Joc Bucurie Ochi Stralucitori

Realizat cu sprijinul OMV şi al Asociaţiei Române pentru Copii Dislexici

OMV www.copiidislexici.ro www.dislexic.ro

Bartok Eva

J â t e k - o r d m - csillogo s z e m e k , M a r o s v â s â r h e l y , 2 0 1 0

Joc - bucurie - ochi strălucitori Culegere pentru

de jocuri

copiii

de

dislexici

şi

dezvoltare

a

cei predispuşi

abilităţilor la

dislexie

© Bartok Eva, 2011 Toate drepturile aparţin autoarei!

Ilustraţii: Mâtyâs Gergely Peter,

10 ani

Mâtyâs Andrâs, 7 ani Bîro Bori, 8 ani

T r a d u c e r e : C î m p i a n Erika Ildiko T e h n o r e d a c t a r e ş i P r e p r e s s : P O N T L A B Srl, T g . M u r e ş C o p e r t a ş i tipografie: O S L I S T U D I O Srl, T g . M u r e ş ISBN:

978-973-0-1

1464-5

Cuprins Introducere

7

Folosirea culegerii de j o c u r i

10

A b i l i t ă ţ i s u b d e z v o l t a t e la c o p i i i p r e d i s p u ş i la d i s l e x i e şi la cei d i s l e x i c i

14

S e m n e care p o t fi observate în vorbire

14

S e m n e observabile în percepţia vizuală

17

S e m n e observabile la nivelul mişcărilor S e m n e observabile în s c h e m a c o r p o r a l ă , o r i e n t a r e a spaţială

17 .

.

19

S e m n e observabile la o r i e n t a r e a în t i m p

20

S e m n e observabile în ceea ce priveşte atenţia

20

S e m n e observabile în ceea ce priveşte m e m o r i a

20

S e m n e observabile în seriere

21

Mişcare

25

Echilibru

37

Schema corporală

43

O r i e n t a r e a spaţială

53

Mişcări

fine

57

Coordonarea ochi-mână

61

Percepţia vizuală

67

Atenţia vizuală

68

C o n s t a n ţ a formei

72

Diferenţierea fond-figură

73

Discriminare vizuală

75

Percepţia tactil-kinestezică

77

Percepţia auditivă

81

Atenţia auditivă

82

Diferenţierea fond-formă auditivă

86

Discriminarea auditivă

90

M e m o r i a verbală

93

Memoria vizuală

103

Serialitatea

109

Percepţia vorbirii

117

î n ţ e l e g e r e a vorbirii

125

Vocabular

129

Jocuri de relaxare

139

Bibliografie

145

Pentru Juli şi

Emese

INTRODUCERE A m d o u ă prietene, deja p e n s i o n a t e , foarte d r a g i sufletului m e u : u n a d i n t r e e l e a l u c r a t c a l o g o p e d , c e a l a l t ă c a p s i h o l o g . D e a n i d e zile, î n fieca­ r e vineri, sau c â n d a v e m t i m p , n e î n t â l n i m l a o cafea, c â n d , c o n d i m e n t a t cu î m p ă r t ă ş i r e a e v e n i m e n t e l o r d i n viaţa n o a s t r ă sau a u n o r r e ţ e t e , discu­ t ă m î n fond d e s p r e copiii d e c a r e n e o c u p ă m . D e fapt, n e - a m f o r m a t u n „cerc m e t o d i c " m a i deosebit. C a r a c t e r u l său special derivă d i n faptul că forţa care îi dă viaţă şi îl m e n ţ i n e nu este i m p u s ă de sistemul de învăţă­ m â n t , ci este g e n e r a t ă de relaţiile i n t e r u m a n e d i n t r e noi. D e a n i d e zile n u t r e s c o m a r e a d m i r a ţ i e p e n t r u e l e , p e n t r u c ă a u d o ­ b â n d i t o bază de c u n o ş t i n ţ e profesionale f u n d a m e n t a l e de care p u ţ i n i dis­ p u n : g ă s e s c o b u c u r i e i m e n s ă î n m u n c a l o r ş i f a ţ a l o r s e l u m i n e a z ă ş i as­ tăzi c â n d vorbesc d e s p r e copii. O a r e c a r e - i s e c r e t u l lor? C u m r e z i s t ă a c e a „ l i c ă r i r e " î n o c h i i s p e c i a l i s ­ t u l u i p â n ă l a v â r s t a p e n s i o n ă r i i ? A t u n c i c â n d l e - a m î n t r e b a t d i r e c t p e ele, a u r â s o a r e c u m j e n a ţ i , p e n t r u e l e f i i n d u n l u c r u a b s o l u t firesc, c u m r e s ­ p i r a ţ i a p e n t r u alţii. Această mică e n i g m ă m-a c o n d u s către studiul s i n d r o m u l u i de epuiza­ re profesională ( b u r n o u t ) , la c e r c e t a r e a m e t o d e l o r de p r e v e n i r e , la reflecţii a s u p r a calităţii activităţii de p s i h o p e d a g o g şi de p e d a g o g şi a s u p r a p ă s t r ă ­ rii e n t u z i a s m u l u i iniţial. Toate lucrările de specialitate susţin că trebuie să se asigure o atmosfe­ r ă p l ă c u t ă ş i s e c u r i z a n t ă p e n t r u c o p i i î n c u r s u l d e z v o l t ă r i i lor. P u ţ i n e lu­ c r ă r i amintesc, însă, faptul că acest lucru se p o a t e realiza, în m o d credibil, d o a r d a c ă şi specialistul se simte bine, lucrează cu plăcere şi se b u c u r ă de c e e a c e face. D a t o r i t ă n a t u r i i sale, m u n c a d e p s i h o p e d a g o g s e p o a t e t r a n s ­ f o r m a c u u ş u r i n ţ ă î n t r - o r u t i n ă , c e e a ce, î n l i p s a a t e n ţ i e i ş i a a u t o a p ă r ă r i i , poate d u c e la apatie sau, în u n e l e cazuri, c h i a r la e p u i z a r e profesională. Dacă specialistul î n c e p e să d e s c o p e r e s i m p t o m e l e acestei stări, t r e b u i e să elaboreze strategii p e r s o n a l e d e c o p i n g sau, d a c ă a r e posibilitatea, t r e b u i e s ă solicite s u p e i v i / . u c . S u n t e m r ă s p u n z ă t o r i a t â t faţă d e c o p i i , c â t ş i f a ţ ă 7

t o k E v a : Joc - bucurie - ochi strălucitori noi î n ş i n e , a v â n d în v e d e r e că, p e n t r u a d e s f ă ş u r a o activitate cu a d e a t d e c a l i t a t e , m u n c a n o a s t r ă t r e b u i e s ă n e o f e r e b u c u r i e ş i satisfacţie, l â n g ă a l c ă t u i r e a u n u i p l a n c o r e c t d e d e z v o l t a r e , t r e b u i e s ă fim c a p a b i l i ţ i n e m o r e d i n a m i c e , vesele, c a r e să-i i m p l i c e p e c o p i i . P s i h o p e d a g o g u l rează cu o categorie de copii cu a n u m i t e abilităţi m a i p u ţ i n dezvoltate ă d e c o l e g i i lor, c e e a ce, î n m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r , a r e u n i m p a c t n e g a t i v i p r a a u t o a p r e c i e r i i ş i a î n c r e d e r i i d e s i n e . I n m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r , acesu l b u r ă r i p e r s i s t ă ş i l a v â r s t a a d u l t ă , cei î n c a u z ă fiind n e v o i ţ i s ă s e obişiască s ă t r ă i a s c ă c u ele. P e l â n g ă d e z v o l t a r e a a b i l i t ă ţ i l o r , s c o p u l m u n c i i p s i h o p e d a g o g este c o n s o l i d a r e a î n c r e d e r i i de sine a copilului, respect r a n s m i t e r e a p u t e r i i sufleteşti şi a d â r z e n i e i n e c e s a r e p e n t r u d e p ă ş i r e a stacolelor, î n p r i m u l r â n d p e cale n o n - v e r b a l ă , p r i n o f e r i r e a u n u i m o I . M ă r e f e r l a a c e l e i n f l u e n ţ e m a i p u ţ i n p a l p a b i l e , c a r e e m a n ă d i n vitalie a , e l a n u l ş i a t i t u d i n e a c o n s t r u c t i v ă î n f a ţ a g r e u t ă ţ i l o r a u n u i a d u l t . Şi, nt.ru c a s p e c i a l i s t u l s ă f i e c a p a b i l s ă a s i g u r e a c e s t l u c r u î n m o d c r e d i b i l , e e s e n ţ i a l c a e l să-şi m e n ţ i n ă i n t a c t e r e s u r s e l e p r o p r i i . Pe lângă mult p o m e n i t a capacitate empatică, r ă b d a r e şi înţelegere, ecialistul t r e b u i e să fie rezistent la frustrări şi să d i s p u n ă de strategii •rsonale d e a p ă r a r e ( c o p i n g ) f a ţ ă d e s t r e s . A c e s t e a , p e l â n g ă c u r s u r i l e o f c s i o n a l e ş i s u p e r v i z a r e , p o t a s i g u r a a t â t p r e v e n i r e a , cât ş i t e r a p i a sino m u l u i de e p u i z a r e (Petroczi, 2007). C e r c e t ă r i l e lui P i n e s (1992) i n d i c ă f a p t u l c ă u r m ă t o r i i factori a u u n ect b e n e f i c î m p o t r i v a e p u i z ă r i i p r o f e s i o n a l e : î n v ă ţ a r e a , c ă u t a r e a s c o ilui ş i s e n s u l u i î n a c t i v i t a t e a s p e c i a l i s t u l u i , s u c c e s u l ş i p e r f o r m a n ţ a , :istcnţa u n o r c o m p e t e n ţ e variate, a u t o r e a l i z a r e a ş i e x p e r i e n ţ e l e d e tip l u x " (flow). A c e s t e e x p e r i e n ţ e ( C s i k s z e n t m i h â l y i , 1991) s e r e f e r ă l a a c e m o m e n t e de bucurie în care ne pierdem atât de puternic în ceea ce cern î n c â t n i m i c a l t c e v a n u m a i c o n t e a z ă , i a r e x p e r i e n ţ a t r ă i t ă e s t e a t â t c p l ă c u t ă î n c â t n u m a i d o r i m altceva d e c â t s ă c o n t i n u ă m a c e a activiite c u o r i c e p r e ţ ş i n u m a i p e n t r u b u c u r i a d e a o f a c e . A c e a s t ă s t a r e s e iractei izează p r i n c o n t o p i r e a conştiinţei cu a c ţ i u n e a , p r i n c o n c e n t r a ­ şi asupra acţiunii, prin concentrarea atenţiei asupra ei p r i n excluderea l e d u l u i stimulilor din m e d i u - pe scurt: senzaţia de a b a n d o n total în : t i v i t a t e . A d i c ă tot c e e a c e t r ă i m a t u n c i c â n d n e j u c ă m . C e r c e t a r e a e f e c t u a t ă d e C s î k s z e n t m i h â l y i s-a c o n c e n t r a t a s u p r a c o n d i îlor c a r e s u n i n e c e s a r e p e n t r u c a c i n e v a s ă afle p l ă c e r e î n c e e a c e face. n o p i n i a lui, e s t e u n l u c r u p o z i t i v d a c ă î n c e r c ă m s ă g ă s i m a c e l e a s p e c t e a r e lac îlilea/ă e x p e r i e n ţ e l e d e l i p „flow".

Introducere C u m p u t e m noi, p s i h o p e d a g o g i i şi pedagogii, să d e s c o p e r i m a s e m e n e a a s p e c t e î n m u n c a n o a s t r ă ? D i n p ă c a t e , a c e s t l u c r u n u s e p r e a p r e d ă I a fa­ cultate sau la alte c u r s u r i de p r e g ă t i r e . Această capacitate p o a t e fi d o b â n ­ d i t ă d o a r p r i n t r - o c o n ş t i e n t i z a r e zilnică a activităţii, p r i n reflecţia sistema­ tică a s u p r a e v e n i m e n t e l o r . Calitatea u n u i specialist d e p i n d e d e mulţi factori. D e p u n e r e a u n u i efort conştient p e n t r u p ă s t r a r e a sănătăţii m e n t a l e , p a s i u n e a p e n t r u p r o ­ fesie, a p r e c i e r e a m i c i l o r s u c c e s e ş i b u c u r i i , m u n c a f ă c u t ă c u p l ă c e r e , i d e ­ ile i n o v a t i v e s u n t cel p u ţ i n l a fel d e i m p o r t a n t e c a ş i o p r e g ă t i r e p r o f e s i o ­ nală temeinică. Aş d o r i să le m u l ţ u m e s c t u t u r o r copiilor dislexici care, de-a l u n g u l ani­ lor, m i - a u f ă c u t o n o a r e a d e a - m i f i p r i e t e n i , î m p ă r t ă ş i n d u - ş i b u c u r i i l e ş i t r i s t e ţ i l e - cei c a r e a u d e v e n i t p a r t e a vieţii m e l e ş i î n a c ă r o r v i a ţ ă a m a v u t şansa să i n t r u . N e n u m ă r a t e l e e x p e r i e n ţ e de j o c şi clipele plăcute trăite îm­ p r e u n ă m-au inspirat să scriu această culegere de j o c u r i .

FOLOSIREA CULEGERII DE JOCURI Majoritatea j o c u r i l o r descrise în această culegere p o t fi regăsite şi în rsele e n u m e r a t e la s e c ţ i u n e a de bibliografie. C e e a ce eu aş d o r i să a d a u g referă la m o d u l de utilizare a acestor jocuri. Aş dori să atrag atenţia u p r a faptului c ă este i m p o r t a n t c u m a n u m e selectăm aceste j o c u r i . S u n t nvinsă că e x p e r i e n ţ a b u c u r i e i , î m p ă r t ă ş i t ă cu copiii, este esenţială p e n u a petrece î m p r e u n ă t i m p u l î n t r - u n m o d plăcut, cu o î n c ă r c ă t u r ă e m o Mială p o z i t i v ă , a t â t p e n t r u c o p i l c â t ş i p e n t r u a d u l t . S c o p u l a c e s t o r j o c u r i te nu n u m a i dezvoltarea u n o r abilităţi, ci şi t r ă i r e a e x p e r i e n ţ e i pozitive a cului, s i n c r o n i z a r e a e m o ţ i o n a l ă , ceea ce p e r m i t e copilului să d e v i n ă cât a i r e l a x a t , s ă s e s i m t ă a p r e c i a t d e a d u l t , să-şi î n t ă r e a s c ă i m a g i n e a d e s i n e 3zitivă. D a c ă c o p i l u l s i m t e c ă ş i a d u l t u l s e s i m t e b i n e î n a c e a a c t i v i t a t e , c o m p a n i a lui, a c e s t l u c r u a r e u n efect s t i m u l a t i v a s u p r a c o p i l u l u i . J o c u l :esta î n c o m u n a r e u n e f e c t m i r a c u l o s ş i b e n e f i c i n c l u s i v a s u p r a r e l a ţ i e i intre a d u l t şi copil, c o n f e r i n d u - i c o n s i s t e n ţ ă şi p r o f u n z i m e , d e v e n i n d tot tai b o g a t ă . E l c o n t r i b u i e p o z i t i v l a d e z v o l t a r e a p e r s o n a l i t ă ţ i i c o p i l u l u i , «igurând t o t o d a t ă r e î m p r o s p ă t a r e a forţelor p e n t r u adult. C o p i l u l dislexic sau p r e d i s p u s l a dislexie simte c ă r ă m â n e î n u r m ă faţă e c o l e g i i lui î n m u l t e p r i v i n ţ e , c ă n u p o a t e s ă s e r i d i c e l a a ş t e p t ă r i l e p ă n ţ i l o r , a l e p e d a g o g i l o r s a u a l e p r o p r i e i s a l e p e r s o a n e . U n astfel d e c o p i l evine nesigur cu u ş u r i n ţ ă , se consideră n e î n d e m â n a t i c şi prost, c r e â n d u o i m a g i n e de sine d i n ce în ce m a i n e g a t i v ă . De aceea, nu este suficient \ ne c o n c e n t r ă m d o a r a s u p r a dezvoltării abilităţilor m a i p u ţ i n funcţiona• ale copilului. In cazul acestor copii, scopul p r i m a r este d e z v o l t a r e a per:>nalităţii l o r î n a n s a m b l u l ei, c e e a c e i n c l u d e d e z v o l t a r e a u r m ă t o a r e l o r specte: î n c r e d e r e a în sine, a u t o a p r e c i e r e a , a u t o c u n o a ş t e r e a , e x p r i m a r e a e sine, creativitatea, d i s p o n i b i l i t a t e a p e n t r u c o o p e r a r e , tenacitatea, perr v e r e n ţ a , abilitatea de r e z o l v a r e a p r o b l e m e l o r , relaţiile sociale. T r e b u i e ă-1 a j u t ă m s ă d e v i n ă u n a d u l t r e z i s t e n t ş i c u o p e r s o n a l i t a t e e c h i l i b r a t ă , n pofida dificultăţilor cu c a r e se c o n f r u n t ă . în c u r s u l elaborării acestei culegeri de j o c u r i , m - a m străduit să inte;rez e x e r c i ţ i i l e d e d e z v o l t a r e c u l e s e d i n d i f e r i t e c ă r ţ i d e s p e c i a l i t a t e î n t r i n c a d r u d e joc î n c a r e c o p i l u l s ă n u a i b ă s e n z a ţ i a d e î n v ă ţ a r e s a u s a r c i n a l e p e r f o r m a n ţ ă , c i s ă s e p ă s t r e z e c a r a c t e r u l l o r d e j o c . J o c u r i l e faciliteaă d e z v o l t a r e a e m o ţ i o n a l a ş i i n t e l e c t u a l ă , a v â n d u n efect p o z i t i v ş i a s u p r a •volutiei r e l a ţ i i l o r i n t e i p e i s o n a l e . 10

Folosirea culegerii d e j o c u r i în majoritatea cazurilor, titlul j o c u l u i r e d ă acel rol pe c a r e copilul tre­ b u i e să-1 p r e z i n t e . A c e s t e a r e p r e z i n t ă , d e f a p t , d o a r i d e i p r i n c a r e s e d o ­ reşte să se includă, să se integreze procesul de dezvoltare într-un context m a i f a m i l i a r p e n t r u c o p i l şi, î n a c e l a ş i t i m p , s ă s e t r a n s f o r m e a c t i v i t a t e a d e dezvoltare, d e m u l t e ori d e s t u l d e m o n o t o n ă , într-o situaţie m a i lejeră, m a i distractivă. Dvs. veţi avea posibilitatea ca, p ă s t r â n d e s e n ţ a şi efectul benefic al jocurilor, să inventaţi noi c a d r e sau contexte de joc, să căutaţi î m p r e u n ă c u copilul noi idei, t r a n s f o r m â n d activitatea p s i h o p e d a g o g i c ă î n t r - o a d e v ă r a t ă a v e n t u r ă , un p r o c e s creativ şi inovativ. Toate jocurile descrise de m i n e p r e s u p u n activitatea în c o m u n cu adul­ tul, a d i c ă i m p l i c a r e a lui î n j o c . D e a c e e a , t o a t e j o c u r i l e t r e b u i e j u c a t e c u s c h i m b a r e a r o l u r i l o r , a d i c ă ş i a d u l t u l s ă j o a c e r o l u l p e c a r e 1-a a v u t c o p i ­ lul. E x p e r i e n ţ a n e v a d e m o n s t r a c ă d e m u l t e o r i n u e s t e c h i a r a t â t d e u ş o r să î n d e p l i n i m sarcinile j o c u l u i . Ea ne va ajuta să d e v e n i m m a i r ă b d ă t o r i , m a i înţelegători cu copiii. S c h i m b a r e a rolurilor, adică posibilitatea de a prelua rolul de c o n d u c ă t o r al jocului, este foarte i m p o r t a n t ă şi d i n p u n c ­ tul de vedere al copilului, p e n t r u că dezvoltă a u t o n o m i a şi sentimentul de autoafirmare, de control şi de putere, j o c u l nostru oferind, de m u l t e ori, u n m o d e l p e c a r e e l să-1 j o a c e . A r f i i m p o r t a n t c a j o c u l s ă n u f i e i m p u s ş i s ă n e j u c ă m d o a r a t u n c i c â n d ş i n o i a v e m chef. D a c ă n e j u c ă m c u e n t u z i ­ asm şi cu bucurie, vom t r a n s m i t e aceste emoţii şi copilului, credibilitatea ş i e l a n u l n o s t r u a v â n d u n efect m o t i v a t o r a s u p r a copilului. Este i m p o r t a n t să c r e ă m şi să m e n ţ i n e m o a t m o s f e r ă de joc, a d i c ă „ m a ­ gia j o c u l u i " , p r i n d e s c r i e r e a sugestivă a j o c u r i l o r , p r i n flexibilitate, s p o n ­ t a n e i t a t e , u m o r , p r i n u t i l i z a r e a c o n ş t i e n t ă a g e s t u r i l o r , a m i m i c i i şi a vocii. Nu-i p u t e m e n t u z i a s m a pe copii d a c ă v o r b i m blazat, cu o voce m o n o t o n ă , fără convingere. Şedinţele desfăşurate fără cusur din p u n c t de vedere metodologic, d a r cu o a t i t u d i n e d i s t a n t ă , seacă sau care d a u n u m a i senti­ m e n t u l învăţării, vor fi e x p e r i e n ţ e n e p l ă c u t e şi cu efecte negative a s u p r a p e r s o n a l i t ă ţ i i c o p i i l o r ş i a d u l ţ i l o r , d e o p o t r i v ă . C a l i t a t e a j o c u l u i e s t e reflec­ tată de râsul în c o m u n şi de ochii strălucind de bucurie ai participanţilor. C r e d că este evident faptul că titlul acestei cărţi se referă atât la copii, cât şi la a d u l ţ i . G r u p a r e a j o c u r i l o r î n c a t e g o r i i s-a d o v e d i t a f i o , s a r c i n ă f o a r t e dificilă, d e o a r e c e majoritatea jocurilor dezvoltă s i m u l t a n m a i m u l t e abilităţi. In­ c l u d e r e a u n o r jocuri la a n u m i t e capitole este, şi p e n t r u m i n e , discutabilă. Culegerea nu conţine un capitol distinct p e n t r u jocurile de dezvoltare a atenţiei, p e n t r u că toate jocurile dezvoltă şi atenţia. Din descrierea jocu-

I I

irtok Eva: Joc - bucurie - ochi strălucitori i , reiese clar d a c ă este vorba d e u n j o c i n d i v i d u a l , d e g r u p sau d e g r u p ic. A m c o n s i d e r a t c ă n u e s t e i m p o r t a n t s ă d e d i c a c e s t o r a c â t e o c a t e g o r i e p a r a t ă , a v â n d î n v e d e r e faptul că, c u p u ţ i n ă i n g e n i o z i t a t e , toate j o c u r i l e >t fi t r a n s f o r m a t e în j o c u r i de g r u p sau individuale. J o c u r i l e care dezvoltă o a n u m i t ă abilitate subdezvoltată a copilului trelie j u c a t e d e m a i m u l t e o r i , d a r n u este i n d i c a t s ă n e c o n c e n t r ă m d o a r n p r a câtorva domenii. Planul de dezvoltare trebuie să includă întot; a u n a ş i j o c u r i c a r e s u n t m a i u ş o a r e p e n t r u c o p i l şi, p r i n u r m a r e , c a r e î i igură acestuia e x p e r i e n ţ a succesului. J o c u r i l e s u n t astfel s t r u c t u r a t e î n c â t s ă n u c r e e z e o s i t u a ţ i e d e c o m p e ţie p e n t r u c o p i l . E s t e n e c e s a r s ă a v e m g r i j ă c a ş i î n c u r s u l d e s f ă ş u r ă r i i curilor să nu se creeze o a s e m e n e a situaţie. T r e b u i e să u r m ă r i m cu o enţie deosebită şi situaţiile în c a r e j o c u l p r o v o a c ă dificultăţi copilului, icându-1 să g r e ş e a s c ă şi să rezolve i n c o r e c t sarcinile a s c u n s e în j o c . In lajoritatea c a z u r i l o r , aceste dificultăţi d e c u r g d i n s u b d e z v o l t a r e a abiliiţilor, d a r p o t a p ă r e a ş i î n u r m a l i p s e i m o m e n t a n e d e a t e n ţ i e s a u a î n ţ e gerii greşite a j o c u l u i . In aceste cazuri, t r e b u i e să oferim copilului un ed-back cu tact, cu lejeritate, plin de u m o r şi cât m a i acceptabil p e n t r u >pil, î n s p i r i t u l j o c u l u i ş i d i n p e r s p e c t i v a r o l u l u i p e care-1 j u c ă m î n a c e l \ o m e n t . D e e x e m p l u , î n j o c u l „ P o ş t a ş u l " , c a r e îşi p r o p u n e d e z v o l t a r e a ercepţiei vizuale, d a c ă copilul (poştaşul) î n m â n e a z ă scrisoarea în m o d reşit, i n t r ă m r e p e d e î n r o l u l a n i m a l e l o r ş i f a c e m o r e c l a m a ţ i e , n e i n t e r e im d a c ă poştaşul nu a obosit c u m v a d u p ă o î n t r e a g ă zi de m u n c ă , îl ini t ă m s ă m ă n â n c e o felie d e t o r t s a u s ă b e a c e v a e t c . A p o i n e e x p r i m ă m ^ c u n o ş t i n ţ a c â n d , î n cele d i n u r m ă , p o ş t a ş u l g ă s e ş t e s c r i s o a r e a m u l t aş? p t a t ă î n g e a n t a sa. A c e s t t i p d e a t i t u d i n e p r e s u p u n e d i n p a r t e a s p e c i a l i s ului o d i s p o z i ţ i e r i d i c a t ă p e n t r u j o c , s p o n t a n e i t a t e , c r e a t i v i t a t e , s e n i n ă t a ? şi umor, a b a n d o n a r e a u n e i o r i e n t ă r i p r e a stricte, p r e a compulsive spre performanţă, şi m u l t ă r ă b d a r e . în planificarea jocurilor, trebuie să ne c o n c e n t r ă m nu asupra aspecelor cantitative, ci a celor calitative. Este r e c o m a n d a b i l să j u c ă m un j o c loar p â n ă c â n d copilul îl joacă cu b u c u r i e , cu p l ă c e r e . Pe cât posibil, t r e m i e s ă d i s c u t ă m e x p e r i e n ţ e l e d i n t i m p u l j o c u l u i ( C e ţi-a p l ă c u t ? C e n u i-a p l ă c u t ? C u m a m p u t e a j u c a a c e s t j o c î n t r - u n a l t m o d ? C u n o ş t i j o c u r i i m i l a r e ? C u c i n e îţi p l a c e s ă t e j o c i ? C a r e e s t e j o c u l t ă u p r e f e r a t ? e t c ) , le/.voliând ş i î n acest m o d v o c a b u l a r u l ş i c a p a c i t a t e a d e a u t o e x p r i m a r e ilc c o p i l u l u i .

Folosirea culegerii de j o c u r i Activitatea de dezvoltare va fi cea m a i eficientă d a c ă c u n o a ş t e m exact dificultăţile copilului, d a c ă ştim precis ce a n u m e d o r i m să dezvoltăm. In a c e s t p r o c e s n e p o a t e f i d e folos o e x a m i n a r e l o g o p e d i c ă c o m p l e x ă ş i o b ­ servarea copilului. Observaţiile făcute în cursul şedinţelor ne p o t furni­ za m u l t e informaţii utile în stabilirea direcţiei şi a r i t m u l u i de dezvoltare. Jocurile descrise în această carte sunt r e c o m a n d a t e în p r i m u l r â n d co­ piilor de vârsta g r ă d i n i ţ e i şi a ciclului p r i m a r , cu p r o b l e m e c a r e vizează a b i l i t ă ţ i l e s u b d e z v o l t a t e ( c o p i i i p r e d i s p u ş i l a d i s l e x i e ş i cei d i s l e x i c i ) , d a r sunt adecvate, în principiu, p e n t r u dezvoltarea t u t u r o r copiilor cu vârsta î n t r e 5-10 a n i . E l e p o t f i u t i l i z a t e î n f o r m a u n o r p r o g r a m e i n d i v i d u a l e s a u i n t e g r a t e î n alte t i p u r i d e p r o g r a m e d e dezvoltare, î n activităţi individu­ ale sau d e g r u p , d a r ş i î n g r ă d i n i ţ ă sau l a şcoală (clasele I-IV), î n c a d r u l orelor, p u r şi simplu, p e n t r u r e l a x a r e a c o m b i n a t ă cu activităţi de dezvolta­ r e . I n a c e s t fel s e c o m p l e t e a z ă e x e r c i ţ i i l e d e t i p h â r t i e - c r e i o n , a p l i c a r e a l o r combinată a d u c â n d bună-dispoziţie şi o atmosferă plăcută în procesul de dezvoltare. In cazul copiilor cu t u l b u r ă r i de vorbire, este n e c e s a r să apli­ c ă m şi un t r a t a m e n t logopedic, iar în cazul celor cu t u l b u r ă r i de coordinare motrică, un tratament kinetoterapeutic. A m alcătuit această c u l e g e r e p e n t r u logopezi, profesori d e sprijin, e d u ­ catoare şi învăţătoare, d a r aş r e c o m a n d a - o şi acelor părinţi care doresc să p a r t i c i p e activ l a d e z v o l t a r e a c o p i l u l u i , r e s p e c t i v s ă c r e e z e ş i s ă m e n ţ i n ă o relaţie copil-părinte a r m o n i o a s ă . Mulţi p ă r i n ţ i s u n t stânjeniţi d e s e n t i m e n t u l c ă n u a u suficient t i m p p e n t r u c o p i i i lor. M a j o r i t a t e a j o c u r i l o r d e s c r i s e î n a c e a s t ă c u l e g e r e p o t f i j u c a t e ş i î n t i m p c e c o n d u c e ţ i m a ş i n a , c ă l c a ţ i h a i n e l e , g ă t i ţ i , faceţi c u m p ă ­ r ă t u r i sau p e d r u m u l d e l a şcoală sau g r ă d i n i ţ ă p â n ă acasă. Aceste j o c u r i contribuie nu n u m a i la dezvoltarea copilului. Atenţia reciprocă, î m p ă r t ă ­ şirea u n o r e m o ţ i i pozitive, s i n c r o n i z a r e a e m o ţ i o n a l ă , râsul î m p r e u n ă n e refac p u t e r i l e şi n o u ă , adulţilor, r e a d u c â n d la viaţă acea senzaţie p l ă c u t ă p e care a m trăit-o î n j o c u r i l e copilăriei.

13

ABILITĂŢI SUBDEZVOLTATE LA COPIII PREDISPUŞI LA DISLEXIE SI LA CEI DISLEXICI în m u l t e cazuri, t u l b u r a r e a acestor abilităţi, c a r e pot fi o b s e r v a t e ja la vârsta grădiniţei, este de origine n e u r o l o g i c ă şi persistă şi în anii olari. A b i a e x i s t ă c o p i l d e 5-6 a n i c a r e s ă n u p r e z i n t e o r ă m â n e r e î n u r m ă a i m a r e s a u m a i m i c ă cel p u ţ i n î n c â t e v a d i n t r e d o m e n i i l e e n u m e r a t e ai j o s . Existenţa u n o r a din simptomele e n u m e r a t e nu î n s e a m n ă n e a p ă r a t că el copil va fi cu s i g u r a n ţ ă dislexic, d a r e x i s t e n ţ a u n u i n u m ă r m a i m a r e ? s i m p t o m e s a u g r a v i t a t e a u n o r a d i n t r e ele m e r i t ă a c o r d a r e a u n e i a t e n i mărite! L a u n n u m ă r m a r e d e copii, aceste s i m p t o m e n u s e a t e n u e a z ă d e l a n e o d a t ă c u c r e ş t e r e a c o p i l u l u i , c i p u n b a z e l e ş i r u l u i d e e ş e c u r i şcola* viitoare. Aceste eşecuri p o t fi prevenite sau a t e n u a t e în m a r e m ă s u r ă acă o b s e r v ă m d i n t i m p s i m p t o m e l e , d a c ă aceşti copii p a r t i c i p ă î n c ă d i n r ă d i n i ţ ă la o t e r a p i e a d e c v a t ă de p r e v e n i r e a dislexiei. P r i n t e r a p i e inm s i v ă (2-3 ş e d i n ţ e s ă p t ă m â n a l ) , î n c a z u l u n o r t u l b u r ă r i u ş o a r e , p o a t e f i revenită a p a r i ţ i a dislexiei, iar în c a z u r i l e m a i grave, s i m p t o m e l e ei p o t diminuate. Cu exerciţii sub f o r m ă de j o c , care se p o t efectua şi acasă, întârzierile, ilburările descoperite t i m p u r i u , în majoritatea cazurilor pot fi a d u s e la ivelul c o r e s p u n z ă t o r v â r s t e i î n c ă î n a i n t e d e i n t r a r e a c o p i l u l u i i n ş c o a l ă .

Semne care pot fi observate în vorbire Unul dintre, semnele importante şi care se poate depista timpuriu, eventuală predispoziţie la

dislexie,

este observabil în

care indică

limbajul vorbit.

întârziere în dezvoltarea vorbirii • A î n c e p u t s ă v o r b e a s c ă m a i t â r z i u î n c o m p a r a ţ i e c u alţi c o p i i . • Dezvoltarea limbajului la vârsta de 3 a n i p r e z i n t ă î n t â r z i e r e s e m n i icativă î n c o m p a r a ţ i e c u p e r f o r m a n ţ e l e d e / î n v o r b i r e a l e c o p i i l o r d e a c e •aşi v â r s t ă .

II

Abilităţi s u b d e z v o l t a t e la copiii p r e d i s p u ş i la d i s l e x i e şi la cei dislexici Dezvoltare g r e o a i e a vorbirii • V o c a b u l a r u l , c a p a c i t a t e a d e e x p r i m a r e s-a d e z v o l t a t î n t r - u n r i t m p r e a lent. Dislalie prelungită, greu corigibilă, torsiunea cuvintelor • Are p r o b l e m e de articulare a sunetelor: nu emite corect sunetele, cu­ vintele, emite c o n s o a n e s u r d e în locul celor sonore, nu p r o n u n ţ ă u n e l e p ă r ţ i ale cuvintelor, o m i t e sau inversează silabele în u n e l e cuvinte. • Articularea este neclară, vorbirea este n e a c c e n t u a t ă , a r e un r i t m nepotrivit. •

Ii

creează

dificultăţi

pronunţia

unor

cuvinte

mai

lungi

sau

necunoscute. • T u l b u r ă r i l e de p r o n u n ţ i e se corectează cu dificultate, deşi p a r t i c i p ă r e g u l a t la activităţile logopedice. Vocabular sărac • Nu înţelege şi nu utilizează cuvinte pe care în m o d n o r m a l ar trebui s ă l e c u n o a s c ă l a v â r s t a lui. • î n v a ţ ă g r e u c u v i n t e n o i , n u m e , e x p r e s i i , c u v i n t e l e n o u î n v ă ţ a t e nefii n d i n t e g r a t e î n v o c a b u l a r u l activ. Capacitate deficitară de e x p r i m a r e • Slabă capacitate de a l c ă t u i r e a propoziţiilor, îi lipseşte c a p a c i t a t e a de evidenţiere a esenţialului. • Nu vorbeşte cu p l ă c e r e . îşi e x p r i m ă g r e u s e n t i m e n t e l e , voinţa, g â n ­ d u r i l e . E x p r i m ă c u g r e u , c h i a r ş i î n p r o p o z i ţ i i s i m p l e , c e e a c e i s-a î n t â m ­ plat, nu p o a t e vorbi c o e r e n t d e s p r e o a n u m i t ă t e m ă . • A t u n c i c â n d d o r e ş t e să-şi p o v e s t e a s c ă t r ă i r i l e , s a r e d e l a o i d e e l a a l t a , î n c e p u t u l şi sfârşitul povestirii c o n f u n d â n d u - s e . • V o r b i r e a nu este cursivă, face m u l t e p a u z e , este n e s i g u r r e f e r i t o r la cuvintele pe c a r e ar t r e b u i să le folosească. • Deseori nu p o a t e r ă s p u n d e rapid la î n t r e b ă r i puse brusc, nici m ă ­ car î n acele c a z u r i î n c a r e n u e nevoie d e u n t i m p d e g â n d i r e p e n t r u a d a răspunsurile. • Deseori confundă cuvintele asemănătoare. Dificultăţi în găsirea cuvintelor • S e î n t â m p l ă f o a r t e f r e c v e n t s ă n u îşi a m i n t e a s c ă u n e l e c u v i n t e î n t i m ­ pul vorbirii, utilizarea limbajului nu este corectă, înlocuieşte u n e l e c u v i n t e cu e x p r e s i i ca „lucrul acela", în l o c să f o l o s e a s c ă d e n u m i r e a e x a c t ă a o b i e c ­ tului în cauză. • U n e o r i îşi a m i n t e ş t e g r e u ş i c u v i n t e s i m p l e , c u u t i l i z a r e z i l n i c ă .

irtok Eva: Joc - bucurie - ochi strălucitori Disgramatism • Vorbeşte incorect d i n p u n c t de vedere gramatical. Tulburarea p e r c e p ţ i e i auditive şi dificultăţi în p e r c e p ţ i a vorbirii • Deşi rezultatul este negativ la testul de a u d i o m e t r i e , p u n e î n t r e b ă r i petate, de p a r c ă n-ar auzi sau n-ar înţelege ceea ce i se s p u n e . D e s e o r i i r e a c ţ i o n e a z ă c â n d i se v o r b e ş t e . • Dacă a u d e c o n c o m i t e n t z g o m o t e sau sunete, nu p o a t e distinge suneil esenţial, r a r e o r i putându-şi c o n c e n t r a atenţia m a i mult t i m p a s u p r a estuia. Este a t e n t la toţi stimulii auditivi, fiecare z g o m o t este i m p o r t a n t ? n t r u el, e s t e i n c a p a b i l să-şi d i r e c ţ i o n e z e a t e n ţ i a , s ă şi-o p ă s t r e z e a s u p r a nui singur lucru. • Un m e d i u înconjurător zgomotos, un ritm rapid de vorbire constituie ictori c a r e î n g r e u n e a z ă p e r c e p ţ i a a u d i t i v ă , p e r c e p ţ i a v o r b i r i i . • D e o s e b i r e a s u n e t e l o r î i c r e e a z ă p r o b l e m e şi, d e a c e e a , a p a r d i s t o r s i ni ale u n o r cuvinte în cazul învăţării u n o r poezii sau c â n t e c e d u p ă auz. • Deseori s p u n e cuvinte fără sens, a s e m ă n ă t o a r e d i n p u n c t de v e d e r e >nor u n o r c u v i n t e c u s e n s . • R e p e t a r e a u n o r cuvinte grele este inexactă. • Este c a r a c t e r i z a t d e o s l a b ă c a p a c i t a t e d e a n a l i z ă a s u n e t e l o r : n u a u d e acă un a n u m i t s u n e t este prezent sau nu î n t r - u n cuvânt, este incapabil î-l e v i d e n ţ i e z e î n c u v â n t , a r e p r o b l e m e î n d e s p ă r ţ i r e a u n u i c u v â n t î n şu­ etele c o m p o n e n t e , p e r c e p e i n c o r e c t o r d i n e a s u n e t e l o r î n t r - u n c u v â n t . Dificultate în înţelegerea vorbirii • înţelege greşit indicaţiile verbale, r e a c ţ i o n e a z ă i n a d e c v a t la stimulii erbali ai m e d i u l u i înconjurător. D e s e o r i înţelege greşit ceea ce i se spuic, n u î n ţ e l e g e p r o p o z i ţ i a a u z i t ă , s o l i c i t a r e a a d r e s a t ă , s a r c i n a a t r i b u i t ă . • Nu ascultă cu plăcere poveşti, nu p u n e î n t r e b ă r i referitoare la î n t â m >lările d i n p o v e s t e , p o a t e r e d a d o a r f o a r t e p u ţ i n d e s p r e î n t â m p l ă r i l e d i n >oveste. D i n e v e n t u a l e l e î n t r e b ă r i a l e sale n e d ă m s e a m a c ă n u a î n ţ e l e s c s-a î n t â m p l a t . • U n t e x t citit s a u p o v e s t i t n u î i c a p t e a z ă a t e n ţ i a . I i p r o d u c e g r e u ăţi e x t r a g e r e a e s e n ţ i a l u l u i d i n t r - u n t e x t , n u î n ţ e l e g e r e l a ţ i i l e d i n t e x t , n u joate povesti c o n ţ i n u t u l . • C o n f o r m a r e a la regulile u n u i j o c îi creează greutăţi, d e o a r e c e nu le ntelege. Deseori este a t e n ţ i o n a t în t i m p u l j o c u l u i că nu este atent. Simţ al ritmului şi muzicalitate slabă, a m u z i c a l i t a t e • Nu poale reda prin bătăi din p a l m e un ritm simplu, evident, nu are limţ p e n t r u r i t m , n u e s t e c a p a b i l s ă d e s p a r t ă c u v i n t e î n silabe.

Abilităţi s u b d e z v o l t a t e la copiii p r e d i s p u ş i la d i s l e x i e şi la cei dislexici

Semne observabile în percepţia vizuală Subdezvoltarea, tulburarea p e r c e p ţ i e i v i z u a l e fond-figură • O b s e r v ă sau r e c u n o a ş t e g r e u p e r s o a n e c u n o s c u t e p e s t r a d ă , î n m u l ­ ţime, un a n u m i t obiect într-o m u l ţ i m e de obiecte (exemplu: o j u c ă r i e pe raftul cu jucării, o h a i n ă d i n d u l a p etc). • O b s e r v ă cu g r e u o p a r t i c u l a r i t a t e a u n u i obiect, a r e g r e u t ă ţ i în dis­ tingerea u n u i fragment dintr-o imagine. • I n fişele d e l u c r u î i c r e e a z ă g r e u t ă ţ i r e c u n o a ş t e r e a f o r m e l o r d i f e r i t e , nu recunoaşte direcţiile. • Găseşte g r e u cuvinte d a t e d i n t r - u n text, litere d a t e d i n t r - u n cuvânt. Subdezvoltarea sau tulburarea capacităţii de diferenţiere vizuală • N u o b s e r v ă d i f e r e n ţ a d i n t r e d o u ă o b i e c t e ( d e e x e m p l u : îşi î n c a l ţ ă î n m o d r e g u l a t pantofii invers), n u o b s e r v ă d i f e r e n ţ a d i n t r e d o u ă i m a g i n i . • I i p r o v o a c ă g r e u t ă ţ i d e o s e b i r e a u n o r f o r m e d i f e r i t e , c o n f u n d ă figu­ rile a s e m ă n ă t o a r e ca f o r m ă . • R e c u n o a ş t e g r e u s c h i m b ă r i l e d e m i m i c ă , d i f e r e n ţ e l e m ă r u n t e şi, d e a c e e a , n u r e a c ţ i o n e a z ă l a s c h i m b ă r i l e e x p r e s i e i feţei a l t o r p e r s o a n e . D e s e ­ ori trebuie a t e n ţ i o n a t verbal, chiar pe un t o n ridicat ca să reacţioneze, n e f i i n d s u f i c i e n t ă o „altfel de privire". • In fişele de lucru îi creează greutăţi r e c u n o a ş t e r e a formelor diferite, nu recunoaşte direcţiile. Subdezvoltarea, tulburarea capacităţii de analiză vizuală • Nu poate realiza construcţii d i n cuburi d u p ă m o d e l e date. • Nu reuşeşte să copieze figuri, nu a r e o strategie de copiere. Dezvoltarea slabă a coordonării ochi - m â n ă • D e s e n u l d u p ă m o d e l este d e o s e b i t d e slab, i n e x a c t , n u u r m ă r e ş t e mişcarea mâinii cu privirea. • T r a s a r e a liniilor este inexactă. De e x e m p l u , la sarcinile de tip labirint u r m ă r e ş t e f o a r t e g r e u t r a s e u l , d e s e o r i i n t e r s e c t â n d liniile. • I i e s t e g r e u s ă u r m ă r e a s c ă t e x t u l citit c u d e g e t u l .

Semne observabile la nivelul mişcărilor Tulburări în dezvoltarea mişcărilor • N u s-a t â r â t , n u a m e r s î n „ p a t r u l a b e " , s a u a c e a s t ă p e r i o a d ă p r e m e r ­ gătoare mersului a d u r a t foarte puţin. 17

trtok Eva: Joc - bucurie ~ ochi strălucitori • A î n c e p u t să m e a r g ă târziu în c o m p a r a ţ i e cu alţi copii, mişcările au st mult timp nesigure, necoordonate. • N u ştie s ă t r a g ă c u o c h i u l . întârziere în dezvoltarea mişcărilor ample • Mişcările s u n t n e s i g u r e , n e o r g a n i z a t e , nu s u n t a r m o n i c e . Este nesijr pe scări, la m e r s u l pe o linie d r e a p t ă , la t r e c e r e a sau s ă r i t u r a peste lici o b s t a c o l e . A r e o p o s t u r ă î n c o r d a t ă . S e î m p i e d i c ă u ş o r , c a d e , s c a p ă , ă r â m ă sau r ă s t o a r n ă obiecte. Nu reuşeşte să e x e c u t e mişcări m a i comlexe, î i e s t e g r e u s ă s e î m b r a c e s i n g u r , s ă s e d e z b r a c e , să-şi p u n ă ş o s e t e tu să se încalţe. E x e c u t ă foarte lent aceste activităţi. în efectuarea u n o r îişcări c u u n scop b i n e definit efectuează m u l t e m i ş c ă r i inutile, i n e x a c t e l e ex., a r u n c a r e a ş i p r i n d e r e a m i n g i i ) . N u s e j o a c ă c u p l ă c e r e c u m i n g e a , u j o a c ă fotbal. • H i p e r a c t i v i t a t e a p o a t e f i u n alt s e m n : s e m i ş c ă m u l t ş i a t â t d e r e p e d e îcât este g r e u de u r m ă r i t cu privirea. In activităţi este r a p i d , superficial, gitat, s e j o a c ă d o a r p e n t r u s c u r t t i m p c u o a n u m i t ă j u c ă r i e . î n c e p e m u l ; activităţi, d a r nu le t e r m i n ă , se plictiseşte r e p e d e , trece cu u ş u r i n ţ ă la Ită a c t i v i t a t e , e s t e î n p e r m a n e n t ă m i ş c a r e , e s t e i m p r e v i z i b i l , i m p u l s i v . î n inele c a z u r i , h i p e r a c t i v i t a t e a a p a r e î m p r e u n ă c u t u l b u r ă r i l e d e î n v ă ţ a r e . Simţul echilibrului • E s t e n e s i g u r , lipsit d e c u r a j p e t o b o g a n ş i c ă ţ ă r ă t o a r e a d e p e t e r e n u l le j o a c ă , evită aceste obiecte. Nu p o a t e să stea sau să s a r ă î n t r - u n picior. J r c ă sau c o b o a r ă scările ţ i n â n d u - s e d e b a l u s t r a d ă , u r c ă sau c o b o a r ă p ă i n d m e r e u c u acelaşi picior. N u î n v a ţ ă , sau î n v a ţ ă foarte g r e u m e r s u l p e )icicletă s a u t r o t i n e t ă , m e r s u l c u r o l e l e , s ă î n o a t e s a u s ă s c h i e z e . N u a r e ;tabilitate p e m i j l o a c e l e d e t r a n s p o r t î n c o m u n d a c ă n u a r e loc p e s c a u n . Mişcările fine, dexteritatea manuală • Este c a r a c t e r i z a t de lipsa de î n d e m â n a r e . Mişcările m â i n i i s u n t n e ­ sigure, n e d e z v o l t a t e - îi este g r e u să taie, să inşire, să i n d o a i e , să l u c r e z e :u plastilina etc. • Mişcările cu direcţie prestabilită sunt inexacte - e x e m p l u : u d a t u l florilor. • Este n e p r i c e p u t în u t i l i z a r e a c u ţ i t u l u i şi a f u r c u l i ţ e i , a foarfecii, nu p o a t e , s a u îşi î n c h e i e g r e u h a i n e l e , ş i r e t u r i l e . • S o l i c i t ă a j u t o r la m â n c a t şi î m b r ă c a t . • Lipseşte c o o r d o n a r e a mişcării celor d o u ă m â i n i . • N u p o a t e să-şi m i ş t e d e g e t e l e s e p a r a t .

IS

Abilităţi s u b d e z v o l t a t e la copiii p r e d i s p u ş i la d i s l e x i e şi la cei d i s l e x i c i Grafomotricitatea • Ţ i n e creionul incorect, cu m â n a î n c o r d a t ă , u r m ă r e ş t e g r e u liniile c u c r e i o n u l , scrisul e s t e p r e a a p ă s a t sau p r e a slab, face m u l t e c o r e c t u r i , ştersături. • Calitatea d e s e n e l o r este sub nivelul vârstei. Nu îi place să d e s e n e z e , să coloreze, să picteze. în cazul în c a r e colorează sau pictează, d e p ă ş e ş t e d e s e o r i m a r g i n e a h â r t i e i sau n u p o a t e a c o p e r i suprafeţele n e c o l o r a t e . I i este g r e u să utilizeze p e n s u l a , d e s e n e l e s u n t u r â t e , d e z o r d o n a t e . Perioada

definitorie pentru

dezvoltarea

vutcarilor

fine

este

în jurul vârstei

de

6 ani. Fiecare copil are un ritm propriu de dezvoltare în acest domeniu. De multe ori,

deprinderea

de

mului an de şcoală.

ţinere

corectă a

creionului se formează

doar la

Mulţi copii ţin creionul cu mâna încordată,

menţină scrisul pe acelaşi rând,

să tragă

sfârşitul pri­

le este greu să

liniile în mod corespunzător.

Semne observabile în schema corporală, orientarea spaţială . D o m i n a n ţ ă de lateralîtate nedezvoltată sau Iateralitate î n c r u c i ş a t ă • Lateralitate n e d e z v o l t a t ă , d o m i n a n ţ ă de Iateralitate slabă: nu este clar d a c ă este d r e p t a c i sau stângaci. • Există u n n u m ă r m a r e d e stângaci p r i n t r e dislexici. S t â n g ă c i a î n sine însă nu este un s e m n sigur de p r e d i s p o z i ţ i e la dislexie. O p r o b l e m ă m a i gravă este în cazul lateralităţii încrucişate, adică a t u n c i c â n d nu s u n t d o ­ m i n a n t e ochiul, u r e c h e a , m â n a , piciorul de pe aceeaşi p a r t e a c o r p u l u i . De exemplu, sunt d o m i n a n t e : ochiul d r e p t - m â n a stângă - piciorul d r e p t - urechea dreaptă. Schemă corporală nesigură care se dezvoltă greu • Nu cunoaşte d e n u m i r e a părţilor corpului, le confundă, nu se orien­ tează corespunzător pe p r o p r i u l corp. Tulburare a orientării în spaţiu • A r e d i f i c u t ă ţ i î n o r i e n t a r e , a r e u n s i m ţ a l d i r e c ţ i e i slab. E s t e n e s i g u r s a u s e r ă t ă c e ş t e p e c u l o a r e l e c u n o s c u t e a l e g r ă d i n i ţ e i , a l e şcolii. • U i t ă u n d e şi-a l ă s a t l u c r u r i l e , îşi p i e r d e d e s e o r i o b i e c t e l e p e r s o n a l e ( d e ex., j u c ă r i i , h a i n e d e z b r ă c a t e ) . • Nu poate deosebi cu certitudine direcţiile în spaţiu, c o n f u n d ă direcţii­ le d r c a p t a - s t â n g a , se g â n d e ş t e mult c a r e îi este m â n a s t â n g ă şi cea d r e a p t ă .

a r t o k Eva: Joc - bucurie - ochi strălucitori • Nu p o a t e u r m ă r i i n s t r u c ţ i u n i l e referitoare la m i ş c ă r i nici d a c ă acesa î i s u n t p r e z e n t a t e . L a o r a d e e d u c a ţ i e fizică, n u p o a t e e x e c u t a c o r e c t cerciţiile p r e z e n t a t e . • Nu construieşte j o c u r i d i n piese, nu a r e r ă b d a r e să le caute. • Construieşte r â n d u r i de la d r e a p t a la stânga, are greutăţi în u r m ă r i ­ t a d i r e c ţ i e i p e fişele d e l u c r u . • D e s e n e a z ă forme, figuri cu c a p u l în jos. • Se orientează g r e u în p a g i n a caietului.

Semne observabile la orientarea în timp Tulburări ale orientării în t i m p • A r e s i m ţ u l t i m p u l u i slab d e z v o l t a t , î n t â r z i e d e s e o r i . • N u ştie să-şi î m p a r t ă t i m p u l , m e r e u „trage d e timp". D e s e o r i îşi l a s ă a r c i n i l e n e t e r m i n a t e , a m â n ă l a n e s f â r ş i t t e r m i n a r e a l o r - d i n a c e a s t ă ca­ ză, a j u n g e , d e s e o r i , î n s i t u a ţ i i c o n f i i c t u a l e c u cei d i n j u r .

Semne observabile în ceea ce priveşte atenţia Tulburări ale atenţiei • Este n e a t e n t , nu este capabil de o c o n c e n t r a r e î n d e l u n g a t ă a atenţiei, t e n ţ i a î i e s t e d i s t r a s ă u ş o r d e z g o m o t e e x t e r i o a r e , d e o b i c e i fiind c a p a b i l ă-şi c o n c e n t r e z e a t e n ţ i a a s u p r a u n u i a n u m i t l u c r u d o a r p e n t r u c â t e v a m i mte. Este caracterizat de o t u l b u r a r e g e n e r a l ă a atenţiei. • O b o s e ş t e uşor, ceea ce o b s e r v ă este inexact.

Semne observabile în ceea ce priveşte memoria Tulburări ale m e m o r i e i auditive • Memorează greu. Reţine greu mai multe instrucţiuni, date, n u m e , l u m e r e d e telefon. î n v a ţ ă c u g r e u ceva p e d e rost. E x e m p l u : î i este g r e u iă p r e i a şi să t r a n s m i t ă e x a c t m e s a j e . • Arc o m e m o r i e slabă a textelor. Nu î n v a ţ ă cu p l ă c e r e poezii, c â n t e c e , >au l e î n v a ţ ă f o a r t e g r e u . N u r e ţ i n e r o l u r i l e a t r i b u i t e lui î n p i e s e d e t e a t r u , Iar r e ţ i n e cu u ş u r i n ţ ă ceea ce îl i n t e r e s e a z ă . 20

Abilităţi s u b d e z v o l t a t e la copiii p r e d i s p u ş i la d i s l e x i e şi la cei d i s l e x i c i • îşi a m i n t e ş t e c u g r e u n u m e d e p e r s o a n e , d e l o c u r i şi, d e s e o r i , c o n ­ fundă numele asemănătoare. învaţă doar d u p ă un timp îndelungat nu­ mele colegilor d e g r ă d i n i ţ ă , d e şcoală. • U i t ă r e p e d e c e e a ce i se s p u n e , t o t t i m p u l t r e b u i n d să i se r e a m i n t e a s ­ că. Uită u ş o r p o e z i a învăţată. • Nu poate să redea instrucţiuni formate din mai multe elemente, nu poate executa exact instrucţiunea. • învaţă greu cuvinte noi, a r e nevoie de r e p e t ă r i n e n u m ă r a t e p e n t r u a reţine cuvintele u n e i limbi străine. • Retine inexact un text dictat. Tulburări ale memoriei vizuale • Are o p e r f o r m a n ţ ă redusă în jocurile de m e m o r i e , nu-plac aceste jocuri. • Reţine forme, figuri d o a r d u p ă multe repetiţii şi le uită r e p e d e .

Semne observabile în seriere Tulburări de seriere - are probleme de aşezare în ordine • A r e p r o b l e m e î n p e r c e p ţ i a c o n c o m i t e n t e i , î n r e p r o d u c e r e a u n u i şir de mişcări, de aşezare în r â n d . • î n v a ţ ă g r e u o r d i n e a zilelor s ă p t ă m â n i i , ale l u n i l o r a n u l u i , o r d i n e a numerelor. • învaţă cu g r e u poezii, cântece (cuvânt cu cuvânt). • Are p r o b l e m e la povestire, schimbă o r d i n e a întâmplărilor (exem­ plu: povestirea începe cu mijlocul î n t â m p l ă r i i şi se t e r m i n ă cu începutul). C â n d d o r e ş t e să-şi p o v e s t e a s c ă t r ă i r i l e , s a r e d e l a o i d e e l a a l t a , c o n f u n d ă î n c e p u t u l şi sfârşitul povestirii. • Nu poate desena fără greşeală un c h e n a r alcătuit din mai multe fi­ guri care se succed, greşeşte tot t i m p u l o r d i n e a figurilor. • N u p o a t e u r m ă r i m a i m u l t e i n s t r u c ţ i u n i p r i m i t e u n e l e d u p ă altele, se încurcă dacă primeşte mai multe instrucţiuni. • Nu reuşeşte să execute corect mişcări mai complexe. Are p r o b l e m e l a î n v ă ţ a r e a s a u i m i t a r e a u n u i şir d e m i ş c ă r i . • N u p o a t e p l a n i f i c a ş i u r m ă r i o r d i n e a a c t i v i t ă ţ i l o r sale. D e s e o r i , a c t i ­ vităţile î n c e p u t e r ă m â n n e t e r m i n a t e . • A r e p r o b l e m e d e o r g a n i z a r e . P a r e a f i u n l u c r u i m p o s i b i l să-1 î n v e ţ i s ă facă o r d i n e î n j u r u l lui.

•artok Eva: Joc - bucurie - ochi strălucitori • Nu poate u r m ă r i regulile jocurilor, nu le poate respecta, nu poa= p r e v e d e a paşii u r m ă t o r i . D i n acest motiv, p i e r d e a d e s e a la j o c u r i l e de r u p s a u e c h i p a î n c a r e j o a c ă p i e r d e d i n c a u z a lui. I n a c e s t e s i t u a ţ i i , n u - ş i ă s e a m a d e c e p a r t e n e r i i d e j o c s e s u p ă r ă p e el. • Deoarece nu poate prevedea urmările comportamentului, acţiuni>r s a l e , „tot timpul i se întâmplă ceva", se l o v e ş t e , se a c c i d e n t e a z ă , îşi s u p ă ă colegii etc.

P e r f o r m a n ţ e l e d i m i n u a t e d i n c a u z a a c e s t o r s i m p t o m e a u efect ş i a s u p r a o m p o r t a m e n t u l u i . Deseori, î n t â l n i m t u l b u r ă r i psihice, d e i n t e g r a r e sau o m p o r t a m e n t a l e , la alţi copii p o t a p ă r e a s i m p t o m e somatice şi n e u r o t i c e . T u l b u r ă r i l e c o m p o r t a m e n t a l e p o t a v e a m a i m u l t e f o r m e : u n i i îşi c o m p e n e a z ă insuccesele cu clovnerie, d u r i t a t e , agresivitate, c e a r t ă , invidie, batocură, c o m p o r t a m e n t care deranjează ora, un c o m p o r t a m e n t manifestat >entru a f i î n t o t d e a u n a î n c e n t r u l a t e n ţ i e i . Alţii d e v i n d e o s e b i t d e r e t r a ş i , emători, anxioşi, depresivi, frustraţi. Sunt caracterizaţi de interiorizare •xcesivă, î n c r e d e r e î n s i n e r e d u s ă , i m a g i n e d e s i n e n e g a t i v ă , t i m i d i t a t e . S e a c o m o d e a z ă g r e u l a r e g i m u l g r ă d i n i ţ e i sau l a r e g i m u l şcolar, s e )bişnuieşte g r e u c u r e s p e c t a r e a r e g u l i l o r g r u p e i sau clasei. C o p i l u l este l e z a m ă g i t , f ă r ă chef, i m p o s i b i l d e m o t i v a t p e n t r u î n v ă ţ a t . P e r f o r m a n ţ e l e opilului s u n t fluctuante, oboseşte r e p e d e , este agitat, n e r ă b d ă t o r , i m p u l iv. E d u c a t o a r e a , î n v ă ţ ă t o a r e a s e p l â n g d e s e o r i d e c o m p o r t a m e n t u l lui. Evită d i f e r i t e activităţi, j o c u r i î n c a r e , d i n c a u z a slabelor c a p a c i t ă ţ i , x>ate s u f e r i e ş e c u r i . S e s u s t r a g e d e l a î n d e p l i n i r e a u n o r s a r c i n i , a c e s t e a ; u n t p r e a g r e l e p e n t r u el, n u l e p o a t e î n d e p l i n i , n u p o a t e ţ i n e r i t m u l c u olegii săi.

P e n t r u ca un copil să î n v e ţ e r e p e d e şi cu succes să scrie, să citească şi >ă socotească, a r e nevoie de o b u n ă capacitate de observare, de atenţie, le m e m o r a r e , de un vocabular bine dezvoltat, de o r i e n t a r e în spaţiu, de ) b u n ă c o o r d o n a r e a mişcărilor fine, de motivaţie etc. Dacă un copil p r e ­ zintă o o a r e c a r e î n t â r z i e r e î n d e z v o l t a r e a u n o r a d i n c a p a c i t ă ţ i l e a m i n t i t e , : liiai d a c a n u a p a r p r o b l e m e d e î n v ă ţ a r e , o r i c u m e a î i v a î n g r e u n a p r o ­ g r e s u l şcolar.

Abilităţi s u b d e z v o l t a t e la copiii p r e d i s p u ş i la d i s l e x i e şi la cei dislexici Deoarece aceste s i m p t o m e pot fi evidente încă d i n p e r i o a d a preşcola­ ră, m e r i t ă să le a c o r d ă m atenţie, p e n t r u că, cu cât o b s e r v ă m m a i r e p e d e că u n e l e d i n capacităţile copilului s u n t m a i slab dezvoltate şi îl s u p u n e m unei terapii adecvate, cu atât mai b u n e rezultate p u t e m obţine mai târziu şi cu atât îi va fi m a i u ş o r copilului la şcoală.

SĂ ÎNCEAPĂ J O C U L !

i a r t o k Eva: Joc - bucurie - ochi strălucitori Majoritatea jocurilor de "dare.

Scopul lor este,

mai jos,

care dezvoltă mişcările ample,

pe lângă îmbunătăţirea

ea comunicării nonverbale,

coordinării

a autoexprimării şi a creativităţii.

Vă

ncepeţi şedinţele cu acest tip de jocuri, pentru că destină atmosfera, "nţa şi

tensiunile

Trebuie

copiilor,

menţionat faptul

i nu să o înlocuiască. <eneficieze

trezindu-le că

sunt jocuri de

mişcărilor,

dezvolta-

recomand să reduc rezis-

interesul pentru joc.

aceste jocuri

vin

doar să

completeze

kinetoterapia

Copiii cu tulburări grave de coordonare motrică trebuie să

de kinetoterapie.

UN COPAC ÎN VÂNT S u n t e m copaci şi ne î n c l i n ă m în vânt: î n d o i r e a corpului înainte-înapoi, u braţele întinse; îndoirea corpului în d r e a p t a şi în stânga, ţ i n â n d braţul le pe partea opusă întins. GIRAFA G â t u l g i r a f e i a a m o r ţ i t , t r e b u i e să-1 m i ş t e : n e î n t i n d e m c a p u l î n a i n t e ş i n a p o i , î n s t â n g a ş i î n d r e a p t a ; r o t i m c a p u l , a l t e r n â n d cele d o u ă d i r e c ţ i i ; ne î n t o a r c e m c a p u l în d r e a p t a şi în s t â n g a . Pe cât posibil, aceste exerciţii trebuie făcute în poziţia şezând, cât m a i încet, ca să nu a m e ţ i m . GORILA G o r i l a s-a t r e z i t ş i îşi m i ş c ă m u ş c h i i u m e r i l o r : î n t i n d e r e c u b r a ţ e l e ţ i n u ­ t e sus ( c â n d c u u n u l , c â n d c u celălalt, a p o i c u a m b e l e ) ; c u b r a ţ e l e l ă s a t e p e lângă corp, r i d i c a r e a alternativă a u m e r i l o r , a p o i ridicarea lor s i m u l t a n ă ; bombarea pieptului şi tragerea umerilor în spate, apoi adâncirea pieptului ş i t r a g e r e a u m e r i l o r î n faţă; r o t i r e a u m e r i l o r î n faţă, a p o i î n s p a t e , a m b i i simultan, respectiv alternativ. MAIMUŢA M a i m u ţ a s e p r e g ă t e ş t e s ă s e c a ţ e r e î n t r - u n c o p a c ş i îşi î n c ă l z e ş t e b r a ţ e ­ le (muşchii braţelor): se ridică un braţ şi se î n t i n d e în spate de d o u ă ori, a p o i a c e l a ş i l u c r u c u c e l ă l a l t b r a ţ ; î n t i n d e r e c u b r a ţ e l e î n t i n s e l a t e r a l ; scu­ turarea, d e s t i n d e r e a braţelor; rotire cu braţele întinse lateral, la î n c e p u t în cercuri m a i mici, apoi d i n ce în ce m a i m a r i ; d i n n o u : s c u t u r a r e a , des­ tinderea braţelor.

Mişcare CROCODILUL C r o c o d i l u l s e p r e g ă t e ş t e s ă î n o a t e ş i îşi î n c ă l z e ş t e a r t i c u l a ţ i i l e c o a t e l o r : ţineţi braţele întinse, strângeţi uşor p u m n i i , îndoiţi coatele şi atingeţi-vă p u m n i i î n faţa p i e p t u l u i , a p o i î n t i n d e ţ i b r a ţ e l e d i n n o u (repetaţi d e m a i m u l t e o r i ) ; î m p r e u n a ţ i d e g e t e l e î n faţa p i e p t u l u i , ţ i n e ţ i c o a t e l e î n t i n s e l a t e ­ r a l ş i r i d i c a ţ i - l e p e r â n d , sus-jos; a ş e z a ţ i - v ă p e u n s c a u n , p r i n d e ţ i - v ă u m e ­ rii, a p l e c a ţ i - v ă ş i î n t i n d e ţ i b r a ţ e l e , a p o i r e v e n i ţ i î n p o z i ţ i a i n i ţ i a l ă ( r e p e t a ţ i această mişcare de m a i m u l t e ori, apoi întindeţi un singur braţ, iar d u p ă aceea alteraţi); ţineţi braţele lateral, îndoiţi cotul d r e p t , a t i n g â n d u m ă r u l d r e p t , a p o i î n t i n d e ţ i d i n n o u b r a ţ u l , r e p e t a ţ i acelaşi l u c r u c u b r a ţ u l stâng, respectiv şi cu a m b e l e b r a ţ e simultan; ţineţi coatele lateral, cu m â n a în faţa p i e p t u l u i , şi t r a g e ţ i coatele în spate de m a i m u l t e ori. P e n t r u d e s t i n ­ d e r e : m i ş c ă m braţele î n aer, c u e l a n m a r e , i m i t â n d mişcările d e înot. VULPEA V u l p e a p o r n e ş t e l a f u r a t d e g ă i n i ş i îşi î n c ă l z e ş t e î n c h e i e t u r a m â i n i l o r : ţineţi braţele întinse lateral, cu p a l m a în jos, apoi r o t i m palmele în jos şi î n sus ( m i ş c â n d s i m u l t a n d o s u l palmelor, a p o i p e r â n d ) ; î n t i n d e m d o s u l p a l m e l o r î n jos, a p o i î n sus, cât m a i t a r e ; l ă s ă m r e l a x a t e b r a ţ e l e p e lân­ gă corp, mişcând dosul palmelor stânga-dreapta, de la încheietură, ca şi p e n d u l u l ceasului; rotim încheietura mâinilor în ambele direcţii; scutu­ r ă m uşor braţele. INDIENII Cu salturi de i n d i a n , s ă r i m în j u r u l „focului". P e n t r u a î n g r e u n a exer­ ciţiul, se s c h i m b ă d i r e c ţ i a . CU PICIOARELE ŞI BRAŢELE ANAPODA S u n t e m n i ş t e m a r i o n e t e a l e c ă r o r p i c i o a r e ş i b r a ţ e s u n t m i ş c a t e d e alt­ c i n e v a . E x e c u t ă m d i f e r i t e m i ş c ă r i c u p i c i o a r e l e ş i b r a ţ e l e , c u m a r fi, d e ex.: D e s e n ă m un cerc în aer cu piciorul d o m i n a n t , în t i m p ce a p l a u d ă m ritmic. D e s e n ă m litera S sau s e m n u l infinitului cu b r a ţ u l d o m i n a n t , în t i m p ce batem ritmic cu braţul subdominant. I n t i m p c e n e p l i m b ă m r i t m i c (cu paşi egali), n e m â n g â i e m a b d o m e ­ nul, în direcţia mişcării acelor de ceasornic, b ă t â n d în creştetul capului cu mâna subdomiiiantă.

21

a r t o k Eva: Joc - bucurie - ochi strălucitori C U M NE SALUTĂM? Fiecare copil t r e b u i e să inventeze un gest p r i n c a r e se p o a t e saluta, cest g e s t p o a t e r e d a î n t â l n i r e a d i f e r i t e l o r p e r s o a n e : d o i c o p i i , d o i a d u l ţ i , r t â l n i r e a d i n t r e un copil şi director, doi aristocraţi, d o u ă p r i e t e n e , doi portivi, î n t â l n i r e a d i n t r e u n soldat ş i u n p l u t o n i e r etc. Copiii se vor saluta cu aceste gesturi. PREZENTAŢI-VĂ P R I N T R - O MIŞCARE C o p i i i s t a u î n c e r c ş i s e g â n d e s c p u ţ i n l a c e fel d e m i ş c ă r i s a u g e s t u r i aracteristice au. Apoi i n t r ă pe r â n d în mijlocul cercului de copii şi p r e intă gestul. Ceilalţi îi imită, r e p e t â n d gestul. SPAŢIU IMAGINAR N e i m a g i n ă m u r m ă t o a r e l e : n e p l i m b ă m î n t r - u n spaţiu larg; n e m i ş c ă m ntr-o î n c ă p e r e s t r â m t ă ; s u n t e m legaţi; ne p l i m b ă m cu o cârjă; facem paşi nici, folosind catalige; î n c e r c ă m să ne m e n ţ i n e m e c h i l i b r u l pe o f u n i e la nălţime; n e facem d r u m într-o junglă; n e s t r e c u r ă m p e sub u n gard; n e â r â m p r i n t r - u n t u n e l ; î n c e r c ă m s ă e v a d ă m d i n t r - o c u t i e d e sticlă, î m p i n ­ gând pereţii; s u n t e m nişte p u i ş o r i şi î n c e r c ă m să ieşim d i n ou etc. T R E C Â N D PRIN CERC Copiii f o r m e a z ă u n cerc, ţ i n â n d p r i v i r e a î n faţă, o b s e r v â n d u - ş i cole­ g u l c a r e e s t e vizavi d e ei. L a u n s e m n a l , t o ţ i p o r n e s c s p r e c e n t r u l c e r c u ­ lui ş i t r e c d e p a r t e a c e a l a l t ă , s c h i m b â n d u - ş i l o c u l c u c o l e g u l lor. T r e b u i e s ă a j u n g ă p e p a r t e a c e a l a l t ă î n a ş a fel î n c â t s ă n u s e l o v e a s c ă d e n i m e n i ! D a c ă acest l u c r u m e r g e d e j a b i n e , p u t e m î n c e r c a j o c u l ş i c u d i f e r i t e s t i l u r i d e m e r s ( d e ex., m a i î n c e t , m a i r a p i d , c u p a ş i m i c i s a u m a r i , s ă r i n d î n t r u n picior sau c u a m b e l e , m e r g â n d î n d ă r ă t , i m i t â n d m e r s u l p ă i a n j e n u l u i , î n p a t r u picioare, i m i t â n d diferite personaje: o m b ă t r â n , soldat, o m beat, fetiţă, r o b o t e t c ) . STIL DE MERS T o ţ i c o p i i i p r e z i n t ă u n stil d e m e r s ( d e e x . , vesel, î n c e t , g r e o i , b o l n ă ­ vicios, g r ă b i t , plictisit, c o n t e m p l a t o r , c u p a ş i m ă r u n ţ i , d e laş, d e î n v i n g ă ­ tor, d e î n v i n s , p r u d e n t , c u r i o s , a g i t a t , s p e r i a t , a p a t i c , f u r i ş a t , a m e n i n ţ ă ­ tor, u r m ă r i t o r , t r i s t , fericit, s ă t u l , u r m ă r i n d p e c i n e v a , c a ş i c i n e v a c a r e a r e veşti b u n e , p e p i p ă i t e î n î n t u n e r i c , c ă r â n d c e v a g r e u , c u î n c e t i n i t o r u l , mers pe l o c în iarbă moale, pe d r u m alunecos, pe o p u n t e îngustă, pe un

Mişcare teren accidentat, plin de h â r t o a p e , între urzici, în p a p u c i comozi, în p a n ­ tofi s t r â m ţ i ş i t a r i , p e t e r e n b u l g ă r o s , p e m i r i ş t e î n ţ e p ă t o a r e , t ă r ă g ă n a t , c a u n copil mic, c a u n b ă t r â n p e „trei" picioare, c a u n pitic s p r i n t e n , u n uri­ aş m â n d r u , un bărbat burtos, un nevăzător, un rege, grăbit spre locul de m u n c ă într-o mulţime, într-un spaţiu încăpător etc). G r u p u l are sarcina s ă î n c e r c e s ă afle c e a p r e z e n t a t p r o t a g o n i s t u l . AŞA M E R G I T U ! U n u l d i n t r e c o p i i t r a v e r s e a z ă s a l a , i a r u n a l t u l î n c e a r c ă să-1 i m i t e , u m ­ b l â n d a ş a c u m m e r g e p r i m u l . A p o i t r a v e r s e a z ă s a l a c u p r o p r i u l s ă u stil d e m e r s , f i i n d i m i t a t l a r â n d u l lui d e u n a l treilea copil. J o c u l c o n t i n u ă î n a c e s t fel. REGELE ŞI SLUGA D o i c o p i i ies d i n s a l ă ş i s e î n ţ e l e g c a r e d i n t r e e i s ă f i e r e g e l e ş i c a r e s ă f i e s l u g a . S e î n t o r c î n s a l ă ş i f i e c a r e îşi j o a c ă r o l u l p r i n a l u r ă , p r i n g e s t u r i şi printr-o scurtă d r a m a t i z a r e . G r u p u l a r e sarcina de a ghici ce p e r s o n a ­ j e j o a c ă cei d o i . J o c u l c o n t i n u ă c u a l ţ i d o i c o p i i . D a c ă i n t r o d u c e m ş i „ c u r ­ t e n i " ş i a l t e „ s l u g i " , j o c u l p o a t e f i j u c a t c u 4-5 c o p i i . C I N E E ŞEFUL? Un j o c în p e r e c h e . C o p i i i se î n ţ e l e g c a r e d i n t r e ei să fie şeful şi c a r e să fie subalternul. Ei au sarcina de a r e d a acest lucru p r i n t r - o s c u r t ă d r a m a ­ tizare. Pot fi r e d a t e şi alte relaţii de s u b o r d o n a r e (tată-copil, elev-profesor, director-elev, p r e ş e d i n t e - c e t ă ţ e a n , poliţist-spărgător, medic-pacient e t c ) . G r u p u l a r e s a r c i n a d e a g h i c i c e p e r s o n a j e j o a c ă cei d o i . C E Î M I P L A C E / N U - M I P L A C E S Ă FAC? C u toţii, p e r â n d , p r e z e n t ă m p r i n p a n t o m i m ă , î n faţa g r u p u l u i , ceea ce ne place să facem, respectiv ceea ce nu ne place să facem. G r u p u l a r e s a r c i n a s ă î n c e r c e s ă afle c e a m i m a t p r o t a g o n i s t u l . VÂNĂTOAREA U N U I URS C o n d u c ă t o r u l jocului r e d ă în cuvinte, accentuându-le ritmic, o poves­ tire, în c a r e g r u p u l p o r n e ş t e la v â n ă t o a r e a u n u i urs, a c o m p a n i i n d fieca­ r e p r o p o z i ţ i e c u u n a n u m i t gest. Copiii m e r g î n spatele lui ş i i m i t ă f i e c a r e m i ş c a r e . D e - a l u n g u l p o v e s t i r i i , e i t r e c p e s t e u n p o d , î n o a t ă p r i n t r - u n lac, ( r e c p e s t e o m l a ş t i n ă , p r i n t r - u n tufiş, u r c ă p e u n m u n t e , i n t r ă î n t r - u n b â r -

i a r t o k E v a : Joc - bucurie - ochi strălucitori )g (peşteră) u n d e d a u de un u r s . Se sperie şi î n c e p să fugă î n a p o i (mer; â n d î n d ă r ă t ) , t r e c p e s t e m u n t e , tufiş, m l a ş t i n ă e t c . L a f i e c a r e o b s t a c o l , i r e d a u şi mişcările asociate cu acesta, p â n ă ajung î n a p o i la p o d , c a r e se irăbuşeşte d i n t r - o d a t ă , iar copiii se g h e m u i e s c şi stau pe vine. PĂSĂRELE C o n d u c ă t o r u l j o c u l u i s p u n e o p o v e s t i r e î n c a r e p u i ş o r i i ies d i n o u ş i r e s c . C o p i i i t r e b u i e s ă facă g e s t u r i c u c a r e s ă r e d e a p o v e s t i r e a . C o n f o r m >ovestirii, p u i ş o r i i ( a d i c ă copiii) s t a u g h e m u i ţ i î n t r - u n o u i m a g i n a r , c i o c ă îesc coaja o u l u i , scot d i n o u m a i î n t â i c i o c u l , a p o i c a p u l , îşi î n t i n d g â t u l , ipoi î n c e p s ă b a t ă n e s i g u r i d i n a r i p i o a r e . V i n e p a s ă r e a - m a m ă ( c o n d u c ă orul jocului) şi îi dădăceşte puţin, apoi le dă de m â n c a r e . Puişorii cresc, levin tot m a i m a r i şi m a i puternici. Vine şi v r e m e a c â n d trebuie să înveţe ;ă zboare: p a s ă r e a - m a m ă îi învaţă, d a r la început puişorii nu se p r e a des:urcă. Puişorii cad pe p ă m â n t , d a r se ridică şi încearcă d i n nou. In final, auişorii reuşesc să z b o a r e şi le place. P a s ă r e a - m a m ă se uită la ei cu m â n irie c u m zboară. G O S P O D I N A CU VIAŢĂ G R E A Vom p r e z e n t a activitatea u n e i g o s p o d i n e p r i n diferite mişcări, c u m a r Fi, d e ex.: f a c e m c u m p ă r ă t u r i , c ă r ă m c u m p ă r ă t u r i l e d e l a p i a ţ ă , c ă l ă t o r i m cu autobuzul, ne z d r u n c i n ă m şi ne c l ă t i n a m ca în autobuz, a d u n ă m cartofi, c ă r ă m saci, c u l e g e m s t r u g u r i , c ă r ă m c o ş u r i , c o s i m , n e u r c ă m p e s c a r ă , c u ­ legem m e r e d i n vârful p o m u l u i , s ă p ă m , a l e r g ă m d u p ă pui, scoatem a p ă d i n f â n t â n ă , t ă i e m l e m n e , a p r i n d e m focul, d ă m c u a s p i r a t o r u l , s p ă l ă m , c ă l c ă m rufele, s t r o p i m florile, f r ă m â n t ă m p â i n e a , t ă i e m p â i n e a , g ă t i m , a m e s t e c ă m m â n c a r e a , p u n e m sare în m â n c a r e , apoi ne a ş e z ă m obosiţi şi î n c e p e m să b r o d ă m . Mişcările m a i a m p l e vor deveni d i n ce în ce m a i t e m p e r a t e . Î N T Â L N I R E A DE 10 A N I în j u r u l nostru este m u l t ă l u m e gălăgioasă, aşa încât nu ne p r e a au­ zim şi r e u ş i m să „ p o v e s t i m " ce m e s e r i e am ales (pantofar, m e d i c , b u c ă t a r , m ă t u r ă t o r d e s t r a d ă , p r o f e s o r etc.) d o a r p r i n g e s t u r i . C e i l a l ţ i î n c e a r c ă s ă ghicească ce o c u p a ţ i e avem. MAŞINA T I M P U L U I „ N e a ş e z ă m " î n „ m a ş i n a t i m p u l u i " d i n m i j l o c u l sălii ş i m e r g e m î n t r e ­ cui sau î n viitor. V o m e v o c a p e r s o n a l i t a t e a n o a s t r ă d e a c u m 5 s a u 1 0 a n i

Mişcare ( î n f u n c ţ i e d e v â r s t a c o p i i l o r ) , r e s p e c t i v c u m v o m f i p e s t e 5 , 10, 3 0 , 5 0 d e ani. Copiii au sarcina de a p r e z e n t a acestea p r i n mişcare şi p r i n cuvinte. E i s e î n t â l n e s c c â n d a u fost „ m a i t i n e r i " s a u c â n d v o r f i „ m a i b ă t r â n i " , exp r i m â n d u - s e p r i n acest j o c d e rol. L a sfârşitul j o c u l u i , v o m d i s c u t a e x p e ­ rienţele t r ă i t e de copii. O F R A Z Ă - UN G E S T N e d o a r e g â t u l , n u p u t e m v o r b i , d a r a m d o r i s ă s p u n e m c e v a . „Ce gest ai folosi ca să redai următoarele: Mai încet! Nu ştiul Salut! Mă doare gâtul! aici! Sunt nervos! Nu mă mâna!

Unde sunt,

frică! Mi-e somn! săturat! Pleacă! să-ţi explic?

interesează! Iţi trag o palmă

Vai, Ura,

ce pisicuţă drăguţă! Gata,

Vai,

mi-am ars

n-am auzit bine?! Mi-e

opreşte-te!

Vai,

am uitat! M-am

ura! Nu pot să-l deschid! Cine-i el? Sunt bine dispus! Cum

Să-ţi fie ruşine! Mie mi-e totuna! Ce ai spus? Nu pot să cred! Mă

plictisesc! Mă doare măseaua! Fii atent, sează! Nu

imediat!

ce e locul acesta?! Sunt obosit! Poftim,

Vino

înţeleg! Ridică-te! Acesta-i

dragule!

Uite,

lipicios! Iţi

acolo sus! Nu

ţin pumnii! Haide,

mă intere­ asta

e!

Tu

vorbeşti? Salut, mă bucur să te văd!" D a c ă am r e u ş i t să g ă s i m g e s t u l p o t r i v i t , să s p u n e m fraza şi să facem în acelaşi t i m p şi gestul. VRĂJI U n m a g i c i a n î i t r a n s f o r m ă p e c o p i i î n c e v a (se p o a t e folosi ş i o b a g h e ­ t ă magică). C o p i i i vor r e d a t r a n s f o r m a r e a m a g i c ă p r i n m i ş c ă r i . ( D e ex.: vreau

să

fluturi,

vă

roboţi,

iluzionişti, biciclişti, oameni beţivani,

transformaţi

în...

purceluşi,

zâne,

ghizi pentru şopârle,

de

soldaţi,

zăpadă,

balerine,

turişti,

maimuţe,

trenuri,

purici,

bărbaţi

burtoşi,

şchiopi,

copaci

scuturaţi

bebeluşi,

mingi săltăreţe,

urşi,

boxeri,

mâncăcioşi,

avioane,

pisicuţe,

turişti, de

călăreţi,

vânt,

mori

maestru al descătuşării,

persoane căţeluşi,

pitici,

care fac

cură de

bătrâni, profesori, de

vânt,

comercianţi,

slăbire,

samurai,

copii bum care se duc la locul lor!

etc). M a g i c i a n u l face 2-3 v r ă j i , a v â n d p o s i b i l i t a t e a s ă a l e a g ă l i b e r c e fel d e vrăji d o r e ş t e s ă facă. J o c u l c o n t i n u ă c u s c h i m b a r e a r o l u r i l o r : u n a l t m a g i ­ c i a n î n c e p e s ă facă vrăji. J o c u l ţ i n e p â n ă c â n d f i e c a r e m e m b r u a l g r u p u l u i a avut ocazia să j o a c e rolul m a g i c i a n u l u i . UN C U V Â N T - O M I Ş C A R E Ce mişcare

îţi

vine în

De ex.: „a schia, rit,

îngheţată,

cămilă,

fard de ochi, patine,

minte când auzi următoarele cuvinte?

banană, minge,

motocicletă, praştie",

ţânţar, floare, pinguin,

„telefon,

întuneric, pas de defilare, 31

nuci, canon,

coardă de să­

termometru, rlauri,

cadă,

peşte,

copil bun",

„tren,

3 a r t o k Eva: Joc - bucurie - ochi strălucitori irdei iute, pană de pasăre, lac, ferăstrău, ciocolată, vânător, nlaştină, res,

un geamantan greu",

stricteţe, furie,

ameninţare,

„bucurie, uluire,

tristeţe,

dulce,

spaimă,

acru,

amar,

barcă, gem, oboseală, frică, rău

lămâie, inte­

mirositor, parfu­

mat" etc. Copiii trebuie să r e d e a rapid mişcările care c o r e s p u n d cuvintelor enu­ m e r a t e d e c o n d u c ă t o r u l j o c u l u i , î n t i m p c e observă mişcările celorlalţi. CIRCUL AMBULANT A sosit c i r c u l ! î n a r e n ă a p a r d i f e r i t e a n i m a l e : u r ş i ( m e r s p e m a r g i n e a e x t e r i o a r ă a t ă l p i i ) , c ă m i l e ( m e r s d e - a b u ş i l e a , r i d i c â n d c â t m a i m u l t şol­ dul), iepuri (săritura iepurelui), păienjeni (ne a ş e z ă m pe jos, pe tălpi, ne sprijinim ţ i n â n d m â i n i l e în spate, r i d i c ă m ş o l d u r i l e şi m e r g e m aşa), raci (identic cu m e r s u l păianjenului, d a r înapoi), vulturi (fluturăm braţele), b e r z e (pe un picior şi cu b r a ţ e l e întinse), şerpi (culcat pe b u r t ă ) etc. C o p i i i au sarcina de a r e d a mişcarea diferitelor a n i m a l e . S u n t e m m e m b r i i u n u i circ a m b u l a n t . P r i n t r e noi există echilibrişti, d r e s o r i , c l a u n i , j o n g l e r i etc. î n c e r c ă m s ă r e d ă m î m p r e u n ă mici scenete. LUMEA ANIMALELOR î n c e p e m j o c u l cu u r m ă t o a r e a î n t r e b a r e : „Ce animal aţi dori să fiţi acum, aici?" „ A n i m a l e l e " i n t r ă p e r â n d î n sală, a p o i s e î n t â l n e s c . SĂ V I N Ă , SĂ VINĂ... Copiii conduc pe r â n d jocul. Se aşează la o a n u m i t ă distanţă de g r u p şi cer de la fiecare copil să se t r a n s f o r m e în ceva, d u p ă c u m d o r e ş t e copi­ lul c a r e c o n d u c e j o c u l . î i c h e a m ă p e r â n d , s p u n â n d u r m ă t o a r e a f r a z ă : „Să vină, s ă vină..." ( d e ex.: ş e r p i , c r o c o d i l i , t i g r i , m a i m u ţ e , r o b o ţ i e t c ) . G r u ­ pul a r e sarcina să imite a n i m a l e şi personaje cu a n u m i t e caracteristici (de ex., i e p u r i laşi, f u r n i c i h a r n i c e , b u f n i ţ e î n ţ e l e p t e , lei sălbatici, c o p i i c a r e îşi bat j o c d e cineva, poliţişti severi e t c ) . G r u p u l r e d ă p r i n m i ş c ă r i instrucţi­ u n i l e c o n d u c ă t o r u l u i d e j o c , î n c e p s ă s e a p r o p i e d e el, d a r s e o p r e s c l a u n m o m e n t dat. LIMBAJUL SEMNELOR P u t e m c o m u n i c a d o a r p r i n gesturi: c e r e m diferite obiecte de la colegul n o s t r u (de ex., o r a d i e r ă , u n p i a p t ă n , o c a r t e , u n l i n i a r , o o g l i n d ă e t c ) , î n ­ t r e b ă m c u m e v r e m e a , î n c e r c ă m s ă c o n v i n g e m c o l e g u l să-şi d e z l e g e şire­ t u r i l e , să-şi s c o a t ă j a c h e t a , s ă m ă n â n c e ceva, să-şi sufle n a s u l e t c .

Mişcare T E L E V I Z O R U L S-A S T R I C A T T e l e v i z o r u l s-a s t r i c a t ş i a r e d o a r i m a g i n e , f i i n d f ă r ă s u n e t . V e d e m o t r a n s m i s i u n e d e s p r e noi în m o m e n t u l în care s p u n e m o povestire sau un e v e n i m e n t l a c a r e a m fost m a r t o r i ( s p a r g e r e a u n e i b ă n c i , o b ă t a i e î n g r u p e t c ) , facem r e c l a m ă la un p r o d u s etc. R e d ă m scenele fără sunete, d o a r prin gesturi. REDĂ CUVÂNTUL! S c r i e m c u v i n t e p e b u c ă ţ i d e h â r t i e ( d e ex., u n t e l e f o n , u n m a x i - t a x i , o c o a r d ă de sărituri, o m i n g e e t c ) . Fiecare copil trage pe r â n d o b u c a t ă de h â r t i e ş i î n c e a r c ă s ă r e d e a , cât m a i precis, c u v â n t u l scris p e h â r t i e , p r i n p a n t o m i m ă . G r u p u l a r e sarcina de a ghici ce a prezentat. BOMBOANE CU TOATE AROMELE Folosim b o m b o a n e mici, colorate. Fiecare copil p u n e în g u r ă o „ b o m ­ b o a n ă f e r m e c a t ă " , c a r e î l face s ă s e t r a n s f o r m e î n c e v a . R e d ă p r i n m i ş c a r e c e e a c e a d e v e n i t , î n t i m p c e c e i l a l ţ i î n c e a r c ă s ă g h i c e a s c ă î n c e s-a t r a n s ­ f o r m a t ( d e ex., t r e n , ş o a r e c e , ţ â n ţ a r , m o a r ă d e v â n t e t c ) . S a r c i n a c o p i i l o r e s t e s ă g h i c e a s c ă î n c e i-au t r a n s f o r m a t b o m b o a n e l e p e c o l e g i i lor. CUTIA FERMECATĂ C o n d u c ă t o r u l j o c u l u i p l a s e a z ă , i m a g i n a r , o c u t i e m a r e î n m i j l o c u l cer­ cului, de u n d e va „scoate" un „obiect" (păpuşă, carte, minge, fruct etc). S e j o a c ă p u ţ i n c u el, m i m â n d c e a r e î n m â n ă . C o p i i i v o r t r e b u i s ă g h i ­ cească „ o b i e c t u l " scos d i n „cutie", m i m â n d a p o i p e r â n d s c o a t e r e a u n u i alt „obiect". C I N E CE A ADUS? C o p i i i s c o t p e r â n d c e v a d i n b u z u n a r (sau s c o t d e p e r a f t , d i n t r - o p ă l ă ­ r i e d e v r ă j i t o r e t c ) , s e j o a c ă c u a c e l o b i e c t , r e d â n d c e s e p o a t e face c u obiec­ t u l p e care-1 ţ i n î n m â n ă . G r u p u l a r e s a r c i n a d e a g h i c i c e e o b i e c t u l a c e l a . Poate fi şi un j o c de dezvoltare a creativităţii: t r e b u i e să scoată r e p e d e m a i m u l t e obiecte, u n u l d u p ă altul. In acest caz, p o t să r e d e a ce obiec­ te „ţin în m â n ă " nu n u m a i non-verbal, ci şi verbal. Fiecare copil t r e b u ­ i e s ă p a r t i c i p e l a j o c , p e r â n d , ş i s ă s c o a t ă 10-15 o b i e c t e . P u t e m s t i m u l a i m a g i n a ţ i a c o p i i l o r p r i n s c h i m b a r e a c o n t i n u ă a „ l o c u l u i " ( d e ex., s c o t u n o b i e c t d i n s p a t e l e m e u , î l g u s t - c e g u s t a r e ? - c e s c r i e p e el? - s c o t c e v a de pe raft - îl d e s c h i d - îl d e s f a c - ce e s t e î n ă u n t r u ? e t c ) .

i a r t o k E v a : Joc - bucurie - ochi strălucitori CE AI P R I M I T DE CRĂCIUN? C o p i i i a u s a r c i n a d e a r e d a p r i n g e s t u r i c a d o u r i l e p e c a r e le-au p r i m i t le C r ă c i u n . G r u p u l încearcă să ghicească ce sunt aceste cadouri. CADOURI F i e c a r e c o p i l l e d ă c o l e g i l o r săi c â t e u n „ c a d o u " p e care-1 p r e z i n t ă p r i n p a n t o m i m ă . S a r c i n a lor e s t e d e a g h i c i c e a u p r i m i t . O v a r i a n t ă a j o c u l u i : :el c a r e p r i m e ş t e „ c a d o u l " t r e b u i e s ă d e c i d ă c e r e p r e z i n t ă a c e s t l u c r u ş i să-1 p r e z i n t e g r u p u l u i p r i n g e s t u r i . STRĂINI D o i c o p i i ies d i n sală, s e î n ţ e l e g a s u p r a u n u i a n i m a l (sau o b i e c t ) , a p o i revin în sală. Ei s u n t „ s t r ă i n i i " c a r e nu vorbesc l i m b a n o a s t r ă . Ei î n ţ e l e g ce le s p u n e m noi, d o a r că nu ştiu să vorbească l i m b a n o a s t r ă . Vor p r e z e n ­ t a a n i m a l u l (sau o b i e c t u l ) c u m p o t , p r i n g e s t u r i . VĂ ÎNVĂŢ UN DANS N O U ! Alegem o piesă muzicală d i n a m i c ă . Pe această muzică, fiecare copil îi învaţă p e ceilalţi „cea m a i n o u ă n e b u n i e d e f i g u r i d e d a n s " . PE U N D E CIRCULĂ? E n u m e r ă m câteva mijloace d e t r a n s p o r t : a u t o t u r i s m , elicopter, h i d r o ­ b i c i c l e t ă , n a v ă t r a n s o c e a n i c ă , m e t r o u , a v i o n , b a r c ă , t r a m v a i , a u t o b u z , că­ r u ţ ă , t r a c t o r , m o t o c i c l e t ă e t c . Pe u n d e c i r c u l ă a c e s t e mijloace? „Dacă pe us­ cat sau sub pământ,

bateţi din picioare! Dacă în sau pe apă, faceţi mişcări de înot

cu braţele! Dacă în aer, fluturaţi braţele!" PLOUĂ! Copiii trebuie să imite nonverbal toate gesturile conducătorului de joc. Acesta, folosind intonaţia, c r e a z ă o atmosferă potrivită, p o v e s t i n d u r m ă ­ toarea situaţie: într-o zi caldă de vară, toţi se plimbă într-o p ă d u r e frumoasă, soarele străluceşte, p ă s ă r i l e c â n t ă f r u m o s , p ă d u r e a este liniştită, p l i n ă d e viaţă. D i n t r - o d a t ă , s e a d u n ă n o r i i p e cer, î n c e p e s ă b a t ă v â n t u l , s e a u d e foş­ netul frunzelor, începe ploaia, se t r a n s f o r m ă în furtună, se a u d t u n e t e ; f u r t u n a se linişteşte, se simte încă p u ţ i n v â n t u l şi a p a r e d i n n o u soarele. T o t u l e s t e i a r ă ş i c a l m , liniştit, p ă d u r e a s e r e î m p r o s p ă t e a z ă .

Mişcare La î n c e p u t u l povestirii, c o n d u c ă t o r u l de j o c ţine p a l m e l e pe coapse, la a n u m i t e fraze ale povestirii însoţeşte cuvintele de a n u m i t e gesturi. Fieca­ re gest va fi r e p e t a t de c ă t r e copii t i m p de 3o de s e c u n d e . Cuvintele şi gesturile care însoţesc povestea sunt spuse şi p r e z e n t a t e de conducător: „ S E AUDE Î N C E T F O Ş N E T U L F R U N Z E L O R " - s e f r e a c ă d e g e t e l e ; „ V Â N T U L ÎNCEPE SĂ BATĂ T O T MAI T A R E " - s e f r e a c ă p a l m e l e î n t r e e l e ;

„ P I C U R Ă " - s e b a t d o u ă d e g e t e î n t r e ele; „ Î N C E P E PLOAIA" - se b a t t o a t e d e g e t e l e î n t r e e l e ; „ P L O U Ă MAI T A R E " - s e b a t p a l m e l e ;

„ P L O U Ă ŞI MAI T A R E " - s e b a t c o a p s e l e c u p a l m a ; „ T U N Ă " , " F U L G E R Ă " - se t r o p ă i e ;

„ P L O A I A ÎNCEPE SĂ SE LINIŞTEASCĂ" - se b a t c o a p s e l e c u p a l m a , se b a t e d i n

palme; „ P L O A I A SE L I N I Ş T E Ş T E T O T MAI M U L T " - s e b a t t o a t e d e g e t e l e î n t r e e l e ; „ M A I PICURĂ P U Ţ I N " - s e b a t d o u ă d e g e t e î n t r e e l e ; „ P L O A I A A STAT, N U M A I VÂNTUL BATE Î N C Ă " - s e f r e a c ă p a l m e l e î n t r e e l e ; . „ S E AUDE Î N C E T F O Ş N E T U L F R U N Z E L O R " - s e f r e a c ă d e g e t e l e ; „ R Ă S A R E S O A R E L E , PĂDUREA E S T E PROASPĂTĂ, R E Î N N O I T Ă " - p a l m e l e i a r ă ş i

ajung uşor pe coapse.

B a r t o k É v a : Joc - bucurie - ochi •strălucitori DOMNIŞOARELE S u n t e m n i ş t e d o m n i ş o a r e î n c r e z u t e , c a r e u m b l ă p r i n sală î n „pantofi c u t o c u r i " (le i m i t ă m m i ş c a r e a , u m b l â n d î n v â r f u l p i c i o a r e l o r ) . PISICA PE GARD A d u l t u l ţ i n e o pisică d i n p l u ş p e m â n ă , i a r c o p i l u l s e a p r o p i e d e e l ş i î n ­ c e a r c ă s ă a t i n g ă ş i s ă m â n g â i e „pisica", r i d i c â n d u - s e î n v â r f u l p i c i o a r e l o r . PĂDUREA TROPICALĂ M e r g â n d în vârful degetelor, cu mişcări încete, ne f u r i ş ă m p r i n t r - o p ă d u r e . î n m o m e n t u l î n c a r e c o n d u c ă t o r u l j o c u l u i s t r i g ă „Văd u n tigrul", î m p i e t r i m ş i r ă m â n e m p e loc, a p o i m e r g e m m a i d e p a r t e a t u n c i c â n d p e ­ r i c o l u l a t r e c u t . N u a v e m voie s ă a t i n g e m p o d e a u a c u c ă l c â i e l e . PEDICHIURĂ N e - a m p u s lac p e u n g h i i l e d e l a p i c i o a r e şi, c a s ă n u s t r i c ă m l a c u l , u m ­ b l ă m d o a r p e călcâie. BALET S u n t e m l a şcoala d e balet. S t ă m î n t r - u n s i n g u r picior, c u b r a ţ e l e î n t i n ­ se. N u m ă r ă m p â n ă l a c i n c i ( m a i t â r z i u p â n ă l a zece), a p o i p u t e m s ă p u ­ n e m j o s ş i c e l ă l a l t picior. R e p e t ă m ş i c u c e l ă l a l t p i c i o r . FOTOGRAFIA BERZEI B a r z a d o r e ş t e să-şi facă o f o t o g r a f i e , d a r d i n p ă c a t e a a p e l a t l a u n foto­ g r a f c a m p i s ă l o g î n faţa c ă r u i a t r e b u i e s ă s t e a n e m i ş c a t ă m u l t t i m p . ( C o ­ pilul t r e b u i e s ă stea î n t r - u n picior, c â n d p e u n u l , c â n d p e celălalt.) FOTBAL CU BERZE S ă r i n d î n t r - u n p i c i o r , d ă m c u c a p u l î n t r - u n b a l o n ş i î n c e r c ă m să-1 ţi­ n e m î n aer cât m a i m u l t t i m p . LUPTA DE COCOŞI D o i c o p i i s t a u faţă î n faţă, î n t r - u n s i n g u r p i c i o r . Ţ i n b r a ţ e l e î n c r u c i ş a t e la p i e p t şi î n c e p să se î m p i n g ă u n u l pe celălalt.

Echilibru CE AI ÎN SPATE? J o c î n d o i . F i x ă m p e s p a t e l e c o p i i l o r o b u c a t ă d e h â r t i e p e c a r e scri­ e m u n n u m ă r sau o literă. C o p i i i t r e b u i e s ă d e s c o p e r e n u m ă r u l sau litera s c r i s ă p e s p a t e l e c e l u i l a l t , s ă r i n d î n t r - u n s i n g u r p i c i o r , d a r t r e b u i e s ă aibA g r i j ă c a c e l ă l a l t c o p i l s ă n u v a d ă c e a u e i s c r i s p e s p a t e . î n t i m p c e sar, n u au voie să se a t i n g ă sau să a t i n g ă m o b i l i e r u l d i n sală. P o t să se ţ i n ă d o a r de pantaloni. VRĂBIUŢE S u n t e m n i ş t e v r ă b i u ţ e m i c u ţ e ş i s ă r i m î n d o u ă p i c i o a r e . V r ă b i u ţ e l e s-au a c c i d e n t a t şi ş c h i o p a t ă , aşa că î n c e p să s a r ă î n t r - u n s i n g u r picior. GĂINI S u n t e m nişte g ă i n i , c a r e s c o r m o n e s c c â n d c u u n picior, c â n d c u altul. AVIOANE S u n t e m a v i o a n e . S t â n d î n p e r e c h e , u n u l l â n g ă a l t u l , s t ă m î n t r - u n sin­ g u r picior şi ne p r i n d e m de celălalt. Braţele libere le î n t i n d e m şi î n c e r c ă m să ne ţ i n e m echilibrul în această poziţie de „balanţă". CĂUTAREA PANTOFILOR U n j o c d e g r u p . C o p i i i s t a u î n t r - u n c e r c r e s t r â n s , î n t r - u n s i n g u r pi­ cior, ţ i n â n d u - s e d e u m e r i i v e c i n i l o r . î ş i s c o t p a n t o f u l d e p e u n p i c i o r ş i î l a r u n c ă î n m i j l o c u l c e r c u l u i . S a r c i n a l o r e s t e d e a-şi p u n e d i n n o u p a n t o ­ ful, f ă r ă s ă s t r i c e c e r c u l . BALANSOARUL Copiii stau aşezaţi pe p o d e a , cu picioarele strânse („poziţia turcu­ lui"), p r i n z â n d u - ş i laba piciorului. î n c e p să imite mişcarea b a l a n s o a r u ­ lui, m e n ţ i n â n d u - ş i e c h i l i b r u l . S e b a l a n s e a z ă m a i î n t â i î n faţă ş i î n s p a t e , apoi lateral. HOPA-MITICĂ „ H o p a - m i t i c ă " îşi r e c a p ă t ă î n t o t d e a u n a e c h i l i b r u l d a c ă c i n e v a î l î m ­ pinge. C o p i l u l p o a t e să stea aşezat pe p o d e a , cu picioarele s t r â n s e , în ge­ n u n c h i sau î n vârful picioarelor. î l î m p i n g e m u ş o r î n s t â n g a sau î n d r e a p ­ ta, a p o i a ş t e p t ă m să-şi r e c a p e t e e c h i l i b r u l . (îl a t e n ţ i o n ă m î n a i n t e a f i e c ă r e i împingeri.)

VI

B a r t o k Eva: Joc - bucurie - ochi strălucitori SĂ NE UITĂM PE FURIŞ D o i c o p i i s t a u î n g e n u n c h i , f a ţ ă î n f a ţ ă , ş i s e p r i n d u n u l d e a l t u l , ţin â n d u - s e d e c o a t e ş i a n t e b r a ţ e . îşi r i d i c ă b r a ţ e l e î m p r e u n a t e m a i î n t â i î n d r e a p t a şi se u i t ă pe sub ele, a p o i în p a r t e a s t â n g ă . T r e b u i e să a i b ă grijă u n u l de celălalt şi să nu-şi p i a r d ă echilibrul. ACROBAŢII LA CIRC Sarcina n o a s t r ă este de a sări peste o c o a r d ă întinsă m a i întâi pe p o ­ d e a , a p o i r i d i c a t ă p u ţ i n î n a e r (la 1 0 c m ) . „ A c r o b a ţ i i " efectviează d i f e r i t e s ă r i t u r i : c u d o u ă picioare, c u u n s i n g u r picior, d i n d r e a p t a ş i d i n s t â n g a . ECHILIBRISTUL D e s e n ă m o linie d r e a p t ă pe p o d e a . Aceasta va r e p r e z e n t a o sfoară pe care echilibristul trebuie să se plimbe. Va parcurge distanţa încet ş i c u p r u d e n ţ ă , p e n t r u c ă altfel v a „ c ă d e a " . P o a t e m e r g e c u p a ş i s i m p l i , p u n â n d u n picior î n faţa celuilalt, p e laterală, î n vârful picioarelor, p e călcâie, pe p a r t e a exterioară a piciorului, înapoi, cu g e n u n c h i i ridicaţi, cu s c h i m b a r e a bruscă a direcţiei, d u c â n d o tavă sau un p a h a r în m â n ă , c u o c a r t e p e c a p , s t â n d p e v i n e , t r e c â n d p e s t e o b s t a c o l e e t c . P o a t e să-şi d e s f a c ă b r a ţ e l e p e n t r u a-şi m e n ţ i n e m a i u ş o r e c h i l i b r u l . T r a s e u l e c h i libriştilor p o a t e fi u n u l o n d u l a t , în zigzag sau în formă de cerc. Exerci­ ţiul p o a t e fi realizat de m a i m u l ţ i copii în acelaşi t i m p , ţ i n â n d u - s e u n u l de celălalt. CĂLCATUL PE FIR Desfacem încet un g h e m şi călcăm pe firul desfăcut când cu piciorul s t â n g , c â n d c u cel d r e p t . A ş a t r a v e r s ă m s a l a , î n l i n i e d r e a p t ă . N u a v e m voie s ă p ă ş i m a l ă t u r i d e f i r . O ALEE FĂCUTĂ DIN ZIARE Avem nevoie d e câte d o u ă ziare p e n t r u f i e c a r e p a r t i c i p a n t l a j o c . Aceş­ t i a s e a l i n i a z ă şi, l a u n s e m n a l d a t , t o ţ i p o r n e s c î n t r - o a n u m i t ă d i r e c ţ i e , s p r e u n o b i e c t i v , d a r n u a u voie s ă c a l c e d e c â t p e z i a r e . C o p i l u l t r e b u i e s ă a ş e z e z i a r u l î n faţa l u i , s ă c a l c e p e el, a p o i s ă i a z i a r u l d i n s p a t e l e l u i , să-1 p u n ă î n faţa celuilalt, ş i d u p ă a c e e a s ă c a l c e p e a c e s t a . î n a c e s t m o d t r e b u ­ i e s ă p a r c u r g ă t o t d r u m u l p â n ă l a obiectiv.

•40

Echilibru MERSUL PE CUTII A ş e z ă m p e j o s t r e i c u t i i d e v o p s e a , l a d i s t a n ţ ă relativ m i c ă î n t r e ele. C o p i l u l p ă ş e ş t e p e d o u ă c u t i i , s e a p l e a c ă c u grijă, i a c e a d e a t r e i a c u t i e ş i o p u n e în faţa picioarelor. Se î n d r e a p t ă şi calcă pe c u t i a a d u s ă în faţă. în acest m o d t r e b u i e s ă s e î n d r e p t e c ă t r e u n obiectiv, p a s c u pas. A j u n g â n d la obiectiv, p r e d ă cutiile u r m ă t o r u l u i copil. Cutiile t r e b u i e a ş e z a t e întot­ d e a u n a u n a î n faţa celeilalte, p e n t r u a î n a i n t a î n linie d r e a p t ă . SALVAREA I M P E R I U L U I Z Â N E L O R E r o u l (copilul) t r e b u i e s ă t r e a c ă p e s t e u n p o d a v a r i a t p e n t r u a „salva i m p e r i u l zânelor". V o m avea nevoie de o scară aşezată pe p o d e a . Copilul trebuie să păşească î n a i n t e şi înapoi, t r e c â n d m a i întâi peste o t r e a p t ă , a p o i p e s t e d o u ă t r e p t e d e o d a t ă . D u p ă a c e e a , t r e b u i e s ă facă a c e s t lucru ţ i n â n d î n m â n ă u n obiect. DE PE O I N S U L Ă PE ALTA A ş e z ă m p e p o d e a m a i m u l t e c e r c u r i , c o p i i i t r e b u i n d s ă s a r ă î n t r - u n sin­ g u r picior d i n t r - u n cerc în altul. Ei sunt nişte vrăbiuţe şi le d o a r e piciorul ş i d e a c e e a p o t să-şi f o l o s e a s c ă d o a r u n s i n g u r p i c i o r . T r e b u i e s ă v i z i t e z e t o a t e i n s u l e l e , d a r p e o i n s u l ă p o a t e s ă fie d o a r o s i n g u r ă v r ă b i u ţ ă l a u n m o m e n t d a t . P e i n s u l e p o t s ă s e o d i h n e a s c ă p u ţ i n ş i să-şi s c h i m b e p i c i o r u l . MLAŞTINA Copiii trebuie să treacă printr-un t ă r â m magic. P e n t r u a trece, pot să p ă ş e a s c ă c u p i c i o r u l s t â n g d o a r p e d i s c u r i l e r o ş i i , i a r c u cel d r e p t d o a r p e d i s c u r i l e a l b a s t r e . D i s c u r i l e t r e b u i e a ş e z a t e î n a ş a fel î n c â t s a r c i n a s ă p o a t ă f i efectuată, d a r s ă n u f i e u ş o r d e t r e c u t d e p e u n disc p e celălalt. EXCURSIE T r a s ă m o alee cu ajutorul u n e i funii. P o r n i m în excursie pe acest tra­ seu. L â n g ă alee s u n t „flori" ş i „ c i u p e r c i " c a r e t r e b u i e a d u n a t e . D e a s e m e ­ nea, pe alee sunt „pietre" şi „ t r u n c h i u r i de copaci", adică obstacole, peste care copilul trebuie să treacă. ETICHETĂ E x e r s ă m poziţia d r e a p t ă : ţ i n â n d pe c a p un săculeţ cu b o a b e sau o car­ te, n e p l i m b ă m p r i n sală, n e a ş e z ă m , m e r g e m î n d ă r ă t , n e g h e m u i m , c i t i m

I

I

B a r t o k Eva: Joc - bucurie - ochi strălucitori z i a r u l , v o r b i m c u c i n e v a , n e u r c ă m p e u n s c a u n , c o b o r â m d e p e s c a u n , fa­ c e m diferite m i ş c ă r i p e m u z i c ă etc. MAMA-FINGUIN M a m a - p i n g u i n îşi c a r ă p u i u ţ u l p e laba p i c i o r u l u i . U n u l d i n t r e c o p i i stă p e p i c i o r u l c e l u i l a l t c o p i l , p r i n ş i u n u l d e a l t u l , t r a v e r s â n d astfel s a l a d e l a un capăt la altul. CURIERUL POZNAŞ Sarcina p a r t i c i p a n t u l u i este să t r a n s p o r t e diferite obiecte ( a n i m a l e de p l u ş , c ă r ţ i , s ă c u l e ţ e c u b o a b e etc.) p e d o s u l p a l m e i , p e u m e r i , p e c a p , p e s p a t e , p e cot e t c . C Ă R Ă U Ş I I DE APĂ F o r m ă m obstacole d i n scaune şi bănci. Copiii trebuie să d u c ă p a h a r e d e p l a s t i c , u m p l u t e p e j u m ă t a t e c u a p ă , d e l a u n c a p ă t a l sălii î n c e l ă l a l t , ocolind obstacolele. MAESTRUL BUCĂTAR S a r c i n a e s t e s ă d u c e m u n „ o u " ( u n n a s t u r e s a u u n a l t o b i e c t m i c ) fu­ g i n d d i n t r - u n c a p ă t a l sălii î n a l t u l . SPECTACOLUL CLAUNULUI S u n t e m nişte clauni foarte pricepuţi. Sarcina n o a s t r ă este să u m b l ă m î n a ş a fel î n c â t s ă n u m i ş c ă m c l o p o ţ e l u l p u s p e p i c i o r .

12

B a r t o k É v a : Joc - bucurie - ochi strălucitori Jocurile descrise

în

ginii

de sine,

de

„stânga-dreapta".

acest capitol dezvoltă schema

conştientizarea părţilor corpului şi

corporală,

a funcţiei

cunoaşterea

lor, formarea

ima­

noţiunii

ÎNTÂLNIRE N e a n a l i z ă m î n f ă ţ i ş a r e a î n faţa u n e i o g l i n z i . C e c u l o a r e a r e p ă r u l n o s ­ t r u ? D a r o c h i i ? C u m a r a t ă faţa, celelalte p ă r ţ i a l e c o r p u l u i ? L a u n m o ­ m e n t d a t „ s u n ă telefonul". T r e b u i e să ne î n t â l n i m cu cineva c a r e nu ne c u n o a ş t e şi, d e a c e e a , t r e b u i e să-i d e s c r i e m c u m a r ă t ă m . FOTOGRAFII A d u n ă m o m u l ţ i m e de fotografii vechi d e s p r e noi, le p u n e m în o r d i ­ ne cronologică şi încercăm să verbalizăm, să conştientizăm c u m ne-am s c h i m b a t d e - a l u n g u l t i m p u l u i , d e l a n a ş t e r e p â n ă î n p r e z e n t . „Povesteşte cum

arătai?

Cum

arăţi

acum?" STARE DE SPIRIT

S t ă m în

faţa oglinzii.

„Ghiceşte cum

mă simt acum! Imită faţa

mea!"

Sarcina este să î n v ă ţ ă m să r e c u n o a ş t e m şi să i m i t ă m diferite expresii a l e feţei ( d e ex., t r i s t ă , v e s e l ă , s p e r i a t ă , n e r v o a s ă , s u p ă r a t ă , s u r p r i n s ă , i n ­ teresată, obosită, g â n d i t o a r e , î n s p ă i m â n t a t ă , m i r a t ă etc). CONŞTIENTIZAREA PĂRŢILOR CORPULUI „Fiţi nului!

atenţi

la

umeri!

încercaţi

să-i

mişcaţi!

Concentraţi-vă

asupra

abdome­

Ce mişcări puteţi efectua?" e t c . CE ŞTIU PĂRŢILE CORPULUI...?

„Ce putem face cu diferitele părţi ale

corpului?

Ce putem

exprima prin ges­

turi, cu picioarele, braţele, ochii, faţa, capul, umerii?" ( D e ex., cu m â n a p u t e m să facem un s e m n , să c h e m ă m pe cineva, să b o x ă m , să spălăm, să a m e s t e ­ c ă m , să m o t o t o l i m ceva e t c ) . LA CE E B U N ? N e - a m î m p r i e t e n i t c u câţiva copii e x t r a t e r e s t r i c a r e n u ştiu c e funcţii au părţile corpului nostru. Ne p u n întrebări de genul: „La ce îţi foloseşti urechile? La ce sunt bune urechile? Ochii?

11

Gura?" etc.

Schema corporala „Arată-mi acea parte a corpului pe care porţi mănuşi, care parte a corpului scrii,

cizme,

eşarfă, şapcă,

cu

loveşti mingea, pe ce stai etc."

„Pe care parte a corpului porţi şosete, pulover,

eşarfă, pantofi etc?"

Î N C Â T E F E L U R I S T Ă M Î N P I C I O A R E SAU U M B L Ă M ? F i e c a r e copil d e m o n s t r e a z ă î n c â t e feluri p o a t e sta î n p i c i o a r e (poziţia „ d r e p ţ i " , u ş o r a p l e c a t , î n t r - u n s i n g u r picior, î n v â r f u l p i c i o a r e l o r e t c ) , a p o i î n c â t e feluri p o a t e u m b l a (în v â r f u l c ă l c â i e l o r , t â r ş ă i n d p i c i o a r e l e , p e p a r ­ tea i n t e r n ă / e x t e r n ă a tălpii e t c ) . DESENAREA C O N T U R U L U I Copilul se culcă pe o coală de h â r t i e de î m p a c h e t a t , d u p ă care dese­ n ă m c o n t u r u l c o r p u l u i lui. î n c o n t i n u a r e , e l v a avea s a r c i n a d e a d e s e n a ş i c o l o r a d i f e r i t e l e p ă r ţ i a l e c o r p u l u i ş i î m b r ă c ă m i n t e a sa. î n t i m p c e c o l o ­ rează, el trebuie să s p u n ă şi d e n u m i r e a părţilor corpului. Desenul poate f i d e c u p a t ş i lipit p e u n p e r e t e . ( P u t e m s c r i e p e e l t o a t e c a l i t ă ţ i l e c o p i l u l u i şi, d a c ă c o p i l u l c r e d e c ă a c e s t e c a l i t ă ţ i a u „ d i s p ă r u t " p u ţ i n d i n el, s e p o a t e f r e c a d e d e s e n , p e n t r u c a a c e s t e a s ă s e „ l i p e a s c ă " d i n n o u d e el.) O M U L E Ţ U L DIN SFOARĂ Un copil se culcă pe p o d e a , a d o p t â n d o p o s t u r ă simplă. îl î n f ă ş u r ă m cu o sfoară. Un alt copil î n c e a r c ă să ia aceeaşi poziţie, culcat de a s e m e n e a pe podea. MÂINILE ŞI PICIOARELE MELE D e s e n ă m c o n t u r u l mâinilor şi picioarelor, iar copilul are sarcina de a desena detaliile (unghii, riduri, vene etc) în c a d r u l conturului. D u p ă 6 l u n i p u t e m face d i n n o u d e s e n u l ş i î l c o m p a r ă m c u p r i m u l , p e n t r u a ve­ d e a cât a crescut copilul. LA MEDIC î n c e r c ă m să o b s e r v ă m c u m ne bate i n i m a . La fiecare bătaie a inimii batem în masă. ÎNTÂLNIREA PĂRŢILOR CORPULUI L a s e m n u l c o n d u c ă t o r u l u i joc u l u i , s e v o r „ î n t â l n i " d i f e r i t e p ă r ţ i a l e c o r p u l u i : u m e r i i , î n c h e i e t u r a mâinilor, g e n u n c h i i , coatele etc. Este i m p o r -

B a r t o k E v a : Joc - bucurie - ochi strălucitori t a n t c a p a r t i c i p a n ţ i i l a j o c să-şi a t i n g ă u ş o r p ă r ţ i l e c o r p u l u i ş i s ă s e s a l u t e , u i t â n d u - s e î n ochii celuilalt. P u t e m p u n e o m e l o d i e liniştitoare î n t i m p u l jocului. VÂNĂTOARE Copiii au sarcina de a a t i n g e cât m a i m u l t e p ă r ţ i ale c o r p u l u i celorlalţi: glezne, u m e r i , coate, g e n u n c h i , spate... e t c , u r m â n d instrucţiunile p r i m i ­ te de la conducătorul grupului. Jocul începe şi se încheie la s e m n a l u l dat de conducătorul de joc. „Căutaţi, Căutaţi,

căutaţi... căutaţi...

cât mai multe degete mici! cât

mai multe încheieturi!,

etc."

LIPIREA PĂRŢILOR CORPULUI Părţile c o r p u l u i e n u m e r a t e d e c o n d u c ă t o r u l j o c u l u i s e vor „lipi". P u ­ t e m a c c e p t a orice soluţie: atât soluţiile în p e r e c h e , cât şi în g r u p . „Să se lipească, să se lipească... fruntea! Să se lipească, să se lipească... spa­ tele! " e t c . G E M E N I SIAMEZI Este c o n t i n u a r e a j o c u l u i anterior. Copiii au sarcina de a efectua a n u ­ m i t e m i ş c ă r i ţ i n â n d lipite p ă r ţ i l e c o r p u l u i . „Rămâneţi la uşă!... caţi-vă,

lipiţi! Acum

(Ghemuiţi-vă, aşezaţi-vă

aţi

devenit

gemeni

siamezi!

Mergeţi

împreună până

balansaţi-vă corpul în faţă şi în spate, plimbaţi-vă,

aple-

etc.) TRANSPORT ÎN COMUN

Doi copii stau spate în spate, ţ i n â n d un săculeţ de b o a b e sau o carte î n t r e ei. S a r c i n a l o r e s t e s ă a j u n g ă u n d e v a , s ă s e a ş e z e , a p o i s ă s e r i d i c e , a v â n d grijă ca obiectul ţ i n u t de ei să nu c a d ă . O b i e c t u l p o a t e fi c ă r a t şi în­ t r e p a l m e l e , c a p u l sau c o t u l copiilor. DANSUL LIPICIOS Copiii d a n s e a z ă p e m u z i c ă . L a s e m n a l u l c o n d u c ă t o r u l u i j o c u l u i , copi­ ii se „lipesc" în p e r e c h e de p ă r ţ i l e c o r p u l u i indicate de c o n d u c ă t o r u l j o ­ c u l u i şi a ş a t r e b u i e să d a n s e z e în c o n t i n u a r e . „Lipiţi-vă nasurile! Lipiţi-vă genunchiul!"

etc.

S c h e m a coi-poi VERSANTUL DREPT AL MUNTELUI A v e m n e v o i e d e u n o b i e c t m i c ( m i n g e , m a ş i n u ţ ă e t c ) . „ Imaginat t-w) <
începe să-l rostogoleşti încet de la vârful capului şi

numeşte părţile coifului

pe care le atingi cu el!" ( o c h i u l d r e p t , u r e c h e a d r e a p t ă , u m ă r u l d r e p t , pai lr«t d r e a p t ă a corpului, coapsa d r e a p t ă , g e n u n c h i u l d r e p t , glezna d r e a p t ă ru » D u p ă a c e e a , m i n g e a v a s ă r i a t i n g â n d p ă r ţ i l e c o r p u l u i p e p a r t e a dreaplA ( c o t u l d r e p t , g l e z n a d r e a p t ă , u m ă r u l d r e p t , î n c h e i e t u r a m â i n i i d r e p t e rl« ) VERSANTUL STÂNG AL M U N T E L U I J o c u l e s t e s i m i l a r c u cel a n t e r i o r , d a r t o t u l s e î n t â m p l ă p e p a r t e . i stângă. AM TOATE PĂRŢILE CORPULUI? Verificăm dacă avem toate părţile. Atingem cu m â n a d r e a p t ă părţile corpului pe partea stângă, apoi cu m â n a stânga părţile din dreapta, t u ochii deschişi, apoi cu ochii închişi, la început m a i încet, apoi d i n ce in c e m a i r e p e d e . P a r c u r g e m p ă r ţ i l e c o r p u l u i d e j o s î n s u s s a u d e s u s î n )Os, c u m a r f i , d e exemplu: u r e c h e a stângă, u r e c h e a d r e a p t ă , ochiul stâng, ochiul drept, obrazul stâng, obrazul drept, u m ă r u l stâng, u m ă r u l drept, cotul stâng, cotul d r e p t etc. S P E R I E T O A R E A DE PĂSĂRI O p ă s ă r i c ă s-a a ş e z a t p e s p e r i e t o a r e a d e p ă s ă r i . C o p i l u l v a j u c a r o l u l s p e r i e t o a r e i , s t â n d c u o c h i i î n c h i ş i , ş i s p u n e p e c a r e p a r t e a c o r p u l u i s-a a ş e z a t p ă s ă r i c ă ( v o m folosi o p ă p u ş ă ) . De e x . : „Estepe umărul stâng, pe nas, pe

vârful

capului

etc." ALBINUŢA ŞI FLUTURELE

„Intr-o zi superbă de vară, stai culcat în iarbă, cu burta la soare." C o p i l u l stă culcat pe jos, cu o c h i i închişi. O a l b i n u ţ ă p o p o s e ş t e pe o p a r t e a c o r p u l u i (îl p i ş c ă m p u ţ i n î n a c e a p a r t e a c o r p u l u i ) . V i n e ş i u n „flut u r a ş " (îl a t i n g e m c u u n a n i m a l d e p l u ş s a u c u o p e n s u l ă ) . C o p i l u l a r e sar­ c i n a d e a n u m i p a r t e a d e c o r p atinsă, c u m a r f i , d e ex.: u r e c h e a d r e a p t ă , u m ă r u l stâng, d e g e t u l a r ă t ă t o r d r e p t etc. „Acum te ating doi fluturaşi!" ( E s t e i m p o r t a n t să-l a t i n g e ţ i î n t r - a d e v ă r , în acelaşi t i m p , î n d o u ă locuri diferite.) C o p i l u l a r e s a r c i n a d e a n u m i p ă r ţ i ­ le de corp atinse. 17

B a r t o k E v a : Joc - bucurie - ochi strălucitori PĂPUŞA DE L E M N Vrăjitorul a d u c e la viaţă o p a r t e a c o r p u l u i păpuşii de l e m n . Copilul î n c e p e să-şi m i ş t e a c e a p a r t e a c o r p u l u i u n d e î l a t i n g e m u ş o r , î l g â d i l ă m sau îl m â n g â i e m . V r ă j i t o r u l m i ş c ă o p a r t e a p ă p u ş i i . C o p i l u l t r e b u i e să p o v e s t e a s c ă ce s-a î n t â m p l a t . De ex.: „Mi-ai ridicat piciorul drept.", „Mi-ai întors capul la dreap­ ta.", „Mi-ai ridicat degetul arătător de la mâna dreaptă." e t c . P ă p u ş a este aşezată pe p o d e a , iar vrăjitorul indică acea p a r t e a c o r p u ­ lui pe c a r e t r e b u i e să o m i ş t e .

De ex.: „Ridică-ţi mâna dreaptă!"

Păpuşa se ridică din nou, apoi p u n e m muzică. Păpuşa începe să „dan­ seze" cu p a r t e a pe care o indică vrăjitorul. HIPNOTIZARE C o p i l u l t r e b u i e să-şi a t i n g ă c u o c h i i î n c h i ş i p a r t e a i n d i c a t ă a c o r p u l u i . „Atinge-ţi

ochiul,

urechea,

sprânceana,

glezna

etc!"

Poate

folosi

mâinile

alter­

nativ sau cu a m b e l e m â i n i . INVENTAR Facem un inventar ca să vedem dacă avem toate părţile corpului şi d a c ă e l e f u n c ţ i o n e a z ă . C o p i l u l t r e b u i e s ă a r a t e s p r e p a r t e a i n d i c a t ă a cor­ p u l u i (cu o c h i i î n c h i ş i s a u d e s c h i ş i ) . „Ai urechea dreaptă? Ai cotul stâng? etc. Din care parte a corpului ai o pereche? Mişcă-le în acelaşi timp! Dă din cap, apoi roteşte-ti

încheietura

mâinii!

etc " GRAVITAŢIE

Gravitaţia P ă m â n t u l u i a crescut şi a î n c e p u t să a t r a g ă m a i p u t e r n i c di­ f e r i t e l e p ă r ţ i a l e c o r p u l u i n o s t r u . î n t i m p c e n e p l i m b ă m : „Pământul atra­ ge spatele... genunchiul

coatele... stâng...

degetul arătător de

nasul...

urechea

la

dreaptă...

mâna

stângă... fruntea...

abdomenul...

palmele...

etc."

TE NIMERESC! A r u n c a ţ i u n g h e m o t o c d e h â r t i e p e capul, u m e r i i , g e n u n c h i i etc. copi­ lului. N u e s t e i m p o r t a n t s ă n i m e r i m f o a r t e e x a c t . C o p i l u l t r e b u i e s ă i n d i c e u n d e a fost n i m e r i t . C o n t i n u ă m j o c u l p r i n s c h i m b a r e a r o l u r i l o r . SĂ NE MIŞCĂM PE MUZICĂ Copiii se mişcă liber pe m u z i c ă (încurajaţi-i să i m p r o v i z e z e cât m a i mult). La un m o m e n t dat, o p r i m muzica strigând o p a r t e a corpului, de

•18

S c h e m a c o r porii IA e x : „fruntea!" C o p i i i t r e b u i e s ă s e o p r e a s c ă , s ă î m p i e t r e a s c ă ş i să-şi a t i n g ă f r u n t e a . L a p o r n i r e a m u z i c i i , c o p i i i c o n t i n u ă s ă s e m i ş t e p e m u z i c ă , apoi i n d i c ă m o altă p a r t e a corpului. D u p ă u n t i m p , o p r i m m u z i c a şi, d e d a t a a c e a s t a , s t r i g ă m n u m e l e unui c o p i l şi o p a r t e a c o r p u l u i ( d e e x . „Andreea, glezna"). C e i l a l ţ i t r e b u i e să a t i n g ă a c e a p a r t e a c o p i l u l u i p e c a r e c o n d u c ă t o r u l j o c u l u i a i n d i c a t - o . Mu­ zica şi m i ş c a r e a î n c e p d i n n o u . NU TU TREBUIE SĂ RĂSPUNZI! Copiii stau în cerc. La orice î n t r e b a r e a c o n d u c ă t o r u l u i de j o c trebuie s ă r ă s p u n d ă n u a c e l c o p i l p e c a r e - 1 i n d i c ă el, c i c e l d e l a d r e a p t a ( s t â n g a ) lui. L a î n c e p u t u l j o c u l u i stabilim d i r e c ţ i a ( d r e a p t a sau s t â n g a ) ş i c i n e este la d r e a p t a (stânga) cui. D i n c â n d în c â n d , s c h i m b ă m o r d i n e a locurilor şi alegem un nou conducător de joc. A T I N G E M PĂPUŞA A v e m m â i n i l e „ m u r d a r e " şi, d e a c e e a , n u p u t e m d a m â n a c u c e i l a l ţ i . S a r c i n a e s t e s ă a t i n g e m p ă p u ş a ( p o p i c e ) s a u m â n a c o l e g u l u i f o l o s i n d dife­ r i t e p ă r ţ i a l e c o r p u l u i . D e ex., î n c h e i e t u r a d e l a m â n a d r e a p t ă , n a s u l , u r e ­ chea d r e a p t ă , cotul d r e p t , fruntea, glezna d r e a p t ă etc. SCULPTORUL S c u l p t o r u l face o s t a t u i e d i n t r - u n c o p i l , a ş e z â n d u - 1 î n t r - o a n u m i t ă p o ­ ziţie. C e i l a l ţ i î n c e a r c ă s ă i m i t e s t a t u i a . S c u l p t o r u l a r a t ă diferite poziţii, s t â n d cu s p a t e l e la ceilalţi, p e n t r u a i m i t a m a i u ş o r cele d o u ă p ă r ţ i ( d r e a p t ă ş i s t â n g ă ) ale c o r p u l u i . UCENICII SCULPTORULUI A l e g e m u n copil p e n t r u rolul statuii ş i u n altul p e n t r u rolul sculptoru­ lui. R e s t u l copiilor vor fi ucenicii s c u l p t o r u l u i . M e ş t e r u l va i n d i c a ce t r e ­ b u i e s ă facă e i c u s t a t u i a , i a r u c e n i c i i o „ t r a n s f o r m ă " . L a sfârşit, m e ş t e r u l d ă u n titlu l u c r ă r i i ş i povesteşte d i n c e m a t e r i a l e este făcută. MARIONETE Folosim o oglindă m a r e . De cotul d r e p t l e g ă m o eşarfă colorată care i n d i c ă faptul c ă s u n t e m o m a r i o n e t ă . N e m i ş c ă m d i f e r i t e l e p ă r ţ i ale cor­ p u l u i s t â n d î n s p a t e l e c o p i i l o r , m e n ţ i n â n d c â t e o p o z i ţ i e p e n t r u c â t e v a se­ c u n d e (de ex.: r i d i c ă m b r a ţ u l s t â n g , n e r i d i c ă m p i c i o r u l d r e p t , î n d o i n d

B a r t o k Eva: Joc - bucurie - ochi strălucitori g e n u n c h i u l , n e î n c l i n ă m c a p u l î n s p r e d r e a p t a sau n e p u n e m m â i n i l e p e cap şi ne î n c l i n ă m spre d r e a p t a e t c ) . D u p ă câteva exerciţii, c o n t i n u ă m j o ­ cul, stând u n u l l â n g ă altul. HARTA CORPULUI „ H a r t a " este colegul n o s t r u . E n u m e r ă m ce (părţile corpului) se vede pe p a r t e a de sus (păr, gât, o c h i e t c ) , de j o s ( g e n u n c h i , glezne e t c ) , de o p a r t e şi de alta a h ă r ţ i i . UITE, AICI S U N T O C H I I MEI! S t ă m î n c e r c . U n u l d i n t r e c o p i i s e î n t o a r c e s p r e cel d e l â n g ă el: „Uite, aici sunt ochii mei!" şi a r a t ă , de ex., c ă t r e n a s . C o l e g u l l u i se î n t o a r c e c ă ­ t r e u r m ă t o r u l c o p i l : „Uite, aici e nasul meu!" şi a r a t ă c ă t r e a b d o m e n . J o c u l c o n t i n u ă î n a c e s t fel, f i e c a r e d i n t r e c o p i i i n d i c â n d a c e a p a r t e a c o r p u l u i p e c a r e i-a a r ă t a t - o c o p i l u l d i n a i n t e a sa. N E L U N E T O T U Ş I P R I E T E N I I SĂI Conducătorul jocului (Nelu Netotu) arată spre o parte a corpului, d a r o d e n u m e ş t e î n m o d greşit. C o p i i i ( p r i e t e n i i lui N e l u N e t o t u ) t r e b u i e s ă arate spre acea p a r t e a corpului pe care a n u m i t - o Nelu N e t o t u şi t r e b u i e s ă s p u n ă d e n u m i r e a aceleia p e c a r e N e l u a a r ă t a t - o . D e ex., N e l u N e t o t u s p u n e : „Asta-i nasul meu" şi a r a t ă c ă t r e g l e z n e , i a r c o p i i i v o r a r ă t a c ă t r e n a ­ sul lor, s p u n â n d : „Asta-i glezna mea". J o c u l c o n t i n u ă în a c e s t fel. MAIMUŢA

IMITATOARE

A d u l t u l v a j u c a r o l u l m a i m u ţ e i - m a m ă , i a r c o p i l u l p e cel a l p u i u l u i d e m a i m u ţ ă , care imită toate mişcările m a m e i . Ne a ş e z ă m lângă copil în aşa fel î n c â t s ă f i m c u f a ţ a î n a c e e a ş i d i r e c ţ i e , d a r s ă n e v e d e m b i n e u n u l p e celălalt. L e g ă m câte o eşarfă de aceeaşi c u l o a r e de cotul d r e p t sau p u ­ n e m o g u m ă elastică d e p r i n s p ă r u l , g r o a s ă ş i colorată, p e î n c h e i e t u r a d e la m â n a d r e a p t ă . Ii a r ă t ă m o a n u m i t ă poziţie a m â i n i i şi ţ i n e m m â n a în a c e a s t ă p o z i ţ i e p â n ă c â n d c o p i l u l i m i t ă e x a c t p o z i ţ i a a r ă t a t ă . D e ex.: Cele două

mâini fac aceeaşi

mişcare:

- a m b e l e m â i n i p e g e n u n c h i , a m b e l e m â i n i p e c a p , a m b e l e m â i n i ri­ dicate, ambele m â i n i pe urechi, ambele m â i n i pe ochi, a m b e l e m â i n i pe glezne etc. Cele două mâini iau poziţii diferite: - m â n a dreaptă pe genunchiul drept, m â n a stângă pe cap.

FA)

Schema corporală - m â n a dreaptă pe u m ă r u l drept, m â n a stângă pe ochiul stâng - m â n a dreaptă pe urechea dreaptă, m â n a stângă pe genunchiul stâng - m â n a d r e a p t ă pe coapsa dreaptă, m â n a stângă pe nas - m â n a d r e a p t ă p e a b d o m e n , m â n a s t â n g ă p e c a p etc. Una dintre mâini trece peste linia de mijloc a corpului: - m â n a d r e a p t ă pe cotul stâng, m â n a stângă pe g u r ă - m â n a dreaptă pe urechea stângă, m â n a stângă pe genunchiul stâng - m â n a dreaptă pe gură, m â n a stângă pe ochiul drept - m â n a d r e a p t ă p e şolduri, m â n a stângă p e u r e c h e a d r e a p t ă etc. Ambele mâini trec peste linia de mijloc a corpului: - m â n a dreaptă pe urechea stângă, m â n a stângă pe genunchiul d r e p t - m â n a d r e a p t ă pe cotul stâng, m â n a stângă pe ochiul d r e p t - m â n a d r e a p t ă p e glezna stângă, m â n a s t â n g ă p e u m ă r u l d r e p t etc. D u p ă c e c o p i l u l n u m a i e s t e n e s i g u r ş i i m i t ă p o z i ţ i i l e c u p r e c i z i e ş i si­ g u r a n ţ ă , p u t e m c o n t i n u a j o c u l fără să m a i p u r t ă m eşarfa. DANSUL INDIENILOR S u n t e m indieni şi d a n s ă m în j u r u l focului d a n s u l a d u c ă t o r de ploaie. T r e b u i e s ă m i ş c ă m î n acelaşi t i m p m e m b r e l e d e p e p a r t e a o p u s ă , u r m â n d mişcările prezentate sau indicaţiile primite. D a n s u l p o a t e fi a c o m p a n i a t cu o m e l o d i e potrivită. „Mişcă-ţi

cotul

cotul stâng şi „Apleacă-te,

drept şi

ridică piciorul stâng în

ridică piciorul scutură-ţi

acelaşi

timp! Acum

mişcă-ţi

drept!"

braţul

drept

şi fă

un

pas

cu

piciorul

stâng!

Acum

invers!" „Ridică

braţul drept şi

bate de două ori cu

mâna stângă peste piciorul stâng

în timp ce te plimbi cu paşi egali! Acum invers!" e t c . Să i n v e n t ă m î m p r e u n ă paşi a s e m ă n ă t o r i . URMEAZĂ CONDUCĂTORUL! A l e g e m u n c o n d u c ă t o r d i n t r e copii. Ceilalţi t r e b u i e s ă facă c e e a c e l e spune conducătorul. (drept)!",

„Ridicaţi-vă

De ex.: „Conducătorul vă spune să staţi pe piciorul stâng braţul

drept

(stâng)!"

sau

„Prindeţi-vă

umărul

stâng

(drept)!" CONDUCEREA UNEI

MAŞINI

Joc î n p e r e c h e : u n u l d i n i r e c o p i i j o a c ă r o l u l m a ş i n i i , i a r c e l ă l a l t e s t e ş o f e r u l . A c e s t a slă î n s p a t e l e „ m a ş i n i i " , ţ i n â n d m â i n i l e p e u m ă r u l c o l e g u M

B a r t o k É v a : Joc - bucurie - ochi strălucitori lui s ă u . „ O c h i i m a ş i n i i " s u n t l e g a ţ i . Ş o f e r u l c o n d u c e m a ş i n a : p e n t r u a c o t i la s t â n g a va s t r â n g e u m ă r u l stâng, iar p e n t r u a coti la d r e a p t a , u m ă r u l d r e p t ; p e n t r u a m e r g e î n a i n t e v a lovi u ş o r s p a t e l e , i a r p e n t r u a i n t r a î n m a r ş a r i e r f u n d u l colegului. P e n t r u a o p r i , v a p u n e m â n a p e c a p u l celui­ lalt. A ş a c i r c u l ă a m â n d o i p r i n sală, o c o l i n d o b s t a c o l e l e . J o c u l c o n t i n u ă c u schimbarea rolurilor.

.V2

B a r t o k Eva: Joc - bucurie - ochi strălucitori Următoarele jocuri pentru ţii pentru dezvoltarea

dezvoltarea

orientării în plan.

orientării

în

spaţiu

nu

In cursul efectuării lor,

conţin

exerci­

după ce copilul

a învăţat să se orienteze în spaţiu, aceste jocuri trebuie să fie completate cu cele pentru

orientarea

în plan. M E N Ţ I N E DISTANŢA!

P e r e c h i l e s t a u f a ţ ă - n faţă. U n u l d i n t r e c o p i i i n i ţ i a z ă o m i ş c a r e , i a r celă­ lalt t r e b u i e s ă m e n ţ i n ă d i s t a n ţ a d i n t r e e i (de ex., d a c ă p r i m u l face u n p a s î n a i n t e , c e l ă l a l t t r e b u i e s ă facă u n p a s î n a p o i ) . TE-AM GĂSIT! M e m b r i i g r u p u l u i f o r m e a z ă p e r e c h i c a r e stau faţă î n faţă, î n faţa p e ­ r e ţ i l o r o p u ş i d i n c a m e r ă . Cei d i n u n u l d i n t r e cele d o u ă r â n d u r i f o r m a t e p o r n e s c către p e r e c h i l e lor cu ochii închişi. C â n d au senzaţia că au ajuns î n faţa p e r e c h i i lor, d e s c h i d o c h i i ş i îşi a t i n g c o l e g i i . O a l t e r n a t i v ă a j o c u l u i : un r â n d stă cu faţa s p r e p e r e t e , cu o c h i i d e s ­ chişi. L a u n s e m n a l , copiii d i n celălalt r â n d ( p a r t i c i p a n ţ i i c a r e stau c u s p a t e l e l a p e r e t e v i z a v i ş i c u o c h i i î n c h i ş i ) p o r n e s c î n a i n t e , a p o i , l a u n alt s e m n a l , se opresc. Cei d i n celălalt r â n d p o r n e s c , m e r g â n d cu spatele, şi se o p r e s c a t u n c i c â n d s i m t c ă a u a j u n s c h i a r î n faţa c e l u i l a l t . AM AJUNS LA PERETE! P o r n i m pe r â n d spre perete, cu ochii închişi. T r e b u i e să î n c e r c ă m să simţim u n d e este peretele. C i n e reuşeşte s ă a j u n g ă cât m a i a p r o a p e d e pe­ r e t e f ă r ă s ă s e l o v e a s c ă d e el? CASĂ N O U Ă N e - a m m u t a t î n t r - o c a s ă n o u ă ş i î n c e r c ă m să-i d e s c r i e m u n u i p r i e t e n c u m n e - a m a m e n a j a t c a m e r a . C o p i l u l s t ă î n m i j l o c u l sălii ş i r e l a t e a z ă c e s e află î n f a ţ a ş i î n s p a t e l e l u i , d e a s u p r a , d e d e s u b t , l a d r e a p t a ş i l a s t â n g a lui. N e î n t o a r c e m î n t r - o a l t ă d i r e c ţ i e , d ă m t e l e f o n u n u i alt p r i e t e n ş i î i d e ­ s c r i e m ş i l u i c a m e r a (sala î n c a r e a r e loc a c t i v i t a t e a ) . TESTAREA ROBOTULUI Vom testa dacă r o b o t u l funcţionează corect. „Pune maşina în faţa ta, dreapta

ta!"

după tine,

sub tine,

deasupra ta,

la stânga ta,

la

O r i e n t a r e a spaţialA „Stai

(aşează-te, pune-te în genunchi,

culcă-te)

înaintea

mesei,

în spatele ei,

pe ea, sub ea, lângă ea, treci peste ea!" „Puneţi piciorul deasupra scaunului,

în spatele lui,

înaintea lui, sub el, pe el!"

STELELE Ne j u c ă m într-o c a m e r ă întunecată, cu d o u ă lanterne. L a n t e r n a ţinută de adult luminează nemişcat centrul peretelui. Pe „cer" apar, d i n când în c â n d , şi alte „stele", a d i c ă l u m i n i m i ş c ă t o a r e . „Luminează cu lanterna ta sub lumina lanternei mele, ta,

la stânga,

deasupra dulapului,

deasupra ei,

la dreap­

între dulap şi uşă etc!"

C a a l t e r n a t i v ă , l a n t e r n a fixă e s t e ţ i n u t ă d e c o p i l , i a r a d u l t u l m i ş c ă lu­ m i n a l a n t e r n e i sale î n j u r u l l u m i n i i copilului. C o p i l u l i n d i c ă direcţiile (sub, d e a s u p r a , la d r e a p t a , la s t â n g a ) . ROBOTUL TELECOMANDAT Copilul va juca rolul robotului care u r m e a z ă instrucţiunile primite d e l a c o m a n d a n t (adult). A ş e z ă m u n o b i e c t î n c e l ă l a l t c a p ă t a l sălii, r o ­ b o t u l a v â n d sarcina să a j u n g ă la acest obiect. Se p o a t e mişca d o a r în 4 direcţii: î n a i n t e , în spate, în s t â n g a sau în d r e a p t a . în t i m p ce se mişcă, nu-i este p e r m i s să se î n t o a r c ă la d r e a p t a sau la stânga, t r e b u i n d să pri­ vească î n t o t d e a u n a în aceeaşi direcţie ca şi la p o r n i r e . P u t e m a m p l a s a câteva obstacole î n sală, iar acestea t r e b u i e ocolite u r m â n d i n s t r u c ţ i u n i l e adultului.

De e x . , „Fă doi paşi în spate! Fă un pas la dreapta! Un pas înainte!

etc." D u p ă c e c o p i l u l a j u n g e l a ţ i n t ă ş i i a o b i e c t u l , î l c o n d u c e m î n a p o i l a p u n c t u l d e p o r n i r e , î n m o d similar. Dacă copilul a r e p r o b l e m e c u direc­ ţia „ d r e a p t a - s t â n g a " , î n a i n t e d e a î n c e p e j o c u l v o m m a r c a b r a ţ u l d r e p t folosind o panglică. J o c u l se continuă cu schimbarea rolurilor. R o b o t u l (adultul) nu p o a t e vorbi; d a c ă c o m a n d a n t u l îl t r i m i t e î n t r - o d i r e c ţ i e greşită, va m e r g e în di­ recţia respectivă, n e p u t â n d să s p u n ă dacă nu este bine! Să lăsăm copilul să-şi d e a s e a m a s i n g u r d e g r e ş e l i ş i s ă l e c o r e c t e z e . MLAŞTINĂ O p o t e c ă î n t o r t o c h e a t ă t r e c e p r i n m l a ş t i n ă (facem o p o t e c ă d i n ziare). E s t e î n t u n e r i c ( c o p i l u l îşi î n c h i d e o c h i i ) , d a r n o r o c u l n o s t r u e s t e c ă u n c o ­ leg c u n o a ş t e b i n e d r u m u l ş i n e d ă i n s t r u c ţ i u n i p a s c u p a s . D e e x . : „Fă doi paşi înainte! Fă un pas la stânga! Unul în spate! Fă trei paşi la dreapta! etc."

B a r t o k Eva: Joc - bucurie - ochi strălucitori Dacă n u r e s p e c t ă m i n s t r u c ţ i u n i l e sau d a c ă i n s t r u c ţ i u n i l e s u n t greşite, „ne v o m s c u f u n d a în m l a ş t i n ă " şi colegul t r e b u i e să ne scoată. D i n păcate, î n acest caz, t r e b u i e s ă p a r c u r g e m d r u m u l d e l a î n c e p u t . SĂ C O N D U C E M UN NEVĂZĂTOR C o p i i i îşi a l e g c â t e o p e r e c h e ; u n u l d i n t r e e i v a j u c a r o l u l n e v ă z ă t o r u ­ lui, i a r c e l ă l a l t v a f i c o n d u c ă t o r u l . A c e s t a d i n u r m ă t r e b u i e s ă îşi a j u t e c o ­ l e g u l p e u n t r a s e u p l i n d e o b s t a c o l e . L a î n c e p u t p o a t e să-1 ţ i n ă d e m â n ă , d a r î n c e a d e - a d o u a r u n d ă a r e voie să-1 a j u t e d o a r p r i n i n s t r u c ţ i u n i ver­ b a l e : „Fă un pas înainte, doi paşi la dreapta, apoi din nou înainte etc." NAVIGATORUL J o c î n p e r e c h e . N a v i g a t o r u l t r e b u i e să-şi a j u t e c o l e g u l ( p i l o t u l ) , c a r e e l e g a t Ia o c h i , să a j u n g ă d i n t r - u n p u n c t al sălii în a l t u l . „Fă doi paşi înainte, unul la stânga etc." F a c e m o b s t a c o l e d i n m o b i l i e r u l sălii. C o p i i i c a r e s u n t l e g a ţ i l a o c h i t r e b u i e s ă s e t â r a s c ă s a u s ă p ă ş e a s c ă p e s t e ele, s ă s e s t r e c o a r e p r i n t r e ele sau să le ocolească. CUM AJUNGEM ÎN CURTE? T r e b u i e să-i e x p l i c ă m u n u i c u n o s c u t d e a l n o s t r u c u m p o a t e a j u n g e d i n s a l ă î n c u r t e (sau d e l a u n loc c u n o s c u t î n a l t u l ) . E v o c ă m t r a s e u l ş i n e i m a g i n ă m c u m se poate parcurge, apoi descriem pas cu pas ce a n u m e va fi în j u r u l lui şi în c a r e d i r e c ţ i e t r e b u i e să m e a r g ă ( u n d e t r e b u i e să coteasc ă , c e s e află î n f a ţ a lui, l a d r e a p t a lui e t c ) . î n p a r t e a a d o u a a j o c u l u i ve­ rificăm traseul descris. BILETUL DE CINEMA T r a n s f o r m ă m î n c ă p e r e a î n t r - o sală d e c i n e m a . C o p i i i p r i m e s c c â t e u n „bilet d e c i n e m a " , p e c a r e e s t e d e s e n a t e x a c t u n d e e s t e l o c u l lor. ( D e s e n ă m l o c u r i l e ş i r â n d u r i l e d i n sală, a p o i i n d i c ă m l o c u l copiilor.) D u p ă c e f i e c a r e îşi o c u p ă l o c u l , c o p i i i t r e b u i e să e x p l i c e u n d e s t a u ei. „Unde ai primit loc?" De e x . „în rândul al treilea,

locul al patrulea de la stânga." O C H I I ŞI MÂNA

U n u l d i n t r e copii va j u c a rolul „ochilor", iar celălalt va fi „ m â n a " . „ O c h i u l " se uită la o figură alcătuită d i n discuri, beţişoare şi f o r m e geo­ metrice colorate, ajutând „ m â n a " , pas cu pas, să alcătuiască o figură iden­ tică cu p r i m a . De ex.: „Pune în mijloc un cerc rotund, sub el un pătrat verde; în

dreapta pătratului pune

ini

triunghi galben

etc."

MISCÂRI FINE

B a r t o k Éva: Joc - bucurie - ochi strălucitori Idei p e n t r u dezvoltarea mişcărilor fine şi întărirea degetelor: „ Î N C Ă L Z I R E " : m a s ă m s p a t e l e c o l e g u l u i n o s t r u , îl b a t e m c u l a m a p a l m e i , apoi îl m â n g â i e m cu vârful degetelor. „ACROBAŢII":

- Ţ i n e m o m i n g e m i c u ţ ă în m â n ă , o s t r â n g e m cu degetele, apoi ne re­ l a x ă m . R o s t o g o l i m m i n g e a p e o m a s ă , folosind n u m a i degetele. - N e a ş e z ă m p a l m e l e p e o foaie d e h â r t i e , o p r i n d e m c u d e g e t e l e ş i î n ­ c e r c ă m să facem d i n ea un g h e m o t o c , folosind o s i n g u r ă m â n ă , a p o i în­ c e r c ă m să o n e t e z i m d i n n o u . P u t e m încerca să o a r u n c ă m spre o ţintă („la p o a r t ă " ) . „FRĂMÂNTAREA ALUATULUI": î n c h i d e m şi d e s c h i d e m p u m n u l . „ÎNTINDERE": î n t i n d e m , apoi r e l a x ă m p a l m a . „CARUSELUL": r o t i m î n c h e i e t u r a m â i n i l o r ţ i n â n d p u m n i i închişi. „RĂMAS BUN": fluturăm m â n a , mişcând-o relaxat, din încheietură. „FLUTURAREA STEAGULUI": m i ş c ă m încheietura mâinii ţ i n â n d p a l m a întinsă. „AMESTECAREA RÂNTAŞULUI": r o t i m î n c h e i e t u r a m â i n i i . „DESFACEREA GHEMOTOCULUI": m i ş c ă m u n a d i n t r e î n c h e i e t u r i î n j u r u l celeilalte. „ L Ă S A Ţ I LUMINA SĂ SE S T R E C O A R E P R I N T R E D E G E T E " : î n t i n d e m şi î n c h i d e m

degetele, alternativ. „ F R U N Z E CĂZÂND": m i ş c ă m d e g e t e l e ( ţ i n â n d u - l e r i g i d ) d e s u s î n j o s . „ A P U C A R E A F R U N Z E L O R , A D U N A R E A L O R " : s t r â n g e m p u m n i i , a p o i le d e s ­

chidem brusc. „ P L I M B A R E " : „NE PLIMBĂM" CU d e g e t u l a r ă t ă t o r şi d e g e t u l mijlociu pe masă. „ N I N S O A R E " : m i ş c ă m m o a l e degetele, d e sus î n jos. „ O C H E L A R I " : f o r m ă m un cerc cu degetele. „ M E L C I Ş O R I FURIŞÂNDU-SE P R I N T R E FIRELE DE IARBĂ": r i d i c ă m d e g e t e l e , fi­

ecare pe r â n d , cu palmele aşezate pe masă, în ambele direcţii. „ M E L C I Ş O R I I SE RETRAG Î N CASELE L O R " : î n d o i m d e g e t e l e , fiecare p e r â n d ,

c u p a l m a ţ i n u t ă î n sus, î n a m b e l e d i r e c ţ i i . „ D E - A V-AŢI ASCUNSELEA": ţ i n e m m â i n i l e p e m a s ă , u n a l â n g ă c e a l a l t ă , cu palmele în jos. A s c u n d e m (îndoim) ambele degete arătătoare, apoi le î n t i n d e m d i n n o u ; a m b e l e d e g e t e mijlocii, a p o i l e î n t i n d e m d i n n o u etc. „ORCHESTRA": i m i t ă m folosirea diferitelor i n s t r u m e n t e m u z i c a l e ( p i a n , c h i t a r ă , t o b ă , fluier, v i o a r ă e t c ) .

M i ş c ă r i fine „ V R E M E REA": b a t e m u ş o r , a p o i m a i t a r e , c u u n g h i i l e , c u v â r f u l d e g e t e ­ lor, a p o i b a t e m î n m a s ă c u p a l m e l e ( a c o m p a n i i n d v e r b a l m i ş c ă r i l e d e g e t e ­ lor şi mâinilor): „Este linişte, î n c e p e să c e a r n ă , p l o u ă , b a t e g r i n d i n a , t u n ă ş i f u l g e r ă , f u l g e r u l l o v e ş t e c e v a , iese s o a r e l e . " L a sfârşit, s c u t u r ă m a p a d e pe degete. „ S Ă PUNEM SARE ÎN SUPĂ": f r e c ă m v â r f u l d e g e t e l o r .

„ P Ă S Ă R E L E L O R LE ESTE FOAME": „ c i u g u l i m " s e m i n ţ e î n t r e d e g e t u l g r o s şi cel a r ă t ă t o r . „MAGIE": Facem u n „şarpe" lung d i n cleme d e rufe. P r i n d e m clemele u n a d e c e l ă l a l t ă , c a p ă t u l u n e i a d e cel a l u r m ă t o a r e i . „RIDICAREA GREUTĂŢILOR": C U m â n a p e masă, p r i n d e m u n creion între d e g e t u l a r ă t ă t o r ş i cel m i j l o c i u , î l r i d i c ă m , a p o i î l p u n e m î n a p o i . P u t e m s ă î n c e r c ă m c u alte d o u ă d e g e t e , r e s p e c t i v c u alte o b i e c t e ( r a d i e r ă , bilă, inel e t c ) . „OLIMPIADA": a r u n c ă m , c u fiecare d e g e t p e r â n d , u n g h e m o t o c d e hâr­ tie s a u o m i n g e d e p i n g - p o n g î n s p r e o a n u m i t ă ţ i n t ă , a t i n g â n d f i e c a r e d e ­ get de degetul gros. „ E L I C O P T E R " : r o t i m d e g e t u l g r o s ( î n t i n d e m c e l e l a l t e d e g e t e , a p o i le strângem). „ Î N T Â L N I R E A D E G E T E L O R " : a t i n g e m d e g e t e l e c u d e g e t u l g r o s (la d e g e t u l mic a t i n g e m atât vârful, cât şi baza degetului). „ A P L E C A R E A DEGETELOR": a t i n g e m d e g e t e l e d e l a c e l e d o u ă m â i n i , le î n ­ d o i m şi le î n t i n d e m . „ P R O B A DE P U T E R E " : a t i n g e m d e g e t e l e d e l a c e l e d o u ă m â i n i î n a ş a fel î n ­ cât să a t i n g e m şi p a l m e l e , degetele de la m â n a s t â n g ă t r e b u i n d să î m p i n g ă d e g e t e l e d e l a m â n a d r e a p t ă (facem m i ş c a r e a cât m a i încet!). „OMIDA": imităm o o m i d ă cu p a l m a şi degetul arătător (mişcându-se pe m a s ă , r i d i c â n d u - s e , d o u ă o m i z i c a r e se î n t â l n e s c şi se u i t ă u n a la cea­ laltă, se salută). „BALAURI": dosul mâinii este balaurul, iar b r a ţ u l este gâtul balaurului. ( B a l a u r i i îşi î n t i n d g â t u l , c a u t ă v i c t i m e , s e î n t i n d c ă t r e e l e ş i l e p r i n d - l e p u n j o s , s e î n t o r c u n u l c ă t r e celălalt, s e s p e r i e u n u l p e celălalt, a p o i u n u l î l m ă n â n c ă p e celălalt.) „SCORBURA": î m p r e u n a r e a d e g e t e l o r d e l a cele d o u ă m â n i , ţ i n â n d ine­ l a r u l î n ă u n t r u (acesta t r e b u i e m i ş c a t c u grijă, î n a ş a fel î n c â t s ă n u s e v a d ă mişcarea).

B a r t o k Éva: Joc - bucurie - ochi strălucitori „ B A L A N S O A R U L " : l i p i m p a l m e l e , î n d o i m a m b e l e d e g e t e mijlocii, î n t o a r ­ c e m palmele p â n ă c â n d mâinile ajung în poziţie opusă, apoi m i ş c ă m de­ g e t e l e mijlocii. „VREMEA":

Picură:

batem în

masă

cu

degetele îndoite,

atingând

masa

şi

cu

unghiile. Cerne ploaia: n e „ j u c ă m l a p i a n " , c u d e g e t e l e î n t i n s e p e m a s ă . Plouă: b a t e m c u d e g e t e l e a r ă t ă t o a r e p e m a r g i n e a m e s e i , a l t e r n a t i v . Grindină: b a t e m c u o s u l d e g e t e l o r î n m a s ă . Aversă: b a t e m î n m a s ă c u m a r g i n e a p a l m e i ( d i n s p r e d e g e t u l m i c ) . Ploaie torenţială: b a t e m c u p a l m e l e î n m a s ă , a l t e r n a t i v . Vânticel: c u d e g e t e l e d e s f ă c u t e - î n t i n s e , m i ş c ă m m â i n i l e î n a e r , c u m i ş ­ cări d i n ce în ce m a i largi. Furtună:

fluturarea braţelor deasupra capului.

Ciclon: m i ş c ă m î n c h e i e t u r a c e l o r d o u ă m â i n i u n a î n j u r u l c e l e i l a l t e . Vârtej: r o t i m c e l e d o u ă d e g e t e a r ă t ă t o a r e u n u l î n j u r u l c e l u i l a l t , a p o i degetele mici. Tunet: b a t e m c u p u m n u l î n m a s ă (la î n c e p u t c u l o v i t u r i m a i î n c e t e , a p o i tot m a i p u t e r n i c e ) . Fulger: r i d i c ă m b r a ţ u l , a p o i l o v i m b r u s c m a s a c u p u m n u l . Tornadă: d e s c r i e m c e r c u r i î n a e r c u u n d e g e t , r i d i c â n d u - 1 d e p e m a s ă . Soare şi cer senin: r i d i c ă m un b r a ţ , cu d e g e t e l e d e s f ă c u t e şi î n t i n s e .

<><)

COORDONAREA OCHI-MÂNĂ

B a r t o k E v a : Joc - bucurie - ochi. strălucitori LANTERNA S u n t e m într-o „ p ă d u r e d e a s ă şi întunecată". L u m i n ă m cu l a n t e r n a di­ f e r i t e o b i e c t e d i n sală. C o p i l u l u r m ă r e ş t e c u d e g e t u l f a s c i c u l u l d e l u m i n ă şi d e n u m e ş t e obiectele l u m i n a t e . CAPCANA DE LUMINĂ Folosind o lanternă, l u m i n ă m o bucată liberă pe un perete. Copilul p u n e m â n a pe zona l u m i n a t ă şi încearcă să c o n t i n u e să o a t i n g ă pe aceas­ t a , î n o r i c e d i r e c ţ i e s-ar m i ş c a . P u t e m folosi d o u ă l a n t e r n e , c a z î n c a r e copilul are sarcina să u r m ă r e a s c ă conul l u m i n o s mişcat de c o n d u c ă t o r u l g r u p u l u i c u a j u t o r u l l a n t e r n e i ţ i n u t e d e el. LUMINA PORNEŞTE LA PLIMBARE S a r c i n a este u r m ă r i r e a c u l u m i n a l a n t e r n e i a u n e i linii d e s e n a t e p e ta­ b l ă s a u pe o foaie m a r e de h â r t i e . „Plimbaţi-vă cu lumina lanternei pe drum! Urmăriţi

cât mai exact linia!" DESENE DE LUMINĂ

Acest j o c s e j o a c ă î n t r - o sală î n t u n e c a t ă , c u d o u ă l a n t e r n e . C o p i l u l t r e ­ b u i e s ă u r m ă r e a s c ă c u l a n t e r n a lui l u m i n a l a n t e r n e i n o a s t r e , „ d e s e n â n d " ş i e l f i g u r i , s i m i l a r e c u c e l e a l e n o a s t r e ( c e r c , l i n i e o n d u l a t ă , î n z i g z a g , li­ nie d r e a p t ă , spirală etc). P u t e m să d e s e n ă m şi litere sau n u m e r e . Copiii t r e b u i e să le o b s e r v e şi să le ghicească, a p o i să le d e s e n e z e . DE-A P R I N S E L E A C U M Â I N I L E M i ş c ă m m â i n i l e p e o s u p r a f a ţ ă m a r e ş i t r a n s p a r e n t ă ( d e ex.: u n g e a m ) cu mişcări rapide. Copilul are sarcina să u r m ă r e a s c ă mişcarea mâinii noastre de p a r t e a cealaltă a geamului. PISICUŢAJUCĂUŞĂ Copilul va j u c a rolul pisicuţei c a r e se j o a c ă cu o m i n g e . Ţ i n e m în faţa copilului o m i n g e l e g a t ă de o sfoară, un g h e m o t o c sau un cocoloş, iar el t r e b u i e să le lovească cu m â n a d r e a p t ă sau cu cea s t â n g ă . SĂ PRINDEM MUŞTE U n u l d i n t r e c o p i i a t i n g e c u o p e n s u l ă (sau u n o b i e c t m o a l e ) m â n a u n u i alt c o p i l , c a r e t r e b u i e s ă p r i n d ă „ m u s c a " . (>2

Coordonarea ochi-mâna SĂ ARUNCĂM LA Ţ I N T Ă P a r t i c i p ă m l a O l i m p i a d ă , l a p r o b a d e a r u n c a r e l a ţ i n t ă . „Aruncă săcu­ leţul de boabe în cerc! Aruncă cercul pe bară! Doboară popicele cu

mingea! Ţin­

teşte cu mingea ta celelalte mingi! Aruncă mingea în coşul de gunoi!" P u t e m să c r e ş t e m d i s t a n ţ a , c r e s c â n d astfel ş i n i v e l u l d e d i f i c u l t a t e . AŢI SUNAT, D O M N U L E ? A g ă ţ ă m un c l o p o ţ e l în sală. C o p i i i î n c e a r c ă să lovească c l o p o ţ e l u l cu o m i n g e m i c ă (sau u n a n i m a l d e p l u ş ) . JONGLERUL S u n t e m jongleri şi a r u n c ă m un obiect mic d i n t r - o m â n ă în cealaltă. P u t e m să î n c e r c ă m j o c u l şi cu d o u ă sau c h i a r trei obiecte. SĂ PRINDEM MONEDELE P u n e m câteva m o n e d e p e d o s u l m â i n i . L e a r u n c ă m î n sus ş i î n c e r c ă m să le p r i n d e m . MINGEA DE BASCHET C o n d u c ă t o r u l j o c u l u i a r u n c ă î n sus câteva obiecte mici ( r a d i e r e , n a s ­ t u r i , m i n g i d e cauciuc) c a r e t r e b u i e p r i n s e c u o c u t i e (coşul d e g u n o i ) . JOCUL CU DOPUL Participanţii la j o c stau în cerc. în mijlocul cercului p u n e m o m ă s u ţ ă p e c a r e s e a ş e a z ă u n f l a c o n d e p l a s t i c , i a r p e g â t u l sticlei u n d o p . P o r n i n d d e l a o l i n i e s t a b i l i t ă î n p r e a l a b i l (cea. 3 m e t r i d e l a f l a c o n ) , p a r t i c i p a n ţ i i t r e b u i e s ă î n c e r c e s ă l o v e a s c ă d o p u l d e p e f l a c o n s a u să-1 î m p i n g ă c u d e ­ g e t u l a r ă t ă t o r î n t i n s . J u c ă t o r i i n u a u voie s ă s e o p r e a s c ă î n faţa f l a c o n u l u i , f i i n d nevoiţi s ă lovească d o p u l d i n m e r s , fără o p r i r e . URMĂRIREA UNEI LINII M e r g e m p e u r m e l e cuiva. D e s e n ă m diferite f i g u r i p e p o d e a : o spirală, linii o n d u l a t e , c e r c u r i , linii î n zigzag etc. C o p i l u l a r e s a r c i n a s ă u r m ă r e a s ­ că aceste linii folosind un băt. »

SERPENTINA A ş e z ă m p e c o v o r sfori d e d i f e r i t e c u l o r i , c a r e s e i n t e r s e c t e a z ă . C o p i l u l a r e s a r c i n a s ă u r m ă r e a s c ă a c e s t e linii folosind o m a ş i n u ţ ă .

B a r t o k Eva: Joc - bucurie - ochi strălucitori LABIRINTUL SFORILOR A ş e z ă m t r e i - p a t r u b u c ă ţ i d e sfori c o l o r a t e p e o m a s ă î n a ş a fel î n c â t să se încrucişeze în m a i m u l t e locuri. Copilul c o n d u c e degetul a r ă t ă t o r d e - a l u n g u l c â t e u n u i fir. ( P o a t e u r m ă r i f i r u l d e o a n u m i t ă c u l o a r e , sta­ bilită în p r e a l a b i l , şi cu a j u t o r u l u n u i băţ.) D a c ă copilul se d e s c u r c ă deja b i n e c u f i r e l e d e d i f e r i t e c u l o r i , p u t e m s ă j u c ă m j o c u l ş i c u fire d e a c e ­ eaşi culoare. BALOANE ÎN AER î n c e r c ă m s ă ţ i n e m î n a e r u n b a l o n , lovindu-1 c u m â n a ( s t â n d î n pi­ cioare, în poziţie ş e z â n d sau culcat). P u t e m î n c e r c a acelaşi l u c r u cu m a i m u l t e b a l o a n e (2-3). P u t e m s ă folosim d o a r u n d e g e t , d o a r c a p u l s a u d o a r piciorul. OBIECTE

MIŞCĂTOARE

Participanţii stau în cerc. C o n d u c ă t o r u l j o c u l u i p o r n e ş t e câte un obiect d i n t r - u n a n u m i t p u n c t a l cercului, î n a m b e l e direcţii; î n acelaşi t i m p , a r u n c ă şi o m i n g e celui d i n p a r t e a o p u s ă lui. O b i e c t e l e s u n t d a t e d i n m â n ă î n m â n ă , î n d i r e c ţ i a specificată, m i n g e a a j u n g â n d c â n d l a u n copil, când la altul. Scopul este ca niciun obiect să nu c a d ă pe p o d e a şi niciun p a r t i c i p a n t să nu aibă în acelaşi t i m p d o u ă obiecte în m â i n i . OBIECTE FIERBINŢI Participanţii stau în cerc. Fiecare a r e în m â n ă o m i n g e ( a n i m a l de pluş, o p e r e c h e de şosete î m p ă t u r i t e ) . La un s e m n a l dat, copiii t r e b u i e să d e a m i n g e a în cerc: p r i m e s c m i n g e a de la colegul lor d i n s t â n g a şi o d a u m a i d e p a r t e colegului d i n dreapta. Jocul p o a t e fi continuat p r i n creşte­ rea ritmului. ECHIPA DE REPUTAŢIE MONDIALĂ C o p i i i îşi a r u n c ă c â t e v a o b i e c t e m a i m i c i , î n t r - o a n u m i t ă o r d i n e . Fieca­ r e l e a r u n c ă î n t o t d e a u n a a c e l u i a ş i copil. S c o p u l e s t e s ă l e a r u n c e î n a ş a fel încât să p o a t ă fi prinse cât m a i uşor; participanţii trebuie să fie pregătiţi s ă p r i n d ă o b i e c t u l ş i să-1 d e a m a i d e p a r t e c â t m a i r e p e d e . D a c ă j o c u l m e r ­ g e bine, p u t e m creşte n u m ă r u l obiectelor.

C o o r d o n a r e a ocbi

in.ttt.»

SĂ BATEM CU P U M N U L S t ă m î n j u r u l u n e i m e s e , c u m â i n i l e p e m a s ă , î n a ş a fel î n c â t m â m i l i n o a s t r e să r e p r e z i n t e c â t e o m â n ă a v e c i n i l o r n o ş t r i . ( M â n a m e a stângă \ .i fi m â n a d r e a p t ă a v e c i n u l u i d i n s t â n g a , iar m â n a lui d r e a p t ă va fi mâna m e a stângă. M â n a m e a d r e a p t ă va fi m â n a stângă a vecinului din d r c a p t a , i a r m â n a lui s t â n g ă v a f i m â n a m e a d r e a p t ă . ) F i e c a r e c o p i l îşi po/.iţio n e a z ă m â i n i l e . C i n e v a î n c e p e să b a t ă în m a s ă cu o m â n ă . G e s t u l „merge" î n cerc î n s p r e d r e a p t a , mâinile aşezate p e m a s ă b ă t â n d p e r â n d . T r e b u i e s ă a v e m g r i j ă s ă n u g r e ş i m . D a c ă c i n e v a b a t e d e d o u ă o r i , d i r e c ţ i a bătăi lor s e s c h i m b ă . J o c u l p o a t e f i c o n t i n u a t p r i n c r e ş t e r e a t r e p t a t ă a r i t m u l u i

PERCEPŢIA VIZUALĂ

B a r t o k Éva: Joc - bucurie - ochi strălucitori Următoarele jocuri stanţa formei,

dezvoltă

controlul

diferenţierea fond-figură

mişcărilor oculare, şi

discriminarea

atenţia

vizuală,

con­

vizuală.

Atenţia vizuală MEDITAŢIE S u n t e m budişti. T r e b u i e s ă n e c o n c e n t r ă m p e u n obiect sau u n d e t a l i u al obiectului timp de 20 de secunde. SĂ NE UITĂM ŢINTĂ! V o m î n c e r c a s ă n e u i t ă m î n ochii celuilalt cât m a i m u l t t i m p . „ADEZIV P E N T R U PRIVIRE" Am l u a t o „tabletă" c a r e „a lipit" privirile n o a s t r e . P e r e c h i l e t r e b u i e să se mişte u i t â n d u - s e p e r m a n e n t în ochii celuilalt: să se aşeze, să se ridice, s ă s e p l i m b e , s ă s e p i e p t e n e , să-şi î m b r a c e j a c h e t a , s ă o î n c h e i e e t c . „VÂNĂTOAREA U N E I P R I V I R I " S e j o a c ă î n p e r e c h e . U n c o p i l s e a ş e a z ă p e u n s c a u n ş i îşi m u t ă p r i v i r e a î n t r - u n r i t m alert, ţ i n â n d c a p u l n e m i ş c a t . P e r e c h e a lui s e m i ş c ă î n j u r u l lui î n a ş a fel î n c â t p r i v i r e a l o r s ă s e î n t â l n e a s c ă . J o c u l p o a t e f i c o n t i n u a t p r i n schimbarea rolurilor. UNDE TE UIŢI? R e g e l e ( u n u l d i n t r e copii) s e u i t ă l a d i f e r i t e o b i e c t e s a u l a d i f e r i t e p u n c ­ t e a l e sălii. S l u g i l e r e g e l u i (ceilalţi) t r e b u i e s ă g h i c e a s c ă l a c e s e u i t ă r e g e l e . Jocul poate fi continuat p r i n schimbarea rolurilor. U N D E SĂ-L P U N ? U n c o p i l ţ i n e î n m â n ă u n o b i e c t . M e m b r i i u n e i f a m i l i i a r i s t o c r a t e (cei­ lalţi copii) î i s e m n a l e a z ă c u p r i v i r e a u n d e s ă p u n ă o b i e c t u l r e s p e c t i v (de ex., p e p e r v a z u l ferestrei, î n mijlocul c o v o r u l u i , p e u n s c a u n , p e d u l a p etc). J o c u l poate fi continuat p r i n schimbarea rolurilor.

(ÎS

Percepţia vizuală TENIS S u n t e m spectatori l a u n meci d e tenis. N e m u t ă m privirea între d o u ă p u n c t e ( f e r e s t r e - u ş ă ) , u r m ă r i n d astfel „ m i n g e a " . A c u m m i n g e a s a r e î n a l t ă d i r e c ţ i e ş i loveşte c â t e ceva: d a c ă c o n d u c ă t o r u l j o c u l u i b a t e d i n p a l m e , n e m u t ă m p r i v i r e a î n t r e 3-4 p u n c t e ( s o b ă - p e r d e a - m a s ă , s o b ă - p e r d e a - m a s ă - uşă). LA CE SE G Â N D E Ş T E ? P ă r i n ţ i i g r i j u l i i p o t g h i c i c e v r e a c o p i l u l d i n p r i v i r e a l u i . A ş e z ă m 2-3 o b i e c t e p e o m a s ă . „ G h i c e ş t e l a c a r e m - a m g â n d i t ş i u n d e v r e a u să-1 p u i ! " „Copilul" se uită l u n g la un obiect, apoi le indică părinţilor, „din priviri", u n d e d o r e ş t e s ă p u n ă e i acest obiect (de ex., p e u n s c a u n ) . EXERCIŢII PENTRU OCHI S u n t e m la oftalmolog şi facem exerciţii p e n t r u ochi. Vom u r m ă r i un obiect m i c u ţ colorat sau un spot de l u m i n ă de la s t â n g a la d r e a p t a , de la d r e a p t a l a s t â n g a , a p o i î n sus ş i î n j o s , î n c e r c ş i î n d i a g o n a l ă , î n f o r m ă d e o p t . C o p i l u l t r e b u i e să-şi ţ i n ă c a p u l n e m i ş c a t , u r m ă r i n d m i ş c a r e a d o a r cu o c h i i . P u t e m î n s o ţ i m i ş c a r e a cu i n d i c a ţ i i v e r b a l e : „Acum de la stânga la dreapta...". URMĂRIREA SUSPECTULUI S u n t e m detectivi şi nu p u t e m părăsi locul în care s u n t e m , p u t â n d să o b s e r v ă m „ s u s p e c t u l " d o a r c u p r i v i r e a . A l e g e m ş i u n „ s u s p e c t " c a r e stă î n t r - u n c o l ţ a l sălii. A c e s t a ştie c ă e s t e o b s e r v a t şi, d e a c e e a , s e m i ş c ă d o a r încet, c u grijă. Detectivii s e i n f o r m e a z ă r e c i p r o c , î n ş o a p t ă , d e s p r e l o c u l u n d e e suspectul.

(„Acum este în faţa dulapului,

acum a părăsit covorul").

SĂ FIM ATENŢI U N U L LA ALTUL N e p l i m b ă m p r i n sală ş i s u n t e m a t e n ţ i u n u l l a celălalt. D a c ă u n u l d i n ­ tre p a r t i c i p a n ţ i se opreşte, tot g r u p u l t r e b u i e să se oprească. D a c ă u n u l d i n t r e ei porneşte, tot g r u p u l trebuie să pornească. Oricine p o a t e p o r n i sau o p r i m i ş c a r e a . ALBA-NEAGRA Avem nevoie d e 4 p a h a r e d e plastic. P u n e m u n obiect m o a l e sub u n u l d i n t r e p a h a r e ş i î n c e p e m s ă m i ş c ă m p a h a r e l e p e m a s ă . C o p i l u l a r e sarci­ na să r e ţ i n ă sub c a r e p a h a r se allă obiectul.

<»<)

B a r t o k E v a : Joc - bucurie - ochi strălucitori O MINGE IMAGINARĂ S t ă m în cerc. Cineva ţ i n e în m â n ă o m i n g e i m a g i n a r ă pe c a r e o „ a r u n ­ c ă " u n u i alt p a r t i c i p a n t l a j o c . A c e s t a o „ p r i n d e " , a p o i o „ a r u n c ă " a l t c u i v a . J o c u l p o a t e f i c o n t i n u a t î n a c e s t fel. î i p u t e m f e n t a p e ceilalţi: n e u i t ă m l a u n p a r t i c i p a n t , d a r a r u n c ă m m i n g e a u n u i alt p a r t i c i p a n t ; a r u n c ă m m i n ­ gea foarte încet sau foarte r a p i d ; m a i î n t â i o b a t e m de câteva ori de p o d e a , o a r u n c ă m în sus, o p r i n d e m şi abia d u p ă a c e e a o a r u n c ă m m a i d e p a r t e etc. CIRCULAŢIE Maşinile p o r n e s c la c u l o a r e a verde a semaforului, iar la roşu se opresc, î n t i m p c e aleargă, copiii imită mişcările c u c a r e s e c o n d u c e m a ş i n a , o c o ­ lind obstacolele (scaunele) şi t r e c â n d de m a i m u l t e ori pe l â n g ă c o n d u c ă ­ torul g r u p u l u i , care ridică u n e o r i un c a r t o n verde, alteori u n u l roşu. Par­ ticipanţii t r e b u i e să aibă grijă să nu se lovească u n u l de altul. OGLINDA Copiii se a r a n j e a z ă p e r e c h i , s t â n d faţă-n faţă. U n u l este „ o g l i n d a " şi imită gesturile p a r t e n e r u l u i care se mişcă încet, fără să vorbească. D u p ă un minut, se schimbă rolurile. EU ŞI UMBRA MEA C o p i i i s t a u u n u l î n s p a t e l e c e l u i l a l t ş i i m i t ă m i ş c ă r i l e c e l u i d i n f a ţ a lor, c a ş i c u m a r f i u m b r a lui. P o a t e f i j u c a t a t â t î n p e r e c h e , c â t ş i î n g r u p . URMEAZĂ LIDERUL Se alege un lider d i n t r e m e m b r i i g r u p u l u i şi t i m p de 3 m i n u t e mişcă­ rile, m i m i c a ş i verbalizările lui vor f i i m i t a t e d e c ă t r e g r u p . J o c u l s e r e p e ­ t ă c u alţi l i d e r i . OGLINDA PENTRU FĂCUT GRIMASE Copiii stau în semicerc, în faţa lor aflându-se „ o g l i n d a p e n t r u făcut g r i m a s e " . F i e c a r e d i n t r e e i face t r e i g r i m a s e , p e c a r e „ o g l i n d a " l e i m i t ă c â t m a i r e p e d e . C o p i i i e f e c t u e a z ă e x e r c i ţ i u l u n u l d u p ă a l t u l şi, î n m o m e n t u l î n c a r e a u v ă z u t g r i m a s e l e f ă c u t e d e c e l ă l a l t c o p i l ( o g l i n d a ) , fac ş i e i a l t e g r i m a s e . A c e s t e a t r e b u i e s ă f i e cât m a i v a r i a t e . ( D e ex., vesel, m â n i o s , invi­ d i o s , n e s u f e r i t , o b r a z n i c , laş, b l e g , c u r i o s , î n c r e z u t , î n f r i c o ş a t , d i s p r e ţ u i t o r , ironic, s u p ă r a t , p r o s t u ţ e t c ) . Se p o a t e j u c a şi în m o d u l u r m ă t o r : toţi copiii j o a c ă r o l u l „ o g l i n z i i p e n t r u f ă c u t g r i m a s e " c a r e i m i t ă p e cel d i n faţa lor. 70

Percepţia vizuală PARADA M A I M U Ţ E L O R S t ă m în cerc. C o n d u c ă t o r u l j o c u l u i î n c e p e j o c u l cu o m i ş c a r e simplă ( d e ex.: a p l a u d ă ) . P a r t i c i p a n t u l d e l â n g ă e l i m i t ă a c e a s t ă m i ş c a r e ş i a d a u g ă încă u n a la ea. Al treilea p a r t i c i p a n t imită u l t i m a m i ş c a r e şi a d a u g ă încă u n a l a e a , ş i a ş a m a i d e p a r t e , p â n ă c â n d t o ţ i a j u n g s ă facă a c e s t l u c r u . J o ­ cul m e r g e în cerc, fiecare copil e f e c t u â n d d o u ă mişcări. MÂINI MAGNETICE Se joacă în perechi. Mâinile partenerilor sunt legate prin magnetism. P r i m u l „ c o n d u c e " mişcarea, cu p a l m a ţ i n u t ă în faţă, în t i m p ce celălalt copil îl imită. A p r o p i i n d p a l m e l e (fără să se atingă), vor efectua m i ş c ă r i m a i mici, respectiv m a i a m p l e . (Este u n exerciţiu excelent d e c o n c e n t r a ­ re, f o a r t e liniştitor.) MÂNA MAGICĂ Doi copii stau faţă î n faţă. U n u l d i n t r e copii ( i n i ţ i a t o r u l ) ţ i n e p a l m a î n f a ţ a c o l e g u l u i ( i m i t a t o r u l ) , l a c e a . 3 0 c m d e el. I n i ţ i a t o r u l î l g h i d e a z ă p e i m i t a t o r u l lui p r i n mişcările p a l m e i . S a r c i n a i m i t a t o r u l u i este să m e n ţ i n ă d i s t a n ţ a d i n t r e p a l m a i n i ţ i a t o r u l u i ş i p r o p r i a l u i f a ţ ă . I n i ţ i a t o r u l îşi m i ş c ă încet mâinile, le întoarce, porneşte într-o a n u m i t ă direcţie, se ghemuieşte etc. J o c u l p o a t e fi c o n t i n u a t p r i n s c h i m b a r e a rolurilor. AM PRINS FĂPTAŞUL! P a r t i c i p a n t u l c a r e v a j u c a r o l u l d e t e c t i v u l u i iese d i n sală. C e i c a r e ră­ m â n în sală vor alege un c o n d u c ă t o r . S a r c i n a lor va fi să i m i t e cât m a i exact m i ş c ă r i l e c o n d u c ă t o r u l u i . D a c ă acest l u c r u m e r g e bine, p a r t i c i p a n ţ i i vor c h e m a î n a p o i d e t e c t i v u l î n sală. C o n d u c ă t o r u l v a s c h i m b a m i ş c a r e a , i a r c e i l a l ţ i t r e b u i e să-1 i m i t e î n t o c m a i . S a r c i n a d e t e c t i v u l u i e s t e s ă g ă s e a s ­ că cine este c o n d u c ă t o r u l (făptaşul). Secretul constă în m i ş c ă r i c o n t i n u e şi i n t e r e s a n t e . C o n d u c ă t o r u l t r e b u i e să î n c e r c e să lege m i ş c ă r i l e î n t r e ele, p e n t r u c a i n t r o d u c e r e a n o i l o r m i ş c ă r i s ă n u fie p r e a b r u s c ă . D a c ă s c h i m ­ b a r e a este p r e a bruscă, detectivul va avea o s a r c i n ă p r e a u ş o a r ă . In t i m p u l j o c u l u i copiii nu se u i t ă la c o n d u c ă t o r , ci n u m a i la p a r t i c i p a n ţ i i d i n faţa lor, c a î n t r - o o g l i n d ă . PRIVIREA Vom d e s e m n a în

secret

PARALIZANTĂ

conducătorul jocului

(cel c a r e

trage cu

o c h i u l ) . M e r g e m de la un c o p i l la a l t u l şi îi ş o p t i m la u r e c h e : „Nu tu eşti 71

B a r t o k Eva: Joc - bucurie - ochi strălucitori cel care trage cu ochiul!", i a r la u n u l d i n t r e c o p i i îi ş o p t i m „Tu eşti cel care trage c u ochiul!" L a u n s e m n a l d a t , c o p i i i î n c e p s ă s e p l i m b e p r i n s a l ă , î n t o a t e d i r e c ţ i i l e , fiind a t e n ţ i u n u l l a celălalt. C e i c ă r o r a c o n d u c ă t o r u l j o c u l u i l e f a c e s e m n c u o c h i u l s e a ş e a z ă p e p o d e a , d a r n u a u v o i e să-1 d e a d e g o l p e cel c a r e e s t e c o n d u c ă t o r u l . A t u n c i c â n d r ă m â n e d o a r u n singur copil în picioare şi se dezvăluie identitatea c o n d u c ă t o r u l u i , j o c u l p o a t e f i c o n t i n u a t p r i n d e s e m n a r e a u n u i novi c o n d u c ă t o r . LABIRINTUL F u l g d e N e a t r e b u i e s ă p a r c u r g ă u n l a b i r i n t dificil, d a r ştie c ă s i n g u r n u v a r e u ş i şi, d e a c e e a , c e r e a j u t o r d e l a p r i e t e n u l lui, V â n t i l ă , c a r e î l „su­ flă" p e F u l g d e N e a p r i n l a b i r i n t , c ă u t â n d i e ş i r e a , f ă r ă c a a c e s t a s ă s e l o ­ vească d e p e r e ţ i i l a b i r i n t u l u i . C o n s t r u i m u n l a b i r i n t d i n c r e i o a n e p e m a s ă ş i a ş e z ă m u n c o c o l o ş d e v a t ă l a i n t r a r e . C o p i l u l a r e s a r c i n a s ă sufle a c e s t cocoloş p r i n l a b i r i n t , p â n ă l a ieşire. A c e s t e x e r c i ţ i u d e z v o l t ă ş i m o t r i c i t a t e a organelor fono-articulatorii.

Constanta formei OBIECTE ASCUNSE A d u n ă m m a i m u l t e o b i e c t e p l a t e (de ex., h â r t i e , p i a p t ă n , l i n g u r ă , o g l i n d ă , c r e i o n , foarfecă, p e r i u ţ ă d e d i n ţ i , r a d i e r ă , c a r t e , v e d e r e , c l a m ă , cheie, caiet, C D , cuţit, n a s t u r i , ac, batistă, liniar, b e ţ i ş o r p e n t r u u r e c h e , c i o c o l a t ă e t c ) , a p o i l e a c o p e r i m c u o e ş a r f ă , î n a ş a fel î n c â t s ă s e v a d ă d o a r o m i c ă p a r t e d i n fiecare obiect. S a r c i n a copilului este să d e n u m e a s ­ că obiectele, f ă r ă să le a t i n g ă . J O C U L DE-A D E T E C T I V I I S u n t e m detectivi. Sarcina noastră este să găsim pe o h â r t i e de î m p a ­ c h e t a t f o r m e l e i d e n t i c e , i n d i f e r e n t d e c u l o a r e ş i d i m e n s i u n e . „Incercuieşte stelele!"

sau

„Incercuieşte pătratele!" PĂDUREA DE LITERE

S a r c i n a c o p i l u l u i e s t e s ă a l e a g ă o a n u m i t ă l i t e r ă d i n t r - u n set d e l i t e r e de t i p u r i , m ă r i m i şi c u l o r i d i f e r i t e . „Alege toate literele „c" mici, de tipar!"

72

Percepţia vizuala

Diferenţierea fond-figură VÂNĂTOARE DE F O R M E V o m „ v â n a " diferite f o r m e î n sală. V o m c ă u t a o b i e c t e r o t u n d e (de ex. f a r f u r i e , sticlă d e l a m p ă , f u n d u l p a h a r u l u i , c a p d e p i u n e z ă e t c ) , d r e p t u n ­ g h i u l a r e (de ex. c a r t e , s u p r a f a ţ a mesei, t a v a n u l , r a m ă e t c ) , d r e p t e î n p o ­ ziţie v e r t i c a l ă (de ex. t o c u l uşii, p i c i o r u l m a s e i , p i c i o r u l s c a u n u l u i , c o a d a m ă t u r i i e t c ) , d r e p t e î n poziţie o r i z o n t a l ă (de ex. p r a g u l , c o n d u c t e , m a r g i ­ nea covorului, m a r g i n e a mesei etc). INVENTARUL CULORILOR T r e b u i e s ă i n v e n t a r i e m c â t e o b i e c t e d e o a n u m i t ă c u l o a r e s e află î n s a l ă . V o m c ă u t a o b i e c t e r o ş i i , a l b e , m a r o e t c . C â t e a ţ i găsit? VÂNĂTOAREA DE C U L O R I Participanţii t r e b u i e să observe cât m a i a t e n t î m b r ă c ă m i n t e a celorlalţi. Pe baza indicaţiilor conducătorului de joc, ei trebuie să caute o a n u m i t ă culoare şi să p u n ă m â n a pe un a s e m e n e a articol de î m b r ă c ă m i n t e , d a r hu pe î m b r ă c ă m i n t e a p r o p r i e , ci pe a celorlalţi. „Să verde!

căutăm,

să căutăm...

culoarea

roşie!

Să căutăm,

să

căutăm...

culoarea

etc." RECHINII DE CULOARE

D e s e n ă m d o u ă linii p a r a l e l e , la o d i s t a n ţ ă de cea. 3 m î n t r e ele. In „ m a r e a " d i n t r e ele î n o a t ă u n r e c h i n . A t u n c i c â n d u n p a r t i c i p a n t strigă, d e ex., „Vin albaştri!", a t u n c i t o ţ i t r e b u i e s ă a l e r g e p e p a r t e a c e a l a l t ă , i a r r e c h i n u l î n c e a r c ă să-i p r i n d ă . C e i c a r e p o a r t ă u n a r t i c o l d e î m b r ă c ă m i n t e c u c u l o a r e a specificată p o t s ă t r e a c ă m a r e a fără p r o b l e m e , p e n t r u c ă re­ c h i n u l n u î i p o a t e p r i n d e . J o c u l c o n t i n u ă p r i n s t r i g a r e a u n e i alte culori. I n u r m ă t o a r e a t u r ă , r o l u l r e c h i n u l u i v a f i j u c a t d e cel c a r e e s t e p r i n s d e rechin. EXAMINARE Copiii stau în cerc, cu excepţia e x a m i n a t o r u l u i , c a r e r ă m â n e în picioa­ r e . C o n d u c ă t o r u l j o c u l u i îi p u n e o î n t r e b a r e ( d e ex., „Cine are pantaloni de culoare

maro?

Cine are ochi albaştri?

Cine nu are părul scurt?

Cine poartă cer­

cei?"), l a c a r e , c a s ă r ă s p u n d ă , e x a m i n a t o r u l t r e b u i e s ă s e u i t e a t e n t l a cei-

B a r t o k Eva: Joc - bucurie - ochi strălucitori lalţi ş i s ă r o s t e a s c ă n u m e l e c e l o r l a c a r e s e r e f e r ă î n t r e b a r e a . J o c u l p o a t e f i c o n t i n u a t cu un n o u copil care j o a c ă rolul e x a m i n a t o r u l u i . VÂNĂTOAREA DE V I E R M I F a c e m „ v i e r m i " d i n sfori d e c u l o r i d i f e r i t e . P â n ă c â n d c o n d u c ă t o r u l j o ­ c u l u i î i î m p r ă ş t i e p r i n sală, p a r t i c i p a n ţ i i s t a u c u o c h i i î n c h i ş i . J o c u l î n c e ­ p e d u p ă c e t o ţ i „ v i e r m i i " a u a j u n s l a l o c u l lor. „ M i e r l e l e " ( a d i c ă c o p i i i ) a u sarcina s ă a d u n e cât m a i m u l ţ i viermi, î n t r - u n t i m p cât m a i scurt. T E VĂD! Şeful d e t r i b î l î n v a ţ ă p e c o p i l u l i n d i a n . N e u i t ă m p e g e a m ş i u n u l d i n ­ t r e c o p i i v e d e ceva ( d e e x . , „Văd o maşină albă!" s a u „Văd o cutie poştală!"). P a r t e n e r u l lui a r e s a r c i n a s ă g ă s e a s c ă c â t m a i r e p e d e o b i e c t u l n u m i t , a p o i v a c ă u t a u n a l t o b i e c t , p e c a r e p a r t e n e r u l l u i v a t r e b u i să-1 c a u t e . J o c u l p o a t e fi c o n t i n u a t cu obiectele aflate în sală, a p o i cu răsfoirea u n o r c ă r ţ i c u m u l t e i m a g i n i , i l u s t r a ţ i i . P u t e m folosi ş i o r a m ă d e o c h e l a r i g o a l ă p e n ­ t r u a „ o b s e r v a m a i u ş o r o b i e c t u l " . P a r t e n e r i i n u a u voie s ă s e a j u t e c u ges­ t u r i sau s e m n e nonverbale. OCHI DE FULGER O c h i d e fulger, i n d i a n u l , v e d e t o t - n i m i c n u p o a t e r ă m â n e a s c u n s î n faţa lui. I n t i m p c e c o p i i i ies d i n sală, a s c u n d e m u n o b i e c t m i c î n s a l ă , î n a ş a fel î n c â t s ă n u f i e p r e a e v i d e n t , d a r s ă r ă m â n ă vizibil. O c h i d e f u l g e r (copilul) s e o p r e ş t e î n u ş ă ş i î n c e a r c ă s ă d e s c o p e r e u n d e e s t e a c e l o b i e c t . VÂNĂTOAREA DE L I T E R E S a r c i n a e s t e c ă u t a r e a u n e i l i t e r e î n c u v i n t e s a u î n t e x t e s c r i s e . „Suntem vânători şi vânăm litera „b".

Incercuieşte toate literele „b"!"

VÂNĂTOAREA DE C U V I N T E S a r c i n a e s t e c ă u t a r e a u n u i a n u m i t c u v â n t î n t r - u n t e x t scris. „Suntem vâ­ nători şi

vânăm

cuvântul „lampă".

Subliniază

71

toate

cuvintele „lampă" din

text!"

Percepţia vizuală

Discriminare vizuala CENUŞĂREASA A m d e v e n i t C e n u ş ă r e s e ş i t r e b u i e s ă f a c e m m u n c a ei. î n t r - u n vas, a m e s t e c ă m 100 g r d e b o a b e d e fasole, d e m a z ă r e , d e p o r u m b , d e l i n t e , s e m i n ţ e d e f l o a r e a soarelui, d e dovleac, m ă r g e l e colorate etc. F i e c a r e co­ pil p r i m e ş t e u n p u m n d i n a c e s t a m e s t e c , p e c a r e t r e b u i e s ă l e a l e a g ă d u p ă felul s e m i n ţ e l o r . î n t i m p u l j o c u l u i s e p o a t e a s c u l t a m u z i c ă s a u p o v e s t e a „noastră", adică a Cenuşăresei. POŞTAŞUL A v e m n e v o i e d e 10-12 p e r e c h i d e i m a g i n i . A ş e z ă m c â t e v a p ă p u ş i ş i a n i ­ m a l e d e p l u ş p r i n s a l ă ş i p u n e m c â t e o i m a g i n e î n f a ţ a lor. A c e a s t a v a f i s e m n u l ş i „ a d r e s a " lor. C o p i l u l v a j u c a r o l u l p o ş t a ş u l u i , p e r e c h e a i m a g i n i ­ l o r f i i n d s c r i s o a r e a p e c a r e t r e b u i e s ă o î n m â n e z e . L a î n c e p u t v o m folosi imagini foarte diferite, apoi p u t e m trece la i m a g i n i care p o t fi diferenţia­ te din ce în ce mai greu.

B a r t o k Eva: Joc - bucurie - ochi strălucitori O ABILITATE SPECIALĂ P a r t i c i p a n ţ i i t r e b u i e s ă p i p ă i e u n a n u m i t o b i e c t , a p o i să-1 a l e a g ă d i n t r e m a i m u l t e obiecte d o a r pe cale tactilă. J o c u l p o a t e fi j u c a t şi cu f o r m e şi cu l i t e r e s a u n u m e r e d e c u p a t e d i n h â r t i e a b r a z i v ă . „Pipăie obiectele pe care ţi le pun în mână! Acum le iau, iar tu trebuie să le cauţi printre mai multe obiecte!" „SPIRIDUŞII PIPĂITORI" P u n e m m a i m u l t e o b i e c t e î n t r - u n sac. S p i r i d u ş i i p i p ă i t o r i (copiii) t r e ­ buie să r e c u n o a s c ă obiectele, d o a r pipăindu-le. Se p o a t e j u c a şi în u r m ă t o ­ r u l m o d : copiii ţin m â i n i l e la spate şi d a u d i n m â n ă în m â n ă obiecte m a i m i c i . „De câte obiecte vă puteţi aminti?" „In ce ordine le-aţi primit?" ( d e z v o l t a ­ rea memoriei) SĂ NE CĂUTĂM PERECHEA S u n t e m angajaţii unei agenţii m a t r i m o n i a l e . S u n t e m foarte b u n i în a g ă s i o b i e c t e c a r e s e p o t r i v e s c s a u s u n t i d e n t i c e ; p u t e m s ă f a c e m a c e s t lu­ c r u f ă r ă s ă n e u i t ă m l a ele. A v e m n e v o i e d e d o u ă c h e i , c r e i o a n e , r a d i e r e , linguriţe, bucăţi de textile de diferite t e x t u r i (mătase, flotir, lână, m a t e r i a l sintetic), b u c ă ţ i d e b u r e t e , d i s c u r i d e l e m n , d o p u r i , n a s t u r i d e d i f e r i t e m ă ­ r i m i etc. I m p r ă ş t i e m aceste obiecte pe o m a s ă şi le a c o p e r i m cu o eşarfă. Copiii t r e b u i e să caute p e r e c h i l e sub eşarfă, pe cale tactilă. ÎN ÎNTUNERIC Sarcina n o a s t r ă este să p u n e m în o r d i n e obiecte cu aceeaşi f o r m ă , d a r de diferite m ă r i m i . V o m cere copiilor să le p u n ă în o r d i n e crescătoare d u p ă m ă r i m e , c u ochii legaţi. CENUŞĂREASA ÎN Î N T U N E R I C C o p i i i t r e b u i e s ă sorteze bile sau n a s t u r i m i c i d u p ă m ă r i m e sau m a t e ­ rial, d o a r pe cale tactilă. GHIŢĂ GHICITORUL G h i ţ ă G h i c i t o r u l îşi m e r i t ă p e d e p l i n n u m e l e . C o p i i i s e î m p r ă ş t i e p r i n sală, p ă s t r â n d l i n i ş t e a . G h i ţ ă G h i c i t o r u l , a v â n d o c h i i l e g a ţ i , b a t e o d a t ă d i n p a l m e . L a a c e s t s e m n a l , t o ţ i î m p i e t r e s c î n l o c u l î n c a r e s e află. G h i ­ ţă Ghicitorul porneşte într-o a n u m i t ă direcţie şi trebuie să ghicească cine e s t e p r i m u l j u c ă t o r p e care-1 î n t â l n e ş t e , p i p ă i n d u - i faţa ( p ă r u l , î m b r ă c ă -

Percepţia tactil-kinestezică m i n t e a , mâinile). Dacă G h i ţ ă G h i c i t o r u l r e c u n o a ş t e corect cine este jucă­ torul, jocul poate fi continuat p r i n schimbarea rolurilor. TU AI FOST! I m p ă r ţ i m g r u p u l în d o u ă părţi egale. Copiii d i n p r i m a j u m ă t a t e se a ş e a z ă p e p o d e a , r ă s p â n d i ţ i p r i n s a l ă , ş i îşi î n c h i d o c h i i . î n f a ţ a f i e c ă r u i copil se aşează câte un m e m b r u d i n cealaltă j u m ă t a t e a g r u p u l u i şi p u n e m â i n i l e p e u m ă r u l celui c u o c h i i închişi. P a r t i c i p a n t u l „ o r b " v a p i p ă i pă­ r u l , o b r a z u l ş i m â i n i l e p a r t e n e r u l u i . E l v a face o b s e r v a ţ i i c u v o c e t a r e ( d e ex., a r e p ă r u l l u n g , a r e u r e c h i l e m i c i e t c ) . D u p ă a c e e a , p a r t i c i p a n ţ i i c a r e au ochii deschişi se aliniază; participanţii „orbi" deschid ochii şi încearcă s ă g h i c e a s c ă c i n e le-a fost p a r t e n e r . ELECTROCUTARE S t ă m î n cerc, î n picioare sau aşezaţi p e p o d e a , n e ţ i n e m d e m â n ă c u o c h i i î n c h i ş i . C o n d u c ă t o r u l j o c u l u i s t r â n g e m â n a c e l u i c a r e s e află a l ă t u r i , iar acesta t r e b u i e să t r a n s m i t ă s t r â n g e r e a m â i n i i m a i d e p a r t e . TABLA DE DESEN P a r t i c i p a n ţ i i au s a r c i n a de a ghici f o r m e l e d e s e n a t e cu d e g e t u l pe spa­ t e , î n p a l m ă s a u p e d o s u l m â i n i i , d e a l e i m i t a s a u a l e a l e g e d i n t r e for­ m e l e d e s e n a t e şi v ă z u t e a n t e r i o r . Se p o a t e j u c a şi cu litere sau cu n u m e r e . „închide ochii! Ce am desenat pe spatele tău?" D e s e n ă m î n c e t ,

p e n t r u ca p a r ­

ticipantul să p o a t ă observa şi ghici m a i uşor ce am desenat. OPERE DE ARTĂ Copiii încearcă să d e s e n e z e cu ochii închişi o figură simplă (un o m , o c a s ă , u n c o p a c , u n o m d e z ă p a d ă , o m a ş i n ă e t c ) , a p o i verifică c e le-a ieşit. S c r i e m c e v a c u o c h i i î n c h i ş i , a p o i v e r i f i c ă m c e n e - a ieşit. TELEFONUL

RITMIC

N e a l i n i e m u n u l î n spatele celuilalt. C o n d u c ă t o r u l j o c u l u i b a t e u ş o r u n r i t m s i m p l u p e spatele c o p i l u l u i d i n faţa lui. A c e s t a t r a n s m i t e r i t m u l m a i d e p a r t e , b ă t â n d u - 1 , l a r â n d u l l u i , p e s p a t e l e c e l u i d i n f a ţ a sa. C o p i l u l d i n faţă ( p r i m u l d i n r â n d ) v a b a t e r i t m u l d i n p a l m e . J o c u l p o a t e f i c o n t i n u a t folosind u n r i t m n o u ş i d e s e m n â n d u n a l t c o n d u c ă t o r d e j o c .

B a r t o k E v a : / o c - bucurie - ochi strălucitori M Â R Â I E SAU N U M Â R Â I E ? I n m u l ţ i m e a d e s u n e t e a u z i m d i f e r i t e s u n e t e . C o p i i i îşi p u n m â n a p e laringe şi î n c e a r c ă să simtă d a c ă s u n e t u l „ m â r â i e " sau nu (adică d a c ă s u n t consoane sonore, respectiv surde).

80

B a r t o k Eva: Joc - bucurie - ochi strălucitori Scopul jocurilor de diferenţiere

mai jos

între fond şi forma

este dezvoltarea acustică,

atenţiei auditive,

precum şi

a

a

discriminării

capacităţii de auditive.

Atenţia auditivă t

BOMBA A s c u n d e m î n sală u n c e a s d e ş t e p t ă t o r c a r e t i c ă i e t a r e . C o p i l u l v a a v e a s a r c i n a de a g ă s i c e a s u l u r m ă r i n d t i c ă i t u l . „Ascultă! Unde ticăie bomba?" MUZICĂ MAGICĂ U n copil iese d i n sală, iar n o i a s c u n d e m u n obiect. C o p i l u l r e v i n e î n sală ş i n o i î n c e p e m s ă z u m z ă i m î n c e t . D a c ă c o p i l u l s e a p r o p i e d e obiect, z u m z e t u l d e v i n e m a i tare. D a c ă se î n d e p ă r t e a z ă de obiect, intensitatea z u m z e t u l u i scade. D u p ă ce acesta găseşte obiectul, j o c u l p o a t e fi c o n t i n u ­ at cu un alt copil. DE-A V-ATI A S C U N S E L E A U n c o p i l iese d i n sală, i a r u n a l t u l s e a s c u n d e u n d e v a (sub m a s ă , î n d u ­ l a p , î n colţ e t c ) , î n a ş a fel î n c â t s ă n u p o a t ă f i v ă z u t . I I c h e m ă m î n a p o i p e c o p i l u l ieşit, c a r e t r e b u i e s ă s e o p r e a s c ă î n u ş ă ş i s ă o b s e r v e d e u n d e s e a u d e v o c e a c o p i l u l u i a s c u n s ( m i e u n a t , l ă t r a t , m â r â i t e t c ) . D u p ă c e s e gă­ seşte copilul, j o c u l p o a t e f i c o n t i n u a t p r i n s c h i m b a r e a rolurilor. ASCULTAT „Staţi în linişte şi ascultaţi sunetele lumii exterioare! Ce se aude din curte,

de

pe coridor, din stradă? Ce produce sunetele acestea?" ( d e e x . , l ă t r a t , c l a x o n a t , g l a s u l c l o p o t e l o r , v o r b i t , s u n e t e d e p a ş i , s e m n a l d e t r e n e t c ) . Care sunet s-a auzit cel mai tare? Care sunet s-a auzit cel mai puţin? Din ce direcţie veneau sunetele? PUIŞORI U n u l d i n t r e copii v a j u c a rolul p a z n i c u l u i , c a r e stă l a p â n d ă s ă v a d ă c â n d soseşte v u l t u r u l . Ceilalţi vor f i p u i ş o r i i , c a r e a l e a r g ă p r i n sală. D a c ă paznicul strigă „Atenţie!", toţi „puişorii" trebuie să r ă m â n ă nemişcaţi, p e n t r u ca vulturul să nu îi vadă. D u p ă trecerea pericolului, puişorii pot să alerge d i n nou, d a r n u m a i p â n ă la o n o u ă apariţie a vulturului.

Percepţia auditivă COMPANIE NESIGURĂ N e p l i m b ă m r e l a x a ţ i p r i n sală; d a c ă a u z i m u n a n u m i t s u n e t , s c h i m ­ b ă m direcţia. D a c ă acest l u c r u m e r g e bine, p u t e m creşte r i t m u l . STATUILE C o p i i i a l e a r g ă p r i n sală; d a c ă a u d u n a n u m i t s u n e t , e i t r e b u i e s ă î m ­ pietrească ca statuile. Cel pe c a r e c o n d u c ă t o r u l j o c u l u i îl atinge t r e b u i e să d e z v ă l u i e î n c e s t a t u i e s-a t r a n s f o r m a t . MAŞINI DE CURSE Atunci când sună muzica, maşinile pot merge repede; atunci când mu­ zica î n c e t e a z ă , m a ş i n i l e s e o p r e s c ş i ele ( f r â n â n d p u t e r n i c ) . I n t i m p c e aleargă, copiii imită mişcările cu c a r e se c o n d u c e m a ş i n a , ocolind obsta­ c o l e l e ( s c a u n e l e ) . C o p i i i t r e b u i e s ă fie a t e n ţ i s ă n u s e l o v e a s c ă î n t r e ei. HOPA-ŢOPA S ă r i m î n t r - u n picior pe muzică. Dacă muzica se opreşte, c o n t i n u ă n i p r i n a n e p l i m b a p r i n sală. TELEVIZORUL NU ARE SUNET Avem o a p a r i ţ i e la televizor, u n d e c â n t ă m un c â n t e c m a i lung. D i n c â n d în c â n d , „sonorul de la televizor se opreşte", iar noi c â n t ă m fără să ni se a u d ă vocea. Dacă c o n d u c ă t o r u l se o p r e ş t e d i n c â n t a t , toţi t r e b u i e să s e o p r e a s c ă d i n c â n t a t ş i să-şi m i ş t e b u z e l e f ă r ă s u n e t . D a c ă c o n d u c ă t o r u l j o c u l u i î n c e p e d i n n o u să c â n t e , ceilalţi p o t să c â n t e şi ei cu voce t a r e . La î n c e p u t n e o p r i m d i n c â n t a t l a sfârşitul u n u i r â n d d i n text, apoi î n l o c u r i d i n ce în ce m a i s u r p r i n z ă t o a r e , c h i a r şi la o silabă sau în mijlocul u n u i cuvânt. SUNETE MIŞCĂTOARE U n u l d i n t r e c o p i i stă c u o c h i i î n c h i ş i , i a r ceilalţi s t a u î n j u r u l lui, ţi­ n â n d în m â n ă instrumente muzicale. Unul dintre ei începe să cânte la i n s t r u m e n t . Cel c a r e stă î n mijlocul c e r c u l u i t r e b u i e s ă i n d i c e d i n c e di­ r e c ţ i e a v e n i t s u n e t u l şi să s p u n ă ce a a u z i t . „Sunetul cărui instrument l-ai auzit? Din ce direcţie a

venit sunetul? Arată-ne!"

Le

cerem

copiilor

să î n c e a ­

p ă s ă c â n t e l a i n s t r u m e n t u l lor î n t i m p c e n e p l i m b ă m . C o p i l u l c a r e a r e ochii închişi va indica sursa m i ş c ă t o a r e a s u n e t u l u i cu d e g e t u l arătător. Sunetele pol fi p r o d u s e şi cu ajutorul u n o r i n s t r u m e n t e muzicale i m p r o -

B a r t o k E v a : Joc - bucurie - ochi strălucitori v i z a t e ( p a h a r e c u a p ă , p i e t r e , ţevi d e a l u m i n i u , ţevi d e f i e r , b u c ă ţ i d e l e m ­ ne, ghiveciuri etc). PIRATUL ŞI COMOARA C o p i i i s u n t aşezaţi î n cerc. I n mijlocul c e r c u l u i stă u n „ p i r a t " c u ochii legaţi. S u b s c a u n u l p i r a t u l u i s e află o t a v ă d e m e t a l c u m u l ţ i b a n i m ă ­ r u n ţ i , a d i c ă c o m o a r a lui. Ceilalţi copii t r e b u i e să se a p r o p i e tiptil, pe r â n d , şi să fure c o m o a r a . Dacă reuşesc, rolurile se schimbă. Dacă pira­ tul îi a u d e , deschide ochii şi a r a t ă „hoţul", care va trebui să se întoar­ c ă l a l o c u l l u i . U r m e a z ă c a u n alt c o p i l s ă î n c e r c e s ă s e a p r o p i e t i p t i l d e comoară. CĂŢELUL ŞI OSUL U n u l d i n t r e c o p i i stă î n m i j l o c u l c e r c u l u i , î n faţa lui f i i n d a ş e z a t u n b ă ţ . El joacă rolul „căţelului", care d o a r m e cu c a p u l aplecat şi cu ochii închişi. U n u l d i n t r e ceilalţi copii î n c e a r c ă s ă f u r e „osul". D a c ă copilul c a r e j o a c ă rolul căţelului a u d e zgomote, va a r ă t a în direcţia sunetului şi „ h o ţ u l " tre­ b u i e s ă s e î n t o a r c ă l a l o c u l lui. I n t u r a u r m ă t o a r e , r o l u l „ c ă ţ e l u l u i " v a f i j u c a t de copilul care reuşeşte să fure osul. MIMOZA C o p i i i s t a u î n c e r c , î n l i n i ş t e . U n u l d i n t r e e i stă î n m i j l o c u l c e r c u l u i , c u o c h i i î n c h i ş i . U n u l d i n t r e cei d i n c e r c p o r n e ş t e î n s p r e c o p i l u l d i n mijloc ş i î n c e a r c ă să-1 a t i n g ă , f ă r ă c ă a c e s t a să-1 a u d ă . C o p i l u l c u o c h i i î n c h i ş i t r e ­ b u i e s ă f i e f o a r t e a t e n t ş i v a a r ă t a î n d i r e c ţ i a s u n e t u l u i . D a c ă a r a t ă s p r e cel c a r e s e a p r o p i e , a c e s t a t r e b u i e s ă s e î n t o a r c ă l a l o c u l lui ş i u r m e a z ă u n a l t c o p i l . C e l c a r e r e u ş e ş t e s ă a t i n g ă j u c ă t o r u l d i n m i j l o c v a face s c h i m b d e locuri cu acesta. REGELE LINIŞTII U n u l d i n t r e c o p i i s e a ş e a z ă î n c a p ă t u l sălii ş i v a j u c a r o l u l R e g e l u i Li­ n i ş t i i . E l a r a t ă c ă t r e u n c o p i l , c a r e s e r i d i c ă f ă r ă s ă facă z g o m o t ş i p o r n e ş ­ t e c ă t r e el. C e i l a l ţ i t r e b u i e s ă fie a t e n ţ i d a c ă a c e s t a r e u ş e ş t e s ă a j u n g ă l a R e g e l e L i n i ş t i i f ă r ă s ă facă z g o m o t . D a c ă r e u ş e ş t e , cei d o i c o p i i îşi s t r â n g m â n a ş i fac s c h i m b d e l o c u r i , p r i m u l d e v e n i n d R e g e l e L i n i ş t i i . D a c ă n u r e u ş e ş t e , t r e b u i e s ă s e î n t o a r c ă l a l o c u l lui, p u t â n d s ă î n c e r c e d i n n o u m a i târziu.

SI

Percepţia auditivă CE CEAŢĂ DEASĂ! S a r c i n a p a r t i c i p a n t u l u i l a j o c e s t e s ă a j u n g ă l a ţ i n t ă p r i n „ c e a ţ ă " (cu o c h i i legaţi), b a z â n d u - s e d o a r pe s i m ţ u l a u z u l u i . C i n e v a stă la o a n u m i t ă d i s t a n ţ ă (şi r ă m â n e a c o l o ) ş i s c o a t e î n c o n t i n u u s u n e t e ( b a t e d i n p a l m e , scutură un clopoţel, fluieră etc). T r e b u i e să ajungă la această p e r s o a n ă ghidându-se d u p ă sunet. VOCEA

FIRAVĂ

„ P i a t r a m a g i c ă " p o a t e f i g ă s i t ă d o a r î n t i m p u l n o p ţ i i . N e e s t e d e aju­ tor „o voce firavă", c a r e ne c ă l ă u z e ş t e p r i n î n t u n e r i c . A s c u n d e m în sală o piatră sau un obiect mic, c a r e va fi p i a t r a magică. L e g ă m la ochi copilul şi, m e r g â n d p e l â n g ă el, e m i t e m î n c o n t i n u u u n a n u m i t s u n e t (cu u n c l o ­ p o ţ e l , f l u i e r a t , sâsâit e t c ) , c u d i f e r i t e i n t e n s i t ă ţ i , c ă l ă u z i n d u - 1 astfel s p r e obiectul ascuns. Sarcina copilului este să găsească „piatra magică". ÎN ÎNTUNERIC, PRIN MULŢIMEA SUNETELOR C o p i i i s t a u î m p r ă ş t i a ţ i p r i n s a l ă , e i f i i n d c o p a c i i . U n u l d i n t r e ei, a v â n d o c h i i l e g a ţ i , t r e b u i e s ă t r e a c ă p r i n „ p ă d u r e a " f o r m a t ă d e ei. C a s ă n u s e lovească de copaci, ceilalţi t r e b u i e să scoată diferite s u n e t e d a c ă copilul cu o c h i i l e g a ţ i a j u n g e î n a p r o p i e r e a lor. S a r c i n a c o p i l u l u i e s t e s ă a j u n g ă l a c e ­ l ă l a l t c a p ă t a l sălii. PETRICĂ SPUNE... C o n d u c ă t o r u l j o c u l u i d ă d i f e r i t e indicaţii; ceilalţi t r e b u i e s ă facă c e e a c e l e s p u n e el, d a c ă î n a i n t e a f i e c ă r e i i n d i c a ţ i i e l s p u n e u r m ă t o a r e a f r a z ă : „ P e t r i c ă s p u n e . . . " ( D e ex., „Petrică spune să bateţi din palme de trei ori!", „Pe­ trică spune daţi din cap)!", „Scurmaţi cu piciorul drept!" - d a c ă a ţ i fost a t e n ţ i , în ultimul caz nu t r e b u i e să u r m a ţ i indicaţia e t c ) . Dacă copiii s u n t cu ochii legaţi, aceştia vor fi atenţi, într-adevăr, la c o n d u c ă t o r u l j o c u l u i , fără să-i i m i t e p e ceilalţi. EMOŢII C o p i l u l s t ă c u s p a t e l e l a n o i ş i î n c e a r c ă s ă g h i c e a s c ă c e f a c e m ( d e ex., i m i t ă m plânsul, g e a m ă t u l , râsul, suspinul, m â r â i t u l nervos e t c ) . V o m dis­ c u t a c e s i m t o a m e n i i c â n d fac a c e s t e l u c r u r i ( t r i s t e ţ e , veselie, d u r e r e e t c ) . C â n d s-a s i m ţ i t c o p i l u l î n a c e s t fel? J o c u l p o a t e f i c o n t i n u a t p r i n s c h i m b a ­ rea rolurilor.

B a r t o k E v a : Joc - bucurie - ochi strălucitori SEMAFORUL C o p i i i s e a l i n i a z ă l a linia d e start, c o n d u c ă t o r u l j o c u l u i s t â n d c u spa­ t e l e l a c e a . 4 m e t r i d e ei. A c e s t a î n c e p e s ă n u m e r e , a p o i , a j u n g â n d l a u n a n u m i t n u m ă r , s t r i g ă „Stop! Nu te mişca!" şi se î n t o a r c e d i n t r - o d a t ă . De ex. „1,2,3,4, Stop! Nu te mişca!" C e i c a r e se m i ş c ă , c h i a r şi n u m a i p u ţ i n , s u n t trimişi î n a p o i la linia de start. J o c u l c o n t i n u ă p â n ă c â n d toţi p a r t i c i p a n ţ i i ajung la ţintă. Cel c a r e a ajuns p r i m u l la ţintă va fi c o n d u c ă t o r u l j o c u l u i în tura următoare. 4 - BATEM DIN PALME - 6 N e j u c ă m î n p e r e c h i ş i n u m ă r ă m p e r â n d p â n ă l a o s u t ă . î n l o c u l fie­ c ă r u i n u m ă r divizibil c u 5 b a t e m d i n p a l m e . (1-2-3-4- b a t e m d i n p a l m e -6-7-8-9- b a t e m d i n p a l m e -11-12-13-14- b a t e m d i n p a l m e -16-...). P u t e m c o n t i n u a j o c u l n u m ă r â n d î n a p o i de la o s u t ă sau de Ia 50.

Diferenţierea fond-formâ auditivă URECHE FINĂ U r e c h e fină, i n d i a n u l , a u d e t o a t e s u n e t e l e , c h i a r ş i a t u n c i c â n d este z g o m o t . P u n e m m u z i c ă şi, î n s p a t e l e c o p i l u l u i , s c o a t e m d i f e r i t e s u n e t e , c u ajutorul u n o r obiecte. Copilul va s e m n a l a că a auzit un sunet, ridicându-şi d e g e t u l a r ă t ă t o r . E l p o a t e s ă a l e a g ă u n a n u m i t s u n e t ( d e ex., s u n e t u l clo­ p o ţ e l u l u i ) ş i s ă fie a t e n t d o a r l a a c e s t a . I n a c e s t c a z , e l t r e b u i e s ă d e a u n s e m n d o a r atunci c â n d a u d e s u n e t u l respectiv. S U N E T U L CEL MAI SIMPATIC Doi d i n t r e copii stau cu ochii închişi. Ceilalţi p a r t i c i p a n ţ i se î m p r ă ş t i e p r i n s a l ă şi, l a u n s e m n a l d a t , e m i t u n a n u m i t s u n e t ( f l u i e r ă , f r e d o n e a ­ z ă u n c â n t e c , p l e s c ă i e , îşi d r e g v o c e a e t c ) . C o p i i i c u o c h i i î n c h i ş i a s c u l t ă c a v a l c a d a d e s u n e t e , a p o i a l e g cel m a i s i m p a t i c s u n e t d i n t r e e l e ş i s e î n ­ d r e a p t ă c ă t r e s u r s a sa. J o c u l p o a t e f i c o n t i n u a t p r i n s c h i m b a r e a r o l u r i l o r . SĂ C H E M Ă M PUII F o r m ă m p e r e c h i d e „ a n i m a l e " : u n u l d i n t r e c o p i i v a f i m ă m i c a , i a r ce­ l ă l a l t p u i u l . T o a t e p e r e c h i l e s e î n ţ e l e g a s u p r a u n u i s u n e t : a ş a îşi v a c h e m a m ă m i c a p u i u l , d a c ă a c e s t a s e p i e r d e . P u i i îşi î n c h i d o c h i i ( p e n t r u c ă s u n t î n c ă a t â t d e m i c i c ă , d e o c a m d a t ă , n u l i s-au d e s c h i s o c h i i ) , i a r m a m e l e s e K6

Percepţia auditivă î n d e p ă r t e a z ă d e e i şi, l a u n m o m e n t d a t , î n c e p să-i c h e m e . A c e ş t i a t r e b u i e s ă a i b ă grijă s ă n u s e l o v e a s c ă d e ceilalţi p u i . S i n g u r u l mijloc d e c o m u n i c a ­ r e e s t e s u n e t u l c o m u n ş i i n t o n a ţ i a . L a s f â r ş i t u l j o c u l u i , p u t e m face s c h i m b de roluri, apoi discutăm experienţele trăite în ambele roluri. P e n t r u a d e t e n s i o n a atmosfera, p u t e m o r g a n i z a u n „cor d e a n i m a l e " : l a u n s e m n a l d a t , fiecare a n i m a l v a scoate î n c o n t i n u u s u n e t u l stabilit. A t u n c i c â n d c o n d u c ă t o r u l j o c u l u i îşi r i d i c ă b r a ţ u l , c o r u l „ c â n t ă " m a i p u ­ t e r n i c , i a r a t u n c i c â n d îşi c o b o a r ă b r a ţ u l , „ c o r u l " c â n t ă m a i î n c e t . R e p e ­ t ă m d e 2-3 o r i . CĂUTĂTORUL DE ZGOMOTE C ă u t ă t o r u l d e z g o m o t e , i n d i a n u l , şi-a m e r i t a t p e d e p l i n n u m e l e . C u o muzică de f u n d a l (casetofon sau calculator), la î n c e p u t m a i încet, apoi la v o l u m m e d i u , c o p i l u l t r e b u i e s ă r e p e t e c u v i n t e t r i - , bi- s a u m o n o s i l a b i c e . L a î n c e p u t v o m folosi c u v i n t e c a r e d i f e r ă m u l t î n p r o n u n ţ i e , a p o i c r e ş t e m t r e p t a t nivelul d e d i f i c u l t a t e . D e ex., r e p e d e , Lucica, e ş a r f ă , ajutor, aba­ tor, a m a t o r , c a r t e , b e r e , a c t o r , c u r t e , p a r t e , a r t e , d ă , ci, u n , d o i , p l o i , o i e t c . „Repetă cuvintele pe care ţi

le spun!"

Atunci c â n d jocul m e r g e deja bine pe fundalul muzical, î n r e g i s t r ă m pe o casetă (dictafon, calculator) gălăgia făcută de copii, pe c a r e o a d ă u g ă m a p o i la f u n d a l u l muzical. C o p i l u l a r e sarcina să r e p e t e cuvinte şi fraze pe acest fundal. CASTELUL FERMECAT I n t r a r e a în castelul f e r m e c a t este î n g r e u n a t ă de o vrajă c i u d a t ă : pu­ t e m face u n p a s c ă t r e c a s t e l d o a r a t u n c i c â n d p a r t i c i p a n t u l l a j o c îşi a u d e p r o p r i u l n u m e ; a t u n c i c â n d a u d e alte c u v i n t e , n u a r e voie s ă î n a i n t e z e . D e s e m n ă m l o c u l c a s t e l u l u i f e r m e c a t î n c e l ă l a l t c a p ă t a l sălii, a p o i e n u m e ­ r ă m , c u o voce m o n o t o n ă , o serie d e c u v i n t e , s p u n â n d , d i n c â n d î n c â n d , şi n u m e l e copilului. O a l t e r n a t i v ă a j o c u l u i p r e s u p u n e c a p a r t i c i p a n t u l l a j o c să-şi a l e a g ă u n n u m e n o u ş i s ă r e a c ţ i o n e z e n u m a i l a a c e s t n u m e . I n a c e s t c a z , n u a r e voie s ă î n a i n t e z e a t u n c i c â n d îşi a u d e p r o p r i u l n u m e . ALERGIE C o n d u c ă t o r u l jocului va e n u m e r a câteva cuvinte, r e p e t â n d a n u m i t e c u v i n t e d e m a i m u l t e o r i . A u / i n d u n a n u m i t c u v â n t , stabilit î n p r e a l a b i l , c o p i i i t r e b u i e s ă r i d i c e d i n u r n e i i (să ( l i p e a s c ă , s ă s c u t u r e d i n p i c i o a r e , s ă

sv

B a r t o k E v a : Joc - bucurie - ochi strălucitori a p l a u d e etc.). V o m e n u m e r a 3 5 - 4 0 d e c u v i n t e , p r i n t r e c a r e c u v â n t u l sta­ bilit v a a p ă r e a d e cea. 1 0 o r i . C i t i ţ i c u v i n t e l e c u v o c e m o n o t o n ă p e c â t p o ­ sibil, a v â n d g r i j ă s ă n u a c c e n t u a ţ i i n v o l u n t a r s a u s ă n u m a r c a ţ i c u v â n t u l stabilit c u v r e u n gest n o n v e r b a l . „Eşti alergic la cuvântul „pisică", zitul

cuvântului:

de aceea începi să scuturi din umeri la au­

pisică!"

L a u r m ă t o a r e a î n t â l n i r e p u t e m a l c ă t u i o n o u ă listă d e c u v i n t e , î n c a r e v a f i r e p e t a t u n alt c u v â n t l a c a r e c o p i i i t r e b u i e s ă r e a c ţ i o n e z e . LA PESCUIT DE C U V I N T E S a r c i n a n o a s t r ă este s ă „ p e s c u i m " u n a n u m i t c u v â n t d i n t r - o m u l ţ i m e de cuvinte, în timp ce în fundal se a u d e muzică. P u n e m muzică şi rostim, c u v o c e m o n o t o n ă , u n şir d e c u v i n t e ( 3 5 - 4 0 d e c u v i n t e ) . U n a n u m i t c u ­ vânt, stabilit î n prealabil, v a a p ă r e a d e m a i m u l t e o r i p r i n t r e c u v i n t e (de c e a . 1 0 o r i ) . A c e s t c u v â n t t r e b u i e s ă fie „ p e s c u i t " d e c o p i l a t u n c i c â n d î l aude, i m i t â n d , cu un băţ, mişcarea p r i n c a r e se scoate peştele pescuit şi s t r i g â n d : „Hopa!". D e ex., c u v â n t u l - ţ i n t ă e s t e c a ş c a v a l . Ş i r u l d e c u v i n t e v a fi l i n g u r i ţ ă , caşcaval, s o a r e , p ă p u ş ă , s a r e , c a ş c a v a l , televizor, c a ş c a v a l , sală, ploaie, băiat, creion, caşcaval, caşcaval, r o b i n e t , n o r etc. P e n t r u u r m ă t o a r e a ş e d i n ţ ă a l c ă t u i m o n o u ă listă d e c u v i n t e , iar co­ pilul t r e b u i e să „pescuiască" un alt c u v â n t . S c h i m b ă m şi f u n d a l u l sonor, c r e s c â n d g r a d u l de dificultate a j o c u l u i de la o ş e d i n ţ ă la alta: m u z i c ă in­ strumentală, melodii într-o limbă străină, melodii în limba m a t e r n ă , me­ lodii p e n t r u copii, discuţii la r a d i o , voci de copii, s u n e t e şi z g o m o t e c a r e se schimbă brusc. REACŢII E n u m e r ă m m a i m u l t e propoziţii, iar copilul trebuie să reacţioneze cât m a i r e p e d e l a a u z u l u n u i c u v â n t s t a b i l i t î n p r e a l a b i l . „Miaună dacă auzi cuvântul

„pisică"!"

„Petrică are un câine. Petrică are o pisică. Petrică are o găină. Petrică are o pasăre. Petrică are o pisică etc."

XX

Percepţia auditivă Acest j o c p o a t e f i j u c a t d e m a i m u l t e ori, stabilind, d e fiecare d a t ă , u n a l t c u v â n t l a c a r e c o p i l u l t r e b u i e s ă r e a c ţ i o n e z e (să s c o a t ă u n s u n e t , să-şi p r i n d ă urechile, să tuşească etc). C U V I N T E ASCUNSE A d u l t u l s p u n e o p o v e s t e s a u o p o v e s t i r e c a r e c o n s t ă d i n 15-20 d e p r o ­ p o z i ţ i i , c o p i i i a v â n d s a r c i n a d e a r e a c ţ i o n a (să b a t ă î n m a s ă , s ă t u ş e a s c ă , s ă s t r i g e „ A H A ! " s a u „ H O P A ! " ) l a u n a n u m i t c u v â n t . „Voi sunteţi marii vâ­ nători de cuvinte! Trebuie să găsiţi cuvinte ascunse. vântului

Bateţi în

masă la auzul cu­

„ursuleţ"!"

La u r m ă t o a r e a ş e d i n ţ ă v o m s p u n e o altă poveste (povestire), iar copiii t r e b u i e s ă r e a c ţ i o n e z e l a u n alt c u v â n t . D a c ă j o c u l m e r g e bine, p u t e m s ă l e c e r e m c o p i i l o r s ă c a u t e a r t i c o l e n e h o t ă r â t e (o, u n ) , s i l a b e ( d e ex., î n , p e , p r i n etc.) s a u c u v i n t e c a r e c o n ţ i n o a n u m i t ă v o c a l ă (a, i , e , ă , u e t c ) . D e s i ­ gur, p e n t r u fiecare s a r c i n ă t r e b u i e să p r e g ă t i m poveşti sau povestiri p o t r i ­ vite ( c a r e c o n ţ i n e l e m e n t e l e stabilite). D a c ă j o c u l m e r g e b i n e , p u t e m c r e ş t e g r a d u l d e dificultate p r i n a d ă u g a r e a u n u i f u n d a l zgomotos. CONTABILUL Copilul joacă rolul u n u i contabil, care reacţionează imediat d a c ă a u d e n u m e r e . E n u m e r ă m o serie de cuvinte şi n u m e r e , cu un r i t m s c h i m b ă t o r şi într-o o r d i n e n e r e g u l a t ă . S a r c i n a lui este să se ridice sau să s e m n a l e ­ z e î n t r - u n m o d h a i o s c ă a a u z i t n u m e r e : s ă s a l u t e , să-şi s c u t u r e u m e r i i , s ă facă o g r i m a s ă , să c l i p e a s c ă e t c . VÂNĂTOAREA DE N U M E R E Copiii joacă rolul u n o r vânători de n u m e r e . Vom s p u n e un text scurt, i a r e i t r e b u i e s ă b a t ă d i n p a l m e c u p u t e r e (ca ş i c u m a r f i t r a s c u o a r m ă ) la a u z u l u n u i n u m ă r . s-au

întâlnit cu

doi

De e x . ,

(bat din palme)

„A fost odată când trei (bat din palme) iepuri vânători..."

URECHILĂ I i s p u n e m o p o v e s t i r e lui U r e c h i l ă ( c o p i l u l u i ) î n t i m p c e s e a u d e m u z i c ă l a r a d i o (se s p u n ş t i r i , s e a u d d i s c u ţ i i ) . C o p i l u l t r e b u i e s ă f i e a t e n t l a n o i , i g n o r â n d z g o m o t e l e d i n f u n d a l . L a sfârşit, e l t r e b u i e s ă r e d e a p o v e s t i r e a în m o d i n d e p e n d e n t sau r ă s p u n z â n d la î n t r e b ă r i dirijate.

S'l

B a r t o k Eva: Joc - bucurie - ochi. strălucitori

Discriminarea auditiva TESTUL AMPLIFICATORULUI I n t i m p c e a s c u l t ă m m u z i c ă , t e s t ă m ş i n o u l a m p l i f i c a t o r ( s a r c i n a e s t e dis­ c r i m i n a r e a u n o r s u n e t e de i n t e n s i t a t e diferită). „Dacă muzica este tare, ridica­ te! Dacă volumul este mediu, aşează-te! Dacă muzica se aude încet, ghemuieşte-te!" P u t e m folosi şi un u r s u l e ţ de j u c ă r i e : „Dacă muzica se aude încet, ascunde ursuleţul sub masă; dacă muzica este tare, scoate ursuleţul pe masă, să vadă şi el de

unde

vine

muzica

asta puternică!" P E S T E M Ă R I , P E S T E VĂI

E m i t e m , alternativ, s u n e t e groase şi sunete înalte. La auzul sunetelor g r o a s e , c o p i i i s e g h e m u i e s c , i a r l a cele î n a l t e s e r i d i c ă î n v â r f u l p i c i o a r e l o r . CE Z G O M O T E AI AUZIT? S u n t e m nişte căţeluşi cu a u z u l foarte b u n şi s u n t e m capabili să recu­ noaştem zgomotele chiar şi pe j u m ă t a t e adormiţi. Mai întâi le p r e z e n t ă m zgomotele p r o d u s e de a n u m i t e obiecte, le o b s e r v ă m , apoi copiii t r e b u i e s ă a s c u l t e a c e s t e z g o m o t e c u o c h i i î n c h i ş i ş i s ă i d e n t i f i c e s u r s a lor. D e ex., z ă n g ă n i t u l c h e i l o r , s u n e t u l p r o d u s p r i n r u p e r e a h â r t i e i ş i î n c h i d e r e a fer­ m o a r u l u i , î n c h i d e r e a - d e s c h i d e r e a u ş i i , s o n e r i a , s u n e t u l scos p r i n l o v i r e a u n u i c u b d e l e m n , z g o m o t u l scos d e o c u t i e d e c o n s e r v e , c l i n c h e t u l u n u i p a h a r d e sticlă, s u n e t u l p r o d u s d e o p e r i u ţ ă d e d i n ţ i d a c ă o t r e c e m p e s t e unghii, tuşitul, târşâirea picioarelor, fluieratul, f r e d o n a r e a u n e i melodii, plescăitul, b ă t u t u l d i n picioare, b ă t u t u l î n uşă etc. „închideţi ochii! Ghiciţi ce sunete aţi auzit!" C o p i i i t r e b u i e să i n d i c e o b i e c ­ t u l a l c ă r u i z g o m o t l-au a u z i t s a u s ă r e p r o d u c ă z g o m o t e l e . CE A C Ă Z U T ? L o c u i m î n t r - u n b l o c î n c a r e p u t e m a u z i o r i c e z g o m o t d e l a v e c i n i . Ale­ g e m c â t e v a o b i e c t e c a r e p r o d u c u n z g o m o t ( c a r t e , foarfece, c r e i o n , s ă c u l e ţ d e b o a b e , g e a n t ă , liniar, b a n i m ă r u n ţ i e t c ) . C o p i l u l stă c u spatele l a n o i , în t i m p ce l ă s ă m să c a d ă diferite obiecte. S a r c i n a lui este să ghicească ce a u scăpat d i n m â n ă „vecinii". CE I N S T R U M E N T CÂNTĂ? S u n t e m nişte m u z i c i e n i faimoşi, c a r e ştiu să r e c u n o a s c ă orice i n s t r u ­ m e n t p e b a z a s u n e t u l u i lor. Ş i î n acest caz, c o p i i i t r e b u i e s ă o b s e r v e s u n e -

«>()

Percepţia auditivă tul i n s t r u m e n t e l o r î n a i n t e de a î n c e p e j o c u l . Apoi t r e b u i e să asculte in­ s t r u m e n t e l e c u o c h i i î n c h i ş i , p â n ă c â n d i d e n t i f i c ă s u r s a s u n e t u l u i . D e ex., tobă, l-ai

fluier,

c l o p o ţ e l e t c . „închideţi ochii! Ghiceşte instrumentul al cărui sunet

auzit!" TE CUNOSC! U n c o p i l s t ă î n m i j l o c u l sălii c u o c h i i l e g a ţ i . C e i l a l ţ i s e î m p r ă ş t i e p r i n

sală, a v â n d grijă s ă n u facă z g o m o t . î n m o m e n t u l î n c a r e copilul c u o c h i i legaţi b a t e d i n p a l m e , t o a t ă l u m e a î n c r e m e n e ş t e p e loc. C o p i l u l a r a t ă spre cineva şi îi p u n e o î n t r e b a r e , iar acesta îi r ă s p u n d e cu voce schimba­ t ă . D a c ă c o p i l u l r e u ş e ş t e s ă g h i c e a s c ă c i n e i-a r ă s p u n s , j o c u l c o n t i n u ă c u schimbarea rolurilor. CINE MĂ CHEAMĂ? U n u l d i n t r e copii stă cu spatele la ceilalţi şi î n c e a r c ă să g h i c e a s c ă c i n e i-a s p u s n u m e l e . G r a d u l d e d i f i c u l t a t e a l j o c u l u i p o a t e f i c r e s c u t p r i n m o ­ d i f i c a r e a vocii. M a i t â r z i u p u t e m i n t r o d u c e ş i a l t e s u n e t e ( i m i t a r e a a n i m a ­ l e l o r : c u c u r i g u , b r u m - b r u m etc.) s a u s u n e t e i z o l a t e (a, o-a, z-z e t c ) . VAU-VAU U n u l d i n t r e copii stă în mijlocul c e r c u l u i cu o c h i i închişi. El va j u c a r o l u l s t ă p â n u l u i . C ă ţ e i i (ceilalţi copii) stau î n cerc. S t ă p â n u l s e r o t e ş t e î n j u r u l s ă u , a p o i s e o p r e ş t e ş i a r a t ă s p r e u n u l d i n t r e c o p i i ş i s p u n e : „Latră, căţeluş!" C o p i l u l s p r e c a r e a a r ă t a t t r e b u i e s ă l a t r e , i a r „ s t ă p â n u l " t r e b u i e să ghicească cine este căţelul. D a c ă ghiceşte, j o c u l este c o n t i n u a t cu un alt copil. Se p o a t e j u c a şi cu vocea altor a n i m a l e . TOPOGRAFUL U n u l d i n t r e c o p i i s t ă î n t r - u n c o l ţ a l sălii, c u o c h i i î n c h i ş i . U n a l t p a r t i ­ c i p a n t stă la o a n u m i t ă d i s t a n ţ ă de el şi î n c e p e să v o r b e a s c ă . C o p i l u l d i n c o l ţ u l sălii t r e b u i e s ă g h i c e a s c ă c a m l a c e d i s t a n ţ ă e s t e cel c a r e î i v o r b e ş t e ( d e e x . , în celălalt capăt al sălii, la un metru de mine etc), a p o i să v e r i f i c e , cu o c h i i d e s c h i ş i , d i s t a n ţ a e s t i m a t ă . D u p ă l o c a l i z a r e a a 3-4 s u r s e , j o c u l p o a t e f i c o n t i n u a t c u u n alt p a r t i c i p a n t . COPILUL CU PROBLEME DE VORBIRE A d u l t u l va juca rolul u n u i copil cu p r o b l e m e de vorbire. P a r t i c i p a n ţ i i l a joc t r e b u i e s ă r e c u n o a s c ă d a c ă a d u l t u l a p r o n u n ţ a t c o r e c t c u v â n t u l s a u (

.)l

B a r t o k E v a : Joc - bucurie - ochi strălucitori n u . ( D e ex.: m a s ă , s c a u n , i n o c e r , r i n o c e r , ş a p c ă , ş a p c ă , t s o c o l a t ă , c i o c o l a ­ t ă , m a ş i n ă etc.) EXERCIŢII CU SUNETE A s o c i e m p e r e c h i d e s u n e t e ( d e ex., g-k, ş-s, j - ş , r-I etc.) c u d i f e r i t e m i ş ­ cări. J o c u l p o a t e fi j u c a t t o c m a i cu sunetele pe care copilul le c o n f u n d ă în v o r b i r e , în c i t i r e s a u în scris. Dacă auzi sunetul „s",

atinge-ţi

De ex.: „Dacă auzi sunetul „ş", ridică-ţi braţul.

umerii!"

Putem

c o n t i n u a j o c u l cu

silabe

(de

ex., şa-sa, şup-sup) s a u cu c u v i n t e (de ex., şoc-soc, şcoală-scoală) c a r e î n c e p cu aceste sunete. CENUŞĂREASA LA UN EXAMEN AUDITIV C e n u ş ă r e a s a este foarte p r i c e p u t ă în a observa şi alege lucrurile identi­ ce. E a p o a t e d e v e n i s o ţ i a p r i n ţ u l u i d o a r d a c ă a r e u n a u z b u n . C o p i l u l t r e b u i e s ă d i s c r i m i n e z e î n t r e c u v i n t e c a r e s u n ă l a fel s a u s i m i ­ lar. I n t e r p u n e m p e r e c h i d e c u v i n t e i d e n t i c e î n t r e p e r e c h i o p u s e . „Simt identice sau nu? Dă din cap,

de sus în jos,

dacă cuvintele spuse de mine sunt

identice, şi mişcă-ţi capul dintr-o parte în alta, de la stânga la dreapta dacă nu sunt identice!" C o p i l u l t r e b u i e s ă i n d i c e d a c ă a u d e c u v i n t e i d e n t i c e s a u d i ­ ferite. F o l o s i m 15-20 d e p e r e c h i d e c u v i n t e c a r e c o n ţ i n c o n s o a n e s o n o r e ş i s u r d e sau c a r e p o t f i c o n f u n d a t e d i n cauza locului d e f o r m a r e . D e e x . ş a s e - ş a s e , d u ş - t u ş , r a z a - r a s a , m a r e - m a r e , laş-laş, c a p - c a p , vaze-vase, v a r z ă - v a r z ă , c h e m - g h e m , j o c - s o c , d u s - d u ş , v a r z ă - v a r s ă , pitic-pitic, d u ş - d u ş , zac-sac, r a c - r a c , m â n ă - m â i n e , m u s c ă - m u ş c ă , rac-lac, c o v o r - c o v o r , a p ă - a p ă , g r e i e r - c r e i e r , sac-sac, r a z ă - r a ţ ă , m u n c ă - m u s c ă , g r e i e r - g r e i e r , r a c sac e t c . Dacă copilul se d e s c u r c ă bine cu aceste cuvinte, a t u n c i trebuie să ob­ s e r v e d i f e r e n ţ e l e s a u s i m i l a r i t a t e a î n t r e ş i r u r i d e s u n e t e c a r e s u n ă l a fel sau s i m i l a r , p r e c u m şi î n t r e p e r e c h i de c u v i n t e f ă r ă s e n s . „Sunt identice sau nu?

Ridică-ţi

braţul,

dacă

cuvintele spuse de

mine

sunt

identice!"

Copilul

tre­

b u i e s ă i n d i c e d a c ă a u d e c u v i n t e i d e n t i c e s a u d i f e r i t e . F o l o s i m 15-20 d e perechi de cuvinte. D e e x . izi-izi, a g a d - a g a t , e p i - e b i , vos-voj, ili-ili, p e r e - b e r e , k o l - k u l , gikg i k , s a m - z a m , r e d e - r e t e , d a s - d a s , vol-fol, c o l - c u l , m o f o - m o f o , n i p i - n i b i , sas-saş, p e t - p e d , n u c u - n u c u , p e l e - b e l e , r e t - l e t , s a m - ţ a m , c a r - g a r , bik-big, j u d - j u d etc.

B a r t o k Eva: Joc - bucurie - ochi strălucitori DE LA CE VINE SUNETUL? A n i m a l e l e d i n şcoala d e a n i m a l e învaţă d e s p r e r e c u n o a ş t e r e a s u n e t e ­ lor. C o p i i i t r e b u i e s ă o b s e r v e s u r s a d i f e r i t e l o r s u n e t e ( t o b ă , c h e i , c l o p o ţ e l , pahar etc).

De ex.:

„Aşa sună clopoţelul,

cheile etc." D u p ă a c e e a v o r a u z i

d o a r s u n e t e l e (3-4 s u n e t e ) , s a r c i n a l o r fiind r e c u n o a ş t e r e a s u r s e l o r a c e s t o r sunete.

De

ex.:

„Am auzit sunetul paharului,

creionului,

şi sunetul produs de

ciocnirea a două pahare" e t c . J o c u l p o a t e fi c o n t i n u a t p r i n s c h i m b a r e a r o l u ­ rilor: copiii p r o d u c sunetele cu ajutorul obiectelor. ORCHESTRA A d u n ă m o b i e c t e c a r e p r o d u c d i f e r i t e s u n e t e (fluier, h â r t i e d e m ă t a s e , p a h a r d e sticlă, c u b d e l e m n , m o r i ş c ă e t c ) . C o p i l u l s e î n t o a r c e c u s p a t e l e , ca să nu vadă „instrumentele". P r o d u c e m s u n e t e cu trei (mai târziu cu m a i multe) obiecte, pe c a r e copilul le m e m o r e a z ă şi le e n u m ă r ă , sau va r e p r o ­ d u c e acele s u n e t e cu a j u t o r u l acelor obiecte. SITUAŢII PERICULOASE Copiii stau în cerc şi u r m e a z ă comenzile d a t e de c o n d u c ă t o r u l j o c u l u i , efectuând diferite exerciţii. L a c o m a n d a „Inundaţie!", t o ţ i s e s u i e p e u n s c a u n , c a s ă n u s e u d e l a picioare. L a c o m a n d a „Foc!", t o ţ i s e g h e m u i e s c , c a s ă a p r i n d ă f o c u l d e t a b ă r ă . L a c o m a n d a „Viscoli", t o ţ i s e a ş e a z ă p e u n s c a u n ş i s e î n c ă l z e s c , s t r â n gându-şi picioarele. L a c o m a n d a „Vine ursul!",

toţi fug la c o n d u c ă t o r u l j o c u l u i ,

ca

să-i

protejeze. La început, conducătorul jocului va fi adultul, d u p ă care rolul condu­ c ă t o r u l u i va fi j u c a t , pe r â n d , de fiecare copil. O a l t e r n a t i v ă a j o c u l u i : c o n d u c ă t o r u l j o c u l u i îşi î n c h i d e o c h i i ş i s e p r e ­ face c ă d o a r m e . C o p i i i s e m i ş c ă c u grijă, f ă r ă z g o m o t , c a s ă n u î l t r e z e a s c ă pe conducătorul jocului. DEFILARE Copiii se plimbă în cerc, cu paşi uniformi, pe o melodie ritmică. în t i m p c e s e p l i m b ă , c o n d u c ă t o r u l j o c u l u i c â n t ă l a d i f e r i t e i n s t r u m e n t e (3-5 i n s t r u m e n t e ) , la a u z u l c ă r o r a copiii t r e b u i e să s c h i m b e direcţia de m e r s s a u m i ş c a r e a , a ş a c u m s-a s t a b i l i t î n p r e a l a b i l . D e ex.: La a u z u l tobei - c o n t i n u ă defilarea în aceeaşi direcţie

Memoria verbală La auzul fluierului - schimbă direcţia de m e r s La auzul talgerelor - m e r g înapoi La a u z u l fluierului - m e r g în vârful picioarelor La a u z u l clopoţelului - se g h e m u i e s c AI REFLEXE BUNE? S u n t e m la o e x a m i n a r e a reflexelor. P a r t i c i p a n ţ i i t r e b u i e să efectueze d i f e r i t e m i ş c ă r i l a a u z u l a n u m i t o r s u n e t e . D e ex.: C â n d cineva bate d i n p a l m e - sărituri într-un picior C â n d cineva bate în uşă - ridicarea u m e r i l o r La a u z u l u n u i fluierat - clipire r a p i d ă C â n d cineva bate d i n picior- scuturarea braţelor Ne înţelegem a s u p r a u n o r asocieri între sunete şi mişcări, apoi, c â n d toţi copiii a u învăţat aceste asocieri, p u t e m î n c e p e j o c u l . C o n d u c ă t o r u l j o ­ cului p r o d u c e , în c o n t i n u u , u n u l d u p ă altul, sunetele, la î n c e p u t m a i încet, apoi într-un r i t m tot m a i rapid. Copiii trebuie să încerce să reacţioneze cât m a i r a p i d şi cât m a i precis la aceste sunete. NICU NĂUCUL Nicu, n ă u c u l , s e c o m p o r t ă ciudat. Asociem câte u n n u m ă r diferit p e n ­ t r u f i e c a r e m i ş c a r e d i n t r - u n g r u p d e 3-5 m i ş c ă r i . D e e x . , 1 - b a t e m d i n palme, 2 - ne p u n e m mâinile pe creştet, 3 - ne p u n e m mâinile pe a b d o ­ m e n , 4 - ne p r i n d e m urechile, 5 - b a t e m în m a s ă cu a m b e l e m â i n i . (Cu copiii m a i mici j u c ă m d o a r c u trei mişcări.) L a î n c e p u t , c o n d u c ă t o r u l j o ­ cului s p u n e n u m e r e l e încet şi în ordine, apoi într-o o r d i n e aleatorie şi în­ t r - u n r i t m tot m a i r a p i d . M a i târziu şi copiii p o t j u c a rolul c o n d u c ă t o r u ­ lui d e joc. SUNETELE CĂMINULUI S ă e n u m e r ă m c e o b i e c t e p r o d u c s u n e t e î n c a s ă . ( D e ex., a s p i r a t o r , r â ş n i ţ ă d e c a f e a , t e l e f o n , c e a s u l d e p e r e t e , t e l e v i z o r etc.) ZGOMOTELE STRĂZII S ă e n u m e r ă m c e fel d e s u n e t e ş i z g o m o t e a u z i m p e s t r a d ă . ( D e e x . , t o ­ cul pantofilor, m a ş i n i l e , s i r e n a a m b u l a n ţ e i , p l o a i e t o r e n ţ i a l ă , v â n t u l , stri­ g ă t e etc.)

B a r t o k E v a : Joc - bucurie - ochi strălucitori O CĂLĂTORIE IMAGINARĂ N e i m a g i n ă m o c ă l ă t o r i e p r i n b u c ă t ă r i e ( b a i e , s t r a d ă ) . C e fel d e s u n e t e ş i z g o m o t e n e î n c o n j o a r ă ? ( D e ex., s u n e t u l t e l u l u i , a l f r i g i d e r u l u i , s u n e t u l p r o d u s d e l i n g u r i ţ a c a r e s e loveşte d e farfurie, s c a u n u l c â n d î l t r a g e m î n s p a t e etc.) ANIMALELE S p u n e m o poveste scurtă în care a p a r e n u m e l e m a i m u l t o r a n i m a ­ le. D u p ă a c e e a , c o p i l u l t r e b u i e s ă e n u m e r e a n i m a l e l e c a r e a u a p ă r u t î n povestire. TREI CUVINTE „ Ţ i n e m " foarte mult la a n u m i t e lucruri. Participanţii trebuie să reţină t r e i c u v i n t e ( d e ex., m a ş i n ă , c o p a c , f l o a r e ) . D u p ă a c e e a , e n u m e r ă m o se­ r i e d e c u v i n t e . C o p i l u l , d a c ă a u d e u n u l d i n t r e cele t r e i c u v i n t e , t r e b u i e s ă b a t ă d i n p a l m e s a u să folosească un alt s e m n a l . „Tuşeşte dacă ai auzit cuvân­ tul maşină,

copac sau floare!"

D e ex., caşcaval, c o p a c , c u ţ i t , m a i m u ţ ă , m a ş i n ă , ş a p c ă , f l u t u r e , f l o a r e , c o ­ p a c , covor, m a ş i n ă , e ş a r f ă , m o a r ă , floare etc. ( e n u m e r ă m 2 0 - 2 5 d e c u v i n t e ) . La u r m ă t o a r e şedinţă, copiii t r e b u i e să r e ţ i n ă alte trei cuvinte, iar noi t r e b u i e s ă a l c ă t u i m o a l t ă listă d e c u v i n t e . D a c ă j o c u l m e r g e bine, p u t e m s ă î n c e r c ă m s ă folosim p a t r u c u v i n t e . TREI C U V I N T E ÎNTR-O POVESTE S u n t e m nişte copii ciudaţi, p e n t r u că î n c e p e m să t u ş i m c â n d a u z i m a n u m i t e c u v i n t e . P a r t i c i p a n ţ i i t r e b u i e s ă r e ţ i n ă t r e i c u v i n t e (de ex., c o p i l , vrăjitor, c i u p e r c ă ) . S p u n e m o p o v e s t i r e s c u r t ă , î n c a r e cele trei c u v i n t e a p a r de m a i m u l t e ori. Copiii t r e b u i e să s e m n a l e z e că au auzit u n u l d i n t r e cele t r e i c u v i n t e , t u ş i n d ( f l u i e r â n d , t r ă g â n d u - ş i n a s u l ) . CÂNTĂREŢII DE OPERĂ S u n t e m cântăreţi de o p e r ă şi suntem la repetiţie. Copilul trebuie să re­ d e a textul sau m e l o d i a c â n t a t ă a n t e r i o r d e adult. D u p ă aceea, a d u l t u l r e ­ p e t ă ceea ce a c â n t a t copilul. BOTEZUL F i e c a r e c o p i l îşi a l e g e u n n o u n u m e d e b o t e z . V o m c e r e d i f e r i t e l u c r u r i de la c o p i l ( d e e x . , Atinge-ti nasul! Scutură-ţi capul! etc). «Mi

S p u n e m cu v o c e

Memoria verbală t a r e n u m e l e c e l u i p e c a r e d o r i m să-1 d e s e m n ă m s ă e f e c t u e z e e x e r c i ţ i u l , d a r p a r t i c i p a n t u l î n c a u z ă a r e v o i e s ă p r o c e d e z e astfel d o a r d a c ă f o l o s i m n o u l lui n u m e . CE AI A R U N C A D I N SALĂ? F i e c a r e c o p i l i n d i c ă u n o b i e c t d i n s a l ă p e c a r e l-ar a r u n c a . „Aş arunca dulapul! Aş arunca covorul! etc".

P a r t i c i p a n ţ i i la j o c

trebuie

să

reţină care

d i n t r e o b i e c t e a u fost „ a r u n c a t e " , d e o a r e c e n u a u v o i e s ă i n d i c e u n o b i e c t c a r e a fost d e j a „ a r u n c a t " . J O C U L CU STICLA S t ă m în c e r c şi r o t i m o sticlă în mijlocul c e r c u l u i . P a r t i c i p a n t u l s p r e c a r e a r a t ă g u r a sticlei v a t r e b u i s ă s p u n ă u n n u m e d e a n i m a l , a p o i o roteşte d i n n o u . Aceasta va fi î n t o t d e a u n a sarcina celui spre c a r e ara­ t ă g u r a sticlei. P a r t i c i p a n ţ i i n u p o t s p u n e n u m e d e a n i m a l e c a r e a u fost spuse

deja. PICTORUL ŞI UCENICUL LUI

U n u l d i n t r e n o i j o a c ă r o l u l p i c t o r u l u i , i a r c e l ă l a l t p e cel a l u c e n i c u l u i . V o m folosi o c u t i e d e c r e i o a n e c o l o r a t e . P i c t o r u l s t ă p e u n s t a t i v î n a l t ( u n scaun) şi „lucrează" la o pictură de d i m e n s i u n i m a r i . Creioanele colorate s u n t î n c e l ă l a l t c a p ă t a l sălii. P i c t o r u l i n d i c ă t r e i c u l o r i d e c a r e a r e n e v o i e î n acel m o m e n t ş i îşi t r i m i t e u c e n i c u l să-i a d u c ă c r e i o a n e l e . î n c o n t i n u a r e a jocului, creştem treptat n u m ă r u l creioanelor colorate. L E C Ţ I A PAPAGALULUI Avem u n p a p a g a l p e care-1 î n v ă ţ ă m diferite c u v i n t e . L a î n c e p u t v o m s p u n e t r e i c u v i n t e pe c a r e c o p i l u l le a s c u l t ă , le r e ţ i n e şi le r e p e t ă (de ex., tavă-frână-casă, şoarece-câine-vacă, Audi-Skoda-Fiat e t c ) . Dacă copilul se descurcă bine cu cuvintele m a i simple, p u t e m creşte n u m ă r u l cuvintelor l a 4-5 ş i p u t e m folosi c u v i n t e m a i dificile ( d e e x . , a n e v o i o s - z a c u s c ă - c u t r e m u r , m e r c e n a r - m o f t u r o s - c l a n ţ ă etc.) ÎMPACHETARE D o i d i n t r e c o p i i „ î m p a c h e t e a z ă " 6-8 o b i e c t e , s p u n â n d d e n u m i r e a lor. Cel de-al treilea copil îi ascultă cu ochii închişi, a p o i î n c e a r c ă să e n u m e r e o b i e c t e l e i n d i c a t e , p e c a r e c e i l a l ţ i d o i v o r s ă l e „ d u c ă " c u ei.

97

B a r t o k Eva: Joc - bucurie - ochi strălucitori SĂ FACEM C U M P Ă R Ă T U R I S u n t e m într-un m a r e c e n t r u comercial. T r i m i t e m copilul să ne a d u c ă 3-4 l u c r u r i (ulei, m e r e , c h i f l e , l a p t e , p â i n e , c i o c o l a t ă e t c ) . C o p i l u l t r e b u ­ i e s ă l e r e p e t e , a p o i s ă „ m e a r g ă l a r a f t u l d i n faţă", l e a l e g e , r e v i n e , r e p e t ă ce a c u m p ă r a t şi le p u n e în „cărucior". î m p i n g e m m a i d e p a r t e „cărucio­ rul", apoi t r i m i t e m d i n n o u copilul d u p ă câteva m ă r f u r i . În c o n t i n u a r e , p u t e m creşte n u m ă r u l a l i m e n t e l o r sau p u t e m t r i m i t e copilul d i n c e î n c e „mai departe". CAMPIONUL MEMORIEI A l e g e m u n u l d i n t r e copii c a r e să j o a c e rolul „ c a m p i o n u l u i " . Ceilalţi se a ş e a z ă u n u l l â n g ă c e l ă l a l t ş i f i e c a r e s p u n e c â t e u n c u v â n t (de ex., p r i m u l c o p i l : m a ş i n ă ; a l 2-lea c o p i l : s a l a t ă ; a l 3-lea c o p i l : c i o c a n ; a l 4-lea c o p i l : î n ­ gheţată). „ C a m p i o n u l " r e p e t ă aceste cuvinte, în o r d i n e , a r ă t â n d c ă t r e co­ p i l u l c a r e 1-a s p u s p e f i e c a r e , î n c e r c â n d s ă r e ţ i n ă c i n e c e a s p u s , a p o i iese d i n sală. î n a c e s t t i m p , d o i (sau m a i m u l ţ i ) c o p i i îşi s c h i m b ă l o c u l î n t r e ei. D u p ă c e r e v i n e î n sală, c a m p i o n u l t r e b u i e s ă r e p e t e c u v i n t e l e c o r e s p u n z ă ­ t o a r e o r d i n i i n o i , l u â n d l a r â n d f i e c a r e copil. î n c o n t i n u a r e , v o m d e s e m n a u n alt c a m p i o n , a p o i s e v a p r o c e d a î n a c e l a ş i fel. OSPĂTAR U n u l d i n t r e copii va fi o s p ă t a r u l care preia comenzile. De ex. p r i m u l c o p i l : „ Vreau o supă de pui, o friptură cu cartofi pai şi o îngheţată de ciocolată." Al d o i l e a c o p i l : „Vreau o ciorbă de burtă, o tocană şi apă minerală." Al t r e i l e a c o p i l : „Vreau o pizza şi o felie de plăcintă cu ciocolată." O s p ă t a r u l „va a d u c e " p e o t a v ă m â n c a r e a c o m a n d a t ă ş i v a e n u m e r a c i n e ce a c e r u t : „Aveţi aici, doamnă, supa de pui; domnule, ciorba Dvs. de bur­ tă...

etc." Rolul o s p ă t a r u l u i v a t r e c e l a u n alt copil p r i n „ p r e d a r e a " ş o r ţ u l u i

ospătarului. CU CE SĂ MĂ ÎMBRAC? V o r b i m l a t e l e f o n c u o p r i e t e n ă ş i î i c e r e m sfatul c u c e s ă n e î m b r ă c ă m . Ne va s p u n e 3-4 a r t i c o l e de î m b r ă c ă m i n t e („fusta albastră, puloverul bej şi palton", „cizmele mov,

cămaşa galbenă,

căciula verde şi paltonul bordo" etc.)

apoi povestim u n e i alte p r i e t e n e c u m a r ă t ă m .

şi

Memoria verbală FAMILIA MEA A l e g e m 3-4 c o p i i ş i î i a ş e z ă m u n u l l â n g ă a l t u l . U n alt c o p i l v a f i m u s a f i ­ r u l c a r e stă f a ţ ă - n f a ţ ă c u ceilalţi. I i p r e z e n t ă m „ f a m i l i a " n o a s t r ă , s p u n â n d c â t e v a i n f o r m a ţ i i d e s p r e f i e c a r e m e m b r u . D e ex.: P r i m u l c o p i l : „Ea este mama mea, Rebeca. Ii plac câinii şi face nişte pogăcele

cu jumări foarte

bune."

Al 2-lea c o p i l : „ £ / este tatăl meu, Codruţ. Ii place să pescuiască, să repare lu­ cruri,

dar nu-i place să dea cu aspiratorul."

Al 3 - l e a c o p i l : „ £ a este fetiţa mea,

Măriuca. Este deja la grădiniţă,

îi place

să se dea pe balansoar, să danseze şi îi place ciocolata." D u p ă p r e z e n t a r e a t u t u r o r m e m b r i l o r familiei, a r ă t ă m spre cineva d i n „familie" şi r u g ă m „ m u s a f i r u l " să s p u n ă cine este şi ce ştim d e s p r e p e r s o a ­ n a respectivă. C e e a c e e l o m i t e este c o m p l e t a t d e „familie". P u t e m p u n e şi c â t e v a „ î n t r e b ă r i c a p c a n ă " ( d e ex.: Fetiţa mea, Rebeca, este la grădiniţă?). TELEGRAMĂ S u n t e m la p o ş t ă şi d o r i m să e x p e d i e m o t e l e g r a m ă . E x p e d i t o r u l (con­ d u c ă t o r u l jocului) s p u n e o frază m a i lungă, cu o intonaţie ritmică, even­ t u a l a c o m p a n i a t d e b ă t ă i d i n p a l m e . D e s t i n a t a r i i (ceilalţi copii) s p u n d u p ă e l fraza, c u aceeaşi i n t o n a ţ i e r i t m i c ă . J o c u l p o a t e f i c o n t i n u a t c u u n n o u e x p e d i t o r şi o n o u ă t e l e g r a m ă . SĂ Î N T I N D E M PROPOZIŢIILE Copiii trebuie să repete propoziţii din ce în ce m a i lungi. Ei trebuie să r e p e t e aceste propoziţii cât m a i exact. D e ex., A l e x a n d r u c i t e ş t e . A l e x a n d r u citeşte o carte. A l e x a n d r u citeşte o c a r t e i n t e r e s a n t ă . A l e x a n d r u citeşte o c a r t e i n t e r e s a n t ă în bibliotecă. D u p ă - m a s ă , A l e x a n d r u citeşte o c a r t e i n t e r e s a n t ă în bibliotecă. Miercuri

după-masă,

Alexandru

citeşte

o

carte

interesantă

în

bibliotecă. SĂ SPUNEM UN BANC S p u n e m câteva b a n c u r i m a i simple şi r u g ă m copiii să le r e p e t e . Mai târziu, p u t e m c o n t i n u a j o c u l cu b a n c u r i tot m a i complicate şi cu ghicitoare.

B a r t o k Eva: Joc - bucurie - ochi strălucitori ACEA PROPOZIŢIE La î n c e p u t u l şedinţei s p u n e m o propoziţie pe c a r e copiii t r e b u i e să o reţină.

D e e x . , „Pisicuţa linge iaurtul." î n c o n t i n u a r e ,

ne î n ţ e l e g e m asu­

p r a u n u i s e m n a l ( d e ex., miau-miau). D a c ă î n t i m p u l ş e d i n ţ e i c o p i i i a u d f r a z a a m i n t i t ă , î n c u r s u l o r i c ă r e i a c t i v i t ă ţ i v a t r e b u i s ă d e a s e m n a l u l stabilit. O c a z i o n a l , i n c l u d e m m i c i g r e ş e l i î n p r o p o z i ţ i e , c u m a r fi, d e ex., c ă s p u n e m „ s m â n t â n ă " î n loc d e iaurt. î n acest caz, copiii n u a u voie s ă „miaune". BANCA DE MESAJE U n u i a d i n t r e c o p i i î i ş o p t i m l a u r e c h e u n m e s a j s c u r t ş i î l r u g ă m să-1 t r a n s m i t ă u n u i coleg la sfârşitul şedinţei. LISTA DE C U M P Ă R Ă T U R I P r e z e n t ă m c o p i l u l u i o listă d e c u m p ă r ă t u r i (3-5 l u c r u r i ) ş i î i c e r e m s ă o r e ţ i n ă , c e r â n d u - i la s f â r ş i t u l ş e d i n ţ e i să o r e p e t e . BÂRFE La î n c e p u t u l ş e d i n ţ e i , s p u n e m o „ b â r f ă " . De ex., „Bogdan are un hamster, un câine şi o pisică!", „Anca i-a cumpărat

fiului

ei un pulover albastru, o

pereche de pantofi maro şi o pălărie galbenă!", „Dora a primit de ziua ei de naş­ tere un buchet de flori, o pereche de blugi şi o broască ţestoasă!" etc. L a sfârşitul ş e d i n ţ e i , c o p i l u l t r e b u i e s ă „ s u n e p e c i n e v a " ş i să-i s p u n ă c e a aflat d e s p r e A n c a ( D o r a s a u B o g d a n ) . î n p r i m u l p a s v o m „ b â r f i " d o a r o s i n g u r ă p e r s o a n ă , a p o i p u t e m t r e c e l a 2-3 p e r s o a n e . De asemenea, p u t e m creşte n u m ă r u l informaţiilor asociate cu o a n u ­ mită persoană. valuri are

mari. A

12 ani,

călărie le, ful!"

în

De e x . , „Petru a spus că la mare este vreme frumoasă, cu

cumpărat o saltea şi s-a bronzat deja ca o ciocolată!",

ochi căprui, păr blond cârlionţat. fiecare

mătură trotuarul,

săptămână!", dă de

„Bogdan

Ii place muzica

ajută

mult prin

„Tiberiu

rock şi merge la

casă: stropeşte flori­

mâncare câinelui, face cumpărăturile şi şterge pra-

etc. REŢETE S u n t e m gospodine. La începutul şedinţei îi s p u n e m copilului o reţetă

s i m p l ă , a p o i îi c e r e m să o r e p e t e la s f â r ş i t u l ş e d i n ţ e i .

100

Memoria verbală AM AUZIT UN BANC BUN! La începutul şedinţei îi s p u n e m copilului un b a n c pe care trebuie să ni-1 p o v e s t e a s c ă , l a r â n d u l lui, l a s f â r ş i t u l ş e d i n ţ e i . L a u r m ă t o a r e a ş e d i n ţ ă î i s p u n e m a c e l a ş i b a n c , d a r c u m i c i m o d i f i c ă r i . C o p i l u l t r e b u i e să-şi d e a s e a m a care sunt aceste modificări. DIALOG Ne î n t â l n i m „pe stradă" cu un vechi prieten şi î n c e p e m să d i s c u t ă m . „Ce ai făcut vara asta?", „Ce ai primit de ziua ta?", „Ce ai făcut la sfârşit de săp­ tămână?" „Povesteşte-mi,

ce ai făcut

ieri seara!" etc.

La

rândul

vestim şi noi copilului ce am m a i făcut în u l t i m a v r e m e .

101

nostru,

îi

po­

MEMORIA VIZUALĂ

B a r t o k Eva: Joc - bucurie - ochi strălucitori MEMORIE DE ELEFANT N e u i t ă m î n j u r , p r i n sală, a p o i î n c h i d e m o c h i i ş i e n u m e r ă m o b i e c t e l e ş i a m e n a j a r e a i n t e r i o a r ă a sălii. D e s c h i d e m o c h i i ş i v e r i f i c ă m d a c ă a m o m i s ceva.

P u t e m oferi a j u t o r în r e a c t u a l i z a r e p r i n î n t r e b ă r i : „Câte fotografii sunt

pe perete?", „Ce se vede în fotografii?", „Este cineva îmbrăcat în ceva roşu?" e t c . OCHELARII

ATOTVĂZĂTORI

U n u i a d i n t r e c o p i i î i c e r e m s ă i a s ă d i n s a l ă , d a r , î n a i n t e d e a ieşi, s ă se uite b i n e p r i n sală: să m e m o r e z e locul diferitelor obiecte în sală, c i n e u n d e stă, î n c e p o z i ţ i e , c u m a r a t ă . D u p ă c e a ieşit, m o d i f i c ă m s a u a s c u n ­ d e m c â t e v a l u c r u r i d i n s a l ă . P a r t i c i p a n t u l r e v i n e î n sală, îşi p u n e „ o c h e ­ larii a t o t v ă z ă t o r i " ( o c h e l a r i f ă r ă lentile) ş i î n c e a r c ă s ă g ă s e a s c ă c e a m m o ­ dificat şi ce l i p s e ş t e . C I N E A DISPĂRUT? A c e s t j o c s e j o a c ă î n t r - u n g r u p m a i m a r e . S a r c i n a n o a s t r ă e s t e să-i o b ­ s e r v ă m a t e n t p e ceilalţi. U n u i a d i n t r e c o p i i î i c e r e m s ă i a s ă d i n sală, a p o i a c o p e r i m u n alt c o p i l , î n p o z i ţ i e ş e z â n d , î n a ş a fel î n c â t s ă n u s e v a d ă d e ­ loc. P a r t i c i p a n t u l c a r e r e v i n e î n s a l ă t r e b u i e s ă g h i c e a s c ă c i n e a d i s p ă r u t . G r a d u l de dificultate p o a t e fi crescut dacă, în t i m p u l acoperirii copilului, c â ţ i v a c o p i i îşi s c h i m b ă l o c u r i l e . J o c u l p o a t e f i c o n t i n u a t î n a c e l a ş i m o d . C E S-A S C H I M B A T L A C O L E G U L T Ă U ? S u n t e m la şcoala de detectivi, la o r a de O b s e r v a r e a suspectului. V o m r u g a u n c o p i l s ă s e u i t e l a p a r t e n e r u l lui, a p o i s ă s e î n t o a r c ă ş i s ă s t e a c u spatele, iar noi s c h i m b ă m u n l u c r u m ă r u n t î n î m b r ă c ă m i n t e a p a r t e n e r u ­ lui lui. P r i m u l c o p i l a r e s a r c i n a s ă d e s c o p e r e c e s-a s c h i m b a t l a p a r t e n e r u l lui ( d e ex., u n b u t o n d e s f ă c u t , a r e p a n t a l o n i i s u f l e c a ţ i , î i l i p s e ş t e u n i n e l , are p ă r u l aranjat diferit e t c ) . J o c u l c o n t i n u ă p r i n s c h i m b a r e a rolurilor. J o c u l p o a t e f i j u c a t ş i altfel: u n u l d i n t r e c o p i i iese d i n s a l ă ş i m o d i f i c ă c e v a l a î m b r ă c ă m i n t e . D u p ă c e s e î n t o a r c e , ceilalţi a u s a r c i n a d e a d e s c o p e r i c e s-a s c h i m b a t . S-A M I Ş C A T C U M V A S T A T U I A ? C o p i i i s t a u î n c e r c . U n u l d i n t r e c o p i i stă î n m i j l o c u l c e r c u l u i , p e u n sca­ u n , î n t r - o a n u m i t ă p o z i ţ i e . R u g ă m u n a l t c o p i l s ă s e u i t e a t e n t l a cel d i n m i j l o c u l sălii, a p o i s ă iasă d i n sală. C â n d r e v i n e , t r e b u i e s ă g h i c e a s c ă d a c ă s-a s c h i m b a t p o z i ţ i a c o p i l u l u i . 101

Memoria vizuală C U M ESTE ÎMBRĂCAT? S u n t e m la şcoala de detectivi, la o r a de D e s c r i e r e a precisă a p e r s o a n e i . T r e b u i e să o b s e r v ă m cât m a i atent î m b r ă c ă m i n t e a participanţilor. U n u l d i n t r e copii stă cu spatele şi î n c e a r c ă să d e s c r i e î m b r ă c ă m i n t e a c o l e g u l u i său, d e s e m n a t de noi. O v a r i a n t ă a j o c u l u i : copilul alege pe cineva d i n g r u p şi d e s c r i e î m b r ă c ă m i n t e a celui ales. Ceilalţi stau cu ochii închişi şi încearcă să ghicească d e s p r e cine este vorba. P E L E R I N A C A R E T E FACE I N V I Z I B I L V o m observa atent î m b r ă c ă m i n t e a u n u i a d i n t r e copii şi o d e s c r i e m cu voce t a r e (de ex., u n j e r s e u v e r d e c u b u t o a n e n e g r e , c ă m a ş ă c u c a r o u r i , pantofi m a r o etc). în etapa u r m ă t o a r e , a c o p e r i m copilul cu o „pelerină c a r e î l face i n v i z i b i l " ( p ă t u r ă , d r a p e r i e , c e a r ş a f e t c ) , î n a ş a fel î n c â t s ă i s e v a d ă d o a r c a p u l . C o p i l u l c u p e l e r i n a c a r e î l face i n v i z i b i l p u n e o s e r i e d e î n t r e b ă r i : „Ce culoare au pantofii mei? Am jerseul închis?

Ce culoare au panta­

lonii mei?" C o n t i n u ă m j o c u l c u u r m ă t o r u l c o p i l . MAIMUŢE IMITATOARE U n u l d i n t r e copii efectuează o a c ţ i u n e sau o serie de mişcări, d u p ă c a r e „ m a i m u ţ e l e " t r e b u i e s ă imite a c ţ i u n e a văzută. î n acest j o c c o n t e a z ă f o a r t e m u l t ş i n u a n ţ e l e şi, d e a c e e a , t r e b u i e s ă f i m a t e n ţ i l a e l e ! ACESTA ESTE S E M N U L MEU! T o ţ i c o p i i i îşi a l e g c â t e u n g e s t , u n s e m n ( d e e x . , îşi s c u t u r ă u m e r i i , f a c e c u o c h i u l , îşi t r a g e u r e c h e a , b a t e d i n p a l m e , d ă d i n c a p , c l i p e ş t e e t c ) , c a r e , î n c o n t i n u a r e , v a r e p r e z e n t a „ n u m e l e " lui. C o p i i i s e p r e z i n ­ tă cu acest gest şi au sarcina de a r e ţ i n e s e m n e l e celorlalţi. Este un j o c n o n - v e r b a l : u n u l d i n t r e c o p i i î n c e p e , îşi p r e z i n t ă s e m n u l , a p o i „ s a l u t ă " u n a l t c o p i l , p r e z e n t â n d s e m n u l a c e l u i c o p i l . C o l e g u l s ă u , cel p e c a r e 1-a s a l u t a t , s e p r e z i n t ă ş i el, a p o i a r a t ă s e m n u l u r m ă t o r u l u i c o p i l . J o c u l c o n ­ t i n u ă î n acest m o d . RESTAURARE La un s e m n a l d a t , toţi copiii î n c r e m e n e s c , d e v e n i n d statui şi l u â n d ori­ ce poziţie pe care o doresc. La un n o u s e m n a l , iau poziţie de d r e p ţ i , iar copilul d e s e m n a t , adică „restauratorul", va încerca să îi r e a d u c ă în poziţia d e „ s t a t u i " (în p o z i ţ i a i n i ţ i a l ă ) .

10")

B a r t o k Eva: Joc - bucurie - ochi strălucitori O MIŞCARE INTERZISĂ Copiii stau în cerc, c o n d u c ă t o r u l j o c u l u i fiind în mijloc. î n a i n t e de a începe jocul, copiii se înţeleg î n t r e ei şi p r e z i n t ă o m i ş c a r e pe c a r e nu este voie s ă o i m i t e (de ex., s e s c a r p i n ă î n c a p ) . C o p i i i î l i m i t ă î n t o a t e p r i v i n ţ e ­ le pe c o n d u c ă t o r u l jocului, cu excepţia mişcării interzise. In c o n t i n u a r e , p u t e m creşte treptat n u m ă r u l mişcărilor interzise. MAGAZINUL DE JUCĂRII Sarcina n o a s t r ă este să a m e n a j ă m vitrina u n u i m a g a z i n de jucării, u n d e a m p u s d e j a t r e i j u c ă r i i (le p u n e m p e m a s ă ) . C o p i l u l l e o b s e r v ă , a p o i se î n t o a r c e cu spatele şi evocă ceea ce a văzut. A ş e z ă m î n c ă o j u c ă r i e l â n g ă celelalte, c o p i l u l t r e b u i n d s ă l e s p u n ă d i n m e m o r i e , d i n n o u , c e j u c ă r i i a u fost p u s e p e m a s ă . P u t e m c r e ş t e t r e p t a t n u m ă r u l j u c ă r i i l o r . C E S-A S C H I M B A T ? S u n t e m l a ş c o a l a d e d e t e c t i v i , l a o r a d e O b s e r v a r e p r e c i s ă . P u n e m câ­ t e v a (6-8) o b i e c t e p e m a s ă . C o p i i i t r e b u i e s ă o b s e r v e a t e n t l o c u l f i e c ă ­ r u i o b i e c t , a p o i s e î n t o r c c u s p a t e l e . C o n d u c ă t o r u l j o c u l u i ia, a d a u g ă s a u s c h i m b ă î n t r e ele c â t e v a o b i e c t e . C o p i i i s e î n t o r c d i n n o u s p r e m a s ă ş i t r e ­ b u i e s ă g h i c e a s c ă c e s-a s c h i m b a t . URMĂRIRE Un h o ţ a p ă t r u n s în casă şi a luat ceva de pe m a s ă . C o p i l u l t r e b u i e să o b s e r v e o b i e c t e l e d e p e m a s ă ş i l o c u l lor. D u p ă c e s e î n t o a r c e c u s p a t e l e , m o d i f i c ă m câte ceva î n obiectele d e p e m a s ă ( l u ă m u n a sau m a i m u l t e d i n t r e ele). L a î n c e p u t f o l o s i m d o a r 3-4 o b i e c t e , a p o i p u t e m c r e ş t e t r e p t a t n u m ă r u l lor. „Ce a dispărut de pe masă?" N U - M I GĂSESC L U C R U R I L E ! C o p i l u l t r e b u i e s ă r e ţ i n ă 3-4 o b i e c t e ( i m a g i n i , f o r m e , l i t e r e ) ş i s ă l e g ă ­ s e a s c ă p r i n t r e a l t e o b i e c t e , i m a g i n i , f o r m e , l i t e r e . „Căutaţi obiectele (imagi­ nile, formele,

literele) pe care le-aţi reţinut!" OCHI DE VULTUR

O c h i d e v u l t u r , i n d i a n u l , p o a t e m e m o r a o r i c e . A ş e z ă m 6-8 o b i e c t e c u n o s c u t e pe m a s ă şi le a c o p e r i m cu o eşarfă. O c h i de v u l t u r (adică co­ p i l u l ) a r e s a r c i n a s ă e n u m e r e o b i e c t e l e p e c a r e le-a v ă z u t . S c o a t e m 1-2

Memoria vizuală o b i e c t e şi le s c h i m b ă m cu u n e l e n o i . „Ce am scos ele pe masă? Cu ce le-am schimbat?" P u t e m j u c a şi cu imagini. C I N E L - A Ţ I N U T ÎN MÂNĂ? Copiii s e aşează u n u l lângă altul, f i e c a r e ţ i n â n d î n m â n ă câte u n obiect. U n u l d i n t r e copii a r e sarcina să observe cât m a i atent, să „fotogra­ f i e z e " c i n e c e o b i e c t a r e î n m â n ă , a p o i iese d i n s a l ă . D o i - t r e i c o p i i s c h i m ­ b ă î n t r e e i o b i e c t e l e p e c a r e l e ţ i n î n m â n ă . D u p ă c e r e v i n e î n sală, c o p i l u l t r e b u i e să găsească şi să d e a î n a p o i obiectele s c h i m b a t e copiilor c a r e le-au avut iniţial. J o c u l p o a t e f i c o n t i n u a t c u u n a l p a r t i c i p a n t . CĂUTĂTORUL DE COMORI R i d i c ă m u n obiect, s p u n â n d ş i d e n u m i r e a lui. A p o i î l a s c u n d e m u n ­ d e v a p r i n sală. C o p i i i t r e b u i e s ă f i e a t e n ţ i ş i s ă r e ţ i n ă locul u n d e a m as­ c u n s o b i e c t u l . D u p ă c e a s c u n d e m 5-6 o b i e c t e , r u g ă m p a r t i c i p a n ţ i i s ă c a u ­ te

o b i e c t e l e : „Unde am ascuns lingura?"etc. C a a l t e r n a t i v ă : n e o p r i m î n faţa a s c u n z ă t o r i l o r ş i î i î n t r e b ă m p e copii

care este obiectul a s c u n s în locurile respective. J o c u l p o a t e fi c o n t i n u a t p r i n schimbarea rolurilor. ARHITECTUL C o n s t r u i m u n m o d e l s i m p l u (la î n c e p u t , a p o i d i n c e î n c e m a i c o m p l e x ) d i n b e ţ i ş o a r e , c h i b r i t u r i , c u b u r i (3-6 b u c ) . C o n d u c ă t o r u l j o c u l u i c o n s t r u ­ ieşte acest m o d e l , a p o i î l a c o p e r ă . î n c o n t i n u a r e , v o m c e r e „ a r h i t e c t u l u i " (copilul) s ă r e p r o d u c ă m o d e l u l d i n m e m o r i e . TESTAREA MEMORIEI S u n t e m la un test de m e m o r i e . P r e z e n t ă m copilului o i m a g i n e de di­ m e n s i u n i m a r i , c o l o r a t ă , c u m u l t e d e t a l i i d i n a m i c e , t i m p d e 1-2 m i n u t e , î n t o a r c e m i m a g i n e a ş i p u n e m î n t r e b ă r i sau e m i t e m e n u n ţ u r i d e tip „ a d e ­ v ă r a t - fals" î n l e g ă t u r ă c u i m a g i n e a . C o p i l u l r ă s p u n d e , a p o i e x a m i n ă m d i n n o u i m a g i n e a şi d i s c u t ă m r ă s p u n s u r i l e greşite. CE AM VĂZUT? La î n c e p u t u l şedinţei le a r ă t ă m copiilor o serie de i m a g i n i c a r e r e d a u s t ă r i e m o ţ i o n a l e , p e c a r e l e d i s c u t ă m î m p r e u n ă c u ei. L a s f â r ş i t u l ş e d i n ţ e i , „ c o m p u t e r e l e " ( a d i c ă c o p i i i ) t r e b u i e să-şi r e a m i n t e a s c ă i m a g i n i l e v ă z u t e .

B a r t o k É v a : Joc - bucurie - ochi strălucitori CE A A D U S M O Ş U L ? A ş e z ă m 5-6 o b i e c t e î n t r - o c u t i e . R u g ă m c o p i i i s ă o b s e r v e a t e n t o b i e c t e ­ le d i n cutie, iar apoi a c o p e r i m cutia. La sfârşitul şedinţei, copiii t r e b u i e să e n u m e r e , d i n m e m o r i e , obiectele d i n cutie.

B a r t o k E v a : Joc - bucurie - ochi strălucitori Jocurile de mai jos dezvoltă noţiunea serialităţii şi conţin serii de mişcări, muri,

serii

vizuale,

auditive şi

rit­

lingvistice. ZÂNIŞOARA

Z â n i ş o a r a a r e o abilitate s p e c i a l ă : este c a p a b i l ă să o b s e r v e şi să i m i t e p r e ­ cis o r i c e . A d u l t u l p r e z i n t ă o s e r i e d e 4-5 m i ş c ă r i , p e c a r e „ z â n i ş o a r a " ( a d i c ă copilul) t r e b u i e s ă l e i m i t e î n e x a c t a c e e a ş i o r d i n e . D e ex. s e s p a l ă p e m â i ­ n i , îşi ş t e r g e m â i n i l e , a r a n j e a z ă p r o s o p u l , s e u i t ă î n o g l i n d ă , îşi a r a n j e a z ă p ă r u l ; se d u c e la g e a m , se uită afară, t r a g e d r a p e r i i l e , a p r i n d e l u m i n a etc. C U R S DE DANS Vom învăţa o serie de paşi de d a n s , pe muzică, c o n s t â n d d i n m a i m u l t e e l e m e n t e s i m p l e . N u m ă r u l e l e m e n t e l o r p o a t e f i c r e s c u t p â n ă l a 6-7. P u t e m inventa d a n s u r i cât m a i a m u z a n t e î m p r e u n ă c u copiii. S-A B L O C A T P L A C A S a r c i n a c o p i i l o r e s t e s ă i m i t e ş i s ă r e p e t e ( d e 4-5 o r i ) o s e r i e p r e z e n t a t ă de adult care constă din m a i multe mişcări repetate în m o d regulat. D e ex.: b a t e d i n p a l m e - s e î n t o a r c e î n j u r u l p r o p r i e i a x e - l o v e ş t e p o ­ d e a u a cu piciorul - sare, bate d i n p a l m e - se î n t o a r c e în j u r u l p r o p r i e i a x e - loveşte p o d e a u a cu p i c i o r u l - s a r e e t c . se î n t i n d e - loveşte în a e r cu p u m n u l - clipeşte - ridică d i n u m e r i , se î n t i n d e - loveşte în a e r cu p u m n u l - clipeşte - ridică d i n u m e r i etc. p o c n e ş t e d i n d e g e t e - t r i m i t e s ă r u t u r i î n a e r - îşi l i n g e b u z e l e - r â n j e ş ­ t e , p o c n e ş t e d i n d e g e t e - t r i m i t e s ă r u t u r i î n a e r - îşi l i n g e b u z e l e - r â n ­ j e ş t e etc. bate cu palmele peste g e n u n c h i - bate d i n p a l m e - întinde braţul d r e p t - î n t i n d e b r a ţ u l stâng - sughiţe, bate cu p a l m e l e peste g e n u n c h i - b a t e d i n p a l m e - î n t i n d e b r a ţ u l d r e p t - î n t i n d e b r a ţ u l s t â n g - sughiţe etc. SĂ BATEM DIN PALME! S t ă m p e r e c h i , f a ţ ă - n f a ţ ă , ş i r e p e t ă m u n şir d e m i ş c ă r i . Mai întâi b a t e m d i n p a l m e , apoi batem p a l m a cu p e r e c h e a noastră, cu a m b e l e p a l m e , i a r l a sfârşit b a t e m d i n n o u d i n p a l m e . Mai întâi batem d i n p a l m e cu p e r e c h e a noastră cu m â n a d r e a p t ă , apoi batem din palme; în continuare batem din palme cu perechea noastră cu m â n a stângă, apoi iarăşi b a t e m d i n p a l m e şi b a t e m p a l m a cu p e r e c h e a noastră, cu ambele palme.

I

10

Serialitatea C â n d aceste mişcări m e r g bine, d u p ă o serie de mişcări ( b a t e m d i n palme, două mâini, batem din palme, m â n a dreaptă, batem din palme, m â n a stângă, batem din palme, d o u ă mâini) ne atingem repede u m ă r u l d i n partea opusă (mâna d r e a p t ă - u m ă r u l stâng, m â n a stângă - u m ă r u l drept, deodată), apoi ne atingem coapsele ( m â n a d r e a p t ă - coapsa d r e a p ­ tă, m â n a s t â n g ă - coapsa stângă). D u p ă c e t e r m i n ă m , r e p e t ă m d i n n o u seria. TICURI Avem câteva ticuri. Dacă î n c e p e m , abia m a i p u t e m să ne o p r i m . Sarci­ na n o a s t r ă este să e x e c u t ă m o serie de mişcări, m a i întâi cu ochii deschişi, a p o i d e d o u ă o r i c u o c h i i î n c h i ş i , d i n m e m o r i e . D e ex., „ R i d i c ă m â i n i l e , f ă s e m n c u m â n a , apleacă-ţi c a p u l , loveşte p o d e a u a c u p i c i o r u l d r e p t ! " „Fă d o i p a ş i î n faţă, u n u l î n faţă, t r e i p a ş i î n a p o i , a p o i d o i î n d r e a p t a ! " I n t i m p c e e x e c u t ă a c e s t e m i ş c ă r i , c o p i l u l p o a t e d e s c r i e c u v o c e t a r e c e e a c e face. ROBOTUL T e s t ă m m e m o r i a u n u i r o b o t a s a m b l a t r e c e n t . D ă m 3-4 i n s t r u c ţ i u n i sim­ p l e , p e c a r e c o p i l u l t r e b u i e s ă l e e x e c u t e î n t r - o o r d i n e p r e c i s ă . D e ex.: „Des­ chide uşa, plimbă-te prin cameră, pune-ţi mâna pe cap, sari până la uşă!" „Scarpină-te în cap, sari de două ori în piciorul drept, bate o dată din palme şi zbârleşte-ţi părul!" „Mergi până la uşă, bate la uşă de trei ori, bate în podea cu piciorul tot de atâta ori şi aprinde lumina!" „Fă doi paşi înainte, la dreapta,

unul în stânga, fă doi paşi mici

apoi unul mare în spate!" „Clipeşte de patru ori,

deschide gura,

trage

de urechea stângă şi scoate limba!" „Du-te până la bibliotecă, adu aici o carte, deschide-o la pagina 10, pune-o aici pe masă, apoi vino şi stai jos. " e t c . D u p ă c e a e x e c u t a t o s e r i e d e i n s t r u c ţ i u n i , î n o r d i n e a d a t ă (sau î n or­ d i n e inversă), „ r o b o t u l " t r e b u i e să d e s c r i e ceea ce a făcut. O a l t e r n a t i v ă a j o c u l u i p o a t e f i u r m ă t o a r e a : u n alt copil v a j u c a r o l u l t e h n i c i a n u l u i c a r e r e ţ i n e a c e s t e a c ţ i u n i , l e e v o c ă ş i l e d e s c r i e î n o r d i n e (se p r e f a c e c ă i a n o t i ţ e despre performanţa robotului). ADAUGĂ O MIŞCARE! A izbucnit o e p i d e m i e m a i c i u d a t ă : „bolnavii" p r e i a u m i ş c ă r i l e celor­ lalţi. S t ă m î n c e r c , i a r c o n d u c ă t o r u l j o c u l u i î n c e p e j o c u l p r i n p r e z e n t a r e a u n e i m i ş c ă r i s i m p l e , c u m a r f i , d e ex., c ă s e s c a r p i n ă p e n a s . C o p i l u l d e lângă el repetă această mişcare, apoi a d a u g ă încă u n a . Cel de-al treilea

I

1I

B a r t o k E v a : Joc - bucurie - ochi. strălucitori participant r e p e t ă primele d o u ă mişcări, apoi a d a u g ă şi el încă o mişcare, şi aşa m a i d e p a r t e , p â n ă c â n d toţi copiii au avut şansa să se j o a c e . DACĂ V I N L A T I N E S u n t e m „ a r t i ş t i " c a r e fac p a n t o m i m ă , c a r e v o r b e s c p u ţ i n . C o p i i i s t a u în c e r c şi u n u l d i n t r e ei s p u n e : „Dacă vin la tine...", d a r în loc să c o n t i n u e şi să s p u n ă , de ex., c u v i n t e l e „bat la uşă", va r e d a a c e s t l u c r u p r i n m i ş c a r e . C e l d e - a l d o i l e a c o p i l r e p e t ă î n c e p u t u l frazei ş i m i ş c a r e a f ă c u t ă d e p a r t i c i ­ p a n t u l a n t e r i o r ş i a d a u g ă î n c ă o m i ş c a r e (de ex., îşi r i d i c ă p ă l ă r i a î n s e m n d e salut). J o c u l c o n t i n u ă î n m o d s i m i l a r , t o ţ i a v â n d s a r c i n a s ă r e p e t e m i ş ­ c ă r i l e f ă c u t e d e cei c a r e a u fost î n a i n t e a lor. C E S-A Î N T Â M P L A T ? C E V A F I ? S e face u n d o c u m e n t a r d e s p r e v i a ţ a n o a s t r ă . N e r e a m i n t i m c e e a c e a m făcut astăzi şi ne p r e z e n t ă m p r o g r a m u l p e n t r u d u p ă - a m i a z ă . „Povesteşte-ne în

ce ordine ti-ai

luat hainele azi dimineaţă!"

„Povesteşte-ne ce ai făcut azi dimineaţă, trezit, până când ai ieşit pe uşa locuinţei.

începând cu momentul în

care te-ai

încearcă să povesteşti totul în ordinea

exactă în care s-a întâmplat!" „Povesteşte-ne, „Acum,

în ordine,

că s-a

ce ai văzut pe drumul spre şcoală!"

terminat această şedinţă, povesteşte-ne ce jocuri

tăzi! încearcă să povesteşti totul în ordinea exactă „Ce ai făcut ieri?

am jucat as­

în care le-am jucat!"

Ce vei face după prânz, până seara?" e t c . RITM

S u n t e m l a u n c u r s d e p e r c u ţ i e (tobe). S a r c i n a n o a s t r ă este s ă r e d ă m r i t m u l p r e z e n t a t d e profesor p r i n b ă t ă i d e p a l m e sau b ă t â n d î n ceva. L a început, p r e z e n t ă m r i t m u r i m a i simple, apoi i n t r o d u c e m şi r i t m u r i m a i n e r e g u l a t e . D a c ă j o c u l m e r g e b i n e , c o p i i i îşi î n c h i d o c h i i ş i î n c e a r c ă s ă r e ­ pete aceste r i t m u r i d o a r „ d u p ă u r e c h e " . „BATE TOBA" î n c e p e m să batem din palme d u p ă un a n u m i t ritm, apoi continuăm cu acest r i t m p e diferitele p ă r ţ i ale c o r p u l u i : c o a p s e , glezne, c a p , a b d o m e n , p i e p t , u m e r i , î n c h e i e t u r a m â i n i i , p e g u r a î n t r e d e s c h i s ă (în t i m p c e e m i ­ t e m şi un sunet), nas, s p r â n c e n e etc. P u t e m b a t e r i t m u l cu talpa picioru­ lui, c u c ă l c â i e l e , p u t e m s ă p o c n i m d i n d e g e t e , s ă p l e s c ă i m c u l i m b a . J o c u l poate continua cu schimbarea ritmului. 1 12

Serialitatea PERCUŢIONIŞTI ÎN CONCERT S u n t e m m e m b r i i u n e i f o r m a ţ i i d e p e r c u ţ i o n i ş t i e x t r e m i , c a r e b a t rit­ m u l c â n d p e p r o p r i u l c o r p , c â n d p e c o r p u l u n u i coleg. C o n f e c ţ i o n ă m niş­ te beţe de tobe d i n ziare sau hârtie de ambalat. S t ă m în cerc şi î n c e p e m s ă „ b a t e m l a t o b e " , u r m â n d u n r i t m stabilit a n t e r i o r : a t i n g e m p o d e a u a sau scaunul, pe cap, glezne, a b d o m e n , frunte, g u r a deschisă, tălpi sau pe spatele, u m e r i i , coapse, capul u n u i coleg etc. P u t e m să a c o m p a n i e m ritmul cu mişcări de picioare: b a t e m în podea, le scuturăm, le m i ş c ă m înainte-înapoi. „ORCHESTRA DE PIETRE" Fiecare copil a r e d o u ă pietre ( u n a trebuie să fie m a i plată d e c â t cealal­ t ă ) . F i e c a r e p a r t i c i p a n t p r e z i n t ă c â t e u n r i t m b ă t â n d c u p i e t r e l e , i a r cei­ lalţi t r e b u i e să-1 i m i t e . ŞCOALA DE C I O C Ă N I T O A R E Copiii trebuie să r e p r o d u c ă r i t m u r i bătute pe diferite obiecte, în ordi­ n e a p r e z e n t ă r i i lor: p e c u b u r i , g ă l e ţ i î n t o a r s e , p a h a r e , c ă r ţ i e t c . V o m folosi 4-5 obiecte p e n t r u j o c . î n acest caz, scopul n u este r e p r o d u c e r e a r i t m u l u i , ci atingerea obiectelor în o r d i n e a dată. CĂSUŢA

VOCALĂ

S t ă m în cerc. C o n d u c ă t o r u l j o c u l u i p r e z i n t ă o m e l o d i e (fluierând sau c u o r i c e t i p d e voce). M e l o d i a este „ p r e l u a t ă " d e v e c i n u l d i n d r e a p t a ş i o d ă m a i d e p a r t e , r e p e t â n d - o . î n a c e s t fel, m e l o d i a e s t e t r a n s m i s ă î n c e r c . C â n d ajunge înapoi la conducătorul jocului, p u t e m continua jocul cu o altă melodie. ZID VIU Copiii stau într-un r â n d , în o r d i n e aleatorie. U n u l d i n t r e ei are sarcina să observe cât m a i a t e n t o r d i n e a copiilor în r â n d . A p o i se î n t o a r c e cu spa­ t e l e , î n t r e t i m p , c o p i i i îşi s c h i m b ă l o c u l , i a r c o p i l u l s e î n t o a r c e ş i t r e b u i e să refacă o r d i n e a d i n r â n d u l iniţial. AMENAJAREA L O C U I N Ţ E I S a r c i n a este să se r e ţ i n ă o r d i n e a m o b i l i e r u l u i d i n sală, de la s t â n g a la d r e a p t a . T r e b u i e s ă p r e z e n t ă m m o b i l i e r u l c u o c h i i î n c h i ş i şi, d a c ă c i n e v a

I

13

B a r t o k Éva: Joc - bucurie - ochi strălucitori greşeşte, a t u n c i el va fi „ a m e n a j a t o r u l " , p e n t r u că el a t r a n s f o r m a t a m e ­ n a j a r e a sălii. SĂ PUNEM ORDINE „Să p u n e m o r d i n e " p r i n t r e j u c ă r i i : a ş e z ă m u n a l â n g ă alta şase j u c ă r i i p e masă. N e î n t o a r c e m c u spatele, iar î n acest t i m p u n „spirit j u c ă u ş " v a schimba o r d i n e a jucăriilor (modificăm m a i întâi locul u n e i s i n g u r e jucă­ r i i , a p o i a d o u ă , a t r e i e t c ) . C o p i l u l a r e s a r c i n a „să p u n ă o r d i n e " d u p ă f i ­ e c a r e modificare, p u n â n d j u c ă r i i l e în locul lor iniţial. O C H I DE ŞOIM O c h i de şoim, indianul, p o a t e m e m o r a orice. Copilul trebuie să d e n u ­ m e a s c ă 6 i m a g i n i a ş e z a t e î n f a ţ a lui, a p o i î l l e g ă m l a o c h i ş i s c h i m b ă m l o ­ c u l a d o u ă i m a g i n i . „Ce s-a schimbat"?" Î N C E O R D I N E LE-AI A U Z I T ? S u n t e m n i ş t e m u z i c i e n i r e n u m i ţ i . A d u n ă m c â t e v a o b i e c t e c a r e s c o t su­ n e t e : p a h a r e , c h e i , t o b e e t c . ş i p r o d u c e m s u n e t e c u e l e . „In c e ordine le-ai auzit? Pe care l-ai auzit primul,

al doilea?..."

GRĂDINĂ ZOOLOGICĂ F i e c a r e c o p i l îşi a l e g e u n s u n e t scos d e u n a n i m a l . P r i m u l d i n t r e c o p i i p r e z i n t ă a c e s t s u n e t c u v o c e , u r m ă t o r u l c o p i l î l r e p e t ă , a p o i a d a u g ă ş i su­ n e t u l a l e s d e el. C e l d e - a l t r e i l e a c o p i l r e p e t ă p r i m e l e d o u ă s u n e t e , a p o i a d a u g ă ş i s u n e t u l a l e s d e el. J o c u l c o n t i n u ă î n a c e s t m o d : s a r c i n a c o p i i l o r e s t e s ă r e p e t e , î n o r d i n e e x a c t ă , s u n e t e l e a u z i t e a n t e r i o r ş i s ă a d a u g e su­ n e t u l a l e s d e ei. S P U N E DUPĂ M I N E ! C o p i l u l j o a c ă r o l u l „ e c o u l u i " . S a r c i n a lui e s t e s ă r e p e t e m a i m u l t e s u n e ­ te în o r d i n e a a u z i t ă : a-u/ s-r / a-î-o / f-s-t / a-e-i-u e t c . G Â N G U R I T DE BEBELUŞ Copilul va j u c a rolul u n u i bebeluş care gângureşte, imitându-şi m a m a . S a r c i n a l u i e s t e s ă r e p e t e s e r i i d e s i l a b e , î n o r d i n e a e x a c t ă . D e e x . , la-gizo, ze-ca-ti-lu, a t a - i s e - o b u , big-fet-şui e t c .

I

11

Serialitatea CENTRALA TELEFONICĂ L u c r ă m într-o c e n t r a l ă telefonică şi t r e b u i e să f o r m ă m n u m e r e l e de te­ l e f o n s o l i c i t a t e . S p u n e m c o p i l u l u i 3-5 c i f r e p e c a r e a c e s t a t r e b u i e s ă l e r e ­ ţ i n ă şi să le r e p e t e cu voce t a r e în t i m p ce „ f o r m e a z ă " n u m ă r u l . Copilul trebuie să redea şiruri de n u m e r e din ce în ce mai lungi. î n t r e n u m e r e , p u t e m i n s e r a d e 1-2 o r i b ă t u t u l d i n p a l m e s a u c i o c ă n i t u l , i a r c o ­ pilul t r e b u i e să le r e p e t e şi pe acestea, î m p r e u n ă cu n u m e r e l e . MEMORAREA UNUI NUMĂR DE TELEFON U n u l d i n t r e c o p i i s p u n e „ n u m ă r u l l u i d e t e l e f o n " ( u n şir d e 3 - 4 cifre), i a r ceilalţi t r e b u i e să-1 r e p e t e . C o p i i i t r e b u i e s ă r e d e a ş i r u r i d e n u m e r e d i n ce în ce m a i lungi. B U N I C A S-A D U S L A C U M P Ă R Ă T U R I U n u l d i n t r e p a r t i c i p a n ţ i î n c e p e u r m ă t o a r e a f r a z ă : „Bunica s-a dus l a cumpărături şi a cumpărat un/o..." ( s p u n e un o b i e c t ) .

Următorul participant

r e p e t ă fraza şi a d a u g ă şi el un obiect. J o c u l c o n t i n u ă în acest m o d , c u . o frază tot m a i lungă. Nu este nevoie să e n u m e r ă m obiecte adecvate, „bu­ nica p u t â n d c u m p ă r a " şi obiecte m a i haioase, n ă z d r ă v a n e , neaşteptate. P u t e m i n t r o d u c e ş i a l t e f r a z e , c u m a r f i , d e e x . , „Mă duc î n excursie ş i duc

cu mine

un/o.„Am fost la grădina

zoologică şi

am

văzut un/o..."

s a u „Ieri

a m gătit..." e t c . F i e c a r e c o p i l s p u n e u n c u v â n t ; u r m ă t o r u l p a r t i c i p a n t r e ­ p e t ă c u v â n t u l a n t e r i o r ş i a d a u g ă ş i e l u n u l . C â n d s e a j u n g e l a u n şir m a i l u n g d e c u v i n t e , c o p i l u l c ă r u i a i-a v e n i t r â n d u l p o a t e f i a j u t a t ş i d e c e i l a l ţ i participanţi. CALENDAR VIU C o p i l u l v a j u c a r o l u l „ c a l e n d a r u l u i viu". A p ă s â n d c â t e v a „ b u t o a n e " , p u ­ t e m afla zilele s ă p t ă m â n i i , l u n i l e , c a r e z i ( l u n ă ) u r m e a z ă d u p ă o a n u m i t ă zi (lună), sau c a r e zi (lună) p r e c e d e o a n u m i t ă zi (lună). NU ESTE LUNI N u s u n t e m s i g u r i c e z i e s t e a s t ă z i . „Este luni." U n a l t p a r t i c i p a n t : „Nu este luni, ci marţi." R ă s p u n s u l : „Nu este marţi, ci miercuri." e t c . în a c e s t fel, e n u m e r ă m zilele s ă p t ă m â n i i . P u t e m c o n t i n u a j o c u l s p u n â n d zilele s ă p t ă ­ m â n i i ş i î n o r d i n e i n v e r s ă ( d u m i n i c ă - s â m b ă t ă - v i n e r i - etc.) s a u l u n i l e anului.

I

15

B a r t o k É v a : Joc - bucurie - ochi strălucitori FABRICA DE POVEŞTI P r i m u l p a r t i c i p a n t î n c e p e o poveste, s p u n â n d d o a r p r i m a propoziţie d i n poveste. U r m ă t o r u l copil r e p e t ă propoziţia, apoi a d a u g ă şi el u n a . Al treilea copil r e p e t ă exact p r i m e l e d o u ă propoziţii, apoi a d a u g ă şi el u n a . J o c u l c o n t i n u ă î n a c e s t m o d . P u t e m s p u n e p o v e ş t i a l c ă t u i t e d i n 6-8 propoziţii.

16

B a r t o k E v a : Joc - bucurie - ochi strălucitori ECOU Copilul va fi ecoul nostru. V o m s p u n e şiruri de sunete fără sens sau c u v i n t e p e c a r e copilul n u l e î n ţ e l e g e (6-8 c u v i n t e ) , m a i î n t â i î n c e t , a p o i î n r i t m n o r m a l . C o p i l u l a r e s a r c i n a s ă l e r e p e t e . D e ex.,foxi, vunca, gulu, convenţie, pratcă,

democrat,

buldog,

eterogen, precizie,

filodendron,

oportunism

etc. D a c ă c o p i l u l e s t e c a p a b i l s ă r e p e t e e x a c t „ c u v i n t e l e " a u z i t e î n r i t m n o r ­ mal, p u t e m să î n c e r c ă m î n t r - u n r i t m p u ţ i n m a i alert. SĂ VORBIM CHINEZEŞTE! S a r c i n a copilului este s ă r e p e t e ş i r u r i d e silabe f ă r ă sens, c u m a r f i , d e ex., defişco,

maiuclet, fechşanu, sertica, priţeli,

cursola etc.

Şi copilul trebuie să inventeze cuvinte fără sens, pe care le v o m r e p e t a . Copilul trebuie să ne „corecteze" dacă greşim. ŞCOALA DE VRĂJITORIE M e ş t e r u l v r ă j i t o r î i î n v a ţ ă p e c o p i i vrăji ( î n t r - o l i m b ă i n v e n t a t ă ) . U c e n i ­ cul încearcă să r e p e t e totul, în m o d exact. J o c u l p o a t e fi j u c a t atât în p e ­ rechi, cât şi cu un m e ş t e r şi m a i m u l ţ i „ucenici". Toţi copiii vor j u c a , pe r â n d , r o l u l m e ş t e r u l u i vrăjitor. BOLBOROSELI Copiii f o r m e a z ă p e r e c h i . U n u l d i n t r e e i s p u n e ceva într-o l i m b ă f ă r ă s e n s , c u u n t o n i n t e r o g a t i v , i a r c e l ă l a l t r e p e t ă ş i r u l d e silabe î n t r - u n a l t t o n (afirmativ, i n d i g n a t , m i r a t e t c ) . Ş C O A L A DE PAPAGALI Copilul va juca rolul micului papagal care învaţă să vorbească. El tre­ b u i e s ă r e p e t e c u v i n t e b i n e c u n o s c u t e (10-15 c u v i n t e ) , s p u s e d e a d u l t . C o n ­ d u c ă t o r u l jocului trebuie să p r o n u n ţ e cuvintele clar şi mai încet la în­ ceput, apoi în ritm n o r m a l , crescând, eventual, m a i târziu, şi m a i mult r i t m u l . De e x . , mână, casă, auto, cutie, vilă, onoare, televizor, batistă etc.

La

î n c e p u t v o m utiliza cuvinte m a i scurte, apoi d i n c e î n c e m a i lungi. J o c u l poate fi continuat p r i n schimbarea rolurilor. CONTROL AUDIOMETRIC J u c ă m rolul u n o r medici c a r e e x a m i n e a z ă auzul pacienţilor. N e a ş e z ă m faţă-n faţă cu copilul. îi ş o p t i m la u r e c h e c u v i n t e b i n e c u n o s c u t e (5-6 cu­ v i n t e ) , m i ş c â n d u - n e b u z e l e î n a ş a fel î n c â t s ă s e v a d ă b i n e , s i l a b i s i n d u ş o r .

I IS

Percepţia vorbirii A p o i îl r u g ă m să ghicească ce cuvinte i-am şoptit. D u p ă aceea u r m e a z ă să ne şoptească el câteva cuvinte, sarcina noastră, de d a t a aceasta, fiind să g h i c i m ce c u v i n t e ne-a şoptit. OGLINDA VORBITOARE C o p i i i f o r m e a z ă p e r e c h i , s t â n d faţă-n faţă. U n u l d i n t r e e i v a j u c a r o ­ lul „oglinzii vorbitoare", c a r e î l i m i t ă p e celălalt. Acesta d i n u r m ă scoate s u n e t e , s p u n e s i l a b e , î n g â n ă o m e l o d i e s a u v o r b e ş t e . D u p ă u n m i n u t îşi s c h i m b ă r o l u r i l e î n t r e ei. AMPLIFICATORUL Copilul joacă rolul amplificatorului. Ii şoptim la u r e c h e cuvinte bine­ c u n o s c u t e , pe c a r e el le r e p e t ă . „Ce ţi-am şoptit? Repetă cu voce tare!" SĂ C I T I M DE PE BUZE î n v ă ţ ă m să citim de pe buze. î n c e r c ă m să ghicim ce ne s p u n e colegul, d o a r u r m ă r i n d mişcarea buzelor. O variantă m a i u ş o a r ă a j o c u l u i este să a l e g e m c u v i n t e d i n t r - u n a n u m i t d o m e n i u , c u m a r f i , d e ex., c u l o r i , fruc­ te, a n i m a l e , m â n c ă r u r i etc. C E A M SPUS? R o b o t u l s-a s t r i c a t ş i p o a t e v o r b i d o a r s a c a d a t , s p u n â n d c u v i n t e l e p e sunete. Vom spune cuvintele pe sunete, ţ i n â n d o p a u z ă de câte o s e c u n d ă î n t r e s u n e t e (r-a-c, u-ş-ă, m - â - n - ă , s-u-r-d, c-u-ţ-i-t e t c ) . L u n g i m e a c u v i n ­ t e l o r n u t r e b u i e s ă d e p ă ş e a s c ă 3-4-5 s u n e t e . C o p i l u l a r e s a r c i n a d e a g h i c i ce

am

s p u s . „Ce spune robotul?

Spune cuvântul în

locul robotului!"

PĂPUŞA Aşezăm câteva obiecte (imagini) pe masă. Adultul va j u c a rolul păpuşii c a r e ştie s ă v o r b e a s c ă , d a r s p u n e c u v i n t e l e p e s u n e t e ş i d o a r a t u n c i c â n d „ a p ă s a m u n buton". P e spatele p ă p u ş i i este u n „buton", p e c a r e copilul tre­ b u i e să-1 a p e s e p â n ă c â n d p ă p u ş a v a s p u n e d e n u m i r e a u n u i o b i e c t ( i m a ­ g i n i ) . C o p i l u l t r e b u i e s ă g h i c e a s c ă c e s p u n e p ă p u ş a . D e ex., d - o - p , t - r - e - n , c-r-e-i-o-n e t c . CE SPUNE ROBOTUL? R o b o t u l (adică a d u l t u l ) s p u n e un c u v â n t pe silabe, cu o p a u z ă de c â t e o s e c u n d ă î n t r e s i l a b e ( r a - t ă , c i o - c a n , m a i - m u - ţ ă , m ă - t u - r ă etc). P u t e m folo1 IM

B a r t o k E v a : Joc - bucurie - ochi strălucitori s i c u v i n t e a l c ă t u i t e d i n 2 , 3 , 4 silabe. C o p i l u l t r e b u i e s ă g h i c e a s c ă c e s p u ­ ne r o b o t u l . R o b o t u l p o a t e da i n s t r u c ţ i u n i c o p i l u l u i : „Ba-te la u-şă! Pu-ne-ţi pal-to-nul!

Scu-tu-ră-ţi

ca-pul!

etc. SATUL CIUDAT

Locuitorii „Satului ciudat" vorbesc ciudat, b ă t â n d d i n p a l m e la fiecare s i l a b ă . A ş a c o m u n i c ă î n t r e ei ( d e ex., Sunt Mi-hai.

Cum te chea-mă? Io-nel

etc.) P u t e m î n c e r c a s ă p u r t ă m u n s c u r t d i a l o g s a u s ă î n t r e b ă m c u m s e n u ­ m e s c o b i e c t e l e d i n „ s a t " (Ce este asta? De ex., pi-si-că, ma-să, te-le-vi-tor etc). LA AEROPORT Avioanele decolează şi aterizează, făcând un zgomot imens. M a m a (adultul) m e r g e într-o călătorie şi este deja în d r u m către a e r o p o r t . în z g o m o t u l infernal al avioanelor, m a m a şi copilul vor să s c h i m b e câteva p r o p o z i ţ i i , d a r s e î n ţ e l e g d o a r s t r i g â n d , s i l a b i s i n d c u v i n t e l e . ( D e ex., „So­ sesc vi-neri! Te sun în fi-e-ca-re sea-ră! îmi vei lip-si! etc." DISCUŢII ÎNTRE ROBOTI D i s c u t ă m silabisind c u v i n t e l e . S p u n e m copiilor câteva p r o p o z i ţ i i şi îi r u g ă m s ă r ă s p u n d ă tot silabisind cuvintele. INELE J u c ă m r o l u l u n o r v r ă b i u ţ e c a r e s a r d i n t r - u n i n e l î n t r - a l t u l . P u n e m câ­ t e v a i n e l e p e p o d e a ; f i e c a r e p a r t i c i p a n t s p u n e c â t e o p r o p o z i ţ i e , î n a ş a fel încât să fie câte un c u v â n t p e n t r u fiecare inel. De ex., „Măria mănâncă un măr." C o p i i i t r e b u i e să s a r ă î n t o t d e a u n a în i n e l u l a s o c i a t c u c u v â n t u l s p u s . P u t e m c r e ş t e n u m ă r u l i n e l e l o r . D e ex., „Şoricelul ronţăie

bucata

de

caşcaval."

I n e l e l e p o t î n s e m n a ş i s i l a b e (far-ma-ci-e) s a u s u n e t e (c-u-r-t-e). CIOCĂNITOAREA E n u m e r ă m câteva c u v i n t e . C i o c ă n i t o a r e a (copilul) t r e b u i e s ă b a t ă d e a t â t e a o r i , c â t e silabe (sau s u n e t e ) s u n t î n c u v â n t . TEST DE REFLEXE E n u m e r ă m câteva cuvinte, iar copiii t r e b u i e s ă r e a c ţ i o n e z e d o a r a t u n c i când aud cuvinte care încep cu un a n u m i t sunet. Ei trebuie să sară cu p i c i o a r e l e d e p ă r t a t e (să s u s p i n e , s ă s t r ă n u t e , s ă s t r i g e „ b i n g o " e t c ) , d a c ă 120

Percepţia vorbirii a u d u n c u v â n t c a r e î n c e p e c u „ r " (sau s e t e r m i n ă s a u c o n ţ i n e a c e s t su­ net). D a c ă a u d c u v i n t e c a r e n u c o n ţ i n acest s u n e t , copiii n u t r e b u i e s ă reacţioneze. LA PESCUIT DE SUNETE T r e b u i e s ă „ p e s c u i m c u v i n t e " (să g ă s i m c u v i n t e ) c a r e c o n ţ i n u n a n u m i t sunet. N e î n ţ e l e g e m a s u p r a u n u i sunet, iar c â n d copilul a u d e u n a s e m e ­ n e a c u v â n t , t r e b u i e s ă facă o m i ş c a r e p r i n c a r e i m i t ă m o m e n t u l î n c a r e u n pescar scoate u n d i ţ a cu peştele. C o n d u c ă t o r u l j o c u l u i t r e b u i e să e n u m e r e u n şir d e c u v i n t e (cea 2 0 d e c u v i n t e ) , p e o v o c e m o n o t o n ă . I n c a d r u l u n e i ş e d i n ţ e v o m folosi u n s i n g u r s u n e t . D e ex.: M (sau n ) : m u l ţ i m e , n u c ă , t r o n , m a ş i n ă , o m , v a n i l i e , c r e i o n , c a m i o n , tramvai, d r u m , tavan, mac, b a n a n ă , Niagara, amar, a n t r e n a m e n t , masă, geam, sanie, b o m b o a n e ; P ( s a u b): p a t , b u t o n , a l b , o p e r ă , p l u m b , b a t i s t ă , p a r ă , a p r i l i e , c a p , b e ­ ton, cabană, plimbare, putere, obligare, prosop, parbriz, şurub, zăpadă, albatros, potop; T (sau d ) : televizor, d o m n , p u t r e d , g r a j d , t u n d e , p o a t e , t o r t , t e l e c o m a n ­ d ă , d a r , c r u d , u n t , t e l e f o n , c o n t r a , p r e t i n d e , d u l a p , fost, t a b l ă , a b a n d o n a t , A d r i a n , potrivit; F ( s a u v): v a s , foc, e f e r v e s c e n t , m o r c o v , a v i o n , e x p r e s i v , f o a i e , a f i n , fa­ v o a r e , v a p o r , f l o a r e , r a f t , v a g o n , c l o v n , află, t a r a f , o v a l , t e l e g r a f , f e r e a s ­ tră, vuiet; C ( s a u g): g r o s , c a i e t , sac, v a c a n ţ ă , c ă l u g ă r , m ă g a r , g r a s , g â s c ă , c a r t e , b o g a t , b l o g , a t a c , a c ţ i u n e , v a g o n , p r a g , suc, d r a g , m a r g a r i n a , c a s e t ă , s t e a g , ocolire; Ş (sau s): ş a p t e , sus, o s t a ş , n a s , m a s ă , ş a m a n , m o ş , ş a s e , s e r v i e t ă , vas, c o ­ coş, castel, şosea, u r s , p e ş t e , s t r u g u r i , pescar, uşă, c ă m a ş ă , şerveţel; Ş (sau j ) : ş a r p e , j u c ă r i e , cojoc, e t a j , ş a m p o n , j u c ă u ş , a ş c h i e , r u j , p i j a m a , ş o a r e c e , p ă p u ş ă , j u r ă m â n t , lejer, p r ă j i t u r ă , m a ş i n ă , j o c , b e b e l u ş , v i ş i n e , vrăjitor, p ă i a n j e n ; ce,ci (sau ş): c i n c i , c e r c e i , ş u n c ă , c o ş , c e a ş c ă , z e c e , a ş t e p t a r e , s e c e t ă , ci­ reşe, ştergător, cină, ciorbă, şoim, şoricel, a c o p e r i ş , c e a p ă , citeşte, căciulă, c a ş c a v a l , vaci; S (sau z): sos, z e c e , o r z , z e s t r e , s a c o ş ă , n i s i p , z e b r ă , a r s , z a c u s c a , sat, a s ­ tăzi, r ă z u i t o r , z m e u r ă , O Z N , s p a g h e t e , soţ, m a z ă r e , a s t r o n a u t , c a z a r m ă , zugrav;

121

B a r t o k E v a : Joc - bucurie - ochi strălucitori S (sau ţ ) : s u l t a n , ţ a p , ţ e s t o a s ă , f u s t ă , b r a ţ , r e ţ e t ă , ţ e s ă t o a r e , d a n s , s o a ­ re, subţire, cuţit, v a c a n ţ ă , soţie, s t r a d ă , a n a n a s , pastă, c â n t ă r e ţ , m a i m u ţ ă , soţ, s ă r a c , î n g h e ţ a t ă ; L (sau r ) : l e a g ă n , r o ş u , m a r e , m l a ş t i n ă , c a l , l a t r ă , c i r c , c o v o r , o r g o l i u , l a u d ă , p l o a i e , val, t o r t , r a c , A r l e c h i n o , var, a l u m i n i u , S h r e k , m ă r , l u c r u , artificii, r e g e , c a ş c a v a l , a u r ; G E , G I (sau ce,ci): g e m , c e a i , picior, m a r g i n e , vaci, m u c e g a i , a r g i n t , fri­ g i d e r , G i g e i , c e a s , a r i c i , a r i c i , c i o c o l a t ă , fulger, p a g i n ă , c i u p e r c ă , g e a m a n ­ tan, minge, purici; V o m a d u n a c u v i n t e ş i p e n t r u celelalte p e r e c h i d e s u n e t e . î n c a z u l î n c a r e copilul nu se d e s c u r c ă cu acest g e n de j o c , v o m încerca, la î n c e p u t , să folosim c u v i n t e c a r e î n c e p c u s u n e t u l ales. A p o i v o m folosi c u v i n t e c a r e s e t e r m i n ă c u acel s u n e t , c a r e î l c o n ţ i n sau î l c o n ţ i n î n t r - u n g r u p d e c o n s o a ­ n e . P u t e m s ă î l i n c l u d e m î n t r - u n şir d e c u v i n t e c a r e n u c o n ţ i n s u n e t e c a r e p o t f i c o n f u n d a t e u ş o r (de ex., p e r e c h e a s o n o r ă s a u s u r d ă a s u n e t u l u i ) . Cxradul d e d i f i c u l t a t e p o a t e f i c r e s c u t p r i n u t i l i z a r e a u n o r s i l a b e f ă r ă sens î n locul cuvintelor, a d u n â n d şiruri d e s u n e t e m a i s c u r t e sau m a i lun­ gi, c a r e u n e o r i c o n ţ i n , a l t e o r i n u c o n ţ i n u n a n u m i t s u n e t ( a c e s t a p o a t e f i fie o c o n s o a n ă , fie o v o c a l ă ) . DETECTIVUL E n u m e r ă m o serie d e c u v i n t e c a r e c o n ţ i n u n a n u m i t sunet. A t u n c i c â n d a u d e c u v â n t u l c o n ţ i n â n d s u n e t u l ales d e c o n d u c ă t o r u l j o c u l u i , d e ­ t e c t i v u l (copilul) t r e b u i e s ă s p u n ă d a c ă a a u z i t s u n e t u l l a î n c e p u t u l , l a m i j ­ l o c u l s a u l a sfârşitul c u v â n t u l u i . L a u r m ă t o a r e a ş e d i n ţ ă , t r e b u i e s ă a l e g e m u n alt s u n e t . Î n t r - o v a r i a n t ă m a i dificilă a j o c u l u i , c o p i l u l t r e b u i e s ă d e s c o p e r e c u c e s u n e t î n c e p sau se t e r m i n ă a n u m i t e cuvinte. CITITORUL DE GÂNDURI A ş e z ă m c â t e v a i m a g i n i c u d i f e r i t e o b i e c t e (10-15 b u c ă ţ i ) î n f a ţ a „ c i t i t o ­ r u l u i d e g â n d u r i " (copilul). î i s p u n e m c u c e s u n e t î n c e p e (sau s e t e r m i n ă ) d e n u m i r e a obiectului l a i m a g i n e a c ă r u i a n e - a m g â n d i t . „Cititorii d e gân­ d u r i " trebuie să ghicească la ce ne g â n d i m . J o c u l p o a t e fi c o n t i n u a t p r i n schimbarea rolurilor.

122

Percepţia vorbirii „ŞARPELE DE C U V I N T E " P e n t r u a construi un „şarpe de cuvinte", trebuie să găsim cuvinte care î n c e p cu u l t i m u l s u n e t al c u v â n t u l u i a n t e r i o r . De ex., m a s a - a c v a r i u u ş o r - r e p e d e - elefant - t e a t r u - u m a n - navă etc. ŞTIU LA CE TE GÂNDEŞTI! Sarcina participantului este să ghicească d e s p r e ce cuvânt este vorba pe b a z a u n u i f r a g m e n t d i n acel c u v â n t . al cărui nume începe cu pi... nume se termină cu ...re,

D e e x . , „Mă gândesc l a u n animal

s a u gi...) etc", „Mă gândesc la un animal al cărui

s a u ...fant etc." „ C i t i t o r u l de g â n d u r i " t r e b u i e să-şi

d e a s e a m a l a c a r e a n i m a l s-a g â n d i t c o n d u c ă t o r u l j o c u l u i . CĂSUŢĂ

VOCALĂ

G r u p u l stă în cerc. C o n d u c ă t o r u l j o c u l u i va şopti o p r o p o z i ţ i e c o m p l e ­ x ă î n u r e c h e a c o p i l u l u i c a r e s t ă l â n g ă el; a c e s t a t r a n s m i t e c e e a c e a a u ­ zit c o p i l u l u i d e l â n g ă e l ş i a ş a m a i d e p a r t e , p â n ă c â n d „ ş t i r e a " a j u n g e l a toţi. U l t i m u l copil va r e d a „ştirea" pe c a r e t r e b u i e să o c o m p a r ă m cu cea iniţială. SĂ VORBIM PE DIFERITE TONALITĂŢI C o p i i i a l e g c â t e u n c a r t o n a ş , p e c a r e s e s p e c i f i c ă u n fel d e a v o r b i , o t o n a l i t a t e ( d e ex., c u v o c e g r o a s ă , î n a l t ă , ş o p t i t ă , v e s e l ă , t r i s t ă , e n e r v a t ă , s p e r i a t ă ) . P a r t i c i p a n ţ i i l a j o c î n c e p , p e r â n d , s ă v o r b e a s c ă î n a c e s t fel, i a r r e s t u l g r u p u l u i t r e b u i e să ghicească pe ce t o n a vorbit fiecare. La sfârşitul j o c u l u i v o m discuta situaţiile în c a r e vorbim pe aceste t o n u r i şi d a c ă p u ­ t e m să asociem aceste t o n u r i cu e x p e r i e n ţ e d i n viaţa noastră. J o c u l p o a t e fi j u c a t şi în p e r e c h i , în acelaşi m o d .

\T\

B a r t o k Eva: Joc - bucurie - ochi strălucitori CE AM AUZIT LA RADIO? C i t i m c â t e v a t e x t e s c u r t e c o n s t â n d d i n 10-12 p r o p o z i ţ i i . I n c o n t i n u a r e , c o p i l u l a r e s a r c i n a d e a r e d a cele a u z i t e c u p r o p r i i l e sale c u v i n t e . LA INTERVIU R e l a t ă m copiilor o s c u r t ă î n t â m p l a r e , apoi p u n e m î n t r e b ă r i legate de d e t a l i i ( C i n e ? C e ? U n d e ? C â n d ? D e ce?) LA TELEFON Ne j u c ă m cu un telefon i m a g i n a r . C i n e v a „ r ă s p u n d e " la telefon şi d e ­ scrie în detaliu cu cine ar d o r i să vorbească d i n g r u p , fără a indica n u ­ m e l e c o p i l u l u i r e s p e c t i v . De e x . : „Sunt XY, aş dori să vorbesc cu cineva care poartă pantaloni negri şi cămaşă roşie,

este brunet,

cu ochi albaştri etc." C o n ­

t i n u ă m să-1 d e s c r i e m , p â n ă c â n d cel „ a p e l a t " s e r e c u n o a ş t e p e s i n e . D a c ă d i n î n t â m p l a r e u n alt copil „ r ă s p u n d e " l a telefon, a p e l a n t u l v a s p u n e c ă este g r e ş e a l ă şi c o n t i n u ă d e s c r i e r e a celui în cauză. C i n e se r e c u n o a ş t e ca f i i n d a p e l a t v a „ r ă s p u n d e " l a t e l e f o n ş i cei d o i v o r a v e a u n s c u r t d i a l o g , d u p ă c a r e î n c h i d t e l e f o n u l . C e l c a r e a r ă s p u n s l a t e l e f o n v a face u n n o u a p e l ş i v a d e s c r i e , l a r â n d u l lui, p e r s o a n a c u c a r e d o r e ş t e s ă v o r b e a s c ă . C I N E P O A T E FI? J u c ă m rolul u n o r detectivi c a r e î n c e a r c ă s ă identifice p e cineva p e b a z a u n e i descrieri. C o n d u c ă t o r u l j o c u l u i î l descrie p e u n u l d i n t r e copiii d i n g r u p , c e i l a l ţ i a r ă t â n d c ă t r e cel d e s c r i s , d a c ă î l r e c u n o s c . I n c o n t i n u a r e , ş i c o p i i i î n c e a r c ă s ă d e a d e s c r i e r e a u n u i a d i n t r e c o l e g i i l o r (sau c h i a r a p r o ­ priei lor p e r s o a n e ) . î n c e p e m c u u n e l e s e m n a l m e n t e m a i g e n e r a l e , apoi t r e c e m , t r e p t a t , l a c a r a c t e r i s t i c i m a i s u b t i l e . I n a c e s t fel, l a î n c e p u t , d e s c r i ­ e r e a s e p o t r i v e ş t e m a i m u l t o r c o p i i d i n g r u p , iar, m a i t â r z i u , s e r e s t r â n g e cercul celor c ă r o r a ea li se potriveşte. L A C E M-AM G Â N D I T ? J u c ă m rolul u n o r cititori d e g â n d u r i care, c u u n m i c ajutor, p o t s ă ghi­ c e a s c ă l a c e s e g â n d e s c ceilalţi. A ş e z ă m c â t e v a o b i e c t e p e m a s ă . C o n d u c ă ­ torul j o c u l u i v a e n u m e r a câteva caracteristici p a r t i c u l a r e ale u n u i a d i n t r e o b i e c t e ( d e e x . „Mă uit la un obiect din metal, atunci când îl folosesc scoate su­ nete, poate fi folosit la scurtarea părului." - o f o a r f e c ă ) .

C o p i i i au s a r c i n a să

g h i c e a s c ă l a c e o b i e c t s-a g â n d i t c o n d u c ă t o r u l j o c u l u i .

I2(i

î n ţ e l e g e r e a vorbirii J o c u l poate fi jucat şi fără să p u n e m obiecte pe masă, ci e n u m e r â n d c a r a c t e r i s t i c i l e e s e n ţ i a l e ale u n u i o b i e c t c a r e s e află î n sală. C o n d u c ă t o ­ r u l j o c u l u i se gândeşte la un obiect, apoi va descrie în cuvinte caracte­ risticile şi funcţiile acestuia (formă, c u l o a r e , m a t e r i a l , d i m e n s i u n e , uti­ l i z a r e e t c ) . C o p i i i a u s a r c i n a s ă g ă s e a s c ă o b i e c t u l r e s p e c t i v . D e e x . „Mă gândesc la un obiect în sală care este mic, albastru, are patru roţi" ( m a ş i n ă de j u c ă r i e ) etc. în continuare, copilul va încerca şi el să descrie un obiect. D a c ă j o c u l m e r g e m a i bine, p u t e m trece la descrierea u n o r obiecte, fiinţe sau feno­ m e n e n a t u r a l e c a r e n u s u n t p r e z e n t e î n sală, nici m ă c a r î n i m a g i n i sau fotografii. „ ÎMI SCAPĂ C U V Â N T U L PE M O M E N T " Pe m o m e n t „ne scapă c u v â n t u l " p e n t r u un obiect, de aceea î n c e r c ă m să-1 d e s c r i e m . C o p i i i t r e b u i e s ă g h i c e a s c ă l a c e o b i e c t n e g â n d i m . CE ANIMAL SUNTEM? Cu ajutorul u n o r pense, p r i n d e m câte o fotografie pe spatele fiecărui c o p i l , î n a ş a fel î n c â t n i m e n i s ă n u v a d ă c e a r e p e s p a t e l e p r o p r i u . C o p i i i î n c e a r c ă s ă g h i c e a s c ă c e a n i m a l s e află î n f o t o g r a f i a d e p e s p a t e l e s ă u , p u ­ n â n d î n t r e b ă r i c e l o r l a l ţ i . L a sfârşit v o m d i s c u t a c i n e c u m a d e s c o p e r i t s o ­ luţia, cine a avut p r o b l e m e la ghicirea a n i m a l u l u i şi d i n ce motiv. DESPRE CE VĂ POVESTESC? S u n t e m la şcoala de detectivi, la o r a de identificare a locaţiilor. A ş e z ă m c â t e v a i m a g i n i p e m a s ă , c a r e r e d a u d i f e r i t e a c ţ i u n i , c u m u l t e d e t a l i i (8-10 imagini). î n c e p e m să descriem u n a dintre imagini, iar sarcina copilului este să ghicească d e s p r e c a r e i m a g i n e este vorba. E U Î Ţ I S P U N , I A R T U FACI S u n t e m la ora de e d u c a ţ i e fizică, la „şcoala iepuraşilor". D e s c r i e m o m i ş c a r e î n d e t a l i u , p a s c u p a s , p e c a r e „ i e p u r a ş i i " (copiii) t r e b u i e s ă o e x e ­ c u t e . D e ex.: „Ridicaţi glezna piciorului

stâng

la

nivelul

mâinii stângi,

ţinând-o

în

spate!"

„Rotiţi încet ambele braţe de trei ori în spate, apoi de două ori în faţă!" „Ţineţi

un

creion

imaginar între

degetele

podea!"

127

de

la picior.

Scrieţi-vă

numele pe

B a r t o k Eva: Joc - bucurie - ochi strălucitori „Ridicaţi

braţele

în

aşa fel

încât

să

aveţi

cotul

drept

deasupra

nivelului

urechilor!" „Aşezaţi-vă pe podea şi

ţineţi

tălpile

deasupra

nivelului

capului!"

etc.

O C H I ŞI MÂINI S e j o a c ă î n p e r e c h i : u n u l d i n t r e copii j o a c ă r o l u l o c h i u l u i , iar celă­ lalt p e cel a l m â i n i i . „ O c h i u l " s e u i t ă l a i m a g i n e a p e c a r e o a r ă t ă m , i a r „ m â n a " o d e s e n e a z ă a ş a c u m i-o d e s c r i e „ o c h i u l " . De ex.: „un disc roşu dea­ supra unui beţişor, cu o bară colorată aşezată lateral faţă de acestea etc." DESENEAZĂ CEEA CE ÎŢI SPUNE N u a m reuşit s ă t r i m i t e m u n d e s e n i m p o r t a n t u n u i prieten, p e n t r u c ă n i s-a s t r i c a t c a l c u l a t o r u l şi, d e a c e e a , î i d e s c r i e m d e s e n u l „la t e l e f o n " . Perechile stau spate-n spate, n e p u t â n d u - s e vedea, d a r p u t â n d u - s e auzi. U n u l d i n t r e copii p r i m e ş t e u n d e s e n sau o i m a g i n e , r e p r e z e n t â n d câteva f o r m e s i m p l e ( d e ex., „ o c a s ă l a mijloc, c a r e a r e d o u ă f e r e s t r e , c u c o ş u l fu­ m e g â n d , cu d o i copaci la d r e a p t a , trei p ă s ă r i d e a s u p r a casei, în faţa casei s u n t ş a s e flori g a l b e n e ş i u n a a l b a s t r ă " ) . E l a r e s a r c i n a d e a-i d a p e r e c h i i s a l e i n s t r u c ţ i u n i c â t m a i e x a c t e , î n a ş a fel î n c â t a c e a s t a s ă p o a t ă d e s e n a a c e a s t ă i m a g i n e p e p r o p r i a s a foaie.

B a r t o k t.va:Joc - bucurie - ochi strălucitori LA TACLALE J u c ă m rolul u n o r cunoştinţe care se întâlnesc pe stradă. P u t e m discuta d e s p r e c e s-a î n t â m p l a t c u o z i î n a i n t e , a c t i v i t ă ţ i l e d i n ş c o a l ă , h o b b y u r i l e n o a s t r e , sport etc. P u t e m să î n r e g i s t r ă m aceste discuţii şi să le a s c u l t ă m m a i târziu. T r e b u i e să î n c u r a j ă m copiii să p o a r t e d i a l o g u r i cât m a i lungi. REPORTER O r i c e o b i e c t l u n g u i e ţ s e p o a t e folosi p e p o s t d e m i c r o f o n . L a î n c e p u t , rolul r e p o r t e r u l u i va fi j u c a t de copil, a d u l t u l fiind subiectul r e p o r t a j u l u i . In c o n t i n u a r e , rolurile vor fi schimbate. P u t e m d i s c u t a orice îl interesează p e copil. C o p i l u l p o a t e să-şi i n t e r p r e t e z e p r o p r i u l r o l sau a l u n u i alt c a r a c ­ ter (acrobat, personaj de d e s e n e a n i m a t e , d r e s o r de purici e t c ) . „AM D E V E N I T O C E L E B R I T A T E " Fiecare copil relatează o poveste i m a g i n a r ă d e s p r e c u m a d e v e n i t el o p e r s o a n ă c e l e b r ă ( d e s p r e c u m s e s i m t e d e c â n d a d e v e n i t c e l e b r ă , c e a fă­ c u t , c a r e s u n t c a l i t ă ţ i l e sale cele m a i i m p o r t a n t e e t c ) . POVESTEA

NOASTRĂ

I n v e n t ă m o p o v e s t e , î n a ş a fel î n c â t c o p i i i a d a u g ă c â t e o p r o p o z i ţ i e , u n a d u p ă a l t a . P e r s o n a j e l e p r i n c i p a l e î n a c e a s t ă p o v e s t e v o m f i t o c m a i n o i , cei din grup. SĂ Ţ E S E M O P O V E S T E Copiii d a u de la u n u l la celălalt un obiect, în t i m p ce „ţes" o poveste: c i n e ţ i n e î n m â n ă acel o b i e c t , c o n t i n u ă p o v e s t e a î n c e p u t ă m a i d e v r e m e d e colegul său, a d ă u g â n d u n a - d o u ă propoziţii, a p o i p r e d ă obiectul u r m ă t o ­ r u l u i participant, care c o n t i n u ă povestea. La î n c e p u t u l jocului, conducă­ torul acestuia îl va d e s e m n a pe copilul care î n c e p e povestea, respectiv pe cel c a r e o t e r m i n ă . î n r e g i s t r ă m p o v e s t e a , a p o i o a s c u l t ă m d i n n o u . F i e c a ­ r e d i n t r e copii p r o p u n e u n titlu p e n t r u poveste. O ÎNTORSĂTURĂ NEAŞTEPTATĂ U n u l d i n t r e p a r t i c i p a n ţ i i la j o c î n c e p e o poveste. Un alt copil, d i n au­ d i e n ţ ă , s t r i g ă u n c u v â n t , p e c a r e p o v e s t i t o r u l t r e b u i e să-1 f o l o s e a s c ă c u m ­ v a î n p o v e s t e . C o n t i n u ă m p o v e s t e a î n m o d s i m i l a r , folosind c u v i n t e l e stri­ gate de copii.

i:'.o

Vocabular O a l t e r n a t i v ă a j o c u l u i e s t e s ă s c o a t e m d i n t r - u n sac c â t e v a o b i e c t e m i c i , a c ă r o r d e n u m i r e povestitorul t r e b u i e să o folosească în poveste. SACUL CU POVEŞTI S t ă m î n cerc. C o n d u c ă t o r u l j o c u l u i ţine î n m â n ă u n sac p l i n d e diferi­ te o b i e c t e mici. S c o a t e un o b i e c t d i n sac şi î n c e p e să i n v e n t e z e o p o v e s t e î n c a r e a p a r e acest obiect. I n c o n t i n u a r e , p r e d ă sacul u r m ă t o r u l u i copil, c a r e s c o a t e , d e a s e m e n e a , u n o b i e c t ş i c o n t i n u ă p o v e s t e a î n a ş a fel î n c â t s ă f o l o s e a s c ă ş i e l d e n u m i r e a o b i e c t u l u i . C o n t i n u ă m p o v e s t e a p â n ă c â n d sa­ cul ajunge şi la u l t i m u l p a r t i c i p a n t la joc. „ŞARPELE DE POVESTE" S t ă m în cerc şi a ş e z ă m un ş a r p e în mijlocul cercului (un ş a r p e uriaş, d e s e n a t pe o coală de h â r t i e , sau o sfoară colorată, groasă). I m p ă r ţ i m co­ piilor câteva imagini. S a r c i n a n o a s t r ă este să i n v e n t ă m o poveste, a d ă u ­ g â n d c â t e o p r o p o z i ţ i e . P r i m u l d i n t r e c o p i i a ş e a z ă i m a g i n e a ( d e ex., o m a ­ şină) pe capul şarpelui şi alcătuieşte o propoziţie cu d e n u m i r e a obiectului d i n i m a g i n e . U r m ă t o r u l copil aşează şi el i m a g i n e a pe ş a r p e , l â n g ă pri­ m a i m a g i n e , ş i c o n t i n u ă p o v e s t e a , î n a ş a fel î n c â t s ă f o l o s e a s c ă d e n u m i ­ rea obiectului sau al a n i m a l u l u i d i n i m a g i n e în p r o p o z i ţ i a sa şi aceasta să s e lege d e p r o p o z i ţ i a a n t e r i o a r ă . P a r t i c i p a n ţ i i c o n t i n u ă p o v e s t e a î n acest m o d , p â n ă când ajung la coada şarpelui. POVEŞTI NETERMINATE P r i m u l d i n t r e c o p i i î n c e p e o p o v e s t e , a p o i s e o p r e ş t e b r u s c . U n alt c o p i l se oferă voluntar să t e r m i n e povestea. J o c u l c o n t i n u ă în acest m o d . SĂ T E R M I N Ă M POVESTEA ALTFEL î n c e p e m s ă p o v e s t i m u n a d i n t r e p o v e ş t i l e b i n e c u n o s c u t e , c u m a r fi, d e ex., A l b ă ca Z ă p a d a şi cei ş a p t e pitici. A j u n g e m la o a n u m i t ă p a r t e a p o v e ş ­ tii, a p o i p r o p u n e m c o n t i n u a r e a p o v e ş t i i c u u r m ă t o a r e a f r a z ă : „ c e s-ar f i î n t â m p l a t d a c ă . . . : m a m a v i t r e g ă n - a r f i fost r e a , d a c ă A l b ă c a Z ă p a d a s-ar fi î n t â l n i t cu altcineva, nu cu cei ş a p t e pitici, d a c ă A l b ă ca Z ă p a d a n - a r fi m u ş c a t d i n m ă r sau d a c ă î n locul p r i n ţ u l u i v e n e a altcineva...". Sarcina copiilor este să t e r m i n e povestea folosindu-şi fantezia.

ni

B a r t o k Eva: Joc - bucurie - ochi strălucitori DESPRE CE VORBESC? C o p i l u l alege u n a d i n t r e i m a g i n i l e p u s e p e m a s ă . S a r c i n a lui este s ă î n c e r c e s ă d e s c r i e c e v e d e î n i m a g i n e a r e s p e c t i v ă , f ă r ă , î n s ă , a folosi d e ­ n u m i r e a c o n c r e t ă a obiectelor d i n i m a g i n e . Colegii lor t r e b u i e să ghiceas­ c ă c e r e p r e z i n t ă i m a g i n e a , p e baza acestei descrieri. J o c u l c o n t i n u ă p r i n schimbarea rolurilor. CEA MAI FERICITĂ ŞI CEA MAI TRISTĂ ZI A U N U I O B I E C T F i e c a r e c o p i l p r i m e ş t e u n o b i e c t (de ex., d o p , b a t i s t ă , c r e i o n , a c d e gă­ m ă l i e etc.) ş i v a î n c e r c a s ă r ă s p u n d ă l a u r m ă t o a r e l e d o u ă î n t r e b ă r i : Care a fost cea mai fericită zi din viaţa acestui obiect? Care a fost cea mai tristă zi din viaţa acestui obiect? î n c e r c ă m să-i s t i m u l ă m p e c o p i i s ă d e a r ă s p u n s u r i c â t m a i c r e a t i v e . PIATRA A ş e z ă m o p i a t r ă în faţa c o p i i l o r . „Aceasta este o piatră care vede tot. Ce cre­ deţi că a văzut piatra?

Ce s-a

întâmplat în jurul ei?"

încercăm

să-i î n c u r a j ă m

pe copii să s p u n ă povestiri cât m a i creative. VIAŢA O B I E C T E L O R P I E R D U T E S t ă m în cerc şi a ş e z ă m în mijlocul cercului câteva obiecte vechi: chei, sfeşnic, flori p r e s a t e , f r u n z e , o c h e l a r i , c ă r ţ i p o ş t a l e , f o t o g r a f i i , o b u c a t ă d e d a n t e l ă , p e n e de p a s ă r e , cochilii, un p a h a r , o vază etc. De-a l u n g u l anilor, aceste obiecte au ajuns la „ D e p a r t a m e n t u l Obiectelor P i e r d u t e " . Fiecare c o p i l t r e b u i e s ă a l e a g ă u n o b i e c t ş i s ă i n v e n t e z e o p o v e s t e . C u i i-a a p a r ţ i ­ n u t a c e l o b i e c t ? C u m a a j u n s l a el? C e a f ă c u t c u el? C e s-a î n t â m p l a t c u el? C u m s-a p i e r d u t ? e t c . POVEŞTILE PĂPUŞILOR F i e c a r e c o p i l îşi a l e g e o p ă p u ş ă ş i î n c e p e s ă p o v e s t e a s c ă î n l o c u l p ă p u ­ şii: c i n e e s t e el/ea, u n d e t r ă i e ş t e , c i n e - i s u n t p r i e t e n i i , c e m ă n â n c ă , c e î i p l a c e s ă facă, c e n u - i p l a c e s ă facă, c e s-a î n t â m p l a t c u el/ea? PORNESC TELEVIZORUL D e c u p ă m d i n c a r t o n u n c a d r u d e t e l e v i z o r . C o p i i i a u s a r c i n a s ă facă o e m i s i u n e s c u r t ă , d e 1-2 m i n u t e , d i n o r i c e d o m e n i u : s ă s p u n ă ştiri, s ă p o ­ v e s t e a s c ă d e s p r e a n i m a l e , s ă s p u n ă p o v e ş t i , s ă p r e z i n t e e m i s i u n i , s ă facă u n i n t e r v i u c u c i n e v a , s ă c o m e n t e z e m e c i u r i , s ă facă o r e c l a m ă e t c .

Vocabular OARE DESPRE CE VORBESC? „Oare despre ce vorbesc doi şoricei în gaura din perete, două con, pantoful drept dulapul şi masa,

cu

cel stâng,

mătura şi

stâlpul de pe stradă şi

lopata,

bordura,

flori

de pe bal­

calculatorul şi

imprimanta,

soarele şi

vântul,

nasturele şi

buzunarul jachetei etc?" C o p i i i a u s a r c i n a d e a r e d a a c e s t e d i s c u ţ i i a ş a c u m şi le i m a g i n e a z ă . RECLAMA A d u n ă m c â t e v a o b i e c t e (de ex., c r e m ă p e n t r u faţă, b e ţ i ş o a r e p e n t r u u r e c h e , fier, b r ă ţ a r ă , p a s t ă d e d i n ţ i , c e a p ă , p a n t o f i , c a l e n d a r e t c ) . F i e c a r e c o p i l a l e g e u n o b i e c t l a c a r e î i face r e c l a m ă , c a ş i c u m l-ar v i n d e p e a c e s t a la un post de televiziune comercial. SĂ FACEM E C O N O M I I D I N G U N O I F a c e m o listă c u t o a t e o b i e c t e l e c a r e a j u n g l a g u n o i (de ex., c a p a c e d e l a sticle d e b e r e , c u t i i d e ţ i g ă r i , p u n g i , z i a r e e t c ) . S a r c i n a c o p i i l o r e s t e s ă găsească utilizări alternative p e n t r u aceste obiecte. LA CE ÎL MAI P U T E Ţ I FOLOSI? P e l â n g ă u t i l i z ă r i l e o b i ş n u i t e , l a c e m a i p u t e m folosi u n o b i e c t ( d e e x . , coli d e h â r t i e , c u t i i d e c h i b r i t , a g r a f ă d e b i r o u , c h i b r i t u r i , c ă r ă m i d ă etc.)? ( D e ex., c a r n e t u l d e elev: p e n t r u a o m o r î m u ş t e , e v a n t a i , i n s t r u m e n t d e p e r c u ţ i e , p e n t r u a n e s c ă r p i n a s p a t e l e etc.) MAI MIC DECÂT DEGETUL MIC Sarcina n o a s t r ă este e n u m e r ă m obiecte c a r e s u n t m a i mici decât de­ getul mic. MAI MIC (MAI MARE) DECÂT C E A S U L Sarcina n o a s t r ă este să e n u m e r ă m obiecte c a r e s e a m ă n ă cu un ceas ca ş i f o r m ă , d a r s u n t f i e m a i m i c i , fie m a i m a r i d e c â t c e a s u l . MAGAZINUL CU JOCURI DISTRACTIVE C o n d u c ă t o r u l j o c u l u i î n c e p e c u u n text i n t r o d u c t i v , l a sfârşitul c ă r u i a î n c e p e să e n u m e r e , în g â n d , literele alfabetului, a p o i , la s e m n a l u l copilu­ lui, s e o p r e ş t e ş i c o p i i i î n c e p s ă s p u n ă , p e r â n d , c u v i n t e c a r e î n c e p c u lite­ ra la c a r e 1-a o p r i t c o p i l u l .

IM

B a r t o k Eva: Joc - bucurie - ochi strălucitori „A fost odată ca

niciodată,

a fost odată un magazin cu jocuri distractive,

în

care se găsesc tot felul de obiecte, a căror denumire începe cu A, A... (Conducăto­ rul jocului începe să spună în gând literele alfabetului) ment dat,

copilul spune „STOP")...(de ex.) începe cu R

(la un mo­ (raţă,

roată,

râs, rău,

R a m o n a , r a c etc.) A d u n ă m 10-15 c u v i n t e , a p o i î n c e p e m d i n n o u j o c u l , c u o altă literă. CE TE CARACTERIZEAZĂ A d u n ă m cuvinte c a r e î n c e p c u literele n u m e l u i n o s t r u ( p r e n u m e sau n u m e ) ş i c a r e i n d i c ă o c a r a c t e r i s t i c ă fizică s a u d e p e r s o n a l i t a t e . D e e x . : ERICA: Energică, Rigidă, Inteligentă, Căpoasă, Agitată. A N D R E I : Ama­ bil, N ă z d r ă v a n , D r ă g u ţ , R a p i d , E n e r v a n t , I r i t a n t . P u t e m a d u n a şi cuvinte care indică lucruri care sunt foarte impor­ t a n t e p e n t r u n o i . D e ex., M Ă R I A : M ă r i n i m i e , A m a b i l i t a t e , R u d e , I u b i r e , Ambiţie. POVEŞTILE UNUI EXTRATERESTRU U n m a r ţ i a n s e î n t o a r c e d e p e P ă m â n t ş i p o v e s t e ş t e c e a v ă z u t aici. P r i ­ e t e n i i lui îi p u n î n t r e b ă r i de g e n u l : „Ce lucruri sunt rotunde? (mici, mari, lu­ cioase, calde, moi, tari, netede, rapide, încete, ascuţite, reci, dulci, acre, amare, drepte, plăcute,

neplăcute, albe, roşii etc).

V o m e n u m e r a c â t m a i m u l t e obiec­

t e r o t u n d e ( m i n g e , bilă, p e r l ă , bilă d e r u l m e n t e t c ) . î n t r e b ă r i s i m i l a r e : „Ce este din fier? Din lemn? Ce se poate mânca? Sau bea? Ce se mişcă singur? Ce curge? Ce creşte? etc." „ÎMI PLACE, NU-MI PLACE" Î m p r e u n ă c u copilul, v o m a d u n a c u v i n t e c a r e a p a r ţ i n aceleiaşi c a t e g o ­ r i i c o l e c t i v e ( d e ex., a n i m a l e , f r u c t e , v e h i c u l e , u n e l t e , flori, m o b i l e , m â n ­ c ă r u r i , j u c ă r i i , zile, l u n i , c u l o r i , n u m e d e p e r s o a n e e t c ) . M a i î n t â i e n u m e ­ r ă m lucruri care ne plac, apoi t r e c e m la l u c r u r i care nu ne plac. DE CE NE ADUCE AMINTE? J u c ă m r o l u l u n o r b ă t r â n e i n o s t a l g i c i , c a r e îşi d e a p ă n ă a m i n t i r i l e . P e r â n d , s p u n e m câte u n cuvânt l a care tocmai n e - a m gândit. A d u n ă m îm­ p r e u n ă c u v i n t e l e g a t e d e o a n u m i t ă t e m ă ( d e ex., C r ă c i u n , v a c a n ţ ă , şcoa­ lă, c i r c , s p i t a l , t e r e n d e j o a c ă , a m â n c a , j o c u r i , c a l c u l a t o r , g ă t i t , f a m i l i e e t c ) . S a r c i n a n o a s t r ă este s ă a d u n ă m cât m a i m u l t e cuvinte î n l e g ă t u r ă c u t e m a r e s p e c t i v ă , p r i n a s o c i e r e liberă. D e ex.. C r ă c i u n : artificii, c a d o u r i ,

I :vi

Vocabular c o z o n a c , b r a d , s ă r b ă t o a r e , f a m i l i e , m i r o s d e b r a d , b o m b o a n e d e p o m , ză­ p a d ă etc. ASOCIERI LIBERE Copiii stau în cerc şi le s p u n e m un cuvânt, iar ei t r e b u i e să a d u n e cu­ vinte, p r i n asociere liberă. munte." „Muntele friptură

îmi

la grătar..."

aduce

De ex.: „PIATRA.

aminte

de

Piatra îmi aduce aminte de un

excursii." „Excursia

îmi

aduce

aminte

de

etc. NEAGRĂ-ALBĂ, DA-NU

S e j o a c ă î n p e r e c h i . U n u l d i n t r e copii p u n e î n t r e b ă r i l a c a r e p e r e c h e a lui p o a t e s ă r ă s p u n d ă orice, c u excepţia u r m ă t o a r e l o r c u v i n t e : n e a g r ă , albă, da, n u . Dacă d i n î n t â m p l a r e s p u n e u n u l d i n t r e acestea, j o c u l conti­ n u ă p r i n schimbarea rolurilor. FABRICA DE PROPOZIŢII U n u l d i n t r e copii s p u n e d e n u m i r e a a 3 obiecte c a r e î n c e p cu aceeaşi literă. S a r c i n a celuilalt j u c ă t o r este să a l c ă t u i a s c ă p r o p o z i ţ i i în c a r e să in­ cludă toate aceste cuvinte, apoi să e n u m e r e şi el 3 cuvinte noi, c a r e î n c e p cu o a l t ă l i t e r ă . CLARVĂZĂTORUL J u c ă m rolul u n o r clarvăzători. L u ă m u n c a l e n d a r ş i citim, p e r â n d , o n o m a s t i c i l e . B a z â n d u - n e p e iniţiale, î n c e r c ă m „să g h i c i m c i n e c u c e s e ocupă". De Marian

e x . , „Dana doarme. mătură,

Petrică petrece.

Florin

fluieră.

Bogdan

betonează.

etc."

Acest j o c se p o a t e j u c a şi ca j o c introductiv, folosind fiecare p r o p r i u l său

nume

( d e ex., „Sunt Corina şi cânt") DESTINELE ANIMALELOR

Sarcina jucătorilor este de a asocia n u m e l o r u n o r a n i m a l e , câte un verb, c a r e î n c e p e c u a c e e a ş i l i t e r ă c a ş i d e n u m i r e a a n i m a l e l o r . D e ex., „Vulturul

vânează.

Şarpele

şuieră.

Liliacul

leneveşte,

etc."

CE MI-AI A D U S ASTĂZI? F i e c a r e d i n t r e p a r t i c i p a n ţ i i l a j o c îşi s p u n e n u m e l e ş i c e „ c a d o u " a a d u s e l c e l o r l a l ţ i . A c e s t a t r e b u i e s ă fie u n o b i e c t , o n o ţ i u n e s a u u n s e n t i m e n t

I

3r>

B a r t o k Eva: Joc - bucurie - ochi strălucitori c a r e î n c e p e cu i n i ţ i a l e l e s a l e . net",

De ex., „Sunt Ramona şi v-am adus un robi­

„Sunt Măria şi v-am adus o mătură.",

„Sunt Călin şi v-am adus un calcu­

lator." etc. J o c u l p o a t e f i e x t i n s p r i n a d ă u g a r e a u n e i l o c a l i t ă ţ i : „Sunt Bog­ dan din Braşov şi v-am adus bomboane." COPILUL OBRAZNIC Copilul va juca rolul „copilului obraznic". C o n d u c ă t o r u l jocului spu­ n e u n cuvânt, iar copilul t r e b u i e s ă s p u n ă u n c u v â n t c u sens o p u s celui s p u s d e c o n d u c ă t o r u l j o c u l u i ( d e ex., v e s e l - t r i s t , s c u r t - l u n g , î n a i n t e - î n a poi, înalt-scund, gras-slab, u ş o r - g r e u , gros-subţire, lat-îngust, curajos-fric o s , s l a b - p u t e r n i c , f r u m o s - u r â t , m i c - m a r e , d r e p t - c u r b a t , r â s - p l â n s , golplin etc). DICŢIONAR S a r c i n a n o a s t r ă este s ă a d u n ă m c u v i n t e c a r e î n c e p c u aceeaşi silabă. „Câte cuvinte poţi să spui care încep cu silaba „ma"? (te, se, pa etc.)". MAŞINA T I M P U L U I „ N e a ş e z ă m " î n „ m a ş i n a t i m p u l u i " d i n m i j l o c u l sălii ş i m e r g e m î n t r e ­ c u t s a u î n viitor. V o m e v o c a p e r s o n a l i t a t e a n o a s t r ă d e a c u m 5 s a u 1 0 a n i (în f u n c ţ i e d e v â r s t a c o p i i l o r ) , r e s p e c t i v c u m v o m f i p e s t e 5 , 10, 3 0 , 5 0 d e ani. Copiii au sarcina de a p r e z e n t a acestea p r i n gesturi şi p r i n cuvinte. E i s e î n t â l n e s c c â n d a u fost „ m a i t i n e r i " s a u c â n d v o r f i „ m a i b ă t r â n i " , exp r i m â n d u - s e p r i n acest j o c d e rol. L a sfârşitul j o c u l u i , v o m d i s c u t a e x p e ­ rienţele t r ă i t e de copii. O ZI D I N VIAŢA M E A DE P E S T E 10 A N I F i e c a r e p a r t i c i p a n t p o v e s t e ş t e o z i d i n v i a ţ a lui (de d i m i n e a ţ a p â n ă sea­ r a ) d e p e s t e 1 0 a n i . D i m i n e a ţ a s e scoală, s e u i t ă î n o g l i n d ă ş i c e v e d e , c u m a r a t ă p e s t e 1 0 ani? C i n e m a i este î n casă? C u m d e c u r g e d i m i n e a ţ a ? U n d e m e r g e ? C e s e î n t â m p l ă acolo? C u cine i a p r â n z u l ? U n d e ? C e s e î n t â m p l ă d u p ă - m a s a şi seara? C u m se simte? e t c STICLA CU SPIRITUL BUN A v e m n e v o i e d e o s t i c l ă i n t e r e s a n t ă , v e c h e , î n c a r e „ l o c u i e ş t e " u n spi­ rit b u n . D a c ă îl e l i b e r ă m ne va î n d e p l i n i 3 d o r i n ţ e . F i e c a r e copil va scoate d o p u l d i n sticlă şi îşi va s p u n e d o r i n ţ e l e . „îmi doresc ca..." „Familiei mele îi doresc să..." „Lumii îi doresc să... " 1 3t">

Vocabular FOTOGRAFIA MEA ABSENTĂ "Fiecare d i n t r e noi a m avut î n viaţă m o m e n t e m i n u n a t e p e care a m f i v r u t s ă l e i m o r t a l i z ă m c u ajutorul u n u i a p a r a t d e fotografiat, d a c ă l-am fi avut la î n d e m â n ă în acel m o m e n t . încercaţi să vă a m i n t i ţ i u n u l d i n t r e aceste m o m e n t e şi să ne povestiţi!" PĂRINŢII M I A U POVESTIT DESPRE MINE Sarcina noastră este să s p u n e m povestiri pe care copiii nu şi le a m i n ­ t e s c , d a r l e ştiu, p e n t r u c ă le-au a u z i t d e l a p ă r i n ţ i i lor. TERMINĂ PROPOZIŢIA! Facem u n r e p o r t a j radiofonic c u copiii. Fiecare copil t r e b u i e s ă t e r m i n e p r o p o z i ţ i a î n c e p u t ă d e r e p o r t e r . D e ex.: C e l m a i d r ă g u ţ ( b u n ) l u c r u p e c a r e l - a m f ă c u t v r e o d a t ă a fost C e a m a i b u n ă zi pe care am avut-o C e a m a i proastă zi pe care am avut-o î m i place Mă pricep la Mi-ar plăcea să C â n d voi c r e ş t e , voi Dacă aş fi adult Dacă aş fi părinte Dacă aş fi magician Daca aş fi prim-ministru C e l m a i fericit a m fost a t u n c i c â n d C e l m a i n e f e r i c i t a m fost a t u n c i c â n d D o r e s c să P e n t r u m i n e cel m a i i m p o r t a n t e s t e M-aş b u c u r a , d a c ă . . . Aş d o r i să pot... Cea mai mare recompensă ar fi... A ş f i fericit(ă)... Voi face t o t p o s i b i l u l c a să... Mă tem... Nu mi-ar plăcea deloc... Mi-ar fi r ă u , dacă... V r e a u să evit...

B a r t o k Éva: Joc - bucurie - ochi strălucitori Mă înfurii când... A m fost f o a r t e s p e r i a t a t u n c i c â n d . . . I N T E R V I U DESPRE FERICIRE N e j u c ă m c u toţi copiii, p e r â n d , r e a l i z â n d interviul c u fiecare î n par­ te,

î n c e p e m i n t e r v i u l cu î n t r e b a r e a : „Ce te-ar face fericit?", a p o i t r e c e m la

dorinţe mai profunde, p u n â n d u - i de mai multe ori u r m ă t o a r e a întrebare: „Bun. Să spunem că ai deja toate acestea.

Ce te-ar face şi mai fericit?". La sfâr­

şit, d i s c u t ă m e x p e r i e n ţ e l e t r ă i t e î n c u r s u l j o c u l u i .

I.'IH

B a r t o k Éva: Joc - bucurie - ochi strălucitori SCAUNE PENTRU RELAXARE S t ă m p e „ s c a u n e d e r e l a x a r e " , p u ţ i n l ă s a ţ i î n j o s , c u c o r p u l m o l e ş i t , ţi­ n â n d u ş o r m â n ă celui d e l â n g ă noi. LA PLAJĂ N e - a m a ş e z a t î n n i ş t e s c a u n e „ d e plajă", r e l a x a ţ i , î n c ă l d u r a v e r i i ş i as­ c u l t ă m m a r e a , s i m ţ i m c ă l d u r a soarelui p e faţă, p e b r a ţ e , p e picioare, p e întregul corp. PĂPUŞA DIN C Â R P E J u c ă m rolul u n o r p ă p u ş i d i n c â r p e , care a u toţi muşchii relaxaţi, căro­ ra le a t â r n ă picioarele, braţele, chiar şi capul. Ne l e g ă n a m braţele şi capul, c u c o r p u l a p l e c a t î n faţă. SĂ NE RIDICĂM ÎN VÂRFUL PICIOARELOR V r e m s ă l u ă m u n b o r c a n d e p e r a f t u l cel m a i d e s u s . N e r i d i c ă m î n vârful picioarelor şi î n c e r c ă m să a j u n g e m la el cu vârful degetelor. Bor­ canul cade, iar noi ne r e l a x ă m şi ne aşezăm pe vine. R e p e t ă m aceste miş­ c ă r i d e 2-3 o r i . Un j o c similar: culegem m e r e d i n vârful p o m u l u i , c â n d dintr-o p a r t e , c â n d d i n cealaltă, iar m e r e l e se rostogolesc în iarbă (pe podea). J o c u l se bazează pe trăirea senzaţiei contractării şi detensionării muşchilor. SPERIETOAREA DE CIORI N e - a m t r a n s f o r m a t într-o sperietoare de ciori foarte u r â t ă . S t ă m d r e p ţ i , c u m u ş c h i î n c o r d a ţ i , î n t r - u n s i n g u r picior, ţ i n â n d b r a ţ e l e d e s c h i s e , ridicând antebraţele, cu dosul mâinii în exterior. Simţim că întregul corp ne este î n c o r d a t şi s u n t e m într-o poziţie n e p l ă c u t ă . Fiecare copil t r e b u i e să facă o g r i m a s ă a t â t d e u r â t ă î n c â t s ă p o a t ă s p e r i a c h i a r ş i p e cel m a i c u r a ­ j o s ş o i m . R ă m â n e m î n a c e a s t ă p o z i ţ i e t i m p d e 10-15 s e c u n d e , a p o i p u n e m j o s celălalt picior şi ne r e l a x ă m , d e t e n s i o n ă m m u ş c h i i . T r e b u i e să s i m ţ i m c â t d e m u l t n e - a m r e l a x a t . R e p e t ă m j o c u l a c e s t a d e 2-3 o r i . SACI P L I N I C o p i i i a d o p t ă o p o z i ţ i e i m i t â n d n i ş t e saci d e g r â u : îşi î n t i n d ş i îşi î n c o r ­ d e a z ă m e m b r e l e . C o n d u c ă t o r u l j o c u l u i va s p u n e : „Suntem saci plini, sun­ tem saci plini; vine şoricelul şi roade sacii, 1 40

apoi grâul curge din saci." S a c i i

se

J o c u r i de rel.ix.n i g ă u r e s c ş i c o p i i i t r e b u i e s ă r e d e a c u m < u i iţe g i â u l d i n saci: c o r p u l l e d e v i n e d i n c e î n c e m a i m o l e ş i t , d e t e n s i o n a i , c a i n ş i e saci g o i . J o c u l p o a t e l i r e p e t a t d e 4-5 ori. LUMINĂRI APRINSE Copiii j o a c ă rolul u n o r l u m i n ă r i a p r i n s e : stau d r e p ţ i , c u braţele î m p i c u n a t e şi î n t i n s e în sus. L u m i n ă r i l e a r d încet: c o p i i i se lasă încet pe vine R e p e t ă m a c e s t e m i ş c ă r i d e 2-3 o r i . O M U L D E ZĂPADĂ Copiii joacă rolul u n o r o a m e n i de zăpadă: stau drepţi, cu mâinile pe şolduri. Din cauza soarelui p u t e r n i c , o a m e n i i de z ă p a d ă se topesc îneci: c o p i i i s e l a s ă î n c e t p e p o d e a . R e p e t ă m a c e s t e m i ş c ă r i d e 2-3 o r i . GREUTĂŢI AMBULANTE N e p l i m b ă m p r i n sală î n t r - u n r i t m lent. N e i m a g i n ă m c ă ţ i n e m î n m â n ă o g r e u t a t e . G r e u t a t e a s e m i ş c ă : a j u n g e l a n i v e l u l c o t u l u i , a p o i l a ni­ v e l u l g â t u l u i , î n p i c i o a r e (le p u t e m r i d i c a d i n c e î n c e m a i g r e u , a b i a m a i p u t e m să u m b l ă m ) . Apoi, dintr-o dată, greutatea dispare brusc: simţim c u m ni se u ş u r e a z ă corpul, iar picioarele p a r c ă se ridică de la sine în t i m p ce ne plimbăm. PESCĂRUŞII C o p i i i s e p l i m b ă p r i n s a l ă p e o m u z i c ă l e n t ă , r e l a x a n t ă . „Suntem nişte păsări, ferme,

nişte pescăruşi şi

zburăm pe

ritmul

uniforme de aripi. Am obosit puţin,

Vedem un vapor,

Alunecăm prin

aer cu

bătăi

iar zborul nostru a devenit mai greoi.

ne îndreptăm repede către el şi aterizăm.

rele, şoldid, gâtul şi aripile. ne scuturăm

muzicii.

Un val loveşte puntea vaporului,

capul ca să scoatem apa din urechi.

Inspirăm

Ne

întindem picioa­

iar noi trebuie să

adânc,

apoi ne luăm

din nou zborul, zburând liniştit, echilibrat." Ne m i ş c ă m b r a ţ e l e în f u n c ţ i e de etapa în care ajunge povestirea: c â n d m a i r e p e d e , c â n d m a i încet, cu elan m a i m a r e sau m a i mic. ANIMALE UDE J u c ă m rolul u n o r a n i m a l e u d e , care stau în mijlocul c â m p u l u i şi mi­ ros florile. î n c e p e s ă p l o u ă , n e s t r â n g e m l a u n loc, d a r p l o a i a n e u d ă , totuşi. C â n d ploaia se opreşte, s c u t u r ă m a p a de pe braţe, picioare, c o r p şi faţă. 141

B a r t o k Eva: Joc - bucurie - ochi strălucitori ŞCOALA DE R O B O Ţ I „ M a m a - r o b o t " îi î n v a ţ ă pe copii să se p o a r t e „ca şi r o b o ţ i i " : ne încor­ d ă m p e r â n d toate părţile corpului. U n u l d i n t r e copii j o a c ă rolul „ m a m e i r o b o t " , c a r e v e r i f i c ă ( p i p ă i n d ) d a c ă c o p i l u l şi-a î n c o r d a t s a u şi-a r e l a x a t muşchii în m o d corespunzător: braţul drept, braţul stâng, ambele braţe, p i c i o r u l d r e p t , p i c i o r u l s t â n g , a m b e l e p i c i o a r e , s p a t e l e , g â t u l , faţa. F i e c a ­ r e p a r t e a c o r p u l u i t r e b u i e s ă o î n c o r d e z e , a p o i s ă o r e l a x e z e d e 2-3 o r i . J o c u l s e p o a t e j u c a ş i c u m u ş c h i i feţei. î n c e r c ă m s ă n e î n c o r d ă m p e r â n d t o ţ i m u ş c h i i feţei: r i d i c ă m d i n s p r â n c e n e c a ş i c u m n e - a m m i r a , n e î n c r e ţ i m f r u n t e a nervoşi, cu ochii rotunjiţi, î n c h i z â n d ochii, î n c o r d â n d muşchii ochilor, ne î n c o r d ă m m u ş c h i i nasului, ne lipim limba cât m a i t a r e de cerul gurii, strângem maxilarul, ne ţ u g u i e m buzele. OMUL DE CAUCIUC Acest j o c se j o a c ă în p e r e c h i . I n s p i r â n d şi e x p i r â n d cu voce t a r e , exa­ gerat, u n u l d i n t r e copii „ u m f l ă " o m u l d e c a u c i u c d i n faţa lui p â n ă c â n d acesta se u m p l e de tot cu a e r şi fiecare p a r t e a c o r p u l u i o m u l u i d i n cau­ ciuc a j u n g e c o m p l e t c o n t u r a t ă . î n c o n t i n u a r e , copilul „scoate d o p u l " , iar a e r u l iese d i n o m u l d e c a u c i u c . D u p ă a c e e a , p a r t e n e r i i îşi s c h i m b ă r o l u l . BALOANE C o p i i i j o a c ă r o l u l u n o r b a l o a n e d e z u m f l a t e , c a r e n u c o n ţ i n a e r (copi­ i i t r e b u i e s ă s e r e l a x e z e , să-şi s c u t u r e b r a ţ e l e ş i p i c i o a r e l e , s ă s e r e l a x e z e cât m a i m u l t ) . C o n d u c ă t o r u l j o c u l u i î n c e p e „să-i u m f l e " , s c o ţ â n d u n s u n e t „ f u u u " , i a r c o p i i i s e u m p l u d e a e r ( t r e b u i e să-şi e x t i n d ă p l ă m â n i i , s ă t r a g ă c â t m a i m u l t a e r î n p i e p t ş i să-şi î n c o r d e z e c o r p u l ) . L a u n n o u s u n e t („sssssss"), b a l o n u l s e g ă u r e ş t e ş i s e d e z u m f l ă ( e x p i r ă î n c e t a e r u l , s e r e l a x e a z ă , „se l a s ă " c â t m a i m u l t ) . C i n e v a „ p u n e u n p e t i c " p e b a l o n ş i j o c u l î n c e p e d i n n o u . Copiii p o t j u c a şi rolul u n o r b a l o a n e u m p l u t e cu gaz, c a r e zbur­ d ă î n t o a t e p ă r ţ i l e ş i s e lovesc d e t o t felul d e l u c r u r i î n a i n t e s ă s e d e z u m f l e c o m p l e t : „se s c a l d ă " î n r a z e l e s o a r e l u i , î i b a t e p l o a i a , s e l u p t ă c u f u r t u n a sau viscolul etc. O MAGIE NEREUŞITĂ V r ă j i t o r u l v r e a s ă c r e e z e s o l d a ţ i p r i n m a g i e , d a r a s t a n u î i iese d e c â t l a f i e c a r e a d o u a î n c e r c a r e (copiii s e p l i m b ă p r i n s a l ă c u m u ş c h i i î n c o r d a ţ i , în pas de defilare). D i n c â n d în c â n d , b a g h e t a m a g i c ă se strică, iar solda­ ţii s e t r a n s f o r m ă î n d i f e r i t e o b i e c t e : g h e a ţ ă , z ă p a d ă s a u c i o c o l a t ă c a r e s e 112

Jocuri de relaxare t o p e ş t e , m i e r e sau lavă c a r e s e s c u r g e încet. C o p i i i t r e b u i e s ă r e d e a a c e s t e l u c r u r i , a v â n d c o r p u l cât m a i r e l a x a t . Vrăjitorul p o a t e verifica g r a d u l d e r e l a x a r e a muşchilor, r i d i c â n d picioarele şi b r a ţ e l e soldaţilor. La un m o m e n t dat, bagheta începe să funcţioneze şi poate să execute d o u ă vrăji p e r â n d : s u n t e m l a d e n t i s t ( s t ă m c u c o r p u l î n c o r d a t ) - s t ă m î n ­ t r - o c a d ă p l i n ă c u a p ă c a l d ă (cu c o r p u l r e l a x a t ) . PRAFUL DE VISURI Sub efectul „ p r a f u l u i de visuri", copiii se prefac că d o r m p r o f u n d , c o m ­ p l e t r e l a x a ţ i , a p o i , l a u n s e m n a l , s e r i d i c ă b r u s c , f u g î n t r - u n alt l o c , u n d e „îi a j u n g e d i n u r m ă " ş i a d o r m d i n n o u . R e p e t ă m d e m a i m u l t e o r i ş i v e r i ­ ficăm gradul de relaxare. DANSUL Î N C H E I E T U R I L O R î n c h e i e t u r i l e î n c e p , p e r â n d , „să d a n s e z e " , s ă s e m i ş t e : î n c h e i e t u r a m â i ­ nii, coatele, u m e r i i , şoldul, g e n u n c h i i , gleznele, a p o i şi gâtul. C â n d toa­ te încheieturile noastre se mişcă, vom opri pe r â n d mişcările, în o r d i n e inversă. RESPIRAŢIE COLORATĂ Ne aşezăm c o m o d pe un scaun şi r e s p i r ă m uniform, cu ochii închişi. Ne i m a g i n ă m că aerul inspirat se colorează, p ă t r u n d e în toate părţi­ le corpului şi ne înconjoară d u p ă ce îl e x p i r ă m . Se învolburează în ju­ r u l nostru, ca şi c u m am fi într-un balon uşor. Avem senzaţia că s u n t e m u ş o r i c a n i ş t e f u l g i d e n e a . D u p ă c e n e r e l a x ă m 1-2 m i n u t e , t o ţ i p a r t i ­ c i p a n ţ i i îşi î m p ă r t ă ş e s c e x p e r i e n ţ e l e , c u m s - a u s i m ţ i t ş i c e c u l o a r e a v e a aerul expirat. BALONUL TENSIUNILOR U m f l a m î m p r e u n ă u n b a l o n m a r e , î n c a r e t o ţ i c o p i i i p o t să-şi „ s u f l e " t o a t e t e n s i u n i l e . F i e c a r e suflă î n b a l o n p â n ă c â n d s i m t e c ă s-a e l i b e r a t d e t o a t e t e n s i u n i l e . D u p ă c e b a l o n u l t e n s i u n i l o r a fost u m f l a t , d e c i d e m î m ­ p r e u n ă c u m să s c ă p ă m de el. // aruncăm pe geam/pe uşă? U r m e a z ă să f a c e m acest l u c r u î m p r e u n ă . SĂ NE ELIBERĂM DINTR-O POZIŢIE INCOMODĂ Fiecare copil ia o poziţie e x t r e m de i n c o m o d ă . R ă m â n e aşa p u ţ i n t i m p , a p o i n u m ă r ă m î m p r e u n ă p â n ă l a 5 , d u p ă c a r e î l d ă m voie s ă iasă d i n

I 13

B a r t o k Eva: Joc - bucurie - ochi strălucitori a c e a s t ă p o z i ţ i e . R e p e t ă m î n c ă o d a t ă j o c u l . A r e u n efect d e d e t e n s i o n a r e foarte bun. MASAJ F o r m ă m p e r e c h i şi m a s ă m cu forţă spatele colegului. GIMNASTICA FEŢEI î n c o r d ă m ş i r e l a x ă m m u ş c h i i feţei: f a c e m o g r i m a s ă p u t e r n i c ă - a p o i o faţă c u m u ş c h i i lăsaţi); r i d i c ă m b r u s c s p r â n c e n e l e - a p o i l e r e l a x ă m ; n e ţ u g u i e m buzele cât m a i tare - apoi le r e l a x ă m ; d e s c h i d e m g u r a cât m a i t a r e - a p o i o î n c h i d e m ; ne d i l a t ă m n ă r i l e - a p o i le r e l a x ă m etc.

111

BIBLIOGRAFIE ( 1 9 9 0 ) : Jâtekos

Âcs, A.

mozgâsfejleszto gyakorlatok.

Fejleszto

Pedagogia,

1990

December Bagdy,

E., T e l k e s , J.

(1995):

Szemelyisegfejleszto

modszerek az iskolâban.

Nem-

zeti T a n k o n y v k i a d o , B u d a p e s t a B a r t o k , E . ( c o o r d . ) , G a g y i , E., C r o s o s c h i , C , C s e h , A., D e â k G y o r f i , E., Fiilop, lor

G.

Bartok,

E.

Eu

(2010):

lexico-grafice.,

Târgu

mai

bine!

îndrumător pentru

Epuizarea profesională

(2009):

supervizării d e grup.

citesc

tratarea

tulburări­

Mureş a

L u c r a r e de disertaţie.

cadrelor

didactice

şi posibilităţile

U n i v e r s i t a t e a de Vest T i m i ­

şoara, M a s t e r a t : S u p e r v i z a r e în serviciile sociale şi de s ă n ă t a t e m i n t a ­ lă., T i m i ş o a r a Benedek,

L.

( 1 9 9 2 ) : Jătek es pszichoterâpia.

M a g y a r Pszichiâtriai Târsasâg.

Budapesta Bliss, T. & R o b i n s o n , G. & M a i n e s , B. ( 1 9 9 5 ) : Developing Circle Time. L u c k y D u c k Publishing, Bristol Bliss, T. & R o b i n s o n , G. & M a i n e s , B. ( 1 9 9 6 ) : Circle Time. L u c k y D u c k Publishing, Bristol Csânyi,

E.,

Ferling,

F.

eves gyerekek szămăra. Csîkszentmihâlyi,

( 2 0 0 0 ) : Jâtsszunk

Lâzâr,

(1997):

dagogiâban 5-10 eveseknek. Fazekasne

Fenyvesi,

5-6

Flow.

Az

M.

ăramlat.

A

tokeletes

elmeny pszicho-

Budapesta

( 2 0 0 8 ) : Jâtszotârs.

K.

Kepessegfejleszto jdtekok

Şopron

M.

logiâja. A k a d e m i a i K i a d o , Demeter

egyiitt!

Drămajâtekok

Cieobook H u n g a r y (2006): A

es kreativitâs a fejlesztope-

Kiado,

beszedhallăs fejlesztese

Szentendre 4-8 eves

eletkorban.

Mozaik Kiado, Szeged Furâkne a

Mozes,

tanulăsi

L.

Jâtszd

(2005):

nehezsegekkel

kiizdo

ujra!

gyermekeknek

Kepessegfejleszto 12

eves

korig.

jătekgyujtemeny K-EMOPI,

Tatabânya G a b n a i , K . ( 1 9 9 3 ) : Drămajâtekok. M T M K , B u d a p e s t a Gabnai,

K.

( 2 0 0 5 ) : Drămajâtekok.

Bevezetes a drâmapedagogiăba.

Helikon

Ki­

ado, Budapesta Gosy,

M.

(1994):

A

beszedeszleles

es

a

beszedmegertes fejlesztese.

Ovodâsoknak.

NIKOL GMK, Budapesta Gosy,

M. ( 1 9 9 4 ) : A beszedeszleles es a beszedmegertes fejlesztese (szoban es irăs-

ban). Iskolăsohnak.

NIKOL GMK,

Budapesta

I 15

B a r t o k Eva: Joc - bucurie - ochi strălucitori Dr. G y a r m a t h y ,

( 2 0 0 7 ) : Diszlexia. A specifikus tanitâsi zavar.

E.

Lelekben

O t t h o n Kiado, Budapesta Gyenei,

M.

Tanulâsi zavarok korrekcioja a tanorâkon.

(1992):

Iskolapszicho­

l o g i a 21.sz. E L T E K i a d v â n y , B u d a p e s t a Kacso,

E.,

Bartok,

tarea personalităţii Kalamâr,

H.

(2010): Pietre preţioase.

E.

copiilor.,

Târgu

Culegere de jocuri pentru dezvol­

Mureş

Tanulâsi zavarok korrekcioja es szemelyisegfejlesztes.

(2005):

Isko­

l a p s z i c h o l o g i a 18.sz. E L T E K i a d v â n y , B u d a p e s t a Karlocai,

M.

iskolâsoknak. Konta,

L,

Komâmasszony,

(2002):

Magyar Konyvklub,

hol az ollof

Gyermekjâtekok

ovâdâsoknak,

Budapesta

( 2 0 0 2 ) : A szociâlis keszsegek jătekos fejlesztese az isko-

Z s o l n a i , A.

lâban. N e m z e t i T a n k o n y v k i a d o , B u d a p e s t a Kosâne Ormai,

V.

( 2 0 0 1 ) : Szemelyisegfejleszto jâtekok, A L T E R N f u z e t e k 8 ,

Budapesta Meixner,

I.

(2004): A

beszedneveles es a beszedfejlesztes kezikonyve.

Meixner

Alapitvâny, B u d a p e s t a M o h a i , P. ( 2 0 0 4 ) : Kozbssegformâlo jâtekok. Petroczi,

E.

Flaccus Kiado, B u d a p e s t a

Kieges - elkeriilhetetlen?

(2007):

Eotvos Jozsef Konyvkiado,

Budapesta P i n c z e s n e d r . P a l â s t i , I. ( 2 0 0 4 ) : Onismereti tukbr, P e d e l l u s T a n k o n y v k i a d o , Debrecen Porkolâbne ral

Balogh,

kiizdo

K.

kisiskolăsoknak.

Kepessegfejleszto

(1987):

Iskolapszichologia

eljărâsok

4.sz.

tanulâsi

ELTE

zavar-

Kiadvâny,

Budapesta Porkolâbne szuresere

Balogh,

es

K.

korrekciojâra.

Modszerek

(1990):

a

Iskolapszichologia

tanulâsi

17.sz.

zavarok

csoportos

ELTE

Kiadvâny,

iskolăban.

Alex-typo,

Budapesta Porkolâbne

Balogh,

K.

(1992):

Kudarc

nelkiil

az

Budapesta R u d a s , J . ( 1 9 9 0 ) : Delfi orokosei. G o n d o l a t , B u d a p e s t a S e d l a k , F., S i n d e l a r , B. ( 1 9 9 5 ) : „Dejo, măr en is tudom!" Ovodâskorii es iskolât kezdo gyermekek korai fejlesztese. Sindelar,

B.

(2002):

gesegenek felismeresere

BGGYTF,

Vizsgăloeljărăs

a

az

Treningprogram

iskolăs

Budapesta gyermekek

hasznâlatcihoz.

reszkepesseg-gyen-

A/3

Nyomdaipari

e s K i a d o i S z o l g â l t a t o Kft., B u d a p e s t a S z â s z n e C s i k o s , K.,

V a r g a , K.

sziikseges pszichikus funkciok

( 2 0 0 6 ) : Segitokeszseg. A tanulăs sikeressegehez

megfigyelese

Budapesta

I 16

es fejlesztese.

Ec-Pec

Alapitvâny,

Bibliografie S c h m i d t n e B a l a ş , E. ( 2 0 0 4 ) : Kepes kdnyv a dadogâsrol es mâs dolgokrol.

Koz-

hasznii Alapitvâny a Dadogokert, B u d a p e s t a Ţ a r i n e B e r e g i , J.

( 2 0 0 8 ) : Fejleszto tervek gyujtemenye.

G a z d â s z E l a s z t i k Kft,

Miskolc V a r g a , I . , G 6 n c z i , K., P i n t e r , I.

( 2 0 0 5 ) : Onismereti jâtekok gyujtemenye.

Pedel-

lus T a n k o n y v k i a d o , D e b r e c e n W a l k e r , J.

(1996):

Feszidtsegoldâs az iskolâban. Jâtekok

Tankonyvkiado, Budapesta

I 17

es gyakorlatok.

Nemzeti