Drept Administrativ Ii - Grila

Drept administrativ II MULTIPLE CHOICE 1. Precizati care este obiectul contractelor administrative, din punct de vedere

al regimului juridic conform legii 554/2004 – legea contenciosului administrativ. a. punerea in valoare a bunurilor proprietate publica, executarea lucrarilor de interes

public, prestarea serviciilor publice b. numai executarea lucrarilor de interes public c. numai prestarea serviciilor publice ANS: A 2. Care este obiectul contractelor administrative, din punct de vedere al

regimului juridic conform legii 554/2004 – legea contenciosului administrativ? a. numai achizitiile publice b. numai prestarea serviciilor publice c. punerea in valoare a bunurilor proprietate publica, executarea lucrarilor de interes

public, achizitiile publice. ANS: C 3. Precizati care sunt caracterele contractelor administrative. a. sunt contracte cu titlu gratuit b. sunt contracte nenumite c. sunt contracte cu executare succesiva in timp ANS: C 4. Care sunt caracterele contractelor administrative? a. sunt contracte unilaterale b. sunt contracte solemne c. contracte cu titlu gratuit ANS: B 5. Intre cine se incheie contractul de concesiune reglementat prin legea

219/1998 – privind regimul concesiunilor? a. un concedent - persoana fizica si un concesionar persoana juridica b. un concedent – autoritate publica si un concesionar persoana fizica sau persoana

juridica de drept privat romana sau straina c. orice fel de persoane fizice si juridice, indiferent ce calitate au ei, de concesionar si concedent. ANS: B

6.In numele cui autoritatea publica poate detine calitatea de concedent in

cadrul unui contract de concesiune? a. in numele unei persoane fizice de drept privat cu sediul în România b. in numele statului (ministere) c. autoritatea nu poate detine calitatea de concedent in cadrul unui contract de concesiune ANS: B 7. Ce dobandeste cu titlu definitiv sau temporar o persoana juridica denumita

autoritate contractanta in cadrul unui contract de achizitie publica? a. produse, lucrari sau servicii b. imobile proprietate publica c. valori mobiliare apartinand unor persoane fizice ANS: A 8. Pe baza caror principii se realizeaza atribuirea contractului de achizitie

publica? a. principiul liberei circulatii si principiul eficientei utilizari a fondurilor publice b. principiul transparentei procesului de atribuire a contractului si principiul legalitatii c. principiul legalitatii si principiul prioritatii in atribuirea contractului de achizitie publica ANS: A 9. Precizati care sunt primcipiile pe baza carora se realizeaza atribuirea

contractului de achizitie publica. a. principiul prioritatii in atribuirea contractului de achizitie publica si principiul legalitatii b. principiul liberei circulatii si principiul eficientei utilizari a fondurilor publice c. principiul transparentei procesului de atribuire a contractului si principiul liberei circulatii ANS: B 10. Prin ce procedee se poate face atribuirea contractului de achizitie publica? a. licitatie - deschisa sau restransa b. atribuirea directa a contractului de achizitie publica c. licitatia inchisa ANS: A 11. Precizati prin ce procedee se poate face atribuirea contractului de achizitie

publica. a. atribuirea directa a contractului de achizitie publica b. licitatia inchisa c. negocierea - competitiva sau cu o singura sursa ANS: C

12.Care sunt partile contractului de inchiriere a bunurilor proprietate publica a

statului si a unitatilor administrativ teritoriale? a. o persoana de drept public denumita locator si o persoana de drept privat denumita locatar b. numai persoane fizice cu domiciliul in Romania c. numai persoane juridice cu sediul comercial in Romania ANS: A 13. Care tip de contract administrativ are ca obiect executia uneia sau mai

multor lucrari de constructii in schimbul unui pret? a. contract de lucrari publice b. contract pentru concesiunea de lucrari c. contract de asociere in participatiune ANS: A 14. Care tip de contract administrativ – contract de achizitie publica, acorda

executantului concesionar dreptul de a exploata sau administra rezultatul lucrarilor pentru o perioada de timp determinata? a. contract de lucrari publice b. contract pentru concesiunea de lucrari c. contract de asociere in participatiune ANS: B 15. Ce fel de bun se remite spre folosinta temporar, gratuit – unei persoane de

drept privat – unui comodatar cu obligatia de a-l restitui in natura, in cazul contractului de comodat incheiat de catre organele administratiei publice? a. un bun aflat in proprietatea statului sau unitatilor administrativ teritoriale b. un bun imobil aflat in proprietate publica c. un bun imobil aflat in proprietatea unei persoane fizice ANS: A 16. Ce fel de bun poate fi bunul ce face obiectul contractului de comodat incheiat

de catre organele administratiei publice? a. un bun aflat in proprietatea statului b. un bun aflat in proprietatea unitatilor administrativ teritoriale c. un bun aflat in proprietatea statului sau unitatilor administrativ teritoriale. ANS: C 17. Conform art.17 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică si

regimul juridic al acesteia si prevederile OG nr.124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale pot fi date în comodat - imobile din patrimoniul de stat sau unitătilor administrativ teritoriale pentru ce destinatii? a. persoane juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitati numai de binefacere b. persoane juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitati numai de binefacere sau

de utilitate publica c. cabinete medicale. ANS: C

18. Ce are ca obiect, dupa caz, contractul de parteneriat public-privat? a. proiectarea, finantarea, constructia si exploatarea, intretinerea si transferul oricarui bun public b. instrainarea bunului public dupa finalizarea lucrarilor impuse prin contract c. numai finantarea si transferul oricarui bun public ANS: A 19. Ce fel de acte juridice sunt contractele administrative? a. actele juridice pe care le incheie organele administratiei publice cu cei administrati b. actele juridice care se incheie intre persoane fizice c. actele juridice care se incheie intre persoane juridice ANS: A 20. Cum sunt clauzele contractelor administrative? a. clauzele nu sunt negociabile b. clauzele sunt negociabile c. clauzele nu sunt stabilite prin lege ANS: A 21. Cum este definit contractul de concesiune? a. contractul prin care o autoritate publica, numita concedent, transmite pentru o perioada

de cel mult 49 de ani unei alte persoane, numita concesionar, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun, a unei activitati sau a unui serviciu public, in schimbul unei redevente b. contractul incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai grupurilor din comunitatile rurale sarace etc. prin care Fondul, pe baza unui proiect intocmit de beneficiari, transmite acestora, cu titlu gratuit, sume de bani c. contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita autoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii uneia dintre procedurile prevazute. ANS: A 22.Cum este definit contractul de achizitie publica? a. este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept

privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, in schimbul unui pret b. este contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita autoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii uneia dintre procedurile prevazute c. contractul incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai grupurilor din comunitatile rurale sarace etc. prin care Fondul, pe baza unui proiect intocmit de beneficiari, transmite acestora, cu titlu gratuit, sume de bani. ANS: B

23.Cum este definit contractul de lucrari publice? a. este contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita

autoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii uneia dintre procedurile prevăzute b. contractul prin care o autoritate publica, numita concedent, transmite pentru o perioada de cel mult 49 de ani unei alte persoane, numita concesionar, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun, a unei activitati sau a unui serviciu public, in schimbul unei redevente c. este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, in schimbul unui pret ANS: C 24. Cum este definit contractul pentru concesiunea de lucrari? a. este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept

privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, in schimbul unui pret b. este acel tip de contract de achizitie publica, asemanator contractului de lucrari, cu deosebirea ca autoritatea publica, in contrapartida lucrarilor executate, acorda executantului-concesionar dreptul de a expolata sau de a administra rezultatul lucrarilor pentru o perioada de timp c. este contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita autoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii uneia dintre procedurile prevazute ANS: B 25.Cum este definit contractul de grant? a. este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept

privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, in schimbul unui pret b. este acel tip de contract de achizitie publica, asemanator contractului de lucrari, cu deosebirea ca autoritatea publica, in contrapartida lucrarilor executate, acorda executantului-concesionar dreptul de a expolata sau de a administra rezultatul lucrarilor pentru o perioada de timp c. este contractul incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai grupurilor din comunitatile rurale sarace etc. prin care Fondul, pe baza unui proiect intocmit de beneficiari, transmite acestora, cu titlu gratuit, sume de bani ANS: C 26. Precizati ce are ca obiect contractul de parteneriat public privat? a. proiectarea si finantarea oricarui bun public b. intretinerea si transferul oricarui bun public c. dupa caz, proiectarea, finantarea, constructia, exploatarea, intretinerea si transferul

oricarui bun public. ANS: C

27.Ce reprezinta obiectul contractului de asociere in participatiune? a. realizarea unui interes public b. proiectarea si finantarea oricarui bun public c. nerealizarea unui interes public ANS: A 28. Cine are competenta sa verifice utilizarea grantului, potrivit proiectului aprobat? a. Fondul Roman de Dezvoltare Sociala b. Statul c. Parlamentul. ANS: A 29. Aratati daca din punct de vedere al regimului juridic aplicabil, contractele

administrative sunt asimiliate actelor administrative. a. nu sunt asimilate actelor administrative b. sunt asimilate faptelor administrative c. sunt asimilate actelor administrative. ANS: C 30. In ce sens se explica caracterul sinalagmatic al contractelor administrative? a. in sensul ca numai autoritatea administrativa are obligatii in executarea contractului b. in sensul ca numai persoana de drept privat are obligatii in executarea contractului c. in sensul ca atat autoritatea administrativa, cat si persoana de drept privat au obligatii

in executarea contractului ANS: C 31. Precizati ce fel de caracter au contractele administrative. a. ele au caracter oneros b. ele au caracter gratuit c. ele nu au un anumit character juridic. ANS: A 32. Ce fel de contracte sunt contractele administrative? a. ele sunt contracte nenumite b. ele sunt contracte numite c. ele sunt contracte commune, ca si contractele civile. ANS: B 33. Ce fel de reglementare juridica au contractele administrative? a. aceste contracte au o reglementare specifica b. aceste contracte nu au o reglementare specifica c. aceste contracte au o reglementare specifica contractelor civile. ANS: A

34.Cine isi cunoaste intinderea obligatiilor in cazul contractelor administrative? a. numai autoritatea administrativa isi cunoaste intinderea obligatiilor b. numai persoana de drept privat cunoaste intinderea obligatiilor c. ambele parti, atat autoritatea administrativa, cat si persoana de drept privat cunosc

intinderea obligatiilor inca din momentul incheierii contractului. ANS: C 35. Precizati cum sunt clauzele contractelor administrative. a. clauzele sunt negociabile de catre ambele parti b. clauzele sunt stabilite in mod unilateral de catre autoritatea administrativa c. clauzele sunt stabilite in mod bilateral de catre autoritatea administrativa si persoana de

drept privat ANS: B 36. Precizati ce fel de sanctiune se aplica in cazul contractelor administrative in

cazul in care nu au fost indeplinite formele si procedurile prevazute de lege, avand in vedere faptul ca acestea sunt contracte solemne. a. se aplica sanctiunea nulitatii relative b. se aplica sanctiunea nulitatatii absolute c. se aplica atat sanctiunea nulitatii absolute, cat si a nulitatii relative ANS: B 37. In ce poate consta obiectul contractelor administrative? a. punerea in valoare a bunurilor proprietate publica b. activitatile de neexecutare a lucrarilor de interes public c. activitati de neprestare a serviciilor publice ANS: A 38. Precizati daca activitatile de prestare a serviciilor publice pot face obiectul

contractelor administrative. a. acestea pot face obiectul contractelor administrative b. acestea nu pot face obiectul contractelor administrative c. acestea pot face numai obiectul contractelor civile si comerciale ANS: A 39. Pentru ce pot fi utilizate contractele administrative de catre autoritatile

publice? a. vinderea bunurilor proprietate publica a statului catre persoane juridice de drept privat straine b. darea in folosinta gratuita, pe termen nelimitat, a bunurilor proprietate publica a

statului, persoanelor juridice fara scop lucrativ, care desfasoara activitati de binefacere c. concesionarea serviciilor publice de interes national

ANS: C

40.Care sunt principiile ce stau la baza atribuirii contractului de achizitie

publica? a. principiul liberei circulatii si principiul neconfidentialitatii b. principiul eficientei utilizari a fondurilor publice si principiul tratamentului egal c. principiul transparentei decizionale a procedurii de atribuire a contractului si principiul

confidentialitatii ANS: B 41.Cum se poate atribui contractul de achizitie publica? a. prin concurs de oferte b. prin negociere cu o singura sursa c. prin cerere competitiva de solutii in cadrul licitatiei electronice ANS: B 42. Intre cine se incheie contractul de lucrari publice? a. acest contract se incheie intre doua autoritati publice si se acorda, de regula, prin

negociere directa b. acest contract se incheie intre o autoritate publica si o persoana de drept privat si se

acorda, de regula, prin concurs de oferte c. acest contract se incheie intre o autoritate publica si o persoana de drept privat si se

acorda, de regula, prin licitatie organizata de autoritatea publica. ANS: C 43. Precizati ce fel de drept acorda autoritatea publica, concesionarului, in cazul

contractului pentru concesiunea de lucrari. a. dreptul de a exploata rezultatul lucrarilor pentru o perioada determinata b. dreptul de a administra rezultatul lucrarilor pentru o perioada nedeterminata c. dreptul de a folosi gratuit rezultatul lucrarilor pentru o perioada determinata ANS: A 44. Ce poate constitui obiect al contractului de comodat incheiat de organele

administratiei publice? a. un bun aflat in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, inchiriat pe o perioada determinata b. un bun aflat in proprietatea unei unitati administrativ-teritoriale, dat in folosinta gratuita pe o perioada determinata c. un bun aflat in proprietatea publica sau privata a statului, dat in folosinta gratuita pe o perioada nelimitata de timp ANS: B 45. Care sunt partile contractului de parteneriat public-privat? a. o autoritate publica centrala sau locala si una sau mai multe persoane de drept privat b. o autoritate publica centrala sau locala si, ca beneficiar, o persoana de drept privat c. orice personae fizice si juridice de drept public si privat, romane si straine.

ANS: A

46. Precizati ce are ca obiect contractul de grant, incheiat intre Fondul Roman

de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai grupurilor din comunitãtile rurale sarace. a. transmiterea de sume de bani, cu titlu gratuit, pe baza unui proiect intocmit de beneficiari b. transmiterea de sume de bani, cu titlu gratuit, pe baza unui proiect intocmit de Fond c. transmiterea de sume de bani, cu titlu oneros, pe baza unui proiect intocmit de Fond si

de beneficiari ANS: A 47. Ce contract administrativ are ca obiect realizarea unui interes public? a. contractul de asociere in participatiune b. contractul de grant c. contractul de parteneriat public ANS: A 48. Precizati care contract administrativ are ca obiect executia unuia sau multor

lucrari de constructii , in schimbul unui pret. a. contractul de grant b. contractul de lucrari publice c. contractul de asociere in participatiune ANS: B 49. Ce se intelege prin caracterul oneros al contractelor administrative? a. autoritatea administrativa urmareste realizarea unui interes public, in timp ce persoana

de drept privat urmareste obtinerea unui castig material b. ambele parti ale contractului au obligatii in executarea acestuia c. nu se pune problema caracterului oneros al contractelor administrative, deoarece

acestea sunt contracte care se incheie cu titlu gratuit. ANS: A 50. Explicati de ce contractele administrative sunt contracte de adeziune. a. deoarece clauzele sunt stabilite in mod unilateral de catre autoritatea administrativa

prin caietul de sarcini, in baza prevederilor legale b. deoarece clauzele sunt stabilite in mod bilateral, atat de catre autoritatea

administrativa, cat si de catre cealalta parte a contractului c. contractele administrative nu sunt considerate ca fiind contracte de adeziune, ci doar

simple contracte civile. ANS: A

51.Bunurile care apartin statului si unitătilor administrativ-teritoriale constituie: a. un element component al regiilor autonome de interes public local b. una din principalele directii de actiune ale administratiei publice c. una din principalele pârghii utilizate în scopul realizării sarcinilor generale ale

sistemului organelor administratiei publice. ANS: C 52. Domeniul public este alcătuit din următoarele categorii de bunuri: a. bunurile prevăzute în anexa la Legea administratiei publice locale b. bunurile prevăzute în anexa la Legea nr.213/1998; c. orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de

interes public si sunt dobândite de stat sau de unitătile administrativ-teritoriale prin uzucapiune. ANS: B 53. Ca institutie juridică, în raport cu proprietatea publică sau în functie de

sfera de cuprinde, domeniul public: a. este o institutie publică complexă; b. se suprapune cu notiunea de proprietate publică c. poate cuprinde atât bunuri mobile cât si bunuri imobile ANS: C 54. Bunurile care apartin domeniului public: a. sunt inalienabile, imprescriptibile si sesizabile b. sunt imprescriptibile extinctiv si achizitiv c. nu mai fac obiectul dreptului de proprietate publică în cazul în care sunt

dobândite de către un tert prin uzucapiune, în conditiile legii ANS: B 55. Proprietatea publică se dobândeste: a. numai pe căi juridice specifice dreptului comun b. numai pe căi juridice specifice dreptului public c. atât pe căi specifice dreptului comun cât si pe căi specifice dreptului public ANS: C 56. Dreptul de proprietate publică poate fi dobândit: a. pe cale naturală b. prin acte de donatie sau legate acceptate de statul român, prin Ministerul Finantelor Publice c. în orice mod prevăzut de Legea privind organizarea Guvernului. ANS: A

57. Serviciul public reprezintă, potrivit opiniilor exprimate în literatura de specialitate: a. chintesenta administratiei publice b. vietii sociale c. fundamentul dreptului privat ANS: A 58. Serviciul public reprezintă, potrivit opiniilor exprimate în literatura de specialitate: a. chintensenta principiului securitătii sociale b. fundamentul dreptului public modern c. activitatea prestată în serviciul comunitătii de către agentii economici privati ANS: B 59. Serviciile publice au apărut ca urmare a constatării: a. aparitiei nevoilor statului de a asigura controlul asupra diferitelor comunităti b. constatării necesitătii de multiplicare a formelor de interventie a statului în activitatea agentilor

economici c. aparitiei nevoilor sociale ale comunitătii a căror satisfacere face necesară interventia statului ANS: C 60. În raport cu aparitia dreptul public si dreptul privat, serviciul public: a. prevalează dreptului public b. prevalează dreptului privat c. este ulterior aparitiei dreptului international privat ANS: A 61. Sarcinile de prestatie ale administratiei publice se clasifică în: a. sarcini de interes particular b. sarcini de interes local c. sarcini de importantă redusă pentru a căror satisfacere nu este necesară interventia statului ANS: B 62. Activitatea de reprezentare diplomatică a Statului Român: a. este un serviciu public b. este de interes particular c. este o sarcină de prestatie ce revine si Ministerului Finantelor Publice ANS: A

63.Sunt sarcini de prestatie de interes local ce revin administratiei publice: a. serviciul de pază si protectie b. serviciile de asistentă socială c. serviciile de reeducare ANS: B 64. Sunt sarcini de prestatie de interes local ce revin administratiei publice: a. reprezentarea internatională b. alimentarea cu energie eoliană c. canalizarea ANS: C 65. Activitătile juridice si materiale ale administratiei publice se împart în: a. activităti cu caracter de recomandare b. activităti cu caracter comercial c. activităti cu caracter de dispozitie ANS: C 66. Prin serviciu public se întelege: a. activitate cu caracter de recomandare b. restructurarea economico-administrativă c. organizatia de stat sau a colectivitătii locale, înfiintată de autoritătile

competente, cu scopul de a asigura satisfacerea unor cerinte ale membrilor societătii, în regim de drept administrativ sau civil, în procesul de executare alegii ANS: C 67. Este un serviciu public: a. serviciul de igienizare a spatiilor comerciale b. activitatea de legiferare realizată de Parlament c. serviciul de asistentă sportivă ANS: B 68. Potrivit Constitutiei, sunt principii de bază ale administratiei publice locale: a. principiul independentei serviciilor publice b. principiul eficientei si eficacitătii în administrarea finantelor publice locale c. principiul deconcentrării serviciilor publice ANS: C

69. Este serviciu public: a. serviciul public de reprezentare în justitie b. serviciul public de solutionare de către instantele judecătoresti a litigiilor de

drept public si de drept privat c. serviciul public de reconstituire ANS: B 70. Pentru a ne afla în prezenta unor servicii publice sunt necesare cel putin următoarele conditii: a. existenta unei solicitări exprese adresate statului b. înfiintarea serviciului să se facă prin ordin al ministrului c. activitatea serviciului să se desfăsoare în realizarea autoritătii de stat ANS: C 71. Pentru a ne afla în prezenta unor servicii publice sunt necesare cel putin următoarele conditii: a. existenta unei legi care să reglementeze înfiintarea serviciului b. adoptarea sau emiterea de către autoritatea competentă a actului de înfiintare a serviciului public c. activitatea serviciului să se desfăsoare printr-un agent economic ANS: B 72. Regimul juridic aplicabil serviciilor publice este format: a. numai din regulile instituite prin actul de înfiintare, organizare si functionare a serviciului b. din totalitatea normelor de drept aplicabile înfiintării, organizării si prestării serviciului public c. numai din norme de drept public ANS: B 73. Regimul juridic aplicabil serviciilor publice: a. este format din norme de drept public si de drept privat b. este reprezentat de normele de drept public aplicabile c. constă în reglementările de drept public adoptate sau emise de autoritătile competente ANS: B 74. Sub aspectul denumirii si în raport cu utilitatea publică, serviciul public: a. mai este cunoscut si sub denumirea de serviciu de utilitate publică b. se diferentiază de serviciul de utilitate publică c. este o specie a serviciului de utilitate publică ANS: B

75.Serviciul public se diferentiază de serviciul de utilitate publică prin una

din următoarele caracteristici care îi sunt specifice: a. este realizat de o structură organizatorică de drept privat, cum este cazul societătilor comerciale care asigură serviciul public de salubrizare b. nu este supus tutelei administrative c. este supus reglementărilor si controlul statului cu privire la formarea si utilizarea resurselor financiare ANS: C 76. În raport de forma de organizare, serviciile publice se împart în: a. organe ale administratiei publice; institutii publice; regii autonome, societăti

si companii nationale de interes public b. organe ale administratiei publice si societăti comerciale c. institutii publice si agenti economici ANS: A 77. Sub aspectul înfiintării si finantării, serviciile publice care functionează

sub formă de organe ale administratiei publice: a. pot fi înfiintate prin hotărâre a consiliului de stat b. sunt finantate exclusiv din resurse bugetare, constituite din taxele si tarifele percepute pentru serviciile prestate c. pot fi înfiintate de Parlament ANS: C 78. Sub aspectul înfiintării, serviciile publice care functionează sub formă de

organe ale administratiei publice: a. pot fi înfiintate de consiliul de stat b. pot fi înfiintate prin decret-lege c. pot fi înfiintate prin ordin al ministrului ANS: C 79. Sub aspectul activitătii desfăsurate, a sumelor percepute pentru

activitatea desfăsurată si al periodicitătii si ritmicitătii activitătii, serviciile publice care functionează sub formă de organe ale administratiei publice: a. îsi desfăsoară activitatea numai în mod gratuit si din oficiu b. pot percepe taxe, tarife si contraprestatii pentru serviciile prestate c. îsi desfăsoară activitatea în mod continuu si ritmic, după programe aduse la

cunostinta publicului ANS: C

80.Sunt principii de organizare si functionare a serviciilor publice: a. principiul independentei b. principiul proportionalitătii c. principiul continuitătii ANS: C 81. Sunt principii de organizare si functionare a serviciilor publice: a. principiul inamovibilitătii b. principiul independentei c. principiul eficientei si eficacitătii ANS: C 82. Sunt servicii publice: a. serviciul de alimentare cu energie eoliană b. serviciul de transport în regim de taxi c. serviciul de administrare a domeniului privat al unitătilor administrativteritoriale ANS: C 83. Sunt servicii publice: a. producerea energiei eoliene în sistem centralizat b. furnizarea energiei termice în sistem centralizat c. reducerea zgomotului ANS: B 84. Sunt servicii publice: a. serviciile comunitare de utilizări publice b. canalizarea si epurarea apelor riverane c. distributia de energie termică în sistem centralizat ANS: C 85. Sunt servicii publice: a. salubrizarea incintelor b. administrarea domeniului public si privat al unitătilor administrativ-teritoriale c. transportul local în regim de taxi ANS: B

86.Sunt servicii publice: a. serviciul public de lectură b. eliberarea biletelor de tratament medical c. înmatricularea bicicletelor ANS: A 87. Trăsăturile actului administrativ sunt: a. este forma juridică principală de activitate a administratiei publice; b. reprezintă o manifestare de vointă expresă, bilaterală si supusă unui regim de putere publică; c. nu produce efecte juridice, adică nu dă nastere, modifică sau stinge raporturi

juridice de drept administrativ ANS: A 88. Sunt caracteristici ale actului administrativ: a. actul administrativ este, în principiu, irevocabil b. actul administrativ este adoptat/emis de către o autoritate publică în vederea

organizării executării legii si executării în concret a acesteia c. actul administrativ trebuie învestit cu formulă executorie ANS: B 89. Principiul legalitătii actului administrativ presupune următoarele: a. actul administrativ să respecte doar conditiile de oportunitate existente în

momentul emiterii/adoptării acestuia; b. actul administrativ să fie emis/adoptat în limitele competentei legale a autoritătii

publice ierarhic superioare; c. calitatea actului administrativ de a corespunde Constitutiei si legii în baza si în

executarea căreia a fost emis. ANS: C 90. Principiile care stau la baza procedurii administrativ-jurisdictionale sunt: a. principiul contradictorialitătii si principiul asigurării dreptului la apărare b. principiul subordonării activitătii administrativ-jurisdictionale celei judiciare c. principiul disponibilitătii. ANS: A 91. Reclamantul poate introduce actiunea în contencios administrativ la: a. instanta de la sediul autoritătii publice pârâte b. la alegere între instanta de la domiciliul/sediul reclamantului si cea de la sediul

autoritătii publice c. mai întâi la instanta de la sediul autoritătii publice pârâte si ulterior la domiciliul reclamantului ANS: B

92.Sistemul dualist de jurisdictie în materia contenciosului administrativ este reglementat în: a. Franta, Belgia, Italia, Germania; b. România si Spania c. Finlanda si Anglia. ANS: A 93. Temeiul constitutional al contenciosului administrativ este: a. numai art. 52 din Constitutie, republicata; b. numai art. 126 alin.(6) din Constitutie, republicata c. art. 52 si art. 126 alin. (6) din Constitutie, republicata. ANS: C 94. Contenciosul administrativ se referă la: a. totalitatea litigiilor dintre autoritătile publice si particulari, solutionate de

instante judecătoresti specializate b. activitatea de control exercitata asupra autoritătilor executive; c. ori procedura prealabila solutionata pe calea recursului gratios sau ierarhic ANS: A 95. Ministerul Public participă în litigiile de contencios administrativ în următoarele situatii: a. sesizează instanta de contencios administrativ competentă, când apreciază că

prin emiterea unui act administrativ normativ se vatămă un interes legitim public b. în orice fază a procesului la solutionarea cererilor în contencios administrativ,

având ca obiect anularea unui act administrativ individual; c. când instanta de contencios administrativ dispune, din oficiu, introducerea în cauză a Ministerului Public, pentru apărarea unor drepturi si interese legitime private. ANS: A 96. In cazul actiunilor promovate de Agentia Nationala a Functionarilor Publici procedura

prealabilă este: a. facultativa b. obligatorie; c. poate fi urmată concomitent cu actiunea în contencios administrativ ANS: A 97. Pot fi persoane vătămate, în sensul legii contenciosului administrativ si: a. un grup de persoane fizice, cu personalitate juridică, titular al unor drepturi si interese publice b. organisme sociale care invocă o vătămare, printr-un act administrativ, a unui interes legitim public c. un grup de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi si

interese legitime publice ANS: B

98. Notiunea de „autoritate publică”, reprezintă potrivit dispozitiilor legii

contenciosului administrativ: a. orice organ de stat sau al unitătilor-administrativ teritoriale care actionează, în

regim de putere publică, pentru satisfacerea interesului public general b. orice formatiune politică reprezentată în Parlamentul României c. persoane fizice, care au statut de utilitate publică sau prestează un serviciu

public, în regim de putere publică. ANS: A 99. Forma scrisă a actului administrativ este necesară pentru: a. publicarea în Monitorul Oficial al României b. executarea si respectarea întocmai de către cei cărora li se adresează c. posibilitatea revocării de către organul emitent sau cel ierarhic superior. ANS: B 100. Dreptul de tutela administrativă se exercită prin: a. Prefect b. Guvern c. Agentia Natională de Administrare Fiscală ANS: A 101. Prefectul poate ataca în contencios administrativ: a. hotărârile de guvern; b. actele pe care le consideră nelegale, emise de autoritătile publice locale; c. actele autoritătilor publice centrale ANS: B 102. Agentia Natională a Functionarilor Publici poate ataca în contencios

administrativ: a. actele autoritătilor publice centrale în conditiile Codului Muncii b. actele autoritătilor publice centrale si locale prin care se încalcă legislatia privind functia publică c. actele autoritătilor publice centrale sau locale prin care se aduce atingere interesului public. ANS: B

103. Conditiile de admisibilitate a cererii de sesizare cu exceptia de

nelegalitate sunt, potrivit art. 4 din legea contenciosului administrativ: a. obiectul exceptiei de nelegalitate să vizeze un act administrativ unilateral; b. să nu existe pe rolul instantelor judecătoresti un alt proces în legătură cu acelasi

act administrativ c. solutionarea litigiului pe fond să nu depindă de actul administrativ a cărui nelegalitate se invocă. ANS: A 104. Caracteristicile procedurii de solutionare a exceptiei de nelegalitate sunt: a. competenta de solutionare apartine instantei învestită cu judecarea fondului litigiului; b. exceptia de nelegalitate se judecă de urgentă, cu citarea părtilor si a emitentului actului

administrativ c. recursul împotriva solutiei primei instante se declară în termenul de 15 zile

prevăzut de Codul de procedură civilă ANS: B 105. Nu pot fi atacate în contenciosul administrativ: a. actele administrative care privesc raporturile dintre instantele judecătoresti siParlament; b. ordinul prefectului de numire în functii publice c. actele de comandament cu caracter militar ANS: C 106. Sunt exceptate de la controlul judecătoresc al instantei de contencios: a. actele administrative care fac obiectul unei jurisdictii administrative speciale b. actele administrative pentru modificarea sau desfiintarea cărora se prevede, prin

lege organică, o altă procedură judiciară; c. actele administrative emise, cu exces de putere, pentru aplicarea stării de asediu. ANS: B 107. Jurisdictiile administrative speciale au următoarele caracteristici: a. sunt obligatorii b. sunt guvernate de principiul celeritătii c. facultative. ANS: C

108. Situatiile care pot genera conflictele solutionate pe calea contenciosului

administrativ sunt următoarele: a. emiterea unui act administrativ considerat vătămător b. refuzul nejustificat al unei autorităti publice de a aproba proiectul unei hotărâri de guvern; c. încheierea unui contract între o autoritate publică si un membru al Guvernului ANS: A 109. Plângerea prealabilă poate fi formulată, potrivit art. 7 din legea

contenciosului administrativ, de: a. persoana vătămată într-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ unilateral b. persoana vătămată care a optat pentru procedura administrativ-jurisdictională

prevăzută prin lege specială; c. persoana care se consideră vătămată printr-un act administrativ normativ adresat altui subiect de drept ANS: A 110. Plângerea prealabilă are caracter: a. facultativ; b. obligatoriu c. de sesizare a instantei de contencios administrativ ANS: B 111. Termenul de formulare a plângerii prealabile este, potrivit dispozitiilor

legii contenciosului administrativ: a. 30 de zile de la emiterea actului administrativ individual b. oricând pentru actul administrativ unilateral c. 30 de zile de la comunicarea actului administrativ individual ANS: C 112. În cazul contractelor administrative, plângerea prealabilă semnifică: a. încetarea efectelor contractului b. încercarea unei concilieri, potrivit dispozitiilor Codului de procedură civilă

referitoare la litigiile comerciale; c. ori desfiintarea de drept a contractului administrativ ANS: B

113. Termenul de 6 luni pentru formularea plângerii prealabile în cazul

contractelor administrative începe să curgă: a. de la data încheierii contractului, în cazul litigiilor legate de încheierea lui; b. de la data încetării obligatiilor contractuale, în cazul litigiilor legate de executarea lui c. de la data producerii efectelor juridice ale contractului ANS: A 114. Natura juridică a termenului de 6 luni de la emiterea actului, prevăzut de

art. 7 alin. 7 din legea contenciosului administrativ este: a. de decădere b. de prescriptie; c. de recomandare. ANS: B 115. Conditiile de fond ale exercitării actiunii în contencios administrativ sunt: a. actul atacat să fie act administrativ normativ, în formă tipică sau asimilată b. actul atacat să emane de la un organism social care apără valori de interes general; c. actul atacat să vatăme un drept recunoscut de lege sau un interes legitim privat sau public. ANS: C 116. Sunt conditii de formă si procedurale ale exercitării actiunii în contencios administrativ: a. îndeplinirea procedurii prealabile, prin formularea recursului gratios si/sau a

recursului administrativ ierarhic b. sesizarea cu actiune directă a instantei de contencios administrativ competente c. persoana vătămată să se adreseze într-un termen rezonabil instantei de contencios administrativ ANS: A 117. Sunt conditii de exercitare ale actiunii în contencios administrativ: a. introducerea actiunii într-un termen de 30 de zile de la comunicarea răspunsului

la plângerea prealabilă sau a refuzului nejustificat de a solutiona cererea b. actul administrativ atacat să nu fie din cele exceptate de la controlul instantei de

contencios administrativ c. actiunea să aibă ca obiect anularea unui act administrativ individual. ANS: B 118. Persoana vătămată poate solicita instantei de contencios administrativ: a. anularea în tot sau în parte a actului administrativ; b. revocarea actului administrativ c. reducerea pagubei cauzate prin actul administrativ vătămător. ANS: A

119. Persoana vătămată mai poate solicita instantei de contencios administrativ si: a. declararea ca neconstitutională a unei ordonante de guvern b. reparatii pentru daune morale c. obligarea autoritătii pârâte la retragerea actului administrativ vătămător. ANS: B 120. Instanta de contencios administrativ poate pronunta următoarele solutii: a. să răspundă reclamantului în sensul rezolvării favorabile a cererii; b. să acorde daune materiale si/sau morale în cazul anulării actului administrativ; c. să respecte legea în executarea căreia a fost emis actul administrative. ANS: B 121. Litigiile privind contractele administrative, pe care instanta de contencios

administrativ le poate solutiona sunt: a. exclusiv cele legate de încheierea si executarea contractelor administrative; b. cele privind durata executării contractului administrativ; c. cele legate de faza premergătoare încheierii contractului, precum si cele în legătură cu încheierea, modificarea, interpretarea, executarea si încetarea contractului administrativ. ANS: C 122. Principiul după care se solutionează litigiile având ca obiect contractul administrativ este: a. principiul securitătii raporturilor juridice b. regula subordonării principiului libertătii contractuale fată de principiul

prioritătii interesului public c. principiul libertătii contractuale ANS: B 123. Conditiile de exercitare a actiunii în contencios administrativ de către

persoana vătămată prin ordonante sau dispozitii din ordonante sunt: a. invocarea pe cale principală a exceptiei de neconstitutionalitate b. introducerea unei actiuni principale, însotită de exceptia de neconstitutionalitate; c. obiectul principal al actiunii să fie constatarea neconstitutionalitătii ordonantei sau a dispozitiei din ordonantă. ANS: B 124. Persoana vătămată prin ordonante sau dispozitii din ordonante poate

solicita instantei de contencios administrativ si: a. anularea actelor administrative emise în baza ordonantei; b. pronuntarea unei hotărâri judecătoresti care să înlocuiască ordonanta declarată neconstitutională; c. anularea ordonantei si amendarea emitentului actului ANS: A

125. Competenta materială de solutionare în fond a litigiilor privind actele

administrative emise sau încheiate de autoritătile publice locale revine: a. tribunalelor administrativ-fiscale; b. sectiilor de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, în cazul

litigiilor privind taxe si impozite si accesorii ale acestora în valoare de până la 500.000 lei; c. instantei judecătoresti care exercită un control de plină jurisdictie ANS: B 126. Sectiile de contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de Apel au competenta să judece: a. în primă instantă, litigiile privind actele administrative emise de autorităti publice locale; b. ca instantă de recurs, recursurile declarate împotriva sentintelor pronuntate de

sectiile civile si comerciale ale tribunalelor c. litigiile privind taxe si impozite, contributii, datorii vamale, precum si accesorii ale acestora în valoare mai mare de 500.000 lei. ANS: C 127. Litigiile de contencios administrativ se solutionează: a. în sistemul triplului grad de jurisdictie (fond, apel, recurs); b. în sistemul dublului grad de jurisdictie (fond si recurs); c. în primă si ultimă instantă, în cazul Sectiei de contencios administrativ si fiscal

a Înaltei Curti de Casatie si Justitie. ANS: B 128. Competenta teritorială în materia contenciosului administrativă este: a. exclusivă; b. alternativă; c. obligatorie ANS: B 129. Prin plângerea prealabilă, persoana vătămată poate solicita: a. anularea actului administrativ; b. emiterea unui alt act administrativ; c. reexaminarea actului administrativ cu caracter normativ sau individual ANS: C 130. Natura juridică a termenelor de 6 luni, respectiv 1 an prevăzute de art. 11

alin. (1) si (2) din legea contenciosului administrativ este: a. ambele termene sunt de prescriptie; b. ambele termene sunt de recomandare c. termenul de 6 luni este de prescriptie, iar cel de 1 an este termen de decădere. ANS: C

131. Sunt exceptate de la respectarea termenului de 6 luni prevăzut de art. 11

alin. (1) din legea contenciosului administrativ: a. actiunile privind actele administrative cu caracter normativ; b. actiunile introduse împotriva actelor administrativ-jurisdictionale c. actiunile formulate de Prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public si Agentia Natională a Functionarilor Publici. ANS: A 132. La primirea actiunii, instanta de contencios administrativ este obligată: a. fie să ceară autoritătii al cărei act este atacat să-i comunice de urgentă acel act; b. să dispună citarea părtilor; c. să amendeze conducătorul autoritătii publice dacă autoritatea nu trimite, în

termenul stabilit, lucrările solicitate de instantă ANS: A 133. Suspendarea executării actului administrativ în temeiul art. 14 din legea

contenciosului administrativ se poate dispune: a. când se face dovada sesizării instantei judecătoresti cu actiune în anularea actului administrativ; b. când sunt întrunite cumulativ conditia existentei cazului bine justificat si necesitatea prevenirii unei pagube iminente c. la solicitarea Ministerului Public ANS: B 134. Suspendarea de drept a executării actului administrativ intervine: a. când se emite un nou act administrativ în conformitate cu dispozitiile legale b. când s-a admis de instanta de fond actiunea în anularea actului administrativ c. când se atacă de către Prefect sau Agentia Natională a Functionarilor Publici un act emis de

autoritătile administratiei publice centrale sau locale, în virtutea dreptului de tutelă administrativă. ANS: C 135. Instanta de contencios administrativ poate pronunta următoarele solutii: a. să anuleze în tot sau în parte actul administrativ individual sau normativ; b. să oblige autoritatea publică să îsi revoce actul administrativ vătămător; c. să amendeze persoana fizică sau juridică, destinatară a actului administrativ ANS: A 136. În cazul litigiilor având ca obiect contracte administrative, instanta poate

pronunta următoarele solutii: a. obligă autoritatea publică să desfiinteze contractul b. suplineste consimtământul unei părti când interesul public o cere; c. stabileste un termen de încetare a contractului ANS: B

137. Conditiile de exercitare a actiunii pentru despăgubiri, pe cale separată sunt: a. actiunea să fie introdusă în termen de 1 an de la data la care persoana vătămată

a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagube b. instanta de fond să fi omis să se pronunte cu privire la cererea accesorie privinddespăgubirile; c. când cererea de acordare a despăgubirilor a fost respinsă ca neîntemeiată de către instanta învestită cu solutionarea actiunii în anularea actului administrative. ANS: A 138. Instanta de contencios administrativ învestită cu judecarea unui recurs declarat împotriva unei

hotărâri pronuntate în primă instantă, poate adopta una dintre următoarele solutii: a. să respingă recursul ca inadmisibil; b. să modifice sau să caseze hotărârea atacată c. să trimită cauza spre solutionare la autoritatea publică emitentă a actului

administrativ atacat ANS: B 139. Instanta de recurs va pronunta o solutie de casare cu trimitere spre

rejudecare în următoarele situatii: a. când instanta de fond a solutionat cauza în temeiul unei exceptii de ordine publică; b. când prima instantă a solutionat, în mod nelegal, fondul cauzei; c. întotdeauna când va constata nelegalitatea si netemeinicia sentintei atacate. ANS: A 140. Este motiv de revizuire a solutiilor pronuntate de instantele de contencios administrativ: a. judecarea pricinii în lipsa unei părti care nu a fost legal citată; b. când s-a încălcat principiul prioritătii dreptului comunitar, reglementat de art.

148 alin. 2, coroborat cu art. 20 alin. 2 din Constitutia României c. când solutionarea cauzei depinde de un înscris nou. ANS: B 141. Obligatia publicării în Monitorul Oficial al României există pentru următoarele hotărâri

judecătoresti pronuntate în materia contenciosului administrativ: a. hotărârile prin care se anulează un act administrativ unilateral b. hotărârile de lămurire a dispozitivului unei sentinte judecătoresti c. hotărârile judecătoresti definitive si irevocabile prin care s-a anulat în tot sau în

parte un act administrativ cu caracter normativ ANS: C

142. Hotărârea judecătorească irevocabilă privind admiterea unei actiuni în

contenciosul administrativ trebuie executată: a. la cerere b. în termenul de 6 luni prevăzut la art. 11 din Legea contenciosului administrativ c. în 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii ANS: C 143. Neexecutarea hotărârii judecătoresti irevocabile de către autoritatea publică poate atrage: a. sanctionarea conducătorului autoritătii publice sau a persoanei obligate cu amendă b. obligarea autoritătii publice la plata dobânzii de referintă B.N.R c. răspunderea contraventională a celui obligat prin hotărâre judecătorească ANS: A 144. Semnificatia notiunii de „exces de putere” este potrivit legii contenciosului administrativ: a. exercitarea dreptului de apreciere al autoritătilor publice, în limita

competentelor atribuite prin lege; b. exercitarea dreptului de apreciere al autoritătilor publice cu încălcarea

drepturilor si libertătilor cetătenilor c. exercitarea dreptului de apreciere al autoritătilor publice, cu încălcarea

ordinelor emise de organul ierarhic superior ANS: B 145. Institutia Curtii Federale Administrative, ca instantă de jurisdictie administrativă, există în: a. Franta b. Germania c. Italia. ANS: B 146. Sistemul de jurisdictie administrativă având cele mai multe similitudini cu cel din România este: a. cel al Spaniei b. cel al Frantei c. cel al Italiei. ANS: A 147. Prima reglementare proprie de organizare si functionare a contenciosului

administrativ român s-a realizat în perioada: a. 1866-1905, după adoptarea primei Constitutii b. după adoptarea Constitutiei din 1923; c. prin Legea nr. 1/1967 a contenciosului administrativ

ANS: B

148.Consiliul de Stat care a functionat în perioada 1864-1866, după Unirea

Principatelor, avea următoarele atributii: a. judecătoresti b. de solutionare a litigiilor dintre administratia publică si particulari cu privire la acte administrative c. singurul organ cu puteri executive al tării ANS: B 149. Potrivit Legii contenciosului administrativ din 23 decembrie 1925, erau

exceptate de la controlul judecătoresc: a. actele de guvernământ b. decretele regale c. actele primului-ministru ANS: A 150. În cazul în care autoritatea emitentă a actului constată că acesta este

nelegal are următoarele posibilităti: a. să solicite organului ierarhic superior revocarea actului b. să revoce el însusi actul administrativ, după ce acesta a intrat în circuitul civil c. să solicite instantei de contencios administrativ anularea propriului act, dacă

acesta a produs efecte juridice. ANS: C 151. Pot avea calitate procesuală pasivă în litigiile de contencios

administrativ: a. functionarul care se face vinovat de refuzul de a rezolva o cerere referitoare la

un drept subiectiv sau la un interes legitim; b. o persoană tertă fată de actul administrativ individual, când autoritatea publică

emitentă, solicită anularea propriului act c. ori doar persoanele cărora li se adresează, în mod direct, actul administrativ

considerat vătămător. ANS: A 152. Criteriile de stabilire a competentei materiale a instantei de contencios

administrativ sunt: a. criteriul naturii juridice a actului administrativ atacat, b. criteriul valoric în cazul actelor administrative care au ca obiect taxe si

impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora c. criteriul modului de adoptare/emitere a actului administrativ ANS: B

153.Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar,

potrivit legii contenciosului administrativ: a. toate actiunile formulate în contencios administrativ; b. actiunile introduse de Prefect c. actiunile formulate de functionari publici, în temeiul Legii nr. 188/1999. ANS: B 154. Efectele exceptiei de nelegalitate sunt: a. instanta va putea dispune atât anularea actului, cât si să constate nelegalitatea

lui; b. hotărârea judecătorească prin care a fost solutionată exceptia de nelegalitate produce efecte „erga omnes”; c. solutia pronuntată asupra exceptiei de nelegalitate produce efecte doar între părtile litigiului. ANS: C 155. Principiile recomandate de Comitetul Ministrilor guvernelor statelor

membre ale Consiliului Europei în ceea ce priveste garantia împotriva eventualelor efecte dăunătoare ale executării actului administrativ sunt: a. posibilitatea acordată reclamantului de a solicita autoritătii jurisdictionale,

înainte ca aceasta să se pronunte, de a cere măsuri de protectie provizorie împotriva actului administrativ; b. măsurile de protectie provizorie pot consta în retragerea actului administrativ; c. procedura urmată în fata autoritătii jurisdictionale să fie parcursă într-un termen rezonabil. ANS: A 156. Refuzul nejustificat de a solutiona o cerere reprezintă: a. exprimarea explicită, cu exces de putere a vointei de a nu rezolva cererea; b. refuzul exprimat verbal de un functionar în privinta rezolvării unei cereri c. ori refuzul nejustificat de a primi cererea in vederea solutionarii ANS: A 157. Plângerea prealabilă poate fi formulată, potrivit art. 7 din legea

contenciosului administrativ, de: a. persoana vătămată într-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ unilateral; b. persoana vătămată care a optat pentru procedura administrativ-jurisdictională prevăzută prin lege specială c. persoana care se consideră vătămată printr-un act administrativ normativ adresat altui subiect de drept. ANS: A

158. Cand persoana vatamata a cerut anularea actului administrativ, fara a cere in acelasi timp si

despagubiri, termenul de prescriptie pentru cererea de despagubire curge: a. de la data emiterii actului administrativ b. de la data cand aceasta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei; c. de la data cand hotararea judecatoreasca de anulare a actului administrativ a devenit irevocabila ANS: B 159. Instanta de executare a unei hotărâri de contencios administrativ este: a. instanta care a pronuntat hotararea de fond b. instanta de recurs care a rejudecat fondul cauzei c. instanta a cărei hotărâre a rămas definitivă si irevocabilă ANS: A 160. Un decret prezidential prin care se declară stare de asediu: a. poate fi atacat la instanta de contencios administrativ b. nu poate fi atacat la instanta de contencios administrativ c. poate fi atacat la instanta de contencios administrativ numai pentru exces de putere. ANS: C 161. În urma deliberării cauzei, instanta poate da următoarele solutii: a. să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ b. să pronunte o hotarare care sa tina loc de act administrativ c. sa oblige autoritatea parata la rectificarea actului contestat ANS: A 162. Exceptia de nelegalitate poate fi ridicată: a. numai la instanta de fond; b. numai la instanta de recurs; c. atât în primă instantă cât si în faza căilor de atac ANS: C 163. Prin sintagma „pagubă iminentă” se întelege, potrivit art. 2 alin. (1) lit. n)

din legea contenciosului administrativ: a. prejudiciul material viitor si previzibil; b. perturbarea gravă, existentă la momentul emiterii actului administrativ, a functionării unei autorităti publice c. prejudiciul născut, cert si actual. ANS: A 164. Institutia contenciosului administrativ reprezintă unul din domeniile pe

care legiuitorul le-a rezervat: a. reglementării legii ordinare; b. reglementării prin hotărâri ale guvernului c. reglementării legii organice.

ANS: C

165.Sunt asimilate actelor administrative, conform Legii 554/2004 următoarele

contracte încheiate de autoritătile publice: a. contractele de vânzare cumpărare b. contractele de achizitii publice c. contractele de locatiune ANS: B 166. Termenul de sesizare a instantei în cazul actiunilor care au ca obiect

contracte administrative curge: a. de la data încheierii procesului verbal de finalizare a procedurii concilierii b. de la data încheierii contractului in cazul litigiilor legate de incheierea lui; c. de la data stabilita prin contract, cu acordul partilor ANS: A 167. Introducerea recursului: a. suspendă executarea b. nu suspendă executarea c. suspenda executarea numai pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului cauzei. ANS: A 168. Recursul în contencios administrativ se introduce în termen de: a. 15 zile de la comunicare ; b. 30 de zile de la pronuntare sau comunicare c. 10 zile de la pronuntare sau comunicare ANS: A 169. Recursul ierarhic se exercită la: a. aceeasi autoritate care a emis actul administrativ supus recursului b. organul ierarhic superior organului care a emis actul ce a produs vătămarea c. organul de control administrativ de specialitate ANS: B 170. Instanta de executare în materia contenciosului administrativ este: a. judecătoria, ca instantă de drept comun; b. instanta care a solutionat fondul litigiului de contencios administrativ; c. sectia de contencios administrativ a tribunalului ANS: B 171. Împotriva unui act administrativ individual adresat unui subiect de drept

poate introduce actiune: a. numai persoana căreia i se adresează; b. si altă persoană dacă prin emiterea actului i se vatamă vreun drept subiectiv sau

vreun interes legitim c. Avocatul Poporului, din oficiu

ANS: B

172.Executarea hotărârii la care se refera art.22 din Legea contenciosului

administrativ, se face în termenul; a. prevăzut de lege b. dupa investirea cu formula executorie, potrivit dreptului comun c. în cel mult 30de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii – dacă nu se prevede alt termen ANS: B 173. Pot fi atacate in contencios administrativ: a. numai actele normative b. numai actele individuale c. atat actele normative cat si actele individuale ANS: C 174. Plangerea prealabila are următoarele caracteristici: a. ca regula generala, are un caracter obligatoriu b. se poate realiza concomitent cu promovarea actinunii in contencios administrativ c. este obligatorie in cazul tuturor actiunilor adresate instantelor de contencios administrativ. ANS: A 175. Avocatul Poporului poate introduce o actiune in contencios administrativ

dacă: a. ilegalitatea actului sau refuzul autoritatii administrative de a-si realiza atributiile

legale nu poate fi inlaturat decat prin justitie; b. în orice situatie in care constata ca este necesar c. apreciaza ca s-a incalcat un drept sau un interes legitim. ANS: A 176. In cazul refuzului nejustificat de a solutiona o cerere, termenul de sesizare

a instantei incepe sa curga de la data: a. depunerii cererii b. comunicarii refuzului nejustificat de solutionare a cererii c. nu exista nici un termen, iar cererea poate fi adresata instantei oricand. ANS: B 177. Ordonantele de urgenta ale guvernului, precum si cele adoptate in baza

unei legi de abilitare pot fi atacate: a. la instanta de contencios administrativ, printr-o actiune insotita de exceptia de neconstitutionalitate,

in masura in care obiectul principal nu este constatarea neconstitutionalitatii ordonantei sau a dispozitiei din ordonanta; b. nu pot fi atacate la instanta de contencios administrativ c. pot fi atacate numai la Curtea Constitutionala

ANS: A

178. Actele administrative cu caracter normativ pot fi atacate la instanta de

contencios administrativ în termenul : a. de 6 luni prevazut de lege b. oricand; c. de un an prevazut de lege. ANS: B 179. Sectiile de contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de apel vor

judeca, in prima instanta: a. litigii referitoare la acte administrative care privesc impozite si taxe, contributii,

datorii vamale mai mari de 500.000 lei b. litigii referitoare la actele administrative emise de autoritatile publice locale c. litigii referitoare la acte administrative atacate de prefect. ANS: A 180. Actiunea in contencios administrativ va fi introdusa la: a. obligatoriu la domiciliul paratului; b. obligatoriu la domiciliul reclamantului c. la domiciliul paratului sau la domiciliul reclamantului. ANS: C 181. Regula care trebuie respectată, potrivit Legii contenciosului

administrativ, la solutionarea litigiilor privitoare la contractele administrative este : a. primeaza principiul libertatii contractuale; b. principiul libertatii contractuale este subordonat principiului prioritatii interesului public c. primeaza principiul prioritatii interesului general ANS: B 182. Cand obiectul actiunii in contencios administrativ il constituie un contract

administrativ, instanta poate dispune: a. anularea acestuia in tot sau in parte b. se va declara necompetenta si va trimite dosarul instantei de drept comercial c. va putea suplini consimtamantul oricareia dintre parti ANS: A 183. Neexecutarea, in termen, a unei hotarari irevocabile a instantei de

contencios administrativ atrage: a. aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru

fiecare zi de intarziere conducatorului autoritatii careia i se opune hotararea b. aplicarea unei amenzi de 10% din salariul minim brut pe economie pentru

fiecare zi de intarziere conducatorului autoritatii careia i se opune hotararea c. aplicarea unei amenzi de 15% din salariul minim brut pe economie pentru

fiecare zi de intarziere conducatorului autoritatii careia i se opune hotararea ANS: A

184.Hotararea judecatoreasca prin care s-a anulat o hotarare de Consiliu local

se publica: a. în Monitorul Oficial; b. în Monitorul judetului c. nu exista obligativitatea publicarii ANS: B 185. Potrivit Legii contenciosului administrativ, fapta de a nu executa o

hotarare definitiva si irevocabila a unei instante de contencios administrativ: a. poate constitui infractiune b. constituie contraventie; c. constituie abatere disciplinara ANS: A 186. Neexecutarea unei hotarari definitive si irevocabile a unei instante de

contencios administrativ are drept consecinte: a. se sanctioneaza numai cu amenda b. se sanctioneaza contraventional c. se poate pedepsi cu inchisoare ANS: C 187. Exceptia de nelegalitate se poate invoca: a. numai de reclamant b. de oricare dintre parti c. numai de instanta ANS: B 188. Exceptia de nelegalitate se poate invoca: a. în fata oricarei instante b. numai in fata instantei de drept comun ; c. c.numai in caile extraordinare de atac. ANS: A 189. Prin ridicarea exceptiei de nelegalitate se poate invoca: a. numai nelegalitatea unui act administrativ normativ; b. numai nelegalitatea unui act administrativ individual c. ori nelegalitatea unui act administrativ normativ sau individual ANS: C 190. Solutia instantei competente sa judece exceptia de nelegalitate poate fi atacată: a. cu recurs in termen de 5 zile de la comunicare; b. este definitivă si irevocabila c. cu recurs, in termen de 15 zile de la comunicare

ANS: A

191. Impotriva hotararilor date de instantele de contencios administrativ: a. exista posibilitatea folosirii cailor extraordinare de atac b. se poate folosi numai contestatia in anulare; c. nu poate fi folosita decat calea de atac a recursului. ANS: A 192. Ministerul public poate sesiza instanta de contencios administrativ: a. cand apreciaza ca incalcarile drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale

persoanelor se datoreaza existentei unor acte administrative unilaterale individuale ale autoritatilor publice emise cu exces de putere; b. la cererea partii interesate c. cand partea vatamata este un minor ANS: A 193. Prin „persoana vătămată” se întelege, potrivit art. 2 alin. (1) lit. a din

Legea contenciosului administrativ: a. orice persoană fizică sau juridică, titulară a unui drept ori a unui interes legitim b. persoană vătămată de o persoană juridică de drept privat; c. vătămarea dreptului sau a interesului legitim să fie produsă printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea în termenul legal a unui cereri. ANS: C 194. Functionarul public care a elaborat, a emis sau a incheiat actul

administrativ, sau dupa caz se face vinovat de refuzul de a a rezolva o cerere are următoarele posibilităti: a. îl poate chema in garantie pe functionarul sau ierarhic de la care a primit ordinul ; b. va chema in garantie autoritatea publica in cadrul careia este angajat ; c. nu are calitate procesuala pentru a formula o astfel de cerere ANS: A 195. Taxa de timbru cerută pentru cererile formulate in baza Legii

contenciosului administrative este: a. cea prevazută de Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu

modificarile si completarile ulterioare, pentru cauzele neevaluabile in bani; b. nu se plateste taxa de timbru ; c. taxa de timbru se stabileste de instanta de contencios administrativ, in functie de

obiectul cererii ANS: A 196. Contenciosul obiectiv se refera la: a. posibilitatea judecatorului investit sa cerceteze conformitatea actului

administrativ cu dreptul obiectiv, cu legea b. posiblitatea judecatorului investit cu cererea de a stabili daca reclamantul a suferit sau nu o vatamare a drepturilor sale subiective c. posibilitatea judecatorului de a dispune anularea sau modificarea actului administrativ

ANS: A

197. Contenciosul subiectiv se refera la: a. posibilitatea judecatorului investit sa cerceteze conformitatea actului

administrativ cu dreptul obiectiv, cu legea b. posibilitatea judecatorului investit si competent sa constate existenta si intinderea unor drepturi subiective al caror titular este reclamantul c. posibilitatea judecatorului investit si competent sa solutioneze cauza de a dispune anularea sau modificarea actului administrativ ANS: B 198. Contenciosul administrativ de anulare este: a. este contenciosul in cadrul caruia judecatorul investit va trebui sa cerceteze

conformitatea actului administrativ cu dreptul obiectiv, cu legea b. este contenciosul in cadrul caruia judecatorului investit si competent va trebui sa constate existenta si intinderea unor drepturi subiective al caror titular este reclamantul; c. este contenciosul in cadrul caruia judecatorul este competent sa pronunte anularea sau modificarea actului administrativ constatat a fi nelegal ANS: C 199. In Franta, contenciosul administrativ a fost incredintat pentru prima

data printr-o lege din 1790: a. unor tribunale administrative care faceau parte din sistemul administratiei

publice, avand in frunte Consiliul de Stat; b. instantelor de drept comun c. Curtilor Administrative de Apel ANS: A 200. Prin organisme sociale interesate se intelege: a. totalitatea autoritatilor publice care desfasoara proiecte de asistenta sociala ; b. structuri neguvernamentale, sindicate, asociatii, fundatii si altele asemenea, care

au ca obiect de activitate protectia drepturilor diferitelor categorii de cetateni sau, dupa caz, buna functionare a serviciilor publice administrative; c. totalitatea autoritatilor publice care au ca obiecte de activitate buna functionare a serviciilor publice administrative ANS: B 201. Notiunea de plangere prealabila desemneaza: a. cererea formulata in fata instantei de contencios administrativ b. cererea prin care persoana vatamata intr-un drept al sau solicita acordarea de despagubiri; c. cererea prin care se solicita autoritatii publice emitente sau celei ierarhic

superioare, dupa caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, in sensul revocarii sau modificarii acestuia

ANS: C

202. In cazul actelor admistrative atacate de Prefect si de Agentia Nationala

a Functionarilor Publici, actul administrativ atacat este suspendat: a. ope legis b. suspendarea acestuia este lasata la aprecierea instantei c. doar la cererea partii interesate, in conditiile art.14 si 15 din Legea nr.554/2004,

cu modificarile si completarile ulterioare ANS: A 203. Actele administrative ale autoritatilor publice care privesc raporturile

acestora cu Parlamentul pot fi atacate: a. la instanta de contencios administrative, dar numai pentru exces de putere b. nu pot fi atacate la o instanta de contencios administrativ c. la instanta de drept comun, pe calea exceptiei de nelegalitate ANS: B 204. Jurisdictiile administrative speciale sunt : a. obligatorii b. sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevazute de Lg.146/1997, c. sunt facultative si gratuite ANS: C 205. Termenul de 6 luni prevazut pentru procedura prealabila este: a. un termen de decadere b. un termen de recomandare c. un termen de prescriptie. ANS: C 206. Persoanele fizice si persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care

invoca apararea unui interes legitim public în următoarele modalităti: a. pe calea actiunii principale b. pe cale de exceptie c. numai in subsidiar, in masura in care vatamarea interesului legitim public

decurge logic din incalcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat ANS: C 207. Persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes

legitim printr-un act administrativ unilateral poate solicita: a. daune cominatorii b. daune interese c. reparatii pentru daune morale

ANS: C

208. Dupa pronuntarea Curtii Constitutionale asupra neconstitutionalitatii

ordonantei sau a dispozitiei din ordonanta, instanta de contencios administrativ procedează astfel: a. se pronuntă pe fondul cauzei in Camera de Consiliu b. repune cauza pe rol si solutioneaza litigiul potrivit deciziei Curtiib Constitutionale c. repune cauza pe rol si da termen, cu citarea partilor. ANS: C 209. Daca reclamantul a optat pentru instanta de la domiciliul paratului se

poate invoca exceptia necompetentei teritoriale: a. numai pana la primul termen de judecata b. nu se poate invoca exceptia necompetentei teritoriale c. pana la terminarea dezbaterilor ANS: B 210. Ordonantele sau dispozitiile din ordonante care se considera a fi

neconstitutionale, precum si actele administrative cu caracter normativ care se considera a fi nelegale pot fi atacate: a. în termen de 6 luni de la luarea la cunostinta b. oricând c. în termenul general de prescriptie de 3 ani. ANS: B 211. Hotararile pronuntate de instantele de contencios administrativ se

redacteaza si se motiveaza în termen de: a. cel mult 15 zile de la pronuntare b. cel mult 60 de zile de la pronuntare c. cel mult 30 de zile de la pronuntare ANS: C 212. Cand persoana vatamata a cerut anularea actului administrativ, fara a cere in acelasi timp si

despagubiri, termenul de prescriptie pentru cererea de despagubire curge: a. de la data emiterii actului administrativ b. de la data cand aceasta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei c. de la data cand hotararea judecatoreasca de anulare a actului administrativ devenit irevocabila ANS: B 213. In momentul de fata, pana la constituirea tribunalelor administrativfiscale,

litigiile de contencios administrativ se solutioneaza de către : a. instantele de drept comun b. sectiile de contencios administrativ ale tribunalelor c. Curtile de Apel ANS: B

214.Din punct de vedere ale competentei materiale a organului

administratiei publice care le adoptă sau emite, actele administrative sunt: a. acte administrative care produc efecte pe întreg teritoriul tării, precum hotărârile

adoptate de Guvern; b. acte administrative cu caracter general c. acte administrative de specialitate, care vizează unul sau mai multe domenii de activitate. ANS: B 215. Actul administrativ jurisdictional reprezintă: a. actul administrativ emis de către o autoritate administrativă cu atributii jurisdictionale; b. actul administrativ emis după o procedură bazată pe respectarea dreptului la

apărare si pe contradictorialitate c. actul administrativ care este emis de o autoritate administrativă învestită, prin

lege organică, cu atributii de jurisdictie administrativă specială ANS: C 216. Actul administrativ cu caracter individual va intra în vigoare: a. la data înmânării sau comunicării actului către persoana vizată b. la o dată prevăzută în act, anterioară datei la care a fost comunicat sau înmânat c. în termen de 30 de zile de la data adoptării sau emiterii actului ANS: A 217. Un act administrativ poate fi revocat de către: a. organul administrativ ierarhic superior celui care l-a adoptat sau emis la data

când a constatat nelegalitatea actului; b. până în momentul când actul produs efecte juridice, intrând în circuitul civil, de către organul emitent c. în termen de 6 luni de la data intrării actului în vigoare ANS: B 218. Constituie forme de control ale activitătii organelor administratiei publice: a. controlul legislativ exercitat de presedintii celor două Camere aleParlamentului; b. controlul executiv-administrativ executat de către Guvernul României si

Presedintele României, ca sefi ai puterii executive c. controlul judecătoresc exercitat de către instantele judecătoresti asupra

oportunitatii actelor administrative ANS: B 219. Controlul ierarhic este exercitat de către organe supraordonate

autoritătii controlate si poate avea un caracter: a. general, cuprinzând toate aspectele activitătii autoritătii controlate b. personal, vizând persoanele vinovate de emiterea unui act administrativ nelegal c. specializat, fiind exercitat de organe speciale.

ANS: A

220.Controlul exercitat prin jurisdictiile administrative este o formă de

control care vizează legalitatea unor categorii de acte administrative, fiind exercitat de: a. organele jurisdictionale din cadrul sistemului Curtii de Conturi b. autoritătile învestite cu atributii de jurisdictie administrativă specială aflate în cadrul sistemului administratiei publice; c. instantele jurisdictionale din sistemul autoritătii judecătoresti ANS: B 221. Controlul exercitat de Avocatul Poporului vizează: a. activitatea Camerei Deputatilor si Senatului, Presedintelui României,

Guvernului, Curtii de Conturi si Consiliului Legislativ b. activitatea deputatilor, senatorilor, judecătorilor Înaltei Curti de Casatie si Justitie si ai Curtii

Constitutionale care, prin actele lor au vătămat drepturile si interesele cetătenilor; c. activitatea organelor administratiei publice, institutiilor si serviciilor publice, a institutiilor de

interes public care, prin actele lor au adus atingere drepturilor si libertătilor cetătenilor. ANS: C 222. Sunt caracteristici generale ale controlului judecătoresc: a. controlul judecătoresc se exercită asupra tuturor autoritătilor administrative, în

ceea ce priveste legalitatea actelor administrative adoptate sau emise; b. controlul judecătoresc vizează legalitatea, oportunitatea, precum si eficienta si eficacitatea actelor administrative; c. controlul judecătoresc este exercitat din oficiu de către instantele de contencios administrativ. ANS: A 223. Contenciosul obiectiv este: a. contenciosul în cadrul căruia judecătorul învestit trebuie să fie obiectiv si impartial; b. contenciosul în cadrul căruia judecătorul este competent să cerceteze exclusiv conformitatea

actului administrativ cu legea, fără a cerceta vătămarea unor drepturi si interese legitime; c. exercitat de Avocatul Poporului, ca urmare a controlului realizat, potrivit legii,

în baza unei sesizări a unei persoane fizice ANS: B 224. Contenciosul administrativ de anulare este contenciosul administrativ în cadrul căruia: a. judecătorul învestit este competent să se pronunte asupra existentei si întinderii pagubelor,

indiferent dacă acestea s-au produs sau nu ca urmare a actului administrativ atacat; b. judecătorul învestit este competent să pronunte anularea sau modificarea actului

administrativ constatat nelegal, fără a cerceta existenta sau întinderea pagubei; c. judecătorul învestit este competent să se pronunte asupra existentei si întinderii

pagubelor, numai dacă acestea s-au produs si sunt urmarea actului administrativ pe care îl anulează sau îl modifică ANS: B

225. Prima lege a contenciosului administrativ a fost adoptată: a. după adoptarea Constitutiei din 1866; b. după intrarea în vigoare a Constitutiei din 1923 c. înainte de adoptarea prin referendum a Constitutiei din 1991 ANS: B 226. În Franta, în momentul de fată, contenciosul administrativ este realizat prin intermediul: a. organelor administratiei publice b. Consiliului de Stat si instantelor administrative inferioare c. instantelor de contencios administrativ, care au în frunte Curtea Administrativă Supremă a Frantei. ANS: B 227. În sistemul juridic anglo-american, litigiile de contencios administrativ sunt în competenta: a. instantelor de contencios administrativ specializate pe domeniile de activitate ale administratiei

publice b. Curtilor administrative c. instantelor de drept comun ANS: C 228. Sistemul contenciosului administrativ în România, care functionează în

baza Legii nr.554/2004, este mai apropiat de sistemul corespunzător existent în: a. Uniunea Europeană; b. Franta c. Spania ANS: C 229. Potrivit sistemului actual, functionează ca instante specializate de contencios administrativ în

România: a. sectiile de contencios administrativ si fiscal din cadrul Înaltei Curti de Casatie si Justitie; b. sectiile de contencios administrativ si fiscal din cadrul Curtilor de apel c. tribunalele administrative ANS: B 230. Se poate adresa instantei de contencios administrativ si: a. persoana vătămată în drepturile sale sau interesul legitim prin prevederi

neconstitutionale ale unor legi b. persoana vătămată în drepturile sale sau interesul legitim prin ordonante sau

prevederi din ordonante ale Guvernului declarate neconstitutionale; c. persoana vătămată în drepturile sale sau interesul legitim printr-un act

administrativ revocat de autoritatea competentă sau abrogat ANS: B

231. Sunt subiecte de sesizare a instantei de contencios administrativ, în

cadrul litigiului de contencios administrativ: a. Avocatul Poporului, când apreciază că poate interveni în favoarea persoanei vătămate; b. Prefectul care, în urma controlului de autoritate tutelară, poate ataca în fata instantei de contencios administrativ actele nelegale ale autoritătilor administratiei publice locale; c. Agentia Natională a Functionarilor Publici poate ataca actele administrative ale autoritătilor administratiei publice centrale si locale prin care se încalcă legislatia privind functia publică si functionarii publici ANS: C 232. Obiect al litigiului de contencios administrativ pot fi: a. contractele administrative încheiate între particulari b. actele administrativ-jurisdictionale, care pot fi atacate direct la instanta de

contencios administrativ în termen de 15 zile de la comunicare c. ordonantele si ordonantele de urgentă adoptate de Guvern potrivit art.115 din

Constitutie, republicată ANS: B 233. Sunt conditii de formă si procedurale ale exercitării actiunii de

contencios administrativ: a. conditia ca subiectele de sesizare să îndeplinească procedura prealabilă a recursului gratios; b. conditia ca sesizarea instantei de contencios administrativ să se facă în termen de 6 luni de la data primirii solutiei la plângerea prealabilă c. conditia ca persoana vătămată să se adreseze cu actiune presedintelui instantei de contencios administrativ ANS: B 234. Sunt competente să judece în fond în materia contenciosului administrativ: a. sectiile de contencios administrativ si fiscal ale tribunalelor, pentru litigiile care

privesc actele administrative date de autoritătile publice centrale; b. sectiile de contencios administrativ si fiscal ale tribunalelor pentru litigii care privesc taxe si

impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, de până la 500.000 lei; c. sectiile de contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de apel, pentru litigiile care au ca obiect

taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, de până la 500.000 lei. ANS: B 235. Reclamantul se poate adresa cu actiune si va sesiza: a. instanta de la sediul autoritătii publice b. instanta de la domiciliul său c. oricare dintre cele două instante, la alegere ANS: C 236. Suspendarea executării actului administrativ intervine de drept, când

actul administrativ este atacat de: a. persoana vătămată b. Prefect c. Avocatul Poporului ANS: B

237. Când temeiul cererii de suspendare îl formează prevederile art.14 din Legea nr.554/2004,

instanta va putea dispune suspendarea actului administrativ până la: a. solutionarea recursului gratios; b. până la sesizarea instantei de contencios administrativ c. până la pronuntarea instantei de fond asupra actiunii privind anularea actului administrativ. ANS: C 238. Când temeiul cererii de suspendare îl formează prevederile art.15 din

Legea nr.554/2004, instanta poate dispune suspendarea actului administrativ atacat până la: a. solutionarea actiunii privind anularea actului administrativ atacat b. până la solutionarea definitivă si irevocabilă a cererii vizând anularea actului administrativ c. până la sesizarea instantei de recurs ANS: B 239. Contraventia reprezinta: a. O specie a infractiunii, reglementata de legi speciale fara caracter penal b. O fapta ilicita de natura civila c. O forma a ilicitului administrativ ANS: C 240. Executarea sanctiunilor contraventionale se poate face: a. exclusiv prin executare silita; b. exclusiv în mod voluntar de catre contravenient c. atât în mod voluntar cât si prin executare silita daca contravenientul refuza executarea ANS: C 241. In cazul savarsirii unei contraventii, confiscarea bunurilor se poate face: a. De agentul constatator sau de organul competent sa aplice sanctiunea b. Întotdeauna de către agentul constatator c. De organul desemnat ANS: A 242. Confiscarea bunurilor reprezinta o sanctiune: a. Principala b. Complementara c. accesorie ANS: B 243. Contraventia reprezinta: a. O specie a infractiunii, reglementata de legi speciale fara caracter penal b. O fapta ilicita de natura civila c. O forma a ilicitului administrativ ANS: C

244.Pericolul social al contraventiei a. Este inferior celui al infractiunilor b. Este identic cu cel al infractiunilor c. Nu are relevanta sub aspectul incriminarii contraventionale ANS: A 245. Nu pot fi reglementate contraventii prin: a. Dispozitii ale Primarului b. Hotărari ale Guvernului c. Hotărari ale consiliului judetean ANS: A 246. Raspunderea in dreptul administrativ: a. Intervine si in absenta comiterii unei fapte ilicite b. Intervine in prezenta ilicitului administrativ c. intervine ca urmare a comiterii unor infractiuni ANS: B 247. Masurilede constrangere administrativa: a. Au întotdeauna un caracter sanctionator b. Nu au niciodata caracter sanctionator c. Pot avea caracter sanctionator ANS: C 248. Raspunderea administrativ-disciplinara a functionarilor publici a. Este o raspundere subiectiva b. Este o raspundere obiectiva c. Intervine numai pentru abaterile disciplinare comise cu intentie ANS: A 249. Pericolul social al contraventiei: a. Este inferior celui al infractiunilor b. Este identic cu cel al infractiunilor c. Nu are relevanta sub aspectul incriminarii contraventionale ANS: A 250. Procesul verbal contraventional a. nu poate fi contestat b. poate fi contestat prin plangere inregistrata la organul din care face parte agentulconstatator c. poate fi contestat numai pe cale administrativa la organul emitent sau la organul ierarhic superior

ANS: B