Grile Econometrie

econometrie management MULTIPLE CHOICE 1. Rolul moderatorului in cazul metodei Brainstorming nu consta in : a. b. c. d. e.

stimularea creativitatii membrilor grupului crearea unei atmosfere deschise lipsite de inhibitii stoparea peroratilor inutile colectarea ideilor ce pot oferi solutii la problema discutata utilizarea listelor verificatoare

ANS: E 2. Metoda Brainstorming este o metoda : a. ce are la baza ideea de sistem b. de gandire colectiva pentru a gasi solutii de perspectiva la problemele ce apar in

activitatea curenta c. ce presupune deplasari la firme din acelasi domeniu de activitate d. ce utilizeaza arbori de pertinenta e. ce utilizeaza liste verificatoare ANS: B 3. Activitatea de previziune incepe prin : a. b. c. d. e.

invitarea de experti in domeniu stabilirea intervalului intercuartila realizarea de cercetari, documentare si culegere de date realizarea de anchete iterative organizarea de deplasari la firme din domeniu

ANS: C 4. In cadrul metodei Delphi se reunesc : a. b. c. d. e.

mai multe metode cantitative de previziune valorile organizatiei analizele diagnostic intervalele cuartile experti , specialisti cu multa experienta, cercetatori

ANS: E 5. Etapa sintezei din cadrul metodei analizei si sintezei consta in:

a. descompunerea fenomenelor si proceselor economice in parti componente

b. generalizarea aspectelor particulare , analitice, simple in aspecte agregate ,

complexe c. documentare si culegere a datelor d. evaluarea fiecarui factor care influenteaza partile componente ale fenomenelor sau

ale proceselor e. analiza mediului extern si intern ANS: B 6. Care din urmatoarele nu este o metoda de analiza a mediului extern si intern care poate fi

utilizata in cadrul metodei analizei si sintezei a. b. c. d. e.

analiza diagnostic analiza SWOT analiza STEP metoda de previziune DELPHI modelul celor cinci forte al lui Michael PORTER

ANS: D 7. Metoda interpretarii sistemice are la baza : a. b. c. d. e.

ideea de sistem conceptele de analiza si sinteza documentarea si culegerea datelor navigarea pe internet modelul celor cinci forte al lui Michael PORTER

ANS: A 8. Un sistem este compus din: a. b. c. d. e.

intervale intercuartila un grup de experti subsisteme intre care exista relatii de interconditonare metoda DELPHI metoda “ mainilor mature”

ANS: C 9. Tendinta integratoare a analizei sistemelor complexe este specifica metodei de previziune: a. b. c. d. e.

DELPHI interpretarii sistemice marilor tururi mainilor mature listelor verificatoare

ANS: B 10. Practicarea cu suplete a analizei sistemelor complexe se refera la :

a. b. c. d. e.

neutilizarea de practici rigide si de proceduri stricte orientarea spre problemele cheie ale organizatiei organizarea de deplasari la firme din acelasi domeniu de activitate utilizarea analizei SWOT utilizarea analizei diagnostic

ANS: A 11. Adoptarea unei organizari deschise , participative este specifica metodei : a. b. c. d. e.

Electre regresiei interpretarii sistemice trendului grafice

ANS: C 12. Metoda marilor tururi : a. b. c. d. e.

are la baza ideea de sistem presupune organizarea de deplasari la firme din acelasi domeniu de activitate presupune parcurgerea etapelor de analiza si sinteza se bazeaza pe o serie de date ordonate crescator consta in reunirea unui grup de experti in domeniul studiat

ANS: B 13. Metoda “mainilor mature” consta in : a. b. c. d. e.

analiza sistemelor complexe organizarea de deplasari la firme din acelasi domeniu de activitate parcurgerea etapelor de analiza si sinteza anchete iterative culegerea informatiilor de la firme de specialitate si de la consultanti

ANS: E 14. Metoda de previziune a listelor verificatoare : a. b. c. d. e.

este o varianta a metodei “ mainilor mature” presupune parcurgerea etapelor analizei si sintezei are la baza analiza sistemelor complexe implica intocmirea de liste cuprinzand diferite aspecte ale problemei analizate consta in organizarea de dezbateri a unor echipe de lucru pentru a se gasi solutii de perspectiva

ANS: D 15. In cadrul metodei listelor verificatoare are loc identificarea factorilor care se opun rezolvarii

problemei.Acesti factori nu pot fi:

a. b. c. d. e.

bariere politice bariere economice bariere legislative bariere ale furnizorilor bariere ale metodei SWOT

ANS: E 16. Metoda analogiilor se bazeaza pe: a. studiul proceselor sau fenomenelor economice similare care au avut loc intr-o

perioada anterioara,intr-o amploare diferita,intr-o societate diferita,in conditiile unei tehnologii diferite,dar care au trasaturi comune esentiale cu procesul sau fenomenul economic de previzionat b. intocmirea de liste cuprinzand diferite aspecte ale problemei analizate care sunt

cercetate comparativ c. reunirea unui grup de experti in vederea rezolvarii unor probleme d. tendinta integratoare a sistemelor complexe e. organizarea de deplasari la firme din acelasi domeniu de activitate ANS: A 17. Metoda scenariilor consta in: a. studiul proceselor sau fenomenelor economice similare care au avut loc intr-o

perioada anterioara b. observarea prezentului si stabilirea mai multor alternative in care procesele sau

fenomenele economice pot evoluain viitor,denumite scenarii c. reunirea unui grup de experti in vederea rezolvarii unor probleme d. intocmirea de liste cuprinzand diferite aspecte ale problemei analizate e. analiza mediului intern si extern ANS: B 18. Medoda scenariilor implica: a. b. c. d. e.

munca individuala apelare la consultanti externi munca in echipa utilizarea metodei mediei mobile utilizarea functiei exponentiale

ANS: C 19. Scenariile trebuie sa : a. b. c. d.

fie pur optimiste fie pur pesimiste considere numai aspectele favorabile considere numai aspectele nefavorabile

e. fie elastice si plauzibile ANS: E 20. Obiectivul metodei jocurilor este: a. de a identifica deciziile optime in conditii de incertitudine si interdependenta b. de a intocmi scenarii privind evolutia proceselor si feneomenelor economice c. de a identifica fenomene economice similare care au avut loc intr-o perioada

anterioara d. de a intocmi liste cu zonele geografice in care se va studia fenomenul e. de a identifica factorii care se opun rezolvarii problemei ANS: A 21. Care din urmatoarele metode de previziune se bazeaza pe logica si matematici aplicate in

economie a. b. c. d. e.

metoda Brainstorming metoda jocurilor metoda analogiilor metoda listelor verificatoare analiza SWOT

ANS: B 22. Dilema prizonierilor este modelul renumit al metodei: a. b. c. d. e.

Delphi analogiilor listelor verificatoare Brainstorming jocurilor

ANS: E 23. Decizia optima a fiecarui jucator,in cadrul metodei jocurilor depinde de: a. b. c. d. e.

solutia propusa de consultanti externi reactia celorlalti jucatori devalorizarea monedei nationale intocmirea de liste privind diferite aspecte ale problemei analizate organizarea mai multor deplasari la firme din acelasi domeniu de activitate

ANS: B 24. Evaluarea si determinarea variantei optime de previziune,in cazul metodei arborilor de

pertinenta se realizeaza prin: a. tehnica mediei mobile b. extrapolare c. tehnica coeficientilor de importanta

d. analiza sezonalitatii e. utilizarea functiei exponentiale ANS: C 25. Metoda scorurilor este utilizata in cadrul metodei de previziune: a. b. c. d. e.

Delphi listelor verificatoare marilor tururi arborilor de pertinenta analogiilor

ANS: D 26. Care din urmatoarele nu este o metoda calitativa de previziune: a. b. c. d. e.

metoda listelor verificatoare metoda Delphi metoda scenariilor metoda jocurilor metoda mediei mobile

ANS: E 27. Care din urmatoarele este o metoda cantitativa de previziune: a. b. c. d. e.

Delphi analogiilor trendului listelor verificatoare jocurilor

ANS: C 28. Cu care din urmatoarele relatii se poate determina eroarea medie:

unde:

Yt − datele observate Ft − valorile previzionate n – numarul de perioade de previziune

a.

Etm = Yt − Ft

b.

Etm = Yt + Ft

c.

Etm = (Yt − Ft ) ⋅ n

d. e.

Etm = ∑ (Yt − Ft ) Etm =

∑ (Y

t

n

− Ft )

ANS: E 29. Cu care din urmatoarele relatii se poate determina eroarea medie absoluta:

unde:

a.

Etm =

Yt − datele observate Ft − valorile previzionate n – numarul de perioade de previziune

∑Y

− Ft

t

n = Yt + Ft

b.

Etm

c.

Etm = (Yt − Ft ) ⋅ n

d. e.

Etm = ∑ (Yt − Ft ) Etm =

∑ (Y

− Ft )

t

n

ANS: A 30. Care din urmatoarele relatii reprezinta eroarea medie patrata:

unde:

a. b. c. d. e.

Yt − datele observate Ft − valorile previzionate n – numarul de perioade de previziune

∑ (Y MSE =

t

− Ft )

n Y − Ft MSE = t n MSE = Yt + Ft

(

MSE = Yt + F t MSE =

)

2

2

( Yt + Ft ) 2 n

ANS: A 31. Cu cat orizontul de prognoza este mai mare cu atat prognoza este mai: a. b. c. d.

precisa exacta incerta detaliata

e. conforma cu realitatea ANS: C 32. Aria de cuprindere a prognozelor nu poate fi: a. b. c. d. e.

la nivelul economiei nationale la nivelul ramurilor economice la nivel mondial la nivelul agentului economic la nivel Delphi

ANS: E 33. Care din urmatoarele nu se numara printre obiectivele prognozelor: a. b. c. d. e.

sa ilustreze tenditele evolutiei fenomenelor si proceselor sa aprecieze probabilitatea de realizare a evenimentelor in functie de conditii sa identifice alternativele de dezvoltare si sa evidentieze varianta optima sa prevada cu certitudine viitorul sa ofere optiuni de corectie a erorilor

ANS: D 34. Orizontul de timp al planurilor este de regula: a. b. c. d. e.

cuprins intre o luna si cinci ani de zece ani de cincisprezece ani de o zi de o saptamana

ANS: A 35. Care din urmatoarele nu este principiu de rationalitate si coerenta al activitatilor previzionale: a. limitarea incertitudinii si a riscului la maximum posibil b. stabilirea unui orizont de timp rezonabil c. evaluarea costului dezvoltarii prin cuantificarea permanenta a raportului

cost/eficenta d. aplicarea metodei anchetei iterative e. fundamentarea scenariilor pe cerintele pietei ANS: D 36. Programul este un instrument previzional: a. b. c. d. e.

cu un orizont de timp de 10-15 ani utilizat in cadrul metodei Delphi foarte detaliat utilizat cand nu exista date disponibile din trecut utilizat cand exista date disponibile din trecut

ANS: C 37. Metodele si tehnicile cantitative de previziune sunt preferate cand: a. nu exista date din trecut b. exista date cu privire la trecut si relatia dintre variabile se asteapta sa ramana

neschimbata in viitor c. nu sunt disponibile date din trecut si relatiile dintre variabile sunt de asteptat sa se

modifice in viitor d. relatiile dintre variabile sunt de asteptat sa se modifice in viitor e. exista date din trecut dar se asteapta ca relatiile dintre variabile sa se modifice in

viitor ANS: B 38. Metodele si tehnicile calitative de previziune sunt preferate cand: a. nu exista date din trecut b. exista date cu privire la trecut si relatia dintre variabile se asteapta sa ramana

neschimbata in viitor c. nu sunt disponibile date din trecut si relatiile dintre variabile sunt de asteptat sa se

modifice in viitor d. relatiile dintre variabile sunt de asteptat sa se modifice in viitor e. exista date din trecut dar se asteapta ca relatiile dintre variabile sa se modifice in

viitor ANS: C 39. Metodele calitative de previziune se bazeaza pe:

a. b. c. d. e.

metode si tehnici logice si exacte bugetele anuale mediana valorilor seriei de timp intuitia,experienta si flerul specialistului programarea lineara

ANS: D 40. Metodele cantitative de previziune se bazeaza pe: a. b. c. d. e.

metode si tehnici logice si exacte bugetele anuale mediana valorilor seriei de timp intuitia,experienta si flerul specialistului programarea lineara

ANS: A 41.

Oportunitatea:

a. este etapa in procesul managementului strategic b. este o sansa de a realiza ceva la momentul potrivit adecvat situatiei si reprezinta un

cadru favorabil actiunilor c. este sinonima cu hazardul sau intamplarea d. este data de produsul intre amplitudinea riscului si probabilitatea de aparitie a

acestuia e. este data de costurile esecurilor ANS: B 42. Amplitudinea riscului se estimeaza prin referire la: a. b. c. d. e.

oportunitati previziunea oportunitatilor costuri metoda de previziune Delphi utilizarea resurselor existente

ANS: C 43. In previziunea oportunitatilor este necesara organizarea ideilor in tabele care trebuie sa

cuprinda: a. b. c. d. e.

beneficiul care poate fi obtinut costurile probabilitatea de aparitie a oportunitatilor orizontul de timp toate cele de mai sus

ANS: E 44. Oportunitatea este inversul: a. b. c. d. e.

toate cele de mai sus costului deciziilor strategice beneficiului riscului

ANS: E 45. Care din urmatoarele este un pas de lucru in previziunea oportunitatilor: a. evidentierea activitatilor care se pot dezvolta in viitor prin utilizarea resurselor b. c. d. e.

existente elaborarea scenariilor formularea strategiei metoda Delphi pregatirea scenariilor

ANS: A

46. Riscurile se prolifereaza: a. b. c. d. e.

din 2 in 2 ani mai usor decat oportunitatile invers proportional cu orizontul de timp fara costuri cu o probabilitate egala cu 1

ANS: B 47. Decizia manageriala pe baza arborilor de pertinenta: a. b. c. d. e.

trebuie insotita de o analiza a costurilor de oportunitate trebuie insotita de metoda scenariilor se bazeaza pe studiul seriilor de timp este o metoda cantitativa de prognoza indica probabilitatea de aparitie a riscului

ANS: A 48. Pe nivelul „0” al unui arbore de pertinenta vertical cu 4 nivele, de regula se afla: a. b. c. d. e.

probabilitatea riscului coeficientii de importanta atasati resurselor obiectivul principal amplitudinea riscului orizontul de timp

ANS: C 49. Arborele de pertinenta vertical cel mai des utilizat contine: a. b. c. d. e.

cinci scenarii patru nivele un tabel cu patru coloane diverse valori ale amplitudinii riscului coeficientii de importanta calculati prin produsul dintre amplitudinea riscului si probabilitatea de aparitie a acestuia

ANS: B 50. Principalele componente ale unui arbore de pertinenta vertical nu sunt reprezentate de: a. b. c. d. e.

obiectivul principal amplitudinea riscului obiectivele secundare mijloacele de realizare resursele

ANS: B 51. Care din urmatoarele nu poate fi componenta a seriilor de timp:

a. b. c. d. e.

trendul componenta ciclica componenta sezoniera toate cele de mai sus coeficientul de importanta

ANS: E 52. Agregarea componentelor unei serii de timp conform relatiei

T+C+S+E=F se face: Semnificatia simbolurilor este urmatoarea: T – trendul C – factorul ciclic S – factorul sezonier E –eroarea F – valoarea previzionata a. b. c. d. e.

prin multiplicare prin aditie prin metoda scorurilor cu ajutorul coeficientilor de importanta cu functii de regresie

ANS: B 53. Agregarea componentelor unei serii de timp conform relatiei

TxCxSxE=F se face: Semnificatia simbolurilor este urmatoarea: T – trendul C – factorul ciclic S – factorul sezonier E –eroarea F – valoarea previzionata a. b. c. d. e.

prin multiplicare prin aditie prin aditie cu ajutorul coeficientilor de importanta cu functii de regresie

ANS: A 54. Metoda extrapolarii se utilizeaza in: a. cadrul metodei „marilor tururi” b. cadrul metodei interpretarii sistemice c. previzionarea fenomenelor care isi mentin ritmul si directia de dezvoltare pe o

perioada mai lunga de timp

d. aprecierea tehnicilor utilizate de jucatori in metoda jocurilor e. calculul coeficientilor de importanta in metoda arborilor de pertinenta ANS: C 55. Cea mai renumita functie de productie este functia: a. b. c. d. e.

Gompertz logistica exponentiala Delphi Cobb-Douglas

ANS: E 56. In formula functiei de productie Cobb-Douglas rezultatul activitatii de productie depinde de

urmatorii factori: a. b. c. d. e.

capitalul si managementul capitalul si forta de munca pamantul si forta de munca managementul si forta de munca pamantul si fondurile fixe productive

ANS: B 57. Functia de productie Cobb-Douglas este data de relatia:

unde: Q – rezultatul productiei A – factor de proportionalitate L – numarul personalului C – mijloace fixe in functiune α, β – exponenti ce indica elasticitatea lui Q in raport cu L si C a. b. c. d. e.

Q = A ·L·α Q = A·C·α Q = A·L·β Q = L·C Q = A ⋅ Lα ⋅ C β

ANS: E 58. Functia Cobb-Douglas care considera influenta progresului tehnic este data de relatia:

unde: Q – rezultatul productiei A – factor de proportionalitate L – numarul personalului C – mijloace fixe in functiune α, β – exponenti ce indica elasticitatea lui Q in raport cu L si C

λt – ritmul mediu anual de crestere al lui Q sub influenta progresului tehnnic. a.

Q = Ae λt

b.

Q = A ⋅ Lα

c.

Q = Cβ

d.

Q = A ⋅ Lα ⋅ C β ⋅ e λt

e.

Q = e λt

ANS: D 59. Care dintre functiile managementului definite de Henri Fayol (1916) nu se refera la actiuni de prefigurare a viitorului : a. b. c. d. e.

prevedere (planificare) organizare coordonare comanda (antrenare) control

ANS: D 60. Care este rolul previziunii in managementul organizatiei? a. b. c. d. e.

sa fundamenteze actiunile strategice ale organizatiei sa asigure un cadru adecvat desfasurarii activitatilor sa specializeze personalul sa extinda utilizarea metodelor si tehnicilor stiintifice sa utilizeze specialisti in fundamentarea strategiilor

ANS: A 61. Care sunt instrumentele de previziune in activitatea manageriala? a. b. c. d. e.

prognoza programarea, planificarea si bugetarea prognoza, programarea, planificarea si bugetarea bugetarea planificarea

ANS: C 62. Care dintre principiile de rationalitate si coerenta care stau la baza previziunilor este exprimat eronat ? a. b. c. d. e.

stabilirea unui orizont de timp rezonabil limitarea incertitudinii si riscului la minimum posibil evaluarea costului prin cuantificarea permanenta a raportului cost/eficienta fundamentarea scenariilor pe cerintele pietei asigurarea coerentei si continuitatii prin elaborarea unui scenariu-cadru general

ANS: B 63. Care dintre urmatoarele afirmatii nu se refera la abordarea previziunii in practica manageriala?

a. rezultatele previziunilor se utilizeaza in procesul de luare a deciziilor pentru a planifica actiunile b. previziunile trebuie sa aproximeze in limite rezonabile evenimentele ce vor avea loc c. nu intotdeauna previziunile conduc la actiune,dar au un rol important in decizii d. previziunile nu trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc e. se bazeaza numai pe cunostinte aprofundate in matematica ANS: E 64. Stiinta viitorului sau futurologia nu are in aria de activitate : a. b. c. d. e.

cercetarea noilor ipoteze si teorii privind dezvoltarea viitoare a pamantului studiul civilizatiei umane si elaborarea prognozelor socio-culturale previziunea dezvoltarii economice pe termen mediu previziunea dezvoltarii economice pe termen scurt estimarea variabilelor organizatiilor in perioadele viitoare

ANS: E 65. Elementele componente ale previziunilor sunt : a. b. c. d. e.

activitatii de cercetare si culegere a informatiilor pentru elaborarea

orizontul previziunii natura informatiilor gradul de incredere toate cele de mai sus nici unul dintre cele de mai sus

ANS: D 66. Care din urmatorii pasi de lucru nu se aplica in previziunea oportunitatilor ? a. evidentierea activitatilor care urmeaza sa dispara si de ce b. evidentierea activitatilor care se pot dezvolta in viitor prin utilizarea resurselor existente sau prin modificarea acestora intr-o maniera rezonabila c. evidentierea ideilor care promoveaza noi directii de dezvoltare d. organizarea ideilor in tabele cu scopul de a etala intregul set de posibilitati viitoare e. excluderea probabilitatilor atasate fiecarei variabile ANS: E 67. Riscul in previziune reprezinta : a. b. c. d. e.

calculul probabilitatii de aparitie a riscului calculul amplitudinii riscului eroarea de a nu include un element de risc calculul riscului de neincasare a banilor produsul dintre amplitudinea riscului si probabilitatea de aparitie a riscului

ANS: E 68. La baza deciziilor strategice se afla : a. controlul mediului intern

b. c. d. e.

controlul mediului extern apropiat controlul mediului extern indepartat previziunea, care ia in considerare riscurile si oportunitatile strategice controlul presiunilor salariatilor

ANS: D 69. Care din urmatoarele surse de date nu pot fi utilizate in previziune ? a. b. c. d. e.

publicatii oficiale guvernamentale anuarul statistic al Romaniei reviste de specialitate informatii obtinute din conversatii internet

ANS: D 70. Informatiile cele mai costisitoare necesare in previziune sunt cele obtinute din urmatoarea sursa: a. b. c. d. e.

reviste de specialitate carti din biblioteca istoricul organizatiei site-uri de specialitate din surse “on-line” publicatii oficiale

ANS: D 71. Metoda analizei si sintezei nu cuprinde: a. descompunerea in parti componente a fenomenelor si a proceselor economice si studierea partilor componente b. evaluarea actiunii factorilor care influenteaza partile componente c. eliminarea sistemului de legaturi cauzale care exista intre factorii care influenteaza partile componente d. comparatia cu fenomene sau procese similare e. generalizarea aspectelor particulare in aspecte agregate, complexe ANS: C 72. Care dintre urmatoarele principii nu este specific metodei interpretarii sistemice? a. b. c. d. e.

orientarea catre problemele cheie, strategice ale organizatiei adoptarea unui stil de analiza participativa a fenomenelor complexe tendinta integratoare a analizei fenomenelor complexe utilizarea unor proceduri rigide, urmate cu strictete viziunea sistemica

ANS: D 73. Principalul dezavantaj al metodei « marilor tururi » este: a. b. c. d.

subiectivismul schimbul de experienta deplasarea la diferite surse de informatii observarea diferentelor intre organizatii

e. colectarea informatiilor ANS: A 74. Principalul dezavantaj al metodei “mainilor mature” este: a. b. c. d. e.

costul ridicat pentru plata consultantilor alegerea consultantilor selectarea sfaturilor primate de la consultanti comunicarea problematicii organizatiei consultantilor stabilirea experientei consultantilor

ANS: A 75. Care este principalul avantaj specific metodei Delphi ? a. b. c. d. e.

utilizeaza experti cu calitati profesionale diferite consta in reunirea unui grup de experti avand cunostinte vaste in domeniul studiat consta in sesiuni de discutii conduse de organizator consta in discutii pana la atingerea consensului utilizeaza un material de studiu pregatit de organizator

ANS: D 76. In scopul atingerii consensului in aplicarea metodei Delphi se utilizeaza: a. b. c. d. e.

media aritmetica simpla si media aritmetica ponderata media artimetica si mediana mediana si cuartilele siruri de numere intervale de incredere

ANS: C 77. Metoda “Brainstorming” nu se caracterizeaza prin : a. este o metoda de gandire colectiva b. este o metoda a dezbaterilor euristice c. este o metoda prin care sunt antrenate discutiile in grup organizat d. este o metoda care stimuleaza expunerea de idei intr-un climat de colegialitate si de apreciere reciproca e. presupune iteratii si timp de reflexie necesar expertilor ANS: E 78. Metoda listelor verificatoare nu cuprinde : a. intocmirea listei cu zonele geografice in car b. analiza listei si eliminarea zonelor geografice care nu sunt compatibile cu problema in studiu c. analiza aprofundata a zonelor eliminate din lista d. naliza factorilor care se opun rezolvarii problemei in studiu e. identificarea factorilor care influenteaza pozitiv fenomenul studiat ANS: C 79. Metoda analogiilor consta in:

a. culegerea informatiilor despre situatii sau fenomene similare cu problema in studiu b. identificarea si cuantificarea diferentelor dintre situatiile si fenomenele similare si problema in studiu c. previziunea problemei in studiu pe baza informatiilor culese privind situatii sau fenomene similare d. corectia previziunilor in functie de diferentele cuantificate e. toti pasii de lucru mentionati mai sus ANS: E 80. Care dintre urmatoarele caracteristici nu sta la baza identificarii si selectarii scenariilor ? a. b. c. d. e.

numarul scenariilor nu este limitat sa fie elastice si plauzibile sa fie pur optimiste sau pur pesimiste sa fie stimulative si provocatoare sa echilibreze aspectele favorabile cu cele nefavorabile

ANS: C 81. Scenariile au, de regula, forma : a. b. c. d. e.

tabelara grafica de chestionar descriptiva, ca un text scris standard

ANS: D 82. Care din urmatoarele etape de lucru este specifica metodei scenariilor ? a. b. c. d. e.

analiza mediului pregatirea scenariului formularea strategiei toate cele de mai sus nici una din cele de mai sus

ANS: D 83. Care dintre urmatorii pasi de lucru nu face parte din etapa de pregatire a scenariilor ? a. b. c. d. e.

selectarea vectorilor schimbarii si proiectarea contextului scenariilor identificarea scenariilor elaborarea scenariilor identificarea elementelor cheie, de schimbare a cursului evenimentelor formularea strategiei

ANS: E 84. Metoda jocurilor se utilizeaza pentru previziunea celor mai bune decizii intr-un mediu competitiv in situatii de interdependenta cu factori externi. Care din urmatoarele carecteristici nu este specifica metodei jocurilor ?

a. jucatorii aleg strategiile prin examinarea rationala a informatiilor disponibile, prin actiuni proprii si corelat cu asteptarile din partea celorlalti jucatori b. jocurile reprezinta un set nedefinit de posibile cursuri ale actiunilor c. jocurile reprezinta preferinte identificabile ale fiecarui jucator intre posibilele rezultate ale unui joc d. jocurile se bazeaza pe logica si matematici aplicate in economie e. jocurile constau intr-un plan de actiuni care trebuie sa fie urmat de participantii numiti jucatori ANS: B 85. Metoda arborilor de pertinenta verticali se utilizeaza pentru previzionarea modificarilor in sistem pe diferite nivele si presupune parcurgerea mai multor pasi de lucru. Care din urmatorii pasi nu este specific metodei ? a. b. c. d. e.

stabilirea necesitatilor viitoare determinarea obiectivelor viitoare elaborarea variantelor sau posibilitatilor viitoare previzionarea modificarilor structurale orizontale evaluarea posibilitatilor si determinarea variantei optime

ANS: D 86. Care dintre urmatoarele principii nu este adecvat reprezentarilor grafice utilizate in previziune? a. b. c. d. e.

sa fie realizate pe o scala, astfel incat sa prezinte clar varietatea fenomenului respectiv sa aiba un titlu clar, care sa reflecte esenta fenomenului cercetat sa fie evidentiate aspectele principale, „cheie” sa fie sarace in informatii si sa ocupe cat mai mult spatiu scala sa fie clara si realizata corect

ANS: D 87. Cererea de ciocolata pe segmentul de piata detinut de SC CARTIER SRL in ultimele saptamani se prezinta in tabelul de mai jos: Saptamana Cererea (RON)

1 300

2 300

3 200

4 300

5 400

6 600

7 300

8 500

Care este cererea de produse previzionata pentru perioada urmatoare, respectiv, saptamana 9, cand n = 6 perioade, utilizand mediile mobile ? a. b. c. d. e.

362 RON 350 RON 383 RON 466 RON 300 RON

ANS: C 88. Cantitatea de cartofi consumata la restaurantul ASCENDENT in ultimele zile este de: Ziua Consum (kg)

1 5

2 8

3 6

4 4

5 7

6 6

7 9

Care este consumul de cartofi previzionat pentru ziua 8, cand n=3 perioade, utilizand mediile mobile ? a. b. c. d. e.

6,42 kg 6,33 kg 6,00 kg 6,00 kg 7,33 kg

ANS: E 89. Consumul de vopsea lavabila la firma de constructii TURNUL a avut in ultimul an un trend constant de 30 tone vopsea, factorul ciclic fiind 2 si factorul sezonier 4. Utilizand agregarea aditiva, care este consumul de vopsea lavabila previzionat pentru anul in curs? a. b. c. d. e.

30 tone 32 tone 36 tone 60 tone nu se poate determina

ANS: C 90. Vanzarile de cisme de cauciuc ale firmei PROTECT au avut un trend constant in ultimul trimestru al anului de 1000 perechi, factorul ciclic fiind de 1,5 si factorul sezonier de 1,25. Utilizand agregarea prin multiplicare, care va fi volumul vanzarilor firmei in trimestrul urmator? a. b. c. d. e.

1000 perechi 1875 perechi 1500 perechi 1250 perechi nu se poate determina

ANS: B 91. In previziuni eroarea inseamna: a. b. c. d. e.

o greseala de calcul o greseala de interpretare diferenta dintre valoarea previzionata pesimista si valoarea previzionata optimista diferenta dintre datele observate si datele previzionate nici una de mai sus

ANS: D 92. Extrapolarea euristica este: a. o metoda de previziune bazata pe simpla prelungire in viitor a tendintelor manifestate in trecut b. o metoda de previziune a fenomenelor care isi mentin ritmul de dezvoltare c. o metoda de previziune a fenomenelor care isi mentin directia de dezvoltare d. o metoda de previziune care nu tine cont de modificarile previzibile e. o metoda de previziune care tine cont de tendintele perioadei precedente si de modificarile previzibile in viitor

ANS: E 93. In urma cu 3 ani societatea comerciala “ PROGRESUL” a achizitionat o linie de fabricatie computerizata care a avut ca efect cresterea calitatii produselor, reducerea costurilor si cresterea productivitatii, ducand la un ritm mediu anual de crestere a productiei de 12 %. In anul investitiei, productia realizata a fost de 6000 bucati. Utilizand metoda de previziune prin extrapolare mecanica, care va fi productia anului curent ? a. b. c. d. e.

6000 bucati 6720 bucati 7526 bucati 7000 bucati Nu se poate determin

ANS: C 94. In urma cu 2 ani societatea comerciala “ PROGRESUL” a achizitionat o linie de fabricatie computerizata care a avut ca efect cresterea calitatii produselor si reducerea costurilor si cresterea productivitatii, ducand la un ritm mediu anual de crestere a productiei de 12 %. In urma finalizarii negocierilor cu un nou client segmentul de piata va creste anul viitor cu un coeficient k=1,10. In anul investitiei productia realizata a fost de 5000 tone. Utilizand metoda de previziune prin extrapolare euristica, care va fi productia anului viitor? a. b. c. d. e.

5000 tone 5600 tone 6272 tone 6899 tone Nu se poate determina

ANS: D 95. Firma BRAVOS cu activitate in constructii de drumuri investeste intr-un utilaj performant. Pentru a recupera investitia in 4 ani, si-a propus ca “tinta” atingerea unui profit net de 1200 mii Euro, stiind ca in anul de baza (de punere in functiune a investitiei), profitul acumulat este de 400 mii Euro. Utilizand metoda de previziune a interpolarii, care va fi profitul anual ? a. b. c. d. e.

200 mii Euro 400 mii Euro 300 mii Euro 100 mii Euro Nu se poate determina

ANS: A 96. Care dintre urmatoarele caracteristici nu este specifica metodei regresiei? a. b. c. d. e.

cand se stabileste o relatie cauzala intre variabile cand datele observate urmeaza o functie liniara de tipul Y = a +bx cand relatia dintre x si Y este directa cand relatia dintre x si Y este inversa cand nu se foloseste metoda celor mai mici patrate

ANS: E

97. Cand se stabileste o relatie cauzala intre variabile si datele observate urmeaza o functie liniara, in previziune se utilizeaza: a. b. c. d. e.

functia de regresie functia exponentiala functia hiperbolica functia logaritmica functia semilogaritmica

ANS: A 98. Care dintre urmatoarele caracteristici nu este specifica metodei de previziune prin programare liniara? a. b. c. d. e.

problema poate fi expusa in termeni numerici problema permite alegeri intre cursurile alternative ale evolutiei actiunilor se identifica restrictii asupra factorilor implicati problema trebuie sa permita exprimarea intr-o forma standardizata factorii implicati nu sunt intr-o relatie liniara

ANS: E 99. Carei metode de previziune ii este specifica urmatoarea abordare: „solutia optima se afla la restrictia care delimiteaza zona fezabila”? a. b. c. d. e.

metoda extrapolarii metoda interpolarii metoda regresiei metoda programarii liniare grafice nici unei metode de mai sus

ANS: D 100. Metoda SIMPLEX este o metoda de rezolvare aritmetica iterativa ce poate fi utilizata in probleme cu orice numar de necunoscute si restrictii si este specifica: a. b. c. d. e.

metodei extrapolarii metodei programarii liniare metodei interpolarii metodei regresiei nici unei metode de mai sus

ANS: B 101. In rezolvarea problemelor de tip multiobiectiv se utilizeaza o metoda care consta in calculul a doi indicatori: de concordanta si de discordanta. Care este aceasta metoda? a. b. c. d. e.

metoda regresiei metoda SIMPLEX metoda ELECTRE metoda trendului nici una din cele de mai sus

ANS: C 102. Care din urmatoarele utilizari nu este specifica metodei normarii?

a. pentru masurarea eforturilor efectuate pentru obtinerea unui efect b. se aplica atunci cand intre costuri, activitati sau produsele rezultate nu exista o relatie directa c. ca instrument de reglare a utilizarii eforturilor si efectelor d. reprezinta limite maxime admisibile privind utilizarea resurselor e. reprezinta limite minim admise privind efectele propuse a se obtine ANS: B 103. Echilibrarea balantei materialelor intre necesitati si resurse nu se realizeaza prin: a. micsorarea necesitatilor prin reproiectarea produselor si tehnologiilor in scopul reducerii consumurilor materiale b. micsorarea necesitatilor prin inlocuirea materialelor cu unele care au calitate superioara c. reducerea stocurilor prin implementarea sistemului JIT d. cresterea resurselor prin casarea unor capacitati de productie e. cresterea resurselor prin cresterea gradului de utilizare a capacitatilor cu efect sporirea productiei ANS: D 104. Care dintre urmatoarele elemente nu influenteaza sistematic gradul de predictibilitate a fenomenelor? a. b. c. d. e.

numarul de variabile omogenitatea datelor certitudinea elasticitatea cererii competitia

ANS: C 105. Care dintre urmatoarele erori nu conduce la lipsa acuratetei in previziunea pe termen scurt si mediu? a. b. c. d. e.

optimismul inconsistenta actualitatea utilizarea bugetarii anuale ancorarea

ANS: D 106. Pentru ca o previziune sa fie „buna” nu trebuie sa indeplineasca urmatorul obiectiv: a. b. c. d. e.

numarul de parametrii sa fie mare erorile pentru validarea previziunii sa fie mici reziduurile medii sa fie zero pe perioada de estimare modelul ales sa fie usor de aplicat si de explicat media pentru validarea erorilor previzionate sa fie zero sau cel putin mica

ANS: A 107. Care dintre urmatoarele obiective nu defineste importanta previzionarii bugetului pentru manageri? a. o activitate care apatine contabililor

b. c. d. e.

stabileste clar obiectivele care trebuie realizate defineste activitatile care trebuie derulate pentru a se atinge obiectivele stabileste care sunt resursele necesare pentru a realize obiectivele stabileste relatia dintre activitati si obiectivele strategice pe termen lung

ANS: A 108. Care dintre urmatorii factori nu conduce la necesitatea previziunilor flexibile: a. b. c. d. e.

modificari ale cererii si ofertei restrictii privind mediul inconjurator utilizarea a noi resurse materiale sau energetice mentinerea structurii actuale a organizatiei introducerea de noi tehnologii

ANS: D 109. Analiza critica a raportului de previziune urmareste a. b. c. d. e.

gradul de optimism al previziunilor prezentarea, continutul tehnic si calitatea generala a raportului daca contine tabele si diagrame numarul de modele matematice aplicate numarul de restrictii utilizatenumarul de restrictii utilizate

ANS: B 110. Procesul de aprobare a alocarilor de resurse financiare strict necesare reprezinta: a. b. c. d. e.

prognoza programarea, planificarea si bugetarea prognoza, programarea, planificarea si bugetarea bugetarea planificarea

ANS: D 111. Instrumentul de previziune care studiaza sistematic viitorul considerat camp de actiune si anticipeaza evolutia probabila a proceselor si fenomenelor, pornind de la realizarile perioadei precedente, de la tendintele conturate si considerand, cu un anumit prag de incertitudine, modificarile previzibil a avea loc este: a. b. c. d. e.

prognoza programarea, planificarea si bugetarea prognoza, programarea, planificarea si bugetarea bugetarea planificarea

ANS: A 112. Instrumentul de previziune care studiaza anticiparea actiunilor viitoare pe secvente in timp si spatiu, avand durata si resursele posibile in scopul realizarii unui obiectiv este: a. prognoza b. programarea, planificarea si bugetarea

c. prognoza, programarea, planificarea si bugetarea d. bugetarea e. programarea ANS: E 113. Stabilirea unui orizont de timp rezonabil care sa permita elaborarea de scenarii alternative capabile sa fundamenteze strategii si politici de dezvoltare economica a firmei pe termen mediu si lung, reprezinta: a. b. c. d. e.

un principiu de rationalitate si coerenta in activitatea de previziune o tehnica de previziune o anumita abordare in previziune o metoda generala in previziune o instructiune obligatorie in previziune

ANS: A 114. Una din urmatoarele afirmatii privind previziunile este corecta: a. previziunile nu trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc si trebuie sa aproximeze evenimentele in limite rezonabile b. previziunile trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc c. previziunile nu trebuie sa aproximeze evenimentele in limite rezonabile d. previziunile trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc si nu trebuie sa aproximeze evenimentele in limite rezonabile e. previziunile nu trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc si nu trebuie sa aproximeze evenimentele in limite rezonabile ANS: A 115. Amplitudinea si probabilitatea de aparitie sunt elemente ale: a. b. c. d. e.

certitudinii incertitudinii riscului strategiei viitorului

ANS: C 116. Unul dintre urmatoarele exemple demonstraza tendinta de a se supraestima importanta riscurilor “rare”, dar neplacute, avand consecinte defavorabile: a. b. c. d. e.

rasturnarea mijlocului de transport a marfii cantitatea de produse incarcate in container calitatea conforma cu specificatiile tehnice dimensiuni conform negocierilor termene de livrare conform contractului

ANS: A 117. Unul dintre urmatoarele exemple demonstraza tendinta de a se subestima sau chiar sa se ignore riscurile comune, cunoscute, chiar daca riscul indus are consecinte grave:

a. b. c. d. e.

inundatii neverificarea instrumentului de plata a marfii incendii seisme blocaje politice

ANS: B 118. Amplitudinea riscului se masoara prin: a. b. c. d. e.

timp ecuatii matematice cost volum numar

ANS: C 119. Tehnica de previziune care presupune indeosebi sfaturi este: a. b. c. d. e.

tehnica marilor tururi tehnica mainilor mature tehnica Delphi tehnica brainstorming abordarea sistemica

ANS: B 120. In urma aplicarii primei runde in cadrul metodei Dephi s-au obtinut urmatoarele rezultate: Expert Punctaj

3 33

1 45

7 60

2 61

6 67

4 88

5 94

Cat este mediana? a. b. c. d. e.

64 62,66 63,5 61 64,2

ANS: D 121. In urma aplicarii primei runde in cadrul metodei Dephi s-au obtinut urmatoarele rezultate: Expert Punctaj

3 33

Cat este quartila 1: a. b. c. d.

64 61 33 38

1 45

7 60

2 61

6 67

4 88

5 94

e. 45 ANS: E 122. In urma aplicarii primei runde in cadrul metodei Dephi s-au obtinut urmatoarele rezultate: Expert Punctaj

3 33

1 45

7 60

2 61

6 67

4 88

5 94

Cat este quartila 2: a. b. c. d. e.

33 45 60 61 67

ANS: D 123. In urma aplicarii primei runde in cadrul metodei Dephi s-au obtinut urmatoarele rezultate: Expert Punctaj

3 33

1 45

7 60

2 61

6 67

4 88

5 94

Cat este quartila 3: a. b. c. d. e.

88 45 60 61 94

ANS: A 124. In urma aplicarii primei runde in cadrul metodei Dephi s-au obtinut urmatoarele rezultate: Expert Punctaj

3 19

10 23

7 24

2 40

6 41

4 48

5 67

9 69

8 85

11 86

1 90

Ce reprezinta punctajul 48 ? a. b. c. d. e.

media mediana quartila 1 quartila 3 mediana si quartila 2

ANS: E 125. In urma aplicarii primei runde in cadrul metodei Dephi s-au obtinut urmatoarele rezultate: Expert Punctaj

3 19

10 23

7 24

2 40

6 41

4 48

5 67

9 69

8 85

11 86

1 90

Ce reprezinta punctajul 24 ? a. b. c. d. e.

media mediana quartila 1 quartila 3 quartila 2

ANS: C 126. In urma aplicarii primei runde in cadrul metodei Dephi s-au obtinut urmatoarele rezultate: Expert Punctaj

3 19

10 23

7 24

2 40

6 41

4 48

5 67

9 69

8 85

11 86

1 90

Ce reprezinta punctajul 85 ? a. b. c. d. e.

media mediana quartila 1 quartila 3 quartila 2

ANS: D 127. Urmatoarele date reprezinta incasarile zilnice ale unui hotel de 3 stele cu 22 camere: Ziua 1 2 3 4 5 6 7 Incasari Euro 275 375 450 475 475 525 400 Utilizand media in previziunea vanzarilor, care este eroarea medie absoluta? a. b. c. d. e.

61 63,5 64,3 65 66,2

ANS: C 128. Urmatoarele date reprezinta incasarile zilnice dintr-o saptamana ale unui magazin de vanzare patiserie: Ziua 1 2 3 4 5 6 7 Vanzari RON 360 390 340 300 350 310 260 Utilizand media in previziunea vanzarilor, care este eroarea medie? a. b. c. d. e.

0 30 34,29 35 33

ANS: A

129. Urmatoarele date reprezinta volumul aprovizionarii in primele 6 luni ale firmei producatoare de vopsele: Luna 1 Volumul aprovizionarii in mii RON 9

2 10

3 12

4 11

5 18

6 24

Ce reprezinta 14 mii RON? a. b. c. d. e.

media mediana eroarea medie absoluta quartila intai quartila a doua

ANS: A 130. Urmatoarele date reprezinta volumul aprovizionarii in primele 6 luni ale firmei producatoare de vopsele: Luna 1 Volumul aprovizionarii in mii RON 9

2 10

3 12

4 11

5 18

6 24

Ce reprezinta 11,5 mii RON? a. b. c. d. e.

media mediana eroarea medie absoluta quartila intai quartila a doua

ANS: B 131. Ft+1= αYt + (1 - α ) Ft este forma functiei utilizate in previziuni: a. b. c. d. e.

functia exponentiala uniforma simpla functia exponentiala uniforma simpla prin metoda Brown cu un parametru functia exponentiala uniforma simpla prin metoda Holt cu doi parametrii functia de regresie functia putere

ANS: A 132. Utilizarea functiei de regresie in previziuni consta in stabilirea unei relatii cauzale intre variabile, datele observate urmand o functie liniara de tip y=a+bx in care variabila dependenta este: a. b. c. d. e.

y x a b z

ANS: A

133. O firma produce incaltaminte de protectie (ghete de piele si cizme de cauciuc). Datele principale referitoare la productie sunt: Produs

consum pe pereche masini ore materiale ore manopera mp ghete piele 4 4 1 cizme cauciuc 2 6 1 Total pe saptamana 100 180 40 Pentru a se previziona productia saptamanala prin programare lineara, se considera principalele date stipulate in contracte: ghetele sunt limitate la maximum 20 perechi pe saptamana, iar cizmele la minimum 10 perechi pe saptamana. Din calcule financiare rezulta un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete si 0,40 ROL pentru cizme. Sa se indice care din urmatoarele restrictii este eronata? a. 4x1 + 2x2 ≤ 100 b. 4x1 +6x2 ≥ 180 c. x1 + x2 ≤ 40 d. x1 ≤ 20 e. x2 ≥ 10 ANS: B 134. O firma produce incaltaminte de protectie (ghete de piele si cizme de cauciuc). Datele principale referitoare la productie sunt: Produs

consum pe pereche masini ore materiale ore manopera mp ghete piele 4 4 1 cizme cauciuc 2 6 1 Total pe saptamana 100 180 40 Pentru a se previziona productia saptamanala prin programare lineara, se considera principalele date stipulate in contracte: ghetele sunt limitate la maximum 20 perechi pe saptamana, iar cizmele la minimum 10 perechi pe saptamana. Din calcule financiare rezulta un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete si 0,40 ROL pentru cizme. Sa se indice care din urmatoarele restrictii este eronata? a. b. c. d. e.

4x1 + 2x2 ≤ 100 4x1 +6x2 ≤ 180 x1 + x2 ≤ 40 x1 ≤ 20 x2 ≤ 10

ANS: E 135. O firma produce incaltaminte de protectie (ghete de piele si cizme de cauciuc). Datele principale referitoare la productie sunt:

Produs

consum pe pereche material masini ore e ore manopera mp ghete piele 4 4 1 cizme cauciuc 2 6 1 Total pe saptamana 100 180 40 Pentru a se previziona productia saptamanala prin programare lineara, se considera principalele date stipulate in contracte: ghetele sunt limitate la maximum 20 perechi pe saptamana, iar cizmele la minimum 10 perechi pe saptamana. Din calcule financiare rezulta un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete si 0,40 ROL pentru cizme. Sa se indice care din urmatoarele restrictii este eronata? a. b. c. d. e.

4x1 + 2x2 ≤ 100 4x1 +6x2 ≤ 180 x1 + x2 ≥ 40 x1 ≤ 20 x2 ≥ 10

ANS: C 136. O firma produce incaltaminte de protectie (ghete de piele si cizme de cauciuc). Datele principale referitoare la productie sunt: Produs

consum pe pereche masini ore materiale ore manopera mp ghete piele 4 4 1 cizme cauciuc 2 6 1 Total pe saptamana 100 180 40 Pentru a se previziona productia saptamanala prin programare lineara, se considera principalele date stipulate in contracte: ghetele sunt limitate la maximum 20 perechi pe saptamana, iar cizmele la minimum 10 perechi pe saptamana. Din calcule financiare rezulta un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete si 0,40 ROL pentru cizme. Sa se indice care din urmatoarele functii obiectiv este corecta? a. b. c. d. e.

max (0,3 x1 + 0,4 x2) min (0,3 x1 + 0,4 x2) min (4 x1 + 2 x2) max (4 x1 + 6 x2) max ( x1 + x2)

ANS: A 137. Unul din urmatoarele instrumente utilizate in activitatea manageriala nu este instrument de previziune: a. Prognoza, b. Programarea,

c. Controlul, d. Planificarea, e. Bugetarea, ANS: C 138.

Activitatile previzionale se bazeaza pe principii de rationalitate si coerenta, dintre care unul se regaseste in afimatiile de mai jos: a. stabilirea unui orizont de timp rezonabil care sa permita elaborarea de scenarii

b. c. d. e.

alternative capabile sa fundamenteze strategii si politici de dezvoltare economica a firmei pe termen mediu si lung, asigurarea unui cadru organizational adecvat pentru desfãsurarea activitãtilor, specializarea si pregãtirea continua a personalului angajat, extinderea utilizãrii metodelor si tehnicilor stiintifice in management, implicarea intensã a specialistilor in fundamentarea, atat a strategiei si politicii de ansamblu a intreprinderii, cat si a planurilor si a programelor,

ANS: A 139. „O modalitate, un procedeu sau un ansamblu de procedee, cu ajutorul caruia se

realizeaza cercetarea, analiza, cunoasterea si descrierea realitatii obiective in scopul anticiparii, initierii si organizarii unei actiuni viitoare” este o definitie generala a: a. b. c. d. e.

activitatii de previziune, metodei de previziune, prognozei, planificarii, tratarii viitorului,

ANS: B 140.

Una din urmatoarele afirmatii nu se refera la „oportunitate”. Indicati eroarea! a. b. c. d. e.

este o sansa de a se realiza ceva la momentul potrivit, adecvat situatiei, reprezinta un cadru favorabil actiunilor, este inversul riscului, este asociat cu hazardul sau cu intamplarea, se prolifereaza mai greu decat riscul,

ANS: D 141. „Asociat cu hazardul sau cu intamplarea, tehnic definit ca un produs intre amplitudinea

hazardului si probabilitatea de aparitie” este: a. b. c. d. e.

Incertitudinea, Riscul, Certitudinea, Oportunitatea, Probabilitatea,

ANS: B

142. Culegerea datelor in previziune nu se refera la: a. b. c. d. e.

conturarea clara a domeniului studiat si a fenomenelor de previzionat, acumularea de informatii, cifre, previziuni similare, recerea datelor pe fise sau procesarea electronica si stocarea lor in fisiere, indicarea sursei, perioadei la care se refera datele si a observatiilor cercetatorului, acumularea de cunostinte si informatii generale,

ANS: E 143. Etapa analizei din cadrul metodei “analiza si sinteza” nu cuprinde: a. descompunerea in parti componente a fenomenelor si a proceselor economice si studierea partilor componente b. evaluarea actiunii factorilor care influenteaza partile componente c. determinarea sistemului de legaturi cauzale care exista intre factorii care influenteaza partile componente d. comparatia cu fenomene sau procese similare e. generalizarea aspectelor particulare in aspecte agregate, complexe ANS: E 144. Etapa sintezei din cadrul metodei “analiza si sinteza” cuprinde: a. descompunerea in parti componente a fenomenelor si a proceselor economice si studierea partilor componente b. evaluarea actiunii factorilor care influenteaza partile componente c. eliminarea sistemului de legaturi cauzale care exista intre factorii care influenteaza partile componente d. comparatia cu fenomene sau procese similare e. generalizarea aspectelor particulare in aspecte agregate, complexe ANS: E 145.

Metoda de previziune care presupune o evolutie in viitor constanta si se asteapta ca eroarea sa fie mica este: a. b. c. d. e.

metoda reprezentarii grafice, metoda analizei si sintezei, metoda mediilor simple, metoda scenariilor, metoda arborilor de pertinenta,

ANS: C 146.

Seriile de timp sunt compuse din urmatoarele elemente, din care unul este eronat. Indicati eroarea ! a. interpolarea, b. variatii ciclice, c. componenta sezoniera,

d. reziduu, e. media mobila, ANS: E 147.

Metoda de previziune in care intervine un coeficient K, rezultat al estimarilor specialistilor cu privire modificarile tendintei fenomenului analizat, este: a. b. c. d. e.

extrapolarea mecanica, extrapolarea euristica, metoda mediilor simple, metoda mediilor mobile, interpolarea,

ANS: B 148.

Alegerea constantei α si alegerea previziunii initiale, naïve F(1,0) sunt specifice metodei: a. b. c. d. e.

functia exponentiala uniforma simpla, functia putere, functia exponentiala cu doi parametri, functia exponentiala pentru b> 1, functia exponentiala pentru 0
ANS: A 149.

Valoarea data constantei α este importanta in analiza sensitivitatii previziunilor, α fiind elementul de balance intre datele previzionate si ultimele observatii. Afirmatia este valabila pentru: a. b. c. d. e.

functia exponentiala uniforma simpla, functia putere, functia exponentiala cu doi parametrii, functia exponentiala pentru b> 1, functia exponentiala pentru 0
ANS: A 150. “Dreapta de regresie minimizeaza suma patratelor diferentelor verticale, sau a erorilor pentru

datele observate yi”. Afirmatia este specifica: a. b. c. d. e.

metodei celor mai mici patrate, metodei Holt cu doi parametri metodei Brown cu un parametru functiei exponentiala uniforma simpla functiei putere

ANS: A 151.

Functia Y = a + bX1 + cX2 + dX3 + µ; unde, a, b, c, d coeficientii functiei liniare este specifica:

a. b. c. d. e.

functiei de regresie simpla functiei exponentiale functiei de regresie multipla functiei logaritmice functiei semilogaritmice,

ANS: C 152.

Normele de munca, de consum ale mijloacelor fixe si obiectelor muncii nu cuprind: a. b. c. d. e.

consum de materii prime consum de utilitati consum de manopera directa costuri pentru mentenanta consum de echipamente

ANS: D 153. O balanta a materialelor cuprinde la capitolul necesitati suma de 172 mii RON, din care:

materiale pentru productie 40 mii RON, materiale pentru investitii 22 mii RON, materiale pentru export 56 mii RON si materiale pentru fondul pietei interne 34 mii RON. Pentru echilibrarea balantei este necesar sa se prevada: a. b. c. d. e.

stocuri la sfarsitul perioadei stocuri la inceputul perioadei resurse din import resurse din produse refolosibile resurse din rezerve

ANS: A 154. Pentru echilbrarea balantei de 172 mii RON la capitolul resurse nu se cuprinde: a. b. c. d. e.

stocuri la inceputul perioadei: 20 mii RON resurse din import: 48 mii RON resurse din produse refolosibile: 12 mii RON resurse din rezerve: 92 mii RON stocuri la sfarsitul perioadei: 20 mii RON

ANS: E 155.

In practica previziunilor se intalnesc urmatoarele situatii, dintre care una este eronata. Indicati eroarea! a. b. c. d. e.

evenimente sau fenomene care pot fi previzionate cu un grad ridicat de acuratete, evenimente sau fenomene care pot fi greu previzionate, evenimente sau fenomene care nu pot fi previzionate, evenimente sau fenomene care un grad scazut de acuratete, evenimente sau fenomene care pot fi previzionate cu certitudine,

ANS: E 156.

Curba clopot a lui Gauss (distributia normala) poate fi un instrument util in: a. b. c. d. e.

observarea distributiei erorilor sau a reziduurilor, aprecierea gradului de predictibilitate a fenomenelor, aprecierea numarului de elemente (variabile), aprecierea omogenitatii datelor, observarea elasticitatii cererii,

ANS: A 157. Dintre urmatoarele afirmatii privind sistemul economic de tip firma una este eronata.

Identificati eroarea! a. b. c. d. e.

o multime de elemente de natura patrimoniala, o multime de conexiuni, relatii, o multime de capabilitati strategice, nu are proprietatea de autoreglare, are un caracter probabilistic,

ANS: D 158. Care dintre urmatoarele obiective nu defineste importanta previzionarii bugetului pentru

manageri? a. b. c. d. e.

o activitate care apatine contabililor stabileste clar obiectivele care trebuie realizate defineste activitatile care trebuie derulate pentru a se atinge obiectivele stabileste care sunt resursele necesare pentru a realize obiectivele stabileste relatia dintre activitati si obiectivele strategice pe termen lung

ANS: A 159.

Previziunea care estimeaza cererea viitoare a pietei prin anticiparea reactiilor cumparatorilor este: a. b. c. d. e.

previziunea in marketing, previziunea personalului, previziunea productiei, previziunea aprovizionarii, previziunea financiara,

ANS: A 160.

Din etapa de monitorizare, evaluare si control al previziunilor nu face parte activitatea: a. previziunile se analizeaza si se evidentiaza diferentele constatate, b. se procedeaza la urmarirea sistematica a desfasurarii activitatii economice

anticipate printr-un sistem de control si analiza, c. observare nemijlocita a fenomenelor si proceselor economice, d. realizarea unei previziuni exacte, e. realizarea unei previziuni exacte, ANS: D 161.

Rezultatele previziunii se prezinta in: a. b. c. d. e.

raportul de previziune, tabele, grafice, scenarii, oportunitati,

ANS: A 162.

Raportul de previziune cuprinde o serie de capitole enumerate mai jos, dintre careunul este eronat. Indicati eroarea! a. b. c. d. e.

modele aplicate si previziunile obtinute, metoda brainstorming, concluzii si evaluare, referinte si anexe, componenta echipei de previziune (daca previziunile se realizeaza de un colectiv)

ANS: B 163. Senzitivitatea in cadrul metodei de previziune a mediei mobile poate fi ajustata prin: a. b. c. d. e.

utilizarea erorii medii patratice modificarea valorii lui n-numarul de perioade aferente datelor istorice metoda interpolarii determinarea parametrilor a si b determinarea unei relatii cauzale intre variabile

ANS: B 164. Trendul unei serii de timp reprezinta: a. b. c. d. e.

evolutia pe termen lung a variabilei studiate influenta anotimpurilor asupra consumului de energie termica volumul cererii de imbracaminte in functie de moda eroarea care influenteaza variabila datele observate ale unei serii de timp

ANS: A 165. Care din urmatoarele nu este componenta a seriilor de timp: a. b. c. d.

trendul componenta ciclica componenta sezoniera dreapta de regresie

e. eroarea ANS: D 166. Metoda celor mai mici patrate se utilizeaza pentru: a. b. c. d. e.

calculul erorii determinarea erorii medii patrate determinarea componentei sezoniere agregarea componentelor seriei de timp estimarea parametrilor curbei de regresie

ANS: E 167. Metoda celor mai mici patrate consta in: a. extrapolarea variabilei b. minimizarea sumei patratelor diferentelor dintre seria de date statistice si seria de date ajustate c. interpolarea datelor d. calculul erorii medii absolute e. calculul erorii medii patrate ANS: B 168. Extrapolarea mecanica reprezinta: a. b. c. d. e.

extrapolarea bazata pe simpla prelungire in viitor a tendintelor manifestate in trecut extrapolarea in care fata de tendintele perioadei precedente se introduc elemente corective extrapolarea cu ajutorul sporului mediu anual extrapolare cu ajutorul ritmului mediu anual extrapolarea cu factori euristic

ANS: A 169. Metoda de estimare a trendului se bazeaza pe unele din activitatile de mai jos; 1.alegerea tipului de functie 2.estimarea parametrilor curbei 3.interpolarea 4.extrapolare 5.calculul elementelor cheie Care din combinatiile de mai jos reprezinta activitati in cadrul metodelor de estimare a trendului a. b. c. d. e.

1,2,3 2,3,4 1,2,4 3,4,5 1,2,5

ANS: C 170. Coeficientul K utilizat in cadrul metodei extrapolarii euristice este un rezultat al: a. unei previziuni pesimiste b. unei previziuni optimiste

c. aplicarii metodei celor mai mici patrate d. estimarilor parametrilor dreptei de regresie e. estimarilor specialistilor cu privire la modificarile tendintei fenomenului ANS: E 171. Vinzarile de apartamente ale unei agentii imobiliare s-au ridicat in anul curent la 250.000 USD.Din analiza vinzarilor din ultimii 5 ani rezulta un spor mediu anual de 25.000 USD.Avand in vedere ca puterea de cumparare in anul viitor scade cu un coeficient K = 0,82 cat sunt vinzarile previzionate pentru anul viitor tinand cont de factorul euristic? a. b. c. d. e.

250.000USD 270.500 USD 200.000 USD 280.000 USD 300.000 USD

ANS: B 172. Analiza de sensibilitate permite: a. compararea datelor previzionate cu cele actuale,reale b. extrapolarea vanzarilor si cheltuielilor variabile c. evidentierea iesirilor(variabilelor previzionate) in functie de flexibilizarea variabilelor de intrare d. utilizarea metodei celor mai mici patrate e. previziunea in marketing ANS: C 173. Zona fezabila delimitata in cadrul metodei grafice de rezolvare a unei probleme de programare lineara reprezinta: a. b. c. d. e.

media ponderata a valorilor previzionate combinarea datelor previzionate prin diferite metode analiza erorilor sistematice aria de pe grafic care nu contravine nici unei restrictii alegerea unei variante dintr-o multitudine de variante posibile

ANS: D 174. Metoda simplex de rezolvare a problemelor de programare lineara se utilizeaza cand functia obiectiv: a. b. c. d. e.

are 2 variabile este de tip ARIMA este Cobb-Douglas este calitativa are 3 sau mai multe variabile

ANS: E 175. Programare lineara poate fi utilizata atunci cand toti factorii implicati sunt intr-o relatie : a. exponentiala b. lineara

c. de uniformizare d. de masurare a acuratetei previziunii e. de actualizare a previziunilor ANS: B 176. In metoda grafica de rezolvare a unei probleme de programare lineara,pe cele doua axe ale graficului se reprezinta: a. b. c. d. e.

factorul euristic punctul de maxim cele doua variabile punctul de minim eroarea medie

ANS: C 177. In termen matematici, problema de programare lineara implica:’ a. b. c. d. e.

extrapolarea mecanica calculul erorii medii absolute calculul abaterii medii patrate stabilirea obiectivului care poate fi maximizat sau minimizat extrapolarea euristica

ANS: D 178. Metoda normarii este utilizata pentru: a. b. c. d. e.

stabilirea tehnologiei de obntinere a produselor previzionarea profitului rezolvarea grafica a problemelor de programare lineara construirea modelelor seriilor de timp masurarea eforturilor umane,materiale si financiare efectuate pentru obtinerea unor efecte determinate

ANS: E 179. Corelarea dinamica a resurselor cu necesitatile se realizeaza cu ajutorul: a. b. c. d. e.

balantelor functiei Cobb - Douglas programarii lineare extrapolarii interpolarii

ANS: A 180. Care din urmatoarele sunt componente ale balantelor: a. b. c. d. e.

parametrii de regresie restrictiile resursele si necesitatile mediile mobile scenariile

ANS: C 181. Echilibrarea balantelor inseamna a: a. b. c. d. e.

minimiza functia obiectiv gasi solutii pentru ca necesitatile sa fie acoperite de resurse maximiza functia obiectiv calcula parametrii de regresie elimina restrictiile

ANS: B 182. Care din urmatoarele componente nu pot face parte din Balanta de plati externe: a. b. c. d. e.

exportul de marfuri importul de marfuri omisiuni si erori cont de capital extrapolarea cu ajutorul sporului mediu anual

ANS: E 183. Previziunea in marketing estimeaza: a. b. c. d. e.

cererea viitoare a pietii prin anticiparea reactiilor cumparatorilor functiile de productie eroarea medie patrata eroarea medie eroarea medie absoluta

ANS: A 184. Care din cele 5 functii de mai jos nu este functie a managementului dupa Fayol? a. b. c. d. e.

de previziune de organizare de coordonare de personal de antrenare (comanda)

ANS: D 185. Care din cele cinci functii de mai jos nu este functie a intreprinderii? a. b. c. d. e.

de cercetare-dezvoltare, de coordonare, comercialã, de productie, de personal.

ANS: B 186. Amplitudinea riscului in previziune inseamna:

a. b. c. d. e.

costuri, strategie, probabilitate, eroare, aprecieri,

ANS: A 187. “Observarea datelor din ultima perioada sau ultimele perioade de timp din trecut si ignorarea

datelor istorice; daca o noua observatie apare, cea mai veche este ignorata”. Afirmatia se refera la metoda de previziune: a. b. c. d. e.

metoda reprezentarii grafice, metoda analizei si sintezei, metoda mediilor simple, metoda mediilor mobile, metoda arborilor de pertinenta,

ANS: D 188. Pentru a creste productia destinata exportului firma de confectii VIOLETA a achizitionat un utilaj performant cu un credit bancar care trebuie restituit dupa 3 ani, desi firma avea un profit acumulat de 100 mii Euro. Planul de afaceri previzionat prevede obtinerea unui profit net la finele anului 5 de 800 mii Euro. Utilizand metoda de previziune a interpolarii, care va fi profitul acumulat la finele anului 3 ? a. b. c. d. e.

100 mii Euro 500 mii Euro 520 mii Euro 140 mii Euro nu se poate determina

ANS: C 189. Care din urmatoarele functii este functia putere ? a. b. c. d.

Y = ae bt , pentru 0
Y = a + bx

e. nici una din cele de mai sus ANS: C 190. Cand se stabileste o relatie cauzala intre variabile, datele observate urmeaza o functie liniara,

de tipul: y= a + bx ; unde : y= variabila dependenta ; x= variabila independenta ; a, b= coeficientii sau parametrii functiei. Coeficientul b se numeste: a. parametrul de uniformizare, b. coeficientul de panta,

c. constanta regresiei, d. seria de timp, e. factorul sezonier, ANS: B 191. Functiile de productie Cobb-Douglas se utilizeaza pentru calculul unor indicatori de

mare utilitate in economie, dintre care unul este eronat. Indicati eroarea! a. b. c. d. e.

productivitatea medie, productivitatea marginala, PIB pe locuitor, elasticitatea productiei in functie de capital, elasticitatea productiei in raport cu munca,

ANS: C 192. Care dintre urmatoarele elemente nu influenteaza sistematic gradul de predictibilitate a fenomenelor? a. b. c. d. e.

numarul de variabile omogenitatea datelor certitudinea elasticitatea cererii competitia

ANS: C 193. Elementele care influenteaza sistematic gradul de predictibilitate a fenomenelor si proceselor

din mediul afacerilor sunt cele enumerate mai jos, din care unul este eronat. Indicati eroarea! a. b. c. d. e.

numarul de elemente (variabile), omogenitatea datelor, disponibilitatea, elasticitatea cererii, competitia,

ANS: C 194. Planificarea strategica se realizeaza pe orizontul de timp: a. b. c. d. e.

de peste 5 ani, de o luna de o saptamana

pe orizontul de timp foarte scurt, de o zi

ANS: A 195. Analiza de sensibilitate nu permite: a. evidentierea iesirilor (variabilelor previzionate) in functie de flexibilizarea

variabilelor de intrare, b. reevaluarea si rectificarea datelor,

c. luarea in considerare a noi variabile in functie de variatia mediului, d. actualizare rapida a previziunilor adaptate la modificarile induse de strategia

firmei, e. realizarea unei previziuni exacte, ANS: E 196. Care din urmatorii factori care influenteaza realitatile din economie, nu conduce la necesitatea previziunilor flexibile: a. b. c. d. e.

introducerea de noi tehnologii modificari ale cererii si ofertei pe piata dinamica cursului de schimb valutar parametrii de regresie dinamica ratei dobanzii bancare

ANS: D 197. Care din urmatoarele nu sunt cuprinse in raportul de previziune? a. b. c. d. e.

metodele de culegere a datelor de previziune utilizate modelele aplicate si previziunile obtinute rezumatul sursele de date cheltuielile cu amortizarea utilajelor si cladirilor

ANS: E 198. Evaluarea previziunilor consta in: a. b. c. d. e.

extrapolarea mecanica masurarea si compararea datelor previzionate cu cele actuale, reale estimarea trendului previzionarea cu functia exponentiala extrapolarea euristica

ANS: B 199. Care din urmatorii este un indicator microeconomic? a. b. c. d. e.

Produsul national brut Produsul intern brut Produsul national net Cifra de afaceri Venitul national creat

ANS: D 200. Care din urmatorii este un indicator macroeconomic? a. b. c. d. e.

cifra de afaceri valoarea adaugata produsul intern brut venitul global profitul

ANS: C