Grile Cardio

Testare Cardiologie Nume: 1.

Nu este una dintre caracteristicile durerii bolii cardiace ischemice A: Apăsare sau constricţie B: Sfâşietoare C: Junghi D: Foarte rapidă E: Arsură (digestivă)

2.

Hipertensiunea arterială de gradul II se defineşte prin următoarele valori tensionale: A: TA sistolică 140-159 mm Hg B: TA diastolică 90-99 mm Hg C: TA sistolică 160-179 mm Hg D: TA diastolică > 110 mm Hg E: TA sistolică > 180 mm Hg

3.

4.

Sunt consideraţi factori de risc în HTA următorii, cu excepţia A: Vârsta B: Diabetul C: Antcecendentele familiale de accident cardiovascular precoce D: Fumatul E: HDL>0,4 g/L Sunt considerati ca factori de risc cardiovascular A: Antecedentele familiale de accident cardiovascular precoce B: Tabagismul oprit de peste 3 ani C: Vârsta < 50 ani la barbat şi < 60 ani la femeie D: Consumul redus de alcool E: HDL-colesterol > 0,40 g/l (1 mmol/l), indiferent de sex

5.

6.

Nu este întâlnit la examenul clinic în pericardita acută A: Durere precordială B: Febră C: Puls paradoxal D: Frecătura pericardică E: Sincopă Regimul igieno-dietetic în insuficienţa cardiacă include urmatoarele, cu excepţia A: corecţia factorilor de risc cardiovascular B: regim sărac în sare (< 4 g/zi) în forma puţin evoluată C: restricţie hidrică (< 500 - 750 ml/zi) la pacienţii cu edeme D: activitate fizică moderată, regulată E: vaccinare antigripală, antipneumococică

Data:

7. In IC sunt prezente urmatoarele semne clinice, cu exceptia: A: Astenie in formele severe B: Bradicardie C: Zgomotul 2 accentuat, dovada a unei HTAP asociate D: Dureri abdominale, greturi, varsaturi, in formele severe E: gallop 8. Principala cauza etiologică a fibrilaţiei atriale este reprezentată de A: valvulopatiile mitrale B: valvulopatiile aortice C: hipertiroidismul D: hipertensiunea arterială E: cardiopatia ischemică 9. Blocul atrioventricular de gradul I nu este caracterizat de una din urmatoarele afirmatii A: Prezintă întârzierea conducerii la nivel nodal, hisian sau infrahisian B: Ocazional o unda p este blocată apoi ciclul se reia C: Alungirea intervalului PR peste 200 msecunde D: Este foarte rar simptomatic în absenţa altor complicaţii E: Poate traduce o încetinire nodală benignă dar şi un bloc distal care poate evolua spre BAV complet 10. Nu reprezintă cauză de tahicardii ventriculare A: Feocromocitomul B: Cardiopatia ischemică C: Tratamentul cu digitalice D: Cardiopatii congenitale E: Postoperator chirurgie cardiac 11. Caracterizează aspectul normal al complexului QRS A: Indice Sokolov>35 mm B: Axa normală 0-120 grade C: Durata sub 80 milisecunde D: Durata peste 120 milisecunde E: Prezenţa undei R în V1 Conducererea atrioventriculară nu cuprinde unul din următoarele etaje

A: Suprahisian B: Nodal C: Hisian D: Intramiocardic E: Distal 13.

Stenoza aortica afecteaza cel mai frecvent pacientii de peste: A: 20 de ani B: 30 de ani C: 51 de ani D: 50 de ani E: 75 de ani

14.

Insuficienţa aortică acută poate avea una din următoarele etiologii A: bicuspidia aortică B: traumatismul toracic C: sindromul Laubry şi Pezzi D: lupusul eritematos diseminat E: spondilartrita anchilozantă

15.

16.

17.

Care din următoarele afirmaţii sunt false: A: pericardita acută reprezinta o inflamaţie a pericardului complicată sau nu, cu un revărsat pericardic B: un revărsat pericardic este întotdeauna datorat unei pericardite C: tamponada este o urgenţă terapeutică şi dianostică D: un revarsat pericardic abundent cu apariţie rapidă poate conduce la o tamponadă E: pericardita uscată reprezintă inflamarea pericardului neînsoţită de revărsat pericardic Principala veriga patogenetica în dezvoltarea cordului pulmonar cronic este: A.Hipertensiunea arteriala B.Hipotensiunea arteriala C.Hipertensiunea pulmonara D.Cresterea presiunii venoase E.Nici una din aceste variante

B. C. D. E. 19.

Ce simptom nu este caracteristic pentru staza venoasa: A. Cianoza rece si generalizata B. Edeme generalizate C. Icter D. Hipertensiunea arteriala E. Hipertensiunea venoasa

20.

Selectati cauza principala a anginei pectorale: A. Stenoza aortica B. Hipertensiunea arteriala C. Ateroscleroza coronariana D. Cardiomiopatia hipertrofica E. Hipertireoidia

21.

Localizarea tipica a durerii anginoase: A. Precordial B. Epigastru C. Retrosternal D. Interscapular E. Umarul stâng

22.

Cea mai efectiva metoda a înlaturarii durerii în infarct miocardic acut este: A. Administrarea nitratilor B. Analgezice neopioidee C. Anagezice opioide D. Neuroleptanalgezia E. Administrarea betaadrenoblocantelor

23.

Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular gradul I este: A. Prelungirea intervalului P-Q (R) mai mult de 0,20 sec. B. Prelungirea duratei complexului QRS mai mult de 0,12 sec. C. Disocierea completa a ritmului atrial (P) si cel venrticular (QRST) si micsorarea frecventei contractiilor ventriculare mai putin de 60-30 min D. Lipsa unor complexe ventriculare QRST E. Devierea axei electrice cordului spre stânga

24.

Caracteristica anginei pectorale clasa I conform clasificarii canadiene prezinta:

În socul cardiogen, Dopamina în doze mici nu provoaca: A. Dilatarea arterelor coronariene B. Dilatarea arterelor cerebrale C. Dilatarea arterelor renale D. Stimularea receptorilor dopaminergici E. Stimularea alfa receptorilor

18. Care este simptomul dominant al insuficientei cardiace cronice pe stânga: A. Tusea

Hemoptizia Dispneea Astenia Respiratia Cheyne-Stokes

A. Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intens B. Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapid C. Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor în conditii normale D. Angina poate fi prezenta si în repaos E. Angina lipseste

A. Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intens B. Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapid C. Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor în conditii normale D. Angina poate fi prezenta si în repaos E. Angina lipseste

25. În insuficienta mitrala pronuntata precoce se determina: A. Majorarea ventriculului stâng, apoi a atriului stâng B. Majorarea atriului stâng, apoi a ventriculului stâng C. Majorarea atriului drept, apoi a ventricului drept D. Majorarea ventricului drept, apoi a atriului drept E. Majorarea ventricului drept, apoi a ventriculului stâng

30. Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular gradul III este: A. Prelungirea intervalului P-Q (R) mai mult de 0,20 sec. B. Prelungirea duratei complexului QRS mai mult de 0,12 sec. C. Disocierea completa a ritmului atrial (P) si cel ventricular (QRST) si micsorarea frecventei contractiilor ventriculare mai putin de 60-30 / min D. Lipsa unor complexe ventriculare QRST E. Devierea axei electrice cordului spre stânga

26. Cea mai obisnuita acuza de prezentare a bolnavilor cu infarct miocardic acut este reprezentata de: A. Durere B. Palpitatii C. Jena precordiala D. Întepaturi precordiale E. Lesin 27. Durerea anginoasa din infarct miocardic acut poate fi localizata sau iradiaza în urmatoarele zone, cu EXCEPŢIA: A. Epigastru B. Brate, bilateral C. Umarul stâng D. Mandibula E. Regiunea hipogastrica 28. Cea mai frecventa cauza etiologica a stenozei mitrale este: A. Ateroscleroza B. Endocardita septica C. Reumatismul articular acut D. Poate fi congenitala E. Degenerativa

29. Caracteristica anginei pectorale clasa IV conform clasificarii canadiene prezinta: