Joc Bucurie Ochi Stralucitori

Realizat cu sprijinul OMV şi al Asociaţiei Române pentru Copii Dislexici

OMV w w w .c o p iid is le x ic i.r o w w w .d isle xic.ro

Barto k Eva

Jâ te k

Joc

or dm

csillog o szemek, Marosvâsâ

bucurie

Culegere de jocuri de pentru copiii dislexici şi

rhely , 201 0

ochi strălucitori dezvoltare a cei predispuşi

abilităţilor la dislexie

© Bartok Eva, 2011 Toate drepturile aparţin autoarei! Ilustraţii: Mâtyâs Gergely Peter, 10 ani Mâtyâs Andrâs, 7 ani Bîro Bori, 8 ani Traducere: Cîmpian Erika Ildiko Teh nor ed act are şi Prepre ss: PON TL AB Srl , Tg. Mure ş Coperta şi tipografie: OSLI STUDIO Srl, Tg. Mureş ISBN: 978 973 0 1 1464 5

Cuprins Introducere Folosirea culeg erii de jo cu ri Abilităţi s u bd ez v o l t at e la co piii p r e d i s p u ş i la dis lexie şi la ce i dislexici Se mn e care pot fi obs erv ate în vorb ire Se mn e observab ile în pe rc ep ţi a vizu ală Se mn e observ abile la nivelul miş căr ilo r Se mn e observabile în sch ema cor pora lă, ori ent are a spaţială . . Se mn e observabile la or ien tar ea în ti mp Se mn e observab ile în ceea ce prive şte aten ţia

7

Se mn e observab ile în ceea ce prive şte me mo r ia Se mn e observab ile în seri ere Mişcare Echilibru Sc hem a cor por ală Or ie nt ar ea spaţială Mişcări fine Coor don are a ochi mână Perc epţia vizuală A t e n ţ i a v izu al ă Con sta nţ a formei Dife ren ţier ea fond fig ură Disc rim ina re vizuală

20 21 25 37 43 53 57 61 67 68 72 73 75

Per tactil kinestezică Per cep cepţ ţia ia auditi vă A t en ţ i a a u d it i v ă Diferenţi erea fond for mă auditivă Dis cri min are a auditivă Mem ori a verbală Me mo ri a vizua lă Serialitatea Per cep ţia vorb irii î n ţ e l e g e r e a vorbirii Vocabular Joc uri de re la xar e Bibliografie

10 14 14 17 17 19 20 20

77 81 82 86 90 93 103 109 117 125 129 139 145

PentruJuli şi Emese

INTRODUCERE A m d o u ă p r i e t e n e , d e j a p e n s i o n a t e , f o a r t e d r a g i s u f l et u l u i m e u : u n a dintre ele a lucrat ca logoped, cealaltă ca psiholog. De ani de zile, în fiecare vineri, sau când avem timp, ne întâlnim la o cafea, când, condimentat cu împărtăşirea evenimentelor din viaţa noastră sau a unor reţete, discutăm în fond despre copiii de care ne ocupăm. De fapt, ne am format un „cerc care metodic" Caracterul specialdederivă dindefaptul că forţa îi dă mai viaţă deosebit. şi îl menţine nu estesăuimpusă sistemul învăţământ, ci este generată de relaţiile interumane dintre noi. De ani de zile nutresc o mare admiraţie pentru ele, pentru că au dob â n d i t o b a z ă d e c u n o ş t i n ţ e p r o f e s i o n a l e f u n d a m e n t a l e d e c a r e p u ţ i n i dispun: găsesc o bucurie imensă în munca lor şi faţa lor se luminează şi astăzi când vorbesc despre copii. Oare care i secretul lor? Cum rezistă acea „licărire" în ochii specialistului până la vârsta pensionării? Atunci când le am întrebat direct pe ele, au râs oa re cu m jen aţi , pe n tr u ele fiind un luc ru absolut f ire sc, c u m respiraţia pentru alţii. A c eas tă m i c ă e n i g m ă m a c o n d u s c ă t r e s t u d i u l s i n d r o m u l u i d e e p u i z a re profesională (burnout), la cercetarea metodelor de prevenire, la reflecţii asupra calităţii activităţii de psihopedagog şi de pedagog şi asupra păstrării entuziasmului iniţial. Toate lucrările de specialitate susţin că trebuie să se asigure o atmosferă plăcută şi securizantă pentru copii în cursul dezvoltării lor. Puţine lucrări amintesc, însă, faptul că acest lucru se poate realiza, în mod credibil, doar dacă şi specialistul se simte bine, lucrează cu plăcere şi se bucură de ceea ce face. Datorită naturii sale, munca de psihopedagog se poate transforma cu uşurinţă într o rutină, ceea ce, în lipsa atenţiei şi a autoapărării, poate duce la apatie sau, în unele cazuri, chiar la epuizare profesională. Dacă specialistul începe să descopere simptomele acestei stări, trebuie să elaboreze strategii personale de coping sau, dacă are posibilitatea, trebuie să solicite supei v i /.uc. Suntem răspunzători atât faţă de copii, cât şi faţă

7

tok Eva:

Joc

bucurie ochi strălucitori

noi înşine, având în vedere că, pentru a desfăşura o activitate cu ade at de calitate, munca noastră trebuie să ne ofere bucurie şi satisfacţie, lângă alcătuirea unui plan corect de dezvoltare, trebuie să fim capabili ţinem ore dinamice, vesele, care să i implice pe copii. Psihopedagogul rează cu o categorie de copii cu anumite abilităţi mai puţin dezvoltate ă de colegii lor, ceea ce, în majoritatea cazurilor, are un impact negativ ipra autoaprecierii şi a încrederii de sine. In majoritatea cazurilor, aces ulburări persistă şi la vârsta adultă, cei în cauză fiind nevoiţi să se obiş iască să trăiască cu ele. Pe lângă dezvoltarea abilităţilor, scopul muncii psihopedagog este consolidarea încrederii de sine a copilului, respec transmiterea puterii sufleteşti şi a dârzeniei necesare pentru depăşirea stacolelor, în primul rând pe cale non verbală, prin oferirea unui mo I. Mă refer la acele influenţe mai puţin palpabile, care emană din vitali ea, elanul şi atitudinea constructivă în faţa greutăţilor a unui adult. Şi, nt.ru ca specialistul să fie capabil să asigure acest lucru în mod credibil, e esenţial ca el să şi menţină intacte resursele proprii. Pe lângă mult pomenita capacitate empatică, răbdare şi înţelegere, ecialistul trebuie să fie rezistent la frustrări şi să dispună de strategii •rsonale de apărare (coping) faţă de stres. Acestea, pe lângă cursurile ofcsionale şi supervizare, pot asigura atât prevenirea, cât şi terapia sin omului de epuizare (Petroczi, 2007). Cercetările lui Pines (1992) indică faptul că următorii factori au un ect benefic împotriva epuizării profesionale: învăţarea, căutarea sco ilui şi sensului în activitatea specialistului, succesul şi performanţa, :istcnţa unor competenţe variate, autorealizarea şi experienţele de tip lux" (flow). Aceste experienţe (Csikszentmihâlyi, 1991) se referă la ace momente de bucurie în care ne pierdem atât de puternic în ceea ce cern încât nimic altceva nu mai contează, iar experienţa trăită este atât c plăcută încât nu mai dorim altceva decât să continuăm acea activi ite cu orice preţ şi numai pentru bucuria de a o face. Această stare se iractei izează prin contopirea conştiinţei cu acţiunea, prin concentraş i asupra acţiunii, prin concentrarea atenţiei asupra ei prin excluderea ledului stimulilor din mediu pe scurt: senzaţia de abandon total în :tivitate. Adi că t ot ceea ce tr ăi m at un ci cân d ne j uc ăm . Cercetarea efectuată de Csîkszentmihâlyi s a concentrat asupra condi îlor c a r e s u n i n e c e s a r e p e n t r u c a c i n e v a să af le p l ă c e r e în c ee a c e fa ce. n opinia lui, este un lucru pozitiv dacă încercăm să găsim acele aspecte are lac îlilea/ă experienţele de lip „flow".

Introducere Cum putem noi, psihopedagogii şi pedagogii, să descoperim asemenea aspecte în munca noastră? Din păcate, acest lucru nu se prea predă Ia facultate sau la alte cursuri de pregătire. Această capacitate poate fi dobândită doar printr o conştientizare zilnică a activităţii, prin reflecţia sistematică asupra evenimentelor. Calitatea unui specialist depinde de mulţi factori. Depunerea unui efort conştient pentru păstrarea sănătăţii mentale, pasiunea pentru profesie, aprecierea micilor succese şi bucurii, munca făcută cu plăcere, ideile inovative sunt cel puţin la fel de importante ca şi o pregătire profesională temeinică. Aş d o r i să le m u l ţ u m e s c t u t u r o r copiil or dislexici c a r e , de a l u n g u l anilor, mi au făcut onoarea de a mi fi prieteni, împărtăşindu şi bucuriile şi tristeţile cei care au devenit parte a vieţii mele şi în a căror viaţă am avut şansa să int ru. N en um ăr at el e ex per ie nţe de jo c şi clipele plăcute trăi te împr eu nă m au inspirat să scriu această culeg ere de joc uri .

FOLOSIREA CULEGERII DE JOCURI Major itate a jo cur ilo r desc ris e în această cule ger e pot fi regăsite şi în rsele enumerate la secţiunea de bibliografie. Ceea ce eu aş dori să adaug refe ră la m od u l de utili zare a acestor jo cu ri . Aş do ri să at ra g aten ţia up ra faptului că este im po rt an t c um an u m e selec tăm aceste joc uri . Sunt nvinsă că experienţa bucuriei, împărtăşită cu copiii, este esenţială pen u a petrece împreună timpul într un mod plăcut, cu o încărcătură emo Mială pozitiv ă, atât pe nt ru copil cât şi pe nt ru adult. Scopu l acestor jo cu ri te nu numai dezvoltarea unor abilităţi, ci şi trăirea experienţei pozitive a cului, sincronizarea emoţională, ceea ce permite copilului să devină cât ai relaxat, să se simtă apreciat de adult, să şi întărească imaginea de sine 3zitivă. Dacă copilul simte că şi adultul se simte bine în acea activitate, compania lui, acest lucru are un efect stimulativ asupra copilului. Jocul :esta în comun are un efect miraculos şi benefic inclusiv asupra relaţiei intre adult şi copil, conferindu i consistenţă şi profunzime, devenind tot tai bogată. El contribuie pozitiv la dezvoltarea personalităţii copilului, «igurând totodată reîmprospătarea forţelor pentru adult. Copilul dislexic sau predispus la dislexie simte că rămâne în urmă faţă e colegii lui în multe privinţe, că nu poate să se ridice la aşteptările pă nţilor, ale pedagogilor sau ale propriei sale persoane. Un astfel de copil evine nesigur cu uşurinţă, se consideră neîndemânatic şi prost, creându o imagine de sine din ce în ce mai negativă. De aceea, nu este suficient \ ne concentrăm doar asupra dezvoltării abilităţilor mai puţin funcţiona • ale copilului. In cazul acestor copii, scopul primar este dezvoltarea per :>nalităţii lor în ansamblul ei, ceea ce include dezvoltarea următoarelor specte: încrederea în sine, autoaprecierea, autocunoaşterea, exprimarea e sine, creativitatea, disponibilitatea pentru cooperare, tenacitatea, per rverenţa, abilitatea de rezolvare a problemelor, relaţiile sociale. Trebuie ă 1 ajutăm să devină un adult rezistent şi cu o personalitate echilibrată, n pofida dificultăţilor cu care se confruntă. î n c u r s u l e l a b o r ă r i i a ces tei c u l e g e r i d e j o c u r i , m a m s t r ă d u i t s ă i n t e ;rez exerciţiile de dezvoltare culese din diferite cărţi de specialitate într i n cadru de joc în care copilul să nu aibă senzaţia de învăţare sau sarcina le pe rf or man ţă, ci să se păstr eze car act eru l lor de joc. Joc uri le fa cil ite a ă dezvoltarea emoţionala şi intelectuală, având un efect pozitiv şi asupra •volutiei relaţiilor intei peisonale. 10

Folosirea culegerii de

jo cu ri

d ă acel b u i îen săm1a j po rr ei tzaitnetae .c aAzcuersitl eoar , r etitlul p r e zjionct uă l, udi er ef apt, d o arol r idpeie pc ar ir ne cc oa rpei l us el tdr oe-reşte să se includă, să se integreze procesul de dezvoltare într un context mai familiar pentru copil şi, în acelaşi timp, să se transforme activitatea de dezvoltare, de multe ori destul de monotonă, într o situaţie mai lejeră, mai distractivă. Dvs. veţi avea posibilitatea ca, păstrând esenţa şi efectul be n ef i c a l j o c u r i l o r , s ă i n v e n t a ţ i n o i c a d r e sa u c o n t e x t e d e j o c , s ă c ă u t a ţ i î m p r e u n ă c u c o p i l u l n o i idei, t r a n s f o r m â n d a c t i v i t a t e a p s i h o p e d a g o g i c ă î n t r o a d e v ă r a t ă a v e n t u r ă , u n p r o c e s cr eat iv ş i inovativ. Toate jocu rile descrise de min e pre su pu n act ivitatea în com un cu adultul, adică impl ica rea lui în jo c. De aceea, to ate joc ur ile tr ebu ie ju ca te cu sc hi mb ar ea roluri lor, adi că şi ad ul tu l să jo ac e rolul pe car e 1 a avu t copilul. Experienţa ne va demonstra că de multe ori nu este chiar atât de uşor să în de pli ni m sarcinile joc ulu i. Ea ne va ajuta să de ve ni m ma i ră bd ăto ri , mai înţelegători cu copiii. Schimbarea rolurilor, adică posibilitatea de a prelua rolul de conducător al jocului, este foarte importantă şi din punctul de vedere al copilului, pentru că dezvoltă autonomia şi sentimentul de aut oaf ir mar e, de cont rol şi de pute re , jo cu l no st ru oferin d, de mult e ori, un mo de l pe care el s ă 1 jo ace . Ar fi im po rt an t ca jo cu l să nu fie i mp us şi să ne ju că m do ar atun ci când şi noi avem ch ef . D acă ne j uc ăm cu entu ziasm şi cu bucurie, vom transmite aceste emoţii şi copilului, credibilitatea şi elanul nostru având un efect motivator asupra copilului. Este im po rt an t să cr eă m şi să me nţ i ne m o atmosferă de joc, adică „magia jocu lui" , pr in de scr ier ea sugestivă a jocu rilo r, p ri n flex ibil itat e, spo ntaneitate, umor, prin utilizarea conştientă a gesturilor, a mimicii şi a vocii. Nu i putem entuziasma pe copii dacă vorbim blazat, cu o voce monotonă, fără convingere. Şedinţele desfăşurate fără cusur din punct de vedere metodologic, dar cu o atitudine distantă, seacă sau care dau numai sentimentul învăţării, vor fi experienţe neplăcute şi cu efecte negative asupra per sona lită ţii copiilor şi adulţi lor, deop otr iv ă. Calit atea jo cul ui este refle ctată de râsul în comun şi de ochii strălucind de bucurie ai participanţilor. Cred că este evident faptul că titlul acestei cărţi se referă atât la copii, cât şi la adulţi. Gr up ar e a jo cu ri lo r în catego rii s a dov edi t a fi o,sa rcin ă foarte dific ilă, deoarece majoritatea jocurilor dezvoltă simultan mai multe abilităţi. Includerea unor jocuri la anumite capitole este, şi pentru mine, discutabilă. Culegerea nu conţine un capitol distinct pentru jocurile de dezvoltare a că toate jocurile dezvoltă şi atenţia. Din descrierea jocu atenţiei, pentru II

irtok Eva:

Joc

bucurie

ochi strălucitori

i, rei ese clar da că este vorba de un jo c indiv idua l, de g r up sau de g r u p ic. Am considerat că nu este important să dedic acestora câte o categorie par ată , având în veder e faptul că, cu pu ţi nă inge nioz itate , toate joc ur il e >t f i trans for mat e în joc ur i de gr up sau individu ale. Jocurile care dezvoltă o anumită abilitate subdezvoltată a copilului tre lie jucate de mai multe ori, dar nu este indicat să ne concentrăm doar npra câtorva domenii. Planul de dezvoltare trebuie să includă întot ;au na şi jo cu ri care sunt ma i uş oar e pe nt ru copil şi, pri n ur ma re , care îi igură acestuia experienţa succesului. Jocurile sunt astfel structurate încât să nu creeze o situaţie de compe ţie pentru copil. Este necesar să avem grijă ca şi în cursul desfăşurării curilor să nu se creeze o asemenea situaţie. Trebuie să urmărim cu o enţi e deose bită şi situaţiile în car e jo cu l prov oac ă dificultăţi copilului, icându 1 să gr eş ea scă şi să rez olve inco re ct sar cin ile asc un se în jo c. In lajoritatea cazurilor, aceste dificultăţi decurg din subdezvoltarea abili iţilor, dar pot apărea şi în urma lipsei momentane de atenţie sau a înţe gerii greşite a joc ul ui . I n aceste cazu ri, tr eb ui e să oferi m copilulu i un ed back cu tact, cu lejeritate, plin de umor şi cât mai acceptabil pentru >pil, în spiri tul jo cu lu i şi di n per spe cti va rolu lui pe care 1 j u c ăm în acel \oment. De exe mplu , în joc ul „Poştaşul", care îş i pr op un e dezvo ltare a ercepţiei vizuale, dacă copilul (poştaşul) înmânează scrisoarea în mod reşit, intrăm repede în rolul animalelor şi facem o reclamaţie, ne intere im dacă poştaşul nu a obosit cumva după o întreagă zi de muncă, îl in ităm să mănânce o felie de tort sau să bea ceva etc. Apoi ne exprimăm ^cunoştinţa când, în cele din urmă, poştaşul găseşte scrisoarea mult aş ?ptată în geanta sa. Acest tip de atitudine presupune din partea specialis ulu i o dispoziţie ridicată pe nt ru joc, s pontan eitat e, creativit ate, seninăt a ? şi umor, abandonarea unei orientări prea stricte, prea compulsive spre performanţă, şi multă răbdare. în planificarea jocurilor, t r e b u i e să ne c o n c e n t r ă m nu as u p r a aspec elor canti tativ e, ci a celor calitative. Este rec om an da bi l să j u c ă m un jo c loar până când copilul îl joacă cu bucurie, cu plăcere. Pe cât posibil, tre mie să di sc ut ăm expe rie nţe le din ti mpu l jo cu lu i (Ce ţi a plăcut ? Ce nu i a plăcut? C u m am pu te a ju ca acest jo c în tr u n a lt mod ? Cu no şt i jo cu ri imi lare ? Cu cin e îţi place să te joci ? Car e este jo cu l tă u prefe rat ? et c) , le/.voliând şi în acest mod vocabularul şi capacitatea de autoexprimare ilc copilului.

Folosirea culeg

erii de jo cu ri

A c tiv it copilului, at ea d e ddacă e z v ştim o l t a rprecis e v a ce f i anume c ea mdorim a i ef isă ci ent ă d a c ă Inc u n o a ş t e m e x a c t dificultăţile dezvoltăm. acest proces ne poate fi de folos o examinare logopedică complexă şi observarea copilului. Observaţiile făcute în cursul şedinţelor ne pot furniza multe informaţii utile în stabilirea direcţiei şi a ritmului de dezvoltare. Jocurile descrise în această carte sunt recomandate în primul rând copiilor de vârsta grădiniţei şi a ciclului primar, cu probleme care vizează abilităţile subdezvoltate (copiii predispuşi la dislexie şi cei dislexici), dar sunt adecvate, în principiu, pentru dezvoltarea tuturor copiilor cu vârsta î n t r e 5 10 a n i . El e p o t f i u t iliz at e î n f o r m a u n o r p r o g r a m e i n d i v i d u a l e sau integrate în alte tipuri de programe de dezvoltare, în activităţi individuale sau de grup, dar şi în grădiniţă sau la şcoală (clasele I IV), în cadrul orelor, pur şi simplu, pentru relaxarea combinată cu activităţi de dezvoltare. In acest fel se completează exerciţiile de tip hârtie creion, aplicarea lor combinată aducând bună dispoziţie şi o atmosferă plăcută în procesul de dezvoltare. In cazul copiilor cu tulburări de vorbire, este necesar să aplicăm şi un tratament logopedic, iar în cazul celor cu tulburări de coordi nare motrică, un tratament kinetoterapeutic. A m al c ă t u it ac ea st ă c u l e g e r e p e n t r u l o gop ezi, p r o f e s o ri d e sprijin, e d u catoare şi învăţătoare, dar aş recomanda o şi acelor părinţi care doresc să participe activ la dezvoltarea copilului, respectiv să creeze şi să menţină o relaţie copil părinte armonioasă. Mulţi părinţi sunt stânjeniţi de sentimentul că nu au suficient timp pe nt ru copiii lo r. Majo ritate a jo cu ri lo r descr ise în această cule ger e po t fi j u c a t e ş i î n t i m p c e c o n d u c e ţ i m a ş i n a , călc aţi h a i n e l e , gătiţi, fac eţi c u m p ă ră tu ri sau pe d r u m u l de la şcoală sau gră di ni ţă pâ n ă acasă. Aceste jo cu ri contribuie nu numai la dezvoltarea copilului. Atenţia reciprocă, împărtăşirea unor emoţii pozitive, sincronizarea emoţională, râsul împreună ne refac puterile şi nouă, adulţilor, readucând la viaţă acea senzaţie plăcută pe care am trăit o în jo cu ri le copilă riei .

13

AB ILITĂ ŢI S UDISLEXI B D E Z V OELSIT ALAT ECEL AI DISLE C O P I IXICI I P R E D IS P U Ş I L A î n m u l t e c a z u r i , t u l b u r a r e a a c e s t o r abilităţi, c a r e p o t f i o b s e r v a t e ja la v â r s t a g r ă d i n i ţ e i , es te de o r i g i n e n e u r o l o g i c ă şi pe rs i s t ă şi în a n i i olari. Abia ex is t ă c op il d e 5 6 a n i c a r e s ă n u p r e z i n t e o r ă m â n e r e î n u r m ă ai mare sau mai mică cel puţin în câteva dintre domeniile enumerate ai jos. Existenţa unora din simptomele enumerate nu înseamnă neapărat că el copil va fi cu siguranţă dislexic, dar existenţa unui număr mai mare ? simptome sau gravitatea unora dintre ele merită acordarea unei aten i mărite! La un număr mare de copii, aceste simptome nu se atenuează de la ne odată cu creşterea copilului, ci pun bazele şirului de eşecuri şcola * viitoare. Aceste eşecuri pot fi prevenite sau atenuate în mare măsură acă observăm din timp simptomele, dacă aceşti copii participă încă din rădiniţă la o terapie adecvată de prevenire a dislexiei. Prin terapie in msivă (2 3 şedinţe săptămânal), în cazul unor tulburări uşoare, poate fi revenită apariţia dislexiei, iar în cazurile mai grave, simptomele ei pot diminuate. Cu exerciţ ii sub form ă de jo c, car e se po t efe ctu a şi acasă, în târ zi eri le, ilburările descoperite timpuriu, în majoritatea cazurilor pot fi aduse la ivelul corespunzător vârstei încă înainte de intrarea copilului in şcoală.

Semne care pot fi observate în vorbire Unul dintre, semnele importante şi care se poate depista ti mpuriu, care indică eventuală predispoziţie la disl exie, este observabil în limbajulvorbit. înt ârzi ere în dezvol tarea vorbirii

• A început să vorbească mai târziu în comparaţie cu alţi copii. • Dezvoltarea limbajului la vârsta de 3 ani prezintă întârziere semni icativă în comparaţie cu performanţele de/în vorbire ale copiilor de ace •aşi vârstă.

II

Ab il ită ţi subdezvo ltate la co piii p r ed i s p u ş i la dislexie şi la cei dislexici Dezvoltare greoaie a vorbirii

• Vocabularul, capacitatea de exprimare s a dezvoltat într un ritm prea lent. Dislalie prelungită, greu csrcibilă, torsiunea cuvintelor

• Ar e pr ob le me de ar ti cu la re a sun ete lor : nu em it e corect sune tele , cuv in t e l e , e m i t e c o n s o a n e s u r d e î n l o c u l c e l o r s o n o r e , n u p r o n u n ţ ă u n e l e părţi ale cuvintelor, omite sau inversează silabele în unele cuvinte. • Arti cula rea est e nec lar ă, vorbire a este ne acc ent uat ă, are un rit m nepotrivit. • Ii creează dificultăţi pronunţia unor cuvinte mai lungi sau necunoscute. • Tulburările de pronunţie se corectează cu dificultate, deşi participă regulat la activităţile logopedice. Vo c a bu l a r s ă r a c • Nu înţelege şi nu utilizează cuvinte pe care în mod normal ar trebui să le cunoască la vârsta lui. • învaţă greu cuvinte noi, nume, expresii, cuvintele nou învăţate nefi ind integrate în vocabularul activ. Capacitate deficitară de exprimare

• Slabă capacitate de alcătuire a propoziţiilor, îi lipseşte capacitatea de evidenţiere a esenţialului. • Nu vorbeşte cu plăcere. îşi exprimă greu sentimentele, voinţa, gândurile. Exprimă cu greu, chiar şi în propoziţii simple, ceea ce i s a întâmplat, nu poate vorbi coerent despre o anumită temă. • Atu nc i câ nd d or eş te să şi pov est easc ă trăir ile , sar e de la o idee la alta, î n c e•p uVorbirea t u l şi sfârşitul p o v es face t i r ii multe c o n f upauze, n d â n este d u snesigur e. nu este cursivă, referitor la cuvintele pe care ar trebui să le folosească. • Deseori nu poate răspunde rapid la întrebări puse brusc, nici măcar în acele cazuri în care nu e nevoie de un timp de gândire pentru a da răspunsurile. • Deseori confundă cuvintele asemănătoare. Dificultăţi în găsirea cuvintelor

• Se în tâ mp lă foarte frecvent să nu î şi ami nt ea sc ă unele cuvi nte în timpul vorbirii, utilizarea limbajului nu este corectă, înlocuieşte unele cuvinte cu expresii ca „lucrul acela",în loc să folosească denumirea exactă a obiectului în cauză. • Uneori îşi aminteşte greu şi cuvinte simple, cu utilizare zilnică.

irtok Eva:

Joc

bucurie

ochi strălucitori

Disgramatism

• Vorbeşte incorect din punct de vedere gramatical.

Tulburarea percepţiei auditive şi dificultăţi în percepţia vorbirii

• Deşi rezultatul este negativ la testul de audiometrie, pune întrebări petate, de parcă n ar auzi sau n ar înţelege ceea ce i se spune. Deseori i reacţionează când i se vorbeşte. • Dacă aude concomitent zgomote sau sunete, nu poate distinge sune il esenţial, rareori putându şi concentra atenţia mai mult timp asupra estuia. Este atent la toţi stimulii auditivi, fiecare zgomot este important ?ntru el, este incapabil să şi direcţioneze atenţia, să şi o păstreze asupra nui singur lucru. • Un mediu înconjurător zgomotos, un ritm rapid de vorbire constituie ictori care îngreunează percepţia auditivă, percepţia vorbirii. sunetelor îi creează şi, sau de aceea, ni •aleDeosebirea unor cuvinte în cazul învăţării probleme unor poezii cânteceapar dupădistorsi auz. • Deseori spune cuvinte fără sens, asemănătoare din punct de vedere >nor unor cuvinte cu sens. • Repetarea unor cuvinte grele este inexactă. • Este caracterizat de o slabă capacitate de analiză a sunetelor: nu aude acă un anumit sunet este prezent sau nu într un cuvânt, este incapabil î l ev id enţ iez e î n c u v â nt , a r e p r o b l e m e î n d e s p ă r ţ i r e a u n u i c u v â n t î n şu etele componente, percepe incorect ordinea sunetelor într un cuvânt. Dificultate în înţelegerea vorbirii

• înţelege greşit indicaţiile verbale, reacţionează inadecvat la stimulii erbali ai mediului înconjurător. Deseori înţelege greşit ceea ce i se spu i c , nu înţelege propoziţia auzită, solicitarea adresată, sarcina atribuită. • Nu ascultă cu plăcere poveşti, nu pune întrebări referitoare la întâm >lările din poveste, poate reda doar foarte puţin despre întâmplările din >oveste. Din eventualele întrebări ale sale ne dăm seama că nu a înţeles c s a întâmplat. • Un text citit sau povestit nu îi captează atenţia. Ii produce greu ăţi extragerea esenţialului dintr un text, nu înţelege relaţiile din text, nu j o ate povesti c o n ţ i n u t u l . • Con fo rm are a la regulile unu i joc îi creeaz ă greu tăţi, deo are ce nu le ntelege. Deseori este atenţ ion at în tim pu l jo cul ui că nu este atent. Simţ al ritmului şi muzicalitate slabă, amuzicalitate

• Nu poale reda prin bătăi din palme un ritm simplu, evident, nu are limţ pentru ritm, nu este capabil să despartă cuvinte în silabe.

Ab ili tă ţi subdezv oltate la co pi ii p redi sp uş i la dislexie şi la cei disle xici

Semne observabile în percepţia vizuală Subdezvoltarea, tulburarea percepţiei vizuale fond figură

• Obse rvă sau rec uno aşt e gr eu per so an e cun osc ute pe strad ă, în mulţime , un anu mi t obiect într o m ul ţi me de obiect e (exemplu : o ju că ri e pe raftul cu juc ării , o ha in ă di n du la p et c) . • Obs er vă cu greu o par tic ular ita te a un ui obiect, are gr eut ăţi în dis tingerea unui fragment dintr o imagine. • In fişele de lucru îi creează greutăţi recunoaşterea formelor diferite, nu recunoaşte direcţiile. • Găseşte greu cuvinte date dintr un text, litere date dintr un cuvânt. Subdezvoltarea sau tulburarea capacităţii de diferenţiere vizuală

• Nu observă diferenţa dintre două obiecte (de exemplu: îşi încalţă în mod regulat pantofii invers), nu observă diferenţa dintre două imagini. • Ii provoacă greutăţi deosebirea unor forme diferite, confundă figurile asemănătoare ca formă. • Rec uno aşte greu sch imbă ril e de mimică , difere nţele mă r u n te ş i, de aceea, nu reacţionează la schimbările expresiei feţei altor persoane. Deseori trebuie atenţionat verbal, chiar pe un ton ridicat ca să reacţioneze, ne fiind suficientă o „altfel de privire". • In fişele de lucru îi creează greutăţi recunoaşterea formelor diferite, nu recunoaşte direcţiile. Subdezvoltarea, tulburarea capacităţii de analiză vizuală

• Nu poate realiza construcţii din cuburi după modele date. • Nu reuşeşte să copieze figuri, nu are o strategie de copiere. Dezvoltarea slabă a coordonării ochi

mână

• Desenul după model este deosebit de slab, inexact, nu urmăreşte mişcarea mâinii cu privirea. • Tr as ar ea liniilor este ine xac tă. De exem pl u, la sarcinil e de tip labi rin t urmăreşte foarte greu traseul, deseori intersectând liniile. • Ii este greu să urmărească textul citit cu degetul.

Semne observabile la nivelul mişcărilor Tulburări în dezvoltarea mişcărilor

• Nu s a târât, nu a mers în „patru labe", sau această perioadă premergătoare mersului a durat foarte puţin. 17

trtok Eva:

Joc

bucurie ~ ochi strălucitori

• A în ce pu t să me ar g ă târ ziu în comp ar aţ ie cu alţi copii, miş căr ile au st mult timp nesigure, necoordonate. • Nu ştie să tragă cu ochiul. în târ zi ere în dezv olt area miş cări lor ampl e

• Mişcările sunt nesigure, neorganizate, nu sunt armonice. Este nesi j r p e scări, l a m e r s u l p e o l inie d r e a p t ă , l a t r e c e r e a s au s ă r i t u r a p e s t e lici obstacole. Are o postură încordată. Se împiedică uşor, cade, scapă, ărâmă sau răstoarnă obiecte. Nu reuşeşte să execute mişcări mai com lexe, îi este greu să se îmbrace singur, să se dezbrace, să şi pună şosete tu să se încalţe. Execută foarte lent aceste activităţi. în efectuarea unor îişcări c u u n s co p b i n e def init ef e c t u ea z ă m u l t e m i ş c ă r i i nu til e, i n e x a c t e le ex. , aru nc ar ea şi pr in de re a mingii) . Nu se jo acă cu plăcere cu min gea , u joacă fotbal. • Hiperactivitatea poate fi un alt semn: se mişcă mult şi atât de repede îcât este g r e u d e u r m ă r i t c u p ri v ir ea. I n activităţi es te r a p i d , s uperficial, gita t, se joa că do ar pen tr u scurt ti mp cu o an um it ă jucăr ie. în cep e mul ; activităţi, dar nu le termină, se plictiseşte repede, trece cu uşurinţă la Ită activitate, este în permanentă mişcare, este imprevizibil, impulsiv. în inele cazuri, hiperactivitatea apare împreună cu tulburările de învăţare. Simţul echilibrului

• Este nesigur, lipsit de curaj pe tobogan şi căţărătoarea de pe terenul le joa că, evită aceste obiec te. Nu poa te să stea sau să sar ă în tr u n picior. Jrcă sau coboară scările ţinându se de balustradă, urcă sau coboară pă ind mereu cu acelaşi picior. Nu învaţă, sau învaţă foarte greu mersul pe )icicletă sau trotinetă, mersul cu rolele, să înoate sau să schieze. Nu are ;tabilitate pe mijloacele de transport în comun dacă nu are loc pe scaun. Mişc ările fine, dexteritatea manuală • Este caracterizat de lipsa de îndemânare. Mişcările mâinii sunt nesigure, nedezvoltate îi este greu să taie, să inşire, să indoaie, să lucreze :u plastilina etc. • Mişcările cu direcţie prestabilită sunt inexacte exemplu: udatul florilor. • Este nepriceput în utilizarea cuţitului şi a furculiţei, a foarfecii, nu poate, sau îşi încheie greu hainele, şireturile. • Solicită ajutor la mâncat şi îmbrăcat. • Lipseşte coordonarea mişcării celor două mâini. • Nu poate să şi mişte degetele separat.

IS

Ab ili tă ţi subdezvoltate la cop iii p re d is p u ş i la dislexie şi la cei dislexici Grafomotricitatea

• Ţi ne creio nul incorect, cu m ân a înc ord ată, ur mă re şt e gr eu lin iile cu creionul, scrisul este prea apăsat sau prea slab, face multe corecturi, ştersături. • Calitatea desenelor este sub nivelul vârstei. Nu îi place să deseneze, să coloreze, să picteze. în cazul în care colorează sau pictează, depăşeşte deseori marginea hârtiei sau nu poate acoperi suprafeţele necolorate. Ii este greu să utilizeze pensula, desenele sunt urâte, dezordonate. Perioada definitoriepentru dezvoltarea vutcarilor fine este în jurul vârstei de 6 ani. Fiecare copil rae un ritm propriu de dezvo ltare în acest domeniu . De multe ori, deprindere a de ţinere corectă a creionului se formează doar la fârşitul s primului an de şcoală. Mulţi copii ţin creionulcu mâna încordată, le este greu să menţină scrisulpe acelaşi rând, să tragă liniile în mod corespunzător.

Semne observabile în schema corporală, orientarea spaţială . Dominanţă de lateralîtate nedezvoltată sau Iateralitate încrucişată

• Lateralitate nedezvoltată, dominanţă de Iateralitate slabă: nu este clar dacă este dreptaci sau stângaci. • Există un număr mare de stângaci printre dislexici. Stângăcia în sine î n s ă n u este u n s e m n s i g u r d e p r e d i s p o z i ţ i e l a d isl ex ie. O p r o b l e m ă m a i gravă este în cazul lateralităţii încrucişate, adică atunci când nu sunt dominante ochiul, urechea, mâna, piciorul de pe aceeaşi parte a corpului. De exempl u, sunt do mi na nt e: o chiul dr ep t mâ na stâng ă piciorul dr ep t urechea dreaptă. Schemă corporală nesigură care se dezvoltă greu

• Nu cunoaşte denumirea părţilor corpului, le confundă, nu se orientează corespunzător pe propriul corp. Tulburare a orientării în spaţiu

• Ar e dificutăţi în ori en tar e, ar e un simţ al dire cţie i sl ab. Este nes ig ur sau se rătăceşte pe culoarele cunoscute ale grădiniţei, ale şcolii. • Uită unde şi a lăsat lucrurile, îşi pierde deseori obiectele personale (de ex., jucării, haine dezbrăcate). • Nu poate deosebi cu certitudine direcţiile în spaţiu, confundă direcţiile drcapta stânga, se gândeşte mult care îi este mâna stângă şi cea dreaptă.

artok Eva:

Joc

bucurie

ochitrălucitori s

urmări La instrucţiunile referitoare mişcări dacă aces a •îi Nu suntpoate prezentate. ora de educaţie fizică,la nu poatenici executa corect cerciţiile prezentate. • Nu con str uie şte jo cu ri di n piese, nu ar e ră bd ar e să le caute. • Construieşte rânduri de la dreapta la stânga, are greutăţi în urmărita direcţiei pe fişele de lucru. • Des en eaz ă forme, figuri cu capu l în jos. • Se orientează greu în pagina caietului.

Semne observabile la orientarea în timp Tulburări ale orientării în timp

• Are simţ ul timp ul ui sla b dezvoltat, în târz ie deseor i. • Nu şti e să ş i îm pa r tă ti mpu l, m er eu „trage de timp ". Deseori îşi lasă arcinile neterminate, amână la nesfârşit terminarea lor din această cază, aju nge , de se or i, în situaţ ii con fii ctua le cu cei di n ju r.

Semne observabile în ceea ce priveşte atenţia Tulburări ale atenţiei

• Este neatent, nu este capabil de o concentrare îndelungată a atenţiei, tenţia îi este distrasă uşor de zgomote exterioare, de obicei fiind capabil ă şi concentreze atenţia asupra unui anumit lucru doar pentru câteva mi mte. Este caracterizat de o tulburare generală a atenţiei. • Oboseşte uşor, ceea ce observă este inexact.

Semne observabile în ceea ce priveşte memoria Tulburări ale memoriei auditive

• Memorează greu. Reţine greu mai multe instrucţiuni, date, nume, lumere de telefon. învaţă cu greu ceva pe de rost. Exemplu: îi este greu iă preia şi să transmită exact mesaje. • Arc o memorie slabă a textelor. Nu învaţă cu plăcere poezii, cântece, >au le învaţă foarte greu. Nu reţine rolurile atribuite lui în piese de teatru, Iar reţine cu uşurinţă ceea ce îl interesează. 20

Ab ili tă ţi subdezvoltate la co pi ii pr edi s pu ş i la dislexie şi la cei dislexici • îşi aminteşte cu greu nume de persoane, de locuri şi, deseori, confundă numele asemănătoare. învaţă doar după un timp îndelungat numele colegilor de grădiniţă, de şcoală. • Uită repede ceea ce i se spune, tot timpul trebuind să i se reamintească. Uită uşor poezia învăţată. • Nu poate să redea instrucţiuni formate din mai multe elemente, nu poate executa exact instrucţiunea. • învaţă greu cuvinte noi, are nevoie de repetări nenumărate pentru a reţine cuvintele unei limbi străine. • Retine inexact un text dictat. Tulburări ale memoriei vizuale

• Are o pe rf or ma nţ ă re dus ă în joc uri le de memo ri e, nu plac aceste jocuri. • Reţine forme, figuri doar după multe repetiţii şi le uită repede.

Semne observabile în seriere Tulburări de seriere

are probleme de aşezare în ordine

• Are probl eme în per cepţ ia concomi tentei , în repr od uce re a un ui şi r de mişcări, de aşezare în rând. • învaţă greu ordinea zilelor săptămânii, ale lunilor anului, ordinea numerelor. • învaţă cu greu poezii, cântece (cuvânt cu cuvânt). • Are pro bl eme la povestire, schim bă or di ne a în tâm plă ril or (exemplu: povestirea începe cu mijlocul întâmplării şi se termină cu începutul). Când doreşte să şi povestească trăirile, sare de la o idee la alta, confundă î n c e p u t u l şi sfârşitul p ovest irii. • Nu poate desena fără greşeală un chenar alcătuit din mai multe figuri care se succed, greşeşte tot timpul ordinea figurilor. • Nu poate urmări mai multe instrucţiuni primite unele după altele, se încurcă dacă primeşte mai multe instrucţiuni. • Nu reuşeşte să execute corect mişcări mai complexe. Are probleme la învăţarea sau imitarea unui şir de mişcări. • Nu poate planifica şi urmări ordinea activităţilor sale. Deseori, activităţile î n c e p u t e r ă m â n n e t e r m i n a t e . • Are pr ob le me de or ga ni za re . Par e a fi un lucr u imposibi l să 1 înve ţi să facă ordine în jurul lui.

•artok Eva:

Joc

bucurie

ochi strălucitori

• Nu poat e u r mă r i regul ile jocu rilo r, nu le poat e resp ecta, nu poa = preve dea paşii ur mă to ri . Di n acest motiv, pi er de adese a la jo cu ri le de r u p sau ec hi pa în car e jo ac ă pi er de di n cauza lui. I n aceste situaţii, nu şi ă sea ma de ce pa rt en er ii de jo c se su pă ră pe el. • Deoarece nu poate prevedea urmările comportamentului, acţiuni >r sale, „tot timpul i se întâmplă ceva", se loveşte, se accidentează, îşi supă ă colegii etc.

Performanţele diminuate din cauza acestor simptome au efect şi asupra omportamentului. Deseori, întâlnim tulburări psihice, de integrare sau omportamentale, la alţi copii pot apărea simptome somatice şi neurotice. Tulburările comportamentale pot avea mai multe forme: unii îşi compen ează insuccesele cu clovnerie, duritate, agresivitate, ceartă, invidie, bat ocură, comportament care deranjează ora, un comportament manifestat >entru a fi întotdeauna în centrul atenţiei. Alţii devin deosebit de retraşi, emători, anxioşi, depresivi, frustraţi. Sunt caracterizaţi de interiorizare •xcesivă, încredere în sine redusă, imagine de sine negativă, timiditate. Se acomodează greu la regimul grădiniţei sau la regimul şcolar, se )bişnuieşte greu cu respectarea regulilor grupei sau clasei. Copilul este lezamăgit, fără chef, imposibil de motivat pentru învăţat. Performanţele opilului sunt fluctuante, oboseşte repede, este agitat, nerăbdător, impul iv. Educatoarea, învăţătoarea se plâng deseori de comportamentul lui. Evită dife rite activităţi, jo cu r i în car e, di n cauz a slabelor capac ităţ i, x>ate suferi eşecuri. Se sustrage de la îndeplinirea unor sarcini, acestea ;unt prea grele pentru el, nu le poate îndeplini, nu poate ţine ritmul cu olegii săi.

Pentru ca un copil să înveţe repede şi cu succes să scrie, să citească şi >ă socotească, are nevoie de o bună capacitate de observare, de atenţie, le memorare, de un vocabular bine dezvoltat, de orientare în spaţiu, de ) bună coordonare a mişcărilor fine, de motivaţie etc. Dacă un copil prezintă o oarecare întârziere în dezvoltarea unora din capacităţile amintite, : liiai daca nu apar probleme de învăţare, oricum ea îi va îngreuna progresul şcolar.

Ab ili tă ţi subdezvoltate la cop iii p re d is p u ş i la dislexie şi la ce i di sle xi ci Deoarece aceste simptome pot fi evidente încă din perioada preşcolară, merită să le acordăm atenţie, pentru că, cu cât observăm mai repede că unele din capacităţile copilului sunt mai slab dezvoltate şi îl supunem unei terapii adecvate, cu atât mai bune rezultate putem obţine mai târziu şi cu atât îi va fi mai uşor copilului la şcoală.

SĂ ÎNCE APĂ JO CU L!

iartok Eva:

Joc

bucurie

ochi străl ucitori

Majoritateajocurilor de mai jos, care dezvoltă mişcările ample, sunt jocuri de "dare. Scopul lor este, pe lâng ă îmbunătăţirea coordinării mişcărilor, dezvolta ea comunicării nonverbale,a autoexprimăriişi a creativităţii. Vă recomand să ncepeţi şedinţele cu acest tip de jocuri, pentru că destină atmosfera,reduc rezis "nţa şi tensiunile copiil or, trezindu le interesulpentru joc. Trebuie menţionatfaptul că aceste jocuri vin doar să completeze kinetoterapi a i nu să o înlocuiască. Copiii cu tulburări gra ve de coordonare motrică trebuie să <eneficieze de kinetoterapie.

UN COPAC ÎN VÂNT Suntem copaci şi ne înclinăm în vânt: îndoirea corpului înainte înapoi, u

braţele întinse; le pe partea opusăîndoirea întins. corpului în dreapta şi în stânga, ţinând braţul GIRAFA Gâtul girafei a amorţit, trebuie să 1 mişte: ne întindem capul înainte şi napoi, în stânga şi în dreapta; rotim capul, alternând cele două direcţii; ne întoarcem capul în dreapta şi în stânga. Pe cât posibil, aceste exerciţii trebuie făcute în poziţia şezând, cât mai încet, ca să nu ameţim. GORILA Gorila s a trezit şi îşi mişcă muşchii umerilor: întindere cu braţele ţinute sus (când cu unul, când cu celălalt, apoi cu ambele); cu braţele lăsate pe lângă corp, ridicarea alternativă a umerilor, apoi ridicarea lor simultană; b o m b a r e a p i e p t u l u i ş i t r a g e r ea u m e r i l o r î n spate, a p o i a d â n c i r e a p i e p t u l u i şi tragerea umerilor în faţă; rotirea umerilor în faţă, apoi în spate, ambii simultan, respectiv alternativ. MAIMUŢA Maimuţa se pregăteşte să se caţere într un copac şi îşi încălzeşte braţele (muşchii braţelor): se ridică un braţ şi se întinde în spate de două ori, apoi acelaşi lucru cu celălalt braţ; întindere cu braţele întinse lateral; scuturarea, destinderea braţelor; rotire cu braţele întinse lateral, la început î n c e r c u r i m a i mici, ap oi d i n c e î n c e m a i m a r i ; d i n n o u : s c u t u r a r e a , d es tinderea braţelor.

Mişcare CROCODILUL Crocodilul se pregăteşte să înoate şi îşi încălzeşte articulaţiile coatelor: ţineţi braţele întinse, strângeţi uşor pumnii, îndoiţi coatele şi atingeţi vă pumnii în faţa pieptului, apoi întindeţi braţele din nou (repetaţi de mai multe ori); împreunaţi degetele în faţa pieptului, ţineţi coatele întinse lateral şi ridicaţi le pe rând, sus jos; aşezaţi vă pe un scaun, prindeţi vă umerii, aplecaţi vă şi întindeţi braţele, apoi reveniţi în poziţia iniţială (repetaţi această mişcare de mai multe ori, apoi întindeţi un singur braţ, iar după aceea alteraţi); ţineţi braţele lateral, îndoiţi cotul drept, atingând umărul drept, apoi întindeţi din nou braţul, repetaţi acelaşi lucru cu braţul stâng, respectiv şi cu ambele braţe simultan; ţineţi coatele lateral, cu mâna în faţa pieptului, şi trageţi coatele în spate de mai multe ori. Pentru destindere: mişcăm braţele în aer, cu elan mare, imitând mişcările de înot.

VULPEA V u l p e a p o r n e ş t e l a f u r at de g ă i n i şi îş i î n c ăl ze ş t e î n c h e i e t u r a m â i n i l o r : ţineţi br aţel e înt ins e lateral, cu pa lm a în jos, ap oi ro ti m palme le în jos şi î n sus ( m i ş c â n d s i m u l t a n d o s u l p a l m e l o r , a p o i p e r â n d ) ; î n t i n d e m d o s u l pal me lo r în jos, ap oi în sus, cât ma i tare; l ăsă m relax ate braţel e pe lângă corp, mişcând dosul palmelor stânga dreapta, de la încheietură, ca şi pendulul ceasului; rotim încheietura mâinilor în ambele direcţii; scuturăm uşor braţele. INDIENII Cu salturi de india n, săr im în ju ru l „f ocului". Pen ciţiul, se schimbă direcţia.

tr u a în gr eu na exer -

CU PICI OAR ELE ŞI BRAŢELE ANA POD A Suntem nişte marionete ale căror picioare şi braţe sunt mişcate de altcineva. Executăm diferite mişcări cu picioarele şi braţele, cum ar fi, de ex.: Desenăm un cerc în aer cu piciorul dominant, în timp ce aplaudăm ritmic. Desenăm litera S sau semnul infinitului cu braţul dominant, în timp ce batem ritmic cu braţul s u bd o mi nan t . In timp ce ne plimbăm ritmic (cu paşi egali), ne mângâiem abdomenul, în direcţia mişcării acelor de ceasornic, bătând în creştetul capului cu mâna subdomiiiantă. 21

artok Eva:

Joc

bucurie

ochi strălucitori

CUM NE SALUTĂM? Fiecare copil trebuie să inventeze un gest prin care se poate saluta, cest gest poate reda întâlnirea diferitelor persoane: doi copii, doi adulţi, rtâlnirea dintre un copil şi director, doi aristocraţi, două prietene, doi portivi, întâlnirea dintre un soldat şi un plutonier etc. Copiii se vor saluta cu aceste gesturi. PREZENTAŢI VĂ PRINTR O MIŞCARE Copiii stau în cerc şi se gândesc puţin la ce fel de mişcări sau gesturi aracteristice au. Apoi intră pe rând în mijlocul cercului de copii şi pre intă gestul. Ceilalţi îi imită, repetând gestul. SPAŢIU IMAGINAR Ne imaginăm următoarele: ne plimbăm într un spaţiu larg; ne mişcăm ntr o încăpere strâmtă; suntem legaţi; ne plimbăm cu o cârjă; facem paşi nici, folosind catalige; încercăm să ne menţinem echilibrul pe o funie la nălţ ime ; ne facem d r u m într o jun gl ă; ne st re cu ră m pe sub un gard ; ne ârâm printr un tunel; încercăm să evadăm dintr o cutie de sticlă, împingând pereţii; suntem nişte puişori şi încercăm să ieşim din ou etc. TRECÂND PRIN CERC Copiii form ea ză un cerc, ţi nâ nd priv ire a în faţă, obs erv ând u ş i colegul care este vizavi de ei. La un semnal, toţi pornesc spre centrul cercului şi trec de partea cealaltă, schimbându şi locul cu colegul lor. Trebuie să ajungă pe partea cealaltă în aşa fel încât să nu se lovească de nimeni! Dacă acest luc ru me rg e deja bin e, pu te m în ce rc a jo cu l şi cu difer ite stilu ri de mers (de ex., mai încet, mai rapid, cu paşi mici sau mari, sărind într un picior sau cu ambele, mergând îndărăt, imitând mersul păianjenului, î n p a t r u pi ci o are , i m i t â n d diferite p e r s o n a j e : o m b ă t r â n , soldat, o m b e a t , fetiţă, robot etc).

STIL DE MERS Toţi copiii prezintă un stil de mers (de ex., vesel, încet, greoi, bolnăvi ci os , gr ăb it , pli cti sit, c o n t e m p l a t o r , c u paş i m ă r u n ţ i , d e la ş, d e î n v i n g ă tor, de învins, prudent, curios, agitat, speriat, apatic, furişat, ameninţător, urmăritor, trist, fericit, sătul, urmărind pe cineva, ca şi cineva care are veşti bune, pe pipăite în întuneric, cărând ceva greu, cu încetinitorul, mers pe loc în iarbă moale, pe drum alunecos, pe o punte îngustă, pe un

Mişcare teren accidentat, plin de hârtoape, între urzici, în papuci comozi, în pantofi strâmţi şi tari, pe teren bulgăros, pe mirişte înţepătoare, tărăgănat, ca un copil mic, ca un bătrân pe „trei" picioare, ca un pitic sprinten, un uriaş mândru, un bărbat burtos, un nevăzător, un rege, grăbit spre locul de muncă într o mulţime, într un spaţiu încăpător etc). Grupul are sarcina să încerce să afle ce a prezentat protagonistul. AŞA M E R G I T U ! Unul dintre copii traversează sala, iar un altul încearcă să 1 imite, umb l â n d a ş a c u m m e r g e p r i m u l . A p o i t r a v e r s e a z ă s al a c u p r o p r i u l s ă u st il de mers, fiind imitat la rândul lui de un al treilea copil. Jocul continuă în acest fel.

REGELE ŞI SLUGA Doi copii ies din sală şi se înţeleg care dintre ei să fie regele şi care să fie sluga. Se înt orc în s ală şi fi ecare îş i jo ac ă rolu l pr in alu ră, p ri n gest ur i şi printr o scurtă dramatizare. Grupul are sarcina de a ghici ce personaj e j o a c ă cei d oi . J o c u l c o n t i n u ă cu alţi d o i copii. D a c ă i n t r o d u c e m ş i „cu rte ni " şi alte „slugi", jo cu l po at e fi ju ca t cu 4 5 copii. CINE E ŞEFUL? Un jo c în per ec he . Cop iii se înţ ele g car e din tr e ei să fie şefu l şi ca re să fie subalternul. Ei au sarcina de a reda acest lucru printr o scurtă dramatizare. Pot fi redate şi alte relaţii de subordonare (tată copil, elev profesor, director elev, preşedinte cetăţean, poliţist spărgător, medic pacient etc). Gr u p u l are s arci na de a ghici ce per son aje jo ac ă cei doi. CE ÎMI PLACE/NU MI PLACE SĂ FAC? Cu toţii, pe rând, prezentăm prin pantomimă, în faţa grupului, ceea ce ne place să facem, respectiv ceea ce nu ne place să facem. Grupul are sarcina să încerce să afle ce a mimat protagonistul. VÂNĂTOAREA U N U I URS Con duc ăto ru l jocu lui red ă în cuvinte, accentuând u le ritmic, o p tire, în care grupul porneşte la vânătoarea unui urs, acompaniind fiecare propoziţie cu un anumit gest. Copiii merg în spatele lui şi imită fiecare mişcare. De a lungul povestirii, ei trec peste un pod, înoată printr un lac, (rec peste o mlaştină, printr un tufiş, urcă pe un munte, intră într un bâr

oves-

iartok Eva:

Joc

bucurie

ochi strălucitori

)g (peşteră) de munte, un urs. tufiş, Se sperie şi încep înapoi (mer ;ând îndărăt),unde trecdau peste mlaştină etc. săLafugă fiecare obstacol, i redau şi mişcările asociate cu acesta, până ajung înapoi la pod, care se irăbuşeşte dintr o dată, iar copiii se ghemuiesc şi stau pe vine. PĂSĂRELE Co nd uc ăt or ul joc ulu i sp un e o povestire în care puişori i i es di n ou şi resc. Copiii trebuie să facă gesturi cu care să redea povestirea. Conform >ovestirii, puişorii (adică copiii) stau ghemuiţi într un ou imaginar, ciocă îes c co aj a o u l u i , sc ot d i n ou m a i î n t â i ciocul, a p o i c a p u l , îşi î n t i n d g â t u l , ipoi încep să bată nesiguri din aripioare. Vine pasărea mamă (conducă oru l jocu lui ) şi îi dăd ăce şte puţ in , apoi le dă de mâ nc ar e. P uişori i cresc, levin tot mai mari şi mai puternici. Vine şi vremea când trebuie să înveţe ;ă zboare: pasărea mamă îi învaţă, dar la început puişorii nu se prea des :urcă. Puişorii cad pe pământ, dar se ridică şi încearcă din nou. In final, auişorii reuşesc să zboare şi le place. Pasărea mamă se uită la ei cu mân irie cum zboară. GOSPODINA CU VIAŢĂ GREA Vo m p r e z e n t a activitatea u n e i g o s p o d i n e p r i n dif erite miş cări, c u m a r Fi, de ex.: facem cumpărături, cărăm cumpărăturile de la piaţă, călătorim cu autobuzul, ne zdruncinăm şi ne clătinam ca în autobuz, adunăm cartofi, cărăm saci, culegem struguri, cărăm coşuri, cosim, ne urcăm pe scară, culegem mere din vârful pomului, săpăm, alergăm după pui, scoatem apă din fântână, tăiem lemne, aprindem focul, dăm cu aspiratorul, spălăm, călcăm rufele, stropim florile, frământăm pâinea, tăiem pâinea, gătim, amestecăm mâncarea, punem sare în mâncare, apoi ne aşezăm obosiţi şi începem să b r o d ă m . Mişcările m a i a m p l e v or d ev en i d i n c e î n c e m a i t e m p e r a t e . ÎN TÂ LN IR EA DE 10 ANI î n j u r u l n o s t r u e s t e m u l t ă l u m e g ă l ă g i o a s ă , aş a î n c â t n u n e p r e a a u zim şi reuşim să „povestim" ce meserie am ales (pantofar, medic, bucătar, măturător de stradă, profesor etc.) doar prin gesturi. Ceilalţi încearcă să ghicească ce ocupaţie avem. MAŞINA TI MP UL UI „Ne aşezăm" în „maşina timpului" din mijlocul sălii şi mergem în trecui sau în viitor. Vom evoca personalitatea noastră de acum 5 sau 10 ani

Mişcare

(în respectiv cumprin vommişcare fi pesteşi5,prin 10, cuvinte. 30, 50 de ani. funcţie Copiii de au vârsta sarcinacopiilor), de a prezenta acestea Ei se întâlnesc când au fost „mai tineri" sau când vor fi „mai bătrâni", ex pr im ân du s e prin acest jo c de rol . La sfâr şitul jo cu lu i, vom discu rienţele trăite de copii.

ta expe -

O FR AZ Ă UN G E S T Ne doare gâtul, nu putem vorbi, dar am dori să spunem ceva.

„Ce gest ai folosi ca să redai următoarele:Mai încet! Nu ştiul Salut!Mă doare gâtul! Vino aici! Sunt nervos!Nu mă interesează! Iţi trago palmă imediat! Vai, mi am ars mâna! Unde sunt, ce e locul acesta?! Sunt obosit!Poftim, n am auzit bine?!Mi e frică! Mi e somn! Vai, ce pisicuţă drăguţă! Gata, opreşte te! Vai, am uitat! M am săturat! Pleacă! Ura, ura! Nu pot să l deschid! Cine i el? Sunt bine dispus! Cum să ţi explic? Să ţi fie ruşine! Mie mi e totuna! Ce ai spus? Nu pot să cred! Mă plictisesc! Mă doare măseaua! Fii atent, dragule! Uite, acolo sus! Nu mă interesează! Nu înţeleg! Ridică te! Acesta i lipicios! Iţi ţin pumnii! Haide, asta e! Tu vorbeşti? Salut, mă bucur să te văd!"Dacă am reuşit să găsim gestul potrivit,

să s p u n e m fraza şi să facem în acelaşi ti mp şi gestul

.

VRĂJI Un magician îi transformă pe copii în ceva (se poate folosi şi o baghetă magică). Copiii vor reda transformarea magică prin mişcări. (De ex.: vreau să vă transformaţi în... maimuţe, boxeri, trenuri, pitici, pisicuţe, bătrâni, fluturi, roboţi, purceluşi, zâne, purici, bărbaţi burtoşi, turişti, călăreţi, profesori, iluzionişti, ghizi pentru turişti, şchiopi, copaci scuturaţi de vânt, mori de vânt, biciclişti, şopârle, soldaţi, bebeluşi, avioane, maestru al descătuşării, comercianţi, oameni de zăpadă, mingi săltăreţe, persoane care fac cură de slăbire, samurai, beţivani, balerine, urşi, mâncăcioşi, căţeluşi, copii bum care se duc la locul lor! etc). Magicianul face 2 3 vrăji, având posibilitatea să aleagă liber ce fel de

vrăji d o r e ş t e s ă facă. J o c u l c o n t i n u ă c u s c h i m b a r e a r o l u r i l o r : u n a l t m a g i cian începe să facă vrăji. Jocul ţine până când fiecare membru al grupului a avut ocazia să jo ace rolul m agi cian ulu i. UN CU VÂ NT

O MI ŞC AR E

Ce mişcare îţi vine în minte când auzi următoarele cuvinte? De ex.: „a schia, banană, motoci cletă, ţânţar, floare, pingui n, coardă de sărit, îngheţată, cămilă, minge, praştie", „telefon, nuci, termometru, cadă,peşte, fard de ochi, patine, întuneric, pas de defilare, canon, rlauri, copil bun", „tren,

31

3artok Eva:

Joc

bucurie

ochi rălucitori st

irdei iute, panăde pasăre, lac, ferăstrău, ciocolată, vânător, barcă, gem, lămâie, nlaştină, un geamantan greu", „bucurie, tristeţe, spaimă, oboseală, frică, intes furie, ameninţare, uluire, dulce, acru, amar, rău mirositor, parfures, tricteţe, mat"

etc.

Copiii trebuie să redea rapid mişcările care corespund cuvintelor enumer ate de co nd uc ăt or ul joc ulu i, în tim p ce obse rvă mişcările celorlalţi. CIRCUL AMBULANT A so si t c irc u l ! î n a r e n ă a p a r dif erit e a n i m a l e : u r ş i ( me rs p e m a r g i n e a exterioară a tălpii), cămile (mers de a buşilea, ridicând cât mai mult şoldul), iepu ri (săr itu ra iepur elui) , păienj eni (ne aş ez ăm pe jos, pe tălpi, ne sprijinim ţinând mâinile în spate, ridicăm şoldurile şi mergem aşa), raci (identic cu mersul păianjenului, dar înapoi), vulturi (fluturăm braţele), b e r z e (pe un picior şi cu br a ţ e l e întins e), ş erpi (culca t pe b u r t ă ) etc. Co p iii au sarcina de a reda mişcarea diferitelor animale. Suntem membrii unui circ ambulant. Printre noi există echilibrişti, dresor i, clauni, jong leri e tc. în ce rc ăm să r ed ăm îm pr eu nă mic i scenete. LUMEA ANIMALELOR î n c e p e m j o c u l cu u r m ă t o a r e a î n t r e b a r e : „Ce aici?" „Animalele" intră pe rând în sală, apoi se întâlnesc.

animal aţi dori să fiţi acum,

SĂ VINĂ, SĂ VINĂ... Copiii condu c pe râ nd jocu l. Se aşează la o anu mi tă distan ţă de gr up şi cer de la fiecare copil să se transforme în ceva, după cum doreşte copilul care con duc e jocu l. îi ch ea mă pe râ nd , sp un ân d ur mă to ar ea frază: „Să vină, să vină..."(de ex.: şerpi, crocodili, tigri, maimuţe, roboţi etc). Grupul are sarcina să imite animale şi personaje cu anumite caracteristici (de ex., iepuri laşi, furnici harnice, bufniţe înţelepte, lei sălbatici, copii care îşi bat j o c d e cinev a, poliţişti severi e t c ) . G r u p u l r e d ă p r i n m i ş c ă r i i n s t r u c ţ iuni le co nd ucă tor ul ui de joc , înce p să se apr opi e de el, da r se opr esc la un moment dat. LIMBAJUL SEMNELOR Putem comunica doar prin gesturi: cerem diferite obiecte de la colegul nostru (de ex., o radieră, un piaptăn, o carte, un liniar, o oglindă etc), întrebăm cum e vremea, încercăm să convingem colegul să şi dezlege şireturile, să şi scoată jacheta, să mănânce ceva, să şi sufle nasul etc.

Mişcare S A STRICAT Televizorul s a stricat TELEVIZORUL şi are doar imagine, fiind fără sunet. Vedem o transmisiune despre noi în momentul în care spunem o povestire sau un eveniment la care am fost martori (spargerea unei bănci, o bătaie în grup etc), facem reclamă la un produs etc. Redăm scenele fără sunete, doar prin gesturi. REDĂ CUVÂNTUL! Scriem cuvinte pe bucăţi de hârtie (de ex., un telefon, un maxi taxi, o coardă de sărituri, o minge etc). Fiecare copil trage pe rând o bucată de hârtie şi încearcă să redea, cât mai precis, cuvântul scris pe hârtie, prin pantomimă. Grupul are sarcina de a ghici ce a prezentat. BOMBOANE CU TOATE AROMELE Folosim bomboane mici, colorate. Fiecare copil pune în gură o „bomb o a n ă f er mec at ă", c a r e îl fa ce s ă s e t r a n s f o r m e în ceva. R e d ă p r i n m i ş c a r e ceea ce a devenit, în timp ce ceilalţi încearcă să ghicească în ce s a transformat (de ex., tren, şoarece, ţânţar, moară de vânt etc). Sarcina copiilor este să ghicească în ce i au transformat bomboanele pe colegii lor. CUTIA FERMECATĂ Con du că to ru l joc ulu i plasează, imagin ar, o cutie ma re în mijlocul cer cului, de unde va „scoate" un „obiect" (păpuşă, carte, minge, fruct etc). Se jo acă puţ in cu el, m i m â n d ce ar e în mâ n ă . Copiii vor tr eb ui să ghicească „obiectul" scos din „cutie", mimând apoi pe rând scoaterea unui alt „obiect". CINE CE A ADUS? Copiii scot pe rând ceva din buzunar (sau scot de pe raft, dintr o pălărie de vrăjitor etc ), se jo ac ă cu acel obiect, r e dâ nd ce se poa te face cu obiectul pe care 1 ţin în mână. Grupul are sarcina de a ghici ce e obiectul acela. Poate fi şi un jo c de dezvo ltar e a creativi tăţii: tre bu ie să scoată re pe de mai multe obiecte, unul după altul. In acest caz, pot să redea ce obiecte „ţin în mână" nu numai non verbal, ci şi verbal. Fiecare copil trebuie să pa rt ic ip e la jo c, pe r ân d, şi să scoat ă 10 15 obie cte. Pu t e m st im ul a imaginaţia copiilor prin schimbarea continuă a „locului" (de ex., scot un obiect din spatele meu, îl gust ce gust are? ce scrie pe el? scot ceva de pe raft îl deschid îl desfac ce este înăuntru? etc).

iartok Eva:

Joc

bucurie

ochi străl ucitori

CE AI PRIMIT DE CRĂCIUN? Copiii au sarcina de a reda prin gesturi cadourile pe care le au primit le Crăciun. Grupul încearcă să ghicească ce sunt aceste cadouri. CADOURI Fiecare copil le dă colegilor săi câte un „cadou" pe care 1 prezintă prin pa nt omi mă. Sar cin a lor este d e a ghici ce a u prim it. O va ria ntă a joc ulu i: :el care primeşte „cadoul" trebuie să decidă ce reprezintă acest lucru şi să 1 prezinte grupului prin gesturi. STRĂINI Doi copii ies din sală, se înţeleg asupra unui animal (sau obiect), apoi revin în sală. Ei sunt „străinii" care nu vorbesc limba noastră. Ei înţeleg ce le spunem noi, doar că nu ştiu să vorbească limba noastră. Vor prezenta animalul (sau obiectul) cum pot, prin gesturi. V Ă Î N V Ă Ţ U N D A NS N O U ! A l e g e m o p i es ă m u z i c a l ă d i n a m i c ă . Pe a c e a s t ă m u z i c ă , fiecare c o p il îi în v a ţă p e ceilal ţi „c ea m a i n o u ă n e b u n i e d e f i g u r i d e d a n s " . PE UNDE CIRCULĂ? Enumerăm câteva mijloace de transport: autoturism, elicopter, hidrobicicletă , n a v ă t r a n s o c e a n i c ă , m e t r o u , av ion, b a r c ă , t r a m v a i , a u t o b u z , că ruţă, tractor, motocicletă etc. Pe unde circulă aceste mijloace? „Dacăpe uscat sau sub pământ, bateţi din picioare! Dacă nî sau pe apă, faceţi mişcări de înot cu braţele! Dacă în aer, fluturaţi braţele!"

PLOUĂ! Copiii trebu ie să imite non ver bal toate gestur ile con duc ăto rul ui de joc. Acesta, folosind i n t o n a ţ i a , c r e a z ă o a t m o s f e r ă p o t ri v it ă , p o v e s t i n d u r m ă toarea situaţie: î n t r o z i c a l d ă d e vară, toţi s e p l i m b ă î nt r o p ă d u r e f r u m o a s ă , so a rel e străluceşte, păsările cântă frumos, pădurea este liniştită, plină de viaţă. Dintr o dată, se adună norii pe cer, începe să bată vântul, se aude foşnetul frunzelor, începe ploaia, se transformă în furtună, se aud tunete; furtuna se linişteşte, se simte încă puţin vântul şi apare din nou soarele. Totul este iarăşi calm, liniştit, pădurea se reîmprospătează.

Mişcare La înc epu tu l povestir ii, co ndu că to ru l de jo c ţine palm ele pe coapse, la anumite fraze ale povestirii însoţeşte cuvintele de anumite gesturi. Fiecare gest va fi repetat de către copii timp de 3o de secunde. Cuvintele şi gesturile care însoţesc povestea sunt spuse şi prezentate de conducător: „SE AUDE ÎNCET FOŞNETUL FRUNZELOR" „VÂNTUL ÎNCEPE SĂ BATĂ TOT MAI TARE"

se freacă degetele; se freacă palmele între ele;

„PICURĂ" se batdouă degete între ele; „ Î N C E P E PLOAIA" se battoate degetele între ele; „PLOUĂ MAI TARE"

„PLOUĂ

se bat palmele;

ŞI MAI TARE"

„TUNĂ", "FULGERĂ"

„PLOAIA ÎNCEPE

se batcoapsele

cu palma;

se tropăie;

SĂ SE LINIŞTEASCĂ"

se batcoapsele cu palma,

se bate

din

palme; „PLOAIA SE LINIŞTEŞTE „MAI PICURĂ PUŢIN"

TOT MAI MULT" se battoate degetele între se batdouă degete între ele;

ele;

„PLOAIA A STAT, NUMAI VÂNTUL BATE ÎNCĂ" se freacă palmele între ele;. „SE AUDE ÎNCET FOŞNETUL FRUNZELOR" se freacă degetele; „RĂSARE SOARELE, PĂDUREA ESTE PROASPĂTĂ, REÎNNOITĂ" palmele iarăşi

ajung uşor pe coapse.

Bartok Éva:

Joc

bucurie

ochi •strălucitori

DOMNIŞOARELE Suntem nişte domnişoare încrezute, care umblă prin sală în „pantofi cu tocuri" (le imităm mişcarea, umblând în vârful picioarelor). PISICA PE GARD A d u l t u l ţ in e o pi si că d i n plu ş pe m â n ă , iar copilul se a p r o p i e de el şi încearcă să atingă şi să mângâie „pisica", ridicându se în vârful picioarelor. PĂDUREA TROPICALĂ Mergând în vârful degetelor, cu mişcări încete, ne furişăm printr o păd ur e. în mom en tu l în care con duc ăto rul joc ulu i strigă „V ăd un tigrul", î m p i e t r i m ş i r ă m â n e m p e lo c, a p o i m e r g e m m a i d e p a r t e a t u n c i c â n d p e ricolul a trecut. Nu avem voie să atingem podeaua cu călcâiele. PEDICHIURĂ Ne am pus lac pe unghiile de la picioare şi, ca să nu stricăm lacul, umb l ă m d o a r p e călcâie.

BALET Suntem la şcoala de balet. Stăm într un singur picior, cu braţele întinse. Numărăm până la cinci (mai târziu până la zece), apoi putem să pun e m jos şi celălalt pic ior. R e pe t ăm şi cu celălalt picior. FOTOGRAFIA BERZEI Barza doreşte să şi facă o fotografie, dar din păcate a apelat la un fotogr af ca m pisălog ţa picior, căr ui acând tre bui să stea cat ă mul t ti mp . (Copilul trebuie să stea înîntrfa un pe eunul, când ne pemiş celălalt.) FOTBAL CU BERZE Sărind într un picior, dăm cu capul într un balon şi încercăm să 1 ţinem în aer cât mai mult timp. LUPTA DE COCOŞI Doi copii stau faţă în faţă, într un singur picior. Ţin braţele încrucişate la piept şi încep să se împingă unul pe celălalt.

Echilibru CE AI oÎNbucată SPATE? Joc în doi. Fixăm pe spatele copiilor de hârtie pe care scriem un număr sau o literă. Copiii trebuie să descopere numărul sau litera scrisă pe spatele celuilalt, sărind într un singur picior, dar trebuie să aibA grijă ca celălalt copil să nu vadă ce au ei scris pe spate. în timp ce sar, nu au voie să se atingă sau să atingă mobilierul din sală. Pot să se ţină doar de pantaloni. VRĂBIUŢE Suntem nişte vrăbiuţe micuţe şi sărim în două picioare. Vrăbiuţele s au accidentat şi şchiopată, aşa că încep să sară într un singur picior. GĂINI Suntem nişte găini, care scormonesc când cu un picior, când cu altul.

AVIOANE Suntem avioane. Stând în pereche, unul lângă altul, stăm într un singur picior şi ne prindem de celălalt. Braţele libere le întindem şi încercăm să ne ţinem echilibrul în această poziţie de „balanţă". CĂUTAREA PANTOFILOR Un jo c de gr up . Copiii stau în tr u n cerc res trâ ns, într un s in gu r picior, ţinându se de umerii vecinilor. îşi scot pantoful de pe un picior şi îl aruncă în mijlocul cercului. Sarcina lor este de a şi pune din nou pantoful, fără să strice cercul. BALANSOARUL Copiii stau aşezaţi pe podea, cu picioarele strânse („poziţia turcului"), prinzându şi laba piciorului. încep să imite mişcarea balansoarului, menţinându şi echilibrul. Se balansează mai întâi în faţă şi în spate, apoi lateral. HOPA MITICĂ „Hopa mitică" îşi recapătă întotdeauna echilibrul dacă cineva îl împinge. Copilul poate să stea aşezat pe podea, cu picioarele strânse, în genunchi sau în vârful picioarelor. îl împingem uşor în stânga sau în dreapta, apoi aşteptăm să şi recapete echilibrul. (îl atenţionăm înaintea fiecărei î m p i ng er i . ) VI

Bartok Eva:

Joc

bucurie

ochi ălucitori str

SĂ NE UITĂM PE FURIŞ Doi copii stau în genunchi, faţă în faţă, şi se prind unul de altul, ţi nându se de coate şi antebraţe. îşi ridică braţele împreunate mai întâi în dreapta şi se uită pe sub ele, apoi în partea stângă. Trebuie să aibă grijă unul de celălalt şi să nu şi piardă echilibrul. ACROBAŢII LA CIRC Sarcina noastră este de a sări peste o coardă întinsă mai întâi pe podea, apoi ridicată puţin în aer (la 10 cm). „Acrobaţii" efectviează diferite sărituri: cu două picioare, cu un singur picior, din dreapta şi din stânga. ECHILIBRISTUL

Desenăm o linie trebuie dreaptă săpesepodea. va reprezenta sfoară pe care echilibristul plimbe.Aceasta Va parcurge distanţao încet şi cu prudenţă, pentru că altfel va „cădea". Poate merge cu paşi simpli, punând un picior în faţa celuilalt, pe laterală, în vârful picioarelor, pe călcâie, pe partea exterioară a piciorului, înapoi, cu genunchii ridicaţi, cu schimbarea bruscă a direcţiei, ducând o tavă sau un pahar în mână, cu o carte pe cap, stând pe vine, trecând peste obstacole etc. Poate să şi desfacă braţele pentru a şi menţine mai uşor echilibrul. Traseul echi libriştilor poate fi unul ondulat, în zigzag sau în formă de cerc. Exerciţiul poate fi realizat de mai mulţi copii în acelaşi timp, ţinându se unul de celălalt. CĂLCATUL PE FIR Desfacem un ghem călcăm pesala, firulîn desfăcut când cu stâng, când cuîncet cel drept. Aşaşitraversăm linie dreaptă. Nupiciorul avem voi e s ă p ă ş i m a l ă t u r i d e f i r. O ALEE FĂCUTĂ DIN ZIARE Avem nevo ie d e câte d o u ă zia re p e n t r u f i e c a r e p a r t i c i p a n t l a j o c . Aceştia se aliniază şi, la un semnal dat, toţi pornesc într o anumită direcţie, spre un obiectiv, dar nu au voie să calce decât pe ziare. Copilul trebuie să aşeze ziarul în faţa lui, să calce pe el, apoi să ia ziarul din spatele lui, să 1 pună în faţa celuilalt, şi după aceea să calce pe acesta. în acest mod trebuie să parcurgă tot drumul până la obiectiv.

•40

Echilibru A ş e z ă m p e j o s t r e i c u t i iMERSUL d e v o pPE s e aCUTII , l a d i s t a n ţ ă r e l ati v m i c ă î n t r e ele. Copilul păşeşte pe două cutii, se apleacă cu grijă, ia cea de a treia cutie şi o pune în faţa picioarelor. Se îndreaptă şi calcă pe cutia adusă în faţă. în acest mod trebuie să se îndrepte către un obiectiv, pas cu pas. Ajungând la obiectiv, predă cutiile următorului copil. Cutiile trebuie aşezate întotdeauna una în faţa celeilalte, pentru a înainta în linie dreaptă. SALVAREA IMPERIULUI ZÂNELOR Eroul (copilul) trebuie să treacă peste un pod avariat pentru a „salva imperiul zânelor". Vom avea nevoie de o scară aşezată pe podea. Copilul trebuie să păşească înainte şi înapoi, trecând mai întâi peste o treaptă, apoi peste două trepte deodată. După aceea, trebuie să facă acest lucru ţinând în mână un obiect. DE PE O INSULĂ PE ALTA A ş e z ă m p e p o d e a m a i m u l t e c e r c u r i , copiii t r e b u i n d s ă s a r ă î n t r u n si ngur picior dintr un cerc în altul. Ei sunt nişte vrăbiuţe şi le doare piciorul şi de aceea pot să şi folosească doar un singur picior. Trebuie să viziteze toate insulele, dar pe o insulă poate să fie doar o singură vrăbiuţă la un moment dat. Pe insule pot să se odihnească puţin şi să şi schimbe piciorul. MLAŞTINA Copiii trebuie să treacă printr un tărâm magic. Pentru a trece, pot să păşească cu piciorul stâng doar pe discurile roşii, iar cu cel drept doar pe discurile albastre. Discurile trebuie aşezate în aşa fel încât sarcina să poată fi efectuată, dar să nu fie uşor de trecut de pe un disc pe celălalt. EXCURSIE Trasăm o alee cu ajutorul unei funii. Pornim în excursie pe acest traseu. Lângă alee sunt „flori" şi „ciuperci" care trebuie adunate. De asemenea, pe alee sunt „pietre" şi „trunchiuri de copaci", adică obstacole, peste care copilul trebuie să treacă. ETICHETĂ Ex er să m poziţia dr ea pt ă: ţ in ân d pe cap un săcul eţ cu bo ab e sau o carte, ne plimbăm prin sală, ne aşezăm, mergem îndărăt, ne ghemuim, citim

I

I

Bartok Eva:

Joc

bucurie

ochi ucitori străl

ziarul, vorbim cu cineva, ne urcăm pe un scaun, coborâm de pe scaun, facem diferite mişcări pe muzică etc. MAMA FINGUIN Mama pinguin îşi cară puiuţul pe laba piciorului. Unul dintre copii stă pe piciorul celuilalt copil, prinşi unul de altul, traversând astfel sala de la un capăt la altul.

CUR IER UL POZNAŞ Sarcina participantului este să transporte diferite obiecte (animale de pluş, cărţi, săculeţe cu boabe etc.) pe dosul palmei, pe umeri, pe cap, pe spate, pe cot etc. CĂRĂUŞII DE APĂ Formăm obstacole din scaune şi bănci. Copiii trebuie să ducă pahare de plastic, um pl ut e pe j u mă t at e cu apă , de la un capă t al s ălii în celălalt, ocolind obstacolele. MAESTRUL BUCĂTAR Sarcina este să ducem un „ou" (un nasture sau un alt obiect mic) fugind dintr un capăt al sălii în altul. SPECTACOLUL CLAUNULUI Suntem nişte clauni foarte pricepuţi. Sarcina noastră este să umblăm în aşa fel î nc ât să nu m i ş c ă m c l o p o ţ el u l p u s pe picior .

12

Bartok Éva:

Joc

bucurie

ochi trălucitori s

Jocurile descrise în acest capitol dezvoltă schema corporală, cunoaştere a imaginii de sine, conştientizarea părţilor corpului şi a funcţiei lor, formarea noţiunii de „stânga dreapta".

ÎNTÂLNIRE Ne analizăm înfăţişarea în faţa unei oglinzi. Ce culoare are părul nostru? Dar ochii? Cum arată faţa, celelalte părţi ale corpului? La un moment dat „sună telefonul". Trebuie să ne întâlnim cu cineva care nu ne cunoaşte şi, de aceea, trebuie să i descriem cum arătăm. FOTOGRAFII A d u n ă m o m u l ţ i m e d e fotografii v ec h i d e s p r e no i, l e p u n e m î n o r d i ne cronologică şi încercăm să verbalizăm, să conştientizăm cum ne am schimbat de a lungul timpului, de la naştere până în prezent. „Povesteşte cum

arătai? Cum arăţi

acum?"

STARE DE SPIRIT Stăm în faţa oglinzii. „Ghiceşte cum mă simt acum ! Imită faţa Sarcina este să învăţăm să recunoaştem şi să imităm diferite expresii ale feţei (de ex., tristă, veselă, speriată, nervoasă, supărată, surprinsă, interesată, obosită, gânditoare, înspăimântată, mirată etc). CON ŞTIE NTIZ ARE A PĂRŢILOR „Fiţi atenţi la nului! Ce

umeri!

mişcări puteţi

încerca ţi să i

mea!"

CORP ULUI

mişcaţi! Concentraţi vă asupra

abdome-

efectua?"etc.

CE ŞTIU PĂRŢILE CORPULUI...? „Ce putem face cu diferitele părţi ale corpului? Ce putem exprima prin gesturi, cu picioarele, braţele, ochii, faţa, capul, umerii?" (De ex., cu mâna putem

să facem un semn, să chemăm pe cineva, să boxăm, să spălăm, să amestecăm, să mototolim ceva etc). LA CE E BUN? Ne am împrietenit cu câţiva copii extraterestri care nu ştiu ce funcţii au părţile corpului nostru. Ne pun întrebări de genul: „La ce îţi foloseşti urechile? La ce sunt bune ure chile? Ochii? Gura?" etc.

11

Schema corporala „Arată mi aceaparte a corpuluipe care porţi mănuşi, cizme, eşarfă, şapcă, cu care parte a corpului scrii, loveşti mingea, pe cestai etc." „Pe care parte a corpuluiporţi şosete, pulover, eşarfă, pantofi etc? "

ÎN CÂTE FELURI STĂM ÎN PICIOARE SAU UMBLĂM? Fiecare copil demonstrează în câte feluri poate sta în picioare (poziţia „drepţi", uşor aplecat, într un singur picior, în vârful picioarelor etc), apoi în câte felu ri p o a t e u m b l a (î n vârful călcâielor, t â r ş ă i n d picioarele, pe p artea internă/externă a tălpii etc). DESEN AREA CO NT UR UL UI Copilul se culcă pe o coală de hârtie de împachetat, după care desenăm conturul corpului lui. în continuare, el va avea sarcina de a desena şi colora diferitelesă părţi îmbrăcămintea în timppoate ce colorează, el trebuie spunăaleşi corpului denumireaşi părţilor corpului.sa.Desenul fi decupat şi lipit pe un perete. (Putem scrie pe el toate calităţile copilului şi, dacă copilul crede că aceste calităţi au „dispărut" puţin din el, se poate freca de desen, pentru ca acestea să se „lipească" din nou de el.) OMULEŢUL DIN SFOARĂ Un copil se culcă pe podea, adoptând o postură simplă. îl înfăşurăm cu o sfoară. Un alt copil încearcă să ia aceeaşi poziţie, culcat de asemenea pe podea. MÂINILE ŞI PICIOARELE MELE Desenăm conturul mâinilor şi picioarelor, iar copilul are sarcina de a desena detaliile (unghii, riduri, vene etc) în cadrul conturului. După 6 luni putem face din nou desenul şi îl comparăm cu primul, pentru a vedea cât a crescut copilul. LA MEDIC î n c e r c ă m s ă o b s e r v ă m c u m n e b a t e i n i m a . L a f iec a re b ă t a i e a i n i m i i bate m în masă.

ÎNTÂLNIREA PĂRŢILOR CORPULUI La se mn ul con du că to ru lu i j oc ului, se vor „î nt âln i" diferite păr corpului: umerii, încheietura mâinilor, genunchii, coatele etc. Este impor

ţi ale

Bartok Eva:

Joc

bucurie

ochi strălucitori

ta nt ca par ti ci pan ţi i la jo c să şi at in gă uş or păr ţi le cor pu lu i şi să se salute, uitându se în ochii celuilalt. Putem pune o melodie liniştitoare în timpul jocului. VÂNĂTOARE Copiii au sarcina de a atinge cât mai multe părţi ale corpului celorlalţi: glezne, umeri, coate, genunchi, spate... etc, urmând instrucţiunile primite de la conducătorul grupului. Jocul începe şi se încheie la semnalul dat de co ndu căto rul de joc. „Căutaţi, căutaţi... cât mai multe degete mici! Căutaţi, căutaţi... cât mai multe încheieturi!, etc."

UI i se vor „lip i". PuPărţile corp ulu i LIPIREA en um er PĂRŢILOR at e de con du cătCOR or ulPUL joc ulu tem accepta orice soluţie: atât soluţiile în pereche, cât şi în grup. „Să se lipească, să se lipească... fruntea ! Să se lipească, să se lipească... spatele! " etc.

GE ME NI SIAMEZI Este co nti nu are a joc ulu i anterior. Copiii au sarcina mite mişcări ţinând lipite părţile corpului.

de a efectu a anu -

„Rămâneţi lipiţi! Acum aţi devenit gem eni siamezi! Mergeţi împreună până la uşă!... (Ghemuiţi vă, balansaţi vă corpul înfaţă şi în spate, plim baţi vă, aple caţi vă, aşezaţi vă etc.)

ÎN săculeţ COMUN Doi copii stau spate în TRANSPORT spate, ţinând un de boabe sau o carte î n t r e ei. S a r c i n a lor es te s ă a j u n g ă u n d e v a , s ă se aşeze, a p o i să s e ri d ic e , având grijă ca obiectul ţinut de ei să nu cadă. Obiectul poate fi cărat şi între palmele, capul sau cotul copiilor. DANSUL LIPICIOS Copiii dan sea ză pe muzică. La semna lul conduc ător ulu i joc ului , co piii se „lip esc" în per ech e de părţ ile corpu lui indi cate de co nd uc ăt or ul jocului şi aşa trebuie să danseze în continuare. „Lipiţi vă nasurile! Lipiţi genunchiul!" etc.

vă

Schema

coi poi

VERSANTUL DREPT AL MUNTELUI A v e m nev o ie de un o biec t m i c ( m i n g e , m a ş i n u ţ ă e t c ) . „

Imaginatt w) <
drept, urechea dreaptă, umărul drept, dreaptă a corpului, coapsa dreaptă, genunchiul drept, glezna dreaptă După aceea, mingea va sări atingând părţile corpului pe partea (cotul drept, glezna dreaptă, umărul drept, încheietura mâinii drepte

pai lr«t ru » dreaplA rl« )

VE R SA N TUL STÂNG AL M U N T E L U I Jocul este similar cu cel anterior, dar totul se întâmplă pe parte. stângă.

i

AM TOATE PĂRŢILE CORPULUI? V e r if i c ă m d a c ă a v e m t o a t e p ă r ţ i l e . A t i n g e m c u m â n a d r e a p t ă p ă r ţ i l e corpului pe partea stângă, apoi cu mâna stânga părţile din dreapta, t u ochii deschişi, apoi cu ochii închişi, la început mai încet, apoi din ce in ce ma i re pe de . P ar cu rg em păr ţi le corp ul ui de jos în sus sau de sus în )Os, c u m ar fi , de exe mplu : ur ec he a stângă, ur ec he a dr ea ptă , ochiu l stâng, ochiul drept, obrazul stâng, obrazul drept, umărul stâng, umărul drept, cotul stâng, cotul drept etc. SPERIETOAREA DE PĂSĂRI O păsă ri că s a aşez at pe sper ie to ar ea de păsă ri . Co pi lu l va ju ca rolul sperietoarei, stând cu ochii închişi, şi spune pe care parte a corpului s a aşezat păsărică (vom folosi o păpuşă). De ex.: „Estepe umărul stâng, pe nas, pe vârful capului

etc."

ALBINUŢA ŞI F L UTUR E L E „Intr o zi superbăde vară, stai culcat în iarbă, cu burta la soare ."

Co pi lu l stă culc at pe jos , cu och ii înc hişi . O al bi nu ţă po po se şt e pe o parte a corpului (îl pişcăm puţin în acea parte a corpului). Vine şi un „flu turaş" (îl atingem cu un animal de pluş sau cu o pensulă). Copilul are sarcina de a numi partea de corp atinsă, cum ar fi, de ex.: urechea dreaptă, umărul stâng, degetul arătător drept etc. „Acum te ating doifluturaşi!" (Este important să l atingeţi într adevăr, în acelaşi timp, în două locuri diferite.) Copilul are sarcina de a numi părţile de corp atinse. 17

Bartok Eva:

Joc

bucurie

ochi trălucitori s

PĂPUŞA DE LEMN Vr ă j i t o ru l a d u c e l a v i a ţ ă o p a r t e a c o r p u l u i p ă p u ş i i de l e m n . C o p i l u l î n c e p e să şi m i ş t e acea p a r t e a c o r p u l u i u n d e îl a t i n g e m uş or, îl g â d i l ă m sau îl mângâiem. Vrăjitorul miş că o p a r t e a p ăp u ş ii . Co p ilu l t r eb u i e să p ovesteasc ă ce s a î n t â m p l a t . De ex.: „Mi ia ridicat piciorul drept.", „Mi ai întors capul la dreapta.", „Mi ai ridicat degetul a rătător de la mâna dreaptă."etc. Păpuşa este aşezată pe podea, iar vrăjitorul indică acea parte a corpului pe care trebuie să o mişte. De ex.: „Ridică ţi mâna dreaptă!" Păpuşa se ridică din nou, apoi punem muzică. Păpuşa începe să „danseze" cu partea pe care o indică vrăjitorul. HIPNOTIZARE Copilul trebuie să şi atingă cu ochii închişi partea indicată a corpului. „Atinge ţi ochiul, urechea, sprânceana , glezna etc!"Poate folosi mâinile alternativ sau cu ambele mâini.

INVENTAR Facem un inventar ca să vedem dacă avem toate părţile corpului şi dacă ele funcţionează. Copilul trebuie să arate spre partea indicată a corpului (cu ochii închişi sau deschişi). A „ i urechea dreaptă? Ai

cotul stâng? etc. Din care parte a corpului ai opereche? Mişc ă le în acelaşi timp! Dă din cap, apoi roteşte ti încheietura mâinii! etc "

GRAVITAŢIE Gravitaţia Pământului a crescut şi a început să atragă mai puternic diferitele părţi ale corpului nostru. în timp ce ne plimbăm:

P „ ământulatrage spatele... coatele... degetul arătător de la mâna stângă... fruntea... palmele... genunchiul stâng... nasul... urechea dreaptă... abdomenul... etc."

TE NIMERESC! A r u n c a ţ i u n g h e m o t o c d e h â r t i e p e c ap u l , u m e r i i , g e n u n c h i i etc. copilului. Nu este important să nimerim foarte exact. Copilul trebuie să indice un de a fo st nimer it. C on ti nu ăm jocu l pri n schim bare a rolurilor.

SĂ NE MIŞCĂM PE MUZICĂ Copiii se mişcă liber pe muzică (încurajaţi i să improvizeze cât mai mult). La un moment dat, oprim muzica strigând o parte a corpului, de •18

Sche ma co r porii IA „fruntea!"Copiii trebuie să se oprească, să împietrească şi să şi atingă ex: fruntea. La pornirea muzicii, copiii continuă să se mişte pe muzică, apoi indicăm o altă parte a corpului. După un timp, oprim muzica şi, de data aceasta, strigăm numele unui copil şi o parte a corpului (de ex. „Andreea, glezna").Ceilalţi trebuie să ati ngă acea pa rt e a copilulu i pe car e co nd uc ăto ru l jo cul ui a indicat o. Muzica şi mişcarea încep din nou.

NU TU TREBUIE SĂ RĂSPUNZI! Copiii stau în cer c. La orice înt re bar e a co nd uc ăto ru lu i de jo c trebuie să răspundă nu acel copil pe care 1 indică el, ci cel de la dreapta (stânga) lui. La în ce pu tu l jo cu lu i stabilim dir ecţ ia (dre ap ta sau stâng a) şi cin e este la dreapta (stânga) cui. Din când în când, schimbăm ordinea locurilor şi aleg em un no u con duc ăto r de joc. A T I N G E M PĂPUŞA A v e m m â i n i l e „ m u r d a r e " şi, d e a c e e a , n u p u t e m d a m â n a c u ceilalţi. Sarcina este să atingem păpuşa (popice) sau mâna colegului folosind diferite părţi ale corpului. De ex., încheietura de la mâna dreaptă, nasul, urechea dreaptă, cotul drept, fruntea, glezna dreaptă etc. SCULPTORUL Sculptorul face o statuie dintr un copil, aşezându 1 într o anumită poziţie. Ceilalţi încearcă să imite statuia. Sculptorul arată diferite poziţii, stând cu spatele la ceilalţi, pentru a imita mai uşor cele două părţi (dreaptă şi stângă) ale corpului. UCENICII SCULPTORULUI A l e g e m u n copil p e n t r u ro l u l statu ii ş i u n a l t u l p e n t r u r o l u l s c u l p t o r u lui. Restul copiilor vor fi ucenicii sculptorului. Meşterul va indica ce treb u i e să fac ă ei cu s t at u i a, ia r u c en ic i i o „ t r a n s f o r m ă " . La sfâ rş it, m e ş t e r u l dă un titlu lucrării şi povesteşte din ce materiale este făcută.

MARIONETE Folosim o oglindă mare. De cotul drept legăm o eşarfă colorată care indică faptul că suntem o marionetă. Ne mişcăm diferitele părţi ale corpului stând în spatele copiilor, menţinând câte o poziţie pentru câteva secunde (de ex.: ridicăm braţul stâng, ne ridicăm piciorul drept, îndoind

Bartok Eva:

Joc

bucurie

ochi strălucitori

genunchiul, ne înclinăm capul înspre dreapta sau ne punem mâinile pe cap şi ne înc lin ăm spre dr ea pt a etc ). Du pă câteva exerciţi i, con ti nu ăm jocul, stând unul lângă altul. HARTA CORPULUI „Harta" este colegul nostru. Enumerăm ce (părţile corpului) se vede pe par te a de sus (păr, gât, och i et c) , de jo s (ge nu nc hi , gle zne etc ), de o parte şi de alta a hărţii. UI TE , AICI SU NT OC HI I MEI! Stăm în cerc. Unul dintre copii se întoarce spre cel de lângă el: aici sunt ochii mei!" şi arată, de ex., către nas. Colegul lui se întoarce către următorul copil: „Uite, aici e nasul meu!" şi arată către abdomen. Jocul

„Uite,

continuă acest fel, fiecaredinaintea dintre copii pe care i în a arătat o copilul sa. indicând acea parte a corpului NELU NETOTU ŞI PRIETENII SĂI Co nd uc ăt or ul joc ulu i (Nelu Neto tu) ara tă spre o pa rt e a corp ulu i, da r o denumeşte în mod greşit. Copiii (prietenii lui Nelu Netotu) trebuie să arate spre acea parte a corpului pe care a numit o Nelu Netotu şi trebuie să spună denumirea aceleia pe care Nelu a arătat o. De ex., Nelu Netotu spune: „Asta i nasul meu" şi arată către glezne, iar copiii vor arăta către nasul lor, spunând: „Asta i glezna mea". Jocul continuă în acest fel. MAIMUŢA IMITATOARE A d u l t u l v a j u c a r o l ul m a i m u ţ e i m a m ă , i a r c o p i l u l p e cel a l p u i u l u i d e maimuţă, care imită toate mişcările mamei. Ne aşezăm lângă copil în aşa fel încât să fim cu faţa în aceeaşi direcţie, dar să ne vedem bine unul pe celălalt. Legăm câte o eşarfă de aceeaşi culoare de cotul drept sau punem o gumă elastică de prins părul, groasă şi colorată, pe încheietura de la mâna dreaptă. Ii arătăm o anumită poziţie a mâinii şi ţinem mâna în această poziţie până când copilul imită exact poziţia arătată. De ex.: Cele două mâini fac aceeaşi mişcare:

ambe le mâi ni pe gen unc hi, ambel e mâi ni pe cap, ambel e mâi ni r idicate, ambele mâini pe urechi, ambele mâini pe ochi, ambele mâini pe glezne etc. Cele două mâini iau poziţii diferite:

mâ na drea pt ă pe genun ch iul drep t, mâ na stângă pe FA)

cap.

Schema corporală mâ mâ mâ mâ

na na na na

dre dre dre dre

apt ă apt ă ap tă apt ă

pe pe pe pe

um ăr ul drept urec hea dreapt coapsa dre apt abd om en , mâ

, mân a stângă pe ochiul stâng ă, mâ na stângă pe genu nchi ul stâng ă, mâ na stâng ă pe nas na stângă pe cap e tc.

Una dintre mâini trecepeste linia de mijloc a corpului:

mâ mâ mâ mâ

n a dr ea pt ă pe cotul na drea ptă pe urech na dre apt ă pe gură , na drea pt ă pe şolduri,

stâng, mâ na stâ ngă pe gu ră ea stângă, mâ na stângă pe genun chi ul stâng mâ na stângă pe ochiu l dr ep t mâ na stângă pe ur ec he a dr ea pt ă etc.

Ambele mâini trec peste linia de mijloc a corpului:

mâ na dre ap tă pe urech ea stângă, mâ na stângă pe gen unc hiu l dr ep t m â n a dr ea pt ă pe cotul stâng, mâ na stâng ă pe och iul dr ep t mâ n a dr ea pt ă pe glezna stângă, mâ na stâng ă pe um ăr u l dr ep t etc. După ce copilul nu mai este nesigur şi imită poziţiile cu precizie şi sigu ran ţă, p ut em continu a jocu l fără să mai p u rt ă m e şarfa.

DANSUL INDIENILOR Su nt em indien i şi da ns ăm în ju ru l focului da ns ul adu căto r de ploaie. Trebuie să mişcăm în acelaşi timp membrele de pe partea opusă, urmând mişcările prezentate sau indicaţiile primite. Dansul poate fi acompaniat cu o melodie potrivită. „Mişcă ţi cotul drept şi ridică piciorul stâng în acelaşi timp! Acum mişcă ţi cotul stâng şi ridică piciorul drept!" „Apleacă te, scutură ţi braţul drept şi fă un pas cu piciorul stâng! Ac um invers!" „Ridică braţul drept şi bate de două ori cu mâna stângă peste piciorul stâng în timp ce te plimbi cu paşi egali! Acum invers!"etc.

Să inventăm împreună paşi asemănători. URMEAZĂ CONDUCĂTORUL! A l e g e m u n c o n d u c ă t o r d i n t r e c op ii . Ce i l a lţ i t r e b u i e s ă facă c e e a c e l e spune conducătorul. De ex.: „ Conducătorul vă spune să staţ i pe piciorul stâng (drept)!", (drept)!"

„Ridicaţivă

braţul drept

(stâng)! "

sau

„Prindeţivă

umărul stâng

CON DUCE REA UNEI MAŞINI Joc în p er ec he : u nu l dini re copii joacă rol ul maş in ii, iar celăl alt este şoferul. Acesta slă în spatele „maşinii", ţinând mâinile pe umărul colegu M

Bartok Éva:

Joc

bucurie

ochi strălucitori

lui său. „Ochii maşinii" sunt legaţi. Şoferul conduce maşina: pentru a coti la stânga va strânge umărul stâng, iar pentru a coti la dreapta, umărul drept; pentru a merge înainte va lovi uşor spatele, iar pentru a intra în marşarier fundul colegului. Pentru a opri, va pune mâna pe capul celuilalt. Aşa circulă amândoi prin sală, ocolind obstacolele. Jocul continuă cu schimbarea rolurilor.

.V2

Bartok Eva:

Joc

bucurie

ochi strălucitori

Următoarele jocuri pentru dezvoltarea orientării în spaţiu nu conţin exerciţii pentru dezvoltarea orientării în pla n. In cursul efectu ării lor, după ce copilul a învăţat să se orienteze în spaţiu, aceste jocuri trebuie să fie completate cu cele pentru orientarea în plan.

MENŢINE DISTANŢA! Perechile stau faţă n faţă. Unul dintre copii iniţiază o mişcare, iar celălalt trebuie să menţină distanţa dintre ei (de ex., dacă primul face un pas î n a i n t e , celălalt t r e b u i e să fac ă u n pas în a po i ). TE AM GĂSIT! Membrii grupului formează perechi care stau faţă în faţă, în faţa pereţilor cameră.lorCei dintreCând cele au două rândurică formate pornescopuşi cătredin perechile cu din ochiiunul închişi. senzaţia au ajuns în faţ a p e r e c h i i lo r, d e s c h i d o c h i i şi îş i a t i n g colegii. O alt ern ati vă a jo cul ui : un râ n d stă cu faţ a spre per et e, cu och ii deschişi. La un semnal, copiii din celălalt rând (participanţii care stau cu spatele la perete vizavi şi cu ochii închişi) pornesc înainte, apoi, la un alt semnal, se opresc. Cei din celălalt rând pornesc, mergând cu spatele, şi se opresc atunci când simt că au ajuns chiar în faţa celuilalt. AM AJUNS LA PERETE! Pornim pe rând spre perete, cu ochii închişi. Trebuie să încercăm să simţim unde este peretele. Cine reuşeşte să ajungă cât mai aproape de perete fără să se lovească de el? CASĂ NOUĂ Ne am mutat într o casă nouă şi încercăm să i descriem unui prieten cum ne am amenajat camera. Copilul stă în mijlocul sălii şi relatează ce se află în faţa şi în spatele lui, deasupra, dedesubt, la dreapta şi la stânga lui. Ne întoarcem într o altă direcţie, dăm telefon unui alt prieten şi îi descriem şi lui camera (sala în care are loc activitatea). TESTAREA ROBOTULUI V o m tes ta d a c ă r o b o t u l f u n c ţ i o n e a z ă c orect . „Pune maşina înfaţa ta, după tine, sub tine, deasupra ta, la stânga ta, la dreapta

ta!"

Orientarea spaţialA „Stai (aşează te, pune te în genunchi, culcă te) naintea î mesei, în spatele ei, pe ea, sub ea, lângă ea, treci peste ea!" „Puneţi piciorul deasupra scaunului, în spatele lui, înaintea lui, sub el, pe el!"

STELELE Ne ju că m într o came ră întun ecată, cu d ou ă lante rne. Lan te rn a ţinută de adult luminează nemişcat centrul peretelui. Pe „cer" apar, din când în când, şi alte „stele", adică lumini mişcătoare. ta,

„Luminează cu lanterna tasub lumina lanternei mele,deasupra ei, la dreapla stânga, deasupra dulapului, între dulap şi uşă etc!"

Ca alternativă, lanterna fixă este ţinută de copil, iar adultul mişcă lumi na lante rne i sa le în ju ru l lumin ii copilului. Copilu l indică direcţiile (sub, deasupra, la dreapta, la stânga). ROBOTUL TELECOMANDAT Copilul va juc a rolul rob otul ui care u rm ea ză instrucţi unil e primi te de la comandant (adult). Aşezăm un obiect în celălalt capăt al sălii, rob o t u l a v â n d s a r c i n a s ă a j u n g ă l a a c es t o b i e c t . S e p o a t e m i ş c a d o a r î n 4 direcţii: înainte, în spate, în stânga sau în dreapta. în timp ce se mişcă, nu i este permis să se întoarcă la dreapta sau la stânga, trebuind să priv ea s c ă î n t o t d e a u n a î n a c e e a ş i d i r e c ţ i e c a ş i l a p o r n i r e . P u t e m a m p l a s a câteva obstacole în sală, iar acestea trebuie ocolite urmând instrucţiunile adultului. De ex., „Fă do i paşi în spate! Fă un pas ladreapta! Un pas înainte! etc." După ce copilul ajunge la ţintă şi ia obiectul, îl conducem înapoi la punctul de pornire, în mod similar. Dacă copilul are probleme cu direcţia „drea pta st ânga" , în ain te de a în cep e jo cu l vom ma rc a br aţu l dr ep t folosind o panglică. Jocul se continuă cu schimbarea rolurilor. Robotul (adultul) nu poate vorbi; d a c ă c o m a n d a n t u l î l t r i m i t e î n t r o d i r e c ţ i e g reş it ă, v a m e r g e î n d irecţia respectivă, neputând să spună dacă nu este bine! Să lăsăm copilul să şi dea seama singur de greşeli şi să le corecteze. MLAŞTINĂ O potecă întortocheată trece prin mlaştină (facem o potecă din ziare). Este întuneric (copilul îşi închide ochii), dar norocul nostru este că un coleg cunoaşte bine drumul şi ne dă instrucţiuni pas cu pas. De ex.:

„Fă doi paşi înainte! Fă un pas la stânga! Unul în spate! Fă trei paşi la dreapta! etc."

Bartok Eva:

Joc

bucurie

ochi ălucitori str

respectăm instrucţiunile sau dacă instrucţiunile suntDin greşite, „ne Dacă vom nu scufunda în mlaştină" şi colegul trebuie să ne scoată. păcate, î n acest caz, t r e b u i e s ă p a r c u r g e m d r u m u l d e l a î n c e p u t . SĂ CO ND UC EM UN NEVĂZĂTOR Copii i îş i aleg câte o per ec he ; un ul din tr e ei va ju ca rolul nevăz ăto rului, iar celălalt va fi conducătorul. Acesta din urmă trebuie să îşi ajute colegul pe un traseu plin de obstacole. La început poate să 1 ţină de mână, dar în cea de a doua rundă are voie să 1 ajute doar prin instrucţiuni verba le : „Fă unpas înainte, doi paşi la dreapta, apoi din nou înainte etc." NAVIGATORUL Joc în pereche. Navigatorul trebuie să şi ajute colegul (pilotul), care e „Fă doi p aşi înainte,

legatl la Ia ochi, ajungă dintrobstacole un punctdinal unu stângasă etc." Facem

sălii în altul. mobilierul sălii. Copiii care sunt legaţi la ochi trebuie să se târască sau să păşească peste ele, să se strecoare printre ele sau să le ocolească. CUM AJUNGEM ÎN CURTE? Trebuie să i explicăm unui cunoscut de al nostru cum poate ajunge din sală în curte (sau de la un loc cunoscut în altul). Evocăm traseul şi ne imaginăm cum se poate parcurge, apoi descriem pas cu pas ce anume va fi în jurul lui şi în care direcţie trebuie să meargă (unde trebuie să coteas că, ce se află în faţa lui, la dr ea pt a lui et c) . în pa rt ea a d ou a a jo cu lu i ve rificăm traseul descris. BILETUL DE CINEMA Transformăm încăperea într o sală de cinema. Copiii primesc câte un „bilet de cinema", pe care este desenat exact unde este locul lor. (Desenăm locurile şi rândurile din sală, apoi indicăm locul copiilor.) După ce fiecare îşi o c u p ă locul, copiii t r e b u i e să expl ic e u n d e stau ei . „Unde De ex. „în rândul al treilea, locul al patrulea de al stânga."

ai primit loc?"

OCHII ŞI MÂNA Un ul di nt re copii va ju ca rol ul „ochilor" , iar celălalt va fi „m ân a" . „Ochiul" se uită la o figură alcătuită din discuri, beţişoare şi forme geometrice colorate, ajutând „mâna", pas cu pas, să alcătuiască o figură identică cu prima. De ex.: „Pune în mijloc un cerc rotund, sub el un pătrat verde; în dreapta pătratului pune ini triunghi galben etc."

MISCÂRI FINE

Bartok Éva:

Joc

bucurie ochi strălucit ori

Idei pentru dezvoltarea mişcărilor fine şi întărirea degetelor: îl batem masăm spatele colegului nostru, „ÎNCĂLZIRE": apoi îl mângâiem cu vârful degetelor.

cu lama palmei,

„ACROBAŢII":

Ţinem o minge micuţă în mână, o strângem cu degetele, apoi ne relaxăm. Rostogolim mingea pe o masă, folosind numai degetele. Ne aşezăm palmele pe o foaie de hârtie, o prindem cu degetele şi încercăm să facem din ea un ghemotoc, folosind o singură mână, apoi încercăm să o netezim din nou. Putem încerca să o aruncăm spre o ţintă („la poartă"). „FRĂMÂNTAREA ALUATULUI": închidem şi deschidem pumnul. „ Î N T I N D E R E " : întindem, apoi relaxăm palma. „CARUSELUL": mâinilor ţinând pumnii închişi. din închei etură . „RĂMAS BUN":rotimflutîncheietura urăm mân a, mişcând o relaxat, „FLUTURAREA STEAGULUI": mişcăm încheietura mâinii ţinând palma î nt in s ă . „AMESTECAREA RÂNTAŞULUI": rotim încheietura mâinii. în j u r u l „DESFACEREA GHEMOTOCULUI": mişcăm una dintre încheieturi celeilalte. „LĂSAŢI

LUMINA

SĂ SESTRECOARE

PRINTRE DEGETE":

î ntindem şi închidem

degetele, alternativ.

rigid) de sus în jos. „ F R U N Z E CĂZÂND": mişcăm degetele (ţinându le ADUNAREA LOR": strângem FRUNZELOR, pumnii, apoi le des-

„APUCAREA

chidem brusc. „PLIMBARE": „NE PLIMBĂM" CU degetul arătător şi degetul mijlociu pe masă. „N IN SO AR E" : miş că m moal e degetele , de sus în jos. „OCHELARI": formăm un cerc cu degetele. „MELCIŞORI FURIŞÂNDU SE PRINTRE FIRELE

DE IARBĂ": ridi căm degetele, fi-

ecare pe rând, cu palmele aşezate pe masă, în ambele direcţii. SE RETRAG ÎN CASELE LOR": îndoim degetele, fiecarepe rând, „MELCIŞORII cu palma ţinută în sus, în ambele direcţii. ţinem mâinile pe masă, un a lângă cealaltă, „DE A V AŢI ASCUNSELEA": cu palmel e în jos. As cu nd em (îndoim) ambe le dege te arătă toa re , apoi le î n t i n d e m d i n n o u ; a m b e l e d e g e t e mijlocii, a p o i l e î n t i n d e m d i n n o u etc. imităm folosirea diferitelor instrumente muzicale (pian, „ORCHESTRA": chitară, tobă, fluier, vioară etc).

Mişcări fine „VREME REA": mai tare, cu unghiile, cu v â r f u l degetebatem uşor, apoi lor, apoi batem în masă cu palmele (acompaniind verbal mişcările degetelor şi mâinilor): „Este linişte, începe să cearnă, plouă, bate grindina, tună şi fulgeră, fulgerul loveşte ceva, iese soarele." La sfârşit, scuturăm apa de pe degete. „S Ă PUNEM SARE ÎN SUPĂ": frecăm vârful degetelor.

„PĂSĂRELELOR

LE ESTE FOAME":

„ciugulim" seminţe între degetul

gros şi

cel arătător. di n cleme de rufe. Prindem clemele „MAGIE": Facem un „şarpe" lung una de celălaltă, capătul uneia de cel al următoarei. „RIDICAREA GREUTĂŢILOR": CU mâna pe masă, prindem un creion între degetul arătător şi cel mijlociu, îl ridicăm, apoi îl punem înapoi. Putem să încercăm cu alte două degete, respectiv cu alte obiecte (radieră, bilă, inel etc). „OLIMPIADA": aruncăm, cu fiecare deget pe rând, un ghemotoc de hârtie sau o mi ng e de pi ng po ng în spr e o an um it ă ţin tă, ati ng ân d fiecare deget de degetul gros. gros (întindem celelalte degete, apoi le „ELICOPTER": rotim degetul strângem). cu degetul gros (la degetul „ÎNTÂLNIREA DEGETELOR": atingem degetele mic atingem atât vârful, cât şi baza degetului). de la cele două mâini, le în„APLECAREA DEGETELOR": atingem degetele doim şi le întindem. „PROBA DE PUTERE": de lacele două mâini în aşa fel înatingem degetele cât să atingem şi palmele, degetele de la mâna stângă trebuind să împingă degetele de la mâna dreaptă (facem mişcarea cât mai încet!). „OMIDA": imităm o omidă cu palma şi degetul arătător (mişcându se pe masă, ridicându se, două omizi care se întâlnesc şi se uită una la cealaltă, se salută). „BALAURI": dosul mâinii este balaurul, iar braţul este gâtul balaurului. (Balaurii îşi întind gâtul, caută victime, se întind către ele şi le prind le p u n jos, se înto rc un ul cătr e celălalt , se speri e un u l pe celăla lt, ap oi un ul î l m ă n â n c ă pe celălal t.) „SCORBURA": îm pr eu na re a degetelor de la cel e do uă mâni , ţinâ nd inelarul înăuntru (acesta trebuie mişcat cu grijă, în aşa fel încât să nu se vadă mişcarea).

Bartok Éva:

Joc

bucurie

ochi strălucitori

palmele, îndoim ambele degete cem„BALANSOARUL": palmele până când lipim mâinile ajung în poziţie opusă, apoimijlocii, mişcăm întoardegetele mijlocii. „VREMEA": Picură:

batem în masă cu degetele îndoite, atingând masa şi cu

unghiile. Cerne ploaia:ne

„jucăm la pian", cu degetele întinse pe masă. cu degetele arătătoare pe marginea mesei, alternativ. Grindină: batem cu osul degetelor în masă. Aversă: batem în masă cu marginea palmei (dinspre degetul mic). Ploaie torenţială:batem cu palmele în masă, alternativ. Vânticel: cu degetele desfăcute întinse, mişcăm mâinile în aer, cu mişcări din ce în ce mai largi. Plouă: batem

Furtună: Ciclon:mişfluturarea căm închbraţelor eie turadeasupra celo r

capului. dou ă mâin i un a în ju ru l c elei lal te. Vârtej:rot im ce le do uă dege te ar ătă to ar e unu l în ju r ul ce luila lt, apoi degetele mici. Tunet: batem cu pumnul în masă (la început cu lovituri mai încete, apoi tot mai puternice). Fulger: ridicăm braţul, apoi lovim brusc masa cu pumnul. Tornadă:descriem cercuri în aer cu un deget, ridicându 1 de pe masă. Soare şi cer senin: ridicăm un braţ, cu degetele desfăcute şi întinse.

<><)

COORDONAREA OCHI MÂNĂ

Bartok Eva:

Joc

bucurie

ochi. strălucitori

LANTERNA Suntem într o „pădure deasă şi întunecată". Luminăm cu lanterna diferite obiecte din sală. Copilul urmăreşte cu degetul fasciculul de lumină şi denumeşte obiectele luminate. CAPCANA DE LUMINĂ Folosind o lanternă, luminăm o bucată liberă pe un perete. Copilul pune mâna pe zona luminată şi încearcă să continue să o atingă pe aceasta, în orice direcţie s ar mişca. Putem folosi două lanterne, caz în care copilul are sarcina să urmărească conul luminos mişcat de conducătorul grupului cu ajutorul lanternei ţinute de el. LUMINA PORNEŞTE Sarcina este urmărirea cu lumina lanterneiLAa PLIMBARE unei linii desenate pe tablă sau pe o fo ai e m a r e de h â r t i e . „Plimbaţi vău c lumina lanternei pe Urmăriţi

cât

mai

exact

drum!

linia!"

DESENE DE LUMINĂ Ac est j o c s e j o a c ă î n t r o sală î n t u n e c a t ă , c u d o u ă l a n t e r n e . C o p i l u l t r e b u i e s ă u r m ă r e a s c ă c u l a n t e r n a lui l u m i n a l a n t e r n e i n o a s t r e , „ d e s e n â n d " şi el figuri, similare cu cele ale noastre (cerc, linie ondulată, în zigzag, linie dreaptă, spirală etc). Putem să desenăm şi litere sau numere. Copiii trebuie să le observe şi să le ghicească, apoi să le deseneze. DE A PRINSELEA CU MÂINILE Mişcăm mâinile pe o suprafaţă mare şi transparentă (de ex.: un geam) cu mişcări rapide. Copilul are sarcina să urmărească mişcarea mâinii noastre de partea cealaltă a geamului. PISICUŢAJUCĂUŞĂ Copi lul va ju ca rolul pisicuţei care se jo ac ă cu o mi ng e. Ţ i n e m în faţa copilului o minge legată de o sfoară, un ghemotoc sau un cocoloş, iar el trebuie să le lovească cu mâna dreaptă sau cu cea stângă. SĂ PRINDEM MUŞTE Unul dintre copii atinge cu o pensulă (sau un obiect moale) mâna unui alt copil, care trebuie să prindă „musca". (>2

Coordonarea ochi mâna UN de CĂ aruncare M LA ŢlaI Nţintă. TĂ Participăm la Olimpiadă,SĂla AR proba

„Aruncă săculeţul de boabe în cerc! Aruncă cercul pe bară! Doboarăpopicele cu mingea! Ţinteşte cu mingea ta celelalte mingi!Aruncă mingea în coşul de gunoi!"Putem să

creştem distanţa, crescând astfel şi nivelul de dificultate. AŢI SUNAT, D O M N U L E ? A g ă ţ ă m u n c l o p o ţ el în sală . C o p i i i î n c e a r c ă să lovească c l o p o ţ e l u l c u o minge mică (sau un animal de pluş). JONGLERUL Su nt em jon gler i şi a r u n c ăm un obiect mic din tr o mâ n ă în cealaltă. Pu te m să în ce rc ăm jo cu l şi cu do uă sau ch ia r trei obiecte.

SĂ PRINDEM MONEDELE Punem câteva monede pe dosul mâini. Le aruncăm în sus şi încercăm să le prindem. MINGEA DE BASCHET Con du căt or ul jocu lui ar un că în sus câteva obiecte mici (radiere , nasturi, mingi de cauciuc) care trebuie prinse cu o cutie (coşul de gunoi). JOCUL CU DOPUL Parti cipan ţii la jo c stau în cerc. în mijloc ul cercul ui p u n e m o mă su ţă pe care se aşează un flacon de plastic, iar pe gâtul sticlei un dop. Pornind de la o linie stabilită în prealabil (cea. 3 metri de la flacon), participanţii trebuie să încerce să lovească dopul de pe flacon sau să 1 împingă cu degetul arătător întins. Jucătorii nu au voie să se oprească în faţa flaconului, fiind nevoiţi să lovească dopul din mers, fără oprire. URM ĂRIRE A UN EI LINII Mergem pe urmele cuiva. Desenăm diferite figuri pe podea: o spirală, linii ondulate, cercuri, linii în zigzag etc. Copilul are sarcina să urmărească aceste linii folosind un băt. »

SERPENTINA A ş e z ă m p e covor sf or i de diferit e c u l o ri , c a r e s e i n t e r s ec t e a z ă . C o p i l u l are sarcina să urmărească aceste linii folosind o maşinuţă.

Bartok Eva:

Joc

bucurie

ochi trălucitori s

LABIRINTUL SFORILOR A ş e z ă m t r e i p a t r u b u c ă ţ i d e sf ori c o l o r a t e p e o m a s ă î n a ş a fel î n c â t să se încrucişeze în mai multe locuri. Copilul conduce degetul arătător de a lungul câte unui fir. (Poate urmări firul de o anumită culoare, stabilită î n p r e a l a b i l , şi c u a j u t o r u l u n u i băţ.) D a c ă c o p i l u l se d e s c u r c ă d ej a b i n e c u firele d e d i f e r i t e c u l o r i , p u t e m s ă j u c ă m j o c u l ş i c u fire d e a c e eaşi culoare. BALOANE ÎN AER î n c e r c ă m s ă ţ i n e m î n a e r u n b a l o n , lo vi n d u 1 c u m â n a ( s t â n d î n picioare, în poziţie şezând sau culcat). Putem încerca acelaşi lucru cu mai multe baloane (2 3). Putem să folosim doar un deget, doar capul sau doar piciorul. OBIECTE MIŞCĂTOARE Parti cipan ţii stau în cerc. Co nd uc ăt or ul jo cu lu i po rne şte câte un dintr un anumit punct al cercului, în ambele direcţii; în acelaşi timp, aruncă şi o minge celui din partea opusă lui. Obiectele sunt date din mână în mână, în direcţia specificată, mingea ajungând când la un copil, când la altul. Scopul este ca niciun obiect să nu cadă pe podea şi niciun participant să nu aibă în acelaşi timp două obiecte în mâini.

obiect

OBIECTE FIERBINŢI Participanţii stau în cerc. Fiecare are în mână o minge (animal de pluş, o pereche de şosete împăturite). La un semnal dat, copiii trebuie să dea mingea în cerc: primesc mingea de la colegul lor din stânga şi o dau mai dep ar te c olegului di n dre apt a. Jocu l poat e fi conti nuat prin creşterea ritmului. ECHIPA DE REPUTAŢIE MONDIALĂ Copiii îşi aruncă câteva obiecte mai mici, într o anumită ordine. Fiecare le aruncă întotdeauna aceluiaşi copil. Scopul este să le arunce în aşa fel încât să p o a t ă fi prin se cât m a i uşor; participanţii trebuie să fie pregătiţi să pr in dă obiectul şi să 1 de a ma i de pa rt e cât ma i repe de . D acă jo cu l merge bine, putem creşte numărul obiectelor.

Coordonarea

ocbi

in.ttt.»

SĂ BATEM CU PU M N U L St ăm în ju r ul une i mese, cu mâi nil e pe masă , în aşa f el încât mâmili noastre să reprezinte câte o mână a vecinilor noştri. (Mâna mea stângă \ .i fi mâna dreaptă a vecinului din stânga, iar mâna lui dreaptă va fi mâna mea stângă. Mâna mea dreaptă va fi mâna stângă a vecinului din drcap ta, iar mâna lui stângă va fi mâna mea dreaptă.) Fiecare copil îşi po/.iţio nează mâinile. Cineva începe să bată în masă cu o mână. Gestul „merge" î n ce r c î n s p r e d r e a p t a , m â i n i l e a ş e za t e p e m a s ă b ă t â n d p e r â n d . T r e b u i e să avem grijă să nu greşim. Dacă cineva bate de două ori, direcţia bătăi lor se schimbă. Jocul poate fi continuat prin creşterea treptată a ritmului

PERCEP ŢI A VIZU ALĂ

Bartok Éva:

Joc

bucurie

ochi strălucitori

Următoarele jocuri dezvoltă controlul mişcărilor oculare, atenţia vizuală, constanţa formei,

diferenţierea fond figură

şi

discriminarea

vizuală.

A t e n ţi a v i z u a l ă MEDITAŢIE Suntem budişti. Trebuie să ne concentrăm pe un obiect sau un detaliu al obiectului timp de 20 de secunde. SĂ NE UITĂM ŢINTĂ! V o m î n c e rc a s ă ne u i t ă m î n oc h ii celuilalt cât m a i m u l t t i m p . „ADEZIV PENTRU PRIVIRE" Am l u at o „tabletă" c a r e „a lipit" priv irile n o a s t r e . P ere ch i l e t r e b u i e să se mişte uitându se permanent în ochii celuilalt: să se aşeze, să se ridice, să se pli mbe , să se pi ep te ne , să şi îm br ac e ja ch et a, să o în che ie etc. „VÂNĂTOAREA UNEI PRIVIRI" Se jo ac ă în pe re ch e. Un copil se aşează pe un scau n şi îşi mu t ă pri vir ea î n t r u n r i t m a l ert, ţ i n â n d c a p u l n e m i ş c a t . P e r e c h e a lui s e m i ş c ă î n j u r u l lui în aşa fel încât privirea lor să se întâlnească. Jocul poate fi continuat prin schimbarea rolurilor. UNDE TE UIŢI? Regele (unul dintre copii) se uită la diferite obiecte sau la diferite puncte ale sălii. Slugile regelui (ceilalţi) trebuie să ghicească la ce se uită regele. Jocul poate fi continuat prin schimbarea rolurilor. UNDE SĂ L PUN? Un copil ţine în mână un obiect. Membrii unei familii aristocrate (ceilalţi copii) îi semnalează cu privirea unde să pună obiectul respectiv (de ex., pe pervazul ferestrei, în mijlocul covorului, pe un scaun, pe dulap etc). Jocul poate fi continuat prin schimbarea rolurilor.

(ÎS

Percepţia vizuală TENIS Suntem spectatori la un meci de tenis. Ne mutăm privirea între două puncte (ferestre uşă), urmărind astfel „mingea". Acum mingea sare în altă dire cţie şi love şte câte ce va: dacă con du că to ru l joc ulu i bate di n pal me, ne mutăm privirea între 3 4 puncte (sobă perdea masă, sobă perdea masă uşă). LA CE SE GÂNDEŞTE? Părinţii grijulii pot ghici ce vrea copilul din privirea lui. Aşezăm 2 3 obiecte pe o masă. „Ghiceşte la care m am gândit şi unde vreau să 1 pui!" „Copilul" se uită lung la un obiect, apoi le indică părinţilor, „din priviri", unde doreşte să pună ei acest obiect (de ex., pe un scaun). EXERCIŢII PENTRU OCHI Suntem la oftalmolog şi facem exerciţii pentru ochi. Vom urmări un obiect micuţ colorat sau un spot de lumină de la stânga la dreapta, de la dr ea pt a la stâng a, apo i în sus şi în jos , în cer c şi în dia go na lă , în fo rm ă de opt. Copilul trebuie să şi ţină capul nemişcat, urmărind mişcarea doar cu ochii. Putem însoţi mişcarea cu indicaţii verbale: „Acum de la stânga dreapta...".

URMĂRIREA SUSPECTULUI Suntem detectivi şi nu putem părăsi locul în care suntem, putând să observăm „suspectul" doar cu privirea. Alegem şi un „suspect" care stă î n t r u n co lţ al să li i. Aces ta şt ie că es te o b s e r v a t şi, de ac ee a, s e m i ş c ă d o a r în c et , c u grijă. Det ec tiv ii s e i n f o r m e a z ă r e c i p r o c , î n ş o a p t ă , d e s p r e l o c u l („Acum este înfaţa dulapului, acum a părăsit cov orul"). unde e suspectul. SĂ FIM AT EN ŢI U N U L LA AL TU L Ne plimbăm prin sală şi suntem atenţi unul la celălalt. Dacă unul dintre participanţi se opreşte, tot grupul trebuie să se oprească. Dacă unul dintre ei porneşte, tot grupul trebuie să pornească. Oricine poate porni sau opri mişcarea. ALBA NEAGRA Avem nev o ie d e 4 p a h a r e d e plastic. P u n e m u n o bie ct m o a l e s u b u n u l dintre pahare şi începem să mişcăm paharele pe masă. Copilul are sarcina să reţină sub care pahar se allă obiectul. <»< )

la

Bartok Eva:

Joc

bucurie

ochi strălucitori

O MINGE IMAGINARĂ Stăm în cerc. Cineva ţine în mână o minge imaginară pe care o „aruncă" un ui alt part ici pant la joc. Acesta o „pr in de" , apoi o „aru nc ă" altcuiva. Jocul poate fi continuat în acest fel. îi putem fenta pe ceilalţi: ne uităm la un participant, dar aruncăm mingea unui alt participant; aruncăm mingea foarte încet sau foarte rapid; mai întâi o batem de câteva ori de podea, o aruncăm în sus, o prindem şi abia după aceea o aruncăm mai departe etc.

CIRCULAŢIE Maşinile pornesc la culoarea verde a semaforului, iar la roşu se opresc, î n t i m p c e al ea rg ă, copi ii i mi t ă mi ş că ri l e c u c a r e s e c o n d u c e m a ş i n a , o c o lind obstacolele (scaunele) şi trecând de mai multe ori pe lângă conducătorul grupului, ridicăgrijă uneori un secarton verde,unul alteori unul roşu. Participanţii trebuiecare să aibă să nu lovească de altul. OGLINDA Copiii se aranjează perechi, stând faţă n faţă. Unul este „oglinda" şi imită gesturile partenerului care se mişcă încet, fără să vorbească. După un minut, se schimbă rolurile.

EU ŞI UMBRA MEA Copiii stau unul în spatele celuilalt şi imită mişcările celui din faţa lor, ca şi cum ar fi umbra lui. Poate fi jucat atât în pereche, cât şi în grup. URMEAZĂ LIDERUL Se alege un lider dintre membrii grupului şi timp de 3 minute mişcările, mimica şi verbalizările lui vor fi imitate de către grup. Jocul se repetă cu alţi lideri. OGLINDA PENTRU FĂCUT GRIMASE Copiii stau în semicerc, în faţa lor aflându se „oglinda pentru făcut grimase". Fiecare dintre ei face trei grimase, pe care „oglinda" le imită cât mai repede. Copiii efectuează exerciţiul unul după altul şi, în momentul în c a r e au v ăz u t g r i m a s e l e f ă c u t e de celălalt co pil (oglind a), fa c şi ei alte grimase. Acestea trebuie să fie cât mai variate. (De ex., vesel, mânios, invidios, nesuferit, obraznic, laş, bleg, curios, încrezut, înfricoşat, dispreţuitor, ironic, supăr at, pros tuţ etc ). Se poat e ju ca şi în mo du l urm ăt or : toţi copiii j o a c ă ro lul „oglinzii p e n t r u făc ut g r i m a s e " c a r e i mi t ă pe cel d i n fa ţa lor. 70

Percepţia vizuală PARADA MAIMUŢELOR St ăm în cerc. Co nd uc ăt or ul joc ul ui înce pe jo cu l cu o mişcar e simplă (de ex.: aplaudă). Participantul de lângă el imită această mişcare şi adaugă î n c ă u n a l a ea. A l t reilea p a r t i c i p a n t i m i t ă u l t i m a m i ş c a r e ş i a d a u g ă î n c ă una la ea, şi aşa mai departe, până când toţi ajung să facă acest lucru. Jocul merge în cerc, fiecare copil efectuând două mişcări. MÂINI MAGNETICE Se joa că în perechi . Mâin ile parte ne ri lor sunt legate pri n mag ne ti sm. Primul „conduce" mişcarea, cu palma ţinută în faţă, în timp ce celălalt copil îl imită. Apropiind palmele (fără să se atingă), vor efectua mişcări mai mici, respectiv mai ample. (Este un exerciţiu excelent de concentrare, foarte liniştitor.) MÂNA MAGICĂ Doi copii stau faţă în faţă. Unul dintre copii (iniţiatorul) ţine palma în faţa colegului (imitatorul), la cea. 30 cm de el. Iniţiatorul îl ghidează pe imitatorul lui prin mişcările palmei. Sarcina imitatorului este să menţină distanţa dintre palma iniţiatorului şi propria lui faţă. Iniţiatorul îşi mişcă în c et m â i n i l e , l e î n t o a r c e , p o r n e ş t e î n t r o a n u m i t ă d i r e c ţ i e , s e g h e m u i e ş t e etc. Jocul poate fi continuat prin schimbarea rolurilor. AM PRI NS FĂPTAŞUL! Par ti ci pan tul care va ju ca rol ul det ect ivu lui iese di n sală. Cei care rămân în sală vor alege un conducător. Sarcina lor va fi să imite cât mai exact mişcările conducătorului. Dacă acest lucru merge bine, participanţii v o r c h e m a î n a p o i d e t e c t i v u l î n sal ă. C o n d u c ă t o r u l v a s c h i m b a m i ş c a r e a , iar ceilalţi trebuie să 1 imite întocmai. Sarcina detectivului este să găsească cine este conducătorul (făptaşul). Secretul constă în mişcări continue şi interesante. Conducătorul trebuie să încerce să lege mişcările între ele, pentru ca introducerea noilor mişcări să nu fie prea bruscă. Dacă schimb a r e a este p r e a bru s c ă, d ete ct iv u l v a avea o s a r c i n ă p r e a u ş o a r ă . I n t i m p u l j o c u l u i cop iii n u s e u i t ă l a c o n d u c ă t o r , c i n u m a i l a p a r t i c i p a n ţ i i d i n faţa lor, ca într o oglindă. PRIVIREA PARALIZANTĂ V o m d e s e m n a î n se cr et c o n d u c ă t o r u l j o c u l u i (c el c a r e t r a g e c u ochiul). Mergem de la un copil la altul şi îi şoptim la ureche: „Nu tu eşti 71

Bartok Eva:

Joc

bucurie

ochi trălucitori s

cel care trage cu ochiul!",iar

la unul dintre copii îi şoptim „Tu eşti cel care un semnal dat, copiii încep să se plimbe prin sală, î n t o a t e d i r e c ţ i i l e, fiind a t e n ţ i u n u l l a c el ălal t. C e i c ă r o r a c o n d u c ă t o r u l j o c u l u i l e face s e m n c u o c h i u l s e a ş e a z ă p e p o d e a , d a r n u a u v oie să 1 dea de gol pe cel care este conducătorul. Atunci când rămâne doar un sing ur copil în picioare şi se dezvălui e identi tatea cond ucă tor ulu i, jo cul poate fi continuat prin desemnarea unui novi conducător. trage cu ochiul!"La

LABIRINTUL Fulg de Nea trebuie să parcurgă un labirint dificil, dar ştie că singur nu va reuşi şi, de aceea, cere ajutor de la prietenul lui, Vântilă, care îl „suflă" pe Fulg de Nea prin labirint, căutând ieşirea, fără ca acesta să se loveas că d eunp ereţ i i labirintul C o n sCopilul t r u i m are u n sarcina l abirint i n cacest r e i o a ne p e m a s ă şi aşezăm cocoloş de vată laui.intrare. să dsufle cocoloş prin labirint, până la ieşire. Acest exerciţiu dezvoltă şi motricitatea organelor fono articulatorii.

Constanta formei OBIECTE ASCUNSE A d u n ă m m a i m u l t e o b i e c t e p l a t e (de ex., h â r t i e , p i a p t ă n , l i n g u r ă , oglindă, creion, foarfecă, periuţă de dinţi, radieră, carte, vedere, clamă, cheie, caiet, CD, cuţit, nasturi, ac, batistă, liniar, beţişor pentru ureche, ciocolată etc), apoi le acoperim cu o eşarfă, în aşa fel încât să se vadă doar o mică parte din fiecare obiect. Sarcina copilului este să denumească obiectele, fără să le atingă. JOCUL DE A DETECTIVII Suntem detectivi. Sarcina noastră este să găsim pe o hârtie de împachetat formele identice, indiferent de culoare şi dimensiune. stelele!" s a u „Incercuieşte pătratele!"

„Incercuieşte

PĂDUREA DE LITERE Sarcina copilului este să aleagă o anumită literă dintr un set de litere de tipuri, mărimi şi culori diferite. „Alege toate literele „c" mici, de tipar!"

72

Percepţia vizuala

Diferenţierea fond figură VÂNĂTOARE DE F O R M E V o m „ v â n a " d if eri te f o r m e î n sală. V o m c ă u t a o b i e c t e r o t u n d e (de ex. farfurie, sticlă de lampă, fundul paharului, cap de piuneză etc), dreptunghiulare (de ex. carte, suprafaţa mesei, tavanul, ramă etc), drepte în poziţie verticală (de ex. tocul uşii, piciorul masei, piciorul scaunului, coada măturii etc), drepte în poziţie orizontală (de ex. pragul, conducte, marginea covorului, marginea mesei etc). INVENTARUL CULORILOR Trebuie să inventariem câte obiecte de o anumită culoare se află în sală. Vom căuta obiecte roşii, albe, maro etc. Câte aţi găsit? VÂNĂTOAREA DE C U L O R I Participanţii trebuie să observe cât mai atent îmbrăcămintea celorlalţi. Pe baza indicaţiilor cond uc ăto ru lu i de joc, ei tre bui e să caute o an u mi tă culoare şi să pună mâna pe un asemenea articol de îmbrăcăminte, dar hu pe îmbrăcămintea proprie, ci pe a celorlalţi. „Să căutăm, verde! etc."

să

că utăm... culoarea roşie!

Să căutăm, să

căutăm... culoarea

RE CHI NI I DE CUL OAR E Desenăm două linii paralele, la o distanţă de cea. 3 m între ele. In „marea" dintre ele înoată un rechin. Atunci când un participant strigă, de ex., „Vin albaştri!",atunci toţi trebuie să alerge pe partea cealaltă, iar rechinul încearcă să i prindă. Cei care poartă un articol de îmbrăcăminte cu culoarea specificată pot să treacă marea fără probleme, pentru că rechinul nu îi poate prinde. Jocul continuă prin strigarea unei alte culori. In ur mă to ar ea tură , rolul rec hi nu lu i va fi juc at de ce l care este pr in s de rechin. EXAMINARE Copiii stau în cerc, cu excepţia examinatorului, care rămâne în picioare. Co nd uc ăto ru l joc ulu i îi pu ne o în tre bar e (de ex. , „Cine

arepantaloni de culoare maro? Cine are ochi albaştri?Cine nu are părul scurt? Cine poartă cercei?"), la

care, ca să răspundă, examinatorul trebuie să se uite atent la cei

Bartok Eva:

Joc

bucurie

ochi strălucitori

lalţi şi să rostească numele celor la care se referă întrebarea. Jocul poate fi con tin uat cu un nou copil care joa că rolul ex ami na to ru lu i. VÂNĂTOAREA DE V I E R M I Facem „viermi " din sf ori de culori dif erite. P ân ă cân d con duc ăto ru l jocului îi împrăştie prin sală, participanţii stau cu ochii închişi. Jocul începe după ce toţi „viermii" au ajuns la locul lor. „Mierlele" (adică copiii) au sarcina să adune cât mai mulţi viermi, într un timp cât mai scurt. TE VĂD! Şeful de trib îl învaţă pe copilul indian. Ne uităm pe geam şi unul dintre copii vede ceva (de ex., „Văd o maşină albă!"sau „Văd o cutie poştală!"). să găsească vPartenerul a c ă u t a lui u n are altsarcina obiec t, p e c a r ecâtp amai r t e nrepede e r u l obiectul lui v a numit, t r e b u iapoi să 1 c a u t e . J o c u l poate fi continuat cu obiectele aflate în sală, apoi cu răsfoirea unor cărţi cu multe imagini, ilustraţii. Putem folosi şi o ramă de ochelari goală pentru a „observa mai uşor obiectul". Partenerii nu au voie să se ajute cu gesturi sau semne nonverbale. OCHI DE FULGER Ochi de fulger, indianul, vede tot nimic nu poate rămâne ascuns în faţa lui. In timp ce copiii ies din sală, ascundem un obiect mic în sală, în aşa fel încât să nu fie prea evident, dar să rămână vizibil. Ochi de fulger (copilul) se opreşte în uşă şi încearcă să descopere unde este acel obiect.

VÂNĂTOAREA DE L I T E R E Sarcina este căutarea unei litere în cuvinte sau în texte scrise.

„Suntem

vânători şi vânăm litera „b". Incercuieşte to ate literele „b"!"

VÂNĂTOAREA DE C U V I N T E Sarcina este căutarea unui anumit cuvânt într un text scris. nători şi

vânăm

cuvântul „lampă".

Subliniază

71

toate

„Suntem vâcuvintele„lampă" din text!"

Percepţia vizuală

Discriminare vizuala CENUŞĂREASA A m d e v e n i t C e n u ş ă r e s e ş i t r e b u i e s ă f a c e m m u n c a ei. î n t r u n vas, amestecăm 100 gr de boabe de fasole, de mazăre, de porumb, de linte, seminţe de floarea soarelui, de dovleac, mărgele colorate etc. Fiecare copil primeşte un pumn din acest amestec, pe care trebuie să le aleagă după fel ul semi nţel or. în ti mp ul jo cu lu i se po at e ascul ta muzi că sau pove stea „noastră", adică a Cenuşăresei. POŞTAŞUL Avem nevoie de 10 12 p e r e c h i de i m a g i n i . A ş e z ă m cât eva p ă p u ş i ş i a n i male de şipluş prin sală imagine lor. Aceasta fi ea imagin ise mnul „adresa" lo şi r.punem Copilulcâte va o juc a roluîn l faţa poştaşu lui, pe va re ch lor fiind scrisoarea pe care trebuie să o înmâneze. La început vom folosi imagini foarte diferite, apoi putem trece la imagini care pot fi diferenţiate din ce în ce mai greu.

Bartok Eva:

Joc

bucurie

ochi strălucitori

O ABILITATE SPECIALĂ Participanţii trebuie să pipăie un anumit obiect, apoi să 1 aleagă dintre mai m ulte obie cte do ar pe cale tactilă. Jo cu l po ate fi ju cat şi cu form e şi cu litere sau numere decupate din hârtie abrazivă. „Pipăie obiecte le pe care ţi le pun în mână! Acum le iau, iar tu trebuie să le cauţi printre mai multe obiecte!"

„SPIRIDUŞII PIPĂITORI" Punem mai multe obiecte într un sac. Spiriduşii pipăitori (copiii) trebu ie s ă r e c u n o a s c ă obiectele, d o a r pi p ăi nd u l e. Se p o a t e j u c a şi în u r m ă t o rul mod: copiii ţin mâinile la spate şi dau din mână în mână obiecte mai mici. „De câte obiecte văputeţi aminti? " „In ce ordine le aţi primit?" (dezvoltarea memoriei)

SĂ NE CĂUTĂM PERECHEA Suntem angajaţii unei agenţii matrimoniale. Suntem foarte buni în a găsi obiecte care se potrivesc sau sunt identice; putem să facem acest lucru fără să ne uităm la ele. Avem nevoie de două chei, creioane, radiere, linguriţe, bucăţi de textile de diferite texturi (mătase, flotir, lână, material sintetic), bucăţi de burete, discuri de lemn, dopuri, nasturi de diferite mărimi etc. Imprăştiem aceste obiecte pe o masă şi le acoperim cu o eşarfă. Copiii trebuie să caute perechile sub eşarfă, pe cale tactilă. ÎN ÎNTUNERIC Sarcina noastră este să punem în ordine obiecte cu aceeaşi formă, dar de diferite mărimi. Vom cere copiilor să le pună în ordine crescătoare după mărime, cu ochii legaţi.

CENUŞĂREASA ÎN ÎNTUNERIC Copiii trebuie să sorteze bile sau nasturi mici după mărime sau material, doar pe cale tactilă. GHIŢĂ GHICITORUL Ghiţă Ghicitorul îşi merită pe deplin numele. Copiii se împrăştie prin sală, păstrând liniştea. Ghiţă Ghicitorul, având ochii legaţi, bate o dată din palme. La acest semnal, toţi împietresc în locul în care se află. Ghiţă Ghicitorul porneşte într o anumită direcţie şi trebuie să ghicească cine este primul jucător pe care 1 întâlneşte, pipăindu i faţa (părul, îmbrăcă

Percepţia tactil kinestezică min tea, mâinile). Dacă Ghi ţă Ghicito rul rec uno aşt e corect cine es te jucă torul, jo cul poate fi con tin uat pr in sc him bar ea rolurilor. TU A I FO ST ! Im pă rţ im gru pul în do uă părţi egal e. Copiii din p ri ma ju mă ta te se aşează pe podea, răspândiţi prin sală, şi îşi închid ochii. în faţa fiecărui copil se aşează câte un me mb r u din cealaltă ju mă ta te a gr up ul ui şi pu n e mâinile pe umărul celui cu ochii închişi. Participantul „orb" va pipăi părul, obrazul şi mâinile partenerului. El va face observaţii cu voce tare (de ex., are părul lung, are urechile mici etc). După aceea, participanţii care au ochii deschişi se aliniază; participanţii „orbi" deschid ochii şi încearcă să ghicească cine le a fost partener. ELECTROCUTARE Stăm în cerc, în picioare sau aşezaţi pe podea, ne ţinem de mână cu ochii închişi. Co nd uc ăt or ul jo cul ui str âng e m â n a celui care se a flă alăt uri , iar acesta trebuie să transmită strângerea mâinii mai departe. TABLA DE DESEN Participanţii au sarcina de a ghici formele desenate cu degetul pe spate, în palmă sau pe dosul mâinii, de a le imita sau a le alege dintre formel e de se na te şi văz ute ante rio r. Se po at e ju ca şi cu litere s au cu n um er e . „închide ochii! Ce am desenat pe spatele tău? " Desenăm încet, pentru ca participantul să poată observa şi ghici mai uşor ce am desenat. OPERE DE ARTĂ Copiii încearcă să deseneze cu ochii închişi o figură simplă (un om, o casă, un copac, un om de zăpadă, o maşină etc), apoi verifică ce le a ieşit. Scriem ceva cu ochii închişi, apoi verificăm ce ne a ieşit. TELEFONUL RITMIC Ne ali nie m un ul în spatele celuilalt. Co nd uc ăt or ul jo cul ui bat e uşo r un ritm simplu pe spatele copilului din faţa lui. Acesta transmite ritmul mai departe, bătându 1, la rândul lui, pe spatele celui din faţa sa. Copilul din faţă (primul din rând) va bate ritmul din palme. Jocul poate fi continuat folos ind un ritm no u şi de s em n â nd un alt co nd uc ăt or de joc .

Bartok Eva:/oc

bucurie

ochi strălucitori

MÂRÂIE SAU NU MÂRÂIE? In mulţimea de sunete auzim diferite sunete. Copiii îşi pun mâna pe laringe şi încearcă să simtă dacă sunetul „mârâie" sau nu (adică dacă sunt consoane sonore, respectiv surde).

80

Bartok Eva:

Joc

bucurie

ochi strălucitori

Scopul jocurilor d e mai jos este dezvoltare a atenţiei auditive, a capacităţii de diferenţiere între fond şi forma acustică, precum şi a discriminării auditive.

A t e n ţ ia a u d it iv ă t

BOMBA A s c u n d e m î n sal ă u n ceas d e ş t e p t ă t o r c a r e ticăie t a r e . C o p i l u l v a avea sarcina de a găsi ceasul urmărind ticăitul. „Ascultă!Unde ticăie bomba?" MUZICĂ MAGICĂ Un copil iese din sală, iar noi ascundem un obiect. Copilul revine în sală şi noidevine începem zumzăim Dacă copilul apropie de obiect, zumzetul maisătare. Dacă încet. se îndepărtează de seobiect, intensitatea zu mze tu lui scade. Du pă ce acesta găseşte obiectul, jo cul poat e fi con tin uat cu un alt copil. DE A V ATI ASCUNSELEA Un copil iese din sală, iar un altul se ascunde undeva (sub masă, în dulap, în colţ etc), în aşa fel încât să nu poată fi văzut. II chemăm înapoi pe copilul ieşit, care trebuie să se oprească în uşă şi să observe de unde se aude vocea copilului ascuns (mieunat, lătrat, mârâit etc). După ce se găseşte copilul, jo cul poat e fi con tin ua t pr in sc hi mba re a rolurilor. ASCULTAT „Staţi în linişte şi ascultaţi sunetele lumii exterioare! se Ce aude din curte, de pe coridor, din stradă? Ce produce sunetele acestea?" (de ex., lătrat, claxonat,

glasul clopotelor, vorbit, sunete de paşi, semnal de tren etc). Care sunet s a auzit cel mai tare? Care sunet s a auzit cel mai puţin? Din ce direcţie veneau sunetele? PUIŞORI Un ul din tr e co pii va ju ca rolul pazn icu lui , care stă la p â n d ă să vad ă când soseşte vulturul. Ceilalţi vor fi puişorii, care aleargă prin sală. Dacă paznicul strigă „Atenţie!", toţi „puişorii" trebuie să rămână nemişcaţi, pentru ca vulturul să nu îi vadă. După trecerea pericolului, puişorii pot să alerge din nou, dar numai până la o nouă apariţie a vulturului.

Percepţia auditivă COMPANIE NESIGURĂ Ne plimbăm relaxaţi prin sală; dacă auzim un anumit sunet, schimb ă m d i r e c ţ i a . D a c ă acest l u c r u m e r g e bi n e, p u t e m c r eş t e r i t m u l . STATUILE Copiii aleargă prin sală; dacă aud un anumit sunet, ei trebuie să împiet reas că ca statuile. Cel pe car e co nd uc ăt or ul jo cu lu i îl atin ge tre bui e să dezvăluie în ce statuie s a transformat. MAŞINI DE CURSE A t u n c i c â n d s u n ă mu z ic a , m a ş i ni l e p o t m e r g e r e p e d e ; a t u n c i c â n d m u zica înc etea ză, maşi nil e se opr es c şi ele (f râ nâ nd pute rni c). In ti mp ce aleargă, copiii imită mişcările cu care se conduce maşina, ocolind obstacolele (scaunele). Copiii trebuie să fie atenţi să nu se lovească între ei. HOPA ŢOPA Sărim într un picior pe muzică. Dacă muzica se opreşte, continuăni prin a ne plimba prin sală. TELEVIZORUL NU ARE SUNET A v e m o a p a r i ţ i e l a tel ev izo r, u n d e c â n t ă m u n c â n t e c m a i l u n g . D i n când în când, „sonorul de la televizor se opreşte", iar noi cântăm fără să ni se audă vocea. Dacă conducătorul se opreşte din cântat, toţi trebuie să se oprească din cântat şi să şi mişte buzele fără sunet. Dacă conducătorul j o c u l u i î n c e p e d i n n o u s ă c â n t e , ceilalţi p o t s ă c â n t e ş i ei c u voce t a r e . La î n c e p u t n e o p r i m d i n c â n t a t l a sfârşitul u n u i r â n d d i n text, a p o i î n l o c u r i din ce în ce mai surprinzătoare, chiar şi la o silabă sau în mijlocul unui cuvânt. SUNETE MIŞCĂTOARE Un ul di nt r e copii stă cu ochi i înc hişi , iar ceilalţi stau în j u r u l lui, ţinând în mână instrumente muzicale. Unul dintre ei începe să cânte la instrument. Cel care stă în mijlocul cercului trebuie să indice din ce di„Sunetul cărui instrument recţie a venit sunetul şi să spună ce a auzit. auzit? Din ce direcţie a venit sun etul? Arată ne!"Le cerem copiilor să înceapă să cânte la instrumentul lor în timp ce ne plimbăm. Copilul care are ochii închişi va indica sursa mişcătoare a sunetului cu degetul arătător. Sunetele pol fi produse şi cu ajutorul unor instrumente muzicale impro

l ai

Bartok Eva:

Joc

bucurie

ochi trălucitori s

vizate ( p a h a r e c u ap ă , p i et r e , ţev i d e a l u m i n i u , ţe vi d e f i er , bu c ă ţ i d e lemne, ghiveciuri etc). PIRATUL ŞI COMOARA Copiii sunt aşezaţi în cerc. In mijlocul cercului stă un „pirat" cu ochii legaţi. Sub scaunul piratului se află o tavă de metal cu mulţi bani mărunţi, adică comoara lui. Ceilalţi copii trebuie să se apropie tiptil, pe rând, şi să fure comoara. Dacă reuşesc, rolurile se schimbă. Dacă piratul îi aude, deschide ochii şi arată „hoţul", care va trebui să se întoarcă la locul lui. Urmează ca un alt copil să încerce să se apropie tiptil de comoară. CĂŢELUL ŞI în OSUL Unul dintre copii stă în mijlocul cercului, faţa lui fiind aşezat un băţ. El jo ac ă rol ul „căţelului ", care do a r me cu ca pu l aple cat şi cu ochii închi şi. Un ul di nt re ceilal ţi copii în cea rcă să fure „osul". Dacă copilul car e jo ac ă rolul căţelului aude zgomote, va arăta în direcţia sunetului şi „hoţul" treb u i e s ă s e î n t o a r c ă l a l o cu l lui . I n t u r a u r m ă t o a r e , ro l u l „ c ă ţ e l u l u i " v a f i j u c a t d e co pilu l c a r e r eu ş e ş t e s ă fu re osul. MIMOZA Copiii stau în cerc, în linişte. Unul dintre ei stă în mijlocul cercului, cu ochii închişi. Unul dintre cei din cerc porneşte înspre copilul din mijloc şi î n c e a r c ă să 1 a t i n g ă , f ă r ă că ac es ta să 1 a u d ă . C o p i l u l cu o c h i i î nc h i ş i t re bu ie să fie foarte a t e nt şi va a r ă t a în d i r e c ţ i a s u n e t u l u i . Da că a r a t ă s p re cel care se apropie, acesta trebuie să se întoarcă la locul lui şi urmează un alt copil. Cel care reu şeş te să ati ng ă ju că to ru l di n mijloc va face sc hi mb de locuri cu acesta. REGELE LINIŞTII Un ul di nt re copii se aşe ază în cap ăt ul săli i şi va ju ca rolul Rege lui Liniştii. El arată către un copil, care se ridică fără să facă zgomot şi porneşte către el. Ceilalţi trebuie să fie atenţi dacă acesta reuşeşte să ajungă la Regele Liniştii fără să facă zgomot. Dacă reuşeşte, cei doi copii îşi strâng mâna şi fac schimb de locuri, primul devenind Regele Liniştii. Dacă nu reuşeşte, trebuie să se întoarcă la locul lui, putând să încerce din nou mai târziu.

SI

Percepţia auditivă CE CEAŢĂ DEASĂ! Sar cin a par ti ci pan tul ui la jo c este să aju ng ă la ţin tă prin „c eaţă" (cu ochii legaţi), bazându se doar pe simţul auzului. Cineva stă la o anumită distanţă (şi rămâne acolo) şi scoate în continuu sunete (bate din palme, scutură un clopoţel, fluieră etc). Trebuie să ajungă la această persoană ghidându se după sunet. V O C E A FIRAV Ă „Piatra magică" poate fi găsită doar în timpul nopţii. Ne este de ajutor „o voce firavă", care ne călăuzeşte prin întuneric. Ascundem în sală o piatră sau un obiect mic, care va fi piatra magică. Legăm la ochi copilul şi, mergând pe lângă el, emitem în continuu un anumit sunet (cu un clopoţel, fluierat, sâsâit etc), cu diferite intensităţi, călăuzindu 1 astfel spre obiectul ascuns. Sarcina copilului este să găsească „piatra magică". ÎN ÎN TUN ER IC, PRIN MULŢ IME A SUN ET ELO R Copiii stau împrăştiaţi prin sală, ei fiind copacii. Unul dintre ei, având ochii legaţi, trebuie să treacă prin „pădurea" formată de ei. Ca să nu se lovească de copaci, ceilalţi trebuie să scoată diferite sunete dacă copilul cu ochii legaţi ajunge în apropierea lor. Sarcina copilului este să ajungă la celălalt capăt al sălii. PETRICĂ SPUNE... Co nd uc ăt or ul jo cu lu i dă dife rite indicaţii ; ceila lţi tr eb uie să facă ceea ce le spune el, dacă înaintea fiecărei indicaţii el spune următoarea frază: „Petrică spune..." (De ex., „Petrică spun e să bateţi dinpalme de trei ori!" , „Petrică spune daţi din cap)!", „Scurmaţi cu piciorul d rept!"

dacă aţi fost atenţi, î n u l t i m u l c az n u t r e b u i e s ă u r m a ţ i i n d i c a ţ i a e t c ) . D a c ă c op i ii s u n t c u ochii legaţi, ac eştia vor fi ate nţi , într adev ăr, la co nd uc ăt or ul jo cul ui , fără să i imite pe ceilalţi. EMOŢII Copilul stă cu spatele la noi şi încearcă să ghicească ce facem (de ex., imităm plânsul, geamătul, râsul, suspinul, mârâitul nervos etc). Vom discuta ce simt oamenii când fac aceste lucruri (tristeţe, veselie, durere etc). Câ nd s a simţ it copilul în acest f el? Jo cu l poat e fi cont in ua t pr in sc him barea rolurilor.

Bartok Eva:

Joc

bucurie ochi străl ucitori

SEMAFORUL Copii i se alini ază la linia de start, con du că to ru l jo cu lu i stâ nd cu spa tele la cea. 4 metri de ei. Acesta începe să numere, apoi, ajungând la un anumit număr, strigă „Stop! Nu te mişca!"şi se întoarce dintr o dată. De ex. „1,2,3,4, Stop! Nu te mişc a!" Cei care se mişcă, chiar şi numai puţin, sunt trimişi înapoi la linia de start. Jocul continuă până când toţi participanţii ajun g la ţint ă. Cel car e a ajuns pr im ul la ţin tă v a fi co nd uc ăt or ul jo cu lu i în tura următoare. 4 BATEM DIN PALME 6 Ne j u c ăm în pere chi şi nu m ă r ă m pe r â n d pân ă la o sută. în locul cărui număr divizibil cu 5 batem din palme. (1 2 3 4 batem din palme

fie-

7 8 nu 9 abatem palme 13 i14de la batem din sau palmede Ia 16 50. ...). Putem co6 nti jo cu l din num ă r â n d11în12apo o sută

Diferenţierea fond formâ auditivă URECHE FINĂ Ureche fină, indianul, aude toate sunetele, chiar şi atunci când este zgomot. Punem muzică şi, în spatele copilului, scoatem diferite sunete, cu ajutorul unor obiecte. Copilul va semnala că a auzit un sunet, ridicându şi degetul arătător. El poate să aleagă un anumit sunet (de ex., sunetul clopoţelului) şi să fie atent doar la acesta. In acest caz, el trebuie să dea un semn doar atunci când aude sunetul respectiv.

SUNETUL CEL MAI SIMPATIC Doi dintre copii stau cu ochii închişi. Ceilalţi participanţi se împrăştie prin sală şi, la un semnal dat, emit un anumit sunet (fluieră, fredonează un cântec, plescăie, îşi dreg vocea etc). Copiii cu ochii închişi ascultă cavalcada de sunete, apoi aleg cel mai simpatic sunet dintre ele şi se îndreaptă către sursa sa. Jocul poate fi continuat prin schimbarea rolurilor. SĂ CHEMĂM PUII Formăm perechi de „animale": unul dintre copii va fi mămica, iar celălalt puiul. Toate perechile se înţeleg asupra unui sunet: aşa îşi va chema mămica puiul, dacă acesta se pierde. Puii îşi închid ochii (pentru că sunt încă a t â t de mi ci că , d e o c a m d a t ă , nu li s au d es c h is ochii), iar m a m e l e se

K6

Percepţia auditivă î n d e p ă r t e a z ă d e e i şi, l a u n m o m e n t d a t , î n c e p să i c h e m e . Ace ş ti a t r e b u i e să aibă grijă să nu se lovească de ceilalţi pui. Singurul mijloc de comunicare este su ne tu l co mu n şi int ona ţia . L a sfârşitul joc ulu i, pu te m face sc him b de roluri, apoi discutăm experienţele trăite în ambele roluri. Pentru a detensiona atmosfera, putem organiza un „cor de animale": la un semnal dat, fiecare animal va scoate în continuu sunetul stabilit. A t u n c i c â n d c o n d u c ă t o r u l j o c u l u i îş i r i d i c ă b r a ţ u l , c o r u l „ c â n t ă " m a i p u ternic, iar atunci când îşi coboară braţul, „corul" cântă mai încet. Repetăm de 2 3 ori. CĂUTĂTORUL DE ZGOMOTE Căutătorul de zgomote, indianul, şi a meritat pe deplin numele. Cu o muzică de fundal (casetofon sau calculator), la început mai încet, apoi la v o l u m m e d i u , c op i l u l t r e b u i e s ă r e p e t e c u v i n t e tri , bi s au m o n o s i l a b i c e . La început vom folosi cuvinte care diferă mult în pronunţie, apoi creştem treptat nivelul de dificultate. De ex., repede, Lucica, eşarfă, ajutor, abator, amator, carte, bere, actor, curte, parte, arte, dă, ci, un, doi, ploi, oi etc. „Repetă cuvintelepe care ţi le spun!"

A t u n c i c â n d j o c u l m e r g e deja b i n e p e f u n d a l u l m uz ica l, î n r e g i s t r ă m p e o casetă (dictafon, calculator) gălăgia făcută de copii, pe care o adăugăm apoi la fundalul muzical. Copilul are sarcina să repete cuvinte şi fraze pe acest fundal. CASTELUL FERMECAT Intrarea în castelul fermecat este îngreunată de o vrajă ciudată: pute m face un pas că tr e castel do ar atu nc i câ nd pa rt ic ip an tu l la jo c îşi au de propriul nume; atunci când aude alte cuvinte, nu are voie să înainteze. Desemnăm locul castelului fermecat în celălalt capăt al sălii, apoi enumerăm, cu o voce monotonă, o serie de cuvinte, spunând, din când în când, şi numele copilului. O alterna tivă a joc ulu i pr es up un e ca part ici pa ntu l la joc să şi alea gă un nume nou şi să reacţioneze numai la acest nume. In acest caz, nu are voie să înainteze atunci când îşi aude propriul nume. ALERGIE Conducătorul jocului va enumera câteva cuvinte, repetând anumite A u /ind u n anumit cuvânt, stabilit în prealabil, cuvinte de mai multe ori. urnei i (să ( lipească, să scuture din picioare, copiii trebuie să ridice din

sv

să

Bartok Eva:

Joc

bucurie

ochi strălucitori

aplaude etc.). Vom enumera 35 40 de cuvinte, printre care cuvântul stabi li t v a a p ă r e a d e ce a. 10 ori. Citi ţi c u v in t el e c u voc e m o n o t o n ă pe c ât p o sibil, având grijă să nu accentuaţi involuntar sau să nu marcaţi cuvântul stabilit cu vreun gest nonverbal. „Eşti alergic al cuvântul „pisică", de aceea începi să scuturi din umeri la auzitul cuvântului: pisică!"

La următoarea întâlnire putem alcătui o nouă listă de cuvinte, în care v a fi r e p e t a t un al t c u v â n t la c a r e copiii t r e b u i e să re a c ţ i o n e z e . LA PESCUIT DE CUVINTE Sarcina noastră este să „pescuim" un anumit cuvânt dintr o mulţime de cuvinte, în timp ce în fundal se aude muzică. Punem muzică şi rostim, cu monotonă, uneal şirade v ânvoce t, stab ilit î n pr bilcuvinte , v a a p(35 ă r e40a de d e cuvinte). m a i m uUn l t eanumit o r i p rcui n t r e c u v i n t e (de cea. 10 ori). Acest cuvânt trebuie să fie „pescuit" de copil atunci când îl aude, imitând, cu un băţ, mişcarea prin care se scoate peştele pescuit şi strigând: „Hopa!". De ex., cuvântul ţintă este caşcaval. Şirul de cuvinte va fi linguriţă, caşcaval, soare, păpuşă, sare, caşcaval, televizor, caşcaval, sală, ploaie, băiat, creion, caşcaval, caşcaval, robinet, nor etc. Pentru următoarea şedinţă alcătuim o nouă listă de cuvinte, iar copilul trebuie să „pescuiască" un alt cuvânt. Schimbăm şi fundalul sonor, cre scân d gr ad ul de dificultate a jo cu lu i de la o şedi nţ ă la alta: mu zi că instrumentală, melodii într o limbă străină, melodii în limba maternă, melodii pentru copii, discuţii la radio, voci de copii, sunete şi zgomote care se schimbă brusc. REACŢII Enumerăm mai multe propoziţii, iar copilul trebuie să reacţioneze cât mai repede la auzul unui cuvânt stabilit în prealabil. „Miaună cuvântul

„pisică"!"

„Petrică are un câine.

Petrică Petrică Petrică Petrică

are are are are

o pisică. o găină. o pasăre. o pisică etc."

XX

dacă auzi

Percepţia auditivă Acest j lao ccare p o acopilul t e f i j trebuie u c a t dsă e m a i m u l t e(săorscoată i, s t abi , dsăe şifiecare d a t ă , u n alt cuvânt reacţioneze un l ind sunet, prindă urechile, să tuşească etc). CUVINTE ASCUNSE A d u l t u l s p u n e o p o v es t e sau o p o v e s t i r e c a r e c o n s t ă d i n 15 2 0 de p r o poziţii, copiii având sarcina de a reacţiona (să bată în masă, să tuşească, să strige „AHA!" sau „HOPA!") la un anumit cuvânt. „Voi sunteţi marii vânători de cuvinte! Trebuie săgăsiţi cuvinte ascunse. Bateţi în masă la auzul cu vântului „ursuleţ"!"

La următoarea şedinţă vom spune o altă poveste (povestire), iar copiii treb uie să reacţio neze la un alt cuvân t. Dac ă jo cu l me rg e bine, pu te m să le cerem copiilor să caute articole nehotărâte (o, un), silabe (de ex., în, pe, prin etc.) sau cuvinte care conţin o anumită vocală (a, i, e, ă, u etc). Desigur, pentru fiecare sarcină trebuie să pregătim poveşti sau povestiri potrivi te (care c o n ţ i n e l e m e n t e l e sta bili te ). D a c ă j o c u l m e r g e b ine , p u t e m c r eş t e gradul de dificultate prin adăugarea unui fundal zgomotos. CONTABILUL Copilul joa că rolul un ui contabil, care reac ţion ează ime diat dacă aud numere. Enumerăm o serie de cuvinte şi numere, cu un ritm schimbător şi într o ordine neregulată. Sarcina lui este să se ridice sau să semnaleze într un mod haios că a auzit numere: să salute, să şi scuture umerii, să facă o grimasă, să clipească etc.

e

VÂNĂTOAREA DE N U M E R E Copiii joac ă rolul un or vânăt ori de nu me re . V om spu ne un text scurt, iar ei trebuie să bată din palme cu putere (ca şi cum ar fi tras cu o armă) la auzul unui număr. De ex., „A fost odată când trei(bat din palme) iepuri s au

întâlnit cu doi (bat din palme) vânători..."

URECHILĂ Ii spunem o povestire lui Urechilă (copilului) în timp ce se aude muzică la radio (se spun ştiri, se aud discuţii). Copilul trebuie să fie atent la noi, ignorând zgomotele din fundal. La sfârşit, el trebuie să redea povestirea î n m o d i n d e p e n d e n t sau r ă s p u n z â n d l a î n t r e b ă r i dirijate.

S'l

Bartok Eva:

Joc

bucurie

ochi. strălucitori

Discrimina rea audit iva TES TUL AMPLIFICATORULUI In timp ce ascultăm muzică, testăm şi noul amplificator (sarcina este discriminarea unor sunete de intensitate diferită). „Da că muzica este

tare, ridicate! Dacă volumul este mediu, aşează te! Dacă muzica se aud e încet, ghemuieşte te!" Pu te m folo si ş i un urs ule ţ de ju că ri e: „Dacă mu zica se aude încet, ascunde ursuleţul sub masă; dacă muzica este tare, scoate ursul eţul pe masă, să vadă şi el de unde vine muzica ast a puternică!"

PESTE MĂRI, PESTE VĂI Emitem, alternativ, sunete groase şi sunete înalte. La auzul sunetelor groase, copiii se ghemuiesc, iar la cele înalte se ridică în vârful picioarelor. CE ZGOMOTE AI AUZIT? Suntem nişte căţeluşi cu auzul foarte bun şi suntem capabili să recunoaş tem zgomotele chiar şi pe ju mă ta te adormi ţi. Mai întâi le pr ez en tă m zgomotele produse de anumite obiecte, le observăm, apoi copiii trebuie să asculte aceste zgomote cu ochii închişi şi să identifice sursa lor. De ex., zăngănitul cheilor, sunetul produs prin ruperea hârtiei şi închiderea fermoarului, închiderea deschiderea uşii, soneria, sunetul scos prin lovirea unui cub de lemn, zgomotul scos de o cutie de conserve, clinchetul unui pahar de sticlă, sunetul produs de o periuţă de dinţi dacă o trecem peste unghii, tuşitul, târşâirea picioarelor, fluieratul, fredonarea unei melodii, plescăitul, bătutul din picioare, bătutul în uşă etc. „închideţi ochii! Ghiciţi ce sunete aţi auzit!" Copiii trebuie să indice obiectul al cărui zgomot l au auzit sau să reproducă zgomotele. CE A CĂZUT? Locuim într un bloc în care putem auzi orice zgomot de la vecini. Alegem câteva obiecte care produc un zgomot (carte, foarfece, creion, săculeţ de boabe, geantă, liniar, bani mărunţi etc). Copilul stă cu spatele la noi, în t i m p c e l ă s ă m s ă c a d ă d if e rit e o biec t e. S a r c i n a lui este să g h i c e as c ă c e au scăpat din mână „vecinii". CE INSTRUMENT CÂNTĂ? Suntem nişte muzicieni faimoşi, care ştiu să recunoască orice instrument pe baza sunetului lor. Şi în acest caz, copiii trebuie să observe sune «>()

Percepţia auditivă tul inst ru men tel orînchişi, îna intpână e decând a înc epe jocusursa l. Apoi tre bui să asculte instrumentele cu ochii identifică sunetului. De eex., to bă , flu ier, cl op oţ el etc. „închideţiochii! Ghiceşte instrumentulal cărui sunet l ai

auzit!"

TE CUNOSC! Un copil stă în mijlocul sălii cu ochii legaţi. Ceilalţi se împrăştie prin sală, având grijă să nu facă zgomot. în momentul în care copilul cu ochii legaţi bate din palme, toată lumea încremeneşte pe loc. Copilul arată spre cineva şi îi pune o întrebare, iar acesta îi răspunde cu voce schimbată. Dac ă copilul reuş eşt e să ghi ceas că cin e i a ră sp un s, jo cu l co nt in uă cu schimbarea rolurilor.

CINEla MĂ CHEAMĂ? Unul dintre copii stă cu spatele ceilalţi şi încearcă să ghicească cine i a spus nu me le . Gr ad ul de dificu ltate al jo cu lu i po at e fi crescu t pr in mo dificarea vocii. Mai târziu putem introduce şi alte sunete (imitarea animalelor: cucurigu, brum brum etc.) sau sunete izolate (a, o a, z z etc).

VAU VAU Un ul din tr e copii stă în mijlocu l cer cul ui cu ochi i înc hişi . El va j u ca rolul stăpânului. Căţeii (ceilalţi copii) stau în cerc. Stăpânul se roteşte în j u r u l său, a p o i s e o p r e ş t e ş i a r a t ă s p r e u n u l d i n t r e c o pi i ş i s p u n e : „Latră, căţeluş!"Copilul spre care a arătat trebuie să latre, iar „stăpânul" trebuie să ghicea scă cin e este căţelul. Da că ghiceşte , jo cu l este co nt in ua t cu un alt copil. Se poa te ju ca şi cu vocea altor ani mal e. TOPOGRAFUL Unul dintre copii stă într un colţ al sălii, cu ochii închişi. Un alt participant stă la o anumită distanţă de el şi începe să vorbească. Copilul din colţul sălii trebuie să ghicească cam la ce distanţă este cel care îi vorbeşte (de ex., în celălal apoi să verifice, cu t capăt al sălii, la un metru de mine etc), ochii deschişi, dist anţ a est ima tă. Du pă localizar ea a 3 4 surse, jo cu l po at e fi continuat cu un alt participant. COPILUL CU PROBLEME DE VORBIRE A d u l t u l v a juca ro lu l u n u i copil c u p r o b l e m e d e v o r b i r e . P a r t i c i p a n ţ i i la joc trebuie să recunoască dacă adultul a pronunţat corect cuvântul sau (

.)l

Bartok Eva:

Joc

bucurie

ochi strălucitori

nu. (De ex.: masă, scaun, inocer, rinocer, şapcă, şapcă, tsocolată, ciocolată, maşină etc.) EXERCIŢII CU SUNETE A s o c i em p e r e c h i de s u n e t e (de ex ., g k, ş s, j ş , r I et c. ) cu dif erit e miş cări. Joc ul poat e fi juc at tocm ai cu sunetel e pe care copilul le con fu nd ă în v orbire, în citire sau în scr is. De ex. : „Dacă auzisunetul „ş", ridică ţi braţul. Dacă auzi sunetul „s", atinge ţi umerii!" (de Pu te m con tin ua jo cul c u silabe ex., şa sa, şup sup) (de ex., şoc soc, şcoală scoală) sau cu cuvinte care încep cu aceste sunete. CENUŞĂREASA LA UN EXAMEN AUDITIV este soţia foarteprinţului priceputădoar în adacă observa şi alege lucrurile identice. Cenuşăreasa Ea poate deveni are un auz bun. Copilul trebuie să discrimineze între cuvinte care sună la fel sau simila r. In te rp un em perech i de cuvinte identice înt re per echi opuse.

„Simt identice sau nu? Dă din cap, de sus în jos, dacă cuvintele spusede mine sunt identice, şi mişcă ţi capul dintr o parte în alta, de la stânga la dreapta dacă nu sunt identice!" Copilul trebuie să indice dacă aude cuvinte identice sau di-

ferite. Folosim 15 20 de perechi de cuvinte care conţin consoane sonore şi surde sau care pot fi confundate din cauza locului de formare. De ex. şase şase, duş tuş, raza rasa, mare mare, laş laş, cap cap, va ze va se, varză varză, ch em g he m, joc soc, dus duş , varză varsă, pitic pit ic, duş duş, zac sac, rac rac, mână mâine, muscă muşcă, rac lac, covor covor, apă apă, greier creier, sac sac, rază raţă, muncă muscă, greier greier, rac sac etc. Dacă copilul se descurcă bine cu aceste cuvinte, atunci trebuie să observe diferenţele sau similaritatea între şiruri de sunete care sună la fel sau similar, precum şi între perechi de cuvinte fără sens. „Sunt identice sau nu? Ridică ţi braţul, dacă cuvintele spuse de mine sunt identice!" Copilul treb u i e s ă i n d i c e d a c ă a u d e c u v i n t e i d e n t i c e sau di f erit e. Fo l o s i m 15 2 0 d e perechi de cuvinte. De ex. izi izi, agad agat, epi ebi, vos voj, ili ili, pere bere, kol kul, gik gik, sam zam, rede rete, das das, vol fol, col cul, mofo mofo, nipi nibi, sas saş, pet ped, nucu nucu, pele bele, ret let, sam ţam, car gar, bik big, j u d j u d etc.

Bartok Eva:

Joc

bucurie

ochi strălucitori

DE LA CE VINE SUNETUL? A n i m a l e l e d i n şcoala d e a n i m a l e î n v a ţ ă d e s p r e r e c u n o a ş t e r e a s u n e t e lor. Copiii trebuie să observe sursa diferitelor sunete (tobă, chei, clopoţel, pahar etc). De ex.: „Aşa sună clopoţelul, cheile etc." După aceea vor auzi doar sunetele (3 4 sunete), sarcina lor fiind recunoaşterea surselor acestor sunete. De ex.: „Am auzit sunetul paharului, creionului, şi sunetul produs de ciocnire a a două pahare"etc. Jocul poate fi continuat prin schimbarea rolurilor: copiii produc sunetele cu ajutorul obiectelor. ORCHESTRA A d u n ă m o biec te c a r e p r o d u c diferite s u n e t e (f lu ie r, h â r t i e d e m ă t a s e , pahar de sticlă, cub de lemn, morişcă etc). Copilul se întoarce cu spatele, ca să nuobiecte, vadă „instrumentele". sunete trei (maisautârziu cu mai multe) pe care copilul leProducem memorează şi lecuenumără, va reproduce acele sunete cu ajutorul acelor obiecte. SITUAŢII PERICULOASE Copiii s tau în cerc şi ur me az ă comenzil e date de cond ucă tor ul jocul ui, efectuând diferite exerciţii. „Inundaţie!",toţi se suie pe un scaun, ca să nu se ude la La comanda picioare. La comanda „Foc!", toţi se ghemuiesc, ca să aprindă focul de tabără. „Viscoli",toţi se aşează pe un scaun şi se încălzesc, strân La comanda gându şi picioarele. „Vine ursul!", La comanda toţi fug la co nd uc ăt or ul jo cu lu i, ca s ă i protejeze. La înce put, cond ucă tor ul joc ulu i va fi adultul, du pă care rolul con ducă tor ul ui va fi ju ca t, pe râ n d, de fiecare copil. O alternati vă a joc ulu i: c on du că to ru l joc ulu i îşi închi de ochii ş i se pre face că doarme. Copiii se mişcă cu grijă, fără zgomot, ca să nu îl trezească pe co nduc ător ul jocului. DEFILARE Copiii se plimbă în cerc, cu paşi uniformi, pe o melodie ritmică. în tim p ce se plimb ă, cond uc ăto ru l joc ul ui cân tă la diferite in st ru me nt e (3 5 instrumente), la auzul cărora copiii trebuie să schimbe direcţia de mers sau mişcarea, aşa cum s a stabilit în prealabil. De ex.: La auzul tobei continuă defilarea în aceeaşi direcţie

Memoria verbală La La La La

auzul auzul auzul auzul

fluierului schimbă direcţia de mers talgerelor merg înapoi fluierului merg în vârful picioarelor clopoţelului se ghemuiesc

AI REFLEXE BUNE? Suntem la o examinare a reflexelor. Participanţii trebuie să efectueze diferite mişcări la auzul anumitor sunete. De ex.: Când cineva bate din palme sărituri într un picior Când cineva bate în uşă ridicarea umerilor La auzul unui fluierat clipire rapidă Când cineva bate din picior scuturarea braţelor asupraacunor mişcări, apoi, toţi Ne copiînţelegem ii au învăţat esteasocieri asocieriîntre, psunete ut em şiîncep e jocu l. când Con du că tor ul jocului produce, în continuu, unul după altul, sunetele, la început mai încet, apoi într un ritm tot mai rapid. Copiii trebuie să încerce să reacţioneze cât mai rapid şi cât mai precis la aceste sunete. NICU NĂUCUL Nicu, năucul, se comportă ciudat. Asociem câte un număr diferit pentr u fiecare mi şc ar e di nt r un g r u p de 3 5 miş căr i. De ex., 1 ba te m d i n palme, 2 ne punem mâinile pe creştet, 3 ne punem mâinile pe abdomen, 4 ne prindem urechile, 5 batem în masă cu ambele mâini. (Cu copiii mai mici j uc ăm do ar cu trei mişcări.) La înc epu t, con du căt or ul jo cului spune numerele încet şi în ordine, apoi într o ordine aleatorie şi într un ritm tot mai rapi d. M ai târziu şi copiii po t ju ca rolul co nd uc ăto ru lui de jo c.

SUNE TELE CĂMI NUL UI Să enumerăm ce obiecte produc sunete în casă. (De ex., aspirator, râş niţă de cafea, telefon, ceasul de perete, televizor etc.) ZGOMOTELE STRĂZII Să enumerăm ce fel de sunete şi zgomote auzim pe stradă. (De ex., tocul pantofilor, maşinile, sirena ambulanţei, ploaie torenţială, vântul, strigăte etc.)

Bartok Eva:

Joc

bucurie

ochi străl ucitori

O CĂLĂTORIE IMAGINARĂ Ne imaginăm o călătorie prin bucătărie (baie, stradă). Ce fel de sunete şi zgomote ne înconjoară? (De ex., sunetul telului, al frigiderului, sunetul produs de linguriţa care se loveşte de farfurie, scaunul când îl tragem în spate etc.) ANIMALELE Spunem o poveste scurtă în care apare numele mai multor animale. După aceea, copilul trebuie să enumere animalele care au apărut în povestire. TREI CUVINTE foarte la anumite să reţină trei „Ţinem" cuvinte (de ex.,mult maşină, copac, lucruri. floare). Participanţii După aceea,trebuie enumerăm o serie de cuvinte. Copilul, dacă aude unul dintre cele trei cuvinte, trebuie să bat ă d i n p a l m e sau să fol os ea scă un al t s em n a l . „Tuşeşte dacă

ai auzit cuvân-

tul maşină, copac sau floare!"

De ex., caşcaval, copac, cuţit, maimuţă, maşină, şapcă, fluture, floare, copac, covor, maşină, eşarfă, moară, floare etc. (enumerăm 20 25 de cuvinte). La următoare şedinţă, copiii trebuie să reţină alte trei cuvinte, iar noi trebuie să alcătuim o altă listă de cuvinte. Dacă jo cu l me rg e bine, pu t em să în ce rc ăm să folosim pa tr u cuvi nte. TREI CUVINTE ÎNTR O POVESTE Suntem nişte copii ciudaţi, pentru că începem să tuşim când auzim anumite cuvinte. Participanţii trebuie să reţină trei cuvinte (de ex., copil, vrăj itor, c i u p e r c ă ) . S p u n e m o p o v e s t i r e s c u r t ă , î n c a r e cele t re i c u v i n t e apar de mai multe ori. Copiii trebuie să semnaleze că au auzit unul dintre cele trei cuvinte, tuşind (fluierând, trăgându şi nasul). CÂNTĂREŢII DE OPERĂ Suntem cântăreţi de operă şi suntem la repetiţie. Copilul trebuie să redea textul sau melodia cântată anterior de adult. După aceea, adultul repetă ceea ce a cântat copilul. BOTEZUL Fiecare copil îşi alege un nou nume de botez. Vom cere diferite lucruri de la copil (de ex., Spunem cu voce Atinge ti nasul! Scutură ţi capul! etc). «Mi

Memoria verbală tare participantul numele celuiînpecauză care are dorim desemnămastfel să efectueze dar voie săsă 1procedeze doar dacăexerciţiul, folosim noul lui nume. CE AI ARUNCA DIN SALĂ? Fiecare copil indică un obiect din sală pe care l ar arunca. „Aş arunca dulapul! Aş arunca covorul!etc".Parti cipan ţii l a jo c trebu ie să re ţi nă car e dintre obiecte au fost „aruncate", deoarece nu au voie să indice un obiect care a fost deja „aruncat". JOCUL CU STICLA Stăm în cerc şi rotim o sticlă în mijlocul cercului. Participantul spre care arată gura sticlei va trebui să spună un nume de animal, apoi o roteşte din nou. Aceasta va fi întotdeauna sarcina celui spre care arată gura sticlei. Participanţii nu pot spune nume de animale care au fost spuse deja. PICTORUL ŞI UCENICUL LUI Un ul din tr e noi jo ac ă rolu l pic tor ulu i, iar celălalt pe c el al uceni cul ui . V o m fo lo si o c u t i e d e c r e i o a n e c o l or at e. P i c t o r u l stă pe u n sta tiv î n a l t ( u n scaun) şi „lucrează" la o pictură de dimensiuni mari. Creioanele colorate sunt în celălalt capăt al sălii. Pictorul indică trei culori de care are nevoie în ac el m o m e n t ş i îş i t r i m i t e u c e n i c u l să i a d u c ă c r ei o a ne l e. în c o n t i n u a r e a j o c u l u i , c r e ş t e m t r e p t a t n u m ă r u l c r e i o a n e l o r c o l o r a t e.

LECŢIA PAPAGALULUI A v e m u n p a p a g a l p e care 1 î n v ă ţ ă m d i f e r i t e c u v i n t e . L a î n c e p u t v o m spune trei cuvinte pe care copilul le ascultă, le reţine şi le repetă (de ex., tavă frână casă, şoarece câine vacă, Audi Skoda Fiat etc). Dacă copilul se descurcă bine cu cuvintele mai simple, putem creşte numărul cuvintelor la 4 5 şi putem folosi cuvinte mai dificile (de ex., anevoios zacuscă cutre mur, mercenar mofturos clanţă etc.) ÎMPACHETARE Doi dintre copii „împachetează" 6 8 obiecte, spunând denumirea lor. Cel de al treilea copil îi ascultă cu ochii închişi, apoi încearcă să enumere obiectele indicate, pe care ceilalţi doi vor să le „ducă" cu ei.

97

Bartok Eva:

Joc

bucurie ochi strălucitori

SĂ FACEM CUMPĂRĂTURI Suntem într un mare centru comercial. Trimitem copilul să ne aducă 3 4 lucruri (ulei, mere, chifle, lapte, pâine, ciocolată etc). Copilul trebuie să le repete, apoi să „meargă la raftul din faţă", le alege, revine, repetă ce a cumpărat şi le pune în „cărucior". împingem mai departe „căruciorul", apoi trimitem din nou copilul după câteva mărfuri. În continuare, putem creşte numărul alimentelor sau putem trimite copilul din ce în ce „mai departe". CAMPI ONUL MEMORIEI A l e g e m u n u l d i n t r e copii c a r e s ă j o a c e ro l u l „ c a m p i o n u l u i " . Ceilalţi s e aşează unul lângă celălalt şi fiecare spune câte un cuvânt (de ex., primul copil: maşină; al 2 lea repetă copil: aceste salată; cuvinte, al 3 lea încopil: ciocan; al 4către lea copil: gheţată). „Campionul" ordine, arătând co- înpilul care 1 a spus pe fiecare, încercând să reţină cine ce a spus, apoi iese din sală. în acest timp, doi (sau mai mulţi) copii îşi schimbă locul între ei. După ce revine în sală, campionul trebuie să repete cuvintele corespunzătoare ordinii noi, luând la rând fiecare copil. în continuare, vom desemna un alt campion, apoi se va proceda în acelaşi fel. OSPĂTAR Unul dintre copii va fi ospătarul care preia comenzile. De ex. primul copil: „ Vreau o supă depui, o friptură cu cartofi pai şi o îngheţată de ciocolată." Al d o i le a copil: „Vreau o ciorbă de burtă,o tocană şi apă minerală."Al treilea copil: „Vreau o pizza şi o felie de plăcintă cu ciocolată." Ospătarul „va aduce" pe o tavă mâncarea comandată şi va enumera cine ce a cerut: „Aveţi aici,doamnă, supa de pui; domnule, ciorba Dvs. de burtă...

etc."

Rolul ospătarului va trece la un alt copil prin „predarea" şorţului ospătarului. CU CE SĂ MĂ ÎMBRAC? Vorbim la telefon cu o p r i e t e n ă şi îi c e r e m sf atu l cu ce să ne î m b r ă c ă m . Ne va spune 3 4 articole de îmbrăcăminte („fusta albastră, pulov erul bej şi palton", „cizmele mov, cămaşa galbenă, căciula verde şi paltonul bordo" etc.) şi apoi povestim unei alte prietene cum arătăm.

Memoria verbală A l e g e m 3 4 copii şi îi a ş e z ăFAMILIA m u n u l lMEA ân g ă al tul . Un alt copil va fi mu safi rul care stă faţă n faţă cu ceilalţi. Ii prezentăm „familia" noastră, spunând câteva informaţii despre fiecare membru. De ex.: Primul copil: „Ea este mama mea, Rebeca. Ii plac câinii şi face nişte pogăce le

cu jumări foarte bune."

Al 2 l ea

, Codruţ. Ii place să pescuiască , să repare lucopil:„£/ este tatăl meu cruri, dar nu i place să dea cu aspiratorul." Al 3 lea copil:„£a estefetiţa mea, Măriuca. Este deja la grădiniţă, îi place să se dea pe balansoar, să danseze şi îi place ciocolata."

După prezentarea tuturor membrilor familiei, arătăm spre cineva din „familie" şi rugăm „musafirul" să spună cine este şi ce ştim despre persoana respectivă. Ceea ce el omite este completat de „familie". Putem pune şi câteva „întrebări capcană" (de ex.:

Fetiţa mea, Rebeca, este la grădiniţă?).

TELEGRAMĂ Suntem la poştă şi dorim să expediem o telegramă. Expeditorul (condu că to ru l jocului ) spu ne o frază ma i lung ă, cu o int ona ţie ritmică tual acompaniat de bătăi din palme. Destinatarii (ceilalţi copii) spun după el fraza, cu aceeaşi intonaţie ritmică. Jocul poate fi continuat cu un nou expeditor şi o nouă telegramă.

, even-

SĂ ÎN TI ND EM PROPOZIŢIILE Copiii trebuie să repete propoziţii din ce în ce mai lungi. Ei trebuie să repete aceste propoziţii cât mai exact. De ex., Alexandru citeşte. A l e x a n d r u ci te şte o c a r t e . A l e x a n d r u citeşte o c a r t e i n t e r e s a n t ă . A l e x a n d r u ci teşte o c a r t e i n t e r e s a n t ă în bi b li ote că. După masă, Alexandru citeşte o carte interesantă în bibliotecă. Miercuri după masă, Alexandru citeşte o carte interesantă în bibliotecă. SĂ SP UN EM UN BANC Spunem câteva bancuri mai simple şi rugăm copiii să le repete. Mai târziu, p ut em cont in ua joc ul cu ban cu ri tot ma i compl icat e şi cu ghicitoare.

Bartok Eva:

Joc

bucurie

ochi strălucitori

ACEA P R OP O Z I Ţ I E La începutul şedinţei spunem o propoziţie pe care copiii trebuie să o reţină. De ex., „Pisicuţa linge iaurtul." în continuare, ne înţelegem asupra unui semnal (de ex., miau miau).Dacă în timpul şedinţei copiii aud fraza amintită, în cursul oricărei activităţi va trebui să dea semnalul sta bi lit . O c a z i o n a l , i n c l u d e m m i c i g r eş e l i î n p r o p o z i ţ i e , c u m a r fi, d e ex. , că spunem „smântână" în loc de iaurt. în acest caz, copiii nu au voie să „miaune". BANCA DE MESAJE Unuia dintre copii îi şoptim la ureche un mesaj scurt şi îl rugăm să 1 transmită unui coleg la sfârşitul şedinţei. LISTA DE CUMPĂRĂTURI Prezentăm copilului o listă de cumpărături (3 5 lucruri) şi îi cerem să o reţină, cerându i la sfârşitul şedinţei să o repete. BÂRFE La începutul şedinţei, spunem o „bârfă". De ex.,

„Bogdan are un ham ster, un câine şi o pisică!", „Anca i a cumpărat fiului ei un pulover albastru, o pereche de pantofi maro şi o pălărie galbenă!", „Dora a primit de ziua ei de naştere un buchet de flori, o pereche de blugi şi o broască ţestoasă!" etc.

La sfârşitul şedinţei, copilul trebuie să „sune pe cineva" şi să i spună ce a aflat despre Anca (Dora sau Bogdan). în primul pas vom „bârfi" doar o singură persoană, apoi putem trece la 2 3 persoane. De asemenea, putem creşte numărul informaţiilor asociate cu o anumită persoană. De ex., „Petru a spus ă c la mare este vremefrumoasă, cu valuri mari. A cumpărat o saltea şi s a bronzat edja ca o ciocolată!", „Tiberiu are 12 ani, ochi căprui, pă r blond cârlionţat. Ii place muzica rock şi merg e la călărie în fiecare săptămână!", „Bogdan ajută mult prin casă: stropeşte florile, mătură trotuarul, dă de mâncare câinelui,face cumpărăturile şi ştergepra ful!"

etc.

REŢETE Suntem gospodine. La începutul şedinţei îi spunem copilului o reţetă simplă, apoi îi cerem să o repete la sfârşitul şedinţei.

100

Memoria verbală M A U Zcopilului I T U NunBbanc A N CpeBcare U N trebuie ! La începutul şedinţei îiAspunem să ni 1 povestească, la rândul lui, la sfârşitul şedinţei. La următoarea şedinţă î i s p u n e m acelaşi b a n c , d a r c u mi c i m o d i f i c ă r i . C o p i l u l t r e b u i e să ş i d e a seama care sunt aceste modificări. DIALOG Ne întâlnim „pe stradă" cu un vechi prieten şi începem să discutăm. „Ce ai făcut vara asta?", „Ce ai primit de ziua ta?", „Ce ai făcut la sfârşit de săptămână? " „Povesteşte mi, ce ai făcut ieri seara!" etc. La

rândul nostru, îi pov est im ş i n o i co p il u l u i c e am m a i f ăcut î n u l t i m a v r e m e .

101

MEMORIA VIZUALĂ

Bartok Eva:

Joc

bucurie

ochi strălucitori

MEMORIE DE ELEFANT Ne uităm înjur, prin sală, apoi închidem ochii şi enumerăm obiectele şi amenajarea interioară a sălii. Deschidem ochii şi verificăm dacă am omis ceva. Putem oferi ajutor în reactualizare prin întrebări: „Câte fotografii sunt pe perete?", „Ce se vede în fotografii?", „Este cineva îmbrăcat în ceva roşu?" etc. OCHELARII ATOTVĂZĂTORI Unuia dintre copii îi cerem să iasă din sală, dar, înainte de a ieşi, să se uite bine prin sală: să memoreze locul diferitelor obiecte în sală, cine unde stă, în ce poziţie, cum arată. După ce a ieşit, modificăm sau ascundem câteva lucruri din sală. Participantul revine în sală, îşi pune „ochelarii atotvăzători" (ochelari fără lentile) şi încearcă să găsească ce am modificat şi ce lipseşte. CINE A DISPĂRUT? Ace st j o c s e j o a c ă î n t r u n g r u p m a i m a r e . S a r c i n a n o a s t r ă este să i o b servăm atent pe ceilalţi. Unuia dintre copii îi cerem să iasă din sală, apoi acoperim un alt copil, în poziţie şezând, în aşa fel încât să nu se vadă deloc. Participantul care revine în sală trebuie să ghicească cine a dispărut. Gradul de dificultate poate fi crescut dacă, în timpul acoperirii copilului, câţiva copii îşi schimbă locurile. Jocul poate fi continuat în acelaşi mod.

CE S A SCHIMBAT LA COLEGUL TĂU? Suntem la şcoala de detectivi, la ora de Observare a suspectului. Vom ruga un copil să se uite la partenerul lui, apoi să se întoarcă şi să stea cu spatele, iar noi schimbăm un lucru mărunt în îmbrăcămintea partenerului lui. Primul copil are sarcina să descopere ce s a schimbat la partenerul lui (de ex., un buton desfăcut, are pantalonii suflecaţi, îi lipseşte un inel, are părul aranjat diferit etc). Jocul continuă prin schimbarea rolurilor. Jocul poate fi jucat şi altfel: unul dintre copii iese din sală şi modifică ceva la îmbrăcăminte. După ce se întoarce, ceilalţi au sarcina de a descoperi ce s a schimbat. S A MIŞCAT CUMVA STATUIA? Copiii stau în cerc. Unul dintre copii stă în mijlocul cercului, pe un scaun, într o anumită poziţie. Rugăm un alt copil să se uite atent la cel din mijlocul sălii, apoi să iasă din sală. Când revine, trebuie să ghicească dacă s a schimbat poziţia copilului. 101

Memoria vizuală CUMla ESTE Suntem la şcoala de detectivi, ora de ÎMBRĂCAT? Descrierea precisă a persoanei. Trebuie să observăm cât mai atent îmbrăcămintea participanţilor. Unul dintre copii stă cu spatele şi încearcă să descrie îmbrăcămintea colegului său, de se mn at de noi. O va ri an tă a joc ulu i: copi lul alege pe cine va di n grup şi descrie îmbrăcămintea celui ales. Ceilalţi stau cu ochii închişi şi î n c e a r c ă s ă g h ic e as c ă d e s p r e c i n e es te v orba. PELERINA CARE TE FACE INVIZIBIL V o m o b s e r v a a t e n t î m b r ă c ă m i n t e a u n u i a d i n t r e c opii ş i o d e s c r i e m c u v o ce t a r e (de ex., u n j e r s e u v e r d e c u b u t o a n e n e g r e , c ă m a ş ă c u c a r o u r i , pantofi maro etc). în etapa următoare, acoperim copilul cu o „pelerină ca re îl face inviz ibil" ( pă tu ră , dr ap er ie , cea rş af et c) , în aşa fel în cât să i se vî na tdrăe bd ăorair: cC l . C o p i lau u l cpan u tofii p e l emei? r i n a cAm a r jerseul e îl facînchis? e invizibil u n e o au s er pantaie d e „aep uculoare Ce pculoare lonii mei?"Con ti nu ăm jocul cu urm ăt or ul co pil . MAIMUŢE IMITATOARE Unul dintre copii efectuează o acţiune sau o serie de mişcări, după care „ma im uţ el e" tre bui e să imite acţi une a văzut ă. î n acest jo c con tea ză foarte mult şi nuanţele şi, de aceea, trebuie să fim atenţi la ele! ACESTA ESTE S E M N U L MEU! Toţi copiii îşi aleg câte un gest, un semn (de ex., îşi scutură umerii, face cu ochiul, îşi trage urechea, bate din palme, dă din cap, clipeşte etc), care, în continuare, va reprezenta „numele" lui. Copiii se prezintă cu acest gest şi au sar ci na de a re ţi ne se mn el e celor lalţi . Est e un jo c non verbal: unul dintre copii începe, îşi prezintă semnul, apoi „salută" un alt copil, prezentând semnul acelui copil. Colegul său, cel pe care 1 a salutat, se prezintă şi el, apoi arată semnul următorului copil. Jocul continuă în acest mod. RESTAURARE La un semnal dat, toţi copiii încremenesc, devenind statui şi luând orice poziţie pe care o doresc. La un nou semnal, iau poziţie de drepţi, iar copilul desemnat, adică „restauratorul", va încerca să îi readucă în poziţia de „statui" (în poziţia iniţială).

10")

Bartok Eva:

Joc

bucurie

ochi strălucitori

O MIŞCARE INTERZISĂ Copiii stau în c erc, cond uc ăt or ul joc ulu i fiind în mijlo c. în ai nt e de a î n c e p e j o c u l , copiii se î n ţ el eg î n t r e ei şi p r e z i n t ă o m i ş c a r e pe c a r e nu este vo ie să o im ite (de ex ., se s c a r p i n ă în cap). C o p i ii îl i m i t ă în t o at e p r i v in ţ ele pe con duc ăto ru l jocu lui , cu excepţia mişcări i interzise. In cont in uar e, putem creşte treptat numărul mişcărilor interzise. MAGA ZINU L DE JU CĂ RI I Sarcin a noa stră este să am en aj ăm vitrina unu i mag azi n de jucă rii, un de am pus deja trei juc ări i (l e pu n em pe masă) . Copi lul le observă, apoi se în toa rce cu spatele şi evoc ă ceea ce a văzut . Aşe ză m în că o ju că ri e lâ ng ă celelalte, copilul trebuind să le spună din memorie, din nou, ce jucării au fost pus e pe masă. Pu te m creşte trep

tat n u mă r u l jucăriilor.

CE S A SCHIMBAT? Suntem la şcoala de detectivi, la ora de Observare precisă. Punem câteva (6 8 ) obi ect e pe mas ă. Copi ii tre bu ie să obs er ve at en t locul fie cărui obiec t, apoi se înto rc cu spatele. Con du că to ru l joc ulu i ia , ada ug ă sau schimbă între ele câteva obiecte. Copiii se întorc din nou spre masă şi treb u ie să g h ic ea s c ă ce s a s c h i m b a t . URMĂRIRE Un hoţ a pătruns în casă şi a luat ceva de pe masă. Copilul trebuie să observe obiectele de pe masă şi locul lor. După ce se întoarce cu spatele, modificăm câte ceva în obiectele de pe masă (luăm una sau mai multe dintre ele). La început folosim doar 3 4 obiecte, apoi putem creşte treptat numărul lor. „Ce a dispărut depe masă?" NU MI GĂSESC LU CR UR ILE ! Copilul trebuie să reţină 3 4 obiecte (imagini, forme, litere) şi să le găsească printre alte obiecte, imagini, forme, litere. „Căutaţi

obiectele (imagi-

nile, formele, literele) pe care le aţi reţinut!"

OCHI DE VULTUR Ochi de vultur, indianul, poate memora orice. Aşezăm 6 8 obiecte cunoscute pe masă şi le acoperim cu o eşarfă. Ochi de vultur (adică copilul) ar e sa rc in a să e n u m e r e obie ctel e pe ca re l e a văzu t. Sco at em 1 2

Memoria vizuală obiecte şi le schimbăm cu unele noi.

„Ce amscos ele pe masă? Cu ce le am

schimbat?"

Pu te m ju ca şi cu imag ini . CINE L AŢINUT ÎN MÂNĂ? Copiii se aşează unul lângă altul, fiecare ţinând în mână câte un obiect. Unul dintre copii are sarcina să observe cât mai atent, să „fotografieze" cine ce obiect are în mână, apoi iese din sală. Doi trei copii schimb ă î n t r e ei obiectele p e c a r e l e ţi n î n m â n ă . D u p ă c e r e v i n e î n sa lă, c o pi l u l trebuie să găsească şi să dea înapoi obiectele schimbate copiilor care le au avut iniţial. Jocul poate fi continuat cu un al participant. CĂUTĂTORUL DElui. COMORI Ridicăm un obiect, spunând şi denumirea Apoi îl ascundem undeva prin sală. Copiii trebuie să fie atenţi şi să reţină locul unde am ascuns obiectul. După ce ascundem 5 6 obiecte, rugăm participanţii să caute obiectele: „Unde am ascuns lingura?"etc. Ca alternativă: ne oprim în faţa ascunzătorilor şi îi întrebăm pe copii car e este obie ctul as cun s în locur ile respec tive. Jo cu l po ate fi co nt in ua t prin schimbarea rolurilor. ARHITECTUL Construim un model simplu (la început, apoi din ce în ce mai complex) din beţişoare, chibrituri, cubur i (3 6 buc ). C ond ucă tor ul jocu lui constru ieşte acest model, apoi îl acoperă. în continuare, vom cere „arhitectului" (copilul) să reproducă modelul din memorie.

-

TESTAREA MEMORIEI Suntem la un test de memorie. Prezentăm copilului o imagine de dimensiuni mari, colorată, cu multe detalii dinamice, timp de 1 2 minute, î n t o a r c e m i m a g i n e a ş i p u n e m î n t r e b ă r i sau e m i t e m e n u n ţ u r i d e t i p „ a d e v ă r a t fa ls " î n l e g ă t u r ă c u i m a g i n e a . C o p i l u l r ă s p u n d e , a p o i e x a m i n ă m din nou imaginea şi discutăm răspunsurile greşite. CE AM VĂZUT? La începutul şedinţei le arătăm copiilor o serie de imagini care redau stări emoţionale, pe care le discutăm împreună cu ei. La sfârşitul şedinţei, „computerele" (adică copiii) trebuie să şi reamintească imaginile văzute.

Bartok Éva:

Joc

bucurie ochi strălucitori

ADUSRMOŞUL? A ş e z ă m 5 6 obiecte în trCEo Acutie. u g ă m copiii să observe a t e n t obiec tele din cutie, iar apoi acoperim cutia. La sfârşitul şedinţei, copiii trebuie să enumere, din memorie, obiectele din cutie.

Bartok Eva:

Joc

bucurie ochi strălucitori

Jocurile de maijos dezvoltă noţiunea serialităţii şi conţin serii de mişcări, ritmuri, serii vizuale, auditive şi lingvistice.

ZÂNIŞOARA Zânişoara are o abilitate specială: este capabilă să observe şi să imite precis orice. Adultul prezintă o serie de 4 5 mişcări, pe care „zânişoara" (adică copilul) trebuie să le imite în exact aceeaşi ordine. De ex. se spală pe mâini, îşi şterge mâinile, aranjează prosopul, se uită în oglindă, îşi aranjează părul; se duce la geam, se uită afară, trage draperiile, aprinde lumina etc. CURS DE DANS Vo m înv ăţ a o serie d e paşi d e d a n s , pe mu zică, c o n s t â n d d i n m a i m u l t e elemente simple.câtNumărul elementelor poate cu fi crescut inventa dansuri mai amuzante împreună copiii. până la 6 7. Putem S A BLOCAT PLACA Sarcina copiilor este să imite şi să repete (de 4 5 ori) o serie prezentată de adult care constă din mai multe mişcări repetate în mod regulat. De e x.: bate di n pal me se întoa rce în j ur ul pro pri ei axe loveşte pode aua cu picior ul sare, bate di n pa lm e se în toa rc e în ju r ul pro pr ie i axe loveşte podeaua cu piciorul sare etc. se întinde loveşte în aer cu pumnul clipeşte ridică din umeri, se î n t i n d e loveşte în a e r cu p u m n u l clipeşte r id i c ă d i n u m e r i etc. pocneşte din degete trimite săruturi în aer îşi linge buzele rânjeşte, pocneşte din degete trimite săruturi în aer îşi linge buzele rânj e ş t e etc. bate cu p a l m el e p es te g e n u n c h i ba te d i n p a l m e î n t i n d e b r a ţ u l d r e p t întinde braţul stâng sughiţe, bate cu palmele peste genunchi bate din palme întinde braţul drept întinde braţul stâng sughiţe etc. SĂ BATEM DIN PALME! Stăm perechi, faţă n faţă, şi repetăm un şir de mişcări. Mai întâi batem din palme, apoi batem palma cu perechea noastră, cu ambele palme, iar la sfârşit batem din nou din palme. Mai întâi batem din palme cu perechea noastră cu mâna dreaptă, apoi batem di n palme; în continuare batem din p alme cu perechea noastră cu mâna stângă, apoi iarăşi batem din palme şi batem palma cu perechea noastră, cu ambele palme. I

10

Serialitatea Cânddouă aceste mişcări serie de batem mişcăridin(batem palme, mâini, batemmerg din bine, palme,după mânao dreaptă, palme,din mâna stângă, batem din palme, două mâini) ne atingem repede umărul din partea opusă (mâna dreaptă umărul stâng, mâna stângă umărul drept, deodată), apoi ne atingem coapsele (mâna dreaptă coapsa dreaptă, mâna stângă coapsa stângă). După ce terminăm, repetăm din nou seria. TICURI A v em câ tev a t ic u ri. D a c ă î n c e p e m , a bia m a i p u t e m s ă n e o p r i m . Sarc ina noastră este să executăm o serie de mişcări, mai întâi cu ochii deschişi, apoi de două ori cu ochii închişi, din memorie. De ex., „Ridică mâinile, fă semn cu mâna, apleacă ţi capul, loveşte podeaua cu piciorul drept!" „Fă doi paşi în faţă, unul în faţă, trei paşi înapoi, apoi doi în dreapta!" In timp ce execută aceste mişcări, copilul poate descrie cu voce tare ceea ce face.

ROBOTUL Testăm memoria unui robot asamblat recent. Dăm 3 4 instrucţiuni simple, pe care copilul trebuie să le execute într o ordine precisă. De ex.:

„Deschide uşa, pl imbă te prin cameră, pune ţi mâna pe cap, sari până la uşă!" „Scarpi nă te în cap, sari de două ori înpiciorul drept, bate o dată dinpalme şi zbârleşt e ţi părul!" „Mergi până la uşă, bate la uşă de trei ori, bate în podea cu piciorul tot de

atâta ori şi aprinde lumina!" „Fă doi paşi înainte, unul în stânga,fă doi paşi mici la dreapta, apoi unul ma re în spate!" „Clipeşte de patru ori, deschide gura, trage de urechea stângă şi scoate limba!"„Du te până la bibliotecă, adu aici o carte, des chide o la pagina 10, pune o aici pe masă, apoi vino şi staijos."etc.

După ce a executat o serie de instrucţiuni, în ordinea dată (sau în ordine inversă), „robotul" trebuie să descrie ceea ce a făcut. O alternativă a j o c u l u i p o a t e f i u r m ă t o a r e a : u n alt co pil v a j u c a r o l u l t e h n i c i a n u l u i c a r e reţine aceste acţiuni, le evocă şi le descrie în ordine (se preface că ia notiţe despre performanţa robotului). ADAUGĂ O MIŞCARE! A i z b u c n i t o e p i d e m i e m a i c i u d a t ă : „ b o l n a v i i " p r e i a u m i ş c ă r i l e celorla lţ i. St ăm în cerc, iar con duc ăto ru l joc ulu i înc epe joc ul pri n pre ze nt ar ea unei mişcări simple, cum ar fi, de ex., că se scarpină pe nas. Copilul de lângă el repetă această mişcare, apoi adaugă încă una. Cel de al treilea

I

1I

Bartok Eva:

Joc

bucurieochi. strălucitori

participant repetă primele două mişcări, apoi adaugă şi el încă o mişcare, şi aşa ma i de pa rt e, p ân ă câ nd to ţi copiii au avu t şan sa să se joa ce. DACĂ VI N LA T I N E Suntem „artişti" care fac pantomimă, care vorbesc puţin. Copiii stau în cerc şi u n u l d i n t r e ei s p u n e : „Dacă vin la tine...",dar în loc să continue şi să spună, de ex., cuvintele „bat la uşă",va reda acest lucru prin mişcare. Cel de al doilea copil repetă începutul frazei şi mişcarea făcută de participantul anterior şi adaugă încă o mişcare (de ex., îşi ridică pălăria în semn de salut). Jocul continuă în mod similar, toţi având sarcina să repete mişcările făcute de cei care au fost înaintea lor. CE despre S A ÎNTÂMPLAT? CE reamintim VA FI? ceea ce am Se face un documentar viaţa noastră. Ne făcut astăzi şi ne prezentăm programul pentru după amiază. „Povesteşt e ne în „Povesteşte ne ce trezit, până când ai exactă în care s a

ce ordine ti ailuat hainele azi dimineaţă!" aifăcut azi dimineaţă, începând cu m omentul în a c re te ai ieşit pe uşa locuinţei. încearcă să povesteşti totul în ordinea întâmplat!"

„Povesteşte ne, în ordine, ce ai văzut pe drumul spre şcoală!" „Acum, că s a terminat această şed inţă, povesteşte ne ce jocuri am jucat astăzi! încearcă săpovesteşti totul în ordinea exactă în care le am jucat!" „Ce ai făcut ieri? Ce vei face după prânz, până eara?" s etc.

RITM Suntem la un curs de percuţie (tobe). Sarcina noastră este să redăm ritmul prezentat de profesor prin bătăi de palme sau bătând în ceva. La î n c e p u t , p r e z e n t ă m r i t m u r i m a i s i mp l e, a p o i i n t r o d u c e m ş i r i t m u r i m a i ner egu late . Dacă jo cul me rg e bine , copi ii îş i înc hid ochi i şi înc ear că să repete aceste ritmuri doar „după ureche". „BATE TOBA" î nc e p e m să batem din palme d u p ă un a nu m it ritm, apoi c o nt i nu ă m cu acest ritm pe diferitele părţi ale corpului: coapse, glezne, cap, abdomen, piept, umeri, încheietura mâinii, pe gura întredeschisă (în timp ce emitem şi un sunet), nas, sprâncene etc. Putem bate ritmul cu talpa piciorului, cu călcâiele, putem să pocnim din degete, să plescăim cu limba. Jocul poate continua cu schimbarea ritmului. 1 12

Serialitatea ŞTI ÎN extremi, CON CER T ritSuntem membrii uneiPERCU formaţii ŢIONI de percuţionişti care bat mul când pe propriul corp, când pe corpul unui coleg. Confecţionăm nişte beţe de tobe din ziare sau hârtie de ambalat. Stăm în cerc şi începem să „batem la tobe", urmând un ritm stabilit anterior: atingem podeaua sau scaunul, pe cap, glezne, abdomen, frunte, gura deschisă, tălpi sau pe spatele, umerii, coapse, capul unui coleg etc. Putem să acompaniem ritmul cu mişcări de picioare: batem în podea, le scuturăm, le mişcăm înainte înapoi. „ORCHESTRA DE PIETRE" Fiecare copil are două pietre (una trebuie să fie mai plată decât cealaltă). Fiecare participant prezintă câte un ritm bătând cu pietrele, iar ceilalţi trebuie să 1 imite. ŞCOALA DE CIOCĂNITOARE Copiii trebuie să reproducă ritmuri bătute pe diferite obiecte, în ordinea prezentării lor: pe cuburi, găleţi întoarse, pahare, cărţi etc. Vom folosi 4 5 obiecte pen tr u joc. în acest caz, scopul nu este re pr od uc er ea ri tmu lu i, ci atingerea obiectelor în ordinea dată. CĂSUŢA VOCALĂ St ăm în cerc. Con du că to ru l joc ul ui pre zi ntă o mel odi e (fluierând sau cu orice tip de voce). Melodia este „preluată" de vecinul din dreapta şi o dă mai departe, repetând o. în acest fel, melodia este transmisă în cerc. Câ nd ajung e îna poi la co ndu căt or ul joculu i, p ut e m con ti nu a joc ul cu o altă melodie. ZID VIU Copiii stau într un rând, în ordine aleatorie. Unul dintre ei are sarcina să observe cât mai atent ordinea copiilor în rând. Apoi se întoarce cu spatele, între timp, copiii îşi schimbă locul, iar copilul se întoarce şi trebuie să refacă ordinea din rândul iniţial. AMENAJAREA L O C U I N Ţ E I Sarcina este să se reţină ordinea mobilierului din sală, de la stânga la dreapta. Trebuie să prezentăm mobilierul cu ochii închişi şi, dacă cineva

I

13

Bartok Éva:

Joc

bucurie ochi strălucit ori

greşeşte, atunci el va fi „amenajatorul", pentru că el a transformat amenajarea sălii. SĂ PUNEM ORDINE „Să p u n e m or di ne " pri ntr e jucăr ii: aşez ăm un a lângă alta şase juc ări i pe masă. Ne în to ar ce m cu spatele, iar în acest ti mp un „spirit ju că uş " va schimba or di nea jucăr iilor ( modificăm mai întâi locul une i sing ure jucării, apoi a două, a trei etc). Copilul are sarcina „să pună ordine" după fiecar e modific are, pu n ân d juc ări ile în locul lor iniţial.

OCHI DE ŞOIM Ochi de şoim, indianul, poate memora orice. Copilul trebuie să denumească 6 imagini aşezate în apoi îl legăm la ochi şi schimbăm locul a două imagini. „Cefaţas lui, a schimbat"?" ÎN CE ORDINE LE AI AUZIT? Suntem nişte muzicieni renumiţi. Adunăm câteva obiecte care scot sunete: pahare, chei, tobe etc. şi producem sunete cu ele. „In

ce ordine le ai

auzit? Pe care lai auzit primul, al doilea?... "

GRĂDINĂ ZOOLOGICĂ Fiecare copil îşi alege un sunet scos de un animal. Primul dintre copii prezintă acest sunet cu voce, următorul copil îl repetă, apoi adaugă şi sunetul ales de el. Cel de al treilea copil repetă primele două sunete, apoi adaugă şi sunetul ales de el. Jocul continuă în acest mod: sarcina copiilor este să repete, în ordine exactă, sunetele auzite anterior şi să adauge sunetul ales de ei. SPUNE DUPĂ MINE! Copilul joa că rolul „ecoului". Sa rcin a l ui este să rep ete ma i multe s une te în ordinea auzită: a u/ s r / a î o / f s t / a e i u etc.

GÂNGURIT DE BEBELUŞ Copilul va juc a rolu l unu i bebeluş care gângur eşte , imitându şi m Sarcina lui este să repete serii de silabe, în ordinea exactă. De ex., la gi zo, ze ca ti lu, ata ise obu, big fet şui etc.

I

11

am a.

Serialitatea CENTRALA TELEFONICĂ Lucrăm într o centrală telefonică şi trebuie să formăm numerele de telefon solicitate. Spunem copilului 3 5 cifre pe care acesta trebuie să le reţină şi să le repete cu voce tare în timp ce „formează" numărul. Copilul trebuie să redea şiruri de numere din ce în ce mai lungi. între numere, putem insera de 1 2 ori bătutul din palme sau ciocănitul, iar copilul trebuie să le repete şi pe acestea, împreună cu numerele. MEMORAREA UNUI NUMĂR DE TELEFON Unul dintre copii spune „numărul lui de telefon" (un şir de 3 4 cifre), iar ceilalţi trebuie să 1 repete. Copiii trebuie să redea şiruri de numere din ce în ce mai lungi. BUNICA S A DUS LA CUMPĂRĂTURI Unu l din tre participanţi înce pe urm ăt oa re a fraz ă: „Bunicas a dus la cumpărături şi a cumpărat un/o..."(spune un obiect). Următorul participant re pe tă fraza şi ada ug ă şi el un obiect. Jo cu l co nt in uă în aces t mo d, c u.o frază tot mai lungă. Nu este nevoie să enumerăm obiecte adecvate, „bunica putând cumpăra" şi obiecte mai haioase, năzdrăvane, neaşteptate. Putem introduce şi alte fraze, cum ar fi, de ex., „M ă duc în excursie şi duc cu mine un/o.„Am fost la grădina zoologică şi am văzut un /o..." s a u „Ieri am gătit..." etc. Fiecare copil spune un cuvânt; următorul participant repetă cuvântul anterior şi adaugă şi el unul. Când se ajunge la un şir mai lung de cuvinte, copilul căruia i a venit rândul poate fi ajutat şi de ceilalţi participanţi. CALENDAR VIU Copi lul va ju ca rolul „cal en dar ulu i viu ". Ap ăs ân d câteva „bu toa ne ", putem afla zilele săptămânii, lunile, care zi (lună) urmează după o anumită zi (lună), sau care zi (lună) precede o anumită zi (lună). NU ESTE LUNI Nu suntem siguri ce zi este astăzi. „Este luni."Un alt participant: „Nu este luni, ci marţi."Răspunsul: „Nu este ma rţi, ci miercuri." etc. în acest fel, en um e r ăm z il el e săptămânii . Put em continua jocu l spun ân d zi le le s ăptămânii şi în ordine inversă (duminică sâmbătă vineri etc.) sau lunile anului.

I

15

Bartok Éva:

Joc

bucurie ochi strălucit ori

DE POVEŞTI Primul participant începe oFABRICA poveste, spunând doar prima propoziţie din poveste. Următorul copil repetă propoziţia, apoi adaugă şi el una. A l t r e il e a c o pi l r e p e t ă e x a c t p r i m e l e d o u ă p r o p o z i ţ i i , a p o i a d a u g ă ş i e l una. Jocul continuă în acest mod. Putem spune poveşti alcătuite din 6 8 propoziţii.

16

Bartok Eva:

Joc

bucurie

ochi rălucitori st

ECOU Copilul va fi ecoul nostru. Vom spune şiruri de sunete fără sens sau cuvinte pe care copilul nu le înţelege (6 8 cuvinte), mai întâi încet, apoi în r i t m n o r m a l . C o p il u l a r e s a r c i n a să le r e p e t e . De ex.,foxi,vunca, convenţie, pratcă, democrat,

buldog, eterogen, precizie,

filodendron,

gulu, oportunism

etc. Dacă

copilul este capabil să repete exact „cuvintele" auzite în ritm normal, putem să încercăm într un ritm puţin mai alert. SĂ VORBIM CHINEZEŞTE! Sarcina copilului este să repete şiruri de silabe fără sens, cum ar fi, de

ex.,

efişco, d maiuclet, fechşanu, sertica, priţeli, cursola etc.

Şi copilul trebuie să inventeze cuvinte fără sens, pe care le vom repeta. Copilul trebuie să ne „corecteze" dacă greşim. ŞCOALA DE VRĂJITORIE Meşterul vrăjitor îi învaţă pe copii vrăji (într o limbă inventată). Ucenicul încearcă să repete totul, în mod exact. Jocul poate fi jucat atât în perec hi, cât şi cu un meş te r şi ma i mulţ i „ucenici ". Toţi copiii vor ju ca , pe rând, rolul meşterului vrăjitor. BOLBOROSELI Copiii formează perechi. Unul dintre ei spune ceva într o limbă fără sens, cu un ton interogativ, iar celălalt repetă şirul de silabe într un alt ton (afirmativ, indignat, mirat etc). ŞCOALA DE PAPAGALI Copi lul va ju ca rolul micu lui pap ag al car e înv aţă să vorbea scă. El trebu ie s ă r e p e t e cu v int e b i n e c u n o s c u t e (1 0 15 cuvinte), sp us e de a d u l t . C o n du căt or ul joc ulu i tre bui e să pr on un ţe cuvintele clar şi mai înc et la început, apoi în ritm normal, crescând, eventual, mai târziu, şi mai mult ritmul. De ex., mână, casă, auto, cutie, ă, vil onoare, televizor,batistă etc. La î n c e p u t v o m utiliza c u v i n t e m a i s c u rt e , a p o i d i n c e î n c e m a i l u ng i. J o c u l poate fi continuat prin schimbarea rolurilor. CONTROL AUDIOMETRIC Jucăm rolul unor medici care examinează auzul pacienţilor. Ne aşezăm faţă n faţă cu copilul. îi şoptim la ureche cuvinte binecunoscute (5 6 cuvinte), m i ş c â n d u n e bu zel e în aş a fel încât să se v a d ă bine, silab isind uşor. I IS

Percepţia vorbirii Anep oşoptească i î l r u g el ă mcâteva s ă g hcuvinte, i c ea s c ăsarcina c e c unoastră, v i n t e ideam u p ă să aceea u r m e a z ă să dataşoptit. aceasta,D fiind ghicim ce cuvinte ne a şoptit. OGLINDA VORBITOARE Copi ii for mea ză per ec hi, s tân d faţă n faţă. Un ul din tr e ei va ju ca ro lul „oglinzii vorbitoare", care îl imită pe celălalt. Acesta din urmă scoate sunete, spune silabe, îngână o melodie sau vorbeşte. După un minut îşi schimbă rolurile între ei. AMPLIFICATORUL Copilul joac ă rolul amplificatorului. Ii şopti m la ur ec he cuvi nte binecunoscute, pe care el le repetă. „Ce ţi am şoptit? Repetă cu voce tare!" SĂ CITIM DE PE BUZE î n v ă ţ ă m s ă c i t im d e p e b u z e . î n c e r c ă m s ă g h i c i m c e n e s p u n e c o l e g u l , do ar u r m ăr i n d mişcar ea buzelor. O var ian tă ma i uş oa ră a jo cu lu i este să alegem cuvinte dintr un anumit domeniu, cum ar fi, de ex., culori, fructe, animale, mâncăruri etc. CE AM SPUS? Robotul s a stricat şi poate vorbi doar sacadat, spunând cuvintele pe sunete. Vom spune cuvintele pe sunete, ţinând o pauză de câte o secundă î n t r e s u n e t e (r a c , u ş ă , m â n ă, s u r d , c u ţ i t e t c ) . L u n g i m e a c u v i n telor nu trebuie să depăşească 3 4 5 sunete. Copilul are sarcina de a ghici ce am spus. „Ce spune botul? ro Spune cu vântul în locul robotului!" PĂPUŞA A ş e z ă m c â t ev a o b ie c t e ( im a g i ni ) p e m a s ă . A d u l t u l v a j u c a r o l u l p ă p u ş i i care ştie să vorbească, dar spune cuvintele pe sunete şi doar atunci când „apăsam un buton". Pe spatele păpuşii este un „buton", pe care copilul treb u i e să 1 a p e s e p â n ă c â n d p ă p u ş a v a s p u n e d e n u m i r e a u n u i o b i e c t (ima gini). Copilul trebuie să ghicească ce spune păpuşa. De ex., d o p, t r e n, c r e i o n etc. CE SPUNE ROBOTUL? Robotul (adică adultul) spune un cuvânt pe silabe, cu o pauză de câte o secundă între silabe (ra tă, cio can, mai mu ţă, mă tu ră etc). Putem folo

1 IM

Bartok Eva:

Joc

bucurie ochi străluci tori

si cuvinte alcătuite din 2,3,4 silabe. Copilul trebuie să ghicească ce spune robotul. Robotul poate da instrucţiuni copilului: „Ba te pal to nul! Scu tu ră ţi ca pul! etc.

la u şă! Pu ne ţi

SATUL CIUDAT Locuitorii „Satului ciudat" vorbesc ciudat, bătând din palme la fiecare silabă. Aşa comunică între ei (de ex., Sunt Mi hai. Cum te chea m ă? Io nel etc.) Putem încerca să purtăm un scurt dialog sau să întrebăm cum se numesc obiectele din „sat" (Ce este asta? De ex., pi si că, ma să, te le vi tor etc). LA AEROPORT A v i o a n el e d e c o l e a z ă ş i a t e r i z e a z ă , f ă c â n d u n z g o m o t i m e n s . M a m a (adultul) călătorie şimama este şidejacopilul în drum către aeroport. în zgomotul merge infernalîntr al oavioanelor, vor să schimbe câteva propoziţii, dar se înţeleg doar strigând, silabisind cuvintele. (De ex., sesc vi neri! Te sun în fi e ca re sea ră! îmi vei lip si! etc."

DISCUŢII ÎNTRE ROBOTI Discutăm silabisind cuvintele. Spunem copiilor câteva propoziţii şi îi rugăm să răspundă tot silabisind cuvintele. INELE Jucăm rolul unor vrăbiuţe care sar dintr un inel într altul. Punem câteva inele pe podea; fiecare participant spune câte o propoziţie, în aşa fel î nc ât s ă f i e câ te u n c u v â n t p e n t r u f i e c a r e inel. De ex., „Măria mănâncă un măr." Copiii trebuie să sară întotdeauna în inelul asociat cu cuvântul spus. Putem creşte numărul inelelor. De ex., „Şoricelul

ronţăie

bucata

de

caşcaval."

Inelele pot însemna şi silabe (far ma ci e) sau sunete (c u r t e). CIOCĂNITOAREA Enumerăm câteva cuvinte. Ciocănitoarea (copilul) trebuie să bată de atâtea ori, câte silabe (sau sunete) sunt în cuvânt. TEST DE REFLEXE Enumerăm câteva cuvinte, iar copiii trebuie să reacţioneze doar atunci când aud cuvinte care încep cu un anumit sunet. Ei trebuie să sară cu picioarele depărtate (să suspine, să strănute, să strige „bingo" etc), dacă 120

„So-

Percepţia vorbirii aud un cuvânt care începe cu „r" (sau se termină sau conţine acest sunet). Dacă aud cuvinte care nu conţin acest sunet, copiii nu trebuie să reacţioneze. LA PESCUIT DE SUNETE Trebuie să „pescuim cuvinte" (să găsim cuvinte) care conţin un anumit sunet. Ne înţelegem asupra unui sunet, iar când copilul aude un asemenea cuvânt, trebuie să facă o mişcare prin care imită momentul în care un pescar scoa te und iţa cu peştele . Co ndu căt oru l joc ului trebuie să en um er e un şir de cuvinte (cea 20 de cuvinte), pe o voce monotonă. In cadrul unei şedinţe vom folosi un singur sunet. De ex.: M (sau n): mulţime, nucă, tron, maşină, om, vanilie, creion, camion, tramvai, drum, tavan, mac, banană, Niagara, amar, antrenament, masă, geam, sanie, bomboane; P (sau b): pat, buton, alb, operă, plumb, batistă, pară, aprilie, cap, beton, cabană, plimbare, putere, obligare, prosop, parbriz, şurub, zăpadă, albatros, potop; T (sau d): televizor, domn, putred, grajd, tunde, poate, tort, telecomandă, dar, crud, unt, telefon, contra, pretinde, dulap, fost, tablă, abandonat, A d r i a n , po tr iv it ; F (sau v): vas, foc, efervescent, morcov, avion, expresiv, foaie, afin, fav o a r e , v a p o r , floare, raft, v a g o n , clo vn , af lă, taraf, oval, t eleg ra f, f er ea stră, vuiet; C (sau g): gros, caiet, sac, vacanţă, călugăr, măgar, gras, gâscă, carte, b og a t , blog, atac, a c ţ i u n e , va g on , p r a g , suc, d r a g , m a r g a r i n a , caset ă, steag, ocolire; Ş (sau s): şapte, sus, ostaş, nas, masă, şaman, moş, şase, servietă, vas, cocoş, castel, şosea, urs, peşte, struguri, pescar, uşă, cămaşă, şerveţel; Ş (s au j): şa rpe , juc ări e, cojoc, etaj, şam po n, ju că uş, aşc hie, ruj , pijam a, şoarece, pă puş ă, j ur ăm ân t, lej er , prăjitură, ma şi nă, joc, bebel uş, vişine , vrăjitor, p ă i a n j e n ; ce,ci (sau ş): cinci, cercei, şuncă, coş, ceaşcă, zece, aşteptare, secetă, cireşe, ştergător, cină, ciorbă, şoim, şoricel, acoperiş, ceapă, citeşte, căciulă, caşcaval, vaci; S (sau z): sos, zece, orz, zestre, sacoşă, nisip, zebră, ars, zacusca, sat, astăzi, răzuitor, zmeură, OZN, spaghete, soţ, mazăre, astronaut, cazarmă, zugrav;

121

Bartok Eva:

Joc

bucurie

ochi strălucitori

S (sau ţ): sultan, ţap, ţestoasă, fustă, braţ, reţetă, ţesătoare, dans, soare, subţire, cuţit, vacanţă, soţie, stradă, ananas, pastă, cântăreţ, maimuţă, soţ, sărac, îngheţată; L (sau r): leagăn, roşu, mare, mlaştină, cal, latră, circ, covor, orgoliu, laudă, ploaie, val, tort, rac, Arlechino, var, aluminiu, Shrek, măr, lucru, artificii, rege, caşcaval, aur; GE, GI (sau ce,ci): gem, ceai, picior, margine, vaci, mucegai, argint, frigider, Gigei, ceas, arici, arici, ciocolată, fulger, pagină, ciupercă, geamantan, minge, purici; V o m a d u n a c u v i n t e ş i p e n t r u celelalte p e r e c h i d e s u n e t e . î n c a z u l î n car e copilul nu se de sc ur că cu a cest gen de joc , vom încer ca, la în ce pu t, să folosim cuvinte care încep cu sunetul ales. Apoi vom folosi cuvinte care se

termină cu săacel sunet, careîntrîl conţin saucuvinte îl conţin grup sunete de consoane. Putem îl includem un şir de careîntrnuunconţin care pot fi confundate uşor (de ex., perechea sonoră sau surdă a sunetului). Cxradul de dificultate poate fi crescut prin utilizarea unor silabe fără sens în locul cuvintelor, adunând şiruri de sunete mai scurte sau mai lungi, care uneori conţin, alteori nu conţin un anumit sunet (acesta poate fi fie o consoană, fie o vocală). DETECTIVUL Enumerăm o serie de cuvinte care conţin un anumit sunet. Atunci când aud e cuvântul conţi nân d sunet ul a les de conduc ător ul joculu i, detectivul (copilul) trebuie să spună dacă a auzit sunetul la începutul, la mijlocul sau la sfârşitul cuvântului. La următoarea şedinţă, trebuie să alegem un alt sunet. Într o var ian tă mai dif icil ă a jocu lui, copilul trebu ie să desc ope re cu ce sunet încep sau se termină anumite cuvinte. CITITORUL DE GÂNDURI A ş e z ă m cât ev a i m a g i n i cu diferite obiect e (1 0 15 buc ăţi) în faţa „cititorului de gânduri" (copilul). îi spunem cu ce sunet începe (sau se termină) denumirea obiectului la imaginea căruia ne am gândit. „Cititorii de gânduri" trebuie să ghicească la ce ne gândim. Jocul poate fi continuat prin schimbarea rolurilor.

122

Percepţia vorbirii „ŞARPELE DE CUVINTE" Pentru a construi un „şarpe de cuvinte", trebuie să găsim cuvinte care î n c e p c u u l t i m u l s u n e t a l c u v â n t u l u i a n t e r i o r . D e ex., m a s a uşor repede elefant teatru uman navă etc.

acvariu

ŞTIU LA CE TE GÂNDEŞTI! Sarcina participantului este să ghicească despre ce cuvânt este vorba „Mă gândesc la un animal pe baza unui fragment din acel cuvânt. De ex., al cărui nume începe cu pi... sa u gi...) etc", „Mă gândesc la un animal alcărui nume se termină cu ...re, sau ...fant etc." „Cititorul de gânduri" trebuie să şi dea sea ma la care an im al s a gândi t con duc ăto ru l joc ulu i. CĂSUŢĂ VOCALĂ Gr up ul st ă în cerc. Con du că to ru l joc ulu i va şopti o propo ziţi e compl exă în urechea copilului care stă lângă el; acesta transmite ceea ce a auzit copilului de lângă el şi aşa mai departe, până când „ştirea" ajunge la toţi. Ultimul copil va reda „ştirea" pe care trebuie să o comparăm cu cea iniţială. SĂ VORBIM PE DIFERITE TONALITĂŢI Copiii aleg câte un cartonaş, pe care se specifică un fel de a vorbi, o tonalitate (de ex., cu voce groasă, înaltă, şoptită, veselă, tristă, enervată, sper iată ). P art ici pan ţii la jo c în cep , pe r ân d, să vorb eas că în acest fel, iar restul grupului trebuie să ghicească pe ce ton a vorbit fiecare. La sfârşitul j o c u l u i v o m d i s c u t a s it uaţiile î n c a r e v o r b i m p e a c es t e t o n u r i ş i d a c ă p u tem să asociem aceste tonuri cu experienţe din viaţa noastră. Jocul poate fi jucat şi în perechi, în acelaşi mod.

\T\

Bartok Eva:

Joc

bucurie

ochi strălucitori

CE AM AUZIT LA RADIO? Citim câteva texte scurte constând din 10 12 propoziţii. In continuare, copilul are sarcina de a reda cele auzite cu propriile sale cuvinte. LA INTERVIU Relatăm copiilor o scurtă întâmplare, apoi punem întrebări legate de detalii (Cine? Ce? Unde? Când? De ce?) LA TELEFON Ne ju că m cu un t elefo n imagin ar. Ci neva „ră sp un de " la telefo n şi descrie în detaliu cu cine ar dori să vorbească din grup, fără a indica numele copilului respectiv. De ex.: „Sunt XY, şa dori să vorbesc cu cineva care poartă pantaloni negri şi cămaşă roşie, este brunet, cu ochi albaştri etc." Continuăm să 1 descriem, până când cel „apelat" se recunoaşte pe sine. Dacă din întâmplare un alt copil „răspunde" la telefon, apelantul va spune că este greşeală şi continuă descrierea celui în cauză. Cine se recunoaşte ca fiind apelat va „răspunde" la telefon şi cei doi vor avea un scurt dialog, după care închid telefonul. Cel care a răspuns la telefon va face un nou apel şi va descrie, la rândul lui, persoana cu care doreşte să vorbească. CINE POATE FI? Jucăm rolul unor detectivi care încearcă să identifice pe cineva pe baza une i descrieri . Con du că to ru l joc ulu i îl descri e pe unu l di nt re cop iii di n grup, ceilalţi arătând către cel descris, dacă îl recunosc. In continuare, şi copiii încearcă să dea descrierea unuia dintre colegii lor (sau chiar a propriei lor persoane). începem cu unele semnalmente mai generale, apoi trecem, treptat, la caracteristici mai subtile. In acest fel, la început, descrierea se potriveşte mai multor copii din grup, iar, mai târziu, se restrânge cercul celor cărora ea li se potriveşte. LA CE M AM GÂNDIT? Jucăm rolul unor cititori de gânduri care, cu un mic ajutor, pot să ghicească la ce se gândesc ceilalţi. Aşezăm câteva obiecte pe masă. Conducătorul jocu lui va en um er a c âteva caracteris tici parti cula re ale un ui a dintr e „Mă uit laun obiect din metal, atunci când îlfolosesc scoa te suobiecte (de ex. nete, poate fi folosit la scurtarea părului."o foarfecă). Copiii au sarcina să ghicească la ce obiect s a gân di t cond uc ăto ru l jocu lui .

I2(i

î n ţ e l e g e r e a vorbirii Jo cul poate fi juc at şi fără să p u n e m obiecte pe masă, ci enumerând caracteristicile esenţiale ale unui obiect care se află în sală. Conducătoru l jo cu lu i se gân de şt e la un obiect, apoi va des cri e în cuvi nte car act eristicile şi funcţiile acestuia (formă, culoare, material, dimensiune, utilizare etc). Copiii au sarcina să găsească obiectul respectiv. De ex. „Mă gândesc la un obiect în sală care este mic, albastru, are patru roţi" (maşină de j u c ă r i e ) etc. î n c o n t i n u a r e , c o p il u l v a î n c e r c a ş i e l s ă d e s c r i e u n o b i ec t . D a c ă j o c u l merge mai bine, putem trece la descrierea unor obiecte, fiinţe sau fenomene naturale care nu sunt prezente în sală, nici măcar în imagini sau fotografii. „ ÎMI Ă CU VÂ NT P EdeM aceea O M Eîncercăm NT" Pe moment „ne scapăSCAP cuvântul" pentru un UL obiect, să 1 descriem. Copiii trebuie să ghicească la ce obiect ne gândim. CE ANIMAL SUNTEM? Cu ajutorul unor pense, prindem câte o fotografie pe spatele fiecărui copil, în aşa fel încât nimeni să nu vadă ce are pe spatele propriu. Copiii î n c e a r c ă s ă gh iceas c ă ce a n i m a l s e af lă în fotografia d e p e s pat el e s ău , p u nând întrebări celorlalţi. La sfârşit vom discuta cine cum a descoperit soluţia, cine a avut probleme la ghicirea animalului şi din ce motiv. DESPRE CE VĂ POVESTESC? Suntem la şcoala de detectivi, la ora de identificare a locaţiilor. Aşezăm câteva imagini pe masă, care redau diferiteimagini, acţiuni,iarcusarcina multe copilului detalii (8 10 imagini). începem să descriem una dintre este să ghicească despre care imagine este vorba. EU ÎŢI SPUN, IAR TU FACI Suntem la ora de educaţie fizică, la „şcoala iepuraşilor". Descriem o mişcare în detaliu, pas cu pas, pe care „iepuraşii" (copiii) trebuie să o execute. De ex.: „Ridicaţi glezna piciorului stâng la nivelul mâinii stângi, ţinând o în spate!" „Rotiţi încet ambele braţe de trei ori în spate, apoi de dou ă ori în faţă!" „Ţineţi un creion imaginar între degetele ed la picior. Scrieţi vă numelepe podea!"

127

Bartok Eva:

Joc

„Ridicaţi urechilor!"

braţele în

bucurie ochi strălucitori aşa fel

încât

să

aveţi

cotul

drept

supra dea

nivelului

„Aşezaţi vă pe podea şi ţineţi tălpile deasupra nivelului capului!" etc.

OCHI ŞI MÂINI Se jo acă în per ec hi : un ul din tr e copii jo ac ă rolu l och iul ui, iar cel ălalt pe cel al mâinii. „Ochiul" se uită la imaginea pe care o arătăm, iar „un disc roşu „mâna" o desenează aşa cum i o descrie „ochiul". De ex.: supra unui beţişor, cu o bară colorată aşezată lateral faţă de acestea etc."

DESENEAZĂ CEEA CE ÎŢI SPUNE Nu am reuşit să trimitem un desen important unui prieten, pentru că ni s a stau stricatspate calculatorul şi, de aceea, îi descriem desenul se„laauzi. telefon". Perechile n spate, neputându se vedea, dar putându Unul dintre copii primeşte un desen sau o imagine, reprezentând câteva forme simple (de ex., „o casă la mijloc, care are două ferestre, cu coşul fumegând, cu doi copaci la dreapta, trei păsări deasupra casei, în faţa casei sunt şase flori galbene şi una albastră"). El are sarcina de a i da perechii sale instrucţiuni cât mai exacte, în aşa fel încât aceasta să poată desena această imagine pe propria sa foaie.

dea-

Bartok

t.va:Joc

ucurie b

och i strălucitori

LA TACLALE Jucăm rolul unor cunoştinţe care se întâlnesc pe stradă. Putem discuta despre ce s a întâmplat cu o zi înainte, activităţile din şcoală, hobbyurile noastre, sport etc. Putem să înregistrăm aceste discuţii şi să le ascultăm mai târziu. Trebuie să încurajăm copiii să poarte dialoguri cât mai lungi. REPORTER Orice obiect lunguieţ se poate folosi pe post de microfon. La început, rolul re por ter ulu i va fi juc at de c opil, adu ltu l fiin d subiectul repor In continuare, rolurile vor fi schimbate. Putem discuta orice îl interesează pe copil. Copilul poate să şi interpreteze propriul rol sau al unui alt caracter (acrobat, personaj de desene animate, dresor de purici etc).

taju lui.

„AM DEVENIT O CELEBRITATE" Fiecare copil relatează o poveste imaginară despre cum a devenit el o persoană celebră (despre cum se simte de când a devenit celebră, ce a făcut, care sunt calităţile sale cele mai importante etc). POVESTEA NOASTRĂ Inventăm o poveste, în aşa fel încât copiii adaugă câte o propoziţie, una după alta. Personajele principale în această poveste vom fi tocmai noi, cei din grup. SĂ ŢESEM O POVESTE Copiii dau de la unul la celălalt un obiect, în timp ce „ţes" o poveste: cine ţinesău, în mână acel una obiect, continuă povestea mai devreme colegul adăugând două propoziţii, apoi începută predă obiectul următo-de rulu i partic ipant, care con tin uă p ovestea . La încep utul jocul ui, cond ucătorul acestuia îl va desemna pe copilul care începe povestea, respectiv pe cel care o termină. înregistrăm povestea, apoi o ascultăm din nou. Fiecare dintre copii propune un titlu pentru poveste. O ÎNTORSĂTURĂ NEAŞTEPTATĂ Un ul din tr e par tic ipa nţi i la jo c în cep e o poveste. Un alt copil, din audienţă, strigă un cuvânt, pe care povestitorul trebuie să 1 folosească cumva în poveste. C o n t i n u ă m po v est ea în m o d simi lar , fo los ind c u v in t el e str igate de copii.

i:'.o

Vocabular O alterna tivă a joc ulu i este să scoatem di nt r un sac câteva a căror denumire povestitorul trebuie să o folosească în poveste.

obiec te mici,

SACUL CU POVEŞTI St ăm în c erc. Con du că to ru l joc ulu i ţine în m ân ă un s ac plin de dif erite obiecte mici. Scoate un obiect din sac şi începe să inventeze o poveste î n c a r e a p a r e acest o biec t . I n c o n t i n u a r e , p r e d ă s a c u l u r m ă t o r u l u i c opil, care scoate, de asemenea, un obiect şi continuă povestea în aşa fel încât să folosească şi el denumirea obiectului. Continuăm povestea până când sacul ajunge şi la ulti mul par tic ip ant la joc. „ŞARPELE DE POVESTE" Stăm în cerc şi aşezăm un şarpe în mijlocul cercului (un şarpe uriaş, desenat pe o coală de hârtie, sau o sfoară colorată, groasă). Impărţim copiilor câteva imagini. Sarcina noastră este să inventăm o poveste, adăugând câte o propoziţie. Primul dintre copii aşează imaginea (de ex., o maşină) pe capul şarpelui şi alcătuieşte o propoziţie cu denumirea obiectului din imagine. Următorul copil aşează şi el imaginea pe şarpe, lângă prima imagine, şi continuă povestea, în aşa fel încât să folosească denumirea obiectului sau al animalului din imagine în propoziţia sa şi aceasta să se lege de propoziţia anterioară. Participanţii continuă povestea în acest mod, până când ajung la coada şarpelui. POVEŞTI NETERMINATE Primul dintre copii începe o poveste, apoi se opreşte brusc. Un alt copil se oferă voluntar să termine povestea. Jocul continuă în acest mod. SĂ TE RM IN ĂM POVEST EA ALT FEL î n c e p e m s ă p o v e s t i m u n a d i n t r e poveştile b i n e c u n o s c u t e , c u m a r fi, d e ex., Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici. Ajungem la o anumită parte a poveştii, apoi propunem continuarea poveştii cu următoarea frază: „ce s ar fi î n t â m p l a t d a c ă . . . : m a m a v it r e gă n ar f i fost r e a , d a c ă Al bă ca Z ă p a d a s ar fi întâlnit cu altcineva, nu cu cei şapte pitici, dacă Albă ca Zăpada n ar fi muşcat din măr sau dacă în locul prinţului venea altcineva...". Sarcina copiilor este să termine povestea folosindu şi fantezia.

ni

Bartok Eva:

Joc

bucurie

ochi strălucitori

DESPRE CE VORBESC? Copilul alege una dintre imaginile puse pe masă. Sarcina lui este să î n c e r c e să d e s c r i e c e v e d e în i m a g i n e a r e s p ec t iv ă , f ăr ă, î ns ă , a fo lo si d e numirea concretă a obiectelor din imagine. Colegii lor trebuie să ghicească ce reprezintă imaginea, pe baza acestei descrieri. Jocul continuă prin schimbarea rolurilor. CEA MAI FERICITĂ ŞI CEA MAI TRISTĂ ZI A UNUI OBIECT Fiecare copil primeşte un obiect (de ex., dop, batistă, creion, ac de gămălie etc.) şi va încerca să răspundă la următoarele două întrebări: Care a fost cea mai fericită zi din viaţa acestui obiect? Care a fost cea mai tristă zi din viaţa acestui obiect?

î n c e r c ă m să i s t i m u l ă m p e copii s ă d e a r ă s p u n s u r i cât m a i creative. PIATRA A ş e z ă m o p i a t r ă în faţa cop iilo r. „Aceasta

est e o piatră care vede tot.Ce cre-

deţi că a văzut piatra? Ce s a întâmplat înjurul ei?" încercăm

să i încurajăm

pe copii să spună povestiri cât mai creative. VIAŢA O B I E C T E L O R P I E R D U T E Stăm în cerc şi aşezăm în mijlocul cercului câteva obiecte vechi: chei, sfeşnic, flori presate, frunze, ochelari, cărţi poştale, fotografii, o bucată de dantelă, pene de pasăre, cochilii, un pahar, o vază etc. De a lungul anilor, aceste obiecte au ajuns la „Departamentul Obiectelor Pierdute". Fiecare copil trebuie să aleagă un obiect şi să inventeze o poveste. Cui i a aparţinut acel obiect? Cum a ajuns la el? Ce a făcut cu el? Ce s a întâmplat cu el? Cum s a pierdut? etc. POVEŞTILE PĂPUŞILOR Fiecare copil îşi alege o păpuşă şi începe să povestească în locul păpuşii: cine este el/ea, unde trăieşte, cine i sunt prietenii, ce mănâncă, ce îi place să facă, ce nu i place să facă, ce s a întâmplat cu el/ea? PORNESC TELEV IZOR UL Decupăm din carton un cadru de televizor. Copiii au sarcina să facă o emisiune scurtă, de 1 2 minute, din orice domeniu: să spună ştiri, să povesteas că d e s p r e a n i m a l e , s ă s p u n ă poveşti, să p r e z i n t e e m i s i u n i , să fa că un interviu cu cineva, să comenteze meciuri, să facă o reclamă etc.

Vocabular OARE doi DESPRE „Oare despre ce vo rbesc şoricei CE în VORBESC? gaura din perete, două flori de pe balcon, pantoful drept cu cel stâng, mătura şi lopata, calculatorul şi imprimanta , dulapul şi masa, stâlpul de pe stradă şi bordura, soarele şi vântul, nasturele şi buzunarul jachetei etc?" Copiii au sarcina de a reda aceste discuţii aşa cum şi le imaginează. RECLAMA A d u n ă m c â t e v a o b i e c t e (d e ex., c r e m ă p e n t r u fa ţă, b e ţ i ş o a r e p e n t r u ureche, fier, brăţară, pastă de dinţi, ceapă, pantofi, calendar etc). Fiecare copil alege un obiect la care îi face reclamă, ca şi cum l ar vinde pe acesta la un post de televiziune comercial. SĂ FACEM E CO N OM II DIN G U N OI Facem o listă cu toate obiectele care ajung la gunoi (de ex., capace de la sticle de bere, cutii de ţigări, pungi, ziare etc). Sarcina copiilor este să găsească utilizări alternative pentru aceste obiecte.

LA CE ÎL MAI PU T E Ţ I FOLO SI? Pe lângă utilizările obişnuite, la ce mai putem folosi un obiect (de ex., coli de hârtie, cutii de chibrit, agrafă de birou, chibrituri, cărămidă etc.)? (De ex., carnetul de elev: pentru a omorî muşte, evantai, instrument de percuţie, pentru a ne scărpina spatele etc.) MAI MIC DECÂT DEGETUL MIC Sarcina noastră este enumerăm obiecte care sunt mai mici decât degetul mic. MAI MIC (MAI MARE) DECÂT CEASUL Sarcina noastră este să enumerăm obiecte care seamănă cu un ceas ca şi formă, dar sunt fie mai mici, fie mai mari decât ceasul. MAGAZ INU L CU JO CU RI DIST RAC TIV E Co nd uc ăt or ul joc ulu i în cep e cu un text intr oducti v, la sfârş itul căr ui a î n c e p e s ă e n u m e r e , î n g â n d , literele al f a be tu l u i , a p o i , l a s e m n a l u l c opil ului, se opreşte şi copiii încep să spună, pe rând, cuvinte care încep cu litera la care 1 a oprit copilul.

IM

Bartok Eva:

Joc

bucurie

ochi strălucitori

„A fost odată ca niciodată, a fost odată un magazin cu jocuri distractive, în care se găsesc tot felul de obiecte, a căror denumire începe cu A, A... (Conducătorul jocului începe să spună în gând literele alfabetului) (la un moment dat, copilul spune „STOP")...(de ex.) începe cu R(raţă, roată, râs, rău,

Ra mo na , rac etc .) A d u n ă m 10 15 cuvinte , apoi în ce pe m di n nou joc ul, cu o altă literă. CE TE CARACTERIZEAZĂ A d u n ă m c u v i n t e c a r e î n c e p c u literele n u m e l u i n o s t r u ( p r e n u m e s au nume) şi care indică o caracteristică fizică sau de personalitate. De ex.: ERICA: Energică, Rigidă, Inteligentă, Căpoasă, Agitată. ANDREI: Amabi l, N ă z d r ă v a n , D r ă g u ţ , R a p i d , E n e r v a n t , I r i t a n t . şi cuvinte care indică lucruriAmabilitate, care sunt foarte tantePutem pentruaduna noi. De ex., MĂRIA: Mărinimie, Rude,imporIubire, A mbiţ ie. POVEŞTILE UNUI EXTRATERESTRU Un marţian se întoarce de pe Pământ şi povesteşte ce a văzut aici. Prietenii lui îi pun întrebări de genul: „Ce luc ruri sunt rotunde? (mici, mari,

lucioase, calde, moi, tari, netede, rapide, încete, ascuţite, reci, dulci, acre, amare, drepte, plăcute, neplăcute, albe, roşii etc). Vom

enumera cât mai multe obiecte rotunde (minge, bilă, perlă, bilă de rulment etc). întrebări similare:

„Ce este din fier? Din lemn? Ce sepoate mânca? Saubea? Ce se mişcăsingur? Ce curge? Ce creşte? etc."

„ÎMI PLACE, NU MI PLACE" Împreună cu copilul, vom aduna cuvinte care aparţin aceleiaşi categorii colective (de ex., animale, fructe, vehicule, unelte, flori, mobile, mâncăr uri , jucăr ii, z ile , luni, culori, n um e de pers oa ne etc ). Mai întâi enu me răm lucruri care ne plac, apoi trecem la lucruri care nu ne plac. DE CE NE ADUCE AMINTE? Jucăm rolul unor bătrânei nostalgici, care îşi deapănă amintirile. Pe rând, spunem câte un cuvânt la care tocmai ne am gândit. Adunăm împreună cuvinte legate de o anumită temă (de ex., Crăciun, vacanţă, şcoală, circ, spital, te re n de jo ac ă, a mâ nc a, jo cu ri , calcul ator, gătit, etc). Sarcina noastră este să adunăm cât mai multe cuvinte în legătură cu tema respectivă, prin asociere liberă. De ex.. Crăciun: artificii, cadouri,

I :vi

famili e

Vocabular cozonac, brad, sărbătoare, familie, miros de brad, bomboane de pom, zăpadă etc. ASOCIERI LIBERE Copiii stau în cerc şi le spunem un cuvânt, iar ei trebuie să adune cuce v in te , p r i n a s o c ie re liberă. De ex. : „PIATRA.Piatra îmi adu munte." „Muntele îmi aduce friptură la grătar..." etc.

am inte de

excursii. " „Excursia îmi

aminte de un aduce aminte de

NEAGRĂ ALBĂ, DA NU Se joa că în per echi . Un ul di nt re cop ii pu n e în tr eb ări la care per ec he a lui poate să răspundă orice, cu excepţia următoarelor cuvinte: neagră, albă, da, schimbarea nu. Da cărolurilor. di n în tâ mp la re spu ne un ul din tr e a cestea, jo cul continuă prin FABRICA DE PROPOZIŢII Unul dintre copii spune denumirea a 3 obiecte care încep cu aceeaşi literă. Sar cin a celuilalt ju că to r este să alcăt uias că propo zi ţii în car e să i ncludă toate aceste cuvinte, apoi să enumere şi el 3 cuvinte noi, care încep cu o altă literă. CLARVĂZĂTORUL Jucăm rolul unor clarvăzători. Luăm un calendar şi citim, pe rând, onomasticile. Bazându ne pe iniţiale, încercăm „să ghicim cine cu ce se ocupă". De ex., „Dana doarme. Petrică petrece. Florin fluieră. Bogdan betonează. Marian mătură,

etc."

Ac es t j o c s e p o a t e j u c a ş i c a j o c i n t r o d u c t i v , f o l o s i n d f i ec ar e p r o p r i u l său nume (de ex., „Sunt Corina şi cânt") DESTINELE ANIMALELOR Sarci na jucăt oril or es te de a asocia nu me lo r u n o r ani mal e, câte un v er b, c a r e î n c e p e c u a c e ea ş i l it e ră c a ş i d e n u m i r e a a n i m a l e l o r . D e ex., „Vulturul vânează. Şarpele şuieră.

Liliacul leneveşte, etc."

CE MI AI ADUS ASTĂZI? Fiecare dintre participanţii la joc îşi spune numele şi ce „cadou" a adus el celorlalţi. Acesta trebuie să fie un obiect, o noţiune sau un sentiment I

3r>

Bartok Eva:

Joc

bucurie

ochi strălucitori

care începe cu iniţialele sale. De ex., net",

„Sunt

lator." etc. Joc

M ăria

şi

ul poate fi

v am adus

o

„Sunt Ram ona şi v am adus un rob imătură." , „Sunt

Călin

şi v am

extins pri n adău ga re a unei localit ăţi:

adus

un calcu-

„Sunt Bog-

dan din Braşov şi v am adus bomboane ."

COPILUL OBRAZNIC Copilu l va ju ca rolul „copilului obraz nic". Co nd uc ăt or ul joc ulu i spune un cuvânt, iar copilul trebuie să spună un cuvânt cu sens opus celui spus de con duc ăto rul jo cul ui (de e x., v ese l t rist , scurt lung, îna inte îna poi, înalt scund, gras slab, uşor greu, gros subţire, lat îngust, curajos fri cos, slab puternic, frumos urât, mic mare, drept curbat, râs plâns, gol plin etc). DICŢIONAR Sarcina noastră este să adunăm cuvinte care încep cu aceeaşi silabă. „Câte cuvintepoţi să spui care încep cu silaba „ma"?(te, se, pa etc.)".

MAŞINA TIMPULUI „Ne aşezăm" în „maşina timpului" din mijlocul sălii şi mergem în trecut sau în viitor. Vom evoca personalitatea noastră de acum 5 sau 10 ani (în funcţie de vârsta copiilor), respectiv cum vom fi peste 5, 10, 30, 50 de ani. Copiii au sarcina de a prezenta acestea prin gesturi şi prin cuvinte. Ei se întâlnesc când au fost „mai tineri" sau când vor fi „mai bătrâni", ex pr im ân du s e pri n ac est jo c de ro l. La sfârş itul joc ulu i, vo m discuta exp rienţele trăite de copii.

e-

O ZI DIN VIAŢA MEA DE PESTE 10 ANI Fiecare participant povesteşte o zi din viaţa lui (de dimineaţa până seara) de peste 10 ani. Dimineaţa se scoală, se uită în oglindă şi ce vede, cum arată peste 10 ani? Cine mai este în casă? Cum decurge dimineaţa? Unde merge? Ce se întâmplă acolo? Cu cine ia prânzul? Unde? Ce se întâmplă după masa şi seara? Cum se simte? etc STICLA CU SPIRITUL BUN Avem nev oi e d e o sti clă i n t e r e s a n t ă , v e c h e, î n c a r e „l o c u i e ş t e " un sp irit bun. Dacă îl eliberăm ne va îndeplini 3 dorinţe. Fiecare copil va scoate „îmi doresc ca..." „Familiei mele dopul din sticlă şi îşi va spune dorinţele. doresc să..." „Lumii îi doresc să... "

1 3t">

îi

Vocabular TOînGR AFmomente IA MEAminunate ABSENpe TĂ "Fiecare dintre noi amFOavut viaţă care am fi v r u t s ă l e i m o r t a l i z ă m c u a j u t o r u l u n u i a p a r a t d e f ot og raf iat , d a c ă l am fi avut la îndemână în acel moment. încercaţi să vă amintiţi unul dintre aceste momente şi să ne povestiţi!" PĂRINŢII MIAU POVESTIT DESPRE MINE Sarcina noastră este să spunem povestiri pe care copiii nu şi le amintesc, dar le ştiu, pentru că le au auzit de la părinţii lor. TERMINĂ PROPOZIŢIA! Facem un reportaj radiofonic cu copiii. Fiecare copil trebuie să termine propoziţia începută de reporter. De ex.: Cel mai drăguţ(bun) lucru pe care l am făcut vreodată a fost Cea mai bună zi pe care am avut o Cea mai proastă zi pe care am avut o î m i p l ac e Mă pricep la Mi ar plăcea să Când voi creşte, voi Dacă aş fi adult Dacă aş fi părinte Dacă aş fi magician Daca aş fi prim ministru Cel mai fericit am fost atunci când Cel mai nefericit am fost atunci când Doresc să Pentru mine cel mai important este M aş bucura, dacă... Aş d o r i s ă pot... Cea mai mare recompensă ar fi... Aş fi fe ric it( ă) .. . Voi face t o t p osi b ilu l ca să ... Mă tem... Nu mi ar plăcea deloc... Mi ar fi rău, dacă... V r e a u să ev it ...

Bartok Éva:

Joc

bucurie

ochi strălucitori

AMă m înfurii fo st focând... a rt e s p e r i a t a t u n c i c ân d. .. INTERVIU DESPRE FERICIRE Ne j u c ă m cu toţi copiii, pe râ nd , reali zân d inter viul cu fiecare în parte, începem interviul cu întrebarea: „Ce te ar face fericit?", apoi trecem la dorinţe mai profunde, punându i de mai multe ori următoarea întrebare: „Bun. Să spunem că ai deja toate acestea. Ce te arface şi maifericit?".La

şit, discu tăm exp erie nţel e trăit e în cursu l jocul ui.

I.'IH

sfâr-

Bartok Éva:

Joc

bucurie

ochi strălucitori

SCAUNE PENTRU RELAXARE St ăm pe „scaune de relax are" , puţ in lăsaţi în jos, cu co rp ul moleşit, ţi nând uşor mână celui de lângă noi. LA PLAJĂ Ne am aşezat în nişte scaune „de plajă", relaxaţi, în căldura verii şi ascultăm marea, simţim căldura soarelui pe faţă, pe braţe, pe picioare, pe întregul corp. PĂPUŞA DIN CÂRPE Jucăm rolul unor păpuşi din cârpe, care au toţi muşchii relaxaţi, cărora le atârnă picioarele, braţele, chiar şi capul. Ne legănam braţele şi capul, cu corpul aplecat în faţă. SĂ NE RIDICĂM ÎN VÂRFUL PICIOARELOR V r e m s ă l u ă m u n b o r c a n d e p e r a f t u l ce l m a i d e sus. N e r i d i c ă m î n vârful p i c io ar e l o r şi î n c e r c ă m să a j u n g e m la el cu v â rf u l d e g et el o r . Borcanul cade, iar noi ne relaxăm şi ne aşezăm pe vine. Repetăm aceste mişcări de 2 3 ori. Un joc similar: cul eg em mer e di n vârful po mu lu i, câ nd dint r o part e, când din cealaltă, iar merele se rostogolesc în iarbă (pe podea). Jocul se bazează pe trăirea senzaţiei contractării şi detensionării muşchilor. SPERIETOAREA DE CIORI Ne am transformat într o sperietoare de ciori foarte urâtă. Stăm drepţi, cu muşchi încordaţi, într un singur picior, ţinând braţele deschise, ridicând antebraţele, cu dosul mâinii în exterior. Simţim că întregul corp ne este încordat şi suntem într o poziţie neplăcută. Fiecare copil trebuie să facă o grimasă atât de urâtă încât să poată speria chiar şi pe cel mai curajo s şoim. R ă m â n e m î n ac east ă poziţie t i m p d e 10 15 s e c u n d e , a p o i p u n e m j o s celălalt picior şi ne r e l a x ă m , d e t e n s i o n ă m m u ş c h i i . T r e b u i e să s i m ţ i m cât de mul t ne a m rel axat . R e pe t ăm jo cu l aces ta de 2 3 ori. SACI PLINI Copiii adoptă o poziţie imitând nişte saci de grâu: îşi întind şi îşi încordează membr ele. C on duc ăto ru l jocul ui va spun e: „Suntem sac i plini, suntem saci plini; vine şorice lul şi roade sacii, apoi grâul curge din saci."Sacii se 1 40

Jocuri de rel .i x.n i găuresc redea cumd e
pe

GREUTĂŢI AMBULANTE Ne pl im bă m pr in s ală înt r un ritm lent . Ne im ag in ăm că ţi ne m în mână o greutate. Greutatea se mişcă: ajunge la nivelul cotului, apoi la nivelul g â t u l u i , î n p i c i o a r e (l e p u t e m rid ic a d i n c e î n c e m a i g r e u , abia m a i putem să umblăm). Apoi, dintr o dată, greutatea dispare brusc: simţim cum ni se uşurează corpul, iar picioarele parcă se ridică de la sine în timp ce ne plimbăm. PESCĂRUŞII Copiii se plimbă prin sală pe o muzică lentă, relaxantă.

„Suntem nişte păsări, nişte pescăruşi şi zburăm pe ritmul muzicii. Alunecăm prin aer cu bătăi ferme, uniforme de aripi. Am obosit puţin, iar zborul nostru a devenit mai greoi. Vedem un vapor, ne îndreptăm repede către el şi aterizăm. Ne întindem picioa-

rele, şoldid, gâtul şi aripile. Un val loveştepuntea vaporului, iar noi trebuie să ne scuturăm capul ca să scoatem apa din urechi. Inspirăm adânc, apoi ne luăm din nou zborul, zburând liniştit, echilibrat."Ne mişcăm braţele în funcţie de

etapa în care ajunge povestirea: când mai repede, când mai încet, cu elan mai mare sau mai mic. ANIMALE UDE Jucăm rolul unor animale ude, care stau în mijlocul câmpului şi miros florile. începe să plouă, ne strângem la un loc, dar ploaia ne udă, totuşi. Când ploaia se opreşte, scuturăm apa de pe braţe, picioare, corp şi faţă. 141

Bartok Eva:

Joc

bucurie

ochi ucitori străl

ROBOŢI „Mama robot" îi învaţă pe ŞCOALA copii să seDE poarte „ca şi roboţii": ne încord ă m pe rân d toate părţi le corpu lui. Unu l di nt re cop ii joa că rolul „mamei robot", care verifică (pipăind) dacă copilul şi a încordat sau şi a relaxat muşchii în mod corespunzător: braţul drept, braţul stâng, ambele braţe, piciorul drept, piciorul stâng, ambele picioare, spatele, gâtul, faţa. Fiecare parte a corpului trebuie să o încordeze, apoi să o relaxeze de 2 3 ori. Jo cu l se poa te ju ca şi cu muşch ii f eţe i. în ce rc ăm să ne în co rd ăm pe rând toţi muşchii feţei: ridicăm din sprâncene ca şi cum ne am mira, ne î n c r e ţ i m f r u n t e a nerv o ş i, c u o c h i i ro t u n j i ţ i, î n c h i z â n d o ch ii , î n c o r d â n d muşchii ochilor, ne încordăm muşchii nasului, ne lipim limba cât mai tare de cerul gurii, strângem maxilarul, ne ţuguiem buzele. OMUL DE CAUCIUC Acest j o c s e j o a c ă în p e r e c h i . I n s p i r â n d ş i e x p i r â n d c u voce t a r e , exagerat, unul dintre copii „umflă" omul de cauciuc din faţa lui până când acesta se umple de tot cu aer şi fiecare parte a corpului omului din cauciuc ajunge complet conturată. în continuare, copilul „scoate dopul", iar aerul iese din omul de cauciuc. După aceea, partenerii îşi schimbă rolul. BALOANE Copiii joa că rolul uno r bal oan e dezumf late, ca re nu conţi n aer (c opi ii trebuie să se relaxeze, să şi scuture braţele şi picioarele, să se relaxeze cât ma i mult). C on du că to ru l joc ulu i înc epe „să i umfle", scoţ ând un sun et „fuuu", iar copiii se umplu de aer (trebuie să şi extindă plămânii, să tragă cât mai mult aer în piept şi să şi încordeze corpul). La un nou sunet („sss ssss"), balonul se găureşte şi se dezumflă (expiră încet aerul, se relaxează, „se lasă" cât ma i mult ). Cin ev a „p un e un pet ic " pe ba lo n şi jo cu l în ce pe di n nou . Copiii pot ju ca şi rolul un or bal oan e um pl ut e cu gaz, car e zburdă în toate părţile şi se lovesc de tot felul de lucruri înainte să se dezumfle complet: „se scaldă" în razele soarelui, îi bate ploaia, se luptă cu furtuna sau viscolul etc. O MAGIE NEREUŞITĂ Vrăjitorul v r e a s ă c r ee z e soldaţi p r i n m a g i e , d a r asta nu îi iese d e c â t l a fiecare a doua încercare (copiii se plimbă prin sală cu muşchii încordaţi, î n p as d e defilare). D i n c â n d în c â n d , b a g h e t a m a g i c ă s e strică, iar soldaţii se transformă în diferite obiecte: gheaţă, zăpadă sau ciocolată care se 112

Jocuri de relaxare topeşte, miere sau lavă care se scurge încet. Copiii trebuie să redea aceste lucruri, având corpul cât mai relaxat. Vrăjitorul poate verifica gradul de relaxare a muşchilor, ridicând picioarele şi braţele soldaţilor. La un moment dat, bagheta începe să funcţioneze şi poate să execute două vrăji pe rând: suntem la dentist (stăm cu corpul încordat) stăm într o cadă plină cu apă caldă (cu corpul relaxat). PRAFUL DE VISURI Sub efectul „prafului de visuri", copiii se prefac că dorm profund, complet relaxaţi, apoi, la un semnal, se ridică brusc, fug într un alt loc, unde „îi ajunge din urmă" şi adorm din nou. Repetăm de mai multe ori şi verificăm gradul de relaxare. DANSU L ÎN CH EIE TUR IL OR î n c h e i e t u r i l e î n c e p , pe r â n d , „s ă d a n s e z e " , s ă se mi ş te: î n c h e i e t u r a m â i nii, coatele, umerii, şoldul, genunchii, gleznele, apoi şi gâtul. Când toate încheieturile noastre se mişcă, vom opri pe rând mişcările, în ordine inversă. RESPIRAŢIE COLORATĂ Ne aşezăm comod pe un scaun şi respirăm uniform, cu ochii închişi. Ne imaginăm că aerul inspirat se colorează, pătrunde în toate părţile cor pul ui şi ne înc onjo ară du pă ce îl ex pi ră m. Se înv olbu rea ză în jurul nostru, ca şi cum am fi într un balon uşor. Avem senzaţia că suntem uşori ca nişte fulgi de nea. După ce ne relaxăm 1 2 minute, toţi participanţii îşi împărtăşesc experienţele, cum s au simţit şi ce culoare avea aerul expirat. BALONUL TENSIUNILOR Umflam împreună un balon mare, în care toţi copiii pot să şi „sufle" toate tensiunile. Fiecare suflă în balon până când simte că s a eliberat de toate tensiunile. După ce balonul tensiunilor a fost umflat, decidem împreună cum să scăpăm de el. // aruncăm pe geam/pe uşă?Urmează să facem acest lucru împreună. SĂ NE ELIBERĂM DINT R O POZ IŢI E IN CO MOD Ă Fiecare copil ia o poziţie extrem de incomodă. Rămâne aşa puţin timp, apoi numărăm împreună până la 5, după care îl dăm voie să iasă din I 13

Bartok Eva:

Joc

această poziţie. R foarte bun.

bucurie

ochi strălucitori

ep et ăm înc ă od at ă joc ul. Are un

efec t de de te ns io na re

MASAJ Formăm perechi şi masăm cu forţă spatele colegului. GIMNASTICA FEŢEI î n c o r d ă m şi r e l a x ă m m u ş c h i i fe ţe i: f a c em o g r i m a s ă p u t e r n i c ă o faţă cu muşchii lăsaţi); ridicăm brusc sprâncenele apoi le relaxăm; ne ţuguiem buzele cât mai tare apoi le relaxăm; deschidem gura cât mai tare apoi o închidem; ne dilatăm nările apoi le relaxăm etc.

111

apoi

BIBLIOGRAFIE Âc s, A. (1990):Jâtekos mozgâsfejleszto gyakorlatok.Fejleszto Ped ago gia , 1990 December Bag dy, E., Tel kes , J. (19 95): Szemelyisegfejleszt o modszerek az iskolâban . Nem zeti Tankonyvkiado, Budapesta Bartok, E.(coord.), Gagyi, E., Crososchi, C, Cseh, A., Deâk Gyorfi, E., Eu citesc mai bine! ndrumă î tor pentru trat area tulburăriFiilop, G. (2010): lor lexico grafice., Tâ rg u Mureş Epuizarea profesională a cadrelor didactice şi posibilităţile Bartok, E. (2009): supervizării de grup. Lu cr ar e de diser taţie. Unive rsitat ea de Vest Ti mişoara, Masterat: Supervizare în serviciile sociale şi de sănătate mintală., Timişoara Jătek es pszichoterâpia.Ma gy ar Pszichiâtri ai Târs asâg . Benedek, L. (1992): Budapesta Bliss, T. & Robinson, G. & Maines, B. (1995): Developing Circle Time. Lucky Duck Publishing, Bristol Bliss, T. & Robinson, G. & Maines, B. (1996): Circle Time.Lucky Duck Publishing, Bristol Csânyi, E., Ferling, F. (2000): Jâtsszunk egyiitt! Kepessegfejleszt o jdtekok 5 6 eves gyerekek szămăra.Şopron Csîkszentmihâlyi, M. (1997): Flow. Az ăramlat. A tokeletes elmenypszicho logiâja. Akademiai Kiado, Budapesta Demeter Lâzâr, K. (2008): Jâtszotârs. Drămajâtekok es kreativitâs a fejlesztope dagogiâban 5 10 eveseknek. Cieobook Hu ng ar y Kiado, Sze nte ndr e Fazekasne Fenyvesi, M. (2006): A beszedhallăsfejlesztes e 4 8 eves eletkorban.

Mozaik Mozes, Kiado, Szeged Furâkne L. (2005):

Jâtszd

ujra!

Kepessegfejleszt o jătekgyujtemeny

eves ksrc. K EMOPI, Tatabânya Gabnai, K. (1993): Drămajâtekok.MTMK, Budapesta Gabnai, K. (2005): Drămajâtekok.Bevezetes a drâmapeda gogiăba. Helikon Kiado, Budapesta Gosy, M. (1994): A beszedeszleles es a beszedmegertesfejlesztese. Ovodâsokn ak. NIKOL GMK, Budapesta A beszedeszleles es a beszedmegertes fejlesztese (szoban es răs i Gosy, M. (1994): ban). Iskolăsohnak. NI KO L GMK, Budapesta a

tanulăsi

nehezsegekkelkiizdo gyermekeknek 12

I 15

Bartok Eva:

Joc

bucurie

Dr. Otthon Gyarmathy, (2007): Kiado, E. Budapesta

ochi strălucitori

Diszlexia.

A

specifikus

tanitâsi

zavar. Lelekben

Gyenei, M. (1992): Tanulâsi za varok korrekcioja a tanorâkon.Iskolapszichologia 21.sz. ELTE Kiadvâny, Budapesta Kacso, E., Bartok, E. (2010): Pietre preţioase. Culegere dejocuri pentru dezvoltarea personalităţii copiilor., Tâ rg u Mureş Kalamâr, H. (2005): Tanulâsi zavarok korrekcioja es szemelyisegf ejlesztes. Iskolapszichologia 18.sz. ELTE Kiadvâny, Budapesta Karlocai, M. (2002): Komâmasszony,hol az ollof Gyermekjâtekok ovâdâsoknak, iskolâsoknak. Magyar Konyvklub, Budapesta Konta, L, Zsolnai, A. (2002): A szociâlis keszsegekjătekos fejlesztese az isko lâban.Nemze ti Tankon yvkiad o, Budapest a Kosâne Ormai, V. (2001): Szemelyisegfejlesztojâtekok, ALTERN fuzetek 8, Budapesta Meixner, I. (2004): A beszedneveles es a beszedfejleszt es kezikonyve. Meixner Alapit vân y, B u d a p e s t a Mohai, P. (2004): Kozbssegformâlo jâtekok. Flaccus Kiado, Budapesta Petroczi, E. (2007): Kieges elkeriilhe tetlen? Eotvo s Jozse f Kon yvk iad o, Budapesta Onismereti tukbr, Pinczesne dr. Palâsti, I. (2004): Pedellus Tankonyvkiado, Debrecen epessegfejle K szto eljărâsok tanu lâsi zavar Porkolâbne Balogh, K. (1987): ral kiizdo kisiskolăsoknak. Iskola pszich ologia 4.s z. EL TE Kiad vâny, Budapesta Porkolâbne Balogh, K. (1990): Modszerek a tanulâsi zavarok csoportos szuresere es korrekciojâra. Iskolapszichologia 17.sz. ELTE Kiadvâny, Budapesta Kudarc nelkiil az iskolăban. Porkolâbne Balogh, K. (1992): Alex typo, Budapesta Ru da s, J. (1990): Delfi orokosei.Gondolat, Budapesta Sedlak, F., Sindelar, B. (1995): „Dejo, măr en is tudom!" Ovodâskorii esskoi lât kezdo gyermekek korai fejlesztese. BGGYTF, Budapesta Sindelar, B. (2002): Vizsgăloeljărăs az iskolăs gyermekek reszkepesseg gyen gesegenek felismeresere a Treningprogram hasznâlatcihoz.A/ 3 Nyo mda ipa ri es Kiadoi Szolgâltato Kft., Budapesta Szâszne Csikos, K., Varga, K. (2006): Segitokesz seg. A tanulăs sikeressegehez sziikseges pszichikus funkciok megfigyelese es fejlesztese. Ec Pec Alapi tvâny, Budapesta I 16

Bibliografie Kepes kdnyv a dadog âsrol es mâs dolgokrol.Koz Schmidtne Balaş, E. (2004): hasznii Alapitvâny a Dadogokert, Budapesta Ţa ri ne Ber egi, J. (2008): Fejleszt o tervek gyujtemenye. Gazdâsz Elasztik Kft, Miskolc V arg a, I.,G6nczi, K., P in te r, I. (2005): Onismeretijâtekok gyujtemenye.Pedel lus Tankonyvkiado, Debrecen Walker, J. (1996): Feszidtsegoldâs az skolâban. i Jâtekok es gyakorlatok. Nemzeti Tankonyvkiado, Budapesta

I 17