Dictionar De Termeni Botanici

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Dintre cele circa 60 de dicţionare şi enciclopedii botanice, mai multe sute de lucrări şi articole de botanică specială şi tratate de botanică generală pe care le-am utilizat la ela­ borarea prezentei lucrări, cele mai importante au fost următoarele:

în limba latină Linné С, Fundamenta botanica. Amstelodami 1736 — — Philosophia botanica. Stockholmiae, 1751 — — Species plantarum, Holmiae, 1753 — — Termini botanici. Hamburgi, 1781

în limba română Borza Α., Boşcaiu N., Introducere în studiul covorului vegetal. Bucureşti, 1965 Ghişa E., Botanică sistematică. Plante inferioare. Bucureşti, 1964 Grinţescu I., Curs de botanică generală, Cluj, 1928 Guşuleac M., Curs de botanică. Thallophyta, ed, III Bucureşti, 1947 Pop E., Sălăgeanu N., Péterfi I., Manual de fiziologia plantelor. Bucureşti, 1958 Zernov S. Α., Hidrobiologie generală. Moscova, 1949 (traducere) * * * Codul internaţional de nomenclatură botanică şi Codul internaţional de nomenclatura plantelor cultivate. Bucureşti, 1974 (traducere) * * * Flora Republicii (Populare) Socialiste Române, voi. I —XIII, Bucureşti, 1952—1976

în limba

engleză:

Gilman J., A manual of Soil Fungi, ed. Π, London, 1957, Henderson I. F. şi W. D., Kenneth I. H., A dictionary of scientific terms, ed. V, New York, 1953 Jackson B. D., A glossary of botanic terms, ed. IV, London, repr. 1960 Lindley J., Illustrated dictionary of botanical terms, 1848, repr. Graham J., Stanford, Cali­ fornia, 1964 Rehder Α., Manual of cultivated trees and shrubs, ed. II, New York, 1958 Stearn W., Botanical Latin, London, 1966 Trease G. E., A text-book of pharmacognosy, ed. VI, London, 1949 * * * Flora Europaea, vol. I - I I I , Cambridge, 1964-1972

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

82

In limba germană: Bischoff G. W., Handbuch der botanischen Terminologie, I—П. Nürnberg, 1830 — — Wörterbuch der beschreibenden Botanik, ed. II, Stuttgart, 1857 Boros G., Lexikon der Botanik, Stuttgart, 1958 Braun-Blanquet J., Pflanzensoziologie, ed. II, Wien, 1951 Brouwer W et Stăhlin Α., Handbuch der Samenkunde, Frankfurt am Main, 1955 Glaser L., Taschenwörterbuch für Botaniker, Leipzig, 1890 Hegi C, Illustrierte Flora von Mitteleuropa, I—VII, München, 1909—1931 Küster E., Die Pflanzenzelle, ed. III, Jena, 1956 Metzner Α., Botanisches Taschenwörterbuch, ed. II, Berlin, 1907 Pénzig О., Pflanzenteratologie, I —II, 1921, III, 1922, Berlin Rieger R, Michaelis Α., Genetisches und cytogenetisches Wörterbuch, ed. II, Berlin, 1958 Rothmaler W., Allgemeine Taxonomic und Chorologie der Pflanzen, Jena, 1955 Rubel E., Pflanzengesellschaften der Erde, Bern-Berlin, 1930 Schneider С К., Illustriertes Handwörterbuch der Botanik, ed. II, Leipzig, 1917 Strasburger E., Lehrbuch der Botanik, ed. 30, Jena, 1971 Troll W., Vergleichende Morphologie der höhere Pflanzen, I 1937, II 1938, Berlin Werner Gl. F., Wortelemente lateinisch-griechischer Fachausdrucke in der biologischen Wis­ senschaften. Leipzig, 1961 Voss Α., Botanisches Wörterbuch, ed. VIII, Berlin, 1929 Wittstein G. C, Etymologisch-botanisches Handwörterbuch, Ansbach, 1852 * * * Brockhaus ABC der Landwirtschaft, I —II, Leipzig, 1962 * * * Kosmos-Lexikon der Naturwissenschaften, I —II, Stuttgart, 1953,1955 In limba

franceză:

Bâillon M., Dictionnaire de botanique, I —IV, Paris, 1876—1892 Bonilinne R., Phytobiologie, Paris-Liège, 1946 Bonnier G et al., Cours de botanique, Paris, 1901 Braun-Blanquet J., et Pavillard G., Vocabulaire de sociologie végétale, éd. III, Montpellier, 1928 Chadefaud M. et Emberger L., Traité de botanique, I —II, Paris, 1960 Cuenot L., L'évolution biologique, Paris, 1951 Dangeard P., Cytologie végétale et cytologie générale, Paris, 1947 Gatin L., Dictionnaire aide mémoire de botanique, Paris, 1924 Germain de St. Pierre, Nouveau dictionnaire botanique, Paris, 1870 Guillermond A et Mangenot G., Précis de biologie végétale. Paris, 1946 Heim R., Les champignons d'Europe. Paris, 1957 Jourdan A. J., Dictionnaire des termes utilisés dans les sciences naturelles. Bruxelles, 1827 Nicholson G., Dictionnaire pratique d'horticulture et de jardinage, I —IV. Paris, 1892—1893 Olgré I et al.. Biologie cellulaire. Paris, 1954 Pavillard J., Éléments de sociologie végétale. Paris, 1935 Pizetta I., Dictionnaire illustré d'histoire naturelle. I —II, éd. III, Paris, 1930 In limba

maghiară:

Andreánszky G., ösnövénytan. Budapest, 1954 Bánhegyi J., Bohus G., Ubrizsi G., Magyarorsza nagygombái. Budapest, 1953 Boros A. Magyarország mohái, Budapest, 1953

88

BIBLIOGRAFIE

SELECTIVĂ

Filarszky Ν., Növénymorfológia, Budapest, 1911 Istvánffy Gy., A magyar ehető és mérgesgombák könyve. Budapest, 1899 Jávorka S., Magyar flóra. Budapest, 1925 Nyárády E. Gy., Kolozsvár és környékének flórája. Cluj, 1941—1944 Priszter Sz., Mezőgazdasági növénytan. Idegennyelvű szakkifejezések rövid magyarázata. Debrecen 1953 — — A növényrendszertan terminológiája. Budapest, 1963 Sárkány S., Szálai I, Növényrendszertani gyakorlatok. Budapest, 1957 Soó В., Fejlődéstörténeti növényrendszertan, Budapest, 1953 — — A magyar flóra és vegetáció rfr.dszfitani-rövéryíöldiajzi kí'ziböryve, Budapest, I—V, 1964-1975 Szabó Z., A növények szervezete, ed. I l i , Pécs, 1933 * * * Biológiai lexikon, szerk. Wolsky S. Budapest, 1938 (?) * * * Biológiai lexikon, Budapest, I 1975, II 1975, III 1977 * * * Mezőgazdasági lexikon, I —II, Budapest, 1958 * * * Növényhatározó, szerk. Jávorka S. et al., Eger, 1952

în

limba

rusă:

Bogorad V. В., Nehliodova A. C , Kratkii slovari biologiceskih terminov. Moskva, 1963, Davidov N. N., Botaniceskii slovari. Moskva, 1960 Grebencikov O. S., Geobotaniceskii slovari russco-anglo-nemeţko-franţuzkii. Moskva, 1965 Rokitsky P. F., English-russian biological dictionary. Moskva, 1963 Theodorow Α. et al. Organographia illustrata plantarum vascularium. Folium. Moskva 1956, Flos 1975, Caulis et radix, 1962 Viktorov D. P., Kratkii slovari botaniceskih terminov. Mcskva, 1964 Zabinkova N. N. et Kirpicnikov M. E., Lexicon latino-rossicum pro botanicis, I —II. Moskva, 1957

A 1

2

3

4

5

6

A-, AN- (gr. à-, άν-, prefixe privative sau de negare), fără, lipsit de, nu (acephalus, ananthus) [-less, without, no, not; -los, ohne, nicht; sans, dé­ pourvu de, non ; -talan, -nélküli, nem ; без, бес-, не-] ABAXIALIS, abaxial, aflat pe par­ tea laterală externă şi opusă axei (floare a) [abaxial; auswärts der Achse; abaxial; abaxialis, tengelytől elálló ; абаксиальный] ABBREVIATIO f, abreviaţie, pres­ curtare (nume de autori: L. -Linné, cuvinte de text: ed. -ediţie, semne convenţionale: ч -peren) [abbrevia­ tion; Abkürzung; abréviation, abrègement ; rövidítés ; сокращение] ABBREVIATUS, abreviat, pres­ curtat, oprit în creştere (internodiu, tulpină) [abbreviated, shortened ; verkürzt, abgekürzt; abrégé, écourté, raccourci ; megrövidült, rövidített ; укороченный] —»· curtatus, decurtatus ABERRANS (aberro), aberant, care diferă sau se abate de la tip [aberrant, departing, differing; abweichend, ab­ kommend; aberrant, s'éloignant, s'écartant ; eltérő, eltávolodó ; откло­ няющийся]

ABERRATIO f aberaţie 1. Abatere importantă faţă de tip. 2. Formă re­ zultată pe cale de mutaţie [aberration ; Aberration, Abweichung, Abirrung; aberration, écart, éloignement; eltéiés, eltávolodás ; аберрация] —»• deviatio 7 AEHORRENS (abhorreo) -^ aberrans 8 ARIENS (abeo), abient 1. Care face tranziţie spre. 2. Care trece în (lamina folii in acumen ahiens = lamina frunzei trece într-un vîrf ascuţit) [abient ausgehend, übergehend, durchgehend devenant, s'en allant en..; átmenő отходящий, переходящий] 9 ABIETINUS, abietin 1. Asemănător cu bradul. 2. Care creşte pe/sau între brazi [abietinous ; tannenartig ; abiétin ; fenyőszerű, fenyőn élő; пиптовидный]

10

ABIOGENESIS í (gr. -, βίος „viaţă", γένεσις „naştere"), abiogeneză. I. Arhigeneză. 2. Generaţie spontanee. 3. Concepţie perimată a formării spon­ tanee a organismelor vii din materii anorganice [abiogenesis, spontaneous generation ; Abiogenese, Urzeugung, Urbildung, Selbsterzeugung ; abioge­ nese, archigenèse, archigonie, génération spontanée; ősfejlődés, szülők nélküli származás; абиогенез, возник­ новение жизни] —> generatio spon­ tanea, archigenesis, archigonia

11

ABIOSESTON η (gr. - anaxoç„ciur"), abioseston, ansamblu al sestonului fără de viaţă din ape [abioseston; Abioseston; abioseston; abioszeszton; абиосестон]

12

ABIOTICUS (gr. - ) , abiotic, fără de viaţă (factor ^) [abiotic, without life; abiotisch, leblos, unbelebt; abiotique ; élettelen ; абиотический]

13 ABLASTIA f (gr.-, βλαστός,, ger­ men"), ablastie, nedezvoltare sau dis­ pariţie completă a unui organ [ablast ; Ablast, Unterentwicklung, Fehlschla­ gen; ablastie; ablászt, kifejlődés el­ maradása ; абласт] 14 ABLEPHARÜS (gr. -, ßXEpapov„cir'), neciliat [eciliate; unbewimpert; sans cils; csillangó nélküli; безресничный] 15

ABLUDEN S (abludo) -* aberrans

16 ABNORMALIS, anormal 1. Nere­ gulat.2. Deformat [abnormal, irregular; abnorm, unregelmäßig, regelwidrig, mißgebildet, ungewöhnlich; anormal, irregulier ; rendellenes ; 'ненормаль­ ный] 17 ABORIGENUS, ABORIGINALIS, aborigen 1. Autohton. 2. Băştinaş. 3. Endemie (plantă) [aboriginal, indigenous, endemic ; einheimisch, ein­ geboren; aboriginal, endémique; őslakó, őshonos, bennszülött; абориген­ ный, туземный, коренной] —·• indigenus

ABORTIV

us

18 ABORTIV US, abortiv, avortat 1. For­ mat înainte de vreme. 2. Oprit în dezvoltare sau lipsind complet (sta­ mina ~ , floare ~ ) [abortive ; abortiv, fehlgeschlagen, frühgebürtig, unzeitig, verkümmert; abortif, avorté; elvetélt, csökevényes, időelötti ; абортивный, недоразвитый]* 19 ABRUPTE-, ABRUPŢI-, ABRUPTUS, abrupt, terminat brusc (abrupteangustatus, abruptipinnatus) [abruptly-, abrupt, suddenly- ; abgebrochen ; abrupt, brusquement; hirtelen vég­ ződő; крутой, оборванный, резко-] 20 ABSCONDITUS, ascuns 1. Invizibil. 2. Acoperit (nervură ~) [hidden, unseen, covered ; verborgen, versteckt, unsichtbar, bedeckt; couvert, caché,' invisible; rejtett, fedett; скрытый] 21 ABSENS (absum), absent, care lip­ seşte (aculei, peri) [absent, wanting, missing; fehlend, abwesend; absent, manquant; hiányzó; отсуствующий] -+ carens, deficiens 22 ABSORBENS (absorbea), absorbant, care absoarbe [absorbent; absorbie­ rend, einsaugend ; absorbant ; felszívó ; абсорбирующий] * 28 ABSORPTIO f, absorbţie (absorbirea gazelor şi a lichidelor nutritive pe calea osmozei) [absorption; Absorp­ tion, Aufsaugung, Einsaugung; absorp­ tion; abszorbció, felszívódás; абсорб­ ция] —*• succio *

24 ABUNDANTIA f, abundenţă, număr al indivizilor unei specii dintr-un releveu [abundance; Abundanz; abon­ dance; abundancia, bőség; обилие] 25 AB и ΝDIP LOR US -+ multiflorus, po lyanthus 26 ABYSSALIS (gr. άβυσσος „adîncime"), abisal, aflat în zona de mare adîncime şi fără de lumină a mărilor şi oceanelor [abyssal ; abyssal, abgrün­ dig; abyssal; nagymélységi; абис­ сальный]-* profundalis, hypobenthicus 27 ACALYCALIS, ACALYCATUS, ACALYCINUS (gr. ά „fără", κάλυξ „caliciu"), acalical 1. Lipsit de caliciu. 2. Neaderent la caliciu [without calyx; kelchlos, unbekelcht; acalycal, sans calice; csésze nélküli; без ча­ шечки] 28 ACALYCULATUS (gr. --), acaliculat, lipsit de calicul Clematis) [acalyculate; ohne Kelchlein; acaliculé; külsőcsésze nélküli; без подчашия]

36

29 ACANTHA f, ACANTHIUM η (gr. άκανθα „spin"), spin, ghimpe [spine, prickle; Stachel, Dorn; épine, aiguillon; tüske, tövis; колючка, игла] 30 ACANTHACEUS, ACANTH-, АCANTHI-, ACANTHO-, -ACAN­ THUS (gr, -), spinos, ghimpos, ţepos acanthifolius, acanthocladus, polyacan· thus) [acanthaceous, spiny, prickly, -thorned; stachelig, dornig, dorn-, Stachel-; épineux; tüskés, -tüskéjű, tövises ; колючий, колюче-, игли­ стый, игло-, -колючковый] 31 ACANTHOSPHAERAE f pl (gr. -, σφαίρα „sferă"), acantosfere, corpusculi sferoidali ciliaţi din celulele unor alge Nitella) [acanthospheres ; Stac­ helkugeln ; acanthospheres ; akantoszférák; акантосферы] 32 ACARIFER (gr. άκαρι „molie", lat. fero „a purta"), acarifer, care poartă acarieni [acariferous; milbentragend; acarifère ; atkát hordozó ; клещеносный] 33 ACARIOSIS f (gr. -), acarioză, um­ flare patologică a mugurilor cauzată de înţepăturile unor acarieni Phytoptus) [acariosis; Akariose; acariose; akariózis; акариоз] 34 ACAROCECIDIUM η (gr. -, κηκίς „gală"), acariocecidie, gale pe frunze Quercus) cauzate de acarieni [acarocecidium; Milbengalle; acarocécidie; atkagubacs; акароцецидий] 35 ACARODOMATIA η pl (gr. -, δωμάτιον „căsuţă"), acarodomacii, smocuri de peri în axila nervurilor unor frunze Alnus, Tilia) populate de acarieni [acarodomatia ; Milbenbărte, Milbenhäuschen ; acarodomaties; atkalakok; акародомаций] 36 ACAROPHILUS, ACAROPHYTICUS (gr. -, φιλέω „a iubi", φύτον „plantă"), acarofil, acarofitic; care creşte în simbioză cu acarieni ^joZantă Ci) [acarophilous; milbenliebend; acarophile ; atkakedvelő ; акарофильный] 37 ACARPICUS (gr. à „fără", καρπός „fruct"), acarp, lipsit de fruct [acar­ pous, fruitless; fruchtlos; асагре; terméstelen ; бесплодный] 38 ACARPOTROPICUS (gr. - , τροπή „răsucire"), acarpotrop, fără mişcări tropistice pentru diseminarea semin­ ţelor [acarpotropic ; akarpotropisch ; acarpotropique ; akarpotrópikus ; акарпотропный]

87

ACER

39 ACARYOTA î (gr. -, κάρυον „nucă"), acariot, celulă nenucleată; nucleu ne­ constituit încă în plasmă celulară [akaryote; Akaryote; akaryote; akarióta; акариота] 39a ACARYOTUS (gr. - ) , acariotic, nenucleat (celulă) [non nucleated; kern­ los ; anucleé, sans noyau ; sejtmag nél­ küli ; безъядерный] 40 ACAULESCENTIA î, ACAULOSIA f (gr. -, καυλός „tulpină"), acaulescenţă, lipsa tulpinii sau neaparenţa acesteia [acaulescence ; Akauleszenz, Stengelzwerghaftigkeit ; acaulescence ; szártalanság, szártörpeség ; акаулесценция] 41 ACAULIS (gr. - ) , acaul 1. Fără tulpină. 2. Cu tulpina foarte scurtă sau neaparentă (Carlina acaulis) [acauloas, stemless; stengellos, stamm­ los; acaule; szártalan, alig száras; бесстебельный] —»· acormosus 42 ACCEDENS (accedo), asemănător, apropiat ca înfăţişare (ad speciem praecedentem accedens asemănător cu specia precedentă) [similar, near ; ähn­ lich, annähernd, gleichartig; sem­ blable, proche ; hasonló, megközelítő ; похожий, близкий] * 43 ACCESSOBIUS, accesoriu, secundar [accessorial, accessory; akzessorisch, hinzutretend ; accessoire, secondaire ; járulékos, másodlagos ; добавочный, придаточный] 44 ACCIDENTALIS, accidental, care se dezvoltă întîmplător (muguri, ramuri, rădăcini) [accidental; zufällig, unwe­ sentlich; accidentel; esetleges, vé­ letlenül előforduló; случайный] —»• fortuitus 45 ACCLIMATISATIO f, ACCLIΜΑ­ Τ ATIO f, aclimatizare, naturalizare; obişnuirea plantei cu noile condiţii de climat, deosebite de ale ţării sale de origine, fără schimbarea structurii sale genetice (Oryza, Zea) [acclima­ tization; Akklimatisierung; acclima­ tation, acclimatement ; aklimatizáció, meghonosítás ; акклиматизация] 46

ACCLIVIS, ACCLIVUS, înclinat (in collibus valde acclivis pe coline brusc înclinate^ [inclined; geneigt, anstei­ gend; incliné, montant, penchant; lejtős, fokozatosan emelkedő ; восход­ ящий]

47 ACCOMMODATIO

f -+ adaptatio

48 ACCOMMODATUS, acomodat, adap­ tat, potrivit [accommodated ; angepasst,

gefügig, fügsam ; accommodé, adapté; alkalmazkodott ; прислособленный] 49 ACCREMENTITIALIS, acrementiţial, de creştere după separare [accrementitial; akkrementizial ; accrémentitiel; növekedési, leválási; аккрементициальный] 50 ACCREMENTUM η, ACCRETIO f, creştere, dezvoltare [growth, increase ; Wachstum, Vergrößerung, Entwick­ lung; croissance, développement; nö­ vekedés, fejlődés; рост, развитие] 51 ACCRESCENS (accresco), acrescent, саге continuă să crească şi după în­ florire (caliciul la Physalis, stilul la Clematis) [accrescent ; akkreszent, fort­ wachsend; accrescent; utónövekedési, utónövekedő, továbbfejlődő ; разрас­ тающийся, растущий] 52 ACCRETUS 1. Crescut, complet dez­ voltat. 2. Concrescut [accrete, grown together, naturally grafted; entwikkelt, verwachsen, angewachsen ; accru, développé, soudé ; kifejlődött, megnőtt, összenőtt, összeforrt ; приросший] 53 ACCUMBENS (accumbo), acumbent, situat de-a lungul sau alături de un alt organ ; aşezat perpendicular pe planul de simetrie al cotiledoanelor (tulpiniţa la Cheiranthus cheiri) [accumbent ; anliegend, aneinanderlie­ gend; accombant; lefekvő, lecsepült, oldalfekvésű ; прилегающий, прижа­ тый] 54 ACCU MU LATUS, acumulat, îngră­ mădit, adunat la un loc [accumulated, heaped; gehäuft, angehäuft, akkumu­ liert ; accumulé, tassé ; felhalmozott, csoportos ; скученный] 55 ACELLULARIS, acelular, necelular (structură r^) [acellular ; nicht zellen­ artig; acellulaire; sejt nélküli, nem sejtekből álló; бесклеточный] 56 ACELYPHUS (á „fără", κέλυφοος „scoarţă") —* ecorticatus 57 ACENTRICUS{^T.a„iB.vă.", κέντρον „centru") acentric. 1. Nedispus în centru. 2. Lipsit de centromere [acentric; azentrisch, acentrique; acentrikus ; ацентрический] 58 ACEPHALUS (gr. -, κεφαλή „cap") acefal. 1. Fără capitul floral. 2. Fără organ capituliform [acephalous, head­ less ; kopflos, ohne Blütenkopf ; acé­ phale; fejetlen, fejecske nélküli; без­ головый] 59 ACER (ACRIS, ACRE) 1. Ascuţit, înţepător, tăios. 2. Acru [sharp, poin-

ACERBATиs

6Э

61

62

63

ted, acrid; spitzig, scharf, stechend, sauer; aigu, piquant, acre; hegyes, szúrós, éles, savanyú; острый, жгу­ чий, едкий] —»· acris ACERB ATU S, ACERBUS, acriu, slab acid şi astringent [acerb, harsh; herb, bitter; acerbe, aigre; savanyú, fanyar; терпкий] ACEROSUS, acicular, cu vírful rigid şi ascuţit [acerose, sharp, needleshaped; nadelig, nadelspitzig; acéreux, aciculaire; tűhegyű; колючий, игольчатый, заострённый] ACE RVATU S îngrămădit [acervate, heaped up; gehäuft; entassé, amassé; halmozott; скученный, сгруппирован­ ный] ACERVULUS m, acervul 1. Grămadă mică. 2. Glomerul de flori sau de fructe Chenopodium). 3. Gonidiofori asociaţi la ciupercile parazite. 4. Himeniu nud Melanconiaceae) [acervulus, small cluster; Häuf­ chen, Blütenknáuel, Fruchthăufchen, Sporenháufchen ; acervule, glomérule, hymenium nu; halmazka, virágcsomó, terméscsoport, konidiumtartó-csoport, csupasz termőtest ; кучка, маленкая кучка]

64 ACETABULIFORMIS, ACETABULOSUS, acetabuliform, ín formă de cupă sau de pocal cu marginile slab curbate spre interior (gîtul perigonului la Narcissus poeticus, fructificaţiile la Acetabularia) [acetabuliform, saucershaped ; becherförmig, napfförmig, schalenförmig ; acétabuliforme ; serleg alakú, kehelyszerű ; блюдчатый, уксусницеобразный] 65 ACETOSELLUS, acrişor, puţin acru [sourish; säuerlich; acétosellé, aigre­ let; savanykás; кисловатый] 66 ACETOSUS, acru, acid [acetose, sour ; sauer; acéteux, aigre; savanyú; кис­ лый] 67 ACHAENA f, ACHAENIUM η, ACHAENOCARPIUM η (gr. à „nu", χαίνω „a se deschide", καρπός „fruct"), achenă, fruct uscat indéhiscent, monosperm, neaderent la pericarp Compositae, Umbelliferae) [achene ; Achăne, Schalenfrucht, Schließfrucht ; akène, achaine; kaszattermés, petymeg; семянка] —»· акепа, cypsela, thecidium 68 ACHAENODIUM η (gr. - ) , achenodiu, fruct compus din două sau mai multe achene Umbelliferae) [achenodium, cluster of achenes; Scha-

88 lenfruchtkranz ; achénode ; csoportos kaszattermés; многосемянка] 69 ACHASCOPHYTA η pl (gr. -, χάσκω „a căsca", φυτόν „plantă"), acascofite, plante cu fructe indéhiscente [achascophyta ; Achascophyten, Schließfrüchtler ; achascophytes ; zárttermésű növények; ахаскофиты] 70 ACHATINUS, agatin, de culoarea roşie violetă а agatului [agate-colou­ red ; achatfarbig, rot-violettfarbig ; aga­ tin, rouge-violet; agátkő színű, lilás­ piros ; агатоцветный] 71 ACHEILARIA f (gr. -, χείλος „buză"), acheilarie, degenerarea sau lipsa labelului Orchidaceae) [acheilary ; Acheilarie, Labellumsunterdriickung ; acheilarie ; labellum-elsatnyulás ; деге­ нерация губы] 72 ACHLAMYDEUS (gr. -, χλαμύς * „manta"), aclamideu, lipsit de înveliş floral [achlamydeous ; achlamydeisch, nacktblütig, hüllenlos; achlamydé, apérianthé; csupasz, virágtakaró nél­ küli; ахламидный, бесиокровный] 73 ACHNANTHIUM η (gr. Αχνή „plea­ vă", Ανθός „floare") —• spicula Ik ACHRAS t (gr. άχράς „pară săl­ batică"), pară pădureaţă [wild-pear; wilde Birne ; poire sauvage ; vadkörte, vackorkörte; лесная груша] 75 ACH ROMÁTICU S (gr. à „nu", χρόδμα „culoare"), acromatic, necolorabil [achromatic, achrous; achromatisch, unfarbig, farblos; achromatique, incolorable; színtelen, nem színeződő; ахроматический, неокрашенный, бес­ цветный] 76 ACHROMATINUM η ( g r . - ) , acromatină, substanţa fundamentală necolorabilă din nucleu (Flemming) [achromatin ; Achromatin ; achromatine ; akromatin ; ахроматин] —»· nucleinum 77 ACHR ЭМАTOPHILUS (gr. - , φιλέω „a iubi") —»^ achromaticus 78 ACHROMIA f (gr. - ) , acromie, decolorarea unor organe datorită insu­ ficienţei sau lipsei pigmenţilor [dis­ colouring ; Farblosigkeit ; décoloration ; színtelenség, elszíntelenedés ; обес­ цвечивание] 79 ACHRDMOCENTRUM η (gr. - , κέντρον „centru"), acromocentru, figuri asteriale sau fusoriale de natură centrozomică lipsite de cromatină (Chatton) [achromocentre ; Achromozentrum ; achromocentre ; akromocentrum; ахромоцентр]

ACOTYLELONES

39 80 ACHROOCYSTIS f (gr. οχροος „ne­ colorat", κύστις „cavitate"), асгоocist, celulă din meristemul terminal (Arbaumont) [achroocyst ; Achroozyst ; achroocyste; akroociszta; ахрооцист] 81 ACHYROPHYTA η pl (gr. άχυρον „pleavă", φυτόν „plantă"), achirofite, plante cu flori glumacee (Gramineae) [achyrophytes ; Achyrophyten ; achyrophytes ; akirofiták, virágpelyvás nö­ vények ; ахирофиты] 82 ACI- (gr. ακίς „vîrf) (acianthus) -* aer-, acro­ ss ACI- (lat. acuş „ac") (acifer, acifolius) —*• acicularis, aciculatus 84 ACICOLUS (-COLA î), acicol, care creşte pe frunze aciculare (Desmasierella acicola) [acicolous; nadelblattbewohnend; acicole; tűlevelen élő; оби­ тающий на хвое] 85 ACICULARIS, ACICULATUS, АCICULIFER, ACICULIFORMIS, acicular, aciculiform, prevăzut cu pre­ lungiri spiniforme sau cu асе (cris­ tale, frunzele de Pinus) [acicular, needle-shaped, aciculale, sharp-poin­ ted ; nadelig, nadeiförmig, nadelspi­ tzig, nadeltragend, spitzlaufend ; aciculaire, aciculé, aciculifère ; tűalakú, tűszerű, tűhegyű, szúrós ; игловидный, игольчатый, иглоносный] 86

ACIDOPHILUS (lat. acidum „acid", gr. φιλέω „a iubi") acidofil. 1. Саге preferă sau este virulent în solurile acide (agenţi patogeni tericoli, plantă). 2. Care se colorează cu acizi (celule, ţesuturi) [acidophilous ; azidophil, sau­ erliebend; acidophile; acidofil, sava­ nyú közegben élő, savban színeződő; ацидофильный]

87 ACIDOTUS —t· acutus 88

(gr. άκιδωτός

„ascuţit")

ACIDULUS, acrişor, cu gust slab acid [acidulous, sourish ; säuerlich ; acidule, aigrelet; savanykás; кисло­ ватый] —» subacidus

89 ACIDUS, acid, acru [acid, sour; sauer ; acide, aigre ; savanyú ; кислый] 90

91

ACI Ε S f, muchie, colţ, margine as­ cuţită (la frunză) [edge, angle ; Kante, Schärfe, Schneidigkeit; côte, arête, tranchant ; él, szél ; остриё] ACIETATUS, ascuţit, muchiat [shar­ ply-edged ; scharfkantig ; à côte aiguë ; éles élű ; обострённый] ACIN-

akin-

92 AC IΝ ACI(gr. άκινάκης „sabie") (acinacifolius) —*• ensi93 ACINARIUS, ACINATUS, ACINOSUS, baciform, veziculos [acinarious, berry-shaped ; beerenförmig, blasenförmig ; acinaire; bogyószerű, szölőszemszerű, hólyagos ; ягодообразный] 94 ACINUS m, bacă, boabă (Vitis) [acine, berry; Beere, Traube, Stein­ beerchen, Steinfrüchtchen; acine, baie; bogyó; костяночка] 95 ACLADIUM η :(gr. α „fără", κλάδος „ramură"), acladiu, axa principală neramificată, împreună cu antodiul terminal (Hieracium) [acladium ; Akladium ; aclade ; aklâdium ; акладиум] 96 ACLADODES, ACLADOIDEUS (gr. - , -ωδής, -ώιδής, είδος „asemă­ nător"), neramificat [unbranched; unverzweigt; sans branches; ágatlan; неветвистый] 97 ACLYTHRDPHYTA η pl (gr. à „fără", κλείθρον „încuietoare", φυτόν „plantă"), aclitrofite, plante cu se­ minţe lipsite de pericarp [aclythrophytes ; Aklythrophyten ; aclythrophytes; aklitrofitáíc ; аклитрофиты] 98 ACM-, ACMENO-, ACMO- (gr. άκμηνος „ascuţit, viguros"), ascuţit, vi­ guros (acmenotrichus, acmophyllus) [sharp-, harp- ; spitz-, steif- ; aiguë, raide ; hegyes-, erős- ; остро-, жёстко-] 99 ACME f (gr. ακμή „vîrif"), acme, apogeu ; cea mai evoluată fază de adaptare în filogenie şi ontogenie [acme ; А к т е ; acmé ; а к т е ; акме] 100 ACOLPATUS [gr.-, κόλπος „striu"), nestriat, necanaliculat [not striated; streifenlos; sans stries; barázdátlan, nem rovátkolt; без бороздок] 101 ACONDYLOSUS, ACONDYLUS (gr. -, κόνδυλος „articulaţie"), near­ ticulat, fără noduri [acondylose, acondylous; ungegliedert; inarticulé; ízesületlen ; лишённый узлов] 102 ACORMOSUS (gr.-, pină") —• acaulis

κορμός

„tul­

103 ACOTYLEDONES î pi (gr. -, κοτυληδών „cavitate") acotiledonate, necotiledonate ; plante cu seminţe fără cotiledoane [acotyledones ; Akotyledonen, keimblattlose Pflanzen; acotylédonées; sziklevél nélküliek; бес­ семядольное растение]

40

ACOTYLEDONEUS 104 ACOTYLEDONEUS, ACOTYLEUS (gr. " ) , acotiledonat, necotiledonat [acotyledonous ; akotyledonisch, keimblattlos, samenlappenlos ; acotylédoné ; szíktelen, szikiével nélküli; бессе­ мядольный] 105 ACQUISITUS (acquiro), cîştigat, dobîndit (caracter ^) [acquired; er­ worben; acquis; szerzett; приобре­ тённый] 106 ACR-, ACRO- (gr. άκρος „vîrf"), apical, terminal, cu vîrful, la vîrf (acracanthus, acrocarpicus, acropetalis) [acro-, terminal, at the apex; spitz-, end-, gipfel-, scheitel-, akro- ; acr-, terminal, au sommet; -hegyű, csiicsi, csúcs- ; верхо-, ве]1хущечно-, о с т р о - , OCHOBO-]

107 ACRAMPHIBRYA t (gr.-, άμφι „ambii", βρύω „a creşte"), acramfibrie, creşterea periferic terminală a unor plante (Endlicher) [acramphibrya ; Endungsproßunj; ; acramphibrye ; csúcsi növekedés ; акрамфибрия] 108 ACRANDRIA t (gr. -, άνήρ. ανδρός „bărbat"), acrandrie, dispoziţia apicală a anteridiilor (la unele Bryophyta) [acrandry; Akrandie; acran­ drie; akrandria; акрандрия] 109 ACRASPEDOTUS (gr. à „fără", κράσπεδον „margine"), fără velum [acraspedote, without velum; schleier­ los; sans voile; fátyol nélküli; ли­ шенный покрывала] 110 ACRIS

(ACRIS,

ACRE)

-^ acer

111 ACRDBLASTEMA η (gr. άκρος „vîrf", βλάστημα, „mugure") - • microgonidium 112 ACROBLASTESISi{%T.-, βλάστησις „germinare"), acroblasteză, ieşirea tu­ bului germinativ prin vîrful sporului (Lichenes) [acroblastesis ; Akroblastese; acroblastèse; akroblasztézis; aкробластез] 113 ACROBLASTICUS (gr. -, βλαστικός „dezvoltat"), acroblastic, dezvoltat în vîrful organului (floarea din mugurele terminal) [acroblastic; endsprossend; acroblaste; csúcsi keletkezésű; акробластически й]

116 ACROCECIDIUM η (gr.-, κηκύς „gală"), acrocecidie, gală formată la vîrful tulpinii oprind creşterea aces­ teia [acrocecidium ; Akrozezidie ; acro­ cecidie; akrocecidium, csúcsi gubacs; акроцецидий] 117 ACROCENTRICUS (gr.-, κέντρον „centru"), acrocentric, cu centromerul localizat la una din capetele cromozo­ mului (White) [acrocentric; akrozentrisch; acrocentrique ; akrocentrikus ; акроцентрический] 118 ACROCONIDIUM η (gr. -, κόνιδιον „praf"), acroconidie, conidie formată la vîrful hifelor [acroconidium ; Akrokonidie ; acroconidie ; akrokonidium ; акроконидия] —*• acrogonidium, stylo· conidium 119 ACROCYSTIS t (gr. -, κύστις „cavi­ tate"), acrocist, eist format pe conidiofori la maturaţia celulelor genera­ tive [acrocyst; Akrozyst; acrocyste; akrociszta; акро циста] 120 ACRODROMUS (gr. -, δρόμος „fugă"), aerodrom, convergent la vîrf (nervaţia frunzei la Plantago) [acrodromous; spitzlăufig; aerodrome; csúcs­ hoz futó; остробежяый] —»· acropetalis, basifugalis 121 ACRDFIXUS (gr. -, lat. fixas „fix"), acrofix, fixat la vîrf (anteră) [acrofixed ; spitzlich befestigt ; acrofixé ; csúcsával odaerősített ; острозакрепленный] 122 ACRDFUGALIS, ACRDFUGUS (gr.-, lat. fuga „fugă"), acrofugal, care se dezvoltă progresiv de la vîrf spre bază (frunze, flori) [acrofugal; akrofugal, herablaufend; acrofuge; csúcstól lefutó; основоростный] —*• basipetalis 123 ACRDGAMIA f (gr.-, γάμος „căsă­ torie"), acrogamie, şalazogamie; fecundaţie la care tubul polinic pă­ trunde în sacul embrionar prin vîrful nucelei (Pirotta e Longo) [acrogamy; Akrogamie ; acrogamie ; akrogámia ; акрогамия]

114 ACROBRYA f (gr.-, βρύω „a se produce") —• acrogenesis

124 ACROGENESIS î (gr.-, γένεσις „naştere"), acrogeneză 1. Formaţie apicală. 2. Creştere în lungime la vîrful organelor (archegoane, spori) [acrogenesis ; Akrogenese ; acrogenèse ; akrogenezis; акрогенез] - • acrobrya

115 ACROCARPIA f (gr.-, καρπός „fruct"), acrocarpie, fructificare la vîrful ramurilor [acrocarpy; Akrokarpie, Gipfelfrüchtigkeit; acrocarpie; csúcsi terméshozás ; акрокарпия]

125 ACRDGENUS (gr. -, γένος „origină"), acrogen 1. Format la vîrful unui organ. 2. Care creşte prin vîrful său [acrogenous ; akrogen, spitzstândig, endsproßend; acrogène; csúcson ke-

41

ACTIN AU

letkező, csúcson növekedő; акрогенный] 126 ACROGONIDIUM η (gr. -, γόνος „ge­ nerare") —*• acroconidium 127 ACROGYNUS, ACROGYNICUS (gr. -, γυνή „femeie"), acrogin, cu or­ ganele de reproducere femele situate la vîrful axelor (archegoanele unor Hepaticae) [acrogynous ; akrogyn ; acrogyne; akroginikus ; акрогиничный] 128 ACRONUS m (gr. -), acronus, ovar fără disc bazai lărgit (Necker) [acro­ nus; Akrenus; acrone; akronusz; акронус] 129

ACROPETALIS (gr. -, lat. peto „a se îndrepta"), acropetal 1. Care se în­ dreaptă spre vîrf (nervaţie). 2. Cu dezvoltarea progresivă a primelor frunze sau flori de la bază spre vîrf (florile la Aconitum) [acropetal, as­ cending ; akropetalisch, aufsteigend, spitzwărts fortschreitend ; acropète ; akropetális, csúcskövető, csúcsfelé ha­ ladó; верхоростный] —*• acrodromus, basifugalis

130 ACROPETALUS (gr. -, πέταλον „pe­ tală"), cu petala ascuţită [acropetalous; spitzkronblăttrig ; à pétales ai­ guës; négyes sziromlevelű; верхолепестный] 131 ACROPHILUS (gr. -, φιλέω „a iubi"), acrofil, care creşte în regiuni înalte [acrophilous; alpenliebend; acrophile; havason növő; альпийский] 182 ACROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), acrofite, plante alpine [al­ pine plants; Akrophyten, Alpenge­ wächse; plantes alpines; akrofiták, havasi növények; акрофиты] 133 ACROPLASTUS (gr. -, πλαστός „for­ mat"), acroplastic, cu creştere de la bază spre vîrf (limbul frunzişoarelor la Lycopodium) [acroplastous ; akroplastisch, gipfelwachsend; acroplaste, à croissance apicale; akroplasztikus, csúcsfelé fejlődő; акропластный]

XISMUS

kum ; acrosarque ; húsos bogyótermés ; акросарк] 136 ACROSCOPICUS (gr.-, σκοπέω „а observa"), acroscopic, privit de la bază spre vîrf [acroscopic; akroskop, scheitelsichtig ; acroscope ; csúcsfelé néző ; акроскопический] 137 ACROSPIRA f (gr.-, σπείρα „spi­ rală"), acrospiră, tulpiniţa răsucită de la vîrful seminţei în germinare (Hordeum) [acrospire; Blattfederchen; acrospire ; csavarodott száracska ; зача­ ток первого листа] 138 ACROSPORA t (gr.-, σπορά „sămînţă"), acrospor, spor format la vîrful sporoforului (Basidiomycetes) [acrospore ; Gipfelspore ; acrospore ; csúcsspóra ; акроспора] —• sporoconidium 139 ACROSYNCARPIA f (gr. -, συν „îm­ preună", καρπός „fruct"), acrosincarpie, concreşterea fructelor sau a fructificaţiilor prin vîrfurile lor (capsulele unor Bryophyta) [acrosyncarpy ; Akrosynkarpie ; acrosyncarpie ; akroszinkárpia; акросинкарпия^ 140 ACROSYNDESIS f (gr.-, σύνδεσις „unire"), acrosindeză, incompleta îm­ perechere a doi cromozomi legaţi numai la un capăt, în meioză (Percival) [acrosyndesis ; Akrosyndese; acrosyndèse; akroszindézis ; акросиндез] 141 ACROTONUS (gr. -, τόνος „vigoare"), acroton 1. Cu porţiunea terminală mai dezvoltată (foliola frunzei com­ puse). 2. Concrescut prin vîrf (anterele cu rostellum la Orchidaceae) [acrotonous; akroton; acrotone; akrotónikus; акротонический] 142 ACROTROPIA î (gr. -, τροπή „răsu­ cire") —*• acrogamia 143 ACTA η pl, acte, buletin (titlu de revistă. Acta botanica) [actes, bulletin ; Akten, Berichte, Tagesbericht; actes, bulletin; iratnk, közlöny; труды]

134 ACROPLEUROGENICUS, ACROPLEUROGENUS (gr.-, πλευρά „lă­ ture", γεννάω „a se naşte"), acropleurogen, care se dezvoltă la vîrful şi pe laturile organelor [acropleurogenous; akropleurogen ; acropleurogène ; акторleurogén, csúcson és oldalon ke­ letkező ; акроплеврогенный]

144 ACTIN-, ACTINO-, -ACTINUS (gr. ακτίς, ακτίνος „rază"), radiär, dispus în formă de raze sau de stea (actin· acanthus, actinocarpus, actinotrichus, hexactinus) [star-, radiately, stellately, radially; strahl-, strahlen-, strah­ lig gebildet, stern-; rayonné, radiaire, étoile; sugaras, sugarasan-, csillago­ sán-; луче-, звёздо-, звёздчато-] —• radiaţi-, radiatus, stellati-, stellaris

135 ACROSARCUM η (gr. -, σαρξ, σαρ­ κός „carne"), acrosarc, bacă sferică şi cărnoasă, concrescută cu caliciul per­ sistent (Ribes) [acrosarcum, Akrosar-

145 ACTINAUXISMUS m (gr. , ουξω„(a creşte"), actinauxism, efectul ra­ diaţiei solare asupra creşterii plan-

ACTINENCHYMA

42

telor [actinauxism ; Aktinauxismus ; actinauxisme ; aktinauxizmus ; актинауксизм] 146 ACTINENCHYMA η (gr. -, εγχυμα „umplutură"), actinenchim, ţesut ce­ lular dispus în formă de stea [actinenchyma; Aktinenchym; actinenchyme; aktinenchima ; актиненхима] 147 ACTINISMUS m (gr.-), actinism, acţiunea chimică a radiaţiilor [acti­ nism; Aktinismus; actinisme; sugár­ hatás ; актинизм] 148 ACTINOBIOLOGIA f (gr. -, βίος „viaţă", λόγος „vorbire"), actinobiologie, studiul efectelor biologice ale radiaţiilor [actinobiology ; Aktinobiologie ; actinobiologie ; aktinobiológia ; актинобиология] 149 ACTINODROMUS (gr.-, δρόμος „fugă"), actinodrom, dintr-un punct comun divergent în formă de raze (nervaţie) [actinodromous, radiating; strahlenlăufig ; actinodrome ; sugara­ san szétfutó; лучебежный, актинодромный] 150 ACTINOMETRUM η (gr. -, μέτρον „măsură"), actinometru, instrument pentru măsurarea intensităţii căldurii razelor solare [actinometer ; Strah­ lungsmesser; actinomètre; aktinométer, napsugármérő ; актинометр] 151 ACTINOMORPHUS (gr.-, μορφή „formă"), actinomorf, în formă de raze; radial simetric; polisimetric; cu simetrie multilaterală; divizibil în două sau mai multe planuri de si­ metrie (floare) [actinomorphic, actinomorphous, radially symmetrical ; strahlig, strahlenförmig, radiär sym­ metrisch, aktinomorph ; actinomorphe, polysymétrique ; sugaras, sugárszerű, sugarasan részarányos, sokoldalú szimmetriás ; актиноморфный, лучебежный, лучисто- симметричный, полисим­ метричный] —>· polysymmetricus 152 ACTINOMYCOSIS f (gr.-, μύκης „ciupercă"), actinomicoză, boală a plantelor cauzată de ciuperci (Actinomycetes) [actinomycosis ; Aktinomykose ; actinomycose ; aktinomikózis ; актиномикоз] 153 ACTINOSTELE f (gr. -, στήλη „co­ loană"), actinostel, floem şi xilem în radii alternante din cilindrul cen­ tral al unor rădăcini şi tulpini [actinostele ; Aktinostele ; actinostèle ; aktinosztéle ; актиностеле] 154 ACTINOTACTISMUS m (gr. -, τακ­ τός „orînduit"), actinotactism, miş-

155

156

157

158

159

care sub influenţa unor radiaţii uni­ laterale de lumină [actinotactism; Aktinotaktismus ; actinotactismc ; aktinotaktizmus ; акт1шотактизм] ACTINOTROPISMUS m (gr. -, τρο­ πή „răsucire"), actinotropism, mişcare de curbură sub influenţa unor radiaţii unilaterale de lumină [actinotropism ; Aktinotropismus ; actinotropisme ; aktinotropizmus ; актинотропизм] ACTIVATOR m, activator, substanţă care activează fermenţii inactivi sau stimulează dezvoltarea unor organe sau ţesuturi embrionare (Huxley) [ac­ tivator ; Aktivator ; activateur ; akti­ vátor; активатор] ACTIVUS, activ, aflat în stare de completă funcţionare (celulă) [active ; tätig, w^irksam; actif; aktiv, cselekvő, tevékeny ; активный] * ACTOPHILUS (gr. ακτή „litoral", φιλέω "a iubi,,) actofil, care creşte pe litoral [actophilous ; uferbewohnend ; actophile ; parton élő ; актофильный] —»· liitoralis ACTOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), actofite, plante de litoral stîncos [actophytes; Aktophylen; actophytes; aktofiták, parti növények; актофиты]

160 ACULEATUS, ACULEOSUS, aculeat, ghimpos, ţepos (frunză, tulpină) [aculeate, prickly; stachelig; aiguil­ lonné; tüskés; шиповатый] _ l6l~ACULEIF0RMIS,

'ACULESCEN'S,

aculeiform, aculescent, care face tre­ cere între aculei şi peri [aculescent, prickle-shaped; stachelförmig; aculéiforme, aculescent; tüskeszerű, tüskésedő ; шиловидный] 162 ACULEOLATUS, aculeolat, prevăzut cu aculeoli [aculeolate ; kleinstachelig ; aculéolé ; aprótüskés ; мелкошипова­ тый] 163 ACULEOLUS m, aculeol, aculeu mie, fin şi scurt (Bidens) [small prickle; Stachelchen; aculéolé; apró tüske; шипик] 164 ACULEUS m, aculeu, emergenţă epi­ dermică rigidă, ascuţită, uşor deta­ şabilă împreună cu epiderma (Rosa, Rubus) [prickle; Stachel; aiguillon; tüske; шип] 165 ACUMEN η, vîrf, extremitatea brusc ascuţită a unui organ (frunză) [point; Spitze, Vorspitze ; pointe ; hegy, csúcs; острие, остроконечие]

ADELPHOGAMIA

43 166

ACUMINATUS, acuminat, cu vîrful lung ascuţit şi cu marginile concave (capsulă, frunză, petală) [acuminate, taper-pointed ; langzugespitzt, scharf­ spitzig; acuminé; hosszasan kihegyzett ; остроконечный, заострённый] 167 ACUMINULATUS, acuminulat, cu vîrf mic şi fin ascuţit [acuminulate ; kleinspitzig; acuminulé; vékonyan kihegyzett ; тонко заострённый, корот­ ко заострённый] 168 ACUS (-US) f, ас, una din acele frunzei aciculare (ConifereJlleaineedle ; Nadei, Blattnadel; acicule; tű, levéltű; острие, игла] 169 ACUT-, ACUŢI- (acutangulus, acutidentatus) —*• acutus 170

ACUTUS, ACUT ALI S, ACUTATUS, acut 1. Cu vîrf scurt şi ascuţit, apropiat d6 90°, avînd marginile drepte sau slab convexe (frunză, fruct). 2. Cu muchia ascuţita (tulpină) [acute, acutate, sharp, pointed, sharpened ; spitz­ ig, gespitzt, scharf; aigu, acéré, tranchant ; hegyes, éles hegyű, éles élű, kihegyzett ; острый, заострён­ ный] —»· acidotus

ill

ACUTIUSCULUS, ACU TU LU S, acutiuscul, slab ascuţit [sommewhat acute ; spitzlich, schărflich, kaumspitz­ ig, ziemlich spitz ; acutiuscule, peu aigu ; kissé hegyes ; островатый, ед­ ва заострённый] —»· subacutus

172 ACYCLICUS (gr. α „nu", κύκλος „cerc"), aciclic, spiralat, neverticilat (elementele florale la Helleborus) [acy­ clic ; azyklisch, schraubenförmig ; acyclique ; aciklikus, nem örvös, csiga­ vonalas ; ациклический]

176 ADAUCTUS (adaugeo), adăugat, completat (ediţie) [enlarged; erwei­ tert, augmenté; bővített, kiegészí­ tett; дополненный, увеличенный] 177 ADAXIALIS, adaxial 1. Orientat spre axă. 2. Aflat în partea internă a unui organ în raport cu axa (floare, frunză, mugure) [adaxial ; adaxial ; adaxiale; adaxiális, tengelyfelöli; адаксиальный] 178 ADDENDA, ADDITAMENTA η pl (addo), adendă, adaosuri, suplimen­ tări la о lucrare [additions, supple­ ments ; Beigaben, Nachträge, Anhänge, Zulagen; additions, suppléments, appendices; pótlékok, függelékek, toldalékok; дополнения] 179 ADDITIONALIS, ADDITIVUS (addo), adiţional, suplimentar, supranumerar (cromozomi ^) [addi­ tional, supplemental; hinzugefügt, zu­ sätzlich, überzählig; additionnel, sup­ plémentaire ; kiegészítő, járulékos, számfeletti ; придаточный, дополни­ тельный] 180 ADELO- (gr. άδηλος „neclar, invi­ zibil"), neclar (adelomorphus, adelostomus) [indefinite, vague ; undeutlich ; indéfini ; határozatlan ; неясный] 181

ADELPHO-, -ADELPHICUS, -ADELPHUS (gr. αδελφός „frate, înfră­ ţire), adelfic, concrescut cu, reunit în fascicul (adelphogamus, monadelphus, diadelphus, polyadelphicus) [-adelphic, -adelphous, joined together; -brüderig, verbrüdert, zusammenge­ wachsen ; -adelphe, -adelphique, soudé ; -falkás, összenőtt ; -братственный]

182

ADELPHI А f (gr. -), adelfie, reu­ nirea în fascicule a staminelor prin filamentele lor [adelphy, collection of stamens ; Adelphie, Staubfádenvereinigung; adelphie, réunion des étamines; adelfia, falkásság, porzószálak összenövése; адельфия, соединение]

173 ADAPTABILIS, ADAPTATIVUS, adaptabil [adaptable; adaptiv, anpas­ sungsfähig; adaptable; alkalmazkodó; приспособляющийся] 174 ADAPTABILITAS î, adaptabilitate, capacitate de adaptare [adaptiveness ; Adaptabilitât, Anpassungsfähigkeit ; adaptabilité ; alkalmazkodási képesség ; приспособляемость] 175 ADAPTATIO ΐ, adaptare, acomo­ dare; modificările morfologice şi fi­ ziologice ale plantei pentru a face faţă condiţiilor de mediu schimbat [adaptation; Adaptation, Anpassung, Akkommodation, Akkommodieren ; adaptation, accommodation; alkalmazko dás.alkalmazkodottság, hozzászo­ kás; адаптация, приспособление] —*• accommodatio

183 ADELPHOCARPIA f (gr. -, καρπός „fruct"), adelfocarpie, formarea fruc­ tului în urma adelfogamiei [adelphocarpy; Adelphokarpie ; adelphocarpie ; adelfokárpia ; адельфокарпия] 184

ADELPHOGAMIA f (gr. -, γάμος „că­ sătorie"), adelfogamie 1. Polenizare încrucişată între indivizii deosebiţi ai unor specii apropiate (Loew). 2. Copulare a celulelor fiice, ex. Saccharomycetes (Kniep) [adelphogamy ; Adelphogamie, Geschwisterbestâubung, Geschwisterkrăuzung ; adelphogamie ; adelfogámia; адельфогамия]

ADELPHOPARASI

ΤΙ SM US

185 ADELPHOPARASITISMUS m (gr. -, παράσιτος „parazit"), adelfoparazitism, parazitare pe plante gazde înrudite [adelphoparasitism ; Adelphoparasitismus ; adelphoparasitisme ; adelfoparazitizmus ; адельфопаразитизм] 186 ADELPHOPHAGIA î (gr. -, φάγεω „a mînca"), adelfofagie, unirea alor doi gameţi de acelaşi sex (Giard) [adelphophagy ; Adelphophagie ; adelphophagie; ^delfofágia; адельфофагия] 187 ADELPHOTAXIS f (gr. -, τάξις „orînduire"), adelfotaxie, citotropism eu atragerea reciproca a zoosporilor liberi datorită unei excitabilităţi spe­ cifice, ex. Saprolegnia (Hartog) [adelphotaxy ; Adelphotaxie ; adelphotaxie ; adelfotaxis ; адельфотаксис] 188 ADEN-, ADENO-, -ADENIUS, -ADEN и S (gr. άδην „glandă"), glan­ dules (adenanthus, adenocarpus, chytradenius, polyadenus) [adeno-, glan­ dular-; driisen-, -drüsig; glanduleux; mirigyes ; железисто-, -железистый] —• glandulosus 189 ADENOCYSTIS, -IDIŞ f (gr. -, κύστις „cavitate"), adenocist, membrana celu­ lară care înconjoară glanda (Vuillemin) [adenocyst; Adenozyst; adénocyste; adenociszt; аденоциста] 190 ADENOCYTIS, -IDIŞ Í (gr. -, κότις „cutie"), adenocit, celula secretoare a glandei [adenocyte ; Adenozyt ; adeno­ cyte ; adenocita, mirígykiválasztó sejt ; аденоцит] 191 ADENOPETALIA í (gr. -, πέταλον „petală"), adenopetalie, transformarea nectarinelor în petale neproducătoare de nectar (C. Morren) [adenopetaly ; Adenopetalie; adenopetalie; adenopetália; аденопеталия] 192 ADENOPHORUM η (gr. -, φορέω „а purta"), adenofor, suportul glandei nectarifere [adenophore ; Driisentrăger; adenophore; mirigytartó; аденофор] 198 ADESMIA f (gr. α „fără", δεσμός „legătură"), adesmie, separarea con­ genitală a unor organe (petale) obişnuit concrescute [adesmy; Adesmie; ades­ mie ; adezmia ; адезмия] —*• dialysis * 194 ADHAERENS (adhaero), aderent, alipit, unit, sudat (ovar) [adherent, united ; anhängend, zusammengeklebt, verwachsen ; adhérent, soudé ; ráragadó, összetapadó, összeforrt; приле­ гающий, прирросший

44 195 ADHAERENTIA î, aderenţă, con­ creştere intimă şi secundară, necon­ genitală, a organelor similare înveci­ nate, obişnuit separate (frunze, petale, antere) [adherence; Anhăngung, Ver­ wachsung; adhérence; összetapadás, összenövés ; прикрепление, сращение] 196 ADHAESIO f, adeziune, concreştere a două organe de natură diferita (frunza cu ramura) [adhesion; Adhä­ sion; adhésion; adhézió; адгезия, слипание] 197 ADHAESIVUS (adhaeresco), adeziv, care se lipeşte şi se uneşte prin con­ creştere (celulă, disc) [adhesive; adhä­ siv, anklebend; adhésif; tapadó, oda­ ragadó ; прирастающий, прилипающий]* 198 ADHAMANS (adhamo), încîrligat (frunzele la Galium) [hooked; anha­ kend, hakenförmiggekrümmt; crochu, accrochant ; kampós, kampósan vissza­ görbülő; крючковатый] 199 ADIAPHANUS (gr. α „nu", δια „peste", φαίνω „a luci"), netranspa­ rent, opac [adiaphanous, opaque; un­ durchsichtig; adiaphane, opaque; ho­ mályos, nem átlátszó ; непрозрачный, матовый] 200 ADICHOGAMIA f (gr. - δίχα „în două", γάμος „căsătorie"), adihogamie, maturitatea pistilului şi a staminelor în acelaşi timp (Knuth) [adichogamy; Adichogamie ; adichogamie ; adichogámia; адихогамия] 201 ADIPOSUS, gras [adipose, fatty; fettig, fettreich ; adipeux ; kövér, zsíros ; жирный] 202 ADISCALIS (gr. α „fără", δίσκος „disc"), adiscal, lipsit de disc (sta­ miné inserate pe axa florală, iar nu pe disc) [adiscal ; scheibenlos ; adiscal ; korong nélküli ; без диска] 203 ADJACENS (adjaceo), adiacent, în­ vecinat, aşezat alături (e regionibus adjacentibus, din regiunile învecinate) [adjacent, neighbouring; benachbart, umliegend ; environnant, avoisinant ; szomszédos, határos, környékbeli ; смежный, прилежащий] 204 ADJACENTIA η pl, împrejurimi [surroundings ; Umgebung, Umgegend, Nachbarschaft ; environs ; környék ; окрестности] 205 ADJUNCTUS, împreunat, reunit [jointed, united; verbunden, hingehörig, rattaché, connexe; hozzácsatolt; свя­ занный, соединённый]

46

ADVENTIVUS

206

ADLIG AN S, ADLIGATUS (adligo), căţărător, fixator, care se prinde [adligant, climbing, clasping; anhaftend, anklammernd, kletternd ; crampon­ nant, fixateur; kapaszkodó, fogódzó; прикрепившийся, обьемлющий, лазя­ щий, цепляющийся] * 207 ADMINICULUM п, adminicul 1. Susţinător, par, arac. 2. Caracter se­ cundar la taxoni infraspecifici (talie, coloraţie) [support, prop ; Stütze, Pflock, Pfahl ; appui, échalas ; támasz, karó; подпорка] 208 ADMONENS (admoneo), asemănă­ tor, similar, reamintitor (habitu ad speciem praecedentem admonens după înfăţişare asemănătoare cu specia pre­ cedentă) [similar; erinnernd, ähnlich; semblable ; hasonlító, emlékeztető ; подобный] 209 ADMOTIVUS, admotiv, apropiat, alăturat (germinaţie la Monocotyledoneae cu plantula dezvoltată lateral lîngă sămînţă) [near; naheliegend; proche, rapproché ; közeli, közelfekvő ; близкий]· 210

ADNASCENS ('arfnascorj, adnascent care concreşte bulbilii) [adnascent, growing together ; anwachsend ; se soudant; hozzánövő; прирастающий]

211 ADNATIO f, adnaţie, concresterea anormală a unui organ cu о altă parte a plantei (tubul caliciului cu ovarul) [adnation ; Adnation ; adnation; rendellenes összenövés; ненор­ мальное срастание] 212

ADNATUS, concrescut, unit, sudat (anterele cu corola la Primula, staminele cu periantul la Viscum) [adnate ; angewachsen, zusammengewach­ sen ; adné, soudé ; összenőtt, hozzánőtt, összeforrt ; сращённый, приросший]

213 ADONISTA m (gr. "Αδωνις „Adonis, zeitate Ia greci"), adonist, nume dat de Linné botaniştilor care întocmeau în grădinile botanice cataloagele plan­ telor cultivate [adonist ; Adonist ; adoniste; adonista; адонист] 214 ADORNATUS (adorno), împodobit, ornamentat [adorned, decorate; geschmückt, verziert ; orné, ornementé ; díszített, ékesített; украшенный, на­ ряженный] 215 ADOSSATUS, adósat, aşezat adaxial; orientat spre axă (profila la Monocotyledonae) [adossed ; adossiert, angelehnt ; adossé ; adosszált ; адоссальный] *

216

ADSOBPTIO f, adsorbţie, capacitatea părţii superficiale a solului de a acu­ mula substanţe solide, lichide şi ga­ zoase [adsorption ; Adsorption ; adsorp­ tion ; adszorbció ; адсорбция]

217 ADSUM ν, а fi prezent, а fi de faţă (bracteae adsunt bracteile sínt pre­ zente) [to be present; anwesend sein, zugegen sein ; être présent ; jelen lenni ; быть, присутствовать] 218 ADULTERINUS, adulterin, fals. ne­ adevărat (organ) [false, untrue; falsch, unecht ; faux ; hamis, ál, nem valódi ; фальшивый] ->- spurius, pseudo219

22ö

ADULTUS, aduit, deplin dezvoltat, ajuns la maturitate [adult, developed ; erwachsen, herangewachsen, geschlech­ tsreif ; adulte, développé ; fejlett, kifejlő­ dött, ivarérett; зрелый, развившийся] ADU MB RATIO î, schiţă, schiţare (adumbratio plantarăm schiţarea plan­ telor) [sketch; Skizze, Anzeichen; ébauche, esquisse; vázlat, körvona­ lazás ; очерк]

221 ADUNCATUS, ADU NOUS (adunco), încîrligat, curbat spre interior (pinten, spin) [crooked, hooked ; hakenförmig-gebogen, hakiggebogen, hakiggekrümmt ; crochu, recourbé en crochet ; horgas, kampós, befelégörbült ; крючковато-изогнутый] 222

ADUSTUS (aduro), ars, pîrlit, brun cafeniu închis [burnt, swarthy, coffeebrown, soot-coloured; brandig, ge­ brannt, angebrannt, angesengt, ver­ sengt, kaffeebraun ; aduste, brun de caffé ; perzselt, égett színű, pörkölt szí­ nű, kávébarna, sötétbarna; опалён­ ный, обугленный] —*• fuliginosus

223 ADVENAE tivae

f pl -> (plantae) adven-

224 ADVENTITIUS, adventiv 1. Acci­ dental. 2. Dezvoltat întîmplător şi pe locuri neobişnuite, adesea ca urmare a unor fenomene de regenerare [adven­ titious, accidental; adventiv, zufällig, zusätzlich, hinzukommend ; adventice ; járulékos, esetleges, váratlanul meg­ jelenő; придаточный] * 225 ADVENTIVUS, ADVENUS (advenio), adventiv, imigrat [adventive; adventiv, eingeschleppt, fremd, später hinzukommend; adventif, immigré, étranger; bevándorolt, behurcolt, jövevény; адвентивный, заносный] —*• nothoxenus, peregrinus *

46

ADV Ε RSALI s 226 ADVERS ALI S, ADVERSARIU S, ADVERS и S 1. Pus, aflat faţă în faţă (antere, frunze). 2. Cu adaptare la împrejurări nefavorabile [adverse, opposite ; gegenstandig, abgewendet, abgekehrt, zugewendet; adverse, op­ posé; ellentétes, szembenlevő; про­ тивоположный, обращенный] 227 ADVERSARIA η pl, carnet de în­ semnări [waste-book, diary; Tage­ buch, Konzeptbuch; carnet de notes, Journal; napló, jegyzetfüzet; черно­ вики] 228 ADYNAMANDRIA f (gr.aouvauia „neputinţă", άνηρ, ανδρός „bărbat") adinamandrie 1. Incapacitate funcţio­ nală a staminelor (androceului) din floare (Delphino). 2. Nefertilitatea po­ lenului pe stigmatul unei flori (Bo­ ros). 3. Alogamie neurmată de fecun­ dare [adynamandry ; Adynamandrie ; adynamandrie ; adinamandria ; адинамандрия] -^ autosterilitas, autoatrygia 229 ADYNAMOGYNIA f (gr. -, γυνή „fe­ meie"), adinamoginie, incapacitatea funcţională a pistilelor (gineceului) din floare (Loew) [adynamogyny ; Adynamogynie; adynamogynie ; adinamoginia ; адинамогиния] 233 AECIDIIFORMIS (gr. οικίδιον „că­ suţă", lat. forma „formă"), ecidiiform, de forma unor ecidii sau cupe (corpul de fructificaţie la Uredinales) [aecidium-like ; aecidiumförmig ; écidiiforme ; ecidiumszerû ; эцидиообразный] 231

AECIDIOCYTIS, -WIS f (gr. -, κύτνς „cutie") —* aecidiospora 232 AECIDIOLUM η (gr. -), ecidiolă, spermogoniu uniform (Uredinales) [aecidiolum ; Aecidiole ; écidiole ; ecidiolum ; эцидиолум] 233 AECIDIOSORUS m (gr. -, σωρός „grămadă"), ecidiosor, îngrămădire sau înşiruire de ecidiospori [aecidiosorus ; Aecidiosorus ; écidiosore ; ecidioszorus ; эцидиосорус] 234 AECIDIOSPORA f (gr. -, σπορά „sămînţă"), ecidiospor, spor asexuat, for­ mat în ecidii ( Uredinales) [aecidiospore, spring-spore ; Aecidiospore ; écidiospore ; ecidiospóra, csészikespóra ; эцидиоспора] —>· aecidiocytis 235 AECIDIUM η (gr. -), ecidie, corp de fructificaţie cupuliform conţinînd ecidiospori (Uredinales) [aecidium ; Aecidie ; ecidie ; ecidium ; эцидий] 236

AEDIF 1СATORES m pi, plante edi­ ficatoare, care domină şi determină

caracterul unei asociaţii vegetale [edificator-plants ; Aedifikatorpflanzen ; plantes édificatrices ; edifikátor növé­ nyek; эдификаторы] 237 AEDOIOGRAPHIA f (gr. άιδοΐον „organ sexual", γράφω „a scrie"), edoiografie, descrierea organelor de re­ producere [aedoiography ; Aedoiographie; édoiographie ; edojográfia; эдоиография] 238 AEDOIOLOGIA f (gr. -, λόγος „vor­ bire"), edoiologie, studiul organelor de reproducere [aedoiology; Aedoiologie; edoiologie; edojológia; эдоиология] 239 AEDOIOTOMIA i (gr. -, τομή „tă­ iere"), edoiotomie, anatomie a organe­ lor de reproducere [aedoiotomy ; Aedoiotomie ; edoiotomie ; edojotómia ; эдоиотомия] 240

AEGROTANS, AEGROTICUS (aegroto), bolnăvicios (plantă) [sickly; krankhaft ; maladif ; beteges ; болез­ ненный] 241 AELLOPHILUS (gr. αελλα „furtună", φιλέω „а iubi") —»· anemogamus 242 AE MU LAN S, AEMULUS (aemulor), asemănător, imitator (frons fo­ lium aemulans fronda imitînd frun­ zele, ex. filocladiile la Ruscus) [si­ milar, rivalling ; ähnelnd, nachahmend ; semblable, ressemblant; hasonló, utánzó ; похожий] 243 AËNEUS, arămiu, bronzat, roşu găl­ bui [brass-coloured, copper-coloured ; kupferfarbig, kupferbronzig, bronzfarbig, rotgelb ; cuivré, bronzé, jau­ nâtre-rouge; bronzszínű, rézszínű, sár­ gáspiros; медный, меднокрасный] 244

AEQUALI-, AEQUALITER-, AEQUI-, egal, de aceeaşi lungime, lăţime sau grosime (aequaliter-crenatus, aequicrassus) [equally-, equal ; gleich-, gleichmäßig; également, égal; egyen­ lő, egyenlően ; равно-]

245 AEQUALIS, AEQUANS, egal, cu di­ mensiuni egale {lamina petiolo aequalis lamina de lungimea peţiolului ; stamina stylum aequantia staminé de lungimea stilului) [equal, equalling; gleich, gleichmäßig, gleichförmig, glei­ chend ; égal, égalant, pareil ; egyenlő, egyforma; равный, ровный, одина­ ковый] 246

AEQUATIONALIS, ecuaţional, de egalare [equational ; aquation al ; équationnel ; ekvációs, számtart ó ; урав­ нительный] *

47 247

248 249

250

251

252 253

254

255 256 257

AËROMORPHOSIS AEQUATORIALIS, ecuatorial, саге împarte în două jumătăţi [equatorial ; äquatorial, halbiert; equatorial, dimidié ; ekvatoriális, felező ; эквато­ риальный] * AEQUATUS, neted, fără asperităţi [levelled, even; glatt; lisse; egyen­ letes, sima felületű; гладкий] AEQUINOCTIALIS, echinocţial (flori саге se deschid şi se închid la anu­ mite ore) [equinoctial ; ăquinoktial ; équinoxial; napéjegyenlőségi ; равно­ денственный] AEQUIPOLARIS, ecvipolar, cu po­ laritate egală [equipolar; äquipolär; équipolaire; egyenlő sarkuságú; равнополярный] AEQUIPOTENTIALIS, echipotenţial, de aceeaşi putere sau valoare (factori) [equipotential ; äquipotentiell, gleichwertig ; équipotentiel ; azonos ér­ tékű ; равнопотенциальный] -* isobrius, isodynamicus AEQUIVALENS -+ aequipotentialis AEQUIVALENTOGENESIS f, echivalentogeneză, concepţie după саге flagelii şi pseudopodele se pot sub­ stitui reciproc (Elenchin) [equivalentogenesis; Äquivalentogenese ; équivalentogenèse ; ekvivalentogenézis ; эквивалентогенез] AEQUIVOCUS, echivoc, cu două sau mai multe înţelesuri [equivocal; zwei­ deutig, mehrdeutig ; équivoque ; kétér­ telmű, lőbbértelmű; двусмысленный]* AEQUOREUS -* maritimus, thallasius AEQUUS, egal [equal; gleich; égal; egyenlő ; равный] AËRENCHYMA η (gr. αήρ „aer", εγχυμα „umplutură"), aerenchim, ţe­ sut aerenchimatic sau aerifer ; ţesut parenchimatic cu spaţii intercelulare aerifere mari (Hydrophyta) [aërenchyma, aerating tissue, floating tissue ; Äerenchym, Luftgewebe, Durchlüf­ tungsgewebe, Schwimmgewebe; aérenchyme, tissu aérifère ; aerenchimszövet, légtartó-szövet, levegőtartó­ szövet, levegős szövet ; аэренхима, воздухоносная ткань]

258

AËRERRANTIA η pl, aereranţia, biocenoza a organismelor inferioare care plutesc în aer [aërerrantia ; Aërerrantia ; aërerrantia ; aërerrantia ; аэрерранция] —> phytoaeron

259

AËREUS, aerian 1. Aflat în aer sau care conţine aer. 2. Supraterestru

260

261

262

263

264

265

266

[aerial; luftig, lufthaltig; aérien; le­ vegős, földfeletti ; воздушный] -*• aerophilus, epiterraneus, supraterrestris * AËRICOLUS (-COLA l), aericol, care creşte în aerul liber (plantă) [aëricolous ; luftbewohnend ; aéricole ; léglakó: обитающий на воздухе] AËRIFER, aerifer, саге conţine sau conduce aerul (ţesut) [aëriferous; luft­ tragend; aérifère; levegőt szállító; воздухоносный] —·• aërophorus AËRORIONTA η pl, (gr. αήρ „aer", βίος „viaţă"), aerobionte, oxibionte, organisme cu viaţa condiţionată de folosirea oxigenului liber din atmo­ sferă (alge, bacterii, ciuperci etc.) [aërobionta; Aërobionten, Aërobien; aérobiontes ; aérobionták ; аэробионты] -^ oxybionta AËROBIOSIS f, AËROBIA f (gr. --), aerobioză, viaţă condiţionată de pre­ zenţa oxigenului liber din atmosferă [aërobiosis ; Aërobiose ; aérobiose ; aerobiózis ; аэробиоз] - • oxyhiosis AËROBIUS, AËROBIOTICUS (gr.--), aerobiotic, care poate trăi numai în aerul liber (organism) [ae­ robiotic; aerob, luftbedürftig; aérobiotique; aerob, levegőre utalt; аэро­ бный] —>· oxybioticus AËROCARPIA f (gr. -, καρπός „fruct"), aerocarpie, maturizarea fruc­ telor în aerul liber, deasupra solului [aërocarpy; Aërokarpie, Luftfrüchtigkeit ; aerocarpie ; aerokárpia ; аэрокархшя] AËROCARPOTROPICUS (gr. - , τροπή „răsucire"), аегосагр о tropic, cu mişcări carpotropice pentru ma­ turizarea fructelor în aerul liber [aërocarpotropic ; aërokarpotropisch ; aérocarpotropique ; aerokarpotrópikus ; аэрокарпотропический]

267 AËROCYSTIS ΐ (gr. -, κύστις „cavi­ tate"), aerocist, veziculă aeriana pe organe vegetale uşurînd plutirea unor plante (ramurile talului la Fucus vesi' culosus) [aërocyst ; Aërozyst, Schwimm­ blase; aérocyste, flotteur; léghólyag, úszóhólyag; аэроцист, воз­ душная клетка] 268 AËROGAMAE f pl (gr. -, γάμος „căsătorie") - • phanerogamae 269 AËROMORPHOSIS f (gr, -, μόρφωσις „formare"), aeromorfoză, acţiunea morfogenetică a aerului asupra dez­ voltării organelor (ex. plantele amfibii) [aëromorphose ; Aëromorphose ; aéromorphose ; aeromorfózis ; аэроморфоз]

AÊROPHILUS 270 AËBOPHILUS (gr. -, φιλέω „a iubi") -+ aëreus 271 AËBOPHORUS (gr. -, φορός „purtă­ tor") -*• aërifer 272 AËBOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), aerofite, epifite; plante саге trăiesc complet în aer, prinse de un suport [Orchideáé epifite) [aërophytes, air-plants; Aërophyten, Luftpflanzen. Überpflanzen, Epiphyten ; aérophytes; aerofiták, fánlakó növé­ nyek; аэрофиты, эпифиты] 273 AËROPHYTOBIONTA η pl (gr.--, βίος „viaţă"), aerofitobionte, organis­ me vegetale cu viaţa condiţionată de folosirea oxigenului din aerul liber [aërophytobionta ; Aërophytobionten ; aérophytobiontes ; aerofitobionták ; аэрофитобионты] 274 AËROPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός „rătăcitor"), aeroplancton, ansamblul organismelor microscopice vii care plutesc în aer [aëroplankton ; Luft­ plankton ; aéroplancton ; aëroplank­ ton ; аэропланктон -* anemoplancton 275 AËROPLANCTOPHYTA η pl (gr. " , φυτόν „plantă"), aeroplanctofite, plante microscopice vii care plutesc în aer [aëroplanktophytes ; Luftschweber ; aéroplanctophytes ; aeroplanktofiták ; аэропланктофиты] 276

AËROTACTISMUS m, AËROTAXIS f, AËRIDOTAXIS f (gr. -, τάξις „orînduire"), aerotactism, miş­ carea orientativă a plantei sub influ­ enţa repartiţiei inegale a oxigenului, respectiv a gazelor [aerotactism; Aërotaktismus ; aérotactisme ; аегоtaktizmus ; аэротактизм] —• oxygenotaxis

277 AËROTROPISMUS m, AËROIDOTROPISMÜS m (gr, -, τροπή „răsu­ cire"), aerotropism, tropism sub in­ fluenţa concentraţiei de oxigen din aer (la creşterea rădăcinii, a tubului polinic) [aerotropism; Sauerstoffreizbewegung ; aérotropisme ; aerotropizmus; аэротрсгизм] 278 AËRUGINEUS, AËRUGINOSUS 1. Ruginiu arămiu. 2. Verde-albăstrui în­ chis [aeruginous, aeruginose; grün­ spanfarbig, kupferspangrün, blaugrün ; érugineux, bleu vert; rézrozsda színű, kékeszöld; медно-зелёный, сине-зелё­ ный] 279 AESTAS f, vara (ineunte aestate la începutul verii) [summer; Sommer; été ; nyár ; лето]

48 280 AESTHESIS í (gr. αίσθήσις „perceptibilitate"), estezie, sensibilita­ tea şi reacţia organului faţă de excitaţiile externe şi interne [aesthesia ; Aesthesie, Empfindlichkeit ; esthésie; esztézia, [érzékenység; эстезис, восприятие] 281 AESTIVALIS, AESTIVUS, estival, de vară (forma sau aspectul de vară), care înfloreşte vara [aestival, sum­ mery; sommerlich, frühblühend; esti­ val, d'été; nyári, nyárelőző, nyáron virágzó ; летний] 282 AESTIVARIUM n, estivar, seră de vară [aestivarium ; Sommerglashaus ; serre d'été; nyári növényház; летняя оранжерея] 283 AESTIVATIO f, estivatie, perioada de viaţă latentă datorită condiţiilor excesive de temperatură sau de uscăciune din timpul verii (Cercidium torreyanum) [aestivation ; Sommer­ schlaf ; estivation ; nyári „alvási" álla­ pot ; эстивация] —»· praefloratio * 284 AETAS í, vîrstă, etate (aetas arborum vîrsta arborilor) [age ; Lebenszeit, Lebensalter; âge; életkor; возраст] 285 AETHALIVM η (gr. αϊθαλος „scrum"), etaliu, masă de spoíangi agregaţi sau reuniţi printr-o mem­ brană comună (Myxomycètes) [aethalium ; Aethalium ; aethalie ; etálium ; эталий] 286 AETHEOGAMUS, AETHEOGAMICUS (gr. άήθης „neobişnuit", γάμος „căsătorie") —>• cryptogamicus 287 AETHEREUS, AETHERICUS (gr. αίθήρ „aer"), eteric, volatil (ulei) [etherial, volatil; ätherisch, volatil; éthérique, volatil; eterikus, illó; эфирный] 288 AETIOLOGIA f (gr. αΙτία „cauză", λόγος „vorbire"), etiologic, ştiinţa care studiază cauzele bolilor [etio­ logy; Aetiologie, Krankheitsursachen­ lehre; etiologic; etiologia, kóroktan; этиология] —• pathogonia 289 AFFINIS, înrudit, generic apropiat (planta speciei praecedenti affinis plantă înrudită cu specia precedentă) [related, allied, neighbouring; ver­ wandt, benachbart; apparenté, avoisiné; rokoni, szomszédos: сходный, родственный, близкий] -+ agnatus, cognatus, consobrinus 290 AFFINITÁS f, afinitate, înrudire apropiere generică (afinitate sexuală) [affinity, relationship ; Affinität, Hinneigung, Verwandschaft; affinité,

49

291

292

293

294

295

296

297

AGAMOSPECIES parenté; rokonság, közelállás; род­ ство, сродство] AFFIXVS (affingo), fixat, inserat, ataşat (antherae hasi affixae anterele fixate prin baza lor de filament) [affixed; befestigt, angehaftet; atta­ ché, fixé, inséré, affiché; rögzített, ráerősitett ; прикреплённый] * AGAMANDROECIA î (gr. α „fără", γάμος „căsătorie", ανήρ, ανδρός „băr­ bat", οίκος „casă"), agamandroecie, flori mascule şi sterile pe acelaşi individ (Uexküll) [agamandroecy ; Agamandrözie ; agamandroecie ; agamandroécia ; агамандроеция] AGAMEON η (gr. - ) , agameon, spe­ cie care cuprinde numai indivizi apomictici (Camp şi Gilly) [agameon; Agameon; agameon; agameon; araмеон] AGAMETA i (gr. -, γαμέτης „soţ"), agamét, element de reproducere ase­ xuat (zoospor) [agamete; Agamét; agamète; agaméta, ivartalan szaporítótest ; агамета] AGAMETANGIUM η (gr. -, àyytiov „vas"), agametangiu, corp de fructificaţie în care se dezvoltă agameţi [agametange; Agametangium ; agamétange ; agametangium ; агаметангий] AGAMETOCYTIS,-IDISî (gr. - , κύτις „cutie"), agametocit, celulă mamă dînd naştere agamociţilor [agametocy t ; Agametozyt; agamétocyte; agametocita; агаметоцут] AGAMIA f (gr. -, γάμος „căsătorie"), agamie, sterilitate, nefertilitate [aga­ my, sterility, barreness; Agamie, Unfruchtbarkeit ; agamie, stérilité, infertilité; agámia, meddőség, termé­ ketlenség; агамия, стерильность]

298 AGAMICUS (gr. --) agamie 1. Rezul­ tat fără proces de fecundaţie. 2. Reprodus pe cale asexuată; partenogenetic [agamie, agamous, sexless; agamisch, ehelos, geschlechtlos, un­ geschlechtlich; agamé, asexuel, sté­ rile ; meddő, ivartalan ; агамный, тай­ нобрачный] 299 AGAMOBIUM η (gr. - , βίος „via­ ţă"), agamobiu, stadiul sporofitic în metageneză, ex. la Pteridophyta (H. Gibson) [agamobium; Agamobium ; agamobie ; agamobium ; araмобиум] —* sporobionta, sporophyton 300

AGAMOCYTIS, -IDIŞ î (gr. - , κύτις „cutie"), agamocit, celulă reproductivă asexuată [agamocyte ; Agamozyt ; agamocyte ; agamocita ; агамоцут]

301 AGAMOGENESIS t (gr. - , γένεσις „naştere"), agamogeneză, reproducere fără proces sexual (apomixie parte­ nogeneze) [agamogenese, asexual re­ production; Agamogenese, geschlecht­ lose Vermehrung ; agamogenese, reproduction asexuée ; agamogenézis, ivartalan szaporodás ; агамогенез, бесполое размножение] —• agamogonia 302 AGAMOGENETICUS (gr.—), agamogenetic, rezultat pe cale asexuată [agamogenetic ; agamogenetisch ; agamogénétique ; agamogenetikus ; araмогенетический] 303 AGAMOGONIA f (gr, - , γονή „re­ producere" ) (Hartmann) —»• agamogenesis 304 AGAMOGYNOECIA f (gr. - , γυνή „femeie", οίκος „casă"), agamoginoecie, flori femele şi sterile pe acelaşi individ (Uexküll) [agamogynoecy ; Agamogynözie ; agamogynoécie ; agamoginoécia ; агамогиноеция] 305 AGAMOGYNOMONOECIA î (gr. —, μόνος „singur",), agamoginomonoecie, flori femele, hermafrodite şi avortate pe acelaşi individ (Uexküll) [agamogynomonoecy ; Agamogynomonözie; agamogynomonoécie ; agamoginomonoécia ; агамогиномоноеция] 306 307

308

309

310 311

AGAMOHERMAPHRODITISMUS та. (gr. —, ερμαφρόδιτος „cu am­ bele sexe") —» agamomonoecia AGAMOHYPNOSPORA î (gr. - , CTCVOÇ „somn", σπορά „sămînţă"), agamohipnospor, spor de rezistenţă re­ zultat pe cale asexuată (Wittrock) [agamohypnospore ; Agamohypnospore ; agamohypnospore ; agamohipnospóra; агамогипноспора] AGAMOMONOECIA f (gr. - , μόνος „singur", οίκος „casă"), agamomonoecie, flori hermafrodite şi sterile pe acelaşi individ (Errera şi Gevaert) [agamomonoecy ; Agamomonözie ; agamomonoécie ; agamomonoecia : araмомоноеция] —• agamohermaphroditismus AGAMONTA î (gr. - ) , agamont, individ format pe cale asexuată, producînd agamociţi (Hartmann) [agamont; Agamont; agamonte; aga­ mont ; агамонт] AGAMOPHYTA η pl (gr. - , φυτόν „plantă") —*• protophyta AGAMOSPECIES ί (gr. - , lat. spe­ cies „specie"), agamospecie, specie care se înmulţeşte fără proces sexuat [agamospecies ; Agamospezies ; agamospecies ; agamospeciesz ; агамный вид]

AGAMOSPERMIA 312 AGAMOSPERMIA ί (gr. --, σπέρμα „sămînţă"), agaraospermie, formarea seminţelor fără fecundaţie (ex. apomixie) [agamospermy ; Agamospermie ; agamospermie ; agamospermia ; araмоспермия] 313 AGAMOSPORA î (gr. --, σπορά „sămînţă"), agamospor, spor rezultat pe cale asexuată [agamospore; Agamospore ; agamospore ; agamospóra ; агамоспора] 314 AGAMOTROPUS (gr. --, τροπή „răsucire"), agamotrop, fără mişcări gamotropice (florile la Pomoideae deschise pînă la vestejire) [agamotropic ; agamotrop, nichtschlafend ; agamotrope, non sommeillant; agamotropikus, nyitvamaradó ; агамотропический] 315 AGAMUS (gr. --) -+ agamicus, asexualis, cryptogamicus 316 AGAR, -ARI m (malaez), agar-agar, substanţă mucilaginoasă folosită la pre­ pararea substraturilor nutritive con­ sistente pentru culturile bacteriene, extrasă din unele alge marine roşii [agar; Agar; agar; agar; агар] 317 318

AGA THIN US -> achatinus AGATHOPHYLLUS (gr. αγαθός „frumos", φύλλον „frunză"), cu frunze frumoase [beautifully-Ieaved ; schön­ blättrig; à belles feuilles; széplevelû; приятнооблиственный] 319 AGENESIS f (gr. à „fără", γένεσις „naştere"), ageneză, monstrozitate la florile cu organele sexuale lipsă [agenesy ; Agenesie ; agénésie ; agenézis ; агенез] 320 AGEOTROPICUS (gr. -, γή „pămînt",τρoπή „răsucire"), ageotrop, cu geotropism negativ [ageotropic ; ageotropisch ; agéotropique ; ageotrópikus ; негеотропичный] 321

AGER, -GRI m, arătură, cîmp, ogor (ad margines agrorum pe marginea ară­ turilor; in agriş post messem pe cîmpuri după strîngerea recoltei) [field; Acker, Feld, Brachfeld; champ; szántóföld, mező; поле, пашня] 322 AGGERATUS, AGGESTUS (aggero) —y agglomeratus 323 AGGLOMERATUS, aglomerat, în­ grămădit, adunat în grămadă (flori, fructe) [agglomerated, assembled, con gested ; angehäuft, zusammengeball t, zusammengedrängt, geknäuelt ; aggloméré, ramassé, entassé; halmo­ zott , csoportos ; скученный, сгруппиро ванный] -+ confertus, glomeratus

Ш 60 324 AGGLUTINANS (agglutino), aglu­ tinau t, care se lipeşte [agglutinating; anklebend ; agglutinant ; ráragadó ; агглютиниру ющи йся] 325 AGGLUTINATIO i, aglutinare, ali­ pire, împreunare prin alipire [agglutination; Agglutinisierung, Ankleben; agglutination, collage; odaragadás, összetapadás ; агглютинация] 326 AGGLUTINATUS, aglutinat, alipit [agglutinate, glued together; ange­ klebt, angeleimt; agglutiné, accollé; odaragadt, összetapadt ; склеенный, агглютинированный] 327 AGGREGÁTIG f, agregare, grupare, asociere [aggregation ; Aggregation, Anhäufung; agrégation, réunion; csoportosulás, társulás, összehalmozódás скопление] 328 AGGREGATUS, agregat, reunit, adu­ nat, asociat [aggregate, assembled; angehäuft, gedrängt, zusammengestellt, vereinigt ; agrégé, réuni, associé, assemblé ; csoportos, összeállt ; со­ бранный] * 329 AGGRESSIVITAS f, agresivitate, capacitatea agentului patogen de a ataca plantele [aggressiveness; Ag­ gressivität, Angriffslust; agressivité; agresszivitás, támadékonyság ; агре­ ссивность] —·· patogenitas, virulentia 333 AGILIS, agil, mobil, activ (statu agili în stadiul de mobilitate — al zoosporilor) [mobile, moving; beweglich, lebhaft ; mobile, mouvant ; mozgékony; подвижный] 331 AGNATUS^ affinis 332 AGRÁRIUS, AGRESTIS, agrar, de cîmp [agrarian, agrestial; ackerbewohnend, feldbewohnend ; agreste, champêtre ; szántóföldi, mezei, mező­ gazdasági ; дикорастущий, полевой, пашенный] 333 AGRIOTYPUS m (gr. άγριος „rus­ tic", τύπος „model"), agriotip, tipul ancestral al plantei [agriotype ; Agriotypus; agriotype; agriotipus; агриотип] 334 AGRIUS (gr. -), necultivat, care trăieşte în stare sălbatică; spontan [wild, savage; wildwachsend; sau­ vage, vadontermő ; дикорастущий, не­ обработанный] 335 AGRORIOCOENOSIS f (gr,-, βίος „viaţă", κοινός „comun"), agrobiocenoză 1. Biocenoză de cultură. 2. Biocenoza organismelor din bioto­ pul agricol [agrobiocoenose ; Agrobio-

δ1 zönose, Kulturbiozönose ; agrobiocénose ; agrobiocönozis, kulturbiocönozis ; агробиоценоз] 336 AGROBIOLOGIA f (gr.--, λόγος „vorbire"), agrobiologie, studiul legi­ tăţilor biologice ale agrotehniei [agro­ biology ; Agrobiologie ; agrobiologie ; agrobiológia ; агробиология] 337 AGROBOTANICA î (gr. -, βοτάνη „iarbă"), agrobotanică 1. Botanica agricolă. 2. Studiul plantelor agricole [agrobotany, agricultural botany ; Agrobotanik ; agrobotanique ; agrobotanika, mezőgazdasági növénytan; агроботаника] 338 AGROLOGIA f (gr. -, λόγος „vor­ bire"), agrologie, studiul factorilor de vegetaţie şi a mijloacelor tehnice de ameliorare'[agrology ; Agrologie, Landwirtschaftskunde ; agrologie ; agrológia, mezőgazdaságtan; агрология] 339 AGRONOMICUS (gr.-, νόμος „pă­ şune"), agronomic, de agronomie [agro­ nomical ; landwirtschaftlich ; agrono­ mique; mezőgazdasági, földművelési; агрономический] 340 AGROPHILUS (gr. -, φιλέω „a iubi"), agrofil, саге creşte pe cîmpuri cul­ tivate [agrophilous ; ackerliebend, feld­ liebend ; agrophile ; mezőt kedvelő ; полевой] 341 AGROPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frun­ ză"), cu frunze graminacee [grassy-Ieaved; grasblättrig; à feuilles gra­ minacées ; fulevelû ; травянистолистный] 342 AGROPHYTA η pl (gr. -, φύτον „plantă"), agrofite, plante de cultură [culture-plants ; Kulturpflanzen ; plan­ tes cultivées ; kultivált növények; aгрофиты] —• (plantae) cultae 343 AGROPHYTOCOENOSIS f (gr.-, κοινός „comun"), agrofitocenoză, cenoza plantelor cultivate [agrophytocoenose ; Agrophytozönose ; agrophytocénose ; agrofiíocönozis ; агрофитоценоз] 344 AGROSTOGRAPHIA f (gr. „αγρωστις „iarbă", γραφή „scriere"), agrostografie, studiul şi descrierea gramineelor [agrostography ; G.'ăserkunde ; agrostographie ; pázsitfűtan ; агростография] 345 AGROSTOLOGIA f (gr.-, λόγος „vorbire") —+ agrostographia 346 AGROTYPUS m (gr. αγρός „cîmp", τύπος „model"), agrotip, tipul soiului la plantele cultivate [agrotype; Sor­

AIPHYLLOPHYTA

347

348

349

350

tentypus; agrotype; fajtatipus; aгротип] AGROZOOCOENOSIS î (gr. -, ζώον „animal", κοινόν „comun"), agrozoocenoză, biocenoza a faunei agricole [agrozoocoenose ; Agrozoozönose ; agrozoocénose; agrozoocönozis ; агрозоo ценоз] AGYNARIUS, AGYNICUS, AGYNUS (gr. α „fără", γυνή „femeie"), aginic, fără pistil (floare) [agynic, agynous; stempellos; agynique; ter­ mő nélküli; беспестичный] AGYRATUS (gr.-, γϋρος „cerc"), necircular, aciclic, neaşezat în cerc sau în verticil [acyclic, no orbicular; unberingt, nichtkreisförmig; non cir­ culaire ; nem körszerű ; неокруглый} —*• acyclicus AHELIOTRDPICUS (gr. -, ήλιος „soare", τροπή „răsucire"), ahelio­ trop, fără reacţie tropistică la efectul luminii ; afototropic [aheliotropic ; aheliotropisch ; ahéliotropique ; ahéliotrópikus ; агелиотропный]

351 AIANTHUS (gr. άεΐ „totdeauna", ανθός „floare") 1. Cu flori persis­ tente (Helichrysum). 2. Care înflo­ reşte mereu [aianthous, constantly flowering ; dauerblütig, immerblütig ; à fleurs persistentes; kitartó virágú, állandóan virágzó ; постоянно цвету­ щий] 352

AIGIALOPHYTA η pl (gr. αΙγιαλός „ţărm", φύτον „plantă"), plante de litoral şi de plaje nisipoase [beachplants; Strandpflanzen; plantes lit­ torales; tengerparti növények; сухо­ путные растения] 353 AIOLOSTATICUS (gr. αιόλος „agitat", στατικός „stătător"), aiolostatic, cu poziţie oblică din cauza vînturilor constante (arbore) [obliquelygrowing; aiolostatisch, schiefwach­ send ; à croissance oblique ; ferdén álló, ferdén növő ; неравнобокий] 354

AIOPHYLLUS (gr. αιών „veşnic", φυλλόν „frunză"), cu frunze persis­ tente [aiophyllous, evergreen-leaved ; bleibendblättrig, immergrünblättrig ; à feuilles persistentes ; maradó levelű, kitartó levelű, örökzöld levelű; вечнозелёно-листный]

355

AIPHYLLOPHYTA η pl ( g r . - , φυτόν „plantă"), aifilofite, plante formînd păduri sempervirescente [aiphyllophytes ; Aiphyllophyten ; aiphyllophytes ; aifillofiták ; аифиллофиты]

62

AIROSOMA 356

AIROSOMA η (gr. διρω „a se ri­ dica", σώμα „corp"), airozom, corpusculi ín suspensie, de natura materii­ lor de rezervă, la Bacteria şi Cyanophyceae (Molisch) [airosoma; Airosoma; airosome; airoszóma; аиросома] 357 AITHALOPHYTA η pl (gr. αειθ­ αλής „tuferiş sempervirescent", φυτόν „plantă"), aitalofite, plante din tuferişuri sempervirescente [aithalophytes ; Aithalophyten ; aithalophytes ; örök­ zöld bozótok növényei; аиталофиты] 358 AITIOGENUS (gr. αϊτιον „cauză", γεννάω „а se naşte"), etiogenic, cau­ zat de factori sau de excitaţii externe (mişcare) [etiogenic; âtiogen; étiogène ; etiogén ; этиогенный] —>· aitionomicus 359 AITIOMORPHOSIS î (gr. -, μόρφωσις „formare"), etiomorfoză, morfoză cauzată de factori externi [etiomorphose ; Ätiomorphose ; étiomorphose ; etiomorfózis ; этиоморфоз] 350 AITIONASTIA î (gr.-, ναστός „strîns"), etionastie, mişcare nastică cauzată de excitaţii externe omo­ gene [etionasty ; Ätionastie ; etionas­ tie ; etionásztia ; этионастия] 351 AITIONOMICUS (gr. -, νόμος „le­ ge)" —• aitiogenus 362 AITIOTROPISMUS m (gr. -, τροπή „răsucire"), etiotropism, tro­ pism cauzat de excitaţii externe [etiotropism; Ätiotropismus; étiotropisme ; etiotropizmus ; этиотропизм] 353 AIZOON, AIZOUS (gr. άείζωος „etern") —*• sempervirens 364 AKEN A f, A KENI и M η -+ achaena 355 AKENOCARPUS m -^ achaena 366 AKI NES IS f (gr. α „fără", κίνησις „mişcare"), acineză, dezvoltare în absenţa cariocinezei [akinesis ; Akinese ; akinèse ; akinézis ; акинез] 357 AKINETE f (gr. - ) , AKINETOSPORA f (gr. --, σπορά „sămînţă"), achinet, spor facultativ, imobil şi de rezistenţă, format pe cale asexuată mai ales prin fragmentare (Chlorophyceae, Cyanophyceae) [akinete ; Akinete, Ruheakinete, Ruhezelle, Dauer­ spore ; akinete ; akinetesz ; акинета] 368 AKINETOSPORANGIUM η (gr. —, άγγεΐον „vas"), achinetosporange, sporange cu zoospori ciliaţi (Archimycetes) [akinetosporangium ; Akinetosporangium ; akinetosporange ; akinetosporangium ; акинетоспорангий]

369 ALA î, aripă 1. Expansiune foliacée plană, de forma unei aripi, pe tulpină (Lathyrus megalanthus), pe frunză (Onopordon), pe fruct (Acer) sau pe sămînţă (Catalpa). 2. Cele două petale laterale mai înguste de sub vexil la corolă (Papilionaceae). 3. Sepalele laterale acrescente (Polygala) [wing; Flügel; aile; szárny; крыло] —»· pterigium 370 ALABASTRUM η, alabastru, boboc sau mugure floral [flower-bud ; Blütenknospe, Blütenknopf ; alabastre, bourgeon floral, bouton; bimbó, virágbimbó, virágrügy; бутон, цве­ точная почка] 371 ALAEFORMIS, ALARIS, aripiform, de forma unei aripi [wing-like ; flü­ geiförmig, flügelartig ; en forme d'aile ; szárny alakú, szárnyszerű ; крыловид­ ный, крылатый] 372 ALA TO-, ALA TUS, aripat, cu expan­ siuni foliacée latérale (fruct, sămînţă, tulpină) (alatocaulis) [alate, winged; geflügelt, flügelig; ailé; szárnyalt, -szárnyú, szárnyas, gatyás ; кры­ латый, крылато-] —*pter-,ptero-, -pterus, píerophorus 373 ALB-, ALBI-, ALBIDI-, ALBO(albellus, albicaulis, albococcineus, albidiflorus) —*• albus 374 ALBEDO î, ALBEFACTIO î, ALBICATIO f, ALBINISMUS m, ALBINO m, înălbire, albinism, depigmentare, etiolare (de ex. albirea sau panaşarea patologică a unor organe din cauza lipsei, a insuficienţei sau a alterării clorofilei) [albication, albi­ nism ; Weißfärbung, Panaschierung, Weißfleckigkeit, Buntblăttrigkeit ; albication, albinisme, dépigmentation, étiolement ; albinizmus, elfehéredés, elszíntelenedés, fehérlevelűség ; аль­ бинизм, беление, альбедо, альбинос] 375 ALBELLUS, ALBENS, ALBES­ CENS, ALBICANS, ALBIDUS, ALBINEUS, ALBINUS, ALBULUS, alburiu, aproape alb [whitish; weißlich; blanchâtre; fehéres; бе­ ловатый, белеющий] 376 ALBIGO f, ALBUGO í, făinare, boală a frunzelor şi a ramurilor tinere, acestea obţinînd un aspect prăfuit [mildew; Mehltau; albigo; lisztesedés; бельмо] 377

ALBIGRANA η pl, albigrane, inclu­ ziuni cloroplastice din leucoplaste, de forma unor picături, ex. la Pellionia (A. Meyer) [albigrana; Albi-

63

ALGIDUS

grana; albigrane; albigrana; альбиграна] 378 ALBUMEN η, albumen, ţesutul de rezervă al seminţelor furnizînd embri­ onului în cursul germinaţiei substan­ ţele nutritive [albumen, white of egg ; Albumen, Eiweiß, Sameneiweiß, Eiweißtoff, Kernmasse; albumen; al­ bumen, magfehérje, magtáplálószövet, dajkaszövet; белок] 379

ALBVMINOIDES m pl, albuminoide, substanţe proteice din citoplasmă [albuminoids;* Albuminoiden, Proteoiden ; albuminoides ; albuminoid anyagok, fehérjék; альбуминоиды]—» proteides

380 ALBUMINOSUS, albuminos, care conţine albumina (seminţe) [albumi­ nous ; eiweißhaltig ; albumineux ; magfehérjés; белковый] 381 ALBURNUM η, alburn, totalitatea inelelor anuale externe, de culoare mai deschisă, ale lemnului secundar al arborilor cu lemnul tare [sap-wood, splint-wood ; Splint, Jungholz, Neuholz, Saftholz; aubier; szijács; заболонь] 382 ALBUS, alb, mat alb [white, dead white; weiß, mattweiß; blanc; fehér, fénytelen fehér ; белый] -^ ermineus 383 ALCALINUS, alcalin, bazic (sol) [alkaline, basic; alkalisch, basisch, laugenhaft; alcalin, basique; alkali­ kus, bázikus, lúgos ; щелочной] —>· lixiviosus 384 ALCALIOTROPISMUS m (arab alcvili „sodă", gr. τροπή „răsucire"), alcaliotropism, chemotropism cauzat de substanţe bazice (Massart) [alkaliotropism ; Alkaliotropismus ; alcaliotropisme ; alkáliotropizmus ; алкалиотропизм] 385 ALCICORNIS, ALCICORNUS, ase­ mănător coarnelor de elan [elkhornlike; eichhörnig, elchgeweihâhnlich; alcicorne; rénszarvasagancsszerű; лосинорогатый] 386 ALECTOROLOPHUS (gr. άλεκτορολόφος „creasta cocoşului"), asemănă­ tor cu creasta cocoşului (ca nume ge­ neric) [cockscomb-like ; hahnenkammăhnlich; en crête de coq; kakastarajszerű; петуший гребень-образный] 387

ALEPIDOTUS (gr. α „fără", λεπίς, λεπίδος „solz"), nesolzos [alepidote, scaleless ; schuppenlos, ungeschuppt ; sans écailles; pikkelytelen; бесчешуйный]

388 ALETOPHYTA η pl (gr. αλήτης „rătăcitor", φύτον „plantă"), aletofite, plante ruderale mezofile (Pound et Clements) [aletophytes ; Aletophyten; aletophytes; aletofitâk; алетофиты] 389 ALEURDN η (gr. άλευρον „făină"), aleuronă, substanţa de rezervă grăunţoasă, azotată, din eeminţele mature [aleurone; Aleuronkorn, Proteinkorn, Klebermehl ; aleurone ; aleuronszemcse; алейрон] 390 ALEUROSPORA t (gr. -, σπόρα „sămînţă)", aleurospor, spor format pe cale vegetativă, lateral sau termi­ nal, pe filamentul micelian (ciuperci) [aleurospore ; Aleurospore; aleurospore; aleurospóra; алевроспора] 391 ALEXI PHARMACON η (gr. άλεξω „а apăra", φάρμακον „medicament"), antidot, contraotravă [alexipharmic, contre-poison ; Gegengift ; alexipharmaque, contrepoison ; ellenméreg ; противоядие] —*• antidotum 392 ALEXIPYRETICUS (gr. -, πυρετός „febră"), alexipiretic, febrifug [febri­ fuge; fieberheilend; febrifuge; lázcsil­ lapító; противолихорадочный] —* febrifugus 393 ALEXITERION η (gr. άλεξητήριος „apărător"), mijloc de vindecare [alexitere ; Rettungsmittel ; alexitère ;, gyógyszer ; спасительное средство] 394 ALEXITERIUS (gr, -), alexiteric,. care apără sănătatea [protecting ^ schützend; défensif; védő, elhárító^ защитительный] 395 ALGACEUS, ALGINUS, ALGOIDEUS, algaceu, algal, algoid; asemă­ nător cu alga [algaceous, algoid; algenartig, algoid ; algacé, algoïde ; algaszerű, moszatszerű ; водорос­ левый ] -* phyco396 ALGAE f pl, alge, mare grupă siste­ matică de plante inferioare (Thallophyta) uni- sau pluricelulare, car& trăiesc în ape sau locuri umede· [algae, sea-weeds; Algen; algues; algák, moszatok ; водоросли] 397

ALGICOLUS (-COLA î), algicol, care creşte pe alge [algicolous; algenbewohnend, auf Algen wachsend; algicole; moszatlakó; живущий на водорослях]

398 ALGIDUS, friguros, care creşte în locuri reci [algid ; kălteliebend ; algide ; hidegkedvelő; альгндный, холодный}

ALGOLOGIA 399 ALGOLOGIA f (lat. alga „algă", λόγος „vorbire"), algologie, studiul algelor [algology; Algenlehre; algologie; mo­ szattan ; альгология] —» phycologia 400 ALGOTROPHISMUS m (lat. -, gr. τροφή „hrană"), algotrofism, sim­ bioză între plante superioare şi alge (Azolla cu alga Anabaena) [algotrophism ; A^gotrophismus ; algotrophisme ; algotrofizmus ; альготрофизм] 401 ALIBILIS (alo) -> nutritivus 402 ALIENUS, străin, neînrudit [strange, unrelated; fremd, nicht verwandt; étranger, non apparenté; idegen, nem rokon ; чуждый, чужой] 403 ALIFER, aripat, purtător de aripi [aliferous, winged; geflügelt, flügel­ tragend ; alifère, ailé ; szárnyalt ; крылоносный[ —»· alatus 404 ALIFORMIS, aripiform, de forma unei aripi [wing-shaped ; flügeiförmig ; en forme d'aile; szárny alakú; кры­ ловидный] —*• pterigoideus, pterinus 405 ALIMON IA í -^ humor 406 ALLAGOPHYLLUS (gr. αλλαγή „al­ ternare", φυλλόν „frunză") —*• alternifolius 407 ALLAGOSTEMONEUS (gr. -, στήμων „fir"), alagostaminal, cu staminele alternînd cu petalele [allagostemonous ; wechselfadig ; à étamines alternantes; váltakozó porzójú; попе­ ременно-тычиночный] 408 ALLANTOIDEUS (gr. άλλος, άλλαντος „cîrnaţ", ειδός „asemănare") -+ botuliformis 409 ALLASSOTONICUS (gr. άλλάσσω „a schimba", τόνος „tensiune"), alasotonic, cauzat de schimbarea sau scăderea turgescenţei (mişcare) [allassotonic ; allassotonisch ; allassotenique ; turgorcsökkenési ; аллассотонический] 410

ALLAUTOGAMIA f (gr. άλλος „al­ tul", αυτός „singur", γάμος „căsăto­ rie"), alautogamie, polenizare în două moduri neobişnuite (Clements) [allautogamy; Allautogamie; allautogami^e; allautogámia ; аллаутогамия] 411 ALLELOGAMIA f (gr. αλλήλων „reciproc") - • allogamia 412 ALLELOGENESIS t (gr. -, γένεσις „naştere") —»· alternatio generationum 413 ALLELOGENUS (gr. -, γένος „ur­ maş"), alelogenic, cu indivizi femeii avînd descendenţi fie exclusiv mas­ culi, fie exclusiv femeii (Vandel) [al-

54 lelogenous; allelogen; allelogène; allelogén ; аллелогенный] 414 ALLELOMORPHIA t (gr. -, 'μορφή „formă"), alelomorfie, formarea de perechi de caractere la descendenţii monohibrizilor atunci cînd părinţii se deosebesc între ei numai prin cîte un singur caracter ereditar (Bateson şi Saunders) [allelomorphy ; AUelomorphie; allelomorphie ; allelomorfia ; аллеломорфия] 415 ALLELOMORPHISMUS m (gr. - ) -+ allelomorphia 416 ALLELOPATHIA f (gr. -, πάθος „ură"), alelopatie, influenţa reciprocă asupra dezvoltării plantelor care cresc alături [allelopathy ; AUelopathie ; allelopathie ; allelopátia ; аллелопа тия] 417 ALLELOSITISMUS m (gr. -, σίτος „nutriţie"), alelositism, viaţa parazi­ tară a unor licheni pe alţi licheni (Norman) [allelositism ; Allelositismus ; allelositisme ; alleloszitizmus ; аллелоситизм] 418 ALLELOTRICHUS (gr.-, θρίξ, τριχός „păr"), alelotrih, păros pe am­ bele feţe opuse (tulpina la Thymus dacicus) [allelotrichous ; beiderseitig behaart ; allelotrique ; mindkét olda­ lán szőrös ; аллелотрихный] 419 ALLERGIA f (gr. άλλος „altul", δργον „acţiune"), alergie, sensibili­ tate excesivă faţă de unele substanţe [allergy ; Allergie, Überempfindlich­ keit; allergie; allergia, túlérzékeny­ ség ; аллергия] 420 ALLESIA f (gr. άλλην „de ambele părţi"), alezie, capacitatea organis­ mului de a manifesta o interferenţă (Massart) [allesy; AUesie; allésie; allézia; аллесия] 421 ALLIACEUS, ALLIARIUS, aliaceu, de ceapă (miros) [alliaceous ; zwie­ belartig; alliacé; hagymaszerű; чес­ ночный] 422 ALLIGATOR m ^ fulcrum 423 ALLIODORUS, eu miros de usturoi sau de ceapă [alliodorous ; knoblauch­ duftend; à odeur d'oignon; fokhagy­ maszagú, hagymaszagú; чеснокапахный] 424 ALLOBIOGENESIS f (gr. άλλος „altul", βίος „viaţă", γένεσις „naş­ tere"), alobiogeneză, alternanţa gene­ raţiei sexuate şi asexuate [allobiogenesis ; Allobiogenese ; allobiogenèse ; allobiogenézis ; аллобиогенез]

55

ALLOPATRICUS

425 ALLOBIOSIS f (gr. --), alobioză, schimbare a modului de reacţie a organismului la schimbarea mediu­ lui (Henderson) [allobiose; AUobiose; allobiose ; allobiózis ; аллобиоз] 426 ALLOCARPIA f (gr. -, καρπός „fruct"), alocarpie, formare a fruc­ tului în urma alogamiei (cf. Rieger et Michaelis) [allocarpy; Allokarpie; allocarpie ; allokárpia ; аллокарпия] 427 ALLOCHLOROPHYLLUM η (gr. -, χλωρός,, verde", φύλλον „frunză"), aloclorofila, unul dintre constituenţii verzi ai clorofilei [allochlorophyll ; Ä1lochlorophyll ; allochlorophylle ; alloklorofill ; аллохлорофилл] 428 ALLOCHORIA f (gr. -, χωρέω „a se răspîndi"), aloc(h)orie, răspîndire a fructelor şi a seminţelor prin mijloace străine (apă, vînt) [allochory; Allochorie ; allochorie ; allokória ; аллохория] 429 ALLOCHORUS (gr. -.) aloc(h)oric 1. Care se răspîndeşte prin mijloace străine. 2. Care populează două sau mai multe formaţii înrudite din aceeaşi regiune (Drude) [allochorie; allochorisch, fremdverbreitet ; allochore; allochor; аллохорный] 430 ALLOCHROICUS (gr. -, χρως „cu­ loare") —»· discolor 431 ALLOCHRONICUS (gr. -, χρόνος „timp"), alocronic, nesimultan; care se petrece în timpuri diferite (matu­ rizarea anterelor) [allochronous, not contemporary ; verschiedenzeitig ; allochronique; nem egyidejű; аллохронический, неодновременный] 432

ALLOCHTONUS (gr. -, χθων, χθονός „pămînt"), alohton 1. Originar din alte regiuni. 2. Exotic (specie ~ ) [allochtonous, not aboriginal ; nicht ein­ heimisch, nicht bodenbeständig; allochtone;. nem bennszülött; аллохтонный]

433 ALLOCYCLIA f (gr. -, κύκλος „cerc"), alociclie, comportare anormală a unui cromozom sau a unui fragment de cromozom (Darlington) [allocycly; Allozyklie ; allocyclie ; allociklia ; аллоциклия] 434 ALLOGAMIA f (gr. -, γάμος „căsă­ torie"), alogamie, polenizare (fertili­ zare) încrucişată cu polenul altei flori ale aceleiaşi plante sau ale altei plante aparţinînd aceleiaşi specii [al­ logamy, cross-pollination, cross-fer­ tilization ; Allogamie, Fremdbestäu­ bung, Fremdfertilisation ; allogamie,

pollinisation croissée, fertilisation croissée; allogámia, kölcsönös megporzás, idegenmegporzás, kölcsönös megtermékenyülés ; аллогамия, пере­ крёстное оплодотворение] —» allelogamia, allomixis 435 ALLOGAMICUS (gr. - ) , alogamic, cu polenizare încrucişată [allogamous ; allogamisch ; allogame ; kölcsönős megporzású ; аллогамный] -^ heteroclinus 436 ALLOGENETICUS, ALLOGENUS (gr. -, γένεσις „naştere"), alogenetic, cu schimbări genotipice datorite influenţei mediului (Jensen) [allogenetic ; allogenetisch ; allogénétique ; allogenetikus ; аллогенетический] 437 ALLOGONIA f (gr. -, γονή „gene­ rare"), alogonie, modificări de formă datorite mutaţiei (Reinke) [allogony; Allogonie ; allogonie ; allogónia ; аллогония] 438 ALLOIOBIOGENESIS f (gr. άλλοίως „diferit", βίος „viaţă", γένεσις „naş­ tere") —*• alloiogenesis 439 ALLOIOGENESIS f (gr. - ) , aloiogeneză, alternare de generaţii între generaţia sexuată şi cea partenogenetică [alloiogenesis ; Alloiogenesis ; alloiogenèse ; alloiogenézis ; аллойогенез] 440 ALLOIOMETRON η (gr. -, μέτρον „măsură"), aloiometron, schimbări cantitative şi de intensitate în dezvol­ tarea speciei sau a soiului (Osborn} [alloiometroit ; Alloiometron ; alloiométron ; alloiometron ; аллоиометрон} 441 ALLOMETRICUS (gr. άλλος „al­ tul", -), alometric, în măsură diferită (creştere) [allometric ; allometrisch,, ungleichmäßig ; allométrique ; allometrikus, eltérő arányú; аллометрический] 442 ALLOMIXIS f (gr. -, μνξνς „ame­ stec") —• allogámia 443 ALLOPARALECTOTYPUS m (gr. -, παρά „lîngă", λεκτός „ales", τύπος „model"), aloparalectotip, exemplar din colecţia originală, dar de sex opus holotipului, ales şi descris ulte­ rior [alloparalectotype ; AUoparalektotypus ; alloparalectotype ; alloparalektotipus ; аллопаралектотип] 444 ALLOPATRICUS (gr. -, πάτρα „patrie"), alopatric, cu areal deosebit (specie) [allopatric; allopatrisch ; allopatrique; allopatrikus ; аллопатрический

ALLOPELAGICUS

6β

445 ALLOPELAGICUS (gr. -, πέλαγος „mare"), alopelagic, саге trăieşte în mare la o adincime remarcabilă [allopelagic ; allopelagisch ; allopélagique ; mélytengeri ; разноглубинный] 446 ALLOPHYLLIA í (gr. -, φύλλον „frunză") -* heterophyllia kWl ALLOPLASMA η (gr. -, πλάσμα „modelare"), aloplasmă, parte dife­ renţiată a citoplasmei, avînd anu­ mite funcţii, ex. membrană, cili (Meyer) [alloplasm; Alloplasma; alloplasme ; alloplazma ; аллонлазма] 448 ALLOPLECTICUS, ALLOPLECTUS (gr. -, πλεκτικός „îmbrăţişător'*) —• amplectens 449 ALLOPLOIDIA ί (gr. -, άπλόος „simplu", ειδός „formă"), aloploidie, combinare a garniturilor cromozomice structural deosebite (Clausen, Keck) [alloploidy; Alloploidie; alloploidie ; alloploidia ; аллоплоидия] 450 ALLOPOLYPLOID!A f (gr. -, πολύς „mult", " ) , alopoliploidie, poliploidie rezultată din dublarea sau multi­ plicarea unor garnituri de cromozomi structural deosebiţi (Kihara) [allo­ polyploidy ; Allopolyploidie ; allopolyploîdie ; allopoliploidia ; аллополиплоидия]

rea filamentelor cromozomice ale unor gameţi parental diferiţi (ex. hibrizi), în cazul meiozei (Ljungdahl) [allosyn­ desis; Allosyndese; allosyndèse; alloszindézis ; аллосиндез] —*• allosynapsis 457 ALLOTETRAPLOIDIA î (gr.-, τετράς „patru", άπλοος „simplu", ειδός „formă"), alotetraploidie 1. Diploidie dublă. 2. Tetraploidie formată prin asocierea a două garnituri cromozomale străine, cu η elemente (cf. Dangeard) [allotetraploidy; Allotetraploidie ; allotetraploîdie ; allotetraploidia ; аллотетраплоидия] —» amphidiplo idia

451 ALLORHYTHMIA t (gr. -, /Ρυθμός „ritm"), aloritmie, ritm inegal în diviziunea celulelor sau în dezvoltarea organismelor unicelulare, ex. la Euglena (Ternetz) [ailorhythmia ; AUorhythmie; allorhythmie·; alloritmia; аллоритмия] 452 ALLOSOM А η (gr. -, σώμα „corp"), alozom 1. Cromozom deosebit de ceilalţi prin unele caractere speciale (Montgomery). 2. Cromozom sexuat [allosome; Allosoma, GeschlechtsChromosom; allosome; alloszóma; ал­ лосома] —*• hetechrochromosoma

460 ALLOTROPICUS (gr. -, τροπή „ră­ sucire"), alotropic, cu largă adap­ tare pentru primirea insectelor vizi­ tatoare (MacLeod) [allotropous ; allotropisch; allotropé; allotrópikus; ал­ лотропический] 461 ALLOTYPICUS (gr. -, τύπος „mo­ del") —*• atypicus, heterotypicus 462 ALLOTYPUS m (gr. - ) , alotip, paratip al holotipului, dar avînd sexul opus acestuia [allotype; Allotypus; allotype; allotipus; аллотип] 463 ALLOZYGOTA f (gr..-, ζυγός „jug"), alozigot, homozigot numai cu carac­ tere recesive (Pearson) [allozygote; Allozygole ; allozygote ; allozigóta ; аллозигота] 464 ALLUVIALIS, aluvial, care creşte pe nămolul locurilor inundate [allu­ vial; angeschwemmt, angespült; al­ luvial; árterületi, iszapos; аллю­ виальный] 465 ALNETUM η, ariniş, arboret de arini [alder-wood ; Erlenwald ; aunaie, forêt d'aune; égeres, égerfaerdő; ольховая роща] 466 ALNICOLUS {-COLA f), alnicol, care creşte pe arini [alnicolous; erlen-

453 ALLOSPERMA η (gr. -, σπέρμα „sămînţă"), alosperm, embrion rezul­ tat pe calea alogamiei (MacMillan) [allosperm ; Allosperma ; allosperme ; allosperma ; аллосперма] 454 ALLOSPORA f (gr. -, σπορά „sămîn­ ţă"), alospor, spor generînd în mod fundamental gametofitul (Radlkofer) [allospore; AUospore; allospore; allospóra; аллоспора] 455 ALLOSYNAPSIS f (gr.-, σύναψις „reunire") (Sharp) —»· allosyndesis 456 ALLOSYNDESIS f (gr.-, συνδέσις „joncţiune"), alosindeză, împereche­

458 ALLOT RI PLOI DI A f (gr.-, τρία „trei", - ) , alotriploidie, organism cu trei garnituri cromozomice în celu­ lele somatice, dintre care una struc­ tural deosebită [allotriploidy ; Allotriploidie ; allotriploîdie ; allotriploidia; аллотриплоидия] 459 ALLOTROPHICUS (gr. -, τροφή „nutriţie"), alotrof, heterotrof, saprofit. 1. Cu nutriţie organica obţi­ nută din mediul exterior, la plan­ tele lipsite de clorofilă. 2. Cu adap­ tare redusă pentru primirea insectelor vizitatoare, ex. flori (Loew) [allotrophic ; allotrophisch ; allotrophique; allotrófikus ; аллотрофный]

AMABILIS

67 bewohnend, auf Erlen wachsend; alnicole; égerfán élő; обитающий на ольхе] 467 ALPESTER (-RIS, -RE), ALPESTRIS (RIS, -RE), ALPICOLUS, ALPINUS, alpin, саге creşte în regiunea munţilor înalţi [alpine, alpicolous; alpin, alpenbewohnend; al­ pestre, alpin , alpicole; havasi, hava­ son élő ; альпийский, высокогорный] —• alticolus 468 ALPHABETICÜS (gr. &λφα, βήτα „literele а şi b"), alfabetic (index) [alphabetic ; alphabetisch ; alphabé­ tique ; betűrendes, betűsoros ; алфа­ витный] 469 ALPIGENUS, alpigen, originar din munţii înalţi [alpigene; alpigen; alpigène; havasról származó; альпигенный] 470 ALSOPHYTA η pl (gr. ΰλσος „crîng", φυτόν „plantă"), alsofite, plante de crînguri [grove plants; Gabüschpflanzen ; plantes de boca­ ges ; bereknövények ; алсофиты] 471

ALSUS, friguros, răcoros [cold, bleak; kalt, kühl, frostig; frais, froid; hűvös, hideg; холодный, морозный]

472 ALTERN AN S, ALTERNATUS, ALTERNUS, alternant Í. Aşezat opus şi la nivel diferit (foliis alternantibus cu frunze alternante). 2. Cu poziţia succesiv schimbată (sta­ mina petalis alternantia etaminele alternînd cu petalele) [alternating, alternate; alternierend, abwechselnd, abgewechselt, wechselstándig ; alter­ ne ; váltakozó, váltogató ; поперемен­ ный, очередной, чередующийся] 473 ALTERNATIO f, alternare, alter­ nanţă (а verticilelor) [alternation, interchange; Abwechselung; alter­ nation, alternance; váltakozás, cse­ rélődés; чередование, смена] ALTERN ATIO GENERATIONUM, alternare а generaţiilor, succesiunea a două generaţii în ciclul de dezvol­ tare al unor plante: cea asexuată (faza sporofitică) şi cea sexuată (faza gametofitică) [alternation of gene­ rations ; Gsnerationswechsel ; alter­ nance de générations; nemzedékvál­ takozás, ivadékcsere ; чередование поколений] —»· allele genes is, generaţia antithetica, digenesis, metagenesis 474 ALTERNATIVUS, alternativ [alter­ native; alternativ, abwechselnd; al­ ternatif ; alternativ, váltakozó ; альтернативный] *

475 ALTERNIFOLIUS, cu frunze alterne [alternately-leaved; wechselblăttrig; à feuilles alternes; váltakozó levélál­ lású ; попеременно-листный] -+ allagophyllus 476 AL TI COL US -* alpestris 477 ALTIMETRUM n, altimetru, aparat pentru măsurarea altitudinii [altime­ ter; Höhenmesser; altimètre; magasságmérő ; альтиметр] 478 ALTITUDO î, altitudine, înălţime [height; Höhe, Höhenlage; hauteur; magasság ; высота] 479 ALTIUSCULUS, altiuscul, destul de înalt [rather high; ziemlich hoch; assez haute; elég magas; достаточно высокий] 480 ALTUS, înalt [high; hoch; haut; magas ; высокий] —*• elatus 481 ALULA í, aripioară (pe tulpină, fruct, sămînţă) [winglet· Flügelchen; ailette, aileron; szárnyacska; кры­ лышко] 482 ALUTACEUS, alutaceu, de culoarea pielii tăbăcite, roşcat brun [alutaceous, tan-coloured, leather-coloured, palebrown ; lederbraun, rötlichbraun ; chagriné, jaune-rougeâtre de cuir, brun pâle; bőrszínbarna, irhaszínű, halványbarna, sárgásvörös ; жёлтокоричневый, сероватожёлтый, кожано-жёлтый] 483 ALVEOLA f, alveolă, gropiţă, cavi­ tăţi mici pe suprafaţa unor organe (la nectarină, seminţe) [alveola; Alve­ ole, Grübchen ; alvéole, fosette ; gödörke, üreg; альвеола, ячейка] 484 ALVEOLARIS, alveolar, de forma alveolei sau referitor la alveolă (struc­ tură, teorie) [alveolar; alveolar, grüb­ chenartig; alvéolaire; alveoláris, gödörkeszerű; альвеолярный, ячеистый] 485 ALVEOLATIO f, alveolaţie, feno­ men de scobire alveolară a cromozo­ milor în telofază (cf. Dangeard) [alveolation ; Alveolation ; alvéolation ; alveoláció ; альвеолация] 486 ALVEOLATUS, alveolat, prevăzut cu gropiţe (receptacul) [alveolate, honey­ combed; grubig, kleingrubig; alvéolé; gödrös, gödörkés, gödröcskés ; альвеолированный] 487 ALVEUS m, albie (in alveis fluminum în albiile fluviilor) [river bed; Flussbett ; lit de rivière ; meder ; русло] 488 AMABILIS, amabil, plăcut (scientia amahilis botanica) [lovely; lieblich; aimable; kedves; приятный]

AMARELLUS 489 AMARELLUS, AMARULENTUS, amărui, puţin amar [bitterish; bitter­ lich; légèrement amer; kesernyés; горьковатый] 490 AMARICAULIS, cu tulpina amară [amaricaulous ; bitterstengelig ; à tige amère; keserű szárú; горькостебельчатый] 491 AMARUS, amar (sapore amaro cu gustul amarj [bitter; bitter; amer; keserű; горький] -^ picreus 492 AMATHOCOLUS, AMATHOPHILUS (gr. άμαθος „sol nisipos", φιλέω „a iubi"), amatocol, amatofil, care creşte pe soluri nisipoase [sand-loving, strandioving; sandbewohnend; arénicole ; homoklakó ; песколюбивый] 493 AMATHOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), amatofite, psamofite, plante de terenuri nisipoase [strand-plants, sandplain-plants ; Sandpflanzen ; plan­ tes des sables ; homoki növények ; псаммофиты] —• psammophyta 494 AMAUROLEPIS (gr. άμαυρός „întunecat", λεπίς „solz"), cu scvame întunecate [darkly-scaled ; dunkel­ schuppig; à écailles foncées; sötét pikkelyű ; темиочешуйчатый] 495 AMBIENS (атЫо), ambiant, care înconjoară de jur împrejur un organ [ambient, surrounding, encircling ; um­ fassend, umgebend, herumgehend; en­ tourant ; körülvevő, körülövező ; окру­ жающий] 496 AMBIGENUS -»• bisexualis, digenus, hermaphroditicus 497 AMBIGUUS, ambiguu 1. Dubios, în­ doielnic, cu două înţelesuri. 2. Cu origine sau poziţie sistematică nesi­ gură [ambiguous, doubtful, uncertain ; unsicher, zweideutig, doppelsinnig, un­ beständig; ambigu, douteux, incer­ tain; kétséges, bizonytalan, kétértel­ mű ; двойственный, сомнительный, нео­ пределённый] -* amphibolus, dubius, subdolus *

6»

501 502

503

504 505

506

507

508

pic, cu fructele avortate sau puţine [aborticarpous, few-fruited ; frühgeburtfrüchtig, wenigfrüchtig ; à fruits avortés; elvetélt termésű, kevés ter­ mésű ; малоплодный, выкинтоплодный] AMPLY-, AMBLYO- (gr. αμβλύς „ob­ tuz") (amblyandrus, amblyocarpus) -* obtusus AMBRINUS, ambrin, de culoarea galbenă a ambrei [ambra-coloured ; ambragelb; jaune d'ambra; ambrasárga; амбражёлтый] AMBROSIACUS, ambroziac, cu mi­ ros suav de ambrozie [ambrosiac; amberduftend ; ambrosiaque ; ambrózia illatú; благоухающий] AMBULACRUM η, ambulacru, alee cu arbori [alley; Allee; ambulacre; fasoros sétány ; аллея] AMEIOSIS f (gr. α „nu", μείωσις „reducere"), ameioză, diviziune nu­ cleară nereducţională, cu absenţa meiozei (ameiosis ; Ameiose ; ameiose ; ameiózis ; амеиоз] AMELIORANS (ameliora), amélio­ rant, care îmbunătăţeşte (solul prin fixarea azotului atmosferic, ex. Papilionaceae) [ameliorative, ameliora­ ting; verbessernd; amélioratif; felja­ vító; улучшающий] AMELIORATUS, ameliorat, îmbu­ nătăţit (diagnoză) [ameliorated; ver­ bessert ; amélioré ; javított ; улучшен­ ный] AMENTACEUS, AMENTIFORMIS, amentaceu, de forma amentului [amentaceous, catkin-Iike ; kătzchenartig, kätzchenförmig ; amentacé, amentiforme ; barkaszerű ; серёжчатый, серёжковидный] —>^ julaceus

509 AMENTIFER, amentifer, iulifer, pur­ tător de amenţi [amentiferous, cat­ kin -bearing ; kätzchentragend ; amen­ tifère ; barkás, barkát hordozó ; серёжкеносный] —> julifer

498 AMBISPORANGIATUS (lat. ambo „amíndoi", gr. σπορά „sămînţă", άγγείον „vas") —> amphisporangiatus

510 AMENTULA f, áment mic [little catkin ; kleines Kätzchen ; petit chaton ; apró barka ; аментула]

499 AMBITUS (-US) m, contur, circonferinţă (lamina ambitu elliptica la­ mina frunzei cu conturul eliptic) [con­ tour, circumference; Umriß, Um­ kreis; contour, circonférence; kontúr, kerület ; контур, очертание] —» circuitus, circurkferentia

511 AMENTUM η, áment 1. Mîţişor. 2. Inflorescenţă racemoasă cu flori mici, unisexuate, sesile sau scurt pedicelate, inserate în spirală pe axa comună, de obicei caduce (Betula, Juglans, Salix) [ament, catkin ; Kätz­ chen, Blütenkätzchen ; ament, chaton ; barka, barkavirágzat, cicafark ; серёж­ ка] -+ catulus, julus

500 AMBLEOCARPUS (gr. άμβλόω „a avorta", καρπός „fruct"), ambleocar-

69 512 AMERISTICUS (gr. α „nu", μερίστος „divizibil"), ameristic 1. Ne­ segmentat. 2. Lipsit de ţesut meristematic (protalele unor Pteridophytaj [ameristic; ameristisch; améristique ; amerisztikus ; несегментированный] 513 AMEROCONIDIUM η (gr. άμερής „nedivizat", κόνιδιον „praf"), ameroconidie, conidie unicelulară (Ascomycetes, Fungi imperfecţi) [ameroconidium ; Amerokonidie ; ameroconidie ; amerokonidium ; амероконидия] 514 AMEROSPORA f (gr. -, σπορά „sămînţă"), amerospor, spor unicelular (Ascomycetes) [amerospore ; Amerospore; amerospore; amerospóra; амероспора] 515 AMETHYSTEUS, AMETHYSTINUS, ametistin, albastru ametistin, albastru violaceu (inflorescenţa la Muscari comosum) [amethystblue ; amethystblau, amethystfarbig, lilablau, veilchenblau ; améthystin ; ametiszt­ kék, liláskék; аметистовый, светлолиловый] 516 AMETOECICUS (gr. α „nu", μετά „după", οίκος „casă") —*• monoicus 517 AMIANTINUS, amiantin, de cu­ loarea verzui albă a amiantei (az­ bestului) [greenish-white ; grünlichweiss, amiantgrün; amiantine, verdâtre-blanc ; azbesztszínű, zöldesfehér ; асбестовый] 518 AMICRONICUS (gr. α „fără", μι­ κρός „mic"), amicronic, inframicroscopic; cu dimensiunea submicroscopică (sub 5 milimicroni) [amicronic ; amikronisch ; amicronique ; amikróni­ kus; подмикронный] 519 AMICTUS -+ obtectus, tectus 520 AMITOSIS f (gr. -, μίτος „fir"), amitoză, diviziune celulară directa, prin gîtuire nucleul împărţindu-se în două jumătăţi (nuclei fii), fără să mai apară filamentul nuclear (Flemming) [amitosis ; Amitose, direkte Zell­ teilung; amitose; amitózis, közvetlen sejtosztódás; амитоз] 521 AMMOCHTHOPHYTA η pl (gr. άμμος „nisip", όχθη „rîpă", φυτόν „plantă"), amohtofite, plante care cresc pe bancurile de nisip (Clements) [sandbankplants ; Sandbankpflanzen ; plantes des bancs de sable; homok­ buckán élő növények; аммохтофиты] 522 AMMOPHILUS (gr. -, φιλέω „a iubi") -+ arenarius, psammophilus, sabulinus

AMPELOLOGIA 523 AMNENSIS, AMNICOLUS, rive­ ran, care creşte lîngă rîuri [amnicolous, riverside-loving; uferbewoh­ nend; riverain; folyómenti, patak­ menti; береговой] 524 AMNION η (gr. άμνίον „membrana fetusului"), amnion, viscozitatea ce înconjoară sămînţa tînără din sacul embrionar [amnion; Amnion, Keim­ flüssigkeit ; amnion ; amnion ; амнион] 525 AMOERIFORMIS, AMOEBOIDEUS, AMOEBOIDALIS, amibiform, de forma amibei; amiboidal (cu miş­ cări contractile caracteristice amibelor) [amoebiform, amoeboid; amoebenförmig, gestaltwechselnd ; amibiforme, amiboidal; amőba alakú, amöbaszerű, kúszó mozgású; амебовид­ ный, амебоидный] 526 AMOENITAS f, plăcere, farmec, des­ fătare (Amoenitates academicae „plă­ ceri academice", titlul publicaţiei cuprinzînd dizertaţiile ţinute sub con­ ducerea lui Linné) [pleasure; Belusti­ gung, Annehmlichkeit ; agrément, charme; kedvtelés, gyönyörködtetés; прелесть] 527

528

529

53J

531 532

AMOENUS, plăcut, încîntător [plea­ sant, handsome; anmutig, angenehm, lieblich ; agréable, charmant ; kellemes, kedves; прелестный, приятный] AMOMUS, aromatic, odorant [aro­ matic; aromatisch, wohlriechend; aromatique; aromás, illatos; аромат­ ный] AMORPHOPHYLLUS (gr. άμορφος „fără formă", φυλλον „frunză"), cu frunze diforme [amorphophyllous ; ungestaltblăttrig; à feuilles difformes; alaktalan levelű; аморфолистный] AMORPHOPHYTA η pl (gr.-, φυ­ τόν „plantă"), amorf of ite, plante cu flori neregulate [amorphophytes ; Amorphophyten ; amorphophytes ; amorfofitâk ; аморфофиты] AMORPHUS (gr.-) -»• difformis AMPELOGRAPHIA f (gr. άμπελος „viţă de vie", γράφω „a scrie"), ampelografie, studiul şi descrierea spe­ ciilor şi a cultivarelor din familia Vitaceae [ampelography ; Ampelographie ; ampélographie ; ampelográfia, szőlőfajta-ismeret ; ампелография]

533 AMPELOLOGIA f (gr. -, λογός „vor­ bire"), ampelologie, studiul cultivării şi a experimentării speciilor şi soiu­ rilor din familia Vitaceae [ampelology ; Ampelologie ; ampelologie ; ampelológia; ампелология]

AMPHANTHIUM 534 AMPHANTHIUM η (gr. άμφι „împrejur", άνθος „floare"), amfantiu, peduncul sau receptacul dilatat, cuprinzînd mai multe flori (Ficus) [amphanthium ; Fleischgehăuse, Blü­ tenfrucht ; amphanthe ; amfánthium ; амфантиум] 535 AMPHIAPOMICTAE f pl (gr. -, άπο „de la", μίξις „amestec"), amfiapomicte, biotipuri care se înmulţesc în parte pe cale apomictică şi în parte prin reproducere sexuată (Turesson) [amphiapomicts ; Amphiapomikten ; amphiapomictes ; amfiapomikták; амфяапомикты] 536 AMPHIASTER, -ERIS m (gr. -,άστήρ „stea"), amfiaster, perechi de figuri stelate ce se formează în regiunea polilor celulei în cursul diviziunii cariocinetice [amphiaster; Amphiaster; amphiastre; aszter-pár; амфиастер] 537 AMPHIATLANTICUS (gr. -, ατ­ λαντικός „atlantic"), amfiatlantic, care creşte pe ambele părţi ale Oceanului Atlantic (specii) [amphiatlantic ; amphiaţlantisch ; amphiatlantique ; amfiatlantikus ; амфиатлантический] 538 AMPHIBION η (gr. -, βίος „viaţă"), amfibiont, organism cu viaţă terestră şi acvatică [amphibion; Amphibiont; amphibion; kétéltű szervezet; амфибионт] —* amphinereides 539 AMPHIBIUS (gr. - ) , amfibiu, cu viaţă terestră şi acvatica (plantă) [amphibious; amphibisch, doppellebig, wechsellebig; amphibie; kétéltű; зем­ новодный] 540 AM PH I BOLUS (gr. αμφίβολος „ne­ sigur") -*• ambiguus 541 ΑΜΡΗΙΒΒΥΑί{^νΛ\ί<ρΙ „împrejur", βρύω ,,a lăstari"), amfibrie, încetarea creşterii în lungime a organului, creş­ terea continuînd numai în grosime (tulpina unor plante) [amphibrya; Umsprosser ; amphibrye ; amf ibria ; амфибрия] 542

AMPHICARPIA f (gr. -, καρπός „fruct"), amficarpie 1. Maturizarea fructelor parte în aer, parte în sol (Viola odorata). 2. Producerea a două feluri de fructe care se maturizează la timpuri diferite (amphicarpy; Amphikarpie, Doppelfrüchtigkeit, Zweifrüchtigkeit ; amphicarpie ; amfikárpia; амфикарпия]

543 AMPHICARPICUS, AMPHICARPUS (gr. " ) , amficarpie, cu fructe aerocarpice şi geocarpice (plantă) [amphicarpous; doppelfrüchtig, verschie-

βθ

denfriichtig ; amphicarpe ; amfikárpikus, kétféle termésalakulású ; амфикарпический] 544 AMPHICARPIUM η (gr. - ) , amficarpiu, arhegon persistent sub formă de înveliş şi după fructificare [amphicarpium ; Amphikarpium ; amphicarpium ; amfikârpium ; амфикарпиум] 545 AMPHICARPOGENUS (gr. - , γεν­ νάω „a se naşte"), amficarpogen, care produce fructe supraterestre, dar cu maturaţie subterană (Arachis) [amphicarpogenous ; amphikarpogen ; amphicarpogène ; amfikarpogén ; амфикарпогенный] 546 AMPHICARYON η (gr. -, κάρυον „nucă"), amficarion 1. Nucleul zigotului format în cursul procesului de fecundaţie (Boveri). 2. Nucleu diploid, cu două grupuri de cromozomi re­ zultaţi din cariogamie [amphikaryon ; Amphikaryon; amphicaryon; amfikarion ; амфикарион] 547 AMPHICHLORUS (gr. -, χλωρός „verde"), complet verde, de jur împrejur verde [completely green ; ganzgrün, ringsum grün ; complètement vert ; teljesen zöld ; сплошь-зелёный] 548 AMPHICHROMIA f, AM PHICHROMATISMUS m (gr.-, χρώμα» culoare") —»• heterochromatia, polychromia 549 AMPHICLINUS (gr.-,κλινί] „pat"), amficlin, cu descendenţi din care unii seamănă cu una dintre speciile pa­ rentale, iar alţii cu cealaltă, ex. hi­ brid (De Vriés) [amphiclinous ; amphiklin; amphicline; amfiklinikus ; амфиклинный] 550 AMPHICOELUS (gr. -, κοίλος „sco­ bit"), concav pe ambele părţi [amphicoelus; beiderseits ausgehöhlt; amphicoele; mindkét oldalán homorú; двояковогнутый] 551 AMPHICOTYLEDON f (gr. -, коτυληδών „cavitate"), amficotiledon, ,cotiledoane cupuliform concrescute prin marginile lor (De Vries) [amphicotyledon ; Amphikotyl ; amphicotyledon ; amfikotiledon ; амфикотиледон] 552 AMPHICOTYLEDONEUS (gr. - ) -» amphisyncotyledoneus 553 AMPHICOTYLIA syncotylia 554 AM PH 1С RIB brum „ciur"), jur împrejur; [amphicribral ;

f (gr. - ) -^ amphi-

RALI S (gr. -, lat. criamficribral, ciuruit de hadrocentric (fascicul) amphikribral, ringsum-

AMPHIPETALIS

βι durchlöchert, ringsum-siebförmig, hadrozentrisch ; amphicriblé; amfikribrális, köröskörül rostás; амфикрибральный] —* hadrocentricus 555 AMPHICRYPTOPHYTA η pl (gr. -, κρυπτός „ascuns", φύτον „plantă"), amficriptofite, plante de bălţi, cu or­ gane vegetative amfibii (Gams) [amphicryptophytes ; Amphikryptophyten; amphicryptophytes ; amfikriptofiták ; амфикриптофиты]

amphigen, ringsumwachsend ; amphigène; amfigén, kettős eredetű; амфигенный] 566 AMPHIGONIA f (gr. -, γόνος „des­ cendent"), amfigonia, reproducere sexuată la cele mai multe Thallophyta (Haeckel) [amphigony; Amphigonie, zweigeschlechtliche Fortpflanzung ; amphigonie; amfigonia, ivaros sza­ porodás; амфигония, половое размно­ жение] —• amphigenesis

556 AMPHIDASYUS (gr. -, δασύς „pă­ ros"), păros de jur împrejur [around hairy; ringsumbehaart, ringsumrauh; velu tout autour; körül szőrös; округлошерстистый] 557 AMPHIDERMIS, WIS f (gr. -, δέρμα „piele"), amfidermă 1. Membrana ex­ ternă a cortexului. 2. Cuticula epi­ dermică [amphidermis ; Hüllhaut ; amphidermis; börkörréteg, burokhéj, vé­ dőréteg, amfidermisz; амфидермис]

567 AMPHIGONIUM η (gr. - ) (Kerner) —*• archegonium 568 AMPHILEPSIS Î (gr. -, λήψις „cîştigare"), amfilepsis 1. Rezultatul normal al fecundaţiei. 2. Manifestarea influenţei ambelor specii parentale, la hibrizi (Bateson şi Saunders) [amphilepsis ; Amphilepsis; amphilepsis; amphilepszis ; амфилепсис]

558 AMPHIDIPLOIDEUS (gr. -, διπλόος „dublu", ειδός „formă") -»• didiploideus 559 AMPHIDIPLOIDIA f (gr. — ) -> allotetraploidia 560 AMPHIGAEUS (gr. -, γή „pămînt"), amfigeu, care creşte atît în Lumea Л^'есЬе cît şi în Lumea Nouă (plante cosmopolite) [amphigaeal, amphigaean ; weltbürgerlich, kosmopolit ; cosmopolitain ; koszmopolita ; космопо­ литический] 561 AMPHIGAMIA f (gr. -, γάμος „căsătorie"), amfigamie, copulare a două celule sexuate rezultînd perechi de nuclei conjugaţi (Renner) [amphigamy ; Amphigamie ; amphigamie ; amfigámia ; амфигамия] 562 AMPHIGAMUS (gr. - ) , amfigamie 1. Cu fecundaţie uneori endogamică, alteori exogamică. 2. Cu sexualitate dubioasă (amphigamous ; amphigam; amphigame ; amfigamikus ; амфигамНЫЙ]

563 AMPHIGASTRIA η pl (gr. -, γαστήρ „stomac"), amfigastre, organe stipelare pe faţa ventrală la Hepaticeae frunzoase [amphigastria ; Beiblätter ; amphigastrie; allevelek (májmoháknál); амфигастрий] 564 AMPHIGENESIS f (gr. -, γένεσις „origine") —^ amphigonia 565 AMPHIGENUS ( g r . - ) , amfigen 1. Cu origine dublă. 2. Cu creştere la ambele extremităţi sau în toate direc­ ţiile (Algae, Fungi) [amphigenous ;

569 AMPHIMIXIS î (gr. -, μίξις „ame­ stecare"), amfimixie, reproducere celulară prin contopirea citoplasmei şi a nucleilor celulelor materne şi paterne, dublîndu-se numărul cromo­ zomilor din nucleul celulei rezultate (Renner) [amphimixis, sexual repro­ duction ; Amphimixis, Kernverschmel­ zung, geschlechtliche Fortpflanzung; amphimixie; amfimixis, ivaros sza­ porodás ; амфимиксис] 570 AMPHIMORPHUS (gr.-, μορφή „formă") —»· dimorphus 571 AMPHINEREIDES f pl (gr. -, νηρείς „nimfă") —*• атрЫЫоп 572 AM PH I NUCLEOLUS m (gr. -, lat. nucleolus „sîmbure mic"), amfinucleol, nucleol dublat, cu componenţi bazifili şi oxifili (Wilson) [amphinucleolus; Amphinukleolus ; amphinucléole ; amfinukleolusz ; амфинуклеолус] 573 AMPHINUCLEUS m (gr. -, lat. nucleus „sîmbure"), amfinucleu, nu­ cleu cu funcţiuni somatice şi generative (Goldschmidt) [amphinucleus ; Amphinukleus ; amphinucleus ; amfinukleusz ; амфинуклеус] 574 AMPHIPACIFICUS (gr. -, lat. pacificus „paşnic"), amfipacific, care creşte pe ambele părţi ale Oceanului Pacific (plantă '-^J [amphipacific ; amphipazifisch ; amphipacifique ; amfipacifikus ; амфипацифический] 575 AMPHIPETALIS (gr.-, lat. peto „a se îndrepta"), amfipetal, orientat spre ambele margini (nervură ~ ) [amphipetal; amphipetal; amphipète; amfipetális ; амфипетальный]

AMPHIPHLOICUS 576 AMPHIPHLOICUS (gr.-, φλοιός „scoarţă"), amfifloic, cu floem intern şi extern de ambele părţi ale xilemului (sifonostele) [amphiphloic ; amphiphloisch; amphiphloique ; kettős floemgyűrüs; амфифлойный] 577 AMPHIPHOTICUS (gr. -, φώς, φωτός „lumină"), amfifotic, heliofil primă­ vara şi sciofil toamna (Danser) [amphiphotic ; amphiphotisch ; amphiphotique; amfifótikus; амфифотический] 578 AM PH I PHY TON η (gr. -, φύτον „plantă") —»· amphibian 679 AMPHIPLASMA η (gr. -, πλάσμα „modelare"), amfiplasmă, plasmă încă neseparată în nucleu şi citoplasmă, la Bacteria şi Cyanophyceae (Swellengrebel) [amphiplasm ; Amphiplasma; amphiplasme ; amfiplazma ; амфиплазма] 580 AMPHIPLASTIA f Tgr. -, πλάσσω „a modela"), amfiplastie, modificarea morfologică a cromozomilor sub in­ fluenţa citoplasmei, la hibrizi (Navaşin) [amphiplasty ; Amphiplastie ; amphiplastie ; amfiplasztia ; амфипластия] 581 AMPHISARCA î (gr. -, σαρξ „car­ ne"), amfisarc, fructul de baobab, bacă indehiscentă multispermă, cu pericarpul consistent şi cu mezocarpul cărnos (Adansonia digitala) [amphisarca; Amphisarka; amphisarque; baobabtermés ; амфисарка] 582 AMPHISPERMIUM η (gr. -, σπέρμα „sămînţă"), amfisperm, tegumentul seminţei (ex. la cariopsă) [seed-coat, amphisperm ; Samenhülle, Sameno­ berhaut ; amphisperme, épisperme ; külső maghéj ; амфиспермий] —>· epispermium, spermoderma 583 AMPHISPORA f (gr. -, σπόρα „să­ mînţă") —> mesosporium 584 AMPHISPORANGIATUS (gr. - , άγγεΐον „vas"), amfisporangiat 1. Cu macrospori şi microspori (strobil). 2. Cu staminé şi pistil [amphisporangiate ; amphisporangiat ; amphisporangié ; amfisporangiumos ; амфиспорангиатный] —>^ ambisporangiatus 585 AMPHISTEMONEUS (gr. -, στήμων „fir"), AMPHISTEMUS, cu staminé duble [two-stamened ; doppeltstaubfădig; à deux étamines; kétporzós; двутычинковый] 586 AMPHISTOMATICUS {gr.-, στόμα „gură"), amfistomatic, cu stomate pe ambele feţe (frunză ^) famphistomatic ; amphistomatisch ; amphistomatique ; amfisztomatikus ; амфистоматический]

62 587

AMPHISYNCOTYLEDONEUS, AMPHISYNCOTYLUS (gr. -, σύν „împreună", κοτυληδών „scobitură"), amfisincotil, cu cotiledoanele con­ crescute [amphisyncotyledonous ; amphisynkotyl ; amphisyncotyle ; amfiszinkotil ; амфисинкотиледонный] 588 AMPHISYNCOTYLIA f (gr. —), amfisincotilie, concreştere a cotiledoanelor (DeVries) [amphisyncotyly ; Amphisynkotylie ; amphisyncotylie ; szíklevél-összenövés ; амфисинкотилия] —*• amphicotylia

589 AMPHITACTISMUS m (gr. -, τακτικός „orînduit"), amfitactism, atracţie reciprocă a unor hife de sex diferit pentru conjugare (Mucor) [amphitactism ; Amphitaktismus ; amphitactisme ; amfitaktizmus ; амфитактизм] —» zygotactismus 590 AMPHITHECIUM η (gr.-, θήκη „cutie"), amfiteciu, ţesuturi marginale concentrice şi periferice ale endoteciilor capsulei muşchilor sau ale talului, înconjurînd apoteciul lichenilor [amphithecium ; Amphithecium, Thallusgehăuse ; amphithèce ; amfitécium ; амфитеций] 591 AMPHITENA f (gr. -, ταινία „ben­ tiţă") (Jenssens) —» zygotena 592 AMPHITOKIA f (gr. -, τόκος „naş­ tere"), amfitokia, formă de partenogeneză cînd din ovulul nefecundat pot rezulta indivizi masculi şi femeii (Leuckart) [amphitoky; Amphitokie; amphitokie ; amfitokia ; амфитокия] —> deuterotokia 593 AMPHITRICHUS (gr. -, θρίξ, τριχός „păr"), amfitrih 1. Păros pe ambele părţi. 2. Cu flagel la fiecare pol [amphitrichous ; amphitrich ; amphitrique ; amfitrich ; амфитрих] 594 AMPHITROPHIA f (gr. -, τροφή „nutriţie"), amfitrofie, cînd lăstarul anisofil are dezvoltarea maximă a frunzelor şi mugurilor pe părţile late­ rale ale tulpinii, ex. Lycopodium (Wiesner) [amphitrophy ; Amphitrophie; amphitrophie ; amfitrófia; амфитрофия] 595 AMPHITROPUS (gr. -, τρόπος „curbare"), amfitrop, curbat în formă de potcoavă (ovul '~, embrion —) [amphitropous ; doppelwendig-ge­ krümmt, krummlăufig, doppelläufig, herumgebogen ; amphitrope ; patkószerűen görbült ; амфитропный] —>• heterotropus

AM 5%

AMPHIVASALIS (gr.-, lat, vas „vas"), amfivazal, dispus în jurul leptomului (fascicul r^ ) [amphivasal ; amphivasal ; amphivasale ; amfivazális, háncsrész körüli ; амфивазальный] —»• leptocentricus

597 AMPHOGENICUS (gr. -, γένος „urmaş"), amfogenic, cînd un individ femei poate produce atît descendenţi masculi, cît şi femeii (Vandel) [amphogenic ; amphogen ; amphogénique ; amfogénikus ; амфогенный] 598 AMPHOHETEROGONIA f (gr. -, Ετερος „altul", γονή „urmaş"), amfoheterogonie, producerea de urmaşi constanţi pe o parte a ramurii, iar pe cealaltă parte de urmaşi cu segre­ garea tipică a caracterelor (Correns) [amphoheterogony ; Amphoheterogonie; amphohétérogonie ; amfoheterogónia ; амфогетерогония] 599 AMPHORIFORMIS, amforiform, de forma amforei ; mai gros la mijloc şi îngustat spre partea inferioara [amphoriform ; amphorenförmig ; amphoriforme ; amfora alakú ; амфорообразный] 600 AMPLECTENS, AMPLEXANS, AMPLEXUS (amplector), amplectent, care se înconjoEu-ă în jurul unui organ (foliis caulem amplectentibus cu frunze îmbrăţişînd tulpina) [amplectant, embracing, clasping; umfas­ send; umgebend; embrassant, entou­ rant ; körülölelő, körülfogó, körülö­ vező ; обьемлющий, охватывающий] * 601 AMPLEXICAULIS, amplexicaul, cu baza dilatată îmbrăţişînd tulpina sau ramura (bractei ^^, frunze /^ , peţioli '^fpedunculi ^) [amplexicaul, stemembracing, stem-clasping ; stengel­ umfassend ; amplexicaule ; szárölelő, szárat körülvevő ; стеблеобьемлющий] —» circumaxilis 602 AMPLEXIFLORUS, amplexiflor, care îmbrăţişează floarea (scvamă ~ j [flowez embracing; blütenumfassend, blütenumgebend ; amplexiflore ; virá­ got körülfogó ; цветкообьемлющий] 603 AMPLEXIFOLIUS, amplexifoliat, cu frunze amplexicaule [amplexifoliate ; stengelumfassend-blättrig ; amplexifolié; szárölelő levelű; листообьемлющий] 604 AMPLIATUS, lăţit, lărgit, dilatat (corollae fauce ampliata cu gîtul corolei lărgit) [ampliate, enlarged ; erweitert, vergrössert ; élargie, agran­ di; kitágult, kiszélesedett; расши­ ренный]

YGDALIFORMIS

605 AMPLIFICATIO f, amplificare, dez­ voltare, mărire 1. înmulţire (amplificatio plantarum, înmulţirea plante­ lor). 2. Schimbări care determină creşterea complexităţii structurale sau de formă în cursul ontogeniei şi a filogeniei (Bower) [amplification, enlargement, multiplication ; Erwei­ terung, Vergrößerung, Vermehrung ; amplification, agrandissement, mul­ tiplication ; növekedés, fejlődés, sza­ porodás ; амплификация, размножение, развитие, срастание] 606

AMPLUS, amplu, mare, larg (sensu amplo în sens larg; cum descriptione ampla cu descriere detaliată) [ample, large ; weit, eingehend, groß ; ample, élargie; terjedelmes, részletes, bő, tág; обширный, широкий] 607 AMPULLA f, ampulă, veziculă aeriferă pe frunzele sau pe tulpina unor plante plutitoare (Utricularia) [ampulla, blister, vesicle ; Ampulle, Schlauch, Blase; ampoule, vésicule; ampulla, tömlő, hólyag; ампула, пу­ зырёк] 608

AMPULLACEUS, AMPULLARIS, AMPULLIFORMIS, ampulaceu, de forma ampulei, a buteliei sau а băşi­ cii (corolă r^ ) [ampullaceous, ampullary, bladdery, flask -shaped; blasig, blasenförmig, kolbenförmig, flaschenförmig; ampoulacé, ampoulé; ampul­ laszerű, palack alakú, hólyagszerű; ампуловидный, бутылковидный]

609 AMPUTATIO f, amputaţie, tăiere (а unei ramuri) [amputation ; Abschnei­ dung, Beschneidung; amputation, émondage: metszés, lenyesés, levágás ; резание] 610 AMYCELICUS (gr. α „fără", μύκης „ciupercă"), amicelic, lipsit de miceliu [amycelic ; amyzelisch, ohne Pilz­ lager; amycélique; gombafonal nél­ küli ; без мицелия] 611 AMYGDALA i (gr. αμυγδαλή „mig­ dală"), migdală, fructul de Amyg­ dalus communis [almond ; Mandel ; amande; mandula; миндалина] 612 AMYGDALIFER (gr.-, lat. fero „a purta"), amigdalifer, care rodeşte migdale [almond-bearing ; mandel­ tragend ; amygdalifère ; mandulater­ mő ; минд ал сносный] 613 AM YGDALIFORMIS, AMYGDALINUS (gr.-, lat. forma „formă"), amigdaliform, de forma unei mig­ dale [almond-shaped; mandelförmig; amygdaliforme ; mandula alakú ; миндалевидны й]

AMYLACEUS 614 AMYLACEUS, AMYLEUS (gr. άμυλον „amidon"), amilaceu 1. De natura amidonului. 2. Саге conţine amidon (strat). 3. Făinos [amylaceous, starchy ; stărkemehlartig, mehlig ; amylacé, farineux; keményítőszerű, lisztes; крахмальный] 615 AMYLASA f (gr. -), amilază, enzimă care hidrolizează amidonul în maltoză [amylase; Amylase; amylase; ami­ láz; амилаза] 616 AMYLOCLASTJCUS (gr. -, κλαστός „sfărâmat") —• amylolyticus 617 AMYLOERYTHRINUM η (gr. -, ερυθρός „roşu"), amiloeritrina, sub­ stanţă amidonoasă din vacuola celu­ lară a tuberculilor de Solanum, a fructului de Musa etc. care se colo­ rează în roşu cu iodul [amyloerythrin ; Amyloerythrin ; amyloérythrine ; amiloéritrin; амилоэритрин] 618 AMYLOGENESIS î (gr. -, γένεσις „naştere"), amilogeneză, formare a amidonului [amylogenesis ; Stârkebildung; amylogenèse; keményítőképzödés; амилогенез] —*• amylosynthesis 619 AMYLOGENICUS (gr. - ) , amilogen, amiloplastic, care produce amidon [amylogenic, starch-forming ; stärkebildend; amylogène; keményítőt ter­ melő; амилогенный, амилопластический] —* amyloplasticus 620 AMYLOLEUCYTIS, -WIS f (gr. -, λευκός „alb", κύτις „cutie") - • amyloplastum 621 AMYLOLYTICUS (gr. -, λύσις „di­ zolvare"), amilolitic, care Uzează amidonul (enzimă) [amylolytic; amylolytisch ; amylolytique ; keményítőt bontó, amilolítikus ; амилолитический] —• amyloclasticus 622 AMYLOPLASTICUS (gr. -, πλαστός „modelat") - • amylogenicus 623 AMYLOPLASTUM η (gr. - ) , amiloplast, plastidă amilogenă incoloră din celulele plantelor (Errera) [amylo)last ; Amyloplaste ; amyloplaste ; amioplasztisz амилопласт] —*amyloleucytis 624 AMYLOSPHAERAE i pi (gr.-, σφαίρα „sferă"), amilosfere, pirenoizi globuloşi pe cromatofori, cu rol nutritiv (Chlorophyta, Conjugatae) [amylosphaeres ; Amylosphăren ; ашуlosphères; amiloszférák ; амилосферы] 625 AMYLOSYNTHESIS í (gr.-, σύνθεσις „compunere") (Hick) - • amylo­ genesis 626 AMYLUM η (gr. -), amidon vegetal, feculă, substanţa nutritivă de rezervă

f

64 din tuberculii, seminţele etc. plantelor verzi, aflată sub formă de granule [starch; Stărke, Stärkemehl, Star­ kekörner; amidon, fécule; keményítő, keményítőszemcse ; крахмал] 627 AN conj. oare? (an Linnaeus oare Linné este autorul?; an species nova oare este о specie nouă ?) [is it ?, really ? ; ob?, obwohl?; est-ce que?; vajon?; ли?, то же?] 628 AN- (gr. αν nu, fără), fără, nu, lipsit de (anandrus, ananthus) [-less, no, without; -los, ohne, nicht; sans, non, dépourvu; -talan, nem, nélküli; бес-, без, не-] 629 ANA- (gr. ανά „în sus"), în sus, inversat, diferit (anadromus) [up, above; hinauf; en dessus; felfelé, fordított, megfordult; вверх] 630 ANABIONTA η pl (gr.-, βίος „viaţă"), anabionţi, plante policarpice perene, înflorind şi fructificînd de mai multe ori (A. Braun) [anabiont a ; Anabionten; anabiontes; többszörtermők; анабионты] 631 ANABIOSIS í (gr. οναβίωσις „re­ înviere"), anabioză, starea de viaţă latentă, de repaus complet al orga­ nismului, cauzată de factorii de mediu (uscăciune, temperatură), cu posi­ bilitatea revenirii la viaţa activă în cazul schimbării favorabile a acestor condiţii, ex. seminţe (Areger) [ana­ biosis ; Anabiose, Wiederbelebung ; anabiose; anabiózis, újraéledés, lap­ pangó élet, beszáradásos merevség; анабиоз[ 682 ANABIOTICUS (gr. -), anabiotic, care poate reveni la viaţa activă după o stare de viaţă latentă [anabio­ tic; wiederauflebend, belebungsfăhig ; anabiotique, réviviscent ; anabiótikus, újraéledő ; анабиотический] 633 ANABLASTUM η (gr. άνα „în sus, peste", βλαστή „lăstar"), ana­ blast, tulpină aeriană modificată, adap­ tată condiţiilor vieţii subterane, conţinînd materii nutritive şi servind la propagarea plantei [anablast; Ana­ blast; anablaste; anablászt; анабласт] 634 ANABOLISMUS m (gr. -, βολή „rază solară"), anabolism, metabolism constructiv, ansamblu al proceselor de sinteză şi de asimilaţie din orga­ nism [anabolism; Anabolismus, Aufbaustoffwechsel ; anabolisme ; anabolizmus, felépítő folyamat ; анаболизм]

65 635 ANACAMPTUS (gr, ανακάμπτω „a se curba"), curbat, încîrligat, răsfrînt [curved, bent ; umgebogen, gekrümmt ; courbé, entortillé, réfléchi; görbült, hajlított, kampós; изогнутый] 636 ANACANTHUS (gr. αν „nu", άκανθα „spin"), nespinos [spineless ; stachellos; sans épines; tövistelen; безиглисты й] 637 ANACHORESIS î (gr. αναχώρησις „mersul înapoi"), anac(h)oreză, meta­ morfoză retrogradă a organului (cf. Jackson) [anachoresis ; Anachorese ; anachorèse ; anakorézis ; анахорез] (38 ANACHORETICUS (gr. άναχωρητικός „solitar"), anac(h)oretic, solitar, izolat [solitary, isolated ; einsam, ver­ einzelt; solitaire, isolé; magános; одиночный] 63 J ANACHROMAS IS f (gr. ανά „ín sus", χρώμα „culoare"), anacromază, augmentarea cromaticităţii cromo­ zomilor în profaza carioci.ietică (Vejdovsky) [anachromasis ; Anachromase ; anachromase ; anakromázis : анахромаз] G40 ANACLINOTROPISMUS m (gr. -, κλίνω „a se înclina", τροπή, „răsucire"), anaclinotropism, clinotropism pozitiv [anaclinotropism ; Anaklinotropismus ; anaclinotropisme ; anaklinotropizmus ; анаклинотропизм] 641 ANACROGYNICUS, ANACROGYNUS (gr. αν „nu", άκρος „vîrf", γυνή „femeie"), anacrogin, care nu se formează la virful organelor (de ex. archegoanele unor Hepaticae) [anacrogyaous ; anakrogyaisch, seitenfrüchfig; anacrogynique; anakroginikus, nem csúcson keletkező ; анакрогинлчный, подпестичный] 642 ANADROMUS (gr. ανά „în sus, peste, nu", δρόμος „fugă"), anadrom, orientat în sus spre vîrf (nervaţia la Asplenium) fanadromous ; hinauf­ steigend; remontant; felfelé haladó; анадромный] 643 ANAERETICUS (gr. -, αίρετικος „capabil de alegere"), anaeretic, cu dispoziţia anormală, într-un singur verticil a frunzelor pe axă (Schimper) [anaeretic; anaeretisch; anaérétique; anaeretikus ; анаэретический] 644 AN AEROBI A f, ANAEROBIOSIS f (gr. -, αήρ „aer", βίος „viaţă"), anaerobioză, mod do viaţă în lipsa oxigenului liber din atmosferă [anaërobiosis ; Anaerobiose ; anaérobiose ; anaerobiózis ; анаэробиоз] —> апохуb io s is

ANALOGIA 645 ANAËRDBIONTA η pl (gr. —). anaerobionţi, organisme capabile să trăiască în absenţa oxigenului liber din aer (Bacteria) [anaërobionta ; Anaorobionten ; anaérobiontes; anaerobiontâk, anaerob szervezetek; анаэробионты] 646 ANAËROBIUS (gr. —), anaerob, саге trăieşte în mediu lipsit de oxigen [anaerobic ; anaerob ; anaerobe ; anae­ rob; анаэробный] G47 ANAËROPHYTON η (gr. --, φυτόν „plantă"), anaerofită, plantă anaerobă [anaërophyte ; Anaerophyte; anaérophyte ; anaerofită ; анаэрофит] 648 ANAESTHESIA f (gr, -, αίσθησις „simţire"), anestezie, provocare a insensibilităţii (la plante sub acţiunea cloroformului) [anaesthesy; Anäs­ thesie ; anaesthesie ; érzéstelenítés ; анестезия] 649

ANAGENESIS í (gr. -, γένεσις „naş­ tere"), anageneză, evoluţie progre­ sivă (Rensch) [anagenesis ; Anagenese ; anagenèse; anagenezis; анагенез] 650 ANAGEOTROPISMUS m (gr. ανά „diferit", γή ,,pămînt", τροπή ,,răsucire"), anageotropism, geotropism negativ în timpul înfloririi şi pozitiv în timpul fructificaţiei (Arachis) [anageotropism; Anageotropismus; anagéotropismo ; anageotropizmus ; акагеотропизм] 651 ANAGRAMMA η (gr. ανά „invers", γράμμα „literă"), anagramă, forma­ rea cuvîntului prin inversarea ordi­ nii literelor unui alt cuvînt (GerardiaDargeria Gerdaria) [anagram; Ana­ gramm ; anagramme ; anagramma ; aнаграмма] 652

ANALECTA η pl (gr. άναλέγω „a culege"), analecte, bucăţi alese; tit­ lul unor reviste (Analecta botanica) [analecta; Auslese, Bruchstücksamm­ lung; analectes, miettes; szemelvé­ nyek, cikkgyűjtemények ; заметки, сборник] —* excerpta

653 ANALEPTICUS (gr. άναληψις „în­ tărire"), analeptic, întăritor, învio­ rător (plantă ~ ) [fortifying ; kräf­ tigend, erfrischend; fortifiant, refraichissant; erősítő, frissítő; укрепля­ ющий] 654 ANALOGIA f (gr. αναλογία „potri­ vire"), analogie, asemănare a unor organe ca formă şi funcţiuni, dar avi id origină diferită (spinii la Berberis de origină foliară şi ramuri modificate la Prunus pinosa) [analogy; Ana-

ANALYSIS logie, Ähnlichkeit; analogie; analogia, hasonszerûség ; аналогия] 655 ANALYSISî (gr. άνάλυσυς„analiză"), analiză, cercetare detaliată [analysis, examination ; Analyse, Zerlegung, Zergliederung ; analyse ; analízis, elem­ zés; анализ] 656 ANALYTICUS (gr. -), analitic, bazat pe analiză (metodă) [analytical ; analy­ tisch, zergliedernd; analytique; ana­ litikus, elemző; аналитический] * 657 ANAMETADROMUS (gr. ανά „di­ ferit", μετά „cu", δρόμος „fugă"), anametadrom, în parte anadrom şi în parte catadrom (nervaţia frunzelor la Filices) [anametadromous ; ana­ metadrom; anamétadrome ; anameta­ drom; анаметадромный] 658 ANAMORPHISMUS m, ANAMOR­ PHOSIS f (gr. άνά „în sus", μόρ(Ικοσις „formare"), anamorfism, ana­ morfoză 1. Evoluţie morfologică pro­ gresivă la grupele de plante din tim­ purile geologice (Goebel). 2. Meta­ morfoză ca urmare a condiţiilor schim­ bate de creştere (Crozier) [anamor­ phose ; Anamorphose ; anamorphose anamorfózis ; анаморфоз] 659 ANANDRARIUS, ANANDRICUS, ANANDRIUS, ANANDRUS (gr. αν „fără", ανήρ, άνδός „bărbat"), . anandric, fără staminé (floare ~ ) [anandrous, stamenless ; staubfaden­ los, staubblattlos; anandre, sans étamines ; porzó nélküli ; бестычи­ ночный] —>• instaminatus 660 ANANTHERATUS, AN AN THERUS (gr. -, ανθηρός „înflorit"), ananterat, lipsit de antere (flores staminibus anantheratis flori cu staminé lipsite de antere) [anantherous ; staubbeutellos; sans anthères; portok nélküli ; беспыльниковый] 661 ANAPHASIS f (gr. ανά „în sus", φάσις „apariţie"), anafază, faza pen­ ultimă a diviziunii mitotice, jumă­ tăţile de cromozomi îndepărtîndu-se de la ecvatorul celulei spre poli (Strasburger) [anaphasis; Anaphase; anaphase ; anafázis ; анафаза] 662 ANAPHORESIS f (gr. -, φορέω „a purta"), anaforeză, migraţia sohiţiilor coloidale din celula vie la anod sub influenţa curentului electric [aaaphoresis ; Anaphorese ; anaphorèse ; anaforézis; анафорез] без

ANAPHOTOTROPISMUS m (gr. -, φώς, φωτός „lumină", τροπή „răsu­ cire"), anafototropism 1. Fototrepism

6β

pozitiv. 2. Orientare către izvorul de lumină [anaphototropism ; Anaphototropismus; anaphototropisme ; anafototropizmus ; анафототропизм] 664 ANAPHYLAXIS f (gr. -, φΟ^ξ „prevedere"), anafilaxie 1. Neimunitate. 2 Sensibilitate excesivă la infecţiuni, substanţe sau toxine (Conn) [anaphylaxis ; Anaphylaxie, Schutzlosigkeit ; anaphylaxie ; anafilaxis, védtelenség ; анафилаксия] 665 ANAPHYSIS f (gr. -, φύσις „for­ maţie"), anafiză, filamente ostiolare din apoteciile pirenocarpe, uşurînd eliminarea sporilor [anaphysis; Anaphyse; anaphyse; anafizis; анафиза] 666 ANAPHYTOSIS f (gr. ανά „din nou", φυτόν „plantă"), anafitozâ, întinerirea plantelor (prin tăierea unor ramuri etc.) [anaphytosis ; Pflanzen­ verjüngung; anaphytose; növény­ fiatalítás ; анафитоз] 667 AN APLASIA f (gr. - , πλαστός „modelare"), anaplazie, transformare regresivă (celule, organe, ţesuturi) [anaplasy; Anaplasie, Umgestaltung; anaplasie; anaplázia; анаплазия] 668 ANAPLASTUM leucoplastum 669

η (gr. - ) (Meyer) —

ANASARCA f (gr. -, σαρξ „carne"), anasarc, boală a plantelor datorită excesului de apă din ţesuturi, respec­ tiv din fructe [anasarca; Wassersucht ; anasarque; vizenyösség, víztúltengés ; анасарка]

670 ANASTATICUS (gr. άνάστατόω „a se răsturna"), anastatic, care revine la viaţa activă (plantă ~ ^ [anastatic, reviving; anastatisch, wiederaufle­ bend; anastatiqae, réviviscent; anasztátikus, újraéledő ; анастатический, оживающий ] -+ redwivus 071 ANASTOMISATIO f, ANASTOMO­ SIS î (gr. άναστομόω „a se îmbuca"), anastomoză, joncţiune, împreunare ; confluenţă reciprocă, reunire de orga­ ne (fibre, nervuri, vase) [anastomo­ sis, connection, union; Anastomose, Zusammenmündung, VViedereinmündung, Querverbindung; anastomose, jonction, abouchement, confluence; egybefolyás, egybeágazás, egyesülés ; анастомоз, слияние] G72 ANASTOMOSANS, ANASTOMOSATUS (gr. -), anasfomozant, con­ fluent [anastomosing, connecting, con­ nected ; anastomosierend, anastomosiert, ineinandermündend, zusam-

AND ROCHO RU S

67 menfließend; anastomosé, confluent; egymásbatorkoló, egybefolyó, egybeágazott ; анастомозирующий] 673 ANASTRALIS (gr. άν „nu", lat. astralis „stelar"), anastral, fără for­ maţiuni astrale (fază în mitozâ) [anastral; anastral; anastrale; anasztrális: анастральный] 674

ANASTROPHE f (gr. αναστροφή „răsturnare"), anastrofă, perioadă cu modificări rapide în forma organisme­ lor, în filogenie [anastrophe ; Anaslrophe; anaslropho; anasztrófa, anasztrofázis ; анастрофе]

675 ANATAXJMORPHOSIS f (gr. ανά „în sus", τάξις „ordine", μόρφωσις „formare"), anataximorfoză, modificàri teratologice care au loc după ordinea normală (Gabler) [anataximorphosis; Anataximorphose; anataximorphose ; anataximorfózis ; анатаксиморфоз] 676 677

ANATHERUS (gr. αν „nu", αθήρ „spin") —* exaristatus ANATOMIA f (gr. ανά „separat", τομός .,tăiere"), anatomie, morfolo­ gia structurii interne a organismelor [anatomy; Anatomie, Zergliederung, Zerlegung; anatomie; anatómia, bonc­ tan, belső alaktan ; анатомия]

678 ANATONICUS (gr. ανά „în sus", τόνος „tensiune"), anatonic, care ridică tensiunea osmotică (excitaţie) [anatonic; anatonisch; anatonique; anatónikus ; анатонический] 679 ANATONOSIS f (gr. - ) , anatonoză, creşterea tensiunii osmotice din sucul celular [anatonosis ; Anatonose ; anatonoso; anatonózis; анатоноз] 68 3 ANATRAUMATOTROPISMUS m (gr. -, τραομα, τραύματος „rană", τροπή „răsucire"), anatraumatotropism, traumatotropism pozitiv; miş­ cări fropistire cauzale de răniri, partea opusă regiunii vătămate luînd o dezvoltare mai pronunţată [anatraumatotropism ; Anatraumatotropismus; anatraumalolropisme; anatraumatotropizmus ; анатрауматотропизм] 681 ANATRDPISMUS m (gr. - ) , anatropism, mişcări tropistice pozitive în direcţia izvorului de excitaţie [anatropism ;> Anatropismus ; anatropisme ; anatropizmus ; анатропизм] —• protropismus 682

ANATRJPICUS, ANATRDPUS (gr. - ) , anatrop, răsturnat, întors [anatropous, anatropal, reversed.

inverted; umgewendet, gegenw^endig, rückläufig, gegenläufig ; anatrope, ren­ versé, retourné ; anatrop, visszafor­ dult, fordított állású; анатропный, обратный] 683 ANAXIALIS —• asymmetricus 684 ANCEPS (-CIPITIS), ANCIPITALIS, ANCIPITUS 1. Bilateral. 2. Bifacial, θ. Bicapitat. 4. Ascuţit bimuchiat şi lateral comprimat (tul­ pină ~ ) [ancipital, ancipitous, twoedged, two-headed ; zweischneidig, zweiseitig, zweikantig, doppelköpfig; ancipité, a deux bords tranchants, bilatéral, bicapité; kétélű, kétoldalú, kétfejű; обоюдоострый, двусторонный, двуглавый] 685

ANCESTRALIS, ancestral, strămo­ şesc (plasmă ~ ) [ancestral ; uralt, ururalt; ancestral; ősi, ősrégi; аниестральный, древний] 686 ANCHORIFORMIS, ancoriform, de forma unei ancore [anchoriform, an­ chor shaped ; ankerförmig ; anchoriforme ; horgony alakú, vasmacska alakú ; якоревидный] PIU ANCHDRIFORMES, peri ancoriformi (Avicennia officinalis) [anchorhairs; Ankerhaaren; poils anchoriformes; horgonyszőrök ; якоревидные волосы] 687 AN СI LE η ~* scutellum 688 ANCISTR-, ANCISTRO-, -ANCISTRUS (gr. ανκιστριον „cîrlig"), încîrligat (ancistr acanthus, ancistrocarpus, ancistroideus, ancistrophyllus, polyancistrus) [hook-, hooked- ; haken-, -hakig; crochu, accroché; horgos ; крючко-] 689

ANCYLEUS (gr. αγκύλος „recur­ bat"), cuibat, recurbat, încovoiat [curved ; krumm, gebogen ; courbé, recourbé, tordu; görbe, görbült; искривлённый]

690

ANDRO-, -ANDRICUS, -AN DRU S (gr. άνήρ, ανδρός „bărbat"), mascul, cu staminé (andropetalarius, androtomus, gynandricus, polyandrus) [andro-, male-; andro-, mann-, -männig; andro-, mâle; him-, porzó-; тычиночно-, -тычиночный] —» mas, masculus, staminatus

691 ANDROCHORUS (gr. -, χωρέω „a se răspîndi"), androc(h)or, răspîndit prin oameni (plantă ^) [androchorous ; androchor ; androchore ; emberek ál­ tal terjedő; андрохорный, распрос­ траняемый человеком]

ANDROCLINIUM 692 ANDROCLINIUM η (gr.-, κλινή „pat"), androcliniu, clinandriu, gro­ piţa anterelor (Orchidaceae) [antherbed; Antherengrube ; androcline; por­ tokodú, portokgődörke ; андроклиний, дылыгаковая ямка] —»· clinandrium 6S3 ANDROCONIDIUM t (gr. -, κονίδιον „praf"), androconidie, spermatie cu funcţiuni mascule (Cohn) [androconidium; Androkonidium ; androco­ nidie; androkonidium ; андроконидия] 694 ANDROCYTIS,-IDIS f (gr. -, κύτις „cutie"), androcit, spermatocit, celulă vegetativă formată în androconidie, dînd naştere unui anterozoid (Allen) [androcyte ; Androzyt ; androcyte ; androcita ; андроциг]-^auxocytis, spermatocytis 695 ANDRODIOECIA î (gr. -, δις „du­ blu", οίκος „casă"), androdioecie, poliecie avînd indivizi numai cu flori mascule şi alţii numai cu flori herma­ frodite, la aceeaşi specie, dar la indi­ vizi deosebiţi (Darwin) (Dianthus plumarius) [androdioecy ; Androdiözie ; androdioecie ; androdiöcia ; андродиэция] *

68 gium; androgamètange ; hímivarsejttartó ; андрогаметангий] - • microgametangium 702 ANDROGAMETOPHORUM η (gr. —, φορός „purtător"), androgametofor, exemplarul de planta саге poartă organele de reproducere mascule (Equisetum) [androgametophore ; Androgametophorum ; androgametophore ; androgametofórum ; андрогаметофор] 7C3 ANDROGAMIA î (gr. -, γάμος „căsătorie"), androgamie, procesul de fecundare al gametului mascul cu cel femei (Dangeard) [androgamy; Androgamie ; androgamie ; androgámia; андрогамия 704 ANDROGAMON η (gr.--), androgamon, substanţă chimică din celula sexuală masculă care stimulează acti­ vitatea acesteia [androgamon ; Androgamon ; androgamone ; androgamon ; андрогамон]

696 ANDRODYNAMIA î (gr. -, δύναμις „putere"), androdinamie, flori her­ mafrodite cu staminele bine dezvol­ tate, dar cu stigmatul redus [androdynamy ; Androdynamie ; androdynamie; androdinámia ; андродинамия]

705 ANDROGENESIS t (gr. -, γένεσις „naştere"), androgeneză, partenogeneză masculă; după fecundarea ga­ metului femei şi eliminarea nucleului matern rezultînd un individ haploid care constă numai din cromozomi paterni (Verworn) [androgenesis ; Androgenese, männliche Parthenogene­ se; androgenèse; androgenézis, hím szűznemzés ; андрогенез] -* patrogenesis

697

706

ANDROGENETICUS, ANDROGENUS (gr. " ) , androgenetic 1 Rezultat prin androgeneză. 2. Care produce numai descendenţi masculi. 5. Cu cromozomi numai de origină paternă [androgenous, male-bearing; androgen, androgenetisch ; androgénique, androgénétique ; androgenikus ; андрогенНЫЙ, андрогенетический]

707

ANDROGENUM η (gr.-, γένος „urmaş"), androgen, organ care produce celule sexuale mascule genotipice (Burgeff) [androgenum; Andro­ gen; androgene; androgenum; андроген]

ANDRODYNAMICUS, ANDRODYNAMUS (gr. - ) , androdinam, cu androdinamie (floare) [androdynamous ; androdynam ; androdyname ; androdinam ; андродинамический] 698 ANDROECIA î (gr. -, οίκος „casă"), androecie, prezenţa numai de fiori mascule pe acelaşi individ de plantă (Uexküll) [androecy; Andrözie; an­ droecie ; andröcia ; андроэция] 699 ANDROECIÜM η, ANDROECEUM η (gr. - ) , androceu, ansamblul staminelor din floare (Roeper) [androecium; Andrözeum, Staubblattformation, männlicher Apparat; androcée; porzókör, porzótáj, hímíáj ; андроцей] 700 ANDROGAMETA f (gr.-, γαμέτης „soţ"), androgamet, garnet mascul; androzoospor (Algae) [androgamete ; Androgamet ; androgamète ; androgaméta, hímgaméta, hímivarsejt ; андрогамета] —»· microgameta 701 ANDROGAMET ANGI UM η (gr. - , άγγείον „vas"), androgametangiu, gametangiu cu celule sexuale mascule [androgametangium ; Androgametan-

708 ANDROCONIDIUM η (gr.-, γόνος „urmaş") —*• androspora 709 ANDROGONIUM η ( g r . - ) , androgoniu, stadiul iniţial în formarea celu­ lelor spermatice la plante (Henderson) [androgonium ; Androgonium ; androgonium ; androgonium ; андрогоний] 710

ANDROGYNALIS, ANDROGYNICUS, ANDROGYNUS (gr. -, γυνή „femeie"), androgin, bisexuat, her­ mafrodit 1. Cu flori avînd elemente

69

ANDROPLASMIC mascule şi femele dispuse separat, dar pe acelaşi peduncul sau în aceeaşi inflorescenţă, în cazul plantelor mo­ noice. 2. Cu anleridii şi oogoane pe aceeaşi hifă [androgynous, androgynal, hermaphrodite ; androgynisch, zweigeschlechtig, zwittrig, mannweibig, weibermânnig, hermaphroditisch; androgyne, bisexuel ; androgínikus, kétivarú, kétnemű; обоепольй, дву­ полый, гермафродитный] —• bisexualis, hermaphroditic us

711 ANDRÔGYNIA f (gr.--), androgi­ nie, bisexualitate 1. Prezenţa atît a florilor mascule, cît şi a celor femele la toţi indivizii unei specii, în cazul plantelor monoice (Zea mays). 2. Oogoane şi anteridii pe aceeaşi hifă [androgyny ; Androgynie, Zwitterbil­ dung, Mannweibigkeit; androgynie; androginia, kétneműség; обоеполость] -+ androgynismus, hermaphroditismus * 712 ANDROGYNISMUS m (gr. - ) ^ androgynia, hermaphroditismus 713 ANDROGYNODIOECIA f (gr. - , δίς „de două ori", oíkos „casă"), androginodioecie, poligamie cu indivizi avînd flori hermafrodite şi indivizi cu flori unisexuate (mascule şi femele) (Schröter) [androgynodioecy ; Androgynodiözie ; androgynodioécie ; androginodiöcia ; андрогинодиэция] 714 ANDROGYNOPHORUM η (gr. - , φορός „purtător"), androginofor, su­ portul staminelor şi al ovarului, ca prelungire a axei florale deasupra periantului [androgynophore ; Androgynophor; androgynophore; androginofórum ; андрогинофор] 715 ANDROHERMAPHRODITAE f pl (gr. -, Έρμης „zeul Hermes", Αφροδίτη „zeiţa Afrodité"), androhermafrodite, specii dioice cu anterele bine dezvol­ tate, funcţional apte, dar mai slabe decît cele ale sexului femei (cf. Rieger et Michaelis) [androhermaphrodites ; Androhermaphroditen ; androherma­ phrodites ; androhermafroditák ; андрогермафродиты] 716

ANDROMEROGONIA f (gr. -, μήρος „parte", γόνος „procreare"), andromerogonie, dezvoltarea unui fragment de ovul prevăzut numai cu cromozomi paternali (Rieger et Michaelis) [andromerogony ; Andromerogonie ; andromérogonie ; andromerogónia ; андромерогоиия]

717 ANDROMONOECIA f (gr.-, μόνος „singur", οίκος „casă"), andromonoecie, prezenţa pe acelaşi peduncul de

US

flori în parte mascule şi în parte hermafrodite, în cazul plantelor monoi­ ce (Darwin) [andromonoecy ; Andromonözie ; andromonoécie ; andromonöcia ; андромоноэция] 718 ANDROMORPHOSIS f (gr.-, μόρφωσις „formare"), andromorfoză, mo­ dificări morfologice rezultate în urma excitaţiilor cauzate de tubul polinic în curs de dezvoltare (Schröter) [andromorphosis ; Andromorphose ; andromorphose; andromorfózis ; андроморфоз] 719 ANDRDPETALIA f (gr.-, πέταλον „petală"), andropetalie, transformarea staminelor în petale (Rosa) [andropetaly ; Andropetalie ; andropetalie \ andropetália ; андропеталия] 720 ANDROPHAENUM η (gr.-, φαίν» „а apare"), androfen, organism care produce celule sexuale mascule fenotipice (Burgeff) [androphaen; Androphaen ; androphaen ; androfen ; андрофен] 721 ANDROPHILUS (gr. -, φιλέω „а iubi") —» anthropophilus 111 ANDROPHORUM η (gr. -, φορός „purtător"), androfor 1. Suportui staminelor. 2. Suportul anteridiel (West). 3. Poi'ţiunea alungită a axei florale dintre periant şi staminé la florile mascule (Passiflora). 4. Tubul format din filamentele staminale sudate, purtînd anterele (Malvaceae) [androphorum ; Androphor, Staubgefaßtrager ; androphore ; androfórum, hímtartó, porzótartó; андрофор] 723 ANDROPHYLLUM η (gr. -, φύλλον „frunză"), androfilum 1. Frunză cu microspori. 2. Microsporofil. 3. Sta­ mina [androphyll, microsporophyll ; Androphyllum ; androphylle, microsporophylle ; androfillum ; андрофилл} —» microsporophyllum 724 ANDROPHYTON η (gr.-, φυτόν „plantă"), androfit, plantă masculá din generaţia sexuată (cf. Jackson) [androphyte; Androphyte; androphyte; androfita; андрофит] 725 ANDROPLASMA η (gr. - , πλάσμα modelare"), androplasmă, protoplasma activă la gametul mascul (Jones) [androplasm ; Androplasmă ; androplasme ; androplazma ; андроплазма} 726 ANDROPLASMICUS (gr. - ) . androplasmic, care produce celule repro­ ductive mascule [androplasmic ; androplasmisch ; androplasmique ; androplazmikus ; андроплазмический]

ANDROPLEOGAMIA

ГО

727 ANDROPLEOGAMIA í (gr.-, πλέον „mai mult", γάμος „căsătorie"), andropleogamie, poligamie la indivizi cu flori mascule şi andromonoice (Robinson) [andropleogamy ; Andropleogamie ; andropléogamie ; andropleogámia ; андроплеогамия] 728 ANDROSAEMUS (gr. -, αϊμα „sin­ ge") —»· sanguineus 729 ANDRDSOMA η (gr. -, σώμα „corp"), androzom, cromozom prezent numai la gameţii masculi [androsoma; Androsoma'; androsome; androszóma; андросома] 73Э ANDROSPORA f (gr. -, σπορά „sămînţă"), androspor 1. Spor mascul. 2. G.ăuncior de polen [androspore, male spore; Androspore, männliche Spore, Befruchtungsspore, Pollenkorn ; androspore, grain de pollen; androspóra, hímspóra, virágpor; андроenopa] —^ androgonidium, androzoogonidium, microspora 731 ANDROSPORANGIUM η (gr.-, άγγείον „vas"), androsporange, spo­ range eu androspori [androsporangiuiïi ; Androsporangium, Befruchtungssporenbehälter ; androsporange ; androsporangium, hfmspóratartó ; андроспорангий] —• androzoogonidangium, microsporangium 732 ANDROSPOROGENESIS f (gr. - , γένεσις „naştere") (Battaglia) -> microsporogenesis 733 ANDROSTYLUM n, ANDROSTYLÚS m (gr. -, στολος „columnă"), androstil, organ columnar rezultat din reunirea staminelor şi a stilului (Asclepiadaceae, Orchidaceae) [androstyle ; Griffelsäule, Pistillsäule, Befruchtungssäule, Narbenstütze; androstyle; androsztilium, ivaroszlop, bibeoszlop ; андростиль] —* gynoste· 734 ANDROTYPUS m (gr.-, τύπος „model"), androtip, exemplarul tipic mascul al speciei [androtype; Androtypus; androtype; androtipus, himtipus ; андротип] 785 ANDROZOOGONIDANGIUM η (gr. -, ζώον „animal", γόνος „urmaş", άγγείον „vas") —>^ androsporangium 736 ANDROZOOGONIDIUM androspora^

η (gr. —) ^

737 ANDROZYGOTA f (gr.-, ζυγωτός „înjugat"), androzigot, gametul mas cui mobil la partenogeneză (Spirogyra

pellucida) [androzygote ; Androzygote ; androzygote ; androzigóta, hímzigóta ; андрозигота] 738 ΑΝΕΜΟ- (gr. „άνεμος „vînt"), de vint (anemochorus, anemophilus, anemogamus) [anemo-, wind- ; wind- ; anémo- ; szél-, szelet-; анемо-, ветро-] 73Э ANEMOCHORIA f (gr. -, χωρέω „a se răspîndi"), anemoc(h)orie, răspîndirea plantelor (sporilor, seminţelor, fructelor) prin mijlocirea vîntului (Sernander) [anemochory; Anemochorie, Windverbreitung, Windfrüchtigkeit, Windwanderung ; anémochorie ; anemochoria ; анемохория, распростра­ нение ветром] 740 ANEMOCHORUS ( g r . - ) , anemoc(h)cor, răspîndit prin vînt [anemochorous ; windverbreitet ; anémochore ; szél útján terjedő; анемохорный] 741 ANEMOENTOMOPHILIA f (gr. -, έντομος „insectă", φιλέω „а iubi"), anemoentomofilie, polenizare prin vînt şi insecte [anemoentomophily ; Anemoentomophilie ; anémoentomophilie ; anemoentomofilia ; анемоэнтомофилия] 742 ANEMOGAMAE f pl (gr. -, γάμος „căsătorie"), anemogame, plante polenizate prin vînt (Kirchner) [windfertilized plants ; Windblütler, Wind­ blumen ; anémogames ; szélbeporzású növények ; анемофильная растения] 743 ANEMOGAMUS (gr. - ) , anemogam, pölenizat prin vînt ; anemofil [anemogamous, anemophilous, wind-fertilized; windblütig; anémogame, anémophile; szélbeporzású, szélporozta; анемогамный, ветроопыляемый] —»· aelloj>hilus, anemophilus 744 ANEMOHYDROCHORUS (gr. -, ΰδωρ „apă", χωρεώ „а se răspîndi"), anemohidroc(h)or, răspîndit prin vînt şi apă [anemohydrochorous ; windund wasserverbreitet ; anémo-hydrochore; szél és víz által terjedő; анемогидрохорный] 745 ANEMOMETRUM η (gr. -, μέτρον „măsură"), anemometru, instrument pentru măsurarea vitezei, a puteri şi a direcţiei vînturilor [anémomètre ; Windmesser ; anémomètre ; szélmérő ; анемометр] 746

ANEMOMORPHIA f, ANOMOMORPHOSIS i (gr. -, μορφή „formă"), anemomorfie, conformaţia specială a plantelor pentru a se apăra împotriv acţiunii vînturilor (deformări, nanism)

71 [anemomorphy ; Anemomorphie ; anémomorphie ; anemomorfia ; анемоморфия] 747 ANEMOMYRMECOCHORUS (gr. -, μύρμηξ „furnică", χωρέω „a se răspîndi"), anemomirmecohor, răspîndit prin vînt şi furnici (fructe ~, seminţe ~ , spori ~ ) [anemomyrmecochorous ; ariemomyrmecochor ; anémomyrmocochcre ; anemomirmekochor ; анемомирмекохорный] 748 ANEMOPHILAE l pi (gr. -, φιλέω „ a iubi"), ANEMOPHYTAn pi (gr. -, φύτον „plantă") —> anemogamae 749 ANEMOPHILUS (gr. - ) -> anemogamus 75Э ANEMOPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός „rătăcitor"), anemoplancton, aeroplancton ; planctonul atmosferic ; organismele vegetale şi animale micro­ scopice care plutesc în aer [anemoplankton ; Windplankton ; anemoplancton ; légplankton ; анемопланктон] —• aëroplancton 751

ANEMOSPORA f (gr. -, σπορά „sămînţă"), anemospor, clinospor de obicei împrăştiat prin vînt [anemos pore; Anemospore, Windspore; anémospore ; anemospóra ; анемоспора] 752 ANEMOTAXIS f (gr.-, τάξις „or­ dine"), anemotaxie, mişcări de apă­ rare contra curenţilor de aer [anemotaxis; Anemotaxis; anemotaxie; anemotaxis; анемотаксис] 753 ΑΝΕΜΟTRDPISMUS m (gr. -, τροπή „răsucire"), anemotropism, mişcări de curbare ca răspuns la curenţii de aer [anemotropism; Anemotropismus; anémotropisme ; anemotropizmus ; анемотропизм] 754 ANEMOZOOCH®RUS (gr. -, ζώον „animal", χωρέω „a se răspîndi"), anemozoocor, răspîndit prin vînt şi animale (fructe, seminţe, spori) [anémozoochorous ; anemozoochor ; anémozoochore ; anemozoochor ; анемозоохорный] 755 ANEUPLOIDIA î (gr. αν „nu", εύ „adevărat", άπλους „simplu"), aneuploidie, poliploidie neregulată, cu număr mai mare sau mai mic de cro­ mozomi decît multiplul exact al numărului haploid (Täckholm) [aneuploidy; Aneuploidie; aneuploîdie; aneuploidia ; анэуплоидия] 756 ANEUSOMATIA î ( g r . - , σώμα „corp"), aneusomaţie, prezenţa la o plantă a unor celule cu număr variabil de cromozomi individuali, în majo­

ANGUS Τ ritate sau total, numai heterocromatici (Darlington şi Thomas) [aneusomafy; Aneusomaţie; aneusomaţie aneuszomácia ; анэусомация] 757 ANEUSPORIA î (gr. - , σπορά „sămînţă"), aneusporie, formarea spo rilor în cursul meiozei neregulate (Battaglia) [aneuspory ; Aneusporie ; aneusporie ; aneuspória ; анэуспория] 758 ANFRACTUOSUS sinuos, şerpui or, ondulat, scobit [anfractuose, anfrac­ tuous, wavy, winding, sinuous; umge­ bogen, gewunden, geschlängelt; anfractueux, sinueux, tortueux ; kanyar­ gós, tekervényes, öblös; извилистый] 759 ANGIO- (gr. άγγεΐον „înveliş"), aco­ perit, închis (angiocarpus, angiosporus) [angio-, closed; hüll-, deck-, bedeckt- ; angio-, couvert ; zárt-, fe­ dett- ; покрыто-] 760 ANGIOSPERMUS (gr. -, σπέρμα „sămînţă"), angiosperm, cu seminţele închise în ovar [angiospermous ; hüllsamig, bedecktsamig, verhiilllsamig; angiosperme: zárvatermő, zártmagvú, fedettmagvú, zárttermésű; покрыто­ семенной] 761

ANGUICIDUS, anguicid, саге ucide şerpii [snake-killing ; schlangentötend ; anguicide ; kígyót ölő ; змеяуьивдюший] 7C2 ANGUIFORMIS, ANGUINEUS -^ flexuosus, serpentinus, ophio· 7C3 ANGUL-, ANGULI-, -ANGULARIS, -ANGULIFER, -ANGULATUS, muchiat, angular, unghiular (angulidentatus, multiangularis, angulinervius, acutangulatus) [anguli-, angular, cor­ nered ; -eckig, ecken-, -kantig ; anguli-, anguleux; szegletes, -sark yú; гло-]—»• -quêter 764

ANGULARIS, ANGULATUS, ANGULIFER, ANGULIGER, ANGULISANS, angulat, muchiat, colţuros (fruct, peţiol, tulpină) [angular, angulate, cornered; kantig, eckig, win­ kelig ; angulaire, anguleux ; szegletes, szögleti, sarkos, éleit; угловой]

765 ANGULOSUS, angulos, cu colţuri, muchii sau unghiuri vieikantig, vieleckig; très soksarkú, sokszögletű, многоугловатый] 766

numeroase [angulose ; anguleux; sokzugos ;

ANGULUS m, unghi, muchie, colţ [angle; Kante, Winkel, Ecke; angle, côte, coin; szöglet, sarok, zug; угол]·

767 îngust

ANGUST-,ANGUSTE-,ANGUSTI-, (anguste-ovatus, angustidenta-

ANGUSTATUS

768

769 770

771

772 773

tus) [angusti-, narrow- ; schmal-, eng- ; angusti-, étroitement ; keskeny- ; узко-] —*• stenoANGUSTATUS, îngustat,' subţiat (folium basi angustatum frunză îngu­ stată la bază) [narrowed, tapered; verschmälert, verengert; rétréci; el­ keskenyedett ; суженный] ANGUSTUS, îngust, strimt [narrow; schmal, eng; étroit; keskeny, szűk; узкий] ANHELIOTROPUS (gr. αν „nu", ήλιος „soare", τροπή „răsucire"), anheliotrop, insensibil la acţiunea orientativă a luminii solare [anheliotropous ; anheliotrop ; anheliotrope ; nem heliotrópikus ; негелиотропный] ANHYDROBIOSIS f (gr. -, ύδωρ „apă", βίος „viaţă"), anhidrobioză, stare de deshidratare a unor organis­ me aflate în viaţă latentă (plante acva­ tice, seminţe) [anhydrobiose ; Anhydrobiose) ; anhydrobiose ; anhidrobiózis; ангидробиоз] ANHYDRUS (gr. - ) , deshidratat, fără apă [waterless ; wasserfrei ; anhy­ dre; víztelen; безводный] ANIMADVERSIONES î pl, obser­ vaţii, studii [notes, studies; Bemer­ kungen, Beobachtungen; observations, études, notes; megjegyzések, észrevé­ telek, tanulinányok ; заметки]

774 ANIS-, AN ISO- (gr. δνισος „inegal"), inegal (anisandrus, anisocarpus) [anisö-, unequal-; ungleich-; aniso-, inégal; egyenlőtlen; анизо-, неравно-] 775 ANISOAPLANOGAMETA f (gr. -, απλανής „nerătăcitor", γαμέτης „soţ"), anizoaplanogamet, unul din aplanogameţii de sexe şi mărimi diferite (Conjugatae) [anisoaplanogamete ; Anisoaplanogamet ; anisoaplanoga­ mete ; anizoaplanogaméta ; анизоапланогамета] 776 ANISOBRYATUS (gr, -, βρύω „a se dezvolta") —* anisodynamUs 777 ANISOCOTYLIA f (gr. -, κοτυληδών „cavitate"), anizocotilie, dez­ voltarea inegală şi neuniformă a cotiledoanelor (Fritsch) [anisocotyly ; Anisokotylie ; anisocotylie ; anizokotilia ; анизокотилия] 778 ANISODYNAMUS (gr. -, δύναμις „putere"), anizodinam, cu inegală putere de dezvoltare (embrioni) [anisodynamous ; anisodynam, ungleichkeimig ; anisodyname ; egyenlőtlen

72 (csírázó) képességű ; анизодинамный]-* anisobryatus 779 AN ISOGAMET А f (gr. -, γαμέτης „soţ"), anizogamet, una din cele două celule conjugate, deosebite între ele ca sex, structură, formă sau dimen­ siuni [anisogamete ; Anisogamet ; anisogamète ; anizogaméta ; анизогамета] —*• heterogameta 780

ANISOGAMETANGIOGAMIA f (gr. - , άγγείον „vas", γάμος „căsătorie"), anizogametangiogamie, gametangiogamie între gametangi de sex diferit (Oomycetes) [anisogametangiogamy ; ; Anisogametangiogamie ; anisogamétangiogamie ; anizogametangiogámia ; анизогаметангногамия] —»· heterogametangiogamia

781 ANISOGAMETANGIUM η (gr. —) —*• heterogametangium 782 ANISOGAMIA î (gr, - ) , anizogamie, reproducere prin gameţi liberi, de sex, cu conţinut, formă şi dimen­ siuni diferite (Hartog) [anisogamy; Anisogamie; anisogamie; anizogámia; анизогамия] —»· heterogamia, oogamia 783 ANISOGENIA l (gr. -, γένος „urmaş"), anizogenie, gameţi cu genotip diferit, la monohibrizii bisexuaţi (Beteson) [anisogeny ; Anisogenie ; anisogénie ; anizogénia; анизогения] 784 ANISOGONUS (gr. -, γωνία „unghiu", γόνος „procreare"), anizogon 1. Ine­ gal muchiat. 2. Cu caractere paternale combinate în măsură inegală (hibrizi) [anisogonous, unequal angled ; anisogon, ungleichkantig; anisogone, à côtes inégales; anizogonikus, egyen­ lőtlen élű; анизогонный, неравно­ угольный] 785 ANISOGYNUS (gr. -, γυνή „soţie"), anizoginic, cu mai puţine cârpele decît sepalele [anisogynous ; anisogyn ; anisogyne; anizoginikus ; неравнопестичный] 786 ANISOHOLOGAMIA f (gr. -, όλος „întreg", γάμος „căsătorie"), anizohologamie, unirea gameţilor cu slabe deosebiri dimensionale şi sexuale (Hart­ mann) [anisohologamy ; Anisohologamie; anisohologamie ; anizohologámia ; анизогологамия] 787

ANISOMEROGAMIA l (gr. -, μέρος „parte", -), anizomerogamie, unirea macro- şi microgameţilor (Hartmann) [anisomerogamy ; Ânisomerogaraie ; anisomérogamie ; anizomerogámia ; анизомерогамия]

ANORGANIC 788 ANISOPHYLLIA η (gr. -, φύλλον „frunză"), anizofilie, neuniformitatea sau inegalitatea frunzelor aflate la niveluri sau în condiţii diferite pe ramurile ortotrope sau plagiotrope ale aceleiaşi plante (Krasser) [anisophylly ; Ungleichblăttrigkeit ; anisophyllie ; anizofillia, levélzet-egyenlőtlenség ; анизофиллия, неравнолистность] —»· heterophyllia 789 ANISOPLOIDEUS (gr. -, άπλόος „simplu", έιδος „asemănare"), anizoploid, cu număr impar de cromo­ zomi [anisoploid; anisoploid; anisoploîde; páratlan kromoszómás; анизоплоидный] 790

ANISOSTYLIA f (gr. -, στϋλος „co­ lumnă"), anizostilie, stile lungi şi scurte la florile aceleiaşi specii (Loew) [anisostyly; Anisostylie; anisostylie; bibeszál-egyenlőtlenség ; анизостилия] 791 ANISOTROPIA f, ANISOTROPIS­ MUS m (gr. -, τροπή „răsucire"), anizotropie, reacţiunea diferită a orga­ nelor Ia excitaţiile externe (rădăcina creşte în jos, iar tulpina în sus) [anisotropy; Anisotropie; anisotropie; anizotrópia; анизотропия]* 792 ANNALES m pl, ANNALIA η pl, anale, anuar, colecţie anuală de lucrări [annales, year-books; Jahrbücher; an­ nales ; évkönyvek ; анналы, летописи] 793 ANNEXUS (annecto), anexat, unit, concrescut [annexed, adnate; ver­ knüpft, angeheftet, verwachsen ; atta­ ché, affiché, soudé; hozzákapcsolt, egybekapcsolt, összenőtt; прикреплён­ ный, приросший] 794 ANNOSUS, bătrîn, vechi, de mai mulţi ani (frunze, tulpini) [old; alt, vieljăhrig; âgé, vieux; többéves, idős, régi ; старый, многолетний] 795 ANNOTA TIOFt, însemnare, notă, ob­ servaţie [annotation ; Aufzeichnung, Bemerkung; annotation, remarque; feljegyzés ; аннотация, наблюдение, примечание] ANNOTATIO PLANT ARU M 1. Gonscriere a plantelor; notarea plan­ telor în scop de inventariere. 2. Releveu. 3. Ridicare fitosociologică, cu notarea speciilor şi a altor date so­ ciologice de pe o suprafaţă de probă [annotation of plants, stand table; Pflanzenaufnahme; rélevé des plan­ tes ; növényösszeírás, növényfelvéte­ lezés ; фитоценологическое съёмка] —»• conscripţia plantarwn, conscripţia phytoco enologica

и s

796 ANNOTINUS, anotin, din anul tiecut (unele ramuri) [annotinous; vor­ jährig; annotin; tavalyi; годовалый, годичный] 797 ANNUALIS, ANNUUS, anual, de un singur an (plantă) [annual, yearly; einjährig, sommerannuel ; annuel ; egy­ éves, egynyári; однолетний] 798 ANNULARIS, ANNULIFORMIS, inelar, de forma inelului [annular, ring-like; ringförmig; annulaire, annuliforme; gyűrűs, gyűrű alakú; кольцевидный] VASA ANNULARIA, vase inelare [annular vessels; Ringgefaße; vais­ seaux annelés; gyűrűs edények; кольчатые сосуды] 799 ANNULATUS, ANNULIFER, inelat, prevăzut cu o formaţie inelară (rădăcina la Iris) [annulate, ringed; beringt, geringelt, ringetragend; annelé; gyűrűs, gyűrűzött; кольчатый] 800 ANNULUS m, inel, proeminenţă sau dispoziţie circulară pe un organ [ring ; Ring ; anneau ; gyűrű, perec ; кольцо]· 801 ANODALIS, ANODICUS (gr. uvoδος „urcuş"), urcător (pe linia spi­ ralei genetice sau a scvamelor conului) [anodal; steigend; montant; felmenő; восходящий] 802 ANOMAL-, ANOMALI-, ANOMO(anomalißorus, anomocarpusj -* an»mcUus 803 ANOMALOECIA t (gr. ανομία „ile­ galitate", οίκος „casă") - • polygamie 804 ANOMALUS, nenormal, neregulat, neobişnuit (floare, fruct) [anomalous, irregular; unregelmäßig, mangelhaft; anormal, irrégulier; rendellenes, sza­ bálytalan ; неправильный, аномаль­ ный] 805 ANOMODROMIA f (gr. ανομος „ne­ regulat", δρόμος „fugă"), anomodromie, nervaţie neregulată, nedispusă într-un sistem obişnuit (Prantl) [anomodromy,; Anomodromie; anomodromie ; anomodrómia ; аномодромия] 806

ANOMOMERIA f (gr. -, μέρος „parte"), anomomerie, anormalitatea nu­ mărului membrilor unui verticil floral (Murbeck) [anomomery ; Anomomerie ; anomomerie; anomoméria, rendellenes tagúság; аномомерия]

807

ANORGANICUS (gr. αν „nu", όργα­ νον „organ"), anorganic, care nu este de provenienţă organică, vegetală sau animală [anorganic ; anorganisch ;

ANORGANOTROPHIC

anorganique ; szervetlen, anorganikus ; неорганически й] 808 ANORGANOTROPHICUS (gr. --, τροφή „nutriţie"), anorganotrofic, cu nutriţie din materii anorganice [anorganotrophic ; anorganotrophisch ; anorganotrophique ; anorganotrófikus ; анорганотрофный] 809 ANORTHOGENESIS f (gr.-, ορθός „drept", γένεσις „naştere"), anortogeneză, evoluţie în zig-zag, cu schimbări în preadaptare [anorthogenesis; Anorthogenese ; anorthogenèse ; anortogenézis ; анортогенез] 810 ANORTHOPLOIDEUS (gr. - , άπλόος „unic", έιδος „asemănare"), anortoploid, cu număr de cromozomi fără pereche [anorthoploid; anorthoploid; anorthoploide ; páratlan kroraoszómás; анортоплоидный] 811 ANOXYRIOSIS{{^.-, οξύς „acru", βίος „viaţă") - • anáerobiosis 812 ANSERINUS, anserin, consumat de gÎşte [anserinous; gănselieb; anse­ rine; libák által kedvelt; гусиный] 813 ANTAGONISMUS m (gr. άνταγώνισμα „contradicţie"), antagonism 1. Stare de rivalitate. 2. Simbioză avan­ tajoasă numai unuia dintre simbionţi. 3. Concurenţa între caracterele domi­ nante şi' cele recesive [antagonism; Antagonismus, Wettstreit, Wetteifer, Wettbewerb ; antagonisme ; antagonizmus, ellentét; антагонизм] 814 ANTARCTICUS, antarctic, aflat Ia polul sudic (regiune floristică) [an­ tarctic ; antarktisch, südpolar ; antarc­ tique; délsarki, antarktikus; антарк­ тический] 815 ANTE- (lat. ante „înainte" -în timp sau în spaţiu), înainte (antepositus, antecedens, antelucanus) [before; vor, früher; avant, devant; előtt, elöl; перед, до] 815a ANTECELLULARIS, antecelular cu structura anterioară stadiului de ce­ lulă diferenţiată [antecellular ; antezellularisch, vorzellig; antecellulaire ; sejtelötti ; антецеллюлярный] 816 ANTENNA f, antenă, setele de la orificiul veziculelor (Utricularia) [antenna; Antenne, Fühler, Segel­ stange; antenne; aţitenna, csáp; антенна] 817

74

US

ANTESPOROPHYLLUM η (lat. ante „înainte", gr. σπορά „sămînţă", φύλλον „frunză"), antesporofilă, partea frunzoasă, cu funcţii de reproducere

(Thallophyta) [antesporophyll ; Antesporophyll, Urblatt, Ursporophyll ; antesporophylle ; antesporofillum ; антеспорофилл] 818 ANTETROPHOPHYLLUM η (lat.-, gr. τροφή „nutriţie", -), antetrofofilă, partea frunzoasă cu funcţii de nu­ triţie [Thallophyta) [antetrophophyll ; Urtrophophyll ; antetrophophylle ; antetrofofillum ; антетрофофилл] 819 ANTETROPHOSPOROPHYLLUM η (lat. -, gr. —), antetrofosporofil, or­ gan foliaceu cu funcţii de nutriţie şi de reproducere [Thallophyta) [antetrophosporophyll ; Urtrophosporophyll ; antetrophosporophylle ; antetrofosporof Jllum ; антетрофоспорофилл] 820 ANTHELA f (gr. άνθήλιον „floare mică"), antelă, tip de inflorescenţă monopodială compusă, cu ramurile secundare depăşind pe cele principale, precum şi axa inflorescenţei, toate cu flori terminale (Filipendula, Juncus) [anthela ; Spirre ; anthèle ; ecset, ecsetvirágzat ; антела, сложная метёлка] 821

AN THE RA f (gr. ανθηρός „înflorit"), anteră, extremitate superioară a fi­ lamentului staminal conţinînd de obi­ cei patru saci polinici [anther; An­ thère, Staubbeutel, Staubkölbchen ; anthère; portok; пыльник] -• testiculus, testis

822

ANTHERANGIUM η (gr. -, άγγείον „vas"), anterangiu, sporocarp cu ma­ cro- şi microspori [antherangium ; Antherangium ; anthérange ; anterángium ; антерангий]

823 ANTHERIDANGIUM η (gr. - ) , anteridangiu, sporocarp cu anteridii (Salvinia) [antheridangium ; Antheridienbehâlter; anthéridange; anteridángium; антеридангий] 824 ANTHERIDIOPHORUM η (gr.-, φορός „purtător"), anteridiofor, pedicelul anteridiilor [antheridiophor; Antheridientrăger ; anthéridiophore ; anteridiumtartó ; антеридиеносец] 825 ANTHERIDIUM η (gr. -), anteridie, organul reproductiv mascul la Cryptogamae (Bischoff) [antherid ; Antheridie, Befruchtungskolben; anthéridie; anteridium ; антеридий] —>• spermarium, spermatangium 826

ANTHEROIDEA f (gr. -, είδος „ase­ mănare"), anteroidee, transformarea teratologică a stigmatelor în an tere [antheroidea ; Antheroidee; anthéroidée; anteroidea; антероидеа]

75

AN ΤHO Ρ HΑΕΙ Ν UM

827

ANTHEROMANIA f (gr.-, μανία „nebunie"), anteromanie, dezvoltarea nenormală a anterelor [antheromania ; Antheromanie ; anthéromanie ; anterománia ; антеромания] 828 ANTHEROPHORUM η (gr. -, φορός „purtător"), anterofor, axa purtătoare a anterelor (Ephedra) [antherophore ; Staubbeutelträger ; antherophore ; por­ toktartó; антерофор]

836

829

838

ANTHEROPHYLLIA î (gr.-, φύλλον „frunză"), anterofilie, transfor­ marea teratologică a anterelor în petale sau în alte elemente foliacée [antherophylly ; Antherophyllie ; anthérophyllie ; elszirmosodás ; антерофиллия] 83Э ANTHEROSYMPHYSIA f (gr.-, σύμφυσις „concreştere"), anterosimfizie, aderenţa anterelor [antherosyraphysy; Staubbeutelverwachsung; anthérosymphysie ; portokösszenövés ; антеросимфиз] 831 ANTHEROZOIDIUM η, ANTHEROZOON η (gr.-, ζώον „animal"), anterozoid, celulă sexuală masculă mobilă (Cryptegamae) [anthérozoïde ; Antherozoid; anthérozoïde; anterozoid, hímivarsejt ; антерозоид] —» phytozoidium, phytozoon 832 ΑΝΤΗ-, -ANTHEMUS, -ANTHES, ANTHO-, -ANTHUS (gr. ανθός „floare") (cu, de, în), floare (polyanthemus, polyanthes, anthocarpus, mi· cranthus) [flower-,-flowered ; bluten-, -blutig, blumen-, -blumig; à fleurs; virág-, -virágú; цвете-, -цветковий] 833 ANTHESIS î (gr. άνθησις „înflo­ rire"), anteză, perioada de înflorire [flowering, blossoming; Anthese, Blü­ tezeit, Blühperiode, Aufblühen ; anthèse, floraison ; virágzás, virágnyílás ; цветение] —*• apertio, efflorescentia, sponsalia, nuptiae plantarum 834

ANTHESMOLYSIS î (gr. ανθός „floare", άισσω „a se avînta", λύσις „eliberare"), antesmoliză, continuarea creşterii apicale a axei inflorescenţei după producerea florilor, rezultînd flori noi, în tératologie (Lindley) [anthesmolysis ; Anthesmolyse ; anthesmolyse; virágátnövés,átnőtt virágzat; антесмолизис]

835 ANTHESMOTAXIS f (gr.-, εσμός „aşezare", τάξις „orînduire"), antesmotaxie, model de dispoziţie a pie­ selor florale (F. Williams) [anthesmotaxis ; Anthesmotaxis ; anthesmotaxie ; anteszmotaxis ; антесмотаксис]

837

839

840

841

ANTHOBIOLOGIA î (gr.-, βίος „viaţă", λόγος „vorbire"), antobiologie, biologia florală (Hansgirg) [anthobiology; Blütenbiologie; biologie flo­ rale; virágbiológia; антобиология] ANTHOCARPUM η (gr.-, καρπός „fruct"), antocarp, fruct înconjurat de caliciul acrescent (Physalis alhc kengi) [anthocarp ; Anthokarp ; anthocarpe; antokárpium; антокарпий] ANTHOCHLORUM η (gr. - χλωρός „verde"), antoclor, pigmentul galben din sucul celular al unor flori (Digi­ talis, Primula) [anthochlor; Anthochlor; anthochlore; antoklórum; антохлор] —* xantheinum ANTHOCLINIUM η (gr. -, κλινή „pat"), antocliniu, receptaculul comun al florilor (Compositor} [anthoclinium ; Blütenlager; anthocline; antoklinium; антоклиний] ANTHOCYANUM η (gr.-, κύανος „albastru închis"), antocian, pig­ mentul care colorează florile, fructele etc. în roşu, albastru, liliachiu sau verde [anthocyan ; Anthozyan ; anthocyane ; antocian ; антоцигш] ANTHODIUM η (gr. -, είδος „ase­ mănare"), antodiu, tip de inflorescenţă botritică, cu flori agregate sesile, dis­ puse în ^^rful axei de obicei disciforme, bracteile formînd un înveliş comun (Compositae) [anthodium; Blütenkorb ; anthode ; fészekvirágzat ; аятодий, корзинка] -+ calathidium, cephalanthium, capitulum, flores cornposit i

842 ANTHOLITHON η (gr.-, λίθος „piatră"), antolit 1. Floare fosilă. 2. Plantă fosilă în formă de floare [antholithe ; Blütenversteinerung ; antholithe ; virágkövület ; антолит] 843 ANTHOLOGIA f (gr. -, λόγος „vor­ bire"), antologie, studiul florilor [anthology; Blütenkunde; anthologie ; virágtan ; антология, учение цветка] 844 ANTHOLYSIS î (gr. -, λύσις „des­ compunere"), antoliză 1. Metamorfoza regresivă a organelor florale. 2. Virescenţa, multiplicarea sau separarea pieselor florale [antholyse; Blütenauf­ lösung; antholyse; antolizis; антолиз] 8i5 ANTHOPHAEINUM η (gr.-, φαιός „brun"), antofeina, pigmentul brun închis din sucul celular al corolei sau perigonului unor plante (Vicia faba, Coelogyne) [anthophaein ; Anthj-

7β

ANTHOPHAGUS

846

847

848

849 850

phaein ; anthophaeine ; antofein ; антофеин] ANTHOPHAGUS (gr. -, φάγομαι „a mînca"), antofag, care mănîncă flo­ rile (insectă) [anthophagous ; blüten­ fressend; anthophage; virágevő; цветоядный] ANTHOPHILUS (gr.-, φιλέω „а iubi"), antofil, саге „iubeşte" florile (insectă) [anthophilous ; blütenliebend ; anthophile; virágkedvelő; антофильный] ANTHOPHORUM η (gr. -, φοράς „purtător"), antofor, axa florală alun­ gită dintre caliciu şi corolă, purtînd petalele, staminele şi pistilul (Silène) [anthophore ; Blütenträger, Stempelträger ; anthophore ; sziromtartó ; антофор, цветоносец] florifer ANTHOPHORUS (gr. ANTHOPHYTA η pl (gr.-, φύτον „plantă"), antofite, încrengătura plan­ telor cu flori [anthophytes, floweringplants; Anthophyten, Blütenpflan­ zen, Samenpflanzen ; anthophytes, plantes à fleurs; antofiták, virágos növények ; антофиты, цветковые] —• pJianerogamae, spermatophyta

851 ANTHOPHYTOSIS t (gr. - ) , antofitozà, boli cauzate de paraziţi la plantele fanerogame [anthophytosis ; Anthophytose ; anthophytose ; antofitózis; антофитоз] 852 ANTHOPLANCTON η (gr. -, πλογκτος „rătăcitor"), antoplancton, plan­ ctonul vegetal plutind în ape, cauzînd uneori „înflorirea apei" [anthoplankton; Anthoplankton ; anthoplancton ; antoplankton ; антопланктон] 853 ANTHOPTOSIS t (gr.-, πτώσις „eădere"), cădere a florilor [flowerfall; Blütenabfall; anthoptose, chute des fleurs ; virághullás ; цветопад] 854 ANTHOTAXIS t (gr. -, τάξις „orînduire"), antotaxie, modul de aşe­ zare a florilor pe axa inflorescenţei [anthotaxy; Blütenanordnung; anthotaxie; antotaxis, virágállás; антотаксис] 855 ANTHOTROPISMUS m (gr. -, τροττή „răsucire"), antotropism, miş­ cări tropistice florale sau pedunculare [anthotropism ; Anthotropismus; anthotropisme; antotropizmus ; антотропизм] 856

ANTHOXANTHINUM η (gr.-, ξανθός „galben"), antoxantina, pig­ mentul galben deschis din sucul celu­

lar al unor flori {Digitalis, Primula) sau fructe (Citrus) [anthoxanthin ; Anthoxanthin ; anthoxanthine ; antoxantin ; антоксантин] 857 ANTHRACINUS (gr. ονθραξ „căr­ bune"), antracin, negru închis; de culoarea cărbunelui sau a funinginei [coal-black; dunkelschwarz, kohl­ schwarz, rabenschwarz; noir foncé, noir d'anthracite; sötétfekete, korom­ fekete, szénfekete, hollófekete; сине­ вато-черный, угольно-черный] 858 ANTHRACNOSIS f (gr.-), antracnoză, boală a unor plante cauzată de ciuperci (Colletotrichum) [anthracnosis; Anthraknose; anthracnose; antraknózis; антракноз] 859 AN ΤΗ ROPÓ- ( gr. άνθρωπος „om"), omenesc, de om (anthropomorphus, anthropophilus, anthropophorus) [man- ; menschen-; à l'homme; ember-; человек-] 860 ANTHROPOCHORIA f (gr. -, χωρέω „a se răspîndi"), antropocorie, răspîndirea plantelor (fructelor, semin­ ţelor, sporilor) spontane sau cultivate de către om sau prin mijloacele sale de comunicaţie [anthropochoria ; Men­ schenverbreitung, Menschensămlinge ; anthropochorie ; antropochória, elter­ jedés emberek által; антропохория] 861 ANTHROPOPHILUS (gr. -, φιλέω „а iubi"), antropofil, care creşte lîngă aşezările omeneşti (Thellung) [anthropophilous; menschenliebend; anthropophile ; antropofil, emberi környezetet kedvelő ; антропофильный] —»· synanthropus 862 ANTHROPOPHYTA η pl (gr. -, φύτον „plantă"), antropofite, plante cultivate şi buruieni din culturi [anthropophytes ; Anthropophy ten ; anthropophytes ; antropofiták ; антропофиты] -* hemerophyta 863 ANTHURUS m (gr. &νθος „floare", ουρά „coadă"), anturus, inflorescenţă spiciformă sau paniculiformă, cu glomerule dese, pe peduncul alungit [Amaranthus, Chenopodium) [anthurus ; Blütenschweif; anthure; anturusz; султан] 864

ΑΝΤΙ- (gr. αντί „contra, în faţă"), contra, opus, aflat în faţă (antidiareticus, antipetalus) [against; gegen-, -widrig; contre, opposé; ellen-, szemben; противо-]

865 ANTIDOTUM η (gr. άντίδοτος „antidot"), antidot, contraotravă [an­ tidote ; Gegengift ; contrepoison ; ellen-

APERTUS

77

866

867

méreg; противоядие] - • alexiphar' maçon ANTICLINALIS, anticlinal, aşezat oblic sau perpendicular pe suprafaţa organului (pereţii celulari despărţi­ tori) [anticlinal; antiklinal; anti­ clinal ; antiklinális ; антиклинальный] ANTIDROMUS (gr. αντί „con­ tra", δρόμος „fugă"), antidrom, orientat în direcţii opuse (nervaţie, ramificaţie, frunze la Calla) [antidromous ; gegenläufig ; antidrome ; ellentétes fordulású ; антидромный]

868 ANTIENZYMA η (gr. -, έν „ία", ζύμη „drojdie"), antienzimă, paralizatorii specifici ai efectului enzimelor [antienzyme; Antienzyme, Ferment­ gifte, Hemmungskörper; entienzyme, antiferment ; antienzim, antifermentum ; антиэнзим] —»· antifermentum 869

ANTIFERMENTUM η^ antienzyma 870 ANTIHELMINTHICUS (gr. -, δλμινς, Ελμινθος „vierme"] - • santonicus, vermifugus 871 ANTIPODES m pl (gr. -, ποος, ποδός „picior"), antipode, cele trei celule r.'late la baza sacului embrionar (Angiospermae) [antipodal-cells ; An­ tipoden, Gegenfüßlerzellen, Gegenfüßlerinnen ; antipodes ; ellenlábas sejtek; антиподы] 872

ANTISTROPHE î (gr. -, στροφή „întoarcere"), antistrofă, poziţia cromatoforilor la marginea celulei ante­ rioare îndreptate spre izvorul de lumină (Senn) [antistrophe; Vorder­ lage; antistrophe; elülfekvés; анти­ строфе]

873 ANTITHETICUS (gr. άντίθεσις „opoziţie"), antitetic, opus, alternant [antithetic ; entgegengesetzt, wech­ selnd; antithétique; ellentétes, vál­ takozó, cserélődő; антитетический] GENERATIO ANTITHETICA alternatio generationiim

-*

874 ANTITROPICUS, ANTITROPUS (gr. άντϊ „contrar", τροπή „răsuci­ re"), antitrop, inversat, îndreptat în sens contrar (embrion) [antitropous ; gegenläufig, gegenwendig, gegenüberlăufig, verkehrtliegend; antitrope; el­ lenfutó, egymástól elforduló; антитропный, обратный] 875 ANTIZYMICUS, ANTIZYMOTICUS (gr. -, ζυμωτικός „fermentabil"), antizimotic, care opreşte fermentaţia

[antizymotic ; gărungshemmend ; antizymotique ; erjedésgátló ; антизимо­ тический] 876 ANTRUM η 1. Peşteră, 2. Scobitură. 3. Cavitate a seminţelor (Poma· ceae) [cave, hollow, core; Höhle, Aushöhlung, Fruchthöhle, Kernhaus; antre, cavité; barlang, üreg, mag­ házüreg; пещера, семенное гнездо] 877 ANUCLEOBIONTA η pl (gr. α „fără", lat. nucleus „sămînţă", gr. βίος „viaţă), anucleobionţi, organis­ me simple cu celule fără nuclei ade­ văraţi [anucleobiontes ; Anukleobionten; anucleobiontes; anukleobionták; ануклеобионты] 878 AORACANTHUS (gr. йор „sabie", άκανθα „spin"), cu spini ensiformi [ensiform-spined ; schwertstachelig ; à épines ensiformes; kardalakúan tüskés ; мечевидно-колючковмй] 879 АР- (gr. άπο „fără, nu"), fără, lip­ sit de, negativ (apaerotropicus, арап' dricus [without, -less ; ohne, -los ; sans, dépourvu de; nélküli, -talan; без, бес-] 880 APAEROTROPISMUS m (gr. -,' αήρ „aer", τροπή „răsucire"), apaerotropism, aerotropism negativ [apaerotropism ; Apaerotropismus ; apaérotropisme; apaérotropizmus ; апазротропизм] 881 APAGYNUS (gr. απαξ „odată", γυνή „femeie") —»· monocarpicus 882 APANDRIA f (gr. άπο „fără", άνήρ, „ανδρός „bărbat"), apandrie, organe mascule lipsite de funcţiuni sexuale [apandry; Apandrie; apan­ drie ; apandria ; апандрия] 883 APANTHISMUS m (gr.-. Ανθός „floare"), apantism, absenţa florilor [flowerlessness ; Blütenlosigkeit ; apanthisme ; virágtalanság ; безцветкозность] 884 APERIANTHEUS (gr. α „fără", περί „împrejur",-), fără periant; lipsit de înveliş floral (de caliciu şi corolă) [without perianth ; blütendeckenlos, blütenhüllenlos ; apérianthé ; virágtakaró nélküli; без перианций) 885 APERTIO f-* anthesis 886

APERTÚRA f, apertúra, orificiu, deschizătură [aperture, orifice; Öff­ nung, Mündung; aperture, orifice; nyilas ; апертура, отверстие] - • foramen

887

APERTUS, deschis, neacoperit (floa­ re, formaţie, mugure, prefloraţie)

APETALUS

78

[opened, naked; offen, geöffnet, unbedeckt; ouvert, découvert; nyilt, nyitott, fedetlen ; открытый] ~* patefactus 888 APETALUS, apetal, fără petale; fără corolă, avînd numai caliciu (floarea la Ulmus) [apetalous, petalless; blumenblattlos, kronenlos; apé­ tale; sziromtalan, párta nélküli; безлепестный] 889 APEX m, vîrf, extremitate superioară a unui organ {apex folii, vîrful frun­ zei) [apex, tip, summit ; Spitze, Gip­ fel, Scheitel; sommet, pointe; csúcs, hegy; апекс, верхушка] —»^ summitas, summum, vertex 890 APHAPTOTROPISMUS m (gr. άπο „fără", απτω „a atinge", τροπή „răsucire"), aphaptotropism, tropism Tieinfluenţat prin atingerea tulpinii s'Uu al lînui alt organ (HensloAv) [aphaptotropism ; Aphaptotropismus ; aphaptotropisme ; aphaptotropizmus ; апгаптотропизм]

totropizmus ; афототропизм] —• apheliotropismus, scototropismus 898 APHRAGMIUM η (gr. -, φράγμα „împrejmuire"), afragmiu, tip de zoosporange neseptat, la reproducerea asexuată (Peronosporaceae) [aphragmium ; Aphragmium ; aphragmium ; afragmium ; афрагмиум] 899 APHRODISIACUS (gr. 'Αφροδίτη „Afrodité, zeiţa iubirii"), afrodiziac, care stimulează impulsul sexual [aphrodisiac ; liebereizend ; aphrodisi­ aque ; gerjedelmet fokozó ; возбуж­ дающий] 900 APHYDROTAXIS f (gr. άπο „fără", ϋδωρ „apă", τάξις „orînduire"), aphidrotaxie, hidrotaxie negativă [aphydrotaxis ; Aphydrotaxie ; aphydrotaxie ; aphidrotaxis ; апгидротаксис] 901

APHYLLIA f (gr. α „fără", φύλλον „frunză"), afilie, lipsa totală a frun­ zelor [Cactaceae) [aphylly; Aphyllie ; aphyllie ; levéllelenség ; афиллия]

891

902

APHYLLOPODUS (gr. - , πους, ποδός „picior"), afilopod, fără frunze bazale dispuse în psoudorozetă (Hieracium) [aphyllopodous ; aphyllopod; aphyllopode; tőlevél nél­ küli; афиллоподный]

APHELIOTROPISMUS m (gr. -, ήλιος „soare", -) —*• aphototropismus 892 APHERCOTROPISMUS m (gr.-, ερκος „barieră", -), aphercotropism, mişcare de curbare pentru evitarea unui obstacol" (Helnslow) [apherco­ tropism ; Apherkotropismus ; aphercotropisme; apherkotropizmus ; anreркотропизм] 893 ΑΡΗ LE Bl A f (gr. α „fără", φλέψ» φλεβός „nervură"), aflebie, pinule adventive anormale născute la baza pinulelor de ordinul I, la unele Filices sau la plantele fosile [aphlebia ; Zusatzfieder; aphlébie; aflébia; афлебия] 894 APHOTICÜS (gr. -, φώς, φωτός „lumină"), afotic, lipsit de lumină (regiunea adîncurilor mării) [aphotic, aphotistic; aphotisch, lichtlos; aphotique, obscure; fénytelen, világosság nélküli ; афотический] 895 APHOTOMETRIA I (gr. - , μέτρον „măsură"), afotometrie, indiferenţă faţă de direcţia luminii (frunzele aciculare) [aphotometry ; Aphotometrie ; aphotomélrie ; afotometria ; афотометрия] 896 APHOTOTAXIS f (gr. „ordine") -+ aphotometria

-,

9C3 APICALIS, apical, terminal; situat în vîrful organului (celulă ~, creştere ~, dehiscenţă r^, inflorescenţă-^^ ) [apical, terminal; apikal, gipfelständig, spitzensländig, sclieitelständig; apical, terminal, apicillaire; csúcsi, csúcsál­ lású, csúcson levő, végálló, ágtetőző, szártetőző ; апикальный, верхушечный] —>^ cacuminalis, terminális 904

A PICI-, terminal, de vîrf (apicicurvus, apiciflorus, apicifolius, apiciformis, apicifixus) [tip-, apici- ; -spitzig, gipfel- ; apici-, au sommet ; csúcs-, csúcsi ; верхушечно-]

905

APICULATUS, apiculat, prevăzut cu vîrf mic şi scurt [apiculate ; kleinspitzig, feinspitzig; apiculé; apróhegyű ; верхушечный]

906

API LARI А f (gr. α „fără", πίλος „pălărie"), apilarie, lipsa teratologică a labiului superior la florile normal bilabiate [apilary; Apilarie; apilarie; apilária; апилария]

907

APLANOGAMETA f (gr. -, πλάνος „rătăcitor", γαμέτης „soţie"), aplanogamet, gamet iieciliat, fără mobili­ tate, la Conjugatae (De Bary) [aplanogamete; Aplanogamet; aplanoga-

τάξις

897 APHOTOTROPISMUS m (gr. - , τροπή „curbare"), afototropism, fototropism negativ; curbare în direcţia opusă luminii [aphototropism ; Apho­ totropismus ; aphototropisme ; afo-

79

908

909 910

APOMEIOSIS mète ; aplanogaméta ; апланогамета] -^zygogameta APLANOGAMETANGIUM η (gr. —, άγγεϊον „vas"), aplanogametangiu, gametangiu în саге se formează aplanogameţi [aplanogametangium ; Aplanogametenbehălter ; aplanogamétange; aplanogametangium; апланогаметангий] APLANOGONIDIUM η (gr. --, γόνος „urmaş") —• aplanospora APLANOSPORA f (gr. --, σπορά „sămînţă"), aplanospor, spor ase­ xuat, uninucleat şi imobil {Algae, Fungi) [aplanospore ; Aplanospore ; aplanospore ; aplanospora ; апланоcnopa]

911

APLANOSPORANGIUM η (gr. —, άγγεϊον „vas"), aplanosporange, sporangiu cu aplanospori [aplanosporangium ; Aplanosporangium ; apla­ nosporange ; aplanosporangium ; апланоспорангий]

912

APLASIA f (gr. -, πλαστός „for­ mat"), aplazie, oprire a dezvoltării [aplasia; Aplasie; aplasie; aplázia; аплазия]

913 А PO- (gr. από „fără"), fără, depar­ te, negativ (apoembryonicus, apochlamydeus, apopetalus, apophyllus, aposepalus) [without, far, distantly, nega­ tively; weg-, -los, nicht; sans, loin, négativement ; nélküli, távoli ; без, далеко, не-] 914

APOBIOTICUS (gr. -, βίος .,viaţă"), apobiotic, care cauzează slăbirea vita­ lităţii [apobiotic; apobiotisch; apobiotique; apobiótikus ; апобиотический]

915 APOCARPIUM η (gr. -, καρπός „fruct"), apocarp, fruct compus, format dintr-un ovar cu mai multe cârpele libere {Rubus) [apocarpium; Sammelfrucht ; apocarpe ; terméscsoport, csoportos termés, társas termés ; апокарпий] —»• fructus compositus 916

917

APOCARPICUS, APOCARPUS [gv. -), apocarpic 1. Cu carpelele libere sau numai parţial unite. 2. Cu fructe agregate (gineceu format din cârpele libere la Prunus) [apo­ carpous ; apokarpisch, getrenntfrüchtig ; apocarpiquc ; csoportos ter­ mésű, társas termésű; апокарпный] APOCHEMOTAXIS f (gr.-, arab al-kimiya, gr. τάξις „orînduire"), apochemotaxism, chemotactism negativ [apochemotaxis ; Apochemota-

918

919

920

921

922

xie ; apochimotaxie ; apokemotaxis ; апохемотаксис] APOCHLOROSIS f (gr. -, χλωρός „verde viu"), apocloroză, lipsa clorofilei (în tératologie) [apochlorosis ; Blattgrünmangel; apochlorose; levéízöld-hiány ; апохлороз] APOCYTIUM η (gr. -, κύτος „cavitate"), apocit, masă protoplas­ matică multinucleată, la unele Fungi [apocyte; Apozyt; apocyle; apocita; апоцнт] APOGALVANOTAXIS f (gr. -, Galvani, τάξις „orînduire"), apogalvanotaxie, galvanotaxie negativă [apogalvanotaxis ; Apogalvanotaxie ; apogalvanotaxie ; apogalvanotaxis ; anoгальванотаксис] APOGAMETIA f (gr. -, γαμέτης „soţ"), apogameţie, pierderea gameţilor diferenţiaţi şi formarea sporofitului, fără proces de fecundare, din celula vegetativă a gametofitului [apogametia ; Apogameţie ; apogame­ ţie ; apogamecia ; апогаметия] APOGAMIA f (gr. -. γάμος „căsă­ torie"), apogamie 1. Reproducere fără fecundaţie. 2. Dezvoltarea asexuată a embrionului din antipode sau din sinergide (Renner) [apogamy; Apo­ gamie ; apogamie ; apogámia ; апога­ мия]

923 APOGENIA t (gr. -, γένος „urmaş"), apogenie, sterilitate în urma pierderii capacităţii funcţionale a organelor sexuale ale plantei [apogeny; Apoge­ nie; apogenie; apogénia; апогения] 924 APOGEOTROPISMUS m (gr.-, γή „pămînt", τροπή „răsucire"), apogeotropism, geotropism negativ (la tulpină) [apogeotropism ; Apogeotropismus; apogéotropisme ; apogeotropizmus ; апогеотропизм] 925 APOGYNIA f (gr. -, γυνή „soţie"), apoginie 1. Incapacitate reproductivă a organului femei. 2. Apogamie la care pe acelaşi protal se dezvoltă numai anteridii [apogyny; Apogynie; apogynie; apoginia; апогиния] 926

APOLARIS apolar, lipsit de polari­ tate; organ fără o parte apicală şi alta bazală [apolar; apolar; apolaire; sarkosság nélküli ; безполярный]

927

APOMEIOSIS f (gr. -, μείωσις „reducere"), apomeioză, sporogeneză fără diviziune reducţională (Renner) [apomeiosis ; Apomeiose ; apoméiose ; apomeiózis; апомеиоз]

APOMIXIS 92» APOMIXIS Í (gr. -, μίξις „ames­ tecare"), apomixie, absenţa mixiei (apogamie, partenogeneză, pseudog^amie etc.) [apomixis; Apomixis, Zeugungsverliist ; apomixie ; apomi­ xis; апомиксис] 929 APOPHYSIS î (gr. -, φύσις „for­ mare"), apofiză 1. Proeminenţă. 2. Umflătură. 3. Mică umflătură la baza capsulei {Musci frondosi). 4. Mică umflătură la vîrful solzilor ovulari ai conului (Pintis) [apophy­ sis ; Apophyse, Fortsatz, Anschwellung ; apophyse, renflement ; apofizisfüggelék ; апофиза] 930 APOPHYTA η pl (gr. -, φύτον „plantă"), apofite, plante de origine autohtonă devenite antropochore uşor adaptabile în culturi [apophytes; Apophyten; apophytes; apofiták; апофиты] 931 APOPLASTIDÍUM η (gr. -, πλασ­ τός „modelat"), apoplastidie, pier­ derea plastidelor (Euglena) [apoplastidium ; Apoplastidium ; apoplas­ tidie ; apoplasztidium ; апопластида] 932 APOPLEXIA t (gr. αποπληξία „apoplexie"), apoplexie, boală a plan­ telor datorită unor cauze fiziologice (călduri excesive) ducînd la uscarea lor bruscă [apoplexy; Apoplexie, Schlagfluss ; apoplexie ; növénygu­ taütés, növényszélhüdés ; апоплексия] 933 APORDGAMIA t (gr. à „fără, πόρος „canal", γάμος „căsătorie"), aporogamie, fecundaţie la care tubul polinic pătrunde în sacul embrionar nu prin micropil [aporogamy; Aporogamie ; aporogamie ; aporogámia ; anoрогамия] 934 APOSPERMIA Í (gr. άπο „fără", σττέρμα „sămînţă"), apospermie, re­ producere fără fecundare sau fără seminţe, pe cale vegetativă (bulbi, muguri etc.) [apospermy; Aposper­ mie; apospermie; apospermia; anocпермия] 935 APOSPORIA î (gr. -, σπορά „sămîn­ ţă"), aposporie, înmulţire fără sporogeneză prealabilă (Bower) [apospory ; Aposporie, Sporenlosigkeit ; aposporie ; apospória, spórállanság ; апоспория] 936 APOSPOROGONIA f ( g r . - , γόνος „urmaş"), aposporogonie, înmulţire fără sporogeneză [aposporogony ; Aposporogonie ; aposporogonie ; aposporogónia; апоспорогония]

80 937

APOSTASIS f (gr. -, στάσις „stare"), apostază 1. Alungirea teratologică a axei florale şi ca urmare schim­ barea dispoziţiei verticilate a elemen­ telor florale în ordine spiralată. 2. Separarea nenormală a pieselor florale normal unite [apostasis ; Apos­ tasie, Auseinanderhebung ; apostase ; aposztázis; апостаз]

938 APOSTROPHE í (gr. -, στροφή „întoarcere"), apostrofă, dispunerea cromatoforilor pe marginea pereţilor celulari aflaţi în planul de cădere a luminii (Moore) [apostrophe; Fugenwandlage ; apostrophe ; aposztróf -hely­ zet; апострофия] 939 APOTAXIMORPHOSIS f (gr. -, τάξις „orînduire", μόρφοκτις „formare"), apotaximorfoză, morfoză contrară legilor obişnuite care guvernează dez­ voltarea organismelor, în tératolo­ gie (Gubler) [apotaximorphosis ; Apotaximorphose ; apotaximorphosc ; apotaximorfózis ; апотаксиморфоз] 940 APOTHECIUM η (gr. -, θήκη „cutie"), apoteciu, corp de fructifi­ care cuprinzînd tecile, parafizele, ascele şi sporangii în care se dez­ voltă sporii (Ascomycetes, Lichenes) [apothecium ; Apothecium, Sporenlager, Fruchtbehălter, Keimfrucht, Flechtenlager ; apothèce ; apotécium, termő test ; апотеций] -+ cymathium 941

APOTHERMOTAXIS f (gr. -, θέρμη „căldură", τάξις „orînduire"), apotermotaxie, insensibilitate faţă de influenţa temperaturii [apothermotaxis ; Apothermotaxis ; apothermotaxie ; apothermotaxis ; апотермотаксис] 942 APOTHIGMOTAXIS f (gr. -, θιγγάνω „a atinge", -), apotigmotaxie, excitabilitate cauzată de contactul cu un corp solid (Rothert) [apothigmotaxis ; Apothigmotaxis ; apothigmotaxie ; apotigmotaxis ; апотигмотаксис] 943 APOTROPISMUS m (. -, τροπή „răsucire"), apotropism, tropism nega­ tiv; mişcări de curbare contrare direc­ ţiei factorului de excitaţie [apotro­ pism ; Apotropismus ; apotropisme ; apotropizmus ; апотропизм] —*• catatropismus 944 APOTROPUS (gr. --), apotrop, orientat spre exterior şi pendent (ovul anatrop, prins literal pe peretele placentar şi pendent) [apotropous; aussenwendig ; apotrope; apotrop, kifelé görbült ; апотропный]

ARACHNITES

81 945 APPARATUS (-US), m, aparat, totalitatea organelor îndeplinind о funcţie oarecare (de secreţie, sexuală, vasculară) [apparatus ; Apparat ; ap­ pareil; apparátus; аппарат] 946 APPARENS (appareo), aparent, bine vizibil [apparent; sichtbar, au­ genscheinlich ; apparent ; szembeötlő, szembetűnő; очевидный] - • conspicuus 947 APPENDENS (appendo)^ pendulus 948 APPENDIX f, apendice, adaos; proeminenţă accesorie a unui organ [appendage ; Anhang, Anhängsel, Ver­ längerung; appendice; függelék, nyúl­ vány; дополнение, придаток] 949 APPLICATIVUS, APPLICATUS, APPLICITUS (applico), aplicativ, alipit pe alt organ fără aderenţă (prefoliaţie ^) [applied; angesetzt, angefügt, dichtanliegend, aufeinanderliegend ; appliqué, appressé ; ráfekvő, rányomott; смежный, нало­ женный] 950

951

APPOSITIO f, apoziţie, mod de îngroşare a pereţilor celulari prin suprapunerea de straturi noi [apposi­ tion; Apposition, Hinzufügung, Anla­ gerung, Appositionswachstum; appo­ sition ; appoziciós növekedés, rárakodás; аппозиция]

APPOSITUS, aşezat pe sau lingă [apposite, placed to; angesetzt, anlie­ gend, nebenstehend, nebeneinander­ stehend; apposé, appliqué contre; rálielyezett, rárakodott ; смежный, прилежащий] 952 APPRESSORIUM η, apresor 1. Organ de fixare al miceliului unor ciuperci epifite sau epiparazite pe planta gazdă. 2. Disc adeziv al cîrceilor (Ampélopsis, Parthenocissus ) [appressor, adhesive disc; Appressorium, Haftorgan, Haftscheibe; appressorium, disque adhésif; appresszórium, tapadószerv, rögzitőszerv, tapadókorong; аппрессорий, прираста­ ющий диск] 953 APPRESSUS, APPRESSI-, alipit, adpres, strîns aplicat pe о suprafaţă plană (pili appressi peri culcaţi pe organ) (appressifolius, appressipilosus) [appressed, lying flat; ange­ drückt, dichtaufliegend; apprimé, ap­ pliqué; ráfekvő, rányomott; при­ жатый] 954 APPROPINQUATUS, apropiat, des aşezate unele lîngă altele (organe) [appropinquate ; genähert, angenähert, nahestehend; rapproché; közeli, kö­ zelálló ; приближающийся]

955 956

957

958

959

960

APPROXIMATUS appropinquatus APRICUS, însorit, dogorit de soare (plantă) [sunny, sun-loving; sonnig, sonnenliebend ; ensoleillé, héliophile ; napos, napsütötte, napfény tkedvelő; солнечный, солнцелюбивый] - • heliophilus APTERUS, nearipat (peţiol~, tulpinăct) [apterous, wingless; flügellos, ungeflügelt ; aptère ; szárnyatlan ; бескрылый] APYRENUS, fără sîmbure, fără sămînţă osoasă (fruct) [stoneless; kern­ los, steinkernlos; apyrène; csontmag nélküli, magtalan; бескосточковый, апиренный, бессемянный] AQUATICUS, AQU ATI LIS, acva­ tic, саге trăieşte în apă (plantă) [aquatic ; wasserbewohnend ; aqua­ tique; vízi, vízben élő; водный, водяной] AQUAEUS, curat ca apa, transpa­ rent [aqueous, hyaline; wasserhell, durchsichtig; transparent; víztiszta, átlátszó; прозрачный] -> hycdinus, transparens]

961 AQUIFER, acvifer, care conduce sau înmagazinează apa (stomate, ţesut) [aquiferous ; wasserführend, wasser­ haltend ; aquifère ; vizet vezető, vizet raktározó ; водоносный] —*-hydrophorus 962

AQ и IF UG US -.· hydrophobus

963 AQUILUS, brun închis [dark-brown ; dunkelbraun ; brun foncé ; sötétbarna ; темно-корич невый] 964 AQUOSITAS f, acvozitate, conţinutul excesiv de apă (la unele fructe) [aqueousness ; Wăssrigkeit ; aquosité ; vizenyösség ; водянистая консистенция] 965 AQUOSUS, apătos, care conţine multă apă [watery; wässerig, wasserreich; aqueux; vizes, vizenyős, vízdús; водянистый] 966 ARACHNITES, ARACHNQIDEUS (gr. αράχνη „păianjen", είδος „ase­ mănare"), arahnoideu I. Asemănă­ tor cu plasa păianjenului. 2. Cu peri lungi, fini, mătăsoşi şi întreţesuţi, ca firele plasei de păianjen (perii frunze­ lor de Sempervivum arachnoideum, involucrul la Arctium tomentosum) [arachnoid, araneose, araneous, cob­ webby, cobweb-like; arachnoid, spinnenwebig, spinnwebehaarig; arachno­ ïde, araneux; pókhálós, pókhálószerű, pókhálós szőrű ; паутинистый]

ARANво 967 968 969

970

971

972

973 974

975

sus

82

ARANEOSUS, ARANEOLARIUS (lat. aranea „păianjen") —>· arachnoideus ARBOR f, arbore [tree ; Baum ; arbre ; fa ; дерево] ARBORESCENS, ARBOREUS, arborescent, eu aspectul şi de consis­ tenţa unui arbore [arborescent, tree­ like; baumähnlich, baumartig; arbo­ rescent; faszerű, fakinézésű, fa alakú; деревовидный] —*• arboriformis^ dendroideus ARBORETUM η, arboret, pepinieră, teren plantat cu arbori şi arbuşti [arboretum ; Baumpflanzung, Baum­ schule; pepiniere; faiskola, faültetvény; арбэргтум, древесный пито­ мник] ARBORICOLUS (-COLA f), arboricol, care creşte pe sau în arbori [arboricolous ; baumwachsend ; arbo­ ricole; fánlakó; обитающий на де­ ревьях] ARBORICULTURA f, arboricultură, cultura arborilor sau lucrări de împă­ durire [arboriculture ; Baumkultur, Baumzucht ; arboriculture ; fatenyészet ; разведение деревьев, лесоводство] ARBORIFORMIS arboreus, dendroideus ARBUSCULA f, ARBUSTUM n, arbuscul, tufă mică cu aspect de copă­ cel [arbuscle ; Strauch ; arbuscule ; cserje ; деревцо] ARCHAEOPHYTA η pl (gr. αρχαίος „vechi", φυτόν „plantă"), arheofite, plante antropofile răspîndite încă în culturile preistorice (Rikli) [archaeophyLes; Archaeophyten, Altbürger; archéophytes ; archeofiták ; археофитьп

976

ARCHAICUS (gr. -), arhaic, foarte vechi [archaic ; uralt ; archaïque ; ősrégi ; архаический] 977 ARCHALLAXIS f (gr. -, άλλάσσω „a se schimba"), arhalaxis 1. Apariţia unui caracter nou la începutul morfogenezei. 2. Modificare a primordiilor embrionare ale unui organ în fitoembriogeneză (Severţov) [archallaxis ; Archallaxis ; archallaxis ; archallaxis ; архаллаксис]

978

ARCHEBIOSIS f'(gr. -, βίος „viaţă"), arhebioză, originea vieţii pe pămînt [archebiosis ; Archebiose ; archebiose ; archebiózis ; архебиоз]

979

ARCHEGONlOPHORUM γονή „naştere", φορέω

η (gr. -, „a pur­

ta"), arhegoniofor, suportul arhegoanelor (Hepaticae) [archegoniophore ; Archegonientrăger, Archegoniumpolster ; archegoniophore ; archenógiumtartó ; архегонионосец] 980 ARCHEGONIUM η (gr.--), arhegon, organul reproductiv femei conţinînd oosfera (Bryophyta, Pteri· dophyta) [archegone ; Archegonium ; archégone; archegonium, petesejttar­ tó ; архегоний] —*• amphigonium, ooneion, pistillidium, spermogemma 981

ARCHESPORIUM η (gr. -, σπορά „sămînţă"), arhespor, celulă sau grupă de celule care dă naştere celulelor mame sporifere din capsula muşchi­ lor sau din sporangele ferigilor, respec­ tiv a celulelor mame din sacul embrio­ nar al plantelor superioare (Goebel) [archespore ; Archespore ; archéspore ; archespóra, ősanyasejt ; археспора] —>· sporoblastum

982 ARCHIANTHEMUM η (gr. -, ανθεμον „floare"), arhiantemum, dez­ voltarea nenormală a unei flori terminale în cazul inflorescenţei botritice obişnuit lipsită de floare termi­ nală (Schimper) [archianthemum ; Archianthemum ; archianthemum ; archi­ anthemum ; архиантемум] 9í3

ARCHIBENTHALIS (gr. -, βένθος „adîncime"), arhibental, aflat în par­ tea superioară a subzonei abisale din mări [archibenthal ; archibenthal ; archibenthal; archibentâlis; архибентический] 984 AROHICARPIUM η, ARCHICARPUS m (gr. -, καρπός „fruct"), arhicarp, primordiul fructificaţiei (Ascomycetes) [archicarp ; Archikarp ; archicarpe ; archikárpium ; архикарп] 985 ARCHICLEISTOGAMIA f (gr. -, κλειστός „închis", γάμος „căsăto­ rie"), arhicleistogamie, fertilizare la flori închise la maturitatea anterelor şi a stigmatelor (Knuth) [archicleistogamy ; Archikleistogamie ; archicleistogamie ; archikleisztogámia; ар­ хиклейстогамия] 986 ARCHIGENESIS f (gr. -, γένεσις „naştere") —»• abiogenesis 987

988

ARCHIGONIA î (gr. -, γόνος „ur­ maş") —*• abiogenesis ARCHIMERISTEMA η (gr. -, μεριστός „divizibil"), arhimeristem, pri­ mordiul ţesutului merislematic (Linsbauer) [archimeristem ; Urmeristem ; archiméristème ; ősmerisztém ; архиме­ ристема]

AREOLARIS

83

989

ARCHIPLASMA η (gr. -, πλάσμα „modelare"), arhiplasmă, protoplast nediferenţiat încă în plasmă şi nucleu (Bacteria, Cyanophyceae) [archiplasm ; Urplasma ; archiplasme ; ősplazma ; архиплазма] 990 ARCHITYPUS m (gr. -, τύπος „model"), arhitip, tipul străA'^echi din care au derivat celelalte tipuri (în filogenie) [architype; Archiiypus, Urform, Stammform, Grundform ; architype; architipus, östipus; архитип] 991 ARCIFORMIS -> arcuatus 992

ARCTICUS, arctic, situat în jurul polului nord [arctic, northern ; arktisch, nordpolar; arctique; arktikus, északisarki, sarkvidéki ; арктический]

9Ç3 ARCTOPHILUS (gr. αρκτικός „arc­ tic" φιλέω „aiubi"), arctofil, care creşte în regiunile răcoroase nordicee [arctophilous, cold-loving; kälteliebend; arctophile ; hidegkedvelő ; северный] 994 ARCTOTERTIARIS, arctoterţiar, format în regiunea polului nordic la începutul terţiarului (floră) [arcto­ terţiar ; tertiăr-nordpolar ; arctotertiaire; harmadkori sarkkörüli; арктотретичный] 995 ARCTUS, strîns, strimt, îngust (vagina caulem arcte amplectens va­ gina îmbrăţişînd strîns tulpina) [tight, crammed, narrow; dicht, eng, knapp; serré, étroit ; szoros, szűk, keskeny ; тесный, узкий] 996 ARCUATUS, ARCUATO-, ARCÚI-, arcuit, boltit, curbat în arc (stil, embrion, nervură) (arcuato-crenalus, arcuinervius) [arched, arcuate, curved ; bogig, gebogen, bogenförmig, gewölbt ; arqué, voûté, courbé en arc ; ives, ivelt, iv alakú, boltozott, boltozatos, görbült ; дугообразный, изо­ гнутый] 997

ARDENS (ardeo) 1. Arzător, urticant. 2. Roşu ca focul [burning, stinged, fiery-red ; feurig, brennend, brennhaarig, feuerrot ; ardent, brûlant, rouge feu; tüzes, égető, csalánszőrös, tűzpiros, lángpiros; жгучий, огненно-красный]

998 ARDESIACUS, ardeziac, de culoarea surie а ardeziei [slate-grey; schie­ fegrau; ardoisé, gris-ardoise; palaSíínszürke; сланцево-цветный] —• oniscus, tylicolor 999

ARDU I NU S — flammeus

1000

AREA î, areal, teritoriu, întindere, spaţiu [area, space; Gebiet; aire, surface ; terület ; ареал, участок, пло­ щадка] AREA GEOGRAPHICA, areal geo­ grafic, teritoriu de răspîndire [geo­ graphic distribution ; Verbreitungsge­ biet, Wohngebiet, Wohnbezirk; aire de distribution; elterjedési terület, földrajzi elterjedés; географический ареал]

1001 ARENA f, nisip, pămînt nisipos (arena mobilissima nisip zburător) [sand ; Sand ; sable ; homok, homokos hely ; песок] 1002 ARENACEUS, ARENARIUS, ARENICOLUS (-COLA f), ARENOSUS, nisipos, care creşte pe loc nisipos [sandy, sandloving, arenaceous ; san­ dig, sandliebend, sandbewohnend ; arénacé, arénicole, sablonneux ; ho­ moki, homokos, homokkedvelő; пес­ чаный, обитающий на песке] ~*аттоphilus, psammophilus, sabulinus PLANTAE ARENARIAE, plante de nisipuri [sand-plants; Sandpflan­ zen ; plantes sablonneuses ; homoki növények; песковые растения] —> plantae sabulosae, psammophyta ЮСЗ ARENARIA f, ARENARIUM η, nisipárie, carieră de nisip [sandy place ; Sandplatz, Sandgrube ; carrière de sable; homokos terület, homokbánya; песчаное место, пески] 1004

ARENS (areo), uscăţiv, care se usucă [arescent, drying; vertrocknend; desséchant ; kiszáradó ; высыхающий]

1005 AREOGRAPHIA f (lat. area „areal"-, gr. γράφω „a scrie"), areografie, studiul şi descrierea răspîndirii plan­ telor în spaţiu [areography; Arealkunde ; aréographie ; areográfia ; аре­ ография] 1006 AREOLA f, areola, adîncitură, gro­ piţă 1. Pată circulară pe suprafaţa unui organ. 2. Cerc colorat în fundul corolei [aréole, small cavity, pit ; G.'übchen, Höfchen, Feldchen ; aréole, fossette, tache circulaire; gödröcske, körfolt ; ареола, ямочка, площадочка] 1007 AREOLARIS, AREOLATUS, AREOLIFORMIS, areolar, areolat, cu gropiţe, reticulat [areolar, areolate, meshy; grubig, grubenartig, kleinfléckig, gefeldert, maschig, felderig; aréolaire, aréole, fossette, réticulé ; gödörkés, körfoltos, hálózatos, recés; ареолированный, ячеистый, площа­ дочный]

AREOLATIO 1008 AREOLATIO f, areolaţie, formarea areolelor [areolation ; Felderung, Feldchenbildung, Maschenbildung ; areo­ lation; gödörke-alakulás ; ареоляция] 1009 ARESCENS (aresco) -*• arens 1010 ARGENTATUS, ARGENTEUS, ARGENTEI-, ARGENTEO-, ARGENTI-, argintiu 1. Alb argintiu lucios. 2. Cu peri mătăsoşi albi (argenteicinctus, argenteoguttatus, argenteimaculatus, argentiţolius) [silvery, sil­ ver-coloured, silverwhite ; silberig, silberfarbig, silberweiß, silberhaarig; argenté, blanc d'argent; ezüstszínű, ezüstfehér, ezüstszőrű ; серебристый, серебристо-белый] —·· argyraceus 1011 ARGILLACEUS, argilaceu, galben ca lutul; bruniu galben deschis [ar­ gillaceous, clay-coloured ; lehmartig, tongelb, lehmgelb, licht-gelbbraun ; argillacé, brunâtre jaune-clair ; agyag­ szerű, agyagsárga, világos sárgás­ barna ; глинисто- жёлтый, светлобурый] 1012

1013

1014

1015

1016

1017

1018

84 ί

1019

ARILLODIUM η, arilodiu, aril fals, format prin lărgirea marginii micropilului seminţei (Euonymus euro· paea) [arillode; Arillodium; arillode; arillódium, álmagköpeny; ариллодий, ложный ариллус] —»· pseudoarillus

1020 ARILLUS m, aril, învelişul cărnos accesoriu, uneori viu colorat, care acoperă parţial unele seminţe (Gos· sypium, Salix) [aril; Samenmantel, Samendecke, Samenhülle ; ariile ; magköpeny, maglepel, magtakaró ; ариллус, кровелька] 1021 ARISTA f, arista, prelungirea filiformă de obicei rigidă, cu care se continuă nervura mediană a unor frunze sau piese florale (paleile infe­ rioare ale unor Gramineae, foliolele involucrale la Dianthus) [awn ; Granne, Ährenspitze; arête; szálka; ариста, ость]

1022 ARISTATUS, ARISTI-, aristat, prevăzut cu arista (aristifolius) [awned, aristate ; grannig, begrannt ; arist é ; szálkás; аристоносный, остистый] ARGILLOSUS, argilos, lutos, cu multă argilă (solo argilloso pe sol 1023 ARISTEROSTYLUS (gr. αριστερός argilos) [clayey; tonig, tonreich, leh­ „la stînga", στϋλος „coloană"), aristemig, tonhaftig; argileux, glaiseux; rostil, cu stilul situat în partea stingă agyagos; глинистый] a axei florale (Knuth) [aristerostylous ; linksgriffelig ; aristerostyle ; baloldali ARGOTAXIS f (gr. αργός „pasiv", bibéjű ; аристеростильный] τάξις „orînduire"), argotaxie, orînduirea pasivă a cloroplastelor ca ur­ 1024 ARISTIFOLIUS, cu frunze aristate mare a forţei de gravitaţie, în neo[aristate-leaved ; grannenblăttrig ; à formaţiile plasmatice (Pfeffer) [argofeuilles aristées; szálkás levelű; ос­ taxis; Argotaxis; argotaxie; argoтролистный] taxis ; арготаксис] 1025 ARISTIFORMIS, aristiform, de forma aristei [awn-shaped ; grannenARGUTE-, ARGUTUS, ascuţit, fin förmig ; aristiforme ; szálkaszerű ; (argute-dentatus) [sharp, fine ; spitz­ острообразный] ig, scharf, fein; aigu, fin; hegyes, finom; острый] 1026 ARISTULA f, aristulă, arista mică [small awn ; kleine Granne ; aristule ; ARGYRACEUS, ARGYRAEUS, apró szálka; маленькая ость] ARGYRATUS, ARGYRITES, ARGYRO(gr. άργυρος „argint") 1027 ARMA η pl, ARMATURA f, arme (argyrocarpus, argyrolepis) —* argende apărare; proeminenţe punginte tatus, argenieus sau urticante care apără plantele con­ tra dăunătorilor (spini, peri urticanţi) ARIDUS 1. Arid (cimp). 2. Uscat [arms ; Waffen ; armure ; fegyverzet ; (tulpină) [arid, dry, parched, shri­ вооружение] velled ; dürr, trocken, vertrocknet ; aride, sec, desséché, flétri, maigre ; 1028 ARMAT US, ARMIFER, ARMI­ száraz, szikár, kiszáradt, aszályos; GER, înarmat 1. Spinos. 2. Prevăzut аридный, сухой] cu organe de apărare (caulibus armatis cu tulpinile spinoase) [armed, ARIETINUS, arietin, asemănător cu spined ; bewaffnet, bewehrt, dornig ; coarnele berbecilor [ram-horned; widarmé, épineux; felfegyverzett, tüs­ derhörnig; à cornes de bélier; koskés ; вооружённый, колючконосный] szarvú; рогатый] —• armipotens ARILLATUS, arilat, prevăzut cu aril (sămînţă) [arillate ; bemäntelt ; ariile; magtakarás; с ариллусом]

1029

ARMENIACUS, armeniac 1. Galben ca fructul de Prunus armeniaca. 2. Ori­ ginar din Armenia [apricot-coloured,

ARUNDINACEUS

85 armeniaceDus; aprikosengelb; jaune d'abricot ; kajszinbaracksárga ; абри­ косово-жёлтый] ЮЗЭ ARMILLA î, armilă. 1. Manşetă. 2. Inelul superior de pe piciorul unor ciuperci (Amanita muscaria) [armilla, frill; Armiile, Manschette, Armband; armiile; armilla, perec, gallérka; оторочка, бахромка] 1031 ARMILLATUS, armilat, prevăzut cu armilă [àrmillate; armbandig; ar­ miile; armillás, gallérkás, gyűrűzött; кольчатый] 1032

ARMIPOTENS

-^ armatus,

spinosus

1C33 AROMATICUS, aromatic, cu gust şi miros plăcut (fruct) [aromatic, spicy; aromatisch, würzig; aromati­ que ; aromatikus, zamatos ; аромат­ ный, благовонный] 1С 34 AROMORPHOSIS f (gr. αίρω „а ridica", μόρφοκτις „formare"), агоmorfoză, morfoză în cursul evoluţiei filogenetice a unor grupe de organisme, în lupta lor pentru existenţă ele dobîndind organe, funcţiuni şi calităţi tot mai perfecţionate care le ridică prin salt pe o treaptă filogenetică superioară (Severţov) [aromorphosis ; Aromorphose ; aromorphose ; aromorfózis; ароморфоз] 1035 ARRECTUS (arrigo), rigid, erect [stiffly erect; aufrechtstehend; dres­ sé; mereven felálló; прямо торчащий] 1036 ARRHENO-, -ARRHENUS (gr. Αρρην „bărbat") (arrhenogenicus, clitarrhenus) —• masculus, staminatus 1037

1040

1041

1042 1043 1044

1045 ARTHROSTERIGMA η (gr. -, σΐήριγμα „susţinător"), artrosterigmă, sterigmă articulată la unele picnidii (la Eichenes) [arthrosterigma; Arthrosterigma ; arthrosterigme ; artrosztef igma ; артростеригма] 1046 ARTICULATIO Í, articulaţie, în­ cheietură, nod; locul de inserţie a unui organ pe altul (a frunzei pe tul­ pină) [articulation, joint, node; Glie­ derung, Gelenkverbindung, Gelenk­ polster, Blattpolster, Blattgelenke, Abgliederung ; articulation, noeud ; izesülés, ízület, izeitség, tagoltság, bog; артикуляция, сочленение 1047

ARRHENOCARYOTICUS (gr. -, κάρυον „nucă"), arhenocariotic, rezul­ tat din nuclei spermatid, cu cromozomi paternali (Boveri) [arrhenocaryotic ; arrhenokaryotisch ; arrhenocaryotique ; arhenokariótikus ; архенокариотический]

1С38 ARRHENOGENIA f (gr. -, γένεσις „naştere"), arhenogeneză, producerea de urmaşi în majoritate sau cu exclu­ sivitate masculi [arrhenogeny; Arrhenogenie; arrhenogénie ; arhenogénia; археногения] 1СЗЭ ARRHENOTOKIA f (gr. -, τοκία „procreare"), arhenotochie, partenogeneză la care din ovulul nefecundat rezultă indivizi masculi, iar din cel fecundat indivizi femeii (Leuckart) [arrhenotoky ; Arrhenotokie ; arrhénotokie ; arhenotókia ; архенотокия]

ARRHIZOBLASTUS (gr. α „fără", φίζα „rădăcină", βλαστός „germen"), arhizoblastic, cu embrion fără radiculă (Willdenow) [arrhizoblastous ; arrhizoblastisch ; arrhizoblaste ; arhizoblasztikus, gyököcske nélkül csí­ rázó; архизобластный] ARRHIZUS (gr. - ) , fără rădăcină (Wolffia arrhiza) [arrhizous, rootless; wurzellos ; arrhize ; gyökértelen ; бескорне^^й] ARRIGENS (arrigo) -* assurgens, ascendens ARTHRO-, -ARTΗ RUS (gr. αρθρον „articulat") (arthronemus, brachyarthrus) —* articulata-, articulatus ARTHROSPORA f (gr. -, σπορά „sămînţă"), artrospor, spor de rezis­ tenţă articulat, format prin segmen­ tarea hifelor (Algae) [arthrospore ; Arthrospore, Gliederspore; arthrospo­ re ; artrospóra, izeit spóra ; артроспора]

1048

ARTICULATUS, ARTICULATO-, ARTICULI-, articulat, prevăzut cu articulaţii sau noduri (tulpini la Equisetum, frunze la Juncus, vase laticifere la Chelidonium) (articulato-pinnatus, articuliformis) [articulate, jointed ; ge­ gliedert, gelenkig; articulé; ízeit, tagolt, cikkelyes; членистый, сочле­ ненный, суставчатый]

ARTICULUS m, articul, internodiu; porţiunea dintre două articulaţii ale unui organ [article; Glied, G3lenk, Mittelstück; article; szártag, szár­ köz, száríz, csomóköz, ízköz ; членик, междоузлие] 1049 ARTIFICIALIS, artificial, nenatu­ ral, făcut de om (polenizare, regene­ rare, selecţie, sistem) [artificial ; künst­ lich; artificiel; mesterséges; искус­ ственный] —» factitius 1050 ARUNDINACEUS, ARUNDINEUS, arundinaceu, ca trestia [arun-

ARVALIS

1051

1052 10ί;3

1054

dinaceous, reedlike ; rohrartig ; arundinacé; nádszerű; тростниковидный] ARVALIS, ARVENSIS^ ARVICOLUS (-COLA f), campestru, care creşte pe cîmpuri (plante) [fieldgrowing ; feldwachsend, ackerbewohnend ; champêtre; szántóföldi, mezei; поле­ вой, пашенный] ARVUM η, arator, cîmp lucrat [field ; Ackerfeld; champs labouré; szántóföld; поле] · ASBESTINUS, asbestin, de culoarea asbestului ; verzui alb [asbestinous, greenish-white ; asbestfarbig, grün­ lichweiß ; asbestine, verdátre-blanc ; azbesztszínű, zöldesfehér; зеленоватобелый] ASCENDENS (ascendo), ascendent, urcător (caulis ascendens tulpină ascen­ dentă, aşternută la bază, apoi îndrep­ tată în sus ; succus ascendens seva ascendentă neelaborată) [ascendent, ascending; aufsteigend, aufwărtsstrebend; ascendant, montant, redressé; felemelkedő, felfelé irányuló, felegye­ nesedő ; восходящий] —у assurgens

1055 ASCIDIATUS, ASCIDIIFER, ASCIDIIGER, ascidiat, prevăzut cu ascidii [ascidiate ; beschlaucht, blatt­ schlauch tragend ; ascidie; tömlős, levéltömlős ; снабженный асцидией] 1056 ASC I DI и M η (gr. άσκίδιον „ul­ cică), ascidie, frunză transformată prin sutura margrinilor laminei, în formă de urnă, cornet sau săculeţ (i\ep( athes, Utricularia) [ascidium, fii cher; Blattschlauch; ascidie; le­ véltömlő, kancsós levél ; асцидия, кув­ шинчик] 1057 ASCIFER, ASC IGE R (gr. ασκός „pungă", lat, fero, gero „a purta"), ascifer, care poartă asce [asciferous ; schlauchführend; ascifère; spóratömlős; несущий сумки] 1058 ASCOCARPIUM η, ASCOCARPUS m (gr. -, καρπός „fruct"), ascocarp, corpul de fructificaţie care produce asce şi asoospori ^la Ascomycetes) ; ascofruct ( ascocarp ; Askokarp ; ascocarpe; aszkusztermés ; аскокарп] -^· sporangiocarp iu:» ASCOGENICUS, ASCOGENUS (gr. - , γεννάω „a naşte"), ascogen, care produce asce (hifă^) [ascogenous; sporenschlaucherzeugend ; ascogène ; tömlőképző; аскогенный] 1060 ASCOGONIUM η (gr. -, γονή „naş­ tere"), ascogon, terminaţie de hifă producătoare de asce (Ascomycetes)

86

1061

1062

1063

1064

1065

1066

1067

1068

1069

[ascogone; Schlaucherzeuger; ascogone ; aszkogónium ; аскогон] ASCOMA η (gr. -), ascomă, ascofructul disciform la Discomycetes (Wallroth) [ascomă ; Askoma ; ascome ; aszkóma; аскома] ASCOPHORUM η (gr. -, φορέω „a purta"), ascofor, hifă purtătoare de asce [ascophore ; Schlauchträger ; ascophore; aszkofórum; аскофор] ASCORBICUS, antiscorbutic, folosit contra scorbutului [antiscorbutic ; antiskorbutisch; ascorbique; skorbut el­ leni ; аскорбичбский, противощшготтный] ASCOSPORA f (gr. ασκός „pungă", σπορά „sămînţă"), ascospor, spor for­ mat în asce (Ascomycetes) [asccspore; Askospore; ascospore; tömlöspóra ; аскоспора] —*• thecaspora ASCOSTROMA η (gr. -, στρώμα „acoperire"), ascostromă, hife împle­ tite în care sînt cufundate periteciile [ascostromă ; Askostroma ; ascostrome ; aszkostróma ; аскострома] ASCUS m (gr. -). ascus, sporange saciform la capătul unor hife ascogene (Ascomycetes, Lichenes) [ascus; Schlauch, Sporenschlauch, Sporen­ frucht, Schlauchzelle; asque; spóratömlö ; acK, сумка] ASEPTATUS, neseptat, fără perete despărţitor [aseptate; ohne Scheide­ wand, nicht querfächerig ; non cloi­ sonné ; válaszfal nélküli ; асептированный, без перегородок] ASEPTICUS, aseptic, lipsit de mi­ crobi [aseptic; aseptisch, keimfrei; aseptique, stérile; csíramentes; асеп­ тический] ASEXUALIS, ASEXUATUS, ASE­ XUS, asexuat, lipsit de sexe ; rezultat fără proces sexuat [asexual ; geschlecht­ los, ehelos, ungeschlechtlich; ase­ xué ; ivartalan ; бесполый] —• agamus, zelotypicus

1070

ASOMATOPHYTA η pl (gr. α „fără", σώμα „corp", φύτον „plantă"), asomatofite, plante inferioare fără ţesuturi permanente şi care nu provin din celule somatice [asomatophytes ; Asomatophyten ; asomatophytes ; aszomatofiták ; асоматофиты]

1071

AS PECTUS (-US) m, aspect, înfă­ ţişare 1. Ansamblul caracterelor exte­ rioare ale plantei. 2. înfăţişarea peri·dică a fitocenozelor [aspect, appea­ rance; Aussehen, Ansehen; aspect,

1059

AST ICH и S

87

apparition; kinézés, külső megjelenés; аспект, внешний вид] 1072 ASPER, ASPERATUS, AS PERI-, aspru, vîrtos, rigid (asperifolius, aspericaulis) [asperous, rough ; rauh, hart ; âpre, rude ; érdes, durva ; шероховатый огрубевший] —> scaber 1073 ASPERGILLARIS, ASPERGILLIFQRMIS, aspergiliform, de forma pămătufului, la vîrf eu un fascicul de peri divergenţi (stigmatul unor Gramineae) [aspergilliform, tufted, brush-shaped ; sprengwedelig, sprengwedelförmig ; aspergilliforme, en goupillon, en aspersoir; pamacsszerû; помелообразный] 1074

ASPERMATUS, ASPERMUS {gr. a „fără", σπέρμα „sămînţă"), fără semin­ ţe [aspermous, seedless; samenlos; aspermé, sans graines; magtalan; 6ессемяш1ый] 1075 ASPERMIA f (gr. --), aspermie. absenţa seminţelor [aspermy; Asper­ mie, Samenmangel; aspermie; mag­ talanság; безплодие] 1076 ASPERSUS (aspergo), stropit, îm­ prăştiat, presărat (cu glande, peri, pete) [aspersed, sprinkled ; bespritzt, besprengelt, bespreut, überstreut; aspergé, parsemé ; beszórt, teleszórt ; обрызганный, усыпанный, усеянный] 1077 ASPIDIATUS, ASPIDATUS ασπίς „scut") —*• scutatus

(gr.

1078

ÁSPIS (-IDIS) f (gr. -), scutuleţ, îngroşare în formă de scut sub exina care înconjoară zona germinativă (în palinologie) [shield ; Schild ; bouclier ; pa^zs ; щиток]

1079

ASPIRUS (gr. α „fără", σπείρα „spira­ lă"), nespiralat, nerăsucit [not spiral; nicht spiralig, nicht schraubenförmig; non spirale; nem csavarvonalas, nem sodort ; неспиральный]

108·

ASPOROGENICUS, ASPOROGENUS (gr. -, σπορά „sămînţă", γεννάω „а naşte"), asporogen, care nu pro­ duce sau nu se înmulţeşte prin spori [asporogenous ; sporenlos-vermehrend ; asporogène; nem spóratermő, spórák nélkül szaporodó ; аспорогенный]

1081 ASPORUS (gr. - ) , fără spori, lipsit de spori [asporous ; sporenlos ; sans spores ; spórátlan ; без спор] 1082

ASSIDENS (assideo), aşezat alături, învecinat [neighbour; beistehend, bei­ sitzend ; avoisinant ; szomszédos ; сидящий]

10£3 ASSIMÍLABILIS, asimilabil, care poate fi asimilat [assimilable; assimilierbar; assimilable; áthasonitható; ассимилируемый] 1084 ASSIMILATIO f, asimilaţie 1. Me­ tabolism constructiv. 2. Totalitate a fenomenelor biochimice din plantă care transformă materiile anorganice absorbite în materii organice, încorporîndu-le în masa ei [assimilation ; Assimilation, Stoffangleichung, Anăhnelung, Verähnlichung, Aneignung; assimilation ; asszimiláció, áthasonitás; ассимилящ1я, усвоение] 1085 ASSOCIATIO f, asociaţie, unitatea sistematică de bază în fitocenologie [association; Assoziation, Pflanzenge­ sellschaft; association; asszociáció, növénytársulás ; ассощ1ация] 1086 ASSOCIATUS, asociat, întovărăşit (plante) [associated; vereinigt; asso­ cié ; társult ; ассоциированный] 1087 ASSURGENS (assurgo, adsurgo) -^ ascendens 1088 ASTATICUS, astatic, indiferent faţă de pH-ul solului (agent patogen r^) [indifferent, unstable ; indifferent, unbeständig, gleichgültig ; astatique ; közömbös ; астатический] 1089 ASTELIA f (gr. α „fără", στήλη „coloană), astelie, lipsa cilindrului central (tulpina la Equisetum limosum) [astely; Astelie; astelie; sztéle-hiány; астелия] 1090 ASTER m (gr. αστήρ „stea"), aster, figura stelată a cromozomilor în cariocinezá [aster; Aster; aster; aszter-állapot ; астра, звезда] 1091 ASTERO-, ASTEROIDEUS (gr. -, είδος „asemănare") (asterocarpus, asterotrichus) —*• stellato-, stellaris 1092 ASTERONOMUM η (gr. -, νομός „păşune"), asteronom, cavităţi stelate produse prin roadere de către larvele insectelor în părţile parenihimatice ale plantelor [asteronomum ; Strah­ lenmine ; asteronomum ; aszteronómum; астероном] 1093 ASTEROTRICHUS, ASTERDTRIX (gr. -, θρΐξ, τριχός „păr"), cu peri stelaţi [star-hairy; sternhaarig; asterotrique ; csillagszőrös ; звёздчатоволосистый] 1094

ASTICHUS (gr. α „nu", στίχος „serie"), neseriat, nedispus în şir sau în serii [not rowned, not ranked; reihenlos, unreihig ; non sérié ; nem sorbanál ló ; нерядный]

ASTROBOTANICA 1095 ASTROBOTANICA f (gr. αστήρ „stea", βοτάνη „plantă"), astrobotanica, studiul vegetaţiei planetelor [astrobotany; Astrobotanik ; astrobotaniqué; asztrobotanika; астроботаника] 1096 ASTROCENTRUM η (gr. -, κέντρον „centru") —»^ centrosoma 1097 ASTROSCLEREIDAE î pi (gr. -, σιοιηρος „tare"), aslrosclereide, celu­ le spiculare; celule sclerenchimatice pietroase în formă de stea (în frun­ zele de Olea europaea) [astrosclereids ; Astrosklereiden, Spikularzellen, Ophiurenzellen ; astroscléréides ; asztroszklereidák, spikuláris sejtek; астросклереиды] 1098

ASTROSPHAERAE f pl (gr. -, σφαίρα „sferă"), astrosfere, sfere actractive; corpusculi transparenţi în formă de stea, avînd la mijloc centrozomi, în cariocineză (Strasburger) [astrospheres ; Astrosphăren, Attraktionssphâren ; astrospheres ; asztroszférák ; астросферы] —*• astrocentrum

1099 ^ ^ m , Z 7 » S (gr. α „fără", στϋλος „coloa­ nă"), fără stil, cu stigmatul sesil (ovar) [astylous, styleless; griffellos; astyle, sans style; bibeszál nélküli; беспестичный] 1100 ASULCATUS, nesulcat, nebrăzdat, fără şănţuleţe [no furrowed ; furchen­ los ; non sillonné ; barázdátlan ; безбороздный] 1101 ASYMBLASTIA í (gr. α „nu", σύν „împreună", βλαστός „germen"), asimblastie, germinarea la timpuri dife­ rite a seminţelor aceleiaşi plante (Haberlandt) [asymblasty; Asymblastie ; asymblastie ; aszimblasztia ; асимбластия] 1102 ASYMMETRICUS, ASYMMETR-^ ASYMMETRO(gr. -, σύμμετρος „simetric"), asimetric, lipsit de sime­ trie (asymmetranthus, asymmetrocarpus) [asymmetric, asymmetrical; asymmetrisch ; asymétrique ; aszimmetrikus, részarán y talan ; асимметрич­ ный] 1103 ASYNAPSIS I (gr. -, σύναψις „uni­ re") —> asyndesis 1104 ASYNCHRONICUS (gr. -, σύν „împreună", χρόνος „timp"), asincronic, petrecut în timpuri diferite (endomitoză r^) [asynchronic ; nicht gleichzeitig ; asynchronique ; különböző időbeli ; асинхронный] 1105 ASYNCHRONOGONISMUS m (gr. —, γόνη „urmaş") (Delphine) -* dichogamia

88 1106 ASYNDESIS f (gr. -, σύνδεσις „uni­ re"), asindeză, noîmperecherea cro­ mozomilor omologi în timpul meiozei (Karpetschenko) [asyndese; Asyndese; asyndese; aszindézis: асиндезис] —*• asynapsis 1107

ASYNGAMIA f (gr. -, σύν „împre­ ună", γάμος „căsătorie"), asingamie 1. Maturitate sexuală la timpuri dife­ rite a staminelor şi stigmatelor acele­ iaşi flori. 2. ÎYiflorire a indivizilor aceleiaşi specii la timpuri diferite (Kerner) [asyngamy; Asyngamie; asyngamie ; aszingámia ; асингамия]

1108 ATACTA η pl, culegeri, colecţie de articole (Atacta botanica) [collections; Sammlungen; collections; cikkgyűj­ temények; сборник] 1109 ATACTOSTELE í (gr. οτακτος „neorînduit", στήλη „coloană"), atactostel, stei cu fascicule libero-lemnoase dispuse neregulat în tulpină (Monocotyledoneae) [atactostele ; Ataktostele ; atactostèle; ataktosztéle; атактостела] 1110

ATAVISMUS m, atavism, apariţia caracterelor ancestrale latente la cultivaruri, hibrizi etc. (De Vries) [ata­ vism ; Rückfall, Rückschlag, Entwickiungsrückschlag ; atavisme; atavizmus, visszaütés az ősökre; атавизм] —• reversio 1111 ATAVISTICUS, atavic, care pre­ zintă semnele atavismului (caracter) [atavistic ; atavistisch ; atavistique ; atavisztikus; атавистический] 1112 AT AVUS, strămoşesc [ancient ; uralt ; ancestral ; ősi ; стародавный] —» ancestralis 1113 ATAXINOMICUS (gr. α „nu", τάξις „ordine", νόμος „regulă"), ataxinomic, cu structura neregulată, nenormală (fasciaţie) [ataxinomic ; ataxinomisch ; ataxinomique ; ataxinómikus ; атаксиномический] 1114 ATEGMINUS, neacoperit (ovul) [un­ covered; unbedeckt; non couvert; fedetlen ; непокрытый] 1115 ATELOMITICUS (gr. α „nu", τέλος „capăt"), atelomitic, cu centromerul neiaserat terminal pe fus (cromozom) (Carothers) [atelomitic; atelomitisch; atélomitique ; atelomítikus ; ателомитический] 1116 AT ER, negru, negru mat închis [black, coal-coloured; schwarz, samtschwarz; noir, noir foncé; fekete, szénfekete; тёмный, чёрный] -> phaeus 1117 -ATH Ε RU S (gr. αθήρ „spic, vîrf"), cu spic (brachyathèrus, diatherus)

ATTENUATUS

89

1118

1119

1120

1121

1122

1123

1124 1125

1126

1127

('-spiked, -eared; -uhrig, -grannig; à épi; -füzéres; -колосистый] -* spici-, spicatus, stachy-, -stachys 1129 ATHR- (gr. αθρόος „adunat"), adu­ nat, strîns (athranthus) [assembled, gathered; gedrängt-; rassemblé; szoros-; загущенно-, густо-] ATHROCYTOSIS i (gr. -, κύτος „cavitate"), atrocitoză, îngrămădirea 113J unor coloranţi şi particule în elemen­ tele histologice (Dangeard) [athrocytosis ; Athrozytose ; athrocytose ; atrocitózis; атроцитоз] ATOMATUS, ATOMISTICUS, 1131 ATOMUS (gr. ατομος „indivizibil"), foarte mic, indivizibil [minuscule, indi­ visible; winzig klein, sehr klein, unteilbar; minuscule, indivisible; apró, nagyon kicsi, oszthatatlan ; маленький, неделимый, крошечный] ΑΤΟΝΙΑ f (gr. α „fără", τόνος 1132 „tensiune"), atonie, starea de te.isiune scăzută a ţesuturilor [atony; Atonie, Erschlaffung; atonie; atónia; атония] 1133 ATOPIA í (gr. ατοπος „neobişnuit")' atopie, sensibilitate genetică faţă de antigène, proteine, polen eLc. [atopy; AtopÍ3; atopie; atópia; атопия] 1134 ATRACTOPLASMA η (gr. άτρακτος „fus", πλάσμα „formare"), atractoplasmă, substanţa fundamentală formată din cariolimfă în stadiul profazei 1135 diviziunii nucleare mitotice, dînd naştere fusului acromatic (Fujii) [atractoplasm; Atraktoplasma ; atractoplasme ; atraktoplazma ; атрактоплазма] 1136 ATRACTOSOMA η (gr. -, σώμα „corp") (Wada) - • atractoplasma ATRAMENTARIUS, negru ca cer­ 1137 neala (sucul ciupercii Coprinus atramentarius) [inky; tintenschwarz; noir d'encre; tintafekete; чёрный как чер­ нила] ATRANS.(atro), negricios, devenind 1138 negru [becoming black; schwarzwer­ dend; noircissant; feketedő, feketélö; чернеющий, черноватый] —• nigricans ATRATUS, ATRI-, ATRO-,înne­ grit, de culoare închisă ; negru bruniu (atricoccus, atrofascus) [blackened, dark; geschwärtzt, sckwärzlichbraun, dunkel; noirci, foncé; feketés, sötét; почерневший, черно-, темно-] - • melaпо-, niger

1128 ATROPHIATUS (gr. ατροφία „fără nutriţie"), atrofiat, cu organele reduse, atrofiate sau degenerate [atrophiate; rückgebildet, verkümmert; atrophié;

atrofiált, elsatnyult, visszafejlődött ; атрофированный] ATRJPHYTA η pl (gr. -, φυτον „plantă"), atrofite, paraziţi vegetali саге cauzează atrofierea unor organe ale plantelor gazde [atrophytes; Atrophyten ; atrophytes ; atrofiták ; атрофиты] ATROPURPUREUS, atropurpuriu, purpuriu închis [black-purple ; dunkelpurpurrot, schwarzpurpurrot ; pourpre foncé; sötétbíbor, sötétbordó; тём­ но-пурпурный] —»• githagineus ATRDPUS (gr. α „nu", τροπή „ră­ sucire"), atrop, cu poziţie dreaptă, nerăsucită (ovul drept, cu micropilul aflat în pariea ©pusă hilului) [atropal, atropous, straight; gerade, ungewendet; atrope, droit; egyenes; атропный, прямой] —»· orthotropus ATWROSEUS, trandafiriu, rozeu în­ chis [dark-rosy ; dunkelrosenrot ; rose foncé ; sötétrózsaszínű ; тёмно-розовый] ATRORUBENS, roşcat închis [dark bluish-red; dunkelrötlich; rouge som­ bre, rougeâtre foncé; sötétpirosas, sö­ tétvöröslő ; тёмнокраснеющ^ий] ATRORUBER roşu închis .[dark-red; dunkelroţ ; rouge foncé; sötétpiros; тёмно-красный] ATROSANGUINEUS, atrosanguineu, roşu închis ca sîngele [dark blood-red ; dunkelblutrot ; rougo san­ guin; sötétvérvörös; тёмно-кровавый] ATROSTRIATUS negru striat [black-striped ; dunkelgesLreift ; à stries noirâtres; söLétcsíkos; тёмно-полоса­ тый] ATRJVIOLACEUS, afroviolaceu, vi­ olet închis, liliachiu închis [darkviolet ; dunkelviolett, schwarzviolett ; violet foncé ; sötét-ibolyaszínű, sötétlila ; тёщно-лиловый]

ATROVIRENS, ATRDVIRIDIS, verde închis, verde negricios [darkgreen, blakish-green ; dunkelgrün, schwarzgrün ; noirâtre vert ; sötétzöld ; тёмно-зеленый] —*• dioriticus 1139 А TRYGIA f (gr. άτρύγετος „steril") -^ autosterilitas 1140 ATTENUATUS, atenuat 1. Lent îngustat. 2. Micşorat treptat spre bază sau spre vîrf (folium in petiolo attenuatum, frunza îngustată în peţiol) [attenuate, tapered, narrowed, thin­ ned; verdünnt, verschmälert; rétréci, diminué, aminci, effilé; elkeskenyedő, elvékonyodó; оттянутый, утонченный]

AT τ INGE Ν s 1141 ATTINGENS (attingo), langent, care se atinge cu organul învecinat [attingent, touching; berührend, erreichend, angrenzend ; touchant ; hozzáérő, öszszeérő; касающийся] 1142 ATYPICUS (gr. α „nu", τύπος „mo­ del"), atipic, netipic, deosebit de for­ ma obişnuită (diviziune celulară ^^ ) [atypic; atypisch; atypique; tipustóí eltérő, nem tipikus; нетипичный] -+ aUotypicus, heterotypicus 1143 AU CT 10 ι —» accrementum, incrementum 1144 AUCTOR m, autor, autorul taxonului sau al lucrării (auctorum veterorum seu antiquorum, al autorilor vechi) [author, maker; Verfasser, Entdecker, Schriftsteller; auteur; szerző, névadó, író;, автор] 1145 AUCTUARIUM η, augmentare, com­ pletare (emendationes et auctuaria co­ rectări şi completări) [augmentation, completion ; Hinzufügung, Vervollstän­ digung ; augmentation ; kiegészítés, hozzáadás ; дополнение] 1146 AU CT и S (augeo), augmentat, mărit, completat [editio aucta ediţie com­ pletată) [enlarged, increased, augmen­ ted; vergrößert, vermehrt, zuneh­ mend ; augmenté, grossi ; bővített, na­ gyobbított, kiegészített, gyarapított; дополненный, расширенный, умножен­ ный] 1147 AUFUGUS -* efferatus, subspontaneus 1148 AUL-, AULACO- (gr. αολαξ „brăz­ dat") (aulacanthus, aulacocarpus, aulacogonus, aulacophyllus) '->• sulcatus 1149 AULACOSPERMUS (gr. -, σπέρμα „sămînţă"), cu seminţe brăzdate [fur­ row-seeded; furchensamig; à graines cannelées ; barázdás magvú ; бороздчатосемянный] 1150 AULOPHYTA η pl (gr. αυλή „lo­ cuire", φυτόν „plantă"), aulofite, plante care trăiesc în cavităţile unor organe ale altor plante, fără să le paraziteze [aulophytes ; Aulophyten ; aulophytes ; aulofiták; аулофиты]

90 meranzenfrucht ; orange ; narancs ; aпельсин] 1153 AUREUS, AU REO-, AURI-, galben auriu (areomaculatus, aureostriatus, auricomus) [golden-coloured, golden-yel­ low, gold-shining; goldig, goldfarbig, goldgelb; doré, jaune doré; arany­ színű, aranysárga; золотистый, золо­ тисто-жёлтый] -+ chrys-, chryso-, chryseus 1154

1155

1156

1157

1158

1159

1160

AURICULA f, auricula, urechiuşe; apendice foliaceu scurt şi rotunjit la baza limbului foliar (Sonöhus oleraceus) sau a pe_^iolului (Brassica napus) [auricle; Öhrchen, Ohrläpp­ chen ; auricule, oreillette ; fülecske ; ушко] AURICULATUS, AURITUS, auriculat, prevăzut cu urechiuşe (frunză) [auriculate, auricled, eared; geöhrt, geöhrelt, geohrlappt ; auricule ; fülecskés, fülezett ; ушковатый] —»· -otis, otoAURïCULIFORMlS, AURIFORMIS, auriculiform, de forma urechiuşei [ear-shaped; öhrchenförmig; auriculiforme ; fülecskeszerű ; ушковидный] AURIGO f, aurigo, pălarea galbenă aurie a frunzelor (în tératologie) [au­ rigo ; Gelbsprep.kelung ; aurigo ; aurigo ; ауриго] AUSTRAL-, AU ST RALIS, AUSTRO-, austral, sudic, meridional (austral-asiaticus, austro-occidentalis) [sou­ thern ; südlich ; austral, méridional ; déli, délvidéki ; южный] —»^ meridionalis AUTOAESTHESIA f (gr. αυτός „în­ suşi", αίσθησις „perceptibilitate"), autoeslezie, sensibilitatea plantelor la excitaţiile interne [aotoesthesia ; Autaesthesie ; autésthésie ; autoesztézia ; автоэстезия] AU ТОALLOC AM IА f (gr. -, άλλος „altul", γάμος „căsătorie"), autoalogamie, indivizi în parte autogami şi în parte alogami în cadrul aceleiaşi specii [autallogamy ; Autoallogamie ; autoallogamie ; autoallogámia ; авто­ аллогамия]

1151 AU RAN ΤI ACU S, AU RAN ΤIU S, portocaliu, roşu portocaliu ; galben auriu de culoarea portocalei [orangered ; orangenrot, pomeranzengelb, gold­ gelb, rotgelb; orangé, rougeâtre jaune, jaune d'or ; narancsszínű, pirosassárga, aranysárga, narancsvörös ; оранжевый, померанцевый]

1161 AUTOATRYGIA ι {gr.- άτρύγετος „steril") —• autosterilitas, adynamandria 1162 AUTOBASIDIUM η (gr.-, βάσιδιον „picioruş") -+ holobasidium

1152 AVRANTIUM η, portocală, fructul speciei Citrus aurnntíum [orange ; Po­

1163 AUTOBIOLOGIA f (gr.-, βίος „via­ ţă", λόγος „vorbire") -* idiobiologia

AUTOMIXIS

91 1164

AUTOCARPIA í (gr. -, καρπός „fruct"'), autocarpie, autogamie ur­ mată de formarea fructului [autocarpy; Selbslfrüchtigkeit; autocarpie; autokárpia ; автокарпия] 1165 AUTOCHORIA f (gr. -, χωρέω „a se răspîndi"), autoc(h)orie, răspîndirca se­ minţelor, fructelor şi a sporilor prin mijloacele proprii ale plantei (Kirch­ ner) [autochory; Selbstverbreitung; autochorie; önellerjedés; автохория] 1166 AUTOCHORISMUS m (gr. - ) , autoc(h)orism, detaşarea normală a unui organ (frunză, fruct) în urma unor cauze interne (Fitting) [autochorism ; Autochorismus ; autochorisme ; aulochorizmus ; автохоризм] 1167

AUTOCHORUS{^T.-),a,\iioc{\i)ov,cd.vQ se răspîndeşte prin mijloace proprii [autochorie ; selbstverbreitet ; autochore ; önelterjedésü ; автохорный]

1168 AUTOCHROMOSOM А η (gr.-, χρώ­ μα „culoare", σώμα „corp"), autocromozom, cromozom obişnuit de care se prind cromozomii sateliţi în timpul r. eiozei [autochromosome ; Autochro­ mosom; autochromosome; autokromoszóma ; автохромосома]

11:3 AUTOFERTILITAS f (gr. -, lat. fertilitas „rodnicie") —>• autofecundatio 1174 AUTOGAMIA f (gr.-, γάμος „căsă­ torie"), autogamie, autopolenizare cu polenul aceleiaşi flori [autogamy; Au­ togamie, Selbstbestäubung; autoga­ mie: önmegporzás, magamegporzàs ; автогамия] 1175

AUTOGAMICUS, AUTOGAMUS (gr.—), autogam, autofortil; care se polenizează cu polenul propriu (fhare —) [autogamie, autogamous ; selbstbestăubend, selbstbefruchtend ; autogame, autofertile; önbeporzó, magamegporzódó, önmegtermékenyülő, au­ togam ; автогамный, самофертильный]^ —*• homoclinus

1176

AUTOGENESIS f (gr. -, γ:-νεσις „naştere"), autogeneză 1. Reprodu­ cere prin polenul propriu. 2. Dezvol­ tare autonomă, independentă de lumea exterioară (Plate). 3. Q-sneraţie spon­ tanee [autogenesis; Aulogenese, Selbst­ en twicklung; autogeaèse; autogenezis ; автогенез]

1177

AUTOGENETICUS, AUTOGENICUS, AUTOGENUS (gr. - ) , autogen, autogenetic 1. Rezu.tat prin autoge­ neză. 2. Cauzat de factori interni (mişcările autonome ale unor frunze) [autogenic, autogenous, self-derived ; autogen, autogenelisch ; autogène, autogénétique; autogén, autogenetikus ; автогенный, автогенетический]

1169 AUTOCHTHJNUS (gr. αυτόχθων „băştinaş") —»• endemicus, aborigenus 1170 AUTODIFFERENTIATIO f (gr. αυτός „însuşi", lat. differo „a se de­ osebi"), autodiferenţiere, proces de dezvoltare la care unele celule ale em­ brionului se diferenţiază morfologic şi biologic într-o anumită direcţie, pentru a îndeplini anumite funcţii speciale, fără a fi influenţate de con­ diţiile de mediu şi de vecinătate (Roux) [autodifferentiation ; Selbstdif­ ferenzierung ; autodifferentiation ; önelkülönülés ; автодифференциация] 1171

AUTOECICUS (gr. -, οίκος „casă"), autoecic, autoic 1. Care îşi parcurge întreg ciclul vital pe aceeaşi plantă gazdă (parazit). 2. Cu fructificaţii mascule şi femele pe aceeaşi plantă (Bryophyta) [autoecious ; autözisch ; autécique; autöcikus; однохозяиственный] —> autoxenicus

1172 AUTOFECUNDATIO f (gr.-, lat. fecundo „a fertiliza"), autofecundaţie 1. Autofertilizare. 2. Polenizare di­ rectă urmată de fecundare [autofecundation, self-fertilization ; Selbstbe­ fruchtung ; autofécondation ; önmegtermékenyülés ; самооплодотворение] -^ autofertilitas, mychogamia

1178 AUTOGENOTYPICUS (gr. - , τύπος „model") —• isogenotypicus 1179 AUTOGONIA f (gr. -, γόνος „urmaş") -+ autogenesis 118Ű AUTOHOMOGAMI A f (gr.-, όμός „acelaşi", γάμος „căsătorie"), autohomogamie, autopolenizare excepţio­ nală (la plantele chasmogame) [autohomogamy; Autohomogamie ; autohomogamie ; autohomogámia ; автогомо­ гамия] 1181 AUTOINFECTIO f (gr.-, lat. inficio „a corupe"), autoinfecţie, reinfectarea plantei gazde prin paraziţii săi proprii [autoinfection; Selbstan­ steckung; autoinfection ; önfertöződés ; автоинфекция] 1182

AUTOLYSIS f (gr. -, λύσις „des­ compunere"), autoliză, desintegrarea celulelor sau a ţesutului sub acţiunea enzimelor autogene [autolysis ; Autolyse; autolyse; autolizis; автолиз]

1183 AUTOMIXIS f (gr. -, μίξις „ames­ tecare"), automixie. 1. Proces de au-

AUTOMORPHOSIS tofecundare la care copulează doi gameţi sau doi nuclei sexuaţi de acelaşi sex sau îndeaproape înrudiţi. 2. Autofertilizare obligată [automixis; Automixis; automixis; automixis; автомиксис] 1184

AUTOMORPHOSIS î (gr .-, μόρφωσχς „formare"), automorfoză, morfoză condiţionată de factori interni (Pfef­ fer) [automorphosis ; Automorphose, Eigengestaltung ; automorphose ; automorfózis; автоморфоз] 1185 AUTÓN ASTI А f (gr. -, ναστος „pre­ sat"), autonastie, nastie autonomă; curbură datorită creşterii inegale a or­ ganelor datorită unor cauze interne (De Vries) [autonasty; Autonastie; autonastie; autonásztia; автонастия] 1186 AUTONYCTINASTICUS (gr. -, νΙξ, νικτός „noapte", -), autonictinastic, care în mod spontan îşi ia poziţia obişnuită din timpul nopţii (ex. de „somn" al frunzelor) indiferent de in­ fluenţa gravităţii şi de planul verti­ cal sau înclinat al plantei (Fischer) [autonyctinastic ; autonyktinastisch ; autonyctinastique ; autoniktinásztikus ; автониктинастический] 1187 1188

1189

1190

1191

92 sitisme ; autoparazitismus ; автопаразитисм] 1192 AUTOPARASITUS m (gr. - ) autoparazit, parazit dezvoltat pe un alt parazit [autoparasite ; Autoparasit ; au­ toparasite ; autoparazita ; автопаразит] 11 f 3 AU ТО PAR THENOGENESIS f (gr. -, παρθένος „virgin", γένεσις „naştere"), autopartenogeneză, parlenogeneză sub acţiunea unui stimulent fizic sau chi­ mic [autoparthenogenesis ; Autoparthenogenese; autoparthenogenèse ; autopartenogenézis ; автопартеногенез] 1194 AUTOPELAGICUS (gr.-, πέλαγος „mare"), autopelagic, care trăieşte per­ manent în stratul superior al apelor mării (plancton <~^ [autopelagic; autopelagisch; autopélagique; autopelágikus ; автопелагический] 1195 AUTOPHYLLOGENIA t (gr.-, φύλλον „frunză", γένος „urmaş"), autofilogenie, dezvoltare a unor frunze din lamina altor frunze [autophyllogeny ; Autophyllogenie ; autophyllogénie ; autofillogénia ; автофиллогения]

1196 AUTOPHYTON η (gr. -, φυτον „plantă"), autofit, plantă autotrofá care se nutreşte pe calea fotosintezei AUTONYCTITROPICUS (gr. - , direct din materie organică [autoτροττή „răsucire") —*• autonyctinasticus phyte; Autophyte; autophyte; auto­ hton; автофит] AUTONYMIA i (gr. -, ονυμο „nu­ me"), autonimie, publicarea unui ta- 1197 AUTOPLASIA f (gr. -, πλαστός „mo­ xon nou care nu include tipul numelui delat") -*• autodifferentiatio corect al taxonului de rang imediat superior impune crearea automată a 1198 AUTOPLASTUM η (gr.--), autonumelui unui alt taxon de acelaşi plast, granulă de clorofilă [autoplast; rang, care include acest tip [autonyAutoplast ; autoplaste ; autoplasztum ; my; Autonymie; autonymie; antoni­ автопласт] —*• chloroplastum mia ; автонимия] 1199 AU ТО POLLI NAT IO f (gr. -, lat. pollen „praf fin"), autopolenizare, pole­ AUTOOECOLOGIA f (gr. -, οίκος nizare directă cu polenul propriu, la „casă", λόγος „vorbire"), autecologie florile hermafrodite [autopollination, 1. Studiul relaţiei indivizilor unei self-pollination ; Selbstbestäubung ; ausingure plante sau specii cu mediul topollinisation ; önbeporzás, magamegambiant (Schröter). 2. Ecologia or­ porzás; самоопыление] ganismului individual (Turesson) [autecology ; Autökologie ; autecologie ; Í (gr. -, πολύς autökológia; аутэкология] -*• idio- 1200 AUTOPOLYPLOIDIA „mult", άπλόος „singur"), autopolioecologia ploidie, multiplicare a garniturilor cromozomice omoloage prin încrucişarea AUTOORTHOTROPISMUS m (gr. -, indivizilor aceleiaşi specii (Kihara) όρθος „drept", τροπή „răsucire"), autoortotropism, tendinţă a organelor de [autopolyploidy ; Autopolyploidie ; aua creşte în linie dreaptă (Czapek) topolyploidie ; autopoliploidia ; авто­ [autoorthotropism ; Autorthotropisполиплоидия] mus ; autoorthotropisme ; autoortotro1201 AUTOPOTAMICUS (gr.-, ποταμός pizmus ; автортотропизм] „rîu"), autopotamic, care prosperă în AUTOPARASITISMUS m (gr.-, ape curgătoare (plancton r^) [auto­ παράσιτος „parazit"), autoparazitism, potamic ; autopotamisch ; autopotaparazitare pe un alt parazit [autoparamique; autopotamikus; автопотамиsitism ; Autoparasitismus ; autopara­ ческий]

AUXOBLASTUS

93

1202 AUTOREGULATIO f (gr.-, lat. régule „a reglementa") —* regulatio 1203 AUTOSCOLIOTROPICUS (gr. - σκό­ λιος „curbat", τροπή „răsucire"), autoscoliotropic, cu autotropism la care prganele cresc în direcţie de linie curbată (Czapek) [autoscoliotropic ; autoskoliotropisch ; autoscoliotropique ; autoszkoliotrópikus ; автосколиотропный] 1204

1205

1206

1207 1208

1209

1210

AUTOSOMA η (gr.-, σώμα „corp"), autózom, cromozom tipic şi normal (Montgomery) [autosome ; Autosom ; autosome; autoszóma; автосома] AUTÓSPORA f (gr.-, σπορά „sămînţă"), autóspor, aplanospor format în celula parentală, asemănătoare aces­ teia (Chlorococcales) [autospore ; Autospore ; autospore ; autóspora ; автоспора] AU TOSTE RI LI ΤAS î (gr. -, lat. ste­ rilitás „sterilitate"), autosterilitate, autopolenizare neurmată de fecundare [autosterility ; Selbsterilităt ; autosté­ rilité; önmeddőség, öntermékületlenség; автостерильность] —*• adynamandria, autotrygia AUŢOSYNAPSIS t (gr.-, σύναψις „unire") —»• autosyndesis AUTOSYNDESIS i (gr.-, σύνδεσις „unire"), autosindeză, împerechierea filamentelor cromozomale de aceeaşi origine paternală în meioza unui hi­ brid (Ljungdahl) [autosyndesis; Autosyndese ; autosyndèse ; autoszindézis; автосиндез] -* autosynapsis AUTOTETRAPLOIDIAi (gr.-, τετραπλόος „de patru ori"), autotetraploidie, tetraploidie formata din de­ dublarea aceluiaşi stoc diploid de cro­ mozomi (Dangeard) [autotetraploidy ; Autotetraploidie ; autotetraploîdie ; autotetraploidia ; автотетраплоидия]

AUTOTOM IA f (gr. -, τόμη „tăiere"), autotomie, desprindere spontană şi naturală a unor organe [self-amputation; Selbstverstümmelung; autoto­ mie; önmegcsonkitás ; автотомия] 1211 AUTOTOXINUM η (gr.-, τοξικόν „otravă"), autotoxină, substanţă to­ xică secretată de organismul propriu [autotoxin ; Autotoxin; autotoxine; autotoxin ; автотоксин] 1212 AUTOTROPH IA f (gr. -, τροφή „nu­ triţie"), autotrofie, capacitate a plan­ telor cu clorofilă de a-şi produce sin­ gure materiile nutritive [autotrophy ; Autotrophic ; autotrophic ; autotrófia, önellátás ; автотрофность]

12i8

1214

1215 1216

1217

1218

1219

1220

AUTOTROPISMUS m (gr.-, τροπή „răsucire"), autotropism 1. Tendinţă a organelor de a creşte în linie dreaptă. 2. Capacitate a plantelor de a-şiredobîndi poziţia lor naturală, dreaptă [autotropism ; Autotropismus ; autotropisme ; autotropizmus ; автотро­ пизм] AUTOTYPUS m (gr. -, τύπος „mo­ del"), autotip, tipul taxonului sta­ bilit de însuşi autorul acestuia [autotypus; Autotypus; autotype; autó­ típus; автотип] AUTOXENICUS (gr. - , ξένος „gazdă") -+ autoecicus AUTUMNALIS, autumnal, de toam­ nă 1. Care înfloreşte sau se dezvoltă toamna. 2. Referitor la forma de toamnă a unor plante [autumnal ; herbstlich; automnal; őszi; осенний] AUTUMNATIO î, autumnaţie, in­ fluenţa anotimpului de toamnă asupra vegetaţiei (maturaţia fructelor, gălbenirea şi căderea frunzelor etc.) [autumnation; Autumnation; automnation; autűmnáció; автумнация] AUTUMNIXANTHINUM η (lat. autumnus „toamna", gr. ξανθός „galben"), autumnixantina, pigmentul care colorează toamna frunzele în galben (Staats) [autumnixanthin ; Autumnixanthin ; automnixanthine ; autumnixantinum ; автумниксантин] AUXANOGRAPHON η (gr. αυξάνω „a creşte", γράφω „a scrie"), auxanograf, auxanometru care înregistrează automat creşterea plantelor [auxanograph; Auxanograph; auxanographe ; auxanográf ; авксанограф] AUXANOMETRUM η (gr.-, μέτρον „măsură"), auxanometru, aparat pen­ tru măsurarea creşterii plantelor [*иxanometer ; Auxanometer, Wachstums­ messer ; auxanomètre ; auxanometer, növekedésmérő ; авксанометр]

1221 А UXESIS î (gr. αΰξησις „creştere") -• accrementum, incrementum 1222 AUXILIARIS, auxiliar, accesoriu, ajutător (nucleu) [ auxiliary; helfend, akzessorisch, auxiliar ; auxiliaire ; segí­ tő, járulékos; вспомогательный] 1228 AUXINUM η (gr. αυξάνω „a creşte"), auxină, hormon activator al creşterii plantelor [auxin; Auxin, Wuchsstoff; auxine ; auxin ; ауксин] 1224 AUXOBLASTUS m (gr. -, βλαστός „lăstar"), auxoblast, lăstar de creştere servind la înmulţirea vegetativă (Kirch­ ner) [auxoblast ; Vermehrungssproß ;

AL woe Y ΤΙ s auxoblaste ; növekedési sarj ; ауксобласт] 1225 AUXOCYTIS,-IDIS f (gr. -, κύτις „cutie") (Lee) —·· androcytis, oocytis, sporocytis, spermatocytis 1226 AUXOSIS î (gr. -), auxoză, modificare a creşterii normale a organului (Mas­ sart) [auxosis; Auxose; auxose; auxózis ; ауксоз] 1227 AUXOSPORA f (gr.-, σπορά „sămînţă"), auxospor, spor de creştere (Dialomeae) [auxospore ; Auxospore, Wachstumspore ; auxospore ; auxospóra, növesztőspóra; ауксоспора] —*• auxozygola 1228

AUXOTONICUS (gr. -, τόνος „ten­ siune"), auxotonic, cauzat de creş­ terea tensiunii de turgescenţă (miş­ care) [auxotonic; auxotonisch; auxotonique; auxolónikus; ауксотонический]

1229 AUXOZYGOTA f (gr. -, ζυγωτός „reunit") -+ auxospóra 1230 AVELATUS, fără velum (Fungi) [avelate; schleierlos; sans voile; fàtyoltalan ; без покрывала] 1231 AVELLANEUS, avelaneu, de culoa­ rea brunie a fructelor de Corylus avellana [drab ; haselnuß-braunfarbig ; brunâtre de noisette; mogyoróbarna; серо-коричневый] · 1232 AVENIUS, fără nervuri sau vinişoare [veinless, unveined; aderlos, ungeadert; sans nervures; erezetlen ; безжйлковый] 1233 AVERSUS, AVERSI-, întors, opus (aversiflorus) [averse, turned back or away; abgekehrt, abgewendet, entgegengesetzt ; détourné, opposé ; elfordult, ellentétes ; отвращенный] 123* AVICULARIS, păsăresc, consumat de păsări [avicular, for birds; als Vogelfutter dienlich; aviculaire; ma­ dárnak való; птичий] 1235 AVOLANS (avolo) zburător (spori) [flying ; fortfliegend ; envolé ; repülő ; отлетающий] 1236 AVULSUS, smuls, îndepărtat, sepa­ rat [extirpated, separated ; abgerissen, losgerissen ; arraché ; leszakasztott, le­ választott ; оторванный, сорванный] 1237 AXIÁLIS, axial, care aparţine axei (floare) [axial; achsenstăndig; axiale; tengelyi ; осевой] 1238 AXILIS -+ axiális 1239 AXILLA f, axilă 1. Subţioară (a frunzei, ramurii sau a nervurii).

94

2. Unghiul format de un organ cu axa pe care este inserat [axil, axilla ; Achsel, Astwinkel, Aderwinkel, Blatt­ winkel; aisseile; hónalj, ághonalj, levélhónaljd, érzug; пазуха 1240 AXILLARIS, AXILLI-, AXILLANS, axilar, situat sau rezultat în axilă (axilliflorus) [axillary; achsenwinkelständig ; axillaire ; hónalji ; пазушный] · 1241 AXIODROMUS (gr. αξων „axă", δρόμος „fugă"), axiodrom, cînd ner­ vura terţiară este paralelă cu cea secundară (nert^aţie ~ ) [axiodromous ; längsläufig ; axiodrome ; párhuzamo­ san futó ; аксиодромный] 1242 AXIS m, axă, linia reală sau imagi­ nară care trece prin centrul şi de-a lungul unui organ (prin frunză, floare) [axis ; Achse ; axe ; tengely ; ось] 1243 AXOGAMIA f (gr. -, γαμός „căsă­ torie"), axogamie, prezenţa organelor de reproducere pe tulpina frunzoasă (cf. Jackson) [axogamy; Axogamie; axogamie; axogámia; аксогамия] 1244 AXOSPERMUS (gr. -, σπέρμα „să­ niuţă"), axosperm, cu placentaţie axilară' (ovul'^) [axospermous ; axo­ sperm ; axosperme ; axospermikus ; осевосемянны й] 1245 AZONALIS, AZONUS, azonal, nezonat, fără zonă concentrică [azonal; gürtellos, ungegürtelt; azonal; öve­ zetlen ; азональный] 1246 AZOTUM η, azot, gaz ce intră în componenţa aerului atmosferic, aflat în plante sub formă de compuşi [azote; Stickstoff; azote, nitrogéné; nitrogén ; азот] 1247 AZOTOBACTERIUM η, azotobacter, bacterie aerobă care fixează azotul atmosferic [azotobacter ; Nitrifikazionsbaklerium ; azotobacter ; nitrifikáló baktérium ; азотобактер] 1248

AZU REUS, azuriu, albastru-azuriu ; de albastrul cerului [azure, sky-blue; azurblau, himmelblau; azuré, bleu de ciel ; azúrkék, égszínkék, világoskék; лазоревый, лазурный] 1249 AZYGOMORPHUS (gr. α „nu", ζυγός „jug", μορφή „formă") —> asymmetricus 1250 AZYGOSPORA f. (gr. -, σπορά „sămînţă") —»· pseudozygospora 1251 AZYGOTA f (gr. - ) , azigot, zigot rezultat fără fecundaţie, prin partenogeneză haploidă, la Phycomycetes (Saccardo) [azygote; Azygote ; azygote; azigóta; азигота]

в 1

2

3

4

5

ВАССА bacă, boabă ; fruct indé­ hiscent, cu pericarpul cărnos sau zemos, cu epiderma subţire, cu una sau mai multe seminţe (Vitis) [berry; Beere, Beerenfrucht ; baie ; bogyó, bogyótermés ; ягода] ВАССА S PU Bl А -^ pseudobacca BACCACEUS, bacacou, de forma sau natura bacei [baccaceous, berry-sha­ ped, bacciform ; beerenartig, beerenförmig; baccacé, bacciforme; bogyó­ szerű, bogyó alakú ; ягодовидный, ягодообразный] —>· uviformis BACCATUS, BACCIFEB, bacifer, care produce sau poartă bace [baccate, berried, berry-bearing; beerentragend; baccifère; bogyós, bogyótermő; ягодо­ носный] BACILLABIS, BACILLIFOBMIS, baciliform, ín formă de bastonaş sau de bacii [bacillar, bacilliform, rodshaped; stäbchenförmig, bazillenförmig; bacilliforme ; bacilus alakú, pál­ cika alakú ; палочковидный] BACTEBIICIDÜS (gr. βακτήριον „basionaş", lat. caedo „a ucide"), bactericid, care distruge bacteriile [bacterici­ dal ; bakterienvernichtond ; bactéricide ; baktériumölő ; бак:ер чцидный]

6

BACTEBIIFOBMIS, bacteriform, de forma bacteriilor [bacierium-shaped ; bakterienförmig; bactériforme; baktérium alakú ; бактериеобразный]

7

BACTEBIOCECIDIA η pl (gr. -, κηκΐς „gală"), bacteriococidii, hipertrofii cauzate de bacterii [bacteriocecidia; Bakteriozezidien ; bactériocécidies ; bakteriocecidiumok; бактериоцецидий]

8

ВAC ΤΕ BIO LOG IА f (gr. -, λόγος „vorbire"), bactériologie, studiul bacteriilor [bacteriology; Bakteriologie; bactériologie ; bakteriológia ; бакте­ риология]

9

BACTEBIOLYSIS f (gr. -, λύσις „descompunere"), bacterioliză .descom­

punerea bacteriilor sub influenţa bacteriolizinei [bacteriolysis ; Bakteriolyse; bactériolyse ; bakteriolízis ; бак­ териолиз] 10 BACTERIOPHAGUS (gr. -, φάγω „а mînca"), bacteriofag, care fagocitează sau lizează bacteriile [bacteriophagous; bakteriophag, bakterienver­ nichtend; bacteriophage; baktérium­ ölő; бактериофаг] И BACTERIOBRHIZA f (gr. -, ^ίζα „rădăcină"), bacterioriză, simbioză între rădăcinile unor Leguminosae şi bacteriile fixatoare de azot (Bhizobium radicicola), cauzînd nodozităţile rădăcinilor acestora [bacteriorrhiza; Bakteriorrhize ; bactériorrhize ; gyökérgümő ; бактериориза] 12

ВАС ТЕ BIOS ТА TIC US (gr. -, στατι­ κός „opritor"), bacteriostatic, care opreşte reproducerea bacteriilor (anti­ biotice) [bacteriostatic ; bakteriostatisch; bactériostatique ; bakteriostátikus ; бактериостатический]

13

BACTEBIOTOXINUM η (gr. -, τοξικόν „otravă"), bacteriotoxină, toxină produsă de bacteriile patogene [bacteriotoxin ; Bakteriotoxin ; bactériotoxine ; bakteriotoxin ; бактериотоксин] 14 ВАСТВО- (gr. βάκτρον „baston") (bactrosporus) —*• baculiformis 15

BACULATUS, BACULIFOBMIS (lat. baculum „baston"), baculiform, în formă de bastonaş (cromozomi, spori, celule) [stick-shaped, rod-like ; stäbchenförmig; baculiforme, à forme d'une baguette; pálcikaszerű; палоч­ ковидный]

16

BADI-, BADIUS, brun închis, brun roşiatic (badipus, badispinus) [dark reddish-brown, chesnut-brown ; dun­ kelbraun, rötlichbraun, kastanien­ braun; brun foncé, bai, brun châtain; sötétbarna, vöröses barna, gesztenye­ barna, pejszínű ; коричневе-каштаноВЫЙ, темно-каштановый, гнедой]

9β

BALANI17

BĂLANI-, BALANO-, -В ALAN US (gr. βάλανος „ghindă"), de ghindă (balanifer, balanocarpus, microbalanus) [acorn- ; eichel- ; de gland ; makk- ; желуде-] 18 BALANOGRAPHIA î (gr. -, γράφω „а scrie"), balanografie, studiul şi descrierea ghindelor şi a stejarului [balanography ; Eichenbeschreibung ; balanographie ; lölgytan, makktermé­ sek tana; баланография] 19 BALANUS f (gr. -), ghindă, fruct uscat, monosperm, indéhiscent (Quercus) [acorn; Eichel; gland; makk, makktermés; желудь] 20 BALAUSTA f, BALAUSTIUM η (gr. βαλαύστιον „floarea de Punica"'), balaustă, rodie ; fruct pomaceu indé­ hiscent, multisperm (Punica granatum) [balaustă ; Granatapfel ; balauste ; gránátalma; балауста, гранат] 21 BALLISTAE f pl, BALLOCHORES Î pl (gr. βάλλω „a arunca", χωρέω „a se răspîndi"), balisle, balocore, plante sau fructe la саге diseminarea are loc printr-un mecanism propriu de expulsare (ЕсЬаШит) [catapultplants; sling-fruits; Ballisten, Ballochoren, Schleuderfrüchte ; ballistes, ballochores ; parittyázó növények, parittyázó termésű növények; баллохорные растения] BALLISTICUS (gr.-), balistic, dise­ minat prin aruncare (fructele de Im­ patiens, Tropaeolum) [ballistic; ballis­ tisch, schleudernd ; ballistique ; paritytyázó ; выбрасывающий] 23 BALLOSPORA f (gr. -, σπορά „sămînţă"), balospor, ascospor aruncat din ască prin mecanism propriu [ballospore ; Ballospore ; ballcspore ; parittyázóspóra ; баллистоспора] 24 BALSAMEUS, BALSAMICUS, BALSAMINEUS (gr. βάλσαμον „bal­ sam") balsamic, odorant [balsamic ; balsamisch, balsamduftend ; balsami­ que ; balzsamos, balzsam-illatú ; баль­ замический]

[balm, balsam; Balsam, Balsamharze, Weichharze; baume; balzsam; баль­ зам] 27 -BAPHUS (gr. βαφή „culoare") (heterobaphus) -* coloratus, tinctus, chromato-, -chromus, -chrous 28 BARBAT US, BARBI-, bărbat, pre­ văzut cu smoc de peri lungi (Melampyrum barbatum) (barbifer, barbinervius) [barbate, bearded; bärtig, bart­ haarig; barbé, barbu; szakállas, szakállszőrös; бородчатый] —*• -pogius, pogono-, pogonophorus, mystaceus 29

BARBELLATUS, BARBELLULATUS, BARBULATUS, barbelat, cu smoc mic de peri sau cu smoc de peri scurţi [barbellale ; kleinbärtig ; barbellé; kisszakállú; мелкобородчатый]

50

BAROCHORIA f (gr. βάρος „greu­ tate", χωρέω „a se răspîndi"), Ьагоc(h)orie, autoc(h)orie pe arealul propriu datorită greutăţii fructelor şi a se­ minţelor (Quercus) [barochory; Barochorie, Selbstverbreitung durch Fruch­ tengewicht ; barochorie ; barochória, önelterjedés a termések súlya által; барохория]

31

BAROMETRICUS (gr. -, μετρέω „a măsura"), barometric, sensibil la condiţiile atmosferice (plante) [baro­ metric; barometrisch; barométrique; barometrikus, időjárást jelző; баро­ метрический]

32

BAROTAXIS f (gr.-, τάξις „ordine"), barotaxie, reacţia locomotorie a or­ ganismului în funcţie de presiune [barotaxis ; Barotaxis ; barotaxie ; baro­ taxis ; баротаксис]

33

BAROTROPISMUS m (gr. -, τροπή „răsucire"), barotropism, mişcări de curbare sub influenţa forţei de gravi­ taţie [barotropism ; Barotropismus ; barotropisme ; barotropizmus ; баротропизм]

3i

BARYMORPHOSIS f (gr. βαρύς „greu", μόρφοκτις „formare"), barimorfoză, influenţa morfogenetică a forţei de gravitaţie asupra organelor (Sachs) [barymorphosis ; Barymorphose ; barymorphose ; barimorfózis ; бариморфоз] - • geomorphosis

35

BASALIS, BASI-, bazai, aflat în partea inferioară a organului (nervuri, stile, placentaţie) (basianthus, basilatusj [basal, basilar; grundständig; basal, basilaire; alsó, alapi, tőálló; основной, базальный, низовой] —• ba­ silar is *

22

25

26

BALSAMIFER, BALSAMIFLUUS (gr. -, lat. fero „a duce", fluo „a curge"), balsamifer, care secretă bal­ samuri (vase conducătoare la Coniferae, Myrtaceae) [balsamiferous, pro­ ducing balsam ; balsamliefernd ; balsamifère, sécrétant de baume ; balzsamot termő ; бальзамоносный] —> toluifer BALSAMUM η (gr. -), balsam, ex­ creţie vegetală cu miros specific (Abies balsamea, Myroxyon halsamum, etc.)

BASTARDOCARPIA

»7 36

37

38

39

40

41

BASIDIALIS (gr. βάσιδιον „pi­ cioruş"), bazidial, care aparţine bazidiei (strat) [basidial; basidial; basidial; bazidiális; базидиальный] BASIDIOCARPUS m (gr. -, καρπός „fruct"), bazidiocarp, organ de fructificaţie care produce bazidiospori (Basidiomycetes) [basidiocarp ; Basidiokarp ; basidiocarpe ; bazidiokárpium; базидиокарп] BASIDIOPHORUM η (gr.-, φορέω „a purta"), bazidiofor, suportul bazidiilor [basidiophore ; Basidiumträger ; basidiophore ; bazidiumtartó ; базидиеносец] BASIDIOSPORA f (gr. -, σπορά „sămînţă"), bazidiospor, spor format pe bazidie [basidiospore ; Basidiospore ; basidiospore ; bazidiospóra ; базидиоспора] —*• ectospora BASIDIUM η (gr. -), bazidie, celulă specială producătoare de spori (Basi­ diomycetes) [basid, basidium ; Basidie ; baside ; bazidium ; базидия] BASIFIÄUS, bazifix, fixat la bază (anteră) [basifixed; am Grunde be­ festigt; basifixe; alapi rögzítésű; прикреплённый основанием]

42

BASIFUGALIS, BASIFUGUS, bazifugal, саге se dezvoltă de la bază spre vîrf (flori, frunze, ramuri) [basifugal ; hinauflaufend ; basifuge ; bázifugális, csúcs felé haladó, alapból kiinduló ; верхобежный] —>• acropetalis, acrodromus

43

BASIGAMIA f (gr. βάσνς „bază", γάμος „căsătorie"), bazigamie, fecundaţie la care tubul polinic pătrunde în sacul embrionar prin regiunea şalazei (Alchemilla) [basigamy; Basigamie; basigamie; bazigámia; базигамия]

44

BASIGYNIUM η (gr. -, γυνή „fe­ meia"), baziginiu, suportul pistilului ridicat deasupra nivelului de inser­ ţie a unor verticile florale (Lychnis) [basigynium ; Stempelträger ; basigyne ; termőalap ; базигиний]

45

BASILARIS

46

BASILATERALIS, bazilateral, aşe­ zat lateral la bază [basilateral ; basisseitenstăndig; basilateral; alapi ol­ dalfekvésű ; основнобоковой]

47

BASILATUS, cu baza lăţită (perii la Urtica dioica) [basilatus, with broad base; breitgründig; à base large ; széles alapú ; широкоосновный]

-^ basalis

48

BASINERVATUS, bazinervat, cu nervuri divergente de la bază [basinerved; grundnervig; basinervié ; alap­ jától If erezett; основножильковатый] 49 BASINYMUM η, BASIONYMUM η (gi*. -, όνομα „nume"), bazionim, nume de bază; primul sinonim al cărui epitet a fost menţinut în com­ binaţia valabilă în prezent al taxonului (Deschampsia flexuosa (L. 1753) Trin. 1836, cu bazionimul Aira fle­ xuosa L. 1753) [basionym, epithetbringing synonym; Basionym, Epi­ theton liefernde Synonym ; basionyme, synonyme porteur de l'épithète ; bazionim ;базоним] 50

BASIPETALIS (gr. -, lat. peto „a se îndrepta spre"), bazipetal, care se dezvoltă sau este orientat de la vîrf spre bază (ordinea de deschidere a Jlorilor din unele inflorescenţe) [basipetal ; basipetal, herablaufend ; basipetal, basipète ; bazipetális, alap felé irányuló; базипетальный] —> acrofugalis

51

BASIPHILUS (gr. -, φιλέω „a iubi"), bazifil 1. Саге preferă solurile bazice. 2. Cu afinitate pentru colo­ ranţii bazici (basiphilous; basiphil; basiphile ; bázifil ; базифильный] BASIS í (gr. -), bază, partea infe­ rioară a organului (a frunzei, a laminei) (basin versus spre bază) [base; Grund, Grundfläche; base; alap, váll, alsó rész ; основа] * BASISCOPICUS (gr. -, σκοπέω „a privi"), baziscopic, privit de la virf spre bază [basiscopic, looking towards the base; grundsichtig; basiscopique; alap felé néző ; базископический] BASISOLUTUS, cu baza liberă, nea­ derentă [basisolutus ; freigrundig, am Grunde frei ; basisoluté ; szabad alapú ; основносвободный] BASITONUS (gr. -, τόνος „vigoare"), baziton, cu dezvoltare mai pronunţată în partea bazală [basitonous; basitonisch ; basitone ; bazitónikus ; базитонический]

52

53

54

55

56

BASONYMUM η (gr. -, ονομα „nu­ me") —> basionymum 57 BASOPHILUS (gr. -, φνλέω „а iubi") —• basiphilus 58 BASTARDOCARPIA î (it. bastardo „corcitură", gr. καρπός „ifruct"), bastardocarpie, formarea fructului la hibrizi [bastardocarpy ; Bastardokarpie; bastardocarpie ; bastardokárpia ; бастардокарпия]

BASTARDOGAMIA 59

BASTARDOGAMIA t (it. -, gr. γάμος „căsătorie") —»· hybridogamia 60 BATHYALIS, BATHYBICUS (gr. βαθύς „adîncime"), batial, aflat în regiunea de mare adîncime a mărilor (200-2000 m) [bathybic; bathial ; bathyal ; batiális ; батиальный] 61 BATOGRAPHIA t, BATOLOGIA î (gr. βάτος „mure", γράφω „a scrie", λόγος „vorbire, studiu"), batografie, batologie, studiul şi descrierea specii­ lor de Rubus [batology, batography; Brombeerbeschreibung ; batologie, batographie; szedertan; батография, батология] 62

63

64 65 66

67 68

69

70

BATRACHOSPERMUS (gr. βάτρα­ χος „broască", σπέρμα „sămînţă"), batracosperm, asemănător cu ouăle de broaşte [batrachospermous ; froschlaichăhnlich ; batrachosperme ; békatojásszerű ; лягушкосемянный] BECHICUS (gr. βηχικός „bun contra tusei"), folosit împotriva tusei fcoughstilling ; hustenstillend ; béchique ; köhögés elleni ; противокашельный] BELLUS îrumos [beautiful; schön; joli; szép; красявый]—*pulcher BELOPHYLLUS (gr. βέλος „săgeată, lance", φυλλον „frunză") ->• sagittifolius, lancifolius BENTHALIS, BENTHICÜS (gr. βένθος „adîncime, fund"), bental, care trăieşte pe fundul lacurilor sau al mărilor [benthal, benthic; benthisch; benthale, benthique; bentális, tófenéki, tengerfenéki ; бентический] BENTHOPHYTA η pl (gr. -, φύτον „plantă") -+ phytobenthos BENTHOS η, BENTHUS η (gr. -) bentos, biocenoza de pe fundul mări­ lor sau a lacurilor [benthos ; Benthos ; benthos; bentosz; бентос] Bl-, BIS-, cu doi (două), de două ori, dublu, cu cîte doi (două) (bipollicaris, biaculeatus, bithecicus, bisannuus) [two-, twice- ; zwei-, zwei­ mal, zweifach-, doppelt-; à deux, deux fois; két-, kétszer-, kettőzötten duplán ; два-, дво-, дву-, двух-, двой­ ной] —*di-, disso-

BIACHAENA f, BIACHAENIUM η (laţ. -, gr. α „nu", χαίνω „а se deschide") —» diachaenium, diachaena 71 BIACUMINATUS, biacuminat, eu două vîrfuri brusc ascuţite [biacuminate ; zweimalzugespitzt, doppeltlangspitzig ; biacuminé ; kétszer kihegyzett; двузаострённый]

98 72

73

74

75

76

77

78

79

80

81

82

BIAIOMETAMORPHOSIS í (gr. βίαιος „forţat", μεταμόρφωσις „trans­ formare"), biaiometamorfoză, trans­ formări anormale sub influenţa unor factori neobişnuiţi (Lotsy) [biaiometamorphosis ; Biaiometamorphose ; biaiométamorphose ; biaiometamorfózis ; биаиометаморфоз] BIAIOMORPHOSIS f (gr. - ) , biaiomorfoză, morfoză normală sub influ­ enţa unor factori obişnuiţi (Lotsy) [biaiomorphosis ; Biaiomorphose ; biaiomorphose ; biaiomorfózis ; биаиоморфоз] BIALATUS, bialat, de două ori aripat [bialate, two-winged; zweiflü­ gelig, doppeltflügelig ; biailé; két­ szerszárnyalt; двукрылый] —»• [dipterus, diplopterus BIANGULATUS, biangulat, bimuchiat [biangulate, two-cornered ; zweieckig, zweikantig, zweiwinkelig; biangulé; kétszegletű, kétsarkú, kétélű; двухугловатый] BIANTHERIFER, BIANTHERUS (lat. -, ανθός „floare", lat. fero „a purta"), bianterifer, care poartă două antere [biantheriferous ; zweistaubbeutelig ; bianthérifère ; kétportokú ; двупыльниковый] BIAPICULATUS, biapiculat, cu două vîrfuri, despicat la vîrf (peri) [biapiculate ; zweispitzig, zweigipfelig; biapiculé, fendu au sommet; kétcsúcsú, villashegyû; двуостроконечный] BIARISTATUS, biaristat, prevăzut cu două ariste [biaristate; zweigrannig, doppeltgrannig; biaristé; két száíkahegyű ; двухостистый] BIARTICULATUS, biarticulat, cu două articulaţii [biarticulate ; zwei­ gliederig; biarticulé; kétszer ízeit; двучленистый] BIASTREPSIS f (gr. βίαιος „for­ ţat", στρέψις „torsiune"), biastrepsis, torsiunea specială, teratologică, a tulpinii, cu modificarea filotaxiei obişnuite (frunzele docusate devenind spiralate) JSchimper, De Vries) [bia­ strepsis; Zwangdrehung; biastrepsis; biasztrepszis ; биастрепсис] BIAURICULATUS, Bl AU RITUS, biauriculat, prevăzut cu două auri­ cule (frunză) [biauriculate ; zweiohrig; biauriculé; kétfülecskés ; двуухий] —» diotus BIAXIALIS, BIAXIFER, biaxial, cu două axe [biaxial; zweiachsig; biaxifère ; kéttengelyű ; двуосевой]

BICORONATUS 83

84

85

86

87

BIBACCA Í, bibacă, bacă dublă (Lonicera) [bibacca ; Doppelbeere, verwachsene Beere; baie double; ikerbogyó, kettős bogyó; двойная ягода] BIBBACTEATUS, bibracteat, pre­ văzut cu doi bractei [bibracteat e ; doppeltdeckblättrig ; bibracteé ; kétmurvás ; двуприцветниковый] BIBBACTEOLATUS, bibracteolat, cu două bracteole [bibracteolate ; mit zwei Deckblăttchen ; bibracteolé; kétmurvácskás ; двуприцветничковый] BICALCABA TUS, bipintenat, cu doi pinteni (floarea la Corydalis solida t. bicalcara) fbicalcarate, two-spur­ red; zweispornig; biéperonné; kétsarkantyús ; двушпорцевый] BICALLOSUS, bicalos, cu două calozrtăţi [bicallose; zweiwulstig, zwei­ schwielig ; bicalleux ; kétsebparás ; двумозолистый]

88

BICALYCULATUS, bicaliculat, cu doi caliculi; cu două calicii [bicalyculate; zweikelchig; bicaliculé; kétkelyhû; двучашечный]

89

BICAMEBATUS, bicamerat, bicompartimentat, cu două loji (anteră) [two-chambered; zweiwölbig; à deux loges ; kétkamrás ; двукамеральный] —»· bilocularis

90

BICAPITATUS, bicapitat (stigma­ tul la ЛпсАм^а italica) [bicapitate, twoheaded; zweiköpfig; bicipité; kétfejű; двуглавый] —* bicephalus

91

BICAPSULABIS, bicapsular, cu două capsule (fruct) [bicapsular ; zweikapselig; bicapsulaire ; kéttokos; двукоробочный]

92

BICABINATUS, bicarenat, cu două carene [bicarinate; zweikielig; bicaréné ; kétcsónakú ; двукилевой]

93

BICABPELLABIS, BICABPELLATUS, bicarpelar 1. Cu două câr­ pele. 2. Provenit din două cârpele [bicarpellary, bicarpellate ; zweifruchlblătlrig; bicarpellaire, bicarpellé; két termőlevelű ; двуплодолкстиковый] —»· digynus

94

BICELLULABIS, bicelular, cu două celule [bicellular, two-celled; zwei­ zeilig; bicellulaire ; kétsejtű; двуклеточный]

95

BICENTBICUS, bicenlric, cu două centre [bicéntrie; bizentral; bicentriqu e ; kétközpontú ; двуцентричный]

96

BICEPHALUS, BICEPS ^ bicapitatus 97 BICEBUS (lat. bi- „două", gr. κέρας „corn") —*• bicornis 98 BICILIATUS, biciliat, cu doi cili (spori) [biciliate, two-fringed; zweiwimperig ; bicilié ; kétcsillangós ; двуреснитчаты й] 99 BICINCTUS, BICINGULATUS, cu două dungi circulare [two-girdled; zweimalumgürtet, zweimalgesăumt ; biceinturé ; kétszer körülövezett ; двоиноокружённый] 100 BICLAVATUS, biclavat, de două ori măciucat [biclavate; zweikeulig; biclavé; kétszer bunkós; двоино-булавовидный] 101 BICOCCUS, cu două bace [bicoccous ; zweibeerig; à deux coques; kétbogyójú ; двуорешковый] 102 BICOLLATEBALIS, bicolaleral, dispus pe ambele laturi (de ex. floem dispus de о parte şi alta a xilemului) [bicollateral ; bikollateral, zweiseitig ; bicollatéral ; bikollaterális, kétoldali ; биколлатеральный] * 103 BICOLOB, BICOLOBUS, bicolor, cu două culori [bicolour, two-coloured; zweifarbig; bicolore; kétszínű; дву­ цветный] —*• dichromatus, dichrous 104 BICOMPOSITUS, de două ori com­ pus [twice-compound; doppeltzusam­ mengesetzt; bicomposé; kétszer öszszetett ; дваждысложный] 105 BICONJUGATUS, biconjugat, de două ori cîte doi [twice-conjugate; zweipaarig, doppeltgepaart, zweimal­ doppelt ; biconjugué ; kétszer páros, kétikres, двупарный] —*• bigém inatus, bijugus 106 BICONTOBTUS, bicontort, de două ori răsucit [twice-contorted ; doppelt­ gedreht ; bicontourné ; kétszer csava­ rodott ; двойнозакручевный] -^ ditropus 107 BICONVEXUS, biconvex, convex pe ambele laturi [biconvex; doppeltge­ wölbt, zweiseitiggewölbt ; biconvexe ; mindkét oldalán domború; двояко­ выпуклый] 108 BICOBNIS, BICOBNUTUS, bicorn, cu două coarne [two-horned ; zweihörnig; bicorne; kétszarvú; двурогий] -^ bicerus 109 BICOBONA TUS, bicoronat, cu coroa­ nă dublă (de peri) [two-crowned; zweimalgekrönt ; bicouronné ; két­ szer koszorús ; двойноувенчанный]

BICORTICATUS 110

m

112

113

114

115

116

117

loa

BICORTICATUS, bicorticat, cu două straturi de scoarţă [twice-barky; zweirindig; à deux écorces; dupla kérgű; двоинокоровой] BICOSTATUS, blcostat, cu două coaste longitudinale [two-ribbed ; zweirippig; bicosté; kétbordás; двуребристый] BICRENATUS, bicrenat, dublu crenat [bicrenate, doubly-crenate ; doppeltgekerbt; bicréné; duplán csipkézett ; двоякозазубренный, удвеннозазубренный] BICRISTATUS, bicrestat, cu două creste [two-crested, twice-combed ; zweikämmig, doppelkämmig; bicristé, à deux crêtes ; dupla taréjú, kéttaréjú ; двугребенчатый] BICUBITALIS, bicubital, lung de doi coţi [bicubital ; zweimalvorderarmlang; bicubitale; kétrőfös; двулоктевой] BICUSPIDATUS, bicuspidat, cu două vîrfuri; despicat la vîrf [bicuspidate, bicuspid; zweispitzig; bicuspidé ; kétszálkahegyű ; двуостроконеч­ ный] BICYCLICUS, biciclic, dispus în două verticile sau cercuri [bicyclic, bicyclical ; zweiwirtelig ; bicyclique ; kétkörös ; бициклический] BIDENS, BIDENTATUS, bidentat, dublu dinţat [bidentate, twice-toothed, doubly-toothed ; zweizähnig, doppeltgezăhnt; bidenté; kétszer foga­ zott, duplán fogazott; двузубчатый]

BIDENTICULATUS, bidenticulat, cu doi dinţişori [bidenticulate ; dop­ peltkleingezähnt ; bidenticulé ; kétfogacskás ; двойномелкозубчатый] 119 BipiGITATUS, bidigitat, cu două foliole sau doi lobi de forma unor degete [twice-digitate ; zweifingerig ; bidigité; kétszer ujjas; дваждыпальчатый]

123

124

125 126

127

128

129 133

131

118

120

BIDUCTULOSUS

~* binervatus

121

BIDUUS, de două zile, care durează sau înfloreşte două zile [biduous; zweitägig; à deux jours; kétnapi; двухдневный]

122

BIENNIS, bisanual, de doi ani; care are o durată de viaţă de doi ani (plantă, care în primul an îşi dezvoltă organele vegetative, iar în anul al doilea organele reproductive) [bien­ nial; zweijährig; biannuel; kétéves, kétnyári ; двулетни] -* dicyclicus

132 133 134 135

BIFACIALIS, bifacial, cu două feţe opuse [bifacial; zweiseitig; bifacial; kétoldalú ; двусторонный] —»• bilaterális, dorsiventralis В IF ACTORI ALI S, bifactorial, dihibridic; în componenţă cu doi factori genetici [bifactorial ; bifaktorial ; bifactoriel; kéttényezős, bif aktoriális ; бифакториальный] BIFARIUS -* biserialis, distichus BIFER, bifer, care înfloreşte şi fruc­ tifică de două ori pe an (plantă) [biferous, double bearing; zweimal­ blühend, zweimalfrüchtend ; bifère ; kétszer virágzó, kétszertermő ; дваж­ ды цветущий] BIFIDUS, BIFISSUS, bifidat, des­ picat în două (anteră, frunză, stil) [bifid, bifidate, twice-cleft; zwei­ spaltig, zweiteilig ; bifide, bifendu ; ha­ sadt, kettéhasadt ; двунадрезный, раз­ двоенный] -+ fissiparus BIFLAGELLATUS, biflagelat, cu doi flageli [biflagellate ; zweigeißelig ; biflagellé, à deux fouets; kétostoros; двужгутиковый] BIFLORUS, biflor, cu două flori [biflorous; zweibliitig; biflore; kétvirágú ; двуцветковый] BIFOLIATUS, BIFOLIUS, bifoliat, cu două frunze [bifoliate, twoleaved; zweiblättrig; bifolié; kétlevelű; двулистный] —• diphyllus BIFOLLICULUS m, bifoliculă, fruct uscat, format din două folicule, cu dehiscenţă longitudinală ventrală (Asclepias, Cynanchum) [double follicle; Doppelbalg ; bifollicule ; ikertüsző, kettős tüszőtermés; двоелистовка] BIFORA Τ US, В IFOR US -^ biperforatus BIFORMIS -* dimorphus BIFRONS-^ bifacialis, bilaterális

BIFURCATIO, BIFURCATURA f, bifurcaţie, dihotomie, divizarea orga­ nului axial în două ramuri [bifurcation, crotch, dichotomy; Gabelung, Gabel­ teilung, Gabelspaltung, Dichotomie, Zweiteilung; bifurcation, fourchure, dichotomie; kettéágazás, villás elá­ gazás, dichotómia; раздвоение, раз­ вилина] 136 BIFURCATUS, BIF URCUŞ, bifur­ cat, dublu furcat ramificat (păr) [bifurcate, twice-forked, two-pronged; zweigabelig, doppeltgabelig, zweizinkig-gegabelt; bifurqué; villás, kétágú.

101

137 138

139

140 141 142.

143

144

BIOCLIMA két villaágú ; двувильчатый, раздво­ енный] ->• dichotomus BIGEMI NATU S, BIGEMINUS-^ biconjugatus BIGEMMATUS, bigemat, cu doi muguri [bigemmate; zweiknospig, dop­ peltknospig; bigémmé, à deux bourgeons ; kétrügyes ; двупочечный] BIGENERICUS, В IGE ΝΕ RI S, bigeneric, provenit din două genuri deose­ bite (hibrid) [bigeneric ; bigenerisch ; bigénérique; bigenerikus; междоро­ довой] BIGLUMATUS, BIGLUMIS, cu două glume [biglumous; zweispelzig; biglumé ; kétpelyvás ; двуплёнчатый] BIJUGATUS, BIJUGUS ^ biconju­ gatus, bigeminatus BILABIATUS, BILABRIATUS, bilabiat, cu două labii sau buze (corola gamopetală la Euphrasia, LamiumJ [bilabiate, two-lipped; zweilippig; bilabié; kétajkú; двугубый] BILATERÁLIS, bilateral, cu două laturi (organe, simetrie) [bilateral; zweiseitig, beiderseitig ; bilatéral ; kétol­ dali, kétoldalú ; двусторонный] BILIGULATUS, BILIGULOSUS, biligulat, cu două ligule (limbul coro­ lei la unele Gramineae) [biligulate; zweizüngelig, zweiblattzüngig ; biligulé, à deux languettes; kétíigulás, kétnyelvecskés ; двуязычковый]

145

BILOBATUS, BILOBUS, bilobat, cu doi lobi [bilobate, bilobed, twolobed ; zweilappig ; bilobé, à deux lobes ; kétkaréjú ; двулопастной]

146

BILOCELLATUS, BILOCULARIS, BILOCU LATUS, bilocular, bicompartimentat ; cu două cavităţi sau loji (anteră) [bilocellate, bilocular, biloculate, two-celled ; zweihöhlig, zweifächerig; bilocellé, biloculaire, à deux loges ; kétüregű, kétrekeszes, kétkamrás; двугнездный]

147

BILOMENTUM η, biloment, fruct uscat format din două cârpele con­ crescute care la maturitate se dezarti­ culează transversal în două părţi uniseminale (Raphanus, Crambe) [double lomentum ; Gliederschote ; gousse lomentacé ; cikkes becő ;членистый стручок]

148

BIMENSTRUALIS, BIMENSUALIS, BIMESTRIS, bimensual, bi­ lunar, саге durează sau înfloreşte două luni [bimensal, bimonthly; zwei­

TOLCGIA

monatig; bimensuel; kéthavi, két hónapig virágzó; двухмесячный] 149 BIM US -^ biennis 150 BIN ALIS, BINARIUS, BINATUS, binat, ímperechiat, dispus cîte doi [binate, paired, binary; doppelt, zweizăhlig, gezweit, binär; biné, binaire, double, par deux; kettős, páros, kettenícént, dupla; двойчатый, двой­ ной, двусложный] 151

BINERVATUS, BINERVOSUS, BINERVUS, binervat, cu două ner­ vuri [two-nerved, binervate; zweiner­ vig ; binervé, à deux nervures ; kéterű ; двужил очный]

152

BINI, cîte doi [twin, two together; zu zweien ; à deux ; kettesével ; двойчатые] -> par

153

BINOMINALIS, binominal, prevă­ zut cu două nume (de ex. nomen­ clatura binominală) [binomial, binary ; binominal, zweinamig; binominal, bi­ naire; binominális, kétnevű, kettős elnevezésű ; биномиальный, бинар­ ный]

154

BINOMINALISMUS m, binominalism, sistemul nomenclaturii binare [binominalism ; Binominalismus ; bincminalisme ; kétnevűség ; биноминализм] *

155

BIOBLASTUM η (gr. βίος „viaţă", βλαστός „germen"), bioblast, sub­ stanţă ipotetică vie, componentă fun­ damentală a citoplasmei (Altmann) [bioblast; Bioblast; bioblaste; bioblászt ; биобласт] —»· sphaeroplasta

156

BIOCHOR m (gr. -, χωρέω „a se răspîndi"), bioc(h)or I. Linia de hotar a aceloraşi condiţii de viaţă (Raunkiaer). 2. Teritoriul de răspîndire naturală a organismelor pe pămînt (Koppen). 3. Cenoza biotopurilor ase­ mănătoare (Soó) [biochore, plant-climate boundary; Biochor, Lebensraum, Lebensbezirk; biochore; biochor, élet­ körzet, életterület, életzóna ; биохор]

157

BIOCHROMUS (gr. -, χρώμα „cu­ loare"), biocrom, cu pigmentaţie bio­ logică [biochromous; biochrom; biochrome ; biochrom ; биохромный]

158

BIOCLIMATOLOGIA f (gr.-, κλίμα „climat", λόγος „vorbire"), bioclimatologie, studiul influenţei fac­ torilor meteorologici asupra organis­ melor vii [bioclimatology ; Bioklimatologie ; bioclimatologie ; bioklimatológia ; биоклиматология]

BIOCOENOWGIA 159

160

161

162

163

164

165

166

167

168

BIOCOENOWGIA I ( gr. -, κοινός „comun", -), biocenologie, studiul bio­ cenozelor [biocoenology ; Biozönologie ; biocenologie; biocönológia; биоцено­ логия] BIOCOENOSIS f (gr. - -), biocenoză, convieţuirea plantelor şi a anima­ lelor dintr-un biotop (Möbius) [biocoenosis ; Biozönose, Lebensgemein­ schaft; biocénose; biocönózis, életkö­ zösség; биоценоз] BIOCYCLUS m (gr. -, κύκλος „сегс"> biociclu 1. Ciclu de viaţă. 2. Unită­ ţile mari ale biosferei cu organismele pe care le cuprind [biocycle, lifecycle; Biozyklus, Lebenszyklus; bio­ cycle; biociklus, életciklus, életfolya­ mat; биоцикл] BIODEBMIS, -WIS f (gr. -, δέρμα „piele"), biodermă, stratul de micro­ flora de pe fundul apelor de munte (în algologie) [biodermis; Biodermis; bioderme ; biodermă ; биодерма]] BIODYNAMICA f (gr. -, δύναμις „putere"), biodinamica, studiul feno­ menelor dinamice vitale ale organis­ melor [biodynamics ; Biodynamik ; bio­ dynamique ; biodinamika ; биодина­ мика] BIOENERGETICA f (gr. - ενεργητι­ κός „activ"), bioenergetica, economia energetică a organismelor [bioenergetics ; Bioenergetik ; bioénergétique ; bioenergetika ; биоэнергетика] BIOENERGIA f (gr. -, ενέργεια „forţă"), bioenergie, forţa vitală a organismelor [bioenergy ; Lebenskraft ; bioénergie ; életerő ; биоэнергия] BIOGENESIS f (gr. -, γένεσις „naş­ tere"), biogenezá, concepţie azi de­ păşită, după care toate vieţuitoarele s-au născut din alte vieţuitoare pre­ existente [biogenesis; Biogenese; bio­ genèse ; biogenezis ; биогенез] BIOGENETICA f, BIOGENIA f (gr. - -), biogenic, biogenetică, studiul apariţiei şi a evoluţiei vieţii (onto­ genie -f filogenie) [biogeny, biogene­ tics; Biogenie, Biogenetik, Entwick­ lungsgeschichte ; biogénie, biogénéti­ que; biogénia, biogenetika; биогения, биогенетика] BIOGEOCOENOSIS f (gr. -, γή „pămînt", κοινός „comun"), biogeocenoză, ansamblul biocenozei şi a bio­ topului formînd un complex condi­ ţionat reciproc (Sucaciov) [biogeocoenose; Biogeozönose; biogéocénose; biogeocönózis ; биогеоценоз] —»· оеcosystema

108 169

BIOGEOGRAPHIA f (gr. - -, γραφή „scriere"), biogeografie, studiul răspîndirii geografice a plantelor şi a animalelor de pe glob [biogeography ; Biogeographie ; biogéographie ; biogeográfia, életföldrajz ; биогеография]

170

BIOLITHUS m (gr. -, λίθος „pia­ tră"), biolit, rocă sedimentară de ori­ gine organică [biolith; Biolith; biolithe; biolit; биолит] 171 BIOLOGIA i (gr. -, λόγος „vorbire"), biologie, studiul naşterii, dezvoltării şi a evoluţiei vieţuitoarelor [biology; Biologie, Lebenskunde, Lebenslehre ; biologie; biológia, élettan, élettudo­ mány; биология] 172 BIOLOGICUS (gr. - ), biologic, refe­ ritor la biologie (formă, spectru, spe­ cie) [biological ; biologisch, lebenskundlich; biologique; biológiai, élettani; биологический] 173 BIOLUMINESCENTIA î (gr. -, lat. lumen „lumină"), bioluminiscenţă, pro­ ducerea de lumină rece (bacterii, ciu­ perci) [bioluminescence ; Biolumines­ zenz; bioluminescence; hidegfény-termelőképesség ; биолюминесценция] -> biophotogenesis 174

175

176

17 7 178

BIOLYSIS í (gr. -, λύσις „descom­ punere"), bioliză, descompunerea ma­ teriei vii sub acţiunea fermenţilor [biolysis; Biolyse; biolyse; biolizis; биолизис] BIOMETRIA f (gr. -, μέτρον „mă­ sură"), biométrie, studiul variabilităţii organismelor prin măsurători şi calcule statistice [biometry ; Biometrie ; biométrie; biometria; биометрия] BIOMORPHOSIS f (gr. -, μόρφωσις „formare"), biomorfoză, acţiunea morfogenetică a organismelor asupra altor organisme [biomorphosis ; Biomorphose; biomorphose; biomorfózis; биоморфоз] В ION, BIONTON η (gr. βίος „viaţă"), biont, organism viu, independent [biont; Biont; bionte; bionta; бионт] BIONOMIA f (gr. -, νόμος „lege")» bionomie, ştiinţa desfăşurării legilor vieţii organismelor [bionomy; Biono­ mie, Lebensweise; bionomie; bionómia; биономия]

179

BIOPHAGUS (gr. -, φαγέω „a mînca"), biofag, care se nutreşte cu organisme vii [biophagous; biophag; biophage; biofag ; биофагный] -+ parasiticus

180

BIOPHILUS (gr. -, φιλέω „a iubi"), biofil, care se dezvoltă pe organisme

108

181 182 183

184

185

186

187

188 189

190

191 192

193

194

BIPOLARITÁS vii [biophilous ; biophil ; biophile ; biofil; биофильный] BIOPHO TOGΕNES IS f « gr. -, φώς, φωτός „lumină", γένεσις „naştere") -+ b iolum in escentia BIOPLASMA η (gr. -, πλάσμα „for­ mare") -^ protoplasma BIOPLASTUM η (gr. - -), bioplast, particulă citoplasmatică vie capabilă de a se reproduce singură [bioplast ; Bioplast; bioplaste; bioplászt; био­ пласт] BIO PSI S î (gr. -, δψις „aspect"), biopsie, examenul histologie al unui fragment luat din ţesutul viu [biopsy; Biopsis; biopsie; biopszis; биопсия] BIOSESTON η (gr. -, σηστός „tre­ cut prin ciur"), bioseston, planctonul şi nectonul viu [bioseston ; Bioseston ; bioseston ; bioszeszton ; биосестон] BIOSIS f (gr. -), bioză, activitate vitală [biosis, life, vital activity; Le­ ben, Lebenstătigkeit ; biose, activité vitale; biózis, élet, életműködés; биозис, жизнь] BIOSOMA η (gr. -, σώμα „corp"), biozom, unitate organică şi funcţio­ nală din citoplasmă (de ex. granula, plastida, condriozom) (Lehmann) [biosome; Biosom; biosome; bioszóma; биосома] BIOSOPHIA f (gr. -, σοφία „ştiinţă") —* biologia BIOS PH AERA f (gr. -, σφαίρα „sferă"), biosferă, totalitatea plante­ lor şi a animalelor de pe glob [bio­ sphere ; Biosphäre ; biosphère ; bioszféra; биосфера] BIOSYNTHESIS î (gr. -, σύνθεσις „compunere"), biosinteză, sinteză bio­ logică [biosynthesis ; Biosynthese ; bio­ synthèse ; bioszintézis ; биосинтез] BIOSYSTEMATICA î (gr. -, σύσ­ τημα „compunere") —* biotaxonomia BIOTAXONOMIA f (gr. -, τάξις „ordine", νόμος „lege"), biotaxonomie, biosistematică ; ştiinţa clasificării plan­ telor şi a animalelor [biotaxonomy ; Biotaxonomie ; biotaxonomie ; biotaxo­ nomia ; биотаксономия] BIOTICUS (gr. -), biotic, vital, re­ feritor la activitatea vitală (factor) [biotic ; biotisch ; biotique ; biótikus ; биотический] BIOTONUS m (gr. -, τόνος „tensiune"), biotonus, raportul de asimilaţie şi dezasimilaţie din organism [biotonus;

Biotonus ; biotonus ; biotonus ; биото­ нус] 195 BIOTOPUS m (gr. - , τόπος „spaţiu"), biotop, teritoriu de viaţă limitat, cu condiţii ecologice relativ similare, po­ pulat de o biocenoză caracteristică (Dahl) [biotope; Biotop, Lebensstătte; biotope; biotop, élettér, élethely; биотоп] 196

BIOTYPUS m (gr. -, τύπος „tip"), biotip, fenotipul aceluiaşi genotip (Johannsen) [biotype; Biotypus; bio­ type; biotipus; биотип]

197

BIOVULATUS, biovulat, cu două ovule (ovarul la Vitis vinifera) [biovulate; zweieiig, doppeleiig; biovulé; kétmagkezdeményes ; двуяйцевой]

198

BIPALMARIS, BIPALMATUS, BIPALMIS, bipalmat, de două ori palmat compus (frunză) [bipalmate; doppelt-handförmig ; bipalmé; kétszer tenyeres; двухпальчатый] 199 BIPARTITIO f, bipartiţie, mod de diviziune celulara directă, rezultînd doi indivizi (Schizomycetes) [bipar­ tition ; Bipartition, Zweiteilung, Zwei­ spaltung ; bipartition ; kettéosztódás ; разделение] 200 BIPARTITUS, bipartit, despicat în două părţi [bipartite; zweiteilig; bi­ parti; kettéosztott, kétosztatú; двураздельный] - • dimerus 201 BIPERFORATUS, biperforat, pre­ văzut cu două găuri sau orificii [biperforated ; zweimaldurchbohrt, zwei­ löcherig; biperforé, biforé; kétlukú; двупродырявленный] —*• biforatus 202

BIPINNATUS, BIPINNATI-, bipenat, de două ori penat compus (bipinnatifidus, bipinnatilobatus, bipinnatisectus) [bipinnate, twice pinnate ; doppeltgefiedert ; bipenne ; kétszer szárnyalt; двоякоперистый]

203

BIPINNATIPARTITUS, bipenatpartit, penat partit cu lobi din nou penat partiţi [bipinnatipartite, bipinnatiparted, twice pinnately parted; zweifiederiggeteilt, doppelfiederteilig ; bipennipartite ; kétszer szárnyasán osztott ; двоякоперистораздельный]

204

BIPOLÁRIS, bipolar, cu doi poli sau cu două extremităţi opuse [bi­ polar; bipolar; bipolaire; kétsarkú, bipoláris ; биполярный, двухполюс­ ный]

205

BIPOLARITÁS f, bipolaritate, însu­ şirea de a avea doi poli opuşi [bipola-

BIRADIATUS

206 207 208

209 210

211 212

213

rity; Bipolarität; bipolarité; kétsarkúság; биполярность] BIRADIATUS, biradiat, cu două radii [biradiate; zweistrahlig; birayé; kétsugarú; двулучевой] BIRAMOSUS, cu două ramuri [twobranched; zweiästig; birameux; két­ ágú; двуветвистый] BIROSTRATUS, Bl ROST RIS, birosIrat, cu două ciocuri [birostrate; zweischnabelig ; birostré, à deux becs ; kétcsőrű; двуклювый] BISANNUUS -* biennis BISBIFIDUS, bifidat de două ori [bisbifidate; zweimalzweispaltig; dou­ blement bifide ; kétszer-kettéhasadt ; двукратнораздвоенный] BISECT US, bisectat, de două ori seetat [bisectate; zweischnittig; biséqué ; kétszer szeldelt ; двурассечённый] BISEPTATUS, biseptat, eu doi pe­ reţi despărţitori (fruct) [biseptate; zweiquerfächerig ; bicloisonné; kétválaszfalú ; двураздельный] BISE RI ALIS, BISERIATUS, biseriat, dispus în două serii sau rînduri [biserial, two-rowed; zweireihig, dop­ pelreihig; bisérié; kétsoros; двурядный] —> bifarius, distichus, diplostichus

214

BISERRATUS, biserat, dublu serat [biserrate, doubly-serrate, twice ser­ rate ; doppeltgesägt ; bidenté en scie ; duplán fűrészes ; двупильчатый] 215 Bl SE TOS US, Bl SE Τ US, bisetos, cu două sete [bisetose, bisetous; zwei­ borstig; bisète; kétsertéjű; двушетйнковый] 216 BISEXUALIS, BISEXUS, bisexual, cu ambele sexe (mascul şi femei) ; cu staminé şi pistil [bisexual ; zweigeschlechtig, doppelgeschlechtig, zwitte­ rig, mannweibig; bisexuel, bisexué; kétnemű, kétivarú, hímnős; бисек­ суальный, двуполый, обоеполый, гермафродитный] -^ digamus, digeneticus, hermaphroditicus, ambigenus 217

BISTORTUS, răsucit de două ori (rădăcina la Polygonum bistorta) [twice twisted ; doppeltgedreht, zweimalge­ krümmt ; biscontourné, doublement tordu ; kétszer csavarodott ; двукратно закрученный]

218

BISULCATUS, BISULCUS, bisulcat, cu două brazde longitudinale (seminţele la Veronica officinalis) [bisulcate, two-groowed ; zweifurchig ;

104 bisillonné, bicannellé; kétbarázdás; двубороздчатый] 219 BISYMMETRICUS, bisimetric, bila­ teral simetric [bisymmetric ; bisym­ metrisch ; bisymétrique ; kétoldaluan részarányos ; бисимметричный] 220 BITERNATUS, biternat, de două ori ternat compus (frunză) [biternate, compound ternate ; doppeltgedreit, doppeltdreiteilig, doppeltdreizáhlig ; biterné, deux fois térné; kétszerhármas ; двоякотройчатый] 221

222

223

224

225

226

227

BITRIFLORUS, bitriflor, de două ori cite trei flori [bitriflorous ; zweimaldreiblütig ; bitriflore; kétszer hár­ masvirágú ; дважды трехцветковый] BIUNCINATUS, biuncinat, de două ori încîrligat[biuncinate, twice-hooked ; doppelthakenförmig, zweihakiggekrümmt; biunciné; kétszer horgas; двукрючковатый] BIUNGUICULARIS, BIUNGUICULATUS, biunguicular, cu două unguicule (petale) [biunguiculate ; zweinagelig, doppeltgenagelt, krallenartig; bionguiculé; kétkörmű; двуноготковый] BIVALENS m, bivalent, organism diploid, cu 2 cromozomi homologi (în meioză) [bivalent ; Bivalent ; biva­ lent; bivalens; бивалент] BIVALVATUS, BIVALVIS, bivalvat, cu două valve [bivalved; zweiklappig; bivalve; kétkopácsú; дву­ створчатый] BIVITTATUS, cu două dungi, cu două striuri [bivittate, two-striped; zweibandstreifig, zweistreifig, zwei­ striemig, zweibänderig ; à deux ban­ delettes; kétcsikos, duplán sávos; двуполосатый]

BIZONALIS, bizonal, cu două zone [bizonal; zweigürtelig; bizonal; kettős övezetű ; двузональный] 228 BLASTEMA η (gr. βλάστη μα „ger­ men"), blastema 1. Primordiul unui organ. 2. Ţesut embrionar, 3. Ramura tînără. 4. Talul lichenilor [blastema, sprout; Blastem, Keimpflanze, Keim­ gewebe, Flechtenthallus ; blastème ; szerv-kezdemény, csíraszövet, hajtás; бластема, росток, слоевище лишай­ ника] 229 BLASTEMATICUS (gr. -) -> thallifor mis 230 BLASTESIS f (gr. βλάστησις „cre­ ştere"), blasteză, formarea sau repro­ ducerea talului (Lichenes) [blastesis,

105

BOSTRYX

thallus-reproduction ; Flechtenlagerbildung; blastèse; blasztézis, zuzmótelepalakulás ; бластезис] 231 -BLASTICUS, -BLASTUS, BLASTO- (gr. βλαστός „lăstar"), ger­ minat, înmugurit, lăstărit, cu primordiu (acroblasticus, gymnoblastus, blastogenicus) [budding, germinating; keimend, sprossend, knospend ; germinant, poussant ; csírázó, sarjadó, rügyező ; прорастающий] 232

BLASTOCARPUS (gr. -, καρπός „fruct"), blastocarpic, cu fruct germi­ nat în interiorul pericarpului [blastocarpous ; blastokarpisch ; blastocarpe ; blasztokárpikus ; плодопрорастающий] 233 BLASTOGENESIS f (gr. -, γένεσις „naştere"), blastogeneză, reproducere pe cale asexuată, nu prin sporogeneză (M. Nab) [blastogenesis, asexual reproduction ; Blastogenese ; blastogenèse ; blasztogenezis, ivartalan szaporodás ; бластогенез] 234 BLASTOGRAPHIA ΐ (gr. βλαστός „mugure", γράφω „а descrie"), blastografie, studiul şi descrierea mugurilor (Petit Thouars) [blastography, study of buds ; Blastographie, Knospenlehre ; blastographie ; blasztográfia, rügytan; бластография] 235

BLASTOMANIA î (gr. -, μανιά „ne­ bunie") -* cladomania

236

BLASTOPHORUS m (gr. -, φορέω „a purta") —* funiculus

237

BLASTOPHYLLUM η (gr. -, φύλλον „frunză"), blastofilă, rudimentul cotiledonului [blastophyll ; Blastophyll, primare Keimblatt ; blastophylle ; szik­ levélkezdemény: зародышевый лис­ ток]

238

BLASTOSPORA f (gr. -, σπορά „sămînţă"), blastospor, spor format pe cale de înmugurire (Saccharomyces) [blastospore ; Blastospore ; blastospore ; blasztospóra ; бластоспора]

239

BLASTUM blastema

240

BLATTARIUS

241

BLEPHAR-, BLEPHARIBLEPHARO-, -BLEPHARUS (gr. βλέφαρον „cil"), ciliat (blepharanthus, blepharicarpus, blepharopus, ablepharus) [frin­ ged ; bewimpert, wimper- ; cilié ; pillas ; рссничатый, ресннчато-] —»• ciliatus

242

BLEPHAROPHORUS (gr. -, φορέω „a purta") —»· ciliatus

η, BLASTUS

243

BLEPHAROPLASTUM η (gr. -, πλαστός „modelat"), blefaroplast, corpuscul colorabil aflat la baza flagelului, care probabil dirijează mişcările aces­ tuia, ex. Flagellatae (Weber) [blepharoplast; Blepharoplast ; blepharoplaste; blefaroplászt ; блефаропласт] -^ mastigosoma 244 POLARIS, roşu închis, de culoarea lutului roşu [dark red, brick-coloured ; dunkelrot, rottonfarbig; bolaire, rouge foncé; sötétvörös; тёмнокрасный] 245 BOLEOANEMOCHORIA î (gr. βολέω „a arunca", άνεμος „vînt", χώρεω „a se răspîndi"), boleoanemocorie, răspindirea seminţelor şi a sporilor prin aruncare Ia exterior şi prin vint [boleoanemochory ; Boleoanemochorie, Windstreuung; boleoanemochorie; boleoanemochória ; болеоанемохория] 246

BOLEOAUTOCHORIA f (gr.-, αυτός „singur", -), boleoautocorie, autodiseminare prin mecanism propriu [boleeautochory ; Boleoautochorie, Schleude­ rung ; boleoautochorie ; parittyázó magszórás ; болеоавтохория] 247 BOLISMUS m (gr. -), bolism, eli­ minarea prin aruncare a trichocistelor [bolismus; Bolismus; bolisme; bolizmus; болизм] 248 BOMBYCIFERUS, BOMBYCINUS (gr. βόμβϋξ „mătase") —*• sericeus 249 BOMBYLIFER (gr. βομβυλιός „bon­ dar"), bombilifer, care poartă bondari [bombyliferous ; hummeltragend ; bombylifère, portant des bourdons; dongókat hordozó ; шмеленосный] 250

BONUS (comp. MELIOR, sup. OPTIMUS), bun [good; gut; bon; jó; хороший]

251

BOREALIS, BOREUS, boreal, nordic [boreal, northern ; nördlich ; boréal, de nord ; borcális, északi ;бореальный, северный] —»• septentrionalis *

252

BOSTRYCHO-, BOSTRYCIFORMIS (gr. βόστρυχος „buclă"), bostriciform, de formă helicoidală (bostrychostigmus) [ringlet-shaped; schraubel-, schraubeiförmig; bostryciforme; kunkor-, kunkor alakú; кудрявый]

253

BOSTRYX m (gr. βόστριξ „buclă"), bostrix, cimă helicoidală; ramificaţia simpodială a tulpinii sau a inflores­ cenţei, ramurile dezvoltîndu-se con­ secutiv în linie helicoidală pe aceeaşi latură (Hypericum) [bostryx, helicoid cyme ; Schraubel ; bostryx ; kunkor ; улитка, извилина]

m (gr.-) -^

-^ obscurus

106

BOTANICA 254

255

256

257

258

259

260

BOTANICA î, BOTANICE (-ES) Í (gr. βοτάνη „iarbă"), botanica, ştiinţa plantelor [botany; Botanik, Pflanzenkunde, Pflanzen lehre, Kräu­ terkunde, Gewăchslehre ; botanique ; botanika, növénytan, fűvészet; бо­ таника] -* phytologia, res herbaria, botanologia, botanosophia* BOTANICUS, botanic, de botanică (colecţie, grădină) [botanic ; botanisch ; botanique; botanikus, fûvészeti; бо­ танический] BOTANICUS m, botanist, specialist în botanica [botanist ; Botaniker, Krăuterkundiger, Pflanzenforscher, Pflan­ zenerkenner ; botaniste ; botanikus, nö­ vénykutató, fűvész; ботаник] BOTANISTA î, botanistă, specia­ listă în botanică [botanist; Botanike­ rin, Botanikin; botaniste; botanikusnő, fűvésznő; ботаник] BOTANOGRAPHIA f (gr.-, γράφω „a scrie"), botanografie, botanica des­ criptivă [botanography, descriptive botany ; Pflanzenbeschreibungslehre ; botanographie; leíró növénytan; опи­ сательная ботаника] BOTANOLITHUS m (gr. -, λίθος „piatră"), botanolit, plantă fosilă [botanolith, fossil plant; Pflanzenver­ steinerung ; botanolithe, plante fossile ; növénykövület ; окаменевшее расте­ ние] —* phytolithus BOTANOLOGIA f, BOTANOSOPHIA f (gr. -, λόγος „vorbire", σοφία „ştiinţă") —» botanica

261 BOTHRENCHYMA „gaură", Εγχυμα taphrenchyma 262

268

269

270

271

272

273

274

BOTRY-, BOTRYCI-, BOTRYO-, -BOTRYUS, BOTRYTICUS (gr. βότρυς „ciorchină"), cu raceme, racemi(botrycephalus, botryciformis, botryoideus, chrysobotryus) [cluster- ; trauben-, -traubig; en grappe; fürtös-, -fürtű; кисте-, грозде-] —>^ гасеBOTRYOPHORUS, BOTRYTICUS (gr. -, φορέω „а purta") —> racemosus

264

BOTRYOCYMA f (gr.-,KCHa„undă"), botriocimă, inflorescenţă compusă, cu ramificaţiile principale cimoase, iar cele secundare racemoase (Chelidonium, Cichorium) [botryocyme ; Dol­ denschraube ; botryocyme ; fürtös bog­ virágzat; кистевидный полузонтик] BOTRY S (-YOS)

267

η (gr. βόθρος „umplutură") -»

263

265

266

t -» racemus

275

276

BOTULIFORMIS, botuliform, de for­ ma cîrnatului [sausage-shaped ; wurstförmig; botuliforme; kolbász alakú; колбасовидный] BRACHEIDAE f pl (gr. βραχύς „scurt") —» brachysclereidae BRACHIALIS, brachial, de lungimea unui braţ (cea 70 cm) [brachial, cubit long; armlang; brachial, à longueur d'un bras ; karhosszú ; аршинный] —*• ulnaris BRACHIATUS, ramificat, rămuros [brachiate; ástig; ramifié, rameux; ágas, elágazó ; раскидистый] —* ramificatus, ramosus BRACHY- (gr. βραχύς „scurt"), scurt (brachyacanthus, brachyanthus, brachycarpus, brachyglossus, brachyurus) [short-; kurz-; court; rövid, kurta; коротко-] —*• breviBRACHYBLASTUS (gr.-, βλαστός „lăstar"), cu lăstari (ramuri) scurţi [short-branched ; kurztriebig ; à pousse courte; törpehajtású, rövid ágú; KQротковетвистый] BRACHYBLASTUM η (gr. - ) , brahiblast, lujer anual scurt, cu creştere limitată (Coniferae) [brachyblast, short branch; Kurztrieb, Jahrestrieb, Stauchspross, Stauchung ; brachyblaste, pousse courte ; törpehajtás, törpeág, rövidhajtás; брахибласт, уко­ роченный побег] —» microblastum BRACHYCAULIS (gr. -, καυλός „tul­ pină"), cu tulpina scurtă [short-stalked, kurzstengelig; à tige courte; rövid szárú ; короткостебельчатый] —>• brevicaulis BRACHYCLADUS (gr. -, κλάδος „ra­ mură"), cu ramuri scurte [brachycladous, short-branched; kurzzweigig, kurzăstig; à rameaux courts; rövid ágú ; коротковетвистый] BRACH YDODROM US, BRACH ΥDROMUS (gr. -, δρόμος „fugă"), brahidodrom, îndreptat spre marginea or­ ganului, apoi curbat şi reticulat îm­ pletit (nervaţia frunzei la Periploca) [brachydodromous, loop-veined ; schlinglâufig ; brachydodrome ; horga­ sán futó ; брахидодромный]

BRACHYODONTUS (gr. -, οδούς, οδόντος „dinte"), scurt dinţat [shorttoothed; kurzzăhnig, kurzgezähnt; à dents courtes; rövid fogú; короткозубчатый] 277 BRACHYPODUS, BRACHYPUS (gr. -, πους, ποδός „picior"), cu su-

BRYOPHILUS

107 portul scurt [short-footed; kurzfüßig, kurzstielig; brachypode; rövid lábú, rövid tönkű; коротконожковый] —>^ brevipes 278 В RÄCH YSCLE RE I DAE î pl (gr. -, σκληρός „dur"), brahisciereide, celule pietroase izodiametrice din ritidom (Juglans), pulpa fructelor (Pyrus) etc. [stone-cells ; Steinzellen ; brachyscléréides; kősejtek; брахисклереидий] —»· bracheidae 279

BRACHYSTYLIA f (gr. -, στΰλος „coloană"), brahistilie, heterostilie cu stile mai scurte decît staminele (Linum. Primula) [brachystyly ; Kurz­ griffligkeit; brachystylie; rövid-bibeszaárúság; короткопестичность] 280 BRACTEA f, bractée (pl. bractei), hipsofilă la subţioara căreia se for­ mează о floare sau o inflorescenţă [bract, floral leaf; Deckblatt, Trag­ blatt; bractée, feuille florale; murva, murvalevél, fedőiével, virágtámasztólevél; брактея, прицветник] BRACTEATUS, BRACTEIFER, bracteat, prevăzut cu bractei (flori) [bracteate ; deckblattragend, deckblăttrig ; bractée ; murvás ; прицветни коносный] 282 BRACTEOLA f, bracteolă, bractée mică aflată la baza pedicelilor, între bractei şi floare [bractlet, bracteole; Deckblăttchen ; bracteole ; murvácska, előlevélke ; прицветничек] 283 BRACTEOMANIA f, bracteomanie, dezvoltarea excesiva şi proliferarea teratologică a bracteilor (adesea la Polygala vulgaris) [bracteomania; Brakteomanie; bracteomanie; brakteománia; брактеомания]

287

В REV I-, В REV IS, scurt (brevialatus, brevicollis, brevipedunculatus, brevistylus) [short; kurz; court; rövid; ко­ роткий, коротко-] - • brachy-, curţi· 288 BREVICAULIS -* brachycaulis 289 BREVIDIURNUS, brevidiurn 1. De zile scurte. 2. Саге pentru dezvol­ tarea şi înflorirea normală necesită zile cu lumină de scurta durată şi cu nopţile mai lungi (plantă) [brevi­ diurn; kurztagig; brevidiurne; rövid nappalos ; короткодневной] 290 291 292 293

281

BRADYAUXESIS í (gr. βραδύς „încet", αΰξησις „creştere"), bradiauxeză, creşterea întîrziată a unui organ faţă de altul [slow-growth ; Wachstumlang­ samkeit; bradyauxèse, croissance retardataire; növekedési lassúság; брадиауксезис] 285 BRADYGENESIS Í (gr. -, γένεσις „naştere"), bradigeneză, evoluţie în­ cetinită (în filogenie) [bradygenesis ; Entwicklungsverspătung ; bradygenèse; bradigenezis, lelassult fejlődés; брадигенез, замедленное развитие] 286 BRADYSPORIA f (gr. -, σπορά „sămînţă"), bradisporie, diseminarea se­ minţelor într-o perioadă mai lungă de timp, pînă toamna tîrziu (Teu· crium, Thymus, Origanum,) [bradyspory ; Bradysporie ; bradysporie ; bradispória; брадиспория]

294

295

296

297

284

298

BREVIPES, BREVIPUS - brachy· podus BREVITAS f, scurtime [shortness; Kürze; brièveté; rövidség ; краткость] BREVITUBUS, cu tubul scurt [shorttubed ; kurzröhrig ; à tube court ; rövid csövű ; короткотрубчатый] BROMATOLOGIA í (gr. βρώμα „nutriţie", λόγος „vorbire"), bromatologie, descrierea mijloacelor şi a metodelor de nutriţie [bromatology ; Nahrungs­ mittellehre ; bromatologie ; táplálko­ zástan; броматология] BRONZINÜS, galben ca bronzul [bronze-coloured ; gelbbronzfarbig ; jaune de bronze; bronzszinsárga ; бронзоцветный] BRUMALIS, de iarnă, care creşte sau înfloreşte iarna (plantă) [wintry; winterlich; hivernal; téli; зимний] —*hiemalis BRUNNACEUS, BRUNNEOLUS, BRUNNESCENS, bruniu [brownish; bräunlich; brunâtre; barnás; буро­ ватый, буреющий] —> subfuscus BRUNNEUS, brun, brun închis sau roşietic [brown, rich-brown; braun, tiefbraun, dunkelbraun, sattbraun ; brun, brun foncé; barna, rőtbarna, sötétbarna; коричневый, темнобурый] BRYOIDEUS (gr. βρύον „muşchi", είδος „asemănare"), brioid, muscoid, asemănător cu muşchii [muscoid, mosslike; moosartig, moosähnlich; muscoïde; mohaszerű; моховидный]

299

BRYOLOGIA f (gr. -, λόγος „vor­ bire"), briologie, studiul briofiţelor (muşchilor) [bryology, science of Mos­ ses ; Bryologie, Mooslehre, Mooskunde ; bryologie; mohatan; бриология]

300

BRYOPHILUS (gr. -, φιλέω „а iubi"), briofil, care trăieşte pe sau între muşchi [moss-loving ; moosliebend ; bryophile, aimant les mousses ; mohát kedvelő; мохолюбивый]

BRYOSPORA 301

302

303

804

305

306

BRYOSPORA f (gr. -, σπορά „sămînţă"), briospor, sporii briofitelor [bryospore ; Moosspore ; bry-ospore ; mo­ haspóra; бриоспора] BUCETUM η, păşune, zăvoi [pasture ; Weide, Auengebüsch; pâturage; le­ gelő, cserjés, berek; пастбище, вы­ гон] BULBACEUS, BULBIFORMÍS, bulbiform, de forma sau de natura bulbului [bulbaceous, balb-shaped ; zwiebeiförmig, zwiebelartig; bulbacé, bulbiforme ; gumószeru, gumó alakú ; луковицевидный, луковицеобразный] BULBIFER, BULBIGER, BULBOSUS, bulbos, care poartă bulbi [bulbiferous, bulb-bearing, bulbose; zwie­ beltragend, zwiebelig; bulbifère, bulbeux; hagymát termő, gumós; луковиценосный, луковичный] BULBILLUS m, BULBOGEMMA f, bulbil, bulb mic rezultat din muguri transformaţi, situaţi în axila frun­ zelor tulpinale (Dentaria bulbifera) sau în inflorescenţă (Allium proliferum), care detaşîndu-se reproduce o plantă nouă [bulbii, bulblet; Knos­ penzwiebel, Brutzwiebel, Brutknospe ; bulbille, bulbe axillaire; sarjhagyma, hagymarügy, hónaljhagyma; лукович­ ка, луковичка-детка, почколуковица] -^ sautellus BULBODIUM η (LECUS BULBI), bulbodiu, discul bulbului [bulbodium; Zwiebelkuchen, Zwiebelscheibe,

108

337

338 339

310

Zwiebelstock ; bulbode ; hagymatányér, hagymatönk; донце луковицы] BULBOTUBER η, bulbotuber, par­ tea subterană îngroşată a tulpinii, acoperită cu frunze membranoase, conţinînd substanţe nutritive (Col­ chicum, Crocus) [bulbotuber ; Zwiebel­ knolle, Knollenzwiebel; bulbotuber; hagymagumó ; клубнелуковица] BULBULUS m, bulbişor, căţel [bulbule ; Brutzwiebel ; bulbulle, caieu ; fiókhagyma ; луковка] BULBUS m, bulb 1. Ceapă. 2. Organ caulinar metamorfozat, ovoidal sau disciform, de obicei subteran, aco­ perit de frunze protectoare, avind la bază discul cu rădăcini fibroase (Al­ lium) [bulb ; Zwiebel ; bulbe ; hagyma ; луковица] BULLATUS, băşicos, veziculos, um­ flat [bullate, blistered, puckered ; bla­ sig, bauschig ; bulié, boursouflé ; hólya­ gos ; пузырчатый]

311

BURSICULA f, bursiculă í. Punguliţă. 2. Gropiţă pe stigmat conţi­ nînd retinaculul maselor polinice (Órchidaceae) [bursicule ; Beutelchen ; bursicule ; burszikula ; сумочка]

312

BURSICULATUS, BURSIFORMIS —*• scrotiformis, crumcnatus, saccatus

313

BYSSACEUS, BYSSINUS, SOIDEUS ->• sericeus

BYS-

с 1

2 3

4

5 6

1

8

9

10

11

CACAINUS, brun închis, brun de ciocolată [dark-brown, chocolatebrown, theobrominous ; dunkelbraun, schokoladebraun; brun foncé, brun de chocolat; sötétbarna, csokoládébarna ; тёмно-бурый, шоколадно-бурый] —• theobrominus CACAO-FUSCUS -^ cacainus CACOGENESIS î (gr. κακός „nepu­ tincios", γένεσις „naştere"), cacogeneză, incapacitate de hibridizare [cacogenesis ; Kakogenese ; cacogenèse ; kakogenezis ; какогенез] CACONYMUM η (gr. -, όνομα „nu­ me"), caconim, nume inutilizabil din motive lingvistice [caconym; Kakonym ; caconyme ; kakonim ; каконим] CACUMINALIS -* apicalis CADUCUS, caduc, căzător; care se dezarticulează (frunză <—, floare ^^) [caducous, falling; abfallend; caduc, tombant; lefeslő, húUatag; опадаю­ щий, осыпающийся] —*• deciduus CAELESTINUS, CAELESTIS, ce­ lestin, de albastrul cerului [heavenly blue ; himmelblau ; bleu de ciel ; égszínkék; небесно-голубой] CAENOGENESIS î (gr. καινός „re­ cent", γένεσις „naştere"), cenogeneză, obţinerea unor caractere recente în urma schimbării condiţiilor de mediu [caenogenesis ; Störungsentwicklung, Fälschungsentwicklung ; caenogenèse ; eenogenézis ; ценогенез] CAEOMA η (gr. καίω „а arde"), ceomă, ecidie fără peridiu, cu sporii dispuşi în lanţ (Uredinales) [caeoma ; Kaeoma ; caeome ; céoma ; цеома] CAERULANS, CAEURULESCENS, albăstrui [bluish ; bläulich ; bleuâtre, bleuissant; kékes, kékellő; голубею­ щий, синеющий] —*• subcaeruleus CAERULEUS, albastru, ceruleu, de albastrul cerului [blue, sky-blue, heavenlyblue; blau, himmelblau; bleu, cérulé, bleu de ciel; kék, égszínkék; синий, голубой]

12

CAESIUS, albastru-cenuşiu, albastruverzui [blue, blue-grey, light grey; blau, blaugrau, blaulichgrau, blaulichgrün, lavendelblau ; bleu, bleu cendré, bleu grisâtre, bleu verdâtre; kék, szürkéskék, zöldeskék; синий, голу­ бовато-серый, сероватьгблубой] 13 CAESPITITIUS, CAESPITOSUS, cespitos. 1. Cu aspect de pajişte. 2. Cu tulpini strînse unele lîngă altele, formînd o masă compactă [caespitose, tuftforming; rasig, rasenförmig, rasenbilc'ead; cespiteux, gazonnant, gazonneux, touffu; gyepes, gyepképző, pázsitos; дернистый, дернообразный] 14 CAL-, CALO-, CALLI-, GALLO- (gr. καλός „frumos", κάλλος „frumuseţe"), frumos (calacanthus, calomelanus, callicarpus, caUophyllus)[heaiUÜful-, beau­ tifully- ; schön- ; à beau, à belle ; szép- ; красиво-] 15 CALAMUS m, calamus, tip de tul­ pină neramificată, asemănătoare pa­ iului, uneori tubuloasă (Cypefus, Juncus) [calamus; Halm, Binsen­ halm, Rohrhalm; calame, chalumeau; palkaszár; тростник] 16

17 18

19

20

CALATHIDIPHORUM η (gr. κά­ λαθος „ccşuleţ", φορέω „a purta"), calatidofor, pedunculul calatidiului (Asteraceae) [calathidiphorum ; Körbbchenträger ; calathidiphore ; kalatidium-tartó ; калатидиофор] CALATHIDIUM η (gr.-) -^ anthodium CALCAR η, pinten, prelungire în formă de sac sau cornet a bazei cali­ ciului sau corolei, uneori conţinînd nectar (Aconitum, Tropaeolum) [spur ; Sporn ; éperon ; sarkantyú ; шпорец] CALCARATUS, CALCARIFER, pintenat, prevăzut cu pinten (caliciu) [calcarate, spurred; spornig, gespornt ; éperonné ; sarkantyús ; со шпорцами] CALCAREUS, calcaros, care creşte pe soluri calcaroase [chalky, limy,

CALCARIFORMIS calcareous; kalkig, kalkhaltig, kalk­ reich; calcareux; meszes; извест­ няковый, известковый] 21 CALCARIFORMIS, calcariform, de forma unui pinten [spur-shaped ; spornf örmig ; calcariforme ; sarkantyú alakú ; шпорцевидный] 22 CALCEIFORMIS, CALCEOLARIS, CALCEOLARIUS, calceiform, de for­ ma unui pantof mic (labelul la Cypripedium calceolus) [calceiform, shoeshaped ; pantoffelförmig, schuhförmig ; calcéiforme; papucs alakú; башманКОВИДНЫЙ] —*• sandaliformis

23

CALCICOLUS (-COLA í), calcicol, calcifil, саге creşte pe soluri calcaroase (plantă ~ ^ [calcicolous ; kalkliebend; calcicole; mészlakó, mészkedvelő; обитающий на известняках] —» calciphilus

24

CALCIFUGÜS, calcifug, саге evită solurile calcaroase (Lupinus, Rumex, Vaccinium) [caJcifugal, shunning chalk, chalk-hating ; kalkmeidend, kalkflie­ hend; calcifuge; mészkerülő; кальцефобный] —• silicicolus, calciphobus

25

CALCIPHILUS (lat. calx „calcar", gr. φιλέω „a iubi"), calcifil, саге pre­ feră solurile calcaroase (Aster amellus, Leontopodium alpinum) [calciphilous, chalk-loving; kalziphil, kalkliebend, kalkstet, kalkbestăndig ; calciphile ; mészkedvelő ; кальцефильный] —*• calcicolus

26

CALCIPHOBUS (lat.-, gr. φόβος „fugă") —»• calcifugus 27 CALCULUS m, calcul, ţesut de ce­ lule sclerenchimatice dure („pietroa­ se") (Pyrus) [calculary; Steinzelle; calcul ; kősejt ; камень] —»· sclereidae CALDARIUM, CALIDARIUM n, seră caldă [warm-greenhouse, hothou­ se; Warmhaus; chaudière, serre chaude ; melegház ; теплица, оранжерея] 29 CALENDARIUM (η) FLORAE, ca­ lendar floral, grupare a unor plante după perioada lor de înflorire [flowercalendar ; Blütenkalender ; calendrier de flore; virágnaptár; цветочный календарь]

110 Kallusbildung, Wulst, Wundgewebe; cal, callosité, bourrelet cicatriciel ; sebpara, sebszövet, heg, hegszövet όνοszövet; каллус, наплыв, мозоль] -* tyloma 32

CALLUSHETEROPLASIA Л (lat. callus „piele întărită", gr. έτερος „altul", πλάσσω „a modela"), calusheteroplazie, calozitate cu ţesut deo­ sebit de cel din care a rezultat (Küs­ ter) [callusheteroplasy ; Kallusheteroplasie ; callushétéroplasie ; kalluszheteroplázia ; каллусгетероплазия]

33

CALLUSHOMOEOPLASIA î (lat.-, gr. όμοιος „asemănător", -), calushomoioplazie, calozitate cu ţesut ase­ mănător cu cel din care s-a format (Küster) [callushomoeoplasy; Kallushomoeoplasie ; callushomoeoplasie ; kalluszhomoeoplázia ; каллусгомоеоплазия]

34

CALLÜSHYPERTROPHIA i (lat. -, gr. όπερ „deasupra", τροφή „nutriţie"), calushipertrofie, calozitate cu concreşteri celulare (Küster) [callushypertrophy; Kallushypertrophie ; callushypertrophie ; kalluszhipertrofia ; каллусгипертрофия] СALLUSMETAPLASIA f (lat. -, gr. μετά „Ungă", -), calusmetaplazie, calo­ zitate cu modificări metaplasmatice în apropierea locului de rănire (Küster) [callusmetaplasy ; Kallusmetaplasie ; callusmétaplasie ; kalluszmetaplázia ; каллусмет аплазия ] * СALO PODI и M η (gr. καλός „fru­ mos", ποδς, ποδός „picior") -* spatha CALORITROPISMUS m (lat. calor „căldură", gr. τροπή „răsucire"), caloritropism, mişcări de curbare sub influenţa căldurii [caloritropism ; Kaloritropismus ; caloritropisme ; kaloritropizmus; калоритропизм] —* ther' motropismus CALVESCENS (calvesco) -* glabres-

35

36 37

28

30

CALLOSUS, calos, prevăzut cu calozităţi (frunză, ţesut) [callose; schwie­ lig, wulstig; calleux; sebparás, hegedéses, sümölcsös ; мозолистый] —*• tyl-, tylo-

31

CALLUM n, CALLUS m, calus, calozitate; ţesut de cicatrizare pe orga­ nele vătămate [callosity; Schwiele,

38 39

CALVUS

glaber

40

CALYC- ,CALYCI-, CALYCO-, -CA­ LYX, -CALYCUS (gr. κάλυξ „cupă"), cu caliciu (calycanthus, calyciflorus, calycopterus, adenocalyx, amhlycalycus) [cup-, calyci-, calyco-; kelch-, -kelchig; à calice; csésze-, csészés; -csészéjű; чашечко-]

41

CALYCANTHEMIA i (gr. -, ανθεμον „floare"), calicantemie, anomalie a ca­ liciului constînd din transformarea se-

Ill

CANALICULATUS

palelor Γη petale (Mimulus, Primula) [calycanthemy; Kalykanthemie ; calycanthémie; kalikantémia ; каликантемия] 42 СЛХУСЛ ГC7^ (gr.-), prevăzut cu саliciu [calycate; bekelcht; calice; csé' szés, kelyhes ; снабженный чашечкой·! 43 CALYCULATUS (gr.-), caliculat prevăzut cu calicul [calyculate; aussenkelchig, nebenkelchig, kleinkelchig ; caliculé ; álcsészés ; с подчашием] 44 CALYCULUS m (gr.-), calicul. 1. Caliciu extern, format din bractei (Malva). 2. Caliciu secundar [calycle, externai calyx ; Kelchlein, Außenkelch, Nebenkelch, Hüllkelchlein ; calicule, calice externe; álcsésze, külső csésze; подчашие, наружная чашечка] —>• еpicalyx, pseudocalyx 44а CALYMMA η (gr. κάλυμμα „cuver­ tură") —»• matrix 45 CALYPHYOMIA f (gr.-, φύω „a creşte"), califiomie, concreştere anor­ mală a sepalelor cu dosul petalelor [calyphyomy; Kalyphyomie; calyphiomie; kalifiómia; калифиомия] 46 CALYPTRA f (gr. καλύπτρα „capac"), căliptră, coif, scufie 1. Ţesut de pro­ tecţie de pe conul de creştere din virful rădăcinii. 2. Parte care aco­ peră capsula muşchilor frunzoşi [calyptra, calypter, moos-cap; Haube, Wurzelhaube, Mooshaube, Wurzelmützchen; calyptre, coiffe, capuchon; gyökérsüveg, gyökérföveg, mohasüveg, mohasapka ; калиптра, колпачок, чехлик] —» mitra (2) ΐίΊ

CALYPTRATUS (gr.-), caliptrat, prevăzut cu căliptră sau coif (rădă­ cină, capsulă) [calyptrate; behaupt; calyptre, coiffé ; süveges ; с калиптрой] 48 CALYPIRIFORMIS (gr. -, lat. for­ ma „formă"), caliptriform, de forma caliptrei [calyptriform, hood-shaped; haubenförmig, haubenartig; calyptriforme ; süvegszerű, süveg alakú ; чехликовидный, колпачковидный] 49

CALYPTROGENUM η (gr. -, γεννάω „а se naşte"), caliptrogen, ţesut meristematic care dă naştere caliptrei [calyptrogenum ; Kalyptrogen; calyptrogenum ; kaliptrogénum, gyökérsü­ vegképző réteg; калнптроген]

50

CALYX m (gr. κάλυξ „cupă"), caliciu, totalitate a sepalelor unei flori; ciclul extern al periantului, de obicei verde [calyx; Kelch, Blütenkelch; calice; csésze, (kehely) ; чашечка]

51

CAMBIALIS, cambial, саге aparţine sau derivă din cambiu (inel cí, strat a) [cambial; kambial; cambial; kambiális ; камбиальный]· 52 CAMBIUM η, cambiu, ţesut format din celule meristematice, constituind zona generatoare libero-lemnoasă din rădăcină şi tulpină [cambium; Kam­ bium, Bildungsgewebe, Teilungsge­ webe, Keimschicht; cambium; kam­ bium, képzőszövet; камбий] 53 CAMELINUS, camelin, de culoarea brun roşcată а cămilei [camel-colou­ red, tawny ; kamelfarbig, rötlichbraun ; fauve chamois; teveszín, tevebarna; рыжевато-бурый] —»· cervinus, hinnuleus 54 CAMPANACEUS, CAMPANIFORMIS, CAMPANULATUS, campanulat, campanuliform, ín formă de clopoţel [campanulate, bell-shaped ; glockig, glockenförmig ; campanule, campanulacé; harang alakú, harang­ szerű ; колокольчатый, колокольчатовидный] —»• codo-, codon·, codonodes 55

CAMPESTER (-TRIS, -TRE), CAMPESTRIS (-TRIS, -TRE), campestru, care creşte pe cîmp [cam­ pestral; ackerbewohnend, feldbewoh­ nend; champêtre; mezei, mezőn élő; равнинный, полевой] 56 CAMPTO-, -CAMPTUS, CAMPU­ LI-, CAMPYL-, CAMPYLO- (gr. καμπτος, καμττύλος „curbat"), curbat (camptocarpus, campulitropis, campylacanthus, campyloneurus, anacamptus) [bent-, curvy- ; krumm-, bogen- ; cour­ bé ; görbült-, görbén-, görbe- ; согнуто-, дуговидно-, -согнутый] -*• curvatus, cyph-, 57

CAMPTODROMUS (gr. -, δρόμος „fugă"), camptodrom, curbat sau ar­ cuit la capăt (nervaţia la Rhamnus) [camptodromous ; bogenlăufig, krummlâufig ; camptodrome ; ívesen futó, gör­ bén futó; камптодромный]

58

CAMPYLOTROPUS (gr. -, τροπή „răsucire"), campilotrop, curbat (ovu­ lul reniform curbat, micropilul ajungînd lingă hil, la unele Cruciferae, Leguminosae) [campylotropous, curved ; krummwendig, krummlâufig; campylotrope, courbé ; görbült, visszafordult ; кампилотропный, изогнутый] —> scoliotropicus

59

CANALICULATUS, canaliculat, pro­ fund scobit longitudinal în formă de canal sau de jghiab (peţiolul la Tus­ silage, frunza la Plantago, stilul la Helleborus ) [canaliculate, channelled,

CANCELLA

grooved ; rinnig, gerinnt, rinnenförmig; canaliculé, cannelé, creusé en canal, coulissé; árkolt, csatornás, rovátkolt, barázdás; канальчатый, же­ лобчатый] 60 CANCELLATUS, CANCELLOSUS, cancelat, dispus în formă de gratii sau de reţea (tulpina la Rubus cancellatus, suportul la Lycoperdon cancellatum, seminţele la Glaucium) [can­ cellated, latticed; gitterig, gegittert, gitterförmig ; cancellé, grillagé, treillissé; rácsos, rostélyos; сетчатый, решетчатый] —>• clatratus 61

CANDELABRIFORMIS, candelabriform, de forma unui candelabru (inflorescenţa la Agave) [candelabriform ; armleuchterförmig ; candelabriforme ; gyertyatartószerű ; канделяброобразный] 62 СAN DI СAN S, CAN DEN S, alburiu, albicios, de un alb lucios [candicant, whitish, shining white ; weißlich, weiß­ werdend, glänzendweiß ; candicant, blanchâtre, blanc luisant; fehéres, fénylő fehér; беловатый, белеющий] 63 CANDIDUS, candid, curat alb lu­ citor [pure white ; reinweiß ; blanc pur; tisztafehér; белоснежный] 64 CANESCENS (canesco), canescent, alb-cenuşiu (perii frunzelor de Potentilla canescens) [rather hoary, greyishwhite; weißgrauwerdend, weißlich­ grau ; blanc cendré, blanc grisâtre ; szürkülő, szürkésfehér; седеющий, седоватый] 65

112

TUS

CANINUS, canin 1. Comun. 2. Ne­ folositor [canine, common ; hundsge­ mein, allgemein; canin, vulgaire; kö­ zönséges, kutyának való; собачий, общий]

66

CANUS, CANO-, cenuşiu, cenuşiualb (canoater, canobrunneus) [hoary, greyish-white ; grau, grauweiß, blaß­ grau, greisgrau, aschgrau; gris, blanc grisâtre; szürke, fehérszürke; седой]

67

CAPILLACEUS, CAPILLARIS, CAPILLAMENTOSUS, CAPILLIFORMIS, capilaceu, capilar, fin şi subţire ca firul de păr (tulpina ía Briza, stigmatele la Zea) [capillary, hair-like; haarfein, haarartig, haarförmig, haarfaserig; capillacé, capil­ laire ; hajszálfinom, hajszálvékony, hajszálcsöves, szálas ; волосовидный, волосатый]

delor în virtutea căruia lichidele se urcă în vasele sau în tuburile capi­ lare [capillarity; Kapillarität, Haarrörchenwirkung ; capillarité ; hajszál­ csövesség ; капиллярность] 69

CAPILLITIUM η, capiliţiu, masă de peri filamentoşi, higroscopici, din sporangele unor Myxomycètes şi Gasteromycetes, care evacuează sporii [capillitium, hair-net; Haarnetz, Haar­ geflecht ; capillitium ; szörzetréteg ; капиллиций, волосяница] 70 CAPILLUS m 1. Fir de păr, lung şi fin. 2. Unitate de măsură de gro­ simea unui păr (0,18—0,25 mm) [hair, hair's width; Haar, Haarbreite, Haar­ dicke; poil, épaisseur d'un poil; haj, hajszálvastagság; волос, мера волоса] 71

CAPITATUS, CAPITIFORMIS, CAPITULATUS, capitat. 1. Pre­ văzut cu о parte globulos-dilatată. 2. Adunat în capitul floral (păr ~ , stigmat ~, inflorescenţă 2; ) [capitate, headed, head-like; kopfig, beköpft, kopfförmig, blütenköpfchenförrtiig ; că­ piţe, capitulé, capituliforme ; fejes, gombos, fej ecskés ; головчатый, головкообразный] *

72

CAPITULUM η, capitul, tip de in­ florescenţă monopodialá racemoasă, globuloasă, cu flori agregate scurt pedicelate sau sesile (Dipsacus, Tri­ folium) [flower-head; Köpfchen, Blü­ tenköpfchen ; capitule ; fejecs, fejecs­ kevirágzat, gombvirágzat ; головка] CAPNOIDEUS (gr. καπνώδης „fumuriu") —> fumagineus CAPPARINUS, bruniu-verde [hrownish-green ; bräunlichgrün; brunâtre vert; barnászöld; коричневато-зелё­ ный] CAPREOLATUS, capreolat, prevăzut cu cîrcei [capreolate, tendrilled ; ran­ kig, gabelrankig; capreolé, vrillé; kacsos ; вильчатоусиковый] —> cirratus, cirrosus CAPREOLUS m -^ cirrus

73 74

75

76

68

CAPILLARITAS f, capilaritate, fe­ nomen de tensiune la suprafaţa lichi­

77

CAPRIFICATIO f, caprificaţie, pro­ cedeu horticol de polenizare şi de întîrziere a maturaţiei fructelor de Ficus domestica [caprification ; Kaprifikation ; caprification ; kaprifikáció ; капрификация]

78

CAPSULA f, capsulă 1. Tip de fruct uscat, dehiscent, format din mai multe cârpele concrescute, cu una sau mai multe loji conţinînd numeroase seminţe (Campanula, Hyoscyamus).

CARNIVORUS

113

79

80

81

82

2. Capsula Sau urna sporiferă (Bryophyta) [capsule, sporogonium; Kapsel, Kapselfrucht, Mooskapsel, Moosbüch­ se; capsule, sporogone; tok, tokter­ més, mohatok; капсула, коробочка, урночка] CA PS и LA TUS, CA PS U LIFER, capsulifer, prevăzut cu sau închis în capsulă [capsulated, encapsuled, capsuliferous; kapselig, kapseltragend, kapselführend ; capsulé, capsulifère ; tokos, tokterméses ; коробчатый, коробочконосны й ] CAPUT (-ITIS) η, cap, parte ter­ minală umflată sau rotundă a unui organ [head ; Kopf ; tête ; fej ; глава, голова] CARBONACEUS, CARBONARIUS, CARBON ATU S, cărbunos, carbonaceu. 1. Asemănător cu cărbunele. 2. De culoarea neagră a cărbunelui [carbo­ naceous ; kohlschwarz ; carbonacé ; szénszerű, szénfekete ; углистый, уголь­ ный] CARCERULUS m, carcerulă, fruct schizocarpic care la maturitate se desface în mericarpii (Boraginaceae, Labiatae) [carcerule ; Spaltkapsel, Schließkapsel, Schließfrucht, Teilnuß ; carcerule ; makkocska, makkocskákra oszló termés; карцерула] —»^ dieresilis, polexostylus, synchorium, schizocarpium

CARCINOMA η (gr. καρκίνωμα „ulcer"), carcinom, cancerul arbori­ lor [carcinoma, canker; Karzinom, Baumkrebs; carcinome, chancre; karcinóma, farák ; карцинома] 84 CARCINOMATOSUS (gr. -), cica­ trices, cu tumori [tumour-shaped, swelling-shaped ; geschwulstartig, beu­ lenartig ; carcinomateux, cicatrisé ; daganatszerű, hegszerű ; опухолевид­ ный] 85 CARDINALIS, cardinal 1. Princi­ pal. 2. Stacojiu, scarlat-roşu [cardinal, principal, cardinal-red; hauptsächlich, kardinalrot, scharlachrot ; cardinal, principal, rouge écarlate ; kardinális, fö, skárlátvörös ; кардинальный, глав­ ный, темно-кровянокрасный] 86 CARDIO- (gr. καρδία „inimă"), согdiform, de forma inimii (cardiocarpus, cardiopetalus, cardiophyllus, cardiotonicus) [cardio-, heart-; herz-; en coeur; szíves-, szív alakú; сердце-]

[wanting, lacking; fehlend; manquant, privé, dépourvu ; hiányzó ; лишённый] —• absens 88 CARICOGRAPHIA f (lat. сагех „rogoz", gr. γράφω „а scrie"), caricografie, studiul şi descrierea speciilor de Carex [caricography ; Karikographie ; caricographie ; karikográfia ; карикография] 89 CARIES í 1. Carie. 2. Descompunere. 3. Putreziciune [decay, putridity,, rottenness; Fäulnis, Zersetzung,Mürbwerden, Morschwerden ; carie, décomposition, pourriture; korhadás, rothadás, felbomlás ; гниение] 90 CARINA f, carenă, luntrită 1. Pro­ eminenţă sau creastă longitudinală sau transversală în formă de muchiede pe un organ (frunză, peţiol, tul­ pină). 2. Loc de concreştere a margi­ nilor celor două petale inferioare, asemănătoare cu carena unei luntre(corola la Papilionaceae) [carena, keel,, ridge; Schiffchen, Karinalhöhle, Kiel, Rückenschärfe ; carène, nacelle ; csónak, gerinc ; киль, лодочка] —·· seaphiuni 91

CARI ΝATU S, CARI ΝIF ER, сагеnat 1. Prevăzut cu о proeminenţă longitudinală. 2 Dispus în jghiab (frunza la Carex) [carinate, keeled ; kielig, gekielt, gefalzt, kahnförmig,. schiffchenförmig ; caréné, en gout­ tière; csónakos vájatú, csónakszerű; килеватый, ладьевидный]

92

CARIOSUS, carios, găunos 1. Rosde viermi. 2. Cu cavităţi longitudinale neregulate [cariose, carious, wormeaten ; morsch, wurmfrässig, knochenfrässig; carié, vermoulu; csatornásán kirágott ; трухлявый, разрушающийся],

93

CARMESINUS, CARMINATUS, CARMINEUS, roşu-carmin, roşu în­ chis [carmine, crimson, deep redcoloured; karmesinrot, karminfarbig; cramoisi, rouge carmin; kárminpiros, élénkpiros ; кармино-красн&й] —> chermesinus

94

CARNEUS, CARNICOLOR, CARNEO-, carneu, de culoarea roşie а cărnii (carneostamineus ) [carneous, flesh-coloured ; fleischfarbig, fleisch­ rot; carné, couleur de chair; húspiros, hússzínű ; мясо-красный, телеснога 1№ета]

95

CARNIVORUS -«• insectivorus, zoophagus, zootrophicus, sarcophagus, creaphagus

83

87

СА RE Ν S (сагео), absent, cu carenţă, care lipseşte (stamina duo sterilia carentia lipsind două staminé sterile)

CARNOSUS 96

97

98

99

100 101

102

1C8

CARNOSUS, cărnos, pulpos; cu ţesut cărnos şi suculent (fruct ~ , frunză ~ , rădăcină r-^, tulpină r^) [carnose, carnous, fleshy, pulpy ; fleischig; charnu, pulpeux; húsos, pozsgás; мясистый] —»· sarc-, sarcoCARO f, carne, pulpă; ţesutul cărnos subepidermal (la fructe, la ciupercile cu pălărie) [flesh, pulp; Fleisch, Fruchtfleisch, Fruchtbrei; chair, pul­ pe ; gyümölcshús, gyümölcskása ; мякоть] CAROTINUM η (gr. καρωτον „morcov"), carotina, pigmentul galben sau portocaliu-roşcat din celulele unor plante (Daucus carota) [carotin ; Karotin ; carotène ; karotin ; каротин] CARP-, CÂRPO-, -CARPICUS, -CARPUS (gr. καρπός „fruct"), cu (pe, în) fructe (carpicus, carpophagus, geocarpicus, glomerocarpus, acanthocarpus) [fruit-, -fruited ; frucht-, -früch­ tig; à fruits; termés-, -gyümölcsű; плодно-, -плодный] CARPADELIUM η (gr.-, άδηλος „invizibil") -* cremocarpium CARPELLODIUM η (gr.-, είδος „asemănare"), carpelodiu, transfor­ mare a petalelor în cârpele (Worsdell) [carpellody; Karpellodie; carpellodie; karpellódium ; карпеллодия] -* pistillodium CARPELLOMANIA î (gr.-, μανία „nebunie"), carpelomanie, proliferare teratologică a carpelelor [carpellomany; Karpellomanie ; carpellomanie ; karpellománia ; карпелломания] CARPELLUM η (gr. -), carpelă, frunză diferenţiata fertilă din verticilul floral intern, purtînd ovulele [carpel; Karpell, Fruchtblatt; car­ pelle; termőlevél, ivarlevél; плодо­ листик, плодик] —»^ carpophyllum

CARPIDIUM η (gr. -) -+ carpellum CARPOCEPHALUM η (gr. -, κεφαλή „cap"^, carpocefal, receptaculul sporogonului purtînd organele de reproducere (Marchantiales) [carpócephalum ; Fruchtknöpfchen ; carpocéphale; karpocef alum ; плодоголовка] 106 CARPOCLONIUM η (gr. -, κλών „rămurea"), carpocloniu, ramură pur­ tătoare de fructificaţii (Algae) [carpoclonium ; Fruchtast (der Algen) ; сагpoclonium; karpoklónium ; карпоклониум] —* stichidium

m [carpode; Karpode; carpode; karpó­ dium, csökevényes termőlevél; карподия] 108 CARPOGAMIA Î (gr. -, γάμος „căsătorie"), carpogamie, reproducere sexuată rezultînd carpospori [Rhodophyta) [carpogamy ; Karpogamie ; car­ pogamie ; karpogámia ; кариогамия] 109

110

CARPOGONIUM η (gr. -, γονή „urmaş"), carpogon, gametangiul femei la alge (Rhodophiceae) [carpogone; Karpogon; carpogone; karpogónium; карпогоний] 111 CARPOLITHUS m (gr. -, λίθος „piatră"), carpolit, fruct fosilizat [carpolith ; Karpolith, versteinerte Frucht ; carpolithej terméskövület; окамене­ вший плод] —»• lithocarpus 112

CARPOLOGIA t (gr. -, λόγος „vor­ bire"), carpologie, studiul fructelor [carpology ; Fruchtkunde, Frucht­ lehre ; carpologie ; terméstan, gyümölcstan ; карпология]

113

CARPOLYSIS í (gr.-, λύσις „des­ compunere"), carpoliză, disociere a carpelelor sudate [carpolysis; Karpolyse; carpolyse; karpolizis; карполиз]

114

CARPOMANIA f (gr. -, μανία „nebunie"), carpomanie, producere abundentă a cistoliţilor în unele fructe, în tératologie (Pomaceae) [carpomany; Fruchtversteinerung; carpo­ manie; karpománia, gyümölcskövesedés; карпомания]

115

CARPONOMIUM η (gr. -, νομός „păşunat"), carponomiu, cavităţi roase de larve în părţile parenchimatice ale fructelor [carponome ; Fruchtmine ; carponome; karponómium; карпономиум]

116

CARPOPHORUM η (gr. -, φορέω „а purta"), carpofor 1. Bază lărgită a gineceului (Nelumbo). 2. Suport bifidat al mericarpiilor (Umbelliferae). 3. Pedicelul sporocarpului [car­ pophore ; Karpophor, Fruchtträger, Fruchthalter, Karpellträger ; carpo­ phore ; karpofórum, terméstartó ; карпофор, столбочек, плодонос]

117

CARPOPHYLLUM η (gr. -, φύλλον „frunză") —*• carpellum

104 105

107

CARPODIUM η (gr. -), carpodiu, carpelă sterilă, abortivă (Typha)

CARPOGENESIS t (gr. -, γένεσις „origine"), carpogeneză, formarea fruc­ tului [carpogenesis ; Fruchtbildung; carpogenèse; termésképződés; карпогенез]

CARYOKINESIS

115 118

119

120

121

122

123

124

125

CARPOPODIUM η (gr. -, πόδιον „picioruş"), carpopodiu, pedicelul fruc­ tului [fruit-stalk; Fruchtstiel; carpopode, pédicelle du fruit; termésnyél, terméskocsány ; плодоножка] CARPOPTOSIS í (gr. -, πτώσις „cădere"), carpoptoză, cădere prema­ tură a fructelor [carpoptosis, abnor­ mal fruit-falling; Karpoptose, früh­ zeitiger Fruchtfall; carpoptose; karpoptózis, időelötti terméshúUás ; карпоптоз] CARPOSOMA η (gr. -, σώμα „corp"), carpozom, corp de fructificaţie la Fungi [carposoma, fruit-body; Karposom; carposome; termőtest; пло­ довое тело] CARPOSPERMA η (gr. -, σπέρμα „sămîntă"), carposperm, oosferă fe­ cundată (Algae) [carposperm; Karposperm,· carposperme ; karposz perma, megtermékenyült petesejt ; карпосперм] CARPOSPHAERA f (gr. -, σφαίρα „sferă"), carposferă, oosfera înainte de fecundare [carposphere ; Karposphăre ; carposphere ; karposzféra ; карпосфера] CARPOSPORA f (gr. -, σπορά „sămînţă"), carpospor, spor asexuat, neflagelat (Rhodophyceae) [carpospore; Karpospore; carpospore; karpospóra; карпоспора] —»• rhodospora, cytospora, m icro cyst is CARPOSPORANGIUH η (gr. - , άγγεϊον „vas"), carposporange, spo­ range diferenţiat din cistocarp (Rho­ dophyceae) [carposporangium ; Karposporangium; carposporange; karposporángium ; карпоспорангий] CARPOSTEGIUM η (gr. -, στέγω „a acoperi"), carpostegiu, bordură de peri în gîtul caliciului, întîrziind dise­ minarea (Labiatae) [carpostegium ; Karpostegium; carpostegium; karposztégium ; карпостегий]

CARPOSTOMIUM η (gr. -, στόμα „gură"), carpostomiu, orificiul cistocarpului (Algae) [carpostome; Karpostomium ; carpostome ; karposztómium, cisztokarpium-nyiíás ; карпостомпй] 127 CARPOTHECA i (gr. -, θήκη „teacă"), carpotecă, teaca sporilor (Algae) [carpotheca ; Sporenscheide, Fruchtscheide ; carpothèque ; spóratok; карпотека] 128 CARPOTROPISMUS m (gr. -, τροπή „răsucire"), carpotropism, mişcări de

curbare pentru protejarea fructelor în timpul maturizării şi pentru asi­ gurarea diseminării [carpotropism ; Karpotropismus ; carpotropisme ; karpotropizmus ; карпотропизм] 129 CARPOZYGOTA f (gr. -, ζυγωτος „reunit") -*• zygospora, zygocystis 130 CARTILAGINEUS, CARTILAGINOSUS, cartilagineu, cartilaginos ; consistent, elastic şi translucid; de consistenţa cartilagiului (frunza la Eryngium, perispermul unor seminţe) [cartilaginous, gristly; knorplig; carti­ lagineux; porcos, porogós; хрящева­ тый] —»• chondraideus 131

CARUNCULA í, carunculă, excres­ cenţă cărnoasă pe tegumentul semin­ ţei protejînd micropilul, de obicei colorată, bogată în materii oleagi­ noase, contribuind la răspîndirea se­ minţelor prin insecte (Corydalis) (în literatură adesea sinonimizat cu arilui şi elaiosomul) [caruncle, strophiole; Karunkéi, Samenschwiele, Samenanhângsel, Samenwarze, Nabelwarze,. Nabelwülstchen, Mikropylwulst ; ca­ roncule; karunkula, köldökszemölcs, köldökdudor, magfüggelék; карункула, присеменник] -+ spermotylium, strophiolum, epiphysis

132

CARY-, CARYO- (gr. κάριον „nu­ că), nucă, nucleu (caryenchyma, caryocarpus) [nut, nucleus ; Nuß, Kern ; noix, noyau; dió, sejtmag; орех, ядро} CARYENCHYMA η (gr. -, εγχυμα „umplutură"), CARYOCHYLEMA η (8Τ· -J χύλισμα „suc") - • caryolympha. CARYOCLASTICUS (gr. -, κλαστος „spart"), carioclastic, cu efect nociv asupra nucleului [caryoclastic ; karyoklastisch ; caryoclastique ; karioklásztikus ; кариокластический] CARYOGAMIA i (gr. -, γάμος „căsătorie"), cariogamie, fuzionare a nucleilor de sex diferit [caryogamy; Karyogamie, Kernverschmelzung; caryogamie ; kariogámia, sejtmag­ egyesülés; кариогамия] CARYOGRAMMA η (gr.-, γράμμα „literă"), cariogramă, reprezentare grafică a cromozomilor dintr-o celulă, respectiv dintr-un nucleu, după nu­ mărul şi caracterele morfologice ale acestora [karyogram ; Karyogramm ; caryogramme; kariogram; кариограмма] CARYOKINESIS f (gr. -, κίνησις „mişcare"), cariocineză, mitoză; divi­ ziune nucleară şi celulară indirectă

133 134

135

126

136

137

lie

CARYOLOGIA

138

1139

140

141 142

[karyokinesis ; Karyokinese, indirekte Kernteilung; caryokinèse, mitose; kariokinézis, mitózis, közvetett sejtmagosztódás, számtartó sejtmagosztódás ; кариокинез, митоз]-*mitosis, teleomitosis, divisio somatica CARYOLOGIA f (gr.-, λόγος „vor­ bire"), cariologie, citologie nucleară, studiul nucleului celular [caryology, nuclear cytology; Karyologie, Kernzytologie; caryologie, cytologie nu­ cléaire ; kariológia, sejtmagtan ; кариология] CARYOLYMPHA f (gr.-, lat. lympha „apă de izvor"), cariolimfă, suc nuclear [karyolymph, nuclear-sap ; Karyolymphe, Kernsaft ; caryolymphe, suc nucléaire; kariolimfa, sejtmagnedv; кариолимфа, ядерный сок] —»· nucleohyaloplasma, nucleochylema, caryenchyma CARYOLYSIS f (gr. -, λύσις „dizol­ vare"), carioliză, dezintegrare a sub­ stanţei nucleare [karyolysis, degene­ ration of the nucleus; Karyolyse, Kerndegeneration ; caryolyse, dégé­ nération du noyau; kariolizis, sejtmag-degenerálódás ; кариолизис, раст­ ворение ядра] CARYOMITOSIS f (gr. -, μίτος „filament") —>• mitosis CARYOMIXIS i (gr. -, μίξις „ames­ tecare") —»· amphimixis

143

CARYON η (gr. -), nucleu celular [cell-nucleus ; Zellkern ; noyau cel­ lulaire; sejtmag; ядро клетки]

144

CARYOPHASIS f (gr. -, φάσις „apariţie"), cariofază, alternanţă a haplofazei şi diplofazei prin care poate treee nucleul celular (Renner) [karyophasis ; Karyophase, Kernpha­ senwechsel ; caryophase ; kariofázis, sejtmag-fázisváltakozás ; кариофаза]

145

146

CARYOPLASMA η (gr. -, πλάσμα „modelare"), carioplasmă, masă pro­ toplasmatică vie din interiorul mem­ branei nucleare, cuprinzînd cariolimfă şi cromatina [karyoplasm, nucleoplasm ; Karyoplasma, Zellkernplasma; caryoplasme, nucleoplasme ; sejtmagplazma ; кариоплазма] CARYOPLASMOGAMIA f (gr.-, γάμος „căsătorie"), carioplasmogamie, contopirea alor doi gârneţi rezultînd o celulă nouă (Haecker) [karyoplasmogamy ; Karyoplasmogamie ; caryoplasmogamie ; karioplazmogámia ; кариоплазмогамия]

147

148

149

150

151

152

CARYOPLASTUM η (gr. - πλαστός „modelat"), carioplast, totalitate a corpusculilor din nucleul celulei (Strasburger) [karyoplast; Karyoplast; caryoplaste; karioplaszt; кариопласт] CARYOPSIS f (gr. -, δψις „aspect"), cariopsă, fruct uscat monosperm, cu pericarpul membrános şi concrescut cu sămînţa (Gramineae) [caryopsis ; Karyopse, Grasfrucht, Kornfrucht ; caryopse ; szemtermés ; зерновка] CARYORRHEXIS f (gr. - ρήξις „ruptură"), cariorexie, degenerare a nucleului celular prin descompunerea cromatinelor (Maire) [karyorhexis ; Karyorrhexis, Zellkerndegeneration ; caryorrhexis ; kariorexis ; кариорексис] CARYOSOMA η (gr. - σώμα „corp"), cariozom, nucleol de cromatina (Ogata) [karyosoma ; Karyosom, Ghromatinnukleolus ; caryosome, nucléole de chromatine ; karioszoma, kromatinmagocska ; кариосома] CARYOSYMPHYSIS f (gr. -, σύμφυσις „concreştere"), cariosimfiză, contopirea nucleilor [karyosymphysis ; Kern Verschmelzung ; caryosymphyse, fusion nucléaire ; sejtmagegyesülés ; кариосимфиз] CARYOTHECA f (gr. -, θήκη „cutie"), cariotecă, membrana nucleu­ lui [karyotheca, nuclear membrane ; Kernmembran ; caryothèque, membrane nucléaire; sejtmaghártya, sejtmagfal, sejtmagburok ; кариотека, оболочка ядра]

153

CARYOTINUM η (gr. -), cariotina, substanţa filamentoasă din retinaculul nucleului (Lundegardh) [karyotin ; Karyotin ; caryotine; kariotin, sejtmag-gerendázat ; кариотин]

154

CARYOTYPUS m (gr. -, τύπος „model"), cariotip, totalitate a cro­ mozomilor unei specii sau a unor soiuri, împreună cu particularităţile lor caracteristice (Battaglia) [karyo­ type ; Karyotyp ; caryotype ; kariotipus ;кариотип]

155

CASEOLARIS, CASEOSUS, cazeplar, de consistenţa cazeinei, mălăieţ ca fructul răscopt la Pyrus [caseous, cheesy; käsig, käseartig; caséolaire, caséeux; kásás, túrószerű, pépszerű; творожистый, сырный]

156

CASSIDEUS, casideu, în formă de cască sau de coif (corolă) [cassideous. helmet-shaped ; behelmt, behaubt ;

CA TA Ρ HO TO TROPISM

117

157

158 159

160

161

162

163

164

165

casqué ; sisakos, csuklyás ; шлемовидный] CASSIS, -IDIŞ î, cască, coif 1. Piese exterioare, conivente, ale periantului (Orchidaceae). 2. Sepala su­ perioară concavă (Aconitum) [hel­ met; Helm; casque; sisak; шлем] CASSUS, gol, găunos, vid [empty, devoid; leer, hohl; creux, vide; üres, üreges; пустой] CASTANEUS, castaniu, castaniubrun, de culoarea brun roşcată а fruc­ tului de Aesculus [chestnut-brown, chestnut-coloured ; kastanienbraun, rötlichbraun ; châtain, brun marron ; gesztenyebarna, vörösesbarna ; кашта­ новый] CAST RATIO f, castrare, îndepărtare a organelor sexuale mascule sau femele dintr-o floare [castration ; Kastra­ tion, Entmannung, Verschneidung ; castration ; kasztráció, nemtelenítés ; кастрация] CATABLASTUM η (gr. κατά „în jos", βλαστός „mugure"), catablast, tulpină subterană modificată servind la înmulţirea şi răspîndirea plantei (bulb, rizom) [katablast ; Niederspross ; catablaste ; katablaszt ; катабласт] CATABOLISMUS m (gr. -, βολή „aruncare, cădere"), catabolism, dezasimilaţie, metabolism destructiv ; totalitate a proceselor de dezasimilaţie din organism [catabolism, des­ tructive metabolism, dissimilation ; Katabolismus, Abbaustoffwechsel, zerlegender Stoffwechsel; catabolisme, dissimilation ; katabolizmus, lebom­ lás, disszimilatorikus folyamat ; ката­ болизм, диссимиляция] —»• dissimilatio CATACHROMASIS f (gr. -, χρώμα „culoare"), catacromază, decromatizare, pierdere a cromaticităţii cromo­ zomilor în telofază [dechromatisation, catachromasie ; Katachromasie, De­ chromatisation ; catachromase, de­ chromatisation ; katakromázis, színeződőképesség elvesztése; катахромазия] CATACLINOTROPISMUS m (gr.κλίνω „a se înclina", τροπή „răsu­ cire"), cataclinotropism, clinotropism negativ [cataclinotropism; Kataklinotropismus ; cataclinotropisme ; kataklinotropizmus ; катаклинотропизм] CATACOROLLA î (gr. -, lat. corolla „coroană"), catacorolă, corolă secun­ dară externă (Azalea, Gloxinia) [cata-

US

corolla ; Katakorolle ; catacorolle ·,. külső párta; наружный венчик] 166 CATADROMUS (gr. -, δρόμος. „fugă"), catadrom, orientat în jos şi spre exterior (nervaţie ^é) [catadromous, tending downwards; herab­ steigend; catadrome, descendant; le­ felé haladó ; катадромный] 167 CATAGENESIS f (gr. -, γένεσις „origine"), catageneză, evoluţie regre­ sivă prin simplificarea sau dispariţia unor organe sau funcţiuni [catagene­ sis, retrogressive evolution; Katagenese ; catagenèse ; katagenézis, viszszafejlődés; катагенез] 168

169

170

ill

172

173

174

CATAGEOTROPISMUS m (gr. -, γή „pămînt", τροπή „răsucire"), catageotropism, geotropism pozitiv [catageotropism ; Katageotropismus ; catagéotropisme ; katageotropizmus, po­ zitiv geotropizmus ; катагеотропизм} CATALECTA η pl (gr., κατάλεκτα „colecţie"), colecţie, culegeri de arti­ cole [collection ; Auswahl, Bruchstücke ; recueil; gyűjtemény, cikkgyűjtemény;, избранные сочинения] CATALOGUS m (gr. κατάλογος „listă"), catalog, listă, enumerare[catalogue, list; Katalog, Verzeich­ nis ; catalogue ; katalógus, névjegyzék ; каталог, список] —»· pinax CATALYSIS f (gr. κατά „în jos", λύσις „dizolvare"), cataliză, acce­ lerarea sau întîrzierea vitezei proce­ selor de reacţiuni chimice sub influenţa unor catalizatori [catalysis ; Katalyse ; catalyse ; katalízis ; катализ] CATAPETALISMUS m (gr. -, πέταλον „petală"), catapetalism, ade­ renţa petalelor la baza androforului (Malvaceae) [catapetalism ; Katapetalismus; catapétalisme ; katapetalizmus; катапетализм] CATAPHORESIS f (gr. -, φόρησις „ducere"), cataforeză, electroforeză, migraţie a particulelor coloidale aflate în suspensie în celula vie la catod, sub influenţa curentului electric [cataphoresis, electrophoresis ; Kataphorese, Elektrophorese ; cataphorèse, électrophorèse ; kataforézis, elektroforézis ; катафорез, электрофорез] —> electrophoresis CATAPHOTOTROPISMUS m (gr. -, φώς, φωτός „lumină", τροπή „răsu­ cire"), catafototropism, fototropism negativ [cataphototropism, negative phototropism ; Kataphototropismus, negativer Lichtreiz ; cataphototro-

CATAPHRACTUS pisme, phototropisme négatif; katafototropizmus, negativ fototropizmus ; катафототропизм, отрицатель­ ный фототропизм] 175 CATAPHRACTUS (gr. κατάφρακτος „cuirasat") -+ loricatus 176 CATAPHYLLUM η (gr. κατά „în jos", φύλλον „frunză"), catafilă, organ foliar incomplet dezvoltat, adesea solziform şi de culoare brună, dispus pe catablaste sau pe anablaste (tunica bulbului, scvamele protectoare ale mugurilor) [cataphyll ; Niederblatt, Unterblatt; cataphylle; allevél, pik­ kelylevél ; катафилл] 177

CATAPLASIA î (gr. -, πλάσις „modelare"), cataplazie, transformări sau formaţii regresive datorită îmbătrînirii ţesuturilor [cataplasy; Kataplasie, Rückbildung, Veralterung; cataplasie ; kataplázia, visszafejlődés ; катаплазия] -+ involuţia

CATAPLASMA η (gr. -, πλάσμα „modelare"), cataplasmă, ţesut anor­ mal (calus, gală) [cataplasm; Kataplasma; cataplasme; rendellenes szö­ vet ; катаплазма] 179 CATATONOSIS f (gr. -, τόνωσις „tensiune"), catatonoză, diminuarea presiunii osmotice din celulă (Errera) [catatonosis ; Katatonose; catatonose; turgornyomás-csökkenés ; кататоноз] 180 CA ТА ΤRA UM А TOTROPISMUS m (gr. -, τραομα „rană", τροττή „răsu­ cire"), catatraumatotropism, traumatotropism negativ [catatraumatotro­ pism; Katatraumatotropismus ; catatraumatotropisme ; katatraumatotropizmus ; кататравматотропизм] 181 CATATROPISMUS m (gr.-) ^ apotropismus 182 CATEN-, CATENI-, С ATENO-, CATENU-, CATEN ULI-, CATENATUS, înlănţuit, aşezat cap la cap în formă de lanţ (catenifer, cateniformis, catenoideus, catenuatus, catenularis, catenuliformis) [catenate, chained ; ver­ kettet, kettenförmig; catené, chaîné, en chaînette; egybeláncolt, láncszerű; цепочечный, цепочкообразный] —>^ сопcatenatus

118

185

186

187 188

178

183

184

CATHAROBIONTA η pl (gr. καθα­ ρός „curat", βίος „viaţă"), catarobionţi, organisme care trăiesc numai în ape curate [kalharobia ; Katharobionten ; catharobiontes ; katarobionták ; катаробионты] CATHARTICUS (gr. καθαρτικός „purgativ"), catartic, purgativ, cură-

189

ţitor [cathartic, purging; purgierend, abführend, reinigend ; cathartique, purgatif, épuratif; hajtó, tisztító; очищающий, слабительный] CATHODIALIS, CATHODICUS (gr. κάθοδος „coborîre"), catodic, dispus în partea terminală superioară a spiralei descendente a scvamelor conului [cathodal, cathodic; katho­ disch, spiralisch-absteigend ; catho­ dique; katodikus, spirálisan leszálló; католический] CATOTROPUS (gr. κάτω „în jos", τροΐίή „răsucire"), catotrop, curbat spre pămînt [catotropous ; abwärts­ krümmend; catotrope; földfelé gör­ bülő; катотропный] СAT и LU S m-* amentum CAUDATUS, СAUDI-, caudat, pre­ văzut cu о prelungire în formă de coadă (antere la Inula, fructe la Cle­ matis) [caudate, tail-shaped ; schwanzförmig, geschwänzt ; caudé, terminé en queue; farkos, farokszerű; хвос­ татый] CAUDEX m, caudex 1. Trunchiul plantelor lemnoase (Tournefort). 2. Axa principală a Antofitelor (Linné). 3. Tulpină nearticulată, scurtă, căr­ noasă, neramificată, la Agave, Sempervivum etc. (Grinţescu) [caudex; Hauptstamm, Stock; caudex, stipe, tronc; tőszár, törzs; каудекс, ствол]

190

CAUDICULA f, CAUDICULUM η, caudicul, suportul polinariei (Orchidaceae^caudicle ; Schwänzchen, Schweifchen ; caudicule ; pollinium-nyelecske ; хвостик, ножка поллинария] 191 CAULICULUS m, caulicul, tulpiniţa embrionului pe care sînt inserate cotiledoanele [caulicle; Stengelanlage, Stengelchen des Keimlings; caulicule, tigelle de l'embryon; csiratengely, száracska ; стебелек] —> scapellus, ti· gella, hypocotylus 192

CAULIDIUM n, caulidiu, pseudotulpina plantelor inferioare [caulidium; Kaulidium, Scheinsproß ; caulidium, pseudotige ; kaulidium, álszáracska ; каулидиум] 193 CAULIFLORIA f, cauliflorie, apa­ riţie anormală а florilor şi fructelor pe tulpina sau pe ramurile plantelor lemnoase [cauliflory ; Kauliflorie, Stammblütigkeit ; cauliflorie ; kaulifloria, szárvirágzás, száronnyilás ; каулифлория] 194 CAULINARIS, CAULINUS, caulinar, tulpinal, care aparţine tulpinii sau creşte pe tulpină (frunză »^)

CENTR-

119 [caulinar, cauline; stengelig, stengelständjg; caulinaire; száron levő, szárhoz tartozó ; стеблевой] 195 СAULIS m, tulpină, axa principală саге susţine organele vegetative şi generative ale plantelor ierboase [stem, stalk; Stengel, Hauptsproß, Hauptachse; tige; szár, dudvaszár; стебель] 196 CAULOCALYX m (gr. καυλός „tulpină", κάλυξ „cupă"), caulocaliciu, învelişul protector al sporogonului, asemănîndu-se cu un periant (Jungermanniaceae ) [caulocalyx ; Kaulokalyx; caulocalice; kaulokálix; каулокаликс] 197 CAULOCOLLESIA f (gr. καυλός „tulpină", κόλλησις „concreştere"), caulocolezie, concreştere anormală a tulpinii de la două plante deosebite [caulocollesia ; Stengelzusammenwachsung ; caulocoUesie ; szárössze­ növés; каулоколлезия] 198

199

200 201

202

203

204

CAULOMA η (gr.-), caulom, for­ maţie tulpinală (termen general) [caulome; Kaulom, Stengelgebilde; caulome; kaulom, szárképlet; каулома] CAULOTAXIS í (gr. -, τάξις „orînduire"), caulotaxie, modul de aşezare a ramurilor pe tulpină [caulotaxis; Kaulotaxis; caulotaxis; kaulotáxisz ; каулотаксис] CAVATUS, scobit [holloved; ausge­ höhlt ; excavé ; kivájt ; выдолбленный] CAVERNOSUS, cavernos, găunos, cu cavităţi [cavernous, hollow; lakunăr, hohl; creux; üreges, odvas; кавернозный, пещеристый] —>• cuniculatus, coeloCECIDIOLOGIA f (gr. κηκίς „gală", λόγος ,.vorbire"), cecidiologie, stu­ diul galelor [cecidiology ; Zezidiologie, Gallenlehre; cecidiologie; cecidiologia, gubacstan; цецидиология] CECIDIOPHORUS (gr. -, φορός „purtător"), cecidiofor, care poartă gale [cecidiophorous, gall-bearing ; gallentragend, Gallapfel-tragend ; cécidiophore; gubacsos, gubacshordozó ; несущий галлы] CECIDIOPHYTA η pl (gr. -, φύτον „plantă"), cecidiofite, fitocecidii, plan­ te inferioare (bacterii, alge, ciuperci) care cauzează dezvoltarea galelor [cecidiophytes ; Zezidiophyten, gal­ lenerzeugende Pflanzen ; cecidiophy­ tes ; cecidiofiták ; цецидиофиты]

205

CECIDIOZOA η pl (gr. -, ζ(δον „animal"), zoocecidii, animale mici (acarieni, insecte, viermi) care cau­ zează formarea galelor [cecidiozoa; Zezidiozoën, gallenerzeugende Tier­ chen; cecidiozoa; cecidiozoa, gubacskeltő állatkák; цещ1диозоа]

206

CECIDIUM η (gr.-), cecidie, gală, deformaţiuni sau excrescenţe pato­ logice pe organele vegetale (muguri,, frunze, tulpini) cauzate de paraziţi vegetali sau animali [cecidium, gali; Zezidie, Galle; cecidie, galle; gubacs; цецидий, галл]

207

CELANS, CELATUS, CELATI-, ascuns, acoperit [hidden, hiding, cove­ red; verborgen, versteckt, bedeckt; caché, couvert; rejtett, fedett; скры­ вающий, скрытый, прикрытый] CELLULA t, celulă, unitatea morfo­ logică, fiziologică şi biologică funda­ mentală a organismelor [cell; Zelle; cellule; sejt; клетка]* CELLULARIS, celular, format din celule sau aparţinînd celulei [cellu­ lar; zellig, zellulär; cellulaire; sejtes, sejthez tartozó; клеточный]* CELLULOSA t, celuloza, polizaharid care este principalul component al membranei celulare [cellulose; Zel­ lulose, Zellstoff; cellulose; cellulóz; целлюлоза, клетчатка] CELSUS, înalt, ridicat [high, lofty» tall ; hoch ; haut, élevé ; magas ; высокий] CENANTHIA f (gr. κενός „gol", άνθος „floare"), cenantie 1. Sterili­ tate florală. 2. Avortare a organelor sexuale din floare, în patologie [cenanthy ; Zenanthie, Leerbliitigkeit ; cénanthie ; cenántia, virágmeddőség ; ценантиа]

208

209

210

211 212

213

CENTI- (lat. centum „о sută"), cu о sută de..., cu numeroase ... (centifolius, centiflorus) [hundred-, many- ; hundert-, viel- ; à cent, à beaucoup ; száz-, sok; сто-, много-] —»^ hecato-

214

CENTR-, CENTRO-, -CENTRUS (gr. κέντρον „pinten", „vîrf ascuţit"), pintenat, cu vîrful ascuţit (centrauthus, centroideus, centropetalus, hybocentrus) [spur-, spurred, sharp ; sporn-, spitzig, gespornt; éperonné, aigu; sar­ kantyús, hegyes; шпорце-, остро-, острый]

215

CENTR-, -CENTRALIS, CENT RIeus, CENTRO(lat. centrum „centru"), central, aşezat în centru

120

CENTRIFUGÁLIS (centricirrhus, centrospermus) (de ex. «7indrw'^) [central; zentral, mittelstăndig; central; központi; централь­ ный] * 216 CENTRIFUGÁLIS, CENTRIFUGUS, centrifugal, care se dezvoltă de la centru spre exterior (inflores­ cenţă) [centrifugal, tending outwards ; zentrifugal, mittelpunktfliehend; cen­ trifugal, centrifuge; centrifugális, kö­ zéphagyó, központtól távolodó; цен­ тробежный] 217 CENTRIOLUM η -> centrosoma 218 CENTRIPETÁLIS, CENTRIPETUS (lat. centrum „centru", peto „a se îndrepta"), centripetal, care se dezvoltă de la exterior spre centru (inflorescenţă) [centripetal; zentripetal, mittelpunktsuchend ; centripète ; centripetális, középretartó, központ felé haladó ; центростемительный] 219

220

221

CENTROMERUM η (gr. κέντρον „centru", μέρος „parte"), centromer, segment scurt al cromozomului pe care se inserează filamentele fusului nuclear în faza mitozei şi a meiozei (Darlington) [centromere ; Zentromer, Spinderfaseransatz, Leitkörperchen ; centromere ; centromérum ; центромер] -+ cinetochorum CENTROPLÁSMÁ η (gr. -, πλάσμα „modelare"), centroplasmă, zona plasmatică centrală care înconjoară centriolul (Cyanophyceae) [centroplasm ; Zentroplasma ; centroplasme ; centroplazma; центроплазма] CENTROPLÁSTUM η (gr. -, πλασ­ τός „modelat"), centroplast, corpuscul sferic extranuclear în timpul mitozei [centroplast ; Zentroplast; centroplaste ; centroplaszt ; центропласт]

222

CENTROSOMA η (gr. -, σώμα „corp"), centrozom, corpuscul în centrul figurii asteriene în timpul mitozei (Boveri) [centrosome ; Zentrosom, Zentralkörperchen ; centrosome ; centroszóma ; центросома] —»· astrocentrum, centriolum, microcentrum, cytocentrum

223

CENTROSPHAERA î (gr. -, σφαίρα „sferă"), centrosferă 1. Sferă atracti­ vă. 2. Masă citoplazmatică în jurul centrozomului (Strasburger) [centrosphere ; Zentrosphăre, Attrakzionssphăre; centrosphère ; centroszféra ; центросфера]

224

CEPHAL-, CEPHALI-, CEPHALO-, -CEPHALUS, -CEPS (gr. κεφαλή „cap") (cephalanthus, cephaliflorus, ce-

phalophorus, dolichocephalus, grandiceps) —*• capitatus 225 CEPHALANTHIUM η (gr. -, άνθος „floare") —»· anthodium, capitulum 226 CEPHÁLODIUM η (gr. -, είδος „asemănare"), cefalodiu 1. Antodiu, capitul (Compositae). 2. Excrescenţă gonidială a talului (Eichenes) [cephalodium ; Cephalodium Brutkörperchen; céphalode; cefalodium: цефаЛОДИЙ]

227

228

229

23Û 231 232

233

CEPHALOPHORUM η (gr. - φορός „purtător"), cefalofor 1. Receptacul. 2. Piciorul ciupercii [cephalophorum, 1. receptacle, 2. stipe of Fungi; 1. Fruchtboden, 2. Stiel; 1. réceptacle, 2. pied de champignon ; 1. virágvacok, 2. gombatönk; 1. цветоложе, 2. пе­ нек гриба] CERA f, ceară, secreţie celulară depusă pe frunze, fructe, tulpină etc. pentru a le proteja [w^ax; Wachs; cire ; viasz ; воск] CERACEUS, CERARIUS, ceraceu, asemănător cu ceara [ceraceous ; wachsartig ; céracé ; viaszszerű ; восковой, восковидный] CERAMIDIUM η (gr. κεράμιον „vas în formă de urcior") —»· cystocarpium CE RAMI- (gr. -) (ceramicarpus) -^ urceolatus -CERAS, CERAT-, CE RAT IT IS, CERATO-, -CE RU S, -CERATUS, CERATOPHORUS (gr. κεράτιον „cornuleţ") (glossoceras, ceratocarpus, brachycerus, polyceratus, ceratantherus, macroceratus) —*• cornutus, -comis

CERASI(lat. cerasus „cireaşă") (cerasifer, cerasifolius, cerasiformis ) de cireş [cherry- ; kirschen- ; de cerise ; cseresznye- ; вишнёво-] 234 CERASINUS, de culoarea roşie a cireşei [cherry-red; kirschrot; rouge de cerise; cseresznyepiros; вишнёвокрасный] 235 CERAŢI UM η, ceratiu, fruct capsulă silicviformă, alungită, bivalvată, fără disepiment (Corydalis, Hypecoum) [ceratium; Keratium; cératium; ceratium ; цератия] 236 CERATOMANIA f (gr. κέρας „corn", μανία „nebunie"), ceratomanie, teratologia frunzelor sau a florilor dez­ voltate în formă de corn, tub sau pinten [ceratomania ; Zeratomanie ; ceratomanie; ceratomania; кератомания]

121

CHALYBEUS

237

CERATUS, CEREOLUS, cerat, aco­ perit cu un strat de ceară vegetală [waxy; wachsig; ciré; viaszos; на­ вощенный] 238 CEREALIA η pl, cereale, seminţele gramineelor cultivate pentru scopuri alimentare [cereals ;Zerealien, Getreide; céréales ; gabona ; зерновые] 239 CERINUS, de culoarea galbenă în­ chis a cearei [waxy yellow, dull yellow ; wachsgelb, dunkelgelb; jaune foncé de cire ; viaszsárga, sötétsárga ; вос­ ковой, цвета воска] 240 CERNUUS, aplecat, cu vîrful curbat înclinat în jos [cernuous, nodding, slightly drooping; nickend, überhän­ gend, geneigt ; penché, incliné en bas ; bókoló, lehajló, lecsüngő ; поникший, поникый] —*• nutans, pendulus 241

242 243

CERTUS, sigur, neîndoios [setted, definite, sure ; bestimmt, sicher, fest ; sûr, certain, indubitable; biztos, bizonyos, határozott ; определенный] CERUMEN η -^ cera CERUSSATUS, alb-plumburiu, de culoarea albă-surie a plumbului [white lead-coloured ; bleiweiß ; blanc plom­ bé: ólomszinű; свинцово-белый]

244

CERVICOLOR, CERVINUS, cervicolor, de culoarea brun-roşcată a cerbi­ lor [cervine, fawn-coloured, dark tawny coloured ; hirschfarbig, rötlichbraun ; cervine, fauve chamois ; özbarna, szarvasszínű, vörösesbarna ; красно-бурый] —> elaphinus, camelinus, hinnuleus

245

CETERUS, celălalt, restul (ceteris paribus celelalte asemănătoare) [other ; andere ; l'autre ; másik, a többi ; другой, прочий]

246

CHAEN-, CHAENO-, -CHAENUS (gr. χαίνω „а se deschide") (chaenantherus, chaenocarpus) deschis [open- ; offen-, klaff- ; ouvert ; nyitott, fedetlen ; открыто-] —»· chasm-, chasmo-, chasmato-

247

CHAENOCHLORANTHIA f (gr. -, χλωρός „verde", άνθος „floare"), chenoclorantie, apariţia teratologică a frunzelor verzi în verticilele florale [chaenochloranthy ; Chenochloranthie ; chaenochloranthie ; chenokloránthia ; хенохлорантия]

248

CHAERO(gr. χαίρω „а place") (chaerophyllus), plăcut, frumos [ple­ asant, beautiful- ; angenehm, schön- ; réjouissant, beau ; kellemes, szép- ;

приятно-, прекрасно-] —• puîchellus, pulcher 249 СНАЕТ-, CHAETO-, CHAETOSUS, -CHAETUS (gr. χαίτη „setă"), setos, setulos (chaetantherus, chaetocarpus, chromatochaetus) [bristly-, setulose ; borsten- ; sétuleux ; sertés- ; щетинисто-] —·· setaceus, setosus 250

CHAETOPLANCTONïiigT.-, πλαγκτός „rătăcitor"), chetoplancton, planc­ ton în саге predomină organismele setiforme sau prevăzute cu sete [chaetoplankton ; Chaetoplankton ; chaetoplankton; chetoplankton ; хетопланктон]

251

CHALAR- (gr. χαλαρός „lax"), lax, neînghesuit (chalaranthus) [loose- ; lokker-; lâche; laza-; рассеянно-] - • laxus, laxiCHALAZA f (gr. χάλαζα „granulă"), chalază, şalază, calază, partea bazală a ovulului, respectiv a nucelei, pe unde pătrunde f unicului [chalaza; Ghalaza, Nabelfleck; chalaze; cha­ laza, magkezdeményalap, magrügybélalap ; халаза, основание семяпочки] —*• macula germinativa, macula hilaris

252

253

CHALAZOCAMIA f (gr. -, γάμος „căsătorie"), şalazogamie, fecundare a ovulului prin regiunea şalazei [chalazogamy; Chalazogamie ; chalazogamie ; chalazogámia ; халазогамия] 254 CHALCOPHAEUS (gr. χαλκός „cu­ pru", φαιός „brun"), brun-roşcat, de culoarea cuprului [coppery, brownishred; kupferrot, rötlichbraun; rouge de cuivre, brunâtre-rouge; rézbarna, barnásvörös ; медно-бурый] 255 CHALICODOPHYTA η pl, CHALICOPHYTA η pl (gr. χάλι „pietriş", φύτον „plantă"), calicodofite, plante ca:« trăiesc pe pietrişuri [chalicodophyta, gravei plants ; Chalikodophyten, Kiesbodenpflanzen ; chalicodophytes, plantes de terrains cailleuses ; kalikodofiták, kavicsos talajok növényei; растительность осипей] 256 CHALYBEIFORMIS (gr. χάλυβος „oţel", lat. forma „formă"), calibeiform, de forma sîrmei de oţel [steelwire-shaped; stahldrahtförmig ; chalybeiforme, en forme de fii d'acier; acélhuzal alakú ; проволоковидный[ 257

CHALYBEUS (gr.-) 1. Suriu-albăstrul, de culoarea oţelului. 2. Dur ca oţelul [steel-grey, lead-coloured; stahlgrau, stahlhart ; gris bleuâtre d'acier, dure comme l'acier ; acélszürke, acélkemény ; стальной цвет, стальной]

122

CHAMAEPHYTA 258

259 260

261 262

263

264

265

266 267

268

CHAMAEPHYTA η pl (gr. χαμαΐ „pe pămînt", φύτον „plantă"), chamefite, camefite, plante scunde cu muguri de regenerare iérnînd sub zăpadă deasupra pămîntului [chamaephytes ; Chamaephyten, Oberflăchenpflanzen ; chaméphytes ; kamefiták, törpecserjék, rácscserjék; xaмефиты] CHAMAEREPENS (gr. -, lat. repens „tîrîtor") -* repens, reptans CHARACTER m (gr. χαρακτηρ „caracter"), caracter, însuşire sau con­ formaţie specială care deosebeşte gru­ pele de plante între ele (specific, generic) [character; Charakter, Merk­ mal ; caractère ; jelleg, sajátság, bélyeg ; признак, свойство] CHARTACEUS (gr. χάρτης „hîrtie") —» papyraceus CHARTOSTEGIUS (gr. -, στέγω „a acoperi"), acoperit cu membrană papiracee [chartostegious ; papierartig-bedeckt; chartostège; papirszerűen fe­ dett; бумажисто-покрытый] CHASM-, CHASM ΑΤΟ-, CHASMO-, 'CHASTICUS (gr. χασμάομαι „a fi deschis"), deschis (chasmantherus, chasmatocoleus, chasmogamicus, hygrochassticus) [open-; offen-; ouvert, épanoui ; nyitott ; открыто-] —*• chaenCHASMANDROECIA í (gr. -, άνήρ, ανδρός „bărbat", οίκος „casă"), chasmandroecie, casmandroecie, hemicleisstogamie la care din flori ies numai staminele [chasmandroecy ; Chasmandrözie ; chasmandroécie ; chasmandröcia; хазмандроэция] CHASMANTHERIA î (gr. -, ανθηρός „înflorit"), chasmanterie, casmanterie, hemicleistogamie la care anterele se deschid şi polenizează stigmatul din floarea rămasă incomplet deschisă [chasmanthery ; Chasmantherie ; chasmantherie ; chasmanteria ; хазмантерия] CHASMOCHOMOPHYTA η pl (gr. χώμα „dărâmătură", φύτον „plantă") -+ chasmophyta CHASMOCLEISTOGAMIA f (gr. -, κλειστός „închis" , γάμος „căsătorie"), chasmocleistogamie, casmocleistogamie, prezenţa florilor cleistogame şi casmogame pe aceeaşi plantă (Delpino) [chasmocleistogamy ; Chasmokleistogamie ; chasmocleistogamie ; chasmokleisztogámia ; хазмоклейстогамия] CHASMODICHOGAMIA î (gr. -, δίχα „în doi"), —»· chasmocleistogamia

269

CHASMOGAMIA f (gr. - ), chasmogamie, casmogamie, polenizare în floa­ rea deschisă [chasmogamy; Chasmogamie ; chasmogamie ; chasmogámia ; хазмогамия] 270 CHASMOPETALIA î (gr. -, πέταλον „petală"), chasmopetalie, casmopetalie, deschidere persistentă a înveli­ şului floral (Loew) [chasmopetaly; Chasmopetalie ; chasmopetalie ; chasmopetália; хазмопеталия] 271 CHASMOPHYTA η pl (gr. -, φύτον „plantă"), chasmofite, casmofite, plan­ te care trăiesc în humusul din crăpă­ turile stîncilor (A. W. Schimper^ [chasmophytes ; Chasmophyten, Spal­ tenpflanzen ; chasmophytes ; chasmofiták, sziklarepedések növényzete ; хазмофиты] —*• chasmochomophyta 272

CHEIL-, CHEILO, -CHEILUS, -CHILUS (gr. χείλος „buză", „labiu"), labiat (cheilanthus, cheilodromus, syndetocheilus, macrochilus) [lip-, -lipped, labiate; lippen-, -lippig; labié; ajakos-, -ajakú ; губо-, -губый] —» labiatus labiati-, labio-

273

CHEILODROMUS (gr. -, δρόμος „fugă") —»• craspedodromus CHEILOGLYPHUS (gr. -, γλύφω „а sculpta") - • labiiformis CHEILOMANIA t (gr. -, μανία „nebunie"), cheilomanie, dublare anor­ mală а labelului în cazul florilor zigomorfe la Orchidaceae (Morren) [cheilomania ; Cheilomanie ; cheilomanie ; cheilománia; хеиломания]. CHEIMONOCHLORUS (gr. χειμόν „iarnă", χλωρός „verde") —»• sempervirens CHEIMONOPHILUS (gr. -, φιλέω „a iubi"), cheimonofil, iubitor de iarnă, cu frunze persistente în timpul iernii [winter-loving ; winterliebend ; aimant l'hiver ; telet kedvelő; хеимонофильный] CHEIMONOPHOBUS (gr. -, φόβος „fugă"), cheimonofob, care evită iarna ; cu frunze căzătoare în timpul iernii [winter-shunning ; wintermeidend ; cheimonophobe ; telet nem kedvelő ; хеимонофобный] CHEIR-, CHEIRO- (gr. χείρ, χειρός „mînă") (cheiranthus, cheirophyllus,. cheirostemoneus) -* palmati-

274 275

276 277

278

279

280

CHEIROPTEROPHILUS (gr. χειροπτερον „liliac", φιλέω „а iubi"), chiropterofil, polenizat prin lilieci [chiropterophilous, fertilized by bats;

CHEMOTROPISM

123 fledermausblütig, durch Fledermäuse bestäubt ; chiroptérophile, pollinisé par les chauves-souris; denevér által рогzódó ; хироптерофильный] 281 CHEJROPTEROGAMUS (gr. ; γάμος „căsătorie") —• cheiropterophilus 282 CHEMOAESTHESIS t (arab. alkimiya, gr. αίσθησις „sensibilitate"), chemoestezie, sensibilitatea plantelor faţă de excitanţii chimici (Czapek) [chemoaesthesia ; Ghemoaesthesie ; chimioesthésie ; kemoesztézia, érzékeny­ ség vegyi hatásokra; хемоэстезия] 283 CHEMOAUXISMUS m (ar. -, gr., αύξη „creştere"), chemoauxism, sti­ mularea creşterii prin reactivi chimici [chemauxism; Chemoauxism; chimioauxisme ; kemoauxizmus ; хемоауксизм] 284 CHEMOCHORISMUS m (ar. -, gr., χωρέω „a se răspîndi), chemocorism, răspîndirea plantelor prin detaşarea unor organe (fructe, frunze) în urma unor cauze de natură chimică [chemochorism; Chemochorismus ; chimiochorisme ; kémokorizmus ; хемокоризм] CHEMODINESIS f (ar. -, gr. δινήσις „învîrtire"), chemodineză, provocare a curenţilor de rotaţie în proto­ plasma prin acţiuni chimice (Fitting) [chemodinese ; Chemodinese ; chimiodinèse; kemodinézis; хемодинез] 286 CHEMODOLICHOSIS f (ar. -, gr. δολίχος „lung"), chemodolicoză, întîrziere a creşterii în lungime a unui organ cauzată de factori chimici (Czapek) [chemodolichosis ; Chemodolichosis ; chimiodolichose ; kemodolichózis; хемодолихоз] 287 CHEMOKINESIS f (ar. -, gr. κίνησις „mişcare"), chemocineză, cineză deter­ minată de substanţe chimice [chemokinesis ; Chemokinese ; chimiocinèse ; kémokinézis; хемокинез] 288 CHEMOLUMINESCENTIA î (ar. -, lat. lumino „a lumina"), chemoluminescenţă, producere de lumină rece ca efect al unor procese de oxidaţii chimice [chemoluminescence ; Chemolumineszenz ; chimioluminescence ; kémolumineszcencia, ; хемолюминесценция]

dului de concentraţie a unei sub­ stanţe chemotactice asupra unor orga­ nisme cu mişcări libere (Verworn) [chemometry ; Chemometrie ; chimiométrie; kemometria; хемометрия] 291 CHEMOMORPHOSIS f (ar. -, gr. μόρφωσις „formare"), chemomorfoză, morfoză produsă sub influenţa unor substanţe chimice, ex. cecidii [chemomorphosis; Chemomorphose ; chimiomorphose ; kemomorf ózis ; хемоморфоз] 292

CHEMONASTIA f (ar. -, gr. ναστος „presat"), chemonastie, mişcări nastice cauzate de excitaţii chimice difuze [chemonasty ; Chemonastie ; chimionastie ; kemonasztia ; хемонастия] 293 CHEMOPHOROTACTISMUS m, CHEMOPHOROTAXIS f (ar. -, gr. φόβος „fugă", τάξις „aranjare"), chemofobotactism, chemotactism negativ, excitaţia chimică îndepărtînd organul influenţat fchemophobotactism ; Chemophobotaktismus ; chimiophobotactisme ; kemofobotaktizmus ; хемофоботактизм] 294

CHEMOSYNTHESIS f (ar. -, gr. σύνθεσις „compunere"), chemosinteză, sinteză realizată prin utilizarea ener­ giei unor reacţiuni chimice exoterme, lipsind lumina şi clorofila [chemosynthesis ; Chemosynthese ; chimiosynthèse; kemoszintézis; хемосинтез]

295

CHEMOTACTISMUS m, CHEMO­ TAXIS î (ar. - gr. τάξις „aranjare"), chemotactism, mişcări de atragere sau de respingere sub influenţa unor sub­ stanţe chimice [chemotactism ; Chemotaktismus; chimiotactisme ; kemotaktizmus ; хемотактизм]

296

CHEMOTHERAPIA f (ar. -, gr. θεραπεία „tratament"), chemoterapie, tratamentul bolilor cu substanţe chi­ mice produse de microorganisme sau pe cale sintetică [chemotherapy ; Che­ motherapie ; chimiothérapie ; kemo­ terápia; хемотерапия]

297

CHEMOTROPHUS (ar. -, gr. τροφή „nutriţie"), chemotrof, care se nutreşte sintetizînd materiile organice pe cale chimică în absenţa luminii [chemotrophic; chemotrophisch ; chimiotrophique; kemotrofikus ; хемотрофный]

298

CHEMOTROPISMUS m (ar. - gr. τροπή „curbare"), chemotropism, miş­ cări tropistice (tropisme) sub influenţa unor excitaţii chimice (Pfeffer) [che­ motropism; Chemotropismus ; chimiotropisme ; kemotropizmus ; хемотро­ пизм]

285

289

CHEMOLYSIS f (ar. -, gr. λύσις „dizolvare"), chemoliză, lizare pe cale chimică (chemolysis; Chemolyse; chimiolyse ; kémolizis ; хемолизис]

290

CHEMOMETRIA t (ar. -, gr. μέτρον „măsură"), chemometrie, efectul gra­

US

CHEMozœPHOB

299 CHEMOZOOPHOBUS (ar. -, gr., ζώον „animal", φόβος „fugă"), chemozoofob, (plantă'·^) care se apără împotriva dăunătorilor animali secretînd diferite substanţe chimice [chemozoophobous ; chemozoophob ; chimiozoophobe ; kemozoofob ; хемозоофобный] 300 CHERMESINVS, carmezin, roşu" carmin [crimson, deep-red; karminrot' karmesinrot; cramoisi; kárminpiros' karmazsinpiros ; кошенильный] —• carmesinus, carminatus 301 CHERSOPHYTA η pl (gr. χέρσος „pămînt necultivat"), chersofite, plan­ te care cresc pe terenuri uscate, necultivate (Clements) [chersophytes, dry vaste plants; Chersophyten; cher­ sophytes ; kerszofiták ; херсофиты] 302

ЗСЗ

304 305 306

307

CHIASMA η (gr. χίασμα „aşezare în cruce"), chiasmă, aranjarea în cruce a cromatidelor în profaza divi­ ziunii meiotice (Janssens) [chiasma; Chiasma; chiasma; kiazma, kromatida-átkereszteződés ; хиазма] CHIASTOBASIDIUM η (gr. -, βάσιδιον „picioruş"), chiastobazidie, tip de bazidie cu fusurile nucleare per­ pendiculare pe axa bazidiei (Basidiomycetes) [chiastobasidium ; Chiastobasidie ; chiastobasidie ; kiastobazidium ; хиастобазидия] CHILL, CHILIO-, -CHILUS (gr. χείλος „buză, labiu") —»· cheilCHILL, CHILIO- (gr. χίλιοι „o mie", „numeros") (chilianthus, chiliophyllus) —* miile-, mulţi-, pluri-, polyCHIMAERA f (gr. χίμαιρα „mon­ stru"), himeră 1. Hibrid de grefi. 2. Plante sau ramuri care prin altoire sau grefă îşi menţin individualitatea lor parentală (Winkler) [chimaera; Chimäre, Pfropfbastard ; chimère, hybride de greffe; kiméra; химера]

plants ; Chionophyten, Schneeschütz­ linge; chionophytes ; chionofiták ·,. хионофиты] 310 CHI RONY MU M η (gr. χείρ „mînă", όνομα „nume"), chironira, numele plantei dat în manuscris [chironym^ manuscript name ; Chironym, Manuskriptname ; chironyme, dénomination dans le manuscrit ; chironimum, kéziratban adott név; хироним] 311

CHIONOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), chionofite, plante care se dezvoltă sub covorul de zăpadă, în­ florind şi fructificînd după topirea ei (Soldanella) [chionophyta, snow-

CHIROTYPUS m (gr. -, τύπος „model"), chirotip, exemplar de plantă pe baza căruia s-a dat denumirea din manuscris [chirotype ; Chirotypus; chirotype; chirotipus; хиротип)

312

-CHITON (gr. χιτών „tunică") (brachychiton) —*chlamydo313 CHLAENO-, -CHLAENUS (gr. χλαί­ να „manta") (chlaenopterus, leucochlaenus) —» chlamydo314 CHLAMYDO-, -CHLAMYDEUS, -CHLAMYS (gr. χλαμύς, χλαμύδας „manta"^, învelit, acoperit, cu periant (chlamy docar pus, homochlamydeus, lasiochlamys) [wearing, clothed, covered ; deck-, null-, bedeckt-, mantel-, bekleidet ; vêtu, couvert; takart, fedett ; покрытый, прикрытый] —* indutusy stego-, tectus, vestitus, chlaeno-, -chiton 315

CHLAMYDIA involucrum

316

CHLAMYDOCONIDIUM η (gr. -, κόνιδιον „praf mărunt") —»· chlamydospora

317

CHLAMYDOCYSTIS, -IDlS f (gr. -, κύστις „cavitate"), clamidochist, chist închis (Algae) [chlamydocyst ; Chlamydozyst; chlamydocyste ; chlamidociszta; хламидоциста]

318

CHLAMYDOCONIDIUM η (gr. -, γονή „urmaş"), clamidogonidie, gonidie unicelulară, de rezistenţă, cu mem­ brana groasă (Myxomycètes) [chlamydogonidium ; Chlamydogonidie ; chlamydogonidie ; chlamidogonidium ;

CHIMIO- -^ CHEMO-

ЗЭ8 CHION-, CHIONO-, CHIONEUS (gr. χιών „zăpadă"), alb ca zăpada, de zăpadă (chionanthus, chionocalyx, chionophilus, chionophyllus ) [snowwhite, snow- ; schneeweiß, schnee- ; blanc de neige, de neige ; hófehér, havat- ; снежно-, белоснежный, снего-] -+ niveus 309

124

us

f (gr.-) -^

perianthium,

ХЛ а м и ДОГОНИДИЯ ]

319

CHLAMYDOSPORA f (gr. -, σπορά „sămînţă"), clamidospor, spor asexuat, de rezistenţă, cu membrana groasă (Ustilaginales) ; tăciunele cerealelor [chlamydospore, blight ; Chlamydospore, Ge trei de bran d ; chlamydospore, nielle; chlamidospóra, üszök; хламидоспора]-> paulospora

320

CHLEDOCOLUS (-COLA f) (gr. χλήδος „dărîmătură", lat. colo „a locui") —*• ruderalis

126

CHWROPLASTIDI

321

CHLEDOPHILUS (gr. -, φιλέω „a iubi") —• ruderalis 322 CHLEDOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă") -+ plantae ruderales 323 CHLOODES, -CHLOA (gr. χλόη „verdeaţă, iarba verde", είδος „ase­ mănare") -^ herbeus, herbicolor 324 CHLOR , CHLORO-, -CHLORUS (gr. χλωρός „verde ca iarba"), CHLOROCHROUS (gr. -, χρόα „culoare"), verde, de culoarea verde-viu a ierbii (chioranthus, chlorocarpus, chrysochlorus-) [green- ; grün- ; vert ; zöld ; зелено-] —»^ viridis 325 CHLORANTHIA f (gr. -, άνθος „floare") -+ virescentia 326 CHLORENCHYMA η (gr. -, Εγχυμα „umplutură"), clorenchim, ţesut parenchimatic asimilator, bogat în clorofilă [chlorenchyma, assimilating tissue ; Ghlorenchym, grüne Assimilations­ gewebe; chlorenchyme, tissu assimilateur ; klórenchima, asszimiláló alapszövet ; хлоренхима, хлорофиллоносная ткань] 327

328 329

333

331

332

333

CHLORESCENS, CHLORINUS (gr. -), clorescent, verzui- galben [greenish, yellow-green; grünlich, grünlich-gelb; verdâtre, verdâtre-jaune ; zöldes, zöldellő, zöldessárga ; зеленоватый, желто- зеленый] —*• virellus, virescens CHLORESCENTIA f (gr. -) -^ chlo­ rosis CHLORIS, -IDIS f (gr. χλώρις „zeiţa florilor"), floră (ca titlu de lucrare floristică) [flora, floristic work; Flora, floristisches Werk; flore, oeuvre floristique; flóra, flóramű; флора, фло­ ристическая работа] CHLOROCHRYSEUS, CHLOROCHRYSUS (gr. χλωρός „verde", χρυ­ σός „aur"), verde auriu-gălbui [goldgreen; grüngoldig; vert jaunâtre d'or; zöldes aranysárga; зеленозолотистый] CHLOROCYANEUS (gr. -, κυάνεος „albastru") verde-albăstrui [bluishgreen ; blaulichgrün ; bleuâtre vert ; kékeszöld; зелено-голубой, зеленосиний] CHLOROCYSTIS, -IDIS f (gr. -κύστις „cavitate"), clorocist, celulă cu cloro­ filă [chlorocyst ; Chlorozyst ; chlorocyste ; klorociszta ; хлороцист] CHLOROGLOBINUM η (gr. -, lat. globus „glob"), cloroglobină, materia colorantă verde a clorofilei (Tswett) [chloroglobin ; Chloroglobin ; chloroglobine ; kloroglobin ; хлороглобин]

334

335

335

337

338

UM

CHLOROLEÜCYTES î pl (gr. -, λευκός, „palid", κύτις „cutie"), cloroleuciţi, granule verzi de clorofilă din protoplasma (Van Tieghem) [chloroleucytes ; Chloroleuzyten ; chloroleucytes ; kloroleuciták ;хлоролейциты] -+ chloroplastum, chlorophorum CHLOROLEUCUS (gr. - ) , alb-verzui [greenish-white ; grünlichweiß ; verdâtre-blanc ; zöldesfehér ; зеленоватобелый] CHLORONEMA η (gr. -, νήμα „filament"), cloronemă, protonemă supraterestră cu funcţii de asimilare (Gorrens) [chloronema ; Chloronema ; chloronèma ; kloronema ; хлоронема] CHLOROPHAEUS (gr. -, φαιός „de culoare închisă"), verde închis [dark-green; dunkelgrün; vert foncé; sötétzöld ; тёмно-зелёный] CHLOROPHANUS (gr. -, φαίνω „a apare"), verde-gălbui, verzui [yellowish-green, greenish ; grünscheinend, gelblichgrün ; jaunâtre-vert ; sár­ gászöld ; жёлто-зелёный; зеленеющий]

339

CHLOROPHORUM η (gr. -, φόρεω „а purta") —»• chloroleucytes 340 CHLOROPHORUS (gr. - ) -^ viridis 341 CHLOROPHYLLIGE RU S, CHLOROPHYLLOSUS (gr. -, φύλλον „frunză", lat. gero „a purta"), clorofilos, clorofiliger, care conţine cloro­ filă [chlorophylligerous, containing chlorophyll ; Blattgrün enthaltend ; chlorophylligere, contenant de chlo­ rophylle; klorofillt tartalmazó; хло­ рофилл оносны й] 342

CHLOROPHYLLOLYSIS f (gr.-, λύσις „dizolvare), clorofiloliză, Uza­ rea clorofilei sub influenţa unor agenţi chimici (Liebaldt) [chlorophyllolyse ; Chlorophyllolyse ; chlorophyllolyse ; klorofillolizis ; хлорофиллолиз]

343

CHLOROPHYLLUM η ( g r . - ) , clo­ rofilă, substanţă granulară din plastide, dînd plantei culoarea verde, cu rol important în fotosinteză [chloro­ phyll; Chlorophyll, Blattgrün; chlo­ rophylle ; klorofill, növényzöld, levél­ zöld ; хлорофилл]—»•/>Лг///оеА/о/-мт, phytochlorina

344

CHLOROPHYLLUS (gr. - ) , eu frunze verzi [green-leaved; grünblättrig; à feuilles vertes; zöld levelű; зеленолистный]

345

CHLOROPLASTIDIUM η (gr. - , πλαστικός „plastic", - ίδιον „dimi­ nutiv") —·· chloroplastum

12βί

CHLOROPLASTUM 346

347

348 349 350

351

352

353

354

355

CHLOROPLASTUM η (gr. -, πλαστός „modelat"), cloroplast, granule verzi din citoplasmă, compuse din stroma şi din clorofilă [chloroplast, chloroplastid; Chloroplast, Ghlorophyllkörper ; chloroplaste ; kloroplasztisz, nö­ vényzöldszemcse ; хлоропласт] -» auíoplastum CHLOROSIS î (gr.-), cloroză, clorescenţă; îngălbenire patologică a frunzelor din cauza lipsei clorofilei sau al fierului [chlorosis; Chlorose, Bleichsucht, Gelbsucht, Chloreszenz ; chlorose, chlorescence ; klorózis, levél­ zöld-hiány, sápadtság, sápkorság ; хлороз] —*• icterus, chlorescentia, étiolement CHLOROSUDATIO í (gr.-, lat. sudatio „transpiraţie") —» chlorovaporisatio CHLOROTRANSPIRATIO í (gr. -, lat. transpiratio „transpiraţie") -+ chlorovaporisatio CHLOROVAPORISATIO t (gr. -, lat. vaporisatio „evaporare"), clorovaporizaţie, clorosudaţie ; transpiraţia plan­ telor cu clorofilă sub influenţa lumi­ nii (Van Tieghem) [chlorovaporization ; Chlorovaporisation ; chlorovaporisation; klorovaporizáció ; хлоровапоризация] CHLOROXANTHUS (gr. -, ξανθός „galben"), verzui-galben [greenish-yel­ low; grünlichgelb; verdâtre-jaune ; zöldessárga ; зеленовато-желтый] CHLORUS, CHLOROTICUS (gr.-), gălbui-verde [yellowish-green ; gelblich­ grün; jaunâtre-vert; sárgászöld; желто-зеленый] CHOMAPOPHYTA η pl (gr. χώμα „terasament", από „de pe", φύτον „planta"), chomapofite, comapofite, plante ruderale [ruderal plants ; Ruderalpflanzen, Schuttpflanzen ; plantes des décombres; romnövények; рудеральные растения] CHOMOPHYTA η pl (gr. - ) , chomofite, comofite, plante ce cresc pe stînci cu detritus sau în crăpăturile stîncilor (öttli) [chomophytes ; Chomophyten, Detrituspflanzen, Erdwurzler ; chomophytes ; chomofiták ; хомофиты] CHONDRIOCONTES m pl (gr. χόνδρος „grăunte", κοντός „baston"), condrioconţi, condriozomi din citoplasmă celulară, în formă de bastonaşe sau sferice [chondriokonts ; Chondriokonten; chondriocontes ; kondriokonták ;

хондриоконты] —• chondriosoma, mitochondrium 356 CHONDRIOCINESIS î (gr. -, κίνησις „mişcare"), condriocineză, divi­ ziunea condriozomilor în cursul citogenezei (Nicoloci-Roncati) [chondriokinesis ; Chondriokinese ; chondriocinèse ; kondriokinézis ; хондриокинез! 357 CHONDRIOMA î (gr. -, ομάς „tota­ litate"), condriom, totalitate a con­ driozomilor din citoplasmă celule» (Meves) [chondriom ; Chondriom ; chondriome; kondrioma; хондриома] -+ cytoma 358

CHONDRIOMITES m pl (gr. -, μίτος „fir"), condriomite, condriozomi în­ lănţuiţi filiform din citoplasmă (Meves) [chondriomites ; Chondriomiten ; chondriomites; kondriomitak; хондрно-^ миты] 359 CHONDRIOSOMA η (gr. - σώμα. „corp"), condriozom, organite ca cen­ tre ale respiraţiei şi repartiţiei ener­ giei metabolice din citoplasmă, fiind şi numele colectiv al condrioconţilor,. condriomitelor şi condriosferelor (Benda) [chondriosome ; Chondriosom ; chondriosome ; kondrioszoma ; хондрносома] -* chondriocontes, mitochondrium. plastochondrium, plastosoma 360

CHONDRIOSPHAERA î (gr. -„ σφαίρα „sferă"), condriosferă, condrio­ zomi aglomeraţi în formă globuloasă„ din citoplasmă [ chondriosphere ; Chondriosphäre ; chondriosphere ; kondrioszféra ; хондриосфера] 361 CHONDROIDEUS (gr. χόνδρος „gră­ unte", „cartilagiu", είδος „aspect")^ -* granosus, cartilagineus 362 CHORDA f (gr. χορδή „coardă", „maţ"), cordon; organ filiform de· fixare (cordon pistilar, cordon umbi­ lical) [cord, chorda; Strang, Träger; cordon; zsinór, függesztő; хорда) CHORDA UMBILICALIS -^ funi­ culus 363 CHORDA TUS, CHORDO- (chordophyllus, chordorrhizus) —*• filiformis 364 CHORI-, CHORISO-, CHORISTO-, (gr. χωρίζω „a se separa"), separat, izolat, liber, neconcrescut (choripetalus, chorisolepidus, choristophyllus) [separated, isolated, free; getrennt, frei; séparé, isolé, libre; elkülönült, szétvált, szabad; раздельно-, разделённый]-»а1а/у-, disjunctus, discretus, eleuthero365

CHORISIS f (gr. χωρέω „a se înde­ părta"), coriză, deslipirea teratolo-

CHROMOCENTR

127 gicá a unor organe normal concrescute sau dublarea anormală a acestora (corola gamopetală devenind dialipetală) [chorisis, deduplication ; Chorise, Spaltung, Verdoppelung ; chorise, dédoublement ; korizis, elkülönülés, szétválás, megkettőződés ; хориз, раз­ деление, удвоение] —> dilaminatio 366 367

368

369

370

371

372

S73

374

CHORISMUS m (gr. -) -* chorisis CHOROLOGIA f (gr. -, λόγος „vor­ bire"), corologie, biogeografie ; stu­ diul distribuţiei organismelor în spa­ ţiu şi stabilirea arealului lor geo­ grafic [chorology, biogeography ; Chorologie, Arealkunde ; chorologie, aréograi:hÍ3; korológia, biogeográfia, elter­ jedéstan ; хорология, биогеография] CHOROTYPUS m (gr. -, τύπος „model"), corotip, tip local [chorotype, local type; Chorotypus; chorotype; korotipus; хоротип] CHORTONOMIA t (gr. χόρτος „iarbă", νόμος „lege"), cortonomie, procedeele de preparare şi de conser­ vare a plantelor colectate, precum şi de întocmirea herbarelor [chortonomy ; Chortonomie; chortonomie; kortonomia ; хортономия ] 'CHORUS (gr. χωρέω „aserăspîndi"), răspîndit prin (anemochorus, hydrochorus) [distributed by; -verbreitet; répandu par; terjedő; -хорный, рас­ пространяемый] CHROM ΑΤΟ-, CHROMO-, -CHRO­ MATICUS, -CHROMUS, -CHROUS (gr. χρώμα „culoare"), colorat, de culoare (chromatophilus, chromolepis, hyperchromaticus, heterochromus, gallochrous) [coloured; -farbig, farben-; coloré; színű, színes; окрашенно-, -окрашенный] —> -baphus, coloratus CHROMATICUS (gr.-), cromatic, colorabil adaptare '^) [chromatic, colourable; chromatisch, färbend, färbbar ; chromatique, colorable ; kro­ matikus, festődő, színeződő; хрома­ тический, окрашенный] CHROMATIDIUM η (gr. -), cromatidie, unul din constituenţii cromo­ zomului despicat longitudinal în cursul mitozei sau a meiozei (McClung) [chro­ matid; Chromatide; Chromatide; kromatidium ; хроматида] CHROMATINUM η (gr. -), cromalina, granulaţie colorabilă, de natura proteică din nucleu саге participă ia formarea cromozomului (Flemming) [chromatin; Chromatin; chromatine ; kromatin ; хроматин]

UM

375

CHROMATOLOGIA f (gr. -, λόγος „vorbire"), cromatologie, studiul ma­ teriilor colorante de origină vegetală (Sorby) [chromatology ; Chromatologie ; chromatologie ; kromatológia ; хроматология] 376 CHROMATOLYSIS f (gr. -, λύσις „descompunere"), cromatoliză, des­ compunerea cromatinei, ca stadiu final al degenerării nucleului [chromatolysis; Chromatolyse ; chromatolyse ; kromatolizis ; хроматолиз] 377 CHROMATOPHORUM η (gr. -, φορέω „a purta"), cromatofor, ter­ men colectiv pentru plastidele (cloro-, Cromo- şi leucoplastide) din citoplasmă [chromatophore ; Chromatophor, Farb­ stoff träger ; chromatophore ; kromatofor, szintes tecske ; хроматофор] —»· phaeophorum 378

379

380

381 382 383

CHROMATOPLASMA η (gr. -, πλάσμα „modelare"), cromatoplasmă, structura periferică nediferenţiată a citoplasmei unor celule, impregnată cu pigmenţi (Cyanophyceae) [chromatoplasm ; Chromatoplasma ; chromatoplasme; kromatoplazma ; хроматоштазма] —*• chromoplasma CHROMIDIOCENTRUM η (gr. -, κέντρον „centru"), cromidiocentru, cromidii grupate in masă definită din celulă (Wäger) [chromidiocentrum ; Chromidiozèntrum ; chromidiocentre ; kromidiocentrum ; хромидиоцентр] -* chromidiosphaera CHROMIDIOGAMIA î (gr. -, γάμος „căsătorie"), cromidiogamie, fuziona­ rea cromidiilor (Wäger) [chromidiogamy ; Chromidiogamie ; chromidiogamie; kromidiogámia ; хромидиогамия] CHROMIDIOSOMA η (gr. -, σώμα „corp") —*• chromidium CHROMIDIOSPHAERA f (gr. -, σφαίρα „sferă") —*• chromidiocentrum CHROMIDIUM η (gr. -), cromidie, granule bazofile de cromatină prove­ nite din nucleu (Hertwig) [chromidium ; Chromidie ; chromidie ; kromidium ; хромидиа] —>· chromidiosoma

384

CHROMISMUS m (gr. -), cromism, coloraţia excesivă a unor organe (flori, fructe, frunze, seminţe) [chromism; Chromismus; chromisme; kro' mizmus ; хромизм]

385

CHROMOCENTRUM η (gr. -, κέν­ τρον „centru"), cromocentru, granulatiuni de cromatină din nucleul

CHROMOCHONDRI UM aflat în starea de repaus sau în stadiul interfazei, care absorb şi fixează cu uşurinţa diferite substanţe colorante (Bacearini) [chromocentrë; Chromozentrum; chromocentre; kromocentrum; хромоцентр] 386 CHROMOCHONDRI UM η (gr. -, χονδρίον „granulă"), cromocondrie, mitocondrie granulară care în in­ teriorul ei dă naştere unui pigment (Prenant) [chromochondrium ; Chromochondrium; chromochondrie ; kromokondrium ; хромохондрия] 387 CHROMOCYTIS, -IDIS f(gr. -, κύτος „înveliş"), cromocit, celulă cu pigmenţi [chromocyte ; Chromozyt ; chromocyte ; kromocita ; хромоцит] 388 CHROMOGENICUS, CHROMOGENUS (gr. -, γενικός „de naştere"), cromogen, care produce pigmenţi co­ loranţi [chromogenic, chromogenous ; chrornogen, farbstoffbildend; chro­ mogène ; kromogén, szinanyagtermelö ; хромогенный, пигментообразующий] -^ chromoparus 389 CHROMOLEUCYTES f pl (gr.-, λευκός „alb", κύτος „înveliş"), его, moleucite, granule colorate din cito­ plasmă (Van Tieghem) [chromoleucytes ; Chromoleuzyten ; chromoleucytes ; kromoleuciták ; хромолейциты] 390 CHROMOLIPOIDES f pi (gr. -, λιπώδης „gras"), cromolipoide, pică­ turi de ulei cu pigmenţi de carotină din celulele unor alge şi ciuperci [chromolipoides; Chromolipoiden ; chromolipoides ; kromolipoidok ; хромолипоиды] 391 CHROMOMERA η pl (gr. -, μέρος „parte"), cromomere, granule de cromatină dispuse în lungul filamentu­ lui cromozomal sau al cromonemei (Wilson) [chromomeres ; Chromomeren ; chromomères ; kromomerák ; хромомеры] 392 CHROMONEMA η (gr. -, νήμα „fir"), cromonemă, fascicul de fila­ mente cromozomale cu segmente de cromomere (Vejdovsky) [chromonema ; Chromonema; chromonema; kromonéma; хромонема] 393 CHROMOPARUS (gr. -, lat. paro „a pregăti") —»· chromogenus 334 CHROMO PHI LUS, CHROM ATOPHILUS (gr. -, φιλέω „a iubi"), cromofil, cu afinităţi pentru coloranţii histologic! [chromophilous, readily stai­ ning; chromophil, leicht färbend; chromophile, facilement colorable ;

12g kromofil, könnyen színeződő; хромофильный, окрашивающийся] 335 CHROMOPHOBUS (gr. -, φοβέ» „а fugi"), cromofob, necolorabiI[chromophobous; chromophob, nicht fär­ bend ; chromophobe, incolorable ; kromofób, nem színeződő ; хромофобный} 336 CHROMOPLASMA η -^ehromatoplas­ ma 337 CHROMOPLASTUM η (gr. -, πλα­ στός „modelat"), cromoplast, plastide din citoplasmă, lipsite de clorofilă, conţinînd xantofilă sau carotină (A. Meyer) [chromoplast ; Chromoplast; chromoplaste ; kromoplasztisz ; хромопласт] 338

CHROMOSOMA η (gr. -, σώμα „corp"), cromozom, corpuscul prezent în nucleu cu ocazia diviziunii cariocinetice, care absoarbe cu uşurinţă culorile bazice şi care este purtător al caracterelor ereditare (Waldeyer) [chromosome ; Chromosom, Kernsegment, Kern­ schleife; choromosome; kromoszóma; хромосома] —»• pangenosoma

399

CHROMOTROPISMUS m (gr. -, τροπή „răsucire"), cromotropism, fototropism sub influenţa luminii co­ lorate [chromotropism ; Chromotropismus; chromotropisme ; kromotropizmus ; хромотропизм]

400

CHRONICUS, -CHRDNUS (gr. χρόνος „timp"), cronic, de timp, de lungă durată (heterochronus) [chronic, oÍ long standing; langwierig, zeitlich, chronisch ; chronique ; időbeli, hoszszabb ideig tartó ; хронический]

401

СН RON IS PORA f (gr. -, σπορά „sămînţă"), cronispor, spor dé rezis­ tenţă [chronispore, resting-spore ; Dau­ erspore; chronispore, spore de conser­ vation ; kronispóra, kitartóspóra ; χροниспора, зимняя спора] —» hypnospora, teleutospora

402

CHRONISPORANGIUM η (gr.-, άγγεΐον „vas"), cronisporange, spo­ range care produce cronispori (Vuillemin) [chronisporangium ; Chronisporangium ; chronisporange ; kronisporángium ; хрониспорангий]

4C3 СНRON IZOOS PO RA f (gr.-, ζωός „viu", -), cronizoospor, zoospor de conservare [chronizoospore ; Chronizoospore; chronizoospore; kitartózoospóra ; хронизооспора] 404

CHROO- (gr. χροός, χρως ( chroosepalus ) *• coriaceus

„piele)

129

CILIOLATUS

405

CHRYS-, CHRYSEUS, CHRYSO-, -CHRYSUS (gr. χρύσος „aur"), galben-auriu (chrysanthemus, chrysocarpus, chlorochrysus ) [golden-, goldcoloured, yellow as gold; gold-, gol­ dig-, goldgelb; jaune doré; aranysárga ; золотисто-, золотистый]-+амгеи5

406

CHRYSOCHLORUS (gr. -, χλωρός „verde"), auriu-verde [yellowish-green ; gelblichgrün ; jaunâtre-vert ; sárgászöld ; желтовато-зелёный] CHRYSOGONIDIUM η (gr. -, γονή „urmaş"), crisogonidie, gonidia auriu galbenă a unor licheni [chrysogonidium ; Chrysogonidie ; chrysogonide ; krisogonidium ; хризогонидий] CHRYSOLEUCUS (gr. -, λευκός „alb"), gălbui-alb [yellowish-white ; gelblichweiß ; jaunâtre blanc ; sárgás­ fehér ; золотисто-белый] CHRYSOMELANUS, CHRYSOMELUS (gr. -, μέλας „negru, închis la culoare"), galben-auriu închis [dark yellow; dunkelgoldgelblich ; jaune foncé; sötétsárga; sötét aranysárga; тёмнозолотистый] CHRYSOPHYLLUM η (gr. -, φύλλον „frunză"), crizofilă, pigment produs al descompunerii clorofilei, care toam­ na colorează frunzele în galben [chrysophyll ; Chrysophyll ; chrysophylle ; krizofillum ; хризофилл]

407

408

409

410

411

CHRYSOTANNINUM η (gr.-, lat. tanninum „tanin"), crizotanin, grup de substanţe colorante care toamna dau culoarea brunie frunzelor unor arbori [chrysotannin; Chrysotannin; chrysotannine ; krizotannin ; хризотаннин]

412

CHTHONOPHYTA η pl (gr. χθόνιος „suprateran", φύτον „plantă"), ctonofite, grupa plantelor care trăiesc pe sau în sol (Warming), spre deose­ bire de plantele acvatice [chthonophyta; Erdpflanzen; plantes terrestres; szárazföldi növények; растения сушы]

413

CHYLOPHYTA η pl (gr. χυλός „suc", -), chilofite, plante suculente [succulent plants; Saftpflanzen; plan­ tes succulentes; nedvdús növények; суккулентные растения] —»· succulenta

414

CHYMIFERUS (gr. χυμός „suc", lat. fero „a purta"), chimifer, саге conduce seva [bearing juice; saft­ tragend ; succifère, chymifère ; nedvszállitó ; несущий сок] —> succifer

415

CHYTR-, CHYTRD(gr. χύτρα „urnă, gropiţă"), cu gropiţe, cu urne

(chytradenius, chytrophorus) [groove-,, urn-, dimple-; gruben-, urnen-; fos­ sette, à urnes; gödörkés, tokocskás·^ ямчато-, урно-] —»^ foveatus, scrobiculatus 416 CIBARIUS -+ edulis, esculentus^ ces eus ill CICATRICATUS, CICATRICOSUS, cicatricos, cicatrizat, cu cica­ trice [cicatricose, scarred; narbig, genarbt; cicatrisé, marqué de cicatrices; heges, ripacsos, varacsos; рубцеватый] 418

CICATRICULA f, CICATRIX f, cicatrice, cicatriculă 1. Urmă de vătămare pe un organ. 2. Cicatricele frunzei lăsată pe tulpină sau pe ramură la locul de desprindere a peţiolului [cicatrice, scar; Narbe, Blattnarbe; cicatrice, cicatricule; heg, ripacs, levélripacs, levélsebhely; рубец, рубчик, листовой рубец] -^ phyllichnium (2)

419

CICATRISATIO f, cicatrizare, aco­ perirea ţesutului rănit cu un nou ţesut de izolare, numit calus [cicatri­ zation ; Vernarbung, Cikatrisation, Kallusbildung ; cicatrisation ; hegszö­ vet-képződés, óvoszövet-képződés ; цикатризация] 420 CICUR -^ cultus 421 CIDARIFORMIS - • turbaniformis 422 -CIDUS (lat. caedo „a tăia, a omorî"), -cid, care distruge, care se rupe (fungicidus, herbicidus, septicidus) [-cidal, destructive of, dehiscing; -ver­ nichtend, -spaltig; -cide, détruant, déhiscent; -ölő, -felnyilású; -цидный, уничтожающий, растрескивающийся] 423

CILI-, CILI ATI-, CILI ΑΤΟ-, CI­ LII-, CILIO-, CILI ATU S, CILIIFER, ciliat, cu peri sau sete paralele echidistante pe marginea organelor (frunza la Fagus silvatica) (ciliaris, ciliatifolius, ciliatodenticulatus, ciliifarmis, ciliogradus) [ciliate-, ciliated ; wimperig, bewimpert, gewimpert, wimperhaarig, randhaarig; cilié, garni de cils; pillas, pillaszőrös, pillas szőrű; реснице-, ресничато-, ресничатый] —> blephar-, blepharophorus

424

CILIOGRADUS (lat. cilium „cil", gradus „pas"), ciliograd, care se mişcă cu ajutorul cililor (Crozier) [ciliograde ; ziliograd; ciliograde; ciliograd; цилиоградный]

425

CILIOLATUS, CILIOLOSUS, CILI­ AT ULU S, ciliolat, cu cili mici [ciliolate, minutely ciliate; kleinwimperig.

CILI и M feinbewimpert ; ciliolé ; ciliolált, pillácskás ; мелкоресничатый] 426 CILIUM η, cil 1 Perişori sau setule paralele, distanţate, aşezate pe mar­ ginea unor organe (frunzele la Fagiis silvatica)· 2 Filament vibratil pe zoospor {Algae, Fungi) [cilium ; Zii, Wimper, Wimperhaare, Geißel, Winiperchen; cil; pilla, pillaszőr, csillangó ; ресничка] CIMICINUS, cu miros de ploşniţă (Coríandrum sativum) [bug-stinking; wanzenübelriechend ; puant à punaise ; poloska szagú ; клоповый] 428 CINCINNATUS, cincinat, dispus în buclă [cincinnate, curled; wickelig, gelockt; cincinné; forgós; кудрявый, курчавый] 429 CINCINNUS m, cincin, inflorescenţă cincinată; cimă scorpioidă; tip de inflorescenţă cimoasă, la care axa principală se termină în floare, iar ramurile se dezvoltă în planuri dife­ rite şi numai în acelaşi sens (Boraginaceaç) [cincinnus, scorpioid cyme; Wickel, Skorpionschwanz-Wickel ; cincinne, cyme scorpioïde; forgó, forgóvirágzat ; завиток] —> сута scorpioideum 430 CINCLIDOCARPUS (gr. κιγκίς „gratie", καρπός „fruct"), cu fructe reticulate [lattice-fruited, grilled-frui­ ted; gitterfrüchtig; à fruits grillés; rácsos termésű; решётчатоплодный]

130

435 436 437

427

481

432

433

434

438

43Э

CINETOSOMA η (gr. -, σώμα „corp"), cinetozom, particulă citoplasmatică autoduplicantă, cu rol în morfogeneză (Ciliatae) [kinetosome ; Kinetosom ; cinétosome ; kinetoszőma ; кинетосома] 440 CINGENS (cingo), care înconjoară, care înfăşoară, care încinge un alt organ al plantei [girdling, encircling, surrounding ; umgürtend, umgebend, umzingelnd ; entourant ; körülfogó, körülvevő ; окружающий] —*• circumambiens, circumdans, circumplectens

441

CINCTUS, înconjurat (fructus calyce cinctus fructul înconjurat de caliciu, la Atropa, Nicotiana) [encircled, girdled, surrounded; umgürtet, gegürtet, umgeben, umzingelt, gesäumt; ceinturé, cerclé, entouré; körülövezett, körülfogott ; опоясанный, окруженный] —> cingulatus, succinctus

442

CINENCHYMA η (gr. κίνησις „mişcare, εγχυμα „umplutură"), cinenchim, ţesut cu vase laticifere [cinenchyma ; Kinenchym ; cinenchyme ; kinenchyma ; киненхима]

443

CINERACEUS, CINEREUS, cinoreu, sur, gri, cenuşiu curat [ash-grey; aschgrau; cendré, gris cendré; hamu­ szürke, hamvas szürke ; пепельный] —*• griseus, spodius, tephreus, roborinus CINERASCENS (cinerasco), cinerascent, cenuşiu-deschis, cenuşiu-palid [greyish, light grey, somewhat ashy; asűhgraulich, hellaschgrau ; cinerascent, gris cendré pâle; szürkéllő.

világosszürke ; пепельносерый] -* ravidus, subcinereus CINESIS f, KINESIS f (gr. κίνησις „mişcare") —* mitosis, motus CINETOCHORUM η (gr. -, χώρα „loc") —> centrom^rum CINETONEMA η (gr. -, νήμα „filament"), cinetonemă, locul de in­ serţie al filamentelor fusului cromozomal [kinetonema ; Kinetonema ; cinétonème ; kinetonema ; кинетонема] CINETOPLASTA η pl (gr. -, πλασ­ τός „modelat"), cinetoplaste, corpusculi sateliţi formaţi la baza flagelilor, care se divid concomitent cu cinetozomii (Lwoff) [kinetoplastes ; Kinetoplasten ; cinétoplastes ; kinetoplasztiszok; кинетопласть]

444

445

CINGULATUS, înconjurat [surrounded, girdled ; umgürtet, umgeben, umzingelt ; cingulé, ceinturé, entouré ; körülövezett, övezett ; окаймленный] —> periplocus, circumcinctus, circum' datus CINGULUM n, bríu, cordon, zonă (la gîtul rădăcinii, inelul sporangilor de ferigi, la frustulele diatomeelor) [girdle, zone, collar; Gürtel, Zone, Hals ; zone, collet ; öv, övezet ; поясок, зона, шейка] CINIS m, cenuşă [ash ; Asche ; cendre ; hamu ; зола, пепел] CINNABARINUS, cinabarin, roşu de cinabru [scarlet, vermilion ; zin­ noberrot, hochrot; rouge de cinabre; cinobervörös ; кинноварно-красный] —^ scarlatinus, coccineus, miniatus CINNAMOCHROUS, CINNAMOMEUS, brun-roşcat ; de culoarea sau mirosul scorţişoarei [reddish-brown, cinnamon-coloured ; zimtfarbig, zimt­ braun, zimtriechend ; rougeâtre-brun de cannelle, sentant comme la cannel­ le; fahéj színű, fahéjbarna, fahéj il­ latú ; коричневый]

131 446

CIRCO MV ÁLLATOS CINOPLASMA η (gr. κίνησις „miş­ care", πλάσμα „formare"), cinoplasmă, partea hialină a protoplasmei în care are loc activitatea cinetică a celulei (Strasburger) [kinoplasm; Kinoplasma; cinoplasme; kinoplazma; кино­ плазма] —»· leptoplasma

447

CIRCELLARIS, în formă de gratii [lattice - shaped ; gitterfôrmig, rostförmig; en forme de grille; rács alakú; решётчатообразный] 448 CIRCELLATUS, cu gratii, cu reţea [latticed; gitterig; grillé; rácsos, rá­ csozott; решётчатый] 449 CIRCINALIS, CIRCINATUS, răsu­ cit în spirală, răsucit în formă de cîrjă (frunzele la Filices, Drosera) [coiled inwards, involute; eingerollt, aufgerollt, schneckenartig-geroUt ; circinée, roulé en crosse, reconquillé; bekunkorodott, befelécsavarodott ; завитой, закрученный] CIRCUITUS (-US) m -» circumferentia 451 CIRCULARI S, circular, de forma cercului (ex. embrionul la Chenopodium) [circular ; zirkulär, kreisrund, kreisförmig; circulaire; körszerű, kör alakú, kerek ; круговой, окружный, кольцевой] —* rotundi-, strongylo-, orbi­ cularis, cyclicus

kreis, Umriß; circonférence; kerület, körfogat ; окружность, очертавие] - • circuitus, ambitus 461

CIRCUMFLEXVS, circumttex, curbat în semicerc, arcuit [circumflex» bending round; ringsumgebogen; circonflex ; boltozatosán görbült ; завитой, огибающий] 462 CIRCUMFLORALIS, circumfloral, dispus în jurul florii [circumfloral; zirkumfloral, ringsumblütenständig ; circonfloral ; virágkörüli ; кругоцветковый] 463 CIRCUMLATERALISMUS m, circumlateralism, tendinţa în filogenie a organelor plantei de a se dezvolta în jurul unei axe (Bailey) [circumlateralism; Zirkumlateralismus ; circumlatéralisme; cirkumlateralizmus ; циркумлатерализм] 464

CIRCUMNATUS, CIRCUMNEXUS, concrescut împrejur [wrapped around, growing round about; ringsumwachsen, ringsumverwachsen ; soudé tout à l'entour; körülnott, köröskörül összenőtt; кругом приро­ сший]

465

CIRCUMNUTATIO f, circumnutaţie, mişcare helicoidală de creştere a vîrfului tulpinii, rădăcinii, cîrcelului [circumnutation ; rotierende Nutation ; circumnutation ; keringőmozgás, ke­ ringő csúcsnövekedés; круговое вра­ щение]

450

452

453

454 455 456

CIRCULATIO f, circulaţie (a citoplasmei din celulă, a sevei din plantă) [circulation ; Zirkulation, Strömung, Umlauf; circulation; áramlás, áramló mozgás, szétáramló mozgás, keringés; циркуляция] CIRCUM-, de jur împrejur (circumcludens, circumserraíus) [round; ringsum-, herum-, um- ; circulairement, autour, entouré; körül, köröskörül; окружённый, кругом] —>^ periCIRCUMAMBIENS -^ cingens CIRCUMAXILIS -* amplexicaulis CIRCUM BOREALIS, circumboreal, din regiunile temperate şi reci ale emisferei nordice [circumboreal; zirkumboreal; circumboreal; cirkumboreális, északisarkkörüli; циркумбореальный]

4 5 7 CIRC и MCI Ν С TUS-* 458

466

468

CIRCUMSCISSUS, circumscis, des­ picat circular (dehiscenţa la Hyoscyamus) [circumscissile, cut circularly around ; ringsumspaltend, ringsumausspringend; circoncis, à fente cir­ culaire; csalmás, körülhasadt, körül felrepedt ; растрескивающийся коль­ цом]

469

CIRCUMTEXTUS, întreţesut de jur împrejur [circumtextous, wowen alt round ; ringsumwebt, ringsumsponnen ; entrelacé circulairement; körülszövő­ dött ; окаймленный]

470

CIRCUMVALLATUS, înconjurat de un şănţuleţ [walled round; ringsum­ gefurcht; entouré d'une fossette; kö­ rülárkolt, körülsáncolt; окруженный}

CIRC и MD A У S -* cingens

459

CIRCUMDA TUS -» cingulatus CIRCUMFERENTIA f, circumferin­ ţă, linie în cerc limitînd o suprafaţă plană [circumference; Umfang, Um­

-* cingens

CIRCUM POLARI S, circumpolar, aflat în regiunea holarctică [circum­ polar ; zirkumpolar ; circumpolaire ; sarkköri, sarkkörüli ; хщркумполярный, кругополярный]

cingulatus

4C0

CIRCUMPLECTENS

467

CIRCUMVOLUTIO 471

CIRCUMVOLUTIO f, circumvolutie, răsucire în spirală [circumvolution ; Umwindung, spirale Windung; cir­ convolution ; csigavonalas csavarodás ; вращение] 472 CIRR-, CIRRH-, CIRRI-, CIRRO-, -CIRRUS, CIRRATUS, CIRROSUS, 4ÎU cîrcei, căţărător (cirrescens, cirrifolius, cirroideus, polycirrus) [cirrate-, tendril-, tendrilled; ranken-, rankig; vrillé, vrillifère, cirri-; kacsos-, kacsos ; усико-, усиконосный, несущий усШси] —>• capreolatus

473

CIRRUS m, CIRRHUS m, cîrcei, organ filamentos, excitabil şi volubil, cu ajutorul căruia planta se răsuceşte şi Se prinde de suport (Vitis, Vicia) [tendril; Ranke; vrille; kacs, kacs­ karingó ; усик] —>• capreolus 474 CISALPINUS, cisalpin, dincoace de munţi [cisalpin ; diesseits der Alpen ; cisalpine; hegyen inneni ; предальпииский] 475 CISTELLA f, CISTULA f, cistelă, apoteciu globulos cu spori (Lichenes) [cistella ; Sporenbehälter ; cistelle, conceptacle ; cisztella, termőtest ; цистула] 476 CIT ATU S, ciiaX, amintit (loco citato -I.e.- la locul citat -I.e.) [cited, men­ tioned — at the place cited -I.e. ; zitiert — am angegebenen Ort -a.a.O. ; cité, mentionné — au lieu cité—I.e. ; idézett, hivatkozott, emiitett — idézett helyen — i.h. ; цитированный, в цитированном месте- м.об.] 477

CITRELLUS, CITREO-, CITREUS, CITRI-, CITRINUS, gălbui-citrin, de culoarea galbenă a lămîii (citreovariegatus, citriformis, citriodorus) [citrous, lemon-coloured, lemon-yellow, lemon- ; zitronengelb, zitronen- ; jaunecitron, citri- ; citromsárga, citrom- ; лимонножелтьй, лимоне-] —>• litnoni-

132 [cladode; Kladodium, Flachsproß, Blattzweig; cladode; kladodium, lapo­ sodott szár ; кладодий] —>^ phyllocladium, cladophyllum 481 CLADODYSTROPHIA f (gr. -, δυστροφός „rău nutrit"), cladodistrofie, dezvoltarea inegală sau căderea ramu­ rilor (în tératologie) [cladodystrophy ; Kladodystrophie ; cladodystrophie ; kládodisztrofia ; клад o дистрофия] 482

CLADOGENESIS f (gr. -, γένεσις „naştere"), cladogeneză, ramificarea direcţiilor evolutive în filogeneză (Rensch) [cladogenesis ; Stammbaum­ entwicklung ; cladogenèse ; kladogenézis; кладогенез] 483 CLADOGENUS (gr. - -), cladogen, născut pe ramură [cladogenous ; kladogen ; cladogène ; ágon keletkező ; кладогенный, возникающий на кетгях] 484 CLADOMANIA f (gr. -, μανία „ne­ bunie"), cladomanie, blastomanie 1. Mătura vrăjitoarelor. 2. Proliferare tera­ tologică a ramurilor (Pénzig) [cladomania, blastomania; Kladomanie, Blastomanie, Hexenbesen, Knospen­ sucht; cladomanie, blastomanie; kladománia, blasztománia, boszorkány­ seprű ; кладомания, бластомания] —> blastomania

485

486 487

color

478

479

480

CLAD-, CLADO-, -CLADUS (gr. κλά­ δος „ramură"), ramificat, cu ramuri (cladenchyma, cladorrhizus, cladotrichus, brachycladus) [branched, branchy- ; verzweigt-, -iweigig, zweig- ; ramifié, à branches; ágas, elágazott, -ágú; ветве-, -ветвистый]

488

489

CLADOPHORUM η (gr. -, φορός „purtător"), cladofor, parte a tul­ pinii care poartă ramurile inflorescen­ ţei (Hieracium) [cladophore; Kladophorum ; cladophore ; kladofórum ; кладофор] CLADOPHYLLUM η (gr. -, φύλλον „frunză") -* cladodium, phyllocladium CLADO PODI UM η (gr. - πόδιον „picioruş"), cladopodiu, suport sau trunchi ramificat [cladopodium ; Kladopodium, Aststiel ; cladopode ; kladopodium, ágas tönk; кладоподий] CLADOPTOSIS f (gr. -, πτωσις „cădere"), cladoptoză, căderea anor­ mală a ramurilor [cladoptose ; Kladoptose; cladoptose; kladoptozis; кладоптозис] CLANDESTINUS, clandestin, as­ cuns, invizibil [hidden ; verborgen, versteckt; caché; rejtett, láthatatlan; скрытый]

CLADENCHYMA η (gr. -, Εγχυμα „umplutură"), cladenchim, parenchim ramificat [cladenchyma, branched pa­ renchyma ; Kladenchym; cladenchyme ; kladenchima ; кладенхима]

490

CLADODIUM η ( g r . - ) , cladodiu, tulpină sau ramură asimilatoare di­ latată, de forma unei frunze (Opuntia)

CLASSICUS, clasic, renumit, im­ portant [classic; klassisch, muster­ gültig; classique; klasszikus, jelen­ tős; классический]

491

CLASSIFICATIO f, clasificare, orînduirea metodică а plantelor în grupe

сLE I s TO ΤHECI UM

133 laxonomice corespunzătoare (specii, genuri, familii etc.) [classification; Klassifizierung, Einordnung; classifi­ cation ; klasszifikáció, osztályozás ; классификация] —»· systematisatio 492 CLASSIS f, clasă, categorie sistema­ tică superioară ordinului, cu indi­ carea desinenţelor (Dicotyledon-opsida, Bacillario-phyceae, Asco-mycetes) [class ; Klasse ; classe ; osztály ; класс] -CLASTICUS (gr. κλαστός „rupt în bucăţi") (cytoclasticus) —» -lyticus 494 CLASTOTYPUS m (gr. -, τύπος „model"), clastotip, fragmentul tipului original [clastotype ; Klastotypus ; clastotype; klasztotipus ; кластотип] 495 CLATRATUS (CLATHRATUS ), cu gratii, cu reţele [latticed, latticeshaped ; gitterig, gegittert, gitterartig ; en grillage, en réseau ; rácsos, rács­ szerű, rostélyos, gátoros ; решетчатый] —> cancellatus

504

505

493

496

497

498 499 500

591 5 2

503

CLAUSUS, închis, acoperit (mugure, teacă, formaţie) [closed, shut; geschloßen; fermé, clos; zárt, fedett, takart ; закрытый, замкнутый] CLAVATUS, CLAVELLATUS, CLAVI-, elavat, máciucat, îngroşat de la bază spre vírf şi cu extremitatea rotunjită (caliciu, păr, stamina, polinie) (daviceps, claviflorus) [clavate, clubbed, club-shaped ; keulig, keulen­ förmig, kolbig ; clave, claviforme, ren­ flé en massue ; bunkós, bunkószerű, bunkó alakú, tákos; булавовидный] —> rhopalo-, coryn-, coryneCLAVICULA i-^ cirrus, capreolus CLA VICULA TUS -^ cirratus, capreolatus CLAVIS ANALYTIC A f, cheie ana­ litică pentru determinarea plantelor pe baza caracterelor aşezate în anti­ teză [dichotomous key; Bestimmungs­ schlüssel ; clef dichotomique ; hatá­ rozókulcs, meghatározókulcs ; ключ для определения] CLA V и LA TUS -^ clamtus CLAVUS m, cornu secarei, boală a secarei şi a altor graminee cauzată de ciuperca Claviceps purpurea [ergot ; Mutterkorn; ergot; anyarozs, üszög; спорынья] СLE I ST-, CLEI S TO- (gr. κλειστός „închis"), închis, rămas nedeschis (cleistanthericus, clcistocarpus, cleistopetalus) [close-, shut; schließ-, gesch­ lossen-, verschloßen- ; fermé ; zárt- ; закрыто-]

506 507

508

509

CLEISTANDROECIA f (gr. -, άνήρ, ανδρός „bărbat", οίκος „casă"), cleistandroecie, hemicleistogamie cu florile parţial deschise şi cu staminele în­ chise în floare [cleistandroecia ; Kleistandrözie ; cleistandroécie ; kleisztandrőcia; клеистандроэция] CLEISTANTHERIA I (gr. - ανθηρός „înflorit"), cleistanterie, hemicleisto­ gamie cu anterele rămase închise în floare (Tephrosia) [cleistanthery ; Kleistantherie ; cleistantherie ; kleisztanthéria ; клеистантерия] -^ crypiantheria CLEISTANTHERICUS (gr. - -) -нcleistogamus CLEISTOCARPIA f (gr. -, καρπός „fruct·'), cleistocarpie, formarea fruc­ tului la florile cleistogame [cleistocarpy; Kleistokarpie, Schließfrüchtigkeit ; cleistocarpie ; kleisztokárpia ; клеистокария] CLEISTOCARPICUS, CLEISTOCARPUS (gr. - -), cleistocarpie, cu corpul de fructificaţie (sporogonul)· închis (Musci) [cleistocarpous, closefruited ; kleistokarp, schließfrüchtig ; cleistocarpe ; kleisztokárp, zártter­ mésű ; клеистокарпный] CLEISTOCARPIUM η (gr. - -)„ cleistocarp 1. Ascocarp închis ^^scowt/cetes). 2. Drupă sau ghindă al căror pericarp se deschide numai la germi­ nare. S. Capsulă neoperculată ce sfr deschide prin rupere (Musci) [cleisto­ carp ; Schließfrucht ; cleistocarpe ; kleisztokárp, zárttermés ; клеистокарпий] —» cleistothecium

510

CLEISTOGAMIA f (gr. -, γάμος „căsătorie"), cleistogamie, autogamie în floarea rămasă închisă (Viola odorata) [cleistogamy ; Kleistogamie · cleistcgamie ; kleisztogámia, zárlmegporzás ; клейстогамия] 511 CLEISTCGAMUS (gr. - ), cleislogam, fecundat prin autopolenizare în floarea nedeschisă [cleistogamous, clo­ se-fertilized; kleistogam, verschloßenblütig; cleistogame; kleisztogám, zár­ tan önmegtermékenyülő ; клеистогамный] —> monoicodimorphicus, cleistan­ thericus

512

CLEISTOPETALIA f (gr. -, πέταλον „petală"), cleistopetalie, înveliş floral permanent închis, asigurînd cleistogamia [cleistopetaly; Kleistopelalie j cleistopetalie ; kleisztopetália ; клеистопеталия] 513 CLEISTOTHECIUM η (gr. -, θήκα „cutie") —>• cleistocarp ium

-CLEM

us

134

514

-CLE M US (gr. κλήμα „ramură"), cu ramura (leptoclemus, heterodemus ) [with branchlet; -ăstig, -zweigig; à ramule ; -águ ; -ветвистый] 515 CLIMACORHIZAE f pi (gr. κλϊμαξ, κλίμακας „scară", ^ίζα „rădăcină"), climacorize, plante cu zonapiliferă a rădăcinii avînd origină epidermală (Gymnopermae şi numeroase Dicoty­ lédones) [climacorhizae ; Klimakorhizen ; climacorhizes ; klimakorhizák ; климакоризий] 516

517

518

519

520

521

CLIMATERICUS (gr. κλίμα „cli­ mat"), climateric [climateric; klimak­ terisch ; climatérique ; klimaterikus, üdülési ; климатерический] CLIMATICUS (gr. -), climatic (fac­ tor, succesiune) [climatic ; klimatisch ; climatique; klimatikus, éghajlati; климатический] CLIMATYPUS m (gr. -, τύπος „model"), climatip, ecotip climatic rezultat prin selecţia datorită unui climat special [climatype, climatic ecotype, habitat type; Klimatypus, klimatischer ökotyp; climatype, eco­ type climatique; klimatipus, éghaj­ lati ökotipus; климатип] CLIMAX climax, evoluţia vegetale grafice Klimax;

í (gr. κλϊμαξ „scară"), stadiul final şi optimal în succesiunii unei formaţiuni adaptată condiţiunilor oroşi climato-edafice [climax; climax; klimax; климакс]

CLINANDRIUM η (gr. κλίνη „pat", ανήρ, ανδρός „bărbat"), clinandriu, androcliniu; cavitate din vîrful ginostemiului cuprinzînd anterele (Orchidaceae) [clinandrium, anther-bed ; Antherengrube, Antherenschloß ; clinandre ; portokodú, portokgödörke ; пыльвиковая ямка] CLINANTHIUM η (gr. -, άνθος „floare"), clinantiu, receptaculul co­ mun al florilor dispuse în capitul (Compositae, Dipsacaceae) [clinanthium, common receptacle; gemeinschaftlicher Blütenboden ; clinanthe, réceptacle commune; fészektányér, közös vacok, kög ; общее цветоложе] —·· phoranthium

522

CLIN I DI и M η (gr. κλινίδιον „pătuleţ"), clinidiu, suportul stilosporului (Uredineae) [clinidium; Klinidium; clinide; klinidium; клинидия]

523

CLINI UM η, CLINODIUM η (gr. -) cliniu 1. Conidiofor (Uredineae). 2. Receptacul floral (Compositae) [conidiophore, receptacle; Konidientră-

ger, Fruchtboden; conidiophore, ré­ ceptacle; konidiumtartó, virágvacok; конидиофор, цветоложе] 524 CLINO-, -CLINUS (gr. κλίνω „а se înclina"), înclinat, oblic (clinolepis, clinophyllus ) [bent, inclined, obliquely placed; geneigt, schräg; incliné, penché, oblique; ferdén álló, ferde- ; склоненно-, наклонный] 525 CLI NOGEOT ROP ISMUS m (gr. -, γή „pămînt", τροττή „răsucire"), clinogeotropism, clinotropism orientat sub un unghi oarecare spre geotropism (Pfeffer) [clinogeotropism ; Klinogeotropismus ; clinogéotropisme ; klinogeotropizmus ; клиногеотропизм] 526 527 528 529

530

531

532

533

534

CLINOPHYTON η (gr. -, φύτον „planta") —•· liana CLINOSPORA f (gr. -, σπορά „sămînţă") —»^ stylospora CLINOSPORANGIUM η (gr. - -, άγγεϊον „vas") —»^ pycnidium CLINOTROPISMUS m (gr. -, τροπή „răsucire"), clinotropism, tropism în sens oblic, sub un unghi oarecare, faţă de direcţia excitaţiei externe (Wiesner) [clinotropism; Klinotropismus ; clinotropisme ; klinotropizmus ; клинотропизм] CLITOCHORES f pi (gr. κλιτύς „co­ lină", χωρέω „a se răspîndi"), clitocore, plante care-şi răspîndesc fruc­ tele prin cădere sau alunecare (Cle­ ments) [clitochores ; Klitochoren; clitochores; klitochor-növények ; клитохоры] CLIVOSUS, colinar, deluros, cu pan­ tă înclinată [hilly, sloping; hügelig, steil; collinaire, escarpé; dombos, me­ redek; холмистый] CLI VUS m colină, coastă, pantă, versant [declivity, slope; Abhang, Bergrücken; colline, pente, versant; hegy, domb, lejtős hegyoldal; склон, холм] CLON m (gr. κλών „lăstar"), clonă, linie pură rezultată pe cale de înmul­ ţire vegetativă din acelaşi individ de plantă [clon; Klon; clone; klon; клон]

CLONOTYPUS m (gr. -, τύπος „model"), clonotip, individ de plantă rezultat din tipul original pe cale de înmulţire asexuată [clonotype; Klonolypus; clonotype; klonotipus; клонотип] 535 CLOSTRUM η (gr. κλωστήρ „fus"), clostru, celule fusiforme din xilem

185

536

537

538

53Э

540 541

COCHLEA RI[dosier ; Baströhre ; dosire ; kloszlrum клострум] CLUSIVM η, CLYSIUM η (gr. κλύζω „а fi lovit de valuri"), cluziu, formaţiile de plante ale terenurilor inundate (Clements) [dusium; Klusium ; dusium ; kluzium ; клузиум] CLYPEASTRIFORMIS, CLYPEATUS, CLYPEIFORMIS, CLYPEOLARIS, CYPLEOLATUS -* scutatus, scutiformis CNEPHOPLANCTON η (gr. κνεφαίος „obscur", πλαγκτός „rătăcitor"), cnefoplancton, planctonul din zona ob­ scură a apelor deschise [cnephoplancton ; Knephoplankton ; cnephoplancton ; knefoplánkton ; кнефопланктон] COACERVATUS, acumulat, îngră­ mădit, îndesuit [coacervate, clustered, heaped together ; zusammengehăuft ; accumulé, entassé, aggrégé; felhal­ mozódott, összegyűlt; скученный] COADNATUS, COADUNATUS-^ connatus, concretus, symphiogenicus COAETANEUS, contemporan, apă­ rut în acelaşi timp (flori şi frunze) [coaetaneous, simultaneous ; gleich­ zeitig; simultané; egyidejű, egykorú; одновременный] —>· simultaneus

542

COAGULAT 10 f, coagulare, înche­ gare ; precipitarea particulelor din solu­ ţia coloidală sub influenţa unor acizi sau săruri [coagulation, curdling, clot­ ting; Koagulation, Gerinnung, Gerin­ nen; coagulation; koaguláció, alvadás, kicsapódás; коагуляция, свёрты­ вание]

543

COALESCENS, COALITUS, coalescent, concrescut, unit prin concreştere [coalescent, connate, united by growth ; zusammenwachsend, verwachsen, zu­ sammengewachsen ; coalescent, conné, soudé ; összenövő, összenőtt, össze­ állít ; срастающийся, сливающийся, сросшийся] —* adnatus, connatus

544

545

COALESCENTIA í, СОALIT 10 f, coalescenţă, concreştere, reunire în masă [coalescence, growing together; Koaleszenz, Verwachsung, Zusammen­ ballung; coalescence, soudure; össze­ növés, összeállás; слияние, срастание, сращение] —> symphysis, concrescentia COARCTATUS, comprimat, turtit, contractat, scurtat [coarctate, pres­ sed together, crowded together, shor­ tened, narrowed; zusammengepreßt, zusammengedrängt, verkürzt ; coarcté, comprimé, resserré, écourlé ; összenyo-

546 547

548

549 550

551

mott, megrövidült ;, сжимающийся ; сужающийся, сжатый' укороченный} COARCTURA Î-* соПит CORALTINUS, cobaltin, de culoa­ rea deschis-albastră a cobaltului [co­ balt-coloured, light blue; kobaltfar­ big, hellblau; cobaltine, bleu claire; kobaltszínkék, világoskék; кобальто­ вый, светлочшний] COCCI-, СОССО-, -COCCUS (gr. κόκκος „bacă"), cu bace, de bacă (cocciger, coccocarpus, airicoccus) [berrie- ; beeren-, -beerig ; à baies ; bogyó-» -bogyójú; ЯГОдо-, -орешковый] COCCIFER, COCCIGER -» baccifer COCCINELLUS, roşu-carmin deschis [light scarlet-coloured; hellkarminrot·, rouge cramoisi clair; világos karminpiros ; бледно-яркокрасный] COCCINEUS, coccineu, roşu-stacojiu, roşu-carmin, scarlat-roşu [scarlet, deep-red, scarlet-coloured ; karminrot» scharlachrot; cocciné, écarlate, rouge cramoisi, rouge carmin; skarlátpiros» karminpiros; шарлаховый, ярко-крас­ ный, багряный] —*• cinnabarinus, miniatus, scarlatinas

552

COCCOGONIUM η (gr. - γονή „ur­ maş"), coccogoniu, celulă de înmul­ ţire de natura sporangelor de Cyanophyceae (Jackson) [coccogone; Kokkogonium ; coccogone ; kokkogónium, szaporltósejt ; коккогоний] 553 COCCOIDEUS (gr. -, είδος „asemă­ nare") —»^ globoideus 554

COCCOLITHUS m (gr. -, λίθος „piatră"), coccolit, constituentul calcaros al coccosferei (Coccosphaera leptopora) [coccolith; Kokkolith ; coccolithe; kokkolit; кокколит]

555

COCCOSPHAERA f (gr. -, σφαίρα „glob"), coccosferă, masă sferică de origine citoplasmatică, la exterior cu coccoliţi [coccosphere ; Kokkosphăre; coccosphère ; kokkoszf éra ; коккосфера}

556

COCCUM η, COCCUS m (gr. -), coccus 1. Fruct capsulă uscată, baciformă (Euphorbia). 2. Celulă globuloasă (Schyzomycetes). 3. Bacterie globuloasă [coccus; Kokkus; coccus, coque; kokkusz; кокк, орешек]

557

COCHLEARI-, COCHLEARIS (gr. κοχλιάριον „lingură"), cochlear, în formă de lingură cu concavitale la un capăt {prefloraţie ~) (eochlearifolius, cochleariformis, cochlearispathus) [cochlear, spoon-shaped ;

136

COCHLEATUS löffel-, löffeiförmig; cochleaire, en for­ me de cuiller; kanalas-, kanálszerű; ложковидный, ложковидно-]* 558 COCHLEATUS, COCHLEI-, СОСНLI-, COCHLIO- (gr. κοχλίας „co­ chilia melcului"), cochleat, spiralat; de forma unei scoici de melc (păstaia la Medicago) (cochliacanthus, cochleiformis, cochliocarpus) [cochieate, shellshaped, snail's shell-shaped; schneckkenförmig gedreht, muschelförmiggewunden; cochleé, contourné en co­ quille ; csigavonalas, csigaházszerűen csavarodott, kagylóhéjszerű ; ракови­ нообразный, улитковидный] —*• strombuliformis, conchi-, conchiformis 559

CODEX m cod [code; Code; code; kodex; кодекс] CODEX INTERNATIONALIS NOMENCLATURAE BOTANICAE, cod internaţional de nomenclatură botanică [International code of bo­ tanical nomenclature ; Internationaler Code der botanischen Nomenklatur; Code international de la nomenclature botanique ; Nemzetközi botanikai nomenklaturális kodex; международный кодекс ботанической номенклатуры]

560

CODIOPHYLLUS (gr. κώδιον „lînă", φύλλον „frunză"), cu frunze lanugi• η 08 păroase [woolly-leaved ; wollig­ beblättert; à feuilles duvetées; gyap­ jas levelű; шерстистолистный] 561 CODOMINANS (codomino), codominant, eu două sau mai multe specii dominante în asociaţia vegetală [codominant ; kodominant ; codominante ; kodomináns ; кодоминантный] 562 CODO-, CODON-, -CODON, CODONODES (gr. κώδων „clopot", είδος „asemănare") (codophyllus, codonanthus, platycodon) —*• campanulatus 563 COELESTINUS, COELESTIS-^ caelest inus 564 COELO- (gr. κοίλος „găunos"), gău­ nos, fistulös (coelopodus, coelospermus) [hollow- ; hohl- ; creux ; üreges ; сводчато-, поло-] -* cavatus, cavprnosus 565

COELOBLASTUS m (gr. -, βλαστός „mugure"), celoblast, organism plurinucleat, fără structură celulară, une­ ori de mărime apreciabilă (Mucor, Caulerpa) [coeloblast ; Zöloblast ; céloblaste ; cöloblászt ; целобласт]

566

COELONEMA η (gr. -, νήμα „fir"), celonemă, capiliţiu fistulös (Myxogastres) [coelonema; Zölonema; célonema ; cölonéma ; целонема]

567

COEN-, COENO-, -COENICUS, -COENUS (gr. κοινός „comun"), reu­ nit, asociat, aflat în comunitate dura­ bilă cu un alt organism (coenanthus, coenosporus, isocoenicus, homocoenus) [aggregated, associated, living toge­ ther ; zusammenlebend, vereinigt ; asso­ cié, rassemblé; együttélő, társult, cso­ portos; объединённый, ассоциирован­ ный] —»• syn-

568

COENANTHIUM η, COENANTHIDIUM η (gr. - άνθος „floare"), cenantiu, cimă cu ramificaţii scurte şi concrescute, cu receptaculul disci­ form, purtînd numeroase flori (Dorstenia) [coenanthium; Blütenkuchen; cénanthe, cénanthide ; lepényvirágzat ; ценантиум] 569 COENOBIONTA η pl (gr. -, βίος „viaţă"), cenobionţi, populaţie compo­ nentă a unei biocenoze [coenobionta ; Zönobionten ; cénobiontes ; cönobionták; ценобионты] 570 COENOBIOSPORA f (gr. -, -, σπορά „sămînţă"), cenobiospor, autospori reuniţi în cenobii (Algae) [coenobiospore ; Zönobiospore ; cénobiospore ; cönobiospóra ; ценобиоспора] 571 COENOBIUM η (gr. κοινόβνον „viaţă în comun"), cenobiu. 1. Agre­ gare de celule în colonii (Chlorophyceae). 2. Colonie de organisme inde­ pendente reunite unele lîngă altele (Volvox). 3. Fruct schizocarpic [coenobe ; Zönobium, Zellverein, Zellko­ lonie, Spaltfrucht ; cénobie, colonie de cellules, schizocarpe ; cönobium, sejttár­ sulás, hasadótermés; ценобий, коло­ ния, схизокарпий] 572

COENOCARPIA f (gr. -, καρπός „fruct"), cenocarpie, concreştere a carpelelor [coenocarpy ; Zönokarpie, Fruchtblătterverwachsung ; cenocarpie zönokárpia, termőlevelek összenövése ; ценокарпия] —» sy near pia 573 COENOCARPICUS (gr. - -), ceno­ carpie, cu carpelele concrescute (gineceu) [coenocarpous; zönokarp ; cénoсагре ; cönokárpikus ; ценокархшый, сроснопестичный] —»^ syncarpicus 574 COENOCARPIUM η (gr.--), cenocarp, fruct compus, provenit din toate florile singuratice ale unei in­ florescenţe (Morus, Zea) [coenocarpium ; Zönokarpium, Sammelfrucht ; cénocarpe ; cönokarpium, termésága­ zat ; ценокарпий] -+ syncarpium 575 COENOCENTRUM η (gr. - κέντρον „centru"), cenocentru, masă de gra­ nule de natură cromidială din oosfera

137

576

577

578

579

580

581

582

583

584

585

COFFEATUS unor Fungi (Wager) [coenocentrum ; Zönozentrum ; cénocentre ; cönocentrum; ценоцентр] COENOCLADIA f (gr. -, κλάδος „ra­ mură"), cenocladie, concreşterea ra­ murilor prin grefă naturală [coenocladia ; Zönokladie ; cenocladie ; cönokládia ; ценокладия] COENOCYTIS-IDIS î (gr. -, κύτις „cutie"), cenocit, celulă plurinucleată în membrană comună (Myxomycètes, Algae) [coenocyte ; Zönozyt ; cénocyte ; cönocita ; ценоцит] —»· Plasmodium COENOGAMETA f (gr. -, γαμέτης „soţ"), cenogamet, gametangiu sau anteridie multinucleată, nucleu avînd elemente sexuate (Stevens) [coenogamete; Zönogamet; cénogamète; cönogameta; ценогамета] COENOGENESIS f (gr.-, γένεσις „naştere"), cenogeneză,' geneză şi dez­ voltare în urma adaptării la mediu [coenogenesis ; Zönogenese; cénogenèse ; cönogenezis; ценогенез] COENOGLOEA f (gr. -, γλοιός „clei"), cenoglee, substanţă mucilaginoasă din spaţiile intercelulare din talul algelor (Sauvageau) [coenogloea ; Zönoglöa; cénoglée; cönoglöa; ценоглея] COENOGONIDIUM η (gr. -, γόνιδνον „urmaş"), cenogonidie, gonidii neciliate cuprinse într-o membrană muci­ laginoasă (Algae) [coenogonidium ; Zönogonidium; cenogonidie; cönogonidium ; ценогонидия] COENOLOGIA f (gr.-, λόγος „vor­ bire") cenologie, studiul comunităţilor vegetale şi animale [coeiaology ; Zönologie; cenologie; cönológia; ценология] COENOMONOECIA f, COENOMONOECISMUS m (gr. -, μόνος „unul", οίκος „casă"), cenomonoecie, prezenţa pe aceeaşi plantă de flori hermafro­ dite, femele şi mascule (Saponaria ocymoides) [coenomonoecia, coenomonoecism; Zönomonözie; cenomonoe­ cie; cönomonöcia ; ценомоноэция] COENOPHILUS (gr. -, φιλέω „a iubi"), cenofil, cu preferinţă pentru un oarecare biotop sau cu fidelitate în asociaţie (specie) [coenophilous ; zönophil ; cénophile ; cönofil ; ценофильный] СОЕ NOP ROT HALLIUM η (gr. -, προ „pentru", θάλλος „germen"), cenoprotal, asocierea mai multor megaspori dînd un singur cenoprotal (An-

giospermae, Chlamydospermae, cf. Chadefaud) [coenoprothallium ; Zönoprothallium ; cénoprothalle ; cönoprotállium; ценопроталлий] 586 СОЕNOS IS f (gr. -), cenoză, asociere, asociaţie, convieţuirea unor plante sau animale în acelaşi biotop [coenosis; Zönose, Gesellschaft, Gemeinschaft ; cénose, association; cönozis, társulás; ценоз, сообщество] 587 COENOSPECIES î (gr. -, lat. species „specie"), cenospecie. 1. Specie co­ lectivă. 2. Macrospecie cuprinzînd microspecii (Ghadefaud) [coenospecies ; Zőnospecies, Großart, Sammelart ; cénospecies; cönospeciesz, kollektivfaj ; коллективный вид] —»· supraspecies 588

COENOSPHAERA f (gr. -, σφαίρα „glob"), cenosferă, sferule din bazidiile tinere, cu rol asemănător plastidelor (Basidiomycetes) [coenosphere ; Zonosphăre ; cénosphère ; cönoszféra ; ценосфера] 589 COENOSPORA f (gr. -, σπορά „sămînţă"), cenospor, oospor compus (Pe· ronosporales) [coenospore ; Zönospore ; cénospore; cönospóra; ценоспора] 590

СОЕ NOT AXON η (gr. -, τάξις „orînduire") —*• syntaxon

591

COENOZOOGONIDIUM η (gr. -, ζώον „animal", γόνιδιον „urmaş"), cenozoogonidie, zoogonidii mici dispuse în reţea, formînd un cenobiu (Hydrodictyon) [coenozoogonidium ; Zönozoogonidium; cénozoogonide ; cönozoogonidium ; ценозоогонидий]

592

COENOZYGOTA f (gr. -, ζυγωτός „re­ unit"), cenozigot, zigot format din contopirea cenogameţilor (Mucor mu­ ceda) [coenozygote; Zönozygote; cénozygote ; cönozigota ; ценозигота]

593

COENZYMA η (lat. con-, cum „îm­ preună", gr. έν „în", ζύμη „drojdie"), coenzimă, coferment, grupa activă a enzimelor compuse [coenzyme, cofer­ ment ; Koenzym, Koferment ; coen­ zyme; koenzim; ко энзим] -* cofermentum COERUL-, -* СAERUL(coeruleus, coerulescens )

594

COETONIUM η (gr. κοιτών „dor­ mitor") —»• gluma inferior COFERMENTUM η ->• coenzyma

595 596

COFFEATUS, COFFEICOLOR, brunînchis, de culoarea brun-închisă a boabelor prăjite de Coffea arabica [dark-brown, coffee-brown ; kaffee-

138

COGNATUS

597

598 599

600 601

braun ; brun foncé de café ; kávébarna, sötétbarna; кофейный, цвета кофе] COGNATUS, înrudit, [related; verwandt ; apparenté ; rokoni ; сродный, родственный] —» affinis, agnatus, сопsobrinus COGNITUS, cunoscut, cercetat [known, investigated ; bekannt ; connu ; ismert ; изученный, известный] COHABITANS, cohabitant, care creş­ te împreună [cohabitant, growing to­ gether ; zusammenwachsend ; cohabi­ tant ; együttélő ; сожительствующий] СОНAERE Ν S (cohaereo) -* adhaerens COHAERENTIA f, СОНAES10 f, coerenţă, coeziune, legătura strînsă prin alipire sau concreştere a pieselor obişnuit separate ale aceluiaşi organ (foliole, petale) [coherence, cohesion ; Kohâsion, Zusammenhang, Zusam­ menhalt, Verwachsung ; cohérence, co­ hésion ; öszszeíüggés, összetapadás, öszszenövés ; соединение, сцепление, соот­ ветствие]

602

COHORS i -^ ordo

603

COILOCARPIA f (gr. κοίλος „gău­ nos", καρπός „fruct"), coilocarpie, fructificare fără seminţe sau cu se­ minţe negerminabile (cultivaruri de Musa, Vitis) [coilocarpy; Koilokarpie, Leerfrüchtigkeit ; coilocarpie ; koilokárpia, magházmeddőség ;коилокарпия]

604

605

606

-COLA m f (lat. colo „a locui", incola „locuitor"), -COLVS^ -COLA, -COLUM *, care creşte pe (arenicola, acicolus, graminicolus) [dweller on, growing on; wachsend, bewohnend; vivant sur ; -élő, -lakó ; обитающий на] COLEO-, -COLEUS, COLEODES (gr. κολεάς „teacă", είδος „asemănare"), teciform, în formă de teacă (coleophyllus, amblycoleus) [sheath-, -shea­ thed, sheath-shaped; scheiden-, schei­ dig, scheidenăhnlich ; théciforme, en forme de gaine; hüvelyes, hüvely­ szerű; нежно-, тековидный] —> theciformis COLEOGENUM η (gr.-, γεννάω „а naşte"), coleogen, ţesut meristematic dînd naştere endodermului (Haberlandfe) [coleogen; Koleogenum; coleo­ gen e; koleogenum; колеоген]

• Forma adjectivală (-colus, -a, -um) este incorectă sub aspect gramatical.

607

COLEOPHYLLUM η (gr. -, φύλλον „frunză") —» coleoptilis 608 COLEOPTEROCECIDIUM η (gr. κολεόπτερος „coleopter", κηκίδιον „gală mică"), coleopterocecidie, gală pro­ dusă de coleoptere [coleopterocecidium; Käfergalle; coleopterocecidie; bogárgubacs ; колеоптероцецидий] 609 COLEOPTERONOMIUM η (gr. -, νομός „păşune"), coleopteronom, cavi­ tăţi roase de larvele unor coleoptere în părţile parenchimatice ale plantelor [coleopteronomium ; Koleopteronom ; coléoptéronome ; koleopteronomium ; колеоптерономиу M ] 610 COLEOPTILIS f (gr. -, πτίλον „frun­ ză"), coleoptil, prima frunzuliţă teciformă învelind muguraşul (Gramineae) [coleoptile ; Koleoptile, Keimscheide, Keimblattscheide; coleoptile; koleoptil, rügyhüvely, csirahüvely; колеоптиль] —• coleophyllum 611

COLEORRHIZA f (gr.-, ^ίζα „ră­ dăcină"), coleoriză, ţesut protector în formă de teacă de la vîrful radiculei (Gramineae) [coleorhiza; Koleorhiza, Wurzelscheide, Wurzelhaube ; coléorhize ; gyököcskehüvely, győkérhüvely ; к«леориза, корневое влагалище] 612 COLESULA f, colesulă, involucru fals învelind sporangele (Hepaticae) [colesule; Kolesula; colesule; koleszula; колесула] 613

COLLAREN S, COLLABESCENS (collabor), căzător, care cad împreună [falling together ; zusammenfallend ; tombant ; együtt lehulló ; спадающийся]

614

COLLABORA TOR m, colaborator, co­ autor [collaborator; Mitarbeiter; col­ laborateur ; munkatárs ; сотрудник]

615

COLLAPLANCTON η (gr. κόλλα „clei", πλαγκτός „rătăcitor"), colaplancton, plancton format din orga­ nisme avînd corpul acoperit cu un strat gelatinos (Forel) [coUaplankton ; Kollaplankton ; coUaplankton ; kollaplankton; коллапланктон]

616

COLLA RE η - • ligula

617

COLLARIATUS

618

COLLARIS

619

COLLATERALIS, colateral, situat alături pe aceeaşi latură {fasci­ cul ~ , muguri ~) [collateral, side by side; kollateral, nebenstándig, ne­ beneinanderliegend, nebeneinanderste­ hend; collatéral; kollaterális, egyol-

-^ ligulatus

—» liguliformis,ligulaceus

COLPATUS dalas, egyoldalún levő, egymásmel­ letti ; коллатеральный, боковой] * 620 COLLECTANEUS, COLLECTÜS, cules, adunat, strîns [assembled; an­ gesammelt; rassemblé; összegyűjtött; собранный] 621 COLLECTIVUS, colectiv, reunit în grup [collective ; kollektiv, gesamt ; collectif; kollektiv, együttes; коллек­ тивный, сборный] SPECIES COLLECTIVA, specie co­ lectivă, macrospecie [collective spe­ cies ; Kollektivart, Sammelart ; espèce collective ; kollektiv faj ; коллектив­ ный вид, сборный вид] —^ macrospecies 622

COLLECTORES, PILI COLLECTO­ RE S m pl, colectori, peri sau papile de pe vîrful stilului care colectează poleaul anterelor (Campanulaceae, Compositae) [collectors, collecting hairs; Kollektoren, Kollektorhaaren; collecteurs, poils collecteurs ; kollek­ tor-szőrök, virágporgyűjtő szőrök; собирающие волоски] 623 COLLENCHYMA η (gr. κόλλα „clei", εγχνμα „umplutură"), colenchim, ţesut mecanic viu, de susţinere, a organelor în curs de creştere ale plantelor ier­ boase, asigurîndu-le flexibilitatea [collenchyma; Kollenchym, Festigungsge­ webe ; collenchyme ; kollenchima ; кол­ ленхима] —»· contextus mechanicus 624

COLLETERAE f pi, coletere, peri glanduloşi secretînd o substanţă cle­ ioasă care acoperă şi protejează mu­ gurii (Aesculus) [colleterae, mucilagi­ nous hairs; Kolleteren, Drüsenzotten, Leimzotten ; colleterae, poils mucilagineux; kolleterák, enyves mirigysző­ rök ; клеевые ворсинки]

COLLICOLA m (COLLICOLUS), colinar, care creşte pe coline [collicolous, hill-growing ; hügelbewohnend ; collinaire, collicole ; domblakó ; оби­ тающий на холмах] —»· collinus 626 COLLINITUS, mînjit, murdărit [dir­ ty, soiled ; beschmiert ; sale ; bemázolt, bepiszkolt ; испятнахшый] 627 COLLINUS collicola

630

631

COJLLOC^ Г£/^, aşezat, dispus, inserat pe [placed, disposed ; angeordnet, auf­ gestellt; disposé, placé; ráhelyezett; помещенный, расположенный] 632 COLLOIDOMORPHOSIS í (gr. κόλλϋ „clei", μόρφαχτις „formare"), coloidomorfoză, morfoză condiţionată de sta­ rea coloidală [coUoidomorphosis ; Kolloidomorphose ; colloidomorphose ; kolloidomorfózis ; коллоидоморфоз] 633 COLLUM η, gît, prelungirea unui organ în formă de gît 1. Colet, gîtul rădăcinii, zona de despărţire a rădă­ cinii de baza tulpinii. 2. Locul de unire a setei cu capsula (Musci) [neck, collar; Hals, Wurzelhals; col, collet, coarcture; nyak, gyökérnyak; шейка, корневая шейка] -*• париЫт, coarctura 634

COW ν, а cultiva, а lucra pămîntul (colitur in agriş se cultivă pe cîmpuri^ [to cultivate; anbauen; cultiver; ter­ meszteni, földet mívelni; культивиро­ вать, разводить, обрабатывать] 635 COLORO- (gr. κολοβός „trunchiat") (colobodontus) —• truncato636 COLONIA f, colonie, agregare de celule cuprinse într-o membrană sau masă mucilaginoasă comună (Pandorina, Gloeocapsa) [colony; Kolonie, Zellfa­ milie; colonie; sejtkolónia, sejtcsalád; колония] 637

COLONISTAE î pl, coloniste, epoicofite; plante naturalizate ce cresc pe terenurile cultivate [colonists; Kolonisten, Ansiedler; colonistes; kolonista-növények, meghonosodott betelepült növények ; эпоикофиты, поселенецы] —»· epoikophyta

638

COLOR m, culoare [colour; Farbe; couleur ; szín ; цвет, окраска] -COLOR, COLORA TUS, colorat, avînd altă culoare decît cea verde (fragaricolor; calyx viridis vel coloratus cali­ ciul verde sau de altă culoarej [co­ loured ; -farbig, gefärbt ; coloré ; színes, színezett, nem zöld színű; цветно-, -цветный, окрашенный] —*• -baphus chromatO'-

625

€28

COLLIQUESCENS (colliquesco), colicvescent, care se lichefiază [colliquescent, becoming fluid; flüssigwer­ dend ; colliquescent ; folyékonnyá váló ; разжижающийся]

€29

COLLIS m, colină, deal, coastă [in collibus apricis pe coline însorite) [hill; Hügel; colline, coteau, monticole; domb, hegyoldal, halom; холм]

-COLLIS, cu gítul, cu gîtul rădăcinii (brevieollis) [-necked; -halsig; à gorge, à collet ; -nyakú, -gyökérnyakú ; с шейкой]

639

640

COLORAT 10 f, coloraţie [colouring; Färbung ; coloration ; színeződés ; окрашивание] 641 COLPATUS (gr. κόλπος „sinuozi­ tate"), sinuos; sulcat, brăzdat (în

140

COLPENCHYMA

642

643 644 645 646

647

648

649

650

651

palinologie) [sinuose, furrowed; buchtig, gefurcht ; sinueux, sillonné ; öblös, barázdás ; выемчатый, бороздчатый] - • colpoideus COLPENCHYMA η (gr. -, 'έγχυμα „umplutură"), colpenchim, ţesut cu membranele celulare sinuoase [colpenchyma ; Kolpenchym ; colpenchyme ; kolpenchima ; колленхима] COLPOIDEUS, COLPORATUS -» colpatus COLPUS m (gr. -), brazdă, şănţuleţ (în palinologie) [colpus, furrow; Fur­ che; sillon; barázda; бороздка] COLUBRINUS -> serpenünus COLUMBINUS, COLUMBARIUS, columbin, de culoarea surie а porum­ belului [dove-coloured; taubenfarbig, taubengrau; colombin, gris de co­ lombe ; galambszürke ; голубесерый] —>^ palumbinus, peristereus COLUMELLA f, columelă 7. Axă florală columnară prelungită în cavi­ tatea ovarului (Capsicum). 2. Ţe­ sutul columnar steril al sporogonului (Hepaticae) sau al sporangelui (My­ xomycètes) [columella, columel; Sâulchen. Columella, Samensăulchen, Mittelsăulchen, Pfeiler; columelle; köz­ ponti oszlop, központi táplálószövet; колонка, столбик] COLUMELLARIS, COLUMELLIFORMIS, columelar, aparţinînd columelei sau avînd forma unei columne [columellar, columel-shaped ; säulchenartig, säulchenförmig ; columellaire, columelliforme ; központi-oszlopszerű, központi-oszlop alakú ; относящийся к колонке]

mate, tufted, bushy; schöpf-, -schop­ fig, beschopft ; touffu, houppe, che­ velu; szőrtincses, üstökös, -üstökű; хохлато-, хохло-, хохлатый, снабжен­ ный хохлом] 652 COMBINATIO Î, combinaţie, mu­ tare а unui taxon de la un gen la altul, sau de la un rang sistematic la altul [combination ; Kombination, Zusammenstellung ; combination ; kom­ bináció, összeállítás; комбинация]* 653

COMBINATO-VENOSUS, combinatvenos, cu nervurile secundare anastomozate înainte de a fi ajuns la marginea frunzei [combinate-venose ; verbundenaderig ; combiné-veineux ; összekapcsolt mellékerezetü ; сцепножилковатый]

654

COMBINATUS, combinat, împreunat, cu organe analoage reunite [combined, united, joined ; kombiniert, vereinigt, verbunden, zusammengesetzt ; combiné, conjoint ; összekapcsolt ; комбинированный] COMEDENS -^ COMMENSALIS COMESTIBILIS edulis COMITANS (comitor), însoţitor, în­ tovărăşind [accompanying ; begleitend ; accompagnant; kisérő, követő, csat­ lakozó ; сопровождающий] —+ concomitans COMITATUS însoţit [accompanied ; begleitet; accompagné; kisérő; сопро­ вождаемый] - • concomitatus COMITATUS (-US) m, comitat, judeţ [country ; Bezirk ; district ; me­ gye ; графство]

655 656 657

658 659

660

COMITES m pl, celule însoţitoare caracteristice pentru frunzele unor muscinee (Mnium, Polytrichum) care constituie indicii ale leptomului (Lorencz) [comités; Begleiter, Begleilerzellen; comités; kisérősejtek; сопро­ вождающие клетки]

661

COLUMNACEUS, COLUMNARIS, COLUMNARIUS, columnar, саге aparţine sau are forma columnei [columnaceous, columnar; säulenförmig; columnacé, colonnaire ; oszlopszerű, oszlop alakú ; колончатый, колонковидный]

COMMEMORATUS, comemorat, amintit, menţionat [mentioned; er­ wähnt; commémoré, mentionné; em­ lített ; упомянутый]

662

COM-, COMI-, -COMUS, СОМА TUS, COMIFER, comat-păros, cu un smoc de peri în formă de coamă (comanthus, comiformis, gymnocomus) [tuft-, co­

COMMENDATIO f, recomandaţie, normă facultativă din Codul de no­ menclatură botanică [recommendation ; Empfehlung; recommandation; aján­ lás; рекомендация]

663

COMMENSALIS, comensal, come­ sean, care se întovărăşeşte la nutriţia comună [eating together, feeding to-

COLUMNA f, columnă, ginostemiu; formaţiune columnară rezultata din sudarea staminelor şi a stilelor (Orchidaceae) [column; Säule, Griffel­ säule, Befruchtungssäule ; colonne, gynostème ; bibeoszlop, központi ivaroszlop ; колонка, столбочек, гиностемий] —»· gynostemium

141

COM PLU RES

gether ; kommensal ; commensal ; együtt étkező, együtt táplálkozó ; комменсальный] —*• comedens 664 COMMENSALISMUS m, comensalism, „tovărăşie la masă", organisme саге trăiesc în acelaşi ecosistem şi se hrănesc împreună în condiţii reciproc avantajoase [commensalism ; Kommensalismus, „Tischgenosse"; commensalisme ; kommenszálizmus, „asztalkö­ zösség" ; комменсализм] 605

COMMISCUUM η ,comiscuum, grupă de microspecii care se încrucişează uşor între ele [commiscuum; Ver­ mischungsgenossenschaft ; commiscu­ um ; kommiszkuum ; коммискуум]

COMMISSURA f, comisură, linia de aderenţă sau de unire a două organe sau părţi de organe analoage (mar­ ginea carpelelor la diachenele de Umbelliferae) [commissure ; Kommissur ; commissure ; varrat, összeforradási vo­ nal, érintkezési hely; коммиссура, спайка] 667 COMMIXTUS, amestecat [mixed, mergling, intermingling ; gemischt, ver­ mischt; mélangé; összekevert összevegyített ; смешанный] 668 COMMUNIS, comun, răspîndit peste tot; care aparţine la mai multe or­ gane omoloage (peţiol, receptacul) [common, vulgar; gernein, gemeinsam, gemeinschaftlich, allgemein verbrei­ tet; commun, vulgaire; közönséges, közös ; общий, повсеместный, обыкно­ венный] —> pervagatus

flăcht ; compaginé ; könyvlapszerűen egymásrahelyezett; с поверхностями] 674 COMP ARATIO f, comparaţie [com­ parison; Vergleichung; comparaison; összehasonlítás ; сравнение] 675 „COMPASS-PLANTS^^ (engl.), plan­ te-compas, ale căror frunze se dispun cu muchiile lor în direcţia N—S pentru a evita razele solare verticale din timpul amiezii [compass-plants ; Kom­ passpflanzen, Meridialpflanzen ; plan­ tes méridiennes; kompassz-növények; компассные растения] 676

COMPENSATIO f, compensare, co­ relaţia cantitativă în dezvoltarea or­ ganelor analoage ale plantei (între o frunză redusă la cîrcel şi stipela mai amplu dezvoltată la Lathyrus aphaca) [compensation ; Wachstumausgleich, kompensatorisches Wachstum ; com­ pensation; növekedési kiegyenlítődés; компенсация]

677

COMPETITIO f, competiţie, lupta pentru existenţă dintre organisme [competition, struggle for life; Wett­ bewerb, Konkurrenzkampf, Mitbewer­ bung, Kampf ums Dasein ; compéti­ tion, lutte pour la Vie; versengés, létért folyó küzdelem; соревнование, борьба за жизнь]

678

COMPLANATUS, turtit, lăţit (pe­ ţiol, rădăcină, tulpină) [complanate, compressed, flattened out ; zusammen­ gedrückt, verflacht, abgeplattet ; apla­ ti ; összenyomott, lapos ; сплющенный, сплюснутый] COMPLECTENS, COMPLEXIVUS —> amplectens COMPLEMENTATIO f, complementaţie, divizarea filomului la care păr­ ţile rezultate constituie filomuri com­ plete şi independente (Pénzig) [com­ plementation ; Komplementation ; com­ plémentation ; komplementáció ; ком­ плементация] COMPLETUS, complet, întreg, pre­ văzut cu toate părţile componente (floare r^, diagnoză ~ , frunză ~ ) [complete, perfect, thorough ; vollstän­ dig, vollzählig; complet, entier; teljes, hiánytalan ; завершенный, полный]· COMPLEXUS, complex, compus din mai multe părţi [complex ; zusammen­ gesetzt ; complexe ; összetett ; ком­ плексный, охватывающий] COMPLICATUS -* plicatus COM PLU RES, mai mulţi (radices secundariae complures rădăcini secun-

666

669

670

671 bii

673

COMMUNITAS f, comunitate, agre­ gare de organisme mai mult sau mai puţin interdependente [community; Gemeinschaft, Gemeinsamkeit ; com­ munauté ; közösség ; сообщество] COMMUTA TUS, schimbat [changed ; verwechselt; changé; felcserélt; пере­ менчивый] COMO SU S, •COMUS com-, co­ malus COMPACTUS, compact, dens, îndesuit, comprimat, cu partea internă plină [compact, pressed together ; kom­ pakt, fest, dichtgedrängt, zusammen­ gedrückt, zusammengedrängt ; com­ pact, comprimé, resserré ; tömör, tö­ mött ; плотный, скученный] -* solidus, densus, spissus

679

COMPAGINATUS, compaginat, su­ prapus ca paginile unei cărţi (talul unor licheni) [compaginate, packed closely ; kompaginiert, zusammenge-

683 684

680

681

682

COMWSITUS

685

686

687

688

689

690

691

692

693

dare mai multe) [more, several; meh­ rere; plusieurs; több, sok; многие] COMPOSITUS, compus, alcătuit din mai multe părţi similare (frunză ^, spic /^, floare ' ^ , inflorescenţă -^, fruct '•^J* [compound, united, made u p ; zusammengesetzt, vereinigt; com­ posé; összetett; сложный] FLORES COM POSIT I -* anthodium FRUCTUS COMPOSITUS -^ apocarpium COMPRESSI; COMPRESSUS, comprimat, turtit lateral (bulbi, frun­ ze, muguri, tulpini) (compressicaulis) [flattened, laterally pressed; zusam­ mengepreßt, zusammengedrückt ; comprimé; összenyomott; сжатый] CONCATENATUS, concatenat, în­ lănţuit, înşiruit, dispus în formă de lanţ (spori) [concatenate, connected, linked together ; zusammengekettet, kettenfőrmig-gereiht ; enchaîné ; egy­ másbaláncolt ; сцепленный, в цепочках] CONCAULESCENTIA f, concaulescenţă, concreşterea parţială a ramu­ rilor laterale cu tulpina (Schimper) [concaulescence ; Konkauleszenz ; concaulescence; konkauleszcencia ; конкаулесценция] CONCAVI-, CONCAVUS, concav, scobit (frunze, bractei, petale) (concavifoliusj [concave, hollowed out; ausgehöhlt, hohl-, gewölbt-; concave, creux; homorú, kivájt; вогнутый] CONCENTRICUS, concentric, dis­ pus circular în jurul unei părţi cen­ trale comune (fascicul, strat, zonă) [concentric ; konzentrisch ; concentri­ que; koncentrikus, körkörös, központkörüli; концентрический] - • pericentricus CONCEPTACULUM n, conceptacul, organ invaginat ín care se for­ mează elementele de înmulţire (Algae, Musci) [conceptacle ; Konzeptakel, Brutbecherchen ; conceptacle ; konceptákulum, ivarszervtartó; вмести­ лище] CONCHI-, CONCHIFORMIS, CON­ CHATU S, CONCHOIDEUS (gr. κόγχη „scoică") (conchiflorus, conchifolius) —*• cochleatus CONCHIDIUM η (gr.-), conchidie, heterofilie Ia unele ferigi epifite, unde pe lîngă frunzele asimilatoare se găsesc şi frunze late, lipite de substrat, care după scurta lor viaţă se humifică, nutrind cormul altor ferigi (Platycerium) [conchidium ;

142

694

Nischenblatt ; conchidium ; kagylós levél; конхндиум] CONCOLOR, concolor, unicolor, de aceeaşi culoare [concolorous, one-co­ loured, monochrous; gleichfarbig, ein­ farbig; concolore, unicolore, mono­ chrome; egyszínű, hasonszínű; одно­ цветный] -+ monochromaticus, unicolor, isobaphus, komochromus, homochrous

695

CONCOMITANS (concomitor) — comitans 696 CONCOMITATUS -» comitatus 697 CONCRESCENS (concresco), concrescent, care se uneşte prin concreştere [concrescent; verwachsend; concrescent ; összenövő ; срастающийся] 698 CONCRESCENTIA î, CONGRE TIO î, concrescenţă, concreşterea congeni­ tală a două organe [concrescence; Verwachsung ; concrescence ; össze­ növés ; срастание] —• coalescentia, sym­ physis 699

700 701

702

703 704

CONCRETUS, concrescut [concrete, grown together; verwachsen, zusam­ mengewachsen ; adné ; összenőtt ; сросшийся] —• coalitus, symphysus, connatus, symphiogenicus CONCULTA í ->• convarietas CONDENSATUS, CONDENSUS, condensat, îndesuit, strîns (inflores­ cenţă) [condensed, closely crowded ; kondensiert, verdichtet, gedrängt ; condensé ; sűrű, tömött ; сжатый, плот­ ный, густой] CONDIMENTARIUS, condimentar, de aromatizare [spicy, aromatic ; ge­ würzig, gewürzartig; condimentaire; fűszerező; приправный] CONDITIO î, condiţie, împrejurare [condition ; Bedingung ; condition ; fel­ tétel; условие] CONDUCTORIUS, conducător, care conduce (ţesut, vas) [conducting; lei­ tend; conducteur; szállító, vezető; проводящий]

705

CONDUPLICATIVUS, CONDUPLICATUS, conduplicat, pliat lon­ gitudinal în două jumătăţi suprapuse [foliole ^) [conduplicate, folded toge­ ther lengthwise ; längsgefaltet, doppelt­ liegend, zusammengelegt ; conduplicatif, doublement plié en longueur; összehajtogatott, hosszában felében összehajtogatott; вдоль сложенный]*

706

CONDYLO-, -CONDYLUS, CONDYLODES (gr. κόνδυλος „umflătură"), umflat, noduros (condylocarpus, aeon-

143

707

708

709

710

711

712

713

714 715

716

CONG RUE Ν S dylus) [swelling up, knotted, gnarled ; geschwulstartig, knorrig, beulig; gon­ flé, raboteux; bütykös, duzzadt; бу­ горчато-, узловатый] CONDYLUS m (gr. -), condilus 1. Anteridie (Ohara). 2. Corpuscul colorabil lîngă nucleu, în contact cu blefaroplastul (Flagellatae) [condyle ; Kondylus ; condyle ; kondilusz ; мы­ щелок, антеридий] CONFER, cf. (confero), compară cu (cf., conf.) [compare (cf., cfr.) ; ver­ gleiche (vgl.) ; comparez (cf.) ; vesd össze (v.o.) ; сравни с кем-то (ср.)] CONFERRUMINATUS, sudat, împreunat [conferruminate, fused together, joined; zusammengelötet, verwachsen ; soudé ; összeforrt ; спаянный] CONFΕ RT I-, CONFERTUS, strîns îngrămădit, aglomerat, îndesuit (frun­ ze, ramuri) (confertiflorus, confertifolius) [congested, pressed together, crowded ; gedrängt, gehäuft, zusam­ mengedrängt, dichtstehend ; serré, ramassé, aggloméré; szoros, tömött, halmozott, összenyomott, sűrűn álló; скученный, собранный, частый] —• conjectus, cumulatus, glomeratus CONFERVACEUS, CONFERVOIDEUS, confervoid, compus din fila­ mente laxe (polen) [confervoid, com­ posed of filaments ; konfervoid ; confervoïde ; konfervoid, fonalas ; конфервоидный] CONFIGURAT IO f, configuraţie, în­ făţişare, formă [configuration, shape; Konfiguration, Gestalt; configuration, forme ; alak, alkat ; конфигурация, очертание] CONFINIS, învecinat, înrudit [neighbouring, bordering, confined, related; angrenzend, verwandt; voisin, apparenté; szomszédos, határolt, közelálló, rokoni ; сопредельный, смежный, соседний] —>^ conterminus CONFLA Τ US -* inflatus CONFLUENS (confluo), confluent, organe identice care se împreună într-unui singur (nervuri) [confluent running together ; zusammenfliessend ineinanderfließend ; confluent, se réunissant ; egybefolyó, összefolyó egymásba kapcsolódó ; сливающийся CONFORMIS, conform, de aceeaş formă, uniform, egal [conformed, si milar in form, agreeing closely ; gleich förmig, gleichgestaltet, gleich; con forme, à même forme ; hasonló alakú azonos, egyenlő ; однообразный]

717

CONFUS US, confuz, încurcat [confused; verwirrt; confus; zavaros; смешанный, путаный] * 718 CONGENER, CONGENERICUS, CONGENERUS, congeneric, care aparţine aceluiaşi gen; înrudit [con­ generic ; kongenerisch, verwandt ; congénérique; azonos nemzetségű, ro­ koni ; однородный] 719 CONGENITALIS, congenital, înnă­ scut, apărut odată cu naşterea (carac­ ter, concreşLere, stipelă) [congenital; kongenital, angeboren, ursprünglich ; congénital, inné ; veleszületett ; врож­ денный] - • ingenitus 720 CONGESTI; CONGESTUS, îngră­ mădit, adunat strîns (flori, glomerule) (congestiflorus, congestifolius) [conges­ ted, crowded, pressed together ; dicht­ gedrängt, aneinandergedrängt, zu­ sammengestellt ; trés serré, aggloméré ; sűrűn álló, tömötten álló, halmozott; скученный, плотный] 721

CONGLORA TUS, conglobat, ghemuit, globulos îndesuit, grupat în masă sferică (sporii la Riccia, tuberculii la Helianthus tuberosus) [conglobate, congested into a ball; zusammenge­ ballt; conglobé, ramassé en boule; gömbösen összeálló; шаровидно ску­ ченный]

722

CONGLOMERATUS, conglomerat, strîns adunat în ghem (capitule) [con­ glomerate, clustered ; zusammengeknăuelt, zusammengehăuft, knäuel­ bildend; congloméré, aggloméré en peloton ; gombolyagszerűen halmo­ zott, gomolyos ; собранный в клубок]

723

CONGLUTINATUS, conglutinat, strîns alipit laolaltă (antere) [conglutinate, glued together; zusammenge­ klebt, zusammengeleimt; conglutiné, collé ; szorosan összetapadt ; склеенный, слипшийся]

724

CONGREGATUS, congregat, reunit în masă, grupat la un loc [congre­ gate, assembled into mass; zusam­ mengehăuft, zusammengestellt ; congregé, réuni en masse; halmozott, csoportos ; скученный, собранный]

725

CONGRU EN S, CONGRU US (congruo), corespunzător, care se potri­ veşte ca dimensiune sau formă cu un alt organ analog [corresponding to, agreeing with, congruent ; überein­ stimmend, passend, gleichartig; con­ gru, correspondant; megegyező; конгруентный, согласованный, совпадаю­ щий]

144

CONI726

GONI-, CONO-, -CONUS, CONIFORMIS, CONOIDALJS, conic, conoidal, lent subţiat de la bază spre vîrf; de forma unui con sau strobil (coniflorus, conigenus, conocarpus, longiconus) [conical, conoidal, cone-shaped, cone- ; konisch, kegelig, kegelförmig, zapfenförmig ; conique, conoidal, coniforme; kónikus, kúpos, kúp alakú, toboz alakú; конический, конусовид­ ный, шишкообразный]

727

CONIDANGIOPHORUM η (gr. κόνις „praf", άγγείον „vas", φορός „purtă­ tor"), conidangiofor, suportul conidangiului [conidangiophore ; Konidangiumtrăger ; conidangiophore ; konidángiumtartó ; конидангиофор]

728

CONWANGIUM η (gr. - ) , conidangiu, celula mamă a conidiilor (Schizophyceae) [conidange; Konidangium; conidange ; konidangium ; конидангня] CONIDIIFER (gr. -, φορέω „a purta"), conidiifer, care poartă conidii [conidiiferous, bearing conidia; konidientragend ; conidiifère ; konidiumot tartó ;конидиеносный] —»^ conidiophorus CONIDIOPHORUM η ( g r . - ) , conidiofor, suportul conidiilor [conidiophore ; Konidienträger ; conidiophore ; konidiumtartó ; конидиофор] CONIDIOPHORUS (gr. - ) - - coni­ diifer CONIDIOSPORA f (gr. -, σπορά „sămînţă") —*• conidium

729

730

731 732 733

CONIDIOSTROMA η (gr. -, στρώμα „saltea"), conidiostromă, strat de hife împletite pe care se formează conidiiîe ( Melanconiaceae ) [conidiostro­ mă ; Konidiostroma ; conidiostrome ; konidiostróma ; конидиострома]

734

CONIDIUM η (gr. -), conidie, celulă exogenă, formată pe conidiofor, ser­ vind la înmulţirea asexuată (Ascomycetes) [conidium; Konidie; conidie; konidium ; конидия] —> gonidium, conidiospora

735

CONIFER, conifer, care poartă co­ nuri sau strobili [coniferous, conebearing; zapfig, zapfentragend; coni­ fere, strobilifère ; tobozos, toboztermő, tobozt hordozó ; шишконосный, хво­ йный]

736

CONIOCYSTA f (gr. -, κύστις „cavi­ tate"), coniocist, sporange tuberculiform, închis, conţinînd spori (Filices) [coniocyst; Koniozyst, Staub­ blase, Staubbläschen ; coniocyste ; koniociszta; кониоцист]

737

CONIOTHECA I (gr.-, θήκη „teacă"), coniotecă, loja anterei [coniotheca; Koniotheka, Pollenfach, Antherenfach ; coniothéque ; koniotéka, portok­ rekesz ; кониотека, гнездо пыльника] 738 CONJECTUS -> confertus 739 CONJUGAT 10 f, conjugare, copulare ; mod de înmulţire sexuată, din fuzio­ narea a două celule rezultînd zigotul [conjugation, copulation ; Konjugation, Kopulieren, Kopulation, Begattung, Geschlechtszellen-Vereinigung ; con­ jugaison, conjugation, copulation; konjugáció, kopuláció, ivarsejtek párosódása ; конъюгация, копуляция, соединение, слияние] —*• cytogamia, copulaţia 740

CONJUGATO-, CON JUGATU S, CONJUNCTUS, îngemînat, împerechiat, împreunat, dispus în perechi (conjugato-palmatus, conjugata-pinnatus) [conjugate, coupled, paired, joined, connected; gepaart, gezweit, konjugiert, zusammengejocht, ver­ bunden; conjugué, accouplé, disposé par paires, conjoint ; páros, iker, kettős, összekapcsolt, egyesült; сдво­ енный, спаренный, двойчатосложный, соединенный] -^ geminatus

741

CONNATUS, concrescut, unit, sudat (fructe, frunze, staminé, ramuri) [connate, united, fused, joined ; ver­ wachsen, zusammengewachsen, verei­ nigt; conné, soudé; összenőtt, egy­ beforradt, falkás; сросшийся, соеди­ ненный] —»• concretus, symphiogenicus, coadnatus

742 CONNECTILIS -»· connexus 743 CONNECTIVUM n, conectiv, partea terminală a filamentului staminal care uneşte cele două tece ale anterelor [connective; Konnektiv, Mittel­ band, Zwischenband, Mittelstück ; connectif; csatló, csatlóereszték, eresz­ ték ; связник] 744 CONNEXIVUS, CONNEXUS, conex, legat; organe unite între ele sau aflate în contact strîns [connec­ ted, joined, fastened together; ver­ bunden, verknüpft, zusammengehef­ tet ; connexe, uni ; összekapcsolt, öszszekötött, összefüggő ; соединенный, связанный] —» connectilis 745

CONNIVENS (conniveo), conivent, organe apropiate la bază, nesudate însă, care apoi se îndepărtează, spre vîrf apropiindu-se curbat (antere, petale, frunze, nervuri) [connivent, converging; zusammenneigend, gegeneinandergebogen, gegeneinanderge-

145

CONSTRICTUS

neigt; connivent, se rapprochant par le sommet ; összehajló, záródóan öszszehajló, ívesen összehajló; сближен­ ный, сходящийся] 746 CONNUBIUM η, conubiu 1. Altoire, grefaj. 2. Stadiul coalescenţei pro­ toplasmatice la conjugarea algelor filamentoase (B. D. Jackson) [connubium, grafting; Konnubium, Pfrop­ fen; connubium, greffage; konnubium, oltás ; коннубиум, прививка] 747 CONOCARPIUM η (gr. κώνος „con", καρπός, „fruct"), conocarp, fructe agre­ gate pe receptacul comun (Fragaria) [conocarpium ; Konokarpium, Sammel­ frucht ; conocarpe ; konokarpium ; конокарпий] 748 CONOPEUS, CONOPSEUS (gr. κώνωψ, κώνωπος „ţînţar"), de forma unui ţînţar (florile la Gymnadenia conopsea) [gnat-shaped ; mückenähn­ lich; en forme de cousin; szúnyogszerű ; комаровидный] 749

CONOPHOROPHYTA η (gr. κωνο­ φόρος „purtător de conuri", φύτον „plantă"), conoforofite, plante din pădurile de conifere (Clements) [conophorophyta ; Konophorophyten ; conophorophytes ; konoforofiták ; конофорофиты]

750

CONOPODIUM η (gr. κώνος „con" ποΟς, ποδός „picior"), conopodiuă receptacul floral de formă conic,[conical receptacle; konischer Blüs tenboden; réceptacle conique; küpo, vacok; коническое цветоложе] 751 CONSACRATUS-^ dedicatus 752 CONSANGUINEUS, consanguin, înrudit îndeaproape [consanguineous, related ; verwandt, verschwistert ; consanguin, apparenté ; rokoni ; родст венный, единокровный] 752а CONSCRIPTIO f, conscriere, nota­ re а datelor în scop de studiu [conscription ; Konskription, Aufnotierung ; conscription; összeírás; записывание] CONSCRIPTIO PLANTARUM -^ annotatio plantarum (1). CONSCRIPTIO PHYTOCOENOLOGICA —> annotatio plantarum (2, 3). 753

CON SERVAN DU S (conserva), de conservat, de menţinut [conserved, preserved; geschützt, bewahrt, bei­ behaltend ; conservé ; megőrzendő, megtartandó ; подлежащий сохране­ нию]

754

CON SERVO ν, a conserva, a păstra (typus in herbaria ... conservatur lipul

755 756 757 758

este păstrat în herbarul...) [to con­ serve, to keep; beibehalten, erhalten, conserver ; megőrizni, megtartani ; сохранять] CON SIMILIS -» similaris CONSOBRINUS -^ affinis CONSOLIDUS —»• solidus, compactus CONSORTIUM n, consorţiu, comu­ nitate, asociere simbiotică între două organisme (Lichenes) [consortium, company, community ; Konsortium, symbiotische Vereinigung; consortium, communauté ; konszorcium, szimbio­ tikus társulás ; консоридй]

759

CONSPECTUS (-US) m, conspect, privire generală (titlu de lucrare) [survey; Übersicht, Überblick; con­ spect, vue générale; átnézet, átte­ kintés ; конспект, обозрение] —> pinax 760 CONSPERSUS, presărat, stropit [consperse, scattered; bestreut, über­ streut; parsemé; teleszórt, beszórt, behintett ; осьшанный, усеянный] 761 CONSPICUUS, vădit, bine vizibil, aparent, evident, de observat cu uşurinţă [conspicuous, remarkable, striking, marked; augenfällig, ansehn­ lich, auffallend, bemerklich, deutlich; remarquable, apparent, marquant, évident, clair; feltűnő, szembeötlő, jól látható, nyilvánvaló; наглядный, заметный, явный, явственный] —*^evidens, perspicuus, phaeno-, phanero-, manifestus 762

CONSPURCATUS, mínjit, murdă­ rit, pătat [filthy, spotted; verunrei­ nigt, betupft, befleckt; sale, taché; mocskos, foltos, pettyes; загрязнен­ ный, зараженный, пятнистый] 763 CONSTANS (consta) 1. Constant, statornic, neschimbător, care se men­ ţine (caractere, specii, asociaţie). 2. Constatator, format din componenţi [constant, unchanging, steadfast, con­ sisting of; beständig, standhaft, gleich­ bleibend, zusammengesetzt ; con­ stant, immuable, stable, composé; állandó, állandósult, változatlan, öszszetett ; константный, постоянный, состоящий] —> eustaticuos 764 CONSTIPATUS, strîns adunat, strîns îngrămădit [constipate, crowded together ; dichtzusammengestellt ; con­ stipé, serré; összeszorított, tömörült; сосредоточенный, скученный] 765 CONSTRICTUS, strîns, comprimat circular, îngustat [constricted, compressed, contracted ; zusammengefesselt, zusammengepreßt, verengt;

CONSTRUCTIVUS

766 767

768

769

770 111

772

773

774

775

776

comprimé, contracté, rétréci; összeszorított, összeszükített ; перетянутый, перешнурованный, сученньй] CONSTRUCTIVUS, constructiv (me­ tabolism) [constructive ; aufbauend ; constructif ; épitő ; строительный] CONTABESCENS (contabesco), contabescent, care se atrofiază (stamina, polen) [contabescent ; aufzehrend, schwindend ; contabescent, abortif ; elsorvadó, elsatnyuló, csökevényesedő ; a трофированньй] CONTAGIOSUS, contagios, molipsi­ tor, infecţios [contagious, infectious; ansteckend; contagieux; fertőző; контагиозный, заразный] CONTEMATOSUS, aspru-setos, setos-spinos [hard-bristled ; hartborstig, stachelborstig; à soies raides; durván sertés ; жестко-щетинистый] CONTERMINUS -* confinis CONTEXTUS, întreţesut, împletit (hife, părozitate, fibre) [wowen toget­ her; zusammengewebt, verwebt, ineinanderverflochten ; entrelacé, enlacé ; összeszőtt, egymásbafonódott ; соткан­ ный, тесно сплетенный] —»· intertextus, plect-, plexiCONTEXTUS (-US) m, ţesut, an­ samblul celulelor alcătuind o unitate fiziologică cu funcţiuni determinate [tissue; Gewebe; tissu; szövet, rost; ткань] —*• tela * CON ТЕХ Τ US ΡΑ RENCH Y MA ΤΙeus —* parenchyma CONTIGUUS, aflat în contact, care se ating fără să fie aderente (cotiledoane, pelale, sépale) [contiguous, touching, adjoining, neighbouring; an­ stoßend, berührend, benachbart ;contigu, se touchant, avoisiné; érintkező, hozzáérő ; прилегающий, смежный, со­ седний] CONTINENS (conţinea), conţinînd, care cuprinde [containing, including, comprised; enthaltend; contenant; magábafoglaló, tartalmazó; соприка­ сающийся, содержащий] CONTINUUS, continuu, neîntrerupt, nefragmentat (areal '^, spiers) [continuous, uninterrupted; fortlaufend, ununterbrochen, kontinuierlich; continu, non interrompu; folytatólagos, nem megszakított ; сплошной, непре­ рывный] CONTORTOPLANCTON η (lat. contortus „răsucit", gr. πλαγκτός „rătăcitor"), contortoplancton, planc­

146 ton din subzona neritică a mărilor, caracterizat prin diatomeea Chaeto· ceras contortum [contortoplankton ; Kontortoplankton ; contortoplancton ; kontortoplankton ; контортопланктон] 777 CONTORTUPLICATUS, contortuplicat, răsucit spre interior (fructul la Astragalus contortuplicatus) [contortuplicate, twisted upon itself; ineinandergewunden, zurückgebogen, ineinandergefaltet ; contortupliqué, enrou­ lé sur soi-même; visszacsavarodott, befelé hengeredett ; переплетенно-скрученный] 778 CONTORTUS, contort, răsucit, în­ făşurat (prefloraţie^, tulpinăr^, peţiolr^, rizom^) [contorted, twisted, coiled; gedreht, zusammengedreht, zusammengewunden ; contorté, tordu, contourné; csavart, csavarodott, so­ dort, egymásracsavarodott ; скручен­ ный, закрученный, искривленный] * 779

CONTRACTILIS, contracţii, care se contractează sau se strînge (rădăci­ nă ~ ) [contractile, shrinking; kon­ traktil, zusammenziehbar ; contractile ; összehúzódó; контрактильный, втяги­ вающийся] * VACUOLA CONTRACTILIS, va­ cuole contractilă, саге prin mişcări de pulsaţie determină schimburile de materii între celulă şi mediu (Flagellatae) [contractile vacuole; kontrak­ tile Vakuole; vacuole contractile; lüktető vakuola; контрактильная ва­ куоль] —*• vacuola pulsatilis

780

CONTRACTUS, contractat, contras, strîmtat, scurtat, îngustat (frunze, fruct, panicul, nectarină) [contracted, narrowed, shortened, drawn together ; verkürzt, verengt, zusammengezogen ; contracté, résserré, écourté; össze­ húzódott, elvékonyodott ; стянутый, сжатый, перетянутый] CON Τ RA PO SIΤ US -^ oppositus CONTROVERSUS -^ dubius CONULUS m, conul, con mic din primul an [conelet; Zäpfchen; conelette; tobozka; шишечка] CONUS m, con, inflorescenţa („floarea femelă") formată din carpelele imbricate, dispuse în spirală pe o axă, la maturitate devenind lem­ noase, avînd la bază seminţe nude (Coniferae) [cone; Zapfen; cône; toboz, tobozvirágzat ; конус, шишка] —>• strobilus CONUS VEGETATIVUS, con de creştere, vîrf vegetativ ; parte apicală a mugurelul terminal format

7 81 782 783 784

CORACINUS

147 din celule iniţiale şi meristemul primordial, care asigură creşterea în lungime a tulpinii sau ramurilor [vegetative cone, growing point; Ve­ getationskegel, Vegetationsspitze, Ve­ getationsscheitel, Vegetationspunkt ; cône végétatif, point végétatif ; tenyészôkup, tenyészőcsúcs ; конус нарас­ тания, точка роста] —• conus terminális 785 CONVALLATUS, înconjurat cu şăn­ ţuleţe [circumvallated, surrounded ; umwallt, umgeben ; circonvallé, entou­ ré; körülsáncolt, körülvölgyeit; окру­ жённый] 786 CON VALU S f, vale [valley; Tal; Vallée; völgy; котловина] 787 CONVARIANTES f pl, convariante, aceeaşi generaţie de indivizi ai unei specii, variind între ei (Ploetz) [convariantes ; Konvarianten ; convariantes ; konváriánsok ; конварианты] 788 CONVARIETAS f, convarietate, grup de varietăţi cultivate [convariety ; Varietătengruppe, Sortengruppe ; convarieté ; változat-csoport ; группа раз­ новидностей] —>^ conculta 789 CONVENIENS (convenio), care co­ respunde, care se potriveşte cu [cor­ responding, agreeing ; zusammentref­ fend, entsprechend; correspondant, étant pareil; megegyező, egymásnak megfelelő; соответствоваться, согла­ сованный] 790

CONVERGENS, CONVERGENTI(convergo), convergent, curbat orien­ tat spre acelaşi punct (nervuri) (convergenti-nervosus) [convergent, conver­ ging ; konvergierend, zusammennei­ gend, zusammenlaufend, annähernd ; convergent ; konvergáló, összehajló, egymáshoz közeledő; конвергентный, сходящийся] 791 CONVERGENTIA í, convergenţă, asemănare а organelor analoage ale unor plante de genuri sau familii diferite datorită adaptării la aceleaşi condiţii de viaţă (poliniile Ia Asclepiadaceae şi Orchidaceae) [convergence ; Konvergenz, Annäherung ; conver­ gence, adaptation parallèle; konvergencia, párhuzamos alkalmazkodás ; конвергенция] 792 CON VERSUS, îndreptat spre, întors spre, schimbat (adaptare) [turned towards, reversed, changed round ; zugekehrt, zugewandt; tourné vers, changé ; hozzáfordult, megváltozott ; превращенный] 793 CON VEAI-, CONVEXO-, CONVEXUS, convex, boltit, bombat spre

exterior (convexiusculus, convexo-con· cavus) [convex; konvex, gewölbt; convexe, voûté; domború, kidomborodó, boltozatos ; выпуклый] 794 CONVOLUTIVUS, CONVOLUTUS, CONVOLVENS, CONVOLVULA· CEUS, CONVOLVULUS, convolut, convolutiv; cu marginile răsucite lon­ gitudinal în formă de cornet (frunze, petale) [convolute, convolutive, rolled u p ; zusam­ mengerollt, zusammengewunden, tütenförmig gerollt, übergerollt; con­ volute, convolutif, enroulé, roulé sur soi-même ; begöngyölt, begöngyölödött, összehengeredett, betekeredett, sodrottszélű; завернутый, свернутый, свёртьшающийся] * 795 COOPERTUS -* opertus, tectus 796 COPALINUS, copalin, de culoarea galbenă-brunie а copalului [copalinous; kopalfarbig; copaline; kopálszínű, barnássárga ; копалоцветной] 797 COPIOSUS, copios, abundent, nu­ meros, bogat [copious, abundant, plentiful; zahlreich, häufig; copieux, nombreux; bőséges, számos; обиль­ ный, многочисленный] -*• locupletus 798 COPRIVORUS, COPROBIUS, COPROPHAGUS, COPROPHILUS (gr. κόπρος „fecală", βίος „viaţă", φάγομαι „а mînca", φι>νέω „а place", lat. voro „a înghiţi"), coprofag, coprofil, care creşte pe dejecţiuni sau pe bălegar [coprophilous, living on dung; mistwachsend, kotwachsend, kotliebend ; coprivore, coprophile, aimant le fumier; trágyán élő, ürü­ léken élő; копрофильный, навозный, обитающий на навозе] —>^ scatophilus, scatophagus, scybalarius 799

COPROPHYTA η pl (gr. -, φύτον „plantă"), coprofite, plante saprofite ce trăiesc pe excremente [coprophytes ; Koprophyten ; coprophytes ; koprofiták; копрофиты] 800 COPULAE f pl, copule, zone interca­ lare între valve şi pleure (Diatomeae) [copulae, intercalary bands ; Zwischen­ bänder; copules, bandes intermédiai­ res; kopulák, közbenső övek; копулы] 801

сори LAT IO î-^ conjugatio

802

CORACINUS, coracin, de culoarea neagră a corbului; negru lucios [raven-black, glossy-black ; raben­ schwarz, glänzendschwarz; noir de cor­ beau, noir luisant; hollófekete, fényes féke le ; вороно чёрный, иссиня-чёрный] —> corvinus

CORALLIFORMIS CORALLIFORMIS, CORALLOIDEUS, CORALLO; coraliform, de forma sau culoarea roşie a coralului (corallocarpus, corallorrhizus) [coral -like ; korallenförmig, korallen- ; coralliforme ; korállszerű ; коралловидный, коралле-] 804 CORALLINUS, coralin, roşu ca mărgeanul [coral-red ; korallenrot ; rouge corail, corallin; korállszínű, korállpiros ; коралловый, коралловокрасный] 805 CORCULUM η —»· gemmula, plumula 806 CORDATUS, CORDΑΤΟ-, CORDI-, CORDIO-, cordât, de forma inimii; ovat şi cu doi lobi rotunjiţi la bază ^frunza la Symphytum cordatum, Viola odorata) (cordato-hastatus, cordifolius, cordiochilus) [cordate, cordiform, heart-shaped, heart-; herzför­ mig, herz- ; cordiforme, cordé, en coeur; szív alakú, szívszerű, szíves-; сердцевидный, сердце-]

148

803

807

COREMIUMη (gr.κόρημα„mătură"), coremie, asocierea conidioforilor în fascicule compacte (Fungi imperfecţi) [coremium ; Koremium ; coremium ; korémium; коремий]

808

CORIACEUS, CORI-, coriaceu, pielos, de consistenţa pielii (frunză ^) (corifolius) [coriaceous, leathery, lea­ ther-like ; lederartig, lederig, leder- ; coriace, comme le cuir; bőrszerű, bőrnemű, bőrös- ; кожистый, кожисто-] —» scytoideus, chroo-

809

CORI-, CORIC- (gr. κόρις „ploş­ niţă"), ca ploşniţa (coriodes, coriophorus, coriophyllus) [bug- ; Wan­ zen- ; comme la punaise ; poloska- ; клопо-]

810

CORIUM η, piele, coajă, scoarţă [leather, rind, skin, bark; Haut, Rinde; peau, écorce; bör, héj; кожа, шкура]

811

CORMAUTOCHORES m pl (gr. κορ­ μός „trunchi", „tulpină", αυτός „sin­ gur", χωρέω „a se răspîndi"), cormautocore, plante саге se răspîndesc pe cale vegetativă (Fragaria) [cormautochores ; vegetative Selbst­ verbreiter; cormautochores ; kormautochor-növények ; кормаутохорные]

812

CORMOPHYTA η pl (gr. -, φύτον „plantă"), cormofito, plante cu cor­ pul diferenţiat în rădăcină, tulpină şi frunze (Endlicher) [cormophytes ; Kormophyten, Sproßpflanzen, Stock­ pflanzen, Stammpflanzen; cormo­ phytes ; kormofiták, száras növények.

hajtásos növények; кормофиты, сте­ блевые растения] 813

(70iíMÍ7»S m (gr.-), corm i . Trunchi. 2. Stolon. 3. Tulpină frunzoasă. 4. Tulpină bulbiform cărnoasă la bază (Fritillaria) [corm; Kormus; corm; kormusz; корм]

814

CORNE US, CORNI-, CORNICULI-, -CORNIS, -CORNUS, CORNICULATUS, CORNUTUS, cornut, prevăzut cu apendice în formă de corniţă (anteră, capsulă, fruct, petală, pinten) (cornifer, corniculifer, brevicornis, alcicornus, bicornutus) [horny, corneous, horn-; hornig, gehörnt, horn- ; corné, corni- ; szarvacskás, szarv- ; рогатый, рого-, роговидный, -рогий] —•· -ceras, cerata-, -cerus, -ceratus

815

CORNUCOPIOIDES, CORNUCOPIOIDEUS, asemănător cu cornul abundenţei [resembling to the horn of plenty; füllhornähnlich; semblable à une corne d'abondance, cornucopioïde ; bőségszaruszerű; похожий на рог изо­ билия]

816

COROLLA f, corolă, înveliş floral intern al florilor heteroclamidee, de obicei colorat, format din petale [corol, corolla, flower-crown ; Korolle, Krone, Blütenkrone, Blumenkroue ; corolle ; párta, virágpárta ; венчик]* LACINIAE COROLLAE, laciniile corolei, părţile exserte şi libere ale limbului corolei [lobes of the corolla; Kronzipfeln ; lobes de la corolle ; pártacimpák ; доли венчика] —*• lobi co­ rollas LOBI COROLLAE -> laciniae corollae

817

COROLLACEUS, COROLLINUS, COROLLOIDEUS, corolaceu, pelaloid ; asemănător cu corola după formă, culoare sau consistenţă (caliciu) [corolla-like, coroUinous, petaloid; korollenartig, korollenăhnlich, blumenkronenartig, blumenblattartig, koroUinisch ; corollacé, coroUin ; pár­ taszerű, sziromszerű, sziromnemű ; венчиковидный, лепестковидный]

818 ^ COROLLARIUM 819

η -»• supplementum

COROLLATUS, COROLLIFER, CO­ ROLEI-, coroiat, corolifer, prevăzut cu corolă (floare) (corolliflorus, corolliformis ) [corollate ; koroUentragend; corolle, corollifère; pártás; венчиконосный]

149

CORTINATUS

820

COROLLULA f, corolulă, corolă antodială mică (Compositae) [corollule ; Korollchen, Blumenkrönchen ; corol­ lule; korollula, kicsiny pária; вен­ чик небольшого цветка] 821 CORONA f, coroană 1. Organe analoage dispuse în cerc (coroană de bractei). 2. Apendici petaloizi dispuşi în cerc în gîtul corolei (Lychnis, Narcissus). 3. Paracorolă. 4. Tota­ litate a ramurilor şi a frunzelor la arbori şi arbuşli [corona, crown, coro­ nei, paracorolla; Kranz, Nebenkrone, Laubkrone ; couronne, paracorolle, houppier; koszorú, korona, mellék­ párta, lombkorona; венец, коронка, привенчик] 822

CORONACEUS, CORONARIUS, СОRONIFORMIS, coronaceu, dispus în verticil în formă do coroană (papus ~ ) [coronaceous, coronary; kranzartig, kranzförmig, kronenförmig ; coronacé, coronaire ; koronaszerű ; короновидный, венцеобразный]

823

CORONANS, CORONATUS, CORONIFER, coronant, coronat, dispus în verticil coroniform la vírful unui organ (bractei, sete, peri, papus, frunze) [crowning, crowned, coronate ; krönend, gekrönt, bekränzt, kronenIragend; couronnant, couronné; ko­ ronázó, koronát viselő ; венчаюший, корончатый, увенчанный, коронку] —• stephano-

824

825

CORONULA f, coronula. 1. Coroană mică de elemente apendiculare. 2. Celulele apicale ale oogonului (Characeae) [coronule ; Krönchen ; coronule; koronula, koronácska; короночка] CORPUS η, corp, masa de obicei compactă a unui organ [body; Kör­ per ; corps ; korpusz, test ; тело] * CORPUS FR и С TIFICA Г ION IS, corp de fructificaţie, organul produ­ cător de spori (Cryptogamae) [frui­ ting body; Fruchtkörper; corps de fructification; szaporítótest; оплодот­ воренное тело] —»^ soma

82G CORPUSCULUM η, corpuscul 1· Arhegon (Gymnospermae). 2. Discul vîscos al poliniilor, translatorul (Asclepiadaceae) [corpuscle ; Korpuskel ; corpuscule ; korpuszkulum ; тельце, корпускула] 827

CORRELATIO f, corelaţie, interde­ pendenţa celulelor, ţesuturilor sau a organelor în privinţa activităţii şi a dezvoltării lor [correlation; Kor­

relation, Wechselbeziehung, Wechsel­ wirkung; correlation; korreláció, kölcsönös összefüggés, viszonosság, kölcsönhatás ; корреляция] 828 CORREXIT, CORR. (corrigo), a fost corectat de (ín citatele de nomen­ clatură) [corrected by ; verbessert von ; rectifié par; javította, kiigazította; исправлен от] 829 CORRIGENDA η pl (corrigo), de corectat, erată, lista erorilor tipogra­ fice [corrigenda, to correct, errata; Druckfehler, Fehlerverzeichnis, zur Verbesserung ; corrigenda, errata ; javítandók, sajtóhibák; исправления] 830 CORRUGATIVUS, CORRUGATUS, CORRUGUS, corugativ, pliat neregu­ lat, mototolit, şifonat [corrugated, crumpled irregularly, wrinkled ; zerknittert, korrugativ, zusammen­ gerunzelt ; corrugatif, chiffonné, plissé irrégulièrement ; gyűrt, ráncos, szabálytalanul összehajtogatott ; сморщенный, смятый]* 831

CORTEX m, scoarţă, coajă; ţesut de protecţie dintre epidermă şi cilindrul central al tulpinii sau rădăcinii (Phanerogamae) [rind, bark, cortex; Rinde ; cortex écorce ; kéreg, héj ; кора]

832

CORTICALIS, cortical, care aparţine scoarţei (sistem, strat, por, parazit) [cortical; kortikal, rindegehörig; cor­ tical; kérgi, kéregre vonatkozó; ко­ ровой]

833

CORTICATUS, CORTICIFER, cor­ tical 1. Prevăzut cu scoarţă. 2. Con­ crescut cu paleea (cariopsă) [corticate, coated, barky; berindet, rindig, be­ schall, rindetragend; corticate, corticifère ; kérges ; с корой, покрытый корой] —»^ phloeo-, -phloeus

834

CORTICOLA f (-COLUS), corticol, care creşte pe sau în scoarţă (lichen, ciupercă) [corticole, corticolous, living on bark; rindebewohnend; corticole; kéreglakó ; обитающий на коре] —»• phloeoecus

835

CORTINA f, cortină, vălul membrá­ nos sau filamentos de pe marginea pălăriei ciupercii, desprins din apro­ pierea piciorului acesteia (Psalliota) [cortina, curtain; Schleier, Hutrand­ schleier; cortine; fátyol, függöny, burokhártya-foszlány; кортина, ото­ рочка]

836

CORTINATUS, cortinat, prevăzut cu cortină [cortinate; verschleiert;

CORTINIFORMIS

150 corisimfilie, concreşlerea a două frunze opuse. în partea lor superioară, situate la vîrful unei ramuri [corysymphylly ; Korysymphyllie ; corysymphyllie ; koriszimfillia ; корисимфнллия]

cortine; fátyolos, fátylas; бахром­ чатый] 837 CORTINIFORMIS, cortiniform, de forma cortinei [cortina-shaped ; schleierförmig; cortiniforme ; fátyolszerű; бахромообразный] 838 CORUSCANS, CORUSCUS, lucios, lucitor [shining, twinkled, flashing; schimmernd, glänzend; luisant, bril­ lant; fényes, fénylő, csillogó; блес­ тящий]

847

COSMAESTHESIA t (gr. κόσμος „lume", αίσθησις „perceptibilitate"), cosmestezie, senzibilitate la excitaţii externe [cosmaesthesia ; Kosmăsthesie ; cosmesthésie ; kozmesztézia ; космэстезия]

83Э CORVINUS

848

COSMOBIOLOGIA t (gr. -, βίος „viaţă", λόγος „vorbire"), cosmobio­ logie, studiul condiţiilor de viaţă din afara globului pămîntesc [cosmobiology ; Kosmobiologie ; cosmobiolo­ gie ; kozmobiológia ; космобиология]

849

COSMOPOLI TUS (gr. -, πόλις „ce­ tate"), cosmopolit, răspîndit pretu­ tindeni (specie) [cosmopolitan, world­ wide; weltbürgerlich, überall verbrei­ tet; cosmopolite; kozmopolita, álta­ lános elterjedésû; космополитный] —*• pandemicus

850

COSMOPOLITES f pl ( g r . - ) , cos­ mopolite, organisme, respectiv plante răspîndite aproape pe tot globul [cosmopolites; Kosmopoliten, Welt­ bürger; Allerweltpflanzen; cosmopo­ lites; kozmopoliták, világpolgár növé­ nyek, ubiquisták ; космополиты]

851

COSTA f, coastă, inuchie, proeminenţă longitudinală pe unele organe (pe tulpină, pe fructe la Umbelliferae) [rib ; Rippe ; côte ; borda, él ; ребро] *

852

COSTATO-, COSTI-, COST ATU S, costat, prevăzut cu coaste longitu­ dinale (tulpină, peţiol, caliciu) costato-nervatus, costiformis) [costate, ribbed; rippig, gerippt, gerieft, rip­ pentragend; coste, costifère; bordás; ребристый, ребристо-]

853

COTYLEDON f (gr. κοτυληδών „cavi­ tate"), cotiledon, prima sau primele frunzuliţe ale plantei ce se dezvoltă după germinarea seminţei [cotyledon, seed-lobe ; Kotyledon, Keimblatt, Samenlappen ; cotylédon ; szikiével, csíralevél; семядоля, котиледон]

854

COTYLEDON ARIS, cotiledonar, саге aparţine cotiledoanelor [cotyledonary ; kotyledonär ; cotylédonaire ; szikle­ veli ; относящийся к семядолям] *

855

COTYLEDONEUS, cotiledoneu, cu unu sau mai multe cotiledoane (monocotyledoneus, dicotyledoneus, acotyleus, syncotylus) [cotyledonous ; keim-

840

841

842

-*• coracinus

CORY MR ATU S, CORYMBIFER, CORYMBOSUS (gr. κόρυμβος „cior­ chine"), corimbos, dispus în corimb, prevăzut cu corimb (inflorescenţă) [corymbated, corymbose, corymbiferous ; doldentraubig, doldentraubentragend ; corymbé, corymbeux, corymbifère ; sátorozó, sátorvirágzalú ; щитковатый, щитконосный] CORY M BOTHY RSUS m (gr. -, θύρσος „toiagul lui Bachus"), corimbotirs ; panicul umbeliform, eu extre­ mităţile axelor secundare aproape la nivelul florii terminale a axei prin­ cipale [umbel-like panicle; Schirmris­ pe, Doldenrispe; panicule ombellée; ernyősbuga ; щитковидная метёлка] CORYMBUS m (gr. -), corimb, tip de inflorescenţă racemoasă plană sau convexă, cu ramuri inegal de lungi, aşezate spiralat la niveluri diferite pe axa principală, care poartă flori centripetale aproape la acelaşi nivel (Sambucus) [corymb; Doldentraube; corymbe; sátor, sátorvirágzat, sáto­ rozó virágzat ; щиток]

843

CORYN-, CORYNE-, CORNYNO-, (gr. κορύνη „măciucă") (corynaeanthus, corynephorus, corynostylus) -* clavatus

844

CORYPHOPHYLLIA, CORYPHYLLIA f (gr. κορυφή „vîrf", φύλλον „frunză"), corifilie, apariţia anormală în vîrful axei a unei frunze adesea colorate [coryphylly ; Koryphyllie ; coryphyllie ; korifillia ; корифиллия]

845

CORYPHOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), corifofite, plante alpine [coryphophyta, alpine plants; Koryphophy ten, Alpenpflanzen ; coryphophytes, plantes alpines; korifofiták, havasi növények ; корифофиты, альпи­ йское растение]

846

CORYSYMPHYLLIA f (gr.- σύν, σόμ- „împreună", φύλλον „frunză").

151

856 857 858

859 8G0

CRENOPHYTA blättrig, samenlappig; cotylédoné; szikleveles ; семядольный] COTYLIFORMIS, COTYLOIDEUS (gr. κότυλος „cupă") —>• patelliformis COT Y PUS m -* syntypus CRASPEDIUM η (gr. κρασπεδον „margine"), craspediu, lomentă care rupîndu-se la maturitate, sutura ei dorsală şi ventrală persista sub formă de ramă (Mimosa, Entada scandens) [craspedium ; Rahmenhülse ; craspedium; rámás hüvely; краспедий] CRASPED-, -CRASPEDUS (gr.-) (oraspedotus, chrysocraspedus) —*• marginatus CRASPEDODROMUS (gr. -, δρόμος „fugă"), craspedodrom, cu nervurile secundare înaintînd pînă la marginea limbului foliar fără a se mai diviza (Fagus, Carpinus) [craspedodromous ; randlăufig; craspedodrome ; szélhez­ futó ; краспедодромный]-+сАе17оаготм5

861

CRASS А TIO f, îngroşare [thickening ; Verdickung; épaississement; megvastagodás ; утолщение] - • incrassatio 862 CRASSATUS, îngroşat [thickened; verdickt ; épaissi ; megvastagodott ; утолщённый] —• incrassatus 863 CRASSI-, CRASSUS, gros, cărnos (foliis crassis eu frunze cărnoase) (crassipes, crassispinus) [thick, fleshy ; dick, fleischig; épais, charnu; vastag, húsos, pozsgás; толстый, толсто-, мя­ систый] -* pachy864

CRASSITIES î, CRASSITUDO f, grosime (crassitie pennae anserinae de grosimea unei pene de gîscă) [thick­ ness; Dicke; épaisseur; vastagság; толщина]

865

CRATERIFORMIS, crateriform, de forma unei cupe concave, cu tubul scurt (corolă, disc stigmatifer la Nuphar) [crateriform, bowl-shaped, cup-shaped; becherförmig; crateriforme ; kráter alakú, serleg alakú ; бокалообразный]

866

CREBER, CREBRI-, numeros, în­ grămădit, îndesuit (crebrispinus, crebrisulcus) [crowded, numerous, pres­ sed together; zahlreich, gehäuft, dicht­ gedrängt; beaucoup, serré, pressé; számos, gyakori, sürü, tömött; мно­ гочисленный, частый, густо располо­ женный]

867

CREMASTOPLANCTON η (gr. κρεμαστός „suspendat", πλαγκτός „ră­ tăcitor"), cremastoplancton, plancton

868

869

870

871

de organisme prevăzute cu proemi­ nenţe plutitoare (aciculi, spinişori, trihomi) [cremastoplankton ; Kremastoplankton ; cremastoplancton ; kremasztoplankton, lebegtető nyúlványos plankton ; кремастопланктон] CREMEUS, CREMICOLOR, cremicolor, de culoarea palid-galbenă-surie а untului [cream-coloured; butter­ gelb, rahmfarbig; jaune de beurre; krémsárga, vajszinsárga ; кремовый] CREMNOPHYTA η pl (gr. κρημνός „stîncărie abruptă", φυτόν „plantă"), cremnofite, vegetaţia stîncăriilor abrupte, sărace în humus [cliff plants ; Kremnophyten, Felsenpflanzen; cremnophytes; kremnofiták, sziklás hehyek növényzete; кремнофиты] CREMO- (gr. κρεμάω „atîrn"), pen­ dent, atîrnat (cremocarpus, cremophyllus, cremospermus ) [hanging ; hänge-; pendant; függő-, csünggő-; висло-] —•· pendens CREMOCARPIUM η (gr. κρεμαστός „suspendat", καρπός „fruct"), сгеmocarp, carpadeliu, diachenă; fruct schizocarpic ce se desface în două achene (Umbelliferae) [cremocarp ; Cremokarpium, Hängefrucht, Doppelachâne; crémocarpe, diakène; kremokárpium, ikerkaszat ; вислоплодник} —*• carpadelium

872

CRENA f, CRENATüRA f, crenă, crenaţie, inciziune mică pe marginea unor organe, cu dinţi rotunjiţi spre exterior şi cu incizii ascuţite spre interior (pe frunze, petale, fructe) [crena, crenature, crenelling; Kerbung, Kerbzâhne; crénelure; csipkézet, csipkefogak ; городчатость]

873

С RE ΝAT I-, С RE ΝΑΤΟ-, СREN I-, CRENATUS, crenat, dantelat, cu dinţi arcuiţi spre exterior şi cu inci­ zii ascuţite spre interior (crenatiflorus, crenato-serratus, crenifolius, crenatidentatus) [crenate, scalloped; ge­ kerbt, kerbig, kerbzähnig; crené; csip kés, csipkézett ; городчатый, округлозубчатый]

874

С RE NO В ION ТА η pl (gr. κρήνη „izvor", βίος „viaţă"), crenobionţi, organisme care trăiesc în apele izvoa­ relor [crenobionta ; Krenobionten, Quellenbevvohner ; crénobiontes ; krenobionták, forráslakók; кренобионты] 875 CRENOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă), crenofite, vegetaţia apelor de izvoare [spring-plants; Quellen­ pflanzen; crénophytes ; forráslakó nö­ vények ; кренофиты]

152

с BE NO PLAN с TON 876

CRENOPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός „rătăcitor"), crenoplancton, planc­ tonul apelor de izvoare [crenoplankton ; Krenoplankton, Quellenplank­ ton ; crenoplancton ; forrásplankton ; кренопланктон] 877 CRENULARIS, CRENULATUS, crenulat, fin crenat (marginea frun­ zei la Veronica crassifolia) [crenulate, crenelled, finely crenate; fein­ gekerbt; crénelé, finement crené; finoman csipkézett ; мелкогородчатый] 878

CREOPHAGUS (gr. κρέας „carne". φάγω „а mînca") —»· carnivorus 879 CREOPHILUS (gr. -, φιλέω „a iubi"), creofil, caro trăieşte pe carne [flesh-loving ; fleischliebend ; aimant la chaire ; húskedvelő ; мясолюбивый] 88 0 CREPIDATÜS, CREPIDULATUS, crepidat, asemănător cu о sandală [crepidate, sandal-shaped ; pantofifelartig; crépidulé; papucsos, papucs­ szerű; туфлевидный] 881

CREPITACULUM η, crepitacul, fruct ce se deschide cu elasticitate şi zgomot [crepitaculum ; Krepitakel; crépitacle ; krepitákulum ; крепитакулы]

882

CREPITANS (crepito), crepitant, pîrîitor, pocnitor, trosnitor, zgomotos (fruct) [rattling, crackling, noisy ; knallend, rasselnd, rauschend, klappernd; crépitant, craquant, bruyant; pattogó, csattogó, csattanó; скри­ пучий, потрескивающий]

883

884

CRESCENS, CRESCENT I- (cresco), crescent, care este în creştere (folia crescenti-pinnatisecta frunze penat sectate, cu lobii tot mai mari spre vírf, la Potentilla anserina) (crescentipinnatus, crescenti-lobatus) [growing, enlarging; wachsend, vergrößernd; croissant, grandissant ; növekedő, nagyobbodó ; растущий, возрастаюжий] CRETACEUS, cretaceu 1. De culoarea albă a cretei sau al varului 2. De natura cretei. 3. Care creşte pe sol cretaceu. 4. Provenit din for­ maţia geologică a cretacicului [creta­ ceous, chalk-white, dead-white, chal­ ky, growing on chalk; kreideweiß, mattweiß, kreidig, kreideliebend, kreidezeitig; crétacé, blanc de craie, blanc de chaux, crayeux ; krétafehér, krétaszerű, meszes talajt kedvelő, krétakori ; меловой, мелово-белый, похожий на мел] —» gypsaceus, gypseus, gypsicolus, gypsophilus

885

С RIBBALI S, CBIBBATUS, CRIBBOSUS, cribral, ciuruit, găurit în formă de ciur (tuburi ^) [cribrate, sieve-like, pierced with holes; siebförmig, siebartig, siebartig-durchlö­ chert; criblé, cribleux, cribriforme; rostás, rosta alakú, rostaszerűen átjukasztott ; решетчатый]

886

С RI В ROVÁS ALI S, cribrovazal, care aparţine vaselor ciuruite [cribrovasal ; kribrovasal ; cribrovasale ; kribrovazális, rostaedényekhez tartozó; крибровазалный] 887 CRINI-, CRINITUS, CRINULOSUS, comat-păros, prevăzut cu peri lungi şi rigizi (crinicaulis, criniflorus, crinifolius, crinipes) [crinite, bearded, mane-like, long-haired ; bemähnt, lang­ haarig, rosthaarig, langbehaart; à poils longs, en crinière; sörényes, hosszúszőrű; косматый, длинноволосатый, гривистый] 888

CRINULAE

î тр\-->-elateres

889

CRIS PATIO f, CRI SP ATU RA f, crispare, încreţire, zbîrcitură, cută (la frunze, fructe) [crispature, wave, wrinkle; Kräuselung, Runzel, Falte; crêpage, froncement ; fodrosodás, bodrosodás, redő, ráncosodás, ránc; мор­ щина, сжатие, сокращение]

89Э

CRI S ΡATU S, CRIS PI-, CRIS PUS, crispat, încreţit, zbîrcit (peri, frunze, fructe) (crispifolius, crispiflorus) [crispate, crisped, curled, curly- ; krausig, gekräuselt, kraus-; crispé, crépu, ridé ; fodros, bodros ; курчавый, кудряво-] —>• ulo-

891

CRISTA f, creastă, apendice cărnos în formă de creastă de pe vîrful unui organ (fructe, seminţe, flori) [crest, comb ; Kamm ; crête ; taraj ; гребень, гребешок]

892

CRISTATUS, eristat, prevăzut cu creastă [cristate, crested; kammig, kammartig ; crête, muni d'une crête ; tarajos ; гребенчатый]*

893

CRJCATUS, CROCEI-, CROCEUS, şofraniu-galben, de culoarea roşiatic gălbui închis a stigmatului de Cro­ cus sativus [croceous, saffron-coloured, saffron deep-yellow ; safrangelb, safrandunkelgelb ; jaun esafran, rouge jaunât­ re-foncé ; sáfrányszin, sáfrány-sötét­ sárga; шафранный, шафранно-желтый]

894

CROSSING-OVER (engl.), crossingover, schimbul de gene dintre сгоmatidele cromozomilor cuplaţi homo-

CHRYPTATHERUS logi în timpul profazei primei diviziuni meiotice (Morgan) [crossing-over ; Crossing-over, Genaustausch, Faktorenaustausch ; crossing-over, échange des gènes; crossing-over, génkicserélődés, gén-átkereszteződés ; кроссинговер] 895 С ROSSO- (gr. κροσσός,, franj") (crossopetalus) —• fimbriatus 896 CRUCIAŢI-, CRUCI-, CRUCI ATUS, CRUCIFORMIS, cruciat, în­ crucişat, decusat, dispus în formă de cruce (frunze, flori, ramuri) (cruciatialternus, cruciflorus) [cruciate, cruci­ form, cross-shaped, crosswise-; kreuz­ förmig, gekreuzt, kreuzweise- ; croisé, disposé en croix; keresztben álló, kereszt alakú ; крестовидный, перекрёст­ но] —у staurodes, decussatus CRUDUS, crud, necopt (fruct) [raw, uncooked, unripe; roh, unreif; cru, non mûr ; nyers, éretlen ; незрелый] 898 CRUENTATUS, CRUENTUS ->• sanguineus, haematinus 899 CRUMENATUS, bursiform, de for­ ma unei pungi [pouch-shaped ; beutei­ förmig, taschenförmig ; bursaire, en forme de bourse ; zacskó alakú ; сумкообразный, мешкообразный] —» bursiformis, saccatus, sacciformis

plante din regiunile polare (Clements) [polar plants; Polarpflanzen; plan­ tes polaires ; sarki növények ; полярные растения] 907 CRYOBIONTA η pl (gr. κρύος „ghiaţă", βίος „viaţă"), criobionţi, organisme care trăiesc pe zăpezi sau pe ghiaţă [cryobionta; Schneebewoh­ ner, Eisbewohner; cryobiontes; kriobionták; криобионты] 908 CRYOFLORA f (gr. -, lat. flora „floră"), criofloră, flora regiunilor în­ zăpezite sau cu gheţari [cryoflora; Schneeflora, Eispflanzen; cryoflore; krioflóra, jégárak flórája, havas vidé­ kek flórája; криофлора] 909

CRYOPHILUS (gr. -, φιλέω„a iubi"), criofil, care rezistă la temperaturile scăzute [cryophilous ; kälteliebend ; cryophile ; hidegkedvelő ; холодолю бивый]

910

CRYOPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός „rătăcitor"), crioplancton, planctonul gheţarilor şi al zăpezilor perene de pe munţi [cryoplankton ; Kryoplankton ; cryoplancton ; krioplankton ; криопланктон]

911

CRYOPLANCTOPHYTA η pl (gr. - -, φυτόν „plantă"), crioplanctofite, planctonul vegetal al gheţarilor şi al zăpezilor perene de pe munţi [cryoplanktophyta ; Kryoplanktophyten ; cryoplanctophytes ; krioplanktofiták ; криопланктофиты]

897

900 CRUS η -+ pes* 901 CRUSTA î, crustă, înveliş dur, coajă. 1. Crusta solidă a talului unor licheni cu care se fixează de substrat. 2. învelişul pălăriei ciupercilor (Agari912 CRYOSCOPICUS (gr. -, σκοπέω „a cus) [crust; Kruste; croûte; kéreg, privi"), crioscopic, cercetat la tempe­ héj, hám; корка] ratură scăzută [cryoscopic; kryosko902 CRUSTACEUS, CRUSTIFORMIS, pisch ; cryoscopique ; krioszkópikus ; crustaceu, asemănător cu о crustă ; криоскопически й] саге formează о crustă mai groasă 913 CRYOTROPISMUS m (gr. -, τροπή şi dură [crustaceous ; krustenartig, „răsucire"), criotropism, mişcări trokrustenförmig ; crustacé ; kéregszerű ; pistice sub influenţa frigului [cryoкорковидный, накипной] —>• escharodes tropism ; Kăltereizkrummung ; cryo903 CRUSTATUS, CRUSTOSUS, crustropisme ; kriotropizmus ; криотропизм] tos, scorţos; acoperit cu о coaje tare 914 CRYPT-, CRYPTO(gr. κρυπτός [crustate; rindig, schorfig; crouteux; „acoperit", „ascuns"), acoperit, ascuns kérges; инкрустированный] (cryptanthus, cryptatherus, cryptocar904 CRUSTULINUS, palid-brun, de cu­ pus, cryptoneurus) [covered, hidden, loarea franzelei [toast-colour; semmel­ concealed ; verborgen-, versteckt- ; cou­ farbig; terne-brun; zsemlyeszín, favert, caché; fedett, rejtett, takart; kóbarna; булкоцветный] скрыто-, покрыто-] 905

906

CRUX î, cruce (crux botanicorum) crucea („nodul gordian") al botaniştilor [cross ; Kreuz ; croix ; kereszt ; крест] CRYMOPHYTA „frig", φυτόν

η pl (gr. κρυμός „plantă"), crimofite

915

CRYPTANTHERIA f (gr. - ανθηρός „înflorit") —»^ cleistantheria

916

CiгУPΓЛΓЯ£'iгC/^(gr.-,άθήp„spic"), cu spice acoperite [hidden-spiked; verdecktáhrig ; à épi couvert ; fedett kalaszú ; скрытоколосистый]

CRYPTOBLASTUS 917

CRYPTOBLASTUSm (gr.-, βλαστός „mugure") -* (gemma) dormiens 918 CRYPTOCECIDIUM η (gr. -, κηκίδιον „gală mică"), criptocecidie, gală ascunsă în interiorul organului gazdei [cryptocecidium ; Kryptozezidie ; cryptocécidie; rejtett gubacs; криптоцецидий] 919 CRYPTOGAMAE f pl (gr. -, γάμος „căsătorie"), criptogame, plante infe­ rioare fără flori; plante cu spori [cryptogamous plants; Kryptogamen, bltitenlose Pflanzen, Sporenpflanzen; Cryptogames, plantes à spores; kriplogám-növények, virágtalan növények, alsórendű növények, spórás növények ; криптогамное растение, споровое рас­ тение, тайнобрачные, споровые] CRYPTOGAMAE VASCULARES, criptogame vasculare [vascular crypto­ gams; Gefâukryptogamen ; cryptogames vasculaires; edényes virágtalanok ; васкулярные криптогамы] - • pteridophyta 920 CRYPTOGAMIA f (gr. - -), criptogamie, reproducere cu elemente repro­ ductive ascunse sau necunoscute [cryptogamy; Kryptogamie, Verborgenge­ schlechtigkeit ; cryptogamie ; kriptogámia, rejtettivaruság; криптогамия, тайнобрачие] 921

CRYPTOGAMICUS, CRYPTOGAMUS (gr. - -), criptogam 1. Cu organe reproducătoare ascunse sau necuno­ scute. 2. Care se reproduce prin spori [cryptogamie, cryptogamous, cryptogamian ; verborgenehig, blüten­ los; cryptogamique ; rejtett ivarú, virágtalan; тайнобрачный] - • аеtheogamus, agamus, asexualis

922

CRYPTOGENETICUS (gr. -, γένεσις „origină"), criptogenetic, cu origine filogenetică necunoscută [cryptogenetic ; kryptogenetisch ; cryptogénétique ; kriptogenelikus, ismeretlen eredetű ; криптогенетический]

923

CRYPTOHAPLOMITOSIS f (gr. -, άπλόος „simplu", μίτος „fir"), criptohaplomitoză, tip de diviziune celulara la care cromatiile divizate în două mase trec la polii opuşi fără a lua forma de spirem (Flagellatae) [cryptohaplomitosis ; Kryptohaplomitose ; cryptohaplomitose ; kriptohaplomitózis ; криптогапломитоз]

924

CRYPTOHYBRIDA f (lat. hybrida „hibrid"), criptohibrid, hibrid la care particularităţile morfologice ale unuia dintre

154 părinţi rămîn neaparente (Tschermak) [cryptohybrid ; Kryptohybride ; crypto­ hybride; kriptohibrid ; криптогибрид] 925 CRYPTOMERIA f (gr. -, μέρος „parte"), criptomerie, prezenţa unor caractere ereditare latente, care nu pot fi recunoscute sub aspect fenotipic (Tschermak) [cryptomery; Kryptomerie; cryptomérie; kriptoméria; криптомерия] 926

CRYPTOMITOSIS f (gr. -, μίτος „fir"), criptomitoză, tip de mitozá la organismele unicelulare la care formaţia cromozomilor nu se eviden­ ţiază în masa cromatică din regiunea ecvatorială (Belar) [cryptomitosis ; Kryptomitose; cryptomitose; kriptomitózis; криптомитоз] 927 CRYPTONERVIUS, CRYPTONERVUS, CRYPTONEURUS (gr. -, νεΰρον „nerv"), criptonervat, cu ner­ vurile neaparente sau ascunse (Coniferae, £'/'icaceae^ [hidden-nerved ; ver­ borgennervig; à nervures cachées; rejtett erezetű; скрытонервный] 928 CRYPTOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), criptofite, plante ale căror organe de înmulţire (bulbi, rizomi, tuberculi) iernează în pămînt sau sub apă (Raunkiaer) [cryptophyta; Kryptophyten, Erdpflanzen ; cryptophytes; kriptofiták, rejtve telelő növények; криптофиты] 929

CRYPTO PLASM А η (gr. -, πλάσμα „modelare"), criptoplasmă, partea negranulară din citoplasmă [cryptoplasm; Kryptoplasma ; cryptoplasme ; kriptoplazma ; криптоплазма] 93Э CRYPTOPORUS m (gr. -, πόρος „pasaj"), criptopor, por subepidermal, neaparent [cryptopore ; Kryptopore ; cryptopore ; rejtett pórus ; криптопора] 931 CRYPTOSTOMA η (gr. -, στόμα „gură"), criptostomate 1. Stomate neaparente, ascunse în invaginaţiunea epidermică (Nerium). 2. Conceptacul nefertil (Fucaceae), conţinînd peri sau parafize [cryptostomate; Kryptostoma, Haargrube, Fasergrübchen; cryp­ tostomate; kriptosztóma; криптостома, скрытое устьице] 932

CRYSTALLINUS, cristalin 1. Tran­ sparent. 2. Asemănător cristalului [crystalline, transparent ; kristallin, durchsichtig ; cristallin, transparent ; kristálytiszta, átlátszó; кристалличес­ кий, прозрачный]

933

CRYSTALLOCHORES m pl (gr. κρύσταλλος „ghiaţă", χωρέω „a se ras-

CULTIPLEX pîndi"), cristalocore, plante care se răspîndesc sub acţiunea gheţarilor (Clements) [crystallochores ; Kristallochoren ; crystallochores ; kristallochornövények ; кристаллохоры] 934 CRY ST ALLOGENUS (gr. -, γεννάω „a naşte"), cristalogen, care produce cristale (celulele la Arum) [crystallogenous ; kristallbildend ; crystaliogène ; kristályképző ; кристаллогенный] 935

CRYSTALLOIDES m pl (gr. -, είδος „asemănare"), cristaloizi, incluziuni proteice asemănătoare cristalelor, din celulele unor seminţe (Ricinus) [crystalloides ; Kristalloiden, Eiweißkris­ talle, Kristallkörperchen ; crystalloides; kristálloidák ; кристаллоиды]

936

CRYSTALLUM η (gr -), cristal, incluziuni ergastice minerale din cito­ plasmă [crystal ; Kristall ; cristal ; kris­ tály; кристалл]

937

CTEINOPHYTA η pl (gr. κτείνω „а ucide", φυτόν „plantă"), cteinofite, ciuperci parazite care prin modul nutriţiei lor distrug celulele plantei gazde [cteinophytes ; Kteinophyten ; cteinophytes ; kteinofiták ; ктейнофиты]

938

CTENO-, CTENOIDEUS (gr. κτείς, κτενός „piaptăn") (ctenochlœmus) —» pectinatus, pectiniformis

939

CTETOLOGIA f (gr. κτητός „cîştigat", λόγος „vorbire"), ctetologie, studiul biologie al caracterelor moşte­ nite [ctetology ; Ktetologie ; ctetologie ; ktetológia; ктетология]

940

941

942

943

kappenfôrmig, kapuzenförmig, kapu­ zentragend; cucullé, cucuUiforme, cucuUifère, capuchonné; csuklyás, ka­ pucniszerű; клобучковый, клобучкообразный] 944

CUCULLUS m, capişon, glugă, organ concav de forma unui capişon sau cornet puţin alungit [hood, cowl; Kappe, Käppchen, Kapuze; capuchon, capeline, coqueluchon; csuklya; кло­ бучок]

945

CUCUMERIFORMIS, CUCUMERINUS, CUCUMIFORMIS, cucumeriform, de forma unui castravete (Cucumis) [cucumiform, cucumbershaped; gurkenförmig ; cucumiforme; uborka alakú ; огурцеобразный] 946 CUCURBITACEUS, CUCURBITINUS, cucurbitaceu, asemănător cu dovleacul (Cucurbita) [cucurbitaceous, gourd-like ; kiirbisâhnlich ; cucurbitacé ; tökszerű ; тыквовидный] 947 CULCITIFORMIS -»• pulvinatus, pulviniformis 948 CULINARIS, culinar, de bucătărie, folosit la pregătirea alimentelor (plan­ tă) [culinary; kulinarisch; culinaire; konyhai használatú, főzéshez hasz­ nált ; кулинарный, пищевой]

~^Vè~CULMEN η, culme, vîrf [summit; Gipfel; sommet; csúcs; вершина] 950

CTETOSOMA η (gr. - σώμα „corp"), ctetozom, cromozom supranumerar asociat unui cromozom sexuat (în meioză) [ctetosome; Ktetosom; ctetosome; ktetoszóma; ктетосома]

CULMUS m, culm, pai; tulpină simplă, fistuloasă sau plină, nodu­ roasă, cu internodii lungi (Gramineaé, Cyperaceae) [culm, straw; Halm, Gras­ halm; chaume, paille; fűszár, szal­ maszár, gabonaszár; соломина, сте­ бель злака]

951

CUBICUS, CUBIFORMIS, cubic, de forma unui cub [cubical; kubisch, würfelig; cubique; kockás; куби­ ческий]

CULTIFORMA f, cultiformă, formă de cultură a unei specii sau varietăţi [cultiform ; Kulturform ; cultiforme, forme de culture ; kulturforma ; культиформ] —»^ sauf orma, noviforma

952

CUBITALIS, cubital, de lungimea unui cot (cea 42,5—46 cm) [cubital, 1,5 feet long, elbow-long, ell-long; vorderarmlang, unterarmlang; cubi­ tal, à longueur d'une coudée; könyökhosszú, röf-hosszú ; локтевой]

CULTIGENUM η, cultigen, specie obţinută de om şi aflată numai în cultură [cultigenum; Kulturpflanzenart ; cultigène ; kulturfaj ; культиген]

953

CULTIGREX m, cultigrex, grup de cultivaruri (art. 18 cod) [cultigrex; Kultigrex, Kultursortengruppe, Kulturschwarm ; cultigrex ; kultigrex, kulturváltozat-csoport ; культигрекс]

954

CULTIPLEX m, cultiplex, specie colecti-v^ la plantele cultivate [culti­ plex; Kultiplex, Kulturpflanzen-Sammelart ; cultiplex ; kultiplex, kulti­ vált kollektivfaj ; культиплекс]

CUCÜLLARIUS, CUCULLATUS, CUCULLI-, cuculat, glugat, de forma unui capişon sau cornet (vîrful frunzei la Gagea, Poa) (cucullibracteatus, cucullifer, cucullifolius, cuculliformis) [cucullate, hooded, hood-shaped, cowled;

CULTIVAR

15β

955

CULTIVAR (CV.) η, CULŢIVARIETAS f, cultivar, soi, varietate cultivată; plantă cultivată avînd ca­ ractere distinctive clare, care se men­ ţin şi pe cale de reproducere sexuală sau asexuată (art. 10 cod) [cultivar, cultovariety; Kultivar, Kulturpflan­ zensorte; cultivar, cultovariété ; kul­ tivar, kulturfajta; культивар]

964

CUPULARIS, CUPULIFORMIS, CUPULOIDEUS, cupular, de forma cupei sau referitor la cupă (recepta­ culul la Rosa) [cupular, cup-shaped, cupola-shaped, cask-shaped ; becher­ förmig, napfförmig; cupulaire, cupuliforme ; kupacsszerü, kupacs alakú ; плюсковидный] —>· poculiformis, phyaliformis, cyathiformis

956

CULTRATUS, CULTRIFORMIS, CULTRI-, de forma cuţitului (cultrifolius) [cultrate, knife-shaped, coul­ ter-shaped; messerförmig ; en forme de couteau; kés alakú; ножевидный]

965

957

CULTUS, cultivat (in cuius pe te­ renuri cultivate ; cultorum al cultiva­ torilor, plantă obţinută de cultivatori ; culta in horto botanica cultivată în grădina botanică) [cultivated; kulti­ viert, angebaut, gepflanzt, gezüchtet; cultivé; kultivált, tenyésztett, megmivelt; культивируемый, обработан­ ный, возделанный, разводимый] -> sativus, cicur PLANT AB CULT AB, plante cultivate [cultivated plants; gebauten Pflanzen, Kulturpflanzen ; plantes cultivées ; termesztett növények ; культурные растения] —>^ plantar sativae

966

CUPULATUS, CU PU LIFER, cupulifer, prevăzut cu cupula [cupulate, cupuliferous, bearing cupules ; bebe­ chert, becher tragend, näpfchentra­ gend; cupule, cupulifère; kupacsos; плюсконосный] CURA f, CURANTE, CU RAVIT, (euro), CU grija lui, s-a îngrijit de (editarea cărţii) [took care of (to edit a book) ; hat besorgt (für die Herausgabe des Buches) ; se préoc­ cupait de (l'édition du livre) ; gon­ doskodott (a könyv kiadásáról) ; под забота] CURRENS (curro), curgător, care curge (in flumine lente currente în fluviul lin curgător) [running; flie­ ßend ; courant ; folyó ; текучий] CURSUS (-US) m, curs, curgere (ad cursum inferiorem fluminis la cursul inferior al fluviului) [flow; Lauf; cours; folyás; течение] CURTATUS-^ abbreviatus CURTI-, CURTUS -* brevi-, brevis

958

CUMULATUS, CUMULI(cumuliflorusj —>• confertus, conferti-

959

CUNBATUS, CUNBI-, CUNEO-, cuneat, cuneiform, în formă de ic ; cu baza lăţită, mai lung decît lat şi lent ascuţit spre vîrf (cuneiflorus, cuneifolius, cuneo-ovatus) [cuneate, cuneiform, triangular, wedge-shaped; keilförmig, keil- ; cunéaire, cunéiforme, en coin ; ék alakú ; клиновидный, клино-] —*• sphaeno-

960

CUΝICU LAT и S -^ cavernosus, tubulosus

961

CUPOLIFORMIS

962

CUPRARIUS, CUPREATUS, CUPREUS, CUPRINUS, CUPROPICTUS, cupreu, de culoarea roşiebrunie a cuprului [coppery, coppercoloured; kupferfarbig, kupferrot, braunlichrot ; cuivré, bronzé ; rézvörös, réz színű ; медный, медно-красный]

963

CUPULA f, cupula, totalitatea bracteilor concrescute şi persistente, de forma unei cupe, care învelesc parţial sau total unele fructe (Castanea, Corylus, Fagus, Quercus) [cupule, cup ; Kupula, Fruchtbecher, Näpfchen ; cu­ pule; kupacs, terméskupacs ; плюска]

967

968

969 970 971

CURVAMEN n, CURVATURA f, curbare, boltitura ; mişcarea de curba­ re a unui organ fără a se răsuci [curve, curvature, bending; Krümmung;cour­ bure; görbülés; искривление, кри­ визна]

972

CURVATIVUS, CURVULUS, puţin curbat [slightly curved; weniggebogen, etwas gekrümmt, schwachgekrümmt; curvatif; kissé görbült; слабо-изог­ нутый]

973

CURVATUS, CURVI-, CURVUS, curbat, îndoit în arc (bulb, caliciu, peţiol) (curvidentatus, curvirostris, curcispinus, apicicurvus) [curved, croo­ ked, bent; gekrümmt, gebogen, krumm- ; courbé, récourbé ; görbültgörbe; согнутый, изогнутый, изкривленный, изогнуто-] -^ campto-, campylo-, cyph-

974

CURVINERVIS,CURVINERVIUS, curbat nervat (frunzele la Lilium) [curvinerved; krummnervig; curvinervéívesen erezett; дугонервный, дугожильный]

-^ semiglobosus

157

CYA ΤΗ I DU M

975

CURVIPETALITAS î, curvipetalitate, curbarea organelor florale dato­ rită unor cauze autonome (Vöchting) [curvipetality ; Kurvipetalität ; curvipétalité ; kurvipetalitás ; курвипетальность] 976 си RVI SERI ATU S, curviseriat, dis­ pus în serie spiralată sau oblică (celule, filotaxie) [curviseriate ; spiraliggereiht; curvisérié; csavarmenetes sorozatú, spirális sorban elhelyezett; криворядный] 977 CUSPIDATO-,CUSPIDATUS,CUSPIDIFER, CUSPIDI-, -CUSPIS, cuspidat, terminat în vîrf rigid, fin şi lung ascuţit (frunză) (cuspidato-dentatus, cuspidifolius, longicuspis) [cuspidate, fine-tipped, sharply-tipped, sharp-pointed, bristly-pointed ; fein­ gespitzt, langgespitzt, borstigzuge­ spitzt; cuspidé; finoman kihegyzett, hosszan kihegyzett ; длинноостроконечНЫЙ, удлиненноостроконечный, тон­ козаострённый] 978

CUSPIS, -IDIŞ f, cuspidă (pl. cus­ pidé), vîrf ui fin şi lung ascuţit al unui organ (frunză, dinte) [cusp; Lang­ spitze; cuspide; szálkahegy; длинное остроконечие]

979

CUTICULA f, cuticulă, membrana protectoare fină ce acoperă epiderma, alcătuită dintr-un strat de cutină (frunze, tulpini, ciuperci, briofite, fructe la Pomaceae) [cuticle; Kuti­ kula, Hâutchen, Korkhäutchen, Ober­ haut ; cuticule ; kutikula, felbőr ; кутикула, надкожица]

980

CUTICULARISA

981

CUTINA f, cutină, substanţa ceroasă secretată de protoplasma, care im­ pregnează adesea membrana celulelor epidermice, stratul superficial formînd cuticulă [cutin ; Kutin ; cutine ; kutin ; кутин]

cyanus (cyananthus, cyanochrous, cya " niflorus, atrocyanus) [cyaneous, corn­ flower blue, dark-blue; kornblumen­ blau, dunkelblau, berlinerblau; bleu de bluet, bleu foncé; búzavirágkék, sötétkék; синий, васильово-синий] 985 CYANOCROCUS (gr. -, κρόκος „şofran"), albăstrui şofraniu galben [blu­ ish safron-yellow ; dunkelblau-safran­ gelb; bleuâtre-safrané ; kékes sáfrány­ sárga; шафранно-синий] 986 CYANOCYSTIS, -IDÍS f (gr. -, κύστις „pungă"), cianocist. 1. Masă de antocian cuprinsă într-o membrană (Solereder). 2. Celulă cu granule de clo­ rofilă şi amidon, care se colorează în albastru (Arbaumont) [cyanocyst ; Zyanozyst ; cyanocyste ; cianociszta ; цианоцист] 987

CYANOLEUCUS (gr. -, λευκός „alb"), albăstrui-alb [bluish-white ; bläulich­ weiß; cyanoleuque; kékesfehér; синебелый]

988

CYANOMELAEUS,CYANOMELAS (gr. -, μέλας „negru"), albăstrui-negru [bluish-black ; blăulich-schwarz ; bleuâtre-noir ; kékesfekete ; сине-черный]

989

CYANOPHILUS (gr.-, φχλέω „a iubi"), cianofil, cu afinitate pentru colorare în albastru (în citologie) [cyanophilous ; zyanophil; cyanophile; cianofil ; цианофильный]

990

CYANOPHYCINUM η (gr. -, φύκος „algă marină"), cianoficină, ficocianină ; substanţă albuminoidă granulară de culoare albastră (CyanophyceaeJ [cyanophycin ; Zyanophyzin ; cyanophycine; cianoficin; цианофицин]

991

CYANOPHYLLUM η (gr.- φύλλον „frunză"), cianofilă, clorofilă aproape pură, fără pigmenţi de xantofil (Wiesner) [kyanophyll; Zyanophyllă; cyanophylle; cianofillum; цианофилл]

TIO f -^ cutinisatio

982

CUTINISATIO f, cutinizare, impreg­ narea celulelor epidermice cu un strat protector de cutină [cutinization ; Kutinisierung ; cutinisation ; kutinosodás ; кутинизация]

992

CYANOPLASTUM η (gr. -, πλαστός „modelat"), cianoplast, corpuscul sfe­ ric impregnat cu antocian (în citologie) [cyanoplast; Zyanoplast; cyanoplaste; cianoplásztisz ; цианопласт]

983

CUTIS f, cutis, ţesut din exoderma rădăcinii, compus din straturi de celule suberificate [cutis, skin ; Kutis, Haut ; cutis,^ peau ; kutisz, bőrszövet ; кутис]

993

CYA THIFORMIS, CYA THOIDEUS (gr. κύαθος „cupă", είδος „formă") —»· poculiformis, cupuliformis, phyaliformis

994

984

CYAN-, CYANEUS, CYANICUS, CYANI-, CYANO-, CYANUS (gr. κυάνος „albăstriţa"), cianeu, albastruínchis, de culoarea florilor de Centaurea

CYATHIUM η (gr.-), ciaţiu, inflo­ rescenţă cimoasă caracteristică pentru familia Euphorbiaceae [cyathium ; Zyathium ; cyathe ; forgó-többesbog ; циатий]

CYATHUS CYATHUS m (gr.-), cupă, organ cupuliform conţinînd propagule (Mar· chantia) [cyathus, cup; Zyathus, Be­ cher; coupe; kupa; бокальчик] 996 CYCL-, CYCLICUS, CYCLO-, CYCLOIDEUS, -CYCLUS (gr. κύκλος „cerc"), ciclic, circular, dispus în cerc sau în verticile concentrice (cyclanthus, cyclocarpus, cyclophyllus, holocyclus) [cyclic, cyclical, circular, whorled; zyklisch, kreisförmig, kreis-,quirlig ; cyclique, circulaire, verticillé ; ciklikus, körös, örvös; циклический, круговой, кругло-] —» circularis

158

995

997

CYCLOCHORISIS f (gr. -, χωρέω „а se îndepărta"), ciclocorizá, divizarea or­ ganului axial într-un mănunchi de axe secundare (în teratologia ramu­ rilor) [cyclochorisis ; Zyklochorise ; cyclochorise ; ciklochorizis ; циклохориз] 998 CYCLONASTIA î (gr. -, ναστός „pre­ sat"), ciclonastie, capacitatea plan­ telor scandente de a se căţăra prin mişcări de răsucire în jurul supor­ tului [cyclonasty; Zyklonastie, Win­ den ; cyclonastie ; ciklonásztia, körberácsavarodás ; циклонастия] 999

CYCLOSIS f (gr.-), cicloză, dineză; mişcarea de rotaţie a protoplasmei în interiorul celulei vii [cyclosis ; Zyklose, Kreislauf, Rotation; cyclose; ciklózis, keringés, plazmaáramlás ; циклоз]

1000

CYCLUS m (gr. -), ciclu, cerc, ver­ ticil (ciclu floral, foliar, vital) [cycle, circle, whorl ; Zyklus, Kreis, Wirte!; cycle, cercle, verticillé; ciklus, kör, örv ; цикл, оборот, мутовка]

1001

CYLINDRACEUS, CYLINDRI-, CYLINDRÍCUS, CYLINDRO(gr. κύλινδος „cilindru"), cilindric, de for­ ma unui cilindru (cylindriflorus, cylindrocarpus ) [cylindric, cylindrical, cylinder-like ; zylindrisch, walzig, wal­ zenförmig ; cylindrique ; cilindrikus, hengeres ; цилиндрический]

1002

1003

CYLINDRENCHYMA η (gr. -, εγχυμα „umplutură"), cilindrenchim, ţesut format din celule cilindrice [cylindrenchyma ; Zylindrenchym ; cylindrenchyme ; cílindrenchíma ; цилиндренхима] CYLINDRUS m (gr. -), cilindru, or­ gan de formă cilindrică [cylinder; Zylinder, Walze; cylindre; henger; цилиндр] CYLINDRUS CENTRALIS, cilindru central, stei; ţesutul central al ră­ dăcinii şi tulpinii plantelor vasculare, înconjurat de periciclu [central-cylin­

1004

der; Zentralzylinder; cylindre cen­ tral; központi henger; стеле, цен­ тральный цилиндр] CYMA η (gr, κΟμα „undă"), cimă, tip d$ inflorescenţă simpodială, cu axa principală terminată cu o floare, iar axele secundare mai dezvoltate decît cea principală, florile dezvoltîndu-se centrifugal (Silène) [cyme ; Trugdolde, Scheindolde; cyme; bog, bogas virágzat; полузонтик]

1005

CYMATHIUM η (gr. κυμάτιον „um­ flătură") —>^ apothecium

1006

CYMBARIUS, CYMBI-, CYMBIFORMIS, CYMBULATUS (gr. κύμβη „barcă") (cymbicarpus, cymbifoîius)—* navicularis, scaphoideus

1007

CYMOBOTRYSi(gr. κΟμα „undă", βότρυς „ciorchină"), cimobotris, in­ florescenţă cu ramificaţia principală racemoasă, iar cele secundare cimoase (Aesculus) [cymobotrya ; Schraubel­ dolde; cymobotrya; bogas-fürtös vi­ rágzat; полузонтичная кисть]

1008

CYMOSUS (gr. κΟμα „undă"), cimos, de forma cimei, dispus în cimă (inflorescenţă) [cymose, cymous, cyme-like; zymös, trugdoldig, trugdoldenartig, seitensprossig ; cymeux ; bogas ; цимозный, полузонтич­ ный] RAMIFICATIO С YMOS А, ramifi­ caţie cimoasă [cymous branching; seitensprossige Verzweigung; ramifica­ tion cymeuse; bogas elágazás; полу­ зонтичное разветвление]

1009

CYN-, CYNO- η (gr. κύων, κύνος „cîine"), cîinesc, de cîine (cynorrhisus, cynosurus) [doggy, dog-; hund-; canin, de chien; kutya-; собако-]

1010

CYNARRHODON, CYNARRHODUM η (gr. -, ί>όδον „trandafir"), raăceaşă, fruct policarpic cărnos, cu­ prins într-un receptacul cupuliform (Rosa) [roseberry; Rosenfrucht, Ha­ gebutte; cynarrhode, fruit du rosier; csipkebogyó ; плод шиповника]

1011

CYPH- (gr. κυφός „curbat") (cyphacanthus, cyphanthus) —*• campto-, campylo-, curvatus, curvi-

1012

CYPHELLA f (gr. κύφελλα „cavitatea urechii"), cifelă 1. Adîncituri inter­ mitente în stratul cortical inferior al talului unor licheni (Acharius). 2. Gonidie cupuliformă (Lindley) [cyphella; Zyphelle, Brutbecherchen ; cyphelle ; ciphella; цифелла]

159

CYTOCHROMA

CYPSELA f (gr. κυψέλη „cutie") -·· achaena 1014 CYRRHUS m -> cirrus 1015 CYRT-, CYRTO-, -CYRTUS (gr. κυρτός „curbat") (cyrtophyllus, cyrtopodus, cyrtostylus, hypocyrtus ) -* campto-, campylo-, curvi1016 CYSTA f, CYSTIS ,-IDIS f (gr. κύστις „cavitate"), chist, cist 1. Ca­ vitate. 2. Celule sau spori de rezis­ tenţă (Algae) [cyst ; Zyste, Blase, Dauerzelle ; kyste, spore de résistence ; ciszta, betokosodott sejt, áttelelő sejt ; циста, покоящаяся спора] 1013

1026 1027

1028

1029 CYSTI-, CYSTO- (gr. -) (cystocalyx, cystocarpus, cystophorus ) —*• vesicu' losus, ventricosus η (gr. κυστίδιον „pun1018 CYSTIDIUM guliţă"), cistidă, celule sterile mai 1030 mari, situate între bazidii şi parafize deasupra stratului himenial (Basidiomycetes) [cystidium ; Zystide ; cystide ; cisztidium; цистида] 1031 CYSTOCARPIUM η (gr. -, καρπός 1019 „fruct"), cistocarp, filamente sterile dispuse în jurul carpogonului fecundat (Rhodophyceae) [cystocarp ; Zystokarp, Hüllfrucht; cystocarpe; cisztokárpium ; цистокарпий] —*• ceramidium 1032 loi:

1020

CYSTOLITHUS m (gr. -, λίθος „pia­ tră"), cistolit, concreţiuni sferocristale de carbonat de calciu, de forma unor ciorchine, din celulele epider­ mice (Moraceae, Urticaceae) [cystolith; Zystolith, Traubenstein, Traubenkôrper; cystolithe; cisztolit, kris­ tályfürt ; цистолит]

1021

CYSTOPHORUM η (gr. -, φορέω „a purta"), cistofor, hifă purtătoare de ciste [cystophore ; Zystenträger ; cystophore ; cisztofórum ; цистофор]

1022

CYSTO SO RU S m (gr. -, σωρός „gră­ madă"), cistosor, grămăjoară de spori de rezistenţă [cystosore; Zystosorus; cystosore ; cisztoszorusz ; цистосорус]

1023

CYSTOSPHAERA f (gr. -, σφαίρα .,sferă"), cistosferă, masă de secreţiuni cuprinsă într-un eist sferoidal [cystosphere ; Zystosphere ; cystosphère ; cisztoszféra ; цистосфера]

1024

CYSŢOSPORA f (gr. - σπορά „sămînţă") —>· carpospora, microcystis

1025

CYSTOTYLIS f (gr. - τύλη „protu­ berantă"), cistotil, coiicreţiune mucilaginoasă asemănătoare cistolitului, dar fără cristale de carbonat de calciu

1033

(Radlkofer) [cystotyle; Zystotyl; cystotyle ; cisztotile ; цистотил] CYSTULA f -^ cistella CYTASA f (gr. κύτος „cutie"), citază, enzimă care descompune celuloza din membrana celulară a seminţelor [cytase; Zytase; cytase; citâz; цитаза] -CYTICUS, CYTO- (gr. -), -citic, ce­ lular, referitor la celulă (coenocyticus, anisocyticus, cytogeneticus) [-cytic, cel­ lular; -zytisch, -zellig; -суtique, cel­ lulaire; sejt-, -sejtű; - цитный, цито-, клетко-] CYTOANATOMIA f (gr. - ανατομή „disecţie"), citoanatomie, anatomia ce­ lulei [cytoanatomy; Zellanatomie; cytoanatomie ; sejtanatómia ; цитоанатомия] CYTOASTER m (gr. -*, αστήρ „stea"), citoaster, figura stelată la diviziunea celulară [cytoaster; Zytoastcr; cytoaster; citoászter; цитоастер] CYTOBLASTEMA η (gr. -, βλάστημα „germen"), citoblastem, substanţa fun­ damentală din care se formează ce­ lula [cytoblastema ; Zellenbildungsstoff ; cytoblastème ; citoblasztéma ; цитобластема] CYTOBLASTUS m (gr. -, βλαστός „germen"), citoblast, nucleu celular (Schieiden) [cytoblast, cell-nucleus; Zytoblast, Zellkern ; cytoblaste, noyau cellulaire; citoblászt, sejtmag; цитобласт, клеточное ядро] CYTOCENTRUM η (gr. -, κέντρον „centru") —• centrosoma

1034

CYTOCHIMAERA f (gr.-, χίμαερα „monstru"), citohimeră, himeră cu ţe­ suturi avînd număr diferit de cromo­ zomi (Dermen) [cytochimaera ; Zytochimăre ; cytochimère ; citokiméra ; цитохимера]

1035

CYTOCHYMIA f (gr. - arab „alkimiya"), citochimie, studiul celulei sub aspect chimie (Graf) [cytochemistry; Zytochemie; cytochimie; sejtkémia; цитохимия]

1036

CYTOCHORISMUS m (gr. -, χωρίζω „a se separa"), citocorism, diviziune celulară (Fitting) [cell-division ; Zell­ teilung; division cellulaire; sejtosztó­ dás; деление клеток]

1037

CYTOCHROMA η (gr. -, χρώμα „cu­ loare"), citocrom, pigment feroporfirinic dizolvat în sucul vacuolar (Saccharomyces) [cytochrome ; Zytochrom ; cytochrome ; citokrom ; цитохром]

CYTOCHYLEMA 1038

1039

1040 1041

1042

1043 1044

1045

CYTOCHYLEMA η (gr. -, χυλός „suc"), citochilem, substanţă celulară fluidă compusă din citochim şi plasmochim (Strasburger) [суtochylema ; Zytochylem; cytochylème ; citokilém; иитохилема] CYTOCHYMA η (gr. -, χύμα „scurge­ re"), citochim, sucul vacuolei celu­ lare (Strasburger) [cytochyme; Zytochym ; cytochyme ; citochima ; цитохима] CYTOCLASTICUS (gr. -, κλαστός „spart în bucăţi") -* cytolyticus CYTODERMIS (-idiş) i (gr. -, δέρμα „piele"), citodermă, membrană celu­ lară [cell-wall; Zellwand; membrane cellulaire, cytoderme; citodermă, sejt­ fal ; цитодерма, клеточная оболочка] CYTODA i (gr. -), citodă. 1. Celulă. 2. Celulă încă nediferenţială în cito­ plasmă, plastide şi nucleu [cytode; Zytode; cytode; citóda; цитода] CYTODIERESIS f (gr. διαίρεσις „diviziune") —»· cytokinesis CYTODYNAMICA i (gr. -, δύναμις „putere"), citodinamica, dinamica ce­ lulei (diviziune, mişcări citoplasmatice) [cytodynamics; Zytodynamik; cytodynamique ; citodinámika ; цитодинамика] CY TOGAMI А f (gr. -, γάμος „căsă­ torie"), citogamie, conjugarea celu­ lelor [cytogamy, cell-conjugation ; Zytogamie, Zellkonjugation ; cytogamie, conjugaison cellulaire ; citogámia, ivar­ sejtek párosodása; цитогамия, коньюгация клеток] —*• conjugatio

1046

CYTOGENESIS i (gr. -, γενεσις „naştere"), citogeneză, geneza şi dez­ voltarea celulelor [cytogenesis ; Zytogenese; cytogenèse; citogenézis, sejtkeletkezés ; цитогенез, развитие клетки] 1047 CYTOGENETICA f ( g r . - ) , citogenetica, ramură a citologiei care stu­ diază problemele de genetică [cytoge­ netics ; Zy togenetik ; cytogénétique ; citogenetika ; цитогенетика] 1048 CYTOGENIA f (gr. - ) -»· cytogenesis 1049 CYTOGONIA f (gr. - γόνος „urmaş"), citogonie, înmulţire prin celule sin­ guratice (gameţi, agameţi) pe calea diviziunii simple (Hartmann) [cytogony; Zytogonie; cytogonie; citogónia; цитогония] 1050

CYTOGEOGRAPHIA f (gr. -, γη „pămînt", γραφή „scriere"), citogeografie, studiul legăturilor dintre con­ stituţia cromozomală a organismelor

160

1051

1052

1053 1054

şi răspîndirea lor geografică (Baldwin) [cytogeography ; Zytogeographie ; cytogéographie ; citogeográfia ; цитогеография] CYTOGRANULA ΐ ( g r . - , lat. granum „grăunţă"), citogranulă, granulaţia microscopică a citoplasmei (Dan­ geard) [cytogranule ; Zytogranule, Zell­ körnchen ; cytogranule ; citogranula ; цитогранула] CYTOGRAPHIA f (gr. - γραφή „scri­ ere"), citografie, descrierea celulei [cytography ; Zytographie ; cytographie ; citográfia, sejtleirás ; цитография] CYTOHYALOPLASMA η (gr. -, ϋαλος „cristal", πλάσμα „formare") —»· hyaloplasma CYTOHYDROLYSIS f (gr. -, ΰδωρ „apă", λύσις „dizolvare"), citohidroliză, degenerare celulară prin distru­ gerea membranei sub influenţa enzimelor [cytohydrolyse ; Zytohydrolyse, Zelldegeneration ; cytohydrolyse ; citohidrolizis, sejtnekrózis; цитогидролиз]

1055

CYTOKINESIS i (gr. -, κίνησις „mişcare"), citocineză, diviziune ce­ lulară [cytokinesis; Zellteilung; cytokinèse ; sejtosztódás; цитокинез, деле­ ние клеток] —>· cytodieresis 1056 CYTOKLESIS f (gr. -, κλήσις „con­ vocare"), citocleză, influenţa unei grupe de celule asupra dezvoltării altei grupe învecinate [cytoclesis ; Zytoklese ; cytoklèse ; citoklézis ; цитоклезис] 1057 CYTOLOGIA f (gr. -, λόγος „vor­ bire"), citologie, studiul celulei [cy­ tology; Zytologie, Zellenlehre; cyto­ logie; citológia, sejttan; цитология] 1058 CYTOLYMPHA f (gr. -, lat. lympha „apă de izvor"), citolimfă, suc ce­ lular; partea de obicei fluidă a ce­ lulei [cytolymph, cell-sap ; Zytolymphe, Zellsaft; cytolymphe, suc cellulaire; citolimfă, sejtnedv; цитолимфа, кле­ точный сок] —»· enchylema 1059

CYTOLYSINA f (gr. -, λύσις „dizol­ vare"), citolizina, enzimă care pro­ duce citoliza [cytolysin ; Zytolysin ; cytolysine ; citolizin ; цитолизин] 1060 CYTOLYTICUS (gr. - ) , citolitic, citoclastic, care cauzează Uzarea ce­ lulei [cytolytic; zytolytisch, zellen­ zerstörend ; cytolytique ; citolitikus, sejtbontó, sejtromboló; цитолитический] —> cytoclasticus 1061 CYTOMA η (gr. -, ομάς „totalitate")-* chondrioma

161 1062

сYTULA CYTOMECHANICA f (gr.-, μηχανή „maşină"), citomecanica, studiul pro­ prietăţilor fizice ale celulei [cytomechanics; Zytomechanik ; cytomécanique; citomekánika ; цитомеханика]

1070

CYTOMICROSOMA η (gr. -, μικρός „mic", σ&μα „corp") —» microsoma 1064 CYTOMITOMA ί (gr. -, μίτος „fir", ομάς „totalitate"), citomitom, reţeaua filamentelor citoplasmatice [cytomi­ tome; Zytomitom; cytomitome; ci­ tomitom ; цитомитома] —>· mitoma 1065 CYTOMIXIS f (gr. -, μίξις „ames­ tecare"), citomixie, amestecul cromatinelor din două celule ale unui ţesut (Gates) [cytomixis; Zytomixie; cytomixie ; citomixis ; цитомиксис]

1071

1063

1066

1067

1068

1069

1072

1073

CYTOMORPHOLOGIA î (gr. -, μορφή „formă", λόγος „vorbire"), citomorfologie, studiul morfologic al celulei [cytomorphology ; Zylomorphologie ; cytomorphologie; sejtmorfológia; цитоморфология]

1074

CYTOMORPHOSIS f (gr. -, μόρφωσις „formare"), citomorfoză, ansamblul modificărilor structurale ale celulei [cytomorphosis ; Zytomorphose, Zelldifferenzierung ; cytomorphose ; citomorfózis ; цитоморфоз]

1075

CYTOPHYSIOLOGIA î (gr. -, φύσις „constituţie, natură", λόγος „vorbire"), citofiziologie, studiul fiziologiei ce­ lulei [cytophysiology ; Zytophysiologie ; cytophysiologie ; citofiziológia ; цитофязиология]

1077

CYTOPLASMA η, CYTOPLASTUM η (gr. -, πλάσμα „modelare"), cito­ plasmă, substanţa fundamentală vie, fluidă sau vîscoasă, a celulei (fără nucleu, membrană şi plastide) (Kützing 1841) [cytoplasma; Zytoplasma; cytoplasme ; citoplazma, sejtnyálka ; цитоплазма] —> protoplasma

1076

1078

1079

CYTORRHYSIS t (gr. -, {>υαος „cu­ tat"), citoriză, forma mototolită a membranei celulare în cursul plasmolizei [cytorrhysis ; Zytorrhyse; cytorrhyse; citorrizis; циторризис] CYTOSARCA ţ (gr.-, σαρξ, σαρκός „carne"), citosarc, corpul celulei fără nucleu (Schneider) [cytosarc; Zytosarka ; cytosarque ; citoszárka ; цитосарка] CYTOSKELETUM η (gr. -, σκελειεία „uscare"), citoschelet, scheletul celular submicroscopic al mezoplasmei [cytoskeleton ; Zytoskelett ; cytosquelette ; sejtváz ; цитоскелет] CYTOSOMA η (gr.-, σώμα „corp"), citozom, componenţii granulari extranucleari cuprinşi în membrana nucleară (Haeckel) [cytosome; Zytosom; cytosome; citoszóma; цитосома] CYTOSTATICA ί (gr. -, στατικός „care opreşte"), citostatica, întîrzierea, oprirea creşterii sau a înmulţirii celulelor sub influenţa unor substanţe chimice [cytostatics ; Zytostatik ; cytostatique; citostátika; цитостатика] CYTOTAXIS f (gr. -, τάξις „ordine") —»• cytotropismus CYTOTHESIS f (gr. -, θέσις „sta­ bilire"), citotezis, tendinţa de regene­ rare a celulei [cytothesis; Zytothesis; cytothesis; citotezis; цитотезис] CYTOTOXINUM η (gr. -, τοξικός „otrăvitir"), citotoxină, toxină care lizează celula [cytotoxin ; Zytotoxin ; cytotoxi.ne ; citotoxin ; цитотоксин] CYTOTROPISMUS m (gr. -, τροπή „răsucire"), citotropism, tendinţa de atracţie reciprocă a celulelor [cytotropism ; Zytotropismus ; cytotropisme ; citotropizmus ; цитотропизм] —• cytotaxis CYTULA î (gr. -) -^ cistella

D 1

DACRYOIDEUS(gr. δάκρυον „la­ crimă", είδος „asemănare"), dacrioid, în formă de lacrimă, cu baza rotundă şi slab ascuţită spre vîrf [dacryoid, tear-shaped ; trănenăhnlich, tränenförmig; dacryoïde; könnycseppszerű; слезовидный] —» pyriformis

2

DACTYLINUS, DACTYLO-, DACLYTOIDEUS, -DACTYLÜS (gr. δάκτυλος „deget", -) (dactylocarpus, tridactylus) —*• digitato-, digitatus, digi· tiformis 3 DACTYLORRHIZA f (gr. -, |5ίζα „rădăcină"), dactiloriză, ramificarea ră­ dăcinilor [root-forking; Wurzelgabe­ lung; dactylorrhize; gyökérelágazás; корнеразветвление] 4 DAEDALEUS (gr. δαιδάλεος „scul­ ptat") -+ lábyrinthiformis 5 DASY-, -DASYUS (gr. δασύς „îndesuit, păros") (dasyanthus, dasyphyllus, dasycarpus, amphidasyus) —> 1. confertus, densus, 2. pilosus, trich6

DA UCIFORMIS, DA UCOIDES, dauciform, de forma rădăcinii de Daucus carota [carrot-shaped ; rübenfőrmig ; dauciforme ; murokszerű ; моркововидный] —»· polaris

7

DEBILIS, DEBILI-, debil, slab, delicat (debilispinus) [weak, feeble, slender ; schwach, schwächlich ; débile, faible, grêle; gyenge, csenevész; слабый, хилый]

8

DEC-, DEÇA- (gr. δέκα „zece"), cu zece (decandrus, decagonus, decapetalus) [ten- ; zehn- ; à dix ; tiz- ; десяти-]-»· decem-

9

DEC AGY NIA f (gr. -, γυνή „feme­ ie"), decaginie, grupă de plante cu zece pistile, după clasificaţia lui Linné [decagyny; Dekagynie,* Zehnweibige ; decagynie ; tíztermősök ; декагиния]

10 DEC AL VA TUS -* denudatus

11

DECAMERUS (gr. -, μέρος „parte"), decamer, compus din zece părţi [decamerous ; zehnzăhlig, zehngliedrig ; decamère; tíztagú, tízosztatú; декамерный] 12 DECANDRIA f (gr. -, άνήρ, άνσρός „bărbat"), decandrie, grupă de plante cu zece staminé libere, după clasifi­ caţia lui Linné [decandria ; Dekandrie; decandrie; tízporzósok; декандрия] 13 DECANDRUS (gr. --), cu zece sta­ miné [decandrous ; zehnmännig; décandre ; tízhímes, tízporzós ; десятитычинковый] 14 DECEM-, cu zece, de zece ori (decernfidus, decemfoliatus, decempunctatus) [ten- ; zehn- ; à dix ; tíz- ; десяти-] dec-, deca­ la DECIDUUS, deciduu, caduc, căză­ tor, nepersistent, саге se detaşează de pe un organ (caliciu, frunze, stipele) [deciduous, falling; abfallend, abfällig; caduc, tombant; lehulló, lefeslő, leeső ; опадающий, времен­ ный, осьгаающийся] —>• caducus 16

DECIPIENS (decipio), îndoelnic, în­ şelător, nesigur [doubtful, misleading ; zweifelhaft, täuschend, trügerisch ; douteux, trompeur; kétséges, csalóka, bizonytalan; обманчивый] -+ fallacinus, fallax, mentiens, simulans 17 DECLINATUS, deciinat, cu direcţie piezişă şi apoi curbat în jos (tulpină) [declinate, bent downward; niederge­ bogen, abwärtsgeneigt, geneigt, ge­ beugt; décliné, défléchi; lehajló, fer­ dén lehajló; склоненный, наклонен­ ный] 18 DECOLOR, DECOLORAT US, DECOLORUS, decolorat, fără culoare; care şi-a pierdut culoarea naturală [decoloured, discoloured, colourless ; blaß, entfärbt, farblos; décoloré, incolore; színtelen, színehagyott, szí­ nétvesztett ; обесцвеченный, бесцвет­ ный]

1вЗ

DEPOLI ATU s

19

DECOMPOSITUS, dublu compus; repetat compus sau divizat (frunză, inflorescenţă) [decompound ; dop­ peltzusammengesetzt, vielmalszusam­ mengesetzt ; décomposé ; kétszer öszszetett, többször összetett; повторнесложный, многораздельный]

20

DECONJUGATIO f, deconjugaţie, separarea prematură a cromozomilor împerechiaţi înainte de sfîrşitul profazei meiotice [deconjugation ; DekonJugation ; deconjugation ; dekonjugáció; деконьюгация] DECORAT IVUS, decorativ, orna­ mental (plante ~ ) [decorative; zier­ lich, zierend; décoratif; diszitő; де­ коративный] * DECORTICATUS, decorticat, descojit [decorticated, barkiess; entrin­ det, rindenlos, hautlos; décortiqué; lehántott ; бескорый] DECORUS, împodobitor, frumos [adorned, adorning ; zierend, schmückend ; embellissant; díszes; изящный] DECRESCENS, DECRESCENTI(decresco), descrescent, care se mic­ şorează de la bază spre vîrf (frunze, lobi, ramuri) (decrescenti-lobatusj [decreasing, decreasingly ; kleinerwer­ dend, abnehmend; decrescent; kiseb­ bedő, kissebbedően- ; уменьшающи­ йся, убывающий]

21

22

23 24

25

DECUMBENS (decumbo), decum­ bent, la început ascendent, apoi cul­ cat la pămînt şi cu vîrful ridicat (ramură, tulpină) [decumbent; nie­ derliegend, niedergestreckt; décombant ; lefekvő ; лежачий, стелющийся]

26

DECURRENS, DECURSIVUS (decurro), déçurent, cu baza prelun­ gită pe organul pe care este inserat (frunza pe peţiol sau pe tulpină) [decurient, running down; herablau­ fend, hinablaufend, herunterlăufig ; décurrent, décursif; lefutó, nyélrefutó, szárrafutó ; низбегающий]

27 DECURTATUS -^ abhreviatus 28 DECURVATUS, DECURVUS, curbat în jos [curved down; herabge­ krümmt; courbé en bas; legörbülő; искривленный] 29 DECUSSATIVUS, DECUSSATI-, DECUSSATUS, decusat, dispus în­ crucişat în serii la niveluri diferite (frunze, ramuri, flori) (decussati-alternus, decussati-oppositus) [decussate, crossed ; kreuzständig, dekussiert, gekreutzt, kreuzweise-; déçusse, croi­ sé; keresztben álló, keresetben-;

перекрестный, перекрестно-]—»^ cruciformis 30 DEDICATUS, dedicat, închinat în onoarea cuiva (species Linnaeo dedi­ cata specie dedicată în onoarea lui Linné) [dedicate; gewidmet; dédié, dévoué; ajánlott; посвященный] 31 DEDIFFERENTIATIO f, dediferenţiere, pierderea unor însuşiri carac­ teristice de către unele celule specia­ lizate şi regresarea lor într-un stadiu mai simplu, în citologie [dedifferentiation; Dedifferenzierung; dédifferentiation ; dedifferenciálódás ; дедифференцировка] 32 DEDUPLICATIO f, dedublare, du­ blarea unor organe normal singuratice (în tératologie) [deduplication ; Ver­ doppelung; déduplication, dédoub­ lement; megkettőződés; удвоение]-»· interpositio 33 DEFECTIVUS, DEFECTUS, defec­ tiv, incomplet, eu lipsuri (organ) [defective ; mangelhaft ; défectif ; hiányos; дефектный, несовершенный] 34 DEFENSIVUS, defensiv, de apărare; care apără planta de dăunători (anti­ toxine, spini) [defensive ; verteidigend ; défensif ; védő, védelmező ; оборони­ тельный, защитный] 35 DEFICIENS

(deficio) -* absens

36 DEFINITUS, definit, cu creştere limitată (ramificaţia sau axa inflores­ cenţei terminate printr-o floare, încetînd astfel creşterea în lungime) [definite; begrânzt, völlig entwickelt; défini, limité; korlátolt növekedésű; определенный, ограниченный] 37 DEFLEXUS, DEFLEXI-, deflect, reclinat; abrupt curbat în afară sau în jos (ramură) (deflexicalyx) [deflexed, deflected, abruptly turned downwards ; abgebogen, zurückge­ schlagen, herabgebogen, niedergebogen ; défléchi, recline; legörbült, kifelégör­ bült, lehajló; погнутый, .отогнутый, нагнутый] 38 DEFLORATUS, deflorat 1. Cu perioa­ da de înflorire terminată. 2. Cu pole­ nul deja împrăştiat (anteră) [deflo­ rate; ausgeblüht, verblüht, abge­ blüht ; défleuri, elvirágzott ; отцвет­ ший] 39 DEFOLIATUS, defoliat 1. Cu frun­ zele căzute. 2. Despuiat de frunze [defoliate ; entblättert ; défeuillé ; levéltelenített ; ©безлиственный]

DEFORMATUS 40 DEFORMATUS, DEFORMIS,áeíovniat, fără forma obişnuită [deformed, distorted ; verungeslaltet, entstellt, häßlich; déformé; torz, eltorzult; ΑβφορΝίΗροΒΟΗΗΜίΐ, искаженный] 41 DEFRONDATIO î, desfrunzire, căde­ rea frunzelor [defrondation ; Laub­ fall; défrondation; lombhullás; дефрондация, листопад] —»^ phyllobolia 42 DEGENERATIO î, degenerare, degenerescenj;ă; evoluţie regresivă; modi­ ficări structurale defavorabile în celula sau în ţesutul plantelor [dege­ neration; Degeneration, Entartung, Alisartung, Rückbildung; dégénéra­ tion; degenerálódás, leromlás, viszszafejlődés; дегенерация, упрощение] "Τ* rudimentatio 43

DEGENERATUS, degenerat [dege­ nerate; entartet, ausgeartet; dégénéré; elfajzott; дегенерованный, вы­ родившийся]

44

DEHISCENS, DEHISCENTUS (dehisco), dehiscent, care se deschide spontan (anteră, fruct, sporogon) [dehiscent, dehiscing, splitting, ope­ ning; aufspringend, öffnend; déhis, cent ; felnyíló, felrepedő ; раскрыва­ ющийся, вскрывающийся] 45 DEHISCENTIA f, dehiscenţă, modul de deschidere la maturitate a anterelor, fructelor şi a sporangilor pentru eli­ minarea polenului, seminţelor şi a sporilor [dehiscence; Dehiszenz, Auf­ springen; dehiscence; felnyilás, fel­ pattanás, felrepedés, kovadás; рас­ крывание, растрескивание] 46

DEJEÇTUS, DELAPSUS, căzut, lepădat (frunze, ramuri) [dejected; abgefallen ; chu, tombé ; lehullott ; опавший] 47 DELECTUS (-US) m 1. Selecţio­ nare. 2. Catalog. 3. Listă [selection, list ; Auswahl, Liste ; sélection, cata­ logue; kiválogatás, katalógus; от­ бор, перечень]* 48 DELE, DELE ТЕ, DE LEA Τ UR (deleo), de şters, şterge; somnalarea anulării textelor şi a figurilor greşite din corecturile tipografice, adesea indicată prin semnul convenţional „υ" [dele, deleatur; tilge, streiche aus; deleatur, soit effacé ; töröld, törlendő ; стиреть] * 49 DELICIAE í pl, delicii, desfătări, amuzamente (ca titlu de lucrare, Linné: Deliciae naturae, 1773) [de­ lights, pleasures ; Ergötzlichkeiten, Er­ götzungen; délices; kedvtelés, gyöngörködtetés; прелести]

164 50 DELINEATIO i, schiţare, desenare [delineation, drawing; Entwurf, Um­ riß; delineation, esquisse; vázolás, lerajzolás; чертеж, изображение] 51 DELINE ATU S, schiţat, desenat (ad naturam delineata desenat după natu­ ră; delineavit desenat de) [delineated; skizziert, gezeichnet; désinné, esquis­ sé; vázolt, rajzolt; очерченный, на­ рисованный] 52 DELIQUESCENS (deliquesco) delicvescent, care se lichefiază (pălăria unor ciuperci de Coprinus) [deliques­ cent; verschmelzend, zerfließend, geschmolzend ; déliquescent ; szétfolyó, olvadó ; расплывающийся, тающий] 53 DELITESCENS (delitesco), ascuns [hiding; verborgen, versteckt; caché, cachant ; rejtőző, rejtett ; скрываю­ щийся] —» crypto-, occultatus 54 DELTEUS, DELTOIDEUS, DEL­ TA-, DELTO- (gr. δελτοειδώς „tri­ unghiular"), deltoidal, triunghiular (deltafoliatus, deltodontus, deltoglossus) [deltoid, triangular ; deltaförmig, dreieckig; deltoide, triangulaire; del­ toid, háromszögű ; дельтовидный, дель­ товидно-, треугольный] -+ triangulariê 55 DEMERSALIS, DEMERSUS, submers, scufundat în apă (frunză) [demersed, submersed; untergetaucht, versenkt ; plongé, submerse ; aláme­ rült, vízalatti ; погруженный,- подвод­ ный] —* submersus 56 DEMINUTUS, micşorat, împuţinat [diminished ; verkleinert, vermindert ; diminué, amoindré; kisebbített, csökkentett ; уменьшенный] —» reducatus 57

DEMISSUS, coborít, aflat jos, aplecat în jos (caulibus demissis cu tulpinile aplecate ; in locis demissis în locuri joase) [lowered, drooping; herabhängend, niedrig; baissé, penché; lehajló, alacsony; опущенный вниз, низменный]

58 DEMONSTRATIVUS, demonstra­ tiv [demonstrative; beweisend; démonstratif; bemutató; демонстратив­ ный, наглядный] 59 DENDRI-, DENDRO-, DENDROIDEUS, DENDROMORPHUS (gr. δένδρον „arbore", είδος „asemănare", μορφή „formă"), dendroid, de forma unui arbore (perii ramificaţi şi eta­ jaţi de la Verbascum thapsiforme) (dendricolus, dendriformis, dendropha· gjis) [dendroid, tree-like; baumartig.

165 baumförmig, baumähnlich ; dendroide, arborescent ; fa alakú, fához hasonló ; древо-, древовидный] - • arboreus, arboriformis 60 DENDROBION η (gr. -, βίρς „viaţă"), dendrobiont, organism саге trăieşte pe sau în trunchiul arborilor [dendrobion ; Dendrobion ; dendrobionte ; dendrobion ; дендробионт] 61 DENDROCHRONOLOGIA f (gr. -, χρόνος „timp", λόγος „vorbire"), dendrocronologie, determinarea vîrstei arborilor [dendrochronology ; Dendrochronologie ; dendrochronologie ; dendrokronológia ; дендрохроноло­ гия] 62 DENDROWGIA î ( g r . - ) , dendrologie, studiul arborilor şi a arbuştilor [dendrology ; Baumkunde ; dendrologie ; dendrológia, faismerettan ; ден­ дрология] 63 DENIGRANS (denigra) - • nigrescens, subniger 64 DENITRIFICANS (denitrifico), denitrificant, care produce denitrificare (bacterie) [denitrificant ; salpeterzer­ störend ; dénitrifiant ; denitrifikáló ; денитрифицирующий] 65 DENOMINATIO f, denumire (denominatio plantarum numirea plantelor) [naming; Benennung; dénomination; elnevezés ; наименование] 66 DENS m, dinié, inciziuni triunghiulare mici pe marginea unor organe (caliciu, frunze, petale) [tooth; Zahn; dent; fog; зуб, зубец] 67 -DENS, DENTATO-, DE NT ATU S, DENTI-, dinţat, déniât, pe marginea unor organe cu mici inciziuni triun­ ghiulare concave şi ascuţite la vîrf (frunză, petală) (bidens, fissidens, dentato-crenatus, muliidentatus, dentifer, dentiformis) [dentate, toothed ; gezähnt; denté; fogas, fogazott, fogasán- ; зубчатый, зубчато-] —*odonto-, -odontus 68 DENSUS, DENSI-, Índesuit, des (densiflorus) [dense, thick, densely- ; dicht, dicht-, dichlstehend ; dense, serré ; sűrű, sűrűn-, tömötten- ; гус­ той, густо-, плотный] —> compactus, spissus, руспо69 DENTICIDLS, denlicid, care se deschide prin dinţi (capsulis dentióidis instructa prevăzulă cu capsule deliiscenle prin dinţi, ia Cerastium, Primula) [denlicidous ; zahnarlig aufspringend ; denticide ; fogazotlan felnyíló ; зуб laio - вскрывающийся]

DEPRÉSSUS 70 DENTICULUS, dentiişOJ, dinte mic şi fin pe marginea unui 'orgaP [den­ ticle ; Zăhnchen ; denticule; fbgacska; зубчик] 71 DENUDATUS, denudat, despuiat (de frunziş, scoarţă), degradat (sol) [denudate, denuded, stripped, naked, bare; entblößt, nackt, bloß, kahl; dénudé, dénué; csupasz, kopasz, meztelen; обнаженный, оголенный] —> decalvatus 72 DEOPERCULATUS, deoperculat, lipsit sau neacoperit de un opercul (Musci) [deoperculate ; deckellos, unbedeckelt; déoperculé; kupaktalan, fedetlen; без крышечки] 73 DEPASTUS, păscut, ros de vite [depastous; abgeweidet, abgefressen; brouté; lelegelt, lerágott; потравлен­ ный, объеденный] 74 DEPAUPERATUS, sărăcăcios, slab dezvoltat ; cu număr redus de piese componente (ex. inflorescenţă cu puţine flori) [depauperate, starved, scant ; verarmt, arm ; dépauperé, appauvri ; szegényes ; обедненный, скудный, недоразвитый] 75 DE PELLEN S (depello), îndepărtînd, risipind, alungind afară (sporii din asce) [driving away; herauswer­ fend, hinausstreuend, heraustreibend; chassant ; kiszóró ; выталкивающий] 76 DE PENDENS (dependeo), pendent, atîrnător [hanging down, drooping; herabhängend, abhängend; pendant; lecsüngő, lefüggő ; повислый, повиса­ ющий] 77 DE РЕ RU LAT 10 î, deperulaţie, faza deschiderii mugurilor şi a lepădării scvamelor [deperulation ; Deperulation; deperulation; deperuláció; деперулация] 78 DEPIGMENTATIO f, depigmentare, distrugerea sau latenţa pigmenţilor (din frunze, flori etc.) [depigmen­ tation ; Depigmentation ; dépigmen­ tation ; depigmienláció ; депигментация] 79 DEPILATUS, depilat, cu părozitatea căzută la maturitatea unor organe [depilate; enthaart; dépilé; elszőrtelenedett ; оголенный] 80

DEPRÉSSUS, DEPRESSO-, turtit, comprimat de sus (celulă) (depressogiobosusj [depressed, depresse-; nie­ dergedrückt, eingedrückt, plattge­ drückt ; déprimé, aplati ; összenyomott, lapos; придавленный, сплющенный]

168

DERA&VS 81 DERASUS, şters, ras (părozitate) [rubbed ; abrasiert ; rasé, raclé, ratissé ; ledörzsölődött ; сглаженный]

91

82 DERMATOCALYPTROGENUM η (gr. δέρμα, δέρματος „piele", καλύπτρα „capac", γεννάω „a naşte"), dermatocaliptrogen, ţesutul meristematic formînd caliptra şi stratul pilifer al rădăcinii [dermatocalyp trogen ; Dermatokalyptrogen ; dermatocalyptrogène; dermatokaliptrogen, dermatokaliptrogén ; дерматокалиптроген]

92

83 DERMATOCYSTIS, -WIS f (gr. -, KoaTiç„sac"), dermatocist, peri umflaţi pe sporofor (Agaricus) [dermatocyst ; Dermatozyste ; dermatocyste ; dermatociszt; дерматоцист] 84

DERMATOGENUM η (gr. -, γεννάω „a naşte"), dermatogen, ţesut meris­ tematic dînd naştere epidermei pri­ mare [dermatogen ; Hautbildungsgewebe, Oberhautstoff ; dermatogène; börszövetképzö ; дерматоген]

85 DERMATOPLASMAn {gr.-πλάσμα „modelare"), dermatoplasmá, proto­ plasma vie făcînd parte din membrana celulară (Wiesner) [dermatoplasm ; Dermatoplasmá; dermatoplasme; sejtfalplazma: дерматоплазма] 86

DERMATOPLASTUM η (gr. -, πλαστός „modelat"), dermatoplast, citoplasmă şi nucleu, înconjurate de o membrană solidă, formînd un aparat vegetativ (Saccharomyces) (Wiesner) [dermatoplast ; Dermatoplast ; dermătoplaste ;dermatoplásztisz ; дерматопласт]

87

DERMATOSOMA η (gr. -, σομα „corp"), dermatozom, particulă con­ stituentă a membranei celulare [dermatosome; Dermatosom; dermatosome; dermatoszóma ; дерматозома]

88

DESCENDENS (descendu), descen­ dent, care coboară (ramuri, sevă) [descending; absteigend, hinabstei­ gend; descendant; leszálló, lemenő; нисходящий, происходящий]

89

DESCENDENTIA f, descendenţă, filiaţie; coborîre prin generaţii succe­ sive dintr-un strămoş comun [descendence; Abstammung, Descendenz; descendance ; leszármazás ; проис­ хождение]

90

DESCRIPTIO f, descriere, circum­ scrierea detaliată a unui organ sau a unui taxon [description ; Beschreibung ; description; leírás; описание]

93

94

95

96

97

98

DESCRIPTIVUS, descriptiv (bota­ nică'^) [descriptive; beschreibend; descriptif ; leíró ; описательный] * DESERTICOLUS (-COLA f) - . tesquicolus DESICCATIO f, uscare [desiccation, drying; Austrocknung; desiccation, dessèchement; kiszárítás, kiszáradás; сушка, высушивание] DESIGNATUS, desemnat, indicat (holotipul indicat de autor) [desig­ nate; bezeichnet; indiqué; kijelölt; обозначенный] DE SI LIEN S (desilio), desilient, care sare afară (seminţele din capsulă) [springing out; aufspringend, herab­ springend; sautant en dehors; kiug­ ró, kipattanó; отсхвковающийся] DEŞI ΝEN S (desino), terminat, care se sfîrşeşte (nervis prope laminae marginem desinentibus cu nervuri саге se termină aproape de marginea laminei) [ending, ceasing; endend; se terminant; végződő; прекращаю­ щийся] DESINENTIA f, desinenţă 1. Ter­ minaţie (a frunzelor, nervurilor). 2. Sufix adăugat la rădăcina unui nume de taxon indicînd genul grama­ tical al acestuia (Fagus silvatic-a), sau gradul categoriei sistematice (Fag-aceae, Lycopodi-ales ) [ending ; Endung; désinence; végződés; окон­ чание] DESM-, -DESMICUS, DESMO-, -DE SMUS, DE SM ATU S, DES­ MODUS (gr.δεσμή „legătură, fasci­ cul"), fasciculat (desmanthus, desmo· cephalics, atactodesmicus, cyclodesmus) [fascicled, tufty-; bündelig, büschel-; fascicule, houppe; nyalábos; пучко­ ватый, пучковато-, хохлатый]

99

DESMOCHONDRIA η pl (gr. -, χόνδρος „corp mic") —• microsoma 100 DESMOCHORES m pl (gr. -, χωρέω „a se răspîndi"), desmoc(h)ore, plante zooc(h)ore care se propagă cu ajutorul seminţelor spinoase sau a unor apendici ascuţiţi [desmochores ; Desmochoren; desmochores; dezmochorcövények ; дезмохорые] 101 DESMOGENUM η (gr. -, γεννάω „a se naşte") —*• procambium 102

DESMOLYSIS f (gr. -, λύσις „dizol­ vare"), desmoliză, ruptura legăturii dintre diferitele elemente ale unei molecule simple, mai ales pe calea oxidaţiei (în citologie) [desmolysis;

167 Desmolyse; desmolyse; dezmolizis; десмолиз] 103 DESMOPLANCTON η (gr.-, πλαγκτός „rătăcitor"), desmoplancton, plancton reunit în formă de benzi sau panglici (Forel) [desmoplankton ; Desmoplankton ; desmoplancton ; dezmoplankton ; десмопланктон] DESQUAMATUS, descvamat, lip­ sit de scvame [scaleless; schuppenlos; sans écailles ; pikkelytelen ; лишен­ ный чешуи] 105 DESTITUTUS, lipsit, despuiat de (corolă, scvame) [destituted, depri­ ved, wanting; beraubt, entblößt, entbehrend ; déprivé, manquant ; hiány­ zó, megfosztott ; лишенный] —>• orbatus 106 DESTRUCTIVUS, DESTRUENS, destructiv (metabolism, parazit) [de­ structive, destroying; zerstörend, ab­ bauend, verderblich; destructif, détruant ; bomlasztó, romboló ; деструк­ тивный, разрушающий]

DIACHENA brandfarbig; brûlé, roussi; perzselt színű; обугленный] 116

104

107

DESUM v., a lipsi {pili desunt perii lipsesc) [to fail ; fehlen ; manquer ; hiányozni ; недоставать] 108 DESYNAPSIS f (gr. δε- „nu", συναφή „unire"), desinapsis, separarea prematură a cromozomilor omologi după împerechiere (în meioză) [desynapsis ; Desynapsis ; desynapsis ; deszinapszis ; десинапсис] 109

DESYNDESIS î (gr. -, σύνδεσις „unire") -+ desynapsis 110 DETECTUS -^ nudus 111 DETERMIN AT IO f, determinare, identificarea ştiinţifică a plantelor pentru a fi clasate în sistem [deter­ mination; Bestimmen, Bestimmung; détermination ; meghatározás ; опре­ деление] —^identificatio 112

DETERMINAVIT ν (determina), а fost determinat de (urmat de nu­ mele botanistului care a determinat planta) [determinated by; bestimmt durch; déterminé par; meghatározta; определил] 113 DETONSUS tuns [shorn; geschoren; tondu ; lenyírt ; обстриженный] 114 DETRITUS [-US) m, detrit, mate­ rial rezultat din sfărîmarea rocilor, conţinînd şi particule organice [de­ tritus; Detritus; détritus; detritusz; детрит] 115 DEUSTUS, ars, pîrlit, de culoarea aí-surii [burned, scorched; angebrannt.

117

DEUTERDGAMIA f (gr. δεύτερος „secundar", γάμος „căsătorie"), deuterogamie, fuziune nucleară specială posterioară actului sexual, la Cryptogamae (Groom) [deuterogamy; Deuterogamie ; deutérogamie ; deuterogámia ; деутерогамия] DEUTERDPLASMA η, DEUTOPLASMA η (gr. -, πλάσμα ,,modelare"), deutoplasmă, incluziuni citoplasmatice inerte (pigmenţi, sub­ stanţe grase etc.) (Van Beneden) [deuteroplasma; Deutoplasmă; deutoplasme ; deutoplázma ; деутоплазма] —» paraplasma

118

DEUTERDTOKIA f (gr.-, τόκος „naştere") —» amphitokia 119 DEUTOGENOTYPICUS (gr. -, γένος „urmaş", τύπος „model") - • isogeneticus 120 DE и TOS PORO PHY TON η (gr.-, σπορά „sămînţă", φυτόν „plantă") —»· tetrasporophyton 121

DEUTOXYLEMA η (gr. -, ξύλον „lemn") —* metaxylema 122 DEVIATIO î-^ aberratio 123 DEXIOSTYLUS (gr. δεξιός „spre dreapta", στΟλος „coloana"), dexiostil, cu stilele curbate spre dreapta [dexiostylous ; rechtsgriffelig ; déxiostyle ; jobbrahajló bibeszálú ; дексиостильный] 124 DEXIOTROPICUS, DEXIOTROPUS (gr. -, τροπή „răsucire") -> dextrogyrus 125 DE XT ROGY RUS (lat. dexter „spre dreapta", gr. γυρόω „a se curba"), DEXTROROTATORIUS, DEXTRORSUM-VOLUBILIS, curbat de la stînga spre dreapta (cîrcel, tulpină) [dextrogyrous ; rechtswindend, rechstsgedreht; courbé à droit; jobbra­ csavarodó, jobbfelé görbülő; правоизогнутый] 126

DI- (gr. δίς „а două ori") (diacanthus, dianthus, dicarpus, dicoccus, diphyllus) —* bi-, bis-, disso-

127

DIA- (gr. διά „prin, de-a lungul"), prin (diacentrus, diacyticus) [through; durch; par; át-; через]

128

DI ACHARNA f, DIACHAENIUM η (gr. δίς „de două ori", α „nu", χαίνω „a se deschide"), diachenă, fruct compus din două achene (Um-

DIACHRONUS belliferae) [diachenium ; Doppelachene, Zwillingachene ; diakène ; ikerkaszat, kettöskaszat ; двусемянка] 129 DIACHRONUS (gr. διά „prin", χρό­ νος „timp"), diacron, care se petrece în timpuri diferite [diachronous ; verschieden zeitig; diachrone; külömböző idejű ; разновременный] 130 DI ACHY MA η (gr. -, χύμα „acumulare")->meso/)Ai/Wwm 131 DIADELPHICUS, DIADELPHUS (gr. δίς „de două ori", αδελφός „frate"), diadelf, reunit în două fasci­ cule (staminele la Fumăria, Phaseolus) [diadelphian, diadelphous; zweibrüderig; diadelphe; kélfalkás; двубратственный] 132 DIADROMUS (gr. διά „prin", δρό­ μος „fugă"), diadrom, în formă de evantai (nervaţia frunzelor de Ginkgo) [diadromous, fan-shaped ; făcherlâufig; diadrome, en évantail; legyezőszerűén szétfutó ; диадромный, вееро­ образный] 133

DIAGEOTROPISMUS m (gr.-, γή „pămînt", τροπή „răsucire"), diageotropism, geotropism cu tendinţa unor părţi de organe de a lua poziţia de unghi drept faţă de direcţia gravităţii [diageotropism ; Diageotropismus ; diagéotropisme ; diageotropizmus ; диагеотропизм] -* geodiatropismus

134

DIAGNOSIS f (gr. -, γνώσις „cunoaş­ tere"), diagnoză, descrierea ştiinţifică concisă numai a principalelor carac­ tere ale taxonului [diagnosis; Diag­ nose, Beurteilung; diagnose; diagnó­ zis, jellegezés; диагноз]

135 DI AGON ALIS (gr. δια „în curmeziş", γωνία „unghi"), diagonal (plan CÎ) [diagonal; diagonal; diagonal; diagonális, átlós, ferde ; диагональный] • 136

137

DIAGRAMMÁ η (gr. δυάγραμμα „schemă"), diagramă, reprezentarea schematică în proiecţie orizontală a pieselor unui organ (ά& ex. la floare, inflorescenţă) [diagram ; Diagramm, Schaubild, Grundriß ; diagramme ; ve­ tületi képlet, diagram, alaprajz; диа­ грамма]* DIAHELIOTROPISMUS m (gr. δια „în curmeziş", ήλιος „soare", τροπή „răsucire"), diaheliotropism, tendinţa unor organe de a lua poziţia de unghi drept faţă de razele de lumină [dia­ heliotropism; Diaheliotropismus; diahéliotropisme ; diahéliotropizmus ; диагелиотропизм] —*• paraphototropismus

168 158

DIAKINESIS î (gr. διά „prin", κίνησις „mişcare"), diacineză, stadiul următor profazei meiotice, cu for­ marea definitivă a cromozomilor în­ gemănaţi (Haecker) [diakinesis; Diakinese ; diakinèse ; diakinézis ; диакинез]

139 DIALY- (gr. διαλύω „a se separa"), separat, neconcrescut (dialycarpellaris, dialypetalus, dialysepalus, dialystemoneus) [separately-, distinctly- ; ge­ trennt-, frei-; séparé, libre entre eux; szabad- ; раздельно-] —> chori-, choristo-, eleuthero-, discretus, disjunctus 140

DIALYDESMIA f (gr. -, δεσμός „le­ gătură"), dialidesmie, separarea ste­ iului în fascicule independente, în tulpina unor Monoeotyledonatae [dialydesmy ; Dialydesmie ; dialydesmie ; dialidezmia; диалидезмия]

141 DIALYSIS î (gr.-), dializă, sepa­ rarea organelor normal concrescute [dialysis; Dialyse, Trennung; dialyse; dialízis; диализ] —*• adesmia 142 DIALYSTELIA f (gr. -, στήλη „co­ loană") —*• dialydesmia 143 DIAMESOGAMIA f (gr. διά „prin", μέσος „mijloc", γάμος „căsătorie"), diamezogamie, fertilizare prin inter­ mediul unui agent extern (apă, vînt, animale) [diamesogamy ; Diamesogamie ; diamésogamie ; diamezogámia ; диамезогамия] 144

DIANDRUS (gr. δί- „doi", άνήρ, ανδρός „bărbat"), diandric, cu două staminé (floare) [diandrous, diandrian ; zweimănnig, doppelmănnig ; diandre ; kélhímes, kétporzós ; двутычиночный] 145 DIAPHANUS (gr. διά „prin", φαίνω „а vedea") —» translucidus 146 DIAPHERIA î (gr. -, φέρω „a duce"), diaferie, concreşterea totală a două organe (ex. calicii) obişnuit separate (Morren) [diaphery; Diapherie; diaphérie; diaféria; диаферия] 147

DIAPHOTOTROPISMUS m (gr. -, φ<δς, φώτος „lumină", τροπή „curbare") —* diaheliotrop ismus 148 DIAPHRAGMA η (gr. -, φράγμα „în­ grădire"), diafragmă, peretele trans­ versal care separă o cavitate în două părţi (la nodurile de Gramineae, Equisetum) [diaphragm ; Querwand, Quer­ haut, Zwerchfell ; diaphragme ; ha­ rántfal, rekesztőhártya, bélrekeszték ; диафрагма, перегородка] 149

DIAPHYSIS f (gr.-, φύσις „for­ maţie"), diafiză, proliferarea centrală

DICHASIUM

169

150

151 152

153

154

155

156

a florilor, frunzelor sau a inflores­ cenţei, în tératologie [diaphysis ; Durch­ wachsung; diaphyse; átnövés; диафиз] —*• prolificatio DIARCHICUS (gr. δι- „doi", αρχή „început"), diarh, prevăzut cu două fascicule de xilem şi două de floera (steiul rădăcinii unor Cruciferae) [diarch; diarch, zweistrahlig; diarche; diarch, kétsugarú; диархный, двулучистый] DIARIUM η, diariu, însemnări zil­ nice [diary, day-book ; Tagebuch ; jour­ nal ; útinapló ; дневник] DIASCHISTICUS (gr. δια „trans­ versal", σχιστός „despicat"), diaschistic, divizat transversal (cromozom) [diaschistic ; diaschistisch, quergeteilt ; diaschistique ; harántosztódású ; диасхистический] DI AS PASI S f (gr. διάσπασις „rup­ tură"), diaspază, separarea prin ru­ pere sau gîtuire a nucleilor în amitoză (Wasielewski) [diaspase; Diaspase; diaspase; diaspázis; диаспаз] DIASPORA f (gr. διά „prin", σπορά „procreare"), diaspor, organ de pro­ pagare în general (butaşi, seminţe, spori) [diaspore; Diaspore, Verbrei­ tungseinheit; diaspore; diaspóra, szaporitószerv ; диаспора] DIASTASIS î (gr. διάστασις „ru­ pere"), diastază, ferment amilolitic [diastase ; Diastase ; diastase ; diasztáz ; диастаз] DI ASTER m (gr. δι- „doi", αστήρ „stea"), diaster, fază a diviziunii cariocinetice cînd cromozomii se apropie de polii fusului, dispunîndu-se radiär [diaster; Diaster; diaster; diászter, kettős-csillagstádium; диастер]

157

DIASTOLE f (gr. διαστολή „înde­ părtare"), diastolă, faza de dilatare în mişcarea vacuolei pulsatile [dia­ stole; Diastole, Ausdehnung; diastole; diasztole-állapot ; диастола] 158 О/Л^ГЛОРЯ^" f (gr. διαστροφή „dis­ locare"), diastrofă, dispoziţia cromatoforilor în două grupe separate, orien­ tate în direcţia sau în partea opusă izvorului de lumină [diastrophe; Diastrophe, Vor-Riicklage ; diastrophe; diasztróf-helyzet, elül-hátulfekvés ; диастрофе] 159

DIATHESIS f (gr. δια „prin", τμήσις „tăiere"), diatmeză, simpla divi­ zare în două a nucleilor fiice, în meioză (Wasielewski) [diatmesis ; Diatmese; diatmesis; diatmézis; диатмез]

160 DIÁT RETUS (gr. διάτρησις „gău­ riră") —»· perforatus 161 DIATROPISMUS m (gr. δια „trans­ versal", τροπή „răsucire"), diatropism, tropism de aşezare transversală pe izvorul de excitaţie [diatropism; Diatropismus ; diatropisme ; diatropizmus ; диатропизм] 162 DIATRYPUS (gr. διατρυπάω „a găuri") —*• perforatus 163 DIBIOSIS t (gr. δι- „doi", βίος „viaţă"), dibioză, convieţuirea epibiotului şi a hipobiotului (ex. a altoiului şi portaltoiului) [dibiose; Dibiose; dibiose; dibiózis; дибиоз] 164

DI ВОТ RY S î (gr.-, βότρυς „cior­ chină"), dibotris, inflorescenţă botritică cu axele laterale din nou rami­ ficate botritic [dibotrys; Dibotrys; dibotrys; dibotrisz; диботрис] 165 DICARYOBION η (gr. -, κάρυον „nucă", -), dicariobiont, organism cu aparatul vegetativ format din celule binucleate (Basidiomycetes) [dicaryobion ; Dikaryobiont ; dicaryobionte ; dikariobion ; дикариобионт] 166

DICARYOCYTIS, -IDIŞt (gr. - , κύτις „cutie"), dicariocit, celulă binucleată (Moreau) [dicaryocyte ; Dikaryozyt ; dicaryocyte; dikariocita; дикариоцит] 167 DICARYON η ( g r . - ) , dicarion, ce­ lulă cu cite doi nuclei haploizi, la reproducerea unor Ascomycetes (Maire) [dicaryon; Dikaryon; dicaryon; dikarion, magpáros állapot; дикарион] 168 DICARYOPHASIS f (gr. - , φάσις „fază"), dicariofază, conjugarea pere­ chilor de nuclei fără fuzionarea lor, la reproducerea unor ciuperci [dicaryophase; Dikaryophase ; dicaryophase; dikariofázis ; дикариофаза] —» dihaplophasis 169 DICENTRICUS (gr. -, κέντρον „cen­ tru"), dicentric, cu două centromere (cromozom) [dicentric ; dizentrisch ; dicen trique ; dicentrikus ; дицентричесКИЙ] —> dikineticus 170

DICHASIUM η (gr.-, χάσκω „a căsca"), dicaziu, cimă dicazială, cimă bipară; tip de inflorescenţă cimoasă cu dihotomie falsă, la care de sub floarea terminală a axului principal pornesc două ramuri secundare opuse, acestea ramificîndu-se din nou (Caryophyllaceae ) [dichasium, dichasial cyme; Dichasium, zweigabelige Trugdolde; dichasium, cyme bipare; dicházium, bogernyő, kettős bogvirág­ zat, álernyő; дихазий]

170

DICHLAMYDEUS 171 DICHLAMYDEUS (gr. -, χλαμύς „manta"), diclamideu, diferenţiat în două învelişuri florale (caliciu şi co­ rolă) [dichlamydeous ; dichlamydeisch, íweiblütenhüUig, zweihüUig, doppelthüllig; dichlamydé, dipérianthó; kétvirágtakarós ; двуоколоцветниковый] —*• diplochlamydeus 172 DICH A-, DICHO- (gr. δίχα, διχο„în doi"), în doi, cu doi fdichoblasticus, dichopetalus, dichotrophus ) [two-j zwei-; bi-; két-; дву-] 173 DICHOGAMIA î (gr. -, γάμος „căsă­ torie"), dicogamie, maturizare în tim­ puri diferite a anterelor şi a stigma­ telor unei flori (Geranium, Luzula) (Sprengel) [dichogamy; Dichogamie, Wechselbefruchtung; dichogamie; dichogámia, ivari különérettség ; дихо­ гамия] —¥ asynchronogonismus 174 DICHOPODIUM η (gr. -, πóδюv „pi­ cioruş"), dicopodiu, sistem de ramifi­ caţie dihotomică a axei infloriescenţei în cîte două părţi [dichopodium ; Dichopodium ; dichopodium ; dichopo­ dium; ДИХОПОДИЙ] 175 DICHOTOMIA f (gr. -, τομή „tăiere"), dicotomie, mod de ramificare a unui organ axial (rădăcină, tulpină, ramuri, peduncul) prin bifurcare sau prin di­ vizare repetată în cîte două părţi [dichotomy ; Dichotomie, gabelige Ver­ zweigung, wiederholte Gabelteilung, Zweiteilung; dichotomie; dichotómia, villás elágazódás ; дихотомия, дихото. мическое ветвление] 176 DICHOTOMUS (gr. --), dicotomie, bi­ furcat sau repetat divizat în cîte două părţi [dichotomous, forked; dichotom, gabelig, gegabelt, zweigabelig, wiederholt-gabelig ; dichotome, four­ chu; dichotómikus, villás, kétágú, kétosztatú ; дихотомический, вильча­ тый] —* dicrano-, bifurcatus 177

DICHOTYPIA i (gr.-, τύπος „mo­ del"), dicotipie, apariţia unor organe omoloage de tip diferit la aceeaşi plantă (ex. hibrizi cu flori deosebite) [dichotypy ; Dichotypie ; dichotypie ; dichotipia; днхотипиа] 171 DICHRO-, DICH ROUS, DICHROMATUS (gr. δι- „doi", χρως „cu­ loare", χρώμα „culoare"), cu două culori (dichroanthus) [bicolour; zweifarb-, zweifarbig; bicolore; kétszínű; двухцветный] -» bicolor 17«

DICLINICUS, DICLINUS (gr.-, κλίνη „pat"), diclinic, unisexuat; cu flori mascule şi femele pe indivizi deosebiţi (la unele Gymnospermaé]

[diclinous, unisexual; diklin, eingesch­ lechtlich, zweibettig, getrenntgeschechtlich; dicline, unisexué; egyivarü ; раздельнополый, разнополый] 180 DICOTYLEDONEUS, DICOT Y LE­ US (gr. -, κοτυληδών „cavitate"), dicotiledonat, prevăzut cu doua cotiledoane [dicotyledonous ; dikotyledonisch, zweisamenlappig, zweikeimblättrig; dicotyledoné; kétszikű; двудоль­ ный, двусемено дольный] —*• isobriatus 181 DICRANO- (gr. δίκρανος „furcat") (dicranotrichus, dicranophorus) '—*• di­ chotomies, furcatus 182 DICTYO-, -DICTYUS (gr. δίκτυον „reţea, plasă") (dictyocarpus, callidictyus) -+ reticulato183 DICTYODROMUS (gr.-, δρόμος „fugă"), dictiodrom, care se întinde în formă de reţea (nervura la Salix reticulata) [dictyodromous ; nfetzlăufig; dictyodrome; hálós, hálószerűén lefutó ; сетчатый, сетчато бежный] - • reticulatus 184 DICTYOPHORUS (gr.-, φορέω „а purta") —*• reticulatus 185 DICTYOSPORA f (gr. -, σπορά „sămînţă"), dictiospor, spor cu suprafaţa aparent reticulata (Fungi, Eichenes} [dictyospore ; Diktyospore; dictyospore; diktiospóra; диктиоспора] 186 DICTYOSTELE f (gr. -, στήλη „co­ loană"), dictiostel, stei reticulat sau sifonostel întrerupt în direcţii radiäre [ diet у os tele ; Diktyostele; dictyostèle; diktiosztéle ; диктиостела] 187 DICYCLICUS, DICYCLUS (gr. δι„doi", κύκλος „cerc"), dicielic 1. Dispus în două verticile (floare). 2. Bisanual (plantă) [dicyclic, twowhorled, biennial ; dizyklisch, zweiwirtelig, zwei­ jährig; dicyclique, bisannuel; kétörvű, kétkörös, kétéves, kétnyári; двуцикличный, двулетний] 188

DICYMA η (gr.-, κΟμα „val"), dicimă, cimă compusă; inflorescenţă cimoasă cu axele laterale de ordinul I din nou cimos ramificate (Sambucus nigra) [dicyme ; zusammengesetzte Trugdolde; dicyme; összetett boger­ nyő; двуполузонтик]

189

DIDIPLOIDEUS (gr. -, διπλόος „dublu", είδος „asemănare"), didiploid, cu număr dublu de cromozomi diploizi în celulele somatice ale ambi­ lor părinţi (organism ~ ^ (Litardière) fdidiploid; didiploid; didiploîde; didiploid;

pîeidcus

ДИДНПЛОИДНЫЙ] —•

amphidi-

171

DIGIT ΑΤΟ-

190

DIDROMUS (gr, -, δρόμος „fugă), didrom, răsucit de două ori [doublytwisted ; zweimalgedreht ; bicontourné ; kétszer csavarodott; двубежный] 191 DIDYM-, DIDYMO-, DIDYMUS (gr. δίδυμος „dublu"), îngemănat 1. Dublu. 2. Reunite cîte două sau divizate în două părţi (antere, fructe, îlori) (didymerus, didymosporus, didymostachyus) [didymous, geminate, in pairs, two-twice- ; verdoppelt, gezweit, zwillingsartig, doppel-; géminé, dé­ doublé ; iker-, kettős, páros, két- ; двойчатьй, дву-] —»^ geminatus 192

DIDYMANTHIA í (gr. -, „Ανθός „floare"), didimantie, apariţia а două flori separate pe un peduncul obişnuit uniflor [didymanthy; Didymanthie; didymanthie ; didimántia ; дидимантия] 193 DIDYMOCARPUS (gr. -, καρπός „fruct"), didimocarpic, cu fructe duble şi sudate (Galium) [didymocarpous ; doppelfriichtig ; didymocarpe ; ikertermfeű; двуплодный] 194 DIDY MOS PORA t (gr. -, σπορά „sămînţă"), didimospor, spor biceluíar [didymospore ; Didymospore, zwei­ zeilige Spore i^didymospore, spore bicellulaire; didimospóra, kétsejtű spóra; дидимоспора] -* dimerospora 195

DI DY ΝAM IA f (gr. δ ι - „doi", δύναμις „putere"), didinamie. i . Heterostilie cu două staminé mai lungi şi două mai scurte (numeroase Labiatae). 2. Clasă în sistemul lui Linné [didynamia; Didynamie; didynamie; didinámia, kétfőporzósok ; дидинамия] 196 DIDYNAMICUS, DIDYNAMUS (gr. - -), didinam 1. Bivalent. 2. Gu două staminé mai lungi şi două mai scurte (floare) [didynamous; didynamisch, zweimăchtig, doppelmăchtig ; didyname ; didinám, kétfőporzós ; двусильный] 197

DIENTOMOPHILIA i (gr. -, ëvcoμος „insectă", φιλέω „a iubi"), dientomofilie, însuşirea unor plante la care unele flori sînt polenizate prin anumite insecte, iar altele prin alte insecte (Iris pseudacorus) [dientomophily ; Dientomophilie ; dientomopfilie; dientomofllia; диэнтомофилия]

198 DIERESILIS f (gr. διαιρέω „a divide") —• carcerulus 199 DIFFERENTIALIS, diferenţial, dis­ tinctiv 1. Care serveşte pentru se­ pararea unităţilor taxonomice (carac­ tere). 2. Care se întîlneşte numai în anumite asociaţii, fără să le fie carac­ teristice (specii) [differential; diffe-

renzial, unterscheidend; différentiel; differenciális, megkülömböztető ; дифференциальный, различный] 200 DIFFERENTIATIO f, diferenţiere, separare 1. Specializarea celulelor embrionare sau ale ţesuturilor pentru anumite funcţii, în cursul dezvoltării. 2. Scindarea unor unităţi sistematice în cursul filogeniei [differentiation; Differenzierung, Sonderung; différen­ ciation; elkülönülés, szétválasztódás, tagolódás; дифференциация] 201 DIFFERT ν (differo). diferă, se deo­ sebeşte de (α typo differt diferă de tip prin) [differs; unterscheidet sich; diffère de ; külömbözik ; отклоняется от] 202 DIFFORMIS, diform, fără о formă determinată sau avînd o formă neo­ bişnuită [deformed, shapeless; ungestaltig, gestaltlos; difforme; alakta­ lan, formátlan ; неоднородный, раз­ нородный] —*• vagiformis 203 DIFFUSUS, difuz, împrăştiat, nere­ gulat etalat în toate direcţiile (ra­ muri, tulpini) [diffuse, widely spread­ ing; ausgebreitet, weitschweifig, zer­ streut; diffuse, étalé; diffúz, szétszórt, szétomló, szétálló; диффузный, рас­ кидистый] 204 DIFISSUS -^ bifidus 205 DIFLORIGERÜS -* bifloms 206 DIGAMETICUS (gr. δι- „doi", γα­ μέτης „soţ"), digametic, care posedă ambele tipuri de gameţi, masculi şi femeii [digametic; digametisch; digamétique; digametikus; дигаметичесКИЙ]

207 DIGAMUS (gr. -, γάμος „căsătorie") —»• bisexualis 208 DIGENESIS î ( gr. -, γένεσις „naştere") —• alternatio generationum 209 DIGENETICUS, DIGENUS (gr. - -) —• bisexualis 210 DIGENIA f (gr. - -) - • amphigonia 211 DIGESTIVUS, digestiv, care dige­ rează (calotă -^, la vîrful radicelei, glandă »^ la plantele carnivore) [di­ gestive; verdauend; digestif; emész­ tő ; пищеварительный] 212 DIGITALIS, digital, de lungimea unui deget (cea 7 — 8 cm) [finger lenght; fingerlang; à longueur d'un doigt; ujjhosszú; длиной в палец] 213 DIGIT ΑΤΟ-, DIGITATUS, digitat, cu organe omoloage dispuse în evantai, ca degetele mîinii (foliolele frunzei de Aesculus, Lupinus) [digitate,

DIGITATO

214

215

216

217

218 219 220

221

-

COMPOSITUS

fingered, digitately- ; fingerig, gefingert, finger-; digité; ujjas, ujjasán-; пальчатый, пальчато-, дланевидно-] DIGITATO-COMPOSITUS, digilatcompus, cu foliolele dispuse radiär în vîrful peţiolului [digitate-compound; fingerig-zusammengesetzt ; digité-composé ; ujjasán összelett ; пальчатосложный] DIGITATO-LOBATUS, digitat-lobat [digitately-lobed ; fingeriggelappt ; digité-lobé; ujjasán karéjos; пальчатолопастный] DIGIT ΑΤΟ-Ρ ALM AT и S palmat digitat [digitate-palmate ; handspaltiggefingert ; digité-palmé ; ujjasán tenyeres; дланевиднопальчатый] DIGITATO-PINNATVS, digitatpenat, la frunza dublu compusă, cu rahisuri secundare şi cu foliole penate sau digitate [digitate-pinnate; fingeriggefiedert ; digité-penné ; ujja­ sán szárnyalt; пальчатоперистый] DIGITI-, DIGITIFORMIS-* digitatus, dactylinus, dactyloideus DIGITIFIDUS, digitat-fidat [digitifidate; fingerspaltig ; digitifidé; ujjasán hasadt; пальчатонадрезный] DIGITINERVIS, DIGITINERVIUS, digitat-nervat, cu nervuri di­ vergente de la baza limbului [digitately-nerved ; fingernervig, fingeriggeadert; digitinervé; ujjasán erezett; пальчатонервный] DIGITIPARTITUS, digitat partit [digitipartite ; fingeriggeteilt ; digitipartite; ujjasán osztott; пальчатораздельный]

222

DIGYNUS (gr. 6i„doi", γυνή „fe­ meie"), digin, cu două pistile [digynous; zweiweibig, zweigriffelig, zweiiiarbig; digyne; kéttermös, kétanyás; двупестичный] —• bicarpellaris

223

DIHAPLOIDEUS (gr. -, άπλόος „simplu", είδος „asemănător"), dihaploid, cu două perechi de nuclei haploizi [dihaploid; dihaploid; dihaploîde ; dihaploid ; дигаплоидный]

224

DIHAPLOPHASIS î (gr. - -, φάσις „apariţie") —»· dicaryophasis

225

DIHELIOTROPISMUS ήλιος „soare", τροπή d iahel io trop ismus

226

DIHETEROZYGOTA f (gr. '-, δτερος „altul", ζυγωτός „înjugat") -*• dihyhrida

Í72 227

228 229

230 231

DIHYBRIDA î (gr. -, lat. hybrida „hibrid"), dihibrid, hibrid rezultat din specii parentale deosebite între ele prin două caractere [dihybrid ; Dihybrid; dihybride; dihibrid; дигибрид] —»^ diheterozygota DIKINETICUS (gr. -, κίνησις „mişcare") —* dicentricus DILACERATUS, dilacerat, rupt în bucăţi neregulate (ohree) [diJacerate, torn asunder; zerrißen, zerfetzt, zer­ schlitzt ; dilacéré ; szétszakított, sza­ kadozott ; разорванный] DI LAMINAT IO í -^ chorisis DILATATUS, dilatat, lăţit, lărgit (baza frunzei, gîtul corolei, filamentul staminal, peţiolol) [dilated, wjdened, extended, expanded, flattened; ver­ breitet, ausgedehnt, erweitert ;• dilaté, élargie; kiszélesedett, bő, tág; рас­ ширенный, распростёртый]

232

DILEPIDUS (gr. δι- „doi",^ λεπϊς, λεπίδος „scvamă"), cu două scvame [two-scaled ; zweischuppig ;à deux écail­ les ; kétpikkelyes ; двучешунчатый] 233 DILUCIDUS, clar, limpede, luminos [clear, obvious, light ; klar, hell, licht ; clair, lumineux ; világos, tiszta ; светлый, яркий] 234 DILUTUS 1. Palid, deschis la culoare (dilute caeruleus albastru ceruleu des­ chis). 2. Diluat, umed [pale» light, diluted; blaß, verblaßt, hell, ver­ dünnt; clair, pâle, dilué; halvány, világos színű, hígított ; светлый, следный, разведённый] 225 DIMEGALIA í ( gr. δι- „doi", μέγας, μεγάλη „mare"), dirnogalie, divizarea fiziologică sau patologică a gârneţilor masculi sau femeii în două categorii de mărimi (Henking) [dimegaly ; Dimegalie ; dimégalie ; dimegália; димегалия] 236

DIMEROCONIDIUM η (gr. -, μερός „parle", κόνιδιον „praf") —*• didymospora

237

DIMEROSPORA f (gr. - , „sămînţă") —»· didymospora

238

DIMERUS (gr. - ) , dimer, divizat în două. părţi (fascicul, floare, ovar, verticil) [dimerous, dimeric; zweiglie­ derig, zweizâhlig ; dimère ; dimér, kéttagú, kétosztatú; димерный, двучлен­ ный]

239

DI MIDI ΑΤΟ-, DIMIDIATUS, dimidiat, înjumătăţit, împărţit în două părţi (caliptră, stamina) [dimidiate.

m (gr. -, „curbare") -*

σπορά

173

DIPHYTICUS

halved; halbiert; dimidié; felezett,' kettéosztott ; половинчатый] 240 DIMINUTUS, diminuat, micşorat (florile apicale din inflorescenţă) [di­ minished; verkleinert, verringert; di­ minué, amoindré; kicsinyített, kissebbedő ; уменьшенный] 241 DIMONOECIA f, DIMONOECISMUS m (gr. δι- „doi", μόνος „sin­ gur", οίκος „casă"), dimonoecie, pre­ zenţa a două feluri de flori la aceeaşi plantă, mascule, femele, hermafrodite său sterile în diferite combinaţii (Knuth) [dimonoecy; Dimonözie; dimo­ noecie ; dimonöcia, kettős egylakiság ; димоноэция] 242 DIMORPHISMUS m (gr. -, μορφή „înfăţişare"), dimorfism, însuşirea unor plante sau organe de a avea două forme diferite (flori, frunze, fructe, sexualitate, de sezon etc.) [dimorphism ; Zweigestaltigkeit, Zweierleibildung ; dimorphisme ; dimorfizmus, kétalakúság; диморфизм] 243

DI MORPH US, DIMORPH- (gr. - -), dimorf, cu două înfăţişări deosebite (organe) (dimorphanthus) [dimorphous, dimorphic ; zweigestaltig,. doppelgestaltig, ζ weiförmig ; dimorphe, biforme; kétalakú, felemás, kétféle; диморф­ ный] —• amphimorphus, biformis

244 DI ΝES IS f (gr. δίνησις „rotire"), dineză, declanşarea curentului de ro­ taţie în citoplasmă (Fitting) [dinesis; Dinese ; dinèse ; dinézis, citoplazmaáramlás ; динез]—>• cyclosis 245 DIODA f (gr. δίοδος „provenire"), diodă, spor sau corp reproductiv în general (Cryptogamae) [diode ; Diode ; diode; dióda; диода] 246 DIODANGIUM η (gr. -, άγγείον „vas") (Van Tieghem) —> sporangium 247 DIODOCARPIUM η (gr. -, καρπός „fruct") —» sporocarpium 248 DIODOGONIUM η (gr. -, γόνος „urmaş"), diodogoniu, sacul embrio­ nar şi sacul polinic (Phanerogamae) (Van Tieghem) [diodogonium ; Diodogonium; diodogone; diodogonium; ДИОДОГОНИЙ]

249

25)

DIODOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă") (Van Tieghem) ->· plantae vasculares DIOECIA f (gp. δι- „doi", οίκος „casă"), dioecie 1. Flori mascule, res­ pectiv femele pe indivizii diferiţi ai aceleiaşi specii. 2. Grup de plante cu flnri

liniCOYiiafo în

oicfamul

111! Τ ί η π Λ

[dioecia; Diözie, Zweihâusigkeit ; dioecie ; diöcia, kétlakiság ; двудомность] —*• gonochorismus 251 DIOECIO-POLYGAM US (gr. -, πολύς „mult", γάμος „căsătorie"), dioic-poligam, cînd în cadrul aceleiaşi specii unii indivizi au flori unisexuate, alţii flori hermafrodite [dioecio-polygamous ; zweihăusig-vielehig ; dioécique-polygame ; kétlaki-felemásvirágú ; двудолшо-полигамный] 252

DIOECIUS, DIOECUS, DIOICUS (gr. - -), dioic, cînd indivizii aceleiaşi specii au flori unisexuate, numai mascule sau numai femele (Cannabis satica, Urtica dioica) [dioecious, dioecian, dioic; diözisch, zweihăusig, zweibettig, getrenntbliitig ; dioîque; diöcikus, kétlaki; двудомный]

253 DIORITICUS 254

-* atroí>irens

DIOSMOSIS f ( gr. διωσμός „împingere afară"), diosmoză, transfuzia unui lichid printr-o membrană po­ roasă [diosmose ; Diosmose ; diosmose ; dioszmózis; диосмоз]

255 DIOTUS (gr. δι- „doi", ούς, ώτός „ureche") —*• biauriculatus 256

DIPERIANTHEUS, DIPERIANTHUS (gr. -, περί „împrejur", άνθος „floare"), diperiantic, prevăzut cu periant dublu, cu caliciu şi corolă [diperiantheus ; zweiblütendeckig ; dipérianthé; kétleples; двупериантный]

257

DI PE ΤALU S [gv. -, πέταλον „pe­ tală"), dipetal, cu două petale [dipetalous; zweikronblăttrig, zweiblumenblâttrig; dipétale; kétszirmú; дву­ лепестный] 258 DI PHOTIC US (gr. -, φώς, φωτός „lumină"), difotic, cu două feţe inegal luminate [diphotic ; diphotisch ; diphotique ; difótikus ; дифотический] 259 DIPHTHERO(gr. διφθέρα „piele") (diphtherolobus, diphtheroscyphus) —*• coriaceus 260 DIPHYLETICUS (gr.-, φΟλον „trib"), difiletic, provenit din două linii de descendenţa [diphyletic; diphyletisch, zweistâmmig ; diphylétique ; difiletikus; дифилетический] 261 DIPHYLLUS —»· bifoliatus 262

(gr. -, φύλλον „frunza")

DIPHYTICUS (gr. -, φύτον „plantă"), difitic, care trăieşte pe două plante gazde (parazit) [diphytic; diphytisch;

DIPLANETICUS 263 DIPLANETICUS (gr. -, πλανητικός „rătăcitor"), diplanetic, cu două sta­ dii de mobilitate (zoosporii la Saprolegnia) [diplanetic, double-swarming ; diplanetisch, zweimalschwârmend ; diplanétique; diplanétikus, kétszer raj­ zó; дипланетический] 264 DI PLASIA f (gr. διπλασίος „dublu"), diplazie, despicarea în două а unui organ axial [diplasy; Diplasie; diplasie; diplázia; диплазия] 265 DIPLASIO(gr. -) (diplasiocarpus) —*• Ы-, geminato266 DIPLECO- (gr. δίπλαξ „dublu") (diplecolobus) -+ Ы-, geminato267 DIPLO- (gr. -) (diplobionticus, diplocaulis) —* bi-, di-, dis-, dipleco268 DIPLOBIONTON n(gr.-, βίος „viaţă"). diplobiont 1. Plantă care înfloreşte şi fructifică de două ori pe an. 2. Organism cu celule somatice avînd nuclei cu garnitură cromozomică diploidă [diplobiont ; Diplobiont ; diplobionte; diplobionta ; диплобионт] 269 DIPLOCHLAMYDEUS (gr. -, χλαμυς „manta") -+ dichlamydeus 270 DI PLOCH ROMOSOM A η (gr. -, χρώ­ μα „culoare", σ&μα „corp"), diplocromozom, cromozom anormal avînd patru cromatide (White) [diplochromosome ; Diplochromosom ; diplochromosome ; diplokromoszóma ; диплохромосома] 271 DIPL0CYTIS,-IDIS f (gr. -, κύτις „cutie"), diplocit, celulă somatică cu mai mulţi nuclei (Benson) [diplocyte; Diplozy t; diplocyte; diplocita; диплоцит] 272 DIPLOË î (gr. διπλόη „duplicitate") —» diachyma, mesophyllum 273 DIPLOGAMETA f (gr. -, γαμέτης „soţ"), diplogamet, gameţi dubli în aceeaşi celulă (Ascomycetes) (Dangeard) [diplogamete; Diplogamet; diplogamète; diplogaméta; диплогамета] 274 DIPLOGENESIS î (gr. -, γένεσις „naştere"), diplogeneză 1. Dublarea organelor obişnuit singuratice. 2. Pro­ ducerea de forme noi pe cale de hibri­ dizare între plante aparţinînd unor genuri din familii deosebite (Delphino) [diplogenesis ; Diplogenese; diplogenèse; diplogenézis ; диплогенез] 275 DI PLOCON I DI и M η (gr. -, γόνος „urmaş"), diplogonidie, gonidie rezul­ tată din diplofază [diplogonidium ; Diplogonidie; diplogonidie; diplogonl-

174 276 DIPLOHAPLOBIONTON η (gr. -, άπλόος „singur", βίος „viaţă"), diplohaplobiont, organism la care faza de dezvoltare haploidă alternează cu cea diploidă [diplohaplobiont ; Diplohaplobiont ; diplohaplobionte ; diplohaplobionta ; диплогаплобнонт] 277 DIPLOIDEUS (gr. -, είδος „ase­ mănare"), diploid, cu număr dublu de cromozomi (2n) [diploid; diploid; diploïde; diploid; диплоидный] 278 DIPLOIDISATIO f (gr. - -), diploidizare, dublarea numărului de cromo­ zomi din celule [diploidisation ; Diploidisierung ; diploidisation ; diploidizáció; диплоидизация] 279 DI PLÖN ASTI А f (gr. -, ναστός „comprimat"), diplonastie, creşterea mai viguroasă a organelor pe faţa superioară şi inferioară decît pe păr­ ţile laterale (Schimper) [diplonasty; Diplonastie ; diplonastie ; diplonásztia ; диплонастия] 280

DIPLONEMA η (gr.-, νήμα „fir"), diplonemă, stadiu în profaza primei diviziuni meiotice cu apariţia dublă a filamentelor cromatice [diplonemă; Diplonemă ; diplonemă ; диплонема] 281 DIPLONEURUS (gr. -, νεύρον „ner­ vură") —* binervatus 282 DIPLOPERISTOMATUS, DIPLOPERISTOMUS (gr., περί „împrejur", στόμα „gură"), diploperistomatic, cu peristom avînd două serii de dinţişori (capsula unor Bryophyta) [diploperistomous; doppelt-besatzmündig; diplopéristomié ; dupla-peremfogacskás ; диплоперистомный] 283 DIPLOPHASIS f (gr. -, φάσις „apa­ riţie"), diplofază, faza diploidă (sporofitică) în ciclul de evoluţie a orga­ nismului (Renner) [diplophase ; Diplophase ; diplophase ; dip Io fázis ; диплофаза] 284 DIPLOPHYLLUM η (gr. -, φύλλον „frunza"), diplofilum, frunză cu ţesut palisadic pe ambele feţe (Clements) [diplophyll; Diplophyll; diplophylle; diplofillum; диплофиллум] 285 DIPLOPTERUS (gr. -, πτεράν „ari­ pă") —»^ bialatus 286 DIPLOSIS î (gr. -), diploză, dedu­ blarea numărului de cromozomi al gârneţilor [diplosis; Diplose; diplose; diplózis ; диплозис] 287 DIPLOSOMA η (gr. -, σώμα „corp"), diplozom 1. Centrozom cu doi centrioli (Montgomery). 2. Heterocromozom dublat [diplosome ; Diplosom ;

DISCONTINUUS

175 288

DIPLOSPORA Í (gr. -, σπόρα „sămînţă"), diplospor, spor rezultat din diviziune reducţională, nucleul avînd numai jumătate din numărul de cro­ mozomi caracteristici speciei (Dangeard) [diplospore; Diplospore; diplospore; diplospóra; диплоспора] 289 DI PLOS PORANGI UM η (gr. - -, άγγείον "vas"), diplosporange, spo­ range format din generaţia cu 2η cromozomi [diplosporangium ; Diplosporangium ; diplosporange ; diplospo­ rangium ; диплоспорангий] 290

291 292

DIPLOSTEMONEUS (gr. -, στήμον „stamina"), diplostemon 1. Cu sta­ miné biverticilate, ciclul extern fiind episepal, iar cel intern epipetal (androceul la Primulaceae). 2. Cu sta­ miné în număr dublu faţă de numărul petalelor [diplostemoneous ; diploste­ mon ; diplostemone ; diplosztémon, kétporzókörös ; диплостемонный] DIPLOSTICHUS (gr. -, στίχος „rînd") —* biseriatus, distichus DIPLOTENA f (gr. -, ταίνια „pan­ glică"), diploten, stadiu din profaza cariocinetică, avînd filamentele duble, întreţesute şi longitudinal segmentate (Winiwarter) [diplotene ; Diplotăn ; diplotène; diploten; диплотена]

293

DIPLOXYLICUS (gr. -, ξυλον „lemn"), diploxilic, cu xilem dublu (Cycas) [diploxylic; diploxyl; diploxylé ; diploxil ; диплоксилический] 294 DIPTERO-, DIPTERUS (gr. δί„doi", πτερόν „aripă") (dipterocarpus) —> bialatus 295 DIPTEROCECIDIUM η (gr. - , κηκίς „gală"), dipterocecidie, gală cauzată de diptere [dipterocecidium ; Pipterozezidie ; dipterocécide ; dip­ terocecidium ; диптероцецидий] 296

DIPTERONOMIUM η (gr. - , νομός „păşune"), dipteronom, cavitate roasă de larvele unor diptere în părţile parenchimatice ale plantei [dipteronome ; Dipteronom ; dipteronome ; dipteronómium ; диптерономиум]

297

DIPYRENUS (gr.-, πυρήν „sîmbure"), dipiren, cu două seminţe osoase [dipyrenus ; zweisteinkernig, zweikernig ; dipyrène ; kétcsontarù, kétcsontmagvú ; двукосточковый]

298

DIREMPTIO f, dirempţie. 1. Mul­ tiplicare a organelor apendiculare, în tératologie. 2. Alterare teratologică în filotaxie [diremption, displacement ; Diremption ; diremption ; dirempció ; диремция] —• ectopia

299 DIREMPTUS, DIRUMPENS, des­ părţit, rupt în bucăţi (periteciu) [sepa­ rated, breaked, breaking; abgeson­ dert, zerreißend, zerrißen, getrennt; séparé, rompu; szakadozott, szétvált; разрывающий] 300 DIRUPTIO f, diruptie, despicare sau divizare teratologică a unor organe (frunze, axă, fasciaţie) (Ger­ main de Saint-Pierre) [diruption; Diruption; diruption; dirupció; рас­ калывание] 301 DISAMARA t, disamară, fruct uscat indéhiscent, biaripat, format din două samare reunite (Acer) [disamară; Doppelflügelfrucht; disâmare, double samare ; ikerlependék, ikerszárnyas lependék ; двукрылатка] 302

DISCENTRATIO f, discentraţie, fasciaţia organelor axiale sau despicarea multiplă a filomului [discentration ; Diszentration ; discentration ; diszcentráció; дисцентрация]

303 DISCI-, DISCIFORMIS, DISCO-, DISCOIDEUS, disciform, discoidal, rotat; rotund şi plan în formă de disc (corola la Verbascum) (disciflorus, discigynus, discocarpus, disco' phórus) [disciform, discoid; diskoid, scheibenförmig, sebeiben-; disciforme, discoïde; korong alakú, korongszerű; ДИСКОВИДНЫЙ, ДИСКО-]

304

DISCLIMAX f (gr. δις „sufix de descompunere", κλίμαξ „scară"), disclimax, stadiu de climax perturbat prin acţiuni antropozoogene, unele specii fiind înlocuite prin altele (în fitocenologie) [disclimax; Disklimax; disclimax ; diszklimax ; дисклимакс]

305

DISCOCARPIUM η (gr. δίσκος „disc", καρπός „fruct"), discocarp, apoteciu disciform pe care se găseşte stratul himenial (Ascomycetes) [dis­ cocarp ; Diskokarpium ; discocarpe ; diszkokarpium ; дискокарций]

306

DISCOLOR, discolor 1. De mai multe culori. 2. Deosebit colorat pe cele două feţe (frunzele la Rubus disco­ lor) [discolour ; verschiedenfarbig, un­ gleichfarbig ; discolore ; külömböző színű, eltérő színű; разноцветный, многоцветный] —*• allochroicus, multi­ color, polychromus, heterobaphicus, heterochromus 307 DISCONTINUUS, discontinuu, frag­ mentat, cu întreruperi în continuitate (arealul geografic al unor plante) [discontinuous; diskontinuierlich, unterbrochen, unverbunden; discontinu,

DISCOPLANCTON fractionné ; szakadozott folytonosságu, megszakított ; прерывистый] ->· interruptus 308 DISCOPLANCTON η (gr. δίσκος „disc", πλαγκτός „rătăcitor"), discoplancton, plancton compus din Diatomeae de formă discoidală [discoplankton; Diskoplankton ; discoplancton ; diszkoplankton ; дископланктон] 309 DISCOPODIUM η (gr. -, πόδιον „picioruş"), discopodiu, receptacul floral disciform [discopodium ; Diskopodium; discopodium; diszkopódium; дископодиум] 310 DISCREPANS (discrepo) -*• aberrans, dissimilis 311 DISCRETUS, despărţit, separat, ne­ sudat [discrete, separated; getrennt; séparé, désuni ; elkülönült, különvált ; раздельный] —*· chori-, eleuthero-sejunctus, separatus 312

DISCUS m, disc, baza dilatată şi orbiculară a unor organe [disc ; Scheibe, Polster, Platte; disque; korong;диск]* DISCUS FOLII -* lamina folii, lim­ bus folii

313 DISJUNCTUS, DISJUNCŢI-, des­ părţit, deslipit, întrerupt (areal), dis­ tanţat (disjunctiflorus) [separated, dis­ continuous ; getrennt, geschieden, abgesondert, unterbrochen ; séparé, disjoint, interrompu; elkülönült, kü­ lönvált, megszakadt ; разделеенный, отделенный, разобщенный] —*• discretus, separatus, segregatus 314

315

316

317

DISOMIA i (gr. δί- „doi", σώμα „corp"), dizomie 1. Prezenţa în celulă a două garnituri cromozomice struc­ tural identice. 2. Prezenţa în celulele somatice haploide a doi cromozomi omologi [disomy; Disomie; disomie; diszómia; дисомия]

176 318

DISPERSUS, dispers, împrăştiat, răsfirat (areal, peri) [dispersed; zer­ streut; dispersé; szétszórt; рассеян­ ный] - • sparsus 319 DISPIREMA η (gr. 6í- „doi", σπείρημα „răsucire"), dispirem, sta­ diu în telofaza cariocinezei în care se formează cele două grupuri croma­ tice, urmat apoi de stadiul diaster (Rosen) [dispirem-stage ; Dispiremphase; dispirème; dispiréma-stádium, kettös-gomolyállapot ; диспирема] 320

321

322

323

324

325

DISOMICUS (gr. - ) , dizomie, cu cîte doi cromozomi omologi (celulă) [disomie; disom; disomique; diszomikus ; дисомический] DISPAR, diferit, inegal, nepereche [different, unequal, unlike, odd; verschieden, ungleich, unähnlich, un­ gleichpaarig; différent, inégal, im­ pair; külömbözö, egyenlőtlen, párat­ lan; неодинаковый, непарный] DI S PE RS IO í, dispersiune, răspîndirea seminţelor sau a plantelor [dis­ persion ; Dispersion, Streuung, Ver­ breitung ; dispersion ; szétszóródás, elterjedés; дисперсия, рассеяние]

DI S PO SIT IO f, dispoziţie, orînduirea pe о axă а unor organe (а frunzelor, fructelor etc.) [disposition, arrange­ ment; Stand, Stellung, Anordnung, Verteilung; disposition, ar''angement, répartition; elhelyezés, állás, elosztás; расположение] DISPOSITUS, dispus, aşezat, inse­ rat [placed, inserted, situated; geord­ net, gestellt ; disposé, inséré ; elhelye­ zett; расположенный] DISSECTUS, tăiat, despicat, incizat [dissected, divided, cut; zerschnitten, geschlitzt; disséqué, découpé, incisé, divisé ; bevágott, bemetszett ; расечённый]* DISSEMINANS (dissémina), diseminant, care îşi împrăştie seminţele [disséminant ; ausstreuend ; dissémi­ nant; maghullató, kiszóró; рассеива­ ющий]* DISSEMINATIO f, diseminare, împrăştierea sau scuturarea naturală a seminţelor mature [dissemination ; Samenausstreuung; dissémination; magkipergés, magszóródás, maghullatás; диссеминащ1я, рассеивание] DISSEPIMENTUM η disepiment, perete despărţitor (din lojile ovarului] [dissepiment, dividing wall; Scheide­ wand ; Querwand ; dissepiment, cloison ; válaszfal; перегородка] —* phragma, sepimentum, septum DISSEPIMENTUM SPURIUM, disepiment fals [spurious dissepiment ; falsche Scheidewand ; fausse cloison ; álválaszfal ; ложная перегородка] -> pseudoseptum, septum spurium

326

DISSILIENS (dissilio), disilient, care se deschide cu elasticitate (fructul de Impatiens) [dissilient, bur­ sting asunder; elastisch-aufspringend; déhiscent avec élasticité; rugalmasan szétrepedő ; лопающийся, растрески­ вающийся]

327

DISSIMILARIS, DISSIMILIS, nea­ semănător, diferit [dissimilar, unlike;

177

DI VE RSI-

unähnlich, verschieden; dissemblable, différent ; külömböző, eltérő, nem hasonló ; непохожий] -^ discrepans 328 DISSIMILATIO f, dezasimilaţie [disassimilatio ; Dissimilation, Ab­ bauprozeß ; désassimilation ; disszimiláció, lebontás ; диссимиляция] - • catabolismus 329 DISSITUS, DISSITI-, împrăştiat, dispers, distant (dissitidentatus, dissitiflorus) [scattered, sparse, distant; zerstreut, entfernt; parsemé, dispersé, épars; szétszórt, ritkás; рассеянный, расставленный] 330

DISSO- (gr. δισσός „dublu"), dublu-, cu două (dissomorphus, dissospermus) [two-, double-; doppel-; double; két-, dupla-; дву-] —• í>i-, bis-, dicha-, dicho-

331

DISSOCIAT 10 f, disociere 1. Sepa­ rarea unor părţi de organe obişnuit reunite (sistemul fibrovascular la Lentibulariaceae). 2. Divizarea com­ ponenţilor nucleului unui heterocariont (Pontecorvo) [dissociation ; Disso­ ziation, Zerlegung; dissociation, sépa­ ration; szétválás, szétbomlás; диссо­ циация, расщепление]

332

DISSOLUTIO f, disoluţie, dizolvare, lichefiere, descompunere [dissolution ; Auflösung ; dissolution ; feloldódás, fel­ bomlás; растворение]

333 DISTANS (disto), distant, distanţai, îndepărtat (aequidistans) [distanced, distant, far ; entfernt, abstehend, ausei­ nanderstehend ; distant, éloigné, écar­ t é ; különálló, távolálló, ritkás; рас­ ставленный, отстоящий] ~* remotus, semotus 334

DISTENTbS, întins, lărgit, dilatat, umflat [distended, bulging, widened ; ausgedehnt, geschwollen, gedunsen ; distendu, dilaté, renflé; kiterjedt, kiszélesedett, duzzadt ; распростёр­ тый, растянутый, вздутый]

335 DISTICH-, DISTICHO-, DISTICHUS (gr. δίστιχος „biseriat"), dis­ tih, biseriat, dispus în două rînduri (distichanthus, distichophyllus ) [distichous, two-ranked, two-rowed ; zweireihig, doppelreihig, zweizeilig ; distique, bisérié; kétsoros; двурядный] —+ biseriatus 33G DISTINCTIVUS, distinctiv, de deo­ sebire [distinctive; unterschiedlich, abgesondert ; distinctif ; megkülömböztető ; отличительный] —»· dtfferentialis

337

DISTO ν, а se deosebi, a se îndepărta (a typo distal se deosebeşte de tip) [to distinguish, to differ; abweichen; différer, s'éloigner ; külömbözni, eltér­ ni ; отстоять]

338 DISTORTUS (distorqueo), răsucit [twisted, coiled ; gedreht, gewunden ; tordu, détorqué, entortillé; csavaro­ dott; закрученный] —>• contortus 339 DISTRIRUTIO f, distribuţie, repar­ tizarea biogeografică a plantelor (altitudinală, geografică) [distribu­ tion; Verteilung, Verbreitung; dis­ tribution; eloszlás, elosztódás, elter­ jedés ; распределение] -^repartiţia 340

DISTRIBUTUS, distribuit, repar­ tizat [distributed ; verteilt ; distribué ; szétosztott ; распространенный] 341 DISTYLUS (gr. δι- „doi", στΰλος „coloană"), distil, prevăzut cu două stile (floare) [distylous, two-styled; zweigriffelig; à deux styles; kéttermős ; двупестичный] 342 DISYMMETRICUS (gr. δι- „doi", σύμμετρος „simetric") —»· bisymmetricus 343 DITIO î, regiune [region, country; Gebiet ; région ; vidék ; область] 344 DITROPUS (gr. δι- „doi", τροπτ^ „răsucire") —• bicontortus 345 DIURNUS, diurn 1. Care durează sau înfloreşte o singură zi. 2. Care se deschide în timpul zilei [diurnal; eintägig, tagsblühend; diurne; nap­ pali, egynapig élő, egynapig virágzó; дневной, однодневный] 346

DIVARICATUS, divaricat, cu rami­ ficaţie sau segmentare pronunţat di­ vergentă (sub 90") (frunze, nervuri, ramuri, spini, tulpini) [divaricate, widely divergent, straggling; ausgespreitzt ; divariqué ; terpedt, szétálló ; растопыренный, распростёртый]

347

DIVERGENS, DIVERGI-, DIVER GENŢI(devergo), divergent, din punctul comun de inserţie larg ra­ mificat (cotiledoane, ramuri, lobi) (diverginervatus, divergentiflorus ) [divergent, diverging; divergierend; divergent ; divergáló, szétágazó ; ди­ вергентный, расходящийся]

348

DIVERGENTIA f, divergenţă [di­ vergence ; Divergenz ; divergence ; divergencia, elhajlás ; дивергенция, расхождение]* 349 DIVERŞI-, DIVE RS US, deosebit, diferit, variat (diverşidens, diversiformis^ diversispinus) [different, \'ariable ; ver·^

178

DIVERSJCOLOR schieden; différent, variable; külön­ féle, külömböző; различный, разно-] - • variabilis, varius, versi350 DIVERSICOLOR -^ discolor 351 DIVISIO f 1. Diviziune, sciziune. 2. încrengătură, categorie sistematică subîmpărţită în clase (Pteridophyta, Myxomycota) [division, cleavage ; Teilung, Zerteilung, Abteilung; divi­ sion, clivage, embranchement; osz­ tódás, törzs ; деление, разделение, раз­ дел, отдел] DIVISIO CELLULARIS, diviziune celulară [cell-division ; Zellteilung ; division cellulaire; sejtosztódás; де­ ление клетки] —» cytokinesis DIVISIO NUCLEARI S, diviziune nucleară [nuclear-division ; Kerntei­ lung; division nucléaire; sejtmagosz­ tódás ; ядерное деление] —> cxryokinesis, mitosis 352 DI VIS URA f ->• segmentum 353 DIVISUS, divizat, împărţit (lamina unor frunze) [divided; geteilt; divisé, partagé; osztott, tagolt; разделен­ ный] 354 DIX- (gr. διξός „dublu") (dixanthus) —*• disso355 DODECA- (gr. δώδεκα „doisprezece"), cu douăsprezece (dodecagonus, dodecamerus, dodecapartitus) [twelve- ; zwölf- ; à douze ; tizenkét- ; двенад­ цати] —> duodec-, duodecem356 DODECAGYNIA f (gr. -, γυνή „fe­ meie"), dodecaginie, grup al plan­ telor cu douăsprezece pistile, în clasificaţia lui Linné [dodecagynia ; Zwölfweibige; dodccagynie ; tizenkétanyásak ; додекагиния]

themum dplabriforme) (dolabrifolius, dolabripetalus) [hatchet-shaped, axeshaped; beilförmig, hobeiförmig, a i t förmig; dolabriforme, en hache; fej­ sze alakú, bárdszerű; топорообразный, долотовидный] 360 DOLEIFORMIS, DOLEARIS, DOLIOLIFORMIS, doleiform, ín formă de butoiaş (tulpină) [barrel-shaped ; faßförmig ; doleiforme, en baricaut ; hor(iószerű ; бочкообразный] 361 DOLICH-, DOLICHO- (gr. δόλιχος „lung") (dolichacanthus, dolichocarpus, dolichostachyus) —* longi-, longus 362

363 DOLICHOSIS î (gr. -), dolicoză, întîrziere a creşterii în lungime a unui organ (Czapek) [dolichosis; Dolichosis; dolichosis; dolihózis; долихозис] 364

359 DOLABRATUS, DOLABRIFORMIS, DOLABRI-, dolabriform, de forma unui toporaş cu partea apicală subrotundă, cu lamina convexă, cu o margine acută şi lent îngustată spre bază (frunza la Mesembryan-

DOLICHOSTYLUS (gr. -, στΰλος „coloană"), dolicostil, cu stilul lung şi cu stigmatul scurt [dolichostylous, long-styled; langnarbig; dolichostylé, à style long ; hosszú bibeszálú ; длиннопестичный] —»· macrostylus

365 DOMINÁNS (dominor), dominant 1. Care predomină prin abundenţă (o specie în asociaţie). 2. Preponde­ rent prin unul din caracterele paren­ tale (la hibrizi) [dominant, prevailing ; vorherrschend; dominant, prévalent; uralkodó, túlsúlyban levő; доминант­ ный, господствующий] —* epistaticus 366

DOMINANTIA ΐ, dominanţă /. Funcţia de participare a unei specii la edificarea unei asociaţii (biomasă, număr d e . indivizi, acoperire proectivă etc.) (Bîkov). 2. Gradul de acoperire realizat de o specie în cadrul unei asociaţii [dominance; Dominanz, Deckungsgrad ; dominan­ ce; dominancia, borítás; доминант­ ность, доминирование]

367

DORMIENS (dormio), adormit, aflat în stare de viaţă latentă [dormant ; resting; schlafend; dormant; alvó; спящий] GEMMA DORMIENS, mugure ador­ mit [dormant bud, resting bud; schlafende Knospe, Ruheknospe, Winterknospe ; bourgeon dormant ; alvórügy ; спящая почка] -^cryptohlastus

357 DODECANDRIA f (gr. -, ανήρ, άνδός „bărbat"), dodecandrie, grup al plante­ lor cu douăsprezece (uneori nouă­ sprezece) staminé, în clasificaţia lui Linné [dodecandria ; Zwolfmănnige ; dodecandrie ; tizenkéthímesek ; додекандрия] 358 DODRANTALISr DODRANTARIUS, dodrantal, lung de o palmă (cea 25 cm) [span long; spannenlang; long d'un empan ; araszhosszú ; вели­ чиной пяденью]

DOLICHONEMA η (gr. -, νήμα „fir), doliconemă, stadiu din profaza mitotică, cu filamentele cromatice alungite (Rosen) [dolichonema ; Dolichonema ; dolichonème ; dolichonema ; долихонема] -+ spire та

179

DUODEC-

368

DORSALIS, dorsal, aflat în partea dorsală (arista, dehiscenţă, rafeu) [dorsal; rückenständig, rückenseitig; dorsal; háti, hátoldali; дорсальный, тыльный, спинной] —>• tergalis* 369 DORSIFIXUS, dorsifix, fixat pe partea dorsală a unui alt organ (anierâ-^) [dorsifixed; dorsifix; dorsifixe; hátoldalon ízesülő; прикреп­ ленный спинкой]* 370 DORSIVENTRALIS, dorsiventral, prevăzut cu о faţă ventrală şi una dor­ sală (frunză) [dorsiventral; dorsiven­ tral, rückenbauchig ; dorsiventral ; dorziventrális, háthasi, hasi és háti ol­ dalú; дорсивентральный, спиннобрюшной] 371 DORYO- (gr. 6ópt„lance") (doryophorus, doryophyllus) —*• lanceolatus 372 DREPAN-, DREPANI-, DREPAN0- (gr. δρέπανον „seceră") (drepaniformis, drepanocladus, drepanophyllusj -* falcatus 373 DREPANIUM η (gr. -), drepaniu, cimă-seceră ; inflorescenţă cimoasă helicoidală, cu ramurile dezvoltate în acelaşi plan, dar numai spre exte­ rior (Juncus) [drepanium, sickleshaped cyme; Sichel; drepanium, faucille; sarló, sarlóvirágzat; серп] 374 DREPANOCARPUS (gr. -, καρπός „fruct"), cu fructe falcate [drepanocarpous; sichelfrüchtig ; à fruits en faucille; sarlós termésű; серпоплодный] —»^ selenocarpus 375 DRIMYPHILUS (gr. δριμύς „acru", φιλέω „a iubi") —>· halophilus 376 DRIMYPHYTA η pl (gr.-, φυτόν „plantă") (Clements) -+ halophyta 377 DROMO-, -DROMUS (gr. δρόμος „fugă") (dromotropicus, acrodromus) —» -fugalis 378 DROMOTROPISMUS m (gr. -, τροττη „răsucire"), dromotropism, creşterea spiralată a plantelor căţă­ rătoare [dromotropism ; Dromotropismus ; dromotropisme ; dromotropizmus ; дромотропизм] 37S DROSOMETRUM η (gr. δρόσος „rouă", μέτρον „măsură"), drosometru, instrument pentru măsurarea canti­ tăţii de rouă [drosometre; Taumesser; drosomètre ; harmatmérő ; дросометр] 380 DRU PA î, drupă, fruct de obicei indéhiscent, cu pericarpul subţire, cu mezocarpul cărnos şi cu endocarpul sclerificat (sîmbure), avînd i.nf^

/!>«,.»,,,„ 1

Olli

Hmi^

cominfft

(Cornus) [drupe, stone-fruit; Stein­ frucht, Steinobst; drupe; csontár, csonthéjas termés; костянка] -*pyrenarium 381 DRUPEOLA f, drupeolă, drupă mică ; unul din componenţii fructului ag­ regat (RubusJ [drupel, drupelet; Steinfrüchtchen; drupéole; drupeolă; костяночка] 382 DRUSA f, druză, incluziuni proto­ plasmatice de cristale de oxalat de calciu (Portulaca, Rheum) [druse; Druse, Kristalldruse; druse; kristálydruza; друза] 383 DRYMEIUS, DRYMOPHILUS (gr. δρυμός „pădure", φιλέω „a iubi") -+ silvaticus, nemoralis 384 DRYOPHILUS (gr. δρυς „stejar",-), driofil, care creşte pe stejar [oak-lo­ ving; eichenliebend; quercicole; töl­ gyön növő ; дуболюбивый] —*• quercicolus 385 DUBIUS, dubios, nesigur (nume, plantă) [doubtful, dubious; zweifel­ haft; douteux; kétes, kétséges, bi­ zonytalan; сомнителый] —»· controversus, incertus 386 DUCES m pl, duces, serie de celule parenchimatice mari din nervura mediană a unor muşchi (Lorenez) [duces, deuter-cells ; Deuter, Charak­ terzellen; duces; duces, karaktersej­ tek; дуцес, характерные клетки] 387 DUCTUS (-US) m, canal [duct, channel; Gang; canal; járat, vezeték; ход, проток] DUCTUS RESINIFER, canal rezinifer (Cruciferae) [resin-duct ; Harzganz; canal résinifère; gyantajárat; смоляной ход] 388 DULCIS, dulce [sweet; süß; doux; édes; сладкий]* 389 DUMETOSUS, DUMOSUS, dumetos, mărăcinos, acoperit de tufe [dumose, bushy; buschig, strauchig, gebüschartig; buissonneux; cserjés, bokros ; кустарниковый] 390

DUMETUM η, DUMUS m, crîng, tufiş, tuferiş [thicket, bush, shrubbery, scrub; Gebüsch, Gesträuch, Ge­ strüpp; buisson, brousse, hallier; cser­ jés, bokros hely, csalit, cseplye; кус­ тарник, заросль кустарников] 391 DUO num., doi [two; zwei; deux; kettő ; два] 392 DUODEC- DUODECEM-, DUODECI M (duodecandrus, duodecemlobus ) —* dodeca-

180

DUPLEX 393 DUPLEX, D UPLO-, D U PLIC A TO-, dublu, de două ori (duploserratus, duplicato-dentatus, duplicato-ternatus ) [twice; zweimal, zweifach-; deux fois, doublement, double; kétszeres, ket­ tős; двойной, дважды] 394 DUPLICATIO f, duplicaţie, dedu­ blare (a cromozomilor în cariocineză) [duplication, doubling; Verdoppelung, Doppelbildung ; dédoublement ; meg­ kétszereződés ; дупликация, удвоение] 395 DUPLICATIVUS, duplicativ, pliat longitudinal în două jumătăţi (prefoliaţia la Prunus avium) [duplicate, folded lengthwise; zusammengefaltet, länglichgefaltet ; duplicatif; hosszá­ ban összehajtott; сдвоенный, удвоен­ ный] 396

DUPLICATO-CRENATUS crenatus

-^

Ы-

397

DUPLICATO-DENTATUS dentatus

-^

Ы-

398

DUPLICATO-PINNATUS natus

-^ bipin-

399

DUPLICATO-SERRATUS ratus

-»· biser-

400 DUPLICATO-TERNATUS natus

-* biter-

408 DYNAMOCHORIA f (gr. -, χωρέω „a serăspîndi"), dinamoc(h)orie, răspîndirea seminţelor sau a sporilor prin mecanismul propriu al plantei [dynamochory; Dynamochorie ; dynamochorie; dinamochória ; динамохория] 409 DYNAMOGENESIS î (gr. -, γένεσις „naştere"), dinamogeneză, producerea de energie (căldură, lumină etc.) (Jenning) [dynamogenesis ; Dynamo­ genese ; dynamogenèse ; dinamogenézis ; динамоггнез] 410

401

DUPLICATUS

402

DURAMEN n, duramen, inima lem­ nului; zona intern? mai închis colo­ rată a lemnului secundar (Fagus) [duramen, heart-wood ; Kernholz, Herzholz, Hartholz; duramen, coeur de bois; geszt; ядровая древесина]

->• duplex

403 DU RAT IO f (tempos vigendi), duraţie, timpul de viaţă al plantei sau al organului [duration, duration of life; Lebensdauer, Lebenszeit; durée de la vie; élettartam; длительность, продолжительность] 404

405 DURIUSCULUS, duriuscul, puţin dur [rather hard; hărtlich; duret; kissé kemény; твердоватый] 406 DURUS, dur, tare [hard; hart; dur; kemény; твердый] 407 DYNAMICUS, DYNAMO-, -DYNAMUS (gr. δύναμος „putere"), dina­ mic, cu putere de dezvoltare mai mare sau mai mică (dynamochorus, androdynamicus, anisodynamus ) [dynamic; dynamisch; dynamique; dinamikus; динамический]

DURITIES f, duritate, tărie [hard­ ness; Härte; dureté; keménység; твердость]

DYSCENTRICUS (gr. δισ- „nega­ tiv", κέντρον „centru"), discentric, deplasat de la centru (cromozomi în meioză) [dyscentric ; dyszentrisch ; discentrique ; központtól eltávolodott ; дисцентральный]

411 DYSGENICUS (gr. -, γενός „urmaş"), disgenic, care este pe cale de degene­ rare [dysgenic; degenerierend; dysgénique ; degenerálódó ; дисгенический] 412 DYSPHOTICUS (gr. -, φώς, φωτός „lumină"), disfotic, cu luminozitate redusă (zonele apelor mai adînci) [dysphotic; dysphotisch, dämmerig; dysphotique ; diszfotikus ; дисфотический] 413 DYSTROPHICUS (gr. -, τροφή „nu­ triţie"), distrofic 1. Sărac în materii nutritive, dar bogat în substanţe humice (lacuri). 2. Cu organe omo­ loage inegal dezvoltate (în tératolo­ gie) [dystrophic ; dystrophisch ; dystrophique ; disztrófikus ; дистрофи­ ческий]

Ε 1

Ε-, EX- (prefixe privative), ne-, fără, lipsit de (ecalyptratus, edentatus, exaristatus, excorticatus) [-less, withhout; un-, -los, ohne; sans, dépourvu; nélküli, -talan; без, бес-] 2 EBEN-, EBENEUS, EBENINUS, EBENODES, negru ca lemnul de abanos (Diospyros ebenum) (ebenacanthus) [black as ebony ; eben­ holzschwarz ; noir d'ébène ; ébenfafekete; эбеночерный] 3 Ε BORI Ν US eburneus 4 EBRACTEATUS, nebracteat, fără bractei [ebracteate, without bracts ; deckblattlos ; ébracté, sans bractées ; murvátlan, mur vale vél nélküli ; бесприцветниковый] 5 ECALCARATUS, nepintenat [ecalcarate, spurless; ungespornt, sporn­ los; sans éperons; sarkantyú nélküli; бесшпорцевый] 6 EBURNEUS, EBURNUS, alb găl­ bui ca fildeşul [eburneous, ivory yel­ lowish-white ; elfen bein weiß, gelblich­ weiß ;éburné, jaunâtre blanc d'ivoire; elefántcsontfehér, sárgásfehér; жел­ товато-белый] 7 ECBLASTESIS f (gr. έκ „în afară", βλάστησις „creştere"), ecblasteză, pro­ liferare a inflorescenţei prin for­ marea în subţioara pieselor florale (cârpele, petale, sépale, staminé) de muguri florali fe. floripara), foliari fe. frondipara) sau prin ramifica­ rea în continuare a axei (e. racemipara) [ecblastesis ; Ekblastesis, Achselverprossung ; ecblastese; ekblasztézis, oldali vlrágátnövés; экбластез] 8

ECCREMORRHIZUS (gr. εκκρεμής „suspendat", ^ίζα „rădăcină"), cu rădăcini atîrnătoare [eccremorrhizous ; hangewurzelig; à racines pendentes; függő gyökerű, csüngő gyökerű ; висячетсорневой] 9 ECHINACEUS, ECHINARIUS, ECHINATUS, ECHINI-, ECHINO-

(gr. έχίνος „arici"), échinât, prevăzut cu spini sau sete rigide (eckiniformis, echinocephalus) (păstăile la Glycyrrhiza echinata) [echinate; igeiig, gei­ gelt, igelstachelig, igelborstig; échiné, hérissonné ; tüskés, sündisznótüskés ; ежистый, ежевидно-колючий, шипова­ тый] —• erinaceus 10 ECHINOCARPUS (gr. -, καρπός „fruct"), cu fructe spinoase [pricklyfruited; stachelfrüchtig ; échinocarpe; tövises termésű ; колючеплодный] 11 £'CЯ/iVOPЯOiгC/^^ (gr.-, φορός „pur­ tător") —*• acanthopnorus, echinatus 12 ECHINOSPORUS (gr. -, σπορά „sămînţă"), cu spori spinoşi (macrosporii la Isoëtes echinosporum) [echinosporous ; stachelsporig ; échinospore ; tüskés spórájú; колючеспорый] 13 ECHMA η (gr. έχμα „suport"), echma, funicul curbat care poartă seminţele (Acanthaceae ) [echma ; Echma; echma; echma; эхма] 14 ECORTICATUS, decojit, decorticat, lipsit de scoarţă [ecorticate, barkless ; unberindet, rindenlos; décortiqué, sans écorce ; lehántott, kéregtelen ; без коры] —• aceluphus 15 ECOSTATUS, necostat, fără coaste ieşite (fruct) [ecostate, without ribs ; rippenlos, ungerippt ; sans côtes ; bordátlan ; безрёберный] 16 ЕСТ-, ЕС ТО- (gr. έκτος „exterior"), extern, aflat în partea din afară [outside, outward; außen-, außer-; extérieur, superficiel, dehors ; külső, felületi; вне-, внешний, наружный]—>^ exa­ li ECTAUXESIS f (gr. -, αύξησις „creştere"), ectauxeză, creşterea unui organ spre exterior prin substanţa ramurii parentale (Weisse) [ectauxesis; Ektauxese; ectauxèse; ektauxezis ; эктауксезис] 18 ECTEXINIUMn (gr. -, §ξις „stare"), ectexină, stratul extern al exinei

ECTOBASJDIUM

19

20

21 22 23

microsporului [exlexine; Ektexinium; ectexine ; ektexinium ; эктекзина.] ECTOBASIDIUM η (gr. -, βάσιδιον „picioruş"), ectobazidie, bazidie ex­ ternă aşezată pe conceptacul [ectobasidium; Ektobasidium ; ectobaside; ektobazidium, külső bazidium; эктобазидий] -^ exobasidium ECTOBIONTON η (gr.-, βίος „via­ ţă"), ectobiont, organism fixat pe faţa externă a corpului gazdei [ec­ tobiont ; Ektobiont ; ectobionte ; ektobionta ; эктобионт] ECTOBLASTUS m (gr. - βλαστός „germen") -* epiblastus ECTOCARPIUM η (gr. -, καρπός „fruct") —* epicarpium ECTOCYANOSIS f (gr. -, κϋανος „albastru"), ectocianoză, algotrofism pe suprafaţa externă sau în celulele moarte ale fanerogamelor (Cyanophyceae) [ectocyanosis ; Ektozyanosis ; ectocyanose ; ektocianózis ; эктоцианоз]

24 ECTOCYCLICUS (gr.-, κύκλος „cerc"), ectociclic, aflat în afara sclerogenului şi sub ţesutul epidermal (tuburi cribrale) (Fischer) [ectocyclic; ektozyklisch ; ectocyclique ; ektociklikus ; эктоциклический] 25 ECTOENDOPARASITUS m (gr.-. ëôov „intern", παράσιτος „parazit"), ectoendoparazit, parazit dezvoltat pe suprafaţa ţesuturilor, trimiţînd haustori şi în interiorul ţesuturilor plan­ tei gazde (Phyllactinia) [ectoendoparasite ; Ektoendoparasit ; ectoendoparasite ; ektoendoparazita ; эктоэндопаразит] 26 ECTOENDOTROPHJCUS (gr.--, τροφή „nutriţie"), ectoendotrofic, cu parazitism ectotrofic şi endotrofic (Melin) [ectoendotrophic ; ektoendotroph; ectoendotrophe ; ektoendotróf ; эктоэндотрофный] 27 ECTOGENESIS î (gr. ş, γένεσις „naştere"), ectogeneză. 1. Dezvoltare a unui organ pe suprafaţa organului matern. 2. Ortogeneză cauzată de factori externi (Plate). 3. Dezvoltare embrionară in-vitro [ectogenesis ; Ektogenese ; ectogenèse ; ektogenézis ; эктогенез] 28 ECTOGONIDIUM η (gr. -, γόνιδιον „urmaş"), ectogonidie, gonidie externă rezultată prin înmugurire, fragmen­ tare etc. (la reproducerea asexuată a unor Algae, Fungi) [ectogonidium ;

182 Ektogonidium ; ectogonidie ; ektogonidium ; эктогонидия] 29 ECTOPARASITUS m (gr. -, παράσι­ τος „parazit"), ectoparazit, epiparazit; parazit care trăieşte pe partea externă a corpului gazdei parazitate (Erysiphaceae) [ectoparasite; Ektoparasit, Aussenschmarotzer; ectoparasite; ektoparazita, külső élősködő; экто­ паразит] —»• epiparasitus 30 ECTOPERIDIUM η (gr. -, πηρίδιον „punguliţă"), ectoperidie, stratul ex­ tern al peridiei (Gasteromycetes) [ectoperidium ; Ektoperidium ; ectoperidium; ektoperidium; эктоперидий] 31 ECTOPHYTA η pl (gr. -, ψύτον „plantă"), ectofite, paraziţi vegetali pe faţa externă a plantei gazde [ectophytes; Ektophyten; ectophytes; ektofiták; эктофиты] 32 ECTOPIA í (gr. έκτόπιος „depla­ sat"), ectopic, poziţie nenormală a unui organ al plantei [ectopy, displa­ cement; Ektopie, abnorme Position; ectopie, déplacement ; ektópia ; эктоiDWj смещение положения]—» diremptio 33 ECTOPLASMA η (gr. έκτος „extern", πλάσμα „modelare"), ectoplasmă, zonă citoplasmatică periferică hialină (la organismele unicelulare) [ectoplasm ; Ektoplasma ; ectoplasme ; ektoplazma ; эктоплазма] —•· hyaloplasma, plasmoderma 34 ECTOPLASTA η pl (gr. -, πλαστός „modelat"), ectopias te, granule de cianoficină (Cyanophyceae) [ectoplasts ; Ektoplasten ; ectoplastes ; ektoplaszták; эктопласты] 35 ECTOSPORA f (gr. -, σπορά „sămînţă") —»· basidiospora, clinospora, stylo· spara 36 ECTOSPORIUM η (gr. - -), ectosporiu, strat extern al sporilor (Bac­ teria) [ectosporium ; Ektosporium ; ectosporium ; ektosporium ; эктоспориум] 37 ЕС TOS PÓRUS (gr. - -), ectosporic, cu spori exogeni [ectosporous ; ektospor ; ectospore ; ektospórás ; эктоспо- • ровый] 38 ECTOTROPHICUS, ECTOTROPHUS (gr. -, τροφή „nutriţie"), ectotrof, cu micoriză la care filamentele miceliene se dezvoltă numai în stra­ turile superficiale ale rădăcinilor plan­ tei gazde (de ex. Boletus luteus pe Pinus silvestris) [ectotrophic; ekto- ' troph; ectotrophe; ektotróf, felületi· táplálkozású ; эктотрофный]

ELAEODES

188 39 ECTOTROPICUS, ECTOTROPUS (gr. -, τροπή „curbare"), ectotropic, curbat în afară [ectotropic; außen­ wendig ; ectotropique ; kifelé görbülő ; эктотропный] 40 ЕС Τ Y PON η (gr. εκτύπως „relie­ fat"), imprimat (folii ectypon impri­ matul frunzei fosilizate) [print; Ab­ druck; impression, trace; lenyomat; оттиск] 41 ^?1)ЛРЯ/СС/^ (gr. έδαφος „sol"), edafic, referitor la condiţiile de sol (fac­ tor --^, formaţie /^) [edaphic; edaphisch; édaphique; edafikus, talaj-; эдафический, почвенный]* 42 EDAPHOGENUS {gr.-, γεννάω „а produce"), edafogen, produs de con­ diţiile solului (aluvionare, uscă­ ciune) [edaphogenous; edaphogen, bodenbedingt; édaphogène; edafogen, talajokozta ; эдафогенный] 43 EDAPHOLOGIA f (gr. -, λόγος „vorbire"), edafologie 1. Ştiinţa solu­ lui, 2. Studiul formării, a compoziţiei şi a influenţei solului asupra orga­ nismelor [edaphology; Bodenkunde; édaphologie ; talajtan ; почвоведение] 44

EDAPHON η (gr. -), edafon, tota­ litate а organismelor vii din sol [edaphon; Edaphon; édaphon; edafon ; эдафон] —»• geobionta 45 EDAPHOPHYTA η pl. (gr. -,φυτόν „plantă"), edafofite, flora microsco­ pică a solului (Raunkiaer) [edaphophytes ; Edaphophyten ; édaphophytes ; edafofiták; эдафофиты] —>• phytoedaphon 46 EDAPHOTOPUS m (gr. -, τόπος „loc"), edafotop, mediul pedologie al unui biotop (Sucacev) [edaphotope; Edaphotop ; edaphotope ; edafotop, termőhely; эдафотоп] 47 EDEN TATU S, nedinţat, fără dinţi (frunză ~ ) [edentate, toothless ; zahn­ los, ungezähnt; édenté, dépourvu de dents; fogazatlan; беззубый] 48 EDITIO f, ediţie [edition; Ausgabe; édition; kiadás; издание] 49

EDITUS, editat [published; heraus­ gegeben; édité; kiadva; изданный]

50 EDULIS, comestibil, bun de mîncat [edible, eatable; eßbar, genießbar; comestible; ehető; съедобный] -+ cţbarius, comestibilis, esculentus, uescus 51 BFPERATUS, sălbăticit, scăpat din cultură (plante a) [escaped; verwil­ dert; échappé, devenu sauvage; el­

52

53

54 55 56

vadult; одичавший] - • aufugus, subspontaneus* EFFLORESCENTIA f, înflorire, perioada de înflorire [efflorescence, flowering; Aufblühen, Blütezeit, Effloreszenz ; efflorescence, floraisen ; virágzás, virágnyílás, kivirágzás, yirágfeslés, viritás; цветение, зацветание] —> anthesis, floratio EFFOETUS, EFFETUS, gol, golit (antere) [hollow, hollowed; entleert, ausgeleert, leer; vide, vidé, évacué; üres, kiürült; пустой, бесплодный] EFFOLIATIO í -* defrondatio EFFOLIA TUS -* defoliatus EFFUSUS, împrăştiat, extins, întins, etalat (panicul, ramuri) [effuse, straggling, expanded, loosely sprea­ ding ; weitausgebreitet, zerstreut, ergos­ sen; étalé, étendu, épanoui; szétter­ jedt, szétfolyt, szélesen kiterjedt; развесистый, разлитой, разметанный]

57 EFLAGELLATUS, neflagelat, lipsit de flageli [eflagellate; peitschenlos; eflagellé ; ostor nélküli ; нежгутиковый] 58 EGLANDULOSUS, neglandulos [eglandulose ; drüsenlos ; eglanduleux ; mirigytelen ; без железок] 59 EISODIALIS (gr. είσοδος „intrare"), eisodial, aflat în partea anterioară (deschizătura '^ a stomateij [eisodial, anterior; eisodial, vorig; éisodiale, antérieur; bejárati; эисодиальный]* 60 EJACULATIO f, EJECTIO f, alun­ gare, aruncare (de ex. a sporilor din sporange) [ejection, evacuation; Aus­ werfung; éjection, élimination; kivetés, kiszórás; изгнание] 61 EKPHRASIS f (gr. Εκφρασις „des­ criere") (ca titlu al unor lucrări) —• descripţia 62 EJUGATUS

-* ecostatus

63 ELABENS (elabor), căzător, care se desprinde de suport (frunză ~^ [falling ; ausfallend ; tombant ; lehulló, leváló; вьшадающий] 64 ELABORATIO f, elaborare, prelu­ crare [elaboration ; Ausarbeitung ; élaboration ; feldolgozás ; переработка] 65 ELACHO- (gr. έλαχυς „mic, scurt") (elachoglossus, elackophyllus) —*• brevis, parvus 66 ELAEODES (gr. έλαιον „ulei de măslină", είδος „asemănare") - • 9lif«C«HS

ELAIOLEUCYTES 67 ELAIOLEUCYTES m pl (gr. -, λευκός „alb", κύτις „cutie") —• elaio· plasia 68 ELAIOPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός„ rătăcitor"), elaioplanctoD, planc­ ton conţinînd substanţe grase care îi uşurează plutirea (Forel) [elaioplankton ; Elaioplankton ; élaioplancton ; elaioplankton ; элайопланктон] 69 ELAIOPLASTA η pl (gr. -, πλαστός „format"), elaioplaste, incluziuni ergastice de ulei din citoplasmă [elaioplasts ; Elaioplasten, ölkörperchen, ölbildner ; élaioplastes ; olajképző zár­ ványok; элайопласты] —»• elaioleucytes 70 ELAIOSOMA η (gr.-, σώμα „corp"), elaiozom, apendici pe fructe sau pe seminţe, cu conţinut oleaginos, care sînt căutate şi consumate de furnici, contribuind astfel la răspîndirea plan­ telor (Chelidonium, Knautia) [elaiosom; Elaiosom, ölkörper; élaiosome; elaioszóma; элайосома] 71 ELAIOSPHAERA f (gr. -, σφαίρα „sferă"), elaiosferă, corpuscul sferic gras din celulele parenchimului palisadic şi spongios (Lidforss) [elaiosphere; Elaiosphăre; élaiosphère; elaioszféra ; элаиосфера] 72 ELAPHINUS (gr. δλαφος „cerb") -^ cervinus, cervicoîor 73 ELASTICITAS f, elasticitate (tulpini, ramuri, capsule) [elasticity ; Elastizität, Spannkraft; élasticité; ruganyosság, rugalmasság ; эластич­ ность, упругость] 74 ELASTICUS, elastic [elastic; elas­ tisch; élastique; rugalmas; упругий] 75 ELATERES m pl (gr. έλατήρ „împrăştietor"), elatere, celule sterile dis­ puse în filamente spiralate elastice, diseminînd sporii (de ex. în capsulă la Hepaticae, pe spori la Equisetum] [elateres ; Schleuderer, Schleuderzel­ len, Sporenschleuder; élatères; szórósejtek, spóraszoró fonalak; элатеры] —• crinulae 76 ELATERIUM η (gr.-), elateriu, fruct policarpelar care la maturitate se separă cu elasticitate de axa comună, împrăştiindu-şi seminţele (EuphorЫасеае) [elaterium ; Elaterium, Spring­ frucht, Springkapsel; elaterium; ela­ terium; элатериум] 77 ELATERIUS (gr.-), expulsiv, care aruncă afară [driving out; vertrei­

184 bend, schnellend; expulsif; kidobó, kihajító ; пружинистый] 78 ELATEROPHORUM η (gr. -, φορέω „а purta"), elaterofor, organ filiform purtînd elaterele (Hepaticae) [elaterophore ; Elaterentrăger ; elaterophore; spóraszórósejt-tartó; элатерофор] 79 ELATUS, înalt, ridicat (tulpină ~) [high, elevated, tall, lofty; hoch, erhaben; haut, élevé; magas, kima­ gasló ; возвьппенный, высокий] —»^ altus ЧГ ELECTRINUS, ELECTRUS (gr. ήλεκτρον „chihlimbar"), electrin, de culoarea gălbuie-brunie a chihlim­ barului [yellowish amber coloured ; bernsteinharzgelblich ; jaunâtre am­ bré ; borostyánkősárga ; янтарный, янтарножелтоватый] -+ succineus 81 ELECTROLYSIS f (gr. -, λύσις „descompunere"), electroliză, descom­ punerea chimică a unor substanţe în stare de soluţie cu ajutorul curen­ tului electric [electrolysis ; Elektrolyse ; electrolyse ; elektrolízis ; электролиз] 82 ELECTRONASTIA f (gr. -, ναστός „presat"), electronastie, mişcări nastice provocate de curentul electric [electronastie ; Elektronastie ; électronastie ; elektronasztia ; электронастия] 83 ELECTROPHORESIS f (gr.-, φόρησις „ducere") —»• cataphoresis Si^ELECTROTACTISMUS m, ELECTROTAXIS f (gr. -, τάξις „orînduire"), electrotactism, electrotaxie, mişcări de orientare provocate de curentul electric [electrotaxis ; Elektrotaxis ; électrotaxis ; elektrotaxis ; электротаксис] —·· galvanotactismus, galvanotaxis 85 ELECTROTONUS m (gr. -, τόνος „tensiune"), electrotonus 1. Tonicitate electrică. 2. Stare de tensiune produsă prin excitaţii electrice [elec­ trotonus; Elektrotonus; électrotonus; elektrotónusz ; электроток] 86

ELECTROTROPISMUS m (gr. -, τροπή „curbare"), electrotropism, miş­ cări de curbare cauzate de un curent electric [electrotropism ; Elektrotropismus, Elektrizitätsreizbewegung ; électrotropisme ; elektrotropizmus ; электротропизм]

87 ΕLE Ν CHU S m (gr. έλεγχος „do­ vadă"), cercetare, explorare (ca titlu de cărţi. Fries; Elenchus fungorum, 1828) [research, proof; Prüfung; re­ cherche ; kutatás ; исследование]

EMBRYOTEGA

185 88 ELEUTHER-, ELEUTHERO(gr. ελεύθερος „liber"), liber, neconcrescut (eleutherantherus, eleutherogynus ) [free- ; frei-, getrennt- ; libre, non soudé ; szabad- ; свободно-] —*• chori-, dialy-, discretus, disjunctus 89 ELEVATUS, înalt, ridicat, proemi­ nent [elevated, raised; erhaben, er­ höht, emporgehoben; élevé; magas, kiemelkedő ; выдающийся, приподни­ мающийся] 90 ELIMINATIO î, eliminare, înlătu­ rare [elimination; Beseitigung, Aus­ schaltung ; élimination ; eltávolítás, kiküszöbölés ; элиминация] 91 ELLIPSOIDALIS, ELLIPSOÏDEUS, ELLIPSO- (gr. ελλειπτικός „elip­ tic", είδος „asemănare"), elipsoidal, de forma unei elipse, cu volum (fruct ~ , sămînţă ~ ) (ellipsospermus) [ellip­ soidal; ellipsoidal, ellipsoidisch ; ellipsoidale ; ellipszoidális ; еллипсоидальный] 92 ELLIPTICUS (gr. -), eliptic, de forma elipsei plane (frunză ~ , pe­ tală ~ ^ ; de cea două ori mai lung decît lat, mai lat la mijloc, cu extre­ mităţile obtuze sau acute (Bischof, Henderson, Gatin, Grinţescu, Jávorka), rotunjite (Jackson, Jourdan, St. Germain) sau de formă lanceolată şi de lăţimea frunzei ovate (Linné) [elliptic, elliptical; elliptisch, länglich­ rund; elliptique; elliptikus, kerülékes ; эллиптический] 93 'ELLUS (sufix diminutiv — diminu­ tive suffix — Verkleinerungsnach-silbe — suffixe diminutif — kicsinyítő képző — уменьшительный суффикс) ex. albellus, elongellus, glabellus, pulchellus, labellum, spinella 94 ELONG-. ELONGATO-, ELONGATUS, alungit, elongat, lungăreţ, cel puţin de 2,5 ori mai lung decît lat (celulă '^, frunză r^) (elonganthus, elongato-ovatus) [elongated, lengthe­ ned ; verlängert, länglich, langgestreckt ; allongé, prolongé; megnyúlt, hoszszúkás, nyúlánk; вытянутый, уд­ линённый, удлиненно-] -^oblongi, oblongus 95 EMARCIDUS, emarcid, marcescent, uscat pe fruct, pe tulpină sau pe ramură fără să cadă (caliciu ~ , corolă ~ , fruct ~ , frunză ~ ^ [emar­ cid, withered, flaccid ; welk, verwelkt ; émarcide, marcescent ; elszáradtán visszamaradó ; вялый, увяший] - • marcescens

96

EMARGINATIO f, EMARGI NA­ TURA f, emarginaţie, ştirbitură sau crestătură la vîrful unui organ (frun­ ză, petală) [emargination, notch ; Ausrandung ; emargination, échancrure ; kicsípettség, csorbítottság ; выемка]

97 EMARGINATUS, emarginat, cu vîr­ ful ştirbit [emarginate, notched ; ausgerandet, ausgezwickt, eingekerbt ; émarginé, échancré; kicsípett, kiharapott, csorba ; выемчатый] 98 EMBRYO ш, EMBRYON η (gr. Εμβρυον „fetus"), embrion, rudimen­ tul plantei din sămînţă [embryo ; Keim, Keimling; embryon, germe; embrió, csíra; эмбрион, зародыш] 99 EMBRYOGENIA f (gr. -, γεννάω „a se naşte"), embriogenie, dezvoltare embrionară [embryogeny ; Embryonal­ entwicklung, Keimesentwicklung; embryogénie; embriogénia, csiraképződés, csírafejlődés ; эмбриогенез] 100

EMBRYOLOGIA f (gr. -, λόγος „vorbire"), embriologie, studiu al sta­ diilor de dezvoltare embrionară [em­ bryology ; Embryologie, Entw.cklungsgeschichte des Einzelwesens ; embryo­ logie; embriológia; эмбриология]

101 EMBRYONALIS (gr. -), embrionar 1. Aflat în stare de embrion. 2. Refe­ ritor la embrion (celulă, generaţie) [embryonal, embryonary; embryonal; embryonnaire ; embrionális, csíraálla­ potú, fejletlen ; эмбриональный, за­ родышевый]* SACCULUS EMBRYONALIS, sac embrionar [embryo-sac; Embryosack, Keimsack; sac embryonnaire; em­ briózsák ; эмбриональный мешочек] —>· oonangium 102 EMBRYONATUS (gr. -), embrionat, prevăzut cu embrion [embryonate ; keimhaltig; embryonné; embriós, C3írás ; с зародышем] 103 EMBRYOPHORUM η (gr. -, φορέω „a purta"), embriofor, strat de celule saciform dilatat care poartă embrionii din arhegoane (Lycopodiaceae ) [embryophore ; Embryotrăger ; embryophore; embriofórum; эмбриофор] 104 EMBRYOPHYTA η pl (gr, φυτόν „plantă" . embriofite, plante care for­ mează embrioni [embryophyta ; Embryophytea ; embryophytes ; embriofiták; эмбриофиты] 105 EMBRYOTEGA î, EMBRYOTEGIUMn{gr.-, τεγή „acoperămînt") embriotegă, calozitate pe tegumentul

EMENDATUS seminal (lîngă hil), саге la începutul germinaţiei se detaşează permiţînd ieşirea radiculei (Canna^ Lemna) [embryotega ; Embryotega ; embryotége ; embriótéga ; эмбриотега] 106 EMENDATUS (emendo), emendat, substanţial îmbunătăţit sau completat (diagnoza unui taxon) [corrected, com­ pleted, improved; verbessert, abge­ ändert, ei^änzt, vervollständigt ; émendé, amélioré; javított, kiegészített, tökéletesített ; исправленный] EMENDAVIT (emend., em.,), a fost îmbunătăţită diagnoza de.. (Phyllanthus L. em. Müll.) [improved by; verbessert durch; émandé par; javít­ va., által; исправил] 107 EMERGENS (emerge) ->• emersus 108 EMERGENTIA f, emergenţă, for­ maţiune celulară superficială şi proe­ minentă pe tulpini, ramuri, frunze etc. provenite din dermatogen şi periblem (ghimpi la Rosa, Aesculus, verucozităţi) [emergence ; Emergenz ; émer­ gence; emergencia, felületi képlet; эмергенция] 109 EMERSUS, emers 1. Ridicat la suprafaţa apei (plantă). 2. Bine relie­ fat pe suprafaţa unui organ (mugure, nervură) [emersed, emergent, raised above; emers, aufgetaucht, emporra­ gend; émergé; kiemelkedő, vízből kiemelkedő ; всплывщий, выступив­ ший наружу] HO EME RU S cultus, sativus 111 EMETICUS vomicosus, vomitorius 112 EMINENS (emineo), ridicat, ieşit în afară [raised ; hervorragend ; sail­ lant; kiemelkedő; выступающий] 113 EMITTENS (emitto), emiţînd (eaulem sterilem emittens, emiţînd о tul­ pină sterilă) [emitting, giving forth; ausgebend, austreibend ; émettant ; kibocsátó ; выпускающий] 114 EMORTUUS, fără viaţă, uscat (in foliis emortuis, pe frunzele uscatej [lifeless ; abgestorben ; sans vie, dessé­ ché ; elhalt, elszáradt ; мертвый, от­ мерший] 115 EMPHYSEMATOSUS (gr. εμφύση­ μα „umflătură") - • inflatus 116 ENANTIOBIOSIS î (gr. Ενόντα „opus", βίος „viaţă"), enantiobioză, simbioză antagonistă [enantiobiosis, antagonistic symbiosis; Enantiobiose; enantiobiose ; enantiobiózis ; энантиобиоз]

Ιδβ 117

ENANTIOBLASTICUS,ENANTIOBLASTUS (gr. -, βλαστός „ger­ men"), enantioblast, cu radicula opusă hilului (embrion ~ ) [enan tio blas tic ; enantioblast, enantioblastisch; enantioblastique ; enantioblasztikus ; энантиобластически й] 118 ENANTIOMORPHUS (gr. -, μορφή „formă"), enantiomorf, cu plan de simetrie la care părţile echivalente nu sînt superponabile şi se află într-un raport ca imaginea faţă de oglindă (de ex. spermatiile din tubul polinic la Angiospermae) [enantiomorphous ; enantiomorph; enantiomorphe ; enan­ tiomorf ; энантиоморфный] 119 ENANTIOSTYLUS (gr. -, στύλος „coloană"), enantiostil, cu stilul şi stigmatul aplecaţi în direcţia contrară staminelor, în raport cu axa florală (florile la Cassiaceae) [enantiostylous; enantiostyl; enantiostyle ; enantiosztil; энантиостилный] 120

Ε NAT IO f, enaţie, formare a unor excrescenţe pe suprafaţa altor organe, de obicei perpendiculare pe acestea (scvame, borduri sau laminule pe frunze, coronula la Narcissus) [enation; Enation, Auswuchs; énation; enáció, kinövés; энаций, вырост]

121 EN AT US, născut din, format din (flos e apice caulis enatus floare născuta din vîrful tulpinii) [arising from ; herangewachsen ; poussé ; kinőtt, kinövő ; возникающий, происходящий] 122 ENCHYLEMA η (gr. εγχέω „a vărsa", λήμη „suc"), enhilemă, suc celular (Hanstein), substanţa fundamentală fluidă a citoplasmei (Carnoy) [cellsap; Zellsaft; suc cellulaire; sejtnedv; клеточный сок] —*• cytolympha 123 ENCHIRIDION η (gr. èyxEipiSmv „manual"), manual (titlul unor lucrări. Endlicher: Enchiridion botanicum, 1841) [handbook; Handbuch; manuel ; kézikönyv ; руководство] 124 END-, ENDO- (gr. Ενδον „intern"), intern, interior (endarchicus, endocarpus) [within ; innen- ; intérieur ; belső; внутри] 125 ENDARCHICUS (gr. ëv5ov „intern", αρχή „început"), endarhic, centroxilic; cu xilemul primar dezvoltat centrifugal (Phanerogamae)lend3LTch ; endarch; endarche; endarhikus; эидархнческнй] 126 EN DEÇA- (gr. ένδεκάς „unsprezece"), cu unsprezece (endecagynus, endecandrus) [eleven ; elf- ; à onze.. ; tizenegy-; одинадцати-]

ENDOCYSTIS

187 127

ENDEMICUS (gr. έν „în" δήμος „regiune"), endemic, autohton, băş­ tinaş, limitat la un areal restrîns [endemic ; endemisch, einheimisch, ein­ geboren ; endémique ; endemikus, benn­ szülött; эндемичный] —• aborigenus, autochtonus, indigenus

128 ENDEMISMUS m (gr. - ), endemism, limitare a răspîndirii unui taxon la un areal unic şi restrîns (endemism; Endemismus; endémisme; endemizmus; эндемизм] 129 EN DE ME η (gr. - ), endemit, taxon endemic într-un areal restrîns [endemit; Endemit; endemite; endemit; эндемит] 130 ENDOBASIDIUM η (gr. êv8ov „interior", βάσιδιον „picioruş"), endobazidie, bazidie închisă în conceptacul (Gasteromycetes) [endobasidium ; Endobasidium ; endobaside ; endobazidium ; эндобазидия] 131 ENDOBIONTONn (gr.-, βίος „viaţă"), endobiont, organism fixat în inte­ riorul plantei gazde [endobiont; En­ dobiont ; endobionte ; endobionta, bel­ ső élősködő; эндобионт] 132 ENDOBIOPHYTIA í (gr. -, -, φυτόν „plantă"), endobiofitie, viaţă parazi­ tară în interiorul ţesuturilor unui alt organism vegetal [endobiophytia ; Endobiophytie ; endobiophytie ; endobiofitia; эндобиофития] 133 ENDOBIOTICUS (gr. - -), endobiotic, care parazitează părţile interne ale gazdei [endobiotic; endobiotisch ; endobiotique ; endobiótikus ; эндобиотичный] 134 ENDOBLEMA η (gr. -, βλήμα „în­ veliş"), endoblem, ţesut aflat sub dermatogen [endoblem ; Endoblem ; endoblème ; endoblema ; эндоблема] 135 ENDOCARPIUM η (gr.- , καρπός „fruct"), endocarp, parte internă a pericarpului fructelor aflată în contact nemijlocit cu sămînţa (membranes la Malus, lemnos la Prunus) [endo­ carp ; Endokarp, Innenfruchthaut, Innenhaut; endocarpe; endokárpium, belső terméshéj, belső termésfal; эндокарпий, внутриплодник] 136 137

EN DOCА R YOGAMI А f (gr. -, κάρυον „nucă", γάμος „căsătorie") -^ endo­ gámia ENDOCATADROMUS (gr. -, κατά „în jos", δρόμος „fugă"), endocatadrom, cu nervaţiunea pe aripioarele mai mari-catadromă şi pe aripioarele mai mici-anadromă- (Filices) [endo-

138

139

140

141

catadromous ; endokatadrom ; endocatadrome ; endokatadrom ; эндокатадромный] ENDOCHITON η (gr. -, χιτών „tunică"), endochit, stratul interior al membranei oogoanelor tinere Ia Fucaceae (Farmer) [endochite; Endochiton; endochite; endochiton; эндохитон] ENDOCHROA ί (gr. -, χρως „piele"), endocroa, stratul intern al cuticulei (Lindley) [endochroa; Endochroa; endochroa; endochroa; эндохроа] ENDOCHROMA η (gr. -, χρώμα „culoare"), endocromă, ansamblul егоmatoforilor din celule (Algae) [endochrome; Endochrom; endochrome; endokróma; эндохрома] ENDOCHYLUS m (gr. -, χυλός „suc"), endochil, ţesut acvatic aflat sub mezofil (Schimper) [endochyle; Endochyl; endochyle; endochil; эндохил]

142 ENDOCINETICUS (gr. -, κίνησις „mişcare"), endocinetic, care se deschi­ de printr-un mecanism endogen (ftuct) [endokinetic ; endokirietisch ; endocinétique ; endokinetikus ; эндокинетический] 143 ENDOCONIDIUM η (gr. -, κόνιδιον „praf") -* endogonidium 144 ENDOCORTEX m (gr. -, lat. cortex „scoarţă"), endocortex, strat intern al regiunii corticale [endocortex; Endokortex ; endocortex ; endocortex ; эндокортекс] 145 ENDOCYANOSIS f (gr. -, κυανός „albastru"), endocianoză, simbioza unor plante superioare cu specii de Cyanophyceae (Azolla cu alga Anabaena) [endocyanose ; Endozyanose ; endocyanose ; endocianózis ; эндоцианоз] 146 ENDOCYCLOGENUS (gr. -, κύκλος „cerc", γεννάω „a se naşte"), endociclogen, format în endodermul unor rădăcini adventive (Pteridophyta) [endocyclogenous ; endozyklogen ; endocyclogène, endociklogén ; эндоциклогенный] —^ endoderтоgenus 147

ENDOCYCLUS dodermis

m (gr. - -) -^ en­

148 ENDOCYSTIS. -IDIS î (gr. -, κύστις,, cavitate"), endocist 1. Celulă de re­ zistenţă (Phycoflagellatae). 2. Celulă sexuală din frustulele unor Diatomeae (Cleve) [endocyst; Endozyst; endocyste; endociszta; эндоциста]

ENDODENDROBION

TON

149 ENDODENDROBIONTON η (gr. -, δένδρον „arbore", βίος „viaţă"), endodendrobiont, organism avînd bio­ topul în interiorul lemnului [endodendrobiont ; Endodendrobiont ; endodendrobionte ; endodendrobionta ; эндодендробионт] 150 END0DERMIS,-IDIS i (gr.-, δέρμα „piele"), endodermă, strat intern al scoarţei protejînd steiul [endodermis; Endodermis, Korkinnenhaut, Schutz­ scheide; endoderme; endodermisz, ké­ reghatár; эндодерма] —• endocyclus, phloeoterma 151 ENDODERMOGENUS (gr. - , γεν­ νάω „a se naşte") -^ endocyclogenus 152 ENDOGAION η (gr. -, γή „pămînt"), endogaion, biotopul organismelor din sol [endogaion ; Endogaion ; endoga­ ion ; endogaion ; эндогайон] 153 ENDOGÁMIA f (gr.-, γάμος „căsă­ torie"), endogamie 1. Fecundare la care partenerii copulanţi sînt îndea­ proape înrudiţi (McLennan). 2. Po­ lenizare autcgamă cu polenul a două flori ale aceluiaşi individ (Pearson) [endogamy ; Endogamie, autogametische Bestäubung; endogamie; endo­ gámia, autogametikus megporzás ; эн­ догамия] 154 ENDOGENUS (gr. -, γεννάω „a se naşte"), endogen, de proA'cnienţă in­ ternă (spori rezultaţi în interiorul sporangelui) [endogenous; endogen, in­ nenerzeugt; endogène; endogén, belső eredetű ; эндогенный] 155 ENDOGONIDIUM η (gr. -, γόνιδιον „urmaş"), endogonidie, gonidie for­ mată în interiorul gonidangiului [endogonidium ; Endogonidium ; endogo­ nidie ; endogonidium ; эндогонидия] —^ endoconidium 156

157

ENDOGONIUM η (gr. -, γονή „sămînţă"), endogoniu, sacul sporifer aco­ perit de epigoniu, împreună alcătuind arhegonul (Bryophyta) [endogonium; Endogonium; endogonium; endogónium; эндогоний] ENDOHAUSTORIUM η (gr.-, lat. haustus „înghiţire"), endohausloriu, organ asemănător unui haustoriu tînăr, aflat în interiorul celulei plantei infectate de Uredinales (Eriksson) [endohaustorium ; Endohaustorium ; endohaustorium ; endohausztórium ; эндогаустория]

158 ENDOLITHICUS (gr. -, λίθος „pia­ tră"), endolitic, încrustat în piatră (hifele unor licheni calcicoli) [endo-

188 lithic; endolilhisch; endolithique ; endolltikus; эндолитический] 159 ENDOLITHOPHYTA η pl ( g r . - , φύτον „plantă"), endolitofile, plante care pătrund şi trăiesc în interiorul pietrelor (Algae, Bryophyta, Fungi) (Raunkiaer) [endolithophytes ; Endolithophyten ; endolithophytes ; endolitofiták; эндолитофиты] 160 ENDOMEIOSIS f (gr. -, μείωσις „re­ ducere"), endomeioză, reproducere cu cromozomi supranumerari în profaza primei diviziuni meiotice (Matthey) [endomeiosis ; Endomeiose ; endoméiose ; endomeiózis ; эндомейоз] 161 ENDOMERISTEMA η (gr. -, μεριστος „divizibil"), endcmeristeni, merisfem care dă naştere unui fascicol central (Bryophyta) (Russow) [endomeristem ; Endomeristem ; endoméristème ; endomerisztéma ; эндомеристема] 162

ENDOMITOSIS f (gr. -, μίτος „fi­ lament"), endomiioză, mitozà prin multiplicarea cromozomilor fără se­ pararea grupelor anafazice (Geitler) [endomitose ; Endomitose ; endomitcse ; endomilózis; эндомитоз]

163 EN DO Ml Χ IS f (gr. -, μίξις „ameste­ care"), endomixie, formarea macronucleului dintr-un produs al diviziunii micronucleului fără a fi precedată de o fuziune nucleară (Woodruff şi Erdmann) [endomixis ; Endomixis ; endo­ mixie ; endomixis ; эндомиксис] 164

ENDOPARASITUS m (gr. -, παρά­ σιτος „parazit"), cndoparazit, parazit care trăieşte intercelular sau intracelular în planta gazdă (Archimycetes, Peronosporaceae) [endoparasite ; In­ nenparasit, Innonschmarotzer ; endo­ parasite; endoparazita, belső élőskö­ dő ; эндопаразит ]

165 ENDOPELON η (gr. -, πηλός „nă­ mol"), endopelon, biotopul organis­ melor din nămol [endopelon ; Endo­ pelon ; endopelon ; endopelon ; эидопелон] 166 ENDOPERIDIUM η (gr. -, περίδιον „săculeţ"), endoperidie, stratul intern al peridiei (Gasteromyceles ) [endoperidium ; Endoperidium ; endoperidium ; endoperidium ; эндоперидий] 167

ENDOPETRION η (gr. -, πέτρα „stîncă"), endopetrion, organisme care trăiesc în crăpăturile stîncilor (Gams) [endopetrion ; Endopetrion ; . endope­ trion ; endopetrion; эндопетриоп]

ENDOSPORIUM

189 168 ENDOPHLOEUM η (gr. -, φλοιός ,.scoarţă"), endofloem 1. Scoarţa in­ ternă. 2. Ţesut liberian intern [endophloeum ; Endophioem, Innenrinde ; endophloème ; endofloem ; эндофлоэма] 169 ÈNDOPHYTALIS, ENDOPHYTlCUS (gr. -, ψυτόν „plantă"), endofitic, care trăieşte în interiorul unei plante, cu sau fără parazitare [endo­ phytic ; endophytisch ; endophytique ; endofitikus ; эндофитный] 170 ENDOPHYTISMUS m (gr.--), endofitism, viaţă endofitică [endophytism ; Endophytismus ; endophytisme ; endofitizmus ; эндофитизм] 171 ENDOPHYTOBIONTON η (gr. - , βίος „viaţă"), endofitobiont, organism cu biotopul în ţesutul plantelor [endophytobiont; Endophytobiont ; endophytobionte ; endofitobionta ; эндофитобионт] 172 ENDOPHYTA η pl (gr. - ) , endofite, plante inferioare ce trăiesc în ţesutul animalelor, ale plantelor sau în părţile superficiale ale stîncilor (Raunkiaer) [endophytes ; Endophyten, Innenpflan­ zen ; endophytes ; endofitáíc ; эндофиты] 173

EN DOPLAS MA η (gr. -, πλάσμα „mo­ delare"), endoplasmă, masa internă granuloasă a citoplasmei (Haeckcl) [endoplasm ; Endoplasmă, innere Zytoplasma; endoplasme; endoplazma; эндоплазма] —* granuloplasma, polyoplasma

\lÎk

ENDOPLASTUM η (gr.-, πλαστός „modelat"), endoplast 1. Conţinutul citoplasmatic al celulei (Huxley). 2. Corpusculi în centroplasma unor Chlorophyceae (Fritsch). 3. Micronucleu (Protistae) [endoplast; Endoplast; endoplaste ; endoplasztum ; эндопласт]

175 ENDOPLASTIDIUM η ( g r . - ) , endoplastidă, plastidă cu granule de amidon (Arbaumont) [endoplastid; Endoplastid; endoplastide; endoplasztidium ; эндопластида] 176 ENDOPLEURA f (gr. -, πλευρά „la­ tură"), endopleură, tegument intern al seminţei [endopleură, inner seedcóat ; Endopleură, innere Samenhaut ; endoplèvre; endopleură, mag-beltakaró ; эндоплевра] 177

ENDOPSAMMION η (gr.-, ψάμμος „nisip"), endopsamion, biotopul orga­ nismelor din solurile nisipoase [endopsammion ; Endopsammion ; endopsammion ; endopsammion ; эндопсаммиOH]

178 ENDOPTILUS (gr.-, πτίλον „păr"), endoptil, cu plumula răsucită în cotiledon (embrion r^) [endoptile; en­ doptil; endoptile; endoptil; эндоптильный] 179

ENDORRHIZUS (gr.-, ,3ίζα „rădă­ cină"), endoriz, cu radicula cuprinzînd primordiul rădăcinii (embrion ci.) [endorhizous ; innenwurzelig, scheiden­ wurzelig ; endorhize ; belső gyökerű, fedett gyökerű ; скрытокорешковый]

180 ENDOSAPROPHYTISMUS m (gr.-, σαπρός „putred", φυτόν „plantă"), endosaprofitism, simbioză Ia care unul din simbionţi duce viaţă saprofitică în dauna celuilalt, hifele'ciupercii utilizînd substanţele gonidiei moarte ale algei (Lichenes) (Elenkin) [endosaprophytism ; Endosaprophytismus ; endosaprophytisme ; endoszaprofitizmus ; эндосапрофитизм] 181 ENDOSCLEROTIUM η (gr. -, σκλη­ ρός „uscat"), endosclerot, miceliu per­ sistent de origină endogenă (Fayod) [endosclerotium ; Endosklerotium ; endosclérote ; endoszklerotium ; эндосклероций] 182 ENDOSCOPICUS (gr.-, σκοπέω „a privi"), endoscopie, cu vîrful tulpiniţei orientat spre baza arhegonului (em­ brionul la Spermatophyta) (Bower) [endoscopic ; endoskopisch ; endoscopique ; endoszkopikus; эндоскопичес­ кий] 183 ENDOSMOSIS f (gr. -, ώσμός „împin­ gere"), endosmoză, trecerea prin mem­ brana celulară a lichidelor cu soluţie mai concentrată în celulele cu soluţii mai puţin concentrate [endosmose; Endosmose ; endosmose ; endoszmózis, oszmótikus beszivárgás ; эндосмоз] 184

ENDOSPERMIUM η (gr.-, σπέρμα „sămînţă"), endosperm, ţesut albu­ mines intern al seminţei care nutreşte embrionul [endosperm ; Endosperm, Inneneiweiß, Sameneiweiß, Nährge­ webe ; endosperme ; endospermium, magfehérje, belső magtápláló szövet; эндосперм] 185 Ε ΝDOS PORA î (gr. -, σπορά „să­ mînţă"), endospor, spor format în interiorul celulei mame sau în sporangele închis (ascospor, aplanospor, zoospor etc.) [endospore; JEndospore; endospore; endospóra; эндоспора] 186 ENDOSPORIUM η ( g r . - ) , endosporiu 1. Membrana celulozică internă a sporului (Cryptogamae). 2. întina polenului [endosporium ; Endosporium, innere Sporenhaut ; endosporium ; en­ dosporium, belső spórafal ; эндоспорий

190

Ε ΝLOS том A 187

ENDOSTOMA η (gr. -, στόμα „gură"), endostomă 1. Deschizătura integumentului intern al ovulului. 2. Dinţii interni ai peristomiului muşchilor frondoşi [endostome; Endostom; endostome; endosztóma; эндостома] 188 ENDOSYMBIOSIS i (gr. -, συμβίωσις „convieţuire"), endosimbioză, simbio­ ză intimă între microorganisme şi Phanerogamae, de ex. bacterioriza (Entz) [endosymbiosis ; Endosymbiose ; endosymbiose ; endoszimbiózis ; эндосимбиоз] 189 ENDOTHECA f, ENDOTHECIUM η (gr. -, θήκη „teacă"), endotecă 1. Peretele intern al sporogonului (Marchantia). 2. Membrana internă a lojei anterelor. 3. Stratul intern al grăunciorului de polen. 4. Peretele intern al sacului embrionar [endothecium ; Endothecium; endothèque; endothecium ; эндотеций, внутригнёздник] 190 ENDOTHERMICUS (gr. -, θερμός „cald"), endotermic, care produce căl­ dură internă (deshidratarea citoplasmei) [endothermic ; endothermisch ; endothermique ; endotermikus ; эндо­ термический] 191 ENDOTOXINUM η (gr. -, τοξικόν „otravă"), endotoxină, substanţă to­ xică care nu se difuzează în afara ce­ lulei care o produce (Bacteria, Fungi) [endotoxin ; Endotoxin ; endotoxins ; endotoxin; эндотоксин] 192 ENDOTROPHICUS (gr. -, τροφή „nu­ triţie"), endotrof, care îşi procură nu­ triţia din interiorul unui ţesut străin (micoriză '^) [endotrophic ; endotroph; endotrophe; endotrof; эндо­ трофный]* 193 ENDOTROPISMÜS m (gr.-, τροπή „răsucire"), endotropism 1. Orientarea organului lateral către cel central. 2. Pătrunderea tubului polinic în ovul prin micropil ^la Cucurbita, Ulmus) [endotropism ; Endotropismus ; endotropisme ; endotropizmus ; эндотропизм] 194

ΕΝΏΟΧΥΙΟΡΗΥΤΑ

η pl (gr. -,

ξύ-

λον „lemn", φύτον „plantă"), endoxilofite, paraziţi criptogamici din corpul plantelor lemnoase (Raunkiaer) [endoxylophytes ; Endoxylophyten ; endoxylophytes; endoxilofitàk ; эндоксиофиты] 195 ENDOXYLUS ( g r . - ) , endoxil, aflat în interiorul lemnului [endoxylous; endpxyl; endoxyle; endoxil; эндо-

196

ENDOZOICUS (gr. -, ζώον „animal"), endozoic 1. Care trăieşte în orga­ nismul animalelor. 2. Care se răspîndeşte prin dejecţiunile animalelor [en­ dozoic ; endozoisch ; endozoîque ; endozoikus ; эндозоический] DISPERSIO ENDOZOICA, răspîndire endozoică a plantelor prin in­ termediul dejecţiunii animale (se­ minţe, spori) [endozoic dispersion; endozoische Verbreitung ; dispersion endozoîque ; endozoikus elterjedés ; эндозоическая [дисперсия] —^ endozoochoria 197 ENDOZOOBIONTON η ( g r . - , βίος „viaţă"), endozoobiont, organism cu biotopul în organismul unui animal [endozoobiont ; Endozoobiont ; endozoobionte ; endozoobionta ; эядозообионт] 198 ENDOZOOCHORES m pl (gr. - , χωρέω „a se răspîndi"), endozoocore, plante ale căror seminţe sau spori, consumate de animale, trec prin inte­ stinele acestora şi apoi sînt disemi­ nate prin dejectare [endozoochores ; Verdauungssămlinge ; endozoochores ; endozookór-növények ; эндозоохоры] 199 ENDOZOOCHORIA f (gr. —) -* dis­ persia endozoică 200 ENDOZOOPHYTA η pl (gr. - , φυτόν „plantă"), endozoofite, organisme ve­ getale care trăiesc în corpul anima­ lelor (Raunkiaer) [endozoophytes ; Endozoophyten; endozoophytes; endozoofiták; эндозоофиты] 201

ENEILEMA η (gr. ένείλημα „în­ veliş") -* tegmen (2) 202 ENERGESIS f (gr. ενεργός „activ"), energeză, proces catabolic prin care se eliberează energie (Barnes) [energesis ; Energese, Betriebstoffwechsel ; energèse ; energésis, energiaprodukció ; энергезис] 203 ENERGIDA i (gr. ένερέια „forţă"), energidă, nucleul şi masa citoplasmatică concepute ca un centru ener­ getic şi totodată ca cea mai mică unitate biologică (Sachs) [energid; Energide; energide; energidă; энергида] 204 ENERVIS, ENERVIUS, fără ner­ vuri [nerveless, veinless; nervenlos, aderlos, ungeadert; énervié, inveiné; erezetlen ; безжилковый] 205 ENHALIDAE f pl (gr. έν- „în", ίχλς „mare"), enalide, fanerogame sub­ merse sau alge fixate pe solul moale al apelor sărate *(Halophila.

EPHEMEROPH

191 Caulerpa, Potamogeton, Zostera) (Warming) [enalids; Enaliden; enalides; enalidák; эналиды] 206 ENHARMONIA f (gr. ένάρμόνιος „armonios"), enarmonie, organizarea armonioasă internă a organismelor (Wiesner) [enharmony ; Enharmonie ; enharmonie; enharmónia; энгармония] 207 ENNE-, ΕΝΝΕΑ- (gr. εννέα „nouă"), cu nouă (enneacanthus, enneaphyllus) [nine-; neun-; à neuf; kilenc-; де­ вяти-] —f novem208 ENNEAGYNUS (gr. -, γυνή „feme­ ie"), cu nouă pistiluri [enneagynous, enneagynian ; neunweibig, neungriffeJig; ennéagynique, à neuf pistils; kilencanyás, îcilenc termőjű; девятипестичный] 209 ENNEANDRUS (gr. -, άνήρ, ανδρός „bărbat"), cu nouă staminé [enneandrous; neunmännig, enneandrisch ; ennéandre, à neuf étamines ; kilenchimes, kilencporzós ; девятитычинковый] 210 EN SATU S, EN SI-, ENSIFORMIS, ensiform, de forma săbiei (ensifolius, ensiger) [sword-shaped, sword- ; schwertförmig, schwert- ; ensiforme, en forme d'épée ; kard alakú, kard- ; ме­ чевидный, мече-] -> gladii-, xipho211 ENTO- (gr. εντός „intern") (entocyclícus, eniodiscalis, entogonidium, entoparasitus, entospora) —»· end-, endo212 ΕΝΤΟΜΟ(gr. εντομον „insectă") (prin, în, de, pe) insecte (entomogenus, entomophagus) [(by, on) insects; Insek­ ten-; (par, sur, dans) insectes; rovar-; насекомо-] 213 ENTOMOCECIDIUM η (gr. -, κηκϊς „gală"), entomocecidie, gală cauzată de înţepăturile unor insecte [entomocecidium ; Insektengalle ; entomoceci­ die ; rovargubacs ; энтомоцецидий] 214 ENTOMOGAMUS (gr.-, γάμος „că­ sătorie"), entomogam, polenizat prin insecte (flori) [entomogamous ; insektenblütig; entomogame; entomo­ gam, rovarporozta; энтомогамный]—»· entomophilus 215 ENTOMOLOGIA f (gr. -, λόγος „vorbire"), entomologie, ştiinţa despre insecte [entomology; Insektenkunde; entomologie; rovartan; энтомология] 216 ENTOMOPHILUS (gr.-, φιλέω „а iubi") -> entomogamus 217 ENUMERATIO î, enumerare, înşirare (titlul unor lucrări botanice, ex. Baumgarten : Enumeratio stirpium

Y TA

Magno Transsilvaniae principatul, 1816) [enumeration; Verzeichnis, Auf­ zählung ; enumeration ; felsorolás ; пе­ речисление, исчисление] 218 ΕΝΖΥΜΑ η (gr. έν „în", ζύμη „drojdie"), enzimă, substanţe orga­ nice catalitice secretate de bacteriile zimogene (catalaza, celulaza, diastaza) [enzyme ; Enzym ; enzyme ; enzim, biokatalizator ; энзим] - • fermentum 219 ENZYMOLYSIS í (gr. - , λύσις „dizolvare"), enzimoliză, lizarea sub­ stanţelor sub acţiunea enzimelor [enzymolyse; Enzymolyse; enzymolyse ; enzimolizis ; энзимолиз] —>· zymolysis 220 EOPLASMA η (gr. ηώς „auroră", πλάσμα „modelare"), eoplasmă, sub­ stanţa ipotetică, primitivă, anterioară protoplasme! (Troland) [eoplasm ; Eoplasmă; eoplasme; eoplazma; эоплазма] 221 ЕРАСМЕ f (gr. δπακμος „de vîrf"), epacme, fază de apogeu în dezvoltarea tipogenetică, cu modificări radicale de formă, în filogenie (Haeckel) [epacme ; Epakme, Virulenzperiode, Aufblühzeit ; epacme ; epakme ; эпакме] 222 EPANODIUM η (gr. επάνοδος „întoar­ cere"), epanodiu, dezvoltarea regre­ sivă a organului spre o formă mai simplă, ex. peloria (în patologie) [epanody; Epanodie; épanodie; epanódium ; эпанодия] 223 EPAPPOSUS, lipsit de papus [wi­ thout thistledown ; federkronenlos ; sans aigrettes; bóbita nélküli; без хохолка] 22é EPENCHYMA η (gr. έπΙ „peste", δγχυμα „umplutură"), epenchim, ţesut fibrovascular (Nägeli) [epenchyma ; Epenchym ; epenchyme ; epenchima ; эпенхима] 225 EPHARMONIA î, EPHARMOSIS f (gr. -, αρμονία „armonie"), eparmonie 1. Ansamblul adaptărilor armonice funcţionale la condiţiile de mediu. 2. Formă adaptativă [epharmony; Epharmonie ; epharmonie ; epharmónia ; эфармония] 226

EPHEBOGENESIS f (gr. έφηβος „adult", γένεσις „naştere"), efebogeneză, dezvoltarea gârneţului mascul fără fecundare prealabilă [ephebogenese ; Ephebogenese ; éphebogenèse ; efebogenezis, hím-szűznemzés ; эфебогенез] 227 EPHEMEROPHYTA η pl (gr. εφημέριος „cu viaţă scurtă", φύτον

192

EPHEMERUS „plantă"), efemerofite 1. Plante cu perioada de vegetaţie scurtă, unele fructificînd de mai multe ori în ace­ laşi an. 2. Plante trecătoare, plante pasante, adventive neaclimatizabile [ephemerophytes ; Ephemerophyten, Passanten ; ephemerophytes, passan­ tes; efemerofiták; эфемерофиты] 228 EPHEMERUS (gr. -) efemer, tre­ cător, cu viaţă scurtă (flori care înflo­ resc numai o singură zi) [ephemerous, short-lived; ephemer, kurzlebig, eintagblütig, vorübergehend ; éphémère, temporaire; múlékony, rövid életű, egyszervirító, időleges ; эфемерный, однодневный] 229

EPI-, EP- (gr. έπΙ „deasupra"), peste, саге creşte pe, deasupra (ephydrogamicus, epibioticus, epicalycinus, epicotyledonaris) [upon, growing on ; über-, ober-, obenauf-, wachsend auf; sur, situé au-dessus; rajta-, felszíni, -feletti ; на, над-] -^ super-, supra-

230 EPHYDROGAMIA i (gr. -, ΰδωρ „apă", γάμος „căsătorie"), ephidrogamie, mod de polenizare a plantelor acvatice submerse, florile ieşind la suprafaţa apei, iar după polenizare scufundîndu-se din nou în apă (Ruppia, Vallisneria, Victoria) [ephydrogamy ; Ephydrogamie ; ephydrogamie; ephidrogámia ; эпгидрогамия] 231

EPIBASALIS (gr. -, βάσις „bază"), epibazal, situat deasupra regiunii bazale (celulă) [epibasal; epibasal; epibasale; epibazális, alap feletti; эпибазальный] 232 EPIBASIDIUM π (gr. -, βάσιδιον „picioruş"), epibazidie, partea superi­ oară dilatată a bazidiei dimere (Basidiomycetes) [epibasid ; Epibasidium ; épibaside ; epibazidium ; эпибазидия] 233 EPIBENTHUS η (gr. -, βένθος „adîncime"), epibentos, bentosul din zona superioară a apelor mării sau a lacurilor [epibenthos ; Epibenthos ; épibenthos; epibentosz; эпибентос] 234 EPIBIONTON η (gr. -, βίος „viaţă"), epibiont, organism fixat pe corpul altui organism (epifite, parazite, simbionţi) [epibiont; Epibiont; épibionte; epibionta; эпибионт] 235 EPIBIOSIS f (gr. - ) , epibioză, viaţă sedentară pe suprafaţa diferitelor corpuri, în hidrobioiogie (Zernov) [epibiosis; Epibiosis; épibiose; epibiózis ; эпибиоз] 236

EPIBIOTA f ( g r . - ) , epibiot, altoi [epibiot, graft; Epibiot, Pfropfreis;

épibiole, greffon; epibióta, oltvány, oltóág ; эпибиота, черенок] 237 EPIBIOTICUS (gr.-), epibiotic, care trăieşte pe un substrat viu (miceliu, parazit) [epibiotic; epibiotisch ; épibiotique ; epibiótikus ; эпибиотический] 2S8 EPIBLASTEMA η (gr. -, βλάστημα „germen"), epiblastem, excrescenţă superficială sau emergente păroase ori glandulos vîscoase pe frunze [epiblasteme ; Epiblastem ; épiblastème ; epiblasztéma; эпибластема] 239 EPIBLASTESIS f (gr. -, βλαστησις „creştere"), epiblasteză, creştere a lichenilor prin dezvoltarea gonidiilor pe individul parental (Wallroth) [epiblastesis ; Epiblastesis ; épiblastese ; epiblasztézis ; эпибластез] 240 EPIBLASTUS m (gr. -, βλαστός „germen"), epiblast, lob membrános în partea opusă cotiledonului, aparent un al doilea cotiledon rudimentar (Avena, Hordeum) [epiblast; Epi­ blast ; épiblaste ; epiblaszt ; эпибласт] 241 EPIBLEMA η (gr. έπίβλημα „ca­ pac") —* rhizodermis 242 EPICALYX m (gr. έπΐ „peste", κάλυξ „cupă") —* calyculus, pseudocalyx 243 EPICARPIUM η (gr. -, καρπός „fruct"), epicarp, perete extern al pericarpului fructelor fJuglans, Malus; Prunus) [epicarp ; Epikarp, Fruchtaußenhaut, Fruchthülle, Frucht­ oberhaut; épicarpe, pelure; epikárpium, külső termésfal, külső ter­ méshéj, maghéj, magburok; эпикар1ШЙ, внеплодник, надплодник] -> exocarpium 244 EPICHILIUM η (gr. -, χείλος „buză"), epichil, parte apic^jilâ, adesea foliacée, a tabelului unor flori (Orchidaceae ) [epichil; Epichilium; épichile ; epichilium ; эпихил] 245 EPICHROA f (gr. -, χρως „piele") — epicutis 246 EPICLINUS (gr. -, κλίνη „pat"), epiclin, aşezat pe un alt organ (nectarina pe receptacul) [epiclinal; epiklin; épicline: epiklin, rafekyo; эпиклинный] 247

EPICOPULA f (gr.-, lat. copula „fîşie"), epicopula, fîşia intermediară a peretelui celular al epivalvei (Diatomeae) [epicopula; Epikopula; épicopule; epikopula; эпикопула]

198

EP

248 EPICORMICUS (gr. -, κορμός „trunchi"), epicormic, dezvoltat din mugurele adormit al trunchiului arborilor [epicormic ; epikormisch ; épicormique ; epikormikus ; эпикормический] 249 EPICOROLLATUS, EPICOROLLINUS (gr. -, lat. corolla „coroană"), epicorolat. 1. Prevăzut cu corolă superioară (Jussieu). 2. Inserat pe corolă [epicorolline ; epikorollin ; épicorolline; epikorollin, pártára nőtt; эпикороллинный] 250 EPICOTYLEDONARIS (gr. -, κοτύ­ λη „vas"), epicotiledonar, aflat dea­ supra cotiledoanelor (nod) [epicotyledonary; epikotyledonâr ; épicofyledonaire; szikfeletti, sziklevél feletti; надсемядольный] 251 EPICOTYLUS m (gr. - ) , epicotil, porţiune a tulpiniţei dintre plumulă şi primele frunze verzi [epicotyl ; Épikotyl; épicotyle; epikotil, szik­ feletti szár; эпикотиль, надсемядольное колено] 252

EPICTESIS I (gr. Επικτησις „cîştig"), epictezie, menţinere a hipertoniei celulare în raport cu mediul exte­ rior (Lapique) [epictesis; Epiktesis; épictèse; epiktézis; эпиктезис]

253 EPICUTIS f (gr. -, lat. cutis „piele"), epicutis, stratul superficial al cuticulei (Agaricus) (Fayod) [epicutis; Epikutis; epicutis; epikutisz; эпикутис] 254 EPIDENDRORIONTON n, ERI­ DEN D RON η (gr. έπί „peste", δένδρον „arbore", βίος „viaţă"), epidendrobiont, plantă care trăieşte pe scoarţa arborilor (Aroideae, Orchidaceae) [epidendrobiont ; Rindenbevvohner; epidendrobionte; kéreglakó; эпидендробионт] 255

EPIDERMA η, EPIDERMIS. -WIS f (gr. -, δέρμα „piele"), epidermă, ţesut primar extern care acoperă şi prote­ jează organele interne ale plantelor superioare [epiderm ; Epidermis, Ober­ haut ; epiderme ; epidermisz, elsődle­ ges bőrszövet ; эпидермис, наружная кожица]

256

EPIDISCALIS (gr. -, δίσκος, „disc"), epidiscal, inserat pe disc (staminé) [epidiscal ; epidiskal; épidiscal ; koron­ gon levő ; эпидискальный]

257

EPIGAEUS, EPIGEIUS (gr. -, γή „pămînt"), epigeu, aerian; care creşte pe sau deasupra pămîntului (germinaţie ^) [epigaeous, epigean,

IΝATANS

above-ground; epigäisch, oberirdisch; épigé ; föld feletti ; надземный, назем­ ный]* 258 EPIGAION η (gr. - ) , epigaion, bio­ top al organismelor supraterestre [epigaion; Epigaion; epigaion; epi­ gaion; эпигайон] 259 EPIGENUS (gr. -, γεννάω „а se naşte"), epigenetic, născut pe faţa superioară a unui alt organ (ecidii pe faţa frunzei) [epigaeous, epige­ netic ; epigenetisch ; épigène ; epigenetikus ; поверхностный] 260 EPIGEOTROPISMUS m (gr.-, γή „pămînt", τροπή „răsucire"), epigeolropism, tropism orientat spre suprafaţa solului (White) [epigeotropism; ^Epigeotropismus ; épigéotropisme; epigeotropi zmus; эпигеотро1ШЗМ]

261 EPIGONIUM η (gr. -, γονή „urmaş"), epigoniu, membrană externă a sporoforului (Hepaticae) [epigone ; Epigone, Fruchtknopfdecke ; epigone ; epigo­ niu m; эпигоний] 262 EPIGYNICUS, EPIGYNUS (gr. -, γυνή „femeie"), epigin, aparent aşe­ zat deasupra ovarului (staminele la Orchidaceae) [epigynous: epigyn, epigyaisch, oberweibig; épigyne, épigynique; epigin, termőfeletti, magház­ feletti, felsőállású; эпигиничный, надпестичный] 263 EPILIMNION η (gr. -, λίμνη „lac, mare"), epilimnion, strat supe­ rior al mărilor sau lacurilor (pînă la oca 20 m adîncime) cu cel mai bogat plancton [epilimnion; Epilim­ nion; epilimnion; epilimnion; эпилимнион] 264 EPILITHICUS (gr. -, λίθος „pia­ tră"), epilitic, care creşte pe pietre (licheni) [epilithic ; epilithisch ; épilithique ; kövön élő ; эпилитический] 265 EPILOSUS -^ glaber 266 EPIMATIUM η (gr. -, Ιμάτιον „manta"), epimatiu, scvamă ovuliferă (\di Coniferae) [epimatium ; Epimalium; epimatium; epimácium; эпимация] 267

EPINASTIA f (gr. -, ναστός „com­ primat"), epinastie, dezvoltare mai pronunţată a părţii superioare a unor organe, cauzînd convexitatea lor (frunze, petale) [epinasty; Epinastie; epinastie ; epinasztia ; эпинастия]

268 Ε PI NAT AN S (gr.-, lat. natans „înotător"), epinatant, care pluteşte

194

EPINEMA pe suprafaţa apei (frunză) [epinatant ; obenaufschwimmend; épinatante, sur­ nageant; felszínen úszó; плавающий на поверхности] 269 EPINEMA η (gr. -, νήμα „fir")' epinemá, partea superioară а filamen­ tului staminal [epinema; Epinema; épinème ; epinema ; эпинема] 270 EPINYCTICUS, EPINYCTUS (gr. -, νύξ, νυκτός „noapte"), epinictic, care se deschide după înserare (Mi­ rabilis, Cactaceae) [epinyctous ; epinyktisch, dămmeroffnend ; épinycte ; este nyíló; эпиниктичный] 271 EPIONTOLOGIA î (gr. -, δντα „existenţă", λόγος „vorbire"), epiontologie 1. Fitogeografie genetică. 2. Analiză a răspîndirii geografice a unor factori genetici pe arealul speciei, precum şi a condiţiilor istorice ale acestora [epiontology ; Epiontologie, genetische Pflanzengeographie; epion­ tologie; epiontológia, genetikai nö­ vényföldrajz ; эпионтология] —»· genogeographia 272 273

274

275 276

277

EPIPARASITUS m (gr. -, παράσι­ τος „parazit") —* ectoparasitus EPIPEWN η (gr. -, πηλός „nămol"), epipelon, biotopul organismelor din nămol [epipelon; Epipelon; epipelon; epipelon ; эпипелон] EPIPELTATUS (gr.-, lat. pelta „scut"), epipeltat, cu frunza peltată, avînd baza limbului pe faţa superioară a peţiolului (De CandoUe) [epipeltate; oberhalb-schildförmig ; épipelté; felül pajzsos; сверху житовидный] EPIPERIDIUM η (gr. -, πηρίδιον „săculeţ*) —·• exoperidium EPIPETALUS (gr. -, πέταλον „pe­ tală"), epipetal, inserat pe petală sau în faţa acesteia (staminé la Circaea) [epipetalous ; blumenblattstăndig, kronblattstăndig; épipétale; szirmon ülő; эпипетальный] EPIPETREUS (gr. -, πέτρα „stincă") —» saxicolus

278

EPIPHLOËMA η (gr. -, φλοιός „scoarţă"), epifloem, scoarţa externă [epiphloëm, outer bark, corky bark; Epiphloëm, äußeres Leitbündel ; épiphloème; epifloem, külső kéreg; эпифлоэма]

279

EPIPHRAGMA η (gr. -, φράγμα „împrejmuire"), epifragmă, mem­ brana care închide capsula după căderea operculului (Hepaticae) sau care acoperă sporoforul unor ciuperci

(Nidularia) [epiphragma; Epiphragma, Querhaut ; épiphragme ; epi­ fragmă ; эпифрагма] —»• tympanum 280 EPIPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frun­ ză"), epifil, care creşte pe frunze (parazit) sau se află pe partea supe­ rioară a frunzei (stomate) [epiphyllous ; blattstandig, oberblattständig, blattbürtig ; épiphyile ; levelén levő ; надлистный] 281 EPIPHYSIS f (gr. έπίφυσις „excres­ cenţă") —> caruncula, strophiolum 282 EPIPHYTICUS (gr. - φυτόν „plan­ tă"), epifitic, care creşte pe altă plantă [epiphytic; epiphytisch; épiphytique; epifitikus, növényen élő, fennlakó; эпифитный] 283 EPIPHYTA η pl ( g r . - ) , epifite, aerofite; plante neparazitare care folosesc numai ca suport organele altor plante forchidee tropicale, ferigi, licheni, muşchi)^ [epiphy­ tes, air-plants; Epiphyten, Über­ pflanzen, Luftpflanzen ; epiphytes ; epifiták, fennlakó növények; эпи­ фиты] —»· aerophyta, pseudoparasitus 284 EPIPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός „rătăcitor"), epiplancton, plancton din zona superioară (0 — 80 m) a ape­ lor (Chun) [epiplankton ; Epiplankton ; epiplancton ; epiplankton ; эпипланктон] 285 EPIPLASMA η (gr. -, πλάσμα „mo­ delare"), epiplasmă, masă citoplasmatică gelificată, bogată în glicogen, rămasă în asce după formarea ascosporilor [Ascomycetes ) [epiplasm ; Epiplasmă ; épiplasme ; epiplazma ; эпиплазма] 286 EPIPLASTA η pl (gr. -, πλαστός „format"), epiplaste, corpuri sferice din lamelele citoplasmatice de la Cyanophyceae (Fritch) [epiplasts; Epiplasten; épiplastes; epiplasztiszok; эпипласты] 287

EPIPLEURA f (gr.-, πλευρά „coas­ tă"), epipleură, pleura mai mare a epiteciului (Baccillariaceae) [epipleu­ ră ; Epipleură, größeres Gürtelband ; épiplèvre ; epipleură ; эпиплевра] 288 EPIPODIUM η (gr. -, πόδιον „pi­ cioruş"), epipodiu 1. Partea apicală a primordiului frunzei. 2. Glande disciforme pe suportul ovarului [epipodium; Epipodium; épipode; epipódium ; эпиподий] 289 EPIPSAMMION η (gr. -, ψάμμος „nisip"), epipsamion, biotop al orga­ nismelor din terenurile nisipoase

195

EPITHEMA [epipsammion ; Epipsammion ; épipsammion; epipszammion ; эпипсаммион]

290 EPIRRHEOLCGIA f (gr. έπιρρέω „а curge peste", λόγος „vorbire"), epireologie, studiu al influenţei factori­ lor externi asupra plantelor (Picconi) [epirrheology ; Epirrheologie ; épirréologie ; epireologia ; эпиреология] 291

EPIRRHIZUS (gr. έπΙ „peste", φίζα „rădăcină"), care creşte pe rădăcini (Lathraea, Orohanche) [epirrhizous ; oberwurzelstăndig, auf Wurzel­ wachsend ; épirhize ; gyökéren élő ; растущий на корнях]

292

EPISEPALUS (gr. -, lat. sepalum „sepală"), episepal, aşezat pe sau în dreptul sepalelor (glande, staminé la Epilobium) [episepalous; episepal; épisépale ; episzepál, csészelevelén levő ; находящиеся на чашелистиках]

293 EPISPERMIUM η (gr. -, σπέρμα „sămînţă"), episperm, înveliş exfern al seminţei [episperm; Samenhülle, Samenmantel, Samenoberhaut ; épisperme; epispermium, külső mag­ héj, magtakaró; эш1спермий] -* amphispermium, exopleura, spermoder· та, testa 294

EPISPORANGIUM η (gr.-, σπορά „sămînţă", άγγεΐον „vas"), episporange, induziul sporangelui (Pteridophyta) [episporangium ; Episporangium ; épisporange ; episporangium; эписпорангий]

295 EPISPORIUM η ( g r . - ) , epispor, înveliş extern al sporilor, uneori avînd şi un dispozitiv apical de plutire (Azolla) [epispore; Episporium, äußere Sporenhaut ; epispore ; epispora, külső spórafal; эписпорий] —>^perinium 296 EPISTAMINALIS (gr. -, στήμων „filament"), epistaminal, care creşte pe staminé (nectarii, glande la Dictamnus) [epistaminal; epistaminal; epistaminal ; porzón fejlődő, porzó l'e'olti; растущий на пестике] 297

EPISTAMINIA t ( g r . - ) , epistaiTfinie, plante cu staminé epigine (Nuphar) (Desveaux) [epistaminy; Epistaminie; cpistaminie; episztaminia, termőfeletti porzók; эпистамияия]

1'98

EPISTASIS I (gr. έπίστασις „su}íraveghere"), epistază, inhibai'e a efectelor unei gene nealele de către о

genă dominantă sau recesivă (Bateson). [epistasis; Epistasis; épistasie; episztázis ; эпистаз] 299 EPISTOMATICUS (gr. έπΐ „pes­ te", στόμα „gură"), epistomatic, cu stomate aşezate numai pe partea superioară a organului (la frunzele de Nymphaea) [epistomatic; epistomatisch; épistomatique ; episztomatikus ; эпистоматнческий] 300 EPISTRDPHE f (gr. -, στροφή „în­ toarcere"), epistrofă, dispoziţia cromatoforilor în lumina difuză în părţile parietale libere ale celulei, învecinate cu mediul extern (Senn) [epistrophe ; Freiwandlage ; épistrophe ; szabadfalfekvés ; эпистрофе] 301 EPITERRANEUS (gr.-, lat. ter­ ra „ pămînt"), supraterestru, aerian [epilerranean, above-ground ; oberir­ disch ; épigé, aérien ; földfeletti ; надземный] -+ epigaeus, aereus 302 EPITHALLINUS (gr. -, θαλλός „lăstar"), epitalin, саге creşte pe tal [epithallin ; epithallin ; épithalline ; te­ lepen növő; растущий на талломе} 303 EPITHALLUS m ( g r . - ) , epital, formaţii ale stratului cortical al hifelor de pe vîrful sau marginea talului la Eichenes, servind la protejarea conidiilor (Zukal) [epithallus; Epithallus; épithalle ; epitállusz ; эхшталлнй] 304 EPITHECA f (gr. -, θήκη „toc"), epitecă, partea superioară, mai mare, a carapacelor (Bacillariophyceae) [epitheca; Epitheka, oberes Deckel­ schale; épithèque; epitéka, kovahéj tetőrésze ; эпитека ] —»^ epipleura, epivalva 305 EPITHECIUM η ( g r . - ) , epiteciu, înveliş format din extremităţile рагаfizelor, acoperind partea himenială a apoteciilor (Discomycetales, Eichenes [epithecium; Epithecium ; épithecie; epitécie ; эпитещ1й] 306 EPITHELIUM η (gr. -, θήλη „mamelon"), epiteliu 1. Strat de celule alungite care căptuşesc interiorul orga­ nelor de secreţie (Coniferâe). 2. Strat de celule alungite la periferia sacului embrionar (Ia unele Angiospermae) [epithelium ; Epithel, Drüsenepithel, Samenepithel; epithelium; epitélium, epitélsejtréteg ; эпителий] 307 Ε PI THEMA η (gr. επίθημα „înve­ liş"), epitem, ţesut parenchimatic acvifer aflat sub stomatele acvifere ale frunzei [epithem; Epithem, Epithemhydathode; épithème; epitéma; эпитема]

EPITHETON 308 EPITHETON η (gr. έπίθετος „adău­ gat"), epitet, cel de al doilea nume al unui taxon specific sau numele complimentar al taxonilor infraspecifici [epithet; Epitheton, unterschei­ dender Beiname; épithète; epiteton, megkülönböztető másodnév ; эпитет] 309 EPITOME f (gr. επιτομή „rezu­ mat"), rezumat (ca titlu de lucrări, ex. Asclepi: Epitome vegetationis plantarum, 1749 ) [summary; Hauptinhalt, Auszug; sommaire, extrait; kivonat; извлечение] 310 EPITONIA f (gr. έπίτονος „întins"), epitonie, dorsiventralitate cu latura superioara mai dezvoltată decît cea inferioara [epitony; Epitonie; epito­ nie; epitónia; эпитония] 311 EPITROPHIA f (gr. έπί „peste", τροφή „nutriţie"), epitrofie, dezvol­ tare mai viguroasă a ţesuturilor pe partea morfologic superioară a unui organ (Wiesner) [epitrophy; Epitrophie; épitrophie; epitrófia; эпитрофия] 312 EPITROPUS (gr. -, τρόπος „orien­ tare"), epitrop, orientat în sus (ovul cu micropilul orientat în sus, la Tribulus) [epitropous; epitrop, griffelwärts gerichtet; épitrope; felfelé irányuló, hozzáfordult ; эпитропный] 313 EPIVALVA f -*• epipleura, epitheca 314 EPIXYLONEUS, Ε Pl XY LU S (gr. -, ξύλον „lemn"), epixil, care creşte pe arbori [epixylous ; epixyl ; épixyle ; fán növő ; растущий на древесине] 315 EPIZOICUS (gr. -, ζώον „animal"), epizoic 1. Gare creşte pe corpul ani­ malelor (parazit). 2. Care se răspîndeşte fixîndu-se de corpul animale­ lor (fructe, seminţe, spori) [epizoic, epizous; epizoisch; épizoique; epizoikus; живущий на животных] 316 EPIZOOCHORIA f (gr. - , χωρέω „a se răspîndi"), epizooc(h)orie, răspîndire a fructelor, seminţelor sau a spo­ rilor саге sínt prinse de pielea, perii sau penele unor animale (Xanthium spinosum) [epizoochory ; Epizoochorie ; épizoochorie ; epizoochória ; эпизоохория] 317

EPOIKOPHYTA η pl (gr. έποικέω „а coloniza", φύτον „plantă"), epoicofite, plante antropocore, mai ales buruieni, crescînd numai în staţiuni artificiale (porturi, semănături), în­ cetăţenite la noi de pe alte continente (Galinsoga) [epoikophytes ; Epoikophyten, Ansiedler; epoicophytes; epoi-

19β kofiták, meghonosodott behurcolt növények; эпоикофиты] —> colonistae 318 EQUITANS, EQUITATIVUS, ecvitant. 1. Care se încalecă (frunze, peta­ le). 2. Pliat longitudinal şi acoperindu-se reciproc (prefoliaţie) [equitant, folded over, overlapping saddlewise; reitend, überlagernd, einwickelnd ; equitant, chevauchant; lovagló, egymásbagöngyölödött, egymásbahajtoga­ tott ; вкладной, обьемлющий] 319 ERANTHEMUS (gr. ήρ, εαρ „dimi­ neaţa, primăvara", ανθεμον „floare"), erantemic, care înfloreşte de timpuriu [early blooming; frühblühend; éranthème; korán virágzó; весенний] 320 ERECT-, ERECŢI-, ERECTO-, ERECTUS, erect, orientat drept în sus, vertical de la bază pînă la virf /'anteră, tulpină^ (erectacanthus, erectiusculus, erecto-patens) [erect, upright; aufrecht, senkrecht, gerade; dressé, érigé; egyenesen felálló; пря­ мой, прямостоящий, прямо-] 321 EREMI-, EREMO-, EREMITICUS (gr. έρημος „solitar", „deşertos") 1. Solitar. 2. De deşert [solitary-, desert- ; einzel-, allein-, wüsten-; solitaire, déserticole; magános, pusztai; едно-, пустын-, пустьшный] 322 EREMICOLUS {-COLA f) -* eremophilus 323 EREMOCARPUS (gr. -, καρπός „fruct"), cu fruct solitar [single-frui­ ted; einzelfrüchtig; à un seul fruit; egytermésû, magános termésű; единочноплодный] 324 EREMOPHILUS (gr. -, φιλέω „а iubi"), eremofil, саге preferă desertu­ rile [desert loving; wüstenliebend; érémophile; pusztákat kedvelő; пустынелюбивый] —»• deserticolus 325 EREMOPHYTA η pl (gr. -, φύτον „plantă"), eremofite, formaţie vege­ tală xerofilă din deserturi [desert plants ; Wüstenpflanzen ; érémophytes; pusztai növények; эремофиты] 326

EREMUS f (gr. -), eremus, fruct policarpic, format de obicei din patru nucule (Boraginaceae, Labiatae) [eremus; Klause; érème; eremusz; эрем] 327 ERGASIOAPOPHYTA η pl (gr. εργασία „muncă", από „de departe", φύτον „plantă"), ergasioapofite, plante colonizatoare de terenuri cultivate (Simmons) [ergasioapophytes ; Ergasioapophyten ; ergasioapophytes ; ergaszioapofiták ; эргасиоапофиты]

ERYTHROCARPUS

197 328 ERGASIOLlPOPHYTA η pl (gr. -, λιπαρέω „a se menţine", -), ergasiolipofite, relicte aie plantelor de cul­ tură ce se menţin drept componenţii unei flore (Acorus calamus) (Nägeli şi Thellung) [ergasiolipophytes ; Kulturrelikte ; ergasiolipophytes ; ergasziolipofiták ; эргасиолипофиты] 329 ERGASIOPHYGOPHYTA η pl (gr. -, φυγή „fugă", -), ergasiofigofite, plante evadate din cultură, astăzi subspontane (Aster, Robinia) [ergasiophygophytes ; Kulturflücht­ linge; ergasiophygophytes ; kulturszökevények ; эргасиофигофиты] 380 ERGASIOPHYTA η pl ( g r . - ) , ergasiofite, plante străine care au fost luate şi menţinute în cultură în regiu­ nile noastre f'la Solanum tuberosum, Zea) (Woodhead) [ergasiophytes ; Kulturpflanzen ; ergasiophytes ; ergasziofiták, nem honos kultúrnövények; эргасиофиты]

388 339

340 341

342

chelig, pfriemstachelig; érinacé, hé­ rissé de piquants; tüskés, sündisznó­ szerű ; иглистый, ежовый, -елсевидный] —* echinaceus, hystriERIOPHORUS (gr. ëpiov „lînă", φορέω „a purta") —>· lanuginosus ERMINEUS, hermineu, de culoarea albă a herminei [ermine-coloured ; her­ melinfarbig, hermelinweiß ; blanc d'hermine; hermelinfehér; горностае­ вый] EROPHILUS (gr. δρα ..primăvara", φιλέω „a iubi") —• eranthemus, çernalis Ε ROSTRATUS, EROSTRIS, nerostrat [erostrate, beakless; schnabellos, ungeschnabelt, érostré, dépourvu de bec; csőrtelen; безклювый] EROSUS, erodat, ce pare a fi ros ;, cu vîrful sau cu marginea neregulat denticulată, cu sinusuri mici sau obtuziuscule (vîrful frunzei la Alnus glutinosa) [eroded, erose, gnawed; aus­ genagt, ausgebissen, ausgefressen ; érődé, rongé ; kirágott ; эродирован­ ный, выгрызенный]

331 ERGASIOSYNTROPHOPHYTA η pl (gr. -, συν „împreună", τροφή „nutriţie"), ergasiosintropofite, bu­ ruieni ale terenurilor agricole [ergasiosyntrophophytes ; Kulturlandun­ kräuter ; ergasiosyntrophophytes ; ergaszioszintrofofiták, müveit terüle­ tek gyomnövényei ; эргасиосинтрофофиты]

343 ERRATA η pl, erată, listă а gre­ şelilor tipografice [misprints; Druck­ fehlerverzeichnis ; fautes d'impression ; sajtóhibák jegyzéke; список опеча­ ток]

332

344

ERGESIS î (gr. έργον „lucrare"), ergeză, facultate a organismului de a indica o reacţie (Massart) [ergesis; Ergesie; ergésie; ergézis; эргезист 333 ERGOGENESIS f (gr. -, γένεσις „producere"), ergogeneză, manifestare a energiei de creştere (Ryder) [ergogenesis; Ergogenese; ergogenèse; ergogenézis; эргогенез] 334 ERI-, Ε RIO- (gr. ëpiov „lînă"), lanuginos, păros (eriandrus, erianthus, eriocarpus, eriopetalus) [woolly- ; woll- ; lanugineux ; gyapjas- ; пушисто-] —» lach-, lachno-, lanuginosus 335 ERICETUM n, ericetum. 1. Forma­ ţiuni de Erica. 2. Bălărie [ericetum, heath; Ericetum, Heide; ericetum, bruyère; ericetum, hangas hely; ерицетум, пустошь] 336 ERIGENS (erigo), érigent, la început culcat, apoi ridicat în sus (^ramura, tulpină^ [erecting, raising; aufrich­ tend ; se redressant ; felegyenesedő ; выпямляющийся] 337

ERINACEUS, erinaceu. 1. Cu ghimpi zbîrliţi. 2. Asemănător cu un ariciu [prickly, hedgehog-like; igelig, igelsla-

ERRATIC US 1. Rătăcitor, fără sta­ bilitate pe substrat. 2. Sălbatic [wan­ dering, spontaneous ; umherwandernd, wildwachsend ; erratique, spontané ; vándorló, vadontermő; блуждающий, валунный, дикорастущий] 345 ERURESCENS (erubesco), erubes­ cent, roşcat [blushing, blush-red, red­ dish; rotwerdend, rötlich; erubescent, rougeâtre; pirosló, pirosodó, vörhe­ nyes színű ; краснеющий, краснова­ тый] 346 ERUMPENS (erumpo), erumpent, care se deschide brusc prin rupere (fruct) [erumpent ; hervorbrechend, he­ rauswerfend; se déchirant, ruptile; szétrepedő, felrepedő ; внезапно про­ рывающийся] 347

ERYTHRAEUS, ERYTHR-, ERY­ THRO- (gr. ερυθρός „roşu") (erythrantkus, erytkromelas, erythrocladuSy erythrococcus, erythrotrichus) —>• ruber, rubri-, rubro-

348 ERYTHROCARPUS (gr.-, καρπός „fruct"), cu fructe roşii [red-fruited; rotfrüchtig; à fruits rouges; piros termésű; красноплодный]

198

ERYTHROLEUCUS 349

350

351

352

353 354

355 356 357

358

359

360

ERYTHROLEUCUS (gr.-, λευκός „alb"), roşu alburiu [whitish-red ; weiß­ lichrot ; érythroleuque ; fehérespiros ; краснобелый] ERYTHROPHILUS (gr. -, φιλέω „a iubi"), eritrofil, cu afinitate pentru coloranţii roşii (în citologie) [erythrophilous; erythrophil; érithrophile ; eri­ trofil ; эритрофильный] ERYTHROPHYLLUM η (gr. -, φύλλον „frunză"), eritrofilă, pigmentul roşu din frunze [erythrophyll ; Erythrophyll, Blattrot ; érythrophylle ; eritrofillum; эритрофилл] ERYTHROXANTHUS (gr. -, ξανθός „galben"), galben-roşcat [reddish-yel­ low; rötlichgelb; rougeâtre jaune; pirosassàrga; красножелтый] ESCHARODES, ESCHAROIDEUS (gr. έσχαρώδης „crustă") —*• crustaceus ESCHAROSTROPHE f (gr. έσπάριον „focar", στροφή „deturnare"), escarostrofă, orînduire a cromoplastelor în focarul de lumină (în Citologie) (Senn) [escharostrophe ; Brennpunktlage ; escharostrophe ; fókuszfekvés ; эсхарострофе] ESCULENTUS, ESCULUS -^ edulis, vescus ESEPTATUS, neseptat [eseptate; scheidewandlos ; non septé ; rekesz nélküli, osztatlan ; бесперегородочный] ESQUAMATUS, fára scvame [esquamate, no scaled; schuppenlos, unbeschuppt; non écailleux; pikkelytelén ; лишённый чешуи] ESTRIATUS, nestriat [unstriped; ungestreift; sans stries; csikozatlan, rovátka nélküli ; бесполосый] ETHNOBOTANICA f (gr. 6θνος „popor", βοτάνη „iarbă"), etnobotanica, studiu al plantelor cunoscute şi utilizate de popor [ethnobotany, folkbotany; Ethnobotanik ; ethnobotanique; etnobotanika ; этноботаника] EU- (gr. εο „bun"), adevărat, veri­ tabil, tipic, bun (euanemochorus, euchromus, eucarpicus, eumorphus) [true, well, typical; echt, wohl, typisch; vrai, typique; igazi, valódi, tipikus, jó; хорошо, истинный, типичный]

361 EUANTHIUM f (gr. -, Ανθός „floa­ re"), euantie, concepţia originii strobilare a florii (Bessey) [euanthy ; Euanthie ; euanthie ; euanthium-elmélet ; эвантовая теория]

362 EUAPOGAMIA f (gr.-, άπο „fără", γάμος „căsătorie"), euapogamie, dez­ voltare nemijlocită, fără fecundare, a sporofitului din gametofit (Farmer et Digby) [euapogamy; Euapogamie; euapogamie ; euapogámia ; эвапогамня] 363 EUAPOPHYTA η pl (gr. - , φύτον „plantă"), euapofite, buruieni băşti­ naşe cu apofitism pronunţat (Preuss) [euapophytes ; Euapophyten ; euapophytes; euapofiták; эвапофиты] 364 EUAPOSPORIA f (gr. - , σπορά „sămînţă"), ouaposporie, fertilizare fără proces sexuat [euapospory; Euaposporie ; euaposporie ; euapospória ; эвапоспория] 365 EUARJHAEOPHYTA η pl (gr. -, αρχαίος „vechi", φύτον „plantă"), euarheofite, plante ruderale sau nitrofile din neolitic [euarcheophytes ; Euarchaeophyten ; euarcheophytes ; euarcheofiták ; эвархеофиты] 366 EUCECIDIUMη (gr. -, κηκϊς „gală"), eucecidie, cecidie folositoare plantei care o produce (nodozităţile la Leguminosae) [eucecidium ; Euzezidie ; euce­ cidie; eucecidium; эвцецидий] 367 EUCHROMOCENTRUM η (gr.-, χρώμα „culoare", κέντρον „centru") (Grégoire) —> prochromocentrum 368 EUCHROMOSOMA η ( g r . - , σώμα „corp") (McClung) —» autosoma 369 EUCLEISTOCARPICUS (gr. -, κλει­ στός „închis", καρπός „fruct"), eucleistocarpic, care rămîne închis pînă la maturitatea carposomului (Pyreno· mycetes) [eucleistocarpic ; eukleistocarp ; eucleistocarpique ; eukleisztokarpikus ; эвклеистокарпный] 370 EUCOENICUS (gr. -, κοινός „în co­ mun"), eucenic, caracteristic şi cu fi­ delitate într-o biocenoză (specie, asociaţie) [eucoenic ; euzön ; eucénique ; eucönikus; эвценотический] 371

EUCYCLICUS (gr. -, κύκλος „cerc"), euciclic, cu număr egal de piese în fiecare verticil ^floare j [eucyclic; euzyklisch ; encyclique ; euciklikus ; эвциклический] —* isocyclicus ,

372 EUDICHOTOMIA f (gr.-, δίχα „în doi", τόμος „tăiat"), eudicotomie, di­ cotomie adevărată, cînd ramurile sînt dezvoltate şi ramificate uniform (Lycopodium alpinum) [eudichotomy ; Eudichotomio; eudichotomie ; eudichotomia, tipikus villás-elágazás; эвдихотомияТ

199 373 EUEPHEMERUS (gr. -, εφημέριος „cu viaţă scurlă"), euefemer, care se deschide şi se închide definitiv în curs de 24 de ore (flori) [euephemerous ; euephemer, eintagbliitig ; euéphémère ; euefemer, egynap virágzó ; эвэфемерный] 374 EUGENETICA f (gr. -, γένεσις „naş­ tere"), eugenie, studiu al ameliorării caracterelor ereditare specifice [eugenetics; Eugenetik; eugénétique; euge­ netika, alkalmazott örökléstudomány; эвгенетика] 375 EUGEOGENUS (gr.-, γή „pămînt", γεννάω „а se naşte"), eugeogen, uşor dezagregabil (rocă ~ ^ [eugeogenous; eugeogen, leicht verwitternd; eugeogène; eugeogen, könnyen szétmálló; эвгеогенный] 376 EUGEOPHYTA η pl ( g r . - , φύτον „plantă"), eugeofite, geofite a căror perioadă de repaus biologic se datoreşte lipsei luminii sau a căldurii corespunzătoare (Massart) [eugeophytes; Eugeophyten; eugeophytes; eugeofiták; эвгеофиты] 377 EUH ALINUS (gr. -, Αλς, αλός „sare"), euhalin, саге trăieşte numai în apele sărate (plante '^) [euhaline ; euhalin ; euhaline ; euhalin ; эвгаллинный] 378 EUMITOSIS f (gr.-, μίτος „fila­ ment"), eumitoză, mitoză tipică, cu diferenţierea bine vizibilă a cromo­ zomilor (Belar) [eumitosis; Eumitose; eumitose ; eumitózis ; эумитоз] 379 EUODUS, EUOSMUS (gr. εύωδης, εύοσμος „plăcut mirositor") -+ odoratus 88 J EUPHOTICVS (gr. -, φος, φωτός „lu­ mină"), eufotic, aflat în zona apelor cu lumină abundentă (plancton ^) [euphotic ; euphotisch ; euphotique ; eufótikus; эвфотический] —* polyphoticus 381 EUPHOTOMETRICUS (gr. - , μέτρον „măsura"), eufotometric, cu la­ mina aşezată perpendicular pe razele de lumină pentru a primi maximul de luminozitate (frunzele la Asarum) [euphotometric ; euphotometrisch ; euphotométrique ; eufolometrikus ; эвфотометрический] EUPHOTOTROPICUS (gr. - , τροπή „răsucire") —* euphotometricus 383 EUPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός „rătăcitor"), euplancton, plancton al organismelor liber plutitoare (Forel) [euplankton ; Euplankton ; euplancton ; euplankton ; эвпланктон]

EURYSYNUSICUS 384

385

386

387

388

389

390

391

EURY- (gr. ευρύς „lat"), lat, larg (euryandrus, euryanthus, eurycladusy eurypterus) [broad- ; breit- ; large ; széles- ; широко-] - • latus, lati- platyEURYBATHYCUS [gr.-, ^aQbq ,,Λdîncime"), euribatic, cu largă adapta­ bilitate la variatele adîncimi ale mă­ rilor [eurybathyc ; eurybathisch ; eurybathique ; euribatikus ; эврибатный} EURYCHORUS (gr. -, χωρέω „a se^ răspîndi"), euric(h)or, cu largă ră-spindire geografică (specii r^) [eurychoric, widely distributed; weitverbrei­ tet ; à large distribution ; széles elterjedésű; эврихорный] EURYCOENOTICUS (gr. -, κοχνός „în comun"), euricenotic, care parti­ cipă în diferite cenoze (specii r·^) [eurycoenotic ; euryzönotisch ; eurycénotique ; euricönótikus ; эвриценотический] EURYHALINUS (gr. -, Αλς „sare"), eurihalin, care suportă diferite con­ diţii de salinitate (plancton ~ , spe­ cii "^) [euryhaline; euryhalin; euryhaline; eurihalin; эвригалинный] EURYHYGRUS (gr. -, υγρός „umed"), eurihigric, care suportă o mare variabilitate a condiţiilor de umiditate (specii ~ ^ [euryhygrous ^ euryhygrisch ; euryhygrique ; eurihigrikus ; эвригигрический] EURYOECICUS (gr. -, οίκος „casă"), euriecic, cu mare adaptabilitate la va­ riate condiţii de viaţă (specii — / [euryoecic; euryözisch, standortsvag; euryécique; euriöcikus; эвриэцический] EURYOXYBIONTON η (gr. -, οξύς „acid", βίος „viaţă"), eurioxibiont^ organism care suportă o mare varia­ bilitate în privinţa cantităţii de oxigen din mediul ambiant [euryoxybiont ; Euryoxybiont ; euryoxybionte ; eurioxibionta; эвриоксибионт]

392

EURY PHOT ICU S (gr. -, φώς, φωτός „lumină"), eurifotic, cu mare adapta­ bilitate la variate condiţii de lumină [euryphotic ; euryphotisch ; euryphotique ; eurofótikus ; эврифотический]

393

EURYPLASTICITAS î (gr. -, πλασ­ τικός „de modelat"), euriplasticitate, capacitate largă de a suporta dife­ renţele cantitative ale factorilor eco­ logici (Zernov) [euryplasticity ; Euryplastizität; euryplasticité ; euriplaszticitás ; эврипластичность]

394

EURYSYNUSICUS (gr,-, συνουσία „societate"), eurisinuzic, cu largă dis-

382

EURYTHERMUS tribuţie în diferite fitocenoze (Gams) [eurysynusic ; eurysynusisch, gesell­ schaftsvag; eurysynusique ; eiiriszinuzikus ; эврисинусический] 395 EURYTHERMUS (gr. -, θέρμη „căl­ dură"), euritermic, adaptabil la mari variaţii de temperatură (eurythermic ; eurytherm ; eurytherme ; euritermikus ; эвритермный] -> therm oindiffer ens 396 EURYTOPICUS (gr.-, τοπος „loc"), euritopic, cu largă amplitudine ecolo­ gică (specii ^) [eurytopic; eurytopisch; eurytope; euritópikus; эвритопный] 397 EUSPORANGIATUS (gr. ευ „bun", σπορά „sămînţă", άγγεϊον „vas"), eusporangiat, cu sporangele născut dintr-un grup de celule (Pteridophyta) [eusporangiate ; eusporangientragend ; eusporangié; eusporangiumos; эвспорангиатны й] 398 EU S PORI А f (gr. - ) , eusporie, dez­ voltarea normală a sporilor în urma unei meioze obişnuite (Battaglia) [euspory; Eusporie; eusporie; euspória; эвспория] 399 EUSTATICUS (gr. -, στατικός „stă­ tător") —>• constans (1) 400 Ε и STELE f (gr. -, στήλη „coloană"), eustel, cilindru central cu fascicule colaterale concentrice (Gymnospermae) (Brebner) [eustele; Eustele; eustèle; eusztéle ; эвстела] 401 EUSYNCARPICUS (gr. -, συν „îm­ preună", καρπός „fruct"), ousincarpic, cu fructe provenite dintr-un gineceu pluricarpelar sincarpic [eusyncarpic ; eusynkarpisch ; eusyncarpique ; euszinkarpikus ; эвсинкарпный] 402

EUTHEROPHYTA η pl (gr. -, θέρος „vară", φυτόν „plantă"), euterofite, antofite anuale [eutherophytes ; Eutherophyten, einjährige Blütenpflan­ zen; eutherophytes; euterofiták, egy­ éves virágosnövények ; эвтерофиты] 403 EUTHYMORPHOSIS f (gr. ευθύς „nemijlocit", μόρφωσις „asemănare") —>^ Polymorphismus 404 EUTROPHICUS (gr. -, τροφή „nu­ triţie"), eutrofic, bogat în materii nutritive (lacuri r^J [eutrophic; eutroph ; eutrophique ; eutróf, tápanyag­ ban gazdag; эвтрофный] 405 EUTROPIA f (gr. -, τρόπος „modali­ tate"), entropie, adaptarea unor flori la polenizare numai prin anumite in­ secte specializate (M. Leod) [entropy; Eufropie; entropie; entrópia; эвтропия]

200

406 EUXEROPHYTICUS (gr. -, ξηρός „uscat", φυτόν „plantă"), euxerofitic, cu adaptare pronunţată la perioadele de uscăciuni (plante ^) [euxerophytic; euxerophytisch; euxerophytique ; euxerofitikus ; эвксерофитический] 407

408

409 410

411 412

EVAGINATUS, evaginat, lipsit de vagina (frunză ~ ^ [evaginate; blattscheidenlos ; évaginé, non engainé ; hüvelytelen ; без влагалища] EVANESCENS (evanesco), evanes­ cent, disparent (corolă '~, nectarine ~ , nervuri '^) [evanescent, vanishing, disappearing ; verschwindend, verlö­ schend ; evanescent, disparaissant ; el­ tűnő, elenyésző ; исчезающий] EV AN IDUS -> evanescens EVAPORATIO f, evaporaţie [vapo­ rizing; Evaporation, Verdampfung, Verdunstung; evaporation; párolgás; испарение] EVIDENS -> conspicuus EV О LU Τ IO f, evoluţie, transformare lentă şi gradată, precum şi diversifi­ care succesivă a organismelor în cursul filogeniei [evolution; Evolution, Ent­ wicklung; évolution; evolúció, fejlő­ dés; эволюция, развитие]

413 EVOLUTUS, evoluat, dezvoltat [evolute, developed; entwickelt, ausge­ wickelt; évolué, développé; kifejlett, kifejlődött ; развернувшийся, развив­ шийся, развитой] 414 EVOLVENS (evolvo), care se desfă­ şoară, care se deschide prin răsucire [unrolling, unfolding; entfaltend, ent­ wickelnd; se déroulant; kisodródó, kibontakozó ; развивающий, развёрты­ вающийся] 415 EX- (prefix privativ), ne-, fără, lipsit de [-less, un-, without; un-, -los, ohne; sans, dépourvu de; -talan, nélküli; без, бес-, не-] 416 EXALBESCENS, EX ALB IDUS -^ albescens, albidus 417 EXALBUMINATUS, EXALBUMI­ NO SUS, exalbuminat, fără albumen, lipsit de endosperm (sămînţă) [exalbuminous ; eiweißlos ; exalbuminé ; magfehérje nélküli ; безбелковый] 418 EXALTATUS -^ elatus, excelsus 419 J?Z^ß^TZ75',pronuntat brăzdat [deep­ ly furrowed, deeply'grooved; ausgefurcht, herausgerissen ; exaré, à sillons profonds; kivájt, árkos, mélyen baráz­ dált ; изборожденный] 420 EXARILLATUS, nearilat, fără aril [exarillate; unbemäntelt, samenman-

Ε XIΝ VOL и С RA Τ US

201 tellosf exarillé; magtakaró nélküli; без кровельковый] 421 EXARISTATUS, nearistat, lipsit de arită [exaristate, destitute of awns; uabegrannt, grannenlos; exaristé, sans arêtes ; szálkátlan ; безостый] —* anatherus 422 EXARTICULATUS, nearticulat [exarticulated; ungegliedert; exarti­ culé ; izesülés nélküli ; несочленённый] 423 EXAURICULATUS, neauriculat, fură auricule [exauriculate, no eared ; ungeöhrlt ; exauriculé, sans oreillet­ tes ; f ülecske nélküli ; неушковатый] 424 EXCAVATUS, excavat, profund sco­ bit [excavate ; ausgehöhlt ; excavé, profondément creusé; mélyen kivájt; вогнутый] 425 EXCEDE Ν S (excedo), excedent, care depăşeşte în lungime un alt organ [exceeding ; überragend ; dépassant ; túlmenő, felülmúló ; выступающий, поднимающийся] ítl(,'^EXCELSUS -* alius, elatus, procerus 427 EXCENTRICUS, excentric, dispus în afara centrului (embrion) [excentric ; exzentrisch ; excentrique ; excentrikus, központon kívüli ; эксцентрич­ ный] 428 EXCERPTA η pl ^ analecta 429 EXCIPULUM η, excipul, excrescenţă pe talul unor licheni sau în jurul bazei apoteciului muşchilor [exciple; Exzipulum ; excipule ; excipulum ; эксципул] 430 EXCISURA f, excisură, crestătură, inciziune [excision, cutting out; Aus­ schnitt ; excisure ; kivágás, bemetszés ; вырез, вырезание] 431 EXCISUS, excizat, decupat [excised; ausgeschnitten ; excisé, découpé, entaillé; kivágott, kimetszett; вырезной, островырезной] 432

433

EXCITABILITAS f, excitabilitate, capacitatea de a răspunde la о exci­ taţie [excitability; Reizbarkeit; exci­ tabilité ; ingerlékenység, ingerelhető­ ség; возбуждаемость] -^ irritabilitas

EXCITATIO f, excitaţie, iritaţie [excitation; Reiz, Erregung; excita­ tion ; inger ; возбуждение] 434 EXCLUSUS, exclus, înlăturat (exclusis synonymis excluzîndu-se sino­ nimele) [excluded ; ausschließend ; exclu; kizárva; изключенный] 435 EXCORTICATUS -^ decorticatus

436 EXCRESCENS (excresco), excrescent, care depăşeşte prin creştere un organ învecinat [excrescent, growing out ; auswachsend, herauswachsend ; ex­ crescent, dépassant; túlnövő, kinövő; разрастающийся] 437 Ε XC RET IO f, excreţie, eliminare a materiilor inutile din organism (gume, răşini, uleiuri) [excretion; Exkretion, Ausscheidung; excrétion; exkréció, váladékanyag-eltávolitás, kiválasztás ; выделение] 438 EXCRETORIUS, excretor, care for­ mează sau elimină excreţiile (glands'^, peri ^, ţesut '^) [excretory; aus­ scheidend, ausführend; excréteur; exkretorikus, eltávolító ; экскретор­ ный, выделительный] 439 EXCURRENS (excurro), excurent, care se continuă dincolo de vîrf (nervura mediană a unor frunze) [excurrent, running out; auslaufend, durchlaufend; excurrent, prolongé en dehors; túlfutó, továbbfuté; сбега­ ющий, переходящий] 440 EXENDOSPERMUS ->· exalbumino· sus 441 EXESUS (exedo) —*• cariosus, erosus 442 EXFOLIATUS, exfoliat, care se des­ prinde în lame subţiri (scoarţa la Platanus) [exfoliate; exfoliiert; exfo­ lié; lemezesen levált; шелушиться, отслаиваться] 443 EXHIBENS (exhibeo), care prezintă, care dă dovadă de [exhibiting, sho­ wing; darstellend; exposant, mon­ trant; kimutató, utaló; представля­ ющий, выдающийся] 444 EXIGUUS, scund, тле [exiguous, minute, small, slender ; winzig, gering, klein ; exigu, petit, nain ; alacsony, kicsi ; скудный, ничтожный] —*minutus, parvulus, pusillus, pumilus 445 EXILIS, zvelt, subţire şi drept [thin, meagre, weak, slender; dünn, mager, niedlich, zart; grêle, svelte; vékony, karcsú, nyúlánk ; тонки, тощий] —*• debilis 446 EXINA f, EXINIUM η, exină, membrana externă a grăunciorului de polen şi a sporilor [exine; Exine; exine ; exine ; эксина] —*• exosporium 447 EXINTINIUM n, exintină, mem­ brana mediană a grăunciorului de polen [exintine; Exintine; exintine; exintine ; эксинтина] 448 EXINVOLUCRATUS, exinvolucrat, lipsit de involucru [exinvolucrate ;

202

EXO-

449

450 451 452 453

hüllenlos, ungehüUt ; exinvolucré, privé d'involucre ; virágtakaró nélküli ; без обвертки] ЕХО- (gr. εξω „extern"), extern, aflat în partea din afară (exocarpicus, exocorticalis, exogamicus) [outward, outside ; außen- ; extérieur, au dehors ; külső ; вне-, внешний] -+ ectoEXOBASIDIUM η (gr. -, βάσιδιον „picioruş") —*• ectobasidium EXOCARPIUM η (gr. -, καρπός „fruct") —> epicarpium EXOCARYOGAMJA f (gr. -, κάρυον „nucă", γάμος „căsătorie") —» exogamia EXOCATADROMUS (gr. -, κατά „în jos", δρόμος „fugă"), exocatadrom, pe aripioarele mai mari cu nervuri anadrome, iar pe cele mai mici catadrome (Pteridophyta) (Prantl) [exocatadromous; exokatadrom ; exocatadrome ; exokatadrom ; экзокатадромный]

454 EXOCHITON η (gr. -, χιτών „tu­ nică"), exochiton, stratul extern al membranei oogoanelor tinere (Fucaceae) (Farmer) [exochiton; Exochi­ ton; exochiton; exochiton; экзохитон] 455 EXOCHOMOPHYTA η pl (gr. -, χώμα „dărâmătură", φοτόν „plantă"), exocomofite, plante саге trăiesc pe detritttsul şi humusul superficial al stîncilor [exochomophytes ; Exochomophyten, Oberflăchenpflanzen ; exo­ chomophytes ; exochomofiták ; экзох·мофиты] 456 EXOCONIDIUM η (gr. -, κόνιδιον „praf"), exoconidie, conidie formată pe vîrful miceliului (Aspergillus) [exoconidium ; Exokonidium ; exoco­ nidie; exokonidium; экзоконидия] -+ ectogonidium 457

EXOCORTEX m (gr. -, lat. cortex „scoarţă"), exocortex, strat extern al regiunii corticale [exocortex; Exokortex, äußere Rinde; exocortex; külső kéreg, külső hám; экзокортекс] 458 EXODERMIS, -IDIS f (gr. -, δέρμα „piele"), exodermă, strat exterior de celule suberificate ale scoarţei prima­ re din rădăcină [exodermis ; Exodermis, Außenhaut ; exoderme ; exodermisz ; экзодерма] 459

EXOGAMIA f (gr. -, γάμος „căsă­ torie"), exogamie, termen colectiv pentru procesele de fecundare prin hibridogamie, gneisiogamie şi notogamie [exogamy; Exogamie, Fremd­

befruchtung; exogamie; exogamia, idegenmegtermékenyülés ; экзогамия] 46Э EXOGENUS (gr. -, γεννάω „a se naşte"), exogen, de provenienţă ex-. terioară; rezultat la suprafaţa unui organ (spori, ramificaţii radicale) [exogenoiis; exogen, außenerzeugt, aussenwachsend ; exogène ; exogen, külső eredetű, (külső származású ; экзо­ генный] 461 EXOGYNUS (gr. -, γυνή „femeie"), exoginic, cu stilul ieşit din floare [exogynous; exogyn; exogyne; kiálló bibeszálú ; экзогинический] 462 EXOLITHICUS (gr. -, λίθος „pia­ tră"), exolitic, care creşte pe substrat pietros (Lichenes) [exolithic ; exolithisch ; exolithique ; exolitikus ; экзолитический] 463 EXOLITHOPHYTA η pl (gr. - -, φυτόν „plantă"), exolitofite, plante care trăiesc pe pietre (Algae, Liche­ nes) [exolithophytes ; Exolithophyten ; exolithophytes ; exolitofiták ; экзолитофиты] 464 EXOMERISTEMA η (gr. -, μεριστός „divizibil"), exomeristem, meristem caro produce toate ţesuturile plantei, afară de cortex şi epidermă (Lichenes) [exomeristem; Exomeristem; exoméristème ; exomerisztéma ; экзомеристема] 465 EXONEUROSIS f (gr. -, νεύρον „nervura"), exoneuroză, separare a nervurilor la organele apendiculare şi reapariţia lor sub formă de spini, sete sau dinţi (Berberis) [exoneurosis ; Exoneurose ; exoneurose ; exoneurózis ; экзоневроз] 466 EXOPERCULATUS, exoperculat, fără opercul [exoperculate ; deckellos, unbedeckt; exoperculé; kupaktalan; без крышечки] 467 EXOPERIDIUM η (gr. -, πηρίδιον „punguliţă"), exoperidie, strat extern al peridiei (Lycoperdon) [exoperidium ; Exoperidie ; exoperidie ; exoperidium; экзоперидий] —» epiperidium 468 EXOPHLOEUM, EXOPHLOEMA η (gr. -, φλοιός „scoarţă"), exofloem, ţesut cortical (liberian) extern [exophloem ; Außenrinde ; exophloème ; exofloem, külső háncs; экзофлоэма] 469

Ε ХОР LEU RA f (gr. -, πλευρά „la­ tură") -+ testa

470 EXORIENS (exorior), provenit din, rezultat din [arising; entspringend, entstehend; sortant, provenant, issu;

EXPRESSIVITAS

203

471 472

473

474

475

476

477

keletkező, származó ; возникающий] -+ nascens, enatus EXORNATUS, împodobit [adorned; verziert ; ornamente ; díszitett ; из­ украшенный] EXORRHIZUS (gr. -, Κ α „rădăcină"), exoriz, cu radicala embrionului ne­ acoperită, lipsind coleoriza [exorhizal, exorhizous; nacktwurzelig, frei­ wurzelig; exorhize; szabad gyökerű, fedetlen gyökerű ; голокорешковый] EXOSCLEROTIUM η (gr. -, σκληρός „tare"), exosclerot, sclerot extern (Agaricus) [exosclerotium ; Exosklerolium ; exosclérote ; külső sklerótium; экзосклероций] EXOSCOPICUS (gr. -, σκοπέω „a privi"), exoscopic, orientat spre »exte­ rior şi spre Vîrf (embrion "->) [exo­ scopic ; exoskopisch ; exoscopique ; exoszkópikus ; экзоскопический] EXOSMOSIS f (gr. -, ώσμός „împin­ gere"), exosmoză, osmoză spre exte­ rior în soluţia mai concentrată [exosmose ; Exosmose ; exosmose ; exoszmózis, oszmótikus kiáramlás; экзосмос] EXOSPORA ί (gr. -, σπόρα „sămînţă"), exospor, spor exogen format la ex­ teriorul celulei sau a organului sporogen [exospore; Exospore, Außenspore; exospore; exospóra, külső spóra; экзоспора] -+ exoconidium EXOSPORINIUM η, EXOSPORIUM η (gr. - -), exosporiniu, învelişul extern al grăunciorului de polen (microsporului) [exosporium; Außen­ schale, äußere Sporenhaut; exospo­ rium; exosporium; экзоспорий] —>•

478 EXOSTOMA η, EXOSTOMIUM η (gr. -, στόμα „gură"), exostomat 1. Orificiul integumentului extern al ovu­ lului. 2. Dinţii externi ai peristomului (Bryophyta) [exostome; äußere Eimund, äußere Eiöffnung, Exostome ; exostome; exosztóma, külső magbu­ roknyílás, külső urnaperem-fogazat ; экзостом] 479 EXOSTOSIS i (gr. -, οστέον „os"), exostoză, protuberantă pe ramurile sau trunchiul arborilor bătrîni [exos­ tosis; Exostose, Maserknolle, Maser­ bildung; exostose; exosztózis, varrá­ sod ás; экзостоз] 48Э EXOTESTA f (gr. -, lat. testa „ţiglă"), exotestă, strat exterior al testei se­ minţei [exotesta ; äußere Samenschale ; exoteste ; külső maghéj ; экзотеста]

481 EXOTHECA f, EXOTHECIUM η (gr. -, θήκη „toc"), exotecă 1. Înveliş extern al sporogonului (Bryophyta). 2. Membrană externă a lojei aaterelor. 3. Exina grăunciorului de polen [exothecium ; Exothezium, Außen­ haut, äußere Antherenhaulschiebt ; exothecium; exotécium, külső burok, külső portokburok; экзотеций] 482 EXOTHERMICUS (gr. -, θερμός „căldură"), exotermic, cu căldură de provenienţă externă [exothermic ; exothermisch ; exothermique ; exotermikus ; экзотермический] 483 EXOTOXINUM η (gr. -, τοξικόν „otravă"), exotoxină, toxină difuza­ bilă în afara celulei care o produce [exotoxin; Exotoxin; exotoxine; exo­ toxin; экзотоксин] 484 EXOTROPHICUS (gr. -, τροφή „nu­ triţie"), exotrofic, саге îşi procură nutriţia din mediul exterior [exotrophic ; exotroph ; exotrophique ; exotrófikus ; экзотрофный] 485 EXOTROPIA t, EXOTROPISMUS m (gr. -, τροπή „răsucire"), exotropism, tendinţă a organelor laterale de a se îndepărta de organele centrale (flori, ramuri, rădăcini secundare) [exotropism; Exotropismus ; exotropisme; exotropizmus ; экзотропизм] 486 EXPALLENS, EXPALLESCENS (expallesco) —*• pallens, pallescens 487 EXPANSUS -* extensus 488 EXPLAN ATU S -*• extensus 489 EXPLODENS (explodo), plesnitor, pocnitor, care se desface plesnind, care aruncă afară (osce ~ , fructe ~ , staminé ^) [bursting, exploding; ex­ plodierend, platzend, aufspringend, auseinanderberstend; éclatant; exploziós, robbanó, felpattanó; выбрасыва­ ющий] 490 EXPLORATIO 491 EXPLORATOR scrutator

î -* indago, inquisitio m

-•

indagator,

492 EX POSIT 10 f, expoziţie, situaţia unui relief faţă de punctele cardinale [exposition, exposure ; Exposition, Hangrichtung; exposition; égtáji ki­ tettség, kitettség; экспозиция] 493 EXPRESSIVITAS f, expresivitate, gradul de prezenţă a caracterelor (genelor) la urmaşi [expressivity; Expressivităt, Ausprăgungsgrad ; expres­ sivité; expresszivitás, générvényesü­ lés mértéke; экспрессивность]

EXSERENS 494 EXSERENS, EXSERTUS (exsero), exsert, ieşit în afară prin depăşirea organului învecinat (etaminele dintre petale) [exserted, protruding, prolon­ ged beyond, thrust forth; hervor­ tretend, hervorragend, hervorstehend, herausgestreckt; exsert, saillant, dé­ passant; kiálló, kinyúló, kiemelkedő; выдавшийся, выставляющийся]—»· pro· trusus 495 EXSICCATA η pl, exsicată, colecţie de plante uscate, adesea cu lista tipărită a acestora [exsiccata ;Exsikkat; exsiccata; exsiccata; эксикката] 496 EXSICCATIOi, uscare, operaţia de preparare prin uscare a plantelor [exsiccation, drying; Austrocknung ; exsiccation, dessèchement; kiszárítás; высушивание] 497 EXSICCATUS, uscat [dryed; aus­ getrocknet; desséché; szárított; вы­ сушенный] 498 EXSTIPULARIS, EXSTIPULACEUS, EXSTIPULATUS, fără stipele [exstipulate, without stipules; ne­ benblattlos, afterblattlos ; exstipulé ; pálhalevél nélküli ; бесприлистниковый] 499 EX ST IRPAT IO f, extirpare [exstirpation ; Ausrottung ; exstirpation ; kiirtás; удаление] 500 EXSUDANS (exsudo), exsudant, eli­ minat sub formă de transpiraţie [exu­ ding, sweating; ausschwitzend; exsu­ dant; kiizzadó ; выпотевающий] -* lacrimans 501 EXSURGENS (exsurgo) -> ascendens 502 EXTENSUS, extins, întins, etalat [expanded, extended, spreaded; aus­ gedehnt, ausgebreitet; étendu, étalé, élargi; kinyúlt, kiterülő; распрос­ тёртый] 503 EXTERIOR, EXTERNUS, EXTERUS, extern, exterior, situat în partea opusă centrului [external, outer, out­ ward; äußerer, außenbefindlich, aus­ wendig; externe, extérieur; külső, kivül álló; наружный, внешний] 504 EXTINA í -* exina 505 EXTRA(extrafascicularis, extranuclearis) —• exo506 EXTRAAXILLARIS,EXTRAAXIL· LIS, extraaxilar, situat în afara axilei frunzei (flori --^, muguri ^^, ramuri r^) [extraaxillary ; ausserwinkelstândig, außerblattwinkelig ; extraaxillaire; levélhónaljon kivüli; внепазушный]

204 507 EXTRACELLULARIS, extracelular, aflat în afara celulei (enzim r^, plas­ mă »^) [extracellular ; außerzellständig; extracellulaire; sejten kivüli, extracelluláris ; внеклеточный, экстрацеллюлярный] 508 EXTRACHROMOSOM А η (lat. extra „peste", gr. χρώμα „culoare", σώμα „corp"), extracromozom, cromozom supranumerar [extrachromosome ; Ex­ trachromosom ; extrachromosome ; ex­ trakromoszóma ; экстрахромозома] 509 EXTRAFLORALIS, extrafloral, aflat în afara florii (glande nectarifere la Vicia) [extrafloral ; extrafloral, außerblütenstándig; extrafloral; extraflorális, virágon kivüli ; экстрафлоральный, внецветковый] 510 EXTRAFOLIACEUS, extrafoliaceu, aflat în afara frunzelor (stipele '^) [extrafoliaceous ; außerblattständig, blattunterstăndig; extrafoliacé; leve­ leken kívülálló ; внелистный] 511 EXTRANUCLEARIS, extranuclear, situat în afara nucleului [extranuclear; außerkernstandig ; extranucléaire ; sejtmagon kivüli; внеядерный] 512 Ε XT RAN и РТI ALI S -* extrafloralis 513 EXTRASTAMINALIS, extrastaminal, aflat în afara staminelor (discul la Aceraceae) [extrastaminal ; extrastaminal; extrastaminale ; porzótájon kivüli; внетычиночный] 514 EXTRAVAGINALIS, extravaginal, situat în afara vaginei frunzei (lăs­ tar) [extravaginal; extravaginal; ex­ travaginale ; extravaginális, levélhü­ velyen kivüli; экстравагинальный] 515 EXTRA VASA TIO f, extravazare, ex­ creţia nenormală а lichidelor din plantă [extravasation ; Extravasation ; extravasation; extravazáció; истече­ ние сока] 516 EXTRORSUS, extrors 1. Orientat spre exterior. 2. întors în afară. 3. Care se deschide spre exterior (anteră^r ovul f-^) [extrorse, directed outward; extrors, außenwendig, auswärtsgerich­ tet, auswărtsgekehrt, auswärts­ aufspringend; extrors, dirigé en de­ hors; kifelé néző, kifeléfordult, kifelé felnyíló ; экстрорзный] 517

EXULCERATIO f, exulceraţie, tu­ moare rezultată pe părţile rănite ale plantei [exulceration ; Geschwür ; exul­ cération ; fekélyesedés ; изъязвление] 518 EXUVIATUS, despuiat,desgolit[exu­ viate ; abgehäutet, ausgehäutet ; dépouillé ; lecsupaszított ; ободранный}

F 1

f. (în citatele nomenclaturale precedind un epitet, ex. Betula pendula Roth f. ovata Nyár.) —>• forma (2) 2 f. (filius), în citatele de nomencla­ tură, aşezată după numele autorului ex. Lavandula spica L. (1753) var. latifolia L. f. (1780) fiul lui (Linné) [the son of, the young; der Sohn, der jüngere; le fils, le jeune; fia, ifjabb ; сын, младший] 3

4

fiiU etc.) -GENERATIO, generaţia filială primă( a doua etc.) ca urmare a unor hibridări succesive (Bateson şi Saunders [the first (second etc.) filial generation; erste (zweite usw.) filial Generation; la première (seconde etc.) génération filiale; első (második stb.) filiális nemzedék; пер­ вая (втерся и.т.д.) филиальная гене­ рация] FABACEUS, FABIFORMIS, ceu, de forma bobului de (sporii unor Lichenes) [fabaceous, shaped; bohnenartig; fabacé; szei*ű; бобовидный]

fabafasole beanbab-

5

-FACIALIS, cu faţa, cu latura (su­ perioară sau inferioară) (aequifacialis, bifacialis) [-facial, -sided; -seitig; -facial ; -oldalú ; -лицевой, -сторонный] О FACIES f 1. înfăţişare, aspectul general al plantei. 2. Facies, cea mai mică subdiviziune a asociaţiei vege­ tale caracterizată prin dominanţa unei specii [aspect, appearance, facies; Ansehen, Gestalt, Fazies; aspect, facies ; kinézés, facies ; облик, поверхость, фация] 7 FACILIS, uşor [easy; leicht; facile; könnyű ; легкий] 8 FACTI ΤI US -^ artificialis 9 FACTOR m, factor, condiţia sau cauza care determină desfăşurarea unui proces (biologic, ecologic) [fac­ tor ; Faktor ; facteur ; tényező ; фактор] 10 FACULTAS f, capacitate, putinţă, facultate (de adaptare, de germinare)

[faculty, capability; Fähigkeit; fa­ culté, capacité; képesség; способ­ ность] 11 FACULTATIVUS, facultativ (pa­ razit) [facultative; fakultativ, belie­ big; facultatif; fakultativ; факульта­ тивный] 12 FALCARI US, FALCA TUS, FALCI-, falcát, semilunar curbat de forma se­ ceră (păstăile la Medicago falcata) (falcifolius, falcirostris) [falcate, sickleshaped, scythe-shaped, sickle- ; si­ chelig, sichelförmig, sichel- ; falciforme, en faucille, falci- ; sarlós, sarló alakú, sarlószerű ; серне-, серповидный] —*• drepan-, meniscatus, semilunaris 13 FALLACINUS, FALLACIOSUS, FALLAX -^ decipiens, mentiens, simulans 14 FALSUS, FALSI-, fals, aparent (falsinervius) [false, spurious; falsch, unecht; faux; ál, hamis; ложный]-*· pseudo-, spurius 15 FAMILIA f, familie, categorie siste­ matică superioară genului, cu desi­ nenţa în -ACEAE (Fagaceae) [family; Familie; familie; család; семейство] 16 FARCTUS, plin, umplut, compact [stuffed, filled up; ausgefüllt, vollgestopft; plein, rempli; tele, kitelt; выполненный] 17 FARINACEUS, farinaceu, făinos, de natura fainei [farinaceous, flour-like; mehlartig, mehlstaubartig ; farinacé; lisztszerű ; мучновидный] 18 FARINOSUS, făinos, acoperit cu praf făinos alburiu [frunzele la Atriplex, tulpina la Chenopodium) [fari­ nose, mealy; mehlig, mehlstaubig; farineux ; lisztes ; мучнистый] 19 -FARIUS, -sériât, aşezat în rînduri (ambifarius, bifarius) [-seriate, -ran­ ked, in rows ; -reihig ; -sérié ; -soros ; -рядный] —»• serialis, seriatus, -stichus 20 F ASCI AT 10 f, fasciaţie, concreşterea teratologică a organelor axiale cilin-

20β

FASCIATUS drice şi normal separate, acestea obţinînd о formă turtită sau devenind pangliciforme (ramuri şi tulpini, ade­ sea la Melilotus officinalis) [fasciation, flattening; Fasziation, Verbănderung, Breit werden, Verbreiterung; fascia­ tion; elszalagosodás ; фасциация] 21 FASCIATUS, fasciat, concrescut anormal şi lăţit în formă de panglică [fasciated, cocks-combed ; gebăndert, bandförmig verbreitet ; fascie, rubané, aplati en bandelette; szalagos, elszalagosodott ; фасиийрованный] 22 FASCICULARIS, FASCICULATUS, FASCICULIGER, FASCIIFORMIS, fascicular, fasciculat, reu­ nit în mănunchi (frunze ^, peri -^, rădăcini i"^, tulpini ^^) [fascicled, fas­ ciculate, close clustered, bundle-sha­ ped; büschelig, bündelig, bündei­ förmig, gebüschelt ; fascicule, en fais­ ceau; nyalábos, csomókban álló; пучковатый]* 22a FASCICULUS m, fascicul 1. Mă­ nunchi (de vase conducătoare, de ace la Pinus, rădăcini la Senecio palus­ tris, de peri, frunze etc.). 2. inflo­ rescenţă cimoasă cu ramurile laterale dispuse neregulat şi variat de lungi, cu florile în glomerul (Sycios angulatus) [fascicle, bundle, close cluster; Faszikel, Büschel; fascicule, fais­ ceau; nyaláb, csomóvirágzat; пучок, пучка] 23 FASTIGIATUS, fastigiat, cu ramuri erecte, fasciculate, aproape egal de lungi şi paralele cu axa principală (Populus fastigiata) [fastigiate; ge­ gipfelt, gleichhochâstig, ebenstäußig; fastigié ; tornyos, egyenlő csúcsú ; равновысокий, равновершинный, прямо­ параллельный] 24 FATUUS, gol, golit (de seminţe, polen, spori) [empty; leer, taub; vide ; üres ; пустой] —• viduus, vacuus 25 FAUCI ALI S, FAUCI-, gîtuit, stran­ gulat (faucidentatus, fauciflorus) [throated; schlundartig, rachenartig, Schlund-; étranglé; torkos, elszű­ kült nyílású, -torkú; удушенный] 26 FAUX î, gît (al caliciului, corolei) [throat, gorge; Schlund; gorge; torok; шея, горло, зев] —у rictus 27 FAVEOLATUS, FА VOS US, FAVUZOSUS, faveolat, alveolat, cu gropiţe multiangulare (receptaculul unor compositae) [faveolate, honey-com­ bed; wabig, wabenartig, bienenzellig; fovéolé; gödörkés; мелкоячеистый]

28 FEBRIFUGUS -» alexipyreticus 29 FECUNDANS (fecundo), fecundant, care fecundează prin polenizare [fe­ cundating ; befruchtend ; fécondant ; megtermékenyítő ; отплодотвояющий] 30 FECUNDATIO f, fecundare, ferti­ lizare, reunirea alor doi gameţi rezultlnd zigotul [fecundation, fertilization, impregnation; Fekundation, Befruch­ tung; fécondation, fertilisation; megtermékenyülés ; оплодотворение] —» fertilisatio, sponsalia, nuptiae plantarum 31 FECUNDATUS, fecundat, fertilizat (ovul -^ ) [fecundated, fertilized ; be­ fruchtet; fécondé, fertilisé; megtermékenyétett ; оплодотворенный] 32 FECUNDUS, fecund, fertil [fruit­ ful, fertile; fruchtbar, ergiebig; fertile, fécond; termékeny; плодородный] 33 FEMINEUS, FEMINI-, femei, pre­ văzut cu pistil, lipsind staminele (floare ^^) (feminiftorus) [female, feminine; weiblich, pistill-; féminin; női, termos; женский, пестичный, женско-] - • gyn-, thely34 FENESTRALIS, FENESTRATUS (lat. fenestralis „cu fereastră"), fenestrat, cu lamina frunzei prevăzută cu găuri sau deschizături intermitente (Aponogeton fenestralis, Monstera deliciosa) [fenestrate, windowed, pier­ ced; fensterartig, gefenstert, durch­ brochen; fenestré, troué; ablakos, likacsos ; продырявленный] 35 -FER, FERENS (fero), care poartă, саге produce (acarifer, bifer, conidiifer, drupifer) [bearing, carrying; tragend; portant; viselő, hordozó, -termő ; несущий, -носный] - • -phorus 36 FERAX, productiv, roditor [fruit­ ful; fruchttragend; productif, fertile; termékeny, termést hozó; плодород­ ный] —•· fertilis 37 FERMENTATIO f, fermentaţie [fer­ mentation; Fermentation, Gärung; fermentation; erjedés; ферментация, брожение] —»· zymosis 38 FERMENTUM η, ferment, eazimă [ferment, yeast; Ferment, Gärungser­ reger ; ferment ; ferment, enzim, erjesz­ tő ; фермент] —»· enzyma 39

FERREUS, FERRUGINEUS, FERR UGINOS US, FE RR UMINA Τ US, ruginiu brun, de culoarea fierului ruginit [rustbrown, rusty, rust-colou­ red, iron-coloured; rostbraun, eisen­ rostfarbig; rouilleux, brun de rouille;

207

40

41 42

43

44 45 46 47 48

FISSIrozsdabarna; ржавый, цвета ржав­ чины] FERTILIS, fertil, roditor, producă* (or (plantă, sol) [fertile, productive» fruitful; tragbar, fruchtbar, frucht­ tragend; fertile, fruitier; termékeny; фертильный, плодущий] -*· ferax, über FERTILISATIO f — fecundatio FERUS, sălbatic, care creşte spon­ tan [wild, savage; wild, wildwachsen; sauvage ; vad, vadontermő ; дикий, дикорастущий ] -^ spontaneus FERVIDARIUM η, seră caldă, cu temperatură de - f l 3 —17° [hothouse, stove ; Warmhaus ; serre chaude ; meleg­ ház ; оранжерея] FIBRA f, fibră [fibre; Fiber, Faser; fibre ; fonal ; волокно]* FIBRIFORMIS, fibriform [fibre-sha­ ped; faserartig; fibriforme; fonal­ szerű ; волокновидный] —>• fibrillaris FIBRILLA f, fibrilă (miceliană, nu­ cleară) [fibril; Fäserchen; fibrille; fonalka; волоконце] FIBRILLARIS -^ fibriformis FIBRILLATUS, FIBRILLiFER, FIBRILLOSUS, FIBROSULUS, fibrilat, prevăzut cu fibrile [fibrillate, fibrinöse, fibrinous; kleinfaserig; fi­ brille, fibrilleux; fonalkás; мелко­ волокнистый]

49 FIBROSUS, fibrös, prevăzut cu fibre sau cu filamente subţiri (rădăcină, rizom, ţesut) [fibrose, fibrous; faserig; fibreux; fonalas, szálas, rostos; во­ локнистый] δΟ FI BU LATUS, fibulat, prevăzut cu podeţiu cilindric (apoteciu) [buckled, oîamp-bearing; geschnallt; bouclé; fibulas, csatos; с пряжкой] 51 FICUS f, smochină, fructul de Ficus carica [fig; Feige; figue; füge; фига] 52 FIDE

(fideo) -·· teste

53 FI DELIT AS f, fidelitate, grad de statornicie a unei specii inir-o aso­ ciaţie vegetală [fidelity; Gesellschaftsíreue; fidélité; hűség (növénytársu­ lásban) ; верность] 54

-FIDUS, -FIDATUS, -FISSUS, fidat, divizat pînă la jumătatea semilaminei (frunză) (acutifidus, bifidus, multifidus, septemfidatus ) [divided, cleft; -spaltig, zerteilt; -fidé, fendu; hasü.ott ; надрезный, расщеплённый] —> fissi-

55 FIGURA t, figură [figure, shape; Figur, Abbildung; figure; ábra; фи­ гура] 56 FILAMENTACEUS, FILAMENTARIS, FILAMENTIFORMIS, FILAMENTOSUS, filamentaceu, filamentos, de forma unui fir sau fila­ ment [filamentous, thread-like ; faden­ artig, fádig, fadenförmig; filamentacé, filamenteux; fonalas, szálas, fonál alakú ; ниточный, нитчатый, нитевидный] —» fibriformis, fibrosus, nematoideus 57 FILAMENTUM n, filament 1. Organ filiform, în general. 2. Filamentul staminal susţinînd anterele [filament, thread; Faden, Staubfaden; filament, filet; szál, porzószál ; нить, тычиноч­ ная нить] —>· filum, пета 58 FILI-, FILIFORMIS (filicaulis, filifer, filipendulus ) —> filamentaceus 59 FILICIFORMIS, FILICINUS, FILICOIDES, FILICI-, filiciform, de forma ferigilor (filicifolius) [fernlike; farnförmig, farn-; filiciforme, à forme d'une fougère; páfrány alakú, páfrány- ; папоротниковидный, папоротнико-] —> pterido60 FILICOLOGIA í (lat. filix „ferigă", gr. λόγος „vorbire") —»· pteridologia, pteridographia 61 FILUM η ->• filamentum 62 FIMBRIA f, fimbrie, scvamă sau lacinie fină [fimbria, fringe; Franse; frange ; sallang, cafrang, rojt ; бахрома] 63 FIMBRIATUS, fimbriat, fin şi lung despicat în fişii (foliolă involucrală, ohree, lodiculă, cortină, induziu) [fimbriate, fringed ; fransig, gefranst ; fimbrié, frangé; sallangos, cafrangos, rojtos ; бахромчатый] —*• crosso-, thy64 FIMETARIUS, FIMICOLUS (-CO­ LA f), fimicol, care creşte pe gunoişte sau pe bălegar [fimicolous, growing on dung; mistbewohnend, düngerbewohnend; fimétaire; trá­ gyán termő ; навозный] 65 FIRMUS, FIRMI-, virtos, ţeapăn, rigid (firmifolius) [firm, stiff, tough; steif, fest, hart, derb; ferme, raide, rigide; kemény, merev, erős; прочный, крепкий] 66 FISCELLARIUS textus 67 FISSI-, -FISSUS tatus, bifissus) -*

-> contextus, (findo) -fidus

inter-

(fissiden-

FISSILIS 68 FISSILIS, despicabil [fissile; spaltbar; fissile; hasadó; раскалываю­ щийся] 69 FISSIO f, fisiune, despicare, sciziune, divizare (cromozomică, nucleară, te­ ratologică) [fission, splitting, cleavage; Fission, Spaltung; fission, clivage, scission ; hasadás ; деление, расщепле­ ние] 70 FISSIPARUS -^ bifidus 71 FISSURATUS, fisurat, cu despicături sau crăpături [fissurate, fissured; vielspaltig; fendillé; hasogatott, be­ vagdalt ; растрескавшийся] —* rhagadiosus 72 FISTULARIS, FISTULATUS, FISTULOSUS, FISTULI-, fistulös, tubulos, cilindric şi găunos (frunza la Allium сера, tulpina la Gramineae) (fistuliflorus, fistulifolius ) [fistular, fistulous, fistulöse; röhrig, röhren­ förmig, röhren-; fistulaire, fistuleux; csöves, csőszerű; дудчатый, дудчато-] —>· siphoneus, tubularis, tubulosus 73 FIXUS, -FIXUS, fixat, inserat pe un alt organ (acrofixus, dorsifixus, basifixus) [fixed; befestigt, fest, angeheftet ; fixé ; rögzített ; закреплён­ ный, укреплённый] 74 FLABELLATUS, FLABELLIFER, FLABELLIFCRMIS, FLA BELLI-, flabelat, flabeliform, răsfirat în formă de raze; dispus în evantai (labelul la Orchis papilionacea, foliole involucrale la Centaurea orientális, vexilul la Ononis, nervuri, frunze etc.) (flabellifolius) [flabellate, fan-shaped, fan-; fächerförmig, fächerig, fâcher-; flabellé, en éventail; legyezős, legye­ zőszerű, ernyő alakú; веерообразный] 75 FLACCIDUS, FLACCUS, flaccid, slăbănog (tulpina la Cymbalaria muralis, Galium palustre) [flaccid, flabby; schlaff, schlapp; flasque; ernyedt, lankadt, konyult, petyhüdt; отвис­ лый, повислый] 76 FLAGELLACEUS, FLAGELLARIS, FLAGELLIFORMIS, flageliform, în formă de bici [flagelliform, lash-like, whip-like ; peitschenförmig, geißei­ förmig, ausläuferförmig ; flagellaire, flagelliforme, en fléau, en fouet; ostorszerű, ostorinda alakú; бичевидный, плетевидный, жгутиковидный] 77 FLAGELLATUS, FLAGELLIFER, flagelat, prevăzut cu flagel (Algae) [flagellate; peitschentragend; flagellé; ostoros, csillangós; жгутиконосный]

208 78 FLAGELLUM η, flagel, cil 1. Fila­ ment mobil în vîrful unor celule sau gârneţi, uşurînd deplasarea acestora (Algae). 2 Tulpină secundară uneori floriferă (Hieracium caespitosuin ) . 3. Ramură filiformă (Bryophyta). 4. Sarment [flagellum, runner, whip ; Geißel, Flagellum, Peitsche, Peitchentrieb, Peitchensprosse, Schössling; flagellum, fouet, coulant, sar­ ment; ostor, csillangó, ostorinda; жгутик, плеть, ус, ресничка] 79 FLAMMEUS, FLAMMIFER, roşu aprins, de culoarea flăcării sau a focu­ lui [fiery-red, flame-coloured, brightred; feuerrot, flammrot, brennendrot, glühendrot; rouge feu, couleur de feu, flambé, rouge ardent; égőpiros, égővörös, láng színű, lángvörös ; ог­ ненно-красный] ·-*• igneus, ignicolor, phlogi-, pyr-, pyrochrous 80 FLAV ENS, FLAVEOLUS, FLAVESCENS, FLAVICANS, FLAVIDUS, flavescent, gălbui, palid-galben (florile la Allium flavescens) [flavescent, yellowish, somewhat yel­ low, becoming yellow; gelblich, gelb­ werdend, blaßgelb; jaunâtre, jau­ nissant, jaune clair; sárguló, fakuló, halványsárga ; желтоватый, желтею­ щий] 81 FLAVI-, FLAVO-, FLAWS, gal­ ben, galben-deschis (flaviceps, flai'irostris, flavofuscus, flavovirens) [yellow, bright yellow, pure yellow; gelb, reingelb, hellgelb; jaune, jaune pure; sárga, tisztasárga, világossárga ; жёлтый, светло - жёлтый] 82 FLEXUOSUS, FLEXI-, -FLEXUS, flexuos, şerpuitor (flexicaulis, flexipes, flexispinus, genuflexus) [flexuose, bent in zigzag; geschlängelt; flexueux ; kígyózó, hajlongó ; изви­ листый, извилисто-] —> anguiformis, mesenteriiformis, ophio-, serpen^ 83 FLOCCIGER, FLOCCOSUS, pufos păros; cu peri deşi, lungi si moi (Tragopogon floccosus) [fioocose; flockigbehaart, wollflockig ; flocon­ neux ; bolyhos ; клочковатый, клочко­ вато- опушенный] 84 FLOCCULOSUS, floculos, cu smo­ curi mici de peri [flocculose ; kleinflockig ; floculeux ; bolyhocskás ; мел­ коклочковатый] 85 FLORA î, floră 1. Totalitate a plan­ telor dintr-o anumită regiune . 2. Listă de plante şi titlul unor lucrări floristice (Velenovsky: Flora bulgarica, 1891) [flore; Flora, Pflanzenliste,

209

86

87

88

89

90

FOLIARIS Pflanzenbestand, flore; flóra, növényzet ; флора, растителный мир] FLORALIS, FLORI-, -FLO RU S, flo­ ral, -fior, relativ la floare (axă, calen­ dar, înveliş) (floribundus, abundiflorus) [floral; bluten-, -blutig, blumen- ; florale ; virág-, virágú ; цвето-, -цветковый, прицветный, цветочный] FLO RATIO f, FLORESCENTIA f, înflorire, perioada înfloririi [flores­ cence, flowering, blossoming; Floreszenz, Blütezeit, Blühen; fleuraison, floraison; virágzás, virítás, virágzási idő ; цветение, время цветения] —• anthesis, efflorescentia FLORIRUNDUS, FLORIDUS, înflorit abundent, bogat înflorit [floribund, abundantly flovv^ering; reichblühend, blumenreich ; floribond ; gazdagon virágzó ; обильноцветущий] FLORICOLUS (-COLA í), floricol, care trăieşte pe flori [floricolous ; blütenbewohnend ; floricele ; virágon élő; живущий на цветках] FLCRICULTURA f, floricultura [flo­ riculture, flower-gardening; Blütenzucht ; floriculture ; virágtenyésztés ; цветоводство]

91 FLORIFER, FLORIGER, florifer, purtător de flori (tulpină ^^, mugu­ re'^) [floriferous, bearing flowers; blütentragend; florifère; virágos, virágot hordozó; цветоносный]^ anthophorus 92 FLORIGRAPHIA f (lat. flos „floare", gr. γράφω „a descrie"), florigrafie, descrierea florilor [florigraphy ; Blülenbeschreibung ; florigraphie ; virágleírás; описание цветков] 93 FLORI LEGI и M η, florilegiu („bu­ chet de flori") 1. Tratat floristic. 2. Colecţie de flori, uneori numai picturi de flori. 3. Titlul unor lucrări floristice [florilège; Blütensammlung; florilège ; virágcsokor ; собрание цве­ тков] 94 FLORIPAR, floripar, care produce flori (mugure r^) [floriparous ; blü­ tenerzeugend; floripare; virágot ter­ mő ; рождающий цветок]* 95 FLO RU LA f, florulă, floră mică (ca titlu de lucrări floristice) [florula, small flora; kleine Flora; florule; kis flóramű ; местная флора] 96 FLOS m, floare, organul principal al plantelor superioare, adesea pre­ văzut cu un înveliş extern de obicei

verde (caliciul) şi unul intern de obi­ cei colorat (corola), ambele protejînd organele de reproducere (staminele şi pistilul) [flower, blossom; Blüte, Blume; fleur; virág; цветок]* 97 FLOSCULUS m, floscul, floricică; fiecare din florile antodiului (Compositae) [floscule, floret, floweret, litt­ le flower; Blütchen, Blümchen; fleuron, fleurette; virágocska, fészekvirág ; цветочек] 98 FLUCTUANS,FLUCTUOSUS (fluc­ tua), fluctuant 1. Nestabil. 2. Plu­ titor [fluctuating, floating; schwan­ kend, schwingend, wogend, schwe­ bend; changeable, flottant; változó, úszó ; флюктуирующий, изменчивый, плавающий] 99 FLUI TANS (fluito), fluitant, plu­ titor (Ranunculus fluitans) [fluitant, floating, swimming; flutend, schwim­ mend ; flottant ; úszó ; пловучий, плы­ вущий] 100 FLUMINALIS, FLU VIALI S, FLUVIA TICUS, FL и VIA TILI S, flu­ vial, саге creşte pe lîngă fluvii sau rîuri [fluvial, fluviatic, fluviatile ; fluß­ bewohnend, flußliebend ; fluvial, fluviatile; folyókban élő, folyókban tenyésző; речной] 101 FODINA î, mină [mine; Bergwerk; mine ; bánya ; рудник] 102 FOENUM η, fin [hay; Heu; foin; széna: сено] 103 FOETENS, FOETIDUS, FOETULENTUS (foeteo), fetid, puturos, urît mirositor [fetid, stinking, malodorous; stinkend; puant; büdös; во­ нючий, зловонный] —»· maleolus, nidorosus, olidus, putidus, vulvarius 104 FOLIACEUS, foliaceu. 1. Care se aseamănă cu frunza (tulpina la Opun­ tia, talul la Peltigera, caliciul cu sepalele uneori verzi la Cobaea, Rosa, filodiile la Acacia). 2. în care se dezvoltă frunze (muguri) [foliaceous, leaf-like; blattartig; foliacé; levél­ szerű ; листовидный, листоватый] -^ phylloideus 105 FOLIANEUS, folianeu, de origină foliară (spinii la Paliurus, cîrceii la Lathyrus aphaca) [folianeous ; blattvertretend ; foliané ; levél eredetű ; возникающий из листа] 106 FOLIARIS, foliar, care aparţine frunzei (lamina, nervură) [foliar ; blatlständig, blatt-; foliaire; levélhez­ tartozó ; листовой]

210

FOLIATIO 107 FOLIATIO f, foliaţie, înfrunzire [folialion, leafing; Belaubung; foliation; levelesedés, levélnyílás; облиствение] [foliatio-vernatio —>· praefoliatio ) 108 FOLIATURA f, foliatură, frunziş, totalitatea frunzelor unei plante [foliage; Laub, Laubwerk; feuillage; levélzet; облиственность, листва] 109 FOLIATUS, -FOLIATUS, FOLII-, -FOLIUS, foliat, frunzos ; prevăzut cu frunze (effoliatus, ensifolius, foliicolus) [foliate, -leaved; belaubt, beblät­ tert, blattführend, -blättrig, -laubig; feuille ; leveles, -levelű ; лиственный, облиственный, листо-, -листный] -* -phyllus 110 FOLIIFER, FOLIIGER -* foliatus, phyllophorus* 111 FOLIOLATUS, foliolat, prevăzut cu foliole (frunza penată) [foliolate, leafletted ; blăttchenlragend ; foliolé ; levélkés ;листочковый] 112 FOLIOLUM η, foliolă I. Segmentul independent al unei frunze compuse (Leguminosae). 2. Component al involucrului unui antodiu (Compositae) [foliole, leaflet; Blăttchen, Teilblatt; foliole, feuillet; levélke; листочек] 113 FOLIOSUS, bogat frunzos [foliose; blattreich, reichblăttrig, vielblăttrig; abondamment feuille; gazdagon leveles; обильно облиственный] 114 FOLIUM η, frunză, organ fundamen­ tal, de obicei plan şi verde, format pe tulpină sau pe ramuri, care în prin­ cipal realizează fotosinteza [leaf; Blatt, Laubblatt; fouille; levél; лист] —» phyllum 115 FOLLICULARIS, FOLLICULIFORMIS, folicular, de natura sau de forma foliculei [follicular, cod­ like; balgartig, balgătinlich; follicu­ laire; tüszőlermésszorú ; фолликуляр­ ный, листовковидный, мешочковидиый] 11G FOLLICULARÍUM η, FOLLICULODIUM η, foliculariu, foliculá com­ pusă (AquUegia, Caltha, lllicium, Sedum) [compound follicle, polyfol· licle; zusammengesetzte Balgfrucht, Balgkapselkranz ; folliculode, polyfollicule ; tüszőcsokor ; сложный фолли­ кул] -> polyfolliculus 117 FOLLICULUS m, foliculă, fruct uscat unicarpelar, de obicei polisperm, cu dehisceriţă longitudinală (Helleborus, Consolida) [follicle; Balg­ frucht, Balgkapsel; follicule; tüszötermés, tacskótermés; фолликул, лис­ товка]

118 FOMES m, iască [tinder; Zunder; amadou ; tapló ; трут] 119 FÖNS m, izvor [spring; Quelle; sour­ ce ; forrás ; исток] —*• scaturigo 120 FONTANE US, FONTANUS, FONTICOLUS, FONTINALIS, fontinal, саге creşte în izvoare sau în fîntîni (plantă) [spring-growing; quellenbe­ wohnend, quellenliebend ; fonticole ; forráslakó, forráskedvelő ; источниковый, ключевой ] —» scaturiginus 121 FORAMEN η -*• apertúra 122 FORAMINATUS, FORAMINOSUS, găurit, cu găuri [perforated; löchrig, durchlöchert; foraminé; lyukas; дыр­ чатый] —» porosus 123 FORATUS, -FORATUS, -FORUS, perforat, găurit (capsulă ^^) (biforatus, biforus) [pierced, perforated ; gelöchert; percé, perforé; átlyukasz­ tott ; просверленный] 124 FORFICATUS, forfecat, de forma unei foarfeci [scissor-shaped ; scherenförmig; en ciseau; ollós, ollószerű; ножницевидный] 125 FORMA f, formă 1. înfăţişare. 2. Unitatea sistematică cea mai infe­ rioară, subordonată varietăţii [shape, form; Gestalt, Form; forme; forma, alak; форма]* 126 FORMANS (formo), formînd, care formează [forming; bildend; formant; alkotó; формирующий] 127 FORMATUS, format, alcătuit [for­ med; geformt; formé; alakult; обра­ зованный, сформирова1шый] 128 -FORMIS, de forma, cu înfăţişarea (ensiformis) [-shaped, like; -förmig, -gestaltig; -forme; alakú; образный] —>^ -morphus 129 FORMULA f, formulă, reprezenlare, simbol (floral) [formula; Formei; for­ mule ; képlet ; формула] 130 FORNICATUS, arcuit, boltii (petala superioară la Aconitum) [fornicate, arched, vaulted; gewölbt, wölbig; voûté, arqué; ívelt, boltozatos; свод­ чатый, выгнутый] -^ arcuatus 131 FORNIX m, boltitura, fornice ; scvame boltite în gîtul unor corole tubuloase (Myosotis) [vault, arched scale; Wölbung, Hohlschuppe, Schüppchen ; voûte, écaille voûtée; boltozat, ívelt torokpikkely; свод, арка] 132 FORTIS

—*• robustus, vigurosus

133 FORTUITUS

-^ accidentalis

211 134 FOSSA {, groapă, şanţ, canal [pit, fosse, trench, ditch; Graben; fosse, canal; árok, gödör, csatorna; канава, яма, ров] 135 FOSSILIS, fosil, pietrificat [fossile, petrified; fossil, versteinert; fossilisé, pétrifié; megkövesedett, kövületi, ásatag, ősvilági; ископаемый] -» petrefactus 136 FOSSILIA η pl, fosile, petrefacte [fossils; Fossilien, Versteinerungen, Petrefakten; fossiles; kövületek, ős­ maradványok ; ископаемые] 137 FOSSULARIS, FOSSULATÜS, cu gropiţe mici [fossulate; kleingrubig; fossette ; kisgödörkés ; желобчатый, канавчатый] 138 FOVEA f, fovee 1. Gropiţă pe supra­ faţa unor seminţe (Chenopodium serotinum). 2. Gropiţă la baza sporofilei adăpostind sporangele (Isoëtes). 3. Cavitate pe lobul lateral al stig­ matului, fixînd polenul (Orchidaceae). 4. Gropiţă nectariferă pe unguicula petalelor sau a tepalelor (Ranunculaceae) [fovea, pit; Grube, Grübchen; fossette, fovéole; gödröcske, gödörke; ямка, ямочка] 139 FŐVE AT US, FOVEOLATUS, FOVEOSUS, foveolat, eu gropiţe [foveate, foveolate, pitted; grubig, klein­ grubig, grubigvertieft ; fovéolé, fos­ sette; gödörkés; ямчатый, мелкоямчатый] 140 FOVILLA f, fovilă, conţinutul semigranulos şi semilichid din grăunciorul de polen [fovilla; Befruchtungsmaße, Befruchtungsstoff; foville; hímpor­ tartalom; фовилла] 141 FRACTUS, FRACTI-, FRACTO-, rupt, întrerupt (fractiserialis, fractoflexus, septifragus) [breaked, breaky- ; abgebrochen, unterbrochen; brisé, rompu, interrompu; tört, megszakított, megszakítottan- ; сломанный, пре­ рывисто-] 142 F RAGARI-, FRAGI-, de fragi (fragaricolor, fragifer, fragiformis) [straw­ berry- ; erdbeeren- ; fragi- ; eper- ; землянико-] 143 FRAGILIS, FRAGILI-, fragil, rup­ ţii (fragilifolius ) [fragile, broken-; brüchig, zerbrechlich, brech- ; fragile, ruptile ; törékeny, szakadó- ; хрупкий, хрупко-] -+ frangulus 144 Ρ RAGMEN ТАТЮ î, fragraenlare 1. Mod de diviziune directă a celulei

F RONDOS и S

145 146

147 14 8 149 150 151

prin simpla împărţire în două frag­ mente. 2. Despicare (a nucleului, a cromozomului) [fragmentation; Frag­ mentation, Zerfallen; fragmentation; fragmentáció, szétdarabolódás ; фраг­ ментация] FRAGMENTUM η, fragment [frag­ ment; Bruchstück; fragment; töredék; фрагмент, обломок, кусок] FRAG RAN S (fragro), odorant, cu miros plăcut şi pătrunzător (Jasminum) [fragrant ; wohlriechend, stark­ riechend, angenehm duftend; odo­ rant; jószagú, bódító illatú; благо­ ухающий, пахучий, душистый] F RAGU M η, fragă, fructul de Fragaria [strawberry ; Erdbeerfrucht ; frai­ se; eper, szamóca; землянка] -FRAG US -+ fractus FRANGULUS -* fragilis FREQUENS, frecvent, întîlnit adesea [frequent; häufig;, fréquent; gyakori ; частый] FREQUENTIA f, frecvenţa, procen­ tajul ocurenţei speciei în ansamblul suprafeţelor de probă (în fitocenologie) [frequency; Frequenz, Häufig­ keit; fréquence; sűrűség, helyi ál­ landóság; встречаемость, частота]

152 FRIGIDARIUM η, frigidariu, seră rece [cool greenhouse; Kalthaus; frigidarium ; hidegház ; холодная оран­ жерея] 153 FRIGIDUS, frig, rece, care creşte în regiuni răcoroase [cold; kalt, kälteliebend; froid; hideg, hűvös, hidegkedvelő; холодный] —»• psichro154 FRON DESCENS (frondesco), frondescent, în curs de înfrunzire [frondescent ; belaubend ; frondescent ; lombosodó; листвеюший] 155 FRONDESCENTIA f, frondescenţă 1. înfrunzire; dezvoltarea frunzişului arborilor. 2. Virescenţă [frondescence, leafing vJrescence; Frondeszenz, Verlaubung, Belaubung, Vireszenz ; fron­ descence, virescence; lomboscdás, vi­ rágzöldülés ; облиствение, позеленение] —• foliatio, virescentia 156 F RON DI-, de frunziş (frondicolus, frondiformis, frondiparus) [frond- ; laub- ; frondi- ; lomb- ; листо-J 157 FRONDOSUS, bogat frunzos [froMdose, frondous ; laubig, laubblättrig, belaubt ; frondeux ; lombos, lombleveles ; лиственный]

212

FRONS 158 FRONS (-ndis) Í 1. Frunziş (la ar­ bori). 2. Frondă (la Pteridophyta). 3. Tal foliaceu (Hepaticae). 4. Tulpină taloidă, foliacée (Azolla, Lemnaceœ) [frond, foliage ; Laub, Laubblatt ; fronde, feuillage; lombozat, lomblevél, levélszerű telep, telepszerű szár; листва, листоватое слоевище, вайя] 159 FRONS (-ntis) f 1. Frunte. 2. Par­ tea din faţă а unui organ [forehead; Stirne, Vorderseite; front, face fron­ tale; homlok, elülső rész; перёд, пе­ редняя сторона] 160 FRUCTESCENTIA tio

í-*

fructifica-

161 FRUCTICOLUS (-COLA f), fruclicol, care trăieşte pe fructe (parazit) [fructicolous; fruchtbewohnend; fructicole; termésen élő; обитающий на плодах] 162 FRUCTIFER, FRUCTIFICANS, FRUCTUARIUS, FRUCTIGENUS, FRUCTIGER, FRUCTIPARUS, fructifer, care poartă sau produce fructe (peduncul r^, plantă '^J [fruc­ tiferous, fruiting, fruit-bearing; frucht­ bar, fruchttragend, fruchtifizierend ; fructifère, fructifiant ; terméshozó, termést tartó, gyümölcsöző, gyümölcs­ termő ; плодоносный, плодущий, плодовый, плодоносящий] - • ferax, fertilis, fructescens, über, frugifer 163 FRUCTIFICATIO f 1. Fructificare, maturaţia fructelor sau a seminţelor (Phanerogamae). 2. Fructificaţie, or­ gane de reproducere (Cryptogamae) [fructification, fruiting, fruit-body; Fruchtreife, Fruchttragen, Fruchtbil­ dungsperiode, Fruchtkörper ; fructi­ fication, infrutescence, corps de fruc­ tification ; gyümölcsérés, magérós, szaporitószerv ; фруктификация, плодо­ ношение, плодовое тело] 164 FRUCTIVORUS, fructivor, carpofag; care se nutreşte cu fructe [fructivorous ; fruchtfressend ; fructivore ; termést evő, gyümölcsrágó ; фруктоядный, пло­ доядный] —> carpophagus 165 FRUCTUS (-us) m, fruct, organ format din ovarul fecundat (Angiospermae), protejînd seminţele [fruit ; Frucht ; fruit ; gyümölcs, termés ; фрукт, плод] FRUCTUS pium 166

FRUGIFER, fructifer*

SPURIUS

-^ pseudocar-

F RUGI FΕ REN S

167 FRUMENTUM η, cereale, grîne [cereals; Getreide; céréales; gabona; хлеб] 168 FRUTECTUM, FRUTETUM η -^ fruticetum 169 FRUTESCENS (frutesco), frutescent, asemănător unei tufe mici, lignificat numai în porţiunile tulpinale infe­ rioare [Filipendula ulmaria, Obione verrucifera) [frutescent, becoming shrubby ; strauchartig, staudenartig ; frutescent ; bokrosodó, cserjésedö ; кус­ тистый, кустарниковый] —> sublignosus 170 FRUTEX m, tufă, arbust scund; plantă lemnoasă scundă, ramificată de la bază (Rosa, Rubus) [shrub, bush; Strauch, Staude, Busch; ar­ brisseau, petite arbuste; bokor, cserje; кустарник] —> arbuscula, arbustum 171 FRU ΤWANS, F RU ΤI CO SU S (frutico), fruticant, arbustiv, tufos [fruticant, bushy; strauchig, buschig; buissonnant; bokros, cserjés, aljafás; кустарниковый] 172 FRUTICETUM η, fruticet, tufiş, tuferiş ; loc cu numeroase tufe [shrublet, shrubbery, scrub; Gebüsch, Ge­ sträuch; broussaille, brousse, buisson, ballier; cserjés, csalit, bokros hely; заросли кустарника] 173 FRUTICULUS m, subarbust, tufă mică [small shrub ; Kleinstrauch, Zwerg­ strauch ; arbrisseau nain ; törpecserje ; низкий кустарник]—>siiZ>arèws<MW, suffrutex 174 FUCACEUS, FUCOIDES, fucaceu, asemănător cu Fucus [fucaceous, fucoidal; tangähnlich ; fucacé, fucoïde; fukuszszerű ; водорослевидный] 175 FUCATUS, FUCAТО-, colorat (fucatophyllus) [coloured, stained, painted ; geschminkt, schmink-; coloré; színes-, színezett ; окрашенный, цветно-] 176 -FUGALIS, -FUGUS, -fugal, care se îndepărtează („fuge") într-o direcţie contrară (acrofugalis, basifugalis, anguifugus) [-fugal; -laufend; -fuge; -futó ; -бежный] —»· -dromus 177 FUGAX, efemer, temporar, trecător; care dispare repede (petale) [fugaci­ ous, fleeting, transitory, early falling; flüchtig, vergänglich; fugace, tempo­ raire; hamar eltűnő, korán lehulló; преходящий, недолговечный] 178 FULCIENS, FULCRACEUS, FULCRANS (fulgeo), proptitor, sprijini­ tor [supporting; stützend, unterstü-

FURFURACEUS

213 I zend ; soutenant, appuyant ; támasztó, l)ányvázó ; подпирающий] 179 FULCRATUS, FULTUS, proptit, răzimat, susţinut [supported ; gestützt ; appuyé ; alátámasztott ; подпертый] -* suffultus 180 FULCRUM η, suport, organ de sus­ ţinere sau de fixare (cîrcel, rădăcină fixătoare) sau organ numai aparent de susţinere (bracteile de sub floare sau inflorescenţa la Dianthus capitatus) [prop, support ; Stütze, Gestell ; fulcre, soutien, appui; támaszték, tá­ masztó szerv; опора, подпорка] 181 FULGENS, FULGIDUS (fulgeo), lu­ cios, lucitor [shining, gleaming, glitte­ ring; glänzend, leuchtend; brillant, éclatant ; fényes, ragyogó ; блистаю­ щий, сверкающий] —»· lucens, micans, splendens, -phanus 182 FULIGINEUS, FULIGINOSUS, fuliginos, negru ca funinginea [sooty, soot-coloured, blacklike soot ; rußig, rußfarbig, rußchwarz; fuligineux, cou­ leur de suie ; koromszínű, koromfekete ; сажистый] —»^ ustalis 183 FULMINEUS,FULVELLUS, FULVESCENS, FU LVI DU S, bruniu, brun gălbui [sommewhat tawny, yellowish-brown ; braungelblich, hell­ braun; brunâtre, jaunâtre-brun; bar­ nás, barnuló, sárgásbarna; буро-жел­ товатый] 184 FULVUS, FU LV Ι-, brun roşcat, galben roşcat (fulvipilus, fulvispinus) [fulvous, reddish-brown, tawny ; braun­ rotgelb, rötlichgelbbraun, fahlgelbrot; fauve, rougeâtre-jaune, brunâtre-jau­ ne; vörhenyessárga, sárgásbarna, rőt­ színű ; буро- жёлтый] 185 FUMAGINEUS, FUMAGINOSUS, FUMANUS, FUMEUS, FUMIDUS, FUMIGATUS, FUMOSUS, fumuriu, de culoarea cenuşiu negricioasă a fumului [smoky, smoke-coloured, smoke-grey, thoung-smoked ; rauchig, rauchgrau ; enfumé, gris de fumé, noirâtre-gris; füstös, füstszínű, füst­ szürke, feketésszürke ; дымчатый, пе­ пельно-черноватый] —*• capnoideus 186 FUNALIFORMIS, FUN ALIS, funiiform, in formă de funie (rădăcini) [funiform, rope-like; stric I; förmig, strangförmig; funiforme; kötélszerű; веревковидный, веревчатый] 187 FUNGACEUS, FUNGIFORMIS, FUNGOIDEUS, fungoid, asemănător cu о ciupercă [fungaceous, fungus­

like, mushroom-shaped ; pilzartig, pilz­ förmig; fongacé, fongiforme; gom­ baszerű; грибовидный]-»/nyceí-, myco-, mycetoideus 188 FUNGICIDUS, fungicid, саге com­ bate ciupercile [fungicid; fungizid, pilzenvernichtend ; fongicide ; gom­ bairtó; фунгицидный] 189 FUNGICOLUS [-COLA f), fungicol, care creşte pe ciuperci [fungicolous ; pilzbewohnend ; f ongicole ; gombán élő; обитаюпщй на грибах] 190 FUNGIVORUS, fungivor, care se nutreşte cu ciuperci [f ungivorous ; pilzfressend ; fongivore ; gombaevő ; грибоядный] 191 FUNGUS m, ciupercă, burete [fungus, mushroom; Pilz, Schwamm; cham­ pignon; gomba; гриб] 192 FUNICULARIS, funicular 1. De forma unei corzi. 2. Care aparţine funiculului [rope-like ; strangförmig, nabelstrangförmig ; funiculaire ; zsi­ nórszerű, magzsinórszer^ű ; веревкообразный, семяножковидный] 193 FUNICULATUS, funiculat, prevă­ zut cu funicul [funicled; nabelstrăngig; funiculé; csírafüggesztős, magzsinóros ; семяножконосный] 194 FUNICULUS m, funicul, cordonul umbilical al ovulului (Scleranthus) [funicle, seed-stalk, ovule-stalk ; Nabel­ strang, Nabelschnur, Samenstiel, Sa­ menstrang ; funiculé, cordon ombilical ; csírafüggesztő, magrügy-köldökzsinór, magzsinór ; фуникулюс, се\множка] —>· chorda umbilicalis, blastophorus, podospermium 195 FUNIFORMIS 196 FUNILIFORMIS

-^

funaliformis -•

funaliformis

197 FURCATIO f, bifurcare, ramificarea unui organ axial [furcation; Gabe­ lung, Gabelteilung; bifurcation; villás elágazás, elágazás; разветвление, раз­ вилина] 198 F URCAT US, FU RCIFER, -F UR­ CUŞ, furcat, bifurcat ramificat (păr, tulpină, ramură) (bifurcatus) [fur­ cate, forked; gabelig, gegabelt, gabel­ förmig, gabelteilig; fourchu; villás, villás elágazású; вильчатый, раздво­ енный, -вильчатый] —» dicrano-, dichotomus 199 FURFURACEUS, FURFUROSUS, furfuraceu, acoperit cu un praf ase-

FURVUS

214

mănător tărîţei (tulpina Ia Orobanche purpurea) [scurfy, bran-like; kleienartig ; f urf uracé ; korpaszerű ; отрубовидный]

ber) [dark brown, fuscous, dark; dunkelbraun, braun; brun sombre, brun ; sötétbarna, barna ; темно - бу­ рый, бурый]

200 FURVUS, închis (Ia culoare), negru bruniu [dark, dusky; dunkel; foncé; sötétszínű; тёмный, чёрный] -у ater, atri-

203 FUSIFORMIS, FUSOIDEUS, fuziform, îngust, alungit, cilindric, de forma unui fus (rădăcină) [spindle-shaped, fusiform; spindelig, spindelförmig; fu­ siforme, en fuseau; orsó alakú; веретеновидный] —*• sphondyloideus

201 F USCAT US, FUSCELLUS, FUSCESCENS, FUSCIDUS, bruniu [dar­ kened, darkening; braunwerdend, brä­ unlich; brunissant, brunâtre; barnás, barnuló, sötétlő; буроватый, буре­ ющий] 202 FUSCUS, FUSCI-, FU SCO-, brun închis (fuscipes, fusco-ater, fusco-ru-

204 FUSIO f, fuziune, unire, contopire (celulară) [fusion, union; Fusion, Ve­ reinigung, Verschmelzung ; fusion ; egyesülés, egybeolvadás; слияние] 205 FUSUS m, fus (nuclear) [spindle; Spindel; fuseau; orsó; веретено]

G 1

GAEO-, -GAEUS, GEO-, -GEUS (gr. γαία sau yf[ „pămînt, sol") (geocarpicus, geographicus, epigaeus) —*• terri-, terrestris 2 GAEOECICUS (gr. -, οίκος „locuinţă") —> terricolus 3 GAGATOSPERMUS (gr. γαγάτος „piatra neagră", σπέρμα „sămînţă"), gagatosperm, cu seminţe negre [blackseeded; schwarzsamig ; à semences noires ; fekete magvú ; черносемянный]

4 GAL-, GALA-, GALACTO-, GALO-, -GALUS, GALACTINUS, GALACTITES (gr. γάλα, γάλακτος „lapte"), galactin 1. Alb ca laptele. 2. Care conţine latex (galachrous, galactophyllus, galochromus, myogalus) [milky, milk-white; milch-, milchweiß; lacté, blanc de lait; tejfehér; молочно-, молочнобелый] —»· lacteus 5 GALACTOPHORUS (gr. -, φορέω „a duce") —»^ laticifer G GALANTHUS (gr. -, άνθος „floare"), cu flori albe ca laptele [milkywhiteflowered; milchweißblütig ; à fleurs blanches ; tejfehér virágú ; молочноцветковый] 7 GALBANIFER, galbanifer, care pro­ duce răşina galbanum [galbaniferous, bearing galbanum ; mutterharzgebend ; galbanifère; gyantát szolgáltató; галбаноносный, смолоносный] 8 GALBULUS m, galbulă, con modi­ ficat, format din solzi carpelari, cărnoşi şi concrescuţi (Cupressaceae) [galbulus, cypress cone; Beeren zap­ fen, Kugelzapfen; gălbuie; tobozbo­ gyó, húsos toboz ; шишкоягода]

11 12

13

14

15 16 17

18

9 GALEA f, cască, coif; labiul superior în formă de cască a florilor cu corola larg deschisă (Aconitum) [galea, hel­ met; Helm, Haube; casque; sisak, csákó ; шлем] 10 GALE ATU S, galeat, prevăzut cu un organ îu formă de cască (florile la

19

Labiatae) [galeate; behelmt, gehelmt; casqué ; sisakos ; имеющий шлем] GALEIFORMIS, galeiform, în formă de cască [helmet-shaped ; helmförmig ; galéiforme ; sisakszerû ; шлемовидный] GALERICULATUS, GALERIFORMIS, galericulat, prevăzut cu un coif mic [galericulate; kleinbehelmt; galériculé; kissisakú; колпаковидный] GALEA f, gală, gogoaşă, excrescenţă pe organe produsa de înţepătura unor insecte (Cynips) [gali, oakapple; Galle, Gallapfel, Hexenbesen; galle ; gubacs ; галл] -^ cecidium GALLIFORMIS, cecidiiform, de for­ ma galelor sau a cecidiilor [gallshaped; gallenförmig ; galliforme; gubacsszerű ; галлообразный] GALVANOTACTISMUS m, GAL­ VANOTAXIS î ( < Galvani, gr. τάξις „ordine") —> electrotaxis GALVANOTROPISMUS m (-, gr. τροτιή „răsucire") - • electrotropismus GAMETA f (gr. γαμέτης „soţie"), gamet, celulă sexuală masculă sau femelă cu garnitură cromozomică haploidă, care prin copulare cu un alt gamet de sex opus dă naştere zigotului, din care apoi se formează un organism nou (Bateson) [gamete; Ga­ met, Geschlechtszelle, Keimzelle, Ei­ zelle, geschlechtliche Fortpflanzungs­ zelle; gamète; gaméta, ivarsejt, csírasejt, nemisejt; гамета, половая клетка] GAMETANGIOGAMIA î (gr. -, άγγεΐον „vas", γάμος „căsătorie"), gametangiogamie, reproducere sexuată prin copularea gametangiilor de sex opus (Ascomycetes, Basidiomycetes) (Kniep) [gamelangiogamy ; Gamelangiogamie, Gametangienkopulation ; gamelangio­ gamie ; gametángiogámia ; гаметангиогамия] GAMETANGIOPHORUM η (gr. - , φορέω „а purta"), gamelangiofor.

GAME τ ANGI

20

21

22

23 24

25

26

27

216

им

suportul gametangiului [gametangiophore; Gametangiumlräger ; gamétangiophore ; gametángiofórum ;. гаметангиофор] GAMETANGIUM η (gr. --), gametangiu, organ în саге se formează gameţii [gametange; Gametangium; gamétange ; gametangium, ivarsejttartó ; гаметангий] GAMETICUS (gr. -), gametic, care se referă la gârneţi [gametic ; gametisch ; gamétique ; gametikus, szaporító ; гаметический, гаметный] GAMETISATIO f (gr. -), gametizare, formarea gametului [gametisation ; Gametisation; gametisation; ivarsejt­ alakulás; гаметизация] GAMETOBIONTON η (gr. -, βίος „viaţă") - • gameiophyton GAMETOBLASTUS m (gr. -, βλαστός „germen"), gametoblast 1. Substanţa primară încă nediferenţiată a game­ tului. 2. Ţesutul încă nediferenţiat al archesporului [gametoblast; Game­ toblast ; gamétoblaste ; gametoblászt ; гаметобласт] GAMETOCYSTIS, IDIS f (gr.-, κύστις „pungă"), gametocist, membrana care cuprinde gameţi (Vuillemin) [gametocyst; Gametozysle; gamétocyste ; gametociszta; гаметоцист] GAMETOCYTIS, -IDIŞ î (gr. -, κύτις „cutie"), gametocit, celula mamă a gârneţilor (Minchin) [gametocyte ; Gametozyt ; gametocyte ; gametocita ; гаметоцит] —• gametangium, gametogonium, oocytis GAMETOGAMIA f (gr. -, γάμος „căsătorie"), gametogamie, fecundaţie prin contopirea a doi gameţi uninucleaţi şi de sex diferit (Kniep) [gametogamy ; Gametogamie ; gametoga­ mie ; gametogámia ; гаметогамия] —»· gametangiogamia, gametogonia

28 GAMETOGENESIS f (gr. -, γένεσις „naştere"), gametogeneză, procesul do formare a gârneţilor [gametogenesis ; Gametogenese, Gametenbildungsprozeß ; gametogenese ; gametogenezis, ivarsejtkeletkezés ; гаметогенез] -^ gono genes îs 29 GAMETOGONIA f (gr. -, „generare") —>• gametogamia

γόνος

30 GAMETOGONIUM η (gr. - -) -^ gametangium, gametocytis 31 GAMETOPHORUM η (gr. -, φορέω „a purta"), gametofor 1. Partea

gametofitului care poartă gametangii. 2. Purtătoarea organelor de reprodu­ cere (Archegoniatae). 3. Protal (Pteridophyta). 4. Plantula muşchilor îm­ preună cu organele de reproducere (Bryophyta) [gametophore ; Gametophor ; gametophore ; gametoforum, ivarszerves mohanövényke, harasztelőtelep ; гаметофор] 32 GAMETOPHYLLUMn (gr. -, φύλλον „frunză") —* sporophyllum 33 GAMETOPHYTICUS (gr. - -), gametofitic, sexuat (generaţie) [gametophytic; gametophytisch ; gamétophytique ; ivaros ; гаметофитический] 34 GAMETOPHYTON η (gr. -, φυτόν „plantă"), gametofit, generaţia sexuată avînd celule cu nuclei haploizi (cu η sau X cromozomi) [gametophyte ; Gametophyt, geschlechtliche Genera­ tion, Haploidgeneration ; gametophyte ; gametofiton, ivaro snemzedék ; гаметофит] —*• gametobionton, gamophyton, ngeneratio 35 GAMETOPLASMA η (gr. -, πλάσμα „modelare"), gametoplasmă, citoplas­ mă gârneţilor [gametoplasm ; Game­ toplasmă ; gamétoplasme ; gametoplazma ; гаметоплазма] 36 GAMETOS PORA f (gr. -, σπορά „sămînţă"), gametospor, spor rezultat din copularea gârneţilor [gametospore ; Gametospore ; gametospore ; gameto­ spor a; гаметоспора] 37

-GAMICUS, -GAMUS, GAMO- (gr. γαμέω „a se căsători"), -gamic. 1. Re­ produs pe cale sexuată. 2. Fertilizat. 3. Unit, sudat, concrescut (allogamieus, endogamus, entomogamus, gamophyllus) [-gamous, reproduced, ferti­ lized, united; -gamisch, befruchtet, vereint-,verwachsen-; -game, -gamique, fertilisé, soudé ; -gámikus, -beporzású, megtermékenyített, forrt-, összenőtt; -гамный, оплодотворенный, спаино-, сростно-]

38 GAMOBIUM η (gr. -, βίος „viaţă"), gamobiu, organism aparţinînd gene­ raţiei sexuate în cazul alternanţei de generaţii (Gibson) [gamobium; Gamobium; gamobium; gamobium; raмобий] 39 GAMOCARPELLARIS (gr. -, καρπός „fruct"), gamocarpelar, cu carpelele concrescute [gamocarpellary ; verwachsenkronblăttrig; à carpelles soudées; összenőtt termőlevelű; спайноплодолистиковый]

217

GELATINOSUS

40 GAMOCARPUS (gr. - -), gamocarpic, cu fructele concrescute [gamocarpous; verwachsenfrüchtig ; à fruits soudés ; összenőtt termésű ; спайноплодный] 41 GAMOCYTIS, -IDIS f (gr. -, κύτις „cutie"), gamocit, celulă sexuată [gamocyte ; Gamozyte, Fortpflanzungszelle, Sexualzelle, Keimzelle ; gamocyte ; ivarsejt ; гамоцит] —»· gamela, gonocytis 42 GAMODESMIA f (gr. -, δεσμός „legătură"), gamodesmie, concreşterea fasciculelor din stei [gamodesmy; Ga­ modesmie, Gefäßbündelverwachsung ; gamodesmie ; gamodezmia, nyaláb­ csoport-egybeolvadás ; гамодезмия] 43 GAMOGEMMIA f (gr. -, lat. gemma „mugure"), gamogemie, concreşterea mugurilor [gamogemmy ; Gamogeramie, Knospenverwachsung ; gamogemmie ; rügyösszenövés ; гамогемлшя] 44

GAMOGENESIS f (gr. -, γένεσις „naştere"), gamogeneză, reproducere sexuată [sexual reproduction ; Gamogenese, geschlechtliche Fortpflanzung; gamogenèse, reproduction sexuelle ; gamogenézis, ivaros szaporodás ; гамогенез, половое размножение]

45 GAMOGONIA f (gr. -, γόνος „urmaş") (Hartmann) —>• gamogenesis, syngene­ sis, sporogonia 46 GAMOMERIA f (gr. -, μέρος „parte"), gamomerie, concreşterea teratologică a pieselor florale prin vîrfurile lor (Lindley) [gamomery; Gamomerie; gamomerie ; gamoméria ; гамомерия] 47 GAMOMORPHOSIS f (gr. -, μόρφωσις „formare"), gamomorfoză, morfoză cauzată prin excitarea produsului fecundaţiei în cursul dezvoltării sale [gamomorphose ; Gamomorphose ; gamomorphose ; gamomorfózis ; гамоморфоз] 48 GAMOPETALUS (gr. -, πέταλον „petală") —* synpetalus, metachlamydeus 49 GAMOPHYLLIA f (gr. -, φύλλον „frunză"), gamofilie, concreşterea frun­ zelor [gamophylly; Gamophyllie, Verwachsenblăttrigkeit ; gamophyllie ; gamofillia, levélösszenövés ; гамофиллия] 50 GAMOPHYLLUS (gr. - ) -^ symphyllus 51 GAMOPHYTON η (gr. -, φυτόν „plan­ tă") —* gametophyton 52 GAMOSE PALUS (gr. -, lat. sepalum „sepală") —>• synsepalus

53 GAMOSTELIA f (gr. -, στήλη „co­ loană"), gamostelie, polistelie cu steluri concrescute [gamostely ; Gamoste­ lie ; gamostelie ; sztéle-összenővés ; raмостелия] 54 GAMOSTYLUS (gr. -, στϋλος „co­ loană"), gamostil, cu stilele concrescute (floare) [gamostylous ; verwachsengriffelig ; gamostyle ; összenőtt bibeszálú ; спайностолбиковый] 55 GAMOTEPALUS (gr. -, lat. tepalum „tepală") —> syntepalus 56 GAMOTROPISMUS m (gr. -, τροπή „răsucire"), gamotropism. 1. Mişcări de atracţie reciprocă între gameţii conjuganţi (MacMillan). 2. Mişcări de nutaţie ale unor piese florale pentru protejarea organelor sexuale sau pen­ tru uşurarea polenizării (Allium flavum) (Hansgirg) [gamotropism; Gamotropismus ; gamotropisme ; gamotropizmus ; гамотропизм] 57

GANGLIIFORMIS,GANGLIONEUS (gr. γαγγλύον „tumoare") —» nodiformis, noduliformis

58 GANGLION η (gr. -), ganglion. 1. Nod (pe tulpină, ramuri). 2. Punctul de unire a fasciculelor vasculare de la baza laminei (Dicotyledonatae) [ganglion, knot; Ganglion, Knoten; noeud ; csomó ; узел, ганглий] —> nodus 59 GANGRAENA f (gr. γάγγραινα „can­ grenă"), cangrenă, boală a plantelor cauzînd putrezirea lor [gangrene ; Brand; gangrène; üszök, üszkösödés; гангрена] 60

GASOPLANCTON η (fr. gaz „gaz", gr. πλαγκτός „rătăcitor"), gazoplancton, plancton care pluteşte cu ajutorul vacuolelor aerifere (Forel) [gazoplankton ; Gasoplankton ; gasoplancton ; gazoplankton ; газопланктон]

61 GEITOGAMIA f, GEITONOGAMIA f (gr. γείτων „vecin", γάμος „căsă­ torie"), geitonogamie, polenizare între florile diferite ale aceluiaşi individ [geitonogamy ; Nachbarbestăubung ; geitonogamie ; geitonogámia, szoraszédmegporzás ; гейтоногамия] 62 GEITONOCARPIA f (gr. -, καρπός „fruct"), geitonocarpie, formarea fruc­ tului în urma geitonogamiei [geitonoca^py ; Geitonokarpie ; geitonocarpie ; geitonokárpia ; гейтонокарпия] 63 GELATINOSUS, GELINEUS, gela­ tinos [gelatinous, jelly-like; gallerrt-

G ELI DU s

64

65

66 67

artig; gélatineux; kocsonyás, nyákaszerű; студенистый] —*• tremelloideus GELIDUS, rece ca ghiaţa; îngheţat, degerat [frozen, nipped; eiskalt, ge­ froren, erfroren; gelé; jéghideg, fa­ gyos; холодный, морозный] GELIFICATIO f, gelificare, trans­ formarea membranelor celulare în mucilagii [gelification ; Gelifikation ; gélification ; kocsonyásodás ; гелификация] GEMELLUS, GEMELLI(gemelliflorus) -* geminatus GEMINALIS, GEMINARIÜS, GE­ MINATUS, GEMINUS, GEMINI-, GEMINATO-, îngemînat,împerechiat, dublat (geminiflorus, geminispinus, geminato-pinnatus ) [geminate, binate, paired, doubled; gepaart, gezweit, paarig, doppelt-, verdoppelt, zwillings­ paarig; géminé, conjugué, double, par paires, deux à deux; páros, kettős, dupla, iker-; савоенный, пар­ ный, парно-] - • conjugatus, diplasio-, didymo-, zygo-

68 GEMINI m pl, gemini, [cromozom bivalent; orînduirea doi cîte doi a cromozomilor în meioză [gemini; Ge­ mini, Zwillinge; gemini; gemini, bivalens kromoszóma; гемини, бива­ лентные хромосомы] 69 GEMMA f, mugure 1. Organ dez­ voltat pe tulpini şi ramuri, care cuprinde primordiile florii, a frunzei sau a lăstarilor, de obicei acoperit de solzi protectori. 2. Formaţiuni pluricelulare servind la propagare (Rhodophyceae, Bryophyta)[gem, bud; Knospe, Auge, Brutkörperchen ; bour­ geon, propagule; rügy, szem, sarjtestecske, sarjmorzsa; почка, вывод­ ковая почечка] 70 GEMMACEUS, gamaceu, asemănă­ tor unui mugure [gemmaceous, budlike; knospenartig; gemmacé; rügyszerü; почковидный] 71 GEMMATIO f, înmugurire, îmbobocire I. Deschiderea mugurilor 2. Mod de înmulţire asexuată (Saccharomyces) [gemmation, budding; Knospung, Sproßung, Abschnürung; gemmation, bourgeonnement; rügyezés, rügyfaka­ dás, bimbózás, sarjadzás, lefüzödés; почкование] —*• pullulatio 72 GEMMATUS, GEMMIFER, GEMMI-, -GEMMIS, înmugurit, pre­ văzut cu muguri (gemmiflorus, multigemmis) [buddy, budded, bud-, -bud­ ded; knospig, beknospt, knospen-;

21S

73 74

75 76

77

78

bourgeonné ; rügyes, rügy- ; почконос­ ный, ПОЧКО-] GEMMIDIUM η -^ tetraspora GEMMIFICATIO f, gemificare, for­ marea mugurilor [gemmification; Knos­ penbildung ; gemmification ; rügyképződés; образование почек] GEMMIFORMIS -^ gemmaceus GEMMíPARITAS Î, gemiparitate. 1. Reproducere prin muguri. 2. Formai'ea frunzelor din muguri adventivi [gemmiparity ; Gemmiparität ; gemmiparité ; gemmiparitás ; гемм ипаритет] GEMMIPARUS, gemipar, care pro­ duce muguri [genjmiparou^, produ­ cing buds; knospenbilden(f; gemmipare ; rügyképző ; порождающий поч­ ки, производящий] GEMMULA f 1. Muguraş, plumulă. 2. Ovul [gemmule, plumule, ovule; Knöspchen, Federchen, Keimfederchen, Samenanlage, Samenknospen, Samenknöpfchen ; gemmule, plumule, ovule; rügyecske,niagkezdemény, magrügy, magdudor ; почечка, семяпочка]

79 GEMMULIFER -* omlatus 80 GENE A f (gr. γενεά „naştere"), genă, unitatea substanţei ereditare ipote­ tice din cromozom (Johannsen) [gene; Gen, Erbeinheit, Erbfaktor, Verer­ bungsträger; gène; gén, öröklődési tényező, öröklékenység-hordozó ; ген] 81 GENEAGENESIS f (gr. -, γένεσις „început") -+ parthenogenesis 82 GENEALOGIA f (gr. -, λόγος „vor­ bire") —• phylogenia 83 GENERA PLANTARUM pi, genuri de plante, ca titlu al unor lucrări botanice tratînd genurile de plante [Linné: Genera plantarum, ed.V (1754) şi VI(1762)], care constituie punctul de plecare pentru descrierea vala­ bilă a genurilor de plante [plants genera ; Pflanzengattungen ; genres de plantes ; növénynemzetségek ; роды растений] 84 GENERANS (genero), générant, cai^e produce, care generează [generating, producing; erzeugend; générant, produissant; szaporító, származtató; производящий] 85 GENERATIO f 1. Generaţie, urmaşii care descind nemijlocit din părinţi comuni. 2. Reproducere [generation ; Generation, Nachkommenschaft, Fort­ pflanzung, Erzeugung; génération;

219

GEOBOTANICA nemzedék, ivadék, szaporodás; гене­ рация, поколение, размножение]* GENERATIO SPONTANEA^ аЫоgenesis

8Q GENERATIVUS, generativ. 1. De reproducere. 2. Rezultat pe cale se­ xuală (celulă) [generative; generativ: génératif; generativ, szaporító, ivaros származású ; генеративный] 87 GENERICüS, generic. 1. Care apar­ ţine unui gen. 2. Comun pentru toate speciile genului (caracter, nume) [ge­ neric; generisch; générique; nemzet­ ségi ; родовой] 88 GENERITYPUS m, generitip, specia tipică a genului [generilype ; Gattungs­ typus; généritype; nemzetség-tipus ; тип рода] 89 GENESIS í (gr. γένεσις „naştere"), geneză, origine, formare [genesis, ori­ gin, birth; Genese, Entstehung, Ur­ sprung, Geburt ; genèse, origine, naissance ; származás, keletkezés, eredés, születés; генез, происхождение, на­ чало, возникновение] 90 GENETICA í (gr. -), genetică, stu­ diul eredităţii şi a variabilităţii orga­ nismelor (Bateson) [genetics; Genetik, Vererbungslehre ; génétique ; genetika örökléstan, származástan ; генетикат 91 GENETICUS (gr. -), genetic, de moştenire, ereditar (factor) [genetic; genetisch, erblich; génétique; gene­ tikus, származási, öröklött; генети­ ческий] 92 GENICULATUS, GENICULI-, GENUFLEXUS, Geniculat 1. Brusc răsfrînt (geniculiflorus ) . 2. Cu cotituri unghiulare pronunţate (ramuri, tulpini). 3. Noduros [geniculate, genuflexed, kneed, knee-jointed, knee- ; gekniet, knieförmig, gelenkig, knie­ gelenkig, kniebeugig, knie- ; géniculé, génouillé, coudé en genou ; térdes, csuklós, könyökszerűen hajlott, bogas, göcsös ; коленчатый, коленчато-, колен­ ный, коленчато-изогнутый] 93 GENICULUM η, genicul, nod tulpinal (Gramineae) [node, joint, stemnode ; Gelenk, Gelenkknoten ; join­ ture ; szárcsomó ; колено, излом] 94

-GENICUS, -GENUS (gr. γεννάω „а se naşte"), -gen, -genie, născut în, dezvoltat la (acrogenicus, endogenus) [-genous, born on, produced in; -erzeugt, -wachsend; -gène, issu; -keletkezésű, származású; -генный, рождающий, возникающий]

95 GENITALIA η pl, organe reprodu­ cătoare [reproductive organs; Gesch­ lechtsteile, Zeugungsorgane ; organes reproducteurs ; szaporító szervek ; половые органы] 96 GENOGEOGRAPHIA t (gr. γένος „urmaş", γή „pămînt", γραφή „scrie­ re") —»· epionîologia 97 GENONYMUM η (gr. -, δνομα „nume"), genonim, numele generic al unor grupe de plante [generic name ; Gattungsname; nom générique; nemzetségnév; родовое название]—>• потеп generic um 98 GENOTYPUS m (gr. -, τύπος „model"), genotip 1. Totalitatea ge­ nelor unui organism care sînt localizate în cromozomi (Johannsen). 2. Totalitatea factorilor genetici dintr-un organism [genotype ; Genotyp, Erbanlage; genotype; genotípus; генотип] 99 GENUINUS (gr. -), adevărat, natu­ ral [genuine, true; echt, wahr; vrai; valódi, természetes ; истинный, насто­ ящий] 100 GENUS (-ERIS) η (gr.-), gen, cate­ gorie sistematică inferioară familiei, cuprinzînd specii strîns înrudite (Tournefort) [genus; Gattung; genre; nem­ zetség, nem; род] 101 -GENUS -·> -genicus 102 GEO-, -GEUS, GAEO- (gr. γ^ sau γαία „pămînt, sol"), terestru, aflat pe sau în pămînt (geocarpicus, epigenus, hypogaeus) [earth-, ground- ; erd-, irdisch; géo-, terrestre; földi; наземно-, подземно-] —»· terrestris 103 GEOAESTHESIA î (gr. -, αίσθησις „percepţie"), geoestezie, sensibilitate faţă de forţa de gravitaţie [geoaesthesia; Q3oästhesie; géoesthésie ; geoesztézia; геоэстезия] 104 GEOBIONTON η (gr. -, βίος „viaţă"), geobiont, organism care trăieşte per­ manent pe sol [geobiont ; Geobiont ; géobionte ; geobionta, talajlakó ; reoбионт] 105 GEOBION η (gr. - ) -* edaphon 106 GEO BLAST и S m (gr. -, βλαστός „germen"), geoblast 1. Embrion cu germinaţie subterană. 2. Stolon sub­ teran [geoblast ; Geoblast, Erdkeimer, geophiler Sproß ; géoblaste ; geoblaszt, földalatti csíra, földalatti tarack; геобласт] 107

GEOBOTANICA f (gr. -, βοτάνη „iarbă"), geobotanică, ramură а bo-

220

GEOCARPIA

108

109

110 111 112 113 iii

tanicii care studiază covorul vegetal sub aspectul structurii sale, a legilor de răspîndire a plantelor, precum şi a relaţiilor sale cu solul şi cu mediul înconjurător [geobotany ; Geobotanik ; géobotanique ; geobotanika; геобо­ таника] GEOCARPIA f (gr. -, καρπός „fruct"), geocarpie, maturaţia subterană a unor fructe (Arachis) [geocarpy; Geokarpie, Erdfriichtigkeit; geocarpie; geokárpia, földalatti termésérés; геокарпия] GEOCARPOTROPICUS (gr. - , τροπή „răsucire"), geocarpotropic, care se curbează carpotropic dirijînd fructul în pămînt [geocarpotropic; geokarpotropisch ; géocarpotropique ; geokarpotrópikus; геокарпотропический] GEOCENTRICUS (gr. -, κέντρον „centru") —*• geotropicus GEOCRYPTOPHYTA η pl (gr.-, κρυπτός „ascuns", φυτόν „plantă) -*• geophyta GEODIATROPISMUS m (gr. -, δια „prin", -) —»· diageotropismus GEOMORPHOSIS f (gr. -, μόρφωσις „formare") -+ barymorphosis GEONASTIA f (gr. -, ναστός „com­ primat"), geonastie, mişcări nastice de curbare ale unor organe spre pămînt (Pfeffer) [geonasty; Geonastie; geo­ nastie; geonasztia; геонастия]

115 GEONYCTINASTIA î (gr. -, νϊξ, νικτός „noapte", -), GEONYCTITROPIA f (gr. - , τροπή „răsucire"), geonictinastie, geonictitropie, mişcări nastice sub influenţa puterii de gra­ vitaţie pentru luarea poziţiei de somn [geonyctinasty, geonyctitropy ; Geonyktinastie, Geonyktitropie ; géonyctinastie, géonyctitropie ; geoniktinasztia, geoniktitrópia ; геониктинастия, геониктитропия] 116 GEOOECOTYPUS m (gr. -, οίκος „casă", τύπος „model"), geoecotip, ecotip geografic stabilizat [geoecotype ; Geoökötypus ; géoécotype ; geoökotipus; геоэкотип] 117

GEOORTHOTROPISMUS m (gr.-, ορθός „vertical", τροπή „curbare")-+ geotropismus

118 GEOPARALLELOTROPISMUS m (gr. -, παράλληλος „paralel", -), geoparalelotropism, mişcări tropistice ale unor organe pentru luarea pozi­ ţiei paralele cu suprafaţa pămîntului [geoparallelotropism ; Geoparalle-

lotropismus ; géoparallelotropisme ; geoparallelotropizmus ; геопараллелотропизм] 119 GEOPHILUS (gr. -, φιλέω „a iubi"), geofil, care creşte subteran (tulpină) [geophilous, underground ; geophil, un­ terirdisch, untergrundig; géophile, souterrain; geofil, föld alatti; reoфилый] —·· subterraneus 120

GEOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), geofite, plante ale căror organe perenale sînt subterane (bulbi, rizomi) (Rubel) [geophytes; Geophyten, Erdpflanzen; geophytes; geofiták, földben telelő növények; гео­ фиты] —»· geocryptophyta

121 GEO PLAGIOTROPISMUS m (gr. -, πλάγιος „oblic", τροπή „răsucire"), geoplagiotropism, geotropism cu creştere oblică pe suprafaţa solului [geoplagiotropism ; Geoplagiotropismus ; géoplagiotropisme ; geoplagiotropizmus ; геоплагиотропизм] -^ plagiogeotropismus 122

123

124 125

126

127

GEOSPECIES f (gr. -, lat. species „specie"), geospecie, specie rezultată în urma unei izolări geografice [geospecies; Geospecies; géospecies; geospeciesz ; геоспециес] GEOSPHAERA i (gr. -, σφαίρα „sferă"), geosferă, pămîntul în totali­ tatea lui [geosphere ; Geosphăre ; geosphère ; geoszféra, földgömb ; геосфера, земля] GEOSTROPHISMUS m (gr. -, στροφή „întoarcere") -^ geotortismus GEOTAXIS f (gr. -, τάξις „orînduire"), geotaxie, orientarea organelor liber mişcătoare în direcţia forţei de gravitaţie (Czapek) [geotaxy; Ge'otaxis; geotaxie; geotaxis; геотаксис] GEOTONUS m (gr. -, τόνος „pu­ tere"), geotonus, echilibrul intern al plantei faţă de acţiunea geotropică, tinzînd să-şi restabilească poziţia ei normală (Czapek) [geotonus; Geoto­ nus; géotonus; geotonusz; геотонус] GEOTORSIO f, GEOTORTISMUS m (gr. -, lat. torsio „răsucire"), geotorsiune, geotortism; mişcări de tor­ siune a organelor provocate de acţiu­ nea şeotropică pentru a-şi restabili poziţia lor naturală (Schwendener şi Krabbe) [geotorsion, geotortism; Geotorsion, Geotortismus; géotorsion, géotortisme ; geotorszió, geotortizmus; геоторсия, геотортизм]

128 GEOTROPHIA f, GEOTRO PH IS­ MUS m (gr. -, τροφή „nutriţie"),

221

129 130

131 132

133

134

GLABELLUS geotrofie, geotrofism; creşterea uni­ laterală şi inegală a unui organ dato­ rită poziţiei luate în urma puterii de gravitaţie (Wiesner) [geotrophy, geotrophism ; Geotrophie, Geotrophismus ; geotrophie, géotrophisme ; geotrófia, geotrofizmus ; геотрофия, геотрофизм] GEOTROPJCUS (gr. -, τροπή „răsu­ cire") —»• geocentricus GEOTROPISMUS m (gr. - ) , geotropism, mişcări de curbare în direc­ ţia razei pămîntului, cauzată de pute­ rea gravitaţiei; poate fi pozitiv, negativ şi lateral [geotropism; Geo­ tropismus ; géotropisme ; geotropizmus ; геотропизм] —> pseudoepinastia* -GER, -GEBENS, -GERUS, -GERA, -GERUM (gero) (chlorophylligerus, ensiger) —»· -fer, ferens GERMEN η 1. Озгтеп. 2. Mugure. 3. Ovar. 4. Plantulă (în accepţiune generală) [germ, bud, ovary, plantule; Keim, Knospe, Fruchtknoten, Sproß; germe, bourgeon, ovaire, plantule; csira, rügy, magház, hajtás; завязь, почка, росток, пропосток] GERMINABILIS, germinabil, capa­ bil de а germina (sămînţă, spor) [germinable ; keimfähig ; germinable ; csírázóképes ; способный прорастать] GERMINABILJTAS f, germinabilitate, capacitatea de germinare a seminţelor sau a sporilor [germinability; Keimfähigkeit; germinabilité; csírázóképesség ; прорастательность]

135 GERMINANS (germina), germinant, în curs de germinare (spor) [germinating; keimend; germinant; csírázó; прорастающи й] 136 GERMINATIO f, germinaţie 1. Pe­ rioada de încolţire a seminţei sau a sporului. 2 Trecerea embrionului (seminţei, sporului) de la viaţa la­ tentă la faza de creştere şi dezvoltare [germination, sprouting; Germination, Keimung, Keimen, Auskeimen ; ger­ mination ; csírázás ; прорастание] 137

GERMINATIVUS, germinativ, de germinaţie (nucleu, spor) [germina­ tive ; germinativ ; germinaţii ; csírázási; прорастающий, герминативный]

FACULTAS GERMINATIVA germinabilitas 138 GERMINATUS, germinat, încolţit [germinated ; gekeimt ; germé ; kicsí­ rázott ; прорасший]

139 GERONTOMORPHOSIS í (gr. γέ­ ρων, γέροντος „bătrîn", μόρφωσις „formare"), gerontomorfoză, morfoză datorită îmbătrînirii organismului [gerontomorphosis ; Gerontomorphose ; gerontomorphose ; gerontomorfózis ; геронтоморфоз] 140 -GETÖN (gr γείτον „învecinat"), învecinat cu (potamogeton) [neighbour ; nahebei; voisin; melletti; близкий] 141 GIBBA f, GIBBER m, GIBBOSITAS f, GIB BUS m, gibozitate, excres­ cenţă rotunjită pe suprafaţa unor or­ gane (baza labelului la Ophrys) [gibbo­ sity, swelling; Höcker; gibbosité, bosse; dudor, dudorodás; горбик] 142 GIBBEROSUS, GIBBERULOSUS, GIBBERULUS, GIBBIFER, GIBBI-, GIBBOSI-, -GIBВ US, gibos, giberulat, cu proeminenţe rotunjite (tul­ pina subterană la Solanum tuberosum, nucule la Onosma) (gíbbiflorus, gibbosifolius, bigibbus [gibbose, gibbous, hump-backed, hump- ; höckerig, bukkelig, höcker-; gibbeux, bossu, bos­ selé ; dúdoros, búbos, púpos- ; горбистый, горбатый, горбато-] 143 GIGA-, GIGÁS, GIGANTEI-, GIGANTEUS, GIGANTO-, gigantic, uriaş, neobişnuit de înalt (gigalobus^ gigante iflorus, gigantostachys) [giant, very large, gigantic, unusual height; gigantisch, riesig, riesen- ; gigantesque ; óriási, óriás- ; гигантский, крупный, крупно-, исполинский] 144 GIGARTINUS, GIGARTOIDEUS (gr γίγορτον „sămînţă de Vitis", είδος „asemănare"), gigartin, asemă­ nător cu seminţele de Vitis [gigartinous ; weinbeerkernähnlich ; gigartin, comme les grains de raisin; szöllőmagszerû ; виноградно-семяновидный] 145 GIGNENS riens

(gigno) ->• nascens, exo-

146 GILVUS, galben deschis, palid galben [dull yellow, pale yellow; hellgelb, fahlgelb, isabellgelb ; jaune clair, cou­ leur d'isabelle ; világossárga, halványsárga, fakó ; бледно-жёлтый, изабелло -жёлтый] 147

GITHAGINEUS

atropurpureus 148 GLABELLUS, GLABRATUS, GLABRELLUS, GLABRESCENS, GLABRIUSCULUS, glabrescent, glabriuscul, aproape nepăros (fruct, frunză) [glabrescent, glabrate, nearly glabrous ; kahlwerdend, ziemlich kahl; glabres­ cent, presque glabre ; kopaszodó, majd-

GLABER nem szőrtelen; оголющийся, почти голый] -* calvescens 149 GLABER, GLABRI-, glàbru, nepăros, nud (glabrifolius, glabriflorus ) [glabrous, hairless, smooth ; kahl, haar­ los, unbehaart, glatt; glabre, lisse, nu; kopasz, csupasz, szőrtelen; голый, безволосый] —» calvus, phalacro-, psil-, psilo150 GLABRITAS f, GLABRITIES f, glabritate, glabrescenţă, absenţa părozităţii [smoothness, baldness ; Glatt­ heit, Kahlheit ; glabrescence, glabreité ; szőrtelenség, kopaszság ; отсутствие опушения] 151 GLACIÁLIS, glaciar 1. Саге creşte în locuri reci din vecinătatea gheţa­ rilor. 2. Care datează din perioada glaciaţiunilor [glacial, frozen, icy; glazial, eisig, eisliebend, gletscherliebend, eis­ zeitlich ; glacial, glaciaire ; glaciális, gleccserlakó, jégkorszakbeli; ледяной, ледниковый] 152 GLADIATUS, GLADII(gladUfolius) —*• ensiformis, ensi153 GLANDACEUS, GLANDI-, -GLANDIS, glandaceu, de forma ghindei sau referitor la ghindă (glandifer, acroglandis) [glandaceous, gland-; eichei­ förmig, eichel-; glandacé, glandi-; makkszerű, makk- ; желудевидный, желуде-] 154 GLANDULA f, glandulă 1. Glandă mică. 2. Organ secretor, de obicei capitat. 3. Retináéul [glandule, reti­ naculum ; Drüse, Drüsenhaar, Kleb­ drüse ; glandule, rétinacle ; mirigy, mirígyszőr, mirígykorong ; железа, же­ лезка, прилипальце] 155 GLANDULANEUS, GLANDULA­ RIS, GLANDULIFORMIS, GLANDULI-, glandular, de forma unor glande (glanduliflorus ) [glandular, gland-like ; drüsenartig, drüsen- ; glan­ dulaire ; mirígyszerű ; железковидный, железко-] 156 GLANDULOSUS, glandulos, acoperit cu numeroase glande [glandulose ; drüsig, drüsentragend, drüsen-; glanduleux ; mirigyes ; железистый, желе­ зисто-] —» adeno-, -adenus PILUS GLANDULOSUS, păr glan­ dules (Ailanthus glandulosa) [glan­ dular hair; Drüsenhaar, Köpfchen­ haar; poil glanduleux, poil sécréteur; mirigyes szőr; железистый волосок] —*• pilus capitatus 157 GLANDULOSO-CILIATUS, glandu­ les ciliat, cu cili şi peri glanduloşi

158

159

160

161

în amestec [gîandulose-ciliate ; drüsiggewimpert; glanduleux cilié; mirigye­ sen pillas; железисто-ресничатый] GLANDULOSO-CRENATUS, glan­ dules crenat [glandulose-crenate ; drüsiggekerbt; glanduleux créné; mirigyesen csipkés ; железисто-городчатый] GLANDULOSO-DENTATUS, glandulos dinţat [glandulose-dentate ; drüsiggezáhnt ; glanduleux-denté ; miri­ gyesen fogazott; железисто-зубчатый] GLANDULOSO-SETOSUS, glandu­ les setos [glandulese-setose ; drüsenborstig ; glanduleux-sétacé ; mirigyesen serteszőrös ; железисто-жетинистый] GLANS f 1. Ghindă, fruct monosperm, elipsoidal sau globules, cu pericarpul tare, de obicei acoperit parţial sau complet de o cupă solzoasă la exterior (Quercus). ;?. Glandă, organ secretor [gland, acern, glandule; Eichel, Drüse; gland de chêne, glandule ; makk, makktermés, mirigy; желудь, железа]—• balanus (1), glandula (2)*

GLANS NECTARIFERA -^ neciarrddena 162 GLAREOSUS, pietros, cu pietriş, cu prundiş (loc) [glareose, gravelly ; kiesig ; graveleux; kavicsos, porondos: галеч­ ный, галечниковый] 163 GLAUC-, GLAUCI-, GLAUCO-, GLAUCINUS, GLAUCUS, glauc /. Pruincs. 2. Albastrui-verde. 3. Albásfruicenuşiu. 4. Verzui-suriu fglaucacanthus, glaucifolius, glaucovirens) [glau­ cous, pruinose, bluish-green, greyishblue; bereift, blaugrün, graublau, graugrün, schimmelgrün ; glauque, pruiné, bleuâtre-céruléen, x'ert-blanchâtre; hamvas, deres, kékeszöld, szürkéskék, szürkészöld ; сизый, сизоголубой, сизо-зелёный] 164 GLAUCESCENS (glaucesco), g!ancescent, brumăriu ; aproape glauc [glaucescent, becoming glaucous ; graugrün­ lich, blaugrünlich; glaucescent, pres­ que glauque; hamvasodó, szürkülő, szürkés; сизоватый] 165 GLEBA f, GLEBULA í, glebá 1. Ţesut sporifer compartimentat din in­ teriorul corpului de fructificaţie (Gasteromycetes). 2. Sporangele unor ciu• perei (Nidularia) [gleba, glebe ; Gleba, Klümpchen ; glèbe ; gleba, sporatermö szövet ; Глеба, глыба, ком] 166 GLOBATU S, GLOBIFER, GLOBOI DALI S, GLOBOIDEUS, GLOBUS US

228

GLUMIFORMIS GW BU LARI S, GLOBULOSUS, GLO­ BI-, GLOBULI-, GLOBO-, globoidal, globulos, în formă de glob (globiflorus, globuliformis, globocarpus) [glo­ bale, globose, globular, globulose, ballike, globe-shaped ; kugelig, kugelrund, kugel-; globuleux, globulaire, sphérique ; gömbszerű, gömbölyű, gömböly­ ded ; шаровидный, шариковидный, шаро-] —> sphaero-, sphaericus, sphaeroidalis

GLOBOIDAE î pl, globoide, incluziuni proteice globuloase din grăuncioarele de aleuronă [globoids ; Globoiden ; glo. boîdes ; globoidák ; глобоиды, глобулыт 108 GLOBULUS m, globul 1. Anteridie sferică (Characeae). 2. Particule în stare de dispersiune din latex [glo­ bule, little globe; Ballchen, Kugel­ chen; globule; gömböcske; шарик] 169 GLOCHIDEUS, GLOCHIDIATUS, -GLOCHIS (gr γλωχίς „vírf"), glochidiat, cu virful ascuţit şi încîrligat (peri '~, sete ^^, spini ^^) (argyroglochis) [glochidiate; widerhakig; glochidé; szigonyos; крючковатый]* 170 GLOCHIDIUM η (gr -), glochidie, prelungiri spiniforme terminate prin nişte cîrlige de pe microsporii unor ferigi (Hydropteridales) [glochidium; Glochidie, Widerhăkchen ; glochide ; glochidium ; глохидий]

riflorus, glomerocarpus, glomerulifer) [glomerate, gathering, club-shaped ; knâuelig, geknâuelt, knăuelbildend, knăuel-; gloméré, aggloméré, entassé; csoportos, halmozott, falkás; гломерулярный, клубочковый, клубковидный, клубочкообразующий, клубочко-] —> confertus ill

167

171 GLOCHIS,-IDIS (gr -), glochidie ; păr, setă sau spin glochidiat [glochide; Angelhaar, Angelborste, Angelstachel, Widerhaken ; glochide ; szigonyos szőr (serte, tüske) ; крючочек, зацепка] 172 GLOEO- (gr γλοίος „vise"), glutinös, vîscos (gîoeocarpus) [glue-, sticky-, viscid- ; schleim- ; visqueux ; mézgás- ; слизе-] 173 GLOEOCYSTIDIUM η (gr -, κύστιδιον „cavitate mică"), gloiocistidă, cistidă cu picături de ulei şi granule [gloeocystidium; Glöozystide; gloeocystide; glöociszlídium; глеоцистида] 174 GLOEOGONIDIUM η (gr -, γονή „ge­ nerare") —·· gloeospora 175 GLOEOSPORA f (gr -, σπορά „sămînţă"), gloiospor, spor cuprins într-un înveliş mucilaginos (Peridiniaceae) [glceospore; Glöospore; gloeospore; glöospóra; глеоспора] 176 GLOMERATUS, GLOMERULATUS, GLO MERI-, GLOMERO-, glomerat, glomerulat. 1. Aglomerat, în­ grămădit. 2. Adunat în glomerule capituliforme (flori, fructe) (glome-

GLOMERULUS m, glomerulă 1. în­ grămădirea globuloasă a unor organe similare ((flori, fructe, peri). 2. Inflo­ rescenţă cu flori grupate capituliform (Beta, Statice) [glomerule; Knäuel, Blutenknăuel; glomerule; gomoly, gomolyvirágzat, csembők; клубок, клу­ бочек]

178 GLOSSO-, GLOSSOIDEUS, -GLOSSU S, -GLOTTIS [gv γλ&σσα „limbă", εϊδος „asemănare"), glosoideu, în for­ mă de limbă (frunză) (glossoceras, glossophyllus, brachyglossus, schismatoglottis) [tongue-shaped, tongue-; zungenăhnlich, zungen-; limbiforme; nyelv­ szerű, nyelves- ; языковидный, языко-] 179

GLOSSOLOGIA î (gr -, λόγος „vor­ bire") —» terminologia 180 GLOSSOPODIUM η {gr -, πους, ποδός „picior"), glosopodiu, partea bazală à ligulei frunzei (Isoëtes) [glossopode ; Zungenfuß ; glossopode ; glosszopódium ; глоссоподий] 181 GLUMA Í, glumă, hipsofilă membra­ noasă scvamiformă de la baza spiculeţelor învelind paleile florilor (Gramineae) [glume; Hüllspelze, Balg, Kelchspelze; glume; pelyva, meddő­ pelyva, kalászkapelyva, ürespelyva, takarópelyva ; пленка, колосковая чешуя] —* peristachyum* 182

GLUMACEUS, glumaceu, asemănător cu gluma (floare, perigon) [glumaceous; hüllspelzartig; glumacé; pely­ vaszerű ; пленчатый] 183 GLU MELL А f —> pălea, lemma, spathella, stragulum 184 GLUMELLULA f - • lodicula, paleola, spathellula 185

GLUMI-, GLUMIFER, -GLU MIS, glumifer, prevăzut cu glume (glumiflorus, uniglumis) [glumate, glumiferous, chaffy, husked; spelzig, balgig, bespelzt, spelzenhüUig, spelz-; glume, pailleté, glumifère; pelyvás; плёнча­ тый, плёнконосный, плёнко-, плёнчато-]

186 GLUMIFORMIS, GLU MOI DE US, glumiform, de forma glumei [glume­ like, chaff-like; spreuförmig, spelzför-

GLUTEN mig; glumiforme; peljí-vaszerű ; пленковидный] 187 GLUTEN η, gluten, substanţă pro­ teică din endospermul unor seminţe (Gramineae) [gluten; Gluten, Kleber, Klebermehl, Klebstoff; gluten; glu­ ten, siker; клей, клейковина] 188 GLUTINARIUS, GLUTINOSUS, glutinös, vîscos, cleios, lipicios (tul­ pina la Viscaria, ramuri şi muguri la Aesculus, Alnus glutinosa, frunze la Salcia glutinosa) [glutinous, viscous, sticky; klebrig, leimig, schmierig; glutineux, gluant, poisseux, visqueux; mézgás, ragadós ; клейкий, липкий] —» viscidus 189 GLYCO-, GLYCY- (gr. γλυκύς „dul­ ce"), dulce (glycogenus, glycosmus, glycyphyllus, glycyrrhizus) [sweet- ; süss- ; doux ; édes- ; сладко-] -> hedy190 -GLYPHUS (gr. γλύρ „a grava' (cheiloglyphus) —»• glypto191 GLYPTO(gr. γλυπτός „gravat"), brăzdat, sulcat (glyptocarpus, glyptospermus) [groove-, furrow-, cut into ; furchen-, kerb-; cannelé; barázdás; бороздчато-] —>· sulcatus 192 GNEISACEUS (germ. Gaeis „gnais"), gnaisaceu, care creşte pe gnais [gneisaceous; gneisliebend; gneisacé; gneiszon élő ; обитающий на гнейсе] 193 GNESIOGAMIA î (gr. γνήσιος „le­ gitim", γάμος „căsătorie"), gnesiogamie, fertilizare cu polenul unor flori aparţinînd la două plante deo­ sebite ale aceleiaşi specii; polenizare încrucişată [gnesiogamy, crossfertilizalion ; Gnesiogamie, Kreuzbestäu­ bung; gnesiogamie, xénogamie; gnesziogámia, idegenmegporzás ; гнесиогамия, внутривидовое оплодотворение] 194 GOMPHO- (gr. γόμφος „cui"), în formă de cui (gomphocarpus, gomphocephalus,, gomphospermus) ; gomphospermus ) [nail[nan- ;; nagelη РП r l n i i · szeg s7P0f alakú; alnbi'i · гвозде-] гит en clou; 195 GOMPHOSTYLUS (gr. -, στϋλος „co­ loană"), gomfostil, cu stilul în formă de cui (Potentilla) [gomphostylous, nail-styled ; nagelgriffelig ; gomphostyle, à style en clou; szeg alakú bibeszálú ; гроздестолбиковый] 196 GON-, -GONUS (gr. γόνυ „genunchi") (gonacanthus, trigonus) —*• geniculatus 197 GONANGIUM η (gr. γόνος „urmaş", άγγεϊον „vas"), gonangin, colonie sfe­ rică acoperită de hife (Palmella) [gonangium; Gonangium; gonangium ; gonangium ; гонангий]

224 198 199

200

201 202

GONA TODES, GONA TOIDEUS (gr. γονατώδης „noduros") —*• nodosus GONEOCLINUS (gr. γονή „urmaş", κλίνω „a se înclina"), goneoclin, cu caractere mai apropiate de ale unuia din părinţi, matrocline sau patrocline (hibrid) [goneoclinous ; goneoklin; goneocline ; goneoklin ; гонеоклиный] GONGYLO- (gr. γογγύλος „rotund"), rotund, rotunjit (gongylocarpus) [round- ; rund- ; arrondi ; kerek-, kerekded ; кругло-] —»· rotundiGONGYLODES (gr. -, είδος „asemă­ nare") —»• globoidalis, globulosus GONI-, GO Ν IO-, -GONUS (gr. γώνιος „muchiat, angular"), muchiat, cu col­ ţuri, angular (goniacanthus, goniospermus, decagonus, anisogonus ) [angulale-, angled; kanten-, -kantig, Win­ kel-; anguleux, à côtes; szegletes; угловато-, угольный]

203 GONIDANGIUM η (gr. γόνος „ur­ maş", άγγεϊον „vas"), gonidangiu, celulă generatoare de gonidii (Algae) [gonidangium ; Gonidangium, Gonidienmutterzelle; gonidange; gonidan­ gium, szaporítósejt ; гонидангий] -+ goniocytiujïi 204 GONIDIALIS (gr.-), gonidial, referitor la gonidii (strat) [gonidial ; gonidial ; gonidial ; gonidiâlis ; гонидиальный] 205 GONIDIMIUM η (gr.-), gonidimiu, celulă algală mică din himeniu (Py~ renolichenes) [gonidimium ; Gonidimium ; gonidimium ; gonidimium ; гонидимия] 206 GONIDIOPHORUM η (gr.-, φορέω „a purta"), gonidiofor, suportul gonidiei [gonidiophore ; Gonidientrăger ; gonidiophore ; gonídiumtartó ; гонидиофор] 207 GO ΝI DI и M η (γόνος „urmaş, samînţă", - ίδιον „mic"), gonidie, celulă reproductivă rezultată pe cale ase­ xuată (Algae) (Renner) [gonidium, broodcell; Gonidie; gonidie; goni­ dium; гонидия] —» conidium, conidiospora 208 GONIDIONEMA n, GONIDEMA η (gr. - , νήμα „fir"), gonidionemă, stra­ tul gonidial cu ansamblul gonidiilor din tal (Eichenes) (Minks) [gonidema, gonidionemă, gonidial-layer ; Gonidio­ nemă, Gonidienschicht ; gonidionème; gonidionemă, gonídium-réteg ; гонидионема] 209 GONIMICUS (gr. -) -^ gonidiâlis

226 210

GRAMINACEUS GONIMOBLASTUS m (gr. γόνιμος „productiv", βλαστός „germen"), goniraoblast, filamente sporogene la baza carpogonului fecundat (Rhodophyceae) [gonimoblast ; Gonimoblast, sporogene Făden ; gonimoblaste ; gonimoblaszt, spóratermő fonálgomolyag; гонимобласт]

m (gr. -, λοβός 211 GONIMOLOBUS „lob"), gonimolob, smoc de filamente gonimoblaste [gonimolobe ; Gonimo­ lob; gonimolobe; gonimolob; гонимолоб] (gr. γώνιος „mu212 GONIOCARPUS chiat, angular", καρπός „fruct"), cu fructele muchiate [goniocarpous ; kantenfrüchtig ; à fruits anguleux ; szeg­ letes termésű; угловатоплодный] (gr. -, καυλός „tul­ 213 GONIOCAULIS pină"), cu tulpina muchiată [angulatestemmed; kantenstengelig; à tige an­ guleuse; élei szárú; угловатостебельчатый] 214 GONIOCYSTIS,-lDISt (gr. γόνος „ur­ maş", κύστις „pungă") -* sporangium 215 GONIOCYTIUM η (gr. -, κύτις „cu­ tie") —» gonidangium 216 GONIOTRICHÜS (gr. γώνιος „muchiat", θρίξ, τριχός „pár"), goniotrih, cu muchiile păroase (tulpina la Thymus) [goniotrichous; rauhkantig; goniotrique; szőrösen éleit; угловатоволосистый] 217

228 GONOTROPISMUS m (gr.-, τροπή „răsucire"), gonotropism, curbarea tu­ bului polinic şi deplasarea anterozoizilor în direcţia organului repro­ ducător femei (Mac Millan) [gonotro­ pism; Gonotropismus ; gonotropisme ; gonotropizmus ; гонотропизм] 229

GOSSYPINUS, pufos păros, ca se­ minţele de bumbac (Gossypium) [gossypine, cottony, flocculent; wollig; cotonneux ; bolyhos szőrű ; ватообразный]

230

GRACILI-, GRACILIS, gracil, de­ licat ; subţire şi lung (gracilicaulis, gracilirostris) [slender, thin; schlank, zierlich ; gracile, grêle, mince ; karcsú ; тонкий,стройный, изящный]

GONOCHORISMUS m (gr. γόνος „urmaş", φωρέω „a se răspîndi") - • dioecia

218 GONOCYTIS, -IDIS î (gr.-, κύτχς,, cu­ tie")-* gamoct/iis 219 GONOGENESIS f (gr. -, „naştere") —»• gametogenesis 220

223 GONOSOMA π (gr. -, σβμα „corp"), gonozom, cromozom cu rol în trans­ miterea sexualităţii (Plate) [gonoso­ me ; Gonosom ; gonosome ; gonoszóma ; гонозома] -+ idiochromosoma 224 GONOSPORA f (gr. -, σπορά „sămînţă"), gonospor, spor rezultat prin di­ viziune reducţională (Renner) [gonospore; Gonospore; gonospore; gonospóra; гоноспора] 225 GONOTAXIS t (gr. -, τάξις „orînduire"), gonotaxie, mişcarea anterozoizilor în direcţia organelor repro­ ducătoare femele (MacMillan) [gonotaxis; Gonotaxis; gonotaxis; gonotaxis; гонотаксис] 226 GONOTOCONTA η pl (gr, -, κοντός „mic"), gonotoconte, celule diploide în care are loc o diviziune reducţio­ nală (Lotsy) [gonotokonts ; Gonotokonten; gonotocontes ; gonotokonták ; гонотоконты] —*• tococystis, tocospora 227 GONOTROPHIUM η (gr. - τροφή „hrană") —*• soredium

γένεσις

GONOHYPHEMA η (gr. -, υφή „ţe­ sut"), gonohifemă, strat de hife (Ei­ chenes) (Minks) [gonohyphema ; Gonohyphema; gonohyphema; gonohy­ phema ; gonohyphema ; гоногифема]

221 GONOPHCRUM η (gr. -, φορέω „а purta"), gonofor, suportul organelor de reproducere [gonophore; Befruchtungstrăger; gonophore; ivartartó; гонофор] 222 GONOPLASMA η (gr., - πλάσμα „mo­ delare"), gonoplasmă, zona internă a citoplasmei oogonului (Peronosporaceaej [gonoplasm; Gonoplasmă; gonoplasme; gonoplazma, termékenyítő plazma; гоноплазма]

231 GRALLIFORMIS, graliform, în formă de „picioroange"; cu rădăcini aeriene proptitoare lungi şi groase (Pandanus) [stilt-like ; stelzartig ; gralliforme, ressemblant aux échasses; gólyalábszerű, garagolyaszerű ; ходуловидный] —• fulcrans 232

GRAMEN η, iarbă, plantă ierboasă [grass; Gras; herbe; fű; злак]

233

GRAMINACEUS, G RAMI NEU S, GRAMINI-, ierbaceu; de forma, cu­ loarea sau consistenţa gramineelor (graminifolius, graminiformis, graminicorus) [graminaceous, grassy, grass­ like, grass-; grasăhnlich, grasartig, gras-; graminacé, herbacé; fűszerű,

GRAMINEO-

234

235

236 237

238

VIRIDIS

fűnemű, fű- ; злаковый, злако-, травя­ нистый] GRAMINEO-VIRIDIS, . verde de iarbă, verde de pajişte [grass-colou­ red; grass-green; grasgrün, grasfar­ big; vert de gazon, vert-pré; fűzöld, pázsitzöld ; травянисто-зеленый] CRAMINICOLUS (-COLA i), graminicol, care trăieşte pe Gramineae (paraziţi) [graminicolous ; grasbewoh­ nend; graminicole; füveken élő; обитающий на злаки] GRAMINOLOGIA Î (lat. gramen „iarbă", gr. λόγος „vorbire") -*• agrostologia, agrostographia GRAMINOSUS, ierbos {in graminosis montanis pe pajişti ierboase mon­ tane) [graminous; grasig; herbeux, couvert de gazon; füves; злаковый] CRAMMATUS, CRAMMICUS, GRAMMO-, GRAMM ΑΤΟ- (gr. γράμ­ μα, γράμματος „literă"), gramic, cu ornamentaţii în formă de litere sau linii (grammopetalus, grammatosorus) [lettered, linied; schriftartig, linienar­ tig; ligné, linéaire; írásszerű, betű­ szerű, vonalszerű; буквовидный, линейновидный]

239 GRANARWS 1. Granulös, cu gra­ nule dispersate. 2. Care trăieşte în seminţe sau le roade [granulöse, gra­ minicolous, seed-eating; körnig, kornbewohnend, kornfressend; granulaire, granaire, graminicole, qui ravage les grains; szemcsés, maglakó, magevő; зерновой, растущий в семенах] 240

GRANATINUS, granatin, roşcat în­ chis; de culoarea florilor de Punica granatum [dark-red, pale scarlet ; dun­ kelrot, granatfarbig; granatine, rouge foncé ; gránátpiros ; гранатоцветный, тёмнокрасный] —>· rubidus

241 GRANATUM η, rodie, fructul de Punica granatum [pomegranate; Gra­ natapfel; grenade; gránátalma; гра­ нат, гранатник] 242 GRANDI-, GRANDIS, mare (grandiceps, grandiflorus, grandispinus ) [great, large, big; groß; grand; nagy ; крупный, крушю-] -+ magnus 243 GRANDIDENTATUS,c\ad:m ţii mar [large-toothed ; großgezähnt, ' großi zâhnig ; grandidenté ; nagyfogú ; круп­ нозубчатый] -» megalodontus 244 GRANDIFOLIUS, cu frunze mari [large-leaved; großblättrig; gran difolié; nagylevelű; крупнолистный]-+ macrophyllus

2£β

245 GRANIFER, granifer, care poartă sau produce seminţe [graniferous ; korntragend ; granifère ; magvakat termő; зерноносный] 246 GRANITICOLUS (-COLA î), G RA­ NI TIC US, graniticol, care creşte pe granit (hinc illinc in rupibus graniticis pe ici pe colo pe stînci granitice^ [graniticolous, granitic; granitbewobnend; graniticole, granitique; gráni­ ton termő, granitikus; гранитный, обитающий на граните] 247 GRANIVORUS, granivor, care roado seminţele [granivorous, grain-eating ; kornfressend ; granivore ; magokkal táp­ lálkozó ; питающийся зернами] 248 GRANOSUS,GRANULATUS, GRA­ NULOSUS, GRANULI-, granulor., grăunţos (laciniile la Rumex obtusifolius) (granulicaulis) [granulöse, gra­ nulate ; körnig, gekörnt, körn-; gra­ nuleux, granulé ; szemcsés ; зернис­ тый, гранулированный, зернышко-] 249 GRANULARIS, GRANULIFORMIS, granular, granuliform [granu­ lar, granule-like ; körnchenförmig ; gra­ nulaire, granuliforme ; szemcsés, szem­ cseszerű ; зерновой, зернышкообразный] 250 GRANULOPLASMA η (lat. granulum „granulă", πλάσμα „modelare") -* endoplasma 251 GRANULUM n, granulă, grăuncior mic [granule ; Körnchen ; granule ; apró szemcse; зернышко] 252 GRANUM η 1. Grăunţă, grăuncior, sămînţă de Gramineae. 2. Pigment din cloroplaste [kernel, grain; Korn, Kern ; grain, pépin ; mag. szemcse ; зерно, зерновка] CRANUM POLLINIS, grăuncior de polen [pollen grain; Pollenkorn, Keim­ korn, Pollenzelle; grain de pollen; pollenszemcse, virágporszemcse ; пыль­ цевое зерныщко] 253 GRAVEOLENS, graveolent, cu miros puternic şi neplăcut [strongly scen­ ted, strong-smelling, stinking; stark­ riechend, starkduflend ; puant, à mauvaise odeur; erős szagú, átható szagú, kellemetlen szagú ; пахучий, сильнопахнущи й ] 254 GRAVIS, grav, tare, puternic, pă­ trunzător (miros) [heavy, strong, weighghty; stark, schwer; grave, fort; erős, átható ; тяжёлый] 255 G REGALI S, GREGARI US, G REGI-, gregar, grupat, care creşte în grupe

227

GYN.

(gregiformis) [gregarious, grouped ; ge. sellig, herdenweise auftretend ; grégaire, groupé; csoportos; сгруппиро­ ванный] —*• aggregaíus 256 G RE Χ (-EGIS) m 1. Grup. 2. Grup de specii sau de hibrizi (ca unitate sistematică facultativă) [grex, flock, herd, group ; Gi'uppe, Herde, Grex ; groupe, troupe, grex; csoport, grex, falka; группа, греке] 257 GRISELLUS, GRISEOLUS, GRISESCENS, suriu, cenuşiu deschis [greyish; graulich; grisâtre; szürkés; сероватый] —»^ cinerascens 258 GRISEUS, GRI SEI-, sur, cenuşiu (griseispinus, griseophyllus ) [grey, pure grey ; grau, perlgrau ; gris, gris cendré ; szürke ; серый] —»^ cinereus, spodius, tephreus 259 GROSSE-, grosolan, dur-, grosier-, mai mare decît cel obişnuit (grossecrenatus, grosse-dentatus, grosse-serratus) [coarsely- ; groß-, grob- ; grossiè­ rement, durement ; durván- ; крупно-] 260 GRUMOSUS, GRUMULOSUS, grumulos. 1. Cu grămăjoare. 2. Tuberiform [grumose, grumous, clotted, knob­ by, crummy; grumig, klumpig, hü­ gelig, kleinknollig, krümelig; grumuleux, grumelé; halmocskás, gumócskás ; крупичатый, бугристый] 261 GUMMIFER, GUMMOSUS, gumifer, care secretă gume-răşini vegetale (Ficus elastica, Hevea guianensis, Siphocampylus caoutchouc) [gummiferous, gummy ; gummitragend ; gommifère ; gumigyantát adó; камеденосный] 262 GUMMOSIS f, gumoză, secreţie ex­ cesivă de mucilagii (în patologia ce­ lulară) [gumming; Gummifluß; gommose ; gummózis ; гуммоз] 263 GUTTA f, GUTTULA f, picătură (de ulei sau răşină) [drop, droplet; Tropfen, Tröpfchen; goutte; csepp; капля, капелька] 264

265

GUTTATIO f, gutaţie, eliminare de apă prin slomatele acvifere [guttation ; Gattation, Wasserausscheidung; guttation ; guttáció, cseppkiválasztás, kicsepegés, „könnyezés" ; гуттация] GUTTATUS,GUTTIFER,GUTTULOSUS, GUTTI-, gutulat, prevăzut cu pete asemănătoare unor picături de apă sau de ulei (guttiflorus) [gut­ täte, spotted; getropft, tropfen-; guttulaire, taché en goutte; cseppszerű, pettyes ; с каплей]

266 GYMN'-,GYMNO- (gr. γυμνός „nud, neacoperit"), nud, golaş, neacoperit, lipsit de înveliş (gymnandrus, gymnocladus, gymnostomus, gymnostylus) [naked-, bare-, without covering; of­ fen-, nackt, unbedeckt; nu, décou­ vert ; csupasz, fedetlen, nyitott ; голо-] 267 GYMNANTHUS (gr. -, άνθος „floa­ re"), cu flori nude, fără înveliş floral [naked flowered; nacktblütig; à fleurs nues, achlamydé; csupasz virágú ; голоцветковый] 268 GYMNOBLASTUS (gr. -, βλαστός „germen"), gimnoblastic, cu embrionul necuprins în sacul embrionar [gymnoblastous ; nacktkeimig ; gymnoblaste; csupasz csírájú; голоростковый] 269 GYMNOCARPIUM η (gr. -, καρπός „fruct") (Ascomycetes) —» apothecium 270 GYMNOCARPUS ( g r . - ) , gimnocarpic. 1. Cu fructe nude. 2. Cu fructificaţiile neacoperite [gymnocarpic, gymnocarpous, naked fruited; nacktfrüchtig; gymnocarpe, à fruits nus; szabadtermésü, fedetlen termőtestű ; голоплодный, гимнокарпный] 271

GYMN0CYTIS,-IDIS f (gr. -, κύτις „cutie"), gimnocit, celulă fără mem­ brană [gymnocyte; Gymnozyt; gymnocyte; gimnocitia; гимноцит] 272 GYMNOPLASTUM η (gr. -, πλαστός „modelat"), gimnoplast, celulă (cito­ plasmă) lipsită de membrană (Pirotta) [gymnoplast; Gymnoplast; gymnoplaste ; gimnoplasztisz, csupasz sejt ; гимнопласт] 273 GYMNOSPERMUS (gr. -, σπέρμα „sămînţă"), gimnosperm. 1. Cu ovulele necuprinse în ovar. 2. Cu seminţele nude [gymnospermous, naked-seeded; nacktsamig; gymnosperme, à ovules nus, à graines nues; nyitvatermő, csupasz magvú; голосеменный] 274

GYMNOSPORA f (gr. -, σπόρα „sămînţă"), gimnospor, spor liber necuprins într-un sporange [gymnospore ; Gymnospore ; gymnospore, spore nue ; csupaszspóra ; гимноспора]

275 GYN-, GYNECO-, GYNO-, -GYNICUS, -GYNUS (gr. γυνή „femeie"), femei, referitor la organele de repro­ ducere femele (celulă, gineceu, ovar, pistil) (gynecogenicus, gynochlamydeus, acrogynicus, eleutherogynus) [gyno-, relating to female reproductive organs ; weiblich-, weiber-, -weibig, die wei­ blichen Fortpflanzungsorgane betref­ fend; gyno-, femelle, relatif aux organes reproductifs femelles ; női.

223

GYNAECEÜM női ivarszervekre vonatkozó ; женский, с женским органам размножения]-* femineus 276 GYNAECEÜM η, GYNAECIUM η —* gynoecium 277 GYNANDRIA f (gr. -, άνήρ, ανδρός „bărbat"), ginandrie, clasa IX în sistemul lui Linné, cu flori ginandrice, avînd staminele concrescute cu stilul (Orchidaceae) [gynandria ; Gynandrie; gynandrie; ginandria; гинандрия] - • synarmophyta 278 GYNANDRICUS, GYNANDRUS (gr. --), ginandrie, avînd staminele concrecute cu stilul [gynandrous, gynandrian; gynandrisch; gynandrique, gynandre ; ginandrikus, anyahimes ; гинандрический] —> synarmophytus 279 GYNANDROMONOECIA f (gr.--, μόνος „singur", οίκος „casă"), ginandromonoecie, poligamie monoică cu flori mascule, femele şi hermafro­ dite pe acelaşi individ [gynandromonoecy; Gynandromonözie ; gynandromonoécie; ginandromonöcia ; гинандромоноэция] 280 GYNANDRISMUS maphroditismus

deous ; bedecktfruchtknotig ; gynochlamydé; fedett termőjű; покрытопестичный] 287 GYNODIMORPHISMUS m (gr. -, δις „dublu", μορφή „formă"), ginodimorfism, prezenţa unor flori femele mai mici la plantele ginodioice [gynodimorphism ; Gynodimorphismus; gynodimorphisme ; ginodimorfizmus; гинодиморфизм] 288

GYNODIOECIA f (gr. - , οίκος „casă"), ginodioecie, dioecie la care florile hermafrodite şi cele femele se găsesc pe indivizi deosebiţi (Darw^in) (Knautia arvensis) [gynodioecy ; Gynodiözie ; gymodiőecia gynodiőecia ; гинодиоэция] 289 GYNODYNAMICUS, GYNODYNAMUS (gr. -, δύναμος „putere"), ginodinamic, cu stilele mai lungi decît staminele (floare) [gynodynampus, gynodynamic; gynodynamisch ; gynodyname ; termőtvezérlő, inkábbnő ; гино динамически й] 290

m (gr. - ) -^ her-

GYNOECEUM η, GYNOECIUM η (gr. -, οίκος „casă"), gineceu, pistil; totalitatea carpelelor (ovar, stil, stig­ mat) dintr-o floare [gynoecium; Gynoeceum, Stempelgebilde, Stempelge­ samtheit, weiblicher Apparat; gyné­ cée; termőtáj, termőkör, anyatáj; гинецей] —• gynaeceum

281 GYNANDROPHORUM η (gr.-, φορέω „a purta"), ginandrofor, internodiu distinct pe axa florală între corolă şi androceu (Passiflora) [gynandrophore; G/nandrophor ; gynandrophore ; anyahimtartó, ivartartó ; гинандрофор]

291 GYNOECIA f (gr. - ) , ginoecie, pre­ zenţa numai de flori femele pe o i plantă [gynoecy; Gynözie; gynoécie; .· ginőcia; гиноэция]

282

292

GYNANTHERUS (gr. -, ανθηρός „înflorit"), ginanteric, cu staminele transformate în pistile [gynantherous ; gynantherisch ; gynanthère; ginantérikus ; гинантерический]

283 GYNECOGENICUS (gr. -, γενικός „născut") —»· parthenogeneticus 284

GYNIXUS m, GYNIZUS m (gr. -, Ιξός „vise"), ginixus, siprafaţa vîscoasă a stigmatului (Orchidaceae) [gynixus; Gynixus; gynixus; ginixus, mézgás bibefelület ; гиниксус]

285 GYNOBASIS f (gr. -, βάσις „pi­ cior"), ginobază, partea umflată de la baza stilului (Boraginaceae) [gynobase ; Stempelboden, Stempelpolster, Stempelfuß; gynobase; ginobázis, termőalap, bibealap ; гинобазис] 286 GYNOCHLAMYDEUS (gr.-, χλαμύς, χλαμύδας „manta"), ginoclamideu, cu ovarul acoperit [gynochlamy-

GYNOGAMETA f (gr. -, γαμέτης „soţ"), ginogamet, garnet femei [gynogamete, egg-cell ; Gynogamet, Eizelle, vireibliche Keimzelle; gynogamète; ginogameta, női szaporitósejt ; гиногамета] —»· macrogameta

293 GYNOGAMETANGIUM η (gr. - , άγγείον „vas"), ginogametangiu, ga- ; metangiu cu ginogameţi [gynogametangium; Gynogametangium ; gyno- ; gamétange; ginogametángium ; гиногаметангий] —»• macro gametangium, archegonium 294 GYNOGAMETOPHORUM η (gr.-, φορέω „a purta"), ginogametofor, gametofor femel [gynogametophore; G/nogametophor; gynogamátophore; ginogaraatofórum ; гияогамзтофэр] 295 GYNOGENESIS f (gr. -, γένεσις „origine"), ginogeneză, pseudogamie la care gametul mascul pătrunde în •. ovul fără să-1 fecundeze, embrionul

GYRUS

229 dezvoltîndu-se pe cale partenogenetică [gynogenesis ; Gynogenese; gynogenèse ; ginogenezis ; гиногенез] 296 GYNOGENUM η (gr. -, γένος „ur­ maş"), ginogen, organism care pro­ duce celule sexuale genotipice (Burgeff) [gynogenum; Gynogen; gynogenum; ginogénum; гиноген] 297 GYNOGONIDIUM η (gr. -, γόνος „urmaş") —»• oocarpus, oospermium, Oospora 298 GYNCHE RM ΑΡΗ RODITA f (gr. -, Ερμής „zeul Hermes", 'Αφροδίτη „zeiţa Afrodité"), ginohermafrodit, individ cu flori hermafrodite în care etaminele rămîn adesea nedezvoltate [gynohermaphrodite ; Gynohermaphrodit ; gynohermaphrodite ; ginoher­ mafrodit a ; гшюгермафродит] 299

300

GYNOMONOECIA f (gr. -, μόνος „singur", οίκος „casă"), ginomonoecie, monoecie cu flori femele şi her­ mafrodite pe acelaşi individ de plantă [gynomonoecy ; Gynomonözie ; gynomonoécie ; ginomonőcia ; гиномоноэция] GYNOPHAENUM η (gr. -, φαίνω „a apare"), ginofen, organism care produce celule sexuale fenotipice (Burgeff) [gynophaen ; Gynophaen ; gynophaene ; ginofenum ; гинофен]

301 GYNOPHORUM η (gr. -, φορέω „a purta"), ginofor, porţiunea alun­ gită a axei florale dintre androceu şi gineceu, devenind mai tîrziu carpofor (Asclepiadaceae, Roraginaceae, Labiatae) [gynophore ; Stempelträger, Fruchtknotenträger, Stempelboden ; gynophore ; termötartó ; гинофор]

ge cu macrospori [gynosporangium ; Gynosporangium ; gynosporange ; ginosporángium ; гиноспорангий] 307

GYNOSPOROGENESIS i (gr.-, γένεσις „naştere") —*• macrosporogenesis 308 GYNOSTEGIUM η (gr. -, στέγω „a acoperi"), ginostegiu, .învelişul protector al ginoceului (Asclepias syriaca) [gynostegium ; Gynostegium, Stelnpelhaube, Stempeldecke ; gynostège ; ginosztégium, [terniőtakaró ; гиностегий] 309 GYNOSTEMIUM η (gr.-, στήμον „stamina"), ginostemiu, formaţie columnară rezultată din concreşterea staminelor cu gineceul (Orchidaceae) [gynostemium, column ; GriffelsăulePistillsâule, Befruchtungssäule ; gy, nostème ; bibeoszlop, ginosztémium, гиностемий, колонка] 310

GYPSACEUS, gipsaceu, care conţine gips (sol) [gypsaceous; gipshaltig; gypsacé ; gipszes ; гипсовый] 311 GYPSE US, alb ca gipsul [chalk-white ; gipsweiß ; blanc de gypse ; gipszfehér ; гипсово-белый] 312

GYPSICOLUS (COLA f), gipsofil, care creşte pe terenuri cu gips [gypsicolous, gypsophilus, dwelling on li­ mestone ; gipsbewohnend, gipsliebend ; gypsicole, gypsophile; gipszes talajt kedvelő, gipszkedvelő ; гипсолюбивый, обитающий на гипсе]

313 G Y ΡSO PH IL US -» gypsicolus

„frunză"), ginofilie. 1. Transformarea elementelor carpelare în frunze obiş­ nuite. 2. Virescenţa ovarului [gynophylly ; Gynophyllie ; gynophyllie ; ginofillia ; гинофиллия]

314 GYR-, -GYRATUS, GYRO-, GYROSUS, -GYRUS (gr. γύρος „rotunjit"), circular, curbat în cerc, răsucit inelar (gyracanthus, agyratus, gyroflexus, dextrogyrus) [ringed, circinate; rundgedreht, beringt, rundwendelig, ge­ dreht-, ringförmig-; tordu, tour­ noyant, courbé en anneau; körkörös gyűrűs, csavarodott ; изогнутый кольчатый, скрученно-]

303 GYNOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), ginofite, exemplarele femele din generaţia sexuată [gynophytes; Gynophyten; gynophytes; ginofiták; гинофиты]

315 GYROMA η (gr. -), giromă, inelul spo, rangelui (Pteridophyta) [gyroma, an-, nulus of ferns; Gyrcma, Kreisschüs­ selchen, Ring der Farnfrucht ; gyrome ; giroma, spóratok-gyűrü ; гирома]

304

316 GYROSUS

302

GYNOPHYLLIA

f

(gr.

-,

φύλλον

GYNOPODIUM Ti (gr.-, πους, ποδός „picior") —»· gynophorum, podogynium

305 GY NOS PORA f (gr. -, σπορά „sămînţă") —>• macrospora, megaspora 306

GYNOSPORANGIUM η (gr. - , άγγείον „vas"), ginosporange, sporan­

317

{gr.-)^gyr-

GYRUS m (gr.-), răsucire, curbură' inelaş [circle, ring, annulus; Win­ dung, Spiralwindung, Wendel, Ring; torsion, courbure, anneau; csavarodás, gyűrű ; ободок, кольцо]

H 1

HABENS (habeo), avînd, prevăzut cu [having ; habend ; ayant, pourvu ; bíró, ellátott ; имеющий] —*• praeditus 2 HABITANS (lat. habito „a locui")Î саге „locuieşte", саге creşte pe [inha­ biting, dwelling, growing; bewohnend, lebend, wachsend; habitant, croissant ; lakó, élő, növő ; обитающий, живущий] 3 HABITATIO f, „HABITAT^ (lat. -), loc de creştere, staţiune [habi­ tat, station, place of growth; Stand­ ort, Wohnort, Vorkommen, Fun­ dort ; habitation, habitat, station ; le­ lőhely, termőhely, előfordulási hely; обитание, местообитание] 4 HABITUS (-US) m, înfăţişare, port ; aspectul exterior general al plantei [aspect, appearance, habit; Aussehen, Oastalt, Tracht, Erscheinung, Hal­ tung; aspect, port; kinézés, külalak, külső megjelenés ; габитус, облик, вне­ шний вид] 5

HADROCENTRWUS (gr. αδρός „gros", κέντρον „centru"), hadrocentric, cu hadromul dispus central, acoperit de leptom f^Haberlandt^ [hadrocentric ; hadrozentrisch ; hadrocentrique ; hadrocentrikus, farészt körülvevő ; гадроцентрический] —»• amphicribralis 6 HADROMA η (gr.-), hadrom, fas­ cicul lemnos; partea conducătoare cu vase lemnoase a fasciculului vascular [hadrome; Hadrom, Holzteil; hadrome ; hadrom, központi farész ; гадром] 7 НАЕМ-, НАЕМ AT-, ПАЕ MATO-, ПАЕ МО-, HAEMATICUS, НАЕMA TIN US, НАЕ MA TI TES, НАЕМА TITICUS, НАЕ MA ТОСН RO­ US (gr. αίμα, αίματος „sînge"), sanguineu, de culoarea sîngelui, roşu purpuriu (haemanthus, haematacanthus, haematophyllus) [hlood-red; blut­ rot; rouge de sang; vérpiros; кровавокрасный] —> cruentus, sanguineus 8

HAEMATOCHROMA η (gr. -, χρώμα „culoare"), hematocrom, pigmentul

roşcat din celulele unor Algae (Chlorolepidaceae ) [haematochrome ; Hămatochrom ; hematochrome ; hematokrom; гематохром] 9 HAEMOSTATICUS (gr. -, στατικός „opritor") -+ ischaemus 10 HALOBENTHUS n, HALO BEN­ THOS η (gr. άλς, αλός „sare", βένθος „adîncime"), halobentos, bentosul pelagic şi al lacurilor sărăturoase [halobenthos ; Halobenthos ; halobenthos; halobentosz; галобентос] 11 HALOBION η (gr. -, βίος „viaţă"), halobiont*^ 1. Organism caracteristic terenurilor şi apelor sărăturoase. 2. Asociaţii de plante marine (Forel) [halobion ; Halobion ; halobion ; halobion; галобионj 12 HALODRYMIUM η (gr. -, δρυμός „crîng"), halodrimiu, formaţii de man­ grove (Diels) [halodrymium, man­ grove-formation ; Halodrymium, Man­ grove-Formation ; halodrymium; halodrimium, mangrove-formáció ; raлодримиум] 13 HALONEREIDAE î pi (gr. -, νηρείς „nimfă marină"), halonereide, fitocenoze de Algae fixate pe fundul mărilor (Warming) [halonereids ; Halonereiden; halonereîdes ; halonereidák ; галонереиды] 14 HALOPHILUS (gr. -, φιλέω „а iubi"), halofil, care prosperează pe terenuri sărăturoase (Iris halophila) [halophilous, salt-loving; salzliebend; halophile ; sókedvelő ; галофильный, солелюбивый] —ν drimyphilus, salinus 15 HALOPHOBUS (gr. -, φοβέω „a se teme"), halofob, care evită terenu­ rile sărăturoase [halophobous, saltshunning; salzmeidend; halophobe; sókerülő; галофобный] 16 HALOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), halofite, plante halofile, adaptate mediului sărăturos [halophytes, salt plants; Halophyten, Salz­ pflanzen, Salzbodenpflanzen, Salinen-

231

HAPLOMITOSIS

pflanzen ; halophyles ; sótűrö növények, halofiták; галофиты] J—»• drimyphyta, plantae salinae 17 HALOPLANCTON η (gr. -, πλαγκτος „rătăcitor"), haloplancton, planc­ tonul apelor sărăturoase [haloplankton ; Haloplankton ; haloplancton ; haloplankton, sósvizek planktonja; галопланктон] 18 ΗAMA Τ-, ΗΑΜΑ ΤΟ-, ΗAMI-, ΗΑMATUS, HAMOSUS, hamat, hámos, încîrligat ^păr -^, spin r^, fruct -^ la Astragalus hamosus) (hamatacanthus, hamato-setosus, hamiger) [hamate, hooked, hook-shaped; hakig, haken­ förmig; hameconné, crochu, en cro­ chet; horgas, horogszenű, kampós, horgasán- ; крючковатый, крючковидный]* 19

20

HAMU LATUS, H AMU LIGER, HAMULOSUS, hamulat, hamulos, pre­ văzut cu cîrlige mici (bractei la Callitriche hamulata, spinişori pe foliolele involucrale la Carduus hamulosus) [hamulate, hamulose; kleinhakig, häk­ chentragend ; hamuleux, à petits cro­ chets ; horgocskás ; мелкокрючковатый] HAMULUS m, cîrlig mic, setă încîrligată [hooklet, small hook; Häkchen; petit crochet ; horgocska ; крючочек]

21 HAMUS m, cîrlig, vîrf ascuţit şi recurbat [hook ; Haken ; crochet ; horog; крючок] 22 HАР AL-, HAP ALO- (gr. απαλός „delicat"), moale, delicat, fin (hapalanthus, hapalophyllus, hapalostylus) [soft-, tender- ; weich-, zart- ; mou, delicat ; lágy-, zsenge- ; мягко-, нежно-] 23 HAPAXANTHICUS, HAPAXANTIIUS (gr. άπαξ „cdală", άνθος „fleare"), hapaxant, care înfloreşte nu­ mai о singură dată [hapaxanthic, hapaxanthous ; hapaxanthisch, ein­ malblühend ; hapaxanthe ; egyszervirágzó ; гапаксантый] 24

HAPLO- (gr. άπλόος „simplu, singur"), simplu, cu un singur, uni- (haplobioticus, haplolobus, haplostachys) [sim­ ple-, single- ; einfach-, ein- ; simple, seul; egyszerű, egyetlen, egyszeres; просто-, ORHO-]—* simplici-, mono-, uni-

25 HAPLOBIONTON η (gr. -, βίος „viaţă"), haplobiont, haplont. 1. Plantă haploidă cu număr simplu de cromozomi (n sau x). 2. Plantă care fructifică o singură dată [haplobiont, haplont; Haplobiont, Haplont; haplobionte, haplonte; haplobionta, ha-

plonta ; гаплобионт, гаплонт] - • haplonta 26 HAPLOCAULIS (gr. -, καυλός „tul­ pină"), haplocaul, cu tulpina nera­ mificată, avînd numai axă principală terminată prin floare .(Papaver som­ niferum) [haplocaulous, uniaxial, single-stemmed ; haplokaulisch, ein­ achsig, einstengelig; haplocaule, unicaule ; egytengelyű, elágazatlan szárú ; одностебельчатый, простостебельчатый] —»• monocaulis, uniaxialis 27 HAPLOCHLAMYDEUS (gr. -, χλαμύς „manta"), haploclamideu, cu un singur înveliş floral, cu periant sim­ plu [haplochlamydeous ; haplochlamydeisch ; haplochlamydé ; egyetlen virágtakarós, egykörös lepellevelű; гаплохламидный, однопокровный] —»· то· nochlamydeus] 28 HAPL0CYTIS,-IDIS i (gr. -, κυτίς „cutie"), haplocit, celulă avînd nuclei cu număr redus de cromozomi (Ben­ son) [haplocy te; Haplozyt; haplocyte; haplocita ; гашюцит] 29 HAPLODIPLONTA f, Η A PLODIPLOBIONTON η (gr. -, διπλόος „du­ blu", βίος „viaţă"), haplodiplont, haplodiplobiont ; organism cu ciclu evolutiv în două faze, cea sexuată (haploidă) şi cea asexuată (diploidă) [haplodiplobiont ; Haplodiplobiont ; haplodiplobionte ; haplodiplobionta ; гаплодиплобионт] 30 HAPLOGENESIS f (gr. -, γένεσις „naştere"), haplogeneză, naşterea unor forme noi de plante pe calea evolu­ ţiei şi a ontogeniei caracterelor neomorfe (Delphino) [haplogenesis ; Haplogenese ; haplogenèse ; haplogenézis ; гаплогенез] 31 HAPLOGONIDIUM η (gr. -, γόνιδιον „urmaş"), haplogonidie. 1. Gonidie născută în haplofază. 2. Gonidie so­ litară (Lichenes) [haplogonidium ; Hap­ logonidie ; haplogonidium ; haplogo­ nidium ; гаплогонидия] 32 HAPLOIDEUS (gr. -, ίδιος „obiş­ nuit"), haploid, cu număr simplu (n sau x) de cromozomi (celulă, fază, generaţie) [haploid; haploid; haploïde; haploid ; гаплоидный] —> monoploideus GENΕ RAT IO ΗAP LOI DEА -> ge­ ner alio sexualis 33 HAPLOMITOSIS f (gr. -, μίτος „fir"), haplomitoză, tip de diviziune nucleară primitivă, granulele formînd cromospire dispuse în două grupe (Euglena) (Dan-

HAPLONTA geard) [haplomitosis ; Haplomitose; haplomitosis ; haplomitózis ;га11ломитоз] 34 HAPLONTA t (gr. -) -> haplobionton 35 HAPLOPERISTOMATUS, HAPLOPERISTOMUS (gr. -, περί „împrejur", στόμα „gură"), haploperistomat, cu peristomul simplu, cu un singur rînd de dinţişori (Bryophyta) [haploperistomous ; haploperistomatisch ; haploperistome ; haploperisztomatikus, egyszerű szájpárkányii ; гаплоперистоматный] 36 HAPLOPETALUS (gr. -, πέταλον „petală"), haplopetal, cu un singur verticil de petale [haplopetalous ; einkronblăttrig ; haplopétíde ; egyörvösen szirmos ; хфостолепестный] 37 HAPLOPHASIS t (gr, -, φάσις „apariţie"), haplofază, faza haploidă (gametofitică) a ciclului evolutiv al plantei, avînd η cromozomi [haplophase; Haplophase; haplophase"; haplofázis, haploid szakasz; гаплофаза] 38 HAPLOPOLYPLOIDEUS (gr. -, πολύς „mult", άπλοός „singur", ίδιος „obişnuit"), haplopoliploid, rezultat partenogenetic dintr-o formă poliploidă cu jumătate din numărul cro­ mozomilor iniţiali (Katayama) [haplopolyploid ; haplopolyploid ; haplopolyploîde ; haplopoliploid ; гаплополиПЛОИДНЫЙ]

39 HAPLOSIS î (gr.-), haploză, redu­ cerea la jumătate a numărului de cro­ mozomi somatici în meioză [haplosis; Haplose ; haplosis ; haplózis ; гаплозис] 40 HAPLOSOMIA î (gr. -, σώμα „corp"), haplozomie, apariţia în celulele diploide a unor cromozomi simpli (monozomi) [haplosomy; Haplosomie; haplosomie ; haploszómia ; гаплозомия] 41 HAPLOSPORA f (gr. -, σπορά „sămînţă"), haplospor. 1. Spor simplu rezultat fără diviziune reducţională, nucleul avînd numărul complet de cromozomi caracteristici. 2. Dezvol­ tarea apomictică a gametofitului femei dintr-o celulă mamă formată în cursul unei meioze normale (Battaglia) [haplospore; Haplospore; haplospore ; haplospóra ; гаплоспора] 42 HAPLOSPORANGIUM η (gr. - , άγγείον „vas"), haplosporange, spo­ range rezultat din generaţia haploidă [haplosporangium ; Haplosporangium ; haplosporange; haplosporangium; raплоспорангий] 43 HAPLOSTELE f (gr. -, στήλη „co­ loană"), haplostel, stei simplu cu

xilemul central înconjurat de floem (Brebner) (Bryophyta) [haplostele ; Haplostele; haplostele; haplosztéle; гаплостеле] 44 HAPLOSTEMONIA Í (gr.-, στήμων „stamina), haplostemonie, dispoziţia staminelor într-un singur verticil (Elatine triandra) [haplostemony ; Haplostemonie ; haplostemonie ; haplosztemónia, egykörös porzótáj ; гаплостемония] 45 HAPLOSTEMONOPETALUS (gr. " , πέταλον „petală"), haplostemonopetal, cu staminele egale în număr cu petalele [haplostemonopetalous ; haplostemonopetal ; haplostémonopétale; haplosztemonopetális ; гаплостемонопетальный] 46

ΗAPT Ε RA η pl (gr. απτω „a se agăţa"), haptere. 1. Fişii spirale higroscopice pe membrana externă a sporilor, servind la răspîndirea aces­ tora (Equisetum). 2. Organe de fixare (Algae, Bryophyta, Eichenes). 3. Ramuri radicale ramificat unci­ nate, de natură exogenă, fără caliptră, servind la fixare (Podostomaceae) [haptera, holdfasts ; Hapteren, Haftor­ gane; haptères, organes fixateurs; hapterák, rögzitő szervek, spóraszóró fonalak; прицешса, элатеры]-^ (1) elateres, (2) tenacula

47

HAPTOMORPHOSIS f (gr. -, μόρφωσις „formare"), haptomorfoză, morfoză provocată prin excitaţii de contact (la plantele căţărătoare) [haptomorphosis ; Haptomorphose ; haptomorphose ; haptomorfózis ; гаптоморфоз] —»· thigmomorphosis

48 HAPTOTAXIS î (gr. -, τάξις „orînduire") -* thigmotaxis 49 HAPTOTROPISMUS m (gr. -, τροπή „răsucire") —» thigmotropismus 50

HARMÓNIA f (gr. αρμονία „armo­ nie"), armonie, stare de echilibru fără factori excesivi sau deficienţi, în geobotanică [harmony ; Harmonie, Übereinstimmung ; harmonie ; har­ mónia, összhang; гармония]

51 HARPEODES, HARPO- (gr. αρπη „cîrlig", είδος „asemănare"), încîrligat, în formă de cîrlig (harpophyllus) [hook-shaped, hook- ; Widerhaken ähn­ lich, harpunenartig, haken-; crochu, en harpon, en crochet; horogszerű, horgos- ; гарпунообразный, гарпуно-, крючко-] 52 HARPOCARPUS (gr. καρπός

233

HELIC-

„fruct"), cu fructe încîrligate [hookfruited; hakenfrüchtig ; à fruits cro­ chus; horgos termésű; гарпуноплодный] 53 HASTATUS, HASTIFER, H ASTILIS, HASTIFORMIS, HASTULATUS, HASTI-, hastat, în formă de lance sau de suliţă (Atriplex hastata, Scutellaria hastifolia) (hastifolius, hastilabius), triunghiular lung ascu­ ţit şi Ia bază cu doi lobi patent diver­ genţi [hastate, hastulate, halbertshaped, spear-shaped, spear-; spiessig, spießförmig, spieß-; haste, bas­ tele, hasti- ; dárdás, dárda alakú, dárdás-; копьевидный, копъе-, дро­ тике-] 54 HAU RIENS (haurio) -^ absorbens 55 HAUSTORIUM n, haustor, sugător 1. Organ de fixare pe planta gazdă, folosit şi pentru absorbţia umidităţii sau a sucurilor nutritive (Cuscuta). 2. Pedicelul absorbtiv al sporogonului (Bryophyta). 3. Partea inferioară a sacului embrionar care absoarbe substanţele nutritive din nucelă, la unele Phanerogamae [haustorium, suc­ ker; Saugorgan, Saugwurzel, Saug­ warze ; suçoir ; hausztórium, szivóka, szívószerv, szivóhifa; гаусторий, при­ соска] 56

HEBE- (gr. ήβη „părozitate"), pu­ bescent (hebeanthus, hebecalyx, hebelepis, hebegynus) [downy- ; flaum- ; duveté ; pelyhes- ; пушисто-] —»· ptilo-, -ptilus

57

HEBECLADUS (gr. -, κλάδος „ra­ mură"), cu ramuri pubescente [downybranched; flaumzweigig, flaumăstig; hebeclade; pelyhes ágú; пушистоветвистый]

58 HEBESCENS

(hebesco) -^ pubescens

59 HEBETATUS, obtuzat, cu vîrful tocit [hebetate, blunted; abgestumpft, stumpfspitzig ; émoussé ; tompahegyű ; приступленный] —>^ obtusatus 60

НЕС AT-, НЕС ΑΤΟ- (gr. εκατόν „о sută"), cu о sută de, cu numeroase (hecatophyllus) [hundred-, many- ; hundert-, reich- ; à cent, à nombreux ; száz-, sok- ; сто-, много-] —»• centi-

61 HECATANTHUS (gr. -, ανθός „floa­ re"), cu о sută de flori, cu nume­ roase flori [hundred-flowered, manyflowered ; hundertblütig, reichblu­ mig; à cent fleurs, à fleurs nombreu­ ses; százvirágú, sokvirágú; стоцветковый, мзюгоцветковый]

62 HEDERACEUS, HEDERI-, iederaceu, asemănător cu planta Hedera (hederifolius ) [resembling i\'y, ivy- ; efeuartig, efeu-; hédéracé, hédéri-; repkényszerű, repkény- ; плющевидный, плюще-] 63 HEDR-, HEDRANO(gr. ëSpavov „scaun") (hedranthus, hedranospermusj —*• sessili64 HEDRANOPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frunză") -*• sessilifolius 65 HEDY- (gr. ηδύς „dulce") (hedyan- . thus, hedyosmus) —*• glyci-, glyco66 HEDYCARPUS (gr. -, καρπός „fruct") —• glycicarpus 67 HEKISTOTHERMICUS (gr. ήκιστος „foarte mic", θέρμη „căldura"), hekistotermic, cu temperaturi foarte scăzute (zona alpină, regiunea polară) [hekistothermic ; hekistothermisch ; hekistothermique ; hekisztotermikus, alacsony hőmérsékletű ; гекистотермический] 68 HELEO-, HELO- (gr. έλος „mlaşti­ nă"), mlăştinos, care creşte pe locuri mlăştinoase (helobius)[mdûcsh- ; sumpf-, teich- ; marécageux ; mocsár- ; болото-] - • paluster 69 HELEOCHARIS (gr. -, χάρις „plă­ cere"), iubitor de mlaştini [marshloving; sumpfliebend; aimant les marais ; mocsárkedvelő ; болотолюбивый] 70 HELEONASTES f pl (gr. -, ναΐω „a locui"), plante de mocirlă [marshplants ; Sumpfbewohner, Sumpf­ pflanzen ; plantes de marais ; mocsár­ lakók, mocsári növények; болотные растения] 71 HELEOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), heleofite, plante submerse cu organele foliare şi florale deasupra apei [heleophyles ; Heleophyten ; heleophytes; heleofiták; гелеофиты] 72 HELEOPLANCTON η (gr.-, πλαγκτός „rătăcitor"), heleoplancton, ve­ getaţia planctonică lacustră (Zim­ mer)' [heleoplankton ; Teichplankton ; heleoplancton ; mocsárplankton, tóplankton ; гелеопланктон] 73 HELIC-, HELICO-, HELICOIDALIS, HELICOIDEUS (gr. ëλιξ, ελικος „spirală"), hélicoïdal, spiralat (embrionul Ia Salsola) (helicantherus, helicocarpus, helicogyratus) [helicoid, twisted ; schneckenartig-gekrümmt ; hélicoïde; csigavonalas, spirális; винто-, спиралевидный]—» spiralis

284

HELICISMUS CYMA HELICOÏDALE (Gladiolus) —^bostryx 74 HELICISMUS m (gr.-), helicism, torsiunea organului la о vîrstă de obicei mai înaintată (cîrcei) [helicism; Helicismus ; hélicisme ; helicizmus ; гелицизм] 75 HELICONOMIUM η (gr. -, νομός „păşune"), heliconomiu, cavităţi spi­ ralate produse prin roadere de către larvele insectelor în părţile parenchimatice ale plantelor [heliconomium ; Spiralmine ; heliconomium ; helikonómium; геликономиум] 76 HELIO- (gr. ήλιος „soare"), cu soare, însorit, cu multă lumină (heliophilus) [sun-, light- ; sonnen-, licht- ; soli-, de soleil, de lumière ; nap-, fény- ; солнце-] —»· photo77 HELIOFUGUS (gr. -, lat. fugio „a fugi") -+ heliophobus 78 HELIONASTIA f (gr. -, ναστός „presat") —> photonastia 79 HELIOPHILUS (gr. -, φιλέω „a iubi"), heliofil, obişnuit cu multă lumină solară ; adaptat pentru lumină intensivă [heliophilous, sun-loving, lightloving; heliophil, sonnenliebend, lichtliebend; héliophile; heliofil, nap­ fény к edvelő, fénykedvelő, fényi­ gényes ; гелиофильный, солнцелюби­ вый, светолюбивый] —> photophilus, sciadophobus 80 HELIOPHOBUS (gr. -, φοβέω „a se teme"), heliofob, саге evită locurile însorite; adaptat pentru staţiuni umbroase [heliophobous, sun-shunning, light-shunning; heliophob, sonnen­ scheu, sonnenmeidend, schattenlie­ bend; héliophobe; fénykerülő; гелиофобный, боящийся солнца, тенелюби­ вый, светобоязливый] —»· heliofugus, photophobus, sciadophilus 81 HELIOPHYLLUM η (gr. -, φύλλον „frunză"), frunză de lumină 1. Frun­ zele heliofitelor. 2. Frunzele perife­ rice însorite din coroana arborilor [heliophyll ; Lichtblatt, Sonnenblatt ; héliophylle; fénylevél; гелиофилл] 82 HELIOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), heliofite, plantele staţiu­ nilor însorite [heliphytes, sun-plants; Heliophyten, Sonnenpflanzen ; héliophytes; heliofiták, fénykedvelő nö­ vények ; гелиофиты] —»^ photophyta 83 HELIOSCIOPHYTA η pl (gr -, σκιά „umbră", -), heliosciofite, plante adaptate atît pentru staţiunile înso­

rite, cît şi pentru cele umbrite [heliosciophy tes ; Heliosciophyten ; hélisciophytes; heliszkiofiták ; гелиосциофиты] 84 HELIOSCOPICUS (gr. -, σκοπέω „а privi"), helioscopic, orientat în direcţia soarelui (antodiul la Helianthum) [helioscopous ; sonnenwendig ; helioscope ; napranéző, napraforgó ; гелиоскопичный] 85 HELIOSIS i (gr.-), helioză, insolaţie ; vătămări suferite de plante din cauza luminii solare prea intensive, sub formă de pete discolore pe frunze [heliose, insolation ; Heliose, Sonnenstich ; heliose; heliózis, napszúrás; гелиоз] —• insolatio 86 HELIOTACTISMUS m, HELIOTAXIS 1{щт -, τακτικός „orînduitor", τάξις „orînduire") —»· phototactismus, phototaxis 87 HELIOTORTISMUS m (gr.-, lat. tortio „răsucire"), heliotortism, torsi­ une datorită efectului luminii (Schwendener şi Krabbe) [heliotortism; Heliotortismus ; héliotortisme ; heliotortizmus ; гелиотортизм] —»· phototortismus 88 HELIOTROPICUS, HELIOTROPUS (gr. -, τρόπος „direcţie"), heliotropic, care se orientează' în direcţia izvorului de lumină [heliotropic ; he­ liotropisch, sonnenwendig; héliotrope, héliotropique ; heliotrópikus, nap felé forduló ; гелиотропный]—>j9Äo
m (gr.-)

-^

90 HELIOTURGOTROPISMUS m (gr. -, lat. turgor „umflare", gr. τροπή „răsucire"), helioturgotropism, turgescenţă sub influenţa luminii (Pfef­ fer) [helioturgotropism ; Helioturgotropismus; hélioturgotropisme ; helioturgotropizmus ; гелиотурготропизм] 91 HELMINTHOCECIDIA η pl (gr. Ελμινς, Ελμινθος „vierme", κηκΐς „ga­ lă"), helmintocecidii, gale cauzate de viermi [helminthocecidia ; Helminthozezidien ; helminthocécidies ; helmintocecidiumok ; гелминтоцецидий] 92 HELMINTHOIDEUS (gr. -, είδος „asemănare"), helmintoideu, de forma unor viermi [worm-shaped; wurmf örmig ; vermiforme ; hernyószerű, féregszerű ; глистовидный] —> vermicularis 93 HELO- (gr. §λος „mlaştină") -* heleo-

235

HEMIBASIDIUM

94 HELOBIUS,HELODEUS (gr.-, βίος „viaţă", είδος „asemănare") -* paluster, tenageius 95 HELOHYLOPHILUS (gr. -, ϋλη „pădure", φιλέω „a iubi"), helohilofil, care creşte în păduri umede [helohylophilous ; helohylophil ; hélohylophile; helohilofil, nedves erdőket kedvelő ; гелохилофильный] 96 HELOLOCHMOPHILUS (gr. -, λόχμη „crîng", -), helolohmofil, care creşte pe păşunile din lunci [helolochmophiîous; helolochmophil ; hélolochmophile ; helolochmofil ; гелолохмофильный] 97 HELOPHILUS ( g r . - ) — paluster, helobius 98 HELOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă), helofite, plante de bălţi şi mlaştini cu apă dulce (Clements) [marsh-plants; Helophyten, helophile Pflanzen, Sumpfpflanzen des süssen Wassers ; plantes des marécages ; helofiták, mocsári növények; гелофи­ ты, болотные растения] 99 HELOPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός „rătăcitor"), heloplancton, planctonul bălţilor şi al mlaştinilor [heloplankton ; Heloplankton ; heloplancton ; helo­ plankton; гелопланктон] 100 HEL0R7AD0PHILUS (gr. -, οργά,„păşune", φιλέω „a iubi") helorgadofil, care creşte în locurile păduroase cu mocirle (Clements) [helorgadophilous ; helorgadophil ; hélorgadophile ; helorgadofil ; гелоргадофильный] 101 HELOTISMUS m {gr. εϊλως „sclav"), helotism, simbioză la care este avan­ tajat unul din parteneri (unele alge sau ciuperci la Lichenes) (Warming) [helotism ; Helotismus ; hélotisme ; holotizmus ; илотизм] 102 HELVOLUS, galben ca mierea, palid galben cu nuanţă roşcată [honey coloured, pale ochreous yellow; honig­ gelb ; jaune de miel ; mézsárga ; медовожёлтый, палевый] 103 HELVUS, palid roşu [pale red, light bay; bleichrot; rouge pâle; halvány­ piros ; янтарно - жёлтый, бледно-крас­ ный] 104

HEMER-, НЕ MERŐ- (gr. ήμερα „zi"), din timpul zilei (hemeranthus) [day- ; tags-; pendant le jour; nappal-; днём]

105 HEMERANTHUS (gr. -, ανθός „floare"), hemerantic, care înfloreşte peste zi [day-flowering ; tagsüberbíü-

hend; héméranthe; nappal virágzó; цветущий днём] 106 HEMERODIAPHORUS (gr. ήμερο<; „cultivat", διάφορος „deosebit"), hemerodiafor, care variază sub influenţa culturii (Linkola) [hemerodiaphorous, variated under cultivation; kulturdifferent; hemerodiaphore ; müvelés alatt változó; гемеродиафорный] 107 HEMEROPHILUS (gr. -, φιλέ« „а iubi"), hemerofil, uşor de cultivat [hemerophilous, readily cultivated ; kulturfăhig ; hémérophile ; könnyen tenyésző ; легко-культивируемый] 108 HEMEROPHOBUS (gr. -, φοβέω „а se teme"), hemerofob, care se cultivă cu greu [homerophobous, hardcultivate ; kulturfeind, kulturmeidend ; hémérophobe; nehezen tenyészthető; трудно-культивируемый] 109 HEMEROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), hemerofite, plante intro­ duse şi încetăţenite în culturi [hemerophytes ; Hemerophyten, Kultur­ freunde; hémérophytes ; hemerofiták, megtelepedett kultúrnövények; гемерофиты, культивирующие растения]—»· anthropophyta 110 HEMI- (gr. ήμι „pe jumătate"), pe jumătate, semi- (hemichrysus, hemitetracotylus, hemitrichus) [half- ; halb- ; demi- ; félig- ; полу-] —»· semi111 HEMIANATROPUS (gr. -, ανά „în sus, invers", τροπή „răsucire"), semianatrop, răsturnat pe jumătate (ovul) [half-anutropous ; halbumgewendet ; demirenversé ; féligvisszafordult ; ποлуанатропный] 112 HEMIANGIOCARPUS (gr. -, άγγεîov „vas", καρπός „fruct"), semiangiocarpic, cu fructificaţii pe jumătate închise (Fungi) [hemiangiocarpous ; hemiangiokarp ; hémiangiocarpe ; fé­ ligzárt termőtestű; полупокрытоплодный] 113

HEMIAPOPHYTA η pl (gr. -, άπα „din", φύτον „plantă"), semiapofite, plante băştinaşe cu înclinaţii apofitice [Tussilago farfara) [hemiapophytes ; Hemiapophyten ; hémiapophytes ; hemiapofiták ; гемиапофиты]

114 HEMIAUTOPHYTA η pl (gr. -, αυτός „singur", -), semiautofite, plante parazite cu clorofilă (Boulger) [hemiautophytes ; Hemiautophyten ; hémiautophytes ; hemiautofiták ; гемиаутофиты] 115 HEMIBASIDIUM η (gr. -, βάσιδιον „picioruş"), hemibazidie, promiceliu

hEMlCARYON

23β

cu bazidii (Üstilaginales) [hemibasidium ; Hemibasidium ; hémibaside ; hemibazidium ; гемибазидия] 116 HEMlCARYON η (gr. -, κάρυον „nucă"), hemicariont, nucleu cu număr simplu (haploid) de cromozomi (Boveri) [hemicaryon ; Hemikaryon; hemicaryon ; hemikarion ; гемикарион] 117 HEMICELLULOSA f (gr. -, lat. cellula „cămăruţă"), hemiceluloză, substanţa nutritivă de rezervă din membrana celulară a endospermului (Monocotyledoneae) [hemicellulose ; Hemizellulose ; hémicellulose ; hemicellulóz; гемицеллюлоза] 118 HEMICHLAMYDEUS (gr. -, χλαμύς „manta"), semiclamideu, semiacoperit [hemichlamydeous, half-coated; halbbedeckt; hémichlamydé ; félig fedett, félig takart; полупокровный] 119 HEMICLEISTOCARPUS (gr. -, κλειστός „închis", καρπός „fruct"), semicleistocarp, cu carposomul la început acoperit, apoi la maturitate ies organele de fructificaţie (Agaricus, Phallus) [hemicleistocarpous ; hemikleistokarp ; hémicleistocarpe ; félig csukott termötestű; гезушклеистокарпный] 120 HEMICLEISTOGAMICUS, НЕMICLEISTOGAMUS (gr. - , γάμος „căsătorie"), semicleistogam, des­ chis numai pe jumătate în perioada polenizării (floare) [hemicleistogamic ; hemikleistogam ; hémicleistogame ; félkleisztogám, félignyitottan porzódó ; полуклеистогамный] 121 HEMICRYPTOPHYTA η pl (gr. -, κρυπτός „acoperit", φυτόν „plantă"), hemicriptofite, plante cu organele vegetative hibernante pe sau în pămînt la mică adîncime (Raunkiaer) [hemicryptophytes ; Hemikryptophyten, Erdschürfepflanzen, Erdkrus­ tenpflanzen, halbverborgene Pflan­ zen ; hemicryptophytes ; hemikriptofiták, féligrejtve telelő növények; гемикриптофиты] 122 HEMICYCLICUS (gr. -, κύκλος „cerc"), hemiciclic, semicircular, semiverticilat (cu organele florale în parte verticilate, iar în parte spiralate) (Ranunculaceae ) [hemicyclic ; hemizyklisch, halbkreisförmig, halbwirtelig ; hémicyclique; félig örvös, részben örvös, félkörös; гемициклический, по­ лукруговой] —* semiverticillatus 123 HEMICYLINDRACEUS, CYLINDRICUS (gr. -,

HEMIκύλινδρος

„cilindru") —• semicylindricus, semiteres, hemiteres 124 HEMIDIBIOSIS f (gr. -, δι- „doi% βίος „viaţă"), hemidibioză, dibiozà relativă, deoarece epibiotul depind& de hipobiot, de la care primeşte seva [hemidibiose ; Hemidibiose; hémidibiose ; hemidibiózis ; гемидибиоз] 125 HEMIDYSTROPHIA í (gr. -, δύστροφος „nutrit anevoios"), semidistrofie, inaniţie parţială [hemidystrophy; Hemidystrophie ; hémidystrophie ; hemidisztrófia ; гемидистрофность] 126 HEMIENDOBIOTICÜS (gr. -, 'δνδον „intern", βίος „viaţă"), semiendobiotic, care trăieşte parţial în inte­ riorul gazdei şi parţial la exteriorul acesteia (parazit) [hemiendobiotic у halbendobiotisch ; hémiendobiotique ; félig endobiótikus ; полуэндобиотичный] —• hemiparasiticus 127 HEMIENDOPARASITICUS (gr. - , παράσιτος „parazit") —»• hemiendobiaticus 128 HEMIENDOPHYTICUS (gr. -, φυτόν „plantă"), semiendofitic, parţial endofitic [hemiendophytic ; halbendophytisch; hémiendophytique ; félig endofitikus ; гемиэндофитический] 129 HEMIEPIGYNUS (gr. -, έπι „dea­ supra", γυνή „femeie"), semiepigin, aşezat puţin deasupra ovarului (sta­ mina) [half-epigynous ; halboberweibig; hémiépigyne; félig termőfeletti; полунадпестичный] 130 HEMIEPIPHYTA η pl (gr. - , φυτόν „plantă"), hemiepifite, semiaerofite; epifite cu primele rădăcini în pămînt, dezvoltînd apoi şi rădăcini aeriene (Went) [hemiepiphytes ; Hemiepiphyten, Halbüberpflanzen; hemi­ epiphytes; hemiepifiták, félepifiták; полуэпифиты] 131

HEMIGAMOTROPUS (gr. -, γάμος „căsătorie", τροττή „răsucire"), semigamotrop. 1. Cu incomplete mişcări gamotropice pentru uşurarea pole­ nizării. 2. Cu mişcări incomplete de deschidere şi de închidere (flori par­ ţial în poziţie de „somn" la Oxalis acetosella, Papaver rhoeas) [hemigamotropous; hemigamotrop, halbschlafend; hémigamotrope, demisommeillante ; hemigamotrópikus ; полугамотропный]

132

HEMIHAPLOIDEUS (gr. -, άπλόος „singur", είδος „asemănare"), semi­ haploid, cu jumătate număr de cro­ mozomi haploizi (celule) [hemihaploid ;

237

HEPT-

hemihaploid ; demihaploïde ; félhaploid; полугаплоидный] 133 HEMIPARASITUS m (gr. -, παρά­ σιτος „parazit"), semiparazit, parazit care poseda şi aparat clorofilian de asimilare (Viscum) [hemiparasite, halfparasite ; Halbschmarotzer ; demiparasite ; félélösködő ; полупаразит] —>· semiparasitus 134

HEMIPENTACOTYLUS (gr. -, πέντε „cinci", κοτυληδων „cavitate"), hemipentacotil, cu cinci cotiledoane din care unul despicat [hemipentacotyl; hemipentakotyl ; lïémipentacolyle; hemipentakotil; гемипентакотильный]

135 HEMIPHANEROPHYTA η pl (gr. -, φανερός „evident", φυτόν „plantă"), hemifanerofite, semiarbuşti numai cu părţile vegetative inferioare lemnoase şi cu muguri hibernanţi aproape de suprafaţa solului [hemiphanerophytes ; Hemiphanerophyten, Halbstrăucher ; hemiphanerophytes; félcserjék; гемифанерофиты] 136

137

HEMIPLOIDEUS (gr. -, άπλόος „singur", είδος „asemănare"), semiploid, cu jumătate din numărul obiş­ nuit de cromozomi somatici [hemiploid; hemiploid; hémiploide; hemiploid ; гемиплоидный] HEMISAPROPHYTA η pl (gr. -, σαπρός „putred", φύτον „plantă"), semisaprofite, saprofite care mai po­ sedă şi aparat clorofilian (Warming) ; parazit facultativ [hemisaprophytes ; Ilalbsaprophyten, Halbfăulnisbewohner; hémisaprophytes; félszaprofiták; гемисапрофиты]—»parasiíMs facultativus

138 HEMISPHAERICUS (gr. -, σφαίρα „glob") -^· semiglobosus 139 HEMISYNCARPUS (gr. -, σύν „îm­ preună", καρπός „fruct"), semisincarpic, cu carpetele pe jumătate con­ crescute (pistil) [hemisyncarpous ; hemisynkarpisch; hémisyncarpe; féligösszenött termőlevelű; полусиккарпный] 140 HEMISYNCOTYLUS (gr. - , κοτυ­ ληδων „cavitate"), hemisincotil, cu cotiîedoanele incomplet sudate (De Vries) [hemisyncotyl ; hemisynkotyl ; hémisyncotyle ; féligösszenőtt szikle­ velű ; полусинкотильный] Î41 HEMISYNGYNICUS (gr. - , γυνή .,femeie"), semisinginic, cu caliciul semiadorent ovarului [hemisyngynous ; liemisyngynisch, hémisyngynique ; ter­ mőhöz félighozzánőtt csészéjű; гемисингинический]

142 HEMITERES (gr. -, lat, teres „ci­ lindric, rotund") —* semiteres, semicylindricus 143 HE MI ТЕ RIA f (gr. -, τέρας „mon­ stru"), hemiterie, anomalia organelor apendiculare şi axiale (Lindley) [hemiteria; Hemiterie; hémitérie; hemiteria, levélképlet-rendellenesség ; reмитерия] 144 HEMITHEROPHYTA η pl (gr. -, θέρος „vară", φυτόγ „plantă"), hemiterofite, plante bisanuale care la sfîrşitul primului an hibernează ca şi semicriptofitele, iar în al doilea an înfloresc, fructifică şi apoi se nimi­ cesc (Raunkiaer) [hemitherophytes ; Hemitherophyten ; hemitherophytes ; hemiterofiták ; гемитерофиты] 145 HEMITROPUS (gr. -, τροπή „răsu­ cire"), hemitrop. 1. Cu ovulul aflat pe partea hilului. 2. Semiadaptat pen­ tru polenizare prin anumite grupe de insecte (MacLeod) [hemitrop ic, half-inverted; halbgewendet, halbum­ gewendet, halbvollkommen ; hémitrope; féligcsavarodott, féligalkalmaz­ kodott ; гемитропный, полуповернутый] 146 HEMIXEROPHYTA η pl (gr. -, ξηρός „uscat", φύτον „plantă"), hemixerofite, plante cu xerofitism par­ ţial, sensibile faţă de uscăciunile atmosferice (Salvia dumetorum) [hemixerophytes ; Hemixerophyten ; hémixerophytes ; félxorofiták ; гемиксерофиты] 147 НЕ ΝDEÇA- (gr. ένδεκάς „unspre­ zece") —*• endeca148 HEPATICOLOGIA f (gr. ήπαρ, ήπατος „ficat", λόγος „vorbire"), hepaticologie, studiul muşchilor hepa­ tici (Hepaticae) [hepaticology, study of the Liverworts ; Lebermooskunde ; hepaticologie; májmohák tana; гепатикология] 149 HEPATICUS (gr. -,), hepatic, de culoarea ficatului; brun roşietic; purpuriu roşcat închis [liver coloured, dark reddish-brown, dark purplishred; leberfarbig, leberbraun, rötlich­ braun, dunkelbraun, dunkel-purpur­ rot ; hépatique, couleur de foie, rougeâtre-brun, brun foncé; májszínű, vörösesbarna, sötét-bíborpiros; корич­ невый, печёночный, рыжевато-темнобурый] 150 HEPT-, НЕРТА- (gr. επτά „şapte"), cu şapte (heptacanthus, heptagonus, heptapetalus, heptastichus) [seven- ; sieben- ; à sept ; hét- ; семи-] -<• sept-y Septem-

238

HEPTAGYNUS 151 HEPTAGYNUS (gr. -, γυνή „fe­ meie"), heptaginic, cu şapte pistile [heptagynian, seven-pistilled ; siebengriffelig; heptagyne; hétanyás, héttermőjű; семипестичный] 152 HEPTAMERUS (gr. -, μέρος „par­ te"), heptamer, cu şapte părţi; divizat de şapte ori [heptamerous ; siebenzăhlig; heptamère; hétosztatú, héttagú, hétméretű, hétízű; гептамерный, ceмичленный] 153 HEPTANDRUS (gr. -, άνήρ, ανδρός „bărbat"), heptandric, heptarin; cu şapte staminé libere [heptandrous, seven-stamened ; siebenmännig; à sept étamines ; héthímes, hétporzós ; семитычинковый] 154 HEPTAPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frunză"), cu şapte frunze sau foliole (Potentilla heptaphylla) [heptaphyllous, seven-leaved ; siebenblăttrig ; heptaphylle, à sept feuilles; hétle­ velű ; семилистный] 155 HEPTARINUS (gr. -, αρρην „mas­ cul") - • heptandrus 156 HERB A f, iarbă, plantă ierbacee cu tulpină anuală nelemnoasă [herb, grass; Kraut, Gras; herbe; fű, dudva, lágyszárú növény; трава] HERB A INUTILI S, buruiană [weed ; Unkraut; mauvaise herbe; burján, gyomnövény; бурьян, сорняк, сорная трава] HERB ARU M INQ иI SI Τ IO -^ herbarisatio 157 HERBACEUS, ierbaceu, ierbos, de natura şi consistenţa ierburilor (Gossypium herbaceum, Salix herbacea, Vinca herbacea) [herbaceous, grassy, herb-like ; kraut artig, krautig, gras­ artig; herbacé; fűszerű, fűnemű, lágyszárú, dudvás; травянистый] 158 HERBARISATIO f, herborizare, botanizare, colectarea plantelor pentru studiu [herborization, herborising ; Botanisieren, Pflanzensammeln ; her­ borisation ; növénygyűjtés, botanizálás; гербаризация] 159 HERBARIUM η, ierbar, colecţie de plante uscate [herbarium, herbal; Herbarium, Pflanzensammlung, Krăutersammlung ; herbier; herba­ rium, növénygyűjtemény; гербарий, травник] —*kortus siccus 160

HERBARIUS m, HERBARISTA f, botanist (-ă), cercetător în domeniul botanicii [herbalist, herbarist, bota­ nist; Botaniker, Botanikeri, Kräu­

terkundiger, Pflanzenforscher, Pflan­ zenforscherin ; botaniste, herboriste ; botanikus, botanikusnő, fűvész, fűvésznő, növénykutató ; ботаник] 161 HERBE US, HERBICOLOR, verde ca iarba [herb-green, grass-green, yel­ low-green ; grasgrün ; couleur de l'her­ be ; fűzöld színű ; травяно-зелёный] 162 HERRICIDAE f pl, ierbicide, sub­ stanţe chimice folosite la combaterea buruienilor [herbicids ; Herbiziden ; herbicides; gyomirtó szerek; герби­ циды] 163 HΕ RR IDUS, HERBIFER, HERBOSUS, ierbos, înierbat; acoperit cu ierburi [herbous, herbose, grassy, grass-covered ; grasig, kräuterreich ; herbu, herbeux; füves, dudvás, gyomos ; травянистый] 164 HERBIVORUS, ierbivor, care se hrăneşte cu ierburi [herbivorous ; krăuterfressend, pflanzenfressend; herbi­ vore ; fűevő ; травоядный] 165 HERBULA î, HERBUSCULA f, iarbă mică [herblet, herbelet ; Gräschen Krautchen ; herbette ; füvecske; трав­ ка] 166 HERCOGAMIA f (gr. δρκος „gard", γάμος „căsătorie"), hercogamie. 1. Imposibilitatea autofertilizării din cauza modului de dispoziţie a anterelor şi a stigmatelor, la florile herma­ frodite (Axell). 2. Polenizare prin insecte [hercogamy; Horkogamie; hercogan:Í3; herkogámia; геркогамия] 167

HEREDITARIUS, ereditar, trans­ mis sau transmisibil prin moştenire (caracter) [hereditary; hereditär, erb­ lich, erbschaftlich, geerbt ; hérédi­ taire; átöröklődő, örökletes, öröklőtt; наследственны й]

168

HEREDITAS f, ereditate, transmite­ rea caracterelor parentale asupra ur­ maşilor (Spencer) [heredity; Heredität, Vererbung, Erbschaft; hérédité; átö­ röklés, átöröklődés, átörökítés; нас­ ледственность]

169 HERMAPHRODITA f (gr. 'Ερμής „zeul Hermes", 'Αφροδίτη „zeiţa Afrodite"), hermafrodit, plantă posedînd organe de reproducere atît mascule cît şi femele [hermaphrodite; Herm­ aphrodit, Zwitter ; hermaphrodite ; her­ mafrodita ; гермафродит] 170 HERMAPHRODITISMUS m(gr.--) hermafroditism, reunii ea pe aceeaşi floare a ambelor sexe[hermaphroditism Hermaphroditismus, Zwittertum, Zwei geschlechtigkeit ; hérmaphroditisme

239

HETEROCARPUS hermafroditizmus, hímnősség, kétivarúság, kétneműség ; гермафроди­ тизм, двуполсють] —> androgynismus, androgynia, monoclinia

ill

HERMAPHRODITICUS, HERMAPHRODITUS (gr. - -), hermafrodit, cu staminé şi pistile în aceeaşi floare [hermaphrodite ; hermaphroditisch, zwittrig, zwitterblütig, zweigeschlechtig; hermaphrodite; hímnős, kétivarú, kétnemű ; гермафродитный, обо­ еполый] -^ bisexualis, androgynalis, monoclinus, stylostemus

172

HERPISMUS m (gr. έρπω „a se tîrî"), herpism, reacţiune motrică de tîrîre cu ajutorul pseudopodelor (Amoe­ ba) [herpism; Herpismus; herpisme; herpizmus ; герпизм]

173 HERTZOTROPISMUS m (fizicianul Hertz, gr. τροπή „curbare"), hertzotropism, tropism cauzat de acţiunea undelor hertziene (Massart) [hertzotropism; Hertzotropismus ; hertzotropisme; hertzotropizmus; герцотропизм] 174 HESPERIDIUM η, hesperidă, fruct bacă cu epicarpul pielos, cu mezocarpul spongios şi suculent (Citrus) [hesperidium ; Hesperidenfrucht, Oran­ genfrucht ; hespéridie ; narancstermés ; гесперидий, померанец] —> aurantium 175 HETER, HETERO- (gr. έτερος „di­ ferit"), diferit, variat, inegal (heteranthus, heteroccphalus, heterocladus ) [diversely-, variously-, unequally-; verschieden-, ungleich- ; varié, iné­ galement, diversement; vegyes, kü­ lönféle, egyenlőtlenül ; разно-, неравно-] —> dissimilis, ç'arius 176

HETERACANTHUS (gr. -, ακανθα „spin"), cu spini'variaţi ca formă şi dimensiuni (Lappula heteracantha ) [heteracanthous ; verschiedenstachelig, ungleichdornig; hétéracanthe; vegyes tövisű, különféle tövisű ; разноколюч-

179 HETERANTAGONISMUS m (gr. -, ανταγωνισμό „luptă"), heterantagonism, influenţa păgubitoare reciprocă dintre diferite specii prin produsele metabolismului lor [heterantagonism ; Heterantagonismus ; hétérantagonisme; heterantagonizmus; гетерантагонизм] 180 HETERANTHERIA f (gr. -, ανθηρός „înflorit"), heteranterie, deosebire de formă, dimensiuni, poziţie şi funcţii între staminele aceleiaşi flori sau specii [heteranthery ; Heterantherie ; hétérantherie ; heteranteria ; гетерантерия] 181 HETERANTHIA f (gr. -, ανθός „floare"), heterantie, flori cu staminé diferite la aceeaşi plantă [heteranthy; Verschiedenblütigkeit, Heteranthie ; hétéranthie ; heterántia ; гетерантия] 182 HETERAUXESJS f (gr. -, αϋξησίς „creştere"), heterauxezá, inegala dez­ voltare a organelor pe laturile opuse [heterauxesis ; Heterauxese ; hétérauxèse ; heterauxézis ; гетерауксез] 183 HETEROAUXINUM η (gr. - -), heteroauxină, fitohormon de creştere [heteroauxin ; Heteroauxin ; hétéroauxine ; heteroauxin ; гетероауксин] 184 HETERORAPHIA f (gr. -, βαφή „culoare") —*• heterochromia 185 HETEROBAPHICUS, HETEROBAPHUS (gr. - -) —с discolor, heterochromus 186

HETEROBASIDIUM η (gr. -, βασίδιον „picioruş"), heterobazidie, promiceliu rezultat din germinarea teleutosporului (Uredinales) [heterobasid ; Heterobasidie; hétérobaside ; heterobazidium ; гетеробазидия]

187

HETEROBLASTICUS (gr. -, βλα­ στός „germen"), heteroblastic, cu dez­ voltare diferită, cu evidentă tranziţie între forma juvenilă şi cea adultă [heteroblastic ; heteroblastisch ; hétéroblastique; heteroblasztikus ; гетеробластический]

КОВЫЙ]

177

178

HETERADELPHIA f (gr. -, αδελφός „frate"), heteradelfie, dezvoltarea ine­ gală а carpelelor aderente (Reymondaud) [heteradelphy ; Heteradelphie ; hétéradelphie ; heteradelfia ; гетерадельфия] HETERANDRICUS, HETERANDRUS (gr. -, άνήρ,, ανδρός „bărbat"), heterandric, cu staminé de lungimi şi forme diferite (flori) [heterandrous ; verschiedenmănnig; hétérandre; kü­ lönféle porzójú; разнотычинковый]

188 HETEROCARPIA f (gr. -, καρπός „fruct"), heterocarpie, fructe sau se­ minţe de două sau de mai multe feluri la aceeaşi plantă [heterocarpy ; Heterokarpie, Verschiedenfrüchtigkeit ; heterocarpie ; heterokárpia ; гетерокарпия] 189

HETEROCARPUS (gr. - -), heterocarp, cu mai multe forme sau feluri de fructe (achene la Calendula, silicule la Aethi&nema) [heterocarpous ; ver-

HETE

240

ROCARYON

schiedenfrüchtig ; hétérocarpe; külön­ féle termésű ; разноплодный] 190 HETEROCARYON η {gr. -, κάρυον „nucă"), heterocariont, celulă cu nuclei genotipic diferiţi [heterokaryon ; Heterokaryont; hétérocaryonte ; heterokarion; гетерокарион] 191 HETEROCARYOSIS î (gr. - -), heterocarioză, coexistenţa în cadrul aceleiaşi celule a unor nuclei genetic deosebiţi (heterocarionţi) (Pontecorvo) [heterokaryosis ; Heterokaryose ; hétérocaryose ; heterokariózis ; гетерокариоз] 192 HETEROCHLAMYDEUS (gr. -, χλαμύς, χλαμύδος „manta"), heteroclamideu, cu caliciu şi corolă deosebite ca formă şi culoare; cu înveliş floral dublu (flori) [heterochlamydeous ; heterochlamydeisch, ungleichgehüllt ; hétérochlamydé ; kettőstakarójú, kü­ lönnemű virágíakarójú; гетерохлаМИДНЫЙ, разнороднопокровный] 193 HETEROCHORWUS (gr. -, χωρέω „а se răspîndi"), hetercoric, care face parte din două sau mai multe for­ maţii vegetale diferite (specii) [heterochoric; heterochorisch ; hétérochorique ; heterokórikus ; разноценотический] 194 HETEROCHROMA TIA f, HETERO­ CHROM ATISMV S m, HETERO­ CHROMIA t (gr. -, χρώμα „culoare"), heterocromie, coloraţie diferită la or­ gane (frunze, petale) obişnuit unicolore [heterochromatism, heterochromaty; Helerochromatismus, Verschie­ denfarbigkeit ; hétérochromalisme, hétérochromie; heterokromatizmus, heterokrómia; гетерохроматизм, гетерохромия]—» amphichromia, hcterobaphia, polychromia 195 HETEROCHROMATICUS, HETE­ ROCHROM US (gr. - -), heterocroma­ tic, cu coloraţie diferită (florile cen­ trale faţă de cele marginale din antodiu) [heterochromous; verschieden­ farbig; hétérochrome; különféle színű; разноцветный] —>^ heterobaphicus, dis­ color, polychromus 196 HETE ROCH ROMOSOM A η (gr. - -, σώμα „corp"), heterocromozom, cro­ mozom sexuat deosebit ca formă, dimensiuni şi conţinut de autózom sau eucromozom (Montgomery) [hé­ térochromosome, sex-chromosorne ; Heterochromosom, Geschlechlschromosom; hétérochromosome; heterokromoszóma ; гетерохромосома] —> allosoma, idiochromosoma

197 HETEROCHRONUS (gr. -, χρόνος „timp"), heterocron, care se formează sau se petrece în timpuri diferite [heterochronous ; verschiedenzeitig ; hétérochrone; nem egyidejű; разно­ временный] 198 HETEROCLINUS (gr. -, κλίνη „pat") —» allogamicus 199 HETEROCOTYLUS (gr. -, κοτυληδών „cavitate"), heterocotiledonar, cu cotiledoanele inegale [heterocotylous ; verschiedenkeimblăttrig ; hétérocotyle; egyenlőtlen szíklevelű; неравносеменодольный] 200

HETEROCYCLICUS,HETEROCYCLUS (gr. -, κύκλος „cerc"), heterociclic, cu verticile neuniforme sau cu piese inegale (floare) [heterocyclic; heterozyklisch, verschiedenquirlig, verschiedenkreisig ; hétérocyclique ; heterocicklikus, orvonként változó; гете­ роциклический, неравнокруговой] 201 HETEROCYSTA f, HETEROCYSTIS,-IDIS t (gr. -, κύστις „cavitate"), heterocist, celulă marginală; celulă de altă formă şi structură decît restul celulelor dintr-o colonie filamentoasă, formata la extremitatea talului sau lîngă celulele vegetative (Cyanophyceae) [heterocyst ; Heteiozyst, Grenzzelle; hétérocyste, cellule de bordure ; heterociszta, határsejt ; гетероциста] —»· metrogonidium

202

HETERODICHOGAMIA f (gr. -, δίχα „separat", γάμος „căsătorie"), heterodicogamie, prezenţa la aceeaşi specie de flori proterandrice şi proteroginice (Engler et Prantl) (helerodichogamy; Heterodichogamio ; hétérodichogamie; heterodihogámia ; гетеродихогамия] 203 HETERODIODIA f (gr. -, δίοδος „naştere") —»^ Iieteroprothallia 204 HETERODISTYLIA f (gr., δις „doi", στΟλος „coloană"), heterodislilie, (iimorfism floral cu stile lungi şi staminé scurte sau invers (Primula) [heterodistyly ; Heterodistylie ; hétérodistyiie; heterodisztilia ; гетеродистилия] 205 HETERODONTUS (gr. -, οδούς, οδόντος „dinte"), heterodont, neuni­ form dinţat (frunză) [unequally-too­ thed ; ungleichgezăhnt, verschiedenzăhnig; à dentelure variée; egyenlőtle­ nül fogazott; разнозубчатый] 206

HETERODROMUS (gr. -, δρόμος „fugă"), heterodrom, orientat în di­ recţii variate (cîrcel, nervură) [hete-

HE TE ROME RI С US

241 rodromous ; richtungswechselnd ; hétérodrome ; heterodrom, változó irányba fúló ; гетеродромный] 207 HETERODYJSAMUS (gr. -, δύναμις „putere"), hetercdinam 1. Cu predo­ minanţa ubuia dintre organele de reproducere în cazul florilor herma­ frodite. 2. Cu predominanţa unuia dintre caracterele părinteşti, la hibrizi (Correns) [heterodynamous ; heterodynam; hétérodyname ; heterodinám ; гетеро^инамный]

diferite sexe în acelaşi antodiu (Compositae) [heterogamous ; heterogam, verschiedenehig ; hétérogame; heterogám, különféle ivarú; гетерогамный] 216 HETEROGENESIS f, HETEROGENIA f (gr. -, γένεσις „naştere"), heterogeneză 1. Geneza unor urmaşi neasemănători în cadrul aceleiaşi specii. 2. Alternanţă de generaţii [heterogenesis; Heterogenesis; hétérogenèse; heterogenézis ; гетерогенез] —• xenogenesis

208 HETEROECICUS (gr. -, οίκος „casă"), heteroecic 1. Cu ciclul vital succesiv pe diferite plante gazde (Uredinales). 2. Cu anteridii şi oogeane pe filamente deosebite (Oedogoniaceae). 3. Diclinic (floare) [heteroecious ; heterözisch, verschiedenhäusig, wirtwechselnd, ge­ trenntgeschlechtlich ; hétéroécique ; heteröcikus, gazdanövényt változtató ; разнохозяйствегшый] —»· heteroxenus, metaxenicus

217

209 HETEROGAMETA f (gr. -, γαμέττις „soţ"), heterogamet, gamet morfolo­ gic deosebit faţă de partenerii săi sau de sex diferit [heterogamete ; Heterogamet ; hétérogamète ; heterogaméta ; гетерогамета] —^ anisogameta 210 HETEROGAMETANGIOGAMIA i (gr. - , άγγείον „vas", γάμος „căsă­ torie") —*• anisogametangiogamia 211 HETEROGAMETANGIUM η (gr. - -), heterogametangiu, gametangiu femei (oogon) şi mascul (anteridie) pe acelaşi tal (Fungi) [heterogametange; Heterogametangium ; hétérogamétange; heterogametangium; reтерогаметангий] —+ anisogametangium 212 HETERGGAMETICUS (gr. - -), heierogametic, cu gameţi deosebiţi ca formă şi sex [heierogametic; heterogametisch ; hétércgamétique ; heterogametikus ; гетерогаметный] 213 HETEROGAMIA f (gr. - -), hétéro­ gamie, copularea a doi gameţi deosebiţi ca formă, dimensiuni şi sex [hetero­ gamy ; Hétérogamie ; hétérogamie ; heterogámia ; гетерогамия] —>· anisogamia, oogamia 214 HETEROGAMGGONIA f (gr. - -, γόνος „procreare"), heterogamogonie, copularea heterogameţilor [heterogamogony; Heterogamogonie; hetero­ gamogonie ; heterogámogónia ; гетерогамогония] 215 HETEROGAMUS (gr. - -), heterogam 1. Care prezintă hétérogamie. 2. Cu flori discale şi marginale de

218

219 220

221

222

HETEROGENETICUS (gr. - -), heterogenetic, derivat din strămoşi dife­ riţi [heterogenetic ; heterogenetisch, verschiedenursprünglich ; hétérogènetique; heterogenetikus; гетерогенетический] —»· xenogeneticus, xenogenus, multigenus HETEROGENEUS, HETEROGE­ NUS (gr. - -), heterogen, neunitar [heterogenous ; heterogen, verschieden­ artig; hétérogène; heterogén, különféle, különnemű ; гетерогенный, раз­ нородный] HETEROIDEUS (gr. -, είδος „ase­ mănare") —*• heteromorphus HETEROKINESIS i (gr. -, κίνησις „mişcare"), heterocineză, meioză heterotipică [heterokinesis ; Heterokinesis ; hétérokinèse ; heterokinézis ; гетерокинез] HETEROMALLUS (gr. -, μαλλος „buclă"), heteromai, îndreptat în toate direcţiile (frunze) [heteromallous ; ver­ schiedenwendig, allseitswendig; hétéromale; többirányú; разнонаправлен­ ный] -> vagus

HETEROMERIA i (gr. -, μέρος „parte"), heteromerie 1. Influenţa reciprocă diferită a factorilor eredi­ tari multipli. 2. Inegalitatea numerică sau neuniformitatea părţilor sau a segmentelor unor organe ale aceleiaşi specii [heteromery; Heteromerie; he­ teromerie; heteroméria; гетеромерия} 223 HETEROMERICARPIA f (gr. - -, καρπός „fruct"), heteromericarpie, heterocarpie între mericarpiile acelu­ iaşi fruct (Delphino) [heteromericarpy ; Heteromerikarpie ; heteromeri­ carpie ; heteromerikárpia ; гетеромерикарггия] 224 HETEROMERICUS, HETEROMERUS (gr. - -), heteromer. 1. Cu divi­ ziuni inegale sau neuniforme. 2. Cu număr diferit de elemente în verticilul floral (oligomerie, pleiomerie). 3. Dis­ pus în straturi (gonidiile unor Liehenes) [heteromerous, stratified; hete-

HE

romer, verschiedenteilig, verschiedengliederig, ungleichzählig, ungleichschichtig ; hétéromère, stratifié ; heteromer, különböző tagú, orvonként vál­ tozó tagú, rétegezett; гетеромерный, неравномерный, слоистый] 225 HETEROMESOGAMIA f (gr. -, μέσος „mijlociu", γάμος „căsătorie"), heteromezogamie, mai multe moduri de polenizare la aceeaşi specie (anemofilie şi zoofilie) [heteromesogamy ; Heteromesogamie ; hétéromésogamie ; heteromezogámia ; гетеромезогамия] 226 HETEROMIXIS f (gr. -, μίξις „amestecare"), heteromixie, reprodu­ cere sexuată prin fuziunea nucleilor genotipic diferiţi, la ciuperci (Burnett) [heteromixis ; Heteromixis; heteromi­ xie; heteromixis; гетеромикснс] 227

HETEROMORPHIA f, HETEROMORPHISMUS m (gr. -, μορφή „formă"), heteromorfie, conformaţia diferită a unor organe (heterofilie, heterostilie etc.) [heteromorphy ; Heteromorphie, Verschiedengestaltigkeit ; hétéromorphie ; heteromorfia, külön­ böző alakúság; гетероморфия]

228 HETERDMORPHICUS, HETEROMORPHUS (gr. - -), heteromorf, cu forme diferite (antere, frunze, fructe, specii) [heteromorphic, heteromorphous; heteromorph, verschiedengestaltig, andersgestaltet, ungleichför­ mig; hétéromorphe; különböző alakú; гетероморфный, разнообразный] —>• he· teroideus, polymorphus 229

230

HETEROMORPHOSIS f (gr. -, μόρφωσνς „modelare"), heteromorfoză / . Diversitate morfonegetică. 2. Rege­ nerarea organului sub altă formă [heteromorphose ; Heteromorphose ; hétéromorphose ; heteromorfózis ; ге­ тероморфоз] —• xenomorphosis HETEROPHAENIA f (gr. -, φαίνω „a apare"), heterofenie, apariţia neaş­ teptată а unei anomalii structurale la membrii unei familii (Siemens) [helerophaeny ; Heterophănie ; hétérophénie; heterofénia; гетерофения]

231 HETEROPHAENOGAMIA f (gr. - -, γάμος „căsătorie"), heterofenogamie, reproducere prin indivizi fenotipic diferiţi (Strandskov) [heterophaenogamy ; Heterophănogamie ; hétérophénogamie ; heterofenogámia ; гетерофеногамия] 232

242

TEROMESOGAMIA

HETEROPHAGUS (gr. -, φάγω „а mînca"), heterofag 1. Cu nutriţie variată. 2. Care parazitează plante

deosebite [heterophagous ; heterophag ; hétérophage ; heterofag ; гетерофагНЫЙ]

233 HETEROPHASICUS (gr. -, φάσις „apariţie"), heterofazic, cu mai multe faze de dezvoltare în cursul ciclului evolutiv (faza haploidă şi diploidă) [heterophasic ; heterophasisch ; hétérophasique; heterofázikus ; гетерофазный] 234 HETEROPHYADICUS (gr. -, φύω „a creşte"), heterofiadic, cu tulpini fertile şi sterile diferite la una şi aceeaşi specie (Equisetum) [heterophyadic ; heterophyadisch ; hétérophyadique ; heterofiádikus ; гетерофиадический] 235 HETEROPHYLLIA f (gr. -, φύλλον „frunză"), heterofilie, polimorfism fo­ liar; frunze cu forme şi dimensiuni diferite pe aceeaşi plantă (Morus nigra, Ranunculus heterophyllus, Sagittaria) [heterophylly ; Heterophyllie, Verschiedenblăttrigkeit, Blatlpolymorphismus; heterophyllie, polymor­ phisme foliaire ; heterofillia, felemáslevelűség, eltérő le velűség; гетерофиллия, разнолистность] —>• allophyllia, аnisophyllia 236

HETEROPHYLLUS (gr. - -), heterofil, cu frunze diferite, neasemănă­ toare pe aceeaşi tulpină (frunzele submerse filiforme, cele plutitoare orbiculare la Ranunculus aquatilis) [heterophyllous, diversifolious ; verschiedenblăttrig, ungleichblättrig; hétérophylle, diversifolié, variifolié; el­ térő levelű, felemás levelű; разно­ листный]

237

HETEROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), heterofite, plante autotrofe, capabile să-şi prelucreze şi substan­ ţele nutritive luate din substrat sau pe cele de natură organică (plantele saprofite, plantele carnivore ) [heterophytes ; Heterophyten ; hétcrophytes ; heterofiták ; гетерофиты]

238

HETEROPHYTICUS (gr. -), heterofitic, cu două feluri de spori formaţi pe sporofiţi deosebiţi (Blakeslee) [heterophytic, heterophytous; heterophytisch; hétérophytique ; heterofitikus; гетерофитически Й]

239 HETEROPLASIA f (gr. -, πλάσσω „a forma"), heteroplasie, formarea pe cale de diviziune celulară a unor elemente noi (celule, ţesuturi) pe lo­ curile vătămate, care sînt deosebite de cele normale [heteroplasy ; Hetero­ plasie; heteroplasie; heteroplázia; гетеропазлия]

243

HETEROSYMBIONTICUS

240

HETEROPLASMA η (gr. -, πλάσμα „formaţie"), heteroplasmă, ţesut for­ mat pe locuri neobişnuite [heteroplasm; Heteroplasmă; hétéroplasme; heteroplazma ; гетероплазма] 241 HETE ROPLASTOMATICUS {gr.-), he'.eroplastomatic, cu plastide gene­ tic deosebite (celulă) (Michaelis) [heteroplastomatic ; heteroplastomatisch ; hétéroplastomatique ; heteroplasztomatikus ; гетеропластоматический] 242 HETEROPLOIDEUS (gr. -, άπλόος „simplu", είδος „asemănare"), hetoroploid, cu poliploidie avînd un număr neregulat de cromozomi, iar nu multiplul numărului haploid de bază (Winkler) [heteroploid ; heteroploid; hétéroploíde; heteroploid; reтероплоидный] 243 HETERDPROSPHYTIASIS î (gr. -, προσφύω „a concreşte"), heteroprosfitiază, concreşterea corpurilor de fructificaţie a două specii deosebite de ciuperci (Voglino) [heteroprosphytiasis; Heteroprosphy tiasis ; hétéroprosphytiase ; heteroproszfitiázis ; гетеропросфитиазис] 244

HETEROPRDTHALLIA f (gr. -, προ „pentru", θάλλος „germen"), heteroprotalie, protale mascule şi femele la acelaşi individ (Cryptogamae) (Van Tieghem) [heteroprothally ; Heteroprothallie ; hétéroprothallie ; heteroprotállia; гетеропроталлия] —t- heterodiodia

245 HETEROPYCNOSIS f (gr. -, πύκνωσις „condensare"), heteropicnoză, însuşirea unor cromozomi sau a unor segmente de cromozomi de a-şi men­ ţine caracterele lor condensate şi puternic cromatice în interfază sau în stadiul de repaus (Gutherz) [heteropycnose ; Heteropyknose ; hétéropycnose ; heteropiknózis ; гетеропикноз] 246

247

HETERORHIZIS f (gr. -, ρίζα „ră­ dăcină"), heterorizie, dimorfism radi­ cular; rădăcini diferite la aceeaşi plantă (contractile şi de nutriţie) (Gagea arvensis, G. granatelli) [heterorhizis ; Heterorhizie, Verschiedenwurzeligkeit ; heterorhizie ; heterorizia, gyökérdimorfizmus ; гетероризия, ко­ решковый диморфизм] HETERDSCHISIS f (gr. -, σχίζω „a se despica"), heteroschiză, fragmenta­ rea simultană a nucleului mamă, rezultînd mai mulţi nuclei (Griggs) [heteroschizis; Heteroschisis ; hétéroschisis; heteroszkizis ; гетероскизис]

248 HETEROSIS f (gr. έτέρωσις „schim­ bare"), heteroză, intensificarea creş­ terii şi a vitalităţii la hibrizi (Shull) [heterosis ; Heterosis, Bastardwüchsigkeit; hétérose; heterózis, túlfejlődés ; гетерозис] —»^ heterozygosis 249 HETEROSOMÁ η (gr. Ετερος „di­ ferit", σώμα „corp") —*• heterochromosoma 250 HETEROSPERMIA f (gr. -, σπέρμα „sămînţă"), heteroSpermie, seminţe diferite ca formă sau conţinut la aceeaşi specie (Suaeda) [heterospermy ; Heterospermie ; hétérospermie ; heterospermia, magtöbbféleség ; гетероспермня] 251 HETEROSPORANGICUS (gr. -, σπο­ ρά „sămînţă", άγγεΐον „vas"), heterosporangic, cu gameţi masculi şi femeii rezultaţi din sporangii deosebite [heterosporangic ; heterosporangisch ; hétérosporangié ; heterosporangikus гетероспорангический] 252 HETEROSPORA f (gr. - -), heterospor, spor cu energide mascule şi femele (Dangeard) [heterospora ; Heterospore ; hétérospore ; heterospora ; гетероспора] 253 HETEROSPORUS (gr. - -), heterosporic, cu microspori şi macrospori pe aceeaşi plantă (Selaginella, Isoëtes) [heterosporous ; verschiedensporig ; hé­ térospore ; heterospórás ; разноспоровый] 254 HETEROSTEMONIA f (gr. -, στήμων „fir"), heterostemonie, staminé de lungimi şi forme diferite la acelaşi individ de plantă [heterostemony ; Verschiedenstaubblăttrigkeit ; hetero­ stemonie; porzókülönféleség ; гетеростемония] 255 HETEROSTYLIA f (gr. -, στολος „coloană"), heterostilie, dimorfismul stilelor ; stile lungi, mijlocii sau scurte la aceeaşi specie (Laliatae, Primulaceae) [heterostyly ; Heterostylie, Verschiedengriffeligkeit ; heterostylie ; heterosztilia, felemás-bibéjűség, különböző-bibéjűség; гетеростилия, разностолбиковость] -+ anisostylia 256

HETEROSTYLUS (gr. - -), heterostil, cu stile de lungimi diferite la aceeaşi plantă [heterostylous, heterostyled ; verschiedengriffelig ; hétérostylé; heterosztil, felemás bibéjű; разностолбиковый]

257

HETEROSYMBIONTICUS (gr. -, συμβίωσις „viaţă în comun"), heterosimbiontic, cu constituenţi simbiontici

244

HETEROSYNAPSIS diferiţi (lichen cu diferite specii de alge) (Bitter) [heterosymbiontic ; heterosymbiontisch ; liétérosymbiontique ; heteroszimbiontikus ; гетеросимбионтяческий] 558

259

HETEROSYNAPSIS f (gr. -, σύναψις „reunire"), heterosinapsis, împereche­ rea a doi cromozomi neasemănători [heterosynapsis ; Heterosynapsis ; hétérosynapsis; heteroszinapszis; гетеросинапсис]

262

HETEROTRISTYLIA i (gr. -, τρι „trei", στϋλος „coloană"), heterotristilie, Stile de trei feluri la aceeaşi specie (Lythrum salicaria) [heterotristyly; Heterotristylie, Dreigriffeligkeit ; heterotristylie ; heterotrisztilia, háromféle-bibéjűség ; гетеротристилия]

267

HETEROTROPHICUS, HETEROTROPHUS (gr. -, τροφή „nutriţie"), heterotrof 1. Cu nutriţie variată. 2. Cu nutriţie autotrofă, dar capabilă să sintetizeze şi materii organice (plante carnivore, parazite şi saprofite). 5. Cu dezvoltarea inegală a unor părţi de organe din cauza nutri­ ţiei neuniforme. 4. incapabil de a sintetiza singur substanţe organice (bacterii) [heterotrophic; heterotroph; hétérotrophe ; гетеротрофный]

HETEROSYNDESIS f (gr. -, σύνδεσις „reunire"), heterosindeză, posi­ bilitatea împerecherii unor cromozomi nu numai cu alţi cromozomi homologi, dar şi cu cromozomi structural apro­ piaţi (Karpetschenko) [heterosyndesis ; Heterosyndese ; hétérosyndèse ; heteroszindézis ; гетеросиндезис]

.260 HETEROTACTICUS (gr. -, τακτικός „organizat"), heterotactic, format în moduri diferite (din mai multe siste­ me de inflorescenţă, botritică şi racemoasă) [heterotactic ; heterotak­ tisch; hétérotactique ; heterotaktikus, különböző összetételű ; гетеротактический] 261

266

HETEROTAXIS f (gr. -, τάξις „orînduire"), heterotaxie, formaţii sau organe noi în locuri neobişnuite (mu­ guri foliari sau florali pe rădăcini) [heterotaxy; Heterotaxie; hetero­ taxie; heterotakszis ; гетеротаксис] HETEROTETRAPLOIDEUS (gr. -, τετράς „patru", άπλόος „singur", είδος „asemănare"), heterotetraploid, cu cromozomi supranumerari la indi­ vizi tetraploizi [heterotetraploid ; hete­ rotetraploid ; hétérotetraploïde ; heterotetraploid ; гетеротетраплоидный]

263 HETEROTHALLISMUS m (gr. -, θαλλός „germen"), heterotalism, sexua­ litate diferită pe miceliile deosebite ale ciupercii (Basidiomycetes) (Blakesleej [heterothallism ; Heterothallismus; hétérothallisme ; heterotallizmus; гетероталлизм] 264 HETEROTOMUS (gr.-, τόμη „tăie­ tură"), heterotom, cu inciziuni neregu­ late; cu diviziuni sau verticile neuni­ forme [heterotomous ; ungleichgesch­ nitten ; hétérotome ; különféle bemetszésű ; неравноразделённый] 265 HETEROTOPICUS, HETEROTOPUS (gr. -, τόπος „loc"), heterotop, care creşte în biotopuri diferite [hete­ rotopic ; heterotop ; hétérotope ; heterotópikus; гетеротопный]

268 HETEROTROPUS (gr. -, „direcţie") -^ amphitropus

τρόπος

269

HETEROTYPICUS (gr. -, τύπος „model"), heterotipic, de alt tip, deosebit de cel obişnuit (diviziune meiotică) [heterotypic; heterotypisch; hétérotypique ; heterotipikus ; гетеротипный] —»• allotypicus, atypicus

270

HETEROXENUS (gr. -, ξένος „gaz­ dă") —>• heteroecicus

271 HETEROZYGOTA f (gr. -, ζυγωτός „reunit"), heterozigot, organism rezul­ tat din contopirea unor gameţi cu caractere ereditare neasemănătoare (Bateson) [heterozygote; Heterozy­ gote; hétérozygote; heterozigóta ; гетерозигота] 272

HEX-, HEX A- (gr. Εξ „şase"), cu şase (hexacanthus, hexacoccus, hexapterus, hexastichus [six- ; sechs- ; à six ; hat- ; шести-] -^- sex-

273 HEXACYCLICUS (gr. εξ „şase", κύκλος „cerc"), hexaciclic, cu şase verticile florale (Lauraceae) [hexacyclic; sechsquirlig; hexacyclique; hat­ körös; шестимутовчатый, гексациклический] 274

HEXAEDRUS (gr. έξάεδρος „cu şase laturi"), hexaedric, cu şase laturi [hexaedral; sechsflächig, sechsseitig; hexaèdre; hatoldalú; шестигранный]

275 HEXAGONALIS, HEXAGONUS (gr. εξ „şase", γωνία „muchie"), hexa­ gonal, cu şase muchii sau colţuri [hexagonal, six-angled ; sechseckig, sechskantig ; hexagone, hexagonal; hatszögletű, hatélű; шестиугольный] —*• sexangularis

246

HI LARI S

276 HEXAGYNUS (gr. -, γυνή „femeie"), hexaginic, cu şase pistile (Stratiotes aloides) [hexagynous ; sechsweibig, sechsgriffelig ; hexagyne; hatanyás, hattermőjű; шестипестичный] 277 HEXAMERVS (gr. -, μέρος „parte"), hexamer, cu şase diviziuni sau părţi (verticilul floral la Lythrum) [hexamerous; sechszăhlig; hexamère; hatosztatú ; шестичленный] 278 HEXANDRICÜS, HEXANDRUS (gr. -, άνηρ, ανδρός „bărbat"), hexandric, cu şase staminé (Elatine hexandra) [hexandrian, hexandrous ; sechsmânnig; hexandre, hexandrique; hathimes, hatporzós ; шеститычинковый] —• sexandrus 279 HEXANTHUS (gr. -, &νθος „floare"), cu şase flori [six-flowered ; sechsblütig ; à six fleurs ; hatvirágú ; шестицветковый] 280 HEXAPEDALIS (gr.-, lat. pedalis „de picior"), hexapedal, lung de şase picioare (183 cm) [hexapedal, six foot long; hexapedal, sechsfußlang; hexapédale ; hexapedális, hat láb hosszú ; шестифутовый] 281 HEXAPETALUS (gr. -, πέταλον „petală"), cu şase petale (Filipendula hexapetala) [hexapetalous ; sechskronblättrig ; hexapélale ; hatszirmú ; шестилепестный] 282 HEXAPHYLETICUS (gr. -, φυλή „trib"), hexafiletic, provenit din şase linii de descendenţă (hibrizi la Salix) [hexaphyletic ; hexaphyletisch, sechsstămmig; hexaphylétique; hexafiletikus, hatősű; гексафилетический] 283 HEXAPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frunză"), cu şaso frunze [six-leaved; sechsblättrig; à six feuilles; hatlevelű; шестилистны й] 284

HEXAPLOIDEUS (gr. -, άπλόος „simplu", είδος „asemănător"), hexaploid, cu şase garnituri cromozomice complete (celulă) [hexaploid; hexaploid; hexaploîde; hexaploid, hat kromoszóma-szerelvényű ; гексаплоидный]

285 HEXAPODUS (gr. -, „picior") - • hexapedális

ποΟς, ποδός

286

HEXARINÜS -^ hexandrus

(gr. -, ίϋρρην „mascul")

287

HI ANS, HIASCENS (hio), larg deschis, căscat (corolă la Labiatae) [hiant, gaping, open-mouthed; klaf­ fend, aufgesperrt; béant, bâillant;

tátongó, tátott, szélesen nyitott ; зия­ ющий, раскрытый] —» ringens 288 HIBERNACULUM n, hibernacul· 1. Seră d€ iarnă. 2. Mugur« apical hibernant. 3. Scvamele protectoare ale· mugurilor de iarnă (Sagittaria) [hibernacle, glasshouse, winterquarters, Vi^inter-bud ; Hibernakel, Winterhaus». Winterknospe, Überwinterungsknospe ; hibernacle, bourgeon hibernant; telelöház, telelőrügy, kitartórügy, áttelelő· csúcsrügy ; зимняя теплица, зимующая1 почка, спящая почка] 289 HIBERNALIS, HIBERNUS, hiber­ nal, de iarnă; care iernează în stare· latentă (muguri la Hottonia, Utricu^ laria) [hibernal, wintry; winterlich,, winterdauernd ; hibernal, d'hiver ; téli ;: зимний] —• brumalis, hiemalis 290 HIBERNANS (hiberna), hibernant. 1. Саге germinează toamna şi înflo­ reşte numai în primăvara următoare· (Draba verna, Triticum vulgare).. 2. Persistent şi în timpul iernii (frun­ zele la Helleborus odorus) [hiberna­ ting, wintering; überwinternd; hiber­ nant ; áttelelő ; зимующий] 291 HIBERNATIO f, hibernare, perioada de vegetare a organismului în timpuliernii [hibernation ; Hibernation, Überwinterung, Winterschlaf, Winterruhe; hibernation ; áttelelés ; гибернация, зи­ мовка] 292 HIBERNATUS, iernat [hibernate·,, überwintert ; hiberné ; áttelelt ; пере­ зимовавший] 293 IIIBERNUM η -* hiems 294 HIBERNUS -^ hibernalis 295 HIEMALIS, de iarnă 1. Care tră­ ieşte sau înfloreşte iarna. 2. Cu sporulaţie în timpul iernii (Equisetum/ hiemale) [hiemal, wintry; winterlich;, hibernal, d'hiver ; téli ; зимний] ->• hi­ bernalis 296

HIEMS f, iarna [winter; Winter; hiver ; tél ; зима] —* hibemum

297 HIE ROBOT AN ICON η (gr. ίερός „sfînt", βοτάνη „plantă"), hierobotanica, studiul plantelor menţionate în biblie (ca titlu de carte, Celsius: Hierobotanicon sive de planus sacraescripturae, 1745 — 1747) [hierobotani­ con ; Hierobotanik ; hierobotanicon ; hierobotanikon, bibliai növénytan ; библейская ботаника]-* îheobotanologiar 298 HI LA RI S, hilar, care aparţine sau. se referă la hil (maculă) [hilar ; hilar ;;. hilaire; magköld&ki; рубчиковый]

HILATUS

24β

299 HILATUS, HILIFER, ΗILO-, hilat, histodializă, separarea ţesuturilor prevăzut cu hil sau cicatrice (hilo(Crozier) [histodialysis ; Histodialyse, carpus) [hilate, hiliferous; nabeltra­ Gewebetrennung, Gewebeauflösung ; gend, nabel-; hilifère; magköldökös; histodialyse ; hisztodializis, szövetelрубчиконосный, рубчико-] különüles; гистодиализ] 300 HILUM η, hil 1. Cicatrice formată pe 310 HISTOGENESIS f, HISTOGENIA f locul de inserţie a funiculului pe să(gr. -, γένεσις „naştere"), histogeneză, mînţă. 2. Cicatricea sporului pe sterigformarea şi dezvoltarea ţesuturilor mă [hilum, hile; Nabel, Nabelfleck, [histogeny ; Histogenèse ; histogenèse ; Samennabel, Darm; hile; köldökfolt, hisztogenézis, szövetkeletkezés ; гисто­ magköldök; рубчик]—»^spi/us, umbilicus генез] 301 HIMANTOIDEUS, HIMANTO- (gr. 311 HISTOGENETICUS, HISTOGEίμάς, ίμάντος „curea", είδος „ase­ NUS (gr. —), histogen, care formează mănare"), de forma curelei (hiţesuturi (plasmă) [histogenic, tissuemantoglossus, himantophyllus) [strapproducing ; histogenisch, gewebebil­ shaped, strap- ; riemenförmig, riemen- ; dend; histogène; hisztogén, szöveten courroie; szíj alakú; szíj-; ремнеképző ; гистогенный] видный, ремне-] —*• loratus, lori-, 312 HISŢOGENUM η (gr. - ) , histogen, struppitotalitatea celulelor meristematice 302 HINNULEUS -^ camelinus, cervinus generatoare de ţesuturi [histogenum ; Gewebebildner ; histogenum ; hiszto303 HI NOI DE и S (gr. Ινοειδης „filiform") génum; гистоген] —»• filiformis, nervulosus 313 HISTOLOGIA i (gr. -, λόγος „vor­ 304 HIPPOCREPICUS, HIPPOCREPIbire"), histologie, studiul ţesuturilor FORMIS (gr. ίππος „cal", κρηπϊς [histology ; Histologie, Gewebelehre ; „potcoavă"), hipocrepiform, de forma histologie ; hisztológia, szövettan ; гис­ potcoavei de cal (articulele fructului тология] la Hippocrepis comosa) [horseshoeshaped ; hufeisenförmig ; hippocrépi314 HISTOLYSIS f (gr. -, λύσις „dizol­ forme ; lópatkószerű ; потковообразvare"), histoliză, lizarea ţesuturilor ный] organice [histolysis ; Gewebeauflösung ; histolyse ; hisztolizis, szövetfeloldódás ; 305 HIRCIN US, HIRCOSUS, hircin, cu гистолиз] miros urît de ţap (flori la Himantoglossum hircinum) [goat-like smelling; 315 HISTOLYTICUS ( g r . - ) , histolitic, bockstinkend; hircine, puant à bouc; care produce histoliză (enzim) [histolybakbűzű, bakszagú ; козлиный] - • tratic; histolytisch ; histolytique ; hisztoganus litikus ; гистолитический] 306 HIRSUTUS, HIRSUŢI-, hirsut, 316 HISTOPHYTON η (gr. -, φυτον zbîrlit lung setos păros (Cytisus hirsu„plantă") —>• parasitus tus, Lathyrus hirsutus, Arabis hirsuta) 317 HISTÓRIA f 1. Istorie. 2. Ştiinţă (hirsuticaulis, hirsutiusculus) [hirsute ; (ca titlu de cărţi: Naturalis história langsteifhaarig ; hirsute, hirsuteux, ştiinţele naturii; História plantarăm hérissé ; borzas, borzasszőrű ; жест­ ştiinţa plantelor, botanica) [history, коволосый, жестково лесистый] science ; Geschichte, Wissenschaft ; his­ 307 HIRTUS, HIRTI-, hirt, cu peri scurţi toire, science; történelem, tudomány; şi rigizi (Carex hirta) (hirtiflorus, история, наука] hirtifolius) [hirtous, shortly-haired ; kurzhaarig, rauhhaarig, kurzsteifha318 HIULCUS 1. Căscat, larg deschis. arig; hirte; rövid borzasszőrű; корот2. Despicat [gaping, split; klaffend, ко-жестковолосистый] gespalten ; béant, fendu ; tátogó, szé­ lesen nyitott, hasadt; раскрытый, --308 HI S PI DU S, HISPID-, hispid, aco­ расщепленный] perit cu peri lungi, rigizi, deşi şi ţepoşi (Leontodon hispidus, Franke319 HODEGUS m, ghid, călăuză (ca nia hispida) (hispidiusculus, hispititlu de carte) [guide ; Führer ; guide ; dulus) [hispid, stiff-haired; steif haarig, útmutató, kalauz ; проводник] steifborstig; hispide; merevszőrű, ér­ desszőrű, durvaszőrű, borostás; ще320 HOL-, HOLO- (gr. ολος „complet"), тинистоволосистый] complet, total, integral (holacanthus, 309 HISTODIALYSIS f (gr. ίστός „ţe­ holocarpus, holodasyus) [completely-, sut", δια „separat", λύσις „liberare"). whole-, entirely- ; ganz- ; complète-

HOLOGENESIS

247 ment, entièrement; teljesen, egészen; цельно-, полно-] 321 HOLARCTICUS (gr. -, αρκτικός „nordic"), holarctic, aflat în emisfera nordică temperată dincolo de tropice (element, regiune) [holarctic; holark­ tisch ; holarctique ; holarktikus, északi mérsékelt övi ; голарктический] 322 HOLISMUS m (gr.-), holism, con­ cepţie privind examinarea fenomene­ lor biologice în complexitatea cauza­ lităţii lor [holism ; Holismus ; holisme ; hólizmus; голизм] 323 HOLOBASIDIVM η (gr. -, βάσιδιον „picioruş"), holobazidie, bazidie neseptată (Basidiomycetes) [holobasid ; Holobaside ; holobaside ; holobazidium ; голобазидня] —>^ autobasidium 324 HOLOBENTHICUS (gr -, βένθος „fundul mării"), holobentic, care tră­ ieşte permanent în adîncimea mării (organism) [holobenthic ; holobenthisch ; holobenthique ; holobentikus ; голобентический] 325 HOLOBLASTJCUS (gr. -, βλαστός „germen"), holoblastic, care participă integral la formarea celulelor (spor) [holoblastic ; holoblastisch ; holoblastique; holoblasztikus ; голобластический] 326 HOLOCHLAMYDEUS (gr -, χλαμύς „manta"), holoclamideu, complet aco­ perit (ovulele la Ginkgo) (Celakovsky) [holochlamydeous, holochlamydate ; holochlamydeisch, ganzbedeckt ; holochlamydé ; teljesen fedett ; голохламидный] 327

HOLOCHRYSUS (gr. -, χρύσος „aur"), complet galben auriu [com­ pletely golden-yellow ; ganzgoldgelb ; complètement jaune-doré ; teljesen aranysárga; целиком золотистый]

328 HOLOCOENOSIS f (gr. -, κοινός „în comun"), holocenoză, comunitate de organisme considerată în ansamblul ei (în geobotanică) [holocoenose ; Holozönose; holocénose; holozönózis; голоценоз] 329 HOLOCYCLICUS (gr. -, κυκλικός „circular"), holociclic 1. Care for­ mează un cerc complet. 2. Care încon­ joară complet un organ (articulaţie a tulpinii la care internodiul este cuprins între două frunze succesive şi amplexicaule, la gramineae). 3. Per­ sistent în tot cursul anului (iarna cu frunze de înlocuire, Asarum europaeum, Pyrola uniflora) [holocyclic ; holozyk-

lisch; holocyclique ; holociklikus Î голоциклический ] 330 HOLODIBIOSIS f (gr. -, δι- „doi", βίωσις „mijloc de trai"), holodibioză» grefă la care hipobiotul nefoliat poseda aparat de absorbţie, iar epibiotul aparat de asimilaţie [holodibiose ; Holodibiose ; holodibiose ; holodibiózis ; голоднбиоз] 331 HOLOENDOBIOTICUS (gr. -, ένδον „înăuntru", βιοτή „viaţă"), holoendobiotic, care îşi petrece toată viaţa în interiorul unui alt organism (unel& ciuperci) [holoendobiotic ; holoendobiotisch ; holoendobiotique ; holoendobiótikus ; голоэндобиотический] 332 HOLOENDOPHYTA η pl (gr.-,. φυτόν „plantă"), holoendofite, orga­ nisme care trăiesc complet în interio­ rul altor organisme vegetale (ciu­ perci) [holoendophytes ; Holoendophyten; holoendophytes; holoendofiták; голоэндофиты] 333 HOLOENDOZOA η pl ( g r . - , ζο&ον „animal"), holoendozoare, organisme care trăiesc în corpul animalelor gazde (ciuperci, bacterii) [holoendozoa ^ Holoendozoen ; holoendozoaires ; holoendozoák ; голоэндозоары] 334 HOLOENZYMA η (gr. -, έν М\ ζύμη „drojdie"), holoenzimă, enzimă complexă (apoenzimă şi coenzimă) [holoenzyme ; Holoenzym ; holoenzyme ; holoenzim ; голоэнзим] —>^ ho·^ lofermentum 335 HOLOEPIPHYTA η pl (gr. -, έπΙ „pe", φυτόν „plantă"), holoepifite, epifite care prin mijloace proprii îşi pot forma un substrat humic umed (Platycerium) [holoepiphytes ; Holoepiphyten, Nestepiphyten ; holoepiphy­ tes ; holoepifiták ; голоэпифиты] 336 HOLOFERMENTUM η (gr.-, lat. fermentum „ferment") —*• holoenzyma 337

HOLOGAMETA f (gr. -, γαμέτης „soţ"), hologamet, celulă nediferen­ ţiată, cu rol de gamet (Protozoa) [hologamete ; Hologamet ; hologamète î hologaméta ; гологамета]

338 HOLOGAMIA f (gr. -, γάμος „căsă­ torie"), hologamie, macrogamie cu participarea întregului aparat vege­ tativ, rezultînd nemijlocit un holo­ gamet (Polyphagus euglenae) [hologamy; Hologamie; hologamie; hologámia ; гологамия] —»· macrogamia 339

HOLOGENESIS f (gr. „naştere") - • hologenia

-,

γένεσις

248

HOLOGENIA 340 HOLOGENIA f (gr. -, γεννάω „a se naşte"), hologenie, hologeneză; an­ samblul proceselor de ontogenie şi filogenie (Zimmermann) [hologeny; Hologenie ; hologenie ; hologenezis ; гологенез] 341 HOLOGENOTYPUS m (gr. --, τύπος „model"), hologenotip, specie care a stat la baza creării unui gen nou [hologenotypus ; Hologenotypus ; hologénotype ; hologenotipus ; гологенотип] 342

HOLOGYMNOCARPUS (gr. -, γιμνός „neacoperit", καρπός „fruct"), hologimnocarpic, cu fructe sau fruc­ tificaţii complet nude, neacoperite [hologymnocarpous ; hologymnokarp ; hologymnocarpe ; hologimnokarpikus ; гологимнокарпный]

tismus ; holophytisme ; holofitizmus ; голофитизм] 350 HOLOPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός „rătăcitor"), holoplancton, plancton care îşi dezvoltă întreg ciclul de viaţă în mediul acvatic [holoplankton ; Holoplankton; holoplancton; holoplank­ ton; голопланктон] 351 HOLOSAPROPHYTA η pl (gr.-, σαπρός „putred", φυτόν „plantă"), holosaprofite, saprofite obligate, lip­ site de clorofilă, cu nutriţie limitata la substanţele organice vegetale sau animale (Bacteria, Myxomycètes) [holosaprophytes ; Holosaprophyten ; holosaprophytes ; holoszaprofiták ; roлосапрофиты] 352

343 HOLOGYNUS (gr. -, γυνή „femeie"), hologinic, cu caractere care se trans­ mit numai pe linie femelă, ex. Droso­ phila (Morgan) [hologynic; hologyn; hologynique ; hologinikus ; гологинНЫЙ]

344

HOLOLEUCUS (gr. -, λευκός „alb"), hololeuc, curat alb [pure white; reinweiß; blanc pur; tisztafehér; сплошь белый] 345 HOLOMORPHOSIS f (gr. -, μόρφωσις „formare"), holomorfoză, morfoză prin înlocuirea totală a părţii regenerate [holomorphosis ; Hol?morphose ; holomorphose ; holomorfózis, teljes átalakulás; голоморфоз] 346 HOLOPARASITUS m (gr. -, παρά­ σιτος „parazit"), holoparazit, parazit obligat, cu nutriţie integrală din planta gazdă (Warming) [holoparasite ; Ganzschmarotzer, echter Schmarotzer ; holoparasite ; holoparazita, valódi élősködő, kizárólagosan parazita ; голопаразит] —»^ parasitus obligatiis 347

348

349

HOLO PE TALARI US, HOLOPETALUS (gr. -, πέταλον „petală"), holopetal, cu pistilul şi staminele transfor­ mate în petale [holopetalous ; ganzkronblăttrig ; holopétalaire ; holopetál ; голопетальный, цельнолепестный] HOLOPHYTICUS (gr. -, φυτόν „plantă"), holofitic, complet vegetal (nutriţie care nu este nici saprofitică, nici parazitică) [holophytic; holophytisch; holophytique ; holofitikus, ki­ zárólagosan növényi ; голофитический] HOLOPHYTISMUS m ( g r . - ) , holofitism, nutriţie exclusiv după modul plantelor care nu sînt nici saprofite, nici parazite [holophytism ; Holophy-

HOLOSERICEUS (gr. -, σηρικον „mătase"), holosericeu, complet mă­ tăsos; cu peri patenţi scurţi, moi şi cu luciu mătăsos (frunze la Salix holosericea, Rubus holosericeus) [holosericeous, all of silk; ganzseidenhaarig, ganzseidenartig ; complètement soyeux; teljesen selymesszőrű; цельношелковистыи]

353 HOLOTRICHUS (gr.-, θρίξ, τριχός „păr"), complet păros (tulpina la Thymus glaucus) [holotrichous ; ganzbehaart; complètement velu; teljesen szőrös ; цельноволосистыи] 354 HOLOTYPUS m (gr.-, τύπος „mo­ del"), holotip, exemplar sau un alt element .al taxonului, folosit sau ales de autor ca tip nomenclatural [holotype ; Holotypus ; holotype ; holotipus; голотип] 355 HOMALO- (gr. ομαλός „egal, asemă­ nător, plan"), asemănător, uniform, egal, plan (homalocarpus, homalocla· dus, homalophyllus) [equal, like, plane, level; gleich-, flach-, eben-; égal, uni­ forme; egyenlő, hasonló, egyformán, lapos- ; плоско-, ровно-] 356 HOMALOCHORICUS (gr. -, χωρέω „а se răspîndi"), homaloc(h)oric, care populează о singură asociaţie vege­ tală [homalochoric ; homalochorisch ; homalochore ; homalochórikus ; гомалохорный] 357

HOMALOTROPUS (gr. -, τροπή „răsucire"), homalotrop, curbat per­ pendicular spre sursa de excitaţie [homalotropous ; homalotrop ; homalo· trope; homalotrop, ingerforrás irányá­ ba hajló ; гомалотропный]

358 HOMO-, HOMOEO-, HOMOION- (gr.l ομός, όμοιος „asemănător"), asemá-| nător, identic (homocarpus, homoeo-

HOMOEORHESIS

249 thermus, homoiogamus) [similar, like; gleich-, ähnlich; semblable; hasonló, azonos ; равно,- одиноко-] —*• similaris 359 HOMOBLASTICUS, HOMOBLASTÜS (gr.-, βλαστός „germen"), homoblastic 1. Provenit din celule similare. 2. Fără trecere evidentă de la forma juvenilă la cea adultă (Goebel) [homoblastic ; homobîastisch ; homoblastique ; homoblasztikus ; roмобластический] 360 HOMOCARPUS (gr.-, καρπός „fruct"), homocarpic, cu toate fructele de un singur fel [homocarpous ; gleichfrüchtig; à fruits semblables; egy­ féle termésű; одинакоплодный] 361 HOMOCARYON η (gr. -, κάρυον „nucă"), homocariont, celulă cu nu­ dei genotipic identici [homokaryon; Homokaryon ; homocaryonte ; homokarion ; гомокарион] 362 HOMOCHLAMYDEUS (gr. -, χλαμύς „manta"), homoclamideu, cu înveliş floral simplu, format din piese iden­ tice, uniforme şi concolore, nedife­ renţiat în caliciu şi corolă (Tulipa) [homochlamydeous ; homochlamydeisch, gleichgehüllt ; homochlamydé ; egynemű virágtakarójú; гомохламидный, однороднопокровый] 363

HOMOCHROMUS, HOMOCHROUS (gr. -, χρώμα „culoare", χρως „cu­ loare") —>• concolor, unicolor, mono· chromaticus, isobaphus 364 HOMOCHRONUS (gr.-, χρόνος „timp"), homocron, concomitent; care se petrece sau se produce în acelaşi timp (fenomene, organe) [homochronous; gleichzeitig; homochrone; egyi­ dejű ; одновременный] —»^ simuUaneus 365

HOMOCINESIS f, HOMOKINESIS î (gr. -, κίνησις „mişcare"), homocineză, meioză homotipică [homokinesis; Homokinese; homokinèse; homokinézis ; гомокинез] 366 HOMOCLINUS (gr. -, κλίνη „pat") —»^ autogamicus 367 HOMOCOENUS (gr. -, κοινός „în comun"), homocen, care îşi petrece întreg ciclul de viaţă în acelaşi bio­ top [homocoen; homozön; homocène; homocön; однодомный] 368 HOMOCYCLICUS (gr. -, κύκλος „cerc"), homociclic, cu verticile uni­ forme sau cu acelaşi număr de piese (floare) [homocyclic; homozyklisch, gleichquirlig; homocyclique; homociklikus, azonos örvü, egyformán örvös; равнокруговой]

369 HOMODICHOGAMIA f (gr. -, δίχα „separat", γάμος „căsătorie"), homodicogamie, homogamie şi dichogamie în cadrul aceleiaşi specii [homodichogamy ; Homodichogamie ; homodichogamie ; homodichogámia ; roмодихогамия] 370 HOMODROMALIS,HOMODROMUS (gr. -, δρόμος „fugă"), homodrom, orientat în acelaşi sens (nervuri, spiralele conului) [homodromous ; gleichläufig; homodrome; homodrom, egyirányba futó ; гомодромный] 371 HOMODYNAMUS (gr. -, δύναμις „putere"), homodinamic 1. Cu aceeaşi vigoare în dezvoltarea organelor de reproducere. 2. Gu caracterele pater­ nale transmise la urmaşi în aceeaşi măsură, la hibrizi (Gorrens) [homodynamous ; homodynam, gleichwertig ; homodyname; homodinamikus egyen­ lő erejű; гомодинамический] 372 HOMOEANDRIA ί (gr. -, άνήρ, ανδρός „bărbat"), homoandrie, uni­ formitatea etaminelor [homoeandry ; Homoandrie, Gleichmănnigkeit ; ho­ moandrie ; porzóegyformaság ; гомоандрия] 373 HOMOECIUS, HOMOECUS (gr.-, οίκος „casă"), homoecic, cu întreg ciclul de viaţă petrecut pe aceeaşi plantă gazdă [homoecious; homoözisch, einhäusig ; homoécique ; homoöcikus, egylaki; однохозяиственный] 374 HOMOEOMERICUS, HOMOEOMERUS (gr. -, μέρος „parte"), homomer, izomer 1. Egal divizat. 2. Repartizat uniform. 3. Gu un singur strat de hife şi de gonidii în tal (Lichenes). 4. Gu acelaşi număr de piese în verti­ cil [homoeomerous ; homoiomerisch, gleichmäßigverteilt, gleichschichtig ; homéomère; egyenlő osztatú, egyenlő elosztású ; гомеомерный] —>• isomerus 375 HOMOEOMORPHICUS, HOMOEOMORPHUS (gr. -, μορφή „formă"), homomorf, cu înfăţişare asemănă­ toare [homoeomorph ; gleichgestaltig; homéomorphe ; homomorf, hasonló alakú; гомоморфный, однообразный] —*• isomorphus, monomorphus 376 HOMOEOPLASIA f (gr. -, πλάσσω „a forma"), homeoplazie, neoformaţie de ţesuturi prin diviziuni celulare nenormale, dar care corespund ţesu­ turilor de bază [homoplasy; Homöoplasie ; homéoplasie ; homeoplázia ; гомоплазия] 377

HOMOEORHESIS f (gr. -, φήσις „oprire"), homeoreză, dezvoltare „ca-

250

HOMOEOSIS nalizată" într-o direcţie oarecare, formîndu-se un ţesut deosebit sub aspect morfologic sau fiziologic, iar nu un ţesut intermediar (Waddington) [homeorhesis, canalized develop­ ment; Homeorhesis, kanalisierte Ent­ wicklung ; homéorhèse, développement canalisé; homeorézis, kanalizált fejlődés; гомеорезис] 378 HOMOEOSIS I (gr.-), homoioză, heteromorfoză la саге în cursul ontogeniei sau a regenerării, în locul unui organ sau ţesut se formează un organ sau un ţesut de altă natura (labelizarea petalelor sau a sepalelor de Orchidaceae) (Bateson) [homoeosis; Homöosis; homeoósis; homőózis; roмеозис] 379 HOMOEOSTASIS f (gr. -, στάσις „stabilitate"), homeostazie, menţinerea sau revenirea la starea de echilibru fiziologic sau genetic al organismului prin autoreglare şi restabilirea echili­ brului perturbat de factori externi sau interni [homeostasis; Homoeostasis; homéostase; homeosztázis ; гомеостаз] 380 HOMOEOSYNAPSIS f (gr. -, συν­ άπτω „a reuni"), homoiosinapsis, îm­ perecherea a doi cromozomi homologi [homosynapsis ; Homöosynapsis ; homéosynapsis; homőoszinapszis ; гомосинапсис] —*• homosynapsis 381 HOMOEOTHERMICUS, HOMOEOTHERMUS (gr. -, θέρμη „căldură"), homoiotermic, cu temperatură aproape constantă [homothermal ; homöotherm; homéotherme; homoioterm, változatlan hőmérsékletű ; гомотермический, теплокровный] 382 HOMOGAMETA f (gr. -, γαμέτης „soţ"), homogamet, gamet de acelaşi sex şi morfologic asemănător cu partenerii săi [homogamete; Homo­ gamet ; homogamete ; homogaméta ; гомогамета] 383 HOMOGAMIA t (gr. -, γάμος „căsă­ torie"), homogamie, autopolenizare cu maturitatea funcţională concomitentă a anterelor şi a stigmatelor la florile bisexuate (Sprengel) [homogamy; Ho­ mogamie, Zwitterreife ; homogamie ; homogámia, egyidejű ivarérettség; го­ могамия] 384

HOMOGAMICUS, HOMOGAMUS (gr. - ) , homogam. 1. Cu anterele şi stigmatele concomitent mature. 2. Cu toate florile de un singur fel, toate hermafrodite, toate femele sau mascule (antodiu) [homogamous; homo­

385

386

387

388

389

390

gam, gleichehig, gleichgeschlechtig; homogame ; homogam, egyidejűleg ivarérett, egyféle ivarú; гомогамный] HOMOGENEITÁS f (gr. -, γένεσνς „naştere"), omogenitate, identitate morfologică, genetică sau numerică [homogeneity, homogenousness ; Gleich­ artigkeit ; homogénéité ; egyfele­ ség, egyöntetűség; гомогенность, од­ нородность] HOMOGENESIS f, HOMOGENIA f (gr. —), homogeneză, generaţii succe­ sive dintr-un strămoş comun [homogenesis, homogeny; Homogenese; homogenèse ; homogenezis ; гомогенез] HOMOGENETICUS (gr, - ) , homoge­ netic, descendent din acelaşi strămoş [homogenetic; homogenetisch; homogénétique ; homogenetikus, azonos származású ; гомогенетический] HOMOGENUS (gr. - ) , homogen, uni­ tar, de aceeaşi natură [homogenous; homogen, gleichartig; homogène; homogén, egyféle, egynemű; гомоген­ ный, однородный] HOMOGONIUM í (gr. -, γόνος „pro­ creare"), homogonie, antere şi stigmate egal de lungi [homogony ; Homogonie ; homogonie ; homogónia ; гомогония] HOMOGONUS (gr. -, γωνία „mu­ chie"), cu muchii uniforme [homogonous; gleichkantig; homogone; egy­ forma élű ; равноугольный]

391 HOMOHETEROSTYLIA f (gr. -, έτερος „diferit", στολος „coloana"), homoheterostihe, fiori cu stile egal de lungi şi cu stile inegale în cadrul aceleiaşi specii (Warming) [homoheterostyly ; Homohelerostylie ; homohétérostylie; homoheleroszlilia; гомогетеростилия] 392 HOMOIOCARYOSIS f (gr. -, κάρυον „nucă"), homoiocarioză, coexistenţa in cadrul aceleiaşi celule a unor nuclei genetic identici (homocariont) (Pontecorvo) [homoiokaryosis ; Horaoiokaryose ; homoiocaryose ; homoiokariózis ; гомойокариоз] 393 HOMOIODIPERIANTHEUS (gr.-, δις „doi", περί „împrejur", άνθος „floare"), homoiodiperiantic, cu periant dublu (caliciu şi corolă) avînd acelaşi număr de diviziuni sau piese [homoiodiperianthous ; homoiodiperianth; homoiodipérianthe ; homoiodiperiantikus ; гомойодипериантный] 394 HOMOIOGAMIA f (gr. -, γάμος „că­ sătorie") —» isogamia

251

HOMOSTYLIA

395 HOMOIOHYDRATURA t (gr. -, οδωρ „apă"), homoiohidratură, aco­ modare la factorii de umiditate a mediului prin modificarea concentra­ ţiei sucului celular [homoiohydratur ; Homoiohydratur ; homoiohydrature ; homoiohidratură, azonos víztelített­ ség; гомойогидратура] 396

HOMOLOGUS (gr. -, λόγος „vorbire"), omolog, care corespunde ca origine, structură şi natură cu un alt organ, de care diferă prin formă şi funcţia îndeplinită (frunze-stamine, frunzecîrcei) [homologous; homolog, ent­ sprechend, übereinstimmend ; homo­ logue; hasonszerű, hasonnemű, ho­ mológ; гомологичный]

397

HOMOMALLUS (gr. -, μαλλός „bu­ clă"), homomal, îndreptate în aceeaşi direcţie (frunze) [homomallous ; gleich­ wendig, einseitswendig ; homomale ; egyirányú, egyoldalra hajló ; пряионаправленный] 398 HOMOMERIA î (gr. -, μέρος „parte"), homomerie 1. Polimerie la care in­ fluenţa reciprocă a factorilor eredi­ tari este identică. 2. Egalitatea nu­ merică sau uniformitate a părţilor, respectiv a segmenţilor unor organe ale aceleiaşi specii [homomery; Ho­ momerie ; homomerie ; homoméria ; гомомерия] 399 HOMOMIXIS i (gr. -, μίξις „ames­ tecare"), homomixie, reproducere sexuată la ciuperci prin fuzionarea nucleilor genotipic asemănători (Bur­ nett) [homomixis; Homomixis; ho­ momixie; homomixis; гомомиксис] 400

HOMOMORPHICUS, HOMOMORPHUS (gr. -, μορφή „formă") —> homoeomorphus

401 HOMOMORPHOSIS f (gr. -, μόρφωσις „modelare"), homomorfoză 1. Uni­ formitate morfogenetică. 2. Regene­ rarea organului în forma iniţială [homomorphose ; Homomorphose ; homomorphose ; homomorfózis ; гомоморфоз] 402

ΗΟΜΟΝΥΜΟΝ η, HOMONYMUM η (gr. -, όνομα „nume"), homonim, nume identic dat în timpuri diferite unor unităţi sistematice deosebite [ho­ monym ; Homonym, gleichlautender Name; homonyme; homonim; гомо­ ним]

403 HOMOPHAGUS (gr. -, φάγω „а mînca"), homofag 1. Cu nutriţie de un singur fel. 2. Cu nutriţia legată de aceeaşi plantă gazdă (Uredinales)

404

405

406

407

408

409

410

[homophag; homophag; homophage; homofag; гомофагный] HOMPHASICUS (gr. -, φάσις „apa­ riţie"), homofazic 1. Cu o singură fază de dezvoltare. 2. Cu număr egal de cromozomi în ambele faze ale alternanţei de generaţii [homophasic ; homophasisch ; homophasique ; homofázikus ; гомофазный] HOMOPHYADICUS (gr. -, φυή „creş­ tere"), homofiadic, cu un singur fel de tulpină frunzoasă şi concomitent sporiferă (Equisetum silvaticum) [hcmophyadic ; homophyadisch ; homophyadique; homofiadikus ; гомофиадический] HOMOPHYLETICUS, HOMO PH YLICUS (gr. -, φϋλον „trib"), homofiletic, derivat din acelaşi strămoş comun [homophylic; homophyletisch ; homophylique; homofiletikus, homofilikus; гомофилический] HOMOPHYLLIA f (gr. -, φύλλον „frunză"), homofilie, monomorfism foliar [homophylly ; Gleichblâttrigkeit ; homophyllie ; homofiilia, egyformalevelűség ; гомофиллия] HOMOPHYTICUS (gr. -, φύτον „plantă"), homofitic, cu două feluri de spori sau bisexuat în generaţia diploidă [homophytic; homophytisch, diplomonözisch ; homophytique ; homofitikus ; гомофитный] HOMOPLOIDEUS (gr. -, άπλόος „simplu", είδος „asemănare"), homoploid, cu multiplu al cromozomilor haploizi faţă de numărul de bază (Sharp) [homoploid ; homoploid ; homoploîde ; homoploid ; гомоплоидный] HOMOSPORIA î (gr. -, σπορά „sămînţă"), homosporie 1. Producerea numai a unui singur fel de spori. (Pteridophyta). 2. Reproducere sexuată prin spori morfologic identici ; sin. isosporie [homospory, isospory; Homosporie, Isosporie, Gleichsporigkeit ; homosporie, isosporie ; homospória, izospória; гомоспория, изоспория]

411 HOMOS PO RU S (gr. - -) -> isosporus 412 HOMOSTEMONIA f (gr. -, στήμων „filament"), homostemonie, uniformi­ tate a staminelor la aceeaşi plantă [homostemony ; Homostemonie, Gleichstaubblăttrigkeit ; homostemonie ; porzóegyfeleség ; гомостемония] 413 HOMOSTYLIA f (gr. -, στύλος „coloană"), homostilie, uniformitate a stilelor la aceeaşi plantă (Axell)

HOMOSYNDESIS [homostyly ; Gleichgriffeligkeit ; homostylie ; bibeszálegyfeleség ; гомостилия] 414 HOMOSYNDESIS î (gr. -, συνδέω „a lega") —*• homoeosynapsis 415 HOMOTACTICUS (gr. -, τακτικός „aşezat"), homotactic, compus din inflorescenţe de un singur fel (dibotrysj [homotactic ; homotaktisch ; homotactique ; homotaktikus ; гомотактический] 416 HOMOTHALLISMUS m (gr. -, θαλλος „germen"), homotalism, prezenţa pe acelaşi miceliu a organelor de reproducere mascule şi femele (Blakeslee) [homothallism ; Homothallismus; homothallisme ; homotallizmus ; гомоталлизм] 417

418

419

420

421

422

423

HOMOTOMUS (gr. -, τόμη „tăie­ tură"), homotom, cu inciziuni regu­ late şi cu diviziuni uniforme [homotomous; gleichgeschnitten; homotome; homotom, egyforma bemetszésű; правильноразделённый] HOMOTOPJA f (gr. -, τόπος „loc"), homotopie 1. Identitate a biotopului. 2. Dezvoltare a unui ţesut sau a unui organ pe. locul obişnuit [homotopy; Homotopie ; homotopie ; homotópia ; гомотопия] HOMOTROPALIS, HOMOTRO PI­ OUS, HOMOTROPUS (gr. -, τρόπος „direcţie"), homotrop, curbat sau în­ dreptat într-o singură direcţie (em­ brion ci) [homotropous; gleichläufig; homotrope; homotrop, azonos irányú; гомотропный] HOMOTYPICUS (gr. -, τύπος „tip"), homotipic, de acelaşi fel sau tip (diviziunea mitotică şi cea meiotică) [homotypic ; homotypisch ; homotypique; homotipikus, azonos jellegű; гомотипический] HOMOZYGOSITAS f, HOMOZYœSIS f (gr. -, ζυγός „jug"), homozigoză, producerea homozigoţilor [homozygosis; Homozygosis; homozygose ; homozigózis ; гомозиготность] HOMOZYGOTA î (gr. -), homozigot, zigot rezultat din fuzionarea gameţilor cu aceeaşi constituţie genotipică (Bateson) [homozygote; Ho­ mozygote; homozygote; homozigóta; гомозигота] HOMOZYGOTICUS (gr. - -), homozigotic 1. Rezultat din elemente genetic asemănătoare. 2. Cu consti­ tuţie genetică pură [homozygotic ; homozygotisch, erbgleich, reinerbig,

252

424

425

426

427

428

429

430 431

432

reinrassig ; homozygotique ; homozigótikus; гомозиготный] HORIODIMORPHISMUS ^ m (gr. ώριος „sezonier", δΤς „doi", μορφιΐί „formă"), horiodimorfism, dimorfism sezonal; caractere morfologice diferite în anotimpuri diferite, la aceeaşi plantă [horiodimorphism, saesonal di­ morphism ; Saisondimorphismus ; dimorphisme saisonnier; szezondimorfizmus ; гориодинорфизм] HORIZONTALIS, orizontal, orien­ tat în direcţie paralelă cu suprafaţa apei (rădăcinile la Dictamnus, Vais, ramuri la AbiesJ [horizontal, level; horizontal, waagerecht ; horizontal ; vízszintes ; горизонтальный] RADIX HORIZONTALIS -> radix superficialis HORMOCYSTIS, -IBIS f (gr. όρμος „şirag", κύστις „cavitate"), hormocist,. hormogon scurt şi septat (Cyanophyceae) [hormocyst ; Hormozyst ; hormocyste; hormociszta; гормоцкста] HORMOGON IM IU M η (gr. -, γό­ νιμος „producător"), hormogonimiu, gonimiu dispus în şirag (Eichenes) [hormogonimium ; Hormogonimium ; hormogonimium ; hormogonimium ; гормогонимий] HORMOGON IU M η (gr. -, γόνος „urmaş"), hormogon, fragmentul ta­ lului filamentos desprins dintre hcterocişti, servind la înmulţire (Cyanophyceae) [hormogon ; Hormogonium ; hormogonium; hormogonium; гормогоний] HORMONUM η (gr. -), hormon, substanţă stimulatoare a creşterii, a proceselor metabolice şi fiziologice [hormone; Wirkstoff, Hormon; hor­ mone; hormon; гормон] -^ auxinum HORNOTINUS, HORNUS, din acest an (ramuri) [of this year; diesjährig; de cette année ; ezévi, idei ; родовалый} HOROLOGICUS, orologic, care se deschid şi se închid la o anumită oră (flori) [horological ; horologisch; horlogique ; óra szerinti ; часовой] * HORRIDUS, HORRI- 1. Spinos, cu ghimpi viguroşi şi ascuţiţi (Gleditschia horrida). 2. Cu sete sau peri rigizi şi punginţi (horricomis, horripilus) [prickly, stiff, sticking out, brist­ ly; stachelig, starrend, rauh, bor­ stig; épineux, hérissé, raide; merev­ tüskés, szúrós, serteszörű; страшныйощетиненный] 1 hoc loco

·

HYBO-

253 433

434 435

436

437

438

439

440

HORTENSIS, de grădini, care creşte sau este cultivat în grădini (Atriplex hortensis, Petroselinum horlense) [growing in gardens; gartenbewoh­ nend; jardinier, horticole; kerti, ker­ tekben tenyésztett ; садовый, обитаю­ щий в садах] HORTICOLUS (-COLA I) -* hor­ tensis HORTICULTURA f, horticultura, grădinărie [horticulture, gardening; Gärtnerei, Gartenbau ; horticulture, jardinage ; kertészet ; садоводство] HORTIFUGUS, hortifug, evadat din grădini [garden-fleeting; gartenflüch­ tig; hortifuge; kertiszökevény; садоводобеглый] —»^ subspontaneus HORTULANUS m, grădinar [gar­ dener; Gärtner; jardinier; kertész; садовник] HORTULANORUM (HORT.), al grădinarilor, creaţia grădinarilor [garde­ ners; der Gärtner; des jardiniers; kertészeké, kertészek alkotása ; садов­ ников] HORTUS m, grădină [garden; Gar­ ten; jardin; kert; сад] HORTUS SICCUS -^ herbarium HOSPES (-ITIS) m, vizitator, oas­ pete (insectă sau ciupercă găzduită de o plantă, de la care aceasta îşi obţine nutriţia) [host, guest, visitor; Gast, Besucher ; hôte, visiteur ; vendég, láto­ gató ; гость, посетитель] Я 0 . 5 Р / Г Л Г 0 Л £ ' ^ m pl, plante gazde (Boccari) [hospitators, hospitating plants ; Wirtpflanzen ; hospitateurs, plantes parasitées ; gazdanövények ; хозяины, растения-хозяева]

HUMECTATUS, HUMEFACTUS, IIUMECTUS, umezit, umectat [hu­ mectate, moisted ; angefeuchtet ; hu­ mecté; nedvesített; увлажненный] 442 H и MID US, umed [humid, moist, damp ; feucht, naß ; humide ; nedves, nyirkos ; влажный, сырой] 443 IIUMIFUSUS, întins pe pămînt, etalat pe sol (tulpina Ia Asperula humifusa, Euphorbia humifusa) [huîriifuse ; niedergestreckt, bodengestreckt, hingestreckt ; humifuse, couché sur le sol ; földreterülö, lefekvő, lecs­ epült ; лежачий, разостланный] —»· procumbens, prostratus 444 HUMILIS, scund, de statură mică (Betula humilis) [dwarf, low, nanous ; niedrig, kleinAvüchsig ; nain, peu élevé,

bas; alacsony, kisnövésű; низкий, низкорослый, приземистый] 445 HUMISTRATUS ->• humifusus 446 HUMOR m, lichid, umoare, sevă brută [sap; Saft, Pflanzensaft; sève; nedv ; гумор] —> alimonia 447 HYACINTHINUS (gr. υάκινθος „zambilă"), hiacintin, închis purpuriu albastru, de culoarea florilor de Hyacinthus [hyacinth-blue, dark purplisch blue; hyazinthenblau; bleu de Hya­ cinthe; hiacintkék, jácintkék; гиацинтосиний] 448 HYAL-, HYALI-, HYALINO-, HY· ALO-, HYALINUS (gr. ύαλος „cris­ tal"), hialin, transparent, străveziu, incolor (hyalacanthus, hyalicolor, hyalinorhizus, hyaîocarpus, hyalotrichus) [hyaline, transparent, colourless ; durch­ sichtig, wasserhell, farblos; hyalin, transparent, incolore ; átlátszó, üveg­ szerű ; " színtelen ; гиалиновый, проз­ рачный, бесцвертный] —• transparens, vitreus, diaphanus 449

HYALOCYSTIS.-IDIS f (gr. -, κύστις „cavitate"), hialocist, celulă ас viferă mare, hialină, moartă, lipsită de clorofilă (Sphagnum) [hyalocyst ; Hyalozyst ; hyalocyste ; hiálociszta ; гиалоциста]

450

HYALONEMA η (gr. -, νήμα „fir"), hialonemă, substanţa care acoperă cromonema cromozomilor în timpul diviziunii nucleare (Fujii) [hyalonema; Hyalonema; hyalonema; hialo­ nemă; гиалонема] -^ calymma, ma­ trix (3)

451

HYALOPLASMA η (gr. -, πλάσμα „modelare"), hialoplasmă, stratul ex­ tern transparent şi negranulos al citoplasmei (Pfeffer) [hyaloplasm ; Hya­ loplasma; hyaloplasme; hialoplazma; гиалоплазма] —»· cytohyaloplasma, ecto­ plasma

452

HYALOSOMA η (gr. -, σώμα „corp"), hialozom, granulă incoloră din nu­ cleu [hyalosom; Hyalosoma; hyalosome ; hialoszóma ; гиалосома]

453

HYALOSPERMUS (gr. -, σπέρμα „sămînţă"), cu seminţe transparente [hyalospermous ; hyalosperm ; hyalosperme; átlátszó magvú; прозрачносемянный]

454

ΗΥΒΟ- (gr. ύβος „curbat"), curbat, cocoşat (hybocentrus, hybogonus, hybopleurus, hybospermus)[bent ; krumm ; courbé ; görbe- ; изогнуто-]

441

HY

254

BRIDA

455 и Y В RIDA f (lat. hybrida „hibrid"), hibrid, bastard; plantă rezultată din încrucişarea dintre indivizi de plante cu ereditate înrudită [hybrid, cross; Hybride, Bastard, Blendling, Misch­ ling, Kreuzungsprodukt; hybride, bâ­ tard; hibrid, korcs, fajkeverék; гиб­ рида] 456 HYBRIDATIO f, HYBRIDISATIO f, hibridare, procesul de încrucişare sexuată sau vegetativă a unor indi­ vizi de plante genetic înrudiţi [hy­ bridization, crossing; Hybridisation, Kreuzung, Bastardierung, Bastardisierung; hybridation, croisement; hibridáció, kereszteződés, korcsositás, keresztezés; гибридизация, скрещива­ ние]* 457 HYBRIDOGAMIA f (lat. -, gr. γάμος „căsătorie"), hibridogamie, fecundare prin polenul unei altei specii [hybridogamy ; Bastardbestăubung, Bastardbefruchtung; hybridogamie ; hibridogámia; тябрядотамая]-^ bastardogamia 458 HYBRIDICUS, HYBRIDUS, hibridic, încrucişat, de origină hibridă (Petunia hybrida) [hybridous; bas­ tardig, gekreutzt; batarde, croisé; hibrid, keresztezett, korcs ; гибридный]* 459 HYDATO- (gr. ΰδωρ, ϋδατος „apă") (hydatochorus, hydatophyta) —» hydro460 HYDATHODA f (gr. -, οδός „cale"), hidatodă, formaţie epidermică ce eli­ mină apa din frunze prin gutaţie [hydathode, water-gland, waterpore ; Hydathode, Wasserdrüse, Wasser­ spalte ; hydathode ; hidathóda, viznyílás, vízkiválasztó nyilas; гидатода, водная желёзка] 461

HYDATOMORPHIA f (gr. -, μορφή „formă") —·· hydromorphosis

462

HYDATOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă") —> hydrophyta

467 HYDROBIOLÓGIA i (gr. -, βίος „viaţă", λόγος „vorbire"), hidrobiologie, studiul organismelor vii din ape [hydrobiology ; Hydrobiologie ; hy­ drobiologie ; hidrobiológia ; гидробио­ логия] 468 HYDROBLASTUM η (gr. -, βλαστός „lăstar"), hidroblast, lăstar acvatic [hydroblast ; Hydroblast ; hydroblaste ; hidroblaszt ; гидробласт] 469 HYDROBOTANICA î (gr. -, βοτάνη „iarbă"), hidrobotanică, studiul plan­ telor acvatice [hydrobotany ; Hydrobotanik; hydrobotanique; hidrobotanika; гидроботаника] 470 HYDROCARPIA î (gr. -, καρπός „fruct"), hidrocarpie, maturizarea fruc­ telor sub apă (Vallisneria) [hydrocarpy ; Hydrokarpie ; hydrocarpie ; hidrokárpia; гидрокарпия] 471 HYDROCARPOTROPUS (gr. - τροϊτή „răsucire"), hidrocarpotropic, cu mişcări de curbare în vederea maturizării fructelor sub apă [hydrocarpotropic; hydrokarpotropisch ; hydrocarpotropique ; hidrokarpotrópikus ; гидрокарпотропный] 472 HYDROCHORICUS, HYDROCHORUS (gr. -, χωρέω „a se răspîndi"), hidrocorj care se răspîndeşle cu aju­ torul curenţilor de apă (Cicuta virosa) [hydrochorous ; wasserverbreitend ; hydrochore; hidrochor, víz útján ter­ jedő; гидрохорный] 473 HYDROCLEISTOGAMIA f (gr. -, κλειστός „închis", γάμος „căsătorie"), hidrocleistogamie, cleistogamie datori­ tă dezvoltării florilor submerse (Knuth) [hydrocleistogamy ; Hydrokleistogamie ; hydrocleistogamie ; hidrokleisztogámia ; гидроклеистогамия] 474

HYDROCLINIA f (gr. -, κλίνω „a se încHna"), hidroclinie, curbarea tul­ pinii sau a frunzelor sub influenţa apei [hydrocliny; Hydroklinie; hydroclinie ; hidroklinia ; гидроклиния]

464 HYDRATURA f (gr. -), hidratare, gradul de concentraţie a apei (în citoplasmă, în sol) [hydratur; Wasser­ zustand; hydrature; vízellátás, vízte­ lítettség; гидратура]

475

HYDROCORMUS m (gr. -, κορμός „tulpină"), hidrocorm, tulpină submersă sau natantă (Najadaceae) [hydrocorm ; Schwimmhalm ; hydrocoVme; úszószár; гидрокормус]

465 HYDRICUS

476

HYDROCRYPTOPHYTA η pl (gr. -, κρυπτός „ascuns", φυτόν „plantă"), hidrocriptofite, plante cu organele vegetative submerse (Gams) [hydrocryptophytes ; Hydrokryptophyten ; hydrocryptophytes ; hidrokriptofiták ; гидрокриптофиты]

463 HYDR-, HYDRO- (gr. -), (cu, de, în, pe) apă (hydrocarpicus) [water- ; wasser- ; (avec, de, dans, sur) l'eau ; víz-, vízi-, úszó; ВОДО-] -+ hydato-

(gr. -) -* aquosus

466 HYDROAESTHESIS f (gr. -, αϊσθησις „perceptibilitate"), hidroestezie, sensibilitate faţă de apă [hydroaesthesia; Hydroästhesie ; hydroésthésie ; hidroesztézia ; гидроэстезис]

HYDROPLASTUM

255 477

478

479

480

481

HYDROCULTURA Í (gr. , lat. cultura „cultivare"), hidrocultură, cul­ tivarea plantelor în apă sau în soluţii nutritive [hydroculture, waterculture ; Wasserkultur ; hydroculture ; hidrokultura, vizi tenyészet; гидрокуль­ тура] —>• hydroponica HYDR0CYTIS,-IDIS î (gr. -, κυτϊς „cutie"), hidrocit, celulă de acumulare şi conducere de apă (Tradescantia) [hydrocyt ; Hydrozyt ; hydrocyte ; hidrocitisz, vízsejt; гидроцит] HYDROGAMIA ΐ (gr. -, γάμος „căsă­ torie"), hidrogamie, fertilizare pe sau sub apă [hydrogamy; Hydrogamie, Wasserblütigkeit ; hydrogamie ; hidrogámia, vizmegporzás ; гидрогамия] HYDROGAMUS ( g r . - ) , hidrogam, fertilizat sub sau deasupra apei [hydrogamous ; wasserbliitig, wasser­ befruchtend ; hydrogame ; hidrogam, vizi megporzású; гидрогамный] HYDROHARMOSIS f (gr. -, αρμόζω „a lega"), hidroharmoză, reacţie la excitaţiile produse de apă (Clements) [hydroharmose ; Hydroharmose ; hydroharmose ; hidroharmózis ; гидрогармоз]

482

HYDROIDEUS (gr. -, είδος „ase­ mănare") —>• aquosus 483 HYDROLYSIS f (gr.-, λύσις „dizol­ vare"), hidroliză, descompunerea chi­ mică a substanţelor sub acţiunea apei [hydrolysis ; Hydrolyse ; hydrolyse ; hidrolízis ; гидролиз] 484

HYDROMA η (gr. -), hidrom, an­ samblul elementelor sistemului con­ ducător de apă (trachei şi tracheide) [hydrome ; Hydrom ; hydrome ; hidróma ; гидрома]

485 HYDRÜMEGATHERMUS (gr. -, μέγα „mare", θέρμη „căldură"), hidromegaterm, care reclamă multă căl­ dură şi apă [hydromegathermous ; hydromegatherm ; hydromégathermo ; hidromegaterm ; гидромегатермный] 486

HYDRDMETEORICUS (gr.-, μετέ­ ωρος „ridicat în sus"), hidrometeoric, influenţat de schimbarea conţinutu­ lui de apă din celule (mişcare) [hydrometeoric ; hydrometeorisch ; hydro­ météorique; hidrometeorikus ; гидромегеорически й]

487

HYDROMORPHIA f, HYDROMORPHOSIS f (gr. -, μόρφωσις „formare"), hidromorfie, hidromorfoză, modificări structurale la plantele acva­ tice (Herbst) [hydromorphy ; Hydro-

morphie, Hydromorphose ; hydromorphose ; hidromorfózis ; гидроморфоз] 488 HYDRONASTIA f (gr. -, ναστός „presat"), hidronastie, mişcări de curba­ re cauzate de modificarea umidi­ tăţii atmosferice, a solului sau a schimbării raporturilor de umiditate din ţesut [hydronasly; Hydronastie; hydronastie; hidronasztia; гидронастия] 489 HYDROPHILUS (gr. -, φιλέω „a iubi"), hidrofil 1. Care prosperează bine în apă. 2. Polenizat prin inter­ mediul apei [hydrophilous, waterloving, water-pollinated ; wasserlie­ bend, wasserbliitig; hydrophile; hi­ drofil, vizet kedvelő, vízi beporzású ; гидрофильный, водолюбивый] 490 HYDROPHORUS (gr. -, φοβέω „а se teme"), hidrofob, care evită excesul de apă (plantă) [hydrophobous ; was­ sermeidend ; hydrophobe ; hidrofob, vizet kerülő ; гидрофобный] —• aquifugus 491 HYDROPHORUS (gr. -, φορέω „а purta") —>• aquifer 492 HYDROPHYLLUM η (gr. -, φύλλον „frunză"), hidrofilă, frunza hidrofitelor [hydrophyll ; Hydrophyllum ; hydrophylle ; hidrofillum, vízinövény levele; гидрофилла, листья гидрофи­ тов] 493 HYDROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), hidrofite, plante de apă [hydrophytes, water-plants, marshplants ; Hydrophyten, Wasserpflan­ zen ; hydrophytes ; hidrofiták, vízi­ növények ; гидрофиты] —> hydatophyla 494 HYDROPHYTOLOGIA f (gr. -, λόγος „vorbire"), hidrofitologie, stu­ diul plantelor de apă [hydrophytology ; Hydrophytologie ; hydrophytologie ; hidrofitológia ; гидрофитология] 495 HYDROPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός „rătăcitor"), hidroplancton, planc­ tonul apelor [water-plankton ; Was­ serplankton ; hydroplancton ; víz­ plankton ; гидропланктон] 496 HYDROPLANCrOPHYTA η pl (gr. —, φυτόν „plantă"), hidroplanctofite, planctonul vegetal al apelor [hydrcplanktophyîes ; Hydroplanktophyten, Wasserschweber ; hydroplanctophytes; hidroplanktofiták, növényi víz­ plankton ; гидропланктофиты] 497 HYDROPLASTUM η (gr. -, πλαστός „modelat"), hidroplast, formaţiune vacuoliformă în care se produc gra­ nule de aleuronă [hydroplast; Hydro-

HYDROPLASTIDIA

498

499 500

501

502

26β

plast ; hydroplasle ; hidroplasztisz ; гидропласт] HYDROPLASTIDIA η pl. ( g r . - ) , hidroplastide, formaţiuni asemănă­ toare vacuolelor din endospermul se­ minţelor de Ricinus (Van Tieghem) [hydroplastids ; Hydroplastiden ; hydroplastides ; hidroplasztidák ; гидро­ пластиды] HYDROPONICA f (gr. -, πόνος „muncă") —»• hydrocultura HYDROSIS f (gr. -), hidroză, umidi­ tatea internă a ţesuturilor (Devaux) [hydrose; Hydrose; hydrose; hidrózis; гидрозис] HYDROSPORA f (gr. -, σπορά „sămînţă), hidrospor, spor diseminat prin intermediul apei [hydrospore; Hydrospore; hydrospore; hidrospóra; гидроспора] HYDROSTEREIDAE f pl (gr.-, στερεός „tare"), hidrostereide, ele­ mente prosenchimatice, avînd celule cu pereţii îngroşaţi, cu funcţii meca­ nice şi de conducerea apei (Haberlandt) [hydrostereids ; Hydrostereiden; hydrostéréides ; hidrosztereidák ; гидростереиды]

503 HYDROTAXIS f (gr. -, τάξις „orînduire"), hidrotaxie, mişcări locomo­ torii sub influenţa uscăciunii în direc­ ţia substratului mai umed sau invers, la plasmodiul unor Myxomycètes (Verworn) [hydrotaxis; Hydrotaxis; hydrotaxie; hidrotaxis; гидротаксис] 504 HYDROTRICHOMA η (gr. -, τρί­ χωμα „părozilate"), hidrotric(h)om, papile servind ca rezervoare de apă [hydrotrichome ; Hydrotrichom ; hydrotrichome ; hidrotrichoma ; гидро­ трихома] 505 HYDROTROPHIA f (gr.-, τροφή „hrană"), hidrotrofie, dezvoltarea ine­ gală a unor părţi de organe datorită diferenţei de umiditate (Wiesner) [hydrotrophy ; Hydrotrophie ; hydrotrophie; hidrotrófia; гидротрофия] 506 HYDROTROPISMUS m (gr. -, τροπή „curbare"), hidrotropism, mişcări de curbare a organelor sub influenţa umi­ dităţii [hydrotropism ; Hydrotropismus; hydrotropisme ; hidrotropizmus; гидротропизм] 507

HYEMALIS

humide ; nedvesség-, nedves ; влажно-, влажный] -+ humidus 509 HYGROCHASIA f (gr. -, χασμάω „a căsca"), higrochazie, dehiscenţa unor fructe sau fructificaţii, în perioada de umiditate excesivă, pentru eliminarea seminţelor sau a sporilor (Caltha, Veronica, EcballiumJlhygrochasy; Hygrochasie, Regenfrüchtigkeit ; hygrochasie; higrocházia; гигрохазия] 510 HYGROMETRICUS (gr. -, μέτρον „măsură"), higrometric, care semna­ lează umiditatea atmosferică (setele la Funaria hygrometrica, aristele la Açena, Stipa) [hygrométrie; feuch­ tigkeitsanzeigend, wetterprophetisch ; hygrométrique; nedvességjelzö, higrometrikus ; гигрометрический] 511 HYGROMORPHIA f (gr. -, μορφή „formă"), higromorfie, caractere struc­ turale speciale la plantele higrofile (coloraţie vie, internodii alungite, ce­ lule mari etc.) [hygromorphy ; Hygromorphie; hygromorphie ; higromorfia; гигроморфия] 512

513 HYGROPHILIA f (gr. -, φιλέω „a iubi"), higrofilie, afinitate pentru locuri umede [hygrophily; Hygrophilie ; hygrophilie ; higrofilia ; гигрофилия] 514

HYGROPHILUS (gr. --), higrofil, care preferă locurile umede (plantă) [hygrophilous, moisture-loving; hygrophil, fieuchtigkeitsliebend ; hygrophile ; hi­ grofil, nedvességkedvelő; гигрофилый, влаголюбивый] —>^ icmadophilus, philonotis

515 HYGROPHOBUS (gr. -, φοβέω „a se teme"), higrofob, care evită umiditatea abundentă (plantă) [hygrophobous, moisture-shunning; hygrophob, feuchtigkeitsmeidend ; hygrophobe ; higro­ fob, nedvességkerülő ; гигрофобный] 516

HYGROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), higrofite, plante de locuri umede [hygrophytes, moisture-plants ; Hygrophyten, Feuchtigkeitspflanzen, feuchtigkeitsliebende Pflanzen ; hygro­ phytes; higrofiták, nedves termőhe­ lyek növényei; гигрофиты, влаголю­ бивые растения]

517

HYGROPLASMA η (gr.-, πλάσμα „modelare"), higroplasmă, partea fluidă a citoplasmei (Năgeli) [hygro-

hiemalis, hibernalis

508 HYGR-, HYGRO-, HYGRICUS (gr. υγρός „umed"), umed (hygrochasticus, hygrophyticusj [moist-, damp-, mois­ ture-, humid; feuchtigkeits-, feucht;

HYGROMORPHISMUS m (gr.-), higromorfism, morfozá cauzată de umiditatea mediului [hygromorphism ; Hygromorphismus ; hygromorphisme ; higromorfizmus ; гигроморфизм]

257

HYPERANISOGAMIA

plasm ; Hygroplasma ; hygroplasme ; higroplazma; гигроплазма] 518 HYGROSCOPICITAS i (gr. -, σκοπέω „a observa"), higroscopicitate, capa• citatea membranei celulare de a atrage umiditatea şi de a о trece prin ea [hygroscopicity ; Hygroskopizität ; hygroscopicité ; higroszkopicitás ; гигро­ скопичность 519 HYGROSCOPICUS (gr. - ) , higroscopic 1. Sensibil la umiditate (hapterele sporilor de Equisetum). 2. Gu hig­ roscopicitate [hygroscopic; hygrosko­ pisch, wasseranziehend, feuchtigkeitsmeßend ; hygroscopique ; higroszkópikus; гигроскопичный] 520

521 522 523

524

HYGRDSCOTOPHILUS (gr.-, σκό­ τος „întunecos", φιλέω „а iubi"), higroscotofil, care creşte pe locuri umede şi întunecoase [hygroscotophilous ; hygroskotophil ; hygroscotophile ; higroszkotofil ; гигроскотофильный] HYLAEUS (gr. Ολη „pădure") -^ silvaticus HYLICOLUS (-COLA i) -* sihicolus HYLODOPHYTA η pl, HYLOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), hilodofite, hilofite; plante din pădurile cu sol uscat [hylodophytes ; Hylodophyten ; hylodophytes ; hilodofilák ; гилодофиты] HYLOGAMIA f (gr. ΰλη „lemn, ma­ terie", γάμος „căsătorie"), hilogamie, fuzionarea nucleului sexuat cu unul vegetativ [hylogamy; Hylogamie; hylogamie; hilogámia; гилогамия]

525

HYLOPHAGUS (gr. -, φαγέω „a mînca") -^ xylophagus

526

HYLOPHILUS -+ silvaticus

527

HYMEN-, HYMENI-, HYMENO(gr. ύμήν „membrană"), himenial, membrános (hymenanthus, hymeniifer, hymenocarpus, hymenophyllus) [mem­ brane-, skinny- ; haut- ; membraneux ; hártyás ; пленчатый]

(gr. -, φιλέω „a iubi")

528 HYMENANDRUS (gr. -, άνήρ, άν­ δρας „bărbat"), cu staminé membra­ noase sau coriacee [hymenandrous ; hautmănnig, hautstaubbeutelig ; à étamines membraneuses ; hártyás porzójú; пленчатотычинковый] 529

HYMENIUM η (gr. χμήν „Himen, zeiţa căsătoriei"), himeniu, stratul su­ perficial fertil al fructificaţiei, format din filamente ascogene, din asce şi

hife sterile (Ascomycetes) [hymenium ; Hymenium, Sporenlager, Sporen­ schicht, Fruchtschicht, Fruchthaut, Fruchtscheibe ; hymenium ; himenium, termőréteg, spóratelep, termő test ; гимений, споровый слой] —»· membrana gongylifera, stratum sporiferum, stra­ tum sporogenum 530 531

HYMENODES, HYMENOIDEUS (gr. -, είδος „asemănare") —»^ m^mbranaceus HYMENOPHORUM η (gr. -, φωρέω „a purta"), himenofor, suportul stra­ tului himenial [hymenophore ; Hymenophor, Fruchtschichttráger, Sporenlagertrăger, Sporenschichtträger ; hy­ menophore ; himenofórum, termőrétegtartó, termőtest-tartó ; гименофор] -+ sporophorum

532

HYMENOPTERIDEUS (gr. -, πτερόν „aripă", είδος „asemănare"), himenopterid, polenizat prin himenoptere (flori, plante) [hymenopterid ; hymenopterid ; hyménopteride ; himenopterás; гименоптеридный] 533 HYP-, HYPO- (gr. ύπό „dedesubt"), dedesubt, inferior, aflat în partea de jos (hypacanthus, hypanthus, hypar· gyreus, hypoglaucus, hypoglossus) [below, under, beneath, lower; unter-, unterseits- ; en dessous, inférieur ; alul-, alsó részén ; под-, снизу] 534 HYAPANTHIUM η (gr. -, Ανθός „floare"), hipantiu, porţiunea tubuliformă a axei florale dintre ovar şi restul pieselor florale, rezultată din lărgirea receptaculului (Rosa arvensis, Oenothera biennis) [hypanthium; Blü­ tenbecher, Kelchbecher ; hypanthe ; vacokserleg, vacokcső, csészecső; гипантий] 535 HYPANTHODIUM η (gr. -, Ανθωδης „asemănător cu floarea"), hipantodiu, inflorescenţă cu flori sesile, închise în receptaculul tubulos sau cupuUform (Ficus carica) [hypanthodium ; Blü­ tenfeige; hypanthode; serlegvirágzat; гипантодий] —»^ amphanthium 536 HYPER- (gr. υπέρ „deasupra"), dea­ supra, peste, mai mare (hyperstylicus, hyperxanthus) [over, above, beyond; über-, übermäßig ; au-dessus, excessif ; -felüli, -feletti, fokozott-, nagyobb; сверх-] 537 HYPERANISOGAMIA f (gr. -, άνι­ σος „inegal", γάμος „căsătorie"), hiperanisogamie, anisogamie la care gametul femei este mai activ şi mai dez­ voltat decît cel mascul (Hartog) [hyperanisogamy ; Hyperanisogamie ; hy-

268

HYPERBOREALIS peranisogamie ; hiperanizogámia ; ги­ перанизогамия] 538 HYPERBOREALIS, HYPERBOREUS (gr. -, βορέας „vîntul de nord"), hiperboreal, nordic; саге creşte în re­ giunile arctice [hyperborean, northern; nördlich, nordisch; hyperboréal, nor­ dique ; hiperboreális, északi ; северный] 539 HYPERCHIMAERA í (gr. -, χίμαι­ ρα „monstru"), hiperhimeră, hibrid de grefă cu elemente genetic deose­ bite, mozaicate, intermediare între pă­ rinţi (Strasburgex') [hyperchimaera ; Hyporchimăre ; hyperchimère ; hiperkimera; гиперхимера] 540 HYPERCHROMATICITAS f, HYPERCHROMATINOSIS î, HYPERCH ROM ATOSIS f (gr. -, χρώμα „cu­ loare"), hipercromaticitate, creşterea exagerată a conţinutului de cromatină din celulele degenerate [hyperchromaticity ; Hyperchromatizităt ; hyperchromaticité ; hiperkromatózis ; гиперхроматичность] 541 HYPERCHROMATICUS (gr. - ) , hipercromatic 1. Uşor colorabil. 2. Cu coloraţie excesivă [hyperchromatic ; hyperchromatisch ; hyperchromatique ; hiperkromatikus, könnyen színeződő, erősen színezett ; гиперхроматный] 542 HYPERDIPLOIDEUS (gr. - διπλόος „de două ori"), hiperdiploideu, cu celule diploide avînd cromozomi supranumerari [hyperdiploid ; hyperdiploid ; hyperdiploîde ; hiperdiploid ; гипердиплоидный] 543 HYPERDROMIA f (gr. -, δρόμος „fugă"), hiperdromie, nervuri anadrome şi catadrome pe aceeaşi frondă (Pteridophyta) [hyperdromy; Hyperdromie ; hyperdromie ; hiperdrómia ; гипердромия] 544 HYPERHAPLOIDEUS (gr. -, άπλοος „simplu", είδος „asemănare"), hiperhaploideu, celulă haploidă cu garnitură cromozomică supranumerară [hyperhaploid ; hyperhaploid ; hyperhaploïde ; hiperhaploid ; гипергапло­ идный] 545 HYPERHYDRICUS (gr. -, ϋδωρ „apă"), hiperhidric, cu exces de apă (în ţesuturile hipertrofiate) [hyperhydric ; hyperhydrisch ; hyperhydrique ; hiperhidrikus ; гипергидрический] 546 HYPEROSMOTICUS (gr. -, ώσμό; „impulsie") —>• hypertonicus 547 HYPERPARASITUS m (gr. -, παρά­ σιτος „parazit"), hiperparazit, para­ zitul altui parazit [hyperparasite ; Hy-

perparasit; hyperparasite; hiperparazita; гиперпаразит] 548 HYPERPLASIA f (gr. -, πλάσις „modelare"), hiperplazie, creşterea ex­ cesivă a unui ţesut în urma unor di­ viziuni celulare nenormale (Küster) [hyperplasy, overgrowth ; Hyperpla­ sie; hyperplasie; hiperplázia; гипер­ плазия] 549 HYPERPOLYPLOIDEUS (gr. -, πο­ λύς „numeros", άπλόος „simplu", είδος „asemănare"), hiperpoliploideu, cu poliploidie la care, pe lîngă garnitura cromozomică completă, mai sînt şi cromozomi supranumerari (Winkler) [hyperpolyploid ; hyperpolyploid ; hyperpolyploide ; hiperpoliploid ; гиперполиплоидны й] 550 HYPERSTOMATICUS (gr. -, στό­ μα „gură"), hiperstomatic, cu stomate dispuse pe faţa superioară a frunzelor (Victoria regia) [hyperstomatic ; hyperstomatisch, übermundig; hyperstomatique; hipersztomatikus ; гиперсто­ матический] 551 HYPERTELICUS (gr. ύπερτελής „excedentar"), hipertelic, de prisos (nume) [superfluous; überflüssig; superflu; felesleges; излишний] -^ superfluus NOMEN HYPERTELICUM -* теtaeonymum 552 HYPERTONICUS (gr. ύπερ „peste", τόνος „tensiune"), hipertonic, cu pre­ siune osmotică mai ridicată decît a so­ luţiei cu care se compară [hypertonic ; hypertonisch; hypertonique; hipertónikus, hiperoszmótikus ; гипертони­ ческий] —»· hyperosmoticus 553 HYPERTROPHIA f (gr. -, τροφή „nutriţie"), hipertrofie, dezvoltarea ex­ cesivă a organelor sub acţiunea imor agenţi patogeni, care prin toxinele eliminate provoacă creşterea anormală a celulelor (cecidii, tumori, excres­ cenţe, gale) (Harshberger) [hypertro­ phy; Hypertrophie, Überentwicklung; hypertrophie; hipertrofia, tultápláltság; гипертрофия] 554

HYPERTROPHYTA η pl ( g r . - , φυτόν ,,plantă"), hipertrofite, paraziţi vegetali cauzînd hipertrofia unor or­ gane ale plantelor atacate (Wakker) [hypertrophytes ; Hypertrophyten ; hy­ pertrophy tes ; hipertrofiták ; гипертрофиты]

555 HYPERTYPIA Í (gr. -, τύπος „mo­ del"), hipertipie, regenerarea orga­ nului în dimensiuni mai mari decît

2&Θ

HYFOCARPUS

ale organului pierdut [hyperlypy; Нуpertypie; hypertypie; hipertípia; гипертипиа] 556 HYPERXANTHUS (gr. -, ξανθός „galben"), galben viu, galben intens [intensely yellow ; hochgelb, sattgelb ; jaune vif; élénksárga; темножелтый] 557 H Y PH А i (gr. ύφη „pînză"), hifă, filament cu creştere apicală, adeseori ramificat, ansamblul lor formînd apa­ ratul vegetativ (miceliul) al ciupercilor şi lichenilor [hypha; Hyphe, Pilzfaden ; hyphe ; hifa, gombafonal, sejtfo­ nal ; гифа, грибная нить] 558 HYPHALMYROPLANCTON η (gr. υφάλμυρος „slab sărăturos", πλαγκτον „rătăcitor"), hifalmiroplancton, planc­ tonul apelor slab sărăturoase (Zim­ mermann) [hyphalmyroplankton ; Hyphalmyroplankton ; hyphalmyroplancton ; hifalmiroplankton ; гифалмиропланктон] 559

Η Y PH ASM А η (gr. οφασμα „ţesut"), hifasmă, miceliu etalat, pîslos şi steril f'ylgariciisj[hyphasma;Hyphasma, Ge­ flecht ; hyphasme ; hiphasma ; гифазма, бесплодный мицелий]

560

HYPHEMA η (gr. υφή „pînză"), hifemă, slrat de hife la Lichenes (Minks) [hypiiema ; Hyphema ; hyphema ; gombafonalréteg ; гифема]

561 HYPHENCHYMA η (gr. -, εγχυμα „umplutură"), hifenchim, ţesut de hife pîsloase [hyphenchyma ; Hyphenchym ; hyphenchyme; hifenchima; гифенхима] 562

Η Y PHO PODI и M η (gr.-, ποος, πο­ δός „picior"), hifopodiu, apendicele capitat al miceliului care poartă peritecii, la Meliola (Gaillard) [hyphopode ; Hyphopode ; hyphopode ; hifopódium ; гпфоподий]

563 HYPHOSTROMA η (gr.-, στρώμα „covor") -+ mycelium 564

HYPHYDRJGAMIA f (gr. ύπό „sub", ϋδωρ „apă", γάμος „căsătorie"), hiphidrogamie, polenizare sub apă fiVat'a5J(Knulh)[hyphydrogamy ;Hyphydrogamie, Wasserblütigkeit, Be­ stäubung unter dem Wasser; hyphydrogamie; hiphidrogámia, viz alatti megporzás ; гипгидрогамия]

565 ΗΥΡΝΟ-, HYPNOTICUS (gr. ύπνος „somn"), hipnotic, aflat în stare de lung repaus biologic (hypnoakinete, hypnocystis, hypnosperma, hypnozygota) [resting, dormant ; ruhend, ruhe- ;

dormant, de conservation ; nyugvó, alvó- ; покоящийся] 566 HYPNOSPORA t (gr.-, σπορά „sămînţă"), hipnospor, spor în stare de repaus (Cyanophyceae) [hypnospore, resting spore; Hypncspore, ruhende Spore; hypnospore, spore de conser­ vation ; hipnospóra, nyugvóspóra ; гипноспора, покоящаяся спора] —• hyp­ nocystis, chronispora, teleutospora 567 HYPNOSPORANGIUM η (gr. - , άγγεΐον „vas"), hipnosporange, sporange cu spori de conservare [hypnosporange ; Hypnosporangie ; hypnosporange; hipnosporángium ; гигшоспорангий] 568 HYPO- (gr. ύπο „dedesubt") -» hyp569 HYPOBASALIS (gr. -, βάσις „bază"), hipobazal, aflat în partea bazală sau dedesubtul bazei [hypobasal; hypo­ basal; hypobasale; alap alatti; гипобазальный] 570 HYPOBASIDIUMn (gr.-, βασιδιον „picioruş", hipobazidie, porţiunea infe­ rioară a bazidiilor dimere (Basidiomycetes) [hypobasidium ; Hypobasidium ; hypobaside ; hipobazidium ; гипобазидия] 571 HYPOBENTHICUS (gr. -, βένθος „adîncime, fund") -* abyssalis 572 HYPOBIOTA f (gr. -, βίοτος „vie­ ţuitoare"), hipobiot, portaitól [motherplant ; Mutterpflanze ; porte-greffe ; oltási alany; гипобиота] 573 HYPOBLASTEMA η (gr. -, βλάστημα „lăstar") —*• hypothallus 574 HYPOBLASTUS m (gr!-, βλαστός „germen"), hipoblast, expansiunea ba­ zală a embrionului dintre radiculă şi cotiledon (Gramineae) [hypoblast ; Hypoblast ; hypoblaste ; hipoblaszt ; гипобласт] 575 HYPOCARPIUM η (gr. -, καρπός „fruct"), hipocarpiu, pedunculul di­ latat al fructului (Anacardium) [hypocarpium ; Hypokarp ; hypocarpe ; hipokárpium ; гипокарпий] 576 HYPOCARPOGAEUS (gr. - , γή „pămînt"), hipocarpogeu, care îşi matu­ rizează fructele sub pămînt (Arachis) [hypocarpogean ; unterirdisch-reifend ; hypocarpogé; föld alatt érő termésű; гипокарпогеальный] 577

HYPOCARPOGENUS (gr. - , γεννάω „a se naşte") —»· hypocarpogaeus 578 HYPOCARPUS, HYPOCARPICUS (gr. - ) , hipocarpic, situat sub ovar sau sub fruct [hypocarpic; hypokar-

260

HYPOCHILIUM

pisch, unterfrüchtig; hypocarpe; termés alatti, magház alatti; гипокарпный, подплодный] 579

580

HYPOCHILIUM η (gr. -, χείλος „buză"), hipochil, baza cărnoasă a labelului (Orchidaceae) [hypochil ; Lip­ penfuß ; hypochile ; ajakláb, ajaknyél ; гипохилий] HYPOCHIONAEUS (gr. -, χιών „ză­ padă"), hipochioneu, care creşte sub zăpadă sau sub zona zăpezilor [hypochioneous, under snow living ; hypochionaeisch, unterhalb der Schnee­ grenze; hypochioné; hó alatti, hósáv alatti; подснежный]

581

HYPOCHONDRIACUS (gr. ύποχονδριακός „bolnav") (Amaranthus hypochondriacus ) —> morbosus

582

HYPOCOPULA f (gr. ύπό „sub", lat. copula „bandă"), hipocupulă, fişia inferioară sau mijlocie a hipovalvei (Diatoma) [hypocopula; Hypokopula; hypocopule; hipokopula; гипокопула]

583

584

HYPOCOTYLUS m (gr. -, κότυλη „adîncitură"), hipocotil, axa hipocotilă; partea tulpiniţei dintre colet şi cotiledoane [hypocotyl; Hypokotyl, Keimstengel ; hypocotyle ; hipokotilszár, csíratengely, szik alatti szár; гйпокотиль, подсемядольное колено] HYPOCRATERIFORMIS, HYPOCRATERIMORPHUS (g-.-, κρατήρ „cupă", μορφή „formă"), hipocrateriform, de forma unei trompete sau a unui potir; cu tubul corolei lung şi îngust, terminat într-un disc brusc lărgit (corola la Convolvulus, Nicotiana) [hypocrateriform, salver-shaped, trumpet-shaped, saucer-shaped; trompetenförmig, stieUellerförmig, prăsentiertellerförmig, tellerförmig; hypocrateriforme, en trompette; trombita alakú, ereszes ; блюдцеобразный, подносовидный]

585

HYPOCYRTUS, HYPOCYRTI(gr. ύπόκυρτος „puţin curbat"), uşor curbat (hypocyrtiflorus, hypocyrtifolius) [somewhat curved ; etwas krumm ; en peu courbé ; kissé görbült ; слабоизогнутый]

586

HYPODERMA η, HYPODERMIS, -IDIŞ f (gr. υπό „dedesubt, sub", δέρμα „piele"), hipodermă. 1. Ţesut aflat imediat sub epiderma unor frunze sau tulpini. 2. Stratul infern al capsulei (Bryophyta) [hypoderm; Hypoderm, Unterhautgewebe; hypoderme; hipodermisz, albörszövet ; гиподерма]

587

HYPODIPLOIDEUS (gr. -, διπλόος „dublu", είδος „asemănare"), hipodiploideu, cu celule diploide avînd cromozomi infranumerari [hypodiploid ; hypodiploid ; hypodiploîde ; hipodiploi d ; ГИПОДИПЛОЙДНЫЙ]

588 HYPODROMUS (gr. -, δρόμος „fugă"), hipodrom, care înaintează adîncită în ţesut (nervură) [hypodromous ; untergetaucht-laufend ; hypodrome; alámerülten futó; погружен­ ный] 589

HYPOGAEALIS, HYPOGAEUS (gr. -, yfţ „pămînt"), hipogeu, care creşte sau germinează sub pămînt (germinaţie, ciupercă, sămînţă, tul­ pină, fructele la Arachis hypogaea) [hypogeal, hypogeous, undergrund ; hypogäisch, unterirdisch, untererdig; hypogé, souterrain ; föld alatti, föld­ szint alatti ; подземный] —> subterraneus

590 HYPOGAEOCARPIA f (gr. - , καρ­ πός „fruct"), hipogeocarpie, maturi­ zarea subterană a fructelor şi a se­ minţelor (Arachis) [hypogeocarpy; Hypogeokarpie ; hypogéocarpie ; hipogeokárpia, földalatti termésérés; гипогеокарпия] 591

HYFOGYNICUS, HYPOGYNUS (gr. -, γυνή „femeie"), hipogin, inserat la baza ovarului ; cu ovarul superior, pei alele şi staminele fiind inserate dedesubtul acestuia (floare, stamina) [hypogynous; hypogyn, unterweibig, unterstempelig; hypogyne; termőa­ latti, magházalatti, alsó állású; подпестичный]

592

HYPOHAPLOIDEUS (gr. -, άπλόος „simplu", είδος „asemănare"), hipohaploideu, haploidie cu număr redus de cromozomi [hypohaploid ; hypohap­ loid; hypohaploide; hipohaploid; гипогаплоидны й]

593 HYPOLAMPRUS (gr. -, λαμπρός „lu­ citor"), lucitor dedesubt [shining be­ neath; unterseits glänzend; luisant au dessous ; alul fényes ; снизу блес­ тящий] 594

HYPOLASIUS (gr. -, λάσιος „vilos"), vilos păros dedesubt [woolly beneath ; unterseits wolligbehaart; velu au dessous; alul bozontos; снизу кос­ матый]

595

HYPOLEUCUS (gr. -, λευκός „alb"), alb dedesubt [white beneath ; unter­ seits weiß; blanc au dessous; alul fehér; снизу белый]

HYPOSTATICUS

2β1

596

597

598

HYPOLITHICUS (gr. -, λίθος· „pia­ tră"), hipolitic, aflat sub pietre [hypolithic ; hypolithisch ; hypolithique ; kövek alatti; гиполитический] HYPONASTIA í (gr. -, ναστός „comprimat"), hiponastie, creşterea mai pronunţată a părţii inferioare ale unor organe dorsiventrale, cauzînd concavitatea lor (frunze, petale) [hyponasty; Hyponastie; hyponastie; hiponaszlia ; гипонастия] HYPONOMIUM η (gr. -, νομός „păşune"), hiponomiu, mină, canelură; cavităţi produse prin roadere de larve în părţile parenchimatice ale plan­ telor [hyponomium ; Mine, Hohlraum ; cannelure ; hiponómium, vájat ; гипономиум]

HYPONYMUM η (gr. -, όνομα „nume"), hiponim, termen general pentru indicarea numelor nevalabile (dubioase, nude, superflue) în nomenclatura plantelor [hyponym; Hyponym ; hyponyme ; hiponim ; гипоним] 600 HYPOOSMOTICUS (gr. -, ώσμος „impulsie") —>· hypotonicus 601 HYPOPHLOEODALIS, HYPOPHLOEODEUS, HYPOPHLOEODICUS, HYPOPHLOEUS (gr. -, φλοιός „scoarţă"), hipofloidal, aflat sub epi­ derma scoarţei (Lichenes) [hypophloeodic ; hypophloeodisch ; hypophléode ; kéreg alatti ; гипофлоеодный] —*• subcutaneus

606

607

608

599

HYPOPHYLLOPODUS (gr.-, φύλλον „frunză", πους, ποδός „picior"), hipofilopod, cu pseudorozetă formată din frunze tulpinale îndesuite (la unele specii de Hieracium) [hypophyllopodous; hypophyllopod ; hypophyllopode ; állölevélrózsás ; гипофиллоподный] 603 HYPOPHYLLUM η ( g r . - ) , hipofilă, frunză scvamiformă abortivă (Asparagus, Ruscus) [hypophyll ; Hypophyll ; hypophylle ; hipofillum ; гипофилл]

609

610

611

602

604 HYPOPHYLLUS (gr. - ) , situat sub frunze [hypophyllous, beneath the leaf; unter dem Blatt befindlich; hypophylle ; levél alatti ; подлистный] 605 HYPOPHYSIS f (gr. -, φύσις „cre­ ştere"), hipofiză 1. Celula terminală a suspensorului embrionului (Angiospermae). 2. Apendicele dilatat de la capătul superior al setei capsulei (Bryophyta) [hypophyse ; Hypophyse, Anschlußzelle ; hypophyse ; hipofízis, csírafüggesztősejt ; гипофиза]

H Y PO PLANCTON η (gr. -, πλαγκτός „rătăcitor"), .hipoplancton, planctonul zonelor adinei (sub 350 m) ale mărilor [hypoplankton ; Hypoplankton ; hypoplancton ; hipoplankton ; гипопланктон] HYPOPLASIA f (gr. -, πλάσσω „a modela"), hipoplazie, dezvoltarea de­ ficientă a ţesutului din cauza nutri­ ţiei insuficiente (uscăciune, paraziţi) [hypoplasy; Hypoplasie, Hemmungs­ bildung; hypoplasie; hipoplázia; ги­ поплазия] HYPOPLEURA f (gr. -, πλευρά „coastă"), hipopleură, brîul circular inferior al hipotecii [Diaio/neaej [hypopleura ; Hypopleură, untere Gürtelb^'ixi, untere Panzerplatte; hypoplèvre; hipopleură; гипоплевра] HYPOPLOIDEUS (gr. -, άπλόος „simplu", εΐος „asemănare"), hipoploid, cu diploidie caracterizată prin lipsa numărului obişnuit de cromozomi fBelar^ [hypoploid; hypoploid; hypoploide ; hipoploid ; гипоплойдный] HYPOPODIUM η (gr. -, πόδιον „picioruş"), hipopodiu. 1. Partea bazală a axei frunzei tinere (Bower). 2. Pedicelul carpelei [hypopodium; Hypopodium ; hypopode ; hipopódium; гипоподий] Η Y PO POLY PLOI DE и S (gr. -, πολύς „numeros", άπλόος „simplu", είδος „asemănare"), hipopoliploid, cu poliploidie caracterizată prin lipsa numă­ rului obişnuit de cromozomi [Win­ kler) [hypopolyploid ; hypopolyploid ; hypopolyploîde ; hipopoliploid ; гипоПОЛИПЛОИДНЫЙ]

612 Η Y PO SA RCA f (gr -, σαρξ, σαρκός „carne") —»• fragum 613 HYPOSPORANGIUM η (gr. -, σπορά „sămînţă", άγγεΐον „vas"), hiposporange, induzia aflată în partea de jos a sporangelui (Pteridophyta) [hyposporangium ; Hyposporangium ; hyposporange; hiposporángium ; гипоспорангий] 614

HYPOSTASIS f (gr. -, στάσις „staţionare"), hipostază 1. Imposi­ bilitatea manifestării unor gene din cauza unei alte gene epistatice. 2. Suspensorul embrionului [hypostase; Hypostasis ; hypostase ; hipostazis ; гипостаз]

615 HYPOSTATICUS ( g r . - ) , hipostatic 1. Recesiv (caracter'^) (Bateson)^ 2. Subordonat, inferior (Hurst) [hy­ postatic, recessive, lower; hyposta-

HYPOSTOMA

616

617

618

619

620 621

622

TICUS

tisch; hypostatique ; hipostátikus ; гипостатичный] HYPOSTOMATICUS (gr..-, στόμα „gură"), hipostomatic, cu stomatele aflate numai pe dosul frunzelor [hypostomatous ; hypostomatisch ; hypostomatique ; hiposztomatikus ; гипостоматический] HYPOSTROMA η (gr. -, στρώμα „înveliş"), hipostromă, baza suportu­ lui periteciilor (Fungi) (Traverse) [hypostroma; Hypostroma, Unter­ lage; hypostrome; hiposztróma; гипострома] HYPOTHALLIUM η (gr.-, θαλλός „lăstar"), hipotal, stratul rizoidal la algele calcaroase (Areschoug) [hypothallium ; Hypothallium ; hypothallium ; hipotállium ; гипоталлиум] HYPOTHALLUS m (gr. - ) , hipotal, partea inferioară a talului unor li­ cheni crustoşi [hypothallus ; Unterthallus ; hypothalle ; hipotállusz ; подслоевище, гипоталлом]->Аг//?о6/а5(е/по, protothallus HYPOTHECA î (gr. -, θήκη „cu­ tie") —» hypavalva HYPOTHECIUM η ( g r . - ) , hipoteciu, stratul dens de hife de sub himeniul apoteciului (Lichenes) [hypothece; Hypothecium, Subhymenialschicht ; hypothecium ; hipotécium ; гипотеций] -+ sporotamium, subhymenium

HYPOTONICUS (gr. -, τόνος „ten­ siune"), hipotonic, cu putere osmotică şi cu concentraţie mai slabă (soluţie) [hypotonic ; hypotonisch ; hypotonique ; hipotónikus ; гипотонический] - • hypoosmoticus 623 HYPOTROPHIA î (gr. -, τροφή „aliment"), hipotrofie, dezvoltarea mai pronunţată a ţesutului sau al organului în partea morfologic supe­

262 rioară a acestuia (Wiesner) [hypotro­ phy; Hypotrophie; hypotrophie; hipotrófia; гипотрофия] 624 HYPOTYPIA f (gr. -, τύπος „mo­ del"), hipotipie, regenerarea unui organ în dimensiuni mai mici [hypotypy; Hypotypie ; hypotypie ; hipotipia ; гипотипия] 625 HYPOVALVA f (gr.-, lat. valva „uşă"), hipovalvă, valva inferioară mai mică a hipotecei (Bacillariophyceae) [hypovalva; Hypovalva; hypovalve; hipovalvă, alsó páncél, do­ bozfél alsórész ; гиповальва] —» hypo· theca 626 HYPSOPHYLLUMη (gr. ϋψι „sus", φύλλο „frunză"), hipsofilă, denumi­ rea comună a frunzelor aflate imediat sub floare sau sub inflorescenţă (bractei, glume, scvame involucrale etc.), care sînt deosebite de frunzele obiş­ nuite [hypsophyll; Hochblatt; hypsophylle; hipszofillum, fellevél; гипсофилл] 627

HYSTERANTHEUS, HYSTERANTHUS (gr. ύστερος „următor", ανθός „floare"), histerantic, cu flori care apar înainte de înfrunzire (Forsy­ thia, Magnolia) [hysteranthous ; hysteranthisch ; hysteranthé ; hiszterantikus, leveletelőző virágzású; гистерантный]

628 HYSTEROGENICUS, HYSTEROGENUS (gr. -, γεννάω „a se naşte"), histerogen, dezvoltat mai tîrziu (frun­ zele după înflorire, spaţii inlercelulare) [hysterogenous, late-produced ; hysterogen; hysterogène; hiszterogén, később keletkezett; гистерогенный] 629 HYSTRI-, HYSTRICHO-, HYSTRICI-, HYSTRICOSUS, HYSTRIX (gr. υστριξ, ΰστριχος „ţeapă") (hystrianthus, hystrichocentrus, hystriciflorus) —V erinaceus

I 1

2

3

4 5

6

IAN ΤΗ I NU s, lANTHO(gr. iávθινος „violet"), violet, liliachiu, albăs­ trui purpuriu (ianthothelis) [violet, bluish purple; violett, veilchenblau; violet; violaszínű, ibolyakék; фиоле­ товый] —*· iodinus, violaceus IAT RICO S (gr. Ιατρικός „medici­ nal"), medicinal, curativ, terapeutic [medicinal, sanative; medizinal, arz­ neilich, heilend; médicinal, curatif; orvosi, gyógyító; врачебный] -*medicinalis, officinalis ICHORATUS (gr. ίχώρ „sînge"), galben roşcat [reddish-yellow; rötlich­ gelb; rougeâtre-jaune; vörösessárga; красновато-жёлтый] ICMADOPHILUS (gr. Ικμάς, ΐκμάδος „umiditate") -^ hygrophilus ICON î (gr. εΐκών „figură"), planşă, figură [figure, plate; Figur, Abbil­ dung; figure, dessin, image; ábra, kép, rajz ; рисунок, изображение] ICONOGRAPHIA f (gr. -, γράφω „a desena"), iconografie, ilustraţia unei cărţi [iconography, illustration; Bilderwerk, Bilderverzeichnis ; icono­ graphie ; ikonográfia, könyv-illusz­ tráció ; иконография]

7 ICONOTYPUS m (gr. -, τύπος „mo­ del"), iconotip, reprezentarea tipului unui taxon prin fotografie sau desen [iconotype; Ikonotypus; iconotype; ikonotipus; иконотип] 8 ICOS-, ICOSI- (gr. είκοσι „două­ zeci"), cu douăzeci de (icosimerus) [with twenty; zwanzig-; à vingt; húsz; двадчати-] 9

10

ICOSAEDRUS (gr. -, έδρα „latură), icosaedru, cu douăzeci de laturi (polenul Ia Tragopogon) [icosahedral ; zwanzigflächig ; icosaèdre ; húszoldalú ; двадчатигранный] ICOS ANDER, ICOSANDRICUS, ICOSANDRUS (gr. -, ανήρ, ανδρός „bărbat"), icosandru, cu douăzeci de staminé ('Äosaceae^icosandrous ; zwan-

11

12

13

14

zigmănnig, zwanzigfadig ; icosandre, à vingt étamines; húszhímes, húszporzós ; двадчатитычиночный] ICOS AN BRI А f (gr.--), icosandrie, grup de plante cu flori hermafrodite avînd peste 20 de staminé, formînd clasa XII din sistemul lui Linné [icosandria ; Zwanzigmănnigen ; ico­ sandrie; húszhímesek; икосандрия] ICOTYPUS m (gr. ρΐκών „figură", τύπος „model"), icotip, exemplarul tipic care a servit pentru identifi­ carea taxonului [icotype; Ikotypus; icotype; ikotipus; икотип] ICTERICUS, ICTERINUS (gr. Ικτερικός „icteric"), verzui galben [greenish-yellow, jaundice-yellow ; grünlichgelb, gelbsüchtig; verdâtrejaune; zöldessárga; желтушный, зеле­ новато-жёлтый] ICTERUS m (gr. ίκτερος „gălbinare"), icter, gălbinare; boală a plante­ lor manifestată prin culoarea verzuie sau gălbuie a organelor sale datorită lipsei fierului din nutriţie [vegetable jaundice, yellowness; Ikterus, Blei­ sucht, Gelbsucht; ictère, jaunisse; sárgaság ; желтуха] -^ chlorosis

15 IDENTICUS, identic, acelaşi [iden­ tical, the same; identisch, gleich; identique, pareil; azonos, ugyanaz; идентичный, одинаковый] 16

IDENTIFICATIO î, identificare, determinare [identification, determination; Identifizierung, Bestimmung; identification, détermination ; azonosítás, meghatározás; идентификация, определение, отождествление] -+ determinatio

17

-IDES, -IDEUS (phyllitides, hyphoideus) —* -odes, -oides, -oideus

18 IDIOBIOLOGIA î (gr. ϊδιος „indi­ vidual", βίος „viaţă", λόγος „vor­ bire"), idiobiologie, biologia organis­ melor individuale (Turesson) [idiobiology ; Idiobiologie ; idiobiologie ;

2β4

IDIOBLASTUM idiobiológia ; идиобяология] —• autobiologia 19 IDIOBLASTUM η (gr. -, βλαστός „germen"), idioblast 1. Celule cu forme, conţinut şi funcţii deosebite de ale celulelor învecinate (celulele excretorii). 2. Biofor, unitate a sub­ stanţei ereditare [idioblast; Idio­ blast; idioblaste; idioblaszt; иди­ област] 20 IDIOBOTANICA t (gr. -, βοτάνη „iarbă"), idiobotanică, studiul plante­ lor considerate individual şi nu fitocenologic [idiobotany; Idiobotanik; Einzelpflanzenlehre ; idiobotanique ; idiobotanika, növényegyedek tana ; идиоботаняка] i s ^ f * % ^ 21 IDIOCHOROLOGIA f (gr. -, χωρέω „a se răspîndi", λόγος „vorbire"), idiocorologie, studiul arealelor taxonilor consideraţi ca entităţi separate [idiochorology ; Idiochorologie ; idiochorologie; idiokorológia ; идиохорология] —»· autochorologia

28 IDIOMETRICUS (gr. -, μετρικός „metric"), idiometric, cu dimensiuni caracteristice taxonului (dezvoltare) [idiometric ; idiometrisch ; idiométrique; idiometrikus ; идиометрический] 29 IDIOMORPHOSIS f (gr. -, μόρφωσις „formare"), idiomorfoză, termen co­ lectiv pentru morfozele speciale, ca sepalele petaloide la Polygala (Delphino) [idiomorphosis ; Idiomorphose ; idiomorphose ; idiomorfózis ; идиоморфоз] 30 IDIOMÜTATIO f (gr. -, lat. mutaţie „schimbare"), idiomutaţie, mutaţie specială, cu modificarea unei gene (Plate) [idiomutation ; Idiomutation ; idiomutation ; idiomutáció ; идиомутация] 31 IDIONYMUM η (gr. -, όνομα „nu­ me"), idionim, homonim rezultat din identificarea greşită a unui alt taxon (Solidago serotina Ait. 1789, non Retz 1781) [idionym; Idionym; idionyme; idionim; идионим]

22 IDIOCHROMATINUM n, idiocromatină 1. Parte din cromatina nu­ cleară cu funcţii generative (Lubosch). 2. Cromatina în stare de repaus temporar (Min chin) [idiochromatin ; Idiochromatin ; idiochromatine ; idiokromatin; идиохроматин] 23 IDIOCH ROMOSOM A η (gr. -, χρώμα „culoare", σώμα „corp") - • allosoma (2), gonosoma 24 IDIOOECOWGIA f (gr. -, οϊκος „casă", λόγος „vorbire"), idioecologie, ecologia organismelor individuale (Schroeter) [idioecology ; Idioökologie ; idioecologie ; idioökológia ; ндиоэкология] —*• autooecologia 25 IDIOGAMIA f (gr.-, γάμος „căsătorie"), idiogamie, termen colectiv pentru autogamie şi geitonogamie [idiogamy ; Idiogamie, Eigenbestăubung; idiogamie; idiogámia, egyedmegporzás ; идиогамия]

32

26 IDIOGENETICA î (gr.-, γεννάω „a se naşte"), idiogenetică, studiul natu­ rii şi a localizării idioplasmei, precum şi analiza genetică a organismelor în cadrul înmulţirii prin încrucişări [idiogenetics ; Idiogenetik; idiogénétique; idiogenetika; идиэгенетика] 27 IDIOGRAMMA η (gr. -, γράμμα „grafie"), idiogramă, reprezentarea grafică a cromozomilor individuali din garnitura cromozomică a unei specii sub aspect numeric şi structural (Navaşin) [idiogram ; Idiogramm ; idiogramme; idiogram; идиограмма]

36

33

34

35

IDIOPLASMA η (gr.-, πλάσμα „modelare"), idioplasmă, unitatea activă şi formativă a citoplasmei, considerată cu funcţiuni genetice (Nâgeli) [idioplasm ; Idioplasmă, Keimplasma, Erbplasma, Anlagenplasma ; idioplasmă; idioplazma, csíraplazma; идиоплазма] -* chromatinum IDIOSOMA η (gr. -, σώμα „corp"), idiozom. 1. Ultima unitate ipotetică a celulei (Meves). 2. Cromozom. 3. Biofor [idiosome; Idiosom; idiosome; idioszóma ; идиосома] IDIOTE RIA t (gr.-, τέρας „mon­ stru"), idioterie, monstruozitate esen­ ţial deosebită de tip şi de speciile înrudite (Gubler) [idiotery; Idioterie; idioterie; idioteria; идиотерия] IDIOTOPUS m (gr,-, τόπος „loc"), idiotop, biocorul individului [idiotope ; Idiotop; idiotope; idiotop; идиотоп] IDIOTYPUS m (gr.-, τύπος „mo­ del"), idiotip 1. Ansamblul factorilor ereditari localizaţi în nucleu, citoplas­ mă sau în plastide, precum şi structura lor specială. 2. Exemplar tipic stabilit de autor din materialul care nu a fost colectat de pe locus classicus (Radlkofer) [idiotype; Idiotypus, Erbbild, Anlagebild, Erbgutgesamtheit ; idio­ type; idiotípus; идиотип]

Г 37 IDIOVARIATIO f (gr. -, lat. variatio II; „variaţie") -*• mutatio 38 IDONEUS, potrivit, convenabil [pro­ per, suitable, convenient; geeignet,

2βδ

IMPAR

tauglich; propre, convenable; m ^ felelô, alkalmas; удобный, подходя­ щий] 39 IGNESCENS, IGNEUS, IGNICOLOR, IGNITUS, roşu-aprins, de cu­ loarea focului (petale la Adonis flam· mea) [igneous, flamingred, flame-coloured, bright-red, burning, glowing; feuerrot, feuerfarbig, flammendrot, glühendrot; igné, rouge ardent, cou­ leur de feu; tűzpiros, túzszínű, égő­ piros ; пламенно-красный, огненнокрасный] —• flamm^us, phlogi-, pyr40

41

42

43 44

45

46 47

48

49

IGNORATUS, IGNOTUS, necuno­ scut (origó nominis ignota originea numelui necunoscută; fructus ignotus fructul necunoscut ) [unknown ; unbe­ kannt, unkundig; inconnu; ismeret­ len ; неведомый, неизвестный] -* incognitus ILLECEBROSUS, atrăgător, ade­ menitor [alluring; anlockend, anzie­ hend; attrayant, attirant; vonzó, csalogató; заманчивый, привлекатель­ ный] ILLEGITIMUS, ilegitim, nereglemen­ tar, contrar regulilor [illegitimate, unlawful; illegitim, ungesetzlich, un­ rechtmäßig,- regelwidrig; illégitime; szabálytalan, szabályellenes; незакон­ ный] • ILLUSTRATIO t-^ iconographia ILLUSTRATOR m, ilustrator, dese­ nator [draftsman; Zeichner; illustra­ teur, dessinateur; ábrakészítö, rajzoló; иллюстратор, рисовальщик] IM- (folosit ca negaţie) nu, fără (imberbis, immaculatus, immutatus, imperfectus ) [no, not, un-, -less; nicht, un-, -los, ohne; non, sans, dépourvu ; nem, nélküli, -talan ; не-, без-] —»·«-, е-, ехIMBER (-bris) та, ploaie [rain; Regen; pluie; eső; дождь] IMBIBITIO f, imbibiţie, absorbi­ rea apei; umflarea ţesuturilor cu apă [imbibition, imbibiting; Imbibition, Einsaugung, Quellung ; imbibition ; imbibíció, vízfelvétel ; впитывание, всасывание] IMBREX (-WIS) f, ţiglă (ad im­ brices pe ţigle) [tile; Ziegel; tuile; cserép ; черепица] IMBRICARIUS,IMBRICATIVUS, IMBRICATUS, imbricat, încălecat; саге se acoperă ca ţiglele de pe acoperiş (áe ex. scvamele antodiale la Compositor, laciniile spatulate la

Gladiolus imbricatus) [imbricate, im­ bricated, overlapping; dachig, dach­ ziegelig, ziegeldachförmig, schinde­ lig, geschindelt, holzziegelig ; imbri­ qué, disposé en toit; fedelékes, zsin­ delyes, egymást részben takaró; черепитчатый, набегающий]* 50 IMMACULATUS, imaculat, nepă­ tat [immaculate, spotless, unstained; ungeflecht; immaculé; folt nélküli; незапятнанный] 51 IMMATURATUS, IMMATURUS, nematur, necopt, crud [immature, unripe ; unreif ; non mûr, cru ; éretlen, nyers ; незрелый] 52

IMMERSUS, scufundat, ascuns (mugure r·^) [immersed, plunged, submersed, imbedded, hidden, sun­ ken ; eingetaucht, eingesenkt, versenkt, versteckt, untergetaucht ; plongé, submergé, caché, enfoncé ; besüllyesztett, rejtett; погруженный, подвод­ ный, покрытый, скрытый] *

53 IMMIGRANTES t pl, imigrante, plante care imigrează din alte regiuni (Galinsoga) [immigrantes ; Immig­ ranten, Einwanderer; immigrantes; bevándorlók ; иммигранты] 54 IMMIGRATIO f, imigrare, imigrarea organismelor într-un alt biotop [immigration ; Immigration, Einwanderung ; immigration ; bevándorlás ; иммиграция] 55 IMMIGRATUS, imigrat, pătruns într-un biotop nou (plantă) [immig­ rate ; eingewandert ; immigré ; beván­ dorolt; иммигрированный] 56 IMMIXTUS, amestecat [intermixed, mingled; eingemischt; immiscé; kevert, elegyített; примешанный] 57

IMMUNITÁS f, imunitate, starea de rezistenţă a organismului faţă de infecţii [immunity; Immunität, Unan­ tastbarkeit, Unempfindlichkeit ; im­ munité ; immunitás, védettség, ellen­ állóképesség ; иммунитет]

58 IMMUTATUS, neschimbat, inva­ riabil [unchanged; unverändert; invariable, non changé; változatlan; неизменный] 59 IMPAR, IMPARI-, impar, fără pereche, inegal, neasemănător (imparinervatus ) [odd, unequal, dissi­ milar, uneven; unpaarig, ungepaart, ungleich; impair, inégal, dissembla­ ble; páratlan, egyenlőtlen; непар­ ный, непарно-]

IMPARI 60

61 62

63

64

- PIN ΝATU S

IMPARI-PINNATUS, imparipenat, inegal penat, terminat cu o foliolă fără pereche (frunza compus penată de la Robinia) [imparipinnate, une­ qually-pinnate, oddly-pinnate ; ung­ leich paarig-gefiedert, unpaariggefiedert; imparipenné; páratlanul szárnyalt, egyenlőtlenül szárnyalt; непарноперисты й ] IMPELLÜCIDUS ->• opacus IMPERFECTUS, imperfect, necom­ plet; cu părţi componente lipsă sau oprite în dezvoltare (floare) [imper­ fect ; unvollkommen ; imparfait ; tö­ kéletlen ; несовершенный] - • inchoqtus, incompletus IMPERMEABILIS, impermeabil [impermeable ; undurchdringlich, was­ serdicht; [imperméable; vízhatlan, át nem eresztő ; непромокаемый] IMPERMEABILITAS f, impermea­ bilitate (memrbrana citoplasmatică) impermeableness ; Undurchdringlich­ keit, Wasserdichtigkeit ; imperméabi­ lité; impermeabilitás, átjárhatatlan­ ság ; непромокаемость]

65 IM PLEXUS, IMPLICATIVUS, IMPLICATUS, IMPLICITUS, îm­ pletit, încolăcit, încurcat (peri, tul­ pini) [implexed, interlaced, entangled, implicate, interwowen ; verwickelt, verworren, geflochten, verflochten, verschlungen; entrelacé, enchevêtré; összefonódott, összekuszált ; перепу­ танный, переплетенный] —> intricatus, perplexus 66

IMPOLITUS, nelucios, mat [lustre­ less, impolished, matt ; ungeglättet ; non poli ; fénytelen ; тусклый, мато­ вый] 67 IMPOSITUS, aşezat (pe un organ) [insident, placed upon, laid upon; aufgesetzt; placé sur, assis sur; ráhe­ lyezett ; наложенный] —> insidens, situs

68

IMPRAEGNATIO fertilisatio

f -* fecundatio,

69

IMPURES, IM PU BIS 1. Nematur. 2. Nepăros [immature, hairless; un­ reif, unbehaart ; immature, impubère ; éretlen, szőrtelen ; незрелый, безво­ лосый]

70 IMPUDICUS, impudic, neruşinat (ca epitet Phallus impudicus) [shameless; schamlos ; impudique ; szégyentelen ; неприличный, бесстыдный] 71 I MU S (superi, de la inferior), cel mai de jos [into calyce în fundul caliciului)

[lowest, lowermost; unterster, tief unten; le plus bas; legalsó, mélyen alul; самый нижний] 72 IN- (folosit ca negaţie) (inactivus, inangulatus, inapertus) -* im73 INACTIVUS, inactiv, aflat în stare de repaus biologic, latent (mugure, spor) [inactive; inaktiv, unwirksam, untätig; inactif; inaktiv, nyugvó, életműködésében szünetelő ; бездеятелыный] 74 INADHAERENS, neaderent, nelipit, liber (caliciu faţă de ovar) [inadhoring, not clinging; unanhăngend, frei, un­ verwachsen ; inadhérent ; szabad, nem összetapadó ; неприлегающий] 75 INAEQUALIS, INAEQUALITER-, INAEQUALI-, INAEQUI-, inegal ca mărime, grosime, lungime, număr de piese etc. (inaequaliter-serratus^ inaequaliflorus, inaequilobatus, inaequilongus) [unequal, uneven, unequally- ; ungleich ; inégal, inégalement ; egyen­ lőtlen, egyenlőtlenül; неодинаковый» неравный, неравно-] 76 INAEQUIDENTATUS, inegal din­ ţat, prevăzut cu dinţi cu forme, mărimi şi la distanţe deosebite [unequallytoothed ; ungleichgezâhnt, ungleichzâhnig; inégalement denté; egyenlőt­ lenül fogazott; неравнозубчатый] 77 INAEQUI LAT Ε RALI S, INAEQUILAT Ε RU S, cu laturile inegale; cu cele două jumătăţi longitudinale ne­ simetrice (frunzele la Ulmus) [inequi­ lateral, unequal-sided; ungleichseitig; inequilateral; egyenlőtlen oldalú; неравнобокий] —»· scalenus 78 INALBUMINATUS, INALBUMINOS и S -* exalbuminatus 79

INANIS, gol, găunos, steril (antere, lojele fructului cu ovulele avortate) [inane, hollow, empty, void; leer taub, lockermarkig; vide, creux; üres, üreges, meddő ; пустой, стериль­ ный] 80 INÁN I TIO î, inaniţie, lipsă sau nepu­ tinţă de nutrire [inanition ; Ernäh­ rungsohnmacht, Inanition ; inani­ tion ; kiéhezettség ; истошение] 81 INAPERTUS, nedeschis (floare), care nu se deschide decît la germinarea seminţelor (fructe cărnoase) [unope­ ned, closed; ungeöffnet; fermé; csu­ kott, zárt, fel nem nyíló ; неоткрытый, закрытый] 82 INARTICULATUS, nearticulat [inarticulate, not jointed ; ungegliedert ;

2β7

83 84 85

86

87 88

89

INCULTUS inarticulé; tagolatlan, ízeletlen; несоч­ лененный] INCANESCENS -^ canescens INCANUS —*• canus, griseus INCARNATUS, carneu, roşu-închis, de culoarea cărnii [incarnate, fleshcoloured ; fleischfarbig, fleischrot, blaßfleischrot ; carné, couleur de chair; hússzínű, sötétvörös; телесный, мясо-красный] INCERTUS, nesigur, dubios [uncer­ tain, doubtful; unsicher, ungewiß, unbestimmt, unbeständig; incertain, douteux; bizonytalan, kétes; недос­ товерный, сомнительный] —*• dubius INCHOATUS-^ imperfectus, incom­ pletus INCISIO i, INCISURA Î, inciziunc, crestăturăr mai adîncă pe marginea unui organ (frunză) [incision, notch ; Einschnitt, Bucht ; incision, décou­ pure; bemetszés, bevágás; надрез, вьрезка] INCISUS, INCISO-, incizat, crestat (marginea frunzei) (incisifolius, in· ciso-crenatus) [incised, cut into, not­ ched, slashed ; eingeschnitten, schnitt- ; incisé, découpé; bevagdalt, bevágott, bemetszett, szeldelt, bemetszetten-; надрезанный, вырезной, надрезно-] —> íomio-, -tomus

INCLINATUS, înclinat (frunzele în prefoliaţie la Malus) [inclined, bent down; geneigt, gebückt; incliné; haj­ lott ; наклоненный] —*• clino91 INCLUDENS, INCLUS US ( inclu­ dă), cuprinzînd, închizînd, саге conţine (spori, seminţe) [including, included, enclosed, comprised, imbedded; ein­ schließend, einhüllend, eingeschlos­ sen; renfermant, contenant, inclus; magábafoglaló, magábazáró, bezárt ; заключающий, заключенный, включен­ ный] —у clausus, cleisto92 INCLUS IO f, incluziune, produse ale metabolismului înglobate în cito­ plasmă (grăunţe de amidon, proteine, Oxalat de calciu) [inclusion; Inklu­ sion, Einschluß, Einbettung, Ein­ schließung; inclusion; zárvány, sejt­ zárvány ; включение]

96

97 98

99

100 101

102

103

90

93 INCOGNITUS -* ignoratus, ignotus 94 INCOLA m f, locuitor, organism dintr-un biotop oarecare [inhabitant, dweller; Bewohner; habitant; lakos; обитатель] 95 INCOLENS, INCOLUS (încolo), lo­ cuind, care locuieşte sau populează un

104

biotop oarecare [inhabiting; bewoh­ nend; habitant; lakó, tenyésző; обитающий, живущий] INCOLOR, INCOLORATUS, IN' COLORUS, incolor, fără culoare defi* nită [colourless; farblos; incolore; színtelen ; неокрашенный] INCOMPATIBILITAS t (Stout) — parasterilitas INCOMPLETUS, necomplet (des" criere, floare) [incomplete; unvoll" ständig; incomplet; hiányos, tökéletlen ; несовершенный, неполный] -> imperfectus, inchoatus INCONSPICUUS, neaparent, neevi­ dent, puţin vizibil [inconspicuous; unansehnlich, unmerklich, nicht auf­ fallend; peu apparent; jelentéktelen, alig látható, nem szembetűnő; неза­ метный, неприметный] INCONSTANS -* mutabilis INCRASSATIO f, îngroşare [thicke­ ning; Verdickung, Entstarkung; épaisissement ; megvastagodás ; утолще­ ние] —>^ crassatio INCRASSATUS, îngroşat, gros (peduncul, tulpină) [incrassate, thicke­ ned ; verdickt ; incrassé, épaissi ; meg­ vastagodott, vastag; утолщённый] -+ cra^satus INCREMENTUM n, creştere [in­ crease, growth ; Wachstum, Zunahme ; croissance; növekedés; прирост, воз­ растание, приращение] INCRUSTATIO Î, incrustare, depu­ nerea ulterioară în membrana celulară a unor substanţe (calcar la Chara, siliciu la Equisetum etc.) [incrustation ; Inkrustation, Einkrustung; incrusta­ tion; inkrusztáció ; инкрустация]

105 INCRUSTATUS, încrustat, acoperit cu un strat crustos (tulpina la Chara) [incrusted, encased ; inkrustiert, krustig, verkrustet; encroûté; inkrusztált, rárakodással bevont; инкрусти­ рованный, облепленный] 106 INCUBATIO f, incubaţie, perioada dintre contaminare şi manifestarea bolii [incubation; Inkubation, Aus­ brütung, Bebrütung, Brüten; incu­ bation; inkubáció, lappangási idő; инкубация] 107

INCULTUS, necultivat (in locis incultis pe terenuri necultivate) [un­ cultivated, untilled; unbebaut, un­ gepflegt; non cultivé; műveletlen, parlagi ; необитаемый, невозделанный]

268

INCUMBENS 108 INCUMBENS (i.icumbo), incum­ bent, culcat pe un alt organ fără să concrească cu acesta (cotiledoane r^) [incumbent, overlapping, lying upon; aufliegend, überjinandergestellt ; in­ combant, couché sur; ráfekvő, rásímuló, egymásrahelyezett; налегаю­ щий, лежащий сверху] * 109 INCURVATUS, INCURVUS, INCURVI-, incurbat, curbat spre in­ terior (spini, staminé) (încurc if alius, incurvispinus) [incurvate, incurved, bending inwards; eingekrümmt, eingebogen, einwártsgekrümmt ; incurvé, courbé en dedans ; befelé görbült ; Искривленный] 110

111 112 113

114

INDAGATORm f, cercetător [explo­ rer, inquirer; Forscher, Forscherin; chercheur; kulaló; исследователь, изыскатель] —·· scrutator INDAGO f, cercetare [research ; For­ schung; recherche; kutatás; иссле­ дование] —» inquisitio, exploratio INDECIDUUS -^ persistons INDEFINITUS, indefinit, nedeter­ minat (creştere, inflorescenţă) [inde­ finite, indeterminate ; unbestimmt, un­ gewiß; indéfini, indéterminé; korlát­ lan, határozatlan ; неопределённый] INDEHISCENS (indehiscoj, indéhiscent, care nu se deschide la maturitate (fructele la Rosaceae) [indéhiscent, not opening, not splitting; nichtaufspringend, geschloßenbleibend, schließ-: indéhiscent ; nem felnyíló, nem felhasadó, nem felpattanó; нерастрескивающийся] * -+ synclistus

115 INDENTATUS 116

117

118

goblau ; indigo-bleu ; indigókék ; индигоцветный] -* atrocyaneus 120

INDIRECTUS, indirect (adaptare, diviziune celulară) [indirect ; indirekt ; indirect; indirekt, közvetett; кос­ венный] 121 INDISCRETUS, neseparat [not se­ parated ; ungetrennt ; non séparé ; nem elválasztott ; нераздельный] 122 INDISTINCTUS, indistinct, care nu poate fi deosebit [indistinct, not distinct ; undeutlich, unmerklich ; indistinct ; nem megkülömböztethető ; неясный] 123

INDIVISUS, indiviz, nedivizat, în­ treg (frunză r^) [undivided, entire; ungeteilt; indivis, entier; osztatlan, tagolatlan, ép ; неразделённый, цель­ ный]

124

INDUMENTUM η, indûment; înveliş de peri sau totalitatea glandelor [indûment, hair-covering, hairiness ; Bekleidung, Behaarung, Überzug ; indûment, duvet ; mez, szőrözet, szőrtakaró ; волосистость, опушение]-+/?мbescentia, vestimentum

125 INDUPLICATIVUS, INDUPLICATUS, induplicativ, cu marginile brusc îndoite spre interior, iar părţile exterioare se ating fără a se acoperi (prefloraţie) [induplicate, induplicative ; eingefaltet, einwärtsgefaltet ; in­ dupliqué; begörbült szélű; внутрь сложенный] 126

INDURATUS, întărit, învirtoşat, lignescent (caule inferne indurata cu tulpina lignescentă în partea de jos) [indurated, hardened; verhärtet, ab­ gehärtet, erhärtet ; induré, durci ; meg­ keményedett, megszilárdult, elfásodott ; затвердевший] -* obduratus

127

INDUSIATUS, induziat, prevăzut cu induzie (Pteridophyta) [indusiate ; geschleiert, verschleiert; indusié; fá­ tyolos; имеющий покрывальце]

128

INDUSIUM η, induzie, învelişul so­ rilor; formaţie epidermală constitu­ ind membrana protectoare a sorilor (Pteridaphyta) [indusium ; Schleier­ chen ; indusie; fátyolka, spórahártya; инузий, покрьшальце] —• perisporangium

129

INDUTUS, învelit, acoperit [covered, clothed; bekleidet, bedeckt; vêtu, recouvert ; betakart, fedett ; покрытый, одетый] —>· chlamyda-, stego-, tectus, vestitus

-^ edentatus

INDICATORES m pl, plante indi­ catoare care, prin prezenţa sau abun­ denţa lor într-un ecosistem, indica caracterul sau intensitatea unui ele­ ment al acestuia (aciditate, salinitate etc.) [indicator plants; Indika­ toren, Bodenzeiger, Zeigepflanzen ; plan­ tes indicatrices; jelzőnövények, talaj­ jelző növények; растения индика­ торы] INDIFFERENS, indiferent, fără pre­ ferinţă pentru o anumită asociaţie (unele specii, în geobotanică) [indif­ ferent ; indifferent, gesellschaftsvag, gleichgültig; indifférent; közömbös; индифферентный, безразличный]

INDIGENUS -^ aborigenus, autoch· thonus 119 INDIGOTICUS, indigotic, albastru închis de indigo [indigo-blue; indi-

269

INF UNDI В и LA RIS

130

INDU VIA f, induvie, părţi florale protectoare саге persistă pînă la ma­ turitatea fructului (caliciul la Chenopodium, cupula Ia Quercus) [induvia; Fruchtdecke; induvie; termés­ takaró ; плодовый покров] 131 INERMIS, neînarmat, fără spini sau fără vîrf înţepător (paleea nearistată la Bromus inermis) [inermous, unar­ med ; wehrlos, unbewaffnet, waffenlos, stachellos; inerme, sans aiguillons; fegyvertelen, tüskétlen ; неколючий, невооружённый]

132

133 134

Blütenstand; inflorescence; virágzat; соцветие, цветорасположение] 142 INFO BMI S -^ difformis 143 INFOSSUS, îngropat, adîncit (nervuri) [sunken, buried; eingegraben, vergraben, einbettet; enfoui; beásott, beágyazott, bemélyedt ; зарытый, погруженный] 144

INFECTIO f, infecţie, contaminare; pătrunderea agentului patogen în plantă şi înmulţirea lui [infection ; Infektion, Ansteckung; infection; fer­ tőzés ; инфекция, зараза]

lib 146

INFECTORIUS tinctorialis INFERNE adv, dedesubt, în partea de jos (caulis inferne glanduîosus, superne glaber tulpina în partea in­ ferioară glandules păroasă, în cea superioară glabra) [below, under, bot­ tom; un lea, unterwärts, nach unten; au dessous, en dessous; alól, alant, alsó részen ; внизу]

147

135 IN FE RT ILI S -^ sterilis 136 INFERTILITAS f -> sterilitás INFEROS (comp, inferior, -ius, su­ peri, infimus), inferior, aflat dedesubt sau în partea de jos (ovar, frunză) {folii pagina inferior dosul frunzei) [beneath, below, lower; unterer, nie­ driger, unterständig, unterbefindlich ; infère, inférieur ; alsó, alul levő ; нижний] —> hypo138 INFIMUS -> inferus

148

137

139

140

141

INFLATUS, umflat, cu înveliş sub­ ţire şi aparent dilatat de aerul pe care îl cuprinde (caliciul la Silène inflata) [inflated, swollen, bladdery, puffed up; aufgeblasen, aufgebläht; gonflé, enflé, renflé; felfúvódott, duzzadt, gordós; вздутый, распухший] —*• conflatus, sufflatus, tumefactias, turgidus, physematosus INFLEXIVUS, I NF LE XU S, curbat spre interior (lobii corolei la discuta) [inflexed, incurved, inflected ; einge­ bogen, einwärtsgebogen, einwărtsgebeugt ; infléchi, fléchi en dedans ; behajlított, begörbült; загнутый вну­ трь] INFLORESCENTIA f, inflorescenţă, modul de dispoziţie şi de grupare a florilor pe tulpină sau pe ramurile plantei [inflorescence ; Inflorescenz,

149

150

151

152 153

154

INFRA-, s)ib-, situat în partea inferioară-ar^nui organ (infrafoliaceus, inframarginatus, infrastipularis, infranodalis) [below, down ; unter-, unten- ; au dessous; alsó-, -alatti, -aluli; под-, ниже-] -^ sub-, hypoINFRAALPINUS -* subalpinus INFRAAPICALIS, infraapical, in­ serat imediat sub vîrf (arista paleii la Bromus) [infraapical, below the apex; untergipfelig, spitzenunterständig; infraapical; csúcs alatti; подверхушечный] —»• subapicalis INFBAAXILLABIS, infraaxilar, aflat sub axila frunzei [infraaxillary, below the axil; unterwinkelständig; infraaxillaire; hónalj alatti; подпазушный] -^ subaxillaris INFBACTUS, brusc îndoit spre interior [infracted, broken, sharply bent ; geknickt, eingeknickt, knieförmiggebogen ; brusquement coudé ; befelétört, könyökbehajlott; надломленный] INFRAMICROBA f, inframicrob, microb sub limita vizibilităţii micro­ scopului obişnuit [inframicrobe ; Inframikrobe ; inframicrobe ; inframikróba; инфрамикроб] INFRAMICROBIOLOGIA f, inframicrobiologie, biologia inframicrobilor şi a ultravirusurilor [inframicrobiology; Inframikrobiologie; inframicrobiologie ; inframikrobiológia ; инфрамикробиология] INFBASPECIFICUS, mfraspecific, de rang inferior speciei (subspecie, varietate sau formă) [infraspecific ; infraspezifisch; infraspécifique; infraspecifikus, faj alatti; подвидовой] -+ subspecificus INFBATEBMINALIS -> infraapi· calis, subterminalis INFRUCTESCENTIA f, infructescenţă 1. Inflorescenţă fructiferă. 2. Fructe agregate (Morus) [infructescence; Infruktescenz ; infructescence ; infrukteszcencia ; соплодие] INFUNDIBULARIS, INFUNDIBULIFEB, INFUNDIBULIFOB· MIS, infundibular, infundibuliform ;

270

INFUSCATÜS de forma unei pîlnii larg deschise la capătul de sus (corola la Calystegia, Primula) [infundibular, infùndibuliform, funnel-shaped; trichterig, trichterförmig; infundibulé, infundibuliforme, en entonnoir; tölcsér alakú, tölcsérszerű; воронковидный] INFUSCATÜS, devenit bruniu [infuscate, brownish; gebräunt; devenu brunâtre; megbarnult; побуревший] INFUSUM η, infuzie, dedoct [in­ fusion; Aufguß; infusion; infúzió, főzet, forrázat ; настой, водный нас­ той] INGE ΝI TU S, înnăscut, moştenit (caracter) [innate, native, inherited; angeboren, geerbt, erblich ; inné, con­ genital, héréditaire ; veleszületett, örök­ lött ; врождённый, унаследованный] —>^ congcnitalis INGENS ->• giganteus INHABITANS (inhabito), inhabi­ tant, care populează un biotop [in­ habiting; bewohnend; habitant; lakó, tenyésző; обитающий]

166

INHIBITORES m pl, inhibitori, sub­ stance саге întîrzie sau paralizează desfăşurarea unor procese biochimice (activitatea enzimelor) [inhibitors; In­ hibitoren,Hemmungsstoffe ; inhibiteurs; inhibitorok, gátlók; ингибиторы] 161 INITIALIS, initial (celula ~) [ini­ tial; initial, anfänglich; initial; kez­ deti, kezdő ; инициальный, начальный] —» primus, Primarius* 162 INNASCENS (inna&cor), innascent. 1. Care se moşteneşte. 2. Care ia naştere în sau pe [innascent, heredi­ tary; eingeborend, erblich; innascent, héréditaire; veleszülető, benne kelet­ kező, öröklődő; выраста1С1и,ий, прирсждёккый]

172

155 156

157

158 159

160

163 INN AT US -» ingenitus 164

IN NOV AN S (innoio), incvant, de reînnoire, de lăstărire (mugure) [re­ newing, sprouting; erneuernd, innovierend, verjüngend, sprcssend ; re­ nouvelant; megújuló, újító, kihajtó, sarjadó ; обновляющийся, возобновля­ ющийся]

165 IN NOV AT IO f, inovaţie, ramură tînără formată din nodurile bazale ale plantei adulte, situată intrava­ ginal sau extravaginal (Gramineae) [innovation; Innovation, Verjüngung, Erneuerung ; innovation ; megújulás, megfiatalodás, sarjadás, sarjhajtás ; возобновление, обновление]

167

ies 169

170

171

173

174

175 176

177

178

INNOXIUS, INNOCUUS, nevătă­ mător, inofensiv, lipsit de spini şi fără proprietăţi vătămătoare [harmless ; unschädlich; inoffensif, non nuisible; ártalmatlan ; безвредный] INOCARPUS (gr. ϊς, ΐνός „fibră", καρπός „fruct"), cu fructe fibroase [inocarpous; faserfrüchtig ; inocarpe; rostos termésű; волокнистоплодный] INOCULAT IO f -^ oculatio INODORUS, nemirositor (Artemisia inodora, Matricaria inodora) [ino­ dorous, scentless, without smell ; ge­ ruchlos, duftlcs; inodore; szagtalan, illattalan ; непахучий, непахнущий] INOPHYLLUS (gr. ϊς, ίνός „fibră", φύλλον „frunză"), cu frunze fibroase [inophyllous ; faserblättrig ; à feuilles fibreuses; rostos levelű; волокнистолистный] INQUILINISMUS m, incvilinism, comensalism la care simbiontul tră­ ieşte ca oaspete pe celălalt simbiont [inquilinism; Inquilinismus ; inquilinisme ; inkvilinizmus ; инквилинзм] INQUILINUS, încelăţcnit, natura­ lizat, introdus şi aclimatizat (plantă) [inquiline, naturalized, acclimatized ; eingeschleppt, eingebürgert, akklima­ tisiert ; naturalisé, acclimatise ; meg­ honosodott, behurcolt; поселив­ шийся] INQUINATUS, murdărit, pătat [fou­ led, dirty, stained, soiled, spotted; beschmutzt, befleckt ; souillé, taché ; szennyes, pettyes; окрашенный, за­ грязненный] INQUIRENDUS (inquiro), de cer­ cetat, de verificat [for research, for verification ; zu erkundigen, zu erfor­ schen ; de vérifier, de chercher ; megvizsgálandó, tanulmányozandó ; под­ лежащий исследованию] INQUISITIO f ^ indago INSANUS, nesănătos, bolnăvicios [unhealthy; ungesund; maladif; egész­ ségtelen, beteges ; нездоровый, болез­ ненный] INSCULPTUS, adîncii în, îngropat în, gravat [insculpt, embedded, engra­ ved; eingestochen, eingegraben, ein­ geprägt; enfoui, gravé; bemélyedt, beásott, bevésődött ; врезанный, вне­ дренный, вырезной] INSECTICIDAE f pl, insecticidesubstanţe toxice folosite pentru com­ baterea insectelor dăunătoare [insecticids; Insektiziden; insecticides; го-

271

179

180

181

182

183 184

185

186

187 188 189

190

INTEGUMENTUM varölö szerek; инсектициды, насеко191 INSOLATIO f, insolaţie, stare pato­ logică a plantelor datorită excesului мояды] de lumină şi de căldură solară [inso­ INSECTIFER, insectifer, purtător lation, sunstroke; Insolation, Sonnen­ de insecte (Ophrys insectifera) [instich, Verdorren; insolation; napszú­ sectiferous ; insektentragend ; insectirás; инсоляция] —*• heliosis fère ; rovarokat hordozó ; насекомо192 INSOLI TUS, neobişnuit [unaccusto­ носный] med, unused; ungewöhnlich; insolite, INSECTIVORUS, insectivor, care inhabituel ; szokatlan ; необычный, не­ prinde şi digeră insecte (Drosera, привычный] -* insuetus Dionaea, Utricularia) [insectivorous, 193 INSPERSUS -.· conspersus flesh-eating, carnivorous ; insektenfres­ send, fleischfressend ; insectivore, car­ 194 INSPICATIO f, înspicare, formarea nivore; rovarevő, húsevő; плотояд­ spicelor [inspication ; Ährenbildung ; ный, насекомоядный] —*• carnworus, enépiage ; kalászképződés, kalászbaszö­ tomophagus, sarcophagus, zoophagus, kés; колосование] zootrophicus* 195 INSPISSATUS -^ condensatus INSEPARABILIS, inseparabil [in­ separable ; untrennbar ; inséparable ; 196 INSTABILIS -+ inconstans, mutaelválaszthatatlan, szétválaszthatatlan ; bilis нераздельный, неотделимый] 197 INSTALATIO f, instalare, ocuparea terenului de către pionierii coloni­ INSE RATIO î, inserare (а materia­ zării (în geobotanică) [installation; lului de herbar) [inseration; Einschal­ Einsetzung, AnsiedIung; installation; tung; insération; besorolás, beosztás; betelepülés ; установление] инсерация] INSERICATUS -* sericeus 198 INSTAMINATUS -^ anandrarius INSERTIO f, inserţie I. Punctul 199 INSTRUCTUS, prevăzut cu, саге de fixare pe axă (a frunzei, fructului). dispune de (petiolus aculeis debilibus 2. Altoire [insertion, grafting; Inser­ instructus peţiol prevăzut cu aculei tion, Anheftungsstelle, Pfropfung, Imp­ subţiri) [provided with; versehen; fung; insertion, greffage; izesülési pourvu, muni; ellátott; снабженный] hely, illeszkedési hely, oltás ; прикреп­ -• práeditus ление, место приклепления, прививка] INSUETUS insolitus INSERTUS, inserat 1. Fixat pe 200 un organ (frunza pe tulpină). 2. In­ 201 INTEGER, INTEGRI-, întreg, ne­ trodus (în ierbar) [attached, placed divizat, nelobat sau nedinţat (frun­ on, inserted; eingefügt, angeheftet; zele la Clematis integrifolia) (inteinséré, attaché; ráerősített, ízesült, grifolius) [entire, whole, undivided, besorolt ; прикреплённый, включён­ not lobed; ganz, ungeteilt, unverletzt, ный] —*• (I) affixus ganzrandig; entier, non divisa, non lobé ; egész, osztatlan, ép élű, ép szélű ; INSIDENS (insido), insident, sesil, цельный, неразделенный] aşezat pe organ (pilis insidentibus cu peri sesili) [sitting upon, placed 202 INTEGERRIMUS (superi, de la upon; aufsitzend; assis, placé sur; integer), complet întreg, cu marginile rajtaülő, ráhelyezett ; сидящий] - • nedinţate şi fără nici o incizie (frun­ impositus, sessilis zele de Gramineae) [completely en­ tire ; ganz ungeteilt, volkommen ganz, INSIPIDUS, fără gust, lipsit de ganz unverletzt ; complètement entier ; savoare [insipid, tasteless ; geschmack­ teljesen ép szélű; целънокрайный] los; insipide; íztelen; безвкусный] INŞI TIO î, altoire [grafting; Pfrop­ 203 INTEGRELLVS, INTEGRIUSCUfung, Impfung; greffage; oltás; при­ LUS, aproape întreg [almost entire; вивка] fast ganz; presque entier; majdnem ép szélű; почти цельный] INSITITIUS, INSITUS, altoit, de altoire [grafted; gepfropft, aufge­ 204 INTEGUMENTUM η, integument, pfropft; greffé; beoltott, ráoltott; învelişul care acoperă şi protejează привитый] diferite organe [integument, covering; Decke, Hülle; tégument, enveloppe; INSITUM η altoi, ramură de altoi takaró, burok, védőburok ; интегумент, [graft; Pfropfreis; greffon; oltvány, покров] -* tegmen, tegumentum* oltóág; черенок, отводок]

INTER

272

205 INTER-, aflat între (intercarpellaris, intercotyledonaris, intervenius) [bet­ ween, placed between ; zwischen-, zwi­ schenständig ; disposé entre; közbeeső, •közötti, -közti; меж-, между] 206 INTERACTIO f, interacţiune, in­ fluenţa reciprocă а factorilor biologici [interaction ; Wechselwirkung ; interac­ tion; kölcsönös egymásrahatás; вза­ имодействие 207 INTERANEUS -+ interior, internus 208 INTERCALARIS, intercalar, care se intercalează ca formaţiune nouă (creşterea în lungime a tulpinii la nodurile gramineelor prin intercalarea noilor straturi de celule meristematice) [intercalated, interposed, intercalary; interkalar, eingeschaltet; intercalaire; közbeiktatott, közbeiktatódó, közbe­ eső ; интеркалярный, вставочный] INTERCEDENS (intercedo) — iniermediaris 210 INTERCELLULARIS, intercelular, situat între celule (spaţii «^, vacuoler^) [intercellular ; zwischénzellig, interzel­ lular; intercellulaire; sejtközötti; межклеточный] * 211 INTERCINESIS í (lat. inter „între", gr. κίνησις „mişcare"), intercineză, faza de scurt repaus între diviziunea reducţională şi cea ecvaţională a nu­ cleului (Grégoire) [interkinesis ; Interkinese; interkinèse; interkinézis ; интеркинез] 212 INTERCUTIS î, intercutis, hipoderma rădăcinii formată mai aies din celule endodermice (Kroemer) [intercutis; Interkutis, Endodermhypodermis ; intercutis ; interkutisz ; интеркутис]

mediate, between, half-way; mittlerer, mittelst ăndig, zwischenstăndig, da­ zwischen ; intermédiaire ; közbenső, közbenálló, átmeneti ; промежуточный] 218 INTERMITOSIS f (lat., gr. μίτος „fir") - • interphasis 219 INTERMIXTUS, amestecat, dispus de-a valma (pilis grandulisque intermixtis, cu peri şi glande în amestec) [intermixed ; untermischt, eingemischt, daruntergemischt ; intermelé, mélangé ; összevegyitett, összekevert ; переме­ шанный, смешанный] 220

INTERNODIUM η, internodiu, por­ ţiunea dintre două noduri tulpinale [internode ; Zwischenknoten, Zwischen­ knotenstück, Mittelstück, Knotenwei­ te, Stengelglied, Stammglied; entre­ noeud ; szárköz, szártag, száríz, csomó­ köz, fzköz, bütyökköz; междоузлие]—»• merithallus

221

INTERNUS, intern, aflat în partea interioară (caliciu, floare) [inner, in­ ternal, inward; innerlich, innerer, innerhalbliegend ; interne, intérieur ; belső ; внутренний, внутрилежащий]

222

INTERPETIOLARIS, interpeţiolar, situat între peţioli (muguri, stipele) [interpeţiolar ; zwischenblattstielstăndig ; interpétiolaire ; levélnyél közötti ; межчерешковый]

223

INTERPHASIS i (lat. -, gr. φάσις „apariţie"), interfază, faza de repaus dintre două diviziuni nucleare (Lundegardh) [interphase; Interphase; in­ terphase ; interfázis, köztesszakasz ; интерфаза] —*• intercinesis, iníermitosis

224

INTERPOSITIO f, interpoziţie, in­ tercalarea ulterioară, supranumerară, а unor piese noi între cele obişnuit dezvoltate (în verticilul floral) [in­ terposition ; Interposition, Eindrin­ gen, Dazwischenstellen ; interposition ; beékelődés, közbeékelődés ; включение, дублирование] —• deduplicatio

209

213

INTERFASCICULARIS, interfasci­ cular, aflat între fasciculele de vase (сапгЫи r^) [interfascicular; interfaszikular; interfasciculaire; nyalábközi; межпучковый] *

214

INTERGENERICUS, intergeneric, intermediar între două sau mai multe genuri (hibrid) [intergeneric; intergenerisch; intergénérique; intergenerikus ; межродовой]

215

INTERGERINUS, VUS —* interpositus

216

INTERJACENS, —*• interpositus

217

INTERMEDIARIS, INTERME­ DIU S, intermediar, de tranziţie (ca­ ractere, nervuri, specii, zone) [inter­

INTERGERIINTERJECTUS

225

INTERPOSITUS, interpus, interca­ lat, dispus între alte organe sau piese de organe (în verticil) [interposed, placed between ; zwischengestellt, zwi­ schenliegend, dazwischengestellt ; in­ terposé; közbetett, közbefekvő, köz­ beiktatott, beékelődött; промежуточ­ ный] -> interjacens, interjectus, intergerinus 226 INTERPRETATIO f, interpretare, comentare şi explicare [interpretation ; Erläuterung, Erklärung; interpréta­ tion ; értelmezés ; истолкование]

273 227

INTRASTAMINALIS INTERREDUPLICATIO f. interreduplicaţie, poliploidizarea în cursul interfazei (Hsu şi Moorhead) [interreduplication ; Interreduplikation ; interréduplication ; interreduplikáció ; ин­ терредупликация] —*• teloreduplicatio

228 INTERRUPTI PINNATISECTUS, întrerupt penat seetat, cu foliole penat sectate alternativ, mai mari şi mai mici (frunzele la Solanum tube­ rosum) [interruptedly-pinnatisect ; unterbrochen-fiederschnittig ; interruptipennisequé; félbeszárnyalt, szaggatot­ tan szárnyalt; хферывисто - перисторассеченный] 229 INTERRUPTUS, întrerupt, despăr­ ţit [interrupted, separated; unter­ brochen, entfernt; interrompu; meg­ szakított, elválasztott ; прерванный, прерывистый] —»• discontinuus 230

INTERSECTUS, întretăiat, despicat în două [intersecting, intersected; inzweigeschnitten, durchgeschnitten ; entrecoupé ; kettévágott, kettészelt ; пересеченный, пересекающийся] 231 INTERSPATIUM η-^ interstitium 232 INTERSPECIFICUS, interspecific, care are loc între specii diferite (lupta pentru existenţă, selecţie) [interspe­ cific ; Interspezifisch, zwischenartig ; interspécifique; interspecifikus, fajok közötti ; межвидовой]

ten, eingewoben, zwischengewoben ·, entrelacé, embrouillé, tissé pêle-mêle ^ összekuszált, egymásbaíonódott, belesző vődött ; переплетённый] —* contextus, implexus, intricatus, plect237 INTERVALLUM η ->• interstitium 238 INTEXINA f, INTEXTINIUM n, INTEXINIUM n, intexina, mem­ brana internă а exinei grăuntelui de polen [intexine, intextine; Intexine;. intexine ; intexin ; интексина] 239 INTINA f, INTINIUM η, întina, membrana cea mai internă a grăunciorului de polen şi a sporului [intine ;. Intine; intine; intine; интина] 240 INTORTUS, răsucit spre interior (arista la Avena) [turned inwards,, contorted, twisted ; einwărtsgedreht, abgedreht; entortillé, tordu en de­ dans; betekeredett, befelé csavaro­ dott; кручёный, свернутый] 241

242

243

INTRACELLULARIS, intracelular, aflat în interiorul celulei [intracellular, within a cell; intrazellular, innerhalb der Zelle; intracellulaire; intracelluláris, sejten belüli ; внутри­ клеточный]

INTERSTERILITAS f, intersterilitate, incapacitate reciproca de hi­ bridizare între grupe de indivizi aparţinînd aceleiaşi specii [intersterility; Intersterilităt, Gruppensterilität, Kreuzsterilität ; interstérilité ; intersterilitás, köztes meddőség, kereszteződési képtelenség; перекрестная сте­ рильность]

244

IN TRAFLORALI S, intrafloral, aflat în interiorul florii (nectarină) [intra­ floral; intrafloral; intraflorale; virá­ gon belüli; внутрицветковый]

INTERSTITIUM η, interstiţiu 1. Spaţiul саге separă două părţi sau două organe apropiate. 2. Lacună [interstice ; Entfernung, Zwischenraum ; inter­ stice; térköz, távköz, köztes üreg; промежуток] —*• interspatium INTERSTITIUM INTERCELLULARE —> meatus intercellularis INTERTEXTUS, întreţesut, cu fi­ lamente sau cu peri întreţesuţi şi încurcaţi [interwoven, entangled ; verwebt, verstrickt, verwirt, verfloch­

246

INTRASPECIFICUS, intraspecific, aflat în cadrul unei specii (selecţie,, variabilitate) [intraspecific ; intra­ spezifisch; intraspécifique; intraspecifikus, fajon belüli; внутриви­ довой]

247

INTRASTAMINALIS, intrastaminal, situat în interiorul staminelor (discul la Anacardiaceae) [intrastaminal; intrastaminal ; intrastaminale ; intrasztaminális, porzón belüli; меж­ тычиночный]

233 INTERSPERSUS, împrăştiat, pre­ sărat pe ici pe colo [interspersed, strewn, spreaded ; dazwischengestreut ; parsemé, dissipé; közbeszórt; пере­ сыпанный] 234

235

236

INTRA-, aflat în interior (intracam· bialis, intracarpellaris, intramedullaris, intranuclear is, intraovularis ) [within; innerhalb, inwendig, innenbefindlich; en dedans; belüli; внутри-] INTRAAXILLARIS, intraaxilar, aflat în axilă (muguri) [intraaxillary ; intraaxillär ; intraaxillaire ; levélhónalji ; внутрипазушный]

245 INTRAPETIOLARIS, intrapeţioIar, aflat între peţiol şi tulpină (mu­ gurii la Rubinia) [intrapetiolar ; intrapetiolar; intrapétiolaire ; levélnyélen belüli ; внутричерешковый]

274

INTRAVAGINALIS INTRAVAGINALIS, intravaginal, aflat în interiorul vaginei frunzei (lăstari, scvame) [intravaginal; in­ travaginal ; intravaginale ; intravaginális, levélhüvelyen belüli ; внутривлалищный] 249 INTRICATUS, încîlcit, încurcat şi împletit (peri la Primula intricata) [intricate, entangled; verworren, ineinandergewirbt ; emmêlé, enchevêtré ; kuszált, szövevényes ; запутанный, перепутанный] —» implexus, perplexus 250 INTROCURVUS, curbat spre in­ terior [introcurved, incurved; einge­ krümmt; incurvé, courbé en dedans; begörbült ; внутрь-искривлённый] 251 INTROFLEXUS, îndoit înăuntru, răsfrînt spre interior [introflexed, bent inwards ; einwărtsgebogen, eingebo­ gen, eingeschlagen; infléchi, introfléchi, fléchi en dedans; befelétört; загнутый внутрь] -» inflexus

258 INUMBRATUS, umbrit (in locis inuníbratis pe locuri umbrite) [shady; beschattet, schattig; ombragé, ombreux; árnyékos, árnyékolt; зате­ ненный] 259 INUNCTUS, uns, prevăzut cu un luciu de ulei (stigmatul unor specii de Orchis) [anointed, glossy as if oiled; ölglänzend; à lustre huileux; olajos fényű; масляно-блестящий]

252

INTROGRESSIVUS, introgresiv, care pătrunde înăuntru (hibridare) [introgressive ; durchdringend ; introgressif; introgressziv, behatoló; про­ никающий]

263 INVAGINATUS, invaginat, închis în vagina frunzei [invaginated ; eingestülpt; invaginé; hüvelybe zárt; влагалищный]

253

INTRORSUS, intrors. 1. Orientat spre interior (lobii etaminei orientaţi spre centrul florii). 2. Care se des­ chide în partea dinspre axă (lojele anterelor la Mentha) [introrse, tur­ ned inwards; innenwendig, einwärts­ gedreht, einwärtsgekehrt, einwärts­ aufspringend; introrse, dirigé en dedans; befelé fordult, befelé nyíló; интрорзный, обращенный внутрь]

248

254

INTUITUS (-US) m, privire (primo intuitu la prima vedere) [view, sight, look; Blick; vue, regard; látás, nézés; взгляд]

255

INTUMESCENS (intumesco), intu­ mescent, care se umflă [intumescent, swelling up ; anschwellend, aufblasend ; se gonflant ; felfúvódó ; вздувающийся]

256

INTUMESCENTIA f, intumescenţă, umflarea anormală a unor organe sau apariţia unor vezicule pe organe (flori, frunze, ramuri) [intumescence; Intumeszenz; intumescence; felfúvódás, hólyagosodás ; вздутие, надувание]

257

INTUSSUSCEPTIO I, intususcepţie, mod de creştere a membranei celulare prin intercalarea de particule noi [intussusception; Intussuszeptionswachstum ; intussusception ; közbeékelődéses növekedés ; интуссусцепция]

260

INUTILIS, inutil, nefolositor [use­ less; nutzlos; inutile; haszontalan; бесполезный, ненужный]* 261 INVADANS (invado), invadant, năpăditor (buruiană) [invading; ein­ dringend, überfallend ; envahissant ; beözönlő; нападающий] 262 INVAGINATIO f, invaginare, for­ marea unei vagini protectoare sau a unei depresiuni concave [invagina­ tion ; Einstülpung; invagination ; beöblösödés ; инвагинация, впячивание]

264

INVARIABILIS, invariabil, con­ stant, neschimbător [invariable, un­ changeable ; unveränderlich ; inva­ riable; változatlan; неизменный]

265 INVENTOR m f, descoperitor (al plantei) [discoverer; Entdecker; dé­ couvreur ; felfedező ; открыватель] 266

INVENTUS, descoperit, găsit [dis­ covered, found; entdeckt; découvert; felfedezett, megtalált ; найденный]

267

INVERSUS, inversat, răsturnat (em­ brion, ovul) [inverted, turned about; umgekehrt, verkehrt, umgewandt, abwärtsgerichtet ; renversé, resupiné; megfordult ; инвертированный, обрат­ ный, перевернутый] —>• obversus, геsupinatus

268

INVESTIGATIO f, investigaţie, cer­ cetare [investigation, research, inquiry, enquiring; Forschung, Prüfung; re­ cherche ; kutatás ; исследование]

269

INVESTIGATOR m f, cercetător [research worker, scientific explorer; Forscher; chercheur scientifique; tu­ dományos kutató ; исследователь] -* indagator, scrutator

270

INVIABILITAS f, inviabilitate, ab­ senţa capacităţii vitale [inviability ; Lebensunfähigkeit ; inviabilité ; élet­ képtelenség ; нежизнеспособность]

275

ISCHNO-

271

JNVISIBILIS, invizibil [invisible; unsichtbar ; invisible ; láthatatlan ; невидимый] 272 INVISUS, nevăzut, necercetat [un­ seen, uninquired; ungesehen; non vu; nem látott, nem vizsgált; невидный, неизучаемый] 273 INVOLUCELLUM η, involucel, to­ talitatea hipsofilelor de la baza radiilor umbolulelor (Umbelliferae, Euphorbiaceae) [involucel, involucret; Hüllchen, Hüllblattchen; in· volucelle ; gallérka, gallérkalevelek ; обверточка] 274 INVOLUCRALIS, involucral, care formează un involucru sau care apar­ ţine involucrului (foliole, scvame) [involucral; involukral, hüllebildend; involucral ; involukrális, gallérozó ; обверточный] FOLIOLA INVOLUCRALIA, foliole involucrale 1. Hipsofile de la baza florii sau a inflorescenţei (Carlina, Pulsatilla). 2. Totalitatea hipsofile­ lor dispuse imbricat pe partea externă inferioară a receptaculului dilatat (antodii la Compositae) [involucral scales, involucral bracts; Involukralblätter, Hüllblätter; folioles involucrales ; gallérozó levelek, fészek­ pikkelyek, pikkelylevelek; обверты­ вающие листья] —> phyllarium, squa­ mae anthodii

276

277

278 279

INVOLUCRANS, involucrant, саге înveleşte un organ (floare) [involuc­ rant, enwrapping, enveloping, infol­ ding; einhüllend, umhüllend, ein­ wickelnd; involucrant, enveloppant, involvant : betakaró, beborító ; обвертываюший, охватывающий, заверты­ вающий] —>• inçolutans, involvens INVOLUCRATUS, involucrat, pre­ văzut cu un involucru [involucrate ; eingehüllt ; involucre ; gallérleveles ; с покрывалом] INVOLUCRU M η, involucru, guleraş 1. Verticil de bractei de la baza radiilor umbelei (Umbelliferae). 2. Ansamblul foliolelor involucrale aie antodiului (Compositae). 3. Hipso­ file care protejează floarea sau inflo­ rescenţa în stadiul tînăr (Allium, Arum, Galanthus) [involucre; Hülle, Hüllblätter ; involucre ; gallérlevelek, gallér, buroklevelek, murvakör, fészekörv ; обвёртка] INVOLUTANS, INVOLVENS — inçolucrans INVOLUTIO f, involuţie 1. Răsucire spre interior. 2. Formaţii regresive

datorite îmbătrînirii ţesuturilor [in­ volution, rolling inward, cataplasy; Einrollung, Involution, Rückbildung; involution ; involució, befelé csava­ rodás, visszafejlődés ; инволюция]^(2) cataplasia 280 INVOLUTIVUS, INVOLUTUS, INVOLUTI-, involutiv, răsucit spre interior (prefoliaţie) (involutifalius) [involute, rolled inwards; einwărtsgerollt, eingerollt; involutif, enroulé, roulé en dedans; befelé csavarodott, begöngyölödött, befelé hengeredett, betekeredett ; завернутый внутрь] 281

lODINUS, lODO-, ION-, lONO(iodoneurus, iodostachys, ionanthus, ionopterus, ionosmus) —»· violaceus 282 I Rí COLOR, I RI DESCENS, IRIODES, iridescent, de culoarea curcu­ beului [iridescent, rainbow-coloured ; irisierend, regenbogenfarbig; irides­ cent, irisé, à couleur de l'arc-en-ciel ; szivárvány színű; радужный] 283 IRREVERSIBILIS, IRREVERTIBILIS, ireversibil, care nu mai poate reveni la starea iniţială (caracter) [irreversible ; irreversibel, unumkehr­ bar; irreversible; irreverszibilis, viszszafordithatatlan, állandósult jel­ legű ; необратимый] 284

IRRITABILIS

-* scnsibilis,

sensiti-

i-'US

285 IRRITABILITAS í-* exeilabilitás 286 IRRORATUS, acoperit cu rouă, ume­ zit [irrorate; betaut; couvert de rosée, humecté; harmatos; орошенный, увлажнённый] 287 ISABELLINUS, ISABELLUS, izabelin, galben bruniu [isabelline, tawnyyellow, yellowish-brown, greyishdrab coloured ; isabellfarbig, isabellgelb, braunlichgelb, fahlgelb; isabelli­ ne, brunâtre-jaune; barnássárga, fakósárga; изабелловый, серо-жёлтый] 288 ISAGCCE f (gr. εισαγωγή „intro­ ducere"), introducere (ca titlul unor lucrări botanice) [introduction ; Ein­ führung, Einleitung; introduction; bevezetés; введение] 289

ISCHAEMUS (gr. ΐσχαιμος „he­ mostatic"), hemostatic, care opreşte sîngerarea (Andropogon ischaemum, Digitaria ischaemum) [haemostatic; blutstillend; hémostatique; vérzéstál­ lító, vérzéscsillapító; гемостатический] -^ haemostaticus

290

ISCHNO- (gr. ισχνός „subţire"), sub­ ţire (ischnocarpus, ischnoslylus) [thin-.

27β

I SI DIU M slender-; dünn-; mince; vékony-; узко-] 291 ISIDIUM η, izidie, excrescenţe col­ ţuroase şcvamiforme sau coraliforme pe tal (Lichenes) [isidium; Isidium; isidium; izidium; изидия] 292 ISO- (gr. ϊσος „egal, asemănător"), egal, similar (ca număr, dimensiuni sau cu culoare asemănătoare) [equal-, like; gleich-, ähnlich; égal, sembla­ ble ; egyenlő, hasonló ; равно-] -»· aequi293 ISOBAPHUS (gr. -, βαφή „culoa­ re") —> concolor 294 ISOBILATERALIS (gr.-, lat. bila­ terális „bilateral"), izobilateral, cu două laturi egale sau asemănătoare [isobilateral; gleichzweiseitig; isobi­ latéral; izobilaterális, két egyenlő oldalú ; равнодвусторонный] 295

ISOBRIATUS (gr.-, βρίαω „a se multiplica") - • dicotyledoneus 296 ISOBRIUS (gr. aequipotentialis 297 ISOCARPICUS {gr. -, καρπός „fruct"), izocarpic, cu un singur fel de fructe [isocarpous; gleichfrüchtig ; isocarpe; egyféle termésű; равноплодный] 298 ISOCHROMATICUS, ISOCHROMUS, ISOCHROUS (gr. -, χρώμα „culoare") —> concolor 299 ISOCHROMOCENTRICUS (gr. - , κέντρον „centru"), izocromocentric, cu cromocentre în număr egal cu cromozomii (nucleu) [isochromocentric; isochromozentrisch ; isochromocentrique; izokromocentrikus ; изохромоцентрический] 300 ISOCHRONUS (gr.-, „timp") —* simultaneus 301

302

303

χρόνος

ISOCLINUS (gr.-, κλίνω „a se în­ clina"), izoclin, cu aceeaşi înclinare (polaritatea celulei) [isoclinous, equally inclined ; gleichneigend ; isocline ; egyen­ lő hajlatú; изоклинный, равнонаклоненный] ISOCOENICUS, ISOCOENOTICUS (gr. -, κοινός „în comun"), izocenic, cu ciclu de viaţă petrecut în acelaşi biotop (specie) [isocoen; isozönotisch ; isocéne ; izocönótikus ; изоценотический] ISOCOENOSIS Î (gr.-), izocenoză, cenoză cu fizionomie asemănătoare datorită condiţiilor ecologice similare [isocoenose; Isozönose; isocénose; izocönózis; изоценоз]

304 ISOCYCLICUS (gr. -, κύκλος „cerc") —·· eucyclicus (gr. -, δια 305 ISODIAMETRICUS „prin", μέτρον „măsură"), izodiametric, cu aceleaşi dimensiuni (celulă) [isodiametric ; isodiametrisch ; isodiamétrique; izodiametrikus, egyenlő mé­ retű; изодиаметрический] -, δύναμος „pu­ 306 ISODYNAMICUS{gT. tere") —*• aequipotentialis i pi (gr. -, γαμέτης 307 ISOGAMETAE „soţ"), izogameţi, gameţi identici sub aspect morfologic, dar sexual diferiţi sub aspect fiziologic [isogametes; Isogameten; isogamètes; izogameták; изогаметы] f (gr.-, 308 ISOGAMETANGIOGAMIA άγγείον „vas", γάμος „căsătorie"), izogametangiogamie, gametangiogamie între gametangii cu gameţi identici (Mucoraceae) [isogametangiogamy ; Isogametangiogamie ; isogamétangiogamie ; izogametangiogámia ; изогаметангиогамня] f (gr. - ) , izogamie, fe309 ISOGAMIA cundaţie prin unirea a doi izogameţi [isogamy; Isogamie; isogamie; izogámia; изогамия] 310 ISOGAMOGONIA f (gr - , γόνος „ur­ maş") —>• isogamia 311 ISOGENETICUS, I SOGEN US (gr -, γένος „rasă"), izogen, izogenetic 1. Cu origină comună. 2. Derivat din acelaşi genotip (Johannsen) [isogenous, isogenetic; isogen, isogenetisch, erb­ gleich; isogénétique; izogén, izogenetikus ; изогенный, сходного происхож­ дения] —* autogenotypicus, deuîogenotypicus 312

ISOGENOMATICUS ( g r . - ) , izogenomatic, care conţine garnituri identice de cromozomi (Winkler) [isogenomatic ; isogenomatisch ; isogénomatique ; izogonomatikus ; изогеноматичесКИЙ]

313 314 315

316

ISOGENOTYPICUS (gr. - , τύπος „model") —»· isogeneticus (2) ISOGONUS (gr. -, γόνος „urmaş") -+ isogeneticus ISOGONUS (gr. -, γωνία „unghi"), izogonic, cu muchii asemănătoare sau identice [equal-angled ; gleichkantig, gleicheckig ; isogone ; egyenlő élű ; равноугольны й] ISOGYNUS (gr. -, γυνή „femeie"), izoginic. 1. Cu pistiluri similare. 2. Cu cârpele în număr egal cu cel al sepalelor [isogynous; isogyn, gleich-

277

ISOPLOIDEUS

stempelig, gleichfruchtblăttrig ; isogyne; azonos számú termőlevelű; равнопестичный] 317 ISOHOLOGAMIA f (gr.-, όλος „întreg", γάμος „căsătorie"), izohologamie, conjugarea gameţilor complet identici ca formă şi sexualitate [isohologamy; Isohologamie ; isohologamie; izohologámia; изогологамия] 318 ISOLATERALIS, izolateral, cu am­ bele laturi avind dimensiuni, consis­ tenţă şi culoare identică (faţa şi dosul frunzei la Viscum) [isolateral, equalsided; gleichseitig; equilateral; azo­ nos oldalú, egyenlő oldalú; равносторонный] —*• aequilateralis 319

ISOLATIO f, izolaţie 1. Izolarea geo­ grafică а grupurilor de plante (prin munţi, mări). 2. Imposibilitatea par­ ţială sau totală a schimbului de gene între populaţii sau specii de plante, în genetică (Romanes) [isolation ; Isola­ tion, Absonderung; isolation; izoláció, elszigetelődés; изоляция]

325

326

327

328

320

ISOLATUS, izolat separat, solitar, singuratic [isolated, separated, soli­ tary; isoliert, abgetrennt, abgesondert, vereinzelt ; isolé, séparé, solitaire ; elszigetelt, elkülönített, magános; изо­ лированный, отделенный, одиночный] —> sejunctus, segregatus

329

321

ISOLOBUS (gr.-, λοβός „lob"), cu lobi uniformi sau egali [equally-lobed; gleichlappig; à lobes égaux; egyenlő karéjú; равнолопастный]

330

322

323

324

ISOMERIA f (gr. -, μέρος „parte"), izomerie 1. Egalitatea segmentelor sau a părţilor omoloage la organele aceleiaşi specii. 2. Influenţa egală a factorilor ereditari (Sirks) [isomery; Isomeric, Gleichzăhligkeit, Gleichwer­ tigkeit; isomeric; izoméria, egyenlőszámuság; изомерия] ISOMERICUS, ISOMERUS (gr.-), izomer 1. Cu acelaşi număr de ele­ mente omoloage în componenţa unui ciclu (floarea la Geraniaceae, Liliaceae). 2. Repartizat în aceeaşi pro­ porţie (factori ereditari) [isomerous; gleichzăhlig, gleichteilig, gleichgliederig; isomère; egyenlő tagú, egyenlő számú, egyenlő arányú; изомерный, равночленный] ISOMEROGAMIA f (gr. - , γάμος „căsătorie"), izomerogamie, copularea izogameţilor (Algae) (Hartmann) [isomerogamy ; Isomerogamie ; isomérogamie; izomerogámia ; изомерогамия]

331

332

333

334

335

ISOMORPHIA Î, ISOMORPHISMUS m (gr. -, μορφή „formă"), izomorfie, înfăţişare exterioară asemănă­ toare [isomorphy; Isomorphie, Gleichgestaltigkeit, Gleichförmigkeit ; iso­ morphie; izomorfia, hasonlóalakuság ;, изоморфия] ISOMORPHOSIS í (gr. - ) , izomorfoză i . Uniformitate morfogenetică, 2. Regenerarea organului în forma ini­ ţială [isomorphose; Isomorphose; isomorphose; izomorfózis; изоморфоз] ISOMORPHUS, ISOMORPHICUS (gr. " ) , izomorf, de aceeaşi formă [isomorphous; gleichförmig, gleichgestaltig ; isomorphe ; izomorf, azonos alakú ; изоморфный] -^ homomorphus, plesiomorphus, uniformis ISOPHAENOGAMIA f (gr.-, φαίνο» „a apare", γάμος „căsătorie"), izofenogamie, fecundare între indivizi fenotipic asemănători (Strandskov) [isophenogamy ; isophănogamie ; isophénogamie ; izofenogámia ; изофеногамия} ISOPHAENUS (gr. --), izofen Ί. De­ rivat din acelaşi fenotip. 2. Cu aceeaşi periodicitate biologică în fenologie (le­ garea prin linii a punctelor de pe harta care indică perioada de înflorire, de înmugurire etc. a unor specii) [isophenous; isophăn; isophène; izofén; изофенный] ISOPHAGUS (gr. -, φάγω „а mînca") —>• monophagus, univorus ISOPHOTICUS (gr. -, φώς, φωτός „lu­ mină"), izofotic, uniform expus la lumină (frunze) [isophotic; isophotisch ; isophotique ; izofótikus, egyenlő megvilágítású ; равносветлый, изофотический] ISOPHYLLIA f (gr. -, φύλλον „frun­ ză"), izofilie, monomorfism foliar, toate frunzele plantei fiind asemănătoare [isophylly; Gleichblăttrigkeit, Isophyllie; isophyllie; egyenlőlevelűség ; изофилля] ISOPHYLLUS (gr. - ) , cu frunze ase­ mănătoare, de un singur fel [isophyllous; gleichblăttrig; isophylle; egy­ féle-levelű ; равнолистный] ISOPLANOGAMETAE f pl (gr.-, πλάνος „rătăcitor", γαμέτης „soţ"), izoplanogameţi, planogameţi cu di­ mensiuni egale între ele (Algae) [isoplanogametes ; Isoplanogameten ; isoplanogamètes ; izoplanogaméták ; изопланогаметы] ISOPLOIDEUS (gr. -, άπλόος „sim­ plu"), izoploid, cu număr constant

278

ISOPROSPHYTIASIS

mous ; gleichweise zerteilt ; également fendu ; egyformán hasadt ; изотомный, равновильчаты й]

şi imperechiat (diploid, tetraploid) de cromozomi în garnitura cromozomică a celulei [isoploid ; isoploid ; isoploîde ; izoploid; И30ПЛ0ИДНИЙ]

336

ISOPROSPHYTIASIS l (gr. -, προσ96œ„aconcreste"), izoprosfitiază, concreşterea corpurilor de fructificaţie în­ vecinate ale unei specii (Fungi) [isoprosphytiasis; Isoprosphytiasis; isoprosphy tiase ; izoproszfitiázis ; изопросфитиазис] 337 I SOP ROTH ALU А t (gr. -, προ „pen­ tru", θάλλος „germen"), izoprotalie, producerea de protale unisexuate pe acelaşi individ (Van Tieghem) [isoprothally ; Isoprothallie ; isoprothallie; izoprotállia ; изопроталлия] 338

339

340

341

342

ISOSPORUS (gr. -, σπορά „sămînţă"), izospor, cu spori asemănători şi de un singur fel (macrospori sau microspori) [isosporous; gleichsporig ; isospore ; egyféle spórájú ; равноспоровый] —»· homosporus ^SOSTICHUS (gr. -, στίχος „rînd"), izostih, cu serii sau rînduri egale (cu radiceîele la Phaseolus în număr egal cu cel al fascicolelor lemnoase din cilindrul central) [isostic, equally-ro­ wed; gleichreihig ; isostique; azonos sorozatú; равнорядный] ISOSTYLUS (gr. -, στϋλος „coloană"), izostil, cu stile uniforme [isostylous; gleichgriffelig; isostylé; egyenlő bi­ beszálú; равнопестичный] ISOSYNTYPUS m (gr.-, συν „îm­ preună", τύπος „model"), izosintip, unul din exemplarele sintipurilor colec­ tate concomitent de acelaşi, colector [isosyntype; Isosyntypus; isosyntype; izoszintipus; изосинтип] ISOTOMUS (gr.-, τόμη „tăiere"), uniform despicat sau ramificat [isoto-

343 ISOTONICUS (gr. -, τόνος „tensi­ une"), izotonic, cu putere osmotică egală cu cea a soluţiei învecinate [iso­ tonic ; isotonisch ; isotonique ; izotónikus, izotóniás ; изотонический] 344 ISOTYPUS m (gr. -, τύπος „model"), izotip, dubletul holotipului din co­ lecţia originală [isotype ; Isotypus ; iso­ type; izotipus; изотип] 345 ISOZYGOTICUS (gr. -, ζυγός „jug"), izozigotic, care descinde din aceiaşi părinţi, avind moştenite aceleaşi carac­ tere [isozygotic ; isozygotisch, gleicherbig ; isozygotique ; izozigótikus ; изозиготный] 346

/r.EOLOGM f (gr. ΐτέα „salcie", λόγος „vorbire"), iteologie, studiul genului Salix [iteology; Iteologie; iteologie; iteológia; итеология]

347

ITER (-INERIS) η, drum, călătorie (folosit şi ca titlu de lucrare „Iter turcicum") [way, travel; Weg, Reise; route, voyage; út, utazás; путь, путе­ шествие]

348 ITERATIVUS, repetat [iterative, re­ peated ; wiederholt ; itératif, répété ; megismételt; повторный] 349 ITHYPHYLLUS (gr. ίθύς „erect", φύλλον „frunză"), cu frunze rigid erecte [straight-leaved, stiff-leaved ; starrblăttrig; à feuilles rigid-érectes ; merev levelű ; прямолистный] 350 IX-, IXO- IXIO- (gr. ίξία „vîsc"), VÎscos, lipicios (ixantherus) [viscous, sticky-; leimig; visqueux, gluant; mézgás; ragadós-; липкий]

J I

JACULATOR m, jaculator, formaţie placentară de obicei încîrligată, ser­ vind Ia eliminarea seminţelor (fructe la Acanthaceae) (Boulger) [jaculator; Jakulator; jaculateur; jakulátor; Жа­ ку льатор] 2

JARGWISATIO nalisatio

f (Lyssenko) -* ver-

3

JASPIDEUS, JASPIDUS, jaspideu, pestriţ [jaspideous ; besprenkelt ; jaspé, lâcheté ; tarka, pettyes ; яшмовый]

4

JATRICUS (gr. νατρός „medic") -> iatricus, medicinalis, officinalis

5

JODINUS

6

tum ; Bindestück ; jugamentum ; össze­ kapcsoló rész, jugamentum; пере­ мычка] 13 JUGATUS, JUGOSUS, -JUGUS 1. împerechiat. 2. Crestat, costat (fructul la Carpinus) (bijugatus, sexjugus) [yoked, jugate, paired, ribbed; jochpaarig, gepaart, gerieft ; géminé, costifère; páros, bordás; парный, реб­ ристый] 14

JUGUM η 1. Pereche de foliole. 2, Coastă [pair of leaflets, ridge; Blätt­ chenpaar, Riefe, Rippe ; couple de folioles, côte ; levélkepár, borda ; пара листьев, ребро]

JONQUILLEUS, galben-viu lucitor, de culoarea florii de Narcissus [bright yellow; glänzend hellgelb; jaune vif; élénksárga, nárciszszínű ; нарциссожелтый]

15

JUL ACE US, JULIFORM IS mentaceus, amentiformis

16

J и LIFER

7 JORDANISMUS m, jordanism, fărîmiţarea excesivă a speciilor în taxo­ nomic (specii elementare, microspecii) [jordanism ; Jordanismus ; jordanisme ; jordanizmus; жорданизм]

17

JULUS

18

JUNCEUS, JUNCIFORMIS, JUNCINUS, JUNCOIDEUS, juncoid, asemănător cu Juncus [juncaceous, jun­ coid, rush-like; junkoid, binsenartig; joncé, joncacé; szittyószerű ; ситниковидный]

8 9

10

II 12

-^ ianthinus

JORDÁNON

η ->• miciospecies

JURA f 1. Panicul lax. 2. Coamă [loose panicle, mane; locke Rispe, Mähne; panicule lâche, come; tere­ bélyes buga, tincs; рыхлая метелка, грива]

19

m

-^

a-

-> amentifer amentum

JUNCTIO f, JUNCTURA î, jonc­ ţiune, legătură, articulaţie [joint, uni­ ting, articulation; Verbindung, Glie­ derung; jonction, articulation; egybe­ kapcsolódás, ízesülés; слияние, соч­ ленение]

JURATUS, JURIFORMIS, comat, în formă de coamă [jubate, maned, mane-shaped ; bemăhnt, mähnenförmig; jubiforme, pourvu de crinière; tincses, tincsszerű, üstökszerű ; гри­ вистый, хохолообразный]

20

JUNCTUS (jungo), legat, împreunat, unit [joined, united; verbunden, vereinigt; lié, uni, joint; egybekapcsolódott, egyesült; соединенный]

JUCUNDUS, plăcut [pleasant; an­ genehm ; agréable ; kellemes ; пр^тный]

21

JUPITER (gen. Jovis), Jupiter, cer (sub Jove aperto sub cerul libert [Jupiter, sky; Jupiter, Himmel; Ju­ piter; ciel; Jupiter, ég; юпитер, небо}

JUGAMENTUM η, iugament, corp de legătură pe tal (Algae) [jugamen-

JUVENALIS 22 JUVENALIS,

JUVENEUS, JUVE­ NILIS, J UVEITIS, juvenil, tînăr (plantă, ramură) [juvenile, young, youthful; jung, jugendlich; juvénile, jeune ; fiatal, fiatalkori ; молодой, юно­ шеский] —> nepionicus 23 JUVENESCENTIA f, întinerire [juvenescence; Verjüngung; rejeunissement ; megfiatalodás ; помолодение, омоложение]

280

24 JUVENTUS (-TUTIS) f, tinereţe (juventute planta flavo-viridis în ti­ nereţe planta este gălbui verde) [youth ; Jugend; jeunesse; fiatalkor; моло­ дость] 25 JUXTAPOSITIO f, juxtapunere, ală­ turare [juxtaposition ; Danebenstel­ lung; juxtaposition; melléhelyezés; расположение рядом]

L LABELLATUS, labelat, prevăzut cu label (floare) [labellate; kleinlippig; labellé ; labellumos ; имеющий лабеллу] 2 LABELLISATIO f, labelizare, trans­ formarea filomului floral (tepalei) într-un organ labeliform (Orchidaceae) [labellisation ; Labellisierung ; labellisation ; labellisation ; labellizáció ; лабеллизация] 3 LABELLUM η, label, tepala supe­ rioară mediană din verticilul intern al periantului, cu aspect şi culoare adesea deosebită de celelalte, prin resupiifaţie devenită inferioară-anterioară, de obicei la bază cu un pinten nectarifer (Orchidaceae) [labellum ; Lippchen, Honiglippe; labelle, tablier; mézajak; маленькая губа] —> mesopetalum 4 LABI ATU S, LABI ATI, -LABII-, LABIO-, -LABIUS, -LABBUS, labiat, prevăzut cu labii (corola la Labiatae] (labiatiflorus, labiiformis, labioscopicus, hastilabius, brevilabrus) [labiate, lipped, labiated; lippig, lippenbliitig, gelippt; labié; ajakos; губастый, -губый] —• cheii-, cheilo-, -cheilus

labyrinthique, tortueux; labirintusos, szövevényes; лабиринтообразный, из­ вилистый] —»· daedaleus, meandriformis

1

labium

LABIOLUM

6

LABIUM n, labiu, conformaţie în formă de buză a corolei, formată din sutura a două sau mai multe petale (Labiatae) [labium, lip ; Lippe ; lèvre ; ajak; губа] -+ labrum * LABIUM INFEBIUS, labiu infe­ rior, partea inferioară a corolei la­ biate, de obicei emarginată şi plană [lower lip ; Unterlippe ; lèvre inférieure ; alsó ajak ; нижняя губа] -^ labiolum LABRUM

η -* labium

8 LABYRINTHICUS, LABYRINTHINUS, LABYRINTHIFORMIS, labirintiform, íntortochiat ; cu brazde sinuoase neregulate şi încîlcite [labyrinthic, labyrinthine ; labyrinthisch ;

LAC (-TIS)

η

latex

10 LACCA f, lac, secreţia răşinoasă a unor plante tropicale [lac; Gummi­ lack, Gummiharz ; laque ; gumilakk ; лак] 11 12

LACCATUS

verrucosus LACER, LACERATUS, LACERUS, lacérât, ciopîrţit, sfîrtecat; despicat în segmente subţiri, inegale şi neuni­ forme (petale la Dianthus suberbus, foliole antodiale la Senecio subalpinus) [lacerate, lacerated, torn, irregularly cleft; zerrissen, zerfetzt, zerschlitzt, struppig; lacéré, découpé irrégulièrement ; szakadozott, foszladozott ; рваный, разорванный, изорванный] -* divulsus

13

LACH Ν-, LACHNO- (gr. λάχνη „lînă") (lachnanthus, lachnocarpus, lachnophyllus) —*• eri-, erio·

14

LACINIA f, lacinie, segment îngust (de frunză, petală, sepală) [lacinia; Zipfel, Fetzen, Franse; laciniure, la­ nière; sallang, cimpa, cafat, csücsök; лациния, доля] *

15

LACINIATUS, LACI Ν11-, laciniat, despicat în fîşii înguste şi inegale (laciniiflorus, laciniifolius, laciniiformis) [laciniate, slashed, fringed ; zip­ felig, zerfetzt, gefranst, geschlitzt, ausgefranst; lacinie, déchiqueté, dé­ coupé en lanières; sallangos, cimpás, rojtos, csücskös; дольчатый, надре­ занный]

16

LACINULA f, lacinulă, lacinie mică [lacinule; Zipfelchen, Fetzchen; lacinule ; sallangocska ; долька]

inferius

5

Ί

η

9

17 LACINULATUS, lacinulat, prevăzut cu lacinule [lacinulate; feinschlitzig, feingeschlitzt ; lacinule ; sallangocskás ; мелкодольчатый]

282

LACRIMANS 18

LACRIMANS (lacrimo), lacrimant, care se eliminează sub formă de transpiraţie sau prin picurare (apă, răşini) [exuding; tränend, ausschwi­ tzend; lacrimant, exudant; könnyező, kiizzadó, csepegő ; выпотевающий, стекающий каплями] —* exsudans

19 LACRIMATIO f, lacrimaţie, elimi­ narea apei sau a răşinilor prin picu­ rare din părţile vătămate ale plan­ telor lemnoase (ramuri, trunchi) [lacrimation; Tränen, Bluten; lacrimation ; könnyezés ; лакримация, слезоте­ чение] 20 LACRIMIFORMIS, lacrimiform, obovoidal şi lent îngustat spre virf [tearshaped ; tränenförmig ; lacrimiforme ; könnycseppszerű ; слезообразный] - • pyriformis 21 LACTARIUS,LACTESCENS,LACTIFER, lactescent, lăptos, care con­ ţine suc lăptos sau latex (Euphorbia, Lactuca) [lactescent, lactiferous, laticiferous, excreting milk; milchsaftig, milchend, milchgebend, milchsaftfüh­ rend; laiteux, lactescent, lactifère, laticifère ; tejelő, tejnedvet eresztő ; млеконосный] 22 LACTEUS, LACTICOLOR, LACTINEUS, LACTI-, lacteu, alb ca lap­ tele (florile la Galaníkus nivalis) (lactiflorus) [milky, milk-coloured, milkwhite; milchfarbig, milchweiss; lacté, blanc de lait; tejszínű, tejfehér; млечный, молочнобелый] -* galactinus 23 LACUNA f, lacună, depresiune, ca­ vitate i . Meat aerifer intercelular (la organele imerse sau subterane). 2. Canal valecular (Equisetum). 3. Mică depresiune în tal (Eichenes). 4. Băl­ toacă [lacuna, air-space, vallecular ca­ nal, cavity, hole, puddle; Lücke, Luftlücke, Lache ; lacune, cavité, méat inlercellulaire, flaque; légürcg, sojtközötti üreg, tócsa, pocsolya; лакуна, впадина, межклеточное пространство, лужа] 24 LACUNOSUS, lacunes, prevăzut cu goluri sau mici depresiuni (tulpină) [lacunose, grooved ; grubig, grubigvertieft; lacuneux; üreges, járatos; ямчатый] 25

LACUS (-US) m, lac (ín lacubus saisis în lacuri sărate) [lake, pond; Teich, Landsee; lac, étang; tó; озеро]

26 LACUSTER (-RIS, -RE), LACUSTRIS (-RIS, -RE), LACUSTRALIS, LACUSTRINUS, lacustru, care

creşte în lacuri (Isoëtes lacustre) [lacustral, lacustrine, inhabiting lakes; lakustrisch, teichbewohnend, landseebewohnend; lacustre; tavi, tavilakó, tóban élő; озерный] 27

LAE TI COLOR, LAETUS, LAETE-, deschis la culoare, de culoare vie (laeteviviridis, laetevirens) [cheerful, bright-coloured, lively-coloured, light-, bright-; lebhaft, hell, lebendfarbig, hell-; vif, couleur vive; élénk színű, világos-; яркий, ярко-]

28 LAEVIGATUS, netezit, lucios (tul­ pină, frunză) [iaevigate, smoothed, po­ lished ; geglättet, poliert ; lissé, poli ; sima, simított, fényes; сглаженный, полированный, вылощенный] —* politus 29

LAEVIS, LAEVI-, neted 1. Fără asperităţi, lucios. 2. Nepăros (laevicaulis, laevipes, laevirostris) [smooth, not rough; glatt, eben, kahl; роИ, lisse; sima felületű, fényes, szőrtelen; гладкий, гладко-]

30

LAEVUS, LAEVO-, stîng, aflat în partea stingă [laevus rivuli pe malul stîng al râuleţului) (laevogyrus, laevotropus) [left;' link, links-; gauche, à gauche ; baloldali, balfelé- ; левый, лево-]

31 LAGENARIUS, LAGENIFORMIS, lageniform, de forma unei butelii; cilindric şi slab îngustat spre vîrf [lageniform, flask-shaped, gourd-shaped, bottle-shaped; flaschenförmig; lageniforme, en bouteille ; palackszerű ; бутылкообразный, бутыльчатый, фляжковидный] —>• sicyoideus 32

LAMARCKISMUS m, lamarckism, concepţie asupra evoluţiei filogenetice a organismelor sub influenta condi­ ţiilor de mediu, a vambililăţii aces­ tora şi a transmisibilităţii caracterelor dobîndite (Lamarck) [lamarckism ; Lamarckismus ; lamarckisme ; lamarckizmus; ламаркизм]

33

LAMELLA î, lamelă, membrană sub­ ţire şi plană (pe himeniul unor ciu­ perci, Agaricus, la baza labelului la Anacamptis, pe suprafaţa frondelor la Rryophyta) [lamei, gill; Lamelle, Plăttchen ; lamelle ; lemezke ; плас­ тинка]

34 LAMELLARIS, LAMELLIFORMIS, lamelar, de forma unor lamele (măduvă) [lamel-shaped, plate-like, lamellar; plăttchen for míg; lamellaire» lamelliforme ; lemezszerű, lemez alakú ; пластинкообразны Й]

LASIOCARPUS 35 LAMELLATUS, LAMELLIFER, LAMELLIGER, LAMELLOSUS, lamelat, prevăzut cu lamele sau dispus în straturi subţiri [lamellate; plăttchentragend; lamelle, lamellifère; lemezes ; пластинчатый, пластинконосный] 36 LAMINA Î, lamina, limb; foaia de obicei plană, cu simetrie dorsiventrală a organelor foliare (frunze, pe­ tale) [lamina, limb, blade; Spreite, Blattspreite, Blattfläche, Platte; lim­ be ; lemez, levéllemez, lap ; пластинка, пластинка листа] 37 LAMPRO-, -LAMPRUS (gr. λαμπρός „lucitor"), lucitor, lucios (lamprochaetus, lamprophyllus, lamprospermus, hypolamprus) [glossy-, shining, bright; glänz-, glänzend- ; luisant ; fényes, csillogó ; блестяще-] 38 LAMPROCARPUS (gr. -, καρπός „fruct"), cu fructe lucioase [glossyfruited; glanzfrüchtig; à fruits lui­ sants; fényes termésű; блеетящеплодный] —»· stilbocarpus 39

LÂNA f, lînă, părozitate lanuginoasă [wool ; Wolle ; laine, duvet ; gyapjas szőr ; шерсть] 40 LAN ATU S, LANI-, lînos-păros, aco­ perit cu peri lînoşi lungi, creţi şi moi (Holcus lanatus, Digitalis lanata, Verbascum lanatum) (laniceps, lanifer, laniflorus, lanipes) [lanate, woolly, wool- ; wollig, wollhaarig, woll- ; lai­ neux; gyapjas, gyapjasszőrű; шерс­ тистый, шерстеносный, шерстисто-] —»· eriophorus, lanuginosus, vellereus 41 LANCEATUS, LANCEOLATUS, LANCIFORMIS, LANCEOLATO-, LANCI-, lanceolat, de forma unui vîrf de lance; aproximativ de 3 — 6 ori mai lung decît lat, cu lăţimea maximă sub mijloc şi ascuţit la am­ bele capete (frunzele la Plantago lanceolata) ( lanceolato-ovatus, lancifolius) [lanceolate, lance-shaped, lance- ; lanzettlich, lanzettförmig, lanzlich, lanzett-; lancéolé; lándzsás, lándzsa­ szerű, lándzsásan- ; ланцетный, лан­ цетовидный, ланцето-] —» doryo42 LANCEOLATO-HASTATUS, lance­ olat hastat, cu baza hastată şi cu lobul median lanceolat (frunze la Atriplex hastata, Rumex acetosella) [lanceolate-hastate ; spießförmig-lan­ zettlich ; lancéolé-hasté ; dárdásan lánd­ zsás ;] копъевидно-ланцетный] 43 LANCEOLATO-LINEARIS, liniar lanceolat, îngust alungit lanceolat şi cu marginile aproape paralele (frun­

44

45 46 47

zele la Salix viminalis) [linear-lanceo­ late ; lineal-lanzettlich, strichlanzettlich; linéaire lancéolé; szálas-lándzsás; линейно-ланцетный] LANGUIDUS, vestejit, ofilit [welted, withered, flaccid; welk, verwelkt; flétri, fané; fonnyadt, elszáradó; вялый, увядший] —*• marcidus LANIFER, LANIGER -^ lanatus LANOSUS -> lanuginosus LANUGINEUS, LANUGINOSUS, lanuginos, bogat-línos ; pufos-páros [lanuginous, lanuginose, cottony, abundantly lanate; reichwollig, wollflaumig; lanugineux, duveté, abondamment laineux; gazdagon gyapjas; обильно-шерстистый] —»^ lanosus*

48 LANUGO f, lanuginozitate, părozi­ tate lanuginoasă [wooUiness; Wolle, Wollbehaarung, Wollenflaum ; pilo­ sité lanugineuse; gyapjas szőrzet; лануго, шерсть] 49 LAPIDICOLUS (-COLA î), lapidicol, care creşte pe sau între pietre [lapidicolous ; steinbewohnend, felsen­ bewohnend; lapidicole; kövön élő; живущий на камнях] 50 LAPIDOSUS 1. Pietros (in lapidosis calcareis pe stînci calcaroase). 2. Dur ca piatra (sămînţă). 3. Care creşte pe terenuri pietroase (plantă) [lapidose, stony, stone-hard, lapidicolous; stei­ nig, steinhart, steinbewohnend; pier­ reux, dur, lapidicole; köves, kőke­ mény, kövön élő; каменистый, твер­ дый, обитающий на камнях] 51 LAPPACEUS, lapaceu, încîrligat spinos (foliolele involucrale ale achenelor de Arctium lappa) [hamate, hooked; hakenborstig, klettenborstig, hakig; crochu, hameçonné; horgas, kampós ; колючий] —>^ hamatus 52

LAPSUS (-US) m 1. Cădere. 2. Greşeală, eroare [fall, shedding, mis­ take; Fall, Abfall, Irrtum, Fehler; chute, faute, erreur; lehullás, hiba, tévedés; падение, ошибка]* 53 LARVATUS -* personatus 54 LAŞI-, LASIO-, -LASIUS (gr. λάσюς „lung păros"), vilos păros, zbîrlit păros (lasianthus, lasiocladus, acrolasius) [shaggy-, hairy-, woolly; zot­ tig, zottel-, wolligbehaart; velu; bozontos; космато-, волосисто-, шер­ шаво-, косматый] 55 LASIOCARPUS (gr. -, καρπός „fruct"), cu fructe zbîrlit păroase; cu fructe rigid păroase (Draba lasio-

284

LATE

56 57

58

59

60

cârpa) [shaggy-fruited ; rauhfrüchtig ; lasiocarpe, a fruits velus; bozontos termésű, durva termésű; косматоплодный, шершавоплодный] —*• trachycarpus LATE- (laíebracteatus) —*• latus LATEBRICOLUS, LATEBROSUS, ascuns, саге creşte în locuri dosite sau întunecoase [hidden; verborgen, versteckt; caché; rejtett; скрытый]* LATENS (lateo), latent, ascuns, aflat în repaus biologic [latent, hidden; latent, verborgen, ruhig; latent, caché, ralenti; rejtett, lappangó, nyugvó; латентный, скрытый] LATENŢI А f, latenţă 1. Stare biologică cu funcţiunile vitale foarte reduse. 2. Durata de timp între trans­ miterea unui impuls şi începutul reacţiunii. 3. Perioada dintre infecţie şi apariţia primelor semne ale îmbol­ năvirii. 4. Factor ereditar recesiv care nu se manifestă în fenotip, dar poate să apară în anumite împrejurări [latency, latent period, latent factor; Latenz, latenter Zustand, latenter Erbfaktor, Latenzzeit; latence, pé­ riode de latence, facteur latent, pé­ riode d'incubation; látencia, lappan­ gás, lappangási idö, lappangási ál­ lapot, latens jelleg; латентность, ла­ тентный период, скрытое состояние] LATERALIS, LATERI-, LATERA­ LIS, lateral, aşezat pe laturi sau care are loc pe laturile unui organ (nervuri, rădăcini, dehiscenţă) (laterifolius, laterinervatus, aequilateralis) [lateral, at the side, side-; seitlich, seitenständig, seiten- ; la­ téral, â coté; oldali, oldalt álló, oldalfekvésú, oldali- ; латеральный, боковой, боко-] —» pleur-, pleuro-

61 LA TERICIUS, LA TERÍTI US, cără­ miziu, roşu cărămiziu [brick-red ; ziegelrot; briqueté, rouge de brique; téglavörös ; кирпичный, кирпично-красный] 62 LATEX (-ICIS) m, latex, suc lăptos alb, gălbui sau roşcat din canalele laticifere ale unor plante (Chelidonium, Euphorbia) [latex, milky juice; Latex, Milchsaft; latex, jus laiteux; latex, tejnedv; латекс, млечный сок] 63 LATI- (latialatus) —> latus 64 LAT WIFE R, laticifer, саге secretă sau conduce latex (celule ~ , vase r^, canale <^) [laticiferous, latex-bearing ; milchsafttragend; laticifere; tejnedvet szállító; содержащий латекс]*

65 LAT IT и DO î 1. Lăţime (folia lati­ tudine longiora frunze mai lungi decît late). 2. Latitudine (grad^ zonă) [breadth, latitude; Breite, Breiten­ grad; largeur, latitude; szélesség, szélességi fok: ширина, широта] 66 LATIUSCULUS, puţin lat [somew­ hat broad; ziemlichbreit, etwas breit; peu larg ; kissé széles; широковатый] 67 LATO- (lato-ellipticus) —*• latus 68 LATUS, LATE-, LATI-, LATO-, -LATUS, lat, larg, întins (latebracteatus, latidens, lato-ovatus ) (sensu lato, s.l. conceput într-un sens larg) [broad, wide, broad-, broadly; breit, breit- ; large, lati- ; széles, szélesen- ; широкий, широко-] —*• platy69 LATIFOLIUS, lat-foliat, cu frunze late [latifoliate, broad-leaved; breit­ blättrig; latifolié; széleslevelű; ши­ роколистный] —> platyphyllus 70 LATO-ELLIPTICUS, lat-eliptic [broadly-elliptical ; breitelliptisch ; lato-elliptique; széles elliptikus; шярокоэллиптический] 71 LATUS (-ERIS) η, latură 1. Partea laterală (a latere compressas lateral comprimat). 2. Faţă (utrinque latere folii pe ambele feţe ale frunzei) [side, flank; Seite, Fläche; côté, face; szél, oldal ; бок, сторона] 72 LAVANDULACEUS, LAVANDULINUS, LAV AN DU LU S, albastru de lavandă [lavender-blue; lavendelblau; bleu de lavande ; levendulakék ; лаван­ довый, лавандоцветный] 73 LAXUS, LAXI-, lax, spaţiat, neîndesuit, puţin strîns (panicul la jf^'estuca vaginata) (laxiflorus, laxifolius) [loose, distant, flabby, loosely-; locker, weitläufiggestellt, schlaff ; lâche, espacé, peu serré; laza, tág; рыхло-, рыхлый] —• chalar74 LAZULINUS-^ azureus, ultramarinus 75 LEBETINUS -+ crateriformis 76 LECANORINUS, lecanorin, eu tivitura deschis colorată de tipul Hchenului Lecanora (apoteciu) [lecanorine; lecanorin ; lecanorine ; lecanoraszerű ; леканориновый] 77 LECIDEINUS, lecidein, cu о tivitură închis colorată de tipul lichenului Lecidea (apoteciu) [lecideine; lecideaartig; lecideine; lecideaszerű; лецидеиновый] 78 LECTOALLOTYPUS m (gr. λεκτός „ales", δλλος „altul", τύπος „model").

LEOCHWMUS

286 lectoalotip, exemplar de planta de alt sex decît acel al lectotipului, ales ulterior din materialul original [lectoallolype; Lektoallolypus; lectoallotype; lektoallotipus; лектоаллотип] 79 LECTOTYPUS m (gr.--), lectotip, exemplar ales în lipsa holotipului din materialul original pentru a servi ca tip nomenclatural [lectotype; Lektotypus ; lectotype ; lektotipus ; лектотип]

90

80

93

LECTUS (lego), colectat, cules, adu­ nat, ales [collected, selected; gesam­ melt; collecté; begyűjtött, beszedett, kiválogatott, kiválasztott ; собранный]

81 LEG US m (BULBI) ->· discus bulbi 82 LEGITIMUS, legitim (numere, polenizare -^) [legitimate ; legitim, ge­ setzlich, rechtmäßig; légitime; le­ gitim, törvényszerű; законный] * 83 LEGIT (lego), colectat de (menţiu­ nea colectorului plantei pe eticheta de herbar) [collected b y ; gesammelt von; collecté par; begyűjtötte; со­ бирал] 84 LEGUMEN (-INIS) η, legumă, păs­ taie, fruct uscat polisperm, dehis­ cent prin două valve (Cytisus) sau indéhiscent, rămînînd întreagă (Onobrychis) sau fragmentîndu-se la gîtuiri (Coronilla) [legume, pod; Hülse, Hülsenfrucht ; gousse ; hüvely, hüvelytermés; боб] 85 LEGUMINACEUS, LEGUMINIFORMIS, leguminaceu, de forma păstăii [legume-like, pod-like; hülsenförmig, hülsenartig ; leguminacé ; hü­ velytermésszerű ; бобовидный] 86 LEGUMINOSUS, leguminos, cu nu­ meroase păstăi [leguminous; hülsen­ reich, hülsentragend ; légumineux ; hü­ velytermésű ; бобовый, бобоносный] 87 LEI-, LEIO-, -LEWS (gr. λείος „neted"), neted, glabru, nepăros^/em«therus, leiocephalus, epileius) [smooth- ; glatt-, kahl- ; lisse ; sima, csupasz ; гладко-, голо-, -гладкий] —*• Но-, lisso-, glabri-, xesto88 LEIOGARPUS (gr. -, καρπός „fruct"), cu fructe netede, nepăroase [smooth -fruited; glattfrüchtig; à fruits lis­ ses ; símatermésű ; гладкоплодный] 89

LEIOPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frun­ ză"), cu frunze netede, nepăroase [smooth-leaved; glattblättrig; à feuil­ les lisses ; símalevelű ; гладколистный]

91 92

94

95

96

97

98

99

100

LEIOSPERMUS (gr.-, σπέρμα „sămînţă"), cu seminţe netede [smoothseeded; glattsamig; à graines lisses; símamagvú ; гладкосемянный] LEMMA (-MATIS) η (gr. λέμμα „înveliş") —*• pălea LEMNISCATUS (gr. λημνίσκος „panglică"), lemniscat, pangliciform ; prevăzut cu fîşii înguste în formă de panglică [band-like, fillet-like; schlei­ fenartig, bandgeschmückt; rubanné; szalagszerű ; ленточновидный] LENITICUS, lenitic, cu ape liniştite, stagnante sau lin curgătoare (biotop acvatic) [lenitic ; lenitisch, stillwäs­ serig; lenitique; lenitikus, áramlás­ mentes, csendesen folyó ; ленитический] LENS (-TIS) í, lentilă, lupă de mărit [lens, lentil, magnifying glass; Linse, Lupe, Vergrößerungsglas ; lentille ; loupe ; nagyítólencse, nagyítóüveg ; лупа, увеличительное стекло, линза] LENTICELLAE f pl, LENTICULAE í pl, lenticele, formaţiuni suberoase, crateriforme, pe scoarţa (ritidomul) tulpinilor, ramurilor sau a rădăcinilor plantelor lemnoase, asigurînd schimbul de gaze [lenticels; Lentizellen, Korkwarzen, Rindenpo­ ren, Rindenhöckerchen ; lenticelles; lenticellák, paraszemölcsök, kéregpó­ rusok ; чечевички] LENTICELLATUS, lenticelat, pre­ văzut cu lenticele [lenticellate ; korkwarzig, rindenhöckerig ; lenticellé ; paraszemölcsös ; с чечевичками] LENTIGULARIS, LENTIFORMIS, lenticular, lentiform; disciform şi biconvex de forma unei lentile (sămînţă, fruct la Polygonum) [lenti­ cular, lens-shaped, doubly convex; linsenförmig, bikonvex; lenticulaire; lencseszerű ; чечевичковидный] LENTIGINOSUS, lentiginos, lenti­ cular pătat, pistruiat [lentiginose, freckled, minutely dotted; linsenfle­ ckig, sommerfleckig; lentigineux, ta­ cheté ; pettyes, szeplőfoltos ; веснушатый, пятнистый] LENTUS I. Lent, încet. 2. Lipicios, vîscos [slow, sticky, viscous; langsam, klebrig; lent, gluant, visqueux; lassú, ragadós, mézgás; медлительный, вяз­ кий] LEOGHROMUS, LEONIN US, LEONUS (gr. λέων, λέοντος „leu", χρώμα „culoare"), brun-roşcat, de culoarea leului [tawny; rötlichbraun,

LEONTOGLOSSUS löwenfarbig; rougeâlre-brun; rötbarna, oroszlánbarna ; львино-желтый] 101 LEONTOGLOSSUS (gr. -, γλδκτσα„limbá"), ca limba leului (epi­ tet) [liontongue-shaped ; löwenzungig; comme la langue du lion; oroszlán­ nyelvszerű ; львиноязычковый] 102 LEOPARDINUS ->• maculatus 103 LEP-, LEPI-, LEPIDO-, -LEPIS, -LE PI DUS, LE Ρ IDO SU S, LE PIDOT US (gr. λεπίς, λεπίδας „scvamă"), scvamos, acoperit cu scvame; solzos (lepanthus, lepidanthus, lepidocaulis, heterolepis, hexalepidus, hololepidotus) [lepidote, scaled, scale-, scaly- ; schuppig, schuppen-, -schup­ pig, schülferig; écailleux; pikkelyes; чешуе-, чешуйчатый] -^ squam-, squamatus PILI LE ΡI DO ΤI — lep ides 104 LE PICÉN A i (gr. -, κενός „gol"), lepicenă, perechea de glume inferioare (Gramineae) (Richard) [lepicenă; Lepizena; lepicène; lepicenă; лепицена] 105 LEPIDES f pi (gr.-), peri scvamiformi în formă de stea sau de scutuleţ (frunze la Hipophae rhamnoides, tul­ pini şi ramuri la Elaeagnus, Olea) [lepides, lepidote hairs; Schuppenha­ aren, Schildhaaren, Schülfern; poils écailleux ; pikkelyszőrök, pajzsos pik­ kelyek; чешуйки, чешуйчатые волоски] —» pili lepidoti 106

LEPIDOCARPUS (gr. -, καρπός „fruct"), cu fructe scvamoase [scalefruited; schuppenfrüchtig; lépidocarpe ; pikkelyes termésű ; чешуеплодный ] 107 LEPIDOPTEROCECIDIUM η (gr. -, πτερός „aripă", κηκϊς „gală"), lepidopterocecidie, gală cauzată de lepi­ doptere (fluturi) [lepidopterocecidium ; Schmetterlingsgalle ; lépidoptérocccidie ; lepkegubacs ; лепидоптероцеци-

28β

HO LEPIDOSUS, LEPIDOTUS -^ lep111 LEPIS (-idis) f —» squama 112 LE Ρ ISM A η (gr. λέπισμα „scoarţă"), lepismă, stamina avortată, cu aspect scvamiform, situată la baza ovarului (Aquilegia) [lepisma; Lepisma; lépisme; lepizma; лепизма] 113 LEPOCYTIS,-IDISÎ {gr.Unic, „scvamă", κύτις „cutie"), lepocit, celulă cuprinsa într-o membrană [lepocyte; Lepozyt ; lepocyte ; lepocitisz ; лепоцит] 114 LEPORINUS, leporin, de culoarea brunie a iepurelui [hare-brown ; hasenbraun; brun de lièvre; nyúlbarna; заяцобурый] 115 LEPROSUS (gr. λέπρα „lepră"), lepros, cu suprafaţa crustoasă, crăpăturoasă sau solzoasă (talul unor Lichenes) [leprous, leprose, scurfy; aussätzig, schorfig, rissig; lépreux, croűteux; leprás, cserepes, kérges; лепрозный, струповатый, корковидный] 116

117

118 119

120

ДИЙ]

108 LEPIDOPTERONOMIUM η (gr. - , νομός „păşune"), lepidopteronomiu, cavităţi roase de larvele lepidoptere­ lor în părţile parenchimatice aie plantelor [lepidopteronomium ; Schmetterlingsmine ; lépidopteronome; lepi. dopteronomium ; легшдоптероно.миум] 109 LEPIDOPTEROPHILAE f pi (gr. - , φιλέω „a iubi"), lepidopterofile, plante adaptate la poienizare prin lepidoptere [lepidopterophilae ; Falterblumen, Schmetterlingsblumen ; lépidopterophiles ; lepkeporozta virágok ; лепидоптерофилые]

121

LÉPT-, LEPTO- (gr. λεπτός „sub­ ţire"), subţire, delicat, fin [leptacanthus, leptocarpus, leptoneurus, leptorhynchus) [slender, thin-, narrow; dünn-, zart-, schmal-; mince, grêle; vékony, finom, keskeny; тошсо-, тонкий, мелко-] -* tenuiLEPTOCAULIS (gr.-, καυλός „tul­ pină"), cu tulpina subţire [slender stemmed; dünnstengelig; à tige grêle; vékony szárú; тонкостебельчатый] LEPTOCENTRICUS (gr. -, κέντρον „centru") —* amphivasalis LEPTOCLADUS (gr. -, κλαδός „ramură"), cu ramurile subţiri [slen­ der branched; dünnzweigig; à ra­ meaux minces; vékony ágú; тошсоветвистый] LEPTODERMUS (gr. -, δέρμα „piele"), cu membrana subţire [thincoated, thin-skinned; dünnwandig; à membrane mince ; vékony falú ; тонкозаострённый] LEPTODONTUS (gr. -, οδούς, οδόντος „dinte"), cu dinţii mici [thin-toothed ; kleinzăhnig; à petites dents ; apró fogú ; мелкозубчатый]

122 LE Ρ LOGONIDI и M η (gr. -, γόνος „urmaş") —• microgonidium 123

LE Ρ ТОМA η, LE Ρ TOMESТОМА η (gr. -, μεστός „plin"), leptom, ansamblul vaselor libcriene care conduc seva elaborată, constînd din tuburi cribrale, celulele anexe

LEUCOSOMA

287

124

125

126

127

128 129

şi parenchimul liberian [leptome, leptomestome; Leptom, Siebteil, Kribralteil; leptome; háncs, háncsrész; лептома] LEPTONEMA η (gr. -, νήμα „fir"), leptonemă, filamente cromozomale încă neîmperechiate şi nespiralate din sta­ diul leptoten al meiozei (Grégoire) [leptonemă; Leptonemă; leptonème; leptonéma; лептонема] LEPTOPETALUS (gr. -, πέταλον „petală"), cu petale mici [slenderpetaled; feinkronblăttrig ; á pétales minces ; aprószirmú ; токнолепестный] LEPTOPHLOËMA η (gr. -, φλοιός „scoarţă"), leptofloem, floem rudi­ mentar (Vaisey) [leptophloem ; Leptophloem; leptophloème; leptofloem; лептофлоэма] LEPTOPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frunză"), cu frunze mici [slenderleaved; dünnblättrig ; à feuilles min­ ces; vékonylevelű; тонколистный] LEPTOPLASMA η (gr. -, πλάσμα „modelare") —*• cinoplasma LE Ρ TOSPO RĂNGI и M η (gr. -, σπο­ ρά „sămînţă", άγγείον „vas"), leptosporange, sporange eu peretele format dintr-un singur strat de celule epider­ male (Lycopodiaceae) [leptosporangium; Leptosporangium ; leptosporange; leptosporangium; лептоспорангий]

130 LEPTOSTYLUS (gr. -, στϋλος „co­ loană"), leptostil, cu stilul filiform (Potentilla anserina) [filiform-styled, slender-styled; fadengriffolig; à styles filiformes: fonalas bibeszálú; нитевидно-столбиковы й] 131 LEPTOTEN А f (gr. -, ταινία „pan­ glică"), leptoten, stadiul leptoten; orînduirea cromozomilor în filamente lungi şi fine în cursul profazei cariocinetice (Winiwarter) [leptotene; Leptotăn ; leptotene ; leptotén-szakasz; лептотена, лептотенная стадия] 132 LEPTOXYLEMA η (gr. -, ξύλον „lemn"), leptoxilem, ţesutul acvifer al sporofitului (Bryophyta) [leptoxylem; Leptoxylem; leptoxylème; leptoxilem ; лептоксилема] 133 LEPTOZYGOTENA f (gr. -, ζυγός „jug", ταινία „panglică"), leptozigoten, stadiul de tranziţie dintre leptoten (cu filamentele cromozomale solitare) şi zigoten (cu filamentele împerechiate) [leptozygotene ; Leptozygotân; leptozygotene; leptozigotenszakasz; лептозиготена]

134 LEPYROPHYLLIA t (gr. λέπυρον „scvamă", φύλλον „frunză"), lepirofilie, transformarea integumentelor ovulare în scvame sau foliole (Morren) [lepyrophylly ; Lepyrophyllie ; lépyrophyllie ; lepirofillia ; лепирофиллия] 135 LETALIS, letal, mortal (coeficient, factor) [lethal; deadly; letal, töd­ lich; létal, mortel; letalis, elhalást okozó ; летальный, смертельный] -* necatrix 136 LEUC-, LEUCO-, -LEUCUS (gr. λευκός „alb"), alb (leucanthus leucobotryus, hololeucus) [white- ; weiß- ; blanc ; fehér- ; бело-, -белый] —»· albus 137 LEUCOCARPUS [gr. -καρπός „fruct"), cu fructe albe [white-fruited ; weißfrüchtig; à fruits blanches; fehér termésű; белоплодный] 138 LEUCOCHROUS (gr. - χρως „cu­ loare") -^ albus 139 LEUCOCYANUM η (gr. - κυάνος „albastru"), leucocian, pigment albăs­ trui alb (Algae) [leucocyan ; Leukozyan; leucocyane; leukocián; лейкоциан] 140 LEUCOCYSTIS ,-IDIS f (gr. -, κύστις „cavitate"), leucocist, celulă fără clo­ rofilă, adesea goală, cu membrana subţire, cu perforaţii (Algae, Fungi) [leucocyst; Leukozyst; leucocyste; leukociszta ; лейкоцист] 141 LEUCOMELUS, LEUCOMELAS (gr. -, μέλας „negru"), alburiu negru, negru deschis [whitish-black ; weißlichschwarz, hellschwarz ; blanchâtre noir; fehéresfekete, világosfekete; бе­ ловато-черный] 142 LEUCOPHAEUS (gr. -, φαιός „ce­ nuşiu"), cenuşiu alb, palid cenuşiu [pale grey, ash-coloured; weißlich­ grau, aschgrau; gris cendré; fehéresszürke ; пепельносерый] 143 LEUCOPHYLLUS (s. -, φύλλον „frunză"), cu frunze albe [whiteleaved; weißblattrig ; à feuilles blan­ ches; fehérlevelű; белолистный] 144 LEUCOPLASTUM η, LEUCOPLA­ ST IDIU M η (gr. -, πλαστός „modelat"), leucoplast, plastidă incoloră din cito­ plasmă (Schimper) [leucoplast, leucoplastid ; Leukoplast ; leucoplaste ; leukoplasztisz, színtelen plasztid ; лейкопласт] -+ anaplastum 145 LEUCOSOMA η (gr. -, σώμα „corp"), leucozom, corpuscul sferic albumi­ noid inclus în leucoplaste (Tradescantia) (Zimmermann) [leucosome ;

LEUCOSPERMIA

146

147

148

149 150 151

152

Leukosom ; leucosome ; leukoszóma ; лвйкозома] LEUCOSPERMIA f (gr. -, σπέρμα „sămînţă"), leucospermie, culoarea albă nenormală a unor seminţe din cauza lipsei pigmenţilor [leucospermy ; Leukospermie, Hellsamigkeit ; leuco­ spermie; fehérmagvúság ; лейкоспермия] LEUCOTRICHUS (gr. -, θρίξ,τριχός „păr"), cu peri albi [white-haired; weißhaarig; à poils blanches; fehér­ szőrű ; беловолосистый] LEUCOXANTHUS (gr. -, ξανθός „galben"), alburiu galben, galben deschis [whitish-yellow; weißlichgelb, hellgelb ; blanchâtre-jaune ; fehéressárga, világossárga; беловато-жёлтый] LEUCYTIS,-IDIS f (gr. -, κύτις „cutie") —*leucoplastum LEVIS -^ laevis LIANA f, liană, plante lemnoase căţărătoare mai ales din pădurile tropicale şi subtropicale (la noi Vitis) [liane; Liane, Schlingpflanze, Kletter­ pflanze, Windpflanze; liane; lián, kúszócserje; лиана] -^ clinophyton LIBER (LIBERA, LIBERUM), liber, neconcrescut, neaderent (ovar, stamina, stipelă, vagina) [free; frei, nicht verwachsen; libre; szabad, nem összeforrt ; свободный] —·• chori-, dialy-, eleuthero-

153 LIBER (-BRI) m, liber, zona gene­ ratoare subero-felodermică formată la exteriorul cambiului din elemente de obicei nelignificate [liber ; Bast ; liber ; háncstest, háncsnyaláb; луб] 154

LIBRIFORMUM η, Ubriform, ţesut mecanic fibrös, cu celule avînd mem­ brana groasă care se lignifică [Ubri­ form; Libriform, Bastfaserstoff, Libr ifor m Zellen, Holzfasern ; libriforme ; farost, libriform sejtek; либриформ]

155 LICHEN (-ENIS) m (gr. λειχήν „lichen"), lichen, grupă de plante inferioare formate din hife de ciu­ perci şi din alge, trăind în simbioză [lichen; Flechte; lichen; zuzmó; лишайник] 156 LICHENISMUS m (gr. -), lichenism, simbioza caracteristică dintre alge şi ciuperci (Lichenes) [lichenism ; Lichenismus, Flechtensymbiose ; lichénisme; lichenizmus; лихенизм] 157 LICHENOGRAPHIA f (gr. -, γράφω „a scrie"), lichenografie, descrierea

lichenilor [lichenography ; Flechten­ beschreibung ; lichénographie ; lichenográfia, zuzmók leírása ; лихенография] 158 LICHENOLOGIA î (gr. -, λόγος „vorbire"), lichenologie, studiul li­ chenilor [lichenology ; Flechtenkunde ; lichenologie ; zuzmóismeret ; лихено­ логия] 159 LIGAMEN η, LIGAMENTUM η -» raphe 160 LIGNATILIS -* lignicolus 161 LIGNESCENS, lignescent, care se lignifică [lignescent, becoming woody ; verholzend ; lignescent, devenant bois ; fásodó, magfásodó ; древеснеющий, древенеющий] 162

LIGNEU S, lemnos, de forma, con­ sistenţa sau de culoarea lemnului (rădăcină, tulpină) [ligneous, lignose, woody; holzig, holzartig; Hgneux; fás, faszerű; деревянистый, древесин­ ный] —»· lignosus ANN и LU S LIGNE и S annulas annotinus

163 LIGNICOLOR, lignicolor; brun roş­ cat, de culoarea inimii lemnului [lig­ nicolor, tawny, reddish-brown; holz­ farbig, rötlichbraun; rougeâtre-brun, couleur du bois; faszínű, vöröses­ barna ; древесинноцветный, красноватокоричневый] 164

LIGNICOLUS (-COLA f), lignicol, care creşte pe sau în lemn (lichen, parazit) [lignicolous; holzbewohnend; lignicole ; fánlakó, fában élő ; обитаю­ щий на древесине]

165

LIGNIFICATIO f, lignificare, pro­ ces chimie de impregnare a membra­ nelor celulare cu lignină [lignification ; Verholzung; lignification; lignifikáció, f ásodás, elfásodás ; лигнификация, одревеснение]

166

LIGNINUM η, lignina, substanţa impregnantă а membranei celulare cauzînd lignificarea [lignine ; Lignin, Holzstoff; lignine; lignin, faanyag; лигнин]

167 LIGNI PERDUS, LIGNIRODUS, LIGNIVORUS, lignivcr, саге distru­ ge sau roade lemnul (insectă) [gna­ wing w©od, lignivorous, destroying wood ; holzzerstörend, holznagend, holz­ fressend, holzverderbend; ligniperde, lignirode, lignivore; farontó, faragó, faevő; хштающийся древесиной] 168 LIGNOSUS

-^ ligneus

LIMOSUS

289 169

LIGNUM η lemn (inclusiv albumul şi duramenul) [wood; Holz; bois; fa ; древесина] 170 LIGULA f, ligulă 1. Formaţiune membranoasă, scarioasă, aflată la li­ mita dintre vagina şi limbul frunzei (Gramineae), redusă uneori la un smoc de peri (Echinochloa crus-galli). 2. Apendicele dilatat al unor petale (Caryophyllaceae, Ranunculaceae), a limbului florilor radiäre (Compositae) sau de la baza sporofilelor (Isoëtaceae) [ligule; Blatthăutchen, Blatt­ züngelchen, Läppchen ; ligule, lan­ guette ; nyelvecske, levélnyelvecske ; лигула, язычок] —>· collare 171

LIGULACEUS,LIGULIF0RMIS,\\gulaceu, de forma ligulei sau a unui guleraş [iigulaceous, strap-shaped ; züngelchenförmig ; ligulacé, liguliforme ; nyelvecskeszerű ; язычковидный] -^

178

179

180

collar

172

LIGULARIS, ligular, care aparţine ligulei (bractée, petală, peţiol) [li­ gular; ligular; ligulaire; nyelvecskéhez tartozó ; относящийся к язычку] 173 LIGULATUS, LIGULATI-, LIGU­ LI-, ligulat, prevăzut cu ligulă (ligulatiflorus, ligulifalius) [ligulate, liguli- ; geschweift, mit Blatthăutchen versehen, zungen-; ligule; nyelves, nyelvecskés, félszeres; язычковый, ЯЗЫЧКО-] —> collariatus*

FLOS LIGU LATUS, floare ligulată, cu tubul corolei prelungit unilateral într-o lamina lungă (Ligulaliflorae) [ligulate floret ; Zungenblüte, Rand­ blüte ; fleur ligulée ; nyelves virág, félszeres virág; язьчковый цветок] —> semiflosculus 174 LILACEUS, LILACINUS, liliachiu, palid violet ; de culcarea liliachie а florilor de Syringa vulgaris [lilac, lilacinous, dull violet-blue; lilafarbig, blaßviolelt; lilacin; lilaszínű; лило­ вый] -^ syringeus 175 LILIACEUS, LILII-, liliaceu, ase­ mănător cu floarea de Lilium (Uni­ formis, liliiflorus) [liliaceous, lily-like ; lilienförmig, lilien-; liliacé; liliom­ szerű ; лилейный] 176

LIMACIFORMIS, LIMACIN US, limaciform, de forma melcilor (spori la unele specii de Lichenes) [slugshaped ; schneckenartig ; limaciforme ; csigaszerű ; слизняковый]

177

LI MEATUS, LIMRI-, LIMBO-, -LIMBUS, tivit, prevăzut cu un limb (limbiferus, limbospermus, acqui-

181

182

limbus) [limbate, bordered; gesäumt, umgesäumt, gerandet, gerändert ; bor­ dé; ereszes, párkányos, nyelves, ka­ rimás, szegélyes; отороченный, с отгибом] LIMBUS m 1. Limb, partea dilatată a frunzei, petalei, sepalei. 2. Margi­ nea plană a unui organ [limb, blade; Fläche, Scheibe, Saum, Rand; limbe, lame, marge; lemez, nyelv, párkány, perem, karima, szegély, szél; плас­ тинка, отгиб, кайма] —• lamina* LIMES (-ITIS) m, limită, hotar, linie de demarcaţie [limit, boundary ; Grenze; limite, borne; határ; предел, граница] LIMICOLUS (-COLA f), limicol, саге trăieşte în nămolul apelor (organism) [limicolous, growingin mud ; schlamm­ bewohnend ; limicole ; iszaplakó ; обитающий на почвах] LIMNETICUS, LIMNICOLUS (COLA í) (gr. λίμνη „lac", lat. incola „locuitor"), limnetic, limnicol, care creşte în lacuri sau în mlaştini (Pedicularis limnogena) [limnicolous, lake-dwelling, pond-loving; limnetisch, sumpfbewohnend, seebewohnend ; limnétique; tavi, tóban élő, mocsárlakó ; прудовой, болотный, живущий в озёрах] —• limnobius

LIMNOBIOLOGIA f (gr. -, βίος „viaţă", λόγος „vorbire"), limnobiologie, biologia organismelor din lacu­ rile şi apele stătătoare dulci [limnobiology; Limnobiologie ; limnobiologie ; limnobiológia ; лимнобиология] 183 LIMNOBIUS, LIMNODOPHILUS, LIMNOGENUS, LIMNOPHILUS (gr. - , φιλέω „a iubi", γεννάω „a se naşte") —>· limneticus 184 LIMNOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), limnofite, hidrofite fixate pe fundul apelor dulci ale lacurilor [limnophytes, pond-plants ; Limno' phyten, Süßwasserpflanzen ; limno­ phytes ; limnofiták ; tavi növények, mocsárnövények ; лимнофиты] 185 LIMNOPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός „rătăcitor"), limnoplancton, plancto­ nul lacurilor şi a mocirlelor cu ape dulci [limnoplankton ; Limnoplankton, Süßwasserplankton ; limnoplanc­ ton ; limnoplankton ; лимнопланктон] 186 LIMON ICOLOR, LI MON IU S -» citrinus 187 LIMOSUS, nămolos, noroios; care creşte pe locuri noroioase (Carex limosa, Equisetum limosum) [muddy ;

290

LI MP IDU s

188 189 190

191

192 193

194

195 196 197

198

199

200 201

schlammig ; limoneux, bourbeux ; isza­ pos; листый, иловатый]* LIMP IDUS transparerts LIMUM n, LIMUS m, nămol [mud, slime; Schlamm; bourbe; iszap; ил, лёсс] LINEA f 1. Linie. 2. Unitate de lungime de 2,1 — 2,3 mm. 3. Subuni­ tate sistematică a cultivarului [line; Streifen, Linie; ligne; linea, vonal; линия] LINEARIS, LINEARI-, liniar, de forma îngustă а unei linii (linearifolius, linear i-oblongus, anguste-linearis) [linear, line-like; linealisch, linienförmig, strichförmig; linéaire; vo­ nalas, vonalszerű, fonalszerű, szálas-; линейный, линейно-] LINEARI-LANCEOLATUS -» lanceolato-linearis LINE ATU S, LINE AT I-, liniat, pre­ văzut cu linii sau striuri (lineatifolius) [lineate, lined; liniiert, strichelig, gestrichelt, gestreift; linéolé, mar­ qué des lignes; vonalas, vonalazott; полосчатый] LINGUIFORMIS, LINGULARIS, LINGULATUS, LINGUI-, -LINGUIS, lingulat, în formă de limbă; alungit, cu marginile aproape paralele şi dedesubt convex (linguifolius, sca· brilinguis) [lingulate, tongue-shaped, tongue-; kleinzungig, zungen-; lingulé, linguiforme; nyelvszerű, nyel­ ves-, -nyelvű ; языкообразный, язьпсо-] LI NN EON η macrospecies LIO- (liostachyus) -* leioLI PASA f (gr. λίπος „grăsime"), lipază, enzimă care descompune gră­ simile [lipase, fat-splitting enzyme; Lipase, fettspaltendes Enzym; li­ pase ; lipáz, zsírbontó enzim ; липаза] LIPOCHONDRIA η pl (gr. -, χόνδρος „granulă"), lipocondrii, granule lipoide globuloase şi colorabile din celulă [lipochondria ; Lipochondrien ; lipochondres ; lipochondriák ; липохондрия] LIPOCHROMUM η (gr. -, χρώμα „culoare"), lipocrom, pigmentul gal­ ben portocaliu din celulă, solubil în picăturile de grăsimi (Hansen) [lipochrome; Lipochrom, Festfarbstoff; lipochrome ; lipokróm ; липохром] LIPOCLASTICUS (gr. -, κλαστός „sfărîmat") —>• lipolyticus LIPOCYANINUM η (gr. -, κυανός „albastru"), lipocianina, pigmentul al­

bastru din celulele unor plante [lipocyanin ; Lipozyanin ; lipocyanine ; lipocianin; липоцианин] 202 LIPOIDA η pl (gr. -, είδος „ase­ mănare"), lipoide, substanţe asemănă­ toare grăsimilor, cuprinse în cito­ plasmă [lipoids; Lipoiden; lipoïdes; lipidek, lipoidok; липоиды] 203 LIPOLYTICUS (gr. -, λυτικός „di­ zolvant"), lipolitic, lipoclastic; care Uzează substanţele grase [lipolytic, f atsplitting ; lipoly tisch, fettzerstö­ rend ; lipoly tique ; lipolítikus ; липолитический] 204 LI РОРНANE ROSIS f (gr. -, φανέρωσις „manifestare"), lipofaneroză, degenerarea substanţelor grase din citoplasmă (Grehn) [lipophanerose ; Lipophanerose, fettige Degeneration; lipophanerose ; lipofanerózis ; липсфанероз] 205

LI РОРН ILUS (gr. -, φιλέω „а iubi"), lipofil, cu afinitate pentru substanţele grase [lipophilous ; lipophil; lipophile; lipofil ; липофилный] 206 LIPOPLASTUM η (gr. -, πλαστός „modelat"), lipoplast, protoplast pro­ ducător de substanţe grase [lipoplast ; Lipoplast, Fettbildner; lipoplaste; lipoplasztisz; липопласт] 207 LIPOXENIA f (gr. -, ξένος „gazdă"), lipoxenie, părăsirea plantei gazde de către parazitul ajuns la completă dezvoltare [lipoxeny; Lipoxenie; lipo­ xenie ; lipoxénia ; липоксения] 208 LIQUAMEN η, LIQUOR m, lichid, suc, zeamă [juice; Saft, Flüssigkeit; jus, suc; nedv, folyadék; жидкость] 209 LIQUEFACIENS (liquefacio ) , LIQUESCENS (liquesco) ~> deliqueacens 210

LIRELLA f, lirelă, apoteciu sesil, deschizíndu-se printr-o tură longitudinală (Eichenes) Lirella, Strichlein; lirelle; лирелла]

alungit, crăpă­ [lirella; lirella;

211

LI RI-, LI RIO-, -LIRION, -LIRIUM (gr. λίριον „crin") (Liriodendron) —>• Ulii-, liliaceus

212

LI SSO- (gr. λισσός „neted") (lissocarpus, lissochilus) —*• lei-, leio-

213 LITHI-, LITHO-, -LITHICUS (gr. λίθος „piatră") (pe, în, ca), piatra, stînca (lithoecius, lithophagus, endolithicusj [stone-, rock-; stein-, gestein-, felsen-; (sur, dans, comme) les ro­ chers; kő-, kövön-, köves-; камн^-, окамене-J

291 214

215 216 217

218 219 220 221

222

223

224

225

226 227

LOCOMOTORICUS LI ΤΗ IAŞI S f (gr. -), litiază, scleristrandliebend, küstenbewohnend; lit­ ficarea perelor [lithiasis; Lithiasis, toral, côtier; litorális, tengerparti, tóparti, partlakó, partközeli; лито­ Birnensteinbildung; lithiase; litiázis, ральный, прибрежный] —* actophilus körtekövesedés ; литиаз] LITHOBIBLION η (gr. -, βιβλίον 228 LITTUS (-ORIS) η, mal, malul „tablă de scris") ·-*• lithophyllum mării sau al lacurilor [sea-shore, beach, bank; Strand, Ufer, Küste; LITHOCARPUS m (gr. -, καρπός côte, rivage de la mer; tengerpart, „fruct") —• carpolithus part; побережье, берег] LITHOCYSTIS, -IDIŞ t (gr. - κύστις 229 LITURATUS -* obliteratus „cavitate"), litocist, celulă excretoare conţinînd carbonat de calciu (Ficus) 230 LIVENS, LIVESCENS, LIV IDUS (Chareyre) [lithocyst ; Lithozyst ; litho1. Plumburiu, de culoarea surie a cyste; litociszta, kristálysejt; литоplumbului. 2. Albăstrui-suriu [leadцист] coloured; bleifarbig, blau-grau; cou­ leur de plomb, blauâtre-gris ; ólomLITHÓECIUS (gr. -, οίκος „locuinţă") színű, kékesszürke; свинцово-серый, —>· saxicolus, saxatilis свинцовый] —»· plumbeus LITHOPHAGUS (gr. -, φάγομαι 231 LIXIVIOSUS -»^ alcalinus „a mínca") —»^ saxifragus 232 LOBATIO f, lobare, modul de divi­ LIŢHOPHILUS (gr. -, φιλέω „a ziune a organelor foliare ín lobi iubi") —* saxicolus, saxatilis [lobation ; Lobation, Lappengliederung ; LITHOPHYLLUM η (gr. -, φύλλον lobation, découpure ; karéjosodás ; „frunză"), frunză fosilă [fossil leaf; лопастность] versteinertes Blatt; feuille fossile; LOBIFER, LOBI-, levélkövület ; ископаемый лист] —>• Н- 233 LOBATUS, LOBO-, -LOBUS, lobat, divizat In thobiblion lobi (lobocarpus, angustilobus) [lo­ LITHOPHYTA η pl (gr. -, φύτον bate, lobed, gashed; lappig, gelappt; „plantă"), litofite, plante care cresc lobé; karéjos; лопастный] pe stînci (Algae, Lichenes) [stone234 LOBIOLUS m -+ lobulus plants, rock-plants; Lithophyten, Steinpflanzen, Gesteinpflanzen, Fel­ 235 LOBULATUS, lobulat, prevăzut cu senpflanzen; lithophytes, plantes des lobi secundari mici [lobulate; klein­ rochers ; sziklanövények, sziklalakó lappig; lobule; kiskaré jos; мелколо­ növények; лнтофиты] —» petrophyta, пастный] plantai rupestre 236 LOBULUS m, lobul; lob mic, ca LITHOSPERMUS (gr. -, σπέρμα subdiviziune a unui lob [lobule, lo­ „sămînţă"), litosperm, cu seminţe dure belet; Läppchen; lobule; karéjocska; ca piatra (nucule la Lithospermum лопастинка] officinale) [lithospermous, stone-see237 LOBUS m, lob 1. Unul din segmentele ded; steinsamig, hartsamig; lithorotunjite şi nu prea adinei ale frunzei sperme; köves magvú, csonthéjas; lobate. 2. Loja anterei sau locul камнесемянный] anterei, conţinînd polenul. 3. Lobul LITHOTELMA η (gr. -, τέλμα „apă stigmatului de care se fixează pole­ stagnantă"), litotelmă, apa adunată în nul [lobe; Lappen; lobe; karéj; scobiturile stîncilor, avînd o floră лопасть] şi faună specială (Dudich) [litho238 LOCELLATUS, locelat, divizat în telma; Lithotelma; lithotelma; litholoji secundare mici (antere) [locellate; telma; литотелма] kleinf âherig ; locellé ; rekeszecskés, LITHOXYLON η (gr. -, ξύλον „lemn"), üregecskés; камеральный] lemn fosil, lemn petrificat [fossil-wood ; 239 LOCELLUS m, lojă mică, comparti­ versteinertes Holz; bois fossile; fakömentul secundar al unei loje (anteră, vület ; окаменевшая древесина] fruct, ovar) [locellus, small compart­ LI ТО RALI S littoralis ment ; Lozellus, kleines Fach ; locelle ; rekeszecske; камера] LITTORALIS, LITTOREVS, lito­ ral, саге creşte pe ţărmul mărilor 240 LOCOMOTORICUS, locomotor, cu sau a lacurilor (Agropyron littorale, mişcări libere [locomotor; lokomoAeluropus littoralis) [littoral, growing torisch, freibeweglich ; locomoteur ; on the sea-shore; strandbewohnend, szabadmozgásu ; локомоторный]

LOCilLAMÈNTUM 241 242

LOCULAMENTUM n^loculus LOCULATUS, LOCULOSUS, -LOCULARIS, loculat^ eu cavităţi sau cu loji (bilocularis, multiloculatus ) [loculate, locular, -celled; gefächert, -fächerig; loculé, loculaire; rekeszes, üreges; гнездчатый, -гнездный] 243 LOCULICIDALIS, LOCULICIDUS, loculicid, care se deschide prin rupere într-un loc anumit (capsulă a) [loculicidal, loculicide; lokulizid, fachspaltig, fachteilig, rückenspaltig ; lo­ culicide ; felhasadó ; гнездоразрывной]* 244

245 246

247 248

249

250

251

252

292 cikkeshüvelyszerű, cikkeshüvelyes ; членистый] 253 LOMENTUM n, lomentă, fruct păstaie care la maturitate se dezarti­ culează la gîtuiri, fragmentele rezul­ tate conţinînd cîte o sămînţă (Raphanus raphanistrum) [loment ; Glied­ hülse, Gliederhülse; gousse lomen­ tacé; cikkeshüvely, cikkelyes hüvely; коленчатка, членистый плод]

254 LONCHI-, LONCHO(gr. λόγχη „lancie") (lonchitis, lonchitiformis, lonchodes, lonchophyllus ) -^ lanci-, lanceatus LDÇULUS m, locul, cavitate mică a 255 LONG-, LONGI-, -LONGUS, LONunui organ (ovar, anteră) [loculus, GUS, lung (longiaristatus, longicaucavity; Fach; locule, loge, logette; lis, longicuspis, aequilongus ) [long, üreg, rekesz, kamrácska; гнездо] long- ; lang, lang- ; long ; hosszú ; LOCULUS SPURIUS -* spurius* длинно-, длинный] —> dolichoLOCUPLETUS -»• copiosus 256 LONGAEVUS, cu viaţă lungă, de LOCUS m, loc, localitate [place, lungă durată (sămînţă, germinabllilocality; Ort, Stelle; lieu, place; hely, tate^ [longlived; langlebig, langjäh­ helység; место, местонахождение] rig, langdauernd; vivant longtemps; LOCO CITATO ~* citatus* hosszúeletű ; долговечный] LOCUST A f -* spicula 256a LONGIDENS, LONGIDENTATUS cu dinţii lungi [long-toothed ; langLODWULA f, lodiculă, scvama re­ zähnig ; longidenté ; hosszúfogú ; длинdusă a învelişului floral al spiculeţeнозубчатый] lor, situată sub staminé (Gramineae) 257 LONGIDIURNUS, longidiurn, de zi [lodicule; Lodikula, Grasschüppchen, lungă; care în perioada de înflorire Grasblütenschüppchen ; lodicule ; lo­ necesită zile luminoase lungi, de 12 — 14 dikula, lepelserte, lepelcsökevény, ore (plante) [of long day; langtägig; lepelpikkely, pelyvapikkely, toklászlongidiurne ; hosszúnappalos ; длинноka; лодикула, плёночка злаков] -* glumellula, periphyllum дневной] 258 LONGIFLORUS, cu flori lungi [longLOGONYMUM η (gr. λόγος „vor­ flowered ; langblütig ; longiflore ; hoszbire", όνομα „nume"), logonim, nu­ szúvirágú ; длинно цветковый] mele speciei care a devenit tipul genu­ lui (Rosa canina pentru genul Rosa) 259 LONGIFOLIUS, cu frunze lungi [long[logonym; Logonym; logonyme; lo­ leaved ; langblättrig ; longif olié ; hoszgonim ; логоним] szulevelű ; длиннолистный] 260 LONGI ROSTRATUS, LONGI ROSLOGOTYPUS m (gr. -, τύπος „mo­ TRIS, lung rostrat [long-beaked ; langdel"), logotip, tipul determinat istoric schnabelig ; longirostré ; hosszúcsőrű ; dintre două sau mai multe specii длинноклювый] originale aflate în colecţia iniţială (Cook) [logotype ; Logotypus ; logo­ 261 LONGISTYLUS, cu stile lungi de­ type ; logotipus ; логотип] păşind staminele [long-styled ; langgriffelig ; longistyle ; hosszú bibeszálú ; LOMATO-, -LOMUS (gr. λώμα, длиннопестичны й] λώματος „margine"), marginat (lomatocarpus, lomalophyllus, stenolo· 262 LONGITUDO f, lungime [lenght ; Länmus) [marginale-, -bordered; saum-, ge ; longueur ; hosszúság ; длина] -säumig; marginé; szegélyes; окайм­ ление-, -окаймленный] —>• crasped-, mar- 263 LONGUS -^ longginatus 264 LOPH-, LOPHO-, -LOPHUS (gr. λό­ φος „coamă, smoc de peri") (lophanLOMENTACEUS, LOMENTIFORthus, lophopterus, polylophus) —» coMIS, lomentaceu 1. Asemănător cu matus, comosus lomenta. 2. Prevăzut cu lemente 265 LORATUS, LORE US, LORICEU^. [lomentaceous ; gliedhülsig, gliederLORIFORMIS, LORI-, loriceu, de hülsig, gliedhülsenartig ; lomentacé ;

LYMPHA

293 forma unei curele sau panglici cu marginile paralela (lorifolius) [lorate, strap-shaped, strap-, ribbon-; riemenartig, riemenförmig, riemen-; en lanière, rubané; szijszerű, szalagszerű, szíjas- ; ремневидный, ремне-] —>^ himanto-, struppi266

267

268 269 270

LORICA Î, lorică, carapacele silicios al celulei (Diatomeae) [lorica; Pan­ zerchen, Kieselpanzer; lorique; lórika; панцирь] LORICATUS loricat, cuirasat; aco­ perit de un înveliş tare [loricate ; be­ panzert ; loriqué ; páncélos ; панцир­ ный] —> cataphractus LOX-, LOÄO- (gr. λοξός „oblic, în­ clinat") (loxantherus, loxocarpus) —»· oblique-, obliquus LUBRICUS, lunecos (suprafaţa unor Algae) [slippery; schlüpfrig; glissant; sikamlós, síkos ; скользкий] LUCENS, LU СIDUS, lucitor, lucios [shining, glistening, polished; leuch­ tend, glänzend, schimmernd; luisant, brillant, lustré ; fényes, fénylő ; свет­ лый, блестящий, сияющий] —> fuigens, micans, nitens, -phanus, splendens

271

LUCIFUGUS -^ photophobicus, sciadophilus 272 LUCUS m 1. Pădurice, crîng, dum­ bravă. 2. Luminiş de pădure [wood, thicket, glade; Gehölz, Hain, Wald­ lichtung; forêt, bocage, clairière; erdő, berek, tisztás ; роща, лесок, прогалина] 273 LUMBRICALIS, LUMBRICIFORMIS, LUMBRICODES, lumbriciform, de forma rímei (Algae) [lumbricous, worm-shaped ; wurmähnlich, regenwurmförmig ; lumbriciforme ; giliszta­ szerű ; червеобразный] 274

LUMEN (-INIS) η 1. Lumină. 2. Lumen, cavitate sau vacuolă celulară [lumen, cell-cavity; Zellraum, Hohl­ raum, Zellhöhlung; lumen, cavité cel­ lulaire; lumen, sejtüreg; полость клетки, ячейка]

culaire, en croissant; félhold alakú; полулунный, луновидный] —»· semiluna­ ris, falcatus 277 LURIDUS, lurid, palid galben, des­ chis brun [lurid, dingy brown, dingy yellow, dirty brown, drab-brown, smo­ ky yellow ; blaßgelb, fahlgelb, schmutziggelb, schmutzigbraun, leichengelb; luride, blême, jaüne-pále, brun-pâle; barnássárga, halványsárga, szennyesbarna ; грязно-жёлтый, грязно-бурый 278

LUSUS (-US) m, luzus, subunitate sistematică facultativă a unei forme bazată mai ales pe variaţia de culoare, la indivizi izolaţi, uneori considerată ca variantă patologică [lusus; Lusus, Spielart; lusus; luzus; лузус] 279 LUTEOLUS, LUTESCENS, LUTENS, gălbui, galben deschis (petale la Reseda luteola) [yellowish, pale yellow; gelblich, lehmgelblich, gold­ gelblich ; jaunâtre, jaune clair ; sárgás, világossárga ; желтоватый] 280 LUTEUS, LUTEO; galben, galben curat, galben auriu, de culoarea gălbe­ nuşului de ou (florile la Reseda lutea, Gentiana lutea) (luteo-albus, luteofuscus, luleocarpus) [yellow, deep-yellow, golden-yellow, buttercup-yellow; gelb, reingelb, sattgelb, goldgelb; jaune, jauned'oeuf ; sárga ; tisztasárga, arany­ sárga, ragyogósárga, tojásszinsárga ; жёлтый, золотистожелтый] 281

LUTOSUS, lutos [muddy, miry; leh­ mig; luteux; agyagos; иловый, ило­ ватый] 282 LUX (-CIS) f, lumină [light; Licht; lumière ; fény ; свет] 283 LUXURIA f, luxurie, creştere exu­ berantă (luxuria speluncarum luxuria peşterilor, la gura cărora creşte adesea o vegetaţie luxuriantă) [rankness, exu­ berant growth; Üppigkeit, Überfül­ lung; luxuriance; luxuria, buja növés; пьшность] 284

275 LUMINESCENS, luminescent, care produce lumină rece (Bacteria) [lu­ minescent ; leuchtend ; luminescent ; világító ; светящийся] -^ phosphorescens 276 LUNARIS, LUNATUS, LUNIFORMIS, LU NU LA RIS, LU NU LATUS, lunular, semilunar ; de forma semiorbiculară a discului lunei la începutul creşterii sale [lunated, crescent-sha­ ped, moon-shaped ; halbmondförmig, mondförmig; luné, lunule, demi-orbi-

285

LUXURIANS, LUXURIOSUS, lu­ xuriant, cu creştere îmbelşugată şi viguroasă [luxuriant, luxurious, exu­ berant ; luxurierend, üppig, wuchernd, schwelgend ; luxuriant, luxurieux ; luxuriáns, buján növő; пышный, рос­ кошный]

LYCOCTONUS (gr. λυκοκτόνος „uci­ gător de lupi"), ucigător de lupi, folosit ca otravă împotriva lupilor (Aconi­ tum lycoctonum) [wolf-killing ; wolftö­ tend, wolfvergiftend; tuent les loups; farkasirtó ; убивающий волков] 286 LYMPHA í -* succus

294

LYMPHATICUS 287 LYMPHATICUS pellucidus, translucens 288 LYRATUS, LYRATI-, LYRI-, (gr. λύρα „Ига"), lirai, în formă de liră; cu lobii rotunjiţi, cei inferiori mici şi distanţaţi, iar lobul terminal mare (frunzele inferioare la Rarbarea vul­ garis, Lapsana grandiflora) (lyratifolius, lyratilobatus, lyriformis, lyrifolius) [lyrate, lyre-shaped ; leierförmig, leier-; lyre, lyriforme; lantos, lantszerű, lant alakú; лирообразный] 289

LYSENCHYMA η (gr. λύσις „dizol­ vare", Εγχυμα „umplutură"), lizenchim, ţesut patologic format în urma Uzării ' unor celule (în cecidologie) [lysenchyma ; Lysenchym ; lysenchyme; lizenohima; лизенхима]

290

LYSICARPUS (gr. -, καρπός „carpelă"), lizicarpic, cu carpelele necon­ crescute cu columna centrală a ova­ rului, care rămîne unilocular şi cu placentaţie axilară-centrală (gineceu)

[lysicarpous ; lysikarpisch ; lysicarpe ; lizikárp; лизикарпный] 291

LYSIGE Ν US (gr. -, γεννάω „a se naşte"), lizigen, rezultat în urma lizării sau a lichefierii unor celule (la­ cună) [lysigenous; lysigen; lysigène; lizigén, feloldódásból származó; лизи­ генный]

292

LYSINUM η (gr. -), lizină, substanţă care cauzează Uzarea celulelor [lysin; Lysine; lysine; lizin; лизин]

293 LYSIS î (gr. -), lizare, lichefierea sau dizolvarea unor celule sub acţiunea Uzinelor [loosing, lysis ; Auflösung ; dis­ solution; lízis, feloldódás; лизис, распад] 294

-LYTICUS (gr.-), -Utic, de lizare (amylolyticus, hystolyticus ) [-lytic, decomposing; -ly tisch, auflösend; -lytique, décomposant ; -litikus, feloldó ; -литический]—»^ -clasticus

M 1

2

3

4

5

6

7

8

M, MIHI (dativul pron. ego „eu"), al meu, (descris) de mine 1. îmi aparţine mie, autorului prezentei pu­ blicaţii. 2. Literă sau cuvînt aşezat după numele taxonului nou creat semnalează că acel taxon a fost descris de către însuşi autorul lucrării [by me (described) ; durch mich (be­ schrieben) ; la mienne, (décrite) par moi-même ; enyém, általam (leírva) ; мой, (описанный) мною] MACERATIO f, maceratie, operaţia de dizolvare chimică a substanţelor intercelulare solubile din ţesuturile plantelor [maceration, steeping; Ma­ zeration, Murbmachen, Weichmachung ; macération ; maceráció, porhanyítás, puháraáztatás ; мацерация, разрушение] MACR-, MACRO- (gr. μακρός „lung", „mare"), lung, mare (macracanthus, macradenius, macrodiscus, macroporus) [long-, large ; lang-, groß- ; long, large, grand ; hosszú-, nagy- ; крушю-, длин­ но-] MACRANDRICUS, MACRANDRUS (gr.-, άνηρ,ανδρός „bărbat"), macrandric, cu staminé lungi [longstamened; langfadig; à étamines lon­ gues ; hosszú porzójú ; крупнотычин­ ковый] MACRANTHUS (gr.-, &νθος „floa­ re"), cu flori mari [large-flowered; großblütig; à fleurs grandes; nagyvirágú ; длинноцветковый] MACROCARPUS (gr. -, καρπός „fruct"), cu fructe mari [large-fruited ; großfrüchtig; à fruits grands; nagytermésű ; длинноплодный] MACROAEROPHILUS (gr. -, αήρ „aer", φιλέω „а iubi"), macroaerofil, care necesită mult oxigen (bacterie) [macroaerophilous ; makroaerophil ; macroaérophile; sok oxigént kedvelő; макроаэрофильный] MACROANDROSPORA í (gr. -, άνήρ, ανδρός „bărbat", σπορά „sămînţă"),

macroandrospor, macrospor cu funcţii mascule (Selaginella) [macroandrospore ; Makroandrospore ; macroandrospore ; makroandrospóra ; макроандроспора] 9

MACROAPLANOGAMETA í (gr.-, α „nu", πλάνος „rătăcitor", γαμέτης „soţie"), macroaplanogamet, aplanogamet femei (Conjugatae) [macroaplanogamete ; Makroaplanogamet ; macroaplanogamète ; makroaplanogaméta ; макроапланогамета]

10

MACROAPLANOSPORANGIUM η (gr. - , σπορά „sămînţă", άγγεϊον „vas"), macroaplanosporange, spo­ range eu macroaplanospori (Thaxter) [macroaplanosporangium ; Makroaplanosporangium ; macroaplanospo­ range ; makroaplanosporángium ; макроапланоспорангий]

11

MACROAPLANOSPORA î (gr.—), macroaplanospor, aplanospor de dimensiuni mari (Compsopogon) (Thaxter) [macroaplanospore ; Makroaplanospore ; macroaplanospore ; makroaplanospóra ; макроапланоспора]

12

MACROBIOCARPIA f (gr.-, βίος „viaţă", καρπός „fruct"), macrobiocarpie, persistenţa fructelor pe plantă timp de mai mulţi ani după maturi­ tatea seminţelor (Myrtaceae) (Delphino) [macrobiocarpy ; Makrobiokarpie; macrobiocarpie ; makrobiokárpia ; макробиокарпия]

13

MACROBIOTICÜS ( g r . - ) , macro­ biotic, cu durată lungă de viaţă (stig­ mat) [long-lived; langlebend, langle­ big ; macrobiotique ; hosszú életű ; дол­ говечный]

14

MACROBLASTUS m (gr. -, βλαστός „lăstar"), macroblast, lujer cu internodii lungi şi cu creştere normală, la plantele lemnoase (Hartig) [macro­ blast; Langtrieb, Dehnsproß; macroblaste; hosszúhajtás, nyúltszártagú hajtás; макробласт]

MAC ROCA RP и s 15

16

17

18

19 20 21

22

23

MACROCARPUS (gr. -, καρπός „fruct"), cu fructe lungi sau mari [large-fruited ; langfrüchtig, großfrüchtig ; macrocarpe ; hosszú termésű, nagy termésű ; крупноплодный] MACROCLJMA η (gr. -, κλίμα „cli­ mă"), macroclimă, climatul general al unei regiuni [macroclimate ; Makroklima, Großklima; macroclimat; makroklíma; макроклимат] MACROCONIDIUM η (gr. -, κόνιδιον „praf"), macroconidie, conidie mare, izolată, purtata de un conidiofor ( Peronosporaceae ) [macroconidium ; Makrokonidium ; macroconidie ; makrokonidium; макроконидия] MACROCYSTA f, MACROCYSTIS Í (gr. -, κύστις „pungă"), macrocist, porţiunea rotunjită a plasmodiului tînăr, cu nuclei cuprinşi în membrană dublă, aflată în stare de spor de re­ zistenţă (Botrydium) [macrocyst ; Makrozyst ; macrocyste ; makrociszta, ki­ tartósejt; макро циста] MACRODIODA f (gr. -, δίοδος „tre­ cere") —*• macrospora M AC ROD IODANGI и M η (gr. - , άγγείον „vas") —*• macrospor angium MACROEVOLUTIO f (gr. -, lat. evolutio „evoluţie"), macroevoluţie, filogenia unităţilor sistematice superioare speciei (Goldschmidt) [macroevolution ; Makroevolution ; macroévolu­ tion ; makroevolúció ; макроэволюция] MACROGAMETA f (gr. -, γαμέτης „soţie"), macrogamet, gamet femei [macrogamete ; Makrogamet ; macro­ gamète; makrogameta, női ivarsejt, petesejt; макрогамета] —»· gynogameta, megalogameta MACROGAMET ANGIUM η ( g r . - , άγγείον „vas"), macrogametangiu, or­ ganul în care se formează gârneţii femeii [macrogametange; Makrogametangium; macrogametange; makrogametangium ; макрогаметангий] —* gynogametangiurn

MACR0GAMETOCYTIS,-IDISl[gv.κύτις „cutie"), macrogametocit, celula mamă amacrogametului [macrogametocyte; Makrogametozyt ; macrogamétccyte; makrogametocita; макрогаметоцит] 25 MACROGAMETOPHYTON η (gr.-, φύτον „plantă"), macrogametofit 1. Gametofit femei. 2. Sac embrionar (Anthophyta) [macrogametophyle ; Makrogametophyt ; macrogamétophyte ; makrogametofita ; макрогаметофит] —у megagametophyton

296 26

MACROGAMIA f (gr.-, γάμος „că­ sătorie"), macrogamie, hologamie; izogamie prin copularea a două celule neciliate pe calea formării uncr canale copulative sau a resorbţiei membra­ nelor celulare [macrogamy, hologamy; Makrogamie, Hologamie ; macro­ gamie, hologamie; makrogámia, hologámia; макрогамия, гологамия] —>• hologamia

27

MACROCONIDIUM η (gr. -, γόνος „urmaş"), macrogonidie, gonidie mare (Algae) ; macrogonidium ; Makrogonidium ; macrogonidie ; makrogonidium ; макрогонидия] —·· megalogonidium 28 MAC ROGY NO S PORA f (gr.-, γυνή„femeie", σπορά „sămînţă"), macroginospor, spor femei mare (Selaginella) (Janet) [macrogynospore; Makrogynospore ; macrogynospore ; makroginospóra; макрогиноспора] 29 MACROMUTATIO f (gr.-, lat. mutatio „schimbare"), macromutaţie, mutaţie cu efectul modificării unui mare număr de caractere [macromutation ; Makromutation ; macro­ mutation ; makromutáció ; макрому­ тация] 30

MACROMYIOPHILUS (gr. -, μυΐα „muscă", φιλέω „а iubi"), macromiofil, polenizat prin diptere mari [macromyiophilous ; makromyiophil ; macromyiophile ; makromiofil ; макромиофильный]

31

MACRONUCLEUS m (gr.-, lat. nucleus „sămînţă"), macronucleu, nu­ cleu vegetativ mare (Ciliatae) [macronucleus; Großkern; macronucleus; makronukleusz, nagy sejtmag; ма­ кронуклеус] -+ meganucleus

32

MACROPHYLLOGENESIS î (gr. -, φύλλον „frunză", γένεσις „origine") —> macroevolutio

33

MACROPHYLLUM η (gr. - ) , macrofilum, frunză mare (Pteridophytae) [macrophyllum; Großblatt; macropphyllum ; makrofillum ; макрофилл]

34

MACROPHYLLUS (gr. - ) , cu frunze mari [large-leaved; großblättrig; à feuilles grandes ; nagylevelű ; крупно­ листный]

35

MACROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), macrofite, plante cu dimen­ siuni mai mari, vizibile cu ochiul liber [macrophytes ; Makrophyten ; macrophyles ; makrofiták ; макро­ фиты]

24

297

MA С ROS PO ROGEN ES IS

36

MACROPHYTOPLANCTON η (gr. --, πλαγκτός „rătăcitor"), macrofitoplancton, plancton vegetal de dimen­ siuni mari (unele alge marine) [macrophytoplankton ; Makrophytoplankton ; macrophytoplancton ; makrofitoplankton ; макрофитопланктон] 37 MACROPLANCTON η ( g r . - ) , ma­ croplancton, plancton vizibil cu ochiul liber [macroplankton ; Makroplankton ; macroplancton ; makroplankton ; макропланктон] —* megaloplancton 38 MACROPLANOGAMETA f (gr.-, πλάνος „rătăcitor", γαμέτης „soţie"), macroplanogamet, planogamet femei de dimensiuni mai mari [macroplanogamete ; Makroplanogamet ; macroplanogamète ; makroplanogaméta ; макропяаногамета] 39 MACROPLASTA η pl (gr. -, πλαστός „modelat"), macroplaste, plastide disciforme mari (Bacterium rubescens) [macroplastes ; Makroplasten ; macroplastes ; makroplasztiszok ; макропласты] 40

41

MACROPLEUSTON η (gr. -, πλευστικός „navigabil"), macropleuston, ansamblul plantelor superioare care plutesc liber în ape (Lemna, Utricularia) [macropleuston ; Makropleuston ; macropleuston ; makropleuszton ; макроплеустон] MACROPROTHALLIUM η (gr. -, πρό „pentru", θάλλος „germen"), macroprotal, gametofitul femei {Selaginella) [macroprothallium ; Makroprothallium ; macroprothalle ; makroprotállium, nőelőtelep; макропроталлиум]

42

MACROPYCNIDIUM η (gr.-, πυκ­ νός „dens"), macropicnidie, picnidie mare [macropycnid ; Makropyknidie ; macropycnidie ; makropiknidium ; макропгоснида] —»• stylospora

43

MACROPYCNOCONIDIÜM η (gr. —, κόννδνον „praf"), macropicnoconidie, conidie cu macropicnidii (Deuteromycetes) [macropycnoconidium ; Makropyknokonidium ; macropycnoconide ; makropiknokonidium ; макропикноконидия]

44

MACROPYCNOSPORA f (gr.-, σπορά „sămînţă"), macropicnospor, picnospor mare {Fungi) [macropycnospore ; Makropyknospore ; macropycnosporie ; makropiknospóra ; макропикноспора]

45

MACRORRHIZUS (gr.-, ^ίζα „ră­ dăcină"), cu rădăcini mari [large-

rooted ; großwurzelig ; à racines gran­ des ; nagygyökerű ; крупнокорневой] 46 MACROSCLEREIDAE î pl (gr.σκληρός „dur"), macrosclereide, sclereide mari, cilindrice şi alungite din scoarţa arborilor, pericarpul unor fructe etc. (Tschirch) [macrosclereids ; Makrosklereiden, Stabzellen ; macroscléréides ; makroszklereidák ; макросклереиды] 47

48

49

50

51

MACROSCOPICUS (gr. -, σκοπέω „а vedea"), macroscopic, văzut cu ochiul liber [macroscopic; makrosko­ pisch ; macroscopique ; makroszkopi­ kus, szabad szemmel vizsgált; ма­ кроскопически Й] MACROSESTON η (gr. -, σηστός „cernut"), macroseston, seston cu dimensiuni mai mari [macroseston; Makroseston ; macroseston ; makroszeszton; макросестон] MACROSOMA η (gr. -, σώμα „corp"), macrozom, granulă mare din citoplasmă [macrosome; Makrosom; macrosome; makroszóma; ма­ кросома] - • megasoma MACROSPECIES f (gr.-, lat. spe­ cies „specie"), macrospecie, specie colectiva politipică, cuprinzînd microspecii [macrospecies; Großart; macrospecies ; makrospeciesz, nagyfaj ; макроспециес, сборный вид] —»· species collectiva MACROSPORA í (gr. -, σπορά „să­ mînţă"), macrospor 1. Spor femei, forníínd la germinare un protal (Pteridophytae). 2. Sac embrionar (Anthophytae) [macrospore, embryosac; Makrospore, Großspore, Lang­ spore, Embryosack; macrospore, sac embryonnaire ; makrospóra, embriozsák; макроспора, зародышевый ме­ шочек] —> megaspora, macrodioda, gynospora

52

MAC ROS PORANGI и M η (gr. - , άγγείον „vas"), macrosporange I. Sporange eu macrospori. 2. Nucela (Phanerogamae) [macrosporangium ; Makr osp orangium, Großsp orenbehălter ; macrosporange ; makrosporángium, makrospóratartó, anyaspóratartó ; макроспорангий] -> megasporangium, macrodiodangium, oophoridium

53

MACROSPOROCYTIS, -IDIS f (gr. —, κύτις „cutie") —»• megasporocytis

54

MACROSPOROGENESIS f (gr.-, γένεσνς „origine"), [macrosporogeneză, formarea macrosporilor [macrosporogenese; Makrosporogenese, Makro-

MACROSPOROœNARJUM sporenbildung ; macrosporogenèse ; makrospóra-keletkezés ; макроспорогенез] -* gynosporogenesis, megasporogenesis 55 MACROSPOROGONARJUM η (gr. " , γόνος „urmaş"), macrosporogonariu, organ în care se formează gonotoconţii [macrosporogonarium ; Makrosporogonarium ; macrosporogona­ rium ; makrosporogonárium ; макроспорогонариум] 56 MACROSPOROPHORUM η (gr. --, φορέω „а purta"), macrosporofor, suportul macrosporilor [macrosporophore ; Makrosporentrăger ; macrosporophore ; makrosporofórum ; макроспорофор] 57 MACROSPOROPHYLLUM η (gr. —, φύλλον „frunză"), macrosporofilă. 1. Sporofilă cu macrosporangii (Cryptogamae). 2. Carpelă (Phanerogamae) [macrosporophyll, carpel; Makrosporophyll, Fruchtblatt, Samen­ blatt ; macrosporophylle, carpelle ; makrosporofillum, termőlevél ; ма­ кроспорофилл, плодолистик] -+ megasporophyllum 58 MACROSTYLOSPORA f (gr.-, στΰλος „coloană", -), macrostilospor, stilospor mare [macrostylospore ; Makrostylospore ; macrostylospore ; makrostilospóra ; макростилоспора] 59 MACROSTYLUS ( g r . - ) , macrostil, cu Stile lungi (specii polimorfe) [macrostylous, long-styled ; langgriffelig, grossgriffelig ; macrostyle ; hoszSZÚ bibeszálú; длинностолбиковый]-» dolichostylus 60 MAC ROSY ΜΕΙΟΝ TON η (gr. -, συμβιόω „a trăi împreună"), macrosimbiont, partenerul mai mare dintre simbionţi [macrosymbiont ; Makrosymbiont ; macrosymbionte ; makroszimbionta ; макросимбионт] 61 MACROTHERMOPHYTA η pl (gr. -, θέρμη „căldură", φυτόν „plan­ tă"), macrotermofite, plante tropi­ cale [tropical plants; Tropenpflanzen; plantes tropicales; forróégövi növé­ nyek ; макротермофиты, тропические растения] 62 MACROZOOœNIDIUM η (gr. -, Cöiov „animal", γόνος „urmaş"), macrozoogonidie, zoogonidie mare, format mai aies la germinarea unui oocist (Oedogonium, Ulothrix) [macrozoogonidium, macrozoospore ; Makrozoogonidium, Makrozoospore; ma­ crozoogonidie, macrozoospore ; makrozoogonidium, makrozoospóra ; ма-

63 64

65

66

крозоогонидий, макрозооспора] —*• таcrozoospora, megazoospora MACROZOOSPORA t (gr.—, σπορά „sămînţă") —» macrozoogonidium MACULA î, maculă, pată [fleck, patch, spot, bloth; Fleck, Makel; macule, tache; folt, petty; макула, пятно, пятнышко] MACULA GERMINATIVA -* chalaza MACULA HILA RIS -^ chalaza MACULATIO f, maculaţie, pătară foliară (în patologie) [maculation; Befleckung ; maculation ; foltosság, pettyezettség ; пятнистость] MACULATUS, MACUL-, MACU­ LAŢI-, MACU LI-, -MACULATUS, maculat, pătat (maculanthus, maculatifolius, maculicolus, argenteimaculatus) [spotted, blotched, mott­ led, maculate, spot-; fleckig, befleckt, gefleckt-; maculé, taché, tacheté; foltos, pettyes ; пятнистый] —* spilotus, pantherinus, naevius

67 MADEFACTUS, umezit, umectat [wetted, moistened, soaked; befeuch­ tet; humecté, mouillé; nedvesített; увлажнённый] 68 MADIDUS, umed, apătos, jilav [damp, wet, moist; feucht, naß, wasserreich; humide; nedves, nyir­ kos; влажный] 69 MADOR m, umezeală, umiditate [moisture, wetness, moistness; Nässe, Feuchtigkeit ; humeur, humidité ; nedvesség ; влага] 70 MAEANDRIFORMIS, meandriform, labirintiform, sinuos, şerpuitor [meander-shaped, sinuous, winding ; labyrinthisch, geschlängelt ; méandriforme, labyrinthiforme, sinueux ; kanyargós, labirintusszerű ; излучины, лабиринто - образный] —»· labyrinthifor mis 71 MAGNETOTROPISMUS m (gr. μάγνης „magnet", τροπή „curbare"), magnetotropism, tropism indus de forţe magnetice [magnetotropism ; Magnetotropismus ; magnétotropisme ; magnetotropizmus ; магнетотропизм] 72 MAONI-, MAGNUS, mare (magniflorus, magnispathus, aequimagnus) [large, great, big; groß; grand; nagy; крупный, большой]-* grandi-, mega\ 73 MAGNITÚDÓ f, mărime [size ; Größe ; grandeur; nagyság; величина]

299

MANUSCRIPTUM

74 MAL-, MALACO(gr. цаХлкос „moale"), moale (malacanthus, malacophyllus) [soft- ; weich- ; mou ; 'ágy-, puha- ; мягко-, мягкий] 75 MALACOGAMUS (gr. μαλάκιον „moluscă", γάμος „căsătorie"), malacogam, polenizat prin intermediul melcilor (Lemnaceae) [malacogamous, fertilized by snails; schneckenblütig; malacogame, pollinisé par les escar­ gots ; csigák utján porzódó ; малакогамный, опыляемый улитками] —»· таlacophilus 76

77 78

79 80

81

82

83

84

MALACOPHILAE î pl (gr. -, φιλέω „a iubi"), malacofile, plante polenizate prin intermediul melcilor (Calla, LemnaJ [malacophilae ; Schneckenblütler ; malacophiles ; csigákporozta növények ; малакофилы] MALACOPHILUS (gr. - ) -^ malacogamus MALEOLENS, puturos, cu miros neplăcut (Chenopodium vulvaria) [stinking ; übel, übelriechend, schlecht­ riechend; puant; büdös, kelle­ metlen szagú; вонючий, зловонный] MALI- (lat-malus „măr"), referitor la măr (malifer, malifolius) [apple- ; apfel- ; de pomme ; alma- ; яблоко-] MALIFORMIS, maliform, de forma comprimat globuloasă а mărului [apple-shaped; apfelförmig; malifor­ me;'alma alakú; яблОКОБИДНЫЙ] MALLE ATU S, MALLEIFER, MALLEOLATUS, de forma ciocanu­ lui [hammer-shaped; hammerförmig; ressemblant à un maillet; kalapács­ szerű ; молотковидный] MALLEOLUS m, butaş [layer, cut­ ting, slip; Absenker, Ableger; mal­ léole, bouture; bújtás, bújtóág, dug­ vány; отводок] -MALLUS (gr. μαλλος „buclă") 1. Cu direcţia spre, orientat spre. 2. Cu smoc (homomallus, heteromallus, chrysomallus) [spreading, directed to, floccose; gerichtet nach, zottig; di­ rigé vers, floconneux ; irányuló, boly­ hos ; направленный, клочковатый]

MALUM η, măr (fructul) [apple; Apfel; pomme; alma; яблоко] 85 MALUS, rău, greşit, eronat [figura mala figură greşită) [bad, erroneous ; schlecht, irrtümlich; mauvais, erroné; rossz, téves ; плохой] 86 MAMILLA f, MAMMILA t, MAMMULA f, mamelă, proeminenţă mică şi mameliformă (pe pereţii celulelor

unor Bryophyta, pe filocladiile unor Cactaceae) [nipple, prominence, teat; Mamille, Brustwarze, kleine Erhö­ hung; mamelle, petite proéminence; kidudorodás, dudor; сосочек, выступ] 87 MAMILLARIS, MAMILLIFORMIS, MAMMIFORMIS, mamelar, ín formă de mamelon [nipple-shaped; brustwarzenförmig ; mamillaire; csecs alakú, csecsbimbószerű ; сосочкообразный] —*^thelodes 88 MAMILLATUS, MAMILLIFER, MAMMOSUS, -MAMMUS, mamelat, cu mici excrescenţe rotunjite (latimammus) [mamillate; brustwar­ zig; mamillé; csecsbimbós; с сосоч­ ками] —»^ thele-, -thelis, thelephorus 89

90 91

92 ЭЗ 94

95 96

97

98

MANCUS, incomplet, cu lipsuri (descripţia manca descriere incompletă) [deficient, defective, imperfect, wan­ ting; mangelhaft, unvollständig; in­ complet, insuffisant; hiányos, cson­ ka; недостаточный] MANESCENS (maneo) -»• persistens, remanens MANIFESTUS, manifest, evident, vădit, frapant, bine vizibil [mani­ fest, evident, apparent, clearly visi­ ble; deutlich, augenfällig; manifeste, évident ; nyilvánvaló, szembetűnő, szembeötlő; явственный, явный] MANIPULARIS -+ fascicularis MANNA f, mană, exudaţie solidi­ ficată (Fraxinus ornus) [manna; Manna; manne; manna; манна] MANTISSA f, mantisă, comple­ tare, supliment (ca titlu de carte, J. G. Baumgarten: Mantissa prima et indices, 1846) [makeweight, supp­ lement; Ergänzung, Nachtrag; supp­ lément; pótlék, kiegészítés; допол­ нение] MANUALE (-IS) η, manual, carte de mînă [handbook; Handbuch; manuel; kézikönyv; руководство] MANUBRIATUS, manubriat, pre­ văzut cu un organ în formă de mîner (retinaculul la Orchidaceae) [manubriate; behandhabt; manubrié; nye­ les, markolatos ; с рукояткой] MANUBRIUM η, manubriu, celulă cilindric alungită din peretele anteridiei, îndreptată spre centrul ace­ steia (Characeae) [manubrium; Ma­ nubrium, Handgriff; manubrium; manubrium ; манубриум, рукоятка] MANUSCRIPTUM η, manuscris [manuscript ; Handschrift ; manu­ scrit; kézirat; рукопись]

300

MARASMUS 99 MARASMUS m - • marcor 100 MARCESCENS (marcesco), marcescent, саге se usucă pe tulpină fără să cadă (fructe, frunze) [marcescent, withering, witting, fading; verwel­ kend, welkend, hinwelkend; marces­ cent; elszáradó, rajtaszáradó, áttelelôen elszáradó; увядающий, завяда­ ющий] 101 MARCIDUS, marcid, vestejit, ofi­ lit [withered, wilted, shrunk; welk, verwelkt ; flétri, fané ; hervadt ; вялый, увядший] —* languidus 102 MARCOR m, ofilire, vestejire [wel­ ting, fading; Verwelken; flétrissure, flétrissement ; hervadtság, fonnyadtság ; увядание] 103

MARE (-RIS) η, marea {supra mare deasupra nivelului mării; Mare Inferum Marea Tireniană; Mare Nos­ trum Marea Mediteraneană; Mare Superum Marea Adriatică) [sea ; Meer ; mer; tenger; море]

104

MARGARITACEUS, MARGARITATUS, MARGARITIFER, margaritaceu, de forma perlei [pearly, pearl-like; margaritenartig, perlenar­ tig; margaritacé, perlé; gyöngy­ szerű ; жемчужный] —»· perlarius

105

MARGINÁLIS, marginal, aflat la marginea unui organ (coastă, cortină, nervură, placentaţie) [marginal ; randstăndig; marginal; szélső, szegélyi, oldalfekvésű ; маргинальный, краевой]

106

MARGIN ANS (margino), marginant, de margine; саге mărgineşte un organ [margining, bordering; randend, um­ randend ; bordant ; szegélyező ; об­ рамляющий]

107

108

MARGINATUS, MARGI-, MAR­ GINI-, -MARGINATUS, marginat, cu marginile mai îngroşate sau de culoare deosebita (frunză) (marginervius, marginicidalis, aureo-marginatus) [marginate, margined, borde­ red, broad-brimmed, -edged; berandet, gerandet, gerändert, gesäumt, rand-, -randig; marginé, bordé; sze­ gélyes, szegélyezett, karimás, szélezett, -szegélyű ; окаймлённый, оторо­ ченный] - • crasped-, lomatoMARGÓ f, margine (ad margines rivulorum, viarum et süvarum la mar­ ginea rîurilor, drumurilor şi а pădu­ rilor) [margin, edge, brim; Rand, Saum; bord, marge, rebord; sze­ gély, él, szél, karima ; опушка, край, кайма]*

109

MARINUS, marin, care creşte în mare (Algae) [marine; meerbewoh­ nend; marin; tengeri, tengerben élő ; морской] 110 MARITIMUS, maritim, саге creşte pe marginea mării (plantă) [maritime ; strandbewohnend ; maritime ; ten­ gerparti, tengermelléki; приморский] —> thalassicus, aequoreus 111 MARMORATUS, MARMOREUS, MARMORO-, marmorat, cu panaşură asemănătoare vinelor marmorei (frunză, fruct) (marmor ophyllus ) [marbled, variegated ; marmoriert, marmorartig ; marbré ; márványeres, tarka ; мраморный] 112 MARSUPIUM η, marsupiu, organ saciform la extremitatea ramurilor, care poartă arhegoanele (Hepaticae) [marsupium, fruiting receptacle ; Fruchtbeutel, Fruchtsack; marsu­ pium ; marszúpium, archegóniumzacskó; защитная сумка] 113

MAS, MASCULINUS, MASCULUS, MASCULI-, mascul, bărbă­ tesc, prevăzut cu staminé (floare) (masculi fior us) [male, staminate ; männlich, staubgefäßtragend ; mâle masculin, staminé ; him, porzós ; муж­ ской, тычиночный]

114

MASSA f, masă, aglomerarea unor corpusculi omologi într-un corp com­ pact [mass, lump ; Maße·; masse ; massza, tömeg; масса, комочек] MASSA POLLIN ICA -> massula, pollinarium, pollinium*

115

MASSULA f, masulă, grămăjoară de microspori cuprinşi într-o masă mucilaginoasă (Hydropteridales, Azolla, Orchidaceae) ; masă polinică sau de spori [massula, microspore-mass ; Massula, Klümpchen, Mikrosporenmaße ; massule, masse de micro­ spores; masszula, mikrospóra-tömeg; массула, микроспорная масса] -+ polli­ narium, pollinium

116

MASTICATIO f, mestecare, roadere [chewing, gnaw; Kauen; mâchement, rongement ; rágás ; жевание]

117

MASTIGO(gr. μάστιξ, μάστιγος „bici"), cu flagel (mastigophyllus, mastigosporus) [whip-, flagellate; geißel-; flagellifère, en fouet; ostorosostor- ; биче-, плете-]

118

MASTIGODESMOSIS î (gr. -, δεσμός „legătură"), mastigodesmoză, legătura fină dintre mastigozomii aparatului cinetic (Flagellatae) [mastigodesmose ;

801

MEDIASTINUM

Mastigodesmose ; mastigodesmose ; masztigodeszmózis ; мастигодесмоз] 119 MASTIGONEMATA η pl (gr.-, νίΐμά „fir"), mastigoneme, prelungiri apicale sau laterale fine ale flageli­ lor (Phytoflagellatae) [mastigonemes ; Mastigonemen ; mastigonemes ; masztigonemák ; мастигонемы] 120 MASTIGOSOMA η (gr. -, σομα „corp"), mastigozom, corpuscul la baza flagelului (Flagellatae) [mastigosome ; Mastigosom ; mastigosome ; masztigoszóma ; мастигозома] —»^ blepharoplastum 121 MATAEONYMUM η (gr. μάταιος „inutil", όνομα „nume"), mateonim, mame superfluu în nomenclatură [mataeonym; Mateonym, überflüs­ siger Name; matéonyme; mateonim, felesleges név; матеоним] —»• nomen superfluum, nomen hypertelicum 122

MATRICALIS, matricái, maternal [motherly ; mütterlich ; maternel ; anyai ; материнский] CELLULA MATRICALIS, celula mamă, care prin diviziune formează celule fice [mother-cell; Mutterzelle; cellule mère; anyasejt; материнская клетка] 123 MATRIX ί, matrice 1. Substrat (Fungi, Eichenes). 2. Strat germina­ tiv. 3. Substanţa care acoperă cromonèma în timpul diviziunii nucleare (Sharp). 4. Calimă (Heitz), 5. Hialonemă (Fujii) [matrix, substrate, germ-layer, calymma, hyalonema ; Matrix, Mutterboden, Muttermaße, Keimschicht, Chromonemahülle ; ma­ trice, couche germinative, calymme, hyalonema; aljzat, csírázó réteg, kálimmá, hiálonéma; матрица, суб­ страт, заподышевый ярус, гиалонема] —> calymma, hyalonema 124

125

126

MATROCLINIA f (lat. mater „mamă", gr. κλίνω „a se înclina"), matroclinie, predominanţa carac­ terelor maternale, la hibrizi [matrocliny; Matroklinie; matroclinie; matroklínia ; матроклиния] —»· metroclinia MATU RATIO f, maturaţie 1. Pe­ rioada de coacere a fructelor. 2. Stadiul capacităţii reproductive a staminelor, a seminţelor [maturation, ripening; Reifen, Reifezeit, Reif­ werden, Reifezeichen ; maturation, aoûtement ; magérés, termésérés, érési időpont; созревание] MATURESCENS (maturesco), maturescent, ín curs de maturaţie [ripe­

127

128 129

130

131

132 133

134

135

136

137

ning; reifend; mûrissant; érlelődő; созревающий] MATU RITAS f, maturitate, starea de completă dezvoltare (a plantelor, fructelor, seminţelor) [maturity, ripe­ ness; Reife; maturité; érettség; зре­ лость, спелость] MATURUS, matur, copt, complet dezvoltat [mature, ripe; reif; mûr, aoûté; érett; созревший, зрелый] MATUTINALIS, MATUTINUS, matinal, care se deschide dimineaţa (floare) [matutinal; morgendlich, mor­ genblühend ; matinal ; korareggeli ; утренний] MAXILLARIS, MAXILLIFORMIS, maxiliform, de forma maxilei [maxillar-shaped ; kinnbackenförmig ; maxilliforme ; állkapocsszerű ; челюстевидный] MAZAEDIUM η {gr. μάζα „pastă"), mazediu, capiliţiu la sporulaţia liche­ nilor, în care se prind ascosporii eliberaţi din asce (Caliciaceae) [mazaedium; Mazaedium; mazaedium; mazedium ; мазедий] MEATUS (-US) m, meat, mici spaţii goale [meatus; Raum; méat; üregecske, köz; проход] MECHANICUS, mecanic, de soli­ ditate [mechanical; mechanisch; mécanique; mechanikai, szilárdító; ме­ ханический] CONTEXTUS MECHANICUS -^ collenchyma MECHANOMORPHOSIS f (gr. μηχανή „mecanism", μόρφακτις „forлпаге"), mecanomorfoză, morfoză patorită unor cauze fizice externe {presiune, tragere) [mechanomorphosis ; Mechanomorphose ; mécanomorphose ; mechanomorfózis ; механоморфоз] MECHANOTROPISMUS m (gr. -, τροπή „curbare"), mecanotropism, mişcări tropistice datorite unor sti­ mulatori mecanici [mechanotropism ; Mechanotropismus ; mécanotropisme ; mechanotropizmus ; механотропизм] MEDIALIS, MEDIANUS, median, aflat în partea de mijloc al organului (anteră) [medial, median, belonging to the middle; mittler, mittelständig; médian; középső, közbelső, középen álló; медиаштый, срединный] MEDIASTINUM, η, mediastin^ membrana transversal mediană a fructelor cu dehiscenţă loculicidă

MEDIC

ALIS

(Cruciferae) [mediastinum; Mittelklappe ; médiastin ; mediasztínum ; сре­ достение] 138 MEDIC ALIS, MEDICINALIS, ME­ DICOS, medicinal, vindecător, cura­ tiv, de leac [medicinal, curative, healing; medizinal, arzneilich, heil­ sam; médicinal, curatif; orvosi, gyógyító ;меднцинский] —*• officinalis* 139

MEDI-, MEDIO-, MEDIUS, mij­ lociu, intermediar, fixat Ia mijloc (coastă, nervură) (medivalvis, medioluîeus, medioseptifer) [middle, in the middle; mittlerer, mittelstăndig, mit­ tel-; moyen, au milieu; középső, középen- ; средне-, средний]

140

MEDIFIXUS, mediofix, fixat de un organ în partea de mijloc a acestuia (filamentul pe conectiv la Verbascum abietinum) [medifixed, attached at the middle ; mittendurch- befestigt ; médifixe; közepére erősített; при­ креплённый серединой] MEDITERRANEUS, mediteranean, cu areal în jurul Mării Mediterane (element floristic^ [mediterranean ; mittelmeerisch, mittellândlich ; médi­ terranéen ; földközi-tengeri ; среди­ земноморский] MEDULLA f, măduvă, ţesut medu­ lar; ţesutul spongios din centrul unor tulpini [medulla, pith, marrow ; Mark, Markgewebe; médulle, moelle; bél, bélszövet, bélréteg, szárbél; серд­ цевина, рыхлый слой] MEDULLARIS, medular, care apar­ ţine măduvei (strat ~ , tub CÎ ) [me­ dullary; markartig, zum Mark ge­ hörig ; médullaire ; bélszöveti, bélsze­ rű ; медуллярный, сердцевинный]* MEDULLATUS, MEDULLOSUS, medulos. 1. Cu măduvă voluminoasă. 2. De natura măduvei [medullated, marrowy; markig; médulleux, moel­ leux ; bélszövetes ; выполненный серд­ цевиной]

141

142

143

144

145

146

MEG-, MEGA-, MEGAL- MEGALO(gr. μέγας, μεγάλη, μέγα „mare, înalt") (megacanthus, meganthus, megacarpus, megacephalus, megalandrus, megalodontus) -+ MAGNI-, MAG­ NUS, GRANDI-,GRANDIS,MACR-, MACROMEGAEVOLÜTIO î (gr.-, lat. evo­ luţie „evoluţie"), megaevoluţie, filogenia marilor unităţi sistematice (încrîngătură, ordine, clasă) [megaevolution ; Mega-Evolution ; megaévolution ; megaevolució ; мегаэволюция]

802 147

MEGAGAME ТО PH Y TON η (gr.-, γαμέτης „soţie", φύτον „plantă") -> macrogametophyton 148 MEGALOCONIDIUM η (gr.-, κόνιδιον „praf") —» macroconidium 149 MEGALOGAMETA f (gr.-)-+macrogameta 150 MEGALOGAME TOGEN ESI S f, MEGAGAMETOGENESIS f (gr. - , γένεσις „origine"), megalogametogeneză, formarea macrogameţilor [megalogametogenesis ; Megalogametogenesis ; megalogamétogenèse ; megalogametocenézis ; мегалогаметогенез] 151 152 153 154 155 156

MEGALOPLANCTON η (gr. -, πλαγκτος „rătăcitor") —>• macroplancton MEGANUCLEUS m (gr.-, lat. nu­ cleus „sîmbure") —• macronucleus MEG ÁSOM A η (gr. -, σώμα „corp")-»· macrosoma MEGASPORA f (gr.-, σπορά „sămînţă") —»^ macrospora MEG AS PO RĂNGI и M η (gr. - , άγγείον „vas") —»· macrosporangium MEGASPOROCYTIS, -IDIŞ t (gr. - , κύτις „cutie"), megasporocit 1. Celulă producînd macrospori. 2. Stadiul iniţial al sacului embrionar [megasporocyte ; Megasporozyt, Megasporenmutterzelle ; megasporocyte ; megasporocita ; мегаспороцит] —»^ macrosporocytis

157

MEGASPOROGENESIS f (gr. - , γένεσις „origine") —»^ macrosporogenesis

158

MEGASPOROPHYLLUM η (gr.-, φύλλον „frunză") —*• macrosporophyllum /

159

MEGATHERMICUS (gr. -, θέρμη „căldură"), megatermic, cu climat tro­ pical; macrotermic [megathermic, macrothermic ; megathermisch ; mégather­ mique ; megatermikus, makrotermikus, forróégövi ; мегатермический]

160

MEGAZOOSPORA î (gr. -, ζώον „ani­ mal"), -+ macrozoogonidium

161

MEGISTO- (gr. μέγας „mare", superi, μέγιστος „foarte mare"), foarte mare (megistocarpus, megistophyllus, megistothermicus [very large; größte; très grand; legnagyobb, óriási; самый большой]

162

MEI-, МЕЮ-, MIO- (gr. μείων „mai mic"), mai mic (meiacanthus, meiomerus, miocarpus) [smaller, less ; klei­ ner; moindre, plus petit; kisebb; мелко-, меньший]

MEMBRANACEUS 163

MEiœYNUS (gr. -, γονή „femeie"), meioginic, cu pistilul mai mic [meiogynous ; kleinnarbig ; à pistil moindre ; kistermőjű ; мелкопестичный] 164 MEIOPHYLLIA f (gr. -, φύλλον „frunză"), meiofilie, reducerea numă­ rului de frunze carpelare (Juglans regia) [meiophylly ; Meiophyllie, ver­ ringerte Blattzahl; meiophyllie; meiofillia, levélszegénység; меиофиллия] 165 MJE'/OIS'/.S'f (gr. μείωσις „diminuare"), meioză, diviziunea reducţională a nu­ cleului celular (Farmer şi Moore) [meiosis; Meiose, meiotische Kern­ teilung, Reduktionsteilung, Reifungs­ teilung; méiose, division réductionnelle ; meiózis, redukciós magosztódás, szamcsökkentő magosztódás, felére­ csökkenő magosztódás; меиоз, редук­ ционное деление, меиотическое деле­ ние] 166 167

168

169

170

171 172

173

MEIOSOMA η (gr. μείων „mai mic", σώμα „corp") (Höfler) —»· microsoma MEIOSPORA f (gr.-, σπορά „sămînţă"), meiospor, spor rezultat din meioză [meiospore; Meiospore; méiospore; meiospóra; меиоспора] ME JOS PO RĂNGI и M η ( g r . - , άγγεϊον „vas"), meiosporange,jí sporange plurilocular mai mic, conţinînd zoospori (Sauvageau) [meiosporange ; Meiosporangium ; meiosporange ; meiosporángium ; меиоспорангий] MEIOTICUS (gr.-), meiotic, reducţional (diviziune nucleară) [meiotic; meiotisch ; méiotique ; meiótikus, számcsökkentő ; меиотический] MEIOTHERMICUS (gr. -, θέρμη „căldură"), meiotermic, cu tempera­ tură răcoroasă (plantă, zonă) [meiothermic; meiothermisch ; méiothermique ; meiotermikus, hűvösebb éghaj­ lati ; мейотермический] MEL (MELLIS) η, miere [honey; Honig; miel; méz; мёд] MEL-, -MELAEUS, MELAM-, ΜΕLAN-, MELANO-, -MELANUS, -MELAS, -MELUS, MELAENUS, MELANIDUS (gr. μέλας, μέλαινα, μέλαν „negru"), negru (melantherus, cyanomelaeus, melampodus, melanadenus, melanocalyx, leucomelanus, erythromelas, chrysomelus ) [black ; schwarz; noir; fekete; черно-, чёр­ ный] —»^ niger MELANISMUS m (gr.-), melanism, tendinţa unor organe de a prezenta o culoare mai închisă decît cea nor­ mală (spicele unor Gramineae alpine

sau subalpine) [melanism; Schwarzf ârbung ; mélanisme ; melanizmus ; меланизм] 174 MELANOCHROÜS (gr. -, χρως „cu­ loare") —»· melaenus, niger 175

MELANOSIS f (gr. -), melanoză, înnegrirea unor organe (în patologie) [melanose ; Schwärzung, Verdunkelung ; mélanose ; melanózis, elfeketedés ; меланоз, почернение]

176

MELLACEUS, MELLEUS, MELLINUS, MELLITUS í . Ga mierea (consistenţă, culoare, gust, miros). 2. Galben auriu [honey-like, honey-coloured, yellow goldencoloured ; honigartig, honiggelb, blaß-goldgelb ; miel­ lé, jaune-miel; mézszerű, mézsárga, halvány aranysárga; медовый, медовожёлтый]

177

MELLIFER, melifer, care produce miere [melliferous, producing honey; honigtragend, honighaltend ; mellifère ; mézelő; медоносный]* 178 MELLIG^ f, meligo, exudaţie dulce, vîscoasă, pe organele foliare ale unor arbori, consumată de insecte [honeydew; Honigtau; miellée, miellure; mézharmat; медвяная роса] 179

MELLIPHAGUS, MELLIS. )GUS, MELLIVORUS, melifag, саге' con­ sumă miere [melliphagous, honeyeating, mellisugent ; honigfressend ; mellivore ; mézfogyasztó ; медососущий]

180

MELITTOPHILUS (gr. μέλιττα „albină", φιλέω „a iubi"), melitofil, polenizat prin albini (plantă) [melittophilous; bienenblütig, bienenbestăubend ; melittophile ; méhbeporzású, méhporozta; опыляемый пчёлам]

180а MELONIDA f, MELONIDIUM η (gr. μήλον „poamă") —• peponium 181

ikí£ilfi5ií^iV^ f, membrană, peliculă; pieliţă subţire, semitransparentă, care acoperă unele organe (celule, nucleu) [membrane, pellicle ; Haut, Membrane ; membrane; hártya; мембрана, пере­ понка, пленка, оболочка] MEMBRANA GONGYLIFERA -* hymenium MEMBRANA SPORULIFERA -»• hymenium*

182

MEMBRANACEUS, MEMBRANI-, MEMBRANO-, membranaceu, mem­ brános, de forma şi consistenţa unei membrane subţiri (frunză, ohree, pa­ pus) (membranifolius, membranogeni-

804

MEMBRANATUS

183

184

185

186

187 188

eus) [membranaceous, membranous ; häutig, feinhâutig, dünnhäutig; membranacé, membraneux, parcheminé ; hártyaszerű ; пленчатый, перепонча­ тый] MEMBRANATUS, MEMBRANIFER, membranifer, prevăzut cu mem­ brană [membraniferous; hauttragend; membranifère ; hártyás, hártyát viselő; пленконосный] MEMBRANÜLA f, membranulă J. Membrană mică. 2. Induzia ferigilor [membranule, indusium ; Häutchen, Schleierchen ; membranule, induzie ; hártyácska, induzium; пленочка, neрепоночка, индузий] MEMNONIUS, bruniu negru [brow­ nish-black; brâunlichschwarz ; brunâtre noire; barnásfekete; коринчевочерный] MENDELISMUS m, mendelism, teo­ ria, respectiv legile lui Mendel în problema transmiterii ereditare a unor caractere [Mendelism ; Mendelismus ; mendelisme; mendelizmus, mendelező átöröklés ; менделизм] MENEBLASTEMA η (gr. μήνη „lună", βλάστημα „germen") -> soredium, phygoblastema MENISCATUS, MENISCOIDEUS (gr. μηνίσκος „semilună", είδος „ase­ mănare") —>• semilunaris, falcarius, falciformis

189

MENSTRUALIS, MENSTRUUS, lunar, care durează aproximativ timp de o lună (floare) [monthly; monat­ lich, monatlang; mensuel, durant un mois; havi, egy hónapig tartó; ме­ сячный]

190

MENTIENS (mentior), înşelător ca asemănare (involucrum calycem mentiens involucrul asemănîndu-se „înşe­ lător" cu caliciul) [mendacious, coun­ terfeiting, imitating; täuschend, trü­ gerisch ; trompeur ; csalóka, megté­ vesztő; обманчивый] -^ decipiens, simulans, fallax

191

MERDICOLUS (-COLA í), merdicol, care creşte pe excremente (Fungi) [merdicolous ; kotbewohnend ; merdicole ; ürüléken élő ; навозный, оби­ тающий на экскрементах] —»· соргоphilus

192

MER-, MERŐ-, -MERICUS, -ΜΕRUS (gr. μερίζω „а diviza"), divizat în părţi (merenchymaticus, merogeneticus, isoméricus, decamerus) [dividing into parts; teil-, -teilig, -gliederig,

-zählig; divisé; osztódó, -oszlatú, -tagú ; -мерный, -членны]а] 193 MERENCHYMA η (gr. -, εγχυμα „umplutură"), merenchim, ţesut parenchimatic lax, rezultat din divi­ ziunea meristemului [merenchyma ; Merenchym; mérenchyme; merenchima ; меренхима] 194. MERGES (-ETIS) f, snop [sheaf; Garbe ; gerbe ; kéve ; сноп] 195 MERICARPIUM η (gr. μερίζω „а di­ viza", καρπός „fruct"), mericarp, fructuleţ parţial (nucuşoară) dintr-un fruct schizocarpic (Malvaceae, Umbelliferae) [mericarp, split-fruit; Merikarp, Teilfrucht, Teilfrüchtchen ;méricarpe ; rész­ termés, részterméske ; мерикарпий, дробный плод] 196

MERIDIONALIS, MERIDIONALI-, meridional, sudic (meridionalioccidentalis, meridionali-orientalis ) [meridional, southern, south- ; südlich, sud- ; méridional, de sud ; déli, dél- ; ю ж н ы й , ЮГО-]

197

198

MERISMATICUS (gr. μερίζω „a di­ viza"), merismatic, divizionar; саге se divide în părţi similare (celulă, ţesut) [merismatic, dividing ; zerteilend, aufteilend ; mérismatique, division­ naire ; osztódó ; разделимый, мерисматический]

MERISPORA f (gr. -, σπορά „sămînţă"), merispor, uredospor inde­ pendent, puţind da naştere unui promiceliu [merispore; Merispore; mérispore; merispóra; мериспора] 199 MERISTEMA η (gr. μεριστός „divi­ zibil"), meristem, ţesut iniţial, for­ mativ, embrionar sau meristematic, cu mare capacitate de multiplicare, formînd ţesuturi definitive [meristem, nascent tissue; Meristem, Teilungs­ gewebe, Bildungsgewebe, Embryonal­ gewebe; méristème, tissu méristématique ; osztódószövet, képzőszövet ; ме­ ристема, образовательная ткань] —»· desmogenum* 200 MERISTEMA TICUS (gr. -), meriste­ matic, multiplicativ (celulă, ţesut) ; care aparţine meristemului [meriste­ matic ; meristematisch, teilungsfăhig ; méristématique ; merisztematikus, osz­ tódó ; меристематический] 201 MERISTOGENETICUS (gr.-, γενε­ τής „născut"), meristogenetic, re­ zultat din înmulţirea unei singure celule sau porţiune de hifă (picnidia la Phoma) [meristogenetic; meristogenetisch ; méristogène ; merisztogenetikus ; меристогенетически й]

305

MESOCOLLA

202

MERISTROPHE f (gr. μερίζω „a se diviza", στροφή „rotire"), meristrofe, orientarea cromatoforilor către latura superioară şi inferioară a celulei (Just) [meristrophe ; Meristrophe ; méristrophe ; merisztrofe ; мерпстрофе] 203 MERITHALLUS m (gr. -, θαλλός „lăstar") —» internodium 204 MEROBLASTICUS (gr. -, βλαστός „germen"), meroblastic, care numai parţial ia parte la formarea celulelor (embriogeneză) [meroblastic ; mero­ blastisch; méroblastique ; meroblasztikus ; меробластический] 205 MEROCONIDIUM η (gr. -, κόνιδιον „praf"), meroconidie, conidie rezul­ tată din septarea succesivă a unei hife (Zygomycetes) [meroconidium ; Merokonidium ; meroconidie ; merokonidium ; мероконидия] 206 207 208

209

210

211

212

213

MEROGAMIA f (gr. μέρος „parte", γάμος „căsătorie") -^ microgamia MEROGENESIS f (gr. -, γένεσις „naştere") —*• segmentatio MEROGONIA i (gr. -, γονή „urmaş"), merogonie, fecundarea unui fragment nucleat din oosferă (Delage) [merogony; Merogonie; merogonie; merogónia ; мерогония! MEROMORPHOSIS f (gr. -, μόρφωσις „formare"), meromorfoză, rege­ nerarea numai parţială a organului pierdut [meromorphosis ; Meromorphose ; méromorphose ; meromorfózis, rész­ leges regenerálódás ; мероморфоз] MEROPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός „rătăcitor"), meroplancton, plancton sezonier (Forel) [meroplankton, sea­ sonal-plankton ; Meroplankton ; mero­ plancton ; meroplankton, szezonális plankton ; мероплашстон] MEROTOMIA f (gr. -, τόμη „tăiere"), merotomie, fragmentarea celulei sau a organismului, rezultînd şi părţi nenucleate [merotomy; Merotomie; merotomie; merotómia; меротомия] MERŐ TYPUS m (gr. -, τύπος „mo­ del"), merotip, exemplar obţinut pe cale de înmulţire vegetativă din tipul original de cultură (Swingle) [merotype ; Merotypus ; mérotype ; merotipus; меротип] MES-, MESO- (gr. μέσος „de mijloc"), median, aflat la mijloc (mesochlorus, mesodiscalis) [medial, placed in the middle; mittel-, mittler; de milieu, médian ; közép-, középi, középen ; средне-, средний]

214

215

216

217

218

219

220

221 222

223 224

225

MESARCHICUS (gr.-, αρχή „în­ ceput"), mezarhic 1. Aflat între fas­ cicolele de vase. 2. Parţial centripetal şi parţial centrifugal [mesarch; mes> arch ; mésarche * mezarchikus ; мезархический] MESENCHYMA η (gr. -, έγχυμα „umplutură"), mezenchim, ţesutul care· separă xilemul de floem (Clements) [mesenchym ; Mesenchym, Füllgewebe ;. mesenchyme; mezenchíma; мезенхи­ ма] MESENDOBIOTICUS (gr. -, δνδον „înăuntru", βίος „viaţă"), mezendobiotic, parţial endobiotic [mesendobiotic ; mesendobiotisch ; mésendobiotique ; mezendobiótikus, részben endobiótikus ; мезэндобиотический] MESENTERIIFORMIS, ME SENTERIMORPHUS, ME SEN ТЕ RINUS (gr. -, εντέρον „intestin", μορφή „formă") —»^ flexuosus, sinuosus MESEXINIUM η (gr. -, lat. extimus „exterior"), mezexiniu, strat situat între exoexină şi endoexină [mesexinium ; Mesexinium ; mésexinium; mesexinium; мезэкзина] -*•• mesoexinium MESIDIUM η (gr. -), mezidiu, partea îngroşată şi dilatată a labiului median (Orchidaceae) [mesidium ; Mesidium ; mésidium ; mezidium ; мезидиум] —^ mesochilium MESOAEROPHILUS (gr. -, αήρ „aer", φιλέω „a iubi"), mezoaerofil, parţial aerofil (Bacteria) [mesoaerophilous; mesoaerophil ; mésoaérophile ; mezoaerofil ; мезоаэрофильный] MESOBLASTUS m (gr. -, βλαστός, „germen") —>• nucleus MESOCARPIUM η (gr. -, καρπός „fruct"), mezocarp, stratul median al pericarpului, situat între epicarp şi endocarp, adesea cărnos sau suculent ; pulpa sau carnea fructului (Malus, Prunus) [mesocarp ; Mesokarp, mitt­ lere Fruchthaut, Fruchtfleisch; méso­ carpe ; mezokárpium, középső termés­ fal, középső terméshéj, terméshús; мезокарпий, межплодник] MESOCHILIUM η (gr. -, χείλος „labiu") -* mesidium MESOCHITON η (gr. -, χιτών „tu­ nică"), mezochiton, stratul median al învelişului oogoanelor tinere (Fucaceae) [mesochite ; Mesochiton ; mésochiton ; mezokiton ; мезохитон] MESOCOLLA η (gr. -, κόλλα „clei"),, mezocolă, stratul median al cuticulei

MESOCORTEX [mesocolla; MesokoUa; mésocolla; mezokoUa ; мезоколла] 226

MESOCORTEX m (gr. -, lat. cortex „scoarţă"), mezocortex, scoarţa me­ diană (Groom) [mesocortex, middle bark; Mittelrinde; mésocortex, écorce moyenne ; közép kéreg ; мезокортекс]

227

MESOCOTYLEDON f (gr.-, κοτυληδών „cavitate"), MESOCOTYLUS m (gr.-, κοτύλη „cavitate"), mezocotil, por­ ţiunea axei plantulei dintre coleoptil şi scutuleţ (Gramineae) [mesocotyl; Mesokotyl ; mésocotyle ; mezokotil, szíkközépi szár; мезокотиль]

228

MESOCYCLUS m (gr. -, κύκλος „cerc"), mèzociclu, strat de celule parenchimatice între floem şi xilem (Gleichenia) [mesocycle ; Mesozyklus ; mésocycle; mezociklus; мезоцикл]

229

MESOCYSTIS -IDIŞ f (gr. -, κύστις „cavitate"), mezocist, nucleul central al sacului embrionar [mesocyst ; Mesozyst; mésocyste; mezociszta; мезокиста]

230

MESODENDROBIONTON η (gr.-, δένδρον „arbore", βίος „viaţă"), mezodendrobiont, organism cu biotopul sub scoarţa arborilor [mesodendrobiont ; Mesodendrobiont ; mésodendrobionte ; mezodendrobionta ; мезодендробионт]

231

232

MESODERMIS, -IDIŞ f (gr. -, δέρμα „piele"), mezoderm, stratul median al ţesutului capsulei (Bryophyta) [me­ soderm ; Mesoderm, mittleres Keim­ blatt; mésoderme; középső csírale­ mez ; мезодерма] MESOEXINIUM η (gr. -, lat. extimus „exterior") —»• mesexinium

233

MESOGAMIA f (gr. -, γάμος „căsă­ torie"), mezogamie 1. Fecundare саге face trecere între bazigamie şi acrogamie. 2. Pătrunderea tubului polinic prin peretele integumentului ovular, iar nu prin micropil [mesogamy; Mesogamie; mésogamie; mezogámia; ме­ зогамия]

234

MESOGONIDIUM η (gr. -, γόνος „urmaş"), mezogonidie, gonidie par­ ţial acoperită de un ţesut nou [mesogonidium ; Mesogonidium ; mésogonide ; mezogonidium ; мезогонидия]

235

MESOGONIMICUS (gr.-, γόνιμος „fecund"), mezogonimic, cu strat gonidial central (Lichenes) [mesogonimic; mesogonimisch ; mésogonimique ; mezogonimikus ; мезогонимический]

806 236

MESOHYGROPHYTICUS (gr. -, υγ­ ρός „umed", φυτον „plantă"), mezohigrofitic, intermediar între plantele mezofitice şi higrofitice [mesohygrophytic ; mesohygrophytisch ; mésohygrophytique ; mezohigrofitikus ; мезогигрофитный]

237

MESOLOGIA f (gr.-, λόγος „vor­ bire"), mezologie, studiul relaţiilor dintre organisme şi factorii mediului înconjurător [mesology ; Mesologie ; mésologie; mezológia; мезология] 238 MESOMITOSIS f (gr. -, μίτος „fir"), mezomitoză, mitoză cu caractere in­ termediare între promitoză şi metamitoză (Dangeard) [mesomitosis ; Mesomitose ; mésomitose ; mezomitózis ; мезомитоз] 239 MESOPETALUM η (gr.-, πέταλον „petală") —*• labellum 240 MESOPHANEROPHYTA η pl (gr. -, φανερός „vizibil", φυτόν „plantă"), mezofanerofite, bioformă a fanerofitelor sempervirescente, cu mugurii de reînnoire neacoperiţi în anotimpul nefavorabil (Raunkiaer) [mesophanerophytes; Mesophanerophyten ; mésophanerophytes ; mezofanerofiták ; мезофанерофиты] 241

MESOPHILUS (gr. -, φιλέω „а iubi"), mezofil, care creşte pe soluri moderat umede (plantă) [mesophilous; mesophil; mésophile; mezofil, középnedvességű talajt kedvelő; мезофильный] —*• noterophilus 242 MESOPHLOEMA η, MESOPHLOEUM η (gr."-, φλονός „scoarţă"), mezofloem, scoarţa mediană asimi­ latoare, de culoare verde [mesophloem, middle bark, green bark ; Mesophloem ; mésophloème ; mezofloem, középső floém ; мезофлоэма] 243 MESOPHOTICUS (gr. -, φώς, φωτός „lumină"), mezofotic, care necesită lumină de intensitate mediocră [mesophotic ; mesophotisch ; mésophotique ; mezofótikus, közepes fényigényű ; мезофотически й] 244

MESOPHYLLUM η (gr. -, φύλλον „frunză"), mezofilă, ansamblul ţesu­ turilor fundamentale interne ale frun­ zei [mesophyll; Mesophyll, Blattparenchym, Mittelblatt, Laubmittel­ schicht, Blattmittelschicht; mésophy11e; mezofillum; мезофилл, листовая паренхима] —>· diachyma, diploë

245

MESOPHYTA η pl (gr.-, φυτόν „plantă"), mezofite, plante ce cresc pe soluri cu umiditate moderată, fiind

807

METACHROMATICUS

intermediare î»tre higrofite şi xerofite [mesophytes; Mesophyten; mésophytes; mezofiták; мезофиты] 246 MESOPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός „rătăcitor"), mezoplancton, planctonul din stratul median al mărilor (80— 350 m) [mesoplankton ; Mesoplankton ; mésoplancton ; mezoplankton ; мезопланктон] MESOPODIUM η (gr. -, ποδιόν „pi­ cioruş") —>^ petiolus 248 MESOSAPROBIUS (gr. -, σαπρός „putred", βίος „viaţă"), mezosaprob, care suportă impuritatea mediocră a apelor (organism) [mesosaprobious ; mesosaprob ; mésosaprobe ; közepes szennyeződést tűrő ; мезосапробный]

MESOTHECWM η (gr.-, θήκη „teacă"), mezoteciu, stratul median de celule din peretele anterei [mesothecium; Mesothecium; mésothèque; mezotécium ; мезотеций] 256 MESOTHERMOPHILUS (gr.-, θέρ­ μη „căldură", φιλέω „a iubi"), mezotermofil, care creşte în zonele cu climat temperat [mesothermophilous ; mesothermophil ; mésothermophile ; mezotermofil ; мезотермофильный] 257 MESOXEROPHYTICUS (gr. -, ξη­ ρός „uscat", φυτόν „plantă"), mezoxerofitic, care creşte în staţiuni mai uscate decît plantele mezofitice [mesoxerophytic; mesoxerophytisch ; mésoxérophytique ; mezoxerofitikus ; мезоксерофитический]

249

MESOSAPROPHYTA η pl ( g r . - , φυτόν „plantă"), mezosaprofite, ciupenci ale căror micelii se află în inte­ riorul plantei în curs de descompu­ nere, corpurile de fructificaţie avîndu-le însă la exterior [mesosaprophytes ; Mesosaprophyten ; mésosaprophy­ tes ; mezoszaprofiták ; мезосапрофиты]

258

250

MESOSESTON η (gr. -, σηστός „cernut"), mezoseston, seston cu com­ ponenţi avînd dimensiuni între 500— 1000 microni [mesoseston ; Mesoseston ; mésoseston ; mezoszeszton ; мезосестон]

251

MESOSPERMIUM η (gr. -, σπέρμα „sămînţă"), mezosperm, sarcodermă; stratul median cărnos din tegumentul seminal, aflat între exopleură şi endopleură [mesosperm, sarcoderm ; Mesosperm, Sarkodermis ; mesosperm, sarcoderme ; mezospermium, középső maghéj ; мезосперм, саркодерма] —»· sarcodermă

247

252

MESOSPORA f, MESOSPORIUM η (gr.-, σπορά „sămînţă"), mezospor 1. Porţiunea mediană a sporului (Isoëtes). 2. Teleutospor unicelular (Puccinia) [mesospore ; Mesospore ; mésospore; mezospóra; мезоспора] —» amphispora

253

MESOSPORINIUM η (gr. - -), mezosporinie, membrana mediană а grăun­ telui de polen (Angiospermae) [mesosporinium ; Mesosporinium ; mésosporinium ; mezosporinium ; мезоспориниум]

254

MESOSTYLIA f (gr.-, στύλος „co­ loană"), mezostilie, heterostilie cu pre­ dominarea stilelor de lungime mijlocie [mesostyly ; Mesostylie ; mésostylie ; mezosztilia ; мезостилия]

255

MESSIS f, seceriş, recoltarea cerea­ lelor [reaping ; Ernte, moisson ; aratás ; жатва] 259 MESTOMA η (gr. μεστός „umplut"), mestom, fascicul de vase cuprinzînd hadromul şi leptomul (Schwendener) [mestome, fibro-vascular bundle ; Mes­ tom, Gefaßbündel, Kribrovasalbündel ; mestome ; mesztom, rostedénynya­ láb; местома] 260 METABIOSIS Í (gr. μετά „împreună", βίοασις „mijloace de viaţă"), metabioză, viaţa interdependentă dintre două organisme, cînd unul din par­ teneri transformă mediul nutritiv pen­ tru a fi utilizat mai tîrziu de celălalt (bacterii nitrificante şi cele care des­ compun celuloza) [metabiosis; Metabiose; métabiose; metabiozis; ме­ табиоз] 261 262

263

264 265

METABLASTUM η (gr.-, βλαστός „germen") —»^ nucellus METABOLISMUS m (gr. μεταβολή „schimbare"), metabolism, totalitatea transformărilor chimice în cursul nu­ triţiei celulei (asiniilaţie -f- desasimilaţie) [metabolism ; Metabolismus, Sto­ ffwechsel ; métabolisme ; metaboliz­ mus, anyagcsere; метаболизм] METACECIDIUM η (gr. μετà„după", κηκίς „gală"), metacecidie, cecidie vizibilă la planta gazdă numai după plecarea parazitului [metacecidium ; Metazezidie ; metacecidie ; metaceci­ dium ; метацецидий] METACHLAMYDEUS (gr. μετά „împreună", χλαμύς, χλαμύδος „man­ ta") —» sympetalus, gamopetalus METACHROMATICUS, METACHROUS (gr. μεταχροος „variat colo­ rat"), metacromatic, care se colorează

808

METADROMUS

266

267 268

269

270

în mod variabil [metachromatic; metachromatisch, farbewechselnd; métachromatique ; metakromatikus ; метахроматический] METADROMUS (gr. μετάδρομος „urmăritor"), metadrom, cu nervurile primare ale segmentului foliar derivate din partea superioară sau inferioară a nervurii mediane (Filices) [metadromous ; metadrom ; métadrome ; metadrom ; метадромный] METAGENESIS î (gr. μεταγενής „născut ulterior") —*• alternatio generationum METAGYNIA f (gr. μετά „contrar", γυνή „femeie"), metaginie, cu florile mascule sexual mature înaintea celor femele (Loew) [metagyny; Metagynie; métagynie; metaginia; метагиния] -^ proterandria METAKINESIS f (gr. μετακίνησις „deplasare"), metacineză 1. Separa­ rea jumătăţilor de cromozomi în anafaza diviziunii mitotice (Flemming). 2. Orînduirea cromozomilor pe placa ecVatorială (Wassermann) [metakinesis; Metakinese; métakinèse; metakinézis ; метакинез] METALIMNION η (gr. μετά „între", λίμνη „mare, lac"), metalimnion, stra­ tul median de apă dintre epi- şi hipolimnion de sub adîncimea de cea 20 m din apele mărilor şi lacurilor, cu plancton mai sărac [metalimnion ; Metalimnion, Sprungschicht; meta­ limnion, metalimnion, szökőréteg; металимнион]

275

MET AMORPH IA t, METAMOR­ PHOSIS f (gr. μεταμόρφωσις „trans­ formare"), metamorfoză, modificarea morfologică şi funcţională a unor organe (sepalele în petale, petalele în staminc) [metamorphosis· Meta­ morphose, Veränderung, Verwandlung, Umwandlung ; métamorphose ; meta­ morfózis, átalakulás, módosulás; ме­ таморфоз, превращение] —>• transformatio

276

METAMORPHOSATUS, METAMORPHUS, metamorfozat, transfor­ mat (frunză, rădăcină, nectarină) [me­ tamorphosed, changed; metamorphosiert, umgewandelt, umgestaltet, ver­ wandelt; métamorphosé, changé, mo­ difié ; átalakult, módosult ; превращен­ ный, изменённый] —* transformatus

277

METANAPHYTOSIS f (gr. μετά „cu", ανά „în sus", φυτόν „plantă"), metanafitoză, formarea învelişurilor florale [metanaphytosis ; Metanaphytose; métanaphytose ; metanafitózis ; метанафитоз] 278 METANDRIA f (gr. μετά „după", άνήρ, ανδρός „bărbat"), metandrie, proteroginie [metandry ; Metandrie ; métandrie; metándria; метандрия] —»• proterogynia 278a METANDRICUS (gr.-) -* proterogynicus 27?

METANEMA η (gr.-, νήμα „fir"), metanemă, formarea protonemei în a doua fază la germinarea sporilor (Musci) [metanemă; Metanemă; métanème; metanéma; метанема]

METALLESCENS, METALLICUS, METALLINUS, metalescent, de cu­ loarea şi luciul metalului (frunzele la Elaeagnus) [metal-coloured ; metall­ farbig, metallglänzend, metallschim­ mernd; métallescent ; fémszin, fém fényű ; металлоцветный]

280

METANTHESIS f (gr. -, άνθησις „înflorire"), metanteză, înflorirea anor­ mală, pentru a doua oară în cursul aceluiaşi an [metanthesis ; Metanthese ; métanthèse ; másodvirágzás ; метантез]

METAMERISATIO f (gr. μετά „împreună", μέρος „parte"), metamerizare, multiplicarea elementelor florale [metamerization ; Metamerisation ; métamerisation ; metamerizáció ; метамеризация] 273 METAMERUS (gr. - -), metamer, cu diviziuni sau părţi asemănătoare [metamerous, metameric ; metamer ; métamerique ; metamer ; метамерный] 274 METAMITOSIS f (gr. -, μίτος „fir"), metamitoză, tip de mitoză Ia care participă atît elementele citoplasmatice, cît şi cele nucleare (Minchin) [metamitosis ; Metamitose ; métamitose ; metamitózis; метамитоз]

281

METAPHASIS f (gr. -, φάσις „fază"), metafază, faza a doua a diviziunii nucleare, cînd se formează fusul acro­ matic, iar cromozomii dedublaţi se dispun pe placa ecuatorială (Stras­ burger) [metaphasis; Metaphase; métaphase ; metafázis, középszakasz ; метафаза]

282

METAPHERIA f (gr. μεταφέρω „a se deplasa"), metaferie, dislocarea unor organe ca urmsire a concreşterii lor, cele alterne devenind opuse [metaphery; Metapherie, Organenverschie­ bung; métaphérie; metaferia, szerv­ eltolódás; метаферия, смещение ор­ ганов]

271

272

84)9

METULA

283 METAPHLOEMA η (gr. μετά „după", φλοιός „scoarţă"), metafloem, elemen­ te de fioem formate după protofloem [metaphloem ; Metaphloşm ; métaphloème; metafioém; метафлоэма] 284 METAPHYLLUM η (gr.-, φύλλον „frunză"), metafilă, frunză adultă (Goebel) [metaphyllum; Folgeblatt; metaphylle ; metafillum ; метафиллум] 285 METAPLASIA î (gr. μετάπλασις „transformare"), metaplazie, trans­ formarea progresivă a ţesutului sau a celulelor sub aspect funcţional, mai ales în cazul unor regenerări (Küster) [metaplasy ; Metaplasie, Umdifferenzierung; métaplasie; metaplázia; ме­ таплазия] METAPLASMA η (gr. μετά „după", πλάσμα „formare"), metaplasmă, cito­ plasmă cu conţinut de materii for­ mative sau granuläre (Hanstein) [metaplasm ; Metaplasmă ; métaplasme ; metaplazma; метаплазма] 287 METASTAMINODIUM η (gr.-, στήμον „fir"), metastaminodiu, sta­ miné transformate în petale, nectarine, tepale [metastaminode ; Metastaminodium ; métastaminodie ; metasztaminódium ; метастаминодий]

294

295

296

286

288

METASTASIS f (gr. μετάστασις „de­ plasare"), metastază 1. Apariţia unui organ pe un loc neobişnuit (MoquinTandon). 2. Metabolism [metastasis; Metastase; métastase; metasztázis; метастаз] 289 METASYNAPSIS f (gr. μετά „îm­ preună", σύναψις „unire") —»^ metasyndesis 290 METASYNDESIS f (gr,-, σύνδεσις „unire"), melasindeză, unirea cap la cap a cromosomilor în faza primei diviziuni meiotice (Haecker) [metasyndesis; Metasyndese; métasyndèse; metaszindézis ; метасиндезис] -^ telosynapsis, telosyndesis 291

292

METATONICUS (gr. μετά „schim­ bat", τονικός „de tensiune"), metatonic, care schimbă reacţiunile tonice (excitaţie) [metatonic ; melatonisch ; métatonique ; metatónikus ; метатонический]

METATOPICUS (gr. -, τοπικός „de Ioc"), metatopic, cu sepalele imbri­ cate în mugure, deviate de la spirala genetică normală (Pax) [metatopic; metatopisch ; métatopique ; metatópikus; метатопический] 293 METATRACHEALIS {gr. με,τά „dindărăt", τραχεία „trahee"), metatra-

297

298 299

heal, dispus în fîşii tangenţiale pe vasele parenchimatice lemnoase [metatracheal; metatracheal ; métatracheal ; metatrachealis ; метатрахеальный] METATROPHIA f, METATROPHISMUS m (gr. μετά „cu", τροφΐι „aliment"), metatrofie, nutriţia bac­ teriilor limitată la substanţele produse de organismele superioare (Jones) [metatrophy ; Metatrophie ; métatrophie; metatrofia; метатрофия] METATYPIA î (gr. μετά „contra", τύπος „model"), metatipie, variaţia anormală a numărului pieselor florale [metatypy ; Metalypie ; métatypie ; metatipia; метатипия] METATYPUS m (gr. μετά „cu"), metatip, exemplar din locul clasic, cu autenticitate recunoscută chiar de autorul taxonului [metatype; Metatypus ; metatype ; metatipus ; метатип] METAXENIA ί (gr. -, ξένος „străin"), metaxenie, influenţa polenului străin asupra ţesutului unui organ (fruct) [metaxenia ; Metaxenie ; metaxenie ; metaxénia; метаксения] METAXENICUS (gr. - -) -* heteroecicus METAXYLEMA η (gr. μετά „peste", ξύλον „lemn"), metaxilem, xilem cen­ tral secundar cu lumenül mai larg, suprapus liberului (Scott) [metaxylem; Metaxylem; métaxylème; metaxilem; метаксилема] -^ deutoxylema

300

METEORICUS, meteoric, care se deschide şi se închide în funcţie de condiţiile atmosferice (floare) [meteo­ ric ; meteorisch ; météorique ; meteorikus, időérző ; метеорический] 301 ME TIENS (metior), măsurînd, avînd dimensiunea de (petiolus 5 cm metiens peţiolul măsurînd în lungime 5 cm) [measuring; messend; mesurant; mé­ retű ; измеряющий] 302 METONYMUM η (gr. -, δνσμα „nume"), metonim, nume de înlă­ turat din cauza unui alt nume legitim mai vechi, referitor la un alt taxon din acelaşi gen [metonym; Metonym; metonyme; metonim; метоним] 303

METROCLINIA î (gr. μήτηρ „ma­ mă", κλίνω „a se înclina") -+ matroclinia 304 METROGONIDIUM η (gr.-, γόνος „urmaş") —»• heterocystis 305 METULA f, metulă, ramură sporiferă (Fungi) [metula ; Metula ; metule ; metula; метула]

METULIFORMIS 306 METULIFORMIS -ν pyramidalis 307 MICANS (mico) —>• lucidus, lucens, fulgens, nitens, splendens, -phanus 308 MICELLA f, micelă, agregat de mole­ cule submicroscopice din membrana celulară (Nägeli) [micella; Mizelle; micelle ; micella ; мицелла] 309 MICR-, MICRO- (gr. μικρός „mic"), mic, mărunt (micracanthus, micradenius, microcarpus, microrrhizus ) [small- ; klein-; à petit; kis-, apró-; мелко-, малый] —» parvi-, tytth310 MICROAËROPHILUS (gr. -, άήρ „aer", φιλέω „a iubi"), microaerofil, care trăieşte în mediu sărac în oxigen (bacterii) [microaerophilous ; mikroaerophil ; microaerophile ; mikroaerofil, kevés oxigént igénylő; микроаэрофильный] 311 MICROANALYSIS f (gr. - αύαλπννς „analiză"), microanaliză, analiza unor substanţe în cantităţi foarte mici prin procedee chimice speciale [microana­ lyse ; Mikroanalyse ; microanalyse ; mikroaanlizis ; микроанализ] 312 MICROAPLANOGAMETA f (gr.-, απλανής „nerătăcitor", γαμέτης „soţ"), microaplanogamet, aplanogamet mas­ cul (Conjugatae) [microaplanogamete ; Mikroaplanogamet ; microaplanoga­ mete; mikroaplanogameta ; микроапланогамета] 313 MIC ROAPLANOS PORA f (gr.--, σπορά „sămînţă"), microaplanospor, aplanospor mic (Thaxter) [microaplanospore ; Mikroaplanospore ; microaplanospore; mikroaplanospóra ; микроапланоспора] 314 MICRORENTHOS η (gr. -, βένθος „adîncime"), microbentos, bentosul apelor bogate în substanţe organice, conţinînd alge, schizomicete etc. [microbenthos; Mikrobenthos ; micro ben­ thos ; mikrobentosz ; микробентос] 315 MICRORIOLOGIA f (gr. -, βίος „viaţă", λόγος „vorbire"), microbio­ logie, studiul microorganismelor, îndeosebi a microbilor [microbiology; Mikrobiologie ; microbiologie ; mikrobiológia ; микробиология] 316 MICRORLASTUM η (gr.-, βλαστός „lăstar") —»· brachyblastum 317 MICROCENTRUM η (gr. -, κέντρον „centru") —*• centrosoma 318 MICROCLIMA η (gr.-, κλίμα „cli­ mat"), microclimă 1. Clima locală a unui teritoriu mai restrîns (vale, pisc). 2. Clima unei plante solitare stabilită

310 la mică înălţime deasupra solului [microclimate ; Mikroklima, Kleinkli­ ma, Standortsklima ; microclimat ; mikroklima, helyi klima ; микроклимат] 319 MICROCONIDIUM η (gr. -, κόνιδιον „praf"), microconidie, conidie mică (Peronosporaceae) [microconidium ; Mikrokonidium ; microconidie ; mikrokonidium ; микроконидия] 320 MICROCYSTA f, MICROCYSTIS f (gr. -, κύστις „pungă"), microcist, cistospor; celulă ameboidală care se înconjoară cu o membrană groasă, devenind un spor de conservare (My­ xomycètes) [microcyst ; Mikrozyste ; microcyste ; mikrociszta ; микроциста] —у cystospora, carpospora 321 MICROELEMENTA η pl (gr.-, lat. elementum „element,component"), microelemente, oligoelemente, compo­ nenţii secundari din corpul plantelor, aflaţi în cantităţi foarte reduse (fier, natriu etc.) [microelements; Mikroelemente ; microelements ; mikroele­ mek, oligoelemek, nyomelemek; ми­ кроэлементы] -*· oligoelementa 322

MICROEVOLUTIO f (gr.-, lat. evolutio „evoluţie"), microevoluţie 1. Evoluţia taxonilor infraspecifici (Rensch). 2. Procesele de adaptare şi de diferenţiere referitoare la grupe de organisme mai mici şi taxoni de categorie inferioară (Bauer) [microevolution; Mikroevolution ; microévo­ lution ; mikroevolúció ; микроэволю­ ция] —>• microphylogenesis

323

MICROFLORA î (gr.-, lat. flora „floră"), microflora. 1. Flora micro­ scopică (bacterii, alge) a unui spaţiu redus (din jurul rădăcinii etc.). 2. Flora alpină scundă (Freshfield) [mi­ croflora ; Mikroflora ; microflore ; mikroflóra; микрофлора] 324 MICROGAMETA f (gr. -, γαμέτης „soţ"), microgamet, gamet mascul mobil, mai mic decît macrogametul (Algae) ; androgamet [microgamete ; Mikrogamet; microgamète; mikrogameta; микрогамета] —• spermatozoon, spermium 325

MICROGAMETANGIUM η (gr.-, άγγείον „vas") —»· androgametangium

326

MICROGAMETOPHYTON η (gr. - -, φυτόν „plantă"), microgametofit, gametofitul mascul [microgametophyte ; Mikrogametophyt ; microgametophyte ; mikrogametofiton ; микрогаметофит]

327

MICROGAMIA f (gr.-, γάμος „căsă­ torie"), microgamie, merogamie; pro-

311

MICROPYLE

ces de fecundare la саге copulează merogameţi mai mici decît în cazul hologamiei (Meisenheimer) [microgamy, merogamy ; Mikrogamie, Merogamie ; microgamie, merogamie; mikrogámia, merogámia; микрогамия, мерогамия] —> merogámia 328 MICROGONIDIUM η (gr. - γονίδιον „urmaş"), microgonidie 1. Corpusculi mici rezultaţi din divizarea gonidiei (Brand). 2. Gonidie mică (Algae, Lichenes) [microgonidium ; Mikrogonidium ; microgonidie ; mikrogonidium ; микрогонидия] —»• leptogonidium

337 338

339

329

MICROMERUS (gr. -, μέρος „parte"), micromer, cu părţi sau diviziuni mici [micromerous ; kleinteilig, kleingliederig; micromère; kisosztatú, apró tagú; микромерный] 330 MICROMUTATIO I (gr. -, lat. mutatio „schimbare"), micromutaţie, mutaţie în substanţa ereditară, urmată de schimbări mici de caractere [micromutation ; Mikromutation, Kleinmu­ tation ; micromutation ; mikromutáció; микромутация]

340

331

MICRON η (gr.-), micron, a mia parte dintr-un milimetru [micron; Mikron ; micron ; mikron ; микрон] 332 MICRONUCLEOLUS m (gr. -, nu­ cleolus „sămînţă mică"), micronucleul, corpuscul mic lîngă nucleol şi de aceeaşi natură cu acesta (Dangeard) [micronucleolus ; Mikronukleolus ; micronucleole; mikronukleolusz ; микронуклеолус]

341

333

MICRONUCLEUS m (gr.-, lat. nucleus „sămînţă"), micronucleu, nu­ cleu supranumerar mic din citoplasmă [micronucleus ; Mikronukleus, Kleinkern ; micronucleus ; mikronukleusz ; микронуклеус] —> paranucleus

343

MICROORGANISMUS m (gr.-, lat. Organismus „organism"), microorga­ nism, organism microscopic (bacterie, algă) [microorganism ; Mikroorganis­ mus ; microorganisme ; mikroorganiz­ mus; микроорганизм] 335 MICROPARASITUS m (gr.-, παρά­ σιτος „parazit"), microparazit, pa­ razit de dimensiuni microscopice [microparasite ; Mikroparasit, Kleinschmarotzer ; microparasite ; mikroparazita ; микропаразит] 336 MICROPHANEROPHYTA η pl (gr.φανερος „vizibil", φυτόν „plantă"), microfanerofite, bioformă a fanerofitelor cuprinzînd arbori şi arbuşti sempervirescenţi, înalţi de 2 — 8 m (Raunkiaer) [microphanerophytes ; Mi-

344

334

342

345 346

krophanerophyten ; microphanerophy­ tes; mikrofanerofiták ; мнкрофанерофиты] MICROPHYLOGENESIS t (gr.-, φολον „trib", γένεσις „origină") -^ microevolutio MICROPHYTA η pl (gr.-), micro­ fite, organisme vegetale de dimensiuni foarte mici, ce pot fi recunoscute nu­ mai cu lupa sau cu microscopul; bacterii [microphytes ; Mikrophyten ; microphytes ; mikrofiták ; микрофиты] MICROPHYTOLOGIA f (gr. - , λόγος „vorbire"), microfitologie 1. Studiul organismelor vegetale micro­ scopice. 2. Bactériologie [microphytology; Mikrophytologie ; microphytologie ; mikrofitológia ; микрофитоло­ гия] MICROPHYTOPLANCTON η (gr. —, πλαγκτός „rătăcitor"), microfitoplancton, microplancton vegetal [microphytoplankton ; Mikrophytoplankton ; microphytoplancton ; mikrofitoplankton ; микрофитопланктон] MICROPLANCTON η (gr. - ) , microplancton, planctonul microsco­ pic [microplankton ; Mikroplankton ; microplancton ; mikroplankton ; мик­ ропланктон] MICROPLANOGAMETA î (gr.-, πλάνος „rătăcitor", 'γαμέτης „soţ"), microplanogamet, planogamet mascul mic [microplanogamete ; Mikroplanogamet; microplanogamete; mikroplanogameta; микропланогамета] MICROPLEUSTON η (gr. -, πλευστικώς „navigabil"), micropleuston, an­ samblul plantelor care plutesc liber în ape [micropleuston ; Mikropleuston ; micropleuston; mikropleuszton; микроплеустон] MICROPROTHALLIUM η (gr.προθαλλής „саге creşte repede"), microprotal, protal mascul; gametofitul mascul f'^S'e/agineZZa j[microprothallium ; Mikroprothallium ; microprothalle ; hím elő telep ; микропроталлиум] MICROPYCNIDIUM η (gr.-, πυκ­ νός „dens") —* pycnidium MICROPYLE f (gr. -, πύλη „poartă"), inicropil 1. Orificiu la partea ter­ minală a ovulului prin care pătrunde de obicei tubul polinic. 2. Orificiul integumentului seminal pe unde iese radicula [micropyle ; Mikropyle, Keimmund, Keimloch; micropyle; mikropile, csírakapu, magrügyburok-nyílás ; микропиле, семявход, пыльцевход]

MICROSCLEROTI

UM

347 MICROSCLEROTIUM η (gr. -, σκλη­ ρός „tare"), microsclerot, sclerot mo­ dificat, care după о perioadă de repaus, în condiţii favorabile de viaţă dă naştere unui periteciu (Zukal) [microsclerote; Mikrosklerotium ; microsclerote ; mikroszklerotium ; микросклероций] 348

349

350

351

MICROSCOPICUS (gr. -, σκοπέω „a observa"), microscopic, care poate fi examinat numai cu microscopul [microscopic ; mikroskopisch ; micro­ scopique ; mikroszkopikus ; микроско­ пический] MICROSESTON f (gr. -, σηστός „cernut"), microseston, seston cu com­ ponenţi de dimensiuni microscopice [microseston ; Mikroseston ; microses­ ton ; mikroszeszton ; микросестон] MICROSOMA η (gr. -, σ&μα „corp"), microzom, incluziuni citoplasmatice granuläre [microsome ; Mikrosom, Plasmakörnchen ; Kleinkörperchen ; microsome; mikroszóma; лщкросома] -^ desmochondria, merosoma, cytomicrosoma

MICROSPECIES f [gr. -, lat. species „specie"), microspecie 1. Specie mică făcînd parte dintr-o specie colectivă. 2. Subspecie. 3. lordanon [microspecies ; Kleinart ; microspecies ; mikrospeciesz, kisfaj ; микровид, жорданон] —»· Jordánon 353 MICROSPORA f (gr. -, σπορά „sămînţă"), microspor 1. Spor mascul dînd naştere unui protal mascul (Cryptogamae). 2. Grăuncior de polen (Anthophyta) [microspore, pollen-grain; Mikrospore, Kleinspore, Blüten­ staub; microspore, grain de pollen; mikrospóra, hímspóra, virágporszem ; микроспора, пыльцевое зернышко]—> androspora, androgo nidium

355

356

357

358

359

MICROSORUS m (gr. -, σωρός „gră­ madă"), microsor, grup de sporangii mascule (Azolla) [ microsor us ; Mikrosorus; microsorus; mikroszorus; мик­ росорус]

352

354

812

M 1С ROS PORANGI UM η (gr.-, άγγείον „vas"), microsporange. 1. Sporange eu microspori. 2. Sac polinic [microsporangium, pollen sac; Mikrosporangium, Pollensack; microsporan­ ge, sac pollinique; mikrosporángium, mikrospóratartó, pollenzsák ; микро­ спорангий, пыльцевой мешок] —>• апdrosporangium MICROSPOROCYTIS, -IDIS f (gr. -, κύτνς „cutie"), microsporocit, celulă care produce microspori [microsporo-

360

361

362

363

364

cyte; Mikrosporozyt ; microsporocyte ; mikrosporocita ; микроспороцит] MICROSPOROGENESIS f (gr. - , γένεσνς „naştere"),ί microsporogeneză, formarea şi dezvoltarea microsporilor, polenului [microsporogenesis ; Mikrcsporenbildung, Mikrosporogenese ; microsporogenèse ; raikrospóra-képződés; микроспорогенез] MICROSPOROPHORUM η (gr.- φορός „purtător"), microsporofor, suportul microsporilor [microsporophore ; Mikrosporentrăger ; microsporophore ; mikrospóratartó ; микроспорофор] MICROSPOROPHYLLUM η (gr. - , φύλλον „frunză"), microsporofilă/. Or­ gan foliar care produce microsporangi (Cryptogamae). 2. Stamina (Gymno· spermae, Angiospermae) [microsporophyll, stamen ; Mikrosporophyll, Staub­ blatt; microsporophylle, etamine; mikrosporofiUum, milu>ospóra-termő le­ vél, porzó ; микроспорофилл, тычинка] -> androphyllum MICROSTYLIA f (gr. -, στϋλος „co­ lumnă"), microstilie, brachistilie ; heterostilie la care unele flori au stile scurte şi filamente staminale lungi [microstyly, brachystyly; Kurzgriffeligkeit, Mikrostylie; microstylie, brachystylie; mikrosztilia, bibeszálrövid­ ség; микростилия] MICROSTYLOS PORA f (gr. - , σπορά „sămînţă"), microstilospor, stilospor de dimensiuni mici [microstylospore ; Mikrostylospore ; microstylospore ; mikrostilospóra ; микростилоспора] MICROTAXONOMIA f (gr. -, τάξις „ordine", νόμος „lege"), microtaxonomie, taxonomia unităţilor infraspecifice [microtaxonomy ; Mikrotaxonomie ; microtaxinomie ; mikrotaxonomia; микротаксономия] MICROTHERMOPHILUS[gT.θέ­ ρμη „căldură", φιλέω „a iubi"), microtermofil, care creşte în zona cu climă temperată rece (1 — 15°) din re­ giunea boreală [microthermophilous ; mikrothermophil ; microthermophile ; mikrotermofil ; микротермофильный] MICROTHERMOPHYTA η pl (gr. φυτόν „plantă"), microtermofite, plan­ te boreale [microthermophyta, boreal plants; Mikrothermophyten, Borealpflanzen; microthermophytes, plantes boréales; mikrotermofiták; микротермофиты] MICROZOOSPORA f (gr. -, ζώον „animal", σπορά „sămînţă"), microzoospor, zoospor de talie mică (Uloihrix) [microzoospore ; Mikrozoospore ;

313

365

366 367

368

369

370

371

372 373

MODIOLARIS microzoGsporo ; mikrozoospóra ; мик­ розооспора] MIGRANS, MIGRATORI US, mi­ grant, migrator (amidon, celulă, plan­ tă) [migratory, migrant, wandering; wandernd; migrant, migratoire; ván­ dorló ; мигрирующий] MIHI (dativ de la ego) -^ m, nobis MILLE- (lat. mille „o mie"), eu nu­ meroase (milleflorus, millefoiius, millegranus, millepunctatus) [many- ; viel- ; à beaucoup ; sok- ; много-] —> mulţi-, myria -, pluri -, polyMILLIMICRON η (lat. mille „о mie", gr. μικρός „mic"), milimicron, a mia parte a micronului şi a milioana parte din mm [millimicron ; Millimi­ kron ; millimicron ; millimikron ; мил­ лимикрон] MINERALISATIO ί, mineralizare, depozitarea unor substanţe minerale (oxalat de calciu, bioxid de siliciu etc.) pe sau în membrana celulară (Equisetum, Lithothamnium ) [mineraliza­ tion ; Mineralisierung ; minéralisation ; mineralizáció ; минерализация] ΜΙΝΙΑ TUS, miniat, de culoarea roşie a miniului (caliciul la Physalis alkekengi) ; de culoarea roşie a coralului [miniate, red lead-coloured, saturn­ red, flame-scarlet; mennigrot, men­ nigfarbig; rouge minium; míniumvörös; skáríátvörös ; цвета сурика, ма­ тово-красный] —»^ scarlatinus MINIMUS {8щег\.ав\Аparvus), mi­ nim, cel mai mic [smallest, very little ; der kleinste, sehr klein; le plus petit, très petit; legkisebb, nagyon kicsi; наименьший, очень маленький] MINOR, MINUS (comp, de la parvus) mai mic [smaller, less; kleiner; plus petit, moindre; kisebb; меньший] MINUTI-, MINUTUS, mic de tot, mărunt (minutiflorus, minutifolius ) [minute, tiny, very small; sehr klein, winzig, minder, vermindert; menu, mince ; apró ; маленький] -+ exiguus, parvulus, pumilus, pusillus

3 74 MISCELLANEUS, MISCELLUS, amestecat, variat (substantivat uneori ca titlu de carte: Miscellanea Bo­ tanica) [miscellaneous, mixed, mingled ; gemischt, vermischt; mélangé; vegyes, kevert ; смешанный] 375

MISCHOMANIA f (gr. μίσχος „pe­ dicel", μανία „nebunie"), miscomanie, ramificarea teratologică excesivă a pedicelilor (Muscari comosum) (Morren)

376 377

378 379 380 381

382

[mischomany; Mischomanie; mischomanie; mischománia; мисхомания] MITOCHONDRIUM η (gr. μίτος „fir", χόνδρος „granulă") —»· chondriosoma MITOCLASTICUS (gr. -, κλαστός „spart"), mitoclastic, care anihilează cursul normal al mitozei (substanţă) [mitoclastic; mitoklastisch; mitoclastique ; mitoklasztikus ; митокластический] MITOMA f (gr. -, ομάς „totalitate") -^ cytomitoma MITOSIS ί (gr. -) ->• caryokinesis, divisio somatica MITRA f - • calyptra MIXIS f, mixie, fuziunea a doi nuclei similari (Maire) [mixie; Mixie, Kernverschmelzung; mixie; mixis, sejt­ mag-egybeolvadás ; миксия] MI ХОСН ROMOSOM А η (gr. μίξις „amestec", χρώμα „culoare", σώμα „corp"), mixocromozom, cromozom re­ zultat din fuzionarea completă a doi cromozomi omologi în profaza meiotică (Winiwarter şi Saintmont) [mixochromosome; Mixochromosom ; mixochromosome; mixokromoszóma ; миксохромосома] -* zygosoma

383

MIXOPLOIDIA f (gr. - άπλόος „simplu", ίδιος „obişnuit"), mixoploidie, număr diferit de cromozomi în celulele aceluiaşi ţesut sau organ [mixoploidy ; Mixoploidie ; mixoploîdie ; mixoploidia; миксоплоидия] —»• poeciloploidia

384

MIXOTROPHICUS, MIXOTROPHUS (gr. -, τροφή „nutriţie"), mixotrof, cu nutriţie mixtă, parţial prin fotosinteză şi parţial saprofitic sau parazitic (plantă) [mixotrophic ; mixotroph ; mixotrophe ; mixotrof ; миксотрофный]

385

MI Χ Τ I-, MIX Τ US, mixt, ameste­ cat, de mai multe feluri (pădurir^,) mixîinervatus) [mixed, mingled; ge­ mischt ; mixte, mêlé ; vegyes, kevert ; смешанный, смешанно-]*

386

MOBILIS, mobil, care se mişcă uşor, versatil (antera la Gramineae) [mobile, movable, moving, versatile ; beweglich ; mobile, mouvant ; mozgékony, mozgó ; подвижный, качающийся]*

387

MODIOLARIS, MODIOLIFORMIS, medioliform, comprimat semiglobulos şi cu orificiu îngust; de forma butu­ cului de roată [modioliform, nave-

MOLECULARIS shaped; radnabenăhnlich; modioliforme; kerékagyszerű; втулковидный] 388 MOLECULARIS, molecular; referi­ tor la molecule; de dimensiunile mo­ leculei (structură) [molecular; mole­ kular; moléculaire; molekuláris; мо­ лекулярный] 389 MOLENDINACEUS, MOLENDINARIS, molendinaceu, cu numeroase expansiuni aripiforme late ; asemănător cu aripile morii de vînt (sămînţa aripată la unele Umbelliferae) [molendinaceous, mill-sail-shaped ; breitge­ flügelt, windmühlartig-geflügelt; molendinacé; szélesen szárnyalt, szélma­ lomszárnyszerű ; ширококрылый] 390 391 392

393

394

MOLLI-, MOLLIS, moale (mollicomus, mollifolius) [soft ; weich ; mou, mol; lágy, puha; мягкий] MOLYBDEUS, MOLYBDINUS (gr. μόλυβδος „plumb") —* plumbeus MON-, MONO- (gr. μόνος „singur, unic"), cu un singiT, unic (monacanthus, monanthus, monocarinatus, monocephalus, monodontus, monophyllus, monoxylicus) [one- ; ein- ; mono-, à un seul; egy-, egyetlen; одно-] -» uni-, unicus, solitarius MONADELPHUS (gr. -, αδελφός „frate"), monadelf, reunit într-un singur fascicol ; cu filamentele concrescute într-un singur corp (androceu, stamina la Malvaceae, Polygalaceae) [monadelphous, monadelphian ; einbrüderig, monadelph; monadelphe; egyfalkás ; однобратственный] MONANDRICUS, MONANDRUS (gr. -, ανήρ, άνδρας „bărbat"), monandru, monandric, prevăzut cu o singură stamina (Orchidaceae) [monander, monandreous, monandrian, monandrous ; monandrisch, einmânnig; monandre, à une seule etamine; egyhimes, egyporzós ; однотычинковый]

395 MONANGICUS (gr. -, άγγείον „vas"), monangic 1. Care conţine un singur sporangiu (sorus). 2. Cuprins într-o induzie (sporangiu) [monangic, monangial ; monangisch ; monangique ; monangikus ; монангический] 396

MONASTER m (gr. -, αστήρ „stea"), monaster, formaţie în cursul metafazei diviziunii nucleare, cromozomii dispunîndu-se în formă de stea în jurul fusului central (Wilson) [mo­ naster; Monasterbildung; monastère; csillagstádium, csillag-állapot ; монастер, материнская звезда]

814 397

MONILIFORMIS, moniliform, în formă de şirag de mărgele; de formă cilindrică, avînd umflături globuloase intermitente, separate prin îngustări profunde (silicvele la Hesperis moni­ liformis) [moniliform, rosary-shaped, necklace-shaped ; rosenkranzförmig, perlschnurförmig; moniliforme, en col­ lier; gyöngysor alakú, bütykös; чётковндный]

398

MONOBLASTUS m (gr. μόνος „unic", βλαστός „germen"), monoblast, spor unicelular (Eichenes) [monoblastus ; Monoblast ; monoblaste ; monoblászt ; монобласт]

399

MONOCARPICUS (gr. -, καρπός „fruct"), monocarpic 1. Care fructi­ fică o singură dată, după care îşi încheie ciclul de viaţă (plantă). 2. Care posedă un singur fel de fruct (specie). 3. Prevăzut cu o singură carpelă sau format dintr-o singură carpelă (gineceu) [monocarpic, monocarpous, monocarpean ; monokarpisch, einfrüchtig, einzelfrüchtig,einmalfruch­ tend ; monocarpique ; monokárpikus,. egyszertermő, ' egynyári, egytermőleveíű ; монокарпический, монокарпный» одноплодный, одноплодолистиковый] —»· monotocus, apagynus

400

MONOCARPIUM η ( g r . - ) , monocarp, fruct format numai dintr-o sin­ gură carpelă [monocarpium ; Monokarpium ; monocarpe ; monokárpium ; монокарпий]

401

MONOCARPUS (gr.-) -н· monocarpicus 402 MONOCELLULARIS -* unicellularis 403

MONOCHASIUM η (gr. -, χάσις „se­ parare"), monocaziu ; cimă unipară; inflorescenţă cimoasă cu axa simpodială terminată în floare, sub care' se află un singur peduncul tot cu floare terminală, care la rîndul său se continuă cu ramificaţie similară, rezultînd un bostrix, cincin, drepaniu sau ripidiu [monochasium ; Monochasium, eingabelige Trugdolde; mono­ chasium, cyme unipare; monocha­ sium, egyes bog; монохазий]

404

MONOCHLAMYDEUS (gr. -, χλαμύς, χλαμύδος „manta"), monoclamideu, cu un singur fel de înveliş (floare) ; cu periant simplu [monochlamydeous ; monochlamydeisch, haplochlamydeisch, einhüllig, eindeckig, einmantélig ; monochlamydé ; egytakarójú, egykö­ rös lepellevelű; однопокровный] —*• haplochlamydeus

815 405

MONOGYNICUS MONOCHROMATICUS, MONOCHROMICUS, MONOCHROMUS, MONOCHROUS (gr.-, χρώμα „cu­ loare"), monocromatic, unicolor, de aceeaşi culoare [monochromic, unicolorous, concolorous, one-coloured; ein­ farbig, gleichfarbig; monochrome, unicolore, concolore ; egyszínű, hason­ színű ; одноцветный] —> concolor, uni­ color, isobaphus, homochrous, homochromus

406

MONOCHRONICUS, MONOCHRONUS (gr. -, χρόνος „timp"), monocronic, simultan ; ce se petrece în acelaşi timp [monochronic ; gleichzei­ tig; monochrone, concomitant; egy­ idejű ; одновременный] 407 MONOCLINICUS, MONOCLIN US (gr. -, κλίνη „pat"), monoclin, herma­ frodit ; cu androceu şi gineceu în aceeaşi floare (specie) [monoclinian, monoclinous, hermaphrodite ; mono­ klinisch, hermaphroditisch, einbet­ tig, mannweibig, gemischtgeschlecht­ lich ; monocline, hermaphrodite ; mo­ noklin, hímnős, kétivarú; монокли­ нический, обоеполый, гермафродитный, нераздельнополый] 408

MONOCLONALIS (gr.-, κλων „ra­ mură"), monoclonal, cu descenden­ ţă pe cale asexuată din acelaşi stră­ moş comun [monoclonal ; monoklonal ; monoclonale ; monoklonális ; моноклональный] 409 MONOCOTYLEDONEUS, MONOCOTYLEUS (gr.-, κοτυληδών „ca­ vitate"), monocotiledonat, monocotiledonar, prevăzut cu un singur cotiledon (embrion) [monocotyledonous ; monokotyl, einkeimblättrig, einsamenlappig ; monocotyledoné ; egyszikű; однодольный, односемено­ дольный] 410

MONOCULTURA f (gr.-, lat. cul­ tura „cultură"), monocultură, culti­ varea pe un teren numai a unui singur soi de plante [monoculture; Monokultur ; monoculture ; monokul­ túra ; монокультура]

411

MONOCYCLICUS, MONOCYCLUS (gr. -, κύκλος „cerc"), monociclic 1. Dispus într-un singur cerc sau verticil (floare). 2. Cu perioadă de vegetaţie de un singur an (plantă) [monocyclic ; monozyklisch, einwirtelig, einwendelig, einjährig; mono­ cyclique ; monocikiikus, egykörü, egyörvös, egynyári ; моноциклический]

412

MONOCYTICUS (gr. -, κύτος „cu­ tie") —>• unicellularis

413 MONODESMICUS (gr. -, δεσμός „legătură"), monodesmic, cu un singur fascicol de vase (peţiol) [mono­ desmic ; monodesmisch ; monodesmique ; monodezmikus ; монодесмический] 414 MONODYNAMUS (gr, -, δύναμις „putere"), monodinam, cu o stamina mai lungă decît celelalte [monodynamous ; monodynam, einmăchtig ; monodyname ; monodinam ; монодинамный] 415 MON^ECIUS, MONOECUS, MONOICUS (gr. -, οίκος „locuinţa"), mo­ noic 1. Cu staminé şi pistile pe aceeaşi plantă, dar în flori separate (plantă). 2. Care creşte pe o singură plantă gazdă (parazit) [monoecious, monoicous; einhäusig, monözisch; monoïque ; egylaki ; однодомный] -+ syn,' oecius 416 MONOFACIALIS -^ unifacialis 417 MONOGAMICUS, MONOGAM US (gr.-, γάμος „căsătorie"), monogam, unisexuat; diclinic; cu flori mascule şi femele pe indivizi diferiţi [mo­ nogamous, diclinous, unisexual ; mono­ gam, eingeschlechtig, einehig, getrennt­ geschlechtig ; monogame, unisexué, dicline ; monogám, egyivarú ; моногам­ ный, однобрачный, раздельнополый] 418

419

MONOGENESIS í (gr. -, γένεσις „naştere"), monogeneză, înmulţire pe cale asexuată [monogenesis, non­ sexual reproduction ; Monogenese, ase­ xuelle Reproduktion, ungeschlechtli­ che Fortpflanzung; monogenèse, reproduction asexuée ; mogenezis, ivartalan szaporodás; моногенез, беспо­ лое размножение] —»^ monogonia

MONOGENETICUS, MONOGEN!eus, MONOGENUS ( g r . - ) , mono­ genic, monogenetic 1. Cu descen­ denţi unisesuaţi. 2. Reprodus pe cale asexuată. 3. Condiţionat de un sin­ gur factor genetic [monogenic, monogenous ; monogen ; monogénétique, monogène; monogen, monogénikus; моногенный, моногенетический] —> unifactorialis 420 MONOGONIA í (gr. -, γόνος „urmaş") —>• monogenesis 421 MONOGONIDIUM η (gr. - ) -> monospora 422 MONOGYNICUS, MONOGYNUS (gr. -, γυνή „femeie"), monogin, cu un singur pistil (floare) [monogynous, monogynian ; einMreibig, eingriffelig; monogyne; egytermőjű, egyanyás, egybibéjű; однопестичный]

31 β

MONOHYBRIDA 423

424 425 426 427

428

429

430

431 432

433

434

MONOHYBRIDA f (gr.-, lat. hybrida „hibrid"), monohibrid, hibrid rezultat din părinţi care diferă între ei numai printr-un singur caracter (De Vries) [monohybrid ; Monohybride ; monohybride ; monohibrid ; моно­ гибрид] MONOICODIMORPHIA f (gr. -, οίκος „locuinţă", δις „de două ori", μορφή „formă") —>^ cleistogamia MONOICODIMORPHICUS (gr. —) —»· cleistogamus MONOICUS —> monoecius, ametoecicus MONOCARYON η (gr. - , κάρυον „nucă"), monocariont 1. Pronucleul ovulului fecundat (Boveri). 2. Centrozom (Minchin) [monokaryon ; Monokaryon ; monokaryonle ; monokarion ; монокарион] MONOLEPSIS î (gr. - λήψχς „pre­ luare"), monolepsis, pseudohibridism, transmiţîndu-se urmaşului numai caracterele unuia dintre părinţi (Bateson) [monolepsis; Monolepsis; mo­ nolepsis ; monolepszis ; монолепсис] MONOMERUS (gr. -, μέρος „parte"), monomer, format dintr-o singură piesă (gineceu, ovar) [monomerous; einzâhlig; monomère; egyta,gú; мо­ номерный, одночленный] MONOMORPH и S (gr. -, μορφή „formă"), monomorf, cu o singură formă (floare, specie, ţesut) [mono­ morphous ; monomorph, einförmig, gleichgestaltet; monomorphe; egyalakú ; мономорфный, однообразный] —»· uniformis, isomorphus MONONUCLEARIS -^ uninuclearis MONOPHAGUS (gr. -, φαγέω „a mínca"), monofag. 1. Cu un singur fel de nutriţie. 2. Care parazitează о singură specie de plantă gazdă [monophagous, univorous; monophag; monophage, univore; mono­ fag ; монофагный] —»^ univorus, isophagus MONOPHYLETICUS (gr. -, φυλή „trib"), monofiletic, provenit din ace­ eaşi linie filogenetică (descendenţă, specie) [monophyletic ; monophyletisch, einstämmig; monophylétique; monofilétikus, egytörzsü ; монофилетический] MONOPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frunză"), monofil, unifoliat, cu o singură frunză [one-leaved; einblätt­ rig; unifeuillé; egylevelű; однолист­ ный]

435

MONOPHYTICUS, MONOPHYTUS (gr. -, φύτον „plantă"), monofitic, care îşi petrece întreg ciclul evolutiv numai pe o singură specie (parazit) [monophytous ; monophytisch ; monophytique ; monofitikus ; монофитнческий] 436 MONOPLANETICUS (gr. -, πλα­ νητικός „rătăcitor"), monoplanetic, cu un singur stadiu de mobilitate (zoospor) [monoplanetic ; monoplanetisch, einmalschwărmend ; monoplanétique; egyszerrajzó; монопланетический] 437

MONOPLEURICUS (gr. -, πλευρά „latură"), monopleuric, cu creştere unilaterală exterioară sau interioară, numai într-o singură direcţie (cambiu) [monopleuric ; monopleurisch^ einseitig-wachsend ; monopleurique ; monopleurikus, egyoldali növekedésű; моноплеурический]

438

MONOPLOIDEUS (gr. -, άπλόος „simplu") —» haploideus MONOPODIALIS (gr.-, ποΟς, ποδός „picior"), monopodial, cu o singură axă principală (ramificaţie) [mono­ podial ; monopodial, einfußachsig ; monopodiale ; monopodiális, közala­ pos ; моноподиальный] MONOPODIUM η (gr.-), monopodiu, tulpină principală cu creştere indefinită şi cu ramuri laterale (Pinus) [monopodium; Monopodium, echte Hauptachse, Einzelfußstück ; monopode; monopodium, valódi fő­ tengely ; моноподий, одностопная ось] MONOPYRENUS (gr. -, πυρήν „sîmbure"), monopiren, cu un singur sîmbure scleros [monopyrenous, single-stoned; einsteinkernig; monopyrène ; egycsontárú ; однокосточковый] MONOSAMARA f (gr.·, lat. samara „sămînţa de ulm"), monosamară, achenă monospermă cu pericarpul prelungit într-o aripă (Fraxinus) [monosamară ; einflügelige Schließ­ frucht; monosamare; egyszárnyú lependék; однокрылая крылатка]

439

440

441

442

443 444

MONOSEXUALIS-у unisexualis MONOSIPHONICUS, MONOSIPHONUS (gr. -, σtφωv„tub"), monosifonic, cu un singur tub continuu (Algae) [monosiphonic ; einröhrig ; monosiphonique ; egycsövű ; однотрубчатый]

445 MONOSIS f (gr. μονόω „a se izola"), monozis, izolarea organului de restul ţesuturilor obişnuit aderente (în te-

MONSTROSITAS

317 ratologie) [monosy; Monosie, Trennung; monose; monozisz, elkülönülés ; монозис] 446 MONOSOMA η (gr. μόνος „singur", σώμα „corp"), monozom, heterocromozom fără pereche în determi­ nismul heterogametic al sexului [monosome ; Monosom ; monosome ; monoszoma ; моносома] 447 MONOSPERMUS (gr. -, σπέρμα „sămînţă"), monosperm, cu o singură sămînţă (fruct) [monospermous, oneseeded; einsamig; monosperme; egymagvú ; моноспермический, односе­ мянный] MONOSPORA f (gr. -, σπορά „să­ mînţă"), monospor, spor singuratic provenit, fără diviziune reducţională, în monosporange (la înmulţirea ase­ xuată a algelor) [monospore; Monospore; moncspore; monospóra; мо­ носпора ] —> monogonidium 449 MONOSPORANGIUM η (gr. - , άγγεϊον „vas"), monosporange, sporange conţinînd un monospor (Rhodophyceae) [monosporangium ; Monosporangium ; monosporangé ; monospo­ rangium ; моноспорангий]

456 457

458

448

450

MONOSTELE ί (gr. -, στήλη „coloa­ nă"), monostel, cilindru central unic [monostele ; Monosţele ; mono­ stèle ; monosztéle ; моностела] 451 MONOSTEMONEUS (gr.-, στήων „fir"), monostemon, cu un singur verticil de staminé (floare) [monostemonous; monostemon; monostémone ; egyporzókörös ; моностемонный] 452 MONOSTICHUS (gr. -, στίχος „se­ rie") —>• uniseriatus 453 MONOSYMMETRICUS (gr. -, σύμ­ μετρος „proporţional"), monosimetric, zigomorf, cu un singur plan de si­ metrie bilaterală; care poate fi îm­ părţit în două jumătăţi simetrice opuse (floare, frunză, tulpină) [monosymmetrical, zygomorphic ; monosym­ metrisch, zygomorph ; monosymetriquto, zygomorphe ; monoszimeIrikus, zigomorf, egyszimmetriás ; моносимметрический, зигоморфный] -> zygomorphus MONOTHALAMICUS, MONOTHALAMUS (gr. -, θάλαμος „came­ ră") —>• unilocularis 455 MONOTHECALIS, MONOTHECIUS (gr. -, θήκη „cutie"), monotecic, cu o singură tecă (anterele la Alnus) ; unilocular [monothecal, single-cham­

459

460

461

462

463

bered ; monothezisch, einfâcherig ; monothèque, uniloculaire ; egytokos, monotékás, együregű; одногнездный] MONOTOCUS (gr. -, τόκος „urmaş") —• monocarpicus MONOTOPICUS, MONOTOPUS (gr. -, τόπος „loc"), monotopic, ori­ ginar dintr-un singur loc sau regiune (specie) [monotopic ; monotop ; monotopique ; monotópikus ; монотонный] MONOTRICHUS (gr.-, θρίξ, τριχός „păr"), monotrih, cu un singur păr, cil sau flagel (bacterie) [monotrichous ; monotrich, eingeißelig ; monotrique ; monotrich, egycsillangós ; одноволосистый, одножгутиковый] MONOTROPHICUS (gr. -, τροφή „nutriţie"), monotrof 1. Cu un sin­ gur fel de nutriţie. 2. Cu nutriţie pe o singură specie gazdă [monotrophic ; monotroph ; monotrophique ; mono­ trof; монотрофный] MONOTROPICUS (gr. -, τροπή „di­ recţie"), monotropic 1. Care vizi­ tează florile unei singure specii (albină). 2. Cu adaptabilitate redusă [monotropic ; monotrop ; monotrope ; monotróp ; монотропный] MONOTYPICUS (gr. -, τύπος „mo­ del"), monotipic, fără variabilHate (specie) ; cu o singură specie (gen) [monotypic; monotypisch; monoty­ pique ; monotipikus ; монотшшый, од­ нотипный] MONOXENICUS, MONOXENUS (gr. -, ξένος „gazdă"), monoxenic, autoecic; care creşte numai pe o singură plantă gazdă (parazit) [monoxenous; monoxen; monoxène; monoxén, egygazdájú; однохозяйственный] MONOZYGOTICUS (gr. -, ζυγός „jug"), monozigotic 1. Dezvoltat dintr-un singur ovul fecundat. 2. Cu un singur zigot [monozygous, mono­ zygotic ; monozygotisch, monozygot, eineiig; monozygotique; monozigótikus ; монозиготный]

464

MON S m, munte [mountain; Berg. Gebirge; montagne; hegy; гора]

465

MON ST RAN S (monstro), indicator, care arată, care demonstrează [in­ dicatory, indicating; zeigend; indi­ cateur; mutató, jelző; показываю­ щий]

466

MONSTROSITAS f, monstruozitate, anomalia morfologică a unor organe (flori, frunze, ramuri, tulpină) [mon-

454

318

MONSTRÖSus

467

468

469 470

471

472

473

stroeity; Monstrosität, Mißbildung; monstruosité; monstrozitás, torzkép­ ződmény; уродливость] MONSTROSUS, MONSTRUOSUS, monstruos, deformat; cu formă tera­ tologică deosebită de cea normală [monstrous, abnormal, teratologicei ; monströs, mißgestaltet; monstrueux, déformé ; monstrózus, rendellenes, torzképződésű ; уродливый] MONTANUS, montan, care creşte pe munţi (specie) [montane; bergbewohnend, bergliebend, bergwach­ send; montagnard, de montagne; hegyi, hegylakó; горный, обитающий на горах] —»· огео-* MONTICOLUS -* montanus MORRILLOSUS, MORROSUS, mor­ bid, bolnăvicios [sickly, diseased, morbid; krankhaft, kränklich, krän­ kelnd; maladif, morbide; beteges, kóros ; болезненный] MORRUS m, boală [malady, disease; Krankheit; maladie; betegség; бо­ лезнь] MORRUS PLANTARUM, boala plantelor [malady of plants; Pflan­ zenkrankheit; maladie des plantes; növénybetegség ; болезнь растений] MORINUS, MORO(lat. morus „dud"), morin, de culoarea închis purpurie a fructelor coapte de Morus nigra (morocarpus) [mulberry-black, deep-purple ; dunkel-purpurrot ; rougepurpurin foncé ; sötét-biborpiros ; тёмно-багряный ] MORPHO-, -MORPHUS (gr. μορφή „formă"), în formă de, cu formă de, asemănător cu (morphophyllus, anthropomorphus, heteromorphus, rhizomorphus) [-shaped, with appearance of; -gestaltig, -ähnlich; semblable à, ayant la forme de; -szerű, hasonló; alakú ;-образный] -+ - formis

474

MORPHAESTHESIS f (gr. -, αϊσθησις „sensibilitate"), morfestezie, estezie morfogenetică [morphaesthesia ; Morphăsthesie ; morphesthésie ; morfoesztézia ; морфэстезис] 475 MORPHOGENESIS ί (gr. -, γένεσις „naştere"), morfogeneză. geneza şi dezvoltarea caracterelor morfologice ale organelor [morphogenesis; Mor­ phogenese, Formentwicklung, Gestalt­ bildung ; morphogenèse ; morfogenézis, alakfejlődés; морфогенез, формо­ образование]

476

MORPHOGENIA f (gr. -, γένος „urmaş"), morfogenie, studiul adap­

tărilor morfologice ale plantelor la condiţiile mediului lor natural (Jaccard) [morphogeny ; Morphogenies Grestaltlehre ; morphogenie; morfogénia, fejlődés- alaktan; морфогения] 477 MORPHOGENUS ( g r . - ) , morfogen, formativ, care duce la modificarea for­ mei [morphogenous ; morphogen ; morphcgène ; morfogen, alakító, alakképző ; морфогенный] 478 MORPHOGRAPHIA f (gr. -, γράφω „a scrie"), morfografie, descrierea morfologică şi histologică a organelor sau organismelor (Vuillemin) [morphography ; Morphographie, Gestal­ tungsbeschreibung ; morphographie ; morfográfia, alaktani leirás; морфография] 479

MORPHOLOGIA f (gr. -, λόγος „vorbire"), morfologie, studiul con­ formaţiei externe şi a structurii in­ terne a organelor şi organismelor [morphology; Morphologie, Gestal­ tungslehre, Formenlehre ; morpholo­ gie; morfológia, alaktan, szervezet­ tan; морфология]

480

MORPHOLOGICUS (gr. - ) , morfolo­ gic, care se referă la forma externă şi structura internă a organelor (carac­ ter) [morphological ; morphologisch ; morphologique ; alaktani ; морфоло­ гический] MORPHONOMIA î (gr. -, νόμος „lege", „obicei"), morfonomie, legile de formare a caracterelor morfolo­ gice [morphonomy ; Morphonomie ; morphonomie ; morfonómia ; морфономия] MORPHONYMUM η (gr. -, ονυμα, όνομα „nume"), morfonim, nume bazat pe caracterele morfologice ale plantei [morphonymum ; Morphonym ; morphonyme ; morfonimum ; морфоним] MORPHOPHYLOGENESIS f (gr. -, φϋλον „trib", γένεσις „naştere"), morfofilogeneză, studiul genezei variabilităţii morfologice în cursul filogeniei [morphophylogenesis ; Morphophylogenese ; morphophylogenèse ; morfolilogenézis ; морфофилогенез] MORPHOPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός „rătăcitor"), morfoplancton, plancton format din organisme ale căror caractere morfologice le uşu­ rează plutirea [morphoplankton ; Morphoplankton ; morphoplancton ; morfoplankton ; морфопланктон] MORPHOPLASIA f (gr. -, πλάσις „modelare"), morfoplazie, potenţia-

481

482

483

484

485

319

486

487

488 489

490

491

492

493

M ÜL TIA RIS TA TUS litatea morfogenetică a organismelor în curs de dezvoltare [morphoplasy ; Morphoplasie ; morphoplasie ; morfoplázia; морфоплазия] MORPHOSIS î (gr. μόρφωσις „formare"), morfoză i . Modul de dezvol­ tare a unui organ. 2. Modificarea morfologică şi funcţională a unui organ fundamental datorită schimbării con­ diţiilor de mediu [morphose; Morphose ; morphose ; morfózis ; морфоз] MORPHOTYPUS m (gr. -, τύπος „model"), morfotip, exemplarul tipic al uneia dintre formele speciei poli­ morfe [morphotype ; Morphotypus ; morphotype; morfotipus; морфотип] MORULUS, întunecat, de culoare închisă [dark; dunkel; foncé; sötét; темный] MOS Aie А FOLIO RU M, mozaic fo­ liar, dispoziţia laminei frunzelor în acelaşi plan şi perpendicular pe direc­ ţia razelor de lumină (Hedera) [leafmosaic; Blattmosaik; mosaïque foliaire ; levélmozaik ; листовая мозаика] MOSCHATELLINUS, MOSCH АTUS, moscat, cu miros de mosc [musky, muskscented, moschate ; moschusduftend, moschusriechend ; musqué ; pézsmaillatú ; мускусный] MOT I LI S, motil, capabil de miş­ care (anteră) [motile, movable ; beweg­ lich; mouveable; mozgóképes; под­ вижный] MOTILITAS î, motilitate, capaci­ tatea de mişcare (a protoplasmei, a unor organe) [motility; Motilität, Bewegungsfähigkeit, Beweglichkeit ; motilité; mozgási képesség; подвиж­ ность]

MOTUS (-US) m, mişcare [move­ ment ; Bewegung ; mouvement ; moz­ gás ; движение] —>• cinesis (kinesis) 494 MUCIDUS 1. Mucegăit. 2. Mucila­ ginos [1. musty, mouldy, 2. slimy; 1. schimmelig, moderig, 2. schleimig; 1. moisi, chanci, 2. mucilagineux ; 1. penészes, 2. nyálkás ; 1. заплесне­ вевший, 2. слизистый] 495 MUCIFER, mucifer, care conduce sau conţine mucilagii (canal) [muciferous, mucusbearing ; schleimtra­ gend; mucifère; nyálkát szállító; слизеносный] 496 MUCILAGIGENUS, mucilagigen, care secretă mucilagii (celule) [mucilagigenous, mucus-producing ; schleim­ absondernd ; mucilagigène ; nyálkát képző; выделяющий слизь]

497

MUCILAGINEUS, mucilaginos, de natura şi consistenţa mucilagiului [mucilagineous, mucoid; schleimartig; mucilaginé ; nyalkaszerû ; слизевидный]

498

MUCILAGINOSUS, mucilaginos, vîscos, cu mult mucilagiu (sămînţă) [slimy, mucilaginous; schleimig; mu­ cilagineux, muqueux; nyálkás; сли­ зистый] —• pituitus, mucosus 499 MUCILAGO f, mucilagiu, substanţă de consistenţă vîscoasă din celulele unor plante (Algae, Malvaceae, Orchidaceae) [mucilage, slime; Schleim; mucilage; nyálka, nyák; слизь] - • mucus 500

MUCOR m, mucegai [mould; Schim­ mel, Kahm; moisissure; penész; плесень] 501 MUCOSUS MUCILAGINOSUS 502 MUCRO m, mucron, vîrf scurt, subţire şi nepunginte, din partea apicală a frunzei, ca o continuare a ner­ vurii principale [mucro; Weichspitze, Blattstachel; mucron; szálkahegy; остроконечие] 503 MUC RON ΑΤΟ-, MUCRONATUS, MUCRONI-, mucronat, prevăzut cu mucron (mucronato-crenatus, mucronato-dentatus, mucronifolius) [mucronate; weichspitzig, steifgespitzt; mucroné; szálkás, szálkásan-, szálkáshegyű ; остроконечный, остроконечно-] MUCRONULUS m, mucronul, mu­ cron mic [mucronule ; Weichspitzchen ; mucronule; apró szálka; короткое остроконечие] 505 MUCUS m -* mucilago 506 MULT-, MULŢI-, MULTUS, mult, numeros, cu numeroase (multangulus, multiaristatus, multicostatus, multiflorus) [many-, many; viel, viel-, reich- ; multi-, à beaucoup, à plusieurs ; sok, sok-, több-; многий, много-] —^ pluri-, poly-, chili-, mille-, myri507 MULTANGULARIS, MULTANGU­ LUS, multiangulat, cu mai multe muchii sau colţuri (tulpină, fruct) [multangular, many-angled; vielkan­ tig, vieleckig; multangulé, multangulaire; sokélű, sokszegletű; многоу­ гольный] - • polygonalis 508

MULTENNIS -» pluriannuus, perennis 509 MULTI ALA TUS -* polypterus 510 MULTIARISTATUS, multiaristat, cu numeroase arisle [many-awned;

MULTIARTICULATUS

511

512

513

514

vielgrannig; à plusieurs arêtes; sokszálkájú ; многоостистый] MULTIARTICULATUS, multiarticulat, eu numeroase articulaţii [multiarticulate, many-jointed ; vielmalgegliedert ; multiarticulé ; sokizesülésű ; многочленистый] MULTIAXIALIS, MULTIAXIFER, multiaxial, cu mai multe axe [multiaxiferous ; vielachsig ; multiaxifère; soktengelyü; многоосевой] MULTIBRACTEATUS, multibracteat, prevăzut cu mai mulţi bractei [multibracteate ; vieldecklättrig ; à plusieurs bractées; sokmurvás; многоприцветниковый] MULTICAPITATUS, MULTICE­ PHALUS, MU LT ICE PS, MULTICIPITALIS, multicapitat 1. Cu mai multe îngroşări terminale globuloase (rădăcină). 2. Cu mai multe capitule florale (inflorescenţă) [multiceps, many-headed, many-flowerheaded; vielköpfig, vielblütenköpfig ; multicapité, multicéphale ; sokfejű, sokfej ecskés ; многоголовчатый] - • polycephaîus

515 MULTICAPSULARIS, multicapsular, cu mai multe capsule [multicapsular; vielkapselig ; multicapsulaire; sok toktermésű; многокапсулированный] 516 MULTICARINATUS, multicarenat, cu mai, multe carène sau jghiaburi [multicarinate ; vielkielig ; multicarené; sokvájatú; многокилевой] 517 MULTICARPELLARIS ^ pluricarpellaris 518 MULTICAUDATUS ^ polyurus 519 MULTICAULIS, multicaul, cu nu­ meroase tulpini [many-stemmed ; vielstengelig; à plusieurs tiges; sokszárú; многостебельный] -> polyplocaulis 520 MULTICELLULARIS -^ pluricellularis 521 MULTICEPHALUS, MU LT ICE Ρ S —* multicapitatus 522 MULTICILIATUS, multiciliat, cu mai mulţi cili [multiciliate ; vielwimperig; multicilié; sokpillájú, sokcsil­ lan gós; многоресничатый] 523 MULTICIPITALIS -^ multicapita­ tus 524 MULTICOCCUS -^ polycocms 525 MULTICOLOR, multicolor, cu mai multe culori [many-coloured ; vielfar­

820

526 527 528 529 530

531 532

533

big; polychrome; sokszínű; много­ цветный] —»· discolor, polychromus MULTICORNUS -^ polyceratus MULTICOSTATUS -^ pluricostatus MULTIDENTATUS -^ pluridens, pluridentatus, polyodontus MULTIDIGITATUS -* polydactylus MULTIFACTORIALIS, multifac­ torial, condiţionat de mai mulţi fac­ tori genetici (caracter) [multifactorial ; multifaktoriell; multifactoriel ; multifaktoriális ; полифакториалъный] —»• polyfactorialis MULTIFARIUS ->• multiserialis MULTIFER, multifer. 1. Fertil. 2. Care înfloreşte şi fructifică de mai multe ori [multiferous, often bearing, fruitful; tragbar, oftblühend, mehr­ malsfruchtend ; multifère, fertile ; jóltermő, többszörtermö ; плодущий, плодовитый] —* sychnocarpus [2) MULTIFIDUS, multifidat, de mai multe ori fidat în segmente pînă la jumătatea semilaminei (frunză) [multifid, many-cleft; vielspaltig, vielteilig; multifidé; sokosztatù, többször hasított ; многонадрезный, мно­ гораздельный]

534

MULTIFLAGELLATUS, multiflagelat, cu mai mulţi flageli [multiflagellate; vielpeitschentragend; multiflagellé ; sokostorú ; многожгутико­ вый] 535 MULTIFLORUS, multiflor, cu nu­ meroase flori [multiflorous, manyflowered; vielblűtig, reichblűíig; multiflore, polyanthe ; sokvirágú, gazda­ gon virágzó ; многоцветковый] -> polyanthemus, polyanthus, pluriflorus, abundiflorus, milleflorus, myrianthus 586 537 538 539 540

MULTIFOLIATUS, MULTIFOLIUS —>• polyphyllus MULTIFOLLICULUS m -^ polyfolliculus MULTIFORMIS -* polymorphus MULTIFURCATIO i-^ polytomia MULTIGENUS -^ heterogeneticus

541

MULTIGLANDULOSUS denus

542

MULTIGONUS -^ multangularis, polygonalis, multiqueter

543 MULTIGYRATUS -^ polycyclicus, tortuosus

polya-

polygyrus,

«21 544

545

546

547

548

549

550 551 552 553 554 555

MULTIVALENS MULTIJÜGATUS, MULTIJUGUS, de mai multe ori împerechia (foliole) [multijugate, multijugous; vieljochig; multijugué; többször páros; многопарный] MULTILATERÁLIS, multilateral, cu mai multe laturi (simetrie) [multilateral, many-sided; vielseitig; multilatéral; sokoldalú, többoldalú; мно­ госторонний] MULTILINEATUS, multiliniat, cu mai multe linii [multilineate ; vielstrichelig, vielstreifig, reichgestrichelt ; multilineé ; gazdagon vonalazott ; многолинейчатый] MULTILOBATUS, MULTILOBUS, multilobat, cu mai mulţi lobi (antere, frunze) [multilobate, manylobed; viellappig, vielfâcherig ; multi­ loba; sokkaréjú, sokrekeszes; мно­ голопастный] MULTILOCELLATUS, multilocelat, cu mai multe loji mici (antere) [multilocellate; vielkleinfâcherig; multilocellé ; többrekeszecskés ; многока­ меральный] —>• plurilocellatus MULTILOCULARIS, MULTILOCÜLATUS, multilocular, cu mai multe loji sau loculi (ovar) [multi­ locular, many-celled ; vielfâcherig, mehrf âcherig ; multiloculaire ; sokre­ keszes, soküregű; многогнездный] —> plurilocularis MULTINER VA TUS, MU LT INERV.IS —» plurinervatus, polynervius, polyphlebius MULTINOMINALIS -* polynominalis MULTINUCLEARIS, MULTINUCLEATUS —*• plurinucleatus, polynuclearis MULTIOVULATUS -» pluriovulatus, polyovulatus MULTIPARTITUS — pluripartitus MULŢI PET ALU S -> polypetalus

556

MULTIPLEX, multiplu, de mai multe ori compus (fruct, ovar, tul­ pină) [manyfold, many-folded; viel­ fach ; multiple ; sokszoros, többszö­ rös ; множественный, многократный]

557

MULTIPLICATIO f, multiplicare 1. înmulţire pe cale asexuată. 2. Despicarea teratologică a organului în părţi omoloage [multiplication; Multiplikation, Vermehrung, Verfielfăltigung ; multiplication ; multipli-

káció, szaporodás, teratológikus hasa­ dás; размножение] 558 MULTIPLICATIV US, multiplica­ tiv, de înmulţire (organ) [multiplica­ tive, multiplying ; vervielfältigend ; multiplicatif; szaporító, sokszorosító; размноженный] 559 MULTIPLICATUS, multiplicat, înmulţit, cu număr mărit (petale) [multiplicate, multiplied ; vermehrt, verfielfâltigt ; multiplié ; sokszorosodott, növekedett számú; умножен­ ный] 560 MULTIPOLARIS, multipolar, cu mai mulţi poli (fusul acromatic în cariocineză) [multipolar; multipolar; mul­ tipolaire ; multipoláris, többsarkú, többpólusú; мультиполярный] —* pluripolaris 561

MULTIPUNCTATUS tus

562

MULTIQUETER

-^ polystic-+ multigonus

563 MULTIRADIATUS -» polyarchicus 564 MULTIRAMOSUS, multiramificat, cu multe ramuri [multiramose, manybranched; vielzweigig, vielăstig; multirameux ; sokágú ; многоветвистый] 565 MULTISECTUS, multisectat, cu numeroase inciziuni pînă la nervura mediană (frunză) [multisectate ; viel­ schnittig, vielzerschnitten ; multiséqué; többször hasogatott, sokszor szeldelt ; многонадрезный] 566 MULTISEPTATUS, MULTISEPTUS —*• pluriseptatus, polyphragmaticus 567 MULTISERIALIS, MULTISERI· AT и S —*• multifarius, pluriserialis, polystichus 568 MULTISERRATUS, mulliserat, cu numeroşi dinţi seraţi (frunză) [multiserrate ; vielmalsgesägt, vielsägezähnig; multidenté en scie; sokszor fürészelt élü; многозубчатый] 569 MULTISETUS -^ polysetus 570 MULTISILIQUOSUS, cu nume­ roase silicve [mullisiliquous; vielschotig, vielschotenfrüchtig ; à plu­ sieurs siliques; sokbecőjü; многосторучковый] 571 MULTISPERMUS -* polyspermus 572 MULTISPORUS — polysporus 573

MULTISTELICUS

-^

polystelicus

574

MULTIVALENS, multivalent, poli­ valent 1. Cu mai multe valenţe. 2.

82â

MULTIVALVIS

575

576

577 578

579

580

581

582

583

584 585 586

Cu mai mulţi cromozomi reuniţi (în meioză) [multivalent*, multivalent; multivalent ; multiValens ; полива­ лентный] -+ polyvalens MULTIVALVIS, multivalvat, cu mai multe valve (capsulă) [many-valved ; vielklappig; multivalvé; sokkopácsú; многостворчатый] MULTIZONATUS, multizonat, cu mai multe zone sau fîşii (vegetaţie) [multizonate ; vielgiirtelig ; multizoné ; sok övezetű ; многопоясковый] —>• polyzonatus MULTUS, mult, numeros [many, much; viel, mehrere; plusieurs, beau, coup; sok, számos; многочисленный] MUMMIFICATIO í, mumificare, mumifiere ; zbîrcirea fructelor pe ramuri din cauza atacului ciupercii Monilia [mummification; Mumienbildung; mommification ; mumifikáció; мумификация] MUNITUS, prevăzut cu, întărit, apărat [provided with, protected; versehen, befestigt, geschützt ; pour­ vu, muni, protégé; ellátott, ráerősí­ tett, védett ; защищенный, снабжен­ ный] MURALIS, MURARIUS, mu­ ral, care creşte pe ziduri [mural, growing on walls; mauerbewohnend; mural ; kőfali ; стенной, муральный] PLANTAE MURALES, plante de pe ziduri [mural-plants; Mauerpflan­ zen; plantes des murailles; köfali növények; муральные растения] MURICATUS, muricat, cu excres­ cenţe spiniforme scurte şi tari (tulpi­ na la Asperugo procumbens) [muricate ; rauhstachelig; muriqué; durván apró­ tüskés; мелкоколючий] MURIFORMIS, muriform, de forma unui zid (ţesut medular) [muriform, wall-shaped ; mauerförmig ; muriforme ; fal alakú ; стенковидный] MURINACEUS, MURINUS, murin, de culoarea cenuşiu brunie a şoare­ cilor [mouse-coloured, mouse-grey; mausfarbig, mausgrau ; gris de souris ; egérszürke; sötétszürke; мышино-серый] —• myochrous MUSCOSUS, acoperit cu muşchi [mossy; moosig, bemoost; moussu; mohos ; мшистый] MU seu S m, muşchi [moss; Moose; mousse; moha; мох] MUTABILIS, schimbător, variabil [mutable, changeable, inconstant ;

587

588

589

590

veränderlich, wechselnd, unbeständig; changeable, variable; változékony, változó ; переменчивый, меняющийся] MUTABILITAS î, mutabilitate, ca­ pacitatea plantei de a produce mu­ taţii [mutability; Mutabilität; muta­ bilité ; mutabilitás ; мутабильность] MUTAGENES î pl, mutagene, con­ diţii de temperatură sau substanţe care provoacă mutaţii [mutagenes; Mutagenen ; mutagenes ; mutagénanyagok; мутагены] MUTANTES î pl, mutante, forme de plante care s-au modificat sub efectul mutaţiei [mutantes ; Mutanten ; mutants; mutánsok; мутанты] MUTATIO î, mutaţie, modificări cromozomiale discontinue, cu efecte genetice datorite unor cauze spon­ tane sau influenţei unor agenţi mutageni (De Vries) [mutation; Muta­ tion, Erbabweichung; mutation; mu­ táció; мутащ1я] —»^ idiovariatio

591

MU ΤATU S, mutat,schimbat, trans­ format (mutatis characteribus cu schimbarea caracterelor; mutatis nominibus cu schimbarea denumirilor) [changed; verändert; changé; megváltozott; измененный] 592 MUTICATUS, MUTICUS, mutic, fără vîrf ; nearistat, nemucronat [muticous, pointless, awnless, blunt; unbespitzt, unbewehrt, stumpf, grannen­ los; mutique, émoussé, sans arête; szálkátlan, nem hegyben végződő; тупоконечный, тупой] 593

MUTILATUS, MU TI LU S, mutilat, lipsit de un organ sau de părţi care existau în mod normal [multilated, maimed ; verstümmelt ; mutilé ; csonka, csonkított ; увечный] 594 MUTUALISMUS m, mutualism,sim­ bioză cu beneficiul ambilor parteneri [mutualism ; Mutualismus ; mutualisme; életközösség, mutuálizmus; му­ туализм] 595 MUTUALISTICUS, MUTUUS, mutual, reciproc, cu avantaje reci­ proce (simbioză) (pro mutua commuíaíione,pentru schimb reciproc; men­ ţiune în cataloagele de seminţe) [mu­ tual, reciprocal; wechselseitig; mutuel, réciproque; kölcsönös, kölcsönösségen alapuló ; взаимный, обоюдный] -* reciprocus 596

MYC-, MYCET- MYCETO-, MYCO-, -MYCES (gr. μύκης, μύκητος „ciu­ percă") referitor la ciupercă (mycetoideus, mycetogenus, mycologicus, actino·

MYO-

82S myces) [fungal; pilz-, -pilzig; fongal, de champignon; gomba-, gombára vonatkozó ; грибе-, грибной] ->• fungi­ bel MYCELARIS, MYCELIALIS, MYCELICUS (gr. -), micelar, саге apar­ ţine miceliului [mycelial; myzelial; mycélaire ; miceláris ; мицелиевый] 598 MYCELIUM η (gr. -, ήλος „excres­ cenţă"), miceliu, totalitatea hifelor unei ciuperci, purtînd sau nu organe de fructificare [mycele, mycelium, spawon; Myzel, Pilzlager, Pilzfaden­ geflecht; mycélium; micélium, gom­ bafonalköteg, gombafonalnyaláb, gom­ bafonalszövedék ; мицелий, грибница] —*• phlebomorpha 599

600 601

602 603 604

MYCELOIDEUS (gr. -, είδος „ase­ mănare"), miceloid, asemănător cu miceliul [myceloid; pilzfaserâhnlich ; mycéloide ; gombafonalszerű ; мицелиевидный] MYCETES f pl (gr. -), ciuperci [fungi, mushrooms; Pilze; champi­ gnons; gombák; грибы] MYCETOGENESIS î (gr. -, γένεσις „origine"), micetogeneză, geneza ciu­ percilor [mycetogenesis ; Myzetogenese ; mycétogenèse ; micetogenezis ; мицетогенез] MYCETOIDEUS (gr. -, είδος „ase­ mănare") —• fungaceus, fungiformis MYCETOLOGIA f (gr. -, λόγος „vorbire") —»· mycologia MYCETOPHAGUS (gr. -, φάγομαι „a mînca"), micetofag, fungivor, care se nutreşte cu ciuperci [mycetophagous, fungivorous; pilzfressend; mycétophage, fungivore; gombával táp­ lálkozó ; грибоядный]

605

MYCHOGAMIA f (gr. μυχός „pro­ funzime", γάμος „căsătorie")-» autofertilitas, autofecundatio

606

Л/yC0CJS:C/i)/i7i»f η (gr. μύκης „ciu­ percă", κηκίς, κηκϊδος. „gală"), micocecidie, cecidie produsă de ciu­ perci [mycocecidium ; Pilzgalle ; mycocécidie; gombagubacs; микоцецидий]

607

MYCODOMATIUM η (gr. -, δωμάτιονΙ „căsuţă"), micodomaciu, ex­ crescenţă pe rădăcina unor plante, populată de ciuperci [mycodomatium ; Mykodamatium, Wurzelbüschel; mycodomatie ; mikodomácium, gyökér­ daganat, „gombalakás" ; микодомациум]

608

MYCOFLORA f (gr. -, lat. flora „floră"), micofloră, flora micologică

609

610

611

612

613

614

[mycoflora ; Mykoflora ; mycoflore ; gombaflora; микофлора] MYCOLOGIA î (gr. -, λόγος „vorbire"), micologie, studiul ciupercilor [myco­ logy; Mykologie, Pilzkunde; mycolo­ gie ; mikológia, gombatan ; микология] —»· mycetologia MYCOLYTICUS (gr. -, λύσις „des­ compunere"), micolitic, care lizează ciupercile [mycolytic; mykolytisch; mycolytique; mikolitikus; миколнтический] MYCOPALAEONTOLOGIA f (gr. -, παλαιός „vechi", δυοντος „fiinţă," λόγος „vorbire"), micopaleontologie, studiul ciupercilor din timpurile geo­ logice [mycopalaeontology ; Mykopalăontologie; mycopaléontologie ; mikopaleontológia ; микопалеонтология] MYCORRHIZA f (gr. -, ^ιζα „rădă­ cină"), micoriză, legătura simbiotică dintre miceliile unor ciuperci şi rădă­ cinile unor plante superioare [mycorrhiza ;.Mykorrhiza, Pilzwurzel, Wur­ zelsymbiose; mycorrhize; mikorrhiza, gombagyökér; микориза] * MYCORRHIZOMA η (gr. -, ί>ιζώμα „mănunchi de rădăcini"), micorizom, rizom cu structură asemănătoare micorizei (Corallorhiza, Monotropa) [mycorhizome ; Mykorrhizom ; mycorrhizome ; mikorrizoma ; микорризома] MYCOSIS f (gr. -), micoză, boală cauzată de ciupercile parazite [my­ cose; Mykose; mycose; mikózis; микоз]

615

MYCOTROPHICUS, MY СОТ RO­ II PU S (gr. -, τροφή „aliment"), micotrof, comensal; care se nutreşte în simbioză cu ciuperci micorizice (plantă) [mycotrophic ; mykotroph ; mycotrophique; mikotrof; микотрофный]

616

MYI-, MY IO-, MYIODEUS (gr. μυϊα „muscă", είδος „asemănare), ase­ mănător cu musca [fly-like; fliegen­ ähnlich; semblable à une mouche; légyszerű; муховидный]

617

MYIOPHILUS (gr. -, φιλέω „a iubi"), miiofil, polenizat prin diptere (flori) [myiophilous ; fliegenblütig, dipterenblütig ; myiophile ; légyporozta, legyek által porzódó; мииофильный]

618

MYO-, MYOS-, MYODEUS (gr. μυς. μυός „şoarece", είδος „asemănare"), asemănător cu şoarecele (myochrous, myosuroides) [mouse-like; mausâhnlich ; ressemblant à une souris ; egér­ szerű; мыщевидный]

MYOCHROUS €19 620

MYOCHROUS (gr. -, χρομα „culoare") —» murinaceus, murinus MYRI^,MYRIA-,MYRIO^.{gг.μυρίος „cu о mie", „numeros"), cu nu­ meroşi, cu foarte multe, cu nenumă­ rate (myriacanthus, myriasporus, ту· riophyllus) [very many, countless; viel-, reich-, tausend-; à beaucoup, à nombreux ; ezer-, sok-, számtalan ; бесчисленно-) —• mille-, muhi-, poly-

€21

MYRIANTHUS (gr.-, άνθος „floare"), cu numeroase flori [many-flowered; tausendblütig, vielblütig, reichblütig; millefolié; sokvirágú, számtalan virágú ; бесчисленноцветковый] —*• milleflorus, multiflorus, polyanthus 622 MYRMECO' (gr, μύρμηξ, μύρμηκος „furnică"), referitor la furnici (туг· mecobromus, myrmecophobus, туг· mecoctonus [ant-, pertaining to ants; ameisen- ; de fourmi ; hangya- ; му­ равь-] €23

MYRMECOCHORUS (gr. -, χωρέω „a se răspîndi"), mirmecoc(h)or, саге îşi răspindeşte seminţele sau fructele prin intermediul furnicilor (plantă) [myrmecochorous ; myrmekochor, amei sengesât ; myrmécochore ; mirmekochor, hangyák útján terjedő; мирмекохорный]

€24

MYRMECODOMATIUM η (gr. -, δωμάτιον „căsuţă"), mirmecodomaciu, conformaţii speciale pe plante în care sînt adăpostite furnici [myrmecodomatium; Ameisenhăuschen ; myrmécodomatie ; hangyalakás ; мирмекодомациум]

€25

MYRMECOPHILUS (gr. -, φιλέω „a iubi"), mirmecofil, care trăieşte în comunitate cu furnicile, planta asigurîndu-le adăpost şi nutriţie (spe­ cie) [myrmecophilous, ant-loving ; amei­ senliebend, ameisenfreundlich ; myrmécophile ; mirmekofil, hangyaked­ velő ; мирмекофильный]

€26

MYRMECOPHYTA η pl (gr. -, φύτον „plantă"), plante mirmecofile, oferind furnicilor hrană şi adăpost

SU [myrmecophytes, ant-plants; Ameisen­ pflanzen ; myrmecophytes ; mirmekofil növények; мирмекофнты] 627 MY RMECOSY MEIOSIS (gr, -, συμβίακτις „comunitate de viaţă"), mirmecosimbioză, simbioză cu avan­ taje reciproce între plante şi furnici [myrmecosymbiosis ; Myrmekosymbiose; myrmécosymbiose ; mirmekoszimbiózis ; мирмекосимбиоз] 628

MYRRHA ι î(gr. μύρρα „parfum"), mirhă, gumă-răşină extrasă din Balsamodendron myrrha [myrrh ; Myrrhe, Balsamharz ; myrrhe ; mirhamézga ; мирха]

629

MYRTILLINUS (gr. μύρτος „mirt"), mirtilin, de culoarea verde a plantei sempervirescente Myrtus [myrtlegreen; myrtengrün; myrtilline; mirtuszzôld ; мирто-зелёный]

630

MYSTACEUS, MYSTACINUS (gr. μύσταξ, μύστακος „barbă") —^ barbatus

631

MYURUS (gr. μΰς „şoarece", ουρά „coadă"), asemănător cu coada şori­ celului (epit.) [mousetail-like ; mâuseschwanzähnlich ; comme la queue de la souris ; egérfarkszerű ; мышехвостый]

632

MYXOBACTERIA η pl (gr. μύξα „mucozitate", βακτηριον „bastonaş"), mixobacterii, colonii de bacterii cu­ prinse într-o masă gelatinoasă (Thaxter) [myxobacteria ; Myxobakterien ; myxobactéries ; mixobaktériumok ; миксобактерий]

633

MYXOSPORÂi (gr. -, σπορά „sămînţă"), mixospor, spor caracteristic pentru Myxomycètes [myxospore; Myxospore; myxospore; mixospóra; миксоспора]

634

MYXOSPORANGIUM η (gr. - -, άγγείον „vas"), mixosporange, corp de fructificare la Myxomycètes [myxosporange; Myxosporangium ; myxosporange; mixosporángium ; миксоспорангий]

Ν 1

n-GENERATIO, generaţie în care nucleu conţin un număr haploid (simplu) de cromozomi ; generaţie haploidă (gametofitică) [n-generation, haploid generation; η-Generation, ha­ ploide Generation, gametische Chro­ mosomenzahl; génération à η chro­ mosomes, génération haploïde; n-generáció, haploid generáció ; н- гене­ рация, гаплоидная генерация] - • x-generatio

2

2n-GENERATI0, generaţie în care nucleu conţin un număr diploid (dublu) de cromozomi; generaţie diploidă (somatică, zigotică) [2n-generation, diploid generation; 2n-Generaticfti, diploide Generation, somatische Chro­ mosomenzahl; génération à 2n chro­ mosomes, génération diploîde; diploid kromoszómás nemzedék, 2n gene­ ráció ; 2h-reHepauHH, диплоидная гене­ рация] —>· 2 х-gener alio

3

NAEVIUS, NAEVOSUS -* maculatus, cicatricatus 4 NAMATOPHYTA η pl (gr. νάμα, νάματος „pîrîu", φυτον „plantă"), namatofite, plante din pîraie [brook plants ; Bachpflanzen ; plantes de ruis­ seau; pataki növények; наматофиты] 5 NAN-, NANO-, NANN-, NANNO-. NANUS, pitic, foarte mic (nanocarpus) [dwarf, dwarfish, very small; zwerg artig, zwergig, sehr klein ; nain, trés petit; törpe, alacsony, nagyon kicsi ; карликовый, малорослый] —> pygmaeus, pumilus * 6

7

NANANDER, NANANDRICUS, NANANDRUS (gr. νάνος „pitic", ανήρ, ανδρός „bărbat"), nanandru, cu anteridii pe filamente scurte (Oedogonium) [nanandrous; nanandrisch; nanandrique ; nanandrikus, rövid hlmfonalas; нанандрический] NANISMUS m (gr. -), nanism, mi­ cimea excepţională a plantei, de na­ tură congenitală sau obţinută prin cultură [nanism, dwarfishness ; Zwergheit, Zwergwuchs, Kümmerwuchs, Ver-

zwergung; nanisme, petitesse; nanizmus, törpenövés; нанизм, карликовый рост] —*• pygmaeismus 8 NANOFLORA t (gr. -, lat. flora „floră"), nanofloră, floră scundă [nanoflora; Zwergflora; flore naine; tör­ peflóra; нанофлора] 9 NANOPHANEROPHYTA η pl (gr. -, φανερός „vizibil", φύτον „plantă), nanofanerofite, formă biologică a fanerofitelor cuprinzînd arbuşti şi tuferişuri avînd mugurii de reînnoire expuşi între 0,25—2 m deasupra solului (Raunkiaer) [nanophanerophytes; Nanophanerophyten, Zwergluft­ pflanzen ; nanophanerophytes ; nanofanerofiták ; нанофанерофиты] 10

NANOPLANCTON η (gr, -, πλαγκτός „rătăcitor"), nanoplancton, organisme planctonice de dimensiuni foarte mici ce pot fi colectate şi separate numai prin filtrarea sau centrifugarea apei [nanoplankton ; Nanoplankton, Zwergplankton; nanoplancton; nanoplank­ ton, törpeplankton; нанопланктон] 11 NANOSESTON η (gr. -, σηστός „trecut prin ciur"), nanoseston, seston cu dimensiuni foarte mici [nanoseston ; Nanoseston; nanoseston; nanoszeszton; наносестон] 12

NAPACEUS, NAPIFORMIS, NA· PINUS, napiform, de forma rădăcinii scurte, obconice şi pivotante de Rrassioa napus, Raphanus sativus etc. [napiform, turnip-shaped ; rübenförmig; napiforme, napacé, rapiforme; kúp alakü, répa alakú, retek alakú; репчатый, реповидный]*

13

NAPAEUS (gr. ναποίος „păduros") —» nemorosus, silvaticus 14 NAPÚ LU S m -^ collum

15

NARCOTICUS (gr. ναρκωτικός „nar­ cotic"), narcotic, stupefiant, care pro­ duce narcoză (morfină, opiu) [narco­ tic; narkotisch, betäubend; narcoti­ que, stupéfiant; narkótikus, bóditó;

326

ΝΑ RCO TROPISMUS 16

17

18

19

наркотический] -*• somnifer NARCOTROPISMUS m ígr. -, τροπή „răsucire"), narcotropism, tropism cau­ zat de influenţe narcotice [narco­ tropism; Narkotropismus, narkotische Reizekrümmung; narcotropisme; narkotropizmus ; наркотропизм] NASCENS (nascor), nascent, care începe să se formeze (ţesut) [nascent; entstehend, heranwachsend; naissant; keletkező, kinövő, kialakuló; возни­ кающий, рождающийся] —*• exoriens ΝASTI А î, Ν ASTISMUS ΤΆ (gr. ναστός „presat"), nastie, mişcări autononae active ale organelor dorsiventrale, provocate de excitaţii difuze (mişcările de deschidere şi închidere la flori) [nastie ; Nastie, nastische Bewegung ; nastie ; nasztia, nasztikus mozgás, helyzetváltoztató ingermoz­ gás; настия] NASTICUS (gr. -), nastie, cu mişcări nastice [nastie ; nastisch ; nastique ; nasztikus, ingermozgású ; настический]

.20 NASUTUS, năsos, cu organ în formă de nas [big-nosed; großnasig; nasique; nagyorrú; носатый] 21

ΝAT ALIS, natal, de provenienţă din (absque loco natali fără să fie indicat locul natal) [natal ; gebürtig, herkom­ mend; natal, provenant; születési, származási, előfordulási, keletkezési; родной, натальный] *

"22 ΝAT AN S, (nato), natant, înotător, plutitor pe apă (plantă, frunză, tul­ pină) [natant, floating, swimming; schwimmend ; nageant, flottant ; úszó, vizszinén úszó, vízen lebegő ; пловучий, плавающий]* 23

NATATORIUS, natator, care uşu­ rează plutirea (organ) [natatory, nata­ torial; schwimmen-erleichternd ; na­ tatoire; úszást elősegítő; плаватель­ ный]

24

NATIVUS, пАиУ, înnăscut (caracter) [native; nativisch, nativistisch, ur­ sprünglich ; natif ; veleszületett, nativ ; туземный, коренной]*

25

NATURA f, natură [nature; Natur; nature; természet; природа] NATURAE IND AGATOR, cercetă­ tor al naturii [explorer of the nature ; Naturforscher; explorateur de la na­ ture; természetkutató; исследователь природы] -> naturalista

26

NATURALIS, natural [natural; na­ türlich; naturel; természetes; естест­ венный, натуральный]* 27 NATURALISATIO î, naturalizare, starea biologică a unei plante ne­ indigene care, fără intervenţia omului, îşi poate desfăşura întreg ciclul ei de viaţă în noua regiune cu climat ase­ mănător unde a ajuns [naturalization ; Naturalisierung; naturalisation; naturálizáció ; натурализация] 28 29

30

31 «

32 33

34

NATURALISTA m f -^ naturae indagator NATUS, născut, provenit, rezultat [born, sprung, issued; geboren, ent­ stehen ; néissu ; született, keletkezett ; рождённый] NAUCUM η, naucum 1. Coaja verde dé la nucă (Juglans). 2. Partea cărnoasă a unei drupe (Lindley) [nau­ cum; Naukum, Leiffel, grüne Nuß­ schale; naucum, brou de la noix; naukum, a dió zöld héja; наукум] NAUSEOSUS, dezgustător, neplăcut, vomitiv (odore nauseoso cu miros dezgustător) [repulsive, vomitory ; wi­ drig, widerlich, brechenerregend; dé­ goûtant, vomitif; undorító, bűzös szagú, hánytató; противный, отратительный, рвотный] NAUTIFORMIS -.• navicellatus, na­ vicular is NAUTOHYDROCHORES t pi (gr. ναύτης „navigator", ύδωρ „apă", χώρέω „a se răspîndi"), nautohidrocore, plante hidrocore plutitoare [nautohydrochores ; Nautohydrochoren ; nautohydrochores ; nautohidrochornövények; наутогидрохоры] NAVICELLATUS,NAVICULARIS, NAVICULATUS, NAVICULIFORMIS, naviculat, naviculiform ; de forma unei luntrite; scobit în interior şi carenat pe dos (bracteile la Cerastium transsilvanicum, valvele siliculelor la Thlaspi, Iberis, Lepidium) [navicular, boat-shaped; kahnförmig, nachenförmig, schiffchenförmig ; naviculaire, en nacelle; csónakos, csó­ nak alakú; ладьевидный] -* cymbarius, cymbiformis nautiformis

35 NAVICULAE f pl, navicule, frustule libere de tipul Navicula (Diatomeae) [naviculae ; Navlkulen, Schiffchen ; navicules; navikulák; навикулы] 36 NERULARIS, NERULOSUS 1. Nebulos, noros. 2. Cu pete neregulate pe fond deschis. 3. De culoarea fumului [foggy, cloudy, spotted,smóke-coloured;

NECTARIUM

827 nebelig, wolkig, fleckig, nebelgrau; nuageux, nébuleux, tacheté, enfumé; felhős, pettyes, füstszürke ; туманный, пятнистый, дымчатый] 37 NECATRIX -^ letalis 38 NECESSARWS, necesar [necessary; notwendig; nécessaire; szükséges; необходимый] RADIX NECESSARIA -*• secun­ daria (radix) 39 NECRIDES f pi (gr. νεκρός „mort", είδος „asemănare"), necride 1. Celu­ le moarte, lipsite de citoplasmă (Al­ gae). 2. Celule care devin gelatinoase şi apoi se distrug (Brand) [necrides; Nekriden ; necrides ; nekridák ; некриды] NECROBIOSIS t (gr. -, βίος „viaţă"), necrobioză, procese biologice care se mai continuă la scurt tiinp şi după moartea celulei sau a organismului [necrobiosis; Nekrobiose; nécrobiose; nekrobiózis ; некробиоз] 41 NECROCOENOSIS î (gr. -, κοινός „în comun"), necrocenoză, ansamblul organismelor moarte (pe mîlul mării, lacurilor) [necrocoenosis ; Nekrozönose ; nécrocénose ; nekrocönózis, hulla­ közösség; некроценоз] -+ thanatocoenosis 42 NECROCYSTÄ f (gr. -, κύστις „cavitate"), necrocist, celulă moartă [necrocyst ; Nekrozyste ; nécrocyste ; nekrociszta; некроцист] 43 NECROGENUS (gr. -, γεννάω „a se naşte"), necrogen, care „se naşte" pe o plantă moartă sau pe cale de a se nimici (ciupercă parazită) [necrogenous ; nekrogen ; nécrogène ; nekrogén ; некрогенный]

48

49

50

40

44

51

52

53

54

NECROHORMONUM η (gr. -, ορμάω „а stimula"), necrohormon, hormon stimulator al meiozei, extras din celu­ lele mortificate [necrohormone ; Nekrohormone, Wundhormone ; nécrohormone ; nekrohormon ; некрогормон]

45 NECRON η (gr. -), necron, plante moarte, încă nehumificate [necron ; Nekron; necron; nekron; некрон] 46 NECROPHAGUS (gr. -, φάγω „a mînca"), necrofag, care se nutreşte cu corpurile organismelor moarte (ciu­ perci parazite) [necrophagous; nekrophag, aasfressend; nécrophage; nekrofág, dögevő ; некрофагный] 47 NECROPLASMA η (gr. -, πλάσμα „modelare"), necroplasmă, citoplasmă inactivă, omoloagă celei din sămînţa

moartă [necroplasm; Nekroplasma; nécroplasme; nekroplazma; некроплазма] NECROPLASTUM η {ζτ.-, lÙMxjxbç „modelat"), necroplast, protoplast саге а suferit leziuni nevindecabile, urmate de moartea acestuia [necro­ plast; Nekroplast; nécroplaste; nekroplásztisz ; некропласт] NECROSIS f (gr. νέκρωσις „moarte"), necroză 1. Mortificarea celulelor sau a ţesuturilor. 2. Putregaiul plantelor [necrosis, canker; Nekrose, Gewebstod, schwarze Brand ; nécrose, chan­ cre; nekrózis, sejtszövet-elhalás, fe­ kete üszök ; некроз, омертвение] NECROTYPUS m (gr. -, τύπος „model"), necrotip 1. Formă în pre­ zent stinsă şi existentă numai formal, 2. Formă fosilă [necrotype ; Nekrotypus ; nécrotype ; nekrotipus ; нектотип] NECTAR η (gr. νέκταρ „nectar"), nectar, secreţia dulce a nectarinelor [nectar, honey-juice ; Nektar, Honig­ saft, Blütenhonig; nectar, suc miel­ leux; nektár; нектар] NECTAREUS (gr. -), nectarin, ase­ mănător nectarului [nectareous, nec­ tar-like; honigartig; ressemblant au nectar ; nektaùrszerû ; нектарниковый] NECTARADENA î (gr. -, άδην „glan­ dă"), glandă nectariferă [nectar-gland; Honigdrüse, Saftdrűse ; nectaradéne ; mézfejtőmirigy ; нектароносная железа} —* glans nectariferă, glandula nectariferă NECTARIFER, NECTARIGER (gr. -, lat. fero, gero „a conduce"), nectarifer, саге secretă sau conţine nectar (glandă, scvamă) [nectariferous, secre­ ting nectar ; nektartragend, nektarfüh­ rend, honigenthaltend, honigsaftführend ; nectarifère ; nektárkiválasztó, mézgyűjtő, méztartó; нектаронос­ ный, медоносный] GLANDULA NECTARIFERĂ, glan­ dula nectariferă (Salix, Vitis) [nectargland; Nektardrüse, Honigdrüse; glandule nectarifère ; nektármirígy, mézmirígy ; нектароносная железа] —» nectaradena*

55 NECTARILYMA η (gr. -, εύλύω „а acoperi"), nectarilimă, apendicele protector al nectarinelor, format adesea din peri (Menyanthes) [nectarilyma ; Nektardecke, Honigdecke ; nectarilyme ; nektáriumvédő, mézfejtőtakaró ; покров нектарника ] - • nectarostegium 56

NECTARIUM η (gr. -), nectarină, organ care secretă sau conţine nectar [nectary, honey-cup, nectar-gland;

NECTARIVORUS Nektarie, Nektarbehälter, Nektargefäss,Nektardruse, Honigbehälter.Honiggefäß, Honigdrüse, Honiggrû beben ; nectarine, nectaL e ; nektárium, nektárkiválasztó mirígysejt, mézfej'tő, méz­ tartó ; нектарник, нектарий, медовник] 57 NECTARIVORUS (gr. -, lat. voro „а mînca"), nectarivor, care consuma nectar (insectă) [nectarivorous ; nek­ tarfressend, honigfressend ; nectarivore ; nektáurf ogyasztó, nektárral táplálkozó ; тштающийся нектаром] 58 59

60

61

62

63

64 €5

66

NECTAROSEMA η (gr. -, σίίμα „semn") —> nectarostigma NECTAROSTEGIUM η (gr. -, στέγη „acoperiş"), nectarostegiu, peri care . acoperă nectarinele, apărînd nectarul de ploaie, dar permiţînd accesul in­ sectelor vizitatoare [nectarostegium ; Nektardecke, Saftdecke; nectarostège; nektárium-takaró, mézfej tő-takaró ; покров нектарника] - • nectarilyma NECTAROSTIGMA η (gr. -, στίγμα „pată"), nectarostigma, pete sau de­ presiuni îndicînd prezenţa glandelor nectarifere [nectarostigma, nectaryspot; Nektarstigma, Nektarzeichen; nectarostigmate ; mézfej tő jelző ; ме­ довое углубление]—»· nectarosema NECTAROTHECA f (gr. -, θήκη „cutie"), nectarotecă, recipient al nec­ tarului (gropiţă, pinten) ce se scurge din glandele nectarifere [nectarotheca ; Nektarbehălter, Honigbehălter ; nectarothèque ; méztartó ; медохранилище, нектарохранилище] NECTISMUS m (gr. νηκτός „îno­ tător"), nectism, reacţie motorică a zoosporilor constînd din plutire cu ajutorul cililor (Massart) [nectism ; Nektismus; nectisme; nektizmus; нектизм] NECTON η (gr. -), necton, totali­ tatea organismelor care înoată activ în apele pelagice (Haeckel) [necton; Nekton ; necton ; nekton ; нектон! NEGATIVUS, negativ, opus, contrar [negative; negativ; négatif; negativ; отри нательный] NEIDIOPLANCTON η (gr. ΝηΙς, Νηίδος „naiadá", πλαγκτός „rătăci­ tor"), neidioplancton, plancton cu or­ gane speciale de înot (Forel) [neidioplankton; Neidioplankton ; neidio­ plancton ; neidioplankton ; нейдиопланк тон] ΝEI SMU S m (gr. -), neism, reacţiunea morfogenetică a organului care duce la formarea unui nou organ, de ex. rădăcini adventive la baza buta­

67

68

69

70

71

72

şului (Massart) [neism ; Neismus ; neisme; neizmus; неизм] NEMA η (gr. νήμα „fir, filament"), fir, filament [filament, thread ; Faden ; filament, fil; szál; нить] - • filamentum, filum NEMA; NEMA ТО-, -NEMUS (gr.-), cu filamente, cu fire [nemamerus^ nematocaulis, heteronemus ) [thread- ; faden-, -fádig; filamenteux, filiforme; fonalas-, szálas-, -fonalú ; ните-, нитчато-, нитчатый] —*• filamentosus, fiii-, filiformis NEMATHECIUM η (gr. -, θήκη „cutie"), nemateciu, excrescenţă conţinînd organe de fructificaţie la Algae (anteridii, parafize) [nemathece; Nemathezium ; némathèque ; nematécium ; нематеций] NEMATOBLASTUM η, NEMA TOPLASTUM η (gr. -, βλαστός „ger­ men", πλαστός „modelat"), nematoblast, nematoplast, plastide filiforme din citoplasmă (Momordica) [nema­ toplast; Nematoplast; nématoplaste; nematoplasztisz ; нематопласт] NEMATOCAULIS (gr. -, καυλός „tulpină"), cu tulpina filamentoasă [thread-stemmed ; fadenstengelig ; à tige filiforme; fonalas szárú; нитестебельчатый] NEMATOIDEUS (gr. -, είδος „ase­ mănare") - • filiformis

73

NEMATOPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frunză"), cu frunze fiiamén toase [thread-leaved ; fadenblăttrig ; à feuil­ les filamenteuses; fonalas levelű; нитчатолистный]

74

NEMATOSPORANGIUM η (gr. -, σπορά „sămînţă", άγγείον „vas"), nematosporange, tip de zoosporange separat de restul filamentului printr-o membrana transversală (Peronosporaceae) [nematosporange ; Nematosporangium ; nematosporange ; nematosporángium ; нематоспорангий]

75 NEMOPHILUS (gr. νέμος „pădure", φιλέω „а iubi"), ΝΕ MORALI S, NEMORE Ν SI S, NE MORE US, NEMOROSUS, de pădure, саге creşte în păduri sau în livezi [nemorose, sylvan ; waldbewohnend, hainbewohnend ; de bois, de forêt; erdei, erdőben élő, erdőlakó ; дубравный] -• napaeus, silvaticus, silvicolus 76

NEM US n, pădure, codru [wood, forest; Wald, Laubwald, Hain; bois, forêt, futaie; erdő; дубрава, роща]

NEROPLANCTON

829 η

NEOCOMBINATIO f, neocombinaţie, combinaţie nouă; aşezarea epite­ tului unui taxon într-o altă poziţie sau în alt rang sistematic [new com­ bination ; Neukombination ; nouvelle combinaison ; új kombináció ; новокомбт1ация, новая комбинация]

78 NEOENDEMISMUS m (gr. νέος „nou", έν „în", δήμος „regiune"), neoendemism, endemism progresiv; endemism de dată mai recentă, cu areal în curs de extindere (Hieracium) [neoendemism ; Neoendemismus ; néoendémisme; neoendemizmus ; не­ оэндемизм]* 79

NEOFORMATIO f, neoformaţie, for­ maţia regenerativă a ţesutului în apro­ pierea organului vătămat; calus [neoformation ; Neubildung ; néoforma­ tion; neoformáció; новообразование] «О NEOGAEUS (gr. νέος „nou", γη „pămînt"), neogeic, originar din Lu­ mea Nouă [neogaean; neuweltlich; néogéen: újvilági; обитающий в новом свете] €1

NEOGENESIS f (gr.-, γένεσις „naşte­ re"), neogeneză, neoformaţie de ţesu­ turi; regenerare [neogenbsis, regenera­ ţi эп; Neogenesis, Regeneration; néogenèse, régénération; ueogenezis, regener ál Jdás; неогенез, регенерация]-* regeneratio

β2

NEOMORPHIA f (gr. -, μορφή „for­ mă"), neomorfie, apariţia la hibrizii din prima generaţie a unor caractere noi, deosebite de cele ale părinţilor [neomorphy; Neomorphie; néomorphie; neomorfia; неоморфия]

S3

NEOMORPHOGENUS (gr.- -, γένος „naştere"), neomorfogen, care produce neomorfoze (factor) [neomorphogenous ; neomorphogen ; néomorphogène ; neomorfogen; неоморфогенный]

«4

NEOMORPHOSIS f (gr.-), neomorfoză, regenerarea organului într-o formă nouă şi neobişnuită [neomorphosis ; Neomorphose ; néomorphose ; neomorfózis ; неоморфоз]

«5

NEOMORPHUS (gr. - -), neomorf, cu înfăţişare nouă sau cu caractere noi [neomorphous ; neomorph; néomorphe ; neomorf ; неоморфный]

«6

NEONYMUM η (gr. -, όνομα „nume"), neonim, numele nou care înlocuieşte pe eel vechi devenit impropriu (în nomenclatură) [neonym; Neonym, neuer Name ; néonyme ; neonim, új név; неоним, новое название]

87

NEOONTOLOGIA t (gr. -, οντά „fiinţă", λόγος „vorbire"), neoontologie, studiul organismelor actuale, în opoziţie cu paleontologia (KozoPolianski) [neoontology ; Neoontologie ; néoontologie ; neoontológia ; неоон­ тология] 88 NEOPHYTA η pl (gr. -, φυτον „plan­ tă"), neofite, plante antropochore, în­ cetăţenite pe alte continente în timpuri mai recente, mai ales după desco­ perirea America (Elodea canadensis) [neophytes ; Neophyten, Neubürger ; néophytes; neofiták; неофиты] 89

NEOPLASMA η (gr. -, πλάσμα „mo­ delare"), neoplasmă, ţesut de neo, formaţie rezultat din proliferarea potologică a celulelor [neoplasmă; Neaplasma; néoplasme; neoplázma; нео­ плазма] 90 NEOTENIA f (gr. -, τείνω „a întin­ de"), neotenie, ajungerea organismului la maturitate sexuală în stadiu tînărînainte de dezvoltarea lui completă (Kollmann) [neotenia; Neotenie; neo­ tenie; neoténia; неотения] -+ progenesis, paedogenesis 91 NEOTROPICUS (gr. -, τροπή „curba­ re"), neotropic, din regiunea tropi­ cală a Americii de Sud şi Mijlocii (regiune floristică) [neotropical; neotropisch ; ' néotropique ; neotrópikus ; неотропический] 92 NEOTYPUS m (gr. -, τύπος „model"), neotip, exemplarul care înlocuieşte tipul pierdut sau distrus, colectat de pe locul clasic [neotype ; Neotypus ; néotype; neotipus; неотип] 93 NEPHRO-, NEPHROIDEUS (gr. νεφρός „rinichi") (nephrocarpus, ne· phrolepis) —*• reni-, reniformis 94 NEREIDES î pi (gr. Νηρεϊς „nimfă de mare"), nereide, plante fixate de substratul pietros al apelor şi mărilor [nereides ; Nereiden ; néréides ; nereidák; нерейды] 95 NEPIONICUS (gr. νήπιος „tînăr")-* juvenilis 96 NERITICUS (gr. νηρίτης „fiii Ne­ rcei"), neritic, de coastă (plancton) [neritic, littoral, coastal; neritisch, strandbewohnend ; néritique, côtier ; neritikus, tengerparti ; неритовый, прибрежный] 97

NEROPLANCTON η (gr. - πλαγκτός „rătăcitor"), neroplancton, planctonul subzonei de coastă a zonei pelagice (Haeckel) [neroplankton ; Nereplankton ; neroplancton ; neritikus plank­ ton ; неропланктон]

kERVALIS

330

NERVALIS, nOTVal, care aparţine nervurilor (cîrcel, dehiscenţă) [nerval ; nervenbetreffend ; nerval ; erezeti ; расположенный по жилкам] 99 NERV ATЮ f, NERV AT и RA í, nervaţie, totalitatea nervurilor de pe un organ, precum şi modul lor de dispoziţie [nervation; Nervation, Ner­ vatur, Benervung, Blattnervatur ; ner­ vation; erezet, levélerezet; нервация, жилкование]

98

100

NER VA ТО-, NER VA TUS. NER VI-. NERVIGER, -NERVIS, -NERVIUS, -NEURUS, NEURO-, nervat. prevăzut cu nervuri (nervalo-venosus, nervifolius, abruptinervis, albinervius, heteroneurus, neurocarpus) [nervate, nerved, nervi-, nerve-, neuro-; be­ nervt, genervt, -nervig, nerven- ; nerve, nervié, nervi-, neuro-; eres, erezett, erezeti, erezetű ; нервный, жилковатый, жилконосный, жилко-]->-пемг-, neuro-, phlebo-

та, nervii, ultima rami­ 101 NERVILLUS ficaţie a nervurii [nervule; Nerville; nerville, nervule; erecske; жилочка] —*• nervulus NERVISEQUI102 NERVISEQUENS, NUS, NERVISEQUUS, nervisecvent, care urmează direcţia nervurilor [nervisequent ; nervenfolgend ; nerviséquent; ereket követő; следующий по жилкам] nervat, pronunţat sau 103 NERVOSUS, multinervat [nervöse, very nerved; starknervig, vielnervig; nerveux, trés nerve; erősen erezett, sokerû; много­ жилковатый] nervulos, cu nu­ 104 NERVULOSUS, meroase nervuri mici [nervulose ; kleinnervig; nervuleux; apró erezetű; мелкожнлковатый] —• hinoideus 105 NERVULUS 106

107

108

m

nervillus

NERVUS m, nervură (a frunzei, petalei, fructului), fasciculele fibrovasculare constituind scheletul laminei, adesea proeminente pe dos [nerve ; Nerv ; nervure ; ér, levélér ; нерв, жилка] NE SO PHI LU S (gr. νήσος „insulă", φιλέω „a iubi"), nesofil, care creşte pe insule, care „preferă" insulele [ island-loving ; inselliebend ; préférant les îles; szigetkedvelő, szigetlakó; острово - любивый] NEUR-, NEURO-, -NEURUS (gr. νεύρον „nerv") (neuramphipetalus, neurocalyx, neurocarpus, neutotrichus, chloroneurus) —» nervato-, -nervis

109

NEUSTON η (gr. νευστός „îno­ tător"), neusten, totalitatea micro­ organismelor plutitoare din pelicula de tensiune superficială a apelor dulci şi stătătoare, uneori cauzînd „înflo­ rirea apei" (alge, bacterii) [neusten; Neuston ; neusten ; neuszton ; нейстон]

110

NEUTER, NEUTRI-, NEUTRO-, neutru 1. Asexuat. 2. Avortat. 3. Steril (floare) [neuter, sexless, ste­ rile; geschlechtlos, steril; neutre, ase­ xué, stérile; semleges, ivartalan, med­ dő; нейтральный, бесполый, стерильный]·

111 NEUTRALIS, neutral, indiferent [ne­ utral; neutral; neutre, indifférent; közömbös ; нейтральный, индиффе­ рентный]* 112

NEUTROPHILUS (lat. neuter „ne­ utru", gr. φιλέω „a iubi"), neutrofil, care creşte în soluri cu reacţie neutră (pH 6,7 —7,0) [neutrophilous; neu­ trophil; neutrophile; neutrofil; нейтрО(фильный] 113 NEXUS (-US) m, nex, legătură, relaţie [connection ; Verbindung ; con­ nexion, relation; kapcsolat; связь] 114 NICOTIANEUS -^ tabacinus 115 NIDI-, ΝI DIFORMI S, ΝI DU LARIS, NIDULAN S, NIDULATUS, NIDULIFORMIS, nidiform, în formă de cuib de pasăre; cu ramificaţii încîlcite de forma unui cuib de pasăre (rădăcina la Neottia nidus-avis) [nest­ ling, nest-shaped, encased, embedded, nested, nidulated ; nestförmig, nistend, eingebettet, nest-; nidiforme, nidulant, nichant; fészekszerű, bemélyedt, fészek- ; гнезд овидный, гнездовой, гнездо-] 116 NIDOROSUS, NIDOSUS, puturos, cu miros neplăcut [stinking, fetid; stinkig, übelriechend; puant, fétide; büdös, bűzös; вонючий] —»• foetidus, maleolens, olidus, putidus, vulvarius 117

NIGELLUS, NIGRANS, NIGRESCENS, NIGRICANS, NIGRITELUS, negricios, nigrescent, cenuşiu negru [nigrescent, blackish, turning black; schwärzlich, schwarzwerdend, verschwărzend; noircissant, noirâtre; feketés, feketéllő, szürkésfekete; чер­ неющий, черноватый]

118

NIGER, NIGRI-, NIGRO-, negru, de culoare închisă (nigripilus, nigrispinus, nigromaculatus, nigropunctatus) [black, black-, dark- ; schwarz» schwarz-, dunkel- ; noir, nigro-, foncé ;

831

119

120 120а

NODULIFORMIS fekete, sötét-; черный, черно-, темно-, -тёмный] —» mei-, melano-, -melanus, atro· NIGRATUS, NIGRIFACTUS, N1GRIFICATUS, NIGRITUS, înnegrit [blackened; geschwärzt; noirci; megfeketedett ; почерневший] NIGREDO f, negreaţă, culoarea nea­ gră [blackness; Schwärze; noirceur, noircissure ; feketeség ; чернота] NIGRESCENS (nigresco), NIGRI­ CANS (nigrico), nigrescent, negricios, negru cenuşiu [nigrescent, blackish, turning black; schwärzlich, schwarzwerdend, verschwärzend, verdunkelnd ; noircissant, noirâtre ; feketéllő, feke­ tés ; чернеющий, черноватый] —*• subniger, denigrans

NITELINUS, nitelin, de culoarea brună а hîrciogului [hamster-coloured ; hamsterfarbig, hamster braun ; brun de hamster; hörcsögbarna; cyроко-коричневый] 122 NITENS, NITIDI-, NITIDUS, lu­ cios, lucitor (nitidiflorus, nitidifolius) [nitid, nitidous, shining, polished, glit­ tering, lustrous, bright, glossy, smooth ; glänzend, schimmernd, leuchtend, blinkend, glatt; luisant, brillant, poli, lisse ; fénylő ; csillogó, sima ; слестящий, лоснящийся, глянцевитый] —» lucens, lucidus, fulgens, micans, splendens, -phanus

127

128

129 130

121

123 NITRIFICANS (nitrifico), nitrificant (bacterii ^) [nitrifying ; nitrifizierend ; nitrifiant; nitrifikáló; нитрифициру­ ющий] * 124 i V / T Ä / F / C ^ r / O f , nitrificare, trans­ formarea amoniacului şi a compuşi­ lor de amoniac din sol în azotaţi sub influenţa unor bacterii [nitri­ fication; Nitrifikation, Salpeterbildung; nitrification ; nitrifikáció ; нитрифи­ кация] 125

NITROPHILUS (gr. νίτρον „nitrát, azotat", φιλέω „а iubi"), nitrofil, care creşte pe soluri bogate în azotaţi (plantă) [nitrophilous ; nitrophil, ni­ tratliebend; nitrophile; nitrofil, ni­ trátkedvelő; нитрофильный] —»• androphilus, anthropophilus

126

NITROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), nitrofite; plante nitrofile; plante ruderale care preferă solurile bogate în azotaţi (Chenopodium, Urti­ ca) [nitrophyţes ; Nitrophyten, Dün­ gerzeiger, Nitratpflanzen, Saípeterpflanzen; nitrophyţes; nitrofiták, nit­ rátkedvelő növények ; ннтрофиты]

131 132

133

134 135

NIVALIS, NIVICOLUS (-COLA), NIVOSUS, nival, înzăpezit, care creşte în apropierea zăpezilor permanente (floră, limită, zonă, plante) [nival, snowy ; schneeig, Schnee- ; nivéal ; nivalis, havasi, hóvidéki; снежный, снеговой, занесённый снегом] NIVEUS, alb ca zăpada, alb curat şi lucitor [snow-white; schneeweiß, reinweiß; blanc de neige; hófehér, fénylő fehér; белоснежный, снежнобелый] —»^ chion-, chioneus NIX (-VIS) f, zăpadă (ca factor ecologic) [snow ; Schnee ; neige ; hó ; снег] NIXANTHUS (lat. nix „zăpadă", gr. άνθος „floare"), cu flori albe ca zăpada [snow-white flowered ; schneeweiß-blütig; à fleurs blanches; hófehér virágú ; белоснежно-цветко­ вый] NOBIS pron. pl. dat. -* m, mihi NOCTIFLORUS, noctiflor, care se deschide sau înfloreşte noaptea [nightflowering ; nachtblühend ; riictiflore ; éjszaka virágzó; цветущий ночью] -+ nyctanthus NOCTURNALIS, NOCTURNUS, nocturn, care se deschide numai în timpul nopţii (floare, planta) [noc­ turnal, nightly; nächtlich, nachtblü­ hend; nocturne; éjszakai, éjszaka nyíló; ночной]* NODALI S, nodal, саге aparţine sau se referă la noduri [nodal; nodal; nodal; csomóra vonatkozó; узловой] NODI-, -NODIS, -NODUS, NODOSUS, noduros, cu nodozităţi (nodi· fer, nodiflorus, multinodis, crassino· dus) [nodose, -noded, knotted, knotty, knobby, gnarled; knotig, knotenreich, knoten- ; noueux ; csomós, bogos, büty­ kös; узловатый, узло-]

136

NODOSITAS î, nodozitate, umflă­ turi normale sau accidentale pe orga­ nele plantelor (rădăcina unor Leguminosae, frunzele la Juncus articulatus, trunchiul unor arbori) [nodo­ sity, knottiness; KnöUchen; nodosité; csomó, gumócska ; узловатость]

137

NODU LIFER, NODULOSUS, no­ duros, cu noduri mici [nodulose, no­ dule-bearing; kleinknotig, knötchenreich, knötchentragend ; noduleux, nodulifère ; csomócskás, gazdagon bogas ; многоузелковый]

138

NODULIFORMIS, noduliform, de forma unor noduri mici [nodule-

882

NO DU LUS like ; knötchenförmig ; noduliforme ; bogocskaszerû ; узелковидный] 139 NQDULUS m, nodul, nod mic [no­ dule; Knötchen; nodule; csömócska; узелок] 140 NODUS m, nod 1. Excrescenţă pe ramuri, tulpini. 2. Umflătura pe tulpina unor Gramineae din care por­ nesc ramuri sau frunze [node, knot; Knoten, Nodien; noeud; csomó, szár­ csomó, bütyök, bog, göcs; узел] 141 NOLI-TANGERE, nu mă atinge (epit.) [touch me not; rühr mich sieht an; ne me touchez pas; ne nyúlj hozzám; недотрога] 142

143

144

145

NOMEN η 1. Numele (plantei). 2. Cînd cuvîntul „nom.'' sau „nomen" este aşezat după citatul unui taxon, autorul semnalează că in publicaţia respectivă a dat pentru prima dată numele taxonului, descrierea acestuia fiind publicată în prealabil sau deo­ camdată neavînd diagnoză [name; Name, Benennung; nom; név, el· nevezés; название]* NOMEN SOLUM -* (nomen) nudum NOMENCLATOR m, nomenclator, listă alfabetică cu numiri (titlu de carte: Nomenclator botanicus) [no­ menclator; Noliienklator ; nomenclateur; névjegyzék; перечень] NOMENCLATURA t, nomenclatură, totalitatea denumirilor folosite în ca­ drul unei discipline [nomenclature; Nomenklatur ; nomenclature ; névjegy­ zék, elnevezések jegyzéke ; номен­ клатура] * NOMIUM η (gr. νομός „păşune"), nomiu, calităţi roase de larvele unor insecte în părţile parenchimatice ale plantelor [nomium; Mine; nomium, mine; nomium; номиум]

146

NOMOCOLUS (-COLA f) (gr. -, lat. incola „locuitor") -^ nomophilus

147

NOMOPHILUS (gr. -, φιλέω „a iubi"), nomofil, care creşte pe păşuni [dwelling in pastures; weideHebend; aimant les pâturages; legelőt ked­ velő, legelőn élő; обитающий на пастбищах]

148

NOMOPHYLLUM η (gr. νόμος „obi­ cei", φύλλον „frunză"), nomofilă, frun­ za normală, propriu zisă, ca organ de asimilaţie (exclusiv catafilele, hipofilele, cotiledoanele) [nomophyll ; Laubblatt ; nomophylle ; lomblevél ; номофилл ]

149

150 151

152

153

154

155

156

157

NOMOPHYTA η pl (gr. νομός „pă­ şune", φυτόν „plantă"), nomofite, plante de păşuni [pasture-plants; Weidepflanzen; plantes de pâturage; legelői növények; пастобищные рас­ тения] NON adv, nu [no, not; nicht; non; nem; не]* NONAPERTURATUS, neaperturat, fără orificii (polen) [openingless, wit­ hout opening; off n u n c i o s ; non aper­ ture; nyilas nélküli; лишенный от­ верстий] NON PERFORAT US, neperforat, ne­ găurit [nonperforated ; nichtdurchlö­ chert ; nonperf ore ; nem átlyukasztott ; непродырявленный] NORMALIS, normal, cu structură sau cu înfăţişare obişnuită (mugure, stadiu) [normal; normal, regelmäßig, gewöhnlich, regelrecht; normal; ren­ des, szokásos, szabályos ; нормальный, правильный] NOSOLOGIA f (gr. νόσος „boală", λόγος „vorbire"), nosologie, studiul bolilor (nosologia plantarum studiul bolilor plantelor) [nosology ; Nosologie, Krankheitslehre ; nosologie ; noszológia ; носология] NOSOPHYTA η pl (gr. -, φύτον „plantă"), nosofite, paraziţi vegetali dezvoltaţi pe plante bolnave [nosophytes ; Nosophyten ; nosophytes ; noszofitâk; нософиты] NOTA i 1. Semn. 2. Observaţie, notă [sign, mark, note; Zeichen, Anmerkung; signe, note, observation; jel, megjegyzés; признак, заметка, примечание] NOT ATU S, -NOTUS, notat, marcat, prevăzut cu semne (maculis vel punctis notata prevăzută cu macule sau puncte) (aureo-notatus, leuconotus) [notate, marked; bezeichnet, versehen, mar­ kiert; noté, marqué; jelzett, rajzolatos ; отмеченный, помеч енный]

158

NOTEROPHILUS(gr. νοτερός „umed'% φιλέω „а iubi") —• mesophilus

159

NOTHOGAMIA f (gr. νόθος „hi­ brid", γάμος „căsătorie"), notogamie, polenizare cu polen provenit de la subspeciile deosebite ale aceleiaşi specii [nothogamy; Nothogamie, Blendlingsbestâubung ; nothogamie ; notogámia ; нотогамия]

160

NOTHOMORPHA f (gr. -, μορφή „formă"), notomorfă, formă hibridă derivată din aceeaşi specie parentală,

NÜCLEOBIONTA

161

162

163

164

tratată ca aparţinînd unui taxon colectiv hibrid aflat în acelaşi rang cu specia [nothomorpha ; Nothomorphe; nothomorphe; notomorfa; нотоморфа] NOTHOXENUS (gr. -, ξένος „gaz­ dă"), notoxen, adventiv [nothoxenous, adventive; nothoxen, adventiv; nothoxène, adventif; jövevény; ад­ вентивный] - • adventivus, advenus* NOTHUS (gr. -), fals, aparent, hibridogen (defoliaţie, rădăcină) [false, unreal ; falsch, unecht ; faux, batard ; hamis, látszólagos ; ложный] NOTORRHIZUS (gr. νώτος „dos", ^ίζα „rădăcină"), notoriz, cu radicula aflată pe partea dorsală a cotiledoanelor [Cruciferae) [notorrhizal ; rückenwurzelig; notorrhize; notoriz, hátgyököcskés; сшганокорешковый] NOTOTRIBUS (gr. -, τρίβος „cale"), nototrib, transportat pe spatele insec­ tei (polenizare) [nototribe, nototribal ; nototrib, rückenführend, rückenstäubend; nototribe; háttal beporzó, hátioldalhoz tapadó ; нототрибный]

165 NOTULA f 1. Notiţă, scurtă obser­ vaţie; uneori titlu de carte (Notulae systematicae). 2. Semn mic [small note, little mark ; kurze Anzeige, kleines zei­ chen ; notice, petite marque ; rövid jegyzet, jelecske ; заметка] 166 NOV Ε M num., NOV EM-, nouă, cu nouă (novemfoliatus, novemnervatus) [nine, nine-; neun, neun-; neuf, à neuf; kilenc, kilenc-; девять, девяти-] —» еппеа167 NOVIFORMA f -> cultiforma, satiforma 168 NOVITAS f, NOVITIA f, noutate, uneori ca titlu de carte (Novitiae florae Sueciae) [newness ; Neuigkeit ; nouveauté; újdonság; новинка]

173

174

175

176

préjudiciable; káros, ártalmas; вред­ ный, пагубный] —»• perniciosus NUBECULATUS, NUBILOSUS, NUBILUS 1. înnorat. 2. întunecat. 3. Cenuşiu-albastru [nubeculate, clou­ ded, cloudy, dark, greyish blue; wolkig, dunkelfarbig, graulichblau ; nuage, foncé, grisâtre bleu; felhős, sötét színű, szürkéskék; облачный, тёмный, синевато-зелёный] NUCACEUS, nucaceu, nuciform, ase­ mănător cu nuca, dur ca nuca [nucaceous; nußartig; nucacé; diószerű, diókemény ; ореховидный ] NUCAMENTUM η 1. Nucament, siliculă unispermă indehiscentă (Crambe, Neslia). 2. Ament [nucamentum, catkin; Nußschötchen, nußartiges Schötchen, Kätzchen; nucamentum, silicule uniloculaire, chaton; egymagvú becőke, zárt becőke, barka; ореховидный плод, односемянный стручочек, сережка] NUCELLUS m, nucelă, ţesutul parenchimatic de sub integumentul ovulu­ lui, ocupînd spaţiul dintre funicul şi micropil [nucellus, ovule-Kernel ;Nuzellus, Knospenkern; nucelle; nucellusz, magrügybél, magkezdemény-bél; нуцеллус, ядро семяпочки] —>· metablastum ,

177

NUCIFER, nucifer, care producs nuci [nuciferous, nut-bearing; nußtragend; nucifère; diótermő; opexoносный]

178

NUCIFORMIS, nuciform, de forma unei nuci [nut-shaped; nußförmg; nuciforme; dió alakú; ореховидный]

179

NUCLEARIS, nuclear, care aparţine sau se refera la un nucleu (diviziune, fuziune, suc, endosperm) [nuclear; nuklear, kern-; nucléaire; nukleáris, sejtmag- ; нуклеарный, ядерный]

180

Ν и CLEAT IO f, nucleaţie, formarea nucleului [nucleation, nucleus-for­ mation ; Kernbildung ; nucleation ; sejtmagképződés; нуклеация, образо­ вание ядра]

169

NOW S, nou, tînăr (frunză ~ , ra­ mură a) [new, young; neu, jung; nouveau, jeune; új, fiatal; новый, молодой]*

170

NOX (-CTIS) f, noapte (şi ca epitet bona-nox noapte bună) [night ; Nacht ; nuit ; éjszaka ; ночь]

181

NOXA f, N0X1 Ai, noxă, prejudiciu, efect dăunător [hurt, harm, injury; Schaden, Schädigung; préjudice, dom­ mage, blessure; károsodás, ártalom; повреждение]

NU CLE ATU S, NUCLEIFER, nucleat, prevăzut cu nucleu [nucleated, nucleiferous ; kernig, kerntragend ; nucléé; sejtmagvas; ядроносный]

182

NUCLEINUM

183

NÜCLEOBIONTA η pl, nucleobionţi, organisme cu celule nucleate [nucleobionta ; Nukleobionten ; nucléobiontes ; nukleobionták ; нуклеобионты]

171

172

NOXIUS, vătămător, dăunător [inju­ rious, harmful; schädlich; nuisible,

η -^ achromatinum

NUCLEOCENTROSOMA 184 NUCLEOCENTROSOMA η (lat. nucleus „sîmbure", gr., κέντρον „cen­ tru", σ&μα „corp"), nucleocentrozom, centrul divizionar intranuclear (Kar­ sten) [nucleocentrosome ; Nukleozentrosom; nucleocentrosome; nukleocentroszóma ; нуклеоцентросома] NUCLEÖCHYLEMA η (lat.-, gr. χύλισμα „suc") - • caryolympha 186 NUCLEODESMA η (lat. -, gr. δεσμός „legătură"), nucleodesmă, formaţie fibrilară făcînd legătura între părţile interioare ale nucleului şi între cito­ plasmă (Scott) [nucleodesmă; Nukleodesma ; nucléodesme ; nukleodezma ; нуклеодесма] 187 NUCLEOHYALOPLASMA η (lat-, -, gr. ύαλος „sticlă", πλάσμα „mode­ lare") - • caryolympha

194 NÜCLEOSOMA η (lat. -, gr* σώμα „corp"), nucleozom, sateliţi aflaţi pe suprafaţa nucleolilor (Nawashin) [nucleosoma ; Nukleosom ; nucléosome ; nukleoszóma ; нуклеосома] 195

NUCLEUS m, nucleu 1. Gorpuscul de obicei globulos din citoplasmă, constituentul principal al celulei, cu rol în reproducere şi în transmiterea caracterelor (Brown, 1835). 2. Sîm­ bure osos [nucleus, cell-nucleus, seedkernel; Kern, Zellkern, Samen­ kern; noyau; sejtmag, csonthéjas mag; ядро, клеточное ядро, косточка] —*• mesoblastus

196

NUCULA f, nuculă*, fruct uscat monosperm, indehiscwit, cu pericarpul osos sau coriaceu (Corylus, Tilia^ Rorago) [nucule, nutlet; Nüsschen; nucule, noisette ; makkocska, aszmag ; орешек]

197

NUCULANA f, NUCULANIUM η, nuculaniu, fruct compus, drupaceu sau baciform cu sîmburi scleroşi liberi sau alipiţi, cuprinşi în mezoсмр (Mespilus, Cornus) [nuculane ; Sammelsteinfrucht ; nuculaine ; nukulánium ; многогнездная костянка]

198

NUDUS, NUDI-, nud, neacoperit (floare i-^, mugure ~ ^ (nudicaulisy nudiflorus, nudifolius) [nude, bare, naked; nackt; nu; csupasz, fedetlen; голый] —*• delectus* NOMEN NUDUM, nume nud, ne­ însoţit de diagnoză [nude name; nackter Name ; nom nu ; csupasz név ; название без описания] —> потеп solum

199

NULLI-, NULLUS, nul, саге lip­ seşte complet (stylus brevis vel nullus stilul scurt sau lipsă) (nullinervis, nullisomicus ) [none, wanting, lacking; kein, fehlend; nul, man­ quant ; semmi, hiányzó ; никакой, без, недостающий]

200

NUMEROSUS, numeros, aflat în număr mare [numerous, very many; zahlreich; nombreux; sok, számos, számtalan ; многочисленный] —• multus^ pluri", poly-, mille-, myrio-

185

188

189

NUCLEOIDES t pi (lat. -, gr. είδος „asemănare"), nucleoide, corpusculi nucleiformi din citoplasmă bacteriilor (Bringmann) [nucleoides; Nukleoiden ; nucleoides ; nukleoidák ; нуклеоидий] NUCLEOLATUS, nucleolat, prevăzut cu nucleoli [nucleolate, nucleolated; kleinkernig ; nucléole ; nukleolás ; с ядрышком]

19Ö NUCLEOLUS m, nucleol, corpuscul sferic, membrános, aflat în nucleu, care se resoarbe în timpul mitozei [nucléole ; Nukleolus, Kernkörperchen ; nucléole ; nukleolusz, sejtmagocska ; ядрышко] —*• plasmatosoma 191 NUCLEOMA η (lat.-, fr. ομάδος „mulţime"), nucleom 1. Termen co­ lectiv pentru substanţa nucleară (Rieger). 2. Totalitatea nucleilor dintr-un organism sau dintr-o celulă polienergidă (Dangeard) [nucleom; Nukleom; nucléome; nukleoma; нуклеома] 192

NUCLEOPLASMA^ η (lat. -, gr. πλάσμα „modelare"),'nucleoplasmă ; cariolimfă; sucul nuclear; substanţa intranucleară fluidă şi vie [nucleo­ plasm; Nukleoplasma, Karyolymphe, Kernsaft, Kernplasma; nucléoplasme, caryolymphe; nukleoplazma, sejt­ magplazma; нуклеоплазма, карио­ плазма, ядерное вещество]

193 NUCLEOPROTEIDES Î р1 (lat. -, gr. πρώτος „primul", είδος „ase­ mănare"), nucleoproteide, proteide din nucleul celular [nucleoproteides ; Nukleoproteiden ; nucleoproteides; nukleoproteidek ; нуклеопротеиды-] —»^ phosphorop ro teides

201 NUMEROTYPUS m (lat. numerus „număr", typus „model"), numerotip, tip care poate fi recunoscut numai prin metode statistice [numerotype; Numerotypus; numerotype; numerotipus; нумеротип] * Termen neclar, folosit în literatură în diferite accepţiuni

386

•^NYMUS

202

NUMMIFORMIS, NUMMULARIUS, numular, de forma rotundă a monedei [coin-shaped ; münzenähnlich; nummulaire; ércpénz alakú; монетообразный] 203 NUPTIAE î pl, nuntă, fecundare (nuptiae plantarum fecundarea plan­ telor) [wedding, fertilization; Hoch­ zeit, Befruchtung; noce, féconda­ tion ; nász, megtermékenyülés ; свадь­ ба, оплодотворение] —»• sponsalia 204 NUPTIALIS, nupţial, intrafloral (nectarină), situat în zona internă a florii [nuptial, intrafloral; nuptial, iatrafloral; nuptial, intraflorale ; nupciális, virágon belüli; нупциальный] 205 NUTANS, NUTANTI(nuto), nutant, cu partea terminală aplecată în jos şi în afară (floare, tulpină) (nutantiflorus) [nutant, nodding, dro­ oping; nickend, überhängend, hänge-, nick-; penché, inclinant; bókoló; поникший, поникающий] -^ cernuus, pendulus 206

211

212

NYCTANTHUS, NYCTAGINI­ FLORUS, NYCTIFLORUS -* noctiflorus 213 NYCTANTHIA t (gr. -, Ανθός „floa­ re"), nictantie, înflorire în timpul nopţii [nyctanthy ; Nachtblühen ; nyctanthie ; éjszakai virágzás ; никтантия] 214

t

(gr. -,' ναστός

„presat"), NYCTINASTISMUS

m,

NYCTITROPIA î, NYCTITROPISMUS m (gr.-, τροπή „răsucire"), nictinastie, nictitropism, mişcări paratoftice periodice ale organelor florale sau ioliare cauzate de alternanţa luminozităţii şi a întunericului, rezultind poziţia diurnă şi cea de somn (Oxalis) [nyctinasty, nyctitropism ; Nyktinastie, nyktinastische Bewe­ gung, Schlafbewegung, Pflaníenschlaf ; nyctinastie, nyctitropisme ; niktinásztia, niktinásztikus mozgás; никтинастйя, никтитропизм]

207

* Termenul „nucă" adesea folosit impropriu în literatură pentru fructul de Juglans.

NYCTIGAMUS (gr.-, γάμος „căsă­ torie"), nictigam, cu flori care se deschid numai seara pentru a atrşige prin miros şi culoare agenţii polenizatori [nyctigamous ; nyktigam; nyctigame; éjszaka porzodó; никтигамный]

215 NYCTINASTIA

NUTATIO î, nutaţie, mişcări auto­ nome revolutive, rotatoare sau undulatoare, datorite creşterii unor părţi de organe [nutation; Nutation, Nutationsbewegung, Wachstumsbe­ wegung, Neigungsbewegung ; nuta­ tion; nutáció, növekedési mozgás, csúcskeringő mozgás; нутация, вра­ щение]

NUTRICISMUS m, nutricism, nu­ triţia plantelor simbiotrofe pe calea micorizei [nutricism; Nutrizismus; nutricisme; nutricizmus; нутрицизм] 208 NUTRIENS, NUTRITIUS, NU­ TRITIV US, nutritiv, nutritor (ţesut, plantă) [nutrient, nourishing; ernäh­ rend ; nutritif ; tápláló ; питающий, питательный] —>• alibilis* 209 NUTRITIO î, nutriţie [nutrition; Ernährung ; nutrition ; táplálkozás ; питание] 210 NUX f 1. „Nucă"*. 2. Ghindă. 3. Fruct uscat indéhiscent, monosperm, cu pericarpul tare (Quercus, Fagus) [„nut", gland ; „Nuß", Eichel ; „noix", gland; „dió", makk; „орех", желудь]

NYCT-, NYCTAGINI-, NYCTI-, -NYCTUS (gr. νύξ, νυκτός „noapte"), nocturn, de noapte (nyctanthus, nyctaginiflorus, nyctifiorus, epinyctus) [nocturnal, nightly; nächtlich; nocturne; éjszakai; ночной]

215а NYCTINASTICUS (gr. - ) , NYCTITROPICUS (gr. -, τροπή „răsu­ cire") —* photeolicus 216

NYCTIPELAGICUS (gr.-, πέλαγος „marea"), nictipelagic, referitor la organismele plutitoare care în timpul nopţii se ridică deasupra apelor mării [nyctipelagic ; nyktipelagisch ; nyctipélagique; niktipelágikus ; никтипелагический]

217

-NYMUS (gr. όνομα „nume"), cu nume (heteronymus, homonymus) [named; benannt, -namig; nommé, à noms; nevű; с именем, с название]

о 1 OANGIUM η (gr. ώόν „ou", άγγείον „vas"), oangiu, oogon саге produce oospori endogeni apocitiali (Saprolegnia) [oangium; Oangium; oangium; oangium; оангий] 2 OB-t invers, întors, răsturnat, opus (obcuneatus, obdeltoideus, obreniformis) [inversed, inservely-, reversed, op­ positely-; verkehrt-, umgekehrt-, ent­ gegengesetzt, gegenständig, gegen-; inverse, inversement, renversé, op­ posé; fordított, visszás, visszásán, ellentétesen; обратно-, обратный, пе­ ревернуто-, супротивно-]

8

9 10

11

3 OBGLAVATUS, OBGLAVIFOBMIS, OBGLAVUS, ohcldLVAt, claviform întors (frunză) [inversely clavate ; verkehrt-keulenförmig ; inver­ sement clave; fordított buzogányzszerű ; обратнобулавовидный] 4 OBGOMPBESSUS 1. Comprimat dorsal, avînd o latură convexa şi alta concavă (achena la Goreopsis]. 2. Turtit în direcţie verticală [obcompressed ; riickseitig-zusammengedriickt; obcomprimé; oldalrél össze­ nyomott ; обратносжатный, отвесносжатный] 5 OBGONIGUS, obconic, de forma unui con răsturnat [obconical, inserselyconical; umgekehrt-konisch, verkehrt­ kegelig; obconique, en cône renversé; visszáskúp alakú ; обратноконусовидный] —> turbinatus 6 OBGOBDATUS, OBGOBDIFOBMIS, obcordat, invers cordât [obcordate, inversely heart-shaped ; verkehrtherzförmig; obcordé; fordított szíves, visszás szív alakú, fordított szívalakú ; обратносердцевидный] 7

OBDIPLOSTEMONEUS, obdiplostemon, invers diplostemon; cu verticilul extern al staminelor (epipetală) opus verticilului intern (episepal) (Garyophyllaceae, Geraniaceae) [obdiplostemonous ; obdíplostemon, um­ gekehrt doppelmännig ; obdíplosté-

12

mone ; obdiplosztémon ; обдиплостемонный] OBDUGTUS, impregnat, acoperit [overspread, covered; überzogen, bedeckt; imprégné, revêtu; bevont, betakart ; пропитанный, покрытый] OBDUBATUS-* induratus OBIGES m pl, obstacole, bariere (la distribuţia plantelor) [hindrances ; Hindernisse ; obstacles, barrières ; akadályok; препятствие] OBIMBBIGATUS, obimbricat, in­ vers imbricat, adică în sens contrar, de sus în jos; referitor la scvamele interioare progresiv mai scurte decît cele din seria externă [obimbricate ; verkehrt-ziegeldachig ; obimbriqué ; visszásán fedelékes ; обратночерепитчатый] OBLANGEOLATUS, OBLANGEOLATO-, oblanceolat, invers lanceolat (oblanceolato-spathulatus ) [oblanceolate, inversely-lanceolate, oblanceolate- ; verkehrtlanzettlich ; «blancéolé ; fordított lándzsás ; обратноланцето­ видный]

13 OBLATUS, globulus lăţit şi compri­ mat spre poli (portocala) [oblate ; breitrund ; largement sphérique ; szélesen gömbölyű; широкошаровид­ ный] 14 OBLIGATUS, obligat, necesar (pa­ razit) [obligate, obligatory, necessary; obligat, verpflichtet; obligatoire, né­ cessaire; obligát, kötelező, szükség­ szerű; облигатный, обязательный] 15 OBLIQU-, OBLIQUE-, OBLIQUUS, oblic, înclinat faţă de axă; nesiraetric (obliquangulus, oblique-plicatus ) [obli­ que, slanting, obliquely-, unequalsided; schräg, schief, seitwärts, un­ gleichhälftig ; oblique, obliquement ; ferde, ferdén-, rézsútos, oldalas; ко­ сой, неравносторонный, неравнобокий] -^plagio-, lox-, loxo16 OBLITEBATUS, obliterat, şters, disparent, abia vizibil [obliterated.

•â? effaced; obliteriert, undeutlich, ver­ wischt; oblitéré, disparaissant; eltű­ nő ; облитерированный, стертый] 17 OBLOÄGAIUS, OBLONGUS, OBLOÄGl-, OBLCÄCO-, oblong, alun­ git, elongat, lungăreţ; cea de 2 ori mai lung decit lat, cu marginile pa­ ralele şi vîrfurile obtuze (frunza la Rumex obtusifolius ) (oblongiflorus, oblongo-ovatus ) [oblong; länglich; oblong, allongé; hosszúkás, hossz-; продолговатый, продолговато-]-+eZongatus 18 OBOVALIS, oboval, ikvers oval [oboval, reversed oval; verkehrt­ oval ; obovale ; fordított ovális ; обратноовальный] 19 OBOVATUS, OBOVATI-, OBOVATO-, obovat, invers ovat şi mai lat în treimea superioară (obovatifolius, obovato-lanceolatus ) [obovate, inversely-ovate ; verkehrteiförmig ; obové, inversement oviforme ; visszástojásdad, fordított tojásalakú; обратнояйцеобразный] 20 OBOVOIDEUS, OBOVOIDEO-, obovoidal, invers ovoidal (obocoideoclavatus) [obovoid, inversely-ovoid ; verkehrtovoidal ; obovoíde ; fordított ovoidális ; обратноовоидный] 21 OBPYBAMIDALIS, OBPYRAMIDATUS, invers piramidal [obpyramidal ; verkehrt-pyramidenförmig ; obpyramidale ; fordított piramisalakú ; обратнопирамидальный] 22 OBSCURUS 1. Obscur, întunecat, de culoare închisă. 2, Neevident [obscure, dark, dusky, dingy, indistinct; dun­ kel, dunkelfarbig, trüb, unscheinlich ; obscure, foncé, sombre, indistinct; sötét, homályos, elmosódott ; темный, неясный] -^ blattarius 23 OBSERVATIO f, observaţie, exa­ minare [observation ; Bemerkung, Beobachtung ; observation ; megfi­ gyelés, észlelet; наблюдение, замеча­ ние] 24 OBSOLETUS, obsolet, spălăcit, puţin aparent, abia vizibil [obsolete, not evident ; unscheinbar, undeutlich, trüb; peu apparent, indistinct; el­ mosódott, alig látszó ; неясный, неза­ метный] 25 OBSTRUCTUS, astupat, închis (gîtul corolei de către peri) [obstructed ; closed, blocked up ; verstopft, ver­ schlossen ; obstrué ; bezárt, betömött ; заслонённый, загороженный]

OBVERSUS 26 OBTECTANS, OBTEGENS (obtego), acoperitor, care acoperă (peri, scvame) [overcóvéring ; verdeckend, überdeckend; couvrant; befedő, be­ takaró ; покрывающий, прикрываю­ щий] 27 OBTECTUS, acoperit [covered, pro­ tected; bedeckt, überdeckt, verdeckt; couvert, recouvert; betakart, befedett, eltakart ; покрытый, прикрытый] —»^ amictus, tectus, togatus, vestitus 28 OBTEXTUS -* intertextus 29 OBTORQUATUS, răsucit înapoi [twisted backwards ; umgedreht ; tordu en arrière; visszacsavart; обратнозакрученный] 30 OBTRIANGULARIS, OBTRIANGULATUS, OBTRIANGULUS, in­ vers triunghiular [inversely threeangled ; verkehrtdreieckig ; obtriangulaire; fordított háromszögű; обратнотреугольный] 31 OBTRUNCATUS, oblic trunchiat [obtruncate; schräggestutzt; obtronqué; ferdén tompa; косоусечённый] 32 OBTUBATOR m, obturator 1. Ţesut care serveşte la conducerea tubului polinic, astupînd micropilul (Euphor­ bia). 2. Corpuscul ce închide orifi­ ciul anterei [Asdepias, Orchis) [ob­ turator ; Obturator ; obturateur ; obtu­ rator; обтуратор] 33 OBTURBINATUS, invers conic, de forma unei sfîrleze răsturnate [obturbinate, reverse top-shaped; verkehrtkegelförmig; obturbiné; visszás-kúpalakú ; обратнокубарчатый] 34 OBTUS-, OBTUSE-, OBTUSI-, OBTU SATU S, OBTUSUS, obtuz, bont, teşit, terminat cu un vîrf rotun­ jit sau în unghi mai mare de 90° (frunză, petală) (obtusangulus, obtusedentatus, obtusifolius) [obtuse, blunt, obtusely- ; stumpf, abgestumpft, stumpf ; obtus, obtusi- ; tompa, tompa csúcsú, tompa szögű, ferdén-, tom­ pán-; тупой, тупоконечный, тупо-] —» ambly-, amblyo35 OBUMBRANS (obumbro), саге um­ breşte [obumbrate, overshading; beschattend; ombrageant; beárnyéko­ ló; отеняющий] 36 OBVALLATUS, împrejmuit, încon-. jurat de un val [obvallate; verwallt, umwallt, umschanzt; obvallé, retranché ; körülsáncolt ; окружённый валом] 37 OBVERSUS, OBVERSEcordatus) -* inversus

(obverse-

OBVOLUTIVUS 38 OBVOLUTIVUS, OBVOLUTUS, OBVQLUTI-^ obvçlut, semiécvitant ; înfăşurat pe jumătate pe un alt organ similar şi învecinat (obvolutiţolius) [obvolute, overlapping, wrapped aro­ und ; halb-zwischengerollt, eingewicke­ lt; obvoluté, obvolutif; félig egymásragöngyölödőtt ; окутанный, обвитый]* 39 OCCIDENT ALIS, occidental, Vestic, apusean [western; westlich, abend­ ländisch; occidental; nyugati; запад­ ный] 40 OCCLUSIO í, ocluzie, proces de vin­ decare a rănii copacilor pe calea cicatrizării [occlusion ; Vernarbung, Wundeverschließung ; occlusion ; beforradás; окклюзия, закрытие] 41 OCCLUSUS, închis [occluded^ closedj reclused; verschlossen; clos, fermé; zárt, bezárt; замкнутый, закры­ тый] 42 OCCULTATUS, ascuns [hidden ; ver­ borgen, versteckt; caché; rejtett; скрытый] 43 OCCUPANS (occupa), ocupînd, саге ocupă (spaţial) [occupying; besitzend, einnehmend ; occupant ; elfoglaló (helyet) ; занимающий, поражающий] 44 OCCURRENS (occurro), întîlnit, survenit, care se găseşte pe [occuring ; vorkommend; se trouvant; előfor­ duló; встречающий] 45 OCEÀNOPHYTA η pl (gr. ωκεανός „ocean", φυτόν „plantă"), oceanofite, plante din oceane [ocean plants; Ozeanpflanzen ; océanophytes ; oceánofiták; океанофиты] 46 OCEANOPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός „rătăcitor"), plancton oceanic, totaJitatea organismelor planctonice din oceane [oceanoplankton ; ozeani­ sches Plankton ; océanoplancton ; oceánplankton; океанопланктон] 47 OCELLARIS, OCELLATUS, OCELLIFER, ocelat, prevăzut cu macule inelare sau oculiforme [ocellate, ocellated; augenflâckig, geäugelt; ocellé, ocellaire; szemfoltos; глазчатый] 48 OCELLA f, OCELLUM η, OCELLUS m, ocel 1. Pată rotundă oculiformă. 2. Papilă sau pigment care concen­ trează razele de lumină (Algae, Hepaticae) [ocellus ; Ozelle, Augenfleck ; ocelle ; ocellus, kerek folt, fényérezékeny papilla; глазок] 49 OCHR-, OCHRACEUS, ochraceu, de culoarea bruniu galbenă a ocrului (ochracanthus, ochranthus) [ochra-

ceous, ochre-yellow ; ockergelb, bräunlichgelb; ocracé, jaune d'ocre; ok­ kersárga, barnássárga; охрязшй, бу­ ровато-жёлтый] 50 OCHREA f, ohreé, ochree I. Stipele concrescute în formă de pîlnie la baza internodiilor tulpinii sau a ramu­ rii (Poîygonaceae). 2. Teaca frunzei (Palmae). 3. Teaca spörogonului (Musai) [ocrea; Ochrea, Nebenblatt­ scheide, Tüte, Blattstiefel, Blatttube; ocrée; pálhakürtő, íeVélkürtö, kürtő; раструб] 51 0ÇHREACEUS, ohreaceu, ochraceu, asemănător cu ohreea [ocraceous; tütenartig, tütenförmig, stiefelartig; ocréacé ; kürtőszerű ; раструбовидный] 52 OCH RE ATU S, ohreat, ochreat, pre­ văzut cu ochreé [ocreate, sheated; betutet ; ôcreé ; kürtös ; с раструбом] 53 OCHROLEUCUS, OCH ROLE UCO(gr. ωχρά „ocru", λευκός „alb"), ochroleuc, alburiu-galben, palid galben (Ochroleucocarpus) [ochroleucous, whi­ tish-yellow, pale-yellow, buff; weißlichgelb, weißlich-ockergelb, blaßgelb; ocroleuque, blanchâtre jaune; fehéressárga, halványsárga; бледноохряный, беложёятый] 54 OCREA -* ochrea 55 OCT-, OCTI-, ОСТО- (gr. οκτώ „opt"), opt, cu opt (octacanthus, octantherus, octipes, octocostatus, octogynus, octospermus) [eight- ; acht- ; à huit; nyolc-; восьми-] 56 OCTANDRUS (gr. -, ανήρ, ανδρός „bărbat"), oetandru, cu opt staminé [octandrous, eight-stamened ; achtmännig; octandre, à huit étamines; nyolchimes, nyolcporzós; восьмитычиночный] 57 OCTOGYNICUS, OCTOGYNUS (gr. -, γυνή „femeie"), octoglnic, cu opt pistile [ootogynous, eight-pistiled ; achtweibig, achtgriffelig ; octogynique, à huit pistils ; nyolcanyás, nyolctermős ; восьмипестичный] 58 оси ochi fage zés ;

LAT IO f, oculaţie, altoire în [inoculation; Okulieren; gref­ en oeil, greffe en écusson; szemокулировка, инокуляция]

59 OCULUS m, ochi, ochi de altoi, mugure axilar folosit la altoire [eye; Auge; oeil; szem, szemzőrügy; глаз, глазок] 60

-ODES,-OIDES,-OIDEUS (gT. είδος „asemănare, formă"), asemănător cu, în formă de (dendrodes, odontoides.

OECOPROTEROGYNIA ovoideus) [resembling, -like, -shaped; -ähnlich, -artig; -oïde, semblable à, ressemblant à ; -szerű, hasonló ; -вид­ ный] —• -ides, simili-, homoio61 -ODON, ODONT; ODONTO-, -ОГЮКTUS, OBUS (gr. οδούς, οδόντος „dinte"), dinţai, denticulat, cu dinte (platyodon, odontalgicus, odontolepis, glypiodontus) [tooth-, -toothed; zahn-, -zăhnig, gezähnt-, zăhnig-; denté; fog-, fogazott-, -fogú; зубо-, зубчато-, -зубый, -зубчатый]—»· denti-, dentato-, -dens 62 ODONTOLOMUS (gr. -, λώμο, λώ" ματος „margine"), cu marginea din­ ţată [marginidentate ; gezâhntrandig, zăhniggesăumt; à bordure dentée; fogazott szélű ; зубоотороченный, зубчатоокаймлённый] 63 ODONTOPHYLLÜS (gr. -, φύλλον „frunza"), cu frunze dinţate [toothleaved; zahnblăttrig, gezâhntblâttrig ; à feuilles dentées; fogazott levelű; зубчатолистный] 64 ODOR f, miros (plăcut sau neplăcut) [smell, scent, odour, stench; Geruch, Duft, Wohlgeruch, Stinken; odeur, senteur, parfum, mauvaise odeur; szag, illat, büdösség; запах, приятный запах, неприятный запах] 65 ODORATUS, ODORIFER, ODORIFICUS, -ODORUS, odorant, parfu­ mat, binemirositor (citriodorus ) [fra­ grant, sweet-smelling; riechend, wohl­ riechend, duftend; odorant, parfumé; illatos, jószagú; пахучий, душистый] —*• redolens, euodus 66

-OECICUS, -OECIUS, -OECUS, -OICUS (gr. οίκος „casă", οΐκίον „locuinţă"), care creşte („locuieşte") în ; localizat pe ; cu repartizarea orga­ nelor de înmulţire în (aceleaşi sau pe diferite flori) ; care îşi petrece ciclul de viaţă pe (lithoecicus, monoecious, dioecius, heteroecius, homoecus, trioicus) [inhabiting on ; -hăusig, -wohnig ; vivant („demeurant") sur ; -laki ; -домный]

67 OECAS (-ADIS) f (gr.-), ecadă, forma adaptativă a unei staţiuni [ecad; Standortsform; écade; ter­ mőhely-forma ; экада] 68 OECESIS f (gr. οίκησις „colonizare"), ecesis, începutul stadiului de coloni­ zare primară (stadiu de pionierat) a unui spaţiu biotic [ecesis; ökesis; oecesis; öcézis; эцезис] 69 OECOBIOTICUS (gr. οίκος „casă", βίος „viaţă"), ecobiotic, cu viaţă

condiţionată de factorii ecologici [eco­ biotic; ökobiotisch; éçobiotique; ökobiótikus ; экобиотаческий] 70 OECOCUMA TICUS (gr. -, κλίμα „climat"), ecoclimatic, cu climat condiţionat de factorii ecologici [eco­ climatic; ökoklimatisch; écoclimatique ; ökoklimatikus ; экоклнматический] 71 OECOGEOGRAPHICUS (gr. -, γη „pămînt", γραφή „scriere"), ecogeografic, condiţionat de factorii ecologici şi geografici [ecogeographical ; окоgeographisch; écogéographique ; ökogeográfikus ; экогеографический] 72 OECOLOGIA í (gr. -, λόγος „vor­ bire"), ecologie, studiul relaţiilor re­ ciproce dintre organisme şi mediu [ecology; Ökologie; écologie; ökoló­ gia, életmódtan, környezettan; эко­ логия] 73 OECOLOGICUS (gr. - ) , ecologic, care se referă la relaţia reciprocă dintre organisme şi me4iul lor vital [ecolo­ gical; ökologisch; écologique; öko­ lógiai, környezeti; экологический]* 74 OECOMORPHOSIS f (gr. -, μόρφυκιις „formare"), ecomorfoză, morfogeneză cauzată de condiţiile speciale ale mediului natural [ecomorphose ; ökomorphose ; ecomorphose ; ökomorfózis ; экоморфоз] 75 OECONOMICUS (gr. οΙκονομικός „gospodăresc"), economic [economical ; ökonomisch, wirtschaftlich ; économi­ que ; gazdasági ; экономический] * 76 OECOPARASITUS m (gr. οίκος „casă", παράσιτος „parazit"), ecoparazit, formă specială de ciupercă cu parazitare limitată, în condiţii normale, la una sau mai multe plante gazde [ecoparasite ; Ökoparasit; écoparasite ; ökoparazita ; экопаразит] 77 OECOPROTERANDRIA t (gr. -, πρότερος „primul", άνήρ, ανδρός „bărbat"), ecoproterandrie, maturi­ zarea florilor mascule înaintea celor femele în anumite condiţii ecologice [ecoproterandry ; ökoproterandrie ; ecoproterandrie; ökoproterándria; экопротерандрия] 78 OECO PROT Ε ROGYNI А f (gr. - , γυνή „femeie"), ecoproteroginie, ma­ turizarea florilor femele înaintea celor mascule în anumite condiţii ecologice [ecoproterogyny ; ökoproterogynie ; écoproterogynie ; ökoproteroginia ; экопротерогшшя]

OECOSPECIES 79 OECOSPECIES t (gr.-, lat. species „specie"), ecospecie, specie ecologică rezultată fără izolare geografică, nu­ mai prin izolare genetică şi ecologică [ecospecies ; ökospezies ; écospecies ; ökospeciesz; эковид] 80

OECOSYSTEJdA η (gr.-, σύστημα „asociere") —* biogeocoenosis «1 OECOTONUS m (gr. -, τόνος „legă­ tura"), ecotonus I. Arealul de tran­ ziţie dintre două comunităţi. 2. Popu­ laţie de tranziţie de pe arealul inter­ mediar dintre două asociaţii [ecotone ; ökotonus ; ecotone ; ökotonusz ; экотонус] 82 OECOTOPUS m (gr.-, τόπος „loc", „staţiune"), ecotop, tip de staţiune determinat de intersecţia unui com­ plex de factori fizico-geografici [ecotope; Ökotop; écotope; ökotop; экотопус] «3 OECOTYPUS m (gr. -, τύπος „mo­ del"), ecotip 1. Biotipul ecospeciei, adaptat condiţiilor ecologice, 2. Rasă ecologică adaptată sub aspect ge­ netic (Turesson). 3. Eco variantă [ecotype, habitat type; ökotyp, ..ökolo­ gische Raße, Standortraße, Ökovarianţe; écotype; ökotipus; экотип] 84 OEDEMA η (gr. οίδημα „umflă­ tură") —• intumescentia 85 OEDEMATOPUS (gr. -, πους, ποδός „picior"), cu suportul umflat [thickstalked; dickfüßig; à stipe renflé; vastag tönkű; толстоногий] 86 OEKIOPHYTA η pl (gr. οΐκίον „lo­ cuinţă", φυτόν „plantă"), oicofite, plante spotane voluntar introduse în cultură de om în aceeaşi regiune (Rubus idaeus) [oekiophytes ; Ökiophyten ; oikiophytes ; ökiofiták ; экиофиты] 87 OENOLOGIA t (gr. οίνος „vin", λόγος „vorbire"), oenologie, studiul viticulturii şi a vinificaţiei [oenology ; Önologie, Weinlehre, Weinbaulehre ; oenologie; borászattan, szölészettan; энология, виноделие] 88 OFFICINALIS, oficinal, curativ, me­ dicinal, terapeutic, vindecător [offi­ cinal, curative; offizineil, arzneilich, heilkräftig; officinal, médicinal, curatif; gyógyító, gyógyászati; лечеб­ ный, цглебный, лекарственный] —>^ теdicalis, medicinalis -OWES, -О IDE и S -^ -odes 89 OIDIOSPORA t, OÏDIUM η (gr. ώόν „ou", σπορά „sămînţă", -ίδιον

340 „diminutiv"), oidiospor, oidie 1. Formă specială de conidie, pe micelii avînd filamente ce se separă în părţi unicelulare, formînd un lanţ deconidii aşezate cap la cap (Erysiphaceae). 2. Boală a plantelor de cultură (Vitis) cauzată de Erysiphaceae [oidium ; Oidium, Oidiospore, Oidiumkette ; oidie ; oidium, ragya; оидий] 90 OIOCARPUS (gr. -, καρπός „fruct"), cu fructe oviforme [egg-fruited ; eifrüchtig; à fruits oviformes; tojásdad termésű ; овальноплодный] 91 OLEACEUS, OLEAGINEUS, OLEA01N US, OLEAGI NOS US, OLEOS US, uleios, oleaginos, bogat în substanţe grase (plantă, sămînţă, fruct) [oily, oleic, oleaginous ; ölig, ölartig, ölreich, ölenthaltend ; oléagineux, huilleux ; olajos, olajszerű, olajtartalmú; мас­ личный, маслянистый] 92 OLEANDRINUS, roşu de oleandru [oleander-red ; oleanderrot ; rouge d'oléandre ; oleánderpiros ; олеандрокрасный] 93 OLEFIANS, OLEIFER, oleifer, care produce sau conduce uleiul (plante, hife, canale) [oleiferous; ölhaltend, ölenthaltend, ölerzeugend, öltragend; oléifère ; olajat szolgáltató, olajvezető ; масличный, маслоносный] 94 ÖLEN S (oleo), mirositor, cu miros plăcut sau neplăcut [smelling ; rie­ chend; odorant; szagos, -szagú; пах­ нущий] 95 OLEOCORPUS η, oleocorp, corpuscul din celulă avînd proprietăţile lipidelor (Hepaticeae) [oleocorpus; Oleokorpus, Ölkörperchen ; oléocorps ; oleokorpusz ; олеокорпус] 96 OLEOPLASMA η (lat. oleum „ulei", gr. πλάσμα „modelare"), oleoplasmă, substanţe lipidice din citoplasmă [oleoplasm; ölplasma; oléoplasme; oleoplázma; олеоплазма] 97 OLEOPLASTUM η (lat. -, gr. πλαστός „modelat"), oleoplast, plastidă producătoare de picături oleaginoase [oleoplast ; Oleoplast ; oléoplaste ; oleoplasztum; олеопласт] 98 OLEO-RESINAE f pi, oleorezine, amestec de rezine şi uleiuri eterice secretate de plante (Cruciferae) [oléoresineş; 01-Resinen, ölharze; oléoresines; olajos gyanták; олеорезины, масло-смолы] 99 OLEOSOMA η (lat. -, gr. σώμα „corp"), oleozom, incluziuni citoplasmatice de

OLIGOSAPROBIUS

Sei

100

101

102

103

104 105

106

substanţe grase [oleosome; Oleosom; oléosome ; oleoszóma ; олеосома] OLEOSPERMUS (lat.-, gr. σπέρμα „sămînţă"), cu seminţe oleaginoase [oleospermous ; ölsamig ; oléosperme ; olajos magvú; масличносемянный] OLERACEAE î pl, legume, zarzavaturi [vegetable plants, greengrocery; Gemüsegewächse, Gemüsekrauter ; plantes potagères, légumes ; zöldségfélék, vetemények; овощи, зелень, огородные растения] OLE RACE и M η, OLE RA RI UM η, grădină de legume, grădină de zar­ zavaturi [kitchen-garden; Gemüsegar­ ten ; jardin potagère ; veteményes kert, zöldséges kert, konyhakert; огород] OLERACEUS, oleraceu,.de zarzava­ turi [oleraceous, vegetable; gemüseartig; oléracé, potager; zöldséges; огородный, овощной] OLEUM η, ulei [oil; Öl; huile; olaj; масло] OLFACTORICUS, olfactoric, ce poate fi constatat după miros [olfactory; olfaktorisch ; olfactif ; szaglási ; обоня­ тельный] OLIRANUM η, oliban, gumă-răşină aromatică extrasa din trunchiul de Roswellia serrata [oliban ; Oliban ; oli­ ban ; olibanum ; олибан]

107 OLIDUS, puturos, cu miros neplăcut [stinking, fetid, olid; stinkig, übel­ riechend; fétide, puant; büdös; вон­ ючий, зловонний] -* nidorosus, vulvarius, foetidus, putidus, maleolens 108 OLIG-, OLIGO- (gr. ολίγος „puţin"), cu puţini, cu puţine (oligacanthus, oligantherus, oligocephalus, oligogonus) [few- ; wenig-, arm- ; à peu ; kevés-, csekély-, szegényes; мало-]—»· pauci-, span109 OLIGANDRUS (gr. -, ανήρ, ανδρός „bărbat"), cu puţine staminé [oligandrous, few-stamened ; wenigmännig; oligostémone ; kevés porzójú ; мало­ тычинковый] —> paucistamineus, oligostemoneus 110 OLIGANTHUS (gr. -, άνθος „floare") —*• pauciflorus 111 OLIGARCHICUS (gr. -, αρχή „ori­ gine") —*• pauciradiatus 112 OLIGOCARPUS (gr. -, καρπός „fruct"), cu puţine fructe [few-frui­ ted ; wenigfrüchtig ; oligocarpe ; kevés termésű ; малоплодный]

113 OLIGODONTUS(gr.-,i)boi)i, οδόντος „dinte") - • paucidentatus 114 OLIGODYNAMICÜS,OLÍGODYNAMUS (gr. -, δύναμις „putere"), oligodinamic, cu putere slabă; eficace în cantitate mică [oligodynamic; oli­ godynamisch ; oligodyname ; oligodinamikus; олигодинамический] 115 OLIGOELEMENTA η pl (gr.-, lat. elementum „element") —>• microelementa 116 OLIGOMERUS (gr. -, μέρος „parte")» oligomer, cu număr redus de părţi sau piese (verticil floral) [oligomerous ; minderzahlig ; oligomère ; kevés tagú ; олигомерный] 117 OLIGONITROPHILUS (gr.-, vixpov „nitrát", φιλέω „a iubi"), oligonit^ rofil, care trăieşte în mediu cu puţi» azot (bacterii) [oligonitrophilous ; oligonitrophil; oligonitrophile ; oligonitrofil ; олигонитрофильный] 118 OLIGOPELICUS (gr.-, πηλός „ar­ gilă"), oligopelic, care creşte pe soluriledetritice slab argiloase [oligopelic ; oli^ gopelisch; oligopélique ; oligopélikus ;: олигопелический] 119 OLIGOPHAGUS (gr. -, φάγομαι „ai mînca"), oligofag, cu nutriţie limi­ tată la puţine specii sau genuri de­ plante [oligophagous ; oligophag; oligophage; oligofag; олигофагный] - • stenophagus 120 OLIGOPHOTICUS (gr. -, φώς, φωτός „lumină"), oligofotic, care trăieşte· în mediu cu luminozitate slabă (uneleAlgae) [oligophotic ; oligophotisch ; oligophotique; oligofotikus, kevés fényi­ gényű; олигофотический] 121 OLIGOPHOTOMETRICUS (gr. - , . μετρικός „măsurător"), oligofotometric, fără posibilitate de orientare^ după izvorul de lumină (frunze, flori)[oligophotometric ; oligophotometrisch ;: oligophotométrique ; oligofotometrikus ; олигофотометричный] 122 OLIGOPHYLETICUS (gr. -, φΟλον „trib"), oligofiletic, derivat din puţine* forme ancestrale [oligophyletic ; oligophyletisch ; oligophyletique ; oligofiletikus ; олигофилетический] 123 OLIGOPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frun­ ză") —*• paucifolius 124 OLIGOSAPROBIUS, OLIGOSAPRORIOTICUS (gr.-, σαπρός „putred",, βίος „viaţă"), oligosaprobiotic, care· trăieşte în ape puţin contaminate· (organism) [oligosaprobiotic ; oligosa-

OLIGOSPERMUS rob; oligosaprobiotique ; oligoszaproΕолигосапробный] iotikus, csekély szennyeződést tűrő; 125 OLIGOSPERMUS {gr. -, σπέρμα „sămînţă"), oligosperm, cu puţine se­ minţe [few-seeded; wenigsamig; oligo8p«rme; kevés magvú; малосемянный] 126 OLIGOSTACHYS, OLIGOSTACHYUS (gr. -, στάχυς „spic"), cu puţine spice [few-spiked ; wenigâhrig, armăhrig; à peu d'épis; kevés kalászú; малоколосистый] 127 OLiaOSTEMONEUS (gr.-, στήμων „fir") —• oligandrus, paucistamineus 128 OLIGOTAXIA Î (gr. -, τάξις „orînduire"), oligotaxie, reducerea numă­ rului de verticile florale [oligotaxy; Oligotaxie; oligotaxie; kevésörvüség; олиготаксис] 129 OLIGOTRICHUS (gr. -, θρίξ, τριχός „păr"), slab păros [oligotrichons ; we­ nigbehaart, schwachbehaart; oligotrique; kevésszőrű; маловолосый] ISO OLIGOTROPHICUS (gr. -, τροφή „hrană"), oligotrof, sărac în substanţe nutritive (lac, sol) [oligotrophic ; oligotroph, nâhrstoffarm ; oligotrophe; oligotrof, táplálékszegény ; олиготрофный] 131 OLIGOTROPHOPHILUS (gr. --, φιλέω „a iubi"), oligotrofofil, care creşte în medii sărace în substanţe nutritive [oligotrophophilous ; oligotrophophil ; oligotrophophile ; oligotrofofil, táplá­ lékszegény közegben élő; олиготрофофильный] 132 OLIGOTROPICUS (gr. -, τροπή „schimbare"), oligotropic, care vizi­ tează puţine feluri de plante (insecte polenizatoare) [oligotropic ; oligotropisch ; oligotropique ; oligotropikus ; олиготропный] 133 OLITORIUS, de legume (grădină) [vegetable; gemuse-, gemiisegebrăuchlich, gemüseliefernd; potager; zöldsé­ ges; огородный] 134 OLIVACEUS, OLIVEUS, OLIVICOIDR, olivaceu, măsliniu verde bruniu [olivaceous, olive-green, brownish gre­ en; olivengrün; olivacé, vert d'olive; olajzöld, olajbogyó-zöld; оливковый, ОЛИВКОВО- зелёный] —* pausiacus 135 OLOIOTROPHICUS (gr. ολοιός „dis­ trus", τροφή „hrană"), oloiotrofic, bo­ gat în substanţe organice aflate în stare de putrefacţie (plancton) [olo-

842 iotrophic ; oloiotrophisch ; oloiotrophe ; oloiotrofikus ; олоиотрофнь1й] 136 OLORINUS, alb ca lebăda, curat alb [swan-white, pure-white; schwane­ weiß ; blanc pure ; hattyufehér, tisz­ tafehér; лебедобелый] 137 OLUS (-ERIS) η, legumă, zarzavat [vegetable; Gemüse; légume; zöldség; овощи] .138 OMBROCLEISTOGAMIA f (gr. όμβρος „ploaie puternică", κλειστός „închis", γάμος „căsătorie"), ombrocleistogamie, cleistogamie datorită timpului ploios [ombrocleistogamy; Ombrokleistogamie ; ombrocleistogamie ; ombrokleisztogámia ; омброклеистогамия] 139 OMBROMETRUM η (gr. -, μέτρον „măsură"), ombrometru, pluviometru, aparat pentru măsurarea cantităţii de precipitaţii [ombrometer, pluvio­ meter, rain-gauge; Regenmesser; plu­ viomètre ; pluviometer, esőmérő ; дождеметр] -> pluviometrum 140 OMBROMORPHOSIS f (gr. -, μόρφωσις „formare"), ombromorfbză, morfoză cauzată de ploile abundente [ombromorphose ; Ombromorphose ; ombromorphose ; ombromorfózis ; омброморфоз] 141 OMBROPHILUS (gr. -, φιλέω „а iubi"), ombrofil, adaptat pentru ploi abundente [ombrophilous, rain-loving ; regenliebend, regenfreundlich; ombrophile ; ombrofil, esőkedvelő ; дожделюбивый] 142 OMBROPHOBUS (gr. -,φόβος„frică"), ombrofob, neadaptat pentru ploi abun­ dente (plantă) [ombrophobe, hating rain ; regenmeidend, regenscheuend, regenfeindlich; ombrophobe, esőke­ rülő; омброфобный] 143 OMBROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), ombrofite, plante adaptate ploilor abundente [ombrophytes ; Ombrophyten ; ombrophytes ; ombrofiták ; омброфиты] 144 OMNI-, OMNIS, tot, orice, oriunde (omnicolus, omnivorus) [all, whole, every; alle, ganz; tout, entier, com­ plet, partout; minden, valamennyi, teljes, mindenütt; всякий, все] multicolor, poly145 OMNICOLOR chromus Ike OMNICOLUS (-COLA î), omnicol, care creşte pretutindeni (plantă) [omnicolous ; überall-wachsend ; omnicole ; bárhol élő; вездесущий]

Í

S49 147

œNUCLEUS OMNIPOTENTIA f, omnipotenţă, capacitatea ovulului fecundat de a reproduce toate organele plantei [omnipotency ; Omnipoténz ; omnipotence ; omnipotencia ; омнипотенция] -*• totipotentia

148 OMNIVORUS, omnivor, pantofag, pleiofag, care se nutreşte atît cu substanţe veţetale, cît şi cu animale [omnivorous ; omnivor, allesfressend ; omnivore ; mindenevő ; всеядный] -> pantophagus, pleiophagus, polyphagus, plurivorus 149 OMOPLEPHYTA η pl (gr. ομοπλεκής „împletit", φυτόν „plantă"), omoplelite, plante cu flori monadelfe [omoplephy tes ; Omoplephy ten ; omoplephytes; omoplefiták; омоплефиты] 150 OMPHALODES, OMPHALOIDEUS (gr. ομφαλός „ombilic", είδος „ase­ mănare") ->- umbilicatus, umbiliciformis 151 OMPHALODIUM η (gr. --), omfalodiu 1. Cicatricele hilului prin care pătrund în sămînţă vasele conducă­ toare. 2. Hil (Kerner) [omphalode; Nabelgrund, Nabelloch, Nabelwarze ; omphalode; köldökszemölcs, köldök­ alap, köldökpúp; основание рубчнка семени] 152 ON СО- (gr. ογκος „cîrlig, volum"), încîrligat, umflat (oncocalyx, oncosporus, oncotrichus) [hook-, swollen ; haken-, wulst-; crochu, renflé; kampós-, duzzadt-; крючковато-, вздуто-] 153 ONISCUS -^ ardesiacus, tylicolor 154 ON TOGENIA f, ONTOGENESIS í (gr. όντα „existent", γένεσις „naş­ tere"), ontogeneză, dezvoltarea in­ dividuală a organismului începînd de la celula ou şi pînă la încheierea ciclului vital [ontogenesis, ontogeny; Ontogenese, Ontogenie, Entwicklungs­ geschichte ; ontogenèse, ontogenie ; ontogenezis, egyedfejlődés, egyéni fej­ lődés folyamata ; онтогенез, онтогения] 155 OOAPOGAMIA f (gr. ώον „ou", άπό „fără", γάμος „căsătorie"), ooapogamie, euapogamie ; apogamie diploidă ; dezvoltarea sporofitului din gametofit în lipsa procesului de fecundare [ooapogamy, euapogamy; Ooapogamie; ooapogamie, ooapogámia; ooaпогамия] —*• parthenoapogamia 156 OOBLASTEMA η (gr. -, βλάστημα „germen"), ooblastemă, oosfera fe­ cundată [ooblastema; Ooblastem, be­ fruchtetes Ei; ooblastème; ooblasztema, megtermékenyített petesejt; ooбластема]

157 OOCARPUS m (gr.-, καρπός „fruct") —» Oospora, gynogonidium, oospermium 158 OOCENTRUM η (gr. -, κέντρον „centru"), OVOCENTRUM η, oocentru, centrul divizionar al oosfereî (Fol) [oocentre; Oozentrum; oocentre; oocentrum; ооцентр] 159 OOCYSTA t (gr. -, κύστις „pungă"), oocist; oogon; eist rezultat din Oo­ gamie dînd naştere talurilor noi [oo­ cyst ; Oozyste ; oocyste ; oociszta, oogo­ nium; ооциста] 160 OOCYTIS.-IDIStigr.-,ίώχις „cutie") —»· gametocytis 161 OODES, OODEUS (gr. -, είδος „ase­ mănare") —»· oviformis, ovoideus 162 OOGAMETA f (gr. -, γαμέτης „soţie"), oogamet, gametul femei [oogamete; Oogamet; oogamète; oogaméta; ooгамета] 163 OOGAMIA f (gr. -, γάμος „căsătorie"), Oogamie, mod de reproducere sexuată între anisogameţi, rezultînd oosporul (Oomyceies) [oogamy ; Oogamie ; Ooga­ mie; oogámia; оогамия]—> anisogamia, heterogamia 164 OOGENESIS í {gr. -, γένεσις „naş­ tere"), oogeneză. J. Dezvoltarea ce­ lulei sexuale femele din oogon. 2. Formarea oosferei [oogenesis; Ooge­ nese, Eireifuţng; Oogenese; oogenezis; оогенез, овогенез] 165 OOGONIUM η {gr. - γονή „urmaş"), oogon, gametangiul femei dezvoltat pe ramificaţiile laterale ale talului (Thallophyta) [oogone; Oogonium, Eibildungszelle ; oogone ; oogonium, termőgömb; оогоний] 166 OOKINESIS f (gr.-, κίνησις „miş^ care"), oocineză, procesul de mitoză din celula ou în timpul maturaţiei şi a fertilizării acestuia (Whitman) [ookinesis; Ookinese; oocinèse; ookinézis; оокинез] 167 OOLYSIS f (gr. -, λύσις „descom­ punere"), ooliză, înverzirea cârpele» sau a ovulului (Pénzig) [oolysis; Oolyse; oolyse; oolizis; оолизис] 168 OONANGIUM η (gr. -, άγγείον „vas") (Radlkofer) -^ (saceulus) embryonalis 169 OONEION (gr. -, νηΐς „nimfă") (Radlkofer) - • archegonium 170 OONUCLEUS m (gr. -, lat. nucleus „sîmbure"), oonucleu, nucleul oosfe­ rei [oonucleus ; Oonukleus ; oonucleus ; oonukleusz; оонуклеус]

844

OOPHORIDIUM 171 OOPHORIDIUM η (gr. -, φορός „purtător", -ιδιόν „mic") - • macrosporangium 172 OOPHYTON η (gr.-, φυτόν „plantă") —*• gametophyton 173 OOPLASMA η (gr. -, πλάσμα „mo­ delare"], ooplasmă, regiune diferen­ ţiată dm citoplasmă oosferei, cu pro­ prietăţi speciale [ooplasm ; Ooplasmă ; ooplasme; ooplazma; ооплазма] 174 OOPLASTUM η (gr. -, πλαστός „modelat") (Kerner) —»^ oosphaera 175 OOSOMA η (gr. -, σώμα „corp"), oozom, corpuscul citoplasmatic din ovulul matur (Sylvestri) [oosome; Oosom; oosome; ooszóma; оосома] 176 OOSPERMIÜM η (gr. -, σπέρμα „sămînţă") —» Oospora 177 OOSPHAERA t (gr.-, σφαίρα „glob"), oosferă, macrogamet'il înainte de fe­ cundare; gametul femei [oosphère, egg, ovum; Oosphăre, Eikugel; oo­ sphère; ooszféra, petesejt, női ivar­ sejt ; оосфера, яйцеклетка] —»· ooplastum, ovum 178 OOSPORA f (gr. -, σπορά „sămînţă"), oospor, oocarp; sporul format din ovulul fecundat în urma oogamiei [oospore; Oospore, Eispore; oospore; Oospora; oocnopaj -» gynogonidium, oocarpus, oospermium 179 OOSPORANGIUM η (gr. - , αγγείον „vas"), oosporange, sporange eu oospori [oosporange ; Oosporangium ; oo­ sporange ; oosporangium ; ооспорангий] 180 OOTHECA f (gr. -, θήκη „cutie"), ootecă, sporangele ferigilor [ootheca; Ootheka; oothèque; ootéka; оотека] 181 OPACU S, opac, n^pelucid, netran­ sparent, mat [opaque, dull, not tran­ sparent, not shining; matt, undurch­ sichtig, glanzlos; opaque; fénytelen, matt, átlátszatlan ; матовый, тусклый] —*• impellucidus 182 OPALINUS, opalin, opalescent, al­ băstrui ca opalul [opalin, opal-co­ loured; opalfarbig, opalblau; opaline; opálkék; опаловый]

[operculate ; deckel tragend, bedeckt ; operculé; kupakos, csalmás, befedett, fedős ; с крышечкой] 185 OPERCULUM η, opercul. 1. Căpăcel care la maturitatea fructificat iei se desprinde şi cade (Ia capsula sau urna Briofitelor, la pixida unor Fanerogame). 2. Partea tegumentului se­ minţei din faţa radiculei, care se detaşează la începutul germinării [oper­ cule; Deckel, Kapseldeckel, Samen­ deckel; opercule; kupak, fedő, csalma: оперкулум, крышечка] 186 О PE RIEN S (operio), acoperitor, саге acoperă [covering; verdeckend; couv­ rant; befedő, betakaró; прикрыва­ ющий] 187 OPERTUS, acoperit [covered; verdeckt; couvert; fedett; прикрытый] —*• coopertus, tectus 188 ОРЯ/О-(gr. οφις „şarpe"), şerpuitor; în formă de şarpe; flexuos (ophiocarpus, ophiophyllus, ophiospermus ) [snake-, flexuose; schlangen-, gesch­ längelt-; serpentiforme, flexueux; kí­ gyózó-, hajlongó ; змее-] —>· flexuosus, serpentiformis 189 OPHIONOMIUM η (gr. -, νομός „păşunat"), ofionomiu, cavităţi ser­ pentiforme roase de larve în părţile parenchimatice ale plantelor [ophionomium ; Minengang, Gangmine ; ophionomium; ofionomium; офиономиум] 190 OPIMUS,

OPIP^RUS

-^

opulens

191 OPISTHIALIS, OPISTHOIDALIS (gr. οπίσθιος „posterior"), opistial, aflat în partea posterioară (interioară) [posterior, opisthial; opisthial, hinter, hinterseitig ; opisthiale, postérieur, situé au dessous; opisztiális, hátulsó, alul levő; опистиальный, задний] * 192 OPISTHODROMUS (gr. -, δρόμος „fugă"), opistodrom, cînd linia spira­ lei genetice trece de la bractée la primul segment floral pe partea pos­ terioară (adaxială) a florii [opisthodromous; opisthodrom ; opisthodrome ; opisztodróm, hátulfutó; опистодромный]

183 OPERCULARIS, OPERCULIFORMIS, opercular, de forma operculului ; care aparţine operculului [opercular, operculiform ; deckelartig ; operculaire ; fedőszerű ; kupakszerű ; крышечковидный]

193 OPIUM η, opiu, latexul uscat, ob­ ţinut din capsulele nemature de Papaver somniferum [opium ; Opium ; opium ; ópium ; опиум]

184 OPERCULATUS, operculat, prevă­ zut cu opercul sau cu capac (pixidă)

195 OPOPHILUS (gr. οπιον „sucul de mac", φιλέω „a iubi"), care creşte

194 OPLARIUM

η -> scyphus

β4δ

ORDINA TUS

în sucuri [sap-loving; saftliebend; opophile; nedvben élő; любящий сок] 196 OPPIDUM η, oraş (prope oppidum lîngă oraş) [city, town; Stadt; ville; város ; город] 197 OPPOSITI-, OPPOSITÜS, opus, aşezat faţă în faţă la acelaşi nivel (frunze, ramuri, muguri, staminé) (oppositiflorus, oppositifolius, oppositipinnatus) [opposite; gegen-, gegen­ ständig; opposé; átellenes, szemben­ álló ; супротивно-, супротивный]] —»· сопtrapositus 198 OPPRIMANS (opprimo), oprimant, care asupreşte sau copleşeşte (carac­ tere de sexualitate) [oppressing; opprimierend; opprimant; elnyomó: уг­ нетённый] 199 'OPS, -OPSIS (gr. οψις „aspect"), cu aspect, cu înfăţişare de (chrysops, argyropsis, ampélopsis) [seeming, with appearance of; aussehend, -gesicht; semblable à, à apparence; kinézésű, -szerű ; видимый, по виду] 200 OPSEOSPERMATA η pl (gr. -, σπέρ­ μα „sămînţă), opseospermate, verucozităţi superficiale conţinînd spori (Algae) [opseospermata ; Opseospermata ; opseospermata ; opseospermata ; опсеоспермата] 201 OPSIANTHUS (gr. οψιος „tardiv", ανθός „floare") —»• tardiflorus 202 OPSIGONIA î (gr. -, γόνος „urmaş"), opsigonie, dezvoltarea tardivă şi anor­ mală a mugurilor adormiţi (Wittrock) [opsigony; Opsigonie; opsigonie; késői rügyfakadás, opszigónia ; опсигония] 203 OPTIMÁLIS, optimal, cu gradul cel mai favorabil al unui factor bio­ logic (luminozitate, precipitaţie, tem­ peratură) [optimal, the most favoura­ ble; optimal, der geeignetste; opti­ mal; optimális, legkedvezőbb; оп­ тимальный] 204

OPTIMUM η, optim, condiţia cea mai favorabilă (climatic, ecologic) [optimum; Optimum; optimum; op­ timum ; оптимум]

205 OPULENS, OPULENTUS, opulent, copios, îmbelşugat, viguros [plentiful, fruitful, abundant ; reich, voll, frucht­ bar; opulent, riche, abondant, co­ pieux; bő, dús, gazdagon termő, erőteljes ; изобилующий, обильный, плодородный] —»^ opimus, opiparus 206

OPUS (-ERIS) η, operă, carte, lu­ crare [work; Werk; ouvrage, oeuvre; mű, dolgozat ; труд, сочинение]

OPERE CITATO, (OP. CIT.), în opera citată ; in the work cited ; in dem zitierten Werk; dans l'ouvrage cité; idézett műben; вцитированном труд] —*• loco citato (I.e.) 207 ORAIODIMORPHISMUS* m (gr. ωραίος „de sezon", δΙς „de două ori", μορφή „formă"), dimorfism sezonier, două înfăţişări deosebite după ano­ timp, ca urmare a adaptării la con­ diţiile ecologice [seasondimorphism ; Saisondimorphismus ; dimorphisme ; saisonnier ; évszakbeli kétalakuság, évszakbeli kétoldalúság; сезонный ди­ морфизм] 208 ORAIOPOLYMORPHISMUS* m (gr. -, πολύς „mai mult", μορφή „for­ mă"), polimorfism sezonier [seasonpolymorphism.seasonal polymorphism ; Saisonpolymorphismus ; polymorphis­ me saisonnier; évszakbeli többala­ kúság, évszakbeli többoldalúság; се­ зонный полиморфизм] 209 ORB ATU S, lipsit de (stylo orbato lipsit de stil) [deprived, destitute; beraubt; privé; megfosztott; лишен­ ный]] —»• destitutus 210 ORBICULARI-, ORBICULARIS, ORBICULATUS, orbicular, orbiculat, circular, rotund şi plan (frunză) (orbicularifolius ) [orbicular, orbiculate, circular, rounded; kreisförmig, kreisrund, abgerundet, scheibenrund; orbiculaire, orbiculé, Eurondi, circu­ laire ; kerek, köralakú, körszerű, kerek­ ded, kerekített ; круглый, кругообраз­ ный, округлый, закруглённый] —• circularis, disciformis, rotundus, strongylo211 ORBICULUS m, orbicul 1. Corp lenticular aflat în fundul peridiei, conţinînd spori (Nidularia). 2. Coronulă cărnoasă plană (Stapelia) [orbiculus; Orbikulus, Teller; orbicule; orbikulusz ; орбикулус] 212 ORCHIDOLOGIA î (gr. ορχις „testi­ cul", λόγος „vorbire"), orhidologie, studiul familiei Orchidaceae [orchidology ; Orchidologie ; orchidologie ; orchidológia ; орхидология] 213 ORCULAEFORMIS, orculiform, în formă de butoiaş (spori la Lichenes) [cask-shaped ; tönnchenförmig ; ressem­ blant à un tonnelet; hordócskaszerű; бочонковидный] 214 ORDINATUS, aranjat, aşezat în or­ dine [ordinate, arranged ; geordnet ; rangé ; rendezett ; правильный] * Nomen in hoc loco.

ORDO

Μβ

215 ORDO m 1. Ordine. 2. Ordin (cate­ gorie sistematică superioară familiei) (Lycopodiales, Pyrenomycetales) [or­ der; Ordnung; ordre; rend; порядок, ряд] 21 б OREO-, ORE ADES, ORE ALI S, OREOCHARIS, OREODOXUS, OREOPHILUS {gr. ορειος „montan", χάρις „frumuseţe", δοξικός „de podoabă", φιλέω „a iubi") —»^ montanus, monticolus 217 OREOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), oreofite, plante alpine [al­ pine plants; Alpenpflanzen; plantes alpines ; havasi növények ; альпийское растение, горное растение] 218 ORGADOPHYTA η pl (gr. οργάς „sol fertil", -), orgadofite, plante din locurile păduroase deschise (Clements) [orgadophyta, open woodland plants; Orgadophyten ; orgadophytes ; orgadofiták; оргадофиты] 219 ORGANELLAE f pi, organele, organite, elementele funcţionale ale celu­ lei (nucleu, centrozom, vacuolă pulsa­ tilă etc.) [organellae; Organellen; or­ ganelles, organites; organellák; органеллы] 220 ORGANICUS, organic 1. De origine animală sau vegetală. 2. Care se referă la organe [organic; organisch; organique; organikus, szerves; орга­ нический] 221 ORGANISMUS m, organism, corp organizat viu, caracterizat prin me­ tabolism şi reproducere [organism; Organismus, Lebewesen ; organisme ; organizmus, szervezet; организм] 222 ORGANOGENIA f, ORGANOGENE­ SIS f (gr. όργανον „organ", γένεσις „naştere"), organogeneză, studiul ori­ ginii şi a fazelor de dezvoltare a orga,nelor [organogeny, organogenesis; Organogenese, Organogenie ; Organo­ genese ; organogenezis ; органогенез]

225 ORGANOLEPTICUS (gr. -, ληπτικός „sesizabil"), organoleptic, care poate transmite o impresie pe calea atin­ gerii, vederii, mirosului sau a gus­ tului [organoleptic; organoleptisch; organoleptique ; organoleptikus ; opraнолептический] 226 ORGANOLOGIA t (gr. -, λόγος „vor­ bire") -+ organographia 227 ORGANONYMIA î (gr. -, όνομα „nume"), organonimie, nomenclatura organelor [organonymy ; Organonymie ; organonymie; crganonimia; органонимия]

223 ORGANOGENUS (gr. - -), organogen, care produce organe [organogenetic ; organogen, organ erzeugend, organ­ bildend ;organogène ; organogen, szervképző ; органогенный]

233 OROYA f (gr. όργυιά „braţ"), orgie, lungimea braţelor întinse (1,8 —S,l m) [fathom, six feet; Klafter, Mannslănge; toise, longueur des brasses; karhossz, ôlhossz; сажень, туаз]

224 ORGANOGRAPHIA f (gr. -, γράφω „a scrie"), organografie 1. Studiul şi descrierea anatomo-morfologică a organelor, precum şi a dezvoltării lor ontogenetice. 2. Morfologia exter­ nă a organelor [organography; Organographie, Organenlehre; organographie; organográfia, szervtan; органо­ графия] -+ organologia

234 ORGYALIS (gr. -), orgiái, de Iun* gimea braţelor întinse [fathom long; klafterlang, mannslang; à longueur d'une toise; karhosszú; саженный}

228 ORGANOPHYLIA t (gr. -, φϋλον „trib"), organofilie, filogenia orga­ nelor [organophyly ; Organophylie ; organophylie ; organofilia; органофилия] 229 ORGANOPHYLOGENESIS f (gr. - -, γένεσις „naştere"), organofilogeneză, studiul dezvoltării organelor din punct de vedere filogenetic [organophylogenese ; Organophylogenese ; organophylogenèse ; organofilogenézis ; opганофилогенез] 230 ORGANOPLASTICUS (gr. -, πλασ­ τικός „plastic"), organoplastic, ca­ pabil de a forma organe [organo­ plastic; organoplastisch ; organoplastique; organoplasztikus ; органопластический] 231 ORGANOTROPHICUS (gr. -, τροφή „nutriţie"), organotrofic 1. Bogat în substanţe organice nutritive (lacuri). 2. Care se nutreşte cu substanţe organice (plancton) [organotrophic; organotrophisch ; organotrophique ; organotrófikus ; органотрофный] 232 ORGANUM η, organ, parte a orga­ nismului care îndeplineşte о funcţie fiziologică determinată (rădăcină, frunză, tulpină, de reproducere) [or­ gan ; Organ ; organe ; szerv ; орган] *

235 ORIENS (orior), саге se naşte, саге se produce, саге începe să crească dintr-un punct [arising, originating^ proceeding, issued; entstehend, ent

U7

236

237

238 239

240 241

242

243

ORTHOPHO TO TA XÍS springend, hervorgehend; issu, pro­ venant ; eredő, keletkező ; восходящий, возникающий] ORIENTALIS, oriental, răsăritean, estic [oriental, eastern; orientalisch, <)stlich, morgenländisch ; oriental ; ke­ leti ; восточный] ORIFICIUM η, orificiu, deschidere (la capsule, antere) [orifice, opening, aperture; Mündung, Öffnung, Mundöffnung; orifice, aperture, ouverture ; nyílás ; устье, отверстие] -+ aper­ túra ORIGINÁLIS, originar, iniţial, pri­ mar [original, primary; ursprünglich; original; eredeti; оригинальный] ORIGINARIUS,. originar, provenit dintr-un loc sau regiune [native; stammend; originaire; eredő, szár­ mazó; происходяцщй] ORIGÓ t, origine [origin; Ursprungs Entstehung; origine; eredet, keletkezés, származás ; происхождение] ORNAMENTALIS, ornamental, de­ corativ, împodobitor [ornamental, de­ corative; zierend; ornemental; dí­ szítő ; декоративный] * ORNATUS, împodobit [adorned, embellished, decorated ; geschmückt, geziert ; orné, décoré ; díszített ; снаб­ женный, украшенный] ORNITHO- (gr. ορνυς, ορνίθος „pasă­ re"), de pasăre, prin pasăre (ornithocephalus, ornithopodus, ornithopus, ornithorhynchus) [bird- ; Vogel- ; d'oi­ seau; madár-; птице-]

244 ORNITHOCHORUS (gr. -, χωρέω „а serăspîndi"), ornitoc(h)or, răspîndit prin păsări (seminţe^) [ornithochorous ; vogelverbreitet ; ornithochore; ornitochor, madarak által ter­ jesztett ; орнитохорный] 245 ORNITHOGAMUS (gr. -, γάμος „că­ sătorie"), ornitogam, ornitofil, polenizat prin păsări (plante) [ornithogamous ; ornithogam, vogelblütig ; ornithogame ; ornitogam, madár-beporzású; орнитогамный, орнитофильный] 246

ORNITHOPHILUS (gr. -, „а iubi") —»· ornithogamus

φιλέω

247

ORNITHOSPHINGOPHILUS (gr. -, σφίγξ „sfinx", -), ornitosfingofil, polenizat prin păsări şi fluturi de noapte [ornitho-sphingophilous ; ornitho-sphinngophil ; ornitho-sphingophile ; ornitoszf ingofil ; орнито-сфингофильный]

248 OROGRAPHIA f (gr. ορός „munte", γραφή „scriere"), orografie, descrierea configuraţiei munţilor [orography; Gebirgsbeschreibung; orographie; orográfia, hegyrajzleírás; орография] 249 OROPHILUS (gr. -, φιλέω „а iubi") — montanus, monticolus 250 OROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „planta"), orofite, plante subalpine [subalpine plants ; Voralpenpflan­ zen; plantes subalpines; alhavasi növények, orofiták; орофиты] . 251 ORTH-, ORTHO- (gr. ορθός „drept"), drept (orthacanthus, orthanthus, orthocephalus, orthocladus, . orthostackyus ) [straight, upright ; rechtgerad- ; droit ; egyenes ; прямо-] -^ rect-, recti252 ORTHOCLADUS (gr. -, κλάδος „ra­ mură"), cu ramuri drepte [straightbranched; geradzweigig, geradăstig; à rameaux droits; egyenes ágú; прямоветвистый] 253 ORTHOGENESIS f (gr. -, γένεσις „naştere"), ortogeneză, mod de evolu­ ţie a organismelor, în cursul gene­ raţiilor succesive unele organe prezentînd modificări întotdeauna în ace­ eaşi direcţie şi dînd naştere unot· caractere noi (Eimer) [orthogenesis; Orthogenese ; orthogenèse ; ortogenezis ; ортогенез] 254 ORTHOGEOTROPISMUS m (gr. -, γή „pămînt", τροττή „curbare"), ortogeotropism, poziţia stabilă de^ echi­ libru a organelor ortotrope (de geotropism pozitiv a rădăcinii şi de geotropism negativ a tulpinii) [orthogeotropism ; Orthogeotropismus ; or­ thogéotropisme ; ortogeotropizmus ; ортогеотропизм] 255 ORTHOGONUS (gr. -, γωνία „unghi") -> rectangularis 256 ORTHOHELIOTROPICUS (gr. -, ήλιος „soare", τρόπος „direcţie"), ortoheliotropic, orientat drept spre sursa de lumină (frunze) [orthoheliotropic ; orthoheliotropisch ; orthohéliotropique ; ortohéliotropikus, fény­ forrásra irányuló; ортогелиотрохшый] 257 ORTHONASTIA í (gr. -, ναστός „presat"), ortonastie, nastie cu plan de simetrie staţionara şi de obicei verticală [orthonasty ; Orthonastie ; orthonastie; ortonásztia; ортонастия] 258 ORTHOPHOTOTAXIS î, ORTHOPHOTOTACTISMUS m (gr. -, φως, φωτός „lumină", τάξις „ordine"), ortofototactism, orientarea organis­ mului în linie dreaptă sub influenţa luminii (Spirogyra) [orthophototaxy ;

ORTHOPHOTOTROPISMUS

259

260

261

262

263

Orthophototaxie ; orthophototaxie ; ortofoiotaktizmus ; ортофототаксис] ORTHOPHOTOTROPISMUS m (gr. " , τροτϋή „curbare"), ortofototropism, influenţa directă a luminii asupra plantelor (Oltmanns) [orthophototropism ; Orthophototropismus ; orthophototropisme ; ortofototropizmus; ортофототропизм] ORTHOPLOCUS, ORTHOPLOCEUS (gr. -, πλοκή „răsucire"), ortoploc, cu cotiledoane curbate în jurul radicule! (embrion) [orthoploceous ; orthoplok, geradfaltig ; orthoploque ; ortoplok ; ортоплокный] ORTHOPLOJDIA f (gr. -, άπλόος „singur", είδος „asemănare"), ortoploidie, multiplicarea în număr cu soţ a garniturii cromozomice mono­ ploide (Winkler) [orthoploidy ; Ortho­ ploidie ; Orthoploidie ; ortoploidia ; opтоплоидия] ORTHOSELECTIO î (gr.-, lat. se­ lecţie „alegere"), ortoselecţie, evoluţie filogenetică pe calea selecţiei [ortho­ selection ; Orthoselektion ; orthosé­ lection ; ortoszelekció ; ортоселекция] ORTHOSPERMUS (gr. -, σπέρμα „sămînţă"), ortosperm J. Cu seminţe drepte. 2. Cu endospermul plan pe faţa internă a mericarpului (Carum) [orthospermous ; orthosperm ; orthosperme ; ortosperm ; ортоспермный, прямосемянный]

264 ÖRTHOSPIRA f (gr. -, σπείρα „spi­ rală"), ortospirală, spiralaţia paralelă a ambelor cromatide cromozomiale [orthospiral ; Orthospirale ; orthospi­ rale; ortospirál; ортоспираль] 265 ORTHOSPORANGIUM η (gr. - σπορά „sămînţă", άγγεϊον „vas"), ortosporange, sporange prins de filamentul miceliului pe саге s-a format [ortho­ sporange ; Orthosporangium ; orthosporange; ortosporángium ; ортоспоpaffl-ий]

266 ORTHOSTICHI m pi (gr. -, στίχος „şir"), ortostihuri, linii verticale ima­ ginare în şiruri drepte care reunesc inserţiile organelor suprapuse (radicele, frunze) [orthostichies ; Orthostichen, Längszeilen ; orthostiques ; ortosztihonok ; ортостихи] 267

ORTHOTELOMITICUS (gr. -, τέλος „vîrf, capăt", μίτος „fir"), ortotelomitic, cu centromere localizate ter­ minal [orthotelomitic ; orthotelomitisch; orthotelomitique ; ortotelomtikus ; ортотеломитический]

34» 268 ORTHOT ROPICU S, ORTHOTROPUS {gr. -, τροπή „răsucire"), ortotrop, orientat în linie dreaptă; verti­ cal (tulpină) ; cu hilul, micropilul şi şalaza aflate în linie dreaptă (ovul> [orthotropal, orthotropous ; ôrthotrop, geradlâufig, geradwendig; orthotrope; ortotrop, egyenesen futó; ортотропный, прямой] —»· atropus 269 ORTHOTYPUS m (gr. -, τύπος „model"), ortotip, genotipul cu denu­ mirea lui iniţială [orthotype; Orthotypus ; orthotype ; ortotipus ; ортотип) 270 ORTUS, provenit, născut [born, is­ sued, arisen out of; entstanden, her­ vorgegangen, entsprungen; issu, n é ; keletkezett, származott, eredő; воз271 ORYGMA η, ORYGOMA η (gr. όρυγ­ μα „groapă"), origomă, conceptacul cupuliform cu propagule pe unele frunze (Marchantia) [orygoma; Orygoma; orygome; origoma; оригома) 272 OS (ORIS) η, gură, orificiu, deschi­ zătură [mouth, orifice, opening ; Mund^ Mündung, Öffnung; bouche, orifice; száj, nyílás; устье] 273 OSCILLANS,OSCILLANUS,OSCIL~ LATORIUS, oscilant, versatil, mo­ bil (anteră) [oscillating, waverings swinging; oszillierend, schwingend, schwankend, taumelnd, beweglich ; oscillant, chancellant, versatile; ingó, lengő, mozgó; колеблющийся, качаю­ щийся, шатающийся] —* titubans, vacillans, versatilis 274 OSM-, OSMO-, -OSMUS (gr. όσμτι „miros, parfum"), cu miros de, miro­ sitor (osmanthus, anosmus, glycyosmus, osmosporusj [-scented; -duftend, -duftig; à odeur de; -szagú, illatos; -пахнущий] 275 OSMOMETRUM η (gr. ώσμός „im­ pulsie", μέτρον „măsură"), osmometru, aparat pentru măsurarea presiu­ nii osmotice [osmometer; Osmome­ ter; osmomètre; oszmóméter; осмо­ метр] 276 OSMOMORPHOSIS î (gr. -, μόρφωσις „formare"), osmomorfoză, reacţia morfogenetică în urma schimbării presiunii osmotice [osmomorphosis ; Osmomorphose ; osmomorphose ; oszmómorfózis; осмоморфоз] 277

OSMOREGULATIO f (gr. -, lat. regulo „a regla"), osmoreglare, auto­ reglarea presiunii osmotice în funcţie· de schimbarea cauzelor exterioare[osmoregulation; Osmoregulation; os-

OXALIFER

<40

278

279

280

281 , 282 283 284

moréglage ; oszmóreguláció ; осморегуляция] OSMOSIS i (gr. -), osmoză, difuzarea printr-o membrană semipermeabilă între două soluţii cu concentraţii diferite [osmose; Osmose; osmose; oszmózis; осмоз] OSMOTAXISi[gT. -, τάξις „ordine"), osmotaxie, mişcare celulară autonomă pentru restabilirea echilibrului osmo­ tic [osmotaxis; Osmotaxis; osmotaxie; oszmotaxis; осмотаксис] OSMOTICUS (gr. -), osmotic, refe­ ritor la osmoză (capacitate, presiune) [osmotic; osmotisch; osmotique; oszmótikus; осмотический] · OSMOTROPISMUS m (gr.-, τροπή „răsucire"), osmotropism, tropism da­ torit variaţiei de presiune osmotică [osmotropism; Osmotropismus; osmotropisme; oszmotropizmus ; осмотропизм] -* tonotropismus OSSEUS, dur ca osul [bony, hard like bone; knochenhart; osseux; csontkemény; костный] OSSICULUM η ^ pyrena OSTARIPHYTA η pl (gr. οστάριον „os mic", φυτόν „plantă"), ostarifite, plante cu fructe drupe sau drupacee [ostariphytes ; Ostariphyten ; ostariphytes; osztarifiták ; остарифиты]

285

OSTEOSCLEREIDAE i pi (gr. οστέον „os", σκληρός „dur", είδος „asemănare"), osteosclereide, celule sclerenchimatice de forma tibiei [osteosclereids; Osteosklereiden, Knochen­ zellen; osteosclereides ; oszteoszklereidák, lábszárcsont alakú szilárditó sejtek; остеосклереидий]

286

OSTEOSPERMUS (gr. -, σπέρμα „sămînţă"), cu seminţe osoase [osteospermous ; knochensamig ; osteosperme; csontos magvú; костесемянный]

287

OSTIOLATUS, ostiolat, prevăzut cu ostiolă; cu mici deschizături [ostiolate ; bemündet ; ostiolé ; osztiolás, nyílásos ; с отверстием]

288 OSTIOLUM η, ostiolă, deschiză­ tură mică ce comunică cu exteriorul (la conceptaculul algelor, lichenilor, la periteciul ciupercilor, la stomate) [ostiole; Mündung, Eingang; ostiole; osztiólum, nyílás; устьице, отверстие] 289

OS TRI NUS —*• purpureus

290

-OTIS, ОТО-, -OTUS (gr. οΰς, ώτός „ureche") (chrysotis, otolepis, bra·

chyotus, otites, otophorus) —*• auricu· lato-, auriculatus ' 291 OVALI-, OVÁLIS*, oval, alungit eliptic, cu capetele rotunjite (Linné, Bischof, Jackson, Rehder etc.) sau acut la capătul de sus (Lindiey etc.), adesea sinonimizat eu ovatus (Rokitsky) ; mai recent se evită folosirea acestui termen (Fl. Eur.) [ovalifoHus) [oval; oval; ovale; ovális; овальный] 292 OVARIUM η, ovar, cavitatea bazală a gineceului conţinînd ovulele; primordiul fructului [ovary; Frucht­ knoten ; ovaire ; magház ; завязь] 293 О VATI-, OVATUS, óvat, de forma unui ou; plan, mai lung decit lat, mai lat în treimea inferioară, avînd capetele rotunjite sau, mai adesea, capătul de sus acut (frunza la Stellaria aquatica) (ovatifolius, ovatooblongus) [ovate, egg-shaped; eiför­ mig, eirund; ové; tojás alakú; яйце­ видный, яйцевидно-] 294 OVIFORMIS-* ovatus, oodes, ovoideus 295 OVIPARUS, ovipar, саге se înmul­ ţeşte pe calea seminţelsr (reprodu­ cere^) [oviparous ; durch Samen ver­ mehrend; ovipare; magok útján sza­ porodó ; яйцекладущий, семено-воспроизведённый] 296 OVOCENTRUM η, OOCENTRUM η, ovocentru, centrul divizionar al celulei ou [ovocentre; Oozentrum, Ovozentrum; ovocentre; ovocentrum; овоцентр] 297 OVOIDALIS, OVOIDEUS, ovoidal, ovoideu, corp de forma oului (fruct, sămînţă) [ovoid; ovoidal, eiăhnlich; ovoïde; ovoidális, tojásszerű; овойдный] 298 0V и LATUS, OVÜ LIFER, ovulât, prevăzut cu ovule (ovar) [ovulate; eiig ; ovulé ; magdudoros ; несущий се­ мяпочки] 299 OVULUM η, ovul 1. Celula sexuală femelă din ovar (Spermatophyta). 2. Megasp orange (Phanerogamae) [ovule, egg; Samenanlage, Eizelle; ovule; magkezdemény, magrügy, magdudor; семяпочка, семезачаток] —*• syncaryocytis 300 OVUM η -^ oosphaera, zygota 301 OXALIFER, oxalifer, саге conţine cristale de Oxalat de calciu (celulă) * în literatură termenul este folosit în accepţiuni diferite.

OXALILEUCYTES

302

303

304

305 306

ВбО

[oxaliferous ; kalziumoxalat·tragend ; oxalifère; oxálsavas kristályt képző; оксалатоносный] OXALILEUCYTES i pl, oxalileucite, vacuole celulare cu acid oxalic [oxalileucytes ; Oxalileuzyten ; oxalileucytes ; oxalileuciták ; оксалилевхщты] OXY- (gr. οξύς „ascuţit, acru, aci­ dic"), ascuţit (oxy acanthus, oxy car­ pus, oxygonus, oxyodontus, oxyphyllus, oxysepalus) [sharp-; spitz-; aigu; hegyes-; остро-] OXYADENUS (gr. -, αδήν „glan­ dă"), cu glande ascuţite [oxyadenous; spitzdrüsig ; à glandes aiguës ; hegyes mirígyű ; острожелезистый] OXYBIONTA η pl (gr. -, βίος „viaţă") —»• аёгоЫоМа OXYBIOSIS f (gr. " ) -* aërobiosis

307 OXYBIOTICUS cus

(gr. - ) ->• aërobioti-

308 OXYGENOMOBPHOSIS f (gr. -, γεννάω „a produce", μόρφοκης „for­ mare"), oxigenomorfoză, morfoză datorită influenţei oxigenului [oxygenomorphosis ; Oxygenomorphose ; oxygénomorphose ; oxigénomorfózis ; оксигеноморфоз] 309 OXYGENOTAXIS î (gr. - , „ordine") —»· aerotaxis

τάξις

310 OXYGENOTROPISMUS m (gr.-, τροπή „curbare"), oxigenotropism, tropism provocat de prezenţa oxige­ nului [oxygenotropism ; Oxygeno-

tropismus; oxygénotropisme ; oxigénotropizmus ; оксигенотропизм] 311 OXYGENÜM η (gr. --), oxigen [oxy­ gen; Sauerstoff; oxygène; oxigén; кислород] 312 OXYGEOPHYTA η pl (gr. -, γη „pămînt", φοτον „plantă"), oxigeofite, plante humicole [oxygeophytes ; Humuspflanzen ; oxygéophytes ; oxigeofiták; оксигеофиты] 313 OXYLOPHYTA η pl, OXY PHY Τ А η pl (gr. " ) , oxilofite, plante de soluri şi mlaştini turboase, bogate în acizi humici [oxylophytes ; Oxylophyten ; oxylophytes; oxilofiták; оксилофиты] 314 OXYPHILUS (gr. -, φιλέω „a pre­ fera"), oxifil 1. Care preferă solurile acide (plantă). 2. Cu afinitate pentru coloranţii acizi (celulă) [oxyphilous; sàureliebend; oxyphile; oxifil; оксифильный] 315 OXYPHOBUS (gr. -, φόβος „fugă"), oxifob. 1. Care evită solurile acide (plantă). 2. Fără afinitate pentru coloranţii acizi (celulă) [oxyphobous; säurescheuend ; oxyphobe ; oxigén­ kerülő; оксифобный] 316 OXYSPERMUS (gr.-, σπέρμα „sămînţă"), cu seminţe ascuţite [sharpseeded ; spitzsamig ; à graines aiguës ; hegyes magvú; остросемянный] 317 OXYTROPISMUS m (gr.-, τροπή „curbare"), oxitropism, tropism cau­ zat de aciditatea mediului [oxytropism; Oxytropismus ; oxy tropisme; oxitropizmus ; окситропизм]

ρ 1

PABULARIS, furajer, folosit ca nutreţ [pabular, fit for fodder; fut­ tergebend; fourragère; takarmányozási; кормовой] 2 PACHY- (gr. παχύς „gros, îndesuit"), gros, îndesuit, tare (pachyandrus, pachyanthus, pachycarpus, pachyrrhizus) [thick-, stout-, densely-; dick-, dicht-; gros, épais; vastag-, tömött-; толсто-, густо-] —• crassi· 3 PACHYACANTHUS (gr. -, ακανθα „spin"), cu spini groşi [thick-spined ; dichtstachelig; à épines épaisses; vastag tüskejû ; толстоколючковый]

9 10

11

4

PACHYNEMA η (gr. -, νήμα „fir"), pachinemă, spiralizarea şi îngroşarea filamentelor cromatice din stadiul pachiten (Grégoire) [pachynema; Pachynema ; pachynème ; pachinéша ; пахинема]

12

5

PACHY NOSIS f (gr.-), pachinoză, creş­ terea în grosime a organelor [pachynosis, thickening; Pachynose, Di­ ckenwachstum; pachynose, croissance en épaisseur; pachinózis, vastago­ dási növekedés; пахиноз]

13

6

7

8

PACHYTENA f (gr. -, ταινία „ben­ tiţă"), pachiten, stadiul profazei meiotice caracterizat prin terminarea îm­ perecherii cromozomilor omologi (Wi­ niwarter) [pachytene; Pachytăn; pa­ chytene ; pachitén-fázis ; пахитена] PAEDOGAMIA i (gr. παΐς, παιδός „copil", γάμος ,,căsătorie"), pedogamie 1. Amfimixie prin copularea gameţilor haploizi şi formarea zigotului (Guilliermond). 2. Fuzionarea celulei adulte cu una tînără (Sac· charomyces) [paedogamy; Pădogamie; pédogamie; pedogámia; педо­ гамия] PAEDOGENESIS î (gr. -, γένεσις „naştere"), pedogeneză, precocitatea înfloririi unor plante lemnoase în stadiul juvenil (Costerus) [paedogenesis; Pădogenese; pé'dogenèse; pe-

14

15

16

17

dogenezis ; педогенез] -* neotenia, progenesis PAGANUS -* rusticus, rusticanus PAGINA t 1. Pagină (de carte). 2. Latura sau faţa inferioară, respectiv superioară a organelor plane (frunze, petale) [page, side, face ; Seite, Fläche ; page, face; lap, oldal, színe v. fonákja (levélnek) ; страница, сторона] PAGON η (gr. πάγος „ghiaţă"), pagon, ansamblul organismelor vii cu biotopul în ghiaţă sau în solul înghe­ ţat (Sernov) [pagon; Pagon; pagon; pagon; пагон] PAGOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), pagofite, plante din regiu­ nile pedemontane [pagophyta, foot­ hill plants ; Pagophyten ; pagophytes ; pagofiták, havasalji növények; пагофиты] PAGUS η, comună (prope pagum lîngă comună) [commune; Dorf; commune ; község ; село] PALACE US, palaceu, cu organe ade­ rente de suport prin marginile lor (frunze) [palaceous, margin-attached; randstielig; palace; szélével odaforrt; краечерешковый] PALAEO(gr. παλαιός „vechi"), vechi, de altădată (palaeofloristicus, palaeophyticus) [old, ancient, formerly ; uralt, ehemalig; ancien, d'autrefois; ősrégi, valamikori; сревный] PALAEOARCHAEOPHYTA η pl (gr. -, Αρχή „început", φυτόν „plan­ tă"), paleoarheofite, plante antropof ile din paleolitic [palaeoarchaeophy ta ; Palăoarcheophyten ; paléoarchéophytes ; paleoarcheofiták ; палеоархеофиты] PALAEOARCTICUS {gr.-, αρκτικός „arctic"), paleoarctic, răspîndit în regiunea holarctică din Lumea veche (element floristic) [palaeoarctic ; palâoarktisch; paléoarctique; paleoárktikus ; палеоарктический]

852

PALAEOBIOLOGIA 18

PALAEOBIOLOGIA Í (gr. -, βίος „viaţă", λόγος „vorbire"), paleobiologia, biologia organismelor fosile din epocile geologice [palaeobiology; Palăobiologie ; paléobiologie ; paJeobiológia, őslénytan ; палеобиология] 19 PALAEOBOTANICA f (gr. -, βοτάνη „plantă"), paleobotanica, botanica plantelor fosile [palaeobotany ; Palăobotanik; paléobotanique; paleobotanika, ősnövénytan ; палеоботаника] -+ palaeophytologia, phytolithologia 20 PALAEOECOLOGIA f (gr. - , οίκος „casă", λόγος „vorbire"), paleoecologie, studiul relaţiilor dintre organisme şi mediu în epocile geologice [palaeoecology; Palâookologie; paléoécologie; paléoökológia ; палеоэкология] 21 PALAEOENDEMISMUS m (gr. -, έν „în", δήμος „regiune"), paleoendemism, specii străvechi, cu areal mare în trecut, care din cauza schim­ bării condiţiilor de viaţă astăzi au un areal redus, fiind izolate doar în cîteva regiuni restrînse de pe glob (Ginkgo biloba) [palaeoendemism ; Palăoendemismus, Relikt-Endemismus, konservativer Endemismus; paléoendemisme ; paléoendemizmus ; палеоэндемизм] 22

PALAEOFLORISTICUS (gr.-, lat. flora „floră"), paleofloristic, referitor la flora fosilă [palaeofloristic ; palăofloristisch ; paléofloristique ; paléoflorisztikus ; палеофлористический]

23

PALAEOHYBRIDA f (gr.-, lat. hybrida „hibrid"), paleohibrid, hi­ brid cu vechime mare, intrat în stadiu de stabilitate (Thymus dacicus) [palaeohybrid; Palăohybrid; paléohybri­ de; paleohibrid; палеогибрид]

24

PALAEOONTOLOGIA f (gr. -, δντα „lucruri existente", λόγος „vorbire") —* palaeobiologia

25

PALAEOPHYTICUM η (gr. -, φυτόν „plantă"), paleofitic, perioada geo­ logică cuprinsă între silurian şi permian, cu apariţia primelor plante vasculare [palaeophyticum ; Palăophytikum; paléophytique ; paleofitikum ; палеофитикум]

26

PALAEOPHYTOLOGIA f (gr. λόγος „vorbire") -^ palaeobotanica

-,

27

PALAEOTROPICUS (gr. -, τροπή „rotire"), paleotropic, referitor la re­ giunea tropicală a Lumii vechi [palaeotropic ; palăotropisch ; paléotropi­ que ; paleotrópikus ; палеотропический]

28

PALARIS, pivotant, perpendicular, !n formă de par sau ţăruş ; cu rădăcina principală dezvoltată, verticală, evi­ dent deosebită de radicele sau de ră­ dăcinile adventive (Daucus, Trifo­ lium) [palar, stake-like; pfahlartig; palaire, pivotante; karószerű; под­ пирающий]*

29

PALATUM η, palat, lob palatin; partea proeminentă a labiului infe­ rior, cu boltire spre gîtul corolei personate (Antirrhinum, Linaria) [palate; Gaumen; palais; palatum; нёбо]

30

PĂLEA f, palee 1. Hipsofilă mem­ branoasă (de obicei două) care acoperă florile (Gramineae). 2. Hipsofilă scvamiformă la baza florilor receptaculare (Compositae, Dipsacaceae)» 3. Formaţiuni membranoase pe peţiolul frunzelor (Pteridophyta) [pale, paiet, chaff, glumelle; Blütenspelze, Deckspelze (s.l.), Spreublatt, Spreu­ schuppe, Grasspelze; pailette, glu­ melle; tokiász, virágpelyva, vacokpelyva ; плёнка, цветковая чешуя] -*• glumella, lemma, stragulum *

31

PALEACEUS, ΡALE ATU S, paleaceu 1. De consistenţa paleii. 2. Ase­ mănător cu paleea. 3. Prevăzut cu palei (peri, receptacul) [paleaceous, chaffy; spelzig, spreuig, spreuartig, spreublättrig ; paleacé ; toklászos, toklászszerű; плёнчатый]

32

PALEIFORMIS, paleiform, de forma paleii (peri la Filices) [paleiform, chaff-like ; spelzenförmig, spreuförmig, spreublattförmig ; paléiforme ; tokiász alakú; плёнковидный]

33

PALEOLA f, paleolă, palee de ordin secundar ; lodiculă [paleolă ; Spreublăttchen. Spelzchen; paléole; lepelcsö­ kevény, lepelpikkely ; плёночка] -> lo­ diculă, glumellula

34

PALEOLATUS, paleolat, prevăzut cu paleole [paleolate; spelzchentragend ; paléolé ; toklászkás ; плёнконосный]

35

PALEOLIFERUS

36

PALINGENESIS f, PALINGENIA f (gr. πάλιν „de revenire", γένεσις „naştere"), palingeneză, revenirea unor stadii filogenetice în ontogenie prin apariţia unor caractere ancestrale în cursul embriogenezei (Haeckel) [palingeny ; Palingenese, Auszugsentwicklung ; palingenese ; palingenézis ; i палингейез]

-> paleolatus

|

PA LUSTER 37

PALISADICUS, palisadic, colum­ nar; alungit şi perpendicular pe su­ prafaţa unui organ (celulă) [palisadic ; palisadisch ; palisadique ; paliszádikus, oszlopos; палисадный, колонча­ тый] 38 PALISADODERMIS, -IDIŞ í, palisadoderm, ţesut de protecţie for­ mat din elemente dispuse palisadic pe suprafaţa organelor (Lepiota) [palisadodermis ; Palisadodermis ; palisadoderme ; paliszádodermisz ; палисадодермис]

48

39

50

PALLENS, PALLESCENS (pallesco), palescent, care devine palid la culoare [pallescent, becoming pale ; verbleichend, bleichwerdend, erblas­ send; pâlissant; halványuló; блед­ неющий, бледноватый] 40 PALLIDI-, PALLIDO-, PALLIDUS, palid, de culoare ştearsă, spă­ lăcită (pallidiflorus, pallidopurpureus) [pale, pallid; bleich, blaß; pâle, blême; halvány, sápadt; бледный] -* dilucidus, dilutus

41 PALLIDULUS -^ pallens 42 PALLIUM η, paliu, înveliş muci­ laginos (Diatomeae) [pallium, enve­ lope; Pallium, Decke; pallium, en­ veloppe; pallium, takaró ; покров] 43 PALMARIS, palmar, de lungimea sau lăţimea unei palme (cea 7,5 cm) [palmar ; handbreit ; palmaire ; tenyér­ széles; ладонный] 44

ΡALM AT I-, PALMI-, Ρ ALMA­ TUS, palmat, cu organe omoloage dispuse digitat pe o bază comună (palmatiflorus, palmatifolius, palmineri^is) [palmately-, palmate; gefin­ gert, bandförmig; palmi-, palmé; tenyeresen-, tenyérszerű, ujjasán el­ helyezett ; пальчатый, пальчато-, длане-] -> digitato-, digiti-, digitatus

45

PALMATICOMPOSITUS, palmatcompus, eu foliolele divergente din vírful peţiolului frunzei compuse (Aesculus) [palmately-compound ; handförmigzusammengeselzt ; palmicomposé ; tenyeresen összetett ; дланевидно-сложный]]

46

47

PALMATIFIDUS, palmat-fidat, di­ vizat pînă Ia jumătatea semilaminei frunzei (Ranunculus acris) [palmately-fidato; fingerspaltig, handformiggespalfen ; palmifidé; tenyeresen hasadt ; пальчатоналрезный] PALMATIFORMIS gitiformis

palmatus,

di·

49

PALMA ΤI LOB А TUS, palmat-lobat, digitat lobat (frunzele la Hederay Ribes) [palmatilobate ; handlappig, handförmiggeíappt; palmilobé; tenyeresen karajos, ujjasán karé jos; пальчатолопастной, дланолопастноЁ] PALMATINERVIS, palmat-nervat, digitat nervat (frunzele la Malva ro^ tundifolia) [palmately-nerved, digitately-nerved ; fingeraderig, hand­ nervig; palminervé; tenyeresen erezett, ujjasán erezett ; дланевидножилковатый, пальчатожилковатый] PALMATIPARTITUS,^a\md,i-^BTtit, digitat divizat pînă dincolo de jumătatea semilaminei frunzei [Ge­ ranium pratense) [palmately-partite ; handteilig ; palmipartite ; tenyeresen osztott, ujjasán csztott; дланевиднораздельный, пальчаторазделный]

51

PALMATISECTUS, palmat-sectat. digitat seetat; cu lamina divizată digitiform pînă la nervura mediană a frunzei (Helleborus purpurascens} [palmately-cut, palmatisect ; handschnittig, handförmiggeschnitten ; palmiséqué; tenyeresen szeldelt, ujja­ sán szeldelt; дланевиднорассечённый) 52 PALMELLA î, palmelă, stadiul zoogleic al celulelor unor alge înglobate într-o substanţă gelatinoasă (Schizomycetes) [palmella-stage ; Palmellastadium; stade palmella; palmellastádium ; палмелла состояние]

53

PALMELLOIDEUS, palmeloid, ase­ mănător cu stadiul de palmelă [palmelloid; palmellaartig; palmelloîde; palmellaszerű ; палмсллевидный] 54 PAL и DALI S" -+ paluster 55 PALUDICOLA î (-US), paludicol, care creşte în mlaştini [paludicolous, dwelling in marshes; sumpfbewoh­ nend; paludicele; mocsárlakó; оби­ тающий на болоте] 56 PALUDOSUS, mlăştinos, mocirlos; care creşte în mlaştini [marshy, boggy, swampy; sumpfig, moorig; maréca­ geux; mocsaras, mocsári, mocsárban élő ; болотный, болотистый]

57

PALUMBINUS

-^ columbinus

58

PALUS, -UDIS f, mlaştină, baltă [marsh, swamp ; Sumpf, Moor ; ma­ rais, marécage; mocsár; болото]

59

PALUSTER, PALUSTRIS, palustru, de baltă, de mlaştină [paludal, boggy, marshy, swampy; sumpfig, moorig, sumpfbew^hnend ; palustre, paludéen, marécageux; mocsári, mo-

JPALYNOLCGIA csarakban élő ; болотный, болотистый] —^ helobius, helodeus, helophilus, tena· geios* 60 PALYNOLOGIA f (gr. παλύ „praf", λόγος „vorbire"), palinologie, studiul polenului şi a sporilor [palynology; Palynologie, Pollenkunde ; palynolo­ gie; palinoíógia, virágportan; пали­ нология] 61 РАМ PINODIUM η, pampinodiu, transformarea organelor foliare în cîrcei (Worsdell) [pampinody; Pampinodium ; pampinodie ; kacsosodás ; пампинодиум] 62 РАМ PI Ν US m, cîrcel de viţă de vie [grape-vine tendril; Rebenstielranke; vrille de la vigne; szôlôkacs; ycmc винограда] «3 PAN-, PANTO(gr. παν- „com­ plet"), complet, peste tot, pretutindeni (panchrysus, pantotrichus) [all, com­ pletely, throughout; all, überall, gänzlich; tout, tout à fait, complètement, partout; teljesen, mindenütt; полностью, всюду] «4

PANDEMICUS (gr. -, δί^μος „ţară") - • cosmopolitus 65 PANDURATUS, PANDURI-, PANDURIFORMIS, panduriform, în for­ mă de vioară; obovat şi sinuat în­ gustat mai jos de mijloc, cu seg­ mentul terminal dilatat (frunzele la Doronicum austriacum) (pandurifolius) [pandurale, panduriform, fidd­ le-shaped ; geigenf örmig ; pandúré, panduriforme, en forme de violon; hegedű alakú, lantos; скршшообразный, гнтарообразный]

-66

PANGAMIA f (gr. -, γάμος „căsă­ torie") —»• panmixia

-67

PANGENESIS f (gr. -, γένεσις „naştere"), pangeneză, concepţie azi depăşită, conform căreia toate carac­ terele ereditare sînt localizate în organism sub formă de corpusculi („gemule" după Darwin şi „pangene" după De Vries) care se transmit pe calea celulelor reproductive [pange­ nesis; Pangenese; pangenèse; pángenézis; пангенезис]

•68

PANGENOSOMA η (gr. --, σώμα „corp") —>· chromosoma

«69

PANICULA f, panicul (pi. panicule), inflorescenţă compusă, homotactică, piramidală, cu ramurile răsfirate descrescînde, cu numeroase flori (Gramineae) [panicle; Rispe; panicule ; buga ; метёлка] ->• thyrsus

354 70

PANICULATUS, PANICULI-, paniculat, dispus în panicul (panicuUfer, paniculiflorus, paniculiformis, paniculiger) [paniculate; rispig, rispentragend; paniculé; bugás; метельча­ тый]

71

PANMIXIA f (gr. παν, παντός „complet", μίξις „amestec"), panmixie 1. Fuziune (în general). 2: Reproducere sexuată numai accidentală în cadrul unei populaţii, partenerii avînd posibilităţi identice de combi­ nare a genelor (Weismann) [panmixia, random mating; Panmixie; panmixie ; panmixia ; панмиксия] —>· pangamia

72

PANNIFORMIS, PANNOSUS, pîslos [felted, felt-like ; faserwollig, dichtfilzig; floconneux; nemezes; лох­ матый] 73 PAN PHOTOMET RICU S (gr. -, φώς, φωτός „lumină", μέτρον „măsură"), panfotometric, cu mişcări de orien­ tare în funcţie de direcţia şi intensi­ tatea razelor de lumină (frunzele la Robinia) [panphotometric ; panphotometrisch ; panphotométrique ; pánfotometrikus ; панфотометрический] 74

PANPHYTON η (gr. -, φύτον „plan­ tă"), panfiton, floră; descrierea plan­ telor dintr-o regiune oarecare [panphyton ; Panphyton ; panphyton ; pauphyton; панфитон] -> flora 75 PANTHERINUS -^ maculatus, spilotus 76 PANTOGENUS (gr. -, γένος „ur­ maş"), pantogen, care poate creşte oriunde, pe diferite gazde (ciuperci parazite) [pantogenous ; pantogen ; pantogène; pantogen, bárhol élo; пангогенный] 77

PANTOPHAGUS (gr. -, „а mînca") - • omnivorus

φάγομαι

78

PANTROPICUS (gr. -, τροπή „încon­ jur"), pantropic, răspîndit în jurul tropicelor (specii) [pantropic, pantropical; pan tropisch; pan tropique; pantrópikus ; пантропический]

79

PAPILIONACEUS, papilionaceu asemănător cu un fluture (corolă) [papilionaceous, butterfly-shaped ; schmetterlingsartig; papilionacé; piilangós, pillangószerű ; мотыльковый] *

80

PAPILLA f, papilă, emergenţă epi­ dermică de obicei conică sau glandă unicelulară (de obicei mai multe) pe suprafaţa unor organe (frunze, stig­ mate) [papilla, nipple; Papille; papii-

865

PARACYTICUS

le; papilla, dudor, szemölcs; сосо­ чек] —»• papula 81 PAPILLATUS,PAPILLIFER, PA­ PILLIGER, PAPILLOSUS, papilos. prevăzut cu papile [papillate, papil­ lose, papilliferous ; papillentragend ; papilleux; papillás, dudoros; сосоч-

carpel ; Parakarpell, Schließzapfen ^ paracarpelle ; parakarpellum ; n ^ a r карпеллум] 93

КОНОСНЫЙ]

82 83

84

85 86

PAPILLULA f, papilulă, papilă mică [papillule; Papillule; papillule; apró papilla; маленкий сосочек] PAPPIFER, PAPPOPHORUS, PAPPOSUS, egretat, prevăzut cu papus [pappous, pappiferous; federkronig, federkronentragend, fruchtkronig; aigrette, pappifère; bóbitás; хохлатый, хохолконосный] PAPPUS m, papus, egretă; smoc de peri sau de scvame deasupra unor fructe, uşurînd diseminarea lor (Ta­ raxacum) [pappus, thistledown ; Pap­ pus, Federkrone, Fruchtkrone, Flug­ haare, Haarkrone; pappe, aigrette, parachute; bóbita, szőrpamat, szőrkoszorú; хохолок, летучка] PAPULA i-^ papilla, PAPYRACEUS, PAPYRINUS, papiraceu, asemănător cu hîrtia [pa­ pery; papierartig; papyracé; papirszerű; бумажистый, бумагообразный]

ПИДИЙ]

94

PARACARPIUM η ( g r . - ) , paracarpiu. 1. Fruct format din gineceu paracarpic. 2. Carpelă abortivă sau pistil abortiv [paracarpium ; Parakarpium; paracarpe; parakarpium; napaкарпий]]

95

PARACARPUS, paracarpic, cu car­ petele concrescute numai prin margi­ nile lor (gineceu) [paracarpic, paracarpous; parakarpisch ; paracarpique; parakarpikus ; паракарпный]

96

PARACHROMATINUM η (gr. -, χρώμα „culoare"), paracromatina, sub­ stanţa nucleară acromatică din care se formează filamentele fusului (Pfitzner) [parachromatin ; Parachromatin ; parachromatine ; parakromatin ; парахроматин]

97

PARACHROMOPHORUS (gr. - , φορέω „а purta"), paracromoforic, cînd substanţa colorantă este un produs, de excreţie care aderă la corpul orga­ nismului (bacterii) [parachromophoric ; parachromophorisch ; parachromophore ; parakromofórikus ; парахромофорный]

98

PARACLIMAX Í (gr. -, κλίμαξ „sca­ ră"), paraclimax, stadiul stabilizat ai unei formaţiuni vegetale datorit in­ fluenţei unui substrat petrografic di­ ferit [paraclimax; Paraklimax; para­ climax; paraklimáx; параклимакс]

99

PARACME t (gr. παρακμή „de­ clin"), paracme, începutul fazei dedeclin a unei specii sau a unui cultivar după ce a atins apogeul dez­ voltării sale filogenetice [paracme ; Parakme; paracme; parakme; паракме|

100

PARACOROLLA î (gr. παρά „de lîngă", lat. corolla „cunună"), paracorolă, corolă secundară din interiorul periantului, formată din apendici de natură petaloidă (Narcissus, Borago^ Passiflora) [paracorolla ; Nebenkrone ; paracoroUe; mellékpárta; привенчнк!

—»· chartaceus

PAR, -PAR, egal, asemănător, pe­ reche (unipar, Ыраг) [equal, like, pair; gleich, ähnlich, gepaart; égal, semblable, pair; egyenlő, hasonló, páros; равный, подобный, парный] 88 PARA- (gr. παρά „de lîngă"), de ală­ turi, de lîngă, aproape de (paracentricus situat lîngă centru^ [beside, near; neben, daneben, bei; près de, proche; melletti, közeli; возле, при]

87

89

PARARIOSIS f (gr. -, βίος „viaţă"), parabioză, convieţuirea strînsă, acci­ dentală, a două organisme, fără avan­ taje sau dezavantaje reciproce [pa­ rabiosis; parabicse; parabicse; parabiózis ; парабиоз] 90 PARABiOTAEÎpl (gr. - -),parabiote, plante concrescute, dar cu rădăcini proprii, separate [parabiotae; Parabioten; parabiotes; parabióták; naрабиоть;] 91 PARACAMBIUM η (gr. -, lat. cambio „a schimba") —• phellogenum 92 PARACARPELLUM η (gr.-, καρ­ πός „fruct"), paracarpelă, staminodii interne dispuse în două serii, la flo­ rile de Victoria regia (Caspary) [para-

PARACARPIDIUM η ( g r . - ) , paracarpidie, flori femele avortate (Arum) [paracarpidium ; Parakarpidium ; paracarpide ; parakarpidium ; паракар-

—*• paraStades

101

PARACYTICUS (gr. -, κύτις „cu­ tie"), paracitic, cu celule paralele (tip de stomate la Rubiaceae) fpara-

Збв

PA RA DIPHYLL UM cytic; parallelzellig ; paracytique; pár­ huzamos sejtű; парацитический] 102 PARADIPHYLLUM η (gr. -, ói; „de două ori", φύλλον „frunză"), D ιradifilum, frunză dublă rezultată din bifurcarea laminei (Kronfeld) [paradiphyllum ; Paradiphyllum ; paradiphylle ; paradifillum ; парадифиллум] 103

104

105

106 107

PARAGRAMMA η (gr. -, γράμμα „literă"), paragramă, reprezentarea grafică a unui organ în secţiune lon­ gitudinală [paragram ; Paragramm ; paragramme; paradiagram, hosszanti vetület; параграмма] PARAHELIOTROPISMUS m (gr. -, ήλιος „soare", τροπή „răsucire"), paraheliotropism, luarea poziţiei de profil faţă de lumina intensivă' [paraheliotropism; Parahehotropismus ; parahéliotropisme ; parahéliotropizmus ; парагелиотропизм]] PARALIMNICUS (gr. -, λίμνη „lac"), paralimnic, care creşte pe malul lacurilor [paralimnic; paralimnisch; paralimnique; tóparti; прио­ зёрный]] PARALLELICUS, PARALLELUS, paralel [parallel; gleichlaufend; paral­ lèle; párhuzamos; параллельный] PARALLELIN Ε RV ATU S (-NER­ VIS, -NERV IU S, -NERVUS, -NER­ VOS US), paralel nervat, cu nervurile paralele (frunză) [parallel-nerved; pa­ rallelnervig, streifenaderig ; parallelinervé; párhuzamosan erezett; параллельнонервный]

PARALLELODROM и S (gr. παράλ­ ληλος „paralel", δρόμος „fugă") ->• parallelinervatus 109 PARALLELOTROPISMUS m (gr. -, τροπή „curbare"), paralelotropism, mişcări de curbare în direcţia izvo­ rului de excitaţie luminoasă, paralel cu razele de lumină [parallelotropism ; Parallelotropismus ; parallelotropisme ; parallelotropizmus ; параллелотропизм] —*paratrop ismus

113

114

115 116

117

PARAPETALOIDEUS (gr. -, πέταλον „petală", είδος „asemănare"), parapetaloid, asemănător cu parapetala (corolă) [parapetaloid ; parapetaloid; parapétaloïde ; melléksziromszerű ; прилепгстникови дны й] 118 PARAPETALUM η (gr. - ) , para­ petala, apendicele pctaloid al corolei [parapetal; Nebenkronblatt ; parapétale ; mellékszirom ; прилепестник]

119

PARAPHOTOTROPISMUS m (gr.-, φως, φωτός „lumină", τροπή „curbare") —> diaheliotropismus

120

PARAPHYLLIUM η (gr. -, φύλλον „frunză"), parafilium 1. Expansiuni foliacée sau filiforme, mici, uneori ra­ mificate, dispuse pe tulpină între frunze (Bryophyta). 2. Expansiunile foliacée ale unor calicii. 3. Stipelà [paraphyllium ; Paraphyl], Blatlansatz ; paraphyllie ; parafillium, mellcklevél-képződmény ; парафилл]

121

PARAPHYSIS f (gra.-, φύσις „for­ maţie"), parafiză 1. Terminaţii de hife sterile aflate pe liimenii (Eumycetes). 2. Trihomi sau filamente ste­ rile aflate la baza sau între organele de fructificaţie (Bryophyta, Filices) [paraphysis ; Paraphyso ; paraphyse ; parafizis; парафиза]

122

PARAPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός „rătăcitor"), paraplancton, organisme planctonice parazitare [paraplankton ; Paraplankton ; paraplancton ; para­ plankton ; парапланктон]

108

110

PARALLELOTYPUS m (gr. -, τύπος „model") -^ paratypus

111

PARALYSATOR m (gr. παράλυσις „stînjenire"), paralizator, subslanţă care stînjeneşte sau opreşte acţiunea enzimelor; inhibitor [paralyser, inhi­ bitor; Paralysator; paralysateur ; pa­ ralizator, inhibitor ; парализатор, инги­ битор]

112

PARAMASTIGOTA f (gr. -, μάστιξ, μάστιγος „bici"), paramastigot, celulă

cu un flagel principal lung şi unul secundar scurt (Flagellatae) [paramastigote; Paramastigot; paramastigote; paramasztigóta ; парамастигота] PARANASTIA f (gr. -, ναστος „com­ primat"), paranastie, augmentarea creşterii în lungime a unui organ in părţile sale laterale (De Vries) [paranasty; Paranastie; paranastie; paranásztia; паранастия] PARANEMA η (gr. -, νήμα „fir"), paranemă, filamente sterile (Algae) [paranema ; Paranemă, Nebenfaden ; paranème; paranema; паранема] PARANUCLEUS m (gr.-, lat. nu­ cleus „sămînţă") —*• micronucleus PARAPERIGONIUM η (gr. -, περί „în jur", γονή „urmaş"), paraperigon, apendice perigonial tubuliform sau coroniform din gîtul perigonului petaloid (Narcissus) [paraperigone ; Kebenperigon ; paraperigone ; mellékle­ pel; параперигоний]

867

PARATHECIUM

123

PARAPLASMA η (gr. -, πλάσμα „mo­ delare"), paraplasmă, produse citoplasmatice ca rezultate ale metabo­ lismului (enzime, materii grase, ex­ creţii) [paraplasmă; Paraplasmă; paraplasme ; paraplazma ; параплазма] —»· deuteroplasma 124 PARAPLECTENCHYMA η (gr.-, πλεκτός „împletit", εγχυμα „umplu­ tură"), paraplectencliim, ţesut fals for­ mat din hife miceliene foarte strîns îndesuite (Boletus) [paraplectenchyma; Parapleklenchyrh ; paraplectenchyme ; paraplektenchima ; параплектенхима] 125

PARASAPROPHYTISMUSm[gT.-, σαπρός „putred", φυτόν „plantă"), parasaprofitism, endosaprofilism, sim­ bioză la care unul din parteneri duce viaţă saprofită în dauna celuilalt (Lichenes) [parasaprophytism, endosaprophytism ; Parasaprophytismus, Endosaprophytismus ; parasaprophytisme, endosaprophytisme ; paraszaprofitizmus, endoszaprofitizmus ; napacaпрофитизм, эндосапрофитизм] —^ parasymbiosis

126

PARASITARIS (gr. παράσιτος „pa­ razit"), parazitar [parasitai; parasitär; parasitaire ; parazitárius, élősködői ; паразитарный]* 127 PARASITICUS (gr. -), parazitic, саге parazitează [parasitic ; parasitisch, schmarotzend ; parasitique ; élősködő, élősdi ; паразитический] —> paratrophicus, biophagus PLANTA PARASITICA, plantă pa­ razită [parasitic plant; Schmarotzer­ pflanze ; plante parasite ; élősdi nö­ vény; паразитическое растение] 128

PARASITISMUS m (gr.-), parazi­ tism, conAieţuire dintre două orga­ nisme la care unul din parteneri îşi procură total sau parţial substanţele nutritive de la celălalt partener [pa­ rasitism ; Parasitismus, Schmarotzer­ tum ; parasitisme ; parazitismus, élősködés; паразитизм]

129

PARAŞITOLOGIА f (gr. -, λόγος „vorbire"), parazitologie, studiul pa­ raziţilor vegetali sau animali [parasi­ tology ; Parasitologic ; parasitologic ; parazitológia ; паразитология]

130

PARASITUS m (gr.-), parazit, or­ ganism ce trăieşte în dauna unui alt organism gazdă [parasite; Parasit, Schmarotzer ; parasite ; parazita, élős­ ködő ; паразит] -> phytopolitus, histophyton*

PARASITUS SPURIUS -* pseudo-parasitus, epiphyton 131 PARASPORA f (gr. παρά „lîngă",. σπορά „sămînţă") - • seirospora 132 PARASTADES ί pl (gr. παραστάς „pilastru"), parastade, filamente petaloide aşezate între petale şi sta­ miné (Passiflora) [parastades ; Parastaden; parastades; parasztadesz;. привенчик] -+ paracorolla 133

PARASTAMENn,PARASTEMON η (gr. -, στήμων „filament") - • staminodium 134 PARASTERILITAS f, parasterilitate, sterilitate în cazul polenului propriu sau al unei alte plante din cadrul aceleiaşi specii [parasterility ; Parasterilităt; parastérilité ; parasterilitás; парастерильность] -+ incom.patibilitas 135 PARASTICHI m pl (gr. -, στίχος „serie"), parastihuri, filotaxie cu spi­ rale secundare dispuse în cicluri oblice şi îndesuite pe spirala generatoare (solzii conului la Pinus cembra) [parastichy; Parastichen, Schrägzeilen; parastiques; parasztichonok, ferde­ sorú levélfordulat; парастиха] 136

PARASTROPHE f (gr. -, στροφή „viraj"), parastrofă, orînduirea cloroplastelor pe laturile dosite ale ce­ lulei (Senn) [parastrophe ; Flanken­ lage ; parastrophe ; oldalhelyezkedés ; парастрофе]

137

PARASTYLUS m (gr. -, στΟλος „соIoană"), parastil, stil avortat [parastyle; Griffelrudiment; parastyle; bi­ beszál-csökevény ; неплодущий стол­ бик]

138

PARASYMBIOSIS βίωσις „viaţă în saprophytismus

139

PARASYNAPSIS î (gr. -, σύναψις „legătură") —* parasyndesis

140

PARASYNDESIS î (gr. -, σύνδεσις „unire"), parasindeză, conjugarea la­ terală (paralelă) a filamentelor de cromozomi omologi în stadiul de zigoten al meiozei (Haeckel) [parasyn­ desis ; Parasyndese, Parallelkonjuga­ tion ; parasyndese ; paraszindézis ; парасиндез]

141

PARATHECIUM η (gr. -, θήκη „cu­ tie"), parateciu, peretele lateral care înconjoară apoteciul (Lichenes) [parathecium ; Parathecium ; parathecium; paratécium; паратеххий]

f (gr. -, συμcomun") —^ para^

^ARATONICUS 142

tl43

144 145 146

147

PARATONICUS (gr. -, τόνος „ten­ siune"), paratonic, condiţionat de fac­ tori externi (proces, mişcare, troficitate) [paratonic; paratonisch; paratonique; paratónikus; паратонический] PARAT RACHE ALI S (gr. -, τραχεία „trahee"), paratraheal, dispus în jurul vaselor traheale (parenchimul lemnos) (paratracheal ; paratracheal ; para trachéale; paratracheális ; паратрахеальный] PARATROPHICUS (gr. -, τροφή „nutriţie") -> parasiticus PARATROPISMUS m (gr. -, τροπή „răsucire") —*• parallelotropismus PARATYPÜS m (gr. -, τύπος „mo­ del"), paratip, exemplar din colecţia originală a autorului taxonului, care insă nu este holotipul, nici izotipul, nici sintipul [paratype; Paratypus; paratype; para tip us; паратип] -*• parallelotypus PARAVARIANTES f pi, paravariante, variante paralele desfăşurate în aceeaşi direcţie în ce priveşte mo­ dificarea unor caractere neereditare, generate de factorii ecologici (între xerofite şi higrofite) [paravariantes ; Paravarianten ; paravariantes ; párhu­ zamos variánsok; параллелные ва­ рианты]

148

PARCUS, sărăcăcios, puţin, slab [spa­ ring, scaaty, moderate; spärlich, dürf­ tig; pauvre, modique; szegényes, ke­ vés; скудный, неважный] 149 PARENCHYMA η (gr. παρέγχυμα „parenchim"), parenchim, ţesut fun­ damental format din celule izodiametrice, cu spaţii intercelulare, înde­ plinind anumite funcţii fiziologice (ab­ sorbţie, asimilaţie, depozitare etc.) Cparenchyma; Parenchym, Grundgewebe; parenchyme; parenchima, alap­ szövet; паренхима, паренхиматозная ткань] —• contextus parenchymaticus 150

151 152

PARENCHYM ATICUS, PAREN · CHYMATOSUS (gr.-), parenchimatic, care aparţine parenchimului (ce­ lulă, ţesut) [parenchymatous; parenchymatisch; parenchymatique ; parenchimatikus; паренхимный, паренхима­ тозный] PARENS m f părinte, planta de la care provine generaţia următoare [pa­ rent ; Eltern ; parent ; szülő ; родитель]* PARIES (-ETIS) m, perete, pere­ tele despărţitor al unui organ (celulă, capsulă) [wall; Wand; paroi; fal; стена]

35S 153

154

155

156

157

158 159

160

161

PARIETALIS, parietal, dispus pe peretele unui organ (ovulele în cazul placentaţiei parietale) ; concrescut prin marginile sale (carpelele în cazul su­ turii parietale) [parietal; wandstăndig ; parietale ; fali, falmenti, fali fek­ vésű; париетальный, постенный] PARINERVATUS, parinervat, cu nervuri egale [equal-nerved; gleich­ nervig; parinervié; egyenlő erezetű; парножильковый] PARIPINNATUS, paripenat, cu foliolele perechi şi fără foliolă termi­ nală (frunza la Lathyrus) [paripinnate ; paariggefiedert ; paripenné ; pá­ rosan szárnyalt; парноперистый] PAROECICUS (gr. παρά „Ungă"), οίκος „casă"), paroecic, cu anteridii şi arhegoane pe aceeaşi ramură [paroecious; parözisch; parécique; paröcikus; пароэцический] PARONYMUM η (gr. παρονομασια „schimbarea numelui"), paronim, nu­ me corespunzător etimologic unui alt nume, avînd doar o altă ortogragie ( Bougainvillea-Bouginvillaea) [paro­ nym ; Paronym ; paronyme ; paronim ; пароним] PARS (-TIS) f, parte, porţiunea unui organ [part; Teil; partie; rész; часть] * PARTHENOAPOGAMIA f (gr. παρ­ θένος „virgină", από „de la", γάμος „căsătorie"), partenoapogamie, partenogeneză diploidă sau somatică [parthenapogamy; Parthenapogamie ; parthénoapogamie ; partenapogámia ; партеноапогамия] —*• ooapogamia PARTHENOCARPIA f (gr. -, καρ­ πός „fruct"), partenocarpie, formarea fructelor numai pe cale vegetativă, fără fecundaţie, nerezultînd seminţe (la unele plante cultivate) [parthenocarpy ; Parthenokarpie, Jungfernfrüchtigkeit ; parthénocarpie ; partenokárpia, szüztermés; партенокарпия]

PARTHENOCARPIUM η (gr.-^i partenocarp, fruct fără seminţe, for­ mat pe cale de partenocarpie [parhenocarp ; Parthenokarp ; parthénocarpe ; partenokárpium ; партенокарпий] 162 PARTHENOGAMETA f (gr.-, γα­ μέτης „soţie"), partenogamet, garnet format fără conjugare (Hartog) [parthenogamete ; Parthenogamet ; parthénogamète ; partenogaméta ; партеногамета] 163 PARTHENOGAMIA t (gr.-, γάμος „căsătorie"), partenogamie, formă de

8&9

164

164а 165

166 167

168 169 170

171

172

173

174

PATHOLOGICUS autofecundare prin copularea unor gameţi femeii, embrionul dezvoltîndu-se fără participarea nucleului mas­ cul (Guilliermond) [parthenogamy ; Parthenogamie ; parthénogamie ; partenogámia; партеногамия] —> parthenomixis PARTHENOGENESIS î (gr. -, γένεσις „origine"), partenogeneză, for­ marea apomictică a embrionului din oosfera nefecundată, numai din ce­ lulele sexuale femele [parthenogene­ sis ; Parthenogenese, Jungfernzeugung ; parthénogenèse; partenogenezis, szűz­ nemzés ; партеногенез, девственное размножение] —» geneagenesis PARTHENOGENETICUS (gr. - ) -*• thelycaryoticus, theîytonicus PARTHENOGONIDIUM η (gr.-, γονός „urmaş"), partenogonidie, gonidie capabilă să formeze colonii pe cale asexuată (Volvocaceae) [parthenogonidium; Parthenogonidium ; parthénogonidie ; partenogonidium ; napтеногонидий] PARTHENOMIXIS f (gr. -, μίξις „amestec") —• parthenogamia PARTHENOSPORA f (gr.-, σπορά „sămînţă"), partenospor, spor rezultat prin partenogeneză, asemănător zigosporului [parthenospore ; Parthenospore; parthenospore; partenospóra; партеноспора] PARTIALIS, parţial (inflorescenţă, involucru, umbelă) [partial ; teilweise- ; partiel; részleges; частный] PARTICULARIS -* specialis PART ITU S, partit, cu inciziuni ce depăşesc jumătatea semilaminei (caliciu, frunză) [partite, parted; geteilt, -teilig; partite; osztott; разделенный, -раздельный] -PAR, -PARUS (lat. paro „a pro­ duce"), саге produce (floripar, foliipar, gemmipar) [producing; erzeu­ gend ; produissant ; -adó, származtató ; образующий, рождающий] PARVI-, PARVUS, mic, cu mici (parviflorus, parvilobus, parvirostris) [small, little; klein-, klein; petit, mince; kicsi, apró; мелко-,мелкий, малый, маленький] —*• microPASCUUM η, păşune, imaş (in pascuis pe păşuni) [pasture; Weide, Trift, Weideplatz; pâturage; legelő; пастбище, выгон] PASCUUS, de păşune, care creşte pe păşuni [pastural, pascual; weide-

17î

176 177 178

179

bewohnend, triftbewohnend ; de pâ­ turage ; legelőn tenyésző ; пастбищный) PASS ALU S m (gr. πάσσαλος „ţăruş")„ calicia gamosepal [gamosepaious caIjrx ; verwachsener Kelch ; calyce ga­ mosépale; forrt csésze, összenőtt csé­ sze ; гамосепальная чашечка] —» ссйуж gamosepalus PASSIVUS, pasiv, inactiv [passive; passiv; passif; passziv.nem működő; пассивный] * PATEFACTUS apertus PATELLA f, patelă, apoteciu circular şi sesil, avînd o margine evi­ dent deosebită de tal (Lichenes) [pa­ tella ; Patella ; patelle ; patella ; пателла| PA TELLARIS, PA TELLIFORMIS^ pateliform, de forma unui potir sau a unei farfurii cu bordură (apoteciu)^ [patelliform, dish-shaped, saucer-sha­ ped; tellerförmig, tassenförmig;patelliforme, en écuelle; tálacskaszerű, csésze alakú; блюдцевидный] —*• cor· tyliformis, pelviformis

180

PATENS (pateo), patent, larg des­ chis, formînd un unghi mai mare de 45° cu organul pe care este aşezat (frunze, peri, ramuri) [patent, out­ spread, widely spreading; weitabste­ hend; largement étalé; szélesen nyi­ tott, szélesen elálló; отклонённый, от­ топыренный, раскидистый] 181 PATERIFORMIS -* pateîliformis 182 PA THOGENIA f, PA THOGENITAS f (gr. πάθος „suferinţă", γένος „ur­ maş."), patogenitate, capacitatea de a cauza boli [pathogeneity ; Patho­ genität; pathogénie; patogenitás; патогеность] 183

PATHOGEN US (gr. -, γένος „ur­ maş"), patogen, care cauzează boli (bacterii) [pathogenic ; krankheitser­ regend; pathogène; kórokozó, betegséget előidéző; патогенный, болезнет­ ворный]

184

PATHOGONIA f (gr.-, γονή „gene­ rare") —*• aetiologia

185

PATHOLOGIA f (gr. -, λόγος „vor­ bire"), patologie, studiul bolilor [pa­ thology ; Pathologie, Krankheitslehre ; pathologie; patológia, kórtan; пато­ логия]

186

PATHOLOGICUS ( g r . - ) , patologic, morbid, bolnăvicios [pathologie ; pa­ thologisch, krankhaft, erkrankt; pa­ thologique; patologikus, kóros, bete­ ges; патологический]

PA

187

188

189

190

191

192 193

PATHOMORPHOGENUS (gr.-,μορφή „formă", γενικός „саге generează"), patomorfogen, саге produce morfoze din cauza agentului patogen [pathomorphogenous ; pathomorphogen ; pathomorphogène; kóros alakulású; патоморфогенный] PATHOPHYTOir η (gr.-, φύτον „planta"), patofit, agent patogen ve­ getal [pathophyt; pflanzliche Krank­ heitserreger ; pathophyte ; növényi kórokozó ; патофит] PATHOTYPÜS m (gr. -, τύπος „mo­ del"), patotip, caractere patologice asemănătoare la membrii unui grup de indivizi [pathotype; Pathotypus; pathotype; patotipus; патотип] PATRIA f, patrie (e patria non vidi n-am văzut-o pe teritoriul ţării mele) ; ţara de origine sau arealul geografic natural al unei plante [fatherland ; Vaterland, Heimat; patrie; haza; родина] PATROCLINUS (gr. πατήρ „tată", κλίνω „а se înclina spre"), patroclin, care manifestă îndeosebi caractere ere­ ditare paternale (hibrid) [patroclinous ; patroklin; patrocline; patroklin; naтроклинный] PATROGENESIS f (gr. -, γένεσις „origine") —> androgenes is PA TROMORPHUS (gr. -, μορφή „for­ mă"), patromorf, cu înfăţişare pater­ nală (generaţie) [patromorphous; patromorph, vatergleich ; patromorphe ; patromorf, apai alakú ; патроморфный]

194

PATULUS, patul, care formează un unghi ascuţit, de cea 45° , cu organul pe care este inserat (frunze, peri, ramuri) [patulous, spreading; ziem­ lich abstehend; étroitement étalé; kissé elálló, hegyes szögben nyitott ; слегка отклонённый]

195

PAUCI-, PAUCUS, PAULUS, puţin, slab (paucicellularis, paucinervatus, paucirugosus, paucispinus) [few ; wenig, schwach- arm-; peu, faible­ ment ; kevés, kissé, szegényesen ; мало-, немногочисленный, немного-, бедный] —> oligo-, span-, spanio-

196

PAUCICRENATUS, slab ere nat [paucicrenate; weniggekerbt; faiblement crénelé; gyengén csipkézett; немногогородчатый]

197

360

THOMORPHOGENUS

PAUCIDENTATUS, paucidentat, cu puţini dinţi [few-toothed, paucidentate; weniggezâhnt, schwachgezâhnt; paucidenté; kevés fogú, gyen­

198

199

200

201 202 203 204

205

gén fogazott; немногозубчатый, ма­ лозубчатый] —»• oîigodontus PAUCIFLORUS, pauciflor, cu puţine flori [few-flowered ; armblütig, wenigbliitig; pauciflore; kevés virágú; немногоцветковый] —>• oliganthus PAUCIFOLIUS, cu frunze puţine [few-leaved; armblättrig; paucifolié; kevés levelű ; немноголистный, малолистный] -> oligophyllus PAUCIRADIATUS, cu puţine radii (umbelă, stei) [pauciradiate ; wenigstrahlig; pauciradié; kevés sugarú; немноголучистый] —»• oligarchicus PAUCISTAMINEUS ->• oligandrus PAULOS PORA i -*• chlamydospora PAUSIACUS -^ olivaceus PAVONINUS, pavonin, de culoarea păunului; albastru verzui [peacockcoloured ; pfaublau ; couleur de paon ; zöldeskék, pávaszín; павлиноцветный] PECTINACEUS, PECTINATUS, PECTIN ΑΤΟ-, PECTIN I-, pectinaceu, pectinat, penat fidat şi cu segmentele dispuse ca dinţii unui pieptene (pectinato-pinnatifidus, pectinifolius, pectiniformis ) [pectinate, comb-shaped ; kammförmig, kämm- ; pectine ; fésűs, fésűsen- ; пектиновый, гребенчатый, гребенчато-, гребне-] —>· cteno-, ctenoideus

206 PECULIARIS -* specialis 20ба PED-, PEDI-, PEDO- -* -pes, pod-, -podus, -pus 207 PEDALIFORMIS -^ pediformis 208 PEDALIS, pedal, de lungimea unui pas („picior"), cea 30,5 — 31,5 cm (bipedalis, sesquipedalis ) [foot-long ; fußlang; à longueur d'un pied; lábhosszú, lépésnyi; футовый] 209 PED AT I-, PED ATU S, PE DAT IFOLIUS, pedat, cînd frunza com­ pusă are peţiolul 2 —3-furcat, pe care segmentele laminei sînt aproape pa­ ralele (Helleborus) (pedatifidus, pedatilobatus, pedatipartitus, pedatisectus) [pedate, foot-shaped, pedati- ; fußförmig, fuß- ; pédiaire, pedati- ; ölbefogott, ölbefogottan- ; стоповидный, СТОПОВИДНО-]

210

PEDICELLATUS, pedicelat, prevă­ zut Cu pedicel (floare, fruct) [pedi­ cellate, pedicelled; kurzgestielt; pédicellé ; kocsánykás ; снабженный нож­ кой] 211 PEDICELLUS m, PEDICULUS m, pedicel, codiţă 1. Suportul mic al

âei

PELVIFORMIS florii sau al fructului singuratic, ca ultima ramificaţie a pedunculului. 2. Suportul corpului de fructificaţie [pedicel ; Blütenstielchen, Fruchtstiélchen ; pédicelle ; kocsányka ; ножка, цветоножка]

212 213

214

215

216

217

218

PEDIFORMIS, pediform, de forma piciorului [foot-stiaped ; fußförmig; pédiforme ; láb alakú ; стопообразный] PEDIOPHYTA η pl (gr. πεδίον „po­ diş", φιτόν „plantă"), pediofite, plante care cresc pe podişuri [upland plants ; Hochlandpflanzen ; plantes de pla­ teaux; fennsiki növények; педиофиты, нагорные растения] PEDOGENICUS (gr. πέδον „sol", γένεσις „naştere"), pedogenic, cauzat de factorii edafici [pedogenic; pedogen; pédogéne; pedogénikus ; почвообразующий] PEDOLOGIA î (gr. -, λόγος „vor­ bire"), pedologie, ştiinţa solului [pe­ dology, soil-science ; Pedologie, Bo­ denkunde, Bodenlehre ; pédologie ; pe­ dologia, talajtan; почвоведение] PEDUNCULATUS, PEDUNCULIFER, PEDUNCULI-, pedunculat, prevăzut cu pedúncul (pedunculiflorus) [pedunculate; gestielt; pé­ doncule ; kocsányos ; цветоносный, несущий цветонос] PEDUNCULUS m, pedúncul, su­ portul florii sau al fructului (la in­ florescenţa simplă) ; suportul pedicelilor (la inflorescenţa compusă) [pe­ duncle; Blütenstiel, Fruchtstiel, Blütenstandstiel ; pédoncule ;virágkocsány, terméskocsány, kocsány ; цветонос] PELAGIC US (gr. πέλαγος „mare"), pelagic, care se referă sau trăieşte pe suprafaţa apelor libere din largul mării (organism, zona) [pelagic, pela­ gian ; pelagisch ; pélagique ; pelágikus, szabadvízfelületi ; пелагический, морс­ кой]

219

PELAGOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), pelagofite, plante care trăiesc pe suprafaţa apelor libere ale mării [pelagophytes ; Pelagophyten ; pélagophytes ; pelagofiták, tengerfel­ színi növények ; пелагофиты]

220

PELIO-, PELIUS (gr. πελιός „plum­ buriu"), plumburiu palid (peliocladus, peliorrhynchus) [pale lead-coloured : blaßbleifarbig; plombé pâlc; halvány olomszürke ; бледноч:винцовосерый]

221

PELLICULA f, peliculă, peliţă ; mem­ brană superficială subţire (la celule.

222

223

224

225

226

227

seminţe) [pellicle; Hăutchen, Fellchen ; pellicule ; hártya ; пелликула] PELLICULARIS, pelicular, de na­ tura peliculei [pellicular; hâutclienartig ; pelliculaire ; hártyaszerű ; пелликулярный] PELLICULATUS, PELLICULOSUS, peliculat, acoperit cu peliculă [pelliculate ; häutchentragend ; pelli­ cule; hártyás; покрытый пелликулой] PELLUCENS, PELLUCIDUS, реlucid, translucid, străveziu, semitran­ sparent [pellucide, translucent ; durch­ scheinend; pellucide, translucide; át­ tetsző, átvilágló ; прозрачный] -> lymphaticus, translucens PELOCHTHOPHYTA η pl (gr. πη­ λός „argilă", όχθη „coastă", φυτόν „plantă"), pelohtofite, pelochtofite, plante de coaste argiloase [mud-bank plants ; Pelochthophyten ; pelochthophytes ; agyagos tengerpartok növény­ zete; пелохтофиты] PELOPHYTA η pl ( g r . - ) , pelofite, plante de pe locuri argiloase [clayloving plants ; Lehmbodenpflanzen ; pelophytes; pelofiták, agyagos talajok növényzete ; пелофиты] —» spiladophyta PELOPSAMMOGENUS (gr.-, ψάμμος „nisip", γένεσις „naştere"), pelopsamogen, care creşte pe nisipuri argiloase [pelopsammogenous ; pelopsammogen; pelopsammogène ; agya­ gos porondon élő ; пелопсаммогенный]

228

PE LORI А f (gr. πελώριος „mon­ struos"), pelorie, modificarea terato­ logică a zigomorfiei florale în actinomorfie (Linaria) [peloria ; Pelorie ; pelorie; peloria; пелория]

229

PELTA f, scutuleţ, apoteciu scutu, liform în lichenologie (Peltigera) [pelta; Schildchen; pelte; pajzsocska; щиток]

230

PELT ATI-, PELT ATU S, PELTL· FORMIS, PELT IGE R, PELTOL· DE US, PELTOPHORUS, peltat, în formă de scutuleţ; cînd organul dis­ ciform este fixat de suport prin mij­ locul său (frunzele la Tropaeolum, apoteciul la Peltigera) (peltatilobus, peltatipartitus, peltifolius, peltinervis) [peltate, shield-shaped, peltately- ; schildförmig, schildtragend, schild- ; pelté, écussonné; pajzsos, pajzs alakú, pajzsocskaszerű; щитовидный, щито­ образный, ЩИТО-] —> thyroideus

231

PELVIFORMIS

->

patelliformis

8β2

PENDENS 232

233

234

235

236 237

238

239

PENDENS, PENDULUS, PEN­ DÜLI-, PENDULJNUS, pendent, atîrnător (flori <~, frunze ^-', tul­ pină '^) (penduliflorus, pendulifoliu^) [pendulous, hanging; hängend, herabhängend ; pendant, penchant ; csüngő, lecsüngő, függő ; висячий, сви­ сающий, зависящей] —*cernuus, nu­ tans appendens, cremoPENETRANS (penetro), penetrant, care pătrunde [penetrating; durchdrin­ gend; pénétrant; behatoló, átható; проникающий] PENICILLARIS, PENICILLA­ TUS, PENICILLIFORMIS, penicilat, în formă de pensulă (stigmat) [penicillate, penicil-like, brush-shaped ; pinselig, pinselförmig, pinselhaarig ; pénicillé, en pinceau; ecsetszerű; кисточковидный] PENICILLIUM η, PENICILLUS m, penicil, smoc de peri [tuft of hairs; Haarbüschel; touffe de poils; szőrcsomó; кисточка] -PENNA, PEN ΝAT I-, PEN ΝI- — -pinna, pinnati-, pinniΡΕΝΤΑ-, PENTACHO(gr. πέντε, πενταχοΟ „cinci"), cinci, cu cinci (pentaglottis, pentacoccus, pentachotomus) [five- ; fünf- ; à cinq ; öt- ; пяти-] —*• quinquePENTACAMARUS (gr. -, καμάρα „cameră boltită"), cincilocular, cu cinci loji [five-chambered ; fünffäche­ rig; quinqueloculaire ; ölüregű; ölrekeszű ; пятигнездный] —»^ quinquelocularis PENTACARPUS (gr. -, καρπός „fruct"), cu cinci fructe [five-fruited ; fünffrüchtig ; pentacarpe; öttermésű;

244

245

246

247

248

249

250 251

252

ПЯТИПЛОДНЫЙ]

240

PENTACENTRUS (gr. -, κέντρον „pinten"), cu cinci pinteni [five-spur­ red; fünfspornig; à cinq éperons; ötsarkantyús ; пятишиповатый] 241 PENTACHAETUS (gr. -, χαίτη „setă"), cu cinci sete [five-bristled ; fünfborstig; à cinq soies; ötsertéjű; пятищетинистый] 242

PENTACYCLICUS (gr. -, κύκλος „cerc"), pentaciclic, cu cinci verticile (floare) [five-tw^isted ; fünfkreisig, fünfwirtelig ; pentacyclique ; ötkörös, ötörvös; пятикруговой]

243

PENTAGONUS (gr. - γωνία ghi"), pentagonal, cu cinci ghiuri, colţuri sau muchii (fruct, pină) [five-angled, five-cornered ;

„un­ un­ tul­ fünf­

eckig, fünf kan tig; pentagonal; ötszögletű, ötélű ; пятиугольный] —* quinquangularÍ9 PENTAGYNUS (gr. -, γυνή „fe­ meie"), pentaginic, cu cinci pistile [pentagynous ; fünfgriffelig ; pentagyne; öttermőjű; пятипестячный] PENTAMERUS (gr.-, μέρος „par­ te"), pen tamer, cu cinci diviziuni (co­ rolă) [pentamerous ; fünfteilig, fünfgliederig; pentamére; ötosztatú, öt­ tagú; пентамерный, пятнчленный] PENTANDRUS (gr. -, ανήρ, ανδρός „bărbat"), pentandric, cu cinci sta­ miné (floare) [five-stamened ; fünfmânnig; pentandre; ötporzós; пятитычинковый] PENTAPHYLETICUS (gr.-, φυλή „trib"), pentafiletic, provenit din cinci linii parentale (hibrid) [pentaphyletic ; pentaphyletisch ; pentaphylétique ; pentafilétikus, ötősü; пентафилетический] PENTAPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frunză"), cu cinci frunze [five-leaved ; funfblăttrig ; à cinq feuilles ; ötlevelű ; пятилистный] —»• quinquefolius PENTAPLOIDEUS (gr. -, άπλόος „simplu", είδος „asemănare"), pentaploid, cu număr de cinci ori mai mare de cromozomi decît în condiţia haploidă [pentaploid ; pentaploid ; pentaploîde; pentaploid; пентаплоидный] PENTASOMICUS (gr. -, σώμα „corp") —*• pentaploideus PENTASPERMUS (gr. -, σπέρμα „sămînţă"), cu cinci seminţe [fiveseeded; fünfsamig; à cinq semences; ötmagvú ; пятисемянный] РЕРО m, PEPONIDA f, PEPONIUM n, pepene, dovleac, melonidă; fruct cărnos, cu epicarpul gros» cu mezocarpul cărnos, cu endocarpul suculent şi cu seminţe numeroase (Cucurbitacea^) [pepo, gourd-fruit ; Kürbisfrucht; pépon, péponide, mélonide; kabaktermés, töktermés; тыква, тыквина] —»· melonida, melonidium

253

PER- (prefix pt. superlat.), foarte (peralbus, peracutus, perdurus, pergrandis) [very; sehr; trés; nagyon; очень]

254

PERANOSIS f (gr. περαίνω „a pă­ trunde"), peranoză, schimbarea per­ meabilităţii citoplasmei[peranosis ; Peranosis; peranosis; peranózis; nepar нозис]

абз 255

256

257

PERICARPIUM PERCEPT ΙΟ f, percepţie, capaci­ tatea de a prelua о excitaţie externa şi de a reacţiona sub influenţa ei [perception; Perzeption, Empfindung, Erregung, Wahrnehmung; perception ; percepció, érzékelés; перцепция, вос­ приятие] PERCURRENS, PERCURSUS, străbătut, prelungit pe (semina la­ tere externa Unea longitudinali percursa seminţele pe latura lor externă străbătute de o linie longitudinală^ [percurrent ; durchlaufend ; parcourrant; végigfutó; пронизывающий, пронизанный] PERDURANS tens, perennis

(perduro)

262

263

264

267

268

-+ persis-

258 -PERDUS (perdo) (ligniperdus) -* destruens 259 PEREGRINUS -* advenus, exoticus 260 PERENCHYMA η (gr. πήρα „sac", δγχυμα „umplutură"), perenchim, ţesut celular conţinînd substanţe amidonoase (Stormonth) [perenchyma; Perenchym ; perenchyme ; perenchima ; перенхлма] 261

men tos, cu aspectul sau de consistenţa pergamentului (frunză) [pergamenlaceous, parchment-like ; pergamentartig ; parcheminé ; pergamentszerű ; перга­ ментный]

PERENNANS, PERENNIS, peren, vivace; care trăieşte mai mulţi ani [perennial, perennating, perennate ; ausdauernd, perennierend, mehr­ jährig; perenne, vivace; évelő, több­ éves; многолетный] —*• vivax, restibilis* PERFECTUS, perfect 1. Complet în ce priveşte piesele componente obişnuite. 2. Cu staminé şi pistil (floare). 3. Fără anomalii [perfect, complete ; vollkommen, vollzählig ; parfait, complet ; teljes, tökéletes, tel­ jes számú; совершенный, полный, обоеполый] PERFOLIATUS, perfoliat, cu frunze sesile opuse şi aparent străpunse la mijloc de tulpină (Bupleurum rotundifolium) [perfoliate; durchwachsendblâttrig; perfolié; átnőtt levelű ; пронзеннолистный]

PERFORANS, PERFORATUS, per­ forat, găurit (frunzele la Hypericum per­ foratum) [perforated, pierced; durch­ löchert, durchbohrt; percé, perforé; likacsos, átlyukasztott; прободающий, продырявленный, пронзённый] —»· terebratus, pertusus ^ 265 PERFOSSUS -+ perforatus 266 PERGAMACEUS, PERGAMEN· TACEUS, PERGAMENÉ US, perga­

269

270

271

272

273

PERI- (gr. περί „împrejur"), care înconjoiiră, dispus de jur împrejur (periaxialis, peridiscalis, perimedullaris, perinectarialis) [about, around ; um-, herum-, ringsum; autour de; -körüli, körös-körül; около-, кругом] —*• circumPERIACANTHUS (gr. -, δκανθα „spin"), înconjurat de spini [periacanthous ; ringsumstachelig ; entouré d'épines; körültüskézett; околоиглис­ тый] PERIANDRICUS (gr. -, άνήρ, αν­ δρός „bărbat"), periandric, саге încon­ joară staminele (nectarie) [periandrous ; periandrisch ; périandrique ; periandrikus, porzókörüli ; околотычи­ ночный] PERIANTHIUM η (gr. -, άνθος „floare"), perlant 1. Totalitatea în­ velişurilor florale (caliciu, corolă,perigon). 2. învelişul archegoanelor (Hepaticae) [perianth; Perianth, Blüten­ decke, Blütenhülle; périanthe; virág­ takaró, virágtakarótáj ; околоцветник, перианций, покровы цветка] -+ peristemium PERIANTHOMANIA í (gr. - , μανία „nebunie"), periantomanie, mul­ tiplicarea nenormală а pieselor реriantului [perianthomania ; Perianthomanie; périanthomanie ; periántománia ; периантомания] PERIAXIALIS (gr. -, lat. axis „axă"), periaxial, dispus în juml axei (xilem) [periaxial ; periaxial ; périaxiel ; periaxialis ; периаксиальный] PERIBLEMA η (gr. περίβλημα „îmbrăcăminte"), periblem, stratul concentric mijlociu de celule din meristemul primordial, care dă naş­ tere scoarţei primare [periblem; Peri­ blem, Hüllgewebe; periblème; peribléma; периблема]

274

PERICAMBIUM η (gr. -, lat. cam­ bium „schimb") - • pericyclus

275

PERICARPIUM η (gr. -, καρπός „fruct"), pericarp 1. Totalitatea în­ velişurilor fructului -(epicarp, mezocarp şi endocarp) care protejează seminţele. 2. Peretele capsulei (Musci) [pericarp ;Perikarp ; Fruchtwand, Fruc­ hthaut, Fruchtschale, Fruchtgehäuse; péricarpe; termésfal, terméshéj, ter-

Bei

PERICENTRICUS 284

PERIDIUM η (gr. -), peridie, înve­ lişul gros, în formă de pungă mică, a corpului de fructificaţie, în fundul căruia se găseşte himeniul conţinînd sporii (Myxomycètes) [peridium'; Peridie, Sporangiumhülle, Sporenhülle ; peridium; peridium, termőtest-burok; перидий]

mésburok ; перикарпий, околоплодник] —*• spermotheca 276 PERICENTRICUS (gr. -, κέντρου „centru") —»• concentricus 277 PERICHAETIUM η (gr. -, χαίτη „frunziş"), pericheţiu, învelişul pro­ tector de frunze „pericheţiale" din jurul archegoanelor (Marchantia) [perichaetium ; Perichaetium, Mooskelch ; périchet, périchèse ; perichécium; перихеций] —»· peripodium, реroc idium 278 PERICLADIUM η (gr. -, κλάδος „ramură"), pericladiu. 1. Baza teciformă a unor frunze prin care se articulează pe ramură. 2. Baza în­ gustată în formă de pedicel a perigonului prin care se articulează pe pedicel (Asparagus) [pericladium ; Perikladium; périclade; perikládium; пернкладий]

PERIGAMIUM η (gr. περί „împrejur", γάμος „căsătorie"), perigamiu, ramură secundară fertilă conţinînd archegoanele (Musci) [perigamium ; Perigamium; perigamium; perigami­ um; перигамиум] 286 PERIGONIUM η (gr. -, γονή „ur­ maş"), perigon 1. Totalitatea tepalelor; învelişul floral simplu, homoclamideu, alcătuit dintr-un singur verticil, nediferenţiat în caliciu şi corolă. 2. Pericheţiu (Rryophyta) [perigon; Perigon, Blutenhülle; périgone ; lepel ; перигоний]

279

PERICLINANTHIUM η, PERICLINIUM η (gr. -, κλίνη „pat", άνθος „floare"), pericliniu, totalita­ tea foliolelor involucrale ale antodiului (Compositae) [periclinium ; Hüllkelch; péricline; periklinium, fészekörv; общая обвертка] -* periphoranthium

287

280

PERICYCLUS m (gr. -, κύκλος „cerc"), periciclu, pericambiu 1. Stra­ tul de celule de sub endodermul cilindrului central al rădăcinii. 2. Com­ plexul de ţesuturi aflat între vasele conducătoare şi endodermul tulpinii [pericycle ; Perizykel, Rhizogenschicht ; péricycle ; periciklus ; перицикл] —• pericambium, periphloëma, periphrag-

281

PERIDERMA η, PERIDERMIS, -WIS f (gr. -, δέρμα „piele"), peridermă, scoarţa secundară suberoasă care înlocuieşte epiderma rădăcinii şi a tulpinii [periderm, outer bark; Periderm, Lederkork; périderme ; peridermă, paraszövet, parabör, parakéreg ; перидерма]

282

PERIDESMA η (gr. -, δέσμη „fas­ cicul"), peridesmă, ţesut care încon­ joară fasciculele libero-lemnoase ale tulpinii astelice [peridesm ; Peridesmă ; péridesme; peridezma; перидесма]

283

PERIDIOLUM η (gr. πηρίδιον „punguliţă"), peridiolă 1. Corp de fructificaţie secundar, lenticular, cu­ prins în peridie, conţinînd spori (Gasteromycetes). 2. Membrană care aco­ peră sporii (Algae) [peridiole ; Peridiole ; péridiole ; peridiolă ; перидиола]

285

PERIGYNIUM η (gr. -, γυνή „fe­ meie"), periginiu, învelişul organelor de reproducere femele (Bryophyta) [perigynium ; Perigynium ; périgynium ; periginium ; перкгиний] 288 PERIGYNUS (gr. - -), perigin, in­ serat în jurul ovarului (stîiminele la Rosa arvensis) [perigynous; perigyn, umw^eibig ; périgyne ; magház­ körüli, termőkörüli; околопестичный] 289 PERIHADROMA TICUS (gr.-, αδρός „gros"), perihadromatic, саге încon­ joară hadromul [perihadromatic ; perihadromatisch ; perihadromatique ; perihadromátikus ; перигадроматический] 290 PERIMEDULLARIS (gr.-, lat. me­ dulla ,,măduvă"), perimedular, aflat în regiunea periferială a măduvei (liber) [perimedullary ; perimedullar ; périmédullaire ; perimedulláris ; перимедуллярный] 291

PE RÍNI и M η (gr.-), pcrinie, mem­ brana externă a sporilor (Bryophyta^ Pteridophyta) [perine ; Perine ; perine ; perinium; [периний] —> episporium 292 PERIODICITÁS î, periodicitate, re­ petarea periodică a unor fenomene sau aspecte biologice (cenotică, sezo­ nieră, a creşterii) [periodicity; Perio­ dizität ; périodicité ; időszakosság ; периодичность] 293

PERIÓDUS f, perioadă (de latenţă, de vegetaţie) [period; Zeitraum; pé­ riode ; időszak ; период] 294 PERIPETALUS (gr. περί „împrejur", πέταλον „petală"), peripetal»

365

PERISTOMATUS

dispus în jurul petalelor (nectarie) [peripetalous ; umkronblättrig ; péripétale ; sziromkörüli ; окололепестный] 295 PERIPHERALIS, PERIPHERICUS (gr. περιφέρεια „circonferinţă"), periferic, aflat la circonferinţă orga­ nului (embrion, inserţie, ţesut) [peri­ pheral, peripheric, surrounding; peri­ pherisch, umkreisständig; périphéri­ que; peremi, kerületi fekvésű; пе­ риферический] 296

PERIPHLOËMA η (gr. περί „împrejur", φλοιός „scoarţă") —»· pericyclus 297 PERIPHORANTIIIUM η (gr. -, φορέω „a purta", ϋνθος „floare") —>• periclinium 298 PERIPHRAGMA η (gr. -, φράγμα „împrejmuire") —»· pericyclus 299 PERIPHYLLOGENIA î (gr. -, φύλλον „frunză", γένος „urmaş"), perifilogenie, prezenţa teratologică a unor lamine foliare mici în jurul laminei frunzei (Weismann) [periphyllogeny ; Periphyllogenie ; périphyllogénie ; perifillogénia ; перифиллогения] PERIPHYLLUM η (gr. -, φύλλον „frunză") —)• lodicula 301 PERIPHYSIS f (gr. -, φύσις „creş­ tere"), perifiză, filamente sterile ce căptuşesc peretele interior al periteciuliii (Ascornycetes) [periphysis ; Periphyse; périphyse; perifizis; перифиза] 302 PERIPHYTA η pl (gr. -, φύτον „plantă"), perifite, biocenoza orga­ nismelor ce se depozitează pe obiec­ tele solide introduse de om în ape (pe pereţii vapoarelor, bărcilor) [periphyla; Periphyien; périphytes; perifităk; перифиты]

306

PERIPLOCUS (gr. περίπλοκος „în­ colăcit") —»· cingulatus, cingens 307 PERIPODIUM π (gr. περιπόδιον „bordură la baza robei") -^ peri· chaetium 308 PERIPTERATUS, PERI РТЕ RE­ US (gr. περί „împrejur", πτερόν „aripă"), peripterat, aripat de jurîmprejur (fructul la Ulmus campestris) [peripterous, winged about; ringsum­ geflügelt ; périptéré ; körülszárnyalt ; окружённый крылышком] 309 PERISPERMIUM η (gr. -, σπέρμα „sămînţă"), perisperm, ţesut nutritiv de origine nucelară (la seminţele de Nymphaeaceae, Gramineae, Liliaceae etc.) [perisperm; Perisperm; périsperme; perispermium, külső magfe­ hérje, külső magtáplálószövet; пе­ рисперм] —»· prosembryum 310 311

300

303

PERIPLASMA η (gr. -, πλάσμα „modelare"), periplasmă, zona peri­ ferică a citoplasmei oogoniilor (Ascomycetes) [periplasm; Periplasmă; periplasme ; periplazma ; периплазма]

304

PERIPLASMODIUM η (gr. - , είδος „asemănare"), periplasmodiu, masă protoplasmatică formată din celulele gelificate ale stratului tapet [periplasmodium ; Periplasmodium ; périplasmode ; periplazmódium ; пери­ плазмодий]

305

PERIPLASTUM η (gr. -, πλαστός „format"), periplast, stratul plasmalic periferic, hialin, ce acoperă nucleul celulei [periplast; Periplast, Kern­ wandung; périplaste ; periplasztisz, ha­ tároló plazmaréteg; перипласт]

312 313

314

PERISPORANGIUM η (gr. -, σπορά „sămînţă", άγγείον „vas") —>· indusium PERISPORIUM η (gr. - -), perispor 1. Celula mamă a sporilor (Algae). 2. Membrana externă a sporilor (Filices) [perispore ; Perispore ; périspore ; perispórium ; периспорий] PERISTACHYUM η (gr. -, στάχυς „spic") -> gluma PERISTAMINEUS (gr. -, στήμων „filament"), peristamineu, cu staminele perigine în cazul florilor apétale [peristamineous ; peristaminal ; péristaminé ; perisztaminális ; около­ тычиночный] PERISTEMIUM η (gr. penanthium

US

PERISTEREUS (gr. περιστερά „po­ rumbel") —* columbarius

316

PERISTERODES (gr. -, είδος „ase­ mănare") —»· columbarius

317

PERISTOMA η, PE RI S TO MI UM η (gr. -, στόμα „gură"), peristom, marginea superioară a deschizăturii capsulei sau a urnei, adesea prevăzută cu dinţişori higroscopici, servind la răspîndirea sporilor (Bryophyta) [pe­ ristome ; Peristom, Mundbesatz ; peri­ stome; perisztómium, urnaperem, szájpárkányzat, szájfogazat ; перистом, окраина, околоустье]

318

PERISTOMATUS, PERISTOMUS (gr. - -), peristomat, prevăzut cu peristom (capsulă) [peristomate ; besetz mündig; peristome; perisztomás, szájpárkányos; перистомный]

366

PERISTROPHE 319

PERISTROPHE f (gr., -, στροφή „întoarcere"), peristrofă, dispunerea cromatoforilor uniform repartizaţi în căptuşeala peretelui celulei (Schimper) [peristrophe; Allseitlage; péristrophe; perisztróf-helyzet ; перистрсфия]

320

PERISTYLICUS, PE RI STY LU S (gr. -, στϋλος „coloană"), peristilic, situat în jurul stilului (stamina) [peristylic, peristylous; peristyl; péristylique ; bibeszálkörüli ; перистилический]

321

322

323

324

325

326

327

328

PERITHALLIUM η (gr. -, θαλλος „rămurea"), perital. 1. Bordura in­ coloră ce înconjoară talul (Lichcnes). 2. Stratul superior de celule la algele calcaroase (Rothpletz) [perithallium ; Perithallium ; périthaíle peritallium; периталлиум] PERITHECIIGER, PERITHECIOPHORUS (gr. -, θήκη „cutie", φόρος „purtător"), periteciofor, care poartă peritecii [peritheciophorous, bearing perithecia; peritheciumtragend ; périthéciophore; peritéciumos ; перитециеносный] PERITHECIOPHORÜM η, PERITHECIOPHORUS m (gr. - - - j , periteciofor, suportul periteciului [peritheciophore ; Peritheciumträger ; périthéciophore ; peritécioforum ; перитециефор, перитециеносец] PERITHECIUM η (gr. - -). periteciu, corp de fructificare globules sau piriform, cuprinzînd asce şi parafize sau spori (Eichenes, AscomyceíesJ [perithece, perithecium; Perithecium, Ascusfrucht ; périthécie ; peritéciuni ; перитеций] -> pyrenium PERITRICHUS (gr. -, θρίξ, τρίχος „păr"), peritrih, cu peri, flageli sau cili dispuşi în jurul unui organ (tul­ pină) [peritrichous ; ringsumhaarig; péritrique; köröskörül szőrös, körös­ körül csillangos; околоволосистый] PERITROPUS (gr. -, τροπή „răsu­ cire"), peritrop, curbat în jurul unui organ (radiculă, micoriză) [peritropous, peritropal ; umkreiswendig ; péritrope: körbeforduló körülvevő; перитропный] -> circular is PE RI VASALI S (gr. -, lat. vas „vas"), perivazal, dispus în jurul vaselor conducătoare (parenchim) [perivasal, vasicentric ; perivasal ; perivasale ; perivazális ; перивазальный] -^vasicentricus PERIXYLICUS (gr. -, ξύλον „lemn"), perixilic, care înconjoară fascicolele lemnoase (fascicolele liberiene din tul­

pină la Pteridophyta) [perixylic; perixyl ; périxylique ; perixilikus ; периксилический] 329 PERIZONIUM η (gr. -, ζώνη „cor­ don"), perizoniu, membrana nouă sau peretele silicios ce acoperă auxosporii (Diatomeae) [perizonium ; Kieselschei­ dewand; périzone; kovahüvely, kova­ hártya; перизоний] 330

PERLA RI US, PERLATUS-^margaritaceus, margaritatus 331 PERLATUS, foarte lat [very broad; sehr breit ; très large ; nagyon széles ; очень широкий] 332 PERLONGUS, foarte lung [very long ; sehr lang; très long; nagyon hosszú; очень длинный] 333 PERMAGNUS, foarte mare [very larg; sehr groß; très grand; igen nagy ; очень крупный] 334

PERMANENS (permaneo), perma­ nent, persistent (ţesut, asociaţie) [per­ manent, remaining, persistent, lasting ; bleibend, dauernd ; permanent ; állandó maradandó, остающийся] -> perdurans, persistens, remanens

335

PERMEARILITAS f, permeabili­ tate, însuşirea unei membrane de а permite să treacă prin ea lichide sau gaze [permeability ; Permeabilität, Durchlässigkeit ; perméabilité ; áteresz­ tőképesség, áthatolhatóság; прони­ цаемость]

336

PERMEARILIS, permeabil [permea­ ble ; permeabel, durchlässig ; permeab­ le ; áteresztő ; проницаемый]

337

PERMULTUS, foarte mult, nume­ ros [very many; sehr viel; très nombreux ; nagyon sok ; очень многий] 338 PERMUTATIO f, permutaţie, dez­ voltarea excesivă a învelişului floral, cu avortarea concomitentă a orga­ nelor sexuale (Pénzig) [permutation; Permutation ; permutation ; permutá­ ció ; пермутация] 339

PERNICIOSUS, periculos, nociv, vă­ tămător [pernicious, injurious, destruc­ tive; gefährlich, schädlich, verderb­ lich; pernicieux, dangereux, nuisible; veszélyes, ártalmas ; губительный» вредный] -»• noxius

340

PERNIO f. degerătură, crăparea necicatrizabilă a trunchiului arborilor din cauza gerului [pernio, chilblain; Frostbeule, Frostkluít ; engelure ; fagy­ daganat, fatörzshasadás fagy miatt; обморожение]

867 341 342 343

344 345

346

347

348

PETALIFORMIS PEROCIDIUM η (gr. περί „împrejur", ογκιδιον „toc mic") - • perichaetium PERPAUCUS, foarte puţin [very few; sehr wenig; très peu; nagyon kevés; очень немногий] PERPENDICULARIS, perpendicu­ lar, pivotant (rădăcină) [perpendicu­ lar, upright; senkrecht, lotrecht; per­ pendiculaire ; merőleges, függőleges ; перпендикулярный, отвесный] PERPLEXUS -* implexus, intricatus PERPUSILLUS, foarte mic [very small; sehr klein, winzigklein; le moindre ; nagyon kicsi, apró, parányi ; очень маленький] PERSICINUS, PERSICOLOR, persiciu, roşu ca floarea de piersic [peachred; pfirsichblutrot; rouge de pê­ cher ; barackvirágpiros ; персикового цвета] PERSIMILIS, foarte asemănător [very like; sehr ähnlich; très semblable ; nagyon hasonló ; очень похо­ жий] PERSISTENS (persista), persistent 1. Care se menţine fără să cadă şi după ce şi-a îndeplinit funcţia sa esenţială (caliciu, corolă, stipelă). 2. Ca­ re se' menţin verzi timp de mai multe perioade de vegetaţie (frunzele la Taxaceae) [persistent, remaining; blei­ bend, stehenbleibend, nicht abfallend ; persistant ; visszamaradó, kitartó ; остающийся] —·· perdurans, perma­ nens, remanens, restans

349

PERSONATUS, personat, ín formă de mască sau а unei guri de animal (corală r^) [personate; maskiert, verlarvt; personne; álarcos, álcás, csukott ajkú; масковидный]-+/art'atus*

350

PERSPICUUS dens

351

PERS Pl RAT 10 f -+

352

PERTHOPHYTA η pl (gr. πέρθω „a devasta", φυτόν „plantă"), pertofite, paraziţi vegetali care atacă plante vii, dar se nutresc numai din ţesutu­ rile moarte [perthophytes ; Perthophyten; perthophytes; pertofiták; nepтофиты]

353

conspicuus,

evi-

transpiraţia

PERT INEN S (pertineo), aparţinînd, care aparţine de, care se referă la [belonging ; betreffend, hingehörig ; appartenant, concernant ; hozzátar­

354 355

356

357 358 359

360 361

362

tozó; прянадлежающнй, относитель­ ный] PERTU SU S -* perforatus PERULA f, perulă, scvamele pro­ tectoare, de obicei brune, curînd caduce, uneori persistente, ale mugu­ relul [peruié; Knospenschuppe; peru­ ié; rügypikkely; почечный покров] PERULATUS, perulat, prevăzut cu peruié (mugure а) [perulate; knos­ penschuppig; peruié; rügypikkelyes; с почечным покровом] РЕRVAGATUS -* communis PERVENUSTUS, foarte frumos [very beautiful; sehr schon; très beau; nagyon szép; очень красивый] PERVERSUS, răsturnat, întors [per­ verted, turned aside; abgekehrt; ren­ versé, détourné; elfordult; перевер­ нутый] PERVIRIDIS, verde închis [darkgreen; dunkelgrün; vert foncé; sötétzöld; темно-зеленый] PERVIUS, deschis, străpuns (fauce pervia cu gîtul corolei deschis) [per­ vious, open; offen, durchbohrt; ou­ vert, passant ; nyitott, keresztülmenő ; открытый] PES (DIS) m (') 1. Picior, suport. 2. Măsură de lungime (1' = 30--32 cm) [1. foot, stalk, 2. foot lang; 1. Fuß, Stiel,. 2. Fußlänge ; 1. pied, support, 2. longueur d'un pied; 1. láb, tartó, 2. lábhossz ; Í.Hora, подпорка, 2. фут]

363 -PES, cu piciorul, cu suportul (brevipes, crassipes, flexipes, fuscipes) [-footed, -stalked; -füssig, -stielig; -pode, -pède, à pied; -lábú, -tönkű, -szárú ; -НОГИЙ, -ножковый] -* -podiis, -pus 364 PETAL-, PETALO-, -PETALUS, (gr. πέταλον „petală"), cu petale (petalanthus, petalostemoneus, curvipetalus, isopetalus, gamopetalus, choripetalus, acropetalus) [petal-, -petaled, -petalous; kronblatt-, blumenblatt-, -kronblättrig; à pétales, -pétale; szirom-, -szirmú ; лепестко-, -лепестный] 365

PETALATUS, PETALIFER, petalifer, prevăzut cu petale [petaled, petaliferous ; kronblättrig, kronblattragend ; pétale, pétalifère ; szirmos ; с ле­ пестками, несущий лепестки] 366 PETALIFICATIO Í -* petalodium 367 PETALIFORMIS, PETALINUS, PETAWIDEUS, petaliform, peta-

36S

PETALODIUM

368

369

370

371

372

373 374

375

376

377

lóid, asemănător cu petalele (anteră, caliciu, flori, perigon) [petalshaped, petaloid ; kronblattförmig, blumenblattartig, korollinisch ; pétaliforme, pétaloïde; szirom alakú, sziromszerû ; лепестковидный, лепестко­ вый] PETALODIUM η, petalodiu, modi­ ficarea teratologică a filomului (câr­ pele, staminé etc.) în privinţa formei, culorii sau a consistenţei în organe petaloide [petalody; Petalodie; pétalodie ; petálodium ; петалодия] PETALOMANIA i (gr. -, μανία „nebunie"), petalomanie, multiplica­ rea teratologică a numărului petalelor [petalomania; Petalomanie; petalo­ manie ; petalomania ; петгшомания] PET ALUM η (gr. -), petală, una din frunzele modificate ale verticilului intern din învelişul floral, totali­ tatea lor constituind corola [petal; Kronblatt, Blumenblatt; pétale; szi­ rom, sziromlevél; лепесток] PETIOLACEUS, PETIOLANEUS, peţiolaceu, de forma sau cu funcţia peţiolului (mugure, perulă) [petiolaceous; blattstielartig; pétiolacé; le­ vélnyélszerű ; черешковидный] PETIOLARIS, peţiolar, care apar­ ţine peţiolului (cîrcel) [petiolary; blatt­ stielständig ; petiolaire ; levélnyélhez tartozó ; черешковый] PETIOLATUS, peţiolat, prevăzut cu peţiol (frunză) [petiolate; gestielt; pétiole ; nyeles, nyéléit ; черешчатый] PETIOLICOLUS (-COLA í), peţiolicol, care creşte pe peţiol (parazit) [petiolicolous ; blattstielbewohnend ; pétiolicole ; levélnyélen élő ; поража­ ющий черешки] PETIOLULATUS, peţiolulat, pre­ văzut cu petiolul [petiolulate ; blattstielclientragend ; pétiolulé ; levélke nyeeles ; с черешочком] PETIOLULUS m, petiolul, petiolul foliolelor frunzei compus penate [petiolule ; Blattstielchen, Stielchen ; pétiolulé ; levélnyelecske, levélke-nyél ; черешочек] -^ petiolus partialis PETIOLUS m, peţiol, codiţa de obicei semicilindrică a frunzei, situ­ ată între suport şi lamina [petiole, leaf-stalk ; Blattstiel ; pétiole ; levélnyél ; черешок] —>• mesopodium, ramastriim*

PETIOLUS COMЛ1 UNIS, peţiol co­ mun în cazul frunzelor penat sau palmat compuse [comon petiole;

gemeinsamer Blattstiel; pétiole com­ mun ; közös levélnyél ; общий чере­ шок] —» rhachis PETIOLUS PARTIALIS petiolulus 378 PETRAEUS, PETROSUS, pietros, care creşte pe locuri pietroase [stony, rocky; steinig, felsig; pierreux; Ы\es ; каменный, каменистый, скалис­ тый] 379 PETREFACTUS -^ fossilis 380 PETRICOLUS (-COLA î), PETROGENUS, PETROPHILUS, petricol, petrofil, care creşte sau preferă locu­ rile pietroase (plantă) [petricolous, petrophilous, rock-dwelling ; steinwachsend, steinliebend, felsenliebend ; pétricole, pétrophile ; kövön élő, szik­ lát kedvelő ; обитающий на скалах, камнелюбивый] 381

PETROPHYTA η pl (gr. πέτρας „piatră", φυτόν „plantă"), petrofite, plante care cresc pe locuri pietroase şi stîncoase [petrophytes, rock plants ; Petrophyten, Gesteinpflanzen, Felsen­ bewohner ; petrophytes ; sziklalakók, sziklai növények; петрофиты] —• lithophyta

382 pH (pondus hydrogenii), indicele do concentraţie a ionilor de hidrogen, semnalînd gradul de aciditate sau do bazicitate a soluţiilor [hydrogen-ion concentration ; Wasserstoffionen-Kon­ zentration, Wasserstoffionenexponent, pH-Wert, Wasserstoffionenzahl ; con­ centration en ions-hydrogène; hidrogén-ion koncentráció ; концентрация водородных ионов] 383

PHAEN-, PHAENO-, -PHAENUS (gr. φαίνω ,,a apare"), aparent, evi­ dent, bine vizibil (phaenanthus, phaenantherus, phaenacanthus, phaenocarpus, chrysophaenus) [manifest, evi­ dent, visible ; augenscheinlich, sicht­ bar; apparent, visible, évident; szem­ beötlő, jól látható; явный, заметный] —* phanero-, conspicuus

384

PHAENOCOPIA f (gr. -, lat. copia „mulţime"), fenocopie, mutaţie neere­ ditară în fenogeneza unui genotip sub influenţa factorilor externi (Goldschmidt) [phenocopy ; Phänokopie ; phénocopie; fenokópia; фенокопия]

385

PHAENOCYTOLOGIA f (gr. -, κύτος „vas", λόγος „vorbire"), fenocitologie, studiul citologic al relaţiilor dintre modificările nucleului celular şi histogeneză (Subramanian şi Royan) [phenocytology ; Phănozytologie ; phéno-

PHAGOCYTOSIS

386 387

388

389

390

391

392

393

394

395

396

Cytologie ; fenocitológia ; феноцитология] PHAENOGAMUS (gr, -, γάμος „că­ sătorie") —> phanerogamus PHAENOGENESIS f (gr. -, γένεσις „origine"), fenogeneză, formarea ontogenetică a caracterelor ereditare sub influenţa tuturor factorilor genetici ai organismului în cadrul condiţiilor de mediu (Fischer) [phenogenesis ; Phänogenese ; phénogenèse ; fenogenézis ; феногенез] PHAENOGENETICA f (gr. - -), fenogenetică, studiul genezei carac­ terelor ereditare în cursul dezvoltării ontogenetico a organismului (Haecker) [phenogenetics, developmental gene­ tics; Phänogenetik; phénogenéüque; fenogenetika ; феногенетика] PHAENOHYBRIDA f (gr.-, lat. hybrida „hibrid"), fenohibrid, hibrid cu caractere evidente [phenohybrid ; Phänobastard ; phénohybride ; fenohibrid; феногибрид] PHAENOLQGIA f (gr. -, λόγος „vor­ bire"), fenologie, studiul comparativ al fazelor periodice de dezvoltare sub influenţa factorilor climatici (data înfrunzirii, înfloririi, fructificării etc.) [phenology; Phänologie; phonologie; fenológia; фенология] PHAENOLOGICUS (gr. - ) , fenologie, referitor la fenologie (observaţie, izo­ lare) [phenological ; phänologisch ; phénologique ; fenológiai ; фенологический] PHAENOPHASIS f (gr.-, φάσις „apariţie"), fenofază, etapă din peri­ odicitatea dezvoltării în viaţa plan­ telor (germinare, înflorire etc.) [phenophase ; Phänophase ; phénophase ; fenofázis ; фенофаза] PHAENOSPERMIA f (gr. -, σπέρμα „sămînţă"), fenospermie, starea unei seminţe abortive (Goodspeed) [phenospcrmy; Phänospermie ; phénospermie ; fenospormia ; феноспермия] PHAENOTHERMICUS (gr. -, θέρμη „căldură"), fenotermic, cu conside­ rarea factorilor termici în raport cu fenologia [phenothermic ; phănothermisch ; phénothermique ; fenotermikus ; фенотермический] PHAENOTYPICUS (gr. -, τύπος „model"), fenotipic, referitor la feno­ tip (caracter) [phenotypical ; phänotypisch; phénotypique ; fenotipikus; фенотипический] PHAENOTYPUS m (gr. - ) , fenotip, tipul morfologic evident al unei specii.

cu totalitatea caracterelor sale vizi­ bile, măsurabile şi descriptibile, de­ pendent de interacţiunile dintre genotip şi mediul ambiant [phenotype; Phänotyp; phenotype; fenotipus; фе­ нотип] 397 PHAEO-, PHAE-, -PHAEUS, PHAEUS, PHAEOCHROUS (gr. φαιός „închis la culoare, brun"), întunecat, de culoare închisă, brun-roşcată (phaeocephalus, phaeochlamys, phaeolepidus, phaeopappus, phaeadenius, chalcophaeus) [dark-, dark-coloured, brown; dunkel-, braun-, braunrot ; foncé, brunrougeâtre; sötét-, sötétsz.inű, barna-, barnásvörös; темно-, тёмный, корич­ нево-] —+ ater, atri-, atro398

PHAEOCYSTISt -^ nucleus

399

PHAEOLEUCUS (gr. -, λευκός „alb"), bruniu-alb [brownish-white ; braunlichweiß; phénoleuque, brunâtre-blanc; barnásfehér ; коричневобелый] PHAEOPHORUM η (gr.-, φορέω „а purta") —»• chromatophorum PHAEOPHYLLUM η (gr.а-, φύλλον „frunză"), feofil, pigmentul brun din cromatoforii activi (Algae) [phaeophyll; Phäophyll; phéophyíle ; feofillum; феофилл] PHAEOPHYLLUS (gr. - ) , cu frunze brune [brown-leaved ; braun blättrig; à feuilles brunes; barna levelű; коричнево-листны й] PHAEOPLASTUM η (gr. -, πλαστός „modelat"), feoplast, cromatoforii la Fucoideae [pheoplast ; Phäoplast ; phéoplaste; feoplasztisz ; феопласт] PHAEOPODUS, PHAEOPUS (gr. -, πους, ποδός „picior"), cu suportul brun [broAvn-stalked ; braunfüßig; à stipe brun; barna tönkű; коричневоножковый]

400 401

402

403

404

{gr. -, κύστις „sac")

405

PHAEOSOMA η (gr. -, σώμα „corp"), feozom, corpusculi lentiformi bruni din celulele de Peridineae, servind la înmulţire [phaeosome ; Phâosom ; phéosome'; feoszóma; феосома]

406

PHAEOSPORUS (gr.-, σπορά „să­ mînţă"), cu spori bruni [phaeosporous; braunsporig; phéospore; barn asp órás ; темноспоровый]

407

PHAGOCYTOSIS f (gr. φαγεΐν „a min ca", κύτος „cavitate"), fagocitoză, însuşirea unor celule (fagocite), de a incorpora şi de a digera microparaziţi (Bernard) [phagocytosis; Phago-

870

PHAGOPLA NC TON zytose; phagocytose; fagocitózis; фа­ гоцитоз] 408 PHAGOPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός „rătăcitor"), fagoplancton, planc­ ton format din alge autotrofe (Gams) [phagoplankton ; Phagoplankton ; pha­ goplancton ; fagoplankton ; фагопланктон] 409

410

411

412 413

-PHAGUS (gr.-), -fag, care se nu­ treşte cu (anthophagus, bacteriophagus, coprophagus, entomophagus, heterophagus, lithophagus, zoophagus) [-phagous, -eating ; -fressend ; -phage ; -evő, -ölő; -фагный, -ядный] -> -varus PHALACRO- (gr. φαλακρός „chel"), glabru, nud (phalacrocarpus) [glab­ rous; kahl-, unbehaart-; glabre, nu; kopasz, szőrtelen; безволосый, голо-] —• calvus, glabri-, psiloPHALANX f (gr. φάλαγξ „falanga"), falangă, fascicul de staminé la florile diadelfe sau poliadelfe (Hypericum, Ononis) [phalanx, stamen-bundle ; Staubfadenbündel, Staubgefaßbün­ del; phalange; porzónyaláb, porzófalka; фаланга, пучок тычинок] PHALARSJPHYTUS (gr.-, άρδην „mascul", φυτόν „plantă") -+ polyadelphus PHANER-, PHANERO(gr. φανε­ ρός „evident"), bine vizibil, aparent (phanerantherus, phaneranthus, phaneroporus) [manifest, visible, conspi­ cuous, evidently; sichtbar, deutlich; manifestement, clairement, apparent; szembetűnő, látható ; явный, явно-] - • phaen-, conspicuus

414

PHANEROGAMAE f pl (gr. -, γά­ μος „căsătorie"), fanerogame, încren­ gătura plantelor cu flori, avînd or­ ganele de reproducere (staminele şi pistilele) aparente [phanerogams : Phanerogamen, Blütenpflanzen, Sa­ menpflanzen; phanérogames; fanerogám növények, virágos növények; явнобрачные, цветковые, явнобрачные растения] —»· anthophyta, spermatophyta, aërogamae

415

PHANEROGAMUS ( g r . - ) , fanerogam, eu pistile şi staminé aparente [phanerogamous, phanerogamic; phanerogamisch, phanerogam ; phanéro­ game; fanerogám; фанерогамный, яв­ нобрачный] —*• phaenogamus, spermocarpus

416

PHANEROPHLEBIUS (gr.-, φλέψ, φλεβός „nervură"), cu nervuri apa­ rente [conspicuously-nervate; sicht­ barnervig; évidemment nervié; lát­

ható erezetű, szembetűnő erezetű; явножильный] 417 PHANEROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), fanerofite, formă biologică la plantele lemnoase cu mugurii de reînnoire expuşi deasupra solului (Raunkiaer) [phanerophytes, tall aerial plants; Phanerophyten, Luftpflanzen; phanerophytes; fanerofiták; фанерофиты] 418

-PHAN и S (gr. φανός „lucitor"), lu­ citor (argyrophanus, chlorophanus ) [shining; glänzend; brillant; fénylő; блестяще-] -*· lucens, nitens, fulgens, micans, splendens 419 PHAOPLANCTON η (gr. φάος „lu­ mină", πλαγκτός „rătăcitor"), faoplancton, plancton de suprafaţă, aflat pînă la adîncimea la care pătrunde lumina [phaoplankton ; Phaoplankton; phaoplancton ; faoplankton, fel­ színi plankton; фаопланктон] 420 PHARMACODYNAMIA f (gr. φάρμοκον „medicament", δύναμις „pu­ tere"), farmacodinamie, studiul ex­ perimental al acţiunii medicamentelor asupra organismului [pharmacodyna­ mics; Pharmakodynamik; pharmaco­ dynamic; farmakodinámia ; фармакодинамия]

421

PHARMACOGNOSIA f (gr.-, γνώσις „cunoaştere"), farmacognozie, stu­ diul substanţelor medicamentoase bru­ te [pharmacognosy; Pharmakognosie, Arzneiwarenkunde ; pharmacognosie ; farmakognózia, drogismeret; фарма­ когнозия] 422 PHARMACOLOGIA f (gr. -, λόγος „vorbire"), farmacologie, studiul mul­ tilateral al substanţei medicamentoase brute, precum şi al acţiunii sale fizio­ logice asupra organismului [pharma­ cology; Pharmakologie, Arzneikunde; pharmacologie; farmakológia, gyógy­ szertan; фармакология] 423 РИА SI S í (φάσις „apariţie"), fază, stadiul unui proces de evoluţie la un moment dat (în diviziunea nu­ cleară, în dinamica asociaţiei) [phase, stage ; Phase, Zustand, Entwicklungs­ stufe; phase, stade; szakasz; фаза, стадия]-» stadium 424

PHELLEMA η (gr. φέλλος „plută"), felem, stratul extern al peridermei (Hoehnel) [phellem; Phellem; phellème; fellema; феллема]

425

PHELLIDOPHYTA η pl (gr. φελλεύς „loc pietros", φ\)τόν „plantă") - • (plantae) ruderales

m

PHLOEOTERMA

426

PHELLOCARPUS (gr. φέλλος „plu­ tă"), cu fructe suberoase [cork-frui­ ted; korkfrüchtig; à fruits subéreux; paras termésű; пробкоплодный] 427 PHELLODERMA η (gr. -, δέρμα „piele"), feloderm, stratul intern al peridermului [phelloderm ; Phelloderm, Korkhaut, Korkrindenschicht; phelloderme ; felloderma, paraalapszöA'et ; феллодерма] 428 PHELLOGENUM η (gr. -, γεννάω „а produce"), felogen, zona genera­ toare peridermică; ţesutul meristematic secundar, formînd stratul cen­ tral al peridermului, dînd naştere ce­ lulelor suberoase [phellogen; Phellogen, Korkkambium, Korkstoff; phellogène; fellegén, paraképző osztódószövet ; феллоген] —»· paracambium, contextus suberogenus 429

430

431 432

433 434 435 436

437

438

PHELLOIDEUS (gr. -, είδος „ase­ mănare"), feloid, asemănător cu suberul [cork-like; korkăhnlich; phelloíde; paraszerű; пробковидный] —• suberiformis PHELLOIDUM η (gr. - ) , feloid, stra­ iul de celule cu pereţii celulozici sau lignificaţi, nesuberificaţi, ai felemului [phelloid; Phelloid, unechter Kork; phelloïde; felloid; феллоида] PHELLOPHYTA η pl (gr. φελλεύς „loc pietros", φυτον „plantă") ->• phellidophyta, (plantes) ruderales PHELLOSPERMUS (gr. φέλλος „plută", σπέρμα „sămînţă"), cu se­ minţe suberoase [cork-seeded ; korksamig; phellosperme ; parafas magvü; пробкосемяхшы й] PHENGO- (gr. φέγγομαι „a străluci") —»• hello-, lampro-, nitidiPHENGOPHILUS (gr.-, φιλέω „a iubi") —» heliophilus PHENGOPHORUS (gr. -, φοβέω „a fugări") -+ heliophobus PHENGOTRICHUS {gr. -, θρϊξ, τριχός „păr"), cu peri lucioşi [shininghaired; glanzhaarig; à poils luisants; csillogó szőrű ; слестящеволосистый] PHIL-, PHILO-, -PHILUS (gr. φι­ λέω „a iubi"), iubitor de, care preferă, care creşte mai ales pe (philanthiis, philothermicus, acarophilus, xerophilus) [-loving; -liebend; aimant; -kedvelő; -любивый] PHILOMATICUS [gT.;Viàxoq „cer­ cetare"), filomatic, doritor de a între­ prinde cercetări ştiinţifice (Societas philomatica societate de cercetări ştiin­

ţifice) [philomatic ; wißbegierig ; pliilomatique ; tudomány kedvelő; филоматический] 439 PHILONOTIS (gr.-, νοτίς „umidi­ tate") —»· hygrophilus 440 PHILOSOPHIA t (gr. φιλοσοφία „iubirea cercetării adevărului"), filo­ zofie (Philosophia botanica, 1751, opera lui Linné cuprinzînd tezele fundamen­ tale ale ştiinţei botanice) [philosophy; Philosophie ; philosophie ; filozófia,, bölcselet ; философия] 441

PHLEBO-, -PHLEBIUS (gr. φλέψ, φλεβός „nervură, vînă"), -nervat, cu nervuri, cu vinişoare (phlebocarpus,. aphlebius, phanerophlebius) [-nerved,, -veined, nervate; ader-, -aderig, geä­ dert; nervié, veiné; erezett, erezetű; жилковато-, -жилковатый] —*• nervato-y -venosus

442

PHLEBOMORPHA f (gr. -, μορφΐ^ „formă") —• mycelium PHLEBOPHOR US (gr. -, φορός „pur­ tător") —• nervatus, venosus PHLEBOPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frunză"), cu frunze nervate [veinleaved; aderblăttrig ; à feuilles vei­ nées; erezett levelű; жилковатолистный] PHLEBOTRICHUS {gr.-, θρΙξ, τριχός „păr"), cu vine sau nervuri pă­ roase [hairy-veined ; behaart-aderig ; à veines poilues ; szőrös erezetű ; жилковолосистый] PHLO-, PHLOEO-, -PHLOEUS (gr. φλοιός „scoarţă"), cu scoarţa (ectophloeus, endophloeus, hypophloeus, leucophloeus) [bark-, -cortical ; rinde-, -rindig; à écorce, corticate; -kérgű; с корой] —>· corticatus PHLOBAPHENIUM η (gr.-, βαφή „colorare"), flobafen, materia colo­ rantă brună sau roşcată din scoarţa arborilor [phlobaphene ; Phlobaphene ; phlobaphène ; flobafen ; флобафен]

443 444

445

446

447

448

PHLOËMA η (gr.-), floem, totali­ tatea ţesuturilor vasculare externe care conduc seva elaborată în dife­ ritele părţi ale plantelor lemnoase [phloem, bast elements ; Phloem, Bast­ teil, Siebteil, Siebröhrenteil, Rinden­ stoff ; phloème ; floém, háncsrész, háncsnyaláb; флоэма, луб] 449 PHLOEOECUS (gr. -, οίκος „casă") -^ corticolus 450

PHLOEOTERMA η (gr. „capăt") - • endodermis

τέρμα

372

JPHLCGII 451

PHLOGI-, PH LOGO- (gr. φλόξ, φλο­ γός „flacără"), de culoarea roşie a flăcării sau a focului (phlogipappus, phlogotrichus) [flame-, bright red- ; flammen-, feuerrot- ; rouge de flamme ; tűzpiros ; огненно-] -^ flammeus, igneus

PHLYCTOIDEUS (gr. φλυκτίς „bă­ şică", είδος „asemănare") —> vesiculosus 453 PHLYCTIOPLANCTON η (gr.-, πλαγκτός „rătăcitor"), flictioplancton, plancton suportat de organe hidro­ statice (vezici aeriene) [phlyktioplankton ; Phlyktioplankton ; phlyctioplancton ; fliktioplankton ; фликтиопланктон] 454 -PHOBUS, -PHOBICUS (gr. φοβέω „а fugări"), -fob, care evită, repulsiv faţă de (halophobus, hydrophobus, ombrophobus) [-phobous, shunning, -pho­ bic ; -phob, -meidend, -scheuend, -feindlich ; -phobe, évitant, répulsif pour; -kerülő, nem kedvelő, nem tűrő; -фобный, отгалкивающий]

461

PHOLADOPHYTA η pl (gr. φωλάς, φωλάδος „groapă", φύτον „plantă"), foladofite, plante care cresc în gropi, evitînd lumina puternică [pholadophytes; Pholadophyten ; pholadophytes; foladofitâk; фоладофиты]

462

PHOLEOBIONTA η pl (gr. φωλεός „ca\itate", βίος „viaţă"), foleobionţi, organisme care trăiesc în cavităţi, crăpături sau în peşteri [pholeobiontes; Pholeobionten ; pholeobiontes; réslakók ; фолеобионты]

452

455

PHOBISMUS m (gr.-), fobism, re­ acţia de îndepărtare a unui organ sau organism faţă de о excitaţie re­ pulsivă (Massart) [phobism ; Schreck­ reaktion, Schreckbewegung; phobisme ; fobizmus ; фобизм] - • phobotaxis 456 PHOBOCHEMOTACTISMUS m, PHOBOCIIEMOTAXIS f (gr. -, arab, al-kimiya, gr. τάξις „dispunere"), fobochemotactism, mişcare de repulsie faţă de excitaţia unor agenţi chimici [phobochemotactism ; Phobochemotaktismus ; phobochemotactisme ; fobochemotaktizmus ; фобохемотактизм] PHOBOPHOTOTAXIS f (gr. -, φως. φωτός „lumină", -) —>• phobophototropismus 458 PHOBOPHOTOTROPISMUS m (gr. - , τροπή „răsucire"), fobofototropism, mişcare de curbare pentru evitarea razelor de lumină [phobophototropism ; Phobophototropismus ; phobophototropisme ; fobofototropizmus; фобофототропизм] 459 PHOBOTAXIS f (gr. - ) -* phobismui^ 460 PHOENI-, PHOENICO-, PHOENICEUS (gr. φοινίκιος „roşu purpu­ riu"), roşu purpuriu, roşu de chinovar (phoenicanthus, phoenicolasius, phoenicopyrus) [phoeniceous, purple-red, bright-red, scarlet; purpurrot, gra­ natrot, hochrot; pourpré, rouge ver­ millon ; bíborvörös, gránátalmavirág szinű; пунцовый, ярко-красный, гранатово-красны й]

463

PHONOTAXIS f (gr. φωνή „sunet", τάξις „dispunere"), fonotaxie, mişcare de reacţie a organului sub influenţa sunetului [phonotaxis ; Phonotaxis ; phonotaxie ; fonotaxis ; фонотаксис] 464 -PHOB, -PHOBUS (gr. φορέω „a purta"), purtător, care poartă, care este suportul (acanthophor, acinophorus, echinophorus, hydrophorus ) [-bearing, -carrying, -phorous; -tra­ gend ; -phore, -fère ; -viselő, hordozó ; -косный, несущий] —»· -fer

465 466

467

468 469

457

470

471

472

PHORANTHIUM η (gr. -, άνθος „floare") —* clinanthium PHORESIA f (gr. φόρησις „transpor­ tare"), foreză, propagare prin agă­ ţarea de un alt organism [phoresia; Phoresie; phorésie; forézia; форезия] PHOSPHOPROTEIDES f pl (gr. φωσφόρος „luminescent", πρώτος „pri­ mul", είδος „asemănare") —>• nudeoproteides PHOSPHORESCENS (gr. φωσφορέω ,.a lumina") —» luminescent PHOSPLANCTON η (gr. φως, φοτός „lumină", πλαγκτός „rătăcitor"), fosplancton, plancton ce creşte în zona cu lumină abundentă de la suprafaţa apelor mării [phosplankton ; Lichlplankton ; phosplancton, plancton de lumière ; íényplankton ; фоспланктон] PHOTEOLICVS (gr. -, αΐόλος „miş­ cător"), foteolic, cu mişcare de „ador­ mire" sub influenţa luminii reduse (frunze) [photeolic; photeolisch; phoicolique; foteolikus; фотеолический] -^ nyctinasiicus, nyclitropicus PHOT IC US, -PHOTIC US, РПОТО(gr. -,), folic, influenţat de lumină (aphoíicus, amphiphoticus, isophoticus, stenophoticus, photophilus) [photic, light-; photisch, licht-; pholiqiie; fótikiis, fény- ; световой, -фотический] —* helioPHOTISMUS m (gr. -), fotism, emilore de lumină sub influenţa unei

878

473

474

475

476

477

478

479

PHOTOLYSIS excitaţii (Massart) [photism; Photismus; photisme; fotizmus; фотизм] PHOTOAESTHESIA f (gr. -, αισθησις „percepere"), fotoestezie, sensi­ bilitate sub influenţa luminii (Csapek) [photcaesthesia ; Lichtempfindlich­ keit ; photoesthésie ; fényérzékenység ; фотоэстезия] PHOTOAUXISMUS m (gr. -, αύξη „creştere"), fotoauxism, influenţa ra­ diaţiilor de lumină asupra vitezei de creştere a organelor [photoauxism ; Photoauxismus ; photoauxisme ; fotoauxizmus ; фотоавксизм] PHOTOBLASTUM η (gr. -, βλαστός „mugure"), fotoblast, lăstar dezvoltat subteran, adaptat mai tîrziu pentru viaţa aeriană din mediul luminos (Kirchner) [photoblast; Photoblast; photoblaste; fotoblászt; ]фотобласт] PHOTOCHIMICUS (gr. -, ar. alkimiye „alchimie"), fotochimic, cu procesul chimic desfăşurat în funcţie de intensitatea luminii (reacţie) [pho­ tochemical ; photochemisch ; photo­ chimique ; fotokémikus ; фотохимичес­ кий]

todinese ; photudmèse ; fotodinézis ; фотодинез] 482 PHOTODYNAMIA f (gr. -, δύναμις „putere"), fotodinamie, efectul sti­ mulator al luminii asupra plantelor [photodynamics ; Photodynamie ; photodynamie; fotodinámia; фотодинамия] 483 PHOTODYNAMICUS ( g r . - ) , foto­ dinamie, cu efect asupra celulelor vii numai în prezenţa luminii (fenomen, substanţă) [photodynamie; pholodynamisch ; photodynamique ; f otodinamikus ; фотодинамический] 484 PHOTOEPINASTIA f (gr. -, έπΙ „peste", ναστός „comprimat"), fotoepinastie, epinastio condiţionată de acţiunea luminii [photoepinasty ; Photoepinastie ; photoépinastie ; fotoepinasztia ; фотоэпинастия]

PHOTOCHROMATICUS (gr. -, χρώ­ μα „culoare"), fotocromatic, cu| cromaticitate ín funcţie de luminozitate [photochromatic ; photochromatisch ; photochromatique ; fotokroma tikus ; фотохроматический] PHOTOCLEISTOGAMIA f (gr. -, κλειστός „închis", γάμος „căsăto­ rie"), fotocleistogamie, cleistogamio datorită iisuficienţei luminii (Hansgirg) [photocleistogamy; Photokleistogamic; photocleistogamie; fotokleisztogámia ; фотоклеистогамия]

486

PHOTOCLINIA f (gr. -, κλίνω „a se curba"), fotoclinie, curbarea în jos a frunzelor sau a lăstarilor sub influenţa gradului de luminozitate sau a direcţiei razelor de lumină [photocliny; Photoklinie ; photoclinie; fotoklinia ; фотоклиния] 480 PHOTOCOLORIMETRICUS (gr. -, lat. color „culoare", metricus „măsu­ rător"), fotocolorimetric, folosit ca mijloc de măsurare a concentraţiei unei'soluţii colorate cu ajutorul lumi­ nii [photocolorimetrical ; photokolorimetrisch ; photocolorimétrique ; fotokolorimetrikus ; фотоколориметри­ ческий] 481 PHOTODINESIS f (gr. -, δίνησις „rotire"), fotodineză, declanşarea cu­ renţilor de rotaţie din citoplasmă sub influenţa luminii [photodinesis ; Pho-

485

487

PHOTOGENICUS, PHOTOGENUS (gr. -, γεννάω „a naşte"), fotogenic, care produce lumină (bacterii) [pho­ togenic; photogen, lichterzeugend; photogène; fologénikus, fénykeltő, fénytermelő ; фотогенный, фотогенический] PHOTOGRAPHOTYPUS m (gr. -, γράφω „а scrie", τύπος „model"), fotografotip, fototip 1. Fotografia exemplarului tipic. 2. Tipul taxonului stabilit pe baza unei ilustraţii foto­ grafice [photographotype, phototype; Photographotypus, Phototypus ; photo­ graphotype, phototype ; fotográfotípus, fototípus; фотографотип, фототип] —> phototypus

PHOTOHYPONASTIA f (gr.-, ύπ6 „dedesubt", ναστός „comprimat"), fotohiponastie, hiponastie cauzată de efectul luminii (Vines) [photohyponasty; Photohyponastie ; photohyponastie ; fotohiponásztia ; фотогипонастия] 488 PHOTOKINESIS f (gr. - , κίνησις „mişcare"), fotocineză, provocarea mişcării unui organ sau organism pe calea schimbării bruşte a intensi­ tăţii luminii [photokinesis ; Photokinesis; photokinèse; folokinézis; фотокииез] 489 PHOTOLEPSIS f (gr, -, λίίψις „prin­ dere"), fotolepsis, cantitatea de lumi­ nă de care poate dispune o plantă în condiţiile staţiunii sale [photolepsy, catching the light; Lichtgenuß; photolepsie ; fotolepszis : захват света] 490 PHOTOLYSIS f (gr. -, λύσις „dizol­ vare"), fotoliză. 1. Lizare sub acţiunea luminii. 2. Orînduirea granulelor de

874

PHOTOMET RI A clorofilă sub acţiunea luminii [pho­ tolysis; Photolyse; photolyse; fotolizis; фотолиз] 491 PHOTOMETRIA ί (gr. -, μετρέω ,,a măsura"), fotometrie, măsurarea intensităţii luminii [photometry; Pho­ tometrie ; Photometrie ; fotometria ; фотометрия] 492 PHOTOMETRICUS ( g r . - ) , foto­ metrie, I. Orientare spre direcţia raze­ lor de lumină. 2. Care ia o poziţie pentru a obţine maximum de lumină (frunze) [photometric ; photometrisch ; photométrique ; fotometrikus ; фото­ метрический] 493 PHOTOMETRUM η (gr. - ) , fotometru, instrument pentru măsurarea gradului de luminozitate [photome­ ter; Photometer, Lichtmesser; pho­ tomètre; fotométer, fénymérő; фо­ тометр] 494 PHOTOMORPHOSIS î (gr. -, μόρφοκτις „formare"), fotomorfozà, efectul morfogenetic al luminii [photomorphosis ; Photomorphose ; photomorphose ; fotomorfózis ; фотоморфоз] 495

496

497 498

499

500

PHOTONASTIA i (gr. -, ναστός „comprimat"), fotonastie, nastie cau­ zată de influenţa luminii difuze [photonasty ; Photonastie ; photonastie ; fotonâsztia; фотонастия] —»· helionastia PHOTONASTICUS ( g r . - ) , fotona­ stie, cu mişcări nastice datorite schim­ bării luminozităţii [photonastie; photonastisch ; photonastique ; fotonásztikus; фотонастический] PHOTOPATHIA f (gr. -, πάθος „suportare") —*• phototaxis PHOTOPERIODICUS (gr. -, περιο­ δικός „periodic"), fotoperiodic, cu periodicitatea luminozităţii relative ca durată de lungime din timpul zilelor [photoperiodic ; photoperiodisch; photopériodique ; fényszakaszos ; фото­ периодический] PHOTOPERIODISMUS m (gr.-), fotoperiodism, corelaţia dintre lungi­ mea perioadei de luminozitate din timpul zilei faţă de durata nopţii [photoperiodism ; Photoperiodismus ; photopériodisme ; fotoperiodizmus ; фотопериодизм] PHOTOPERIODUS m (gr. - ) , fotoperioadă, perioadă în care planta nece­ sită durata maximă de luminozitate pentru dezvoltarea ei optimă [photoperiod ; Lichtperiode ; photopériode ; fényszakasz ; фотопериод]

501

PHOTOPHASIS ί (gr. -, φάσις „apa­ riţie"), fotofază, stadiu în dezvoltarea plantei, cu exigenţă deosebită privind temperatura optimă, durata şi inten­ sitatea luminii [photophase; Photop­ hase; photophase; fotofázis; фото­ фаза] 502 PHOTO PH I LU S (gr. -, φιλέω „a iubi"), fotofil, iubitor de lumină (plantă) [photophilous, sun-loving ; photophil, lichtliebend, lichtsuchend; photophile ; fotofil, fénykedvelő, fény­ igényes ; фотофильный, светолюби­ вый] -* heliophilus, sciadophobicus 503 PHOTOPHOBICUS (gr. -, φοβέω „а se feri"), fotofob, care evită lumino­ zitatea puternică (plante) [photophobic, sun-avoiding, sun-shunning ; lichtmeidend, sonnenscheu ; photop­ hobique ; fénykerülő ; светобоязливый, избегающий света] —*heliophobus, sciadophilus, scotophilus, lucifugus 504

PHOTOPHYTA η pl (gr.-, φύτον „plantă") —>• heliophyta 505 PHOTOPLAGIOTROPICUS (gr. -, πλάγιος „oblic", τροπή „răsucire"), fotoplagiotrop, cu aşezare oblică faţă de izvorul de lumină (frunză) [photoplagiotropic ; photoplagiotropisch ; photoplagiotropique ; fotoplagiotropikus; фотоплагиотропный] 506

PHOTOREDUCTIO f (gr.-, lat. reductio „reţinere"), fotoreducţie, pro­ ces desfăşurat sub efectul luminii, prin care plantele pot reţine oxigenul din anumite materii [photoreduction; Photoreduktion ; photoréduction ; fotóredukció; фоторедукция, фотовосста­ новление]

507

PHOTOSYNTHESIS f (gr. -, σύνθεσις „combinare"), fotosinteză, proces de sintetizare sub influenţa luminii a substanţelor organice din substanţe anorganice, care se desfăşoa­ ră în plante prin intermediul clorofilei (Barnes) [photosynthesis ; Photosyn­ these; photosynthèse; fotoszintézis; фотосинтез]

508

PHOTOTACTISMUS m (gr. -, τακ­ τικός „саге se aranjează"), fototactism, mişcări de orientare a organelor pentru a lua o poziţie faţă de direc­ ţia razelor de lumină (Strasburger) [phototactism, phototaxis; Phototak­ tismus ; phototactisme ; fototaktizmus, f ototaxis; фототактизм, фототаксис]-* phototaxis, heliotactismus, heliotaxis

509

PHOTOTAXIS f (gr. -, τάξις „orînduire") —• phototactismus

«76 510

PHTHIRIASIS PHOTOTONUS m (gr. -, τόνος „tensiune"), fototonus. 1. Sensibilitate faţă de lumină. 2. Starea normală de mişcare a organelor sau a plantelor în funcţie de alternanţa luminii din timpul zilei sau a nopţii [phototonus; Phototonus, Lichtreiz ; phototonus ; fototonus, fényérzékenység; фотото­ нус]

511

PHOTOTORTISMUS m (gr.-, lat. tortus „torsiune") —* keliotortismus 512 PHOTOTROPHIA t (gr. -, τροφή „nutriţie"), fototrofie. I. Sintetizarea substanţelor organice cu ajutorul ener­ giei de lumină. 2. Dezvoltarea mai viguroasă a unei părţi a organului din cauza luminozităţii mai pronun­ ţate [phototrophy ; Phototrophie ; phototrophie; fototrófia; фототрофия] 513

PHOTOTROPHICUS ( g r . - ) , fototrof, care sintetizează substanţe orga­ nice cu ajutorul energiei de lumină a soarelui (plante) [phototrophous ; phototroph ; phototrophe ; fototróf ; фототрофный] 514 PHOTOTROPISMUS m (gr. -,' τροττή „răsucire"), fototropism, heliotropism; capacitatea unor plante sau organe de a se orienta în direcţia razelor de lumină sau de a le evita [phototropism, heliotropism ; Phototropismus, Heiiotropismus; phototro­ pisme, héliotropisme ; fototropizmus, héliotropizmus ; фототропизм, гелио­ тропизм] —»• heiiotropismus 515 516 517 518

PHOTOTROPICUS (gr. - ) -> heliotropicus PHOTOTYPUS m (gr. -, τύπος „modei") —»· pkotograpkotypus PHRAGMA η (gr. φράγμα „împrejmuire") —• díssepimentum, septum PHRAGMATOSPORA f (gr. -, σπορά „sămînţă"), fragmatospor, spor mul­ ticelular septat [phragmatospore ; Phragmatospore, querwändige Spore; phragmatospore; fragmatospóra, köz­ falas spóra ; фрагматоспора] —>• phragmoconidium, phragmospora

519

PHRAGMIFER (gr. -, lat. fero „a purta") —* septifer

520

PHRAGMIGER (gr.-, lat. gero „a purta") —»^ septifer

521

PHRAGMORASIDIUM η (gr. -, βάσιδιον „picioruş") —• protobasidium, septobasidium

522

PHRAGMOCONIDIUM η (gr. -, κονίδιον „praf") - • phragmatospora

523

PHRAGMOPLASTUM η (gr. -, πλα­ στός „modelat"), fragmoplast, fusuí bombat саге se formează după mitoză între polii celor doi nuclei ai celulei divizate (Errera) [phragmoplast ; Phragmoplast, Chromosomenspindel, Verbindungsfadenkomplex, Kernton­ ne ; phragmoplaste ; fragmoplasztisz ; фрагмопласт] 524 PHRAGMOSOMA Ν (gr. -, σώμα „corp"), fragmozom, lamela plasmatică din stadiul profazei, formînd mai tîrziu placa ecvatorială (Sinnot) [phragmosome ; Phragmosom; phragmosome ; fragmoszóma ; фрагмосома) 525 PH RAGMOS PH AERA f (gr.-, σφα­ ίρα „glob"), fragmosferă, fibrele fusu­ lui, împreună cu citoplasmă asociată, în curs de transformare într-o sferă goală [phragmosphere ; Phragmosphăre; phragmosphere; fragmoszféra; фрагмосфера] 526

PHRAGMOSPORA f (gr.-, σπορά „sămînţă") —* phragmatospora 527 PHRAGMOSTICHOBASIDIUM η (gr. -, στίχος „linie", βάσιδιον „picioruş"), fragmostihobazidie, stihobazidie septată de tip Auricularia ( Basidiomycetes) [phragmostichobasid; Phragmostichobasidie ; phragmoslichobaside ; fragmosztihobazidium ; фрагмостихобазидия] 528

PHREATOPHYTA η pl (gr. φρεάτια „rezervor de apă"), freatofite, plante cu rădăcini foarte lungi, ajungînd. pînă la straturile de ape freatice [phreatophytes ; Phreatophyten ; phreatophytes ; freatofiták ; фреатофиты]

529

PHRETOPHILUS (gr. φρητίον „re­ zervor de apă"), fretofil, care creşte în bazine (plante) [dwelling in tanks; beckenliebend ; phrétophile ; meden­ cékben élő; фретофильный] 530 PHRYGANA η pl (gr. φρύγανον „mărăciniş) —»• suffruticetum 531

PHRYGANOPHILUS (gr. -, φιλέω „a iubi"), friganofil, care creşte prin­ tre mărăcini [phryganophilous ; halbstrâucherliebend ; phryganophile, vi­ vant dans Ies broussailles; alacsony cserjésben élő; обитающий между кустарниках]

532

PHTHIRIASIS í (gr. φθειρίασις „boală de păduchi"), ftiriază, boală a plantelor cauzată mai ales de afide [Phthiriasis; Lâusesucht; maladie de vermine; növénytetű-betegség; фтириазнс]

PHYALIFORMIS 533 -534

535

536

537

538

539

540 541

542

PHYALIFORMIS (gr. φυάλη „cupă", lat. forma „formă") -+ cupuliformis, poculiformis PHYCO- (gr. φΟκος „algă"), de alge, relativ la alge [algal; algen-; algale, des algues ; moszat- ; водоросле-] - • algaceus PHYCOCECIDIA η pl (gr. -, κηκΐς „gală"), ficocecidii, cecidii cauzate de unele alge [phycocecidia ; Phykozezidien; phycocécidies ; moszatgubacsok ; фикоцецидий]] PHYCOCHROMUM η (gr. -, χρώμα „culoare"), ficocrom, materia colorantă albastră verzuie la Phycophyceae [phycochrome ; Phykochrom ; phycochrome; fikokróm; фикокром] PHYCOCYANUM η (gr. -, κύανος „albastru"), ficocian, materia colo­ rantă albastră a unor alge (Cyanophyceae) [phycocyan ; Phykozyan ; phycocyane ; fikocián ; фикоциан] PHYCODOMATIA η pl (gr. -, δωμάτνον „căsuţă"), ficodomacii, formaţii speciale pe organele unor plante în care se adăpostesc alge [phycodomatia ; Phykodomazien ; phycodomaties ; fikodomáciumok ; фикодомаций] PHYCOERYTHRINUM η (gr. -, ερυθρός „roşu"), ficoeritrina, pigmen­ tul roşu din cromatoforii de Rhodophyceae [phycoerythrine ; Phykoerytlirin ; phycoerythrine ; fikoeritrin ; фикоэритрип] PHYCOLOGIA f (gr. -, λόγος „vor­ bire") —> algologia PHYCOPHAEINUM η (gr. -, φαιός „brun"), ficofeina, pigmentul brun de Phaeophyceae [phycophaeine ; Phykophaein ; phycophéine ; fikofein ; фикофеин] PHYCOPORPHYRINUM η (gr. -, πορφύρα „purpură"), ficoporfirina, pigmentul roşu al unor specii de alge fZygnema) [phycoporphyrin ; Phykoporphyrin ; phycoporphyrine ; fikoporfirin ; фикопорфирин]

543

PHYCOPYRRINUM η (gr. -, πυρρός „roşu închis"), ficopirina, pigmentul brun roşcat la Peridiniaceae [phycopyrine ; Phykopyrrin ; phycopyrrine ; fikop irr in ; фикопиррин]

544

PHYCORRHIZA f (gr. -, ^ιζα „ră­ dăcină"), ficoriza, convieţuirea sim­ biotică dintre anumite alge şi rădă­ cina unor plante [phycorrhiza ; Phykorrhiza; phycorrhize; fikorrhiza; фи­ кс риза]

376 545

546 547

548

549

550

551 552 553

554

555

556 557

PHYCOXANTHINUM η (gr. -, ξαν­ θός „galben"), ficoxantina, pigmen­ tul galben bruniu al unor alge (Phaeo­ phyceae) [phycoxanthine ; Phykoxanthin, Tanggelbstoff; phycoxanthine; fikoxantin ; фикоксантин] PHYGOBLASTEMA η (gr. φυγάς „care fuge", βλάστημα „germen") —>• soredium PH YLE SI S f (gr. φϋλον „trib"), fileză, succesiune în cadrul evoluţiei [phylesis; Phylesis; phylesis; filézis; филезис] PHYLETICUS, -PHYLETICUS (gr. -), filetic, descendent dintr-o ramură a filumului (diphyleticus, monophyleticus) [-phyletic, originating ; -phyletisch, abstammend ; -phylétique; -filétikus, leszármazású ; -филетический] PHYLL-, PHYLLO-, -PHYLLUS (gr. φύλλον „frunză"), cu frunze, referitor la frunze (phyllacanihus, phyllanthus, phyllocladus, phyllophagus, phyllophorus, gamophyllus, miccrophyllus) [-leaved; blatt-, -blättrig; à feuilles, feuille, folié ; levél-, -levelű ; листе-, -листный] —»· foliatus PHYLLAMPHORUS (gr. -, αμφορεύς „amforă"), cu frunze amforiforme (Ne­ penthes) [phyllamphorous ; becherblätt­ rig, amphorblättrig;· à feuilles amphoriformes ; kancsolevelû ; амфоролистныщ (foliota ) PHYLLARIUM η (gr. -) involucralia PHYLLICHNIUM η (gr. -, ίχνος „urmă") -> cicatrix (folii) PHYLLIDIUM η (gr. -, ίδιον „mic"), filidie, pseudofrunze la Thallophyta [phyllidium ; Phyllidium ; phyllidium ; fillidium ; филлидия] PHYLLOBIOLOGIA f (gr. -, βίος „viaţă", λόγος „vorbire") filobiologie, biologia frunzei [phyllobiology ; Blattbiologie ; phyllobiologie ; levélbiológia ; филлобиология] PHYLLOBLASTUS m (gr. -, βλασ­ τός „mugure"), íiloblast, expansiunea foliacée a talului lichenilor (Körber) [phylloblast; Phylloblast; phylloblaste; filloblászt; филлобласт] PHYLLOBOLIA i (gr. φυλλοβολία „căderea frunzelor") —> defrondatio PHYLLOCARPICUS (gr. φύλλον „frunză", καρπός „fruct"), filocarpic, cu mişcări carpotropice ale pedicelului pentru aducerea fructului tînăr

877

558 559

560

561

562 563

PHY sub frunze [phyllocarpic ; phyllokarpisch; phyllocarpique ; fillokarpikus ; филлокарпический] PHYLLOCHLORUM η (gr. -, χλωρός „verde") -+ chlorophyllum PHYLLOCLADIUM η (gr. -, κλάδος „ramura"), filocladiu, ramură cu în­ făţişare foliacée, dar de origină caulinară (Asparagus, Ruscus, Phyllanthus) [phylloclade ; Phyllokladium, Flachsprosse, blattartiger Zweig ; phyl­ loclade ; fillokládium, levélszerű szár ; филлокладий, листообразный стебель] —»• cladodium PHYLLOCOLLIA f (gr. -, κολλάω „a suda"), filocolie, producerea de foliole pe lamina frunzelor, în tératologie (Pénzig) [phyllocolly ; Phyllokollie; phyllocollie ; fillokoUia ; филлоколлия] PHYLLOCYANINUM η (gr. -, κύανος „albastru"), filocianina, pigmentul al­ bastru din clorofilă [phyllocyanine ; Phyllozyanin ; phyllocyanine ; fillocianin ; филлоцианин] PHYLLODIA f (gr. -, είδος „asemă­ nare") —• phyllomorphia PHYLLODIUM η (gr. -, είδος „ase­ mănare"), filodiu, peţiol dilatat, în­ deplinind funcţiile unei lamine foliare (Acacia, Lathyrus) [phyllode ; Blattstielblatt, blattartiger Blattstiel ; phyl­ lode; fillódium, levélszerű nyél, állevél ; филлодий]

5G4 PHYLLOGENETICUS, PHYLLOGENUS (gr. -, γένος „naştere"), filogen 1. Саге produce frunze. 2. Care creşte pe frunze [phyllogenetic, phyllogenous, epiphyllous ; blatterzeugend, phyllogen; phyllogénétique, phyllogène ; levélképző, levelén kép­ ződő ; листообразующий, растущий на листьях] 565 PHYLLOGONIA f (gr. -, γονή „gene­ rare"), filogonie, teoria formării frun­ zelor (Schimper) [phyllogony; Blaitbildungstheorie ; phyllogonie ; levél­ képződés-elmélet ; филлогония] 566 PHYLLOIDEUS (gr. -, είδος „ase­ mănare") —>• foliaceus 567 PHYLLOMA η (gr. -), filom 1. To­ talitatea frunzelor unei plante. 2. For­ maţie foliară în general [phyllome : Phyllom, Blattgebilde ; phyllome ; fillom. levélképlet ; филлом, листовой орган] 568 PHYLLOMANIA f (gr. -, μανία „nebunie"), filomanie 1. Proliferarea nenormală a frunzelor sau dezvoltarea lor pe locuri neobişnuite. 2. înverzirea organelor florale [phyllomania ;

LLOTAXIS

Phyllomanie, Blattsucht, Laubsucht, Blütenvergrünung ; phyllomanie ; fillománia, virágzöldülés ; филломания] -»^ polyphyllia 569

PHYLLOMORPHIA f (gr. -, μορφή „formă"), filomorfie, filodie 1. Pre­ zenţa unor nomofile în locul altor organe. 2. Metamorfoza organelor flo­ rale în frunze [phyllomorphy, phyllody ; Phyllomorphie, Phyllodie; phyllomorphie, phyllodie; fillomorfia, fillódia; филломорфия, филлодия] -+ phyllodia

570

PHYLLOMORPHOSIS f (gr. - -), filomorfoză, morfoza variată a frun­ zelor potrivit anotimpurilor [phyllomorphosis; BlattA^rănderung; phyllomorphose; levélmorfózis ; филломорфоз] 571 PHYLLONECROSIS f (gr. -, νεκρός „mort"), filonecroză, necroza frun­ zelor [phyllonecrose ; Blattnekrose ; phyllonécrose ; levélelhalás ; филлонекроз] 572 PHYLLONOMIUM η (gr. -, νομός „păşunat"), filonomiu, cavităţi roase de larvele insectelor în părţile parenchimatoase ale frunzelor [phyllonomium ; Blattmine ; phyllonomie ; fillonómium ; филлономиум] 573

PHYLLOPHAGUS (gr. -, φάγομαι „а mînca"), filofag, foliivor, care roade frunzele [phyllophagous; blatt­ fressend ; phyllophage, foliivore ; levél­ evő, levélrágó; филлофагный, лис­ тоядный] 574 PHYLLOPHORUS (gr. -, φορέω „а purta") —> foliifer, foliatus 575 PHYLLOPODIUM π (gr. -, ποος, ποδός „picior"), filopodiu 1. Suportul frunzelor. 2. Baza peţiolului. 3. Baza A'aginantă a frunzelor (Isoëtes). 4. Axa ca suport al frunzelor. 5. Protuberantă lignificată ca suport al frunzelor aciculare (Larix). 6. Frunze caulinare bazale dispuse în pseudorozetă (Hieracium) [phyllopode ; Phyliopodium, Blattstielbasis, Blattfuß, Nadelpolster ; phyllopode ; fillopódium, levélnyél­ alap, tűlevéltartó ; филлоподий, осьлиста] 576

PHYLLOPTOSIS f (gr. -, πτώσις „cădere"), filoptoză, căderea timpurie a frunzelor [phylloptose, unnatural leaf-fall ; Phylloptose, frühzeitiger Blätterabfall; phylloptose; filloptozis, időelötti levélhullás; филлоптоз, нес­ воевременное опадение листьев]

577

PHYLLOTAXIS f (gr. -, τάξις „dispunere"), filotaxie, modul de dis-

PHYLLOTYPUS poziţie a írunzelor pe tulpină [phyllotaxy; Blattstellung, Blattanordnung; phyllotaxie ; lomblevélállás, levélállás ; листорасположение] 578

579 580 581 582 583

584

585

PHYLLOTYPUS f (gr. -, τύπος „model"), filotip, tipul frunzei [phyllotype; Phyllotypus; phyllotype; le­ véltípus; филлотип, листотип] PHYLLOXANTHINUM η (gr. -, ξανθός „galben") —* xanthophyllum PHYLLULA f (gr.-) - • cicatrix folii PHYLLUM η (gr.-) -* folium (s.l.) phyll-PHYLLUS (gr.-) PHYLOCOENOGENESIS f (gr. φϋλον „trib", κοινός „în comun", γένεσις „naştere"), filocenogeneză, dezvolta­ rea tipurilor de vegetaţie (Soceava) [phylocoenogenesis ; Phyíozönogenese ; phylocénogenèse ; filocönogenezis ; филоценогенез] —> pfiytocoenogenesis PHYLOEMBRYOGENESIS f (gr. -, έμβρυον „embrion",-), filoembriogeneză, evoluţie prin modificarea cursu­ lui dezvoltării embrionare (Severţov) [phyloembryogenese ; Phyloembryogenese; phyloembryogenese; filoembriogenezis ; филоэмбриогенез] PHYLOGENESIS f ( g r . - ) , filogeneză; originea, descendenţa şi pro­ cesul de evoluţie istorică a organisme­ lor, respectiv al taxonilor, avîndu-se în vedere raporturile lor de afinitate (Lamarck) [phylogeny, phylogenesis ; Phylogenese, Phylcgenie, Stammesge­ schichte der Organismen; Phyloge­ nese, phylogénie; filogénia, filogenezis, törzsfejlődés folyamata; филоге­ нез, филогения] —)• phylogenia, genea­ logia

PHYLOGENETICA f ( g r . - ) , filogenetica, ramură a geneticii care studiază filogeneza organismelor [phylogenetics; Phylogenetik, Abstammu­ ngslehre, Stammesentwicklungslehre ; phylogénétique ; filogenetika, törzs­ fejlődéstan, származástan; филогенетика] 587 PHYLOGENETICUS ( g r . - ) , filogenetic, care urmăreşte aplicarea pro­ cesului de filogenie (sistem de clasi­ ficare) [phylogenetic ; phylogenetisch, stammesgeschichtlich ; phylogénéti­ que; filogenetikus, törzsfejlődési; фи­ логенетический]

878 aflat în faza de îmbătrînire a evoluţiei sale [phylogerontic; phylogerontisch; phylogérontique ; filogerontikus, öre­ gedési folyamatban levő; филогеронтический] 590 PHYLUM η (gr. -), filum, ramură sau unilate filogenetică suprema [phylum; Phylum, phylogenetischer Stamm ; phylum; filogenetikai törzs; фяла, филогенетичесхсая ветвь] 591

PHY MA-, PHY MATO- (gr. φύμα, φύματος „tumoare"), umflat, tu­ mid (phymatochilus, phymatoglossus^ phymatophorus ) [swollen-; wulst-, geschwollen-; renflé, gonflé; duzzadt-, dagadt ; вздуто-] - • inflatus, tumidus, turgidus, tumefactus 592 PHYS-, PHYSEMA-, PHYSEMATOSUS (gr. φύσημα, φυσήματος „umflătură"), umflat, tumid, cu băşici (physanthus) [swollen, inflated; wul­ stig, wulst-, gedunsen, gebläht; ren­ flé, gonflé ; duzzadt, dagadt ; вздуто-, вздутый] —*• phyma-, inflatus, tumi­ dus, turgidus 593

594

595

586

PHYLOGENIA í (gr. - ) -^ phylogenesis 589 PHY LOGE RON ΤICÜ S (gr. -, γερον­ τικός „de bătrîneţe"), filogerontic,

596

597

588

598

PH Y SI-, PHY SO-, -PHYSCIUS (gr. φοσα „veziculă"), cu vezicule, cu băşici (physiphorus, physocarpus, physopetalus, aphyscius) [bladdery, bladder-; blasen-, -blasig; vésiculeux; hólyagos; пузыре-, вздуто-, -пузырча­ тый] —»• vesiculosus PHYSIOGENESIS f, PHYSIOGENIA f (gr. φυσικώς „natural", γένεσις „naştere"), fiziogeneză, dezvol­ tarea activităţilor vitale [physiogeny; Physiogenie; physiegenèse ; fiziogénia; физиогенез] PHYSIOGNOMIA f (gr. φυσιογνωμονία „fizionomie"), fiziognomie, fizi­ onomie. 1. înfăţişarea externă a orga­ nismelor. 2. Aspectul general al plan­ telor dintr-o staţiune [physiognomy; Physiognomie ; physionomie ; fiziognómia, fizionomia; физиономия] PHYSIOGRAPHIA f (gr. φυσικός „natural", γραφή „scriere"), fiziografie, descrierea naturii [physio­ graphy ; Naturbeschreibung ; physio­ graphic ; természetleírás ; описание природы] PHYSIOLOGIA f (gr. φυσιολογία „cercetarea naturii"), fiziologie, stu­ diul comparativ al activităţii şi func­ ţiunilor vitale ale organelor sau orga­ nismelor [physiology ; Physiologie ; physiologie; fiziológia, élettan; фи­ зиология] PHY SODES mf pl (gr. φυσώδης „umflat"), fisodé, corpusculi tanoi-

PHYTOCOENOTYPUS

379 did din citoplasmă (Phaeophyceae) [physodes ; Physoden ; physodes ; f izódák; физоды] 599 PHYSONOMIUM η (gr. φοσα „ve­ ziculă", νομός, „păşune"), fizonomiu, cavităţi veziculiforme roase de larΛ'θΐβ unor insecte în părţile parenchimatice ale plantelor [physonomium ; Blasenminen ; physonomium ; fizonómium; физономиум] 600

PHYSOPHORUS (gr. -, φορός „pur­ tător") —* vesiculosus 601 PHYT-, -PHYTICUS, PHYTO-, -PHYTUS (gr. φυτόν „plantă"), de plantă, relativ la plantă, vegetal (phytogenus, acarophyticus, endophyticus, entophytus) [plant-, phyto-, -phytic; pflanzen-, -phytisch; plante, phyto-, phytique ; növény-, növényi ; растительный, фито-, фитный, -фитический]

PHYTOAERON m (gr. -, αήρ, αέρος „aer") —*• aererrantia, aeroplancton €03 PHYTOBASANOS î (gr.-, βάσανος „probă"), cercetare botanică [botani­ cal research ; Pflanzenuntersuchung ; recherche botanique; növénytani ku­ tatás ; опыт о растениях] €04 PHYTOBENTHOS η (gr. -, βένθος „adîncime"), fitobentos, plante fixate Ia fundul mărilor sau a apelor dulci (Algae) [phytobenthos; Phytobenthos; phyiobenthos; fitobentosz, vizfenéki növényzet ; фитобентос] —» Ьепthophyta

609

PHYTOCECIDIUM η (gr. -, κηκίς „gală"), fitocecidie, gală cauzată de parazit vegetal [phytocecidium ; Phytozezidie; phytocécidie ; fitocecidium ; фитоцецидий] 610 PHYTOCHEMIA t (gr. -, arab. al-kimiya „alchimie"), fitochimie, chimie vege­ tală [phytochemistry ; Pflanzenchemie ; phytochimie ; növénykémia ; фито­ химия] 611 PHYTOCHLORINA î (gr. ; χλΰίρός „verde") —·· chlorophyllum 612 PHYTOCHOROWGIA f (gr. -, χωρέω „a se răspîndi", λόγος „vorbire"), fitocorologie, studiul distribuţiei plan­ telor şi stabilirea arealului lor geogra­ fic [phytochorology ; Phytochorologie ; phytochorologie ; fitokorelógia, növény­ elterjedéstan ; фитохорология] —»^ phy· togeographia 613

€02

€05

PHYTOBIOLOGIA î (gr. -, βίος „viaţă", λόγος „vorbire"), fitobiologie, biologia plantelor [phytobiology, plant biology; Phytobiologie, Pflan­ zenbiologie ; phytobiologie ; növénybiológia ; фитобиология]

€06

PHYTOBIOLOGICUS ( g r . - ) , fitobiologic, referitor la biologia plantelor (factori, mediu) [phytobiological ; phytobiologisch ; phytobiologique ; növénybiológiai ; фятобиологический]

607

PHYTOBIOTICUS (gr. -, βιωτικός „de viaţă"), fitobiotic 1. Care tră­ ieşte în plante. 2. Care se referă la viaţa plantelor [phytobiotic ; phytobiotisch; phytobiotique ; fitobiótikus ; фитобяотический]

608

PHYTOBLASTUM η (gr. -, βλαστός „germen, mugure"), fitoblast, celula vegetală aflată în faza iniţială a dez­ voltării sale (Bâillon) [phytoblast ; Phytoblast; phytoblaste; fitoblászt; фитобласт]

614

PHYTOCLIMAX Í (gr. -, κλίμαξ „scară") —*• climax PHYTOCOENOGENESIS f (gr. -, κοινός „în comun", γένεσις „naş­ tere"), fitocenogeneză, studiul schim­ bărilor lente în compoziţia şi struc­ tura fitocenozelor (Sukaciev) [phytocoenogenesis ; Phytozönogenese ; phy tocénogenèse ; fitocönogenezis ; фитоценогенез] —»· phylocoenogenesis

615

PHYTOCOENOLOGIA f (gr. - , λόγος „vorbire"), fitocenologie, fitosociologie; studiul fitosociologic al asociaţii­ lor vegetale [phytocoenology, phytosociology ; Phytozönologie, Pflanzen­ soziologie, Pflanzengesellschaftslehre ; phytocénologie, phytosociologie ; fitocönológia, növényszociológia, növény­ társulástan ; фитоценология, фитосоциология] —» phytosociologia, synbotanica

61G

PHYTOCOENOSIS f ( g r . - ) , fitocenoză, asociaţie vegetală; totalitatea speciilor care trăiesc asociate, avînd o structură şi componenţă determi­ nată (Paczoski) [phytocoenosis, plant community ; Phytozönose, Pflanzen­ gesellschaft, Pflanzengemeinschaft ; phytocénose, association végétale ; fitocönozis, növényszövetkezet, nö­ vényi életközösség, növénytársulás ; фитоценоз, растительное сообщество]

617

PHYTOCOENOTYPUS m (gr.-, τύπος „model"), fitocenotip, grup de plante саге în ierarhia structurală a fitocenozei participă în roluri ase­ mănătoare [phytocoenotype ; Phytozönotyp ; phytocénotype ; fitocönotípus; фитоценотип]

PHYTOCYTOLOGIA 618

PHYTOCYTOLOGIA f (gr. -, κύτος „înveliş", λόγος „vorbire"), fitocitologie, citologia plantelor [phytocytology ; Phytozytologie ; phytocytologie ; fitocitológia, növénysejttan ; φατοιΧΆтология] 619 PHYTODOMATIUM η (gr. -, δωμάτιον „căsuţă"), fitodomaciu, smoc de peri sau cavitate pe un organ în care se adăpostesc organisme vegetale [phytodomatium ; Phytodomatium ; phytodomatium ; fitodomácium ; фитодомация] 620 PHYTODYNAMICA f (gr. -, δύναμις „putere"), fitodin amica, dinamica mobilităţii plantelor (Sachs) [phytodynamics ; Phytodynamik ; phytodynamique ; növénydinamika ; фитодинамика] 621 PHYTOEDAPHON η (gr. -, έδαφος „sol"), fitoedafon 1. Flora micro­ scopică a solului (Raunkiăer). 2. Asociaţii de microfite răspîndite pe sau în sol (Rubel) [phytoedaphon, soil microflora; Phytoedaphon, Bo­ denmikroflora; phytoedaphon, mic­ roflore du sol; fitoedafon, talajmikroflóra; фитоэдафон, почвенная мик­ рофлора] —> edaphophyta, solerrantia 622

PHYTOELECTROGENESIS f (gr. -, ήλεκτρον „chihlimbar", γένεσις „naştere"), fitoelectrogeneză, produ­ cerea electricităţii la plante [phytoelectrogenesis ; Phytoelektrogenese ; phytoelectrogenèse ; növényi elektromosság-képződés ; фитоэлектрогенез] 623 PHYTOGAMIA f (gr. -, γάμος „că­ sătorie"), fitogamie, fertilizare prin polenizare încrucişată (Gray) [phytogamy ; Phytogamie ; phytogamie ; fitogáfnia; фитогамия] 624 PHYTOGENESIS f ( g r . - ) , fitogeneză, originea, dezvoltarea şi evo­ luţia plantelor [phytogenesis ; Phylo­ genese ; Phylogenese ; fitogenézis ; фитогенез] 625 PHYTOGENETICA f ( g r . - ) , fitogenetica, studiul genezei plantelor [phytogenetics ; Phytogenetik, Pflan­ zenvererbungslehre ; phytogénétique ; növényszármazástan ; фитогенетика] 626

627

PHYTOGENUS ( g r . - ) , fitogen, de origină vegetală [phytogenous; phy­ togen, pflanzlich; phytogène; növényi eredetű ; фитогенный] PHYTOGEOGENESIS f (gr.-, γή „pămînt", -), fitogeogeneză, geneza plantelor în cursul epocilor geologice (Kuntze) [phytogeogenesis ; Phytogeo-

380 genese; phytogéogenèse ; fitogeogenézis ; фитогеогенез] 628 PHYTOGEOGRAPHIA f (gr. - , γραφή „scriere"), fitogeografie, stu­ diul distribuţiei şi a răspîndirii plan­ telor pe glob [phytogeography, plant geography; Phytogeographie, Pflan­ zengeographie; phytogéographie, géo­ graphie botanique ; fitogeográfia, no vény földraj ζ; фитогеография, гео­ графия растений] —>• phytochorologia 629

PHYTGGNOSIA f, PHYTOGNOSIS f (gr. -, γνβκτις „cunoaştere] —> bota­ nica 630 PHYTOGRAPHIA f ( g r . - ) , fitografie, botanica descrip^tivă [phytography, descriptive botany; Phytographie, Pflanzenbeschreibungslehre ; phytographie, botanique descriptive ; fitográfia, leíró növénytan ; фитография, описательная ботаника] —» botanographia 631

632

633

634

635 636

637 638

PHYTOHISTOLOGIA f (gr. -, ίστός „ţesut", λόγος „vorbire"), fitohistologie, histologia plantelor [phytohistology; Phytohistologie; phytohistologie ; növényszövettan ; фитогистология] PHYTOHORMONA η pl (gr. -, όρμος „şirag"), fitohormoni, hormoni vege­ tali ca stimulatori ai creşterii [phytohormoncs ; Phytohormone ; phytohormones ; fitohormonok ; фитогормоны, гормоны растений] PHYTOHYGIENIA f (gr. -, ύγίενα „sănătate"), fitoigiena, prevenirea şi combaterea bolilor şi a dăunătorilor plantelor [phytohygiene; Pflanzenhy­ giene ; phytohygiene ; növényegészség­ tan; фитогигиена] PHYTOIDEUS (gr. -, είδος „ase­ mănare"), fitoid, asemănător unei plante [plant-like ; pflanzenăhnlich ; phytoîde ; növényszerű ; фитоидный] —*• phytomorphicus PHYTOLITHOLOGIA f (gr. -, λίθος „piatră", λόγος „vorbire") —>· palaeobotunica, palaeophytologia PHYTOLITHUS m ( g r . - ) , fitolit, plantă fosilă [fossil plant; verstei­ nerte Pflanze; plante fossile; megkö­ vesült növény; ископаемое растение] —»• botanolithus PHYTOLOGIA f (gr. - ) -+ botanica PHYTOMA η (gr. -), fitom. 1. Cor­ pul vegetativ al plantei (A. Braun). 2. Planta ca unitate ecologică (cf. Henderson) [phytome; Phytom; phytome ; fitoma ; фитома]

881 639

640 641

642

643

644

645

PHYTOPLEUSTON PHYTOMERUM η (gr. -, μέρος „parte"), fitomer /. Internodiu împre­ ună cu frunzele sale (cf. Jackson). 2. Unitatea structurală a plantei (cf. Henderson) [phytomer; Phytomerum; phytomerum ; fitomerum ; фитомера] PHYTOMORPHICUS (gr. -, μορφή „formă") —> phytoideus PHYTOMORPHOLOGIA f (gr. --, λόγος „vorbire"), fitomorfologie, mor­ fologia plantelor [phytomorphology ; Phytomorphologie ; phytomorphologie ; növényalaktan ; фитоморфология] PHYTOMORPHOSIS f ( g r . - ) , fitomorfoză, modificări morfologice şi de structură cauzate de paraziţi [phytomorphosis ; Phytomorphose ; phytomorphose ; fitomorfózis ; фитоморфоз] PHYTONCIDAE f pl (gr.-, lat· caedo „a omorî"), fitoncide, antibio­ tice extrase din plante, cu acţiune bactericidă şi bacteriostatică (Waksman) [phytoncids; Phytonziden; phytoncides ; fitoncidok; фитонциды] PHYTOKOMATOTECHNIA f (gr. -, ονομα, ονόματος „nume", τέχνη „artă), fitonomalotehnie, studiul alcătuirii nomenclaturii plantelor (Bergeret) [phytonomatotechnics ; Pflanzenbe­ nennungslehre ; phytomatotechnie ; növényelnevezéstan ; фитономатотехння] PHYTONOMIA f (gr. -, νόμος .,lege"), fitonomie 1. Fiziologia plan­ telor. 2. Studiul legităţilor constitu­ ţiei interne şi a biologiei plantelor (Cassini) [phylonomy; Phyconomie: phytonomie; fitonomia; фитономия]

PHYTONYMIA f (gr. -, ονομα „nume"), fitonimie, nomenclatura plan­ telor [plant nomenclature; Pflanzen­ benennung; nomenclature botanique: növényelnevezéstan ; номенклатура растений] G47 PHYTOOECOLOGIA f (gr. -, οϊκος „casă", λόγος „vorbire"), fitoecologie, studiul relaţiilor plantei cu mediul ambiant [pliytoecology ; Phytcökologie ; phytoécologie ; fitoökológia, nö­ vénykörnyezettan ; фитоэкология] 648 PHYTCONTOGENESIS f (gr. -, οντά „existent", γένεσνς „naştere"), fitoontogeneză, ontogeneza sau dez­ voltarea individuală a plantelor [phyfoontogeny; Phytoontogenie ; phytoontogenèse; növényi egyedfejlődés; фитоонтогенез] 649 PHYTOORGANOGRAPHIA f (gr. -, όργανον „organ", γραφή „scriere"),

650

651

652

653 654

fitoorganografie, descrierea organe­ lor vegetalelor [phytoorganography ; Pflanzenorganographie ; phytoorganographie ; növényszervek leírása ; фитоорганография] PHYTOORGANOLOGIA i (gr. - , λόγος „vorbire"), fitoorganologie, studiul organelor vegetale [phytoorganology ; Pflanzenorganologie ; phytoorganologie ; növényszervtan ; фитоорганология] PHYTOPALAEONTOLCGIA î (gr. -, παλανός „vechi", οντά „existent", λόγος „vorbire") —* palaeobotanica, palaeophytologia, phytolithologia PHYTOPARASITUS m (gr.-, πα­ ράσιτος „parazit"), fitoparazit, pa­ razit vegetal [phytoparasit ; Pflanzen­ schmarotzer; phytoparasite ; növényi élősködő ; фитопаразит] PHYTOPATHOGRAPHIA î (gr. -, πάθος „suferinţă", γραφή „scriere") -+ phytopathologia PHYTOPATHOLOGIA f ( g r . - , λό­ γος „vorbire"), filopatologie, pato­ logia vegetală; studiul bolilor la plante [phytopathology; Pflanzenpa­ thologie, Pflanzenkrankheitslehre ; phyto-pathologie ; növénykórían, filopatológia ; фитопатология]—»·/>Λí/íоíerosta

655

PHYTOPHAENOLCGIA f (gr. -, φαίνω „a apare", λόγος „vorbire"), fitofenologia, studiul fenologiei plan­ telor [phytophenology ; Phytophănologie; phytophénologie ; növényfenolügia; фитофенология]

656

PHYTOPHAGUS (gr. -, φαγέω „a mînca"), fitofag, ierbivor; care se hrăneşte cu plante [herbivorous; pflanzenfressend, kräuterfressend ; her­ bivore ; fűevő ; растениеядный] -^ ρ/αηtivorus

657

PHYTOPHYSIOLÖGIA f (gr. -, φυσιολογία „cercetarea naturii"), fitofiziologia, fiziologia vegetală [phytophysiology ; Pflanzenphysiologie ; phytophysiologie ; növényfiziológia ; фитофизиология]

658

PHYTOPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός „rătăcitor"), fitoplancton, planc­ ton vegetal care pluteşte în părţile superficiale ale apelor (Raunkiaer) [phytoplankton ; Phytoplankton ; phytoplancton ; Titoplankton ; фитопланк­ тон] -* planctophyta

659

PHYTOPLEUSTON î (gr. -, πλευστικός „ravigabil"), fitopleuston, planc­ ton vegetal plutind pe suprafaţa ape-

646

8S'2

PHYTOPOLITUS

660 661

662

663

664

lor [phytopleuston ; PhyLopleuslon ; phytopleuston ; fitopleuszton; фитоплейстон] PHYTOPOLITUS m (gr. -, πολίτης „cetăţean") —*• parasitus PHYTOPTOCECIDIUM η (gr.-. οπτός „văzut", κήκις „gală"), fitopto" cecidie, cecidie sau gală cauzata de ciuperci (Loew) [phytoptocecidium ; Phytoptozezidie ; phytoptocécidie ; fitoptocecidium ; фитоптоцецидий] PHYTOPTOSIS i (gr. φυτόπτος „acarian"), fitoptoză, boală vegetală cauzata de acarieni [phytoptosis ; Phytoptose ; phytoptose ; fitoptózis ; фитоптоз] PHYTOSIS f (gr. φύτον „plantă"), fitoză, boală a plantelor cauzată de paraziţi [phytosis; Pflanzenkrankheit; phytose; fitózis, növénybetegség; фитоз] PHYTOSOCIOLOGIA í (gr.-, lat. socius „asociat", gr. ?^όγος „vorbire"), fitosociologie, studiul comunităţilor de plante ale covorului vegetal (BraunBlanquet) [phytosociology ; Pflanzen­ soziologie ; phy tosociologie ; fitoszociológia, növényszociológia ; фитосоциология] -> phytocoenologia, geobotanica

PHYTOSYSTEMATICA f (gr. -, σύστημα „sistem") —» phytotaxonomia 666 PHYTOTAXONOMIA f (gr. -, τάξις „ordine", νόμος „lege"), fitotaxonomie, studiul clasificării plantelor [phytotaxonomy; Phytotaxonomie ; phytotaxonomie ; növényrendszertan ; фитотаксономия] 667 PHYTOTECHNIA f (gr. -, τέχνη „artă"), fitotehnie, studiul plantelor agricole şi tehnica culturii lor [phytotechnics ; Phytotechnik, Pflanzenzucht ; phytotechnie ; növénytermesztés­ tan, növényápolástan ; фитотехника] 668 PHYTOTELMA η (gr. -, τέλμα „apă stătătoare"), fitotelma, cantităţi mici de apă ce se adună în cavităţile plantelor (Dipsacus, Nepenthes) po­ pulate de microbiocenoze speciale [phytotelma; Phytotelma; phytotelma; fitotelma; фитотелма]

670

PH Y TOTE ROSI A î (gr. - ) -^ phytopathologia 671 PHYTOTHERAPIA f (gr. -, θερα­ πεία „îngrijire"), fitoterapie, terapie cu ajutorul plantelor medicinale [phytotherapeutics ; Pflanzenheilkunde ; phytothérapeutique ; növénygyógylan, gyógynövénytan ; фитотерапия} 672 PHYTOTHERMOGENESIS f (gr. -, θέρμη „căldură", γένεσις „naştere"),, fitotermogeneză, transformarea ener­ giei potenţiale în energie calorică, la plante [phytothermogenesis; Phytothermogenese ; phytothermogenèse ;. fitotermógenézis ; фитотермогенез] 673

674

675

665

669

PHYTOTERATOLOGIA f (gr. -, τέρας, τέρατος „minune", λόγος „vor­ bire"), fitoteratologie, studiul mal­ formaţiilor şi al monstruozităţilor vege­ tale [phytoteratology ; Pflanzenteratologie; phytotératologie ; növényteratoTógia, növényi rendellenességek tana ; фитотератология]

676 677

678

PHYTOTOMIA f (gr. -, τομή „tă­ iere"), fitotomie, anatomia plantelor [phytolomy, plant anatomy; Phytotomie, Pflanzenanatomie, PflanzenZergliederung; phytotomie; anato­ mie végétale ; növénybonctan ; ана­ томия растений] PHYTOTOXINUM η (gr. -, τοξικόν „otravă"), fitotoxină, otravă vege­ tală [Phytotoxin; Phytotoxin, Pflan­ zengift; Phytotoxine; fitotoxin, nö­ vényméreg ; фитотокскн] PHYTOTROPHIA f (gr. -, τροφτ» „aliment"), fitotrofie, nutriţia plante­ lor [phytotrophia ; Phytotrophie, Pflanzenernăhrung; phytotrophie; fitotrófia, növénytáplálkozás; фитотрофия] PHYTOZOIDIUM η, ΡΗΥΤΟΖΟΟΝ η (gr. -, ζώον „animal", είδος „ase­ mănare") —*• antherozoidium PICEUS, PICI NU S, negru briiniu, de culoarea neagră a smoalei [pitchyblack, black as pitch, tar-coloured; brăunlichschwarz, pechschwarz, teer­ farbig; noir de poix; barnásfekete, szurokszín ; смоляно-чёрный]

PIC REU S, PICRO(gr. πικρός „ascuţit, amar") (picrocarpus, picrococcus) —*• amarus 679 PICTI-, PICTURATUS, PICTUS, pictat, colorat; cu pete (pictifolius, alhopictus, cupropictus) [painted, co­ loured, spotted; bemalt, gezeichnet, gefleckt, -fleckig; peint, coloré, ta­ cheté; festett, pettyes; расписной, раскрашенный] 680 PIEZOTROPISMUS m (gr. πιέζω „a comprima", τροπή „răsucire"), piezotropism, mişcare de tropism pro­ vocată de o acţiune de comprimare (Massart) [piezotropism ; Piezotropismus ; piezotropisme ; piezotropizmus ; пиезотропнзм]

688

PINNATINERVIS

681

PIGMENTATIO t, pigmentaţie, co­ loraţie [pigmentation, colouring; Pig­ mentation, Färbung; pigmentation, coloration ; pigmentáció, színeződés ; пигментация, окраска] 682 PIGMENTUM η, pigment, substanţă colorantă din celule [pigment ; Farb­ stoff; pigment; szintestecske, festék­ anyag; пигмент] 683 PIL-, PILI-, PILO-, -PILIS, -PILOSUS, -PILUS, PILIFER, PILI­ GER, PILOSUS, păros, pre­ văzut cu peri (pilanthus, piliformis, pilocarpus, flexipilis, appressipilosus, brevipilus, horripilus) [hairy, downy, -haired; haar-, -haarig, behaart-; poilu, pileux ; szőrös-, -szőrű, -hajú ; волосисто-, волооко-, волосистый] —• trich-, -trichus, -trix, trichifer, trichophorus

692

684

697

Pl LEAT US, pileat, cu un organ în formă de pălărie (ciuperci) [pileate, cap-shaped; huttragend, hutăhnlich; chaperonné ; kalapos, kalapszerű ; шляпочный] 685 PILEIFORMIS, pileiform, asemă­ nător unei pălării sau bonete [cap­ like; hutförmig; piléiforme; kalap alakú ; шляпкообразный] 686 PILEOCYSTIDIUM η (gr. πίλεος „bonetă", κύστις, κικττιδος „săculeţ"), pileocistidâ, cistidă pe suprafaţa pălăriei ciupercii [pileocystidium ; Pileozystide ; pileocystide ; pileocisztidium ; пилеоцистида] 687 PI LEO R RH IZ A î (gr. -, φιζα „rădă­ cină"), piloriză, scufia sau caliptra virfului rădăcinii; ţesutul protector al vîrfului rădăcinii [pileorhiza, rootcap ; Wurzelhaube ; piléorhize ; gyö­ kérsüveg, piloriză; корневой чехлик] 688

PILEUS m, pileus, pălăria ciupercii ; partea superioară dilatată a ciuperci­ lor cu pălărie, purtînd dedesubt orga­ nele de fructificaţie [pileus; Pilzhut; chapeau ; gombakalap ; шляпка]

689

PI LIDI и M η (gr. πιλίδιον „scu­ fie"), pilidiu, periteciul emisferic al lichenilor, la exterior cu un strat pul­ verulent (Calycium) [pilidium; Pilidium ; pilidium ; pilidium ; пилидий]

690

PILOSELLUS, fin păros [finelyhaired; feinhaarig; finement poilu: finom szőrű; несколько волосистый]

691

PILOSITAS f, perozitate, totalitatea perilor de pe un organ sau organism [pilosity, hairiness; Behaarung; pilo­ sité; szőrösség; волосистость]

693

694

695 696

698

PILOSIUSCULUS, piloziuscul, uşor păros (Plantago lanceolata) [slightlyhaired; schwach-behaart; légérement poilu; gyengén szőrös; скудно-воло­ систый] -+ subpilosus PILULA RIS, PILULIFORMIS, piluliform, de forma unor pilule globuloase [piluliform, pill-shaped; pillenförmig; piluliforme; labdacsszerű; шарикообразный] PILUS m, păr, producţie epidermică filiformă, uni- sau pluricelulară, cu forme şi funcţii variate [hair; Haar; poil; szőr; волосок]· PI ΝAX m -* catalogue, conspectus PINGUI-, PINGUIS, gras, unsuros (pinguifolius) [fat, fatty, greasy ; fett, fettig; gras, huilleux; kövér, zsíros; тучный, жирный] PINNA î, aripă, fiecare din segmen­ tele de ordinul întîi ale frunzei penate [pinna, feather; Feder, Fiederblatt; penne, plume; cimpa, levélcimpa, levélszárny; перо] PINNATI-, PINNATO-, -PINNA­ TU S, PIN ΝATU S, penat, cu foliolele dispuse pe ambele laturi ale rahisului (Robinia pseudacatia) (pinnatifolius, pinnatodentatus, abruptipinnatiis) [pinnate, pinnately-; gefiedert, fiederig-, fieder- ; penné, pinnati- ; szárnyas, szárnyalt, szárnyasán; пе­ ристый, перисто-]

699

PINNATICOMPOSITUS, penatcompus, cu foliole aşezate cîte două pe ambele părţi ale rahisului frunzei compuse (Fraxinus) [pinnately-compound ; gefiedert-zusammengesetzt ; composé penné ; szárnyasán összetett ; перистосложный] 700 PINNATIFIDUS, penat-fidat, cu frunze penat divizate pînă la mij­ locul semilaminei (Sorbus torminalis) [pinnately-cleft ; fiederspaltig ; pennatifide; szárnyasán hasadt; перистонадрезный] 701 PINNATIFOLIUS, penat-foliat, cu frunze penate [pinnately-leaved ; fiederblăttrig; pennifolié; szárnyas le­ velű ; перистолистный] 702

PINNATILOBATUS, PINNATI· LOBUS, penat-lobat, cu frunze pena­ te, avînd lobii rotunjiţi şi sinuoşi (Quercus pedunculata) [pinnately-lobed; fiederlappig; pennatilobé; szár­ nyasán karéjos ; перистолопастный]

703 PINNA TINER VIS, PINNA TIN ERVI US, penat-nervat, cu nervurile

PINNA ΤIPART ITU S

704

705

706

707 708

709

710 711

penale [pinnately-nerved ; fiederner­ vig; penninervé; szárnyasán erezett; перистонервный, перистожилковаты й] PINNATIPARTITUS, penat-partit, cu frunze penate şi cu lobii divizaţi dincolo de jumătatea semilaminei (Brassica napus) [pinnately-parted ; fiederteilig ; pennatipartite ; szárnya­ sán osztott ; перисторазделенный] PINNATISCISSUS, penal-incizat, penat divizat [pinnately-cut; fiederschlitzig; pinnaliscisse ; szárnyasán bevágott ; перисторасщепленный] PINNATISECTUS, penat-sectat, cu frunze penale şi cu lobii atingínd nervura mediană (Solanum tubero­ sum) [pinnately-sected ; fiederschnit­ tig ; pennatiséqué ; szárnyasán szeldelt ; перисторассечённый] PINNATISINUATUS -> pinnatilobatus PINNA TOCONJ UGA TUS, con jugat-penat, cu frunze bipenate, Ά\\ηα rahisul comun terminat prin două rahisuri secundare [pinnalely-conjugated ; fiederiggepaart ; pennaticonjugué; párosan szárnyalt; перистосдвоенный] PINNATODENTATUS, penat-dinţat [pinnalodentale; fiederiggezăhnt ; pennatidenté ; szárnyasán fogazott; перистозубчатый] PIN NATU S -H· pinnatiPINNI- -»· pinnati-

712

PINNULA î, pinulă, aripioară ; foliolele ramificaţiilor secundare sau ter­ ţiare ale frunzei de mai multe ori compuse [pinnule; Fiederchen, Fiederblăttchen; pinnule; levélszárnyacska, cimpácska; перышко, пиннула]

713

PIPTO(gr. πίπτω „а cădea"), căzător, care cade la pămînt (pipwcarpus, piptosporus) [falling-; fallend, fall- ; tombant, sécédente ; lehulló, leváló ; опадающий, распадающийся] —»· caducus

IU 715

PIRIpyriPISIFORMIS, pisiform, de forma bobului de mazăre [pea-shaped ; erbsenförmig ; pisiforme ; borsó alakú ; гороховидный] 716 PISTILLARIS, pistilar, care apar­ ţine pistilului sau este aşezat pe pis­ til (cordon, nectarină) [pistillary; pistill-, stempelartig; pistillaire; ter­ mőhöz tartozó ; пестиковый]

384 717

718 719

720

721 722 723

724

725 726

PISTILLATUS, PISTILLIFER, PISTILLIGER, pistilat, prevăzut cu pistil [pistillate; stempeltragend; pistillé, pistillifère ; termos, termőt hor­ dozó ; пестичный, пестиконосный] PISTILLIDIUM η -^ archegonium PISTILLODIUM η, pistilodiu, carpelodiu, transformarea organelor flo­ rale în cârpele [pistillody; Pislillodie; pistillodie ; pisztillódium ; пистиллодий] —* carpellodium PISTILLUM η, pistil, organul flo­ ral care conţine elementele de repro­ ducere femele (ovar -f stil -f- stigmat) al florii [pistil; Pistill, Stempel; pistil; termő; пестик] PI Τ UI Τ US —»· mucilaginosus PIX f, smoală, gudron [pitch, tar; Pech, Teer ; poix, goudron ; szurok­ kátrány; смола, гудрон] PLAC-, PLACO- (gr. πλάξ, πλακός „suprafaţă plană"), plan, neted [placantherus, placochromaticus) [flat- ; flach- ; plat, aplatie ; lapos ; плоско-] -^· plani-, planoPLACENTA î, placentă 1. Partea ovarului pe care sînt inserate ovu­ lele. 2. Ţesutul care dă naştere sporangiilor (Cryptogamae) [placenta; Pla­ zenta, Samentrăger, Samenleiste, Mutterkuchen, Samenkuchen; pla­ centa; placenta, magléc, magtanya; плацента] —>• placentarium, trophospermium, spermaphorium PLACENTARIUM η -+ placenta PLACENT AT IO f, placentaţie, mo­ dul de dispoziţie a ţesuturilor placeiitare în ovar [placentation ; Plazenlation ; placentation ; placentáció ; плацентация]

7 2 7 PLA CE Ν TA Τ US, PL A CE Ν ΤΙFER, placental, placentifer, prevăzut cu placentă [placentate, placenliferous ; samenleistelragend ; placente, placenlifère ; magléces, placentas ; плацентоносный] 728

PLACOCHROMATICUS (gr. πλάξ, π?^άκος „suprafaţă plană", χρωμα­ τικός „de culoare"), placocromatic, cu dispoziţia plană a cromatoforilor (Diatomeae) [placochromatic ; plakochromalisch ; placochromatique ; plakokromatikus ; плакохроматический]

729

PLACOPLASTA η pl (gr. -, πλαστός „modelat"), placoplaste, elaioplaste pe marginea internă a cromatoforilor (Diatomeae) [placoplasts ; Plakoplas-

386

730

731

732 733 734

735

736

737

738

739

PLANUMI ten ; placoplastes ; plakoplaszták ; плакопласты] PLAGIO- (gr. πλάγιος „oblic"), oblic, pieziş (plagiophyllus, plagiopodus ) [oblique ; schief- ; obliquement ; ferde- ; косо-] —»^ obliquePLAGIODROMUS (gr. -, δρόμος „fugă"), plagiodrom, cu nervurile ter­ ţiare perpendiculare pe cele secundare (nervaţie) [plagiodromous ; querläu­ fig; p'lagiodrome; harántfutó; плагиодромный] PLAGIOGEOTROPISMUS m (gr. -, yfj „pămînt", τροπή „răsucire") ~* geoplagiotropismus PLAGIOHELIOTROPISMUS m (gr. -, ήλνος „soare", -) —» plagiophototropismus PLAGIOPHOTOTAXIS f (gr. -, φως, φωτός „lumină", τάξις „ordine"), plagiofototaxie, dispoziţia oblică pe razele de lumină a granulelor de clo­ rofilă (Oltmanns) [plagiophototaxy ; Plagiophototaxis ; plagiophototaxie ; plagiofototaxis ; плагиофототаксис] PLAGIOPHOTOTROPISMUS m (gr. — ), plagiofototropism, tropism cu dispunere oblică faţă de razele de lumină (foliolele de Robinia) [plagiophototropism ; Plagiophototropismus ; plagiophototropisme ; plagiofototropizmus ; плагиофототропизм] —* js/agioheliotropismus PLAGIOPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frunză"), cu frunze oblice [plagiophyllous; schiefblättrig; à feuilles obliques ; ferde levelű ; косолистный] PLAGIOTROPICUS, PL AGIO­ TROPUS ( g r . - ) , plagiotrop, cu di­ recţie oblică sau orizontală faţă de direcţia excitaţiei [plagiotropic ; pla­ giotrop ; plagiotropique ; ferde irányú, vízszintes irányú ; плагиотропный] PLANCTOLOGIA f (gr. πλαγκτός „rătăcitor", λόγος „vorbire"), planctologie, studiul organismelor planctonice [planktology ; Planktologie ; planctologie ; planktológia ; планктология] PLANCTON η (gr.-), plancton, to­ talitatea microorganismelor care plu­ tesc sau sînt în suspensie în părţile superficiale ale apelor [plankton; Planklon ; plancton ; plankton ; планк­ тон]

PLANCTONOLOGIA f (gr.-) ^ planctologia 741 PLANCTOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „"^laniÎi.'^)-л phytoplancton

742

743

744 745

746 747

748

749 750

751

752 753

740

754

PLANI-, PLANO-, PLANUS, plan neted (planicaulis, planiculmis, planiflorus, planipetalus, planocompres· sus) [plane, flat, level, even; flach, eben, platt; plan, plat, aplati; lapos, sima, síkfelületű; плоско- плоский]-» plac-, placoPLANITIES î, şes, cîmpie, suprafaţă de teren netedă [plain, level ; Ebene ; plaine; síkság, sík terület; плос­ кость, равнина] PLANIUSCULUS, aproape plan [nearly flat; flachlich; presque plat; majdnem lapos; плосковатый] PLANOGAMETA f (gr. πλάνος „rătăcitor", γαμέτης „soţ"), planogamet, gamet mobil prevăzut cu flageli sau cili (Algae) [planogamete ; Planogamet ; planogamete ; planogaméta, mozgóképes ivarsejt; планогамета] —* zoogameta PLANOGONIDIUM η (gr. -, γόνος „urmaş") —»· zoospora PLANOSPORA f (gr.-, σπορά „sămînţă"), planospor, spor ciliat mobil [planospore ; Planospore, Schwärm­ spore ; planospore ; planospóra, csillangós rajzóspóra ; планоспора] —»· zo­ ospora, zygospora PLANOZYGOTA i (gr. -, ζυγός „jug"), planozigot, zigot mobil, ciliat (Algae) [planozygote ; Planozygote ; planozygote ; plánozigóta ; планозигота] —»• zygospora PLANTA f, plantă, vegetal [plant; Pflanze, Gewächs, Kraut; plante; növény ; растение] -+ vegetabile* PLANTARIUM n, pepinieră, plan­ taţie de arbori [nursery garden ; Baum­ schule; pépinière; faiskola; питом­ ник] PLAN TAT IO f, plantaţie, loc plan­ tat; plantare [plantation, planting; Plantage, Anpflanzung; plantation, plantage; ültetvény, ültetés; план­ тация, насаждение] PLANTIVORUS -»• phytophagus PLANTULA f, plantulă, plantă tînără rezultată din sămînţa germinată; puiet, răsad [plantlet, plantule, plantling, seedling; Pflänzchen, Jung­ pflanze, Keimling, Keimpflanze, Steck­ ling; plantule; palánta, hajtás, dugvány, csemete; растеньице, про­ росток, всход] PLANUM η, plan, poziţia de plan geometric a organelor [plane ; Fläche ; plan ; sík, síkhelyzet ; плоскость] *

PLASMA 755 756

757

758 759 760

761

PLASMA η (gr. πλάσμα „modelare") —•· cytoplasma, protoplasma PLASMALEMMA η (gr. -, λέμμα „înveliş, piele"), plasmalemă, pelicula proiectoare mai densă a citoplasmei [plasmalemma ; Plasmalemma ; plasmalemme; plazmalemma, plazmabör; пласмалемма] PLASMATICUS (gr.-), plasmatic, care aparţine citoplasmei (ectoplasmaticus, endoplasmaticus) [plasmatic ; plasmatisch ; plasmatique ; plazmatikus ; плазматический ] PLASMATOSOMA π (gr. -, σώμα „corp") —> nucleolus PLASMOLEBMA η (gr. -, δέρμα „piele") —>• ectoplasma PLASMODESMA η (gr. -, δεσμός „legătură"), plasmodesmă, filamente citoplasmalice care traversează mem­ brana celulară şi fac legătura cu celulele vecine (Strasburger) [plasmo­ desmă; Plasmodesmă, Plasmabrücke, Verbindungsfaden, Plasmaverbindun­ gen ; plasmodesme ; plazmodezma, plazmafonal ; плазмодесма] PLASMODIOCARPIUM η (gr -, καρπός „fruct"), plasmodiocarp, formă de corp de fructificare, avînd plasmo­ diu reticulat, care se înconjoară la periferie cu o membrană celulo­ zică (Myxomycètes) [plasmodiocarp; Plasmodiokarpium ; plasmodiocarpe ; plazmodiokárpium ; плазмодиокарпий]

762

PLASMODIUM η (gr. -), plasmodiu, corp vegetativ format dintr-o masă protoplasmatică plurinucleată, fără membrană, avînd mişcări ameboidale (Myxophyta) [Plasmodium ; Plasmo­ dium; plasmodie; plazmódium, plaz­ malepedő ; плазмодий] - • coenocytis

763

PLASMOGAMIA î (gr. -, γάμος „căsătorie"), plasmogamie, contopi­ rea citoplasmatică a gameţilor, dar fără contopirea nucleilor [plasmogamy ; Plasmogamie ; plasmogamie ; plazmogámia ; плазмогамия] —• plastogamia

764

PLASMOGENESIS î (gr. -, γένεσις „naştere"), plasmogeneză, geneza cito­ plasmei (Herrera) [plasmogenesis ; Plasmogenesis ; plasmogenèse ; plazmogenézis; плазмогенез] —» plasmogonia

765

PLASMOGONIA î (gr. -, γόνος „urmaş") —>• plasmogenesis PLASMOLYSATIO f, PLASMOLYSIS Í (gr. -, λύσις „dizolvare"),

766

386 plasmoliză 1. Lizarea citoplasmei. 2. Deshidratarea citoplasmei şi contrac­ tarea membranei celulare din cauza scăderii presiunii osmotice [plasmolysis; Plasmolyse; Plasmolyse; plazmolízis ; плазмолиз] 767 PLASMOLYTICUS ( g r . - ) , plasmolitic, rezultat din plasmoliză [plasmolytic ; plasmolytisch ; plasmolytique ; plazmolítikus ; плазмолитичесКИЙ]

768

769

770 771

772 773

774

775

776

PLASMONEMA η (gr. -, νήμα „fir"), plasmonemă, filament proto­ plasmatic comunicînd cu plastidele (Janet) [plasmonemă; Plasmonemă; plasmonème ; plazmonéma ; плазмонема] -* trophonema PLASMOPHAGüS (gr. -, φάγω „a mînca"), plasmofag, care absoarbe substanţele citoplasmatice din planta gazdă (parazit) [plasmophagous ; plasmophag ; plasmophage ; plazmof ág ; плазмофагный] PLASMOPODIÜM η (gr. -, πόδνον „picioruş") —>· pseudopodium PLASMOPTYSIS f (gr. -, πτύσις „expectoraţie"), plasmoptiză, proces de localizare a necrozei, partea vătă­ mată fiind apoi acoperită de o mem­ brană (Küster) [plasmoptysis ; Plasmoptyse; plasmoptyse; plazmoptizis ; плазмоптизис] PLASMOSOMA η (gr. -, σώμα „corp") -+ nucleolus PLASMOTOMIA f (gr. -, τόμος „tăiere"), plasmotomie, divizarea plasmodiului în două sau în mai multe părţi nucleate (Minchin) [plasmotomy; Plasmotomie ; plasmotomie ; plázmotómia ; плазмотомия] PLASTICUS,-PLASTICUS,-PLASTUS (gr. πλαστικός „formativ"), plastic, formativ; capabil de a se schimba sau de a lua o formă (chloroplasticus, cytoplasticus, acroplastus) [plastic, formative; plastisch, bild­ sam; plastique; alakitó, formálóké­ pes ; пластический] PLASTIDIUM η (gr. -, πλάστις, πλάστιδος „formator"), plastidă, organite granuläre vii din citoplasmă, care conţin pigmenţi sau pot forma pigmenţi (cloroplaste, cromoplaste şi leucoplaste) sau substanţe de rezervă (amiloplaste, elaioplaste) [plastid ; Plastid ; plastide ; plasztida, plasztisz ; пластида] —*• trophoplastum PLASTIDOMA η (gr. -), plastidom, totalitatea plastidelor unei celule

387

777

778

779 780

781

782

783 784

785 786

787

788

789

PLEIOCHASIUM (Wilson) [plastidome ; Plastidom ; plas790 PLATYCLADIUM η (gr. -, κλάδος tidome; plasztidom; плгстидом] „ramură"), platicladiu, lăstar com­ primat dilatat [platycladium ; FlachPLASTIDULA f (gr.-), plastidulă, spross ; platycladium ; laposhajtás ; cea mai mică unitate protoplasmatica платикладий] ipotetică (Eisberg) [plastidule; Plastidule; plastidule; plasztidula; плас791 PLATYCLADUS (gr. - ) , cu ramuri тидула] late [broad-twigged ; breitzweigig ; à branches larges; széles ágú; плоско­ PLASTINUM η (gr.-), plastin, ele­ ветвистый] mentul esenţial dintre componenţii citoplasmei, inclusiv nucleul şi cro792 PLATY PHYLLU S (gr. -, φύλλον matoforii (Zachariás) [plastin ; Plastin ; „frunză"), cu frunze late [broad-lea­ plastine; plasztin; пластин] ved; breitblättrig; à feuilles larges; széles levelú ; широколистный] PLASTOCHONDRIUM η (gr. -, χόνδρος „granulă") —*• chondriosoma 793 PLATYSPERMUS (gr. -, σπέρμα „sămînţă"), cu seminţele late [broadPLASTOCHRONUS m (gr. -, χρόνος seeded; breitsamig; à graines larges; „timp"), plastocron, intervalul de széles magvù; пшрокосемянный] timp dintre două stadii succesive ale dezvoltării primordiilor de frunze, în 794 PLECT-, PLECTO(gr. πλεκτός filotaxie [plastochrone ; Plastochron ; „împletit, adunat"), împletit, reunit plastochrone ; plasztokron ; пласто(plectocarpus, plectolepis, plectostigхрон] mus) [woven, coalesced; verflochten, vereint-; tressé, entrelacé, assemblé; PLASTODESMA η (gr. -, δεσμός összefonódott, csoportos ; сплетён­ „legătură"), plastodesmă, formaţii fiный, соединённый] -^ çontextus, interbrilare din plastide (Scott) [plastotextus desme ; Plastodesmă ; plastodesme ; plasztodezma ; пластоде<А1а] 795 PLECTENCHYMA η (gr. -, έγχυμα „umplutură"), plectenchim, ţesutul fals PLASTODYNAMIA f (gr. -, δύναμις al aparatului vegetativ al ciupercilor „putere"), plastodinamie, puterea for­ cu pălărie, format din hife lax între­ mativă a celulei [plastodynamy ; Plastoţesute [plectenchyma ; Plektenchym, dynamie ; plastodynamie ; plasztodiFlechtgewebe ; plectenchyme ; pleknâmia ; пластодинамия] tenchima; плектенхима] -+ pseudoparenchyma PLASTOGAMIA f (gr. -, γάμος „căsătorie") —»• plasmogamia 796 PLECTENCHYMATICUS (gr.-), PLASTOGENUM η (gr. -, γένος plectenhimatic, referitor la plecten­ „urmaş"), plastogen, centrul genetic chim (ţesut) [plectenchymatous ; plekipotetic al plastidelor (Imai) [plastenchymatisch ; plectenchymatique ; togene ; Plastogen ; plastogène ; plaszplektenchimátikus ; плектенхимный] togénum; пластоген] (gr. πλήκτρον 797 PLECTROCARPUS PLASTOSOMA η (gr. -, σώμα „corp") „pinten", καρπός „fruct"), cu fructe —» chondriosoma pintenate [spur-fruited ; spornfrüchtig; à fruits éperonnés; sarkantyús PLASTOTYPUS m (gr. -, τύπος termésű ; шпорцгплодный] „model"), plastotip, forma tipului ori­ 798 PLEIO-, PLEO-, PLIO- (gr. πλεϊον ginal (la plantele fosile) [plastotype; „mai mult"), mai mult decît este în Plastotyp ; plastotype ; plasztotipus ; mod obişnuit (pleiosepalus, pleioпластотип] spermus, pleomorphus) [more than ; PLATY- (gr. π?.ατύς „lat"), lat, larg mehr-, viel-, voll-; beaucoup, plus (platy acanthus, platyantherus, plaque ; több, sok- ; много-] —» poly-, tyanthus, platypes, platypus) [broad-, pluri-, multibroadly- ; breit- ; large ; széles, szélesen ; PLEIOCHASIUM η (gr. -, χάσις 799 широко-, плоско-] —*• latus, lati„diviziune"), pleioc(h)aziu, inflorescenţă PLATYCARPUS (gr. -, καρπός cimoasă la care axa principală se „fruct"), cu fructe late [broad-fruited; termină printr-o floare, iar mai multe breitfrüchtig; à fruits larges; széles ramuri laterale pornesc din acelaşi termésű ; широкоплодный] verticil şi au aproape aceeaşi lungime şi înălţime (Euphorbia helioscopia) PLATYCAULIS (gr. -, καυλός [pleiochasium ; Pleiochasium, Trug„tulpină"), cu tulpini late [broad-staldolde, Scheindolde ; pleiochasium ; töb­ ked; breifstengelig; à tiges larges; besbog; плейохазий] —»· polychasium széles szárú ; плоскостебельчатый]

PLEIOCYCLICUS 800

PLEIOCYCLICUS (gr. -, κύκλος „cerc"), pleiociclic 1. Gu mai multe verticile. 2. Cu mai multe cicluri de viaţă. 3. Peren [pleiocyclic, perennial ; mehrwirtelig, mehrquirlig, mehrwendelig, ausdauernd; pléiocyclique, vi­ vace; többörvű, évelő; многоцикли­ ческий, многолетний]

PLEIOMERUS (gr. -, μέρος „parte"), pleiomer, cu mai multe diviziuni, cu număr mai mare de piese (verticil floral ) [pleiomerous ; mehrgliederig ; pleiomère; soktagú, sokosztatú; плеиомерный] —> polymerus 802 PLEIOMORPHUS (gr. -, μορφή „formă") —• polymorphus 803 PLEIONTISMUS m (gr.-), pleiontism, producerea simultană de indi­ vizi proterandrici şi proteroginici la aceeaşi specie [pleiontism; Pleiontismus ; . pleiontisme ; pleiontizmus ; плеионтизм]

388

815 816

801

804 805 806 807 «08 809

810 811

PLE ЮРЕ TALUS (gr. -, πέταλον „petală") —»· polypetalus PLEIOPHAGUS (gr. -, φαγέω „a mînca") —+ omnivorus, polyphagus, plurivorus PLEIOPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frunză") —»• polyphyllus PLEIOSEPALUS (gr. -, lat. sepalum „sepală") -^ polysepalus PLEIOSPERMUS (gr. -, σπέρμα „sămînţă") —>• polyspermus PLEIOTAXIA i, PLEIOTAXIS f (gr. -, τάξις „ordine"), pleiotaxie, mul­ tiplicarea anormală a verticilelor foliare sau florale [pleiotaxy; Pleio­ taxie; pleiotaxie; pleiotaxis; плейотаксия] PLEIOTCMUS (gr. -, τόμος „tă­ iere") —* polytomus PLEIOTROPIA f (gr.-, τροπή „ră­ sucire"), pleiotropie, cînd aceeaşi genă se manifestă concomitent prin mai multe caractere (Plate) [pleiotropy ; Pleiotropie ; pleiotropie ; pleiotrópia ; плейотропия] —* polyphaenia

812

PLEIOTYPICUS (gr. -, τύπος „mo­ del") —> polytypicus

813

PLEIOXENUS (gr. -, ξένος „gazdă). pleioxen, care pcate trăi pe mai multe plante gazde (parazit) [pleioxenic; pleioxen, wirtsvag; pleioxéne; pleioxen ; плейоксенный] —^ polyxenus

814

PLEISTO- (gr. πλείστος „foarte nu­ meros"), foarte numeros (pleistome-

817 818 819

820

821

822 823

824

rus) [most, very much ; sehr viel ; très nombreux; nagyon sok; много­ численный] PLENUS, plin, compact, nefistulos (tulpină) [full; gefüllt, voll; plein, compact; telt; полный, махровый]* PLEOCHROICUS (gr. -, χροός „cu­ loare") -^ discolor, multicolor PLEOGAMIA f (gr.-, γάμος „căsă­ torie") —» polygamia PLEOMORPHUS (gr. -, μορφή „formă") —> polymorphus PLEROMA η (gr. πλήρωμα „umple­ re"), plerom, ţesutul meristematic intern din care se formează cilindrul central al rădăcinii şi tulpinii [plerome; Plerom, Füllgewebe; plérome; pleroma, szállitószövetképző ; пле­ рома] PLESIASMIA i (gr. πλησιασμός „apropiere"), plesiasmie, scurtarea anormală a internodiilor tulpinale, frunzele devenind îndesuite [plesiasmy; Plesiasmie; plesiasmie; pleziázmia ; плезиазмия] PLESIOBIOTICUS (gr. πλησίος „apropiat", βίος „viaţă"), plesiobiotic, care creşte în vecinătate [plesiobiotic ; plesiobiotisch ; plésiobiotique ; plesziobiotikus ; плезиобиотический] PLESIOMORPHUS (gr. -, μορφή „formă") —>· isomorphus PLESIOTYPUS m (gr. -, τύπος model"), plesiotip, specia înrudită cu un genotip colectat în altă regiune (cf. Henderson) [plesiotype ; Plesiotyp ; plésiotype ; plesziotípus ; плезиотип] PLEUR-, PLEURO-, -PLEURUS (gr. πλευρά „latură, coastă"), lateral, aflat pe partea laterală, cu laturile [pleuranthus, pleurogenus, pleuronervatus, cyrtopleurus, hybopleurus) [la­ teral, side-; seiten-, -seitig; latéral, latéralement; oldal-, -oldali; боко-] —*• lateralis, lateri-

825

PLEURA f, pleură, partea laterală de obicei inelară a carapacelui (Diatomeae) [pleura; Gürtelband; plèvre ; pleura ; плевра]

826

PLEURANTHUS (gr. -, άνθος „floare"), cu flori formate pe axele laterale (inflorescenţă) [side-flowered ; seitenblumig ; latériflore ; oldal­ virágú; бокоцветковый]

827

PLEURENCHYMA η (gr. -, εγχυμα „umplutură"), pleurenchim, ţesut lem­ nos [pleurenchyma, woody tissue;

389

828

829

830

831

832

833

834

835

836

837

ΡLie AT ΙΟ Pleurenchym, Holzparenchym ; pleurenchyme, tissu ligneux; pleurenchima, faparenchima ; плевренхима] PLEURIDIUM η (gr. -, ίδιον „mic"), pleuridiu, expansiunea late­ rală a labelului franjurat (Stanhopea oculata) [pleuridium ; Pleuridienbildung ; pléuridie ; oldal-ajaknyulvány ; плевридий] PLEURORLASTICUS (gr. -, βλα­ στός „mugure"), pleuroblastic, cu emer­ gente laterale avînd rol de haustorii (Fungi) [pleuroblastic ; pleuroblastisch ; pleuroblastique ; pleuroblasztikus ; плевробластический] PLEUROCARPUS (gr. -, καρπός „fruct"), pleurocarpic 1. Cu fructe laterale. 2. Cu fructificaţii pe ramurile laterale (Hepaticae) [pleurocarpic ; seitenfrüchtig ; pleurocarpe ; oldalter­ mésű ; бокоплодный] PLEUROCYSTIDIUM η (gr. -, κύστις „cavitate"), pleurocislidă, cistidă laterală [pleurocystidium ; Pleurozystide ; pleurocystide ; pleurocisztidium ; плевроцистида] PLEU RODI SCALI S (gr. -, δίσκος „disc"), pleurodiscal, aflat pe partea laterală a discului [pleurodiscal ; pleurodiskal ; pleurodiscal ; korongszéli ; плевродискальный] PLEUROGENUS (gr. -, γένος „urmaş"), plourogon, rezultat pe la­ tura organului (bazidie) [pleurogenous ; seitlichentspringend ; pleurogène ; pleurogen, oldalkeletkezésű; плеврогенный] PLEURCGYNICUS, PLEUROGYNUS (gr. -, γυνή „soţie"), pleuroginic, aflat pe latura gineceului [pleurogynous ; pleurogynisch ; pleurogyne ; magházoldali ; бокопестичный] PLEUROMITICUS (gr. -, μίτος „fir"), pleuromilic, cu centromere di­ fuze [cromozom) [pleuromitic ; pleuromitisch ; plcuromitique ; pleuromitikus ; плевромитический] PLEURORLASTICUS (gr. -, πλα­ στός „format"), pleuroplastic, care în partea centrală se definitivează în creştere, continuîndu-şi dezvolta­ rea în părţile laterale (frunzele la Corylus, Sorbus) [pleuroplastic; pleuroplastisch ; pleuroplastique ; pleuroplasztikus ; плевропластический] PLEURORRHIZUS (gr. -, ρίζα „rădăcină"), pleuroriz, cu radicula isituată lateral la marginea cotiledoanelor (embrionul la Cruciferae)

838

839

840

841

842

843

[pleurorrhizous ; seitenvmrzelig; pleurorrhize ; oldalgyököcskéjű ; краекорешковый] PLEUROSPERMUS (gr. -, σπέρμα „sămînţă"), cu seminţele dispuse late­ ral sau parietal (ovar) [pleurospermic ; seitensamig ; pleurosperme ; oldalmagvú ; бокосемянный] PLEUROSPORA f (gr. -, σπορά „sămînţă"), pleurospor, spor format pe părţile laterale ale bazidiei [pleurospore ; Pleurospore ; pleurospore ; pleurospóra; плевроспора] PLEUROSPORANGIUM η (gr. - , άγγείον „vas"), pleurosporange, spo­ range cu pleurospori [pleurosporange ; Pleurosporangium ; pleurosporange ; pleurosporángium ; плевроспораш'ий] PLEU ROT RI RALI S (gr. -, τρίβος „cale"), pleurotribal, cu staminele adaptate pentru depunerea polenului pe părţile dorsale ale insectei vizi­ tatoare (floare) [pleurotribal; pleurotrib ; pleurotribal ; pleurotribális ; плевротрибальный] PLEUROTRICHUS (gr. -, θρίξ, τρίχας „păr, cil"), cu cili laterali (zoospor) [side-ciliated ; seitenw^imperig; pleurotrique ; oldalt csillangós; боковолосый] PLEUROTROPUS (gr. -, τροπή „ră­ sucire"), pleurotrop, cu micropilul îndreptat lateral spre peretele ovaru­ lui (ovul la Roraginaceae) [pleurotropous; pleurotrop, seitenläufig; pléurotrope ; pleurotrop, oldalirányú ; плевротрош1ый]

844

PLEUSTON η (gr. πλευστικός „care poate naviga"), pleuston, tota­ litatea organismelor care trăiesc la suprafaţa lacurilor de apă dulce (Lemna) [pleuston ; Pleuston ; pleus­ ton ; pleuszton ; плейстон]

845

PLEXI-, PLEXUS, împletit (plexipes) [w^oven together; geflochten; entrelacé ; összefonódott ; сплете-, спле­ тённый] —> contextus, intertextusplect-

846

PLICA f, pliu, cută (cută nectariferă) [plait, folding, fold; Falte; pli; ránc, redő ; складка]

847

PLICA TILIS, plicatil, саге se pliseaza [plicatil; faltbar; plicatile; összehaj­ togatható; способный]

848

PLICATIO f, pliere, cutare (а frun­ zelor) [plaiting, folding ; Falte ; plissage, plissement ; összehajtogatottság, ráncosság ; образование складок]

PLICATIVUS 849

850

851

852 853 854

855

856

PLICATIVUS, PLIC ATU S, pliat, cutat, prevăzut cu pliuri (frunză) [plaited, pleated, plicate, folded; fal­ tig, gefaltet, faltenförmig, zusammen­ gefaltet; plié, plissé, chiffonné; öszszehajtogatott, redős, ráncos; склад­ чатый] —»· complicatus, ptycho-* PLOCOCARPIUM η (gr. πλόκος „cunună", καρπός „fruct"), plococarp, fruct format din folicule dispuse în jurul axei [plococarpium ; Plokokarpium; plococarpe; plokokárpium ; плококарпий] PLOTOPHYTA η pl (gr. πλωτός „plutitor", φυτόν „plantă"), plotofite, plante plutitoare ale căror stomate sínt dispuse pe faţa superioară a frunzelor lor (Clements) [plotophytes ; Plotophyten; plotophytes; plotofitâk; плотофиты] PLUMA f, pană, puf [feather, down; Flaumfeder, Fiederblatt; plume, du­ vet; toll, pehely, levélcimpa; перо] PLUMARIUS, pufos [feathery, dow­ ny; flaumig, federig; duveté; tollas; перовидный] PLUMREUS, plumburiu, de culoa­ rea suriu albăstruie a plumbului [lead-coloured, leaden-grey, dull-grey; bleifarbig, bleigrau; plombé, couleur de plomb; ólomszinű, ólomszürke; свинцовосерый] —• moîybdeus PLUMIFER, PLUMOSUS, pufos, cu peri dispuşi ca firele unei pene (papus) [feathery, downy; flaumig, federig; plumeux, duveté; tollas; оперенный, перовидный] PLU MULA f, plumulă, muguraşul embrionului; mugurele terminal al plantulei tinere, aflat între cotiledoane, din care se dezvoltă tulpiniţa [plumule ; Stammknospe, Keimfederchen, Samenkeimsfederchen, Knöspchen. Blattfederchen; plumule; rügyecske, száracska, lombocska ; перыш­ ко, почечка] —»• gemmula, corculum

857

PLURI- (lat. plus, pluris „mai mult"), cu mai multe, mulţi- (pluricostatus, pluriflorus, plurifolius, pluriovulatus) [several-, many-; mehr-, viel-; plu­ sieurs, nombreux ; sok-, több- ; много-] mulţi-, pleio-, poly-, chili-, mille-

858

PLURIANNUUS, plurienal 1. Cu durată de viaţă de mai mulţi ani. 2. Саге înfloreşte numai după mai mulţi ani (Cirsium, Verbascum, Aga­ ce) [plurannual; pluriennal, mehrjäh­ rig; pluriannuel; többéves, többnyári; многолетники] -*· multennis, perennis

390 859

860

861 862 863

864

865 866 867 868

869

870

871

872

PLURICARPELLARIS, pluricarpelar, format din mai multe cârpele [pluricarpellary ; mehrfruchtblăttrig ; pluricarpellaire ; több termőlevelű ; МНОГОПЛОДОЛИС1ИКОВЫЙ] —» multicarpellaris, polycarpellaris PLURICELLULARIS, pluricelular, format din mai multe celule (Thallophyta) many-celled ; mehrzellig ; pluricellulaire ; többsejtű ; многоклеточ­ ный] —• multicellularis PLU RI CE PS, PLU RICE PH ALU S —*• multicapitatus PLU RICH ROMOSOM ALIS -^ polychromosomicus PLURICOSTATUS, multicostat, eu mai multe coaste (fructele de Umbelliferae) [multicostate, many-ribbed ; vielrippig ; multicosté ; sokbordás ; многоребристый] —> multicostatus PLU RI DEN S, PLURIDENTATUS, multidentat, cu numeroşi dinţi [multidentate, many-toothed ; vielzähnig, reichgezăhnt ; multidenté ; sokfogú ; многозубчатый] —*• polyodontus, multidentatus PLURIFLORUS -* multiflorus, poly­ anthus PLURIFOLIUS - • polyphyllus, multifolius PLURILOCELLATUS, PLURILOCULARIS —* multilocellatus, multi­ locularis PLURINERVATUS, PLU RIN ERVIS, multinervat, cu mai multe ner­ vuri (frunză) [multinervate, manynerved; vielnervig, vieladerig; multinervié; sokerű, gazdagon erezett; многожилковатый] -+ polyneurus, multinervis PLURINUCLEATUS, multinucleat, cu mai mulţi nuclei [multinucleate ; vielkernig; níultinucléé; többsejtmagveas ; многоядерный] —> polynucleatus, multinuclearis PLURIOVULATUS, multiovulat, cu numeroase ovule (ovar) [multiovulate ; mehreiig; multiovulé; több magdudoros; лшогояйдевой] -* polyovulatus, multiovulatus PLURI PARTI TUS, multipartit, cu mai multe inciziuni aproape pînă la nervura mediană (frunză) [multipar­ tite, pluripartite ; vielteilig; multi­ partit; sokosztatú; многораздельный] -+ multipartitus PLURIPETALUS multipetalus

-^

polypetalus,

391

PODOSYNCARPIA

873 874 875 876

PLURIPHAGUS -^ polyphagus PLURIPLOIDEUS -^ polyploideus PLU RI POLARI S -^ multipolaris PLURISEPTATUS, PLU RISE PTUS, pluriseptat, multiseptat ; cu mai mulţi loculi sau lője; multicompartimentat [pluriseptate, multiseptate; vielquerfăcherig, vielkammerig; multisepté, à plusieurs cloisons; többkamrás, több válaszfalas; мно­ гоперегородчатый] —»^ multiseptatus, polyphragmaticus

877

PLU Rí SE Rí ALIS, pluriserial, multiseriat, dispus în mai multe serii (scvame, staminé) [pluriserial, manyrowed, many-ranked; vielreihig, vielzeilig; multisérié; soksoros, többsoros; многорядный] —»^ multifarius, multiserialis PLURISPORANGIATUS — polysporangiatus PL URI VALENS -* multivalens, polyvalens PLURIVORUS -* polyphagus, pleiophagus, omnivorus PLUS-MINUSVE ( ± ) , mai mult sau mai puţin [more or less; mehr oder minder; plus ou moins; többékevésbbé ; более или менее] PLUVIALI S, pluvial 1. Referitor la ploaie. 2. Саге anunţă ploaia [relating to rain, announcing rain ; regenanzeigend; pluvial; esőre vo­ natkozó, esőt jelző ; дождливый]

878 879 880 881

882

PLUVIOMETRUM η -^ отЪгоmetrum 884 PNEUMATOCYSTIS i (gr. πνεύμα, πνεύματος „aier", κύστις „pungă"), pneumatocist, veziculă plină cu aer care uşurează plutirea plantei (Fucus vesiculosus) [pneumatocyst ; Pneumatozyste; pnéumatocyste ; pneuma'ociszta ; шшуматоцист]

tophor, Atemwurzel ; pneumatophore ; pneumatoforum, lélegzögyökér, szel­ lőztető gyökér; ш1евматофор, дыха­ тельный корень] 887 888

POCILLUS m —• oplarium, scypha POCULIFLORUS, cu flori poculiforme [cup-flowered ; becherbliitig ; poculiflore ; pohárvirágú, serlegvirágú ; бокалоцветковый] 889 POCULIFORMIS, poculiform, de forma unei cupe [poculiform, cuplike, becherförmig; poculiforme; ke­ hely alakú ; бокалообразный] -* суаthiformis, cupuliformis, phyaliformis 890 POD-, PODO-, -PODIUS, -PODUS, -PUS (gr. ποβς, ποδός „picior"), cu piciorul, cu suportul (podanthus, podocephalus, sclera^odius, echinopodus, cladopus, crassipes) [-footed, stipitate; fuß-, stiel-, -füßig, -stielig; à pied, à stipe; -lábú, -tönkű, talpú; НОЖКО-, -ножковый] —> ped-, pedi-, pedo-, -pes 891

892

893

883

885

PNEUMAIODIA η pl (gr. -), pneumatode, termenul comun al orificiilor ţesuturilor aeriene prin care comunică cu aerul liber, asemănătoare lenticelelor şi stomatelor [pneumatodia; Pneumatoden ; pneumatodes; pneumatodák, szellőztető nyílások; шювматоды] 886 PNEU MΑΤΟ РНО RU M η (gr. -, φό­ ρος „purtător"), pneumatofor 1. Or­ gan purtînd pneumatode. 2. Rădăcină respiratorie cu creştere negativ geotropică (Taxodium, Jussieua) [pneumatophore, aerating root; Pneuma-

894

895

PODETIUM n, podeţiu, pedicelul organelor de fructificaţie a unor li­ cheni şi muşchi [podetium ; Podetium, Fußgestell ; podetium ; podécium ; подеций] —у stelidium PODICELLUS m, PODICILLIUM η, podicel, suportul scurt al fructificaţiei lichenilor [podicellus; Flechtenfruchtstiel ; podicelle ; podicellus ; ма­ ленький подеций] PODOCARPIUM η ( gr. -, καρπός „fruct"), podocarp, suportul ovarului [podocarp; Fruchtfuß; podocarpe; magháztartó ; подокарпий] PODOCARPUS (gr.-), ,-do . p i c 2. Cu fructe stipiiate. 2. Cu .var pedicelat [podocarpous ; podokarpisch, stielfrüchtig; podocarpique ; talpas ter­ mésű; ножкоплодный] PODOGYNIUM η (gr. -, γυνή „soţie") —*• gynophorum

896

PODOPTERUS (gr.-, πτερόν „ari­ pă"), cu suportul aripat; cu pedunculul aripat [podopterous ; geflügeltfüßig, geflügeltstielig; podoptère ; 4íárnyalt kocsányú, szárnyalt tönkű , ножкокрылыи]

897

PODOSPERMIUM η (gr.-, σπέρμα „sămînţă") —» funiculus

898

PODOSYNCARPIA f (gr. -, σύν „îm­ preună", καρπός „fruct"), podosincarpie, capsulă dublă prin concreştere, dintre care una este dezvoltată, iar cealaltă abortivă (Worsdell) [podosyn-

392

POECIL-

899

900

901

902 903

904

905

906

907 908

сагру; Podosynkarpie; podosyncarpie; podoszinkárpia; подосинкарпий] POECIL-, POECILO- (gr. ποικίλος „variat"), variat, pestriţ (poecUanthus, poecilophyllus) [various, variegated ; verschieden, bunt; varié, panaché; változó, tarka ; разно-, пестро-, пестрый] POECILODYNAMICUS (gr. -, δύναμις „putere"), poicilodinamic, cu absenţa caracterului unuia dintre pă­ rinţi (hibrid) [poikilodynamic ; poikilodynamisch ; poikilodyname ; poikilodinamikus ; пойкилодинамический] POECILOGEOTROPISMUS* m ('gr. -, уГ\ „pămînt", τροπή „răsucire"), poicilogeotropism, geotropism schimbă­ tor, la început negativ şi apoi pozitiv (Arachis) [poikilogeotropism ; Poikilogeotropismus ; poikilogéotropisme ; poikilogeotropizmus ; пойкилогеотропизм] POECILO PLOI DI A f (gr. - άπλοός „simplu", ίδιος „obişnuit") -* mixoploidia POECILOSYJSDESIŞ f (gr. -, σύνδεσις „reunire"), poicilosindeză, îm­ perecherea neregulată a cromozomilor, cu valenţe variabile, în cazul meiozei unui hibrid (Karpetschenko) [poikilosyndesis ; Poikilosyndese ; poikilosyndèse ; poikiloszindézis ; пойкилосиндезис] POECILOTHERMICUS (gr. -, θέρ­ μη „căldură"), poicilotermic, care este în funcţie de variaţiile temperaturii [Poikilothermie ; poikilothermisch ; poikilotherme ; poikilotermikus ; пойкилотермный] POECILOXEROPHYTA η pl (gr.-, ξηρός „uscat", φύτον „plantă"), poiciloxerofite, xerofite care în perioada de uscăciune îndelungată ajung în stare de anabioză (Lichenes, Selaginella) [poikiloxerophytes ; Poikiloxerophyten ; poikiloxerophytes ; poikiloxerofiták ; пойкилоксерофиты] -POGIUS, -POGON-, POGONO- (gr. π(ογων „barbă"), bărbat păros (epipogius, pogonanthus, epipogon, pogonoptilus, pogonostigmus) [beard-, bear­ ded; bárt-, -bärtig; barbellé; szakál­ las, -szakállú; бородо-, бородчатый] —+ barbatus, barbiPOGONOPHORUS (gr. -, φοράς „pur­ tător") —> barbatus POLARIS, -POLARIS, polar, dispus la poli (nuclei, plante) (aeguipolaris) [polar; polarisch; polaire; sarki; по­ лярный] * Nomen in hoc loco

909

910 911

912

913 914

915 916

917

918

919

920

POLARITÁS f, polaritate, prezenţa a doi poli deosebiţi şi opuşi (bază şi vîrf) la cele două capete ale or­ ganului axial [polarity ; Polarität ; po­ larité ; polaritás, sarkítás, sarkítottság, kétsarkuság ; полярность] POLEXOSTYLUS m (gr. πολύς „mult", έξω „afară", στύλος „co­ lumnă") —»• carcerulus POLIO-, POLI и S (gr. πολιές „ce­ nuşiu"), cenuşiu (poliocephalus, poliophyllus, poliotrichus) [grey ; grau ; gris; szürke; серо-, седой] - • griseus POLIOPLASMA η ;gr. -, πλ'ασμα „mo­ delare"), polioplasmă, stratul citoplasmatic netransparent, aflat sub hialoplasmă şi ectoplasmă (Nägeli) [polioplasm; Polioplasma, Körnerplas­ ma ; polioplasme ; polioplazma ; noлиоплазма] POLITUS, POLI- (polifolius) -* laedgatus POLLACHANTHUS (gr. πολλαχή „adesea", άνθος „floare"), polacantic, care în cursul anilor înfloreşte de mai multe ori [pollac(h)anthic ; wieder­ holtblühend ; pollachanthe ; többször virágzó ; повторноцветущий] POLLACHIGENUS (gr. -, γεννάω „а se naşte") —>• polycarpicus POLLAPLASIA f (gr. -, πλάσις „formare"), polaplazie, divizarea orga­ nului simplu în mai multe organe asemănătoare (Fermond) [polii plasy; Pollaplasie ; poUaplasie ; poUaplázia ; поллаплазия] POLLAPLOSTEMONOPETALUS (gr. πολλαπλόος „multiplu", στήμον „fir", πέταλου „petală"), polaplostemonopetal, cu staminele în număr multiplu faţă de petale [pollaplostemonopetalous ; pollaplostemonopetal ; pollaplostémonopétale ; poUaplosztemonopetális ; поллаплостемонопетальный] POLLEN η (lat. pollen „praf fin"), polen, totalitatea celulelor reproduc­ tive mascule din anterele fanerogamelor, care fecondează ovarul [pollen ; Pollen, Blütenstaub; pollen; pollen, virágpor, hímpor; пыльца, цветень]* POLLEN INA f, polenina, substanţa fundamentală a exinei grăunciorului de polen [pollenine; Pollenin; polle­ nine ; pollenin ; полленнн] POLLEX m ("), polex, uncie; lăţimea degetului gros, 1" = cea 2,5* cm [inch, thumb ; Daumbreite, Zoll ; pou­ ce; hüvelykszéles; дюйм] —* uncia

393

POLYARINUS

921

POLLICARIS, policar, uncial, de lă­ ţimea degetului gros, 1" = oca 2,5 cm [inch long; daumbreit, zollang; pollicaire ; hüvelykszéles ; дюймовй] - • uncialis 922 POLLIN ARI UM η, polinarie, polinie ; masă polinicá claviformă din anteră conţinînd grăuncioarele de polen cu­ prinse într-o substanţă vîscoasă (Asclepiadaceae, Orchidaceae) [poliinarium, pollinium, pollen-mass ; Poliinarium, Pollinium, Pollenmaße, Pollenklümpchen ; pollinie, masse pollinique ; polii­ narium, pollentömeg, liímpormassza ; поллт1арии, поллиний, пыльцевая масса] —> massula, massa pollinica, pollinium 923

924

925

926

927 928 929

POLLINATIO f, polenizare, trans­ portul polenului de pe anteră pe stigm?t [pollination; Bestäubung, Pol­ lenübertragung; pollinisation; beporzás, megporzás, himporbehintés ; опы­ ление]* POLLIN ATU S, polenizat, cu stig­ matul acoperit de polen [pollinate, pollinized; bestäubt; poUinisé; beporzott ; опылённый, опылять] POLLINICUS, polinic, referitor la polen (cameră, masă, sac) [pollinie; poUinisch; pollinique; virágporra vo­ natkozó ; пыльцевой]* POLLINIFER, polinifer, care poartă sau conţine polen [poUiniferous, pol­ len-bearing ; pollentragend, blüten­ staubtragend ; pollinifère ; virágport hordozó ; пыльценосный] POLLIN IS ATIO t -.- pollinatio POLLINIUM η - • poliinarium POLLINODIUM η, polinodiu, gu^ metul mascul imobil care fecondează ascogonul (Ascomycetes) [poUinodium ; Pollinodium; pollinode; pollinóuium; ПОЛЛИНОДИЙ]

POLLINOSIS f, polinoză, alergie polinică; boală a mucoasei nazale şi a ochilor, cauzată de polen [pollinosis; Pollinose, Pollenallergie, Heuschnup­ fen ; Pollinose ; szénaláz ; поллиноз] 931 POLOICUS (gr. πολύς „mult", οίκος „casă"), poloic, cu flori fertile şi ste­ rile pe aceeaşi plantă sau pe plante diferite (Lindberg) [poloicous ; poloisch ; poloique ; poloikus ; полоический] 932 POLUS m pol [pole ; Pol ; pôle ; polus ; полюс] 933 POLY- (gr. πολύς „mult"), mult, nu­ meros, bogat (polyaxialis, polycarpellatus, polychromaticus, polyembryo-

nalis) [many, numerous ; viel-, reich- ; plusieurs, beaucoup; sok-, számos, gazdagon- ; много-] -> muhi-, pleio-, pluri-, chili­ nk POLYACANTHUS (gr. -, Ακανθα „spin"), cu numeroşi spini [manythorned; vieldornig, vielstachelig; à plusieurs aiguillons; soktövisű, soktüskéjű; многоиглистый] 935 POLYACHAENIUM η (gr. -, α „nu", χαίνω „a căsca"), poliachenă, achenă formată din mai multe cârpele libere (Malva rotundifolia, Ranunculus acer) [polyachene ; Polyachănium ; polyakène ; többeskaszat ; многосемянка] 936 POLYACTINUS (gr. -, άκτίς „rază") —»• polyarchicus 937 POLYADELPHICUS, POLYADELPHUS (gr. -, αδελφός „frate"), poliadelf, cu staminele reunite în fascicule prin filamentele lor (staminele la Citisus Hypericum) [polyadelphous, polyadelphian ; vielbrüderig, mehrbrüderig, polyadelphisch ; polyadelphe ; többfalkás, sokfalkás ; многобратственный] —• phalarsiphytus 938

939

940

941

930

942

POLYADENUS (gr. -, άδην „glandă"), cu glande numeroase [polyadenous ; vieldrüsig, drüsenreich ; polyadène ; sokmirígyű ; многожелезистый ]—» тЫtiglandulasus POLYANCISTRUS (gr. -, αγκιστρον „cîrlig"), cu numeroase cîrlige [manyhooked; vielhakig; à plusieurs crochets ; sokhorgú, többkampójú ; много­ крючковатый] -* polycamptus POLY AN DRU S (gr.-, ανήρ^ ανδρός „bărbat"), poliandric, cu staminé nu­ meroase (floare) [polyandrous, polyandrian; vielmännig; polyandre; sokporzójú, többhímes ; многотычинковый] —»• polystemaneus, polyarinus POLYANTHEMUS, POLYAN­ THUS (gr. -, άνθεμίς; άνθος „floare")-* multiflorus, pluriflorus, myrianthus POL YANTHER US (gr. -, ανθηρός „în­ florit"), cu numeroase an tere [polyantherous; vielstaubblăttrig ; polyanthéré; többportokú; многопыльниковый]

943

POLYARCHICUS (gr. -, αρχή „ori­ gine"), poliarhic, multiradiat; cu nu­ meroase radii sau fascicole (rădăcină, stei) [polyarch; mehrstrahlig; multirayonné; soksugarú; многолучистый] —>• polyactinus, multiradiatus

944

POLYARINUS (gr.-, δρρην bet") —»· polyandrus

„bar­

894

POLYASTER 945

946

947 948 949 950

POLYASTER m (gr. -, αστήρ „sica"), poliaster, cu mai multe centre în celulă, unite între ele prin fusuri nu­ cleare (Hartog) [poljaster; Polyaster; polyaster; poliészter; полиастер] POLYBLASTUM η (gr.-, βλαστός „mugure"), poliblast, spor multiscptat (Lichenes) [polyblast; Polyblast; polyblaste; poliblászt; полибласт] POLYCAMARUS [gT. -, καμάρα „bol­ tă") - • polycarpicus POLYCAMPTUS (gr. -, καμπτός „recurbat") —* polyancistrus WLYCARPELLARIS [%T.-, καρπός „fruct") —* pluricarpellaris POLYCARPICUS (gr. - ) , policarpic 1. Cu numeroase fructe. 2. Format din mai multe cârpele. 3. Care înflo­ reşte şi fructifică de mai multe ori în cursul vieţii sale [polycarpic, polycarpous, many-fruited ; polykarpisch, vielfrüchtig, mehrfrüchtig, vielmalfrüchtig; polycarpique ; polikárpikus, többszörtermő, többszörvirftó, sokszor termő, soktermésű; поликарпический, многоплодный, многоплодолистиковый] —*• pollachigenus, sychnocarpus (3)

POLYCARPIUM η (gr. - ) , policarp, fruct compus, indéhiscent, format din mai multe cârpele (Fragaria, Rosa) [polycarpium ; Polykarpium; polycarpe ; polikárpium, terméscsoport ; поликарпий, многоплодник] 952 POLYCARPOPHORIA i (gr. - , φό­ ρος „purtător"), policarpoforie, for­ marea mai multor capsule la vîrful ramificaţiilor muşchilor frunzoşi acrocarpici, care obişnuit sînt monocarpici [polycarpophory ; Polykarpophorie ; polycarpophorie ; polikárpofória ; поликарпофория] 953 POLYCARPUS (gr.-) -» polycar­ picus 954 POLYCARYON η (gr. -, κάρυον „nucă"), policarion, nucleu cu mai mulţi centrozomi [polycaryon; Polykaryon ; polycaryonte ; polikarion ; поликарион]

957

958 959

960 961

962

963

951

955

956

POLYCARYOTICUS (gr.--), policariotic, cu mai mulţi nuclei (celule) [polycaryotic ; polykaryotisch, mehrkernig ; polycaryotique ; polikariótikus, többsejtmagvas ; поликарнотяческий] —• multinucleatus, polynuclearis POLYCENTRICUS (gr. -, κέντρον „centru", „pinten"), policentric, cu mai multe centromere (cromozomi) [polycentric ; polyzentrisch ; polycen-

964

965

965а 966

trique; policentrikus; многоцентри­ ческий] POLYCENTRUS ( g r . - ) , cu mulţi pinteni [many-spurred; vielspornig; à plusieurs éperons ; soksarkanytyús ; многошиповатый] POLYCEPHALUS (gr. -, κεφαλή „cap") -+ muUicapitatus POLYCERATUS, POLYCERUS (gr. -, κεραία „corn"), multicorn, cu multe coarne [many-horned; vieíhörnig ; multicorne ; sokszarvacskás ; мно­ горогатый] —> multicornus POLYCHASIUM η (gr. -, χάσχς „di­ viziune") -^ pleiochasium POLYCHLORUS (gr. -, χλωρός „ver­ de"), verde închis [dark-green; dunkelgrün ; vert foncé ; sötétzöld ; темнозелёный] POLYCHORIA f (gr. -, χωρέω „a se răspîndi"),polic(h)orie,răspîndireafructelor, seminţelor şi а sporilor pe mai multe căi (apă, vînt, animale) [polychory ; Polychorie ; polychorie ; polichória; полихория] POLYCHROMATICUS (gr.-, χροίμα „culoare") —• multicolor POLYCHROMATISMUS m, POLYCHROMIA f (gr. - ) , policromie, policromatism ; variaţie de culori la aceeaşi corolă (Lindmann) [polychromatism, polychromy; Polychromatismus, Verschiedenfarbigkeit ; polychromatisme ; polikromatizmus, különféleszinűsóg ; полихроматизм] POLYCHROMATOPHILUS (gr.-, φιλέω „a iubi"), policromatofil, care se colorează uşor în culori variate (celulă) [polychromatophil; polychro­ matophil; polychromatophile; polikromátofil ; полихроматофильный] POLYCIIROMIA f (gr. - ) -^ amphichromia, heterochromatia POLYCHROMOSOMICUS (gr. -, σώμα „corp"), policromozomic, cu mai^ mulţi cromozomi [polychromosomic ;' polychromosomisch ; polychromosomique; több kromoszómás; полихромосомнческий] -> plurichromosomalis

967

POLYCHROMUS, POLYCIIROUS (gr. —, χρόα „culoare") —>• multicolor

968

POLYCHRONICUS (gr. -, χρόνος timp"), policronic, petrecut în timpuri sau în faze diferite [polychronic ; ver­ schiedenzeitig; polychronique ; külön­ böző időbeli ; полихронический, воз­ никающий неоднократно]

POLYGAMUS

895 969

970

971

972

973

974

POLYCLADIA f (gr. -, κλάδος „ra­ mură"), policladie, prezenţa unui nu­ măr mai mare de ramuri decît cel normal [polyclady; Polykladie, Vielăstigkeit, Vielverăstelung, Astwucherung; polycladie; polikládia, sokáguság; поликладия] POLYCLADUS ( g r . - ) , cu nume­ roase ramuri, multiramificat [multiramose, many-branched, polycladous ; vielzweigig, vielăstig ; polyclade, à plu­ sieurs branches; sokágú; многовет­ вистый] POLYCLONALIS (gr. -, κλών „ra­ mură"), policlonal, care constă din mai mulţi cloni (cultivar) [polyclonal; polyklonal ; polyclonal ; poliklonális ; поликлоновый] POLYCOCCUS (gr. -, κόκκος „bacă"), cu bace numeroase [polycoccous, ma­ ny -berried; vielbeerig; à plusieurs baies ; sokbogyós ; многоорешковый] ->- multicoccus POLYCOTYLEDONEUS (gr. -, коτυληδών „cavitate"), policotiledoneu, cu mai multe cotiledoane (plantă) [polycotyledonous ; vielsammenlappig, vielkeimblăttrig ; à plusieurs coty­ ledons ; többszíklevelű ; многосемя­ дольный] POLYCOTYLEDONIA f, POLYCOTYLIA í (gr. - ) , policotiledonie, pre­ zenţa a mai mult de două cotiledoane [polycotyledony ; Polykotyledonie ; polycotyledonie ; többszíkleveluség ; noЛИКОТИЛИЯ, многосемядольность]

POLYCULTURA f (gr.-, lat. cul­ tura „cultură"), policultură, cultivarea în aceeaşi gospodărie a mai multor soiuri de plante [polyculture; Misch­ kultur; polyculture; vegyes mivelés; поликультура] 976 POLYCYCLICUS (gr, -. κύκλος „cerc"), policiclic, cu mai multe verticile (floare) [polycyclic; polyzyklisch ; polycyclique ; többörvű ; полихщклический, многокруговой] —• pleiocyclicus, polygyrus, multigyratus

980

981

982

983

984

985

975

POLYCYSTICUS (gr. -, κύστις „pungă") -+ pluricellularis 978 POLYDACTYLIA i (gr. -, δάκτυλος „deget"), polidactilie, prezenţa unor огРГпе supranumerare datorită fac­ torilor genetici [Polydactyly; Poly­ daktylie ; polydactylie ; polidaktilia ; полидактилия] 979 POLYDACTYLUS ( g r . - ) , multidigitat, cu mai multe diviziuni sau fascicule digitiforme (frunze, spice)

986 987

977

[multidigitate ; vielfingerig ; multidigité; többször ujjas; многопальча­ тый] —» muîtidigitatus POLYDEMICUS (gr.-, δ^μος „dis­ trict"), polidemic, саге creşte în mai multe formaţii sau districte naturale [polydemic ; polydemisch ; polydémique; polidemikus; полидемический] POLYDERMIS f (gr. -, δέρμα „piele"), poliderm, ţesut protector al cilindrului central format din straturi alternative de celule endodermice şi parenchimatice (Mylius) fpolyderm; Polydermis; polyderme ; polidermisz ; полидерма] POLY DRU PA f (gr. -, δρύππα „bacă"), polidrupă, fruct multiplu format din mai multe drupe (Rubus) [polydrupe ; zusammengesetzte Steinfrucht; poly­ drupe; többes csontár; сложная кос­ тянка] POLYEMBRYONIA f (gr. -, έμβρυον „embrion"), poliembrionie, producerea mai multor embrioni în acelaşi ovul [polyembryony ; Polyembryonie ; polyembryonie ; poliembriónia, többcsirájuság ; многоэмбрионЕя] POLYENERGIDA f (gr. -, ενέργεια „forţă acti\ă"), polienergidă, celulă multinucleată, care se poate desface în atîtea părţi monoergide cîţi nuclei erau (Sachs) [polyenergid ; Polyenergide; polyénergide; polienergidă; noлиэнергида] POLYENERGIDICUS ( g r . - ) , polienergidic, care conţine mai multe energide (celulă) [polyenergidic ; poly­ energid ; polyénergide ; polienergidás, többenergidás ; полиэнергиднческий] POLYFACTORI ALI S multifactorialis POLYFOLLICULUS m, polifoliculă, foliculariu; fruct multiplu, format dintr-un agregat de folicule derivate dintr-o singură floare (Sedum, Caltha) [polyfollicle ; zusammengesetzte Balg­ frucht; polyfoUicule ; tüszőcsokor, tüsző-terméscsoport; полифолликул,сложный фолликул] - • follicular iura, folii' culodium, multifolliculus

988

POLYGAMIA f (gr.-, γάμος „căsă­ torie"), poligamie, flori hermafrodite şi unisexuate pe acelaşi individ sau pe indivizii diferiţi ai aceleiaşi specii (Atriplex) [polygamy; Polygamie, Vielehigkeit ; polygamie ; poligamia, felemásvirágúság; полигамия, многодомность] —*• anomaloecia, pleogamia

989

POLYGAMUS ( g r . - ) , poligam, cu flori hermafrodite şi unisexuate pe

POLYGENESIS

39β

scaled ; vielschuppig ; à plusieurs écail­ aceeaşi plantă sau specie [polygamous, les ; sokpikkelyű ; многочешуйчатый] polygamian ; polygam, vielehig, gemischtgeschlechtig ; polygame ; poli­ 1000 POLYMASTIGOTUS (gr. -, μάστιξ, gám, felemásvirágú ; полигамный, μάστιγος „bici"), polimastigot, cu fla­ многодомный] geli în smoc [polymastigote ; polymastigot ; polymastigote ; többcsillangós ; 990 POLYGENESIS f (gr. -, γένεσις полимастиготический] „naştere"), poligeneză, descendenţă din mai multe linii parentale; ori­ POLYMERIA f (gr. -, μέρος „parte"), ginea multiplă a unor taxoni [polygc- 1001 polimerie, condiţionarea unui caracter nesis ; Polygenese ; polygenèse ; polide mai mulţi factori genetici echi­ genézis; полигенез] —^ polyphylesis, valenţi (Lang) [polymery; Polymerie; polygenia, polyphylia polymeric; poliméria; полимерия] 991 POLYGENETICUS ( g r . - ) , poligc1002 POLY MERJ CU S, POLY ME RU S netic, polifiletic; derivat din mai (gr. — ), polimer, cu mai multe părţi multe linii de descendenţă [polygenesau diviziuni (gineceu, ovar, verticil) tic ; polygenetisch ; polygénétique ; po[polymeric, polymerous ; polymer, vielligenetikus ; полигенетический] —» poteilig, vielgliederig, vielzăhlig, mohrlyphyleticus fâcherig; polymère; polimer, többtagú, többosztatú ; полимерный, многочлен­ 992 POLYGENIA f (gr. -, γένος „ur­ maş") —>• polygenesis, polyphylesis ный] -* pleiomerus 993 POLYGONALIS, POLYGONIUS, 1003 POLYMICTICUS (gr.-, μικτός „aPOLYGONUS (gr. -, γωνία „unghi"), mestecat"), polimictic, cu mai multe poligonal, multiangular ; cu mai multe specii dominante (plancton) [polymicmuchii, unghiuri sau colţuri (tulpină) tic; polymiktisch ; polymictique ; po[polygonal, many-angled, multangu­ limiktikus ; полимиктический] lar; polygonal, vielkantig, vieleckig, 1004 POLY MITOSIS f (gr. - μίτος „fir"), polygonal, multigone, multangulé, mulpolimitoză, mitoză supranumerară la tangulaire; poligonális, sokélű, sok­ grăunciorul de polen, ce are loc după szögű, sokszögletű ; многоугольный, terminarea meiozei, fără divizarea многосторонный] —>• multangular is, cromozomilor (Boadle) [polymitosis; multangulus, multigonus Polymitose; polj-mitose; polimitózis; 994 POLYGYNIA f (gr. -, γυνή „soţie") полимитоз] poliginie, prezenţa mai multor pislile 1005 POLYMORPHISMUS m (gr -, μορφή în fiecare floare (Ranunculus, Rosa) „formă"), polimorfism, heteromorfism, [polygyny; Vielweibigkeit; polygynie; pleomorfie; aspecte morfologice dife­ többanyásság; полигиния] rite ale unor organe (frunze fructe, 995 POLYGYNUS ( g r . - ) , poligin, cu flori) la aceeaşi plantă [polymorphism ; mai multe pistile (floare) [polygyPolymorphismus, Verschiedengestalnous; vielweibig, vielgriff élig ; polytigkeit ; polymorphisme ; polimorfiz­ gyne; többanyás, többtermőjű; nomus, sokalakúság, különböző-alakú­ ЛИГИННЫЙ, многопестичный] ság; полиморфизм] —• eutymorphosis 996 POLYGYRUS (gr. -, γΰρος „cerc") -+ 1006 POLYMORPHUS (gr - ) , polimorf, polyayclicus multiform. 1. Cu numeroase forme sau aspecte (plantă). 2. Cu variabi997 POLYHAPLOIDEUS (gr. -, άπλος litate mare (gen, specie) [polymor­ „singur", ίδιος „obişnuit"), pohhaphous polj-morphic, many-shaped, ploid, cu număr de cromozomi redus multiform ; vielförmig, vielgestaltig, la jumătate faţă de numărul iniţial, polymorph; polymorphe, multiforme; în cazul tipului derivat partenogenetic polimorf, többalakú, változatos alakú ; dintr-o formă poliploidă (Katayama) полиморфный, многообразный] —ν mul­ [pol> haploid; poly haploid; polyhaplotiformis, pleiomorphus ïde; polihaploid; полигаплоидный] 1007 POLYNEURUS (gr. -, νευρον „nerv"), 998 POLYHYRRIDAligr.-, lat. hybrida multinervat, cu mai m u l ^ nervuri „corcitură"), polihibrid, hibrid al (frunză) [multinervate, m a ^ - n e r v e d ; cărui părinţi se deosebesc între ei vielnervig, vieladerig, reichnervig ; prin mai multe caractere [polyhymultinervé; sokerű, gazdagon erezett; brid ; Polyhybride ; polyhybride ; poli­ многожилковатый] —*• multinervatus hibrid ; полигибрид] 1008 POLYNITROPHILUS (gr. -, νίτρον 999 POLYLEPIS (gr. -, XenVç „scramă"), „potasiu", φιλέω „а iubi"), polinicu numeroase scvame [manytrofil, care preferă azotul combinat

POLYPHYLOGENIA

397

1009

1010

1011

1012 1013

1014

(bacterii) [polynitrophilous ; polynitrophil; polynitrophile ; polinitrofil; noлинитрофильный] POLYNOMIN ALIS (gr. -, lat. nomi­ nális „nominal"), polinominal, multi­ nominal; care are mai multe nume (nomenclatură specifică) [multinominal, polynominal; polynominal, vielnamig; polynominale, multinominale ; több­ nevű, többszavas, multinominális ; полиномиалный] -^ multinominális POLYNUCLEARIS, POLYNUCLEATUS (gr.-, lat. nucleus „sîmbure"), polinucleat, multinucleat, cu mai mulţi nuclei (celulă) [polynucleate ; vielker­ nig; multinucleé; többsejtmagvas; многоядерный] —*• mulţinucleatus, plurinucleatus POLYONYMUM η igr. -, ονομα „nu­ me"), polionim, nume cu semnificaţie nesigură (nomina ambigua, nomina confusa) [polyonym ; Çolyonym ; polyonyme ; polionim ; полионим] POLYODONTUS (gr. -, οδούς, οδόν­ τος „dinte") —*pluridens, pluridentatus POLYOECIA f (gr.-, οίκος „casă"), poliecie, prezenţa concomitentă în cadrul aceleiaşi specii a unor indivizi de sexualitate diferită [polyoecy ; Polyözie ; polyécie ; poliöcia ; полиэция] POLYOPLASMA η (gr.-, πλάσμα „modelare"), polioplasmá, partea in­ ternă, granulară, netransparentă, a citoplasmei (Năgeli) [polyoplasm ; Polyoplasma, Körnerplasma; polyoplasme ; polioplazma ; полиоплазма] -* endoplasma

1015

POLYOVULATUS (gr. , lat. ovulatus „ovulai"), poliovulat, multiovulat; cu mai multe ovule (ovar) [multiovulate ; vielsamenknospig, mehreiig; polyovulé, multiovulé; többmagdudoros ; многояйцевой] 1016 POLY PE TALIA f (gr. -, πέταλον „petală"), polipelalie, petale supranumeri\re la flori [polypetaly ; Polypetalie; poljpétalie; polipetália; полипеталия] 1017

POLYPETALUS \ g r . - ) , polipetal» cu mai multe petale (corolă) [polypetalous, many-petalled ; vielkronblăttrig; polypétale; sokszirmú; многолепестный] —• pleiopetalus, pluripetalus, multipetalus 1018 POLYPHAENIA f (gr. -, φαίνω „apare") —»· pleiotropia 1019 POLYPHAEUS (gr. -, φαιός „brun"), brun roşcat închis [dark reddishbrown; tief braunrot; rougeâtre brun

1020

1021

1022

1023 1024

foncé ; sötét vörösesbarna ; темнобурокрасный] POLYPHAGUS (gr. -, φαγέω „а mînса"), polifag. 7. Cu nutriţie variată. 2. Care atacă mai multe plante gazde [polvphagous ; wirtsvag ; polyphage ; polifag; МНОГОЯДНЫЙ] —»· pleiophagus, plurivorus, omnivorus POLYPHASIA (gr. -, φάσις „apa­ riţie"), polifazie, prezenţa în aceeaşi staţiune a mai multor varietăţi evi­ dent distincte ale unei specii [poly­ phasy; Polyphasie; polyphasie; polifázia ; полифазия] POLYPHLEBIUS (gr.-, φλεψ, φλε­ βός „vînă"), multinervat, cu mai multe nervuri (frunză) [multinervate, many-nerved ; vielnervig, vieladerig ; multinervié; sokerű, gazdagon ere­ zett ; многожилковатый] —> multinervatus POLYPHOTICUS (gr.-, φώς, φωτός „lumină") -* euphoticus POLYPHRAGMA TICUS (gr. -, φράγ­ μα, φράγματος „îngrădire"), multiseptat, multicompartimentat ; cu mai mulţi loculi sau loji [multiseptate ; vielkammerig, vielquerfăcherig ; multisepté, à plusieurs cloisons; több­ kamrás, sokrekeszes ; многоперего­ родчатый] - • multiseptatus

1025

POLYPHYLESIS f, POLYPHYLIA f (gr. -, φϋλον „trib"), polifileză, ori­ gină din mai multe tipuri ancestrale [polyphyly; Polyphylie, Vielstămmigkeit ; polyphylie ; polifilia ; полифилия] —*• polygenesis 1026 POLYPHYLETICUS ( g r . - ) , polifiletic, care coboară din mai multe linii parentale (descendenyă) [polyphyletic ; polyphyletisch, vielstămmig ; polyphylétique ; polifilétikus, többtörZbû ; полифилетический] —»· polygeneticus 1027 POLYPHYLLIA [f (gr. -, φύλλον „frunză"), polifilie, augmentarea anor­ mală a numărului de frunze dintr-un verticil [polyphylly; Polyphyllie, Vielblâttrigkeit ; polyphyllie ; soklevelűség; полифиллия] —• phyllomania 1028

POLYPHYLLUS (gr. - ) , polifil, multifoliat, cu frunze numeroase [manyleaved; vielblättrig, reichblättrig; po­ lyphylie, à plusieurs feuilles; sokle­ velű ; многолистный] —*• muliifoliatus, multifolius, pleiophyllus, plurifolius

1029

POLYPHYLOGENIA f (gr.-, φολον „trib", γένος „neam"), polifilogenie, filogenie din mai multe linii de des-

898

POLYPLASTICUS cendenţă [polyphylogeny ; Polyphylogenie ; polyphylogénie ; polifilogénia ; полифилогения] 1030 POLYPLASTICUS (gr. -, πλαστός „modelat"), poliplastic, саге conţine mai multe plastide (ţesut sporogen) [polyplastic; polyplastisch; polyplastique; poliplasztikus ; полипластичес­ кий] 1031 POLYPLECTJCUS (gr. -, πλεκτός „împletit"), poliplectic, care poate pro­ duce mai multe combinaţii de gene [polyplectic ; polyplektisch ; polyplectique; poliplektikus; полиплектичес-

1040

1041

КИЙ]

1032

1033

1034

1035

1036

1037

POLYPLOCAULIS (gr. πολυπληθής „numeros", καυλός „tulpină"), multicaul, cu numeroase tulpini [manystemmed ; vielstengelig ; multicaule, à plusieurs tiges; sokszárú; много­ стебельный] -* multicaulis POLYPLOIDA f (gr. πολύς „mult", άπλοός „singur", ίδιος „obişnuit"), poliploidă, organism cu peste două garnituri cromozomice în fiecare nu­ cleu [polyploide ; Polyploide ; polyploîde; poliploidă; полиплоида] POLYPLOIDATIO f (gr.—), poliploidare, provocarea artificială a poliploidiei [polyploidation ; Polyploidisierung ; polyploidation ; poliploidáció ; полиплоидация] POLYPLOIDEUS (gr. —), poliploid. 1. Care manifestă poliploidie. 2. Cu număr mai mare decît dublul cromo­ zomilor din generaţia haploidă [poly­ ploid; polyploid; polyploide; poli­ ploid ; полиплоидный] POLYPLOIDIA f (gr.—), poliploi­ die, prezenţa în celulele organismului a unui număr de cromozomi de peste două ori mai mare (4n,6n etc.) decît la generaţia haploidă (Winkler) [poly­ ploidy; Polyploidie; Polyploidie; poliploidia; полиплоидия] POLYPLOS ТЕ MON IA î (gr. -, στήμων „fir"), poliplostemonie, prezenţa în floare a numeroase verticile de staminé [polyplostemony ; Polyplostemonie; polyplostemonie; poliplosztemónia; полиплостемония]

1038

POLYPTERUS (gr. -, πτερόν „ari­ pă"), muilialat, cu numeroase ari­ pioare [multialate, many-winged; vielflügelig; à plusieurs ailes; sokszárnyacskás ; многокрылый] -* multialatus

1039

POLYPYRENUS (gr. -, πυρήν „sîmbure"). 1. Cu sîmburi numeroşi. 2. Cu nuclei numeroşi [polypyrenoub ;

1042

1043

1044

1045

1046

1047

vielsteinkernig, vielkernig; à plusieurs noyaux; sok csontármagvú, sok sejtmagvú ; многокосточковый, много­ ядерный] POLYRRHIZUS (gr. -, ι^ίζα „rădă­ cină"), cu numeroase rădăcini [polyrhizous, polyrhizal, many-rooted ; vielwurzelig, reichbewurzelt ; polyrhize, à plusieurs racines ; sokgyökerű ; много­ корешковый] POLYSACCHARIDAE f pl (gr.-, σάκχαρ „zahăr"), polizaharide, hidraţi de carbon prezenţi în sucul celular [polysaccharides ; Polysachariden ; po­ lysaccharides ; poliszaccharidok ; по­ лисахариды] POLYSAPROBIUS (gr. -, σαπρός „putred", βίος „viaţă"), polisaprobic, capabil să vieţuiască într-un mediu cu multe impurităţi (organism) [polysaprobic ; polysaprob ; polysaprobe ; poliszaprób ; полисапробный] POLYSARCA f (gr. -, σαρξ „carne"), polisarcă, dezvoltarea anormală a plan­ tei (excrescenţe, malformaţii etc.) da­ torită excesului de suc nutritiv [polysarca ; Vollsaftigkeit ; polysarcie ; po­ liszárka ; полисарция] POLYSEPALUS (gr, -, lat. sepalum „sepală"), polisepal, cu mai multe sé­ pale libere [many-sepaled ; vielkelchblättrig, mehrkelchblăttrig ; polysépale ; sok csészelevelű ; многочашелистиковый] -+ pleiosepalus POLYSETUS (gr.-, lat. seta „păr aspru"), cu multe sete [multisetose, many-bristled; vielborstig; multisète; soksertéjű; многощетинковый] —>• multisetus POLY SI PHON ICU S (gr. -, σύφον „tub"), polisifonic, cu о serie cen­ trală de celule înconjurate de celule periferice (axa la Rhodomelaceae) [polysiphonic ; poljísiphon ; polysiphonique ; poliszifónikus ; многотрубчатый] POLYSOMATIA f (gr. -, σώμα „corp"), polisomatie, prezenţa colectivă a ce­ lulelor diploide şi poliploide în ţesut sau la un individ (Langlet) [polysomaty; Polysomatie; polysomatie; poliszomácia ; полисомация]

1048

POLYSOMIA f (gr. - ) , polizomie, prezenţa cromozomilor supranumerar (Blakeslee) [polysomy ; Polysomie ; polysémie; poliszómia; полисомия]

1049

POLYSOMICUS (gr. - ) , polizomie, (м număr de cromozomi în plus sau în minus cu 1 — 2 unităţi faţă de numărul normal diploid (nucleu) [polysomic;

β99

1050

1051

1052

1053

1054

1055

1056

1057

1058

ЮУЭ

POLYTHALAUMS polysomisch ; polysomique; poliszómik u s ; полисомический] POLY S ΡΕ RM ALI S, POLYSPERMATUS, POLYSPERMUS (gr.-, σπέρμα „sămînţă"), polisperm, cu nu­ meroase seminţe (fruct) [polyspermous, many-seedod; vielsamig; polysperme ; sokmagvú ; многосемянный]—>· pleiospermus, multispermus POLYSPERMIA f ( g r . - ) , polispermie, fecundarea ovulului prin mai mulţi gameţi masculi [polyspermy; Polyspermie ; Polyspermie ; polispermia ; полиспермия] POLYSPORA f (gr.-, σπορά „să­ mînţă"), polispor, celulă reproductivă care se divide în mai mult de p a t r u spori (Renner) [polyspore ; Polyspore ; polyspore; polispóra; полиспора] POLYSPORANGIATUS (gr. - , άγγείον „vas"), polisporangiat, cu mai mulţi sporangi [polysporangiate ; polysporangiat ; polysporangié ; polisporángiumos ; полиспорангиатиый]-•/)/!*risporangiatus POLYSPORUS (gr.--), polisporic, cu mai mulţi spori [many-spored ; vielsporig; à beaucoup de spores; sokspó­ r á s ; многоспоровый] —• multisporus POLYSTACHYS, POLY ST ACHYUS (gr. -, στάχυς „spic"), cu mai multe spice [many-spiked ; vielăhrig, ähren­ reich ; polystachyó ; sokkalászú ; многоколосый] POLYSTELE f (gr.-, στήλη „co­ loană"), polistel, cu mai multe stele sau cilindri centrali (rădăcina la Leguminosae) [polystele ; Polystele; polystèle; polisztéle; полистела] POLYSTELIA f (gr.-), polistelie, prezenţa mai multor cilindri centrali (Selaginella) [polystely ; Polystelie ; polystélie; polisztélia; полистелия] POLYSTELICUS ( g r . - ) , polistelie, multistelic, cu mai mulţi cilindri cen­ trali (tulpina la Filices) [polystelie; polystel ; polystélique ; polisztélikus, soksztéléjű; полистелический] —>/nuitistelicus POLYSTEMONEUS,

POLYSTE-

MONUS (gr. -, στήμον „fir"), polistemon 1. Cu staminé de două ori mai multe decît petalele (androceu, floare). 2. Cu numeroase staminé. 3. Cu mai multe serii de staminé (Lauraceae) [polystemonous ; polystemon ; vielmănnig; polystémone; polisztémon, többporzós; многотычиночный] —*• polyandrus

1060

POLYSTICHUS (gr. -, στίχος „se­ rie"), multiseriat, dispus în mai multe serii, rînduri sau verticile (scvame, staminé) [multiseriate, polystichous, many-rowed, many-ranked ; vielreihig, vielzellig; multisérié, polystique, à plusieur rangs; többsoros, soksoros; многорядный] —»• multiserialis, multiseriatus, pluriserialis (gr. -, στικτός „punc­ 1061 POLYSTICTUS tat, pestriţ"), multipunctat, cu nu­ meroase puncte sau pete [multipunctate ; vielpunktiert, reichpunktig ; multiponctué ; sokpontozású ; многоточеч­ ный] —• multipunctatus POLY ST IG10G2 POLYSTIGMATICUS, MUS (gr. -, στίγμα „semn"), cu nu­ meroase stigmate [polystigmus ; vielnarbig ; polystigmé ; sokbibéjű ; многорыльцевый] -г* stigmatosus (gr. -, στόμα 1063 POLYSTOMATUS „gură"), polistomatic, cu s t o m a t e nu­ meroase [polystomatous ; polystomatisch ; polystomatique ; sok zárósejtű ; полистоматический] (gr. - ) , polistom, cu 1064 POLYSTOMUS multe deschizături sau haustorii [polystomous, many-mouthed ; vielmün­ d i g ; polystome; többnyílású; многозевный] 1065

POLYSTROMATICUS (gr. -, στρώμα „saltea"), polistromatic, cu mai multe Strome [polystromatic ; polystromatisch; polystromatique ; többstrómás; полистроматический]

lOGG

POLYSTYLARIS, POLYSTYLUS (gr. -, στΰλος „coloană"), polistilic, cu mai multe stile [polystylous, m a n y styled ; vielgriffelig ; à plusieurs styles ; több bibeszálú; многостолбиковый]

1067

POLYSYMMETRIA f (gr. -, συμ­ μετρία „simetrie"), polisimetrie, si­ metrie multilaterală ; cu mai multe planuri de simetrie [polysymmetry ; Polysymmetrie ; polysymétrie ; poliszimmetria, többoldalú részarányosság; полисимметрия]

1008

POLYSYMMETRICUS ( g r . - ) , po­ lisimetrie; cu simetrie m u l t i l a t e r a l ă ; actinomorf (floare, frunză) [polysymmetrical, actinomorphic ; polysymme­ trisch ; polysymétrique ; poliszimmetriás, többszimmetriás, többoldalúan részarányos ; полисимметричный] —> actinomorphus

1069 POLYTHALAMUS (gr. -, θάλαμος „dormitor"), politalamic 1. Provenit din mii multe flori (fruct agregat). 2. Cu mai mult de o floare în invo-

400

POLYTHELEUS lucru [polythalamic ; polythalamisch ; polythalami que ; politalamikus ; много­ камерный, сборный] 1070 POLYTHELEUS, POLYTHELIS (gr. -, θηλή „mamelon", θέλεια „feme­ ie"), politelic 2. Cu mai multe verucozităţi. 2. Cu mai multe ovare deosebite (floare) [polytheleus, many-warted ; vielwarzig ; polythélé, à plusieursverrues ; sokszemölcsű ; многоборОдавчатыГ ] POLYTOMIA f (gr.-, τόμη „divi­ zare"), politomie, ramificarea vîrfului axei principale a tulpinii sau inflo­ rescenţei în mai mult de două ramuri secundare divaricate [polytomy; Polytomie; polytomie; politómia; noлитомия] -+ multifurcatio 1072 POLYTOMUS (gr. - ) , multipartit, di­ vizat în mai multe părţi [multipar­ tite, polj-tomous; polytom, vielteilig, vielmalgeteilt ; polytome, divisé en plusieurs parties; sokosztatú, több­ ször bemetszett ; многораздельный, многонадрезный] —> pleiotomus, multiparíitus, heterotomus

1079

1080 1081

1071

POLYTOPIA i (gr. -, τόπος „loc"), politopie, posibilitatea formării unor soiuri, biotipuri sau ecotipuri polifiletice cu puţine caractere diferen­ ţiale, pe areale disjuncte [polytopy; Polytopie, polytope Entstehung; polytopie ; politópia, politop keletkezés ; политопия] 1074 POLYTOPUS, POLYTOPICUS (gr. - ) , politopie, format pe areale diferite [polytopic ; polytop ; polytope ; politópikus ; политопный]

1082 1083 1084

1085

1073

1075

POLYTRICHUS (gr. -, θρίξ, τριχός „păr") politrib, cu mai mulţi peri, cili sau flageli [polytrichous ; vielhaarig, Aielgeiselig, vielwimperig ; polytrique; sokszőrű, sokpillájú, sokcsillangós ; многоволосистый, многоресничатый]

1076

POLYTROPHIA i (gr. -, τροφή „ali­ ment"), politrofic, nutriţie pe mai multe plante gazde [polytrophy; Polytrophie ; polytrophie ; politrófia ; noлитрофия]

1077

POLYTROPHICUS, POLYTROPHUS (gr. —), politrof, cu capacitate de adaptare la nutriţie diferenţiată, pe substraturi variate [polyirophic ; polytroph; polytrophe; politrof; noлитрофный]

1078

POLYTYPICUS (gr. -, τύπος „mo­ del"), politipic, care cuprinde mai multe categorii sistematice inferioare (gen, specie) [polytypic; polytypisch;

1086

1087 1088 1089

1090

1091

1092

polytypique ; politipikus ; политипи­ ческий] -* pleiotypicus POLYURUS (gr.-, ουρά „coadă"), multicaudat [multicaudate ; vielschwanzig; multicaudé; sokfarkú; многохвостый] —>• multicaudatus POLYVALENS (gr. -, lat. valeo „a va­ lora") —»• multwalens, plurivalens POLYVORUS (gr.-, lat. voro „a mînca") —>· polyphagus, pleiophagus, pluriphagus, plurworus POLYXENUS (gr. -, ξένος „gazdă") —*• pleioxenus POL YZONA TUS, POL YZONUS (gr.-, lat. zona „zonă") —>• multizonatus POLYZYGOSIS f (gr. -, ζυγός „jug"), polizigoză, conjugarea mai multor gameţi (Crozier) [polyzygosis ; Polyzygosis; polyzygosis; polizigózis; полизигозис] POMACEUS, POMACEU 1. Refe­ ritor la mere. 2. De culoarea verde a merelor [poniaceous, apple-green ; apfelartig, apfelgrün ; pomace, vertpomme ; almaszerû, almazöld ; яблоч­ ный, яблочнозелёный] POMARIUM η, pomet, grădină sau livadă cu pomi fructiferi [orchard, fruit-garden ; Obstgarten ; verger, jar­ din fruitier ; gyümölcsöskert ; плодо­ вый сад] —» pometum POMERIDIANUS -* poslmeridianus POMETUM η - • pomarium POMIFER, pomifer, care produce fructe pomacee [pomiferous, pomebearing; apfeltragend; pomifère; almatermő ; яблоконосный] POMIFORMIS, pomiform, de forma merelor [pomiform, apple-shaped; apfel-förmig; pomiforme; alma alakú; яблокообразны й] POMOLOGIA f (lat. pomum „fruct", gr. λόγος „vorbire"), pomologie, stu­ diul morfologic şi agrobiologic al spe­ ciilor şi soiurilor de pomi [pomology ; Obstbaukunde; pomologie; gyümölcs­ ismerettan, gyümölcsészet ; помоло­ гия] POMUM η, fruct. 1. Poamă. 2. Fruc­ tul pomoideelor [pome; Apfelfrucht; pomme ; almatermés ; фрукт, яблочный плод]

1093

PONDEROSUS, greu [heavy, weight ; schwer, gewichtig; pondereux, lourd; nehéz, súlyos; тяжёлый, увесистый]

1094

PONDUS

IIYDROGENII

-* pH

POROPHYRNEURÜS

401 1095

1096

1097

1098

1099 1100

1101

1102 1103

1104

PONTICUS, pontic, саге creşte în regiunile din jurul Mării Negre (ele­ ment floristic) [pontic ; pontisch ; pontique; pontikus; понтичный] PONTOPHILUS (gr. πόντος „mare", φιλέω „a iubi"), pontofil, care creşte în mările adînci [pontophilous ; pontophil; pontophile; tengerben élő; понтофильный] PONTOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), pontofite, plante din mările adînci [pontophyta ; Pontophjten; pontophytes; tengeri növények, pontofiták; понтофиты] POOPHYTA η pl (gr. πόα „iarbă, păşune", -), poofite, pŢante de păşuni şi pajişti (Clements) [meadow-plants; Weidepflanzen; plantes de pâturage; legelői növények ; поофиты] POOPHYTICUS (gr. - ) -^ pratensis POPULATIO f, populaţie, totalitatea indivizilor unei specii dintr-o regiune limitată a arealului acesteia, consti­ tuind şi o comunitate de reproducere [population ; Population, Fortpflan­ zungsgemeinschaft ; population ; popu­ láció; популяция] PORÁN DRU S (gr. πόρος „treeere", άνήρ, ανδρός „bărbat"), porandric, cu antere poricide [porandrous; porandrisch; porandrique; porándrikus; порандрический] PORATUS -* porosus PORCELLANEUS, porcelaneu, de cu­ loarea opac albă a porcelanului [porcelainous ; porzellanfarbig ; couleur de porcelaine ; porcelánfehér ; фарфоробелый] PORENCHYMA η (gr. πόρος „tre­ eere", Ιγχυμα „umplutură"), porenchim, ţesut poros ; ţesut format din celule alungite şi aparent poros [porenchyma ; Porenchym ; porenchyme ; porenchima ; поренхима]

1105

PORICIDUS, poricid, care se des­ chide prin pori (anteră, capsulă) [poricidal ; löchrig-öffnend, porizid ; pori­ cide; likacsos felnyílású; поровый]

1106

PORIFER

1107

1108

porosus POROGAMIA f (gr. πόρος „trecere", γάμος „căsătorie"), porogamie, fecun­ darea ovulului cînd tubul polinic pătrunde prin micropil (Treub) [porogamy; Porogamie; porogamie; porogámia ; порогамия] POROGAMUS (gr. - -), porogam, fecundat prin porogamie (plantă) [po-

1109

1110

1111

1112

1113

1114

1115

1116

1117 1118

1119

rogamous; porogam; porogame; po­ rogam; порогамный] POROIDAE f pi (gr. -), poroide, mici puncte poriforme pe membrane (Diatomeae) [poroids ; Poroiden ; poroides ; poroidok; пороиды, маленькие угл­ убления] POROMÉT RU M η (gr. -, μέτρον „măsură"), porometru, instrument pentru măsurarea dimensiunii stomatelor [porometer ; Porenmesser ; poromètre; pórusmérő; порометр] POROPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frun­ ză"), porofil, cu frunze avînd puncte poriforme transparente [porophyllous ; porenblättrig ; porophylle ; pórusos levelű ; перистолистный] POROSITAS f, porozitate, capaci­ tatea unor corpuri de a putea pă­ trunde prin ele gaze (ramură, sol) [perosity; Porosität; porosité; porozitás ; пористость] POROSUS, -PÓRUS (gr. -), poros. 1. Prevăzut cu pori sau stomate (capsulă, celulă, vas) (biporus, cryptoporus). 2. Găurit [porosé, porous; porös, porenreich, durchlöchert ; po­ reux, percé; porózus, likacsos; порис­ тый, дырчатый] —* foraminatus, pora­ tus, porifer, stomatifer, -slrnus PORPHYR-, PORPHYRO-, PORPHYREUS (gr. πορφύρεος „purpu­ riu"), purpuriu, de culoare roşcat purpurie (porphyracanthus, porphyrocarpus) [purple-coloured, purple- ; purpurfarbig, purpur- ; pourpré ; bí­ borpiros, bíbor színű ; пурпуровый, порфировый, пурпурно-] —»• purpureus PORPHYRANDRUS (gr. -, άνήρ, ανδρός „bărbat"), cu staminé pur­ purii [porphyrandrous ; purpurstaubblättrig ; porphyrandre ; bíborpiros porzójú ; пурпурнотычиночный] PORPHYRANTHUS (gr. -, άνθος „floare"), cu flori purpurii [purpleflowered ; purpurblütig ; à fleurs pourprées; bíborpiros virágú; пурпурноцветковый] PORPHYROBAPHUS (gr. -, βαφή „culoare") —>• porphyreus, purpureus PORPHYROLEUCUS (gr. -, λευκός „alb"), purpuriu deschis [light-purple ; hellpurpurrot; pourpré clair; világes bíbor ; светло-порфировый] PORPHYRONEURUS (gr. -, νεύρον „nerv"), cu nervuri purpurii [purplenerved ; purpurnervig ; à nervures pourprées ; bíboros erezetű ; пурпурножилковатый]

402

PORPHYROPHLERIUS 1120

PORPHYROPHLERIUS (gr. -, φλέψ, φλεβός „vînă") —»^ porphyroneurus 112J PORPHYROPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frunză"), cu frunze purpurii [purpleleaved ; purpurblăttrig ; à feuilles pour­ prées; bíborpiros levelű; пурпурнолистный] 1122 PORRACEUS, poraceu, verde ca prazul [porraceous, leek-green ; lauch­ grün ; porracé, vert-poireau ; poréhagyma-zöld; лукпорео-зелёный] 1123 PORRECTUS, PORRIGENS (porrigoj, prelungit înainte (stamina) [porrect, strechted, extended outwards ; ausgestreckt, hervorgestreckt ; porrigé; kinyúló, előrenyúlt; вытянутый, протянутый, удлинённый] —»• proîensus, prominens 1124 PORULOSUS (gr. πόρος „trecere"), porulos, cu pori mărunţi [porulose ; kleinporig, kleinlöchrig ; poruleux ; kispórusú; мелко пористый] 1125

PÓRUS m (gr. -), por, deschizătură mică pe organe (anteră, capsulă, stomate epidermice) [pore, minute opening; Pore, Loch, kleine Öffnung; роге, petit orifice ; pórus, apró nyilas ; пора, маленькое отверстие]

1126

POSITIO f, poziţie, aşezare, situaţie [position, site; Lage, Stand; position, place; helyzet, elhelyezés; положение, установка]

1127

POSITIVUS, pozitiv (opus negati­ vului, V. tropismele) [positive ; positiv ; positif ; pozitiv ; позитивный, положи­ тельный]

1128

1132

1133

1134

1135

1136

1137

karpotropismus ; postcarpotropisme ; posztkarpotropizmus ; посткарпотропизм] POSTCLIMAX f (lat. -, gr. κλιμαξ „scară"), postclimax, stadiu al aso­ ciaţiilor relictare care au supravieţuit din climatele umede şi calde ale timpurilor geologice [postclimax ; Postklimax ; postclimax ; posztklimáx ; постклимакс] POSTDILÜVIALIS, postdiluvial, re­ feritor la perioada de după diluviu [postdiluvial ; postdiluvial ; postdilu­ vial ; posztdiluviális, özöuvízutáni ; постдилувиальный] POSTERUS (comp. POSTERIOR, sup. POSTREMUS), posterior, care este în urmă; următorul; care este după (în spaţiu sau timp) [later, last, after; hinter, hintergelegt, fol­ gend, nachfolgend; postérieure, sui­ vant; hátulsó, utáni, következő; позднейший, следующий] POSTFERTILISATIO f, postfertilizare, fertilizarea ovulului la matu­ ritatea acestuia [postfertilization ; Postfertilisation ; postfertilisation ; posztfertilizáció ; постфертильизация] 'POSTFLORALIS, postfloral, relativ de timpul de după înflorire (schim­ barea coloraţiei unor organe) [postfloral; postfloral; postfloral; virágzás utáni; постфлоральный] POSTFLORATIO f, postfloraţie, per­ sistenţa învelişurilor florale după în­ florire (Lindman) [postfloration ; Postfloration ; postfloration ; posztfloráció ; постфлорация] POSTGLACIALIS, postglacial, diu timpul de după perioada glaciaţiunilor (relict) [postglacial ; postglazial, nacheiszeitig ; postglaciaire ; posztgla­ ciális, jégkorszak utáni; послелед­ никовый] POSTICUS, postic, posterior, situat în partea posterioară (anteră) [postical, posticous; hinterer, hinterseitig, postikalseitig; postérieur; hátulsó; задний] -^ extrorsus

POSITUS, -POSITUS, pus, aşezat (antepositus, appositus) [placed, sea­ ted, situated; gestellt, gesetzt; placé, situé; elhelyezett, -helyzetű; поло­ женный] 1129 POSTADAPTATIO f, postadaptare, adaptarea progresivă а unei populaţii la condiţiile mediului schimbat în care trăieşte [postadaptation ; Postadap­ tation ; postadaptation ; posztadap­ táció ; постадаптация]

1138

ИЗО

POSTAESTIVUS, postestival, de la sfîrşitul verii (înflorire, specie) [post­ estival; nachsommerlich; postestival; nyárkövető, nyárutói ; заднелетный]

1140

1131

POSTCARPOTROPISMUS m (lat. post „după", gr. καρπός „fruct", τροπή „curbare"), postcarpotropism, mişcarea de curbare a pedunculului după maturaţia fructului, favorizînd diseminarea [postcarpotropism; Post-

POSTMATURATIO î, postmaturaţie, stadiul reproductiv al maturaţiei după trecerea perioadei de odihnă [postmaturation ; Postmaturation ; postmaturation ; utóérés ; постматурация]

1141

POSTMEIOTICUS (lat. -, gr. μείωσις „reducere"), postmeiotic, care are loc după diviziunea reducţională din cariocineză [postmeiotic ; postmeio-

1139

403

1142

1143

1144

1145

1146

1Í 47

1148

1149

PRAERENS tisch; postméiotique; posztmeiótikus; постмеиотический] POSTMERIDIANUS, postmeridian, de după masă; care înfloreşte după masă (floare) [in the afternoon ; nach­ mittägig ; d'aprés-midi ; délutáni, délu­ tán virágzó; послеполудный] —• pomeridianus POSTREDUCTIO f, postreducţie, a doua fază a reducţiei cromatice în cazul plantelor inferioare, cînd are loc repartiţia factorilor genetici ale ambelor părinţi [postreduction; Post­ reduktion ; postreduction ; posztreduk­ ció ; постредукция] POSTVERNALIS, POSTVERNUS, postvernal, de la sfîrşitul primăverii (înflorire, specie) [postvernal; spătfrühlingszeitig; postvernal; későtava­ szi, nyárelőző; послевесенный] POSTZYGOTICUS (lat. -, gr. ζυγός "jug"), postzigotic, rezultat după în­ cheierea fazei procesului sexuat al fuziunii nucleare (hibrid) [postzygotic ; postzygotisch ; postzygotique ; posztzigótikus ; постзиготный] POTAMICOLUS (POTAMICOLA f) (gr. ποταμός „apă curgătoare", lat. colo „a locui"), potamicol, care creşte în rîuri şi ape curgătoare [potamicolous, river-dwelling ; flußbewoh­ nend; potamicole; pataklakó, folyó­ vízben élő ; обитающий на реках] POTAMOROTANICA f (gr. -, βοτάνη „iarbă"), potamobotanica, botanica apelor curgătoare [potamobotany; Potamobotanik; potamobotanique; potamobotanika, folyóvizek növénytana; потамоботаника] POTAMOPHILUS (gr. -, φιλέω „а iubi"), potamofil, care creşte în ape curgătoare [potamophilous, riverloving ; flußliebend ; potamophile ; folyót kedvelő ; реколюбивый] POTAMOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), potamofite, plante саге populează apele curgătoare [potamophyta, river plants; Potamophyten, Flußpflanzen; potamophyles; folyó­ vizek növényzete; потамофиты]

1150

РОТАМО Ρ LAN С ТО Ν η (gr. -, πλαγκτός „rătăcitor"), potamoplancton, planctonul apelor curgătoare [potamoplankton; Potamoplankton ; pota­ moplancton ; folyóplankton ; потамопланктон]

1151

POTENS, POTENTIALIS (possum), care poate ; puternic ; viguros ; efi­ cace; capabil, potenţial (armipotens,

1152

1153

1154

H55

1156

1157

1158

1159

Ибо

1161

aequipotentialis) [powerful, potent, vigurous, efficacious, efficient; fâhig,^ mächtig, wirksam; puissant, efficace, capable, potentiel; biró, képes, erő­ teljes, hatásos; способный, крепкий,. действенный] POTENŢI А f, putere, vigoare, ca­ pacitate (de reproducere, de regene­ rare) [potency, strength; Kraft, Fä­ higkeit, Befähigung; puissance, force^ capacité; erő, képesség; власть, спо­ собность] POTENTIOMETRUM η, potenţiometru, instrument pentru măsurarea concentraţiei ionilor de hidrogen [po­ tentiometer ; Potentiometer ; poten­ tiomètre ; potenciométer ; потенцио­ метр] POTETOMETRUM η (gr. ποτής^ ποτΐίτος „acţiunea de a bea"), potetometru, aparat pentru măsurarea cantităţii de apă absorbită de frunze (Moli) [potetometer ; Potetometer ; potetomètre; potetometer; потетометр} POTOMETRUM η (gr. - -), potometru, instrument pentru măsurarea circulaţiei lichidelor sau a absorbţie» lor din ţesuturi (Darwin) [potometer; Potometer; potomètre; potométer; потометр] PRAE- 1. înainte (în timp şi în spaţiu). 2. Foarte (praehistoricus, praepositus, praealtus) [before, very ; vor, vorher, sehr; au devant, auparavant, pré-, très ; előtti, nagyon ; пре-, пред-,, перед, впереди, очень] PRAEADAPTATIO Î, preadaptare, predispoziţia genetică а unor taxoni de a se adapta la condiţiile mediului schimbat [preadaptation ; Präadap­ tation; préadaptation; preadaptáció; преадаптация] PRAEALPINUS, préalpin, aflat în zona alpină inferioară (regiune, specie) [préalpine; präalpin; préalpin; pré­ alpin, haA^asalji ; преальпйиский] PRAEALTUS, foarte înalt [very high; sehr hoch, erhaben; trés haut; nagyon magas; возвышенный, очень высокий] —»· praecelsus PRAEANTHESIS f (lat. prae „înainte", gr. ανθησις „înflorire"), preanteză, oprirea prematură a dezvoltării petalelor din cauza luminii insuficiente datorită timpului nefavorabil, peta­ lele fiind depăşite de stigmate [preanthesis; Präanthese; préanthèse; prea η t é ζ i s ; преантезис] PRAESENS (praebeo), manifestînd, dovedind, indicînd, oferind (affini-

PRAECEDENDA

1162

1163

1164 1165

1166

1167

1168

1169

natem speciei praebens dovedind înrudirea speciei) [exhibiting, indicating, showing, presenting ; äußernd, zeigend, bestätigend ; prouvant, indiquant, manifestant; tanusitó, szolgáltató; kimutató ; представляющий, дающий, имеющий] PRAECEDENDA η pl, precedende, material de publicaţie ce precede о lucrare de publicat pentru a se putea face trimitere la ea [precedenda; Präzedenda; praecedenda; praecedenda; прецеденда] PRAECEDENS (praecedo), prece­ dent, саге premerge ; anterior [prece­ ding; vorgehend; précédent; mege­ lőző; предыдущий] PRAECELSUS ->· praeallus, per· grandis PRAECIPITATIO f, precipitaţie 1. Formarea precipitatului. 2. Ploaie [precipitation, rain ; Präzipitation, Nie­ derschlag, Regen ; précipitation, pluie ; kicsapódás, csapadék; преципитация, осаждение, дождь] PRAECIPUUS, special, deosebit [es­ pecial; besonder; spécial, particulier ; különleges, sajátságos, kitűnő; преимущес твенный] PRAECLIMAX f (lat. prae „înainte", gr. κλϊμαξ „scară"), preclimax 1. Stadiu al asociaţiilor relictare insulare dintr-un climax. 2. Stadiul vegetaţiei care precede dezvoltarea completă a climaxului (Clements) [preclimax ; Präklimax ; preclimax ; préklimax ; преклимакс] PRAECOCITAS f, precocitate 1. Maturaţie timpurie. 2. începerea îna­ inte de vreme a profazei în meioză (Darlington) [precocity; Präkozität ; précocité ; prekocitás, korai érés ; скоро­ спелость, раннее созревание] PRAECOX, PRAECOCI-, precoce, dezvoltat mai devreme; cu maturaţie timpurie (praecociflorus) [precocious, developing early, ripening early; früh, frühzeitig, frühreif ; précoce ; korai, időelőtti, rövidérésű ; ранный, скоро­ спелый]

1170

PRAECURSORIUS, precursor, pre­ mergător, care trebuie cultivat înainte de cultivarea altor plante (plantă) [precursory ; vorläufig ; précurseur ; előző, megelőző ; предществующий]

1171

PRAEDETERMINATIO f, prede­ terminare, influenţa genotipului femei asupra formării caracterelor la urmaşi [predetermination ; Prädetermination ;

404

1172

1173

1174

1175

1176

1177

1178

1179

prédétermination ; predetermináció ; предетерминация] PRAEDISPOSITIO f, predispoziţie, receptivitate ereditară (la boli) [pre­ disposition ; Empfänglichkeit, Emp­ findlichkeit ; prédisposition ; öröklött hajlamosság; предрасположение] PRAEDITUS, prevăzut cu, înzestrat cu (caulis anthodio solitario praeditus tulpină prevăzută cu un singur antodiu) [provided with, posessed of; versehen ; pourvu, muni ; ellátott, biró ; снабженный, наделенный] —»· instructus, munitus PRAEDIUM n, proprietate funciară, moşie, teren [property; Besitz, Eigen­ tum; propriété; birtok, tulajdon, te­ lek; имение, поместье] PRAEDOMINANS (praedomino), predominant, preponderent, cu domi­ nanţă covîrşitoare (o specie din aso­ ciaţie) [predominant ; vorherrschend, überwiegend ; prédominant ; túlsúlyban levő, uralkodó ; доминирующий, гос­ подствующий] PRAEFATIO f, prefaţă, introducere (la о lucrare) [preface; Vorwort, Vor­ rede, Einleitung ; préface ; bevezetés, előszó; введение, предисловие] PRAEFERENTIALIS, preferenţial, cu optimul de dezvoltare legat de condiţiile unei asociaţii (specie) [pre­ ferential ; vorzüglich ; préférentiel ; preferenciális ; предпочтительный] PRAEFLORATIOi,pvQnovÎi\\e, mo­ dul de dispunere şi de pliere a pie­ selor florale în boboc înainte de des­ chidere [prefloration ; Blütenknospenlage, Blütendeckungslage ; préflorai­ son ; virágborulás, virágtüremlés ; почкосложение цветка] -^ aestivatio

PRAEFLORESCENTIA f -^ praefloratio 1180 PRAEFOLIATIO f, prefoliatie, modul de dispunere şi de pliere a frunzelor din mugure înainte de deschiderea acestuia [prefoliation ; Blattknospenlage ; préfoliation ; levéltüremlés ; лис­ товое почкосложение] —> ver nat io, ptyxis 1181 PRAEFOLIUM η -^ prophyllum 1182 PRAEFORMATIO f, PRAEFORMISMUS m, prefonnaţie, preformisra; concepţia (azi depăşită) după care organismul complet este preformat în miniatură încă în ovul [pre­ formation ; Präformation, Präformis­ mus, Vorbildungslehre: préformation, préformisme ; preformáció, prefor-

405

1183

1184

1185

1186

1187 1188

1189

1190

1191

1192

1193

1194

PRATENSIS mizmus, előreképződés ; преформация, преформизм] PRAEFORMATUS, preformat, for­ mat mai înainte [preformate ; vorge­ bildet; préformé; előreképzett; прео­ бразованный] PRAEFUSORIALIS, prefusorial, Gare precede constituirea fusului acro­ matic (fibrile r-^) [prefusorial; präfusorial ; préfusoriel ; prefuzoriális ; префузориальный] PRAEGLACIALIS, preglacial, datînd din timpurile anterioare glaciaţiunilor [preglacial ; präglazial, voreiszeitlich ; préglaciaire; jégkorszak előtti; доле­ дниковый] PRAEHAUSTORIA η pl, prehaustorii, celule iniţiale papiliforme for­ mate pe epiderma plantelor parazite, servind la absorbţia nutriţiei înainte de formarea haustoriilor (Cuscuta) [prehaustoria ; Prâhaustorien ; préhaustoria, suçoirs initials; préhausztoriák, kezdeti szívókák; прегаусторий] PRAELONG US -»· perlongus PRAEMATURUS, prematur, ma­ turizat înainte de vreme [premature, early ripened ; frühreif ; prématuré ; koraérett ; прематурный] PRAEMONTANUS, premontan, af­ lat în vecinătatea inferioară a mun­ ţilor (specii) [premontane; vorbergig; prémontane ; hegyalji ; предгорный] PRAEMORSUS, premors, brusc scurtat la capăt ca şi cînd ar fi fost retezat sau muşcat (frunză r^, rizom r^) [premorse, bitten off; abge­ bissen; mordu; lerágott, visszavágott; откушенный] PRAEOCCUPATUS, preocupat,ocu­ pat mai devreme [preoccupated ; früher besetzt; préoccupé; korábban lefoglalt ; ранее занятый]* ΡRAEPARATIO f, preparare, pre­ gătirea prealabilă а obiectului de stu­ diat [preparation; Vorbereitung; pré­ paration ; kikészítés, előkészítés ; пре­ парирование] PRAEREDUCTIO î, prereducţie, re­ ducerea cromatică ce are loc începînd de la prima diviziune mitotică (Korschelt şi Heider) [prereduction ; Prăreduktion ; préréduction ; préredukció ; прередукция] Piî^£'7ÎC7PrC/^,povîrnit, prăpăstios, abrupt [sloping, precipitous, abrupt; steil, schroff, abgründig; incliné, es-

carpe; meredek, szakadékos; тый, крутой] 1195

1196

1197

1198

1199 ;

1200

пока­

PRAESENS (praesum), preîent, exis­ tent (autumne folia praesentia toamna frunzele prezentet [present, existing; vorhanden, anwesend ; présent ; jelen­ levő, meglevő ; присуствующий] PRAESENTIA í, prezenţă, existenţa în măsură diferită a unei specii între indivizii studiaţi sau într-o asociaţie [presence ; Präsenz, Vorhandensein ; présence ; jelenlét ; присутствие, на­ личие] PRAESUMPTIO f, prezumţie, pre­ supunerea unui fapt ca veridic şi valabil chiar împotriva realităţii (de ex. Linné Species plantarum vol. I a apărut în mai 1753, iar vol. II în august 1753, totuşi din motive de utilitate practică Codul de nomen­ clatură [art. 13] a creat prezumţia că ambele volume au apărut în mai 1753) [presumption; Vermutung; pré­ somption ; feltételezés ; предвидение, презумция] PRAETERITUS, trecut (rami anni praeteriti ramurile din anul trecut) [past, last ; vergangen ; passé ; elmúlt ; прошлый] PRAETERMISSUS, omis, neobser­ vat, trecut cu vederea [omitted, neg­ lected, unnoticed; ausgelassen, un­ beachtet ; omis, inaperçu ; elnézett, elmellőzött ; просмотренный, пропу­ щенный] PRAEVALENS (praemleo) - • praedominans

1201

PRAEVALENTIA f, prevalentă, in­ completa dominanţă a unui caracter, în genetică (Correns) [prevalency ; Prä­ valenz; prévalence; prevalencia, túl­ tengés, túlsúly; преваленция]

1202

PRAEVERNALIS, pre ver η al, de pri­ măvară timpurie [prevernal; prävernal; prevernal; korata\aszi; ранневесенный]

1203

PRASINUS, PRĂSI-, verde deschis, verde ca frunza de ceapă (prasianthus) [leek-green; hellgrün, lauchgrün; vertpoireau, vert-emeraud ; AÜágoszöld, hagymazöld ; луково-зелёный] —>• porraceus

1204

PRATENSIS, de livadă, de pajişte, pratícol (plante) [pratal, growing ín meadows ; wiesenbewohnend ; praticole, de prairie; réti, rétlakó; луго­ вой] —»· poophyticus, praticolus, psilicolus, psilophilus*

406

ρ RAT Ιсо LU s 1205 PRATICOLUS (-COLA î) -* pratensis 1206 PRATJJM п,Цуа.аа, pajişte [meadow ; Wiese; prairie; rét; луг] 1207 PREHENSILIS, prehensil, apucător, саге prin aderenţă sau înfăşurare se prinde de un suport (tulpină ~^ [prehensile, grasping; anfassend; pré­ hensile; fogódzkodó; хватательный] DISCUS PREHENSILIS -* discus adhaesivus 1208 PRIMARIUS, primar, principal 1. De ordinul întîi. 2. Format prima dată (scoarţă /^, ţesut r-^) [primary ; primar, haupt-; primaire, principal; fő, elsőd­ leges; первичный, главный]* 1209 PRIMIGENIUS, PRIMIGENUS^ primordialis 1210 PRIMINA f, primina, integumentul extern al ovulului [primine; Primine; primine; primine, külső magr ügy ta­ karó; примина] 1211 PRIMITIVUS -* primordialis 1212 PRIMORDIALIS, primordial, care apare într-o formă iniţială, încă nedi­ ferenţiată (epidermă ~ , utricul ~) [primordial, first formed; primordial, erstanfänglich, erstgeboren ; primor­ dial; primordialis, elsődleges, kezdeti alakú; прнмордиальный, первичный, зачаточный] —• primitivus* 1213

PRIMORDIUM η, primordiu, primul stadiu în dezvoltarea unui organ (de ex. frunza, tulpina) [primordium, beginning; Anlage; primorde; primordium, kezdemény; примордий, на­ чало]

1214

PRIMUS, primul, cel dintîi (primo aspectu la prima vedere^ [first ; erster ; premier; első; первый]

1215

PRINCIPALIS, principal, mai im­ portant; de ordinul întîi (mugure, ramură, tulpină) [principal ; hauptsäch­ lich; principal; fő, elsődleges; ос­ новной, главный]

1216

PRINCÍPIUM η, principiu, cate­ goria supremă a normelor fundamen­ tale din Codul de nomenclatură [prin­ cipie; Prinzip, Grundsatz; principe; princípium, alapigazság ; принцип, основа]

1217

PRION-, PRIONO- (gr. πρίων „fe­ răstrău") (priommus, prionopetalus)—»· serrati-, serrato-

1218

PRIONANTHUS (gr. -, δνθος „floare") —»· serratiflorus

1219 1220 1221

1222

1223 1224

1225

1226

1227

PRIONOPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frunză") —• serratifolius PRIONOTES (gr. πριονωτός „dinţurat") —• serriformis PRIORITÁS f, prioritate, întîietate; regula nomenclaturală а valabilităţii taxonilor publicaţi mai devreme cu descrieri şi nominalizări în sensul pre­ vederilor Codului de nomenclatură botanică [priority ; Priorität ; priorité ; prioritás, elsőbbség, korábbiság; при­ оритет, первенство] PRISMATICUS, prismatic, de forma unei prisme (tulpina unor Labiatae, fructul la Tulipa) [prismatic; pris­ matisch, säulenförmig ; prismatique ; hasábos, hasáb alakú; призматичес­ кий] PRISMATIFORMIS -» prismaticus PRISMATOCARPUS (\eii.-,gT. καρ­ πός „fruct"), cu fructe prismatice [prismatocarpous; săulenfruchtig ; prismatocarpe ; hasábos termésű ; призматокарпный] PRO (ргаер. abl.), pentru, considerat ca (pro parte — p.p. — considerat în parte, pro specie — pro sp. — în ac­ cepţiune de specie ) [for, as; für, als; pour, comme; mint, gyanánt; в ка­ честве] PROANTHESIS f (gr. προ „înainte", ονθησις „înflorire"), proanteză, înflo­ rire anormală toamna [proanthesis, flowering in advance; Proanthesis, vorzeitige Entfaltung, herbstliche Auf­ blühen; proanthèse; proantézis, idő­ előtti virágzás, másod virágzás; npoантез] PROANTHROPICUS (gr. -, άνθρω­ πος „om"), proantropic, existent înain­ te de apariţia omului pe pămînt (spe­ cie) [proanthropic ; proanthrop; proanthropique ; proantrópikus ; проантропический]

η (gr. -, βάσιδιον 1228 PROBASIDIUM „picioruş"), probazidie, celulă binucleată intermediară între bazidie şi sporofor, dînd naştere unui teleutospor (Basidiomycetes) [probasid; Probasidium; probaside; probazidium; npoбазидия] j 229 PROBOSCIDEUS (gr. προβοσκίς „trompă"), proboscideu, în formă de trompă (fructul la Martynia) [snoutshaped; rüsselartig, rüsselförmig ; proboscidé ; ormányszerű ; хоботкозидный] 1230 PROCAMBIUM, η, procambiu, ţesut meristematic primar, cu celule alun-

407

PROGAMETA

gite, саге dă naştere ţesutului con­ ducător [procambium; Prokambium; procambium ; prokámbium ; прокам­ бий] —»• desmogenum 1231 PROCARPIUM η (gr. πρό „înainte", καρπός „fruct"), procarp, organul se­ xual femei format din carpogon, ce­ lule auxiliare şi trichogin, care după fecundare dă naştere cistocarpului (Rhodophyceae) [procarp ; Prokarpium; procarpe; prokárpium; προкарпий] 1232

1233

1234

1235

1236

1237 1238

1239

PROCERUS, înalt, zvelt (arbore) [high, very tall; hoch, hochragend; élevé, haut, élancé; magas, sudár; высокорослый, высокий] —*• excelsus PROCESSUS (-US) m 1. Proces, desfăşurarea unui fenomen (fecundaţie). 2. Apendice proeminent (anterele unor staminé) [process, projecting appen­ dage; Prozeß, Fortsatz; procès, appendice allongé; folyamat, nyúlvány; процесс, выступ, отросток] PROCHROM ATJNUM η (gr. -, χρΕ&μα „culoare"), procromatina, substanţa cromatică a nucleolului (Pfitzer) [prochromatin ; Prochromatin ; prochromatine ; prokromatin ; прохроматин] PROCHROMOSOMA η (gr. - , σομα „corp"), procromozom, cromocentrul nucleului în stare de repaus (Rosenberg) [prochromosome ; Prochromosom ; prochromosome ; prokromoszóma ; прохромосома] —»• euchromocentrum PROCLIMAX f (gr. -, κλίμαξ „scară"), proclimax, stadiu al asocia­ ţiilor relictare care au supravieţuit din climatele mai reci şi uscate din timpurile geologice [proclimax; Proklimax; proclimax; proklimáx; προклимакс] PRGCLIVIS -^ declwis PROCUMRENS (procumbo), pro­ cumbent, culcat pe pămînt; etalat pe sol fără să emită rădăcini (tul­ pină r^J [procumbent, prostrate ; nie­ derliegend, gestreckt, hingestreckt ; procombant, couché sur la terre ; heverő, földreterülő, lefekvő; лежа­ чий] —• humifusus, prostratus

PROCURRENS (procurro) -^ pro­ minens 1240 PRODIENS (prodeo). 1. Саге se produce. 2. Care apare 3. Care răsare. 4. Proeminent [produced, appearing, risen, comming forth; entstehend, er­ zeugend, erschienen, hervorspringend; produissant, apparaissant, poussant ;

1241

1242

1243

1244

1245

1246 1247

keletkező, előtűnő, kihajtó, kinyúló; образующий, выступающий] PRODROMUS m (gr. πρόδρομος „care precede"), prodrom, studiu preliminar (ca titlu de cărţi, Prodromus florae Romaniae) [preliminary work; vor­ läufiges Werk; prodrome, étude pré­ liminaire; előljáró, bcA^zető tanul­ mány ; прелиминарное изучение] PRODUCTIVITAS f, productivitate [productivity; Produktivität, Fruchtbarkeit ; productivité ; termelékenység ; продуктивность] PRODUCTIVUS, productiv, fructi­ fer [productive, fruit-bearing; frucht­ bar, fruchttragend ; productif, fructi­ fère; termékeny, termő, termésthozó; продуктивный, плоизводительный, плодущий] —> fructifer PRODUCTUS, prelungit, alungit înainte (nervură) [lengthened, elonga­ ted, strechted; verlängert, vorgezo­ gen; allongé; megnyúlt; протяжен­ ный, удлинённый, растянутый] - • еlongatus, prolongatus PROEMRRYO m (gr. πρό „înainte", Εμβρυον „fetus"), proembrion 1. Primordiul embrionului după fecundarea ovulului. 2. Protonemă (Musai). 3* Protal (Filices). 4. Tal în faza tînără (Lichencs) [proembryo ; Vorkeim; proembryon; előcsíra; проэмбрнон, предзародыш] —»· pseudocotyledon PROFERENS (profera) -* prodiens PROFERMENTUM η, proferment, zimogen ; substanţă care se transformă cu uşurinţă într-un ferment activ [proferment, zymogen ; Proferment ; proferment, zymogène ; prófermentum ; профермент] —»• zymogenum

PROFUNDALIS, profundal, de mare adîncime (regio profundalis zona de mare adîncime a lacurilor şi mărilor) [profundal; profundal, tief'-; profon­ dal; profundalis, mélységi; глубоко­ водный] —»· abyssalis 1249 PROFUNDITAS i, profunzime, adîncime [profundity, great depth; Tiefe; profondeur ; mélység ; глубина] 1250 PROFUNDUS, PROFUNDE-, pro­ fund, adînc [deep ; tief; profond ; mély ; глубокий]* 1251 PROF и SUS - • humifusus, procumbens 1252 PROGAMETA î (gr. πρό „înainte", γαμέτης „soţie"), progamet, celulă în curs de diviziune pentru a deveni un 1248

PROGAME

1253

1254

1255

1256

1257

1258

1259

1260

ТАТЮ

garnet (Fungi) [progamete ; Progamet; progamète; progaméta; прогамета] PROGAME ТА TIO f, PROGAME ΤΙSATIO f, progametizare, transfor­ marea sincarionului pe cale de mixie şi reducere cromatică în progamet [progametation ; Progametisation ; progamétisation ; progametizáció ; прогаметизация] PROGAMETOPHYTON η (gr. --, φυτόν „plantă"), progametofit, plantă producînd progameţi (Maire) [progametophyte ; Progametophyt ; progamétophyte; progametofita ; nporaметофит] PROGAMICUS, PROGAMUS (gr. -, γάμος „căsătorie"), progamic, aflat înainte de fertilizare [progamous ; progam; progame; progámikus, megtermékenyülés előtti ; прогамный] PROGENESIS f (gr. -, γένεσις „naş­ tere"), progeneză, ajungerea unui or­ ganism Ia maturitate sexuală în sta­ diul tînăr, înainte de dezvoltare com­ pletă [progenesis; Progenese; proge­ nèse ; progenezis ; прогенез] —»· neote· nia, paedogenesis PROGENIES f, progenitură, gene­ raţie, urmaş [progeny; Nachkommen­ schaft; progéniture, descendant; le­ származás, ivadék ; поколение, потом­ ство, произведение] PROGEOTROPISMUS (gr. -, γή „pămînt", τροπή „curbare"), progeotropism, geotropism pozitiv [progeotropism ; Progeotropismus ; progéotropisme ; progeotropizmus ; прогеотропизм] PROGRESSIO f, progres, tendinţa de evoluţie prin apariţia de caractere noi [progres ; Entwicklungstendenz ; progrès; fejlődés; прогресс, развитие] PROGRESSIV US, progresiv, aflat în curs de dezvoltare sau de răspîndire (areal, caracter, endemism) [progres­ sive, advancing; progressiv, fort­ schrittlich ; progressif ; előrehaladó ; прогрессивный]

1261 PROHYDROTROPISMUS m (gr.-, οδωρ „apă", τροπή „curbare"), prohidrolropism, hidrotropism pozitiv [prohydrotropism ; Prohydrotropismus ; prohydrotropisme ; pohidrotropizmus; прогидротропизм] 1262 PROJECTURA f, proeminenţă lon­ gitudinală, pe unele ramuri, emanînd de la baza frunzei [projectura, longi­ tudinal projection; Vorsprung, Fort­

408

1263 1264

1265

1266

1267

satz ; projecture, saillie longitudinale ; hosszanti borda; выступ, вырост] PROJECTUS prominens PROCARYOGAMETA f (gr. πρό „înainte", κάριον „nucă", γαμέτης „soţie"), nucleul progametului format mai întîi (Maire) [prokaryogamete ; Prokaryogamet ; procaryogamète ; prokariogameta ; прокариогамета] Ρ ROCA R YOGAME TISA TIO f (gr. —), procariogametizare, reducţie cantitativă în cariogamie (Maire) [prokaryogametisation ; Prokaryogametisation; procaryogamétisation ; prokariogametizáció ; прокариогаметизация] PROKINESIS f (gr. -, κίνησις „miş­ care"), procineză, stadiul primar al diviziunii nucleare [prokinesis; Prokinesis ; prokinèse ; prokinézis ; προкинез] PROLAMINES f pl, prolamine, grup de proteine din seminţele unor Gramineae [prolamines ; Prolaminen ; pro­ lamines; prolaminok; проламины]

1268

PROLEGOMENA η pl (gr. προλέγω „а selecţiona") (ca titlu de lucrări) —*• analecta

1269

PROLEPSIS î (gr. πρόληψις „anti­ cipare"), prolepsis, dezvoltarea pre­ matură a mugurilor pe ramurile din primul an (Crozier) [prolepsis, peachyellows ; Wassertrieb, Wasserreiser, Jo­ hannestrieb ; prolepsis ; vizhajtás, szentjános-hajtás, időelötti rügyfaka­ dás ; предотвращение возражений]

1270

PROLEPTICUS (gr. -), proleptic, prematur; dezvoltat cu anticipaţie (ramuri) [proleptic, anticipatory; proleptisch, vorzeitig; proleptique, pré­ maturé; proleptikus, időelötti; пролептический]

1271

PROLES (-IS) f 1. Descendent. 2. Lăstar. S. Soi. 4. Rasă geografică [progeny, offspring, race, young shoot ; Nachkommenschaft, Sprößling, Sorte, Raße; progéniture, rejeton, sorte, race; leszármazott, sarj, fajta, rassz; произведение, отпрыск, раса]

1272

PROLIFER, PROLIGER, prolifer, care poartă sau emite lăstari (tulpină) [proliferous; sprossend, sprößlingtra­ gend, brutbildend; prolifère; sarjadzó, sarj termő ; пролиферирующий, израстающий, несущий отпрыски] —»· pullulans

1273

PROLIFE RAT IO f, proliferare, ргоlificare 1. Multiplicarea anormală a

409

PROPAGAT ΙΟ unor organe (lăstari, celule, ramuri). 2. Apariţia anormală a unor muguri floriferi sau ramiferi în floare sau inflorescenţă ; diafiză [proliferation, prolification ; Prolifikation, Übersprossung, abnormale Vermehrung, Wu­ cherung, Durchwachsung ; proliféra­ tion, prolification; proliferáció, prolifikáció, rendellenes sarjadzás, bur­ jánzás; пролиферация, пролификация] —» diaphysis

1274

PROLIFICANS, PROLIFICUS, pro­ lific 1. Care se multiplică repede şi abundent. 2. Productiv, fertil [proli­ fic, fruitful ; vermehrungsfähig, frucht­ bar, tragbar; prolifique,fécond,fertile; szaporodó, termékeny; пролифицирующий, выводковый, плодущий]

1275 PROLIFICATIO f -^ proliferatio 1276 PROLIXUS -»· copiosus 1277 PROLONGATIO f, prelungire, alungire [prolongation ; Verlängerung ; prolongation ; meghosszabbodás ; протя­ женность] 1278 PROLONGATUS, prelungit, alungit [lengthened ; verlängert ; prolongé, alongé; meghosszabbodott, megnyúlt; продолженный] —• productus, protractus 127 9 PROLUVIALIS, proluvial, de inun­ daţie [proluvial, alluvial; angesch­ wemmt; proluviale, alluvial; áradási; пролювиальный] 1280 PROLUVIUM η, inundaţie, revăr­ sarea apelor [inundation, flood; Über­ schwemmung ; inondation ; áradás, árviz ; пролювий] 1281 PROMERISTEMA η (gr. πρό „înainte", μεριστός „divizibil"), promeristem ; meristem primordial, cu primele celule divizionare ale oului, apoi la planta adultă localizat în vîrful rădăcinilor şi în vîrful vegetativ al tulpinilor [promeristem ; Urmeristem ; proméristème ; ősmerisztéma ; промеристема] 1282

PROMERISTEMATICUS (gr. - ) , promeristematic, саге aparţine meristemului primordial [promeristematic ; promeristematisch; proméristematique; promerisztematikus ; промеристематический] 1283 PROMETAPHASIS f (gr. -, μετά „împreună", φάσις „fază"), ргошеtafază, faza intermediară dintre profază şi metafază din mitoză, cînd se formează fusul nuclear (Lawrence) [prometaphase ; Prometaphase ; pro­ metaphase ; prometafázis ; прометафаза]

1284

PROMINENS (promineo), proemi­ nent, ieşit înainte sau în afară (muchie, nervură) [prominent, standing out; hervortretend, hervorstehend, heraus­ stehend, vorragend, hervorragend, hervorspringend, auftauchend ; proé­ minent, saillant; kiemelkedő, kiálló, kinyúló, kimagasló ; выдающийся, выступающий, всплывающий] - • рогrectus, projectus

1285

PROMINENTIA f, proeminenţă, ridicătură, ieşitură [prominence; Her­ vorragung, Vorsprung; proéminence, saillie; kiemelkedés; выступ, выпукклость] 1286 PROMINULUS, slab proeminent, puţin ieşit [sligthly prominent; we­ nig hervorragend; légérement proé­ minent; kissé kiálló, gyengén kiemel­ kedő; слегка выступающий, слегка выдающийся] 1287 PROMITOSIS f (gr. πρό „înainte", μίτος „fir"), promitoză, tip de mitoză primitivă intranucleară la Schizophyceae, Cyanophyceae (Năgler) [promi­ tosis; Promitose; promitose; promitózis ; промитоз] 1288 PROMONTORIUM η, promontoriu, regiunea mai joasă, de tranziţie a munţilor [promontory, headland ; Vor­ gebirge ; promontoire ; előhegy ; отгор, предгорье] 1289 PROMYCELIUM η, promiceliu, fila­ ment micelial primar, format lateral din germinarea teleutosporului (Uredinales) [promycele; Promyzel, pri­ märes Myzelium, Keimschlauch bei Pilzen; promycélium; promicélium, elsődleges gombafonal, csíratömlő a gombáknál ; промицелий] 1290

PRONUCLEOLUS m, pronucleol, elemente ale substanţei nucleolului care contribuie la formarea acestuia (cf. Dangeard) [pronucleolus; Pronukleolus; pronucléole; pronukleólusz; пронуклеолус] 1291 PRONUCLEUS m, pronucleu, nu­ cleul ovulului între fecundaţie şi for­ marea sincarionilor (van Beneden) [pronucleus ; Pronukleus, Vorkern ; pro­ nucleus; pronukleusz, előmag; προнуклеус] 1292 PRONUS, PRONI-, aplecat înainte, înclinat (proniflorus) [bent forward, leaning forward ; vorwärtsgeneigt ; penché en avant; előrehajlott, előre­ dőlt ; склонённый, наклонный, по­ катый] 1293 Ρ ROP AGAT 10 f, propagare, înmul­ ţire, reproducere (asexuata sau se-

PROPAGATIVUS

1294

1295

1296

1297

1298 1299 1300

1301

1302

xuată), răspîndire (prin spori, stoloni etc.) [propagation ; Propagation, Ver­ breitung, Reproduktion, Fortpflan­ zung; propagation, reproduction; el­ terjedés, szaporodás ; размножение, распространение] * PROPAGATIVUS, propagativ, de răspîndire, de reproducere (organ) [propagative ; fortpflanzend ; propa­ gaţii; elterjedési, szaporító; размно­ жающийся] PROPAGO f, PROPAGULUM η, propagul, corp de reproducere de obicei asexuat (butaş, bulbii, diaspor, stolon etc.) [propagule, offset; Propagulum, Fortpflanzungskörper; pro­ pagule ; propágulum, szaporítótest ; пропагула] PROPENDENS (propendeo), care atîrnă înainte [propendent, ranging down ; herabhängend, herab vorhän­ gend, herabgeneigt ; pendant en avant ; előrecsüngő ; свисающий] PROPHASIS i (gr. πρό „înainte", φάσις „fază"), profază, prima fază a diviziunii nucleare meiotice sau mitotice, care începe cu apariţia cromo­ zomilor şi se termină odată cu înce­ putul metafazei (Strasburger) [pro­ phase; Prophase; prophase; profázis, sejtmagosztódási előszakasz; профаза] PROPHLOËMA η (gr. -, φλοιός „scoarţă") -> protophloëma PROPHOTOTACTISMUS m (gr. φώς, φαηός „lumină", τακτικός „orînduit) —»· prophototazis PROPHOTOTAXIS i (gr. - -, τάξις „orînduire"), profototaxie, dispoziţie de orientare spre direcţia luminii (Macdougal) [prophototaxis ; Prophototaxis; prophototaxie ; profototaxis, profototaktizmus ; профототаксис] -+ prophototactismus PROPHOTOTROPISMUS m (gr. - -, τροπή „curbare"), profototropism, curbare spre direcţia luminii ; fototropism pozitiv [prophototropism ; Prophototropismus ; prophototropisme ; profototropizmus ; профототропизм]

PROPHYLACTICUS (gr. προφυλακή „precauţie"), profilactic, preventiv, care apără organismul de boli (mă­ sură) [prophylactic; vorbeugend; prophylactique; óvó, betegséget megelő­ ző ; профилактический] 1303 PROPHYLAXIS î (gr. -), profilaxie, preîntîmpinarea bolilor [prophylaxis; Prophylaxie, Vorbeugung ; prophyla­ xie ; profilákszia, betegség-megelőzés ; профилактика]

410 1304

1305

1306

1307

1308

1309 1310

1311

PROPHYLLUM η {gr. πρό „înainte", φύλλον „frunză"), profila, prefrunză i. Hipsofilă modificată de pe pedunrulul floral (Viola, Pulsatilla). 2. Bracteolă [prophyll ; Vorblatt ; pré­ feuille ; előlevél ; профилл, предлист, прицветничек] —*• praeftlium PROPINQUUS 1. Apropiat. 2. înrudit [near, neighbouring, related; nahe, naheverwandt; proche, apparenté; közeli, rokoni; близкий, род­ ственный] PROPLASTIDIUM η (gr.-, πλασ­ τός „modelat"), proplastidă, granule de cloroplaste somatice în stadiul lor primar de dezvoltare (Strugger) [proplastid ; Proplastid ; proplastide ; proplasztida ; пропластида] PROPONTICUS, propontic, din re­ giunea Mării Marmare (element flo­ ristic) [propontic; propontisch; propontique ; propontikus, márványten­ geri ; пропонтический] PROPORTIONALIS, proporţional [proportional; verhältnismäßig; pro­ portionnel; arányos; пропорциональ­ ный] PROPOSITUS, propus (nume) [pro­ posed ; vorgeschlagen; proposé; javasolt; предложенный] PROPRIETAS f 1. Proprietate. 2. Caracter, însuşire [property, charac­ ter; Besitz, Merkmal, Eigentümlich­ keit; propriété, caractère; tulajdon, jelleg; собственность, свойство, приз­ нак] PROPRIUS, propriu, special, care aparţine numai unui organ (involucru, peţiol) [proper, peculiar, special; ei­ gentümlich; propre, special; saját, sajátságos ; собственный, специаль­ ный] —> peculiaris, specialis

PROREDUPLICATIO f -^ interreduplicutio f (gr. προς „că­ 1313 PROSAEROTAXIS tre", άήρ „aer", τάξις „orînduire"), prosaerotaxie, aerotaxie pozitivă la zoospori şi alte organisme motile [prosacrotaxis; Prosaerotaxis; prosa­ erotaxie ; proszaérotaxis ; просаэротаксис] 1314 PROSCHEMOTAXIS î (gr. -, arab. kimiya,-), proschemotactism, chemotactism pozitiv, unele organisme (anterozoizi, bacterii) fiind atrase spre anumite substanţe chimice [proschemotaxis; Proschemotaxis ; proschémotaxie ; proszkémotaxis ; просхемотаксис] 1312

411

PROSTHERMOTAXIS

1315

PROSCOLLA f (gr. -, κόλλα „clei") -+ retinaculum 1316 PROSEMRRYUM η (gr. -, δμβρυον „embrion") -+ perispermium 1317 PROSENCHYMA η (gr. -, Εγχυμα „umplutură"), prosenchim, ţesut format din celule alungite, ascuţite la capete, alcătuind ţesuturile conducătoare şi mecanice ale plantelor [prosenchyma ; Prosenchym, Fasergewebe, Streckzel­ lengewebe ; prosenchyme ; prozenchima ; прозенхима]

tenchim format din hife miceliene lax împletite, spaţiate (Lindau) [prosoplectenchyma ; Prosoplektenchym ; prosoplectenchyme ; proszoplektenchima ; просоплектенхима] 1327 PROSOSMOTAXIS f (gr. -, ώσμός „impulsie", τάξις „orînduire"), prososmotaxie, mişcarea unui organ sau organism sub influenţa unui lichid [prososmotaxis ; Prososmotaxis ; prososmotaxie; proszoszmotaxis ; npococмотаксис]

13Î8

1328

1319 1320

1321

1322

PROSENCHYMATICUS (gr. - -), prosenchimatic, care aparţine prosenchimului (areolaţie, celulă, ţesut) [prosenchymatous ; prosenchymatisch ; prosenchymatique ; prozenchimátikus ; прозенхимны й] PROSGALVANOTAXIS f (gr. -, Galvani-) —>^ electrotaxis PROSGEOTROPISMUS m (gr. -, γή „pămînt", τροπή „curbare"), prosgeotropism, geotropism pozitiv [prosgeotropism ; Prosgeotropismus ; prosgéotropisme ; proszgeotropizmus ; npocгеотропизм] PROSHELIOTROPISMUS m (gr. -, ήλιος „soare", -), prosheliotropism, heliotropism pozitiv [prosheliotropism ; Prosheliotropismus ; proshéliotropisme ; proszheliotropizmus ; просгелиотропизм] PROSILIENS (prosilio), care răsare, care ţîşneşte, care creşte repede [springing out ; vorspringend, heraus­ springend, aufschießend ; poussant ; kihajt, kinő, kiszökken; выскакива­ ющий, отскакивающий]

1323 PROSOPLASIA f (gr. -, πλάσσω „a modela"), prosoplazie, hiperplazie eu caractere histologice şi activităţi funcţionale noi (Küster) [prosoplasy; Prosoplasie; Prosoplasie; prozoplázia; просоплазия] 1324

PROSOPLASMA η (gr. - -), prosoplasmă, ţesut patologic cauzat de paraziţi (Küster) [prosoplasm; Prosoplasma ; prosoplasme ; proszoplazma; просоплазма]

1325

PROSOPLASMATICUS, PROSOPLASTICUS (gr. - -), prosoplasmatic, cu celule anormale datorită hiperplaziei [prosoplasmatic ; prosoplasmatisch ; prosoplasmatique ; proszoplazmatikus ; просоплазматический]

1326

PROSOPLECTENCHYMA η (gr. -, πλεκτός „împletit", εγχυμα „umplu­ tură"), prosoplectenchim, pseudoplec-

PROSPECIES f, prospecie, unitate sistematică nefixată încă filogenetic, intermediară între specie şi subspecie, neprevăzută încă în Codul de nomen­ clatură (Schiller) [prospecies; Prospecies ; prospecies ; prospeciesz ; npocпециес] 1329 PROSPERITÁS f, prosperitate, atin­ gerea ciclului de completă dezvoltare a speciilor din cadrul unei populaţii (cf. Jackson) [prosperity; Prosperität, Wohlstand ; prospérité ; prosperitás ; процветание] 1330 PROSPHYTIASIS f (gr. προσφύω „a concreşte"), prosfitiază, concreşterea unor organe învecinate (cor­ puri de fructificaţie la ciuperci) [prosphytiasis; Prosphytiasis ; prosphytiasis; proszfitiázis ; просфитиазис] 1331

1332

PROSPORANGIUM η (gr. πρό „pen­ tru", σπορά „sămînţă", άγγεϊον „vas"), prosporange, formarea sporangelui înainte de terminarea ciclului vegeta­ tiv normal al dez voi tării sale ( Kuckuck) [prosporangium ; Prosporangium ; prospbrange ; prosporangium ; npocnoрангий]

PROSPORIA t (gr. - -), prosporie, dezvoltarea precoce a sporilor (Phaeophyceae) [prospory; Prosporie; pros­ porie; prosporia; проспория] 1333 PROSTADIUM η (gr. -, στάδιος „stadiu"), prostadiu, fază precoce şi anormală la maturizare, de ex. pros­ poria (Kuckuck) [prostady; Prostadium; prostadie; prostádium; προстадия] 1334 PROSTELICUS (gr. -, στήλη „co­ lumnă"), prostelic, cu axa formată dintr-un singur fascicul concentric (Jeffrey) [prostelic ; prostelisch ; prostélique; prosztelikus ; простелический] 1335 PROSTHERMOTAXIS î (gr. -, θέρ­ μη „căldura", τάξις „orînduire"), prostermotaxie, termotactism pozitiv [prosthermotaxis ; Prosthermotaxis ; prosthermotaxie ; prosztermotaxis ; простермотаксис]

PROSTRATUS 1336

PROSTRATUS, prostrat, culcat la pămînt (ramură r^, tulpină ^^) [pro­ strate, lying flat, spreading on the, ground ; niederliegend, niedergestreckt, hingestreckt; prostré, couché sur le sol; lefekvő, leterülő, lecsepült, heverő, henye; лежачий, стелющийся, простирающийся] —• humifusus, procumbens

1337

PROSTYPUS m (gr. πρόστυπος „re­ liefat") —> raphe 1338 PROTANDRIA f (gr. πρώτος „pri­ mul", άνήρ, ανδρός „bărbat") -* proterandria 1339 PROTANDRICO - HOMOGAMUS (gr. - -, όμός „acelaşi", γάμος „căsă­ torie"), protandric-homogam, la în­ ceputul înfloririi cu flori proterandrice, apoi homogame (plantă ^^) [protandrico-homogamous ; protandrisch-homogam ; protandrique-homogame ; proterándrikus-homogám ; протандрическо-гомогамный] 1340 1341

1342

1343

1344

1345

1346

1347

PROTANDRICUS, PROTANDRUS (gr. - -) —* proterandricus PROTANTHESIS f (gr. -, ανθησις „înflorire"), protanteză, prima floare obişnuită a unei inflorescenţe (Guillard) [protanthesis ; Protanthese ; protanthèse ; protantézis ; протантезис] PROTEASES f pl (gr. -), proteaze, enzime proteolitice (Fungi) [protea­ ses ; Proteasen ; proteases ; proteázok ; протеазы] PROTECTIVUS, protector, apără­ tor (strat —, ţesut r·^) [protective, protecting; schützend; protecteur, abritant; védő, óvó; защитный] PROTEICUS, PROTEINICUS{gr.-), proteic, albuminoid ; care se referă la proteine (cristale, granule) [pro­ teinic ; proteinisch ; protéinique ; proteinikus, fehérjés; протеинический] PROTEIDES f pl (gr. -, είδος „aspect"), Proteide, albuminoide ; sub­ stanţe proteice complexe din cito­ plasmă [proteides ; Proteiden ; protéides; proteidek; протеиды] —* albuminoides PROTEINOPLASTA η pl (gr. -, πλαστός „modelat"), proteinoplaste, plastide incolore formative de sub­ stanţe proteice [proteinoplasta ; Proteinoplasten ; protéinoplastes ; proteinoplasztiszok ; протеинопласты] PROTEINUM η (gr. -), proteină, substanţe albuminoide adevărate din celula plantelor [protein; Protein,

412 Eiweißstoff, Proteinkörner, Kleber­ mehl ; proteine ; protein, fehérje ; протеин, белок] 1348 PROTEISMUS m (gr. Πρωτεύς, zeul mărilor"), proteism, capacitatea unor organisme inferioare (Amoeba) de a-şi schimba forma corpului lor (Massart) [proteism ; Proteismus ; protéisme ; proteizmus; протеизм] 1349 PROTENGHYMA η (gr. πρώτος „primul", Εγχυμα „umplutură"), protenchim, ţesut fundamental [protenchyma, ground tissue; Protenchym, Grundgewebe ; proténchyme, tissu fon­ damental ; protenchima, alapszövet ; протенхима] 1350 Ρ ROTEN SU S -> porrectus 1351 PROTEOCHEMOTROPISMUS m (gr. -, arab. kimiya, gr. τροπή „curba­ re"), proteochemotropism, chemotropism cauzat de proteaze (ex. la tubul polinic): [proteochemotropism ; Proteochemotropisщus ; protéochemotropisme ; proteokémotropizmus ; протеохемотропизм] 1352 1353

1354

1355

1356

1357

1358

PROTEOCLASTWUS (gr. -, κλαστός „spart") —»• proteolyticus PROTEOFICATIO f, protoificare, transformarea compuşilor de nitrogen în proteine (Lipman) [proteofication ; Proteofikation ; protéificalion ; proteofikáció ; протеофикация] PROTEOHYDROLYSIS f (gr. -, οδωρ „apă", λύσις „dizolvare"), proteohidroliză, hidrolizarea proteidelor [proteohydrolysis ; Protcohydrolyse ; protéohydrolyse ; protcohidrolizis ; протеогидролиз] PROTEOLYSIS f (gr. - -), proteoliză, descompunerea proteinelor sub acţiunea enzimelor [proteolysis; Pro­ teolysis ; Proteolyse ; proteolízis ; протеолиз] PROTEOLYTICUS (gr. - -), proteolitic, cu acţiune de lizare a protei­ nelor (enzim) [proteolytic ; proteoly­ tisch; protéolytique ; proteolítikus; протеолитический] —*• proteoclasticus PROTEOPLASTUM η (gr. -, πλα­ στός „modelat"), proteoplast, plastidă generatoare de substanţe proteice (Guillermond) [proteoplast; Proteo­ plast ; protéoplaste ; proteoplasztisz ; протеопласт] PROTEOSOMA η (gr. -, σώμα „corp"), proteozom, precipitaţii granuläre în celule, cauzate de alcaloizi [proteosom; Proteosom; protéosome; proteoszóma ; протеосома]

413

PROTISTA

1359

PROTEOSYNTHESIS f (gr. -, σύνθεσις „combinare"), proteosinteză, sinteza proteidelor [proteosynthesis ; Proteosynthese ; protéosynthèse ; proteoszintézis, fehérjeszintézis ; протеосинтез] 1360 PROTER-, PROTERO- (gr. πρότερος „mai îatîi"), mai înainte, primul, prematur (proteranthus, proterocladus) [before, first, preceding; vor-, erst-, früher- ; premièrement, plus en avant ; előbb, korábban, -előző, megelőzően ; прежде-, прежный] 1361 PROTERANDRIA f (gr. -, άνήρ, άνδρας „bărbat"), proterandrie, protandrie ; maturizarea staminelor înaiatea stigmatelor în cadrul aceleiaşi flori [proterandry, protandry; Pro­ terandrie, Vormännlichkeit, Erstmänn­ lichkeit, Narbennachreife, Staubgefäßvorreife, Staubblattvorreife, Pollen­ vorreife ; proterandrie, protandrie ; termőtelőzés, nőelőzés, proterándria ; протандрия, протерандрия] —> protandria, metagynia 1362

1363

1364

PROTERANDRICUS, PROTANDRICUS, PROTERANDRUS (gr. -), proterandrie, cu antérele maturi­ zate înaintea maturităţii pistilelor (flori) [proterandrous ; proterandrisch, vormännig, erstmännig, pollenvorreiflich ; protérandrique, protandre ; termőtelőzö, nőtelőző, proterandrikus ; протандрический, протерандрический] -+ metagynus PROTERANTHEUS, PROTERAN­ THUS (gr. -, ανθός „floare"), proteranteu, proterantic ; care înfloreşte înainte de înfrunzire (plantă) [proteranthous, flowering first ; proterantheisch, erstblühend ; protéranthé ; előbbvirágzó, virágzás után levelesedő ; преждецветный] PROTEROGENESIS f (gr. -, γένεσις „origină"), proterogeneză 1. Prefi­ gurarea în cursul filogeniei a formelor adulte sau de mai tîrziu în locul formelor tinere sau mai timpurii (cf, Henderson). 2. Prezenţa caractere­ lor speciale din linia filogenetică mai întîi în stadiile ontogenetice timpurii, iar apoi, în cursul schim­ bărilor filogenetice de formă, ele se extind asupra formelor de mai tîrziu şi în sfîrşit ajung la stadiul adult (Schwindewolf cf. Rieger) [proterogenesis ; Proterogenese ; protérogenèsc ; proterogenézis ; протерогенез]

1365 PROTEROGYNIA f (gr. -, γυνή „femeie"), proteroginie, maturizarea stigmatelor înaintea staminelor la

aceeaşi floare [proterogyny ; Proterogynie, Vorweibigkeit, ErstweibigkeitNarbenvorreife, Staubgefâssnachreife, Staubblattnachreife, Pollennachreife ; protérogynie ; proteroginia, hímete­ lőzés, porzótelőzés; протерогиния] —»• metandria, protogynia 1366 PROTEROGYNICUS, PROTEROGYNUS (gr. - -), proteroginie, cu pistile mature înainte de maturitatea anterelor (flori) [proterogynous ; proterogynisch, vorweibig, erstweibig ; protérogynique; porzótelőző, hímetelőző; протерогинический] —• metandricus, protogynicus 1367

1368

1369

1370 1371

1372

1373

PROTEROPETALIA f (gr. -, πέταλον „petală"), proteropetalie, obdiplostemonie la care verticilul staminal epipetal este cel extern, iar cel intern este opisepal [proteropetaly ; Proteropetalie; proteropetalie; proteropetália; протеропеталия] PROTEROSEPALIA f (gr.-, lat. sepalum „sepală"), proterosepalie, obdiplostemonie la care verticilul staminal epipetal este cel intern, iar cel extern este episepal [proterosepaly ; Proterosepalie ; proterosepalie ; proteroszepália ; протеросепалия] PROTEROTYPUS m (gr. -, τύπος „model"), proterotip, tipul original; exemplarul care a servit la prima des­ criere valabilă şi la iconografierea speciei [proterotype ; Proterotypus ; protérotype ; proterotipus ; протеротип, первичный тип] PROTHALLIFORMIS, PROTHAL­ LINUS (gr. προθαλλής „care creşte repede") -> prothalloideus PROTHALLIUM η, PROTHALLUS m (gr. -), protal, gametofitul hap­ loid, rezultat din germinarea sporului, purtind mai tîrziu anteridii sau arhegoane ( Pteridophytes ) [prothallus; Prothallium, Vorkeim, Vorlager; pro­ thalle ; protállium, előtelep, csíratelep ; проталлий, заросток, первичное сло­ евище] PROTHALLOIDEUS (gr. -, είδος „for­ mă, asemănare"), protaloid, asemănător cu protalul [prothalloid; prothalloid; prothalloîde ; protálliumszerű, előtelepszerű ; проталловидный] —»• prothalliformis PROTISTA η pl (gr. πρώτιστος„cel dintîi"), protiste, organisme stră­ vechi reprezentînd formele cele mai primitive ale vieţii [protista; Protis­ ten, Urwesen; protistes; véglények; протисты] —> protobwnta

PROTJSTOLOGIA

414

1374 PROTISTOLOGIA t (gr. -, λόγος protocolenchim, primele elemente „vorbire"), protistologie, studiul for­ ale colenchimului [protocollenchyma ; melor primitive ale vieţii [protisto­ Protokollenchym ; protocollenchyme ; logy ; Protistologie, Un\'esenlehre ; pro­ protokoUenchima ; протоколленхима] tistologie; protisztológia, véglénytan; 1385 PROTOCORMUS m (gr. -, κορμός протистология] „tulpină"), protocorm 1. Partea tuberiformă a embrionului care prin 1375 PROTO- (gr. πρώτος „primul"), pri­ diferenţiere dă naştere radiculei, tulmul; format mai întîi; aflat în sta­ piniţei şi primelor frunze, ex. Lycodiul iniţial şi primitiv [first, earliest podiaceae (Treub). 2. Axa hipocoformed; erst-, zuerst gebildet, ein tilă (Göbel) [protocorm; Protokorm; Vorstadium darstellend ; premier, protocorme ; protokormusz ; προτοpremièrement formé ; első, elsődleges, корм] kezdeti; первый] 1376 PROTORASIDIUM η (gr. -, βάσι1386 PROTOCRATUS (gr. -, κράτος διον „picioruş") —*• septobasidium, phrag„forţă"), protocrat, care şi-a putut re­ mobasidium cuceri arealul pierdut în perioadele glaciare odată cu ameliorarea cli­ 1377 PROTOBIONTA η pl (gr. -, βίος matului (Lenard) [protocrate; pro„viaţă") —> protista tokrat; protocrate; protokrát; προтократный] 1378 PROTOBLASTUS m (gr. -, βλαστός „germen"), protoblast. 1. Celulă necu­ 1387 PROTODERMA η (gr. -, δέρμα „pie­ prinsă în membrană. 2. Celula pri­ le"), protodermă, stratul extern de mordială a embrionului [protoblast; celule al meristemului primar din Protoblast; protoblaste; protoblászt; regiunea apicală a organelor radicuпротобласт] lare, constituind primele lor înveli­ şuri, care apoi dă naştere epidermei 1379 PROTOBLEMA η (gr. -, βλήμα [protoderm; Protoderm; protoderme; „acoperămînt") —>· velum universale protodermă ; протодерма] 1380 PROTOCARYON η (gr. -, κάρυον „nucă"), protocariont, nucleu primi­ 1388 PROTOEPIPHYTA η pl (gr. -, έπΐ tiv format dintr-o masă de cromatină „peste", φυτόν „plantă"), protoepiîn suspensie în sucul nuclear (Amoe­ fite, epifite propriu-zise care îşi obţin ba, Flagellatae, Protistae) [protokarynutriţia completă din aerul atmos­ on ; Protokaryon ; protocaryonte ; feric (Schimper) [protoepiphytes; protokarion ; протокарион] Protoepiphyten ; protoepiphytes ; protoepifiták ; протоэпифиты] 1381 PROTOCARYOKINESIS f (gr.-, κίνησις „mişcare"), protocariocineză, 1389 PROTOGAMIA f (gr. -, γάμος formă intermediară de cariocineză „căsătorie"), protogamie, combinarea între amitoză şi mitoză (Strasbur­ gameţilor fără fuziune nucleara ger) [protokaryokinesis ; Protokaryo(Dangeard) [protogamy; Protogamie; kinese ; protocaryocinèse ; protokaprotogamie; protogámia; протогамия] riokinézis ; протокариокинез] 1390 PROTOGENESIS i (gr. -, γένεσις 1382 PROTOCHLOROPHYLLUM η (gr. „naştere"), protogeneză 1. Repro­ -, χλωρός „verde", φύλλον „frunză"), ducere prin înmugurire. 2. Stadiul protoclorofilă, pigment conţinînd Caro­ primordial al embrionului. 5. Abiolina şi xantofiîă, aflat în frunzele geneză [protogenesis ; Protogenosis; etiolate (Monteverde) [protochloroprotogenèse ; protogenezis ; προτοphyll ; Protochlorophyll ; protochloro­ генез] phylle; protoklorofill; протохлоро1391 PROTOGENETICA f ( g r . - ) , proфилл] togenetica, partea geneticii care se 1383 PROTOCH ROMOSOM А η (gr. -, ocupă cu problemele de metodologie χρώμα „culoare", σώμα „corp"), proşi cu cunoştinţele de bază din acest tocromozom, granulaţiuni cromatodomeniu (Plate) [protogenetics ; Profile formate în mitoză la Basidiomytogenetik ; protogénétique ; protocetes, care la sfîrşitul profazei se reu­ genetika ; протогенетика] nesc în doi cromozomi (Maire) [pro­ 1392 PROTOGENICUS,PROTOGENETItochromosome ; Protochromosom ; pro­ CUS, PROTOGENITUS (gr. -, γένος tochromosome ; prolokromoszóma ; „urmaş"), protogen, care exista încă протохромосома] din primele stadii de diferenţiere 1384 PROTOCOLLENCHYMA f (gr. -, (structură) [protogenic, protogenetic; κόλλα „clei", εγχυμα „umplutură"), protogen, urerzeugt, zuersterzeugt;

415

PROTOPLASMA

protogène, protogénétique; protogén, őskeletkezésű, elsődleges keletkezésű; протогеиный] 1393 PROTOGONIDIUM η (gr. -, γονή „sămînţă", ίδιον „mic"), protogonidie, prima generaţie din succe­ siunea gonidiilor (A. Braun) [protogonidium ; Protogonidium ; protogonidie ; protogonidium ; протогонидия] 1394

PROTCGYNIA f (gr. -, γυνή „fe­ meie") —> proterogynia, metandria 1395 PROTCGYNICUS, PROTOGYNUS (gr. --) —> proterogynicus, metandricus 1396 PROTOHADROMA η (gr. -, αδρός „gros") —»· protoxylema 1397 PROTOHEMICRYPTOPHYTA η pl (gr. -, ήμι „jumătate", κρυπτός „ascuns", φύτον „plantă"), prolohemicriptofite, plante cu tulpini acoperite la bază cu scvame, avînd frunze dezvoltate numai de la mijlocul tulpinii în sus (Raunkiaer) [protohemicryp Lophytes ; Protohemikryptophyten ; protohemicryptophyles ; protohemikriptofiták ; протогемикриптофиты] 1398 PROTOLEPTOMA η (gr. -, λεπτός „subţire") —·· protophloema 1399 PROTOLCGUS m (gr.-, λόγος „vor­ bire"), protolog, totalitatea informa­ ţiilor asociate unui nume de planta din timpul primei sale publicări (diagnoză, ilustraţie, referinţe, comen­ tarii) [protolog ; Protolog ; protologue ; protolog ; протолог] 1400 PROTOLYSIS f (gr. -, λύσις „des­ compunere"), protoliză, descompune­ rea clorofilei cu disocierea bioxidu­ lui de carbon sub influenţa luminii (Wäger) [protolysis ; Protolyse ; protolyse ; protolizis ; протолиз] 14U1 PROTOMERISTEMA η (gr. -, μεριστός „divizibil") —>• archimeristema 14Ö2 PROTOMITOSIS l (gr. -, μίτος „fir") —+ promitosis 1403 PROTOMORPHICUS (gr. -, μορφή „formă") -^ primordialis 1404

PROTOMYCEIJUM η (gr. -, μύκης „ciupercă", -ήλος „excrescenţă"), protomiceliu, primordiu de miceliu for­ mat din microplasma celulelor ciu­ percilor parazite (Erikson) [protomycelium ; Protomyzel ; protomycelium ; protomicelium ; протомицелий]

1405

PROTONEMA η (gr. -, νήμα „fir"), protonemă, talul filamentos pluri-

TOLOGIA

celular, ramificat şi verde, cu rizoizi, provenit din germinarea sporului, mugurii de pe protonemă dînd naş­ tere frunzuliţelor şi tulpinii în vîrful căreia se formează anteridia şi arhegonul (Bryophyia) [protonemă; Pro­ tonemă, Moosvorkeim, Fadengeflecht ; protonemă; protonemă, mohaelőtelep ; протонема, предросток мхов] 1406 PROTON ТА η pl (gr. -, όύτά „fiinţă"), protonţi, organisme ultramicroscopice, altele decît bacteriile (Gates) [protonta ; Protonten; protontes; protonták; протонты] 1407 PROTOPARENCHYMA η (gr. -, παρέγχυμα „parenchim"), protoparenchim, parenchim primar [protoparenchyma ; Protoparenchym ; protoparenchyme ; protoparenchima ; протопаренхима] 1408

PROTOPHLOËMA η (gr.-, φλοιός „scoarţă"), protofloem, primele ele­ mente ale floemului din fasciculele vasculare [protophloëm ; Protophloem, Cribralprimanen, Erstlinge des Siebteiles ; protophloème ; protofloem, elsődleges háncsresz ; протофлоэма] —»• prophloëma 1409 PROTOPHYLLUM η (gr. -, φύλλον „frunză"), protofilă 1. Gotiledon. 2. Forma juvenilă, adesea scvamiformă (Quercus) a frunzei. 3. Frunza protocormului [protoph;yll ; Protophyll, Jugendblatt ; protophylle ; protofillum; протофилл] 1410

PROTOPHYTA η pl (gr. -, φύτον „plantă"), protofite 1. Plante unicelulare. 2. Plante străvechi [protophytes, palacophytes ; Protophyten, einzellige Pflanzen, Urpflanzen; protophytes, paléophytes, plantes unicellulaires; protofiták, egysejtű nö­ vények, ősnövények; протофиты, за­ ростка, одноклеточная растения, палеофиты] —»· agamophyta

1411

PROTOPHYTOLOGIA f (gr. - , λόγος „vorbire") -* paîaeobotanica PROTOPLASMA η (gr.-, πλάσμα „modelare"), protoplasma, substanţa fundamentală vîscoasă vie a celulei, cu toate componentele sale, cu excep­ ţia membranei celulare (Mohl) [pro­ toplasm, protoplasma; Protoplasma, Zellplasma, Zellengrundstoff, Sticks­ toffschleim, Ursprungstoff; protoplas­ me; protoplázma, sejtanyag, előfehérje; протоплазма] —»· cytoplasma, bioplasma

1412

1413

PROTOPLASMATOLOGIA i (gr. - , λόγος „vorbire"), protoplasmato-

PROTOPLASTUM logie, studiul protoplasmei [protoplasmatology ; Protoplasmatologie ; protoplasmatologie ; protoplazmatológia ; протоплазматология] 1414 PROTOPLASTUM π (gr. -, πλαστός „modelat"), protoplast, totalitatea cor­ purilor plasmatice ale celulei, cu incluziunile sale, cu excepţia mem­ branei (Hanstein) [protoplast; Pro­ toplast ; protoplaste ; protoplásztisz ; протопласт] 1415 PROTOSCLERENCHYMA η (gr. σκληρός „dur", εγχυμα „umplutură), protosclerenchim, colenchim asemănă­ tor fibrelor liberiene [protosclerenchyma ; Protosklerenchym ; protosclérenchyme ; protoszklerenchima ; протосклеренхима] 1416 PROTOSPORA i (gr.-, σπορά „sămînţă"), protospor 1. Spor dînd naş­ tere promiceliului. 2. Uredospor [protospore, uredospore; Protospore, Uredospore, Sommerspore ; protospore, uredospore; protospóra, előspóra, nyári spóra; протоспора, уредоспора] —>· uredospora 1417

PROTOSPOROPHYTON η (gr.-, φυτόν „plantă"), protosporofit, prima fază a stadiului diploidic al unei Florideae, formînd o tetradă, care se termină prin formarea carposporului (Janet) [protosporophyte ; Protosporophy t ; protosporophyte ; protosporofita ; протоспорофит]

1418

PROTOSTELE î (gr.-, στήλη „co­ loană"), protostel, cilindrul central primitiv la unele Psilophyta din paleozoic, format dintr-o coloană cen­ trală de xilem, înconjurat de elemente liberiene şi de periciclu (Brebner) [protostele; Protostele, Urstele; pro­ tostèle; protosztéle, össztéle; προтостела]

1419

1420

PROTOSTROPHES f pl (gr. -, στροφή „întoarcere"), protostrofe, spiralele secundare în filotaxie (Lindley) [protostrophes ; Protostrophen ; protostrophes ; protostrofe ; протострофес] PROTOTHALLUS m (gr. - , θάλλός „lăstar") —• hypothallus

1421 PROTOT ROPHIA f, PROTOT ROPHISMUS m (gr. -, τροφή „nutri­ ţie"), prototrofie, nutriţie luată fără schimbare din natură, neavizată la compuşi organici (Jones) [prototrophy, prototrophism ; Prototrophic ; pro­ totrophic ; prototrófia ; прототрофия] —*• protrophia

41β

1422

PROTOTROPHUS (gr. - ) , prototrof, саге trăieşte pe substraturi nutri­ tive minimale, lipsite de compuşi organici (bacterii sintetizante) [pro­ totrophic ; prototroph ; prototrophe ; prototróf; прототрофный] —*• protrophus

1423

PROTOTYPUS m (gr. -, τύπος „model"), prototip 1. Tipul ancestral presupus al taxonului. 2. Tipul ori­ ginal al taxonului [prototype; Prototypus, Urtypus, Urbildungsform; prototype, type ancestrale, type du taxon; prototípus, ősalak; прототип]

1424

PROTOXYLEMA η (gr. -, ξύλον „lemn"), protoxilem, primele ele­ mente ale vaselor lemnoase de lîngă periciclu, formate din procambiu [protoxylem ; Protoxylem, Erstlinge des Gefäßteiles; protoxylème; protoxilem, elsődleges farész; протоксилема] —»· protohadroma

1425

PROTOZOOPHILUS (gr. -, ζί&ον „animal", φιλέω „а iubi"), protozoofil, fertilizat prin protozoare (flori ~ ^ [protozoophilous; protozoophil ; protozoophile ; protozoofil ; nporoзоофильный] 1426 PROTOZYGOTA f (gr. -, ζυγός „jug"), protozigot, organism homozigotic cu un caracter dominant (Pearson) [protozygote; Protozygote; protozygote ; protozigóta ; протозигота] 1427 PROTRACTUS, prelungit, întins în afară [prolonged, lengthened, drawn out; verlängert, hervorgezogen; pro­ longé, allongé; kihúzott, megnyúlt; вытянутый, удлинённый] —*• prolonga­ tus, productus 1428 1429 1430

1431 1432 1433

PROTROPHIA f (gr. πρό „pentru", τροφή „nutriţie") —> protoirophia PROTROPHUS (gr. - ) -^ prototrophus PROTROPICUS (gr. πρό „către", τροπή „curbare"), protropic, cu miş­ cări de curbare în direcţia izvorului de excitaţie [protropic ; protropisch ; protropique ; protrópikus ; протропический] PROTROPISMUS m (gr. - ) -^ anatropismus PROTRUSUS-^ exsertus PROTUBERANS (protubero), bom­ bat în faţă [bulging out; hervor­ schwellend ; protubérant, bombé en face ; kidomborodó, kiduzzadó ; вы­ пячивающийся]

417

1434

1435 1436

1437

1438

1439

1440

PSEVDPROTUBERANTIA f, PROTUBERATIO f, protuberantă, bombare, umflătură [protuberance, bulge, swel­ ling; Protuberanz, Höcker; protubé­ rance, bombement, gonflement; duz­ zadás, kidúdorodás ; вздутие, бугорок] PROVARIETAS f -* cultivar PROVENIENS (prooenio), prove­ nit, născut, apărut, ieşit [arising, born, issued; herkommend, entsprin­ gend ; provenant issu ; keletkező, eredő ; возникающий, растущий] PROVENTITIUS (provenio), de înlocuire, de rezervă, care apare ulte­ rior [replacing ; hervorkommend, erse­ tzend, vorrätig ; remplaçant, de rem­ placement; előjövő, helyettesítő; за­ пасной] * PROVINCIA f, provincie, areal geo­ grafic mai mic decît regiunea (în fitogeografie) [province ; Provinz ; province ; tartomány ; провинщся] PROVISORIUS, provizor, temporar (nume) [provisory, provisional, tem­ porary; provisorisch, vorläufig; provisoire; ideiglenes; предварительный] Ρ ROXI MALI S, PROXIMO S 1. Proxim, cel mai apropiat. 2. înrudit [nearest, proximal, related; nächster, genähert, naheverwandt; très approché, avoisiné, apparenté; legközelebbi, rokoni ; проксимальный, ближайший, родственный]

1441

P Ä i / / i V ^ f, pruină i . Excreţie ceroasă glaucă, asemănătoare prafului, care acoperă unele frunze sau fructe (Prunus). 2. Brumă, rouă [pruina, dew, hoar-frost; Reif, Tau; pruine, poussière glauque, rosée; hamv, harmat; налет, poca, иней] -+ pulvis glaucus

1442

PRUINATUS, PRüINIFER, PRUINOSUS, pruinos, acoperit cu un praf ceros şi glauc ; brumat [pruinate, pruinose, pruinous, bloomy; bereift, feinbestaubt, betaut; pruiné, pruineux, poudré; hamvas, viaszos, deres, harmatos; с налетом, покрытый на­ летом]

1443 PRUNICOLOR, PRUNINUS, prunicolor, de culoarea albastru cenuşiu verzuie а fructelor de Prunus domes­ tica [plum-coloured; pflaumenfarbig; couleur de prune; szilvakék, szilva színű; сливяно-чёрный, сливовый] 1444 PRUNIFER, prunifer, саге produce prune [pruniferous ; pflaumentragend ; prunifère ; szilvatermő ; сливоносный]

1445

PRUNIFORMIS, pruniform, de for­ ma alungit globuioasâ a prunelor [plum-shaped ; pflaumförmig ; pruniforme; szilva alakú; сливообразный] 1446 PRUNUM n, prună, fructul de Prunus [plum; Pflaume; prune; szilva; слива] 1447 PRURIENS, PRURIGINOSU» (prurio), pruriginös, саге produce mîncărime (plantă, peri) [pruriginous, itching ; juckend, juckenerregend ; prurigineux, démangeant ; viszkettető; вызывающий зуд] 1448 PSALLIOTICVS, psaliotic, cu hímenoforul şi trunchiul acoperit pînă la mijlocul acestora de un velum parţial (tip de ciupercă la Psalliota, Lepiota etc.) [psalliotic; psalliotisch ; psalliotique ; pszalliótikus ; псаллнотический] 1449

PSAMATOPHILUS (gr. ψάματος „litoral nisipos"), psamatofil, care creş­ te in staţiunile nisipoase ale litoralului [strand-loving ; strandliebend ; psamatophile, aimant les côtes; tenger­ parton élő; побережьелюбивый] 1450 PSAMATOPHYTA η pl (gr. -, φυτον „plantă"), psamatofite, plante de litoral [strand-plants ; Strandpflan­ zen; plantes littorales; tengerparti növények; псаматофиты, побережное растения]

1451

PSAMMO- (gr. ψάμμος „nisip"), nisi­ pos, de nisip [sand-; sand-; sablon­ neux ; homok-, homoki ; песке-, песоч­ ный] —» arenarius, sabulosus, ammophilus 1452 PSAMMICUS ( g r . - ) - • arenarius 1453 PSAM MÖGEN US (gr.-, γεννάω „a produce"), psamogen, care produce nisip pe cale de dezagregare (rocă) [psammogenous ; psammogen ; psammogène ; homokképző ; псаммогенный] 1454 PSAMMOPHILUS (gr. -, φιλέω „а iubi"), psamofil, care creşte pe soluri nisipoase (plantă) [sand-loving ; sandliebend; psammophile; homokla­ kó, homokon élő ; псаммофильный, песколюбивый] —• ammophilus

1 455

PSAMMOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), psamofite, plante de nisi­ puri [sand-plants, psammophyles ; Psammophyten, Sandpflanzen ; psammophytes, plantes arénicoles; homo­ ki növények ; псаммофиты] —»^ plantae arenariae, plantae sabulosae

1456

PSEUD-, PSEUDO(gr. ψευδός „falsitate, minciună"), fals, aparent,

418

PSEUDANNULUS

1457

1458

1459

1460

1461

1462

CU аззтапаге ce provoacă confuzie (pseudalpinus, pseudococcifer) [false-, apparently; falsch, schein-, trüge­ risch; faux (fausse), apparemment; ál-, hamis, látszólagosan; ложно-, ложный, очевидно] -* falsus, spurius PSEUDANNULUS m (gr.-, lat. annulus „inelaş"), pseudoanulus, inelaş aparent în partea externă a peristomului, format din celule specializate (Bryophyta) [pseudannulus ; Schein­ ring ; pseudannulus ; álgyűrű ; лож­ ное кольцо] PSEUDANTHIA t (gr. -, ίχνθος „floare"), pseudantie, concepţie filogenetică după care florile de Angiospermae s-au născut din simplificarea inflorescenţei unor Gymnospermae su­ perioare (Wettstein) [pseudanthy ; Pseudanthie ; pseudanthie ; pszeudan. thia ; цсевданция] PSEUDANTHIUM η (gr. - ) , pseudantiu, inflorescenţă cu numeroase flori strîns adunate, dînd aparenţa unei singure flori simple (Euphorbia, Dipsacus, Taraxacum) [pseudanthium; Scheinblüte; pszeudantium; virágszerű virágzat; псевданций] PSEUDANTHUS ( g r . - ) , cu floare falsă [pseudanthous ; scheinblütig; pseudanthe; álvirágú; п^евданциевый] PSEUDOAMITOSIS f (gr. -, α „fă­ ră", μίτος „ţesătură"), pseudoamitoză, mitoză ajunsă în stare inactivă în sta­ diul începutului anafazei, sub influ­ enţa unor factori externi (tempera­ tură, eter), la care după spiralizarea cromozomilor nucleul ia o înfăţişare amitotică de halteră (Hacker) [pseudamitosis; Pseudoamitose; Pseudoa­ mitose; pszeudoamitózis ; псевдоами­ тоз] PSEUDOANNUALIS, pseudoanual, multianual, dar cu tulpini numai anu­ ale (plantă) [pseudannual ; pseudoannuell; pseudannuel; álegyéves; ложнооднолетний]

1463

PSEUDOAPOGAMIA f (gr.-, άπο „după", γάμος „căsătorie"), pseudoapogamie, formarea sporofitului din celulele vegetative fuzionate (Farmer şi Digby) [pseudapogamy ; Pseudoapogamie ; pseudoapogamie ; álapogámia ; псевдоапогамня] - • somatogamia

1464

PSEUDOAPOSPORIA i (gr. - , σπορά „sămînţă"), pseudoaposporie, aposporie la care gametofitul rezultă din sporul diploid (cf. Henderson) [pseudapospory ; Pseudoaposporie ;

pseudoaposporie ; álapospória ; псев­ доапоспория] 1465 PSEUDOARILLUS m (gr. -, fr. ariile „tegument"), pseudoaril, aril fals, testa subţire şi consistentă a seminţei, cu un strat exterior special (Orchidaceae, Oxalidaceae) [pseudoaril ; Scheinarillus ; pseudoarille ; âlmagköpeny ; псевдоариллус] —>• arillodium 1466 PSEUDOAUTOSYNDESIS f (gr. -, αυτός „singur", σύνδεσις „unire")pseudoautosindeză, împerecherea ulte­ rioară a cromozomilor fără o conju­ gare prealabilă, în diviziunea reducţională [pseudoautosyndesis ; Pseudoautosyndese ; pseudoautosyndèse ; pszeudoautoszindézis ; псевдоаутосшщез! 1467

PSEUDOANAPHASIS i (gr. -, ανά „prin", φάσις „apariţie"), pseudoanafază, anafază aparentă la care cromo­ zomii se îndepărtează de la centrul nucleului fără să formeze un fus (Regemorter) [pseudoanaphase ; Pseudoanaphase; pseudoanaphase; pszeudoanafázis ; псевдоанафаза]

1468

PSEUDOAUTOECICUS (gr. -, αυτός „singur", οίκος „casă"), pseudoautoecic ; dioic, dar ocazional autoic (Lichenes) [pseudoautoicous ; pseudoautözisch; pseudoautoécique ; pszeudoautőcikus ; ложнооднохозяйственный] 1469 PSEUDOAUXOSPORA f (gr. -, αυ­ ξάνω „a creşte", σπορά „sămînţă"), pseudoauxospor, masă plasmodică cu nucleu uriaş, ce se înconjoară cu un perizoniu, la unele Diatomeae (Rich­ ter) [pseudoauxospore ; Pseudoauxospore; pseudoauxospore; pszeudoauxospóra ; псевдоауксоспора] 1470

PSEUDOAXILLARIS, pseudoaxilar, numai aparent axilar (unele rami­ ficaţii laterale) (în algologie) [pseudoaxillary ; pseudoaxillär ; pseudoaxillaire; látszólagosan hónalji; псевдоаксиллярный]

1471

PSEUDOAXIS m (gr.-, lat. axis „axă") -+ sympodium 1472 PSEUDOBACCA i (gr. -, lat. bacca „bacă"), pseudobacă, bacă falsă rezul­ tată din ovar, precum şi din parti­ ciparea altor piese florale, ex. caliciu, perigon, receptacul (Ribes, Rosa, Vaccinium) [false berry ; Scheinbeere ; baie fausse; álbogyó; ложная ягода] -* Ьасса spuria 1473

PSEUDOBOTRYTICUS (gr. -, βότρυς „ciorchină"), pseudobotritic, apa­ rent botritic, dar axa principală şi cele secundare de ordinul întîi nu au

PSEVDODICHOTOMIA

419

flori terminale (inflorescenţa la Dicentra) [pseudobotrytic ; pseudobotrytisch ; pseudobotrytique ; álf ürtös ; ложнокистевой] 1474 PSEUDOBULBILLUS m (gr. -, lat. bulbillus „bulb mic"), pseudobulbil, formaţiuni bulbiliforme la Lycopodium şi Selaginella, ín realitate ele fiind galele unor diptère (Strasburger) [pseudobulbil ; Pseudobulbill ; pseudobulbille ; álhagymácska ; ложная луковичка] 1475 PSEUDOBULBUS m (gr. -, lat. bulbus „bulb"), pseudobulb, tubercul aerian; îngroşări bulbiforme pe tul­ pinile aeriene, servind ca organe de rezervă sau de înmulţire (Orchidaceae) [pseudobulb; Pseudobulb, Luftknolle, Scheinzwiebel ; pseudobulbe ; álhagyma; ложная луковица] -* tuberidium 1476

PSEUDOCALYX m (gr. -, κάλυξ „cupă") —» calyculus, calyx spurius 1477 PSEUDOCAMBIUM η (gr.-, lat. cambio „a schimba"), pseudocambiu, ţesut meristematic asemănător cu cel al cambiului (Williamson) [pseudocambium ; Pseudokambium ; pseudocambium; álkámbium; псевдокам­ бий] 1478 PSEUDOCARPIA f (gr.-, καρπός „fruct"), pseudocarpie, formarea fructului în urma unei polenizări de excitaţie, fără a se forma seminţe (cf. Boros) [pseudocarpy ; Pseudokarpie ; pseudocarpie ; pszeudokárpia ; псевдокарпия] 1479 PSEUDOCARPIUM η, PSEUDOCARPUS m (gr. " ) , pseudocarp, fruct fals la formarea căruia în afară de ovar mai participă şi alte părţi florale (Fragaria, Morus) [pseudo­ carp, false fruit ; Scheinfrucht ; pseu­ docarpe, faux fruit ; áltermés ; лож­ ный плод, шишкоягода] —»^ fructus spu­ rius 1480

PSEUDOCECIDIUM η (gr. -, κηκϊς „gală"), pseudocecidie, gală falsă; deformaţii la plante, cauzate de orga­ nisme străine, rezultînd oprirea sau încetinirea procesului de creştere sau de diferenţiere [pseudocecidium ; Pseudozezidie, Scheingalle ; pseudoceci­ die ; álgubacs ; ложный галл]

1481 PSEUDOCEPHALODIUM η (gr. -, κεφαλή „cap", είδος „formă"), pseudocefalodiu, gonidiu anormal format pe prototalul hifei aflate în curs de germinare (Forsel) [pseudocephalodium; Pseudozephalodium ; pseudo-

céphalodium; pszeudocef alodium; псевдоцефалодий] 1482 PSEUDOCHROMOSOM А η (gr. -, χρ&μα „culoare", σώμα „corp"), pseudocromozom, filamente ameste­ cate de cromatină in faza de trecere în stadiul spirem, apoi în cel de seg­ mentare a cromozomilor (Berghs) [pseudochromosome ; Pseudochromosom ; pseudochromosome ; álkromoszóma ; псевдохромосома] 1483 PSEUDOCILIUM η (gr. -, lat. cilium „geană"), pseudocil, filamente protoplasmatice în formă de cili, fără mobilitate, dispuse cîte două pe celulele unor alge (Apiocystis) (Correns) [pseudocilium ; Pseudozil; pseu­ docil; álcsillangó; ложная ресничка] 1484 PSEUDOCLEISTCGAMIA í (gr. -, κλειστός „închis", γάμος „căsăto­ rie"), cleistogamie ce are loc numai sub influenţa unor condiţii externe (luminozitate slabă), prin autofertilizarea florilor rămase închise (Hansgirg) [pseudocleistogamy ; Pseudokleistogamie, Zwangbestăubung ; pseudocleistogamie ; álkleisztogámia; псевдоклеистогамия] 1485

1486

PSEUDOCLEISTCCENIA f (gr. - , γένος „urmaş"), pseudocleistogenie, producerea de flori normale, care nu se deschid, polenizarea avînd loc în interiorul periantului închis (Hansgirg j [pseudocleistogeny ; Pseudokleistogenie; pseudocleistogenie; pszeudokleisztogénia ; псевдоклеистогения]

PSEUDOCORTEX m (gr.-, lat. cortex „scoarţă"), pseudocortex, ţesut al ramificaţiilor secundare, alipit de tulpina principală, la Algae (Bennett) [pseudocortex; Scheinrinde; pseudo­ cortex; álkéreg; ложная кора] 1487 PSEUDCCOTYLELCN í (gr. -, коτυληδών „cavitate) —>^ proembryo 1488 PSEUDCCYSTIS f (gr. -, κύστις „cavitate"), pseudocist, formaţie pro­ toplasmatică verde, fără membrană celulară delimitată (Protococcoideae) [pseudocyst ; Pseudczyst ; pseudocyste; pszeudociszta ; псевдоциста] 1489 PSEUDODICHOTOMIA î (gr. -, δίχα „în doi", τόμος „tăiere"), pseudodicotcmie, dicotomie falsă; mod de ramificare la care, distrugîndu-se mugurele terminal, mugurii laterali mai apropiaţi produc ramuri lungi şi la rîndul lor acestea pot produce ramuri secundare [pseudodichotomy; Pseudcdichotcmie, Scheindichotomie ; pseudc dichotomie ; ál villás elága-

420

PSEUDODICHOTOMICUS pseudopolyzás ; псгвдодяхотомия} tomia 1490 PSEUDODICHOTOMICUS (gr.-), pseudodicoţoAîc, саге prezintă pseudodicotomie (ramificaţie /^, umbelă r^) [pseudodichotomous ; pseudodichotom ; pseudodichotomique; álviUás elágazá­ sú; псевдодихотомический] 1491 PSEUDODISSEPIMENTUM η (gr. -, lat. dissepimentum „perete despăr­ ţitor"), pseudodisepiment; disepiment fals rezultat în urma proliferării păr­ ţii interioare a carpelelor care formează pereţi despărţitori în interiorul ova­ rului, cu mai multe loji [spurious dissepiment ; falsche Scheidewand ; fausse cloison ; álválaszfal, álrekeszfa 1 ; ложная перегородка] 1492

1493

1494

PSEUDODYSTROPHIA t (gr. -, δυσ- „rău", τροφή „nutriţie"), pseudodistrofie, pătrunderea insectelor vi­ zitatoare eutrope în floare prin roaderea pereţilor acesteia, jefuind nectarul fără să efectueze polenizarea [pseudodystrophy ; Pseudodystrophie ; pseudodystrophie; áldisztrófia ; псевдоднстрофия] PSEUDOENDOMITOSIS f (gr. -, δνδον „înăuntru", μίτος „fir"), pseudoendomitoză, tip de endomitoză la care cromozomii nu se divid şi astfel nucleul îşi menţine numărul iniţial de cromozomi (Lipp) [pseudoendomitosis ; Pseudoendomitose ; pseudoendomitose; álendomitózis ; псевдоэндомитоз]

1499

PSEUDOFERTILITAS f (gr. -, lat. fertilitate „fertilitate"), pseudofertilitate ; pseudocompatibilitate ; ferti­ lizare principial exclusă prin mecanis­ mele de incompatibilitate, totuşi în anumite condiţii fertilizarea poate avea loc (East şi Park) [pseudofertility; Pseudofertilităt, Pseudokompatibilităt ; pseudofertilité ; áltermékenység; ложный плодовитость]

1500

PSEUDOFOLIACEUS (gr. -, lat. foliaceus „foliaceu"), pseudofoliaceu, cu expansiuni asemănătoare frunze­ lor [pseudofoliaceous ; scheinblattartig ; pseudofoliacé ; látszólag levélszerű ; ложнолистовидный]

1501

PSEUDOGAMETANGIU M η (gr. -, γαμέτης „soţie", άγγείον „vas"), pseudogametangiu, umflături care produc gametofori, la Ascomycetes (Dangeard) [pseudogametange ; ÎPseudogametangium; pseudogametange; álgametángium ; псевдогаметангий]

1502

Ρ SEU DOGAMI А f (gr. -, γάμος „căsătorie"), pseudogamie 1. Dezvol­ tarea embrionului din ovulul nefe­ cundat, ca urmare a excitaţiei pro­ duse de polenizarea stigmatului (Battaglia). 2. Fuzionarea a doi nu­ clei vegetativi (Chambers şi Fraser) [pseudogamy; Pseudogamie; pseudo­ gamie ; pszeudogámia ; псевдогамия] -+ pseudomixis (2)

1503

PSEUDOGEOCARPIA f (gr. -, γή „pămînt", καρπός „fruct"), pseudogeocarpie, geocarpie la care fructele ajung în pămînt prin scurtarea pedunculului floral sau a inflorescenţei fructifere (Cyclamen) [pseudogeocarpy; Pseudogeokarpie, falsche Erdfrüchtigkeit ; pseudogéocarpie ; álgeokárpia ; псевдогеокарпия]

1504

PSEUDOGYRATUS (gr. -, γυρός „circular"), aparent circular, aparent răsucit inelar [pseudogyrate, falsely ringed ; falschberingt ; fausement tordu, fausement annelé; látszóla­ gosan csavarodott, látszólagosan gyű­ rűs ; ложнокольчатый, ложнокрученый]

PSEUDOEPHEMERUS (gr. -, εφη­ μέριος „de scurtă durată"), pseudoefemer, care se deschide numai odată, dar nu se închide în cursul aceleiaşi zi (floare) [pseudoephemer; pseudoe­ phemer ; pseudoéphémère ; pszeudoefemer, ál-rövidéletű ; псевдоэфе­ мерный]

1495

PSEUDOEPINASTIA I (gr. -, έπΐ „deasupra", ναστός „comprimat") —• geotropismus 1496 PSEUDOEPIPHYTA η pl ( g r . - , φύτον „plantă"), pseudoepifite, plante ale căror axe bazale mor, iar părţile superioare se nutresc cu ajutorul rădăcinilor lor aeriene, ex. unele Araceae (Went) [pseudoepiphytes ; Pseudoepiphyten ; pseudoepiphytes ; álepifiták псевдоэпифиты]

1497

dofasciculé; álnyalábos; ложнопучко ватый] 1498 PSEUDOFECUNDATIO f (gr. -, lat. fecundatio „fecundare"), pseudofecundare, fecundare la care dintre cei patru nuclei doi dau naştere oului, iar cei­ lalţi doi formează albumenul (Guignard) [pseudofecundation ; Pseudofekundation ; pseudofécondation ; álmegtermékenyités ; ложное одлодотворение]

PSEUDOFASCICULATUS (gr.-. ; lat. fasciculatus „fasciculat"), pseudofasciculat, aparent fasciculat (ră­ dăcini, tulpini, frunze) [pseudofascicled ; scheinbar-bündeiförmig ; pseu-

Ρ SEV DOMARGIN ATU &

421

1505

PSEVDOHAUSTORIUM η (gr. -, lat. haurio „a înghiţi"), pseudohaustor, haustor rudimentar, incomplet dez­ voltat, ex. la Cuscuta (Kinzel) [pseudohaustorium ; Pseudohaustorium ; pseudohaustorium ; álszívóka ; псевдо­ гаусторий] 1506 PSEUDOHERCGGAMIA f (gr. -, ёркос „gard", γάμος „căsătorie"), pseudohercogamie, fecundarea întîmplătoare a stigmatului cu polen propriu, în cazul florilor chasmogame [pseudohercogamy; Pseudoherkogamie ; pseudohercogamie ; pszeudoherkogámia ; псевдогеркогамия ] 1507

PSEUDOHEREDITAS í (gr.-, lat. hereditas „moştenire"), pseudoereditate, asemănări în privinţa unor caractere transmise de părinţi la urmaşi, datorite însă numai unor influenţe externe (Spencer) [pseudoheredity; Pseudoheredităt ; pseudohé­ rédité; látszólagos átöröklés; ложная наследственность]

1508

PSEUDOHERMAPHRODITISMUS m (gr. -, Ερμής „zeul Hermes", Αφροδίτη „zeiţa Afrodité"), pseudohermafroditism, hermafroditism fals din cauza degenerării unuia dintre organele sexuale la florile hermafro­ dite (Kerner) [pseudohermaphrodi­ tism ; Pseudohermaphroditismus ; pseudohermaphroditisme ; álhermafroditizmus ; псевдогермафродитизм]

1509

PSEUDOHETEROCARPIA f (gr.-, Ετερος „diferit", καρπός „fruct"), pseudoheterocarpie, formarea de fructe supraterestre variate la indivizii dife­ riţi ai aceleiaşi specii (Paglia) [pseudoheterocarpy ; Pseudoheterokarpie ; pseudohétérocarpie ; álheterokárpia ; псевдогетерокарпия]

1510

PSEUDOHOMONYMUM η (gr. -, όμός „acelaşi", όνομα „nume"), pseudohomonim, homonimie parţială (Gastrolychnis — Gastrosilene) [pseu­ dohomonym; Pseudohomonym; pseu­ dohomonyme ; álhomonim, részleges névazonosság, псевдогомоним]

1511

PSEUDOHYBRIDA f (gr.-, lat. hybrida „hibrid"), pseudohibrid 1. Hibrid fals, care are numai carac­ terele unuia din părinţi şi nu mani­ festă rezultatele unei încrucişări. 2. Himeră, hibrid de grefă [pseudohy­ brid, chimaera; Pseudohybride, un­ echter Hybrid, Pfropfbastard; pseu­ dohybride, hybride de greffe; álhibrid, kimera; псевдогибрид, химера]

1512

PSEUDÙHYBRIDATIO Л (gr.-), pseudohibridizare, hibridizare la саге descendentul este identic cu unul din părinţi, fără să indice semnele unei încrucişări (Millardet) [pseudohy­ bridation ; Pseudohybridation ; pseu­ dohybridation ; álhibridáció ; псевдо­ гибридизация] 1513 PSEUDOHYMENIUM η (gr. -, ύμήν „membrană"), pseudohimeniu, mem­ brană acoperind sporidiile, asemănă­ toare cu himeniul ciupercilor [pseudohymenium; Pseudohymenium ; pseudohymenium ; álhimenium ; псевдогимений] 1514 PSEUDOIMPRAEGNATIO f (gr. lat. impraegno „a însărcina"), pseudoimpregnare, pseudofertilizare ; fu­ zionarea a doi nuclei la celulele de teleutospori (Dangeard) [pseudoimpregnation ; Pseudoimpregnation i pseudoimprégnation ; álmegtermékenytilés ; ложное оплодотворение]

1515

PSEUDOINDUSIUM η (gr.-, lat. indusium „tunică"), pseudoinduzie, grup de sori acoperit de marginea frunzei, fără a avea induziu propriuzis (Adiantum) [pseudoindusium ; unechtes Schleierchen ; pseudoindusie; álinduzium, álfátyolka; псевдоиндузий]

1516

PSEUDOLAMINA f (gr. -, lat. lamina „foaie"), pseudolamină 1. Porţiunea aplicală dilatată a filodiului. 2. La­ mina frunzei la Monocotyledonatae considerată ca filom peţiolar (Arber) [pseudolamină, false blade; falsche Spreite; pseudolimbe, faux ,limbe; âÛemez ; ложная пластинка]

1517

PSEUDOLATERALIS (gr. -, lat. lateralis „lateral"), pseudolateral, apa­ rent lateral, în realitate terminal sub aspect morfologic (inflorescenţa la Juncus effusus) [pseudolateral; trug­ seitlich, trugseitenstăndig; pseudo­ latéral; ál-oldalállású; ложнодоковой] 1518 PSEUDOLATEX m (gr. -, lat. la­ tex „suc"), pseudolatex, suc vîscos, alb sau incolor, la unele plante, ex. Vanilla (Heckel) [pseudolatex; Pseudolatex ; pseudolatex ; áltejnedv ; псевдолатекс] 1519

PSEUDOLICHEN m (gr. -, λειχήν „lichen"), pseudolichen, lichen fără strat algal propriu, parazitînd pe un alt lichen [pseudolichen; Pseudoli­ chen, unechte Flechte; pseudolichen ; álzuzmó ; ложный лишайник] 1520 PSEUDOMARGINATUS (gr. -, lat. marginalus „mărginit"), pseudomar-

422

PSEÜDOMEIOSIS ginat, cînd cele două nervuri laterale ale frunzei se împreuna la capetele lor formînd un arc paralel cu extre­ mitatea frunzei (Thymus comosus) [pseudomarginate ; scheinbargerândert ; pseudomarginé ; álszegélyes ; ложноокаймлёяный] 1521 PSEUDOMEIOSIS f (gr. -, μείωσις „reducţie") —*• pseudoreductio 1522 PSEUDOMETAPHASIS f (gr. -, μετά „cu", φάσις „fază"), pseudometafază, fază în diviziunea nucleară cînd cromozomii se masează în centrul celulei, iar nu pe placa ecvatorială, ca la metafaza tipică (Regemorter) [pseudometaphasis ; Pseudometaphase ; pseudométaphase ; álmetafázis ; псевдометафаза]

ciuperca este un parazit (Melin) [pseudomycorrhiza ; Pseudomykorhiza ; pseudomycorhize ; álmikoriza ; ложная микориза] 1529 PSEUDONECTARIUM η (gr. -, νέκταρ „băutura zeilor"), pseudonectarină, nectarină falsă (Parnassia palustris) [pseudonectary ; Scheinnektarium ; pseudonéctaire ; álmézfejtő ; ложный нектарник] 1530 PSEUDONEMATHECIUM η (gr. νήμα „fir", θήκη „cutie"), pseudonemateciu, excrescenţă filamentoasă la alge, cauzată de alga parazită Actinococcus subcutaneus (Darbishire) [pseudonemathecium Pseudonemathecium ; pseudonémathéque ; álnematécium ; псевдонематеций]

1523

1531

PSEUDOMITOSIS f (gr. -, μίτος „fir"), pseudomitoză, proces interme­ diar între mitoză şi amitoză la care după stadiul spirem cromatina devine granulară şi nu se formează cromozomi (Blackman) [pseudomitosis ; Pseudomi­ tose; pseudomitose; álmitózis; псев­ домитоз] 1524 PSEUDOMIXIS f (gr. -, μίξις „amestecare"), pseudomixie, înmul­ ţire prin copularea a două celule vegetative (Winkler) [pseudomixis ; Pseudomixie; pseudomixie; pszeudomixis ; псевдомиксис] —»• somatomi tis, pseudogamia (2) 1525 PSEUDOMONOCARPIA f (gr. -, μόνος „unul", καρπός „fruct"), pseudomonocarpie, prezenţa conurilor ma­ ture adîncite în trunchi la baza frun­ zelor, seminţele . eliberîndu-se numai după moartea copacului, ex. Cycadeae (Wieland) [pseudomonocarpy ; Pseudomonokarpie ; pseudomonocarpie ; álmonokárpia ; псевдомонокарпия] 1526

1527

PSEUDOMONOCOTYLEDONEUS (gr. " , κοτυληδών „cavitate"), pseudomonocotiledoneu, cu două cotiledoane concrescute sau cu unul din ele nedezvoltat, dînd aparenţa unui singur cotiledon (embrionul \Ά Aesculus) [pseudomonocotyledonous ; pseudomo­ nokotyl; pseudomonocotyledoné ; álegyszikű; ложяоэцнэ дольный]

PSEUDOMONOME RUS (gr. - -, μέρος „parte"), pseudomonomer, apa­ rent format dintr-o singură piesă [pseudomonomerous ; scheinbareinzăhlig; pseudomonomère; látszólag egytagú; псевдомономгрный] • 1528 PSEUDOMYCORRHIZA f (gr -μυκης „ciupercă", ^ίζα „rădăcină"), pseudomicoriză, micoriză falsă la care

PSEUDONUCLEOLUS m (gr. -, lat. nucleus „sîmbure"), pseudonucleol, ele­ ment cromatic al nucleului, asemă­ nător cu nucleolul, de care diferă prin afinitatea sa pentru coloranţi (Rosen) [pseudonucleole ; Pseudonukleolus; pseudonucléole; álnukleolusz; псевдонуклеолус] 1532 PSEUDONUCLEUS m (gr. - ) , pseudonucleu. 1. Masă de cromatina înconjurata de o membrană în timpul citomixiei unor alge (Gates). 2. Nucleu cu corpusculi albaştri (Auerbach) [pseudonucleus ; Pseudonukleus ; pseudonucleus; álsejtmag; ложное ядро] 1533 PSEUDOPARAPHYSIS f (gr. -, παράφυσις „parafiză"), pseudoparafiză, organ apendicular care însoţeşte para­ fiză, dar mai dezvoltat decît aceasta (Traverse) [pseudoparaphyse ; Pseudoparaphyse ; pseudoparaphyse ; álparafizis ; псевдопарафиза] 1534 PSEUDOPARASITICUS (gr. -, πα­ ράσιτος. . „parazit"), pseudoparazitic, care manifestă pseudoparazitism [pseudoparasitic ; pseudoparasitisch ; pseudoparasitique ; álparazitikus ; псев­ допаразитический] 1535

PSEUDOPARASITISMUSm{gT. -), pseudoparazitism, parazitism fals [pseudoparasitism ; Pseudoparasitismus; pseudoparasitisme; álparazitizmus ; псевдопаразитизм] 1536 PSEUDOPARASITUS m (gr. - -), pseudoparazit, parazit fals; organism care trăieşte pe un alt organism fără a se nutri în dauna acestuia [pseudo­ parasite, false parasite; Schein­ schmarotzer ; pseudoparasite, faux pa­ rasite ; álélősködö ; псевдопаразит, лож­ ный паразит] —> parasitus spurius, epiphyton

423

PSEUDOPLA SMODIÜM

1537

PSEUDOPAEENCHYMA η (gr. -, παρέγχυμα „parenchim"), pseudoparenchim, complex de celule asemă­ nătoare cu ţesutul parenchimatic, for­ mat din filamente celulare întreţesute (Fungi) [pseudoparenchyma ; Pseudoparenchym ; pseudoparenchyme ; álparenchima, álszövet ; псевдопарен­ хима] —» plectenchyma

1538

PSEUDOPELORIA i (gr. -, πελώ­ ριος „monstruos"), pseudopelorie, ca­ zul unor flori normal zigomorfe şi monosimetrice, care prin avortare, concreştere sau metamorfoza unor filomuri florale devin nu actinomorfe adevărate, ci mai mult disimetrice (cf. Hegi) [pseudopeloria ; Pseudope­ lorie; pseudopelorie; álpelória; псевдопелория]

1539

PSEUDOPERIANTHIUM η (gr. -, περί „împrejur", άνθος „floare"), pseudoperiant, învelişul protector în for­ mă de cupă sau de periant de la baza archegonului, dezvoltat după fecundare ('Я<'JэαíιcαeДpseudopeгianth ; Pseudoperianthium ; pseudopérianthe ; álperiantium, ál-virágtakaró ; псевдоперианций, ложный околоцвет­ ник] PSEUDOPERIDIUM η (gr. -, πηρίδιον „săculeţ"), pseudoperidie, peridie falsă ; învelişul protector plectenchimatic al ecidiosporilor (Uredinales) [pseudoperidium ; Trugperidie, Trugsporidienbehălter ; pseudoperidie ; álperidium ; псевдоперидий] —»^ pseudosporodochium PSEUDOPERIGONIUM η (gr. -, περί „împrejur", γονή „urmaş"), pseudoperigon, perigonul fals al florilor homoclamidee biverticilate (Atriplex) [pseudoperigone ; Pseudoperigon, fal­ sche Blütenhülle; pseudoperigone; állepel ; псевоперигоний] PSEUDOPERISTOMIUM η (gr. - , στόμα „gură"), pseudoperistom, peristomul extern efemer al unor briofite (Buxbaumia) [pseudoperistom ; Pseu­ doperistom ; pseudopéristome ; ál-száj­ perem, ál-szájpárkányzat ; псевдопе­ ристом] PSEUDOPERITHECIUM η (gr. - -, θήκη „cutie"), pseudoperiteciu, înveli­ şul periteciiform al unor sporidii [pseudoperithecium ; Pseudoperithecium ; pseudopérithecium ; álperitécium ; псев­ доперитеций, ложный перитеций] PSEUDOPETALIA f (gr. -, πέταλον „petală"), pseudopetalie, substituirea unor petale din floare prin staminé [pseudopetaly ; Pseudopetalie ; pseudo­

1540

1541

1542

1543

1544

petalie ; pszeudopetália ; псевдопеталия] 1545 PSEUDOPETIOLUS m (gr. -, lat. petiolus „peţiol"), pseudopeţiol, peţiol aparent, baza îngustată a laminei foliare simulînd un peţiol (Aldrovanda) [pseudopetiole ; Scheinblatt­ stiel ; pseudopetiole ; ál-levélnyél ; ложный черемок] 1546 PSEUDOPHELLOIDUM η (gr. -, φέλλος „plută", είδος „asemănare"), pseudofeloid, ţesut suberiform deo­ sebit de periderma tipică prin reparti­ ţia nereglementară a celulelor ini­ ţiale, ex. Marattiaceae (Hannig) [pseudophelloid; Pseudophelloid ; pseudophelloîde; álfelloid-réteg ; псевдофеллоид] 1547

PSEUDOPHOTOMETRICUS (gr. -, φώς, φωτός „lumină", μετρέω „a mă­ sura"), pseudof Ole metric, cu toate că are o poziţie favorabilă faţă de direcţia luminii, totuşi orientarea or­ ganului (frunzei) nu este influenţată de lumină (Wiesner) [pseudophotometric ; pseudopholcmetrisch ; pséudophotométrique ; álfotometrikus ; псев­ дофотометрический]

1548

PSEUDOPHYLLCPODUS (gr. -, φύλλον „frunză", πους, ποδός „picior"), pseudofilopcd, cu frunzele inferioare, obişnuit afilopcde, alipite la bază (Hieracium) [pseudophyllopodous ; pseudophyllopod ; pseudophyllopode ; állevélrózsás ; псевдофиллоподный] PSEUDOPHYLLUM η (gr. - -), frunză falsă, apendice foliaceu efemer, caduc la dezvoltarea frunzelor nor­ male (Bambusa) [pseudophyll ; Schein­ blatt ; pseudophylle ; állevél ; ложный лист] PSEUDOPHYSIS f (gr. -, φύσις „formare"), pseudofiză, himeniu oprit în dezvoltare, în loc de bazidie formîndu-se nişte umflături bulbiliforme (Höhnel şi Lichtschauer) [pseudophysis ; Pseudophyse ; pseudophyse ; pszeudofizis ; псевдофиза] PSEUDOPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός „rătăcitor"), pseudoplarcton, plancton fals care pluteşte numai ocazional (Forel) [pseudoplankton ; Pseudoplankton ; pseudoplancton ; álplankton; псевдопланктон] PSEUDOPLASMODIUM η (gr. -, πλάσμα „modelare", εϊδο „asemă­ nare"), pseudoplasmodiu, plasmodiu fals, format din organisme unicelulare agregate, menţinîndu-şi indivi­ dualitatea lor, nefuzionînd corpurile

1549

1550

1551

1552

PSEUDOPLASTÜM lor ameboidale şi nici nucleu ^la Acrasieae şi Myxobacteria) (Olive) [pseudoplasmodium ; Pseudoplasmodium ; pseudoplasmode ; âlplazmodium ; псев­ доплазмодий] 1553 PSEUDOPLASTÜM η (gr. -, πλαστός „modelat"), pseudoplast, partea ele­ mentară a cromatoforului reticulat, la Syphonocladiales ^Chadefaud^ [pseu­ doplast ; Pseudoplast ; pseudoplaste ; pszeudoplasztisz ; псевдопласт] 1554 PSEUDOPODIUM η (gr. -, πους, ποδός „picior"), pseudopodiu 1. Prelun­ gire protoplasmatică contractilă ser­ vind ca organ de locomoţie şi pentru prinderea unor protozoare (Myxogastres). 2. Prelungirea setiformă a gametofitului lipsit de frunze sau cu frunze rudimentare, purtînd sporogonul (Andreaea, Sphagnum) [pseu­ dopodium, pseudopode; Trugstiel, Scheinfüsschen ; pseudopode ; álláb ; псевдоподий] —* plasmopodium 1555

PSEUDOPOLYEMBRYONIA f (gr. -, πολύς „mult", Εμβρυον „fetus"), pseudopoliembrionie, formarea mai multor embrioni în sămînţă prin contopirea mai multor ovule, prin divizarea nucelei sau prin formarea mai multor saci embrionari din archesporul multicelular (Lebegue şi Doguet) [pseudopolyembryony ; Pseudopolyembryonie ; pseudopolyembryonie ; álpoliembriónia ; псевдополиэмбриония]

1556

PSEUDOPOLYMORPHISMUS m (gr. - -, μορφή „formă"), pseudopolimorfism, polimorfism fals în cazul speciilor cu înfăţişări estivale sau autumnale, care nu pot constitui unităţi sistematice independente [pseudopolymorphism ; Pseudopolymorphismus ; pseudopolymorphisme ; álpolimorfizmus ; псевдополиморфизм]

1557

PSEUDOPOLYPLOIDIA t (gr. » πολύς „mult", άπλοός „singur"), pseudopoliploidie, dublarea sau mul­ tiplicarea numărului de bază al cro­ mozomilor, neîmpreunată însă cu creş­ terea cantitativă a materialelor gene­ tice (Battaglia) [pseudopolyploidy ; Pseudopolyploidie ; pseudopolyploîdie ; álpoliploidia ; псевдополиплоидия]

1558

PSEUDOPOLYTOMIA f (gr. - , τόμος „tăiere") —>• pseudodichotomia

1559

PSEUDOPORUS m (gr. -, πόρος „trecere"), pseudopor 1. Depresiune sau pată circulară, ca urmă a stig­ matului (cf. Gatin). 2. Pată circulară îngroşată, neperforată, pe frunzele de

424

Sphagnum (Russow) [pseudopore ; Pseudopore, Scheinloch; pseudopore; álpórus; псевдопора] 1560 PSEUDOPYCNIDIUM η (gr. -, πυκνός „compact", ίδιον dimin.), pseudopicnidie, hifă plectenchimatică la Fungi (Potebnia) [pseudopycnide ; Pseudopyknidium ; pseudopycnide ; álpiknidium ; псевдопикнида] 1561

PSEUDORAMOSUS (gr. -, lat. ramosus „ramificat"), cu ramificaţie aparentă [pseudoramose ; scheinbar­ verzweigt; pseudorameux ; álelágazáSÚ; ложноветвистый] 1562 PSEUDORAMULUS m (gr. -, lat. ramulus „rămurică"), ramură apa­ rentă, la unele specii de Algae [false branchlet; Scheinzweiglein; pseudoramule ; álágacska ; ложная ветвь] 1563 PSEUDORAPHE (-es) f (gr. -, φαφή „cusătură"), pseudorafeu, sutură falsă, pe carapacele unor Diatomeae [pseudoraphe; Pseudoraphe; pseudoraphé; álvarrat ; ложный шов] 1564 PSEUDOREDUCTIO f (gr. -, lat. reductio „reducere"), pseudoreducţie 1. Reducţia aparentă a numărului cromozomilor somatici la jumătate, împreunată cu împerecherea cromo­ zomilor meiotici ^Riickert^. 2. Aso­ cierea cîte doi a cromozomilor soma­ tici în cursul profazei (Grégoire) [pseudoreduction ; Pseudoreduktion ; pseudoréduction ; álredukció ; псевдоредукция] —у pseudomeiosis 1565

PSEUDOREPENS (gr. -, lat. repens „tîrîtor"), pseudorepent, apa­ rent tîrîtor pînă la inflorescenţă (Thymus callieri) [pseudorepent ; scheinbar-kriechend ; pseudorampant ; látszólagosan kúszó; ложноползущий] 1566 PSEUDORHIZA f (gr. -, φίζα „rădă­ cină"), pseudoriză 1. Formaţiuni radiciforme la bulbul unor Monocotyledoneae (Royer). 2. Formaţiuni miceliene radiciforme dezvoltate la baza carpoforului (Fayod) [pseudorhize ; Scheinwurzel; pseudorhize; álgyökér; ложный корень]

1567

PSEUDOROSULA f (gr. -, lat. rosula „trandafir"), pseudorozetă, aglome­ rare de frunze tulpinale inferioare, cu aparenţa unei rozete [pseudorosette; Scheinrosette; pseudorosette; ál-tőlevélrózsa; ложная розетка]

1568

PSEUDOSEPTATUS (gr. -, lat. , septum „îngrăditură"), pseudoseptat, ; cu peretele despărţitor incomplet în- i chis [pseudoseptate ; scheinbarsep- ;

425

1569 1570

1571

1572

1573

PSEUDOVACUOLA tiert ; faussement cloisonné ; álválaszfalas, álharántfalas ; ложноперегородчатый] PSEUDOSEPTUM η (- -) -^sep­ tum spurium, dissepimentum spurium PSEUDOSESSILIS (gr. -, lat. sessilis „şezător"), pseudosesil, aparent sesil, în realitate avînd un mic pedicel [pseudosessile ; scheinbarsitzend ; pseudosessile; látszólagosan ülő; ложносидячебрюхий] PSEUDOSPERMICUS, PSEUDOSPERM US (gr. -, σπέρμα „sămînţă"), pseudospermic, cu seminţe numai aparente [pseudospermous ; scheinsamig; pseudosperme; álmagvú; ложносемянный] PSEUDOSPICA f, pseudospic, spic fals; panicul sau racem cu ramuri foarte scurte, cu flori îndesuite, ase­ mănător spicului (Phleum, Chenopodiurn) [pseudospike ; Scheinăhre, Wickelăhre, Blütenschweif; faux épi; álfüzér ; ложный колос] —> spica spuria PSEUDOSPORANGIUM η (gr. -, σπορά „sămînţă", άγγείον „vas"), pseudosporange, organ asemănător sporangelui, care produce muguri sau propagule (Davis) [pseudosporangium ; Pseudosporangium ; pseudosporange ; álsporangium ; псевдоспорангий]

PSEUDOSPORODOCHIUM η (gr. -, σπορά „spor", δοχείον „recipient") —>· pse udoperidium f (gr. -, στήλη 1575 PSEUDOSTELE „coloană"), pseudostel 1. Structură stelară aparentă (la nervura mediană a unor frunze). 2. Dispoziţie ase­ mănătoare a ţesuturilor peţiolului cu cele ale tulpinii (Tansley) [pseudostele ; Pseudostele ; pseudostèle ; álsztéle ; псевдостела] 1574

1576

4577

PSEUDOSTIPULA î (gr. -, lat. stipula „pai"), pseudostipelă, forma­ ţiuni foliacée de la baza frunzelor, uneori lîngă stipelele rudimentare, care sînt asemănătoare stipelelor (Knautia, Scabiosa) [pseudostipule ; Pseudostipelle ; pseudostipelle ; ál-pálhalevél; ложный прилистник]

PSEUDOSTROMA η (gr. -, στρώμα „saltea"), pseudostromă 1. Himenofor la Sclerotiaceae (Wallroth). 2. Periteciul unor iî'Mragi[pseudostromă; Trugpolster ; pseudostromă ; álstróma ; псевдострома] 1578 Ρ SE и DOS Τ RO PH TOLA f (gr. -, lat. strophium „panglică mică"), pseudostrofiolă, partea axei florale ce rămîne

ataşată de nuculă, la Labiatae (Sernander) [pseudostrophiole ; Pseudostrophiole ; pseudostrophiole ; álstrofiola; псевдострофиола] 1579 PSEUDOSUBER η (gr. -, lat. suber „plută"), pseudosuber, suber apa­ rent (Quercus pseudosuber) [pseudo­ suber; Scheinkork; pseudosuber, faux liège; álpara; ложная пробка] 1580 PSEUDOSYMEIOSIS t (gr. -, συμβίωσις „viaţă în comun"), pseudosimbioză, participarea concomitentă sau subsecventă a mai multor agenţi specifici de fermentare (Behrens) [pseudosymbiose ; Pseudosymbiose ; pseudosymbiose ; álszimbiózis ; псевдо­ симбиоз] 1581

PSEUDOSYNCARPICUS (gr. -, σύν „împreună", καρπός „fruct"), pseudosincarpie, cu carpelele aparent con­ crescute (gineceul la Phytolacca) [pseudosyncarpous ; pseudosynkarpisch ; pseudosyncarpique ; álszinkárpikus ; псевдосшосарпический] 1582 PSEUDOTERMINALIS (gr. -, lat. terminális „terminal"), pseudotermi­ nal, numai aparent terminal, cînd inflorescenţa intercalară se opreşte în creştere şi apare o floare fals terminală (Parkin) [pseudoterminal ; scheinbar-gipfelstăndig ; pseudotermi­ nale; álterminális, álszártetőző ; ложноверхушечный] 1583

PSEUDOTHALLUS m (gr. -, θαλλός „lăstar"), pseudotal, tal aparent [pseudothallus ; Scheinlager ; pseudo­ thalle ; áltelep ; псевдоталлом, ложное слоевище] 1584 PSEUDOTRICHOPHORUM η (gr. -, θρίξ, τριχος „păr", φορέω „а purta"), pseudotri(c)hofor, filament vegetativ asemănător trichoforului (Algae) [pseudotrichophorum ; Pseudotrichophorum; pseudotrichophore ; âltrichofórum; псевдотрихофор] 1585

PSEUDOTYPUS m (gr. -, τύπος „model"), pseudotip, tipul greşit indi­ cat în publicaţie [pseudotype; Pseudotypus ; pseudotype ; áltipus ; псевдотип]

1586

PSEUDOVACUOLA i (gr. -, lat. vacuus „gol"), pseudovacuolă, corpusculi citoplasmatici închis roşii, aflaţi în suspensie, servind ca organe de apărare împotriva luminii puternice (Cyanophyceae) [pseudovacuole, sus­ pensory bodies ; PseudoVakuole, Schwe­ bekörper ; pseudovacuole ; álvakuola ; псевдовакуоль]

42β

PSEUDOVALVA 1587

PSEUDOVALVA f (gr. -, lat. valva „uşă cu canaturi"), pseudovalvă, carpelă semisolidă care se despică la maturitate între cele două fascicole de vase ale nervurii mediane (Saun­ ders cf. Jackson) [pseudovalve ; Schein­ klappe; pseudovalve; álkopáos; лож­ ная створка]

1588

PSEUDOVASCIJLARIS

(gr.

-,

lat.

vascularis „vascular"), pseudovascular, numai la aparenţă vascular [pseudovascular ; scheinbar-gefäßig ; pseudovasculaire ; áledényes ; ложнососудистый] 1589 PSEUDOVERTICILLUS m (gr. -, lat. verticillus „rotirea fusului"), pseudoverticil 1. Verticil fals compus din perechi de cime opuse (Labiatae). 2. Totalitatea frunzelor aparent verticilate (Lonicera) [pseudoverticil, false whorl ; Scheinquirl, Scheinwirtel, Trugwirtel; pseudoverticille, faux verticille; álörv; полумутовка, ложная мутовка] —* verticillaster, verticillus spurius 1590 PSEUDOVICARIISMUS m (gr. -, lat. vicarius „locţiitor"), pseudovicariism, comportamentul ecologic şi morfologic asemănător al unor specii de origină diferită [pseudovicariism ; Pseudovikariismus ; pseudovicariisme ; álvikáriizmus ; псевдовикариизм] 1591

PSEUDOVIVIPARIA f (gr. -, lat. vivus „viu", paro „a produce"), pseudoviviparie, producerea în regiunea florală a unor lăstari frunzoşi care se pot înrădăcina, dar care nu se deta­ şează de planta mamă (Juncus bufonius) (Potonié) [pseudovivipary ; Pseudoviviparie; pseudoviviparité; ál-ele­ venszülés ; псевдовивипария]

1592

PSEUDOXEROPHYTA η pl (gr. ξηρός „uscat", φυτόν „plantă"), pseudoxerofite, plante subxerofile, avînd o sensibilitate mai redusă faţă de umezeală (Lees) [pseudoxérophytes ; Pseudoxerophyten ; pseudoxérophytes ; álxerofiták ; псевдоксерофиты]

1593

PSEUDOZYGOSPORA f (gr. -, ζυγός „jug", σπορά „spor"), pseudozigospor, spor partenogenetic ; dezvoltarea ne­ mijlocită a unui gamet, în lipsa pro­ cesului de conjugare (Phycomycetes) [pseudozygospore ; Pseudozygospore ; pseudozygospore ; álzigospóra ; псевдо­ зигоспора] - • azygospora 1594 PSIL-, -PSILUS, PSILO-, PSILATUS, PSILOSUS (gr. ψιλός „gla­ bru"), glabru, nud (psilanthus, epipsilus, psilopterus) [naked, glabrous;

kahl; glabre; csupasz; голо-, лысо-, голый, лысый] -+ glaber 1595 PSIL1C0LUS [-COLA f), PSILOPHILUS (gr. -, lat. colo „a locui", gr. φιλέω „a iubi") -^ pratensis 1596 PSILOCARPUS[gT.-, καρπός „fruct"), cu fructe glabre [naked-fruited ; kahlfrüchtig; à fruits glabres; csupasz termésű ; голоплодный] 1597 PSILOLEPIS (gr. -, λεπίς „scvamă"), cu scvame glabre [naked-scaled ; kahl­ schuppig; à écailles glabres; csupaszpikkelyù ; голочешуйчатый] 1598 PSITTACINUS (gr. ψιττακός „pa­ pagal"), de culoarea papagalului; de un verde gălbui deschis [parrotcoloured; papageifarbig; couleur de perroquet; papagály színű; попугайоцветный] 1599 PSYCHOPHILAE f pl (gr. Ψιχή „Psyche", φιλέω „a iubi"), psi(c)hofile, plante fertilizate prin lepidoptere diurne [psychophilae ; Tagfalterblumen; psychophiles ; nappali lepkevi­ rágok ; психофилы] 1600 PSYCHRO- (gr. ψιχρός „frig"), de frig, de temperaturi joase (psychrometricus, psychrophilus) [cold- ; kalt-, kälte-; froid; hideg-; холодо-] -»• frigidxis 1601 PSYCHROCLEISTOGAMIA f (gr. -, κλειστός „închis", γάμος „căsătorie"), psi(c)hrocleistogamie, cleistogamie cauzată de temperatura scăzută (Hansgirg) [psychrocleistogamy ; Psychrokleistogamie ; psychrocleistogamie ; pszihrokleisztogámia ; психроклеистогамия] 1602 PSYCHROCLINIA f (gr. -, κλίνω „a se înclina"), psi(c)hroclinie, curbarea spre pămînt a frunzelor şi tulpinii sub influenţa temperaturii scăzute (Wöchting) [psychrocliny ; Psychroklinie ; psychroclinie ; pszihroklinia ; психроклиния] 1603 PSYCHROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „planta"), psi(c)hrofite, plante alpine ce cresc pe substrat rece (Warming) [psychrophytes ; Kaltbodenpflanzen ; psychrophytes ; pszihrofiták ; психро.фиты] 1604

PTARMICUS (gr. πταρμικός „strănutător"), ptarmic, care cauzează strănutare (Achillea ptarmica) [cau­ sing sneeze; niesenerregend; ptarmique, éternuant; tüsszentést okozó; чихательный] —»· sternutatorius 1605 PTENOPHYLLOPHYTA η pl (gr πτηνός „zburător", φύλλον „frunză".

427

PTYOSOMA

φυτόν „plantă"), ptenofilofite, plante din pădurile cu frunze căzătoare [ptenophyllophyta, deciduous forest plants ; Ptenophyllophyten, Fallaubwaldpflanzen ; ptenophyllophytes ; lombhullató erdők növényzete ; птенофиллофиты] 1606 PTER-, PTERI-, PTERO-, PTERYGO, -PTERUS, -PTERYGIUS, РТЕRATUS, PTEROPHORUS (gr. πτερόν „aripă", πτερύγιον „aripă mică", φορέω „а purta"), aripat, prevăzut cu excrescenţe aripiforme (pteranthus, ptericoccus, pteroneurus, pterygoideus, adenopterus, epipterygius) [wing-, win­ ged; flügel-, geflügelt, -flügelig; ailé; szárnyas, szárnyalt ; крыло-, крылато-; -крылый, крылатый] -+ alato-, alatus 1607

PTERANTHUS (gr. -, ανθός „floa­ re"), cu flori aripate [wing-fiowered ; flügelblütig; à fleurs ailées; szárnyas virágú ; крылатоцветковый]

1608

PTERIDOGRAPHIA i (gr. πτερίς, πτερίδος „ferigă"), pteridografie, stu­ diul şi descrierea ferigilor (Filices) [pteridography, science of Ferns ; Farn­ kunde ; ptéridographie ; páfránytan ; птеридография] —» filicologia, pteridologia 1609 PTERIDOLOGIA i (gr. -, λόγος „vorbire") —»· pteridographia 1610 PTERIDOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), pteridofite, încrengătura plantelor cu spori, cuprinzînd ordi­ nele: Lycopodiales, Filicales, Equisetales etc. [pteridophytes ; Pteridophyten, Farnpflanzen ; pteridophytes ; pteridofiták, harasztok ; птеридофиты] -> cryptogamae vasculares 1611

Ρ ТЕ RI DOS PORA í (gr. -, σπορά „sămînţă"), pteridospor, spor obliga­ toriu, caracteristic pentru Pteridophyta [pteridospore ; Pteridospore ; ptéridospore ; pteridospóra ; птеридоспора] 1612 PTERINUS, PTEROIDEUS (gr. -) -* aliformis 1613 PTEROCARPUS (gr. -, καρπός „fruct"), cu fructe aripate [wingfruited; flügelfrüchtig; à fruits ailés; szárnyas termésű; крылоплодный] 1614

1615

PTEROCAULIS (gr. -, καυλός „tul­ pină"), cu tulpina aripată [wingstemmed ; geflügellstengelig ; à tiges ai­ lées ; szárnyalt szárú ; крылостебельчатый] PTEROCHORES f pl (gr. -, χωρέω „a se răspîndi"), pteroc(h)ore, plante aie căror fructe se răspîndesc prin

nişte apendici aripiformi scarioşi (Danserau) [pterochores ; Pterochoren ; ptérochores ; pterochor-növények ; птерохоры] 1616

PTEROCLADUS (gr. -, κλάδος „ramură"), cu ramuri aripate [wingtwigged; flügelzweigig ; à branches ailées; szárnyalt á ^ ; крыловетвистый]

1617 PTERODIUM η (gr. -) - • samara 1618 PTEROGONUS (gr. -, γωνία „unghi, muchie"), cu muchii aripate [wingedged; flügelkantig; ptérogone, à angles ailés; szárnyasán éleit; крылоугольный] 1619 PTEROPODUS, PTEROPUS (gr. -, ποδς, ποδός „picior"), cu suportul aripat [wing-footed; flügelfüűig; ptéropode ; szárnyas tönkű ; крылоногий] 1620 PTEROSPERMÜS, PTERYGOSPERMUS (gr. -, σπέρμα „sămînţă"), cu seminţe aripate [wing-seeded ; flügelsamig; à semences ailées; szárnyas magvú ; крылосемянный] 1621 PTERYGIUM η (gr. -) -^ ala 1622 PTILO-, -PTILUS (gr. πτίλον „puf"), păros, pufos (ptilodontus, pogonoptilus) [downy-; flaum-; duveté; pelyhes-; пушисто-, опушенно-] —• hebe1623 PTILOPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frunza"), cu frunze pufos păroase [downy-leaved ; flaumblättrig ; à feuil­ les duvetées; pelyhes levelű; пушистолистный] 1624 PTILOSTYLUS (gr. -, στολος „co­ loană"), cu stilul pufos păros [downystyled ; flaumgriffelig ; à style duveté ; pelyhes bibéjű; пушистостолбиковый] 1625 PTYCHO- (gr. πτύξ, πτυχός „pliu, cută"), pliat, cutat (ptychocarpus, ptychorrhizus) [folded, wrinkle- ; fal­ ten-, runzel-; plié, ridé; összehajto­ gatott, ráncos- ; складчато-] —^ plicatus, complicatus 1626 PTYCHONOMIUM η (gr. -, νομός ,,păşune"), pti(c)honomiu, cavităţi de forma unor cute, produse prin roadere de larvele unor insecte în părţile parenchimatice ale plantelor [ptychonomium; Faltenmine; ptychonomium; ptihonomium; птихономиум] 1627

PTYCHOPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frunză"), cu frunze pliate [fold-leaved ; faltenblăttrig ; à feuilles pliées ; hajtogatott levelű; складчатолистный]

1628

PTYOSOMA η (gr. πτύαλον „salivă", σώμα „corp"), ptiozom, masă proto-

428

PTYXIS

1629 1630 1631

1632 1633

1634

plasmaticá afectată de necroză locală (Burgeff) [ptyosoma; Ptyosom; ptyosome; ptioszóma; птиосома] PTYXIS f (gr. πτύξ „pliu") -+ praefoliatio PU BENS -> pubescens PUBERULENS, PUBERULUS, puberulent, puberul, slab pubescent [puberulent, minutely pubescent ; schwachweichhaarig, íchwachflaumig ; puberulent; pelyhes, kissé szőrös; пушковатый, коротко опушенный] PUBES f -^ pubescentia PUBESCENS, PUBI-, pubescent, acoperit cu peri fini, moi, scurţi şi mai rari (pubiceps, pubiflorus, pu­ biger) [pubescent, downy, sligthly hairy; flaumhaarig, weichhaarig; pu­ bescent, duveté; pelyhesedő, szőrösödő, lágyszőrű; пушистый, опушён­ ный] —>• pubens, hebescens PUBESCENTIA f, pubescenţă, pározitate finá care acoperă unele organe vegetale [pubescence, downiness, hai­ riness; Pubeszenz, Behaarung; pu­ bescence, duvet; szőrözet, szőrzet, pelyhesség; mez; опушение] -* in­ dumentum, pubes

1635

PUBLICATIO f, publicaţie [publi­ cation; Publikation, Herausgabe; pu­ blication ; publikáció, közlemény, kiad­ vány; публикация, издание] 1636 PUDIBUNDUS, PUDICUS, PUDORINUS, pudic, ruşinos, sensibil la atingere (Mimosa pudica) [chaste, sensitive; keusch, schamhaft, emp­ findlich ; pudique, sensitif ; szemérmes, érzékeny ; стыдливый, чувствительный]

1637

PUGILLUS m ( „un pumn de", ca titlu de carte) —• spicilegium

1638

PUGIONIFORMIS, pugioniform, de forma unui pumnal [dagger-shaped; dolchförmig ; pugionif orme ; tör alakú ; кинжаловидный] —»^ siciformis

1639

PULCHELLUS, PULCHER, frumos [beautiful, handsome ; schön, niedlich ; joli, beau ; szép ; красивый] - • bellus, speciosus, venustus, chaero-

1640

PULLATUS, PULLUS, închis la culoare, brun închis [dark, darkbrown; dunkel, dunkelbraun; foncé, brun foncé ; sötét, sötétbarna ; тёмный, темнобурый]

1641

PULLULAN

1642

PULLULATIO

S -> prolifer f -* gemmatio

1643 PULPA f, pulpă, partea cărnoasă, suculentă a fructelor (Malus, Pyrus, Vitis) [fruit pulp; Fruchtbrei, Brei, Fruchtfleisch ; pulpe ; gyümölcshús, terméshús, gyümölcskása ; мякоть, плодовая мякоть] 1644 PULPOSUS, pulpos, cu multă pulpă [pulpy, fleshy; breiig, breiartig, flei­ schig ; pulpeux ; húsosbelű ; мякотный] 1645 PULSATILIS, pulsatil, contracţii; cu mişcări de extensiune şi de con­ tracţie [pulsating, pulsatory; pulsie­ rend; pulsatil; lüktető; пульсиру­ ющий] VACUOLA PULSATILIS ^ (vama­ la) contractilis 1646 PULVERACEUS, PULVEREUS, PULVERIFORMIS, pulveraceu, ase­ mănător cu praful [pulveraceous, pow­ dery; staubig, pulverig, staubartig; pulvéracé, poudreux; porszerű; по­ рошкообразный] 1647 PULVERATUS, PULVERULATUS, PULVERULENTUS, PULVIGER, prăfuit, pulverulent, aco­ perit cu о substanţă asemănătoare prafului (frunză, tulpină) [powdered, pulverulent, dusted; bestäubt, gepu­ dert; pulvérulent, poudreux; bepor­ zott, poros felületű; пыльный, при­ пудренный] 1648

1649

PULVILLUM η, răsadniţă, insta­ laţie în care se cultivă răsadul [hot­ bed; Mistbeet; couche; melegágy; парник] PULVINARIS, PULVINIFORMIS, PULVINIFER, PULVINATUS, pulvinat, prevăzut cu pulvină; de forma unei perniţe [pulvinary, cus­ hion-shaped ; polsterig, gepolstert, kisseníörmig ; pulvinaire, pulviné, pulviniforme ; párnás, párnaszerű ; подушковидный] -> culcitiformis

1650

PULVINUS m, pulvină, perniţa frunzei; dilatarea şi umflarea bazei peţiolului frunzei la locul de inserţie pe ramură sau pe tulpină (Mimosa, Robinia) [pulvinus, cushion; Polster, Blattpolster, Blattkissen, Blattwulst; coussinet ; levélpárna, levélcsukló ; подушечка, листовая подушечка]

1651

PULVIS m, praf [powder, dust; Pulver, Staub; poussière; por; пыль, порошок] PULVIS GLAUCUS -^ pruina

1652

PUMILUS, pitic, scund, mic, chircit (plantă) [dwarf, low, small; zwergig, niedrig, klein; petit, nain, bas; törpe.

429

1653

1654

1655

1656

1657

1658 1659

1660

PUTRESCENS alacsony, kicsi; малорослый, карли­ ковый] —» nanus, pygmaeus PUNCTATUS, PUNCTIFER, PONCTUA TUS, punctat, prevăzut cu puncte, pete sau gropiţe punctiforme (frunză, tulpină, vase) [punctate, dot­ ted; punktiert, getupft; ponctué, pointillé; pontozott; точечный] -^ sticto-, -stictus PUNCTICULATUS, PUNCTICULOSUS, PUNCTULATUS, puncticulat, fin punctat [puncticulate, minu­ tely dotted ; feinpunktiert ; poncticulé ; pontocskás, finoman pontozott; мел­ коточечный] PUNCTIFORMIS, punctiform, de forma punctelor [punctiform, dot-like ; punktförmig, tüpfeiförmig ; ponctiforme; pontszerű; точкообразный] PUNCTUM η, punct, pată mică punctiformă pe organele vegetale (pun­ ctele lui Caspary) [point, dot ; Tüpfel ; point ; pont ; пункт, точка] PUNCTUM VEGETATIONIS -^ Conus vegetativus PUNGENS (pungo), pungent, înţe­ pător; prevăzut cu un vîrf ascuţit şi tare (frunza) [pungent, stinging; ste­ chend; piquant; szúroshegyű; колю­ щий, колючий] PUNICANS, roşiatic [reddish; röt­ lich; rougeâtre; pirosló; рыжеватый] PUNICEUS, puniceu, roşu granatin; roşu ca florile de Punica granatum [puniceous, crimson; granatrot; rouge de grenade, rouge ponceau; gránát­ piros, gránátalmaszín ; гранатовый, пунцовый] PURGANS,PURGATIVUS (purgo), purgativ [purging, purgative; reini­ gend, abführend; purgatif; hashajtó; слабительный, очищающий]

PURPURASCENS, PURPURELLUS, PURPURINUS (purpurasco), purpurascent, aproape purpuriu [pur­ plish, becoming purple ; purpurrötlich ; devenant pourpre; pirosló, bíborpiros­ ba átmenő; багрянистый, слегка пурпурный] 1662 PURPURATUS, PURPUREUS, purpuriu, roşu purpuriu [purple, pur­ ple-red, empurpled ; purpurrot ; pour­ pré, rouge pourpre; bíborvörös, bí­ borpiros ; алый, пурпурный, багряный] —*• porphyreus, ostrinus 1663 PU RUS, pur, curat (cultură, formaţie, linie) [pure; rein; pur; tiszta; чис­ тый]

1664

-PUS (gr. πους, ποδός „picior") (cladopus, gymnopus, eriopus)—* -pes, podr, -podus 1665 PUSILLUS, PUSILLI-, foarte mic (pusilliflorus) [very small; winzig, winzigklein; très petit; nagyon kicsi; крохотный] —• minutus, parvulus, exiguus, pumilus 1666 PUSTULA f, pustulă 1. Mică ridicătură veziculiformă sau veruciformă pe organe. 2. Fructificaţii ale unor ciuperci fitopatogene pe organele plan­ telor [pustule, blister, pimple ; Pustel, Blase, Bläschen ; pustule ; hólyagocska, dudor; пустула, бугорок, пупырышек, подушечка] 1667

PUSTULATUS, PUSTULOSUS, pustulat, cu pustule [pustulate, blis­ tered ; bepustelt, pustelartig ; pustule ; hólyagocskás ; пупырчатый] 1668 PUSULAE f pi, pusule, formaţiuni plasmatice conţinînd mult lichid, analoage vacuolelor contractile, la Peridiniaceae (Schutt) [pusules; Pusulen; pusules; puszulák; пусулы] 1669 PUTAMEN η, putamen ί . Sîmbure pietros; endocarpul lignificat şi osos al unor fructe, împreună cu sămînţa (Amygdalus, Persica, Prunus). 2. Coa­ ja de nucă (Juglans) [stone, nut-shell ; Stein, Steinschale, Steinkern, Nuß­ schale; putamen, écale de noix; kőmag, csontmag, csonthéj, dióhéj ; косточка, скорлупа ореха, отвердев­ ший эндокарпий] -+ ругеп, ругепа, ругепит 1670

1671

1661

1672

1673

1674

PUTAMINATUS, PUTAMINEUS, PUTAMINOSUS, putaminat, cu sîmbure osos [putaminate; steinschalig; putaminé; kőmagos, csonthéjas; со сколупой] PUT ATU S, putat, tăiat, ciuntit (formă, plantă) [cut, mutilated; ab­ geschnitten, verstümmelt ; coupé, mu­ tilé; levágott, csonkított; изувечен­ ный] PUTER, PUTRIDUS, PUTRIS, putrezit, rău mirositor [putrid, rotten; angefault, morsch, faulig; pourri; rothadt, korhadt, büdös ; гнилой, зловонный] PUTREFACTIO f, putrefacţie, pu­ trezire; descompunerea chimică a ţe­ suturilor plantei [putrefaction, rotten­ ness; Fäulnis; putrefaction, pourri­ ture; rothadás, korhadás; гниение] PUTRESCENS (putresco), putres­ cent, pe cale de putrezire [rotting, becoming putrid; faulend, fauligwer-

PYCN-

1675

1676

1677

1678

439 dend; devenant pourri; rothadó, korhadó; гниющий] PYCN-, PYCNO- (gr. πυκνός„dens")í dens, îndesuit (pycnacanthus, pycnocephalus, pycnopterus, pycnostylus) [densely-, closely-; dicht-, gedrängt-; dense, serré; tömött-; густо-] -*• densus, densi· PYCNANTHUS (gr. -, Ανθός „floare")* cu flori îndesuite [closely-flowered; dichtblütig; à fleurs serrées; tömöttvirágú ; густоцветковый] PYCNIDIOPHORUS m (gr. -, φορέω „a purta"), picnidiofor, suportul picnidiei [pycnidiophore ; Pyknidiumträger; pycnidiophore; piknidium-tartó; пикнидиеносец] PYCNIDIOSPOBA f (gr. -, σπορά „sămînţă"), picnidiospor, spor format în picnidie [pycnidiospore ; Pyknidiospore ; pycnidiospore ; piknidiospóra ; пикнидиоспора] —» pycnoconidium, pycnospora, clinospora, stylospora

1679

PYCNIDJUM η (gr. -, - Ιδιον „mic"), picnidie, organ de fructificare în formă de ulcior, scufundat în substrat, cuprinzînd picnospori (Fungi) [pycnid, pycnide; Pyknidium; pycnide; piknidium ; пикнида] —» clinosporangium, spermogonium

1680

PYCNIUM η (gr. -), picnie, stadiul iniţial al sorilor la Uredinales (Arthur) [pycnium; Pyknium; pycnium; piknium; пикниум] PYCNOCABPUS (gr. -, καρπός „fruct"), cu fructe îndesuite [thickfruited; gedrăngtfriichtig ; à fruits serrés ; tömött-termésű ; густоплод­ ный] PYCNOCLADUS (gr. -, κλάδος „ra­ mură"), cu ramuri îndesuite [densely branched; dichtzweigig; à rameaux denses; sűrűn ágas; густоветвистый] PYCNOCONIDIUM η, PYCNOCO­ NIDIUM η (gr. -, κόνις „praf", ίδιον „mic", γόνος „urmaş") —» pycnidiospora, pycnospora PYCNOLEPIS (gr. -, λεπίς „scvamă"), cu scvame îndesuite [closelyscaled ; dichtschuppig ; à écailles ser­ rées; sűrüpikkelyű ; густочешуйчатый]

1681

1682

1683

1684

1685

1686

PYCNOPHYLLUS (gr. -, φύλλογ „frunză"), dens foliat [densely leaved; dichtblăttrig; densifolié; sűrű levelű; густолистный] PYCNOSIS f (gr. -), picnoză, conden­ sarea în ghem а cromatinelor, formînd o masă omogenă, datorită unor

factori care duc la degenerarea nucleu­ lui (Pekarek) [pycnosis; Pyknose; pycnose; piknózis; пнкноз] 1687 PYCNOSPORA f (gr. -, σπορά „să­ mînţă") —»^ pycnidiospora, stylospora 1688 PYCNOSTACHYS, PYCNOSTACHYÜS (gr. -, στάχυς „spic"), cu spice îndesuite [thick-spiked ; gedrăngtăhrig; à épis serrés; tömött kalászú; густоколосый] 1689 PYGMÄE IS MU S m (gr. πυγμαίος „scund, pitic") -» nanismus 1690 PYGMAEUS milus 1691

(gr. -) —>^ nanus, pu-

PYOGENETICUS, PYOGENUS (gr. πϋον „puroi"), piogen, care produce puroi (bacterii) [pus-forming ; eiterer­ zeugend; pyogène, produissant de pus; gennykeltő, gennyesedést okozó; пиогенный]

1692 PYB-, ΡΥΒΟ-, -PYRUS (gr. πυρ, πυρός „foc"), de foc, de culoarea roşie a focului (pyracanthus) [fire-, fiery, yellowish-red ; feuer-, feuerrot- ; rouge de feu; tűz-, tűzpiros; огненно-, огненнокрасный] —»· flammeus, phlogi-, phlogo1693 PYBAMIDALIS, PYBAMIDATUS, piramidal, de forma piramidei [pyrami­ dal, pyramid-shaped ; pyramidal ; py­ ramidal ; piramis alakú ; пирами­ дальный] -> metuliformis f 1694 Ρ Y BEN (-ENI S) m, PYBENA (gr. πυρήν „sîmbure") —»· putamen, ossiculum η (gr. -), pirenariu, 1695 PYBENABIUM fruct drupâceu, uni- sau multicarpelar, cu pericarpul subţire, cu mezocarpul cărnos şi cu endocarpul conţinînd 1 — 2 seminţe osoase (Prunus, Cornus) [pyrenarium; Steinfrucht; pyrenarium ; csontár, csonthéjas ter­ més ; косточковый плод] (gr. -), 1696 ΡΥ BEN ATU S, -PYBENUS pirenat, prevăzut cu sîmbure osos (dipyrenus, hexapyrenus) [pyrenate ; steinkernig; à noyau pierreux; csontmagvas; косточковый] 1697 PYBENIUM

η (gr.

perithecium

η (gr. -, καρπός 1698 PYBENOCABPIUM „fruct"), pirenocarp, fructificaţie cu ascele închise în fundul periteciului în formă de butelie (Ascomycetes) [pyrenocarp ; Pyrenokarpium ; pyrenocarpe ; pirenokárpium ; пиренокарпий]

PYXIDIUM

481 1699

PYRENOIDES f pl (gr. -, είδος „asemănare"), pirenoide, plastide gra­ nuläre globuloase, incolore, aflate în cromatofori, ca centre amilogene (Algae) [pyrenoides ; Pyrenoiden, Stär­ kekörner ; pyrenoïdes ; pirenoidok ; пиреноиды] 1700 PYRENOPHORUM η (gr. -, φορέω „a purta"), pirenofor 1. Partea citoplasmei care conţine nucleul. 2. Fila­ ment siderofil terminat într-un centriol, la pirenoidele de Caulerpa (Chadefaud) [pyrenophore ; Pyrenophor ; pyrenophore ; pirenofórum ; пиренофор] PYRENOSOMA η (gr. -, σώμα „corp"), pirenozom, corpuscul plastidic din pirenoide (Caulerpa) [pyrenosome ; Pyrenosom ; pyrenosome; pirenoszóma ; пиреносома] 1702 PYRENUM η (gr. -) ->• putamen 1703 PYRICARPUS (lat. pyrus „pár", gr. καρπός „fruct"), cu fructe piriforme [pear-fruited ; birnfrüchtig ; pyricarpe ; körtetermésű ; грушевидноплодный]

1709

PYROPHORUS (gr. -, φοβέω „a evita"), pirofob, care evită terenurile arse sau pîrjolite [pyrophobous ; pyrophob; pyrophobe; pirofob; пирофобный]

1710

PYROPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frunză"), cu frunze roşii ca focul [firered-ieaved ; feuerrotblättrig ; à feu­ illes rouges; tűzpiros levelű; огненнолистный]

1711

PYROPHYTA η pl (gr. -, φύτον „plantă"), pirofite, arbori cu scoarţa groasă, care rezistă incendiilor din păduri (Gates) [pyrophytes; Pyrophyten; pyrophytes; pirofitâk; пирофиты]

1712

PYTHMEN (-MENIS) m (gr. πυθμήν „rădăcină"), pitmen, filament de fixare pe tal (Eichenes) [pythmen ; Hafter, Haftfaser; pythmen; pitmen, rögzitő fonal; питмен]

1713

PYXIDARIUS, PYXIDATUS, ΡΥXIDIIFER (gr. πυξίς, πυξίδας „cu­ tie"), pixidat, prevăzut cu pixidă [pyxidate ; becherig, kapselig ; pyxidé ; kupakos toktermésű; несущий крыночку]

1714

PYXIDIIFORMIS, pixidiform, de forma unei cutiuţe sau pixidii [box­ like, pyxidium-shaped ; büchsenförmig; pyxidiforme; kupakos toktermés alakú, szelence alakú; крыночковидный]

1715

PYXIDIUM η, PYXIDULA f, PYXIS (-IDIS) t (gr. -), pixidă, fruct capsulă cu dehiscenţă circulară sau transversală pe calea unui căpăcel (Amaranthus, Hyoscyamus) [pyxidium ; Deckkapsel, Büchsenfrucht, quer-aufspringende Kapsel ; pyxide ; kupakos tok, fedővel nyíló toktermés ; 1ШКСИДИЙ, крыночка, коробочка мхов]

1701

1704 1705

1706

1707 1708

PYRIFER, pirifer, care produce pere [bearing pears; birnentragend; pyrifère ; körtetermő ; грушеносный] PYRIFORMIS, piriform, de forma alungit conică a perei [pear-shaped; birnenförmig ; pyriforme ; körte alakú ; грушевидный] -+ lacrimiformis PYRO-, PYRRHO-, -PYRHUS (gr. πορ, πυρός, -πυρρός „foc") (pyrocephalus, pyrrhotrichus, leucapyrhus) -» руг ΡΥ ROCH ROUS (gr. -, χρόα „culoa­ re") —• flammeus PYROPHILUS (gr. -, φιλέω „a iubi"), pirofil, care preferă terenurile arse [pyrophilous ; pyrophil ; pyrophile ; pi­ rofil ; пирофильный]

Q QUADR-, QUADRI-, cu patru... (quadrangularis, quadrialatus) [four-; vier-; à quatre...; négy-; четырёх-]-^ tetra2 QUADRANGULARIS, QUADRANGULA TUS, QUAD RANGÚ и-,QUADRANGULUS, patrunghiular, cu patru muchii sau coaste (quadrangulispinus) [four-cornered, four-an­ gled; viereckig, vierkantig; quadrangulaire, à quatre angles ; négyszeg­ letű, négysarkú, négyélű; четырёху­ гольный, четырёхсторонный, четы­ рёхгранный] -• tetragonalis, tetragonus, tetraqueter

spaltig ; quadrifide ; négyszer hasított ; четырёхнадрезный]

1

3 QUADRI ARISTATUS, patruaristat [quadriaristate; viergrannig; à quatre arêtes; négyszálkás; четырёхостнстый] 4 QUADRICALCARATUS -» tetracentrus 5 QUADRICAPSULARIS, cu patru capsule [quadricapsular ; vierkapselig ; quadricapsulaire ; négytokos ; четырёхкоробочный] 6 QUADRICARPELLARIS, cu patru cârpele [quadricarpellary ; vierfruchtblăttrig; quadricarpellaire ; négy ter­ mőlevelű ; четырёхплодолистнковый] —• tetracarpellaris 7 QUADRICOCCUS, cu patru bace [tetracoccous ; vierbeerig ; quadricoque ; négy bogyójú ; четырёхорешковый] —»· tetracoccus 8 QUADRIDENTATUS, patrudinţat, cu patru dinţi [four-toothed, quadridentate ; vierzăhnig ; quadridenté ; négy fogú ; четырёхзубчатый] —*• tetradontus 9 QUADRIDIGITATUS, patrudigitat, cu patru piese dispuse digitat (foliole) [quadridigitate, four-fingered; vierfingerig ; quadridigité ; négyszer ujjas ; четырёхпальчатый] 10 QUADRIFARIUS

->• quadriserialis

11 QUADRIFIDUS, patrufidat, de patru ori fidat [quadrifid, four-cleft; vier-

12 QUADRIFLORUS, patruflor, cu patru flori [four-floAvered ; vierblütig; quadriflore ; négy virágú ; четырёхцветковый] 13 QUADRIFOLIUS, patrufoliat, cu pa­ tru frunze [four-leaved; vierbláttrig; à quatre feuilles; négylevelű; четы­ рёхлистный] —*• tetraphyllus 14 QUADRIFURCATUS, patrufurcat, divizat în patru ramificaţii [quadrifurcate ; viergabelig ; quadrifurqué ; négy villás ; четырёхвильчатый] 15

QUADRILATERALIS, QUADRILATERUS, patrulateral, cu patru laturi sau feţe [quadrilateral, foursided ; vierseitig ; quadrilatéral ; négy­ oldalú ; четырёхсторонный]

16 QUADRILORATUS, QUADRILOBUS, patrulobat, cu patru lobi [fourlobed; vierlappig; quadrilobé; négykaré jos ; четырёхлопастный] 17

QUADRILOCULARIS, QUADRIlOCULATUS, patrulocular, cu patru loji sau loculi (anteră, ovar) [fourchambered; vierfăcherig ; quadriloculaire; négyüregű, négyrekeszű; четырёхгнездный] -+ tetracamarus, tetra' cameratus, tetralocularis

18 QUADRIPARTITUS, cvadripartit, de patru ori partit divizat (frunză) [quadripartite ; vierteilig ; quadripar­ tite ; négyosztatú ; четырёхраздельный] -+ tetraschisticus 19 QUADRISECTUS, patrusectat, de patru ori sectat divizat (frunză) [quadrisectate ; vierschnittig ; quadriséqué ; négyszer szeldelt; четырёх-рассеченный] 20 QUADRISEPTATUS, patruseptat, cu patru pereţi despărţitori (fruct) [quadriseptate ; vierquerwandig ; qua-

488

21

22

23

24

QUINQUIES drisepte; négy válaszfalas; четырёхперегородчатый] QUADRISERIALJS, QUADRISERIA TUS, patruseriat, dispus în patru serii sau rînduri [four-rowed, fourranked; vierreihig, vierzeilig; quadrisérié, tetrastique; négysoros; четы­ рёхрядный] —• tetrastichus QUADRIVALENS, cvadrivalent, prevăzut cu patru cromozomi [quadri­ valent ; quadrivalent ; quadrivalent ; négykromoszómás, négyértékű; квадривалентный] —*• tetravalens QUADRUPLEX, QUADRUPLI-, Q и ADR и PLICA TO-, QUADRUPLO-, cvadruplu, de patru ori (quadrupliner valus, quadruplicato-pinnaJus, quadruplocaulis) [quadruple, four­ fold; viermal, vierfach; (juadruple, quatre fois; négyszer, négyszeresen; четверной, четверне-, четыре раз] QUARTUS num., al patrulea [fourth; vierte; quatrième; negyedik; чет­ вёртый]

25 QUATERNALIS, QUATERNARIUS, QUA TERN AT US, QUA TER­ NI-, cîte patru (quaternifalius) [four each, by fours; je vier; par quatre; négyenként ; по четыре] 26 QUATTUOR num., patru [four; vier; quatre; négy; четыре] 27 QUERCICOLUS ophilus

(-COLA t) -f dry-

28 -QUETER, -QUETRUS, cu muchii (tetraqueter) [-angled; -kantig, -eckig; -quètre; -élű; -гранный] —• -angu­ laris 29 QUIESCENS (quiesco), cviescent, aflat în stare de repaus (muguri, spori) [resting, dormant ; ruhend ; quiescent, dormant; nyugvó, alvó; поко­ ящийся] 30 QUINARIUS, QUIN AT US, QUINATI-, cite cinci, de cinci ori (quinatisectus) [quinary, five each, by fives ; je fünf, fünffach, fünfzählig, gefünft; quinaire, par cinq, cinq fois; ötönként, ötszörösen ; пятерной, пять раз] 31 QUINCUNCIALIS, cvincuncial, cu cinci straturi suprapuse (prefloraţie) [quincuncial ; fünfschichtig ; quinconcial; ötrétü; квинкунциальный] 32 QUINQU-, QUINQUE-, QUINQUE, cinci-, cu cinci (quinquearistatus, quinquecuspidatus, quinquefoliolatus, quinquevalvis) [five-; fünf-; cinq, à cinq;

öt-, öt ; пяти-, пять] -+ penta-, tacho-

реп-

33 QUINQU ANGULARIS, QUINQUEANGULATUS, QUINQUANGULUS —• pentagonus 34 QUINQUECOSTATUS, cinci-costat [quinquecostate ; fünfrippig; à cinq côtes; ötbordájú; пятнребристый] 35 QUINQUEDENTATUS, cu cinci dinţi [five-toothed ; fünfzähnig; quinquedenté ; ötfogú ; пятизубчатый] 36 QUINQUEFARIUS, cinci-seriat, dis­ pus în cinci serii sau rînduri [fiveranked, five-rowed; fünfreihig, fünfzeilig; quinquefarié; ötsoros; пятирядный] —* quinqueserialis 37 QUINQUEFIDUS, cinci-fidat [fivecleft ; fünfspaltig ; quinquefide ; ötször hasított; пятинадрезный] 38 QUINQUEFLORUS, cu cinci flori [quinqueflorous ; fünfblütig; à cinq fleurs; ötvirágú; пятицветковый] 39 QUINQUEFOLIUS

-*

pentaphyüus

40 QUINQUEGEMINATUS, QUINQUEGEMINUS -^ quinquejugus 41 QUINQUEJUGUS, cu cinci perechi, de cinci ori cîte doi [quinquejugate ; fünfpaarig; quinquejugué; ötszörpáros; пятипарный] 42 QUINQUELATERALIS, cu cinci la­ turi [quinquelateral; fünfseitig; quinquelatéral; ötoldalú; пятисторонный] 43 QUINQUELORATUS, cu cinci lobi [five-lobed; fünflappig; cinqlobé, à cinq lobes ; ötkaréjú ; пятилопастный] 44 QUINQUELOCULARIS marus

-^ pentaca-

45 QUINQUEPARTITUS, cincipartit [quinquepartite ; fünfteilig ; quinquepartite ; ötosztatú ; пятираздельный] 46 QUINQUEPETALUS, cu cinci pe­ tale [quinquepetalous ; fünfkronbláttrig; quinquepétale; öt sziromlevelű; пятилепестный] 47 QUINQUESERIALIS, QUINQUESERIATUS -+ quinquefarius 48 QUINQUESULCATUS, cucmcïhTàzde [quinquesulcate ; fünffurehig ; à cinq sillons ; ötbarázdás ; пятиобороздчатый] 49 QUINQUIES

num. -* quintuplez

QUINTUPLEX 50 QUINTUPLEX, de cinci ori [fivefold; fünfmal, fünffach; quintuple, cinq fois; ötször, ötszörösen; пять раз] 51 QUINTUS num., al cincilea [fifth : fünfte; cinquième; ötödik; пятый] 52 QUISQUJLIARIS, care creşte pe gu­ noaie [quisquiliar; schuttbewohnend; quisquiliaire ; szemetén tenyésző ; рас­ тущий на отбросы]

434 53 QUOAD adv., relativ la, privind pe, limitat la, considerat ca (quoad planta transsilvanica, cu referire la planta din Transilvania^ [relatively to the; be­ züglich; relativement à; vonatkoztatva, vonatkozólag; насколько, от­ носительно] 54 QUOTIDIANUS, cotidian, de fiecare zi [daily; täglich; quotidien; naponkénti; ежедневный]

R 1

RACEMIFER, RACEMIGER, racemifer, care poartă raceme [racemiferous, bearing racemes; trauben­ tragend; racémifère; fürtös, fürtöt hordozó ; кистеносный] 2 RACEMIFLORUS, racemiflor, cu flori dispuse în raceme [cluster-flowered ; traubenblütig ; racémiflore ; fürtös virágú; кистецветковый] 3 RACEMIFORMIS, racémiform, de forma unui racem [racémiform; traubenförmig; racémiforme; fürt alakú; кистеобразный] 4 RACEMOSUS, racemos I. Dispus în racem. 2. Botritic (inflorescenţă ~ , ramificaţie r^) [racemose, racemous, clustered; razemös, traubig, traubenförmig, botrytisch ; racémeux, en grap­ pe, en botte; fürtös, fürtszerű; кис­ тевидный, несущий кисти] —»· botry-, botryci-, botryticus * 5

RACEMULOSUS, racemulos, cu ra­ ceme mici [racemulose; kleintraubig ; racémuleux ; kisfürtű ; мелкокисте­ видный] 6 RACEMULUS m, racemul, racem mie [racemule ; Trăubchen ; racémule ; fürtöcske; маленькая кисть] 7 RACEMUS m, racem, inflorescenţă racemoasă, cu axa principală purtînd pediceli scurţi, aproape egal de lungi, terminaţi cu flori solitare şi cu des­ chidere acropetală [raceme; Traube, Blütentraube ; grappe ; fürt, fürtvi­ rágzat; кисть] —»• botrys * 8

RÄCH-, RACHI-, -RACHIS, RHACH- (gr. ^άχις „coloană ver­ tebrală"), în formă de axă, coastă sau fus (rachiformis, adenorachis, chrysorachis) [ridge-, axi-, -ribbed; rippen-, -rippig, Spindel-; en fuseau, côtelé, axiforme; bordás, -tengelyű; ребристо-, -ребристый, веретеновидно-, осевидный] -* rhach-

9

RACHEOLA f, RÄCH ILLA f (gr. -), raheolă, axa secundară scurtă a inflo­ rescenţei (Gramineae) ; axa spicule-

ţului [rachilla ; Spindelchen ; rachéole ; fűzérketengely, kalászkatengely, kalászkaorsó ; ось колоска, членик коло­ сового стержня] 10 RACHI РТЕ RU S (gr. -, πτερόν „aripă"), cu foliole costate [costately foliolate; flügelrippig ; à folioles costifères; bordás szárnyú, bordás levélke jű; крылоребристый] 11 RACHI РТЕ RIGI US ( g r . - ) -> rachipterus 12 RACHIS (-EOS), f pl. nom. RACHES sau RACHIDES (gr.-), rahis 1. Peţiolul comun al frunzelor penat sau palmat compuse (Senecio silvaticus, Clematis recta). 2. Axa principală a spicului compus (Gramineae) [rachis; Spindel, Blattspindel, Ährenspindel, Ährenachse; rachis, rafle; gerinc, le­ vélgerinc, füzértengely, kalászorsó ; общий черешок, ось сложного колоса, ось соцветия] —>• petiolus communis 13

RACHITIS f (gr. -), rahitis, boală a unor plante cauzînd căderea timpurie a florilor sau a seminţelor (Triticum) [rachitis; Gichtkorn; rachitis; rahitisz; рахитис] 14 RACHITISMUS m (gr. -), rahitism, hipertrofia învelişurilor florale (Tou­ chy) [rachitism; Rachitismus; rachi­ tisme; rahitizmus; рахитизм] 15 RACHITRICHUS (gr. -, θρίξ, τριχός „păr"), cu coastele păroase [hairycostate; behaartspindelig, behaartrippig; à côtes velues; szőrös bordájú; волосисторебристый] 16 RADIALIS, radial, radiär, aclinomorf ; dispus în formă de raze în jurul unei axe (fascicule de vase) [radial, radiär; radial, radiär, strahlig, strah­ lenförmig; radial, radiaire; sugaras, sugár irányú ; радиальный, лучевой ]—·• actinomorphus * 17

RADIANS (radio), radiant, dispus ca razele unei stele (umbelă) [ra­ diant, radiating; strahlend, strahlen­ artig; radiant, rayonnant; sugárzó;

43β

RADI A τ ΙΟ образующий лучи, лучеобразно расхо­ дящийся] 18 RADIAT ΙΟ f, radiaţie, emanaţie ra­ dioactivă asupra plantelor [radiation, radiance; Radiation, Strahlung; ra­ diation, rayonnement; sugárzás; ра­ диация, излучение] 19 RADI ATU S, -RADIATU S, RADI­ ATI-, radiat, răspîndit dintr-un centru comun în formă de raze (flori) (pau· ciradiatus, radiatiflorus, radiatiformis) [radiate ; strahlig, gestrahlt, strahlen- ; radié, étoile; sugaras, -sugarú, suga­ rasan; лучистый, -лучевой, лучисто-] —• actin·, actinoRADICALIS, radical, dispus pe sau lîngă rădăcină (frunze r^, peri r^, spini '^) [radical, basal; wurzelstăndig; radical; gyökéri, gyökér-; кор­ невой, прикорневой]* 20 а RADICANS (radicor), radicant 1. Gare se înrădăcinează. 2. Саге emite rădăcini adventive (frunze, trunchiul ciupercii, tulpinile repente) [radicant, radicating, rooting; radikant, wur­ zelnd; radicant; gyökerező; укореня­ ющийся] 21 RĂDICATIO f, înrădăcinare, modul de dispoziţie şi de ramificare a rădă­ cinilor [radication, rooting; Wurzelung, Einwurzelung, Wurzelanord­ nung; radication, enracinement; gyökereződés, gyökeresedés ; укоренение, расположение корней]

27

27

29

20

22 RĂDICA TUS, înrădăcinat [radicated, rooted; bewurzelt, eingewurzelt; ră­ dice, enraciné; begyökerezett, gyö­ keres; укоренившийся, с корнями] 23

24

RADICELLA f, radicelă 1. Rădă­ cina secundară ca ramificaţie a rădă­ cinii principale, 2. Rizoizi (Archegoniatae) [radicel, rootlet; Radizelle, Nebenwurzel, Beiwurzel ; radicelle, ra­ cine latérale ; mellékgyökér, gyökérág ; корешок, первичный ко^сшот'\-^( radi χ) necessaria RADICICOLA î (-COLUS), radicicol, care creşte pe rădăcini [radicicolous ; wurzelbewohnend ; radicicole ; gyökéren élő ; обитающий на корне]

25

RADICIFER, radicifer, саге poartă rădăcini [radiciferous, root-bearing ; wurzelig, wurzeltragend ; radicifère ; gyökeres; несущий корни] -»• rhizophorus

26

RĂDIC IFLO RU S, radiciflor, cu flori născute în vecinătatea rădăcinii [radiciflorous ; wurzelblumig ; radiciflore ;

30

gyökérmelletti virágú ; корнецветковый] —»· rhizanthus RADICIFORMIS, RĂDICI NU S, гаdiciform, de forma sau de natura rădăcinii (rizom) [radiciform, rootshaped ; wurzeiförmig, wurzelartig ; radiciforme; gyökérszerű, gyökér alakú; корнеобразный, корневидный] —* rhizomorphus RADICIVORUS, radicivor, саге roade rădăcinile [radicivorous, root-eating; wurzelfressend ; radicivore ; gyökeret rágó; корнеядный] RADICOSUS, rădăcinos, cu rădăcini numeroase sau mari [radicose, manyrooted, thick-rooted ; reichwurzelig, wurzelreich, großwurzelig ; à beaucoup de racines ; gazdagon gyökeres, erős gyökerű; имеющий много корней] RADICULA f, radiculă, primordiul rădăcinii în faza embrionară, situată sub baza cotiledoanelor [radicle, root­ let ; Würzelchen, Keimwürzelchen ; ra­ dicule; gyököcske, gyökerecske, esi- • ragyököcske, gyökérkezdemény; заро- ] дышевый корень, первичный корешок] |

31

RADICULARIS, radicular, referitor la rădăcină (sistem) [radicular; radikulăr; radiculaire; gyökérre vonatkozó; корешковый]

! í Ι I

32

ÍÍ^D/CÍ/Z,^rC/*S,radiculat, prevăzut j cu radicule [radiculate; keimwurzelig; | radicule; gyököcskés; с корешком]

33

RADICULODAi, RADICÜLODIUM , η, radiculodiu, extremitatea apicalá [ a radiculei (Gramineae) [radiculoda; ] Wurzelknötchen ; radiculode ; győköcskecsúcs; радикулодий]

34

RADI IFLO RU S, cu flori radiate [ra­ diate-flowered ; strahlblütig, umkreisblütig; à fleurs radiées; sugaras virágú; лучисто цветковый]

35

RADIORIOLOGIA f, radiobiologie, i studiul biologie al interacţiunilor dintre energia radiantă şi materia vie [radiobiology ; Radiobiologie ; radiobio­ logie ; rádiobiológia ; радиобиологиа]

36

RADIOGENETICA f, radiogenetica, ; studiul biologic al efectelor radiaţiilor ionizante asupra factorilor eredităţii [radiogenetics ; Radiogenetik ; radiogénétique; rádiogenetika ; радиогене­ тика]

37

RADIOSUS, radios, radiär, dispus în formă de raze [radiating; strahlig; radieux, radiaire; sugaras; лучевой, многолучистый]

RAPHE

437 38

39

40

41

42

43 44 45 46

47

48 49

50

51 52

RADIOSYMMETRICUS, cu sime­ trie radiară [radiosymmetrical ; radiărsymmetrisch ; à symétrie radiaire ; su­ garasan részarányos ; радиальносимметричный] —• aciinomorphus RADIOTROPISMUS m (lat. radius „rază", gr. τροπή „răsucire"), radiotropism, tropism rezultat sub influenţa elementelor radioactive [radiotropism ; Radiotropismus ; radiotropisme ; rádiotropizmus ; радиотрохшзм] RADIUS m, rază, radii; organe dispuse radiär în jurul unui centru (flori '--', pedunculi '^) [ray; Strahl; rayon; sugár; луч, радиус]* RADIX t, rădăcină 1. Ansamblul sistemului radicular al plantei, cu funcţii de fixare, absorbţie şi adeseori acumulator de materii de rezervă. 2. Bază (sub radicibus montis sub poalele muntelui) [root; Wurzel; ra­ cine; gyökér; корень]* RADULAN S, RADULUS1. în formă de pilă. 2. Care zgîrie [rasp-like; raspelartig, kratzend; en forme de râpe ; reszelőszerű, ráspolyszeru ; рашпиловидный] RAERO- (gr. ραιβός „sucit") (raebocarpus, raeborrhizus ) —*• torti-, tortuosus RAMARIUS ramealis RAMASTRUM η -+ petiolulus RAMEALIS, RAMEUS, rameal, oare aparţine ramurilor (frunză, mugure) [ramai, rameous; aststândig; rameal, ramaire; ágon álló; веточный] RAMEANEU S, rameaneu 1. Care provine din ramură. 2. Care ţine locul unei ramuri (cîrcel) [rameaneous; astvertretend; raméen; ág eredetű, ágat helyettesítő; замещающая ветвь] RAMELLUS m ramulus RAMENTACEUS, ramentaceu, aco­ perit cu scvame uscate (tulpină) [ramentaceous; trockenschuppig; ramentacé ; szárazpikkelyes ; шелушистый] RAMENTUM η, rament, scvamele uscate brunii ale peţiolului unor frunze (Filices) [ramentum, chaffy-scale ; Knospenschuppe, Spreuschuppe, Aus­ schlagschuppe; écaille sèche; szárazpikkely; шелушинка, чешуйка] RAMEUS -* ramealis RAMICOLA f (RAMICOLUS), ramicol, care trăieşte pe ramuri [ramicolous ; zweigbewohnend ; ramicole ; ágon élő; обитающий на ветвях]

53

54 55

56 57

58

59 60

61 62

RAMIFER, RAMIGER, ramificat, саге poartă ramuri [ramiferous, bran­ ched; ästig, verästelt, zweigetragend; ramifié, ramifère; ágas, ágakat hordozó; ветвеносный] RAMIFICANS, ramificant, care se ramifică [branching ; verzweigend ; ra­ mifiant; elágazó; ветвящийся] RAMIFICATIO f, ramificaţie, ra­ mificare [branching, ramification ; Verzweigung, Verästelung, Gabelung; ramification ; elágazás, szétágazás ; ветвление, разветвление] RAMIFICATUS, ramificat [bran­ ched; verzweigt; ramifié; elágazott, szétágazott ; разветвлённый] RAMIFLORUS, cu flori rameale [ramiflorous; zweigblütig, astblütig; ramiflore ; ágon virágzó ; ветвецветущий, веткоцветный] RAMIFORMIS, ramiform, de forma unor ramuri [ramiform, branch-like; zweigförmig; ramiforme; ágszerű, ág alakú; ветвеобразный] RAMOSITAS Î, ramozitate [branchiness; Ăstigkeit; ramosité; ágasság, elágazottság ; ветвистость] RAMOSUS, rămuros, cu numeroase ramificaţii (peri, tulpină) [ramose, ramous, many branched; verzweigt, verästelt, vielzweigig; rameux, très " ramifié ; ágas, sokágú ; ветвистый, многоветвистый] RAMULOSUS, cu ramuri mici [ramulose; kleinzweigig, kleinăstig; ramuleux ; ágacskás ; мелковетвистый] RAMULUS m, RAMUNCULUS m, RAMUSCULUS m, rămurică, ramură mică, secundară [branchlet, twig, sprig ; Zweiglein, Ästchen; ramule, ramille, brindille; ágacska, galy; веточка] -* ramellus

63

RAMUS m, ramură, ramificaţie (a frunzei, rădăcinii, tulpinii, inflores­ cenţei) [branch, bough; Zweig, Ast; rameau, branche; ág; ветка, ветвь] 64 RANUNCULACEUS, ranunculaceu 1. Asemănător cu Ranunculus. 2. Galben lucios [ranunculaceous, but­ tercup-shaped, shining yellow; hahnenfuss-artig, glänzend gelb; renonculacé, jaune luisant; boglárkaszerű, fénylősárga ; лютиковидный, блестящежёлтый] 65 RAPACEUS — napiformis 66 RAPHE (-ES) f (gr. ^αφή „cusă­ tură"), rafeu. 1. Sutura longitudinală

RA PHIDa seminţei între hil şi şalază (Geraniaceae). 2. Linia de unire a сагреlelor (Umbelliferae). 3. Linia longi­ tudinală a valvei (Diatómeae) [raphe, suture; Naht, Vereinigungsnaht, Ver­ wachsungslinie, Samennaht, Fugen­ naht, Raphe, Nabelstreifen, Nabel­ binde, Nabellinie, Samenrippe ; raphe, suture; forradás, mag varrat, magf or­ radás, köldökvarrat; шов, семенной шов] —* ligámén, vdsiductus, prostypus 67

RAPHID-, RAPHIDO-, RAPHIO-, -RAPHIS (gr. φαφις, ραφίδος „ас") (raphidacanthus, raphidoideus, raphidophorus, polyraphis, raphiodontus) —>· acicularis, aciculatus 68 RAPHIDES f pl (gr.-), rafide, in­ cluziuni citoplasmatice ín formă de cristale aciculiforme (Agave, Phyto­ lacca) [raphides; Raphiden, Kristall­ nadeln, Nadelkristalle; raphides; rafidok, tűkristályok, kristálykévék; paфиды] 69 RAPHIDIOPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός „rătăcitor"), rafidioplancton, organisme planctonice aciculiforme sau fusiforme (Fore!) [raphidioplankton ; Raphidioplanktón ; raphidioplancton ; rafidioplankton ; рафидиопланктон] 70 71

72 73 74

RAPIFORMIS ->• rapaceus, napiformis RARI-, RARUS, rar, rărit, distan­ ţat, spaţiat (raricostatus, rariflorus, rarisulcatus ) [rari-, sparsely-, rare, sparse, scattered; selten-, vereinzelt, dünnstehend, locker; rari-, rare, épars; ritkás, ritka, gyér; редко-, редкий] RAVIDUS — cinerascens RA VUS, suriu galben [greyish-yellow ; gräulichgelb; grisâtre-jaune; szürkéssárga; серо- желтый] REACTIO f, reacţie, acţiunea de răspuns la o excitaţie fizică sau chi­ mică [reaction ; Reaktion, Rückwir­ kung, Gegenwirkung, Reizbeantwor­ tung; réaction; visszahatás, ellenha­ tás; реакция]

RECAPITULATIO f, recapitulaţie, repetarea stadiului filogenetic ancestral în ontogeneză (Kielmeyer) [recapitu­ lation ; Rekapitulation ; récapitulation ; rekapituláció ; рекапитуляция] 76 REC AU LESCENTI А f, recaulescenţă, concreşterea cu tulpina a frun­ zelor şi a peţiolului sau a bracteii cu organele axiale (Solanum, Tilia) [recaulescence ; Rekauleszenz ; récaulescence ; rekauleszcencia ; рекаулесценция]

438 77

RECENS, recent, nou, proaspăt (autor, plantă) [recent, thriving, fresh ; rezent, neu, frisch; récent, frais; mostani, újabbkori, friss; свежий, со­ временный] 78 RECEPT ACU LARI S, receptacular, care aparţine receptaculului sau este inserat pe acesta (nectarină, stil) [re­ ceptacular ; fruchtbodenstândig ; réceptaculaire ; virágvacokhoz tartozó ; относящийся к ложу] 79 RECEPTACULUM η, receptacul 1. Partea dilatată a extremităţii supe­ rioare a axei florale pe care sînt inserate organele florale (Compositae). 2. Partea proeminentă a dosului frun­ zelor purtînd soridiile (Filices). 3. Suportul dilatat al organelor de re­ producere (Hepaticae). 4. Partea ta­ lului care poartă apoteciul (Lichenes). δ. Pălăria ciupercilor sau coloana lor centrală (Ithyphallus) [receptacle ; Rezeptakel, Blütenboden, Fruchtboden; réceptacle; vacok, virágvacok, fészekvacok; ложе, цветоложе, ложе соцве­ тия, цветоножка] —»· thalamus, torus 80

RECEPTIVITAS f, receptivitate, predispoziţia sau lipsa rezistenţei plan­ tei faţă de atacul unui agent fitopatogen [receptivity; Rezep ti vitat ; ré­ ceptivité ; fogékonyság, érzékenység betegségre; восприимчивость]

81

RECEPTIVUS, receptiv [receptive; rezeptiv, empfindlich; réceptif; fogékony; воспоинимающий]

82

RECEPTORES m pl, receptori, or­ gane de percepţie a excitaţiilor [re­ ceptors; Rezeptoren, Rezeptionsor­ gane; organes de réception; recep­ torok, felfogó szervek; рецепторы]

83

RECESSIVUS, recesiv, aflat în stare latentă; care nu se manifestă în sta­ diul heterozigot (caractere la hibrizi) [recessive ; rezessiv, zurücktretend ; ré­ cessif ; recessziv ; рецессивный]

84

RECIPROCUS, reciproc (hibridare) [reciprocal; wechselseitig, rückbezüglich, wiederkehrend; réciproque; kölcsönös; реципрокный] —* mutualis' ticus

85

RECLINATIVUS, RECLINATUS^ reclinat, înclinat în afară şi cu vîrful în jos (frunză, prefoliaţie) [reclinate, reclined, bent down; zurückgebogen, rückwärtsgeneigt, zurückgeneigt, herabwärtsgebogen ; recline, rabattu ; hát­ rahajlott, kifeléhajlott ; отклонённый назад]

75

439 86 87

?8 89

90

91

92 93

94

У5

REDUNCUS RECCGNITUS, recunoscut, verificat [recognized; anerkannt; reconnu; feLsmert ; признанный! RECOMBINATIO î, recombinare, combinaţii noi de caractere în cursul mitozei sau a meiozei, în cazul hibri­ zilor [recombination ; Rekombination ; recombination ; rekombináció ; реком­ бинация] RECONDITUS, ascuns, latent [hid­ den; verborgen, A'ersteckt; caché; rejtett ; скрытый] RECRUDESCE NTIA f, recrudes­ cenţă, proliferarea axei inflorescenţei după maturizarea fructelor, rezultînd o nouă generaţie de frunze sau de flori (în tératologie) [recrudescence; Rekrudeszenz; recrudescence; rekrudeszcencia ; рекрудесценция] RECT-, RECTI-, RECTUS, drept," în linie dreaptă (rectasceus, rectembryonatus, rectiflorus, rectispinus ) [right-, straight; gerad-, aufrecht; recti-, droit; egyenes; прямо-, прямой] —• directus, orthoRECTANGULARI S, rectangular, dreptunghiular, de forma unui unghi drept [rectangular ; rechtwinkelig, rechteckig, geradwinkelig; rectangu­ laire ; derékszögű ; прямоугольный] - • rectangulatus, rectangulus, orthogonus RECTANGULATUS, RECTANGU­ LUS —* rectangularis RECTICAULIS, recticaul, cu tulpina dreaptă [straight-stemmed ; geradstengelig; à tige droite; egyenes szárú ; прямостебельный] RECTIGRADATIO f, rectigradaţie, geneza unor caractere noi ca urmare a tendinţei de evoluţie adaptativă (E. Osborn) [rectigradation ; Rektigradation ; rectigradation ; rektigradáció; ректиградация]

97

99

100

101

102

103

REDOLENS

104

REDUCATUS, REDUCTUS, redus, pipernicit (frunze reduse la scvame) [reduced; reduziert, vermindert, ver­ kümmert, zurückgebildet; réduit, ra­ bougri; redukált, csökevényes, elsat­ nyult, visszafejlődött; редуцирован­ ный] —• deminutus

105

REDUCTIO f, reducţie, micşorare, diminuare (cromatică, piese florale) [reduction, diminution; Reduktion, Verminderung; réduction, diminu­ tion ; csökkenés ; редукция, уменьше­ ние]

106

REDUCTIONALIS, REDUCTUS, reducţional, de micşorare (diviziune celulară) [reducţional, reducing, di­ minishing ; vermindernd ; réductionnel ; kisebbedő, számcsökkentő, számfelező ; редукциональный]

107

REDUNCUS, încîrligat, cu vîrful recurbat în cîrlig (spin) [hooked; hakigzurückgebogen ; crochu en arrière; kampósan visszagörbült; заг­ нутый крючком]

RECTINERVIS,RECTINERVIUS,

rectinervat, cu nervurile drepte sau paralele (frunzele de Iris, Gramineae) [rectinerved ; geradnervig, parallelner­ vig ; rectinerve ; egyenes erezetű ; пряможилковатый] 96

98

RECTIPETALITAS f, rectipetalitate, tendinţa organelor de a creşte în linie dreaptă sau de a se redresa în linie dreaptă (Voechling) [rectipetality ; Rektipetalităt ; rectipétalité ; rektipetalitás, egyenesirányuság; прямостремительный рост] RECTISERIALIS, RECTISERIATUS, rectiserial, dispus în serii drepte

(frunze) [rectiserial; geradreihig; rectisérié ; egyenes sorozatú ; пряморядный] RECTIUSCULUS, rectiuscul, аproape drept [rather straight; fast gerade, ziemlich gerade; rectiuscule, presque droit; majdnem egyenes; прямоватый] RECURRENS (recurro), recurent, care se recurbează revenind la punctul de pornire (nervuri) [recurrent; zu­ rücklaufend ; recurrent ; visszafutó, visszaforduló ; рекуррентный] RECURRENTIA f, recurenţă, rea­ pariţia unor forme regresive sau ances­ trale, de ex. la frunze [recurrence; Rekurrenz ; recurrence ; rekurrencia ; повторяемость, рекурренция] REÇU RV ATU S, RECURVI-, RE­ ÇU RV US, recurbat, curbat în afară sau spre interior (frunze, spini) (recurvifolius) [recurvate, recurved, bent backward, bent downward; zurück­ gekrümmt, zurückgebogen, abwärts­ gekrümmt, auswärtsgekrümmt, herabwärtsgekrümmt ; recourbé, courbé en dehors ; visszagörbült, kifelégörbült ; отогнутый назад] REDIVIVUS, renascent, care reînvie(prin bulbi, tuberculi) [reviving; wiederlebend, wiederauflebend; rédivive, renaissant ; újraéledő, felelevenedő ; оживающий] —>• anastaticus, renascens (redoleo) -»· odoratus

440

REDUPLICATIO 108

REDUPLICATIO f, reduplicaţie 1. Creşterea nenormală a numărului unor piese florale (staminé, verticile). 2. Dedublarea segmentelor cromozomale din garnitura cromozomală haploidă. 3. Formarea gârneţilor în număr mai mare decît cel obişnuit [reduplication ; Reduplikation ; réduplication ; réduplikáció; редупликация]

109

REDUPLICATIVUS, REDUPLIСATU S, reduplicat 1. Dublat. 2. Cînd marginile pieselor florale din mugure sînt abrupt curbate în afară, iar feţele lor interne se ating fără a se acoperi (prefloraţie) [reduplicate, reduplicative ; verdoppelt, zurückge­ schlagen ; rédupliqué, réduplicatif ; megkettőzött, kifelégörbült szélű ; удвоенный, завёрнутый назад]

110

REFLEXIÓ f, reflexiune, schimbarea poziţiei normale a organului (în té­ ratologie) [reflexion. Reflexion; ré­ flexion ; reflexió ; рефлексия] 111 REFLEX и S, reflect, brusc curbat în afară (frunză, petală, ramură) [refle­ xed, bent backwards; zurückgebogen, zurückgebeugt, herabgebogen, rückwärtsgebogen ; récourbé en dehors, fléchi en dehors; hátrahajló, hátra­ görbült, visszahajló; отвернутый, за­ вёрнутый, отогнутый назад] 112

113

114

115

REFLOREN S, REFLORE SCE Ν S (refloresco), remontant, care înfloreşte de mai multe ori [reflorent; wieder­ blühend ; refleurissant, remontant ; új­ ból virágzó, többször virágzó; ре­ монтантный]

118

REFUGIU M η, refugiu, adăpost; loc ocrotit unde şi-au găsit adăpost unele plante rămase din epocile geologice [refuge; Zuflucht; refuge; menedék; рефугиум, убежище] 119 REFULGENS (refulgeo), lucitor, саге reflectă lumina [shining; wiederschei­ nend, zurückstrahlend; brillant, ré­ fléchissant ; csillogó, visszaragyogó ; отражающий] 120 REGENERABILITAS f, regenerabilitate, capacitatea de regenerare a or­ ganelor distruse [regenerability ; Regenerabilitât, Erneuerungsfähigkeit; régénérabilité; regenerálódási képesség; регенеративность] 121 REGENERATIO f, regenerare 1. Re­ facerea organelor distruse prin dez­ voltarea altor organe similare noi. 2. înlocuirea artificială a generaţiei îmbătrînite prin alta tînără (în sil­ vicultură) [regeneration ; Regenera­ tion, Wiedererzeugung, Erneuerung; régénérescence ; regenerálódás, regene­ ráció, újraképződés ; регенерация, востановление] —» neogenesis 122

123

124

REFLORESCENTIA í, reflorescenţă, а doua înflorire [reflorescence ; second blossoming; Refloreszenz, Wiederaufblühen ; reflorescence, refleurissement ; másodvirágzás ; повторное цветение]

125

REFRACTIVUS, refractiv, care îşi schimbă brusc direcţia [refractive; brechend; réfractif; megtörő; пре­ ломляющий]

126

REFRACTUS, răsfrînt, avînd di­ recţia brusc frîntă înapoi în unghi ascuţit (pedicel) [refracted, abruptly broken ; zurückgebrochen, herabge­ knickt, zurückgeknickt ; réfracté, brisé en dehors; hátratört, hátracsapódó; преломлённый]

116

REFRIGERANS (refrigera),тасот'пот (gust) [refrigerant, freezing ; erkältend ; refraichissant ; felfrissítő ; освежающий]

117

REFRINGENS tivus

(refringó) ->· refrac-

127

128

REGENERATUM η, regeneratum, organul nou format pe calea regene­ rării [regeneratum; Regeneratum; re­ generatum ; regeneratum ; регенератум] REGENERATUS, regenerat,reînnoit, de formaţie nouă [regenerate ;neugebildet; régénéré; újraképződött, me­ gújhodási ; регенерированный] REGERMINATIO f, regerminare, re­ luarea germinaţiei după о perioada de întrerupere [regermination ; Regermination, Wiederauskeimen; régérmination; újracsírázás ; регерминация] REGIO f, regiune, areal mai mare decît provincia (în geobotanică) [re­ gion ; Region, Gebiet ; région ; vidék ; область, страна] REGION ALI S, regional, referitor la о regiune (floră, succesiune) [regional; regional; régional; regionális; регио' нальный] REG MА η (gr. ί>ήγμα „sfîşiere"), regmă, fruct policapsular schizocarpic (Euphorbiaceae) [regma ; Regma, Springkapsel; regma; regma, szétha-; sado tok ; регма, трескучка, дробная • коробочка] -+ rhegma REGMACARPIUM η (gr. -, καρπο5 „fruct"), regmacarpiu, termen colectiv pentru fructele uscate déhiscente [reg- ; macarp ; Regmakarpium ; regmacarpe ; regmakárpium ; сухой, растрескиваю­ щийся плод]

Ι

REPERTÓRIUM

441 129

REGN и M η, regn, lume; categorie sistematică supremă [kingdom ; Reich ; règne; világ; царство]* 130 REGRESSIO f, regresie, tendinţa unor urmaşi de a redobîndi caracterele atavice mai puţin evoluate [regres­ sion; Regression, Rückschlag, Rück­ gang, Rückzug ; régression ; visszaesés, hanyatlás; регрессия] -+ retrogressio 131 REGRESSIVUS, regresiv 1. Aflat în dezvoltare relrogresivă (caracter). 2. Aflat în curs de reslrîngere (areal) [regressive; rückschreitend, zurückbil­ dend ; régressif ; visszafejlődő; регрес­ сивный] —* retrogradus 132

133

134

135

136 137

138

139

140

REGULA f, regulă, normă de regle­ mentare (de nomenclatură botanică) [rule; Regel; règle; szabály; пра­ вило] REGULA RIFORMI S, regulariform, dezvoltat în forma obişnuită (flori, frunze) [regulariform; regelmäßig ge­ staltet ; régulariforme ; szabályos alakú ; правильнообразный] REGULÁRIS, regulat 1. Uniform şi simetric. 2. Actinomorf (floare) [regular; regulär, regelmäßig; régu­ lier; szabályos, rendes; правильный, регулярный] REGULATIO f, regulaţie, autoreg­ lare ; capacitatea organismelor de a-şi autoregla funcţiunile pentru evitarea influenţelor externe nefavorabile sau de a-şi regenera părţile vătămate sau pierdute [regulation ; Regulation, Selbststeuerung ; régulation ; önszabá­ lyozás ; регулирование] —> autoregulatio REITERA TUS, reiterat, repetat [rei­ terated ; wiederholt ; réitéré ; megismételt; повторный] —»• repetitus REJICIENDUS (rejicio), de eli­ minat, dé aruncat [rejected; verwer­ fend; à rejeter; elvetendő, mellő­ zendő ; отвергаемый]* REJUVENESCENTIA f, rejuvenescenţă, reîntinerire; formarea de celule tinere alături de cele vechi [rejuvenes­ cence; Verjüngung; rejeunissement; megfiatalodás, megújhodás ; омодожгние,помолодение] RELATIVUS, relativ (sexualitate, transpiraţie) [relative; relativ, ver­ hältnismäßig; relatif; viszonylagos; относительный] RELICTUM η, relict, plantă care a supravieţuit din epocile geologice (Nymphaea lotus var. thermalis) [re­ lict ; Relikt, Überbleibsel ; relique ; reliktum, maradvány ; реликт, остаток]

141

142

143

144 145

RELIQUEFACTIO f, relichefiere lichefierea din nou a citoplasmei după o temporară solidificare (Szűcs) [reliquefaction ; Reliquefaktion ; reliquefaction ; reliquefakció ; релнквефакция] REMANENS (remaneo), remanent, care rămîne nedetaşat de suport (fruct, frunză) [remaining; zurück­ bleibend ; rémanent ; visszamaradó ; остающийся] —• perdurans, persistans, permanens REMOTUS, REMOTE-, REMOTI-, îndepărtat, distanţat, spaţiat (dinţi, ramuri) (remote-crenatus, remotifolius) [remote, distant, espaced, distantly-; entfernt, weitstehend, entferntstehend, auseinanderstehend ; éloigné, espacé, distant, écarté; ritkás, távoli, távol­ álló, egymástól távoleső; расставлен­ ный, отдалённый] -^ semotus, disíans RENASCENS -+ redivivus RENI-, RENIFORMIS, reniform, în formă de rinichi (renifalius, reniflorus) ; cu vîrful rotunjit, baza lat cordată şi mai lată decît lungă (frunza la Asarum) [reniform, kidney-shaped ; nierenförmig ; réniforme, en rein ; vese alakú, vesés ; почковидный] —»^ nephroideus

146

REORIENTATIO f, reorientare, schimbarea poziţiei relative а unui organ [reorientation; Reorientierung; réorientation ; reorientáció ; реориентация]

147

REPANDO-, REPANDUS, répand, cu marginea plană şi mărunt ondu­ lată (frunzele la Ajuga reptans) (repando-dentatus) [répand, repandous ; ausgeschweift, randschweifig ; répand, festonné ; aprón hullámos élű ; ши­ роко-выемчатый]

148

RE Ρ ARATIO f, reparaţie, reinteg­ rarea prin creştere a unui organ par­ ţial distrus sau vătămat [reparation; Reparation ; réparation ; reparáció ; репарация] 149 RE PART IΤ IO f -^ distribuţia 150 REPENS (repea), repent, replant, tîrîtor şi înrădăcinat la noduri (tul­ pina la Lysimachia nummularia) [repent, reptant, creeping, prostrate and rooting; kriechend (und zugleich wurzelnd); rampant, traçant; kúszó és legyökerező ; ползущий] —• reptans, chamaerepens 151 REPERTÓRIUM n, repertoriu, catalog, indice alfabetic (uneori titlu de carte. Repertórium specierum novarum) [repertory ; Register, Liste ;

REρETI

152 153

154 155

156

157

158

159

160 161

162

163

442

TUs

répertoire; repertórium, katalógus; каталог, свод] RE ΡΕ TITUS-^ reiteratus REPLETUM η, repletum, fruct capsulă păroasă, persistentă şi după dehiscenţă (Aristolochia) [repletum; Repletum; repletum; repletum; peплетум] REPLETUS, umplut, plin [full, fil­ led; angefüllt, ausgefüllt; rempli; telt; наполненный] REPLICATIVUS, REPLICATUS, replicativ, repliat; pliat spre interior de la vîrf spre bază (frunză, prefoliaţie) [replicative, folded backward ; zurück­ gefaltet, umgeschlagen, zurückgesch­ lagen; réplicatif, réplié, visszafordult, visszahajlott ; отогнутый назад] RE PLU M η, replu, membrană care desparte silicvele, formînd un perete despărţitor fals (Cruciferae) [replum; Rahmen; replum; álválaszfal-perem; перегородка] REPRODUCTIO f, reproducere, în­ mulţire, autoreînnoire [reproduction; Reproduktion, Fortpflanzung, Ver­ mehrung, Wiedererzeugung ; répro­ duction ; szaporodás ; воспроизведение, репродукция] REPRODUCTIVUS, reproductiv, reproducător, de înmulţire (organ) [reproductive; reproduktiv, fortpflan­ zend; réproductif; szaporító; репро­ дуктивный, воспроизводительный] REPROGRESSIO f, reprogresiune, deschiderea florilor din inflorescenţă începînd de la vîrf spre bază (Guillard) [reprogression ; Reprogression ; reprogression ; reprogresszió ; репрогрессия] RE Ρ ΤAN S (repto) -* repens RES f, lucru [thing; Ding; chose; dolog; дело] RES НЕ RR А RIA -> botanica RESERVATUM f, rezervaţie, leren delimitat pentru ocrotirea florei ş? faunei rare [reservation; Schutzge­ biet, Naturschutzpark; réserve natu­ relle; rezerváció, védett terület; заповедник]

RÉSE Χ m, lăstar de viţă, altoi de viţă de vie [vine-graft; Weinpropf; greffe de vigne; szőlőoltvány, szőlő­ hajtás; черенок] 164 RESIDUUM η, reziduu, rămăşiţă (in residuis foliorum emortuorum pe resturile frunzelor moarte) [residue;

165 166

167

168

169

170

171 172

173

174

175

Residuum, Überrest; résidu; marad­ vány; остаток] RESIDUUS, rezidual [residual; zu­ rückbleibend; résiduel; maradványos; остающийся] RESILIENS (résilia), rezilient, care se deschide brusc (fruct) [resilient^ springing back; aufspringend; resilient, s'ouvrent brusquement; felpattanó; отскакивающий] RÉSI MUS, curbat în sus [curved up ; aufwârtsgebogen; récourbé en haut; felhajló, felfelé görbülő; вверх изог­ нутый] RESINA f, răşină, excreţie vegetală cu utilizare industrială şi farmaceutică (Coniferae, Terebinthacea ) [resin, pitch; Harz; résine, poix; szurok, gyanta, növényi gyanta; смола, ка­ медь] RESINACEUS, rezinaceu, asemă­ nător cu răşina [resin-like; harzar­ tig; résinacé; szurokszerű, gyanta­ szerű ; СМОЛОВИДНЫЙ] - • resiniformis RESINIFER, rezinifer, care produce sau conduce răşini (canal) [resiniferons ; harztragend, harzliefernd, harzsaftführend; résinifère; gyantát termelő, gyantát vezető; смолоносный] RESINIFORMIS -^ resinaceus RESINOCYSTIS, -ÍDIS f (lat. résina „răşină", gr. κύστις , pungă"), rezinocist, formaţiuni asemănătoare cistoliţilor, din membrana celulară a peri­ lor de pe frunzele şi tulpina de Regonia (Schoennett) [resinocyst; Resinozyst; résinocyste; rezinociszta; ресиноциста] RESINOGENUS, rezinogen, care excreta răşini (strat) [resinogenous ; resinogen; résinogène; gyantát termelő ; ресиногенный] RESINOSIS f, rezinoză, boală care constă din producerea nenormală de răşini (Coniferae) [resin-flux; Harz­ fluß ; résinose ; gyantafolyás ; ресиноз] RESINOSUS, răşinos, care secretă multă răşină [resinous; harzig, harz­ reich; résineux; gyantás, szurkos; смолистый]

176

RESISTENS (résista), rezistent [resisting, withstanding ; widerstehend, widerständig, widerstandsfähig ; résistant ; ellenálló ; резистентный, устойчивый]

177

RESISTENTIA f, rezistenţă, mij­ loacele native de apărare ale plantei

RETINACULUM

443

178 179

180

181

182 183 184

185

împotriva agenţilor patogeni [resistibleness ; Resistenz, Widerstands­ fähigkeit; résistibilité ; ellenállóképes­ ség ; сопротивление] RE SOL и ΤIV US-* adstringens RESORPTIO f, resorbţie, capacitatea de absorbţie а materiilor nutritive din partea organismului [resorption ; Resorption, Aufsaugung; résorption; felszívódás, táplálóanyag-felvétel; ре­ зорбция] RES PI RATIO f, respiraţie, schimbul de gaze al organismelor prin absorb­ ţia oxigenului şi eliminarea bioxidu­ lui de carbon [respiration; Respira­ tion, Atmung; respiration; légzés; дыхание] RESPIROMETRUM η, respirometru, aparat pentru măsurarea canti­ tăţii absorbite de oxigen [respirometer ; Atmungsmesser ; respiromètre ; légzésmérő; респирометр] RE STAN S (resta) ^ pers istens RES TI BILIS ->• perennis RESTITUTIO f, restituţie 1. Com­ pletarea sau regenerarea organelor sau a părţilor de organe distruse sau vătămate (Harsberger). 2. Reunirea frînturilor de cromozomi sau cromatide în forma iniţială [restitution; Restitution ; restitution ; restitució ; реституция] RESUPINATIO f, resupinare, in­ versarea completă, de 180°, a unui organ foliar sau floral dorsiventral faţă de poziţia iniţială (prin torsiunea pedicelului lobii posteriori ai corolei devenind anteriori, la Lobeliaceae, Orchidaceae) [resupination, inver­ sion ; Resupination, vollständige Um­ kehrung ; résupination ; reszupináció, teljes csavarodás; перевёртывание]

189 190

191

192

193 194

unor caractere, în comparaţie cu sta­ diul filogenetic anterior [retardation; Retardation; retardation; retardáció; запаздывание] RETE (-IS) η, reţea (de celule) [net; Netz; réseau; hálózat; сетка] RÉTI-, RETICOSUS, RETICULA­ RIS, RETICULATO-, RETICULATUS, reticulat, împînzit în formă de reţea (vase, nervaţie) (reticulata - nervatus) [reticulate, reticulated, netted, net-worked; netzig, benetzt, netzar­ tig, netzförmig; réticulé, en réseau; hálós, hálózatos, hálószerű, háló­ zott, hálósán-; сетчатый сетчато-] —> dictyo-, dictyophorus, retifer, retiformis RETICULATIO f, reticulaţie, împînzire în forma de reţea [reticulation, network, netting ; Netzwerk ; reticu­ lation ; hálózat ; сетчатость, сетчатое расположение] RETICULATO-VENOSUS, reticulat venös, cu vinişoare reticulate ^ner­ vurile frunzei) [netted-veined, reteveined ; netziggeadert, netzaderig ; réticulé-veiné; hálósán erecskés; сетчатожилковатый] RETICULOPLASMA η (-, gr. πλάσμα „modelare") —*• trophoplasma RETICULOSUS, abundent reticulat [reticulose, abundantly-netted; reich­ genetzt; très réticulé; sűrűn hálós; обильносетчатый]

195

RETICULUM η, reticul 1. Reticulaţia cromatică a filamentelor nucleare. 2. Membrana fibroasă de la baza peţiolului (Palmae) [reticulum, reticle; Retikulum, Netzchen, Kerngerüst ; réticule; retikulum, sejtmagfonalzat; сеточка]

RESUPINATUS, resupinat, întors pe dos; răsturnat (floare, frunză) [resupinate, reversed, turned upside down; umgekehrt, verkehrt, zurück­ gedreht, umgewendet, umgestülpt ; résupiné, renversé, retourné ; meg­ fordult, fordított állású; переверну­ тый] —* reversus

196

RETIFER, culatus

197

RETINACULATUS, retinaculat, prevăzut cu retináéul [retinaculate ; behältert ; rétinaculé ; korongocskás ; с прилипальцем, с семяножкой, с транс­ лятором]

187

RESURRECTIO f, resurecţie, relua­ rea poziţiei şi а funcţiunilor obiş­ nuite din partea plantei aşezate în apă înainte de a fi fost complet uscată (Anastatica) [resurrection ; Resurrektion ; résurrection ; újraéledés ; возрождение, воскрешение]

198

188

RETARDATIO f, retardaţie, pre­ zenţa tardivă în cursul ontogenezei a

RETINACULUM η, retináéul 1. Glandula vîscoasă disciformă de care se ataşează poliniile (Orchidaceae). 2. Translatorul de care se fixează masele polinice {Asclepiadaceae). 3. Punicul curbat (Acanthaceae) [reti­ naculum ; Pollenhalter, Klebkörper, Klebdrüse, Translator, Nabelstrang ; rétinacle; korongocska, csípőkészülék, pollinárium-mirigy ; köldökzsinór ; при-

186

RETIFORMIS

-^ reti-

444

RET I RU GO su s

199

200

201 202

203

204

205

206

207

208

209

липальце, транслятор, семяножка] —*• proscolla RETIRUGOSUS, RETIRUGUS, reticulat zbîrcit (fruct) [reticulate-rugose ; netzrunzelig, netziggerunzelt ; réticulé-ridé ; hálósán ráncos ; сетчатоморшинистый] RETORRIDUS, uscat, zbîrcit de uscare [dry, Avrinkled; trocken, runzelig; séché, ratatiné; összeszáradt, összeaszott; сухой, сморщенный] RETORSIVUS -* retrogressivus RETORT US, răsucit, sucit în afară [twisted baclward, turned backward; zurückgedreht, zurückgekehrt, auswărtsgedreht, rückwartsgedreht ; re­ tordu, tordu en dehors, recourbé en arrière; kifelé csavarodott, hátracsavarodott ; отвернутый] RETRACTUS, retractat, tras îna­ poi şi scurtat (corolă, radiculă) [drawn back; zurückgezogen; retracté; viszszahúzodott ; втянутый, оттянутый назад] RETRO ACTIVUS, retroactiv, cu eficienţă şi pentru trecut fdispoziţiile Codului de nomenclatură) [re­ troactive ; rückwirkend ; rétroactif ; visszaható erejű ; ретроактивный] RETROCURVUS, curbat înapoi [retrocurved, bent backwards; zurückgekrümmt, herabgekrümmt ; courbé en arrière; hátragörbült; загнутый назад] RETROFLEXUS, curbat brusc în afară sau înapoi [retroflexed, bent backwards ; zurückgebogen, zurück­ geschlagen; rétrofléchi, recourbé en arrière, fl^hi en arrière; visszagörbült, kifelégörbült ; завернутый назад] RETROFRACTUS, răsfrînt brusc înapoi sau în afară [rotrofracted, abruptly broken; herabgeknickt, abwărtsgeknickt, zurückgeknickt, rück­ wärtsgebrochen, herabgeschlagen ; rétrofracté; hátratört, visszatört; за­ ломленный назад]

tend, zurückbildend, regressiv; rétrogressif, régressif ; visszahanyatló, visszafejlődő ; ретрогрессивный] -* regressivus, retorsivus 210 RETROGRESSIO i -* regressio 211 RETROMORPHOSIS f, retromorfoză, morfoză degenerativă [retromorphosis; Retromorphose ; rétromorphose; retromorfózis ; ретроморфоз] 212 RETRORSO-, RETRORSUS, RE­ TRO-, RETROVERSUS, întors îna­ poi, invers, relrors (retrorso-aculeatus, retrorso-serratus, retrospinus) [retrorse, directed backward, retrorsely- ; rückwärts-, rückwartsgekehrt, abwărtsgerichtet, zurückgewendet, zurück­ gerichtet; retourné, tourné en arrière, rebroussé; visszafelé irányuló, viszszagörbült, visszásán- ; обращенный назад] 213

214

215 216 217

218

219

RETROGRADAT IO f, retrogradaţie, diminuarea densităţii unei popu­ laţii [rétrogradation; Rétrogradation; rétrogradation ; retrogradáció ; ретроградация]

220

RETROGRADUS, RETROGRESSIVUS, retrogresiv, regresiv, pe cale de decadenţă sau cu tendinţa de siniplificare în organizare (caracter, me­ tamorfoză, mutaţie, succesiune) [re­ trogressive ; rückläufig, rückschrei­

221

RETUSUS, retuz, ciuntit, teşit la vîrf sau la bază (frunză) [retusé, blun­ ted; abgestumpft, eingedrückt; retus, émoussé; tompított, levágott hegyű, levágott vállú ; вдавленный, притуплён­ ный] —*• truncatus REVERSIBILIS, reversibil, care poate reveni la starea iniţială (carac­ tere, procese chimice) [reversible; reversibel, umkehrbar ; réversible ; visszafordítható, reverszibilis ; обра­ тимый] REVERSIO t - • atavismus REVERSUS -* resupinatus REVIRESCENS (reviresco), revirescent, care înverzeşte din nou [revirescent ; wiederergrünend ; revirescent: újból kizöldülő; снова зелене­ ющий] REVISIO f, revizuire (uneori ca titlu de carte: Revisio generum) [revision; Revision, Durchsicht, Überblick; révision; revízió, átnézés, átvizsgálás; ревизия, обзор] REVIVESCENTIA f, revivescenţă, reluarea activităţilor vitale după o stare de latenţă (alge, licheni) [revi­ vification ; Wiederaufleben ; revivifi­ cation; feléledés; ревивификация] REVOLUBILIS, revolubil, capabil de a se reînfăşura în poziţia iniţială (cîrcel, frunză) [revolubile ; zurückroll­ bar ; révoluble ; visszasodródó ; отворачивающийся] REVOLUTIVUS, REVOLUTUS, re­ volutiv, revolut, răsucit în afară [revolutive, revolute, rolled backward ; zurückgerollt, zurückgedreht ; révo-

446

RHIZAUTOICUS lutif, revolute, roulé en dehors; hátragöngyölödő, kifeléhengeredett; отвер­ нутый, закрученный назад]*

RHABARBARINUS, rabarbarin, galben închis [rhabarb-coloured, orange brown ; dunkelgelb ; jaune foncé ; sötétsárga; тёмно-желтый] 223 RHABDOCARPUS (gr. ράβοος „nuia", καρπός „fruct"), cu fructe alun­ gite în formă de nuia (Catalpa) [longfruited; langfrüchtig; à fruits longs; hosszútermésű, vesszőtermésű; длинноплодный] 224 RHABDOIDES f pl (gr. -, είδος „asemănare"), rabdoide, corpusculi filiformi sau aciculari din celulele epidermice (Dionaea, Drosera) [rhabdoides ; Rhabdoiden ; rhabdoides ; rabdoidok; рабдоидий]

233

222

234

235

236

225

RHACH-, RHAPH-, RHE- (rhacheola, rhachis, rhaphe, rhegma) —*• räch-, raph-, re- (racheola, rachis, raphe, regma) 226 RHAGADIO-, RHAGADIOSUS (gr. ^ γ ά ς , ^αγάδος „crăpătură"), cră­ pat, fisurat (rhagadiolepis) [fissured, 237 cracked; ritzen-, schrund-, ritzig, schrundig; fissuré, fendu; hasadt, hasadásos ; трещиновато-, трещино­ ватый] —·· fissuratus 227

RHAPTOCARPUS (gr. ^απτός „cu­ sut", καρπός „fruct"), cu fructe suturate [suturate-fruited ; nahtfrüchtig; à fruits suturés; varratos ter­ mésű; шовноплодный] 228 RHEGMA η -» regma 229 RHEOBIONTA η pl (gr. φέος „curs de apă", βίος „viaţă"), reobionţi, orga­ nisme care trăiesc în curenţi de apă [rheobionta; Rheobionten; rhéobiontes; reobionták; реобионты] 230

231

232

RHEOCRENICUS (gr. -, κρήνη „izvor"), reocrenic, aflat în ape cu scurgere rapidă [rheokrenous ; rheokren; rhéocrène; reokrén; реокренический] RHEOMORPHOSIS i (gr. -, μόρφωσις „formare"), reomorfoză, morfoză rezultată sub influenţa apelor rapid curgătoare [rheomorphose ; Rheomorphose ; rheomorphose ; reomorfózis ; реоморфоз] RHEOPHILUS (gr. -, φιλέω „a iubi"), reofil, care creşte în apele ra­ pid curgătoare (organism) [rheophilous ; rheophil ; rhéophile ; reofil, áram­ ló vizeket kedvelő; реофяльный]

238

239

RHEOPHOBUS (gr. -, φοβεω „a fugi"), reofob, саге evită apele de munţi (organism) [rheophobous ; rheophob; rhéophobe; reofob, áramló vizeket kerülő ; реофобный] RHEOPHYTA η pl (gr. -, φύτον „plantă"), reofite, plante din apele curgătoare din munţi [rheophytes; Rheophyten ; rheophytes ; reofiták ; реофиты] RHEOTACTISMUS m, RHEOTAÄIS f, RHEOTROPISMUS m (gr. -, τάξις „orînduire", τροπή „curbare"), reotropism, tropism datorit acţiunii curentului apelor rapid curgătoare [rheotropism ; Rheotropismus, Flüs­ sigkeitreize ; rhéotropisme ; reotropizmus ; реотропизм] RHEXIGENETICUS, RHEXIGENUS (gr. φήξις „rupere", γεννάω „a se naşte"), rexigen, provenit prin rupere (spaţiile intercelulare prin ruperea membranelor celulei) [rhexigenous; rhexigen, durch Zerreißung entstanden; rhéxigène; rexigén, szakadásos keletkezésű; рексигенный] RHEXOCARPIUM π (gr.-, καρπός „fruct"), rexocarp, fruct саге, prin rupe­ re îşi împrăştie seminţele la maturitate] (Impatiens, Ozalis) [rhexocarp ; Spring­ frucht, Streufrucht ; rhéxocarpe ; szétpattanó termés; дробный плодRHINANTHUS (gr. ^ίς, φινός „nas", άνθος „floare"), cu flori nasiforme [noselike-flowered ; nasenblütig, rüsselblumig; à fleurs nasiformes; orrszerû virágú; носоцветковый] RHIPIDJUM η (gr. ί^ιπίς, ί.ιπΐδος „evantai"), ripidiu, cimă evantai; inflorescenţă cimoasă, cu ramurile dispuse în acelaşi plan, dar alterna­ tiv în direcţii opuse, în zig-zag (Iridaceae) [rhipidium, fan-shaped cyme ; Făchel; rhipidium; legyező, legyezővirágzat ; веер, опахало]

240

RHIZ-, RHIZO-, -RHIZUS (gr. ί>ίζα „rădăcină"), cu rădăcina, pe sau lingă rădăcină (rhizanthus, rhizocaulis, chordorrhizus) [root-, pertaining to roots, -rooted; wurzel-, -wurzelig, bewurzelt; rhiz-, rhizo-, -rhize, à racines; gyökér-, -gyökerű; корне-, -корневой, -корешковый] —• radicalis

241

RHIZAUTOICUS (gr.-, αυτός „sin­ gur", οίκος, „casă"),, rizautoic, cu organele de reproducere mascule şi femele pe aceeaşi plantă, pe ramuri coerente printr-un rizoid (Bryophyta) [rhizautoicous ; rhizautoisch ; rhizautoique; rizautoikus; ризавтоический]

RHIZELLA 242

243

244

245

246

247

248

249

250

RHIZELLA t (gr.-), rizelă, baza rădăcinii, fără radicule (Van Tieghem) [rhizel ; Rhizella ; rhizelle ; rizella ; ризелла] RHIZIDIUM η (gr.-, ίδνον „mic"), rizidiu, partea rizoidală a ialulului, asemănătoare rădăcinii cormofitelor (Caulerpa) [rhizidium ; Rhizidium ; rhizidium ; rizidium ; ризидиум] RHIZINAE f pi (gr. -), rizine, peri radicali sau filamente rizoidale (Bryophyta, Fungi, Lichenes) [rhizines ; Rhizinen, Haftfasern; rhizines; rizinák ; ризины, корневые волоски, при­ цепки] RHIZINOPHYLLA η pl (gr. -, φύλλον „frunză"), rizinofile, frunzuli­ ţele posterioare care poartă rizoizii, la Hepaticae (Spruce) [rhizinophylla ; Rhizinophyllen ; rhizinophylles ; rizinofillák ; ризинофиллы] RHIZIOPHYSIS f (gr. -, φύσις „formaţie"), riziofizis, expansiune radiculară filiformă (Cycas, Nelumbium) [rhiziophysis ; Wurzelanhang ; rhiziophyse; gyökérfüggelék; ризиофиза] RHIZOBIA η pl (gr. -, βίος „viaţă"), rizobii, microorganismele care cau­ zează nodozităţile de pe rădăcinile unor plante (Leguminosae) [rhizobia; Rhizobien; rhizobia; rizobiák; ризобии] RHIZOBLASTUS m (gr.-, βλαστός „mugure"), rizoblast, embrion care emite rădăcini [rhizoblastus ; Wurzelkeimer ; rhizoblaste ; rizoblászt ; ризобласт] RHIZOCARPICUS, RHIZOCARPUS (gr. -, καρπός „fruct"), rizocarpic 1. Cu tulpini anuale, dar cu rădă­ cini care emit tulpini fructifere timp de mai mulţi ani (Aconitum). 2. Cu fructificaţii dezvoltate lîngă rădă­ cină (Marsiliaceae) [rhizocarpous, rhizocarpic, root-fruited ; rhizokarpisch, wurzelfriichtig ; rhizocarpique, rhizocarpien ; rizokárpikus ; корнеплод­ ный]

RHIZOCARPIUM η ( g r . - ) , rizocarp, sporange dispus pe formaţiuni radiciforme (Marsilia) [rhizocarp ; Rhizokarpium ; rhizocarpe ; rizokárpium; ризокарпий] 251 RHIZOCEPHALUS (gr. -, κεφαλή „cap"), cu rădăcina capitata [rootheaded ; wurzelköpfig ; rhizocéphale ; gyökérfejes ; корнеголовчатый] 252 RHIZOCOLLESIA f (gr. -, κόλλησις „alipire"), rizocolesie, concreşterea

44» prin rădăcinile lor a două plante apar. ţinînd aceleiaşi specii (Morren) [rhizocoUesy ; Rhizokollesie ; rhizocollésie ; rizokollézia ; рязоколлезия] 253 RHIZOCORMUS m (gr.-, κορμός „trunchi"), rizocorm, rizom cărno& (Iris) [rhizocorm ; Rhizokormus ; rhizocormus; rizokormusz; рязокорм} 254 RHIZOCTONIA η pl (gr.-, κτόνος „ucidere"), rizoctonii, hife strîns răsu­ cite pe rădăcinile arborilor [rhizoctonia ; Rhizoktonien ; rhizoctonies ; rizoktoniák; ризоктонии] 255 RHIZOCYSTIS, -IDIŞ f (gr. -, κύστις. „cavitate"), rizocist, conţinutul celular retras în perioada de uscăciuni în partea umflată a rizoizilor (Botrydium) [rhizocyst ; Rhizozyst ; rhizocyste ; rizociszta ; ризоциста] 25G RHIZODERMIS, -IDIŞ f (gr. -, δέρμα „piele"), rizodermă, stratul celular superficial al rădăcinii, care emite perii radicali (A. Meyer) [rhizodermis ; Wurzelhaut ; rhizoderme ; rizodermisz, gyökérbörszövet ; ризодермис] —*• epiblema 257 RHIZOGENESIS î (gr. -, γένεσις „naştere"), rizogeneză, formarea ră­ dăcinilor [rhizogenesis ; Wurzelbil­ dung; rhizogenèse; gyökérképzödés; ризогенез] 258 RHIZOGENETICÜS, RHIZGGENICOS, RHIZOGENUS (gr. -, γένος „urmaş"), rizogen care produce rădă­ cini sau rizoizi (celulă, ţesut) [rhizogenetic, rhizogenic ; rhizogen, wurzelbürtig, wurzelentsprossend ; rhizogène, rhizogénétique ; rizogén,- gyökeret fejlesztő ; образующий корни] 259

RHIZOGENUM η (gr. - ) , rizogenum 1. Ţesutul care dă naştere rădăcinilor şi rizoizilor. 2. Plantă care produce numai rădăcini şi flori (Rafflesia). 3. Baza dilatată a frondei algelor. 4. Parazitul rădăcinilor [rhizogen, rhizogenum ; Rhizogenum ; rhizogenum ; rizogenum; ризогенум]

260

RHIZOGRAPHIA f (gr. -, γράφω „a scrie"), rizografie, descrierea rădă­ cinilor [rhizography ; Wurzelbeschrei­ bung ; rhizographie ; gyökérleírás ; ризография]

261

RHIZOIDES m pl (gr. -, είδος „ase­ mănare"), rizoizi, organe filamentoase de fixare şi de absorbţie la plantele inferioare saprofite, cu funcţii analoage rădăcinilor plantelor superioare [rhizoides; Rhizoiden; rhizoîdes; rizoidák, gyökérfonalkák ; ризоиды]

447 262

263

264

ii65

266

RHIZOrODIUM RHIZOIDEUS (gr.--), rizoideu, ase­ mănător cu rădăcina [rhizoid, rootshaped ; wurzelartig, wurzelăhnlich ; rhizoïdé, gyökérszerű ; ризоидный, кор­ невидный] RHIZOIDALIS (gr. - ) , rizoidal, care aparţine sau se referă la rizoizi (ce­ lulă, parte) [rhizoidal ; rhizoidal : rhizoîdal ; rizoidális ; ризоидальный] RHIZOLITHON η (gr. -, λίθος „piatră"), rizolit, rădăcină fosilizată [rhizolithon ; Wurzelversteinerung ; rhizolithe; gyökérkövület; ризолит] RHIZOLITHOPHYTA η pl (gr. - , φύτον „plantă"), rizolitofite, plante cu rădăcinile înfipte în crăpăturile stîncilor (Lichenes) [rhizolithophytes ; Felswurzler ; rhizolithophytes ; rizolitofiták, sziklarepedésekben gyökerező növények ; ризолитофиты] RHIZOMA η (gr. φίζωμα „mănunchi de rădăcini"), rizom, organ caulinar de obicei subteran sau culcat pe pămînt, dispus vertical, oblic sau orizontal, uneori cu consistenţă lem­ noasă, cu scvame şi muguri, emiţînd rădăcini şi tulpini aeriene (Centaurea nervosa, Cicuta virosa, Polygonatum verticillatum) [rhizome, rootstock; Rhizom, Wurzelstock, Erdstock, Erd­ sproß, Grundachse ; rhizome ; rizóma, gyöktörzs, gyökértörzs, tőke; корне­ вище]

267

RHIZOMANIA f (gr. -, μανία „nebunie"), rizomanie, proliferarea ră­ dăcinilor adventive [rhizomania; Rhizomanie ; rhizomanie ; rizománia ; ризомания] 2G8 RHIZOMATICUS (gr.-), rizomatic, referitor la rizom [rhizomatic; rhizomatisch; rhizomatique ; rizomatikus; относящийся к корневищу] 269 RHIZOMATIFORMIS, RHIZOMATOIDEUS (gr. -, είδος „formă"), rizomatoid, de forma rizomului [rhizome-like ; wurzelstockförmig ; rhizomatiforme ; gyökértörzsszerű ; κορневищеви дны й]

270

RHIZOMATOSUS (gr.-), rizomatos, prevăzut cu rizomi numeroşi sau viguroşi [rhizomatous, rhizomatose ; wurzelstockig ; rhizomateux ; gyôktörzses, erős gyöktörzsű; многокорневящный]

271

RHIZOMITRA f (gr. ί^ίζα „rădă­ cină", μίτρα „turban"), rizomitră, scufia specială a vîrfului rădăcinii, care înlocuieşte caliptra (Hydrocharis, Lemna) [rhizomitra; Rhizomitra,

272

273

274

275

Wurzeltasche ; rhizomitre ; gyökérgyűszű; ризомитра] RHIZOMORPHA f (gr. -, μορφή „formă"), rizomorfă, fascicolele strînse şi lungi de filamente miceliene ale ciupercii, dispuse în reţea, atacînd scoarţa sau rădăcina arborilor (Rosellinia necatrix) [rhizomorph ; Rhizomorphe ; rhizomorphe ; rizomorfă ; ризоморфа] RHIZOMORPHICUS, RHIZOMORPHUS (gr. - ) , radiciform, de forma rădăcinii [rhizomorphous, root-like ; wurzeiförmig ; radiciforme ; gyökér alakú; корневидный] —* radiciformis RHIZOPHILUS (gr. -, φιλέω „а iubi"), rizofil, care creşte pe rădăcini [rhizophilous ; wurzelliebend ; rhizophile; gyökereket kedvelő; корнелюбивый] RHIZOPHORUM η, RHIZOPHO­ RUS m (gr. -, φορέω „a purta"), rizofor, ramificaţie nefrunzoasă a tul­ pinii, care protejează o formaţie abun­ dentă de rădăcini (Selaginella) [rhizophore ; Wurzeltrăger ; rhizophore ; rizoforum, gyökértartó ; ризофор]

276

RHIZOPHORUS (gr. - ) , care poartă rădăcini [bearing roots; wurzeltra­ gend; rhizophore, portant de raci­ nes ; gyökeres, gyökeret képző ; несу­ щий корни] —»· radicifer 277 RHIZOPHYLLUM η (gr.-, φύλλον „frunză"), rizofilă 1. Frunze trans­ formate în organe radiciforme cu funcţii de absorbţie, dispuse alături de frunzele obişnuite (Salvinia natans). 2. Pigment compus, la Algae (Schuett) [rhizophyll; Wurzelblatt; rhizophylle; gyökérlevél, gyökérszerű levél: ризофилл] 278

RHIZOPHYLLUS ( g r . - ) , rizofilic, cu frunze-rădăcini [root-leaved; wur­ zelblättrig; à feuilles-racines; gyö­ kérlevelű ; корнелистный] 279 RHIZOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), plante rădăcinoase [rhizophytes; Wurzelpflanzen; rhizophytes, plantes à racines ; gyökeres növények ; ризофиты] 280 RHIZOPLASTUM η (gr. -, πλαστός „modelat"), rizoplast, filamentul citoplasmatic саге uneşte blefaroplastul cu centrozomul juxtanuclear (cf. Dangeard) [rhizoplast ; Rhizoplast ; rhizoplaste; rizoplásztum ; ризопласт] 281 RHIZOPODIUM η (gr. -, πους, ποδός „picior"), rizopodiu, porţiunea micelară (Fungi) [rhizopodium ; Rhi-

448

RHIZOSPERMUS

282

283

284

285

zopodium ; rhizopode ; rizopodium ; ризоподия] RHIZOSPERMUS (gr. -, στιέρμα „sămînţă"), rizospermic, cu sporii sau cu seminţele dispuse lingă lădăcină (Selaginella) [root-seeded ; wurzelsamig ; rhizosperme ; gyökérközeli magvú ; корнесеменной] RH IZO S PH AERA f (gr.-, σφαίρα „sferă"), rizosferă, porţiunea de sol în care se dezvoltă sistemul radicu­ lar [rhizosphere ; Rhizosphâre ; rhizosphère ; rizoszféra ; ризосфера] RHIZOTAXIS f (gr. -, τάξις „orînduire"), rizotaxie, modul de orînduire a rădăcinilor şi a radicelelor [rhizotaxy ; Wurzelanordnung, Wurzel­ stellung ; rhizotaxie ; gyökérállás ; корнерасположение] RHIZOTHAMNION η (gr. -, θάμνος „desiş"), rizotamnion, nodozităţi sau îngroşări radiculare produse de bac­ terii sau ciuperci (Alnus\ Casuarina) [rhizothamnion ; Wurzelbüschel ; rhizothamnion ; gyökérdudor ; ризотамнион]

RHIZOTOMUS m (gr. -, τόμη „tăiere"), rizotom, tăietor de rădă­ cini; numele primilor botanişti din antichitate ("Krateuas^ [rhizotom ; Rhizotom, Wurzelschneider ; rhizotome; gyökérvágó; ризотом] 287 RHIZULA î (gr.-), rizulă, rădăcinioară 1. Formaţie radiciformă (Fungi). 2. Protonemă (Bryophyta) [rhizula; Würzelchen; rhizule; rizula; корешок] 288 RHOD-, RHODO-, -RHODIUS, -RHODUS (gr. φόδον „trandafir"), de trandafir, roz, de culoarea roşie a trandafirului (rhodanthus, rhodochilus, hyporhodius, leucorhodus ) [pink-, reddish; rosen-, rosenrot-; rose, de rose; rózsa-, rózsaszín-; розово-, ро­ зовый] —»· roseus

[pink-fruited ; rosenrotfrüchtig ; à fruits roses ; rózsaszín termésű ; розовоплодный] 293 RHODOCHROUS (gr.-, χρόα „cu­ loare") —*• roseus 294 RHODOCYANEUS (gr. -, κυάνος „albăstriţă"), albăstrui roz [pinkcyaneous ; rosablau ; rouge-cyané ; rózsaszinkék ; розовосиний] 295 RHODOGRAPHIA î (gr. -, γράφω „a scrie"), rodografie, descrierea tran­ dafirilor [rhodography ; Rhodographie, Rosenbeschreibung; rhodographie ; rodográfia, rózsák leírása ; родография] 296

297

298

286

289

290

RHODACANTHUS (gr. -, άκανθα „spin"), cu spini rozacei sau roşii [pink-thorned ; rosendornig, rosensta­ chelig; à épines roses; rózsaszín tövisű ; розовоколючковый] RHODELLUS (gr. -) -·• roseolus

291

RHODOCALYX (gr. -, κάλυξ „cupă"), cu caliciul roşu sau rozaceu [pinkcalyced; rosenrotkelchig ; à calice rose; rózsaszín kelyhű; розово­ колючковый]

292

RHODOCARPUS (gr. -, καρπός „fruct"), cu fructe rozacee sau roşii

299

300

301

302 303

304

RHODOLEUCUS (gr. -, λευκός „alb"), roşcat alb [reddish-white ; rötlichweiß ; rhodoieuque; pirosasfehér; розовобелый] RHODOLOGIA f (gr. -, λογός „vor­ bire**), rodologie, tratat despre spe­ ciile de Rosa [rhodology ; Rhodologie ; rhodologie; rodologia, rózsatan; poдология] RHODOPHYLLUM η (gr.-, φύλλον „frunză"), rodofilă, pigment roşu ( Rhodophyceae ) [rhodophyll ; Rhodophyll ; rhodophylle ; rodofillum ; родофилл] RHODOPHYLLUS (gr. - ) , cu frunze rozacee [pink-leaved ; rosenrot-blâttrig ; à feuilles roses ; rózsaszín levelű ; розоволистный] RHODO PHY ТА η pl (gr. -, φυτον „plantă"), rodofite, încrengătura al­ gelor roşii (Wettstein ^ [red-algae; Rotalgen; algues rouges; vörösmo­ szatok; родофиты] RHODOPTERYGIUS (gr. , πτερύγιον „aripioară"), cu aripioare rozee [pink-winged ; rosenrotf lügelig ; à ailles roses; rózsaszín szárnyacskás; розовокрылатый] RHODOSPORA f (gr. -, σπορά „să­ mînţă") —>• carpospora RHOMBEUS, RHOMBICUS, RHOMBIFORMIS, RHOMBOIDALIS, RHOMBOIDEUS, RHOMBI(gr. ρόμβος „romb"), rombic, rom­ boidal, de forma rombului (rhombifolius) [rhombic, rhomboid, rhom­ boidal, rhomb-shaped, rhomb-; rau­ tenförmig, rhomboidisch ; rhombé, rhomboidal, losange; rombos, rombszerű, romboidális ; ромбический, ромбовидный, ромбовидно-] RHOPALO- (gr. ι^όπαλον „măciucă") (rkopalospadix) —*• clavatus

RINGENS

449 305

RHOPTOMETRUM m (gr. ί»οπτός „absorbtiv"), roptometru, aparat pentru măsurarea absorbţiei de apă din sol (Clements) [rhoptometer ; Rhoptometer; rhoptomètre; roptométer; роптометр] 306 RHYACOPHILUS (gr. βυαξ „to­ rent", φιλέω „a iubi"), riacofil, care creşte în torenţii apelor de munte [torrent-loving; stromliebend; aimant les torrents; áramló vizekben élő; потоколюбивый] RHYACOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), riacofite, plante ce cresc în apele torenţiale [torrent-plants; Rhyacophyten, Strompflanzen; rhyacophytes; riákofiták, áramló vizek növényei ; риакофиты] 308 RHYNCH-, RHYNCHO-, -RHYNCHUS (gr. φύγχος „cioc", „bot"), cu cioc, rostrat (rhynchanthus, rhynchophyllus, leucorhynchus) [beak-, bea­ ked; Schnabel-, geschnäbelt; ros­ tre, en forme de bec; csőrös-, -csőrü; клюво-, клювовидный] —* rostratus, rynch-, ryncho-

316

317 318

307

309

310 311

312

313

RHYNCHOCARPUS (gr. -, καρπός „fruct"), cu fructe rostrate [beakfruited; schnabelfrüchtig, rüsselfrüchtig; à fruits rostrés; csőrös ter­ mésű ; КЛЮВОПЛОДНЫЙ] RHYNCHOPHORUS (gr. -, φοράς „purtător") -+ rostratus RHYNCHOPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frunză"), cu frunze rostrate [beakleaved; schnabelblättrig; à feuilles rostrées ; csőrös levelű ; клюволистный] RHYNCHOSPERMUS (gr. -, σπέρμα „sămînţă"), cu seminţe rostrate [beakseeded; schnabelsamig; à graines rostrées; csőrös magvú; клювосемянный] RHYTI-, RHYTIDO-, RHYTIDEUS (gr. ί>υτίς, ρυτίδας „zbîrcitură"), zbîrcit (rhyticarpus, rhyti- • dophyllus) [wrinkle-, wrinkled, shri­ velled; runzel-, runzelig; ridé, ruguleux ; ráncos ; морщинисто-, морщи­ нистый] —·• rugatus, rugosus, ryti-, rytido-

RHYTICARPUS, RHYTIDOCARPUS (gr. -, καρπός „fruct"), cu fructe zbîrcite [wrinkle-fruited; runzelfrüchtig; à fruits ridés; ráncos termésű; морщинистоплодный] 315 RHYTIDOMA η (gr. ^υτίδωμα „zbîrcitură"), ritidom ; scoarţa moartă, cu crăpături şi adesea exfoliantă a unor plante lemnoase [rhytidoma;

319

320

321

322

323

324

Borke; rhytidome; héjkéreg, harmad­ lagos bőrszövetrendszer, ritidóma, kéregcserép ; ритидома, кора] * RHYTIDOSPERMUS (gr. ^υτίς, ί)υτίδος „zbîrcitură", σπέρμα „sămîn­ ţă"), cu seminţe zbîrcite [wrin­ kle-seeded; runzelsamig; à semences ridées; ráncos magvú; морщинистосемянный] RICTUS (-US) m-^ faux RIGENS, RIGESCENS (rigeo, rigesco), ţeapăn, rigid, nepliabil [rigescent, stiff, becoming stiff, rigid; erstarrend, steifwerdend, steif, starr­ werdend; devenant raide; merevedő, kissé merev ; жестковатый] RIGIDI-, RIGIDUS, rigid, ţeapăn, vîrtos, neflexibil (rigidiflorus, rigidifolius, rigidispinus ) [rigid, hard, stiff; steif, starr, hart; rigide, raide, inflexible; merev; жёстко-, жёсткий] RIGIDISPINUS, cu spini rigizi [stiff-spined, hard-spined ; starrdornig, steif dornig; à épines raides; merev tövisű ; жёсткоколючковый] RIGIDITAS í, rigiditate (a organelor) [rigidity, rigidness, stiffness ; Starrezustand; rigidité, raideur; merevség, merev állapot; жёсткость] RIGIDIUSCULUS, RIGIDULUS, rigidiuscul, puţin rigid [rigidulous, somewhat rigid; starrlich, ziemlich starr, etwas steif; rigidule; kissé merev ; жестковатый] RIGUA (О RU M) η pl, stropire, udare, irigaţie [watering, irrigation; Bewässerung ; arrosage, irrigation ; öntözés; орошённые] RIMA f, crăpătură (pe stînci, pe scoarţa arborilor din cauza gerului) [crack, slit, fissure, chink, cleft; Riß, Ritze, Spalte, Eiskluft, Wetter­ kluft; rime, fente, crevasse, gelivure; hasadék, repedek; щель, трещина]

325

RIM ATU S, RIMI-, RIMO-, RIMOSUS, crăpăturos, cu despicături (antere, scoarţă) (rimiformis, rimosipes) [cracked, rimose, chinky, cre­ viced; rißig, ritzig, rinnig, spaltig, riß-, ritzen-; fenté, crevassé; repedéses, hasadásos, repedezett, ripacsos; трещиноватый, щелистый, рас­ трескавшийся]

326

RIMULA f, crăpătură mică [small chink; Rißlein; rimule; kis hasadás; трещинка]

327

RINGENS, RINGEN ΤI(ringor), ringent, căscat, cu gura larg deschisă

314

460

RINGENTIFLORUS

328

329

330

331

332

333

334

335 336 337 338

(corola la Salvia ringens) (ringentiformis) [ringent, gaping; klaffend, rachenförmig, mundaufsperrend; ringent, beant; ásító, tátogató, szélesen nyitott ; раскрытый, зияющий] -·• hians RINGENTIFLORUS, cu flori căs­ cate [ringentiflorous; rachenblûtig; ringentiflore; tátogató virágú; pacкрытоцветковый] RIPA t, rîpă, marginea abruptă a unui rîu sau a coastei unui deal [river-bank ; steiles Ufer ; rive, rivage ; patakpart, szakadékos part; берег] RIPACEUS, RIPARIUS, RIPICOLUS (COLA f), rîpos, aflat pe malul apelor [riparian, riparious; uferbewohnend, uferliebend; riverain; partmelléki, partlakó; береговой]'^ RITE adv, reglementar, în confor­ mitate cu legea (species non rite Publicata, specie nereglementar publicată) [rightly, correctly; re­ gelmäßig; réglementairement; sza­ bályosan, előírásosan; обычно] RIVÁLIS, RIVICOLUS (-COLA f), de rîu, саге creşte pe malul rîurilor [rivicolous, growing in brook-side; bachbewohnend ; rivulaire, rivicole, de ruisseau; patakmenti, pataklakó; ручейный, прнручейяый] RIVOSUS, sinuat canaliculat [sinua­ te-channeled ; buchtiggerinnt ; sinueusement sillonné; öblösen csatornás; извилисто—канальчатый] RIVULARIS, RIVULOSUS, rivular, саге creşte pe marginea rîuleţelor [growing in brooklets ; băchleinbewohnend ; rivulaire ; patakocska-menti ; ручеечный] RIVULUS m, rîişor, rîuleţ [brook­ let; Bächlein; ruisselet; patakocska; ручеек] RIVUS m, rîu [brook; Bach; ruisseau; patak; ручей] ROBORINUS -» cinereus ROBUR (-ORIS) η, tărie, duritate [strength, hardness; Kraft, Härte; force, dureté; erősség, keménység; сила, твёрдость]

339

ROBUSTI-, ROBUSTUS, robust, viguros, tare (robustispinus) [robust, strong, vigurous; kräftig, stark; robuste, fort, vigoureux; erős, erő­ teljes ; мощный, сильный] —»^ validas

340

RORATUS, RORIDUS, RORULEN­ TUS, acoperit cu rouă, cu picături în formă de rouă (frunzele la Drosera)

[dewy, bedewed; betaut; roridé, cou­ vert de gouttelettes; harmatos; ро­ систый] - • roscidus 341 ROS (RORIS) m, rouă [dew; Tau; rosée ; harmat ; poca] 342 ROS-, ROSACEUS, ROSEI-, ROSEO-, rozaceu, trandafiriu, roz, roşu deschis; asemănător ca formă sau culoare cu trandafirul (rosalbus, rosei-albus, roseo-bullatus) [rose-like, rose-coloured, rosy, pink-; rosenartig, rosenfarbig, rosenrot; rosacé, rose; rózsaszerű, rózsaszínű ; розовидный, розовый, розо-] - • roseus 343

344 345 346 347

348 349

350

351

352

ROSARIUM η, rozariu, grădină cu trandafiri [rosary, rose-garden; Ro­ sengarten; roseraie; rózsalugas, ró­ zsakert ; розарий] —> rosetum ROSCIDUS -* roratus ROSELLATUS -* rosulatus ROSELLA í-^ rosula ROSEOLUS, palid roz [pinkish, pale rose-coloured ; blaß-rosenrot ; rose pâle; halvány rózsaszínű; розоватый] -+ rhodellus, subroseus ROSETUM η -*• rosarium ROSEUS, ROSEI-, ROSEO-, ROSI( rosei-aeneus, roseo-marginatus, rosiflorus, rosodorus) —*• rosaceus, rhadochrous ROSTELLATUS, ROSTELLIFER, rostelat, prevăzut cu un cioc mic [rostellate, somewhat beaked; kleinschnăbelig, kleingeschnăbelt ; rostellé; csőröcskés ; мелкоклювистый] ROSTELLUM η, rostel, rostru mic 1. Proeminenţă pe stigmat în formă de cioc, pe care se găseşte bursicula (Orchidaceae). 2. Proeminenţă pe periteciul unor ciuperci [rostel, small beak; Schnäbelchen; rostellé, petit bec; rosztellum, csőröcske; носик, клювик]

ROSTRATUS, ROSTRI-, -ROSTRIS, rostrat, prevăzut cu о prelun­ gire în formă de cioc (acutirostratus, rostriformis, albirostris) [beaked, ro­ strate, beak-; geschnäbelt, schnabel-; rostre; csőrös; клюво-, клювистый] —» rhyncho353 ROSTRIFLORUS, cu flori rostrate [rostrate-flowered ; sehnabelblütig ; à fleurs rostrées ; csőrös virágú ; клювоцветковый] 354 ROSTRIFORMIS, rostriform, în formă de cioc [rostriform, beak-shaped; schnabelförmig; rostriforme;

461

RUBROCALYCUS

csőrszerű ; клювообразный, клювовид­ ный] 355 ROSTRUM η, rostru, cioc; prelun­ girea îngustă, în formă de cioc, din partea terminală a unui organ (foliculele la Nigelia satwa, fructul la Erodium cicutarium, coiful cali­ ciului la Aconitum) [beak, snout ; Schnabel; bec, rostre; csőr, terméscsőr, csészecsőr; носик, клюв] 356 ROSULA f, rozetă, frunze îngrămă­ dite şi circular etalate la baza tul­ pinii (Plantago, Taraxacum) [rosette ; Rosette, Blattrosette ; rosette ; rozetta, tőlevélrózsa, levélrózsa; розетка] —»· rosella 357

ROSULACEUS, ROSULANS, rozulaceu, asemănător unei rozete [rosette­ like, rosulaceous ; rosettenartig ; rosulacé ; rozettaszerű ; розетовидный] 358 ROSULARIS, ROSULATUS, rozulat, prevăzut cu rozetă; adunat în rozetă [rosulate, rosetted, rosular; rosulâr, rosettenbildend, rosettig; rosulé, rosulaire; rozuláris, tőlevélrózsás ; розеточный, розетконосный] - • rosellatus 359 RQTACEUS -* rotatus 3β0 ROTATIO f, rotaţie, mişcarea rotatorie a protoplasmei celulare [rota­ tion; Rotation, Randbewegung, Dre­ hung; rotation; keringő mozgás; ротация, вращение] 361 ROTATIVUS, rotativ, cu mişcare de rotaţie [rotatory; rotierend; ro­ tatif, rotatoire; keringő mozgású; вращательный] 362 ROTATUS, ROTIFORMIS, rotat, rotund şi plan în formă de roată sau de disc (corola la Galium) [rotate, wheel-shaped ; radförmig ; rotacé, étalé en rond ; kerékszerû ; колесовид­ ный] —»^ rotaceus 363

364

ROTUNDATUS, rotundat, rotunjit la vîrf sau la bază (frunză, fruct) [rounded; abgerundet, rundlich; ar­ rondie ; lekerekített ; закруглённый, округлённый] ROTUNDI-, ROTUNDUS (rotundifolius, rotundiformis, rotundilobus) -+ circularis, orbicularis, strongylo-, disciformis

365

RUBEDO

366

RUBELLUS, RUBEOLUS, roşcat, puţin roşu [reddish, ruddy; rötlich, gerötet; rougeâtre; vöröses; красно­ ватый]

367

RUBENS, RUBESCENS (rubeo), rubescent, roşiatic [rubescent, red­ dening, turning red, blush-red; rot­ werdend, errötend ; rubescent ; vörös­ lő, vörösödő ; краснеющий] 368 RUBEB, RUBBI-, BUBBO-, roşu (în diferite nuanţe) (ruhricaudatus, rubripes, rubrobracteatus, rubrosepalus) [red; rot, gemeinrot; rouge; vörös, piros; красный, красно-] 369 BUBIBUBIGUNDUS, BUBIDEUS, BUBIDULUS, BUBIDUS, roşu închis, roşu pronunţat (rubicarpus) [dark-red; dunkelrot, krăftigrot, hochrot ; rubicond, rouge foncé ; sötétvörös, ragyogóvörös, haragosvö­ rös, paprikavörös; румяный, темнокрасный, багровый 370 BUBIGINOSUS, rubiginos, ruginiu; brun roşcat [rubiginose, rubiginous, rust-celoured, brownish-red ; rostig, rostfarbig, rostbraun, braunrot; ru­ bigineux, rouillé, couleur de rouille; rozsdavörös, rozsdabarna, rőtbarna ; ржавокрасный, красно - бурый] 371

372 373 374

375

BUBIGO f, rugină, boală a plantelor cauzată de ciupercile Uredinales [blight; Rost; rouille, rozsdabeteg­ ség; ржавчина] BUBINUS, roşu ca rubinul [rubyred ; rubinrot ; rouge de rubis ; rubin­ piros; рубинокрасный] BU BOB m, roşeaţă [redness; Röte; rougeur ; pirosság ; краснота]-* rubedo BUBBIGAULIS, cu tulpini roşii [red-stalked; rotstengelig ; à tiges rouges; piros szárú, vörös szárú; красностебельчатый] BUBBIFLOBUS, cu flori roşii [redflowered; rotblütig, rotblühend; à fleurs rouges; piros virágú; красноцветковый]

376

BU В ВО-ALBUS, roşcat alb [red­ dish-white ; rötlichweiß ; rougeâtreblanc ; pirosas-fehér ; красноватобелый]

377

BUBBO-AUBANTIAGUS, roşcat galben auriu, roşcat portocaliu [orange-red ; rötlich-orangengelb ; orangé rouge ; pirosas-narancssárga ; красно­ вато-оранжевый]

378

BUBBO-GAEBULEUS, BUBBOGAELESTINUS, roşu albăstrui [red­ dish sky-blue; rötlichblau; bleuâtrerouge ; vöröseskék ; красновато-голубый]

379

BUBBOGALYGUS, BUBBOGALYX, cu caliciul roşu [with red calyx;

f -^ rubor

RUBROCINCTUS

380

381

382

383

384

385

452

rotkelchig; à calice rouge; piros kelyhű ; красночашечковый] RUBROCINCTUS, încins cu roşu [red-girdled; rotumsăumt, rotumgür­ tet; entouré de rouge; pirossal körül­ övezett ; красноокружённый] RUBRO-FLAVUS, roşcat gălbui [reddish-yellow ; rötlichgelb; rougeâtre-jaune; vöröses sárga; красноватожелтый] RUBRO-FUSCUS, roşcat bruniu [reddish-brown ; rötlichbraun ; rougeâtre-brun; vöröses barna; красно­ вато-буроватый] RUBROMACULATUS, roşu macu­ lat [reddisch-spotted ; rotfleckig, rot­ gefleckt; à macules rouges; vörös pettyezetű ; краснопятнистый] RUBROMARGINATUS, cu mar­ ginile roşii, cu bordură roşie [rubromarginate; rotgerândert ; à bordure rouge; piros szegélyű, piros szélű; красноотороченный] RUBRO-VIOLACEUS, roşcat vio­ laceu [red-violet ; rötlichviolett ; rougeviolacé ; lilásvörös ; красновато-фио­ летовый]

386

RUBRO-VIRENS, roşcat verzui [red­ dish-green; rötlichgrün; rouge âtrevert; vöröseszöld; красновато-зелене­ ющий]

387

RUBROVITTATUS, cu striuri roşii [rubrovittate; rotgestreift; à bande­ lettes rouges; vörös csíkú; красноленточный]

388

RUBRO-VIVIDUS, roşu viu [vividred ; lebhaftrot ; rouge ardent ; élénk­ piros; яркокрасный] 389 RU DE RA η pl 1. Grămezi de moloz şi gunoi în jurul aşezărilor ome­ neşti. 2. Ruine, dărâmături [rubbish heaps, waste places; Schutthaufen, Schuttplätze, Ruderalschutthaufen ; décombres, terres ruineuses ; szeme­ tes talajok, szemétdombok, romos területek; пустырь, щебень] —^ruderatum

390

RU DE RALI А η ^\-^plantae rales

rude-

391

RUDERALIS, ruderal, саге creşte pe molozuri, grămezi de gunoi ' şi pe ruini [ruderal, growing among rubbish ; schuttliebend, schuttbe­ wohnend; ruderal, croissant sur les fumiers et décombres; ruderális, sze­ metes helyen termő, romon növő; рудеральный, сорный] —^ chledocolus

PLANTAE RUDERALES, plante ruderale, buruienişuri antropofile de pe terenurile necultivate [ruderals, ruderal - plants; Ruderalpflanzen, Schuttpflanzen; plantes de décom­ bres, plantes rudérales ; romnövények, szemetes területek gyomnövényei ; рудеральные растения, сорные расте­ ния, мусорники] -»· phellidophyta, phellophyta, ruderalia 392 393

RUDERATUM η -* rudera RUDERATUS, gunoios, cu moloz [ruderate; schuttig; décembre; szemetes; рудеральный] 394 RUDIMENTALIS, RUDIMENTARIS, RUDIMENTARIUS, rudi­ mentar 1. Aflat în stadiul iniţial al dezvoltării. 2. Redus în dezvoltare şi funcţiuni (stamina) [rudimentary, rudimental, undeveloped ; rudimen­ tär, reduziert, unausgebildet, ver­ kümmert; rudimentaire, réduit; kez­ detleges, redukált, csökevényes, viszszafejlődött, elsatnyult; рудиментар­ ный, зачаточный] 395 396

RUDIMENTATIO f-* degeneratio RUDIMENTUM n, rudiment 1. Organ în faza incipientă a dezvoltării sale. 2. Organ rămas nedezvoltat [rudiment; Rudiment, Anfang, rudi­ mentäres Organ, unentwickeltes Or­ gan ; rudiment ; rudimentum, kezdeti szerv, csökevényes szerv; рудимент, остаток, зачаток]

397

RUDIS, aspru, dur [rough, coarse; rauh, roh, grob ; rude, raide ; durva, érdes; грубый]

398

RUFESCENS ^rufesco;, rufescent, roşcat bruniu [rufescent, brownishred; fuchsrotwerdend, braunrötlich, rötlichwerdend; roussâtre, brunâtre rouge ; vörhenyesbarna, barnásvörös, rókaszín ; рыжеющий, рыжеватый] —• rufidulus, rufulus

399

RUFI-, RUFO- (rufibarbus, ruficeps, rufipes, rufocroceus) —*• rufus

400 RUFIDULUS

-»· rufescens

401

RUFIDUS, roşcat deschis [clear-red; hellhochrot; rouge claire; világosvö­ rös ; бледнорыжеватый]

402

RUFUS, roşcat, roşcat bruniu [red­ dish, rufous, fox-red, brownishred; fuchsrot, braunrötlich; rougeâtre brun; rókavörös, vörhenyes, barnásA^örös; рыжий, рыжеватый]

403

RUGA î, cută, zbîrcitură, încreţitură, pliu [wrinkle, fold; Runzel, Falte;

468

404

405

406

407

408

409

410 411

412

RY Ti­ nde, pli; ránc, redő; морщинка, складка] RUGATUS,RUGI-,RUGOSUS,zbîrcit, cutat, pliat, încreţit (rugifolius, rugilobus) [rugate, rugose, wrinkled, folded; runzelig, gerunzelt, faltig; ridé, rugueux, plié; ráncos, redős; морщинистый, складчатый] —> rhytiRUGULA f, RUGELLA f, încreţi­ tură mică, cută mică [little wrinkle; Runzelechen ; petite ride ; ráncocska, redöcske; небольшая морщинка] RUGULOSUS, rugulos, slab zbîrcit ; cu cute mici [rugulose, rugellose, finely wrinkled; feingerunzelt, kleinrunzelig; ruguleux, à petites rides; ráncocskás, kissé ráncos; мелкомор­ щинистый] RUMINATIO f, ruminaţie, zbîrcire cu sinuozităţi (endosperm) [rumi­ nation ; Rumination ; rumination ; öblös ráncosodás; руминация] RUMINATUS, ruminat, sinuat zbîrcit, scobit prin brezde neregulate (sămînţă) [ruminate, chewed; ruminiert, zernagt, zerklüftet, klüftigbe­ nagt, verflochtenrunzelig; ruminé; öblösen ráncolt, ráncosán hajtoga­ tott ; руминированный, морщинистый] RUMPENS (rumpo), rumpent, care se rupe sau se sfîşie neregulat [cap­ sula la Chenopodium) [rupturing, bur­ sting; zerreißend, ausreißend, auf­ platzend, zerplatzend ; se rompant, se déchirant; felrepedő, felszakadó, szétrepedő, szabálytalanul felnyíló ; разрывающий] —> ruptilis RUNCATIO f, plivirea buruienilor [weeding; Gäten; sarclage; gyomlálás; прополка] R и NCI Ν А ТО - PINNA ΤIFID US, runcinat penat fidat ; penat fidat şi cu dinţii orientaţi înapoi [runcinatepinnatifid ; schrotsägeförmig-fiederspaltig; ronciné pennatifide; kacurosan szárnyasán hasogatott; струговидно- перистонадрезный]

rocky, rock-dwelling ; felsig, felsen­ liebend ; rupestre, des rochers ; szik­ lás, sziklán élő; скалистый, наскаль­ ный] —• lithoecius, lithophilus, saxosus PLANTAE RUPESTRES -^ lithophyta* 415 RUPICOLUS (-COLA Î), rupicol, care creşte pe stînci [rupicolous; fel­ senbewohnend ; rupicole ; sziklán növő; обитающий на скалах] —*• saxicolus 416 RUPIFRAGUS, rupifrag, care face să crape stîncile (epit. Helianthemum rupifragum) [rock-breaking ; rock- split­ ting; felsenbrechend, felsenspaltend; fendant les rochers; sziklát törő, sziklát hasító ; скалоломный] —» saxifragus, lithophagus

RUNCINATUS, runcinat, penat fidat, cu dinţii sau lobii inegali, ascuţiţi, dispuşi asimetric şi îndrep­ taţi spre baza limbului (frunzele la Sonchus, Taraxacum) [runcinate ; schrotsägeförmig ; ronciné ; kacuros, csipdelkés, agyar os ; струговидный]

RUPES (-IS) f, stîncă [rock; Fels» Felsen ; rocher ; szikla ; скала] -+ saxum 414 RUPESTER (-TRIS, -TRE), RU' PESTRIS (-IS, -E), stîncos, care creşte pe stînci [rupestral, rupestrine,

417

RUPTILIS, ruptil, саге se rupe sau crapă cu uşurinţă (fructul la Vicia saliva) [ruptile; zerbrechlich, berstend; ruptile; felhasadó, szét­ repedő ; разрывной] - • rumpens 418 RUPTINERVIS, RUPTINERVIUS, cu nervurile întrerupte [ruptinerved ; gebrochennervig, schwind­ nervig; ruptinerve; szakadozott ere­ zetű ; прерывисто-жилковый] 419

RU RALIS, RURICOLUS (-COLA î), rural, de cîmp, care creşte pe cîmpuri [rural, ruricolous; ländlich, feldlich, dörflich, feldwachsend; rural, cham­ pêtre, ruricole; mezei, szántóföldi, falusi, mezőn növő; деревенский]

420 RUS (RURIS) η, cîmp [land, field; Land, Feld, Acker; champ; mező; поле, равнина] 421

RUSSUS, roşcat bruniu [russet, reddish-brown ; rötlichbraun ; rougeátre-brun; barnavörös; рыжеватобурый]

422

RUSTICANUS, RUSTICUS, rustic, sătesc, de la ţară [rustical ; ländlich ; rustique, champêtre; falusi, vidéki; сельский] —• paganus

423

RUTILANS (rutilesco), rutilant, roş­ cat gălbui [reddish-yellow; rötlichgelb, rotglănzend; jaune-rougeâtre; piroslósárga, élénkpiros, vörhenyesedő ; краснеющий, желтоватокрасный]

424

RUTILUS, roşu portocaliu [reddishorange; rotorange; orangé-rouge; na­ rancspiros ; оранжево-красный]

425

RYNCH-, RYNCHO-, -RYNCHUS-^ rhynch-, rhyncho-, rhynchus

426

RYTI-, RYTIDO-

413

-» rhyti-, rhytido-

s 1

2

3

4 5

6

SABULETUM η, SABULOSUM η, nisipărie, loc nisipos [sandy-place; Sandplatz; sablière; homokos hely; песчаное место] SABULICOLUS (-COLA t), sabu" licol, care creşte pe nisip [sabulico" lous, growing on sandy-places; sand" bewohnend ; sabulicole ; homoklakó ; обитающий на песке] SABULINUS, SABULOSUS, nisi­ pos, саге creşte ре terenuri nisipoase [sabulose, sandy ; sandig, sandliebend ; sableux, sablonneux; homoki, homo­ kon élő; песчаный] —»· arenarius, ammophilus, psammophilus PLANTAE SABULOSAE -^ psammophyta, (plantae) arenariae SABULUM n, nisip, prund [sand, grit; Sand; sable; homok, porond; песок, гравий] SACCATUS, sacat, saciform, pre­ văzut cu un organ în formă de săculeţ (pinten) [saccate, sacciform, bag-sha­ ped, pouched; sackig, sackförmig, sackartig; sacciforme, en forme de bourse; zsákos, zsákszerű; мешотчатый, мешковианый] -* bursiformis, crumenatus SACCHARATUS, SACCHARINUS, zaharisit, dulce ca zahărul, care conţine zahăr [sugary, sugared, sweet like sugar; zuckerig, zuckerhaltig, zucker­ süß; sucré, saccharin, contenant de sucre; cukros, cukor édes, cukor tar­ talmú; сахаристый]

SACCHARIFER, SACCHAROPHORUS, zaharifer, care produce zahăr [sacchariferous, sugar-bearing; zucker­ tragend ; saccharifère ; cukortermő ; сахароносный] 8 SACCHAROSUM η, zaharoză, dizaharid compus din fructoză şi glu­ coza, aflat în tulpina, rădăcina şi fructele unor plante (Saccharum offi­ cinale. Beta vulgaris) [saccharose, canesugar ; Sacharose, Rübenzucker, Rohr­ zucker; saccharose; szaccharóz, ré­

pacukor, nádcukor ; сахароза, тростинковый сахар] SACCIFER, SACCIFORMIS saccatus 10 SACCULUS m, SACCUS m, sac, săculeţ, organ saciform [sac, bag, pouch; Sack; sac; zsák, zacskó; мешок, мешочек]* 11

SACELLIFORMIS, saceliform, în for­ mă de săculeţ [sacelliform ; săckchenförmig; sacelliforme ; zsákocskaszerű ; мешочкообразный]

12

SACELLUS m, sacelus, capsulă monospermă, cu dehiscenţă neregulată, prin rupere (Chenopodium) [sacellus; Sazellus, Schlauchkapsel; sacelle, capsule rompante; szacellusz, szétre­ pedő tok, szabálytalanul felnyíló tok; сацеллус, разрывающаясъ коробочка]

13

SAEPES f, gard, împrejmuire (ad saepes vel in saepibus lîngă sau pe garduri) [hedge; Zaun; haie; sövény; забор, ограда] * 14 SAEPIARIUS, SAEPICOLUS (-CO­ LA i), sepicol, care creşte pe garduri [sepicolous, growing in hedges ; zaun­ bewohnend ; sepicole, sepiaire ; sövény­ lakó, sövényen élő; заборный] 15

SÁGI TT ALIS, SAGITTARIUS, SAGITTIFORMIS, SAGITTI-, sagitat, în formă de săgeată; la bază cu doi lobi egali, ascuţiţi, îndreptaţi în jos, iar la vîrf ascuţit ca vîrful unei săgeţi, ffrunzele la Sagittaria sagittifolia) [sa­ gittate, arrow-shaped; pfeilförmig; pfeil- ; sagitté, en fer de flèche ; nyilas, nyíl alakú, nyilas-; сагиттальный, стреловидный, стрело-]

16

SAGITTIFOLIUS, cu frunze sagitate [sagittifolious, arrow-leaved ; pfeilblätt­ rig; sagittifolié; nyilas levelű; стрелолистный] -+ toxophyllus, belophyllus

17

SALEBROSUS, zgrunţuros, cu gro­ piţe [uneven, bumpy, tiimpled; hol­ perig; grumeleux, bossue; gödörkés.

7

SANTONICUS

46β egyenetlen felületű; бугорковый, ямчатый] 18 SALICARIUS, SALICINUS, SALICI-, salicin 1. Asemănător cu salcia. 2. Саге creşte sub sălcii. 3. De salcie (salicifolius, salicivorus) [willowy, wil­ low-like, willow- ; weidenăhnlich, unter Weiden wachsend, weiden-; salicine, de saule; fűzszerű, fűzesben termő, füz- ; ИВОВИДНЫЙ, ИБО-] -+ salignus 19 20

21

22 23

SALICETUM η, sălciiş, loc cu sălcii [willow-plot; Weidengebüsch; saulaie, saussaie ; fűzes ; ивняк] SALIÉ Ν S (salio), саге ţîşneşte, саге este aruncat afară (sămînţă) [sali­ ent, projecting forward; ausspringend; projeté en dehors, jaillissant; kiugró, kiszóródó; отскакивающий] SALIFODINA f, ocnă de sare (ad salifodinas pe lîngă ocne de sare^ [salina, salt-pit ; Salzbergwerk ; saline ; sóbánya ; солевая копь] SALIGNUS salicinus SALINUS, salin, sărăturos. care creşte pe sol sărăturos [saline, salty, growing in salty soils; salzig, salzliebend, salzbodenliebend; salin, croissant sur terres salines; sós, sótűrő, sós talajt kedvelő ; солевой, засоленный] —* halophilus

PLANTAE SALINAE -.· halophyta SALMONEUS, SALMONICOLOR, SALMONICUS, palid roşcat, gălbui rozeu [salmon-coloured, yellowish-pink ; lachsfarbig, gelblichrosenrot; couleur saumonée, jaunâtre-rose; lazac színű, halványvörös, sárgás-rózsaszín ; лосо­ севый, желтовато-розовый] 25 SALPINGANTHIA î (gr. σάλπιγξ „trompetă", Ανθός „floare"), salpingantie, transformarea florilor ligulate din antodii în flori tubuloase (Morren) [salpinganthy ; Salpinganthie ; salpinganthie; szalpingántia ; салъпингантия] 24

26

SALPINGANTHUS (gr. - ) , tubiflor, cu flori în formă de trompetă [trum­ pet-flowered ; trompetenblütig; à fleurs en trompette ; trombita virágú ; хоботоцветковый]

27

SALSUGINEUS, SALSUGINOSUS, sărăturos [brackish ; etwas salzig ; salsugineux; kissé sós, szikes; солонцевый]*

28

SALTEM adv, cel puţin, măcar (saltern pro parte cel puţin în parte^ [at least ; mindestens ; au moins ; lega­ lább; во всяком случае]

29 30

31 32 33

34

35

36

SALTUARIUS, forestier, silvic [fo­ restry; forstlich; forestier; erdészeti; лесной]* SALTUENSIS, SALTUOSUS, pădu­ ros [wooded, woody; waldig; boisé; erdős; лесистый, лесообразующий] —» silvaticus PLANTAE SALTUENSES -*(р1ап' tae) silvaticae SALTUS (-US) m - • siloa SALURER, SALVUS, sănătos [he­ althy; gesund; sain; egészséges; здо­ ровый] SALUTARIS, vindecător, curativ, care redă sănătatea [sanative, healing, curative, healthful, saviour; heilsam, heilkräftig; salutaire, curatif; meg­ mentő, gyógyító, gyógyhatású; спа­ сительный, целебный] —» sanatorius SAMARA í, samară, fruct uscat indé­ hiscent, turtit, cu pericarpul dilatat în aripi membranoase (Ulmus, Fraxinus) [samara, winged fruit; Flügelfrucht, geflügelte Schliessfrucht; samare; lependék, szárnyas makk ; крылатка] -*• pterodium SAMARIFER, samarifer, care poartă sau produce samare [samariferous ; flügelfruchttragend ; samarif ère ; lependékes, lependéket termő; крылатконосный] SAMARIFORMIS, SAMAROIDEUS, samariform, asemănător cu sa­ mara [samaroid, samara-like; flügelfruchtartig ; samaroîde ; lependékszerű ; крылатковидный]

37 SANATORIUS -* salutaris 38 SANDALIFORMIS, SANDALINUS, sandaliform, în formă de san­ dală sau de pantof ^florile la Cypripedium calceolus) [slipper-shaped ; pantoffeiförmig ; sandaliforme ; szandálszerű, papucs alakú; туфлеобразный] - • calceiformis, calceolaris 39

SANGUINALIS, SANGUINARIUS, SANGUINEUS, SANGUINOLENTUS, sanguineu, roşu ca sîngele (frunzele la Rumex sanguineus, Amaranthus cruentus) [sanguine, blood-red, blood-coloured, crimson ; blutrot, blut­ farbig, dunkelrot ; sanguin, rouge sang; vérpiros, vérvörös ; кровавокрасный] —*• cruentus, haematinus, androsaemus

40

SANTONICUS, vermifug, care alungă viermii intestinali [vermifuge; wurm­ abtreibend; vermifuge; gilisztahajtó; глистогонный] —*• antiheîminthicus, vermifugus

4бв

SANTONINA 41

42

43

44

45

46 47

48

49

SANTONINA f, santonina, principiu activ extras din florile de Artemisia cina, folosit ca vermifug [santonin; Santonin; santonine; szantonin; сан­ тонин] SAPIDUS, gustos, savuros [sapid, sa­ voury, tasteful, well-flavoured; schmackhaft, wohlschmeckend ; sapide, savoureux; ízletes, jóízű; вкусный] SAPINEUS, SAPINUS, ca bradul, cu miros de brad [fir-like ; tannenartig, tannenduftend; sapinoïd; fenyőszerű, fenyő illatú ; пихтовидный1 SAPONACEUS, SAPONARIUS, saponaceu, asemănător cu săpunul [sa­ ponaceous, soapy; seifenartig; sapo­ nacé, savonneux ; szappanszerű ; мыль­ ный] SAPONIN А i, saponină, glicozid pro­ ducător de spumă aflat în Saponaria officinalis [saponin; Saponin; saponine; szaponin ; сапонина] SAPOR m, gust [taste, flavour ; Gesch­ mack; saveur; íz; вкус] SAPPHIRATUS, SAPPHIRINUS, safirin, de culoarea albastră a safi­ rului [sapphire-coloured ; saphirblau; saphirine, bleu-saphir; zafirkék; цвета сапфира] SAPROBIA η pl, SAPROBIONTA η pl (gr. σαπρός „putred", βίος „viaţă"), saprobionţi, organisme care trăiesc în apele cu reziduuri organice [saprobionta, saprobia; Saprobien, Saprobienten; saprobiontes ; szaprobiontâk; сапробионты] SAPROBIOSIS f (gr. - ) , saprobioză, viaţa organismelor în apele poluate cu reziduuri organice [saprobiosis ; Saprobiose ; saprobiose ; szapróbiózis ; caпробиоз]

52

53

SAPROMYIOPHILAE f pi (gr.-, μυΐα „muscă", φιλέω „a iubi"), sapromiiofile, plante polenizate prin dip­ tère de hoituri şi dejecţiuni, cu flori neplăcut mirositoare (Hyoscyamus) [sapromyiophilae ; Aasfliegenblumen ; sapromyiophilae ; szapromiiofil növé­ nyek; сапромийофилы] 54 SAPROMYIOPHILUS (gr. —), sapromiiofil, polenizat prin diptere de hoit şi dejecţiuni (plante) [sapromyiophilous; aasfliegenblumig ; sapromyiophile; döglegyekkel porzodó; сапромийофильный] 55

SAPROPELICUS (gr.-, πηλός „no­ roi"), sapropelic, саге se dezvoltă pe substanţele în curs de putrezire din fundul apelor cu mîl (Algae) [sapro­ pelic; sapropelisch ; sapropèle; szapropelikus; сапропелевый] 56 SAPROPHAGUS (gr.-, φαγέω „a mînca"), saprofag, care se nutreşte cu organisme în curs de descompunere [saprophagous; saprophag; saprophage; szaprofág, dögevő; сапрофагный] 57

SAPROPHILUS (gr.-, φιλέω „а iubi"), saprofil, care preferă resturile organice; care creşte pe humus [saprophilous ; fäulnisliebend, humuslie­ bend ; saprophile ; televénykedvelő, korhadékon termő ; сапрофильный] —·• sathrophilus

58

SAPROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), saprofite, plante care se nutresc cu resturi organice în curs de putrezire (Neottia) [saprophytes; Saprophyten, Făulnispflanzen, Humuspflanzen, Moderpflanzen, Verwesungs­ pflanzen; saprophytes; televénylakók, korhadék-növények, szaprofiták, hu­ muszlakó növények; сапрофиты] —»• sathrophyta

59

SAPROPHYTICUS (gr. - ) , saprofitic, саге creşte pe resturi organice putrezite [saprophytic; saprophytisch; saprophyte; szaprofita, szaprofitikus; сапрофитный]

60

SAPROPHYTISMUS m (gr. - ) , saprofitism, mod de nutriţie heterotro- i fică din substanţe organice fără de viaţă [saprophytism ; Saprophytismus ; saprophytisme ; szaprofitizmus ; caпрофитизм]

50 SAPROBIOTICUS, SAPROBIUS (gr. - ) , saprobiotic, care trăieşte în apele poluate sau pe resturi organice în stare de putrefacţie (miceliu) [sa­ probiotic ; saprobiotisch ; saprobiotique; szaprobiótikus ; сапробный] 51

SAPROGENICUS, SAPROGENUS (gr. -, γεννάω „a se naşte"), saprogen 1. Care cauzează putrezirea substan­ ţelor organice (bacterii). 2. Care creşte pe substanţe aflate în stare de putre­ zire [saprogenic, causing decay, living on decay; saprogen, fäulniserregend, fäulnisbewohnend; saprogène ; rothasztó, szaprogén, rothadást okozó; са­ прогенный, вызывающий гниение, выз-

SAPROGEOPHYTA η pl (gr.-, γή „pămînt", φυτόν „plantă"), saprogeofite, antofite saprobiotice (Epipogium) [saprogeophytes ; Saprogeophyten ; saprogéophytes ; szaprogeofiták ; canpoгеофиты]

SARMENTUM

457 61

SAPROPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός „rătăcitor"), saproplancton, microplanctonul apelor bogate în sub­ stanţe organice în descompunere [saproplankton ; Saproplankton ; sapro­ plancton ; szaproplankton ; сапропланктон] 62 SARC-, SARCO-, -SARCUS{gT., σαρξ, σαρκός „carne"), cărnos (sarcanthus, sarcocephalus, sarcolobus, sarcochilus, Chlorosarcus) [flesh-, fleshy; fleisch-, fleischig ; charnu ; húsos, -húsú ; мя­ систо-, мясистый] —»· carnosus SARCOBASIS f (gr. -, βάσις „bază"), sarcobază, ginobază disciformă şi căr­ noasă [sarcobasis; Fleischboden, Fleischwulst, fleischiger Stempel­ boden ; sarcobase ; húsos bibealap ; саркобаза, мясистое сёдлышко] 64 SARCOCARPIUM п, sarcocarp 1. Mezocarpul cărnos sau suculent al unor fructe (Prunus, Malus, Vitis). 2. Fruct cărnos (în general) [sarco­ carp, fleshy fruit; Sarkokarp, Frucht­ fleisch, Fruchthülle, fleischige Frucht ; sarcocarpe, pulpe, fruit charnu; ter­ méshús, gyümölcshús, húsos termés; саркокарпий, мясистый, межплодник, мясистый плод]

71

SARCOLEPIS (gr. -, λεπίς „sevamă"), cu scvame cărnoase [flesh-scaled ; fleischschuppig; à écailles charnues; húsos pikkelyű; мяснсточешуйчатый] 72 SARCOMA η (gr. -), sarcoma, disc cărnos (la unele nectarii) [sarcoma; Fleischring; sarcome; húsos korong; саркома] 73 SARCOPHAGUS (gr. -, φαγέω „a mînca") —»· carnivorus, insectivorus, zoophagus 74

63

65

SARCOCARPUS (gr. -),, sarcocarpic, cu fructele cărnoase sau pulpoase [sarcocarpous ; sarkokarpisch, fleischfrüchtig; sarcocarpique ; húsos ter­ mésű; мясистоплодный]

66

SARCOCAULIS m (gr. -, καυλός „tulpină"), tulpină cărnoasă (Cactaceae, unele Euphorbiaceae) [sarcocaul, fleshy-stem; fleischiger Stengel; tige charnue; húsos szár; мясистый сте­ бель]

67

SARCOCHORES î pl (gr. -, χωρέω „a se răspîndi"), sarco(c)hore, plante care se răspîndesc cu ajutorul fruc­ telor lor cărnoase (Dansereau) [sarcochores ; Sarkochoren ; sarcochores ; sarkochor-növények ; саркохорные]

68

SARCOCLADUS (gr. -, κλάδος „ra­ mură"), cu ramuri cărnoase [fleshtwigged; fleischzweigig ; à rameaux charnus; húsos ágú; мясистоветвистый]

69

SARCODERMA η, SARCODERMIS (-IDIS) f (gr. -, δέρμα „piele") -+ mesospermium

70

SARCOIDEUS (gr. -, είδος „asemă­ nare"), sarcoid, asemănător cu carnea [sarcoides ; fleischähnlich ; sarcoïde ; hússzerű; мякотный]

SARCOPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frunză"), cu frunze cărnoase [fleshleaved; fleischblättrig; à feuilles charnues; húsos levelű; мясистолистный]

75 SARCOPUS, SARCOPODUS (gr. -, ποΟς, ποδός „picior"), cu suportul căr­ nos [flesh-stalked ; fleischfüßig ; sarcopède; húsos tönkű; мясистоножковый] 76 SARCORRHIZUS (gr. -, |5ίζα „ră­ dăcină"), cu rădăcini cărnoase [fleshrooted; fleischwurzelig; à racines charnues; húsos gyökerű; мясистокорешковый] 77 SARCOS PERMUS (gr. -, σπέρμα „sămînţă"), cu seminţe cărnoase [fleshseeded; fleischsamig ; à graines char­ nues; húsos magvú; мясистосемянныи] 78 SARCOTESTA í (gr. -, lat. testa „carapace"), sarcotestă, învelişul ex­ tern cărnos al unor seminţe (Cycas) [sarcotestă ; fleischige Samenschale ; sarcotestă; húsos maghéj; саркотеста] 79 SARMENTACEUS, sarmentaceu, asemănător cu sarmentul (tulpina la Lysimachia nummularia) [sarmentaceous; schößlingartig; sarmentacé; indaszerű ; лозовидный] 80

SARMENTIFER,SARMENTOSUS, sarmentos, prevăzut cu sarmenţi (tulpină) [sarmentiferous, sarmentose, sarmentous, with shooting runners; schößlingtreibend, wurzelrankig, kriech rankig ; sarmenteux ; legyökerező indás; лозоносный]

81

SARMENTIFORMIS sarmentaceus SARMENTUM η, sarment, lăstar aerian lung, subţire, tîrîtor, radicant, cu frunze la vîrf, îndeplinind funcţii de reproducere (Fragaria vesca, Saxifraga sarmentosa) [sarment; Schöß­ ling; sarment, coulant; inda, szapo­ rító hajtás, heverő hajtás; лоза]

82

468

SATELLE s 83 SATELLES (-JTIS) m, satelit, seg­ ment cromozomal ataşat de corpul principal al cromozomului printr-un filament subţire (Navaşin) [satellite, trabant, sat-chromosome ; Satellit, Trabant Satellitenchromosom, SatChromosom; satellite; szatellit, tra­ bant, szat-kromoszóma, kisérő kro­ moszómadarabka ; спутник хромосомы, хромосома со спутником] 84 SATHROPHILÜS (gr. σαθρός „pu­ trezit", φΐλέω „а iubi") sapro· philus 85 SATHROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă") -* saprophyta 86 SATIFORMA f - • cultiforma 87 SATJO f, semănat, însămînţare [so­ wing; Săen; ensemencement; vetés; посев, сев] 88 SATI VUS, cultivat, plantat, sădit [cultivated, planted, sown; angebaut, bebaut, gesät, gebaut, gezüchtet, kul­ tiviert ; cultivé, planté, semé ; tenyész­ tett, ültetett, vetett, kultivált; куль­ тивируемый, сеянный, посевной]—» cultus, cicur PLANTAE SATIVAE-* (plantae) cultae 89 SATURATE-VJRENS (vireo), în­ chis verzui [saturate-virent ; tiefgrü­ nend; verdâtre foncé; sötéten zöldelő; насыщенно-зеленеющий] 90 SATURATE-VIRIDIS, închis verde [deep-green; sattgrün; vert foncé; sötétzöld, haragoszöld ; насыщенно-зе­ лёный] 91 SATURATUS, închis la culoare, întunecat [deep; satt, gesättigt; saturé, foncé; sötét; насьш^енный] 92 SATUS (-US) m, semănătură, plantare [sowing ; Saat ; semailles, ense­ mencement, plantation; ültetés, ve­ tés; посев] 93 SATUS, semănat, sădit [sowed ; gesät, angesät; ensemencé; vetett; посеян­ ный] 94

SAURO- (gr. σαύρα „şopîrlă"), ase­ mănător şopîrlei; prin intermediul şopîrlelor (saurocephalus) [lizard- ; eidechsen- ; de lézard, par des lézards ; gyík-, gyíkok által; ящерицо-]

95

SAUROCHORIA f (gr. -, χώρεω „a se răspîndi"), sauroc(h)orie,ráspíndirea seminţelor sau a sporilor prin inter­ mediul şopîrlelor [saurochory; Saurochorie ; saurpchorie ; szaurochória ; саврохория]

96

SA UROCHORUS (gr. - -), sauroc(h)or, răspindit prin intermediul şopîrlelor [saurochorous, disseminated by lizards ; saurochor, durch Eidechsen verbrei­ tet; saurochore, disséminé par les lézards; gyíkok által terjedő; распро­ страняемый ящерицами]

97

SAUROPHILUS (gr. -, φιλέω „а iubi") —• saurochorus 98 SAUROPHILIA f (gr. - saurachoria 99 SAUTELLUS m bulbillus 100 SAXATILIS, SAXICOLUS (-CO­ LA f), saxatil, saxicol, care creşte pe sau printre stînci (licheni, plante) [saxatile, saxicolous, rock-loving; fel­ senliebend, felsenbewohnend, geröll­ bewohnend; saxatile, saxicole; szik­ lai, sziklán termő, sziklán élő; нас­ кальный, живущий на скалах] -* lithoecius, lithophilus, rupester, epipetreus, saxigenus 101

SAXJFRAGUS, care sfarmă piatra (Tunica saxifraga) [saxifragous, rockbreaking; felsenbrechend, steinbre­ chend; saxifrage, fendant les rochers; sziklatörő, kőrontó, sziklát hasító; скалоломный] —*• lithophagus, rupifragus 102 SAXIGENUS -* saxicolus 103 SAXOSUS, stîncos, care creşte pe locurile stîncoase [rocky, stony; fel­ sig, steinig; rocheux; sziklás; ска­ листый] —• rupester, scopulosus PLANTAE SAXOSAE -* (plantae) rupestres 104 SAXUM n, stîncă, piatră (in saxis pe stînci) [rock, stone; Fels, Stein; roche, rocher, pierre; szikla, kő; скала, камень] -* rupes 105

SCABER,SCARRATUS,SCABRI-, scabru, aspru la pipăit din cauza excrescenţelor, punctuleţelor sau a )erilor scurţi, rigizi şi aspri (tulpina a Celtis, frunzele la Ulmus scabra) (scabriflorus, scabrifolius, scabriglumis, scabripes, scabrisetus) [rough, scurvy, scabrous, scabrate, rugged; rauh, scharf; scabre, scabreux, rude, ra­ boteux; érdes, durva; шероховатый, шершавый]-^ asper

f

106

SCABERULUS, SCABRELLUS, SCABRIDIUSCULUS, SCABRIDULUS, SCABRIDUS, SCABRIUSCULUS, scabriuscul, scaberul, pu­ ţin aspru [scabridous, roughish, minu­ tely scabrous, slightly rough ; rauhlich, schârflich, etwas r a u h ; scabriuscule

SCELETON

458 scabride, légèrement scabre; érdeskés, kissé érdes; слегка шероховатый] 107 SCABMTAS t, SCABRITIA t, SCABRITIES f, scabritate, asprime la pipăit [roughness; Rauheit; scabrosité; érdesség; шероховатость] 108 SCABROSUS, scabros, pronunţat scabru [very rough; sehr rauh; très scabre ; erősen érdes ; сильно шерохо­ ватый] 109 SCALARIFORMIS, SCALARIS, SCALIFORMIS, scalariform, de for­ ma unei scări sau trepte (vase, foveolele seminţelor la Najas minor) [scalariform, ladder-like; leiterförmig, treppenförmig ; scalariforme, ressem­ blant à une échelle; létraforma, lép­ csős, lépcső alakú; лестничный, лестницеобразный, ступенчатый] SCALENUS, inechilateral, cu laturile inegale (frunză) [inequilateral, une­ qual-sided ; ungleichseitig ; inequila­ teral; egyenlőtlen oldalú; неравнобокий] —» inaequilateralis, inaequilaterus 111 SCALPELLATUS, SCALPELLIFORMIS, SCALPRATUS, SCALPRIFORMIS, scalpeliform, de forma briceagului sau a bisturiului [penknife­ like, sharply edged; messerförmig; scalpelliforme; bicska alakú; скальпелевидный, резцевидный] 112 SCANDENS (scando), scandent, ur­ cător, care se urcă pe diferite supor­ turi ortotrope cu ajutorul perilor (Galium aparine), cîrceilor (Vitis vinifera) sau a rădăcinilor fixatoare (Hedera helix) [scandent, climbing, clingy; kletternd, kümmernd, auf­ steigend ; grimpant ; kapaszkodó, akaszkodó, felkúszó, felfutó; лазящий, цеплящийся, лазающий, вьющийся] *

119

SCAPHOPHORVS (gr. -, φορός „purtător") —• cymbiäatus, naviculatus

120

SCAPIFER, SCAPIGER, SCAPOSUS, scapifer, prevăzut cu scap [scapiferous, scapose; schafttragend; scapifère ; tőkocsányos ; стрелконосный] SCAPIFLORÜS, scapiflor, cu floarea purtată de un scap [scapiflorous ; schaftblumig; scapiflore; tőkocsányos virágú; стрелкоцветковый] SCAPIFORMIS, SCAPOIDEUS, scapiform, eu tulpina ierbacee nefoliată [scapiform, scape-like ; schaftförmig ; scapiforme ; tőkocsányszerű ; стрелкоо)бразный] SCAPUS m, scap (pl. scapuri), axă sau peduncul floral radical, fără ra­ muri şi fără frunze (Convallaria, Primula, Taraxacum) [scape, shaft; Schaft, Blütenschaft; scape, hampe; tőkocsány ; стрелка] SCARIFOLIUS, cu frunze membra­ noase [membrane-leaved ; hautblăttrig; à feuilles membraneuses; hártyás le­ velű; глёнчатолистный] —» hymeno· phyllus SCARIOSUS, scarios, cu consistenţă uscată şi membranoasă, subţire, se­ mitransparent, nu are culoarea verde (apendicii foliolelor involucrale inter­ ne la Centaurea jacea, foliolele invo­ lucrale la Xeranthemum) [scariose, scarious ; trockenhăutig, rasseldürr ; scarieux ; szárazhártyás ; пленчатый, тонкоперепончатый] SCARLATINUS, scarlatin, roşu viu [scarlet, vivid-red, bright-red; schar­ lachrot; écarlate, rouge vif; skarlát­ piros, karminpiros; яркокрасный] - • cinnabarinus, coccineus, miniatus SCATOPHILUS, SCATOPHAGUS (gr. σκατός „excrement", φιλέω „a iubi", φαγέω „a mînca") -+ coprophagus, copropkilus SCATU RICINUS — fontaneus SCATURIGO f, izvor (plantae scaturiginum plantele de lîngă izvoare) [spring ; Quelle ; source ; forrás ; род­ ник, ключ] —»· fons SCELERATUS, ucigător (Ranuncu­ lus sceleratus) [murderous ; mörderisch ; meurtrier ; gyilkoló ; убийственный] —»^ toxicus SCELETON η, SCELETUS m (gr. σκελετόν „mumie"), schelet, cadrul persistent şi după distrugerea unui organ (din membrana celulară, din

121

122

123

110

113

114 115

116

117 118

SCAP-, SCAPI-, -SCAPUS, cu scap (scapaceus, scapiger, breviscapus) [scape-, -scapous; schaft-, -schaftig; à scape, à hampe; tőkocsány-, tőkocsányos; стрелко-] SCAPELLUS m -^ cauliculus SCAPHIDIIFER (gr. σκαφίς „lun­ trită", lat. fero „a purta"), scafidiifer, саге poartă scafidii [scaphidiiferous ; skaphidientragend ; scaphidiifère ; skafidiumos; несущий скафидии] SCAPHIDIUM η (gr. -), scafidie, sporange (Fucaceae) [scaphidium ; Skaphidie; scaphidium; skafidium, spóratartó; скафидии] SCAPHIUM η (gr. -) -^ carina SCAPHOIDEUS (gr. -, είδος „ase­ mănare") —• cymbiformis, navicularis

124

125

126

127

128 129

130

131

4β0

SCEPTRIFORMIS

132

133

134

135

136

137

grăunciorul de amidon etc.) [skeleton ; Skelett; squelette; váz; скелет] SCEPTRIFORMIS, sceptriform, de forma alungită a unui sceptru sau toiag [sceptriform ; zepteríörmig ; sceptriforme ; kormánypálcaszerű ; скипетровидный] SCHEDA f, schedă, etichetă de ier­ bar; fişă pe foaia de ierbar care cu­ prinde numele plantei, staţiunea, data colectării, numele colectorului etc., care în cazul exsicatelor adesea sînt publicate sub forma unor broşuri anexe [scheda, herbarium-label ; Sche­ dă, Herbariumzettel; schéde, éti­ quette d'herbier; szkéda, herbárium­ cédula; этикетка, гербарный ярлык-i SCHEDVLA f, schedulă, etichetă mică de ierbar [schedule ; Zettelchen ; schedule; szkedula, kis cédula; ко­ ротенькая заметка] SCHISMATO-, SCHISTO-,-SCHISTUS (gr. σχίσμα, σχίσματος „despi­ care", σχιστός „despicat"), despicat (schismatoglottis, schistoglossus, polyschistus) [ cleft-, split-; şpalt-, -spal­ tig; fendu, profondément divisé; ha­ sadt- ; расколото-, расколотый]-» schizoSCHISTACEUS (gr. -), şistos 1. Care creşte pe terenuri şistoase {in rupibus schistaceis pe stînci şistoase). 2. Cenuşiu închis [schistaceous, slategrey; schieferliebend, schieferfarbig, schiefergrau, blaugrau; schistacé, ar­ doisé ; palás talajt kedvelő, palaszürke ; обитающий на сланцах, синесерый, цвета сланца] SCHISTOCALYX (gr. -, κάλυξ „cupă"), cu caliciul despicat [schistocalyx ; spaltkelchig ; à calice fendu ; hasadt kelyhû ; расколоточашечковый]

138

SCHISTOCARPUS (gr. -, καρπός „fruct"), cu fructe despicate [cleftfruited ; spaltfrüchtig ; à fruits fendus ; hasadt termésű ; расколотоплодный]

139

SCHISTOPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frunză"), cu frunze despicate [cleft-leaved; spaltblättrig; à feuilles fendues; hasadt levelű; расколотолистный]

140

SCHISTOPTERUS (gr. -, πτερίς „aripă"), cu aripioare (foliole) despi­ cate [cleft-winged ; spaltflügelig ; schistoptère; hasadt szárnyú; расколотокрылый]

141 SCHISTOSUS, şistos (solo schistoso pe sol şistos) [schistose, slaty; schie­

ferig; schisteux, ardoisé ; palás ; слан­ цевый] 142 SCHIZ-, SCHIZO- (gr. σκίζω „a despica") —• schismato-, schisto143 SCHIZANTHUS (gr. -, Ανθός „floa­ re"), cu flori despicate [cleft-flowered; spaltblütig; à fleurs fendues; hasadt virágú ; расколотоцветковый] 144 SCHIZOCARPIUM η (gr. -, καρπός „fruct"), schizocarp, fruct rupţii for­ mat dintr-un ovar di- sau polimer, care la maturitate se desface în mericarpii monosperme indeshiscente (Mai­ vá, Geranium) [schizocarp ; Schizokarpium, Spaltfrucht; schizocarpe; szét­ hasadó termés, oszló termés; схизокарпий, дробный распадающийся плод] —*• carcerulïis, synchorium 145

SCHIZOCARPICUS, SCHIZOCARPUS (gr. - -), schizocarpic, cu fructe ce se rup în mericarpii [schizocarpous, split-fruited; spaltfrüchtig; schizocarpe; széthasadó termésű; схизокарпный] 146 SCHIZOCONIDIUM η (gr. -, κόУ1бюу „praf"), schizoconidie, conidie rezultată din fragmentarea talului [schizoconidium ; Schizokonidie ; schizoconide ; schizokonidium ; схизоконидия] 147 SCHIZOCOTYLIA f (gr. -, κοτύλη „vas mic"), schizocotilie, bifurcarea sau multiplicarea prin divizare a cotiledonului (Worsdell) [schizocotyly ; Schizokotylie ; schizocotylie ; schízokotília; схизокотилия] 148

SCHIZOGENESIS f, SCHIZOGENIA f, SCHIZOGONIA f (gr. -, γένεσις „naştere", γόνος „urmaş"), schizogeneză, schizogenie, reproducere ase­ xuată prin despicarea celulei sau a organismului în mai multe părţi [schizogenesis, schizogony; Schizoge­ nie, Schizogonie; schizogenèse, schizogonie ; schizogenezis, schizogónia ; схизогенез, схизогония] —»• scissiparitas

149

SCHIZOGENETICUS, SCHIZOGENUS (gr. - ) , schizogen 1. Rezultat prin despicare şi separare (spaţii intercelulare). 2. Care se reproduce prin schizogeneză (Schizophyta) [schizo­ genie, schizogenetic, schizogenous ; schizogen, schizogenetisch ; schizogène, schizogénétique ; schizogén, hasadásos keletkezésű ; схнзогенный, схизогенетический] —»· scissiparus

150

SCHIZOLOMUS (gr. -, λώμα „mar­ gine"), cu marginea despicată [cleftbordered; spaltrandig, spaltraumig;

461

SCIUROIDEUS

à bordure fendue; hasadt szélű; pacколото-окаймленый 151 SCHIZO-LYSIGENUS (gr. -, λύσνς „dizolvare", γεννάω „a se naşte"), schizolisigen, rezultat prin despicare şi apoi prin lichefiere (spaţii intercelulare) [schizo-lysigenous ; schizo-lysigen ; schizolysigène ; hasadásos - feloldódásos keletkezésű; схизо-лисигенный] 152

153

154

155

156

157

158

SCH1Z0MERUS (gr. -, μερός„parte"), schizomer, саге se rupe în mai multe părţi [schizomerous; schizomer; schizomère; részekre hasadó; схизомерный] SCHIZOPETALUS (gr. -, πέταλον „petală"), cu petala despicată [schizopetalous; spaltkronblăttrig ; à pétales fendus; hasadt szirmú; расколотолепестный] SCHIZOPHYTA η pl (gr.-, φυτόν „plantă"), schizofite, plante inferioare care se reproduc asexuat prin simpla despicare a celulei [schizophytes ; Schizophyten ; schizophytes ; schizofiták, hasadó növények; схизофиты] —* anudeobionta SCHIZO-JiHEXIGENUS [gr. -, ί)φς „rupere", γεννάω „a se naşte"), schizorexigen, format prin despicare şi rupere (spaţii intercelulare) [schizorhexigenous ; schizo-rhexigen ; schizorhexigène ; hasadásos-szakadásos keletkezésű ; схизо-рексигенный! SCHIZOSTELE f (gr. -, στήλη „coloană"), schizostel, stei separat în fascicule [schizostele ; Schizostele, Teilzylinder ; schizostele ; schizosztéle, nyalábokra bomlott sztélé ; схизостеле] SCHIZOSTELIA f (gr. - ) , schizostelie, despicarea steiului din tulpină în fascicule [schizostely ; Schizostelie ; schizostélie ; schizosztélia ; схизостелия] SCIADOPHILUS (gr. σκιά „um­ bră", φιλέω „a iubi"), sciadofil, sciofil, care creşte în locuri umbroase [sciadophilous, shade-loving ; schat­ tenliebend; sciadophile, aimant l'om­ bre ; árnyékkedvelő ; тенелюбивый] —*• heliophobus, photophobus, scotophilus, sciophilus

159

SCIADOPHOBUS (gr. -, φοβέω „a fugări") —»· heliophilus, photophilus

160

SCIADOPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frunză), cu frunze ca umbrela [umbrel­ la-leaved; schirmblättrig; à feuilles

en paras cl ; ernyős eve ű ; эонтико листоый] ŞCIADOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν planta"), sciadofite, sciafite, plante de locuri umbroase [sciadophytes, sciophytes, shade-plants; Skiophyten, Schattenpflanzen; sciadophytes, scio­ phytes, plantes des endroits ombra_ gés; árnyékkedvelő növények; сциа^ дофиты, теневые растения, тенелюбы» 162

SCIAGRAPHIA î (gr. -, γράφω „а desena"), schiţă, desen de contur [sketch, contour; Umriß, Schatten­ riß; esquisse, dessin de contour; konturrajz, vázlat; контурный рису­ нок, очерк]

163

SCIENTIA f, ştiinţă [science ; Kunde ; science ; tudomány ; наука] SCIENTIA NATURALIS, SCIENTIA AMABILIS, ştiinţele naturii [natural history ; Naturkunde, Naturgeschichte ; histoire naturelle, sciences naturelles; természettudomány, természetrajz ; естест-вознание]

164

SCINTILLANS (scintillo), lucitor, scînteietor [scintillating, sparkling ; fun­ kelnd, glänzend, schimmernd; scintil­ lant, brillant; ragyogó, csillogó fényű; искрящийся, блестящий] 165 SCIOPHILUS η pl (gr. σκιά „umbră", φιλέω „а iubi") -+ sciadophilus 166 SCIOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plan­ tă") —»• sciadophyta 167 SCIRRODON, SCIRRODONTUS (gr. σκιρρος „rigid", οδούς, οδόντος „dinte") -* sclerodontus 168

SCISS ILI S, divizibil, separabil, despicabil [scissile, divisible; spaltbar, teilbar, trennbar; scissile, divisible; hasítható, hasadó, osztható; расще­ пляющийся, делящийся] 169 SCISSIPARITAS í - • schizogenesis 170 SCISSIPARUS, scizipar, саге se multiplică prin sciziune în două sau mai multe părţi (reproducere celulară) [scissiparous ; szissipar ; scissipare ; hasadással keletkező, hasadással sza­ porodó ; относящийся к расщеплению] -+ tomiparus, schizogeneticus 171 SCISSUS, despicat, crăpat [split, cleft; gespalten; fendu; hasadt; расщепленный] 172

SCIUROIDEUS (gr. σκίουρος „veve­ riţă", είδος „asemănare"), curbat tuf os, asemănător cu coada veveriţei [sciuroid, bushy-curved ; eichhörn-

462

SCLERchenschwânzig ; sciuroïde ; mókusfarkszerű; белкохвостовидный] 173 SCLER; SCLERO; SCLEREUS, SCLEROIDEUS (gr. σκληρός „uscat, dur"), uscat, dur, rigid (sderanthus, scleropodus, sclerospermus ) [hard-, dry, stiff; trocken-, hart, steif; sèche, dure, rigide; száraz, durva, merev; сухо-, сухой, жёстко-, жёсткий, твёр­ до-, твёрдый] 174

SCLERANTHIUM η (gr. -, άνθος „floare"), sclerantiu, achenă cuprinsă în porţiunea mai compactă a tubului caliciului (Mirabilis) [scleranthium ; Skleranthium ; scléranthe; szkleranthium ; склерантий] 175 SCLERANTHUS ( g r . - ) , cu flori uscate sau rigide [dry-f lowered ; trockenblutig, hartblütig; à fleurs sèches ; száraz virágú ; жёсткоцветковый] 176 SCLEREIDAE f pl (gr. -), sclereide, celule pietroase; celule izodiametrice cu membrana îngroşată, lignificată, uneori cu incrustaţii minerale (nodulele din fructele de Pyrus, pericarpul la Corylus, Juglans) [sclereids, stonecells, grit-cells; Sklereiden, Steinzellen, Sklerenchymzellen ; scléréïdes, sciérites, sclérocytes; szklereidàk, kösejtek; склереиды, каменистые клетки] —*• scleroblastus, cellulae scleroticae 177

SCLERENCHYMA η (gr.-, Εγχυμα „umplutură"), sclerenchim, ţesut me­ canic format din celule sclerenchimatice cu pereţii îngroşaţi şi adesea lignificaţi [sclerenchyma ; Sklerenchym; sclérenchyme ; szklerenchima ; склерен­ хима]

178

SCLERENCHYMATICUS (gr. - ) , sclerenchimatic, care aparţine sclerenchimului (celule, ţesut) [sclerenchymatous ; sklerenchymatisch ; sclérenchymatique ; szklerenchimatikus ; склеренхиматический]

179

SCLERIFICATIO f, sclerificare, întărire în consistenţă, lignificare [sclerification, hardening, lignifica­ tion; Verhärtung, Verholzung; scle­ rification, lignification; megkeménye­ dés, megfásodás; склерификация] -» sclerosis

180

SCLEROBASIDIUM η (gr. -, βάσιδιον „picioruş"), sclerobazidie, bazidie cu pereţii groşi şi întăriţi (Tilletia) [sclerobasid ; Sklerobasidie ; sclérobaside ; szklerobazidium ; склеробазидия] 181 SCLEROBLASTUS m (gr. -, βλαστός „germen") -* sclereidae

182

SCLEROCARPIUM η (gr. -, καρπός „fruct"), sclerocarpiu, învelişul dur al sîmburelui (Prunus) [sclerocarp; Steingewebe ; sclérocarpe ; szklerokárpium ; склерокарпий] 183 SCLEROCARPUS (gr. - ) , cu fructe tari [sclerocarpous ; hartfrüchtig, knorpelfrüchtig; sclérocarpe; kemény ter­ mésű; жёсткоплодный] 184 SCLEROCAULIA í (gr. -, καυλός „tulpină"), sclerocaulie, structura dură, uscată şi scheletică a tulpinii (la Ephedra) (Schimper) [sclerocauly ; Sklerokaulie ; sclerocaulie ; szklerokaulia; жёсткостебельность] 185 SCLERODONTUS (gr. - , οδούς, οδόντος „dinte"), cu dinţii rigizi [hard-toothed ; hartzăhnig; à dents rigides; durva fogú; жёсткозубчатый] 186 SCLEROGENICUS (gr. -, γεννάω „a naşte"), sclerogen, care secretă lignină [sclerogenic, secreting lignin; sklerogen ; sclerogène ; ligninképző ; склерскгенный] 187 SCLEROGONIDIUM η (gr.-, γονίδιον „sămînţă măruntă"), sclerogonidie, gonidie cu pereţii întăriţi [sclerogonid ; Sklerogonidie ; sclérogonide ; szklerogonidium ; склероговидия] 188 SCLERO PHY LLU S (gr. -, φύλλον „frunză"), cu frunze rigide [hardleaved ; hartblâttrig ; sclérophylle, rigidifolié ; durvalevelű ; жестколист­ ный] —»· rigidifolius, stereophyllus 189 SCLEROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), sclerofite, arbori şi arbuşti cu frunze coriacee, de obicei sempervirescente (Olea) [sclerophytes ; Sklerophyten, Hartlaubgewăchse ; sclero­ phy tes; szklerofiták ; склерофиты] 190 SCLEROPODIUS, SCLEROPUS (gr. -, ποος, ποδός „picior"), cu supor­ tul rigid [scleropodous ; steiffüßig; scléropode ; merev tönkű ; жёстко-. ножковый] 191 SCLEROPTERUS (gr. -, πτερόν „aripă"), cu aripi rigide (foliole r^ r>u) [hard-winged; hartflügelig; à ailes raides; merev szárnyú; жестко­ крылый] 192

SCLEROSIS

î

(gr. -) -+ sclerificatio

193 SCLEROTICUS, SCLERUS (gr. -), sclerotic, întărit în consistenţă; саге conţine lignină [sclerotic, sclerosed, hardened, indurated; verhärtet; sclé­ rotique; megkeményedett; склеротич­ ный, жёсткий]

468

194

195

196

197

SCOTOFLANCTON CELLULAE SCLEROTICAE -» sclereidae SCLEROTIUM η (gr.-), sclerot 1. Masă globuloasă, compactă şi dură de filamente miceliene împletite, consti­ tuind faza de viaţă latentă (Eumycetes). 2. Organe vegetative de rezis­ tenţă, formate din plasmodii (My­ xomycètes) [Sclerotium ; Sklerotium ; sclérote; szklerócium, kitartó micéliumtömeg; склероций, рожки] SCLEROTHRIX, SCLEROTRICHUS (gr. -, θρίξ, τριχός „păr"), cu părul dur [hard-hairy; harthaarig; à poils raides; durvaszörű; жестко­ волосый] SCLEROXYLUS (gr. -, ξίλον„lemn"), cu lemnul dur [hard-wooded ; hartholzig; à bois dur; keményfájú; жёсткодревесинный] SCORICULARIS, SCOBICULATUS, SCOBIFORMIS, scobicular, scobiform, de forma unor grăuncioare fine de pilitură (seminţe la Orchidaceae) [scobiform, sawdust-like ; feilspánartig, feilstaubăhnlich, sâgemehlförmig; scobiforme, scobiculé; re­ szelek alakú, reszelékszerű ; опнлкообразныи]

198 SCOBI NA t, scobină, axa în zig-zag a spiculeţului (Gramineae) [scobină; Skobina; scobine; szkobina; скобина] 199 SCOBINATÜS, scobinat, cu supra­ faţa dură ca la pilă [scobinate; ras­ pelartig; scobine; ráspolyos felü­ letű; рашпиловидный] 200

201

SCOLECOCONIDIUM η (gr. σκώληξ „vierme", κόνιδιον „praf"), scolecoconidie, conidie vermiformă (Fungi imperfecţi) [scolecoconidium ; Skolekokonidium ; scolecoconidie ; szkolekokonidium ; сколекоконидия] SCOLECOSPORA f (gr. -, σπορά „sămînţă"), scolecospor, spor alungit, vermiform (Traverse) [scolecospore, worm-like spore; Skolekospore; sco­ lecospore; skolekospóra, féreg alakú spóra ; сколекоспора, червеобразная спора]

202

SCOLIOTROPICUS (gr. σκόλιος „curbat", τροτιή „răsucire") —*• campylotropus

203

SCOLOPENDRINUS, SCOLOPENDRIOIDEUS (gr. σκολόπενδρα „scolopendră", είδος „asemănare"), scolopendrin, asemănător cu scolopendra (sorii de pe frunzele de Phyllitis scolopendrium) [milliped-like ; tausend­

204 205

206

207

208 209

210

211 212

213

214

füßlerähnlich ; scolopendrin ; szâzla· búszerű; мног(шожковвдный) SCOP А f, mătură [broom; [Besen; balai; seprű; метблка]* SCOPARIUS, SCOPELLATÜS, SCOPIFER 1. ín formă de mătură. 2. Folosit pentru confecţionare de mături (Kochia scoparia, Sarotfiamnus scoparius) [brush-like, broom­ like; besenartig, besentragend, bésendienlich; scopaire, en forme de balai, servant à faire des balais; seprűszerű, seprűkészitésre használt; метловидный, вениковидный] SCOPIFORMIS, scopiform, în formă de mătură (inflorescenţa f^, ramifi­ caţie ~ ^ [scopiiorm, broom-shaped, brush-shaped; besenförmig; scopiforme; seprű alakú; метлообразный] -SCOPICUS, -SCOPUS (gr.oKonéœ „a privi, a se orienta"), privit dinspre, orientat spre (acroscopicus, helioscopicus, hygroscopicu») [-scopic, directed towards; -sichtig, -wendig; -scopique, dirigé vers; -néz6, irányuló; ч;копический, направленный] SCOPULOSUS -* saxosus SCORODOPHYLLUS (gr. σκόροδον „usturoi", φύλλον „frunza"), cu frunze ca la usturoi [garlic-leaved ; knoblauchblăttrig ; scorodophylle ; fokhagyma levelű ; чесночнолистный] SCORPIOIDEUS, SCORPIURUS (gr. σκορπίος „scorpion", είδος „asemănare", oùpà „coadă"), scorpioid, curbat in formă de coadă de scorpion [scorpioid ; skorpionartig ; scorpioïde; skorpiószerű; скорпионовидный] CYMA SCORPIOIDEUM -» cincinnus SCOTOPHILUS (gr. σκότος „obscu­ ritate", φιλέω „a iubi") - • sciadophilus SCOTOPHOBISMUS m (gr. -, φόβος „fugă" ), scotofobism, reacţiunea organis­ mului faţă de întuneric [skotophobism ; Skotophobismus ; scotophobisme ; skotofobizmus ; скотофобизм] SCOTOPHYTA η pl (gr. -, φύτον „plantă"), scotofite, plante de locuri întunecoase [darkness-plants ; Skotophyten, Dunkelpflanzen; scotophytes; szkotofiták, árnyékban élő nö­ vények; скотофиты] SCOTOPLANCTON η (gr, -, πλαγκτός „rătăcitor"), scotoplancton, planc­ tonul apelor de mari adîncimi, lip*

464

SCOTOTAXIS site de lumina [skotoplankton ; Skoto­ plankton, Dunkelplankton ; scotoplancton ; szkotoplankton ; скотопланхTOH, глубинный планктон] 215 SCOTOTAXIS f (gr. -, τάξις „or­ dine"), scototaxie, orientare pozitivă spre întuneric [skototaxis; Skototaxie; scototaxie; szkototaxis; скототаксис] 216 SCOTOTROPISMUS m (gr. -, τροπή „curbare"), scototropism, tropism cau­ zat de obscuritate, cu orientare spre întuneric [skototropism ; Skototropismus; scototropisme ; szkototropizmus; скототропизм] 217 SCRIPTUS, scris, pătat (epit. Endymion non-scriptus) [written, spotted; beschrieben, gezeichnet, gefleckt ; écrit, maculé ; írásos, foltos ; написан­ ный] 218

225

SCUTATUS, SCUTIFORMIS, SCUTI-, scutat, de forma unui scut (scutifolius) [scutate, shield-shaped, buckler-shaped ; schildartig, schild­ förmig; écussonné; pajzsos, pajzssze­ rű ; щитовидный]—» clypeatus *

226

SCUTELLARIS, SCUTELLATUS, SCUTELLIFORMIS, SCUTULATUS, scutelar, în formă de scutulet (embrionul la Holcus) [scutellate, scutelliform ; schildchenförmig ; scutelliforme ; pajzsocska alakú ; щитковидный] 227 SCUTELLUM η, scutuleţ, scutelă 1. Cotíledonul scutiform convex al cariopsei, cu rol d absorbţie a sub­ stanţelor nutritiv (Gramineae). 2. Apoteciu disciform şi sesil (Parmelia). 3. Apendicele labiului superior al caliciului (Scutellaria) [scutel, scutellum; Schildchen; scutelle; paj­ zsocska; скутеллум, щиток] -wandle

SCROBICULARIS, SCROBICULA­ TUS, SCROBICULOSUS, scrobiculat, cu gfopi mici sau cu scobituri alungite (sîmburele la Prunus persica, receptaculul la Tragopogon) [scrobiculate, minutely pitted; kleingrubig, ausgestochen; scrobiculé, creusé de petites fossettes; gödröcskés, vájatos; ямчатый]

228

SCUTUM η, scut 1. Celulele înveli­ şului extern, scutiform, al anteridiei (Characeae). 2. Vîrful dilatat al stilului (Asclepias). 3. Disc circular care înconjoară capişonul (Apocynaceae) [shield; Schild; écusson; pajzs; щит, скутум]

229

219

SC ROBICU LU S m, gropiţă, scobi­ tură; depresiune mică pe suprafaţa unui organ [pit, small pot ; Grübchen, Falz; fossette; gödröcske, vájat; ямка]

230

220

SCROFULOSUS

SCYBALARIUS (gr. σκυβαλικός „de rămăşiţe") -^ coprophilus SCYPHA f, SCYPHUS m (gr. σκύφος „cupă"), cupă, expansiunea cupuliformă a apoteciilor, purtînd organele de fructificaţie (Lichenes) [scyphus, cupe; Becher; scyphus, cupe; serleg; сцифа, бокалец] -+ oplarium SCYTINUM η (gr. σκΰτος „piele"), scitină, păstaie cu epicarpul coriaceu sau lemnos şi cu pulpa Cărnoasă (Cassia, Tamarindus) [scytinum ; Scytinum; scytine; [szcitinum; сцитинум] SCYTOIDEUS (gr. -, είδος „ase­ mănare") —»• coriaceus SCYTOPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frunză"), cu frunze coriacee [leatheryleaved ; lederblättrig ; à feuilles coriacées; bőrös levelű; кожистолистный] —*• corifolius

-> inflatus

221 SCROTIFORMIS, scrotiform, în formă de săculeţ sau de pungă [scro­ tiform, pouch-shaped ; beuteiförmig, hodensackförmig ; scrotiforme ; zsá­ kocska alakú; мошонкообразный] —*• bursiformis, tubercularis 222

SCRUPEUS, SCRUPOSUS, dur 1. Cu gropiţe dure. 2. Acoperit cu pie­ triş colţuros [rough, pebbly; rauh, rauhgrubig, steinig; dur, raboteux; durva, kövecses; неровный]

223

SCRUTATOR m, cercetător (recentius ab ullo scrutători planta non inven­ ta mai recent planta n-a fost regăsită de nici un cercetător) [scientific explo­ rer; Forscher; scrutateur, chercheur scientifique ; tudományos kutató ; исследователь] —>^ indagator

224

SCULPTURATUS, împodobit, ornamentat [ornate, adornate; verziert, geschmückt; orné, décoré; díszes, díszített ; украшенный]

231

232 233

234

SEBACEUS, sebaceu, asemănător cu seul [sebaceous, tallow-like; talgar­ tig; sébacé; faggyúszerű; сальный] 235 SECE DE Ν S (secedo), detaşabil, care se separă de suport [separating, split­ ting apart; ablösend, abfallend; sécédente, détachable, tombant; leváló, lehulló ;распадающийся] —> secernens* 236 SECERNENS, SECERNISCENS (secer no) —>• secedens

466

SEGREG ATU S

237

SECESSIO f, separare, desprindere (a fructelor, a frunzelor) [separaliofî, detachment ; Absonderung ; séparation, détachement; elkülönülés, leválás ; отделение] 238 SECESSUS, separat, izolat [separated, removed ; abgesondert, abgetrennt ; séparé, détaché; elkülönült, levált; отделившийся] 239 SECRETIO f, secreţie, producerea unor substanţe biochimice de orga­ nele secretorii (glande, ţesuturi) [secretion; Sekretion, Absonderung; sécrétion; szekréció, kiválasztás; се­ креция, выделение] 240

241

242

243

244

SECRETORIUS, secretor, care se­ cretă produse vegetale (glande -w, perire) [secretory; absondernd; sécrétoire; kiválasztó; секреторный, выделительны й] * SECTIO Í1. Secţiune [cutting ; Durch­ schnitt; coupe; metszet; сечение]. 2. Secţie, ca subdiviziune a genului, în taxonomic [section; Sektion; sec­ tion; szekció; секция] * SECTIO TRANS VERSALIS -^ transversalis SECTOR m, sector, unitate topogra­ fică în fitocenologie, inferioară dome­ niului şi superioară districtului (BraunBlanquet) [sector; Sektor; secteur; szektor; сектор] SECTORIALIS (lat. seco „a tăia"), sectorial, de grefaj (chimera) [secto­ rial ; sektorial ; sectoriel ; szektoriális ; секториальный] SECTUS, -SECTUS, seetat, incizat pînă la bază (frunza -^ pînă la nervura mediană) (angustisectus, dissectus, cordisectus) [cut ; -schnittig, geschnit­ ten; séqué; szeldelt, hasogatott; раз­ резанный, рассечённый]

245 SECUNDARIUS, secundar, de ordi­ nul al doilea [secondary; sekundär; secondaire; másodlagos; вторичный]* 246 SECUNDIFLORUS, secundiflor, cu toate florile întoarse în aceeaşi parte (Herbert) [secundiflorous ; einseitigblü­ hend ; secondiflore ; egyoldalon virág­ zó ; одностороннецветковый] 247 SECUNDIFOLIUS, secundifoliat, cu toate frunzele îndreptate în aceeaşi parte (Herbert) [secundifolious ; ein­ seitigblättrig; secondifolié ; egyoldalon leveles ; одностороннелистный] 248 SECUNDINA η, secundina, învelişul intern al ovulului sau al seminţei [secondine; Sekundine, innere Samen­

249

250

2 51

252

253

254

255

256

257

schale; secondine; szekundina, belső maghéjszövet, magdudor-beltakaró ; секундина] -+ tegmen SECUNDUS, al doilea, următorul (frunză, lob) [second, next; zweiter, folgender; second, suivant; második, következő; второй, следующий] SECURIFORMIS, securiform, în formă de secure (frunză) [hatchet-sha­ ped ; beilförmig ; en forme de hache ; fejsze alakú ; секирообразный] SEDANS (sedo), alinător, calmant, саге potoleşte durerea [soothing; lin­ dernd; calmant, lénifiant; csillapító, enyhítő ; успокаивающий] SEDES f, loc, poziţie [seat, place; Stelle, Platz; lieu, place; hely; место] SEDES FLORIS -> torus SEGES (-ETIS) f, semănătură, cîmp însămînţat cu cereale (inter segetes între semănături) [cornfield; Saatfeld, Getreidefeld ; champ ensemencé ; ve­ tés, gabonaföld; посев, пашня, засе­ янное поле] SEGETALIA η pl, buruieni din semănături [field-weeds ; Saatunkrăuter ; mauvaises herbes des semies ; szántóföldi gyomnövények, vetési gyomnövények ;сорнополевыг растения] SEGETALIS, segetal, care creşte printre semănături [growing in corn­ fields ; saatfeldbewohnend ; ségétal ; vetési, vetés közt termő; пашенный] * SEGMENTATIO f, segmentare 7. Divizarea în segmente sau în părţi asemănătoare. 2. Divizarea celulei apicale [segmentation, splitting into segments; Segmentierung, Gliederung; segmentation ; szegmentáció, baráz­ dálódás ; сегментация, деление на сег­ менты] —• merogenesis

SEGMENTATUS, segmentat, divi­ zat în segmente (frunză, ovul) [seg­ mented ; segmentiert ; segmenté ; szeg­ mentált, feldarabolt; сегментирован­ ный] 258 SEGMENTUM η, segment, una din diviziunile organului seetat [segment; Segment, Abschnitt; segment; szelet, hasáb ; сегмент]* 259 SEGREGATIO i, segregare, separare [segregation, dissociation ; Segrega­ tion, Absonderung; ségrégation, séparation ; szegregáció, elkülönülés ; сегрегация, расщепление] 260 SEGREGATUS-^ separatus, disjunctus, sejunctus

SEIBOGONIDIUM 261 SEIROGONIDIÜM η (gr. σειρά „funie", γονίδιον „sămînţă") -»^ seirospora 262 SEIROLYTICUS (gr. -, λυτικός „care se desprinde"), seirolitic, cu caractere ereditare separate (hibrizi <^) [seirolytic; seirolytisch ; seirolytique ; szeirolitikus ; сеиролитичес-

4ββ

*

272

КИЙ]

263 SEIROSPORA t (gr.-, σπορά „sămtnţă"), seirospor, paraspor; spori dispuşi în serii furcat ramificate sau în grupe neregulate (Ceramiaceae) [seirospore ; Seirospore ; seirospore ; szeirospóra ; сеироспора] -• paraspora, seirogonidium, synaptospora 264 SEISM0CH0R1SMÜS m (gr. σε­ ισμός „zguduire", χωρέω ^,а se răspîndi"), seismochorism, răspîndire prin •detaşarea fructului, seminţei sau a sporilor datorită unei zguduiri (Fit­ ting) [seismochorism ; Seismochorismus ; seismochorisme ; szeiszmochorizmus; сейсмохоризм] 265 SEISMONASTIA f (gr. -, ναστός „comprimat"), seismonastie, mişcare de reacţie la atingere sau zguduire fia Mimosa, Dionaea) [seismonasty ; Seismonastie, Stoßfeizbewegung; seis­ monastie; szeiszmonasztia, rázkódási ingermozgás ; сейсмонастия] 266 SEISMOTROPISMUS m (gr. -, τρο­ πή „curbare"), seismotropism, miş­ care de curbare cauzată de atingere sau de zguduire (Pfeffer) [seismotro­ pism; Seismotropismus ; séismotropisme ; szeiszmotropizmus ; сейсмотропизм] —• siotropismus 267 SEJUNCTUS -» discretus, disjunctus, segregatus, separatus 268 SELECTIO f, selecţie, trierea naturală sau artificială a indivizilor cu calităţi superioare, avînd ca urmare ameliora­ rea descendenţilor [selection; Selek­ tion, Auslese; sélection; szelekció, kiválasztódás; селекция, отбор]* 269 SELECTIVUS, selectiv 1. Cu frec­ venţă mai mare într-o asociaţie (spe­ cie^). 2. Cu răspîndire şi sociabilitate sub influenţa concurenţei (corologie ^) [selective ; selektiv, auswäh­ lend; sélectif; szelektív, kiválogató; селективный, избирательный] 270

SELECT US, selecţionat, ales [selec­ ted, chosen ; auserwáhlt, auserlesen ; sélectionné, choisi; kiválasztott; oтобранный] 271 SELENOCARPÜS (gr. σελήνη „lu­ nă", καρπός „fruct"), cu fructe semi-

273

274

275

276

277

lunare sau falcate [halfmoon-fniited, sickle-fruited ; halbmondfrüchtig, sichelfrüchtig ; à fruits lunules, à fruits en faucille ; félhold-termésű, sar­ lós-termésű; полулунноплодный, cepпошюдный] -*• drepanocarpus SELENOTROPISMVS m (gr. -, τρο­ πή „cotitura"), selenotropism miş­ cări de curbare sub influenţa razelor lunare [selenotropism ; Selenotropismus ; sélénotropisme ; szelenotropizmus; сел^отропизм] SELLA f, şa, ţesutul care separă fovea de gropiţa ligulară a frunzelor sporifere (1& Isoëtes) [saddle; Sattel; selle ; nyereg ; седло] SELLIFORMIS, SELLIGER, în formă de şa [saddle-shaped; sattel­ förmig; selliforme; nyereg alakú;сед­ ловидный] SEMECARPICUS, SEMECARPUS (gr. σημείον „semn, drapel", καρπός „fruct"), cu fructe prevăzute cu „drapel" [standard-fruited; fahnenfrüchtig; à fruits en drapeau; zászlós termésű; флагоплодный] SEMEN η 1. Sămînţă. 2. Grăunte. 3. Ovul fecundat, ajuns la stadiu de maturitate, servind la, răspîndirea plantei [seed; Same,. Korn, Saat; semence, graine; mag; семя, семянка, зерновка] SEMI-, semi-, pe jumătate (semialatus, semiaquaticus, semihirtus) [half- ; halb-; semi-, demi-; fél-, félig-; полу-] —*• hemi-

278

SEMIADHAERENS, semiaderent, alipit sau sudat numai în jumătate parte (caliciu «-^, nectarină "-^, ovar r^) [half-adherent; halbangewachsen; de­ mi-adhérent; félig odatapadó, félig hozzánőtt ; полуприлегающий, полу­ приросший]-» semiliber 279 SE MI ADN A TUS-* semiconnatus 280 SEMIAMPLECTENS, SEMIAMPLECTIVUS, SEMIAMPLEXUS, semiamplectent, care învăluie un organ numai pe jumătate (frunzele la Isatis tinctoria) [half-embracing; halbumfassend ; demi-embrassant, demi-amplectif; félig, körülfogó; по­ луобъемлющий] 281 SEMIAMPLEXICAULIS, semiamplexicaul, care îmbrăţişează jumăta­ tea tulpinii (frunzele la Inula britannica, Picris hieracioides ) [semiamplexicaul, half-stemembracing ; halbstengelumfassend ; semi-amplexicaule ; félig szárölelő ; полустеблеобъемлющий]

467 282

283

284

285

286

287

288

SEMIDEHISCENS SEMIAMPLEXIFLORUS, semiamplexiflor, care îmbrăţişează floarea numai pe jumătate (scvamă f^) [halff lowerembracing ; halbblütenumf assend; semi-amplexiflore ; félig virág­ átölelő ; полуцветкообъемлющий] SEMIANNULARIS, semiinelar, inelat pe jumătate (embrion) [half-rin­ ged ; halbumringelt, halbberingelt ; semi-annulaire; félig gyűrűs; полу­ кольцевидный] SEMIAPERTUS, semideschis, pe jumătate deschis sau acoperit ^fruct, ostiolă) [half-opened ; halboffen, halb­ geöffnet; demi-ouvert; félig nyitott; полуоткрытый] SEMIAPOGAMIA f (lat.-, gr. άπό „de la", γάμος „căsătorie"), semiapogamie, apogamie cu fertilizare parţială ^la Phragmidium) ("Blackman^ [semiapogamy; Halbapogamie ; semi-apogamie; részleges apogámia; семиапогамия] SEMIARIDUS, semiarid, pe jumă­ tate uscat (climă, sol) [half-dry; halb­ trocken ; demi-aride ; félig száraz ; по­ лузасушливый] SEMIBIFIDUS, semibifidat, des­ picat pe jumătate [ligulă '^) [semibifidate ; halbzweispaltig ; demi - bi­ fide; félig kettéhasadt; полудвунадрезный] SEMIBILOCULARIS, semibilocular, pe jumătate bilocular (fruct) [semibiloculate; halbzweifâcherig; demibiloculaire; félig kétrekeszes; полудвугнездный]

289

SEMICALYCIFORMIS, semicaliciform [half cup-shaped; halbkelchförmig; demi-caliciforme ; félig csészealakú ; получашечковидный]

290

SEMICANCELLATUS, semicancelat, parţial dispus în gratii [half-lat­ ticed; halbgitterig ; semi-grillé, demigrillagé; félig rácsos; полурешетча­ тый] —»· semiclatratus

291

292

SEMICAPSULARIS, semicapsular, pe jumătate închis în capsulă [halfcapsulate ; halbkapselig ; demi-capsulé; félig tokba-zárt; полукороб­ чатый] SEMICIRCULARI-GRENA TUS, semicircular crenat, cu crenaţiuni se­ micirculare (frunzele la Betonica) [se­ micirculari-cren ate ; halbrundgekerbt ; à crenelures demi-rondes; félkörszerűen csipkézett, lekerekítetten csip­ kézett ; полукругло-голодчатый]

293

294 295 296

297

298

SEMICIRCULARIS, semicircular, semirotund (frunzele la Ginkgo) [se­ micircular, half-round ; halbrund, halb­ kreisförmig, halbkreisrund ; semicirculaire, demi-rond; félkörű, félkör alakú; полукруглый] -^semiorbicularis SEMICLATRATUS -^ semicancellatus SEMICLAUSUS, semiínchis [semiclosed ; halbgeschlossen ; demi-clos ; félig csukott; полузакрытый] SEMICONNATUS, semiconat, con­ crescut pe jumătate [semi-connate; halbverwachsen ; demi-soudé ; félig összenőtt ; полуприросший] - • semiadnatus SEMICONVOLUTUS, semiconvolut, răsucit pe jumătate [semi-convolute; halbgerollt; demi-enroulé; félig csa­ varodott; полузавернутый] SEMICORDATUS, SEMICORDIFORMIS, semicordat, parţial cordât [semi-cordate; halbherzförmig; semicordiforme; félig szív alakú; полусердх^видный]

299

SEMICOSTATUS, semicostat, par­ ţial costat [semi-costate ; halbgerippt ; semi-costé; félig bordázott; полурсбристый]

300

SEMICYLINDRACEUS, SEMI· CYLINDRICUS, semicilindric (frun­ za la Triglochin maritimum, peţiolul la Clematis flammula) [semi-cylin­ drical; halbwalzig, halbwalzenförmig; demi-cylindrique ; félhengeres ; полу­ цилиндрический] —» semiteres

301

SEMIDECANDRUS (lat. -, gr. δέκα „zece", ανήρ, ανδρός „bărbat"), semidecandru, cu cinci staminé [five-stamened ; fünfmännig, halbzehnmânnig ; à cinq étamines; ötporzós; пятитычинковый]

302

SEMIDECURRENS, semidecurent, déçurent numai pe jumătate parte; parţial déçurent (frunza la Verbascum phlomoides) [semi-decurrent ; halbherablaufend ; semi-decurrent ; félig lefutó; полунизбегающий]

303

SEMIDECUSSATUS, semidecusat» dispus în parte cruciş [semi-decussate ; halbkreuzstândig; demi-croisé; félig keresztben álló ; полуперекрестный)

304

SEMIDEHISCENS, semidehiscent, dehiscent numai pe jumătate [halfopening ; h alb aufspringend ; semidéhiscent; félig felnyíló; полувскры­ вающийся]

468

SEMIDIGYNUS 305 SEMIDIGYNUS (lat. -, gr. δΙς „două", γυνή „femeie"), semidigin, cu două cârpele concrescute la bază (ovar) [semi-digynous ; halbzweinarbig; semi-digyne ; két féligösszenőtt termőlevelű ; полудвупестичный] 306

307

308 309

310 311 312

313

314

SEMIDUPLEX, semidublu (cu staminele interne perfecte, cele externe petaloide şi pe jumătate transformate în floare dublă) [semidouble; halb­ verdoppelt; semi-double; félig du­ plázott; полудвойной] SEMIEQUITANS, semiecvitant, care se încalecă numai pe jumătate (frunze r^) [semiequitant ; halbreitend; semi-équitant ; félig egymásragöngyölödő; полуобъемлющий] -* semiobvolutus SEMIERECTUS, semierect [halfupright ; halbaufrecht ; demidressé ; félig felálló; полупрямостоячий] SEMIFLOSCULOSUS, semiflosculos, cu flori ligulate [semiflosculous ; zungenblütig ; semi-flosculeux, demifleuronné; nyelvecskés virágú: noлуцветкочковый, язычкоцветковый] —>· liguliflorus SEMIFLOSCULUS m-^ flos ligulatus SEMIFRUTEX m ^ suffrutex SEMIGALEATUS, semigaleat, cu jumătate de cască [semi-galeate ; halbbehelmt; demi-casqué; félig sisa­ kos ; полушлемовидный] SEMIGAMOPETALUS (lat. -, gr. γάμος „unire", πέταλον „petală"), semigamopetal, cu petalele concrescute numai în partea lor inferioară [semigamopotalous ; halbverwachsenkronblăttrig ; semi-gamopétale ; félig forrtszirmú ; полуспайнолепестный]

SEMIGLOBOSUS, SEMIGLOBULARI S, SEMIGLOBULOSUS, semiglobulos, emisferic [half-globose, he­ mispherical ; halbkugelig, halbkugelrund; semi-globuleux, hémisphéri­ que; félgömbszerű; полушаровидный] - • hemisphaericus, cupoliformis 315 SEMIHASTATUS, semihastat, hastat numai pe о parte [semi-hastate; halbspießförmig ; demi-hasté ; félig dárdás ; полукопьевидный] 316 SEMIHERCOGAMIA f (lat. -, gr. ёркос „îngrăditură", γάμος „căsăto­ rie"), semihercogamie, polenizare prin intermediul insectelor, uneori însă şi autopolenizare (Delphine) [semihercogamy ; Halbherkogamie ;

semihercogamie ; f élherkogámia ; noлугеркогамия] 317 SEMIHUMIDUS, semiumed (cli­ mat'^, solr^) [semi-humid; halbfeucht; semi-humide; félig nedves, félig nyirkos; полувлажный] 318 SEMIIMMERSUS, semiimers, pe jumătate scufundat în apă (frunză,^) [semiimmersed ; halbuntergetaucht ; demi-submergé, demi-plongé ; félig alámerült ; полупогруженный] 319

SEMIINFERUS, semiinferior, ade­ rent numai în jumătatea inferioară (ovar ^) [semi-inferior ; halbunterstăndig; demi-infère; félig alsóállású; полунижный] 320 SEMIINTEGRIFOLIUS, semiintegrifoliat, cu frunze aproape nedivizate [semi-integrifolious ; fastganzblättrig ; semi-integrifolié ; majdnem osztatlan levelű ; полуцельнокраиний] 321

SEMILAMELLA f, semilamelă, la­ melă himenială ce nu se întinde complet de la centru pînă la circonferinţă fia Agaricus) [half-lamel; Halblamelle; demi-feuillet; féllemezke; полупластинка] 322 SEMILAMINA f, semilamină, ju­ mătatea pînă la nervura mediană a laminei frunzei [half-blade; Halb­ spreite; demi-limbe; féllemez; по­ лупластинка] 323 SEMILATENS (lateo), semilatent, cu unele caractere la care anomalia accidentală este o manifestare a unei însuşiri latente şi inactivabile (De Vries) [semilatent; semilatent, halb­ verborgen; semi-latent; félig lappan­ gó ; полулатентный] 324

SEMILENTICULARIS, semilenticular [semilenticular ; halblinsenförmig; demi-lenticulaire ; félig lencseszerű ; получечевичковидный] 325 SEMILIANA f, semiliană, plantă parţial adaptată pentru căţărare, care creşte la liziera pădurilor sau formează garduri vii (ex. Clematis vitaiba) (Warming) [semiliane; Halbliane; de­ mi-liane; féligkúszó cserje; полулиа­ на] 326 SEMILIBER, semiliber, semiaderent [half-free; halbfrei; demi-libre; félig szabad ; полусвободный] —»· semiadhaerens 327 SEMILICHEN m, semilichen, ciu­ percă ce se poate combina cu dife­ rite alge pentru a forma un lichen sau poate trăi saprofitic, separat de

4β9

328 329

330

331

SEMIPECTINATUS alge (Zukal) [semilichen ; Semilichen; semilichen ; féligzuzmó ; полулшиайник] SEMILOBATUS, semilobat [halflobed; halbgelappt; semi-lobé; félig karéjos ; полулопастный] SEMILOCULARIS, SEMILOCULATUS, semilocular, cu lojele incom­ plet închise sau incomplet separate prin septe (ovarr^) [semilocular; halbfăcherig ; demiloculaire ; félig rekeszes ; полугнездный] SEMILOCULUS m, semilocul, lője incomplet închisă prin pereţii des­ părţitori, comunicînd cu lojele vecine [semilocule ; Halbfach ; demiloge ; félrekesz, félkamrácska ; полугнездо] SEMILUNARIS, SEMILUNATUS, semilunar, în formă de semilună sau de seceră ('stipelele la Passiflora, seminţele la Vaccinium) [crescentshaped, half-moon-shaped, semilunate, sickle-shaped; halbmondförmig, sichelförmig; semi-lunaire, falciforme; félholdszerü, sarló alakú ; полулунный, серповидный] —> falcatus, lunaris, falciformis, meniscatus, drepan-

SEMIMARGINATUS, semimarginat, prevăzut cu margine sau dungă numai pe jumătatea organului [halfbordered ; halbgerändert ; demi-marginé; félig szegélyes; полуокаймлён­ ный] 333 SEMIMESOPHYTICUS (lat. -, μέσος „mijloc", φυτόν „plantă"), semimezofitic, de uscăciune mode­ rată; care face trecere între mezofitic şi xerofitic [semimesophytic ; halbmesophytisch ; semi-mésophytique ; félig mezofitikus ; полумезофнтный]

337

338

339

340 341 342 343 344

332

334

SEMINALIS, -SEMINALIS, semi­ nal, referitor la seminţe (funicul) sau conţinînd seminţe (biseminalis) [se­ minal, -seeded; samen-, -samig; se­ minal; magra vonatkozó, -magvú; семенной, -семянный] —* -spermus

335

SEMINARIUM η, pepinieră, răsad­ niţă; culturi de plante ierbacee sau lemnoase, destinate pentru transplan­ tare pe terenul definitiv [seminary, seed-bed, seed-plot, nursery, treenursery; Pflanzenschule, Baum­ schule; pepiniere, couche; tenyészkert, faiskola, csemeteiskola, meleg­ ágy ; питомник, рассадник]

336

SEMINATIO f, diseminare, împrăştierea naturală sau artificială a semin­ ţelor [dissemination, seeding, sowing; Aussaat ; dissémination, semination,

sfmailler; magkiszóródás, vetés; об­ семенение] SEMINICOLUS (-COLA f), seminicol, care se dezvoltă pe sau în se­ minţe [seminicoleus ; samenbewohnend; séminicole; magon élő; пора­ жающий семена, растущий на семе­ нах] SEMINIFER, seminifer, саге poartă sau produce seminţe [seed-bearing, producing seed; samentragend; séminifère; magvat termő; семеноносный] SEMINIFORMIS, seminiform, de forma seminţelor [seed-shaped; samenförmig ; séminiforme ; magszerű ; семенообразный] SEMINUDUS, seminud, parţial nea­ coperit [seminude; halbnackt; seminude; félig csupasz; полуголый]* SEMINULA í-* spóra SEMINULIFER -* sporifer SEMIOBVOLUTUS -* semiequitans SEMIORBICULARIS, SEMIORBICULATUS, semiorbicular, semirotund, semiciclic [semiorbicular, halfround, hemispherical; halbrund, halbkreisrund ; semi-orbiculaire ; félkör alakú ; полуокруглый] —» semicircularis

345

SEMIOVALIS, semioval [semioval; halboval; semiovale; félig ovális; полуовальный] 346 SEMIOVATUS, SEMIOVIFORMIS, semiovat, de forma unei jumă­ tăţi de ou (frunze ^, fructe ^^) [semiovate; halbeirund, halbeiförmig; demiové; féltojásdad alakú; полуяй­ цевидный] 347

SEMIPALMATUS,&Qmiçd\md.i,^9\mat divizat numai pînă la mijloc (frunză) [semipalmate ; halbhandförmig; demipalmé; félig tenyeres; полупальчатый]

hemipaSEMIPARASITUS m ras ti us 349 SEMIPATENS, semipatent, semideschis [half-spreading, half-open; halbabstehend, halboffen; demi-étalé, demi-ouvert; félig elálló, félig nyitott; полуоткрытый] 348

350

SEMIPECTINATUS, SEMIPECTINIFORMIS, semipectinat, semipectiniform; pe jumătate parte ín formă de piaptăn [halfcomb-shaped ; halbkămmig, halbkammförmig ; demipéctiné; félig fésű alakú; полугреб­ невидный]

470

SEMIPELLUCIDUS 351

SEMIPELLUCIDUS, semipelucid, semitransparent [semi-pellucide, semitranslucide ; halbdurchscheinend, halb­ durchsichtig ; demitransparent ; félig áttetsző, félig átlátszó; полупрозрач­ ный] -* semitransparens

352

SEMIPERMEABILIS, semipermeabil, cu permeabilitate redusă (membrană) [semipermeable; semiper­ meabel, halbdurchlăssig ; demi-per­ méable ; féligáteresztő ; полупрони­ цаемый] SEMIPETALOIDEUS, semipetaloid, asemănător ca formă sau con­ sistenţă cu petalele [semipetaloid ; halb-blumenblattartig ; demipétaloîde ; félig sziromszerű ; полулепестковидный] SEMIPINNATUS, semipenat, penat pe jumătatea lungimii sale [halfpinnate ; halbgefiedert ; semi-penné ; félig szárnyalt; полуперистый] SEMIPLENUS, semiplin, cu floare dublă la care staminele şi carpelele nu sînt transformate în petale [halffull; halbgefüllt; semi-double; félig telt ; полумахровый] SEMIPLICATUS, semipliat, semicutat, parţial pliat [half-plaited ; halb­ faltig; semi-plissé; félig összehajto­ gatott ; полускладчатый] SEMIRADIANS, SEMIRADIATUS, semiradiat, cu florile externe numai parţial radiäre (Compositae) [semiradiate ; halbstrahlig, halbge­ strahlt; semi-radié; félig sugaras; полулучевой] SEMIREFLEXUS, semireflect (ovul r^) [half-reflexed ; halbzurückgebogen; semi-réfléchi; félig hátrahajló; полуотвернутый] SEMIRENIFORMIS, semireniform, reniform numai într-o parte a organului ^stipelele la Salix aurita) [semireniform ; halbnierenförmig ; semiréniforme ; félig vese alakú ; полупоч­ ковидный] SEMIRETICULATUS, semireticulat, partial reticulat [semireticulate ; halbgenetzt ; semi-réticulé ; félig hálós ; полусетчатый]

353

354

355

356

357

358

359

360

361

362

SEMISAGITTA TUS, semisagitat, de forma jumătăţii unui fier de săgeată fstipelele la Lathyrus) [semisagittate ; halbpfeilf örmig ; semi-sagitté ; félig nyil-alakú ; полустреловидный] SEMISEPTATUS, septe transversale

semiseptat, cu incomplet con­

363

364

365

366

367

368

369

370

371

372

373

crescute (ovar^) [semiseptate, halfpartitioned ; halbquerwăndig, halbquerfăcherig ; semi-septé; félig kam­ rás, félválaszfalas ; полуперегород­ чатый] SEMISEPTUM η, semisept, sept parţial concrescut, din ovul [semiseptum ; Halbscheidewand ; demicloison ; félválaszfal ; полуперегород­ ка] SEMISERRATUS, semiserat, par­ ţial serat [semiserrate ; halbgesâgt; semidenté en scie; félig fürészfogas; полупильчатый] SEMISPECIES f, semispecie, spe­ cie în curs de diferenţiere dintr-o altă specie pe bază de izolare geogra­ fică [semispecies ; Semispezies; semispecies, demi-espèce ; zemispeciesz, félspeciesz ; полувид] SEMISPICATUS, semispicat, dis­ pus parţial în spice [half-spiked ; halbăhrig; demiépié; félig kalászos; по­ луколосистый] SEMISICCATIVUS, semisicativ, care se usucă numai în parte (uleiuri ~ ) [semisiccative ; halbtrocknend ; semisiccatif; félig száradó; полувысупгавающий] SEMISTAMINARIUS, SEMISTAMINATUS, semistaminat, cu о parte din staminé transformate în petale fflori duble j [semistaminate ; halbstaubgefäßartig ; semi-staminaire ; félig porzós; полутычиночный] SEMISTERILITAS i, semisterilitate, capacitatea funcţională parţială a gameţilor masculi şi femeii în cazul hibrizilor structurali (Belling) [semi­ sterility ; Semisterilităt ; semistérilité; félmeddőség; полустерильность] SEMISTRIATUS, semistriat, par­ ţial striat [semistriate; halbgestreift; semi-strié; félig csikóit; полуполоса­ тый] SEMISUBULATUS, semisubulat fstipelele la Zygophyllum) [semisubulate ; halbpfriemenförmig ; semisubulé; félig áralakú; полушиловид­ ный] SEMISULCATUS, semisulcat, brăz­ dat parţial [semisulcate, half-furro­ wed ; halbgefurcht ; demi-sillonné ; félig barázdás ; полубороздчатый] SEMISUPERUS, semisuperior, ade­ rent la jumătatea inferioară а caliciu­ lui (ovar ^) [semi-superior ; halboberstăndig; demi-supère; félig felső állású; полуверхий]*

471 374

375 376

377

378 379

380

381

382

383

384

SEPALIN SEMI SYMPHYOSTE MON EUS (lat.-, gr. συμφύω „a concreşte", στήμων „fir"), semisimfiostemon, cu unele staminé libere şi altele sudate (flori ~ ) [semisymphyostemoneous ; semisymphyostemon ; semi-symphyostémone; félig összenőtt porzós; гемнсимфиостемонный] SEMITA t, cărare, potecă (ad semitas pe marginea cărărilor) [footpath; Pfad; sentier; ösvény; тропа] SEMITERES, semicilindric (frun­ ză r^, peţiol "^, tulpină r^) [semiterete, half-terete ; halbzylindrisch, halbstielrund ; semi-cylindrique, demicylindrique ; félhengeres ; полуцилиндрическнй] —• semicylindricus SEMITOMENTOSUS, semitomentos, parţial tomentos [semitomentose; halbfilzig; demi-cotonneux; félig molyhos ; полувойлочный] SEMITRANSPARENS -^ semipellucidus SEMITRIGYNUS (lat. -, gr. τρίς „trei", γυνή „femeie"), semitrigin, cu două pistile concrescute pînă la ju­ mătate, iar al treilea liber (Meissner) [semi-trigynous ; halbdreiweibig ; semi-trigyne; részben háromanyás; ποлутрёхпестичный] SEMITURRANIFORMIS, SEMITURRANUS, semiturbaniform [halfturban-shaped ; halbturbanförmig ; semi-turbaniforme ; félturbán-alakú ; полутюрбановидный] SEMIVAGINANS, semivaginant, са­ ге formează numai о jumătate de vagina (frunză'-^J [half-sheating ; halbumscheidend ; demi-engainant ; félig hüvelyező; полувлагалищный] SEMIVALVATUS, SEMIVALVIS, semivalvat, cu valve déhiscente numai la vîrf (fruct r^) [semivalvate ; halbklappig; semi-valve; félig kopácsos; полустворочный] SEMIVERTICILLATUS, semiverticilat, dispus în semiverticile [halfwhorled ; halbquirlig, halbwirtelig ; demi-verticillé; félig örvös; полуму­ товчатый] —* hemycyclicus SEMIVESTITUS, semiîmbrăcat, parţial acoperit (fruct — cu peri) [half-covered ; halbbekleidet ; demivêtu, demi-couvert; félig takart; полуприкрытый]

385 SEMOTUS -* remotus, disions 386 SEMPERFLORENS, semperflorent, саге înfloreşte toată vara sau în tot

иS

timpul anului (Regonia semperflorens, Iberis semperflorens) [everflowering; immerblühend; remontant, toujours fleurissant ; örökvirágzó, foly­ ton virágzó; постоянно цветущий) 387 SEMPERVIRENS, SEMPERVIRESCENS, sempervirescent, mereu verde; persistent şi în timpul iernii ^frunzele la Ruxus sempervirens) [ever­ green ; immergrünend, immergrün ; toujours vert; örökzöld; вечнозелё­ ный] —• aizoon, cheimonochlorus 388

389

390

391

392 393 394 395

396

397

SEMPERVIVUS, саге trăieşte me­ reu, pururea verde [everliving; im­ merlebend; vivant toujours; örökké élő; вечноживущий] —• sempervirens SENARIUS (num), cîteşase (frunze r-^ '^ tn verticil) [senary, containing six ; je sechs, sechs haltend ; à six, con­ tenant six; hatonként, hatból álló; шестерной] -+ seni SENESCENS (senesco), senescent 1. Mai vîrstnic. 2. Cárunt [aging, becoming aged, becoming grey; al­ ternd, grauwerdend; vieillissant, de­ venant gris; öregedő, szürkülő; стареющнй, дряхлеющий] SENESCENTIA f, senescenţă, îmbătrînire a organismului sau a unor organe manifestată prin turburări func­ ţionale sau prin degenerare [senes­ cence: Seneszenz, Altern; vieillisse­ ment; öregedés; старость, старение] SENI num. -* senarius SENILITAS í ->• senescentia SENSIRILIS -* sensitivus SENSIRILITAS f, sensibilitate [sensitiveness; Empfindlichkeit; sensibilité; érzékenység; чувствитель­ ность] SENSITIVUS, SENSORICUS, sen­ sitiv, sensibil (frunze •^, peri r^, pa­ pile·^) [sensitive; empfindsam, emp­ findlich; sensible, sensitif; érzékeny, érző ; чувствительный] SENSUS (-US) m, sens, înţeles, opinie, concepţie (sensu: lato, stric­ to, ampliore, angustiore, latiore etc., sensu Engleri în sens lat, strict, mai amplu, mai îngust, mai lat etc., după opinia lui Engler) [sense, mea­ ning, opinion; Sinn, Meinung; sense, opinion; értelem, nézet; смыса л, значение]

398

SENTICOSUS,

SENTUS

-* spinosus

399

SEP ALINUS, SEPALOIDEUS, sepaloid, asemănător cu sepalele ^co-

472

SE PALODIUM

400

rolă cu petalele verzi^ [sepal-like, sepaloid ; kelchblattartig ; sépaloïde ; csészelevélszerű ; чашелистиковидный] SEPALODIUM η, sepalodie, trans­ formare а petalelor în sépale sau în organe sepaloide [sepalody; Sepalodie; sepalodie; szepalódium; cenaЛОДИЙ]

401

402

403

404

405

406 407

SEPALULUM n, sepalulă, sepală mică (Necker) [sepalulum ; Kelchblâttchen; sépalule; csészelevélke; ма­ ленький чашелистик] SEPALUM η, sepală, element foliaceu, de obicei verde, component al caliciului [sepal; Kelchblatt; sépale; csészelevél ; чашелистик] -SEPALUS, cu sepală (acutisepalus, chorisepalus, gamosepalus, eleutherosepalus) [-sepalled; -kelchblättrig; à sépale ; -csészelevelű ; -чашелистиковый] SEPARATUM η, separat, tiraj spe­ cial după o lucrare publicată [sepa­ rate ; Separatdruck, Sonderdruck ; tiré à part ; különlenyomat ; оттиск] SEP ARATUS, separat, despărţit, de­ taşat, deosebit, izolat [separate, sepa­ rated; getrennt, abgesondert, geschie­ den; séparé, détaché; elkülönitett, szétvált, levált; отделённый] —»· discretus, disjunctus, segregatus, sejunctus SE PES f-^saepes SEPIACEUS, SEPICOLOR, sepiaceu, de culoarea cafenie brună a se­ piei [sepia-coloured, coffee-brown ; sepiafarbig, kaffeebraun ; sépiacé, brun de café ; szépia színű, kávébarna ; цвета cerow, кофейный] -^ coffeatus m

dissepimen-

408

SEPIMENTUM tum

409

SEPT-, SEPTEM-, SEPTENARY US, SEPTENATUS (num), cu şap­ te (septangularis, septemdentatus, septemfoliolatus, septempartitus) [seven- ; sieben-, siebenzählig; à sept, par sept; hét-, hetesével; семи-, семер­ ной] —»• kept-, hepta-

410 SEPTALIS, septal, care aparţine septelor (glandă'^) [septal; septal, querwand- ; septale ; rekeszfali, válasz­ fali ; септальный -^ septilis* 411 SEPT ATU S, septat, compartimen­ tat; prevăzut cu membrane despăr­ ţitoare (fruct r^, ovarr^) [septate; septiert, scheidewandig; septé, clo­ isonné; válaszfalas, harántfalas, kam­

412

413

414

415

416

rákra osztott, rekeszes; перегородча­ тый] SEPTEMFIDUS, de şapte ori fidat (frunză '^) [septemfid ; siebenspaltig ; fendu en sept; hétszer hasított; ceминадрезный] SEPTEMLOBATUS, SEPTEMLOBUS, cu şapte lobi (frunză '^ ) [septemlobate ; siebenlappig ; septemlobé; hétkarélyú; семилопастный] SEPTEMNERVATUS, SEPTEMNERVIS, cu şapte nervuri [septemnervate ; siebennervig ; septemnervié ; héterű ; семижилковый] —»· septuplinervius SEPTENTRIONALIS, septentrio­ nal, nordic [northern; nördlich; sep­ tentrional, nordique; északi; север­ ный] SEPTICIDALIS, SEPT ICI DU S, septicid, care se deschide de-a lungul liniilor de concreştere a carpelelor sau în linia septelor (dehiscenţa capsulei la Colchicum, Digitalis, Veratrum) [septicidal, septicide; septizid, wandspaltig, scheidewandspaltig ; septici­ de; válaszfali, válaszfal mentén fel­ nyíló; растрескивающийся по перего­ родкам]

417

SEPTICUS, septic 1. Infectat de microbi. 2. Care produce putrefac­ ţie [septic; angesteckt, făulniserregend; septique; szeptikus, fertőzött, rothadást okozó ; септический] 418 SEPTIFER, SE Ρ TIGER, septifer, care poartă septe sau pereţi despăr­ ţitori [septiferous, bearing septa; scheidewandtragend ; septifère ; válaszfalas ; имеющий перегородки] —* septatus, phragmifer 419 SEPTIFORMIS, septiform, în formă de perete despărţitor [septiform ; schei dewandförmig ; septiforme ; válasz falszerű ; перегородкообразный] 420 SEPTIFRAGUS, septifrag, care se deschide prin ruperea liniei de sutură a carpelelor, valvele separîndu-se de septe fdehiscenţa capsulei la Datura, Calluna, Rhododendron) [septifragal ; wandbrüchig, scheidewandabreißend septifrage ; válaszfaltól felnyíló ; разламывающий перегородку] 421

SEPTILIS

422

SEPTOBASIDIUM η (lat. septum^ „gard", gr. βάσιδνον „picioruş septobazidie, bazidie segmentată prin septe transversale sau longitudinali (Ustilaginales) [septobasid ; SeptO'

-> septalis

SERRA

478 basidie; septobaside ; szeptobazidium ; септобазидия] —»• phragmobasidium,protobasidium 423 SEPTULATUS, SEPTULIFER, septulat, prevăzut cu septe mici [septulate; kleinwandig ; septulé; kis válaszfalú ; мелкоперегородчатый] 424 SEPTUM η, sept (pl. septuri), perete membrános care divide ovarul sau fructul în loje (Cruciferae) [septum, partition, cross-wall; Sept, Scheidewand, Querwand, Querfach ; cloison; válaszfal, rekeszfal, harántfal; перегородка] -* dissepimentum, phragma SEPTUM SPURIUM, perete fals, incomplet închis sau perforat (Juglans) [false-wall, spurious septum; falsche Scheidewand·; fausse cloison ; áh-^álaszfal ; ложная перегородка] ~> pseudoseptum, dissepimentum spurium. 425 426 427

428

429

SEPTUPLINERVIUS septemnervatus -SEPTUS (angustiseptus, latiseptus]-^ septatus SE PU LCH RALIS, sépulcral, folosit pentru ornamentarea mormintelor [sepulchral ; grabzierend ; sépulcral ; sírokat díszítő; гробовой] SEPULTUS, îngropat, adîncit, scu­ fundat în pămînt [buried; begraben; enfoui; behantolt, beásott; погре­ бенный] SEQUENS (sequor), următorul, care urmează (anno seguente, în anul ur­ mător; et seguentes, şi următoarele) [following, next; folgend; suivant; következő, követő ; последующий, следующий]

430

SERIALIS, serial, dispus în serii longitudinale sau transversale (frunze '^, staminé ^^) [serial, arranged in rows; serial, gereiht, reihig; disposé en série ; sorban álló ; сериальный] —>• -farius, -stichus*

431

SERI ATU S, -SERI ATU S, sériât, aşezat în serii (multiseriatus) [seriate, seriated, rowed, ranked ; gereiht, an­ gereiht, reihenförmig gestellt; sérié; sorozatban álló ; расположенный ря­ дами, -рядный] -+ -farius, -stichus

432

SERIC-, SERICANUS, SERI­ CATUS, SERICEUS, SERICI-, SERICO-, sericeu, mătăsos, cu peri mătăsoşi fini şi culcaţi ^dosul frunzei la Chrysanthemum cinerariifolium) (sericanthus, sericifolius, sericoneurus) [sericeous, silky; seidig, seiden- sei-,

433

434

435

436

437

TO-CILIATUS

denartig, seidenhaarig, seidenglánzend ; soyeux; selymes, selyemszerű, sely­ mes szőrű; шелковистый, шелковый, шелково-] - t bombyciferus, byssaceus SERIES t, serie, şir 1. Subunitate taxonomică a genului. 2. Grup de comunităţi de plante ocupînd succesiv acelaşi loc de la stadiul de pionier pînă la cel de subclimax (Dansereau) [row, series ; Serie, Reihe ; série ; sor, sorozat; серия, ряд] SEROTINUS, serotin, care înflore­ şte sau fructifică toamna tîrziu (Dianthus serotinus) [late-coming; spät­ zeitig; sérotin, tardif; késői, későn virágzó, későn termő ; поздный] —* tardivus, serus SERPENS (serpo), şerpuitor (tul­ pină г,-') [trailing, winding; schlängelnd; serpentant; kígyózó; ползу­ щий, ползучий] —> flexuosus, meandrinus, tortuosus SERPENTARIUS, SERPENTIFORMIS, serpentiform, de forma flexuoasă a şarpelui [snake-like; schlangenförmig ; serpentiforme ; kigyó alakú; змееобразный] —»· flexuosus, ophio-, anguiformis, anguineus, colubrinus, serpentinus (1) SERPENTINUS, serpentin 1. Şer­ puitor, flexuos. 2. Care preferă sub­ stratul serpentin [snake-like, flexuose, serpentinous ; schlangenartig, schlan­ genähnlich, geschlängelt, serpentinlie­ bend; serpentant, flexueux, serpen­ tine ; kígyózó, szerpentin-kedvelő ; змеевидный, серпентинный]

438 439

SERRAEFOLIUS -^ serratifolius SERRATIDENTATUS, serat-dinţat [serrate-dentate ; sägezähnig ; denté en scie; fűrészfogú, fűrészesen fogas; пильчатозубчаты й] 440 SERRATIFLORUS, cu flori serat dinţate [serrate-flowered; sägeblütig, gesägtblütig ; à fleurs dentées en scie ; fűrészfogas virágú ; зубчатоцветковый] —> prionanthus 441

SERRATIFOLIUS, cu frunze seratdinţate [serrate-leaved; săgeblăttrig; serratifolié, à feuilles dentées en scie; fűrészes levelű; пильчатолистный] ^ · prionophyllus, serraefolius 442 SERRATIFORMIS -^ serratus, prionotis 443 SERRATO-CILIATUS, serat-ciliat, cu cili pe dinţii seratiformi [serrateciliate ; gesägtwimperig ; cilié denté en scie; pillásan fűrészes; ресничатопильчатый]

474

SERRA TO-DEN TA Τ US 444 SERRATODENTATUS -^ serratus 445 SERRATULÜS, fin serat-dinţat [finely serrate; feingesägt; finement dentelé en scie; finomén furészfogü; мелкопильчатый] —*• serrulatus 446 SERRATURA î, seratură, totali­ tatea dinţilor seraţi de pe un organ [serration, serrât иге ; Săgezâhnung ; serrature ; fűrészfogazat ; пильчатость] 447 SERRATUS, SERRATI-, SERRATO-, -SERRATUS, serat, cu dinţii ascuţiţi, aplecaţi spre vîrful organului, avind inciziunile ascuţite, asemănă­ toare cu dinţii de ferăstrău ^frunzele la Urtica dioica) (acutiserratus) [ser­ rate, sawed, saw-edged, saw-toothed ; gesagt, săgezâhnig; denté en scie; fűrészes, fűrészfogú; пильчатый] -* prion-, priono-, serrato-dentatus 448

449 450

451

452

453

454

455

SERRIFORMIS, în formă de feră­ strău [saw-shaped; sageförmig; serriforme, en forme de scie ; fűrész alakú ; пиловидный] - • prionotes SERRULATUS -^ serratulus SERRULIFLÖRUS, cu flori serulat dinţate [serruliflorous ; feingesagtblütig; à fleurs serrulées; finoman fűré­ szes virágú; мелкопильчатоцветковый] SERRULIFOLIUS, cu frunze serulate ^frunza de Prunus padus) [serrulifoliate ; feingesăgtblăttrig ; à feuilles serrulées; finoman fűrészes levelű; мелкопнльчато-листный] SERTIFORMIS, SERTULATUS, SERTULIFORMIS, SERTULOSUS, sertiform, ín formă de ghirlandă, cunună sau buchet [garland-shaped; girlandenförmig, blütengewindef örmig ; sertiforme, en guirlande ; koszorú ala­ kú, csokorszerű; венковидный] SERTULUM n, SERTUM η 1, Bu­ chet, mănunchi de flori. 2. Umbelă simplă, 3. Radule terminate prin cîte o floare, á. Colecţie de plante descrise sau ilustrate (J. С Baumgarten, Sertum Lipsicum, 1790) [cluster, garland of flowers, simple umbel; Sträußchen, Girlande, einfache Dolde; bou­ quet, sertule; csokor, bokréta, egy­ szerű ernyősvirágzat ; букетец, вено­ чек, гирлянда] SE RU S, tîrziu, саге înfloreşte tîrziu [late, late flowering; spät, spätblühend ; tardif, fleurissant tardivement ; késői, későn virágzó; поздний, поздноцветущий] —*• serotinus SESQUI- (num.), de unu şi jumătate (sesquipedalis, sesquipollicaris ) [one

and a half; anderthalb; un et demi; egy és fél; полутора-] 456 SESSILIFLORUS, cu flori sesile, cu flori nepedicelate (Quercus sessiliflora) [sitting-flowered ; sitzendblütig, sitzblütig, ungestieltblütig ; à fleurs sessiles; ülő virágú, kocsány talan virágú; сидячноцветковый] 457 SESSILIFOLIUS, cu frunze sesile, nepeţiolate [sitting-leaved; sitzblätt­ rig; à feuilles sessiles; ülő levelű, nyelteién levelű; сидячнолистный] 458 SESSILIS, sesil, aşezat nemijlocit pe suport ; lipsit de peţiol sau pedicel (frunză /^, floare --^, papus r^) [ses­ sile, sitting, stalkless; sitzend, stiel­ los, ungestielt, festsitzend; sessile; ülő, nyelteién, kocsánytalan ; сидячий, бесчерешковый] - • hedr —, hedrano459

SESTON η (gr. σηστός „ciur"), seston, totalitatea organismelor vii şi moarte din ape care pot fi colectate cu ajutorul unor plase fine [seston; Seston; seston; szeszton; сестон]

460

SESTONOLOGIA f (gr. -, λόγος „vorbire"), sestonologie, studiul sestonului [sestonology; Sestonologie; ses­ tonologie ; szesztonológia ; сестонология]

461 SETA t, setă 1. Păr aspru, rigid şi lung. 2. Pedicelul capsulei (Rryophyta) [bristle, sporophore; Borste, Borstenhaar, Sporenkapselstiel ; soie, sporophore ; serte, serteszőr, mohatok­ nyél; щетинка, щетина, спорофор] 462

SETACEO-DENTATUS, setaceudinţat [setaceo-dentate ; borstiggezähnt ; setacé-denté ; sertésen fogazott élű ; щетинистозубчатый] —» setoso-dentatus

463

SETACEO-MUCRONATUS, setaceu-mucronat [setaceo-mucronate ; borstigweichspitzig ; à soies mucronées; sertésen szálkahegyű ; щетинистоостроконечный]

464

SETACEUS, SETIFER, SETIFORMIS, SETIGER, setaceu, setiform. 1. Cu peri lungi, rigizi, groşi şi mai rari ^caliciul la Silène dubia, tulpina la Picris sonchoides). 2. Cu consistenţa şi forma părului de porc ('frunzele la Schoenoplectus setaceus) [setaceous, bristly, bristle-like; borstig, borstigbehaart, borstenartig, borstenf örmig ; setacé, setiforme; szerteszerű, serteszőrös, serte alakú; щетинистый, щетинковидный]—»^ cÄaei-, chaeto-, -chaetus

475 465

466

467 468

469 470

471

472 473

SIGILLATUS SETIFLORUS, cu flori setos-păroase [setiflorous ; borstenblütig ; setiflore ; serteszőrös virágú ; щетинкоцветковый] SETIFOLIUS, cu frunze setos-pă­ roase sau de forma setei de porc [bristly-leaved ; borstenblăttrig ; setifolié; sertés levelű, serteszerű levelű; щетинколистный] SETOSO-DENTATUS — setaceodentatus SETOSUS, setos, abundent acoperit cu peri setacei [setose, bristly; sehr borstig, borstigbehaart; séteux; gaz­ dagon serteszőrös; щетинистый, oбильнощетинистый] —»· chaet-, chaeto-, -chaetus SETULA t, setulă, setă mică [minute bristle; Börstchen; petite soie; apró serte ; щетиночка] SETULIFER, SETULIGER, SETULOSUS, setulos, саге poartă sete mici [setulose, minutely setose; kleinbor­ stig, börstchentragend ; setulifère, à petites soies; apró sertéjű; мелкощетинистный, щетиночконосный] SEX- (num.), şase, cu şase [seaxostatus, sexflorus, sexforus, sexmaculatus, sexradiatus) [six- ; sechs- ; à six ; hat-; шести-] —> hexaSEXANDRUS (lat. -, gr. άνηρ, ανδρός „bărbat") -* hexandricus SEX ANGULARIS, TUS, SEXANGULUS lis, hexagonus

SEXANGULA­ - • hexagona-

479 480

481 482 483

484 485

SEXTUPLEX (num.), de şase ori [sixfold, six-times ; sechsfach ; sextuple ; hatszor ; шестерной] SE XU ALI S, sexual, referitor la se­ xualitate (generaţie, organ, propagare, sistem, spori) [sexual; sexual, ge­ schlechtlich ; sexuel ; szekszuális, nemi; сексуальный, половой] SEXUALITAS t, sexualitate [sexua­ lity ; Sexualität, Geschlechtlichkeit ; sexualité; nemiség; сексуальность] SEXUS (-US) m, sex (al plantelor) [sex; Geschlecht; sexe; nem; пол] SICC ANS, SICCESCENS (sicco), uscător, care se usucă [becoming dry; vertrocknend; se desséchant; meg­ száradó; осушающий] SICC ATU S, uscat [dried out; ausge­ trocknet; desséché; kiszáradt; вы­ сушенный, высохший] SICCESCENTIA f, uscăciune, secetă, ariditate [dryness, aridity; Trocken­ heit, Dürre; sécheresse, aridité; szá­ razság; сухость, засуха]

486

SICCIFOLIUS, cu frunze uscate [dryleaved ; trockenblättrig ; siccifolié ; száraz levelű; сухолистный]

487

SICCITAS t, uscăciune, stare uscată [dryness, dry state, siccity; Trocken­ heit, trockene Zustand ; siccité ; száraz­ ság, szárított állapot; сухость, за­ суха]

488

SICCUS, uscat (fruct r^) [dry; tro­ cken; sec; száraz; сухой]·

474

SEXDENTATUS, şase-dinţat [sexdentate; sechszähnig; à six dents; hatfogú; шестизубчатый]

489

SICERARIUS, ameţitor, îmbătător [stunning ; berauschend ; enivrant ; mámorító ; опьяняющий, упоительный]

475

SEXFARIUS, cu şase rînduri, cu şase serii [sexfarious, six-rowed; sechsreihig; sexfarié; hatsoros; шестирядный]

490

SICIFORMIS

476

SEXJUGATUS, SEXJUGUS, cu şase perechi (foliole) [sexjugate; sechspaarig; sexjugué; hatszopráros; шестнпарный]

477

SEXLOCULARIS, SEXLOCULATUS, cu şase loculi sau loje [sexlocular, sexcelled; sechsfăcherig ; sexloculaire ; hatrekeszes ; шестигнездSEXOCARPIA f (lat. sexus „sex", gr. καρπός „fruct"), sexocarpie, forma­ rea fructului ca urmare a fecundaţiei [sexokarpy ; Sexokarpie ; sexocarpie ; szekszokârpia ; сексокарпия]

pugioniformis

491 SICYOIDEUS (gr. σικυώδης „ase­ mănător castrave telui") - • lagenarius 492

SIDEROPHILUS (gr. σίδηρος „fier", φιλέω „a iubi"), siderofil, care pre­ feră substraturile feroase (bacterii ^^) [siderophilous, iron-loving ; eisenliebend; sidérophile; vasat kedvelő; железолюбивый]

493

SIDEROPHOBUS (gr. -, φοβέω „а fugi"), siderofob, care evită substratu­ rile feroase (bacterii "^ ) [iron-hating ; eisenmeidend; sidérophobe; vasat ke­ rülő ; железоотталкивающий, сидерофобный]

494

SIGILLATUS, sigilat, cu cicatrice în formă de sigil (rizomul la Poly·

НЫЙ]

478

-•

SIGMOIDEUS gonatum verticillatum) [sigillate; sie­ gelartig ; sigillé ; pecsétes ; печаточный] 495 SIGMOIDEUS (gr. σιγμοειδής „ca litera sigma"), sigmoid, curbat în direcţii opuse, asemănător literei gre­ ceşti „S" (sigma) fnectariile la Aconi­ tum maximum) [sigmoid, doublycurved ; sigmaf örmig ; sigmoïde ; szigma alakú, ellentétesen kétszer görbült; сигмовидный] SIGN ATU S, SIGNIFER, semnat, scris, marcat [marked; gezeichnet; signé, marqué ; megjelölt, jeggyel ellátott; обозначенный] 497 SIGNA η pl, semne (convenţionale de abreviaţii: ч peren , 0 anual,! văzut etc.) [marks, signs; Zeichen; signes; jelek; условные знаки] 498 SILICEUS, SILICIFER, SILICIOSUS, silicios, care conţine siliciu [sili­ ceous, flinty; kieselartig, kieselhart; siliceux; kovás, kovaszerű; крем­ нистый] 499 SILICICOLUS, SILICOLUS (-CO­ LA i), silicicol, care creşte pe soluri silicioase, nesuportînd calcarul (Pteridium aquilinum, Calluna vulgaris) [silicicolous ; silikol, silikatbödenbewohnend ; silicicole ; kovás talajban termő ; обитающий на силиций] -+ calcifugus

47β

506

507

496

SILICIFICATIO f, siHcificare, depo­ zitarea siliciului în ţesuturi (Equisetum) [silicification ; Verkieseln ; silicification; kovásodás, kovalerakodás; си­ лицификация] 501 SILICULA î, siliculă, fruct uscat, mai scurt decît de trei ori lăţimea lui (Capsella, Bunias) [silicule, silicle, short siliqua; Schötchen, kleine Scho­ te; silicule; becőke, becőketermés, táska; стручочек]

508

509 510

511

500

502

SILICULIFORMIS, siliculiform, de forma siliculei [silicle-shaped ; schötchenförmig ; siliculiforme ; becőke alakú ; стручочкообразный]

503

SILICULOSUS, SILICULIFER, siliculos, cu numeroase silicule [siliculose; schötchentragend ; siliculeux; becőkés ; несущий стручочки]

504

512

513 514 515

516

SIMILISYMMETRIA f (lat. similis „asemănător", gr. σύμμετρος „sime­ tric"), similisimetrie (simetria celor două jumătăţi de valve la Diatomeae) (Schuett) [similisymmetry ; Similisymmetrie, Ähnlichkeitssymmetrie ; similisymétrie ; szimiliszimetria ; симилисимметрия]

517

SI MI LIT и DO f, asemănare, simi­ litudine [similarity, resemblance, li­ keness; Ähnlichkeit; similitude, res-

SILIQUA f, silicvă, fruct capsulă, format din două cârpele concrescute, cu mai multe seminţe, dehiscent, cel puţin de trei ori mai lung decît lat (Sinapis, Raphanus) [silique; Schote; silique; becő, becőtermés; стручок]

505 SILIQUA RI S, SILIQUIFORMIS, silicviform, de forma silicvei [sili-

quiform; schotenförmig; siliquiforme; becő alakú; стручкообразный] SILIQUOSUS, -SILIQUUS, silicvos, cu numeroase silicve (angustisiliquuSy longisiliquosus ) [siliquose ; schotenfriichtig, schotentragend ; siliqueux ; becős ; несущий стручки] SILVA f, pădure (in silvis caeduis în păduri cu frunze căzătoare) [forest, wood, woodland; Wald, Forst; forêt, bois; erdő; лес] —> saltus SILVATICUS, silvatic, care creşte în păduri (plante ^) [sylvestrian, forest-, pertaining to woods; waldig, waldwachsend, waldliebend; sylvestre, forestier; erdei; лесной] -^ петогоSUS, hylaeus, silvestris* SIL VEST RI S (- TRIS, - Τ RE), SIL­ VESTER (-TRIS, -ΤRE) -V silvaticus SILVICOLUS (-COLA î), silvicol, care creşte în pădure [sylvicolous, forest-dwelling ; waldbewohnend ; sylvicole; erdőben lakó; обитающий в лесу] —»· silvaticus SILVICULTURA f, silvicultură, cul­ tivarea speciilor forestiere [sylvicul­ ture, forestry; Waldkultur, Forstwirt­ schaft, Forstfach ; sylviculture ; er­ dészet, erdőművelés, erdőgazdaság ; лесоводство] SILVOSTEPPA í, silvostepă, zona de tranziţie de la stepă la pădure ; antestepă cu păduri [forest-steppe ; Waldsteppe ; sylvosteppe ; erdőstyepp ; лесостепь] SILVOSUS, păduros [woody; wal­ dig; boisé; erdős; листный] SILVULA f, pădurice, crîng, pîlc [grove; Wäldchen; bocage; erdőcske, liget; лесок] SI M ILARI S, SIMILIS, SIMILI-, similar, asemănător (similiflorus) [similar, resembling, like ; gleich, gleich­ artig, ähnlich; similaire, semblable; hasonló; однородный] -+ homo-, homoio-, consimilis, -odes, -oideus

SIPHONOSTELE

477 semblance ; hasonlatosság, hasonlóság; подобие, сходство] 518 SIMPLEX, SIMPLICI-, simplu, necompus, neramificat (păr ^, racem <^) (simplicicaulis, simplicifolius) [simple, undivided, unbranched; ein­ fach, unverzweigt, astlos ; simple, non ramifié; egyszerű, nem összetett, el nem ágazó ; простой, неразветвлённый] —»· haplo- * 519 SIMULANS (simuló), aparent, în­ şelător, care simulează [apparent, de­ ceitful, imitating, resembling; täu­ schend, scheinend, annähernd, ähnlich; apparent, trompeur, semblant; látszó­ lagos, csalóka, megtévesztő, hasonló; похожий, обманчивый] —» decipiens, fallax, mentiens

528

520

532

521 522

523 524

525

SIMULTANEUS, simultan, conco­ mitent, din acelaşi timp [simultaneous ; gleichzeitig; simultané; egyidejű, ugyanakkori, egyszerre történő ; одно­ временный] —> isochronus, synchronicus, homochronus SINENSIS, SINICUS, chinez, ori­ ginar din China [Chinese; chinesisch; chinois ; kinai ; китайский] SINGULARIS, SINGULI-, singular, singuratic, solitar (singuliflorus) [soli­ tary, single, alone; einzeln, einzig; singulier, solitaire, unique; magános, egyetlen, egyedüli; особый, единич­ ный] —>• solitarius, unicus, monoSINISTER, stîng, din partea stingă [left, on the left; links, linksseitig; gauche; bal, baloldali; левый] SINISTROGYRUS (lat. -, gr. γύρος „răsucit"), răsucit de la dreapta spre stînga ^tulpina la Humulus lupulus) [sinistrogyrous ; linkswindend ; sinistrogyre, tordu à gauche ; balra csa­ varodó ; левоскрученный] SINISTRORSUS, întors de la dreapta spre stînga ftulpina la Calystegia, Phaseolus) [sinistrorse ; linksgedreht ; tourné à gauche, sinistrorse ; balraforduló ; левовращающий]

526

SINISTROSTYLIA f, sinistrostilie, stile înclinate spre stînga Cla florile enantiostilej (Knuth) [sinistrostyly ; Sinistrostylie ; sinistrostylie ; szinisztrosztilia ; синистростилия]

527

SINUATO-, SINUATUS, sinuat, eu scobituri sau sinuozităţi rotunjite (sinuato-dentatus, sinuato-lobatus, sinuato-serratus) [sinuated, sinuate-; buchtig, ausgebuchtet, buchtig-; sinué; öblös, íves bemélyedésű, öblösen- ; выемчатый, выемчато-]

529

530

531

SINUOLATUS, sinuolat, cu sinuo­ zităţi mici şi fine [sinuolate, finely sinuate ; kleinbuchtig ; sinuolé ; öblöcskés; мелковыемчатый] SINUOSUS, sinuos, cu sinuozităţi numeroase şi mari [sinuose, sinuousvery sinuate ; großbuchtig, reichbuchtig, voUbuchtig; sinueux; gazdagon öblös; глубоковыемчатый] —*• flexuosus, mesentheriformis SINUS (-US) m, sinus (pl. sinusuri) 1. Sinuozitate. 2. Cavitatea curbată dintre doi lobi [sinus, recess; Bucht; sinus, échancrure; szinusz, öböl, íves bemélyedés ; выемка, залив, бухта] SIOTROPISMUS m (gr. σείω „a zgudui", τροπή „răsucire") - • seismotropismus SIPHON-, SIPHONO-, SIPHONACEUS, SI PHON EUS, SI PHON Ieus, -SIPHON IU s (gr. σίφων „tub"), tubular, tubulos (siphonanthus, siphanogamus, cladosiphonicus, monosiphonius) [siphoneous, tubular; röhrig, röhren- ; siphoné, tubuleux ; csöves ; трубчатый, трубчато-] —> fistulosus, tubularis

533

SIPHONANTHIA î (gr. -, ανθός „floare"), sifonantie, conformaţia tubuloasă a florilor radiäre ligulate din antodii (Compositae) [siphonanthy ; Siphonanthie ; siphonanthie ; csöves­ virágúság ; сифонантия] 534 SIPHONOPHYTA η pl (gr. -, φυτάν „plantă"), sifonofite, plante numai cu flori tubuloase în antodiu (Com­ positae) [siphonophy tes ; Siphonophyten; siphonophytes ; szifonofiták ; сифонофиты] 535 SIPHONOGAMIA f (gr. -, γάμος „căsătorie"), sifonogamie, fecundarea ovulului cu polenul transmis printr-un tub polinic [siphonogamy ; Siphonogamie ; siphonogamie ; szifonogámia ; сифоногамия] 536

SIPHONOPLASTUM η (gr. -, πλα­ στός „modelat"), sifonoplast, miceliu unicelular ramificat, neseptat, conţinînd citoplasmă şi mai mulţi nuclei (Algae, Fungi) [siphonoplast ; Siphonoplast; siphonoplaste ; szifonoplasztisz; сифонопласт]

537

SIPHONOSTELE f (gr. -, στήλη „coloană"), sifonostel, cilindru central cu parenchim medular înconjurat de vasele lemnoase şi liberiene sub formă de inele (Pteridophyia) [siphonostele ; Siphonostele ; siphonostele ; szifonosztéle; сифоностела]

SIRAPLANCTON 538 SIRAPLANCTON η (gr. ζνρος „groapă", πλαγκτός „rătăcitor"), siraplancton, fitoplancton. format în­ deosebi din specii de Thalassosira [siraplankton ; Siraplankton ; siraplan­ cton ; sziraplankton ; сирапланктон] 539 SITOTROPISMÜS га (gr. σίτος „aliment", τροπή „curbare"), sitotropism, curbare sub influenţa unui excitant de nutriţie [sitotropism ; Sitotropismus ; sitotropisme ; szitotropizmus; ситотропизм] SITUS (-US) m, situaţie, aşezare, poziţie, stare [site, position, situation, state; Stellung, Lage, Zustand, Stelle; Situation, position, état; helyzet, el­ helyezés, állapot; положение, распо­ ложение] 541 SITUS, situat, aşezat [situated, pla­ ced, set down; gelegen, gestellt; situé, placé ; elhelyezett ; расположенный] —* impositus 542 SMARAGDINUS, smaragdin, închis albăstrui verde, de culoarea verde al smaragdului [smaragdine, emeraldgreen, dark bluish-green; smaragd­ grün; émeraudine, vert d'émerauae; szmaragdzöld ; смарагдовый, изумруд­ ный] 543 SOBOLES f, sobol 1. Baza stoloniformă а tulpinii. 2. Sobol subteran. 3. Ramificaţie a rizomului servind la înmulţirea şi răspîndirea plantei (Agropyrum repens) [sobol, shoot, sprout, sucker, root-sucker ; Wurzelspross, Stockspross, Wurzelausläufer, Wur­ zelschößling, Wurzeltrieb, Wurzelaus­ schlag; sobole, rejeton, jet, brout, coulant, pousse; gyökérsarj, tősarj, földalatti sarj, gyökérhajtás; отпрыск, поросль, побег, корневой отпрыск]

478 547

548 549

540

550

551

552 553 554

555

SOCI А TIO f, sociaţie.l. Microasociaţie 2. Unitatea cenotică, corespunzătoare climaxului în sistemul de clasificare (Weaver, Clements). 3. Unitatea ele­ mentară a covorului vegetal (Du Rietz) [sociation; Soziation; sociation; szociáció; социация] SOCIATU S, asociat [associated; ver­ gesellschaftet ; associé ; társult ; сгруп­ пированный] SOCIETAS f, societate, asociaţie (botanicorum societas asociaţia betaniştilor) [society; Verein, Gesellschaft; société; társaság, társulat; общество, сообщество] SOCIOLOGIA f, sociologia, studiul asocierii organismelor [sociology; So­ ziologie; sociologie; szociológia, társulástan; социология] SOCIOMORPHOLOGIA î (lat. -, gr. μορφή „formă", λόγος „vorbire"), sociomorfologie, sociologie descriptivă [sociomorphology ; Soziomorphologie ; sociomorphologie ; szociomorfológia ; социоморфология] SOL m, soare [sun; Sonne; soleil; nap; солнце] SOLARIS, solar, de soare [solar, sunny ; sonnig, sonnenliebend ; solaire ; napos, napot kedvelő; солнечный]* SOLARISATIO f, solarizare, întîrzierea procesului de fotosinteză prin expunerea îndelungată a plantei la lumină intensivă [solarisation ; Solarisation ; solarisation ; szolarizáció ; соларизация] SOLARIUM η, solariu, locul de ex­ punere la insolaţie puternică a unor plante din grădinile botanice [sola­ rium; Sonnenbett; solarium; szo­ lárium; солярий] SOLEN ACANTHUS (gr. σωλήν „tub"» ακανθα „spin"), cu spini tubuloşi [tubulispinous; röhrenstachelig; à épi­ nes tu buleuses ; csöves tövisű ; трубкоколючковый] SOLENANTHUS (gr. -, άνθος „floa­ re") —у tubuliflorus

544 SOBOLIFER, sobolifer, саге poartă soboli [soboíiferous, sobol-bearing ; wurzelsprossend, wurzelsprossen tra­ gend; sobolifère; gyökérsarj as, gyökérhajtásos; дающий отпрыски]

556

545 SOCIABILITAS f, sociabilitate, ca­ pacitatea, gradul şi modul de grupare al indivizilor unei specii în cadrul asociaţiei [sociability, gregariousness ; Soziabilität, Geselligkeit, Geselligkeits­ grad, Häufungsweise ; sociabilité ; tár­ sulásképesség ; общественность, стай­ ность, скученность]

557 558

SOLENAIDIA f (gr. -, α'ιδοϊον „genital"), solenidie, transformare a staminelor în formaţiuni tubuloase (Morren) [solenaidy ; Solenaidie ; solenaidie; szolenaidia; соленаидия]

546

559

SOLENIAPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός „rătăcitor"), soleniaplancton, fitoplancton neritic plutitor, cu preponderanţa unor alge tubuloase (Rhizoselenia) [soleniaplankton ; Soleni-

SOCIALIS, social, саге creşte în număr foarte mare de indivizi, consti­ tuind fondul asociaţiei (Drude) [so­ cial; gesellig; social; társas, seregesen élő; социальный, общественный]

SORALIиM

479

560

561 562 563

aplankton ; soleniaplancton ; szoleniaplankton ; солениалланктов] SOLENOSTELE î (gr. -, στήλη „co­ loană"), solenostel, stei tubulos cu floem intern şi extern (Van Tieghem) [solenostele ; Solenostele; solenostèle; szolenosztéle ; соленостеле] SOLERRANTIA η pl (lat. solum „sol", errans „rătăcitor") -*• phytoedaphon SOLIDITAS Î, soliditate [solidity; Festigkeit; solidité; szilárdság; твёр­ дость] SOLIDUS, SOLIDI-, solid, compact, plin, dens ^culmul la Zea, frunza la Sempervivum, tulpina la Hyoscyamus) (solidinervius) [solid, compact, firm, strong; solid, fest, dicht, kräftig, hart; solide, compact, plein; szilárd, tömör, tömött, kemény; твёрдый, плотный] —*• compactus, spissus

564

SOLISEQUIALIS, SOLISEQUUS -* heliotropicus 565 SOLITARIUS, solitar, singuratic, unic (flori r^, fructe r^, muguri r^) [alone, solitary, single, lonely; allein, solitar, einzeln, vereinzelt, einzelste­ hend, alleinstehend; solitaire, seul, unique; magános, egyedüli, egyedül álló ; одиночный] -* singularis, mono-, uni-, solus 566

567 568 569

570

SOLUBILIS 1. Solubil. 2. Ser^arabil, detaşabil [soluble, separable; lösbar, ablösbar, trennbar; soluble, separa­ ble ; oldható, feloldható, elkülöníthető; растворимый, делящийся] SOLUM η, sol, pămînt, teren [soil, earth, ground; Boden; terre, sol; föld, talaj ; почва] SOLUS —* solitarius SOLUTIO f 1. Soluţie. 2. Dizolvare. 3. Separare [solution, detachment; Solution, Auflösung, Lösung, Tren­ nung; solution, séparation, disjonction ; oldat, feloldódás, elkülönülés ; раствор, отделение] SOLUTUS, dizolvat, separat, neade­ rent, detaşat, liber [dissolute, separated· unbound ; abgelöst, gelöst, lose, abge­ trennt; dissolu, séparé, détaché; felol­ dott, szétvált, levált, szabad ; отделён­ ный]

571 SOMA η (gr. σώμα „corp") ->• corpus 572 -SOMALIS, SOMA TICUS, -SOMUS, somatic, corporal, referitor la un согpuscul nereproductiv (heterosomalis, homosomalis, enneasomus) [somatic ;

somatisch, körperlich ; somatique ; szomatikus, testi; соматшесжий]* DI VISIO SOMATICA -* earyokî· nesis, mitosis 573 SOMATOBLASTUM η (gr. -, βλα­ στός „germen"), somatoblast, celulă care pe cale de diviziune dă naştere unor celule somatice [somatoblast; Somatoblast ; somatoblaste ; szomatoblászt; соматобласт] 574

SOMATOGAMIA t (gr. -, γάμος „căsătorie") (Renner) -* pseudoapo· gamia, pseudogamia, pseudomixis

575 SOMATOGENUS (gr. -, γεννάω „a se naşte"), somatogenic J. Dezvoltat din celule somatice. 2. Cu caractere dobindite [somatogenic ; somatogenisch; somatogène; szomatogén; со­ матогенный] 576 SOM ATOMI XIS f (gr. -, μΤξις „amestec") —• pseudomixis 577 SOMATOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), somatofite, plante supe­ rioare provenite din celule somatice [somatophy tes ; Somatophyten ; somatophytes; szomatofiták ; соматофиты] 578 SOMATOPLASMA η (gr. -, πλάσμα „modelare"), somatoplasmă, substanţa celulei somatice [somatoplasm; So­ matoplasmă ; somatoplasme ; szomatoplazma; соматоплазма] 579 SOMATOTROPISMUS m (gr. -, τροττή „curbare"), somatotropism, in­ fluenţa nemijlocită a substratului asu­ pra creşterii organismelor (Van Tie­ ghem) [somatotropism; Somatotropismus; somatotropisme ; szomatotropizmus; соматотропизм] 580 SOMATROPISMUS m (gr. - -) -·· somatotrop ismus 581 SOMNIFER, somnifer, care aduce somnul (Papaver somniferum) [somni­ ferous, inducing sleep; schlaferzeu­ gend, schlafbringend; somnifère; altató, álmot hozó; снотворный] -*• soporifer* 582

SOMN US m, somn, poziţia specială а unor organe din timpul nopţii ^a frunzelor de Oxalis, a florilor de Convolvulus) [sleep ; Schlaf ; sommeil ; alvás; сон]

583 SOPORIFER 584

-* somnifer

SORALIUM η (gr. σωρός „grămadă"), sorală, lagăr de soredii localizat în anumite părţi ale talului, pe marginea lobilor (în lishenologie la Rocella)

SORDAGO

585

586

587

588

589

590 591

592 593 594

595 596

597

[soralium; Soraié; soraié; szorálium; соралий] SORDAGO f, sordago, panaşarea pato­ logică murdar cenuşie а frunzelor de Mirabilis jalapa (Correns) [sordago; Sordago ; sordago ; szordágó ; сордаго ] SORDIDUS, sordid, suriu, alb-murdar [sordid, soiled, dingy, dirty-loo­ king; schmutzig, sordide-grau, schmutzigweiß ; sordide, sale, blanchâtresale; szennyes színű, szennyes­ fehér, piszkos színű; грязный] SOREDIATUS, SOREDIIFER, sorediat, prevăzut cu soredii [sorediate; soredientragend ; sorédié ; sarjmorzsás ; несущий соредий] SOREDIUM η (gr. σωρός „grămadă"), sorediu, corp de reproducere vegeta­ tivă la Lichenes, format dintr-un grup de celule de alge în stare de diviziune, care sînt înconjurate de hifele ciupercii [sorede ; Soredie, Bruthăufchen; soredie; szorédium, sarj­ morzsa; соредия] —* phygobîastema, gonotrophium, sorşuma, meneblastema SO RE MA η (gr. σώρευμα „grămadă"), soremă, grămadă de cârpele aparţinînd unei flori [sorema; Sorema; sorema; szoréma; сорема] SOREUMA η (gr. -) -> soredium SORIFER, sorifer, care poartă sori [soriferous, sorus-bearing ; sorustragend; sorifère; szórusos, szórust hordozó; сорусы, несущий кучки] SOROCARPIUM η (gr. -, καρπός „fruct") —>· sorosis SOROPHORUM η (gr. σωρός „gră­ madă", φορέω „а purta") - • sporophyllum SOROSIS î (gr. -), soroză, fruct com­ pus format din bace agregate, pe jumătate sudate între ele, cu înve­ lişurile florale (sau şi cu axa) cărnoasă (Ananas, Morus) [sorosé ; Schein­ beere, Haufenfrucht, Beerenhaufen ; sorosé; szorózis, álbogyó, bogyós ter­ méságazat; сорозис] —*• sorocarpium SOROSUS m (gr. -) -^ sorosis SORUS m (gr. -), sor, grupă de sporangi acoperiţi de induziu (pe sporofilele de Filices) [sorus, cluster of sporangia ; Sorus, Sporangiengruppe ; sore, groupe de sporanges; szórus, sporangiumcsoport; сорус, кучка] -SORUS (gr. -), cu sori (atactosorus, angiosorus, cystosorus, leucosorus) [-sorous; mit Sporenhäufchen; à sores; szórusos; -кучевой]

480 598 SPADICATUS, SPADICIGER (gr. σπάδιξ „ramură de palmier"), spadicifer, eu spadice [spadicate; blütenkolbentragend ; spadicé; torzsavirág­ zatot hordozó; с початком] 599 SPADICEO-GRISEUS, brun-cenuşiu [brownish-grey ; bräunlichgrau ; bru­ nâtre-gris ; barnásszürke ; коричневосерый] 600 SPADICEUS, SPADICIFORMIS, spadiceu 1. Саге se aseamănă cu un spadice. 2. Brun lucios, de culoarea curmalei [date-brown, deep reddishbrown; dattelbraun, glänzendbraun, kolbenartig; spadicé, bai; datolya­ barna, fénylőbarna, torzsaszerű ; каш­ тановый, початковый] 601 SPADICIFLORUS, spadiciflor, cu flori dispuse în spadice (Arum) [spadiciflorous ; kolbenblütig; spadiciflore ; tórzsavirágú ; початкоцветковый] 602 S PADI Χ m (gr. -), spadice, inflores­ cenţă spiciformă, cu axa cilindric îngroşată, cu flori sesile protejate de spat (Arum) [spadix; Blütenkolben, Kolben ; spadice ; torzsavirágzat, tor­ zsa; початок] 603 SPAN-, SPANIO- (gr. σπάνιος „pu­ ţin"), cu puţine... (spananthus, spaniocarpus) [few- ; wenig- ; à peu ; kevés- ; мало-] - • oligo-, pauci604 SPANANDRIA f (gr. -, άνήρ, ανδρός „mascul"), spanandrie, împuţinarea sau raritatea numerica a descenden­ ţilor masculi [spanandry ; Spanandrie ; spanandrie; spanandria, hímritkaság; спанандрия] 605 SPANANTHUS (gr. -, ανθός „floa­ re") —*• oliganthus, pauciflorus 606 SPANIOCARPUS (gr. -, καρπός „fruct") —+ oligocarpus 607 SPANOGYNIA f (gr. -, γυνή „femeie")' spanoginie, împuţinarea sau raritatea numerica a descendenţilor femeii [spanogyny ; Spanogynie ; spanogynie ; spanoginia, nőritkaság; спаногиния] 608 SPANOPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frunză") —> paucifolius, oligophyllus 609 SPANOSPERMUS (gr. -, σπέρμα „sămînţa") -^ oligospermus 610 SPARSIFLORUS, sparsiflor, cu flori împrăştiate şi spaţiate [sparsiflorous ; zerstreutblütig ; sparsiflore ; szórtvi­ rágú, kuszavirágú; рассеянноцветко вый] 611 ,5P^Ä^/i^OLii/,^,sparsifoliat,cufrun. ze împrăştiate şi distanţate [sparsi-

SPECTRUM

481 folious; zerstreutblăttriş, lockerblăttrig; sparsifolié; à feuilles éparses; szórtlevelű, kuszalevelű ; рассеяннолистный] 612 SPARSIOPLASTA η pl (lat. sparsus „răsfirat", gr. πλαστός „modelat"), sparsioplaste, elaioplaste la Diatomeae, variabile ca număr şi poziţie (Mereschkowsky) [sparsioplasts ; Sparsioplasten ; sparsioplastes ; sparzioplasztiszok ; спарсиопласты] 613

SPARSUS, sparş, împrăştiat, risipit, răsfirat 1. Dispus fără ordine (frun­ ze r^, peri "^, plante >^). 2. Cu număr redus de indivizi în asociaţie [sparse, dispersed, scattered ; zerstreut, spär­ lich, vereinzelt, unregelmässig verteilt ; épars, dispersé, éparpillé; szórt, szét­ szórt, szórványos, ritkás, kusza ; рассеянный, редкий] -^ dispersus

614

SPATH A f (gr. σπάθη „spată"), spat (pl. spaturi), bractée mare care înveleşte unele inflorescenţe, mai ales spadicele (Calla, Zea, Arum) [spathe; Blütenscheide, Spatha; spathe; bu­ roklevél, virágzati burok, torzsaburoklevél, virághüvelylevél; покрывало, обвёртка, крыло] —»^ calopodium 615 SPATHACEUS, SPATHIFORMIS, spataceu, asemănător cu un spat [spathaceous, spathe-like; blütenscheideartig ; spathacé, spathiforme ; burok­ levélszerű ; покрываловидный] 616 SPATHATUS, SPATHI-, -SPATHUS, spatat, prevăzut cu spat (spathiflorus, albispathus, eriospathus, crassispathus ) [spathate, spathed ; blütenscheidig, blütenscheide-tragend ; spathé, à spathe; burokleveles; име­ ющий покрывало]

[spatola ; Klebscheibe ; spatole ; szpatola, ragadós korong; спатола) 622 SPECIALIS, special, propriu, deo­ sebit (botanică r^, formă ^j [special, peculiar, proper; speziell, besonderer, eigentümlich; spécial, propre,particu­ lier; speciális, sajátságos, külön­ leges, fajlagos; специальный, осо­ бый, собственный] —»· pecüliaris, proprius, particularis 623

SPECIALISATIO f, specializare, adaptarea specială а unor paraziţi pentru anumite plante gazde (Albugo candida numai pentru speciile de Cruciferae) [specialization ; Speziali­ sierung; spécialisation; speciálizáció; специализация] 624 SPECIES f, specie, unitatea taxo­ nomică fundamentală în clasificarea plantelor [species; Spezies, Art; es­ pèce ; faj ; вид] 625 SPECIFICUS, specific, caracteristic, care aparţine unei specii (caracter ^) [specific; spezifisch, artlich; spéci­ fique; faji, fajlagos, fajra jellemző видовой]* 626 SPECIMEN n, exemplar, eşantion plantă întreagă sau numai fragment destinat pentru studiu [specimen exemplar ; Exemplar, Probestück ; spé cimen, exemplaire; példány; образец, экземпляр] 627 SPECIOLAE f pl, speciole, specii iniţiale neformate încă definitiv, care pe cale de hibridare pot da naştere la specii noi (Plate) [speciolae; Speziolen; spécioles; speciólák, kezdő fajok; специолы] 628

SPECIOLOGIA î, speciologie, tratat despre specii (Turesson) [speciology; Speziologie ; speciologie ; speciológia ; специология]

629 630

SPECIOSUS -^ pulcher, venustus SPECTABILIS -^ speciosus

631

SPEC TANS (specto), orientat spre, care priveşte spre, referitor la (deorsum spectans, îndreptat în jos; radi· cula hilum spectans, radicula orien­ tată spre hil) [turned towards, directed, looking towards, situated towards; gerichtet, schauend, betreffend, hin­ weisend ; tourné, dirigé vers ; irányuló, odanéző ; повернутый, обращенный]

632

SPECTRUM η, spectru, imagine, reprezentare [spectrum, representa­ tion; Spektrum, Darstellung; spectre; spektrum, színkép, ábrázolás; спектр, изображение]*

glumella

617

SPATHELLA

f

618

SPATHELLULA

619

SPATHILLA f, spatilă, spatul se­ cundar la inflorescenţa palmierilor [spathilla; Spathilla; spathille; szpatilla ; спатилла]

f

glumellula

620

SPATHULATUS, SPATH ULI-, spatulát, în formă de lopăţică (spathulifolius) ; rotund dilatat la vîrf şi lung atenuat la bază (frunze la Bellis, Leontodon hispidus, Hieracium alpinumj [spathulate ; spatelig, spatelförmig; spathulé; lapát alakú; лопатчатый, лопаткообразный]

621

SPATOLA f, spatolă, partea infe­ rioară disciformă, lipicioasă, a trans­ latorului, care se fixează pe capul insectei polenizatoare (Cynanchum)

SPECULUM 633 634

635

€36 «37

«38 639

SPECULUM η, S PEC US {-US) m - • spelunca SPEIRANTHIA f (gr. σπείρα „ră­ sucire", Ανθός „floare"), spirantie, anomalie florală constînd din tor­ siunea axei sale [speiranthy ; Speiranthie ; speiranthie ; szpirántia, virág­ tengely-csavarodás ; спейрантия] SPEiREMA η (gr. σπεΐρημα „în­ făşurare"), speiremă, gonidiul liche­ nilor [speirema, gonidium of Lichens; Speiremă; speirème; szpeiréma; гонидия лишайников] SPEIREMATOPHORUM η -^ gonidiophorum SPELAEOLCGIA f (gr. σπήλαιον „peşteră", λόγος „vorbire"), speolo­ gie, studiul peşterilor [spelaeology ; Höhlenkunde ; spéléologie ; barlangtan ; спеология] SPELUNCA f, peşteră, grotă [cave; Höhle; grotte; barlang; пещера] -* speculum SPERM-, SPERMA-, SPERMA TO-, -SPERMATUS, SPERMIO-, SPERMO-, -SPERMUS (gr. σπέρμα „sămînţă"), cu seminţe sau cu spori ; referitor la seminţe sau la spori (spermagenus, spermophorus, endospermicus, aspermatus, gymnospermus) [-seed, -seeded ; samen-, -samig; à graines, séminal; magvas-, -magvú; -семянный, спермато-, спермо-] —*• seminalis

640

SPERMAGENUS (gr. -, γεννάω „а se naşte") —>• spermatogenus «41 SPERMAGONIUM η (gr. -, γόνος „urmaş") —»^ spermogonium «42 SPERMAMOEBA t (gr. -, αμοιβαίος „alternant"), spermamibă 1. Sperma­ tozoid uniciliat, cu mişcări amiboidale (Monoblepharidaceae). 2. Parte specializată a protoplasmei anteridiale, fertilizînd oosfera (Saprolegniae) [spermamoeba; Spermamoeba; spermami­ be; spermamöba; спермамеба] «43 SPERMANGIUM η (gr. -, άγγεΐον „vas"), spermangiu, sporangele algelor [spermangium ; Spermangium ; spermangium ; spermangium ; спермангий] «44 SPERMAPHORIUM η (gr. -, φορέω „a purta") —*• funiculus, placenta «45

SPERMAPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă") —> spermatophyta

«46

SPERMAPODIUM η (gr. -, πους, ποδός „picior"), spermapodiu, supor­ tul ramificat al pistilului (Umbelliferae) [spermapodium ; Spermapodium ;

482

647 648 649 650

651

652

spermapode; spermapódium; сперма, подий] SPERMAPODOPHORUM η (gr. - φορέω „а purta") —» spermapodium SPERMARIUM η (gr. -) -» antheridium SPERMÁTANGIUM η (gr. -, άγ­ γεΐον „vas") —* antheridium, spermo­ gonium SPERMATICUS (gr. -) 1. Spermatic, seminal 2. De sex mascul (celulă '^) [spermatic ; spermatisch ; spermatique ; spermatikus, ivarsejti; семенной] SPERMATIDIUM η (gr. -, είδος „asemănare"), spermatidie. 1. Celula mamă a anterozoizilor. 2. Spor (Algae) [spermatid; Spermatide, Spermatozoidmutterzelle; spermatide; spermatidium; сперматида] SPERMATIIFER, S PERM AT IIGER (gr. -, lat. fero, gero „a purta"), spermatifer, care poartă spermatii [spermatiferous ; spermatientragend ; spermatiifère ; spermatium-hordozó ; несущий спермации] —• spermatiophorus

653

SPERMATIOIDEUS (gr. -, είδος „asemănare"), spermatioid, asemănă­ tor cu spermatiile [spermatioid; spermatienähnlich ; spermatioîde ; spermatiumszerű ; сперматиовидный] 654 S PE RM AT 10 PHO RU S (gr. -, φορέω „a purta") —* spermatiifer 655 SPERMATIUM η (gr. -), spermatic, celulă sexuală masculă neciliată (Rkodophyceae) [spermatium ; Spermatium ; spermatium ; spermatium, hímivarsejt ; спермации] —* spermatoconidium 656

657 658

659 660

SPERMATOCARPIA f (gr. -, καρ­ πός „fruct"), spermatocarpie, fructe fără cârpele, fiind însă complet în­ chise de bractei ^seminţele unor Coniferae) [spermatocarpy ; Spermatokarpie; spermatocarpie; spermatokárpia; сперматокарпия] SPERMATOCONIDIUM η (gr. -, κόνιδιον „praf") —» spermatium SPERMA TOCYSTIDIUM n, SPERMATOCYSTIS f (gr. -, κύστις „sac"), spermatocistidie, spermatocist, celula mamă a anteridiei (Musci) [spermatocyst; Spermatozyste ; spermatocyste ; spermatociszta ; сперматоцист] SPERMAŢOCYTIS, -IDIŞ f (gr.-, κύτος „cavitate") —> androcytis SPERMATOCYTIUM, -IDISn (gr.-), spermatocitiu, sporange cu spermato

488

SPERMOœmiFER

zoizi (Α. Braun) [spermatocytium ; Spermatozytium ; spermatocytium ; spermatocitium ; сперматоцитиум] 661 SPERMATOGAMET A f (gr. -, γα­ μέτης „soţie"), spermatogamet, gamet mascul (Hartog) [spermatogamete ; Spermatogamet ; spermatogam et e ; sper matoga méta; сперматогамета] 662 SPERMATOGENESIS f (gr. -, γένεσις „naştere"), spermatogeneză, dez­ voltarea celulelor sexuale mascule din spermatogonii ^de ex. anterozoizi, grăunciori de polen etc. j [spermatoge­ nesis ; Spermatogenese ; Spermatoge­ nese ; spermatogenézis ; сперматогенез] —»· spermogenesis 663

664

SPERMATOGENUS, SPERMATOGENICUS (gr. -, γεννάω „a naşte"), spermatogen 1. Care produce elemente mascule. 2. Care produce seminţe [spermatogenous, spermatogenetic ; spermatogen; spermatogène; spermatogen; сперматогенный, образующий семенка] -^ spermogenus SPERMATOGONIDIUM η (gr. -, γόνος „naştere") -+ spermatozoon

SPERMATOGONIUM η (gr. - -], spermatogoniu, celula sexuală pri­ mordială masculă (La Valetta) [sper­ matogonium ; Spermatogonium ; sper­ matogonium; spermatogonium, hím ősivarsejt; сперматогоний] 666 SPERMATOGRAPHIA f (gr. -, γρά­ φω „a scrie"), spermatografie, descrie­ rea seminţelor [spermatography ; Sa­ menbeschreibung ; spermatographie ; magleírás; сперматография] 667 SPERMATOKINETICUS (gr. -, κιν­ ητικός „mişcător"), spermatocinetic, care tinde să producă elemente mas­ cule [spermatokinetic; spermatokinetisch; spermatocinétique ; spermatokinetikus ; сперматокинетический]

670

671 672 673

674 675 676 677

665

668

SPERMATOPHYTA η pl (gr. -, φυτον „planta"), spermalofite, grupă taxonomică superioară, cuprinzînd plante vasculare cu flori şi seminţe [spermatophytes, seed-plants ; Spermatophyten, Samenpflanzen; sper­ matophytes, plantes à semences ; spermatofiták, magvas növények; сперматофиты, растения семенные] -• апthophyta, phanerogamae, spermophyta 669 SPERMA TOPLA SM A η (gr. -, πλάσ­ μα „modelare"), spf rmatoplasmă, cito­ plasmă celulei mascule [spermatoplasm ; Spermatoplssma ; spermatoplasme; spermatoplazma; сперматоплазма]

SPERMATOPLASTUM η (gr. -, πλαστός „modelat"), spermatoplast,. celulă sexuală masculă [spermatoplast ; Spermatoplast; spermatoplaste; himivarsej't ; сперматопласт] SPERMATOS PH AERA i (Itzigsohn> —• spermatoplastum SPERMATOSOMA η (gr. -, σώμα „corp") -+ spermatozoon SPERMATOZOON η (gr. -, ζφον „animal"), spermatozoid, celulă mas­ culă mobilă rezultată în anteridie [spermatozoid ; Spermatozoid ; sperma­ tozoïde; spermatozoid, mozgó hfmivarsejt; сперматозоид] —*• microgameta, spermatogonidium, spermium SPERMIOGENESIS f (gr. -, γένεσις. „naştere") —»^ spermatogenesis SPERMIOTELEOSIS f (gr. -, τέ^ λείος „terminat") —• spermatogenesis' SPERMIUM η (gr. -) - • microgameta, spermatozoon SPERMOCARPIUM η (gr. -, καρπός„fruct"), spermocarp. 1. Oogon după fecundare. 2. Fructul la Characeae (Bennett şi Murray) [spermocarp; Spermokarp ; spermocarpe ; spermokarpium ; спермокарпий]

678

SPERMOCARPUS (gr. - ) — phanerogamus 679 SPERMOCENTRUM η (gr. -, lat. centrum „centru"), spermocentru, centrozomul mascul în timpul fecundării [spermocentre ; Spermozentrum ; spermocentre ; spermocentrum ; спермоцентр] 680 SPERMODERMA η, SPERMODERMIS, -IDISf, SPERMODERMIUM η (gr. -, δέρμα „piele"), spermodermă^ învelişul seminal [spermoderm, seedcoat; Samenhülle, Samendecke, Sa­ menmantel ; spermoderme ; maghéj,, magtakaró ; спермодерма] -* epispermium 681 SPERMODOPHORUM η (gr. , οδός „drum", φορέω „a purta") —* gynophorum 682 SPERMOGEMMA f (gr. -, lat. gemma „mugure") —• archegonium 683 SPERMOGENESIS t (gr. -, γένεσις „naştere") - • spermatogenesis 684

SPERMOGENUS (gr, -, γεννάω „a se naşte") —» spermatogenus

685

SPERMOGONIIFER (gr. -, γόνος „urmaş", lat. fero „a purta"), spermogonifer, care poartă spermogonii

484

SPERMOGONIUM [spermogoniiferous ; spermogonientragend ; spermogoniifère ; spermogoniumtartó; спермогононосный] 686 SPERMOGONIUM η (gr. - -), spermogoniu, organ de fructificaţie la Fungi şi Eichenes^ constituind о cavi­ tate în formă de butelie, în care iau naştere spermatiile, avînd dimensiuni mai reduse decît cele din picnidii [spermogone; Spermogon; spermogonie; spermogónium ; спермогоний] 687

SPERMOLOGIA f (gr. -, λόγος „vor­ bire"), spermologie, studiul seminţe­ lor sau a sporilor [spermology ; Samen­ kunde, Sporenkunde; spermologie; magtan, spóratan; спермология] 688 SPERMOPHORIUM η (gr. -, φορεω „а purta"), spermofor, suportul sporu­ lui (Fungi) [spermophorium ; Sporenträger ; spermophorium ; spóratartó ; cnopoHOc] 689 SPERMOPHORUM η (gr. - -), sper­ mofor 1. Ginofor (Umbelliferae). 2. Placentă [spermophore, gynophore, placenta; Samentrăger, Samenleiste, Stempelträger ; spermophore, gyno­ phore, placenta; spermofórum, mag­ tartó, termôpikkely, magtanya ; спермофор, гинофор, плацента] 690 691

692

693 694

SPERMOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă") -^ spermatophyta SPERMOSPORA f (gr. -, σπορά „sămînţă"), spermospor, spor format în spermogoniu [spermospore ; Spermospore ; spermospore ; spermospóra ; спермоспора] S PERMOS PH AERA f (gr. -, σφα­ ίρα „sferă"), spermosferă, zona de sol ce înconjoară seminţele în curs de germinare (Verona) [spermosphere ; Spermosphăre; spermosphere; spermoszféra; спермосфера] SPERMOTHECA f (gr. -, θήκη „cutie") —»• pericarpium SPERMOTYLIUM η (gr. -, τύλη „proeminenţă") —• caruncula, sirophiola

695

SPERMOTYPUS m (gr. -, τύπος „model"), spermotip, exemplar cres­ cut din sămînţa tipului original (Swin­ gle) [spermotype; Spermotypus; spermotype; spermotipus; спермотип]

696

SPHACELATUS (gr. σφάκελος „gan­ grena"), gangrenes, cangrenos, putre­ zit; cu pete brune sau negricioase [sphacelate, decayed, mortified, bla­ ckish speckled ; brandig, brandfleckig, schwarzfleckig; sphacelé, gangrené, à

taches noires; üszkös, üszőkfóltos, feketepettyes; омертвевший, гангре­ нозный, опалённый, обожженный] 697 SPHACELUS m (gr. -), gangrena 1. Boală a trunchiului sau a ramurilor arborilor care produce uscarea sau necrozarea acestora. 2. Detaşarea în plăci a scoarţei trunchiurilor sau a ramurilor din cauza gerului [gangrene, bark-necrose ; Rindenbrand ; sphacéle, nécrose de l'écorce; kéregüszkö­ södés, kéregnekrózis; гангрена, некроз кора] 98

SPHAENO- (gr. σφήν,σφηνός „colţ"), cuneiform, cuneat (sphaenoideus, sphaenophyllus) [wedge-, cuneate; keil-, keilförmig; cunéiforme, en coin; ék alakú; клино-, клиновидный] -+ cuneatus, cunei-, sphen699 SPHAER-, -SPHAERICUS, SPHA­ ERO-, SPHAEROIDALIS, SPHAEROIDEUS (gr. σφαίρα „sferă, glob", είδος „asemănare"), sferoidal, glo­ bules (sphaeranthus, sphaerocephcdus, sphaerococcus)lsTpheT'ic3i\, globose.ball- ; sphärisch, kugelig, kugel-, kugelähn­ lich; sphérique, globulaire, globuleux; szférikus, gömbölyű, gömbszerű, gömb-; сферический, сфероидальный, шаро­ образный, шаровидно-, кругло-]-> globosus, globularis, globi-, globuli700 SPHAERAPHIDES f pi, SPHAERORAPHIDES f pi (gr. -, φαφίς, φαφίδος „ас"), sferorafide, sferocristale, sferite; grămezi de cristale sferice de Oxalat de calciu din celula unor plante (Cactaceae) [sphaeraphides, sphaerocrystals ; Sphăroraphiden, Sphârokristallen ; sphéroraphides, sphérocristalls ; szférorafidok, szféroluistályok, gömbkristályok; сферорафиды, сферокристаллы] —• sphaerites, sphaerocrystalli 701

702

SPHAERAPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός „rătăcitor"), sferoplancton, plancton cu organisme globuloase, format îndeosebi din Halosphaera çiridis [sphaeraplankton ; Sphăroplankton; sphéraplancton ; szféroplankton ; сферапланктон]

SPHAERENCHYMA η (gr. -, εγχυμα „umplutură"), sferenchim, ţesut format din celule sferice (de ex. în pulpa unor fructe) [sphaerenchyma ; Sphărenchyma ; sphérenchyme ; szférenchima; сференхима] 703 SPHAERITES f pi (gr. -) -^ sphae­ raphides 704 SPHAEROCARPUS (gr. -, καρπός „fruct"), cu fructe sferice [sphaero-

485

705

706 707

708 709

710 711 712 713

714 715

716

717

718

SPICIFORMIS carpous; kugelfrüchtig ; sphérocarpe ; gömbtermésű; круглоплодный] SPHAEROCHORISIS f (gr. -, χωρίς „separat"), sferochoriză, ramificarea teratologică abundentă a axei în toate direcţiile (scopa magorum) [sphaerochorisis ; Sphărochorise ; sphérochorise ; szférochorizis ; сферохоризис] SPHAEROCRYSTALLI m]pl (gr. -, κρύσταλλος „ghiaţă") —*• sphaeraphides SPHAEROMA η (gr. σφαίρωμα „corp sferic"), sferom, totalitatea microzomilor unei celule (Dangeard) [sphaerome ; Sphărom ; sphérome ; szferoma; сферома] —» sphaerosoma SPHAEROPHORUS (gr. σφαίρα „glob", φοράς „purtător") —> globosus SPHAEROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), sferofite, plante cu fruc­ tificaţii globuloase ('sporangele la Filices) [sphaerophytes ; Sphărophyten ; sphérophytes ; szferofiták ; сферофиты] SPHAEROPLANCTON η (gr. -, πλα γκτός „rătăcitor") —>^ sphaeraplancton SPHAEROPLASTA η pl (gr. -, πλαστός „modelat") —» bioblastum SPHAEROSOMA η (gr. -, σώμα „corp") - • sphaeroma SPHAEROSPERMUS (gr. -, σπέρμα „sămînţă"), cu seminţe globuloase [ball-seeded; kugelsamig; à semences sphériques; gömbölyű magvú; круглосемянный] SPHAEROSPORA f (gr. -, σπορά „sămînţă") -» tetraspora SPHAEROSPORANGIUM η (gr. - -, άγγείον „vas"), sferosporange, zoospo­ range sferic (PeronosporaceaeJ [sphaerosporange; Sphărosporangium ; sphérosporange ; szférosporángium ; сфероспорангий] SPHAEROSTACHYS, SPHAEROSTACHYUS (gr. -, στάχυς „spic"), cu spice globuloase [ball-spiked ; kugelăhrig ; à épis en globe ; gömbkalászú ; круглоколосый] SPHAEROTHECIUM η (gr. -, θήκη „teacă"), sferotecă, corp de fructi­ ficare sferic, cu peridie uniloculară (Ascomycetes) [sphaerothecium ; Sphărotheka ; sphérothèque ; szférotécium ; сферотеций] S PHAE RU LA f, sferulă 1. Sferă mică. 2. Peridie globuloasă [sphacrule ; Kugelchen ; spherule ; gömböcske ; маленькая сфера]

719 SPHAERÜLINUS -* globoidalis 720 SPHAGNOLOGIA í (gr. σφάγνος „muşchi", λόγος „vorbbe"), sfagnologie, studiul genului Sphagnum[sphugnology; Sphagnologie, Torfmooskunde ; sphagnologie ; tőzegmohatan ; сфагнология] 721 SPHAGNOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), sfagnofite, plante care cresc în sfagnete [sphagnophytes ; Sphagnophyten ; sphagnophytes ; szfagnofiták ; сфагнофиты] 722 SPHALEROCARPIUMn, SPHALEROCARPU M η (gr. σφαλερός „uşor căzător", καρπός „fruct"), sfalerocarp, fruct baciform monosperm şi indéhiscent (Taxus) [sphalerocarpum ; Sphalerokarp ; sphalerocarpe ; szfalerokarpium ; сфалерокарпий] 723 SPHALMA η (gr. σφάλμα, σφάλματος „eroare"), eroare, greşeală (sphalmate typographico, eroare tipografică) [error, mistake; Irrtum; faute, erreur; hiba, tévedés; ошибка] 724 SPHEN-, SPHENO-.· sphaeno725 SPHINGOPHILUS (gr. σφίγξ „sfinx, monstru", φιλέω „a iubi"), sfingofil, polenizat de fluturi de noapte [sphingophilous; nachtfalterblumig; sphingophile; éjjeli lepkékkel porzódó; сфингофильный] 726 SPHONDYLOIDEÜS (gr. σφόνδυλος „vertebră", είδος '„asemănare") —> fusiformis 727 SPHYGMISMUS m (gr. σφυγμός „pulsaţie"), sfigmism, formarea vacuolelor contractile sub influenţa unor excitaţii (Massart) [sphygmism ; Sphygmismus ; sphygmisme ; szfigmizmus ; сфигмизм] 728

SPICA f, spic, tip de inflorescenţă cu numeroase flori sesile sau scurt pedicelate, dispuse pe o axă comună (Plantago major, Triticum, Hordeum) [spike; Ähre; épi; füzér, füzérvirág­ zat ; колос] -+ stachys* SPICA SPURIA ->• pseudospica, spicastrum

729

SPICASTRUM s pica spuria S PIC ATU S, SPICIFER, S PICIGER, SPICI-, spicat, dispus în spice, care poartă spice (spiciflorus) [spicate, spiciferous; âhrig, ăhrentragend ; épié, spicifère; füzéres, kalászos; ко­ лосистый, колосоносный] —·· stachy-

730

731

SPICIFORMIS, spiciform, ín formă de spic (pániéul f^) [spike-like;

^ PI CI LEGI и M

732

733

734

735

736 737

738 739 740 741

âhrenformig; spiciforme; füzérszerű, kalász alakú; колосовидный] SPICILEGIUM π, spicuire, culegere de articole (ca titlu de carte) [gle­ aning, collection; Ährenlese, Samm­ lung; glanure, collection; tarlózás, gyűjtemény; сборник, коллекция] -+ pugülus SPICULA f, spiculeţ, inflorescenţa parţială a spicului general, format din flori, axă, glume şi glumelule (Gramineae) [spikelet, secondary spike : Ährchen, Grasâhrchen; spicule, épiet, épület; füzérke, kalászka; колосок, спикула] —»• achnanthium, locusta SPICULATUS, SPICULIFER, spiculat, саге poartă spiculeţe [spiculate, spiky; ährchentragend; spicule; füzérkés ; имеющий спикулы, заострен­ ный] —»· spiculosus SPICULIFORMIS, spiculiform, de forma unor spiculeţe [spikelet-like ; ăhrchenf örmig ; spiculiforme ; f üzérkeszerű, kalászka alakú; спикулообразный] SPICULOSUS -»• spiculatus SPILADOPHILUS (gr. σπιλάς, σπιλάδος „argilă", φιλέω „а iubi"), argilofil, care preferă solurile argiloase[spiladophilous, clay-loving ; lehmliebend, tonliebend ; argilophile ; agya­ gos talajt kedvelő; глинолюбивый] SPILADOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă") -> pelophyta SPILOTUS, SPIL-, SPILO(gr. σπίλος „pată"), (spilanthus, spilopte· rus) —* maculatus, pantherinus SPIL US m, SPILA f (gr. -) -^ hilum SPIN-, S PIN AT US, S PINE US, SPINI-, SPINIFER, SPINIGER, SPINOSUS, -SPINUS, cu spini, spi­ nos, ghimpos (spinalbus, spinaureus, spininervius, badispinus)[S'^\Q.Q-, spini-, -spined, -thorned, spinose, spiny, thorny ; dorn-, -dornig, bedornt ; spini-, épineux, à épines ; tövises, tövisű ; ко­ люче-, иглисто-, колючий, иглистый, несущий иглы]

SPINA f, spin, ghimpe; excrescenţă dură, punginte, nedetaşabilă, făcînd corp cu lemnul [spine, thorn; Dorn; épine ; tövis ; колючка, игла] * 743 SPINELLA f, spinişor, organ ascu­ ţit, mai rigid ca părul, dar fără con­ sistenţa lemnoasă a spinului [spi­ nűié ; Dörnchen ; spineile, spinule ; töviske; маленькая колючка] -+ spinula

48β

744

745

746

747

748 749

750 751

752

SPINELLATUS, SPINELLOSUS, cu spinişori [spinulose; kleindornig; spinellé, spinuleux; töviskés; мелко­ колючий] —» spinulosus SPINESCENS (spinesco), spinescent, slab spinos sub aspectul consisten­ ţei ffoliole involucrale la Scolymiis hispanicus, fructele la Spinacia, ra­ murile la Ononis pseudohircina) [spi­ nescent ; dornigwerdend ; spinescent ; gyengetüskés, tüskésedő; слегка ко­ лючий, заостряющийся] SPINICARPUS (lat. spina „spin", gr. καρπός „fruct"), cu fructe spi­ noase [spinicarpous ; bedorntfrüchtig ; spinicarpe; tövises termésű; колючеплодный] SPINIFOLIUS, cu frunze spinoase [spiny-leaved, spinifolious ; bedcrntblâttrig; spinifolié; tövises levelű; колючелистный] SPINIFORMIS, spiniform [spiniform, spine-like ; dornförmig ; spiniforme ; tövis alakú; колючковидный] SPINOSUS, spinos, ghimpos (frun­ zele la Carduus, Cirsium) [spinose, thorny; dornig, bedornt; épineux; tövises; колючий] —*• senticosus SPINULA f -^ spinella SPINULIFER, SPINULI-, SPINU­ LOSUS, spinulos, cu spinişori fspinuliflorus, spinulifolius, spinuliformis ) [spinulose; kleindornig, feindornig, dörnchen- ; spinuleux ; töviskés ; мел­ коколючий] —> spinellosus SPINULOSO-DENTATUS, spinulosdinţat (frunza la Ilex) [spinulosedentate ; bedorntzähnig ; spinuleuxdenté; töviskésen fogazott; колючезуб-чатый]

753

SPIRA ι (gr. spirală, răsucirea organ [spire, coil; Schraube; spire, спираль, завиток]

754

SPIRALIS, SPIRO-, -SPIRUS, spi­ ralat, dispus în spirală (flori ~ , fructe '^, peţiol 1^) (spirostylus, monospirus) [spiral, coiled; spiralig, spiralförmig, schraubenförmig, schraubiggewunden ; spirale, tordu; spirális, csavaros, csa­ varodott, csigavonalas; спиральный, завитой]·

755

SPIRALISATIO f, spiralizare, înfă­ şurarea în spirală а cromonemelor de cromozomi din stadiul mitotic sau meiotic (Darlington) [spiralisation ; Spiralisation; spiralisation; spiralizáció; спирализация]

742

σπείρα „spirală"), în spirală a unui Spirale, Windung, tour; csavarodás;

487

SPONGOPHYLWAt

756

SPIRALISMUS m, spirálisra, monstrozitate florală sau foliară datorită unei torsiuni nenormale [spirálisra; Spiralismus, Spiraldrehung, Zwang­ drehung; spiralisrae; rendellenes csa­ varodás ; спирализм]

757

SPIRANTHUS (gr. σπείρα „spi­ rală", Ανθός „floare"), cu flori spira­ late [spiranthous ; schrauben blutig; à fleurs spiralées ; csavart virágú ; спиральноцветковый] SPIREMA η (gr. σπείρημα „răsucire"), spirem, forma unui ghemotoc al filaraentelor nucleare din profaza mitozei (Fleraming) [spireme; Spirem; spi­ reme; spiréma; спирема] —• dolichonema SPIRILLUM η, spiril, bacterie filamentoasă spiralata [spirillum; Spi­ rille; spirille; spirillum; спирилла]. SPIROCARPUS (gr. σπείρα „spi­ rală", καρπός „fruct"), spirocarpic, cu fructe spiralate [spirocarpous ; schraubenfrüchtig ; spirocarpe ; csavart termésű ; спиральноплодный] SPIROCENTRUS (gr. -, κέντρον „pinten"), cu pinteni spiralaţi [spi­ rally-spurred; schraubenspornig ; à éperons spirales ; csavart sarkantyúsú ; спироцентрический] SPIROCYCLICUS, SPIROCYCLUS (gr. -, κύκλος „cerc"), spirociclic, aşezat pe axă în linie de spirală fflorile la Ranunculus) [spirocyclic ; spirozyklisch ; spirocyclique ; spirociklikus ; спироциклический] SPIROISMUS m, spiroism, răsucirea organului în cursul dezvoltării sale (Morren) [spiroism; Spiroismus; spiroisme; spiroizmus; спироизм] S PIROLOBUS, spirolobat, cu lobul cotiledonar înfăşurat în spirală (em­ brionul la Bunias) [spirolobous ; spiraliggelappt ; spirolobé ; spirálisan bekunkorodott ; спиральнодольный]

758

759 760

761

762 •

763

764

765 SPIROTROPUS (gr. -, τροπή „răsu­ cire"), spirotropic, răsucit în spirală [spirotropous ; spirotrop ; spirotrope ; spirálisan csavarodó ; спиротропный] 766

SPISSUS, SPISSI- (spissifolius) compactus, densus, solidus

767

SPITHAMALIS, SPITHAMEUS (gr. σπιθαμή „şchioapă"), spitamal, de lungimea unei şchioape scurte (cea 17,5 cm) [span-long; kleinspan­ nenlang; à longueur d'un petit empan ; rövid arasznyi; в малую пядень ве­ личиной]

768

SPLENDENS, SPLENDIDUS (splendeo), lucios, lucitor [shining, glit­ tering, gleaming; glänzend, schiraraernd; brillant, luisant; fényes^ fénylő ; блестящий] -+ fulgens, nicansy nitens, -phanus 769 SPODIÜS, SPODO-, SPODOCHROUS (gr. σποδός „cenuşă", χρόα „culoa­ re"), cenuşiu, sur, culoare interraediară între alb şi negru (spodocepha-^ lus, spodophyllus, spodotrichus) [ashgrey, grey-coloured; aschgrau, asch­ farbig; gris cendré; harauszürke; пе­ пельно-серый, пепельный] —*• cinereus,, griseus, tephreus 770

SPODOGRAMMA η (gr. -, γράμμα „literă gravată"), spodograraă, iraaginea microscopică a membranei celu­ lare mineralizate, după arderea sub­ stanţelor organice [spodogram; Spodograrara ; spodograrame ; spodogram ; сподограмма]

771

SPODOLEUCUS (gr. -, λευκός „alb"), cenuşiu alb [greyish-white ; gräulichweiß; grisâtre-blanche; szürkésfehér;, пепельно-белый] SPONGIIFORMIS (gr. σπογγιά „bu­ rete", lat. forma „formă"), spongiiforra, de forraa buretelui (miceliu ^^У [sponge-shaped ; schwamraartig ; spon­ giforme ; szivacsszerű, spongya alakú ;, губкообразный] SPONGILLA f, SPONGIOLA Î (gr. -),. spongiolă, extremitatea rădăcinilor şi а radicelelor la locul perilor absorbanţi [spongelet, spongiole ; Schwâramchen ; spongiole ; spongiolă, szivacsocska ;; спонгиола] SPONGIOPLASMA η (gr. -, πλάσμα: „modelare"), spongioplasmă, structu­ ra reticulară, spongioasă a citoplasmei, cuprinsă într-o materie fluida hialină, după teoria reticulară, aziü depăşită [spongioplasm ; Spongioplas­ mă ; spongioplasme ; spongioplazraa ; спонгиоплазма] SPONGIOSUS (gr. -), spongios, cw ţesut poros, compresibil şi elastic (perigonul fructului de Salicornia, silicva la Raphanus sativus) [spongioses spongy, porous; schwammig; spon­ gieux; szivacsos; губчатый]

772

773

774

775

-^ 776

SPONGOPHYLLUM η (gr. -, φύλλον „frunză") 1. Frunză spongioasă, avînd parenchim de consistenţă spongioasă, fără ţesut palisadic (la unele plante acvatice). 2. Frunză de umbră (Cle­ ments) [spongophyll ; Spongophyll ; spongophylle; szivacsos levél; губ­ чатый лист]

488

SPONSALIA 777

SPONSALIA η pl, PLANTARÜM —* anthesis, fecundatio, nuptiae plantarum 778 SPONTANEUS, spontan, necultivat ; саге creşte în stare sălbatică [spon­ taneous, uncultivated, wild ; wildwach­ send, unbebaut, wild; spontané, non cultivé, sauvage; vadontermő; спонтанный, самопроизвольный, дико­ растущий] , .. GENERATIO SPONTANEA -* abiogenesis, generatio aequivoca* 779 SPORA f (gr. σπορά „sămînţă"), spor, celula reproductivă asexuată a criptogamelor, care fără proces de fecundare poate reproduce planta nouă [spore; Spore; spore; spóra; спора] 780 SPORADICUS {gr. σποραδικός „îm­ prăştiat"), sporadic, împrăştiat, dis­ persat; răspîndit în puţine exemplare pe ici pe colo [sporadic, scattered, dispersed; sporadisch, zerstreut, ver­ einzelt auftretend; sporadique, dis­ persé ; szórványos, elszórtan élő ; спо­ радический, встречающийся кое-где] 781

S PORANGI ATU S (gr. σπορά „să­ mînţă", άγγείον „vas"), sporangiat, prevăzut cu sporangii [sporangiate ; sporangientragend ; sporangié ; sporangiumos; с спорангий] - • sporangiifer 782 SPORANGIDIUM η {gr. - -, -ίδιον „mic"), sporangidie 1. Capsula la Rryophyta {Müller). 2. Sporangele unor Fungi (Lindley). 3. Columela la Bryophyta. 4. Peretele saciform intern al capsulei (Bryophyta) [sporangidium; Sporangidium ; sporangidium ; sporangidium ; спорангидиум] 783 . SPORANGIIFER (gr. - -, lat. fero „a purta"), sporangifer, care poartă sporange [sporangiferous, sporangiumbearing; sporangientragend; sporangifère; sporangiumos ; несущий спо»ангий] -+ sporangiatus 784

SPORANGIOCARPIUM η (gr. - -, καρπός „fruct") - • ascocarpium, spo· rocarpium

78f

SPORANGIOLA f, SPORANGIOLUM η (gr. - -), sporangiolă, sporange secundar mic, cu puţini spori (Sporodinia) [sporangiole ; Sporangiole, Sporenhăuschen, Sporenbehâlterchen ; sporangiole; sporangiolă; спорангиола]

786

SPORANGIOPHORUM η (gr. - -, φορέω „а purta"), sporangiofor, su­ portul sporangelui (Equisetaceae) [spo-

rangiophore; Sporangiophor ; sporangiophore ; sporangiofor, sporangiumtartó; спорангиеносец] 787 SPORANGIOSORUS m (gr. - -, σωρός „grămadă"), sporangiosor, ser cu sporangii (Algae) [sporangiosorus ; Sporangiensorus ; sporangiosore ; spogángiumos szórus ; кучка спорангиев] 788 SPORANGIOSPORA f (gr. - -, σπορά „sămînţă"), sporangiospor, spor endo­ gen format în sporange sferic susţi­ nut de un sporangiofor (Eumycetes) [sporangiospore ; Sporangiospore ; sporangiospore; sporangiospóra ; спорангиеспора] 789 SPORANGIUM η (gr. - -), sporange, organ în care se formează şi se dez­ voltă sporii (Cryptogamae) [sporange, spore-case ; Sporangié, Sporenbehäl­ ter, Sporengehâuse; sporange ; sporan­ gium, spóratok, spóratartó; споран­ гий] -+ goniocystis, symplocium 790

-SPORICÜS, SPORIFER, -SPORUS (gr, -), — spor, cu spori (androsporicus, endosporus, episporicus, microsporus, echinosporus) [-sporous; -spor, -sporisch; -spore; -spórás; -споро­ вый] 791 SPORIDIIFER (gr. -, -ίδιον „mic", lat. fero „a purta"), sporidiifer, саге poartă sporidii [sporidiiferous ; sporidientragend ; sporidiifère ; sporidiumos, sporidiumokat hordozó; споридиеносный] 792

SPORIDIIFORMIS (gr. - -, lat. forma „formă"), sporidiiform, de for­ ma unor sporidii [sporidium-like ; sporidienförmig ; sporidiiforme ; sporidium alakú; споридиевндный]

793

SPORIDIIGER (gr. - -, lat. gero „a duce") —»· sporidiifer, sporidiophorus

794

SPORIDIOLUM η (gr. diolă 1. Spor mic. 2. [sporidiole ; Sporidiolum ; sporidiólum; маленькая basidiospora

795

SPORIDIOPHORUS (gr. - -, φορέω „a purta") -* sporidiifer

796

SPORIDIUM η (gr. - -), sporidie 1. Spor secundar mic. 2. Bazidiospor haploid (Uredineae). 3. Sporul promiceliului. 4. Ascospor [sporidium; Sporidie: sporidie; sporidium; спо­ ридий] —> sporula

797

SPORIFER, SPORIGER (gr. -, lat. fero „a purta", gero „a duce"), spori-

- -), sporiBazidiospor sporidiole ; спора] —»·

SPOROPHORUM

4S9

798 799

800 801 802

803

804

fer, саге poartă spori (capsulă, tu­ bercul la Tubercularia) [sporiferous, spore-bearing ; sporentragend ; sporif ère ; spórás, spórákat hordozó ; спо­ роносный] -^ sporophorus SPORIFICATIO t (gr. -, lat. facio „a face") —>• sporogenesis, sporogonia, sporulatio SPORIPARITAS t (gr. -, lat. pario „a naşte"), sporiparitate, reproducere prin formarea sporilor [sporiparity ; Sporiparität, Sporenbildung; sporiparité; spórás szaporodás; репродукция спорообразованием] SPOROBIONTON η (gr. -, βίος „viaţă") —»· sporophyton, sporogonarium SPOROBLASTUM η (gr. -, βλΛστός „germen, mugure") -* archesporium SPOROCARPIUM η (gr. -, καρπός „fruct"), sporocarp 1. Organ ce con­ ţine şi protejează sporii (ascsL la Ascomycetes, oogonul la Algae, sporangele la Filices). 2. Induzie, sor (Hydropteridales) [sporocarp; Sporokarpium, Sporenfrucht, Sporangiumfrucht, Keimfrucht; sporocarpe; sporokarpium; спорокарпий] -^ diodocarpium SPOROCHORES î pi (gr. -, χωρέω „a se răspîndi"), sporoc(h)ore, plante care se răspîndesc prin spori (Dansereau) [sporochores ; Sporochoren ; sporochores; sporochór -növények, spórák útján terjedők; спорохоры] SPOROCLADIUM η (gr. -, κλάδος „ramură"), sporocladiu, ramură sporiferă (Algae) [sporoclade ; Sporenast, sporentragende Ast; sporoclade, ra­ meau sporifère; sporokladium, spórás ág ; спорокладий]

SPOROCONIDIUMn(gr.-, κόνιδιον „praf") —> acrospora 806 SPOROCYSTA f, SPOROCYSTIS i (gr. -, κύστις „pungă"), sporocist, veziculă care produce spori unisexuaţi (Davis) [sporocyst; Sporozyste, Spo­ renblase ; sporocyste ; sporociszta ; спороциста]

tium; sporocytium; sporocitium;cnoроцитиум] 809 SPORODERMA n, SPORODERMIS, -IDIŞ, f (gr. -, δέρμα „piele"), sporodermă, învelişul sporului [sporoderm; Sporenhaut ; sporoderme ; sporoderma, spóraburok ; спородерма] 810 SPORODOCHIUM η (gr. -, δοχήϊον „recipient"), sporodochiu, conidiofori agregaţi în formă de periniţe (de ex. la ciupercile saprofitej [sporodochium ; Sporodochium ; sporodoque ; sporodochium ; спородохий] 811

812

813

814 815 816

805

807

SPOROCYTIS, -IDIŞ, f (gr. -, κύτος „cutie"),sporocit, celula mamăasporului (Goebel) [sporocyte, spore-mothercell; Sporozyte, Sporenmutterzelle ; sporocyte; sporocita, spóraanyasejt; спороцит, материнская клетка споры]

808

SPOROCYTIUM η (gr. - -), sporocitiu, sporange simplu, conţinînd spori (A. Braun) [sporocytium ; Sporozy-

817

SPOROGAMIA f (gr. -, γάμος „căsă­ torie"), sporogamie, producerea spo­ rilor fără contopirea gameţilor [sporogamy; Sporogamie; sporogamie; sporogámia ; спорогамия] SPOROGENESIS f (gr. -, γένεσις „naştere"), sporogeneză, procesul de formare a sporilor [sporogenesis, sporeformation ; Sporogenese, Sporenbil­ dung ; sporogenese ; sporogenezis, spóraképződés; спорогенез] —> sporificatio, sporogonia SPOROGENUS (gr. - -), sporogencare produce spori (filament ^^) [sporogenous, producing spores ; sporener­ zeugend; sporogène; spóratermő, spó­ raképző ; спорогенный, производящоий споры] STRATUM SPOROGENUM hymenium SPOROGONARIUM η (gr. -, γόνος „urmaş") —>· sporobionton, sporophy­ ton SPOROGONIA f (gr. - -) -^ sporoge­ nesis SPOROGONIUM η (gr. - -), sporogon, organ rezultat după fecundarea oosferei din archegon prin divizarea oului (zigotului), formîndu-se capsu­ la sau urna în care iau naştere sporii, proces care constituie generaţia sporofitică (Bryophyta) [sporogonium ; Sporogon, Moosfrucht, Mooskapsel; sporogone ; sporogonium, spóratok ; спорогоний]

SPOROIDEUS (gr. -, είδος „ase­ mănare"), sporoideu, asemănător cu sporii [spore-like ; sporenähnlich ; sporoîde; spóraszerű; споровидный] 818 SPOROMORPHUS (gr. -, μορφή „formă") —»· sporoideus 819 SPOROPHORUM η (gr. -, φορός „purtător"), sporofor 1. Corp de fructificaţie pedicelat, formînd spori (ex. Ceratiomyzaceae) (Lyon). 2. Tal

490

SPOROPHORUS

820 821

822

823

824

ramificat cu spori. 3. Placentă. 4. Sporofit (Bryophyta, Pteridophyta ) [sporophore; Sporenträger; sporophore; spóratartó; спорофор] SPOROPHORUS (gr. - -) — sporifer SPOROPHYAS,ADIS f, SPOROPHYDIUM η (gr. -, φυας „creştere"), sporofiadă i . Sporange (Thallophyta). 2. Oogon (Characeae) [sporophyas, sporophydium ; Sporophyade, Sporen­ knospe, Eiknospe; sporophyade; spo­ rofiadă ; спорофиадий] SPOROPHYLLUM η (gr. -, φύλλον „frunză"), sporofilă, frunză fertilă, sporiferă, pe dos cu sporangi (Pteri­ dophyta) [sporophyll ; Sporophyll, Spo­ renblatt ; sporophylle ; sporofillum, spóratermő levél; спорофилл] —*• gametophyllum, sorophorum SPOROPHYTICUS (gr. -, φυτόν „plantă"), sporofitic, relativ la sporo­ fit [sporophytic ; sporophytisch ; sporoptiytique; sporofitikus ; спорофитический] GENERATIO S PO RO PH Y TIC А -^ generaţia asexualis SPOROPHYTON η (gr. - -), sporofit, generaţia asexuată în metageneză, cu 2n cromozomi, în care se produc sporii (Bryophyta, Pteridophyta) [sporophyle; Sporophyt; sporophyte; sporofita, ivartalan ivadék; спорофит, бесполое поколение] -* agamobium, sporobionta, syncaryophyton

825

SPOROSOMA η (gr. -, σώμα „corp"), sporozom, corp de reproducere (Potonié) [sporosome, reproductive body; Sporosom, Fortpflanzungskörper ; sporosome, corpuscule reproductif; sporoszóma, szaporítótest ; споросома]

826

SPOROSTEGIUM η (gr. -, στέγω „а acoperi"), sporostegiu, învelişul celular a fructificaţiei (Chara) [sporostegium ; Hüllschläuche ; sporostège ; terméstakaró, termésburok ; споростегиум]

827

SPOROTAMIUM η (gr. -, ταμιείον „depozit") -+ hypothecium

828

SPOROTHECIUM η (gr. -, θήκη „cutie"), sporotecă, capsulă sporiferă (Cryptogamae) [sporothecium ; Sporotheka; sporothèque; sporotéka, spóratok; споротека]

829

SPOROTROPHOPHYLLUM η (gr. -, τροφή „nutriţie", φύλλον „frunză"), sporotrofofilă, frunză asimilatoare şi sporiferă (Pteridophyta) [sporotropho-

phyll ; Sporotrophophyll ; sporotrophophylle ; sporotrofofillum ; споротрофофилл] 830

SPOROZOIDIUM η (gr. -, ζωίδιον „animalcul") —> zoospora

831

SPORULA f (gr. -), sporulă, spor mic [sporule; Sporchen, Sporule; sporule ; sporulă ; спорула, маленькая спора] —»· sporidium

832

S PO RULAT IO t (gr. -) -^ sporogenesis, sporificatio

833

SPORULIFER, SPORULIGER, SPORULIGENUS (gr. -, lat. fero, gero „a purta", gr. γεννάω „a se naşte"), sporulifer, care produce sau poartă sporule [sporuliferous ; sporchentragend ; sporulifère ; sporulás ; спорулоносный]

834 -SPORUS

(gr.

-sporicus 835 SPUMARIUS, SPUMESCENS, SPUMOSUS, spumescent, spumos, asemănător cu spuma [spumescens, froth-like, frothy; schaumartig, schäu­ mig; spumescent, écumeux; habszerű, habos; пенящийся, пенистый] 836

SPURIUS, fals, aparent, cu aspect înşelător (disepiment, spic, ramură) [spurious, false ; falsch, unecht, schein­ bar; faux; ál, hamis, látszólagos; ложный] —*• falsus, pseudoBACCA SPURIA ->• pseudobacca CALYX SPURIUS -* calyculus, pseudocalyx FRUCTUS SPURIUS -^ pseudocarpium PARASITUS SPURIUS -* pseudoparasitus VERTICILLUS SPURIUS -^ pseudoverticillus, vertícillaster*

837

SQUALE NS, SQUALIDUS, mur­ dar galben [squalid, dirty, filthy, schmutzig, schmutzigfarbig, schmu­ tziggelb; squalide, sale, jaune sale; piszkos színű, szennyes színű, szenynyessárga ; грязный, грязно-желтый]

838

SQUAM-, SQUAMI-, -SQUAMUS, SQUAMIFER, SQUAM ATU S, SQUAAMOSUS, solzos, scvamos, aco­ perit cu scvame (squamiflorus, squamifolius, integrisquamus) [scale-, -sca­ led, squamate, scaly, squamose, squamiferous, bearing scales; schuppen-, schuppig, beschuppt, schuppentra­ gend; squami-, squameux, écailleux, squamifère ; pikkely-, pikkelyes ; чеш­ уе-, чешуйчатый, чешуеносный] —»^ 1еpidotus, lepido-, -lepidus*

STAMINALIS

491 839

SQUAMA f 1. Scvamă, solz. 2. Frunză rudimentară, nepeţiolată, in­ coloră, de un verde deschis sau brunie, protejînd diferite părţi aeriene sau subterane ale plantelor ('antodiile la Compositae, tulpina la Neottia, mu­ gurii la Orobanche, conurile la Abies, Pinus, peţiolul la Ceterach, rizomii la Athyrium, Polypodium, bulbii la Lilium etc.) [squama, scale; Schuppe, Blattschuppe; squame, écaille; pik­ kely, pikkelylevél ; чешуя, чешуйка —• lepL·* SQUAMAE NECTARIFERAE -* nectarifer 840 SQUAMACEUS, SQUAMARIUS, SQUAMIFORMIS, SQUAMOIDEUS, scvamiform, solziform (perigonul la Juglans, frunzele la Lycopodium annotinum) [scale-like, squamiform ; schuppenförmig, schuppenartig; squamiforme ; pikkelyszerű, pikkely alakú ; чешуевидный] 841 SQUAMELLA f, scvameîă 1. Scva­ mă mică de ordin secundar. 2. Lob al talului (Lichenes). 3. Lodiculă (Gramineae) [squamella, lodicule ; Schüppchen, Lodikula; squamelle, lo­ dicule ; pikkelylevélke, lepelpikkely ; пленочка, чешуйка] —> s"iiamula 842

843

844

845 846

847

SQUAMELLIFER, SQUAMULATUS, SQUAMULOSUS, scvamelifer, scvamulos, prevăzut cu scvamele [squamelliferous, squamulate, squamulose; schuppchentragend, kleinschuppig ; squamellifère, squamuleux ; pikkelylevélkés ; пленочконосный, мелкоче­ шуйчатый] SQUAMELLIFORMIS, SQUAMULIFORMIS, scvamuliform, cu scvame mici [squamuliform, squamella-like ; schuppchenförmig ; squamelliforme, squamuliforme; pikkelylevélke alakú; пленочковидный, чешуйкообразш>1й] SQUAMODIUM η, scvamodiu, trans­ formarea organelor foliare în frunze solzoase (Worsdell) [squamody; Squamodium; squamodie; szkvámodiúm; сквамодий] SQUAMULA f -^ squamella SQUARROSUS, scvaros, rigid şi larg etalat în toate direcţiile ^tulpina la Cichorium intybus, inflorescenţa la Crambe maritima) [squarrose, squarrous; sparrig; squarreux; terpedteu elágazó ; оттопыренный] SQUARRULOSUS, scvarulos, puţin scvaros [squarrulose; etwas sparrig; squarruleux; kissé terpedten álló; несколько оттопыренный]

848

STABILIS, stabil, fixat, neschim­ bător (solum arenarium stabile, pămînt nisipos fixat) [stable, steadfast ; feststehend, dauerhaft, bestandig; stable, fixé ; állandósult ; стабильный, неподвижный] 849 STABILOPLASTA η pl (lat. -, gr. πλαστός „modelat"), stabiloplasle, elaioplaste colorate, cu poziţie şi număr constant (Mereskowsky) [stabiloplasts ; Stabiloplasten ; stabiloplastes ; stabiloplasztiszok ; стабилопласты] 850 STACHY, STACHYDI-, STACHYO-, -STACHYS, -STACHYUS (gr. στάχυς „spic"), cu spice, referi­ tor la spice (stachydifolius, stachyophorus, acrostachys, chrysostachys, chlorostachyus, microstachys ) [spicate, spike- ; -ährig, ăhren- ; épié, à épies ; -füzérü, füzéres-, kalászos; колосо-, -колосый] —>· spicatus, spici-

851

STACHYS (-YOS) m (gr. -) -> spica 852 STADIUM η -^ phasis 853 STAGNALIS, STAGNATILIS, STAGNICOLUS, STAGNINUS, STAGNARIUS, stagnál, care creşte în apele stătătoare, în bălţi, eleşteie, mocirle (Callitriche stagnalis) [stag­ nai, growing in marshes; teichwach­ send, sumpfwachsend; des étangs, croissant dans les marais; állóvízi, mocsári ; прудовый, прудовой] 854

STAGNANS (stagno), stagnant, stă­ tător (in aquis stagnantibus, în apele stătătoare) [stagnant, standing; ste­ hend; bleibend; stagnant; álló, meg­ maradó; стоячий] —»· stans

855 STAGNOPLANCTON η (lat. stagnum „mlaştină", gr. πλαγκτός „rătă­ citor"), stagnoplancton, planctonul apelor stătătoare (Ivanoff) [stagnoplankton ; Stagnoplankton; stagno­ plancton; állóvizek planktonja; стагнопланктон] 85G STAGNUM η 1. Apă stălăloare. 2. Mlaştină. 3. Lac. 4. Mocirlă [marsh, swamp, pond, pool; Sumpf, Teich; étang, marais; állóvíz, tó, mocsár; пруд] 857 STAMEN (-INIS) η (gr. στήμων „fir"), stamina, organ al florii, format din filament, anteră şi conectiv, to­ talitatea lor constituind androceul (Phanerogamae) [stamen; Staubblatt, Staubgefäß ; etamine ; porzó, por­ zólevél; тычинка] 858 STAMINALIS, STAMINEALIS, STAMINEUS, staminal, care apar-

492

STAMINATUS ţine staminelor (epistaminalis, paucistamineus) [staminal, stamineal ; staminal; staminaire; porzóra vonat­ kozó; относящийся к тычинкам] —» -síemon 859 STAMINATUS, STAMINIFER, STAMINJGER, staminat, prevăzut cu staminé; care poartă staminé, staminifer [staminate, staminiferous, stamen-bearing ; staubgef äßtragend ; étaminé, staminifère; porzós, porzót hordozó ; тычиночный, тычйнконосный] —>^ andro-, mas 860 STAMINIFORMIS, staminiform, de forma staminelor [stamen-like; staub­ blattförmig, staubgefäßförmig; staminiforme; porzó alakú; тычинкообразный] 861 STAMINODIUM η (gr. -, είδος „asemănare"), staminodie 1. Trans­ formarea organelor florale în sta­ miné. 2. Stamina sterilă, rudiment de stamina sau stamina modificată pen­ tru alte funcţii fiziologice [staminode, staminody; Staminodie, Staubgefäß­ rudiment, Nebenstaubgefäß, Nebenfa­ den ; staminode ; álporzó, meddoporzó, satnya porzó, álhím, porzócsökevény; стаминодий, недоразвившаяся тычин­ ка] —»^ parastamen, stamen sterile STAMINOSUS, cu numeroase sta­ miné [staminose ; staubblattreich ; stamineux; sokporzójú; многотычиноч­ ный] 863 STAMINULA i -^ staminodium 864 S TAN S (sto) -» stagnans

869

870

871

872

873

862

865

866

STASIGENESIS f (gr. στάσις „sta­ ţionare", γένεσις „naştere"), stasigeneză, stabilizarea şi persistenţa ti­ purilor, precum şi modul lor de orga­ nizare în cursul procesului evolutiv începînd de la specie şi pînă la filum (Huxley) [stasigenesis ; Stasigenese ; stasigenese ; stasigenezis ; стасигенез] STASIMORPHIA f (gr. -, μορφή „formă"), stasimorfie, oprirea dezvol­ tării unui organ în faza iniţială a acestuia, cauzînd schimbarea formei sale normale [stasimorphy ; Stasimorphie ; stasimorphie ; staszimorf ia ; стазиморфия] —»· stesomia

867

STASIS f (gr. -), stază, întîrziere în creşterea în lungime a unui organ (Czapek) [stasis; Stasis; stase; stázis; стаз]

868

STASOPHILUS (gr. -, φιλέω „а iubi"), stasofil, care creşte în ape stagnante [stasophilous ; stasophil ;

874

875

876

stasophile; állóvizet kedvelő; стазофильный] STASOPHYTA η pl (gr.-, φυτόν „plantă"), stasofile, plante din apele stagnante (Clements) [stasophyta, stag­ nant water-plants ; Stasophyten ; stasophytes; stazofitâk, állóvizek nö­ vényei; стазофиты] STATENCHYMA η (gr. στατός „sta­ ţionar", Εγχυμα „umplutură"), statenchim, ţesut format din statocişti [statenchyma ; Statenchym ; statenchyme; statenchima; статенхима] STATHMOKINESIS f (gr. σταθμός „oprire", κίνησις „mişcare"), statmocineză, oprirea procesului de mitoză sau de meioză sub influenţa unor substanţe chimice (Dustin) [stathmokinesis ; Stathmokinesis ; stathmokinèse; statmokinézis ; статмокинез] STATICUS (gr. στατικός „opritor"), static, stabil; aflat în stare de repaus sau care produce această stare (ailostaticus, bacteriostaticus, epistaticuSy hypostaticus) [static; statisch; stati­ que; statikus, nyugvó; статический] ST AT IO f, staţiune, loc de creştere, sub aspect ecologic [station; Stand­ ort; Station; termőhely, előfordulási körülmények; стация] -^ habitatio, habitat STATISTICUS, statistic (secundum methodum statisticam, după metoda statistică) [statistic; statistisch; sta­ tistique; statisztikai; статистический] STATOCRATUS (gr. στατός „sta­ ţionar", κράτος „forţă"), statocrat, care trăieşte în condiţii ecologice stabile (organism r^) (L. Post) [statocratic ; statokrat; statocrate; statokrátikus ; статократный] STATOCYSTES f pl (gr. -, κύστις „cavitate"), statocişti, celule sensi­ tive speciale pentru perceperea exci­ taţiilor gravitaţionale [Haberlandt} [statocysts; Statozysten; statocystes; statociszták ; статоцисты]

877

STATOLITHES m pl (gr. -, λίθος „piatră"), statoliţi, grăuncioare mobile de amidon care sub acţiunea greutăţii lor influenţează direcţia creşterii unor organe (Haberlandt) [statolithes ; Statolithen, bewegliche Stärkekörner, Gehörsteinchen ; statolithes ; statolitok, mozgó keményitőszemcsék ; статолиты]

878

STATOPLASTA η pl (gr. -, πλαστός „modelat"), statoplaste, grăuncioare mobile de amidon [statoplasts ; Sta-

498

879

880

881

882

883 884

885

886

887

-STEMON toplasten ; statoplastes ; statoplasztiszok; статоиласты] STATOSPORA f (gr.-, σπορά „sămînţă"), statospor, spor de rezistenţă [resting-spore; Dauerspore; spore de conservation ; kitartó spóra ; покоя­ щаяся спора] STATUS (-US) m, stare, stadiu (statu fertili, în stadiul fertil; statu maturo, în stare matură; statu mobili, în stare de mobilitate; statu quiescenti, în stare de repaus) [state; Zu­ stand; état; állapot; состояние] —• stadium STAURACANTHUS (gr. σταυρός „încrucişare", [ακανθα %,spin"), cu spini încrucişaţi [crosswise-thorned ; kreuzstachelig, kreuzdornig; à épines en croix; keresztben álló tövisű; крестошиповатый ] STAUROCONIDIUM η (gr.-, κόνιδιον „praf"), stauroconidie, conidie cruciformă (Fungi imperfecţi) [stauroconidium ; Staurokonidium ; stau­ roconidie; staurokonidium ; ставроконидия] STAU RODES, STAUROIDEUS (gr. -, είδος „asemănare") —»· cruciformis STAUROGAMIA f (gr. -, γάμος „căsătorie"), staurogamie, polenizare încrucişată [cross-fertilization ; Kreuz­ bestäubung ; pollinisation croissée ; kölcsönös megporzás ; перекрёстное опыление] —»• xenogamia STAUROPHYLLUM η (gr. σταυρός „palisadă", φύλλον „frunză"), staurofilă, frunză formată din celule palisadice (Clements) [staurophyll ; Staurophyll ; staurophylle ; staurofillum ; ставрофилл] STAUROS (-1) m (gr.-), stauros, proeminenţa centrală mai mare a valvelor (Diatomeae) [stauros; Stau­ ros ; stauros ; stauroşz ; ставрос] STA UROSOMA η (gr. -, σώμα „corp") —+ tétras

888

STEGMATA η pl (gr. στέγω „a aco­ peri"), Stegmate, celule lenticulare periferice din fasciculele conducătoare ale unor Pteridophyta, cu incluziuni calcaroase (Mettenius) [stegmata, covering-plate ; Stegmaten, Deckzellen; stegmates; sztegmaták, takaró­ sejtek ; стегмата]

889

STEGO; -STEGIUS (gr.-), acoperit (cystostegius, chalcostegius, heterostegius) [covered; -deckig, bedeckt-; couvert; fedett, takart; покрыто-,

890

891

892

893

894 895

896 897

-покрытый] —• chlamydo-, índutus, tectus, vestitus STEGOCARPICUS (gr. -, καρπός „fruct"), stegocarpic, cu fructe operculate ^capsule la Bryophyta) [ste­ gocarpic ; deckfrûchtig ; stegocarpique ; kupakos termésű, fedett termésű; покрытоплодный] STEIRONOTHIA ΐ (gr. στείρος „steril", νόθος „hibridic"), steironotie, sterilitate absoluta la hibrizi (Poll şi Tiefensee) [steironothy ; Steironothie, unbedingte Sterilität; steironothie, stérilité absolue; teljes med­ dőség; стейронотия, совершенние бес­ плодие] STELARIS (gr. στήλη „coloană"), stelar, care aparţine stelei [stelar; stelar; stelaire; sztélére vonatkozó; стелярный] STELE (-ES) ΐ, (gr.-), stei, cilin­ drul central a rădăcinii şi tulpinii [stele, axial cylinder; Stele, Säule, Zentralzylinder; stèle, cylindre central; sztélé, központi henger; стела, стеле, центральный цилиндр] STELIDIUM η (gr. -, -ίδιον „mic") —• podetium STELLARIS, STELLATI-, STEL· LATO-, STELLATUS, STELLI-, STELLIFER, stelat, dispus în formă de stea (stellatiflorus, stellato-pilosus, stellinervis ) [starry, stellate, starshaped, star-; sternförmig, sternar­ tig, stern- ; étoile ; csillagos, csillagsze­ rű, csillag-; звездчатый, звездовидный, звездчато-] —>^ astero- *

STELLIFORMIS -^ stellaris STELLULA î, steluţă, verticil de frunze mici (Bryophyta) [stellula, small rosette; Sternchen, kleine Ro­ sette; stellule, petite rosette; csillagocska, kis rozetta; звездочка, poзеточка] 898 STELLULATUS, stelulat, cu organe mici dispuse stelat (bractei, peri) [stellulate; kleinsternig; stellule; csillagocskás ; мелкозвездчатый] 899 STELOLEMMA η (gr. στήλη „coloa­ nă", λέμμα „înveliş"), stelolemă, ţesu­ turile care acoperă cilindrul central (Strasburger) [stelolemma; Stelolemme; stelolèmme; sztelolemma; стелолемма] 900 -STEMON, -STEMONEUS, -STEMONIUS, -STEMONUS, -STEMUS (gr. στήμων „fir") (microstemon, allagostemOneus, adenostemoneus, epistemonius, polystemonus, eriostemus)

4»4

STEN 901

902

903

904

905

906

907

—> staminalis, staminatus, -andricus STEN-, STENO- (gr. στενός „îngust"), îngust, restrîns (stenantherus, stenocephalus, stenogynus, stenorrhizus) [narrow-; schmal-; étroit; keskeny- ; узко-] -»^ angust-, angusti-, angustus STENANTHUS (gr. -, ανθός „floa­ re"), cu flori înguste [narrow-flowered; schmalblütig; à fleurs étroites; keskeny virágú ; узкоцветный] STENOBATHICUS (gr. -, βαθύς „adîncime"), stenobatic, cu adapta­ bilitate redusă faţă de zonele de adîncimi (ex. planctonr^) (Zernov) [stenobathic; stcnobathisch ; sténobathique; sztenobatikus ; стенобатный] STENOBOT RY S, STENOBOT RYUS (gr. -, βότρυς „ciorchină"), cu raceme înguste [stenobotryous ; schmaltraubig; à grappe étroite; kes­ keny fürtű; узкокистевой] STENOBULBUS (gr.-, lat. bulbus „bulb"), cu bulb îngust [stenobulbous; schmalzwiebelig; à bulbe étroit; keskeny gumójú; узколуковичный] STENOCARPUS (gr. -, καρπός „fruct"), cu fructe înguste [stenocarpous, narrow-fruited ; schmalfrüchtig; à fruits étroits; keskeny ter­ mésű; узкоплодный] STENOCHORIA f (gr. -, χωρέω „a se răspîndi"), stenoc(h)orie, răspîndire geografică limitată la un areal mic (Dianthus callizonus) [stenochory ; Stenochorie ; sténochorie ; sztenochória; стенохория]

9C8 STENOCHORUS ( g r . - ) , stenochor, cu areal de răspîndire restrîns (spe­ cie^) [stenochorie; engverbreitet; sténochore; sztenochor, szűk elterjedésű ; стенохорный] —*• stenoecicus 909 STENOCLADUS (gr.-, κλάδος „ra­ mură"), cu ramuri înguste [stenocladous; schmalzweigig, schmalăstig; à rameaux étroits; keskeny ágú; уз­ коветвистый] 910 STENOCOENICUS (gr. -, κοινός „în comun"), stenocenic, care creşte într-un biotop restrîns (specie '•^ ) [stenocoenic ; stenozönisch ; sténocénique ; sztenocönikus ; стеноценический] 911

STENOCOENOSIS f ( g r . - ) , stenocenoză, cenoză cu areal de distribu­ ţie limitat (Gams) [stenocoenose ; Stenozönose; sténocénose; sztenocönózis; стеноценоз]

912

913 914

915

916

917

STENOCYSTIS, -IDIŞ, f (gr. -, κύστις „cavitate"), stenocist, celulă axilară întîlnită în frunzele unor muşchi (Morin) [stenocyst; Stenozyst; sténocyste; sztenociszta ; стеноцист] STENODONTVS (gr. -, οδούς, οδό­ ντος „dinte") —> angustidentatus STENOOECICUS (gr.-, οίκος „lo­ cuinţă"), stenoecic, cu adaptabilitate ecologică îngustă (Zernov) [stenoecic; stenözisch ; sténoécique ; sztenőcikus; стеноэцический] -+ stenochorus STENOGONUS (gr. -, γώνιος „un­ ghiular, muchiat"), cu muchie îngustă [narrow-angled; schmalkantig; à an­ gles étroits; keskeny élű, keskeny szegletű; узкоугольный] STENOHALINUS (gr. -, αλινος „salin"), stenohalin, cu adaptabilitate redusă faţă de condiţiile de salinitate (Algae) [stenohaline; stenohalin; sténohaline ; sztenohalin ; стеногалинный] STENOHYDRICUS (gr. -, 6δωρ, ύδατος „apă"), stenohidric, cu limite minimale în suportarea variaţiilor în conţinutul de apă (specie) [stenohydric ; stenohydrisch ; sténohydrique ; sztenohidrikus ; стеногидрический]

918

STENOHYGRICUS (gr. -, υγρός „umezeală"), stenohigric, cu adaptabi­ litate redusa faţă de variaţiile con­ diţiilor de umiditate (specie) [stenohy'gric; stenohygrisch ; sténohygrique ; sztenohigrikus ; стеногигрический]

919

STENOLOMUS (gr. -, λ&μα „margi­ ne"), cu marginea îngustă (frunză) [narrow-margined ; schmalsaumig ; à bordure étroite; keskeny szélű; узкоотороченный]

920

STENOMORPHICUS (gr.-, μορφή „formă"), stenomorf, cu înfăţişare mai mică decît la forma tipică [dwarfed, stenomorphic; kleingestaltig ; sténomorphe; kis alakú; карликовый]

921

STENOPETALUS (gr. -, πέταλον „petală"), cu petala îngustă [narrowpetaled; schmalkronblättrig; à péta­ les étroits; keskeny szirmú; узколепестный]

922

STENOPHAGUS (gr.-, mînca") -+ oligophagus

923

STENOPHOTICVS (gr. -, φώς, φωτός „lumină"), stenofotic, cu adaptabili­ tate redusă faţă de variaţiile de lu­ mină (Algae) [stenophotic ; stenophotisch; sténophotique ; szteaofotikus; стенофотический]

φαγέω

„а

495

STERCORATUS

924

STENOPHYLLUS (gp. -, φύλλον „frunză"), cu frunze înguste [narrowleaved; schmalblättrig; à feuilles étroites; keskeny levelű; узколист­ ный] 925 STENOPLASTICITASÍ (gr. -, πλασ­ τός „modelat"), stenoplasticitate, ca­ pacitate limitată în suportarea varia­ ţiilor unora dintre factorii ecologici (Zernov) [stenoplasticity ; Stenoplastizităt ; sténoplasticité ; sztenoplaszticitás ; стенопластичность] STENOPTERUS (gr. -, πτερόν „aripă"), cu aripi înguste [narrowwinged; schmalfliigelig ; à ailes étroi­ tes; keskeny szárnyú; узкокрылый] 927 STENOSEPALUS (gr.-, lat. sepalum „sepală"), cu sepalele înguste [narrow-sepaled ; schmalkelchblăttrig ; à sépales étroites; keskeny sziromle­ velű ; узкочашелистиковый] 928 STENOSIS f (gr.-), stenoză 1. îngustare. 2. Formarea celulelor prin îngustarea pereţilor celulari [stenosis; Stenosis, Verengung; sténose, res­ serrement; sztenózis, összeszűkülés; стеноз, сужение] 929 STENOSPERMOCARPIA f (gr. -, σπέρμα „sămînţă, καρπός „fruct"), stenospermocarpie, degenerarea ovu­ lelor după fertilizare, fructele formate fiind parţial sau complet lipsite de seminţe (Stout) [stenospermocarpy ; Stenospermokarpie ; stenospermocar­ pie ; sztenospermokárpia ; стеноспермокарпия]

934

935

936

926

930

STENOSPERMUS (gr. - ) , cu semin­ ţele înguste [narrow-seeded ; schmalsamig; à graines étroites; keskeny magvú ; узкосемянный] 931 STENOSTACHYS, STENOSTA­ CH YUS (gr. -, στάχυς „spic"), cu spicele înguste [narrow-spiked ; schmalährig; sténostachyé ; vékony kalászú ; узкоколосый]

932

933

STENOSYNUSICUS (gr. -, συνουσία „reunire"), stenosinuzic, cu fideli­ tate restrînsă la anumite fitocenoze (Gams) [stenosynusic ; stenosynusisch ; sténosynusique ; sztenoszinuzikus ; стеносинузически й] STENOTHERMICÜS (gr. -, θέρμη „căldură"), stenotermic, cu adapta­ bilitate slabă la variaţiile de tempe­ ratură şi avizat la temperatură uni­ formă (Oscillatoria rubescens) [stenothermic ; stenothermisch ; sténothermique ; sztenotermikus ; стенотермный]

937

938

STENOTOPIA f (gr. -, τόπος „loc"), stenotopie, adaptabilitate îngustă faţă' de variatele condiţii ecologice [stenotopy; Stenotopie; stenotopie; sztenotópia; стенотопия] STENOTOPICUS (gr. - ) , stenoto­ pie, cu viaţa strîns limitată la anumi­ te condiţii ecologice sau numai la unele plante gazde [stenotopie; stenotopisch ; sténotopique ; sztenotópikus ; стенотопный] STENOTROPICUS (gr. -, τρόπος „atitudine"), stenotropie, cu posibi­ lităţi limitate de adaptare la variate condiţii (Solms) [stenotropie; stenotropisch ; sténotrope ; sztenotróp ; стенотропный] STENOXYBIONTA η pl (gr. -, οξύς „ascuţit", βίος „viaţă"), stenoxibionţi, organisme care suportă numai mici schimbări în cantitatea de oxigen din mediul lor de viaţă [stenoxybionta ; Stenoxybionten ; sténoxybiontes ; sztenoxibionták ; стеноксибнонты] STEPHANO; -STEPHANUS, -STEPHUS, STEPHO- (gr. στέφανος „coroană"), coronant, dispus în ver­ ticil în formă de coroană (brachystephanus, acanthostephus, stephocarpus) [crowning, crown-; bekränzt-, krö­ nend; couronné; koronás; корончато-, корончатый] —• coronnns

939

STEPHANOCARPUS (gr. -, καρπό5 „fruct"), cu fructe dispuse în formă de coroană [stephanocarpous ; kranzfrüchtig; stéphanocarpe ; koronás ter­ mésű ; венцеплодный] 940 STEPHANODOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), stefanodofite, plante cu achene inferioare (Compositae) [stephanodophytes ; Stephanodophyten ; stephanodophytes ; stefanodofiták ; стефанодофиты]

941

STEP PA f, stepă, întindere aridă din regiunea de cîmpie, cu ierburi xerofile, fără A'^^egetaţie lemnoasă (Schimper) [steppe, pampas ; Steppe ; steppe ; sztyepp, puszta ; степь]

942

STERCOPHILUS, STERCORARIUS (lat. stercus „excrement", gr. φιλέω „a iubi"), stercofil, care creşte pe excremente [stercophilous, growing on dung; kotwachsend, dungliebend, mistwachsend ; stercophile ; trágyán élő; навозный]

943 STERCORATUS, gunoit (in locis stercoratis, pe locuri gunoite) [dunged ; gedüngt, mistig; fumé, engraissé; trágyázott ; унавоженный]

496

s TEREI DAE 944

STEREIDAE f pi (gr. στερεός „tare"), stereide, celule cu pereţii îngroşaţi, constituind stereomul [stereids; Stereiden; stéréides; sztereidák, szilárditósejtek; стереиды] 945 STEREOCYTIS,'lOmî (gr.-, κύτις „cutie") -* stereidae 946 STEREOKINESIS f (gr. -, κίνησις „mişcare") -^ thigmotaxis 947 STEREOMA η (gr. στερέωμα „sche­ let"), stereom, ţesut de susţinere; ţesut mecanic format din stereide (Schwendener) [stereome, strengthe­ ning tissue; Stereome, Skelettgewebe, mechanische Gewebe, Festigungs­ gewebe; stéréome, tissu de soutien; sztereoma, szilárdító szövet ; стереом, механическая ткань] 948

STEREOPHYLLUS (gr. στερεός „tare", φύλλον „frunză"), cu frunze tari [stereophyllous ; steifblâttrig, hartblâttrig ; stéréophylle ; kemény levelű ; жестколистный] ~* rigidifolius, sclerophyllus 949 STEREOPLASMA η (gr.-, πλάσμα „modelare"), stereoplasmă, partea so­ lidă a citoplasmei (Naegeli) [stereoplasm ; Stereoplasma ; stéréoplasme ; stereoplazma ; стереоплазма] 950 STEREOPUS (gr. -, πους, ποδός „picior"), cu suportul tare [hardstalked; steifstengelig ; stéréope; ke­ mény tönkű; жёстконожковый] 951 STEREOSPERMUS (gr.-, σπέρμα „sămînţă"), cu seminţe tari [hard-see­ ded ; hartsamig ; à ' graines dures ; kemény magvú; жёсткосемянный] 952

STEREOTACTISMUS m (gr. -, τακ­ τικός „de orînduire") -+ thigmotaxis 953 STEREOTAXIS f (gr. -, τάξις „ordine") - • thigmotaxis 954 STEREOTROPISMUS m (gr. -, τροπή „răsucire") —* thigmotropismus 955

956

STERIGMA η, STERIGMUM η (gr. στήριγμα „suport"), sterigmă, supor­ tul condiniosporilor sau a basidiosporilor [sterigmă; Sterigmă; stérigme, stérigmate ; szterigma, spóranyél ; стеригма, споронос] -^ trichidium STERILIS, steril 1. Nefertil, nepro­ ducător de fructe. 2. Neproducător de spori (miceliu ^^J [sterile, infer­ tile, barren, fruitless; steril, unfrucht­ bar, fruchtlos, keimfrei; stérile, in­ fertile; meddő, terméketlen, nem sporatermő; стерильный, бесплодный] STAMEN STERILE-* staminodium*

957

STERILISATIO f, sterilizare, dis­ trugerea microorganismelor dintr-un substrat [sterilization; Sterilisierung, Entkeimung ; stérilisation ; sterihzálás, csírátlanítás; стерилизация] 958 STERILITÁS f, sterilitate 1. In­ capacitatea de a produce spori sau seminţe germinabile. 2. Lipsa microor­ ganismelor dintr-un mediu sterilizat [sterility ; Sterilität, Unfruchtbar­ keit; stérilité; meddőség, magtalan­ ság, csirátlanság ; стерильность, бес­ плодие] 959 STERNOTRIRALIS, STERNOTRIRUS (gr. στέρνον „piept", τρίβω „а freca"), sternotrib, cu antera dispusă astfel, încît transmiterea polenului are loc prin intermediul părţii ven­ trale a insectei polenizatoare (Delphino) [sternotribal, sternotribe; ster­ notrib; sternotribe; szternotrib, hasi oldalhoz tapadó ; стернотрибный] 960

STERNUTATORIUS, strănutător, care provoacă strănutare [sneezecausing; niessenerregend ; sternutatoire; tüsszentést okozó; чиховызывающий] -* ptarmicus 961 STERROPHILUS (gr. στερρός „as­ pru, solid", φιλέω „a iubi"), steroíil, care creşte în mlaştină [moor-loving; sumpfliebend, sumpfbewohnend; sterrophile, croissant dans Ies marécages; mocsárban élő; стеррофильный] 52

963 964

965 966

967

STERROPHYTA η pl (gr.-, φυτόν „plantă"), sterofite, plante de mlaş­ tini (Clements) [moor plants; Sumpf­ pflanzen ; plantes des marécages ; mo­ csári пол'епуек; болотные растения, стеррофиты] STESOMIA f, STESOMORPHIA f (gr. ίστημι „a opri", μορφή „formă") -> stasimorphia STICHIDIUM η (gr. στιχίδιον „şir mic"), stihidie, ramificaţie specială a talului purtînd tetrasporangi (Rhodophyceae) [stichidium ; Stichidie ; stichidium ; sztichidium ; стихидий] —» carpoclonium SŢICHO-, -STICHUS (gr. στίχος „şir, rînd") (distichus, anisostichus, polystichus) —>• -farius, -seriatus STICHORASIDIUM η (gr. -, βύσιδιον „picioruş"), stichobazidie, bazidie cu fusurile nucleare paralele cu axa longitudinală a bazidiei (Gasteromycetes) [stichobasidium ; Stichobasidie ; stichobaside ; sztichobazidium ; стихобазидия] STICHOCARPICUS, S TI СНОСA RPUS (gr. -, καρπός „fruct"), stiho-

497

STIPIFER

carpic, cu fructe dispuse în spirală [stichocarpous ; stichokarpisch ; stichocarpe ; sztichokarpikus ; стихокаршп>1й] 968 STICTO-, -STICTUS (gr. στικτός „punctat"), punctat, puncticulat, pătat (stictocarpus, stictopetalus, chrysostictus, polystictus) [punctate, punc­ tured, spotted, dotted; punktiert, gefleckt, gezeichnet ; ponctué, tacheté ; pontozott, pettyes; изпещренно-, то­ чечный] —• punctatus, maculatus STICTOPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frunză"), cu frunze punctate [punc­ tate-leaved ; punktiertblättrig ; à feuil­ les ponctuées; pontozott levelű; изпещреннолистны й] 970 STIGMA η (gr. στίγμα, στίγματος „punct, înţepătură"), stigmat 1. Par­ tea superioară a ovarului (Tulipa) sau a stilului, adesea lipicioasă, sim­ plă sau ramificată (Amica), foliacée (Iris), papiloasă (Festuca), aspergiliformă (Panicum) etc., recepţionînd polenul. 2. Pată colorată pe organe ^zoosporii la Ectocarpus, anteridiile la Fucus) [stigma, coloured spot ; Narbe ; stigmate, tache oculaire ; bibe, szemfoltocska; стигма, рыльце, глазок]

976

977 978

969

971

STIGMATICUS, stigmatic, care aparţine stigmatului (secreţie r^) [stigmatic; stigmatisch; stigmatique; bibére vonatkozó; рыльцевый]

972

STIGMATIFER, stigmatifer, care poartă stigmate [stigmatiferous, stigma-bearing; benarbt, narbentragend; stigmatifère; bibés, bibét hordozó; рыльценосный] —• stigmatophorus

973

STIGMATIFORMIS, STIGMATOIDEUS (gr. -, είδος „asemănare"), stigmatiform [stigma-shaped; narbenförmig; stigmatiforme ; bibeszerű, bibe alakú ; рыльцевидный]

974

STIGMATOMYCOSIS f (gr. -, μύκη „ciupercă"), stigmatomicoză, boala unor fructe cauzata de înţepăturile unor dăunători animali [stigmatomycosis; Stigmatomykose ; stigmatomycose ; sztigmatomikózis ; стигматомикоз]

975

STIGMATONOMIUM η (gr.-, νομός „păşunat"), stigmatonomiu, cavităţi în formă de pete cauzate prin roadere de larvele unor insecte în părţile parenchimatice ale plantelor [stigmatonomium ; Platzmine ; stigmatonomium ; sztigmatonómium ; стигматономиум]

979

980 981 982

983

STIGMA TOPHORUM η (gr. -, φορέ» ,,a purta"), stigmatofor, partea ter­ minală а stilului саге poartă stigma­ tele (Compositae) [stigmatophorum · Narbentrăger ; stigmatophore ; bibe­ tartó; стигматофор] STIGMATOPHORUS (gr.--) -> stigmatifer STIGMATOSTEGIUM η (gr. -, στέγω „a acoperi"), stigmatostegiu, tegumentul stigmatului [stigmatostegium, stigma-covering; Narbendecke; stigmatostège ; bibetakaró ; стигматостегиум] STIGMATOSUS, STIGMOSUS, stig­ matos, cu stigmate numeroase sau mari [stigmatose; reichnarbig, gross­ narbig; stigmateux; sokbibéjű; многорыльцевый] —>• polystigmaticus -STIGMUS (argyrostigmus, microstigmus) —* -maculatus, -stigmaticus STILBOCARPUS (gr. στιλβός „lu­ citor", καρπός „fruct") -+ lamprocarpus STIMULANS, STIMULOSUS, ar­ zător, iritant (perii la Urtica) [bur­ ning, stinging; brennend, nesselnd; ardent, irritant; égető; жгущий} —» urens STIMULUS m -^ pilus urticans

984

STIPATUS, strîns, îndesuit [stipate, crowded, surrounded; gedrängt; serré, touffu; szoros; скученный, вы­ полненный] 985 STIPELLA f, STIPELLUM η, STIPELLUS m, stipelă, formaţiune scvamiformă la baza frunzelor penate, de obicei cîte două, avînd culoare, formă şi funcţii deosebite de acestea (Thalictrum, Phaseolus) [stipel; Stipelle. Nebenblättchen; stipelle; pálhácska; прнлистничек] 986

STIPELLATUS, stipelat, prevăzuţi cu stipele [stipellate; nebenblăttchen tragend; stipelle; pálhácskás: с прилистнинками] 987 STIPES m, -ITIS, stip 1. Picioru ciupercii (Agaricus). 2. Suportul unui organ al plantei, în general. 3. Tulpină neramificată avînd la vîrf α coroană de frunze (Palmae). 4. Su­ portul frunzei (Pteridophyta) [stipe» stalk, stock, support, trunk; Stamm, Stock, Strunk; stipe, pied, tronc de Palmiers, pied de champignon; tönk» gombatönk, pálmaszár, nyél (álta­ lában) ; ножка, пенек гриба]

988

STIPIFER, STIPITATUS, stipitat, purtat de un suport sau de un

STJPITIFORMIS

989

990

991 992

picioruş (ovar, papus) [stipitate, stal­ ked; gestielt; stipité; nyéléit; снаб­ женный, ножкой] STIPITIFORMIS, stipitiform, de forma unui stip [stipe-shaped; stielförmig ; stipitiforme ; nyél alakú, tönk­ szerű ; ножковидный] STIPULA f, stipul, apendice foliaceu, uneori vaginiform, aflat mai ales la locul de inserţie a frunzei pe tulpină (Rosa, Vicia) [stipule ; Blatt­ ansatz, Nebenblatt, Afterblatt; stipule; pálhalevél, melléklevél; при­ листник] STIPULACEUS -^ stipuliformis STIPULANEUS, stipulaneu, rezul­ tat din transformarea unui stipul [stipulaneous ; nebenblattvertretend ; stipulané; pálha eredetű; замеща­ ющий прилистник] SPINA STIPULANEA -^ spina*

993 STIPULATUS,

994

995

996

997

998

493 STOLONIFER, stolonifer, care poartă stoloni (plantă ~) [stoloniferous ; aus­ laufertragend, auslăuf ertreibend ; stolonifère; tarackos, tarackot hordozó; столононосный] 1000 STOLON IFORMI S, stoloniform, de forma stolonilor [stoloniform; auslăuferformig ; stoloniforme ; tarack­ szerű; СТОЛОНОВИДНЫЙ] 1001 STOMA η (gr. στόμα, στόματος „gură"), stomate, celule epidermice specia­ lizate, existente în frunze şi alte organe aeriene, cu orificiu intercelular (ostiolă) prin care are loc schimbul de gaze şi eliminarea vaporilor de apă [stoma, stomate ; Stoma, Spaltöffnungsappa­ rat, Spaltöffnung, Mündung, Atmung­ slücke; stomate; sztóma, levegőnyí­ lás, gázcserenyílás, légzőnyílás ; стома, устьице ] —*• stomatium 1002

STIPULIFER,

-STIP и LUS, stipulat, prevăzut cu stipuli (frunză) (crassistipulus) [sti­ pulate, stipule-bearing ; nebenblăttrig; stipulé, stipulifère; pálhás, pálhaleveles ; прилистиковый, имеющий прилистики] STIPULIFORMIS, stipuliform, de forma unui stipul [stipuliform, stipu­ le-shaped; neben blattförmig; stipuliforme ; pálhaszerű ; прилистниковидный] -+ stipulaceus STIPULOSUS, stipulos, cu stipuli mari [stipulose, with large stipules; breitnebenblăttrig ; stipuleux; nagypálhájú; многоприлистниковый] STIRPALIS, stirpal, caulinar, dis­ pus pe tulpină (muguri) [caulinary; stammstândig ; caulinaire: száron álló ; расположенный на стволе] STIRPS ί 1. Plantă. 2. Specie. 3. Trunchi. 4. Tulpină [plant, species, race, trunk, stock, shoot; Pflanze, Art, Stamm, Staude, Stengel; plante, espèce, race, tronc, tige; növény, faj, fajta, törzs, szár; растение, вид, ствол, стебель] STOLO* m, stolon; lăstar subteran lung tîrîtor, ramificat, provenit mai ales din rădăcină sau rizom şi servind la propagarea plantei (Agropyron repens) [stole, stolon, sucker, run­ ner; Stolon, Ausläufer Wurzelaus­ läufer; stolon, rejet, rejeton; tarack, gyökértarack, föld alatti sarj ; столон, побер] • vezi sarmentum

999

1003

1004

1005 1006

STOMATARIUS (gr.-), stomatal, care are loc prin stomate (transpira­ ţie^) [stomatal, stomatary; stomatâr; stomataire; sztomatális; устьичный, стоматальный] STOMATICUS (gr. -), stoma tic, care aparţine stomatei [stomatic ; stomatisch; stomatique; sztomatikus; стоматический] * STOMATIFER (gr.-, lat. fero „a purta"), stomatifer, care poartă sto­ mate [stomatiferous ; spaltöffnungen­ tragend; stomatifère; levegönyilásos ; устьиценосный] STOMATIUM η (gr. -) -> stoma STOMATOCARPIUM η (gr. -, καρπός „fruct"), stomatocarp, fruct monocarpic ce se deschide printr-o crăpătură oblică [stomatocarp ; Ra­ chenbalg ; stomatocarpe ; sztomatokárpium ; стоматокарпий]

1007

STOMIUM η (gr. -), stomiu, orificiu produs prin ruperea peretelui sporangilor, prin care sporii sînt puşi în libertate (Pteridophyta) [stomium ; Stomium ; stomium ; spóratok-nyilás ; стомиум] 1008 -STOMUS (gr.-, (actinostomus, anisostomus, chrysostomus] —*• porosus, -porus, stomatifer 1009 STRAGULUM η-* pălea, glumella 1010

STRAMEN n, STRAMENTUM n, paie [straw; Spreu, Stroh; paille; szalma; солома]

1011

STRAMINELLUS, galben deschis [light-yellow; hellgelb; jaune clair; sápadtsárga ; бледно-жёлтый]

499

STRIGA

1012

STRAMINEUS, slramineu, de cu­ loarea galbenă ca paiul [stramineous, straw-yellow; strohgelb; jaune paille; szalmasárga ; соломенножёлтый] 1013 STRANGULATUS, STRANGULOSUS, strangulat, gîtuit (cupa deasupra fructului de Corylus maxima, rădă­ cina la Danaa cornubiensis) [strangu­ lated, choked, throttled; eingesch­ nürt; étranglé; összeszűkült; перетя­ нутый, перешнурованный, удушенный] 1014 STRATIFICATIO f, stratificare, dis­ poziţia în straturi sau zone suprapuse (de ex. structura membranei celulare ; ierarhizarea speciilor după înălţime, în fitosociologie)[stratification; Schich­ tung ; stratification ; rétegezödés ; стратификация, ярусность] STRATIFICATUS, stratificat, care formează straturi suprapuse [strati­ fied ; schichtig, schichtenbildend ; stratifié ; réteges ; стратифицирован­ ный] -^ stratosus 1016 STRATIOBOTANICA f (gr. στρα­ τιάς „războinic", βοτάνη „iarbă"), stratiobotanica, modificări în flora unei regiuni datorite războiului sau manevrelor militare (Hegi) [stratiobotanic; Straliobotanik, Manöver­ pflanze ; stratiobotanique ; sztraliobotanika ; стратиоботаника] 1017 ST RA TOSUS — siratificatus 1018 STRATUM η, strat [layer, sheet; Schicht; couche, assise; réteg; слон] STRATUM SPORIFERUM, stratul sporifer, stratul fertil [sporiferous layer; Sporenlagcr; couche sporifère; sporatermő réteg, termő réleg; спо­ роносный слой] —> hymenium, mem­ brana gongylifera*

1022

1023

1024

1025

1015

1019

1020

1021

STREPENS (strepo), STREPITANS (strepito), zgomotos, fîşietor, foşnitor (de ex. dehisconţa unor fructe^ [rustling; rauschend; bruissant; zi­ zegő, susogó; шелестящий] STREPSINEMA η (gr. στρέψω „а se răsuci", νήμα „fir"), strepsinemă, filamentele cromozomice paralele sau răsucite din stadiul slrepsiten al cariocinezei (Grégoire) [strepsinemă; strepsinemă; strepsinemă; strepszinéma ; стрепсинема] STREPSITENA î (gr. -, ταίνια „panglică"), strepsiten, faza finală a diplotenului, caracterizată prin înce­ tarea mişcărilor de rotaţie din cursul cariocinezei (Dixon) [strepsitene ; Strepsjtăn ; strepsitene ; strepszitén ; стрепситена]

1026

1027

1028

STREPT-, STREPTO- (gr. στρεπτός „răsucit"), răsucit (streptacanihusy streptocarpus, streptopus, streptophyllus) [twisted-; gedreht-; tortillé, tor­ du; sodort-, csavart-; скрученно-, закрученно-] -> torquatus, torsivus, tortiSTREPTOCAULIS (gr. -, καυλός „tulpină"), cu tulpina răsucită [twis­ ted-stalked; gedrehtstengelig ; à tige tordue; sodort szárú; скрученностебельный] STREPTOPETALUS (gr. -, πέταλον „petală"), cu petalele răsucite [twisted-petaled ; gedrehtkronblâttrig ; à pétales tordus ; sodort szirmú ; скруеннолепестный] STRIA f, striu, striaţie, dungă, pro­ eminenţă sau adîncitură longitudinală fină pe un organ (frunză, fruct, val­ vele la Diatomeae) [stria, fine streak; Streifen, Strieme, Streifchen; strie; csík, rovátka, finom sánc; полоска» штрих] STRIATELLUS, STRIATULUS, cu striaţii fine [finely-striated ; feinge­ streift; finement strié; finoman csí­ kos ; тонкополосчатый] STRIA TIFOLIUS, cu frunzele striate [striate-leaved; •gestreiftblättrig; à feuilles striées ; csíkolt levelű ; полосчатолистный] ST RI AT 10 f, STRIATURA f, stria­ ţie, totalitatea şi modul de striaţie a unui organ [striation; Streifung; striation ; rovátkosság, hornyolás ; полосчатость]

1029

ST RI ATU S, striat, prevăzut cu dungi, mici brazde sau cu proemi­ nenţe longitudinale (tulpină, frunze, seminţe) [striate; streifig, gestreift,, rillig, gerillt; strié; csíkolt, sávolt, finoman rovátkolt ; полосатый, желоб­ чатый]

1030

STRICŢI-, STRICTUS, ţeapăn, ri­ gid, puţin flexibil (stricticaulis, strictiflorus, strictifolius) [strict, straight, stift, very upright; steif, straff, steif­ aufrecht; raide, rigide; merev; пря­ мой, торчащий]

1031

STRIDULANS, STRIDULUS, stridulant, vîjîitor, ţîrîitor [stridulating, rattling, crackling; klappernd,, knarrend; stridulant, grinçant; szi­ szegő, suhogó, zúgó; скрипучий]

1032

STRIGA î, setă sau scvamă setiformă scurtă, rigidă, strins alipită de cele­ lalte, cu baza dilatată (Onosma, Lithospermum) [striga ; Striegelhaar ;

600

s τ RIGÁT и s striga; bibircsszőr; видная чешуйка]

стрита, волосо­

1033

STRIGATUS, STRIGILLOSUS. STRIGULOSUS, STRIGOSUS, STRIGI-, strigos, cu sete sau scvame setiforme rigide, dispuse pe o bază convexa (strigipes) [strigose; striegelig, gestriegelt, striegelhaarig; strigueux; borostás, bibircses szőrű; тонкощетинистый]

1034

STRIIFORMIS, striiform, în formă de dungi sau de strii [striiform, streak­ like; streifenförmig; striiforme; sáv­ szerű, csikszerű; полоскообразный]

1035

STRIOLATUS, striolat, cu dungi fine [striolate; kleinstreifig; striolé; apró csíkú; мелкоштрихованный]

1036

STROBILACEUS (gr. στρόβιλος „con"), strobilaceu, asemănător cu conul de Pinaceae fTructul la Нитиlus lupulus, Halocnemum strobilaceum) [strobilaceous, cone-shaped ; zapfenförmig, zapfenartig; strobilacé; to­ bozszerű, toboz alakú; конусообраз­ ный, шишковидный] —> strobiliformis

1037

STROBILATUS, STROBILIFER, strobilat, prevăzut cu strobili; strobilifer [strobilate, cone-bearing ; zap­ fentragend; strobile, strobiUfère, conifere; tobozos, toboztermő; шишко­ ватый, шишконосный]

1038

STROBILIFORMIS, STROBILINUS, STROBILOIDES (gr. -, είδος „asemănare") -* strobilaceus

1039

STROBILUS m (gr.-), strobil, con femei; totalitatea carpelelor imbri­ cate, dispuse în spirală pe o axă, Ia maturitate devenind lemnoase, avînd la bază seminţe nude (Coniferae, Cycadeae) [cone, strobile; Zapfen; cône, strobile; toboz, tobozvirágzat; стробил, шишка] —>^ conus

1040

1041

STROMA η (gr. στρώμα, στρώματος „covor"), stroma i . Masă de filamente miceliene împletite, în care se găsesc corpuri de fructificaţie (Pyrenomycetales). 2. Substanţa plasmatică fundamentală, incoloră, spongioasă, a cloroplastelor [stroma; Stroma, Fruchtlager, Fruchtpolster der Pilze, Grundmaße der Chloroplasten ; stro­ ma; stroma; строма] STROMATIFER (gr.-, lat. fero „a purta"), stromatifer, prevăzut cu stroma [stromatiferous, stromatous ; stromatragend; stromatifère ; stromas ; несущий строму]

1042

STROMATOIDEUS (gr. -, είδος „asemănare"), stromatoid, asemănă­ tor cu stroma [stromatoid; stromatoid, lagerartig, polsterăhnlich ; stromatoîde ; strómaszerű ; стромовидный] 1043 STROMBIFER, STROMBIFORMIS, STROMBULIFER, STROMBULIFORMIS (gr. στρόμβος „co­ chilie, sfîrlează"), răsucit în spirală (fruct, frunză) [spirallytwisted ; schne­ ckenförmiggewunden ; contourné en spirale; csigavonalas, spirálisan csa­ varodott ; свёрнутый спиралью] —> cochleatus 1044

STROMBUS m (gr.-), strombus, păstaie spiralată (Medicago) [strom­ bus; Strombus; strombus; strombu; стромбус]

1045

STRONGYLO(gr. στογγύλος „ro­ tund") (strongylocalx, strongylocarpus, strongylophyllus) —» rotundi-, orbiculari-, circularis

1046

STROPHANTINA f (gr. στροφέω „a se răsuci", ανθός „floare"), strofantină, glicozid cardiotonic extras din seminţele de Sírophanthus hispidus [strophanthine ; Strophantin ; strophanthine ; strofantin ; строфантин]

1047 STROPHIOLA î, STROPHIOLUS m, STROPHIOLUM η, STROPHIUM η (gr. -) -* caruncula, spermotylium, epiphysis 1048

STROPHISMUS m (gr. -), strofism, răsucirea sau torsiunea unui organ ca reacţie la excitaţii externe (Cza­ pek) [strophism; Strophismuss ; strophisme ; strofizmus ; строфизм] —»• tortismus, tropismus

1049

STROPHOGENESIS i (gr. -, γένεσις „naştere"), strofogeneză, diferenţierea unei singure generaţii în mai multe faze, considerată ca alternanţă de generaţii (Strasburger) [strophogenesis ; Strophogenese ; strophogenèse ; strofogenezis ; строфогенез]

1050

STROPHOMANIA f (gr. -, μάνια „nebunie"), strofomanie, torsiunea te­ ratologică a tulpinii, filotaxia devenind neregulată [strophomania ; Zwangs­ drehung; strop homanie, strofománia, rendellenes csavarodás; строфомания]

1051

STROPHOTAXIS f (gr. -, τάξις „ordine"), strofotaxie, orînduirea orga­ nelor în urma mişcării de răsucire [strophotaxis ; Strophotaxis ; strophotaxie; strofotaxis; строфотаксис]

601 1052

1053

1054

1055

10 56

1057

1058

STYLOœNIDIUM STRUCTURA f, structură, dispoziţia elementelor sau a ţesuturilor plan­ tei şi raportul poziţional dintre ele (citoplasmatică, histologică, peţiolară) [structure, organization; Auf­ bau, Struktur, Gefüge; structure, organisation ; struktúra, felépítés, alkat, összetétel, szerkezet; струк­ тура, строение, устройство]* STRUMA f, umflătură, tumefiere; protuberantă în formă de guşă [stru­ ma, tumour, swelling; Kropf, Ge­ schwulst; goitre, tumeur, excroissan­ ce ; kinövés, daganat, golyva ; желвак, нарост] STRUMARIUS, tumefiat, cu umf lături, cu protuberante în formă de guşă [strumiform; kropfartig, ange­ schwollen; goitreux, tuméfié; goly­ vaszerű ; наростовидный] STRUMIFER, STRUMIGER, STRUMOSUS, STRUMULOSUS, strumifer, cu protuberante [strumiferous, strumose; kropfig, kropftra­ gend; strumifère, strumeux; daganatos, golyvás; желваконосный] STRUMIFORMIS, strumiform, în formă de guşă sau de tumoare [strumiform, cushion-like, wen-like; kropfförmig, wulstförmig ; strumiforme ; go­ lyva alakú, daganat alakú; желвакообразный] STRUPPI(lat. struppus „curele împletite·") (struppifolius) —> lori-, himanto-, loratus STRYCHNINA f, stricnina, alcaloid indolic foarte toxic, extras din se­ minţele de Strychnos nux-vomica, folosit în terapie [strychnin ; Strych­ nin; strychnine ; sztrichnin ; стрихнин]

1059

STUPA f, STUPPA f, cîlţi, masă filamentoasă sau păroasă [tuft, tow; Werg; étoupe; szösz, csepű; пахсля]

1060

STUPACEUS, STUPEUS, stupaceu, de forma cîlţului [tow-like; wergartig; stupacé; csepűszerű; naклевидный]

1061

STUPATUS, STUPOSUS, floconos, acoperit de о masă filamentoasă sau cu peri lungi, deşi şi împletiţi [stupose ; wergig; étoupeux; szöszös, csepűs; покрытый паклем] -^ floccosus

1062

STYœBIONTA η pl (gr. στύγος „repulsie", βίος „viaţă), stigobionţi, organisme care trăiesc în ape mur­ dare, respingătoare [stygobionts ; Stygobionten ; stygobiontes ; sztigobionták; стигобионты]

1063 STYL-, STYLO-, -STYLUS (gr. στϋλος „coloană"), cu stilul, cu stilele (stylophorus, anisostylus, aristerostylus, brachystylus, gamostylus, microstylus, gracilistylus) [style-, -styled, -stylous; griffel-, -griffelig; stylo-, -style, à style; bibeszál-, -bibeszálú; столбико-, столбиковый] (gr. -), stilar, саге apar­ 1064 STYLARIS ţine stilului sau se referă la acesta (de ex. cicatricea rămasă după căde­ rea stigmatului pe fructul de Cornus, Cucurbita) [stylar; griffel-, stylăr; stylaire; bibeszálra vonatkozó; стол­ биковый] 1065 STYLATUS, STY LIFER, STYLO­ PHORUS (gr.-, φορέω „a purta"), stilifer, prevăzut cu stil [style-bearing ; griffelig, griffeltragend ; stylifère ; bibeszálas, bibét tartó; столбиносный] 1066 STYLIDIUM η (gr.-), stilidiu 1. Partea canaliculată din gîtul archegonului (Bryophyta). 2. Coloană de­ licată, alungită, din interiorul unor peridii (Fungi) [stylidium; Stylidium, Fadensăulchen ; stylidium ; sztilidium; стилидий] 1067 STYLIDUCTUS (-US) m (gr. -, lat. ductus „canal"), stiliduct, tubul îngust al stilului [styliduct, stylar canal; Griffelkanal; styliduc; bibe­ szálcső ; канал столбика] - • styliscus 1068 STYLIFORMIS, STYLOIDEUS (gr. -, είδος „asemănare"), stiliform, în formă de stil [styliform, style-like; griffeiförmig ; styliforme ; bibeszál alakú ; столбиковидный] 1069

STYLISCUS

1070

STYLIPLANCTON η (gr. -, πλαγκτος „rătăcitor"), stiliplancton, fitoplancton neritic format din Rhizosolenia styliformis [styliplankton ; Styliplankton ; styliplancton ; sztiliplankton ; стилипланктон]

1071

STYLOCONIDIUM η (gr. -, κόνιδιον „praf") —»^ acroconidium

1072

STYLODIUM η (gr.-), stilodiu 1. Stigmat stiliform, foarte îngust, déçurent pe stil (Compositae, Gramineae, Liliaceae). 2. Pseudostil con­ stituind un apendice al anterelor (Cynomorium) [stylodium ; Stylodium, griffelăhnliche Narbe; stylode; sztilódium, bibeszálszeru bibe; стилодий]

m (gr. -) -* styliductus

1073 STYLOCONIDIUM η (gr. -, γόνιδιον „sămînţă mică"), stilogonidie, gonidie formată la vîrful unor hife

STY LOI DAE

1074

1075

1076

1077

1078 1079

1080

speciale (Basidiomycetes) [stylogonidium ; Stylogonide ; stylogonidie ; sztilogonidium ; стилогонидия] STYLOIDAE f pi (gr. -, είδος „asemănare"), stiloide, cristale pris­ matice de Oxalat de calciu din celule (Agace, Allium, Iris) [styloids; Slyloiden, Sâulenkristalle ; styloides; osz­ lopkristályok ; стилоиды] STYLOPODIUM η (gr. -, πους, πο­ δός „picior"), stilopodiu, expansiune disciformă la baza stilului (Umbelliferae) [stylopod, style-foot; Grif­ felpolster, Griffelfuß, Griffelposta­ ment; stylopode; bibepárna, bibevánkos; стилоподий, подстолбие] STYLOSPORA f (gr. -, σπορά „sămînţă"), stilospor, spor alungit, for­ mat la vîrful filamentului micelian sau în picnidii (Lichenes, Fungi) [stylospore ; Stylospore ; stylospore ; stilospóra ; стилоспора] -+ clinospora, pycnidiospora, pycnoconidium, pycnospora, macropycnidium STYLOSTEGIUM n, (gr. -, στέγη „acoperiş") stilostegiu, scufia specială a stilului (Asclepiadaceae) [stylostegium; Griffeldeckel; stylostège; sztilosztégium, bibekorona; стилостегий] —»• stylotegium STYLOSTEMUS (gr.-, στήμα „bo­ boc") ~* hermaphroditus STYLOSUS (gr. -), cu Stile lungi şi numeroase [stylose, long-styled; langgriffelig; styleux; hosszú bibeszálú; длинностолбиковый] STYLOTEGIUM η (gr. -, τέγος „acoperiş") - • síylostegium

1081

STYLUS m (gr,-), stil, partea fiiiformă aflată deasupra ovarului, care se termină prin stigmat [style; Grif­ fel; style; bibeszál; столбик ]

1082

STYPTICUS, STYPTO- (gr. στυπτι­ κός „acru"), acru, astringent (fruc­ tul la Prunus spinosa) (styptocarpus) [astringent, tart- ; adstringierend, zusammenziehend, herb-; acerbe, as­ tringent ; fanyar, összehúzó ; вяжущий, терпко-] -^ adstrïngens

502 1085

SUB- (prefix de diminuare şi atenuare al cuvîntului de care se leagă), abia, slab, puţin, aproape, dedesubt (subalternus, subamarus, subarticulatus, subcallosus, subcanescens, subtropicus) [almost, somewhat, slightly, nearly, below, under; fast, ziemlich, etwas, schwach-, -lieh, unter-; à peu près, légèrement, faiblement, peu, au-dessous; alig, majdnem, némileg gyengén, kissé, -ded, alatti ; почти, слегка, под]

1086

SU BACĂU LIS, subacaul, aproape fără tulpină [almost without stem ; fast stengellos; presque acaule; majd­ nem szártalan ; почти бесстебельный] —* subcaulescens SU BACI DUS -f acidulus SUBACULEATUS, slab aculeat [somewhat aculeate; etwas stachelig; faiblement aculeé, presque aiguillonné ; gyengén tövises; редкоколючковый] SUBACUTUS, subacut, slab acut [subacute, somewhat acute; fast spi­ tzig; subaigu; alig hegyes; едва заостренный, островатый] —» acutiusculus SUBAEQUALIS, subegal, aproape cu aceleaşi dimensiuni [subequal ; fast­ gleich, ziemlich gleich ; subégale ; majd­ nem egyenlő; почти равный] SU ВAEQUI LAT Ε RALI S, subechilateral, cu laturile aproape egale [subequilateral ; fast glgichseitig ; subéquilatéral; majdnem egyenlő oldalú; почти равнобокий] SUBALATUS, slab aripat [somewhat winged; fastgeflügelt; presque ailé; kissé szárnyalt; почти крылатый] SUBALPINUS, subalpin, care creş­ te în etajul subalpin (etaj de vegeta­ ţie, regiune, plantă) [subalpine, below the alpine region; subalpin, voralpenbewohnend ; subalpin ; havasalji, alhavasi; субальпийский] -> infraalpinus

1087 1088

1089

1090

1091

1092 io93

io94

SUBANGULARIS, SUBANGULATUS, subangulat, slab muchiat [subangular; etwas kantig; subanguleux; kissé szegletes; слабоугловатый]

1083

SUAVEOLENS, cu miros plăcut [suaveolent, fragrant, sweet-smelling, scented pleasantly; wohlriechend; à odeur agréable; kellemes illatú, jószagú; душистый, благоуханный]

i095

SUBAPHYLLUS (lat. -, gr. α „fără", φύλλον „frunză"), aproape fără frunze [almost without leaves; fast blattlos; presque sans feuilles; majdnem levéltelen; почти безлистный]

1084

SU AVIS, suav, plăcut [pleasant, sweet; angenehm, lieblich; suave, agréable; kellemes, kedves; сладкий, приятный]

io96

SUBAPICALIS

1097

SUBAQUILUS, aproape brun închis [almost dark-brown; fast dunkel- ^

-* infraapicalis

608

SUBCLASS!

braun; presque brun foncé; majdnem sötétbarna; слегка тсмнокоричневый] 1098 SUBARBORESCENS,subaTboTescent, aproape arborescent [subarborescent; fast baumartig ; subarborescent ; majd­ nem fa alakú; неполно древовидный] η, subarbust, ar­ 1099 SUBARBUSTUM bust de obicei mai scund de 1 m, cu tulpina lemnoasă numai spre bază, în rest ierbacee, ca şi extremităţile ramurilor care se distrug nimicindu-se în timpul iernii (Cytisus) [subarbuscle, undershrub ; Zwergstrauch, Zwergbăumchen; sous arbrisseau ; félcserje, törpefácska ; кустарничек, полуку­ старник] —> suffrutex, semifrutex 1100

1101

1102

1103 1104

1105

SUBARCTICUS, subarctic, situat în zona subarctică [subarctic; subark­ tisch; subarctique; sarkvidék alatti; субарктический] SUBARCUATUS, subarcuit, slab boltit [subarcuate; etwas wölbig; sub­ arqué; kissé ívelt; почти дугообраз­ ный] SUBASCENDENS, subascendent, slab ascendent [subascemling ; etwas aufsteigend; presque ascendent; alig felemelkedő ; почти восходящий] SUBASPER, puţin aspru [somew­ hat rough; rauhlich; presque rude; érdeskés ; слабошероховатый] SUBASSOCIATIO f, subasociaţie, categorie cenotaxonomică inferioara asociaţiei, de care se deosebeşte prin prezenţa unor specii diferenţiale (Fagetum luzuletosum), lipsindu-i specii caracteristice proprii [subassociation; Subassoziation ; sous-association ; szubasszációció ; субассоциация] SUBATLANTICUS, subatlantic, cu areal atlantic, dar саге pătrunde adînc în regiunile central europene [specie) [subatlantic ; subatlantisch ; subatlantique ; szubatlantikus ; суб­ атлантический]

1106

SU BAU RICU LATUS, SU ВAU RI­ TUS, subauriculat, cu apendici de forma unor auricule mici [subauriculate ; schwachgeöhrt ; subaurículé ; kissé fülecskés; слабоуппсоватый]

1107

SUBAXILLARIS

1108

SUBBARBATUS, subbarbat, cu pu­ ţini peri dispuşi în smoc [subbarbate ; etwas bärtig; subbarbu; kissé szakállszőrös ; слабобородчатый]

1109

infraaxillaris

SUBBIFLORUS, subbiflor, cu pedunculi parţial biflori [subbiflorous.

1110

1111

1112

1113

1114

1115

1116

1117

1118

S

almost biflorous; teilweise zweiblütig; subbiflore; részben kétvirágú; час­ тично-двуцветковый] SU В BILOBA TUS, subbilobat, aproa­ pe bilobat [subbilobate ; fast zwei­ lappig; subbilobé; majdnem kétkaréjos; почти двулопастный] SUBCAERULEUS,subceru\eu,apro&~ pe albastru ceruleu [almost sky-blue; fast himmelblau ; presque cérulé ; kissé égszínkék; голубеющий] —*• caerulans SUBCAESPITOSUS, subcespitos, slab cespitos, aproape ca pajiştea [subcespitose ; fast rasenförmig; pres­ que gazonnant; kissé pázsitos; почти дернистый] SUBCAMPANULATUS, subcampanulat, aproape campanulat. [subcampanulate ; fast glockenförmig ; subcampanulé ; majdnem harangszerű слегка колоковидный] SUBCANALICULATUS, subcanaliculat, slab canaliculat [subcanaliculate; etwas rinnig; subcanaliculé; kissé csatornás; слабожелобчатый] SUBCAPILLARIS, subcapilar, aproape de grosimea părului [subcapillary ; fast haarfein ; subcapillaire ; majdnem hajszálvékony; почти во­ лосатый] SUBCARINATUS, subcarenat, cu caréna neevidentă [subcarinate ; schwachgekielt; subcarené; kissé csó­ nakos; слегка килевидный] SUBCARNOSUS, subcărnos, cu con­ sistenţa aproape cărnoasă [somewhat fleshy; halbfleischig; presque charnu; kissé húsos; несколько-мясистый] SUBCARTILAGINEUS, subcartilaginos, parţial cartilaginos [subcartilaginous ; halbknorpelig ; subcartila­ gineux; részben porcos; неполностью хрящевой]

1119

SUBCAULESCENS

-^ subacaulis

1120

SUBCENTRALIS, subcentral, situat lîngă centru [subcentral; fast mittelständig ; subcentral ; központ melletti ; почти центральный]

1121

SUBCILIATUS, subciliat, slab ciliat [somewhat ciliated ; etwas gewimpert ; subcilié; kissé pillas; слаборесничатый]

1122

SUBCINEREUS

1123

SUBCLASSIS î, subclasă, categorie sistematică imediat inferioară clasei (Ginkgidae, Euchlorophycidae, Ascomy-

-*• cinerascens

SUBCLAUS

1124

1125

1126

1127

1128

4129

ИЗО

us

604

cetidae) [subclass, under-class; Unterklasse; sous-classe; alosztály; под­ класс] SUBCLAUSUS, aproape închis sau compact (formaţie vegetală) [somew­ hat closed ; fast geschlossen ; presque fermé; majdnem zárt; почти зам­ кнутый] SUBCLAVIFORMIS, subclaviform, aproape în formă de măciucă [somew­ hat club-shaped; fast keulenförmig; subclaviforme ; majdnem bunkó ala­ kú; почти булавовидный] SUBCLIMAX f (lat. -, gr. κλϊμαξ „scară"), subclimax, stadiu în evolu­ ţia succesiunii unei formaţiuni vege­ tale care premerge stadiului final al climaxului [subclimax ; Subklimax ; subclimax; szubklimax; субклимакс] SUBCOLORATUS, subcolorat, slab colorat [slightly coloured; etwas ge­ färbt; faiblement coloré; alig színes; слабоокрашенный] SUBCOMPRESSUS, slab compri­ mat [somewhat flattened ; etwas zusam­ mengedrückt; faiblement comprimé; kissé összenyomott; слегка сжатый] -* compressiusculus SUBCONCENTRICUS, subconcentric, aproape concentric [slightly con­ centric; fast konzentrisch; subcon­ centrique; kissé koncentrikus; почти концентрический] SUBCONCOLORUS, subconcolor, aproape de aceeaşi culoare [slightly concolorous; fast gleichfarbig; pres­ que concolore; majdnem egyszínű; почти одноцветный]

1136

1137

1138

1139

1140 1141

1142

1143 1144

1145

SUBCORIACEUS, subcoriaceu, aproape pielos [subcoriaceous ; fast lederartig; subcoriacé; majdnem bőrszerű ; слегка кожистый] SU BCORTICALIS, subcortical, aflat sub scoarţă (parazit, strat) [subcor­ tical; unterrindig; subcortical; kéreg alatti ; подкоровой] SUBCORYMBOSUS, subcorimbos, parţial corimbos [stibcorymbose ; fast doldentraubig ; subcorymbeux ; rész­ ben sátorozó ; почти щитковатый] SUBCRENATUS, subcrenat, slab crenat [subcrenate; schwachgekerbt; subcrené; gyengén csipkézett; слабогородчатый] SUBCRISPUS, subcrispat, slab în­ creţit [subcrispate; etwas krausig; subcrispé ; kissé fodros ; слабокудрявый] SUBCROCEUS, subcroceu, şofraniu gălbui [subcroceous ; safrangelblich ; jaunâtre-safran; sáfránysárgás; почти шафранный] SUBCURVATUS, slab curbat [so­ mewhat bent ; schwachgekrümmt ; légèrement courbé ; kissé görbült ; слабо­ изогнутый] SUBCUTANEUS -* hypophloeodalis SUBCUTICULA f, subcuticula, strat infracuticular (Fungi) [subcuticle; Subkutikula; subcuticule; szubkutikula, felbör alatti réteg; субкути­ кула] SUBCYLINDRACEUS, SUBCYLINDRICUS, subcilindric, aproape cilindric [subcylindraceous ; fast wal­ zenförmig ; subcylindracé ; majdnem hengeres; почти цилиндрический] SUBDECANDRUS, subdecandru, de obicei cu zece staminé [subdecandrous ; gewöhnlich zehnmănnig ; subdécandre; rendszerint tízporzós; обычно десятитычинковы й]

1131

SUBCONICUS, SUBCONOIDALIS, subconic, aproape conic [subconical; fast kegelförmig; subconique; majd­ nem kúpos; почти конический]

1132

SUBCONVOLUTUS, subconvolut, aproape înfăşurat în spirală [subconvolute; fast zusammengerollt; subconvoluté ; majdnem begöngyölt ; почти завернутый]

1147

SUBCOPIOSUS, subcopios, destul de abundent [subcopious; fast zahlreich; subcopieux; elég bőséges; почти обильный]

SUBDECURRENS, subdecurent, aproape sau puţin déçurent (frunză) [subdecurrent ; fast herablaufend ; subdécurrent; kissé lefutó; почти низбегающий]

1148

SUBDENTATUS, subdentat, slab şi neregulat dinţat [subdentate, im­ perfectly dentate ; schwachgezähnt ; subdenté; alig fogazott; слегка зуб­ чатый]

1149

SUBDEPRESSUS, slab turtit [subdepressed; etwas niedergedrückt; subdeprimé ; gyengén összenyomott ; слабо прижатый]

1133

1134

1135

SUBCORDATUS, subcordat, aproa­ pe cordât [subcordate, almost heartshaped; fast herzförmig; presque cordiforme; majdnem szív alakú; почти сердцевидный] SUBCORDIFORMIS

subcordatus

1146

SU BE ROGEN и S

605 1150

SUBDIAPHANUS,^uhà\dlAn, aproa­ pe străveziu [subdiaphanous ; fast durchsichtig; presque transparent; majdnem átlátszó; почти прозрачный] 1151 SUBDICHOTOMUS, subdicotomic, aproape bifurcat [subdichotomous ; fast gabelig; subdichotome; majd­ nem villás ; субдихотомический] 1152

SUBDIFFORMIS, subdiform, cu forma aproape neregulată [subdifform ; fast formenlos ; subdifforme ; majdnem alaktalan ; почти неоднородный]

1153

SUBDIGITATUS, subdigitat, aproa­ pe digital [subdigitate; fast fingerig; subdigité ; majdnem ujjas ; почти паль­ чатый]

1154

SUBDIMIDIATÜS, subdimidiat, cu două jumătăţi inegale (frunza la Begonia) [unequally dimidiate; un­ gleichhalbiert; inégalement dimidié; egyenlőtlenül felezett; неравнополовинчатый]

1155

1156

SUBDIOECIA f (lat. -, gr. δίς „dublu", οίκος „casă"), subdioecie, cazul plantelor cu flori unisexuate, organele de reproducere ale celuilalt sex fiind avortat în măsura diferită (Ribes alpinum) (Darwin) [subdioecia; Subdiözie; subdioecie; szubdiöcia ; субдиоэция] SUBDIOECIUS, SUBDIOICUS (—), subdioic, cu flori unisexuate pe fiecare individ al aceleiaşi specii, celălalt organ sexual fiind avortat [subdioecious ; subdiözisch ; subdioïque; szubdioikus; субдиоический]

1162

SUBDURUS, duriuscul, puţin dur [rather hard; härtlich; duret; kissé kemény ; твердоватый, жестковатый] 1163 SUBEDENTATUS, aproape nedin­ ţat [subedentate; fast zahnlos; pres­ que dépourvu de dents; majdnemfogazatlan; почти беззубчатый] 1164 SUBENDEMICUS, subendemic, endemism ce creşte sporadic şi pe teri­ toriile învecinate (specie) [subende­ mic ; subendemisch ; subendémique ; szubendemikus ; субэндемичный] 1165 SUBEPIDERMALIS, SUBEPIDERMICUS (lat, sub „dedesubt", gr. έπιδερμίς „epidermă"), subepidermal, aflat sub stratul epidermei (ţesut ^^) [subepidermal ; subepidermal ; subépidermale ; szubepidermális ; субэпидермальный] 1166

1167

SUBEPISTATICUS {Ы1.-, gr. έπιστατικός „dominant"), subepistatic, care oprimă caracterul opus (Согrens) [subepistatic ; subep ista tisch ; subepistatique ; szubepistátikus ; субэпистатический] SUBER, -ERIS, η, suber, plută; stratul exterior de celule moarte, avînd membrana impregnată cu sube­ rină, ale unor plante lemnoase (Quercus suber) sau de pe rizomii şi tuber­ culii unor plante ierboase (Solanum tuberosum) [suber, cork; Kork; liège ; para ; пробка] —*• contextus suberosus

1168

SUBERECTUS, suberect, aproape erect [nearly erect; fast aufrechtste­ hend; subérigé; majdnem egyenesen felálló; приподнятый] 1169 SUBERIFICATIO f, suberificare, formarea ţesutului suberos [suberification ; Verkorkung ; suberification ; elparásodás ; опробковение] —»· suberi· satio

1157

SUBDISTICHUS (lat.-, gr.-, στί­ χος „rînd"), subdistih, aproape biseriat [subdistichous ; fast doppelreihig; subdistique; majdnem kétsoros; почти двурядный]

1158

SUBDISTORTUS, slab răsucit [so­ mewhat twisted; fast gedreht; pres­ que tordu ; kissé csavarodott ; почти закрученный] —»· subtortus

1170

SUBERIFOLIUS, cu frunze suberoase [cork-leaved ; korkblăttrig ; à feuilles liègeuses ; paras levelű ; пробколистный]

1159

SUBDIVISIO f, subîncrengătură, categorie sistematică inferioară încren­ găturii (Gymnospermophytina, Myxomycotina) [subdivision ; Unterabtei­ lung; subdivision; altörzs; подраздел]

1171

SUBERIFORMIS

1172

SUBERINUM η, suberină, substan­ ţă elastică, impermeabilă, care impreg­ nează celulele ţesutului suberos [suberin; Suberin, Korkstoff, Kork­ substanz; subérine; paraanyag; су­ берин]

1160

SUBDOLUS

-»• ambiguus

1161

SUBDOMINANS (dominer), sub­ dominant, aproape dominant (specii) [subdominant ; fast vorherrschend ; subdominant; majdnem domináns; субдоминантный]

-> phelloideus

1173

SU BE RI SATIO

1174

SUBEROGENUS, SUBEROGENIeus, suberogen, care produce suber

i-* suberificatio

suBE

бое

ROŞUs

[suberogenic ; suberogen; siîbérogène; paraképző ; суберогенный] CON TE XT и S SU BE ROGEN и S ->• pkellogenum 1175 SUBEROSUS, suberos, de natura şi consistenţa spongioasă a plutei (tulpina la Fagus) [suberose, corky; korkig, korkartig, verkorkt; subé­ reux, liégeux; paras; пробковый] SUBEROSUS CONTEXTUS suber 1176 SUBEX m, subex, partea axei care produce frunze catafilare (Kerner) [subex ; M iederblattstamm ; subex ; szubex; субекс] 1177

SUBFALCATUS, subfalcat, aproape falciform [subfalcate; fast sichel­ förmig; presque falqué; kissé sarlós; почти серповидный]

1178

SU BF AMILI А i, subfamilie, cate­ gorie sistematică imediat inferioară familiei ( Panicoideae ) [subfamily ; Unterfamiîie ; sous-familie ; alcsalád ; подсемейство]

1179

SUBFASCICULATUS, subfasciculat, incomplet fasciculat [subfasciculate; fast büschelig; subfasciculé ; kissé nyalábos ; почти пучковатый]

1180

SUBFLORALIS, subfloral, aflat sub floare (ramură) [subfloral; subfloral, unterbliitig; subflorale; virág alatti; подцветковый]

1181

SUBFORMA f, subforma, unitate sistematică inferioară formei [subform; Unterform; sous-forme; alalak; подформа]

1182

SUBFORMATIO f, subformaţie, comunitate vegetală mai mică decît formaţia [subformaţion ; Unterforma­ tion ; subformation ; alformáció, szubformáció ; субформация]

1183

SUBFOSSILIS, subfosil, incomplet fosilizat [subfossil; subfossil, teil­ weise versteinert ; subfossile ; szubfoszszilis; почти ископаемый]

1184 ; SUBFUSCUS 1185

1186

1187

1188

1189

1190

1191

1192

1193

1194

1195

— brunnaceus

SUBGENUS (-eris) n, subgen, ca­ tegorie sistematică imediat inferioară genului (subgenus ; Untergattung ; sous-genre; szubgenusz, alnemzedék; подрод] SUBGLABER, subglabru, aproape nepăros [almost hairless; fast kahl; subglabre, presque glabre; majdnem kopasz; почти голый]

SUBGLOBOSUS, SUBGLOBULOSUS, subglobulos, aproape globulos (fruct, mugure) [subglobose, nearlyglobular, almost spherical, roundish; fast kugelrund; subglobulaire, pres­ que sphérique; gömbölyded; почтя шаровидный] SUBGREGARIUS, subgregar, care creşte în grupuri laxe [subgregarious ; locker gruppiert; presque agrégé; lazán csoportos; рыхло гругашрованный] SUBGYNOECIUS (lat. -, gr. γυνή „femeie", οίκος „casă"), subginoecic, cînd plantele, genetic cu flori femele, mai manifestă şi prezenţa unor organe hermafrodite sau mascule [subgynoecious ; subgynözisch ; subgynoécique ; szubginőcikus ; субгинозцический] SUBHIRSUTUS, subhirsut, aproape hirsut [subhirsute ; schwachrauhhaa­ rig; subhirsuté; kissé borzasszőrű; слабожестковолосистый] SUBHYMENIALIS (lat. -, gr. ύμήν „membrană"), subhimenial, aflat sub himeniu (strat) [subhymenial; subhymenial; subhyméniale ; szubhimeniális ; субгимениальный] SUBHYMENIUM η (lat. gr. --), subhimeniu, stratul de celule dintre tramă şi himeniu (Agaricus) [subhymenium ; Subhymenium ; subhymenium ; szubhimenium ; субгимений] —»^ hypothecium SUBHYPOSTATICUS (lat. -, gr. υποστατικός „care suportă"), subhipostatic, care este oprimat de sexul opus (caracter) [subhypostatic ; subhypostatisch; subhypostatique ; szubhipostatikus ; субгипостатический] SUBICULUM n, subicul, ţesut de hife filamentoase împletite şi laxe, purtătoare de peritecii (Allescher) [subicule ; Subikulum ; subiculum ; szubikulum; подслойка] SUBIMBRICATUS, subimbricat, parţial acoperit prin încălecare (scvamele antodiului) [subimbricate, somew­ hat overlapping; etwas dachziegelig; subimbriqué; kissé fedelékes; почти черепитчатый]

1196

SUBIMMERSUS, subimers, par­ tial acoperit (mugurele intrapeţiolar la Robinia) [somewhat submersed; halbversteckt ; presque submergé, partiellement recouvert; félig rejtett, részben takart; почти погруженный]

1197

SUBINCISUS, slab incizat [subincised; fast eingeschnitten; faible"

507

1198

4199

1200

1201

1202

1203

1204

1205

1206

1207

1208

1209

S ив ROSE и S ment incisé ; kissé bemetszett ; слабо надрезанный] SUBINERMIS, aproape nespinos [somewhat unarmed ; fast unbewehrt ; presque inerme; majdnem tövistelen; почти невооруженный] SUBINSIPIDUS, aproape fără gust [somewhat tastless; etwas fad; pres­ que insipide; majdnem íztelen; почти безвкусный] SUBINTEGRIFOLIUS, subintegrifoliat, cu frunzele aproape întregi [subintegrifolious ; fast ungeteiltblätt­ rig; subintegrifolié; majdnem osz. tatlan levelű; почти цельнолистныйт SUBJECTUS, SUBJACENS, aflat dedesubt [placed below; darunterste­ hend ; situé au-dessous ; alul levő ; расположенный под] SUBLANATUS, slab lînos [subl*nate; etwas wollig; presque lanugi­ neux; kissé gyapjasszőrü; слабо шерс­ тистый] SUBLETHAL1S, subletal, aproape mortal (factor) [sublethal; fast töd­ lich; presque mortel; majdnem halált okozó ; сублетальный ] SUBLIGNOSUS, sublemnos, aproape lemnos [sublignose; fast holzartig; sous-ligneux; majdnem elfásodott; почти древесинный] SUBLITTORALIS, subliloral, aflat aproape de litoral (zonă) [sublittoral ; sublitoral, fast strandig; sublittoral; partközeli ; сублиторальный ] SUBMARINUS, submarin, aflat sub apele mării (alge ^) [submariti­ me; unterseeisch; submarin; tenger alatti; подводный] SUBMERSUS, submers, scufundat, aflat sub suprafaţa apei tulpina şi frunzele la Ceratophyllum submersum) [submersed, plunged ; untergetaucht ; submergé, plongé; viz alatti, alá­ merült ; погруженный] —»• demersus SUBMICRONICUS (lat. -, μίκρος „mic"), submicronic, vizibil numai cu ajutorul ultramicroscopului [sub­ micronic ; submikronisch ; submicronique; szubmikrónikus ; субмикронический] SUBMICROSCOPICUS (lat.-, gr. -, σκοπέω „ aobserva"), submicroscopic, ce nu poate fi observat cu microscopul obişnuit [submicroscopic ; submikro­ skopisch; submicroscopique; szubmikroszkópikus ; субмикроскопический]

1210

SUBMICROSOMA π (lat.-, gr.-, σ&μα „corp"), submicrozom, granulă submicroscopică din citoplasmă (FreyWyssling) [submicrosome ; Submikrosom ; submicrosome ; szubmikroszóma ; субмикросома] —»^ biosoma

1211

SUBNIGER, negricios, negru cenu­ şiu [blakish, nigrescent, turning black ; schwärzlich, schwarzwerdend, ver­ schwärzend ; noircissant, noirâtre ; feketéllő, feketés; черноватый, черне­ ющий]—^ nigrescens, nigricans ^denigrans SUBNIVALIS, subnival, care apar­ ţine zonei inferioare a zăpezilor perene [subnival; subnival; subnivéal; szubnivàlis; подснежный] SUBOBTUSUS, subobtuz, aproape obtuz [slightly obtuse; etwas abge­ stumpft; presque obtuse; majdnem tompa; почти тупой] SUBORBICULARIS, suborbicular, aproape circular (frunzele la Malva) [suborbicular; fast kreisförmig, rund­ lich; suborbiculaire ; kerekded, majd­ nem kör alakú ; почти округлый] —>> súbrotundatus, subrotundus SU ВО RDI NAT 10 î, subordonare, gruparea ierarhizată, pornindu-se de la caracterele generale spre cele mai speciale, ca principiu adoptat la cla­ sificarea actuală a organismelor [su­ bordination; Untereinordnung; su­ bordination ; alárendelés ; субордина­ ция, подчинение] SU BORDÓ m, subordin, categorie sistematică inferioară ordinului (Bromeliineae, Saxifragineae ) [suborder ; Unterordnung; sous-ordre; alrend; πоднорядок]

1212

1213

1214

1215

1216

1217

1218 1219

1220

1221

1222

SUBOVATUS, subovat, aproape óvat [almost egg-shaped; fast eiförmig; subové; majdnem tojásdad; почти яйцевидный] SUBPILOSUS -^ pilosiusculus SUBRAMOSUS, SUBRAMIFICA· TUS, slab ramificat [subramose ; wenig verzweigt ; subrameux ; alig [ágas ; слабоветвистый, маловетвистый] SU В REGN и M η, subregn, categoria sistematică inferioară regnului (Cryptogamae, Phanerogamae ) [subkingdom; Unterreich; sous-règne; alregnum, alország; подчарство] SUBRENIFORMIS, subreniform, aproape reniform [subreniform; fast nierenförmig ; subréniforme ; majdnem vese alakú ; слегка почковидный] SUBROSEUS

-.· roseolus

SUBROSTRATUS 1223 1224 1225

1226

1227

1228

122 9

1230

1231

1232 1233

SUBROSTRATUS, subrostrat, cu rostru mic [subrostrate ; kleinschnäbelig ; subrostré ; kiscsőrű ; мелконосатый] SU В ROTUND ATU S, SUBROTUNDUS —*• suborbicularis SUBSALSUS, subsărat, semisărăturos [subsaline; halbsalzliebend; demisalin; kissé sótűrő, kissé szikes; солонцеватый] SUBSECTIO f, subsecţie, categorie sistematică inferioară secţiei [sub­ section ; Untersektion ; sous-section ; subszekció; подсекция] SUBSERICEUS, subsericeu, slab mătăsos păros [somewhat silky; fast seidenhaarig; presque soyeux; gyen­ gén selyemes szőrű ; почти шелковистый] SUBSERIES f, subserie, categorie sistematică inferioara seriei [subseries ; Unterserie ; sous-série ; alsorozat ; подсерия, подряд] SUBSERRATUS, subserat, slab; serat [subserrate, slightly serrate; schwachgesägt; faiblement denté en scie ; kissé f űrészes ; слегка пильчатый] SUBSESSILIS, subsesil, aproape sesil, cu peţiol foarte scurt [subsessile; fast sitzend; subsessile; majdnem ülő; почти сидячий] SUBSPECIES f, subspecie, cate­ gorie sistematică inferioară speciei, avînd areal propriu [subspecies; Un­ terart ; sous-espèce ; alfaj ; подвид] SUBSPECIFICUS -* infraspecificus SUBSPONTANEUS, subspontan, sălbăticit, scăpat din cultură (plantă) [subspontaneous ; verwildert, subspon­ tan, wiederverwildert, kulturflüchtig; subspontané ; elvadult, visszavadult, kulturszökevény ; одичавший] - • aufugus, efferatus

1234

SUBSQUAMOSUS, subscvamos, pu­ ţin scvamos [subsquamose ; schwach­ beschuppt; subsquameux; kissé pikkelyes; слабо чешуйчатый] 1235 SUBSTANTIA f, substanţă, materie (incrustantă, intercelulară) [substance, matter; Stoff; substance; anyag; субстанция, вещество] 1236 SUBSTOMATICUS, substomatic, aflat sub celulele stomatice (cameră) [substomatic ; substomatisch ; substomatique; légzőnyilás alatti; суб­ стоматический] 1237

SUBSTRATUM η, substrat, strat nutritiv [substratum; Substrat, Un­ terlage, Grundlage, Boden, Nährbo-

60S

1238

1239

1240

^ 1241 1242

1243 1244

1245

1246

den; substratum, couche nutritive; aljzat, táptalaj ; субстрат] SUBTERMIN ALIS, subterminal, aflat sau rezultat aproape de extre­ mitatea unui organ (frunză ~ , creştere r^), [subterminal; subtermi­ nal, untergipfelständig; subterminal; csúcs alatti ; субтерминальный] -^ infraterminalis, subapicalis SUBTERRANEUS, SUBTERRENUS, subteran, aflat sub sol (tul­ pină ~ ) [subterraneous, subterranean, underground ; unterirdisch ; Souter­ rain, hypogé; föld alatti; подземный] —» hypogaeus SUBTETRAGONUS (lat. -, gr. τετραγωνικός „patrumuchiat"), subtetragonal, slab patrumuchiat [subtetragonal; fast vierkantig; subtétragone; gyengén négyélű; субтетра­ гональный] SU ВТ IMS, subtil, fin şi delicat [fine, thin, delicate; fein, zart; sub­ til, fin ; finom, vékony ; тонкий] SUBTOMENTOSUS, subtomentos, slab tomentos [subtomentose ; etwas filzig; subtomenteux; kissé molyhos; слабопушистый] SUBTORTUS^ subdistortus SUBTRIBUS (-US) f, subtrib, categorie sistematică inferioară tribu­ lui (Nardinae) [subtribe; Untertribus ; sous-tribu ; altribusz, alraj ; подтриба, подколено] SUBTRIOECIA f (lat. -, gr. τρι „trei", οίκος „casă"), subtrioecie, trioecie la care aparent toţi indivizii au flori hermafrodite, totuşi unele sînt flori mascule sau femele reduse [subtrioecy ; Subtriözie ; subtrioecie ; szubtriöcia; субтриоэция] SUBTROPICUS, subtropical, aflat în zona subtropicală [subtropic; sub­ tropisch; subtropical; szubtropikális, forroégöv alatti; субтропический]

1247

SUBULARIS, SUBULATUS, SUBU LIFER, SUBULIFORMIS, SU­ RULI-, subulat, în formă de sulă; îngust cilindric şi lent atenuat la vîrf (subulifolius) (frunzele la Sagina subulata) [subulate, awl-shaped; pfriemenförmig, pfriemlich; subulé, en forme d'alêne; ár alakú, lassan kihegyesedő; шиловидный, шило-]

1248

SUBUMBELLATUS, subumbelat, aproape umbelat [subumbellate ; fast doldig ; subombellé ; kissé ernyős ; слег­ ка зонтиковидный, слабо зонтичный]

609

SUFFULCIENS

1249

SUBVARIETAS f, subvarietate, categorie sistematică inferioară varie­ tăţii [subvariety; Untervarietăt, Un­ terabart ; sous-variété ; alváltozat ; подразновидность] •1250 SUBVELUTINUS, subvelutin, slab catifelat păros [subvelutinous ; etwas samtartig; subvelouté; kissé bár­ sonyszőrös ; слегка бархатный] •1251 SUBVERTICILLATÜS, subverticilat, dispus în verticile imperfecte sau neregulate [subverticillate ; fast quirlig; subverticillé; majdnem örvös; почти мутовчатый] 1252 SUBVELUBILIS, subvolubil, par­ ţial volubil [half-winding ; halbwin­ dend ; demi-volubile ; félig csavarodott ; почти завивающийся]

1263 SUCCOSUS, suculent, zemos, cărnos (tulpina la Sedum, frunza la Agave) [succose, sappy, juicy, fleshy; saftig, saftreich, fleischig; succulent, juteux, charnu; nedvdús, lédús, pozsgás, húsos; суккулентный, сочный, мяси­ стый] —> succulentus η pl, plante sucu­ 1264 SUCCULENTA lente [succulenta, succulent plants; Sukkulenten, Saftpflanzen, Fett­ blattpflanzen; succulentes, plantes succulentes; pozsgás növények; сук­ куленты) —»· chylophyta -* succosus 1265 SUCCULENTUS 1266 SUCCUS m, suc, zeamă; partea lichidă din organele vegetale [sap, juice; Saft; suc, jus; nedv; сок]-* lympha*

1253

1267

SUCCEDANEUS, SUCCEDANUS, succedaneu, înlocuitor; care preia locul sau funcţiile unui alt organ [substituted; vertretend, stellvertre­ tend; succédané; helyettesítő; заме­ щающий] 1254 SUCCESSIBILITAS f, succesibilitate, capacitatea de a transmite carac­ terele de urmaşi [successibiîity ; Erb­ fähigkeit; successibilité ; öröklékenység; последовательность] 1255 SUCCES S10 î, succesiune, schim­ bările naturale succesive ale asocia­ ţiilor vegetale dintr-o staţiune dato­ rite modificărilor pedoclimatice şi avînd ca urmare înlocuirea acestora prin altele [succession ; Sukzession ; succession ; szukcesszió, egymásra­ következés ; сукцессия] 1256

SUCCESSIVUS, succesiv, care se continuă (generaţie, verticil) [succes­ sive, following; allmählich, nachfol­ gend, aufeinanderfolgend; successif, succédané ; folytatólagos, egymás után következő; последовательный]

1257

SUCCIFER, succifer, care produce sau conduce suc [succiferous ; safttragend ; succifère ; nedvképző, ned­ vet vezető; несущий сок]-+ chymiferus

1258

SUCCINCTUS

-^ cinctus

1259

SUCCINEUS

-^ electrinus

1260

SUCCIO f -^ absorbtio

1261

SUCCIRUBER, eu sucul roşu [redjuiced; rotsaftig; à jus rouge; piros nedvű; красносочный]

1262

SUCCISUS, tăiat de jos [succise, cut off underneath; abgeschnitten; tranché, coupé; levágott; подрезан­ ный]

SU DAT IO f -* exsudatio

SUDORIFICUS, sudorific, care pro­ voacă asudarea [sudorific; schweiß­ treibend; sudorifique; izzasztó; пото­ гонный] 1269 SUFFLATUS -^ inflatus (suffoco), sufocant, 1270 SUFFOCANS înnăbuşitor [suffocating, stifling; er­ stickend ; suffocant, étouffant ; elfojtó, fojtó; заглушающий, удушающий]

1268

SUFFRUTI1271 SUFFRUTESCENS, CANS, sufrutescent 1. Uşor lignificat. 2. Саге seamănă cu un subarbust (plantă r^) [suffrutescent, slight­ ly woody; halbstrauchig, halbstrauchăhnlich ; sousfrutescent ; cserjésedő, bokrosodó, elfásodó; полукус­ тарниковый] 1272

SUFFRUTEX m, subarbust, plantă cu tulpina lemnoasă numai la bază, extremităţile sale ierboase nu rezistă îngheţului (Salvia officinalis) [undershrub, half-shrub ; Halbstrauch, Staude ; sous-arbrisseau ; félcserje ; кустарничек, полукустарник] -^ fruticulus, semifrutex, subarbustum

1273

SUFFRUTICETUM n, sufruticet, formaţie de tufe scunde şi semiarbuşti [half-shrub formation; Halbstrauch-Formation ; formation de sousarbrisseaux; félcserjés-formáció; фор­ мация полукустарников] - • phrygana

1274

SUFFRUTICOSUS, sufruticos, subarbustiv [suffruticose ; halbstrauchig, staudig; sous-arbustif; félcserjés; по­ лукустарниковый]

SUFFULTORIUS, 1275 SUFFULCIENS, proptitor, sprijinitor, susţinător [sup­ porting, sustaining; stützend, unter-

SUFFULTUS

510

stützend; soutenant, appuyant; támasztó, alátámasztó ; подпирающий] proptit, răzimat, sus­ 1276 SUFFULTUS, ţinut (inflorescenţă ~, peri ~ ) [prop­ ped, supported, subtended; gestützt, unterstützt; soutenu, appuyé; meg­ támasztott, alátámasztott ; подпертый] îmbibat, umezit, umec1277 SUFFUSUS, tat [soaked, tinged, wetted; benetzt, befeuchtet; humecté, trempé; nedvesített ; смоченный] SULCI-, SULCO-, 1278 SULCATU S, -SULCUS, sulcat, brăzdat; prevăzut cu brazde longitudinale mai profunde (tulpina la Equisetum) (sulcinervis, sulcolanatus, bisulcus, crebrisulcus ) [grooved, furrowed, sulcate-, furrow-; gefurcht, ausgefurcht, gekehlt, ge­ furcht-, -furchig; sillonné, cannelle; barázdás, sáncolt, durván rovátkolt ; бороздчатый, бороздчато-] SULCICAULIS, cu tulpina brăz­ dată [sulcate-stemmed ; gefurchtstengelig; à tige sillonnée; barázdás szárú ; бороздчато-стебельчатый] 1280 SULCUS m, brazdă, scobitură mai profundă în formă de „V" în lungul unui organ (tulpina la Rumex alpinus, valvele unor Diatomeae, lamelele unor Fungi) [groove, furrow; Fur­ che; sillon; barázda; бороздка]*

1287 1288

1289

1290

1291

1279

1281

1282

SULPHURELLUS, SULPHURESCENS, sulfuriu galben-deschis [slightly sulphur-coloured ; hellschwefelgelb ; jaune soufre-clair; világos kénsárga; бледносерно- жёлтый] SULPHUREUS, SULPHURINUS, sulfuriu, de culoarea palid galbenă a sulfului [sulphur-yellow; schwefel­ gelb; jaune soufre; kénsárga; серножёлтый] —»^ thei-, theio-

1283

SUMMITAS apex

f,

SUMMUM

1284

SUPERANS (supero), depăşind, саге depăşeşte în lungime organul înve­ cinat (stamina stylum superantia, staminele depăşind în lungime stilul ; bracteae flores conspicue superantes, bracteile depăşind evident în lungime florile^ [exceeding, overtopping, lon­ ger than; überragend, überschreitend, länger als; dépassant; felülmúló, túlhaladó, hosszabb ; превышающий, превосходяпщй] RIS

1292

1293 1294

SUPERIMPOSITUS -^ superpositus SUPERIOR (comp, de la superus), superior, aflat mai sus (labiu —, ovar '^, palee —) (folia caulina superiora frunzele tulpinale superioare) [superior, upper, higher ; ober ; supé­ rieur; felsőbb; верхний]

1295

SUPERNATANS (supernato), su­ pernatant, care înoată pe suprafaţa apei (Wolffia) [supernatant; über­ schwimmend ; surnageant ; felszínen úszó ; плавающий сверху]

1296

SUPERPARASITUS m, superparazit, parazitul parazitului [superpa­ rasite ; Superparasit ; superparasite ; szuperparazita; сверхпаразит]

1297

SUPERPOSITUS, suprapus, aşezat deasupra altui organ (muguri ~ , ra­ muri ~ , verticil '^) [superposed, placed above; obenstehend, übereinandergestellt; superposé; szuperponált, föiéhelyezett, egymás felett elhelyezkedő; положенный сверху, вышележащий]-* superimpositus, suprapositus

1298

SUPERSPECIES f, superspecie, grup monofiletic de specii alopatrice, care nu pot fi considerate ca aparti-

η -.

1285

SUPERAXILLA taris

1286

SUPERBUS, superb, impozant [su­ perb, splendid; prächtig; superbe,

magnifique ; pompás, remek ; пышный,, великолепный] SUPERCOMPOSITUS -^ supradecompositus SUPERCRESCENS (supercresco),. supercrescent, care creşte peste un ait organ [supercrescent; überwach­ send ; supercrescent ; ránövő ; расту­ щий сверху] SUPERFICIALIS, superficial L Aflat pe faţa superioară. 2. Aflat aproape de suprafaţă [superficial ; oberflächlich ; superficiel ; felületi,, felszíni ; поверхностный] * SUPERFICIES f, suprafaţă, partea superioară a unui organ (de ex. a frunzei) [surface, face, upper surface ; Oberfläche ; surface ; felület ; поверх­ ность] SUPERFLUUS, superfluu, inutil, de prisos [superfluous, overflowing ; überflüssig; superflu; felesleges; излиш­ ний] —>• hypertelicus NOMEN SUPERFLUU M -> maetacoenymum, nomen hypertelicum SUPERFOETATIO f, superfetaţie, fertilizarea ovulului prin mai multe feluri de polen [superfoetation ; Superfötation ; superfétation ; szuperfötáció; суперфетация]

supraaxil-

SUSPENSOR

611 nînd aceleiaşi specii din cauza unor deosebiri morfologice evidente (Mayr) [superspecies ; Superspezies ; superes­ pèce ; szuperspeciesz ; надвид] 1299 SU PE RUS, superior, aflat mai sus decît organul cu care este comparat (floare, labiu, ovar, inel, himeniu) [upper, higher; oberer, überständig; supérieur; felső; верхный] 1300 SUPERVOLUTIVUS, SUPERVOLUTUS, supervolutiv, răsucit în spi­ rală în sus sau pe un organ (frunză ~ ) [supervolute, coiled over; übergerollt, übereinandergerollt ; supervolutif, contorté; rácsavarodott, felfelé csava­ rodott ; скрученный] 1301 SUPIN ATUS, SU ΡI NU S 1. Culcat, etalat pe sol (tulpina la Potentilla supina). 2. înclinat înapoi [supine, bent backwards; niederliegend, rücklingsgelegt, rückwärtsliegend ; couché, étalé sur le sol, courbé en arrière; lefekvő, heverő, hátrahajlott; лежа­ чий, простертый, загнутый назад] 1302

SUPPLEMENTUM п, supliment, adaos (ca titlu de carte, Boissier: Flora Orientalis, Supplementum) [sup­ plement, addition; Nachtrag, Bei­ lage; supplément; pótlék, toldalék; дополнение] —• corollarium

SUPPRESSIO f, supresiune, avortarea completă a organului [suppres­ sion ; Suppression ; supression ; szupresszió; подавление] 1304 SUPRAAXILLARIS, supraaxilar, саге creşte mai sus de axila frunzei sau a ramurii (supele r·^) [supraaxillary ; oberwinkelständig, oberachselstăndig; supraaxillaire; hónaljfeletti; надпазушный] —»· superaxillaris 1305 SUPRABASALIS, subprabazal, aflat deasupra bazei [suprabasal ; übergrundständig; suprabasal; alapon felüli; супрабазальный] 1306 SUPRACOMPOSITUS -* supradecompos itus

te ; übergipfelt ; suprafastigié ; tengelycsúcsát túlnövő; надравновысокнй] 1309 SUPRAFOLIACEUS, suprafoliaceu, situat deasupra frunzei [suprafoliaceous ; uberblattstăndig ; surfoliacé ; levél feletti; надлистный] 1310 SU Ρ RAMAT и RAT IO f, supramaturaţie, răscoacere; faza postmaturizării fiziologice a fructelor, cînd devin moi şi începe putrezirea [supramaturation, overripening; Überreife; surmaturation, blettissement ; túlérettség; переспелость] 1311

1312

1313 1314

1303

1307

SUPRADECOMPOSITUS, repetat compus, de mai multe ori penat compus) frunzele la Thalictrum foetidum) [supradecompound ; vielfach zusammengesetzt ; supradécomposé ; többszörösen összetett ; многократно сложный] —у supercompositus, supracompositus

1308

SU PRAFASTIGI ATUS, suprafastigiat, cînd ramurile laterale erecte depăşesc în lungime axa principală (inflorescenţa la Stenactis ramosa, Senecio barbaraeifolius) [suprafastigia-

1315

1316

1317

SUPRANUMERARIUS, supranumerar, aflat în număr mai mare decît cel obişnuit (cromozomi ' ^ , nuclei ~ , seminţe r^) [supranumerary ; überzählig ; surnuméraire ; számfe­ letti ; сверхкомплектный] SUPRAPETIOLARIS, suprapeţiolar, aflat deasupra peţiolului (stipelele la Melianthus major) [suprapetiolar ; uberblattstielstândig ; suprapetiolaire; levélnyél feletti; надчерешковый] SUPRAPOSITUS -*• superpositus SUPRASPECIES f, supraspecie, grup de specii înrudite [supraspecies ; Sammelart ; supraspecies ; kollektiv faj ; коллективный вид] —>· coenospecies SUPRATERRANEUS, suprateran, aflat deasupra pămîntului [supraterraneous, above-ground ; überir­ disch, oberirdisch ; supraterrestre ; föld feletti ; надземный] -+ epigaeus SU PRE MUS (superi, de la superus), suprem, cel mai de sus (frunză /-w, floare^) [highest, topmost; der oberste ; le plus haut ; legfelső ; самый верхний] SURCULIFER, SURCULIGER, SURCULOSUS, cu lăstari, саге poartă lăstari [surculigerous, surculose ; sprossentragend, sprossenreich ; surculifère, surculeux; sarjas; с побе­ гами, несущий побеги]

1318

SURCULUS m 1. Lăstar tînăr, mládiţă. 2. Lăstar produs de un mugure radical. 3. Tulpina foliacée (Bryophyta, Pteridophyta) [sucker; Zwei­ glein, Wurzelsproß, Moosstengel ; surcule, surgeon, rejeton, rejet, sou­ che; sarj, rügy tengely, mohaszár; побег, корневой побег, облиственный стебель, присоска]

1319

SURGENS

1320

SUSPENSOR embrionului

(surgo) -» adsurgens m, suspensor, suportul (Phanerogamae) [sus-

612

SUSPENSVS pensor ; Suspensor, Embryoträger, Keimträger ; suspenseur ; csirafüggesztö ; суспензор, подвесок] -^ етЬгуоphorum 1321 SUSPENSUS, suspendat, atîrnat (ovul^) [suspended, hanging; hän­ gend, abhängend; suspendu; függő, csüngő; подвешенный, висячий] 1322 SUSTENTANS, SUSTINENS (suslento, sustineo), susţinător [suppor­ ting, upholding; unterstützend; sou­ tenant; fenntartó, alátámasztó; под­ держивающий] SUTURA f, sutură, linia de concreştere a două frunze carpelare prin marginile lor sau linia de dehiscenţă a fructelor uscate [suture; Sutur, Naht, Verbindungsnaht, Л^'егу^'асЬбипдвnaht, Fruchtnaht; suture; л'arrat, forradás; шов] 1324 SUTURALIS, sutural, care aparţine unei suturi (dehiscenţă r^ , linie ~ ^ [suturai; sutural; suturaié; varrati, összenövési ; относящийся к шву]

1332 1333 1334

1335

1323

1325

SUTURATUS, SUTURIFER, SUTUROSUS, suturat, prevăzut cu su­ tură [suturate, suturose ; benähtet, nahtig, nahttragend; suturé, suturifère, sutureux; forradásos, varratos; шовный]

1326

SYCHNOCARPUS (gr. συχνός „frec­ vent", καρπός „fruct") —>• multifer (2), polycarpicus (3)

1327

1328

SYCON (-1) n, SYCONE (-ES) f, SYCONIUM n, SYCONUS m (gr. σοκον „smochină"), siconă, fruct com­ pus, cu numeroase fructe închise într-un receptacul cărnos (Ficus ca­ nea) [sycon, fig-fruit; Feigenfrucht; sycone, fruit de figue; fügetermés; сикон» сиконий] SYCOSIS f (gr. σύκακτις „tumoare"), sicoză, boală epidermală cauzată de Microsporon [sycosis ; Sykoze ; sycose ; szikózis; сикоз]

1336

Sammlung; collection; gyűjtemény; коллекция, собрание, сборник] SYLVsilvSYM- (gr. συν „cu, împreună") -* synSYMBASIS f (gr. -, βάσις „picior"), simbazis 1. Posedare a mai multor tipuri independente. 2. încrucişarea liberă dintre mai multe linii de des­ cendenţi (Cook) [symbasis; Symbasis; symbasis ; szimbázis ; симбазис] SYMBIONTA η pl (gr. -, βίος „viaţă"), simbionţi, partenerii care trăiesc în simbioză [symbionts; Symbionten; symbiotes; szimbionták; симбионты] SYMBIOSIS f (gr. συμβίοσις „viaţă în comun"), simbioză, convieţuirea dintre două organisme, cu foloase reciproce pentru ambii parteneri [sym­ biosis; Symbiose, Zusammenleben, Le­ bensgemeinschaft ; symbiose ; szimbi­ ózis, harmonikus együttélés; симбиоз, сожительство]

1337

SYMBIOTICUS (gr. -), simbiotic, care trăieşte în simbioză (bacterii ^) [symbiotic; symbiotisch, zusammen­ lebend ; symbiotique ; szimbiotikus, együttélő ; симбиотический]

1338

SYMBIOTISMUS biosis

1339

SYMBIOTROPHISMUS m (gr. -, τροφή „nutriţie"), simbiotrofism, nu­ triţie vegetală obţinută pe calea sim­ biozei (Kirchner) [symbiotrophism ; Symbiotrophismus ; symbiotrophisme ; szimbiotrofizmus ; симбиотрофизм]

1340

SYMBIOTROPHUS (gr. - -), simbiotrof, care se nutreşte pe calea simbiozei (plantă) [symbiotrophic; symbiotroph ; symbiotrophe ; szimbiotrófikus ; симбиотрофический]

1341

SYMBOLA f (gr. συμβολή „contri­ buţie"), contribuţie (ca titlu de carte, Cohn: Symbola ad seminis phisiologia) [contribution; Beitrag;, con­ tribution; adalék; взнос, вклад]

η pl -» syncoUi-

m (gr.

sym-

1329

SYGOLLIPHYTA phyta

1330

SYLLABUS m (gr. συλλαβή „asamblare"), conspect, sinteză (titlu de carte. Engler: Syllabus der Pflan­ zenfamilien) [survey, list; Zusammen­ fassung, Übersicht; assemblage, syn­ thèse; összefoglalás, átnézet; обзор]

1342

SYMMETRANTHUS (gr. σύμμετρος „de aceeaşi măsură", άνθος „floare"), cu flori simetrice [symmetranthous ; symmetrischblütig ; symétranthe ; részarányos virágú; симметрично-цветко­ вый]

1331 SYLLOGE (-ES) f (gr. συλλογή „asamblare"), colecţie, culegere (titlu de carte, Dumortier: Sylloge Jungermannidearum) [collection, gathering;

1343

SYMMETRIA f (gr. -), simetrie, raportul de corespondenţă şi egalitate a părţilor asemănătoare ale unor organe [symmetry ; Symmetrie, Gleich-

513

1344

1345

1346

1347

1348

1349

SYMPODIUM mäßigkeit ; symétrie ; szimetria, részarányosság ; симметрия] SYMMETRICUS (gr. -), simetric [symmetrical; symmetrisch; symétrique; szimetrikus, részarányos; сим­ метричный] SYMMETROCARPUS (gr. -, καρπός „fruct"), cu fructe simetrice [symmetrocarpous; symmetrisch-früchtig; symétrocarpe ; részarányos termésű ; симметрично-плодный] SYMPA TRIG и S (gr. σύν „împreună", πατρικός „paternal"), simpatric, cu areal de distribuţie care se suprapune sau se întretaie (specii r·^) (Mayr) [sympatric ; sympatrisch ; sympatrique ; szimpatrikus ; симпатрический] SYMPEDA f (gr. -, πέδη „piedică"), simpedă, raport de simetrie printr-un plan de intersecţie [sympeda; Sympeda; sympeda; szimpeda; симпеда] SYMPERIANTHEUS (gr. -, περί „împrejur", άνθος „floare"), simperiantic, cu periantul reunit în tub [symperianthous ; symperianth; symperianthé ; szimperiantikus ; симпериантный] SYMPETALIGUS, SYMPETALUS (gr. -, πέταλον „petală"), simpetalic, gamopetal; cu petalele concrescute (corola la Nicotiana, Gentaurea) [sym­ petalous, gamopetalous ; verv^rachsenkronblăttrig; synpétale, gamopétale; forrtszirmú ; спайнолепестный] -> gamopetalus, metachlamydeus

SYMPHI-, SYMPHYO- (gr. συμφύω „a concreşte"), concrescut (symphianlherus, symphyogenus) [united ; ver­ wachsen- ; conné ; összenőtt- ; спростно-, спаино-] 1351 SYMPHIGARPUS (gr. -, καρπός „fruct"), cu fructele concrescute sau reunite [symphicarpous ; verwachsenfrüchtig, gehäuftfrüchtig ; symphicarpe ; összenőtt termésű, csoportos ter­ mésű ; спростноплодный] 1352 SYMPHYLLODIUM η (gr. σύν „îm­ preună", φύλλον „frunză", είδος „ase­ mănare"), simfilodiu, scvamă ovuliferă ale onului (Goniferae) [symphyllode; Symphyllodium ; symphyllode; szimfillódium ; симфиллодий]

organe pînă atunci separate [symphyogenesis ; Symphyogenese ; symphyogenèse; szimfiogenézis ; симфиогенез] 1355 SYMPHYOGENICUS, SYMPHYO­ GENUS (gr. - ) -» symphysus, conna· tus, concretus 1356

SYMPHYONEURUS (gr. -, νευρον „nerv"), cu nervurile reunite [unitednerved ; verwachsennervig, vereintner­ vig; à nervures soudées; összenőtt erezetű ; спаиножильный] 1357 SYMPHYOSTEMONEUS (gr. -, στήμων „fir"), cu staminele sudate [symphyostemonous ; verwachsenfädig ; à étamines soudées ; forrt porzójú ; спаинотычинковый] 1358 SYMPHYSIA f, SYMPHYSIS í (gr. σύμφυσις „concreştere"), coalescenţă, concreşterea congenitală sau ulterioară a unor părţi sau organe obişnuit separate (Bessey) [coalescence, fusion of parts; Verwachsung; coa­ lescence, union; összenövés; симфиз, сращение] —*• coalescentia, concrescentia

1359

SYMPHYSUS, SYMPHYTICUS (gr.-), simfitic, format prin concreş­ terea părţilor separate (picnidii, nu­ dei) [symphytic, coalescent; symphytisch, werwachsen; symphytique, ré­ uni, soudé; összenőtt; сросшийся] —»• concretus, connatus, symphyogenicus, coalitus

1360

SYMPHYTpGYNUS (gr. -, -γυνή „soţie"), simfitogin, avînd pistilul ade­ rent la caliciu [symphytogynic ; symphytogyn ; symphytogyne ; szimfitogin; симфитогинный] -^ symphyto· thelicus

1350

SYMPHYLLUS (gr. - -), cu frunzele concrescute [symphyllous ; verwach­ senblättrig; à feuilles soudées; öszszenőtt levelű ; спаинолистный] 1354 SYMPHYOGENESIS f (gr. -, γένεσις „naştere"), simfiogeneză, forma­ rea organului prin reunirea altor

1361

SYMPHYTOTHELICUS (gr. -, 0fjλυς „femenin") —»· symphytogynus 1362 SYMPLASTUM η (gr. σύν „împreu­ nă", πλαστός „format"), simplast, corp plasmatic multinucleat, care poate dcA^eni un plasmodiu sau un sincitiu (Hanstein) [symplast ; Symplast ; symplaste ; szimplasztum ; симпласт] 1363 SYMPLOCIUM η (gr. -, πλέκω „а cuta") -^ sporangium (Pteridophyta) 1364

SYMPODIALIS (gr. -, ποΟς, ποδός „picior"), simpodial, pseudomonopodial, prevăzut cu pseudoaxă (rami­ ficaţie ~ J [sympodial; sympodial; sympodiale ; szimpodiális, áltengelyes, álmonopodiális ; симподизльный]

1365

SYMPODIUM η (gr. - -), simpodiu, pseudoaxă; ramificaţie la care axa principală are creştere definită, ră-

1353

SYMPOLYMORPHYSMUS

514

mînînd scurtă, iar ramurile de ordinul I şi următoarele devin verticale, mai lungi, aparent continuînd creşterea axei principale (Malus, Juglans) [sympode; Scheinachse, Sproßverket­ tung; sympode; szimpódium, áltengely; силшодий] —• pscudoaxis 1366 SYMPOLYMORPHYSMUS m (gr. -> πολύς „numeros", μορφή „formă"), simpolimorfism, prezenţa mai multor forme la un organ al aceluiaşi individ de plantă (Lindman) [sympolymorphism ; Sympolymorphismus ; sympolymorphisme ; szinpolimorfizmus ; симполиморфизм]

1375 SYNANGIUM η (gr. -, άγγεϊον „vas"), sinangiu, concreşterea cupuliformă a sporangţilor, uneori pre­ văzute şi cu induzie (Marattiales) [synan^um; Synangium; synangium; szinangium; синангий] 1376 SYNANTHEREUS, SYNANTJJERICUS, SYNANTHERUS (gr. ανθηρός „înflorit"), sinanteric, cu anterele tubuliform concrescute (staminé la unele Compositae) [synantherous; verwachsenbeutelig, vereintstaubbeutelig; synanthère; összenőtt portokú, csőporzójú; сростнопыльниковый] —• syngenesius

1367

SYMPTOM А η (gr. σύμπτοίμα „simp­ tom"), simptom, manifestările carac­ teristice ale unor stări patologice (de ex. pătări foliare, cloroze, necroze) [symptom; Symptom; symptôme; kórtünet ; симптом]

1377

1368

SYMPTOMATOLCGIA f (gr. -, λόγος „vorbire"), simptomatologie, studiul simptomelor de boli [symptomatology ; Symptomatologie ; Symptomatologie ; szimptomatológia ; симптоматология] SYN- (gr. συν „împreună"), cu, îm­ preună [with, together; mit, zusam­ men; avec, ensemble; össze-, együtt; спайно-, сростно-] —• sym-, coen-

1378

1369

SYNANTHESIS f (gr. -, άνθησις „înflorire"), sinantezá, maturizarea simultană a staminelor şi a pistilelor [synanthesis; Synanthese; synanthèse; szjnantézis; синантезия] —^ synacme SYNANTHUS (gr. 1379 SYNANTHEUS, άνθος „floare"), sinantic 1. Cu flo­ rile concrescute. 2. Cu apariţia simultană a florilor şi a frunzelor [synanthous, synanthic ; verwachsenblutig; synanthe; összenőtt virágú; сростноцветковый]

1370

SYNACME (-ES) f (gr. -, „ vîrf") —»^ synanthesis

1371

SYNAKINETE (-ES) f (gr. -, α „fără", κίνησχς „mişcare"), sinachinet, fragment de filament pluricelular (Algae) [synakinete; Synakinete; synakinète ; szinakinetesz ; синакинета]

1380

1372

SYNANDRICUS (gr. -, άνηρ, άνδρός „bărbat"), sinandric, cu staminele concrescute [synandric ; verwachsenstaubfadig, verwachsenstaubbeutelig ; synandre; összenőtt portokú; сростнотычиночный]

1373

SYNANDRIUM η η (gr. - -), sinandriu, tub staminal rezultat din concreşterea totală a staminelor din floare (Compositae) [synandry ; Synandrie, Staubfädenverwachsung, Staubbeutelröhre ; synandrie; szinandria, porzóösszenövés, portokcső ; синандрий]

1381 SYNANTHODIUM η (gr. -, άνθωδης „asemănător cu floarea"), sinantodiu, concreşterea teratologica, laterală, a două antodii, avînd un peduncul comun (Taraxacum) [synanthody; Synanihodie; synanthodie; szinantódium ; синантодий]

1374

ακμή

SYNANTHERIA f (gr. - -), sinanterie, concreşterea tubuliformă a sta­ minelor prin anterele lor [synanthery ; Synantherie, Staubbeutelverwachsung; synanthérie; szinantéria, portok-öszszenövés ; синантерия]

SYNANDRODIUM η (gr. - , είδος „asemănare"), sinandrodiu, concreşterea staminodiilor [synandrodium ; Synandrodie; synandrodium; szinandródium, álporzók összenövése; синандоодий]

i382 1383

1384

SYNANTHIA f (gr. - -), sinantie, concreşterea unor flori obişnuit sepa­ rate (Morren) [synanthy; Synanthie, Blütenverwachsung; synanthie; virágösszenövés; синатия, срастание цвет­ ков]

SYNANTHROPUS (gr. άνθρωπος • anthropophilus ,om SYNAPHOSIS f (gr. συναφίστημι „a devia"), sinaphoză, schimbare în coeziunea plasmatică [synaphosis ; Synaphose; synaphose; szinaphózis; синафозис] SYNAPSIS f (gr. σύναψις „legă­ tură"), sinapsis, îngrămădirea cromo­ zomilor în profaza meiozei şi orînduirea lor concomitentă în ghem (Farmer şi Moor) [synapsis; Synap-

SYNCLISTUS

51^ sis; synapsis; szinapszis; синапсис] —• syndesis, synizesis 1385 S Y ΝA Ρ ТЕ ΝΕ (-ES) f (gr. σίν „împreună", ταινία „panglică") -^ zygotene 1386 SYNAPTOSPERMIA f (gr. συναπτάω „a se lega împreună", σπέρμα „sămînţă"), sinaptospermie 1. Reu­ nirea la cădere a seminţelor sau a fructelor uniseminale pentru a fi diseminate prin vînt (la plantele de deşeuri şi stepe.). 2. Diseminarea împreună a seminţelor pe un loc pentru a forma pilcuri dese (la plan­ tele de deserturi şi stepe) (Murbeck) [synaptospermy ; Synaptospermie, Keimkoppelung; synaptospermie; szinaptospermia ; синаптоспермия] 1387 1388

1389 139) 1391

1392

1393

SYNAPTOSPORA f (gr. -, σπορά „sămînţă") —> seirospora SYNARMOPHYTA η pl (gr. σύναρμος „reunit", φυτόν „plantă"), sinarmofite, plante cu flori ginandrice (Necker) [synarmophytes ; Synarmophyten; synarmophytes; szinarmofiták; синармофиты] SYNARMOPHYTUS (gr. - -) -» gynandricus SYNBOTANICA f (gr. σύν „împreuηί.**, βοτάνη „iarbă") —»• phytocoenologia SYNCARPIA î (gr. -, καρπός „fruct"), sincarpie, concreşterea întîmplătoare a unor cârpele sau fructe [syncarpy; Synkarpie, Früchten Verwachsung ; syncarpie; szinkárpia, termésösszenövés; синкарпия] —*• coenocarpia SYNCARPICUS (gr. - -), sincarpie, cu carpetele (sau fructele) concrescute fgincceul la Lylhrum salicaria) [syncarpous; synkarpisch, verwachsenfruclilblăltrig, verwachsenfrüchtig ; syncarpe ; szinkárpikus, összenőtt ter­ mőlevelű, összenőtt termésű; синкарпный] —• coenocarpicus SYNCARPIUM η (gr. - -), sincarpiu, fruct policarpelar format din drupe parţial sudate (Morus) [syncarp ; Synkarpium, Beerenhaufen, Sammelfrucht ; syncarpe ; szinkárpium ; синхарпий, сложная костянка] —• соепоcarpium

1394

SYNCARYOCYTIS (-IDIS) f (gr. -, κηριον „nucă", κυτός „vas") —• ovulum

1395

SYNCARYON η (gr. - -), sincarion(t) 1. Nucleul zigotului, rezultat din con­ jugarea celulei sexuale mascule şi femele. 2. Pereche de nuclei rezultînd din diviziunea ambilor nuclei game-

tici necontopiţi (Basidiomycetes) [syncaryon ; Synkaryon ; syncaryonte ; szinkarion; синкарион] 1396 SYNCARYOPHYTON π (gr. - -, φυτόν „planta") —» sporophyton 1397 SYNCARYOTICUS (gr. - -), sincariotic, cu celule diploide (Ascomycetes, Basidiomycetes) [synkaryotic ; synkaryotisch ; syncaryotique ; szinkariotikus ; синкариотический] 1398

SYNCEPHALUS (gr. -, κεφαλή „cap"), cu capitulele concrescute [syncephalous; verwachsenköpfig; syncéphalé; összenőtt fejecskéjû; сростноголовчатый]

1399

SYNCHORION η, SYNCHORIUM Il (gr· -, χωρέω „a se răspîndi") —• carcerulus, schizocarpium

1400

SYNCHOROLOGIA f (gr. - -, λόγος „vorbire"), sincorologie, studiul răspîndirii geografice a asociaţiilor vege­ tale şi a factorilor care condiţionează aceasta (Schröter) [synchorology ; Synchorologie, Gesellschaftsverbreitung ; synchorologie ; szinkorológia, növény­ társulások elterjedése; синхорология]

1401

SYNCHOROLOGICUS (gr. - -), sin­ corologie, referitor la sincorologie [synchorologic ; synchorologisch ; synchorologique ; szinkorológikus ; синхорологический]

1402

SYNCHRONICUS, SYNCHRONUS (gr. -, χρόνος „timp"), sincronic, simultan ; care există sau se petrece în acelaşi timp (specie r^, mitoză r>^) [synchronic; synchron, gleichzeitig; synchrone, synchronique ; egyidejű ; синхронный] —• isochronus, simultaneus

^493

SYNCHRONOGAMIA f (gr. --, γάμος „căsătorie"), sincronogamie, maturi­ zarea simultană а florilor mascule şi femele la acelaşi individ (Kirchner) [synchronogamy ; Synchronogamie ; synchronogamie ; szinkronogámia ; синхроногамия]

i (gr. - -, λό­ 1404 SYNCHRONOLOGIA γος „vorbire"), sincronologie, studiul sub aspect istoric al dezvoltării şi a secvenţei asociaţiilor vegetale (Rubel) [synchronology, history of vegetation ; Synchronologie, Vegetationsgeschichte ; synchronologie ; szinkronológia ; синхронологня, история растительности] —+ syngenetica 1405 SYNCLISTUS (gr. -, κλίσιον „loc închis") —• indehiscens

SYNCOLLIPHYTA

516

1406

SYNCOLLIPHYTA η pl (gr. σύγκολλος „alipit"), sincolifite, plante cu periantul alipit de pericarp [syncoUiphyta ; Synkolliphyten ; syncolliphytes; szinkollifiták; синколлифиты]

1415

1407

SY Ν COTYLEDON EU S (gr. -, κοτυληδων „cavitate"), sincotiledonar, cu cotiledoanele concrescute [syncotyledonous; verwachsen keimblättrig; syncotyledoné ; összenőtt sziklevelű ; спаиносемено до льны й]

1416

1408

SYNCOTYLIA f (gr. - -), sincotilie, concreşterea cotiledoanelor prin una din marginile lor [syncotyly; Synkotylie; syncotylie; sziklevél-összenö­ vés, szinkotilia ; синкотилия, срастание семядолей]

1417

1409

SYNCYANOSIS f (gr. -, κυανός „albastru"), sincianoză, simbioza în­ tre Cyanophyceae şi alte microorga­ nisme (Pascher) [syncyanosis ; Synzyanose; syncyanose; szinciánózis ; синцианоз]

1418

1410

SYNCYTIUM η (gr.-, κυτίς „cutie"), sincitiu 1. Celulă multinucleată mare formată în cursul mitosei premeiotice sau la începutul stadiului de meioză (Levan). 2. Reunirea mai multor celule uninucleate, cu nucleu necon­ topiţi Claticiferele la unele Compositae) [syncyte; Synzytium; syncyte; szincitium; синцитий]

1411

SYNDESIS f (gr. σύνδεσις „unire"), sindeză, împerecherea cromozomilor omologi în meioză (Haecker) [syn­ desis; Syndese; syndèse; szindézis; синдезис] —> synapsis

1412

SYNDETOCHEILUS (gr. σύνδετος „unit", χείλος „buză"), cu stomate complex, rezultat din diviziunea succe­ sivă a celulei mame iniţiale (Chadefaud) [syndetocheilous ; syndetocheîl ; syndetocheile ; összetett légzőnyüású ; синдетохеильный]

4413

SYNDIMORPHISMUS m (gr. συν „împreună", δίμορφος „biform"), sindimorfism, dimorfismul unor organe ale aceluiaşi individ de plantă (Lindman) [syndimorphism ; Syndimorphismus ; syndimorphisme ; szindiformizmus ; синдиморфизм]

1414

SYNDIPLOIDIA f (gr. -, δνπλόος „dublu", ίδιος „obişnuit"), sindiploidie, fuzionarea unor nuclei diploizi, dublîndu-se numărul cromo­ zomilor (Strasburger) [syndiploidy ; Syndiploidie ; syndiploîdie ; szindiploidia ; синдиплоидия]

SYNDIPLOIDICUS (gr. ), sindiploid, cu nuclei diploizi fuzionaţi (celule ^) [syndiploid ; syndiploid; syndiploîde ; szindiploid ; синдиплоидНЫЙ]

1419

1420

1421

SYNDYNAMICA f (gr. -, δύναμνς „putere"), sindinamica, evoluţia şi dinamica asociaţiilor vegetale [syndynamics; Syndynamik, Sukzessions­ lehre, Gesellschaftswechsel; syndynamique ; szindinámika ; синдинамика] SYNEMA (-ΜΑΤΙS) η (gr. -, νήμα „fir"), sinemă 1. Partea columnară a staminelor monadelfe (Malvaceae). 2. Columna constituită prin filamentele staminelor (Orchidaceae)[synem3i·, Staubgefäßsäule ; synème ; porzóoszlop ; синема, колонка тычинок] SYNENCHYMA (-malis) η (gr. -, δγχυμα „umplutură"), sinenchim, ţe­ sut rezultat din fuzionarea filamente­ lor celulare [synenchyma ; Synenchym ; synenchyme ; szinenchima ; синенхима] SYNERGIA f, SYNERGISMUS m (gr. συνεργία „cooperare"), sinergism, dezvoltarea mai avantajoasă a două organisme care trăiesc împre­ ună [synergism; Synergismus, Syner­ gie ; synergisme ; szinergizmus ; син­ ергизм] SYNERGIDAE f pl (gr. -), sinergide, cei doi nuclei (energide) aflaţi dea­ supra oosferei în partea superioară a sacului embrionar (Angiospermae) [synergids, help-cells; Synergiden, Hilfs­ zellen, Gehilfinnen; synergides; szinergidák, segédsejtek, segítősejtek; синергиды] SYNGAMEON (-1) η (gr. σύν „îm­ preună", γάμος „căsătorie"), singameon, fitocenoză în care pe cale de încrucişare iau naştere specii hibride noi şi constante (Lotsy) [syngameon, pairing community ; Syngameon, Kreu­ zungsgemeinschaft ; syngameon ; szingameon ; сингамеон]

1422

SYNGAMETA f (gr. -, γαμέτης „soţie") (MacMillan) —>· zygota

1423

SYNGAMETIA f (gr. - -), singameţie, deosebire numai fiziologică între două sexe morfologic identice (Blackman) [syngamety ; Syngametie ; syngamétie ; szingametia ; сингамеция]

1424

SYNGAMIA f (gr. -, γάμος „căsă­ torie"), singamie, fuziunea gârneţilor dînd naştere zigotului [syngamy ; Syn­ gamie, Gametenfusion ; Syngamie ; szingámia, ivarsejtek egyesülése; сингамия]

SYNSPERMUS

δ17 1425

1426 1427

1428

1429 1430

1431 1432

1433

ţiilor ecologice ale asociaţiei, precum SYNGENESIS f (gr. -, γένεσις şi a relaţiilor de interdependenţă „origine"), singeneză, reproducere se­ dintre asociaţiile vegetale şi mediul xuală [syngenesis, sexual reproduction ; lor geografic [synecology; Synökolosexuelle Fortpflanzung; reproduction gie, Gesellschaftshaushalt ; synécolosexuelle ; ivaros szaporodás ; половое gie ; szinökológia, növényszövetkeze­ размножение] -+ gamogenesis tek környezettana; синэкология] SYNGENESIUS (gr. - -) -^ synan1438 SYNOECOLOGICUS (gr. - - -), sine­ thericus cologie, relativ la sinecologie [syneSYNGENETICA í (gr. -), singenetica, cologic ; synökologisch ; synécologistudiul istoricului dezvoltării şi а que ; szinökológikus ; синэкологичесsecvenţei asociaţiilor vegetale [synКИЙ] genetics; Syngenetik, Gesellschaftent­ f (gr. συνώνυμος „nu­ wicklungslehre ; syngénétique ; szin- 1439 SYNONYMIA me identic"), sinonimie, denumiri genetika, növénytársulások törzsfej­ identice pentru plante deosebite sau lődéstana; сингенетикак] —* synchronume deosebite pentru aceeaşi plantă nologia [synonymy; Synonymie; synonymie; SYNGRAMMATA η pl (gr. -, γράμμα szinonímia; синонимия] „schiţă"), singramc, simetrie liniară în raport cu axa (Diatomeae) (Mu­ 1440 SYNONYMON η, SYNONYMUM η eller) [syngrammata ; Syngrammen ; (gr. -), sinonim, numele astăzi neva­ syngrammes; szingrami Ják синграммы] labil, al unui taxon [synonym; Syno­ nym, Nebenname; synonyme; szi­ SYNGYNUS (gr. -, γυνή „femeie") -^ nonima, társnév; синоним] epigynus f (gr. σύνοψις „privire SYNHAPLOIDEUS (gr. -, άπλόος 1441 SYNOPSIS generală"), sinopsis, descrierea con­ „singur", ίδιος „obişnuit"), sinhadensată a florei unei regiuni sau ploid, cu nuclei haploizi reuniţi (Nëa unor grupe de plante (ca titlu de mec) [synhaploid ; synhaploid ; synhapcarte ; Acharius : Synopsis methodica loîde; szinhaploid; сингаплоидный] Lichenum) [synopsis, general view; SYNIZESIS f (gr. συνίζω „a aşeza überblick, Vorschau ; précis, vue alături") (McCIung) -> synapsis générale ; átnézet ; обзор, обозрение, список, конспект] SYNMORPHOLOGIA î (gr. συν „îm­ preună", μορφή „formă", λόγος „vor­ 1442 SYNOPTICUS (gr.-), sinoptic, care bire"), sinmorfologie, studiul struc­ oferă o privire generală (tablou ~ j turii comunităţilor vegetale [synmor[synoptic ; synoptisch, übersichtlich ; phology; Synmorphologie, Pflanzensynoptique; átnézeti; конспективный] gesellschaflsslruktur ; synmorphologie ; szinmorfológia ; синморфология] 1443 SYNORRHIZUS (gr. συν „împreună", ί)ίζα „rădăcină"), cu rădăcinile con­ SYNNEMA η (gr. -, νήμα „fir"), crescute ('embrionul la unele Conisinemă, formaţia columnară a conidioferae) [synorrhizous ; verwachsenwur­ forilor coerenţi (Traverse şi Saccardo) zelig ; synorrhize ; összenőtt gyökerű ; [synnema; Synnema; synnema; szinсростнокорешковый] uema ; синнема]

SYNOCHORIUM η (gr. -, χόριον „membrană") —>· carcerula, dieresilis 1435 SYNOECIA f (gr. -, οίκος „casă"), sinecie 1. Prezenţa pe acelaşi indi­ vid a anteridiilor şi a archegoanelor. 2. Prezenţa pe aceeaşi plantă a eta­ minei şi a pistilului (Kirchner) [synoecy; Synözie, Einhausigkeit ; synoécie; egylakiság; синэция] 1434

1436

1437

SYNOECIUS, SYNOICUS (gr. - -), sinecie, caracterizat prin sinecie [synoecious, synoicous ; synözisch, ein­ häusig; synécique; egylaki ; однодом­ ный] —»· monoecius SYNOECOLOGIA f (gr. - -, λόγος „vorbire"), sinecologie, studiul condi-

1444

SYNPETALUS (gr. -, πέταλον „pe­ tală"), sinpetal, cu petalele unite [synpetalous ; verwachsenkronblăttrig; synpétale; forrtszirmú; спайно­ лепестный] -+ gamopetalus

1445

SYNSEPALUS (gr.-, lat. sepalum „sepală"), sinsepal, cu sepalele unite ("caliciul la Solanaceae) [synsepalous ; verwachsenkelchblăttrig ; synsépale ; forrt csészelevelű ; спаиночашелистикозый] —» gamosepalus

1446

SYNSPERMUS (gr. -, σπέρμα „sămînţă"), cu seminţele concrescute [synspermous ; verwachsensamig ; synsperme; összenőtt magvû; спаиносемянный]

SY Ν s PO RĂNGI 1447

1448

1449

1450

1451

1452

tat în aceeaşi direcţie [Syntropie; syntropisch ; syntropique ; szintrópikus; синтропический] SYNTYPUS m (gr. -, τύπος „mo­ del"), sintip, una dintre mai multe specii originale care a fost descrisă fără a se fi specificat holotipul [syntype; Syntypus; syntype; szinlipus; синтип] -»^ cotypus SYNUSIA f, SYNUSIUM η (gr. συνοοσίη „reunire"), sinuzie 1. Po­ pulaţie formată din una sau mai multe specii aparţinînd unei singure sau mai multor bioforme (Gams). 2. Populaţie cu specii aparţinînd aceleaşi bioforme sau unor bioforme asemănătoare (Petrovski) [synusia, synusium ; Synusie, Pflanzenverein ; synusie; szinuzium; синузия] SYNZOICUS (gr. -, ζ&ον „animal"), sinzoic, cu seminţele diseminate prin intermediul unor animale (planters, propagare'·^) (Sernander) [synzoic; synzoisch ; synzoique ; szinzoikus, állatok útján terjedő; синзоическяй] - • zoochorus SYNZOOCHORIA f (gr. - , χωρέω i „a se răspîndi") -* zoochoria SYNZOOGONIDIUM η (gr. - , γόνι· δνον „sămînţă"), sinzoogonidie, zoogonidie pluricelulară, avînd cîte un nucleu sub fiecare pereche de cili (Vaucheria) [synzoogonidium ; Synzoogonidium; synzoogonidu ; szinzoogonidium ; синзоогонидия] SYNZOOSPORA f (gr. - - , σπορά „sămînţă"), sinzoospor, zoospor biciliat, asociat în masă cu alţi zoospori (Vaucheria) [synzoosporie ; Synzoo-• spore ; synzoospore; szinzoospóra; : синзооспора] f (gr. -, ζυγός „jug"),: 1465 SYNZYGIA sinzigie, punctul de joncţiune a bazei j cotiledoanelor opuse [synzygia; Syn-j zygie, Verbindungsstelle ; synzygie ; ! szinzigia; синзигия] f (gr. σίφον „tub", 1466 SYPHOGENIA γεννάω „a se naşte"), sifogenie, for marea ascidiilor de frunze (în terato· logie) [syphogeny; Syphogenie; sy· phogenie; eltömlősödés, szifogeniaj, сифогения]

SYNSPORANGIUM η (gr. -, σπορά „sămînţă", άγγείον „vas"), sinsporange, grupare de sporangi sau de sori la Pteridophyta fosile [synspo^^gg range; Synsporangium; synsporange; szinsporangium ; синспорангий] SYNSPORUS (gr. --,, sinsponc, cu sporii reuniţi; саге se răspîndeşte prin conjugarea celulelor (Algae) [synsporous; synspor; synspore; öss- |^gQ zenőlt spórás; спаиноспоровый] SYNTAGMA η (gr. -, τάγμα „pre­ zentare"), sintagmă, lucrare, operă (ca titlu de carte, Golius: Syntagma herbarum) [work; Werk; ouvrage; dolgozat; книга, сочинение] SYNTAXON η (gr. -, τάξις „ordi­ ne"), sintaxon (pl. sintaxoni), unitate sistematică de orice rang în cenotaxonomie [syntaxon; Syntaxon; synta1461 xon ; szintaxon ; синтаксон] —*• coenotaxon SYNTAXONOMIA f (gr.--, όνομα „nume"), sintaxonomie, cenotaxonomie, sistematica comunităţilor bio­ logice [syntaxonomy, coenotaxonomy ; Syntaxonomie, Zönotaxonomie ; syn- 1462 taxonomie, cénotaxonomie ; szintaxonómia, cönotaxonómia ; синтаксо1463 номия, ценотаксономия] SYNTELOMITICUS (gr. -, τέλος „capăt", μίτος „fir"), syntelomitic, cu centromere care nu sînt terminale (cromozom ^^) (Oguma) [syntelomitic ; syntelomitisch ; syntélomitique ; szintelomitikus ; синтеломитичес- 1464 КИЙ]

1453

SYNTEPALUS (gr.-, lat, tepalum „tepală"), sintepal, cu tepalele con­ crescute (perigon) [syntepalous ; syntepal ; syntépale ; forrtlepellevelű ; синтепальный] -> gamotepalus 1454 SYNTRIPLOIDIA f (gr. -, τριπλόος „triplu", είδος „asemănare"), sintriploidie, fuzionarea nucleilor triploizi, formînd nucleul hexaploid (Nëmec) [syntriploidy ; Synţriploidie ; synţri­ ploidie ; szintriploidia ; синтриплоидия] 1455 SYNTROPHIA f (gr.-, τροφή „ali­ ment"), sintrofie, simbioză antagonistică între licheni [syntrophy; Syntrophie; syntrophie; szintrófia; синтрофия] 1456

518

им

SYNTROPHICUS (gr. - ) - epiphyticus 1457 SYNTROPHISMUS m (gr. - ) -^ syntrophia 1458 SYNTROPICUS (gr.-, τροπή „ră­ sucire"), sintropic, răsucit sau orien-

1467

SYRINGEUS, SYRINGINUS (gr. σύριγξ „fluier", lat. Syringa „liliac"): —• îilacinus

1468

SYRINGIFLORUS, cu flori de liliaci [Ulac-flowered; fliederblumig; à fleurs de lilas; borostyán-virágú; сире4 невоцветковый]

SYZYGIA

519 1469

14 70

1471

1472

1473

1474

1475

SYRINGODENDRON η (gr. -, δένδρον „arbore"), siringodendron, tul­ pina fosilă de Sigillaria [syringodendron ; Syringodendron ; syringodendron ; sziringodendron ; сирингодендрон] SYRROTIA η pl (gr. σύρροια „con­ fluenţă"), siroţii, micelii în stadiu de rezistenţă, formate din fasciculele de hife fibroase şi rizomorfe [syrrotia; Syrrotien; syrrotia; szirrotiák; сирроций] SYRTIDIUM η (gr. σύρτις, σύρτιδος „banc de nisip"), sirtidie, forma­ ţiunea vegetală a bancurilor de nisip [syrtidium, sandbar-formation ; Syrtidium ; syrtidium ; szirtidium, homok­ zátony-formáció ; сиртидиум] SYRTIDOPHILUS (gr. -, φιλέω „a iubi"), sirtidofil, care creşte pe bancuri de nisip [syrtidophilous, dwelling on dry sandbars; syrtidophil, sandbankliebend ; syrtidophile ; homokpadon növő ; сиртидофильный] SYRTIDOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), sirtidofite, plantele bancu­ rilor de nisip (Clements) [syrtidophyta, dry sandbar-plants; Syrtidophyten, Sandbankpflanzen ; syrtidophytes, plantes des bancs de sable; szirtidofiták, száraz homokzátonyok növé­ nyei ; сиртидофиты] SYSSOMATA η pl (gr. συσ- „îm­ preună", σώμα, σώματος „corp"), sisomate, agregat de monozomi [syssomata; Syssomaten; syssomates; syszomaták ; сиссоматы] SYSTELLOPIIYTA η pl (gr. συσ­ τέλλω „а înveli", φυτόν „plantă"), sistelofite, plante cu caliciul persis­ tent, făcînd corp de fructul [systellophytes; Systellophyten; systellophytes; szisztellofiták; систеллофиты]

1476

SYSTEM A (-MATIS) η (gr. σύσ­ τημα, συστήματος „sistem"), sistem 1. Mod de orînduire după principii ştiinţifice a materialului dintr-un do­ meniu al ştiinţei. 2. Titlu de carte (Agardh: Systema Algarum) [sys­ tem; System, Zusammenstellung; système; rendszer; система]*

1477

SYSTEMATICA f (gr.-), sistema­ tică [systematics; Systematik; sys­ tématique ; szisztematika ; система­ тика] —*• taxonomia

1478

SYSTEMATICUS (gr. -), sistematic, orînduit după un sistem (botanică ~ ^ [systematic ; systematisch ; systéma­ tique; szisztematikus, rendszerező; систематический] —*• taxonomicus

1479

SYSTEMATISATIO f (gr.-), sis­ tematizare [systematization ; Syste­ matisierung; systématisation; sziszlematizálás; систематизация] —>• classificitio

1480

SYSTOLE f (gr. συστολή „contracta­ re"), sistolă, faza de contractare a vacuolelor pulsatile (Algae) [systole; Systole, Zusammenziehung; systole, phase de contraction; szisztóle, öszszehúzódás; систола]

1481

SYSTOLICUS (gr. -), sistolic, de contractare (mişcare) [systolic; sys­ tolisch, zusammenziehend; systolique; szisztólikus, összehuzódási ; систолический]

1482

SYS Τ RO РНЕ f (gr. συστροφή „tor­ siune"), sistrofă, aglomerarea plas­ mei şi a plastidelor în jurul nucleului (Schimper) [syslrophc ; Systrophe, Kernlage; systrophe; szisztrofe; систрофе]

1438

SYZYGIA

t-^

synzygia

τ 1

2

3

4

5

6

7

TABACINUS, tabacin, de culoarea palid brună a tutunului [tabaccobrown, pale brown ; tabakfarben, tabakbraun; tabacin, couleur de ta­ bac; dohánybarna; табачный, табачнобурый] —• nicotianeus TABES f, TABESCENTIA î, tabescenţă 1. Oprire a dezvoltării, urmată de vestejire sau avortare a unor organe. 2. Atrofiere [tabes, tabescence; Abzehrung, Auszehrung; tabès, tabescence, dépérissement ; elsorvadás; табес, деградация] TABESCENS, TABIDUS (tabesco) 1. Atrofiat, în curs de atrofiere. 2. Gare se topeşte [tabescent, wasting away, shrivelling, becoming stunted, wasted, melted ; abzehrend, abgezehrt, geschmolzen ; tabescent, dépérissant, affaibli, fondu; elsorvadó csenevész, olvadó; ссыхающийся, чахнущий, та­ ющий] TABULA f, tabula 1. Planşă cu ilustraţia unei pagini. 2. Hartă. 3. Suportul unor ciuperci [tabiet, tabula, plank; Tafel, Figurentafel, Karte; table, carte; tábla, kép, térkép ; таблица, карта] TABULARIS, tabular, orizontal întins de forma unei table [tabular, plate-like, flattened, placular; tafelartig ; tabulaire ; táblaszerű ; плос­ когорный, горизонтально уплощен­ ный] —> tabuliformis TABULATUS, stratificat, etajat; dispus în straturi suprapuse [stratified; schichtig; stratifié, étage; réteges, emeletes, táblás; табличатый, слоистый, ярусный] TABULIFORMIS

tabuiaris

S

ΤACHY- (gr. ταχύς „repede"), repede, de timpuriu (tachysporus, tachytelicus) [quickly- ; schnell- ; rapide ; gyors, korai; скоро-]

9

TACHYAUXESIS f (gr. -, αύξησις „dezvoltare"), tahiauxeză, dezvoltarea

10

11

12

13

14

mai rapidă a unui organ faţă de altu similar [tachyauxesis, quick-growth ; Wachstumschnelligkeit ; tachyauxèse ; gyorsabb-növekedés ; тахиауксез] TACHYGENESIS f (gr. -, γένεσις „naştere"), tahigeneză, dezvoltare accelerată (în filogenie) [tachygenesis, accelerated development; Tachygenese, Entwicklungsverkürzung; tachygenèse; tachigenézis, gyors kifejlődés ; тахигенез] TACHYSPORIA f (gr. -, σπορά „sămînţă"), tahisporie, diseminare timpurie [tachyspory ; Tachysporie ; tachysporie; korai magszórás; тахиспория] TACTICUS, TACT ICO-, -TACTICUS (gr. τακτικός „de orînduire"), tactic, care reacţionează la о excitaţie printr-un mod de orînduire (tacticopterus, heterotacticus) [tactic ; taktisch ; tactique ; taktikus ; тактический] TAC TI LI S, tactil, sensibil la atin­ gere (papilara, p á r - ^ Д tactile; fühlbar; tactile; tapintó, érintésre érzékeny ; осязательный] TACTISMUS m tactism, mişcări libere ca reacţiune la excitanţii ex­ terni (de ex. la căldură, lumină, chimism) [tactism; Taktismus; tactisme ; taktizmus ; тактизм] —» taxis, taxismus

15

ΤACTUS (-US) m, atingere, in­ fluenţă [touch, touching, influence; Berührung, Einfluß ; attouchement, influence ; érintés, behatás ; прико­ сновение, влияние]

16

TAENIANUS,TAENIATUS,TAENIIFORMIS, TAENIO-, TAENIOSUS (gr. ταινία „panglică"), teniiform, ín formă de panglică (taeniophyllus) [taeniate, band-like, strap-shaped, ribbon-like, taperworm-shaped ; band­ förmig, schleifenförmig, bandwurmförmig; rubané, banderolle; pántlika­ szerű ; лентообразный, тесъмовидный]

521 17

18

19 20

21

22

TAXONOMICUS TAETER, Г^'Г.БЛ, dezgustător, res­ pingător, fetid (miros r^) [disgusting ; ekeliiaft, häßlich; dégoûtant; undorító, undortkeltő ; противный] TAGMATA η pl (gr. τάγμα „orînduire"), tagme, agregări de molecule (Pfeffer) [molecule-aggregations; Mole­ külverbindungen; aggregations molé­ culaires ; molekula-csoportosulások ; молекуляные собрания] TAIGA f, taiga, zona păduroasă nordică populată de Coniferae (Sibe­ ria) [taiga ; Taiga ; taiga ; tajga ; тайга] ΤALEA f, butaş, marcotă ; ramură sau fragment de plantă folosit la înmul­ ţirea vegetativă [cutting, slip ; Steck­ reis, Steckling, Senker; bouture, marcotte; buj tas, dugvány ; саженец] TANGENTALIS, tangenţial (sec­ ţiune r^) [tangential; tangential; tangentiel; érintőleges, érintő irányú; тангентальный] TANNINUM η, tanin, grup de sub­ stanţe astringente, tanante, extrase din gale sau din scoarţa unor arbori (Alnus, Castanea, Quercus) [tannin; Tannin, Garbstoff; tannine; tannin, cserzőanyag; таннин]

TAPESIUM η (gr. τάπης „covor"), tapesiu, miceliu superficial dens întreţesut, cuprinzînd ascofori [tapesium ; Tapesium ; tapesium ; tapezium ; тапезиум] 24 TAPETALIS, tapetai, care aparţine tapetului (celule ^», sírni ^^) [tape­ tai; tapetai; tapetale; tapetális; тапетальный] 25 TAPETUM (gr.-), tapet, strat ta­ petai 1. Ţesutul nutritiv intern al sporangelui (Pteridophyta). 2. Strat de celule care căptuşesc sacii polinici (Phanerogamae) [tapete, tapetalcells ; Tapete, Tapetenzellen ; tapèteum ; tapetum, tapetum-réteg; тапетум, вы­ стилающий слой]

şi şanţuri [ditch-dwelling plants; Grabenpflanzen; plantes des canaux; ároknövények, tafrofiták ; тафрофиты] 29 TARDIFLORUS, tardiflor, care în­ floreşte tîrziu [late-flowering; spätblühend; tardiflore; későn virágzó; поздноцвгтущий] —»· opsianthus 30 TARDIVUS, TARDUS, tardiv, care se produce cu întîrziere (fructificatie r·^, înflorire ^^^) [late, slow, tardy; spät, verspätet; tardif; késői, késedelmes; поздний, медленный] —»· serotinus 31

32

33 34

23

TAPHRENCHYMA η (gr. τάφρος „şanţ", έγχυμα „umplutură"), tafrenchim, ţesut format din celule sau canale poroase; botrenchim [taphrenchyma, bothrenchyma ; Taphrenchym ; taphrenchyme ; tafrenchima; тафренхима] —»· bothrenchyma 27 TAPHROPHILUS Igr. -, φιλέω „a iubi"), tafrofil, care creşte prin canale şi şanţuri [ditch-dwelling; grabenliebend; aimant les canaux; sánc­ kedvelő ; тафрофильный] i 8 TAPHROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), tafrofite, plante de canale

35

|[36 37

TARTAREUS, tartareu, asemănă­ tor cu tartrul; cu suprafaţa aspră şi fărîmicioasă (în lichenologie) [tartareous; weinsteinartig; tartareux; borkőszerű; виннокаменный, шерохо­ ватый] TAUTONY MU M η (gr. ταυτό „acelaşi", ονομα „nume"), tautonim, epitet specific care repetă numele generic (Calaminthacalamintha) [tautonym; Tautonym; tautonyme; tau­ tonim; тавтоним] TAXINOMIA f -^ taxonomia TAXIS f, TAXISMUS m (gr. τάξις „ordine") —*• tactismus TAXITERIA l (gr. -, τέρας „mon­ stru"), taxiterie, anomalie cu puţine abateri de la forma normală [taxitery; Taxiterie; taxiterie; taxitéria; такситерия] TAXOLOGIA f (gr.-, λόγος „vorbi­ re") —> taxonomia TAXON η (pl. TAXA) (gr. -), taxon (pl. taxoni), unitate sau categorie sistematică [taxon, taxonomic group; Taxon, taxonomische Einheit; taxon, groupe taxonomique; taxon, taxonó­ miai egység; таксон, систематическая категория]

38

TAXONOMIA f (gr. -, νόμος „lege"), taxonomie ; sistematică ; clasificare ; gruparea naturală a plantelor pe bază de caractere de asemănare şi de în­ rudire [taxonomy; Taxonomie, Sys­ tematik, Ordnungslehre ; taxonomie ; taxonómia, rendszertan, rendszerezés, osztályozás; таксономия] —»• systema­ tica, taxinomia

39

TAXONOMICUS (gr. ~), taxonomic, de clasificare, de sistematizare (grupă --^, categorie r^) [taxonomic ; taxonomisch ; taxonomique ; taxonómikus, rendszerezési ; таксономи­ ческий] —• systematicus

26

522!

TECNOSPORA 40

TECNOSPORA f (gr. τεκνον „co­ pil", σπορά „sămînţă"), tecnospor, spor rezultat nemijlocit din organele de reproducere mascule sau femele (Filices, Equisetum) (Radlkofer) [teknospore ; Teknospore ; tecnospore ; teknospóra; текноспора] 41 TECTOPARATYPUS m (gr. τέκτων „muncitor", παρά „alături", τύπος „model"), tectoparatip, exemplar ales pentru analiza structurii microscopice a tipului iniţial al speciei sau al genu­ lui (Chapman) [tectoparatype ; Tektoparatypus ; tectoparatype; tektoparatipus ; тектопаратип] 42 TECTOPLESIOTYPUS m (gr. -, πλησίος „aproape", τύπος „model"), tectopleziolip ; tectoparatip, dar cu exemplarele descrise mai tîrziu [tectoplesiotype ; Tektoplesiotypus ; tectoplesiotype ; tektopleziotipus ; тектоплезиотип] 43 TECTOTYPUS m ( g r . - ) , tectotip, fragment al exemplarului tipic folosit pentru analize microscopice [tectotype; Teklotypus; teclolype; tektotipus; тектотип] 44 TEC ТО RI и S tegens 45 TECTUM η, acoperiş de casă [roof; Dach; toit; háztető; крыша, кровля] —* tegula PLANTAE TECTORUM, plantele acoperişurilor de case [roof-plants; * Dachpflanzen; plantes des toils; háztetőkön tenyésző növények; кро­ вельные растения] 46 TECTURATUS, TECTUS, acope­ rit [covered, clothed; bedeckt, be­ kleidet, verdeckt ; couvert, vetû, garni ; fedett, takart, beburkolt ; покрытый, прикрытый, одетый] —* coopertus, opertus, vestitus, amictus, indutus, obtectus, chlamydo-, stego-* 47 TEGENS (lego), care acoperă, eare înveleşte (foliis non se tegentibus, cu frunze саге nu se acoperă^ [covering, clothing, concealing; deckend, ver­ hüllend, schützend; couvrant; befedő, beborító, betakaró ; покрывающий, прикрывающий] —• operiens, vestiens, íectorius 48

TEGMEN n, tegmen, înveliş 1. învelişul intern al ovulului. 2. Stra­ tul protector intern de celule care înveleşte sămînţa. 3. Glumă [tegmen, covering, inner seed-coat, glume; Hülle, innere Samenhaut, innere Samenschale, Hüllspelze ; tégument, enveloppe, secondine, glume; takaré, belső maghéj, pelyva; тегмен, пок­

49

50

51 52 53

54

55 56 57 58 59

60

ров, внутренняя оболочка семени, ко­ лосковая чешуя] —»· secundina TEGMENTACEUS, tegmentaceu, asemănător cu scvamele mugurilor [tegmentaceous ; knospenschuppenartig ; tégmentacé ; rügypikkelyszerű ; покровови дны й] TEGMENTOSUS, TEGMINATUS, -TEGMINUS, tegmentos, tegminat, prevăzut cu înveliş (ategminus, bitegminus) [tegmentose; behüllt, bedeckt, knospendeckig; tégminé, enveloppé; betakart, takaróréteges ; прикрытый, с покровом] TEGMENTUM η -* tegmen, integw mentum TEGULA f -^ tectum TEGULICOLUS (-COLA í), tegulicol, care creste pe acoperişuri sau pe ţiglele caselor [tegulicolous ; dachbewohnend, ziegelbewohnend; tégulicole; háztetőn élő, házcserepeken élő; живущий на крышах] TEICHOSOMA η (gr. τείχος „pe­ rete", σώμα „corp"), teicozom, picături sau sferule din membrana celulară (Gardiner) [teichosome ; Teichosom ; teichosome; teichoszóma; теихосома] TELA f, ţesut [tissue ; Gewebe ; tissu ; szövet; ткань] - • contextus* TELEIANTHUS (gr. τελείως „com­ plet", άνθος „floare") —» [hermaphroditus TELEORLEMA η (gr. -, βλήμα „înveliş") —»• velum partiale TELEOMITOSIS f (gr. -, μίτος „filament") -+ caryokinesis TELEPLASTIDIA η pl (gr. τέλος „capăt", πλαστός „modelat"), teleplastide, celule reproducătoare [teleplastids, reproductive cells; Teleplastiden, Reproduktivzellen ; cel­ lules réproductives; szaporítósejtek; телепластиды, размноженцые клетки)

TELEUTOCONIDIUM η (gr. τελευτή „final", κονίδιον „praf") -* teleutospora 61 TELEUTOCONIDIUM η (gr. -, γονίδιον „sămînţă mică") —• teleu­ tospora 62 TELEUTOSORUS m (gr. -, σωρός „grămadă"), teleutosor, agregare de teleutospori (Arthur şi Holway) [teleutosorus ; Teleutosorus ; téleutosore ; teleutoszorusz ; телейтосорус) 63 TELEUTOSPORA î (gr.-, σιΐορά „sămînţă"), teleutospor 1. Spor de

&ΤΟ

64 65 66

67

68

бУ

70

TEMPERANS rezistenţă şi de propagare (Uredinales). 2. Spor de iarnă [teleutospore, resting spore; Teleutospore, Winterspore, Dauerspore ; teleutospore ; teleutospóra, télispóra, áttelelő nyugvóspó­ ra, kitartóspóra; телейтоспора, зим­ няя спора] —»· teleutoconidium, teleutogonidium, chronispora, hypnospora TELIOSORUS m, TELIUM η (gr. τέλος „capăt", σωρός „grămadă"] - • leleutosorus TELIOSPORA l (gr. -, σπορά „sămînţă") -* teleutospora TELLURICUS, pămîntesc, referitor la pămînt sau la globul pămîntesc (apă'^, plante^) [telluric, earthly; irdisch, weltlich; terrestre; földi, földgömbi; земной] —• terraneus, terrestris TELMATEIUS (gr. τέλμα, τέλματος „mlaştină"), de mlaştină, care creşte în mlaştini [growing in marshes, in3adown or pools ; sumpfig, sumpfbe­ wohnend; croissant dans les marais; mocsári, mocsarakban élő; боло­ тистый] -^ telmicolus TELMATOPHILUS (gr. -, φιλέω „a iubi"), telmatofil, care preferă locurile mlăştinoase [dwelling in wet meadows; sumpfliebend; aimant les marais ; mocsárkedvelő ; |болотнолюбивый] TELMATOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), telmatofite, plante de pajişti umode şi de terenuri mlăş­ tinoase (Clements) [wet-meadow plants ; Sumpfpflanzen; plantes des ma­ rais ; mocsárnövények ; болотные рас­ тения] TELMATOPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός „rătăcitor"), telmatoplancton, planctonul mlaştinilor şi al băl­ toacelor [telmatoplankton ; Telmatoplankton ; telmatoplancton ; mo­ csár-plankton ; телматопланктон]

TELMICOLUS (-COLA l) -^ telmaleius 72 TELOCENTRICUS (gr. τέλος „ca­ păt", κέντρον „centru"), telocentric, cu centromer terminal (cromozom a.) [telocentric; telozentrisch ; télocentrique; telocentrikus ; телоцентричесКИЙ]—» telomiticus

74

TBLOCH ROMOSOM А η (gr. - , σ<&μα „corp"), telocromozom, cromo­ zom cu centromer terminal [telochromosome ; Telochromosom ; télochromosome ; telokromoszóma ; телохромосома] 75 TELOCRATUS (gr. -, κράτος „pu­ tere"), telocrat, intermediar între mezocrat şi criocrat, încheind ciclul unei noi perioade glaciare (Iwersen şi A. Löwe) [telocrat; telokrat; télocrate; telokrat; телократный] 76 TBLOGONIDIUM η (gr. -, γονίδιον „sămînţă mică"), telogonidie, gonidie rezultată din generaţiile succesive ale aceleiaşi celule (A. Braun) [telogonidium; Telogonidie; telogonidie; telogonidium; телогонидия] 77

TEWKINESIS f (gr. -, κίνησις „mişcare") —*• telophasis 78 TELOMA η (gr. -), telom, organ fun­ damental din punct de vedere morfo­ logic, din care în cursul dezvoltării sale are loc ramificarea cormului la plantele superioare [telome; Telom; telom; telom; телом] 79 TBLOMERA η pl (gr. -, μέρος „par­ te"), telomere, capetele cromozomilor situaţi distal de centromer (Müller) [telomeres ; Telomeren ; telomeres ; telomerák; теломеры] 80 TELOMITICUS (gr. -, μίτος „fila­ ment") —• telocentricus 81

TELOPHASIS f (gr. -, φάσις „apa­ renţă"), telofază, faza terminală a mitozei, cu reconstituirea celor doi nudei la peli (Heidenhain) [telophase ; Telophase, Endstadium ; telophase ; telofázis, végszakasz, zárószakasz ; теяофаза]

82

TELOREDUPLICATIO reduplicatio

83

TELOSYNAPSIS f (gr. -, σύναψις „unire"), telosinapsis, configuraţia de împerechere cap la cap a cromozo­ milor homologi în cursul primei divi­ ziuni meiotice (Wilson) [telosynapsis ; Telosynapsis ; telosynapsis ; teloszinapszis; телосинапсис] —*• metasyndesis, telosyndesis

84

TELOSYNDESIS f (gr. -, σύνδεσις „unire") —·· telosynapsis

85

TEMPERANS (tempera), tempé­ rant, care alină sau temperează dure­ rea (medicament^^) [tempérant; mässigend ; tempérant ; csilapító ; успокаи­ вающий]

71

73

TELOCH ROMOMÉ RA η pl (gr.-, χρώμα „culoare", μέρος „parte"), telocromomere, cromomere localizate ter­ minal [telochromomeres ; Telochromomeren ; telochromomeres ; telokromomerák ; телохромомерий]

f -^

inter-

524

TEMPERATUS 86

87

88

89

90 91 92

93

94

95

96

97

98

99

100

TEMPERATUS, temperat, moderat (regiune r^, zonă <^) [temperate; gemässigt; tempéré; mérsékelt; yмереш1ый] TEMPUS (-ORIS) η, timp, durată, perioadă de timp [time, duration; Zeit, Dauer; temps, durée; idő, idő­ szak ; время]* TEMULENTUS, TEMULUS, ame­ ţitor, stupefiant; care produce turburări nervoase [temulentous, stupifying, drunken; betäubend, berauschend; enivrant, stupéfiant; bódító; опья­ няющий, хмельной] TENACELLUS, puţin . tenace [so­ mewhat tenacious; etwas zäh; peu tenace ; kissé szívós ; несколько це­ пкий] TENACULA η pl -> haptera TENAGEIUS (gr. τέναγος, 'τέναγεος „loc umed") -+ palustris, telmateius TENAX, tenace, care se rupe greu (tulpină) [tenacious, tough, holding fast; zäh; tenace; szívós; цепкий, вязкий] TENERRICOLUS (-COLA f), tenebricol, care creşte pe locuri întunecoase [tenebricolous ; finsterbewohnend ; ténébricole; homályban élő; растущий в затенений] TENERROSUS, tenebros, întunecos [tenebrous, dark; finster, dunkel; ténébreux; homályos, sötét; затенен­ ный] ТЕ ΝELLI-, TENELLUS, delicat, subţire, fin (tenelliflorus) [tender, delicate; zart; délicat, grêle; vékony, finom ; довольно нежный] TEN EN S (teneo), care ţine (susţine sau poartă) [holding, bearing; hal­ tend, tragend; tenant, portant; tar­ tó ; hordozó ; занимающий] TENER, TENERI-, gingaş, delicat, fin, subţire (tenericaulis, tenerifrons) [tender; zart, fein, weich; tendre, grêle; finom, vékony; нежный, тон­ кий] TENSIO Í, tensiune, extensibilitate (superficială а unui lichid sau ţesut) [tension; Spannung; tension; feszí­ tés, feszültség; ншряжение] TENTACULARIS, tentacular, de forma tentaculului [feeler-shaped ; fühlfaden artig ; tentaculaire ; tentákulumszerű ; щупальцевидный] TENTACULATUS, TENTACULI· í ' ^ i í , tentaculat, prevăzut cu tenta­

101

102

103

104 105

106

107 108 109

HO

111

cule [tentaculate ; fühlfädig; tentacu­ le ; tentákulumos, érző-mirígyszőrös ; щупальценосный, с чувствительными волосками] TENTACULUM п, tentacul, păr glandulos, sensitiv, de captare şi digerare, de pe frunzele unor plante carnivore (Drosera) [tentacle, sen­ sitive glandular hair; Tentakel, Fühl­ faden, Fangarm; tentacule, poil sé­ créteur excitable; tentákulum, tapadó mirígyszőr, érző mirígyszőr ; щупаль­ це, чувствительный и железистый во­ лосок] ΤΕΝΤΑΜΕΝη,ΤΕΝΤΑΜΕΝΤϋΜ η, încercare, eseu (ca titlu al unor lucrări, ex. Besser: Tentamen de Abrotanis, 1832) [attempt, essay; Versuch; essai; kísérlet, próbálko­ zás, értekezés ; попытка, очерк] TENTHREDINIFER (gr. τενθρηδών „viespe", lat. fero „a purta"), care poartă sau este vizitat de viespi [bearing wasps; wespentragend; por­ tant des guêpes; darazsakat hordozó; осиноносный] T^iVC/^TÍ/^, subţiat [thinned; ver­ dünnt ; aminei ; elvékonyodott ; утон­ ченный, оттянутый] —* attenuatus TENUI-, TENUIS, subţire, fin (tenuicostatus, tenuilobus, tenuipes, tenuirostris ) [thin, slender, fine, finely-; dünn, zart, fein; mince, ef­ filé, grêle ; vékony, finom ; тонкий, тонко-] —»· ischno-, leptoTENUICAULIS, cu tulpini subţiri [thin-stalked; dünnstengelig; à tiges minces; vékony szárú; тонкостебель­ чатый] TENUIFOLIUS, cu frunzele sub­ ţiri [thin-leaved; dünnblättrig; ténuifolié; vékony levelű; тонколистный] TENUISECTUS, fin sectat [finclycut; dünnzerteilt; finement fendu; finoman szeldelt ; тонкорассечённый] TEPALUM η, tepală, una din piesele (foliolele) de acelaşi fel şi de aceeaşi culoare ale perigonului (Orchis, TÛlipa) [tepal; Tepale, Perigonblatt ; tépale; lepellevél; листочек около­ цветника] - • folium perigoniale -ТЕРALU S, cu tepalele (gamotepalus, syntepalus) [-tepalous; -lepal; -tépale, à tépales; -lepellevelű; -тепальный] TEPHR-, TEPHREUS, TEPHRO-, TEPHROSIUS, TEPHRUS (gr. τεφρός „cenuşiu"), cenuşiu, sur (tephranthus, tephrocephalus, tephro-

625

112

113

114

115

116

117

118

119

120 121 122 123

TERNATIphyllus, tephrotrichus) [ash-coloured, 124 TERGALIS, TERGI-, dorsal (terash-grey, ashy- ; aschgrau ; gris-cengispermus) [dorsali rückenseitig, rücdré ; szürke, hamuszürke ; пепельно-, ke-n ;dorsal ;hátoldali ;i ; дорсальный] -+ пепельный, пепельночАрый] —*• cinerC' dors al is us, spodius, griseus 125 TERGEMINALIS, TERGEMINATEPHRACANTHUS (gr. -, Ακανθα TUS, TERGEMINUS, tergeminat, de „spin"), cu spini surii [ashy-thorned ; trei ori îngemînat sau bifoliolat (de ex. aschgraustachelig; à aiguillons cen­ frunză compusă) [tergeminate ; drei­ drés; szürke tövisű; пепельноиглисfachgepaart, dreifachgedoppelt, dreiтый] fachzweizâhlig, dreimalgezweit ; tergéminé; háromszor páros; трехпарный, TEPHROLEUCUS (gr. -, λευκός утроенно-двоичатый] —> trijugus, triju„alb"), cenuşiu-alb [ashy-white ; graugatus, trigeminatus, triplicato-gemina' weiss; grisâtre-blanc; szürkésfehér; tus пепельно-белый] 126 TERGUM n, dos, partea dorsală TEPHROMELAS (gr. -, μέλας „ne­ a organului [back, dorsal-side; gru"), suriu-negru [ashy-black; asch­ Rücken, Rückenseite; dos; hátsó ol­ grau-schwarz ; grisâtre-noir ; szürkés dal; тыльная сторона, спина] fekete ; пепельно-черный] 127 TERMINALIS, TERMINI-, termi­ TEPIDARIUM η, tepidariu, seră nal, format la capătul sau în vîrful cu temperatură moderată (-Ь 12 — unui organ (terminiflorus) [terminal, -fl8 G°) [tepidarium, Gape-House; apical ; endständig, spitzenstăndig, gip­ Tepidarium, lauwarmes Glashaus ; felständig, gipfel-, end- ; terminal, api­ serre à température tiède, tepidarium ; cal; végálló, csúcsállású, ágtetőző, tepidarium, langyos üvegház; те­ szártetőző; терминальный, верхушеч­ плица] ный, конечный]-* apicalis* TE RA TOGEN IA í (gr. τέρας, τέρατος 128 TERMINALISATIO i, terminali„minune", γένος „urmaş"), teratoge­ zaţie, deplasarea chiasmelor către ex­ nic, geneza morfozelor teratologice tremităţile filamentelor cromozomice [teratogeny ; Teratogenic ; teratoge­ din stadiul diploten al meiozei (Dar­ nic; teratogénia; тератогения] lington) [terminalisation ; Terminalisation ; terminalisation ; terminalizáTERATOLOGIA í (gr. -, λόγος oió; терминализация] „vorbire"), tératologie, studiul aberaţi unilor morfologice, a deformaţiunilor 129 TERMINANS (termina), terminant, şi a monstruozităţilor [teratology; care se termină [terminating; endi­ Teratologie, Mibildungslehre ; téra­ gend, abgrenzend ; se terminant ; vég­ tologie; teratológia, rendellenes alaződő, határoló; заканчивающий] kuléisok tana ; тератология] 130 TERMINOLOGIA f (gr. τέρμων „li­ TERATOLOGICUS (gr. - ) , terato­ mită", λόγος „vorbire"), terminologie, logic, deosebit de forma normală glosologie; totalitatea termenilor teh­ [teratologic ; teratologisch ; tératolonici dintr-o disciplină [terminology; gique ; teratológikus, rendellenes ; Terminologie; terminologie; termino­ тератологический] lógia, műszókincs; терминология] -+ glossologia TERATOMA η (gr. -), teratom, creşterea teratologică a ţesutului 131 TERMINUS m 1. Hotar, limită. foliar (gale) [teratoma; Teratom; 2. Termen, cuvînt [limit, term, word; tératome ; teratoma ; тератома] Grenze, Ausdruck; limite, terme; ha­ tár, kifejezés; граница, термин]* TERCINA f, tercina, cel de-al treilea integument al ovulului [terelne; Ter­ 132 TERNARIUS, ternar, compus din zine ; tercine ; tercine ; терцина] trei părţi (hibrid «^, nume <~j [ter­ TERERRATOR m ^ trichogyna nary ; ternar ; ternaire ; hármas ; трой­ ной, трехчленный] TERERRATUS -·· perforatus 133 TERN ATI-, TERN ATU S, ternat, TERES, TERETI-, îngust cilindric dispus cîte trei (ter natif alius, ternato.şi circular în secţiune transversală pinnatus) [ternate, in threes, terna(tereticaulis, teretifolius, teretirostris, tely-; gedreit, dreizählig; terne, trois teretispinus) [terete ; stielrund, draht­ à trois; hármasával, hármanként; rund, walzenförmig; étroitement cy­ тройчатый] —»• trinarius, trinatus, lindrique, tereti- ; keskenyen hengeres ; trinus, tridymus, triplex вальковатый, вальковато-]

526

TERNI134

TERNI-, TERNUS -* ternati-. Ur­ natus (terniflorus, ternifolius) 135 TERRA f, pămînt (in orbe terrarum, în toată lumea^ [earth; Erde; terre; föld; земля] 136 TERRANEUS, TERRESTRIS, TERRI.terestru, саге creşte pe pămînt (terricolus, terrigenus) [ter­ restrial, terraneous; terrestrisch, ir­ disch, erdig, erd-; terrestre; földi, földön élő ; наземный, земляной] - • geophilus 137

138

139

140 141

142

143

144

TERREUS, pămîntiu, de culoarea gălbui brună a pămîntului [earthcoloured, yellowish-brown; erdfarbig, gelblich-braun ; couleur de terre, jau­ nâtre-brun; földszínű, sárgásbarna; землистый, желтовато-бурый] TERRICOLUS (-COLA t), tericol, саге creşte pe pămînt [terricolous ; erdbewohnend ; térricole ; talajlakó ; обитающий на земле] —• gaeoecius TERRIPHYTA η pl (lat. terra „pă­ mînt", gr. φύτον „plantă"), terifite, plante terestre [terrestrial plants ; Тегriphyten, Erdpflanzen, Landpflanzen; terriphytes, plantes terrestres; terrifiták, földben élő növények; назем­ ные растения] TERRITORIUM η, teritoriu [terri­ tory; Gebiet; territoire; terület; тер­ ритория, область] TERTIARIUS, terţiar 1. De ordinul al treilea (peduncul r^, foliolă i^). 2. Care se referă la era terţiară (relict r^) [tertiary; tertiär; tertiaire; harmadrendű, harmadkori ; третичный] TESQUICOLUS (COLA t), deşerticol, care creşte prin deserturi [deserticolous; wüstenbewohnend, wüste­ liebend; déserticole; pusztákon lakó ; обитающий в пустыне] —» deserticolus TESSELATUS, teselat, mozaicat; cu desen asemănător cu pătrăţelele tablei de şah fperigonul la Fritillaria meleagris) [tesselate, tesselated, checke­ red ; würfelig, gewürfelt, schachbrett­ artig; tesselé, marqueté, en damier; kockás, sakktáblaszeril, mozaikszerű; шахматный, клетчатый] —»· tessulatus, tessularis

TESSULARIS, TESSULATUS -ν tesselatus 145 TESTA î, testă, învelişul extern al seminţei [testa, outer coat of seed; Samenschale, äußere^ Samenhaut; tes­ ta, tégument externe de la graine; maghéj, külső maghéj; теста, наруж­

ная семенная кожура] -* exopleura, epispermium 146 TESTACEÜS, testaceu 1. Ca о mem­ brană groasă şi dură. 2. Roşu cără­ miziu [testaceous, tile-coloured, brickred ; hartschalig, ziegelfarbig, ziegelrot, scherbengelb ; téstacé, rouge brique ; maghéjszerű, téglaszín vörös, cserépszí­ nű; кирпичный, кирпично-красный, теставидный] 147

148

149 150 151

152 153

154 155

156

157

158

TESTE (testőr), atestă, dovedeşte; avîndu-se încredere în fidelitatea ci­ tării autorului..., (la citarea biblografiei) [proov, according to ...; be­ weist, bestätigt; témoigné par ...; ta­ núsítja..., igazolja... ; доказывает, по доказанием ..., согласно] —>• fide TESTICULARIS, TESTICULATUS, testicular, biluberculat, pre­ văzut cu două corpuri globuloase (tu­ bercul /^) [testicular, testiculale; hodenförmig, sackartig; testiculaire, tes­ ticule; hereszerü, zsákocskaszerű, kétgumócskás; тестикулярный] —• scrotiformis TESTICULUS m, TESTIS m -^ anthera TETER taeter TETR-, TETRA(gr. [τετράς „pa­ tru"), cu patru (tetrantherus, tetracaulis, tetradenus, tetralepidus) [four- ; vier- ; à quatre ; [négy- ; четырёх-] -^ quadr-, quadriTETRACAM ARU S, TET RÁCAMERATUS (gr. -, καμάρα „boltă") — quadr ilocular is TETRACANTHUS (gr. -, Ακανθα „spm"), cu patru spini [four-thorned ; vierdornig; à quatre épines; négytüskéjű; четырёхиглый]] TETRACARPELLARIS ( g r - , lat. carpellum „carpetă") -+ quadricarpellaris TETRACARPUS (gr. -, καρπός „fruct"), cu patru fructe [tetracarpous; vierfrüchtig; à quatre fruits; négytermésű; четырёхплодный] TETRACENTRUS (gr. -, κέντρον „pinten"), cu patru pinteni [four-spur­ red; vierspornig; à quatre éperons; négysarkantyús ; четырёхшпорецный] TETRACERUS (gr. -, κέρας „corn") ; cu patru coarne [four-horned vier-, hörnig; quadricorne; négyszarvacskás; четырёхрогий] TETRACHAENA f, TET RACII AENIUM η (gr. -, α „nu", χαίνω „a se deschide"), tetrachenă, fruct uscat

627

159

160 161

162

TETRAMERUS indéhiscent, format din patru achene, respectiv nucule (Roraginaceae, Labiatae) [tetrachaônium ; Tetrachäne ; Vierlingsfrucht ; tetrakène ; négyoskaszat ; четырёхсемянка] TETRACIIOTOMIA f (gr. τέτραχα „de patru ori", τόμη „făierc"), letracolomie, divizarea tulpinii sau a axei în patru ramuri de acelaşi ordin (Worsdell) [tetrachotomy ; Tetrachotomie; tétrachotomie ; tetrachotomia ; тетрахотомия] TETRACOCCUS (gr. τετράς „patru", κόκκος „bacă") —»^ quadricoccus TETRACOTYLEDON f (gr.-, κοτυληδών „cavitate"), tetracotiledon, em­ brion cu două cotiledoane bifidate (De Vries) [tetracotyl ; Tetrakotyledone ; tétracotylédon ; tetrakotiledon ; тетракотиледон] TETRACYCLICUS (gr. -, κύκλος „cerc"), tetraciclic, compus din patru cicluri sau verticile de piese florale [tetracyclic; tetrazyklisch, vierquirlig; tétracyclique; négykörös, négyörvös; четырёхкруговой]

169

170 171 172

173

163

TETRACYTIDESi^\{ZV. -, κύτις „cutie"), tetraciţi, cele patru celule haploide rezultate din diviziunea reducţională a unei celule diploide [tetracytes; Tetrazyten; tétracytes; teIracitek ; тетрациты]

174

164

TETRADENUS (gr.-, άδην, αδένος „glandă"), cu patru glande [tetradenous; vierdrüsig; tétradène; négymirígyes ; четырёхжелезистый]

175

165

TETRADIDYMUS (gr. -, δίδυμος „dublu"), de patru ori îngemînat, cu patru perechi [four-paired; viermalgezweit; tétradidyme, quadrigéminé ; négyszer páros ; четырёхпарный]

166

TETRADOGENESIS f (gr. -, γένεσις „naştere"), tetradogeneză, for­ marea tetradelor de cromatide în timpul primei diviziuni meiotice a te­ tradelor de spori şi de grăuncioare de polen [tetradogenesis ; Tetradogenesis ; f étradogenèse ; tetrádképződés ; тетрадогенез]

167

TETRADONTUS (gr.-,ö5ow;, οδόν­ τος „dinte") —» quadridentatus

168

TETRADYNAMUS (gr.'-, δύναμις „putere"), tetradinam, cu patru sta­ miné mai lungi şi două mai scurte ^florile la Cruciferae) [tetradynamous ; viermăchtig, tetradynamisch ; tétradyname; négyfőporzós ; четырёх-сильный]

176

177

178 179

180

TETRAEDRICUS, TETRAEDRUS (gr. τετράεδρον „tetraedru"), tetraedric, de forma unui poliedru cu patru feţe triunghiulare [tetrahedral ; tetraedrisch, vierflăchig, vierseitig; tétraédrique ; tetraedrikus ; четырёхгранный] TETRAFOLIATUS, TETRAFOLWS (gr. τετράς „patru", lat. fo­ lium „frunză") —*• quadrifolius TETRAœNALIS, TETRAGONUS (gr. -, γωνία „unghi") -*• quadrangularis TETRAGONIDANGIUM η (gr. -, γονίδιον „sămînţă mică", άγγεϊον „vas"), tetragonidangiu, organ reproductiv asexuat în care se formează tetragonidii (Florideae) [tetragonidangium ; Tetragonidangium ; tétragenidange; tetragonidangium; тетрагонидангий] TETRAGONIDIUM η (gr. --), tetragonidie, spori rezultaţi pe cale ase­ xuată şi grupaţi adesea cîte patru (Florideae) [tetragonidium ; Tetragonidium; tétragonidie; tetragonidium; тетрагонидий] TETRAGONOCARPUS (gr. τετρα­ γωνικός „patrunghiular", καρπός „fruct"), cu fructe tetragonale [tetragonocarpous; vierechsfrüchtig ; tétragonocarpe; négysarkos termésű; четырёхсторонно-илодный] TETRAGONOLORUS ( g r . - , λοβός „lob"), tetragonal lobat [tetragonalylobate ; viereckig-gelappt ; tétragonolobe; négysarkos karéjú; четырёхсторонно-лопастный] TETRAGYNUS (gr. -,γυνή „femeie"), tetragin, cu patru cârpele sau cu patru pistile (floare ~ ) [tetragynous ; vierweibig, vierfruchtblăttrig, viergriffelig ; tétragyne ; négyanyás, négytermős ; четырёхпестичный] TETRAHYRRIDA i (gr.-, lat. hybrida „hibrid"), tetrahibrid, hibrid provenit din patru specii parentale [tetrahybrid ; Tetrahybride, tetraphyler Bastard ; tétrahybride ; tetrahibrid ; тетрагибрид] TETRALOCULARIS (gr.-, lat. locularis „bcular") -^ quadrilocularis TETRAMERISTELICUS (gr. -, μέ­ ρος „parte", στήλη „coloană"), tetrameristelic (ţesut ^) [tetrameristelic ; tetrameristelisch ; tétraméristelique ; tetramerisztélikus ; тетрамеристельный] TETRAMERUS (gr. - ) , tetramer cu, patru diviziuni sau părţi (floare)

62S

TETRAMORPHUS

181

182

183

184

185

186

187 188

[tetramerous ; tetramer, vierzâhlig .vierteilig, viergliederig ; tétramère; négytagú, négyosztatú ; тетрамерный, четырёхчленный] TETRAMORPHUS (gr. -, μορφή „formă"), tetramorf, cu patru forme diferite (antere, stile, stigmate de lungimi diferite) [tetramorphic ; tetramorph, viergestaltig; tétramorphe; négy alakú; тетраморфный] TETRANDER, TETRANDRVS (gr.-, άνήρ, ανδρός „bărbat"), tetrandric, prevăzut cu patru staminé [tetrandrous, four-stamened ; viermännig; tétrandre; négyhimes, négyporzós ; четырёхтычиночный] TETRANTHERUS (gr. -, ανθηρός „înflorit"), cu patru antere [four-anthered ; vierstaubbeutelig ; tétranthère ; négy portokú ; четырёхпыльниковый] TETRANUCLEATUS {^.-,\&.i.n\xcleus „sămînţă"), tetranucleat, pre­ văzut cu patru nuclei [tetranucleate ; vitrkernig; tétranucleé; négy sejtmagvú ; четырёхядерный] ТЕ Τ RA ΡΕ TAL US (gr.-, πέταλον „pe­ tală"), cu patru petale [four-petalled ; vierkronblâttrig ; tétrapétale, quadripétale ; négyszirmú ; четырёхлепестный] TETRAPHYLETICUS (gr.-, φυλή „trib"), tetraíiletic, derivat din patru specii deosebite (hibrid) sau din patru linii filetice [tetraphyletic ; tetraphyletisch ; tétraphylétique ; tetrafilét'kus ; тетрафилетический] TETRAPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frunză") —» quadrifolius TETRAPLO(gr. τετραπλόος „de patru ori"), cvadruplu, de patru ori mai mult sau mai mare (tetraplocaulis) [four-fold; viermal, vierfach; qua­ druple ; négyszeresen ; четверно-] —» quadrupli-, quadruplo-

TETRAPLOIDEUS (gr. -, ίδιος „obişnuit"), tetraploid, care conţine de patru ori numărul haploid de cro­ mozomi din nucleu [tetraploid; tetra­ ploid; télraploïde; tetraploid, négyszeres számú; тетраплоидный] 190 TETRAPLOSTEMONEUS (gr. -, στήμων „fir"), tetraplostemon, cu de patru ori mai multe slamine decît petalele (floare '-^) [tetraplostemonous; tetraplostemon; tétraplostémone; tetraplosztémon ; тетраплостемонный] 191 TETRAPTERUS (gr. τετράς „patru", πτερόν „aripă"), cu patru

192

193 194

195 196

197 198

199

aripi sau foliole [four-winged ; vierflügelig ; tétraptère, à quatre ailes ; négyszárnyacskás ; четырёхкрылый] TETRAPYRENUS (gr. -, πυρήν „sîmbure"), cu patru sîmburi osoşi (fruct) [four-stoned ; viersteinkernig ; à quatre noyaux; négy csontmagvú; четырёхкочковый] TETRAQUETER (gr.-, lat. queler „unghi") -+ quadrangularis TETRARCHICUS (gr.-, αρχή „ori­ gine"), tetrarhic, cu patru fascicule de vase conducătoare (rădăcină ^) [tetrarch; tetrarch, vierstrahlig ; létrarche; négysugarú; тетрархный] TETRARINUS -^ tetrandrus TETRAS (-ADIS) f (gr. -), tetradă 1. Tetraspor. 2. Glomerul cu patru grăuncioare de polen (Ericaceae). 3. Di­ vizare a cromozomului în patru părţi [tetrad; Tetrade, Pollentetrade; té­ trade; tetrád, négyes csoport; тет­ рада] —»• Staurosoma TETRASCHISTICUS [gr.-, σχιστός „despicat") —* quadripartitus TETRASEPALUS (gr.-, lat. sepalum „sepală"), cu patru sépale [tetrasepalous, four-sepalled ; vierkelchblăttrig; tétrasépale; négy-csészeleve­ lű ; четырёхчашелистиковый] TETRASOMICUS (gr. -, σώμα „corp"), tetrazomic, cu doi cromo­ zomi omologi supranumerari [tetrasomic ; tetrasomisch ; tétrasomique ; tetraszomikus ; тетрасомичсский] -> tetraploideus

200

TETRASPERMUS (gr. -, σπέρμα „sămînţă"), tetrasperm, cu patru se­ minţe [four-seeded ; viersamig ; àquatre semences; négymagvú; четырёхсеменный]

201

TETRASPORA I (gr.-, σπορά „să­ mînţă"), tetraspor, patru spori obli­ gatorii formaţi în sporange (Phaeophyceae, RodophyceaeJ [tetraspore ; Tetraspore, Vierteilungsspore ; tetraspore ; tetraspóra; тетраспора] —*• sphaerospora

202

TETRASPORANGIUM η (gr. - , άγγεΐον „vas"), tetrasporange, spo­ range cu tetraspori (Rhodophyceae) [tetrasporangium ; Tetrasporangium ; tetrasporange ; tetrasporangium ; тетраспорангий]

203

TETRASPORIFER (gr.--, lat. fero „a produce"), tetrasporifer, care pro­ duce tetraspori [tetrasporiferous ; te-

189

THALLOPHYTA

529

204

205

206

207

208 209

210

211 212

213

214 215

216

trasporentragend ; tétrasporifère ; tetrasporát képző ; тетраспороносный] TETRASPOROPHYTON η (gr.-, φυτόν „plantă"), tetrasporofit, sporofitul care produce tetraspori [tetrasporophyte ; Tetrasporophyt ; tétrasporophyte ; tetrasporofit ; тетраспорофит] —^ deutosporophyion TETRASPORÜS ( g r . - ) , tetrasporic, cu patru spori [tetrasporous, fourspored; viersporig; tétraspore; négyspórás ; четырёхспоровый] TETRASTACHYS, TETRASTA­ CH Y US (gr. -, στάχυς „spic"), cu patru spice [four-spiked ; vierăhrig; tétrastachyé ; négykalászú ; четырёхколосый] TETRASTEMONEUS (gr. -, στήμων „fir"), cu patru staminé [tetrastemonous; vierfadig; tétrastémone ; négyp orz ós ; четырёхтычинковый] TETRASTICHUS (gr. -, στίχος „rind") —* quadriserialis TETRASTIGMATICUS, TETRASTIGMUS (gr. -, στίγμα „punct"), tetrastigmatic, cu patru stigmate [tetrastigmatous ; tetrastigmatisch, viernarbig; tétrastigmaté ; négybibés; четырёхрыльцевый] TETRASTYLUS (gr.-, στΰλος „co­ loană"), tetrastil, cu patru stile [tetrastylous ; viergriffelig ; tétrastylé ; négy-bibeszálú ; четырёхпестичный] TETRAVALENS (gr.-; lat. valeo „a valora") —>· quadrivalens TEXTIFORMIS, TEXTILINUS, TEXTILIOSUS, TEXTILIS, între­ ţesut, de forma unei ţesături [woven, weaving; gewebt, geflochten; textilé, treillisé; szövetszerű, egymásbaszőtt; плетеный, тканый] —*• texturatus TE XT и M η, TEXTURA f, TEX­ TUS (-US) m, ţesut, împletitură (celular, de hife) [tissue, texture ; Ge­ webe, Geflecht ; tissu ; szövet, össze­ fonódás ; ткань, текстура] TEXTURATUS — textiliosus, texíilis THALAMIFLORUS (gr. θάλαμος „dormitor", lat. flos „floare"), talamiflor, cu staminele şi petalele dispuse nemijlocit pe receptacul [thalamiflorous; bodenblütig, fruchtbodenblütig; thalamiflore ; vacokvirágú ; ложецветковый] THALAMIUM η (gr. -), talamiu, corp de fructificaţie (Algae, Fungi, Lichenes) [thalamium, fruit-body; Frucht­

217 218 219

220

221

222

körper; thalamium, corps de fructi­ fication; termőtest, termôrész; пло­ довое тело] THALAMUS m (gr.-) -»• receptaculum, torus THALASSICUS, THALASSIUS (gr. θάλασσα „marea") —>• maritimus THALASSINUS (gr.-), albăstrui verde, verde marin [sea-green, bluishgreen; meergrün, bläulichgrün ; bleu marin, bleuâtre vert; tengerkék, ké­ keszöld ; морскосиний, сюгеватозеленый] THALASSOPHILUS (gr. -, φιλέω „а iubi"), talasofil, care creşte în mări [thalassophilous, sea-loving; seeliebend; thalassophile; tengerben élő; морелюбивый] THALASSOPHYTA η pl (gr. -, φυ­ τόν „plantă"), talasofite, plante mari­ time, vegetaţia marină [sea-plants; Seepflanzen, Meeresvegetation; plan­ tes maritimes ; tengeri növények ; мор­ ские водоросли, морские растения] THALASSOPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός „rătăcitor"), talasoplanctoii, planctonul oceanelor (Forel) [thalassoplankton, oceanic plankton; Tha lassoplankton ; thalassoplancton ; oceánplankton ; талассопланктон]

223

THALLIDIUM η (gr. θαλλός „ger men"), talidiu, corp de reproducere vegetativă format pe părţile cauloidale şi rizoidale ale talului (Characeae) [thallidium; Thallidium, Able­ ger; thallidie; tallidium; таллидиум

224

THALLIFORMIS, THALLINUS, THALLODICUS, THALLOIDEUS (gr. -, είδος „asemănare"), taloid, ase­ mănător cu un tal [thalloid, thalluslike ; lagerartig, lagerăhnlich ; thalloide ; telepszerű ; слоевищеобразный, слоевищный, талломный] -^ blastematic us

225

THALLOCHLORUM η (gr. -, χλωρός „palid verde"), taloclor, pigmentul palid verde al lichenilor (Paulson) [thallochlore ; Thallochlorum ; thallochlore ; talloklorum ; таллоклор]

226

THALLOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), talofite, plante cu organi­ zaţie simplă, redusă la un tal, lipsindu-le rădăcina, tulpina, frunzele, florile şi seminţele (Algae, Fungi, Ei­ chenes) [thallophytes; Thallophyten, Lagerpflanzen ; thallophytes ; telepes növények ; таллофиты, слоевищные растения]

680

THALLUS 227

228

229 230

231

232

233

234 235

THALLUS m (gr. -), tal, corpul de vegetaţie al criptogamelor, nediferen­ ţiat în rădăcini, tulpini şi frunze [thallus; Thallus, Lager; thalle; telep; сяоевище] THAMNIUM η (gr. θάμνος „tufă"), tamniu, talul fruticulos al lichenilor (Cladonia rangiferina) [thamnium ; Astlager; thamnium; támnium, bok­ rostelep; кустистое слоевище] THANATOCOENOSIS t [gr. θάνατος „mort", κοινός „comun") —·• necrocoenosis ΤΗ ANATOTOPUS m (gr. -, τόπος „loc"), tanatotop, spaţiul ocupat de tanatocenoză [thanatotope ; Thanatotopus; thanatotope; hullatér, hulla­ hely; танатотоп] THECA f (gr. θήκη „cutie"), tecă, teacă 1. Sporange (Filices). 2. Capsulă (Bryophyta). 3. Carapace silicios (Di· aiomeae). 4. Semianteră (Anthophyta) [theca, spore case, moos capsule, anther-lobe; Büchse, Behälter, Moos­ büchse, Sporenbehălter, Sporenkapsel, Antherenfach ; thèque, sporange, capsule, demianthère; tokocska, szelence, mohtok, portokfél, portokrekesz ; тека, коробочка, спорангий, гне­ здо пыльника] THECAPHORUM . η (gr. -, φορός „purtător"), tecafor, suportul tecii [thecaphore; Thekaphor; thécaphore; toknyél; текафор] THECAPHORUS (gr. - ) , tecafor, care poartă teci [thecaphorous ; büch­ sentragend; thécaphore; tokot tartó; несущий теку] - • thecatus, thecifer THECASPORA f (gr. -, σπορά „sămînţă") —• ascospora THECATUS, THECIFER (gr.-) -^ thecaphorus

240

241 242 243 244 245

246

247

248

249

soufre ; kénsárga- ; серно-желтый] —• sulphureus ΤΗ Ε LE-, THELO-, -THE LI S (gr. θηλή „mamelon") (thelegonus, thele· carpus, thelocamptus, aulacothelis, pachythelis) —* mamillatus, verrucosus THELEPHORUS (gr. -, φορός „pur­ tător"), —• mamillatus, verrucosus THELODES (gr. -, είδος „asemă­ nare") —• mamillaris THELOSUS (gr. -) -^ thelephorus THELY- (gr. θήλυς „femeie") (theligenicus) —*• femineus THELYBLASTUM η (gr. -, βλαστός „lăstar"), teliblast, gametul femei matur [thelyblast; Thelyblast; thélyblaste; teliblászt; телибласт] THELYCARYON η (gr. -, κάρυον „nucă"), telicarion, nucleul macrogametului (Boveri) [thelykaryon, eggnucleus; Thelykaryon, Eikern ; thélycaryonto, noyau de la macrogamète ; petesejtmag; теликарион] THELYCARYOTICUS (gr. - -), telicariotic, rezultat din partenogcneză [thelykaryotic; thelykaryotisch, parthenogenetisch entstanden ; thélycaryolique; telikariótikus, szűznemzésből keletkezett ; теликариотическяй] -*раг' thenogeneticus THELYGENIA f (gr. -, γένε^ις „naştere"), teligenie, producerea de urmaşi în majoritate sau cu exclusi­ vitate fem3li [thelygeny; Thelygenie; thélygéaie; teligénia; телигения] THELYTOKIA f (gr. θηλυτοκία „procreare de urmaşi ГетзИ"), telitochie, partenogeneză numai cu urmaşi de sex femal (Siebold) [thelytoky; Thelytokie; thólylokio; telitókia; телитокия] THELYTONICUS (gr. -, τόνος „vi­ goare") - • parthenogeneiicus THEOBOTANOLOGIA f (gr. θέος „Z9u", βοτάνη „iarbă", λόγος „vor­ bire") —• hierobotanicon THEOBROMINUS (gr. -, βρώμα „mîncare") —»· cacainus

236

THECIDIUM achaenium

achaena.

250

237

THECIFORMIS (gr. -, lat. forma „formă"), taciform, de forma unei teci [theca-like; büchsenförmig ; théciforme; tok alakú; тековидный] —»• coleo-, coleodes

251

238

THECIUM η (gr. -), teciu, straiul hi menial de sub epiteciu (Fungi, Lichenes) [thecium ; Thecium; thécium ; técium ; теций]

253

239

THE I-, THE IO-, THE ION-, THIO(gr. θείον „sulf"), sulfuriu galben (theianthu?, theiogalus, theionacanthus) [sulphur-yellow; schwefelgelb-; jaune

THEORETICUS (gr. θεωρητικός „speculativ"), teoretic, speculativ (diagama florală) [theoretic; theoretisch; Ihéorétique; teoretikus, elméleti; теоретический]

254

THERAPEUTICUS (gr. θεραπευτι­ κός „vindecător"), terapeutic, vinde­ cător [therapeutic, curative; thera-

η (gr.-)

252

Ő3l

THERMOPHYLACTICUS

peutisch, heilend; thérapeutique; gyó­ gyító, gyógyászati; терапевтический] 255 THERIACA f (gr. θηριακός „de animale sălbatice"), teriaca, medica­ mente folosite contra muşcăturilor de animale [theriac; Theriak; thériaque; állatmarás elleni-szerek; лекарство противукуса животное] 25G THERMALIS (gr. θέρμη „căldură"), termal, care creşte în apele calde [thermal; warmquellig, thermal; ther­ mal; termális, melegvízi; теплый, термальный]

ferent, adaptat la schimbări mari de temperatură (plante <—^ [thermoindifferent ; thermisch-indifferent ; ther­ moindifférent ; termoindifferens, hőközömbös; термонндифферент] —* eu· rythermus 265 THERMOLABILIS (gr. -\ lat. la­ bilis „trecător"), termolabil 1. Adap­ tat la temperatura mediului încon­ jurător. 2. Care se inactivează la temperaturi mai mari (bacterii <~^ [thermolabile ; thermolabil; thermolabile ; termolabilis ; термолабильный» неустойчивый на теплоте]

257

THERMAUXISMUS m (gr. -, αύξησις „creştere"), termauxism, acţiu­ nea căldurii asupra creşterii plantelor [thermauxism; Thermauxismus; thermauxisme ; termauxizmus ; термауксизм]

266

258

THERMICUS, -THERMUS (gr. -), termic, de căldură (endothermicus, homoeothermus) [thermie, warm; ther­ misch ; thermique ; termikus, hő- ; термический]

259

THERMOAESTHESIS f (gr. -, αΐσθησις „percepere"), termoeslezie, sen­ sibilitate la căldură [thermoaeslhesy ; Thermoâsthesie ; thermoeslhésie ; höérzékenység ; термоэстезис]

2G0

THERMOCHORISMUS m (gr. -, χωρέω „a se răspîndi"), termochorism, detaşarea organului din cauze termice (Fitting) [thermochorism ; Thermochorismus; thermochorisme ; termokorizmus; термохоризм]

2П1

THERMOCLEISTOGAMIA f (gr. -, κλειστός „închis", γάμος „căsătorie"), termocleistogamie, autofecundarea flo­ rilor rămase nedeschise din cauza temperaturii nefavorabile (Knuth) [thermocleislogamy ; Thermokleistogamie;1hermocleislogamie;lermok]eiszlogámia; термоклейстогамия]

2G2

THERMODIFFUSIO f (gr. -, laf. diffusio „împrăştiere"), termodifuziune, difuziunea apei în direcţia curen­ tului de căldură [Ihermodiffusio ., Thermodiffusion ; thermodiffusion ; termodiffuzió ; термодиффузия]

2G:5

THERMOGENUS

(gr.

-,

THERMOINDIFFERENS indifferens „indiferent"),

268

(gr. -, lat. termoindi-

THERMOMORPHOSIS f (gr.-, μόρφωσις „formare"), termomorfoză, morfoză atribuită temperaturii [thermomorphosis ; Thermomorphose ; thermomorphose ; termomorfózis ; термоморфоз]

269

THERMONASTIA f (gr. -, ναστός „comprimat"), termonastie, mişcări nastice datorite schimbării de tempe­ ratură [thermonasty ; Thermonastie; thermonastie ; termonasztia ; термонастия] 270 THERMOPERIODICITAS f (gr. -, lat. periodicitás „periodicitate"), termoperiodicitate, efectul variaţiilor de temperatură dintre perioadele de lu­ mină şi întuneric asupra dezvoltării plantelor [thermoperiodicity ; Thermoperiodizitat ; thermopériodicité; termoperiodicitás ; термопериодичность] 271

THERMOPHASIS f (gr. -, φάσις „apariţie"), termofază, faza de vernalizare '[thermophase; Thermophase; thermophase ; termofázis ; термофаза!

272

THERMOPHILUS (gr. -, φιλέο „а iubi"), termofil, iubitor de căldură (bacterii, plante superioare) [thermophil ; thermophil, wärmeliebend ; thermophile; termofil, melegkedvelő ; тер­ мофильный]

273

THERMOPHYLACTICUS (gr. -, φυλακτικός „care se menţine"), termofilactic, rezistent la temperaturi mari [thermophylactic, heat-resistant ; thermophylaktisch ; thermophylacti-

γεννάω

„а se naşte"), termogen, care produce căldură (bacterii) [thermogenic; thermogen; fhermogène; hőtermő, hőfejlesztő; термогенный, производящий теплоту] 264

THERMOLYSIS f (gr. -, λύσις „dizol­ vare"), termoliză, lizare datorită ac­ ţiunii căldurii [thermolysis; Thermolyse; thermolyse; termolizis; термо­ лиз] 267 THERMOMETRUM η (gr. -, μετρον „măsură"), termometru [thermome­ ter; Wärmemesser; thermomètre; termométer; термометр]

THERMOPHYTA

532

que ; termofilaktikus, hőellenálló ; термофилактический] 274 THERMOPHYTA η pl (gr. -, φύτον „plantă"), termofite, plante iubitoare de căldură [thermophilic plants ; Thermophyten ; plantes thermophiles, thermophytes ; termofiták, melegkedvelő növények; термофиты] 275 THERMOREGULATIO f (gr. -, lat. regulatio „reglare"), termoregulaţie, autoreglarea temperaturii la plante [thermoregulation ; Thermoregulation ; thermorégulation ; termoreguláció, hő­ mérséklet-önszabályozás ; терморегу­ ляция] 276

277

THERMOSTABILIS (gr. -, lat. sta­ bilis „stabil"), termostabil 1. Stabil faţă de variaţiile de căldură. 2. Gare nu devin inactive la temperaturi mari (bacterii -^ ) [thermostable ; ther­ mostabil, hitzebeständig ; thermosta­ ble; termostabilis, hőállandó; тепло­ устойчивый] THERMOTACTISMUS m (gr. -, τακτικός „de orînduire"), termotactism, mişcare de locomoţie în direcţia temperaturii optimale [thermotactism ; Thermotaktismus ; thermotactisme ; termotaktizmus ; термотактизм] —»· thermotaxis

278

THERMOTAXIS f (gr. -, „orînduire") —>• thermotactismm

279

THERMOTOLERANS (gr. -, lat. tolero „a suporta"), termotolerant, care suportă extremele de temperaturi (bacterii ^) [thermotolerant ; thermotolerant; thermotolerant; termotoleráns, hőtűrő ; теплотерпимый]

280

283

284

285

286

287 288

τάξις

THERMOTROPISMUS m (gr. -, τροπή „curbare"), termotropism, miş­ cări de curbare sub influenţa căldurii (Wortmann) [thermotropism ; Thermotropismus ; thermotropisme ; termotropizmus; термотропизм] —»· caloritropismus

281

THEROMEGATHERMAîigT. QépoQ „vară", μέγας „mare", θέρμη „căl­ dură"), teromegatermă, temperatură medie de vară de peste 20 C° [theromegatherm; Theromegatherme ; theromégatherme; teromegatermă; теромегатерм]

282

THEROMESOTHERMA f (gr. -, μέσος „mediu", -), teromezotermă, temperatură medie de vară între 1 2 - 2 0 G° [theromesotherm; Theromesotherme ; theromésotherme ; tero­ mezotermă ; теромезотерм]

289

THEROMICROTHERMA î (gr. -, μικρός „mic"), teromicrotermă, tem­ peratură medie de vară sub 12 G" [theromicrotherm ; Theromikrotherme ; theromicrotherme ; teromikroterma ; теромикрогерм] THEROPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frunză"), terofil, cu frunze căzătoare, rezultate în perioada aceleiaşi veri (plantă a) [therophyllous ; therophyll; therophylle; terofill; терофилльный] THEROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), terofite, plante anuale care hibernează numai prin seminţele lor (Raunkiaer) [therophytes ; Therophyten, einjährige Sommerpflanzen ; the­ rophytes; terofiták, egyéves növé­ nyek; терофиты, однолетники] THESAURUS m (gr. θησαυρός „comoară"), tezaur, comoară (ca titlu de lucrare, Pritzel: Thesaurus litera· turae botanicae, 1872) [treasure, hoard; Schatz; trésor; kincs, kincsesház; сокровищница] THESIS f (gr. θέσις „stabilire"), teză [thesis; These; thèse; tézis, tétel ; тезис, положение] THIGMICUS (gr. θίγμα „atingere"), tigmic, de contact (excitaţie ^) [thigmic, due to contact; thigmisch, berührend; de contact; érintkezési; тигмический, контактный] THIGMOMORPHOSIS f (gr. -, μόρφωτις „formare") —>· haptomorphosis

290

THIGMONASTIA f (gr. -, ναστός „comprimat"), tigmonastie, nastie de contact [thigmonasty ; Thigmonastie ; thigmonastie ; tigmonasztia ; тигмонастия]

291

THIGMOTACTISMUS m (gr. -, τακτικός „de orînduire") —» thigmotaxis

292

THIGMOTAXIS f (gr. -, τάξις „orîn­ duire"), tigmotaxie, reacţiunea orga­ nului ajuns în contact cu o supra­ faţă solidă la care tinde să adere sau s-o evite [thigmotaxis ; Thigmotaxie; thigmotaxie; tigmotaxis; тигмотаксис] —* haptotaxis, stereotaxis, stereokinesis

293

THIGMOTROPISMUS m (gr. -, τροπή „curbare"), tigmotropism, miş­ carea de curbare datorită excitaţiei de contact (circei a) [thigmotropism; Thigmotropismus, Kontaktreiz­ barkeit, Kontaktbewegung ; thigmotropisme ; tigmotropizmus, érintési

583

TIPHOPHYTA

ingermozgás ; тигмотропизм] —*• haptotropismus, Stereotropismus 294 THINICOLUS (-COLA i), THINOPHILÜS (gr. θίς, θινός „dună de nisip", lat. colo „a locui", gr. φιλέω „a iubi"), tinicol, tinofil, care creşt« pe dunele de nisip [dune-loving, dwel­ ling on dunes; dünenbewohnend, dü­ nenliebend ; thinicole, vivant sur les dunes; homokbuckán élő; тинофильный, дюнолюбивый] 295

296

297

298

299

300 pol

THINOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), tinofite, plante de pe dunele de nisip [dune-plants ; Dünenpflan­ zen ; plantes des dunes ; homokbuc­ kák növényei ; тинофиты, растения дюн] THIOBACTERIA η pl (gr. θείον „sulf", βακτήριον ,,bastonaş"), tiobacterii, sulfobacterii ; bacterii care oxidează compuşii sulfului [thiobacteria; Thiobakterien, Schwefelbakte­ rien; thiobactéries ; tiobaktériumok kénbaktériumok ; тиобактерий] THIOPHILUS (gr. -, φιλέω „а iubi"), tiofil, care prospera în pre­ zenţa compuşilor de sulf (bacterii r^) [thiophilic ; schwefelliebend ; thiophile; tiofil, kénkedvelő; тиофильный, серолюбивый] THIXOTROPIA f (gr. θίξνς „atin­ gere", τροπή „curbare"), tixotropie, însuşirea sistemului coloidal de a trece pe cale de agitaţie mecanică de la starea de gel la cea de sol [thixotropy; Thixotropie; thixotropie; tixotrópia ; тиксотропия] THREMMATOLOGIA i [gv.Qçié.\i\ia, θρέμ+ιατος „nutriţie"), trematologie, ştiinţa cultivării plantelor în condiţii de aclimatizare [tremmatology ; Tremmatologie ; tremmatologie ; tremmatologia; тремматология] THRIXO-, -THRIX (gr. θρίξ, τριχός „pár") —» tricho­ THURIFER, care produce tămîie [bearing incense ; weihrauchtragend ; produissant de l'encens; tömjént termő ; производительный ладан]

302

THYLLAE f pl (gr. θύλακος „sac"), tile, formaţiuni veziculoase care astu­ pă vasele lemnoase (Robinia) [thylls ; Thyllen, Tupfelblăschen ; thylles; tö­ mősejtek; тиллы]

303

THYLLISATIO i (gr. -), tilizaţie, formarea tilelor [thyllisation ; Thyllenbildung; thyllisation; tömősejt­ képződés; тиллизация]

304

305 306

30 7

308 309

310

311 312

313

314

315 316

317

THYLLOIDEUS (gr. -, είδος „ase­ mănare"), tiloideu, asemănător tile­ lor (thyll-like; thyllenâhnlich ; thylloîde ; tömő sejtszerű ; тилловидный] THYROIDEUS (gr. θυρεός „scut", είδος „asemănar^ ") —* peltatus THY RS-, THYRSI-, -THYRSUS (gr. θύρσος „tirs"), cu tirs, paniculiform (thyrsanthus, thyrsifer, chrysothyrsus) [thyrsi-, panicle-shaped ; Strauß- ; thyrsi- ; bugás- ; метелко-] THYRSIFORMIS, THYRSOIDEUS (gr. -, είδος „asemănare"), tirsiform, în formă de tirs, piramidă sau panicul [thyrsiform, thyrsoid ; straußförmig ; thyrsiforme; tirzus-alakú, bugaszerű; тирсовидный] THYRSUS m (gr. -) ->• particula THYSANO(gr. θύσανος „franj"), franjurat (thysanocarpus, thysanochilus, thysanolepis) [fringe- ; fransen- ; en frange ; rojtos- ; бахромчато-] TIBICINUS, în formă de fluier sau de flaut [pipe-like; flötenartig, pfei­ fenähnlich ; en forme de flute ; furulya­ szerű ; трубочковидный] TIGELLA f, TIGELLULA f, TIGELLUM η —»• cauliculus, hypocotylus TIGILLARIS, în formă de grindă [beam-like ; lattenförmig ; en soliveau ; gerendás, gerendaszerû ; балкообразный] TIGRINUS, tigrin, pătat sau vărgat ca tigrul [tiger-like spotted, speckled ; tigerfleckig; tigré, tacheté; tigrispetytj-es; тигровый] TINCTORIALIS, TINCTORIUS, Τ INGEN S (tingo), tinctorial, colo­ rant, folosit pentru vopsire [tincto­ rial, tinctorious, dyeing, colouring, tingeing, staining; färbend, tinctorial, teignant, colorant; festő, színező; красильный, красящий] —»• infectorius* TINCTUS, colorat [coloured ; gefärbt ; coloré; színes; окращенный] TIPHICOLUS (-COLA i) (gr. τϊφος „lac", lat. colo „a locui"), tificol, care creşte prin lacuri şi eleşteie [tiphicolous, pond-dwelling ; weiherbe­ wohnend, fischteichbewohnend; tiphicole, vivant dans Ies étangs; halas­ tóban élő ; растущий в прудах] TIPHOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), tifofite, plante de lacuri şi eleşteie [pond-plants: Fischteich­ pflanzen; plantes des étangs; halas­ tavi növények; прудовые растения]

531

ΊΊ TU BANS 318 319 320

320а 321

322

323 324 325

326

327

328

329

ΤΙ TU BAN S (ţitubo) -* озсШапз, vacillans, versatilis TOCOCYSTIS ,-IDIS f (gr. τόκος „urmaş", κύστις „cavitate") —*• tocospora, gonotoconta TOCONOTHUS (gr. -, νόθος „alte­ rat"), cu sterilitate relativă (hibrid Ci) [tokonothous, relatively sterile; teil­ weise unfruchtbar; relativement sté­ rile; részlegesen meddő; частично стерильный] TOCOSPORA f (gr. -, σπορά „sămînţă) —• gonotoconta TOCOZYGOTA f (gr. -, ζυγωτός „înjugat"), tocozigot, zigot care pro­ duce nemijlocit noi gameţi haplozi (Renner) [tokozygote ; Tokozygote ; tocozygote ; tokozigóta ; токозигота] TOFACEUS, cenuşiu-brun, cafeniu deschis [greyish-brown, buffy-drab; graulichbraun; grisâtre brun; bar­ násszürke, drapszínű ; сероватобурый] TOGATUS -*• vestitus, obtectus TOLUIFER -» baUamifer TOMENTELLUS, TOMENTOSIUSCULUS, TOMENTOSULUS, ТОMENTULOSUS, slab tomentos, fin tomentos [tomentulose, slightly tomentose; schwachfilzig, feinfilzig; fai­ blement tomenteux, finement tomenteux; gyengén molyhos, finoman szöszös ; слабовойлочный, тонковойлоч­ ный]

330

331

332

333

334

335

336

TOMENTOSUS, tomentos, acoperit cu toment bracteile la Cerastium tomentosum) [tomentose, tomentous ; filzig, filzartig; tomenteux; molyhos, szöszös; войлочный]

337

TOMENTUM η, toment, totalitatea perilor scurţi, deşi, pîslos-împletiţi, care acoperă unele organe fde ex. seminţele la Gossypium) [tomentum; Filz ; tomentum ; moholy, szösz ; вой­ лок]

338

TOMIANGIUM η (gr. τόμη „tăiere", άγγεΐον „vas"), tomiangiu, sacul sporifer la Bryophyta (Van Tieghem) [tomiange ; Tomiangium ; tomiange ; tomiángium; томиангий] TOMIO-, -томиS (gr.-), despicat, incizat, divizat în părţi (tomiophyllus, anisotomus, polytomus) [cut, in­ cised, notched; -schnittig, -teilig; découpé, divisé, fendu; bevágott, hasított, szeldelt; надрезный, резан­ ный]

TOMIPARUS (gr. -, lat. paro „a se înmulţi"), tomipar, care se mul­ tiplică prin sciziune (Вогу) [lomiparous ; tomipar ; tomipare ; hasadássalszaporodó; относящийся к расщепле­ нию] -* scissiparus, schizogeneticus ТОМ и S m (gr. τόμος „parte"), tom, volum sau parte a unui volum [tome ; Band, Bandteil; tome, kötet, kötetrész; том] TONE SI S f (gr. τόνος „tensiune"), tonezie, capacitatea organismului de a prezenta o tensiune (Massarl) [tonesis; Tonesie; tonésie; tonézis; τοнезис] TONICI TAS f (gr. -), tonicitate, starea de tensiune (a protoplasmei) [tonicity; Spannkraft; tonicité; toni- • citas, feszültségi állapot; тоничность] ; -TONICUS, -TONUS (gr. -), tonic, cu stare de tensiune plasmatică (alla- | sotonicus, auxotonicus, hypertonicus, electrotonus) [-tonic, -tonous; -tonisch; -toniqae; -tóaikus, -feszültségű; -тонический) TONOPLASTUM η (gr. -, πλαστός ; „modelat"), tonoplast, mombrana care i desparte citoplasmă de vacuola celu­ lară (De Vries) [tonoplast; Tonoplast, 1 Tonoplastenhaut, Tonoplastenmembran, Vakuolenwand ; tonoplaste; tonoplasztum, vakuolahártya, vakuolabu· rok ; тонопласт] TONOSIS f (gr. -), tonoză, schim­ barea turgescenţei datorită puterii osmotice intercelulare [tonosis; Tonosis; tonose; tonózis; тонозис] TONOTAXIS f (gr. -, τάξις „orînduire"), tonotaxie, sensibilitate la variaţiunile osmotice, ca reacţie la schimbarea mediului înconjurător (Beyerinck) [tonotaxis ; Tonotaxis ; tonotaxie; tonotaxis; тонотаксис]

TONOTROPISMUS m (gr. -, τροπή ' „curbare") —»· osmotropismus 339 TONSILIS, care suportă tunderea (arbust) [tonsile ; beschneidbar ; ton- ' sile ; nyírható, nyeshető ; стриженый, стрижовый] 340

TOPIARIA f, grădinărie ornamen­ tală [ornamental gardening; Kunst­ gärtnerei; jardinage ornamental; műkertészet; декоративное садоводство]

341

TOPI CĂLI S, -ТО ΡI CU S, -TO PU S, TOPO- (gr. τόπος „loc"), topic, local, referitor la un loc sau areal limitat (ectopicus, heterotopus, topotacticus ) [topical, local; topisch, örtlich, lokal;

ΤΟΤΙΡΟΤΕΜΊΛ

БН9

342

343

344

345

346

347

topique, local ; tópikus, helyi ; то­ пический, локальный] ТО PORION ТА η pl (gr. -, βίος „viaţă"), topobionţi, organisme carac­ teristice şi dominante într-un biotop [topobionta; Topobionten; topobiontes; topobionták; топобионты] TOPOCHEMOTAXIS f (gr. -, arab. al-kimiya „alchimie", gr. τάξις „orînduire"), topochemotaxie, mişcare de orînduire datorită unui excitant chimic [topochemotaxis; Topochemotaxie; topochemotaxie ; topokémotaxis ; τοпохемотаксис] TOPOCLIMA η (gr. -, κλίμα „climat"), topoclimă, clima stratului de aer din apropierea solului [topoclimate ; Standortsklima; topoclimat; topoklima; топоклимат] TOPOGALVANOTAXIS f (gr. -, it. Galvani, gr. τάξις „orînduire"), topogalvanotaxie, atracţie în direcţia excitaţiei galvanice [topogalvanolaxis ; Topogalvanotaxie ; topogalvanotaxie ; topogalvanotaxis ; топогалванотаксис] TOPOGRAPHIA f (gr. -, γράφω „a scrie"), topografie, descrierea confi­ guraţiei şi situaţiei unui loc sau re­ giune [topography; Geländebeschrei­ bung; topographie; topográfia, hely­ rajz ; топография] TOPOPHOTOTAXIS f (gr. -, φώς, φωτός „lumină", τάξις „orînduire"), topofototaxie, mişcare de reacţie în direcţia izvorului de lumină [topophototaxis; Topophototaxie; topophotolaxie ; topofototaxis ;топофототаксис]

348

TOPOTAXIS f (gr, - -), topolaxie, mişcare de orientare în funcţie de izvorul de excitaţie [topotaxis; Topotaxie, Ortsbewegung; topotaxie; {opotaxis ; топотаксис]

349

TOPOTROPISMUS m (gr. -, τροπή „curbare"), topotropism, mişcare de curbură în direcţia izvorului de exci­ taţie [topotropism; Topotropismus;tjpotropisme; topotropizmus ; τοποтропизм]

350

TOPOTYPUS m (gr. -, τύπος „mo­ del"), topotip, exemplar colectat din localitatea de origine a tipului [topo­ type; Topotypus; topolype; topotipus; топотип]

351

TORMINALIS, TORMINOSUS, ter­ minal, care alină colicele [colic-healing; koliklindernd; guérissant la colique; kólikát enyhítő; облегчаю­ щий колики]

352 353

354

355 356

357

358

359 360

TOROSUS torulosus TORPÈNS, TORPESCENS (torpesсо), amorţitor, paralizant [torpescent, paralysing; lähmend; paraly­ sant; bénító, merevítő; парализую­ щий] TORQUATOS, răsucit [twisted, co­ iled; gedreht; tordu, tortillé, entor­ tillé; csavarodott; закрученный] —> tortus TORQUESCENS (torqueo), care se răsuceşte [twisting; drehend; s'entortillant; csavarodó; закручивающийся) TORRIDUS, torid, arzător, uscat, tropical (zonă <^) [torrid, dried, parched ; gedörrt, trocken ; torride,. brûlant, desséché ; forró, száraz ; знойный] TORSIO f, torsiune, răsucirea în spu*ală a unui organ în jurul axei sale longitudinale (áe. ex. la tulpină^ frunze^ [torsion, twisting, curling, spiral-bending; Torsion, Drehung,, Zwangdrehung ; torsion ; csavarodás ; торзия, скручивание, закручивание] TORSIVUS, TORTILIS, TORTI-, torsiv, саге se răsuceşte în spirală (tortifolius, tortiflorus, tortipes, tortispinus) [twisted spirally, twisting; windend, spiral ig-gedreht ; tordu,, tortile, s'entortillant ; csavarodó, tekerődző, sodrott; крученый, скручи­ вающийся] —^ strepto-, гаеЬоTORT IS ми S m - • strophismus, tropismus TORTUOSUS, tortues, şerpuitor, repetat curbat în direcţii diferite ('tulpina la Alyssum tortuosum) [tor­ tuous, irregularly twisted; schlän­ gelnd, hinund hergedreht; tortueux, serpentant ; tekervényes, kígyózó ; извилистый] —• serpens, sinuosus, flexuosus, maeandriformis

361 362

TORTUS -> torquatus TORULOSUS, torulos, cu mici um­ flături neregulate şi cu gîluituri între ele fsilicvele la Hesperis) [torulose; kleinwulstig; toruleux; duzzadásos; многовздутый, узловатый] —> torosus] 363 TORUS m, torus 1. Disc receptacular (Compositae). 2. Porţiunea disciform îngroşată a lamelei mediane de la punctuaţiile areolate (Coniferae) [torus, receptacle, torus of pits; Torus, Blütenboden; torus, récepta­ cle; torusz, vacok; тор, цветоложе, ложе] —» thalamus, sedes floris 364

TOTIPOTENTIA

f -^ omnipotentia

бЗв

тот иs 365 366

367

368 369

370

371

372

TOTUS, tot, întreg [all, entire; ganz; tout, entière; teljes, egész; весь, це­ льный] TOXICARIUS, TOXICUS, toxic, otrăvitor [toxical, toxic, poisonous; giftig, vergiftend; toxique; mérgező; токсичный, ядовитый] —* sçeleratus TOXWIFER, TOXICOPHORUS, TOXJFER, toxifer, саге secretă sau conduce otravă [toxiferous; giftgebend, giftliefernd; toxifère; mérget adó; ядоносный] TOXICITÁS f, toxicitate [toxicity; Toxizität, Giftigkeit; toxicité; mér­ gező hatás; токсичность, ядовитость] TOXICOLOGIA f (gr. χοξικόν „οtravă", λόγος „vorbire"), toxicolo­ gie, studiul otrăvurilor şi al otrăviri­ lor [toxicology; Toxikologie, Gift­ kunde ; toxicologie ; toxikológia, méreg­ tan ; токсикология] TOXINES î pl (gr.-), toxine, sub­ stanţe active secretate de bacterii, ciuperci etc., vătămătoare organis­ melor [toxines; Toxine; toxines; toxinok, mérgező fehérjék; токсины] ТОХО-, -TOXUS (gr. τόξον „săgeată» arc"), sagitat (toxophorus, toxophyllus), arcuit (chrysotoxus) [sagittate, arrow-, curved; pfeil-, bogen-, gebo­ gen; sagitté, arqué; nyilas-, ívelt; стрело-, дуго-] TRARECULAE f pl, trabecule 1. Cordoane sterile formînd piiretele despărţitor parţial al sporangelui (Isoëtes). 2. Cordoane transversale la dinţii peristomiului (Rryophyta). 3. Ţesutul lacunos dintre cortex şi fasciculul central (Selaginella) [tra­ becules, cross-bars; Trabekeln, Gewebestrânge, Querbălkchen ; tra­ becules; trabekulák; трабекулы, пе­ рекладины]

TRARECULATUS, TRARECULOSUS, trabeculat, cu cordoane trans­ versale, eu trabecule [trabeculate, cross-barred ; querbälkig ; trabecule ; trabekulás, harántgerendás ; перекладчатый] 374 TRACHEAE f pl, trahei, vase lem­ noase perfecte, deschise, tubuloase, formate din celule prosenchimatice suprapuse, cu rol de conducere a sevei brute şi apoi a gazelor [tracheae ; Tracheen, Luftröhren, Luftfasern; trachées; tracheák, faedények, víz­ szállító csövek; трахеи]

376

. 377 378

379

380

381

382 383

384

373

375

TRACHEIDAE f pl, traheide, vase lemnoase imperfecte sau vase închise;

385 386 387

388

vase tubuloase, formate din celule alungite, suprapuse, cu pereţii trans­ versali neresorbiţi, avînd funcţii me­ canice şi asigurînd circulaţia sevei pe cale de difuziune [tracheids; Tracheiden, tracheenăhnliche Holzgefăsse; trachéides; tracheidák, edény­ alakú fasejtek, vízszállító sejtek; трахеиды] TRACHENCHYMA η (gr. τραχεία „trahee", δγχυμα „umplutură"), trachenchimă, ţesut format din trahe­ ide [trachenchyma ; Trachenchym ; trachenchyme ; trachenchima ; трахенхима] TRACHEOMA η (gr. -) -* hydroma TRACHY(gr. τραχύς „aspru"), aspru la atingere (trachyanthus, trachyodontus, trachyphyllus, trachyspermusj [rough- ; rauh- ; rude, âpre ; érdes- ; шероховато-] —*• lasiTRACHYCARPUS (gr. -, καρπός „fruct"), cu fructe aspre [rough-fruited; rauhfrüchtig; à fruits rudes; érdes termésű ; шероховатоплодный] —* lasiocarpus TRACTATUS (-US) m, tratat, prelucrare (ca titlu de cărţi, Axtius: Tractatus de Cucumeribus) [treatise ; Abhandlung, Betrachtung ; traité ; feldolgozás; трактат] TRACTELLUM η, tractelum, fla­ gelul anterior al zoosporilor (Saprolegniaceae) [tractellum ; Traktellum ; tractellum ; traktellum ; трактеллум] TRAGANUS -^ hircinus, hircosus TRAMA f, tramă, masă de hife pe lamelele unor ciuperci din care apar peridiile cu bazidiosporii (Nidulariaceae) [trama; Einschlag; trame; tramalemez ; трама] TRANQUILLUS liniştit (apă) [quiet, still; ruhig; tranquille; csendes; спокойный] TRANSFORMATIO î ^ metamor­ phosis TRANSFORM ATU S -* metamorphosatus TRANSFORMISMUS m, transformism, concepţie biologică după care speciile se află într-o continuă transfor­ mare, apărînd specii noi şi dispărînd unele specii vechi [transformism ; Transformismus, Entwicklung; trans­ formisme ; transzformizmus ; транс­ формизм] TRANSIENS (transeo), tranzient, de trecere, intermediar (specie) [trän-

TRAUMATOT

687

389

390 391 392

393

394

395

396 397

398

399

sient, changing (...); übergehend; transient; átmenő, átmeneti, átvál­ tozó ; переходящий] TRANSITIVUS, TRANSITORIUS, trecător, temporar (amidon ~ , for­ mă CÍ ) [transitory, passing over; transitorisch, übergänglich ; transi­ toire; vándorló, átmeneti; переход­ ный] TRANSI Τ US (-US) m, tranziţie, trecere [transition; Übergang; tran­ sition ; átmenet ; переход] Τ RAN SLAT IO f, transport (al pole­ nului) [transport; Übertragung; transport; átvitel; перевод] TRANSLATOR m, translator, согpuscul lipicios care uneşte cele două ramuri ale poliniilor şi care se prinde de partea dorsală a insectelor, asigurînd astfel polenizarea [Asdepiadaceae) [translator; Translator; trans­ lateur; transzlator, csípőkészűléknyél ; транслятор, переносчик, пере­ водчик] TRANSLOCATIO f, translocaţie 1. Transferul unui fragment cromozomal şi unirea lui cu un alt cromozom. 2. Migraţia asimilatelor din ţesut [translocation ; Translokation ; trans­ location ; transzlokáció ; транслокация, перемещение] —*• transportatio TRANSLUCENS, TRANSLUCIDUS, translucid, semitransparent [translucent ; durchscheinend ; trans­ lucide; áttetsző, átfénylő; просвечи­ вающий] —»• diaphanus, pellucidus TRANSPARENS, transparent, stră­ veziu [transparent ; durchsichtig ; transparent ; átlátszó ; прозрачный] —>· hyalinus, limpidus TRANSPARENTIA f, transparenţă [transparency ; Durchsichtigkeit ; trans­ parence ; átlátszóság ; прозрачность] TRANSPIRATIO i, transpiraţie, eliminarea vaporilor de apă din ţesu­ tul plantelor prin cuticulă sau prin stomate [transpiration ; Transpiration, Verdunstung, Wasserdünstung ; tran­ spiration ; transzpiráció, elpárolgás, párologtatás ; транспирация, испаре­ ние] —» perspiratio Τ RAN S PI ROMÉT RU M η, transpirometru, aparat pentru măsurarea cantităţii de transpiraţie [transpirometer; Transpirometer ; transpiromètre; transzpirométer ; транспирометр] TRANSPLANTATIO f, transplan­ tare, altoire; mutarea unui organ sau ţesut în organul corespunzător

AXIS

al altei plante cu care apoi concreşte [transplantation, graft; Transplanta­ tion, Propfung, Impfen; transplan­ tation, greffage ; transzplantáció, szervátültetés, oltás; трансплантация, пересадка] 400 TRANSPORTATIO f -* translocatio

401

TRANSSEPTATUS, transversaseptat [transversely septate; querfäl Cherig; transversalement septé; harántfalas ; поперечно-перегородчатый] 402 TRANSVERSALI S, TRANSVERSARIUS, TRANSVERSUS, tran­ sversal, cruciş, dispus de-a curmezişul [transversal, transverse, lying cross­ wise; querliegend, querlaufend; transversal; harántfekvő, keresztben fekvő ; поперечный]* 403 TRAPEZI-, TRAPEZIFORMIS, TRAPEZOIDALIS, TRAPEZOIDEUS (gr. τραπέζιον „trapez"), trapeziform, trapezoidal, de forma unui patrulater, la bază cu două laturi paralele şi inegale (trapezicarpus, trapezifoHus) [trapeziform, trapezoid ; trapezförmig, trapezähnlich ; trapéziforme, trapézoïdal; trapézszerű, tra­ péz alakú; трапециеобразный, трапе­ циевидный] 404

Щ 405

406

407

408

TRAUMATICUS (gr. τραομα, τρα­ ύματος „rană"), traumatic, cu răniri; cauzat de răniri [traumatic; trauma­ tisch, verwundet; traumatique; sérülèses; травматический] TRAUMATOCHORISMUS m (gT.-, χωρέω „a se răspîndi"), traumatoc(h)orism, detaşarea organului în urma unei răniri (Fitting) [traumatochorism ; Traumatochorismus ; traumatochorisme ; traumatochorizmus ; травматохоризм] TRAUMATODINESIS f (gr. -, δίνησις „învîrtire"), traumatodineză, mişcare de circulaţie a citoplasmei cauzată de rănire [traumatodinesis ; Traumatodinese ; traumatodinèse ; traumatodinézis ; травматодинез] TRAUMATONASTIA ί (gr. -, ναστός „comprimat"), traumatonastie, mişcare nastică declanşată de o ex­ citaţie de rănire [traumatonasty ; Traumatonastie ; traumatonastie ; traumatonasztia ; травматонастия] TRAUMATOT AXIS f (gr. -, τάξις „orînduire"), traumatotaxie, mişca­ rea citoplasmei şi a nucleului în direc­ ţia rănirii [traumatotaxy ; Trauma­ totaxie ; traumatotaxie ; traumatotaxis ; травматотаксис]

τ RA UM A TO TROPISM 409

410 411

412 413

414

415

416

417

418

419

688

US

TRAUMATOTROPISMUS m (gr. -, τροπή „curbare"), traumatotpopism, mişcare de curbare datorită unei răniri [traumatotropism ; /fraumatotropismus, Verletzungskrümmung ; traumatotropisme ; traumatotropizmus; травматотропизм] TREMELWIDEUS (genul Tremella, gr. είδος „asemănare") - • gelatinosus TREMULANS, TREMULUS, tre­ murător (Populus tremula, ca epit.) [trembling; zitternd, zitterig; trem­ blant; reszkető, rezgő; дрожащий] TRES, TRIA num. (gr. τρεις, τρία „trei"), trei [three; drei; trois; három ; три] TRI-, cu trei (triacanthus, triadenius, trichaetus, trifolliculus, trilamellaris, trimer istelicus, trinodis, tristerigmaiicus) [three-, tri- ; drei- ; à trois, tri- ; három- ; трёх-] TRIACHAENIUM η (lat.-, gr. α „nu", χαίνω „a se deschide"), triachenă, poliachenă formată din trei cârpele, avînd trei seminţe [triachaenium; Triachăne; triachaine; hár­ maskaszat ; трёхсемянка] TRIADELPHICUS, Τ RI ADELPH US (lat.-, αδελφός „frate"), triadelf, reunit în trei mănunchiuri ^staminele la Hypericum) [triadelphous ; dreibrüderig, triadelphisch ; triadelphe ; háromfalkás ; трёхбратственный] TRIALATUS, triaripat, cu trei fo­ liole [three-winged; dreiflügelig; à trois ailes; háromszárnyú; трёхкрылый] —• iripterus, tripterygius Τ RI AN DRU S (lat. -, gr. ανήρ, αν­ δρός „bărbat"), triandric, prevăzut cu trei staminé (Salix triandra) [triandrian, triandrous, three-stamened ; dreimănnig, triandrisch ; Iriandre, à trois étamines; háromhímes, háromporzós ; трёхтычинковый]-^ iriarinus TRIANGULARIS, Τ RIANGU LA­ TUS, TRIANGULUS, triunghiular, cu trei unghiuri, colţuri sau muchii (frunză, fruct, tulpină) [triangular, three-angled, three-cornered; drei­ eckig, dreikantig; triangulaire; há­ romszögű, háromélű; треугольный] —* deltoideus, deltoidalis, trigonalis, trigonus, triqueter, trullatus TRIANTHERUS (lat. -, ανθηρός „înflorit"), cu trei antere [triantheriferous; dreistaubbeutelig; trianthérifère; háromportokú; трёхпыльниковый]

420

421

422 423 424

425

42G

427 428

429

430

431

432

433

TRIANTHUS (lat. -, gr. Ανθός „floare"), cu trei flori [three-flowered ; dreiblütig ; triflore ; háromvirágú ; трёхцветковый] —• triflorus TRIARCHICUS (lat. -, gr. αρχή „început"), triarch, cu trei fascicule lemnoase (stele) [triarch; triarch, dreistrahlig ; triarche; triárhikus, háromsugarú ; триархический, трёхлу­ чевой] Τ RI А RIN и S -^ triandrus TRIARISTATUS, triaristat, eu trei ariste [triaristate; dreigrannig; triaristé ; háromszálkás ; трёхостный] TRIARTICULATUS, triarticulat, eu trei articulaţiuni [triarticulate ; dreigliederig; inarticulé; háromizesülésű; трёхчленистый] Τ RI BRAUTE ATU S, tribracleat, cu trei bpactei [tribracteate, threebracted; dreideckblâttrig ; tribracteé; három murvalevelű; трёхприцветни­ ковый] TRIBUS (-US) î, trib, taxon inferior subfamiliei (Maydeae) [tribe ; Tribus; tribu; tribusz, raj, nemzetségcsoport ; триба, колено] Τ RI СAM А RUS ^ trilocularis TRICAPSULARIS, tricapsular, cu trei capsule [tricapsular; dreikapselig; tricapsulaire ; háromtokú ; трёхкоробчатый] TRICARINATUS, tricarenat, cu trei carene [tricarinate ; dreikielig; tricarené ; háromcsónakú ; трёхкилевой] TRICARPELLARIS, tricarpelar, cu trei cârpele [tricarpellary, tricarpellate; dreifruchtblăttrig; tricarpellaire ; három termőlevelű ; трёхплодолистиковый] TRICEPHALUS, TRICEPS, tri­ cefal, cű trei capitule [three-headed; dreiköpfig; tricéphale; három fejecskés ; трёхглавый] Τ RICH-, Τ RICH I-, -TRICHUS, -ΤRIX (gr. θρίξ, τριχός „păr"), păros, cu peri (trichantherus, trichiformis, chrysotrichus, sclerotrix) [hai­ ry-, haired; behaart-, -haarig; velu, à poils; szőrös-, -szőrű; волосисто-, волосистый] -* thrixo-, -thrix, iricho-^ pil-, pili-, -pilus

TRICHACANTHUS (gr. -, άκανθα „spin") —> trichocentrus 434 TRICHANTHUS (gr. -, Ανθός „floa­ re"), cu flori păroase [hairy-fio-

TRICHOPHORÜS

435 436 437

438

439

440

441

442

443

44/.

445

446

wered ; behaartblütig ; trichanthe ; flower-headed ; behaartblütenköpfig ; szőrös virágú ; волосистоцветковый] —*• à capitules velues ; szőrös virágfejecs trichosanthus kés ; волосистоголовчатый] TRICHIDIUM η (gr.-, ίδιον di­ 447 TRICHOCLADUS (gr. , κλάδος nii η.) —»^ sterigma „ramură"), cu ramuri păroase [hairytwigged; behaartzweigig ; à branches TRICHIFER (gr.-, lat. fero „a velues; szőrös ágú; волосистоветвиpurta") -» pil-, pilifer стый] TRICHILIUM η (gr. -, ίλη „grup"), 448 TRICHOCOCCUS (gr. -, κόκκος lric(h)iliu, perniţe cu peri zbîrliţi la „bacă"), cu bace păroase [trichococbaza peţiolului (Cecropia) [trichilium ; cous ; behaartbeerig ; trihocoque ; Trichilium ; trichilium ; trichilium ; szőrös bogyójú ; волосистоорешковый] трихилиум] 449 TRICHODES, TRICHOIDEUS (gr. TRICHITES f pi (gr. τριχίτις -, είδος „asemănare"), trichoid, ase­ „părozitate"), trichite, cristale acicumănător cu părul [hair-like; haarar­ ijforme în constituţia granulelor de tig; trichoïde; szőrszerű; волосо­ amidon (A. Mayer) [trichites; Triвидный] chiten; trichites; trichitek; трихиты] 450 TRICHODONTUS (gr. -, οδούς, οδόTRICHLAMYDEUS (lat. très, tria ντοςς „dinte"), cu dinţii păroşi „trei", gr. χλαμύς, ХАЛЙОООС „man­ [hairy-toothed ; behaartzăhnig ; trita"), tric(h)lamideu 1. Cu trei înveli­ chodonte; szőrös fogú; волосистозубşuri. 2. Cu trei straturi protectoare чатый] [trichlamydeous; drei mantelig; trichlamydé; három takarójú; трихла461 TRICHOGYNA i (gr. -, γυνή „fe­ мндный, трёхпокровный] meie"), trihogin 1. Prelungire а сагpogonului servind ca recipient al TRICHORACTERIA η pl (gr. θρίξ, spermatiilor (Rhodophyceae). 2. Pro­ τριχός „păr, setă", βακτήριον „baseminenţă curbată pe vîrful ascogonuionaş"), trihobacterii, bacterii ciliate lui care asigură fecundarea (Ascomy[ Irichobacteria ; Wimperbakterien ; cetes) [trichogyne; Trichogyn, Fang(rJchobactéries ; csillangós baktériu­ faden, Empfângnisfaden; trichogyne; mok ; трихобактерий] trichogin ; TpHXOIiinaj —' lerebrator TRICHORLASTUS m (-UM η) i*52 TRWHOLEPIS (gr. , λεπός „scva(gr. -, βλαστός „germen"), trihoblast mă"), cu scvame păroase [hairy-sca1. Idioblast deosebit ca formă şi rami­ led ; behaartschuppig ; à écailles velu­ ficare. 2. Celule specializate dînd es ; szőrös pikkelyű ; волосисто-чешуй­ naştere perilor absorbanţi [trichoчатый] blast; Trichoblast; trichoblaste ; trichoblaszt; трихобласт] 453 TRICHOMA η (gr. τρίχωμα „părozitate"), trihom 1. Ansamblul peri­ TRICHOCALYCINUS, TRICHOlor şi a excrescenţelor epidermale. CALYX (gr. -, κάλυξ „cupă"), cu 2. Tal filamentos (Conferva) [trichocaliciul păros [trichocalycinous, with me; Trichom, Haarbildungen; trihaired calyx; behaartkelchig; trichome; trichoma, szőrképlet, szőr­ ehocalycé, à calice velu; szőrös csé­ szálfüggelék ; трихома] szejü ; волосисто-чашечковый] 454 TRICHONEURUS (gr. θΡίξ. τριχό TRICHOCARPUS (gr. -, καρπός „păr", νεύρον „nerv"), cu nervuri „fruct"), cu fructe păroase [hairypăroase [hairy-nerved ; behaartner­ fruited; behaart früchtig; trichocarpe; vig; à nervures velues; szőrös ere­ szőrös termésű ; волосистоплодный] zetű ; волосистонервный] TRICHOCAULIS (gr.-, καυλός „tul­ 455 TRICHOPETALUS (gr. -, πέταλον pină"), cu tulpina păroasă [hairy-stal„petală"), cu petale păroase [hairyked; behaartstengelig; à tige velue; petaled ; behaartkronblăttrig ; triszőrös szárú; волосистостебельчатый] chopétale; szőrös szirmú; волосистолепестный] TRICHOCENTRUS (gr. -, κέντρον „vîrf ascuţit"), cu spini păroşi [hairy456 TRICHOPHORÜS m (-UM η) spined; behaartstachelig; à épines (gr. , φορέω „a purta"), trihofor 1. velues; szőrös tüskéjű; волосистоигSuportul trihoginului. 2. Trunchi листый] -> trichacanthus filamentos (Fungi) [trihcophore ; Trichophorum ; trichophore ; trichoTRICHOCEPHALUS (gr.-, κεφαλή fórum ; трихофор] „cap"), cu capitule păroase [hairy

640

TRICHOPHORUS 457

TRICHOPHORUS (gr. --) -^ pil-, pilifer 458 TRICHOPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frunză"), cu frunze păroase [hairyleaved; behaartblättrig; à feuilles velues; szőrös levelű; волосистолистный] 459 TRICHOPLANCTON η (gr. -, λπαγκτίς „rătăcitor"), trihoplancton,planc­ ton vegetal format îndeosebi din specii de Thallasiothrix [trichoplankton ; Trichoplankton ; trichoplancton ; trichoplankton ; трихопланктон] 460

461 462

463

464

465 466

467

468

469

TRICHOPODUS (gr. -, ποΟς, ποδός „picior"), cu suportul păros [trichopodous ; behaartfüßig ; trichopode ; szőrös tönkű; волосистоножковый] TRICHOSANTHUS (gr. -, ίϋνθάς „floare") —* trichanthus TRICHOSEPALUS (gr.-, lat. sepalum „sepală"), cu sepalele păroase [hairy -sepaled; behaartkelchblättrig; à sépales velus; szőrös csészelevelű; волосисто-чамелистиковый] TRICHOSPERMUS (gr. -, σπέρμα „sămînţă"), cu seminţele păroase [hairy-seeded ; behaartsamig ; à grai­ nes velues ; szőrös magvú ; волосистосемянный] TRICHOSPORANGIUM η (gr. -, σπορά „sămînţă", άγγεϊον „vas"), trihosporange, sporange multilocular (Phaeosporaceae) [trichosporange ; Trichosporangium ; trichosporange ; trichosporangium ; трихоспорангий] TRICHOSPORA f (gr. - ) -^ zoospora TRICHOTHALLICUS (gr. -, θαλλός „germen"), cu talul filamentos [tri· chothallic ; fadenlagerig ; trichothallique; fonalas telepű ; имеющий ните­ видный таллом] TRICHOTOMUS (gr.-, τομή „tă­ iere"), trichotomic, trifurcat; divizat în trei ramuri sau părţi (tulpină ^ ) [trichotomous, three-forked ; dreitei­ lig, dreigabelig, dreigabeligverzweigt ; trichotome; három osztatú, három ágú; трихотомический] —*• trifurcatus TRICHROMUS, TRICOLOR [lat. trés, gr. χρώμα „culoare"), tricolor, cu trei culori deosebite [tricolour ; drei­ farbig ; tricolore ; három színű ; трёх­ цветный] Τ RICO RNIS, tricorn, cu trei proemi­ nenţe în formă de coarne [three-hor-

470

471

472

473

474

475

476 477

ned; dreihörnig; tricorne; háromszarvú ; трёхрогий] TRICOSTALIS, TRICOSTATUS, tricostat, cu trei coaste (fruct, frunză, tulpină) [tricostate, three-ribbed ; dreirippig ; tricosté ; hárombordás ; трёхреберный] -> triplicostatus TRICOTYLEDONARIS, TRICOTYLEDONEUS, TRICOTYLUS (lat. -, gr. κοτυληδών „cavitate"), tricotiledonar, cu trei cotiledoane, respectiv cu două (din care unul adînc divizat) [tricotyledonous ; dreikeimblăttrig ; tricotyledoné ; három sziklevelû ; трёхсемядольный] TRICUSPIDATUS, tricuspidat, cu trei cuspide [tricuspidate, threepointed ; dreispitzig, dreilangspitzig ; tricuspidé ; három szálkahegyű ; трёхостроконечны й] TRICYCLICUS (gr. τρείς „trei", κύκλος „cerc"), triciclic, cu trei ci­ cluri sau verticile ('florile la Acer) [tricyclic, three-whorled ; trizyklisch, dreikreisig, dreiquirlig ; tricyclique ; háromkörös, háromörvös ; трёхцикличный, трёхкруговой] TRIDACTYLINUS, TRIDACTYLIS, TRIDACTYLITES (gr. -, δάκ­ τυλος „deget"), tridigitat, cu trei divi­ ziuni digitiforme [three-fingered ; dreifingerig; tridactyle, tridigité; háromujjas; трёхпальчатый] —·· tridigitatus TRIDENTATUS, tridinţat, cu trei dinţi (frunză ~ ) [tridentate, threetoothed;, dreizăhnig; tridente; három fogú ; трёхзубчатый] -^ tridentifer TRIDENTIFER, TRIDENTIGER —> tridentatus TRIDIGITATO-PINNATUS, tridigitat-penat, cu peţiolul comun ra­ mificat în trei peţioli secundari (frun­ ză'^ ) [Iridigitate-pinnate; dreifingeriggefiedert ; tridigité-penné ; három­ szor ujjasán szárnyalt ; трёхпальчатоперистый]

478

TRIDIGITATUS-^

tridactylinus

479

TRIDUUS, de trei zile (cu durată de viaţă sau de înflorire) [triduus; dreitägig; de trois jours; háromna­ pos; трёхдневный]

480

Τ RI DY MU S (gr. τρίδυμος plu") —> ternatus, triplex

481

TRIDYNAMUS (gr. τρείς „trei", δύναμις „putere"), tridinam, cu trei staminé mai lungi decît celelalte trei

„tri­

641

482

483 484

485 486

487

488 489 490

491

492 493

494

TRIMERUS (Narcissus) [tridynamous ; tridynam ; tridyname ; tridinám ; трёхсильный] TRIENNALIS, TRIENNIS, trie­ nal, care durează trei ani [triennal; dreijährig; triennal; három évi; трёхлетний] -^ trimulus, trimus TRIFARIUS ->• triseriatus Τ Rí FIDUS, trifidat, de trei ori fidat (frunză) [trifid, three-cleft; dreispaltig, dreiteilig; trifide; három osztatú, három hasítású; трёхнадрезный] TRIFLORUS -^ trianthus TRIFOLIATUS, trifoliat, cu trei frunze [three-leaved; dreiblättrig; trifolié ; hóromlevelű, hármaslevelű ; трёхлистный] —»· triphyllus TRIFOLIOLATUS, trifoliolat, cu trei foliole (frunză ^) [trifoliolate dreikleinbláttrig ; trifoliolé ; három levélkéjű ; трёхлисточковый] TRIFOLIUS -^ trifoliatus TRIFORMIS -^ trimorphus TRIFURCATUS, TRIFURCUS, trifurcat, cu trei ramificaţii [trifurcate, three-forked ; dreigabelig, drei­ zinkiggegabelt ; trifurqué; háromágú, háromvillájú ; трёхвильчатый] —»· trichotomus TRIGAMUS (gr. -, γάμος „căsătorie"), trigam, cu trei feluri de flori (mascule, femele şi hermafrodite în antodiile unor Compositae) [trigamous; dreiehig; trigame; háromnemű; трнгамный] TRIGEMINATUS, TRIGEMINUS —>• tergeminalis, tergcminatus TRIGENERICUS, trigeneric, rezul­ tat din trei genuri diferite (hibrid) [trigeneric ; dreigattig, trigenerisch ; trigénérique ; trigenerikus ; трёхродный] TRIGLOCHIDIATUS, TRIGLOCHINUS, TRIGLOCHIS (gr. -, γλωχίς „vîrf ascuţit"), triglochidiat, cu trei glochidii [triglochidiate ; dreifachwiederhakig ; triglochidié ; három­ szor kampós ; трёхкрючковатый]

495

TRIGLUMIS, cu trei glume [triglumal ; dreispelzig ; triglume ; három pelyvájú; трёхплёнчатый]

496

Τ RIGÓN ALI S, Τ RIGÓN IU S, TRIGONO-, TRIGONUS (gr. τρίγωνος „triunghiular"), trigon, triunghiular, cu trei unghiuri, muchii, colţuri sau laturi (trigonocalyx, trigonospermus)

497

498

499

500

501

[trigonous, three-angled ; dreieckig, dreikantig, dreiseitig, dreiwinkelig, dreikant-; trigone, triangulaire; há­ romszögű, három oldalú, háromszög-; трёхугольный, трёхугольно-, трёхсто­ ронний] —• triangularis, triqueter TRIGONOCARPUS (gr. -, καρπός „fruct"), cu fructe triunghiulare [trigonocarpous ; dreikantfrüchtig ; trigonocarpe; háromszög-termésű; трёхгольноплодный] TRIGYNUS (gr. τρείς „trei", γυνή „femeie"), trigin, cu trei pistile (Beta trigyna ) [trigynous, three-pistilled ; dreiweibig, dreigriffelig ; trigyne; há­ romanyás, háromtermős ; трёхпестнчный] TRIHILATUS, trihilat, cu trei hiluri sau pori (polen ~ ) [trihilate ; dreinabelfleckig ; trihilifère ; három magköldökös; с тремя отверстиями] TRIHYBRIDA Í, trihibrid, hibrid cu trei factori parentali [trihybrid; Trihybride; trihybride; hármas hibrid; тригибрид] TRIJUGUS, TRIJUGATUS ->• tergeminalis, tergeminatus

502

TRILATERALIS, trilateral, cu trei laturi [trilateral, three-sided ; drei­ seitig ; trilatéral ; háromoldalú ; трёх­ сторонний]

503

TRILETUS, trilet, cu о cicatrice triradiară (sporii unor Filices) [trilete; trilet, dreistrahlnarbig ; trilète, à cicatrice triradiée; háromsugarú sebhelyes ; трёхрубцовый]

504

TRILOBATUS, TRILOBUS, trilo­ bat, cu trei lobi [trilobate, trilobed, three-lobed; dreilappig; trilobé; háromkaré jú ; трёхлопастный]

505

TRILOCULARIS, Τ RILOCU LA­ TUS, trilocular, prevăzut cu trei loculi sau loji (anteră, ovar) [trilo­ cular, three-celled, three-chambered ; dreifächerig; triloculaire, à trois loges ; háromrekeszes, háromüregű ; трёхгнездный] —>· tricamarus

506

TRIMACULATUS, trimaculat, cu trei pete colorate [trimaculate ; dreifläckig; trimaculé; hárompettyes; трёхпятнистый]

507

TRIMERUS (gr. τρεις „trei", μέρος „parte"), trimer, cu trei diviziuni sau piese (ciclu floral ~ ) [trimerous ; dreizăhlig, dreiteilig, dreigliederig ; trimère; háromosztatú, háromtagú; тримерный, трёхчленный]

TRIMERISTELE 508

509

510

511 512

513 514 515

516

517

518 519

520

521

TRIMERISTELE f (gr. --, στήλη „coloană"), trimeristel, stei fermât din trei componenţi (Brebner) [trimeristele; Trimeristele ; triméristèle ; trimerisztéle ; тримеристеле] TRIMESTRIS, trimestrial, cu durată de înflorire sau de viaţă de trei luni [quarterly; dreimonatlich; trimestriel; negyedéves, három hónapig tartó; трёхмесячный] TRIMONOECIA f (gr. -, μόνος „singur", οϊκος „casă"), trimonoecie, flori mascule, femele şi hermafrodite pe aceeaşi planta [trimonoecia ; Trimonözie ; trimonoecie ; trimonőcia ; тримоноэция] TRIMONOECISMUS m (gr. —) — trimonoecia TRIMORPHUS (gr.-, μορφή „for­ mă"), trimorf, cu trei forme (frunze, flori) [trimorphous ; dreiförmig, dreigestaltig; trimorphe, triforme; háromalakú ; триморфный] —* triformis Τ RI MU LU S, Τ RI MU S ->• triennalis TRINARIUS, TRINATUS -^ ier­ naţi-, ternatus TRINERVATUS, Τ RI NERV IS, TRINERVIUS, trinervat, eu trei nervuri [three-nerved ; dreinervig; trinervé ; háromerű ; трёхжилковый] -+ triplicato nervatus, triplinervis TRINOMINALIS, trinominal, pre­ văzut cu trei nume (nomenclatură) [trinomial; trinominell, dreinamig; trinominal; háromnevű, három elne­ vezésű ; триномиальный] TRINUCLEARIS, TRINUCLEATUS, trinucleat, cu trei nuclei [trinucleale ; dreizellkernig ; trinucleé, à trois noyaux; három sejtmagvú; трёхядерный] TRINUS —* trinarius, trinatus TRIOECIA f, TRIOECISMUS m (gr. τρείς „trei", οίκος „casă"), trioecie, poligamie trioecică; prezenţa florilor mascule, femele şi hermafro­ dite pe trei exemplare diferite ale aceleiaşi specii (Fraxinus) [trioecia; Triözie, Dreihăusigkeit ; trioecie ; triőcia, háromlakiság; триэция, трёхдомность] TRIOECICUS (gr. - ) , trioecie, trioic, care prezintă trioecie (poligamie) [trioecious, trioicous; triözisch; trioécique; trioikus, háromlaki; трёхдомный] TRIOVULATUS, triovulat, cu trei ovule (ovar ~) [triovulate; dreieiig;

542

522

523

524

525

526

triovulé; három magdudorű; трёхсемяпочковый] TRIPARTIBILIS, tripartibil, саге poate fi împărţit în trei părţi [tripartible; dreiteilbar; tripartiblé; három részre osztható; делящийся натрое] TRIPARTITUS, tripartit, divizat pînă aproape de bază în trei părţi (frunzări) [tripartite, three-parted; dreiteilig; triparti; háromosztatú; трёхраздельный] TRIPETALUS, tripetal, cu trei petale (floare ^) [three-petalled ; dreikronblăttrig ; tripétale ; háromszirmú ; трёхлепестный] TRIPHYLETICUS (gr. -, φυλετικός „tribal"), trifiletic, provenit din trei linii de descendenţă (hibrid ~ j [triphyletic ; triphyletisch, dreistămmig; triphylétique ; trifilétikus, hár­ mas leszármazású ; трифилетнческий] TRIPHYLLUS (gr.-, φύλλον „frun­ ză") —» trifoliatus

527

TRIPINNATUS, tripenat, de trei ori penat compus (frunză <^) [tripinnate; dreifachgefiedert; tripenné; háromszor szárnyalt; трижды перис­ тый, утроенно перистый] —*• tríplicatopinnatus

528

TRIPINNATIFIDUS, tripenat fidat, de trei ori penat fidat (frunză ^) [tripinnatifid ; dreifachfiederspaltig; tripinnatifide ; háromszor szárnyasán hasadt ; трижды перистонадрезный]

529

TRIPINNATIPARTITUS, tripe­ nat partit, de trei ori penat partit (frunza '--') [tripinnatiparted ; dreifiederiggeteilt ; tripinnatipartite; háromszor szárnyasán osztott ; трёхперистораздельный]

530

TRIPINNATISECTUS, tripenat seetat, de trei ori penat sectat [tripinnatisect, thrice pinnatisect ; dreifachfiederschnittig ; tripinnatiséqué ; háromszor szárnyasán szeldelt ; трёхперисторассеченный]

531

TRIPLASIA f (gr. τριπλάσιος „ternat"), triplazie, despicarea unui organ în trei formaţii analoage (Fermond) [triplasy; Triplasie, Dreigabelung; triplasie; triplázia; триплазия]

532

TRIPLEX, triplu, de trei ori, triplicat [triple, treble, triplicate, three­ fold; dreifach, dreifältig; triple; hármas, háromszoros; тройной, утроен­ ный] —»· triplicatus, tridymus, triplas ternatus

TEISPORICUS

ыз 533

TRIPLICATO-GEMINATUS geminatus 534 TRIPLICATO-NERVATUS nervatus 535 TRIPLICATO-PINNATUS pinnatus 536 TRIPLICATO-TERNATUS

-^ ter— tri550 -^ tri-»· írí-

íernaíMS

537 538 539 540 541

542

543

544

545 546

TRIPLICATO-TRISECTUS -* triternatisectus TRI PLIC ATU S -^ triplex TRIPLICOSTATUS -»· tricostatus TRIPLINERVIS -^ trinervatus TRIPLOCAULIS, triplocaul 7. Cu trei tulpini sau axe. 2. Cu axele de ordinul al treilea rezultate din mugurii laterali ai axei de ordinul al doilea (Plantago) [triplocaulous ; triplokaulisch, dreiachsig; triplocaule; három­ tengelyű; трёхстебгльный] · TRIPLOIDEUS (gr. τριπλόος „tri­ plu", είδος „asemănare"), triploid, care conţine de trei ori numărul haploid de cromozomi (celulă ^^) [Iriploid; triploid; triploîde; triploid; триплойдный] -> trisomicus TRIPLOSTEMONIA f (gr. -, στήμων „fir"), triplostemonie, dispoziţia eta­ minelor în trei cicluri (Lauraceae) [triplostemony ; Triplostemonie; tri­ plostemonie; triplosztemónia, három­ körös porzótáj ; триплостемония] TRIPLOSTICHUS (gr. -, στίχος „rind"), triplostih, dispus în trei rînduri sau serii ^celulele corticale la Chara) [triplostichous; dreireihig, dreizeilig; triplostique; háromsoros, háromörvös ; трёхрядный] - • triserialis, trifarius, tristichus

TRI PLUS -^ triplex TRIPOLARIS, tripolar, prevăzut cu trei poli ^n diviziunea cromatinelor din mitozâ) [tripolar; tripolar; tripolaire ; tripoláris, háromsarkú ; трёхполярный] 547 TRIPOSPLANCTON η (gr. πλαγκτός „rătăcitor"), triposplancton, plancton marin compus mai ales din Ceratium tripos [triposplankton ; Triposplankton; triposplancton; triposzplankton; трипоспланктон] 548 TRIPTERYGIUS, TRIPTERUS (gr. τρν- „trei", πτερόν „aripă", πτερύγιον „aripioară") -^ trialatus 549 TRIPTON η (gr. τριπτός „fărîmiţare"), tripton, seston abiotic; tota­

551 552

553

554

555

556

557

558 559

560

litatea suspensiilor fără de viaţă plutind în ape [tripton; Tripton; tripton; tripton; триптон] TRIPYRENUS (gr. τρι „trei", πυρήν „piatră, sîmbure"), tripiren, cu trei seminţe osoase [tripyrenous ; dreikernig, dreisteinkernig; tripyrène, à trois noyaux; három magvú, három csontmagvú ; трёхкосточковый] TRIQUETER, TRIQUETRUS -^ trigonalis, triangularis TRI RADIATUS, triradiat, cu trei radii sau raze [triradiate; dreislrahlig; triradié; háromsugarú; трёхлу­ чевой] TRISECTATUS, TRISECTUS, Irisectat, cu trei inciziuni adinei pînă la nervura mediană (frunză '^) [tri­ sected, trisect; dreischnittig; triséqué ; háromszor szeldelt ; трёхрассеченный] Τ RISE PALUS, trisepal, cu trei sé­ pale (floare ^) [trisepalous, threesepaled ; dreikelchblättrig ; trisépale ; három csészelevelű ; трёхчашелистиковый] TRISEPTATUS, triseptat, cu trei pereţi despărţitori (fruct r^) [triseptate; dreiquerfăcherig ; trisepté; há] rom válaszfalas; трёхперегородчатыйTRISERIALIS, TRISERIATUS, triseriat, dispus în trei serii sau rînduri [triserial, triseriate, three-ranked ; dreireihig; trisérié, trifarié; háromsoros ; трёхрядный] —• trifarius, triplostickus, tristichus TRISERRATUS, triserat, de trei ori serat dinţat [triserrate; dreisăgig; trois fois denté en scie; három fűrészfogú ; трёхпильчатый] TRISETUS, trisetos, cu trei sete [trisetose; dreiborstig; triséteux; há­ rom sertéjű ; трёхщетинковый] TRISOMICUS (gr. τρι- „trei", σώμα „corp"), trizomic, cu două garnituri cromozomice normale (diploide = 2n) şi cu unu sau mai mulţi cromozomi supranumerari (celulă '^) [trisomie; trisomisch, trisomatisch; trisomique; iriszómikus ; трисомический] —* triploideus

TRISPERMUS (gr. -, σπέρμα „sămînţă"), trisperm, cu trei seminţe [trispermous, three-seeded; dreisamig; Irisperme; hárommagvú; трёхсемянный] 561 TRISPORICUS (gr. -, σπορά „sămînţă"), trispor, cu trei spori [trispo-

644

TRISTACHYUS

562

563 564

565

566

567

568 569

570

571

572

TOUS; dreisporig; trispore; háromspórás; трёхспоровый] TRISTACHYUS (gr. -,στάχυς „spic"), cu trei spice [three-spiked ; dreiăhrig ; tristachyé ; háromkalászos ; трёхколосый, трёхшиповый] TRISTICHUS (gr. -, στίχος „rînd") —*• triplostichus TRISTIGMATICUS (gr. -, στίγμα „pată"), tristigmatic, cu trei stig­ mate [tristigmatic ; dreinarbig ; tristigmaté ; háromtermős ; трёхрыльцевый] TRISTIS, trist, mat-negricios [sad, dull-coloured ; traurig, trübfarbig ; triste, sombre, noirâtre; szomorú, fénytelen fekete; мрачный, чернова­ тый] TRISTRIATUS, tristriat, cu trei striaţii [tristriate ; dreistreifig ; tristrié ; háromcsikú, háromrovátkás ; трёхполосатый] TRISTYLIA î (gr. -, στϋλος „co­ loană), tristilie, prezenţa unor stile scurte, mijlocii şi lungi la aceeaşi specie [tristyly; Tristylie; tristylie; trisztilia; тристилия] TRISTYLUS (gr. - -), cu trei stile [tristylous ; dreigriffelig ; tristyle ; hárombibeszálú ; трёхстолбиковый] TRISULCATUS, TRISULCUS, trisulcat, cu trei brazde [trisulcate, threefurrowed; dreifurchig; trisillonné; hárombarázdás ; трёхбороздчатый] TRITERNATISECTUS, triternat sectat, de trei ori ternat sectat [triternatisectate ; dreifachdreischnittig ; triternatiséqué ; háromszor háromhasitású ; трёхтроичаторазрезанный] —»^ triplicato-trisectus TRITERNATUS, triternat, de trei ori ternat (frunză '^) [triternate, thrice ternate ; dreifachdreizählig ; triterné ; háromszor hármas ; утроеннотройчаТЫЙ] —»• triplicato-ternatus TRITUBERCULATUS, trituberculat, cu trei tuberculi [trituberculate ; dreiknotig ; trituberculé ; háromgumós ; трёхбугорчатый]

573

TRIUNCINALIS, TRIUNCINATUS, cu trei spini încîrligaţi [triuncinate, three-hooked ; dreihakig ; trionciné ; háromkampós ; трёхкрючковатый]

574

Τ RIVALEN S, trivalent, cu trei cro­ mozomi homologi (de ex. celula în cursul primei diviziuni meiotice) [tri-

575

576

577

578 579

580

581

582

583

valent; trivalent; trivalent; trivalens; тривалентный] TRIVALVIS, TRIVALVULARIS, trivalvular, cu trei valve [trivalvate, three-valved ; dreiklappig ; trivalve ; háromkopácsú ; трёхстворчатый] TRIVASCULARIS, trivascular, for­ mat din trei vase conducătoare [tri­ vascular ; dreigefăssig ; trivasculaire ; három edényű; трёхсосудистый] TRIVIÁLIS, trivial, comun, obişnuit (nomen triviale nume comun, epitet specific la Linné) [trivial, common, ordinary; gemein, gewöhnlich; tri­ vial, commun; közönséges, általános; тривиальный, обыкновенный] -ΤRIX (gr. θρίξ, τριχός „păr") -^ trichTRIXENIA f (gr. τρι- „trei", ξένος „gazdă"), trixenie, parazitare succesivă pe trei plante gazde deose­ bite (De Bary) [trixeny; Trixenie; trixenie; trixénia; триксйшя] TRIZONALIS, TRIZONATUS, trizonat, cu trei zone, straturi sau dungi [trizonate, three-girdled ; dreigürtelig; trizoné; háromszor övezett; тризональный] Τ RÖCHLEARIFORMIS, TROCHLEARIS (gr. τριχνλία „roată de seripete"), trohleariform, răsucit în formă de şurub (embrion r^) [troch­ lear, pulley-wheel shaped; schrau­ benförmig, rollenförmig ; trochléaire ; csavaros, csavar alakú ; катушечный] TROCHOCARPUS (gr. τροχός „roa­ tă", καρπός „fruct"), cu fructe rotate [rotate-fruited ; radfrüchtig ; à fruits rotes; kerékszerü termésű; колесоплодный] TROCTO(gr. τρωκτός „mîncat"), ros, erodat (troctolepis, troctophyllus) [gnaved- ; ausgenagt- ; érődé ; kirágott- ; выгрызенно-]

584

TROGLOBIONTON η (gr. τρώγλη „cavernă", βίος „viaţă"), troglobiont, organism care trăieşte în caverne sau peşteri [troglobiont ; Troglobiont; troglobionte ; barlanglakó szervezet ; троглобионт]

585

TROGLOCOLUS (-COLA i), TROGLODYTUS (gr. -, lat. incola „lo­ cuitor", gr. τρωγλοδύητς „locuitor de caverne"), troglodit, care trăieşte în caverne sau peşteri [troglocolous, troglodytous ; höhlenbewohnend ; trog­ lodyte; odúlakó, barlanglakó; обита­ ющий в пещерах]

bé&

TRO PHOS FO ROPH YLL VM

586

TROGLOXENUS (gr. -, ξένος „oas­ pete"), trogloxen, care trăieşte numai întîmplător „ca oaspe" în peşteri [trogloxenous ; trogloxen ; trogloxène ; esetlegesen barlanglakó; троглоксенный] 587 TROPAXIS I (gr. τροπή „rotire", άξων „axă"), tropaxis, planul teore­ tic dintre epicotil şi hipocotil, de unde are loc creşterea în direcţii opuse (White) [tropaxis; Tropaxis; tropaxis; tropaxis; тропаксис] 588 TROPHIA f (gr. τροφή „nutriţie"), trofie, dezvoltarea inegală a ţesu­ turilor sau a organelor datorită pozi­ ţiei lor (Wiesner) [trophy; Trophie; trophie; trófia; трофия] 589 TROPHICUS, TROPHO-, -TROPHUS (gr. -), trofic 1. De nutriţie (adaptare, ţesut) (anorganotrophicus, endotrophicus, trophophyllus, chemotrophus). 2. De creştere în grosime [trophie, increasing in thickness; trophisch, nähr-, verdicken- ; trophique, nourricier ; trófikus, táplálkozási ; тро­ фический] 590

591

TROPHORIOSIS f (gr. -, βίος „via­ ţă"), trofobioză, simbioză pe aceeaşi plantă între furnici şi alte insecte, primele dînd apărarea, iar insectele asigurînd hrana parţială a furnicilor [trophobiosis ; Trophobiose; trophobiose ; trofobiózis ; трофобиоз] TROPHOCHROMATINUM a (gr.- χρώμα „culoare"), trofocromatină, cromatină cu rol în nutriţia celulară (Dangeard) [trophochromatin ; Trophochromatin ; trophochromatinc ; Irofokromatin ; трофохроматии]

592

TROPHOCH ROMI DI и M η (gr. - -), trofocromidie, cromidie vegetală [irophochromidium ; Trophochromidio ; trophochromidie ; trofokromidium ; трофохромидий]

593

TROPHOCOTOPHYLLUM η (gr. -, κωτί?νος „seducător", φύλλον „fru;iză"), trofocotofilă, frondele unor Thallophyta servind atît la nutriţie, cit şi la reproducere (Polonie) [Irophocotophyll; Trophokotophyll ; trophocotophylle ; trofokotofillum ; τροφοκοτοфилл]

594

TROPHOCOTOSOMA η (gr. - , σώ­ μα „corp"), trofocotozom, corpusculi (organe) care servesc la unele Thallophyta aLît la nutriţie, cît ci la reproducere (Potonié) [trophocotosonie: Trophokotosom; trophocotosome; trofokotoszorna ; трофокотосома]

595

596

597

598

599 600

601

602

603 604

605 006

TROPHOCYTIS(-IDIS) f (gr. -, κύτις „cutie"), trofocit, celulă nutritivă [trophocyte; Trophozyt; trophocyte; trofocita, táplálósejt; трофоцит, питающая клетка] TROPHGGENUS (gr. -, γεννάω „а se naşte"), trofogen, care produce substanţe nutritive (de ex. stratul epilimnion pentru fitoplancton) [trophogenous; trophogen; trophogène; trofogen, élelmet a d ó ; трофогенный] TROPHOMIXIS f (gr. -, μίξις „amestec"), trofomixie, fuzionarea nucleilor vegetativi (Schürhoff) [trophomixie ; Trophomixis ; trophouiixie ; trofomixis ; трофомиксис] TROPHOMORPHOSIS f (gr. -, μόρφωσις „formare"), trofomorfoză, morfoză datorită condiţiilor de nutriţie [trophomorphosis ; Trophomorphose ; trophomorphose ; trofomorfózis ; τροфоморфоз] TROPHONEMA η (gr. -, νήμα „fir" ) -> plasmonema TROPHONUCLEUS (gr. -, lat. nu­ cleus „sîmbure"), trofonucleu, nucleu în curs de creştere după autogamie (Flagellatae) (Prowazek) [trophonucleus; Trophonukleus ; trophonucleus ; trofonukleusz ; трофонуклеус] TROPHOPHYLLUM η (gr. -, φύλ­ λον „frunză"), trofofilă, frunză asi­ milatoare, care nu produce spori (Filices) [trophophyll ; Trophophyll, Ernährungsblatt ; trophophylle ; trofofillum, tenyészőlevél, táplálólevél; трофофилл] TROPHOPLASMA η (gr. -, πλάσμα „modelare"), trofoplasmă, partea al­ veolară a citoplasmei, cu funcţii de nutriţie (Naegeli) [trophoplasm ; Trophoplasma, Nährplasma, Ernärungsplasma, Wabenplasma; trophoplasme; trofoplazma, táplálóplazma; τροφοплазма] —• reticuloplasma TROPHOPLASTUM η (gr. -, πλασ­ τός „modelat") —>· plastidium TROPHOSOMA η (gr. -, σώμα „ccrp"), trofozom, corpuscul sau organ numai cu funcţii de nutriţie, la Thallophyta (Potonié) [trophcsome; Trophosoni; trophosome; trofoszóma, táplálótestecske ; трофосома] TROPHOSPERMIUM η, TROPffOSPERMUM η (gr. -, σπέρμα „sămînţă") —* plcccnta TROPHOSPOROPHYLLUM η (gr. σπορά „sămînţă", φύλλον „frunză"), trofosporofilă, frunză asimilatoare şi

54β

τ RO PHOS PO ROSOMA concomitent sporiferă (Pteridophyta) [trophosporophyll ; Trophosporophyll ; trophosporophylle ; trofosporofillum ; трофоспорофилл] 607 TROPHOSPOROSOMA η (gr. - -, σώμα „corp"), trofosporozom, corpuscul sau organ la Thallophyta, ser­ vind atît la nutriţie, cît şi la repro­ ducere (Potonié) [trophosporosome ; Trophosporosom ; trophosporosome ; trofosporoszóma ; трофоспоросома] 608 609

610

611

612

613

• 614

TROPHOT AXIS f (gr. -, τάξις „orînduire") —>^ trophotropismus TROPHOTROPISMUS m (gr. -,τροπή „curbare"), trofotropism, tropism în direcţia mediului mai bogat în sub­ stanţe nutritive, provocat de exci­ tanţi chimici [trophotropism; Tro­ photropismus; trophotropisme ; trofotropizmus; трофотропизм] -^ trophotaxis TROPICUS (gr. τροπικός „tropi­ cal"), tropical, care creşte în zona tropicelor (plantă ^) [tropical; tro­ pisch; tropical; trópusi, forró égövi; тропический] -TROPICUS, -Τ RO PALI S, -TRO­ PUS, TROPISTICUS (gr. τροπέω „a lua direcţia"), -tropic, cu direcţia spre, orientat spre, cu mişcări de curbare spre (anisotropicus, carpotro picus, heliotropicus, homotropalis, geotropus, heterotropus) [-tropous, direc­ ting towards, turning towards; -tro­ pisch, richtend zu, wendend nach; -trope, dirije vers; -trop, irányuló, forduló; -тропный, -тропический, на­ правленный, согнутый] TROPISMUS m (gr. τροπή „curbare, mod de comportare"), tropism, facul­ tatea plantei de a lua o direcţie, determinată prin curbări de creştere, sub influenţa unei excitaţii externe, fie spre izvorul de excitaţie (pozitiv), fie în direcţia opusă acestuia (negativ) [tropism; Tropismus, Reizkrümmung; tropisme ; tropizmus, ingermozgás, görbüléses ingermozgás; тропизм] TROPOMORPHISMUS m (gr. -, μορ­ φή „formă"), tropomorfism, adaptarea constituţională a tropofitelor la xerofitism şi higrofitism periodic [tropomorphism; Tropomorphismus; tropomorphisme ; tropomorfizmus ; τροпоморфизм] TROPOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), tropotite, plante cu adap­ tare la higrofitism în timpul verii şi la xerofitism în timpul iernii (F. W. Schimper) [tropophytes ; Tropophyten,

Wechselpflanzen ; tropophytes ; trop o fi t ák ; тропофиты] 615 TRULLATUS, TRULLIFORMIS, TRULLI-, truliform, în formă de mistrie (trullifolius) [trowel-like, tro­ wel- ; kellcförmig, kelle- ; truelliforme ; vakolókanál alakú ; чашевидный, ча­ шевидно-] —>• triangularis 616 TRUNCATELLUS, TRUNCATULUS, TRUNCATULATUS, slab trunchiat [truncatulate ; etwas gestutzt: troncatulé ; kissé csonkahegyű ; слегка обрубленный] 617 TRUNCATUS, TRUNCATO-, trun­ chiat, retezat, ciuntit, transversal tăiat (frunză '-^ ) (truncato-acuminatus) [truncate; gestutzt, abgestutzt, ab­ geschnitten, verstümmelt ; tronqué ; tompított, levágotthegyű, csonka­ hegyű ; усеченный, обрубленный, усе­ ченно-] -^ colobo-, retusus 618

TRUNCICOLUS (-COLA i), truncicol, care creşte pe trunchiul arbo­ rilor (alge r^, ciuperci —•, licheni '-~>) [truncicolous ; stammbewohnend, strunkbewohnend ; truncicole ; fatör­ zsön lakó ; обитающий на стволах] 619 TRUNCIGENUS, truncigen, „născut" pe trunchi [truncigenous ; stammge­ bürtig, truncigen ; truncigène ; fatörzsön keletkezett ; возникающий на стволах] 620

TRUNCUS m, trunchi 1. Tulpina arborilor sau a plantelor lemnoase mai mari. 2. Piciorul ciupercilor cu pălărie [trunk; Ilolzstamm, Strunk, Stamm ; tronc ; fatörzs, törzs ; ствол]

621

TRY MА η (gr. τρϋμα „gaură"), trimă, nucă drupacee cu exocarpul dehiscent (Juglans) (Necker) [tryma; Tryma, aufspringende Stein­ frucht; tryma; felnyíló csonthéjas termés ; трима]

622

TUBACEUS

623

TUBER η, tuber, tulpină modifi­ cată, îngroşată, scurtă, subterană, cu hipsofile şi muguri, conţinînd sub­ stanţe de rezervă (Solanum tubero­ sum) [tuber; Knolle, Sproßknolle; tubercule ; gumó, hajtásgumó ; клу­ бень] *

624

TUBERASCENS (tuberasco), tuberascent, ín curs de tuberizare [tuberascent ; knolligwerdend ; tuberascent ; gumósodó ; становящийся клубневид­ ным]

625

TURERCULARIS

-^

tubifortnis

-* tuberculiformis

647 626

627

628

629

630

TUNDRA TUBERCULATUS, TUBERCULIFER, tuberculat, cu tuberculi sau cu asperităţi veruciforme [tuberculate, tubercled ; knotig, höckerig ; tubercule ; gumócskás, hoporjás, gyökérgumós ; бугорчатый, бугорконоспый] TUBERCULIFORMIS, tuberculiform, de forma tuberculilor [tubercleshaped ; knöllchenförmig ; tuberculiforme ; gumócska alakú ; бугоркоВИДНЫЙ, клубеньковидный] —»· tuber­ cular is, scrotiformis TUBERCULISATIO i , tuberculizare, formarea tuberculilor [tuberculiza­ tion; Knöllchenbildung; tuberculisation ; gumócskaképződés ; туберкулизация] TUBERCULOSUS, tuberculos, cu numeroşi tuberculi [tuberculose ; Icleinknöllig, kleinhöckerig; tuberculeux; gumócskás, dudoros ; многобугорча­ тый] TUBERCULUM η, tubercul 1. Tu­ ber mic. 2. Rădăcină tuberizată (Dah­ lia, Filipendula). 3. Nodozitate pe rădăcini datorită simbiozei (Leguminosae). 4. Tumori sau asperităţi veru­ ciforme pe organe (capsula la Eu­ phorbia palustris) [tubercle; Tuberkel, Wurzelknolle, Knöllchen, Höckerchen, Knötchen ; tubercule ; gumócska, gyö­ kérgumó; клубенек, бугорок]*

631 632 633

TUBERIDIUM η -»• pseudobulbus TUBERIFER — tuberosus TUBERIFORMIS, TUBEROIDEUS, tuberiform, ín formă de tuber (rizom '-^) [tuber-like; knollenförmig; tubériforme ; gumó alakú ; клубне­ видный] 634 TUBEROGEMMA f, tuberul, tuber gemiform, ca organ de propagare (Bryophyta, Ficaria verna) [budlike tuber; knospenartige Knolle; tuber gemmiforme ; rügyszerű gumó, sarj­ gumó ; почкообразный клубень] 635 TUBEROSITAS f, tuberozitate, ghebozitate, protuberantă, umflătură [tuberosity; Höcker, Knorren; tuberosité; daganat, megvastagodás, csomósodás ; бугристость] 636

TUBEROSUS, tuberös, care poartă tuberi [tuberose, tuberous; knollig, knotig; tubereux; gumós, koloncos; клубневой, шишковатый]* 637 TU BE RU LA f - • tuber ogemma 638 TUBICINUS, TUBIFORMIS, TUBI-, tubiform, de forma unui tub sau a unei trompete (tubiflorus,

tubispathus) [tubiform, trumpet-like; röhrenförmig, trompettenförmig, rö­ hren-; tubiforme; cső alakú, trombita alakú, csöves-; трубкообразный] —• tubaceus, solen639

640

641

642

643 644

TUBILLUS m, tubilus, prelungirea într-un tub micropilar al învelişului intern al ovulului, care conduce grăunciorul de polen în camera polinică (Ephedra) [tubillus; Tubillus, Röhr­ chen ; tubille ; tubillusz ; трубка] TUBULARIS, TUBULIFORMIS, TU BULI-, tubular, tubuliform, in formă de tub (tubuliflorus) [tubular, tubuliform ; röhrchenartig, röhrchen­ förmig, röhrchen-; tubulaire, tubuliforme ; csövecskeszerű, csövecske alakú ; трубочкообразный] —>· solenTUBULATUS,TUBULOSUS, -TU­ BUS, tubulat, tubulos, găunos în formă de tub (brevitubus) [tubulate, tubulose ; kleinröhrig ; tubuleux ; csövecskés ; трубчатый, с трубочкой] —>· cuniculatus, cavernosus * TUBULUS m, tub mic 1. Tubul hi menial (Polyporus). 2. Canalul ce leagă periteciul cu ostiola (Pyrenomycetes) [tubule, small tube ; Röhr­ chen, Röhrlein; tubule; tubulusz, csö­ vecske ; трубочка] TUBUS m, tub [tube; Röhre; tube; cső ; трубка] * TUITANS (tueor), protector, care apără (frunză '^) [protecting; schüt­ zend; défendant, protecteur; védő; защищающий, охраняющий]

645

TUMEFACIENS, TUMENS, TUMESCENS (tumesco), tumescent, са­ ге se umflă [tumescent, being swol­ len, swelling up; schwellend; tumes­ cent, se gonflent; duzzadó, dagadó; вздувающийся]

646

TUMEFACTUS, TUMIDUS, um­ flat, tumid [tumid, inflated, swollen; angeschwollen, aufgeschwollen; tumide, renflé, gonflé, enflé; duzzadt, dagadt ; вздутый, распухший] —* inflatuSfphyma-, phymato-, phys-, physemafosus, turgidus

647

TUMOR m, tumoare, umflătură [tu­ mour; swelling; Aufschwemmung, Ge­ schwulst ; tumeur, renflement ; dudor, daganat, púp ; вздутие, припухлость]

648

TUNDRA f, tundră, vegetaţie din zona arctică, dominată de muşchi, licheni şi tuferişuri scunde, lipsită de arbori [tundra; Tundra; toundra; tundra; тундра]

548

TUNICA 649

650

651

652

653

654

TUNICA Í, tunica 1. Membrana sau ţesutul protector al unui organ (al bulbului, seminţei, ovulului). 2. Stra­ tul exterior de celule al meristemului apical (Schmiedt) [tunic, coat, skin, envelope; Schale, Mantel, Haut­ schale; tunique, tégument; tunika, héj, köpeny takaró, burkolat; ту­ ника, оболочка] TUNICATUS, tunicat, acoperit cu un înveliş protector subţire [tunicate, coated; beschalt, überkleidet, behau­ tet, schalig; tunique; köpenyes, héjas, beburkolt; имеющий тунику, покрытый оболочкой] * TURBANIFORMIS, turbaniform, de forma unui turban f'fructul la Сисиг' bita turbaniformis) [turban-shaped ; turbanförmig ; turbaniforme ; turbán alakú; тюрбановидный] —ycidariformis TURBINARIUS, TURBIN ATU S, TURBINELLUS, TURBINEUS, TURBINI-, turbinát, obconic, de forma unei sfîrleze ^rădăcina la JBrassica râpa, caliciul la Agrimonia, Philadelphus) (turbinicarpus, turbiniflorus, turbinifolius) [turbinate, topshaped ; kreiseiförmig, verkehrtkegelig, kreisol-; turbiné, en toupie; pörgetytyűszerű, fordított kúpos, pörgettyű- ; кеглевидный, кубарчатый] - • obconicus TURFA f, turbă, materie vegetala parţial carbonizată sub apă [peat; Torf; tourbe; turfa, tőzeg; торф] TURFAbEUS, TURFOSUS, tur­ bos, care creşte pe sol turbos [turfaceous peaty, growing in bogs; torfarlig, torfbewohnend, torfliebend ; torfacé, tourbeux; tőzegszerű, tőze­ ges, turíás, tőzegen élő ; торфяной] *

655

TURFOSAE f pl, locuri turboase [peat-bogs ; Torfmoore ; tourbières ; tőzeglápok; торфяники]

656

TURGESCENS (turgesco), turges­ cent, umflat din cauza apei pe care o conţine [turgescent; anschwellend; turgescent ; duzzadó, folyadékfeszes ; вздувающийся]

657

TURGESCENTIA i, TURGIDITAS f, TURGOR m, turgescenţă, sta­ rea de întindere a membranei celu­ lare cauzată de presiunea osmotică a sucului celular [turgescence, turgidity; Turgeszenz, Turgor, Saug­ spannung, Zellenspannung, Anschwel­ lung, Schwellung; turgescence, turgidité ; lurgeszcencia, turgor, feszesség, sejtfeszültség, duzzadás; тургор, тургесценция]

658

TURGIDUS, turgid, umflat [tur­ gid, swollen; geschwollen, angeschwol­ len, gedunsen; turgide, renflé, enflé, bouffi; duzzadt, dagadt; вздутый, раздутый] —»· inflatus, phyma-,phys-, physema-, tumidus

659

TURGONASTIA f (lat. turgor „um­ flare", gr. ναστός „comprimat"), turgonastie, mişcări nastice sub influenţa turgescenţei [turgonasty ; Turgonastie ; turgonastie ; turgonasztia ; тургонастия] 660 TURIO î, túrion 1. Muguri de hiber­ nare la plantele acvatice (Hydrocharis, Stratiotes). 2. Ramură frunzoasă nefloriferă, din primul an (Rubus) [túrion, scaly sucker ; Stock­ knospe, Überwinterungsknospe, Hibernakel, Stocksprosse, VVurzeltrieb; kitartórügy, áttelelő rügy, hajtás; турион] -» hibernaculum 661

662

663

664

665

666

667

TURRIFORMIS, TURRITUS, ín formă de turn [lower-shaped; turnförmig; turriforme; toronyszerű; башневидный] TUTUS, ocrotit, protejat, apărat (plante ^) [protected ; geschützt ; pro­ tégé; védett, védelmezett; покрови­ тельствуемый] * TYCHOCOENICUS, TYCHOCOENOTICUS (gr. τύχη „întîmplare", κοινός „în comun"), tihocenotic, necaracteristic şi aflat întîmplător în biocenoză (specie^) [tychocoenotic ; tychozönotisch ; tychocénotique ; tichocönikus, élettérben esetleges elő­ fordulású ; тихоценотический] TYCHOLIMNETICUS (gr. -, λίμνη „lac"), tiholimnelic, aflat întîmplător în apele limnetice [tycholimnetic; tycholimnetisch ; tycholimnetique ; ticholimnétikus, tavakban időlegesen előforduló ; ти.холимнетический] TYCIIOPELAGICUS (gr. -, πέλαγος „mare"), tihopelagic, aflat numai temporar la suprafaţa apelor pelagice, obişnuit fiind în fundul acestora (plancton r^) [tychopelagic ; tychopelagisch ; tychopélagique ; tichopelágikus ; тихопелагический] TYCHOPLANCTON η (gr. -,πλαγκτός „rătăcitor"), tihoplancton,planc­ tonul întîlnit numai ocazional în apele libere [tychoplankton ; Tyohoplankton; tychoplancton ; tichoplankton; тихопланктон] TYCHOPOTAMICUS (gr. -, ποταμός „rîu"), tihopotamic, care creşte numai ocazional în apele rîurilor [tychopotamic; tychopotamisch ; tychopota-

649

TYTTH-

mique ; tichopotamikus ; тихопотамический] 668 TYCHOTHELYTOKIA f (gr. -, θήλυς „femeie", τόκος „copil"), tihotelitochie, partenogeneză Ia care din ovulul nefecundat rezultă nurnai întîmplător indivizi femeü [tychothelytokia ; Tychothelytokie ; tychothelytokie ; tiehothelitókia ; тихотелитокия]

675

669

TYL-, TYLO- (gr. τύλος „protube­ rantă") (tylacanthus, tylophyllus, tylocarpus) -^ callosus

677

670

TYLICOLOR

—• ardesiacus, oniscus

671

TYLOMA

672

TYMPANUM η (gr. „tobă") —» epiphragma

673

TYPICUS (gr. τύπος „modor'), ti­ pic, caracteristic ; care prezintă carac­ terele tipului (specie ~', varietate /^) [typical ; typisch ; typique ; tipikus, jellegzetes, sajátságos; типичный]*

674

676

η (gr. -) -V callus

678 τύμπανον

TYPOGENESIS f (gr. -, γένεσις „naştere"), tipogeneză, fază de evo­ luţie cantitativă sau explozivă în formarea tipului nou, în filogenie (Schindowolf) [typogenesis ; Typogeneso; typogenèse; tipogenezis; типогекез]

679

680

TYPOLOGIA f (gr.-, λόγος „vor­ bire"), tipologie, studiul tipurilor [typology; Typologie; typologie; ti­ pologia ; типология] TYPOLYSIS f (gr.-, λυσις „dizol­ vare"), tipoliză, stadiul fitogerontic ; faza care precedă extincţia tipului (Schindewolf) [typolysis; Typolyse; typolyse ; tipolizis ; типолиз] TY PONY MU M η (gr. -, όνομα „nume"), tiponim, nume nevalabil din cauza unei denumiri mai vechi bazate pe acelaşi tip (O. F. Cook) [typonym ; Typonym; typonyme; tiponim; типоним] TYPOSTASIS f (gr. -, στάσις „sta­ bilitate"), tipostază, faza statică, ca­ racterizată prin absenţa relativă a formării tipurilor noi, în filogenie (Schwindewolf) [typostasis; Typostase ; typostase ; tiposztázis ; типостаза] TYPUS m {gv.-), tip 1. Reprezen­ tantul cel mai caracteristic al unei unităţi sistematice (tipul taxonomic). 2. Exemplarul original folosit la des­ crierea iniţială a taxonului (tip nomenclatural) [type; Typus, Grund­ form; type; tipus; тип] ΤΥΤΤΗ-, TYTTHO(gr. τυτθός „mic") (tytthanthus, tytthocephalus ) —>• micr-, micro-, parin-

и 1

ÜBER, rodnic, fertil, productiv [fruit­ ful, productive; fruchtbar; fertile, fécond, productif; termékeny, bőtermésű ; плодородный, обильный] —• fertilis

2

UBERTAS î, rodnicie, productivi­ tate, abundenţă [fruitfulness, fertility, fecundity, abundance; Fruchtbarkeit, Fülle; fertilité, fécondité, abondance; termékenység, bőség ; плодородие, пло­ доносность, изобилие]

3

UBIQUITARIUS, ubicvist 1. Cu areal geografic extins. 2. Care creşte în condiţii de mediu foarte diferite sau în asociaţii vegetale foarte variate [ubiquist; ubiquist; ubiquiste; bárhol tenyésző ; убиквистный] *

4

UDUS, ud, umed, apătos, jilav [damp, moist, wet, soaked; naß, feucht; humide; nedves, nyirkos; сырой, влажный] —»· madidus

5

ULIGINARIUS, ULIGI NO SU S, mlăştinos, care creşte în locuri mlăş­ tinoase (Equisetum uliginosum) [uli­ ginose, uliginous, marshy, swampy; sumpfig, sumpfliebend, marschig, mo­ orig, bruchbewohnend ; uligineux, marécageux ; mocsári, ingoványos ; топяной] *

6

ULNARIS

brachialis

7

ULO- (gr. ούλος „încreţit"), crispat, încreţit (ulophyllus, ulopterus, ulospermus, ulothrix) [shaggy, curly-, crisp-; kraus-; crépu; fodros-; кур­ чаво-] -+ crispatus

8

ULTRAMARINUS, albastru luci­ tor, albastru ultramarin [shining-blue, ultramarine blue; glänzendblau, ultramarinblau; bleu brillant ; ragyogokék, ultramarinkék ; ультрамари­ новый] -+ lazulinus

9

ULTRAMICRON η jlat. ultra „pe­ ste", gr. μικρός „mic"), ultramicron, particule cu mărime între 5 — 200 milimicroni, vizibile cu ultramicro-

scopul [ultramicron; Ultramikron; ul­ tramicron ; ultramikron ; ультрамик­ рон] 10 ULTRAMICROSCOPIUM η (lat. -, gr. -, σκοπέω „а observa"), ultramicroscop, microscop pentru obser­ varea particulelor inframicroscopice (milimicronice) [ultramicroscope ; Ul­ tramikroskop ; ultramicroscope ; ultramikroszkop ; ультрамикроскоп] 11 ULTRAPLANCTON η (lat. -, gr. πλαγκτός „rătăcitor"), ultraplancton, plancton cu dimensiuni sub cinci milimicroni [ultraplankton ; Ultraplank­ ton ; ultraplancton ; ultraplankton ; ультрапланктон] 12 ULTRASESTON η (lat. -, gr. σηστός „trecut prin ciur"), ultraseston, seston de dimensiuni ultramicroscopice [ultraseston; Ultraseston; ultrases­ ton ; ultraszeszton ; ультрасестон] 13 UMBELLA f, umbelă, inflorescenţă monopodială, cu flori dispuse pe pedunculi (radii) porniţi din acelaşi punct şi desfăcuţi pe un acelaşi plan (Umbelliferae) [umbel ; Dolde, Schirm ; ombelle; ernyővirágzat; зонтик]* 14 UMBELLARIS, UMBELLATUS, UMBELLIFER, UMBELLI-, umbelat, caro poartă umbelă (umbelliflorus) [umbellate, umbelliferous ; dotdig, doldentragend, schirmLragend, dolden-; ombelle, ombellifère ; ernyős; зонтичный, зонтиконосный] -> итЬгй' culifer 15 UMBELLULA f, umbelulă, umbelă secundară din vîrful radiilor primare ale unei umbele compuse [umbellule; Döldchen, Schirmchen; ombellule ; ernyőcske ; зонтичек] UMBELLU16 и M BELL и LA TUS, LIFER, umbelulat, prevăzut cu umbelule [umbellulate; döldchentragend, kleindoldig; ombellulé, ombellulifère ; ernyőcskés ; зонтичковый, зонтичконосный] 17 UMBILICATUS, ombilicat 1. Pre­ văzut cu ombilic. 2. Cu o mică depresi-

551

UNI-

18

19

20

21 22 23

24

25

26

27

une în formă de ombilic fcaliciul la Silène vulgaris) [umbilicate, navel -like; nabelig, genabelt, nabeiförmig; ombiliqué; köldökös, köldökfoltos ; с рубчиком] —>• omphalodes UMBILICUS m, ombilic 1. Hil, locul de inserţie a funiculului pe sămînţă. 2. Adîncitură în partea bazală şi apicală la unele fructe (Cydonia). 3. Rizoid ramificat ( U mbilicaria ) . 4. Ostiolă (Fungi). 5. Protuberantă pe vave (Diatomeae) [umbilicus, navel; Nabel, Keimgrube; ombilic; köldök, magköldök; рубчик, пупок] UMBO m, gibozitate, mamelon, protuberantă (ex. în centrul apofizei solzilor conului de Pinus pinaster) [umbo, boss; Buckel; bosse, mame­ lon; kidúdorodás, pajzs-köldök; гор­ бина, выпуклина, выпуклость] UMBONATUS, UMBONULATUS, umbonat, cu mici proeminenţe mameliforme ^pe tulpini la Cactus) [umbonate, bossed, embossed; bu­ ckelig, gebuckelt; bossetté, bosselé; púpos, púpozott ; шишковатый] UMBRA f, umbră [shade, shadow; Schatten; ombre; árnyék; тень] UMBRACULIFER -^ umbellatus UMBRACULUM n, umbracul 1. Loc umbros. 2. Arhegoniofor stipitat (Marchantia) [umbraculum, sha­ dy-place ; Umbrakulum, schattiger Platz ; ombracule, endroit ombragé ; umbrakulum, árnyas hely; подставка, тенистое место] UMBRATICOLUS (COLA f), UMBRATICUS, umbraticol, care creşte pe locuri umbrite [umbraticolous; schattenbewohnend, schatten­ liebend; ombraticole; árnyékban növő ; тенелюбивый, теневыносливый] UMBRINUS, umbrin, brun închis [umbrine, umber-brown, íurbid-brown ; umbrabraun, dunkelbraun, tiefbraun; brun foncé; sötétbarna; цвета умбры] UMBROSUS, umbros, care creşte în umbră sau produce umbră [shady; schattig, beschattet; ombragé, om­ breux; árnyékos, árnyas; тенистый] PLANTAE UMBROSAE -> sciadophyta UNCIA i-^ Pollex

28

UNCI ALIS -> pollicaris

29

UNCI-, UNCINATO-, UNCINATUS, uncinat, cu vîrful încîrligat

Claciniile caliciului la Scleranthus uncinatus, foliolele involucrale la Arc­ tium vulgare, peri pe seminţe şi fructe la Bidens, Galium) (uncifolius, uncinato-setosus) [uncinate, hooked, bent; hakig, hakiggekrümmt, haken-; onciné, crochu, recourbé en crochet; kampós, horgos, horgas-; крючкова­ тый, крючковато-] 30 UNCTUOSUS, onctuos, uleios la pipăit ffrunza la Pinguicula) [unc­ tuous, greassy; ölig, fettig; onctueux; olajos ; жирный] 31

UNCUS m, cîrlig, formaţie spiniformă cu vîrful încîrligat (da ex. pe frunze, seminţe) [hook; Haken; cro­ chet ; horog, kampó ; крючок]

32

UNDI-, UNDULATI-, UN DU LI-, UNDOSUS, UNDULATUS, UNDULOSUS, ondulat, cu suprafaţa vălurită ^frunzele la Polygonum undulatum) (undipes, undulatifolius, unduliflorus) [undate, undated, undulate, waved, wavy, wave-; wellig, gewellt, wellenförmig, wogig, stumpffaltig, wellen-; onde, ondulé, onduleux; hul­ lámos, hullámszerű ; волнистый, вол­ нисто-]

33

UNGUICULARIS, UNGUIFORMIS, UNGULIFORMIS, unguicular 1. Care aparţine sau se referă la unguiculă. 2. De forma unguiculei. 3. Lung sau lat de о unghie (circa 1, 3 cm) [unguicular, nail-shaped, clawshaped, half-inch long; fingernagelar­ tig, fingernagellang ; onguiculaire ; körömszerű, körömhosszú, körömszé- , les ; ноготковидный, полудюймовый]

34

UNGUICULATUS, UNGU LATUS, unguiculat 1. Prevăzut cu unguiculă. 2. îngustat la bază în unguiculă (petală ~ ^ [unguiculate, nailed, cla­ wed, hoof-shaped; nagelig, genagelt, benagelt, klauen-; onguiculé, ongletté; körmös, sziromkörmös ; с ноготками]

35

UNGUICULUS m, UNGUIS m, unguiculă 1. Partea inferioară îngus­ tată a petalei, cu care se prinde de receptacul (Dianthus). 2. Unitate dimensională de cea 1, 3 cm [unguiculus, little nail, claw; Fingernagel, Nagellänge ; onglet ; sziromköröm, körömhossz ; ноготок, ноготь]

36

UNI-, UNICUS, unic, solitar, cu un singur (unialatus, uniovulatus) [sin­ gle, solitary, one- ; einzig, ein-, ein­ sam; unique, solitaire, à un seul; egy-, egyedüli, magános ; одно-, один, уникальный, единственный]

VKIBRACTEATUS 37

38

39 40

41

42

43

44 45

46 47

48

UNIBRACTEATUS,VLmbTa.ciQd,i,c\x о bractée solitară (floare ~ j [unibracteate ; eindeckblättrig ; unibracteté ; egymurvás ; одноприцветниковый] и Ν1СALCARATUS, unipintenat (corolare) [one-spurred; einspornig; uniéperonné ; egysarkantyús; одношпорцевый] UNICAMERATUS -+ unilocularis UNICAPSULARIS, unicapsular, cu 0 singură capsulă [unicapsular; einkapselig; unicapsulaire ; egytokos; однокоробочный] UNICAULIS, unicaul, cu о singură tulpină [one-stalked ; einstengelig ; unicaul, monoclade; egyszárú; одностебельчатый] UNICELLULARIS, unicelular, for­ mat dintr-o singură celulă [unicellu­ lar, one-celled ; einzellig ; unicellulaire ; egysejtű ; одноклеточный] —»• monocellularis, monocyticus * UNICILIATUS, uniciliat, cu un singur cil [uniciliate; einwimperig; unicilié; egycsillangós, egypillás; одноресничатый] UNICOLOR, UNICOLORUS -* concolor, monochrous UNICOSTATUS, unicostat, cu о singură coastă [unicostate, one-rib­ bed; einrippig; unicosté; egybordás; одноребристый] UNIDENTATUS, unidentat, cu un singur dinte [unidentate ; einzähnig ; unidenté; egyfogú; однозубчатый] UNIEMBRYONATUS, uniembrionat, cu un singur embrion [uniembryonate; elnkeimig; uniembryonné; egycsirás, egyembriós ; однозародышевый] UNIFACIALIS, unifacial, cu faţa superioară şi dorsală asemănătoare ('frunzele la Viscum) [unifacial; unifazial; unifacial; mindkét oldalán hasonló ; унифациальный, односторон-

558 53

UNIFLORIGERUS, UNIFLORUS, uniflor, cu 0 singură floare (inflores­ cenţă'^) [uniflorous, one-flowered; einblütig; uniflore; egy virágú; од­ но цветковый] 54 UNIFOLIATUS, UNIFOLIUS, unifoliat, cu о singură frunză [unifoliate ; einblättrig; unifolié; egylevelű; од­ нолистный] 55 UNIFOLLICULUS m, unifoliculá, fruct apocarpic format dintr-un singur folicul (Actaea, Delphinium) [unifolliculus ; Einzelbalg ; unifoUicule ; magános tüszőtermés; однолистовка] 56 UNIFORMIS, uniform, de aceeaşi formă [uniform; einförmig, gleichför­ mig; uniforme; egyforma, azonos alakú ; однообразный, одинаковый] —» monomorphus, isomorphus, plesiomorphus 57 58

UNIGEMINA TUS -^ unijugatus UNIJUGATUS, UNIJUGUS, unigeminat, cu о singură pereche (de foliole, frunze, fructe) [unijugate ; einpaarig, einjochig; unijugué, unigéminé; egyszer páros; однопарный] —• unigeminatus, unipar 59 UNILABIATUS, unilabiat, cu un singur labiu [unilabiate, one-lipped; einlippig; unliable; egyajkú; одногубый] 60

UNILATERALIS, unilateral 1. Cu о singură latură. 2. Dispus pe o sin­ gură parte [unilateral, one-sided; ein­ seitig; unilatéral; egyoldalú; одно­ бокий, односторонный]

61

UNILOBATUS, UNILOBUS, unilobat, cu un singur lob (anteră --^, frunză n^) [unilobate ; einlappig; unilobé; egykaréjos, egyrekeszes; однолопастный]

62

UNILOCULARIS, UNILOCULATUS, unilocular, cu о singură lojă (anteru /^, ovar ^^) [unilocular, onecelled, one-chambered ; einfächerig, unilokulär ; uniloculaire ; együregű, egyrekeszes; одиогнездный] —> unica' meratus, monothalamicus

63

UNINERVATUS, UNI NERVIS, uninervat, cu о singură nervură ^frunzele la Coniferae) [uninervate, one-nerved ; einnervig ; uninerve ; egyerű ; одножилковатый]

64

UNINOMINALIS, uninominal, pre­ văzut cu un singur nume (ín nomen­ clatură) [uninominal ; uninominal, einnamig; uninominal; egynevű, egysza­ vas elnevezésű ; унипомиальный]

ный] —>• monofacialis

49 50 51

UNIFACTORIALIS -* monogenus UNIFARIUS -»· uniserialis и ΝIF ER, un if er, care înfloreşte şi fructifică o dată pe an [uniferous; einmaltragend; unifère: egyszertermő; одноплодущий] 52 UNIFLAGELLATUS, uniflagelat, cu un singur flagel [uniflagellate ; eingeiselig ; uniflagellé ; egyostoros ; одножгутиковый]

5δ3 65

66

6" 68

69 70

7i

URENS UNINUCLEARIS, UNINUCLEATUS, uninucleat, avînd un singur nucleu (celulă—) [uninucleate; ein­ kernig; uninucleé; egysejtmagvú; од­ ноядерный] —• mononuclearis ÜNIOVULARIS, UNIOVULATUS, uaiovulat, cu un singur ovul (ovai—) [uniovulaie; eineiig; uniovulé; egymagdudoroa, egymagrügyes ; одно­ яйцевой] UNI PAR —»· unij ugatás UNIPOLÁRIS, unipolar, prevăzut numai cu un singur pol; cu creştere numai într-o singură direcţie (Thallophyla) [unipolar; unipolar; unipo­ laire; egyjarkúságú, unipoláris; yииполярный] UNISEMINALIS -»· monospermus UNISEPTATUS, uniseptat, cu un singur perete despărţitor [uniseptate; einquerfächerig, einwandig ; unicloisonné; egyv^álaszfalú; одноперегородчатый] UNISERIALIS, UNISERIATUS, uniseriat, dispus într-o singură serie, p3 un singur rînd [uniseriate, onerowed, oae-ranked ; einreihig, einzei­ lig ; unisórié ; egysoros ; однорядный] —*• monoslichus,

л'alved, univalvular; einklappig; uni­ valve, univalvulaire ; egykopácsú ; од­ ностворчатый] UNIVERSALIS, universal (involucrw^, umbelăr^, velum ^^) [uni­ versal, general; allgemein; univer­ sel; általános; универсальнБтй, общий] 80 81

URCEIFORMIS, URCEOLARIS, URCEOLATUS, URCEOLATO-, urceolat, de forma unui urcior; ventricos la mijloc, îngustat la gît şi cu limbul erect fOorola la Convallaria, Erica, Vaccinium) [urceolar, urceolate, pitcher like, urn-shaped ; krugig, krugförmig, becherartig, krugig- ; urcéolé, urniforme, en cruche ; bögre alakú, korsószerű; кувшинчатый, кувшинчато-] -+ cerami83

unifarius

UNISERRAT US, uniser'at, simplu serat ; cu marginea serală, avînd dinţişori simpli (frunză·-^) [uniserrate; einmalgesägt, einfachgesăgt ; simplement denté en scie; egyszerfürészes ; однопильчатый] 73 и NISE Χ и ALI S, UNISEXUATUS, unisexuaf, numai cu un singur sex (flori numai cu staminé sau numai cu pistikî) [unisoxual; eingeschlechtig; unisexuol: cgyivarú, egynemű; одНОПОЛЫР!] —> monogaf/ius, monost xualis 74 UNISPIRALIS, unispiralat, cu о singură spirală [unispiral; einschrau­ big; unispiralé; ogyosavarodású; односпира.]ьный] 75 UNISTRATOSUS, unistratificat, cu un singur sirat (iesul^) [unislratose; einschichtig; unistraiifié ; egy­ rétegű ; однослойный]

и NI TU S

cancrctus, connatus

UNIVALVATUS, UNIVALVIS, univalvat, cu о singură valvă [uni-

URCEOLUS m, urceolă, organ în formă de urcior mic fascidie, utricula la CarexJ [urceolus, smal pit­ cher; Urceolus, kleiner Krug; urcéole; korsócska; кувшинчик] UREDO f, rugină, boală cauzată de uredospori (Gramineae) [rust ; Brand, G3treidebrand, Kornbrand, Schmier­ brand; brûlure; rozsdabetegség; ржав­ чинник]

72

7 G UNI TEGMINA Τ US, UNI ΤEG MINUS, unitegminat, cu un singur inte­ gument (ovidra) [unitegminous; ein­ deckig; unitegminé; egytakarós; однопокрытый]

и Νίνο RU S isophagus, топор· hams UNUS (num.), unu [one; eins; un; egy; один] —» Μ«ί-, топо-

UREDOCONIDIUM η, UREDOGONIDIUM η (lat. uro „а arde", gr. κόνιδιον „praf", γόνος „urmaş") - • uredospora 86

UREDOSORUS m (lat. -, gr. σωρός „grămadă"), uredosor, sor cu uredo­ spori [uredosorus ; Uredosorus ; uredosore ; uredoszórus; уредосорус, уредокучха]

87

UREDOSPORA f (lat.-, gr. σπορά „sămînţă"), uredospor, spor binucleat, de vară (Uredinales) [uredospore; Uredospore, Sommerspore, Brandspore ; uredospore ; uredospora, nyári spóra ; уредоспора] —>· protospora, иге· doconidium

88

URENS, URTICANS (uro, urtico), urticant, urzicător, arzător, iritant (Sperii frunzelor de Urtica dioica) [urlicant, burning, slinging; bren­ nend, nesselnd; urticant, brûlant, irritant; égető, csalánozó; жгучий] PILUS URTICANS, păr urlicant, al cărui vîrf rupţii eliberează υα acid urticant (Urtica urens) [stin-

554

URNA ging-hair, urticant-hair ; Brennhaar, Nesselhaar; poil urticant; fullánkszőr, csalánszőr; жгучий волосок] —* stimulus 89

URNA f, urnă, capsulă sporiferă (Bryophyta) [urn ; Urne, Moosbüchsel; urne; urna, mohatokocska; урна]

90

URO-, -URUS (gr. ουρά „coadă") (urocarpus, macrurus) —>• caudatus, caudi-

91

URSINAE f pi, ursini, cristale în­ gemănate de Oxalat de calciu (Bego­ nia) [ursines; Ursinen: ursines; urszinák; урсины]

92

URTICANS

93

и ST ALIS, USTULATUS, LOSUS —>· fuligineus

94

USTILAGO f, mălură, tăciune ; boală a unor Gramineae cauzată de ciuperci (Ustilaginales) [loose-smut, flagsmut ; Flugbrand, Streifenbrand ; char­ bon ; repülő üszög ; головнёвый гриб, стеблёвая головня]

95

UTERUS m, uter, termen general pentru integumentul corpurilor de fructificaţie ale ciupercilor (peridii, peritecii, volve) [uterus; Mutterbalg; uterus ; uterusz ; матка, материнская сумка]

-»· urens USTU-

96

UTILIS, util, folositor [useful; nützlich, nutzbar, gebräuchlich ; utile ; hasznos ; полезный] 97 UTRICULARIS, UTRICULIFORMIS, utricular, de forma utriculei [utricular, utriculiform, bag-shaped ; schlauchartig, schlauchförmig ; utriculaire, utriculiforme ; tömlőszerű, tömlő alakú; мешочковидный, сумочковидный] 98 UTRICULATUS,*UTRICULOSUS, utriculat, prevăzut cu utricul [utriculate, bladdery, inflated; schlauchig, bauchig ; utriculé ; tömlős ; утрнкуляный] 99 UTRICULUS m, utriculă 1. Organ apendicular saciform (la frunzele submerse de Utricularia, bractei aco­ perind ovarul la Carex, Chenopodium, partea umflată a anteridiei la Bryo­ phyta). 2. Fruct rezultat din ovar superior monomer, cu dehiscenţă ne­ regulată (Lemna) [utricle ; Utriculus, Schlauch, Fruchtschlauch, Schlauchbalg ; utriculé ; tömlő, tömlő­ termés, szütyő ; мешочек, пузырёк, су­ мочка] 100 101 102

UVА f, bacă cu epicarpul subţire (Vitis) [berry; Beerenfrucht; baie; bogyó ; ягода] -^ bacca UVARIUS, UVIFORMIS ^ baccaceus UVIFER^baccatus, baccifer

ν 1

VACCINUS, roşcat murdar, de cu­ loarea fructelor mature de Vaccinium vitis-idaea [bay, dun in colour; schmu­ tzigrötlich ; fauve sordide ; szenynyesvörös ; рыжевато-красный]

2

VACILLANS (vacillo) -^ oscillans, titubans, versatilis

3

VACUOLA f, vacuolă, cavitate veziculoasă din citoplasmă conţinînd suc celular sau gaze [vacuole ; Vakuole, Saftraum; vacuole; vakuola, sejtüreg, nedvüreg, víztér ; вакуоль, пузырёк]*

4

VACUOLARIS, vacuolar, саге apar­ ţine vacuole! (membrană ^^, suc r^) [vacuolar ; vakuolar ; vacuolaire ; v&kuoláris ; вакуолярный]

5

VACUOLATUS, vacuolat, prevăzut cu vacuole [vacuolate ; saftraumig ; vacuole; vakuolás, vízteres; вакуолизированный]

6

VACUOLISATIO f, vacuolizare 1. Formare a vacuolelor. 2. Degenerare vacuolară a nucleului prin formarea de vacuole apoase [vacuolization ; Vakuolisation, vakuolige Degenera­ tion ; vacuolisation ; vakuolizáció, va­ kuolás degeneráció ; вакуолизация]

7

VACUOMA η, vacuom, sistemul va­ cuolar al plantelor unicelulare (Dangeard^ [vacuome ; Vakuom ; vacuome ; vakuóma; вакуом]

8

VACUUS, gol, golit de conţinutul propriu [empty, hollow; leer, taub; vide, creux ; üres ; пустой] -^ fatuus, viduus

9

VADEMECUM η (indecl.) vademe­ cum („vino cu mine"), manual por­ tativ [pocket-book ; Taschenbuch ; vade-mecum, livre portatif; zsebkönyv; путеводитель, справочное пособие]

10

VAGABUNDUS, VAGANS (vagor), vagabond, migrator ; саге îşi schimbă poziţia iniţială (amidon r^) [wande- ring; wandernd, umherschweifend;

11 12

13

14

15

16

17

migrateur ; vándorló ; блуждающий, раскидистый] VAGIFORMIS -^ difformis VAGI LI S, vagii, cu mişcări libere (organe'^) [freely-moving; freibe­ weglich ; vagile ; szabadmozgású ; под­ вижной] —• mobilis VAGINA f, vagina, teacă 1. Forma­ ţiune membranoasă teciformă care înveleşte organul de suport. 2. Baza dilatată a sporofilei (Isoëtaceae) [she­ ath; Scheide; gaine, étui; hüvely, tok ; влагалище]* VAGINALIS, vaginal, саге aparţine vaginei [vaginal ; vaginal ; vaginale ; vaginalis, hüvelyhez tartozó; влага­ лищный] VAGINANS, vaginant, саге formează о teacă în jurul organului axial (bractée —, frunză r·^, peţiol '~ ) [va­ ginant, sheathing; umscheidend, schei­ debildend ; engainant ; hüvelyező ; об­ разующий влагалище] VAGI NAT US, VAGINIFER, va­ ginát, prevăzut cu о vagina sau teacă (frunză ~ ) [vaginate, sheathed ; be­ scheidet, blattscheidig; engainé; hü­ velyes ; с влагалищем] VAGI NELL А f, VAGIN U LA f, vaginulă, vagina mică 1. Teaca de la baza setei sporogonului (Bryophyta). 2. Floare tubuloasă (Compositae) [vaginule, small vagina ; Scheidchen ; vaginule, gainule; hüvelyke; малень­ кое влагалище]

18

VAGUS, VAGI-, vag, difuz, împrăş­ tiat, dispui neregulat (vaginervis, vagiramosus) [vague, uncertain, scat­ tered; zerstreut, allseitswendig; va­ gue, épars; bizonytalan, szétszórt; раскидистый]

19

VALENS, VALIDUS VALIDI(valeo) 1. Sănătos. 2. Puternic, cu valoare sau putere (aequivalens, bivalens) [healthy, strong; gesund, kräf­ tig; valide, sain, fort; egészséges.

б5в

VALENTIA

20

21

22

23

24 25

erőteljes ; валентный, сильный] —*• robustiVALENTIA f, valenţă, putere 1. Amplitudinea ecologică а speciilor (în geobotanică). 2. Indicarea numă­ rului de cromozomi din celulă. 3. Prepondeienţă cantitativă (în genetică) [valence; Valenz, Wertigkeit, Wir­ kungsstärke; valence; valencia, erősség ; валентность] VALLECULA î, valeculă, şănţuleţ; depresiunea alungită dintre coaste ^pe tulpina de Equisetum, la fructele de Umbelliferae) [vallecula; Rille, Rinne, Tälchen; vallécule; barázda; бороздка, ложбинка, желоб] VALLECULATUS, VALLECULOSUS, valeculat, prevăzut cu şănţu­ leţe [valleculate, grooved, furrowed ; riÚig, gerillt; vallecula; barázdált, barázdás; ложбинчатый, желобчатый] VALLICOLUS {-COLA f), care creş­ te prin văi [valley-growing; talbe­ wohnend; poussant dans les vallées; völgylakó ; обитающий в долине] VALLIS f, vale [valley ; Tal ; vallée ; völgy; долина, дощина] VALVA f, valvă 1. Una din jumă­ tăţile pericarpului fructelor uscate déhiscente (păstaia la Robinia). 2. Diviziune din peretele capsulei (Bryophyta). 3. Membrană silicioasă (Diatomeae). 4. Frunză protectoare la spatul inflorescenţei (Allium) [valve; Klappe, Schale, Türflügel; valve ; kopács ; вальва, створка]

26

VALVACEUS,VALVIFORMIS,Xâlvaceu, valviform, asemănător cu valva [valvaceous, valviform; klap­ penartig; valvacé; kop ácsszerű ; створочный]

27

VALVATUS, -VALVIS, valval 1. Prevăzut cu valvă. 2. Care se deschide prin valve (bivalvis) [valvate, valved ; klappig ; valve ; kopácsos ; ство­ рчатый] *

28 29

30

VALVICIDUS

31

32

VARIÁNS (vario), variind, care se schimbă sau se abate prin una sau mai multe caractere de tip [varying, changing; abändernd, variirend, wech­ selnd; changeant; változó; варьи­ рующий изменяющийся] 33 VARIATIO f, variaţie, deosebire mor­ fologică sau genotipică între indi­ vizii speciei [variation; Variation, Abänderung ; variation ; variáció, vál­ tozat; вариация, видоизменение, из­ менение] 34 VARIEGATIO f, variegaţie, mozai­ care 1. Panaşarea frunzelor în parte diferit colorate. 2. Pătare somatica mozaicată (în genetică) [variegation; Panaschierung; variegation; tarka­ ság; csíkoltság; мозаичность] 35

VARIEGATUS, variegat, vărgat, panaşat, pestriţ ('florile la Асопишп, va· riegatum) [variegated, blotched; bunt, buntgefleckt, buntscheckig, buntstrei­ fig ; panaché, bigarré ; tarka ; пестрый]

36

VARIETAS f, varietate, diversitate; categorie sistematică inferioară sub­ speciei, cu caractere diferenţiale se­ cundare, dar cu areal propriu [vari­ ety, diversity; Varietät, Abart, Ver­ schiedenheit; variété, diversité; válto­ zat, különféleség ; варигтет, разновид­ ность]

37

VARI I COLOR lor

38

VARI US, VARIT-, VARIO-, va­ riat, diferit (variifolius, varíospermus) [various; verschieden, verschiedenar­ tig, mannigfaltig; varié, divers; vál­ tozatos, különböző; различный, раз­ нообразный] -+ dwersus, diversi-

39

VAS (-IS, pi. VASA) η Ι. Vas, tub. 2. Organe tubnliformc servind la con­ ducerea sevei [vessel, duct; Gcfäns; vaisseau ; edény : сосуд]*

40

VAS ALIS, VASCULARIS, VASCULOSUS, vascular, compus din л^азе (hifă r^, tub'^, ţesut ^) [vascular; gefäßig ; vasculaire ; edényes ; сосудис­ тый, васкулярный]

valvalus 12]

VALVULA î, valvulă 1. Valvă mică. 2. Glumă florală (Gramineae) [valvule, valvelet ; Klăppchcn ; val­ vule ; valvulă, apró kopács ; створоч­ ка] VARIABILIS, variabil, schimbător [variable, varying, changeable ; \i\rănderlich, wechselnd, variabel; va­ riable, changeable; változatos, vál­ tozékony; изменчивый, непостоянный]

VARIABILITÁS f, variabili I а te, capacitatea plantelor de a-şi modifica caracterele morfologice şi fiziologice în cursul evoluţiei, ca rezultat al adaptării Ia mediu [variability ; Va­ riabilität, Veränderlichkeit, Verschie­ denartigkeit, Abänderungsfähigkpit, Mannigfaltigkeit ; variabilité ; \'áltozékonyság; вариабильносгь, изменчи­ вость]

dü-ersicolar, dísco-

567

41 42 43 44

45

VENUSTUS PLANTAE VASCULARES, plante vasculare (Fihces, Phanerogamae ) fvascular-plants ; Geflsspflanzen ; plantes vasculaires ; edényes növények ; сосудистые растения] —» diodophyta VASICENTRICUS -^ perwasalis VASIDUCTUS (-US) m -^ raphe VEGETĂRILE (-IS) η -^ planta VEGETARILIS, vegetal, care se referă la plante [vegetable ; vegetabi­ lisch, pflanzlich; vegetable; növényi; растительный]* VEGETATIO f, vegetaţie 1. Covor vegetal, totalitate a plantelor şi a fitocenozelor care populează un anumit teritoriu geografic. 2. Creşterea plan­ telor [vegetation, plants-growth; Vege­ tation, Pflanzendecke, Pflanzenwuchs ; végétation, croissance de plan­ tes; növényzet, növénytakaró, nö\'ényi növekedés ; вегетация, раститель­ ность]

VEGETATIVUS, vegetativ 1. De creştere. 2. Asexuat [vegetative; vege­ tativ, pflanzlich; végétatif; vegetativ, tenyésző, tenyészeti, növekedési, ivar­ talan ; вегетативный]* 47 VEGE TU S, viguros, vioi, viu, de culcare vie [vigurous, fresh, lively; lebend, lebendig, lebhaft, rüstig; vi­ goureux, vif; erőteljes, élénkszínű; крепкий, свежий] 48 VELAMEN η, velamen, înveliş, strat acoperitor [cover, covering; Hülle; velamen, voile; velamen, burok; веламен]*

52

53

54 55

56

46

49

VELATUS, -VELUS, acoperit, învelit (bivclus) [velate, covered, veiled ; bedeckt, verschleiert, verhüllt; ν Olle, couvert; beburkolt, fátyolos; покры­ тый, с покрывалом]

V ELLE REU S, VE ELEU S lanatus 51 VELUM n, velum, văl, voal 1. Mem­ brană acoperind lamelele corpurilor de fructificaţie ale imor ciuperci (Agaricus). 2. Induzie niv^mbranoasă (Isoëtes) [velum, veil; Schleier, Vor­ hang, Segel; voile; fátyol; велюм, покрывало] VELUM PARTIALE, văl parţial [marginal veil ; partielles Velum ; voile partiel; részleges fátyol; частное по­ крывало] —у teleoblema VELUM UNIVERSALE, văl uni­ versal [universal veil ; allgemeines Ve­ lum; voile général; teljes fátyol; общее покрывало] —* protoblema

57

58

59

60

61

50

VELUMEN η, volumen, peri cati­ felaţi îndesuiţi şi fini (Salix holosericea) [velumen; Samthaar; poil velou­ té; bársonyszőr; шерсть, пушок] VELUTINOSUS, VELUTINUS, VE LU Τ I-, VE LU ΤINI-, velutinos, catifelat păros ; cu peri moi, scurţi şi deşi (pedunculii şi racemul la Aconitum velutinum) (velutipes, velutiniflorus) [velutinous, velvet-like, vel­ vety-; samthaarig, samt-; velouté; bársonyszőrős, bársonyos; бархатный, бархатистый] VENA f, vînă, nervura secundară [vein; Ader; veine; oldalér; жилка] VEN AT IO f, venaţie, modul de dis­ poziţie a nervurilor secundare [veining ; Aderung ; venation ; mellékerezet ; жилкование] VENENATUS, VENENIFER, VENENOSUS, veninos, otrăvitor [poiso­ nous, venemous; giftig, vergiftend; vénéneux, toxique ; mérgező ; ядови­ тый] —• toxicus VENE TU S, albastru ca marea [venice-blue, sea-blue; seeblau; bleu­ marin ; tengerkék ; темносиний, сине­ ватый, лазоревый] —»· azureus VENOSUS, cu vinişoare [venose, veined; aderig, geädert; veiné; erecskés ; жилковатый, венозный] —>· phlebophorus VENTER m, ventru, partea ven­ trală anterioară, dilatată, a arhegonului [venter ; Venter, Bauch ; ventre ; venter ; брюшко] VENTRALIS, ventral, aflat în par­ tea anterioara internă, adaxială, a or­ ganului [ventral, bauchseitig, bauch­ ständig; ventral; hasioldali; вен­ тральный, брюшной]* VENTRICOSUS, ventricos, umflat ca un balonaş (corola unor Labiatae) [ventricose, ventricous, inflated, swol­ len, swelled; bauchig, aufgeblasen; ventru, ventriforme, renflé, gonflé; hasas, duzzadt; вздутый] - • cysti-

62

VENULA f, vinişoară [veinlet; Ader­ chen ; veinule ; erecske ; жилочка] 63 VENULOSUS, cu vinişoare fine [venulose ; feingeadert, kleinaderig; veinuleux; finom erecskés; мелкожилко­ ватый] 64

VENUSTUS, frumos, graţios, plăcut [beautiful, graceful; schön, lieblich; joli, gracieux; szép, kellemes; кра­ сивый] —>• pulchellus, pulcher, spéci' 0SU3

VEPRETUM 65

VEPRETUM n, mărăciniş [bramble ; Dorngebüsch ; ronceraie ; tövisbozót ; терновник, колючий кустарник]

66

VER (-RIS) η, primăvara (ineunte vere la începutul primăverii) [spring; Frühling; printemps; tavasz; весна]

67

VERGENS fcergo^ apropiindu-se, asemănîndu-se (ad speciem typicam vergens asemănîndu-se cu specia tipică) [inclining ; annähernd ; s'approchant ; közeledő, hasonlító; обращенный, на­ правленный]

68

69

70

VERMICULARIS, VERMICULATUS, VERMICULOSUS, VERMI­ FORMIS, vermicular, în formă de vierme sau a literei „S" (rizomul la Polygonum bistorta) [vermicular, vermiculate, worm-shaped; wurmförmig; vermiforme ; hernyószerű ; червеоб­ разный] VERMIFUGUS, vermifug, antihelmintic ; folosit contra viermilor intes­ tinali [vermifuge, antihelminthic ; wurmtreibend, wurmwidrig; vermi­ fuge ; féregűző, gilisztahajtó ; проти­ воглистный] —* antihelminthicus, santoVERMINATIO f, verminaţie, boală a plantelor cauzată de insecte prin roaderea organelor vegetative ale plan­ tei [worm-hole, vermination ; Wurmkrankheit, Wurmfraß ; vermoulure ; hernyórágás; заражение червями]

71

VERMI TOXIC US -^ vermifugus

72

VERNACULARIS, VERNACULUS, vernacular, popular, indigen [verna­ cular, popular; volkstümlich, inländisch ; vernaculaire, populaire ; népi ; местный, туземный]*

73

VERNALIS, vernal 1. De primă­ vară. 2. Care înfloreşte primăvara (Adonis vernalis) [vernal, flowering in spring ; frühlingszeitig, frühlingsblü­ hend, frühjahrblühend; vernal, printanier; tavaszi, tavasszal virágzó; весенний]—*eroj9Äi7MS, vernus*

74

VERNALIS А TIO f, vernalizare, iarovizare ; procedeu de reducere a perioa­ dei vegetative a unor plante (Triticum), supunînd seminţele unor condi­ ţii speciale de temperatură şi de umiditate (Hudson, Lisenko, Whyte) [vernalization; Vernalisation, Jaro­ wisation, Versommerung, Keimstim­ mung ; vernalisation ; vernalizáció, jarovizáció, tavasziasitás ; яровизация]

55S 75 76

77 78

79

80

81

VERNÁT IO* f — praefoliatio VERNICATUS, VERNICOSUS, vernisat, lucios (frunzele la Ilex aqui· folium) [vernicose, varnished, shiny, lustrous ; firnisglănzend ; vernissé, bril­ lant ; fényes, fénylő, lakkfényű ; лаковидный, лакированный, глянцеви­ тый] —* laccatus VERNUS (ca epitete; Draba verna, Minuartia verna) —»• vernalis VERRUCA f, verucozitate 1. Bu­ buruză. 2. Protuberante dure pe ra­ muri şi tulpini (Euonymus verrucosa) [wart ; Warze ; verrue ; szemölcs, bibircs; бородавка] VERRUCATUS, VERRUCIFER, VERRUCOSUS, verucos, zgrăbunţos, prevăzut cu protuberante dure [verrucose, verrucous, warted, warty; war­ zig; verruqueux; szemölcsös, bibir­ cses, babugos; бородавчатый] —f thelephorus VERRUCULA f, veruculă, veruco­ zitate mică [small λvart ; kleine Warze ; verrucule ; apró szemölcs ; бородавочка] VERRUCULATUS, VΕRRUCULI­ FER, VERRUCULOSUS, veruculat, veruculos ; cu verucozităţi mici [verruculate, verruculiferous, verruculose ; kleinwarzig, Wärzchen tragend, vielwar­ zig; verrucule, verruculifère, verru* Cuvînt derivat din latinescul ver „primăvara", iar vernatio în accepţi­ unea comună înseamnă „năpîrlire". Acest termen a fost introdus în bota­ nică de J. Elmgreen în dizertaţia sa Termini botanici (sub praesidio C. 1лпnaei), susţinută la Upsala (1762) şi pu­ blicată în Amoen. Acad. (1789) 245, dîndu-i accepţiunea următoare: „Dis­ poziţia în mugure a frunzelor viitoare". Mai tîrziu Wydler (Flora 1851) i-a schimbat accepţiunea, înţelegînd prin acesta modul de înfăşurare şi pliere individual atît a frunzelor florale, cît şi foliare din mugure. în literatura de specialitate se mai întrebuinţează ter­ menul de foliatio („foliaţie") atît pen­ tru modul de înfăşurare a pieselor din mugurele floral, cît şi din mugurele foliar, urmînd definiţia dată de Linné (Phil. bot. 1751, 105, 306), deşi în ac­ cepţiunea clasică latină, folosită şi în botanică, prin foliatio se înţelege înfrunzirea plantelor în general. Din cauza confuziilor, L. C. Richard (1808) a in­ trodus termenul sugestiv şi neechivoc de „praefoliatio".

559

82

83 84

85

86 87

88

89

90

VIABILITAS culeux ; kisszemölcsös ; мелкобородав­ чатый] VEBSATILIS, versatil, mobil; os­ cilant pe suport (antero la Bulbocodium, Lilium) [versatile, swinging, swaying ; beweglich, wankend, schwan­ kend; versatile, oscillant; lengő, ingó; качающийся, колеблющийся] —»· oscillans, titubans, vacillans VEBSI- (versicolor, versicostatus, versiflorus) —*• diversiVEBSURAE (f pl) AGRORUM, mejdie, hat, răzor [balk, boundary path ; Ackerrand ; guéret, sentier de borne ; mesgye ; межи] VERSUS, orientat spre [directed; gerichtet, gewendet, gekehrt ; dirigé, orienté ; irányuló, forduló ; повернутый, обращенный] VERTEX m, vîrf, culme [vertex, top, summit ; Scheitel ; sommet ; csúcs ; верхушка] -^ apex VERTICALIS, vertical, perpendicu­ lar pe orizontală [vertical; senkrecht, lotrecht, scheitelrecht, vertikal; verti­ cal ; függőleges ; вертикальный, от­ весный] VERTICILLARIS, VERTICILLATUS, VE RT WILL-, VERTICILLI-, verticilat, ciclic ; aşezat în jurul unei axe la acelaşi nivel (flori •~, frunze ^ , ramuri '-^, peri '•^) (verticillacanthus, verticilliflorus) [verticillate, whorled ; quirlig, quirlständig, wirtelig, wirtei­ förmig, quirl- ; verticillé ; örvös, örvö­ sen álló ; мутовчатый, циклический] VERTICILLASTER (ERIS) m, VERTICILLASTRUM n, verticilastru, verticil fals [verticillaster, falsewhorl ; Scheinquirl, Trugwirtel ; pseudoverticille ; álörv ; полумутовка, лож­ ная мутовка] —>^ pseudoverticillus VERTICILLUS m, verticil, organe similare dispuse în cerc în jurul unei axe comune (de ex. foliar, floral, de peri, de staminé) [verticil, whorl, ring; Quirl, Wirtel, Kranz; verticillé; örv ; мутовка]

91

VERTICILLUS SPURI US pseudoverticillus VERUS, adevărat, real, veritabil (parazit r^) [real, true; echt, wahr; véritable ; igazi, valódi ; истинный]

92

VESCUS

93

VESICA f, VESICULA f 1. Vezi­ culă, băşicuţă. 2. Cavitate cu aer [vesicle, blister, small bladder, air-

94

95

96

97

98 99

cavity; Blase, Bläschen; vésicule; hólyag ; пузырёк] VESICANS, VESICATORIUS, vezicant, care produce vezici pe piele [blistering ; blasenziehend ; vesicant, vésicatoire ; hólyagképző ; нарывной] VE SI С иLA Τ US, VE SIC ULI FER, VESICULOSUS, veziculos, acoperit de băşicuţe ; umflat (perigonul la Suaeda splendens, epiderma la Centaurea stricta, labelul la Cypripedium calceolus) [vesiculous, blistered; bla­ sig, blasentragend, aufgeblasen ; vésiculeux, vésiculifère ; hólyagos, hólyagszerű ; пузырчатый]-+рЛ2/51-, physo-, physophorus VESPERTINUS, vespertin, care în­ floreşte seara [vespertine; abendlich, abends-aufblühend ; vespéral; esti, este nyíló ; вечерний] VESTIBULUM η, vestibul, anti­ camera stomatică; camera prestomatică [vestibule ; Vorhof ; vestibule ; előpitvar ; преддверие] VEST IE Ν S (vestio) -^ tegens VESTIGIUM η, vestigiu, urmele sau rămăşiţele unor organe căzute (de ex. a frunzelor din anii trecuţi) [vestige, trace, remnant ; Spur ; ves­ tige, trace ; nyom, maradék ; след, остаток]

100

VESTIMENTUM

101

VE ST I TU S -> tectus, obtectus, togatus, indutus

102

VETULUS, VETUS, VETUSTUS, vîrstnic, vechi, bătrîn (frunză ^^) [aged, elderly; ältlich; âgé, vieux; régi, öreg; старый, устарелый]

103

VEXILLATUS, VEXILLIFER, vexilat, prevăzut cu vexil [vexillate ; fahnentragend ; vexillé ; vitorlás, zász­ lós ; флагоносный, парусоносный]

104

VEXILLUM η, vexil 1. Stindard, drapel. 2. Petala mediană posterioară, de obicei dilatată a florilor de Papilionaceae [vexil, standard; Fahne, Wimpel ; étendard, drapeau, pavillon ; vitorla, zászló; флаг, парус]

105

VIABILIS, viabil, capabil de a creşte sau de a germina [viable ; le­ bensfähig, keimfähig; viable, germinable ; életképes, csírázóképes ; жиз­ неспособный]

106

VIABILITAS î, viabilitate, capaci­ tatea de creştere şi germinare [via­ bility ; Viabilităt, Lebensfähigkeit ;

—>• edulis, esculentus

η -ν

indumentum

бСО

VIA LI s

107

108

109

110

111 112 113

114 115

116

viabilité; életképesség; жизнеспособ­ ность] VI ALIS, VIARIUS, VIATICUS, de drum, care creşte de-a lungul drumurilor [roadside growing; weg­ wachsend, wegeliebend; poussant sur les routes; utakon tenyésző; придо­ рожный] VIBRATILIS, VIBRATORIUS, vi­ bratil, care se mişcă vibrînd (cil ~ ^ [vibratile ; schwärmend, schwingend, zitterig; vibratile, vibratoire; rajzó, mozgékony, rezgő ; вибрирующий] VICARIUS, vicariant, care înlocuieş­ te un alt organ sau funcţiile acestuia (Grozier) [vicarious, Aicarial; vikari­ ierend, stellvertretend; vicariante; vikariáns, egymást helyettesitő ; викарирующий, замещающий] * VICINISMUS m, vicinism 1. Va­ riaţie de creştere la plantele culti­ vate datorită vecinătăţii imediate cu o altă planta (De Vries). 2. Poleni­ zare străină accidentală [vicinism; Vicinovariieren ; vicinisme ; vicinizmus; вицянизм] VICI NU S, vecin, învecinat [neighbouring, adjacent; nachbar; voisin, avoisinant ; szomszédos ; соседний] VICUS m, sat (prope vicum lîngă sat j [village ; Dorf ; village ; falu ; деревня] VIDEO ν, a vedea (vide vezi; vide supra vezi mai sus ; vide retro vezi mai în urmă; vidi (!) am \'ăzut (originalul) ; vidi ipse eu însuşi am văzut-o ; vidi plantam vivam et siccam am văzut planta vie şi uscată ; vidi in herbaria am văzut planta ia ierbar; mihi videtur mie mi se pare) [to see; sehen; voir; látni; видеть] VIDUUS —»· fatuus, vacuus VIGENS (vigeo), viu, care trăieşte [living, thriving; lebend; vivant; éíö; живой, здоровый] TEMPUS VICE Ν DI duralio VIGILIAE f pl, veghea plantelor, durata zilnică de timp dintre deschi­ derea şi închiderea florii (Linné) [watch of plants; Wachen der Pflan­ zen; veille des plantes; növények ébrenléte; бдение растения]

117

VIGOR m -»• vitalitás

118

VILLOSITAS f, vilozitate, părozitate viloasă [villosity, shaggyness; Zottigkeit; villosité; bolyhosság, bo­ zontosság ; ворсинчатость]

119

120

121

122

123

124 125

126

127

VILLOSIUSCULUS, VILLOSULUS, viloziuscul, eu peri viloşi fini [finelyvillose; feinzottig; finement velu; finoman bolyhos; коротковорснстый] VILLOSUS, VILLIFER, VILLI-, vilos, cu peri lungi, lînoşi, moi şi deşi f'tulpina la Vicia villosa) (villicarpus, villicaiäis) [villose, villous, shaggy ; zottig, zottel- ; velu, villeux ; bolyhos, szöszös, bozontos ; ворсис­ тый, мохнатый, ворсо-] V IMIN ALIS, VI MI ΝEU S 1. Care produce nuiele (Salix viminalis). 2. în formă de nuia [viminal, rod-shaped, twig-shaped, bearing twigs, switch­ like; rutonförmig, gertenartig; sem­ blable à un osier ; л'^еззгозгеги ; прутовидный] VIN ACE US, viaaceu, de culoarea roşie purpurie a vinului roşu [vinaceous, wine-colour, purplish red ; wein­ rot ; rouge pourpré ; vörösbor színű ; ВИННО -красный] VI NE ALI S, din vii, de podgorii, care creşte prin vii [growing in vine­ yards; Weingarten bewohnend; des vig­ nobles ; szölöskerti ; виноградниковый]* VINEUS, VINICOLOR ~* vinaceus VIOLACEUS, VIOLACINUS, VIOLEUS, violaceu, violet, de culoarea violetă а unor specii de Vii.la [violet, violaceous; violett, violettfarbig, veilchenfarbig, veilchenblaxi ; \'iolet, vio­ lacé; ibolyaszínű, ibolyakék; ф5юлетовый] -^ ianthinus, iodinus VIOLASCENS, violascent, aproape violet [violascent, becoming violet ; violettwerdend, veilchenbläulich; violascent ; kékeslila; почти фиолгговый] VI REELUS, VI REN S, VIRESCENS, virescent 1. Verzui. 2. Care înverzeşte [virent, virescent, greenish, turning green, becoming green; grün­ lich, grünend, vergrünend, grümverdend; verdâtre, verdissant, verdoyant ; zöldes színű, zöldülő; зеленоватый, зеленеющий] —·· chlorescens, viridans, viridescens

128

VIRESCENTIA f, virescenţă, inverzirea anormală a organelor obişnuit de altă culoare (de ex. a petalelor) [virescence, chloranthy; Vireszenz, Vergrünung, Grünblütigkeit, Grünblü­ hen ; virescence, verdissement, verdis­ sage, chloranthie ; vireszcencia, elzoidülés, virágzöldülés ; позеленение, зе­ лено цветковность] —• chloranthia

129

VIRGATUS 1. Virgat, prevăzut cu ramuri sterile de forma unor nuiele

561

130

131

132

133 134

138

139

VITT ATU S (Euphorbia virgata). 2. Vărgat [virgale, twiggy, rod-shaped, wand-sha­ ped, striped ; rutenf 3rmig, zweigförmig, gestreift; vergó, effilé, sJrié; vesszös, vesszőszorű, csíkolt ; прутье­ видный, стержнеобразный, полосатый] VIRGINALIS, VIRGINEUS, virgi­ nal 1. încă neînflorit. 2. Curat alb [maidenly, not flowered, pure-Avhite; jungfraulich, nicht blühend, maftweiss; virginal, blanche pure; szű­ zies, virágzás előtti, fénytelen fehér; девстзенный, чистобглый, нерасцвет­ ший] VIRGULTOSUS, VIRGULTUS 1. Cu tufărişuri, cu mărăcinişuri. 2. Caro creşte prin tufărişuri [shrubby, dwel­ ling in shrubs ; buschig, buschreich, buschbewohnend ; buissonneux, vivant dans les buissons; bokros, cserjéses, bokrokban élő ; кустарниковый, зарос­ ший кустарником] VIRGULTUM η 1. Mărăciniş, tu­ făriş. 2. Ramură viguroasă [shrub, vigurous twig; Gabüsch, Zweig; buisson, rameau, branche de rejeton; bokros hely, cserjés, cserjebokor ; заросль, кустарника] VIRIDANS (virido) -* virecc:ns VIRIDARIUM n, boschet, parc, loc cu multă A''erdeaţă [bower, park ; Lustgarten, Park; bosquet, place verdoyante, parc ; park, zöldes hely, díszkert ; сад, парк, древесные насаж­ дения] VIRIDESCENS (yiridesco) -> chlorescens, chlorinus, virescens VIRIDIS, VIRIDI-, verde (üiridiflams, viridiflorus) [green, green- ; grün, grün- ; vert; zöld, zöld-; зелёный, зелено-]-> chloro-,-chlorus VIRIDULUS, verzui, verde deschis [greenish ; grünlich ; A^ordâtre ; halványzöld ; зеленоватый, светло-зелёный] VIRULENTIA f, virulenţă, capaci­ tatea şi gradul de intensitate cu caro agenţii fitopatogeni pot ataca ţesu­ turile plantelor gazde [virulency; Virulenz; Adrulence ; fertözöképesség; вирулентность] —> aggresswitas, patho­ gen ia VI RU LEN TU S, virulent, patogen [virulent; ansteckend; virulent; fertözökópes; вирулентный, ядовитый]^· patkogenus

Í40

Ili

VIRUS m, virus, formă de viaţă ultramicroscopică patogenă [лчгив; Mrus ; virus ; virus ; вирус] VIS f, forţă, putere [force ; Kraft ; force ; erő ; сила] VIS VITÁLIS -* vigor, vitalismus

142

143

144 145

146

147

148

149 15Э 151

152

153

VI SCI DU S, VISCOSUS, vîscos, li­ picios, de natură cleioasă (Melandrium i'iscosum) [viscous, viscid, glutinous, clammy, sticky; viskos, klebrig, schmierig, zähflüssig visqueux, gluant; mézgás, ragadós, enyves; клейкий, липкий] —» glutinosus VISCUM η, vise, excreţiune vîscoasă [pe fructele de Viscum album, Loranthus europaeus) [glue, lime; Leim, Schmiere; glu; mézga, lép; клей] VITA f, viaţă [life; Leben; viej élet; жизнь] VITÁLIS, vital, de viaţă (ciclu ^ , putere^) [vital; lebhaft, lebenskräf­ tig; vital; élet-, életképes; жизненный, прижизненный] VITALISMUS m, vitalism, con­ cepţie perimată, după care procesele vitale ale organismelor se datoresc unor forţe speciale ("„forţă vitală"), altele decît cele bazate pe condiţiile fizico-chimice [vitalism, vital-force; Vitalismus, Lebenskraft, Kraftfülle ; vitaiisme, force vitale; vitaiizmus, életerő ; витализм] VITALITÁS f, vitalitate 1. Gradul de vigoare şi prosperitate a organis­ melor. 2. Germinabilitate [vitality, germinability; VitalităL, Lebensfähig­ keit, Gedeihen, Wüchsigkeit, Vermehrungsfähigkeit, Lebenstüchtigkeit, Keimfähigkeit; Vitalité, germinabilité; vitalitás, életképesség, életre­ valóság, csirázóképesség; жизнеьосгь, прорастаность] —>· vigor VITELLARIUS, VITELLINUS, galben închis, de culoarea gălbenuşu­ lui de ou [vitellin, dull-yellow, egg>olk yellow; dottergelb, eigelb; jaune d'oeuf; sötétsárga, tojássárga; желточно-жёлтый] VITICULA f - sarmentum, surculus VITICULOSUS sarmentosus VIT REU S, VITRICUS, vitros, transparent ca sticla [glassy, vilreous ; glasartig, durchsichtig; vitreux; üveg­ szerű, átlátszó; стеклянный, стекло­ видный, прозрачный] —*• transparens VITTA f 1. Canal, duct. 2. Dungă, striu [tube, band, stripe; Kanălchen, Streifen, Strieme; canal, bandelette, strie; járat, csík, sáv; проток, лента, полоска] VITTATUS, VITTIFER, VITTAТО-, striat, prevăzut cu dungi longi­ tudinale (ramuri r^, fructe '-^) (Ы-

662

VI ν ΑΧ

154 155

156

157 158

159

160

vittatus, vittato-ramosus ) [vittate, striped, band-shaped; gebändert, gestreift, striemig, bandstreifig; strié, rubané; csíkos, sávos, szalagos; ленточный, полосатый, ленточно-] —>• striatus VIVAX -* perennis VIVENS, VIVIDUS, VIVUS, viu, viguros [alive, living, fresh; lebendig, kräftig; vivant, vif; élő, erőteljes; живой] VIVIPARUS, vivipar, care se repro­ duce pe cale vegetativă, prin bulbilii care germinează în inflorescenţă (Allium, Polygonum viviparum) sau prin muguri foliari (Poa bulbosa) [viviparous ; lebendgebärend ; vivi­ pare ; elevenszülő ; живородящий] VOLANS (volo), zburător (papus, polen) [flying; fliegend; volant; re­ pülő ; летающий] VOLAT ILI S, volatil, eteric, care se evaporează uşor (uleiuri) [volatil; flüchtig; volatil; illó, eterikus; лету­ чий] —>• aethereus VOLUBILIS, volubil, răsuci tor, care se urcă pe suport răsucindu-se în jurul acestuia ^tulpina la Convolvu­ lus) (dextrorsum volubilis, răsucin­ du-se de la dreapta spre stingă; sinistrorsum volubilis, răsucindu-se de la stînga spre dreapta) [voluble, twining, twisting, coiling; windend, kreisend; voluble, entortillant; rácsa­ varodó, tekerődző, keringő; завива­ ющийся, вьющийся] VOLUTIO f, răsucire [volution, wreath ; Drehen ; volution, torsion ; rácsavarodás; саяральное закручивание]

161

162

163

164

165

166

VOLUTUS, VOLUTI-, răsucit în spirală (volutiflorus) [volute, rolled u p ; gewunden, gerollt, gedreht; vo­ lute, entortillé, enroulé; rácsava­ rodott; завитой] VOLVA î, volvă, resturile teciforme ale vălului de la baza piciorului unor ciuperci (Agaricus) [volva; Wulst; volve; volva, bocskor, gombatönk­ hüvely ; вольва] VOM ICO SU S, VOMICUS, VOMITORIUS, vomitiv, emetic, care pro­ voacă vărsături [vomitive, emetic ; brechenerregend ; vomitif, émétique ; hánytató ; рвотный] —»• emeticus -VORUS (lat. voro, devoro „a mínca, a sfîşia"), care mănîncă (carnioorus, fructivorus, herbivorus, insectivorus ) [feeding, eating, consuming; -fres­ send; mangeant, -vore; -evő; -ядный] —»· -phagus VULGARIS, VULGATUS, vulgar, comun (Aquilegia vulgaris, Bidens vulgata) [vulgar, common; gemein, allgemein, allbekannt; vulgaire; kö­ zönséges, közismert ; вульгарный, пов­ семестный] —»· communis VULNERARIUS, vulnerar, vinde­ cător de răni (Anthyllis vulneraria) [wound-healing ; wundheilend ; vul­ néraire; sebet gyógyító; исцеляющий раны]

167

VULPARIUS, VULPINUS, roşcat-brun, de culoarea vulpii [foxcoloured; fuchsbraun, fuchsfarbig; couleur du renard; rókavörös, róka­ színű ; лисоцветный]

168

VULVARIUS (ca epitet, Chenopodium vulvaria) —>• olidus

χ 12

XANTHOPHORUM η (gr.-, φορός „purtător"), xantofor, cromatofor galben [xanthophorum; Xanthophor; xanlhophore ; xanthofórum ; ксантофор] —» xantholeucophorum

1

x-GENERATIO -^ n-generatio, ge­ neraţia haploidea, gametophyton

2

2X-GENERATI0 ->• 2n-generatio, ge­ neraţia diplaidea, sporaphyton

3

XANTH-, XANTHO-, -XANTHUS, XANTHINUS (gr. ξανθός „galben"), galben, galben-auriu, galben-lucitor (xanthacanthus, xanthocalycus, polyxanthus) [yellow, shining yellow; gelb, glänzendgelb, gelb- ; jaune, jaune luisant; sárga, ragyogó sárga, sárga-; жёлтый, жёлто-] - • zantho-

13 XANTHOPHYLLUM η (gr. -, φύλλον „frunză"), xantofilă, pigmentul galben al frunzelor de toamnă, aso­ ciat cu clorofila[xanthophyll ; Xantthophyll, Blattgelb; xanthophylle ; xanthofill, levélsárga; ксантофилл]-> phylloxanthinum

4

XANTHEINUM chlorum

14

5

XANTHELLUS, XANTHICUS (gr. -), gălbui [yellowish; gelblich, blass­ gelb; jaunâtre; sárgálló, sárgás; жёл­ то 1атый]

XEN-, XENO-, -XENICUS (gr. ξε­ νικός „străin, oaspe"), străin, aflat ca oaspe (xenacarpus, xenoplasticus„ crenaxenicus, trogloxenicus) [stran­ ger, as host ; fremd-, gast- ; étranger,, comme hôte ; vendég-, idegen- ; иност­ ранный, гост-]

6

XANTHINUM η (gr. -), xantina, pigmentul galben curat din floare (Kraus) [xanthin; Xanthin ; xant­ hine ; xanthin ; ксантин]

15

7

XANTHOCHLORUS (gr.-, χλωρός „verde"), gălbui-verde [yellowishgreen ; gelblichgrün ; jaunâtre-vert ; sárgászöld ; жёлтозелёный]

XÉNIA f (gr.-), xenie, apariţia po fructe, seminţe sau ţesuturi a unor caractere morfologice sau de colora­ ţie anormale, datorite influenţei fecundării cu polen străin (Focke) [xenia; Xenie, Fremdengaben, Gast­ geschenke; xénie; xénia; ксения]

16

8

XAN THOLE UCU S (gr. -, λευκός „alb"), gălbui-alb [yellowish-white; gelblichweiß; jaunâtre-blanc; sár­ gásfehér ; жёлтобглый]

XENOBIOSIS f (gr. -, βίος „viaţă"), xenobioză, bioză (vieţuire) în aso­ ciaţii străine sau în dauna unui alt organism [xenobiosis ; Xenobiose ; xénobiose ; xenobiózis ; ксенобиоз] —• Parasitismus

9

XANTHOLEUCITES f pl (gr. - ) , xantoleucite, leucite cu xantofilă din citoplasmă plantelor etiolate (Van Tieghem) [xantholeucites; Xantholeuziten ; xantholeucites ; xantholeuciták ; ксантолеуциты]

17

10

XANTHOLEUCOPHORUM η (gr. - , φορός „purtător") -^ xanthophorum

XENOAU TOGAMI А i (gr. -, αυτός „singur", γάμος „căsătorie"), xenoautogamie, polenizare încrucişată, dar în anumite condiţii nefavorabile mai există şi autofertilizare (Robertson) [xenautogamy ; Xenoautogamie ; xénoautogamie ; xenoautogámia ; ксеноавтогамия]

И

XANTHOPHOENICEUS (gr.-, φοινικιοΰς „roşu purpuriu"), gălbui-purpuriu [yellowish-purple ; gelblich­ purpurrot; jaunâtre-pourpré; sárgás­ bíborszínű ; жёлтопунцовый]

18

XENOCARPIA f (gr. -, καρπός „fruct"), xenocarpie, formarea fruc­ tului ca rezultat al xenogamiei [xenocarpy ; Xenokarpie ; xenocarpie ; xenokârpia ; ксенокарпия]

η (gr.

antho-

564

XENOCOENICUS 19

XENOCOENICUS (gr. -, κοινός „în comun"), xenocenic, care creşte numai temporar şi întîmplător înlr-un bio­ top (organism '^) [xenocoeriic ; xenozönisch ; xenocénique ; xenocönikus ; ксеноценотический]

20

XENOECICUS (gr. -, οίκος „locuin­ ţă"), xenoecic, care creşte pe sau in ált oi"ganism [xenoecic ; xenözisch ; xénoécique; xenoécikus; ксеноэцнческий] —* parasitaris, parasiticus

21

XENOGAMIA ΐ (gr. -, γάμος „căsă­ torie"), xenogamie, polenizare indi­ rectă, străină; polenizare încrucişată între indivizii deosebiţi ai aceleiaşi specii (Loew) [xenogamy, cross-ferti­ lization ; Xenogamie, Kreuzbestäu­ bung ; Fremdbefruchtung, Fremd­ bestäubung; xenogamie, pollinisation croisée; xenogámia, idegen megporzás, kölcsönös megporzás ; ксеногамия, перекрестное опыление, перекрестное оплодотворение] —*• gneisogamia, staurogamia

22

XENOGENESIS f (gr. -, „naştere") -+ heterogenesis

23

XENOGENUS, XENOGENETICUS (gr. —) —»· heterogeneticus

24

XENOMORPHOSIS f (gr. -, μόρφωσις „formare") -^ heteromorphosis

25

XENONOTHUS (gr. -, νόθος „hi­ brid"), xenonotic, cínd ambii părinţi sínt specii adventive introduse pria acţiunea omului (hibrid) [xenonothous; xenonoth; xénonothe; xenonótikus ; ксенонотный] -^ nothoxenus

26

27

28

29

XERANTHEMUS (gr. -, άνθεμον „floare"), cu flori uscate [dry-flow^ered ; trockenblütig; à fleurs sèches; száraz virágú, szalmavirágú; сухоцветковый]

30

XERICUS

31

XEROBOLAE f pl (gr. -, βολή „arun­ care"), xerobole, plante anemohoro sau dinamohore care îşi răspîndesc seminţele prin expulsare după crăparea carpelelor uscate (Clements) [xeroboles ; Xerobolen ; xéroboles ; xerobol-növények ; ксероболий]

32

XEROCARPICUS, XEROCARPUS (gr. -, καρπός „fruct"), xerocarpic, cu fructe uscate [xerocarpous ; trockenfrüchtig ; à fruits secs ; száraz termésű ; сухоплодный]

33

XEROCHASIA f (gr.-, χάσκω „a căsca"), xerochazie, răspîndirea semin­ ţelor prin uscarea şi ruperea pericarpului fructelor fAschersonj [xerochasy; Xerochasie; xérochasie; xerocházia; ксерохазия]

34

XEROCLEISTOGAMIA î (gr. -, κλειστός „închis", γάμος „căsătorie"), xerocleistogamie, cleistogamie în con­ diţii de uscăciuni extreme (Hansgirg) [xerocleistogamy ; Xerokleistogamie; xerocleistogamie; xerokleisztogámia ; ксероклеистогамия]

35

XEROGEOPHYTA η pl (gr.-, γη „pămînt", φυτόν „planta"), xerogeofite 1. Plante la care stadiul de repaus biologic corespunde cu perioada de uscăciune (Massart). 2. Plante care în perioada de uscăciune persistă prin organele lor subterane [xerogeophytes ; Xerogeophyten ; xérogéophytes ; xerogeofiták ; ксерогеофиты]

36

XEROHELOPHYTA η pl (gr. -, έλος „mlaştină", -), xerohelofite, plante de mlaştini caracterizate prin transpira­ ţie pronunţată [xerohelophytes ; Xerohelophyten ; xerohelophy tes; xerQhelofiták ; ксерогелофиты]

37

XEROMORPHIA f (gr. -, μορφή „formă"), xeromorfie, adaptări mor­ fologice la condiţiile de uscăciune ^rădăcini lungi, părozitate abundentă etc.) [xeromorphy; Xeromorphie; xéromorphie; xeromorfia; ксероморфия]

38

XEROMORPHOSIS —*• xeromorphia

γένεσις

XENOPLASTICUS (gr. -, πλάσσω „a forma"), xenoplastic, heteroplastic; executat pe diferite portaltoiuri (grefai "^) [xenoplastic ; xenoplastisch ; xénoplastique ; xenoplasztikus ; ксенопластический] XER-, XERO- (gr. ξηρός „uscat"), uscat (xerampelinus, xeranthemus, xerocarpus, xerothermicus) [dry- ; tro­ cken- ; see ; száraz- ; сухо-] —»· sic­ cus, sicciXERAMPELINUS (gr. -, άμπελος „viţă de vie"), xerampelin, de culoa­ rea roşcat bruniu închisă a frunzelor uscate de viţă [dull-red; rostrot, trockenweinlaubfarbig, herbstrebenfarbig; xerampelin, rouge brunâtre foncé; barnavörös; тёмнокрасный]

(gr. -) -> xerophilus

f (gr. - ) (Herbst)

XYLOPHAGUS

Γ>65

39

XEROPHILUS (gr. -, φιλέω „a iubi"), xerofil, care creşte pe terenuri uscate [xerophilous ; trockenliebend, trocken­ heitliebend; xerophile, xéroté; szá­ razságtűrő, szárazságkedvelő ; ксерофильный, сухолюбивый] —»• xericus

40

XEROPHOBUS (gr.-, φόβος „tea­ mă"), xerofob, care evită terenurile uscate [xerophobous, shunning dro­ ught ; trockenheitmeidend ; xérophobe ; szárazságkerülö ; ксерофобный]

41

XEROPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frunză"), cu frunze uscate [xerophyllous; trockenblättrig; à feuilles sèches; száraz levelű; сухолистный] —> siccifolius

thermophyten ; xerothermophytes ; xerotermofiták ; ксеротермофиты] 48 XE ROT I CUS (gr. -) - • xerophilus 49 XEROTROPISMUS m (gr. -, τροπή „răsucire"), xerotropism, mişcări de răsucire sau de curbare pentru evi­ tarea uscării (Borzi) [xerotropism ; Xerotropismus ; xérotropisme ; xerotropizmus; ксеротропизм] 50

XESTO- (gr. ζεστός „neted") stophyllus ) —*• leio-

(xe-

51

XIPH-, XIPHO-, -XIPHUS (gr. ξίφος „sabie") (xiphacanthus, xipholepis, xiphophyllus) —*• ensi-, ensiformis, gladii-, gladiatus XYL-, XYLO, -XYLON, -XYLUS (gr. ξύλον „lemn"), lemnos (cu, în, pe) lemn (xylocarpus, xylonacanthus, melanoxylon, endoxylus) [woody-, wood-; holz-, -holzig; ligneux; fás-, fa- ; древесно-, деревянисто-, -дре­ весинный] —у ligni-, ligneus

42

XEROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), xerofite, plante adaptate la staţiuni uscate, deserturi etc. [xerophyles; Xerophyten, Trocken­ heitspflanzen; xérophytes; xerofiták, szárazságtűrő növények, szárazságálló növények; ксерофиты]

52

43

XEROPHYTICUS (gr.-), xerofitic, adaptat la condiţii de sol cu umi­ ditate scăzută [xerophytic; xerophytisch ; xérophyte, xérophytique; xerofitikus, szárazságtűrő, szárazság­ álló ; ксерофятный]

53 XYLEMA η (gr. -), xilem, fasciculele de vase lignificate situate spre cen­ trul tulpinii (Dicotyledonatae) [xylem ; Xylem, Holzteil, Gefäßteil ; xylème ; xilém, fatest, faszövet, farész ; ксилема]

44

XEROPOIOPHILUS (gr. -, ποία „păşune", φιλέω „a prefera"), xeropoiofil, care creşte pe păşuni uscate ^plante de stepe'j [heat-loving, drymeadow loving ; xeropoiophil ; xéropoiophüe ; száraz legelőket kedvelő ; ксеропоиофильный]

54

45

XEROPOIOPHYTA η pl (gr. - , φοτόν „plantă"), xeropoiofite, buru­ ieni; plante de buruienării (Clements) [xeropoöphyta, heat plants; Xeropoiophyton, Unkräuter; xéropoiophytes, mauvaises herbes; gyomnövé­ nyek; бурьяны]

46 XEROTHERMICUS, Χ Ε ROT H ERMO PH ILU S, XEROTHERMUS (gr. -, Θέρμος „căldură", φιλέω „a iubi"), xerotermic, care suportă bine climatul uscat şi cald (plantă r^) [xerothermic ; xerotherm, trocken­ warm ; xérotherme, xérothermique ; xerotermikus, száraz éghajlati; кссротермический] 47

XEROTHERMOPHYTA η pl (gr. --, φυτόν „plantă"), xerotermofite, plantele din zonele cu climat cald şi uscat [xerothermophytes; Xero-

ΧΥLINUS

(gr. -) ^ ligneus

55 XYLOCIIROMA η (gr. -, χρώμα „culoare"), xilocrom, ansamblul pigmenţilor taninici din lemn [xylochrome ; Xylochrom ; xylochrome ; xilokróma, farész-cseranyag ; ксилохром] 56

XYLOGRAPHIA f (gr. -, γράφω „a descrie"), xilografie, descrierea lem­ nului [xylography; Holzbeschreibung; Xylographie ; xilográfia, faleirás ; кси­ лография]

57

XYLOIDEUS (gr. -, είδος „asemă­ nare") —»• ligneus

58

XYLOLITHUS m (gr. -, λίθος „pia­ tră"), xilolit, lemn fosilizat [xylolith, fossilized Λνοοα ; Xylolilh, ver­ steinertes Holz; xylolithe, bois fos­ silise ; fakövület ; окамеиевтый лес]

59

XYLOLOGIA f (gr.-, λόγος „vorbi­ re"), xilologie, studiul lemnului [xylology ; Holzkunde ; xylologie ; faismeret ; ксилология]

60

XYLOPHAGUS (gr. -, φάγομαι „a mînca"), xilofag, care roade lemnul

5ββ

XYLOPHILUS

rooted; holzwurzelig; à racines ligni­ fiées ; fásgyökerü ; древеснокорешковый]

sau se nutreşte cu el (ciuperci '^, insecte ^) [wood-eating; holzfressend; xylophage; faragó, faevő; питающи­ йся древесиной] 61

62

€3

XYLOPHILUS (gr. -, φιλέω „а iubi"), xilofil, care creşte pe lemn (ciupercă '^) [xylophilous, woodloving, destroying wood; holzliebend; xylophile; fán növő, fán élő; обитаю­ щий надревесине] XYLO PH ΥΤ А η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), xilofite, plante lemnoase (Clements) [woody-plants ; Holz­ pflanzen ; plantes ligneuses ; fás növé­ nyek; ксилофитый, деревянные расте­ ния] XYLORRHIZUS (gr. -, φίζα „rădă­ cină"), cu rădăcini lignificate [woody-

64

XYLOSTR0MA η (gr. -, στρώμα „înveliş"), xilostromă, miceliu pîslos la ciupercile xilofage [xylostroma; Xylostroma ; xylostrome ; xilosztróma; ксилострома]

65

XYLOTOMIA f (gr. -, τομός „tăie­ re"), xilotomie, stwdiul anatomic al ţesuturilor lemnoase, folosindu-se secţiuni fine [xylotomy; Xylotomie; xylotomie; xilotómia; ксилотомия]

66

XYSTRO(gr. ξυστήριον „briceag, daltă") ( xystropetalus ) —»• scalpelliformis, scalpriformis

JLu

1

ZANTHO- fzanthophyllum; - • xantho2 ZEAXANTHINUM η (gr. ζεία „grîu", lat. zea „porumb", ξανθός „galben"), zeaxanlina, pigmentul Ca­ rotinoid galben al porumbului [zeaxanthin; Zeaxanthin; zeaxanthine ; zeaxanthin ; зеаксантин] 3 ZEBETINUS balsameus 4 ZE BRI NUS, zebrin, cu dungi variat colorate [zebrinous ; zebrastreifig, buntstreifig ; zebrine ; zebracsíkos ; полосатый] 5 ZEINUM η, zeina, prolamina din seminţele de Zea [zein ; Zein ; zeïne ; zein ; зеин] 6 ZELOTYPICUS (gr. ζηλότυπος „ge­ los") (Radlkofer) —* asexualis 1 ZENOTROPISMUS m (arab. samt „drum", gr. τροπή „curbare"), zenotropism, geotropism negativ (Fayod) [zenotropism; Zenotropismus ; zenotropismo ; zenotropizmus, negativ geotropizmus ; зенотропизм] 8 ZEUGITIS ,-IDIS, î (gr. ζευγίτης „reunit"), zeugit, spor format din conto­ pirea a doi nuclei (Fungi) [zeugite ; Zeugite; zeugite; zeugit; зеугит] 9 ZEUXIS f (gr. ζευξις „unire"), zeuxis, ereditate cromozomală (Frost) [zeuxis; Zeuxis; zeuxis ; zeuxis; зеуксис]

10 ZO-, ZOIDIO-, ZOO-, -ZOICUS (gr. ζώον „animal"), prin animale (zoallosporus, zoidiogamus, zoogenus, endozoicus) [by animals ; tier- ; par Ies animaux ; állat- ; животно-] И

ZOADULA pora

f (gr.-) (Gaillon) -^ zoos-

12 ZOALLOSPORA f (gr. -, αλλάς „altul", σπορά „sămînţă") (Radlko­ fer) —> zoospora 13 ZOANDROSPORA f (gr. -, άνήρ, ανδρός „bărbat", -), zoandrospor 1. An-

drospor mobil (Radlkofer). 2. Anterozoid (Oedogonium) [zoandrospore ; Zoandrospore ; zoandrospore; zoandrospóra; зоандроспора] 14 ZOIDIOGAMIA f (gr. -, γάμος „că­ sătorie"), zoidiogamie, zoidogamie 1. Polenizare prin animale (Kirchner). 2. Fecundare prin anterozoizi [zoidiogamy; Tierblütigkeit, Zoidioga­ mie ; zoidiogamie ; zoidiogámia, állatmegporzás ; зоидиогамия] 15 ZOIDIOGAMUS ( g r . - ) , zoidiogam 1. Polenizat prin animale. 2. Fecun­ dat prin anterozoizi [zoidiogamie; tierbliitig ; zoîdiogame ; állatbeporzódású, állatporozta; зэидиогамный] 16 ZOIDIOPHILIA f (gr. -, φιλέοο „a iubi") —• zoidiogámia 17 ZOIDIOPHILUS mus

{gr.-) -^ zoidioga-

18 ZOIDIOSPORA f (gr.-, σπορά „să­ mînţă"), zoidiospor, spor diseminat prin animale [zoidiospore ; Zoidiospore ; zoîdiospore ; zoidiospóra ; зоидиоспора] 19 ZODIO- (gr. ζώδιον „figură de ani­ mal") -> zoidio20 ZONA f, zonă, fîşie naturală geogra­ fică altitudinală, longitudinală sau climatică (de vegetaţie) [zone, belt, band; Zone, Gürtel, Höhenstufe; zone, étage, bande; zóna, öv, övezet; зона, пояс] 21 ZONALIS, ZONATUS, ZONO-, -ZONUS, zonal, zonat, etajat, strati­ ficat ; prevăzut cu о dungă circulară (frunzele la Pelargonium zonale) (leucozonatus, latizonus, zonosulcatus ) [zonal, zonate, zoned, barred, gird­ led, belted ; gürtelig, gegürtelt, umgürtelt ; zone, étagé ; övezett, övezeti ; зональный, опоясанный] 22 ZONATIO f, zonaţie, zonare 1. Dis­ poziţia în zone. 2. Diferenţierea vege­ taţiei în fişii altitudinale sau după gradienţi [zonation, zoning; Zona

ZONULA

23 24

25 26

27

28

29

30

31 32

lion, Gürtelung; zonation; zonáció, övszerü elhelyezkedés ; зональность] ZONULA i, zonula 1. Zonă mică. 2. Subzonă [zonule; Gürtelchen; zo­ nule ; sávocska ; поясок, подзона] ZOOBIOTICUS (gr. ζώον „animal", βίος „viaţă"), zoobiotic 1. Μ\ο.ί sub influenţa factorilor animali (de ex. polenizare, răspîndire^ 2. Care creş­ te pe animale ^parazit vegetálj [zoo­ biotic; zoobiotisch; zoobiotique; zoóbiótikus ; зообиотический] ZOOCARPUM η (gr. -, καρπός „fruct") -> zoospora ZOOCECIDIUM η (gr. -, κηκΐδιον „gală mică"), zoocecidie, cecidie cauzată de paraziţi animali (Tubeuf) [zoocecidie, plant-gall; Zoozezidie, Ticrgalle ; zoocecidie ; zoocecidium, állati gubacs; зооц;цидий] ZOOCHORIA i (gr.-, χωρέω „a se răspîndi"), zooc(h)orie, răspîndirea prin intermediul animalelor (plante ~ , seminţe'-^, fructe'^, spori ^^ ) (Cle­ ments) [zoochory ; Tiorverbreituug, Tierfrüchtigkeit ; zoochorie ; zoochória, állatok által való elterjedés; зоохория] —*synzoochoria ZOOCHORUS {gr.-), zooc(h)or,răspîndit prin animale [zoochorie; tierverbrcitet ; zoochore ; zoochór, állatok által terjedő ; зоохорный] -> synzoicus ZOOCOENOCYTIS rIDIS, Î (gr. -, κοινός „în comun", κύτις „cutie"), zoocenocit, ccnocit cillât cu mişcări libere (Algae) [zoocoenocyte ; Zoozönozyt; zoocénocyle; zoocönocita; зооценоцит] ZOOCYSTIS f (gr. -, κύστις „săculeţ';), zooeist, zoosporange rezultat din fragmentarea unui cenocist [zoocyst ; Zoozyst ; zoocyste; zoóciszta; зооцисг] —» sporocystis ZOODIODA î (gr. -, δίοδος „naş­ tere") —»· zoospora ZOODÎODANGIUM η (gr. - -, ώγγεΐον „vas"), zoodiodangiu, sporange cu zoospori [zGodiodanp^ium ; Zoodiodanglum ; zoodiodange ; zoodiodárigium ; зоэдиодапгий]

33 ZOODOMATIUM η (gr. -, δίομάτιον „căsuţă"), zoodomaciu, domaciu popu­ lat do animale mici (furnici, inseclo, viermi) [zoodomatium ; Zoodonnlii·; zoodomalium; zoodomácium; зоодомаций] 34 ZOOGAMETA f (gr. -, γαμέτες „soţ") -* planogamcta

568 35 ZOOGAMIA f (gr. -, γάμος „căsă­ torie"), zoogamie 1. Fertilizare cu transportul polenului prin animale. 2. Fecundare prin anterozoizi [zoogamy; Zoogamie; zoogamie; zoogámia; зоогамия] 3G ZOOGAMUS (gr. - ) , zoogam 1. Fertilizat prin animale. 2. Fecundat prin anterozoizi [zoogamous; zoogam; zoogame ; zoogam ; зэогамный] 37 ZOOGENE US, ZOOGENUS (gr. -, γεννάω „а se naşte"), zoogen, rezultat sub influenţa unor animale (de ex. succesiunile în geob o tardea Л zoogenous zoogen ; zoogène ; zoogén; зоогенный] 38 ZOOGLOEA f (gr.-, γλοιός „clei"), zooglee, grupare de bacterii cuprinse într-o masă mucilaginoasă secretată pe partea externă a membranei lor [zoogloea; Zooglöa; zoogloée; zooglöa; зооглея] 39 ZOOGONANGIUM η (gr. -, γόνος „urmaş", άγγεΐον „vas"), zoogonangiu, celulă reproductivă dînd naşţpre planogameţilor (Borzi) [zoogonangiifei ; Zoogonangium; zoogonange; zoogonangium ; зоогонангий] 40 ZOOGONIDANGIUM η (gr. - -, είδος „asemănare", -), zoogonidangiu, organ în care se dezvoltă zoosporii algelor (West) [zoogonidangium; Zoogonidangium ; zoogonidange ; zoogonidangium ; зоогонидангий] 41 ZOOGONIDIUM η (gr. - ) -> zoospora 42 ZOOIDA f (gr. -, είδος „asemănare") (Hazen) —>• zoospora 43 ZOOMORPHOSIS f (gr.-, μόρφωσις „formare"), zoomorfoză, morfogeneză sub influenţa agenţilor animali ('galăj (Appel) [zoomorphosis ; Zoomorphose ; zoomorphoso ; zoomorfózis ; зооморфоз] 44 ZOOPARASITUS m (gr. -, παράσιτος „parazit"), zooparazit, parazit ani­ mal [zooparasite ; Zooparasit ; zoopa­ rasite ; állati élősködő ; зоопаразит] 45 ZOOPHAGUS (gr. -, φάγομαι „a mínca") -> carnivorus, insectivorus 46 ZOOPHILUS (gr. -, φιλέο) „a iubi"), zoofil, poíenizat prin animale [zoophilous; zoophii, lierblütig; zoophile; állalporozta ; зоофильный] 47 ZOOPIIOBUS (gr. -, φοβέω „a se teme"), zoofob, cu adaptări meca­ nice sau chimice contra \Oracităţii ierbivoarelor (de ex. cu spini, secreţii j [zoophobous; zoophob ; zoophobe; zoofob ; зоофобный]

ббЭ 48 ZOOPHYTICUS (gr. -, φύτον „plan­ tă"), zoofitic, cu relaţie între plante şi animale (simbioză ^) [zoophylic; zoophytisch; zoophytique ; zoofitikus; зоофягивеский] 49 ZOOPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός „rătăcitor"), zooplancton, plancto­ nul organismelor animale [Zooplank­ ton ; Zooplankton ; zooplanclon; Zo­ oplankton ; зэопланкгон] 50 ZOOSIPHONOGAMIA f (gr. -, σίφον „tub", γάμος „căsătorie"), zoosifonogamie, fecundaţie cu anterozoizii rezultaţi din divizarea celulei anteridiale (Cycas, Ginkgo) [zoosiphonogamy; Zoosiphonogamie ; zoosiphonogamie ; zooszifonogâmia ; зоосифоногамия] δ1 ZOOSPERMA η (gr. -, σπέρμα „sâmînţă") —> zoospora 52 ZOOSPHAERA f (gr. -, σφαίρα „sferă"), zoosferă, zoospor biciliat ifAlgae) [zoosphere ; Zoosphäre ; zoosphère ; zooszféra ; зоосфера] 53 ZOOSPORA i (gr.- σπορά „sămînţă"), zoospor, spor ciliat mobil for­ mat în sporange (Algae, Fungi) [zoospore; Zoospore, Scnwärmspore, Schwärmer ; zoospore ; zoospora, rajzóspóra ; зооспора] —>• sporozoidium, trichospora 54 ZOOSPORANGIOPHORUM η (gr. —, άγγεΐον „vas", φορός „purtător"), zoosporangiofor, suportul zoosporangelui (Peronosporaceae) [zoosporangiophore ; Zoosporangiophor ; zoosporangiophore ; zoosporangiumtarió ; зооспорангиофор] 55 ZOOSPORANGIUM η (gr.—), zoo­ sporange, sporange în care se for­ mează zoospori (Algae, Fungi) [zoosporangium; Zoosporenbehälter; zoo­ sporange ; zoospóratartó, zoosporangium ; зооспорангий] r.G ZOOZYGOSPHAERA f (gr. -, ζυγός „jug", σφαίρα „sferă") -+ planogamcta 57 ZOOZYGOSPORA f (gr. --, σπορά „sămînţă"), zoozigospor, zigospor mo­ bil [zoozygospore ; Zoozygospore ; zoozygospore; zoozigospóra; зоозигоспора] .58 Ζ VG-, ZYGO- (gr. ζυγύς „jug"), iniporechiat, reunit cile doua (zygolyÎÎCUS, zygo'itemoneus) [yoked, paired, joined; jocii-, paar-, zusammengejocat, verbunden-; accouplé, conjugué, géminé; páros-, iker-, összekapcsolt; парно-, дзойчато-] -^ сопjugató-, didymo-, geminato-

ZYGOMORPHICUS 59 ZYGOAUXOSPORA i (gr.-, αυξη „creştere", σπορά „sămînţă"), zigoauxospor, auxospor de rezistenţa (Baccillariaceae) [zygoauxospore ; Zygoauxospore ; zygoauxospore ; zigoauxo3póra; зигоауксоспора] 60 ZYGOCYSTIS ,-IDIS f (gr. -, κύστις „cavitate"), zigocist, celulă rezultata din conjugarea a doi gameţi similari, înconjurată de o membrană rezis­ tentă [zygocyst ; Zygozyste ; zygocyste ; zigociszta, járomspóra; знгоцист] - • zygcsperma, zygospora, Oospora 61 ZYGOGAMETA f (gr. -, γαμέτης „soţ"), zigogamet, gamei neciliat, fără mobilitate (Algae) [zygogamete; Zygogamet; zygogamèle; zigogaméta; зигогамета] —>• aplanogameta 62 ZYGOGAMIA f (gr. -, γάμος „căsă­ torie"), zigogamie, copularea gamotangiiloi (Zygomycetes) [zygogamy ; Zygogamie, Gametangienkopulation ; zygogamie ; zigogámia ; зигогамия] 63 ZYGOGENESIS f (gr. -, γένεσις „geneză"), zigogeneză, geneza ca ur­ mare a unei fertilizări sexuate [zjgogenesis ; Zygogenese ; zygogenèse ; zigogenézis; зигогенез] 64 ZYGOGENICUS (gr.-), zigogenetic, rezultat din fecundare [zygogenic ; z.ygogenisch ; zygogénétique ; zigogénikus ; зигогенный] 65 ZYGOLYSIS f (gr. -, λύσις „desfa­ cere"), zigoliză, separarea perechilor alelomorfe de caraclore reunite (Men­ del j [zygolysis; Zygolyse; zygolyse; zigolizis ; зиголиз] 66 ZYGOMERICUS, ZYGOMERUS (gr. -, μέρος „parte"), zigomer, divizat în perechi [zygomerous; jochteilig, jochgliederig ; zygomàre ; párosan osztott ; зягомгрный] 67 ZYGOMORPHIA f, ZYGOMORPHISSMUS m (gr. -, μορφή „înfăţişare"), zigomorf ie, zigomorfism ; simetrie bilaterală; cînd un organ poate fi divizat printr-un plan de simetrie vorlicală în două jumătăţi similare (floare, frunză) [zygoiaorphy ; Zygomorphie, Joohbilduiig; z^vgomorphie; zigom3r!'ia, kétoldali részarányosság; загоморфля] 68 ZYGOMORPHICUS, ZYGOMORPHUS (gr. - ) , zigomorf, monosimelric ; cu simeírio bilaterală [zygomorphic, zygomorphous ; zygomorph, gleich­ seitig-symmetrisch, gleimässig-symmetrisch ; zygomorphe ; zigomorf, egyszimetriás, kétoldaluan részará-

670

ZYGONEMA

69

70

71

72

73 74 75 76 77

78

79

nyos ; зигоморфный, неправильный] -^ monosymmetricus ZYGONEMA η (gr. -, νήμα „fir"), zigonemă, structura longitudinală caracteristică a cromozomilor în stadiul zigoten (Grégoire) [zygonema; Zygonema ; zygonema ; zigonéma ; зигонема] ZYGOPHASIS f (gr. -, φάσις „apa­ riţie"), zigofază, fază în dezvoltarea organismului între momentul ferti­ lizării şi diplofază (Winkler) [zygophase; Zygophase; zygophase; zigofázis ; зигофаза] ZYGOPHYTA η pl (gr. -, φυτάν „plantă"), zigofite, plante rezultate din conjugarea celor doi gameţi [zygophytes ; Zygophyten; zygophytes ; zigofiták ; зигофиты] ZYGOSIS f (gr. -), zigoză, conjugarea a doi gameţi, formînd zigotul (Nab) [zygosis; Zygosis; zygosis; zigózis; зигоз] ZYGOSOMA η (gr.-, σώμα „corp") —* mixochromosoma ZYGOSPERMA η (gr. -, σπέρμα „sămînţă") —?• zygocÎ/stis, zygospora ZYGOSPHAERA f (gr. -, σφαίρα „sferă") —»• gameta ZYGOSPORA f (gr. -, σπορά „să­ mînţă") —>· zygocystis, planospora, planozygota ZYGOSPORANGIUM η (gr.--, άγγεîov „vas"), zigosporange, sporange cu zoospori [zygosporange; Zygosporangium ; zygosporange ; zigosporángium ; зигоспорангий] ZYGOTA f (gr.-), zigot 1. Celulă rezultata din conjugarea a doi gameţi omologi (Bateson). 2. Oosfera fecun­ dată [zygote ; Zygote ; zygote ; zigóta, járomspóra, csirasejt; зигота] —* syngameta, ovum ZYGOTACTISMUS m, ZYGOTAXIS f (gr. -, τακτικός „de orínduire",

80

81 82

83

84

85 86

87

τάξις „orínduire"), zigotactism, atrac­ ţia reciprocă a hifelor de sex diferit pentru conjugare [zygotactism ; Zygotaktismus ; zygotactisme ; zigotaktizmus ; зиготактизм] —>^ amphitactismus ZYGOTENA f (gr. -, ταινία „pangli­ că"), zigoten, stadiul profazei meiotice de la începutul împerecherii cromozomilor omologi (Winiwarter) [zygotene ; Zygotăn ; zygotene ; zi­ goten ; зиготена] —> amphitena,synaptena ZYGOTICUS (gr.-), zigotic, referi­ tor la zigot [zygotic ; zygotisch ; zygotique ; zigotikus ; зиготический] ZYGOZOOSPORA f (gr. -, ζώον „ani­ mal", σπορά „sămînţă"), zigozoospor, spor mobil rezultat din conjugarea a două celule sexuale omoloage (Algae^ Fungi) [zygozoospore ; Zygozoospore ; zygozoospore; zigozoospóre; зигозооспора] ZYMASA f (gr. ζύμη „aluat"), zimază, enzimă fermentativă [zymase ; Gäiungsenzym; zymase; zimáz, er­ jesztő enzim; зимаза] ZYMOGEN ίου S, ZYMOGENUS, (gr. -, γεννάω „a produce"), zimogen^ zimotic, fermentativ (bacterii) [zy­ motic, zymogenic, fermenting, fermentproducing ; zymotisch, gärungserzeugend, gărungserregend ; zymogène, zymotique; zimólikus, enzimképző, er­ jedést okozó; бродильный] ZYMOGENUM η (gr. - ) -> profermentum ZYMOLOGIA f (gr. -, λόγος „vor­ bire"), zimologie, enzimologie ; studiul fermenţilor şi a fermentării [zymology; Gärungslehre; zymologie, enzymologie; erjedéstan; зимология] ZYMOLYSIS f (gr. -, λύσις „descom­ punere") —»· enzymolysis

88 ZYMOSIS 89 ZYMOTICUS

f (gr. -) -» fermentalio (gr. -) ^ zymogenicu^

ADDENDA (vide in tex tu cum * notata)

18

22

23

43

NOMEN ABORTIV UM, nume abor­ tiv („născut mort") , atribuit nevalabil unui taxon deja valabil nominalizat [abortive name; abortiver Name; nom abortif ; halvaszületett név ; абортивное название] CELLULAE ABSORBENTES, ce­ lule absorbante ale materiilor nutri­ tive din sol [absorbent cells ; Absorp­ tionszellen ; cellules absorbantes ; felszívó sejtek ; абсорбирующие клетки] PILI ABSORBENTES, peri ab­ sorbanţi ai rădăcinii [root-hairs; Ab­ sorptionshaare, VVurzelhaare, Saughaa­ re; poils absorbants; gyökérhaj­ szálak ; корневые волоски] CON ТЕ XT US ABSORPTIONIS, ţesutul de absorbţie a substanţelor nutritive şi a apei [absorptive tissue ; Absorptionsgewebe, Sauggewebe; tis­ su d'absorption; abszorbeáló szövet; абсорбирующая ткань] SPECTRUM ARSORPTIONIS, spectru de absorbţie [absorption spec­ trum; Absorptionsspektrum; spectre d'absorption ; abszorbciós spektrum ; спектр поглощения] ORGANA ACCESSORIA, organe ac­ cesorii (apendici, peri, spini) [accessory organs ; Nebenorgane ; organes acces­ soires; járulékos szervek; придаточ­ ные органы] RADICES ACCESSORIAE ^radices

61

75

157

193 197

205 206

adventitiae

GEMMAE ACCES SO RIAE, muguri accesorii dezvoltaţi pe locuri nedeter­ minate [accessory buds ; akzessorische Knospen, Nebenknospen, Beiknos­ pen; bourgeons accessoires; járulékos rügyek, mellékrügyek ; придаточная почка] 49

GEN Ε RATIO ACCREMENTITIALIS, generaţie acrementiţială rezul­ tată prin separarea unor părţi din organul parental, din care se dezvoltă indivizi noi [accrementitial generation ;

209 215 224

Akkrementizialgeneration ; génération accrémentitielle; leválási nemzedék; аккрементициальное поколение] FOLIUM ACE ROŞU M, frunză aciculară (Coniferae) [acerousleaf ; Nadel­ blatt ; feuille acéreuse ; tűlevél ; иголь­ чатый лист] SILVAE АСЕ ROS АЕ, păduri de conifere [acerous woods ; Nadelwälder, Nadelhölzer ; forêts aciculaires ; fenyő­ erdők, tűleveles erdők ; хвойные леса] FI LAMENTA ACH ROM ATIC A, fi­ lamente acromatice (în cariocineză) [achromatic spindles ; achromatische Spindelfasern ; filaments achromati­ ques ; akromatikus fonalszálak ; нео­ крашенные нити] ADAPT AT IO ACTIVA, adaptare activă ; dezvoltarea organului ca urma­ re a funcţionării sale [active adapta­ tion; aktive Anpassung; adaptation active ; cselekvő alkalmazkodás ; ак­ тивная адаптация] ADF- •AFF ADGAGGDISCUS ADHAESIVUS, disc ade­ ziv (Vitaceae) [adhesive disc ; Haf tscheibe ; disque adhésif ; tapadókorong ; прирастающий диск] ADL- -> ALLGAULES ADLIGATI, tulpini căţă­ rătoare (Galium) [clasping-stems ; Klammerstengel ; tiges cramponnan­ tes ; kapaszkodó szárak ; объемлющий стебли] RADICES ADLIGANTES, rădăcini căţărătoare (Hedera) [climbing-roots, claspin^-roots ; Klammerwurzeln, H. ftwurzeln ; racines crampons ; kapasz­ kodó léggyökerek ; цепляющиеся корни] ANNADNADP- -> APPADS- -> ASSADSC- -^ ASCGEMMAE ADVENTITIAE, guri adventivi [adventitious

mu­ buds ;

PLAN TAB

672

ADVENTIVAE

Adventivknospen, Nebenknospen, Beiknospen, zufällige Knospen; bourgeons adventifs; járulékos rügyek, mellékrügyek ; придаточные почки] RADICES ADVENTITIAE, rădâcini adventive [adventitious roots; Adventivwurzeln, Ersatzwurzeln, Bei­ wurzeln, sproßbürtige Wurzeln ; raci­ nes adventives; pótgyökerek, járulékos gyökerek; придаточные корни] RAMI ADVENTITII, ramuri adven­ tive [adventitious branches; Adven­ tivsprosse; rameaux adventifs; járulékos ágak; придаточные ветки] 225

PLANTAE ADVENTIVAE, PLANTAE AD VENAE, plante adven­ tive, antropochore, originare din alte regiuni (Galinsoga) [adventive plants; Adventivpflanzen, Fremdlin­ ge, Ankömmlinge; plantes adventices; behurcolt növények, jövevény növények ; адвентивные растения]

246

DI VISIO AEQUATIONALIS, divi­ ziunea ecvaţională a nucleului în două părţi egale, numărul cromozo­ milor celulelor fiice rămînînd acelaşi cu al celulei mame [equational division ; Äquationsteilung ; division équationnelle; számtartó osztódás; эквационное деление]

247

DISCUS AEQUATORIALIS, disc ecvatorial; placă ecvatorială, cu dispo­ ziţia jumătăţilor de cromozomi în planul median al fusiilui (în metafază) [equatorial plate ; Äquatorialplatte ; plaque équatoriale ; felezyőkorong ; экваториальная пластинка]

254

GENERA TIO AEQ UI VOCA-^ abiogéné sis

259

СAULIS AËREUS, СAU LI S EPIGAEUS, tulpină aeriană, tulpină supraterestră [aerial-stem ; Luftspross ; tige aérienne; földfeletti szár; воз­ душный стебель] FOLIA AËREA, frunze aeriene, care nu sînt submerse [aerial leaves; Luftblätter; feuilles aériennes; léglevelek; воздушные листья] PLANTAE АЁREAL -^ epiphyla RADIX AËREA, rădăcină aeriană (Orchideáé epifitej [aerial-root; Luft­ wurzel; racine aérienne; léggyökér; воздушный корень]

283

* Termenul aeslivatio (lat. aestivus „de \'ară") în accepţiunea lui clasică înseamnă starea de viaţă latentă a organismelor în condiţiile căldurilor şi a uscăciunilor extreme din timpul verii.

J.M. Reftelius (1762) a folosit acest termen pentru a indica modurile în care sînt pliate în mugure „frunzele" florale (petalele) în timpul iernii sau la începutul primăverii. Ulterior, Wydler (1851) i-a schimbat sensul, folosindu-1 pentru a indica raportul reci­ proc de pliere în mugure atît a „frunze­ lor" florale, cît şi a celor foliare (nomofile). Pentru a indica modul de pliere în mugure atît a frunzelor foliare, cît şi a celor florale, Linné (1751) a folo­ sit termenul foliatio, pe care însă îl mai folosea şi în accepţiunea lui co­ mună, de înfrunzire în general. L.C. Richard (1808), pentru modu­ rile de pliere în mugure a „frunzelor" florale, în loc de aestivatio a introdus termenul sugestiv şi neechivoc de praefloratio, iar în loc de vernatio pe acel de praefoliatio. în literatura mai recentă se mani­ festă tendinţa de abolire a termenilor aestivatio, vernatio şi foliatio, termeni inapţi şi confuzi, utilizîndu-se în locul acestora termenii praefloratio, respec­ tiv praefoliatio. 291

PLANTAE AFFIXAE, plante fixate de sol prin rădăcinile lor [affixed plants ; befestigte Pflanzen ; plantes attachées; rögzített növények; приклеплённые растения]

328

FLORES AGGREGAT I, flori agre­ gate, pe un receptacul comun (Scabiosa) [aggregate flowers; angehäufle Blüten; fleurs agrégées; csoportos virágok; собоанные цветки] FRUCTUS ' AGGREGATI, fructe agregate (Rubus) [aggregate fruits ; Aggregatfrüchte ; fruits agrégés ; csoportos termések; сложные плоды]

332

PLANTAE AGRARIAE, PLAN­ TAE AGRESTES, plante de cîmp [field-plants; Ackerpfianzen ; plantes champêtres; szántóföldi növények; полевые растения]

474

NOMEN ALTERNATIV и M, nume alternativ, cînd taxonul are două nu­ me deosebite şi ambele valabile (Gramineae-Poaceae) [alternative name; alternative Benennung; nom aUernatif; vagylagos név; альтернативное название] PRAEFLORA TIO ALTERNA TI VA, prefloraţie alternativă, cînd acoperi­ rea frunzelor florale din mugure este alternantă, fiind dispuse pe două rînduri [alternative prefloration ; alter­ nierende Blütenknospenlage; préflo­ raison alternative ; váltakozó virágboru-

673

497

600

656

6 82

6í»5

711

717

7 66

FASCICULUS las ; альтернативное цветочное-почкосложение] AOMEN AMBIGUUM, nume am­ biguu, devenit echivoc şi nevalabil [ambiguous name; mehrdeutiger Na­ me; nom ambigu; kétértelmű név; сомнительное название] PRAEFLORATIO AMPLEXA, prelloraţie amplexă, cu frunzele florale din mugure îmbrăţişîndu-se reciproc [embracing prefloration ; umschliessende Bliitenknospenlage ; préfloraison embrassante ; ölelő virágborulás ; обьемлющее почкосложение цветка] CLAVIS ANALYTICA, cheie ana­ litică de determinare a taxonilor [analytical-key; analytischer Bestim­ mungsschlüssel; clef analytique; ana­ litikus határozókulcs ; определённый ключ] OVUL UM ANA TROP UM, ovul anatrop, cu micropilul aşezat lingă hil, iar şalaza la extremitatea opusă (Lilium) [anatropous ovule ; umgewendete Samenanlage; ovule anatrope; viszszafordult magkezdemény; анатропная семяпочка] ANDRODIOECIA Τ RIÓI СA, androdioecie trioică, poliecie cu indivizi masculi, hermafrodiţi şi masculi cu hermafrodiţi pe indivizii diferiţi ai aceleiaşi specii (Geum urbanum) [trioecious androdioecy ; triözische Androdiözie; androdioécie trioécique; trioikus androdiöcia; трехдомнаия андродиэция] ANDROGINIA TRIOICA (gr.-, τρί „trei", οίκος „casă"), androginie trioică, poligamie cu indivizi masculi, femeii şi monoici (masculi şi femeii) (Viscum album) [trioecious andro­ gyny; triözische Androgynie; androgynie trioécique; trioikus androginia; трёхдомная андрогиния] ANDROMONOECIA TRIOICA (gr. - - , τρί „trei"), andromonoecie trioică, cu indivizi masculi, femeii şi andromonoici (masculi şi hermafrodiţii (Cannabis saiiva) [trioecious andromonoecy ; triözische Andromonözie ; andromonoecie trioique ; trioikus andromonöcia ; трёхдомная андромонсция] ANGULUS DIVERGENTIAE, unghi de divergenţă, format de poziţia unui organ lateral faţă de organul pe care este inserat (în filotaxie) [angle of divergence; Divergcnzwinkel, Nei­ gungswinkel, Ablaufwinkel ; angle de divergence; elhajlási szög; угол расхождения]

BICOLLATERALIS

791 800

ANN- -* ADNANNULUS ANNOTINUS, inel anual în trunchiul arborilor [annual-ring; Jahresring, Holzring; anneau annuel; évgyűrű fagyűrű; годичное кольцо] ANNULUS САМ RIALI S, inel cam­ bial [cambium-ring; kambiumring; anneau cambial ; kambíumgyűrű ; камбиальное кольцо] ANNULUS GLANDULOSUS, inel glandular [glandular-ring ; drüsiger Ring; anneau glandulaire; mirigy­ gyűrű ; железистое кольцо] ANNULUS PILO RU M, inel de peri [hair-ring; Haarring, Haarleiste; an­ neau de poils ; szőrgyűrű ; кольцо из волос] 944 АРР- -^ ADP1222 CELLULAE AU XI LI ARES, celule auxiliare ( Rhodophyceae ) [auxiliary cells; Auxiliarzellen, Hilfszellen; cel­ lules auxiliaires; segítősejtek; вспо­ могательные клетки] 1240 GEMMA AXILLARIS, mugure axilar [axillary bud; Axelknospe; bour­ geon axillaire; hónaljrügy; пазушная почка]

В 35

52

102

FOLIA ВAS ALI А, frunze bazale, pornind de la baza tulpinii [basal lea­ ves; Basalblätter, grundständige Blät­ ter; feuilles basales; tőlevelek; низо­ вые листья] RASIS FOLII, baza frunzei, partea inferioară a peţiolului sau a frunzei sesile unde se articulează pe tulpini [leaf base; Blattgrund; base de la feuille; levélalap; основа листа] BASIS LAMINAE, baza laminei sau a limbului, opusă vírfului, unde începe peţiolul [base of blade; Blattschei­ begrund, Blattspreitegrund; base de la limbe; levélváll, levéllemez alap; основа пластинки листа] FASCICUL US BICOLLA ТЕ RALI S, fascicul bicolateral, cînd pe ambele părţi opuse ale xilemului este dispus cîte un floem, în partea adaxială, respectiv abaxială (tulpina la Cucurbitaceae, Solanaceae) [bicollateral vas­ cular bundle; bikollaterale Leitbün­ del; faisceau bicollateral; bikollaterális edénynyaláb; биколлатеральный пучок]

NOMENCLATURA 153

251

254

BINOMINALIS

NOMENCLATURA BINOMINA­ LIS, nomenclatura binominală, no­ menclatura binară; nume de specie format dintr-un nume generic şi un epitet specific (Taraxacum officinale) [binary nomenclature; binäre Nomen­ klatur; nomenclature binaire; kétnevű elnevezés; бинарная номенкла­ тура] BOREALI-OCCIDENTALIS, nordvestic [north-western ; nordwestlich ; boréal-Occidental ; északnyugati ; се­ веро-западный] BOREALI-ORIENTALIS, nord-eslic [north-eastern ; nordöstlich ; boréaloriental ; északkeleti ; северо-восточ­ ный] BOREO-ALPINUS, boreal-alpin, arc­ tic alpin [boreal-alpine; nördlich-al­ pin, arktisch-alpin ; boréal-alpin ; északi-alpin ; северо-альпииский]

574

372

449

BOTANICA HORTENSIS, botanica horticolă [garden-botany; Gartenbo­ tanik; botanique de jardinage; ker­ tészeti növénytan; садовая ботаника]

557

35 51

71 208

209

215

CALO—>• cal-, kalli-, kalloANNULUS CAM Bl ALIS, inel cam­ bial din scoarţa secundară, format din celule meristematice alungite, unite cu celulele din periciclu, în secţiune transversală avînd forma unui inel [cambium-ring ; Kambiumring, Verdickungsring; anneau cambial; kam­ biumgyűrű ; камбиальное кольцо] PILUS CAPITATUS ^pilus glandulosus CELLULA FI LI ALIS, celulă fiică [daughter-cell ; Tochterzelle ; cellulefille; leánysejt; дочерная клетка] CELLULA M AT RI CĂLI S, celulă mamă [mother-cell; Mutterzelle; cel­ lule-mère; anyasejt; материнская клетка] PLANTAE CELLULA RE S, plante celulare, criptogame nevasculare [cel­ lular plants ; Zellenpflanzen ; plantes cellulaires; sajtes növények; клеточ­ ные растения] CY LI Ν DRUS CENTRALIS, cilin­ dru central, stei; partea centra­ lă concentrică a rădăcinii şi tul­ pinii de sub endodermul scoarţei primare, cuprinzînd fascicolele

619

libero-lemnoase şi măduva [central cylinder, stele ; Zentralzylinder, Stele; cylindre central, stèle; központi henger, sztélé; центральный цилиндр, стела] PLAGEN ТАТЮ CENTRALIS, placentaţie centrală, cu ovulele aşezateîn centrul cavităţii ovariene (Primula)· [central placentation ; Zentralplazen­ ta tion ; placentation centrale ; központi placentáció ; центральная плацентация} ADAPT AT IO CHROM ATIC A, adaptare cromatică, capacitatea pigmenţilor unor alge sau bacterii de a-şi schimba culoarea în funcţie de intensitatea luminii [chromatic adap­ tation; chromatische Adaptation; adaptation chromatique; színezödési alkalmazkodás ; хроматическая адап­ тация] PRAEFOLIATIO CIRCINATA^ prefoliaţie circinata, cu frunza înfăşu­ rată în mugure în lungul ei, de la vîrf spre bază (Rosaceae) [circinate prefoliation ; schneckenförmige Blatt­ knospenlage ; préfoliation circinnée ; bekunkorodott türemlés; закрученное листовое почкосложение] PRAEFLORATIO COCHLEA RI S^ prefloraţie cochleară, mod de prefloraţie imbricată, petala externă aco­ perind pe cele interne (Aconitum) [cohlear prefloration ; kochleare Blütenknospendeckung ; préfloraison cochleaire ; kohleáris borulás ; кохлеарное цветочное почкосложение] FASCICULI COLLATERALES, fas­ cicule colaterale din cilindrul central, fiecare cu un fascicul liberian exterior şi altul lemnos interior [collateral bund­ les ; kollaterale Leitbündel ; faisceaux collaterals ; kollaterális edénynyalábok ; коллатеральные пучки]

652

COMRINATIO NOVA, combinaţie nouă, efectuată pentru prima dată într-o publicaţie, schimbîndu-se ran­ gul sau poziţia sistematică a unui taxon [new combination; neue Kom­ bination; combinaison nouvelle; új kombináció ; новая комбинация]

681

FLOS COMPLETUS, floare com­ pletă, avînd toate piesele componente (caliciu, corolă, slamine şi pistil) [complete flower; vollständige Blüte; fleur complète ; hiánytalan virág, teljes virág; полный цветок]

685

FOLIUM COMPOSITUM, frunză compusă, avînd mai multe foliole inserate pe un peţiol comun (Aesculus, Robinia) [compound leaf; zusammen-^

COROLLA

675

sadengewebe; tissu palissadique; pa­ liszád-szövet: палисадная ткань] CONTEXTUS PRIMARIUS, ţesu­ tul primar [primary tissue; primare Gewebe; tissu primaire; elsődleges szövet ; главная ткань, первичная ткань] CONTEXTUS SECUNDARIUS, ţe­ sutul secundar [secondary tissue ; se­ kundäre Gewebe ; tissu secondaire ; másodlagos szövet; вторичная ткань] CONTEXTUS FUNDAMENTALIS, ţesutul fundamental [ground tissue; Grundgewebe ; tissu fondamental ; alapszövet ; фундаментальная ткань]

gesetztes В1аЧ; feuille composée; összetett levél ; сложный лист] INFLORESCENTIA COM POSITA, inflorescenţă compusă, axa princi­ pală purtînd ramuri cu inflorescenţe secundare (panicul, spic compus, racem compus) [compound inflorescence; zusammengesetzter Blütenstand ; in­ florescence composée ; összetett virág­ zat; сложное соцветие] 705

717

752а

753

772

PRAEFLORATIO CONDU PLICA­ TA, prefloraţie conduplicată, cînd ele­ mentele florale din mugure sînt pliate în două jumătăţi în direcţia lun­ gimii lor (Ulmus) [conduplicate prefloration ; längsgefaltete IBlütenknospenlage; préfloraison conduplicative ; felébehajtogatott virágborulás ; вдольо почкосложение] NOMEN CONFUSUM, nume confuz, care trebuie înlocuit pentru a nu constitui izvor de erori [confused name; verwirrter Name ; nom confus ; zavaros név ; путающее название] CONSCRIPTIO PLANTARUM, conscrierea plantelor, notarea plante­ lor în scop de inventariere [conscription of plants; Pflanzenauf name ; conscription des plantes; növényöszszeírás, növényfelvételezés ; опись растений] CONSCRIPTIO PHYTOCOENOLOGICA, conscriere fitocenologică, releveu, ridicare fitocenologică cu conscrierea speciilor şi a altor date socio­ logice de pe o suprafaţă de probă [relevée, phytosociological record ; phytosoziologische Aufnahme; relévé, re­ lévé phytosociologique ; fitocönológiai felvételezés ; фитоценологческая опись]

778

PRAEFLORATIO CONTORTA, pre­ floraţie contortă, cînd elementele flo­ rale din mugure acoperă pe jumătate frunza învecinată, celelalte fiind de asemenea acoperite pe jumătate de altele, mugurele apărînd răsucit (Gentiana, Oxalis) [contorted prefloration ; gedrehte Blűtenknospendeckung ; pré­ floraison contournée ; sodort virágboru­ lás ; закрученное почкосложение цветка]

779

RADIX CONTRACTILIS, rădăcină contractilă, care după terminarea creşterii sale se scurtează, trăgînd planta mai adînc în pămînt (Iris, Taraxacum) [contractile root; Zug­ wurzel ; racine contractile, recine tractrice ; összehúzódó gyökér ; контрактильный корень]

-,q^

PRAEFOLIATIO CONVOLUTlVA, prefoliaţie convolută, cînd frunzele din mugure sînt răsucite asupra lor în lung şi acoperite de alte frunze la fel răsucite (Convallaria, Prunus) [convolute prefoliation ; übergerollte Knospenlage, zusammengerollte Blattknospenlage ; préfoliation convolutée; betekeredett ("összehengeredett) levéltüremlés ; свер­ нутое листовое почкосложение]

NOMINA GENERICA CONSER­ VAAN DA, nume generice de conservat, menţinute chiar împotriva regulii prio­ rităţii mai ales pe motivul uzului prea generalizat al botaniştilor [con816 served generic names ; beibehaltende Gattungsnamen, bewahrte Gattungs­ namen ; noms génériques conservés ; megőrzendő nemzetségnevek ; родовые названия, подлежащие сохранению] CONTEXTUS CELLULARIS, ţesut celular [cellular tissue ; Zellgewebe ; tissu cellulaire; sejtszővet; клеточная ткань] CONTEXTUS FIRROSUS, ţesutul fibrös [fibrous tissue ; Fasergewebe ; tissu fibreux ; rostszövet ; волокнистая ткань] CONTEXTUS PALISADICUS, ţe­ sutul palisadic [palisade tissue; Pali­

CHOJÎIPETALA

COROLLA CHORIPETALA -^ corol­ la dialypetala COROLLA DIALYPETALA, corolă dialipetală, cu petalele libere, necon­ crescute (Cheiranthus cheiri) [dialypetalous corolla ; freiblättrige Krone ; corolle dialypétale; szabadszirmú pár­ ta, váltszirmú párta ; раздельный вен­ чик] —»• corolla choripetala COROLLA GAMOPETALA, corolă gamopetală, cu petalele concrescute [^Campanula, Gentiana) [gamopetalous corolla ; verwachsenblättrige Krone ; corolle gamopétale ; forrtszirmú párta ; спайный венчик] -^ corolla sympetala COROLLA SYMPETALA -* corolla gamopetală

CORPUS LIGNE и M

825

830

851

854

885

891

DENTES COROLLAE, dinţii corolei de pe marginea superioară a petalelor [teeth of the corolla ; Kronzähne ; dents de la corolle; pártafogak; зубы венчика] FAUX COROLLAE, gîtul corolei, partea superioară deschisă a tubului corolei [throat of the corolla; Kron­ schlund; gorge de la corolle; pártato­ rok; зев венчика] LIMBUS COROLLAE, limbul corolei, partea superioară liberă şi etalată a corolei gamopétale [limb of the co­ rolla ; Kronsaum ; limbe de la corolle ; pártakarima, pártaperem ; отгиб вен­ чика] TUBUS COROLLAE, tubul corolei, rezultat din concreşterea petalelor în partea lor inferioară (Syringa) [tube of the corolla; Kronröhre; tube de la corolle; pártacső; грубка венчика] CORPUS LIGNEU M, corp lemnos, partea dintre scoarţă şi măduvă a tulpinii lemnoase [ligneous body ; Holz­ körper; corps lignet; fatest; дре­ весина] CORPUS VEGET ATIV и S, corp ve­ getativ, partea plantei care serveşte la dezvoltarea şi susţinerea ei, iar nu pentru reproducere [vegetative body ; Vegetationskörper ; corps végé­ tatif ; tenyészőtest ; вегетативное тело] PRAEFLORATIOCORRUGATIVA, prefloraţie corugativă, cu petalele neregulat pliate în mugure (Papaver) [corrugated prefloration ; zerknitterte Blütenknospenlage ; préfloraison corrugative ; gyűrt virágborulás ; сморщен­ ное чветочное почкосложенне] COSTA MEDIA, nervura mediană proeminentă a frunzei [midrib ; Mit­ telnerv, Mittelrippe; côte médiane, nervure médiane; középér; главная жилка] CORPUS COTYLEDON ARE, corpul coliledonar, format din coliledoanele sudate prin faţa lor internă [cotyledonar body ; Keimblattkörper, Samen­ lappenkörper ; corps cotyledonaire ; csíra test; семядольное тело] TUBULI CRI В RALES, tuburi ciu­ ruite, vase liberiene cu membranele de separaţie situate transversal şi perforate, prin care circulă seva elaborată [sieve tubes; Siebröhren; tubes criblés ; rostacsövek ; решетчатые трубки] CRISTA-GALLI, creasta cocoşului (Rhinanthus crista-galii, ca epitet) [cock's comb; Hahnenkamm; crête de coq ; kakastaréj ; петуший гребень]

б7в 900

1000

CRUS-GALLI, piciorul cocoşului (ca epitet Crataegus crus-galli] [cock's foot ; Hahnenfuß; pied de coq; kakaslàb; нога петуха] CYCLUS VITÁLIS, ciclu vital, ansamblul fazelor biologice din viaţa unui organism [life cycle ; Lebenszyklus; cycle vitale; életfolyamat, életciklus; жизненный цакя]

В 21

47

91

135

136

211

PLAN ТАЕ DECORA TI VAE, plante ornamentale [ornamental plants ; Zier­ pflanzen; plantes décoratives; dísznövények ; декоративные растения] DELECTUS SEM IΝ UM, catalog de seminţe [seed-list; Samenliste; cata­ logue de semences; magkatalógus; перечень семян] BOTANICA DESCRIPTIVA, bota­ nica descriptivă [descriptive botany; beschreibende Botanik; botanique des­ criptive; leíró növénytan; описатель­ ная ботаника] PLANUM DIAGONALE, plan dia­ gonal (la floare) [diagonal plane; Diagonalplan, Diagonalebene; plan diagonal; ferde sík, átlóirányú sík; диагональный план] DIAGRAMMÁ FLORALE, diagramă florală [floral diagram; Blütendiagramm, Blütengrundriss ; diagramme florale; virágalaprajz, virágkt^plet; диаграмма цветка] GLANS DIGESTIVA, glandă dii^estivă (la plantele carnivore) [digestive gland; Digestionsdrüse, Verdaumigsdrüse; glande digestive; emés/.tomirígy ; пищеварительная железа] Τ НЕС А DIGESTIVA, calotă diges­ tivă de la vîrful radicelei (Solanaceae) [digestive pocket; Verdauungsburhse; calotte digestive; emésztötok; nnuieварительная тека]

239

DI MI DI А TO-CORDA Τ US, ύ i iáid iaţ cordât, cînd numai jumătatea lanunei este cordată (frunza la Ulmus glabra} [dimidiato-cordate ; halbiert-hiMziormig ; dimidié-cordé ; félig SZÍVL-.-· ; по­ ловинчато-сердцевидный]

312

DISCUS BULBI, discul !}üibului [bulb-plate; Zwiebelscheibe, Zwiebelkuchen, Zwiebclstock ; plateau de bulbe; hagymatönk; диск луковицы]

\ j ; ' i j j

577

323

336

348

368

369

388

FLOS DISCUS NECTARIFER, disc nectarifer [nectariferous disk; Honigscheibe, Nektarienpolster ; disque nectarifère; mézfejtőkorong ; нектаронос­ ный диск] DISCUS RECE Ρ Τ ACU LARI S, disc receptacular [receptacular disk; Blütenscheibe ; disque récéptaculaire ; vacokkorong, vacokpárna; цветоложаный диск] FRUCTUS DISSEMINANTES, fructe diseminante [disséminant fruits ; Streufrüchte ; fruits disséminantes ; maghullató termések; рассеивающиеся плоды] CHARACTERES DISTINCTIVI, caractere de deosebire [distinguishing characters ; Abänderungsmerkmale ; caractères distinctifs ; megkülömböztető jellegek; отличительные признаки] ANGULUS DIVERGENTIAE, unghi de divergenţă [angle of divergence; Winkeldivergenz ; angle de divergence ; elhajlási szög; угол расхождения] COSTA DORSALIS, coastă dorsală, nervura mediană dorsală [dorsal mid­ rib ; Nebenrippe, rückenständige Hauptrippe ; côte dorsale ; hátoldali kö­ zép ér; спинное ребро] PAGINA DORSALIS, faţa inferioară (а frunzei) [lower surface; Rückseite; face inférieure; háti oldal; спинная сторона] SUTURA DORSALIS, sutura dor­ sală (а carpelelor) [dorsal suture; Rückennaht; suture dorsale; háti forradás ; спинной шов] ANTHERA DORSIFIXA, anteră dorsifixă, inserată pe partea dorsală a conectivului (numeroase Gramineae, Lilium) [dorsifixed anther; dorsifixe Anthère ; anthère dorsifixe ; hátoldalon ízesülö porzó; пыльник прикре­ пленный спинкой] PLANTAE AQ UARU MD ULCI UM, plante de ape dulci [sweet-water plants ; Süsswasserpflanzen ; plantes d'eau douce; édesvízi növények; пресновод­ ные растения]

Ε 41

FACTORES EDAPHICI, factori edafici, referitori la condiţiile fizicochimice ale solului [edaphic factors; Bodenfaktoren; facteurs édaphiques; talajtényezők ; эдафические условия]

51

59

101

192

257

DISCALIS

PLANTAE EFFERATAE, plante sălbăticite, scăpate din cultură [esca­ ped-plants; verwilderte Pflanzen; plantes échappées ; elvadult növények, kulturszökevények ; отдичаюдцие рас­ тения] APERTÚRA EISODIALIS, deschi­ zătura eisodială, aflată în partea an­ terioară a ostiolei stomatei [eisodial opening; Eisodialöffnung, Eingangs­ öffnung; aperture éisodiale; eiszodiális nyílás, előpitvar; эисодиальное отверстие] DISCUS EMRRYONALIS, disc em­ briónál [embryional disc ; Embryonalschild; disque embryonnaire; csírakorong; эмбриональный диск] MYCORRHIZA ENDOTROPHICA, micoriză endotrofică, filamentele miceliene ale ciupercii pătrunzînd în rădăcină şi provocînd acolo o reacţie de tuberizare a ţesuturilor (Solanum dulcamara, Orchidaceae, Ericaceae, Lycopodium) [endotrophic mycorrhiza; endotrophe Mykorrhiza; mycorrhize endotrophe ; endotróf míkorrhiza; эндотрофная микориза] GERMI NAŢIO EPIGAEA, germi­ naţie epigee, cînd cotiledoanele ajung la suprafaţa solului (Phaseolus) [epigeal germination; oberirdische Keim­ ung; germination épigée; földfeletti csírázás ; надземная прорастание] СAULIS EPIGAEUS -* caulis aereus

F 22

СAM RI и M FASCICULARE, cambiu fascicular, ţesut meristematic si­ tuat în partea liberiană şi lemnoasă din tulpină [fascicular cambium; Faszikularkambium ; cambium fasciculaire; nyalábkambium; пучковатый камбий]

44

FIRRAE RADICALES, fibre radi­ cale; ramificaţiile subţiri ale rădă­ cinii sau rădăcinile adventive de pe tulpinile subterane sau rizomi [rootfibres; Wurzelfasern; fibres radicales; gyökérfonalak; корневые волоски] GEMMA FLORIFERA, mugure flo­ ral [flower-bud ; Blütenknospe ; bouton, bourgeon à fleur; virágrügy; цветоч­ ная почка] GEMMA ' FLORIPARA -^ gemma florifera FLOS DISCALIS, floare discala si­ tuată pe discul receptacular (Com-

91

94 96

GEMMA

110

FOLIIFERA

positae) [disc-floret ; Scheibenblüte ; fleuron discal, fleur en tube ; kögvirág ; цветок диска] FLOS ^P/GFiVf/^*, floare epigină, cu unele părţi florale aparent superioare ovarului scufundat în receptacul [epigynous flower; überständige Blüte; fleur supere, fleur épigyne; magház feletti virág; эшпгиничный цветок] FLOS FEMIN EU S, floare femelă, unisexuată, purtînd numai pistil şi lipsind staminele [pistillate flower; Stempelblüte, weibliche Blüte; fleur femelle, fleur pistillée ; novirág, termos virág; женский цветок, пестичный цветок] FLOS HERMAPHRODITUS, floare hermafrodită, bisexuată, purtînd atît staminé, cît şi pistil [hermaphrodite flower, bisexual flower; Zwitterblüte, zweigeschlechtige Blüte; fleur her­ maphrodite, fleur bisexuée; hímnős virág, kétivarú virág; обоеполый цветок, гермафродитный цветок] FLOS* HYPOGYNUS, floare hipogină, la care părţile florale sínt aşezate sub ovarul situat la vîrful receptaculului [hypogynous flower; hypogyne Blüte, unterständige Blüte; fleur hypogyne, fleur infère; hipogi'n virág, magház alatti virág ; подпестичныи цветок] FLOS LIGULATUS, floare ligulată, cu tubul corolei unilateral prelungit într-o lamina lungă, dispus pe mar­ ginea discului receptacular (Compositae) ; floare marginală sau radiară [liguiate flower, ray flower, marginal flower ; Zungenblüte, Randblüte Strahl­ blüte ; fleur ligulée, fleur marginale ; nyelves virág, szélső virág, sugár­ virág; язычковый цветок, краевой цветок, радиальный цветок] FLOS MARGINÁLIS -* flos ligulatus FLOS MASCULUS, floare masculá (bărbătească), unisexuată, purtînd nu­ mai staminé şi lipsind pistilul [male flower, staminate flower; männliche Blüte, Staubblüte; fleur staminée, fleur mâle; hímvirág, porzós virág; мужкой цветок, тычиночный цветок] FLOS* PERIGYNUS, floare perigina, la care părţile florale sínt aşezate în jurul ovarului aflat în concavitatea din centrul receptaculului disciform, neconcrescute însă cu acesta [perigynous flower; perigyne Blüte, mit­ telständige Blüte; fleur perigyne; perigin virág, magházkörúli virág; околопестичный цветок] FLOS RADIALIS ^ flos ligulatus GEMMA FOLIIFERA, mugure fo­ liar [leaf-bud; Blattknospe, Trieb•rectius: petUIa et stamina e p i ^ a , hypogyna vel perigyna floris '

678 knospe; bourgeon foliaire, bourgeon à feuilles ; levélrügy ; листовая почка] GEMMA FOLII PARA -*• gemma foliifera 125

FORMA NOVA (fn), formă nouă, descrisă şi valabil publicată pentru prima dată, constituind un taxon nou [new form ; neue Form ; forme nouvelle ; új forma; новая форма]

166

GEMMA FRUGIFERA, mugure fructifer [fruit-bud ; Fruchtknospe, Tragknospe; bourgeon à fruits, lam­ bourde ; termőrügy ; плодоносная почка] -> gemma florifera

G 85

GENE RATIO ASE XUALI S, gene­ raţie asexuată (diploidă, sporofitică), fază de dezvoltare a organismului în care în urma reducerii cromatice se produc celule germinative asexuate (spori) cu nuclei diploizi (2n cromo­ zomi) (Cormophytae) [asexual gene­ ration; ungeschlechtliche Generation; génération asexuée; ivartalan nemze­ dék; бесполовое поколение] GENE RATIO DI PLOI DE A-^ generatio asexualis GENE RATIO FI LI ALI S -^ h, irgeneratio GENERA TIO GAMETOPHY TICA —* generatio sexualis GEN Ε RAT 10 ΗAP LOI DEA -^ gene­ ratio sexualis GENE RATIO SEXUALIS, genera­ ţie sexuată (haploidă, gametofitică), fază de dezvoltare a organismului în care se produc gameţi haploizi (cu η cromozomi) (Cormophytae) [sexual generation ; geschlechtliche Genera­ tion; génération sexuée; ivaros nemzedék; половое поколение] GENERATIO SPOROPHYTICA — generatio asexualis

130

GEO TROPISM US PO SI TI V US, geotropism pozitiv, geotropismul propriu zis, cu tropism în direcţia centrului pămîntului (rădăcini, radicele) [posi­ tive geotropismus ; positiver Geotro­ pismus; géotropisme positif; pozitiv geotropizmus ; положительный гео­ тропизм] GEOTROPISMUS NEGATIVUS, geotropism negativ, cu tropism în sus, opus direcţiei acţiunii dfe gravi­ taţie (majoritatea tulpinilor) [negative

PRAEFLORATIO

Ő79 geotropismus ; negativer Geotropismus ; géotropisme négatif ; negativ geotropizmus ; отрицательный геотрот13м] GEOTROPISM US LA TE RALI S, geotropism lateral, cu tropism în direcţie orizontală (tulpini tîrîtoare) (Macdougal) [lateral geotropism; la­ teraler Geotropismus; géotropisme la­ téral; oldalirányú geotropizmus ; бо­ ковой геотропизм] 161

169

181

nyésztett;

садов, формирующий

в

Сз.лях1

GLANS DIGESTIVA, glandă diges­ tivă (la plantele carnivore) [digestive gland; Digestionsdrüse, Verdauungs­ drüse; glande digestive; emésztőmirígy; пишеварительная железа] PILUS GLOCHipiAŢUS, păr glochidiat (Picris hieracioides) [glochidiate hair; widerhakiges Haar, Klet­ terhaar, Klimmhaar; poil glochidié; szigonyos szőr; крючоватый волосок] GLUMA EXTERNA-* gluma infe­ rior, coetonium GLUMA INFERIOR, gluma inferi­ oară, externă, abaxială, de la baza spiculeţului (Cynodon) [externai glume; äussere Hüllspelze ; glume extérieure ; külső meddőpelyva ; наружная колоско­ вая чешуя] —»• gluma externa GLUMA INTERNA^gluma superior GLUMA SUPERIOR, gluma supe­ rioară, internă, adaxială, de la baza spiculeţului (Cynodon) [internai glume ; innere Hüllspelze; glume intérieure; belső (felső) meddőpelyva; внутренная колосковая чешуя] —»• gluma interior

IMBRICATA

456

HORTUS BOTANICUS, grădină bo­ tanică [botanic-garden ; botanischer Garten; jardin botanique; botanikus­ kert ; ботанический сад] HORTUS FLORALIS, grădină de flori [flower-garden ; Blumengarten ; jardin à fleurs; virágoskert; цветник] HORTUS OLE RU M, grădină de le­ gume [kitchen-garden ; Gemüsegarten ; jardin potager; veteményeskert ; ого­ род] HORTUS OLITORIUS-* hortus olerum HORTUS POMARIUS, pomet, gră­ dină cu pomi fructiferi [orchard; Obstgarten; verger, jardin fruitier; gyümölcskert, gyümölcsös ; фруктовый сад] -+ pom,arium HORTUS VlVUS-^hortus botanicus HY В Rí DAT 10 SE XU ALIS, hibri­ dare sexuată, rezultată din fecundarea încrucişată, cu polenul unei alte va­ rietăţi, specii sau gen [sexual hybridi­ zation; geschlechtliche Bastardierung; croisement sexué ; ivaros kereszteződés ; половая гибридизация] HYBRID AT 10 VEGETATIVA, hi­ bridare vegetativă, rezultată pe cale asexuată (altoire) [vegetative hybri­ dization ; vegetative Hybridisation ; croisement asexué; vegetativ keresz­ teződés ; неполовая гибридизация]

458

SPECIES HY BRIDA, specie hibridă [species-hybrid ; Artbastard ; espèce hybridique; hibridfaj, keverékfaj; межвидовой гибрид]

PILUS H AM ATU S, păr încîrligat (pe fructul do Galium aparine) [hooked hair; hakiges Haar; poil hameçonné; horgasszőr, kampósszőr; крючковатый волосок]

42

HOROLOGIUM FLORAE, orologiu floral, gruparea plantelor după ora de deschidere a florilor din strat [floral-clock ; Blütenuhr, Blumenuhr ; horloge de flore ; virágóra ; цветочные часы]

NOMEN ILLEGITIMUM, nume ne­ legitim, contrar cu dispoziţiile Codu­ lui de nomenclatură [illegitimate name; ungültiger Name; nom illégitime; szabályellenes név; незаконное назва­ ние]

49

PRAEFLORATIO IMBRICATA, prefloraţie imbricată, cînd frunzele din mugure se acoperă imbricat (Prunus, Syringa) [imbricate prefloration; dachziegelige Knospendeck­ ung; préfloraison imbriquée; fedelékes virágborulás ; черепитчатое почкосложенне]

H 18

431

438

HORTORUM (HORT.), al grădinilor, crescut sau produs în grădini (indica­ ţie folosită după epitetul unui cultivar) [of gardens; der Gärten, in Gärten gezüchtet; des jardins, cultivée dans les jardins; kerteké, kertekben kite-

GEMMA 52

108

114

161

IMMERSA

GEMMA IMMERSA, mugure ascuns, mugure acoperit (Platanus, Robinia) [hidden-bud ; versteckte Knospe ; bourgeon caché; fedett rügy, rejtett rügy; скрытная почка] COTYLEDONES INCUMBENTES, cotiledoane incumbente, cu radicula culcată pe una din laturile acestora (Brassica) [incumbent cotyledons ; aufliegende Samenlappen; cotyledons incombantes; rásímuló szíklevelek; налегающие котиледоны] F вист US INDEHISCENS, fruct inde hiscent [indéhiscent fruit ; Schließfrucht, geschlossene Frucht; fruit indéhiscent; zárttermés, fel nem nyíló termés ; нерастрескивающийся плод] CELLULAE INITIALES, celule ini­ ţiale, generatoare ale primelor ţesu­ turi [initial-cells ; Initialzellen, Scheitel­ zellen; cellules initiales; kezdősejtek; инициальные клетки]

180

PLANTAE INSECTIVORAE, plan­ te insectivore, plante carnivore (Drose­ ra, Uíricularia) [insectivorous plants, carnivorous plants; insektenfressende Pflanzen, fleischfressende Pflanzen, Insektivoren ; plantes insectivores, plantes carnivores ; rovarevő növények, húsevő növények ; насекомоядные рас­ тения, плотоядные растения] —»^ carnivorophyta

204

INTEGUMENTUM BULBI, integumentul bulbului (Allium) [enve­ lope of an bulb ; Zwiebelschale ; enve­ loppe du bulbe; hagymahéj, hagymaborulék; луковицный покров] INTEGUMENTUM FLORALE, în­ velişul floral (caliciul şi corola) саге protejează staminele şi pistilul [floral envelope ; Blütendecke, Blutenhülle ; enveloppe florale; virágtakaró; цве­ точный покров] -^ perianthium INTEGUMENTUM OVULI, înve­ lişul ovulului [ovular envelope ; Eihülle, Samenknöpfchendecke, Samen­ knospendecke ; tégument ovulaire ; magrügyburok, magkezdeményburok ; семяпочный покров] INTEGUMENTUM SE MI NI S, în­ velişul seminţei [seed-coat; Samen­ hülle, Samenhaut, Samenschale; té­ gument séminal; maghéj, magburok, magtakaró ; покров семени] —* epispermium, perispermium

210

DUCTUS INTERCELLULARES, canale intercelulare [intercellular pas­ sages ; Interzellulärgänge, Zwischenzellräume ; canaux intercellulaires ; sejtközötti járatok; межклетники]

580 213

260

6

14

47

52

CAMBIUM INTERFASCICULARE, cambiu interfascicular [interfas­ cicular cambium ; interfaszikuläres Kambium ; cambium interfasciculaire ; nyalábközti kambium; межпучковый камбий] HERB А INUTILI S, buruiană [weed ; Unkraut; mauvaise herbe; gyom; бурьян, сорняк]

LABIUM SUPERIUS, labiu supe­ rior, partea superioara a corolei labiate, adesea convexă sau în formă de cască [upper-lip ; Oberlippe ; lèvre supérieure ţ felső ajak; верхняя губа] LACINIAE CALYCIS (CALYCINALES), laciniile caliciului [calycine laciniae; Kelchzipfeln; laciniures calicinales ; csészecimpák, kehelysallangok; лацинии чашечки] LACINIAE COROLLAE, laciniile co­ rolei [corolline laciniae; Kronzipfeln; lacinures corollaires ; pártacimpák ; лациний венчика] LACINIAE Ρ Ε RIGÓN II (PERI GONI ALES), lacinii perigoniale [perigonial laciniae; Perigonzipf ein ; laciniures périgoniales ; lepelcimpák; лаци­ ний околоцветника] PILUS LANUGINOSUS, păr lanuginos, păr pufos (Ranunculus lanuginosusJ[woolly-hair, cottony-hair ;Wollhaar, WoUflaumhaar ; poil lanugineuxgyapjas szőr; шерстистый волосок] LAPSUS CALAMI, greşeală de scris [slip of the pen; Schreibfehler; faute d'écriture; íráshiba, toUhiba; описка]

58

GEMMAE LATENTES-^ gemmae adventitiae STATUS LATENS, stare de viaţă latentă, de repaus biologie (spori, seminţe) [resting stage; Ruhestand, Ruheperiode, latenter Zustand; vie ralentie ; nyugvó állapot ; стадия покоя]

64

DUCTUS LATICIFER (LACTIFER), canal laticifer[laticiferous duct; Milchröhre, Milchsaftröhre ; canal laticifère; tejjárat, tejcső; молочный проток]

82

NOMEN LEGITIMUM, nume le­ gitim, care este conform cu dispoziţiile codului de nomenclatură botanică [legitimate name; legitimer Name;

681

MEMBRANA nom légitime ; legitim név ; законное название] POLLI NAŢIO LEGITIMA, poleni­ zare legitimă, cu polenul unei flori cu staminele scurte ajuns pe stigma­ tul scurt al unei alte flori, în cazul plantelor dimorfe sau trimorfe (Dar­ win) [legitimate pollination; legitime Bestäubung ; pollinisation légitime ; legitim megporzás; легитимное опы­ ление]

173

178

187

COROLLA LIGULATA, corolă ligulată, tubuloasă la bază şi cu limbul dilatat (Liguliflorae) ligulate[ corolla ; geschweifte Blumenkrone; corolle ligulée; nyelves párta, félszeres párta; язычковый венчик] LI M RUS COROLLAE, limbul coro­ lei, partea superioară dilatată a coro­ lei gamopétale [limb of a corolla; Blumenkronensaum, Perigonsaum ; limbe de la corolle; pártaperem, pár­ takarima ; пластинка венчика] LI M RUS FOLIA RI S, limb foliar, lamina frunzei [leaf-blade ; Blattfläche, Blattscheibe ; limbe foliaire ; levéllemez ; пластинка листа] PLANTAE LIMOSAE, plante de locuri nămoloase [pond-plants ; Schlammpflanzen; plantes limeuses, plantes bourbeuses ; iszapnövények ; илистные растения] DEHISCENTIA LOCULICIDA, dehiscenţă loculicidă, deschiderea cap­ sulelor avînd loc de-a lungul nervurii mediane a carpelelor (Iris germanica, Tulipa gesneriana) [loculicidal dehis­ cence; fachteiliges Aufspringen; dehi­ scence loculicide; rekeszes kovadás; растрескивание по створкам] LOCULI ANTHERARUM, lojile апterelor, lobii anterelor [anther-lobes; Antherenfächer; lobes de l'anthère; portokrekeszek ; гнезды пыльников] LOCULUS OVARII, locului ovarului, cavitate formată prin concreşterea unei sau a mai multor cârpele, conţinînd ovulele [chamber of ovary; Fruchtknotenfach ; loge ovarienne ; magházüreg; гнездо завязи]

M 108

MARGO FOLII, marginea frunzei, marginea laminei [leaf-edge, leafmargin ; Blattrand ; bord foliaire ; le­ véllemez széle, levéllemez éle; край листа]

114

MASSA CERACEA, masă ceroasă, acoperind unele organe (frunze, fructe) [vax-mass ; Wachsmasse ; masse cireu­ se, masse céracée ; viasztömeg, viasz­ réteg; веская масса] MEATUS INTERCELLULARIS, meat intercelular, mici spaţii dintre celule [intercellular space; Interzel­ lularraum; méat intercellulaire.·; sejtközötti üreg, sejtköz; межклетник, межклеточный ход] NERVUS MEDIAN US, nervura me­ diană, care împarte frunza în două jumătăţi egale [midrib; Mittelnerv, Mediannerv, Hauptnerv; nervure mé­ diane; kőzépér; срединная жилка, главная жилка] PLANUM MEDIANUM, plan me­ dian [median plane; Medianebene; plan médian; mediánsík, középsík, felező sík; срединная плоскость] PLANTAE MEDICINALES, plante medicinale [medicinal plants; Heil­ pflanzen ; plantes médicinales ; gyógynövények; лекарственные растения]

132

136

138

143

177

181 >4б

LOCUS CLASSICUS, locul clasic, staţiunea de unde a fost colectată pentru prima dată planta descrisă [type-locality; Originalfundort; lieu classique, endroit classique ; klasszikus lelőhely, eredeti lelőhely ; классическое местонахождение]

CELLULARIS

CANALLIS MEDULLARIS, canal medular [medullary channel; Mark­ röhre; canal médullaire; bélcsatorna; сердцевинный канал] —»• tubus medullaris DIAPHRAGMA MEDULLÄRE, dia­ fragmă medulară [medullary diaphrag­ ma; Markquerhaut; diaphragme mé­ dullaire ; bélszöveti diafragma ; медулляная диафрагма] RADII MEDULLÄRES, radii medulare, raze medulare [medullary rays ; Markstrahlen ; rayons médullaires ; bélsugarak; сердцевинные лучи] PLANTAE MELLIFERAE, plante melifere [honey-plants; Bienenfutter­ pflanzen; plantes mellifères; mézelő növények ; медоносные растения] MEMBRANA CELLULARIS, mem­ brană celulară [cell-membrane; Zell­ haut, Zellmembran, Zellwand; mem­ brane cellulaire; sejtfal; клеточная оболочка] ME MR RAN А Ν UCEEARI S, mem­ brană nucleară [nuclear-membrane ; Zellkernmembran ; membrane nuclé-

582

ME RI STEM А Ρ RI MA RI и M

199

385

aire; sejtmagfal, sejtmaghártya; ядерная оболочка] MEM R RAN A PRO TOPLAS MA ΤΙCA, membrană protoplasmatică [pro­ toplasmic membrane ; äußere Plasma­ haut ; membrane protoplasmique ; protoplazma-hártya ; протоплазматическая оболожа] MERISTEM А Ρ RI M ARI UM meristem ; primar [primary meristem ; primäre Meristem ; méristème primaire ; elsődleges osztódószövet ; главная меристема] ME RI STEM А SECUNDARIUM, meristem secundar [secondary meris­ tem; sekundäre Meristem, Folgemeristem; méristème secondaire; másodlagos osztódószövet ; вторичная меристема] GEMMAE MIXTAE, muguri ames­ tecaţi (foliari şi florali) [mixed buds; gemischte Knospen ; bourgeons mixtes ; vegyes rügyek; смешанные почки] SILVAE MIXTAE, păduri mixte (de amestec) [mixed forests; Misch­ wälder; forêts mixtes; vegyes erdők; смешанный лес]

386

PLANTAE ARENAE MORILIS, plante de nisipuri zburătoare [moving sandplants ; Flugsandpflanzen ; plan­ tes de sable mouvant; mozgóhomoki növények ; растения подвижных песках]

468

PLANTAE MONTANAE, plante de munte [mountain plants; Gebiergspflanzen ; plantes montagnardes ; hegyi növények; горная растения]

612

MYCORRHIZA ECTOTROPHICA, micoriză ectotrofă sau externă, cînd miceliile acoperă numai partea ex­ ternă a rădăcinii şi nu pătrund între celulele acesteia [ectotrophic mycorrhiza ; ektotrophe Mykorrhize ; mycorrhize ectotrophe ; ektotróf mikorrhiza ; эктотрофная микориза] MYCORRHIZA ENDOTROPHICA, micoriză endotrofă sau internă, cînd miceliile pătrund în interiorul celule­ lor rădăcinii [endotrophic mycorrhiza ; endotrophe Mykorrhize ; mycorrhize endotrophe ; endotróf mikorrhiza ; эндотрофная микориза]

12

21

22

25

26

54

Ν FORMA NANA, forma pitică [dwarf form; Zwergform; forme naine; törpe alak; карлнковая форма]

110

RADIX NAPIFORMIS, rădăcină napiformă (Rrassica napus) [turniproot; Rübenwurzel, kegelige Wurzel; racine napiforme; répa alakú gyökér, kúp alakú gyökér; корень реповидный] LOCUS ΝAT ALI S, loc natal, locul natural de creştere a plantei [native country ; Geburtsort, Wohnort, Stand­ ort; lieu natal; előfordulási hely, lelőhely; родной край] PLANTAE NAT ANTES, plante îno­ tătoare [swimming plants; Schwimm­ pflanzen; plantes na tantes; úszó növények; плавающие растения] NATURAE PROTECT IO, protecţia naturii [nature preservation, protec­ tion of the nature; Naturschutz; protection de la nature; természetvé­ delem ; охрана природы] DI ST RI RU TIO NATURALIS, dis­ tribuţie naturală [natural distribu­ tion; natürliche Verteilung; distri­ bution naturelle ; természetes eloszlás ; натуральное распространение] HYRRIDATIO NATURALIS, hi­ bridare naturală [natural hybridization; natürliche Bastardierung, natürliche Kreuzung; hybridation naturelle; ter­ mészetes kereszteződés ; натуральная гибридизация] SELECT IO NATURALIS, selecţie naturală [natural selection; natür­ liche Auslese, natürliche Zuchtwahl; sélection naturelle; természetes kiválogatódás ; естественная селекция] SYSTEMA NATURALE, sistem na­ tural (de clasificare a plantelor) [na­ tural system; natürliches System; système naturel; természetes rendszer; естественная система] CALCAR NECTARIFERUM, pin­ ten nectarifer (Aconitum, Tropaeolum) [nectariferous spur ; Nektarsporn ; éperon nectarifère ; sarkantyús mézedény, sarkantyús nektáredény; нектаронос­ ный шпорец] FOVEA (FOVEOLA) NECTARIFERA, fovee (foveolă, alveolă) nectariferă (Allium, Ranunculus) [necta­ riferous fovea; Nektargrube, Honig­ grube; alvéole nectarifère; nektárgödörke, mézgödörke; медовая ямка] SQUAMA NECTARIFERA, scvamă nectariferă [nectariferous scale; Nek­ tarschuppe, Honigschuppe ; écaille nec­ tarifère ; nektárkiválasztó pikkely, mézpikkely ; нектароносная чешуя, медоносная чешуя] FLORES NEUTRI, flori neutre, cu organele de reproducere avortate [neu-

ORGANA

583

111

123

133

142

144

150

ter flowers; geschlechtlose Blüten; fleurs neutres; ivartalan virágok; бесполые цветки] PLANTAE NEUTRALES, plante indiferente, înflorirea lor nef und con­ diţionată de schimbarea luminozităţii zilelor [day-neutral plants; Neutral­ tagpflanzen ; plantes indifférentes ; fényindifferens növények ; нейтраль­ ные растения] BACTERIA NITRIFICANTIA, bacterii nitrificante [nitrifying bacte­ ria; nitrifizierende Bakterien; bactéries nitrifiantes; nitrifikáló baktériumok ; нитрифицируюхцие бактерий] PLANTAE NOCTURN AE, plante nocturne, care se deschid şi înfloresc seara, respectiv noaptea, ziua rămînînd închise (Mirabilis, Nicotiana) [nocturnal plants ; Nachtblüher, Nacht­ falterblüten ; plantes nocturnes ; éjszaka nyíló növények; ночные рас­ тения] NOMEN DUBI UM, nume dubios' echivoc, deci nevalabil, mai adesea din cauza diagnozei incomplete a taxonului [dubious name; zweifel­ hafter Name; nom douteux; kétes név ; сомнительное название] NOMENCLATURA RINARIS (BlNOMINÁLIS), nomenclatura binară a speciilor, constînd dintr-un nume generic şi un epitet specific [binary nomenclature ; binäre Artnomenkla­ tur; nomenclature binaire; kétneves elnevezés; бинарная номенклатура] NON NÖVI, n-am cunoscut-o; n-am examinat-o; menţiunea făcută într-o descriere, autorul semnalînd prin acea­ sta că el nu cunoaşte planta sau vreun organ (fructul) al acesteia [unknown to me ; mir unbekannt ; inconnu pour moi ; nekem ismeretlen; не известна] NON VIDI, n-am văzut-o ; menţiune întîlnită în descrieri, autorul semna­ lînd că el n-a văzut planta sau vreun organ al acesteia [not seen by me; ich habe sie nicht gesehen; non vu par moi ; nem láttam ; не увидела]

161

HYBRIDA NOTHOXENA, hibrid adventiv, imigrat ca hibrid [nothoxenous hy,brid; Adventivbastard; hy­ bride nothoxène; jövevény-hibrid; адвентивный гибрид]

169

NOMEN NOVUM, nume nou, care înlocuieşte un nume vechi şi nevalabil al taxonului [new name ; neuer Name ; nom nouveau ; új név ; новое название] GENUS NOVUM, gen nou, descris şi publicat pentru prima dată în lucra--

FRUCTIFICATIONIS

rea respectivă [new genus; neue Gat­ tung; genre nouvel; új génusz, új nemzetség ; новый род] SPECIES NOVA (sp. п.), specie nouă, descrisă şi publicată pentru prima dată în lucrarea respectivă [new species; neue Art; espèce nouvelle; új faj ; новый вид] 198

208

FLOS NUDUS, floare nudă, lipsită de înveliş floral [naked flower; nackte Blüte; fleur nue; csupasz virág; голый цветок] GEMMA NUDA, mugure nud, ne­ acoperit de scvame solzoase [naked bud ; nackte Knospe ; bourgeon nu ; csupasz rügy; ггльная почка] PLANTA NUTRIENS, plantă gaz­ dă, furnizînd nutriţie parazitului [nu­ trient plant; Nährpflanze; plante nourissante; tápláló növény, gazda­ növény; питающее растение]

О 38

73

75

191

232

PRAEFOLIATIO OBVOLUTIVA, prefoliaţie obvolutivă, cînd acoperi­ rea frunzelor este semiechitantă, mar­ ginile frunzelor opuse fiind acoperite alternativ (Salvia officinalis) [obvolute prefoliation ; halbreitende Knos­ pendeckung ; préfoliation obvolutée ; i'éligövező borulás ; окутанное почкосложение] OPTIMUM OECOLOGICUM, optim ecologic, totalitatea condiţiilor optime din mediul de viaţă [ecological opti­ mum; ökologisches Optimum; opti­ mum écologique; ökológiai optimum; экологический оптимум] BOTANICA OECONOMICA, bota­ nica economică [economical botany; ökonomische Botanik; botanique éco­ nomique; gazdasági növénytan; эко­ номическая ботаника] PÓRUS OPISTHIALIS, рог opistiaU deschizătura camerei substomatice [opisthial pore ; Opisthialöffnung, Hin­ terhofsöffnung ; роге opisthiale; opisztiális pórus, utópitvari gázcserenyílás;, опистиальная пора] ORGANA FRUCTIFICATIONIS^ organe de fructificaţie, corpuri de fructificaţie (sporangi) [organs of fruc­ tification ; Befruchtungsorgane, Be­ fruchtungskörper ; organes de fructi­ fication; termôtestek; органы опло­ дотворения]

PLANTES

241

280

292

28

30

684

ORNAMENTALES

ORGANA GENERATIONIS, organe generative (stamina, pistil) [genera­ tive organs; Geschlechtsorgane; oi^anes generatives; generativ szervek; органы размножения] ORGANA REPRODUCTIONIS, or­ gane de reproducere (archegoane, anteridii, flori) [organs of reproduction; Vermehrungsorgane, Fortpflanzungs­ organe ; organes réproducteurs ; szaporító szervek; репродуктивные органы] ORGANA VEGETATIVA, organe vegetative, cu rol de creştere şi de susţinere a plantei (rădăcină, tulpină, frunze), uneori şi de propagare (stoloni) [organs of vegetation; Vegetati­ onsorgane, Wachstumsorgane ; orga­ nes végétatifs; vegetativ szervek, tenyésző szervek ; вегетативные органы] PLANTES ORNAMENTALES, plante ornamentale [decorative plants ; Zierpflanzen ; plantes ornementales ; dísznövények ; декоративная растения] PRESSIO OSMOTICA, presiune os­ motică [osmotic pressure ; osmotischer Druck; pression osmotique; oszmótikus nyomás ; осмотическое давление] OVARIUM INFERUM, ovar infe­ rior, scufundat în receptacul, celelalte părţi florale fiind aparent superioare (Compositae) [inferior ovary; unterständiger Fruchtknoten; ovaire in­ fère ; alsóállású magház ; завязь нижняя] OVARIUM SUPERUM, ovar supe­ rior, situat la vîrful receptaculului şi concrescut cu acesta, celelalte părţi florale fiind aşezate sub ovar (Cruciferae) [superior ovary; oberständi­ ger Fruchtknoten; ovaire supere; felsőállású magház; завязь верхняя] OVARIUM SEMIINFERUM, ovar semiinferior, pe jumătate scufundat în receptacul la începutul antezei, apoi concrescut cu acesta (Sambucus) [semiinferior ovary; halbunterständiger Fruchtknoten ; ovaire semiinfère ; félig alsóállású magház ; завязь полунижняя]

RADIX PALARIS, rădăcină pivotantă (Daucus) [tap-root, palar-root; Pfahlwurzel; racine pivotante; karó^ ö k é r ; корень стержневой] -*• radix diauciformis PALEA INFERIOR (EXTERIOR), paleea inferioară, paleea externă ; hip-

59

79

126

130

sofilă ce acoperă partea inferioara (externă) a florilor de Gramineae, adesea aristată [exterior pale ; äußere Deckspelze; pailette externe; külső tokiász, alsó tokiász; наружная цвет­ ковая чешуя] PALEA SUPERIOR (INTERIOR), paleea superioară, paleea internă; hipsofilă ce acoperă partea internă (superioară) a florilor de Gramineae [interior pale ; Vorspelze, innere (obere) Deckspelze; pailette interne; belső tokiász, felső tokiász; внутренная цветковая чешуя] PLANTAE PALUSTRES, plante de mlaştini [marsh-plants; Sumpf­ pflanzen ; plantes marécageuses ; mo­ csári növények; болотные растения] COROLLA PAPILIONACEA, corolă papilionacee, zigomorfă, formată din 5 petale libere: una superioară mai mare (vexil, drapel), două laterale (aripi) şi două mijlocii, concrescute în formă de luntrită (carene) (Papilionaceae) [butterfly-shaped corolla ; schmetterlingsartige Krone ; corolle papilionacee; pillangós párta; мо­ тыльковый венчик] CAST RATIO PARASIT ARIS, castraţie parazitară, sterilitate ca urmare a vătămărilor cauzate de paraziţi [parasitic castration; parasitäre Kas­ tration; castration parasitaire; élős­ ködői ivartalanítás ; паразитарная кас­ трация] PARASITUS FACULTATIVUS, parazit facultativ, care în mod obişnu­ it se nutreşte saprofitic, dar poate duce şi viaţă parazitară (Pénicillium, Mucor) [facultative parasite, potential parasite ; fakultativer Schmarotzer ; parasite facultatif; fakultativ para­ zita, alkalmi élősködő; факультатив­ ный паразит] PARASITUS OBLIGAT US, para­ zit obligat, cu viaţă exclusiv parazi­ tară (Peronosporaceae) [obligate pa­ rasite ; Ganzschmarotzer ; holoparasite; obligát parazita, kizárólagos pa­ razita; облигатный паразит]-> Л0loparasitus PARASITUS MONOPHAGUS, pa­ razit monofag, parazitînd o singură specie gazdă (Puccinia tritici) [monophagous parasite; wirtsbeständiger Schmarotzer ; parasite monophage ; monofág parzita ; одноядный паразит] PARASITUS POLYPHAGUS, pa­ razit polifag, parazitînd mai multe specii din genuri sau chiar din familii diferite (Sclerotinia libertiana) [poly-

685

151

POLLI NAŢIO phagous parasite; wirtsvage Schma­ rotzer; parasite polyphage; polifág élősködő; многоядный паразит] PLANTA PARENS, planta mamă [mother plant; Mutterpflanze; plante mère; anyanövény; материнское рас­ тение]

158

PRO PARTE (p.p.), numai în parte (corespunde conţinutul unui taxon nou cu caracterele diagnostice ale unei alte plante, în nomenclatură) [partially ; zum Teii ; partiellement ; csak részben ; частично]

176

ADAPTATIO PASSIVA, adaptare pasivă, prin degenerarea unui organ datorită nefolosirii sale [passive adap­ tation; passive Anpassung; adapta­ tion passive; passziv alkalmazkodás; пассивное приспособление]

261

PLANTA PERENNIS, plantă pe­ renă, cu durată de viaţă de mai mulţi ani [perennial plant; Staude, ausdau­ ernde Pflanze, mehrjährige Pflanze, Dauerpflanze; plante vivace, plante perenne; évelő növény; многолетнее растение]

349

COROLLA PERSON AT А, corolă personată, corolă gamopetală cu baza superioară bifidată, cea inferioară de obicei trilobată, cu o umflătură proemi­ nentă (palat) ce închide intrarea gîtului corolei (Antirrhinum, Linaria, Scrophularia) [personate corolla ; mas­ kierte Krone ; corolle personnée ; álar­ cos párta; масковидный венчик]

377

PETIOLUS ALATUS, peţiol aripat» avînd lateral în lungul său cîţe o aripioară decurentă (Citrus aurantium) [winged petiole ; geflügelter Blattstiel ; pétiole ailé ; szárnyalt levélnyél, gatyás levélnyél; крылатый черешок] PETIOLUS INFLATUS, peţiol um­ flat, cu ţesut aerifer, întîlnit la plan­ tele acvatice (Eichhomia crassipes) [inflated petiole ; aufgeblasener Blatt­ stiel; pétiole renflé; felfújt levélnyél, duzzadt levélnyél; вздутый черешок]

694

PILI FASCICULATI, peri fasciculaţi, reuniţi în mănunchiuri (Helianihemum rupifragum) [fasciculate hairs ; Büschelhaare ; poils fascicules ; nyalá­ bos szőrök; пучковатые волоски] PILI FURO ATI, peri ramificaţi (bi­ furcaţi: Cornus mas, trifurcaţi: л rysimum diffusum, apicifurcaţi : L^ontodon hispidus) [furcate hairs; Gabelhaare, verzweigte Haare; poils forchus; vil­ lás szőrök, ágas szőrök; вильчатые волоски, ветвистые волоски]

749

754

815

849

918

923

ARTIFICIALS

PILI VERTICILLATI, peri verticilaţi, etajaţi şi ramificaţi (Melampyrum saxosum, Verbascum phlomoides) [whorled hairs; Quirlhaare; poila verticillés; örvös szőrök; мутовчатые волоски] PLANTAE EXOTICAE, plante exo­ tice [exotic plants ; exotische Pflanzen ; plantes exotiques ; exótikus növények ; экзотические растения] PLANTAE HORTEN SES, plante de grădină [garden-plants; Gartenpflan­ zen ; plantes de jardin ; kerti növények ; садовые растения] PLANUM COMMISSURALE, plaa comisural la mericarpii [commissural plane; Berührungsfläche; plan commissurel ; varrati sik ; коммиссуралная плоскость] FLOS PLENUS, floare plină, floare involtă, ale cărei staminé şi pistiluri sînt transformate în petale (Rosa) [dou­ ble flower ; gefüllte Blüte ; fleur pleine ; telt virág; махровый цветок] PRAEFLORATIO, PLI С ATI VA, prefloraţie plicativă, cînd frunzele din mugurele floral sînt longitudinal pliate în felul unui evantai închis (Fagus, Vitis) [plicate prefloration ; gefaltete Blütenknospenlage ; préfloraison plissée; összehajtogatott virágborulás; складчатое почкосложение] GRAN и M POLLINIS, grăuncior de polen, microsporul spermatofitelor[polîen-grain; Pollenkorn; grain de pol­ len; virágporszemcse, pollenszemcse; пыльцевое зерно, пыльцевое зерньппко] POLLINАТЮ ARTIFICIALI S, po­ lenizare artificială, саге are loc prin mijlocirea omului [artificial pollinati­ on; künstliche Bestäubung; pollinisation artificielle; mesterséges beporzás; искусственное опыление] POLLIN АТЮ DECUSSATA, pole­ nizare încrucişată, cînd polenul este transportat din antera unei flori pe stigmatul unei alte flori [cross-pollination; Kreuzbestäubung, Fremdbes­ täubung ; pollinisation croissée ; keresz­ tezett beporzás, idegen megporzás; перекрёстное опыление] POLLIN АТЮ ILLEGITIM А, pole­ nizare ilegitimă, în cazul heterostiliei, cînd anterele sînt mai lungi sau mai scurte decît stigmatul polenizat [illegi­ timate pollination; illegitime Bestäu­ bung; pollinisation illégitime; ille­ gitim megporzás; иллегитимное опы­ ление] POLLIN АТЮ NATURALIS, pole­ nizare naturală, care are loc prin

ANALYSIS

925

POLLINICA

mijloace naturale (apă, vînt, insecte) [natural pollination; natürliche Bes­ täubung; pollinisation naturelle; ter­ mészetes megporzás ; естественное опы­ ление] ANALYSIS POLLINICA, analiză polinică, cercetarea microscopică a polenului [pollen analysis; Pollenanaîyse; analyse poUinique; pollénanalizis, virágpor-elemzés ; пыльцевой ЯТТЗЛП*Ч I

TURUS POLLINICUS, tub polinic, rezultat în urma germinării grăunciorului de polen [pollen tube; Pol­ lenschlauch; tube poUinique; pollentömlő; пыльцевая трубочка] 1191 NOMEN PRAEOCCUPATUM, nu­ me preocupat, publicat valabil mai devreme pentru un alt taxón (în no­ menclatură) [preoccupated name; be­ setzter Name ; nom préoccupé ; lefog­ lalt név; ранее использованное название] 1204 PLANTAE PRATENSES, plante de pajişti [meadow-plants; Wiesen­ pflanzen ; plantes de prairie ; réti nö­ vények; луговые растения] 1208 AXIS PRIMARIUS, axa principală [primary axis; Hauptachse, Grund­ achse; axe principal; főtengely; главная ось, первичная ось] СAULIS PRIMARIUS, tulpina prin­ cipală [primary stem; Hauptstengel; tige principale; főszár; главный сте бель, первичный стебель] CORTEX PRIMARIUS, scoarţa pri­ mară [primary cortex ; primare Rinde ; écorce primaire; elsődleges kéreg; первичная кора] RADIX PRIMARIA, rădăcina prin­ cipală [primary root; Hauptwurzel; racine principale; főgyökér; глав­ ный корень] TELA PRIMARIA -*• contextus Pri­ marius 1212 CELLULA PRIMORDIALIS, celulă primordială, cu protoplastul viu, ne­ cuprins în membrană [primordial cell ; Primordialzelle; cellule primordiale; primordiális sejt; примордиальная клетка] CONTEXTUS PRIMORDIALIS-* contextus fundamentális FOLIUM PRIMORDIALE, frunză primordială, aflată în faza de trecere de la stadiul cotiledonar la cel al frunzei adulte, nedivizată încă în părţi [primordial leaf ; Primordialblatt ; feuille primordiale ; primordiális levél ; примордиальный лист]

б8в 1250

PROFUNDE-DENTATUS, adînc dinţat (frunzele la Lactuca) [deeplytoothed; tiefgezähnt; profondément denté; mélyen fogazott; глубокозуб­ чатый] 1293 ORGANA PROPAGATION IS, orga­ ne de propagare (fructe, seminţe) [organs of propagation; Fortpflan­ zungsorgane ; organes de propagation ; szaporítószervek, elterjesztési szervek ; органы размножения] 1437 GEMMAE PROVENTITIAE, mu­ guri latenţi, muguri de rezervă, mu­ guri adormiţi [resting buds, latent buds ; Proventivknospen, schlafende Knospen, Ruheknospen ; bourgeons proventifs, bourgeons dormants; alvórügyek, nyugvó rügyek ; покоящиеся почки, спящие почки, запасные почки] 1527

GYNOECEUM PSEUDOMONOMERUM, gineceu pseudomonomer, apa­ rent format dintr-o singură carpelă, cea de a doua rămînînd nedezvoltată [pseudomonomerous gynoeceum ; pseu­ domonomeres Gynözeum ; gynécée pseudomonomère ; álegytagú termőtáj ; псевдомономерный гинецей]

R INFLORESCENTIA RACEMOSA, inflorescenţă racemoasă, avînd axa principală mai dezvoltată, cu creştere indefinită, iar florile se dezvoltă centripetal (capitul, corimb, racem, spic etc.) [racemose inflorescence; razemöser Blütenstand; inflorescence racémeuse; fürtös virágzat; кисте­ видное соцветие] RAMIFICATIO RACEMOSA, rami­ ficaţie racemoasă, monopodială, cu axa principală mai dezvoltată şi cu creştere indefinită, iar cele laterale mai slab dezvoltate şi variat ramifi­ cate (Anagallis, Capsella, Coniferae) [racemose branching; razemöse Ver­ zweigung ; ramification racémeuse ; für­ tös elágazás; кистевидное ветвление] RACEMUS COMPOSITUS, racem compus, ramificat (Vitis vinifera) [compound raceme; zusammengesetz­ te Traube ; grappe composée ; összetett fürt; сложная кисть] RACEMUS SIMPLEX, racem sim­ plu, neramificat (Ribes) [simple ra-

6S7

16

20

40

41

RHYTIDOMA ceme ; einfache Traube ; grappe simple ; egyszerű fürt; простая кисть] FLORES RADIALES, flori radiäre, ligulate, dispuse marginal (Composisitae) [radial flowers; Strahlblüten, aktinomorphe Blüten ; fleurs radiaires ; sugárvirágok; цветки луча] SYMMETRIA RADIALIS, simetrie radiară, саге poate fi divizată prin mai multe planuri de simetrie în cîte două părţi enantiomorfe [radial symmetry; radiäre Symmetrie; symé­ trie radiaire ; sugaras részarányosság ; радиальная симметрия] FIBRILLAE RADICALES, fibrile radicale, ramificaţiile cele mai sub­ ţiri ale rădăcinii [root-fibrils ; Wurzelfäserchen; fibrilles radicales; gyökérfonalkák ; корневые мочки] FOLIUM RADICALE, frunză radi­ cală, inserată la nivelul coletului lîngă rădăcină [radical-leaf, root-leaf; Wurzelblatt ; feuille radicale ; tőlevél ; прикорневой лист] GEMMAE RADICALES, muguri ra­ dicali (Rosa, Salix) [radical-buds; Wurzelknospen ; bourgeons radicals ; gyökérrügyek ; корневые почки] PILI RADICALES, perii radicali, unicelulari, cu funcţii de absorbţie [radical-hairs; Wurzelhaare; poils ra­ dicaux; gyökérhajszálak, gyökérszőr­ szálak, hajszálgyökerek; корневые волоски] SPINAE RADICALES, spini radi­ cali, rezultaţi din metamorfoza unor rădăcini adventive sau a unor rami­ ficaţii radicale, aflate la baza unor tulpini (Palmae) [radical-spines ; Wur­ zeldornen; épines radicales; gyökér­ tövisek; корневые колючки] RADII MEDULLÄRES, radii me­ dulare, expansiuni medulare lameliforme, dispuse radiär către circonferinţa tulpinii (Dicotyledoneae) [medullary-rays ; Markstrahlen ; rayons médullaires ; bélsugarak ; сердцевин­ ные лучи] RADII UMBELLAE, radule umbelei, pedunculii umbelei terminate în umbelule (Umbelliferae) [umbel-rays; Doldenstrahlen, Doldenstiele; rayons de l'ombelle; sugarak, ernyősugarak; лучи зонтика] RADIX DAUCIFORMIS -^ (radix) palaris RADIX EXEMBRYONALIS ->• radicula RADIX FI В ROSA, rădăcină fibroasă ; rădăcină fasciculată, formată dintr-un

ANNULARE

mănunchi de radicele, lipsind rădăcina principală (Gramineae) [fibrous-root ; Faserwurzel; racine fibreuse; bojtos gyökér, rostos gyökér; мочковатый корень] RADIX FULC RAN S, rădăcină proptitoare (Pandanus) [brace-root, proproot; Stützwurzel, Stelzwurzel; racine d'appui ; támasztóléggyökér ; допол­ нительный воздушный корень, поддер­ живающий корень] RADIX FUSIFORMIS, rădăcină fu­ siformă, alungit cilindrică, subţire, uneori mai umflată la mijloc, asemă­ nătoare fusului (Cannabis sativa) [spindle-root ; Spindelwurzel ; racine fusiforme ; orsógyökér ; веретеновидный корень] RADIX LATERALIS, rădăcină la­ terală [lateral-root, branch-root; Sei­ tenwurzel; racine latérale; oldalgyö­ kér; боковой корень] RADIX LIGNOSA, rădăcină lemnoa­ să [woody-root ; holzige Wurzel ; racine ligneuse; fás gyökér; деревянистый корень] 129

REGNUM VEGETABILE, regnul vegetal, lumea plantelor [plant-king­ dom ; Pflanzenwelt, Florenreich ; règne végétale ; növényvilág, növényország; царство растений]

137

NOMEN REJICIENDUM, nume de eliminat, care deşi prioritar, dar din motive justificate a fost declarat neutilizabil în Codul de nomenclatură botanică [rejected name; verwerfen­ der Name; nom à rejeter; elvetendő név; отвергаемое название]

221

Ρ RAEFOLIATIO REVOLUTA (REVOLUTIVA), prefoliaţie revolută, cînd marginile frunzelor din mugure sînt răsucite spre exterior în direcţia părţii inferioare a nervurii mediane (Rumex) [revolute prefoliation zurück­ gerollte Blattknospenlage ; préfolia­ tion révolutée; kifelé-hengeredett le­ vélborulás ; отвернутое почкосложение]

315

RHYTIDOMA ANNULARE, ritidom inelar (Betula) [ring-bark, an­ nular rhytidoma; Ringborke; rhytidome annulaire; gyűrűs kéreg; коль­ цевидная кора] RHYTIDOMA LAMELLOSUM, ritidom lamelar (Platanus) [lamellate rhytidoma; lamellose Borke; rhytidome lamellaire; lemezes kéreg; пластинчатая кора] RHYTIDOMA SQUAMOSUM, ritidom scvamos (Picea excelsa) [scalyrhytidoma, scaly-bark; Schuppenbor-

PLANTAE

330

414

10

13 27 29

112

588

RIPARIAE

ke; rhytidome écailleuse; pikkelyes kéreg; чешуйчатая кора] PLANTAE RIPARIAE, plante de pe malul rîurilor [riparian plants; Uferpflanzen ; plantes de rivages ; parti növények ; береговая растения] PLANTAE RUPESTRES, plante de stîncării [rock-plants, wall-plants, rui)icolous plants ; Felsenpflanzen, Ge­ steinpflanzen ; plantes des rochers, plantes rupicoles; sziklai növények, sziklán növő növények; наскальные растения] —• lithophyta

SACCULI ANTHERARUM^ Sac­ cus pollinicus SACCUS EMBRYON ALIS, sac em­ brionar, aflat în nucela ovulului, în acest sac formîndu-se embrionul [embryo-sac; Keimsack, Embryosack; sac embryonnaire; embriozsák, csírazacskó ; зародьппевый мешок] SACCUS POLLINICUS, sac polinic 1. Cavitate aflată în interiorul tecii (lojei) anterei, conţinînd grăuncioare de polen; 2. microsporangele plante­ lor fanerogame [pollen-sac; PoUensack, Antherensack, Pollenfach; sac pollinique ; pollenzsák, pollenzacskó ; пыльниковый мешок] SACCUS S PO RIFE R, sacul sporifer al sporogonului, conţinînd tetrasporangi (Bryophyta) [sporiferous sac; Sporensack; sac sporifère; spórazsák; спороносный мешок] SACCUS AERIFER, sac aerifer, aflat între exina şi intina grăunciorului de polen (Pinus) [air-sac; Luftsack, Luftblase; sac aerifère; léghólyag, repítőhólyag, légzacskó ; воздуш­ ный мешочек] SAEPES VIVA, gard viu [living hedge; lebendiger Zaun; haie vive; élősövény; живая изгородь] SOLUM SALSUGINOSUM, sol sărăturos [salt-soil; Salzboden; sol salsugineux; szikes talaj; солончак] BOTANICA SALTUARIA, botanică forestiera [forest-botany; Forstbota­ nik; botanique forestière; erdészeti növénytan; лесоведение] СAU LIS SCAN DENS, tulpină agă­ ţătoare [climbing-stem, vine; klet­ ternder Stengel; tige grimpante; fel-

204

225

235

240

241

245

futó szár, kapaszkodó szár ; вьющийся стебель] SCOP А MAGO RU M, mătura vrăji­ toarelor, patul vîntului; proliferarea teratologică, scopiformă sau globuliformă, din acelaşi punct, al brachiblastelor la Abies alba, cauzată de ciu­ perca parazită Melampsorella [witchesbroom ; Hexenbesen, Donnerbesen, Donnerbusch; balai de sorcière; boszorkányseprű; метёлка колдунья] FOLIUM SCUTATUM, frunză scutată, cordiform hastată, cu peţiolul la baza laminei (Rumex scutatus) [scutiform leaf ; schildförmiges Blatt ; feu­ ille écussonnée; pajzsos levél; щито­ видный лист] PILUS SCUTATUS, păr scutiform, asemănător unei scvame [Pteridophyta) [scutate-hair, scale-hair; Schildhaare; poil écussonné; pajzsos szőr; щито­ видный волосок] FRUCTUSSECEDENTES,ÎTuctese· cedente, care, la maturitate, cînd cad, rămîn închise în pericarp [separating fruits; Fallfrüchte; fruits sécédantes; zártan lehulló termések; распадаюЩИСЯ плоды] CONTEXTUS SECRETORIUS, ţe­ sut secretor [secretory-tissue; Sekretionsgewebe; tissu sécrétoire; kivála­ sztó szövet; секреторная ткань] SECTIO LONGITUDINÁLIS, sec­ ţiune longitudinală [longitudinal sec­ tion ; Längschnitt, Längsdurchschnitt ; coupe longitudinale; hosszmetszet; продольное сечение] СAU LI S SECUNDARIUS, tulpină secundara, provenită din aceeaşi ră­ dăcină sau rizom şi aşezată lîngă cea principală [secondary stem; Neben­ stengel; tige secondaire; mellékszár; вторичный стебель] CORTEX SECUNDARIUS, scoarţa secundară, formată din ţesutul cam­ bial extern [secondary-cortex, bark; sekundäre Rinde, Bast; écorce secon­ daire; másodlagos kéreg; вторичная кора] JUGА SECUNDARIA, coaste se­ cundare, dispuse lîngă cele principale (pe mericarpii la Umbelliferae) [secondary-ridges; Nebenriefen; côtes se­ condaires ; mellékbordák ; вторичные ребра] MERISTEMA SECUNDARIUM, meristem secundar, ţesut meristematic de origine, format din celule parenchimatice definitive [secondary-meri­ stem ; sekundäres Meristem, Folgmeris-

589

CAULIS tem; méristème secondaire; másodlagos osztódószövet ; вторичная ме­ ристема] MYCELIUM SECUNDARIUM, miceliu secundar, ca anexă rizoidală la baza sporoforului [secondary myceli­ um; sekundäres Myzel; mycélium secondaire ; másodlagos gombafonal­ nyaláb; вторичный мицелий] NERVUS SECUNDARIUS, nervu­ ra secundară, nervura laterală; una din ramificaţiile nervurii principale [secondary-nerve ; Nebennerv, Seiten­ nerv, Seitenader, Seitenrippe; ner­ vure secondaire, nervure latérale ; má­ sodlagos ér, oldalár ; вторичная жилка] PHYLLOTAXIS SECUNDARIA, filotaxie secundară, cînd dispoziţia iniţială a frunzelor face trecere într-un alt mod de aşezare [secondary-phyllotaxy ; sekundäre Blattstellung; phyllotaxie secondaire; másodlagos levélallálás ; вторичный филлотаксис, втори, чное расположение] RADICES SECUNDARIАЕ, rădă­ cini secundare, rezultate în diferitele părţi ale tulpinii (bază, noduri) sau constituind ramificaţiile de primul ordin ale rădăcinii principale [secon­ dary roots ; Nebenwurzeln, Beiwurzeln ; racines secondaires ; mellékgyökerek, oldalgyökerek; побочные корни, бо­ ковые корни]

255

XYLEMA SECUNDARIUM, lemn secundar, rezultat spre interior din ţesutul cambial [secondary-wood ; se­ kundäres Holz; xylème secondaire; másodlagos fa; вторичная древесина] PLANTAE SEGETALES, plante din semănături [cornfield-plants ; Acker­ pflanzen, Saatpflanzen; plantes ségétales, plantes arvicoles; vetési növé­ nyek; нашейные растения]

258

SEGMENTUM FOLII, segmentul frunzei, lobul frunzei sectate [leaf-seg­ ment ; Blattsegraent, Blattabschnitt ; segment foliaire ; levélhasáb ; сегмент листа]

268

SELECTIO ARTIFICIALIS, selec­ ţie artificială, făcută de oameni pentru a obţine descendenţi cu calităţi supe­ rioare sau linii pure [artificial selec­ tion; künstliche Auslese, Zuchtwahl; sélection artificielle ; mesterséges kivá­ logatás; искусствзнный отбор] SELECTIO NATURALIS, selecţie naturală, care are loc numai sub influenţa condiţiilor naturale, rezultînd descendenţi cu calităţi superioare (Darwin) [natural selection; natürli­ che Auslese; sélection naturelle; ter-

340

373

410

430

488

508

518

SIMPLEX

mészetes kiválasztódás; естественный отбор] SELECTIO PLANTARUM, selecţia plantelor [plant-breeding ; Pflanzen­ züchtung, Pflanzenauslese ; sélection des plantes; növénykiválasztódás (ki­ válogatás); селекция растений] NOMEN SEMINUDUM, nume seminud, considerat nevalabil, deoarece are о diagnoză incompletă, formată nu­ mai din cîteva cuvinte [seminude na­ me ;halbnackter Name ; nom seminude ; féligcsupasz név; полуголье название] OVARIUM SEMISUPERUM, ovar semisuperior, ovar semiaderent [semisuperior-ovary ; halboberständiger Fruchtknoten ; ovaire demisupère ; félig-felsöállású magház ; завязь полу­ верхняя] GLANDULAE SE Ρ TALES, glan­ dule septale, nectarine septale, aflate în sep tele pistilelor (Liliaceae) [septal-glands ; Septaldrüsen, Septalnektarien ; glandules séptales ; szeptális mirigyek, rekeszfali mézfejtők ; септальные железки] GEMMAE SERIALES, muguri se­ riali accesorii, dispuşi în linie verti­ cală deasupra mugurilor axilari (Gleditsia, Lonicera) [serialbuds; seriale Beiknospen; bourgeons en série; szeriális rügyek, sorban álló mellékrügyek ; сериальные почки] FRUCTUS SICCUS, fruct uscat, cu pericarpul tare şi uscat (Papaver, Phaseolus) [dry-fruit; Trockenfrucht; fruit sec; szárJ г termés; сухой плод] PLANTAE SILVATICAE (^SILVESTRES;, plante de pădure [forestplants; Waldpflanzen; plantes de forêts ; erdei növények ; лесные расте­ ния] CAULIS SIMPLEX, tulpină simplă » neramificatS [simple-stalk; einfacher Stengel, astloser Stengel ; tige simple ; egyszerű szár; неразветвлённый сте­ бель] CIRRUS SIMPLEX, cîrcel simplu neramificat (Convolvulus) [simple ten­ dril; einfache Ranke; vrille simple; egyszerű касз ; нзразвзгвлёяный усик] FOLIUM SIMPLEX, frunză simplă', cu o singură lamina şi nedivizata în foliole [simple-leaf ; einfaches Blatt ; feuille simple; egyszerű levél; простой лист] GEMMA SIMPLEX, mugure simplu, cu axa neramificată [simple-bud ; ein­ fache Knospe ; bourgeon simple ; egy­ szerű rügy; нзразвзтвлёняая почка]

FLORES

553

572

582

625

632

728

742

SOLARES

INFLORESCENTIA SIMPLEX, inflorescenţă simplă, cu florile inserate pe axa neramificată (racem simplu, spic simplu) [simple-inflorescence ; ein­ facher Blütenstand ; inflorescence sim­ ple ; egyszerű virágzat ; простое соцве­ тие] RADIX SIMPLEX, rădăcină simplă, neramificată (Daucus, Raphanus) [simple-root; einfache Wurzel; racine simple; egyszerű gyökér; неразвлёнвыЁ корень] FLORES SOLARES, flori solare, care se deschid pe timp însorit [sun-flowers; Sonnenblüten; fleurs solaires; napot kedvelő virágok; солнечные цветки] CELLULA SOMATICA, celulă so­ matică, spre deosebire de cea sexuată [somatic-cell ; somatische Zelle, Kör­ perzelle ; cellule soma tique ; szomatikus sejt, testi-sejt; соматическая клетка] SOMNUS PLANTARUM, somnul plantelor [sleep of plants; Pflanzen­ schlaf ; sommeil des plantes ; növények alvása ; сон растений] NOMEN SPECIFICUM, nume spe­ cific binar al unei plante (Taraxa­ cum officinale), format din numele generic şi epitetul specific [specific name; Artname; nom spécifique; fajnév; видовое название] SPECTRUM BIOLOGICUM, spec­ tru biologic; reprezentarea distribu­ ţiei procentuale a speciilor din flora unei regiuni sau a unei asociaţii, avîndu-se în vedere formele lor bio­ logice (Raunkiaer) [biological spec, trum ; Biospektrum, Lebensformen­ spektrum; spectre biologique; bioló. giai spektrum; биологический спектрп SPICA COMPOSITA, spic cumpus, format din mai multe spice (Hordeum, Triticum) [compound-spike ; zusam­ mengesetzte Ähre; épi composé; öszszetett füzér, kalász ; сложный колос] SPICA DI ST ICH A, spic distih, biseriat (Hordeum disţichon) [two-rowed spike; zweizeilige Ähre; épi à deux rangs ; kétsoros kalász ; двухрядный колос] SPICA RA MOS А, spic ramificat [branched-spike; ästige Ähre; épi ramifié; ágas füzér; ветвистый колос] SPICA SIMPLEX, spic simplu, ne­ ramificat [simple-spike ; einfache Ähre ; épi simple; egyszerű füzér; простой колос] SPINA СAULIN А, SPINA RAMEANEA, spin caulinar, spin rameal,

δδΟ

754

778

provenit din modificarea tulpinii sau a ramurei (Crataegus oxyacantha, Gleditsia triacanthos, Prunus spinosa) [caulinary-spine ; Sproßdorn ; épine caulinaire; szártövis, ágtövis; стебле­ вая игла] SPINA FOLIACEA, spin foliaceu, provenit din frunze modificate (Astra­ galus, Berberis, Cactaceae) [leaf-spine; Blattdorn; épine foliacée; levéltövis; лиственная игла] SPINA STIPULANEA, spin stipulaneu, provenit din stipele transfor­ mate (Paliurus, Robinia) [stipulaneous spine; Nebenblattdorn; épine stipulanée ; pálhatövis ; прилистниковая игла] VASA SPIRALIA, vase spiralate [spiral-vessels ; Spiralgefäße ; vaisseaux spirales ; csavarvonalas edények ; спиральные сосуды] PLANTAE SPONTANEAE, plante spontane, care cresc în natură, necul­ tivate (Capsella, Nigella) [spontane­ ous plants; wildwachsende Pflanzen; plantes spontanées; vadontermő nö­ vények; дикорастущие растения]

836

LOCULUS SPURIUS, lojă falsă, cavitate ovariană despărţită prin pe­ reţi falşi (Papaver) [false-loculus ; Scheinfach; fausse loge; álrekesz, álüreg; ложное гнездо]

838

PILUS SQUAMATUS, păr solzos, scvamiform dilatat (Hyppophae rhamnoides) [scaly-hair ; Schuppenhaar ; poil écailleux; pikkelyszőr; чешуйча­ тый волосок]

839

SQUAMAE ANTHODII, scvame antodiale, care acoperă imbricat antodiul [anthodial-scales ; Hüllschuppen, Hüllblätter; écailles anthodiales; fé­ szekpikkelyek ; чешуи корзнки] SQUAMAE BULBI, solzii bulbului, scvamele cărnoase interne ale bulbului (Allium) [bulb-scales; Zwiebenschuppen, Zwiebelhäute; écailles du bulbe; hagymapikkelyek ; чешуи лчковицы]

895

PILI STELLATI, peri stelaţi, radiär ramificaţi dintr-o bază comună (Τilia tomentosa) [stellate-hairs ; Sternhaare; poils étoiles; csillagszőrök; звездчатые волоски]

956

FLOS STERILIS, floare sterilă, lip­ sind organele de reproducere sau acestea sînt avortate (cele din inflores­ cenţele marginale la Viburnum opulus) [sterile-flower ; unfruchtbare Blüte ; fleur stérile ; meddő virág ; стерильный цветок]

691

TEMPUS

992

CIRRHUS STIPULANEUS, cîrcel stipulaneu, rezultat din transformarea stipelei (Smilax aspera) [stipulaneous tendril; Nebenblattranke ; vrille stipulanée; pálhakacs; прилистниковый усик] 1003 CELLULAE STOMATICAE, celule stomatice, dispuse în epidermă cîte două şi faţă în faţă, lăsînd între ele o deschizătura (ostiola) [stomatic-cells, guard-cells ; Schließzellen ; cellules stomatiques; zárósejtek; замыкающие клетки] 1018 STRATUM CORTICALE, strat cor­ tical [bast-layer; Rindenschicht; cou­ che corticale; kéregréteg; корковый слой] STRATUM œN I DI ALE, strat gonidial [gonidial-layer ; Gonidialschicht ; couche gonidiale ; gonidium-réteg ; roнидиальный слой] STRATUM HERRACEUM, strat ierbaceu, din păduri [herbaceous-layer ; Krautschicht; couche herbacée; alj­ növényzet ; травянистый слой] STRATUM HYMEN I ALE -^stra­ tum sporiferum STRATUM MEDULLÄRE, strat medulare [pith-layer; Markschicht; couche médullaire; bélréteg; сердцевин­ ный слой] 1052

STRUCTURA FLORISTICA, struc­ tură floristică, complexul speciilor ce intră în compoziţia fitocenozei [floristic-structure ; floristiches Aufbau ; structure floristique ; florisztikai fel­ építés; флористическая структура]

1266

SUCCUS CELLULARIS, suc celular [cell-sap; Zellsaft; suc cellulaire; sejt­ nedv ; клеточный сок] SUCCUS VACUOLARIS, suc vacuo­ lar [vacuole-sap ; Vakuolensaft ; suc vacuolaire ; vakuoláris nedv ; вакуолярный сок]

1280

SULCUS NECTARIFER, brazdă nectariferă pe foliolele perigoniale pliate (Fritillaria, Lilium) [nectari­ ferous furrow; Honigfurche, Honigfur­ che, Honigfalte; sillon nectarifère, pli nectarifère ; mézbarázda ; нектароносн­ ая бороздка, нектароносная складка]

1289

RADIX SUPERFICIALIS, rădăci­ nă superficială, cu ramuri subterane orizontale, uneori ieşite la suprafaţă (Abies, Vitis) [shallow-root, tracingroot ; Tauwurzel, Streichwurzel ; racine superficielle, racine traçante ; harmat­ gyökér, kötélgyökér; поверхностный корень, стелющийся корень]

FLORENDI

1476

SYSTEMA NATURALE, sistem na­ tural de clasificare pe baza raportu­ rilor filogenetice [natural-system; na­ türliches System; système naturel; természetes rendszer ; естественная система] SYSTEMA PLANTARUM, siste­ mul plantelor după care sínt clasifi­ cate [plants-system; Pflanzensystem; système des plantes ; növényrendszer ; система растении] SISTEMA RADI CUM, sistem radi­ cular [root-system ; Wurzelsystem ; système radiculaire; gyökérrendszer; корневая система]

46

GEMMAE ТЕСТAE,xavignv'ia.co^QTi\i cu scvame sau perule [covered-buds ; bedeckte Knospen; bourgeons cou­ verts ; fedett rügyek ; покрытые почки] GEMMAE PE RU LATАЕ -* gem­ mae tectae TELA CONNECTIVA, ţesut conectiv [connective-tissue; Bindegewebe; tissu connectif; kötőszövet; соедини­ тельная ткань] TELA CONDUCTRIX, ţesut condu­ cător [conducting-tissue ; Leitgewebe ; tissu conducteur; szállítószövet; про­ водящая ткань] TELA CONTEXTA, ţesut pîslos [fel­ ted-tissue; Filzgewebe; tissu entre­ lacé; egymásbafonódott szövet; пе­ реплетенная ткань] TELA PROTECTIVA, ţesut de pro­ tecţie [protective-tissue ; Schutzgewe­ be ; tissu protecteur ; védőszövet ; защитная ткань] TELA VASCULARIS, ţesut vascu­ lar [vascular-tissue ; Gefäßgewebe ; tissu vasculaire; edényes szövet; со­ судистая ткань] TEMPUS FLORENDI, perioada de înflorire [flowering-time ; Blütezeit ; période de la fleuraison; virágzási idő­ szak ; период цветения] —• anthesis TEMPUS PRAESEN TA Τ ION IS, timpul de reacţie, durata minimă de timp necesară unei excitaţii pentru a produce reacţia organismului (MacDougal) [presentation-time; Präsen­ tationszeit, Reaktionszeit; durée de présentation; prezentációs időtartam; время предъявления]

55

87

CONUS

127

TERMINALIS

TEMPUS VEGETATIONIS, durata de vegetaţie [vegetation-time ; Vegeta­ tionsperiode, Vegetationsdauer; durée de la végétation; vegetációs idő; вегетативный период] TEMPUS VIGENDI-^ duratio CONUS TERMINALIS ->• (conus) vegetativus CRESCENTIA TERMIN ALIS, creş­ tere terminală [terminal-growth ; Schei­ telwachstum ; croissance terminale ; csúcsnövekedés ; верхушечный рост] FWS TERMINALIS, floare termi­ nală [terminal-flower; Terminalblüte, Endblüte, gipfelständige Blüte; fleur terminale; csúcsvirág, csúcsálló virág; верхушечный цветок] GEMMA TERMINALIS, mugure terminal [terminal-bud ; Terminal­ knospe, Endknospe, Gipfelknospe ; bourgeon terminal ; végrügy, csúcsrügy ; верхушечная почка] INFLORESCENTIA TERMINALIS, inflorescenţă terminală [termi­ nal inflorescence; endständiger Blü­ tenstand ; inflorescence terminale ; csúcsvirágzat, szártetőző virágzat ; верхушечное соцветие]

131

TERMINUS TECHNICUS (lat.-, gr. τεχνικός „artificial"), termen tehnic [technical-term, technical-word ; Fachausdruck, Kunstausdruck; terme technique; műszó, műkifejezés; тех­ нический термин]

314

PLANTAE TINCTORIAE, plante tinctoriale, folosite la vopsire (Anthé­ mis tinctoria. Genista tinctoria) [tinc­ torial-plants ; Farbpflanzen ; plantes tinctoriales; festőnövények; красиль­ ные растения]

402

DISSEPIMENTUM TRANSVER­ SALE, disepiment transversal, perete transversal care împarte cavitatea ovariană în loji [transversal dissepi­ ment ; Querscheidewand ; cloisson transversale ; harántfekvő válaszfal ; поперечная перегородка] NERVI TRANSVERSALES, ner­ vuri transversale, nervuri laterale ori­ entate spre marginea frunzei [trans­ versal-nerves ; Queradern, Seitenner­ ven; nervures transversales; haránterek, oldalerek ; поперечные жилки] PLANUM TRANSVERSALE, plan transversal, orientat perpendicular pe axa mediană [transversal-plane ; Querebene; plan transversal; harántsík; поперечная плоскость]

592

623

SECTIO TRANSVERSALI S, sec­ ţiune transversală [transversal-secti­ on; Querschnitt; coupe transversale, section transversale; keresztmetszet; поперечное сечение] TUBERA GEMINATA, tuberi ge­ minaţi (Aconitum, Orchis) [pairedtubera ; Zwillingsknollen ; tubercules géminées ; ikergumók ; двойные клубни] TUBER* * Majoritatea autorilor (Jackson 1960, Hendersonl953, Stearnl966, Bischoff 1857, Boros 1954, ZabinkovaKirpicnikov 1957, Priszter 1963 etc.) fac deosebire netă între tuber şi tuberculum, folosind terminologia proprie pentru fiecare. Autorii francezi (Fournier 1946, Guillermond 1946, Gatin 1924, Bonnier etc.) şi români (inclusiv Flora RSR) pentru ambele noţiuni folosesc termenul de tubercul. C. Stras­ burger 1971, pentru prima noţiune fo­ loseşte termenul „Sproßknolle", iar pentru a doua „Wurzelknolle". Chadefaud şi Emberger 1960, pentru pri­ ma foloseşte termenul „bulbe d'axe", iar pentru a doua „bulbe radiculaire ou tubercule".

636

641

643

RADIX TUBEROSA, rădăcină tuberizată, conţinînd substanţe nutritive de rezervă (Lathyrus tuberosus. Dah­ lia) [tuberous-root; knollige Wurzel, Wurzelknolle; racine tubéreuse, ra­ cine renflée ; gumós gyökér; клубне­ видный корень] FLOS TUBULOSUS, floare tubuloasă, cu lamina petalelor tubuliformă (Compositae) [tubular-flower ; Röhrenblüte; fleur tubulée; csöves virág; трубчатый цветок] TUBUS CALYCIS, tubul caliciului, rezultat din concreşterea părţii infe­ rioare a sepalelor (Dianthus) [calyxtube ; Kelchröhre ; tube calicinal ; csé­ szecső ; трубка чашечки] TUBUS MEDULLARIS ^ (canallis) medullaris TUBUS PERIGONII, tubul perigonului, format din tepalele concrescute (Convallaria) [perigonial-tube ; Perigonröhre ; tube périgoniare ; lepelcső ; околоцветная трубка] TUBUS POLLI ΝI CUS, tubul polinic, rezultat din germinarea grăunciorului de polen [poUen-tube ; Pollen­ schlauch, Befruchtungschlauch; tube pollinique ; pollentömlő ; пыльцевая трубка] TUBUS С RI В ROŞU S, tub cribral, tub ciuruit ; vas liberian prin саге

593

650

654

662

673

VASA circulă seva elaborată [sieve-tube; Siebrohr; vaisseau criblé, tube criblé; rostacső; решетчатая трубка] BULBUS TU Ν1СATU S, bulb tunicat (Tulipa) [tunicated-bulb, coated bulb; schalige Zwiebel; bulbe tuni­ que ; köpenyes hagyma, burkolt hagy­ ma; плёнчатая луковица] PLANTAE TURFOSAE, plante de turbării [bog-plants ; Torfpflanzen ; plantes des tourbières, plantes turbeuses; tőzeglápos növények; торфяняя растения] PLANTAE TUTAE, plante ocrotite prin lege [protected-plants ; geschützte Pflanzen; plantes protégées; védett növények; охранительные рас­ тения] LOCUS TYPICUS -> locus classicus

VACUOLA DIGESTIVA, vacuolă digestivă, formată în jurul particu­ lelor nutritive din celulă, cu rol de digerare [digestive-vacuole ; Verdauungsvakuole ; vacuole digestive ; emész­ tő vakuola; пищеварительная ва­ куоль ] 13

27

и 3

PLANTAE UBiqUITARIAE, plan­ te ubicviste [ubiquist-plants ; Ubiquisten ; plantes ubiquistes ; ubikvista növények; убиквистные растения]

5

PLANTAE ULIGI NOSAE, plante de locuri mlăştinoase [marsh-plants; Moorpflanzen; plantes de marais; mocsári növények ; топяная растения]

13

42

UM BELLA COM POSITA, umbelă compusă, la care radule sínt încă odată radiär ramificate în umbele de ordinul al doilea (umbelule), bracteile de la baza lor constituind involucele, iar radule secundare sînt ter­ minate prin cîte o floare (Daucus) [compound-umbel ; zusammengesetzte Dolde; ombelle composée; összetett ernyővirágzat; сложный зонтик] UMBELLA SIMPLEX, umbelă sim­ plă, la care pedunculii (radule) se ter­ mină prin cîte o floare solitară, iar bracteile de la baza pedunculilor constituie involucrul (Butomus, Cor­ nus) [simple-umbel; einfache Dolde; ombelle simple; egyszerű ernyővi­ rágzat ; простой зонтик] PLANTAE

UNICELLULARES,

unicelulare [unicellular-plants ; glanté linzeller, einzellige Pflanzen; plantes

unicellulaires, unicelles; egysejtűek, egysejtű növények ; одноклеточная растения]

CRIBROSA

^^

VAGINA FOLIA RI S, vagina frun­ zei, baza dilatata a frunzei, care în­ veleşte tulpina (Gramineae) [leafsheath; Blattscheide; gaine foliaire; levélhüvely; листовое влагалище] VAGINA MEDULLARIS, vagina medulară [medullary-sheath ; Mark­ scheide ; gaine médullaire ; bélhüvely ; сердцевидное влагалище] DEHISCENTIA VALVATA, dehiscenţă valvată sau valvicidă, ce are loc de-a lungul suturii carpelelor, desfăcîndu-se în valve (Robinia) [valvate-dehiscence ; klappiges Aufsprin­ gen; dehiscence valvaire; kopácsos kovadás ; растрескивание по створкам] PRAEFLORATIO VALVATA, prefloraţie valvată, cînd frunzele florale din mugure se acoperă numai prin marginile lor (Malvaceae) [valvateprefloration ; klappige Knospendeck­ ung; préfloraison valvée; érintkező virágborulás; створчатое почкосложение] VASA CRIBROSA, vase ciuruite [sieve-vessels ; Siebgefäße ; vaisseau criblés ; rostaedények ; решетчатые сосуды] VASA LACTICIFERA, vase laticifere [latex-vessels ; Milchsaf tge fäße ; vaisseaux laticifères; tej edények; млечные сосуды] VASA LIGNEA, vase lemnoase [wo­ ody-vessels; Holzgefäße; vaisseaux ligneux; faedények; древесные во­ локна] VASA RETICULATA, vase reticu­ late [netted-vessels ; Netzgefäße; vaisseaux réticulés; recés edények; сет­ чатые сосуды] VASA SCALARIFORMIA, vase scalariforme [scalariform-vessels, laddershaped vessels; Leitergefäße, Treppengefäße ; vaisseaux scalarif ormes ; létrás szállítóedények ; лестничные сосуды] VASA SPIRALIA, vase spiralate [spiral-vessels ; Spiralgefäße, Schraubgefäße; vaisseaux spirales; spirális edények; спиральные сосуды]

REGNUM 44

46

48

VEGETĂRILE

REGNUM VEGETĂRILE, regnul vegetal, lumea plantelor [plant-king­ dom ; Pflanzenreich, Pflanzenwelt ; règne végétal ; növényvilág, növényország; чарство растений] CELLULA VEGETATIVA, celula vegetativă, din grăunciorul de polen, care dă naştere tubului polinic [vegetative-cell; vegetative Zelle; cellule végétative; vegetativ sejt; вегета­ тивная клетка] CONUS VEGETATIV US, con ve­ getativ; vîrf vegetativ; conul de creştere din vîrful tulpinii sau al rădăcinii [vegetative-cone ; Vegetati­ onsscheitel, Vegetationspunkt, Vege­ ta tionskegel ; cône végétatif; tenyészőcsúcs; нарастающий конус] HYRRIDA VEGETATIVA, hibrid vegetativ, rezultat pe cale asexuată (altoire) [vegetative-hybrid ; vegeta­ tiver Bastard ; hybride végétatif ; vege­ tativ-korcs; вегетативный гибрид] PROPAGATIO VEGETATIVA ->• reproducţia vegetativa REPRODUCTIO VEGETATIVA, reproducere vegetativă, înmulţire ase­ xuată prin stoloni, muguri, părţi de tulpină, de frunze etc. [vegetative reproduction ; vegetative Vermehrung, vegetative Fortpflanzung ; propaga­ tion végétative ; vegetativ szaporodés, ivartalan szaporodás ; вегетативное размножение] VELAMEN RADICUM, velamenul rădăcinii, stratul extern de celule aerifere spiralate ale rădăcinilor unor Агасеае şi Orehidaceae epifite [root-

594

60

72

73

109

123

covering; Wurzelhülle; voile radiculaire ; gyökérburok ; покров воздушных корней] SUTURA VENTRALIS, sutura ven­ trală а carpelelor [ventral-suture; Bauchnaht; suture ventrale; hasi for­ radás; брюшной шов] NOMINA VERNACULARIA, nume vernaculare, denumiri populare [ver­ nacular-names ; Volksnamen ; noms vernaculaires ; népi elnevezések ; туземные названия] FORMA VERNALIS, formă de pri­ măvară (forma fertilă de primăvară la Equisetum telmateja) [spring-form ; Frühlingsform; forme de printemps; tavaszi alak; весенная форма] PLANTAE VERNALES, plante de primăvară (Corydalis, Leucojum) [spring-plants ; Frühlingspflanzen ; plantes de printemps; tavaszi növé­ nyek ; весенная растения ] SPECIES VICARIAE, specii vicariante, microspecii îndeaproape înrudite, dar ecologic deosebite, care se substituie reciproc, avînd areale deosebite fie în sens orizontal, fie vertical, sau constituind ecotipuri deosebite [vicarial-species ; Vikarianten, vikariierende Arten; espèces vicariantes; vikariáns fajok; викарирующий видии] PLANTAE VINEALES, plante de podgorii [vineyard-plants; Weinberg­ pflanzen ; plantes des vignobles ; szölöskerti növények; 'виноградниковные растения]

INDEX ROMÂNESC

abate (care se-) A 5 abatere A 6 abaxial A 2 aberant A 5, 7, 15 aberaţie A 6 abia S 1085 abient A 8 abietin A 9 abiogeneză A 10, 254, Ρ 1390 abioseston A 11 abiotic A 12 abisal A 26 ablast A 13 aborigen A 17 abortiv A 18 abreviat A 4 abreviaţie A 3 abrupt A 19, Ρ 1194 absent A 21, G 87 absenţa norilor A 883 mixiei A 928 seminţelor A 1075 absorbant A 22 absorbţie A 23 abundent С 797 -reticulat R 194 destul de- S 1133 abundenţă A 24, U 2 ac A 168 acalical A 27 acaliculat A 28 acantosfere A 31 acar if er A 32 acariot Л 39 acariotic А 39 а acarioză А 33 acarocecidie А 34 acarodomacii А 35 acarofil А 36 acarofitic А 36 асагр А 37 acarpotrop А 38 acascofite А 69 acaul А 41 acaulescenţă А 40 accesoriu А 43, 1222 accidental А 44, 224 acefal А 58 acelaşi I 15

acelular А 55 acentric А 57 acervul А 63 acetabuliform А 64 agatin А 70, 317 acheilarie А 71 achená А 67, 365 achenodiu А 68 achinet А 367 achinetosporange А 368 achirofite А 81 aciclic А 172, 349 acicol А 84 acicular А 61, 85 aciculiform А 85 acid А 66, 89 acidofil А 86 acineză А 366 acladiu А 95 aclamideu А 72 aclimatizare А 45 aclimatizat I 172 aclitrofite A 97 acme A 99 acomodare A 175 acomodat A 48 acoperă (care-) О 186, Τ 47, V 26 acoperiş de casă Τ 45 creşte pe- Τ 53 acoperit А 20, 519, 759, G 207, 314, 496, 914, I 129, О 187, S 889, Τ 46, V 8, 27, 49 complet- Η 326 -cu ceară С 237 -cu membrană papiracee G 262 -cu pietriş colţuros S 222 parţial- S 384, 1196 acoperitor O 26, 186 acotiledonat A 104 acotiledonate A 103 acramfibrie A 107 acrandrie A 108 acrementiţial A 49 acrescent A 51 acrişor A 65, 88 acriu A 60 acroblasteză A 112

acroblastic A 113 acrocarpie A 115 acrocecidie A 116 acrocentric A 117 acrocist A 80, 119 acroconidie A 118 aerodrom A 120, 129 aer ofii A 131 acrofite A 132 acrofix A 121 acrofugal A 122 acrogamie A 123 acrogen A 125 acrogeneză A 124 acrogin A 127 acromatic A 75, 77 acromatină A 76 acromie A 78 acromocentru A 79 acronus A 128 acropetal A 129 acroplastic A 133 acropleurogen A 134 acrosarc A 135 acroscopic A 136 acrosincarpie A 139 acrosindeză A 140 acrospiră A 137 acrospor A 138 acroton A 141 acru A 59, 66, 89, S 1082 acte A 143 actinauxism A 145 actinenchim A 146 actinism A 147 actinobiologie A 148 actinodrom A 149 actinometru A 150 actinomicoză A 152 actinomorf A 151, Ρ 1068„ R 16, 134 actinostel A 153 actinotactism A 154 actinotropism A 155 activ A 157, 330 activator A 156 activitate vitală В 186 dezvoltare- Ρ 594 actofil A 158 actofite A 159

INDEX

ROMÂNESC

aculeat A 160 slab- A 1088 aculeiform A 161 aculeol A 163 aculeolat A 162 aculescent A 161 aculeu A 164 acumbent A 53 acuminat A 166 acuminulat A 167 acumulat A 54, G 539 acut A 87, 170 slab- S 1089 acutiuscul A 171 acvatic A 959 acvifer A 961 acvozitate A 964 adaos A 948, 178 adaptabil A 173 adaptabilitate A 174 cu- redusă M 460, S 904 adaptare A 47, 175 -activă A 157 -adversă A 226 capacitate de- A 174 -cromatică G 372 -pasivă Ρ 176 adaptat A 48 -pentru ploi abundente O 141 adaxial A 177 adăpost R 118 adăugat A 176 adelfic A 181 adelfie A 182 adelfocarpie A 183 adelfofagie A 186 adelfogamie A 184 adelfoparazitism A 185 adelfotaxie A 187 ademenitor I 41 adendă A 178 adenocist A 189 adenocit A 190 adenofor A 192 adenopetalie A 191 aderent A 194 aderenţa A 195 -anterelor A 830 -petalelor G 172 adesmie A 193 adevărat Ε 360, G 99, V 91 adeziune A 196 adeziv A 197 adiacent A 203 adic(h)ogamie A 200 adinamandrie A 228 adinamoginie A 229 adiscal A 202 adiţional A 179 adînc Ρ 1250 -dinţat Ρ 1250

69β

adîncime Ρ 1249 de mare- Ρ 1248 adînciti 143, 177, S 428 adîncitură A 1006 adminicul A 207 admotiv A 209 adnascent A 210 adnaţie A 211 adonist A 213 adormit D 367 mugure- D 367 adósat A 215 adpres A 953 adsorbţie A 216 adult A 219 adulterin A 218 adunat A 328, 1118, G 620, L 80 -în grămadă A 323 -la un loc A 54 -strîns G 720 adventiv A 224, 225, Ν 161 aerenchim A 257 aererrantia A 258 aerian A 259, 270, Ε 257, 301 frunză- ă A 259 rădăcină- ă A 259 tulpină -ă A 259 aericol A 260 aerifer A 261, 271 ţesut- A 257 aerobionţi A 262 aerobiotic A 264 aerobioză A 263 aerocarpie A 265 aerocarpotropic A 266 aerocist A 267 aerofil A 270 parţial- M 220 aerofite A 272, Ε 283 aerofitobionţi A 273 aeromorfoză A 269 aeroplanctofite A 275 aeroplancton A 274, 750 aerotactism A 276 aerotaxie pozitivă Ρ 1313 aerotropism A 277 -negativ A 880 afară alungind- D 75 aplecat în- N 205 afUie A 901 afilopod A 902 afinitate A 290 -sexuală A 290 aflat -în axilă I 242 -între I 205 -în partea de jos D 57 aflebie A 893 afotic A 894 afotometrie A 895, 896 afototropic A 350 afototropism A 891, 897

afragmiu A 898 afrodisiac A 899 agamandroecie A 292 agameon A 293 agamét A 294 agametangiu A 295 agametocit A 296 agamic A 298, 315 agamie A 297 agamobiu A 299 agamocit A 300 agamogenetic A 302 agamogeneză A 301, 303 agamoginoecie A 304 agamoginomonoecie A 305 agamohipnospor A 307 agamomonoecie A 306, 308 agamont A 309 agamospecie A 311 agamospermie A 312 agamospor A 313 agamotrop A 314 agar-agar A 316 ageneză A 319 agent patogen vegetal Ρ 188 ageotrop A 320 agil A 330 aginic A 348 aglomerat A 322, 323, G 710, G 176 aglutinat A 324, 326 aglutinare A 325 agrar A 332 agregare A 327 -de celule A 327, G 636 agregat A 328 agresivitate A 329 agrobiocenoză A 335 agrobiologie A 336 agrobotanică A 337 agrofil A 340 agrofite A 342 agrofitocenoză A 343 agrologie A 338 agronomic A 339 agronomie (de-) A 339 agrostografie A 344, 345 agrotip A 333, 346 agrozoocenoză A 347 aheliotrop A 350 aifüofite A 355 aii ostatic A 353 airozom A 356 aitalofite A 357 ajutător A 1222 alabastru A 370 alagostaminal A 407 alasotonic A 409 alautogamie A 410 alăturare J 25 alăturat A 209 alături (de-) Ρ 88 alb A 373, 382, L 136

697 alb albăstrui- С 987 aproape- A 375 argintiu lucios- A 1010 -ca creta G 884 - -gipsul G 311 - -hermina Ε 339 - -laptele G 4, L 22 - -lebăda O 136 - -varul С 884 --zăpada С 308, N 128 -cenuşiu G 64, 66, L 142, S 771, Τ 113 -curat lucitor G 63 -curat H 344, N 128, O 136, V 130 -dedesubt H 595 -gălbui G 408, X 8 -găubui ca fildeşul Ε 6 -lucitor G 62, N 128 -mat A 882 -mătăsos păros A 1010 -opac ca porţelanul Ρ 1103 -plumburiu G 243 -suriu ca plumbul G 243 -verzui A 517, 1053, G 335 albastru G 7, 11 -ametistin A 515 -azuriu A 1248 -ca cerul A 1248, G 7, 11 - -marea V 57 - -safirul S 47 - cenuşiu G 12 - -verzui Ρ 1443 -ceruleu deschis S 1111 -de cobalt G 547 - -lavandă L 72 -închis G 984, I 119 -lucitor и 8 -purpuriu închis H 447 -ultramarin U 8 -verzui G 12, Ρ 204 -violaceu A 515 albăstrui G 10 -alb G 987 -ca opalul O 182 -cenuşiu G 163 -negru G 988 -purpuriu I 1 -roz R 294 -suriu L 230 -şofraniu galben G 985 -verde G 331, G 163, Τ 219 albicaţie 374 albicios G 62 albie A 487 albigrane A 377 albine (polenizat prin-) M180 albinism A 374 albumen A 378 albuminoid Ρ 1344 albuminoide A 379, Ρ 1345 albuminos A 380 alburiu A 375, G 62

INDEX -galben L 148, О 53 -negru L 141 -roşu Ε 349 alburn A 381 alcalin A 383 alcaliotropism A 384 alcătuit F 127 alee cu arbori A 504 alelogenic A 413 alelomorfie A 414, 415 alelopatie A 416 alelotrih A 418 alelozitism A 417 alergie A 419 -polinică Ρ 930 ales L 80, 270 aletofite A 388 aleuronă A 389 aleurospor A 390 alexipiretic A 392 alexiteric A 394 alezie A 420 alfabetic A 468 algaceu A 395 algal A 395 alge A 396 creşte pe- A 397 de- Ρ 534 relativ la- Ρ 534 roşii R 300 algicol A 397 algoid A 395 algologie A 399 algotrofism A 400 aliaceu A 421 alinător S 251 alipire A 325 alipit A 194, 326, 953 alnicol A 466 alobiogeneză A 424 alobioză A 425 alocar'pie A 426 aloclorofilă A 427 alociclie A 433 aloc(h)oric A 429 aloc(h)orie A428 alocronic A 431 alogamic A 435 alogamie A 411, 434, 442 alogenetic A 436 alogonie A 437 alohton A 432 aloiogeneză A 438, 439 aloiometron A 440 alometric A 441 aloparalectotip A 443 alopatric A 444 alopelagic A 445 aloplasmă A 447 aloploidie A 449 alopoliploidie A 450 aloritmie A 451 alosindeză A 455, 456 alosperm A 453

ROMÂNESC

alospor A 454 alotetraploidie A 457, 559 alotip A 462 alotriploidie A 458 alotrofic A 459 alotropic A 460 alozigot A 463 alozom A 452 alpicol A 467 alpigen A 469 alpin A 467 plante -e О 217 alsofite A 470 altădată (de-) Ρ 15 alternant A 472, 873 alternanţă A 473 -de generaţii A 412, A 424, 439, 473, 873, H 216 alternare A 473 alternativ A 474 alterne (eu frunze-) A 475 alternînd (-eu staminele) A 407 altimetru A 477 altitudine A 478 altiuscul A 479 altoi Ε 236, I 190 -de viţă R 163 altoire G 746, I 184, 188, Τ 399 de- I 189 -în ochi О 58 altoit I 189 alungare Ε 60 alungire Ρ 1277 alungit Ε 94, О 17, Ρ 1278 -eliptic О 291 -înainte Ρ 1244 alutaceu А 482 alveolar А 484 alveolat А 486, F 27 alveolaţie A 485 alveolă A 483 aluvial A 464 amabil A 488 ştiinţă -ă A 488, В 254 amar A 491 cu tulpina -ă A 490 amatocol A 492 amatofil A 492 amatofite A 493 amărui A 489 ambient A 495 ambiguu A 497, 540 ambleocarpic A 500 ambrin A 502 ambroziac A 503 ambrozie (cu miros de-) A 503 ambulacra A 504 ameioză A 505 améliorant A 506 ameliorat A 507

INDEX

ROMÂNESC

áment A 511, J 17, Ν 175 care poartă- A 509 în formă de- A 508 -mic A 510 amentaceu A 508 amentifer A 509 ameristic A 512 ameroconidie A 513 amerospor A 514 amestecat С 667, I 56, 219, M 374, 385 ametistin A 515 albastru- A 515 ameţitor S 489, Τ 88 amfantiu A 534 amfiapomicte A 535 amfiaster A 536 amfiatlantic A 537 amfibiont A 538, 571, 578 amfibiu A 539 amfibrie A 541 amficarion A 546 amficarpic A 543 amficarpie A 542 amficarpiu A 544 amficarpogen A 545 amficlin A 549 amficotiledon A 551 amficotilie A 588 amficribral A 554 amficriptofite A 555 amfiderma A 557 amfifloic A 576 amfifotic A 577 amfigamic A 562 amfigamie A 561 amfigastrie A 563 amfigen A 565 amfigeu A 560 amfigonie A 566 amfilepsis A 568 amfimixie A 569 amfinucleol A 572 amfinucleu A 573 amfipacific A 574 amfipetal A 575 amfiplasmă A 579 amfiplastie A 580 amfisarc A 581 amfisincotil A 587 amfisincotUedoneu A 552, 587 amfisincotilie A 553, 588 amfisperm A 582 amfisporangiat A 498, 584 amfistomatic A 586 amfitactism A 589 amfiteciu A 590 amfi ten A 591 amfitokie A 592 amfitrih A 593 amfitrofie A 594 amfItrop A 595 amfivazal A 596

598 amfogenic A 597 amfoheterogonie A 598 amforiform A 599 amiantin A 517 amiboidal A 525 amibiform A 525 amicelic A 610 amicronic A 518 amidon vegetal A 626 formarea- A 626 amigdalifer A 612 amigdaliform A 613 amilaceu A 614 amilază A 615 amiloeritrină A 617 amilogen A 619, 622 amilogeneză A 618, 625 amilolitic A 616, 621 amüoplast A 620, 623 amiloplastic A 619 amilosfere A 624 amintit G 476, 661 amitoză A 520, Ρ 1461 amnion A 524 amohtofite A 521 amorfofite A 530 amorţitor Τ 353 ampelografie A 532 ampelologie A 533 amplectent A 448, 600 amplex prefloraţie-ă A 600 amplexicaul A 601 amplexiflor A 602 amplexifoliat A 603 amplificare A 605 amplitudine ecologică V 20 amplu A 606 ampulaceu A 608 ampulă A 607 în formă de- A 609 amputaţie A 609 amuzamente D 49 an (din acest-) H 430 anabionţi A 630 anabiotic A 632 anabioză A 631 anablast A 633 anabolism A 634 anaclinotropism A 640 anac(h)oretic A 638 anac{h)oreză A 637 anacrogin A 641 anacromază A 639 anadrom A 642 anaeretic A 643 anaerob A 646 plantă -ă A 647 anaerobionţi A 645 anaerobioză A 644, 811 anaerofită A 647 anafază A 661 -aparentă Ρ 1467

anafilaxie A 664 anafitoză A 666 anafiză A 665 anaforeză A 662 anafototropism A 663 anageneză A 649 anageotropism A 650 anagramă A 651 anale A 792 analecte A 652 analeptic A 653 analitic A 656 analiză A 655 -polinică Ρ 925 analogie A 654 anamorfoză A 658 anametadrom A 657 anamorfism A 658 anandric A 659 ananterat A 660 anaplazie A 667 anasarc A 669 anastatic A 670 anastomozant A 672 anastomoză A 671 anastral A 673 anastrofă A 674 anataximorfoză A 675 anatomie A 677 -a celulei G 1029 -a plantelor Ρ 673 ana tonic A 678 anatonoză A 679 anatraumatotropism A 680 anatrop A 682 anatropism A 681 ancestral A 685 ancoriform A 686 androceu A 699 androcit A 694 androcliniu A 692, G 520 androconidie A 693 androc(h)or A 691 androdmam A 697 androdinamie A 696 androdioecie A 695 -troică A 695 androecie A 698 androfen A 720 androfilum A 723 androfită A 724 androfor A 722 androgamet A 700, M 324 androgametofor A 702 androgametangiu A 701 androgamie A 703 androgamon A 704 androgen A 707 androgenetic A 706 androgeneză A 705 rezultat prin- A 706 androgin A 710 androginie A 712 -trioică A 711

£99 androginodioecie A 713 androgin of or A 714 androgoniu A 709 androhermafrodite A 715 andromerogonie A 716 andromonoecie A 717 -trioică A 717 andromorfoză A 718 andropetalie A 719 androplasmă A 725 androplasmic A 726 andropleogamie A 727 androspor A 730, 708, 736, Ζ 13 androsp orange A 731 androstil A 733 androtip A 734 androzigot A 737 androzom A 729 androzoospor A 700 anemoentomofflie A 741 anemofü A 743, 749 anemogam A 241, 743, 749 anemogame A 742, 748 anemoc{h)or A 740 anemoc(h)orie A 739 anemohidroc(h)or A 744 anemometru A 745 anemomirmecoc{h)or A 747 anemomorfie A 746 anemoplancton A 750 anemospor A 751 anemotaxie A 752 anemotropism A 753 anemozooc(h)or A 754 anestezie A 648 aneuploidie A 755 aneusomaţie A 756 aneusporie A 757 anexat A 793 angiosperm A 760 anguicid A 761 angular A 763, G 202 angulat A 764 angulos A 765 anheliotrop A 770 anhidrobioză A 771 ani (care durează trei-) Τ 482 animal parazit- Ζ 44 plancton- Ζ 49 animale creşte pe- Ζ 24 fertilizat prin- Ζ 36 polenizat prin- Ζ 15, 46 polenizare prin- Ζ 14 prin- Ζ 10 răspîndit prin- Ζ 28 anizoaplanogamet A 775 anizocotilie A 777 anizodinam A 776, 778 anizofilie A 788 anizogamet A 779

INDEX anizogametangiogamie A 780 anizogamie A 782 anizogenie A 783 anizoginic A 785 anizogon A 784 anizohologamie A 786 anizomerogamie A 787 anizoploid A 789 anizostilie A 790 anizotropie A 791 anomalii (fără-) Ρ 262 anomodromie A 805 anomomerie A 806 anorganic A 807 anorganotrofic A 808 anormal A 16 anortogeneză A 809 anortoploid A 810 anotin A 796 anserin A 812 antagonism A 813 antarctic A 814 antecelular A 815 antelă A 820 antenă A 816 anterangiu A 822 anteră A 821 -dorsifixă D 369 antere cu- concrescute S 1376 cu numeroase- Ρ 942 cu - poricide Ρ 1101 cu patru- Τ 183 cu trei- Τ 419 lipsit de- A 660 anterelor aderenţa- A 830 lobii- L 237 lojUe- С 737, L 237, 244 transformarea în petale a- A 829 anteridangiu A 823 anteridie A 701, 825, С 707 -sferică G 168 pedicelul -i A 824 anteridiofor A 824 anterior Ρ 1163 anterofilie A 829 anterofor A 828 anteroidee A 826 anteromanie A 827 anterosimfizie A 830 anterozoid A 831 anterozoizi (fecundat prin-) Ζ 14, 15, 36 antesmoliză A 834 antesmotaxie A 835 antesporofilă A 817 antestepă cu păduri S 512 antetrofofilă A 818 antetrofosporofilă A 819 anteză A 885 antibiotice din plante Ρ 643 anticameră stomatică V 97

ROMÂNESC

anticlinal A 866 antidot A 865, 391 antidrom A 867 antienzimă A 868, 869 antiferment A 868, 869 antihelmintic V 69, A 870 antipode A 871 antiscorbutic A 1063 antistrofă A 872 antitetic A 873 antitrop A 874 antizimotic A 875 antobiologie A 836 antocarp A 837 antocian A 840 antocliniu A 839 antoclor A 838 antodiilor (concreşterea-) S 1Я81 antodiu A 841, G 226 antofag A 846 antofeina A 845 antofü A 847 antofite A 850 -anuale Ε 402 -saprobiotice S 52 antofitoză A 851 antofor A 848 antolit A 842 antoliză A 844 antologie A 843 antoplancton A 852 antotaxie A 854 antotropism A 855 antoxantină A 856 antracin A 837 antracnoză A 858 antropoc(h)ore A 225 antropoc(h)orie A 860 antropofü A 721, 861 antropofite A 862 anturus A 863 anual A 797 anuare A 792 anucleobionţi A 877 anul trecut (din-) A 796 apaerotropism A 880 apandrie A 882 apantism A 881 aparat A 945 apare (care-) Ρ 1240 -ulterior Ρ 1437 aparent A 946, G 761, F 14, Ν 162, Ρ 383, 413, 1456, S 519, 836 -axilar Ρ 1470 -lateral Ρ 1517 puţin- О 24 aparţine de Ρ 353 aparţinînd Ρ 353 apă aflat sub- S 1207 cu- H 463 curat ca -a A 960

INDEX

ROMÂNESC

cu exces de- H 545 fără- A 772 -stătătoare S 856 trăieşte în- A 959 umflat cu- Τ 656 apărare (de-) D 34, Ρ 1343 apărat M 579, Τ 662 apără (care-) A 394, Τ 644 apărător Ρ 1343 apărut Ρ 1436 -în acelaşi timp С 541 apătos A 965, M 68, U 4 ape creşte în- curgătoare Ρ 1146, 1148 cu- lin curgătoare L 93 cu- liniştite L 93 apei (absorbirea-) I 47 apele întîmplător în - limnetice Τ 664 ocazional în - rîurilor Τ 667 temporar în - pelagice Τ 665 apendice A 948 -proeminent Ρ 1233 apertúra A 886 apetal A 888 aphaptotropism A 890 aphercotropism A 892 aphidrotaxie A 900 apical A 106, 903, G 5 apiculat A 905 apilarie A 906 aplanogamet A 907 -femel M 9 -mascul M 312 aplanogametangiu A 908 aplanospor A 909, 910 -mic M 313 aplanosp orange A 911 aplazie A 912 aplecat G 240 -înainte Ρ 1292 -în jos D 57 -strîns A 953 aplicativ A 949 apobiotic A 914 apocarp A 915 apocarpic A 916 apochemotaxie A 917 apocit A 919 apocloroză A 918 apofite A 930 apofiză A 929 apogalvanotaxie A 920 apogameţie A 921 apogamie A 922 -diploidă О 155 apogenie A 923 apogeotropism A 924 apogeu A 99 apoginie A 925 apolar A 926 apomeioză A 927

apomixie A 928 apoplastidie A 931 apoplexie A 932 aporogamie A 933 apospermie A 934 aposporie A 935 aposporogonie A 936 apostază A 937 apostrofă A 938 apotaximorfoză A 939 apoteciu A 940 apotermotaxie A 941 apotigmotaxie A 942 apotrop A 944 apotropism A 943 apoziţie A 950 apresor A 952 aproape S 1085 -de Ρ 88 apropiat A 209, 954, Ρ 1305 cel mai- Ρ 1440 apropiindu-se V 67 apucător Ρ 1207 apusean О 39 arac А 207 arahnoideu А 966 aranjat О 214 arată (саге-) M 465 arămiu A 243 arator A 1052 arătură A 321 arbore A 968 în formă de- D 59 arborescent A 969 aproape- S 1098 arboret A 970 -de arini A 465 arbori alee cu- A 504 creşte pe- Ε 314 teren plantat cu - A 970 arboricol A 971 arboricultură A 972 arborilor (cultura-) A 972 arbuscul A 974 arbust scund F 170, S 1099 arbuştiν F 171 arc (curbat în-) A 996 arctic A 992, H 538 arctofil A 993 arctoterţiar A 994 arcuit A 996, G 461, F 130, Τ 371 -la capăt G 57 ardeziac A 998 areal A 1000 eu - deosebit A 444 eu - restrîns S 908 -geografic A 1000 - -natural Ρ 190 areografie A 1005 areolar A 1007 areolat A 1007 areolaţie A 1008

areola A 1006 argilaceu A 1011 argüofil S 737 argiles A 1012 argintiu A 1010 argotaxie A 1013 arhaic A 976 arhalaxis A 977 arhebioză A 978 arhegon A 567, 980, G 826 arhegoniofor A 979 -stipitat и 23 arhenocariotic A 1037 arhenogeneză A 1038 arhenotochie A 1039 arheofite A 975 arhespor A 981 arhiantemum A 982 arhibental A 983 arhicarp A 984 arhicleistogamie A 985 arhigeneză A 10 arhimeristem A 988 arhiplasmă A 989 arhitip A 990 arhizoblastic A 1040 arid A 1016 ariditate S 485 arietin A 1017 aril A 1020 -fais A 1019, Ρ 1465 fără- Ε 420 arilat A 1018 arilodiu A 1019 arini (creşte pe-) A 466 ariniş A 465 aripat A 372, 403, Ρ 1606 -de jur împrejur Ρ 308 aripă A 369, Ρ 697 aripi Ρ 79 cu -înguste S 926 cu - rigide S 191 cu patru -A 191 aripiform A 371, 404 aripile morii de vînt (ca­ ld 389 aripioară A 481, Ρ 712 aripioare cu - despicate S 140 cu -rozee R 301 cu numeroase- Ρ 1038 aristat A 1022 arista A 1021 fără- В 421 -mică А 1026 ariste cu două- В 78 cu numeroase- M 510 cu trei- Τ 423 aristerostil A 1023 aristiform A 1025 aristulă A 1026 arme de apărare A 1027 armeniac A 1029

βοι armilat A 1031 armilă A 1030 armonie Η 50 aromatic A 528, 1033 aromatizant С 702 aromorfoză A 1034 ars A 222, D 115 articul A 1048 articulat A 1047 articulaţie A 1046, J 19 articulaţii cu două- В 79 cu numeroase- M 511 cu trei- Τ 424 artificial A 1049 artrospor A 1044 artrosterigmă A 1045 aruncare Б 60 aruncat (afară) S 20 de - R 137 arundinaceu A 1050 arzător A 997, S 982, Τ 356, и 88 asbestin А 1053 ască А 1066 asce poartă- A 1057 produce- A 1059 ascendent A 1054 slab- S 1102 ascidiat A 1055 ascidie A 1056 ascifer A 1057 ascocarp A 1058 -închis G 509 ascofor A 1062 ascofruct disciform A 1061 ascogen A 1059 ascogon A 1060 ascomă A 1061 ascospor A 1064, S 796 ascostromă A 1065 ascuns A 20, G 207, 489, G 914, D 53, I 52, L 56, 58, О 42, R 88 ascuţit A 59, 98, 1014, О 303 -muchiat А 91 slab- А 171 asemănare S 517 asemănător A 42, 208, 242, D 60, H 355, 358, M 473, Ρ 87, S 515, V 67 foarte- Ρ 347 aseptic A 106j^ asexuat A 315, 1069, N 110, и 46 asimblastie A 1101 asimetric A 1102 asimilabil A 1083 asimilaţie A 1084 asincrenic A 1104 asindeză A 1106 asingamie A 1107

INDEX asociat A 328, 1086, G 567, S 548 asociaţie A1085, G 586, S 549 -vegetală Ρ 616 asociaţiilor (dinamica-) S 1416 asociere A 327, G 586 -simbiotică G 758 asomatofite A1070 aspect A 1071, F 6 -general H 4, Ρ 595 cu - О 199 cu - înşelător S 836 aspergiliform A 1073 asperităţi cu - veruciforme Τ 626 f ă r ă - A 248, L 29 aspermie A 1075 asporogen A 1080 asprime S 107 aspru A 1072, R 397, Τ 378 puţin- S 106, 1103 astatic A 1088 astelie A 1089 aster A 1090 asteronom A 1092 astringent S 1082 astrobotanică A 1095 astrosclereide A 1097 astrosfere A 1098 astupat О 25 asudare (provoacă-) S 1268 asupreşte О 198 aşezare Ρ 1126, S 540 aşezat G 631, D 321, I 67, 186, Ρ 1128, S 541 -adaxial A 215 -alături A 203, 1082 -în ordine О 214 -pe sau lîngă A 951 atactostel A 1109 ataşat A 291 atavic A 1111 atavism A 1110 ataxinomic A 1113 atelomitic A 1115 atenuat A 1140 atestă Τ 147 atingător A 1141 atinge (se-) G 773 nu mă- N 141 atingere Τ 15 atipic A 461, 1142 atîrnat G 870, S 1321 -înainte Ρ 1296 atîrnător D 76, Ρ 232 atonie A 1121 atopie A 1122 atractoplasmă A 1123 atrăgător I 41 atrocitoză A 1119 atrofiat A 1128, Τ 3 atrofiază (se-) С 767 atrofiere Τ 2

ROMÂNESC

atrofite А 1129 atrop А 1131 atropurpuriu А ИЗО atrosanguineu А 1135 atroviolaceu А 1137 augmentare А 1145 augmentat А 1146 aulofite А 1150 auriculat А 1155 auricula А 1154 auricule cu două- В 81 fără- Ε 423 auriculiform A 1156 aurigo A 1157 auriu verde G 406 austral A 1158 autoalogamie A 1160 autocarpie A 1164 autoc(h)or A 1167 autoc(h)orie A 1165 autoc(h)orism A 1166 autocromozom A 1168 autodiferenţiere A 1170 autoecic A 1171, M 462 autoecologie A 1189 autoestezie A 1159 autofecundaţie A 1172 autofertil A 1175 autofertilizare A 1172 -obligată A 1183 autofilogenie A 1195 autofită A 1196 autogam A 1175 autogamie A 1174 autogen A 1177 autogenetic A 1177 autogeneză A 1176 autohomogamie A 1180 autohton A 17, Ε 127 autoic A 1171 autoinfecţie A 1181 autoliză A 1182 automixie A 1183 automorfoză A 1184 autonastie A 1185 autonictinastic A 1186 antonimie A 1188 autoortotropism A 1190 autoparazit A 1192 autoparazitism A 1191 autopartenogeneză A 1193 autopelagic A 1194 autoplast A 1198 autopolenizare A 1199 -excepţională A 1180 autopoliploidie A 1200 autopotamic A 1201 autor A 1144 autoreglare R 135 -a temperaturii Τ 275 autoreînnoire R 157 autoscoliotropic A 1203 autosindeză A 1208

INDEX

ROMANESC

602

autóspor A 1205 autosterilitate A 1206 autotetraploidie A 1209 autotip A 1214 autotomie A 1210 autotoxiná A 1211 autotrofie A 1212 autotropism A 1213 autózom A 1204 autumnal A 1216 autumnaţie A 1217 autumnixantină A 1218 auxanograf A 1219 auxanometru A 1220 auxiliar A 1222 celule -e A 1222 auxină A 1223 auxoblast A 1224 auxospor A 1227 auxotonic A 1228 auxoză A 1226 avelaneu A 1231 avînd H 1 avortare completă S 1303 avortat A 18, Ν 110 cu fructe -e A 500 flori femele -e Ρ 93 axă A 1242 fixare pe- J 184 -hipocotilă Ρ 1385 în formă de- R 8 orientat spre- A 177, 215 -principală G 189, 195, Ρ 1208 -purtătoare a anterelor A 828 -spiculeţului R 9 axe cu două- В 82 cu mai multe- M 512 cu trei- Τ 541 dispus în jurul -ei Ρ 272 axial A 1237 axilar A 1240 axuă A 1239 aflat în- I 242 axiodrom A 1241 axogamie A 1243 axosperm A 1244 azigot A 1251 azonal A 1245 azot A 1246 azotobacter A 1247 azuriu A 1248

cu numeroase- Ρ 972 cu patru- Q 7 cu -păroase Τ 448 poartă- В 3 produce- В 3 bacifer В 3 baciform A 93 bacii (în formă de-) В 4 baciliform В 4 bactericid В 5 bacterie globuloasă С 556 bacteriform В 6 bacterii -cUiate Τ 440 -nitrificante N 123 bacteriocecidii В 7 bacteriofag В 10 bacterioliză В 9 bactériologie В 8, M 339 bacterioriză В 11 bacteriostatic В 12 bacteriotoxină В 13 baculiform В 15 balanografie В 18 balaustă В 20 baliste В 21 balistic В 22 baloc(h)ore В 21 balospor В 23 balsam В 26 balsamic В 24 balsamifer В 25 baltă Ρ 58 de- Ρ 59 plante de- H 98 bancuri de nisip creşte pe- S 1472 plante de- A 521, S 1473 barbat В 28 barbelat В 29 bariere О 10 barimorfoză В 34 barometric В 31 barotaxie В 32 barotropism В 33 bastard H 455 bastardocarpie В 58 bastardogamie В 59 bastonaş (în formă de-) В 4, 15 batial В 60 batografie В 61 batologie В 61 batracosperm В 62

bacaceu В 2 bacă A 94, В 1, и 100 de- С 548 -dublă В 83 -falsă Ρ 1472 bace cu- С 548 cu două- В 101

c u - l ă ţ i t ă В 47 cu - liberă В 54 -frunzei В 52 -laminei В 52 -peţiolului Ρ 575 -rădăcinii R 242 -vaginantă a frunzei Ρ 575 bază В 52 fixat la- В 41

bazei aflat deasupra- S 1305 aflat dedesubt -H 569 bazic A 383 bazidial В 36 bazidie В 40 -neseptată H 323 bazidiocarp В 37 bazidiofor В 38 bazidiospor В 39, S 794 -haploid S 796 bazifil В 51 bazifix В 41 bazifugal В 42 bazigamie В 43 baziginiu В 44 bazilateral В 46 bazinervat В 48 bazionim В 49 bazipetal В 50 baziscopie В 53 baziton В 55 bălărie Ε 335 bălegar (creşte pe-) С 798, F 64 băltoacă L 23 bărbătesc M 113 băşică (în formă de-) A 608 băşici (cu-) В 310, Ρ 592, 593 băşicuţă V 93 acoperit cu-e V 95 băştinaş A 17, Ε 127 bătrîn A 794, V 102 bental В 66 bentos В 68 biacuminat В 71 biaiometamorfoză В 72 biaiomorfoză В 73 bialat В 74 biangulat В 75 bianterifer В 76 biapiculat В 77 biaripat В 74, D 301 biaristat В 78 biarticulat В 79 biastrepsis В 80 biauriculat В 81 biaxial В 82 bibacă В 83 bibracteat В 84 bibracteolat В 85 bicaliculat В 88 bicalos В 87 bicamerat В 89 bicapitat А 684, В 90 bicapsular В 91 bicarenat В 92 bicarpelar В 93 bicelular В 94 bicentric В 95 biciliat В 98 biciclic В 116 bici (în formă de-) F 76

воз biclavat В 100 bicolateral В 102 bicolor В 103, D 178 bicompartimentat В 89, 146 biconjugat В 105, 137 bicontort В 106 biconvex В 107 -şi disciform L 97 bicorn В 108 bicoronat В 109 bicorticat В 110 bicostat В 111 bicrenat В 112 bicrestat В 113 bicubital В 114 bicuspidat В 115 bidentat В 117 bifacial A 684, В 123 bifactorial В 124 bifer В 126 bifidat В 127 de două ori- В 210 biflagelat В 128 biflor В 129 bifoliat В 130 bifoliculă В 131 bifurcare F 197 bifurcat В 136, D 176 aproape- S 1151 bifurcaţie В 135 bigemat В 138 bigeminat В 137 bigeneric В 139 bilabiat В 142 bUateral А 684, В 143 bUigulat В 144 bilobat В 145 aproape- S 1110 bilocular В 146 semi- S 288 biloment В 147 bilunar В 148 bimensual В 148 bimuchiat В 75 ascuţit- А 684 binât В 150 binemirositor О 65 binervat В 151 binominal В 153 binominalism В 154 bioblast В 155 biocenologie В 159 biocenoză В 160 -de cultură А 335 -faunei agricole A 347 întîmplător în- Τ 663 bioc(h)or В 156 -ui individului I 35 biociclu В 161 bioclimatologie В 158 biocrom В 157 biodermă В 162 biodinamică В 163 bioenergeticà В 164

INDEX bioenergie В 165 biofag В 179 biofil В 180 biofor I 19, 33 biogenetică В 167 biogeneză В 168 biogenie В 167 biogeocenoză В 168 biogeografie G 367, В 169 biolit В 170 bioliză В 174 biologic В 172 biologie В 171 -florală А 836 -а frunzei Ρ 554 -а plantelor Ρ 605 bioluminescenţă В 173 biométrie В 175 biomorfoză В 176 bionomie В 178 biont В 177 bioplasmă В 182 bioplast В 183 biopsie В 184 bioseston В 185 biosfera В 189 biosinteză В 190 biosistematică В 192 biotaxonomie В 192 biotic В 193 biotip В 196 -al ecospeciei О 83 biotonus В 194 biotop В 195 cu - restrîns S 910 identitate de- H 418 biovujat В 197 bioză В 186 biozofie В 188 biozom В 187 bipalmat В 198 bipartit В 200 bipartiţie В 199 bipenat В 202 -partit В 203 biperforat В 201 bipintenat В 86 bipolar В 204 bipolaritate В 205 biradiat В 206 birostrat В 208 bisanual В 122, D 187 bisectat В 211 biseptat В 212 biserat В 214 biseriat В 213, D 335 aproape- S 1157 bisetos В 215 bisexual А 496, В 216 bisexualitate А 711 bisexuat А 710 bisimetric В 219 bisturiu (în formă de-) S 111 bisulcat В 218

ROMÂNESC

biternat В 220 bitriflor В 221 bituberculat Τ 148 biuncinat В 222 biunguicular В 223 bivalent В 224, D 196 bivalvat В 225 bizonal В 227 blastema В 228 blasteză В 230 blastocarpic В 232 blastofuă В 237 blastofor В 236 blastogenezá В 233 blastografie В 234 blastomanie В 235, С 484 blastospor В 238 blefaroplast В 243, M 120 boabă A 94, В 1 boală M 471 cauzează- Ρ 183 -plantelor M 471 bob de fasole (în formă d e ) F 4, Ρ 715 boboc floral A 370 bogat G 797, Ρ 933 boleoanemochorie В 245 boleuautochorie В 245 bolism В 247 bolnăvicios A 240, I 176, M 470, Ρ 186 boltit A 996, G 793, F 130 slab- S 1101 boltitură G 971, F 131 bombare Ρ 1434 bombat -în fată Ρ 1433 -spre exterior G 793 bombUifer В 249 bondari (purtînd-) В 249 bonetă (în formă de-) Ρ 685 bont O 34 bordură cu - roşie R 384 boreal В 251 -alpin В 251 boschet V 134 bostriciform В 252 bostrix В 253 botanic В 255 botanică В 254, Η 317 -agricolă A 337 -apelor curgătoare Ρ 1147 cercetare- Ρ 603 d e - В 255 -descriptivă В 258, D 91, Ρ 630 -economică O 75 -forestieră S 29 -horticolă В 254 -plantelor fosile Ρ 19 botanist В 256, Η 160 botanistă В 257 botanizare Η 158

INDEX

ROMÂNESC

botanografie В 258 botanolit В 259 botanologie В 260 botrenchim Τ 26 botriocimă В 264 botritic R 4 aparent- Ρ 1473 botuliform A 408, В 266 brachial В 268 bracteat В 281 bractée В 280 -mică В 282 bractei cu doi- В 84 cu mai multe- M 513 cu trei- Τ 425 bracteolă В 282, Ρ 1304 bracteole (cu două-) В 85 bracteomanie В 283 brad (ca un-) S 43, A 9 cu miros de- S 43 bradiauxeză В 284 bradigeneză В 285 bradisporie В 286 brahiblast В 272 brahidodrom В 275 brahisclereide В 278 brahistüie В 279, M 359 brazdă e 644, S 1280 -nectariferă S 1280 brazde (cu cinci-) Q 48 cu două- В 218 cu - mici S 1029 cu trei- Τ 569 brăzdat G 641, G 191, S 1278 parţial- S 372 pronunţat- Б 419 brevidiurn В 289 briceag (în formă de-) S 111 briofil В 300 brioid В 298 briologie В 299 briospor В 301 brîu G 442 bromatologie В 293 bronzat A 243 brumă Ρ 1441 brumăriu G 164 brun В 297 -ca hîrciogul N121 cafeniu- S 407, Τ 322 - - deschis Τ 322 - - închis A 222, G 596 castaniu- G 159 cenuşiu- S 599 - - ca şoarecele M 583 -de ciocolata G 1, Τ 252 deschis- L 277 devenit- I 155 gălbui- F 183 - - ca pămîntul Τ 137 închis- A 963, В 16, 297,

604 brun G 1, 596, F 202, Ρ 1640, U 25 aproape- - S 1097 lucios- S 600 palid- G 904, Τ 1, Ν 414 roşcat- В 16, G 53, 159, G 244, 254, 445, F 184, L 100, 163, R 370, Ρ 397 - - închis Ρ 1019, R 401, 420 -roşietic В 297, H 149 ruginiu- F 39 bruniu В 296, F 183, 201 -alb Ρ 399 -ca iepurele L 114 -de alune A 1231 -galben deschis A 4011 - - de ocru О 49 -palid А 482 -verde G 74 btiburuză V 78 bucătărie (de-) G 948 bucăţi -alese A 652 rupt în- D 299 buchet S 453 în formă de- S 452 buclă (în formă de-) В 252, G 428 bulb В 309 cu -îngust S 905 -tunicat Τ 650 bulbi (poartă-) В 304 bulbiform В 303 bulbil В 305 bulbişor В 308 bulbodiu В 306 bulbos В 304 bulbotuber В 307 bulbului (discul-) В 306 buletin A 143 bun В 250, Η 360 -de mîncat Ε 50 burete F 191 în formă de- S 772 bursiculă В 311 bursiform G 899 buruiană H 156, I 260 buruieni X 45 -băştinaşe Ε 363 -din semănături S 254 -din terenurile agricole Ε 331 plivirea -lor R 409 buruienişuri antropofile R 391 butaş M 82, Τ 20 butelie (în formă de-) A 608, L 31 butoiaş (în formă de-) D 360, O 213 butuc de roată (în formă de.-) M 387 buze (cu două-) В 142

cacogeneză G 3 caconim G 4 cade -împreună G 613 nu- Ρ 348 caduc D 15 cafeniu -brun S 407, Τ 322 -deschis Τ 322 calamus G 15 calatidifor G 16 calatidiu G 17 pedunculul -ului G 16 c(h)alază G 252 calcariform G 21 calcaros G 20 calceiform G 22 calcicol G 23 calcifil G 23, 25 calcifug G 24, 26 calcul G 27 calendar floral G 29 calibeiform G 256 calicantemie G 41 caliciu G 50 eu - G 40, 42 eu — despicat S 137 eu — păros Τ 442 cu — roşu R 291, 379 cu — rozaceu R 291 cu — semiaderent H 141 -extern G 44 -gamosepal Ρ 175 lipsit de- A 27 neaderentla-A27 numai cu- A 888 -secundar G 44 calicii (cu două-) В 88 caliciului (laciniile-) L 14 calicodofite G 255 calicul G 44 fără- A 28 caliculat G 43 caliculi (cu doi-) В 88 califiomie G 45 calimă M 123 caliptrat G 47 caliptră С 46 -rădăcinii Ρ 687 сaliptriform G 48 caliptrogen G 49 calmant S 251 caloritropism G 37 calos G 30 calotă digestivă D 211 calozitate G 31 calozităţi (cu două-) В 87 calus G 31 calusheteroplazie G 32 calushipertrofie G 34 calushomoioplazie G 33 calusmetaplazie G 35 calvescent G 38

βΟδ cambial С 51 cambiu G 52 -fascicular F 22 camefite G 258 camelin G 53 cameră prestomatică V 97 cameră substomatică deschizătură - O 191 campaniform С 54 campanulat С 54 aproape- S 1113 campestru A 1051, С 55 campilotrop G 58 camptodrom G 57 canal F 134, D 387, V 152 -intercelular I 210 -laticifer L 64 -medular M 143 -rezinifer D 387 -valecular L 23 canaliculat С 59 sinuat- R 333 slab - S 114 cancelat G 60 cancerul arborilor G 83 candelabriform G 61 candid G 63 canelură H 598 canescent G 64 cangrenă G 59 cangrenos S 696 canin G 65 cap G 80 capabil Ρ 1151 capac (cu-) O 184 capacitate F 10, Ρ 1152 -de absorbţie R 179 -de adaptare A 174 -de regenerare R 120 capilaceu G 67 capilar G 67 capilaritate G 68 capiliţiu G 69 -fistulös G 566 capişon G 944 în formă de- G 943 capitat G 71 capitul G 72, 226 fără- A 58 capitule eu- concrescute S 1398 eu mai multe- M 514 eu- păroase Τ 446 cu trei- Τ 431 capreolat G 75 capriiicaţie G 77 capsulă G 78, S 782, Τ 231 -baciformă G 556 -dublă prin concreştere Ρ 898 -monospermă S 12 -neoperculată С 509 -sporiferă S 828, U 89

INDEX capsule cu două - В 91 cu mai multe- M 515 cu patru- Q 5 cu trei- Τ 428 capsulei pedicelul-S 461 peretele- Ρ 275 capsulifer G 79 caracter G 260, Ρ 1310 caractere -de deosebire D 336 cu-dobîndite S 575 cu-ereditare separate S 262 cu- ale tipului Τ 673 caracteristic Τ 673 carapace silicios L 266, Τ 231 carbonaceu G 81 carcerulă G 82 carcinom G 83 cardinal G 85 carenat G 91 carenă G 90 cu -neevidentă S 1116 carene Ρ 79 cu două- В 92 cu multe- M 516 cu trei- Τ 429 carenţă (cu-) G 87 caricografie G 88 carie G 89 carienchim G 133 carieră de nisip A 1003 cariocineză G 137 carioclastic G 134 cariofază G 144 cariogamie G 135 cariogramă G 136 cariolimfă G 139, N 192 carioliză G 140 cariologie G 138 carioplasmă G 145 carioplasmogamie G 146 carioplast G 147 cariopsă G 148 cariorexie G 149 carios G 92 cariosimfiză G 151 cariotecă G 152 cariotină G 153 cariotip G 154 cariozom G 150 carmezin G 300 carne G 97 carnea asemănător cu- S 70 -fructului M 222, Ρ 1643 cărnii (de culoarea-) I 85 carnet de însemnări A 227 carneu G 94, I 85 carnivor G 95, I l 80 carnivore (plante-) I 180

ROMÂNESC

carnivorofite I 180 carotină G 98 carpadeliu G 100, 871 carpelă G 103, 117, M 57 -abortivă G 107, Ρ 94 -sterilă G 107 cârpele cu - concrescute G 573 G 39, S 1392 cu două- В 93 — concrescute S 305 cu -neconcrescute L 290 cu patru- Q 6, Τ 176 cu trei- Τ 430 format din mai multeP 859 transformarea organelor florale în- Ρ 719 carpelei înverzirea- O 167 pedicelul- Η 610 carpelei or (concreşterea-) G 572, S 1391 carpelodiu G 101, Ρ 719 carpelomanie G 102 carpocefal G 105 carpocloniu G 106 carpodiu G 107 carpofag F 164 carpofor G 116 carpogamie С 108 carpogeneză G 109 carpogon G 110 carpolit G 111 carpoliză G 113 carpologie G 112 carpomanie G 114 carponomiu G 115 carpopodiu G 118 carpoptoză G 119 carposferă G 122 carposperm G 121 carpospor G 123 carposporange G 124 carpostegiu G 125 carpostomiu G 126 carpotecă G 127 carpotropism G 128 carpozigot G 129 carpozom G 120 carte О 206 cartilagineu G 130 cartilaginos G 130 parţial- S 1118 carunculă G 131 cască G 157, G 9 eu-G 10 eu jumătate de- S 312 în formă de- G 11 casideu G 156 casmandroecie G 264 casmanterie G 265 casmocleistogamie G 267 casmofite G 271

INDEX

ROMÂNESC

casmogamie С 269 casmopetalie С 270 castaniu С 159 -brun С 159 castrare С 160 castraţie parazitară Ρ 126 castravete (în formă de-) С 945 catablast С 161 catabolism С 162 cataclinotropism G 164 catacorolă G 165 catacromază С 163 catadrom G 166 catafUă G 176 cataforeză G 173 catafototropism G 174 catageneză G 167 catageotropism G 168 cataliză G 171 catalog G 170, D 47, R 151 -de seminţe D 47 catapetalism G 172 cataplasmă G 178 cataplazie G 177 catarobionţi G 183 catartic G 184 catatonoză G 179 catatraumatotropism G 180 categorie sistematică Τ 37 catifelat păros V 53 slab--S 1250 catodic G 185 catotrop G 186 eau dat G 188 caudex G 189 caudicul G 190 caulicul G 191 caulidiu G 192 cauliflorie G 193 caulinar G 194, S 996 caulocaliciu G 196 caulocolezie G 197 caulom G 198 caulotaxie G 199 cavernos G 201 cavitate G 1016, L 23 -celulară L 274 -cu aer V 93 -ovariană L 244 cavităţi cu-G 201 cu două- В 146 -roase de larve N 145 cazeolar G 155 cădere L 52 căderea -florilor A 853 -frunzelor D 41 .timpurie a frunzelor Ρ 576 -ramurilor G 488 călătorie I 347 călăuză H 319

60β căldură de- Τ 258 iubitor de- Τ 272 produce- Τ 263 căpăcel O 185 cărare S 375 cărămiziu L 61 cărbunelui (de culoarea-) A 857 cărbunos G 81 cărnos G 96, S 62, 863, 1263 fruct- S 64 cărunt S 390 căscat H 287, 318, R 327 căsuţa seminţelor A 876 căţărător A 206, G 472 căţel В 308 căzător С 6, 613, D 15, Ε 63, Ρ 713 căzut D 46 ceapă В 309 cu miros de- A 421, 423 ceară G 228 acoperit cu- G 237 asemănător cu- G 229 cecidie G 206 -cauzată de ciuperci Ρ 661 -cauzată de alge Ρ 535 cecidiiform G 14 cecidiofite G 204 cecidiofor G 203 cecidiologie G 202 cefalodiu G 226 cefalofor G 227 celalalt G 245 celestin G 7 celoblast G 565 celonemă G 566 celular G 209, 1028 degenerare -ă D 42 diviziune-ă G 1036, 1055, D 351 membrană -ă G 1041, M 181 nucleu- G 143, 1032, Ν 195 plante -e G 209 suc- G 1058, Ε 122, S 1266 ţesut- G 772 vacuolă -ă L 274 celulă G 208, 1042 -binucleată D 166 -cu clorofUă G 332 -cu pigmenţi G 387 -fără ClorofUă L 140 -fără membrană G 271, 272 -fiică G 208 -globuloasă G 556 -mamă G 208, M 122 - a anteridiei S 658 - a anterozoizilor S 651 - a macrogametului M 24 - a sporului Ρ 311, S 807 -marginală H 201 -moartă Ν 42 -multinucleată Ρ 984

-nenucleată A 39 -nutritivă Τ 595 -primordială Ρ 1212 -reproductivă asexuată A 300, S 779 -de rezistenţă Ε 148 -sexuală G 17 -masculă S 670 -sexuată G 41 -somatică S 572 -vegetativă V 46 celule -absorbante A 22 agregare de- A 327, G 636 -agregate în colonii G 571 -auxiliare A 1222 dezvoltat din somatice S 575 cu- diploide S 1397 cu două-В 94 cu-paralele Ρ 101 format din mai multe- Ρ 860 -iniţiale I 161 -însoţitoare G 660 -moarte N 39 -pietroase В 278, S 176 -reproducătoare Τ 59 -specializate Τ 441 -spiculare A 1097 -stomatice S 1003 celulei anatomia- G 1029 descrierea- G 1052 dinamica- G 1044 fiziologia- G 1068 puterea formativă a- Ρ 782 mortificarea- N 49 celuloză С 210 cenantie G 212 cenantiu G 568 cenobionţi С 569 cenobiospor G 570 cenobiu G 571 cenocarp G 574 cenocarpic G 573 cenocarpie G 572 cenocentru G 575 cenocist G 577 -ciliat Ζ 29 cenocladie G 576 cenofil G 584 cenogamet G 578 cenogeneză G 8, 579 cenoglee G 580 cenogonidie G 581 cenologie G 582 cenomonoecie G 583 cenoprotal G 585 cenosferă G 588 cenospecie G 587 cenospor G 589 cenotaxonomie S 1451 cenoxenic X 19

607 cenoză С 586 -plantelor cultivate A 343 cenozigot С 592 cenozoogonidie С 591 central G 215 placentaţie -ă С 215 centre (cu două-) В 95 centrifugal С 216 centripetal С 218 centromere G 219 cu-difuze Ρ 835 cu mai multe- Ρ 956 cu-neterminale S 1452 cu-terminale O 267, Τ 72 fără- A 57 centroplasmă G 220 centroplast С 221 centrosferă G 223 centroxilic Ε 125 centrozom G 222, M 427 centru -divizionar intranuclear N184 nedispus în- A 57 situat lîngă- Ρ 88, S 1120 cenuşă G 443 cenuşiu G 66, G 258, Ρ 911, S 769, Τ 111 -alb G 64, 66, L 142, S 771, Τ 113 albastru- G 12, Ν 173 albăstrui- G 163 -ca oţelul Ε 257 -ardeziac A 998 -bruniu ca şoarecele M 583, 619 -columbin G 646, Ρ 57 curat- G 433 -deschis G 434, G 257 fumuriu- F 185, N 36 închis- S 136 palid- G 434, L 142 -plumburiu L 230, M 391, Ρ 854 ceomă G 9 cer J 21 ceraceu G 229 cerat G 237 ceratiu G 235 ceratomanie G 236 cerc G 1000 aşezat în- G 996 curbat în- G 314 în formă de- G 451 neaşezat în- A 349 cercetare Ε 87, I, 111, 268 -detaliată A 655 cercetat G 598 d e - 1 174 cercetător I 110, 269, S 223 -al naturii N 25

INDEX cereale G 238, F 167 recoltarea -lor M 258 cerulescent G 10 ceruleu С 11 cervicolor G 244 cespitos С 13 slab- S 112 chalază G 252 chamefite G 258 chasmandroecie G 264 chasmanterie G 265 chasmocleistogamie G 267 chasmofite G 271 chasmogamie G 269 chasmopetalie G 270 cheie analitică A 656, G 500 cheie de determinare A 656, G 500 cheilomanie G 275 cheimonofil G 277 cheimonofob G 278 chemoauxism G 283 chemocineză G 287 chemoc(h)orism G 284 chemo dineză G 285 chemo dolic(h)oză С 286 chemoestezie G 282 chemofobotactism G 293 chemoliză G 289 chemoluminescenţă G 288 chemometrie С 290 chemomorfoză G 291 chemonastie G 292 chemosinteză G 294 chemotactism G 295 -negativ G 293, A 917 -pozitiv Ρ 1314 chemoterapie G 296 chemotrof G 297 chemotropism G 298 chemozoofob G 299 chemocloranţie G 247 chersofite G 301 chetoplancton G 250 chiasmă G 302 chiastobazidie G 303 chilofite G 413 chimie vegetală Ρ 610 chimifer G 414 chinez S 521 chionofite G 309 chircit Ρ 1652 chironim G 310 chiropterofU G 280 chirotip G 311 chist închis G 317 chomapofite G 353 chomofite G 354 cianeu G 984 cianocist G 986 cianoficină G 990 cianofilă G 989, 991 cianoplast G 992

ROMÂNESC

ciatiu G 994 cicatrice С 418 -al hilului 0 151 e u - G 417 eu - triradiară Τ 503 -seminală H 300 cicatricos G 84, 417 cicatriciilă G 418 cicatrizare G 419 cicatrizat G 417 ciclic С 996, V 88 ciclocoriză G 997 ciclonastie G 998 cicloză G 999 ciclu G 1000 -de viaţă В 161 -vital G 1000 cicluri cu patru- Τ 162 cu trei- Τ 473 -cid G 422 bacteri- В 5 fungi- F 188 cU G 426, F 78 cili cu doi- В 98 cu-laterali Ρ 842 cu mai mulţi- Ρ 1075 cu - mici G 425 cu mulţi - M 522 cUiat В 241, G 423 slab- S 1121 cilindrenchim G 1002 cilindric G 1001 aproape- S 1145 cilindru G 1003 -central G 215, 1003, S 893 eu mai mulţi -i -i Ρ 1058 fără- A 1089 -primitiv Ρ 1418 —unic M 450 ciliograd G 424 cüiolat G 425 cimă С 1004 -bipará D 170 -compusă D 188 -dic(h)azială D 170 -evantai R 239 -helicoidală В 253 -scorpioidă G 429 -seceră D 373 -unipară M 403 cimobotris G 1007 cimos G 1008 cinabarin G 444 cinci Q 32 cîte- Q 30 cu- Ρ 236, Q 32 de- ori Q 30, 50 cincicostat Q 34 cincii ocular Ρ 238 cincipartit Q 45 cincilea (al-) Q 51

INDEX

ROMÂNESC

cincin с 429 cincinal G 428 cinenchim G 432 cinerascent G 434 cinereu G 433 cinetonemă G 437 cinetoplaste G 438 cinetozom G 439 cinoplasmă G 446 cioc R 355 cu-R 308 eu-mie R 350 în forma de- R 354 ciocan (ín formă de-) M 81 ciocuri (cu două-) В 208 ciopîrţit L 12 ciphelă G 1012 circonferinţă A 499 circular G 451, 690, 996, G 314, О 210 aparent- Ρ 1504 aproape- S 1214 circulaţie G 452 circumboreal G 456 circumcis G 468 circumferinţă G 460 circumflex G 461 circumfloral G 462 circunüateralism G 463 circumnutaţie G 465 circumpolar G 467 circumvoluţie G 471 cireş (de-) G 233 cisalpin G 474 eist închis G 317 cistelă G 475 cistidă G 1018 -laterală Ρ 831 cistocarp G 1019 cistocarpului (oficifiul-) G 126 cistofor G 1021 cistolit G 1020 cistosferă G 1023 cistosor G 1022 cistospor M 320 cistotU G 1025 citat G 476 locul- G 476 citază G 1027 -citic G 1028 para- Ρ 101 citoanatomie G 1029 citoaster G 1030 citoblast G 1032 citoblastem G 1031 citochilem G 1038 citochim G 1039 citochimie G 1035 citocinezu G 1055

βοδ citoelastic G 1060 citocleză G 1056 citoc (h) orism G 1036 citocrom G 1037 citodă G 1042 citodermă G 1041 citodinamică G 1044 citofiziologie G 1068 citogamie G 1045 citogenetică G 1047 citogeneză G 1046 citogeografie G 1050 citogonie G 1049 citografie G 1052 citogranulă G 1051 citohidroliză G 1054 citohimeră G 1034 citolimfă G 1058 citolitic G 1060 citolizină G 1059 citologie G 1057 -nucleară G 138 -plantelor Ρ 618 citomecanică G 1062 citomitom G 1064 citomixie G 1065 citomorfologie G 1066 citomorfoză G 1067 citoplasmă G 1069 -fără membrană G 272 -gameţilor G 35 citoplasmei geneza- Ρ 764 lizarea- Ρ 766 partea solidă a - S 949 pelicula- Ρ 756 citoriză G 1070 citosarc G 1071 citoschelet G 1072 citostatică G 1074 citotezis G 1076 citotoxină G 1077 citotropism G 1078 citozom G 1073 ciuntit G 885, Ρ 1671, R 213, Τ 617 ciupercă F 191 referitor la- M 596 ciuperci M 600 ciupercii (piciorul-) G 227, S 987, Τ 620 ciupercilor (geneza-) M 601 ciuruit de jur împrejur A 554 cîinesc G 1009 cîlţi S 1059 în formă de- S 1060 cîmp A 321, R 419 creşte pe cîmp A1051, R 418 -cu cereale S 253 d e - A 332, G 55, R 418 -lucrat A 1052 cîmpie Ρ 742 cîrcel G 76, 473 -neramificat S 518

-simplu S 518 -stipulaneu S 992 -de viţă de vie Ρ 62 cîrcei (cu-) G 75, 472 cîrlig H 21, и 31 -mic H 20 recurbat în- R 107 cîrlige (cu numeroase-) Ρ 939 cîrnaţ (în formă de-) В 266 cîştigat A 105 cladenchim G 479 cladodistrofie G 481 cladodiu G 480 cladofor G 485 cladogen G 483 cladogeneză G 482 cladomanie G 484 cladopodiu G 487 cladoptoză G 488 clamidocist G 317 cladogonidie G 318 clamidospor G 319 clandestin G 489 clar D 233 clasă G 492 clasic G 490 locul- L 246 clasificare G 491, Τ 38 de- Τ 39 clastotip G 493 elavat G 497 claviform întors О 3 cleios G 188, V 142 cleistandroecie G 504 cleistanterie G 505 cleistocarp G 509 cleistocarpie G 508 cleistoearpie G 507 eleistogam G 511 eleistogamie G 510 cleistopetalie G 512 climacorize G 515 climat tropical (de-) M 159 climateric G 516 climatic G 517 climatip G 518 climax G 519 climă locală M 318 clinandriu A 692, G 520 clinantiu G 521 clinidiu G 522 cliniu G 523 clinogeotropism G 525 clinotropism G 529 -negativ G 164 -pozitiv A 640 clitoc (h) ore G 530 clon G 533 elonotip G 534 clopoţel (în formă de-) G 54 clorenchim G 326

609 cl orescent С 327 coccosferă G 555 clorescenţă С 347 coccus G 556 clorocist G 332 cochlear G 557 clorofUă С 343 prefloraţie -ă G 557 conţine- С 341 cochleat G 558 lipsă de- A 918 cocoşat H 454 lizare- G 342 God internaţional de nomen­ parazit cu- H 114, 133 clatură botanică G 559 clorofiliger G 341 codiţă Ρ 211 clorofuoliză G 342 codominant G 561 clorofUos G 341 codru Ν 76 cloroglobină G 333 coenzimă G 593 cloroleucite G 334 coerenţă G 601 cloronemă G 336 coeziune G 601 cloroplast G 346 schimbarea coeziunii plasclorosudaţie G 350 matice S 1383 clorovaporizaţie G 350 coferment G 593 cloroză G 347 cohabitant С 599 clostru G 535 coif G 46, 157, G 9 cluziu G 536 coilocarpie G 603 cnefoplancton G 538 colaborator G 614 coacere (perioadă de-) colaplancton G 615 M 125 colateral G 619 coada şoricelului colectat L 80 asemănător cu- M 631 -de L 83 coada veveriţei colectiv G 621 asemănător cu- S 172 colectori G 622 coagulare G 542 colecţie G 169, S 1331 coajă G 810, 831, 901 -de articole publicate -de nucă Ρ 1669 A 1108 coalescent G 543 -de plante uscate H 159 coalescenţă G 544, S 1358 -anuală de lucrări A 792 coamă J 9 colenchim G 623 coleogen G 606 coardă (în formă de-) coleopterocecidie G 608 F 192 coleopteronom G 609 coarne coleoptil G 610 cu două- В 108 coleoriză G 611 cu multe- Ρ 959 colesulă G 612 cu patru-T 157 colet G 633 coarnele de elan coletere G 624 asemănător cu- A 385 colică (alină-) Τ 351 coarnele berbecilor colievescent G 628 asemănător cu- A 1017 colinar G 531, 625 coastă (de deal) G 532, 629 colina G 532, 629 coasta (a mării) coloidomorfoză G 632 de- N 96 colonie G 636 coastă (pe organe) С 851, J 14 -de organisme G 571 -dorsală D 368 coloniste G 637 în formă de- R 8 colorabil G 372 coaste uşor- H 541 cu- G 852 colorant Τ 314 cu două- В 111 colorarea excesivă a organe­ cu mai multe- Ρ 863 lor G 384 cu patru- Q 2 colorat G 371, 639, F 175, cu -păroase R 15 Ρ 679, Τ 315 cu trei- Τ 470 viu- L 27 -secundare S 245 coloraţie G 640, Ρ 681 colpenchim G 642 coautor G 614 colţ A 90, 766 cobai tin С 547 colţuri coborît D 57 coccineu G 551 cu- A 765, G 202 coccogoniu G 552 cu cinci- Ρ 243 coccolit G 554 cu mai mulle- Ρ 993

INDEX

ROMÂNESC

cu multe- M 507 cu şase- H 275 cu trei- Τ 418 colţuros A 764 columbin G 646 columelar G 648 columelă G 647, S 782 columna -filamentelor staminale S 1417 -staminelor monadelfe S 1417 columnar G 650, Ρ 37 columnă G 649 comapofite G 353 comat J 10 -păros G 651, 887 combinat G 654 -venos G 653 combinaţie G 652 -nouă G 652, N 77 comemorat G 661, M 615 comensal G 663 comensalism G 664 comesean G 663 comestibil Ε 50 comiscuum G 665 comisură G 666 comitat G 659 comoară Τ 286 comofite G 354 compact G 672, F 16, Ρ 815, S 563 aproape- S 1124 compaginat G 673 comparaţie G 674 compară cu G 708 compartimentat S 411 compensare G 676 competiţie G 677 complementaţie G 680 complet G 681, H 320, Ρ 63, 262 completare A 1145, M 94 completat A 176, 1146 -substanţial Ε 106 complex С 682 comprimat G 545, 672, 686 -circular G 765 -de sus D 80 dorsal- О 4 compus G 685 de două ori- В 104 palmat- Ρ 45 penat- Ρ 699 comun G 65, 668, Τ 575„ V 165 comună Ρ 13 comunitate G 669, 75â aflat în- G 567 con С 784 -de creştere G 784, Л' 4β -femei S 1039 -mic G 783

INDEX

βίο

ROMÂNESC

-vegetativ V 46 în formă de- S 1036 concatenat G 687 concaulescenţă G 688 concav G 689 -pe ambele părţi A 550 concentric С 690 aproape- S. 1129 conceptacul С 691 -nefertU G 931 concepţie S 397 conchidie G 693 concolor G 694, I 298 concomitent H 364, S 520 concrescent G 697 concrescenţă G 698 concrescut A 52, 181, 212, A 793, G 543, 699, 741, G 37, S 1350 -cu paleea G 833 -împrejur G 464 -pe jumătate S 296 -prin vîrf A 141 concrescute (cu cârpele-) S 1392 concreşte (care-) A 210 concreştere G 544, S 1358 format- S 1359 linie de- S 1323 unit prin- A 197, G 543 concreşterea -anermală a tulpinilor G 197 -antodiilor S 1381 -carpelelorG572, S1391 -cotiledoanelor A 588, S 1408 -florUor'S 1380 -fructelor S 1391 -frunzelor G 49 -mugurilor Q 43 -organelor învecinate Ρ 1330 -ramurilor С 576 -stelelor G 53 condensat G 701 condil G 707 condimentar G 702 condiţie G 703 condriocineză G 356 condrioconţi С 35 5 condriom G 357 condriomite С 358 condriosferă G 360 condriozom С 359 conducător G 704 conduplicat С 705 conectiv G 743 conex G 744 confervoid G 711 configuraţie G 712 confluent A 672, G 715 confluenţă reciprocă A 671

conform G 716 confuz G 717 nume- G 717 congeneric G 718 congenital G 719 conglobat G 721 conglomerat G 722 conglutinat G 723 congregat G 724 conic G 726 aproape- S 1131 invers- О 33 răsturnat- О 5 conidangiofor G 727 conidangiu G 728 conidie G 734 -cruciformă S 882 -cu macropicnidii M 43 mică- M 319 suportul -i G 730 -unicelulară A 513 -vermiformă S 200 conidiifer G 729 conidiofor G 523, 730 conidiofori -agregaţi S 810 -asociaţi A 63, G 807 conidiostromă С 733 conifer G 735 conifere (păduri de-) A 61 coniotecă G 737 conivent G 745 conjugare G 739 -a celulelor G 1045 conjugat penat Ρ 708 conocarp G 747 conocist G 736 conoforofite G 749 conoidal G 726 conopodiu G 750 consanguin G 752 conscriere G 752a -fitocenologică G 752a -a plantelor A 795, G 752a conserva (a-) G 754 conservat (de-) G 753 considerat ca Ρ 1225, Q 53 consistenţă întărire în- S 179 întărit în- S 193 consorţiu G 758 conspect G 759, S 1330 constant G 763, I 264 constatator G 763 constructiv G 766 consumat de păsări A 1234 contabescent G 767 contact (aflat în-) С 773 de- Τ 288 contagios G 768 contaminare I 132 contemporan G 541

continuă (care se-) S 1256 continuu G 775 contopire F 204 contopirea -nucleilor G 151 -citoplasmatică a gameţilor Ρ 763 contort G 778 contortoplancton G 7 76 contortuplicat С 777 contra A 864 contractare S 1481 contractat G 545, 780 contractu G 779, Ρ 1645 contraotravă A 391, 865 contrar Ν 64 contras G 780 contribuţie S 1341 contur A 499 conţine (care-) G 774, I 91 conubiu G 746 conul G 783 convariante G 787 convarietate G 788 convenabil I 38 convergent G 790 convergenţă G 791 convex G 793 convolut G 794 convolutiv V 794 copalin G 796 copios G 797, О 205 copleşeşte (care-) О 199 coprofag G 798 coprofil G 798, M 191 coprofite G 799 copt M 128 copulare G 739 copularea -celulelor fiice A 184 -gametangiilor Ζ 62 -heterogameţilor H 214 copule G 800 coracin G 802 coraliform G 803 coralin G 804 corb (negru de-) G 802 cordât G 806 aproape- S 1134 invers- О 6 parţial- S 298 cordiform G 86 cordon G 362, 442 -umbilical F 194 cordoane cu - transversale Τ 373 -sterile la sporange Τ 372 -transversale la peristom Τ 372 corectat (-de) G 828 de- G 829

eil corelaţie С 827 coremiu С 807 corespunzător С 725 corespunzînd С 789 coriaceu G 808 corifilie G 844 corifofite G 845 corimb G 842 eu- G 840 dispus în- G 840 corimbos G 840 parţial- S 1138 corimbotirs G 841 corisimfilie G 846 coriză G 365 corraautoc(h)ore G 811 cormofite G 812 cornet (în formă de-) G 943 cornul abundenţei (asemă­ nător CU-) G 815 cornul secarei G 502 cornut G 814 coroană G 821 cu- dublă В 109 -de frunze G 821 -de ramuri С 821 corolaceu G 817 coroiat G 819 corolă G 816 cu- G 819 -antodială mică G 820 -dialipetală С 816 fără- А 888 -gamopetală G 816 -ligulată L 173 -papilionacee Ρ 79 -personată Ρ 349 -secundară Ρ 100 -externă G 165 -simpetală G 816 corolei laciniile- L 14 lobii- С 816 tubul- С 816 corolifer С 819 corologie G 367 corolulă С 820 coronaceu G 822 coronant G 823 coronat G 823, S 938 coronulă G 824 corotip G 368 corp G 825 -cotiledonar G 854 -de fructificaţie С 120, 825, О 232, Τ 216 —pedicelat S 819 —sferic S 717 -lemnos С 825 -de reproducere S 825 —asexuat Ρ 1295 -reproductiv D 245 -vegetativ G 825, Ρ 638

INDEX corporal S 572 corpuscul G 826 cortical G 832 strat- S 1018 corticat G 833 corticol G 834 cortinat G 836 cortină G 835 eu- G 836 în formă de- G 837 cortiniform G 837 cortonomie G 369 corugativ G 830 cosmestezie G 847 cosmobiologie G 848 cosmopolit G 849 cosmopolite (plante-) A 560, G 850 costat G 852, J 13 parţial- S 299 cotidian Q 54 cotiledon G 853, Ρ 1409 rudiment de- В 237 cotiledoane eu- concrescute S 1407 eu mai multeΡ 973 cu trei- Τ 471 -incumbente I 108 plante fără- A 103 cotiledoanelor (concreşterea-) A 588, S 1408 cotiledonar G 854 corp- G 854 cotiledoneu G 855 covor vegetal V 45 craspediu G 858 craspedodrom G 860 crateriform G 865 crăpat R 226, S 171 crăparea trunchiului arborilor Ρ 340 crăpătură R 324 -mică R 326 crăpăturos F 71, L 115, R 325 crească (începe să-) O 235 creastă G 90, 891 cu- G 892 creasta cocoşului С 891 asemănător cu -- A 386 creat de om A 1049 cremastoplancton G 867 cremicolor G 868 cremnofite G 869 cremocarp G 871 crenat G 873 fin- G 877 slab- Ρ 196, S 1139 crenaţie G 872 crenă G 872 crenobionţi G 874 crenofite С 875 crenoplancton G 876 crenulat G 877

ROMÂNESC

creofil G 879 crepidat G 880 crepitacul G 881 crepitant G 882 crescent G 883 crescut A 52 complet- A 219 -împreună G 599 crestat I 89, J 13 crestătură Ε 96, 430 creste (cu două-) В 113 creşte în O 66 -bazine Ρ 529 -canale Τ 27 -sucuri o 195 -vecinătate Ρ 821 -oriunde Ρ 76 creşte pe G 604, Ε 229, Η 2, Ρ 437 -animale Ε 315 -arbori Ε 314 -bancuri de nisip S 1472 -coline G 625 -excremente S 942 -garduri S 14 -malul rîurilor R 332 -marginea lacurilor Ρ 105 -nisip S 2 -peţiol Ρ 374 -stînci R 413, 414 -terenuri nisipoase S 3 creşte (-peste) S 1288 -pretutindeni O 146 -printre semănături S 255 -repede Ρ 1322 -sălbatic S 778 -sub sălcii S 18 creştere A 50 de- A 49, V 46 -exuberantă L 283 -în grosime Ρ 5 loc de- Η 3, S 873 oprit în- A 4 reintegrare prin- R 148 -terminală Τ 127 creşterea -plantelor V 45 -tensiunii osmotice A 679 cretaceu G 884 cribral G 885 cribrovazal G 886 crimofite G 906 criobionţi G 907 criofil G 909 criofloră G 908 crioplanctofite G 911 crioplancton G 910 crioscopic G 912 criotropism С 913 criptocecidie G 918 criptofite G 928 criptogam G 921 criptogame A 103, G 919

fNDEX

ROMÂNESC

-vasculare G 919 -nevasculare G 209 criptogamic A 286, 315 criptogamie G 920 criptogenetic G 922 criptohaplomitoză G 923 •criptohibrid G 924 •criptomerie G 925 criptomitoză G 926 •criptonervat G 927 criptoplasmă G 929 criptopor G 930 criptostomate G 931 crisogonidie G 407 crispare G 889 crispat G 890, U 7 cristale G 936 -aciculiforme Τ 438 -de Oxalat de calciu S 1074 cristalin G 932 cristaloc(h)ore G 933 cristalogen G 934 cristaloizi G 935 cristat G 892 crizofUă G 410 crizotanin G 411 crîng D 390, L 272, S 514 crînguri (plante de-) A 470 cromatic G 372 cromatidie G 373 cromatină G 374 cromatinei (descompunerea-) G 376 croraatofor G 377 -galben X 12 cromatoliză G 376 cromatologie G 375 cromatoplasmă G 378 cromidie G 383 -vegetală Τ 592 cromidiilor (fuzionarea-) G 380 cromidiocentru G 379 cromidiogamie G 380 cromism G 384 cromocentru G 385 cromocit G 387 cromocondrie G 386 cromofil G 394 cromofob G 395 cromogen G 388 Cromoleucite G 389 cromolipoide G 390 cromomere G 391 -terminale Τ 73 cromonemă G 392 cromoplast G 397 cromotropism G 399 cromozom G 398, I 33 -bivalent G 68 -sexuat A 452

eis -supranumerar Ε 508, Τ 199 -tipic A 1204 cromozomi cu mai mulţi- Ρ 966 cu- supranumerari Ρ 1048 figura stelată la- A 1090 cronic G 400 cronispor G 401 er onisp orange G 402 cronizoospor G 403 „crossing-over" G 894 cruce G 905 dispus în- G 896 cruciat G 896 cruciş Τ 402 parţial- S 303 crud G 897, I 51 crustaceu G 902 crustă G 901 crustos G 903, L 115 cteinofite G 937 ctetologie G 939 ctetozom G 940 ctonofite G 412 eu S 1369 cubic G 941 cubital G 942 cuculat G 943 cucumeriform G 945 cucurbitaceu G 946 cui (în formă de-) Ст 194 cuib de pasăre (în formă de -) N 115 cuirasat L 267 culcat S 1301 -la pămînt Ρ 1336 culegere S 1331 culegeri A 1108 -de articole G 169, S 732 cules G 620, L 80 culinar G 948 culm G 950 culme G 949, V 86 culoare G 638 de- G 371 —cuprului G 254 -ştearsă Ρ 40 desciiis la- D 234, L 27 fără- D 18 închis la- A 1127, F 200, M 488, N 118, О 22, Ρ 397, Ρ 1640, S 91 culori cu două- В 103 cu mai multe- M 525 cultiformă G 951 cultigen G 952 cultigrex G 953 cultiplex G 954 cultiva (a-) G 634 cultivar G 955

cultivat G 957, S 88 greu de- H 108 uşor de- H 107 cultura -arborilor A 972 -speciilor forestiere S 511 cultură formă de- G 951 scăpat din- Ε 51, S 1233 variază în- H 106 cuneat G 959, S 698 cuneiform G 959, S 698 cunoscut G 598 nu am cunoscut-о Ν 150 cunună (în formă de-) S 452 cupă S 230, G 995 în formă de- G 964, Ρ 889 cupreu G 962 cuprinde G 774, I 91 cupular G 964 cupula G 963 cupulifer G 965 curat Ρ 1663 -alb lucitor G 63 -ca apa A 960 curativ D 88, I 2, M 138, S 33 curăţitor G 184 curbare С 971 -la zguduire S 266 curbat A 635, 689, G 58, 56, 973, H 454 brusc- în jos D 37 - î n afară R 111 "înapoi R 206 -în afară R 101 -în arc A 996, G 314 -în jurul organului Ρ 326 -în jos D 28 -în semicerc G 461 -în sus R 167 -înapoi R 205 -înclinat în jos G 240 -пег vat G 974 -repetat Τ 360 -spre dreapta D 125 -spre interior A 221, I 109, 140, 250 -spre pămînt G 186 -slab G 972, S 1142, H 585 tuf os- S 172 curbură G 317 curcubeului (de culoarea-) I 282 curea (în formă de-) H 301, L 265 curgător G 967 curge G 967 curgere G 968 curs G 968 curvipetalitate G 975

618 curviseriat G 976 cuspidat С 977 cuspidă С 978 cuspide (cu trei-) Τ 472 cutarea frunzelor Ρ 848 cutat Ρ 849, 1625, R 403 cută С 889, Ρ 846, R 402 -mică R 404 cute (cu- mici) R 405 cuticulă С 979 -epidermică A 557 cutmă G 981 cutinizare G 982 cutis G 983 cuţit (în formă de-) С 956 cuvînt Τ 131 cvadripartit Q 18 cvadrivalent Q 22 cvadruplu Q 23, Τ 188 cviescent Q 29 cvincuncial Q 31 dacrioid D 1 dactiloriză D 3 dantelat G 873 dauciform D 6 dărâmături R 389 dăunător N 172 deal G 629 deasupra Ε 229, Η 536 aşezat- S 1297 debil D 7 decadenţă (în-) R 209 decaginie D 9 decamer D 11 decandrie D 12 deciduu D 15 declinat D 17 decoct I 156 decojit Ε 14 decolorat D 18 deconjugatie D 20 decorativ D 21, O 241 plante -e D 21, O 241 decorticat D 22, Ε 14 decromatizare G 163 decumbent D 25 decupat Ε 431 déçurent D 26 aproape- S 1147 decusat G 896, D 29 dedesubt H 533, I 134, S 1085 aflat- S 1201 dedicat D 30 dediferenţiere D 31 dedublare D 32, 394 defectiv D 33 defensiv D 34 definit D 36 deflect D 37 deflorat D 38 defoliat D 39

INDEX deformat A 16, D 40, M 467 degenerare D 42 -celulară G 1054 degenerat A 1128, D 43 degenerescentă D 42 degerat G 64 degerătură Ρ 340 dehiscent D 44 pe jumătate- S 304 dehiscenţă D 45 -la umiditate H 509 -loculicidă L 243 -valvată V 27 -valvicidă V 27 delicat D 7, G 230, H 22, L 116, Τ 95, 97 -şi fin S 1241 delicii D 49 delicvescent D 52 deltoidal D 54 deluros G 531 demonstrativ D 58 demonstrează (care-) M 465 dendrobiont D 60 dendrocronologie D 61 dendroid D 59 dendrologie D 62 denitrificant D 64 dens G 672, Ρ 1675, S 563 dentat D 67 denticid D 69 denticul D 70 denticulat О 61 dénudât D 71 denumire D 65 -a plantelor D 65 -populară V 72 deoperculat D 72 deosebeşte (se-) D 201 deosebi (a se-) D 337 deosebire (de-) D 336 deosebit D 349, Ρ 1166, S 405, 622 departe A 913 depăşind S 1284 -în lungime Ε 425 -prin creştere Ε 436 doperulaţie D 77 depigmentare A 374, D 78 depilat D 79 depresiune L 23 -alungită V 21 dermatccaliptrogen D 82 dermatocist D 83 dermatogrn D 84 dermatoplasmă D 85 dermatoplast D 86 dermatozom D 87 des D 68 descendent D 88, Ρ 1271 -dintr-o ramură a filumului Ρ 548 descendentă D 89

ROMÂNESC

deschide brusc (care se-) R 166 deschide noaptea (саге se-) Ν 133 deschide prin răsucire (care se-) Ε 414 deschidere O 237 -a mugurilor D 77, G 71 deschis A 887, G 246, 263,. Ρ 361 -la culoare D 234, L 27 larg- H 287, 318, Ρ 180 deschizătură A 886, О 272. -camerei substomatice О 191 -opistială Ε 59 -mică О 288, Ρ 1125 descojit А 56, D 22 descompunere G 89, D 332: descoperit I 266 descoperitor I 265 descrescent D 24 descriere D 90 descrierea -celulei G 1052 -configuraţiei munţilor 0 248 -florior F 92 -mugurilor В 234 -naturii Ρ 596 -rădăcinilor R 260 -seminţelor S 666 descriptiv D 91 descvamat D 104 desemnat D 94 desen de contur S 162 desenare D 50 desenat D 51 desenator I 44 desfăşoară (care se-) Ε 414 desfăşurarea unui fenomeii Ρ 1233 desfătare A 526 desfătări D 49 desfrunzire D 41 desgolit Ε 518 desgustător N 31, Τ 17 deshidratat A 772 desilient D 95 desinapsis D 108 desinenţă D 97 deslipit D 313 desmoc(h)ore D 100 desmoliză D 102 desmoplancton D 103 despărţit D 299, 311, 313 1 229, S 405 despicabil F 68, S 168 despicare F 69, 144 -a fil omului D 302 despicat D 322, H 318, S 135, 171, Τ 329 -în două В 127, 200, I 230

INDEX

ROMÂNESC

-circular С 468 -pe jumătate S 287 -uniform I 341 despicături (cu-) R 325 desprindere S 237 despuiat D 71, 105, Ε 518 deşert (de-) Ε 321 deşerticol Τ 142 deserturi care creşte prin- Τ 142 care preferă- Ε 324 destructiv D 106 detaşabil S 235, 566 detaşat S 405, 570 determinare D 111, I 16 determinat de D 112 detritus D 114 deuterogamie D 116 deutoplasmă D 117 dexiostil D 123 dezasimilaţie D 328 dezintegrarea substanţei nucleare С 140 dezvoltare A 50, 605 -accelerată Τ 10 -autonomă A 1176 -completă M 127 -embrionară Ε 99 -întîrziată N 90 -nenormală la antere A 827 oprirea în- A 912 oprit în- A 18 redus în- R 394 dezvoltat Ε 413, G 94 bine- A 219 -cu anticipaţie Ρ 1270 complet- A 52 -din celule somatice S 575 -întîmplător A 224 -mai devreme Ρ 1169 -mai tîrziu Η 628 slab- D 74 diachenă G 871, D 128 diacineză D 138 diacron D 129 diadelf D 131 diadrom D 132 diaferie D 146 diafiză D 149 diafragmă D 148 diageotropism D 133 diagnoză D 134 diagonal D 135 diagramă D 136 -florală D 136 diaheliotropism D 137 dialidesmie D 140 dializă A 193, D 141 diamezogamie D 143 diandric D 144 diariu D 151 diaschistic D 152

614 diaspază D 153 diaspor D 154 diastază D 155 diaster D 156 diastolă D 157 diastrofă D 158 diatmeză D 159 dia tropism D 161 dibioză D 163 -relativă H 124 dibotris D 164 dicariobiont D 165 dicariocit D 166 dicariofază D 168 dicarion D 167 dicaziu D 170 dicentric D 169 diciclic D 187 dicimă D 188 diclamideu D 171 diclinic D 179, H 208, M 417 dicogamie D 173 dicopodiu D 174 dicotiledonat D 180 dicotipie D 177 dicotomie D 176 dicotomie В 135, D 175 -falsă Ρ 1489 dictiodrom D 183 dictiospor D 185 dictiostel D 186 didimantie D 192 didimocarpic D 193 didimospor D 194 didinam D 196 didinamie D 195 didiploid D 189 didiploideu A 558 didrom D 190 dientomofilie D 197 diferă D 201, A 5 diferenţial D 199 diferenţiere D 200 diferit A 629, D 316, D 327, 349, Η 175, V 38 difiié tic D 260 difitic D 262 diform A 531, D 202 diforme (cu frunze-) A 529 difotic D 258 difuz D 203, V 18 digametic D 206 digestiv D 211 digin D 222 -; digital D 212 digitat D 213, Ρ 44 aproape- S 1153 -compus D 214 -fidat D 219 -lobat D 215, Ρ 48 -nervat D 220, Γ 49 -palmat D 216 -partit D 221

-penat D 217 -sectat Ρ 51 dihaploid D 223 dihibrid D 227 dihibridic В 124 dilacerat D 229 dilatat A 604, D 231, 334 diluat D 234 dimegalie D 235 dimensiunea de (cu-) M 301 dimer D 238 dimidiat D 239 -cordât D 239 dimineaţa (se deschide-) M 129 diminuare R 105 -a presiunii osmotice G 179 diminuat D 240 diminutiv (sufix-) Б 93 dimonoecie D 241 dimorf A 570, D 243 dimorfism D 242 -al stilelor H 255 -sezonal H 424 -sezonier O 207 dimorfitate morfogenetică H 229 dinamic D 407 dinamica -celulei G 1044 -mişcării plantelor Ρ 620 dinamoc(h)orie D 408 dinamogeneză D 409 dincoace de munţi G 474 dineză G 999, D 244 dinte D 66 cu- O 61 dintîi (cel-) Ρ 1214 dinţat D 61, 67 adînc- Ρ 1250 inegal- I 76 neuniform- Η 205 scurt- В 276 slab- S 1148 şase- S 474 dinţi cu cinci- Q 35 cu- de pieptăne Ρ 205 cu- lungi L· 256 cu- mari G 243 cu - mici L 121 cu numeroşi- Ρ 864 cu- păroşi Τ 450 cu puţini- Ρ 197, Q 8 cu -rigizi S 185 cu trei- Τ 475 fără- Ε 47 dinţii corolei G 816 diodă D 245 diodogoniu D 248 dioecie D 250 dioic D 252 -poligam D 251 diosmoză D 254

616 diperiantic D 256 dipetal D 257 dipiren D 297 diplanetic D 263 diplazie D 264 diplobiont D 268 diplocit D 271 diplocromozom D 270 diplofază D 283 diplofilum D 284 diplogamet D 273 diplogeneză D 274 diplogonidie D 275 diplohaplobiont D 276 diploidie dublă A 457 diploidizare D 278 diplonastie D 279 diplonemă D 280 diploperistomatic D 282 diplospor D 288 diplosporange D 289 diplostemon D 290 -invers O 7 diploten D 292 diploxilic D 293 diploză D 286 diplozom D 287 diptere mari (polenizat prm--) M 30 dipterocecidie D 295 dipteronom D 296 direcţia spre (cu-) M 83 dirempţie D 298 dirupţie D 300 disamară D 301 disc D 212 -adeziv A 197, 952 -cărnos S 72 -ecvatorial A 247 -embriónál Ε 101 lipsit de- A 202 -nectarifer D 312 -receptacular D 312, Τ 363 discentraţie D 302 discentric D 410 disciform D 303 -şi biconvex L 97 discoidal D 303 disclimax D 304 discocarp D 305 discolor A 430, D 306 discontinuu D 307 discoplancton D 308 discopodiu D 309 discul -bulbului В 306, D 312, L 81 -poliniilor G 826 discului (aflat pe latura-) Ρ 832 diseminant D 323 diseminare D 324, S 336 -timpurie Τ 11

INDEX diseminat prin aruncare В 22 disepiment D 325 -fals D 325, Ρ 1491 -transversal Τ 402 disfotic D 412 disgenic D 411 disilient D 326 disociere D 331 disoluţie D 332 disparent Ε 408, О 16 dispers D 329, 318 dispersat S 780 dispersiune D 317 dispirem D 319 dispoziţie D 320 -în zone Ζ 22 dispune de (саге-) I 199 dispus С 631, D 321 -de-a curmezişul Τ 402 -de jur împrejur Ρ 267 -fără ordine S 613 -în două rînduri D 335 -în perechi G 740 -neregulat V 18 distant D 329, 333 distanţat D 333, R 71, 143 distih D 335 distil D 341 distinctiv D 199, 336 distribuit D 340 distribuţie D 339 -naturală N 26 Sistrofie D 413 distruge (care-) G 422 diurn D 345 divaricat D 346 divergent D 347 -ramificat D 347 divergenţă D 348 unghi de- D 348 diversitate V 36 divizare F 69 -în segmente S 256 divizat D 353 -de şapte ori H 152 -în două D 238 -în mai m.ulte părţi Ρ 1072 -în părţi M 192, Τ 329 -în perechi Ζ 66 -în segmente S 257 -transversal D 152 divizibil S 168 divizionar M 197 diviziune D 351 -celulară G 1036, 1055, D 351 -directă A 520 "indirectă С 137 -ecvaţională A 246 -nucleară D 351 --indirectă G 137

ROMÂNESC

—nereducţinală A 505 -reductională M 165 diviziuni cu cinci- Ρ 245 cu mai multe- Ρ 801, 1002 cu patru- Τ 180 cu şase Η 277 cu trei- Τ 507 cu- uniforme Η 417 dizolvare D 332, S 569 dizolvat S 570 diz ornic D 315 dizomie D 314 dobîndit A 105 dodecaginie D 356 dodecandrie D 357 dodrantal D 358 dogorit de soare A 956 doi D 391 cîte- В 150, 152 cu - В 69, D 172 de două ori cîte- В 105 în - D 172 doUea (al-) S 249 dolabriform D 359 doleiform D 360 doliconemă D 362 dolicostU D 364 dolicoză D 363 dominant D 365 aproape- S 1161 dominanţă D 366 cu- covîrşitoare Ρ 1175 dorsal D 368, Τ 124 dorsifix D 369 anteră -ă D 369 dorsiventral D 370 dos Τ 126 dosul frunzei Ρ 10 două cu- D 330 de- ori В 69 douăsprezece (cu-) D 355 douăzeci de (cu-) I 8 dovadă de (care dă-) Ε 443 dovedeşte Τ 147 dovedind Ρ 1161 dovleac Ρ 252 ca un- С 946 drapel Ρ 79, V 104 drepaniu D 373 drept A 1131, O 251, R 90 aproape- R 98 dreptunghiular R 91 driofil D 384 drcmotropism D 378 drosometru D 379 drum I 347 care creşte pe- V 107 de- V 107 drupă D 380 -cu pericarpul închis G 509 -mică D 381

INDEX

ROMÂNESC

drupeolă D 381 druză D 382 dubios A 497, D 385, I 86 nume- Ν 142 dublat G 67, R 109 dublu В 69, D 191, 330, 393 -compus D 19 -crenat Б 112 -dinţat В 117 duces D 386 duct V 152 dulce D 388, G 189 dumbravă L 272 dumetos D 389 dune (care creşte pe-) Τ 294 dungă S 1025, V 152 cu- circulară Ζ 21 dungi cu- S 1029 cu două- В 226 - - - circulare В 99 cu- fine S 1035 cu trei- Τ 580 cu- variat colorate Ζ 4 după masă de- - Ρ 1142 înfloreşte- - Ρ 1142 duplicativ D 395 duplicaţie D 394 dur D 406, G 259, R 397, S 173, 222 -ca osul O 282 -ca oţelul G 257 -ca piatra L 50 puţin- D 405, S 1162 duramen D 402 durată Τ 87 de lungă- G 40Э €u- de viaţă de mai mulţi ani Ρ 858 de lungă- L 256 -de trei luni Τ 509 duraţie D 403 durerea care alină- Τ 85 care potoleşte- S 251 duritate D 404, R 338 duriuscul D 405, S 1162 •ecadă O 67 ecblasteză Ε 7 ecesis O 68 echilateral I 318 echilibru -fiziologic Η 379 -genetic Η 379 cchinat Ε 9 echinocţial A 249 echipotenţial A 251, 252 echivalentogeneză A 253 echivoc A 254 echmă Ε 13

βίβ

ecidie A 235 ecidiiform A 230 ecidiolă A 232 ecidiosor A 233 ecidiospor A 231, 234 ecobiotic O 69 ecoclimatic O 70 ecogeografie O 71 ecologic O 73 amplitudine -ă V 20 ecologie O 72 -a organismului indivi­ dual A 1189 ecomorfoză O 74 economic O 75 ecoparazit O 76 ecoproterandrie O 77 ecoproteroginie O 78 ecospecie O 79 ecotip O 83 -climatic G 518 -geografic stabilizat G 116 ecotonus O 81 ecotop O 82 ecovariantă O 83 ectauxeză Ε 17 ectexină Ε 18 ectobazidie Ε 19 ectobiont Ε 20 ectocianoză Ε 23 ectociclic Ε 24 ectoendoparazit Ε 25 ectoendotrofic Ε 26 ectofite Ε 31 ectogeneză Ε 27 ectogonidie Ε 28 ectoparazit Ε 29 ectoperidie Ε 30 ectopie В 32 ectoplasmă Ε 33 ectoplaste Ε 34 ectosporic Ε 37 ectosporiu Ε 36 ectotrof Ε 38 ectotrofă micoriză- M 612 ectotropic Ε 39 ecvatorial A 247 placă -ă A 247 ecvaţional A 246 diviziune- A 246 ecvipolar A 250 ecvitant Ε 318 edafic Ε 41 factor- Ε 41 edafofite Б 45 edafogen Ε 42 edafologie Ε 43 edafon Ε 44 edafotop Ε 46 edificatoare (plante-) A 236 editat Ε 49 ediţie Ε 48

edoiografie A 237 edoiologie A 238 edoiotomie A 239 efebogeneză Ε 226 efect dăunător N 171 efemer Ε 228, F 177 efemerofite Ε 227 eficace Ρ 1151 egal A 244, 245, 256, G 716, H 355, I 292, Ρ 87 -divizat H 374 egalare (de-) A 246 egretat Ρ 83 egretă Ρ 84 eisodial Ε 59 deschizătură -ă Ε 59 elaborare Ε 64 elaioplancton Ε 68 elaioplaste Ε 69 elaiosferă Ε 71 elaiozom Ε 70 elasticitate Ε 73 elatere Ε 75 elateriu Ε 76 elaterofor Ε 78 electricitatea plantelor producere Ρ 621 electrin Ε 80 electroforeză G 173 electroliză Ε 81 electronastie Ε 82 electrotactism Ε 84 electrotaxie Ε 84 electrotonus Ε 85 electro tropism Ε 86 eleşteie creşte prin- Τ 316 plante de- Τ 317 eliminare Ε 90 eliminat (de-) R 137 clipsoidal Б 91 eliptic Ε 92 alungit- O 291 elongat Ε 94 emarcid Ε 95 emarginat Ε 97 emarginaţie Ε 96 embriofite Ε 104 embriofor Ε 103 embriogenie Ε 99 embriologie Ε 100 embrion Ε 98 embriónál Ε 101 embrionat Ε 102 embrionului muguraşul- Ρ 856 tulpiniţa- G 191 embriotegă В 105 emendat Ε 106 emergenţa Ε 108 cu- laterală Ρ 829 emers Ε 109 emetic V 163 emisferic S 314

617

INDEX

emitere de lumină Ρ 472 emiţînd Ε 113 enalide Ε 205 enantiobioză Ε 116 enantioblast Ε 117 enantiomorf Ε 118 enantiostil Ε 119 enarmoníe Ε 206 enaţie Ε 120 endarhic Ε 125 endemic A 17, Ε 127 endemism Ε 128 -progresiv Ν 78 endemit Ε 129 endobazidie Ε 130 endobiofitie Ε 132 endobiont Ε 131 endobiotic Ε 133 parţial- M 216 endoblom Ε 134 endocarp Ε 135 endocatadrom Ε 137 endochil Ε 141 endochit Ε 138 endocianoză Ε 145 endociclogen Ε 146 endocinetic Ε 142 endocist Ε 148 endocortex Ε 144 endoc(h)roă Ε 139 endocromă Ε 140 endodendrobiont Ε 149 endodermă Ε 150 endofite Ε 172 endofitic Ε 169 parţial- Η 128 endofitism Ε 170 tndofitobiont Ε 171 endofloem Ε 168 endogaion Ε 152 ondogamie Ε 153 endogen Ε 154 cndogonidie Ε 155 endogoniu Ε 156 endohaustoriu Ε 157 endoliüc Ε 158 endolilofite Ε 159 endomeioză Ε 160 endomeristem Ε 161 endomitoză Ε 162 endomixie Ε 163 endoparazit Ε 164 endopelon Ε 165 endoperidie Ε 166 cndopetrion Ε 167 endoplasmă Ε 173 endoplast Ε 174 endoplastidă Ε 175 endopleură Ε 176 endopsamion Ε 177 endoptil Ε 178 endoriz Ε 179 endosaprofitism Ρ 125

Ε 180,

endosclerot Ε 181 endoscopie Ε 182 endosimbioză Ε 188 endosmoză Ε 183 endosperm Ε 184 fără- Ε 417 endospor Ε 185 endosporiu Ε 186 endostomă Ε 187 endotecă Ε 189 endotermic Ε 190 endotoxină Ε 191 endotrof Ε 192 micoriză -ă Ε 192, M 612 endotropism Ε 193 endoxil Ε 195 endoxilofite Ε 194 endozoic Ε 196 endozoobiont Ε 197 endozooc(h)ore Ε 198 endozoofite Ε 200 energeză Ε 202 energidă Ε 203 enhilemă Ε 122 ensi- A 92 ensiform Ε 210 ensiformi (cu spini-) A 878 entomocecidie Ε 213 entomogam Ε 214 entomologie Ε 215 enumerare G 170, Ε 217 enzimă Ε 218 -complexă Η 334 -fermentafcivă Ζ 83 -proteoliticá Ρ 1342 enzimolizà Ε 219 enzimologie Ζ 86 eoplasmă Ε 220 epacme Ε 221 epanodiu Ε 222 epenchim Ε 224 epharmonie Ε 225 ephidrogamie Ε 230 epibazal Ε 231 epibazidie Ε 232 epibentos Ε 233 epibiont Ε 234 epibiot Ε 236 epibiotic Ε 237 epibioză Ε 235 epiblast Ε 240 epiblastem Ε 238 epiblasteză Ε 239 epichil Ε 244 epiclin Ε 246 epicopulă Ε 247 epicormic Ε 248 epicotU Ε 251 epicorolat Ε 249 epicotiledonar Ε 250 epictezie Ε 252 epicutis Ε 253 epidendrobiont Ε 254

ROMÂNESC

epidermă Ε 255 aflat sub- S 1165 —scoarţei H 601 epidiscal Ε 256 epifil Ε 280 epifite A 259, 272, Ε 283 epifitic Ε 282 epifloem Ε 278 epifragmă Ε 279 epigaion Ε 258 epigenetic Ε 259 epigeotropism Ε 260 epigeu Ε 257 epigin Ε 262 epigoniu Ε 261 epilimnion Ε 263 epilitic Ε 264 epimatiu Ε 266 epinastie Ε 267 epinatant Ε 268 epinemă Ε 269 epinictic Ε 270 ер iontol ogie Ε 271 epiparazit Ε 29, 272 epipelon Ε 273 epipeltat Ε 274 epipetal Ε 276 epiplancton Ε 284 epiplasmá Ε 285 epiplaste Ε 286 epipleură Ε 287 epipodiu Ε 288 epipsamnion Ε 289 epireologie Ε 290 episepal Ε 292 episperm А 582, Ε 293, 1 204 epispor Ε 295 episporange Ε 294 epislaminal Ε 296 epistaminie Ε 297 epistază Ε 298 epistomatic Ε 299 epistrofă Ε 300 epital Ε 303 epitalin Ε 302 epitecă Ε 304 epiteciu Ε 305 epiteliu Ε 306 epitem Ε 307 epitet Ε 308 -specific Τ 577 epitonie Ε 310 epitrofie Ε 311 epitrop Ε 312 epixil Ε 314 epizoic Ε 315 epizooc{h)orie Ε 316 epoicofite G 637, Ε 317 erantemic Ε 319 erată С 829, Ε 343 erect Ε 320 aproape- S 1168 ereditar G 91, H 167

INDEX

ROMÂNESC

ereditate H 168 'Cromozomalä Ζ 9 eremofil Ε 324 eremofite Ε 325 çremus Ε 326 ergasioapoíite Ε 327 ei^asiofigofite Ε 329 ergasiofite Б 330 ergasiolipofite Б 328 ergasiosintrofofite Ε 331 ergeză Ε 332 ei|;ogeneză Б 333 ericetum Б 335 érigent Ε 336 erinaceu Б 337 eritrofü Ε 350, 351 eroare L 52, S 723 erori tipografice S 723 listă CU" G 829 erodat Ε 342, Τ 583 eronat M 85 erubescent Б 345 erumpent Б 346 escarostrofă Ε 354 eseu Τ 102 estezie А 280 -morfogenetică M 474 estic О 236 estival А 281 estivar А 282 estivaţie А 283 eşantion S 626 etajat Τ 6, Ζ 21 etalat Ε 56, 502 etaliu A 285 etate A 284 eteric A 287, V 158 etichetă de ierbar S 133 -mică-- S 134 eliogenic A 358, 361 etiolare A 374 etiologie A 288 etiomorfoză A 359 etionastie A 360 etiotropism A 362 etnobotanic Ε 359 euantie Ε 361 euapofite Ε 363 euapogamie Ε 362, О 155 euaposporie Ε 364 euarheofite Б 365 eucecidie Ε 366 eucenic Ε 370 euciclic Ε 371 eucleistocarpic Ε 369 eu dicotomie Ε 372 euefemer Ε 373 eufotic Ε 380 eufotometric Ε 381 eugenie Ε 374 eugeofite Ε 376 eugeogen Ε 375

61$ euhalin Ε 377 eumitoză Б 378 euplancton Ε 383 euribatic Б 385 euricenotic Ε 387 euric(h)or Ε 386 euriecic Б 390 eurifotic Ε 392 eurihalin Ε 388 eurihigric Ε 389 eurioxibiont Ε 391 euriplasticitate Ε 393 eurisinuzic Ε 394 euritermic Ε 395 euritopic Ε 396 eusincarpic Б 401 eusporangiat Ε 397 eusporie Б 398 eustel Б 400 euterofite Ε 402 eutrofic Б 404 entropie Б 405 euxerofitic Ε 406 evaginat Б 407 evanescent Ε 408 evantai (în formă de-) D 132, F 74 evaporaţie Б 410 evident G 761, M 91, Ρ 383 evită (care-) Ρ 454 evoluat Ε 413 evoluţie Б 412 -încetinita В 285 -în zig-zag A 809 -progresivă A 649 -regresivă G 167, D 42 exalbuminat Ε 417 examinare О 23 excavat Ε 424 excedent Ε 425 excentric Б 427 excipul Б 429 excisură Ε 430 excitabilitate Ε 432 excitaţie Б 433 excizat Б 431 exclus Б 434 excremente (creşte pe-) M 191, S 942 excrescent Б 436 excrescenţa -gonidială G 226 cu -spiniformă M 581 excretor Ε 438 excreţie Б 437 -vîscoasă V 143 excurent Ε 439 exemplar S 626 exfoliat Ε 442 exină Б 446 exintină Ε 447 exinvolucrat Б 448 existent Ρ 1195

existenţa lupta pentru- С 677 exocarp Б 243 exocatadrom Б 453 exochiton Ε 454 exocomofite Ε 455 exoconidie Ε 456 exocortex Ε 457 exodermă Ε 458 exofloem Б 468 exogamie Ε 459 exogen Ε 460 exoginic Ε 461 exolitic Б 462 exolitofite Ε 463 exomeristem Ε 464 exoneuroză Ε 465 exoperculat Ε 466 exoperidie Ε 467 exoriz Ε 472 exosclerot Б 473 exoscopic Ε 474 exosmoză Б 475 exospor Ε 476 exosporiniu Ε 477 exostom Ε 478 exostoză Б 479 exotecă Ε 481 exotermic Ε 482 exotestă Ε 480 exotic A 432 exotoxină Ε 483 exotrofic Ε 484 exotropism Ε 485 explicare 1 226 explorare Ε 87 expoziţie Ε 492 expresivitate Ε 493 expulsiv Ε 77 exsert Ε 494 exsicată Ε 495 exsudant Ε 500 extensibilitate Τ 98 exterior Ε 503 extern Ε 16, 449, 503 extins Ε 56, 502 extirpare Ε 499 extraaxilar Ε 506 extracelular Ε 507 extracromozom Ε 50S extrafloral Ε 509 extrafoliaceu Б 510 extranuclear Б 511 extras taminal Б 513 extravaginal Ε 514 extravazare Ε 515 extrors Ε 516 exulceraţie Ε 517 ί (în citate de nomenclatură) F 1, 2 fabaceu F 4

βίο facies F б factor F 9 factori condiţionat de- externi Ρ 142 -edafici Ε 41 cu doi- genetici В 124 -ereditari recesivi L 59 facultate F 10 facultativ F 11 parazit- Ρ 130 fag Ρ 409 bacterio- В 10 fagocitoză Ρ 407 fagoplancton Ρ 408 falangă Ρ 411 falcát F 12 falciform M 188 aproape- S 1177 fals Λ 218, F 14, Ν 162, Ρ 1456, S 836 fruct- Ρ 1479 perete- S 424 familie F 15 fanerofite Ρ 417 fanerogam Ρ 415 fanerogame A 268, 850, Ρ 414 faoplancton Ρ 419 farfurie cu bordură (în formă de-) Ρ 179 f arinaceu F 17 farmacodinamie Ρ 420 farmacognozie Ρ 421 farmacologie Ρ 422 farmec A 526 fascia t F 21 fasciaţie F 20 fascicul F 22 a -bicolaleral В 102 de staminé Ρ 411 -lemnos Η 6 reunire în- A 182 reunit în- A 181, M 393 fasciciüar F 22, M 92 fasciculat D 98, F 22 aparent- Ρ 1497 incomplet- S 1179 fascicule care înconjoară- lemnoase Ρ 328 -colaterale С 619 cu trei- lemnoase Τ 421 cu patru- de vase Ϊ 194 fastigiat F 23 faţa cu- F 5 -frunzei Ρ 10 -inferioară D 368 pe -superioară S 1289 faţă L 71 -în faţă A 226 în- A 864 favoolat F 27

INDEX fază Ρ 423 -diploidă D 283 -haploidă Η 37 -de vernalizare Τ 271 făinare A 376 făinos A 614, F 17, 18 fără A 1, 628, 879, 913, Ε 1, 415, I 45 febrifug A 392 feculă A 626 fecund F 32 fecundant F 29 fecundare F 30, N 203 -prin anterozoizi Ζ 14 rezultat din- Ζ 64 fecundat F 31 -prin anterozoizi Ζ 15, 36 -prin porogamie Ρ 1108 felem Ρ 424 feloderm Ρ 427 felogen Ρ 428 feloid Ρ 429, 430 felurit M 385 femei F 33, G 275 floare -ă F 96 spor- M 51 fenestra t F 34 fenocitologie Ρ 385 fenocopie Ρ 384 fenofază Ρ 392 fenogenetică Ρ 388 fenogeneză Ρ 387 fenohibrid Ρ 39 fonologie Ρ 391 fonologie Ρ 390 fenomen (desfăşurarea unui-) Ρ 1233 fenospermie Ρ 393 fenotermic Ρ 394 fenotip Ρ 396 -al genotipului В 196 fenotipic Ρ 395 feofilă Ρ 401 feoplast Ρ 403 feozom Ρ 405 ferăstrău (în formă de-) S 448 ferigă (în formă de-) F 59 descriere- Ρ 1608 ferment F 38 fermentativ Ζ 84 fermentaţie F 37 fertil F 32, 40, M 532, Ρ 1274, и 1 fertilizare F 30 -prin polenizare încruci­ şată Ρ 623 fertUizat F 31, G 37 -prin animale Ζ 36 fetid F 103, Τ 17 feţe (cu două -opuse) В 123 fibră F 14 -radicală F 44 fibriform F 45

ROMÂNESO

fibrilat F 48 fibrüá F 46 -radicală R 20 fibrös F 49 fibulat F 50 ficatului (de culoarea-) H 149 ficocecidii Ρ 535 ficocian Ρ 537 ficocianină С 990 ficocrom Ρ 536 ficodomacii Ρ 538 ficoeritrină Ρ ficofeină Ρ 541 ficopirină Ρ 543 ficoporfirină Ρ 542 ficorizá Ρ 544 ficoxantină Ρ 545 fidat F 54 bi- В 127 cinci- Q 37 palmat- Ρ 46 penat- Ρ 700 fidelitate F 53 fierului ruginit (de culoareaF 39 figură F 55, I 5 -stelată a cromozomilor A 1090 filament F 57, N 67 -protoplasmatic Ρ 768 -staminal F 57 -vibratU G 426 filamentaceu F 56 filamente -acromatice A 75 -miceliene împletite S 1040 -rizoidale R 244 -sterile Ρ 114 filamentos F 56, N 68 filetic Ρ 548 fUeză Ρ 547 filiaţie D 89 filiciform F 59 filidie Ρ 553 filobiologie Ρ 554 fUoblast Ρ 555 filocarpic Ρ 557 filocenogeneză Ρ 583 fUocianină Ρ 561 füocladiu Ρ 559 fUocolie Ρ 560 fUodie Ρ 569 fUodiu Ρ 563 filoembriogeneză Ρ 584 füofag Ρ 573 fUogen Ρ 564 filogenetic Ρ 587 fiiogenetică Ρ 586 filogeneză Ρ 585 filogenia organelor O 228

INDEX

ROMÂNESC

íilogerontic Ρ 589 filogonie Ρ 565 fUom Ρ 567 filomanie Ρ 568 filomatic Ρ 438 filomorfie Ρ 569 füomorfoza Ρ 570 fflomului ( despicarea- ) D 302 filonecrozá Ρ 571 filonomiu Ρ 572 filopodiu Ρ 575 fUoptoză Ρ 576 íilotaxie Ρ 577 -secundară S 245 füotip Ρ 578 filozofie Ρ 440 fUum Ρ 590 fimbriat F 63 fimbrie F 62 fimicol F 64 fin A 1014, H 22, L 116, Τ 95, 97, 105 -şi delicat S 1241 fir Ν 67 ca un- С 67 -de păr С 70 fire (cu-) Ν 68 fisiune F 69 fisodé Ρ 598 fistulös F 72 fisurat F 71, R 226 fitobentos Ρ 604 fitobiologic Ρ 606 fitobiologie Ρ 605 fitobiotic Ρ 607 fitoblast Ρ 608 fitocecidie G 204, Ρ 609 fitocenogeneză Ρ 614 fitocenologie Ρ 615 fitocenotip Ρ 617 fitocenoză Ρ 616 fitochimie Ρ 610 fitocitologie Ρ 618 fitocorologie Ρ 612 litodinamică Ρ 620 fitodomaciu Ρ 619 fitoecologie Ρ 647 litoedafon Ρ 621 fitoelectrogeneză Ρ 622 fitofag Ρ 656 fitofenologie Ρ 655 íitofiziologie Ρ 657 fitogamie Ρ 623 fitogen Ρ 626 litogenetică Ρ 625 fitogeneză Ρ 624 fitogeogeneză Ρ 627 fitogeografie Ρ 628 fitogerontic stadiu- Τ 676 fitografie Ρ 630 fitohistologie Ρ 631 fitohormoni Ρ 632

620 fitoid Ρ 634 fitoigienă Ρ 633 íitolit Ρ 636 fitom Ρ 638 fitomer Ρ 639 fitomorfologie Ρ 641 fitomorfoză Ρ 642 fitoncide Ρ 643 íitonimie Ρ 646 fitonomatotehnie Ρ 644 fitonomie Ρ 645 fitoontogeneză Ρ 648 fitoorganografie Ρ 649 fitoorganologie Ρ 650 fitoparazit Ρ 652 fitopatologie Ρ 654 fitoplancton Ρ 658 fitopleuston Ρ 659 fitoptocecidie Ρ 661 fitoptoză Ρ 662 fitosociologie Ρ 615, 664 fitotaxonomie Ρ 666 fitotehnie Ρ 667 fitotelmă Ρ 668 fitoterapie Ρ 671 íitoteratologie Ρ 669 fitotermogeneză Ρ 672 íitotomie Ρ 673 fitotoxiná Ρ 674 fitotrofie Ρ 675 fitoză Ρ 663 fiul lui F 2 fixat A 291, F 73, I 185, S 848 -la mijloc M 139, 140 fixate de sol (plante-) A 291 fixator A 206 fiziogenezä Ρ 594 fiziognomie Ρ 595 fiziografie Ρ 596 fiziologie Ρ 597 -a celulei G 1068 -plantelor Ρ 645 -vegetală Ρ 657 fizionomie Ρ 595 fizonomiu Ρ 599 fin F 102 fîşie naturală geografică Ζ 20 fişiitor s 1019 flabelat F 74 flabeliform F 74 flaccid F 75 flagel F 78 cu- M 117 flagelat F 77 flageli cu doi- В 128 cu -în smoc Ρ 1000 cu mai mulţi- Ρ 1075 cu mulţi- M 534 ílageliform F 76 flagelul anterior al zoosporilor Τ 381

flaut (în formă de-) Τ 310 flavescent F 80 flăcării (de culoarea) F 79 flexibil (puţin-) S 1030 flexuos F 82, M 217, О 188, S 437 flictioplancton Ρ 453 floare F 96 aflat sub- S 118α cu- A 832 - c u scap S 121 "falsă Ρ 1460 -bărbătească F 96 -bisexuată F 96-completă G 681 -discală F 96 -epigină F 96 -femelă F 96 -fosilă A 842 -hermafrodită F 9 б-hipogină F 96 -involtă Ρ 815a -ligulatá F 96, L 173 -marginală F 96 -masculă F 96 -nudă Ν 198 -perigina F 96 -radială F 96 -sterilă S 956 -terminală Τ 127 -tubuloasă Τ 641, V 17 flobafen Ρ 447 floconos S 1061 floculos F 84 floem Ρ 448 -rudimentar L 126 fior F 86 bi- В 129 multi- M 535 floră G 329, F 85, Ρ 74 -alpină scundă M 323 -mică F 95 -micologică M 608 -microscopică M 323 - a solului Ρ 621 -scundă Ν 8 floral F 86 înveliş- I 204 flori -agregate A 328 cu- albe ca laptele G 6 . cu - c a zăpada N 130 cu- aripate Ρ 1607 cu- ca trompeta S 26 cu- căscate R 328 cu cinci- Q 38 cu- concrescute S 1379 cu- despicate S 143 cu- de liliac S 1468 cu două- В 129 cu- după înfrunzire H 627 cu -glumacee (plante-) A 81

β21 flori cu -în raceme R 2 cu -îndesuite Ρ 1676 cu -înguste S 902 cu -ligulate S 309 cu -lungi L 258 cu -mari M 5 cu -nasiforme R 238 cu -nepedicelate S 456 cu -nude G 267 cu -numeroase H 61, M 535, M 621 cu patru- Q 12 cu -păroase Τ 434 cu -pe axele laterale Ρ 826 cu -poculiforme Ρ 888 cu -purpurii Ρ 1116 cu -puţine Ρ 198 cu -radiate R 34 cu -rameale R 57 cu -rigide S 175 cu -rostrate R 353 cu -roşii R 375 cu -serat dinţate S 440 cu -serulat dinţate S 450 cu -sesile S 456 cu -setos păroase S 465 cu -simetrice S 1342 cu -spiralate S 757 cu o sută de- H 61 cu şase- H 279 cu trei- Τ 420 cu -uscate S 175, X 29 -femele avortate Ρ 93 -neutre N 110 -radiäre R 16 -sorale S 553 floricică F 97 floricol F 89 floricultură F 90 florifer A 849, F 91 florigraiie F 92 florilegiu F 93 fiorilor absenţa- A 883 aflat în interiorul- I 244 concreşterea- S 1380 descrierea- F 92 floripar F 94 fiorulă F 95 floscul F 97 fluctuant F 98 fluier (în formă de-) Τ 310 fluitant F 99 fluture (ca un-) Ρ 79 fluturi de noapte polenizat p r i n - S 725 fluvial F 100 foaia frunzei L 36 foarte Ρ 253, 1156 fob Ρ 454 hidro- Η 490 fobism Ρ 455

INDEX fobofototropism Ρ 458 foc (de-) Ρ 1692 focului (de culoarea-) F 79 I 39 foladofite Ρ 461 foleobionţi Ρ 462 foliaceu F 104 folianeu F 105 foliar F 106 monomorfism- I 332 foliat F 109 dens- Ρ 1685 folia tură F 108 foliaţie F 107 folicular F 115 foliculariu F 116, Ρ 987 foliculă F 117 -compusă F 116 foliivor Ρ 573 foliolat F 111 foliolă F 112 foliole eu -costate R 10 eu patru- Τ 191 cu trei- Τ 416, 487 -involucrale I 274, Ρ 279 perechi de- J 14 folosit împotriva tusei В 63 folositor и 96 fonotaxie Ρ 463 fontinal F 120 forestier S 29 foreză Ρ 466 forfecat F 124 forma (de-) F 128 -tipului original Ρ 786 formare G 89 formarea -fructului С 109 -gametului G 22 -mugurilor G 74 -nucleului N 180 -rădăcinilor R 257 -tetradelor Τ 166 format F 127 -din Ε 121 -mai înainte Ρ 1183 -mai întîi Ρ 1208, 1375 formativ M 477, Ρ 774 formaţie -apicală A 124 -fol iară Ρ 567 -radiciformă R 287 -tulpinală С 198 formaţii -de mangrove H 12 -fibrilare din plastide Ρ 781 -regresive I 279 formaţiuni astrale (fără-) A 673

ROMÂNESC

formă G 712, F 125 de aceeaşi- G 716, I 327 -de cultură G 951 -fosilă Ν 50 -hibridă Ν 160 în -de M 473, О 60 în -de fluier Τ 310 în -de gratii G 60, 447 -nouă F 125 -stinsa Ν 50 forme cu -diferite Η 228 cu numeroase- Ρ 1006 cu patru- Τ 181 cu trei- Τ 512 formînd F 126 formulă F 129 fornice F 131 forţă V 141 -vitală В 165 fosilă F 135 fosile F 136 fosilizat (incomplet-) S 1183 fosplancton Ρ 469 foşnitor S 1019 foteolic Ρ 470 fotic Ρ 471 fotism Ρ 472 fotoauxism Ρ 474 fotoblast Ρ 475 fotochemotactism Ρ 456 fotochimic Ρ 476 fotocineză Ρ 488 fotocleistogamie Ρ 478 fotoclinie Ρ 479 fotocolorimetric Ρ 480 fotocromatic Ρ 477 fotodinamic Ρ 483 fptodinamie Ρ 482 fotodineză Ρ 481 fotoepinastie Ρ 484 fotoestezie Ρ 473 fotofază Ρ 501 fotofU Ρ 502 fotofob Ρ 503 fotogenic Ρ 485 fotografia exemplarului tipic Ρ 486 fotografotip Ρ 486 fotohiponastie Ρ 487 fotolepsis Ρ 489 fotoliză Ρ 490 fotometric Ρ 492 fotometrie Ρ 491 fotometru Ρ 493 fotomorfoză Ρ 494 fotonastic Ρ 496 fotonastie Ρ 495 fotoperioadă Ρ 500 fotoperiodic Ρ 498 fotoperiodism Ρ 499 fotoplagiotrop Ρ 505

INDEX

622

ROMÂNESC

fotoreducţie Ρ 506 fotosinteză Ρ 507 fototactism Ρ 508 fototip Ρ 486 fototonus Ρ 510 fototrof Ρ 513 íototrofie Ρ 512 fototropism Ρ 514 -negativ A 897, С 174 -pozitiv А 663, Ρ 1301 fovee F 138 -nectariferă Ν 54 foveolat F 139 -nectariferă Ν 54 fovilă F 140 fragă F 147 fragi (de-) F 142 fragil F 143 fragmatospor Ρ 518 fragment F 145 fragmentare F 144 fragmentat D 307 fragmentul tipului С 494 fragmoplast Ρ 523 fragmosferă Ρ 525 fragmozom Ρ 524 fragmostihobazidie Ρ 527 franjurat Τ 309 franzelei (de culoarea-) С 904 frapant M 91 freatofil Ρ 529 freatofite Ρ 528 frecvent F 150 frecvenţă F 151 -relativă A 24 frig F 153 de- Ρ 1600 friganofil Ρ 531 frigidariu F 152 friguros A 398, 471 fronda ferigilor F 158 frondescent F 154 frondescenţă F 155 fruct F 165, Ρ 1092 -cărnos S 64 -cu patru achene Τ 158 cu-solitar Ε 323 -fals Ρ 1479 -fosilizat С 111 -indéhiscent I 114 lipsit de- A 37 -schizocarpic С 571 -uscat S 488 "indéhiscent D 301 fructe -agregate A 328, 1 153 cu-C 99 -agregate A 916 - a l b e L 137 -aripate Ρ 1613 -aspre Τ 379 -cărnoase S 65 cu cinci-Ρ 239

fructe cu-concrescute S 1351, S 1392 "despicate S 138 --CU drapel S 275 "falcate D 375, S 271 --fibroase I 167 -glabre Ρ 1596 "indéhiscente (plante-)A 69 " î n coroană S 939 "încîrligate H 52 "îndesuite Ρ 1681 "înguste S 906 - l a t e Ρ 788 -laterale Ρ 829 "lucioase L 38 "lungi M 15 -mari M 6, 15 -muchiate G 212 -nepăroase L 88 -netede L 88 -nude G 270 - c a nuiaua R 223 -numeroase Ρ 950 cu-operculate S 890 -oviforme O 90 cu patru- Τ 155 cu-păroase Τ 443 "pintenate Ρ 797 --piriforme Ρ 1703 -pomacee Ρ 1089 -prismatice Ρ 1224 --puţine O 112 -reticulate С 430 -rigid păroase L 55 -rostrate R 309 -roşii Ε 348, R 212 -rotate Τ 582 -rozacee R 292 - scvamoase L 106 -semilunare S 271 "Sferice S 704 -simetrice S 1345 -spinoase Ε 10, S 746 "Spiralate S 760, 967 "Stipitate Ρ 894 -suturate R 227 " t a r i S 183 "tetragonale Τ 174 -triunghiulare Τ 497 -uscate Χ 32 -zbîrcite R 314 -zbîrlit păroase L 55 -diseminante D 323 -secedente S 235 fructelor concreşterea- S 1391 formarea- С 109 reunirea- S 1386 zbîrcirea- M 578 fructicol F 161 fructifer F 162, Ρ 1243 fructificare F 163 fructificaţie F 163

corp de- С 120, 825, O 232, Τ 216 fructificaţiei primordiul- A 984 fructificaţii cu-laterale Ρ 830 cu-neacoperite G 270 fructifică -de două ori pe an В 126 -de mai multe ori M 532 fructul -de baobab A 581 -pomoideelor Ρ 1092 fructului pedicelul- Η 610 primordiul- O 292 fructuleţ parţial M 195 frumos С 14, 248, D 23, Ρ 1639, V 64 foarte- Ρ 358 frunte F 159 frunza -hidrofiţelor H 492 -protocormului Ρ 1409 frunză F 114 -aciculară A 61 -adultă M 284 -asimilatoare Τ 601 - ş i sporiferă S 829, Τ 606 -compusă G 685 -cu microspori A 723 -de lumină H 81 -de umbră S 776 -dublă Ρ 102 -falsă Ρ 1549 -fertilă S 822 -fosilă L 221 -mare M 33 -normală N 148 -primordială Ρ 1212 -propriu zisă N 148 -radicală R 20 -seutată S 225 -scvamiformă abortivi H 603 -simplă S 518 -spongioasă S 776 -sporiferă S 822 frunze -aeriene A 259 aproape fără- S 1095 -bazale В 35 creşte pe- Ρ 564 cu-P 549 -albe L 143 -alterne A 406, 475 -amforiforme Ρ 550 -aristate A 1024 -asemănătoare I 335 -brune Ρ 402 —cărnoase S 74 -căzătoare Τ 284 cu cinci- Ρ 248 cu-concrescute S 1353

628 frunze -coriacee S 233 -despicate S 139 "diferite H 236 "dinţate O 63 cu două- В 130 cu-fibroase I 170 "filamentoase N 73 "frumoase A 318 --graminacee A 341 "înguste S 924 -lanuginos păroase С 560 "late L 69, Ρ 792 "lungi L 259 -mari G 244, M 34 —membranoase S 124 cu-mici L 127 —nepăroase L 89 --nepeţiolate S 457 -nervate Ρ 444 -netede L 89 —numeroase Ρ 1028 -oblice Ρ 736 cu patru- Q 13 cu-păroase Τ 458 —penate Ρ 701 -pliate Ρ 1627 --pufos păroase Ρ 1623 -punctate S 969 —purpurii Ρ 1121 -puţine Ρ 199 -rădăcini R 278 —rigid erecte I 349 -rigide S 188 -rostrate R 311 —roşii ca focul Ρ 1710 —rozacee R 299 -sagitate S 16 -separat dinţate S 441 -serulate S 451 "Sesile S 457 —setos păroase S 466 --spinoase S 747 -striate S 1027 -suberoase Ρ 426, S 1170 --subţiri Τ 107 cu şapte- Η 154 cu şase- Η 283 cu-tari S 948 cu trei-T 486 cu-ca umbrela S 160 -uscate S 486, X 41 - c a la usturoi S 209 -verzi G 344 -periferice însorite H 81 produce- Ρ 564 referitor la- Ρ 549 situat sub- Η 604 frunzei biologia- Ρ 554 deasupra- S 1309 dosul- Ρ 10 faţa- Ρ 10 foaia- L 36

INDEX lobul- L 237 marginea- M 108 perniţa- Ρ 1650 segmentul- S 258 teaca- O 50 tipul- Ρ 578 vagina- О 50 frunzele -heliofitelor Η 81 roade- Ρ 573 frunzelor căderea- D 41 căderea timpurie a- Ρ 576 concreşterea- G 49 dispoziţia- Ρ 577 necroza- Ρ 571 pătarea galbenă a- A 1157 teoria formării- Ρ 565 totalitatea- Ρ 567 frunziş F 158 de- F 156 frunzos F 109 bogat- F 113 frunzuliţe cu rizoizi R 245 frutescent F 169 fruticant F 171 fruticet F 172 ftiriază Ρ 532 fucaceu F 174 -fugal F 176 aero- A 122 bazi- В 42 fuliginos A 222 fumagineu G 73 fumului (de culoarea-) Ν 36 fumuriu F 185 fungicid F 188 fungicol F 189 fungivor F 190, M 604 fungoid F 187 funicul F 194 -curbat Ε 13, R 198 funicular F 192 funiculat F 193 funie (în formă de-) F 186 funiiform F 186 funinginei (de culoarea-) A 857 funinginos F 182 furajer Ρ 1 f urcat F 198 dublu- В 136 furfuraceu F 199 furnici (referitor la-) M 622 fus F 205 -acromatic A 75 în formă de- R 8 fuziform F 203 fuzionarea nucleilor —diploizi S 1414 —triploizi S 1454 -vegetativi Τ 597 fuziune F 204, Ρ 71 -nucleară С 135

ROMÂNESC

gagatosperm G 3 galactin G 4 galbanifer G 7 gală G 206, G 13 -falsă Ρ 1480 galben A 1029, F 81, L 280, X 3 -albăstrui şofraniu С 985 -alburiu L 148, O 53 -ambrin A 502 -auriu A 1153, С 405, L 280, M 176, X 3 -complet H 327 - d e portocală A 1151 -închis G 409 -bruniu G 796, I 287 -ca bronzul В 294 -ceara G 239 -franzela G 904 -lămîia G 477 -lutul A 1011 —mierea H 102 --paiul S 1012 -sulful S 1282 -curat L 280 -deschis F 81, G 146, L 148, 279, S 1011 -intens H 556 -închis R 222, V 148 -lucios R 64 -lucitor Χ 3 -viu J 6 -murdar S 837 -palid F 80, G 146, H 102, L 277, О 53 -suriu G 868 -roşcat Ε 352, F 184, I 3 -verzui G 327, 351, I 13 -viu H 556 galbulă G 8 gale -cauzate de viermi H 91 poartă- G 203 galeat G 10 galeiform G 11 galericulat G 12 galvanotaxie Ε 84 -negativă A 920 gamet G 17 -femei G 292, M 22, О 162, О 177 - m a t u r Τ 245 -mascul А 700, S 661 -mobil ciliat Ρ 745 -neciliat A 907, Ζ 61 gametangiofor G 19 gametangiogamie G 18 gametangiu G 20 -femel G 110 gametic G 21 gametizare G 22 gametoblast G 24 gametocist G 25 gametocit G 26

INDEX

ROMÂNESC

gametofit G 34 -femei M 25, 41 -haploid Ρ 1371 -mascul M 326, 344 gametofitic G 33 gametofor G 31 -femei G 294 gametogamie G 27 gametogeneză G 28 gametoplasmá G 35 gametospor G 36 gârneţului (formarea-) G 22 gârneţilor conjugarea- Ρ 1084, Ζ 72 contopirea citoplasmatică a-P 763 fuzionarea- S 1424 -garnie G 37 gamobiu G 38 gamocarpelar G 39 gamocarpic G 40 gamocit G 41 gamodesmie G 42 gamofilie G 49 gamogemie G 43 gamogeneză G 44 gamomerie G 46 gamomorfoză G 47 gamopetal S 1349 gamostelie G 53 gamostil G 54 gamotropism G 56 ganglion G 58 gangrena S 697 gangrenes S 696 gard S 13 creşte pe- S 14 -viu S 13 gazde cu trei- Τ 579 plante- Η 440 gazoplancton G 60 gălbenuşul oului (de culoa­ rea-) L 280, V 148 gălbinare I 14 gălbui F 80, L 279, X δ -alb С 408, X 8 -brun ca pămîntul Τ 137 -bruniu Ε 80 -citrin G 477 -purpuriu Χ 11 -rozeu S 24 -verde С 352, Χ 7 găsit I 266 găunos G 92, 158, 201, 564, I 79 găuri (cu două-) В 201 găurit F 34, 122, 123, Ρ 264, 1113 -ca ciurul G 885 geitonocarpie G 62 geitonogamie G 61 gelatinos G 63 gelificare G 65

624 gemaceu G 70 gemificare G 74 gemini G 68 gemipar G 77 gemiparitate G 76 gen G 100 -nou Ν 169 -gen G 94 endo- Ε 154 exo- Ε 460 genă G 80 générant G 84 generativ G 86 generaţie G 85, Ρ 1257 -acrementiţială A 49 -asexuată G 85 -diploidă G 8δ, Ν 2 -filială F 3 -gametofitică G 85, Ν 1 -haploidă G 85, Ν 1 -sexuată G 34, 85 -somatică Ν 2 -spontanee A 10,1176, G 85 -sporofitică G 85 -zigotică Ν 2 generaţii alternanţă de- A 412, 424, A 873, Η 216 alternare de- A 439, 473, generează (care-) G 84 generic G 87 -apropiat A 289 apropiere -ă A 290 nume- G 97 generitip G 88 genetic G 91 genetică G 90 geneză G 89 -celulelor G 1046 -citoplasmei Ρ 764 -ciupercilor M 601 -morfozelor teratologice Τ 116 -plantelor Ρ 627 -genic G 94 genicul G 93 geniculat G 92 genonim G 97 genotip G 98 -cu denumirea iniţială O 269 genuri de plante G 83 geobiont G 104 geoblast G 106 geobotanică G 107 geocarpie G 108 geocarpotropic G 109 geoecotip G 116 geoestezie G 103 geofil G 119 geofite G 120 geonastie G 114 geonictinastie G 115 geonictitropie G 115

geoparalelotropism G 118 geoplagiotropism G 121 geosferă G 123 geospecie G 122 geotaxie G 125 geotonus G 126 geotorsiune G 127 geotortism G 127 geotrofie G 128 geotrofism G 128 geotropism G 130 -lateral G 130 -negativ A 924, G 130, Ζ 7 cu-A 320 -pozitiv G 168, G 130, Ρ 1258, 1320 -schimbător Ρ 901 germen G 132 germinabil G 133 germinabilitate G 134, V 147 germinant G 135 germinare (capacitate de-) G 134 germinat В 231, G 138 germinativ G 137 germinaţie G 136 -epigee Ε 257 gerontomorfoză G 139 ghebozitate Τ 635 ghemuit G 721 ghid H 319 ghimpe A 29, S 742 ghimpi cu-viguroşi H 432 cu-zbîrliţi Ε 337 ghimpos A 30, 160, S 741, 749 ghindă В 19, G 161, Ν 210 de- В 17 în formă de- G 153 ghirlandă (în formă de-) S 452 giberulat G 142 gibos G 142 gibozitate G 141, U 19 gigantic G 143 gigartin G 144 gimnoblastic G 268 gimnocarpic G 270 gimnocit G 271 gimnoplast G 272 gimnosperm G 273 gimnospor G 274 ginandric G 278 ginandrie G 277 ginandrofor G 281 ginandromonoecie G 279 ginanteric G 282 gineceu G 290 -monomer Ρ 1527 gingaş Τ 97 ginixus G 284

625 ginobază G 285 -cărnoasă S 63 ginoclamideu G 286 ginodimorfism G 287 ginodinamic G 289 ginodioecie G 288 ginoecie G 291 ginofen G 300 ginofilie G 302 ginofite О 303 ginofor G 301 ginogamet G 292 ginogametangiu G 293, M 23 ginogametofor G 294 ginogen G 296 ginogeneză G 295 ginohermafrodit G 298 ginomonoecie G 299 ginosporange G 306 ginostegiu G 308 ginostemiu A 733, G 649, G 309 gipsaceu G 310 gipsofil G 312 giromă G 315 gîşte (consumat de-) A 812 gît G 633, F 26 gîtuit F 25, S 1013 gîtul (eu-) G 630 -corolei G 816 -rădăcinii G 633 eu - - G 630 glabrescent G 148 glabrescenţă G 150 glabritate G 150 glabriuscul G 148 glabru G 39, G 149, L 87, Ρ 410, 1594 glaciar G 151 glandaceu G 153 glandă G 161 -digestivă D 211, G 161 -mică G 154 -nectariferă N 53 glande eu- ascuţite 0 304 eu- numeroase Ρ 938 cu patru- Τ 164 glandular G 155 glandulă G 154 -nectariferă Ν 54 -septală S 410 glandulos A 188, G 156 -ciliat G 157 -crenat G 158 -dinţat G 159 -setos G 160 glauc G 163 aproape- G 164 glaucescent G 164 glebă G 165 globoidal G 166 globoide G 167

INDEX globul G 168 globulos G 166, S 699 aproape- S 1187 -îndesuit G 721 -lăţit G 13 glohidiat G 169 păr- G 170, 171 glohidie G 170, 171 gloiocistidă G 173 gloiospor G 175 glomerat G 176 glomerulá G 177 -de flori A 63 -de fructe A 63 glomerulat G 176 glosoideu G 178 glosologie Τ 130 glosopodiu G 180 glugat G 943 glugă G 944 glumaceu G 182 glumă G 181, Τ 48 -florală V 29 -inferioară G 181, L 1 0 4 -superioară G 181 glume cu două- В 140 cu trei- Τ 495 glumelă G 181 glumelulă G 184 glumifer G 185 glumiform G 186 gluten G 187 glutinös G 172, 188 gnaisaceu G 192 gnesiogamie G 193 gogoaşa G 13 gol G 158, Ε 53, F 24, I 79, V 8 golaş G 266 golit Ε 53, F 24, V 8 goluri (cu-) L 24 gomfostil G 195 gonangiu G 197 goneoclin G 199 gonidangiu G 203 gonidial G 204 gonidie G 207 -cupuliformă G 1012 -externă Ε 28 -mare M 27 -mică M 328 -solitară H 31 gonidimiu G 205 gonidiofor G 206 gonidionemă G 208 gonimiu în şirag H 427 gonimoblast G 210 gonimolob G 211 goniotrih G 216 gonofor G 221 gonohifemă G 220 gonoplasmă G 222 gonospor G 224

ROMÂNESC

gonotaxie G 225 gonotoconte G 226 gonotropism G 228 gonozomă G 223 gracil G 230 graliform G 231 gramic G 238 gramineu G 233 graminicol G 235 granatin G 240 granifer G 245 graniticei G 246 granivor G 247 granular G 249 granulaţia citoplasmei G 1051 granulă G 251 -de clorofilă A 1198 -mare în protoplasma M 49 granuliform G 249 granulös G 239, 248 gras A 201 gratii (cu-) G 448, 495 în formă de- G 60, 447 graţios V 64 grav G 254 gravat I 177 graveolent G 253 grădinar H 437 grădinarilor (creaţia-) H 437 grădină H 438 -botanică H 438 -cu pomi H 438, Ρ 1086 -de flori H 438 -de legume H 438, О 102 -de trandafiri R 343 -de zarzavaturi О 102 grădinărie H 435 -ornamentală Τ 340 grădini cultivat în- Η 433 de- Η 433 evadat din- Η 436 grădinilor (apartinînd-) Η 438 grămadă mică A 63 grămăjoare (cu-) G 260 grămezi -de gunoi R 389 -de moloz R 389 grăuncioare -mobile de amidon S 877, 878 patru- de polen Τ 196 grăuncior G 252 -de polen A 730, G 252, M 353, Ρ 918 -mic G 251 grăunte S 276 grăunţă G 252 grefaj С 746 de- S 243 gregar G 255

INDEX

ROMÂNESC

greşeală L 52, S 723 -de scris L 52 -tipografică S 723 greşit M 85 greu Ρ 1093 gri С 433 grija lui (cu-) С 966 grindă (în formă de-) Τ 312 grîne F 167 groapă F 134 gropi mici (cu-) S 218 gropiţă A 483, 1006, F 138, S 219 -anterelor A 692 gropiţe cu- A 486, 1007, F 27, 139, S 17. 27 - -dure S 222 - -mici F 137 gros С 863, I 102, Ρ 2, 696 grosier G 259 grosime С 864 grosolan G 259 grotă S 638 grumulos G 260 grup G 256 -de cultivaruri G 953 -de specii înrudite S 1314 reunit În-C 621 -sistematic G 256 grupare A 327 grupat G 255 -la un loc G 724 -în masă sferică С 721 gudron Ρ 722 guleraş I 277 gumiíer G 261 gumoză G 262 gunoi (creşte pe-) Q 52 gunoios R 393 gunoişte (creşte pe-) F 64 gunoit S 943 gură O 272 cu- larg deschisă R 327 gust S 46 aproape fără- S 1199 fără- I 187 gustos S 42 guşă (în formă de-) S 1056 gutaţie G 264 gutulat G 265 hadrocentric A 554, H 5 hadrom H б halobentos H 10 halobiont H 11 halodrimiu H 12 halofU H 14 halofite H 16 halofob H 15 halonereide H 13 haloplancton H 17 hamat H 18

β2β

hamos'H 18 hamulat H 19 hamulos H 19 hapaxant H 23 haplobiont H 25 haplocaul H 26 haplocit H 28 haploclamideu H 27 haplodiplobiont H 29 haplodiplont H 29 haplofază H 37 haplogeneză H 30 haplogonidie H 31 haploid H 32 de patru ori numărulТ 189 nucleu- H 116 haplomitoză H 33 haplont H 25 haploperistomat H 35 haplopetal H 36 haplopoliploid H 38 haplospor H 41 haplosporange H 42 haplostel H 43 haplostemonie H 44 haplostemonopetal H 45 haploză H 39 haplozomie H 40 haptere H 46 haptomorfoză H 47 hartă Τ 4 hastat H 53 -pe о parte S 315 hat V 84 haustor H 55 -rudimentar Ρ 1505 haustorii (cu multe-) Ρ 1064 hekistotermic Η 67 heleofite Η 71 heleoplancton Η 72 helicism Η 74 hélicoïdal H 73 heliconomiu H 75 heliofil H 79 heliofite H 82 heliofob H 80 heliosciofite H 83 helioscopic H 84 heliotortism H 87 heliotropic H 88 heliotropism Ρ 514 -pozitiv Ρ 1321 helioturgotropism H 90 helioză H 85 helmintocecidii H 91 helmintoideu H 92 helofite H 98 helohilofil H 95 helolohmofil H 96 heloplancton H 99 helorgadofil H 100 helotism H 101 hematocrom H 8

hemerantic H 105 hemerodiafor H 106 hemerofil H 107 hemerofite H 109 hemerofob H 108 hemibazidie H 115 hemicariont H 116 hemiceluloză H 117 hemiciclic H 122 hemicriptofite H 121 hemidibioză H 124 hemifanerofite H 135 hemipentacotil H 134 hemisincotil H 140 hemiterie H 143 hemiterofite H 144 hemitrop H 145 hemixerofite H 146 hemostatic I 289 hepatic H 149 hepaticeiogie H 148 heptaginic H l o i hep tamer H 152 heptandric H 153 hep tarin H 153 herborizare H 158 hercogamie H 166 hermafrodit A 710, В 216, H 169, 171, M 407 hermafroditism A 712, H 170 -fais Ρ 1508 hermineu Ε 339 herpism H 172 hertzotropism H 173 hesperidă H 174 heteradelfie H 177 heterandric H 178 heterantagonism H 179 heteranterie H 180 heterantie H 181 heterauxeză H 182 heteroauxină H 183 heterobazidie H 186 heteroblastic H 187 heterocariont H 190 heterocarioză H 191 heterocarp H 189 heterocarpie H 188 heterociclic H 200 heterocineză H 220 heterocist H 201 heteroclamideu H 192 heteroc(h)oric H 193 heterocotiledonar H 199 heterocromatic H 195 heterocromie A 548, H 194 heterocromozom H 196 heterocron H 197 heterodicogamie H 202 heterodinam H 207 heterodistilic H 204 heterodont H 205 heterodrom H 206

627 heteroecic H 208 heterofag H 232 heterofazic H 233 heteroíenie H 230 heterofenogamio H 231 heterofiadic H 234 heterofil H 236 heterofilie A 446, H 235 heterofite H 237 heterofitic H 238 heterogam H 215 heterogamet A 779, H 209 heterogametangiogamie A 780 heterogametangiu A 781, H 211 heterogametic H 212 heterogameţilor (copularea-) H 214 hétérogamie A 782, H*^213 heterogamogonie H 214 heterogen H 218 heterogenetic H 217 heterogeneză H 216 heteromal H 221 heteromer H 224 heteromericarpie H 223 heteromerie H 222 heteromezogamic H 225 heteromixie H 226 heteromorf H 228 heteromorfie H 227 heteromorfism Ρ 1005 heteromorfoză H 229 heteropicnozá H 245 heteroplasie H 239 heteroplasmă H 240 heteroplastic X 26 heteroplastomatic H 241 heteroploid H 242 heteroprosfitiază H 243 heteroprotalic H 244 heterorizie H 246 heteroschiză H 247 heterosimbiontic H 257 heterosinapsis H 258 heterosindeză H 259 heterospermie H 250 heterospor H 252 heterosporangic H 251 heterosporic H 253 heterostemonie H 254 heterostil H 256 heterostilie H 255 heterostatic H 260 heterotalism H 263 heterotaxie H 261 heterotetraploid H 262 heterotipic A 461, H 269 lieterotom H 264 heterotop H 265 heterotristilie H 266 heterotrofic A 459, H 267 heteroză H 248

INDEX heterozigot H 271 hexaciclic H 273 hexaedric H 274 hexafiletic H 282 hexagonal H 275 hexagiHic H 276 hexamer H 277 hexandric H 278 hexapedal H 280 hexaploid H 284 hiacintin H 447 hialin H 448 hialocist H 449 hialonemă H 450, M 123 hialoplasmă H 451 hialozom H 452 hibernacul H 288 hibernal H 289 hibernant H 290 hibernare H 291 hibrid H 455 -adventiv N 161 -de grefă С 306, Ρ 1511 -fals Ρ 1511 -tetrafiletic Τ 177 -vegetativ V 46 hibridare Η 456 -naturală N 26 -sexuată Η 456 -vegetativă Η 456 hibridic Η 458 hibridizare (incapacitate de-) С 3 hibridogamie Η 457 hibridogen N 162 hidatodă Η 460 hidra tură Η 464 hidrobiologie Η 467 hidroblast Η 468 hidrobotanică Η 469 hidrocarpie Η 470 hidrocarpotropic Η 471 hidrocit Η 478 hidrocleistogamie Η 473 hidroclinie Η 474 hidroc(h)or Η 472 hidroc(h)ore plutitoare N 33 hidrocorm Η 475 hidrocriptofite Η 476 hidrocultură Η 477 hidroestezie Η 466 hidrofil Η 489 hidrofilă Η 492 hidrofite Η 493 hidrofitologie Η 494 hidrofob Η 490 hidrogam Η 480 hidrogamie Η 479 hidroharmoză Η 481

ROMÂNESC

hidrolizarea proteidelor Ρ 1354 hidroliză Η 483 hidrom Η 484 hidromegaterm Η 485 hidrometeoric Η 486 hidromorfie Η 487 hidromorfoză Η 487 hidronastie Η 488 hidroplanctofite Η 496 hidroplancton Η 495 hidroplast Η 497 hidroplastide Η 498 hidrospor Η 501 hidrostereide Η 502 hidrotaxie Η 503 -negativă А 900 hidrotrihom Η 504 hidrotrofie Η 505 hidrotropism Η 506 -pozitiv Ρ 1261 hidroză Η 500 hierobotanică Η 297 hifalmiroplancton Η 558 hifasmă Η 559 hifă Η 557 -plectenchimatică Ρ 1560 strat de hife H 560 hifemă H 560 hifenchim H 561 hifopodiu H 562 higrofil H 514 higrofilie H 513 higrofite H 516 higrofob H 515 higrohazie H 509 higrometric H 510 higromorfie H 511 higromorfism H 512 higroplasmă H 517 higroscopic H 519 higroscopicitate H 518 higroscotofil H 520 hil D 151, H 300, U 18 hilar H 298 hilat H 299 hilodofite H 523 hilofite H 523 hilogamie H 524 hilului (cicatricele-) О 151 hiluri (cu trei-) Τ 499 himenial Η 527 himeniu Η 529, M 181 aflat sub- S 1191 -nud A 63 himenofor H 531, Ρ 1577 himenopterid Η 532 himeră С 306, Ρ 1511 hipantiu Η 534 hipantodiu Η 535 hiperanisogamie Η 537 hiperboreal Η 538 hipercromatic H 541 hipercromaticitate H 540

INDEX

ROMÂNESC

hiperdiploideu H 542 hiperdromie H 543 hiperhaploideu H 544 hiperhidric H 545 Jiiperhimeră H 539 hiperparazit H 547 hiperplazie H 548 hiperpoliploideu H 549 hiperstomatic H 550 hipertelic H 551 hipertipie H 555 liipertonic H 552 hipertrofie H 553 -învelişurilor florale R 14 hipertrofite H 554 hiphidrogamie H 564 hipnospor H 566 hipnosporange H 567 hipnotic H 565 hipobazal H 569 hipobazidie H 570 hipobiot H 572 hipoblast H 574 hipocarpic H 578 hipocarpiu H 575 hipocarpogeu H 576 hipochil H 579 hipochioneu H 580 hipocopulă H 582 hipocotil H 583 hipocotil (ă) (axa-) H 583 hipocrateriform H 584 hipocrepiform H 304 hipodermă H 586 -rădăcinii I 212 hipodiploideu H 587 hipodrom H 588 hipofilă H 603 hipofilopod H 602 hipofiză H 605 hipofloidal H 601 hipogeocarpie H 590 hipogeu H 589 hipogin H 591 hipohaploideu H 592 hipolitie H 596 hiponastie H 597 hiponim H 599 hiponomiu H 598 hipoplancton H 605 hipoplazie H 607 hipopleură H 608 hipoploid H 609 hipopodiu H 610 hipopoliploid H 611 hiposporange H 613 hipostatic H 615 hipostază H 614 hipostomatic H 616 hipostromă H 617 hipotal H 618, 619 hipoteciu H 621 hipotipie H 624 hipotonic H 622

628 hipotrofie H 623 hipovalvă H 625 hipsofilă H 626 hircin H 305 hirsut H 306 aproape- S 1190 hirt H 307 hispid H 308 histerantic H 627 histerogen H 628 histodializă H 309 histogen H 311, 312 histogeneză H 310 histolitic H 315 histoiiză H 314 histologie H 313 histologia plantelor Ρ 631 hîrtia (ca-) Ρ 86 holarctic H 321 holism H 322 holobazidie H 323 holobentic H 324 holoblastic H 325 holocenoză H 328 holociclic H 329 holoclamideu H 326 holodibioză H 330 holoendobiotic H 331 holoendofite H 332 holoendozoare H 333 holoenzimă H 334 holoepifite H 335 holofitic H 348 holofitism H 349 hologamet H 337 hologamie H 338, M 26 hologeneză H 340 hologenie H 340 hologenotip H 341 hologimnocarpic H 342 hologinic H 343 hololeuc H 344 holomorfoză H 345 holoparazit H 346 holopetal H 347 holoplancton H 350 holosaprofite H 351 holosericeu H 352 holotip H 354 dublet de- I 344 homaloc(h)oric H 356 homalotrop H 357 homeoplazie H 376 homeoreză H 377 homeostazie H 379 homoandrie H 372 homoblastic H 359 homocariont H 361 homocarpic H 360 homocen H 367 homociclic H 368 homocineză H 365 homoclamideu H 362 homocron H 364

homodicogamie H 369 homodinamic H 371 homodrom H 370 homoecic H 373 homofag H 403 homofazic H 404 homofiadic II 405 homofiletic H 406 homofilic H 406 homofilie H 407 homofitic H 408 homogam H 384 homogamet H 382 homogamie H 383 homogen H 388 homogenetic H 387 homogeneză H 386 homogonie H 389 homoheterostilie H 391 homoiocarioză H 392 homoiodiperiantic H 393 homoiohidratură H 395 homoiosinapsis H 380 homoiotermic H 381 homoioză H 378 homomal H 397 homomer H 374 homomerie H 398 homomixie H 399 homomorf H 375 homomorfozá H 401 homonim H 402 homonimie parţială Ρ 1510 homoploid H 409 homospor I 337 homosporie H 410 homostemonie H 412 homostilie H 413 homotactic H 415 homotalism H 416 homotipic H 420 homotom II 417 homotopie H 418 homotrop H 419 homozigot H 422 homozigotic H 423 homozigoză H 421 horiodimorfism H 424 hormocist H 426 hormogon H 428 -septat H 426 hormogonimiu H 427 hormon H 429 -de creştere A 1223 -vegetal Ρ 632 horticultura II 435 hortifug Η 436 hotar L 179, Τ 131 iarbă G 232, H 156 -mică H 165 iarnă H 296 de- В 295, H 289, 295

629 arovizare V 74 iască F 118 с (în formă de-) С 959 iconografie I 6 conotip I 7 icosaedru I 9 icosandrie I 11 cosandru I 10 cotip I 12 icter I 14 dentic H 358, I 15 dentificare I 16 dentitate morfologică H 385 diobiologie I 18 dioblast I 19, Τ 441 diobotanică I 20 diocerologie I 21 diocromatină I 22 dioecologie I 24 idiogamie I 25 diogenetică I 26 diogramă I 27 diometric I 28 idiomorfoză I 29 diomutaţie I 30 dionim I 31 dioplasmă I 32 dioterie I 34 diotip I 36 diotop I 35 diozom I 33 lederaceu Η 62 erbaceu G 233, H 157 erbar H 159 erbicide H 162 lerbivor H 164, Ρ 656 erbos G 237, H 157, 163 ernat H 292 ieşit Ρ 1436 -în afară Ε 112, Ρ 1284 -înainte Ρ 1284 puţin- Ρ 1286 ieşitură Ρ 1285 ilegitim I 42 nume- I 42 ilustrator I 44 ilustraţie planşă cu- Τ 4 -unei cărţi I 6 imaculat I 50 imagine S 632 imaş Ρ 173 jmbibiţie I 47 imbricat I 49 invers- O 11 imigrante (plante-) I 53 imigrare I 54 imigrat A 225, I 55 -ca hibrid N 161 imitator A 242 impar I 59 imparipenat I 60 imperfect I 62

INDEX impermeabil I 63 impermeabilitate I 64 important G 490 mai- Ρ 1215 impozant S 1286 impregnat O 8 imprimat Ε 40 impudic I 70 imunitate I 57 inactiv I 73, Ρ 176 inaniţie I 80 -parţială Η 125 incapacitate de hibridizare G 3 incizat D 322, I 89, Τ 329 -pînă la bază S 244 slab- S 1197 inciziune I 88, Ε 430 inciziuni cu- neregulate Η 264 cu- regulate Η 417 incluziune I 92 incolor Η 448, I 96 incomplet M 89, O 33 incrustare I 104 incubaţie I 106 incumbent I 108 incurbat I 109 incvilinism I 171 indefinit I 113 indéhiscent I 114 fruct- I 114 indicat D 94 indicatoare (plante-) I 116 indicator M 465 indice alfabetic R 151 indicînd Ρ 1161 indiferent I 117, N 111 indigen V 72 indigotic I 119 indirect I 120 indistinct 1 122 indiviz I 123 indivizibil A 1120 indûment I 124 induplicativ I 125 induvie I 130 induzia -ferigilor M 184 -sporangelui Ε 294, Η 613 induziat I 127 induzie I 128, M 184, S 802 -membranoasă V 51 inechilateral S 110 inegal A 774, D 316, H 175, 1 59, 75 inel A 800 -anual A 800 -cambial A 800, G 51 -de peri A 800 -glandular A 800

ROMÂNESC

în formă de- A 798 inelar A 798 inelat A 799 -pe jumătate S 283 inelul sporangelui G 315, ineluş G 317 -aparent Ρ 1457 infecţie I 132 perioadă de- L 59 infecţios G 768 inferior H 533, 615, I 13? inflorescenţă I 141 -cincinată G 429 -compusă С 685 -fructiferă I 153 -racemoasă R 4 -simplă S 518 -terminală Τ 127 influenţă Τ 15 -reciprocă I 20& infraapical I 146 infraaxilar I 147 inframicrob I 149 inframicrobiologie I 150» inframicroscopic A 518 infraspecific I 151 infructescenţă I 153 infundibular I 154 infundibuliform I 154Î infuzie I 156 inhabitant I 159 inhibitor Ρ 111 inhibitori I 160 inima lemnului D 402 inimă (în formă de-) G 8Sj, G 806 iniţial I 161, O 238 celule -e I 161 innascent I 162 inofensiv I 166 inovant I 164 inovaţie I 165 insecte (de, pe, prin) Ε 212: polenizare prin- Η 166 insecticide I 178 insectifer I 179 insectivor I 180 insectivore (plante-) I 180· inseparabil I 181 inserare I 182 inserat A 291, G 631, D 321, F 73, I 185 -în jurul ovarului Ρ 288 inserţie I 184 loc de- A 1046 insident I 186 insolaţie Η 85, I 191 instalare I 197 insule (creşte pe-) N 107 integral Η 320 integument I 204 -bulbului I 204 -ovular extern Ρ 1210 interacţiune I 206

INDEX

ROMÂNESC

intercalar I 208 intercalare ulterioară I 224 intercalat I 225 intercelular I 210 intercineză I 211 intercutis I 212 interfascicular I 213 interfazu I 223 intergeneric I 214 interior Ε 124 intermediar I 217, M 139, Τ 388 intermitoză I 223 intern Ε 124, I 221 internodiu A 1048, I 220, M 203 -cu frunze Ρ 639 interpeţiolar I 222 interpoziţie I 224 interpretare I 226 interpus I 225 interreduplicaţie I 227 interspecific I 232 intersterilitate I 234 interstiţiu I 235 intexinu I 238 intină I 239 -polenului Ε 186 intraaxilar I 242 intracelular I 243 intrafloral I 244, N 204 intrapeţiolar I 245 intraspecific I 246 intrastaminal I 247 intra vaginal I 248 introducere (la о lucrare) I 288, Ρ 1176 introdus I 172, 185 introgresiv I 252 intumescent I 255 intumescenţă I 256 intususcepţie I 257 inundaţie Ρ 1280 -de- Ρ 1279 inutil I 260, S 1291 invadant I 261 invaginare I 262 invaginat I 263 invariabil I 58, 264 invers 0 2, R 212 -imbricat О 11 inversare completă R 185 inversat A 629, 874, I 267 investigaţie I 268 inviabilitate I 270 invizibil A 20, С 489, I 271 involucel I 273 involucral I 274 foliole -e I 274 involucrant I 275 involucrat I 276 involucru I 277 fără- Ε 448

630 involutiv I 280 involuţie I 279 ioni. de hidrogen (concen­ traţie de- -) Ρ 382 ireversibil I 283 iridescent I 282 irigaţie R 323 iritant S 982, U 88 iritaţie Ε 433 istorie Η 317 iteologie I 346 iubitor de Ρ 437 -iarnă G 277 iugament J 12 iulifer A 509, J 16 izabelin I 287 izidie I 291 izobilateral I 294 izocarpie I 297 izocenic I 302 izocenoză I 303 izoclin I 301 izocromocentric I 299 izodiametric I 305 izofen I 329 izofenogamie I 328 izofilie I 332 izofotic I 331 izogametangiogamie I 308 izogameţi I 307 copulare-1 324 izogamie I 309 izogamogonie I 310 izogen I 311 izogenetic I 311 izogenomatic I 312 izoginic I 316 izogonic I 315 izohologamie I 317 izolare geografică I 319 izolat A 638, G 364, I 320, S 238, 405 izolateral I 318 izolaţie I 319 izomer H 374, I 323 izomerie I 322 izomerogamie I 324 izomorf H 375, I 327 izomorfie I 325 izomorf oză I 326 izoplanogameţi I 334 izoploid I 335 izoprosfitiază I 335 izoprotalie I 336 izosintip I 340 izospor I 337 izosporie H 410 izostih I 338 izostil I 339 izotip I 344 izotonic I 343 izozigotic I 345 izvor F 119, S 129

îmbătător S 489 îmbătrînire S 391 aflat în faza de- Ρ 589 îmbelşugat O 205 îmbibat S 1277 îmbobocire G 71 îmbrăţişînd -floarea A 602 -tulpina A 601 îmbunătăţit A 507 -substanţial Ε 106 împărţit D 353 -în două D 239 împerecheat В 150, С 740, G 67, J 13, Ζ 58 -de mai multe ori M 544 împletit С 771, I 65, 249, Ρ 794, 845 împletitură Τ 213 împodobit A 214, Ε 471, О 242, S 224 împodobitor D 23, О 241 împrăştiat А 1076, D 203, D 318, 329, Ε 56, I 233, S 613, 780, V 18 împrejmuire S 13 împrejmuit О 36 împrejurare G 703 împrejurimi A 204 împreunare A 671 -prin alipire A 325 împreunat A 205, С 654, 709, 740, J 20 împreună S 1369 împuţinat D 56 înainte Ρ 1156 mai- Ρ 1360 înalt G 211, Ε 79, 89, Ρ 1232 A 480 destul de- A 479 foarte- Ρ 1159 neobişnuit de- G 143 înarmat A 1028 înălbire A 374 înălţime A 478 înăuntru (aflat-) I 241 încălecat Ε 318, I 49 -pe jumătate S 307 încercare Τ 102 încet L 99 încetăţenit I 172 închegare G 542 încheietură A 1046 închis A 759, G 496, 503, O 25, O 41 aproape- S 1124 -la culoare A 1127, F 200, N 118, M 488, О 22, Ρ 397, Ρ 1640, S 91 închizînd I 91 încinge (саге-) G 440 încîlcit I 249 încîntător A 527

631 îndrugat A 198, 221, 635, H 18. 51, О 152, R 107 cu vîrful- и 29 de două ori- В 222 spinos- L 51 înclinat A 46, С 524, I 90, Ρ 1292 -faţă de axă O 15 -în afară R 85 -înapoi S 1301 încolăcit I 65 încolţire G 136 încolţit G 138 înconjoară (care-) С 440, Ρ 267 -de jur împrejur A 495 -organul A 600 înconjurat G 431, 441 -cu şănţuleţ С 470, 785 încovoiat A 689 încreţire С 889 încreţit С 890, R 403, U 7 slab- S 1140 încreţitură R 402 -mică R 404 încrucişat С 896, D 29, H 458 încrustat I 105 -în piatră Ε 158 încurcat С 717, I 65, 249 îndepărta (a se-) D 337 îndepărtat A 1236, D 333, R 143 îndepărtînd D 75 îndesuit С 539, 672, 701, С 710, 866, D 68, Ρ 2, 1675, S 984 îndoielnic A 497, D 16 îndoit -brusc spre interior I 148 -în arc С 973 -înăuntru I 251 îndreptat -în aceeaşi direcţie H 397 -spre С 792 înfăşoară (care-) G 440 înfăşurat G 778 -pe jumătate O 38 înfăţişare A 1071, G 712, F 6, 125, H 4 apropiat ca- A 42 -asemănătoare I 325 cu- F 128, O 199 - -asemănătoare H 375 - -parentală Ρ 193 -exterioară a organismelor Ρ 595 înfloreşte (care-) -de timpuriu Ε 319 -mereu A 351 -noaptea N 132 -peste zi Η 105 -repetat R 112 -seara V 96

INDEX -tîrziu S 454, Τ 29 înflorire A 833, Ε 52, F 87 a doua- R 113 -anormală M 280 - -toamna Ρ 1226 -noaptea Ν 213 perioada de- Τ 87, A 833 -precoce Ρ 8 înflorit (bogat-) F 88 înfrunzire F 107, 155 cu flori după- H 627 îngemînat С 740, D 191, G 67 de patru ori- Τ 165 de trei ori- Τ 125 îngheţat G 64 îngrămădit A 54, 323, G 539, 720, 866, G 176 îngropat I 143, 177, S 428 îngroşare G 861, I 101 îngroşat G 862, I 102 îngust A 767, 769, 995, S 901 -cilindric Τ 123 îngustare S 928 îngustat A 768, G 765, 780 înierbat H 163 înjumătăţit D 239 înlănţuit G 182, 687 înlăturare Ε 90 înlăturat Ε 434 înlocuire (de-) Ρ 1437 înlocuitor S 1253 înmugurire G 71 înmugurit В 231, G 72 înmulţire A 605, Ρ 1293, R 157 -asexuată M 418, 557 de- M 558, R 158 -fără sporogeneză A 936 înmulţit M 559 înăbuşitor S 1270 înnăscut G 719, I 157, N 24 înnegrit A 1127, N 119 înnorat Ν 173 înotător Ν 22 înrădăcinare R 21 înrădăcinat R 22 înrădăcinează (саге se-) R 20 înrudire A 290 înrudit A 289, 331, G 597, С 713, 718, Ρ 1305, 1470 -îndeaproape G 752 însămînţare S 87 însemnare A 795 însemnări zilnice D 151 însorit A 956, H 76 însorite plante de staţiuni- H 82 însoţit G 658 însoţitor G 657 înspicare I 194 însuşire Ρ 1310 înşelător D 16, M 190, S 519

ROMÂNESC

înşirare Ε 217 înşiruit G 687 întărire in consistenţă S 17d întărit I 126, M 579 -în consistenţă S 193 întăritor A 653 întindere A 1000 întinerire J 23 a plantelor A 666 întins D 334, Ε 56, 502» L 68 -în afară Ρ 1427 -pe pămînt Η 443 întîi (de ordinul-) Ρ 1215 întiietate Ρ 1221 întîlnit O 44 întîmplător (dezvoltat-) A 44 întors A 682, 1233, O 2, Ρ 359 -de la dreapta spre stînga S 525 -în afară Ε 516 -înapoi R 212 -pe dos R 186 -spre G 792 întortocheat L 8 întovărăşind G 657 întovărăşit A 1086 întreg G 681, I 123, 201, Τ 365 aproape- I 203 întrerupt D 313, F 141» I 229 întretăiat I 230 întreţesut G 771, I 236» Τ 212 -de jur împrejur G 469 întunecat M 488, Ν 173» О 22, Ρ 397, S 91 cu scvame -e A 494 întunecos Τ 94 înţeles S 397 înţelesuri (cu două-) A 497 înţepător A 59, Ρ 1657 învecinat A 203, 1082, G 713» G 140, V 111 înveleşte (care-) Τ 47 înveliş I 204, Τ 48, V 4& cu -T 50 - -protector Τ 650 -de peri I 124 -dur G 901 cu - floral simplu H 362 -floral I 204 fără-- A 72, 884, G 267 hipertrofia învelişurilor florale R 14 lipsit de- G 266 -mucilaginos Ρ 42 învelişul -archegoanelor Ρ 270 -fructificaţiei S 826 -intern al ovulului Τ 4S

INDEX

ROMÂNESC

-ovulului I 204 -seminal S 680 --extern Τ 145 -seminţei I 204 -sorilor I 128 -sporului S 809 învelişuri cu două - florale D 171 cu trei- Τ 439 învelişurile fructului Ρ 275 învelişurilor totalitatea- florale Ρ 270 învelit С 314, I 129, V 49 învelitor I 275 înverzeşte (care-) V 127 înverzirea -anormală V 128 -organelor florale Ρ 568 -ovulului O 167 înviorător A 653 învîrtoşat I 126 înzăpezit N 127 înzestrat cu Ρ 1173 jaculator J 1 jaspideu J 3 jghiab (în-) С 91 jghiaburi (cu multe-) M 516 jilav M 68, и 4 joncţiune A 671, J 19 jordanism J 7 Jordánon M 352 jos (cel mai de-) I 71 judeţ G 659 jumătate (pe-) H 110, S 277 juncoid J 18 Jupiter J 21 jur-împrejur (de-) С 453 juvenil J 22 juxtapunere J 25 labei L 3, M 239 labelat L 1 labelizare L 2 -petalelor H 378 -sepalelor H 378 labelului degenerarea- A 71 expansiunea laterală aP 828 lipsa- A 71 labiat G 272, L 4 labii (cu două-) В 142 labirintiform L 8, M 70 labiu L 6 -inferior L 5, 6 -superior L 6 lac L 10, 25, S 856 lacérât L 12 laciniat L 15 fin- F 63

β3ί!

lacinie L 14 -mică L 16 laciniile -caliciului L 14 -corolei G 816, L 14 -perigoniale L 14 lacinulat L 17 lacinulă L 16 lacrimant L 18 lacrimatie L 19 lacrimă (în formă de-) D 1 lacrimiform L 20 lactescent L 21 lacteu L 22 lacună I 235, L 23 lacunos L 24 lacuri creşte pe margine de- Ρ 105 creşte prin- Τ 316 din- L 181 plante de- Τ 317 lacustru L 26 lageniform L 31 lamarckism L 32 lamelar L 34 lamelat L 35 lamelă L 33 lamina L 36 -frunzei L 178 lance (în formă de-) H 53, L 41 lanceolat L 41, 254 -hastat L 42 in vers- О 12 liniar- L 43 lanţ (dispus în-) G 687 lanuginos L 47 păr- L 47 -păros Ε 334 lanuginozitate L 48 lapaceu L 51 lapidicol L 49 larg A 606, Ε 384, L 68, Ρ 787 lat Ε 384, L 68, Ρ 787 -eliptic L 70 foarte- Ρ 331 -foliat L 69 puţin- L 66 latent I 73, L 58, R 88 latenţă L 59 lateral L 60, Ρ 824 latex L 62 eu- G 4 laticifer L 64 latitudine L 65 latură L 71 laturi aşezat pe- L 60 cu cinci- Q 42 cu două- В 143 cu douăzeci de- I 9 cu mai multe- M 545

cu şase- H 274 cu trei- Τ 502 laturile cu - Ρ 824 - -inegale I 77, S HO lax С 251, L 73 panicul- J 9 lăptos L 21 lărgit A 604, D 231, 334 lăstar Ρ 1271 -acvatic Η 468 -comprimat dilatat Ρ 790 -de creştere A 1224 -de mugure radical S 1318 -de viţă R 163 -tînăr S 1318 lăstari cu- S 1317 - -scurţi В 271 poartă- Ρ 1272, S 1317 lăstârire (de-) I 164 lăstărit В 231 lăţime L 65 -degetului gros Ρ 920, 921 lăţit A 604, G 678, D 231 leac (de-) M 138 lecanorin L 76 lecidein L 77 lectoalotip L 78 lectotip L 79 legat G 744, J 20 legătură J 19, N 113 lege (după-) R 331 legitim L 82 nume- L 82 polenizare -ă L 82 legumă L 84, O 137 legume O 101 de- O 133 leguminaceu L 85 leguminos L 86 lemn L 169 cu - dur S 196 -fosil L 225 -fosilizat X 58 -petrificat L 225 -secundar S 245 lemniscat L 92 lemnos L 162, X 52 aproape- S 1204 corp- С 825 lemnului descrierea- X 56 studiul- X 59 lenitic L 93 lent L 99 -îngustat A 1140 lenticelat L 96 lenticele L 95 cu - L 96 lenticular L 97 -pătat L 98 lentiform L 97

взз lentiginos L 98 lentilă L 94 lepădat D 46 lepicenă L 104 lepidopterocecidie L 107 lepidopterofile L 109 lepidopteronomiu L 108 lepirofilie L 134 lepismă L 112 lepocit L 113 ieporin L 114 lepros L 115 leptocentric A 596 leptofloem L 126 leptom L 123 dispus în jurul- A 596 leptonemă L 124 leptosporange L 129 leptostil L 130 leptoten L 131 leptoxilem L 32 leptozigoten L 133 letal L 135 leucocian L 139 leucocist L 140 leucoplast A 668 leucospermie L 146 leucozom L 145 liană L 151 liber G 364, Ε 88, I 74, L 152, S 570 liber (felogenul) L 153 libriform L 154 lichefiază (care se-) G 628 lichefiere D 332, L 293 lichen L 155 lichenilor descrierea- L 157 studiul- L 158 lichenism L 156 lichenografie L 157 lichenologie L 158 lichid H 446, L 208 lignescent I 126, L 161 lignicol L 164 lignicolor L 163 lignificare L 165, S 179 lignificat (uşor-) S 1271 lignină L 166 conţine- S 193 secretă- S 186 lignivor L 167 ligulaceu L 171 ligular L 172 ligulat L 173 ligulă L 170 ligule (eu două-) В 144 liliaceu L 175 liliachiu I 1, L 174 -închis A 1137 lilieci (polenizat prin-) G 280 limaciform L 176 limb L 36, 178 ou- L 177

INDEX limba leului (ca-) L 101 limbă (în formă de-) G 178 limbul -corolei G 816, L 178 -foliar L 178 limnicol L 180 limitat la Q 53 limită L 179, Τ 131 limnetic L 181 limnobiologie L 182 limnofite L 184 limnoplancton L 185 limpede D 233 lingulat L 194 lingură (în formă de-) G 557 liniar L 191 liniat L 193 linie L 190 -de concreştere S 1323 -de demarcaţie L 179 în -dreaptă R 90 linii cu mai multe- M 546 cu patru -filetice Τ 186 în formă de - G 238 liniştit Τ 384 lipază L 197 lipeşte (care se-) A 324 lipicios G 188, I 350, L 99, V142 lipit A 197 lipocianină L 201 lipoclastic L 203 lipocondrii L 198 lipocrom L 199 lipofaneroză L 204 lipofil L 205 lipoide L 202 lipolitic L 203 lipoplast L 206 lipoxenie L 207 lipseşte (care-) A 21, G 87 -complet N 199 lipsi(a-) D 107 lipsit de A 628, 879, D 105, Ε 1, 415, O 209 lipsuri (cu-) M 89 lirat L 288 liră (în formă de-) L· 288 lirelă L 210 listă G 170, D 47 -de erori tipografice G 829 -de plante F 85 litere (în formă de-) G 238 litiază L 214 -litic L 294 amilo- A 616, 621 litocist L 217 litofite L 222 litoral L 227 aproape de- S 1205 creşte pe- A 158 plante de- A 352, Ρ 1450

ROMÁNESO

litosperm L 223 litotelmă L 224 livadă Ρ 1206 -cu pomi Ρ 1086 de- Ρ 1204 lizare L 293 de- L 294 sub acţiunea luminii Ρ 490 -citoplasmei Ρ 766 -clorofilei G 342 lizenchim L 289 lizicarpic L 290 lizigen L 291 lizină L 292 lînă L 39 lîngă (de-) Ρ 88 lînos bogat- L 47 -păros L 40 slab- S 1202 lob L 237 -mic L 236 -palatin Ρ 29 lobare L 232 lobat L 233 palmat- Ρ 48 penat- Ρ 702 lobi cu cinci- Q 43 cu doi- В 145 cu - egali I 321 cu mulţ,i- M 547 cu patru- Q 16 cu şapte- S 413 cu trei- Τ 504 cu - uniformi I 321 divizat în- L 233 lobii corolei G 816 lobul L 236 lobul L 237 -anterei L 237 -frunzei L 237 - -sectate S 258 -stigmatului L 237 -talului S 841 lobulat L 235 loc L 246, S 252 -clasic L 246 -cu sălcii S 19 -cu verdeaţă VI34 -de creştere S 873 -de inserţie A 1046 -natal N 21 -nisipos s 1 -plantat Ρ 751 -umbros и 23 local Τ 341 localitate L 246 localizat pe O 55 locelat L 238 locomotor L 240 locuieşte (care-) Η 2 locuind I 95 locuitor I 94

INDEX

ROMÂNESC

locul L 244 loculat L 242 loculi cu mai mulţi- M 549, Ρ 876, Ρ 1024 cu patru- Q 17 cu şase- S 477 cu trei- Τ 505 loculicid L 243 locului ovarului L 244 locuri creşte pe - reci A 398 creşte pe - umbroase S 158 de - însorite H 80 de- nămoloase (plante-) L 187 preferă - mlăştinoase Τ 68 -turboase Τ 655 lodiculă L 248, Ρ 33, S 841 logonim L 249 logotip L 250 lojă L 244 -a anterei G 737, L 237, L 244 cu о- и 62 -falsă S 836 -mică L 239 -secundara L 239 loji cu- L 242 cu cinci- Ρ 238 cu două- В 89, 146 cu mai multe- M 549, Ρ 876, 1024 cu multe- mici M 548 cu patru- Q 17 cu - secundare L 238 cu şase- S 477 cu trei- Τ 505 lomentaceu L 252 lomentă L 253 longidiurn L 257 lopăţică (în formă de-) S 620 1 oricât L 267 lorică L 266 loriceu L 265 lucios С 838, F 181, L 28, L 29, 37, 270, Ν 122, S 768, V 76 lucitor G 838, F 181, L 37, L 270, N 122, R 119, S 164, S 768, Ρ 418 -dedesubt H 593 luciu de ulei (cu- -) I 259 lucrare О 206, S 1449 -floristică G 329 lucru R 161 lujer -anual scurt В 272 -lung M 14 lumbriciform L 273 lume R 129

634 lumea plantelor R 129, V 44 lumen L 274 lumină L 274, 282 cu multă- H 76, 79 emitere de- Ρ 472 influenţat de- Ρ 471 iubitor de- Ρ 502 lipsit de- A 894 produce- Ρ 485 reflectă- R 119 luminescent L 275 luminii (lizare sub acţiunea-) Ρ 490 măsurarea intenzităţiiP 491 luminiş de pădure L 272 luminos D 233 lunar M 189 lună (cu durată de o-) M 189 lunecos L 269 lung L 255, M 3 -de o palmă D 358 foarte- Ρ 332 lungăreţ Ε 94, O 17 lungime L 262 depăşeşte în- S 1284 -braţelor întinse O 233, 234 -unei palme Ρ 43 braţului (de lungimea-) В 268 luni (cu durată de trei-) Τ 509 luntrită G 90 în formă de- N 34 lunular L 276 lupă de mărire L 94 lupta pentru existenţă G 677 lurid L 277 lutos Λ 1012, L 281 luxuriant L 284 luxurie L 283 luzus L 278 macerat ie M 2 macrandric M 4 macroaerofil M 7 macroandrospor M 8 macroaplanogamet M 9 macroaplanospor M 11 raacroaplanosporange M lo macrobiocarpie M 12 macrobiotic M 13 macroblast M 14 macrocist M 18 macroclimă M 16 macroconidie M 17, 148 macroevoluţie M 21, 32 macrofilum M 33 macrofite M 35 macrofitoplancton M 36

macrogamet M 22, 149 -înainte de fecundare О 177 macrogametangiu M 23 macrogametocit M 24 macrogametofit M 25, 147 macrogameţilor (formarea-) M 150 macrogamie M 26 macroginospor M 28 macrogonidie M 27 macromiofil M 30 macromutaţie M 29 macronucleu M 31, 152 macropicnidie M 42 macropicnoconidie M 43 macropicnospor M 44 macroplancton M 37, 151 macroplan ogamet M 38 macroplaste M 39 macropleuston M 40 macroprotal M 41 macrosclereide M 46 macroscopic M 47 macroseston M 48 macrosimbiont M 60 macrospecie G 587, 621, M 50 macrospor M 19, 51, 154 -eu funcţii mascule M & formare- M 54 macrosporange M 52, 20, 155 macrosporocit M 156 macrosporofil M 57, 158 macrosporofor M 56 macrosporogeneză M 54, 157 macrosporogonariu M 55 macrostil AI 59 macrostilospor M 58 macrotermic M 159 macrotermofite M 61 macrozom M 49, 153 macrozoogonidie M 62, 63, M 160 macrozoospor M 62 maculat L 102, M 66 maculaţie M 65 maculă M 64 eu - oculiîormă О 47 -germinativă G 252 -hilară G 252 magnetotropism M 71 mai mult sau mai puţin Ρ 881 mal L 228 malacofile (plante-) M 76 malacogam M 75, 77 maliform M 80 malul rîurilor (creşte pe- -) R 332 mamelar M 87 mamelat M 88 mamelă M 86 mamelon U 19

63Ő în formă de- M 87 mană M 93 mangrove (formaţii de-) H 12 manifest M 91 manifestînd Ρ 1161 manşetă A 1030 mantisă M 94 manual Ε 123, M 95 -portativ V 9 manubriat M 96 manubriu M 97 manuscris M 98 nume dat în- С 310 marcat N 157, S 496 marcescent В 95, M 100 marcid M 101 marcotă Τ 20 mare A 606, G 242, M 3, 72, 145 foarte- M 161, Ρ 333 mai- H 536 mare M 103 situat lingă- Ρ 88 margaritaceu M 104 marginal M 105 marginant M 106 marginat L 251, M 107 margine M 108 -ascuţită A 90 cu — despicată S 150 cu - dinţată O 62 cu — îngustă S 919 cu — roşie R 384 de - M 106 marginea frunzei M 108 marin M 109 maritim A 255, M 110 marmora (panaşat ca-) M 111 marmorat M 111 marsupiu M 112 masă M 114 -ceroasă M 114 -filamentoasă S 1059 -păroasă S 1059 -polinică Ρ 922 -protoplasmatică multinucleată A 919 reunire în — G 544 reunit în G 724 mască (in formă de-) Ρ 349 mascul A 690, M 113 floare -ă F 96 mastigodesmoză M 118 mastigoneme M 119 mastigozom M 120 masul ă M 115 mat I 66, O 181 mateonim M 121 materie S 1235 bogat în- nutritivă Ε 404 maternal M 122 matinal M 129 matricái M 122

INDEX matrice M 123 matroclinie M 124 matur M 128 maturaţie M 125 eu - timpurie Ρ 1169 -fructelor F 163 maturescent M 126 maturitate M 127 ajuns la- A 219 -timpurie Ρ 1168 maturizare simultană S 1378 maturizat înainte de vreme Ρ 1188 maxiliform M 130 mazediu M 131 măcar S 28 măceaşă G 1010 măciucat G 497 de două ori- В 100 măduvă M 142 măduvei aparţine- M 143 de natura- M 144 mălăieţ G 155 mălură и 94 mănîncă (care-) V 164 mănunchi F 22a -de flori S 453 reunit în- F 22 mănunchiuri reunit în trei- Τ 415 măr M 84 referitor la- M 79 mărăcini (creşte printre- ) Ρ 531 mărăciniş V 65, 132 c u - V 131 mărăcinos D 389 mări creşte în - Τ 220 creşte în - adinei Ρ 1096 mărime M 73 mărire A 605 mărit A 1146 lupă de- L 94 mărunt M 309, 373 măsliniu verde bruniu O 134 măsurarea intensităţii luminii Ρ 491 măsură în - diferită A 441 măsurînd M 301 mătăsos S 432 complet- H 352 slab-păros S 1227 mătură S 204 în formă de- S 205, 206 -vrăjitoarelor G 484, S 204 maturi (folosit pentru-) S 205 meandriform M 70 meat M 132 -aerifer L 23 -ntercelular M 132

ROMÂNESC

mecanic M 133 ţesut- S 947 mecanomorfoză M 134 mecanotropism M 135 median M 136, 213 plan- M 136 mediastin M 137 medicinal I 2, M 138, O 88 mediofix M 140 mediteranean M 141 medular M 143 medulos M 144 megalogametogeneză M 150 megaspor M 51 megasporange O 299, M 52 megasporocit M 53, 156 mega termic M 159 meiofilie M 164 meioginic M 163 meiospor M 167 meiosporange M 168 meiotermic M 170 meiotic M 169 meioză M 165 -heterotipicá H 220 -homotipică H 365 mejdie V 84 melanism M 173 melanoză M 175 melci în formă de- L 176 polenizat prin- M 75 melifag M 179 melifer M 177 meligo M 178 melitofil M 180 melivor M 179 melonidă Ρ 252 membrana externă -a cortexului A 557 -a sporilor Ρ 311 membranaceu M 182 membrană M 181 c u - M 183 - -groasă Τ 146 - -subţire L 120 -celulară G 1041, M 181 -mică M 184 -nucleară G 152, M 181 -protectoare Τ 649 -protoplasmatică M 181 membranifer M 183 membrános H 527, M 182 membranulă M 184 mendelism M 186 menţinut (de-) G 753 menţionat G 661 merdicol M 191 mere în formă de- Ρ 1090 referitor la- Ρ 1085 merenchim M 193 mericarp M 195 mericarpiu M 195

INDEX

ROMÂNESC

meridional A 1158, M 196 merismatic M 197 merispor M 198 meristem M 199 -primar M 199 -primordial Ρ 1281 -secundar M 199, S 245 meristematic M 200 meristogenetic M 201 meristrofe M 202 meroblastic M 204 meroconidie M 205 merogamie M 327 merogonie M 208 meromorfoză M 209 meroplancton M 210 merotip M 212 merotomie M 211 mestecară M 116 mestom M 259 metabioză M 260 metabolism M 262, 288 -constructiv A 634, 1084 -destructiv С 162 metacecidie M 263 metacinezu M 269 metacromatic M 265 metadrom M 266 metafază M 281 metaferie M 282 metafilum M 284 metafloem M 283 metaginie M 268 metalescent M 271 metalimnion M 270 metamer M 273 metamerizare M 272 metamitoză M 274 metamorfozat M 276 metamorfoză M 275 -organelor florale în frunze Ρ 569 -retrogradă A 637 metanafitoză M 277 metandrie M 278 metanemă M 279 metanteză M 280 metaplasmă M 286 metaplazie M 285 metasindeză M 290 metastaminodie M 287 metastază M 288 metatip M 296 metatipie M 295 metatonic M 291 metatopie M 292 metatraheal M 293 metatrofie M 294 metaxenie M 297 metaxilem M 299 meteoric M 300 metonim M 302 metulă M 305 meu (al-) M 1

68β

mezarhic M 214 mezenchim M 215 mezendobiotic M 216 mezexiniu M 218, 232 mezidiu M 219, 223 mezoaerofil M 220 mezocarp M 222 -cărnos S 64 mezochiton M 224 mezociclu M 228 mezocist M 229 mezocolă M 225 mezocortex M 226 mezocotil M 227 mezodendrobiont M 230 mezoderm M 231 mezofanerofite M 240 mezofil M 211, 244 mezofite M 245 mezofloem M 242 mezofotic M 243 mezogamie M 233 mezogonidie M 234 mezogonimic M 235 mezohigrofitic M 236 mezologie M 237 mezomitoză M 238 mezoplancton M 246 mezosaprob M 248 mezosaprofite M 249 mezoseston M 250 mezosperm M 251 mezospor A 583, M 252 mezosporinie M 253 mezostilie M 254 mezoteciu M 255 mezotermofil M 256 mezoxerofitic M 257 mie Ε 444, M 300, Ρ 172, Ρ 1652 cel mai- M 371 -de tot M 373 foarte mic A 1120, N 4, Ρ 1665, 345 mai- M 162, 372 micelar M 597 micelă M 308 miceliu M 598 lipsit de- A 610 primordiu de- Ρ 1404 -secundar S 245 -steril H 559 miceloid M 599 micetofag M 604 micetogeneză M 601 micime N 7 micocecidie M 606 micodomaciu M 607 micofloră M 608 micolitic M 610 micologie M 609 micopaleontologie M 611

micoriză M 612 -ectotrofă M 612 -endotrofă M 612 -externă M 612 -falsă Ρ 1528 -internă M 612 micorizomM 613 micotrof M 615 micoză M 614 microaerofil M 310 microanaliză M 311 microaplanogamet M 312 microaplanospor M 313 microasociaţie S 547 microbentos M 314 microbi fără- A 1068 infectat de- S 417 microbiologie M 315 microcist M 320 microclimă M 318 microconidie M 319 microelemente M 321 microevoluţie M 322 microfanerofite M 336 microfite M 338 microfitocenoze din sol Ρ 621 microfitologie M 339 microfitoplancton M 340 microflora M 323 microgamet A 700, M 324 microgametangiu A 701 microgametofit M 326 microgamie M 327 microgonidie M 328 micromer M 329 micromutaţie M 330 micron M 331 micronucleol M 332 micronucleu M 333 microorganism M 334 microparazit M 335 micropil M 346 eu - lateral Ρ 843 microplancton M 341 -vegetal M 340 microplanogamet M 342 micropleuston M 343 microprotal M 344 microsclerot M 347 microscopic M 348 microseston M 349 microsor M 351 microspecie M 352 microspor A 730, M 353 microsporange A 731, M 354 microsporocit M 355 microsporofilă A 723, M 358 microsporofor M 357 microsporogeneză A 732, M 356 microsporul spermatofitelor Ρ 918

637

microstilie M 359 microstilospor M 360 microtaxonomie M 361 microtermofil M 362 microtermofite M 363 microzom M 166, 350 microzoospor M 364 micşorare R 105 de- R 106 micşorat D 56, 240 treptat- A 1140 miere M 171 care produce- M 177 mierea (ca-) M 176 migdală A 611 migrant M 365 migrator M 365, V 10 miiofil M 617 mijloc (aflat la-) M 213 mijlociu M 139 milimicron M 368 mină F 101, H 598 mineralizare M 369 miniat M 370 minim M 371 mirhă M 628 mirmeco(h)or M 623 mirmecodomaciu M 624 mirmecofil M 625 mirmecofile (plante-) M 626 mirmecosimbioză M 627 miros О 64 cu - de О 274 ---mosc M 490 - -neplăcut M 78, Ν 116, О 107 - -plăcut S 1083 - -de ploşniţă G 427 - - d e ţap H 305 mirositor О 94, 274 neplăcut- G 253 urît- F 103 mirtilin M 629 miscomanie M 375 mistrie (în formă de-) Τ 615 mişcare M 493 capabil de- M 491 mişcări cu - de curbare Τ 611 cu - libere L 240, V 12 mişcător M 386 mitoclastic M 377 mitoză С 137 -tipică Ε 378 mixie M 381 absenţa mixiei A 928 mixobacterii M 632 mixocromozom M 382 mixoploidie M 383 mixospor M 633 mixosporange M 634 mixotrof M 384 mixt M 385 mîncărime (produce-) Ρ 1447

INDEX miner (în formă de-) M 96 mînjit С 626, 762 mîţişor A 511 mlaştină Ρ 58, S 856 de- Ρ 59, Τ 67 creşte în - Ρ 55, Τ 67 din- L 181 iubitor de- H 69 mlaştini plancton de- Τ 70 plante de- H 98, S 962 mlădiţă S 1318 mlăştinos H 68, Ρ 56, U 5 moale H 22, M 74, 390 mobil A 330, M 386, 0 273, V 82 mocirlă S 856 mocirlos Ρ 56 moderat Τ 86 modioliform M 387 molecular M 388 molecule (agregări de-) Τ 18 molendinaceu M 389 molipsitor G 768 moloz (cu-) R 393 monadelf M 393 monandric M 394 monandru M 394 monangic M 395 monaster M 396 moniliform M 397 monoblast M 398 monocariont M 427 monocarp M 400 monocarpic A 881, M 399 monocaziu M 403 monociclic M 411 moneclamideu M 404 monoclin M 407 monoclonal M 408 monocotiledonar M 4Θ9 monocotiledonat M 409 monocromatic M 405 monocronic M 406 monocultură M 410 monodesmic M 413 monodinam M 414 monofag M 432 monofil M 434 monofiletic M 433 monofitic M 435 monogam M 417 monogenetic M 419 monogeneză M 418 monogenic M 419 monogin M 422 monohibrid M 423 monoic A 516, M 415 monolepsis M monomer M monomorf H monomorfism I 332

428 429 375, M 430 foliar H 407,

ROMÄNESO

monopiren M 441 monoplanetic M 436 monopleuric M 437 monopodial M 439 monopodiu M 440 monosamară M 442 monosifonic M 444 monosimetric M 453, Ζ 68 monosperm M 447 monospor M 448 monosporange M 449 monostel M 450 monostemon M 451 monotecic M 455 monotipic M 461 monotopic M 457 monotrih M 458 monotrof M 459 monotroçic M 460 monoxenic M 462 monozigotic M 463 monozis M 445 monozom M 446 monozomi (agregat de-) S 1474 monstruos M 467 monstruozitate M 466 montan M 468 morbid M 470, Ρ 186 morfestezie M 474 morfofilogeneză M 483 morfogen M 477 morfogenie M 476 morfogeneză M 475 morfografie M 478 morfologia -celulei G 1066 -plantelor Ρ 641 morfologic M 480 morfologie M 479 morfonim M 482 morfonomie M 481 morfoplancton M 484 morfoplazie M 485 morf о tip M 487 morfoză M 486 -degenerativă R 211 morin M 472 mortal L 134 aproape- S 1203 mortificarea celulelor N 49 moscat M 490 moşie Ρ 1174 moşteneşte (care se-) I 162 moştenire (de-) G 91 moştenit I 157 motil M 491 motilitate M 492 mototolit G 830 mozaic foliar M 489 mozaicare V 34 mozaicat Τ 143 mucegai M 500 mucegăit M 494

INDEX

e8S

ROMÂNESC

muchiat A 763, 764, G 202 inegal- A 784 muchie A 90, 766, С 851 cu - îngustă S 915 muchii cu - A 765, Q 28 - -aripate Ρ 1618 cu cinci - Ρ 243 cu - identice I 315 cu mai multe- Ρ 993 cu multe- M 507 cu patru- Q 2 cu - păroase G 216 cu şase- H 275 cu trei- Τ 418 cu - uniforme Η 390 mucifer M 495 mucilagigen M 496 mucilaginos M 494, 497, 498 mucilagiu M 499 mucron M 502 -mic M 504 mucronat M 503 mucronul M 504 muguraş G 78 -al embrionului Ρ 856 mugure G 69, 132 -accesoriu A 43 -acoperit I 52, Τ 46 -adormit D 367, Ρ 1437 -adventiv A 224 -ascuns I 52 -axilar A 1240 -colateral G 619 -de rezervă Ρ 1437 -floral A 370, F 91 -foliar F 110 -fructifer F 162 -hibernant H 288, Τ 660 -latent Ρ 1437 -nud Ν 198 -radical R 20 -simplu S 518 -terminal Τ 127 muguri -amestecaşi M 385 cu - G 72 cu doi- В 138 produce- G 77 reproducere prin- G 76 -seriali S 430 mugurilor (concreşterea-) G 43 descrierea- В 234 formarea- G 74 mult M 577, 506, Ρ 933 foarte- Ρ 337 mai - Ρ 798 multe cu foarte- M 620 cu mai - Ρ 857

multi- Ρ 857 -alat Ρ 1038 -angular Ρ 993 -angulat M 507 -anual Ρ 1462 -aristat M 510 -articulat M 511 -axial M 512 -bracteat M 513 -capitat M 514 -capsular M 515 -carenat M 516 -caudat Ρ 1079 -caul M 519, Ρ 1032 -ciliat M 522 -color M 525 -compartimentat Ρ 876, Ρ 1024 -corn Ρ 959 -costat Ρ 863 -dentat Ρ 864 -digitat Ρ 979 -factorial M 530 -fer M 532 -fidat M 533 -flagelat M 534 -flor A 25, M 535 -foliat Ρ 1028 -form Ρ 1006 -lateral M 545 -liniat M 546 -lobat M 547 -locelat M 548 -locular M 549 -nervat Ν 103, Ρ 868, Ρ 1007, 1022 -nominal Ρ 1009 -nucleat Ρ 869, 1010 -ovulât Ρ 870, 1015 -partit Ρ 871, 1072 -polar M 560 -punctat Ρ 1061 -radiat Ρ 943 -ramificat M 564, Ρ 970 -seetat M 565 -septat Ρ 876, 1024 -serat M 568 -sériât Ρ 877, 1160 -stelle Ρ 1058 -valent M 574 -valvat M 575 -zonat M 576 multiplicare M 557 -teratologică a petalelor Ρ 369 multiplicat M 559 -prin sciziune Τ 330 multiplicativ M 200, 558 multiplu M 556 multi (mai-) G 684 mumificare M 578 mumifiere M 578 munte M 464

munţi (dincoace de-) С 474 mural M 580 murdărit С 626, 762, I 173 muricat M 581 muriform M 582 murin M 583 muscă (în formă de-) M 616 muscoid В 298 muşchi M 585 acoperit de- M 584 muşchilor (plantula-) G 31 mutabilitate M 587 mutagene M 588 mutante M 589 mutat M 591 mutaţie M 590 mutic M 592 mutilat M 593 mutual M 595 mutualism M 594 nanandru Ν б nanism Ν 7 nanofanerofite Ν 9 nanofloră Ν 8 nanoplancton Ν 10 nanoseston Ν 11 napiform Ν 12 narcotic Ν 15 narcotropism Ν 16 nascent Ν 17 nasiforme (cu flori-} R 238 η as tic N 19 nastie N 18 -autonomă A 1185 -de contact Τ 290 naşte (care se-) I 162, O 235 natal N 21 loc- N 21 natant N 22 natator N 23 nativ N 24 natural G 99, N 26 naturalizare A 45, N 27 naturalizat I 172 natură N 25 naturii descrierea- Ρ 596 protecţia- N 25 naucum N 30 nautohidroc(h)ore N 33 naviculat N 34 navicule N 35 naviculiform N 34 nămol L 189 din- L 180 nămolos L 187 năpăditor I 261

«89 născut Ν 29, О 270, Ρ 1436 -din Ε 121 -în G 94 -pe ramură С 483 năsos N 20 ne- Ε 1, 415 neacoperit A 887, 1114, G 266, N 198 parţial- S 340 neadaptat la ploi abun­ dente O 142 neaderent I 74, L 152, S 570 neadevărat A 218 neaparent I 99 neaperturat N 151 nearilat Ε 420 nearipat A 957 nearistat A 676, Ε 421, M 592 nearticulat A 101, Ε 422, I 82 neasemănător D 327, I 59 neauriculat Ε 423 nebracteat Ε 4 nebulos N 36 necanaliculat A 100 necelular A 55 necercetat I 272 necesar N 38, O 14 neciliat A 14 necircular A 349 neclar A 180 necolorabil A 75, С 395 necomplet I 62, 98 necompus S 518 neconcrescut С 364, D 139, Ε 88, L 152 necopt G 897, I 51 necostat Ε 15 necotiledonat A 104 necotiledonate A 103 necride N 39 necrobioză N 40 necrocenoză N 41 necrocist N 42 necrofag N 46 necrogen N 43 necrohormon N 44 necron N 45 necroplasmă N 47 necroplast N 48 necrotip N 50 necroză N 49 -frunzelor Ρ 571 nectar N 51 consumă- N 57 nectarifer N 54 pinten- N 54 nectarilimă N 55 nectarie N 52 nectarină N 56 -falsă Ρ 1529 -septală S 410

INDEX nectarivor N 57 nectarostegiu N 59 nectarostigmă N 60 nectarotecă N 61 nectism N 62 necton N 63 necultivat A 334, I 107, S 778 necunoscut I 40 nedeschis I 81 rămas- G 503 nedeterminat I 113 nedinţat I 201, Ε 47 aproape- S 1163 nedispus în serii A 1094 nedivizat I 123, 201 neevident I 99, O 22 nefertil S 956 nefertilitate A 297 nefistulos Ρ 815 neflagelat Ε 57 neflexibil R 319 nefolositor G 65, I 260 nefragmentat G 775 negativ A 879, 913, N 64 negăurit N 152 neglandulos Ε 58 negreaţă N 120 negricios A 1126, M 172, 174, N 117, 120a, S 1211 mat- Τ 565 negru A 1116, Ε 2, M 172, 174, Ν 118, 120 albăstrui- G 988 alburiu- L 141 -antracin A 857 bruniu- A 1127,F 200,М 185, Ρ 677 ca cerneala А 1125 --funinginea А 857, F 182 -smoala Ρ 677 -cenuşiu Ν 117, 120a, S 1211 -de cărbune A 857, G 81 "Corb G 802, 839 -deschis L 141 devenind- A 1126 închis- A 857 -lucios G 802 -mat închis A 1116 negru striat A 1136 neidioplancton N 65 neimunitate A 664 neism N 66 neînarmat I 131 neîndesuit L 73 neîndoios G 241 neînflorit V 130 neînghesuit G 251 neînrudit A 402 neîntrerupt G 775 nelipit I 74 nelobat I 201

ROMĂNESG

nelucios I 66 nemateciu N 69 nematofite N 4 nematoplast N 70 nematosporange N 74 nematur I 51, 69 nemirositor I 169 nemucronat M 592 nenatural A 1049 nenormal A 802, 804 nenucleat A 39 nenumărate (cu-) M 620 neobişnuit A 804, I 192 neobservat Ρ 1199 neocombinaţie N 77 neoendemism N 78 neofite N 88 neoformaţie N 79 neogeic N 80 neogeneză N 81 neomorf N 85 neomorfie N 82 neomorfogen N 83 neomorfoză N 84 neonim N 86 neoontologie N 87 neoplasmă N 89 neotenie N 90 neotip N 92 neotropic N 91 nepăros G 149, I 69, L 29, 87 aproape- G 148, S 1186 nepătat I 50 nepelucid O 181 nepereche D 316 ueperforat N 152 nepersistent D 15 nepintenat Ε 5 neplăcut N 31 nepliabil R 318 neproducător (-de fructe) S 956 -de spori S 956 neputinţă de nutrire I 80 neramificat A 96, S 518 nerăsucit A 1Θ79, 1131 nereglementar I 42 neregulat A 16, 804 care se rupe- R 408 care se sfîşie- R 408 nereide N 94 neritic N 96 neroditor I 135, S 956 neroplancton N 97 nerostrat Ε 341 neruşinat I 70 nerval N 98 nervat N 100, 103, Ρ 441 palmat- Ρ 49 paralel- Ρ 107 penat- Ρ 703 pronunţat- N 103 nervaţie N 99 nervii N 101

INDEX

ROMÂNESC

nervisecvent Ν 102 nervulos Ν 104 nervură Ν 106 -laterală S 245, Τ 402 -mediană G 851, M 136, Ρ 1208 --dorsală D 368 -principală Ρ 1208 -secundară S 245, V 54 -transversală Τ 402 nervuri cu- Ρ 441 -aparente Ρ 416 cu două- В 151 cu -drepte R 95 cu -egale Ρ 154 cu -întrerupte R 417 cu mai multeΡ 868, 1007, 1022 cu -paralele Ρ 107, R 95 cu -păroase Ρ 445, Τ 454 cu -penate Ρ 703 cu -purpurii Ρ 1119 cu -reunite S 1356 cu şapte- S 414 cu trei- Τ 515 fără- A 1232, Ε 204 nesănătos I 176 neschimbat I 58 neschimbător G 765, I 264, S 848 nesegmentat A 512 neseparat I 121 neseptat A 1067, Ε 356 neseriat A 1094 nesigur A 497, D 385, I 86 nesimetric O 15 nesimultan A 431 nesofil N 107 nesolzos A 387 nespinos A 636 aproape- S 1198 nespiralat A 1079 nestabil F 98 nestriat A 100, Ε 358 nesudat D 311 nesulcat A 1100 neted A 248, L 29, 87, Ρ 723, 742 netezit L 28 netipic A 1142 netransparent A 199, O 181 neuniformitatea frunzelor A 788 neunitar Η 218 neuston N 109 neutral N 111 neutrofil N 112 neutru N 110 nevătămător I 166 nevăzut 1 272 neverticilat A 172 nex N 113 nezonat A 1245

640 nictantie N 213 nictigam N 214 nictinastie N 215 nictipelagic N 216 nictitropism N 215 nidiform N 115 nigrescent N 117, 120a nisip A 1001, S 4 creşte pe- A 492, 1002, S 2 de- A 522, Ρ 1451 nisipărie A 1003, S 1 nisipos A 1002, Ρ 1451, S 3 loc- S 1 nisipuri creşte pe- argiloase Ρ 227 plante de- A 1002, Ρ 1455 nitelin N 121 nitrificant N 123 nitrificare N 124 nitrofil A 721, N 125 nitrofite N 126 nival N 127 noapte N 170 de- N 211 nociv Ρ 339 noctiflor N 132 nocturn N 133, 211 nod A 1046, G 58, N 140 -mic N 139 -tulpinal G 93 nodal N 134 nodozitate N 136 -pe rădăcini Τ 630 nodozităţi (cu-) N 135 nodul N 139 noduliform N 138 noduri cu -mici N 137 fără - A 101 noduros С 706, G 92, Ν 135, 137 nomenclator Ν 143 nomenclatura Ν 144 -organelor О 227 -plantelor Ρ 646 nomenclatură Ν 144 -binară В 153, Ν 144 -binominală В 153 nomiu Ν 145 nomofil Ν 147 nomofilă Ν 148 nomofite Ν 149 nord estic В 251 nord vestic В 251 nordic В 251, H 538, S 415 normal N 153 normă de reglementare R 132 noroios L 187 noros N 36 nosofite N 155 nosologie N 154 notarea datelor С 752a

notat Ν 157 notă A 795, Ν 156 notiţă Ν 165 notogamie Ν 159 notomorfă Ν 160 notoriz Ν 163 nototrib Ν 164 notoxen Ν 161 nou Ν 169, R 77 gen- Ν 169 nume- Ν 86, 167 nouă Ν 166 cu- Ε 207, Ν 166 noutate Ν 168 noxă Ν 171 nu A 1, 628, I 45, Ν 150 nucaceu Ν 174 nucament Ν 175 nucă С 132, Ν 210 ca о- Ν 174 nucelă M 52, Ν 176 nucifer Ν 177 nuciform Ν 174, 178 nuclear Ν 179 nucleat Ν 181 nucleaţie Ν 180 nuclei cu -diploizi fuzionaţi S 1415 cu -haploizi reuniţi S 1430 cu mai mulţi- Ρ 869, 955, Ρ 1010 cu numeroşi- Ρ 1039 cu patru- Τ 184 cu trei- Τ 517 nucleilor contopirea- G 151 fuzionarea- diploizi S 1414 fuzionarea- triploizi S 1454 fuzionarea- vegetativi Τ 597 nucleobionţi N 183 nucleocentrozom N 184 nucleodesmă N 186 nucleoide N 188 nucleol N 190 -de cromatină С 150 nucleolat N 189 nucleom N 191 nucleoplasmă N 192 nucleoproteide N 193 nucleozom N 194 nucleu G 132, M 221, Ν 195 -celular G 143, 1032 -haploid H 116 -primitiv Ρ 1380 -supranumerar M 333 -vegetativ mare M 31 nucleul -macrogametului Τ 246

641 -oosferei О 170 -progametului Ρ 1264 nucleului formarea- N 180 membrana- С 152 nuculaniu N 197 nuculă N 196 nud G 149, 266, N 198, Ρ 410, 1594 floare -ă N 198 mugure- N 198 nume- N 198 nuia (în formă de-) V 121 produce- V 121 nul N 199 număr (cu- mărit) M 559 nume N 142 -abortiv A 18 -alternativ A 474 -ambiguu A 497 -de bază В 49 -comun Τ 577 -confuz С 717 -de eliminat R 137 -dubios N 142 -echivoc N 142 -generic G 97 - d e conservat С 753 -identic H 402 -legitim L 82 -născut mort A 18 -nelegitim 1 42 -nevalabil H 599 -nou N 86, 169 -nud N 198 -preocupat Ρ 1191 -seminud S 340 -specific S 625 -superfluu M 121 -vernacular V 72 cu- N 217 cu două- В 153 cu mai multe- Ρ 1009 cu trei- Τ 516 numerotip N 201 numeros G 797, 866, M 506, M 577, Ν 200, Ρ 337, 933 foarte- Ρ 814 numeroşi (cu-) С 213, Η 60, M 367, 506, 620 numular N 202 nuntă (fecundare) Ν 203 nupţial Ν 204 nutant Ν 205 nutaţie Ν 206 nutreşte (care se-) Ρ 409 nutreţ (folosit ca-) Ρ 1 nutricism N 207 nutritiv A 401, N 208 nutritor N 208 nutriţie N 209 -plantelor Ρ 675 eu -mixtă M 384

INDEX cu -de un singur fel H 403 cu -variată H 232, 267, Ρ 1020, 1077 de- Τ 589 oangiu О 1 oare? А 627 oaspe (ca-) Χ 14 oaspete Η 439 obclavat О 3 obconic О 5, Τ 65 obcordat О 6 obdiplostemon О 7 obimbricat О 11 obişnuit Ν 153, Τ 577 oblanceolat О 12 oblic С 524, L 268, О 15. Ρ 730 -trunchiat О 3 obligat О 14 parazit- Ρ 130 obliterat О 16 oblong О 17 oboval О 18 obovat О 19 obovoidal О 20 obscur О 22 observaţie А 795, Ν 156, О 23 -scurtă Ν 165 observaţii А 773 obsolet О 24 obstacole О 10 obturator О 32 obtuz А 501, О 34 aproape- S 1213 obtuzat H 59 obvolut О 38 occidental О 39 oceanofite О 45 ocel О 48 ocelat О 47 ochi О 59 -de altoi О 59 o(c)hreaceu О 51, o(c)hreat О 52, o(c)hree О 50 ocluzie О 40 ocnă de sare S 21 Dcraceu О 49 ocroleuc О 53 ocrotit Τ 662 octandru О 56 octoginic О 57 oculaţ-ie О 58 ocupat mai devreme Ρ 1191 n u m e - Ρ 1191 ocupă (care-) О 43 ocupînd О 43 odorant A 528, В 24, D 65, F 146

ROMÂNESC

oenologie G 87 oferind Ρ 1161 oficinal G 88 ofilire M 99, 102 ofilit L 44, M 101 ofionomiu Ó 189 ogor A 321 oicofite G 86 oidie G 89 oidiospor G 89 oleaginos G 91 oleifer G 93 oleocorp G 95 oleoplasmă G 96 oleoplast G 97 oleorezine G 98 oleozom G 99 oleraceu G 103 olfactorie G 105 oliban G 106 oligodinamic G 114 oligoelemente M 321 oligofag G 119 oligofiletic G 122 oligofotic G 120 oligofotometric G 121 oligomer G 116 oligonitrofil G 117 oligopelic G 118 oligosaprobiotic G 124 oligosperm G 125 oligotaxie G 128 oligotrof G 130 oligotrofofil G 131 oligotropic G 132 olivaceu G 134 oloiotrofic G 135 om (de-) A 859 ombilic и 18 ombilicat U 17 ombrocleistogamie G 138 ombrofil G 141 ombrofite G 143 ombrofob G 142 ombrometru G 139 ombromorfoză G 140 omenesc A 859 omfalodiu G 151 omis Ρ 1199 omnicol G 146 omnipotenţă G 147 omnivor G 148 omogenitate H 385 omolog H 396 omoplefite G 149 onctuos и 30 ondulat A 758, U 32 ontogeneză G 154 -la plante Ρ 648 ooapogamie G 155 ooblastemă G 156 oocarp G 178 oocentru G 158 oocineză G 166

INDEX

ROMÂNESC

oocist о 159 oogamet О 162 Oogamie О 163 oogeneză О 164 oogon О 159, 165, S 677, S 821 -după fecundare S 677 ooliză О 167 oonucleu О 170 ooplasmă О 173 oosferă О 177 -fecundată С 121, О 156, Ζ 78 -nefecundata С 122 oosferei formarea- О 164 nucleul- D 170 oospor O 178 -compus G 589 oosporange O 179 ootecă O 180 oozom O 175 opac A 199, O 181 opalescent O 182 opalin O 182 operă O 206, S 1449 în -citată O 206 opercul O 185 în formă de- O 183 opercular O 183 operculat O 184 opinie S 397 opistial O 191 opistodrom O 192 opiu O 193 op rimant O 198 opseospermate O 200 opsigonie O 202 opt O 55 cu- O 55 optim O 204 optimal O 203 opulent O 205 opus A 226, 864, 873, 1233, N 64, O 2, 197 oraş O 196 orbicul O 211 orbicular O 210 orbiculat O 210 orculiform O 213 ordin O 215 ordine O 215 ordinul (de- al doilea) S 245 de- întîi Ρ 1208 oreofite O 217 orgadofite O 218 organ O 232 -cu pneumatode Ρ 886 culcat pe- I 108 -de propagare D 154 -de reproducere Ρ 1294 -nedezvoltat R 396 -saciform S 10

642 -secretor G 154, 161 organe -accesorii A 43 -de fixare H 46 -de fructificaţie O 232 -generative O 232 -de propagare Ρ 1293 -reproducătoare G 95 -de reproducere F 163, O 232 —femele G 275 reunire de- A 671 -vegetative O 232 organele O 219 organelor concreşterea- învecinate Ρ 1330 decolorarea- A 78 descrierea- vegetale Ρ 649 fasciaţia- axiale D 302 filogenia- O 228 înnegrirea- M 175 înverzirea- florale Ρ 568 metamorfoza- florale în frunze Ρ 569 nomenclatura- O 227 refacerea- distruse R 121 urmele- căzute V 99 organic O 220 organism O 221 -diploid В 224 -microscopic M 334 -din peşteri Τ 584 -viu В 177 organisme -din apele murdare S 1062 -din cavităţi Ρ 462 -din crăpături Ρ 462 organismelor ansamblul- moarte N 41 studiul asocierii- S 550 organite O 219 organogen O 223 organogeneză O 222 organografie O 224 organofilie O 228 organofilogeneză O 229 organoleptic O 225 organonimie O 227 organoplastic O 230 organotrofic O 231 organul -regenerat R 122 organului despicarea- M 557 dispariţia- A 13 nedezvoltarea- A 13 primordiul- В 228 răsucirea- S 1048, Τ 357 torsiunea- Η 74 orgiái О 234

orgie О 233 orhidologie О 212 orice О 144 oriental О 236 orientat -drept în sus Ε 320 -spre lumină O 256 -în direcţii variate Η 206 -în linie dreaptă O 268 -în sus Ε 312 -spre M 83, S 207, 631, Τ 611, V 85 -exterior Ε 516 -interior I 253 -întuneric S 215 -soare H 84 -vîrf A 642 orificiu A 886, О 237, 272 -al cistocarpului G 126 fără- Ν 151 original О 238, 239 originar -din Ghina S 521 -Lumea Nouă N 80 origine G 89, O 240 cu- dublă A 565 de- hibridă H 458 -vegetală Ρ 626 originea -şi evoluţia plantelor Ρ 624 -vieţii pe pămînt A 978 origomă O 271 oriunde O 144 orizontal Η 425 -întins Τ 5 ornamental D 21, O 241 ornamentat A 214, S 224 ornitoc(h)or O 244 ornitofil O 245 ornitogam O 245 ornitosfingofil O 247 orofite O 249 orografie O 248 orologic H 431 orologiu floral H 431 ortofototactism O 258 ortofototropism O 259 ortogeneză O 253 ortogeotropism O 254 ortoheliotropic O 256 ortonastie O 257 ortoploc O 260 ortoploidie O 261 ortoselecţie O 262 ortosperm O 263 ortospirală O 264 ortosporange O 265 ortostihuri O 266 ortotelomitic O 267 ortotip O 269 ortotrop O 268 oscilant O 273, V 82

MS osmometru О 275 osmomorfoză О 276 osmor^lare О 277 osmotaxie О 279 osmotic О 280 osmotropism О 281 osmoză О 278 ostarifite О 284 osteosclereide О 285 ostiolat О 287 ostiolă О 288, U 18 otravă conţine- Τ 367 -vegetală Ρ 674 otrăvitor Τ 366, V 56 oţelul (dur ca-) С 257 oţelului (de culoarea-) С 257 ou (în formă de-) O 293 oval O 291 invers- O 18 ovar G 132, O 292 cu -acoperit G 286 cu -pedicelat Ρ 894 -inferior O 292 -semiaderent S 373 -semiinferior О 292 -semisuperior S 373 situat sub- H 578 -superior O 292 ovare (cu mai multe-) Ρ 1070 ovarului aflat pe latura- Ρ 834 inserat în jurul- Ρ 288 inserat la baza- Η 591 locului- L 244 ovat O 293 aproape- S 1217 invers- O 19 ovipar O 295 ovocentru O 296 ovoidal O 297 invers- O 20 ovoideu O 297 ovul G 78, O 299 -anatrop A 682 ovulât O 298 ovule cu- O 298 cu două- В 197 cu mai multe- Ρ 1015 cu numeroase- Ρ 870 cu trei- Τ 521 ovulifer O 298 ovulului învelişul- I 204 înverzirea- O 167 Oxalat de calciu cristale de -- S 1074 oxalifer O 301 oxaloleucite O 302 oxibionţi A 262

INDEX oxifil O 314 oxifob O 315 oxigen O 311 oxigenomorfoză O 308 oxigenotropism O 310 oxigeofite O 312 oxilofite O 313 oxitropism O 317 pachinemă Ρ 4 pachinoză Ρ 5 pachiten Ρ 6 pagină Ρ 10 pagofite Ρ 12 pagon Ρ 11 pai С 950 paie S 1010 pajişte Ρ 1206 cu aspect de- С 13 de- Ρ 1204 pajişti (plante de-) Ρ 1204 palaceu Ρ 14 palat Ρ 29 paleaceu Ρ 31 palee Ρ 30 -externă Ρ 30 -inferioară Ρ 30 -interna Ρ 30 -superioară Ρ 30 palei (cu-) Ρ 31 paleiform Ρ 32 paleoarctic Ρ 17 paleoarheofite Ρ 16 paleobiologie Ρ 18 paleobotanică Ρ 19 paleoecologie Ρ 20 paleoendemism Ρ 21 paleofitic Ρ 25 paleof loris tic Ρ 22 paleohibrid Ρ 23 paleolat Ρ 34 paleolă Ρ 33 aleolitic (antofite din' 16 paleotropic Ρ 27 palescent Ρ 39 palid D 234, Ρ 40 -brun С 904 -galben F 80, G 146, L 277 palingeneză Ρ 36 palinologie Ρ 60 palisadic Ρ 37 palisadoderm Ρ 38 paliu Ρ 42 palmar Ρ 43 palmat Ρ 44 -compus Ρ 45 -digitat D 216 -fidat Ρ 46 -lobat Ρ 48 -nervat Ρ 49

P

ROMÂNESC

-partit Ρ 50 -seetat Ρ 51 palmă (lung de o-) Ρ 43 palmelă Ρ 52 palmeloid Ρ 53 paludicol Ρ 55 palustru Ρ 59 pampinodiu Ρ 61 panaşare V 34 panaşat V 35 -ca marmora M 111 pană Ρ 852 panduriform Ρ 65 panfiton Ρ 74 panfotometric Ρ 73 pangeneză Ρ 67 panglică (în formă de-) F 21, Τ 16 pangliciform L 92, 265 panicul Ρ 69 -lax J 9 paniculat Ρ 70 paniculiform Τ 306, 307 panmixie Ρ 71 panspermie A 10 pantă С 532 cu -înclinată С 531 trăieşte pe- Ρ 607 pantof (în formă de-) S 38 -mic (în formă de--) С 22 pantofag O 148, Ρ 77 pantogen Ρ 76 pantropic Ρ 78 papagalului (de culoarea-) Ρ 1598 papilă Ρ 80 -mică Ρ 82 papilionaceu Ρ 79 papilos Ρ 81 papilulă Ρ 82 papiraceu Ρ 86 cu membrană -e Ç 262 papus Ρ 84 cu- Ρ 83 fără- Ε 223 par A 207 în formă de- Ρ 28 parabiote Ρ 90 parabioză Ρ 89 paracarpelă Ρ 92 paracarpic Ρ 95 paracarpidie Ρ 93 paracarpiu Ρ 94 paracitic Ρ 101 paraclimax Ρ 98 paracme Ρ 99 paracorolă С 821, Ρ 100 paracromatină Ρ 96 paracromoforic Ρ 97 paradifilum Ρ 102 parafilium Ρ 120 parafiză Ρ 121 paragramä Ρ 103

INDEX

ROMÂNESC

paraheliotrop ism Ρ 104 paralel Ρ 106 -nervat Ρ 107 paralelotropism Ρ 109 paralimnic Ρ 105 paralizant Τ 353 paralizator Ρ 111 paramastigot Ρ 112 paranastie Ρ 113 paranemă Ρ 114 paraperigon Ρ 116 parapetală Ρ 118 în formă de- Ρ 117 parapetaloid Ρ 117 paraplancton Ρ 122 paraplasmă Ρ 123 paraplectenchim Ρ 124 parasaprofitism Ρ 125 parasindeză Ρ 140 paraspor S 263, Ρ 131 parastade Ρ 132 parasterilitate Ρ 134 paras tihuri Ρ 135 parastil Ρ 137 parastrofă Ρ 136 parateciu Ρ 141 paratip Ρ .146 paratonic Ρ 142 paratraheal Ρ 143 ρ aravariante Ρ 147 parazit Ρ 130 -animal Ζ 44 -cú clorofilă Η 114, -facultativ Η 137, Ρ -fals Ρ 1536 -microscopic M 335 -monofag Ρ 130 -obligat Η 346, Ρ -polifag Ρ 130 -vegetal Ρ 652 parazitar Ρ 126 parazitează (care-) Ρ parazitic Ρ 127 parazitism Ρ 128 -fals Ρ 1535 parazitologie Ρ 129 parazitul altui parazit Η 547, S 1296 pară în formă de- Ρ 1705 -sălbatică A 74 parc V 134 parenchim Ρ 149 -primar Ρ 1407 -ramificat С 479 parenchimatic Ρ 150 parfumat O 65 parietal Ρ 153 parinervat Ρ 154 paripenat Ρ 155 paroecic Ρ 156 paronim Ρ 157 parte Ρ 158 numai în- Ρ 158

644

133 130

130

127

partea -din faţă F 159 -dorsală Τ 126 în -de jos Η 533, I 134 în -posterioară Ρ 1139 -laterală L 71 -rizoidală a talului R 243 -solidă a citoplasmei S 949 parteneri în simbioză S 1335 partenoapogamie Ρ 159 partenocarp Ρ 161 partenocarpie Ρ 160 partén ogamet Ρ 162 partenogamie Ρ 163 partenogenetic A 298 partenogeneză Ρ 164 -diploidă Ρ 159 - mascul ă A 705 rezultat din- Τ 247 -somatică Ρ 159 partenogonidie Ρ 165 partenospor Ρ 167 partit Ρ 170 palmat- Ρ 50 penat- Ρ 704 parţial Ρ 168 -endobiotic M 216 pasante (plante-) Ε 227 pasăre (de-, prin-) О 243 pasiv Ρ 176 adaptare -ă Ρ 176 pată M 64 -circulară A 1006 -colorata S 970 -mică Ρ 1656 -rotundă О 48 patelă Ρ 178 pateliform Ρ 179 patent Ρ 180 patofită Ρ 188 patogen Ρ 183, V 139 patogenitate Ρ 182 patologic Ρ 186 patologie Ρ 185 -vegetală Ρ 654 patomorfogen Ρ 187 patotip Ρ 189 patrie Ρ 190 patroclin Ρ 191 patromorf Ρ 193 patru Q 26 cîte- Q 25 cu- Q 1, Τ 151 de- ori Q 23 ---mai mult Τ 188 patru-aristat Q 3 -digitat Q 9 -dinţat Q 8 -fidat Q 11 -fior Q 12 -foliat Q 13 -f urcat Q 14

patru-lateral Q 15 -lobat Q 16 -locular Q 17 -muchiat (slab-) S 1240 -sectat Q 19 -septat Q 20 -seriat Q 21 -unghiular Q 2 patrulea (al-) Q 24 patul Ρ 194 patul vîntului S 204 paucidentat Ρ197 pauciflor Ρ 198 pavonin Ρ 204 pădure N76, S 507 creşte în- N 75, S 508, S 510 de- Ν 75 luminiş de- L 272 plante de- S 508 păduri -de conifere A 61 -mixte M 385 -sempervirescente A 355 pădurice L 272, S 514 păduros S 30, 513 păienjeniu A 966 pălărie -a ciupercii Ρ 688 în forhiă de- Ρ 684, 685 pămătuf (în formă de-) A1073 pămînt S 567, Τ 135 creşte pe- Τ 136, 138 culcat pe- Ρ 1238, 1336 întins pe- Η 443 -nisipos A 1001 scufundat în- S 428 pămîntesc Τ 66 pămîntiu Τ 137 pămîntul (a lucra-) С 634 pămîntului (aflat deasupra-) S 1315 păr Ρ 694 -aspru S 461 cu- dur S 195 fir de- С 70 -glandulos G 156 -glohidiat G 169, 171 în formă de- Τ 449 -încîrligat Η 18 -lanuginos L 47 -pufos L 47 -rigid şi lung S 461 -scutiform S 225 -setos S 461 -solzos S 838 -urticant и 88 părinte Ρ 151 păros Ρ 683, 1622, Τ 432 alb mătăsos- A 1010 bărbat- Ρ 906 comat- С 887

615 complet- H 353 de jur împrejur- A 556 fin- Ρ 690 mătăsos- S 432 pe ambele feţe- A 418, 593 pufos- F 83, G 229 sericeu- S 432 scurt rigid- H 307 slab- O 129 slab catifelat- S 1250 slab mătăsos- S 1227 xişor- Ρ 692 vilos- L 54, V 420 zbîrlit- L 54 părozitate I 124, Ρ 690 -fină Ρ 1634 -lanuginoasă L 39, 48 -viloasă V 118 părţi cu mai multe- Ρ 1002 cu patru- Τ 180 cu şapte- Η 152 cu şase- Η 277 cu trei- Τ 132 divizat în- Τ 329 păsăresc A 1234 păscut D 73 păstaie L 84 în formă de- L 85 -spiralată S 1044 păstăi cu numeroase- L 86 păstra (a-) G 754 păşune В 302, Ρ 173 creşte pe- Ρ 174 de- Ρ 174 pătare foliară M 65 pătarea galbenă a frun­ zelor A 1157 pătat G 762, G 265, I 173, M 66, S 217, 968 -ca tigrul Τ 313 pătrunde (care-) Ρ 233 pătrunzător G 254 păunului (de culoarea-) Ρ 204 pectinaceu Ρ 205 pectinat Ρ 205 pedal Ρ 208 pedat Ρ 209 pedemontane (plante-) Ρ 12 pedicel Ρ 211 fără- S 458 pedicelat Ρ 210 pedicelul -anteridiilor A 824 -capsulei S 461 -carpelei H 610 -fructului G 118 -sporocarpului G 116 pediform Ρ 212 pedofite Ρ 213 pedogamie Ρ 7

INDEX pedogeneză Ρ 8 pedogenic Ρ 214 pedologie Ρ 215 peduncul Ρ 217 cu -aripat Ρ 896 -dilatat Η 575 pedunculat Ρ 216 pedunculul calatidiului G 16 pelagic Ρ 218 pelagofite Ρ 219 pelicular Ρ 222 peliculat Ρ 223 peliculă M 181, Ρ 221 -citoplasmei Ρ 756 peliţă Ρ 221 pelo(c)htofite Ρ 225 pelofite Ρ 226 pelopsamogen Ρ 237 pel orie Ρ 228 peltat Ρ 230 pelucid Ρ 224 penat Ρ 698 -compus Ρ 699 de trei ori-- Τ 527 -dinţat Ρ 709 -divizat Ρ 705 -fidat Ρ 700 -foliat Ρ 701 -incizat Ρ 705 inegal- I 60 -lobat Ρ 702 -nervat Ρ 703 -partit Ρ 704 -seetat Ρ 706 întrerupt-- I 228 pendent D 76, G 870, Ρ 232 penetrant Ρ 233 penicil Ρ 235 penicilat Ρ 234 pensulă (în formă de-) Ρ 234 pentaciclic Ρ 242 pentafiletic Ρ 247 pentaginic Ρ 244 pentagonal Ρ 243 pentamer Ρ 245 pentandric Ρ 246 pentaploid Ρ 249 pentru Ρ 1225 pepene Ρ 252 pepinieră A 970, Ρ 750, S 335 peranoză Ρ 254 percepţie Ρ 255 pereche Ρ 87 fără- I 59 perechi cu cinci- Q 41 cu patru- Τ 165 divizat în- Ζ 66 perelor (sclerificarea-) L 214

ROMÂNESC

peren Ρ 261, 800 plantă -ă Ρ 261 perenchim Ρ 260 perete Ρ 152 -capsular Ρ 275 -despărţitor D 325 -fals S 424 -transversal Τ 402 perfect Ρ 262 perfoliat Ρ 263 perforat F 123, Ρ 264 pergamentos Ρ 266 peri -absorbanţi A 22 -ancoriformi A 686 -colectori G 622 cu- Τ 432 --albi L 147 --lucioşi Ρ 436 --mătăsoşi S 432 cu mai mulţi- Ρ 1075 cu- sesili I 186 -setacei numeroşi S 468 -stelaţi A 1093 - epidermal i Τ 453 -fasciculaţi Ρ 694 a -radicali R 20, 244 -ramificaţi Ρ 694 b -scvamiformi L 105 -stelaţi S 895 -verticilaţi Ρ 694 с perilor (totalitatea-) Ρ 691, Τ 327 periandric Ρ 269 perlant I 204, Ρ 270 cu- С 314 --dublu Η 393 --reunit în tub S 1348 --simplu H 362, M 404 fără- A 884 periantomanie Ρ 271 periaxial Ρ 272 periblem Ρ 273 pericarp Ρ 275 pericheţiu Ρ 277, 286 periciclu Ρ 280 pericladiu Ρ 278 pericliniu Ρ 279 periculos Ρ 339 peridermă Ρ 281 peridesmă Ρ 282 peridie Ρ 284 -falsă Ρ 1540 -globuloasă S 718 peridiolă Ρ 283 periferic Ρ 295 perifilogenie Ρ 299 perifite Ρ 302 perifiză Ρ 301 perigamiu Ρ 285 perigin Ρ 288

INDEX

BOMĂNESC

perigon Ρ 286 -fals Ρ 1541 perigoniale (lacinü-) L 14 perihadromatic Ρ 289 perimedular Ρ 290 perinie Ρ 291 perioadă Ρ 293 -de infecţie L 59 -de înflorire Τ 87 -de timp Τ 87 periodicitate Ρ 292 peripetal Ρ 294 periplasmă Ρ 303 periplasmodiu Ρ 304 periplast Ρ 305 peripterat Ρ 308 perisperm I 204, Ρ 309 perispor Ρ 311 peristamineu Ρ 313 peristilic Ρ 320 peristom Ρ 317 cordoane transversale la- Τ 372 peristomat Ρ 318 peristrofă Ρ 319 perital Ρ 321 periteciofor Ρ 322, 323 periteciu Ρ 324, 1577 cu- Ρ 322 peritrih Ρ 325 peritrop Ρ 326 perivazal Ρ 327 perixilic Ρ 328 perizoniu Ρ 329 perlă (în formă de-) M 104 permanent Ρ 334 permeabil Ρ 336 permeabilitate Ρ 335 permutaţie Ρ 338 perniţa -frunzei Ρ 1650 în formă de- Ρ 1649 perpendicular Ρ 28, 343 persicin Ρ 346 persistent M 90, Ρ 334, 348 cu flori -e A 351 cu frunze -e A 354 personat Ρ 349 corolă -ă Ρ 349 pertofite Ρ 352 perulat Ρ 356 perulá Ρ 355 cu- Ρ 356 peste Ε 229, Η 536 -tot Ρ 63 pestriţ J 3, Ρ 899, V 35 peşteră A 876, S 638 pesteri întîmplător în- Τ 586 trăieşte în- Τ 585 peşterilor luxuria- L 283

646 petală Ρ 370 cu- Ρ 364, 365 fără- A 888 în formă de- Ρ 367 petale cu- ascuţite A 130 cu cinci- Q 46 cu -concrescute S 1349 cu -despicate S 153 cu două- D 257 cu- înguste S 921 cu mai multe Ρ 1017 cu -mici L 125 cu patru- Τ 185 cu -păroase Τ 455 cu -răsucite S 1024 cu şase- H 281 cu trei- Τ 524 cu -unite S 1444 -supranumerare Ρ 1016 petalelor aderenţa- G 172 labelizarea- H 378 multiplicarea teratologică a- Ρ 369 petalifer Ρ 365 petaliform Ρ 367 petalodiu Ρ 368 petaloid G 817, Ρ 367 petalomanie Ρ 369 pete cu- Ρ 679 -neregulate N 36 -numeroase Ρ 1061 cu trei- colorate Τ 506 petrefacte F 136 petricol Ρ 380 petrificat F 135 petrofil Ρ 380 petrofite Ρ 381 peţiol Ρ 377, M 247 -aparent Ρ 1545 -aripat Ρ 377 -comun Ρ 377, R 12 creşte pe- Ρ 374 cu- Ρ 373 --foarte scurt S 1230 -dilatat Ρ 563 fără- S 458 în formă de- Ρ 371 -parţial Ρ 377 -umflat Ρ 377 peţiolaceu Ρ 371 peţiolar Ρ 372 peţiolat Ρ 373 peţiolicol Ρ 374 peţiolul Ρ 376 prevăzut cu- Ρ 375 peţiolulat Ρ 375 pH Ρ 382 -indiferent A 1088 piatră S 104 dur ca о- L 50

pe- L 213 sfarmă- S 101 picătura G 263 picior Ρ 362 în formă de- Ρ 212 lung de un- Ρ 208 lungime de un- Ρ 362 picioare (lung de şase-) H 280 picioroange (în formă de-] G 231 piciorul -ciupercii С 227. S 987, Τ 620 -cocoşului G 900 cu- Ρ 363, 890 picnidie Ρ 1679 -mare M 42 picnidiofor Ρ 1677 picnidiospor Ρ 1678 picnie Ρ 1680 picnospor mare M 44 picnoză Ρ 1686 pictat Ρ 679 pinten G 18 -nectarifer N 54 pintenat G 19, 214 pinteni cu cinci- Ρ 240 cu doi- В 86 cu mulţi- Ρ 957 cu patru- Τ 156 cu spiralaţi S 761 pinulă Ρ 712 piele G 810 pieliţă subţire M 181 pielos G 808 aproape- S 1136 piese cu multe- Ρ 801 cu trei- Τ 507 pietre (aflat sub-) Η 596 pietriş (cu-) G 162 pietros G 162, L 50, Ρ 378 pieziş Ρ 730 piezotropism Ρ 680 pigment G 252, Ρ 682 -albăstrui alb L 139 -roşu R 298 pigmentaţie Ρ 681 pilă (în formă de-) R 42 pileat Ρ 684 pileiform Ρ 685 pileocistidă Ρ 686 pileus Ρ 688 pilidiu Ρ 689 pilitură (în formă de-) S 197 piloriză Ρ 687 piloziuscul Ρ 692 piluliform Ρ 693 piogen Ρ 1691 pipernicit R 104

647 invers- О 21 pirenariu Ρ 1695, 1698 pirenat Ρ 1696 pirenocarp Ρ 1698 pirenofor Ρ 1700 pirenoide Ρ 1699 pirenozom Ρ 1701 pirifer Ρ 1704 piriform Ρ 1705 pirofil Ρ 1708 pirofite Ρ 1711 pirofob Ρ 1709 pisiform Ρ 715 pistil G 290, Ρ 720 -abortiv Ρ 94 cu- F 33, Ρ 717 --mai mic M 163 cu un singur- M 422 fără- A 348 pistilar Ρ 716 pistilat Ρ 717 pistilodiu Ρ 719 pistilului (suportul ramifi­ cat al-) S 646 pistiluri cu -asemănătoare I 316 cu cinci- Ρ 244 cu mai multe- Ρ 995 cu nouă- Ε 208 cu opt- O 57 cu patru- Τ 176 cu şapte- Η 151 cu şase- Η 276 cu trei- Τ 498 pistruiat L 98 pitic N 5, Ρ 1652 pitmen Ρ 1712 pivotant Ρ 28, 343 rădăcină- -ă Ρ 28 pixidat Ρ 1713 pixidă Ρ 1715 cu- Ρ 1713 pixidiform Ρ 1714 pile S 514 pîinie (în formă de-) I 154 pîrîitor G 882 pîrlit A 222, D 115 pîslos Ρ 72 placă ecvatorială A 247 placentat Ρ 727 placentaţie Ρ 726 cu -axilară A 1244 -centrală С 215 placentă Ρ 724, S 689 cu- Ρ 727 placentifer Ρ 727 placocromatic Ρ 728 placoplaste Ρ 729 plagiodrom Ρ 731 plagiofototaxie Ρ 734 plagiofototropism Ρ 735 plagiotrop Ρ 737

INDEX plaje nisipoase (plante de- -) A 352 plan Η 355, Ρ 723, 742, 754 aproape- Ρ 744 -comisural Ρ 754 -diagonal D 135 -median M 136 -transversal Τ 402 planctologie Ρ 738 plancton Ρ 739 -animal Ζ 49 -de suprafaţă Ρ 419 -fals Ρ 1551 -ocazional Τ 666 -oceanic O 46 -sezonal M 210 -vegetal Ρ 658 planctonul -apelor Η 495 --curgătoare Ρ 1150 - -stătătoare S 855 -atmosferic A 750 -bălţilor H 99 -lacustru H 72 -microscopic M 341 -mlaştinilor H 99, Τ 70 -oceanelor Τ 222 -zonelor adinei din mări Η 606 planogamet Ρ 745 -mascul M 342 planospor Ρ 747 planozigot Ρ 748 planşă I 5 -cu ilustraţie Τ 4 plantare Ρ 751, S 92 plantat S 88 loc de- Ρ 751 plantaţie Ρ 751 -de arbori Ρ 750 plantă Ρ 638, 749, S 997 de- Ρ 601 -fosilă В 259, Ρ 636 -gazdă Ν 208 -ierboasă G 232 -mamă Ρ 151 -parazită Ρ 127 -perenă Ρ 261 relativ la- Ρ 601 -tînără Ρ 753 plante -adaptate ploilor abun­ dente O 143 -adventive A 223, 225 -alpine A 132, G 845, O 217 asemănător unei- Ρ 634 atacă mai multe- Ρ 1020 -boreale M 363 -carnivore I 180 -celulare С 209 -colonizatoare Ε 327 -compas G 675

ROMÂNESC

plante -concrescute Ρ 90 -cosmopolite A 560 -cu flori glumacee A 81 - --ginandrice S 1388 - - -monadelfe O 149 — ş i seminţe S 668 - -fructe indéhiscente A 69 -cultivate G 957 -cu spori G 919 -de apă H 493 --ape dulci D 388 --bălţi H 98 --buruienării X 45 - -canaluri Τ 28 --cîmp A 332 --coaste argiloase Ρ 225 - -crînguri A 470 - -cultură A 342 --eleşteie Τ 317 --grădină Ρ 749b --lacuri Τ 317 --litoral Ρ 1450, A 352 —stîncos A 159 - -locuri argiloase Ρ 226 —întunecoase S 213 —mlăştinoase U 5 —nămoloase L 187 —umbroase S 161 --mlaştini H 98, Ρ 59, S 962, Τ 69, Χ 36 - -mocirle Η 70 - -munte M 468 --nisipuri A 1002, Ρ 1455 - - -zburătoare M 386 - -pajişti Ρ 1204 --pădure S 508, Ν 7& - -păşuni Ν 149 ---şi pajişti Ρ 1098 - -pietrişuri G 255 - -plaje nisipoase A 352 - -podgorii V 123 - -primăvara V 73 - -staţiuni însorite H 82 - -stîncării R 413 --şanţuri Τ 28 --turbării Τ 654 -decorative D 21, O 241 -de pe malul rîurilor R ЗЗО· - - -ziduri M 580 din apele stagnante S 869 - - -torenţiale R 307 - -gropi Ρ 461 --mările adînci Ρ 1097 --oceane O 45 - -pîraie N 4 - -regiuni pedemontane Ρ 12 - -semănături S 255 -edificatoare A 236 -evadate din culturi Ε 329

INDEX

ROMÂNESC

plante -exotice Ρ 749a -gazde Η 440 genuri de- G 83 halofUe H 16 -humicole O 312 -ierbacee H 156 -indicatoare I 116 -indiferente N 111 -înotătoare N 22 -insectivore I 180 -introduse în cultură Ε 330 -iubitoare de căldură Τ 274 -lemnoase X 62 -marine Τ 221 -medicinale M 138 -melifere M 177 -mirmecofile M 626 -nitrofile N 126 -nocturne N 133 -ocrotite Τ 662 -ornamentale D 21, O 241 -pasante Ε 227 -praticole Ρ 1204 -rădăcinoase R 279 -ruderale G 353, R 391 --raezofile A 388 -sălbăticite Ε 51 -spontane S 778 -străvechi Ρ 1410 -subalpine О 250 -submerse H 71 -suculente G 413, S 1264 -terestre Τ 139 -tinctoriale Τ 315 -trecătoare Ε 227 -tropicale M 61 -ubicviste и 3 -unicelulare Ρ 1410, U 42 -vasculare V 40 plantei dezvoltarea anormală aP 1043 numele- N 142 plantele -acoperişurilor de case Τ 45 -bancurilor de nisip S 1473 -dunelor de nisip Τ 295 plantelor aspectul general al- Ρ 595 autogeneza- Ρ 648 cenoza- cultivate A 343 citologia- Ρ 618 conscrierea- A 795 creşterea- V 45 denumirea- D 65 dinamica mişcăriiP 620 fiziologia- Ρ 645 geneza- Ρ 627 morfologia- Ρ 641 nomenclatura- Ρ 646

648 nutriţia- Ρ 675 putregaiul- N 49 plantulă G 132, Ρ 753 de muşchi G 31 plasmalemă Ρ 756 plasmatic Ρ 757 plasmatice (schimbarea coeziunii-) S 1383 plasmodesmă Ρ 760 plasmodiocarp Ρ 761 plasmodiu Ρ 762 -fals Ρ 1552 plasmodiului (divizarea-) Ρ 773 plasmofag Ρ 769 plasmogamie Ρ 763 plasmogeneză Ρ 764 plasmolitic Ρ 767 plasmoliză Ρ 766 rezultat din- Ρ 767 plasmonemă Ρ 768 plasmoptiză Ρ 771 plasmotomie Ρ 773 plastic Ρ 774 plastidă Ρ 775 -disciformă mare M 39 -filiformă N 70 -incoloră L 144 plastidelor (totalitatea -celulei) Ρ 776 plastidom Ρ 776 plastidulă Ρ 777 plastin Ρ 778 plastocron Ρ 780 plastodesmă Ρ 781 plastodinamie Ρ 782 plastogen Ρ 784 plastotip Ρ 786 platicladiu Ρ 790 plăcere A 526 plăcut A 488, 527, G 248, J 11, S 1084, V 64 plectenchim Ρ 795 plectenchimatic Ρ 796 pleiocaziu Ρ 799 pleiociclic Ρ 800 piei of ag О 148 pleiomer Ρ 801 pleiontism Ρ 803 pleiotaxie Ρ 809 pleiotropie Ρ 811 pleioxen Ρ 813 pleomorfie Ρ 1005 plerom Ρ 819 plesiasmie Ρ 820' plesiobiotic Ρ 821 plesiotip Ρ 823 plesnitor Ε 489 pleură Ρ 825 pleurenchim Ρ 827 pleuridiu Ρ 828 pleuroblastic Ρ 829 pleurocarpic Ρ 830 pleurocistidă Ρ 831

pleurodiscal Ρ 832 pleurogen Ρ 833 pleuroginic Ρ : 834 pleuromitic Ρ 835 pleuroplastic Ρ 836 pleuroriz Ρ 837 pleurospor Ρ 839 pleurosporange Ρ 840 pleurotribal Ρ 841 pleurotrop Ρ 843 pleuston Ρ 844 pliat Ρ 849, 1625, R 403 -longitudinal G 705, D 395 -neregulat G 830 -parţial S 356 -spre interior R 155 plicatil Ρ 847 pliere Ρ 848 plin F 16, Ρ 815, R 154, R 402, S 563 floare -ă Ρ 815 a -în interior G 672 plisează (care se-) Ρ 847 pliu Ρ 846 plivirea buruienilor R 409 ploaie I 46, Ρ 1165 care anunţă- Ρ 882 referitor la- Ρ 882 plococarp Ρ 850 ploi abundente adaptat la --O 141 neadaptat la- - O 142 ploşniţă (în formă de-) G 809 plotofite Ρ 851 plumburiu L 230, Ρ 854 -alb G 243 -palid Ρ 220 plumulă G 78, Ρ 856 plurícarpelar Ρ 859 pluricelular Ρ 860 plurienal Ρ 858 pluriseptat Ρ 876 pluriserial Ρ 877 plută S 1167 plutitor F 98, 99 -pe apă Ν 22 pluvial Ρ 882 pluviometru О 139 pneumatocist Ρ 884 pneumatode Ρ 885 pneumatofor Ρ 886 poamă Ρ 1092 poartă (care-) F 35, Ρ 464 poate (care-) Ρ 1151 pocal (în formă de-) A 64 pocnitor G 882, Ε 489 poculiform Ρ 889 cu flori -e Ρ 888 podeţiu Ρ 895 podgorii (plante de-) V 123 podicel Ρ 892 podişuri (plante de-) Ρ 213

649 podocarp Ρ 893 podocarpic Ρ 894 podosincarpie Ρ 898 poicilodinamic Ρ 900 poicilogeotropism Ρ 901 poicilosindeză Ρ 903 poicilotermic Ρ 904 poiciloxerofite Ρ 905 pol Ρ 932 polacantic Ρ 914 polaplazie Ρ 916 polaplostemonopetal Ρ 917 polar Ρ 908 polaritate Ρ 903 lipsit de- A 926 polen Ρ 918 referitor la- Ρ 925 polenină Ρ 919 polenizare Ρ 923 -artificială Ρ 923a -directă cu fecundare A 1172 -ilegitimă Ρ 923 fertilizare prin- Ρ 623 -indirectă X 21 -încrucişată A 434, G 193, Ρ 923, S 884, Χ 21 cu— A 435 -legitimă L 82 -naturală Ρ 923 -prin insecte Η 166 -străină Χ 21 -sub apă Η 564 polenizat Ρ 924 prin albini M 180 — animale Ζ 14, 15, 46 - a p ă Η 489 — diptere M 617 — mari M 30 —fluturi de noapte S 725 —lilieci G 280 - p ă s ă r i О 245 — şi fluturi de noapte O 247 - v î n t A 743 polex Ρ 920 poli cu doi- В 204 cu mai mulţi- M 560 cu trei- Τ 546 dispus la- Ρ 908 poliachenă Ρ 935 poliadelf Ρ 937 poliandric Ρ 940 poliarhic Ρ 943 poliaster Ρ 944 poliblast Ρ 946 policar Ρ 921 policarion Ρ 954 policariotic Ρ 955 policarp Ρ 951 policarpic Ρ 950 policarp of orie Ρ 952

INDEX policentric Ρ 956 polichorie Ρ 962 policiclic Ρ 976 policladie Ρ 969 policlonal Ρ 971 policotiledoneu Ρ 973 policotiledonie Ρ 974 policromatism Ρ 964 policromatofil Ρ 965 policromie A 548, Ρ 964 policromozomic Ρ 966 policronic Ρ 968 policultură Ρ 975 polidactilie Ρ 978 polidemic Ρ 980 poliderm Ρ 981 polidrupă Ρ 982 poliecie Ρ 1013 poliembrionie Ρ 983 polienergidă Ρ 984 polienergidic Ρ 985 polifag Ρ 1020 polifazie Ρ 1021 politii Ρ 1028 polifiletic Ρ 991, 1026 polifileză Ρ 1025 polifilie Ρ 1027 polifilogenie Ρ 1029 polifoliculă Ρ 987 poligam Ρ 989 poligamie A 803, Ρ 988 -trioecică Τ 519 poligenetic Ρ 991 poligeneză Ρ 990 poligin Ρ 995 poliginie Ρ 994 poligonal Ρ 993 polihaploid Ρ 997 polihibrid Ρ 998 polimastigot Ρ 1000 polimer Ρ 1002 polimerie Ρ 1001 polimictic Ρ 1003 polimitoză Ρ 1004 polimorf Ρ 1006 polimorfism Ρ 1005 -fals Ρ 1556 -foliar Η 235 -sezonier О 208 polinarie M 115, Ρ 922 polinic Ρ 925 polinie Ρ 922 polinifer Ρ 926 poliniilor (discul-) G 826 polinitrofil Ρ 1008 polinodiu Ρ 929 polinominal Ρ 1009 polinoză Ρ 930 polinucleat Ρ 1010 polionim Ρ 1011 polioplasmă Ρ 912, 1014 poliovulat Ρ 1015 polipetal Ρ 1017 polipetalie Ρ 1016

ROMÂNESC

poliplastic Ρ 1030 poliplectic Ρ 1031 poliploid Ρ 1035 poliploidare Ρ 1034 poliploidä Ρ 1033 poliploidie Ρ 1036 polistemonie Ρ 1037 polisaprobic Ρ 1042 polisarcá Ρ 1043 polisepal Ρ 1044 polisifonic Ρ 1046 polisimetric A 151, Ρ 1068 polisimetrie Ρ 1067 polisomatie Ρ 1047 polisperm Ρ 1050 polispermie Ρ 1051 polispor Ρ 1052 polisporangiat Ρ 1053 polisporic Ρ 1054 polistel Ρ 1056 polistelic Ρ 1058 polistelie Ρ 1057 polistemon Ρ 1059 polistilic Ρ 1066 polistom Ρ 1064 polistomatic Ρ 1063 polistromatic Ρ 1065 politalamic Ρ 1069 politelic Ρ 1070 politipic Ρ 1078 politomie Ρ 1071 politopic Ρ 1074 politopie Ρ 1073 politrih Ρ 1075 politrof Ρ 1077 politrofie Ρ 1076 polivalent M 574 polizaharide Ρ 1041 polizigozá Ρ 1084 polizomic Ρ 1049 polizomie Ρ 1048 poloic Ρ 931 polul sudic (aflat la-) A 814 pomaceu Ρ 1085 pomet Η 438, Ρ 1086 pomi (livadă cu-) Ρ 1086 pomifer Ρ 1089 pomiform Ρ 1090 pomologie Ρ 1091 pontic Ρ 1095 pontofil Ρ 1096 pontofite Ρ 1097 poofite Ρ 1098 popular V 72 populaţie Ρ 1100 populează (care-) I 159 por Ρ 1125 -opistial O 191 -subepidermal G 930 poraceu Ρ 1122 porandric Ρ 1101 porcelaneu Ρ 1103

INDEX

ROMÂNESC

porenchim Ρ 1104 pori care se deschide prinP 1105 cu- Ρ 1113 --mărunţi Ρ 1124 poricid Ρ 1105 porofil Ρ 1111 porogam Ρ 1108 porogamie Ρ 1107 fecundat prin- Ρ 1108 poroide Ρ 1109 porometru Ρ 1110 poros Ρ 1113 porozitate Ρ 1112 port Η 4 portaitól Η 572 portocală A 1152 portocaliu A 1151 porţelanul (opac alb ca-) Ρ 1103 porţiune miceliană R 281 porulos Ρ 1024 porumbel (suriu de-) С 646 postadaptare Ρ 1129 postcarpotropism Ρ 1131 postclimax Ρ 1132 postdiluvial Ρ 1133 posterior Ρ 1134, 1139 situat- Ρ 1139 postestival Ρ ИЗО postfertilizare Ρ 1135 postfloral Ρ 1136 postfloraţie Ρ 1136 postglacial Ρ 1138 postic Ρ 1139 postmaturaţie Ρ 1140 postmaturizarea fructelor S 1310 postmeiotic Ρ 1141 postmeridian Ρ 1142 postreducţie Ρ1143 postvernal Ρ 1144 postzigotic Ρ 1145 potamicol Ρ 1146 potamobotanică Ρ 1147 potamofil Ρ 1148 potamofite Ρ 1149 potamoplancton Ρ 1150 potcoavă curbat în - A 595 în formă de- Η 304 potecă S 375 potenţial Ρ 1151 potenţiometru Ρ 1153 potetometru Ρ 1154 potir (în formă de-) Η 584, Ρ 179 potometru Ρ 1155 potriveşte (care se-) С 725 potrivindu-se С 789 potrivit A 48, I 38 povîrnit Ρ 1194 pozitiv Ρ 1127

βδΟ poziţie Ρ 1126, S 252, 540 praf Ρ 1651 în formă d e - Ρ 1646 praticol Ρ 1204 prăfuit Ρ 1647 prăpăstios Ρ 1194 preadaptare Ρ 1157 préalpin Ρ 1158 preanteză Ρ 1160 precedende Ρ 1162 precedent Ρ 1163 precipitatului (formarea-) Ρ 1165 precipitaţie Ρ 1165 preclimax Ρ 1167 precoce Ρ 1169 precocitate Ρ 1168 precursor Ρ 1170 predeterminare Ρ 1171 predispoziţie Ρ 1172 -genetică Ρ 1157 predominant Ρ 1175 prefaţa Ρ 1176 preferă (care-) Ρ 437 preferenţial Ρ 1177 prefloraţie Ρ 1178 -alternativă A 474 -cochleară С 557 -conduplicată С 705 -contortă С 778 -corugativă G 830 -imbricată I 49 -plicativă Ρ 849a -valvată V 27 prefoliaţie Ρ 1180 -circinata С 449 -convolută G 794 -obvolutivă О 38 -revolută R 221 Preformat Ρ 1183 preformaţie Ρ 1182 preformism Ρ 1182 prefrunză Ρ 1304 prefusorial Ρ 1184 preglacial Ρ 1185 prehaustorii Ρ 1186 prehensil Ρ 1207 preîntîmpinarea bolilor Ρ 1303 prejudiciu N 171 prelucrare Ε 64, Τ 380 prelungire Ρ 1277 prelungit Ρ 256, 1244, Ρ 1278, 1427 -înainte Ρ 1123 prematur Ρ 1188, 1270, 1360 premergător Ρ 1170 premontan Ρ 1189 premors Ρ 1190 preocupat Ρ 1191 preparare Ρ 1192 preponderent D 365, Ρ 1175 preponderenţă cantitativă V 20

prereducţie Ρ 1193 presărat A 1076, С 760 -pe ici-colo I 233 prescurtare A 3 prescurtat A 4 presiune osmotică O 280 diminuarea- G 179 pretutindeni Ρ 63 prevalentă Ρ 1201 prevăzut cu Η 1, I 199, M 579, Ρ 1173 - -peri Ρ 683 preventiv Ρ 1302 prevernal Ρ 1202 prezent A 217 , Ρ 1195 prezenţă Ρ 1196 prezintă (care-) Ε 443 prezumţie Ρ 1197 primar О 238, Ρ 1208 primăvară V 66 de- V 73 formă de- V 73 de la sfîrşit de- Ρ 1144 de- timpurie Ρ 1202 primină Ρ 1210 primitiv (nucleu-) Ρ 1380 primordial Ρ 1212 primordiu Ρ 1213 cu - В 231 primordiul -embrionului Ρ 1245 -fructificaţiei A 984 -fructului O 292 -miceliului Ρ 1404 -organului В 228 -rădăcinii Ε 30 primul Ρ 1214, 1360, 1375 prin D 127 principal G 85, Ρ 1208, Ρ 1215 principiu Ρ 1216 prioritate Ρ 1221 prismatic Ρ 1222 prismă (în formă de-) Ρ 1222 prisos (de-) Η 551, S 1291 priveşte spre (care-) S 631 privind pe Q 53 privire I 254 -generală G 759, S 1442 privit dinspre S 207 proanteză Ρ 1226 proantropic Ρ 1227 proaspăt R 77 probazidie Ρ 1228 proboscideu Ρ 1229 procambiu Ρ 1230 procariogamet Ρ 1264 procariogametizare Ρ 1265 procarp Ρ 1231 proces Ρ 1233 procineză Ρ 1266 proclimax Ρ 1236 procromatină Ρ 1234 procromozom Ρ 1235

β51 procumbent Ρ 1238 Prodrom Ρ 1241 producător F 40 produce (саге-) F 35, H 84, Ρ 171 -mîncărime Ρ 1447 -puroi Ρ 1691 produce (саге se-) О 235, Ρ 1240 productiv F 36, Ρ 1243, 1274, и 1 productivitate Ρ 1242, U 2 proembrion Ρ 1245 proeminent Ε 89, Ρ 1240, 1284 slab- Ρ 1286 proeminenţă A 929, Ρ 1285 -longitudinală Ρ 1262 profază Ρ 1297 proferment Ρ 1247 profilactic Ρ 1302 profilaxie Ρ 1303 profila Ρ 1304 profototaxie Ρ 1300 profototropism Ρ 1301 profund Ρ 1250 prof undai Ρ 1248 profunzime Ρ 1249 progamet Ρ 1252 progametului (nucleul-) Ρ 1264 progametizare Ρ 1253 progametofit Ρ 1254 progamic Ρ 1255 progeneză Ρ 1256 progenitură Ρ 1257 progeotropism Ρ 1258 progres Ρ 1259 progresiv Ρ 1260 prohidrotropism Ρ 1261 prolamine Ρ 1267 prolepsis Ρ 1269 proleptic Ρ 1270 prolifer Ρ 1272 proliferare Ρ 1273 -inflorescenţei Ε 7 -ramurilor G 484 -rădăcinilor R 267 prolific Ρ 1274 prolificare Ρ 1273 proluvial Ρ 1279 promeristem Ρ 1281 promeristematic Ρ 1282 prometafază Ρ 1283 promiceliu Ρ 1289 -cu bazidii Η 115 promitoză Ρ 1287 promontoriu Ρ 1288 pronucleol Ρ 1290 pronucleu Ρ 1291 propagare Ρ 1293 -prin agăţare Ρ 466 propagativ Ρ 1294 propagul Ρ 1295

INDEX proplastidă Ρ 1306 propontic Ρ 1307 proporţional Ρ 1308 proprietate Ρ 1310 -funciara Ρ 1174 propriu Ρ 1311, S 622 proptit F 179, S 1276 proptitor F 178, S 1275 propus Ρ 1309 prosaerotaxie Ρ 1313 proschemotaxie Ρ 1314 prosenchim Ρ 1317 prosenchimatic Ρ 1318 prosfitiază Ρ 1330 prosgeotropism Ρ 1320 prosheliotropism Ρ 1321 prosoplasmatic Ρ 1325 prosoplasmă Ρ 1324 prosoplazie Ρ 1323 prosoplectenchim Ρ 1326 prososmotaxie Ρ 1327 prospecie Ρ 1328 prosperitate Ρ 1329 prosporange Ρ 1331 prosporie Ρ 1332 prostadiu Ρ 1333 prostelic Ρ 1334 prostermotaxie Ρ 1335 prostrat Ρ 1336 protal G 31, G 1245, 1371 în formă de- Ρ 1372 -mascul M 344 protaloid Ρ 1372 protandric-homogam Ρ 1339 protandrie Ρ 1361 protanteză Ρ 1341 proteaze Ρ 1342 protector Ρ 1343, Τ 644 protecţia naturii N 25 proteic Ρ 1344 Proteide Ρ 1345 hidrolizare - Ρ 1354 proteificare Ρ 1353 proteină Ρ 1347 referitor la- Ρ 1344 proteinoplaste Ρ 1346 proteism Ρ 1348 protejat Τ 662 protenchim Ρ 1349 proteochemotropism Ρ 1351 proteohidroliză Ρ 1354 proteoide A 379 proteolitic Ρ 1356 proteoliză Ρ 1355 proteoplast Ρ 1357 proteosin teză Ρ 1359 proteozom Ρ 1358 proterandric Ρ 1362 proterandrie Ρ 1361 proteranteu Ρ 1363 proterantic Ρ 1363 proterogeneză Ρ 1364 proteroginic Ρ 1366 proteroginie Ρ 1365

ROMÂNESC

proteropetalie Ρ 1367 proterosepalie Ρ 1368 proterotip Ρ 1369 protiste Ρ 1373 protistologie Ρ 1374 protoblast Ρ 1378 protocariocineză Ρ 1381 protocarion Ρ 1380 protoclorofilă Ρ 1382 protocolenchim Ρ 1384 protocorm Ρ 1385 protocrat Ρ 1386 protocromozom Ρ 1383 protodermă Ρ 1387 protoepifite Ρ 1388 protofilă Ρ 1409 protofite A 310, Ρ 1410 protofloem Ρ 1408 protogamie Ρ 1389 protogen Ρ 1392 protogenetică Ρ 1391 protogeneză Ρ 1390 protogonidie Ρ 1393 protohemicriptofite Ρ 1397 protoliză Ρ 1400 protolog Ρ 1399 protomiceliu Ρ 1404 protonemă Ρ 1245, 1405, R 287 protonţi Ρ 1406 protoparenchim Ρ 1407 protoplasma Ρ 1412, С 1069 protoplasmatic filament- Ρ 768 protoplasmatologie Ρ 1413 protoplast Ρ 1414 protosclerenchim Ρ 1415 protospor Ρ 1416 protosporofit Ρ 1417 protostel Ρ 1418 protostrofe Ρ 1419 prototip Ρ 1423 prototrof Ρ 1422 prototrofic Ρ 1421 protoxilem Ρ 1424 protozigot Ρ 1426 protozoofil Ρ 1425 protropic Ρ 1430 protuberantă Ρ 1434, Τ 635, и 18, 19, V 78 c u - S 1055, V 79 -în formă de guşă S 1053 provenit Ε 470, N 29, O 270, Ρ 1436 -din mai multe flori Ρ 1069 provincie Ρ 1438 provizor Ρ 1439 provocarea insensibilităţii A 648 proxim Ρ 1440 pruină Ρ 1441 pruinos G 163, Ρ 1442 prună Ρ 1446 prund S 4

INDEX

ROMÂNESC

prundiş (cu-) G 162 prunicolor Ρ 1443 prunifer Ρ 1444 pruniform Ρ 1441 pruriginös Ρ 1447 psaliotic Ρ 1448 psamatofil Ρ 1449 psamatoíite Ρ 1450 psamofil Ρ 1454 psamofite A 493, Ρ 1455 psamogen Ρ 1453 pseudantie Ρ 1458 pseudantiu Ρ 1459 pseudoanafază Ρ 1467 pseudoanual Ρ 1462 pseudoanulus Ρ 1457 pseudoapogamie Ρ 1463 pseudoaposporie Ρ 1464 pseudoaril Ρ 1465 pseudoautoecic Ρ 1468 pseudoautosindeză Ρ 1466 pseudoauxospor Ρ 1469 pseudoaxă S 1365 cu - S 1364 pseudoaxilar Ρ 1470 pseudobacă Ρ 1472 pseudobotritic Ρ 1473 pseudobulb Ρ 1475 pseudobulbil Ρ 1474 pseudocaliciu С 44 pseudocambiu Ρ 1477 pseudocarp Ρ 1479 pseudocarpie Ρ 1478 pseudocecidie Ρ 1480 pseudocefalodiu Ρ 1481 pseudocil Ρ 1483 pseudocist Ρ 1488 pseudocleistogamie Ρ 1484 pseudocleistogenie Ρ 1485 pseudocompatibilitate Ρ 1499 pseudocortex Ρ 1486 pseudocromozom Ρ 1482 pseudodicotomic Ρ 1490 pseudodicotomie Ρ 1489 pseudodisepiment Ρ 1491 pseudodistrofie Ρ 1492 pseudoefemer Ρ 1494 pseudoendomitoză Ρ 1493 pseudoepifite Ρ 1496 pseudofasciculat Ρ 1497 pseudofecundare Ρ 1498 pseudofeloid Ρ 1546 pseudofertilitate Ρ 1499 pseudofertilizare Ρ 1514 pseudofilopod Ρ 1548 pseudofiză Ρ 1550 pseudofoliaceu Ρ 1500 pseudofotometric Ρ 1547 pseudofrunzele talofitelor Ρ 553 pseud ogametangiu Ρ 1501 pseudogamie Ρ 1502 pseudocarpie Ρ 1503 pseudohaustor Ρ 1505

652 pseudohercogamie Ρ 1506 pseudohereditate Ρ 1507 pseudohermafroditism Ρ 1508 pscudoheterocarpie Ρ 1509 pseudohibrid Ρ 1511 pseudohibridizare Ρ 1512 pseudohimeniu Ρ 1513 pseudohomonim Ρ 1510 pseudoimpregnare Ρ 1514 pseudoinduzie Ρ 1515 pseudolamină Ρ 1516 pseudolateral Ρ 1517 pseudolatex Ρ 1518 pseudolichen Ρ 1519 pseudomarginat Ρ 1520 pseudometafază Ρ 1522 pseudomicoriză Ρ 1528 pseudomitoză Ρ 1523 pseudomixie Ρ 1524 pseudomonocarpie Ρ 1525 pseudomonocotiledoneu Ρ 1526 pseudomonomer Ρ 1527 pseudomonopodial S 1364 pseudonectarină Ρ 1529 pseudonemateciu Ρ 1530 pseudonucleol Ρ 1531 pseudonucleu Ρ 1532 pseudoparafizá Ρ 1533 pseudoparazit Ρ 1536 pseudoparazitic Ρ 1534 pseudoparazitism Ρ 1535 pseudoparenchim Ρ 1537 pseudopelorie Ρ 1538 pseudoperiant Ρ 1539 pseudoperidie Ρ 1540 pseudoperigon Ρ 1541 pseudoperistom Ρ 1542 pseudoperiteciu Ρ 1543 pseudopetalie Ρ 1544 pseudopeţiol Ρ 1545 pseudopicnidie Ρ 1560 pseudoplancton Ρ 1551 pseudoplasmodiu Ρ 1552 pseudoplast Ρ 1553 pseudopodiu Ρ 1554 pseudopoliembrionie Ρ 1555 pseudopolimorfism Ρ 1556 pseudopoliploidie Ρ 1557 pseudopor Ρ 1559 pseudorafeu Ρ 1563 pseudoreducţie Ρ 1564 pseudorepent Ρ 1565 pseudoriză Ρ 1566 pseudorozetă Ρ 1567 pseudoseptat Ρ 1568 pseudosesil Ρ 1570 pseudosimbioză Ρ 1580 pseudosincarpic Ρ 1581 pseudospermic Ρ 1571 pseudospic Ρ 1572 pseudosporange Ρ 1573 pseudostel Ρ 1575

pseudoStil S 1072 pseudostipelă Ρ 1576 pseudostrofiolă Ρ 1578 pseudostromă Ρ 1577 pseudosuber Ρ 1579 pseudotal Ρ 1583 pseudoterminal Ρ 1582 pseudotip Ρ 1585 pseudotric(h)ofor Ρ 1584 pseudotulpină С 192 pseudovacuolă Ρ 1586 pseudovalvă Ρ 1587 pseudovascular Ρ 1588 pseudoverticil Ρ 1589 pseudovicariism Ρ 1590 pseudoviviparie Ρ 1591 pseudoxerofite Ρ 1592 pseudozigospor Ρ 1593 psichrocleistogamie Ρ 1601 psichroclinie Ρ 1602 psichrofite Ρ 1603 psihofile Ρ 1599 ptarmic Ρ 1604 ptenofilofite Ρ 1605 pteridofite Ρ 1610 pteridografie Ρ 1608 pteridospor Ρ 1611 pterochore Ρ 1615 ptichonomiu Ρ 1626 ptiozom Ρ 1628 puberul Ρ 1631 puberulent Ρ 1631 pubescent Η 56, Ρ 1633 slab- Ρ 1631 pubescenţă Ρ 1634 publicaţie Ρ 1635 pudic Ρ 1636 puf Ρ 852 pufos Ρ 853, 855, 1622 păr- L 47 -păros F 83, G 229, L 47 pugioniform Ρ 1638 puiet Ρ 753 pulpă С 97, Ρ 1643 cu multă- Ρ 1644 -fructului M 222 pulpos С 96, Ρ 1644 pulsatil Ρ 1645 vacuolă -ă С 779 pulveraceu Ρ 1646 pulverulent Ρ 1647 pulvinat Ρ 1649 pulvină Ρ 1650 pumnal (în formă de-) Ρ 1638 punct ρ 1656 punctat Ρ 1653, S 968 fin- Ρ 1654 numeros- Ρ 1061 puncticulat Ρ 1654, S 968 punctiform Ρ 1655 pungă (în formă de-) С 899, S 221 pungent Ρ 1657

«53 punguliţă В 311 puniceu Ρ 1659 pur Ρ 1663 purgativ G 184, Ρ 1660 puroi (care produce-) Ρ 1691 purpurascent Ρ 1661 purpuriu Ρ 1114, 1662 -albastru închis Η 447 aproape- Ρ 1661 -deschis Ρ 1118 -închis A ИЗО, M 472 roşcat- Ρ 1114 --închis Η 149 purtător Ρ 464 pus Ρ 1128 pustulat Ρ 1667 pustulá Ρ 1666 cu- Ρ 1667 pusule Ρ 1668 putamen Ρ 1669 putaminat Ρ 1670 putat Ρ 1671 putere Ρ 1152, V 20, 141 cu — V 19 --slabă O 114 puternic G 254, Ρ 1151, V 19 putinţă F 10 putrefacţie Ρ 1673 produce- S 417 putregaiul plantelor N 49 putrescent Ρ 1674 putreziciune С 89 putrezire Ρ 1673 cauzează- S 51 putrezit Ρ 1672, S 696 puturos F 103, M 78, Ν 116, О 107 puţin Ρ 148, 195, S 1085 cel- S 28 c u - О 108, S 603 foarte-Ρ 342 rabarbarin R 222 rabdoide R 224 racem В 265, R 7 -compus R 7 dispus în- R 4 în formă de- R 3 -mic R 6 -simplu R 7 raceme cu - В 262 --înguste S 904 - -mici R 5 poartă -R 1 racemi- В 262 racemifer R 1 racemiflor R 2 racemiform R 3 racemes В 263, R 4 ramificaţie -oasă R 4 racemul R 6 racemulos R 5

INDEX radial R 16 radiant R 17 radiär A 144, R 16, 37 radiat R 19 radiaţie R 18 radical R 20 radicant R 20a radicelă R 23 radicicol R 24 radicifer R 25 radiciflor R 26 radiciform R 27, 273 radicivor R 28 radicular R 31 dimorfism- H 246 sistem- S 1476 radiculat R 32 radiculă R 30 cu - R 32 --laterală Ρ 837 radiculodiu R 33 radii R 40 cu două- В 206 cu numeroase- Ρ 943 cu puţine- Ρ 200 cu trei- Τ 552 -medulare M 143, R 40 radule umbelei R 40 radiobiologie R 35 radiogenetică R 36 radios R 37 radiotropism R 39 rafeu R 66 rafide R 68 rafidioplancton R 69 raheolă R 9 rahis R 12 rahitism R 13, 14 rameal R 46 rameaneu R 47 rament R 50 ramentaceu R 49 ramicol R 52 ramificant R 54 ramificare F 197, R 55 -rădăcinilor D 3 ramificat В 269, С 478, R 53, 56 bifurcat- F 198 slab- S 1218 uniform- I 341 ramificaţie R 55, 63 cu - aparentă Ρ 1561 -cimoasă G 1008 -racemoasă R 4 ramifică (care se-) R 54 ramificaţii (cu trei-) Τ 490 ramiform R 58 ramozitate R 59 ramură R 63 -adventivă A 224 -aparentă Ρ 1562 -de altoi ! 190

ROMÂNESC

ramură -filiformă F 78 -filogenetică Ρ 590 -foliacée Ρ 559 -frunzoasă nefloriferá Τ 660 -mică R 62 -secundară R 62 -sporiferă S 804 -tînără В 228 -viguroasă V 132 ramuri c u - G 478, 514, R 53 --aripate Ρ 1616 - -cărnoase S 68 cu două- В 207 cu - drepte O 252 --îndesuite Ρ 1682 --înguste S 909 --late Ρ 791 - -mici R 61 --numeroase M 564, Ρ 970 --păroase Τ 447 --pubescente Η 57 --scurte В 274 --sterile V 129 --subţiri L 119 ramurilor căderea- С 488 concreşterea- G 576 proliferarea- G 484 ranunculaceu R 64 rar R 71 ras D 81 rasă geografică Ρ 1271 rază R 40 raze cu trei- Τ 552 dispus în- A 144 în formă de- A 151, R 16,37 răcoritor R 116 răcoros A 471 rădăcină R 41 -adventivă A 224 -aeriană A 259 -căţărătoare A 206 -contractilă G 779 cu - R 230 --cai)itată R 251 -fasciculată R 41 fără-A 1041 -fibroasă R 41 -fosilizata R 264 -fusiformă R 41 în formă de- R 262, 273 -laterală R 41 -lemnoasă R 41 l î n g ă - R 240 -napiformă N 12 -neramificată S 518 -pivotantă Ρ 28 -principală Ρ 1208 -proptitoare R 41 -secundară R 23, S 245 -simplă S 518

INDEX

664

ROMÂNESC

•superficială S 1289 -tuberizată Τ 630, 636 rădăcini care creşte pe- Ε 291, R 274 care emite- R 20 care poartă- R 25, 276 care roade- R 28 cu - atîrnătoare Ε 8 cu - cărnoase S 76 cu - concrescute S 1443 cu - lignificate X 63 cu - mari M 45 cu - numeroase Ρ 1040, R 29 tăietor d e - R 286 rădăcinii baza- R 242 hipoderma- I 212 primordiul- R 30 rădăcinilor descrierea- R 260 formarea- R 257 proliferarea- R 267 ramificarea- D 3 rădăcinoară R 287 rădăcinos R 29 rămăşiţă R 164 rămurică R 62 rămuros В 269, R 60 răniri c u - Τ 404 cauzat de- Τ 404 rărit R 71 răsad Ρ 753 răsadniţă Ρ 1648, S 335 răsare (care-) Ρ 1240, 1322 răsăritean O 236 răscoacere S 1310 răscopt (cu fructul-) С 155 răsfirat D 318, S 613 răsfrînt A 635, R 115 brusc- G 92 --înapoi R 207 -spre interior I 251 răspîndire Ρ 1293 -prin animale Ζ 27 d e - Ρ 1294 -endozoică Ε 196 -geografică limitată S 907 teritoriu de- A 1000 răspindit -ici -colo S 780 -peste tot С 668 -pretutindeni С 849 -prin С 370 --animale Ε 315, Ζ 28 - -oameni A 691 .-păsări O 244 răsturnat A 682, I 267, O 2, Ρ 359, R 186 -pe jumătate Η 111 r ă s u c i t e (care se-) Τ 355, 358

răsucire G 317, V 160 -spre interior I 279 răsucit С 778, D 338, R 202, S 1022, Τ 354 aparent- Ρ 1504 -de două ori В 106, 217, D 190 -de la dreapta spre stingă S 524 -inelar G 314 -în afară R 221 -în cîrjă С 449 -în spirală С 449, 471, S 1043, V 161 —în sus S 1300 -înapoi O 21 -pe jumătate S 297 slab- S 1158 -spre interior С 777, I 240, 280 răsucitor V 159 răşină R 168 secretînd- G 261 răşinos R 175 rătăcitor Ε 344 rău M 85 -mirositor Ρ 1672 răzimat F 179, S 1276 răzor V 84 reacţie R 74 real V 91 reamintitor A 208 recapitulaţie R 75 recaulescenţă R 76 rece F 153 -ca gheaţa G 64 recent R 77 receptacul С 227, R 79 -comun С 521 -conic G 750 -floral С 523 - -disciform D 309 recep tăcu Iar R 78 receptiv R 81 receptivitate R 80 -ereditară Ρ 1172 receptori R 82 recesiv Η 615, R 83 recipient al nectarului N 61 reciproc M 595, R 84 reclinat D 37, R 85 recoltarea cerealelor M 258 recomandaţie G 662 recombinare R 87 recrudescenţă R 89 rectangular R 91 recticaul Ρ 93 rectigradaţie Ρ 94 rectinervat Ρ 95 rectipetalitate Ρ 96 rectiserial Ρ 97 rectiuscul Ρ 98 recunoscut R 86 recurbat A 689, R 101

recurbează (care se-) R 99 recurent Ρ 99 recurenţă R 100 reducţie R 105 reducţional M 169, R 106 reduplicat R 109 reduplicaţie R 108 redus R 104 -în dezvoltare R 394 referitor la Ρ 353, S 631 reflect R 111 reflexiune R 110 reflorescenţă R 113 refractiv R 114 refugiu R 118 regenerabilitate R 120 regenerare N 81, R 121 -parţială a organului M 209 regenerat R 123 regenera tum R 122 regerminare R 124 regional R 126 regiune D 343, R 125 din altă- A 432 reglementar R 331 regmacarpiu R 128 regmă R 127 regn R 129 -vegetal R 129, V 44 regresie R 130 regresiv R 131, 209 regulariform R 133 regulat R 134 regulaţie R 135 regulă R 132 regulilor (contrar-) I 42 reintegrare prin creştere R 148 reiterat R 136 reînnoire (de-) I 164 reînnoit R 123 reîntinerire R 138 reînverzeşte (care-) R 217 reînvie (care-) R 102 rejuvenescenţă R 138 relaţie N 113 relativ R 139 -la Q 53 releveu A 795, G 752a relict R 140 relictele plantelor de cultură Ε 328 relicveiiere R 141 remanent R 142 remontant R 112 renascent R 102 reniform R 145 aproape- S 1221 renumit С 490 reobionţi R 229 reocrenic R 230 reofil R 232 reofite R 234 reofob R 233

656 reomorfoză R 231 reorientare R 146 reotropism R 235 répand R 147 reparaţie R 148 repartizare biogeografică D 339 repartizat D 340 uniform- H 374 repaus aflat în stare de- H 565, S 872 -biologic L 58, I 73 repede Τ 8 repent R 150 repertoriu R 151 repetat I 348, R 136 -compus D 19, S 1307 -divizat D 19 -penat compus S 1307 repletum R 153 repliat R 155 replica tiv R 155 replu R 156 reprezentare F 129, S 632 reproducător R 158 reproducere G 85, Ρ 1293, R 157 -asexuată A 301 de- G 86 corp de- S 825, D 245 -fără fecundaţie A 922, A 934 organ de- Ρ 1294 -prin înmugurire Ρ 1390 -prin muguri G 76 -sexuată A 566, G 44, S 1425 -vegetativă A 934, V 46 reproductiv R 158 corp- D 245, S 825 reprodus pe cale sexuată G 37 reprogresiune R 159 reptant R 150 repulsiv faţă de Ρ 454 resorbţie R 179 respingător Τ 17 respiraţie R 180 respiroraetru R 181 restituţie R 184 restrîns S 901 restul С 245 resupinare R 185 resupinat R 186 resurecţie R 187 retardaţie R 188 retezat Τ 617 reticul R 195 reticulat A 1007, R 190 abundent-R 194 parţial-S 360 -venos R 192 -zbîrcit R 199

INDEX reticulaţie R 191 -cromatică R 195 retinacul G 154, R 198 retinaculat R 197 retractat R 203 retroactiv R 204 retrogradaţie R 208 retrogresiv R 209 retromorfoză R 211 retrors R 212 retuz R 213 reţea R 189 e u - G 448, 495 dispus în- С 60, D 183, R 190 reunire (în masă) С 544 -а fructelor S 1386 -în fascicule A 182 reunit A 205, 328, G 567, Ρ 794 -cîte două Ζ 58 -în grup G 621 -în masă С 724 revărsarea apelor Ρ 1280 reversibil R 214 revirescent R 217 revirescenţă R 219 revizuire R 218 revolubil R 220 revolut R 221 revolutiv R 221 rexigen R 236 rexocarp R 237 rezervat R 162 rezervă (de-) Ρ 1437 rezidual R 165 reziduu R 164 rezilient R 166 rezinaceu R 169 rezinifer R 170 rezinocist R 172 rezinogen R 173 rezinoză R 174 rezistent R 176 rezistenţă R 177 rezultat N 29 -din Ε 470 -pe latura organului Ρ 833 -pe latura ovarului Ρ 834 rezumat Ε 309 riacofil R 306 riacofite R 307 ridicare fitocenologicä A 795, С 752a ridicat С 211, Ε 79, 89, 112 -la suprafaţa apei Ε 109 ridicătură Ρ 1285 rigid A 1072, F 65, R 318, 319, S 173, 1030 -erect A 1035 puţin- R 322 rigiditate R 321 rigidiuscul R 322 ringent R 327

ROMÂNESC

rinichi (în formă de-) R 145 ripidiu R 239 risipind D 75 risipit S 613 ritidom R 315 -inelar R 315 -lamelar R 315 -scvamos R 315 riveran A 523 rivular R 334 rizautoic R 241 rizelă R 242 rizidiu R 243 rizine R 244 rizinofile R 245 riziofizis R 246 rizobii R 247 rizoblast R 248 rizocarp R 250 rizocarpic R 249 rizocist R 255 rizocolesie R 252 rizocorm R 253 rizoctonii R 254 rizodermă R 256 rizofil R 274 rizofilă R 277 rizofilic R 278 rizofor R 275 rizogen R 258 rizogeneză R 257 rizogenum R 259 rizografie R 260 rizoid ramificat U 18 rizoidal R 263 rizoideu R 262 rizoizi R 23, 261 rizolit R 264 rizolitofite R 265 rizom R 266 -cărnos R 253 în formă de- R 269 rizomanie R 267 rizomatic R 268 rizomatoid R 269 rizomatos R 270 rizomitră R 271 rizomorfă R 272 rizoplast R 280 rizopodiu R 281 rizosferă R 283 rizospermic R 282 rizotamnion R 285 rizotaxie R 284 rizotom R 286 rizulă R 287 rîmă (în formă de-) L 273 rinduri aşezat în- F 19 cu-egale I 338 cu şase- S 475 dispus în trei- Τ 544, 556 rîpă R 329 rîpos R 330

INDEX

WMĂNESC

rîu R 336 de- R 332 rîuleţ R 335 rîuri creşte în- Ρ 1146 de lîngă- A 523 rîuşor R 335 roade (-frunzele) Ρ 573 roadere M 116 robust R 339 rocă organică В 170 rodie В 20, G 241 roditor F 36, 40 rodnic и 1 rodnicie и 2 rodofilă R 298 rodofite R 300 rodografie R 295 rodologie R 297 rombic R 303 romboidal R 303 roptometru R 305 ros Ε 342, Τ 583 -de viermi С 92 -de vite D 73 rostéi R 351 rostelat R 350 rostrat R 308, 352 lung- L 260 rostriform R 354 rostru R 355 -mie R 351 eu -- S 1223 roşcat Ε 345, R 366, 401 -alb R 296, 376 -brun V 167 -bruniu R 397, 382, 401, 420 --închis X 28 -deschis R 400 -galben azuriu R 377 -gălbui R 381, 422 -închis A 1133, G 240 -maculat R 383 -murdar V 1 palid- S 24 portocaliu- R 377 verzui- R 386 violaceu- R 385 roşeaţă R 373 roşiatic Ρ 1658, R 367 -gălbui С 893 roşu Ε 347, R 368 -agatin A 70, 317 -albăstrui R 378 -alburiu Б 349 -aprins F 79, I 39 -arămiu A 243 -bruniu de cupru С 962 -ca flacăra F 79 -ca floarea de piersică Ρ 346 -ca focul A 997, F 79, I 39, Ρ 1692 -ca lutul В 244

вбв -ca mărgeanul С 804 -ca miniül M 370 -ca rubinul R 372 -ca sîngele С 898, H 7, S 39 -ca trandafirul R 288, R 293, 342 -carmin С 93, 300, 551 - -deschis С 550 -cărămiziu L 61, Τ 146 -cărniu С 94, I 85 -de chin ovar Ρ 460 -de cinabru G 444 -de cireşe С 234 -de coral С 803, M 370 -de miniu M 370 -de oleandru О 92 -deschis R 288, 293, 342 -gălbui A 243 -granatin Ρ 1659 -închis A ИЗО, 1134, С 93, В 244, G 147, I 85, R 369 - -ca sîngele A 1135 încins cu- R 380 palid- H 103 -portocaliu A 1151, R 423 pronunţat- R 369 -purpuriu H 7, Ρ 460, Ρ 1114, 1662, V 122 puţin- R 366 -scarlatin С 85, 551, S 126 -stacojiu С 551 -violet А 70 -viu R 388, S 126 rotat D 303, R 362 rotativ R 361 rotaţie R 360 rotund G 200 -ca moneda N 202 -şi plan О 210 rotundat R 363 rotunjit G 200, R 363 rouă Ρ 1441, R 341 acoperit cu- I 286, R 340 roz R 288, 342 palid- R 347 rozaceu R 288, 293, 342 rozariu R 343 rozetă R 356 adunat în- R 358 rozeu închis A 1132 rozulaceu R 357 rozulat R 358 rubescent R 367 rubiginos R 370 ruderal R 391 plante -e R 391 --mezofile A 388 rudiment R 396 rudimentar R 394 floem- L 126 rudimentul cotiledonului В 237

rufescent R 397 rugină R 371, и 84 ruginit (de culoarea fieru­ lui-) F 39 ruginiu R 370 -arămiu A 278 -brun F 39 rugulos R 405 ruine R 389 ruminât R 407 ruminaţie R 406 rumpent R 408 runcinat R 411 -penat fidat R 410 rupe (care se-) G 422 —greu Τ 92 —neregulat R 408 —uşor R 416 rupere (provenit prin-) R 236 rupicol R 414 rupifrag R 415 rupt F 141 rupţii F 143, R 416 rural R 418 rustic R 421 ruşinos Ρ 1636 rutilant R 422 sabulicol S 2 sac S 10 -aerifer S 10 -embrionar Ε 101, M 25. 51, О 248, S 10 -polinic D 248, M 354, S 10 -sporifer S 10, Τ 328 sacat S 5 saceliform S 11 sacelus S 12 saciform S 5 safirin S 47 safirul (albastru ca-) S 47 sagitat S 15, Τ 371 salcie ca о- S 18 creşte sub- S 47 d e - S 18 salicin S 18 salin S 23 salpingantie S 25 samară S 34 în formă de- S 36 samarifer S 35 samariform S 36 sandală în formă de- С 880, S 38 sandaliform S 38 sanguineu A 728, H 7, S 39 santonină S 41 saponaceu S 44 saponină S 45 saprobionţi S 48 saprobiotic S 50 saprobioză S 49

667 saprofag S 56 saprofil S 57 saprofite S 58 -cu clorofilă H 137 -obligate H 351 saprofilic A 459, S 59 saprofitism S 60 saprogen 3 51 saprogeofite S 52 sapromiiofil S 54 sapromiiofile S 53 sapropelic S 55 saproplancton S 61 sarcobază S 63 sarcocarp S 64 sarcocarpic S 65 sarcochore S 67 sarcodermă M 251 sarcoid S 70 sarcoma S 72 sarcotestă S 78 sarment F 78, S 82 sarmentaceu S 79 sar mentős S 80 sat V 112 satelit S 83 saurochor S 96 saurochorie S 95 savuros S 42 ne- I 187 saxatil S 100 saxicol S 100 săculeţ S 10 în formă de- S 11. 221 sădit S 88, 93 săgeată (în formă de-) S 15 sălbatic Ε 344, F 42 creşte- S 778 sălbăticit Ε 51, S 1233 sălciiş S 19 sămînţă S 276 sănătatea (redă-) S 33 sănătos S 32, V 19 Silpun (ca un-) S 44 sărăcăcios D 74, Ρ 148 sărăturos S 23, 27 sătesc R 421 scaberul S 106 scabritate S 107 scabriuscul S 106 scabros S 108 scabru S 105 pronunţat- S 108 scafidie S 116 prevăzut cu- S 115 scafidiifer S 115 scalariiorm S 109 scalpeliform S 111 scandent S 112 scap S 123 cu-S 113, 120 scapifer S 120 scapiflor S 121 srapiform S 122

INDEX scară (în formă de-) S 109 scarios S 125 scarlat roşu G 85, 551 scarlatin S 126 scatofil M 191 scăpat din culturi Ε 51, S 1233 seep triform S 132 schedă S 133 schedulă S 134 schelet S 131 schimbarea coeziunii plasmatice S 1383 schimbat С 670, 792, M 591 schimbător M 586, V 30 schiţare A 220, D 50 schiţat D 51 schiţă A 220, S 162 schizocarp S 144 schizocarpic S 145 fruct- С 571 schizoconidie S 146 schizocotilie S 147 schizofite S 151 schizogen S 149 schizogeneză S 148 schizogenie S 148 schizolisigen S 151 schizomer S 152 schizorexigen S 155 schizostel S 156 schizostelie S 157 sciadofil S 158 sciadofite S 161 sciafite S 161 sciofil S 158 scizipar S 170 scitină S 231 sciziune D 351, F 69 multiplicat prin- Τ 330 scînteietor S 164 sclerantiu S 174 sclereide S 176 -cilindrice mari M 46 sclerenchim S 177 sclerenchimatic S 178 sclerificare S 179 -a perelor L 214 sclerobazidie S ISO sclerocarpiu S 182 sclerocaulie S 184 sclerofite S 189 sclerogen S 186 scierogonidie S 187 sclerot S 194 -extern Ε 473 sclerotic S 193 scoarţă С 810, 831 aflat sub- S 1137 cu-G 833, Ρ 446 -externă Ε 278 fără- Ε 14 -internă Ε 168 -mediană M 226, 242

ROMÂNESC

-moartă R 315 -primară Ρ 1208 -secundară S 245 scobicular S 197 scobiform S 197 scobinat S 199 scobină S 198 scobit A 758, G 200, 689 -prin brazde R 407 profund- Ε 424 scobitură A 876, S 219 cu - alungită S 218 scoică (în formă de-) G 55S scolecoconidie S 200 scolecospor S 201 scolopendră (în formă de-) S 203 scolopendrin S 203 scopiform S 206 scorpioid S 210 scorţişoară culoare de- G 445 cu miros de- G 445 scorţos G 903 scotofite S 213 scotofobism S 212 scotoplancton S 214 scototaxie S 215 scototropism S 216 scris s 217, 496 scrobiculat S 218 scrotiform S 221 scufie G 46 -a stilului S 1077 -a vîrfului rădăcinii R 271, 687 scufundat 1 52, S 1207 -în apă D 55 -în pămînt S 428 -parţial S 318 scund Ε 444, Η 444, Ρ 1652 scurt В 270, 287 scurtat G 545, 780 scurtime В 291 scut s 228 în formă de- S 225 scutat S 225 scutelă S 227 scutelar S 226 scutulet A 1078, Ρ 229, S 227 în formă de- Ρ 230, S 226 scvamă S 839 -antodială S 839 -nectariferă N 54 -ovuliferă Ε 266, S 1352 -secundară S 841 -setiformă S 1032 . -uscată R 50 scvame acoperit cu- S 838 cu- cărnoase S 71 cu două- D 232 cu- glabre Ρ 1597

INDEX

ROMÂNESC

scvame cu-îndesuite Ρ 1684 cu-mici S 843 cu numeroase- Ρ 999 cu-păroase Τ 452 cu-uscate R 49 fără-D 104, Ε 357 -protectoare ale mugurelul Ρ 355 scvamelă S 841 cu-S 842 scvamelifer S 842 scvamiform S 840 scvamodiu S 844 scvamos L 103, S 838 puţin- S 1234 scvamuliform S 843 scvamulos S 842 scvaros S 846 puţin- S 847 scvarulos S 847 sebaceu S 234 secedent (fruct-) S 235 seceră (în formă de-) F 12, S 331 seceriş M 258 secetă S 485 secretor S 240 secreţie S 239 seetat S 244 fin- Τ 108 palmat- Ρ 51 penat- Ρ 706 sector S 242 sectorial S 243 secţie S 241 secţiune S 241 -longitudinală S 241 -transversală Τ 402 secundar A 43, S 245 secundiflor S 246 secundifoliat S 2^7 secundină S 248 secure (în formă de-) S 250 securiform S 250 segetal S 255 segment S 258 -îngust L 14 segmentare M 207, S 256 segmentat S 257 segmente divizare in- S 256 divizat în- S 257 segmentul frunzei S 258 segregare S 259 seirolitic S 262 seirospor δ 263 seismochorism S 264 seismonastie S 265 seismotropism S 266 selectiv S 269 selecţie S 268 •artificială S 268

658 -naturală N 26, S 268 -plantelor S 268 selecţionare D 47 selecţionat S 270 selenotropism S 272 semănat S 87, 93 semănătură S 92, 253 semănături creşte printre- S 255 plante de- S 255 serai- H 110, S 277 -acoperit H 118 -aderent S 278, 326 -amplectent S 280 -amplexicaul S 281 -amplexiflor S 282 -anatrop H 111 -angiocarpic H 112 -arid S 286 -bifidat S 287 -bilocular S 288 -caliciform S 289 -cancelat S 290 -capsular S 291 -ciclic S 344 -cilindric S 300, 376 -circular H 122, S 293 --crenat S 292 -clamideu H 118 -cleistocarp H 119 -cleistogam H 120 -conat S 296 -convolut S 297 -cordât S 298 -costat S 299 -cutat S 356 -decandru S 301 -déçurent S 302 -decusat S 303 -dehiscent S 304 -deschis S 284, 349 -digin S 305 -dublu S 306 -ecvitant О 38, 307 -endobiotic H 126 -endofitic H 128 -epigin H 129 -erect S 308 -flosculos S 309 -galeat S 312 -gamopetal S 313 -gamotrop H 131 -globulos S 314 -haploid H 132 -hastat S 315 -imers S 318 -inelar S 283 -inferior S 319 -integrifoliat S 320 -îmbrăcat S 384 -Închis S 295 •latent S 323 •lenticular S 324

semi-liber S 326 -lobat S 328 -locular S 329 -lunar L 276, M 188, S 331 --curbat F 12 -marginat S 332 -mezofitic S 333 -nud S 340 -orbicular L276, S344 -oval S 345 -ovat S 346 -palmat S 347 -patent S 349 -pectinat S 350 -pectiniform S 350 -pelucid S 351 -penat S 354 -periantic S 1348 -permeabil S 352 -petalic S 1349 -petaloid S 353 -pliat S 356 -plin S 355 -ploid H 136 -radiat S 357 -reflect S 358 -reniform S 359 -reticulat S 360 -rotund S 293, 344 -sagitat S 361 -sărăturos S 1225 -septat S 362 -serat S 364 -sicativ S 367 -simfiostemon S 374 -sincarpic H 139 -singinic H 141 -spicat S 364 -staminat S 368 -striat S 370 -subulat S 371 -sulcat S 372 -superior S 373 -tomentos S 377 -transparent Ρ 224, S 351, Τ 394 -trigin S 379 -turbaniform S 380 -umed S 317 -vaginant S 381 -valvat S 382 -verticilat H 122, S 383 semiaerofite H 130 semianteră Τ 231 semiantofite H 114 semiapofite H 113 semiapogamie S 285 semiautofite H 113 semidistrofie H 125 semiepifite H 130 semlhercogamie S 316 semilamelă S 321 semilamină S 322

659 semiliană S 325 semilichen S 327 semilocul S 330 semilună (în formă d e ) S 331 seminal S 334, 650 cicatrice- H 300 seminicol S 337 seminifer S 338 seminiform S 339 seminţe cu-S 639 --aparente Ρ 1571 --aripate Ρ 1620 --ascuţite O 316 - -brăzdate A 1149 - -cărnoase S 77 - -concrescute S 1446 - -drepte O 263 --dure L 223 - -globuloase S 713 --închise A 760 - -înguste S 930 --late Ρ 793 - -laterale Ρ 838 --negre G 3 - -netede L 92 --nude G 273 --numeroase Ρ 1050 - -oleaginoase O 100 - -osoase O 286 --păroase Τ 463 - -puţine O 125 --rostrate R 312 - -suberoase Ρ 432 - -tari S 951 - -transparente H 453 - -zbîrcite R 316 seminţe cu cinci- Ρ 251 cu patru- Τ 200 cu trei- Τ 560 —osoase Τ 550 fără-A 1074 --osoase A 958 seminţelor absenţa- A 1075 descrierea- S 666 învelişul- I 204 reunirea- S 1386 semiparazit H 133 semisaprofite H 137 semisept S 363 semispecie S 365 semisterilitate S 369 semn N 156 -mie N 165 semnat S 496 semne S 497 cu-N 157 semperfiorent S 386 sempervirent A 363, S 387 sempervirescent păduri -e A 355

INDEX senescent S 390 senescenţă S 391 sens S 397 sensibil S 396 -la atingere Ρ 1636, Τ 13 sensibilitate S 395 -excesivă A 419, 664 -genetică A 1122 -la căldură Τ 259 -la excitaţii externe С 847 -la lumină Ρ 473, 510 sensitiv S 396 sepală S 402 -mică S 401 sépale cu-S 403 cu-înguste S 927 eu mai multe- Ρ 1044 cu-păroase Τ 462 cu patru- Τ 198 cu trei- Τ 554 cu-unite S 1445 sepalelor (labelizarea-) H 378 sepaloid S 399 sepaloidie S 400 sepalulă S 401 separabil S 168, 566 separare O 200, S 237, S 259, 569 separat A 1236, С 364, D 139, D 311, 1 320, S 238, 405, 570 sepiaceu S 407 sepicol S 14 sept S 424 septal S 410 sep tat S 411 septe (cu-mici) S 423 septentrional S 415 septic S 417 septicid S 416 septifer S 418 septiform S 419 septifrag S 420 septobazidie S 422 septulat S 423 sépulcral S 427 serat S 447 ciliat- S 443 -dinţat S 439 dublu- В 214 fin-dinţat S 445 parţial- S 364 simplu- и 72 slab- S 1229 seratură S 446 seră Τ 115 -caldă С 28, Τ 43 -de iarnă H 288 -de vară A 282 -rece F 152 serial S 430

ROMANESC

serial F 19, S 431 cinci- Q 36 sericeu В 248, S 432 serie S 433 serii cu-egale I 338 eu şase- S 475 eu mai multe- Ρ 877 cu trei- Τ 544, 556 dispus în- S 431 —drepte R 97 serotin S 434 serpentiform S 436 serpentin S 437 sertiform S 452 sesil I 186, S 458 aparent- Ρ 1570 aproape- S 1230 seston S 459 -abiotic Τ 459 sestonologie S 460 setaceu S 464 -dinţat S 462 -mucronat S 463 setă S 461 -glohidiată G 171 -încîrligată H 20 -mică S 469 -scurtă S 1032 sete cu cinci- Ρ 241 cu două- В 215 cu-mici S 470 cu multe- Ρ 1045 cu-rigide Ε 9, Η 432 cu trei- Τ 558 setiform S 464 setos G 249, S 468 aspru- G 769 -spinos G 769 setulă S 469 setulos G 249, S 470 seu (asemănător cu-) S 234 sevă -brută A 405, H 446 conduce- G 414, S 1257 sex (al plantelor) S 482 de-mascul S 650 sexe eu ambele- В 216 lipsit de- A 1069 sexocarpie S 478 sexual S 480 sexualitate S 481 cu-dubioasă A 562 sexual G 33 sfagnofite S 721 sfagnologie S 720 sfalerocarp S 722 sferă -atractivă A 1098, G 22â -mică S 718 sferenchim S 702 sferite S 700

INDEX

ROMANESC

sferochoriză S 705 sf eroer is tale S 700 sferofite S 709 sferoidal S 699 sferom S 707 sferoplancton S 701 sferorafide S 700 sferosporange S 715 sferotecă S 717 sferulá S 718 sfigmism S 727 sfignofil S 725 sfîrlează (în formă de-) Τ 652 sfîrtecat L 12 sfîşiat neregulat R 408 siconă S 1327 sicoză S 1328 siderofil S 492 siderofob S 493 sifogenie S 1466 sifonantie S 533 sifonofite S 534 sifonogamie S 535 sifonoplast S 536 sifonostel S 537 sigil (în formă de-) S 494 sigilat S 494 sigmoid S 495 silicicol S 499 silicificare S 500 silicios S 498 siliculă S 501 în formă de- S 502 silicule (cu numeroase-) S 503 siliculiform S 502 siliculos S 503 silicvă S 504 în formă de- S 505 silicve (cu numeroase-) M 570, S 506 silicviform S 505 silicvos S 506 sil vatic S 508 silvic S 29 silvicol S 510 silvicultură S 511 silvostepă S 512 simbazis S 1334 simbionţi S 1335 simbiotic S 1337 simbiotrof S 1340 simbiotrofism S 1339 simbioză S 1336 -antagonista Ε 116, S 1455 parteneri în- S 1335 trăieşte în- S 1337 simbol F 129 simetric S 1344 multilateral- A 151 radial- A 151 simetrie S 1343 -bilaterală В 219, Ζ 67

ββο

cu- - Ζ 68 lipsit de- A 1102 -multilaterală Ρ 1067 cu--Ρ 1068 -radi ară R 16 CU--R 38 simfilodiu S 1352 simfiogeneză S 1354 simfitic S 1359 simfitogin S 1360 similar A 208, I 292, S 515 similisimetrie S 516 similitudine S 517 simpatric S 1346 simpedă S 1347 simplast S 1362 simplu H 24, S 518 simpodial S 1364 simpodiu S 1365 simpolimorfism S 1366 simptom S 1367 simptomatologie S 1368 simulează (care-) S 519 simultan H 364, M 406, S 520, 1402 sinachinet S 1371 sinandric S 1372 sinandriu S 1373 sinandrodiu S 1374 sinangiu S 1375 sinanteric S 1376 sinanterie S 1377 sinanteză S 1378 sinantic S 1379 sinantie S 1380 sinantodiu S 1381 sinaphoză S 1383 sinapsis S 1384 sinaptospermie S 1386 sinarmofite S 1388 sincariont S 1395 sincariotic S 1397 sincarpic S 1392 sincarpie S 1391 sincarpiu S 1393 sincianoză S 1409 sincitiu S 1410 sincolifite S 1406 sincorologic S 1401 sincorologie S 1400 sincotilie S 1408 sincotiledonar S 1407 sincronic S 1402 sincronogamie S 1403 sincronologie S 1404 sindeză S 1411 sindimorfism S 1413 sindinamică S 1416 sindiploid S 1415 sindiploidie S 1414 sinecic S 1436 sinecie S 1435 sinecologic S 1438 sinecologie S 1437

sinemă S 1417, 1433 sinenchim S 1418 sinergide S 1420 sinergism S 1419 singameon S 1421 singameţie S 1423 singamie S 1424 singenetică S 1427 singeneză S 1425 singrame S 1428 singular S 522 singur G 241 cu un- H 24, M 392, и 36 de un- an A 797 singuratic I 320, S 522, 565 sinhaploid S 1430 sinistrostilie S 526 sinmorfologie S 1432 sinonim S 1440 sinonimie S 1439 sinopsis S 1441 sinoptic S 1442 sinpetal S 1444 sinsepal S 1445 sinsporange S 1447 sinsporic S 1448 sintagmă S 1449 sintaxon S 1450 sintaxonomie S 1451 sintelomitic S 1452 sintepal S 1453 sinteză S 1330 -biologică В 190 -proteidelor Ρ 1359 sintip S 1459 sintriploidie S 1454 sintrofie A 417, S 1455 sintropic s 1458 sinuat S 527 sinuolat S 528 sinuos A 758, G 641, M 70, M 217, S 529 sinus s 530 sinuozitate S 530 sinuozităţi cu-rotunjite S 527 sinuzie S 1460 sinzigie S 1465 sinzoic S 1461 sinzoogonidie S 1463 sinzoospor S 1464 siraplancton S 538 siringodendron S 1469 siroţii S 1470 sirtidie S 1471 sirtidofil S 1472 sirtidofite S 1473 sisomate S 1474 sistelofite S 1475 sistem S 1476 -natural N 26, S 1476 -radicular S1476 sistematic S 1478 sistematică S 1477, Τ 38

631 sistematizare S 1479 de-T 39 sistemul plantelor S 1476 sistolă S 1480 sistolic S 1481 şist rolă S 1482 sitotropism S 539 situat S 541 situaţie Ρ 1126, S 540 sîmbure cu-osos Ρ 1670, 1696 cu un singur- scleros M 441 fără-A 958 -osos N 195 -pietros Ρ 1669 sîmburi cu-numeroşi Ρ 1039 cu patru-osoşi Τ 192 sîngelui (de culoarea-) Η 7 sîrmă de oţel (în formă de-) G 256 slab D 7, Ρ 148, 195, S 1085 -aripat S 1092 -colorat S 1127 -comprimat S 1128 -muchiat S 1094 slăbănog F 75 smaragdin S 542 smoală Ρ 722 smoc cu- M 83 --de peri С 651 cu flageli în- Ρ 1000 -de peri Ρ 235 smochină F 51 smuls A 1236 snop M 194 soare S 552 cu-H 76 de-S 553 orientat spre- H 84 sobol S 543 -subteran S 543 cu-S 544 sobolifer S 544 sociabilitate S 545 social S 546 sociaţie S 547 societate S 549 sociologie S 550 -descriptivă S 551 sociomorfologie S 551 soi G 955, Ρ 1270 sol S 567 aflat sub- S 1239 creşte pe-sărăturos S 23 etalat pe- H 443, Ρ 1238, S 1301 -sărăturos S 27 solar S 553 solariu S 555 solarizare S 554 soleniaplancton S 559 solenidie S 558

INDEX solenostel S 560 solid S 563 soliditate (de-) M 133, S 562 solitar A 638, Ε 321, 1 320, S 522, 565, и 36 solubil S 566 solurile creşte pe- nisipoase A 492 evită-fcroase Ö 493 preferă - argiloase S 737 prcferă-feroase S 492 soluţie S 569 solz's 839 solziform S 840 solzii bulbului S 839 solzos L 103, 115, S 838 somatic S 572 somatoblast S 573 somatofite S 577 somatogenic S 575 somatoplasmă S 578 somatotropism S 579 somn S 582 care aduce- S 581 somnifer S 581 somnul plantelor S 582 sor S 596, 802 -cu sporangii S 787 -cu uredospori U 86 sorală S 584 sordago S 585 sordid S 586 sorediat S 587 sorediu M 187, Ρ 546, S 588 cu-S 587 soremă S 589 sori (cu-) S 591, 597 sorifer S 591 soroză S 594 spadice S 602 cu-S 598 spadiceu S 600 spadicifer S 598 spadiciflor S 601 spanandrie S 604 spanoginie S 607 spars S 613 sparsifler S 610 sparsifoliat S 611 sparsioplaste S 612 spat G 36, S 614 cu-S 616 în formă de- S 615 -secundar S 619 spataceu S 615 spatat S 616 spatilă S 619 spatolă S 621 spatulát S 620 spatial L 73, R 71, 143 spaţii (mici - goale) M 132 spaţiu A 1000 spălăcit О 24 special Ρ 1166, 1311, S 622

ROMÂNESC

specializare S 623 specie S 624, 997 -colectivă С 587, 621 - -politipică M 50 cu о singură- M 461 -ecologică О 79 -hibridă H 458 -mică M 352 -nouă Ν 169 specific S 625 specii cu-dominante Ρ 1003 derivat din patru- Τ 186 -iniţiale S 627 speciole S 627 speciologie S 628 spectru S 632 -biologic S 632 -de absorbţie A 23 speculativ Τ 253 speiremă S 635 speologie S 637 spermamibă S 642 spermangiu S 643 spermapodiu S 646 spermatic S 650 spermatidie S 651 spermatic S 655 -cu funcţii mascule A 69S spermatife'r S 652 spermatioid S 653 spermatocarpie S 656 spermatocinetic S 667 spermatocist S 658 spermatocistidie S 658 spermatocit A 694 spermatocitiu S 660 spermatofite A 850, S 668 spermatofitelor (microsporul-) Ρ 918 spermatogamet S 661 spermatogen S 663 spermatogeneză S 662 spermatogoniu S 665 spermatografie S 666 spermatoplasmă S 669 spermatoplast S 670 spermatozoid S 673 spermocarp S 677 spermocentru S 679 spermodermă S 680 spermofor S 688, 689» spermogonifer S 685 spermogoniu S 686 cu-S 686 spermologie S 687 spermosferă S 692 spermospor S 691 spermotip S 695 spic S 728 -biseriat S 728 -compus S 72S cu-A 1117 -distih S 728

INDEX

ROMÂNESC

-fals Ρ 1572 în formă de- S 731 -neramificat S 728 -ramificat S 728 -simplu S 728 spicat S 730 spice cu-S 730, 850 --acoperite С 916 - -globuloase S 716 - -îndesuite Ρ 1688 --înguste S 931 cu mai multe- Ρ 1055 cu patru- Τ 206 cu puţine- O 126 cu trei- Τ 562 dispus în-S 730 dispus parţial în- S 366 referitor la- S 850 spicelor (formarea-) I 194 spiciform S 731 spicuire S 732 spiculat S 734 spiculă A 73 spiculeţ S 733 spiculeţe (cu-) S 734 spiculiforra S 735 spin A 29, S 742 -caulinar S 742 -foliaceu S 742 -glohidiat G 171 -rameal S 742 -stipulaneu S 742 spini cu-E 9, S 741 - -groşi Ρ 3 - -încrucişaţi S 881 - -numeroşi Ρ 934 cu patru- Τ 153 cu-păroşi Τ 445 --rigizi R 320 --roşii R 289 - -rozacei R 289 --surii Τ 112 cu trei-încîrligaţi Τ 573 cu-tubuloşi S 556 --variaţi H 176 fără-I 166 înconjurat de- Ρ 268 -radicali R 20 spinescent S 745 spiniform S 748 spinişor S 743 spinişori (cu-) S 744, 751 spinos A 30, 432, 1028, S 741, 749 încîrligat- L 51 spinulos S 751 -dinţat S 752 spiralat A 172, G 558, H 73, S 754 spirală S 753 dispus în- S 754

ββ2

răsucit în- S 765, 1300, V 161 spiralism S 756 spiralizare S 755 spirantie S 634 spirem S 758 spiril S 759 spirocarpic S 760 spirociclic S 762 spiroism S 763 spirolobat S 764 spirotropic S 765 spitamal S 767 spodogramă S 770 spongiiform S 772 spongiolă S 773 spongioplasmă S 774 spongios S 775 spontan A 334, F 42, S 778 spor S 651, 779, 790 -alungit S 201, 1076 -articulat de rezistenţă A 1044 -asexuat A 910 -bicelular D 194 -binucleat U 87 -ciliat Ζ 53 --mobil Ρ 747 -de creştere A 1277 -de iarnă Τ 63 -de înmugurire В 238 -de propagare Τ 63 -de rezistenţă С 401, 1016, S 879, Τ 63 -de vară U 87 -femei M 51, 28 -mascul A 730, M 353 -mic S 794, 831 -multicelular septat Ρ 518 -multiseptat Ρ 946 -partenogenetic Ρ 1593 -secundar mic S 796 -vermiform S 201 -unicelular A 514, M 398 sporadic S 780 sporange S 116, 782, 789, 821, Τ 231 cordoane sterile la- Τ 372 -cu androspori A 731 -cu aplanospori A 911 -cu cronispori С 402 -cu macroaplanospori M 10 -cu macrospori M 52, G 306 -cu microspori M 354 -cu monospori M 449 -cu oospori O 179 -cu spermatozoizi S 660 -cu tetraspori Τ 202 -cu zoospori Ζ 32, 55, 77 -multilocular Τ 464 poartă-S 783 -secundar mic S 785 -simplu S 808

sporangele (-algelor) S 643 -ferigilor O 180 sporangi cu-S 781 grupare de- S 1447 sporangiat S 781 sporangidie S 782 sporangifer S 783 sporangi (cu mai mulţi-) Ρ 1053 sporangilor (concreşterea-) S 1375 sporangiofor S 786 sporangiolă S 785 sporangiosor S 787 sporangiospor S 788 spori cu-S 639, 790 --bruni Ρ 406 cu mai mulţi- Ρ 1054 cu patru- Τ 205 cu spori spinoşi Ε 12 cu trei-T 561 fără- A 1081 patru- Τ 201 poartă- S 797 produce- S 813 referitor la- S 639 sporidie S 796 sporidiifer S 791 sporidiiform S 792 sporidiolă S 794 sporifer S 797 sporii asemănător cu- S 817 -briofitelor В 301 sporilor (formarea-) S 812 sporiparitate S 799 sporocarp S 802 -cu anteridii A 823 -cu macrospori şi micro­ spori A 822 sporocarpului (pedicelul-) С 116 sporochore S 803 sporocist S 806 sporocit S 807 sporocitiu S 808 sporocladiu S 804 sporodermă S 809 sporodochiu S 810 sporofiadă S 821 sporofilă S 822 ^ -cu macrosporangi M 57 sporofit A 299, S 824 ; sporofitic S 823 sporofor S 819 sporogamie S 811 sporogen S 813 sporogeneză S 812 sporogon S 816 sporogonului (teaca-) O 50, V 17 sporoideu S 817

6β8 sporostegiu S 826 sporotecă S 828 sporotrofofilă S 829 sporozom S 825 sporul promiceliului S 796 sporulifer S 833 sporulă S 831 sprijinitor F 178, S 1275 spuma (asemănător cu-) S 835 spumescent S 835 spumos S 835 stabil S 848, 872 stabiloplaste S 849 stacojiu С 85 stadiu S 880 -filogerontic Τ 676 -de leptoten L 131 stagnai S 853 stagnant S 854 stagnoplancton S 855 staminal S 858 filament- F 57 staminat S 859 stamina A 723, M 358, S 857 -avortată L 112 cu о singură- M 394 -modificată S 861 -sterilă S 861 staminé cu-Л 690, M 113, S 859 eu cinci- Ρ 246, S 301 cu-concrescute S 1372 eu de patru ori mai multeT 190 eu două- D 144 eu douăzeci de- I 10 eu-duble A 585 eu-lungi M 4 eu-membranoase H 528 eu nouă- Ε 209 eu-numeroase Ρ 940, 1059, S 862 cu opt-0 56 eu patru-T 182, 207 eu-perigine Ρ 313 eu-purpurii Ρ 1115 eu puţine- О 109 eu-sudate S 1357 eu şase- H 278 eu şapte-libere H 153 cu-şi pistil В 216 eu trei-T 417 eu trei-mai lungi Τ 481 eu zece-D 13 fără-A 659 staminele (înconjoară-) Ρ 269 staminelor (concreşterea-) S 1377 de forma- S 860 uniformitatea- H 412 staminifer S 859 staminiform S 860

INDEX staminodie S 850 staminodulor (concreşterea-) S 1374 stare S 540, 880 -de repaus complet A 631 în-de repaus Q 29 -de rivalitate A 813 -de tensiune Τ 333 -uscată S 487 stasimorfie S 866 stasigeneză S 865 stasofil S 868 stasofite S 869 statenchim S 870 static S 872 statistic S 874 statniocineză S 871 statocişti S 876 statocrat S 875 statoliţi S 877 statoplaste S 878 statornic С 763 statospor S 879 staţiune H 3, S 873 de-umbroasă H 80 stauroconidie S 882 staurofilă S 885 staurogamie S 884 stauros S 886 stază S 867 stătător S 854 stea dispus în-A 144, S 895 stefanodofite S 940 Stegmate S 888 stegocarpic S 890 steironotic S 891 stel G 215, 1003, S 893 -separat în fascicule S 156 -simplu H 43 stelar S 892 stelat S 895 stelelor (concreşterea-) G 53 stelolemă S 899 stelulat S 898 steluţă S 897 stenobatic S 903 stenocenic S 910 stenocenoză S 911 stenochor S 908 stenochorie S 907 stenocist S 912 stenoecic S 914 stenofotic S 923 stenohalin S 916 stenohidric S 917 stenohigric S 918 stenomorf S 920 stenoplasticitate S 925 stenosinuzic S 932 stenospermocarpie S 929 stenotermic S 933 stenotopic S 935 stenotopie S 934

ROMÂNESC

stenotropic S 936 stenoxibionte S 937 stenoză S 928 stepă S 941 stercofil S 942 stereide S 944 stereom S 947 stereoplasmă S 949 sterigmă S 955 -articulată A 1045 steril I 79, N 110, S 95& sterilitate A 297, S 95a -absolută S 891 eu -relativă Τ 320 -florală G 212 sterilizare S 957 sternotrib S 959 sterofil S 961 steropfite S 962 stichobazidie S 966 sticla (transparent ca-) V 151 stigmat S 970 eu -sesil A 1099 -stiliform S 1072 stigmate eu numeroase -Ρ 1062 cu patru- Τ 209 cu trei- Τ 564 stigmatelor transformarea- în antere A 826 stigmatic S 971 stigmatifer S 972 stigmatiform S 973 stigmatofor S 976 stigmatomicoză S 974 stigmatonomiu S 975 stigmatos S 979 stigmatostegiu S 97& stigmatului lobul- L 237 tegumentul- S 978 stigobionţi S 1062 stihidie S 964 stihocarpic S 967 stil S 1081 -avortat Ρ 137 cu- S 1063, 1065 - -filiform L 130 --pufos păros Ρ 1624 fără- A 1099 în formă de- S 1068 stilar S 1064 stile cu- S 1063 cu -concrescute G 54 cu două- D 341 cu -lungi L 261, M 59, S 1079 cu mai multe- Ρ 1066 cu -numeroase S 107^ cu patru- Τ 210

INDEX

ROMÂNESC

cu trei- Τ 568 cu -uniforme I 339 diformism de- Η 255 uniformitate de- Η 413 stilidiu S 1066 stiliduct S 1067 stilifer S 1065 stiliform S 1068 stiliplancton S 1070 stilodiu S 1072 stilogonidie S 1073 stiloide S 1074 stilopodiu S 1075 stilospor M 42, S 1076 -mare M 55 stilostegiu S 1077 stilului situat în jurul- Ρ 320 tubul- S 1067 stindard V 104 stip S 987 stipelat S 986 stipelă Ρ 120, S 985 fără- Ε 498 stipitat S 988 stipitiform S 989 stipul S 990 în formă de- S 994 cu -mare S 995 stipulaneu S 992 stipulat S 993 stipuliform S 994 stipulos S 995 stirpal S 996 stîncă R 412, S 104 care crapă- R 415 creşte pe- R 413, 414, S 100 pe- L 213 stîncos R 413, S 103 stîng L 30, S 523 din partea stingă S 523 stolon С 813, S 998 -subteran G 106 stolonifer S 999 stoloniform S 1000 stomatal S 1002 stomate S 1001 eu -complex S 1412 eu -numeroase Ρ 1063 -neaparent С 931 Stomatic S 1003 celule -e S 1003 stomatifer S 1004 stomatocarp S 1006 stomiu S 1007 Straminen S 1012 strangulat F 25, S 1013 strat S 1018 -acoperitor V 48 -citoplasmatic netransparent Ρ 912 -cortical S 1018

ββ4

-de hife G 220 -fertil S 1018 -germinativ M 123 rgonidial G 208, S 1018 -ierbaceu S 1018 -infracuticular S 1144 -medular S 1018 -nutritiv S 1237 -sporifer S 1018 -rizoidal H 618 stratificare S 1014 stratificat S 1015, Τ 6, Ζ 21 stratiobotanică S 1016 straturi cu două -de scoarţă В 110 cu trei- Τ 580 —protectoare Τ 439 străveziu Η 448, Ρ 224, Τ 395 aproape- S 1150 strepsinemă S 1020 strepsiten S 1021 striat S 1029, V 1-53 parţial- S 370 striaţie S 1025, 1028, λ' 152 striaţii cu -une S 1026 cu trei- Τ 566 stricnina S 1058 stridulant S 1031 strig os S 1033 striiform S 1034 striolat S 1035 striu S 1025, V 152 striuri eu două- В 226 cu -roşii R 387 strîmt A 769, 995 strîmtat С 780 strîns A 995, 1118, С 620, С 701, 765, S 984 -adunat G 764 --în ghem G 722 -alipit laolaltă С 723 -îngrămădit С 710, 764 puţin- L 73 strobil S 1039 strobilaceu S 1036 strobilat S 1037 strobilifer S 1037 strofantină S 1046 strofism S 1048 strofogeneză S 1049 strofomanie S 1050 strofotaxie S 1051 stromatifer S 1041 stromatoid S 1042 stroma S 1040 Strombus S 1044 ströme cu mai multe- Ρ 1065 stropire R 323 stropit A 1076, G 760

structură S 1052 eu -nenormală A 1113 -floristică S 1052 strumifer S 1055 strumiform S 1056 studii A 773 studiu preliminar Ρ 1241 studiul -alcătuirii nomenclaturii plantelor Ρ 644 -biocenozelor В 159 -bolilor N 154, Ρ 185 --de plante Ρ 654 -celulei G 1057 -ciupercilor M 609 -clasificării plantelor Ρ 666 -comunităţilor de plante Ρ 664 -fenologiei plantelor Ρ 655 -florilor A 843 -fructelor С 112 -galelor С 202 -genezei plantelor Ρ 625 -genului Salix I 346 -lemnului X 59 -monstrozitătilor vegetale Ρ 669 -nucleului celular С 138 -organelor vegetale Ρ 650 -organismelor planctonice Ρ 738 -otrăvurilor Τ 369 -paraziţilor Ρ 129 -polenului Ρ 60 -protoplasmei Ρ 1413 -seminţelor S 687 -sestonului S 460 -sporilor Ρ 60, S 687 -ţesuturilor H 313 -vinifieaţiei O 87 -viticulturii O 87 stupaceu S 1060 stupefiant N 15, Τ 88 suav S 1084 sub- I 144 -acaul S 1086 -acut S 1089 -alpin S 1093 -angulat S 1094 -apical I 146 -arborescent S 1098 -arctic S 1100 -arbustiv S 1274 -arcuit S 1101 -ascendent S 1102 -atlantic S 1105 -auriculat S 1106 -axilar I 147 -barbat S 1108 -biflor S 1109 -bilobat S 1110 -campanulat S 1113

I

ввб sub-canaliculat S 1114 -capilar S 1115 -carenat S 1116 -cartilaginos S 1118 -cărnos S 1117 -central S 1120 -ceruleu S 1111 -cespitos S 1112 -ciliat S 1121 -cilindric S 1145 -claviform S 1125 -colorat S 1127 -concentric S 1129 -concolor S ИЗО -conic S 1131 -convolut S 1132 -copios S 1133 -cordât S 1134 -coriaceu S 1136 -corimbos S 1138 -cortical S 1137 -crenat S 1139 -crispat S 1140 -croceu S 1141 -decandru S 1146 -dentat S 1148 -déçurent S 1147 -diafan S 1150 -diform S 1152 -digitat S 1153 -dicotomie S 1151 -dimidiat S 1154 -dioic S 1156 -distih S 1157 -dominant S 1161 -echilateral S 1091 -egal S 1090 -endemic S 1164 -epidermal S 1165 -epistatic S 1166 -erect S 1168 -falcát S 1177 -fasciculat S 1179 -floral S 1180 -fosil S 1183 -glabru S 1186 -ginoecic S 1189 -globules S 1187 -gregar S 1188 -himenial S 1191 -hipostatic S 1193 -hirsut S 1190 -imbricat S 1195 -imers S 1196 -integrifoliat S 1200 -lemnos S 1204 -letal S 1203 -litoral S 1205 -marin S 1206 -microscopic A 518, S 1209 -nival S 1212 -obtuz S 1213 -orbicular S 1214

INDEX sub-ovat S 1217 -reniform S 1221 -rostrat S 1223 -sărat S 1225 -scvamos S 1234 -serat S 1229 -sericeu S 1227 -sesil S 1230 -spontan S 1233 -Stomatic S 1236 -teran H 589, S 1239 -terminal S 1238 -tetragonal S 1240 -tomentos S 1242 -tropical S 1246 -umbelat S 1248 -velutin S 1250 -verticilat S 1251 -volubil S 1252 subarbust S 1272, F 173, S 1099 în formă de- S 1271 subasociaţie S 1104 subclasă S 1123 subclimax S 1126 subcuticulă S 1144 subdioecie S 1155 suber S 1167 -aparent Ρ 1579 în formă de- Ρ 429 suberificare S 1169 suberină S 1172 suberogen S 1174 suberos S 1175 subex S 1176 subfamilie S 1178 subformaţie S 1182 subforma S 1181 subgen S 1185 subhimeniu S 1192 subicul S 1194 subîncrengătură S 1159 submers D 55, S 1207 submicronic S 1208 submicrozom S 1210 subordin S 1216 subordonare S 1215 subordonat H 615 subregn S 1220 subsecţie S 1226 subscrie S 1228 subspecie M 352, S 1231 subspontan S 1233 substanţă S 1235 -colorantă din celule Ρ 682 -ereditară G 80 -plasmatică fundamentală din cloroplaste S 1040 substanţe nutritive (sărac în--) O 130 substrat M 123, S 1237 subtil S 1241

ROMÂNESC

subtrib S 1244 subtrioecie S 1245 subţiat A 768, Τ 104 subţioară A 1239 subţire I 240, L 116, Τ 95, 97, 105 -şi drept Ε 445 subulat S 1247 subvarietate S 1249 subzonă Ζ 23 suc L 208, S 1266 -celular G 1058, Ε 122, S 1266 conduce- S 1257 cu -roşu S 1261 -lăptos L 62 -nuclear G 139, N 192 produce- S 1257 -vacuolar С 1039, S 1266 succedaneu S 1253 succesibilitate S 1254 succesiune S 1255 succesiv S 1256 succifer S 1257 sucit în afară R 202 suculent S 1263 sudat A 194, 212, С 709, G 741, G 37 sudic A 1158, M 196 sudorific S 1268 sufix diminutiv Ε 93 sufocant S 1270 sufrutescent S 1271 sufruticet S 1273 sufruticos S 1274 sugător H 55 sulă (în formă de-) S 1247 sulcat G 641, G 191, S 1278 sulfobacterii Τ 296 sulfuriu S 1282 galben- Τ 239 --deschis S 1281 suliţă (în formă de-) H 53 superb S 1286 supercrescent S 1288 superficial S 1289 superfetaţie S 1292 superfluu S 1291 superior S 1294, 1299 supernatant S 1295 superparazit S 1296 superspecie S 1298 supervolutiv S 1300 supliment M 94, S 1302 suplimentar A 179 suplimentări A 178 suport A 422, F 180, Ρ 362 aşezat pe- S 458 se separă de- S 235 -ramificat С 487 suportul -anteridiei A 722 -arhegoanelor A 979 -bazidiosporilor S 955

INDEX

ROMANESC

-ciupercii Τ 4 -conidiosporilor S 955 -conidangiului С 727 -conidiilor G 730 eu- Ρ 363, 890 --aripat Ρ 896, 1619 - -brun Ρ 404 --cărnos S 75 --păros Τ 460 --rigid S 190 --scurt В 277 --tare S 950 .-umflat О 85 -embrionului S 1320 -florii Ρ 217 -fructificaţiei lichenilor Ρ 982 -fructului Ρ 217 -frunzei ferigilor S 987 -frunzelor Ρ 575 -gametangiului G 19 -gonidiilor G 206 -himeniului H 531 -macrosporilor M 56 -microsporilor M 357 -organului S 987 -ovarului Ρ 893 -periteciului Ρ 323 -picnidiei Ρ 1677 -polinariei G 190 -ramificat al pistilului S 646 -sporangelui S 786 -sporului S 688 -staminelor A 722 -stilosporului G 522 -tecii Τ 232 -zoosporangelui Ζ 54 supresiune S 1303 supra-axilar S 1304 -bazai S 1305 -fastigiat S 1308 -foliaceu S 1309 -peţiolar S 1312 -teran S 1315 -terestru A 259, Ε 301 suprafaţă S 1290 aflat aproape de- S 1289 -netedă Ρ 743 rudicat la -apei Ε 109 supramaturaţie S 1310 supranumerar A 179 cromozom- Ε 508, Τ 199 nucleu- M 333 suprapus S 1297 supraspecie S 1314 suprem S 1316 sur G 433, G 258, S 769, Τ 111 suriu G 257 -alb murdar S 586

βββ

-albăstrui С 257, Ρ 854 -ca ardezia А 998 -ca plumbul L 230 -ca porumbelul G 646 -galben R 73 -negru Τ 114 survenit O 44 sus (în-) A 629 aflat mai- S 1294, 1299 cel mai- S 1316 suspendat S 1321 suspensor S 1320 -al embrionului H 614 susţinător A 207, S 1275, 1322 susţine ( care-) Τ 96 susţinut Ρ 179, S 1276 sută (cu o- de) G 213, H 60 sutural S 1324 suturat S 1325 sutură S 1323 -carpelelor R 66 eu- S 1325 -dorsală D 368 -seminţei R 66 şa S 273 în forma de- S 274 şalază M 64, G 252 şalazogamie A 123, G 253 şanţ F 134 creşte în- Τ 27 şapte cu- Η 150, S 409 de -ori fidat S 412 şarpe (în formă de-) О 188 şase S 471 cîte- S 389 eu- H 272, S 471 --perechi S 476 de -ori S 479 şănţuleţ G 644, V 21 şănţuleţe (cu-) V 22 fără- A 1100 şerpuitor A 758, 762, F 82, M 70, О 188, S 435, 437, Τ 360 şes Ρ 743 şifonat G 830 şir S 433 şirag de mărgele (ca un--) M 397 şistos S 136, 141 şoarece (ca un-) M 618 şofraniu galben G 893 şofraniu gălbui S 1141 şopîrlă (asemănător cu o-) S 94 şterge D 48 şters D 81, O 16 de- D 48

ştiinţa H 317, S 163 -cultivării plantelor Τ 299 -plantelor В 254, Η 317 -solului Ε 43, Ρ 215 ştiinţele naturii Η 317, S 163 ştirbit Ε 97 ştirbitură Ε 96 şurub (răsucit ca un-) Τ 581 tabacin Τ 1 tabescenţă Τ 2 tablă de şah (în formă de--) Τ 143 tabular Τ 5 tabula Τ 4 tactic Τ 12 tactil Τ 13 tactism Τ 14 tafrenchim Τ 26 tafrofil Τ 27 tafrofite Τ 28 tagme Τ 18 tahiauxeză Τ 9 tahigeneză Τ 10 tahisporie Τ 11 taiga Τ 19 tal Τ 227 -aparent Ρ 1583 -filamentos Τ 453 CU-- Τ 466 -foliaceu F 158 -fruticos Τ 228 în formă de- Τ 224 -în faza tînără Ρ 1245 talamiflor Τ 215 talamiu Τ 216 talasofil Τ 220 talasofite Τ 221 talasoplancton Τ 222 talidiu Τ 223 taloclor Τ 225 talofite Τ 226 taloid Τ 224 talul lichenilor В 228 talului formarea- В 230 partea rizoidală a- R 243 tamniu Τ 228 tanatocenoză Τ 229 spaţiul tanatocenozei Τ 230 tanatotop Τ 230 tangent A 1141 tangenţial Τ 21 tanin Τ 22 tapesiu Τ 23 tapet Τ 25 tapetai Τ 24 strat- Τ 25 tardiflor Τ 29 tardiv Τ 30

ββ7

tare D 406, G 254, Ρ 2, R 339 tartareu Τ 31 tautonim Τ 32 taxiterie Τ 35 taxon Τ 37 taxonomic Τ 39 taxonomie Τ 38 tăciune и 94 tăciunele cerealelor С 319 tăiat de jos S 1262 tăiere A 609 tăietor de rădăcini R 286 tăios A 59 tămîie (produce-) Τ 301 tărie D 404, R 338 teacă Τ 231, V 13 în formă de- С 605 teaca -frunzei O 50 -sporilor G 127 -sporogonului O 50, V 17 tecafor Τ 232, 233 tecă Τ 231 în formă de- Τ 237 teci (care poartă-) Τ 233 teciform С 605, Τ 237 teciu Τ 238 tecnospor Τ 40 tectoparatip Τ 41 tectopleziotip Τ 42 tectotip Τ 43 tegmen Τ 48 tegmentaceu Τ 49 tegmentos Τ 50 tegminat Τ 53 tegulicol Τ 53 tegumentul seminţei A 582 tegumentul stigmatului S 978 teichozom Τ 54 teleplastide Τ 59 teleutosor Τ 62 teleutospor Τ 63 -unicelular M 252 teleutospori (agregare de-) Τ 62 teliblast Τ 245 telicarion Τ 246 telicariotic Τ 247 teligenie Τ 248 telitochie Τ 249 telmatofil Τ 68 telmatofite Τ 69 telmatoplancton Τ 70 telocentric Τ 72 telocrat Τ 75 telocromomere Τ 73 telocromozom Τ 74 telofază Τ 81 telogonidie Τ 76 telom Τ 78 telomere Τ 79

INDEX telosinapsis Τ 83 tempérant Τ 85 temperat Τ 86 temperaturi cu -foarte scăzute Η 67 cu -răcoroase M 170 de -joase Ρ 1600 rezistent la- mari Τ 273 temperaturii (autoreglarea-) Τ 275 temporar Ρ 1439, Τ 177, Τ 389 tenace Τ 92 puţin- Τ 89 tenebricol Τ 93 tenebros Τ 94 teniiform Τ 16 tensiune Τ 98 creşterea tensiunii osmotice A 679 -scăzută A 1121 stare de- Τ 333 tentacul Τ 101 în formă de- Τ 99 tentacular Τ 99 tentaculat Τ 100 tentacule (cu-) Τ 100 teoretic Τ 253 tepală Τ 109 tepale (cu-) Τ 110 cu -concrescute S 1453 tepalelor (totalitatea-) Ρ 286 tepidariu Τ 115 terapeutic I 2, O 88, Τ 254 teratogenic Τ 116 teratologic Τ 118 geneza morfozelor -e Τ 116 multiplicarea -ă a peta­ lelor Ρ 369 torsiune tulpinală -ă S 1050 tératologie Τ 117 -organelor petaloide Ρ 368 teratom Τ 119 tercină Τ 120 teren Ρ 1174, S 567 -plantat cu arbori A 970 terenuri nisipoase (plante de--) A 493 terestre (plante-) Τ 139 terestru G 102, Τ 136 tergeminat Τ 125 teriacă Τ 255 tericol Τ 138 terifite Τ 139 teritoriu A 1000, Τ 140 -de răspîndire A 1000 termal Τ 256 termauxism Τ 257 termen Τ 131 -tehnic Τ 131 termic Τ 258

BOMÄNESC

terminal A 106, 904, 908, Τ 127 aparent- Ρ 1582 terminalizaţie Τ 128 terminant Τ 129 terminat D 96 -brusc A 19 terminaţie D 97 termină (care se-) Τ 129 terminologie Τ 130 termochorism Τ 260 termocleistogamie Τ 261 termodifuziune Τ 262 termoestezie Τ 259 termofază Τ 271 termofil Τ 272 termofilactic Τ 273 termofite Τ 274 termogen Τ 263 termoindiferent Τ 264 termolabil Τ 265 termoliză Τ 266 termometru Τ 267 termomorfoză Τ 268 termonastie Τ 269 termoperiodicitate Τ 270 termoregulaţie Τ 275 termostabil Τ 276 termotactism Τ 277 -pozitiv Ρ 1335 termotolerant Τ 279 termotropism G 37, Τ 280 ternar Τ 132 terofil Τ 284 terofite Τ 285 ter omega ter mă Τ 281 teromezotermă Τ 282 teromicrotermă Τ 283 teselat Τ 143 testaceu Τ 146 testă Τ 145 testicular Τ 148 teşit О 34, R 213 tetrachenă Τ 158 tetraciclic Τ 162 tetraciţi Τ 163 tetracotiledon Τ 161 tetracotomie Τ 159 tetradă Τ 196 formarea tetradelor Τ 166 tetradinam Τ 168 tetradogeneză Τ 166 tetraedric Τ 169 tetrafiletic Τ 186 tetragin Τ 176 tetragonal lobat Τ 175 tetragonidangiu Τ 172 tetragonidie Τ 173 tetrahibrid Τ 177 tetramer Τ 180 tetrameristelic Τ 179 tetramorf Τ 181 tetrandric Τ 182 tetranucleat Τ 184

INDEX

ROMÂNESC

tetraploid Τ 189 tetraplostemon Τ 190 tetrar hic Τ 194 tetrasperm Τ 200 tetraspor Τ 196, 201 tetrasporange Τ 202 tetraspori (produce-) Τ 2θ3 tetrasporic Τ 205 tetrasporifer Τ 203 tetrasporofit Τ 204 tetrastigmatic Τ 209 tetrastil Τ 210 tetrazomic Τ 199 tezaur Τ 286 teză Τ 287 tificol Τ 316 tifofite Τ 317 tigmic Τ 288 tigmonastie Τ 290 tigmotaxie Τ 292 tigmotropism Τ 293 tigrin Τ 313 tihocenotic Τ 663 tiholimnetic Τ 664 tihopelagic Τ 665 tihoplancton Τ 666 tihopotamic Τ 667 tihotelitochie Τ 668 tile Τ 302 tilelor (formarea-) Τ 303 tilizaţie Τ 303 tiloideu Τ 304 timp Τ 87 apărut în acelaşi- С 541 de- С 400 -de reacţie Τ 87 din acelaşi- S 520 timpuri diferite (petrecut în-) Ρ 968 timpuriu (de-) Τ 8 tinctorial Τ 314 plante -e Τ 315 tinereţe J 24 tinicol Τ 294 tinofil Τ 294 tinofite Τ 295 tiobacterii Τ 296 tiofil Τ 297 tip Τ 679 -ancestral Ρ 1423 -local С 368 -nomenclatural Τ 679 -original Ρ 1369, 1423 -taxonomic Τ 679 tipic Ε 360, Τ 673 tipogeneză Τ 674 tipoliză Τ 676 tipologie Τ 675 tiponim Τ 677 tipostază Τ 678 tipul frunzei Ρ 578 tipului (formarea-) Τ 674

tipurilor dezvoltarea- de vegetaţie Ρ 583 studiul- Τ 675 tiraj special S 404 tirs (cu-) Τ 306 tirsiform Τ 307 tivit L 177 tixotropie Τ 298 tînăr J 22 tîrîtor R 150 aparent- Ρ 1565 tîrziu S 454 toamnă (formă de-) A 1216 tocozigot Τ 321 tom Τ 331 toment Τ 327 acoperit cu- Τ 326 tomentos Τ 326 fin- Τ 325 parţial- S 377 slab- Τ 325 tomiangiu Τ 328 tomipar Τ 330 tonezie Τ 332 -tonic Τ 334 hiper- Η 552 tonicitate Τ 333 -electrica Ε 85 tonoplast Τ 335 tonotaxie Τ 337 tonoză Τ 336 topeşte (care se-) Τ 3 topic Τ 341 topobionţi Τ 342 topochemotaxie Τ 343 topoclimă Τ 344 topofototaxie Τ 347 topogalvanotaxie Τ 345 topografie Τ 346 toporaş (în formă de-.) D 359 topotaxie Τ 348 topotip Ϊ 350 topotropism Τ 349 torid Τ 356 tormina! Τ 351 torsiune Τ 357 -teratologică В 80 --tulpinală S 1050 torsiv Τ 358 tortuos Τ 360 torulos Τ 362 torus Τ 363 tot ü 144, Τ 365 total Η 320 totalitatea frunzelor Ρ 567 tovărăşie de masă С 664 toxic Τ 366 toxicitate Τ 368 toxicologie Τ 369 toxifer Τ 367 toxine Τ 370

trabeculat Τ 373 trabecule Τ 372 trahei Τ 374 traheide Τ 375 trahenchim Τ 376 tractelum Τ 381 tramă Τ 383 trandafir (de-) R 288 trandafirilor (descrierea-) R 295 trandafiriu A 1132, R 342 transformare (-regresivă) A 667 -a staminelor în antere A 826 - - -în petale A 719 transformat M 276, 591 transformism Τ 387 translator С 826, R 198, Τ 392 translocaţie Τ 393 translucid Ρ 224, Τ 394 transparent A 960, G 932^ H 448, Τ 395 -ca sticla V 151 transparenţă Τ 396 transpiraţie Τ 397 transpirometru Τ 398 transplantare Τ 399 transport Τ 391 transversal Τ 402 -septat Τ 401 -tăiat Τ 617 tranzient Τ 388 tranziţie Τ 390 de- I 217 trapeziform Τ 403 trapezoidal Τ 403 tratat Τ 380 -floristic F 93 traumatic Τ 404 traumatochorism Τ 405 traumatodinezá Τ 406 traumatonastie Τ 407 traumatotaxie Τ 408 traumatotropism Τ 409 -negativ С 180 -pozitiv А 680 trăieşte (care-) V 115 --mereu S 388 trecător Ε 228, F 177, Τ 389 trece în (care--) A 8 trecere Τ 390 de- Τ 388 trecut Ρ 1198 -cu vederea Ρ 1199 trei Τ 412 cîte- Τ 133 cu- Τ 413 --culori deosebite Τ 468 --glochidii Τ 494 --poli Τ 546

669 --stile Τ 568 --tulpini Τ 541 de- ori Τ 532 ---fidat Τ 484 divizat în- Τ 467 treilea (de ordinul alT 141 trematologie Τ 299 tremurător Τ 411 trestie (în formă de-) A 1050 tri-adelf Τ 415 -andric Τ 417 -arch Τ 421 -aripat Τ 416 -aristat Τ 423 -articulat Τ 424 -bracteat Τ 425 -capsular Τ 428 -carenat Τ 329 -carpelar Τ 430 -cefal Τ 431 -ciclic Τ 473 -clamideu Τ 439 -color Τ 468 -corn Τ 469 -costat Τ 470 -cotiledonar Τ 471 -cuspidat Τ 472 -digitat Τ 474 --penat Τ 477 -dinam Τ 481 -dinţat Τ 475 -enal Τ 482 -fidat Τ 484 -filetic Τ 525 -foliat Τ 486 -foliolat Τ 487 -furcat Τ 467, 490 -gam Τ 491 -generic Τ 493 -gon Τ 496 -hilat Τ 499 -lateral Τ 502 -lobat Τ 504 -locular Τ 505 -maculat Τ 506 -mer Τ 507 -morf Τ 512 -nervat Τ 515 -nominal Τ 516 -nucleat Τ 517 -ovulât Τ 521 -partibU Τ 522 -partit Τ 523 -penat Τ 527 --fidat Τ 528 -•partit Τ 529 --seetat Τ 530 -petal Τ 524 -piren Τ 550 -polar Τ 546 -radiat Τ 552

INDEX tri-sectat Τ 553 -sepal Τ 554 -septat Τ 555 -serat Τ 557 -sériât Τ 556 -setos Τ 558 -sperm Τ 560 -spor Τ 561 -stigmatic Τ 564 -striat Τ 566 -sulcat Τ 569 -ternat Τ 571 --seetat Τ 570 -tuberculat Τ 572 -unghiular D 54, Τ 418, Τ 496 - -invers О 30 -valvular Τ 575 -vascular Τ 576 -zonat Τ 580 triachenă Τ 414 trib Τ 426 trichiliu Τ 437 trichite Τ 438 trihobacterii ϊ 440 trihoblast Τ 441 trihofor Τ 456 trihogin Τ 451 suportul tri(h)oginului Τ 456 trihoid Τ 449 trihom Τ 453 trihoplancton Τ 459 trihosporange Τ 464 trihotomic Τ 467 trigin Τ 498 triglochidiat Τ 494 trihibrid Τ 500 trilet Τ 503 trimă Τ 621 trimeristel Τ 508 trimestrial Τ 509 trimonoecie Τ 510 trioecic Τ 520 trioecie Τ 519 trioic Τ 520 triplazie Τ 531 triplicat Τ 532 triplocaul Τ 541 triploid Τ 542 triplostemonie Τ 543 triplostih Τ 544 triplu Τ 532 triposplancton Τ 547 tripton Τ 549 trist Τ 565 tristilie Τ 567 trivalent Τ 574 trivial Τ 577 trixenie Τ 579 trizomie Τ 559 trofic Τ 589 trofie Τ 588

ROMÂNESC

trofobioză Τ 590 trofocit Τ 595 trofocotofilă Τ 593 trofocotozom Τ 594 trofocromatină Τ 591 trofocromidie Τ 592 trofofilă Τ 601 trofofite Τ 614 trofogen Τ 596 trofomixie Τ 597 trofomorfism Τ 613 trofomorfoză Τ 598 trofonucleu Τ 600 trofoplasmă Τ 602 trofosporofilă Τ 606 trofosporozom Τ 607 trofotropism Τ 609 trofozom Τ 604 troglobiont Τ 584 troglodit Τ 585 trogloxen Τ 586 trohleariform Τ 581 trompă (în formă de-) Ρ 1229 trompeta cu flori în formă de- S 26 în formă de- H 584, Τ 638 tropaxis Τ 587 -tropic Τ 611 hello- Η 88 tropical Τ 356, 610 de climat- M 159 tropicelor (răspîndit în jurul-) Ρ 78 tropism Τ 612 -negativ A 943 -pozitiv A 681 trosnitor G 882 truliform Τ 615 trunchiat Τ 617 slab- Τ 616 trunchi С 189, 813, S 997, Τ 620 -filamentos Τ 456 -ramificat С 487 trunchiul arborilor crăparea- Ρ 340 truncicol Τ 618 truncigen Τ 619 tub Τ 643, V 39 -ciuruit Τ 643 -cribral Τ 643 cu -scurt В 292 în formă de- Τ 638, 640 -mic Τ 642 -polinic Ρ 925 -staminal S 1373 tuber Τ 623 cu- Τ 636 -gemiforra Τ 634 în formă de- Τ 633 -mic Τ 630 tuberascent Τ 624 tubercul Τ 630 -aerian Ρ 1475

INDEX

ROMÂNESC

tuberculat Τ 626 tuberculi cu- Τ 626 cu numeroşi- Τ 629 cu trei- Τ 572 în formă de- Τ 627 tuЪerculiform Τ 627 tuberculilor (formarea-) Τ 628 tuberculizare Τ 628 tuberculos Τ 629 tuberi geminaţi Τ 623 tuberiform G 260, Τ 633 tuberizare (în curs de-) Τ 624 tuberös Τ 636 tuberozitate Τ 635 tuberul Τ 634 tubiflor S 26 tubiform Τ 638 tubilus Τ 639 tubul -caliciului Τ 643 -corolei С 816 -himenial Τ 642 -perigonului Τ 643 -polinic Τ 643 -stilului S 1067 tubular S 532, Τ 640 tubulat Τ 641 tubuliform Τ 640 tubulos F 72, S 532, Τ 641 tuburi ciuruite С 885 tufă F 170 -mică A 974, F 173 tuferiş D 390, F 172, V 132 tuferişuri (cu-) V 131 tuf erişuri sempervirescente plante din-- A 357 tufiş D 390, F 172 tuf os F 171 -curbat S 172 tulpina -arborilor Τ 620 îmbrăţişînd- A 601 tulpinal G 194 formaţie -ă G 198 tulpină G 195, S 997 -aeriană A 259 -agăţătoare S 112 -cărnoasă S 66 -căţărătoare A 206 cu -aripată Ρ 1614 --brăzdată S 1279 - -dreaptă R 93 --filamentoasă N 71 --muchiată G 213 --neaparentă A 41 cu -păroasă Τ 444 --răsucită S 1023 --scurtă В 273 --subţire L 117

β70

tulpină dispus pe- S 996 fără- A 41 aproape-- S 1086 -foliacée S 1318 •frunzoasă G 813 -neramificată S 518 -principală Ρ 1208 -secundară F 78, S 245 -simplă S 518 -submersă H 475 -subterană modificată Τ 623 -supraterestră A 259 -taloidă F 158 tulpini cu -late Ρ 789 --numeroase M 519, Ρ 1032 - -roşii R 374 --subţiri Τ 106 baza stoloniferă a- S 543 tulpiniţa embrionului G 191 tumefiat S 1054 tumefiere S 1053 tumescent Τ 645 tumid Ρ 591, 592, Τ 646 tumoare Τ 647 în formă de- S 1056 tumori cu- G 84 -pe organe Τ 630 tunderea (suportă-) Τ 339 tundră Τ 648 tunicat Τ 650 tunică Τ 649 tuns D 113 turbaniform Τ 651 turbă Τ 653 turbării (plante de-) Τ 654 turbinát Τ 652 turbos Τ 654 turgescent Τ 656 turgescenţă Τ 657 schimbare de- Τ 336 turgid Τ 658 turgonastie Τ 659 túrion Τ 660 turn (în formă de-) Τ 661 turtit G 545, 678, D 80 lateral- G 686 slab- S 1149 tusei (folosit contra-) В 63 tutunului (de culoarea-) Τ 1 ţară -de origine Ρ 190 de la- R 421 ţăruş (în formă de-) Ρ 28 ţeapăn F 65, R 318, 319, S 1030 ţepos A 30, 160

ţesătură (în formă de-) Τ 212 ţesut G 772, Τ 55, 213 -aerenchimatic A 257 -aerifer A 257 -anormal G 178 -celular G 772 -conducător Τ 55 -conectiv Τ 55 -de absorbţie A 23 --hife pîsloase Η 561 - -protecţie Τ 55 - -susţinere S 947 --tracheide Τ 376 --vase laticifere G 432 -embrionar В 228, M 199 -fibrös G 772 -formativ M 199 -fundamental G 772, Ρ 149, Ρ 1349 -iniţial M 199 -lemnos Ρ 827 -medular M 142 -meristematic M 199 -nutritiv al seminţei Ρ 309 -palisadic G 772 -parenchimatic asimilator G 326 -pîslos Τ 55 -poros Ρ 1104 -primar G 772 -protector al vîrfului rădă­ cinii Ρ 687 -secretor S 240 -secundar G 772 -vascular Τ 55 ţesuturi formează- Η 311 neoformaţie de- N 81 ţesuturilor lizarea- Η 314 separarea- Η 309 studiul- Η 313 ţiglă I 48 încălecat ca ţiglele de pe acoperiş 1 49 ţine (care-) Τ 96 ţînţar (în formă de-) G 748 ţîrîitor S 1031 ţîşneşte (care-) Ρ 1322, S 20 ubicvist и 3 plante -e и 3 ucigător S 130 -de lupi L 285 -de şerpi A 761 ud и 4 udare R 323 uleios O 91 -la pipăit и 30

671 ultramicron U 9 ultramicroscop U 10 ultraplancton U 11 ultraseston U 12 umbelat U 14 aproape- S 1248 umbelă U 13 -compusă и 13 -secundară U 15 -simplă S 453, U 13 umbelulat U 16 umbelulă U 15 umbonat U 20 umbracul U 23 umbraticol U 24 umbră и 21 umbreşte (саге-) О 35 umbrin и 25 umbrit I 258 umbros и 26 loc- и 23 umectat H 441, M 67, S 1277 umed D 234, H 442, 508, M 68, и 4 umezeală M 69 umezit H 441, I 286, M 67, S 1277 umflare anormală I 258 umflat В 310, G 706, D 334, I 139, О 152, Ρ 591, 592, Τ 658, 706, V 61, 95 umflă (саге se-) I 255, Τ 645 umflătură A 929, Ρ 1434, S 1053, Τ 635, 647 umflături (cu-) S 1054 umiditate M 69 dehiscenţă la- H 509 sensibil la- H 519 umoare H 446 umplut F 16, R 154, Τ 646 uncial Ρ 921 uncie Ρ 920 uncinat и 29 unghi А 766 -de divergenţă A 766, D 348 unghie (lung de о-) U 33 unghiular A 763 unghiuri (cu-) A 765 cu cinci- Ρ 243 cu mai multe- Ρ 993 cu trei- Τ 418 unguicular и 33 unguiculat и 33, 34 unguiculă и 35 unguicule (cu două-) В 223 uni- Η 24 -bracteat U 37 -capsular U 40 -caul и 41 -celular U 42 -ciliat и 43

INDEX uni-color С 694, M 405 -costat и 45 -dentat и 46 -embrionat U 47 -facial и 48 -fer и 51 -flagelat U 52 -fior и 53 -foliat M 434, и 54 -geminat U 58 -labiat и 59 -lateral U 60 -lobat и 61 -locular M 455, U 62 -nervat и 63 -nominal U 64 -nucleat U 65 -ovulât и 66 -pintenat и 38 -polar и 68 -septat и 70 -serat и 72 -sériât и 71 -sexuat D 179, M 417, U 73 -spiralat U 74 -stratificat U 75 -tegminat U 76 -valvat и 78 -verticilat M 411 unie M 392, S 565, U 36 unifoliculă и 55 uniform G 716, I 327, и 56, 355 uniformitate -morfogenetică H 401, I 326 -a staminelor H 372 unire F 204 unit A 194, 212, G 741, G 37, J 20 -prin concreştere A 197, С 543 unitar H 388 unitate -sistematică Τ 37 -structurală Ρ 639 universal U 79 văl- V 51 uns I 259 unsprezece (cu-) Ε 126 unsuros Ρ 696 untului (de culoarea-) С 868 unu и 81 de -şi jumătate S 455 urcător A 801, 1054, S 112 urceolat U 82 urceolă и 83 urechiuşe A 1154 cu- A 1155 uredosor и 86 uredospor Ρ 1416, U 87 uriaş О 143

ROMÂNESC

urmaş Ρ 1257, G 85 urmă (саге este în-) Ρ 1134 următorul Ρ 1134, S 249, S 429 urmează (care-) S 429 urnă и 89 cu- G 415 ursini и 91 urticant A 997, U 88 urzicător и 88 uscare D 93, Ε 496 uscat A 1016, Ε 114, 497, R 200, S 173, 484, 488, Τ 356, Χ 27 -pe fruct Ε 95 pe jumătate- S 286 uscăciune S 485, 487 uscător S 483 uscăţiv A 1004 usturoi (cu miros de-) A 423 usucă (care se-) A 1004, S 483 — p e tulpină M 100 uşor F 7 -de observat G 761 uter и 95 util и 96 utricular и 97 utriculat и 98 utriculă и 99 utriculiform и 97 vacuolar V 4 degenerare -ă V 6 sistem- V 7 vacuolat V 5 vacuolă V 3 -celulară L 274 -contractilă G 779 -digestivă V 3 vacuolelor (formarea-) V 6 vacuolizare V 6 vacuom V 7 vademecum V 9 vag V 18 vagabond V 10 vagii V 12 vaginal V 14 vaginant V 15 vaginát V 16 vagina V 13 fără- Ε 407 -foliară V 13 -medulară V 13 -mică V 17 vaginulä V 17 val (înconjurat de-) O 36 vale С 786, V 24 valeculat V 22 valeculä V 21 valenţă V 20

INDEX

ROMÂNESC

valoare (cu-) V 19 valvaceu V 26 valvat V 27 valvă V 25 -inferioară H 625 -mică V 29 valve cu două- В 225 cu mai multe- M 575 cu trei- Τ 575 valviform V 26 valvulă V 29 vară A 279 de- A 281 variabil M 586, V 30 variabilitate V 31 cu mare- Ρ 1006 fără- M 461 variante paralele Ρ 147 variat D 349, Η 175, M 374 Ρ 899, V 38 variaţie V 33 variegat V 35 variegaţie V 34 varietate V 36 -cultivată С 955 variind V 32 vas V 39 vascular V 40 vase -ciuruite V 39 cu trei- conducătoare Τ 576 -deschise Τ 374 format din- V 40 -închise Τ 375 -imperfecte Τ 375 -inelare A 798 -laticifere V 39 -lemnoase V 39 --perfecte Τ 374 -liberiene Τ 643 -reticulate V 39 -scalariforme V 39 -spiralate S 754, V 39 vaselor (dispus în jurul-) Ρ 327 vădit С 761, M 91 văi (creşte prin-) V 23 văl V 51 -parţial V 51 -universal V 51 vălurit и 32 vărgat V 35, 129 vărsături (provoacă-) V 163 vătămător N 172, Ρ 339 văzut cu ochiul liber M 47 nevăzut de mine N 150 vechi A 794, Ρ 15, V 102 foarte- A 976 vecin V 110, 111 vedea (a-) V 113

672 vegetal Ρ 601, 749, V 44 complet- Η 348 vegetativ V 46 corp- С 825, Ρ 638 nucleu- mare M 31 propagare -ă V 46 vîri- V 46 vegetaţie V 45 durată de- Τ 87 -marină Τ 221 veghea plantelor V 116 velamen V 48 -al rădăcinii V 48 velum V 51 fără- A 109, 1230 velumen V 52 velutinos V 53 venaţie V 55 veninos V 56 ventral V 60 sutură -ă V 60 ventricos V 61 ventru V 59 verde С 324, V 136, 629 albăstrui- G 331, G 163, Τ 219 -amiantin A 517 -arămiu A 278 -auriu gălbui G 330 -ca iarba G 324, G 234, H 161 -ca frunza de ceapă Ρ 1203 -ca merele Ρ 1085 -ca pajiştea G 234 -ca papagalul Ρ 1598 -ca prazul Ρ 1122 -ca smaragdul S 542 complet- A 547 de jur înprejur- A 547 deschis- V 1203, V 137 gălbui- С 338, 352, X 7 --deschis Ρ 1598 închis- A 1138, С 337, Ρ 360, 961, S 90 -marin Τ 219 măsliniu- О 134 negricios- А 1138 olivaceu- О 134 pururea- А 363, Ρ 348. S 387, 388 viu- G 324 verdeaţă (loc cu-) V 134 verificat R 86 de- I 174 verii (de la sfîrşitul-) Ρ ИЗО veritabil Ε 360, V 91 vermicular V 68 vermifug S 39, V 69 folosit ca- S 41 verminaţie V 70 vernacular V 72 vernal V 73

vernalizare V 74 fază de- Τ 271 vernaţie V 75 vernisat V 76 versant G 532 versatil M 386, O 273, V 82 vertical Ε 320, O 268, V 87 -turtit O 4 verticil G 1000, V 90 -fals Ρ 1589, V 89 în- concentric G 996 verticilastru V 89 verticilat V 88 neregulat- S 1251 verticile cu cinci- Ρ 242 cu două- В 116, D 187 cu mai multe- Ρ 800, 976 cu -neuniforme Η 200 cu patru- Τ 162 cu şase- Η 273 cu trei- Τ 473 cu -uniforme Η 368 verucos V 79 verucozitate V 78 -mică V 80 verucozităţi cu mai multe- Ρ 1070 cu -mici V 81 veruculat V 81 veruculă V 80 veruculos V 81 verzui V 127, 137, G 338 suriu- G 163 -închis S 89 vespertin V 96 vestejire M 99, 102 vestejit L 44, M 101 vestibul V 97 vestic O 39 vestigiu V 99 vexil Ρ 79, V 104 vexilat V 103 vezicant V 94 veziculă V 93 -aeriană A 267, 607 vezicule (cu-) Ρ 593 veziculos A 98, В 310, Ρ 593, V 95 viabil V 105 viabilitate V 106 viaţă V 144 cu -lungă L 256 de- V 145 -endofitică Ε 170 fără de- A 12, Ε 114 -latentă A 631, L 58 în stare de-- D 367 referitor la -plantelor Ρ 607 revine la- activă A 670 vibratil V 108 filament- G 426

678 vicariant V 109 specii -θ V 109 viciniem V 110 vid G 158 vierme (în formă de-) H 92, V 68 viermii intestinali (care alungă--) S 39 viespi (poartă-) Τ 103 vigoare Ρ 1152 cu aceeaşi- Η 371 viguros A 98, O 205, Ρ 1151, R 339, V 47, 155 vii (creşte prin-) V 123 din- V 123 vilos V 120 fin- V 119 -păros L 54 --dedesubt Η 594 vilozitate V 118 viloziuscul V 119 vinaceu V 122 vindecare (mijloc de-) A 393 vindecător î.î 138, O 88, S 33, Τ 254 -de răni V 166 vinişoare V 62 cu- Ρ 441, V 58 --fine V 63 - -păroase Ρ 445 --reticulate R 192 fără- A 1232 vioară (în formă de-) Ρ 65 vioi V 47 violaceu V 125 violascent V 126 violet I 1, V 125 aproape- V 126 -închis A 1137 palid- L 174 virescent V 127 virescenţă F 155, V 128 virgat V 129 virginal V 130 virulent V 139 virulenţă V 138 virus V 140 vital В 193, V 145 activitate -ă В 186 vitalism V 146 vitalitate V 147 vitros V 151 viţă (altoi de-) R 163 viu (în stare -e) 115, 155 viu colorat L 27, V 47 vivace Ρ 261 vivipar V 156 vizibil abia- 1 99, O 16, 24 bine- A 946, С 761, M 91, Ρ 383, 413 vizitat de viespi Τ 103 vizitator Η 439

INDEX vîjîitor S 1031 vină V 54 vînt de - A 738 răspîndire prin- A 739 răspîndit ргш- А 740 —şi animale А 754 —şi аре А 744 —şi furnici А 747 vîrf А 165, 889, С 949, ν 86 convergent la- A 120 d e - A 904 dezvoltat î n - A 113 fără-M 592 fixat la- A 121 -scurt M 502 situat în- A 903 -vegetativ G 784 vîrful (eu-, la-) A 106 eu- ascuţit G 214 eu- tocit H 59 eu două vîrfuri В 77 vîrstă A 284 vîrstnic V 102 mai- S 390 vîrtos A 1072, F 65, R 319 vîsc V 143 vîscos G 172, 188, I 350, L 99, M 498, V 142 vîscozitatea sacului embrio­ nar A 524 voal V 51 volatil A 287, V 158 volubil V 159 parţial- S 1252 volum Τ 331 vol vă V 162 vomitiv Ν 31, V 163 vopsire (folosit pentru-) Τ 314 vulgar V 165 vulnerar V 166 vulpe (culoare de-) V 167 xantină X 6 xantofilă X 13 xantofor X 12 xantoleucite X 9 xenie X 15 xenoautogamie X 17 xenobioză X 16 xenocarpie X 18 xenoecic X 20 xenogamie X 21 xenoplastic X 26 xenotonic X 25 xerampelin X 28 xerobole X 31 xerocarpic X 32 xerochazie X 33 xerocleistogamie X 34 xerofil X 39

ROMÂNESC

xerofite X 42 xerofitic X 43 xerofob X 40 xerogeofite X 35 xerohelofite X 36 xeromorfie X 37 xeropoiofil X 44 xeropoiofite X 45 xerotermic X 46 xerotermofite X 47 xerotropism X 49 xilem X 53 cu - dublu D 293 xilocrom X 55 xilofag X 60 xilofil X 61 xilofite X 62 xilografie X 56 xilolit X 58 xilologie X 59 xilostromă X 64 xilotomie X 65 zaharifer S 7 zaharisit S 6 zaharoză S 8 zahăr (conţine-) S 6 produce- S 7 zahărul (dulce ca-) S 6 zarzavat O 137 zarzavaturi O 101 de- O 103 zăpadă N 129 alb(ă) ca- G 308 creşte sub- H 580 d e - G 308 zăvoi В 302 zbîrcire R 406 -fructelor M 578 zbîrcit G 890, R 313, 403 -la uscare R 200 sinuat- R 407 slab- R 405 zbîrcitură G 889, R 402 zbîrlit păros L 54 -lung- H 306 zburător A 1235, V 157 zeamă L 208, S 1266 zeaxantină Ζ 2 zebrin Ζ 4 zece cu - D 8, 14 de - ori D 14 zeină Ζ 5 zemos S 1263 zenotropism Ζ 7 zeugit Ζ 8 zeuxis Ζ 9 zgomotos G 882, S 1019 zgrăbunţos V 79 zgronţuros S 17 zguduire curbat la- S 266

INDEX

BOMĂNESO

SI

de fiecare- Q 54 de- lungă L 257 zid (în formă de-) M 582 ziduri (creşte pe-) M 580 zigoauxospor Ζ 59 zigocist Ζ 60 zigofază Ζ 70 zigofite Ζ 71 zigogamet Ζ 61 zigogamie Ζ 62 zigogenetic Ζ 64 zigogeneză Ζ 63 zigoliză Ζ 65 zigomer Ζ 66 zigomorf M 453, Ζ 68 zigomorfie Ζ 67 zigomorfism Ζ 67 zigonemă Ζ 69 zigospor Ζ 76 -mobil Ζ 57 zigosporange Ζ 77 zigot Ζ 78 -mobil Ρ 748 zigotactism A 589, Ζ 79 zigoten A 591, Ζ 80 eigotic Ζ 81 «igoză Ζ 72 z^ozoospor Ζ 82

674 zile de două- В 121 de-scurte В 289 dé - lungi L 257 de trei- Τ 479 zilei (din timpul-) Η 104 zimază Ζ 83 zimogen Ρ 1247, Ζ 84 zimologie Ζ 86 zimotic Ζ 84 zoandrospor Ζ 13 zoidiogam Ζ 15 zoidiogamie Ζ 14 zoidiospor Ζ 18 zoidogamie Ζ 14 zonal Ζ 21 zonare Ζ 22 zonat Ζ 21 zonaţie Ζ 22 zonă С 442, Ζ 20 -generatoare periderm icâ Ρ 428 -mică Ζ 23 zone cu două- В 227 dispoziţia in- Ζ 22 cu trei- Τ 580 zonula Ζ 23 zoobiotic Ζ 24 zoocecidie G 205, Ζ 26

zoocenocit Ζ 29 zooeist Ζ 30 zoodiodangiu Ζ 32 zoodomaciu Ζ 22 zoofil Ζ 46 zoofitic Ζ 48 zoofob Ζ 47 zoogam Ζ 36 zoogamie Ζ 35 zoogen Ζ 37 zooglee Ζ 38 zoogonangiu Ζ 39 zoogonidangiu Ζ 40 zoogonidie Ζ 41 -mare M 62 zoochor Ζ 28 zoochorie Ζ 27 zoomorfoză Ζ 43 zooparazit Ζ 44 zooplancton Ζ 49 zoosferă Ζ 52 zoosifonogamie Ζ 50 zoospor Ζ 53 -biciliat Ζ 52 -de conservare С 403 zoosporange Ζ 55 -sferic S 715 zoosporangiofor Ζ 54 zoozigospor Ζ 57 zvelt Ε 445, Ρ 1232