Electropunctura

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

ACUPUNCTURA / ELECTROPUNCTURA SUPORT DE CURS

2017

1

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

VA MULTUMIM CA NE-ATI ALES!

2

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

ELECTROPUNCTURA Electropunctura are o vechime de cateva decenii si se bazeaza pe stimularea punctelor de acces de pe traseele superioare ale meridianelor prin curenti specifici folosind ace-electrozi sau electrozi punctuali pe suprafata pielii. Intensitatea curentului electric, tensiunea electrica, frecventa curentului si ritmul de stimulare sunt raspunzatoare pentru sensul energetic, tonifiere sau dispersie. Pe piata exista numeroase aparate de electropunctura. Utilizarea electropuncturii presupune cunostinte avansate in teoria meridianelor (necesare pentru stabilirea diagnosticului, adica a meridianelor cu surplus, a meridianelor cu deficit si a meridianelor cu oscilatii) si cunostinte avansate in electroterapie (necesare pentru modelarea corespunzatoare a curentilor electrici). Electropunctura este o metodă non-invazivă prin care punctele de presiune sunt stimulate prin impulsuri electrice, fără ace. Electroacupuntura e folosită pentru a calma durerea de cap, durerea de spate, durerea de umeri, durerea de cot, durerea de genunchi. Beneficii: calmează şi reduce durerea până la eliminarea ei, alină, reconfortează, revitalizează și revigorează organismul. Electroacupunctorul a fost conceput prin fructificarea anilor de experienţă şi utilizare de către cosmonauţii ruşi pentru eliminarea simplă, fără complicaţii a durerii acute sau cronice. Un savant rus de marcă a perfectat şi a adaptat acest aparat pentru a fi folosit de către civili. Stimularea este indusă prin 36 de pini conductori cu pulsaţii, placaţi cu aur, aparatul identificând automat punctele cu rezistenţă slabă, mecanism esenţial pentru eliminarea durerii, iar acele cu vârf rotunjit trimit impulsuri spre punctele identificate. Avantajul identificării reacţiei biologice asigură continuitatea aplicării, deoarece aparatele localizează punctele ce trebuie stimulate. Există două tipuri de tratament: Tratarea zonelor dureroase mari. Acţiune asupra punctelor de presiune corespunzătoare, similar acupunturii. Numărul punctelor de acupunctură face obiectul unor dispute, oare nu vor fi tranşate decat în momentul în care se va găsi un indicator obiectiv şi obligatoriu pentru ele. Se consideră că punctele situate pe cele 12 meridiane bilaterale şi pe cele 2 vase mediane (Vasul de Concepţie şi Vasul Guvernor) sunt în număr de 361. Din cele 361 puncte aflate pe cele 12 meridiane principale şi pe cele 2 vase mediane, 68 se găsesc situate pe cap şi gat, 130 pe trunchi şi 163 pe membrele superioare şi inferioare (tabelul 6). Pe meridianele Yang sunt prezente 246 puncte, în timp ce pe meridianele Yin numai 115. Aceasta corespunde, după cum am văzut, şi cu traiectul mai mic al meridianelor Yin, comparativ cu cel al meridianelor Yang. In afara punctelor situate pe meridianele regulate sunt descrise şi puncte în afara meridianelor (puncte extraordinare sau extrameridian), al căror număr a crescut constant din vremurile antice, ajungand la începutul secolului XX la impresionanta cifră de 500.

3

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Distribuţia punctelor de acupunctura in raport cu tipul, de meridian şi cu regiunea corpului pe care se găsesc amplasate MERIDIANUL YANG INTESTIN GROS STOMAC INTESTIN SUBTIRE VEZICA URINARA TREI FOCARE VEZICULA BILIARA VASUL GUVERNOR TOTAL PUNCTE YANG YIN PLAMAN SPLINA-PANCREAS CORD RINICHI VASE SEX FICAT VASUL DE CONCEPTIE TOTAL PUNCTE YIN TOTAL PUNCTE YANG -YIN

CAP-GAT

TRUNCHI

MEMBRE

TOTAL

2 8 4 10 8 20 14 66

3 22 7 18 1 10 14 75

15 15 8 39 14 14 105

20 45 19 67 23 44 28 246

2 2 68

2 10 1 17 1 2 22 55 130

9 11 8 10 8 12 58 163

11 21 9 27 9 14 24 115 361

Semnificaţia punctelor situate pe meridiane Punctele sunt considerate tradiţional ca „puţuri" sau ,,orificii“ la nivelul cărora energia circulantă în meridiane poate fi contactată. Intrucat energia meridianelor circulă în profunzime, la 2—5 mm, punctele se găsesc situate la această adancime. Ele sunt mai profunde pe trunchi şi rădăcina membrelor, devenind mai superficiale sub cot şi genunchi. Stimularea unui punct oarecare al unui meridian are proprietatea de a modifica fluxul energetic al acestuia printr-o acţiune Fiecare meridian posedă o serie de puncte de comandă ale energiei, fiecare avand o semnificaţie bine definită. MERIDIANUL

TONIFIERE

DISPERSIE

SURSA

“LO”

ASENTIMEN T

ALARMA

C S F IG IS VS P R SP TF V VB

9 41 8 11 3 9 9 7 2 3 67 43

7 45 2 2 8 7 5 2 5 10 65 38

7 42 3 4 4 7 9 5 3 4 64 40

5 40 5 6 7 6 7 6 4 5 58 37

V15 V21 V18 V25 V27 V14 V13 V23 V29 V22 V28 V19

VC14 VC12 F14 S25 VC4 C17 P1 VB25 F13 VC5 VC3 VB24

4

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Punctele de dispersie (D) au proprietatea de a goli meridianul de excesul energetic. Punctele de tonifiere (T) au proprietatea de a încărca meridianul cu energie în caz de insuficienţă. Punctul Lo (Lo) asigură transferul energetic între 2 meridiane ouplate, unul Yang şi altul Yin, motiv pentru care se mai numesc şi „puncte de trecere". De la acest punct se desprind vasele secundare numite „Lo transversale" (fac legătura cu punctul sursă al meridianului cuplat) şi cele numite „Lo longitudinale" (care merg paralel cu meridianul principal). Există 15 puncte Lo, de legătură : 12 pentru cele 12 meridiane regulate, 2 pentru vasul de concepţie (Ren-Mai) care se distribuie anterior şi Vasul Guvernor (Du-Mai) care se distribuie posterior şi unul numit „marele Lo al splinei" care se distribuie lateral. Punctele Lo sunt folosite în tratamentul bolilor în care sunt afectate meridianele cuplate, precum şi în afecţiunile zonei irigate de cele două meridiane cuplate. Punctele Lo de grupă reprezintă puncte de comunicare între grupele de meridiane Yang sau Yin de la membrele superioare sau inferioare. Acestea sunt : TFg (pentru meridianele TF, IG şi IS) ; VS6 (pentru meridianele VS, P şi C); VB39 (pentru meridianele VB, S si V) si SP6 (pentru meridianele SP, F şi R). In afara acestora mai există un punct numit „marele Lo al meridianelor", care este SP2t şi controlează „marele vas Lo al splinei". Se afirmă că din acest punct pornesc mici derivaţii, către toate meridianele Yang şi Yin. Punctele sursă (S), numite şi Yuan, permit aportul de energie în meridian. Este punctul unde energie (Qi) este reţinută. In meridianele Yin, punctele Yuan coincid cu punctele Shu. Sunt importante pentru tratarea organelor Zang şi Fu (cavitare) şi a meridianelor respective. Punctele Shu (Iu) ale spatelui (punctele de asentiment) sunt situate pe ramura in ternă dorsală a meridianului vezicii, au un efect de sedare a organelor Zang şi Fu corespunzătoare. In general, au o dispoziţie metamerică cu organele asupra cărora acţionează. Se spune că aceste puncte reprezintă sediul unde energia (Qi) este infuzată organelor Zang şi Fu. Aceste puncte sunt importante pentru tratamentul bolilor acestor organe. Punctele Mu (Mo) anterioare (puncte de alarmă sau puncte herauld) sunt situate pe abdomen şi piept, şi au un efect de tonifiere asupra organelor Zang şi Fu. Ele se găsesc de obicei pe alt meridian decat cel asupra cărora acţionează, dar în apropierea organelor Zang şi Fu corespunzătoare. Cand un organ Zang ori Fu este afectat, o reacţie dureroasă particulară apare la nivelul acestor puncte. Ele sunt importante pentru diagnosticul si tratamentul organelor Zang şi Fu.

5

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Punctele Shu (Su) antice în număr de 66, sunt situate pe traiectul meridianelor principale sub cot şi respectiv sub genunchi. De multe ori sunt in acelasi timp si puncte de tonifiere, dispersie sau sursa a meridianelor respective. PUNCTE ANTICE ALE MERIDIANELOR YAHG Meridianul si elementul corespondent IG (metal) S (pamant) IS (foc) V (apa) VB (lemn) TF (foc)

Punctul antic Jing Ying (Ting) (Yang) 1 2 45 44 1 2 67 66 44 43 1 2

Shu (Iu) 3 43 3 65 41 3

Yuan (Iunn) 4 42 4 64 40 4

Jing (King) 5 41 5 60 38 6

He (Ho) 11 36 8 40 34 10

PUNCTE ANTICE ALE MERIDIANELOR YIN Meridianul si elementul corespondent P (metal) Sp (pamant) C (foc) R (apa) F (lemn) VS (foc)

Punctul antic Jing Ying (Ting) (Yang) 11 10 1 2 9 8 1 2 1 2 9 8 6

Shu (Yuan) 9 3 7 3 3 7

Jing (King) 8 5 4 7 4 6

He (Ho) 5 9 3 10 8 3

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Jing (Ting) este primul punct si cel mai distal asezat la extremitatea degetelor, fiind ori punct de intrare, ori punct de iesire din meridian. Stimulat in tonifiere el atrage energia catre extremitatea meridianului. Are indicatii in bolile psihice si in senzatia de sufocare. Ying (Iong), al doilea punct distal al meridianului, este situat la nivelul spatiilor interdigitale. Stimulat in tonifiere actioneaza ca un “accelerator” al energiei in meridian. Actioneaza asupra sistemului circulator si are indicatii in bolile febrile. Shu (Iu) este al treilea punct distal al meridianului asezat in spatiul intermetacarpian. Sunt considerate ca puncte ce dirijeaza si regleaza energia, întrucat la nivelul lor energia Yin (mai profundă) întâlneşte energia Yang (mai superficială). Prin acţiunea lor asupra ţesutului conjunctiv sunt indicate în bolile articulare (sindroame Bi). Yuan, al patrulea punct, este prezent numai pe meridianele Yang. Pentru meridianele Yin, aceste puncte formează o categorie unică cu punctele Shu (Iu-Iunn). Stimulat în tonifiere el atrage energia în meridian. Jing (King) este al cincilea punct situat la nivelul gleznei sau al pumnului. Sunt puncte importante pentru tratamentul afecţiunilor reumatismale, în bolile respiratorii influenţate de umiditate şi frig. Ele atrag energia defensivă (Wei). He (Ho), ultimul punct, situat imediat sub genunchi si sub cot. La nivelul lor, energia Yin superficială devine profundă. Sunt punctele de pornire a meridianelor distincte (Tehing pie) care merg către organele profunde. Sunt indicate în bolile gastrice, intestinale şi ale altor -organe Fu (cavittare). Punctele Xi (cheie) sunt punctele unde Qi adică energia şi sângele se întalnesc. Ele sunt în număr de 16 (tabelul 10) : 12 pentru meridianele principale şi cate unul pentru fiecare din următoarele 4 vase extraordinare : Yinn Wei (Inn-Oe), Yang Wei (Yang- Oe), Yin Qiao (Yin Keo) şi Yang Qiao (Yang- Keo). Au importanţă în tratamentul bolilor acute şi în durerile prezente în zonele parcurse de meridiane, precum şi în organele corespunzătoare. Jiao Hui (punctele cheie ale meridianelor extraordinare) sunt în număr de 8 şi corespund celor 8 vase extraordinare, numite şi homeostatice. Se găsesc pe membrele inferioare şi superioare, fiind cuplate două cate două. Stimularea lor influenţează mai multe meridiane, fiind considerate ca avand o acţiune directă asupra energiei Yang—Yin. CELE 16 PUNCTE XI (CHEIE) Cele 3 meridiane Yin de la mana Plaman: P6 Vase-Sex: VS4 Cord: C6 Cele 3 meridiane Yang de la mana Intestin Gros: IG7 Trei Focare: TF7 Intestin Subtire: IS6 Cele 3 meridiane Yin de la picior Splina-Pancreas: Sp8 Ficat: F6 Rinichi: R5 Cele 3 meridiane Yang de la picior Stomac: S34 Vezicula Biliara: VB36 Vezica: V63

7

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

• Punctele centro-reuniune (sau de încrucişare) sînt puncte aflate la intersecţia mai multor meridiane. Se găsesc distribuite mai ales pe cap, faţă şi trunchi şi aparţin frecvent Vasului Guvernor şi Vasului de Concepţie. Aceste puncte sunt utile în tratamentul afecţiunilor loco-regionale, precum şi al organelor corespunzătoare meridianului pe care se găsesc. Punctele specializate acţionează asupra unor grupe de tulburări, utilizandu-se de obicei în afara noţiunii de circulaţie energetică. Multe dintre ele sunt în acelaşi timp puncte de reuniune. Principalele puncte specializate sunt: SP5 — afecţiuni venoase şi articulare; S32, P9, VS9 — afecţiuni vasculare; VB34 — afecţiuni musculare; VB38 — anemii şi boli endocrine; V17 — boli de sange; V60 — boli ale sistemului nervos; R24 — tulburări psihice; VS4 — boli de ochi; IG4 — afecţiuni ale urechii; F2 — afecţiuni însoţite de spasme; VB39 — funcţia de apărare (sinteza de anticorpi, fagocitoză); V11 — afecţiuni osoase; VC17 — afecţiuni respiratorii; S30 — boli de nutriţie. Puncte energetice auxiliare sunt puncte situate la încrucişarea mai multor meridiane, motiv pentru care acţionează asupra dezechilibrelor Yin-Yang: S37 (t) — transferă excesul de energie în zonele inferioare ale corpului; S39 (d) — acoperă deficitul de energie din regiunile superioare ale corpului; VC3 (t) — transferă energia în regiunile inferioare ale corpului; VC11 (d) — transferă energia în regiunile superioare ale corpului; VC14 (t) — repun în circulaţie energia blocată; VC17 (d) — repartizează energia în meridiane; SP21 — promovează propulsia sangelui în capilare; (d) şi V13 (d) — dispersează energia celor 5 organe Zang (ficat, cord, rinichi, plămani şi splină-pancreas). Unele puncte combat excesul de energie din regiunea toracică (IG 8-d), din regiunea abdominală (VC 4-d), din intestin (S 20-d) sau din regiunea cefalică (IS 19-d). Alte puncte dispersează excesul Yang, din torace (VG 4-d), din stomac (S 30-d), din membre (IG 15-d) sau din organe (V 13-d). Punctul VG 4 (t) combate deficitul energetic din regiunile inferioare ale corpului.

CARACTERUL FUNCŢIONAL AL PUNCTELOR

Deşi punctele de acupunctură sunt permanente, starea lor funcţională poate să se modifice atat în condiţii fiziologice (de exemplu, în raport cu ora din zi sau cu perioada din an), cat şi în condiţii patologice (în cadrul afectării organului de corelaţie). Punctul poate să se mărească sau să se micşoreze ca suprafaţă, pragul său de sensibilitate poate să crească sau să scadă, rezistenţa electrică şi potenţialul cutanat înregistrat pot să se accentueze sau să se diminueze etc. In acelaşi timp, pragul' funcţional al diferitelor structuri subiacente (terminaţii nervoase somatice şi vegetative, fibre colagenice, plexuri autohtone, plexuri venoase) poate, de asemenea, să varieze în raport cu mulţi factori endogeni (influenţe nervoase sau biochimice), cat şi exogeni (presiune atmosferică, curenţi de aer, umiditate, temperatură, radiaţie solară etc.). Se poate presupune deci că în anumite condiţii (în special patologice), anumite structuri (probabil mai multe), situate în anumite zone (corespunzand punctelor de acupunctură), pot să capete o stare funcţională particulară realizand anumite microzone de mare receptivitate, a căror stimulare este capabilă să explice efectele terapeutice obţinute.

PROPRIETĂŢILE ELECTRICE ALE ZONELOR CUTANATE FOLOSITE ÎN ACUPUNCTURA Producerea de electricitate de către materia vie este un fenomen ce însoţeşte viaţa. Acest fenomen poartă denumirea de electrogeneză şi prezintă două aspecte: — menţinerea unei stări caracteristice, adică a unei polarităţi electrice; — schimbări ale acestei stări electrice în mod spontan sau ca răspuns la modificările factorilor de mediu.

8

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

De asemenea, materia vie este caracterizată, ca orice substanţă, prin anumiţi prametri electrici ca: impedanţă, capacitate, potenţial etc. Aceşti parametri variază, depinzand de starea funcţională a sistemului viu. Din punct de vedere electric, materia vie se comportă ca un conductor electrolitic. O mare parte din materialele ce intră în compoziţia mediului intra şi extracelular se află în stare disociată sub formă de anioni şi cationi. Cand cantitatea de curent ce pătrunde în celulă atinge un anumit prag, celula respectivă va fi „stimulată“. Stimulul respectiv se traduce printr-o acţiune specifică: contracţie musculară la nivelul muşchiului, declanşarea unei imagini vizuale la nivelul celulelor retiniene, apariţia unui semnal auditiv la nivelul celulelor auditive etc. Stimularea unei celule este realizată prin trecerea unei anumite cantităţi de electricitate prin celula respectivă. Stimularea poate să apară trecand un curent mai mare pentru o perioadă de timp mai scurtă sau un curent mai mic pentru o perioadă de timp mai lungă. Rezistenţa corpului uman la trecerea curentului diferă în funcţie de ţesuturi. In general, cu cat un ţesut este mai bogat în apă, cu atat conductibilitatea sa electrică este mai bună. In interiorul unui ţesut, se poate presupune că circulaţia curentului are loc în special prin lichidul electrolitic aflat în afara celulelor (lichidul interstiţial). Privit în ansamblu, corpul uman este un bun conducător de electricitate. O ierarhizare a diferitelor ţesuturi în raport cu rezistenţa lor electrică este următoarea: Foarte buni conductori: sangele, limfa, lichidul cefalorahidian, corpul vitros; Bune conducătoare de electricitate: glandele sudoripare, ţesutul subcutanat, muşchii, organele parenchimatoase; Cu conductibilitate electrică redusă: substanţa cerebrală, măduva spinării, nervii periferici, ţesutul adipos, oasele, glandele sebacee. Toate acestea au un conţinut apreciabil de grăsime; Cu conductibilitate electrică foarte mică: epidermul, stratul cornos şi părul. Rezistenţa mare a stratului extern al pielii realizează o adevărată barieră pentru curentul electric din afară. Dacă se măsoară rezistenţa corpului între doi electrozi, aceasta este de cca 6000 Ohmi, pentru ca în anumite condiţii (plasarea electrozilor pe mucoase sau pe pielea umedă) ea să scadă la 1000 Ohmi. Aceste date sunt importante din punct de vedere practic, explicand de ce pentru a obţine un efect similar, intensitatea curentului aplicat prin ace este mult mai mică decat cea a curentului aplicat prin electrozii de suprafaţă. Avand în vedere faptul că punctele de acupunctura nu se găsesc pe suprafaţa pielii ci înderm şi în structurile subcutanate, la o adancime variabilă (uneori caţiva centimetri), evident, acele trebuie să ajungă pană la acest nivel. Aşa se explică de ce la o persoană obeză, profunzimea înţepăturii trebuie să fie mult mai mare decat la o persoană slabă. La o persoană obeză, rezistenţa electrică este mai mare decat la o persoană normoponderală. Aşa se explică menţiunea făcută în textele clasice care recomandă o înţepare mai profundă a punctelor la persoanele obeze; (b) la o persoană normoponderală o înţepătură mai profundă înseamnă în mod automat pătrunderea acelor într-o zonă cu rezistenţă electrică mai mică; (c) cand curentul inclus între punctele stimulate este mai mare, rezistenţa la trecerea curentului este proporţional mai mare. METODELE DE CULEGERE A INFORMAŢIILOR Examinarea clinică a bolnavului se face prin anamneză, inspecţie, auscultaţie, pal- pare şi aprecierea mirosului transpiraţiei, halenei. Dimpotrivă, examinarea paracli- nică, extrem de avansată şi elaborată în medicina occidentală, are o poziţie cu totul secundară în medicina energetică. Dintre acestea din urmă menţionăm înregistrarea grafică (mecanică sau electronică) a pulsurilor, determinarea rezistenţei şi / sau Inspecţia vizează aprecierea aspectului general al bolnavului (tipul constituţional, atitudinea, gestica, mersul) sau analiza diferitelor regiuni ale corpului (faţă, mană, abdomen, limbă, dinţi etc.) 9

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

privind culoarea, troficitatea, vascularizaţia etc. Informaţiile privind aspectul scaunului şi al urinii sunt de regulă luate în cursul anamnezei. Auscultaţia se referă în special la timbrul vocii şi la debitul verbal, precum şi la tipul respiraţiei. Palparea reprezintă o etapă importantă pentru diagnosticul energetic. Ea cuprinde palparea pulsurilor radiale şi periferice, palparea abdomenului, a traiectului meridianelor, a punctelor, a zonelor de proiecţie musculară a celor 5 loji energetice, a tonicităţii, gradului de hidratare şi a temperaturii pielii etc. Aprecierea mirosului transpiraţiei şi a halenei aduce informaţii utile în precizarea lojei energetice deficitare. Deşi diferitele tehnici ale examenului clinic vor fi descrise în mod analitic, nu trebuie uitat că în practică informaţiile, culese prin inspecţie, palpare, auscultaţie etc., se obţin paralel şi sintetic. Palpand o regiune afectată, realizăm în acelaşi timp şi inspecţia ei căpătand de la bolnav şi informaţii asupra sensibilităţii ei actuale sau a evoluţiei acesteia în timp. In cele ce urmează vom descrie „cele opt reguli diagnostice", care se referă la caracteristicile generale ale tulburărilor energetice. Yang şi Yin reprezintă două categorii de simptome, opuse ca sens şi care sintetizează în mare măsură celelalte caracteristici de plenitudine — vid, căldură — frig, exterior — interior. Astfel, Yang corespunde căldurii, plenitudinii şi exteriorului, în timp ce Yin corespunde frigului, vidului şi interiorului. In plus, Yang şi Yin introduc noţiunea de evolutivitate a unui proces, care poate fi acut (Yang) sau cronic (Yin).

CARACTERISTICILE SIMPTOMELOR ŞI BOLILOR, DE TIP YANG • Debut acut, zgomotos • Agitaţie, nervozitate, insomnie • Preferinţă pentru lumină, anturaj Hipertermie • Preferinţă pentru mediu rece şi băuturi reci Transpiraţii slabe sau absente • Atitudine în extensie, crampe musculare • Faţă congestionată, buze roşii, unghii bine colorate • Limbă roşie, uscată • Puls superficial şi puternic sau rapid Respiraţie amplă („de tip acidotic") Oligurie, urini concentrate • Scaune ades uscate şi dificile (colită spastică) • Menstre scurte puţin abundente CARACTERISTICILE SIMPTOMELOR ŞI BOLILOR DE TIP YIN • Debut insidios • Apatie, astenie, preferinţă pentru întuneric, singurătate • Somnolenţă, depresie psihică • Absenţa febrei sau subfebrilitate • Preferinţă pentru mediul cald, băuturile calde • Transpiraţie abundentă, piele umedă • Atitudine în flexie, hipotonie, pareze • Senzaţie de greutate a corpului • Facies palid, buze palide, unghii palide sau cianozate • Limba palidă, umedă, hipersalivaţie • Puls fără forţă, profund sau lent • Poliurie, urini diluate 10

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

• •

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Respiraţie slabă, ades superficială Scaune pseudodiareice sau constipaţie atonă Menstre abundente, prelungite

CARACTERIZAREA YANG — YIN A DURERII Yang Recenta Superficiala Agravata de miscare Agravata de presiune Durere de tip violent Localizata Fara edem Mobila (ca localizare) Intermitenta Inegala (ca intensitate) Agravata in cursul zilei Insotita de tensiune

Yin Veche Profunda Ameliorata de miscare Ameliorata de presiune Durere de tip contuzie Difuza Insotita de edem Fixa Permanenta Egala Agravata in cursul noptii Insotita de pareza

In sensul celor menţionate, o acumulare de Yang într-un teritoriu (Wei Qi sau Yang Qi de natură Yang) provoacă local fenomene de tip „căldură44, cunoscute ca semne ale inflamaţiei acute: tumor, rubor, dolor şi calor; dimpotrivă, o acumulare de Yin provoacă local paloare sau aspect cianozat, hipotermie, dureri surde, permanente, ameliorate de căldură. Plenitudinea este produsă în general de tulburările exogene: patogenă externă se adaugă energiei existente în corp, realizand plenitudinea.

SIMPTOMELE DE TIP PLENITUDINE Nervozitate, voce puternica, agitatie Senzatie de plenitudine toracica sau de distensie abdominala Tenesme vezicale ori rectale Intoleranta la presiune sau masaj Limba groasa, retractata, cu depozit galbui Puls plin, dur, amplu Vidul este produs de regulă de o tulburare endogenă, induce o stare de insuficienţă (afectarea producţiei de energie întreţinere). O stare de vid poate fi şi consecinţa intervenţiei energiilor patogene— exogene. SIMPTOMELE DE TIP VID Incetinirea, insuficienta, hipofunctia unui organ Lipsa de energie, voce slaba Astenie fizica cu excitatie psihica Ameliorarea durerii prin presiune Anorexie Transpiratii reci Respiratie “scurta” Mictiuni frecvente Limba palida, groasa, moale, fara depozite Puls moale, fara forta 11

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Prin „căldură" se înţelege o hipermobilizare (accelerare) circulatorie energetică şi un exces de sange şi de energie, în timp ce prin „frig“ se înţelege o încetinire circulatorie şi o insuficienţă de sange şi de energie circulantă. Simptomele de tip „căldură" pot fi de origine endogenă (o hipermobilizare a componentei Yang a energiilor Zong Qi şi Shen Qi) sau exogenă (pătrunderea în corp a unui climat dinamizant: vant — căldură externă sau a unei energii exogene mobilizand un climat accelerator: vant intern prin Jue Yin, căldură internă prin Shao Yin sau prin Shao Yang); în fine, producţia excesivă de energie Wei Qi sau Ying Qi — Yang, datorită fie unui dezechilibru alimentar (exces de „gusturi" Yang, picant, acid, amar), fie unui dezechilibru respirator (exces de ioni negativi, viteză respiratorie accelerată etc.). Simptomele de tip „frig" pot fi, de asemenea, de origine endogenă (o hipomobilizare a energiilor Zong Qi şi Shen Qi) sau exogenă (pătrunderea în corp a unui climat ralantizant: umiditate prin Tai Yin. Uscăciune — prin Yang Ming, frig — prin Tai Yang sau a unei energii exogene de tip „frig“ : vant — frig extern). Printr-un exces de valenţe Yin aduse de alimente (predominanţa gusturilor, dulce sau sărat) sau de respiraţie (exces de ioni pozitivi, viteza respiratorie scăzută etc.).

SIMPTOMELE DE TIP “CALDURA” SI “FRIG” Simptomele “caldura” Hipertermie sau senzatie de cald Extremitati calde Fata congestionata, oligurie Scaune rare, uscate Limba rosie cu depozit galben uscat Puls rapid

Simptomele “frig” Hipotermie sau senzatie de frig Extremitati reci Fata palida, privire stearsa Absenta setei, preferinta pentru bauturi calde Poliurie, urini diluate Tendinta la diaree, scaune rau formate Limba palida cu depozit umed alb Puls lent

Polaritatea si densitatea curentului Eleotropunotura şi eleotroacupunctura se efectuează totdeauna cu ajutorul a doi electrozi, unul pozitiv şi altul negativ. Se ştie că, electronii circulă de la minus la plus, adică de la electrodul negativ la cel pozitiv. Intradevăr dacă se cufundă doi electrozi într-un electrolit şi se leagă la bornele unei surse de curent continuu, pe electrodul negativ (catod) se observă formarea unor mici bule de gaz. AVANTAJELE ELECTROPUNCTURII Pe langă posibilitatea de a obţine un efect de tonifiere sau de dispersie, electropunctura şi electroacupunctura pot realiza tipul de stimulare denumit transmisie care poate fi comparat cu un „masaj electric al meridianului“. Prin efectul diferit al polilor negativ şi pozitiv ai circuitului se poate obţine o accelerare a fluxului energetic în meridian (cand curentul circulă în sensul fluxului). Cand curentul electric este introdus în corp prin intermediul acelor (electroacupunctură), această tehnică evită impedanţa electrică mare a tegumentului, prin străpungerea acestui strat prin acul introdus la 5, 10 sau chiar 30 mm adancime. Este posibil ca adancimea diferită la care ajunge acul să determine modificări funcţionale, particulare fiecăreia dintre ele.

12

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

CARACTERISTICI GENERALE PENTRU YIN SI YANG Yin Yang interior exterior rece cald obtuz ascutit lipsa surplus Plecand de la aceasta premisa, orice calitate din lume poate fi impartita in doua parti complementare: este yin ceea ce e pasiv, feminin, mic, primitor, linistit, noaptea, umbra, intoarcerea in sine, etc., si este yang orice este masculin, inalt, animat, agitat, ziua, miscarile spre afara, etc. Acest sistem poate fi divizat mai departe, dupa natura. De exemplu, apa de la robinet este rece (de natura yin), dar exista un lucru si mai rece decat ea – gheata. In acest caz, apa de la robinet, comparativ cu gheata, este de natura yang. Alternanta anotimpurilor ilustreaza foarte bine fenomenul yin si yang: din iarna pana in vara, aerul se incalzeste treptat; in acest timp natura yin scade si creste yang. Din vara spre iarna, acest fenomen este invers, yang este in descrestere si yin creste. Din punct de vedere al naturii, primavara este anotimpul yang-ului care creste, vara este varful yang-ului, toamna este anotimpul yang-ului descrescator si al yin-ului crescator, iar iarna este varful yin-ului. Daca ne gandim la momentele zilei, yang se naste la miezul noptii, creste pana la pranz si atinge apogeul la ora 12 la pranz; atunci se naste yin-ul, care atinge apogeul la miezul noptii. Din punct de vedere al spatiului, cerul este yang, pamantul este yin, iar omul se afla in centrul lor. YIN SI YANG DIN PUNCT DE VEDERE AL BOLILOR • De natura yang: probleme acute, imbolnaviri de scurta durata, dureri acute, stari care se schimba brusc. • De natura yin: boli cronice, dureri surde, stari care se schimba incet. Chiar si procesele din corpul uman pot fi explicate cu ajutorul acestei teorii. Daca aceste procese decurg normal, la timpul lor, atunci in organism domneste un echilibru relativ. Daca acest echilibru nu poate fi mentinut, din diverse motive, atunci apar imbolnavirile. Organele corpului omenesc pot fi impartite dupa acelasi principiu astfel:

Princiupiile celor cinci elemente Cele cinci organe de natura yin sunt: -inima, ficatul, splina, rinichii si plamanii. Rolul celor cinci organe yin este producerea, transformarea si depozitarea de qi, a sangelui (Xue), a lichidelor organice (Jin-Ye), a esentei din nastere si a celei dobandite (Jing), cat si a mintii (spiritului) de baza (Shen)

Cele cinci organe de natura yang sunt: - intestinul subtire, stomacul, intestinul gros, vezica urinara si vezica biliara. Rolurile celor cinci organe yang sunt asimilarea substantelor nutritive, digestia si transformarea acestora, cat si eliminarea toxinelor. 13

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

ORGANELE YIN Plamanii • coreleaza respiratia; daca acestia sunt bolnavi, intregul corp este bolnav; • transmit energia celesta in jos la rinichi; • raspund de metabolismul materiei lichide (al apei); • daca qi-ul plamanilor este slab, pot aparea urmatoarele simptome: urinare putina, edem, boli de piele; • raspund de starea pielii, de deschiderea porilor; • supravegheaza stratul exterior de protectie, dirijeaza Wei Qi; • tot ceea ce se intampla in caile respiratorii se afla sub supravegherea plamanilor: gripa, inflamarea straturilor mucoase, sinuzita; au rol in producerea globulelor rosii. Splina • transforma hrana, o descompune in parti care pot fi ingerate; • sustine organele la locul lor, precum si sangele care circula in artere; orice sangerare anormala, urinare cu sange, acumulare de sange, dovedeste slabiciunea qi-ului splinei; • ajuta la producerea qi-ului splinei; • transporta hrana corespunzatoare catre fiecare organ. Inima • este locul unde se afla shen-ul (shen-ul este functia spiritului, capacitatea vietii spirituale si a gandirii); 14

ASOCIATIA VINDECATI VIATA • are deschidere la

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

limba; din aceasta cauza, balbaiala, problemele de pronuntie, pot avea legatura cu problemele cardiace; • starea inimii poate fi stabilita dupa culoarea pielii; • domina toate organele; • mentine circulatia sangelui. Rinichii • depoziteaza qi-ul stramosesc, esenta; • reglementeaza nasterea, dezvoltarea, maturizarea; • au influenta asupra oaselor si reglementeaza productia de maduva osoasa; • primesc qi-ul provenit din plamani; • sunt radacina qi-ului. Ficatul • cea mai importanta sarcina a ficatului este asigurarea fluctuatiei uniforme a energiei organismului; • controleaza si regleaza starea muschilor, ligamentelor; • influenteaza functia de digestie a stomacului si a splinei; • are deschidere la ochi.

ORGANELE YANG Intestinul gros • are ca sarcina eliminarea toxinelor; • executa resorbtia lichidelor ramase (coordoneaza fluidele din organism); • daca exista probleme de functionare a acestui organ, pot aparea obstructii intestinale sau diaree. Stomacul • raspunde de energia organismului, are ca rol primirea hranei si transmiterea mai departe a acesteia; • imparte hrana consumata in parti curate si impuritati; • partea curata este transmisa la splina, cea impura la intestine; • daca functioneaza normal, dirijeaza qi-ul in sus. Intestinul subtire • are ca rol separarea substantelor nutritive de toxinele din hrana; • coordoneaza lichidele, resoarbe apa. Vezica • activeaza aspectul yang-ului de rinichi, supravegheaza depozitarea fluidelor, asimilarea si selectarea acestora. Bila • depoziteaza si transmite mai departe secretia biliara; • este singurul organ yang care nu transforma substante impure; • canalul vezicii biliare activeaza aspectul yang al functionarii ficatului si il controleaza in acelasi timp.

Energia vietii /QI –ul 15

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

In mentalitatea chinezilor, tot ceea ce exista in univers se constituie din aceasta energie. In corpul uman, qi-ul are diverse functii: hraneste, ocroteste organele, ajunge la fiecare celula. Baza este energia de la parinti, iar restul de qi necesar se obtine din aer si din hrana. Daca am mostenit o baza puternica, traim corect, ne miscam corect, facem terapii de respiratie, ne hranim intr-un mod adecvat, atunci energia din noi, care ne hraneste, va fi puternica, corpul si spiritul nostru vor fi sanatoase. Qi-ul ajunge in orice parte a corpului nostru prin asa-numitele canale de energie. Pe suprafata acestor canale gasim anumite zone, prin care putem avea acces la fluxurile de energie. ACESTE ZONE SE NUMESC PUNCTE DE PRESOPUNCTURA. Notiunile de baza cele mai importante din medicina chineza sunt: qi (energia vietii), yin si yang (cele doua calitati), jing-ul (baza vietii mostenite), sangele (hraneste organele) si shenul (semnifica vitalitatea spirituala). Energia circula prin canale, dupa o ordine bine definita, incarcand organele cu caracter yin si yang. Fiecare dintre cele 12 organe principale este incarcat cu energie in perioade de cate 2 ore, rotatia completa facandu-se in 24 de ore. Chinezii, de cele mai multe ori, iau in consideratie orarul organelor si in cazul terapiilor. De exmplu: „durerile de cap ma apuca intotdeauna in jurul orelor 6 dupa-amiaza” sau „tusesc regulat in fiecare dimineata”, etc. Aceste simptome pot indica , de cele mai multe ori, organul cu probleme daca se iau in consideratie si orarul organelor. La fel si in cazul terapiilor. Iata ordinea fluxului de energie prin canalele principale (dupa organe): Intervalul orar Organul activ: • 03 – 05 plamanii • 05 – 07 intestinul gros • 07 – 09 stomacul • 09 – 11 splina • 11 – 13 inima • 13 – 15 intestinul subtire • 15 – 17 vezica urinara • 17 – 19 rinichii • 19 – 21 pericardul • 21 – 23 cele trei incalzitoare • 23 – 01 vezica biliara • 01 – 03 ficatul. Circulatia continua si in acest fel este posibila mentinerea echilibrului de energie dinamic. In vederea asigurarii circulatiei continue, qi-ul isi schimba polaritatea (energia devine de natura yin sau de natura yang). Pe parcursul circulatiei sale face legatura intre interior si exterior, mentinand armonia intregului organism.

Teoria celor cinci elemente Cele cinci elemente se referã la cinci categorii din lumea naturalã, şi anume: apa, lemnul, focul, pãmântul şi metalul. Teoria lor considerã cã toate fenomenele din Univers corespund în Naturã unuia sau altuia dintre aceste elemente şi cã ele se aflã într-o mişcare şi transformare continuã. 16

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Teoria celor cinci elemente a apãrut în China în perioada dinastiilor Yin şi Zhou (sec. XVI – 221 î.e.n.). Ea îşi are însã rãdãcinile în vremuri strãvechi, când chinezul, fire contemplativã, observa şi nota cele mai subtile schimbãri ale Naturii, orientându-şi viaţa şi activitãţile în funcţie de acestea. Apa, lemnul, focul, pãmântul şi metalul sunt considerate ca fiind cinci elemente indispensabile pentru menţinerea a tot ce este viu, reprezentând totodatã şi stãrile care stau la baza transformãrilor din Naturã. In lucrarea „Colecţia de lucruri strãvechi” se spune: „Hrana depinde de apã şi foc. Producţia depinde de metal şi lemn. Pãmântul dã naştere tututor lucrurilor. Ele sunt folosite de popor.” Deşi au caracteristici diferite, cele cinci elemente depind unul de celãlalt şi sunt inseparabile. Incã din cele mai vechi timpuri, oamenii cunoşteau relaţiile dintre ele şi le foloseau pentru a explica fenomenele lumii naturale. Conceptul primitiv al celor cinci elemente s-a dezvoltat ulterior într-o teorie complexã, care împreunã cu teoria Yin – Yang a servit drept metodã şi instrument teoretic pentru analizarea şi înţelegerea tuturor fenomenelor. In medicina tradiţionalã chinezã, teoria celor cinci elemente este aplicatã pentru a explica natura organelor deţinãtoare de energie şi a celor ce transportã energia, legãturile dintre ele, precum şi relaţiile dintre om şi lumea naturalã.

CLASIFICAREA FENOMENELOR CONFORM CELOR CINCI ELEMENTE Incã din preistorie omul şi-a dat sema cã apa, lemnul, focul, pãmântul şi metalul sunt indispensabile pentru viaţa sa de zi cu zi şi cã ele au naturi diferite. Caracteristica apei este rãceala şi fluiditatea, ea luând forma recipientului în care ajunge, cea a lemnului este înflorirea şi creşterea, focul rãspândeşte cãldurã şi luminã, pãmântul dã naştere tuturor lucrurilor, iar metalul se cufundã (sub acţiunea propriei greutãţi). 17

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

In antichitate, medicii au aplicat teoria celor cinci elemente în studiul ţesuturilor şi organelor, stabilind anumite corespondenţe în funcţie de natura, forma şi funcţia fiecãrui organ, între el şi un anumit element. Aceastã clasificare este tratatã foarte amãnunţit in relaţia meridian – organ – element. RELAŢIILE DINTRE CELE CINCI ELEMENTE Legea mişcării celor cinci elemente Legea mişcãrii celor cinci elemente este caracterizatã prin urmãtoarele relaţii: – Generarea unui element din celãlalt – Interacţiune- Dominare – Opoziţie – Relaţie tip mamã – fiu Generarea unui element din celãlalt Generarea unui element de cãtre celãlalt se referã la relaţia de generare a unui element de cãtre elementul anterior: Apa hrãneşte lemnul Lemnul alimenteazã focul Focul naşte pãmântul (cenuşa) In pãmânt apar metalele Metalul (prin condensare) duce la apariţia apei Atunci când aceastã relaţie de generare este aplicatã organelor interne deţinãtoare de energie: rinichi, ficat, inimã, splinã şi plãmâni, ea se referã la faptul cã energia unui organ va susţine funcţionarea unui alt organ. Concret: – energia rinichilor (apã) va susţine funcţionarea ficatului (lemn), -energia ficatului (lemn) va sprijini funcţionarea inimii (foc), energia inimii (foc) va susţine funcţionarea splinei (pãmânt), energia splinei (pãmânt) va susţine funcţionarea plãmânilor (metal), iar plãmânii (metal), la rândul lor, vor sprijini funcţionarea rinichilor (apã). Atunci când vorbim despre energia unui organ ne referim la energia produsã de celulele acelui organ. Celulele, ce au caracter Yin siYang si produc energie. Este vorba despre procesul descris de teoria Yin – Yang: „In mijlocul Yin-ului apare Yang-ul”. Aceeaşi teorie mai precizeazã „Yang-ul activeazã Yin-ul”, care se traduce prin faptul cã energia produsã de celulele unui organ va susţine funcţionarea celulelor organului urmãtor (conform relaţiei de generare a celor cinci elemente). Pe scurt putem spune cã relaţia de generare se reduce la cele descrise mai sus, şi anume, energia produsã de celulele unui organ va susţine funcţionarea celulelor organului urmãtor. Interacţiunea Interacţiunea dintre cele cinci elemente presupune şi existenţa unor tendinţe opuse ale acestora, prin care ele se controleazã reciproc: Apa stinge focul (rinichi/inima) Focul topeşte metalul (inima/plaman) Metalul taie lemnul (plaman/ficat) 18

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Lemnul dominã pãmântul pe care creşte (ficat/splina) Pãmântul îndiguieşte apa (splina/rinichi) Aspectele generãrii unui element din celãlalt şi cel de interacţiune sunt inseparabile. Dacã nu ar exista naşterea nu ar mai apãrea creşterea şi dezvoltarea; fãrã interacţiune nu ar mai exista echilibru şi coordonare pe durata creşterii şi a transformãrii. Echilibrul relativ menţinut între generare şi interacţiune este cel care face posibilã creşterea normalã şi dezvoltarea. Interacţiunea dintre organele interne presupune faptul cã rinichii (apa) controleazã inima (foc), inima (foc) controleazã plãmânii (metal), pãmânii (metal) controleazã ficatul (lemn), ficatul (lemn) controleazã splina (pãmânt), iar splina (pãmânt) va controla rinichii (apa). Relaţia de interacţiune are loc prin intermediul Yin-ului (câmpului sau fluidelor) organelor respective. De exemplu, câmpul plãmânilor controleazã câmpul ficatului, câmpul inimii controleazã câmpul plãmânilor, câmpul ficatului controleazã câmpul splinei, Yin-ul (fluidele) rinichilor hrãnesc Yin-ul inimii pentru ca acesta sã poatã controla Yang-ul (energia) inimii (slãbirea Yin-ului duce la hiperactivitatea Yang-ului), ş.a.m.d. Dominarea şi opoziţia Atunci când existã un exces sau o insuficienţã a oricãruia dintre cele cinci elemente, vor apãrea relaţii anormale de generare şi de interacţiune, acestea fiind cunoscute prin termenii de dominare şi de opoziţie. Dominarea presupune un atac asupra pãrţii care este controlatã, din cauza slãbirii acesteia. Din aceastã cauzã, relaţiile de control se vor tranforma în relaţii de dominare. De exemplu, metalul controleazã lemnul. In situaţia în care lemnul este slãbit metalul îl va domina. Atunci când vorbim despre organele interne, putem specifica faptul cã un câmp prea puternic al plãmânilor (metal), cauzat de o mai slabã funcţie de deschidere a celulelor plãmânilor (blocându-se funcţia de deschidere a celulelor plãmânilor, energia acestora nu va mai putea fi eliberatã, astfel încât, în timp, câmpul plãmânilor va creşte foarte mult) va afecta câmpul ficatului (lemn), ceea ce poate duce în timp la scãderea funcţiei hepatice. Un alt exemplu, focul controleazã metalul. Slãbirea metalului duce la dominarea acestuia de cãtre foc. Insuficienţã apã: Pãmântul dominã apa Insuficienţã lemn: Metalul dominã lemnul Insuficienţã foc: Apa dominã focul Insuficienţã pãmânt: Lemnul dominã pãmântul Insuficienţã metal: Focul dominã metalul Opoziţia se referã la schimbarea sensului normal al interacţiunii, din cauza excesului elementului ce ar trebui sã fie controlat. In acest fel, elementul care în mod normal este controlat se va întoarce împotriva elementului ce îl controleaza şi i se opune. De exemplu, apa controleazã focul. In situaţia aceasta focul se opune apei. Un alt exemplu, metalul taie (controleazã) lemnul. Excesul lemnului duce la opoziţia acestuia împotriva metalului. Opoziţia presupune un exces al elementului controlat, ceea ce determinã întoarcerea sa împotriva elementului ce ar trebui sã-l controleze în mod normal. Exces apã: Apa se opune pãmântului Exces lemn: Lemnul se opune metalului Exces foc: Focul se opune apei 19

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Exces pãmânt: Pãmântul se opune lemnului Exces metal: Metalul se opune focului Relaţia tip mamã – fiu In ciclul celor cinci elemente, fiecare element se „naşte” din cel precedent, este „fiul” celui dinaintea sa, iar acesta, la rândul sãu, îi este „mamã”. Aceastã relaţie poate fi afectatã în ambele sensuri: „mama afecteazã fiul” şi „fiul afecteazã mama”. De exemplu, apa poate afecta lemnul („mama afecteazã fiul”), dar şi lemnul poate afecta apa („fiul afecteazã mama”). In continuare vor fi prezentate douã tabele în care vor fi descrise relaţiile din interiorul omului conform cu legea celor cinci elemente. Cele 5 Organe Organe de Organe Fu Ţesuturi Sentimente elemente Yang Simţ Apã Rinichi Vezicã urinarã Ureche Os Teamã şi Spaimã Lemn Ficat Vezicã biliarã Ochi Tendoane Furie Foc Inimã Intestin subţire Limbã Vase Bucurie Pãmânt Splinã Stomac Gurã Muşchi Gânduri excesive Necaz şi Metal Plãmâni Intestin gros Nas Piele şi Pãr Melancolie

Direcţie

Gust

Culoare

Nord Est Sud Centru Vest

Sãrat Acru Amar Dulce Condimentat

Negru Verde Roşu Galben Alb

Creştere şi Dezvoltare Depozitare Germinaţie Creştere Coacere Seceriş

Factori de mediu Frig Vânt Cãldurã Umezealã Uscãciune

Anotimpuri Iarnã Primãvarã Varã Varã Târzie Toamnã

Teoria Yin – Yang „Yin-ul şi Yang-ul reprezintã principiul Cerului şi al Pãmântului, marea structurã a orice existã, pãrinţii schimbãrii, rãdãcina şi începutul vieţii şi al morţii”. Orice fenomen sau lucru din Univers are douã aspecte, unul Yin şi unul Yang, care sunt opuse, dar în acelaşi timp, sunt interdependente şi se pot transforma unul în celãlalt. Aceasta este legea generalã a modului în care este alcãtuitã lumea. Teoria Yin-Yang este o structurã conceptualã, utilizatã în China încã din antichitate, pentru a analiza lumea naturalã, omul şi Cerul. Cu alte cuvinte, ea a stat la baza înţelegerii legilor Universului. Conştiinţa chinezului nu poate cunoaşte lumea în afara celor douã aspecte ale sale: Yin şi Yang. „Yin – Yang reflectã toate formele şi caracteristicile existente în Univers”.

20

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

Ce este Yin-ul şi ce este Yang-ul?

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Yin-ul şi Yang-ul au fost privite ca nişte simboluri, având capacitatea de a cuprinde foarte multe aspecte ale lucrurilor, fãrã a le descrie în mod explicit. Astfel, în cursul vieţii de zi cu zi, vechii chinezi, au ajuns sã înţeleagã cã tot ceea ce existã poate fi privit prin cele douã aspecte ale sale: ziua şi noaptea, mişcarea şi repaosul, cãldura şi frigul, bãrbatul şi femeia, exterior şi interior, ş.a.m.d. şi au descris aceastã învãţãturã prin termenii Yin – Yang. Yin-ul şi Yang-ul reprezintã o modalitate de a înţelege, de a cunoaşte existenţa. Teoria despre Yin – Yang ne descrie lumea în dinamica sa. Ea pune accent pe continua transformare şi pe necesitatea de a înţelege modul în care sunt guvernate transformãrile. Stãrile sunt percepute numai ca situaţii particulare, ele neavând un caracter permanent. Acest mod de raportare la existenţã nu cautã înţelegerea mecanismelor ce pot prelungi menţinerea unei stãri. Existenţa este perceputã ca o continuã transformare iar înţelepciunea constã în sesizarea modului în care se succed diferitele stãri şi nu în menţinerea lor. Teoria Yin – Yang defineşte Yin-ul şi Yang-ul prin caracteristicile lor: Natura de bazã a Yin-ului este asemenea apei, iar cea a Yang-ului este asemuitã focului. YIN – ceea ce ţine de interior, ceea ce este nemişcat, ascuns vederii, aflat în stare latentã, ceea ce coboarã; YANG – ceea ce ţine de exterior, ceea ce este în mişcare, ceea ce se manifestã, ceea ce ascensioneazã. In trecut Luna simboliza Yin-ul, iar Soarele Yang-ul. Femeia este Yin, bãrbatul este Yang, pãmântul este Yin, cerul este Yang. Tot ceea ce este întunecat, ascuns vederii, ceea ce coboarã, ceea ce conţine, ceea ce se aflã în stare latentã, receptivitatea, toate acestea au caracter Yin. In schimb, ceea ce este luminos, aflat în exterior, ceea ce urcã, ceea ce este conţinut, ceea ce se manifestã, agresivitatea, ei bine, tot ce corespunde lucrurilor cu aceste trãsãturi are caracter Yang. Yin Yang Apã Foc Feminin Masculin Lunã Soare Umbrã Strãlucire Odihnã Activitate Apus Rãsãrit Nord Sud Materie Energie Dens (mai material) Rarefiat Yin Produce formã Substanţial

Yang Produce energie Non-substanţial 21

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

Coborâre Dedesubt Inconştient Interior

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Urcare Deasupra Conştient Exterior

Doctrina celor cinci faze – datand cam din secolul IV i.Ch., incearca categorisirea caracteristicilor omului si a diferitelor fenomene ale naturii, notate cu simboluri din categoria celor cinci procese de baza: lemnul-procesele active din fazele de crestere; foculvarful activitatii; pamantul-elementul neutralitatii, al tranzitiei; metalul-faza descrescatoare; apa-desavarsirea starii de liniste. Fiecare element hraneste elementul care ii urmeaza si fiecare element blocheaza elementul al doilea din rand. Cauzele bolilor Cauzele bolilor in conceptia medicinei traditionale chineze pot fi clasificate in trei grupe importante: cauze de dinainte de nastere, cauze existente pana la varsta de 18 ani (alimentatie inadecvata, numeroase accidente) si cauze care apar dupa varsta de 18 ani (cauze interne, cauze externe si alte cauze). Cauzele interne sunt deduse in principal din factorii sentimentali: supararea, mania excesiva (afecteaza activitatea ficatului), bucuria sau necajirea excesiva (dauneaza functiilor inimii), tristetea (afecteaza functiile plamanilor), framantarea, grija succesiva (dauneaza splinei), frica (afecteaza rinichii). Factorii externi, meteorologici cauzeaza imbolnaviri in special cand sunt imprevizibili: vantul dauneaza ficatului, frigul-rinichilor, umiditatea-splinei, seceta excesiva-plamanilor, caldura excesiva cauzeaza alte disfunctionalitati ale organelor. In categoria celorlalte cauze pot fi amintite: constitutia slaba, suprasolicitarea, activitatea sexuala excesiva, regimul alimentar, traumele, epidemiile si modul de terapie inadecvat. In China, in multe cazuri, medicul Curtii primea salariu numai in cazul in care locuitorii Curtii erau sanatosi. In mod natural, existau si atunci greseli. METODELE DE STABILIRE A CONDITIEI PACIENTULUI IN MEDICINA CHINEZA Toate cunostintele medicilor din Tibet, India, China, japonia, Thailanda, sa bazau numai pe experienta si observatie. Intrebarile puse, examinarile prin atingere, examinarea vizuala a partilor corpului au ca scop descoperirea cauzelor si locului dizarmoniei. Aceste examinari nu sunt dureroase si permit o viziune exacta asupra starii de moment a bolnavului. Examinarea vizuala Metoda examenului vizual se constituie din mai multe etape si incepe chiar in momentul sosirii pacientului in cabinet. Medicul incepe sa deosebeasca aceste semne dupa principiile yin si yang. Mai intai urmareste miscarile pacientului, daca sunt hotarate, nehotarate, daca sunt sau nu perfect stabile. Apoi urmeaza recunoasterea semnelor vizibile care se regasesc pe piele, pe cap si pe fata. Va fi observata starea parului, dar si miscarile capului. Capul este locul de intalnire al canalelor yin si yang si contine encefalul (creierul mare), organ dominat in sistemul chinezesc de rinichi. Prin examinarea atenta a capului si a parului se poate stabili cu usurinta starea qi-ului din rinichi si din sange. Acest examen se compune din doua etape: 22

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

1. anormalitati ale formei si pozitiei capului; 2. diferentele de culoare si de sanatate a parului. In conceptia medicinei chineze, in cazul copiilor cu capul prea mic sau prea mare exista o lipsa de esenta (jing) si in aceste cazuri se trateaza rinichii, care depoziteaza esenta mostenita. Daca partea moale a craniului bebelusului, fontanela, se intareste tarziu sau deloc, aceasta demonstreaza ca avem de-a face cu o boala datorata lipsei unor substante din organism. In cazul in care capul tremura (atat la copii, cat si la adulti), afectiunea poate fi tratata cu ajutorul ficatului. Un alt lucru care se observa din prima clipa este starea parului. In sistemul chinezesc, rinichii sunt cei care controleaza starea parului si, de aceea, pierderea parului poate insemna starea de epuizare a rinichilor. Gusturile sarate tin de rinichi. Un consum excesiv de sare dauneaza sanatatii rinichilor. La barbatii la care chelia apare destul de repede, aproape intotdeauna se remarca predispozitia spre mancarurile sarate. • Daca parul este decolorat si rar si cade usor, atunci qi-ul (energia) din rinichi si din sange este lacunar. In cazul batranilor si al problemelor mostenite, tratamentul nu este eficace. • Pierderea timpurie si subita a parului denota lipsa de sange in medicina chineza, iar in cea occidentala, intoxicatia cu metale grele sau cu alte substante (chimioterapie). • Aparitia matretii este legata de digestie. Ea indica o disfunctionalitate a splinei si a stomacului, dar poate sa fie si simptom al altor boli, cum ar fi,de exemplu, micozele. Capul si fata Iata cateva dintre semnele importante ce sunt urmarite in medicina chineza si semnificatia lor: • Culoarea alba a fetei – inseamna lipsa qi-ului si insuficienta sangelui, dar si circulatia defectuoasa. Albul face trimitere la excesul de yin, dar yin-ul poate fi si semn al durerii. Durerea de tip yin nu este prea acuta, dar e de durata si acopera o suprafata destul de mare (de exemplu, durerea de cap afecteaza capul intreg). • Culoarea galbuie a fetei ( nu ca in cazul icterului, ci o nuanta mai slaba) – inseamna insuficienta functionarii splinei si acumularea umiditatii. Se poate distinge in cazul unor persoane supraponderale. Daca fata este galbena, incolora si uscata, inseamna ca splina si stomacul sunt slabe. Aceste fenomene sunt foarte frecvente in cazul curelor de slabire pe termen lung. o Culoarea rosie a fetei – este culoarea sangelui, deseori in legatura cu bolile de „caldura”, cum ar fi acele infectii care sunt urmate de febra. In orice caz, arata o functionare excesiva, putand sa semnifice o hipertensiune arteriala datorata unor excese. Pe baza stabilirii exceselor sau lipsurilor, putem distinge doua tipuri: 1. Tipul „macelar” – supraponderal, cu fata rosie, ii este in permanenta cald, aproape ca explodeaza. Aceasta inseamna exces de functionare. 2. Tipul „femeia de serviciu” – palid, deseori slab, ii este frig, este permanent somnoros. • Culoarea vinetie a fetei (cianotica) – arata intotdeauna stagnare, raceala. Apare mai ales daca frigul, substanta rece, se acumuleaza si qi-ul lipseste. daca qi-ul este prea putin si sangele se acumuleaza – fata va avea o culoare violet. Cauzele care pot fi in spatele acestor simptome sunt: tetanos, spasm, convulsii, stari care preceda infarctul cardiac. La copii, in cazul temperaturilor ridicate, daca fata este de culoare violet, 23

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

•

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

mai ales la baza nasului si intre sprancene, acesta poate fi un semna de alarma pentru convulsii de febra. O culoare albastru mai inchis apare in cazul diferitelor intoxicatii. Culoarea cenusie a fetei – indica o epuizare excesiva, grava. Poate sa insemne o durere de tip yang (care este ascutita, palpitanta). Daca fata este de culoare mata si culoarea cenusie apare instantaneu in cazul unei boli cronice, atunci prognoza pentru bolnav este foarte rea.

Ochii Examinarea ochiului consta in observarea stralucirii ochilor, dar si a formei, culorii pleoapelor. Ochii sunt considerati ca facand parte din sistemul energetic al ficatului. Deteriorarea vederii – miopie, prezbitism – este reglementata de functionarea ficatului. • Vitalitatea ochilor, stralucirea lor, constituie simbolul spiritului, al vitalitatii, al Shenului. • Daca albul ochilor are o stralucire mata, aceasta inseamna oboseala. • Daca au culoarea rosie, dar aceasta culoare apare brusc, de exemplu in cazul guturaiului, gripei, atunci problema existenta este legata de plamani. • Daca ochii se inflameaza deseori, acesta este cu siguranta un simptom datorat ficatului. • Daca pleoapa inferioara este inflamata, poate sa reflecte oboseala, dar daca aceasta inflamatie are nuante albastre, arata ca rinichii sunt slabi. • Daca pleoapele inferioare sunt palide, fara tonus si au o culoare galbuie, asta inseamna ca problema se datoreaza stomacului, iar in cazul aparitiei culorii maro inchis, atunci problema isi are originile in ficat. • Pleoapele de culoare rosie pot indica un consum excesiv de zahar sau de alcool. Daca numai coltul interior al ochilor este rosu, problema se poate datora canalului vezicii urinare, iar in cazul in care coltul exterior al ochilor este rosu, problema se cauta la canalul de energie al vezicii biliare. Alte semne • Daca fruntea e accentuata si brazdata adanc, este un semn care face referire la intestinul subtire. • Daca pe linia parului pielea este uscata, exista disfunctionalitati la meridianul vezicii urinare. • Suprafata dintre cele doua sprancene este semnallizatorul ficatului si al stomacului. • Suprafata aflata in jurul narilor se afla sub influenta plamanilor. • Adancimea ridului care pleaca de la partile laterale ale nasului si ajunge langa buze este foarte importanta: acest rid se adanceste considerabil in cazul problemelor digestive sau in cazul operatiei vezicii biliare. • Buzele lasate, galbui, mate, arata epuizarea energiilor splinei. Buzele de culoare violet arata stagnarea sangelui. Pe partea dreapta a buzelor se remarca functionarea bilei, iar pe partea stanga, functionarea splinei. Buzele inferioare sunt suprafetele care indica starea stomacului si a intestinelor. Umflarea buzelor inferioare indica cu o precizie destul de mare problemele digestive, caracterizate de balonari si constipatie. Un semnal al diareei pot fi buzele inferioare umede, cu edem. • O linie aparuta pe lobul urechii, la inceput alburie, care devine apoi din ce in ce mai accentuata, atrage atentia asupra deteriorarii starii inimii si iminentei pericolului de infarct cardiac. Diagnoza limbii 24

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Examinarea limbii este o metoda complementara. Avantajul ei este ca furnizeaza informatii instantanee despre gravitatea bolii si schimbarea starii pacientului. Metoda reflecta excelent starea de moment a organismului, putand sa furnizeze 70 % din diagnosticul bolnavului. Cel mai indicat este ca examinarea sa se faca la lumina naturala. Daca nu este posibila examinarea la lumina Soarelui, atunci este de preferat lumina unui bec decat a unui tub cu neon. Bolnavul trebuie sa scoata limba in mod hotarat, dar fara prea mult efort, maximum 15-20 de secunde. Daca este necesar, se va repeta, deoarece scoaterea limbii cu forta duce la schimbarea umiditatii si culorii acesteia. Se va lua in consideratie faptul ca si consumul de anumite medicamente, alimente colorate sau dulciuri, pot influenta culoarea limbii. Este important de stiut ca limba persoanelor care fumeaza excesiv este mai uscata de obicei sau chiar galbuie. La orice examinare se pleaca de la starea normala. O limba normala, sanatoasa, are un aspect vioi. Corpul limbii este de culoarea carnii proaspete, de culoare rosie sau roz deschis. O limba normala este flexibila, nu prea rigida, nici prea palida, fara modificari vizibile, nu este brazdata, inflamata si nici nu tremura. Stratul normal de depuneri pe limba este subtire si alb, dar este acceptabil si daca la radacina este mai gros decat la varf. Limba nu trebuie sa fie nici uscata, nici prea umeda. Suprafata limbii reflecta starea de sanatate a unor organe din corp, aceste conexiuni fiind explicate prin sistemul canalelor de energie. La examinarea limbii, medicul este ajutat de harta limbii. Impartirea este urmatoare: varful limbii apartine inimii, suprafata dintre varful limbii si mijlocul acesteia corespunde plamanilor, mijlocul limbii corespunde stomacului si splinei, radacina limbii corespunde rinichilor, patea stanga a radacinii corespunde vezicii urinare la barbati, iar partea dreapta uterului la femei, partea laterala stanga a limbii corespunde ficatului, iar partea laterala dreapta a limbii corespunde vezicii biliare. O limba uscata indica o epuizare a lichidelor din organism, iar o limba de culoare inchisa, fara viata, o prognoza mai rea, indicand un proces de vindecare mai greoi. Cu cat corpul limbii este mai palid, cu atat mai grava este starea bolnavului. Aceasta paliditate poate sa mearga pana la culoarea alba. In cazul unei limbi palide, de obicei yang-ul este in cantitate scazuta – limba este excesiv de umeda ori sangele este insuficient si astfel limba este predispusa sa se usuce. Daca yang-ul este insuficient, acesta ascunde mai multe simptome, de aceea, pentru a stabili un diagnostic, trebuie cunoscute si celelalte simptome ale bolii. Aceste simptome pot fi: senzatie de frig, urinare lunga, o urinare de culoare deschisa, diaree cu continut de resturi alimentare nedigerate. Culoarea rosie a limbii Culoarea rosie a limbii poate semnifica o caldura interioara, simptomele bolii fiind: o culoarea rosie a fetei, o variatie sinusoidala a febrei, predispozitie la evitarea caldurii, urina de culoare inchisa, in cantitate mica, cu miros urat, diaree sau eventual scaune cu sange. Punctele si petele de pe limba se examineaza dupa locul in care apar si dupa coloritul lor. Cu cat aceste pete au culoare mai inchisa si cu cat sunt mai multe, cu atat boala este mai grava. La examinarea formei corpului limbii, nu este vorba numai despre liniile fizice ale limbii, ci si de calitatea si flexibilitatea ei. Daca limba este subtire si ingusta, eventual are si o culoare inchisa, atunci prognozele pentru vindecare sunt proaste. Corpul limbii mai poate sa fie si de culoare caramizie, de exemplu. O limba umflata este de obicei semn de caldura. La alcoolici, acest lucru se intampla frecvent. Un alt indiciu important este daca limba este 25

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

brazdata de crapaturi. Numarul si adancimea crapaturilor sunt foarte diferite si de obicei se datoreaza epuizarii lichidelor din corp ori slabiciunii rinichilor. O limba cu urme de dinti O limba cu urme de dinti – este frecventa la cei care tin regim in timpul verii, fiind aproape intotdeauna cauzata de disfunctiile splinei. Apare in cazul problemelor datorate greselilor de alimentatie. In aceasta situatie, bolnavul se simte deseori epuizat si are o dorinta accentuata de a manca dulciuri. Din punctul de vedere al medicinei chineze, depunerile de pe limba sunt produsele secundare biologice ale stomacului, prezenta lor pe limba indicand functionarea corecta a splinei si mai ales a stomacului. Trebuie sa existe intotdeauna depuneri pe o limba normala. Acestea sunt subtiri, de culoare alba, usor umede, la varful si pe marginile limbii stratul lor este mai subtire, ingrosandu-se spre mijlocul limbii si devenind foarte vizibile la radacina. Aceste depuneri furnizeaza informatii exacte despre starea functionala a stomacului si a splinei. O stare foarte grava O stare foarte grava este semnalata de cazul in care limba este neagra, uscata, cu crapaturi, ceea ce denota epuizarea totala a energiilor vitale. O limba fara depuneri, de culoare albastruie, indica o circulatie insuficienta sau o intoxicatie. Un simptom foare grav este cand varful limbii se contracteaza, semnificand iminenta dezastrului proceselor vitale. Previziunile sunt foarte sumbre daca radacina limbii are o culoare inchisa si este uscata. La fel si daca limba este uscata si are culoarea rosie. Trebuiesc luate in considerare insa si alte semnale pentru a stabili gravitatea bolii. O metoda complementara de diagniosticare este si CHESTIONAREA – punerea de intrebari pacientului. De asemenea, foarte important este si diagnosticul pulsului. Metodele de tratament ale medicinei traditionale chineze sunt: acupunctura, presopunctura, terapia de masaj, aplicarea ventuzelor, terapia moxa, terapia prin utilizarea plantelor medicinale, terapia de respiratie si de miscare si terapia de alimentatie. Toate tipurile de terapii traditionale chineze pot fi practicate numai de catre sau sub indrumarea unor persoane avizate. De remarcat este diferenta esentiala intre gandirea terapeutilor naturisti si gandirea medicinei chineze. Terapeutii naturisti sunt dispusi, in cazul tuturor imbolnavirilor, chiar si in cazul bolnavilor slabiti, sa supuna corpul la o „dezintoxicare”, in timp ce chinezii incearca intarirea qi-ului (energiei vitale). Pe baza dieteticii chinezesti, pot fi folosite cu usurinta unele metode cum ar fi : • Condimentele picante au efect de incalzire; de aceea, daca nu avem probleme de stomac, putem sa le folosim in cure de slabire. • Cei care sunt frigurosi, trebuie sa evite alimentele cu efecte racoritoare (salate reci, alimente crude). • Cei care in timpul verii fac cura de pepene, dar sunt frigurosi, trebuie sa manance pepenele presarat cu scortisoara. • In cazul problemelor cailor respiratorii, al otitei cronice, al bolilor frecvente cauzate de racire, trebuie evitat consumul de lapte, deoarece este producator de mucozitati. • In cazul racelii se poate pregati miere cu piper ( la aproximativ 50 ml de miere se pune o lingurita mica de piper si se amesteca). Se imparte pentru toata ziua si se consuma cate un pic. 26

ASOCIATIA VINDECATI VIATA • In restaurantele chinezesti,

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

daca nu se mananca sosul, alimentele nu apasa asupra stomacului. • Bolnavii slabiti vor consuma alimente cu efect de incalzire. Clasificarea alimentelor dupa efectul lor de caldura Efecte reci : sarea, rosiile, pepenele galben, pepenele verde. Efecte de racorire: merele, vinetele, perele, castravetii. Efecte calde: castanele, paducelul, caisele, usturoiul. Efecte fiebinti: piperul negru, ghimbirul uscat, uleiul de soia.

CLASIFICAREA ALIMENTELOR DUPA EFECTUL DE VINDECARE Alimente care sisteaza lipsa de sange: busuiocul, vinetele, usturoiul, otetul din vin, prazul. Alimente care intaresc munca qi-ului si a sangelui: carnea de miel, heringul, guliile, mandarinele, mierea. Sudorifice: ghimbirul, maghiranul, rozmarinul, ceapa, telina. De retinut: • Cartofii sunt un aliment neutru, dulce, intarind rinichii si reincarcand plamanii. Au efecte benefice in cazul slabiciunii splinei, al poftei de mancare reduse, al diareei cronice, etc. • Scortisoara este fierbinte, picanta. Se recomanda pentru tratarea reumatismului, impotriva anumitor boli ale splinei, ale stomacului,ale plamanilor, in cazul problemelor de urinare si al diareei. Mai nou s-a descoperit ca reduce glicemia. • Nuca este calda, dulce. Reincarca rinichii, incalzeste plamanii, are efecte bune in cazul astmului si al impotentei. Armonizarea gusturilor alimentelor Conform principiilor medicinei chineze, la clasificarea alimentelor, organelor le sunt atasate anumite gusturi. Cand se doreste intarirea unui element, prin definirea exacta a alimentelor care sunt legate de elementul respectiv se pot aduce multe imbunatatiri. Gusturile acrisoare apartin elementului lemn. Alimentele cu astfel de efecte sunt: pastravul, branza, maslinele, strugurii, rosiile. Gusturile amarui apartin elementului foc. Aceste alimente sunt: gulia, salata, secara, telina. Gusturile dulci se afla in sistemul elementului pamant. Aceste alimente sunt; vanata, carnea de miel, racul, mierea, meiul, etc. Gusturile picante sunt dominate de elementul metal. Aici amintesc: hreanul, usturoiul, maghiranul, menta, ridichiile. Gusturile sarate sunt supuse elementului apa: sardinele, carnea de porc si desigur sarea. Meridianele energetice ale corpului uman Teoria energiei care strabate corpul uman face parte din conceptia holistica asupa omului si a universului. Aceasta energie este canalizata prin intermediul meridianelor energetice. Studiile specialistilor au demonstrat faptul ca aceste meridiane exista cu adevarat si a prin intermediul diverselor tehnici pot fi stimulate punctele corespunzatoare fiecarui meridian. Aceste stimulari produc modificari fiziologice notabile. Meridianele principale sunt in numar de 12. 27

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Bolile si disfunctiile care apar ca urmare a infundarii canalelor energetice, pot fi vindecate fie prin presopunctura, moxo sau acupunctura, aceasta din urma fiind una dintre cele mai vechi metode si cele mai utilizate.

Meridianele sunt constituite de fapt din 2 nadi-uri simetrice care sunt situate pe partea stanga si pe partea dreapta a corpului uman, corespunzatoare energiilor preponderente Yin si respectiv preponderant Yang, care circula prin cele 2 nadi-uri. CELE 12 MERIDIANE ENERGETICE Cele 12 meridiane principale ce traversează corpul eteric sunt fiecare asociate unui organ și deci în consecință poartă denumirea acestuia, bineînțeles că fiecare meridian ocupându-se cu transportul acestei hrane (ki-ul, qi-ul, forța vitală) de-a lungul acestuia, într-o direcție sau alta, de la și spre organul respectiv. În fapt sunt perechi de câte 2 filamente energetice (unul la suprafața pielii sau a tendoanelor și mușchilor și unul în profunzime, ce trece prin organ paralel cu cel de la suprafață) care traversează corpul eteric. Conform cu direcția curgerii energiei de-a lungul acestor meridiane, ele au fost catalogate ca fiind meridiane Yin și meridiane Yang, evident pentru că e vorba de China, fiind asociate și unui element primordial (apa, metal, pământ, lemn, foc). Se pot identifica astfel 6 meridiane Yin -Plămâni, -Inimă, -Pericard, -Splină, -Rinichi - Ficat 28

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Primele 3 fiind meridiane ale mâinilor și ultimele 3 ale picioarelor) 6 meridiane Yang -Intestin gros, - Intestin subțire, -Triplu încălzitor, -Stomac, -Vezica urinară - Vezica biliară Primele 3 fiind meridiane ale mâinilor și ultimele 3 ale picioarelor).

Meridianele Yin au un sens de curgere de jos în sus și sunt asociate primelor 6 organe enumerate mai sus care transformă, stochează și distribuie ki-ul în întregul corp, iar cele Yang au un sens de curgere DE SUS IN JOS și se ocupă cu eliminarea reziduurilor și cu hrănirea corpului. Meridianele Yin, datorită naturii lor, sunt asociate energiei telurice și pornesc fie din vărfurile degetelor de la picioare sau din punctele de emergență și se termină în vârfurile degeteler mâinilor întinse în sus, pe cap sau trup. Organele și meridianele asociate energiei Yin sunt afectate mai ales în cazul afectiunilor și bolilor de lungă durată, pe când organele și meridianele asociate energiei Yang sunt afectate mai ales în fazele incipiente sau acute ale bolilor. Cele opt meridiane extraordinare (sau curioase, ciudate) sunt de fapt Vasul Guvernor și Vasul de Concepție plus încă 6 meridiane ciudate. Cele două curgeri principale energetice sunt întâlnite în nenumărate sisteme de credință și sisteme ezoterice (și sunt practic oglinda perfectă a principiului dualității, prin cele două canale unul ascendent, unul desccendent) și urmăresc traseul șirei spinării, energia Yin, de la Pământ, urcă pe Vasul Guvernor până in creștet, iar energia Yang, de la Soare coboară pe Vasul de Concepție până în vintre. Aceste canale “secundare” sunt responsabile cu drenajele și conexiunile între meridianele principale, cu echilibrarea oricăror pre-umpleri sau goluri în curgerile energiei, pe principii asemănătoare vaselor comunicante. În afară de aceste canale standard se identifică până la 70.000 de astfel de canale de energie, ele practic compunând prezența corpului eteric ce reglează circulația Ki-ului și implicit a stării de sănătate dar și de vitalitate. Iar dacă luăm în calcul faptul că atunci când ne referim la Ki, nu ne gândim la conceptul simplu de energie, care pune în mișcare un mecanism, ci întotdeauna compunem acest concept ca fiind energie, informație și algoritm, putem înțelege rolul acestor trasee, al cunoașterii lor și al lucrului asupra lor atunci când e cazul. De asemenea, factorii care mențin și împrospătează această circulație devin de asemenea de luat în seamă în viața de zi cu zi atunci când înțelegi și interpretezi corect această parte a fiziologiei umane. Perioadele de maxim de doua ore sunt distribuite astfel: • plaman – 3-5 • intestin gros – 5-7 • stomac – 7-9 • splina-pancreas – 9-11 • inima – 11-13 • intestin subtire – 13-15 29

ASOCIATIA VINDECATI VIATA • vezica urinara – 15-17 • rinichi – 17-19 • • • •

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

vase-sex – 19-21 trei focare – 21-23 vezica biliara – 23-01 ficat – 1-3

Meridianele Yin Ale mainilor: - Meridianul Plamanului - Meridianul Inimii - Meridianul Pericard Ale picioarelor: - Meridianul Splinei - Meridianul Rinichiului - Meridianul Ficatului Caracteristicile Meridianelor Yin Meridianele Yin au un sens de curgere de jos in sus si sunt asociate cu 6 organe. Aceste meridiane transforma, stocheaza si distribuie energia KI in intregul corp. Meridianele Yin, datorita naturii lor, sunt asociate energiei telurice si pornesc fie din varfurile degetelor de la picioare sau din punctele de emergenta si se termina in varfurile degetelor mainilor intinse in sus, pe cap sau trup. Organele si meridianele asociate energiei Yin sunt afectate mai ales in cazul afectiunilor si bolilor de lunga durata. MERIDIANE YIN MAINI - Meridianul Plamanului - Meridianul Inimii - Meridianul Pericard Meridianele Yang Ale mainilor: - Meridianul Intestinului gros - Meridianul Intestinului Subtire - Meridianul Triplu Incalzitor Ale picioarelor: - Meridianul Stomacului - Meridianul Vezicii Urinare - Meridianul Vezicii Biliare Caracteristicile meridianelor Yang

-

30

PICIOARE Meridianul Splinei Meridianul Rinichiului Meridianul Ficatului

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Meridianele Yang au un sens de curgere de sus in jos si se ocupa cu eliminarea reziduurilor si cu hranirea corpului. Organele si meridianele asociate energiei Yang sunt afectate mai ales in fazele incipiente sau acute ale bolilor. MERIDIANE YANG -

MAINI Meridianul Intestinului gros Meridianul Intestinului Subtire Meridianul Triplu Incalzitor

-

PICIOARE Meridianul Stomacului Meridianul Vezicii Urinare Meridianul Vezicii Biliare

MERIDIANELE YIN –mână -

Meridianul Plamanului Meridianul Inimii Meridianul Pericard

Meridianul Plamanului (orele 3-5) – protejeaza corpul impotriva frigului si impiedica aparitia racelii – regleaza porii pielii, acestia modificandu-se in acord cu variatiile termice din atmosfera – permite asimilarea energiei subtile prin intermediul structurii eterice asociate plamanului – acest meridian este in legatura subtila cu meridianul Intestin Gros – se vor face interventii asupra acestui meridian, in cazurile unor afectiuni ale plamanilor, gatului, membrelor superioare.

31

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Blocajele acestui meridian dezvolta afectiuni ale gatului, faringe, laringe, astm, lipsa de aer, emfizem, bronsite dureri de cot, umar si incheietura mainii, diafragma contractata, diaree, constipatie sau colici. Autoterapie: Plasati o mana in dreptul plamanului din partea opusa si apoi urcati pana la umar, in jos, pe brat, pana la degetul mare. Procedati la fel si pe partea cealalta.

Meridianul inimii (orele 11-13) : Meridianul inimii sau Cord – este de importanta vitala, pentru ca buna sa functionare determina functia celorlalte meridiane. Porneste profund in inima, traveseaza plamanii, iese la suprafata pe la scobitura axilara, urca pe latura interior-posterioara a bratului pana la plica cotului peste osul pisiform, in dosul meridianelor plaman si pericard, apoi in lung pe interiorul antebratului. Traverseaza palma apoi merge la unghia degetului mic de la mana, unde se uneste cu meridianul intestinului subtire. O ramura profunda pleaca din inima, urca pe gat sub barbie, ocoleste gura si urca sub obraz pana la globul ocular. Manifestari de meridian: uscaciune in gura si in gat, sete acuta, febra, dureri de ochi, dureri „surde” de cap, dureri de spate, palme fierbinti si dureroase, dureri de-a lungul meridianului si de umeri, durere pe marginea interna a antebratului, picioare reci. Manifestari de organ: dureri de inima, dureri si junghiuri in piept – anghina – si in hipocondru, sincope si aritmie cardiaca, agitatie, ameteli, dispnee – lipsa de aer si respiratie neregulata-, insomnie, tulburari mentale. 32

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Recomandari de interventie: afectiuni ale toracelui, ale inimii, tulburari mentale. Inima este legata direct cu meridianul intestinului subtire si are relatie directa cu meridianele plamanului si ale rinichilor, prin meridianele extraordinare profunde. Meridianul inimii mai este numit si “radacina vietii” si controleaza activitatea inimii si din punct de vedere subtil stabilitatea emotionala, se lucreaza pe acest meridian in special in cazurile de suferinta cardiaca, tulburari psiho-e motionale ( depresii, insomnii, etc ) – acest meridian se afla in legatura subtila cu Meridianul intestin Subtire

Autoterapie: Plasati palma deschisa la subsuoara opusa, in aliniere cu degetul mic, si trasati distanta pe interiorul bratului, catre degetul mic.

Meridianul Pericard/ Vase-Sex : (orele 19-21) – mai este numit si Stapanul Inimii sau Vase-Sex; controleaza activitatea inimii si circulatia sanguina – este in legatura cu stransa cu Meridianul Rinichi si controleaza functia sexuala – mai este in legatura cu Meridianul Trei Focare Protejeaza si ajuta inima, este considerat „stapanul inimii” pentru ca ii furnizeaza placeri si siguranta. Coordoneaza circulatia sanguina si raspunde de functionarea aparatului genital masculin si feminin. Porneste profund in cavitatea toracica, intra in pericard, de unde se ramifica in partea interioara spre legaturile cu meridianul trei focare si penetreaza diafragma. Ramura exterioara iese pe piept langa mamelon la al patrulea spatiu intercostal, vireaza spre umar, urca pe partea interioara a bratului si merge pana la degetul mijlociu al mainii. De la mijlocul palmei o derivatie trece lateral in lungul inelarului si se uneste cu meridianul Trei Focare. 33

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Manifestari de meridian: spasme ale mainilor si ale picioarelor, contractie la cot, brat sau pumn, fata rosie, ochi injectati, palme fierbinti, afazie si manii. Manifestari de organ: anghina pectorala, dureri precordiale, palpitatii, agitatie, vertij sau delir, plenitudine, variatii de tensiune arteriala. Recomandari de interventie: disfunctii cardiovasculare, afectiuni ale pieptului, ale inimii, ale limbii, precum si bolile mentale. Meridianul Pericardului sau meridianul circulatiei si organelor sexuale Autotaratament: Lasati degetele de la o mana pe sfarcul din partea opusa, treceti peste umar, coborati pe partea interioara a bratului si apoi catre degetul mijlociu.Procedati la fel si pe partea cealalta.

MERIDIANELE YANG - mână -

Meridianul Intestinului gros Meridianul Intestinului Subtire Meridianul Triplu Incalzitor

Meridianul Intestin Gros (orele 5-7) Meridianul Intestin Gros: – acesta evacueaza reziduurile alimentare si toxinele rezultate in tractul digestiv. Reguleaza gestiunea apei in corp. Porneste de la degetul aratator, coboara printre primele doua metacarpiene, urmeaza marginea din fata a antebratului, pe brat si peste umar pana la vertebra a-7-a, revine sprefosa claviculara unde patrunde in torace prin plaman si diafragm pana la intestinul gros de care apartine. De la clavicula se desprinde ramura faciala care urca pe gat pana la buza 34

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

superioara, unde se incruciseaza cu simetricul sau si se termina in unghiul inferior al aripii nasului; acolo se uneste cu meridianul stomacului. – favorizeaza extragerea apei din reziduurile solide rezultate in urma digestiei si apoi coordoneaza procesul de eliminare al acestora, fiind responsabil cu detoxifierea organismului, eliminand rezidurile in intestin

– se intervine asupra acestui meridian in special in cazurile se imbolnavire a zonelor pe care le strabate – meridianul Intestin Gros se afla in legatura subtila cu Meridianul Stomac Autoterapie: Plasati degetele rasfiratede la o mana la capatul degetului aratator al mainii celeilalte, urcati pe brat pana la umar, treceti peste gatsub nas si apoi catre varful acesteia. Procedati la fel si pe partea cealalta. In interior este legat direct de meridianul plamanului, cu care este pereche. Manifestari de meridian: slabiciune cand se strang pumnii, febra, odontalgie, epistatix, sete nepotolita, umflarea si durerea gatului, conjunctivite acute, dureri de ochi, cefalee, dureri de brat, degetul aratator teapan, senzatie de frig. Manifestari de organ: durere in regiunea buricului cu iradieri in abdomen, borborisme, diaree sau constipatie, dizenterie. Recomandari de interventie: dureri de cap, fata, gat, ochi, nas, gura, dinti, dureri de intestine, intoxicatii. Meridianul stomacului (orele 7-9): coordoneaza procesul de digestie a alimentelor; este simbolic numit si “oceanul hranitor” 35

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

– lucram asupra acestui meridian in boli ale stomacului, fetei, gatului, toracelui, articulatiilor genunchiului – acest meridian se afla intr-o stransa legatura subtila cu Meridianul Intestin Gros, Meridianul Splina, Meridianul Vezica Urinara, si Meridianul Vezica Biliara

Datorita acestor legaturi subtile, orice dezechilibru la nivelul acestui meridian va afecta celelalte meridiane si structuri ale fiintei Autoterapie: Plasati ambele maini sub ochi, coborati pe maxilar, inconjurand obrazul pana la frunte, coborati peste ochi pana la clavicula, apoi peste sani, talie, solduri, catre picioare si pana la al doilea deget de la picior.

Meridianul intestinului subtire (orele 13-15) : – guverneaza procesele de asimilare a nutrientilor din hrana, precum si absortia apei in organism – controleaza starea de functionare a articulatiilor umerilor si omoplatilor – se opereaza energetic asupra acestui meridian cand exista suferinte ale zonelor pa care acesta le traverseaza si in cazul tulburarilor metabolice – acest meridian se afla in legatura subtila cu Meridianul Stomac, cu Meridianul Inima, si cu Meridianul Vezica Urinara Autoterapie: Intoarceti palma catre exterior si, incepand de la degetul mic, mergeti in sus, pe exteriorul bratului, pana la umar, coborati pe omoplat, treceti peste maxilar si inapoi la cavitatea urechii. Procedati la fel pe ambele laturi. Meridianul Intestinului Subtire: – are rolul principal de a extrage energia „imediata” din alimente – adica absortia de hidrocarburi. In plus, ii revine rolul de sifon de „preaplin”, asemanator unui lac de acumulare ce regleaza cursul unui rau. Porneste de la degetul mic al mainii, coboara pe cantul mainii iar la incheietura trece pe partea externa a antebratului, de unde ajunge pe partea posterioara a bratului pana la umar, ocoleste omoplatul pana la Vasul Guvernor, in fine revine la fosa subclaviculara. De acolo patrunde in torace si intalneste inima, trece de esofag si de stomac pana intra in intestinul subtire, de care apartine. La clavicula, ramura sa de suprafata urca pe partea laterala a gatului si obrazului – cu o deviatie de la mandibula spre baza nasului – pana la unghiul extern al ochiului, de unde vireaza spre fosa exterioara a urechii. O alta ramura colaterala se uneste cu meridianul vezicii in zona cervicala. 36

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Este legat direct cu meridianul inimii si cu meridianul stomacului. Manifestari de meridian: surditate sau vajait in urechi, ulceratii in gura si pe limba, sete puternica, dureri de gat si de obraz, intepenirea gatului sau a cefei, dureri de piept, palme fierbinti, comportament plangaret. Manifestari de organ: dureri abdominale acute, dureri si tensiune in partea inferioara a trunchiului, diaree, constipatie, dureri lombare. Recomandari de interventie: afectiuni ale capului, gatului, ochilor, urechilor, febra, boli mentale, colici abdominale.

Meridianul Trei Focare /triplu incalzitor (orele 21-23) : Meridianul Trei Focare/Triplu incalzitor: – are menirea de transport al energiilor, este al doilea meridian yang corespunzator elementului Foc si nu are organ corespunzator, dar are trei functii: • Cardio-respiratorie • Hepato-digestiva • Genito-urinara Porneste de la coltul extern al unghiei degetului inelar, coboara pe dosul mainii si pe partea exterioara a antebratului, apoi pe brat pana la umar, unde se incruciseaza cu meridianul veziculei biliare apoi intra prin fosa claviculara in cavitatea toracica unde se uneste cu pericardul; de acolo traverseaza diafragma in abdomen si leaga cele „trei focare”. Ramura exterioara deriva de la cavitatea supraclaviculara spre ceafa, pe dupa ureche, coboara pe obraz, vireaza si se termina suborbital. Alta derivatie pleaca de sub ureche, o traverseaza, se incruciseaza cu cealalta ramura pentru a ajunge la unghiul extern al ochiului, unde in fine se uneste cu meridianul veziculei biliare. 37

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Manifestari de meridian: durere si inflamarea gatului si obrazului, dureri de ochi si in spatele urechii, urechi infundate, dureri de umeri si de cot. Manifestari de organ: balonari abdominale, rigiditatea trunchiului, enurezis sau mictiuni presante, distensie, edeme cutanate. Recomandari de interventie: afectiuni ale regiunii temporale, ale urechilor, ochilor, gatului, ale hipocondrului, stari febrile. Medicina traditionala chineza defineste trei sectiuni distincte ale acestui meridian : 1-segmentul superior- sau incalzitorul superior, ce guverneaza procesul respirator 2-segmentul median- sau incalzitorul de mijloc, guverneaza procesul digestiei 3-segmentul inferior- guverneaza procesul de eliminare – acest meridian controleaza temperatura corpului si simtul echilibrului – se lucreaza asupra acestui meridian in cazul afectiunilor abdominale, toracice, ale fetei si membrelor superioare – se afla in stransa legatura subtila cu Meridianul Pericard si cu Meridianul Vezica Biliara Prin reechilibrarea si armonizarea energetica a meridianelor principale organismul isi va recapata starea de sanatate perfecta. Tocmai din aceasta perspectiva, medicina traditionala chineza acorda o mare importanta meridianelor energetice. Autoterapie Intoarceti palma in sus si, incepand de la degetul inelar, mergeti in sus, de-a lungul bratului, pana sub ureche, urmati traseul urechii, in jurul si dupa ea, pana la tampla. Procedati la fel si pe partea cealalta Meridianul Triplu Încălzitor se asociază energiei Shaoyang (mai micul Yang), elementului foc, celor trei încălzitori: cel superior (asociat cutiei toracice şi respiraţiei), cel median (asociat zonei superioare a părţii dorsale conţinând stomacul şi sistemul digestiv superior, care conţine duodenul, părţi din sistemul limfatic, secreţii pancreatice etc. ) şi cel inferior (asociat zonei inferioare a părţii dorsale, conţinând intestinul gros şi subţire, rinichii şi vezica şi este asociat funcţiilor excretoare), are un maxim de funcționare între 9 pm. și 11 pm., având pornirea în vârful degetului inelar, traversează braţul pe partea posterioară prin cot şi umăr apoi pe trapezul superior unde se roteşte pe partea posterioară a gâtului în jurul urechii şi se opreşte la marginea exterioară a sprâncenei. Blocajele acestui meridian conduc la senzaţii de frig, infecţii ale urechii, inflamaţii ale glandelor, dureri de gât, amigdalită, ctaractă sau alte probleme la ochi, transpiraţie excesivă, mâini şi picioare reci, sindromul oboselii cronice, lipsă de energie, ciclu menstrual tulburat, păr sau piele subţiate.

38

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Cele NOUA puncte de presopunctura pentru mentinerea sanatatii sistemului digestiv Obiceiurile alimentare moderne si dependenta tot mai mare de produse nesanatoase a condus nu numai la un risc crescut de boli de inima, obezitate si diabet, dar a cauzat si o dereglare a sistemului digestiv, cauzand probleme precum indigestie, constipatie, sindromul colonulu iritabil si alte astfel de afectiuni digestive. Foarte multi dintre noi suferim de cel putin una dintre aceste probleme digestive, desi nu vorbim despre ele si nici nu incercam sa face ceva in aceasta privinta. Cea mai buna modalitate prin care putem trata aceste probleme este reprezentata de schimbarea obiceiurilor alimentare dar, intre timp, presopunctura si reflexoterapia pot fi utilizate in mod eficient pentru a diminua efectele secundare ale unui sistem digestiv afectat. Cele mai intalnite cauze ale problemelor digestive Cauzele problemelor digestive sunt multiple si in cele mai multe cazuri se afla intr-o foarte stransa legatura. Din pacate, principala cauza a acestor probleme poate fi dificil de descoperit si de aceea de cele mai multe ori sunt tratate simptomele. Acestea sunt cele mai intalnite cauze ale problemelor digestive: 39

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

• Obiceiurile alimentare nesanatoase • Stresul • Deshidratarea • Deficienta nutritionala sau excesul • Infectiile bacteriene • Afectiunile medicale cronice • Inflamarea tractului digestiv Cum putem trata cu ajutorul presopuncturii problemele digestive? Presopunctura isi are originile in China si are o istorie veche de peste 5000 de ani. Presopunctura se bazeaza pe teoria potrit careia boala poate fi tratata prin echilibrarea meridianelor dezechilibrate existente la nivelul intregului organism. Cele mai multe dintre afectiunile digestive sunt cauzate de inflamarea tractului digestiv, aceasta inflamare fiind cea care cauzeaza o absorbtie redusa a nutrientilor. Presopunctura poate contribui la vindecarea inflamarii tractului digestiv prin restabilirea fruxului de energie la nivelul intregului organism. Iata care sunt cele NOUA punct de presopunctura pentru mentinerea sanatatii sistemului digestiv:

9. Valea Uniunii (Li4)

Acest punct este situat la intalnirea dintre degetul mare si cel aratator. 8. Iazul Stramb (Li11)

Acest punct este situat in partea exterioara a incheieturii cotului (foto).

40

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

7. Poarta Exterioara (SJ5)

ELECTROPUNCTURA

Acest punct este situat la o distanta de trei degete latime deasupra incheieturii, pe partea exterioara a mainii. 6. Poarta Interioara (P6)

Acest punct este situat la o distanta de trei degete latime deauspra incheieturii, pe partea interioara a mainii.

5. Punctul celor Trei Mile (ST-36)

Acest punct este situat pe marginea exterioara a piciorului, trei degete latime sub genunchi. 4. Bunicul – Nepotul (SP-4)

Acest punct este situat in partea interioara a talpii piciorului, la o latime de trei degete de la baza degetului mare.

41

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

3. Sanyinjiao (SP-6)

ELECTROPUNCTURA

Acest punct este situat la trei degete latime deasupra osului interior al gleznei.

2. Marea Graba (LV-3)

Acest punct este situat in “valea” formata de oasele degetului mare si ale celui de-al doilea deget (foto).

1. Cavitatea Mijlocie (Ren-12)

Acest punct este situat la jumatatea distantei dintre stern si buric, la jumatatea liniei corpului (foto) Stresul este un respuns fizic normal in fata situatiilor de urgenta. Atunci cand se afla la niveluri normale, acesta stimuleaza cresterea productivitatii, promoveaza starea de concentrare si de alerta. Cu toate acestea, stresul devine un inamic periculos pentru sanatatea ta atunci cand situatia scapa de sub control. Iata cateva forme prin care stresul se manifesta in viata noastra: 42

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Cele NOUA puncte de presopunctura pentru ameliorarea stresului si anxietatii •Dureri in piept •Iritabilitate •Depresie •Incapacitate de concentrare •Greata •Tulburari de somn •Tulburari alimentare Iata care sunt cele NOUA puncte de presopunctura pentru ameliorarea stresului si anxietatii: 1. Punctul Celor trei mile

Acest punct este situat doua degete latime mai jos de genunchi si patru degete latime spre zona exterioara a genunchiului. Aplicarea unei presiuni in acest punct creste si regleaza fluxul de energie, amelioreaza oboseala si ajuta la cresterea concentrarii. Se aplica presiune timp de un minut si se continua cu urmatorul punct.

2. Marea petrecere

Acest punct este situat la intalnirea dintre degetul mare si degetul mic. Aplicand presiune in acest punct stimulam circulatia fluxului de energie si deblocarea meridianelor energetice.

3. Bunicul-Nepotul

43

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Acest punct este situat in partea interioara a talpii piciorului, la o latime de trei degete de la baza degetului mare. Aplicand presiune in acest punct ne eliberam de anxietate, de griji si putem simti un echilibru emotional pe tot parcursul zilei. De asemenea, acesta este puctul pe care-l vom apasa in cazul durerilor de glezna.

4. Poarta interioara

Acest punct poate fi foarte usor descoperit desenand o linie imaginara care porneste din punctul aflat intre degetul mijlociu si cel inelar. Acest punct se va afla la o distanta de trei degete latime de incheietura ta pe linia descrisa mai sus. Aplicarea de presiune in acest punct protejeaza inima de stresul in exces, incurajeaza respiratia profunda si amelioreaza greata.

5. Poarta exterioara

Acest punct este situat in partea exterioara a bratului, la o distanta de trei degete latime fata de incheietura, intre cele doua tendoane. Stimularea acestui punct sprijina functionarea sistemului imunitar si creste fluxul de energie al organismului.

6. Valea Uniunii

Acest punct este situat la intalnirea dintre degetul mare si cel aratator. Stimularea acesti punct reduce tensiunea musculara si elimina stresul si durerile de cap.

44

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

7. Comoara centrala Acest punct este situat la doua degete deasupra locului de intalnire dintre corpul si membrele tale superioare. Acest punct incurajeaza respiratia profunda, cresterea fluxului sanguin si echilibrarea emotionala.

8. Camara vointei

Acest punct este situat in sectiunea de mijloc a taliei tale, la o distanta de aparoximativ 3 degete latime de coloana vertebrala. Stimularea acestui punct ajuta la distribuirea fluxului de energie prin toate meridianele organismului.

9. Punctul umarului

Acest punct este situat la jumatatea distantei dintre punctul umarului si baza gatului. Stimularea acestui punct elimina stresul si asigura organismului un flux nestingherit de energie.

45

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Puncte de Presopunctura si electropunctura - Inima, Colon, Pericard, Stomac, Splina Colon 4 Locaţie

În mijlocul a muşchiului între degetul mare şi cel arătător .

Importanţă

Cel mai puternic punct de analgezice în organism.

Cerere

Masaj viguros între degetul mare şi cel arătător de 1-2 minute pe fiecare parte.

Pericard 6 Locaţie

Pe partea interioară a antebratului la mijloc între ulnei şi raza , între cele două tendoane tactil flexor degetul mare pe încheietura mâinii.

Importanţă

Pentru greaţă şi vărsături , ameţeli , agitaţie, nervozitate , distonie vegetativ .

Cerere

masaj puternic cu degetul timp de 1-2 minute pe fiecare parte.

Locaţie

Pe cutelor de încheietura mâinii, laterale la tendonul Muschiul flexor carpi ulnaris .

Importanţă

Stark psihologic punct liniştitor, insomnie , anxietate , distonie vegetativ .

Cerere

Masaj puternic , rotative cu degetul mare sau degetul index pentru 30-60 de secunde pe fiecare parte.

Locaţie

Din partea de jos la marginea superioară a tibiei chiar sub articulaţia genunchiului este palpat -un loc înalt .

Importanţă

În tulburări gastrice şi intestinale , greaţă. Incitanta punct oboseala, epuizare, oboseală .

Cerere

Masaj energic , circular cu degetul mare sau degetul index pentru 1-2 minute .

Inima 7

Stomac 36

46

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Splina 6 Locaţie

Pe partea interioară a piciorului la câţiva centimetri mai sus mai înalt punct al maleolei mediale a tibiei la spate.

Importanţă

În boli ale bazinului, ale tractului urinar şi genital. Recomandat in caz de slăbiciune.

Cerere

Masaj puternic cu al tău degetul mare sau degetul aratator timp de 1-2 minute .

Puncte de presopunctura pentru Uz General Efect reduce oboseala, stimulează simţurile Durată: 10 - 15 secunde Activarea: Printr-o mişcare circulară puternic

Dacă vă simţiţi obosit şi epuizat , activati acest punct, intre vertebrele 3-4 cervical la mijlocul a gâtului spate. Chiar şi după 10-15 de secunde, te poti simti odihnit ! Vitalisierungspunkt II Efect: stimuleaza mintea, imbunatateste memoria Durată: 10 secunde Activarea: prin miscare blânda Aceast punct ajuta la creşterea memoriei şi puterii de concentrare si performanţei dumneavoastră. Atenţie să se aplice : nu pentru copii mici , deoarece nu sunt încă pe deplin fontanelles închise General punctul I Efect: Îmbunătăţeşte starea generală de sănătate , elimina tensiunile. Durată: Despre 20-30 de secunde , max. Trei ori pe zi Activarea: Prin constantă, blând presiune Stimularea acest punct după cum este necesar până la trei ori pe zi (dar nu mai des) pentru a reduce stresul psihologic şi de a creşte starea de sănătate generală şi relaxare în parte superioară a corpului. 47

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

General punctul II Efect: Îmbunătăţirea stării generale de sănătate , contribuie la combaterea problemelor de oboseală a ochilor Durată: 10 secunde Activarea: Cu blând, circular Aceste puncte sunt la stânga şi la dreapta a nasului între ochi. Activare în scopul de a preveni boalile de ochi , pentru a îmbunătăţi starea generală de sănătate sau a diminua oboseala. Trac punct Efect: vinde frica si anxietate Durată: 15-20 de secunde Activarea :: Prin o presiune mişcare circulară Masajul acest punct, dacă aveţi trac . Acesta este situate deasupra mamelonului dreapta (patru latimi de deget mai sus, sau de aproximativ şase degete mai jos de claviculă). Insomie Efect: Ajutor pentru insomnie Durată: 1-3 minute Activarea: prin masaj blând în jos. Acest punct este situat intre sprancene . Rece punct Efect: Ajuta la combaterea racelilor , precum şi prevenirea Durată: 10 - 20 secunde Activarea: Printr-o mişcare circulară cu presiune uşoară Genunchi de puncte Efect: Ajuta cu dureri de genunchi , de asemenea, pentru prevenirea Durată: aproximativ 10 secunde pe fiecare punct , de 2-3 ori pe zi Activarea: conform desenului, se activeaza cele patru puncte direct la genunchi , precum şi punctul în mijlocul a genunchiului ( spate) amelioreaza durerile de genunchi şi ajută la prevenirea acestora. Puteţi stimula si de două ori /zi, până când durerile de genunchi dispar Scădere in greutate - speciale Punctele de acupressure sunt deosebit de potrivite pentru pierderea în greutate, Se activeaza zi de zi, dar ajutata de o dieta / program de exerciţii fizice pentru a obţine rezultate mai rapide. Ureche puncte Efect: Controlul apetitului alimentar, foamea Activarea: Prin presiune blânda 48

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Aceste puncte , sau zone sunt principalele puncte pentru a pierde greutate . În primul rând activa mijlocul trei puncte in interiorul urechii incepand cu vârful degetului Se activeaza punctul pana la douăzeci secunde. Repetaţi masaj zilnic trei-patru ori, de exemplu la ora 11 , la 15h la 20h şi ). Punctul in fata urechii , chiar deasupra lobul urechii, este pentru " foamea stomac " responsabilă şi ar trebui să fie , de asemenea, stimulate prin presiune uşoară . Pentru a face acest lucru pentru aproximativ zece - cinsprezece secunde, dar după câteva zile de aplicare , aveţi posibilitatea să dezactivaţi foamea prin activarea acest punct de " foamea de stomac ". În cele din urmă , activaţi punctele la marginea extremă la urechea dreaptă. Aceste puncte pot fi stimulate cu presiune uşoară sau ciupit cu degetul mare Digestia punctul I Efect: Pentru a stimula şi de a promova funcţiile excretor Durată: aproximativ 10 secunde , de 2-3 ori pe zi Activarea: Prin presiune uşoară Pe degetul mic mana stânga pe fata palmara este situate acest punct care vă ajută chiar şi atunci când sunteti obosit, dar mai ales cand influienteaza functiile corpului de excreţie influentand pozitiv organismal chiar si în timpul unei schimbări în dietă cand scade rata metabolica bazala . Digestia Punctul II Efect: stimulează digestia Durată: Iniţial , timp de 5 secunde pentru a creşte doar încet, max. Trei ori pe zi Activarea: blânda, circulară sub presiune Masaj zona de ambele parti ale ombilicului in sensul acelor de ceasornic sub presiune uşoară. Masajul punctelor este foarte efficient diminueaza constipatia si poate chiar sa produca diaree. Digestia punct III Efect: Promovează pierdere de grăsime Durată: 20-30 de secunde , de 3-4 ori pe zi Activarea: Cu mişcări blande, circulare sub presiune Aceste două puncte sunt la distanta de mai sus de ombilic si de o parte si cealalta a ombilicului. De mai multe ori pe zi stimulat , acestea sprijină pierderea de grăsime. 49

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Cellulite punct Efect: Previne celulita , descompune celulita Durată: aproximativ 10 secunde , de 2-3 ori pe zi Activarea: Prin o presiune mişcare circulară

Acest punct este pe partea din faţă a coapsei , chiar în mijloc între genunchi si in regiunea inghinala si pe partea din spate a coapsei , chiar în mijloc între genunchi şi a cutelor fesă . Activa două-trei ori pe zi pentru a preveni celulita şi să promoveze degradarea acesteia . Metabolice punct Efect: Stimulează metabolismul Durată: Despre 20-30 de secunde , de 2-3 ori pe zi Activarea: Prin puternică presiune Acest punct situate pe punctele reflexogene din talpa –stomac pancreas, duoden este denumit si “Cheia vdigestiei”, pentru că acest punct este extrem de eficient! Dacă efectuaţi un tratament regulat, de mai multe ori pe zi veti avea efect pozitiv asupra metabolismului.

Suchtpunkt Efect: diminueaza dorinţa de dulciuri , alcool, etc Durată: 10 secunde Activarea:acestui punct scade dorinta de a manca dulciuri sau a consuma alcol etc Puteţi găsi punctul de prin plasarea patru degete de la mana dreapta direct deasupra urechea dreapta la cap. În cazul în care degetul mic vine să se întindă într-o depresie uşoară , este punctul . Începeţi cu presiune nu prea puternic şi de a creşte o în cursul de câteva zile . Sper ca aceste puncte să vă ajute în viaţa de zi cu zi şi pentru a oferi starea de bine

50

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

PLANSE MERIDIANE ENERGETICE

51

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

52

ELECTROPUNCTURA

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

53

ELECTROPUNCTURA

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

54

ELECTROPUNCTURA

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

55

ELECTROPUNCTURA

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Modul 2 DEBLOCAREA MERIDIANELOR ENERGETICE

Meridianele Yin - picior -

Meridianul Splinei Meridianul Rinichiului Meridianul Ficatului

Meridianul Splina-Pancreas (orele 9-11) : controleaza imunitatea organismului, producerea de leucocite si de anticorpi – coordoneaza activitatea pancreasului ( secretia de enzime pancreatice si a insulinei) – transporta energia provenita din alimentele digerate la nivelul zonei plamanilor; la acest nivel “prana” (energia) se combina cu energia subtila provenita din hrana ingerata, pentru a hrani astfel intreg organismul – este recomandat a se lucra asupra acestui meridian in special in cazurile de scadere a imunitatii, de devitalizare, in cazul tulburarilor la nivelul stomacului, limbii si zonelor genitale. – acest meridian se afla in legatura subtila cu Meridianul Stomacului si meridianul Inima Autoterapie: Incepeti de la extremitatile fiecarui deget mare de la picioare si urcati pe interiorul piciorului, apoi catre solduri, pana la extremitatea cutiei toracice, si apoi coborati la baza acesteia.

Meridianul vezicii urinare (orele 15- 17) : Meridianul Splina-Pancreas: – este meridianul care constituie rezerva de lucru a energiilor vitale Qi, dar si confera imboldul la initiativa, „centrul care furnizeaza idei”. Exercita functia de ridicare a energiei si de a oferi o rezerva energetica de interventie, astfel ca este in legatura directa cu meridianele stomac, inima si prin derivatii de legatura cu meridianele plaman, intestin subtire, intestin gros. 56

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Pleaca de la degetul mare de la picior, traverseaza maleola interioara, urca pe partea interioara a piciorului, se incruciseaza cu meridianul ficatului, urca peste genunchi si in fata pe coapsa intra in abdomen pana la splina unde se leaga de meridianul stomacului. Strapunge diafragmul, urca pe langa esofag pana la baza limbii si sub aceasta. Ramura colaterala care face jonctiunea cu meridianul stomacului se leaga apoi si de meridianul inimii. Ramura exterioara urca din pliul inghinal pe abdomen, descrie meandre in zig-zag, urca pana sub clavicula, coteste in unghi ascutit si ajunge sub axila. – guverneaza din punct de vedere energetic zona spatelui, a gatului, a feselor, a coapselor( posterior), gambele si partea exterioara a labelor picioarelor – este responsabil cu procesul de acumulare a urinei, precum si cu cel de eliminare al acesteia – ajuta procesul de eliminare a tensiunilor fizice si emotionale – se lucreaza asupra acestui meridian, in cazurile de suferinta ale zonelor pe care le strabate, in retentia hidrica, si in cazuri de boli ale SNC.

Autoterapie: Plasati ambele maini intre sprancene, treceti peste coroana si coborati catre spatele capului si al gatului. Luati mainile de pe ceafa, duceti-le la baza spatelui si intindeti-le catre coloana atat cat puteti. Miscati-va mainile pe langa coloana, pana sub talie, inaintind pe ambele curburi ale acesteia si apoi catre si in jurul muschilor fesieri. Parasiti in acel loc meridianul si intoarceti-va la umeri, coborati in linie dreapta catre spatele genunchilor, pe interiorul lor, apoi in jos, spre podea, si catre degetele mici de la picioare. Manifestari de meridian: rigiditatea dureroasa a limbii, durere de mandibula, amortirea fetei, senzatia de greutate a capului si a corpului, astenia membrelor, picioare umflate. 57

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Manifestari de organ: durere gastralgica, lipsa poftei de mancare, indigestie, borborisme, voma, diaree, icter, distenie abdominala. Recomandari de interventie: maladiile regiunii ombilicale, zona abdominala superioara, maladii intestinale, boli urogenitale.

Meridianul rinichiului (orele 17-19) Meridianul rinichilor, dupa traditia chineza rinichii contin puterea, forta, esenta corpului. Acestia filtreaza „la greu” cateva sute de litri de sange pe zi iar cand cedeaza, organismul isi pierde vigoarea. Meridianul pleaca de sub degetul mic de la picior, izvoraste in talpa piciorului oblic spre maleola interna, descrie o bucla interior pe calcai, urca pe partea interioara a piciorului si coapsei, patrunde in abdo men si urca de-a lungul coloanei vertebrale pana la organele proprii – rinichii, cu o deviatie si spre vezica urinara.

Trece prin diafragm si ficat, apoi prin plamani si pana la baza limbii. Ramura deviata prin vezica reiese la suprafata pe laterala pubisului, urca pe abdomen pe langa buric si ajunge la marginea inferioara a claviculei. Meridianul rinichi este legat direct cu meridianul vezicii urinare – fiind pereche. Are legaturi interne cu meridianele ficatului, plamanului si inimii. – este meridianul la nivelul caruia se se depoziteaza surplusul de energie din corp; acest surplus va fi distribuit in organism in mod corespunzator, in functie de necesitati 58

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

– controleaza starea de vitalitate in general si in special vitalitatea sexuala si functia de reproducere; regleaza ciclul menstrual la femei – guverneaza simtul auzului, urechile, oasele, precum si sensibilitatea la frig – intervine asupra acestui meridian in special in cazul bolilor pulmonare, renale, in lumbago, constipatie, diaree, depresie, insomnie – acest meridian este in stransa legatura cu Meridianul Plaman, cu Meriadianul Inima, cu Meridianul Vezica Urinara, cu Vas conceptie. Autoterapie: Plasati degetele pe punctul rinichi (din masajul reflexogen) fiecarui picior, cu degetul mijlociu aliniat cu spatiul dintre primul si al doilea deget de la picior. Intoarceti degetele de la mana catre interiorul fiecarei talpi, incercuiti interiorul fiecarei glezne si apoi mergeti in sus, catre punctele K-27, aflate sub clavicula, in partea superioara a sternului. Masati aceste puncte. Manifestari de meridian: racirea picioarelor, sete continua, dureri la baza gatului, ameteli, edem facial, fata cenusie, tulburari de vedere, respiratii scurte si aspre, aversiune fata de frig, dureri de picioare. Manifestari de organ: dureri de spate, lumbago, greata si voma, diaree cronica, defecatie dificila, digestie deficitara si apetit scazut, impotenta, oboseala generala, somnolenta, agitatie, slabiciune, bradicardie. Recomandari de interventie: afectiuni ale regiunii abdominale si lombare, afectiuni ale aparatului urogenital, scaderea potentei sau frigiditate, afectiuni ale gatului, boli mentale.

Meridianul Ficatului Meridianul ficat este unul din cele 12 meridiane pereche si are un rol important in toate procedurile pe meridiane. Meridianul include organul ficat si trasee pe partea anterioara a trunchiului si membrelor inferioare si pe partile laterale ale capului; energia meridianului ficat ajunge la nivelul capului prin traseele meridianului vezica biliara. Meridianul ficat detine control asupra meridianelor IG, TF, S, Pc. Poate fi tratat simultan, in acelasi sens energetic, cu oricare din meridianele VB, P, SP, VU, RMeridianul Ficat se asociază energiei Jueyin (absolutul Yin), elementului lemn, organului ficat, are un maxim de funcționare între 1 am. și 3 am., având pornirea în degetul mare de la picior, continuă către pelvis şi coastele inferioare şi se termină undeva în zona ficatului. Blocajele acestui meridian conduc la iritaţii oculare, noduli în gât, artrită, rgiditate articulară şi musculară, dureri de spate, coaste, probleme cu genunchii, deyechilibre ale uterului sau prostatei, psoriazis, dermatite, eczeme sau alte afecţiuni ale pielii. Meridianul ficat nu este mai important decat celelalte meridiane pereche iar calitatile medicale si punctele de acces ale meridianului ficat nu sunt mai utile decat ale altor meridiane. Cele 12 meridiane pereche compun un ansamblu inseparabil, cu conexiuni multiple prin care se supravegheaza reciproc si colaboreaza, participand in egala masura la alcatuirea si functionarea organismului. Din punct de vedere medical, meridianele pereche formeaza un sistem unitar, echilibrat, cu sarcini profilactice si terapeutice, permanente sau ciclice, stabilite prin diagnostic

59

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

In proceduri, punctele de acces ale meridianului ficat nu sunt conditionate medical doar de organul ficat; datorita conexiunilor speciale dintre meridiane, punctele de acces ale meridianului ficat participa permanent sau ciclic la proceduri necesare altor organe interne sau altor meridiane si deseori organul ficat este tratat prin proceduri aplicate pe punctele de acces ale altor meridiane. Pe traseul superior al meridianului ficat exista 14 puncte de acces. Pentru pozitionarea corecta a punctelor, reprezentarile grafice includ elemente anatomice ajutatoare iar distantele sunt masurate cu unitatea de masura relativa u, numita cun in medicina traditionala chineza - controleaza activitatea sistemului nervos -in general, si activitatea ochilor. Chiar daca exista din abundenta energie pe acest meridian, daca aceasta este impura, persoana poate deveni cu usurinta nervoasa. In cazul in care nu exista suficienta energie la acest nivel, persoana in cauza este predispusa la depresii - medicina traditionala chineza asociaza alergiile cu disfunctiile ficatului si deci, cu disfunctii la nivelul Meridianului Ficat - acest meridian este in stransa legatura subtila cu Meridianul Stomac, si Meridianul Vezica Biliara

Meridianele Yang - picioare: -

Meridianul Stomacului Meridianul Vezicii Urinare Meridianul Vezicii Biliare

Meridianul Stomacului: orele 7-9 60

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

–Meridianul stomacului face pereche cu meridianul Splina-Pancreas, intrucat splina si stomacul sunt depozitul energiilor alimentare. Porneste in gropita de la baza nasului, urca

la radacina nasului si intalneste meridianul vezicii urinare, vireaza si coboara langa nas, strapunge buza si patrunde in gingia superioara. Inconjoara buzele si se intalneste cu perechea sa simetrica la barbie, de unde pe la curbura mandibulei urca si intalneste meridianul veziculei biliare, urca la tampla, coteste spre partea superioara a fruntii la limita parului pentru a patrunde in frunte. Ramura descendenta se desprinde la mandibula si coboara pe gat la clavicula, patrunde in torace inspre stomac, traverseaza diafragma pentru a se uni cu meridianul splinei. De la clavicula se desprinde ramura exterioara ce trece prin mamelon, coteste mai aproape spre axa abdomenului, coboara. Meridianul Vezica Urinara: orele 15-17 Reprezinta un organ secundar care inmagazineaza produsele de excretie ale rinichilor si efectueaza faza terminala a transformarii energiei chimice din respiratie si alimentatie. Porneste de la unghiul intern al ochiului, urca pe frunte spre crestetul capului si se intalneste cu simetricul sau. O ramura derivata pleaca din ceafa si se termina la tample. Traiectul principal face o bucla prin creier, coboara pe ceafa, se bifurca si coboara de-a lungul coloanei vertebrale pe cate doua trasee invecinate pana in zona lombara. De-acolo intra in trunchi si prin rinichi se leaga de vezica urinara – organul „titular”. Ramurile exterioare coboara peste fese si se reunesc in plica genunchiului, coboara de-a lungul gambei, vireaza in exterior pe langa fuiorul piciorului si se termina la degetul mic de la picior. 61

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Meridianul vezica urinara este unul din cele 12 meridiane pereche si are un rol important in toate procedurile pe meridiane. Meridianul include organul vezica urinara, o parte din organele sexuale (meridianele VU si R includ impreuna organele sexuale), trasee pe partea dorsala a trunchiului si membrelor inferioare si trasee in zonele dorsala si superioara ale capului. Meridianul vezica urinara (VU) este in conflict cu meridianul IG si controleaza meridianele SP, I, Pc, TF. Poate fi tratat simultan, in acelasi sens energetic, cu unul din meridianele IS, R, VB, F, S. Din conflictul cu meridianul IG organismul accelereaza eliminarea reziduurilor si toxinelor. Meridianul vezica urinara nu este mai important decat celelalte meridiane pereche iar calitatile medicale si punctele de acces ale meridianului vezica urinara nu sunt mai utile decat ale altor meridiane. Cele 12 meridiane pereche compun un ansamblu inseparabil, cu conexiuni multiple prin care se supravegheaza reciproc si colaboreaza, participand in egala masura la alcatuirea si functionarea organismului. Din punct de vedere medical, meridianele pereche formeaza un sistem unitar, echilibrat, cu sarcini profilactice si terapeutice, permanente sau ciclice, stabilite prin diagnostic. In proceduri, punctele de acces ale meridianului vezica urinara nu sunt conditionate medical doar de organul vezica urinara; datorita conexiunilor speciale dintre meridiane, punctele de acces ale meridianului vezica urinara participa permanent sau ciclic la proceduri necesare altor organe interne sau altor meridiane si deseori organul vezica urinara este tratat prin proceduri aplicate pe punctele de acces ale altor meridiane. Pe traseul superior al meridianului vezica urinara exista 67 puncte de acces.

62

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

63

ELECTROPUNCTURA

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

64

ELECTROPUNCTURA

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Meridianul vezicii biliare (orele 23-1) : Meridianul Vezicii Biliare: – este considerat judecatorul, tribunalul suprem, care ia cele mai importante decizii in apararea organismului. Meridianul Vezica Biliară se asociază energiei Shaoyang (mai micul Yang), elementului lemn, organului vezica biliară, are un maxim de funcționare între 11 pm. și 1 am., având pornirea în vârful colţul ochiului, coboară în laterală spre linia părului, apoi o traversează în zig-zag, trecând peste frunte, apoi coborând peste cap pe spatele gâtului spre subsoară şi coastele inferioare frontale, apoi către pelvis şi articulaţia şoldului pe exteriorul picorului coborând spre genunchi şi gambă către talpă, terminându-se lângă unghia celui de-al patrulea deget de la picior. Blocajele acestui meridian conduc la dureri colerice de cap, dureri musculare, ale gambei şi gleznei. -In cazul disfunctiilor legate de acest meridian apar migrena si cefalee (asa numita cefalee in “casca”); -Daca acest meridian este incarcat cu energii impure, fiinta devine cu usurinta nervoasa; -Guverneaza flexibilitatea si rezistenta tendoanelor si ligamentelor; -Se recomanda operarea energetica asupra acestui meridian in special in cazul suferintelor zonelor pe care le strabate.

65

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

-Acest meridian se afla in stransa legatura cu Meridianul stomac, Meridianul trei focare si cu meridianul Ficat;

Autoterapie: Plasati degetele ambelor maini langa sprancene,coborati pana in dreptul urechilor, urcati aproximativ 5 cm, faceti un cerc inspre exterior si apoi intoarceti-va in spatele urechilor. Urcati din nou, catre frunte, apoi deasupra crestetului capului si in jurul umerilor. Apoi, duceti ambele maini pe laturile cutiei toracice, coborati pana la talie, solduri, pe lateralele picioarelor si pana la al patrulea deget de la picior. Vezica biliara are relatie directa cu ficatul si profund cu inima, prin traseul meridianului.

66

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Manifestari de meridian: febra si frisoane, cefalee, malarie, fata cenusie, durere de ochi, de mandibula, tuberculoza, ganglioni limfatici. Manifestari de organ: gura amara, voma, moleseala, febra, dureri de hipocondru. Recomandari de interventie: afectiuni la cap, nas, gat, hipocondru, stari febrile, malarie, dureri oculare si la maxilar.

Meridianul ficatului (orele 1-3) : Meridianul Ficat Meridianul ficat este unul din cele 12 meridiane pereche si are un rol important in toate procedurile pe meridiane. Meridianul include organul ficat si trasee pe partea anterioara a trunchiului si membrelor inferioare si pe partile laterale ale capului; energia meridianului ficat ajunge la nivelul capului prin traseele meridianului vezica biliara. Meridianul ficat este in conflict cu meridianul I si detine control asupra meridianelor IG, TF, S, Pc. Poate fi tratat simultan, in acelasi sens energetic, cu oricare din meridianele VB, P, SP, VU, R. Din conflictul cu meridianul I organismul optimizeaza consumul de

67

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

energie primara.

Meridianul ficat nu este mai important decat celelalte meridiane pereche iar calitatile medicale si punctele de acces ale meridianului ficat nu sunt mai utile decat ale altor meridiane. Cele 12 meridiane pereche compun un ansamblu inseparabil, cu conexiuni multiple prin care se supravegheaza reciproc si colaboreaza, participand in egala masura la alcatuirea si functionarea organismului. Din punct de vedere medical, meridianele pereche formeaza un sistem unitar, echilibrat, cu sarcini profilactice si terapeutice, permanente sau ciclice, stabilite prin diagnostic In proceduri, punctele de acces ale meridianului ficat nu sunt conditionate medical doar de organul ficat; datorita conexiunilor speciale dintre meridiane, punctele de acces ale meridianului ficat participa permanent sau ciclic la proceduri necesare altor organe interne sau altor meridiane si deseori organul ficat este tratat prin proceduri aplicate pe punctele de acces ale altor meridiane. Pe traseul superior al meridianului ficat exista 14 puncte de acces. Pentru pozitionarea corecta a punctelor, reprezentarile grafice includ elemente anatomice ajutatoare iar 68

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

distantele sunt masurate cu unitatea de masura relativa u, numita cun in medicina traditionala chineza - controleaza activitatea sistemului nervos -in general, si activitatea ochilor. Chiar daca exista din abundenta energie pe acest meridian, daca aceasta este impura, persoana poate deveni cu usurinta nervoasa. In cazul in care nu exista suficienta energie la acest nivel, persoana in cauza este predispusa la depresii - medicina traditionala chineza asociaza alergiile cu disfunctiile ficatului si deci, cu disfunctii la nivelul Meridianului Ficat - acest meridian este in stransa legatura subtila cu Meridianul Stomac, si Meridianul Vezica Biliara – controleaza activitatea sistemului nervos -in general, si activitatea ochilor. Chiar daca exista din abundenta energie pe acest meridian, daca aceasta este impura, persoana poate deveni cu usurinta nervoasa. In cazul in care nu exista suficienta energie la acest nivel, persoana in cauza este predispusa la depresii – medicina traditionala chineza asociaza alergiile cu disfunctiile ficatului si deci, cu disfunctii la nivelul – acest meridian este in stransa legatura subtila cu Meridianul Stomac, si Meridianul Vezica Biliara Autotratament Plasati degetele pe interiorul degetelor mari de la picioare si urcati pe interiorul picioareor, peste solduri, pe lateralele cutiei toracice si apoi sub coaste, pe aceeasi linie cu sfarcurile Meridianul Vas Guvernor:

69

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Meridianele Yang au un sens de curgere de sus in jos si se ocupa cu eliminarea reziduurilor si cu hranirea corpului. Organele si meridianele asociate energiei Yang sunt afectate mai ales in fazele incipiente sau acute ale bolilor. Meridianul Guvernor: – este meridian YangYin si controleaza toate meridianele Yang, dar are acces si la meridianele Yin. Impreuna cu meridianul Vas Conceptie alcatuieste Mica Circulatie Energetica. Porneste de la peritoneu, peste coccis, urca pe spate, inconjoara capul, trece peste fata si ajunge prin gingia superioara la bolta Manifestari de meridian: epilepsie, manie, rosirea sau umflarea ochilor, cefalee, rigiditatea cefei, boli febrile, tetanie, tremurat, convulsii, afecte plangarete, lumbago, dureri de coapsa si de genunchi, transpiratii nocturne, amortire a picioarelor si a mainilor. Recomandari de interventie: • Punctele de pe cap si gat sunt utilizate pentru afectiuni ale acelor zone. • Punctele de pe spate sunt utilizate in afectiuni ale plamanilor, inimii, stomacului, splinei, ficatului, lombelor si picioarelor, ale spatelui. • Punctele lombo-sacrale sunt utilizate in sciatica, afectiuni la rinichi, la vezica urinara, la intestinele subtire si gros, disfunctii genitale. De retinut: Sensul de parcurgere al fluxurilor purtatoare de energii vitale Qi de-a lungul meridianelor respecta reguile Marelui Circuit Ceresc: Pe cele 3 meridiane „Yin de la brate” Qi circula de la torace spre mana, de acolo pe meridianele „Yang de brate” spre cap, apoi pe meridianele „Yang de la picioare” dinspre cap spre picioare, pentru a reveni apoi pe meridianele „Yin de la picioare” dinspre extremitatile picioarelor spre torace, unde se reinnoada circuitele cu meridianele „Yin de la brate”. Astfel, orice modificare patologica la unul dintre meridiane se va rasfrange intai asupra meridianului sau pereche si asupra celorlalte meridiane inlantuite. Cu exceptia meridianelor Vas Guvernor si Vas Conceptie care sunt proiectate pe suprafata exterioara a corpului, asupra meridianelor extraordinare se poate interveni numai indirect, in anumite puncte de intersectie si legatura cu meridianele principale. Functiile regulatoare ale acestora sunt combinatii complexe ale functiilor aferente meridianelor principale.

70

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Meridianul Vas Guvernor: – este meridian YangYin si controleaza toate meridianele Yang, dar are acces si la meridianele Yin. Impreuna cu meridianul Vas Conceptie alcatuieste Mica Circulatie Energetica. Porneste de la peritoneu, peste coccis, urca pe spate, inconjoara capul, trece peste fata si ajunge prin gingia superioara la bolta palatina – traseu conventional in acceptiunea chineza.

Manifestari de meridian: epilepsie, manie, rosirea sau umflarea ochilor, cefalee, rigiditatea cefei, boli febrile, tetanie, tremurat, convulsii, afecte plangarete, lumbago, dureri de coapsa si de genunchi, transpiratii nocturne, amortire a picioarelor si a mainilor. Recomandari de interventie: • Punctele de pe cap si gat sunt utilizate pentru afectiuni ale acelor zone. • Punctele de pe spate sunt utilizate in afectiuni ale plamanilor, inimii, stomacului, splinei, ficatului, lombelor si picioarelor, ale spatelui. • Punctele lombo-sacrale sunt utilizate in sciatica, afectiuni la rinichi, la vezica urinara, la intestinele subtire si gros, disfunctii genitale. De retinut: Sensul de parcurgere al fluxurilor purtatoare de energii vitale Qi de-a lungul meridianelor respecta reguile Marelui Circuit Ceresc: Pe cele 3 meridiane „Yin de la brate” Qi circula de la torace spre mana, de acolo pe meridianele „Yang de brate” spre cap, apoi pe meridianele „Yang de la picioare” dinspre cap spre picioare, pentru a reveni apoi pe meridianele „Yin de la picioare” dinspre extremitatile picioarelor spre torace, unde se reinnoada circuitele cu meridianele „Yin de la brate”. Astfel, orice modificare patologica la unul dintre meridiane se va rasfrange intai asupra meridianului sau pereche si asupra celorlalte meridiane inlantuite. Cu exceptia meridianelor Vas Guvernor si Vas Conceptie care sunt proiectate pe suprafata exterioara a corpului, asupra meridianelor extraordinare se poate interveni numai indirect, in anumite puncte de intersectie si legatura cu meridianele principale. Functiile regulatoare ale acestora sunt combinatii complexe ale functiilor aferente meridianelor principale. Important: Elementului Foc ii corespund doua stari: „Jar” si „Flacara” – astfel ca are asociate 2 perechi de meridiane, astfel: • o pereche de organe fizice: inima -yin si intestinul subtire -yang; • o pereche cu functii fiziologice asociate, cu organe auxiliare aferente: circulatie – vasesex- yin si trei focare – yang. • Simptomele fizice ale dereglării nivelului energetic al acestui meridian: Problemele sistemului nervos, crize nervoase, epilepsie, junghiuri abdominale în direcţia inimii, probleme de urinare, hemoroizi, gât uscat, sterilitate, rigiditatea coloanei vertebrale, leşin, hernie, lipsa vitalităţii, probleme sexuale, dureri de spate.

71

ASOCIATIA VINDECATI VIATA SUPORT DE CURS • • Simptomele psihice ale dereglării nivelului

ELECTROPUNCTURA

energetic ale acestui meridian: Lipsa creativităţii, independenţei, ţelurilor de viitor, lipsa simţului practic, gândire neclară, sentiment exagerat de răspundere, atenţie exagerată pentru detalii, etc • •

• •

• •

•

• • •

•

Două canale extraordinare sunt vitale: primul, numit canal guvernor, care urcă de la perineu până la cap de-a lungul coloanei vertebrale este cunoscut şi sub denumirea desushumna; celălalt, numit canal concepţie sau medha conform concepţiei energetice indiene, coboară pe faţa anterioară a corpului de la cap până la perineu. Distribuţia energetică între canalul guvernor şi cel de concepţie urmează un traseu ciclic şi este condusă pe acest traseu de energia de la nivelul plămânilor. Este evidentă, din nou, importanţa respiraţiei în realizarea stării energetice echilibrate, ceea ce are influenţă asupra stării de sănătate fizico-psihică. Aceste două canale energetice au propriile lor puncte vitale. Celelalte canale extraordinare au terminaţiile situate de-a lungul meridianelor majore. Prin redistribuirea fracţională a energeticii meridianelor majore şi a canalelor extraordinare se formează subreţele de capilare energetice fine, care se ramifică la rândul lor, acoperind astfel fiecare ţesut, fiecare celulă a organismului. Principalele puncte vitale ale celor două canale energetice extraordinare principale (canalul guvernor şi canalul de concepţie) sunt cele corespunzătoare centrilor energetici principali. Canalul guvernor, posterior, are punctele vitale corespunzătoare centrilor energetici dorsali şi acestea exprimă în special voinţa. Canalul concepţie, anterior, are punctele vitale corespunzătoare centrilor energetici ventrali şi exprimă în special afectivitatea. Din experienţa noastră, referindu-ne la cele două canale extraordinare şi punctele vitale corespunzătoare, rolul de receptori este îndeplinit de punctele vitale ventrale, iar cele de emiţători sunt îndeplinite de punctele vitale dorsale. Aceste puncte au un rol activ în emisia şi recepţia energetică şi informaţională, stimularea lor determină acţionarea energiei vitale potenţiale şi transformarea ei în energie de mişcare.

Meridianul Vas-Conceptie: 72

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

– este meridian YinYang si controleaza toate meridianele Yin, dar are acces si la meridianele Yang. Porneste din perineu, urca pe abdomen, pe gat, prin buza inferioara si se termina la limba.. Manifestari de meridian: hemoroizi, hernie, lumbago, diaree, dizenterie, malarie, hematurie, vomismente, dureri abdominale si epigastrice, tuse, dureri de sani, dentalgie, surexcitare nervoasa. Recomandari de interventie: afectiuni ale organelor genitale, ale regiunii ombilicale, ale tubului digestiv, afectiuni toracice si ale gatului, frisoane. Simptomele fizice : La femei- probleme menstruale, dureri de sâni, scurgeri vaginale, predispoziţie la avort spontan, depuneri adipoase (celulită, „aripioare”), La bărbaţi – diverse forme de hernie La ambele sexe – sterilitate, diaree, constipaţie, probleme de urinare, tuse, dureri dentare, dureri de gât, dureri pe toată lungimea meridianului. Simptomele psihice ale dereglării nivelului energetic ale acestui meridian:Labilitate emoţională, frigiditate, emotivitate, nervozitate, bâlbâială, voinţa slabă. Două canale extraordinare sunt vitale: primul, numit canal guvernor, care urcă de la perineu până la cap de-a lungul coloanei vertebrale este cunoscut şi sub denumirea desushumna; celălalt, numit canal concepţie sau medha conform concepţiei energetice indiene, coboară pe faţa anterioară a corpului de la cap până la perineu. Distribuţia energetică între canalul guvernor şi cel de concepţie urmează un traseu ciclic şi este condusă pe acest traseu de energia de la nivelul plămânilor. Este evidentă, din nou, importanţa respiraţiei în realizarea stării energetice echilibrate, ceea ce are influenţă asupra stării de sănătate fizico-psihică. Aceste două canale energetice au propriile lor puncte vitale. Celelalte canale extraordinare au terminaţiile situate de-a lungul meridianelor majore. Prin redistribuirea fracţională a energeticii meridianelor majore şi a canalelor extraordinare se formează subreţele de capilare energetice fine, care se ramifică la rândul lor, acoperind astfel fiecare ţesut, fiecare celulă a organismului. Principalele puncte vitale ale celor două canale energetice extraordinare principale (canalul guvernor şi canalul de concepţie) sunt cele corespunzătoare centrilor energetici principali. Canalul guvernor, posterior, are punctele vitale corespunzătoare centrilor energetici dorsali şi acestea exprimă în special voinţa. Canalul concepţie, anterior, are punctele vitale corespunzătoare centrilor energetici ventrali şi exprimă în special afectivitatea. Din experienţa noastră, referindu-ne la cele două canale extraordinare şi punctele vitale corespunzătoare, rolul de receptori este îndeplinit de punctele vitale ventrale, iar cele de emiţători sunt îndeplinite de punctele vitale dorsale. Aceste puncte au un rol activ în emisia şi recepţia energetică şi informaţională, stimularea lor determină acţionarea energiei vitale potenţiale şi transformarea ei în energie de mişcare.

73

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

TRATAMENTUL ALGIILOR NEVISCERALE Indiferent de sediul durerii, unele puncte au o valoare deosebita: VC6 nu suprima durerea, dar inlatura caracterul ei insuportabil: durerile oferite de contractura: SP3 si S2; durerile mai multor articulatii: SP5; durerile localizate de bolnav in os: VB30; alergiile insotite de senzatia de arsura: P7; durerile pur musculare: VB34. Cefalee vasculara: Inteparea p. cheie a vaselor extraordinare ce apar in cefalee: Yang-Wei (TF5) sau Yang-qiao Mai (V62) in exces de Yang; Jenn-Mo (P7) in exces de Yin; Inteparea p. specifice: P7, V10. Cum de regula pulsurile indica exces in meridianul VB si insuficienta in meridianul F, este bine a dispersa VB38 si a tonifia F8; Inteparea p. simptomatice: in functie de localizarea cefaleei: temporala –extra2, VB8,20, TF5, VS6; radacina nasului – VG27, VB4, vertex – V60, VG1+20, F2; occipitala – VB20, P7, VG15, V10; frontala (durere in cerc) – IG4, extra1, R15, VB14, V9; de o singura parte a capului, in regiunea fronto-temporala – S8 (in T de poartea opusa durerii); generalizata – VG15, extra1, TF5. Migrena: in timpul crizelor: dispersam IS3 si V62 (p. cheie), TF23, V2, IG4, P7, si punctele sensibile la bolnav in special pe traiectul cefalic al meridianului VB; in afara crizelor: se reechilibreaza dezechilibrele in meridianele VB, F si SP. Punctele utile sunt: F3,8 (in T) si VB38, S36, VB4,5,43, TF23 (in D).

Algiile membrului superior - Umar: p. cheie-VB41; p. specifice-R4 (opus algiei), P5. Alte puncte: V57, IG15, IS10. Se incepe cu S38 sau VB34 de partea bolii; P. simptomatice, dupa localizare: anterior IG15; superoextern IS14, posterior IS10, profund (intraarticular) IG14; iradiate in brat VB42; iradiate in spate VB38, V13; iradiate in ceafa VB37 (de parte opusa in T), VB12,20; tendinita supraspinoasa IG16, bursita TF14. - Brat. p. cheie TF5; p. specific IG15; p. simptomatice: IG11, TF1 (pentru fata externa), IS8, C9 (pentru fata interna); - Cot: p. specific IG11,12, F5, VS3, VB34; p. simptomatice: TF10 (durere posterioara), C3, P5 (durere interna), VB42 (blocaj al cotului); - Antebrat: p. cheie si p. specific: TF5: p. simptomatice: P7 (dureri anterioare), IG10, (dureri posterioare), IS8, P7,9; IG10. - Pumn: p. cheie VS6; P. simptomatice TF2, VB20, VB6 (dureri anterioare), TF5 (dureri posterioare). - Mana: p. cheie TF5; p. specifice: R10, VS8; p. simptomatice: IS5, TF3,5, extra13; - Deget: p. cheie TF5; p. specifice; P6, extra28; dureri in inelar si auricular – C7; dureri in medius si index – VS7. - Boala Dupuytren: P7, IS3, VS8, TF2,8, VG20. Algiile membrului inferior - Sold: p. cheie V62 ori VB41; p. specific: VB30,36; P. simptomatice: V40 (posterior), VB34 (extern), SP5 (profund), VB20,29 (superficial). SP2,11 (in triunghiul Soarpa); - Genunchi: p. cheie VB41; P. specifice F8, V40, V30, B34; p. simptomatice: IS3; V60, F2, F36, SP6,9, extra31. - Genunchi: p. cheie VB41; p. specifice extra32; p. simptomatice: V40,60,02, R1,7, VB33, F2, SP5; - Entorsa a gleznei: p. specific: SP5, p. simptomatice: V60, 62, VB40, S44 (entorsa externa), R46 (entorsa interna); 74

ASOCIATIA VINDECATI VIATA - Dureri de talon: V58,60; R4,5;

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

- Dureri de picior: p. specific F3; P. simptomatice: SP5, R6, S44, VB40 (fata dorsala), V63,64,65 (fata externa), SP2,3 (fata interna); - Degete: p. cheie TF5; p. specifice V57, F2; p. simptomatice extra36; - Guta: F2,3, S36, SP4,5,6; V19,23. Algiile neviscerale ale capului - Nevralgia de trigemen. In nevralgia de trigemen unii autori prescriu utilizarea punctelor din regiunea dureroasa. Punctele aflate in zona dureroasa vor fi folosite numai daca punctele opuse au fost ineficiente. P. cheie: P7, p. specifice: S40 (in T de partea opusa) si VB38 (in D). P. simptomatice: dureri mai ales in regiunea maxilara superioara: S6 (in T de partea durerii), S7 (in T de partea opusa durerii). Pentru ramura superioara: VB14, V2, TF5, extra2; ramura medie: S2,3, VG26, IG4,19; ramura inferioara S6,7,44; VC24. - Odontalgii, p. cheie: TF5 ori IS3; p. specifice: V60, IG1,4, P7, p. simptomatice: dinti superiori – TF5, S5, R6; dinti inferiori; - IG2,16, S2, VC25; dureri alveolare: S6; molari – V14; incisivi: IG6, TF9; cu pioree – IG7,10,11; TF17; sensibilitate la rece IG2,3,4; sensibilitate la bauturi calde: S5,41,44, paradentoza: VC15, VG11 (in T). Algiile gatului si cefei - Algiile cervicale superioare (deasupra lui C7), p-cheie IS3 (pentru algiile sub C3); p. specific; IS3; p. simptomatice: V10, VB12,20, VG15, TF2, IS8; V58; IG3, SP; - Algiile cervicale inferioare (centrate pe C7) p. cheie IS3; p.specific: VG25; p. simptomatice: VB20, V10, VG15. Torticolis P. cheie: IS3 sau V62: p.specifice: IS3,16, IS7 (folosit cu marea intepatura); p. simptomatice: C3, IS6, V64,65, TF10, TF14,15,16, VB20, IG15,16, VG16. Algiile spatelui P. cheie: IS3; P.specific: VC25 (pentru cele mediane), V43 (pentru cele paramediane); p. simptomatice: IS9,13,14, V11,38; VG11; in spate si umar: V42,43,44; IG3; in regiunea omoplatului: C2, V62, VB28, IG15. Algiile lombo-sacro-coccigiene - Lombe: p. cheie: IS3, V62 sau SP4; P. specific V40; p. simptomatic: V2,23,31,40,58,60,62,65, R4,7, TF10, VB37,40, F3, S34,36, extra21, VG4 in bara transversala: V36,49. - Sacrate: p.cheie: V62; p. simptomatice: VB40,34, V40. - Lombosciatica: p.cheie: V62; p. specific: VB30 plus V31 (sciatica inalta), V60 (sciatica joasa), V23,40. Extra21, IS6; p. simptomatice: sciatica inalta: V25,31,33,40,60, VB30,32,34, IG11, VG5, sciatica joasa: V31,37,40,54,57,60,62,64,65, VB30,32,34, F2, S36. Algiile toracice anterioare - Nevralgie intercostala: alegem din punctele V16,17,18,23, V67, R23,24, extra21, VB22,34,43, F3,14, SP15,17,18,21, VC16,17, pe cele gasite dureroase. Tulburari psihice minore (suferinta nevrotica) - Neurastenie: p. cheie: VS6, p. specific: C3; p. simptomatice: C7, IS, V9,43, R4, VS5, VB20,23, VC6,15, SP6, VG11,13,19; epuizarea celulei nervoase: VS6; epuizare fizica si mintala: VG4,10; isterie: C7, VS6, SP6,12, VC6,12, R4, S36, VG26, F1; inapetenta: S21,36 cu surescitare: V67; taciturn: V17. 75

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

- Melancolie: p. cheie: VS6; p. specific: C3; p. simptomatice: C5,7, VS8, F3, P7, S20, VG10; cu neliniste: IS4; cu plans neincetat: C7, P3. - Apatie: R7. - Timiditate: p. cheie: VS6; p. specific: C3; p. simptomatice: C5,7, S36, VC6. - Dorinta de a muri: p. cheie: VS6; P. specific: C3; p. simptomatice: IS3, V13,43 (fost 38), TF3, F2, S36, VC15, VG11,13. - Emotivitate: p. cheie: VS6; p. specific: C3; p. simptomatice: IS7, R4, VS7, P10, IG1, SP, SP6, VC14; C4,9. - Neliniste: p. cheie: VS6; p. specific: C3; p. simptomatice: C5,7, V43, R1,4, F5, S36, VG15,19. - Trac: p. cheie: C5,7, V43, R4,7, VG19 (toate in T), V15, VC15 (in D). - Anxietate: p.cheie: VS6; p. specific: C3; p. simptomatice: C5,9, IS6, R4, VB34,43, VC15,16, VG19,24, F2,5, S36, TF10. - Teama: p. cheie: VS6; p. specific: C3; p. simptiomatice: C7,9, IS7, VS7, IS36, VG19. - Agitatie: p. cheie: VS6; p. specific: C3; p. simptomatice: VS9, P5,9, S36; cu anxietate: VS7: cu depresiune: VG19; agravata noaptea: VS9; fizica: VB34,18, R4, V67, VG11. - Surescitare: p.cheie: IS3; p. simptomatice: V64, F5, P9, S36, VG in exces: S42; cu logoree: VG11. - Iritabilitate: p. cheie: IS3; p. simptomatice: VB34; TF10,3, VS6, R3, V60, C5, S45. - Amnezie: p. cheie: VS6; p. simptomatice: C3,9, VS9, P7, VG19. - Insomnie: In caz ca nu exista o cauza majora, este suficient a intepa in D, V62 si in T, R6. In caz de insucces se va adauga din punctele C7, V15,40, F8, IG5, SP2, VG15; prin agitatie nervoasa: V62, P9, VG15; prin agitatie nervoasa: V62, P9, VG19 (toate in D). O alta formula: VB37,40,43,44, R6 (toate in T) si VG14; C7,5, V62 (toate in D). - Visuri excesive: VS4, P10, IG5,6, VG7; absurde: V26; penibile VS8. - Cosmaruri: VS6; p. simptomatice: S45, SP5; VC14,15; la copii: S44. - Terori nocturne: TF10, VS9, S44,45, P5, VG19. - Halucinatii: p. cheie: IS3; p. simptomatice: C7, IS5, S40, VG25, VB2, TF5. - Obsesii: p. cheie: V62; p. simptomatice: F5, SP5. - Delir: p. cheie: VS6; p. simptomatice: C5,7, V62, IG4 si obsesii: V58. - Plans usor: tonifiem P3 apoi dispersam VG26. Afeciunile sistemului nervos: p. specific V60 - Convulsii: p. cheie: VS6; p. specific: V60; p. simptomatice: IS5,8, V62; F2,3, P11, IG4, S41, SP2,5, VC13,15, VG20; la copii: V60, R2, F2,3, P5, SP2, VC12,15, VG19,26, extra30, febrile: V6,14, IG11. - Epilepsie: p. cheie VS6 (individ Yin); IS3 (individ Yang); p. specific: V60; p. simptomatice: IS5, V18,62,63, TF10,19, VB9,20, S40, VS6, SP6, VC12,15, R3, C5,7, VG11,13,14,19,20; la copii: V60, F3. - Hemiplegie: In stadiul acut: Forma spastica: V6,26, extra30, F3, S40, R1; forma flasca: moxa pe VC4 si 8; in stadiul cronic: pentru extremitatea superioara: extra17,16; IG4,11,15, TF5; pentru extremitatea inferioara: V2,3,25,37, VB30,34,39, S11; pentru afazie: C5, VG15, VC23; PENTRU paralizia faciala: S6,7, VC24. - Afazie: IS3, TF8; extra3 (Yuyao). - Paralizia faciala: p. cheie: P7; p. simptomatice: IG4,11, TF17,21,23 (intepaturi orizontale) VG26, extra3,5, S2,4 (intepaturi orizontale); hipotonia santului naso-labial IG16,20, santul labial superior VG26; santul labial inferior VC24. - Boala Meniere: VB20, TF17,23, VS6, VC12, S36, VG20, F3. - Tulburari vago-simpatice: simpatico-tonie: p. specific V60 (in T); R2, VB20 (in D); p. simptomatice: V60, R4, S32,40; vagotonie: V10 (in D) si VB20 (in T). - Anorexie nervoasa: SP3,15, V64, R3, F3, S36. Bolile organelor de simt - Nas (miros) – anosmie: IG4,10,20, V6,67,45, VG19,25, extra1. 76

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

Ochi (vaz) - Atrofia nervului optic: V1,18,23; extra4, SP6; - Slabirea vederii: IS6,15, V2,19, VB20, IG4, S8,36; - Tulburari ale vederii: VB40,43, S36; muste zburatoare; IS3, SP11; intunecarea vederii: R6; - Miopie: IS3, R6, P3, VB20,37, IG4, S1, extra7. Bolnavul isi va masa timp de 3-5 minute 2-3 din punctele indicate, prin rotatie. - Presbitie: IS3,4, S36; - Glaucom: p.cheie: IS3; p. simptomatice: V7, VB3, IG1, S3,6, VG3, extra4; - Conjunctivita: p. cheie: IS3, p. simptomatice: extra2; IS6, V1,2, VS7, TF3,5,23, VB1, F2, P9, IG4,11, S2, GI4. Ureche (auz) - Otita: p. cheie: TF5; p. specific: IG4; p. simptomatice: TF3,17,23, P11, IG5,11; - Surdo-mutitate: p. cheie: IS3; p. simptomatice: se fac totdeauna: TF3,17,21,23, se vor alege din IS5,9,17,19, V23,65, R2, VS9, TF3,5,19,21, VB2,3,10,43, IG4,6,10, VG15, VG23, C5. Aparat respirator: p. cheie al afectiunilor respiratorii: P7; p. specifice: V13,17, se adauga totdeauna acestor puncte P9. - Rinite cronice (vasomotorii, alergice): p. cheie P7; p. specifice: IG4, F3; P. simptomatice: V12, VG19,23, VB20, P7, extra1, TF4, V13,17, R27, extra1 si 2; - Epistaxis: p. cheie: VS6 (la anemici), TF5 (la congestivi sau hipertensivi), C6,7, IS1 (de partea sangerarii), V3,60, V62,67, VS4, VB18,20, P3,5,10, IG2,4,19,20, VG14; S45; rebel V64, R1; - Sinuzita: p. cheie: P7, p. simptomatice: V2,12, IG4,19,20, S6,7; VG20,23, P7, extra1 si 2; - Stranut P5, IG4,20. - Raguseala: p. cheie: P7; p. specific: VC17; p. simptomatice: R1, TF10, F14, IG4, S36, VC21,22. - Afonie: p. cheie: P7; p. specific: VC17: P. simptomatice: IG4,11, S9,36, VC15,21, P6; - Tuse: p. cheie: P7; P. specific: V13, VC17; p. simptomatice: IS2, V12, R2,3,27, TF10,23, S11,13,15, SP15,17. - Hemoptizie: p. cheie: P7; p. specific: V13, VC17, TF10, F3,14, P5,6,9,10, IG13, SP3, VC16. - Astm: p. cheie: P7; p. specific: V13, VC17,23, extra17; in criza: V10,12,60, R27, P5,9; in afara crizelor: C9, V10,12,18,31,60, R3,4,25,26,27, TF19, VB18,20, F3,13, P1,5,9, S10,36, SP21, VC6,15,18; cu tuse si expectoratie abundenta: P7, S40; cu palpitatii si dispnee: VS6, VC6; cu distensie abdominala si lumbago V23, S23. Prevenirea sezoniera a crizelor: moxa pe V13,20, S36 in 3-5 cicluri a 10 sedinte zilnice. - Bronsita acuta: principalele puncte sunt pe meridianul plaman; P5,7, IG4; cu febra: VG14; dureri in gat: IS17; hipersecretie bronsica: S40, VC22, V12,13. - Bronsita cronica: V13, P1,7, R6; cu hemoptizie: V17,22, P5; dureri toracice: P6, V17; cu balonare abdominala: V20, VC12. Tratament profilactic in sezonul rece; VG14, VC6, S36 (moxa pe cele 2 p). Se fac 2-5 cicluri a cate 10 sedinte zilnice. Aparatul circulator - Hipotensiune (soc, colaps): metoda utila si eficienta in caz de urgenta ca prima interventie; p. cheie: TF5, VG26; P. simptomatice: extra30, C7,9, V43, F3, R1,7, VS6,9, P9, S36, SP6, VC6 si chiar sub apofizele cervicale 3 si 4; acele vor fi lasate pe loc 30-60 min si la nevoie chiar mai mult. In caz de esec a se stimula continuu VS6. In caz de oprire respiratorie: stimulare continua VG25. - Hipertensiune: p. cheie: VS6; p. simptomatice: C7, R2,3,4, VS7,8, IG15,17, SP6, VG15, IS17, V18,23, F2,3; cu cefalee si ameteli VB20; cu astenie: S30m, SP6. - Cardiopatie ischemica: V14,15, VS6, C7; cu tachicardie: VS; cu bradicardie: C5, VG25; cu hemoptizie: VS6, V17; cu hepatomegalie: V18, F3; cu distensie abdominala si lombagii; V23, SP6 se fac sedinte zilnice cu 4-5 puncte. Inteparea punctelor V14,15,18,20,23 se face introducand acul cu varful catre linia mediana (unghi de 45 grade). Stimularea va fi usoara. 77

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

- Cardita reumatismala: in perioada acuta: VB30,34,39, S35,36. - Varice: p. cheie: VS6; p. specific: V31, VB38; p. simptomatice: varice nedureroase: S32, SP5,6, V56, VB34, F8, varice dureroase: V31,60, SP5. - Hemoroizi: p. cheie: VS6; p. specific: V30,32; in crize dureroase: VB19,20, V40,57, VG1,4; in afara crizelor; VG1, SP5, VB38, V25,40,67; cu hemoragii: V27,40, P9; cu constipatie: V25, TF6. Aparat digestiv - Afectiunile gurii: p. specifice: IG4,11, IS3, S36. - Stomatita: p. cheie: IS3; p. simptomatice: V13, R3, R4, TF2, IG4; cu sialoree: R4; cu gingivita: IG1; cu faringita V22. - Sialoree: C3,7, IS17, R2,7, IG3,18, S36, SP19,20, VG17, VC23. - Odontalgie: p. cheie: IS3 sau TF5; p. specific V60, IG1,4, P7; la care adaugam totdeauna extra27; p. simptomatice: dupa localizare: iradiata spre ureche; TF23; cu tumefiere: VB14; - Faringe, amigdale: p. specifice: IS3, P7, la care se adauga in toate bolile gatului: P11, IG4, IG17, VG15, extra10. - Diafragm sughit: p. cheie: SP4; p. simptomatice: F13, V10,17,43, SP17,19, S13,17,19,21,36, VS6, IG19, VC12,22, VG26; in timpul introducerii acelor bolnavul va respira profund. - Digestie: inapetenta: p. cheie: SP4; p. simptomatice: S36,41,42,44, V13,15,21, R1, SP3, F4, VC12. - Varsaturi: p. cheie: VB41; p. specific: S30; p. simptomatice: C3, V10,15,17,20,21,31, R3,20,25,26, VS6, F13, P7, IG4, S21,36,42, VC10,12,15,22, VG17; postprandiale: VC16, S25; extra10; cu vertije: VS6, S4,63, nocturne: VB24, R21. Stomac Orice afectiune gastrica: p. cheie SP4; p. specific: S30; p. simptomatice: V21, S36, SP4, VC12; crampe de stomac: S36, S45, VC12,21; spasme pilorice: R21, S45, SP4, VC12; dureri gastrice:R1, P7, S45, SP3,4, VC16,21; hiperclorhidrice: p. cheie: SP4; p. simptomatice: V21; R17,18, VB38; S36,42,45, SP3, VC12,21,22. Ulcer gastric: SP16,18; hematemeza: C6,7, V17,18,23,43, R3, VS7, F3, IG16, S14,30, VC5; gastroptoza: VC6, extra14; ulcer duodenal: V11,17,18,20, R21, VC12, VS6, S25,36, VG15. Intestine Orice afectiune intestinala: p. cheie: SP4; p. specific: S30; colici intestinale: V23, VS6, F3, SP9, VC6,12; cu diaree: VB25; alimente nedigerate: P1. - Diaree: p. cheie: SP4; p. specifice: S30; p. simptomatice: IS7, V22,25, R4, VB34, F3, IG2,3,4, SP14, VC6, VG6,19; violenta: F14; dureri periombilicale si balonare: VC9; cu stomatita sau dureri dentare: IG1; cu colici, scaune mucoase VC4; cu varsaturi VS6, VC13, V56; matinala: VC12; dupa masa: SP9; verde: V18,19,21, F3; dizenteriforma: V21, R3, S25,37; febrila: VG14. - Constipatie: este o afectiune Yin. P. cheie: VS6 (spasmodica): R6 (atonica)-atona: VB34, IG3, S36, SP5; spasmodica: SP9, F29,16,2,3. - Prolaps rectal: VG20, VG1, S36,8 moxa. - Apendicita acuta: tratamentul se va face sub supraveghere medico-chirurgicala; extra33, S36, SP14, S25; cu greturi si varsaturi: VS6; cu febra: IG11. Se fac 2-3 sedinte pe zi, lasand acele pe loc 60 min manipulare la fiecare 15 min. Ficat si cai biliare - Colica hepatica: p. cheie SP4; simptomatice: C5, V19,25, R3,15, VB25,38, F1,3,14, SP6, VC6,13. - Colecistita: p. cheie: SP4; p. specific: F2,5, TF6; extra36; p. simptomatice V19,67, R3, VB22,28,37,38, F1,3,14, S25,36, SP6, VC4,6; cu varsaturi: VS6; cu icter: VG9. - Atonie veziculara: VB40,43. Aparat urinar 78

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

- Rinichi, in toate afectiunile renale: V23; - Colica nefritica: nu se utilizeaza decat 2 p. specifice din care unul este adeseori suficient: R4, V60. Dupa criza vom folosi schema de mai jos: - Dureri cronice de origine litiazica: p. cheie R3 (exces Yin- obisnuit) sau V62 (exces Yang); p. specific: R4 (in D) V23; p. simtomatice: durere in bara lombara VG4; durere mergand spre gamba: V47; cu hematurie: R1, SP6. - Pielonefrica: VC3, SP9, V32, F8; cu hematurie: V28, SP10; cu febra: VG14, TF5; cu dureri lombare: V23, R3. Vezica, in toate bolile vezicale: V23 - Cinstita: p. cheie: R3; p. simptomatice: R2, V23, SP6, VC4,6; acuta: V27 si metrita: V58; cu dureri vezicale: V31,40,60, V60,67, R6, VC2; - Enurezis: p. cheie: R3; p. simptomatice: V21,23,32,62; VB34, S30,36, SP6,9, R2, F3, VC3,4,6; cu vise: C7; la batrani: (incontenenta de urina); p. cheie: R6; p. simptomatice: V23,28,40,67; P9, S36, R7, SP6,9, VC3,4,6. - Anurie: p. cheie R6; p. simptomatice: se tonifica V21,23, R7, SP9, F9; apoi se disperseaza S36; - retentie de urina: VC3,4, SP6,9, V28,32. Aparat genital la femei - Afectiuni si tulburari ginecologice. In toate afectiunile organelor genitale: S30, SP6, VC4. Tulburari menstruale: menstre insuficiente: p. cheie R6; p. simptomatice: S36, SP6, V60,67, VC4,6; menstre dureroase, cu chiaguri: SP10 (in D), IG4; menstre abundente; p. cheie VB41; p. simptomatice F2,3, C5, SP5; moxa pe SP1; menstre prelungite si dureroase: V18,23, SP6 (in T); SP10, VC6; intarziate: V67, IG4, S25, SP6 (D). - Metroragii: p. cheie: R3; p. simptomatice: C5, S30, SP6,10, VC4. - Menopauza (tulburari vegetative si psihice): V31, V60,62, R4,6; cu transpiratii si bufeuri de caldura: SP6; constipatie, palpitatii: R4; cu nervozitate: S26. Sarcina-nastere - Varsaturi de sarcina: V21, R21, VC14. - Pentru a activa nasterea: V31,32,33,60,67, S30,36 (in T), SP6, IG4. Acele vor fi stimulate continuu 15-30 min. - Calmeaza durerile nasterii: V60, VB5, IG4, S30, VG2. - Metroragii dupa nastere: TF6, SP6 (in T), VC2,6; dupa avort VB21. - Retentie placentara: SP6. - Insuficienta de lactatie: IS1, S18,36, VC17 (acele indreptate spre sani); sedinte zilnice cu cate 2 puncte. - Mastita: F3; VB41, S18,36, IS1, VC17, sedinte zilnice cu 2-3 puncte. - Sterilitate: VC3,4,5,6, SP6, F3; ovare: R7,13, V67; testicule: R4, VG3,4,5, V47. Sexualitate - Eretism sexual: p. cheie: V62; p. simptomatice VS6, TF4,10, VC5. - Vaginism F4 (in T), F2, R2,5, VG1, in D. - Absenta placerii sexuale: p. cheie: R6; p. simptomatice: S45, SP6, VC4,5,7. - Frigiditate: p. cheie R6; p. simptomatice: V26; R7, SP6, S30, VC4, VC5,6,7, VG2,3,4, P7. - Impotenta. Se va incepe cu tonifierea scoartei (V7) si dupa tipul de activitate corticala: pentru flegmatic: S30,36; coleric: S37,39, V11; sanguin: V17, S9; melancolic: VG16,19. Se va tonifia apoi hipotalamusul prin punctele: V10 (hipotalamus anterior), VB20 (hipotalamus posterior); primul in T al doilea in D (hipotalamusul anterior include centrul sexual axcitator, iar cel posterior centrul sexual inhibator); VC4, R3, S36, V23,52, SP6. 79

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

- Tulburari de erectie (cel mai ades psihogen) se face dispersia centrului lombar al erectiei pe VG, sub apofizele D10,11,12. Pentru erectia metamerica, tonifiem centrul lombar sub L1 si L2. Tonifiem apoi glandul: VC5, R3,11, F12, S29,30, VC4, F9,10,12; V23,52, SP10,11,12 (puncte situate in zonele erectogene fiziologice). Glandele endocrine - Hipofiza: VG14,16,20; anterioara R11, VB37; posterioara SP5, V60, VG11. - Hipertiroidism: S9, VS6, SP6, V15, F2, TF13 cu senzatie de gat uscat; P7, R6 cu disfonie: VC22, IS17. - Hipotiroidism: TF3; R7, IG4; VG14,20, S9, P9, VC6. - Hiperfoliculinism: R2, SP6, F3, VC4. - Hipofoliculinism: V67, R7, SP6, VB37. - Paratiroide: hiperactive: SP6, P7, V47; hipoactive: R7, V47, SP6, VG11,16; - Obezitate GI10, SP6, C7, P11, F3; cu bulinurie: S36,44,45, GI10, cu retentie hidrica R2, SP7. - Diabet zaharat de maturitate noindependent: p. cheie P7, SP2,6, VB20, IS7, F2,14, VG14,15 si sub apofiza apinoasa C7, R2,7, V20, V13,18,20,23, VC4,12. Bolile dermatologice - Prurit: p. cheie: TF5 (pentru afectiunile Yang) si VS6 (pentru afectiunile Yin); prurit in cursul noptii; p. simptomatice: IG11, C7, V13,40,60, generalizat: R2, VB31,38, F2, S13, VC2; violent: F5; anal: C9, VC1; F2; vulvar: C9, F8, VC3, R2,6,10, VS6, F2, VC7; ocular: VB37; VG19, V54; senil: V40; eruptii pruriginoase: V13, VS6, IG4; intertrigo pruriginos: C9, F2. - Transpiratii excesive: C9, F2. - Acnee: p. cheie: TF5; p. simptomatice: V40,62,65, F8, IG4,6, VC12, VB39; - Urticarie: IS5, V13,14, VB40,43, F3,5,8, IG4,11, S11,13,15,36, SP6,10. - Neuro-dermita: IG4,11, P5,7,9, F3, SP6,10, TF6. - Eczema: p. cheie: P7 sau VS6 (daca este pruriginoasa); p.simptomatice: V13,40, VB39, F5, IG11, TF5, SP6. Se poate face de asemenea, in acelasi timp cu tratamentul general, puncte de incercuire a zonelor eczematoase cu ace plantate la 3-4 cm. Bolile infectioase - Gripa, VG14, VB20, cu cefalee: extra2; obstructie nazala: IG20; febra inalta: IG11; tuse: P7, V12; dureri in gat: P11. Acele vor fi lasate pe loc 15-20 min. - Hepatita virala: V18,19,20,21, F13,14, VB24, VC12; cu icter intens: VG9, extra35; dureri costale; VB40, TF6; balonare abdominala, S25, SP6. In stadiul acut se fac sedinte zilnice cu 3-4 puncte. - Dezinterie: S25, S37; cu greturi si varsaturi: VS6; cu tenesme VG1; cu dureri abdominale; S31; cu febra; VG14. In stadiul acut se pot face 2-3 sedinte pe zi, apoi sedintele se spatiaza. Se asociaza cu tratamentul clasic (antibiotice etc.), scurtandu-se perioada de vindecare. - Erizipel: VB40, SP10; cu febra: VG14, IG11; cu cefalee: extra2. Se inteapa rapid. Acele se tin putin. Se asociaza cu tratamentul clasic. - Furunculoza: VG12; cu febra inalta: VG14, IG4. In cazuri severe, insotite de obnubilare: VS8, C7. Intepaturi superficiale, cu 2-3 puncte pe sedinta. Se asociaza cu tratamentul clasic. - Parotidita: TF17, S6, IG4, TF5, cu febra: IG11. - Poliomielita: In stadiul precoce: VG14, TF5, IG11; cu diaree: S25,36; dureri in gat: IS17, P11; cefalee si varsaturi: VS6, extra2. In stadiul tardiv, de sechele, tratamentul va fi aplicat in raport cu grupele musculare interesate; paralizia diafragmului: V17, F14, VC15; paralizia membrelor superioare: extra17, IG4,11; paralizia membrelor inferioare: extra21, VB30,34. - Encefalita virala: VG14,16,20; VC14, TF5, VB34; cu febra: S40, P5,7,9.

80

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

MERIDIANUL PRINCIPAL AL PLAMANILOR (P) Traiectul incepe in abdomen; urca apoi in cavitatea toracica si iese in punctul P1. P1: Pe marginea laterala a toracelui, in primul spatiu intercostal, 6 cun lateral de linia mediana, 2 cun in afara verticalei pliului axilar anterior. P2: Pe marginea inferioara a claviculei, 6 cun lateral de linia mediana. P3: Pe marginea radiala a muschiului biceps, 3 cun sub pliul axilar anterior, 6 cun deasupra lui P5. P4: Pe marginea radiala a muschiului biceps, 1 cun sub P3. P5: Antebratul in flexie, pe plica cotului, marginea radiala a tendonului bicipital. P6: Pe marginea interna a radiusului, 5 cun sub plica cotului. P7: Pe artera radiala 1,5 cun deasupra pliului mainii. P8: 1 cun deasupra pliului mainii, pe marginea externa a arterei radiale. P9: Pe pliul pumnului in afara arterei radiale. P10: La baza policelui, la capatul metacarpianului. P11: La 2 mm in urma si in afara unghiului unghial extern al policelui.

MERIDIANUL PRINCIPAL AL INTESTINULUI GROS (IG) Traiectul extern incepe la IG1 si se termina la IG20; traiectul intern incepe in jurul punctului IG17 de unde coboara in cavitatea toracica si apoi in cea abdominala (intestinul gros). IG1: 2 mm in urma si in afara unghiului unghial extern al indexului (partea policelui). IG2: Inaintea capului proximal al falangei indexului pe marginea externa. IG3: Posterior de capul distal a metacarpianului II pe marginea externa. IG4: In unghiul de unire al metacarpianelor I-II in punctul cel mai inalt al muschiului ce proemina cand apropiem strans policele de index. IG5: In tabachera anatomica pe varful inferior al apofizei radiale. 81

ASOCIATIA VINDECATI VIATA SUPORT DE CURS ELECTROPUNCTURA IG6: La limita dintre fata posterioara si externa a antebratului, 3 cun deasupra lui IG5. IG7: La 5 cun deasupra punctului IG5 pe linia ce uneste IG5 cu IG11. IG8: La 4 cun sub IG11. IG9: La 3 cun sub IG11. IG10: La 2 cun sub IG11 pe linia ce uneste IG5 cu IG11. IG11: La extremitatea externa a pliului cotului cand se flecteaza antebratul pe brat. IG12: Pe marginea laterala a epicondilului humeral 1 cun deasupra lui IG11. IG13: Pe marginea externa a bicepsului brahial 3 cun deasupra pliului de flexie al cotului. IG14: La extremitatea inferioara a V-ului deltoidian pe linia ce uneste IG11 cu IG15. IG15: La punctul de unire al acromionului, claviculei si humerusului, in varful fosei formate prin

ridicarea bratului inainte. IG16: Pe fata postero-superioara a umarului, in fosa formata inapoia articulatiei acromioclaviculare. IG17: Pe marginea posterioara a muschiului sternocleidomastoidian, 1 cun sub IG18. IG18: Pe marginea anterioara a sternocleidomastoidianului, la nivelul marginii superioare a cartilajului tiroid. IG19: La 0,5 cun lateral de VG26. IG20: La 0,5 cun de marginea externa a aripii nasului in santul naso-genian. MERIDIANUL PRINCIPAL AL STOMACULUI (S) Primele 8 puncte descriu o potcoava la nicelul fetei; medianul traverseaza apoi toracele, abdomenul si membrul inferior, pana la S45; din regiunea cervicala se detaseaza un traiect intern care patrunde in torace si apoi in stomac si splina. S1: Pe verticala pupilei, intre globul ocular si marginea inferioara a fosei orbitale. S2: 0,7 cun sub S1. S3: Imediat sub S2, la nivelul marginii inferioare a aripii nasului, lateral de santul nasogenian. S4: 0,4 cun lateral de comisura labiala. S5: Inaintea unghiului maxilarului anterior, marginea anterioara a maseterului, inapoia arterei faciale. S6: Pe maseter, 0,5 cun deasupra si inaintea unghiului maxilarului inferior. S7: Marginea inferioara a arcadei zigomatice inaintea condilului mandibular. S8: La 2 cun in afara si deasupra extremitatii externe a sprancenei, la limita de insertie normala a parului. S9: Unghiul supero-extern al cartilajului tiroid, pe marginea anterioara a sternocleidomastoidianului. S10: Pe marginea anterioara a sternocleidomastoidianului, unghiul inferoextern al cartilajului tiroid, intre S9 si S11. 82

ASOCIATIA VINDECATI VIATA S11: Pe marginea superioara a

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

claviculei, intre cele doua capete ale tendonului de insertie al

sternocleidomastoidianului. S12: In mijlocul fosei supraclaviculare, pe linia mamelonara. S13: Sub mijlocul clavicului, 4 cun lateral pe linia mediana (pe marginea inferioara a claviculei). S14: In primul spatiu intercostal. S15: Linia mamelonara, 4 cun lateral pe linia mediana in spatiul II intercostal. S16: 4 cun lateral pe linia mediana, in spatiul III intercostal, pe linia mamelonara. S17: In mijlocul mamelonului (4 cun lateral de linia mediana in spatiul IV intercostal). S18: Linia mamelonara, spatiu V intercostal. S19: 6 cun deasupra ombilicului, 2 cun lateral de VC14, pe cartilajul ce uneste extremitatea interna a coastelor VI-VII S20: 5 cun deasupra ombilicului, 2 cun in afara p. VC13. S21: La 4 cun deasupra ombilicului, 2 cun in afara p. VC12. S22: La 3 cun deasupra ombilicului in afara p. VC11. S23: La 2 cun deasupra ombilicului, 2 cun in afara p. VC10. S24: 1 cun deasupra ombilicului, 2 cun in afara lui VC9. S25: La 2 cun in afara ombilicului. S26: La 1 cun sub S23, 2 cun in afara p. VC7. S27: La 2 cun sub S25, 2 cun in afara p. VC5. S28: La 3 cun sub S25, la 2 cun in afara lui VC4. S29: La 4 cun sub S25, la 2 cun in afara p. VC3. S30: La 5 cun sub S25, 1 cun deasupra pliului inghinal, 2 cun in afara lui VC2. S31: Sub spina iliaca anterosuperioara. S32: La 6 cun deasupra marginii superioare a rotulei pe linia ce leaga marginea externa a rotulei cu spina iliaca antero-superioara. S33: Pe aceeasi dreapta 3 cun, deasupra unghiului superior extern al rotulei. S34: Pe aceeasi dreapta 2 cun deasupra unghiului supero-extern al rotulei. S35: In fosa de sub rotula, lateral de ligamentul rotulian (genunchiul flectat). S36: La 3 cun sub S35 sub si in afara tuberozitatii anterioare a tibiei in muschiul gambier anterior. S37: La 6 cun sub S35 pe marginea externa a tibiei. S38: La 8 cun sub S35 (2 cun sub S37). S39: 9 cun sub S35, la 3 cun sub S37. S40: La 8 cun deasupra si putin inaintea maleolei externe, un lat de deget inapoia lui S38. S41: In unghiul pliului de flexie al gatului piciorului, chiar sub tibie, intre tendoanele extensorului propriu al halucelui si extensorului comun al degetelor. S42: 1,5 cun sub S41, pe artera pedioasa. S43: In unghiul de unire al metatarsienelor II si III. S44: La punctul de unire al degetului II si II, inaintea articulatiei metatarsofalangiene. S45: La 2 mm in urma si in afara unghiului unghial extern al degetului II. MERIDIANUL PRINCIPAL AL SPLINEI-PANCREASULUI (SP) Meridianul SP incepe la nivelul halucelui, traversand membrul inferior, abdomenul si terminandu-se pe fata laterala a toracelui; in regiunea abdominala meridianul trimite un vas secundar in stomac si splina. Alt vas secundar ajunge in inima. SP1: 2 mm in urma si medial unghiului unghial intern al halucelui. SP2: Fata interna a halucelui, inaintea articulatiei metatarso-falangiene. SP3: Pe marginea interna a piciorului, inapoia articulatiei metatarso-falangiene.

83

ASOCIATIA VINDECATI VIATA SP4: Pe marginea interna

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

a piciorului, in depresiunea din fata articulatiei metatarsianului cu

cuneiformul I. SP5: In fosa situata sub si inaintea maleolei interne. SP6: La 3 cun deasupra varfului maleolei interne, pe marginea postero-interna a tibiei. SP8: La 3 cun sub SP9. SP9: In unghiul dintre taberozitatea interna a tibiei si marginea sa posterioara, la nivelul lui VB34. SP10: La 2 cun deasupra unghiului supero-intern al tibiei (la varful policelui cand mana cuprinde genunchiul bolnavului). SP11: Pe fata interna a coapsei, 6 cun deasupra lui SP10, inaintea muschiului croitor. SP12: Putin deasupra pliului inghinal, 3,5 cun in afara p. VC21,5 cun in afara lui S30 pe partea externa a arterei femurale. SP13: 0,7 cun deasupra lui SP12, 3 cun sub SP14, 4 cun de la linia mediana. SP14: La 1,3 cun sub SP13. SP15: La 4 cun lateral de ombilic pe marginea laterala a dreptului abdominal. SP16: La 3 cun deasupra lui SP15 la nivelul lui VC11. SP17: Spatiul Vintercostal, la 6 cun de linia mediana. SP18: Pe aceeasi dreapta, in spatiul IV intercostal. SP19: Pe aceeasi dreapta spatiul III intercostal. SP20: Pe aceeasi dreapta in spatiul II intercostal. SP21: Pe linia medio-axilara, in spatiul VII intercostal (3 cun sub VB22). MERIDIANUL PRINCIPAL AL CORDULUI (C) Traiectul intern are 3 ramuri ce pornesc din regiunea inimii: una coboara catre intestinul subtire, alta urca la ochi, alta patrunde in plaman. Traiectul extern incepe la C1 si se termina la C9 dupa ce traverseaza antebratul si bratul. C1: In centrul axilei, inauntrul arterei axilare. 84

ASOCIATIA VINDECATI VIATA SUPORT DE CURS C2: Pe marginea interna a bicepsului, 3 cun deasupra lui C3. C3: Pe antebratul flectat, la extremitatea

ELECTROPUNCTURA

interna a pliului cotului. C4: 1,5 cun deasupra pliului pumnului (p. C7), pe marginea interna a arterei cubitale. C5: 1 cun deasupra p. C7. C6: 0,5 cun deasupra lui C7 (pe marginea inferioara a capului cubitusului). C7: Putin sub pliul pumnului, pe marginea interna a pisiformului. C8: Intre metacarpianul IV-V, in locul unde auricularul atinge palma cand se inchide pumnul. C9: 2 mm inapoia si in afara unghiului unghial extern al auricularului.

MERIDIANUL PRINCIPAL AL INTESTINULUI SUBTIRE (IS) Traiectul extern parcurge membrul superior, terminandu-se in ureche. Un vas secundar (traiectul intern) patrunde in torace (inima, esofag) apoi in abdomen (stomac si intestinul subtire). IS1: La 2 mm inapoia unghiului unghial extern de partea cubitala a auricularului. IS2: Pe marginea cubitala a auricularului, inaintea articulatiei metacarpo-falangiene. IS3: Pe marginea cubitala a mainii, inapoia articulatiei metacarpofalangiene a auricularului in depresiunea formala cand pumnul se inchide. IS4: Pe marginea cubitala a mainii, in depresiunea dintre osul cu carlig si metacarpianul V. IS5: Pe marginea cubitala a articulatiei pumnului, in fosa situata intre apofiza stiloida cubitala si osul pisiform, pe pliu. IS6: Palma flectata pe antebrat, in santul format de partea radiala a apofizei stiloide cubitale. IS7: La 5 cun deasupra lui IS5, pe marginea cubitala a antebratului. IS8: In fosa situata intre olecranul cubitusului si epicondilul intern humeral, cand cotul este flectat la 90º. IS9: Un cun deasupra extremitatii pliuluiaxilar posterior sub si in urma articulatiei scapulohumerale. IS10: In fosa de sub spina omoplatului deasupra lui IS9. IS11: In fosa subspinoasa la nivelul apofizei spinoase D4. IS12: In mijlocul fosei supraspinoase. IS13: Pe partea interna a fosei supraspinoase. IS14: La 3 cun in afara apofizei spinoase D1. IS15: La 2 cun in afara p. VG13, pe marginea trapezului, lateral de spina C6. IS16: Pe marginea posterioara a muschiului sternocleidomastoidian, la inaltimea marului lui Adam. IS17: In spatele unghiului mandibulei pe marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian. IS18: Pe marginea inferioara a osului malar. IS19: Intre mijlocul tragusului si articulatia temporomandibulara, in fosa ce se formeaza cand se deschide gura. 85

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

MERIDIANUL PRINCIPAL AL VEZICII URINARE (V) Traiectul extern incepe la unghiul intern al ochiului de unde merge antero-posterior pana in regiunea cervicala. Meridianul se desprinde in doua ramuri ce parcurg descendent toracele si coapsa. Din regiunea poplitee meridianul coboara pana la nivelul degetului V de la picior. V1: Pe margiena interna a fosei orbitale 2 mm deasupra unghiului intern al ochiului. V2: Pe verticala lui V1, la extremitatea interna a sprancenei. V3: Pe verticala lui V1 si V2 pe marginea de insertie a parului (0,5 cun). V4: La 0,5 cun deasupra si in afara p. V3. V5: Inapoia p. V4 la 1 cun de marginea de insertie a parului si 1,5 cun in afara liniei mediene (p. VG22). V6: La 1,5 cun in spatele p. V5. V7: La 1,5 cun in spatele lui V6. V8: La 1,5 cun in spatele p. V7.

V 9:

In afara amrginii superioare a protuberantei occipitale externe, la 1,3 cun in afara liniei mediene (p. VG17). V10. La 1,3 cun in afara liniei mediene (p. VG15) la baza occipitalului, pe partea externa a muschiului trapez. V11: La 1,5 cun in afara apofizei spinoase D1 (in primul spatiu intercostal). V12: La 1,5 cun in afara apofizei spinoase D2 (in spatiul II intercostal). V13: La 1,5 cun in afara apofizei spinoase D3 (in spatiul III intercostal). V14: La 1,5 cun in afara apofizei spinoase D4 (in spatiul IV intercostal). V15: La 1,5 cun in afara apofizei spinoase D5 (in spatiul V intercostal). V16: La 1,5 cun in afara apofizei spinoase D6. V17: La 1,5 cun in afara apofizei spinoase D7. V18: La 1,5 cun in afara apofizei spinoase D9 (spatiul intercostal IX).

86

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

V19: La 1,5 cun in afara apofizei spinoase D10. V20: La 1,5 cun in afara apofizei spinoase D11. V21: La 1,5 cun in afara apofizei spinoase D12. V22: La 1,5 cun in afara apofizei spinoase L1. V23: La 1,5 cun in afara apofizei spinoase L2. V24: La 1,5 cunin afara apofizei spinoase L3. V25: La 1,5 cun in afara apofizei spinoase L4. V26: La 1,5 cun in afara apofizei spinoase L5. V27: La 1,5 cun in afara vertebrei I sacrale pe articulatia sacroiliaca. V28: La 1,5 cun in afara vertebrei sacrale II, pe articulatia sacro-iliaca. V29: La 1,5 cun in afara vertebrei sacrale III, pe articulatia sacro-iliaca. V30: La 1,5 cun in afara deschiderii inferioare a canalului sacrat. V31: Pe prima gaura sacrata, la 1 cun in afara liniei mediane. V32: Pe a doua gaura sacrata, la 1 cun in afara liniei mediene. V33: Pe a treia gaura sacrata la 1 cun in afara liniei mediene. V34: Pe a patra gaura sacrata. V35: La 0,5 cun lateral de varful coccisului. V36: La mijlocul pliului subfesier. 87

ELECTROPUNCTURA

ASOCIATIA VINDECATI VIATA V37: La 6 cun sub p. V36. V38: Pe partea externa a fosei V39: Pe partea externa a fosei

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

poplitee, 1 cun deasupra pliului. poplitee, pe orizontala ce trece prin mijlocul ei la marginea interna a

tendonului bicepsului crural. V40: In mijloculfosei poplitee. V41: La 3 cun in afara apofizei spinoase D2, in spatiul II intercostal. V42: La 3 cun in afara apofizei spinoase D3 in spatiul intercostal III. V43: La 3 cun in afara apofizei spinoase D4, in spatiul IV intercostal pe marginea interna a omoplatului. V44: La 3 cun in afara apofizei spinoase D5, in spatiul V intercostal. V45: La 3 cun in afara apofizei spinoase D6 in spatiul VI intercostal. V46: La 3 cun in afara apofizei spinoase D7 in spatiul VII intercostal. V47: La 3 cun in afara apofizei spinoase D9 in spatiul IX intercostal. V48: La 3 cun in afara apofizei spinoase D10 in spatiul X intercostal. V49: La 3 cun in afara apofizei spinoase D11 in spatiul XI intercostal. V50: La 3 cun in afara apofizei spinoase D12, sub coasta XII. V51: La 3 cun in afara apofizei spinoase L1. V52: La 3 cun in afara apofizei spinoase L2. V53: La 3 cun in afara liniei mediane la nivelul la nivelul gaurii sacrate II. V54: La 3 cun in afara deschiderii inferioare a canalului sacrat. V55: La 2 cun sub V40. V56: La jumatatea distantei intre V55 si V57. V57: Sub muschiul gastrocnemian, 8 cunvertical sub V40. V58: La 7 cun deasupra p. V60: In fosa dintre maleola externa si tendonul lui Achile putin deasupra marginii superioare a calcaneului. V61: La 1,5 cun sub V60. V62: In fosa de sub maleola externa. V63: Aproximativ la jumatatea distantei dintre V62 si V63 la partea externa a cuboidului. V64: Sub si inaintea tuberozitatii metatarsianului V. V65: Pe fata externa a piciorului, inapoia articulatiei metatarsofalangiene. V66: Pe fata externa a piciorului inaintea articulatiei metatarsofalangiene. V67: La 2 mm inapoia si in afara unghiului unghial extern al degetului mic. MERIDIANUL PRINCIPAL AL RINICHILOR (R) Traiectul extern incepe in talpa (R1) si apoi parcurge membrul inferior, abdomenul si toracele, terminandu-se la p. R27 (sub clavicula). Traiectul intern cuprinde un vas ce trece prin vezica, rinichi, fic R1: La unirea 1/3 anterioare si 2/3 posterioare a plantei, in fosa formata prin flectarea degetelor.at, ajungand la radacina limbii. R2: Pe marginea interna a piciorului, sub tuberozitatea scafoidului. R3: In fosa dintre maleola interna si tendonul lui Achile. R4: In unghiul format de tendonul lui Achile prin insertia pe calcaneu, la 0,5 cun inapoia lui R3. R5: La un cun sub R3 pe marginea supero-interna a calcaneului. R6: In fosa de sub maleola interna, 1 cun sub varful maleolei. R7: La 2 cun deasupra lui R3 pe marginea interna a tendonului lui Achile.

88

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

R8: La 2 cun deasupra lui R3 la acelasi nivel cu R7, pe marginea posterioara a tibiei. R9: 5 cun deasupra lui R3, pe marginea posterioara a tibiei sub muschiul gastrocnemian, pe linia ce uneste R3 cu R10. R10: Pe pliul de flexie popliteu intre tendonul muschilor semitendinos si semimembranos. R11: Pe marginea superioara a pubelui, 0,5 cun in afara liniei mediane (p. VC2). R12: La 4 cun sub ombilic, la 0,5 cun in afara liniei mediane (p.VC3). R13: La 3 cun sub ombilic, 0,5 cun in afara liniei mediane (p. VC4). R14: La 2 cun sub ombilic, la 0,5 cun in afara liniei mediane (p.VC5). R15: La 1 cun sub ombilic, 0,5 cun in afara liniei mediane (p. VC7). R16: La 0,5 cun in afara ombilicului (p.VC8). R17: La 2 cun deasupra ombilicului, 0,5 cun in afara liniei mediane (p. VC10). R18: La 3 cun deasupra ombilicului, 0,5 cun in afara liniei mediane (p. VC11) R19: La 4 cun deasupra ombilicului, 0,5 cun in afara liniei mediane (p. VC12). 89

ASOCIATIA VINDECATI VIATA SUPORT DE CURS ELECTROPUNCTURA R20: La 5 cun deasupra ombilicului, 0,5 cun in afara liniei mediane (p. VC13). R21: La 6 cun deasupra ombilicului, 0,5 cun in afara liniei mediane (p. VC14). R22: La 2 cun in afara liniei mediane spatiul intercostal V (p. VC16). R23: La 2 cun in afara liniei mediane in spatiul IV intercostal (p. VC17). R24: La 2 cun in afara liniei mediane (p. VC18) in spatiul III intercostal. R25: La 2 cun in afara liniei mediane (p. VC19) in spatiul II intercostal. R26: La 2 cun in afara liniei mediene (p. VC20) in spatiul I intercostal. R27: La 2 cun in afara liniei mediane (p. VC21) in fosa subclaviculara.

MERIDIANUL PRINCIPAL VASE-SEX (VS) Traiectul intern incepe in mijlocul toracelui, se unsete cu pericardul, traverseaza diafragmul si se ramifica in trei focare. Traiectul extern incepe sub axila, coboara pe fata interna a bratului precum si pe cea anterioara a antebratului, sfarsindu-se la unghiul unghial extern al mediusului. VS1: La 1 cun in afara mamelonului, in spatiul IV intercostal. VS2: La 2 cun sub extremitatea superioara a pliului axilar anterior, pe marginea interna a bicepsului brahial, putin deasupra orizontalei tracand prin mamelon. VS3: Pe pliul cotului, pe marginea interna a tendonului bicepsului. VS4: La 5 cun deasupra lui VS7. VS5: La 3 cun deasupra lui VS7, intre tendoanele muschilor marele si micul palmar. VS6: La 2 cun deasupra lui VS7, intre tendoanele muschilor marele si micul palmar. VS7: Pe mijlocul pliului anterior al pumnului intre tendonul muschilor marele si micul palmar. VS8: Intre metacarpienele II-III, in locul unde, prin flectarea degetelor, mediusul atinge fata palmara. VS9: La 2 mm inapoia unghiului extern al mediusului. MERIDIANUL PRINCIPAL TREI FOCARE (TF) Traiectul extern incepe la unghiul unghial al inelarului, urca pe fata dorsala a mainii si antebratului si pe cea postero-externa a bratului pana la umar, de unde urca de-a lungul gatului prin spatele urechii, pe care o ocoleste si ajunge la marginea inferioara a orbitei. Traiectul intern are 2 vase: unul care porneste din meridianul principal in fosa supraclaviculara, patrunde in torace, intra in legatura cu pericardul, traverseaza diafragma sfarsind in triplul focare. Un alt vas secundar porneste din spatele urechii, intra in ureche, iese din nou la suprafata inaintea acesteia si se termina in punctul TF23. TF1: La 2 mm inapoia si in afara unghiului intern al inelarului. TF2: Intre metacarpienele IV-V, inaintea articulatiei metacarpofalangiene. TF3: In unghiul format prin unirea metacarpienelor IV-V. TF4: Pe fata dorsala a pumnului in depresiunea dintre metacarpianul IV si osul cu carlig pe pliul posterior al pumnului. TF5: La 2 cun deasupra pliului posterior al pumnului intre cubitus si radius. TF6: La 3 cun deasupra pliului posterior al pumnului, intre cubitus si radius. 90

ASOCIATIA VINDECATI VIATA TF7: La 3 cun deasupra pliului orizontala cu TF6. TF8: La 4 cun deasupra pliului TF9: La 5 cun sub

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

posterior al pumnului, pe marginea radiala a cubitusului, pe aceeasi posterior al pumnului intre cubitus si radius.

olecran, intre cubitus si radius. TF10: 1 cun deasupra olecranului cubitusului, in fosa formata prin flexarea cotului. TF11: La 1 cun deasupra lui TF10. TF12: Pe mijlocul distantei dintre TF11 si TF13. TF13: Pe verticala pornind din TF14 la marginea posterioara a deltoidului. TF14: In regiunea postero-inferioara a acromionului, pe orizontala cu IG15 (la 1 cun). TF15: Putin deasupra unghiului supero-intern al omoplatului, la mijlocul dinstantei dintre VB21 si IS13. TF16: Inapoia unghiului mandibular, pe marginea posterioara a muschiului sternocleidoamstoidian, putin deasupra lui VB17. TF17: Inapoia lobului urechii, in fosa dintre mastoida si maxilarul inferior. TF18: In spatele pavilionului urechii la unirea 1/3 inferioare cu 2/3 superioare a unei curbe unind TF17 cu TF20. TF19: Pe aceeasi curba, la unirea 1/3 superioara cu 2/3 inferioara. TF20: La nivelul varfului urechii, pe insertia parului. TF21: Inaintea tragusului, in fosa formata prin deschiderea gurii. TF22: Inaintea urechii, pe marginea superioara a arcadei zigomatice, inapoia arterei temporale. TF23: La extremitatea externa a sprancenei. MERIDIANUL PRINCIPAL AL VEZICULEI BILIARE (VB) Traiectul extern parcurge un drum sinuos pe fata laterala a capului pana in regiunea cervicala, de unde coboara pe fata laterala a toracelui, abdomenului si membrului inferior. Traiectul intern curpinde un vas ce porneste de le unghiul extern al ochiului, coboara apoi in torace, intra in ficat si vezicula biliara, terminandu-se pe marele trohanter. 91

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

VB1: La 0,5 cun in afara unghiului extern al ochiului. VB2: Pe insertia antero-inferioara a lobului urechii. VB3: Inaintea urechii, pe marginea superioara a arcadei zigomatice, 1 cun in urma mijlocului ei. VB4: Deasupra unghiului format de insertia parului la partea superioara a tamplei, la jumatatea distantei intre S8 si VB5. VB5: La jumatatea distantei dintre S8 si VB7 – 0,5 cun inapoia insertiei parului. VB6: La jumatatea distantei dintre VB5 si VB7. VB7: La nivelul varfului urechii, 1 cun inaintea lui TF20. VB8: Deasupra pavilionului urechii 1,5 cun de insertia parului. VB9: La 0,5 cun inapoia si putin deasupra lui VB8, pe verticala marginii posterioare a mastoidei. VB10: Inapoia radacinii pavilionului urechii, deasupra si posterior de mastoida, la jumatatea distantei intre VB9 si VB11. VB11: Pe marginea posterioara a mastoidei pe orizontala, trecand prin fosa inferioara a tragusului. VB12: Pe marginea posterioara a varfului mastoidei. VB13: Putin inaintea suturii parietale, la 0,5 cun inaintea insertiei parului. VB14: Pe verticala pupilei, 1 cun deasupra sprancenei. VB15: Pe verticala pupilei la 0,5 cun inaintea insertiei parului. VB16: La 1,5 cun inapoia lui VB15. VB17: 1,5 cun inapoia lui VB16. VB18: La 1,5 cun inapoia lui VB17.

92

ELECTROPUNCTURA

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

VB19: In afara protuberantei occipitale externe la nivelul lui VG17 pe verticala lui VB20. VB20: Sub occipital, in fosa situata intre insertia muschilor trapez si sternocleidomastoidian. VB21: Pe orizontala marginii superioare a cartilajului tiroid. VB22: La 3 cun sub varful axilei, pe linia medioaxilara, in statiul V intercostal. VB23: La 1 cun inainte si sub VB22, in spatiul V intercostal. VB24: La 1,5 cun sub F14, pe marginea inferioara a coastei a VII-a. VB25: Sub si inaintea extremitatii costei a XII-a. VB26: La nivelul ombilicului, sub varful coastei XI. VB27: La 3 cun antero-inferior de VB26, pe orizontala cu VC4, inaintea spinei iliace anterosuperioare. 93

ASOCIATIA VINDECATI VIATA SUPORT DE CURS ELECTROPUNCTURA VB28: La 0,5 cun antero-inferior de spina superioara (p. VB27). VB29: La mijlocul distantei dintre spina iliaca antero-superioara si marele trohanter. VB30: In fosa situata in afara marelui trohater, la 1/3 distanta dintre acesta si deschiderea inferioara

a canalului sacrat. VB31: Pe fata externa a coapsei, la extremitatea mediusului bratului intins de-a lungul coapsei, individul fiind in picioare. VB32: 2 cun sub VB31. VB33: La 3 cun deasupra lui VB34, in fosa situata deasupra condilului femural extern. VB34: Sub si inaintea capului peroneului. VB35: La 7 cun deasupra maleolei externe, pe marginea posterioara a peroneului. VB36: La 7 cun deasupra maleolei externe, pe marginea anterioara a peroneului. VB37: La 5 cun deasupra maleolei externe pe marginea anterioara a peroneului. VB38: La 4 cun deasupra maleolei externe, pe marginea anterioara a peroneului. VB39: La 3 cun deasupra maleolei externe, pe marginea anterioara a peroneului. VB40: In fosa de sub si inaintea maleolei externe. VB41: La jonctiunea dintre metatarsienele IV-V, pe partea laterala a tendonului muschiului extensor al degetului mic. VB42: Intre metatarsienele IV-V, 0,5 cun inainte de VB41, pe partea mediala a tendonului (VB41). VB43: La comisura dintre degetele IV-V. VB44: La 2 mm inapoia si in afara unghiului unghial extern al degetului II. MERIDIANUL PRINCIPAL AL FICATULUI (F). Traiectul extern incepe la unghiul unghial extern al degetului gros de la picior, urca pe fata dorsala a piciorului si pe cea interna a gambei si coapsei pana la pubis.In continuare se indreapta spre varful coastei a XI-a. Traiectul intren continua pe cel extern, patrunde in ficat si vezicula biliara dupa care traverseaza diafragmul, urca spre faringe ajunge la ochi si are punct final la varful craniului; un vas secundar porneste din interiorul ochiului si se indrepta spre buze, pe care le inconjoara, iar altul pleaca din ficat (organ) spre plaman. F1: 2 mm inapoia unghiului unghial extern al halucelui. F2: Putin in urma jonctiunii degetelor I-II. F3: In unghiul superior dintre metatarsienele I-II. F4: La 1 cun inaintea maleolei interne intre tendoanele gambierului anterior si extensorului propriu al halucelui. F5: La 5 cun deasupra maleolei interne, pe marginea mediala a tibiei. 94

ASOCIATIA VINDECATI VIATA SUPORT DE CURS ELECTROPUNCTURA F6: La 7 cun deasupra maleolei interne pe marginea mediala a tibiei. F7: La 1 cun inapoia lui SP9 sub si in urma condilului intern al tibiei. F8: Genunchi flectat, la extremitatea interna a pliului de flexie. F9: La 1 cun deasupra epicondilului medial al femurului, intre muschii vastul median si sartorius. F10: La 1 cun sub F11, fata interna a coapsei. F11: La 1 cun sub plica inguinala, pe marginea laterala a arterei femurale. F12: Pe artera femurala, la locul intersectiei pliului inguinal. F13: Sub extremitatea libera a coastei a XI-a. F14: Pe linia mamelonara, intre coastele VI si VII.

TOU-MO (VASUL GUVERNOR) (VG) Prin traiectul intern, Tou-Mo ajunge la organele genito-urinare. Traiectul extern urca de la coccis de-a lungul coloanei vertebrale, ajunge la ceafa, patrunde in creier si revine pe varful craniului, dupa care coboara pe frunte, pe linia mediana, pana la buza superioara unde se uneste cu Jenn-Mo. De la ceafa, un vas secundar ce tine de traiectul intern coboara spre umar si omoplat, ajunge la fesa si se termina in regiunea genito-urinara. Vasul intern da la nivelul organelor genitale un ram care iese la suprafata in mijlocul pilozitatii pubiene si se divide in doua branse: - prima ascendenta (abdominala) urmeaza meridianul tendino-muscular al splinei si ajunge la ombilic, apoi urca pe peretele intern al abdomenului, traverseaza inima, ajunge in torace, in faringe si la fata si se termina in punctul V1; - a doua, descendenta (dorsala), urmeaza organele genito-urinare, trece spre rect, inconjoara fesa si urca spre cap impreuna cu meridianul vezica urinara, pana la punctul V1, dupa care patrunde in creier; de la punctul V1 coboara din nou in regiunea lombara la punctul V23 si patrunde in rinichi. Toate punctele se gasesc pe linia mediana. VG1: Intre coccis si anus. VG2: La nivelul articulatiei sacroccigiene. VG3: Sub apofiza spinoasa L4. VG4: Sub apofiza spinoasa L2. VG5: Sub apofiza spinoasa L1. VG6: Sub apofiza spinoasa D11. VG7: Sub apofiza spinoasa D10. VG8: Sub apofiza spinoasa D9. VG9: Sub apofiza spinoasa D7. VG10: Sub apofiza spinoasa D6. VG11: Sub apofiza spinoasa D5. VG12: Sub apofiza spinoasa D3. VG13: Sub apofiza spinoasa D1. VG14: Intre apofiza spinoasa C7 si D1.

95

ASOCIATIA VINDECATI VIATA VG15: Pe ceafa, la 0,5 cun

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

deasupra marginii de insertie a parului. VG16: 1 cun deasupra marginii de insertie a parului, in fosa situata sub protuberanta occipitala. VG17: La 1,5 cun deasupra lui VG16. VG18: 1,5 cun deasupra lui VG17 la jumatatea distantei intre VG16 si VG20. VG19: La 1,5 cun deasupra lui VG18. VG20: La 7 cun deasupra marginii de insertie posterioare a parului, la jumatatea distantei liniei ce uneste varfurile celor doua urechi. VG21: La 1,5 cun inaintea lui VG20. VG22: La 3 cun inaintea lui VG20. VG23: 1 cun deasupra insertiei frontale a parului. VG24: 0,5 cun deasupra marginii de insertie a parului. VG25: La extremitatea varfului nasului. VG26: La unirea treimii superioare cu 2/3 inferioare pe santul nasolabial. VG27: Pe tuberculul median al buzei superioare. VG28: Intre buza superioara si gingie pe frenul labial. JENN-MO (VASUL DE CONCEPTIE) (VC) Prin traiectul intern are sursa in urechi si ajunge la organele genito-urinare. Prin traiectul extern urca pe linia mediana anterioara pe abdomen , torace si gat, pentru a ajunge in regiunea mentoniera. Din regiunea mentoriera, Jenn-Mo in punctul VG28. Din regiunea mentoniera, Jenn-Mo se divide in doua ramuri, care se sfarsesc la punctul S4, patrunzand in ochi. Vasul secundar abdominal se detaseaza de meridian la nivelul varfului apendicelui xifoid si se insereaza in abdomen. Toate punctele se gasesc pe linia mediana. VC1: Pe perineu, la jumatatea distantei dintre marginea naterioara a anusului si originea scrotului (la barbat) sau comisura posterioara a vulvei (la femei). VC2: Putin deasupra simfizei pubiene. VC3: La 4 cun sub ombilic. VC4: La 4 cun sub ombilic. VC5: La 2 cun sub ombilic. VC6: La 1,5 cun sub ombilic. VC7: La 1 cun sub ombilic. 96

ASOCIATIA VINDECATI VIATA VC8: In centrul ombilicului. VC9: La 1 cun deasupra ombilicului. VC10: La 2 cun deasupra ombilicului. VC11: La 3 cun deasupra ombilicului. VC12: La 4 cun deasupra ombilicului,

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

la ½ distanta intre

ombilic si apendicele xifoid. VC13: La 5 cun deasupra ombilicului. VC14: La 6 cun deasupra ombilicului. VC15: La 7 cun deasupra ombilicului la varful apendicelui xifoid. VC16: La jonctiunea dintre stern si apendicele xifoid. VC17: La nivelul spatiului IV intercostal, pe linia ce leaga cele 2 mameloane. VC18: In sptaiu III intercostal la jumatatea distantei dintre extremitatile sternului. VC19: In spatiul II intercostal. VC20: Pe jonctiunea manubriului sternal cu corpul sternului. VC21: In mijlocul manubriului sternal. VC22: Pe marginea superioara a manubriului sternal. VC23: Deasupra marului lui Adam, pe marginea inferioara a osului hioid. VC24: In mijlocul santului mento-labial, in fosa existenta. PUNCTELE EXTRAORDINARE Extra1: Intre cele 2 sprancene, la mijlocul distantei. Extra2: La 1 cun inapoia mijlocului distantei dintre extremitatea externa a sprancenei si pavilionul urechii. Extra3: In mijlocul sprancenei, chiar deasupra pupilei. Extra4: Pe verticala marginii externe a cristalinului, putin mai jos de jumatatea distantei dintre rebordul orbital si cristalin. Extra5: La 1 cun lateral de VC26. Extra6: Are 4 puncte pe vertex, 1 cun posterior, 1 cun anterior, 1 cun lateral de VG20. Extra7: La 1 cun posterior de TF17, pe marginea mastoidei. Extra8: Intre Extra 7 si TF17, la jumatatea distantei. Extra9: La jumatatea distantei intre Extra7 si VB20. Extra10: Pe limba ridicata, lateral de venele sublinguale: pe stanga Jiujiu, pe dreapta Yuye. Extra11: In depresiunile formate la stanga si dreapta cartilajului tiroid. Extra12: La 1 cun sub mijlocul mandibulei (capul ridicat in sus). Extra13: Capul intors, la jonctiunea 1/3 mediala cu 2/3 laterale ale claviculei, pe marginea posterioara a insertiei claviculei, a sternocleidomastoidianului. Extra14: La 2 cun deasupra ombilicului, la 4 cun lateral de linia mediana. Extra15: La nivelul lui VC4, la 4 cun lateral de el, in santul inguinal. Extra16: La 3 cun lateral de VC3. Extra17: La 0,5 cun lateral de VC14. Extra18: In depresiunea de sub procesul spinos al vertebrei D2 (ceafa flectata anterior). Extra19: In depresiunea de sub procesul spinos L5. Extra20: La 2 cun deasupra coccisului. Extra21: Pe ambele parti ale coloanei apofizelor spinoase, la cca 0,5 cun lateral pe linia mediana, de la C1 pana in regiunea sacrala. Extra22: In mijlocul muschiului deltoid, la jumatatea distantei intre IG14 si IG15. 97

ASOCIATIA VINDECATI VIATA Extra 23: La jumatatea distantei

SUPORT DE CURS

ELECTROPUNCTURA

dreptei ce uneste pliul anterior al pumnului cu pliul cotului, intre

radius si cubitus. Extra24: La 4 cun deasupra lui VS7, de ambele parti ale tendonului marelui palmar. Extra25: Pe pliul posteror al pumnului, in depresiunea de pe marginea radiala a tendonului extensorului comun al degetelor. Extra26: Pe dosul mainii, intre petacarpienele II-III, la 0,5 cun inapoia unirii metacarpofalangiene. Extra27: Pe dosul mainii, intre metacarpianul III-IV, la 0,5 cun proximal de jonctiunea metacarpofalangiana: Extra28: Pe dosul mainii putin inapoia comisurilor degetelor (cate 4 puncte de fiecare mana). Extra29: Pe fata palmara a mainii, pe pliurile interfalangiene proximale ale indexului, mediusului, inelarului si auricularului (cate 4 puncte de fiecare mana). Extra30: Pe varfurile celor 10 degete, cca 0,1 cun inapoia unghiilor. Extra31: Pe mijlocul marginii superioare a rotulei. Extra32: De o parte si de alta a ligamentului rotulian (genunchiul flectat). Extra33: La 2 cun sun S36. Extra34: Inpoia capului peroneal, putin deasupra nivelului punctului VB34. Extra35: La 1 cun sub VB34. Extra36: Pe dosul piciorului, la jonctiunea dintre degete (cate 4 de fiecare picior).

VA MULTUMIM CA NE-ATI ALES ASOCIATIA VINDECA-TI VIATA 0724 395 645 / 0765 26 39 11

98

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

PLANSE M 2

99

ELECTROPUNCTURA

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

100

ELECTROPUNCTURA

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

101

ELECTROPUNCTURA

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

102

ELECTROPUNCTURA

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

103

ELECTROPUNCTURA

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

104

ELECTROPUNCTURA

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

105

ELECTROPUNCTURA

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

106

ELECTROPUNCTURA

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

107

ELECTROPUNCTURA

ASOCIATIA VINDECATI VIATA

SUPORT DE CURS

108

ELECTROPUNCTURA