Morfologla: Basmului

\r.toplf(opp (D

Din istoricul problemei O Metoda gi materialele O Funcgiile Personajelor O Asimilarea O Cazuri de funcgii cu dubli semnificalie O Elemente auxiliare de leglturS interfuncgionali O Elemente auxiliare ile triplicerii O Repartizarea funcliilor dupi personaje O Procedeele prin care noi personaje sint introduse in desfigurarea acliunii O Despre atributele personaielor 9i semnificatia lor C Basmul ca intreg O Procedeele de combinare a na' raliunilor O Problema clasificirii I Despre raportul dintre diversele forme de structure gi tipul de bazi al acesteia tD Problema compozifiei 9i subiectului, a subiectelor Si variantelor O

morfologla

t: #.

basmului

l':i

....

il 1

:lT ,} :t j1:

ffiqitrrra, urilirzer

SENSURILE (MORIIOLOGIEI BASMULUID

Din capul locului izbitor este destinul acestei cirfi. Attt ln privinfa tmpliniri.i, ei sociale, clt gi a relaliilor specifice pe care scrierile autorului ls v6 institui ln lnsigi opera celui ce- a elaborat-o. stau mirturie Publicati -tn 1928 la Leningrad, Morfologia basmului 1, aI cirei titlu era Morfologia basmului fantastio, a rdmas original modificat de editor - veac cunoscute doar unui cerc restrlns de timp de -mai bine de un sfert de specialigti sovietici gi striini (dar legafi cumva de studiile slave), folclorigti, etnografi, lingvigti. $i practic neutilizat5. intlmplarea se explici prin convergenla unei serii de adversitS.fi. Au operat, pe de-o parte, ln jurul lui 1930, lmprejurS.rile istorice ln genere cunoscute, apoi bariera limbii, tirajul redus etc. Pe de alti parte, mai cu seami, suficienfa metodologici care steplnea domeniul studiilor de folclor. Incidenfd, importanti, dat fiind ci prin natura lucrurilor mijlocul cel mai plauzibil prin care aceasti carte, de interes mult mai larg, putea s6-;i croiasci drum citre congtiinfa gtiinfifice publici era succesul ei folcloristic. Or, derivlnd io parte din lnsegi dificultdfile mlnuirii unui material de masf enorme, descumpi.nitor de felurit gi reclamind in ultimi instanfi o abordare enciclopedicd, placiditatea metodologici a folcloristicii se rezolva, Ei putea gisi eventual justificdri, ln obsesia inducfiei cornplete, a adunirii ;i cerce.

tlrii

genetice

a lntregului material posibil. Operalie fatalmente intermi-

nabil6, teoretic gi metod6logic plafonatS. Oricum, fapt este

rriii,,..i

I ttotfologlia

a II-a, ,,Nauka", ,i.j

c6,

marea mono-

XII), ,,Academia", L*ingm4. 1028. (Ediiia ia timpul tipiririi versiunii romanetti.)

sbezhi (Vo|tost poclihi

Meseova, 1969, a aperut

\v

grafie de referinti a lui Sith Thompson, The Folhtale r, care ficea in lg5l bilanlul a l5O de ani de investigare a narafiunilor populare ln lntreaga lume, ignora atlt Morfologia

clt 9i pe autorul

ei.

Aparifia tn 1958 a traducerii ln limba englezi a cirfiis, iniJia6 tn cadrul importantului centru american de cercetlri antropologice de b Universitatea Indiana dominat de altfel de autoritatea prof. Thompson a avut efectul unui- goc. Desfigurat tn timp, dar nu lipsit de pr€gnante. in condiliile actualei crize de cregtere pe care o traverseaze, in teorie gi metodd., folcloristica qi ,,gtiinfa literaturif' ln genere, Morfologia besmul,ui s-a impus rapid pe plan internafional ca o ipolezb elaborati, ba mai mult, chiar ca solufie cireia i-ar fi necesare doar amendamente de ordin secundar, Producea indeobgte o puternicd, impresie ceea ce s-ar putea numi caracterul siu anticipativ. ln prezentarea pe care ln lg60 o fdLcea cirfii, ln Franfa, pro{. Claude Levi-Strauss scria: ,,Aceia dintre noi care au procedat Ia analiza structurali a literaturii orale ln jurul lui 1g50, fdre sa cunoasce direct tentativa lui Propp, anterioard cu un sfert de secol, vor gdsi aici, nu firi. stupoare, formulS,ri, uneori chiar fraze lntregi, pe aare gtiu prea bine cd totu;i nu le-au luat de la el. Notiunea de < situafie inifiali rr, compararea unei matrice mitologice cu regulile compozifiei muzicale (p. 4), necesitatea unei lecturi concomitent gi < verticale r> (p. lZ2) , utilizarea constanti a nofiunii de grup de substitufie gi a nofiunii de transformate pentru a rezolva antinomia apar.entd dintre constanfa formei gi variabilitatea con-

finutului (passim), striduinfa-fie qi numai schifati de propp-de

a

reduce specificitatt'a aparenti a funcliilor la cupluri de opoziiii, apoi cazul privilegiat pe care il reprezinti. miturile pentru analiza structurald, (p. g2), in s{lrEit, 9i mai cu seamd,, ipoteza esenfiaii. cd stlicto sensu nu existi clecit un singur basm (pp.27*28) ,;i cd ansamblul basmelor cunoscute trebuie socotit ca <<serie de variante>> in relafie cu un tip unic (p. I 18) astfel lnclt se vor putea descoperi, poate, intr-o zi, prin calcul, variante dispirute sau n€cunoscute, < exact la {el cum este posibil ca, ln funcfie de legile astronomice, si se determine existenla unor stele invizibiler (p. 120) toate acestea slnt intuifii a ciror pitrundere 9i al clror caracter profetic impun admirafia... ..0

r New York,

1951; prima ed. in 1946. trtotphology of tha Folktalc by V, Propp, in Intcrnational Jownal of Amuican Liuuis. Ir'cs, Part' IlI, vol.24, or.4. 195R. (Publication Ten of thc Incliana unlvirulty c6nt0t ln'Anthrop-ologv, Ir_olklore and Liuguistics.) o a doua editie, tmbuutrullt[, r r'oortol tf[drrrr.ri

t

o apdrut lil ,,'fcxas Unii'orsity

llln lnkrnotlotntJovnalol SlciioUnphlicdawl pittht, Hrrl. lll0,

rlno, 1900), p,

VI

170,

Nu mai pufin semnificativi, este pozifia pe care aceaste carte o ocupl

ir irrteriorul biografiei 9i bibliografiei prof. Propp'

NirscutlaPetersburglnanullEgs,lntr-ofamiliedeoblrpiegermana' vladimir lakovler.ici Propp urmeazi cursurile de filologie slavi, ale Uni-

versitilii clin Petrograd, pe care o absolvd, tn l9l8' Curlnd revine la Universitate pentru a preda cursuri de limba g€rlnan5.. ulterior i se oferl catedra rle folclor a Facultafii de filologie, pe care o va ilustra ln chip rernarcabil pinf la relativ iecenta sa retragere. Timp de mu$i ani, V' I' Propp va lucra de asemenea la secfia de folclor a casei PuEkin, Institutul de literaturi rusd. din Leningrad al Academiei de $tiinfe a U'R'S'S'

or, lucrarea de debut a acestei lndelungate cariere didactice qi gtiinbasmului' lifice este, practic-piecedentele slnt neglijabile-, Morfologia

Morfotogia gi studiul complementar acesteia, Transformflri'tre basmel'or 1, cuprind contribulia gtiinfi{ice cea mai fantastice, publicat tot in 1928 revolnlionarf gi, totodati, in nuca, programul cvasiintegral al activitSfii ulterioare a autorului lor ln domeniul studierii fenomenelor literaturii populare. basmelor concentreazi cerceteri legate intern al basmului fantastic al relalional sistemului de evidenlierea basmului rus in spefa. Spiritul acestor doui lucrAri se regeseqte, mai mult Mai prof. Propp' a sau mai'pufin perceptibil, in tntreaga operi ulterioari atare, ca previzute, deja ele slnt Ii altele, vor de stqdiu mult. Degi temele fie explicit, fie implicit, in contextul Morfologi,ei sa]u al Trensformdtil'or

MorJotogia

1i Tronsformdrile

basmelor. Sub acest raport, consecvenfa autorului va fi uimitoare' Morfotogia preconiza ample cerceteri istorice pentru identificarea surselor culturale (mitologice, ritologice etc.) ale inotivelor de basm 9i ale folclorului in general; preconiza apoi definirea mai strinsi a categoriilor sistematice ale folclorului; recomanda scrupul qi meditafie filologic6', precum teme vor Ei o ampll cunoa;tere a materialului. Xfetodic, progresiv, aceste

fi asumate gi fructificate. in cele doui decenii care urmeazd, apariliei Morfologiei, V. I. Propp 2, preocupare va cerceta, cu precedere, determinirile istorice ale basmului

Prcss.., Austin"Londra, 1968,

rf Cl. Ldvl.Strnuss,IzSltuctrroollaFonrc, Rlllarions s(?snotlr)tilaaaVlldiSslt t,totto, hr Cthian [tl'Irlorirx, dc Scienco Ecuomlque AtOllortt, nr, 09. tnu., lLo tfatl. ffr, nr. '2it (rub tltlnl L'itrp,lyso ffit,hototlquo du c6ntcs ri*ril, irtioolul r hifiui.- inpili'li"i,tt,,,i

vlrrlunoA ltBllrnl publloatt lrr

prea ades se Pi5tind anume prelul naturii sale inovatoare lntirnpli-, lntilnind gi alte ilnprejurari potrivnice, Morfol'ogia b*snul'ui gi-a ocupat tardiv locul de drePt.

[nor[

tC trsdrro0r6s

v6l,

llllf

tylotolalltl-lMclslttlt *lli

oltarn rtunr

Fhha,

't\.,.

a Translorwalii uol5ebnih skazoh, it Poctika IV, Vremcnnih Oldcle Sloucsnlh Ish6sto (19:8), pp.70-89. s Citeva din derivatele notabile ale acestei faze de lucru strt: K loplosr o ptoishojdcnt'i volrcbnoi shuhi {ln problema originii basmului fantastic), ln so/ttsfttda ctw{il{ia, lgg4,tt. l -2, pp. 128-181 ; RitwtnXi smek t fothlotc (Rlsul ritual in folclor), 7t Ucionlc zafi'shi Leningnd'

vil

lncununatd,

ln

1946 de

o

volumul Rdd,dcini,le istorice ale basnlului fantastior

-

,,genez6,", deci nu propriu-zis o istorie a basmului, ci primul pas ci.tre aceasta. La temelia lucrdrii stau conceptul de sistem, precum pi principalele propozifii ale MorJol,ogiea'. Demonstralia pune ln evidenfi, ln termeni de

institutii sociale, religii, mituri arhaice-;i totodati..de mentalitatea,,primitivi", a unei serii de rnotive cercetare comparath,, dependenfa de

de

basm.

Mai tlrziu V. I..Propp i;i va strimuta atentia la ,,r6dicinile istorice", tematica qi, lntr-o oarecare mdsur6, poetica cintecului epic rus de vitejie. Va da astfel la iveali in lg55 o minulioasi monografie a bllinei: Eposul croic rus 2. Interesul pentru bllind gi pentru clntecul istoric ?n general li

va ri,mine viu ;i mai apoi 3.

Paralel, preocupi.rile sale constante Iegate de sistematizarea - se vor materializa categoriali a literaturii populare in citeva excelente studii de taxinomie r. La fel, preocupi,rile de ordin lilologic-textologic 5. ln slujba extinderii cunoagterii textelor, V. I. Propp va depune o ampli muncd de editor. Va pregeti, adnota 9i pre{ala edifii de basme 6, de cintece shogo Gosuderstuennogo Uni,tcrsitcra, scria Filologhiceskie nauki, 1939, nr. 46, pp. l5l-l7S; Mujshoi, dnm u russkoi skazhc (,,Casa bdrbaJitor" in basmul rus), ibidcw, 1959, nr. 20, pp, 174

- 198;

Molio

ci,udcstuogo

rojilenia ( Motiuut naftc/ii miruulree

)

,

pp. 67 -97 ; OediP u soetc fol.hl.ota (Oedip tn lumina folclorului), ibidem, 175.

ibidem,

lg4l, tr.

81,

'de ordin stilistic ConsideratS,

a.

ln ansarnblu 5 gi cu luare-aminte, aceasti densi operd, privirii sovonti oferi un tablou sui generisl lntreaga sau aploape intreaga produclie,stiinfifici ulterioari debutului poate- {i lnleleasi, ca un imens complement erudit, dezvoltat disciplinat, in cercuri asociative mereu mai largi, al Morfologi.ei. Ea mai poate fi totodate interpretati gi ca un implicit, mereu reluat, ,,discurs asupra metodei", ca demonstrafie a necesitllii teoretice Fi a rentabilitetii practice a complinirii rafionale a anq,trizei alcd,tuiyii textelot ca cercelare& contextulcci istoric-etnograJic afercnt. in aceste imprejurdri, ultima lucrare de mari proporfii, cel pufin deo€amdati,a prof. Propp, Sd.rbdtorile agrore rusee, care conjuge o analizil morfologici, de facturi analogd celei intreprinse 7n l,Iorfologie, a ceremoniilor agrare tradilionale (de primivari gi variL), cu identificarea determinirilor istorice corespunzetoare, ni se lnfifigeazi ca o sintezi concrete, ,echilibrati, a orientirilor precumpS,nitoare succesive ale autorului ei, ca lncheiere a unui mare ciclu.

*

I

i

si realitatea), ibidem, tg6g, nr. 3, pp. 62-g4 etc. Citim: Spelifikq fothl.orq (Specificul folclorului), jn vol, Trul.l iubileinoi naucinod sessii, Leningradskogo Gosutlursluennogo (Jrriacrsiteta, seria Filologhiceskie nauki, Leningrad, 1946, pp. 138-151 : Pti,nlipt opred..l.cniq jqnrou tusskogo fol,hloru (principi;le definirii genurilor ileistuitelnosl (Folclorul

a

folcloruluirus), i\vol. Sperifdka janroo nashogo folhtora (Naucinaia kouferenfia, Gorki, 1961), Leningrad, 1961, pp. l-1i Ptitutipi hl.essdfike!4i folklonih janrov (principiile de clasificare a gcnurilor folclorice), in Souetshaia ctnogrufia,1964, nr. 4, pp, 147 -til, Janfouli sosta! russhogo folhl,oru (Compozitia de gen a folclorului rus), in Rrssiar'a litctatura, VII, 1964, nr. ,t,

pp.58-76.

5 Trxtologhiceshi'e rcdaktitouania zefisci fol,hl,ore (Redactirile textologice ale notaliilor de folclor), ln Rrss&, "FoJ&loz, Moscova-Leningrad, I (1956), pp, 196-206, ln calitate de ,,editor" patroneazd volumul colectiv iniliat de Academia de stiiale a lt,s.s, Lituania\li Mcrodiccskaie zapishe po uthianonu hrancniu i sistem\ldzaldi |olklornlh mteiakro (lnsemndri metodlco priviud conscrvar(la de t'hivd $i sistcmatizaroa matcri[ltrlor fololorlcc), Vlkrirrs, l964 (10{

din cercul tinerilor ,,formaligti" ai anilor douizeci, Boris Toma;evski s. De remarcat la V. I. Propp va fi relativa exiguitate a preocuparilor

lg4', nr. 72, pp. t3B-

Istoriceshde horni ool.sebnoi sftaz&d, Leningrad, 1946 (340 pp.), 2 RrssEi gheroiceskd rros, Moscova,1955 (SS2 pp.); ed. a II-a.1958, (602 pp.). r Ob izloritne lusskogo ebose (Dcspre caracterul istoric al eposului rus), it Rasshaia lileraluta, V, 1962, nr.2, pp.8?-919ilntr-o p€rspectivl mai generald vizlqd lucrurile : Fol-

hlor

istorice gi de clntece lirice ruse l,.de folclor carelian 2. Va tngriji de asemenea o edilie postume a culegerii Stilisticd 9i aersificalie a eminentului sau tovareg

pp,).

d

ln prlmul rful,

rnonurrsrrlolo odiflo a colocflol lul Afonnrlav, Ntuodnh

ntstltit

skazhi

J,tlohtortr,h (80rm0 populrro rum ht trol voluaro), Moroovo, le!7i updl Ao(!c{ o colcctriei lul A,N. Nlkflorovt S.uarnn w$l6elnfil v ttfltlth i, N,Nll4otolt. (Barmo
VIII

Morfologia basmwlui a

avut ln imediat sensul unei replici

substan-

fiale la starea generali, ln anii accia, a cercetd.rilor de literaturl popularl gi in primul rind a celor consacrate genurilor narative 7. in mare vorbind, naraliunea populard, qi in special basmul erau in €poci cum vor fi de altfel gi mai tirziu cercetate din unghi istoric

-

-

I

Isloticeshi,c Pesni, (Cinteae istorice), Leningrad, 1956 (408 pp.); Nqto.lniie Ldriccshic f?sri (Cintece populare liricc), l.eningrad, l96l (609 pp.). 2 Karelski, folhlor (Folclor carclian), Petrozavodsk, 1519, (22O pp.\i Rarelshir cficeshic ,tsni (Cinlece epice careliene), l{oscova-Leningraal, l95O (586 pp.); ingtijirea certii lui V,I. Dvseev, Istori,ceshic osnoui, harelo-finskogo e|ose (Bazele istorice ale eposului carelo-finic), Cartea I, Moscova-Leningrad, 1957, (334 pp.), Cartea a II-a, 1960 (38a pp.). r B. Tomagevski, Stilistiha i slihoslojenic, Lenilgrad, 1959. ' Vezi, lotuti, bunroard, Iezi,h bili,n ksh stcdstao hud,ojesluennoi izobrcitelnosti (Li.rnba bilinelor ca mijloc de zugrivire artisticd), in Ucionic zapi.shi Lerring/adskogo Gosudarstoennogo Univcrsi,leta, seia Filologbiceskie nauki, 1954, n!. 173, pp. 375-403 etc. 5 Vezi bibliografia folcloristic5 completi a prof. Propp in -Rzssld ltol.hlot, X (1966j,

pp.337-343. 6 Russhie agwnie Prazd,nihrl, l-cningrad, f963 (143 p.), 7 Cf. V, 1. Propp, Slrutture c stofia nello studio tlclla fauola, apendice la edilia italiani a Morjologici, p. 2O7.

IX

$i istoric comparativ (determinarea de influenfe istorice sau de detalii evenimenfiale incorporate etc., pe de o parte, descrierea evolutiei lnsi;i a genului Ei a tipurilor sale specifice, a originii Si difxzifii geogra{ice a acestora etc., pe cle alti parte), din unghi s'ociologic s,i ,, biologic" (inportanta antropologici a povestitului, repercutarea personalitalii povestiiorului asupra textului narat li a repertoriului definut, rolul prvestitului ln viala colectivitifii, consecinfele circulaliei orale etc.), tlin unghi psihologic (etnopsihologic, psihanalitic etc.L Pc tenreiul cercetlrilor se proiectau gi se se lnfelege, a celor cornparative in principal lnfiptuiau clasificiri ii cataloage. Materialul adunat (in colecfii publicate sau nu, ln studii, ln lexicoane, gi lnregistrat ln cuvenite bibliografii) era deja uriag 1, deopotrivi cu zelul gi in{orrnafia invifafilor care ll prelucrau. Douir trisituri generale caracterizau ansamblul cercetirilor: l. Empirismul istorizarrt, presupunind- precum sugeram-rcfuzul de a concepc stucliul altfcl decit ca demers inductir'. Ccea ce pe atunci se putea explica Ei prin escesul atitudinii prudente adoptate, legitim, de folcloristici ca rcactie la abera{iile teorctice, intemciate ln buni parte pc abuzul de silogisme (9i tinzind sd, reducf lntreaga culturi spirituald. tradifional:i a popoarelor fie la sohemele unei mitologii solare, fie, dimpotrivi, la un nunAr de credinle gi obiceiuri primare, general umane), ale marilor curentc care ilustraseri disciplina i.n cursul secolului trecut. 2. Neglijarea, cu izolate excepfii, a caracterului de fenomen literar al basmului. Ceea ce este mai greu de justificat. S-ar spune ci, tacit, acest ultim aspect era socotit neproblematic r. Se nutrea desigur convingerea ci se gtie ca a basmul. Definifiile in definitiv nu lipseau (ct. infra p. 23, bibliografia de la nota l). Morfologiu lui V. I. Propp denunli lnsE, implicit, falsele evidenle" 0 descriere;i deci o definire sistematici a basmului in se tdmine de tnf&ptuit. Unul din viciile fundamentale :r.le studierii genetice a basmului rezidi anume ln acest hiatus inilial. ,,E limpede ca inainte de a rispunde la I De fapt cutl sc poate constata azi consultlnd surse de lnformare rctrospectivl mntcrialul dlrponibil, b(ut sau analirat, ero lnci de pc atunci cu mult mai vost dcclt avea ptrt.rn gtiintl Totl V, l. Propp ln morn€ntul publlclrll luci{rli tnk, Cu ntlt nrai penetrantd t[ albl apoto doDcopllo ce a prezldat ls eloboreror eoortolit, I ln orloo cn; - lgrxrrlnclu.lo contrlbullt lul Propp .- crn ndnlhl plnll nu de mult plrnroa c{ Dtlms ocrcbt{ro asrlo0r[ n ba.muhrl oa lo!m! lltorRrA A tort olnborotil do cercet6iorul pormrn Andr{ J.rlldr ln .10 rsla &lnfatfu rrontd, Htrll0, le29 * 0f. spre pildi Jan de Vrlot, Aat/lohlx'./' r fl,,t ild.th(h, t,F,C, l9l{, nr, ll{), p, dit,

x'

lntrebarea da unile proainc basmul, trebuie

atard" (infra p.

si llmurim ln

aa constd bdswr,ul ca

71.

Dar afirmarea prioritelii studierii elaboratutui literar ,,ca atare" nu

gest de luciditate, ci Ei forpromovate de grupul fundamentale mularea unuia din principiile de lucru

tnsemna,

iil impreiurerile date, doar un simplu

aga-zi;ilor,,fornraliEti". r MorJologia basmului face parte din categoria

lucririlor ,,formaliste"

tirzii. ,,Formalismul" 2, miqcare pusi la cale de un grup de tineri lingvigti' critici gi istorici literari, unii lnci. studenfi, decigi sir infirrne modalitfiile (psihologizante, sociologizante, filozofante) curente ln Rusia - de fapt, gi aiuiea ale criticii s,i istoriei literare, substituindu-le o noue concepliea critici (specificl obiectului gi de vocafie operalionald.) 3, luase oficial naqtere prin intemeierea la Moscova in iarna lui 1914-1915 a MLK-ului, Cercul lingaistic din Moscoaa, iar la lnceputul lui 1917, la Petrograd, a soeictdlii pentru stud'iul limbajului poetic, OPOIAZ 5. Primii ani ai celor doui grucare curind vor face front comun, slnt marcafi de publicistici petulanti dezbateri entuziaste, manifeste cu teribilitifi. in 1928 lnsi, faza jerbelor de idei, a Paradoxului - lansat uneori epoca boemei intelectuale 9i a nu fare discreta intenlie de a scandaliza scrisului ,,artist" era consumati, iar vechile cadre organizatorice estompate'

piri,

1 Conceplia potrivit cireia desclierea structurii trebuie imperativ se preceadi studierea genetici lusese deja aperate gi ilustrati cu cltiva ani lnainte, lo legeturl cu cercetared clntecului €pic vitejesc tradiliotral, de crtre celilalt expert in probleme de folclor al grupului ,,formalist", A,P. Skaitimov. (Vezi op. sa de conceplie ,,morfotogici", Poctica i gltenczisbilin (Poetica 9i geneza bilinelor), Saratov, 192.1, p. 127, Passitu; aPud Victor Erlich, Rassiara '.Fotmalism' Hdstoly-Doctrine, ed. a II-a, Haga, 1965, p, 206). r Denominatiileprmalist, forwt.isn etc., rspinse mai mult sau mai putin net de aderenlii migclrii, au fost aplicate acesteia * 9i ln cele din urmi impuse istoriei * de adversari, iri' tali de atenlia acordati precumpinitor plocedeului literar. t,,Principiul specificirii qi concretiztuii gtiintei este principiul organizator al metodci formalc. Toate eforturile au fost concentratc pentru a pune capat situaliei precedente, in cale literatura remlnea, dupi expresia lui A. veselovski, tes *wlli,us < ...7. Formaligtii negau f.i. neagi gi acum confuzia iresponsabili a diferitelor gtiinte 9i a diferitelor probleme gtiinlifice <... >. Obiectulgtiinrei literare trebuie se fie studiul particularititilor specifice ale obiectelor litcrare care le deosebesc pe acestea de orice altd materie, 9i asta indepcndent de faptul ce' pritr trestturile sale secundare, aceasti materie poate oferi notiv 9i indreptilire p€ntru utili'

in alte itiinte < ... >. " Per Itrvol. Thiorie d,c tetitttlerwe,rcrtcs des forrMlist$ rasscs tiuni's, prtscntis tt 'rud'uils Tzueteb Todarou, Paris, 1965, P. 37' I Cf. R. Jakobsot, Vcrs unc sciercc de l'att podtique, lt T'hloric de le littinturc, p' 9' 5 Moda reducerii la iniJiale a denumirilor de institujii o adu$ese practica organismelor militare numeroase in acei ani de rizboi, zarea ei

Xl

gravitate la reevaluiri. se reformulau idei. se enunfau altele cu vizibild, preocupare de acuratefe. Rigoarea analizelor se accentua t. Austeritatea viditi. a Morfologiei nu e striinl de atmosfera acestui .mornent de maturizare gi sedimentare a valorilor. conjuncturi cireia i se datoreazd., foarte probabil, ;i faptul cd. lucrarea lui V. I. propp inm6nuncheazi, qi dezvoltd, buni parte din cele mai rodnice teze ale,,formalismului". Se proceda cu

S-a rernarcat astfel de timpuriu 2 gi ulterior de repetate ori s, - legat sub - raport intelectual indreptifit, ci ,,formalismul", el lnsugi strlns Ei uman de avangarda literari, rusi,, era, in fond, contemporan cu orientiri artistice inovatoare din alte pi,rfi, ai cdror purtitori (Joyce, Eliot,.proust, Val6ry, Cocteau) enunlau nu incape vorbi, independent de ,,formalism.. aseminetoare: la fel, unii ilu;tri lideri de gcoli de critici, istorie gi -idei teorie literarI sau de arti., ale epocii (precum I. A. Richards gi autorii grupafi de ,,New Criticism,,-ul anglo-american, Wolfflin, Walzel ;i direclia stilforschwng germani etc.). Fenomenul, datorat evident climatului comun

al vremii, similaritilii problematicii, intr-o anume misuri circulafieifie gi di{uze in diverse sensuri a ideilor, subliniazi indirect meritele ,,formalisnrului". Acestea rezidit" credem nu numai in originalitatea abso.1ut5. sau in prioritatea formulirii rtnot teze, ci gi ln depigirea stacliului purei inserieri de ,,vues d'esprit" inteligente. Aceasta, prin asocierea strinsi a teoriei, in elaborare, cu st'diul concret, prin multiplicarea, rafinarea gi .adincirea analizei practice ca receptacul de teoreme .si rnetateoreme. Or, tocmai acest mod concret Ei ,,derulat,, al metodei Ei teoriei innoitoare este aspectul ,,forrnalist" cel mai comun,- mai ugor identi{icabil,

.in Morfologie. Obiectul acesteia e definirea intrinseci a basmului. De fapt nu atit static vorbind cum fwncl.ioneazd, basmul fantastic ca dispo-cit zitiv literar. Mai exact, definirea are in vedere, efectiv, doar nivelul 'compozi!ional. v. r. Propp lnsugi, socotind ulterior titlul lucrarii sale oarecum inadecvat, admitea, ca mai potriviti, formularea Compozilia basrnwlui. .cc este

Jantastic fololoric

a.

Of, Bohrrslav Mothesius, Fotmdtnt Mttoth, pclsttal| la V. {iklovnkt, Teorie pr6zy (tr,

rahl), Itnrhu, t93ir, p,2st. d.

l.

XII

I

V, llrlloh, o!, cll,, pp,272-2?9, passimi Tzvaltn Todorov, ltilwntation,

LlllJ'etera, D, 2t, t V,l. Propp, Sttxlluta

adesea,,IorGoethe-nu numai in Caietele ile morfologie -glndea rnalist". Segmentul inifial al Morfologiei basmului este o criticd in trdsd,turi iufi a stadiului dat ai investigirii basmului. lnconsecvenfele criteriilor claclreie,

r. B, Eihenbaun, trtol'odoi Tolsloi (Tindrul Tolstoi), p.8, apud \-. Erlich, op. ri,., p.171.

t

1953,

I

Cf, spre

P.,ll5,

a

I Cf, V, Drlich, ob. cir, pp, u8-1A9.

I

Cartea rimlne insi nu mai pufin demers ,,morfologic", ln acceplia ,,formalistf" a termenului. ,,Metoda noastre - 5s1i4 in 1922 Boris Eihenbaum, unul din membrii cei mai activi ai OPOIAZ-ului-e de obicei declaratS, < formalisti, r. A9 prefera s-o numesc < morfologici r. Si, spre a evita tautologia, specifici: ,,Aceasta pentru a o diferenlia de alte abordS.ri, precum cea psihoiogici, sociologici etc., in care obiectul cercetirii este nu opera ln sine, ci ceea ce, dupi, pirerea cercetdtorului, opera reflect5," 1. Practic, acest enun! marca atit principiul situirii operei Ei a constituenfilor ei ln focarul cercetirii literare, ctt Ei principiul autonomiei de domeniu 9i proceduri a cercetirii literare. De prisos si insistd'm asupra validitifii conferite acestor teze, pe care Morfologia ;i Ie lnsugegte, de conformitatea cu conceptul dialectic al determinirii primordial interne a fenomenului. Propp-uzlnd de motto-uri capitulare-porne;te la drum sub semnul limpede al naturalismului unui Goethe tmpirtit intre fascinalia cwrgeri'ihedincolo raclitice qi voinfa tenace de a descoperi parametrii bilanlului fix 2 cle orice transformiri gi de orice permutiri-al fenomenalitdlii in{inite. Epigrafcle, citate din Caictelc de morfologic;idin Jurnale, au menirea marturisitir rle a conferi textului fundamentul filozofic explicit care altminteri 1i lipseqte qi, totodati, de a sugera ce intre qtiin{ele regnului fizic qi animal a. Ei gtiinfele omului existZr corelafii gi coincidenle la nivelul metodei De altfel, insugi conceptul de morfologra, ne asiguri Propp, a fost imprulnutat nu din gramaticir ori botanicA (,,a1 ciror principal scop e pura clasifioare"), ci tot de la Goethe (unde ,,sub acest termen ni se dezviluie o noui perspectiv5, asupra legilor comune ce stribat natura" a; Goethe grupa sub aceea;i incidenli morfologici, discipline diverse) 5. Nimic surprinz'ator:,,Iormalismul" omologase morfologia ca noliune-

.

stotia,

tu

?hiotit

pild|

Di'e Vorttiige iibcr uerglcichcntle Anatomie,

in 1l'erhe, vol. XVII, Ziirich'

rosst:ru'

Cf. V.

I.

V' I.

Pxopp, oP.

Propp, Struttuta c stotia, pp. 205-206'

cit., loe. cil.

5 Nrr e exclus ca la alegerea termenului si fi contribuit gi plestigiul, pe atunci solid, al conceptului dc ,,morfologie culturali" (impliclnd definirea pirtilor, studiul relaJiilor lor reciproce etc.), frecvent in cercetirile germane de etnologie gi funalamentat, dupi modelul ononi rnilor folosili in biologie, Seologie etc', de Frobenius (vezi Die nerutudssenschefiliche Kultur' lehrc, in Allgencin-ucrstrindliche Naturuisscnschaft, Abh. XX, 1899), autor pe care Propp ll cultivi (cl. infra nota t de la p. 110).

p, Zlg,

XIII

i

ll ll i,

I

obiectivul nemijlocit ar Morforogiei va fi deci gisirea modalitifilor unei ,,descrieri precise a basmului... Baza epistemologici preliminari o vor constitui rntre artele tezere elaborate cu decenii ln urmd. de Bddier gi Veselovski t, paralel, dar - elaborare la lntr-o mai- ampln gi mai teoretici cerceti.torul rus, cu priviro la raportul constantfuariabr)r in opera literari pi, tn spefa, rn cea folclorici.

dacf e s.l nc raportltn la dclinilia genciicii, exemplari, pe care Iuri Tinianovr o didea ln 1927 acestei categorii centrale a doctrinei ,,{ormaliste": ,,Numesc fuwlic constractivi a unui element al operei literare luati ca sistem capacitatea acestuia de a intra in corelafie cu elementele aceluiagi sistem 9i, ao ipso, crt sistemul ln lntregime. La un examen mai atent observim lnsi cd' {unc}ia este o no}iune complexd. Elementul intrf in rela}ie atlt cu seria elementelor similare lui, aparfinind altor sisterne-operi, ba chiar 9i altor serii (de fenonene ale realului-I{.N.) cit 9i, ln acelaqi timp, cu celelalte elemonte ale propriului sistcm (funcfie autoqomd 9i funclie sinnomi)"'r Propp o opeteaze rus Identi{icarea funoliiktr basrnului fantastic pe un corpus de l0l basme din colecfia Afanasiev 3 pe care le supune analizei in planul axei ,,autonome" (dup6. terminologia propusS. de Tlnianov),

de bazi ale analizei etc.) fusese unur din priucipalele elemente formative

,,paradigmatice" (am zice, it terminologia lingvisticS. curenti). Obline o secvenfi canonicd invariantd de 3l fwnclii' in plan ,,sinnom" { I ,,situa}ie

sificirii pe sp

ii-basmc propriu-zisc (fantastice, "ntvelisticel,,basmc anima,licre, smoaue (atecdote) qi pe t i p u r i, apoi intretiierea complexi a speciilor'qi tipurilor ln contextele concrete de basm (obligtnd la confec{ionarea nelimitati de indici de identificare cumulativi gi incrucigafi) ec

'dovedeau necesitatea determinirii de puncte de sprijin unitare, univoce, realmente eficace pentru cunoaqterea gi pentru clasificarea materialelor.

tnriurirea lui Veselovski (preeminenfa eercellarii operci, preceptele

ale doctrinei oPolAZ-ului. poetica istovicd qi mai cu seam6, poetica subiectelor (ulli-'a ampl6 lucrare, neterminati., a ilustrului profesor de riteraturb) erau referinle predilecte al ,,formaligtilor" 2. cena ce nu inscamni totuqi cir

atitudinea lor va fi fost pufin criticb. Astfer ideea fundamentald, a 'rai Poeticii subi'ectelor, dicotomia motia (,,cea mai simpli unitate narativd..), subi'ect (inmdrunchiere de motive), care ficea din acesta crin urma o categorie mai degrabi. compozilionali declt ternaticd, e preluati de propp nu tale qiale, ci ln versiunea amendath pe care o schitase ,,formalismul... Pentru ,,Iormaligti" motivele nu mai erau precum la Veselo'shi _

,,elemente" de natura extra-ritera16 definibile rnterme'i socio-antroporogici,

ci

deJormarea conuenli,onal,d specific5

a unor atari ,,elemente.,. Totodati, nt mai era o simpli lnmAnunchiere adilionali de motive, ci o structure, earacteizatb" de interrelafionalitatea tensi.;rr*ii, rlinamici, subiectul

a constituenfilor 3.

skian

Astfel Propp

al prioritS.fii in

analiz,a.

ln acord totuEi cu principiul

veselova pi,rfii fafi de lntreg _ caut6 ;i iden-

tifici motivele ia imanenla contextelor, in refeaua conexiunilor interne ale acestora, punind totodatd, in evidenfd irrconsistenla definifiei practice

a motiaului ,,atomistic.. (tn fapt ,,nici monopartit, nici indivizibil,., infra, p. 19) descris d.e Poeti.caswbiectelor. procedrnd radical, el substituie

moliuului conceptul de Jwnclie 'definitd, ca ac!,iwne (aunuipersonaj), sezandfdcaliad pentru desfdgurarea narativi, avlnd, cu alte cuvinte, u.rrie.i, i", urnrtrrile lnsemnrnd la rrnd'-le aoli,tci, semnificatiue q.a.m.d, caz pslfisulal,

I C,t, |fifta, notolc . dc la p. f8 nota r fl I V, Efll6h, olr, clt,t t\1,, 20, Nit$, p6sirn, I V, llrlkrh, op, r,il,, pp. 2x0..240,

xIv

do

l. p, 10.

inifiale", alcituind rnodelul virtual al basmului fantastic hipercomplet, niciodati sau aproaPe niciodatA realizat ln ordinea empiricului: pentru ovicc basm concret o citime doar a inventarului total e necesari 9i suficienti,

a.

r I. 'flnianov, Da I'Eulutiontir'tJrairi; it Thioric de la Lillitature, p. 123' r Noliunea de /az clie, fdilctionalitarr, ti indeobgte abotd,Jea lilfrclioroIlsld a fegomenului, cEcnfiale, in ,,forualism.,, fusGerd inspirate ln buni misul de lucrirjle lnnoitoarei gcoli ling-

vistice patronate la Unive$itatea din Petersburg de I. Baudouin de Coutcnay (autor al descrierii, in termeni pur funbtionali, a acelei cntiteli fundamentale a sisternului limbil pe care elevii siri o vor ttmifonem\. la popularitatea acestor concePte in mediile savaute 9i studentegti
3 Cl. inJra, notele * de la p. 8 9i * de la p' 29. . ln realitate, propp nu aitleaz| fitoliwrl (se va consacra el lnsugi, mai tirziu, studierii monografice de moti,tcl. li sconteaze rloar dezavantajele tehnice. In primul rind, desigur, aubdgililatee.(Bine evidenliati de Tomagevski: 1L loetica ,eoreticti ,,notivEl" e - precum la veselovski - un ce minimal inclecompozabil, ,,cca mai mica particuli de material tematic ((s-a lesat seara,, cllaslrolnikov a ucis-o pe betrinS, etc.)", incit practic ,,fieaile propozilie posedi propriul siu motiv"; it loeticeistoticd qi ln ea com,eratiud,,,notiv" este ,,unitatea te' matici., rcgasibile in diferite optre (de ex. r5pirea logodnicii, irnimalele aiut6toare), cireia i se ignori eventuala divizibilitate, important liind tocmai - 9i nurnai * faptul ,,consefverii unitirlii motivului lnperegrinirilesaledin operi in oper6" - B. Tomagevski,Thcmati'quclt Thiorie de latittifarure, pp. 268-269). Apoi, la fel de probabil, ua8ilr-dificultatea definirii (cl, infra,nota *rle la p.1g), carrcteml stetic ,i vocatia ,,sintegmeticd")' flagranta itr€galitate de fo.ilg ?i capacitatea diversa a motivelof de N se idegfa mei structui 9i de a o geneta. De unde exigenta, aici imperioasl prin natura lucrtrrii, a redefinirii felalionale a motivului (in spirit mai degtab6. cowparafdsl) - echivallnd de fapt cu o substituire - ca funclie'

XV

i

11,

Demersul Morfologiei nu era singular in literatura ,,formalisti,,,r. ln a narafiunii domenii in care ,,formalismul]1, subliniem, era ln cea mai largi rnd.suri- cleschizdtor de drumuri s eforturi se orientaseri deja spre obiective similare. Mai virstnicul Victor Sklovski, de pildi, teoretioian ;i ,,port-drapei,, al migcirii, se angajase inci din jurul lui 1920 in cerceteri asupra prozei pornind anume de la basmul fantastic rus. A sa l-eoyie a prozeis face frccvente referiri la basrn, tratat pe picior dc egalitate cu povestirea, nuvela, romanul etc. Tot e1, abordind literatura ,,detectivd" (analogd genului fabulos prin caracteru-i adinc formalizat, prin tendinla de a reduce in genere personajele la condilia de simple unelte ale subiectului ctc.), schilase descrierea schemei compozifionale a unei suite ,,detective", in spefd. a qirului romanelor gi povestirilor cu Sherlock Holmes de A. Conan Doyler. Schema comuni, a aoestora ar implica, dupi $klovski, o secvenfi de g momente necesare: l) AEteptare (conversafii Holmes-Watson desprei trecute crime). 2) Apare solicitatorul (care cere sprijin, anunflnd o noue crimi, declarindu-se in primejdie etc.; adesea suspectabil: pirtat de slnge etc.). 3) Descricrea probelor (cele revearl.aliza prozei gi indeob;te

l,

.tl I I

t

I

i

ii I

't

,l: i

I

ri

latorii, anodinc, au minime qanse de a fi remarcate). .t) Watson dI explicalii gre;itc faptelor (,,imbecil profesionist", deline perpctuu paternitatea unor ipoteze nefondate, destinate ,,intlrzierii epice" s). S) Deplasare la locul delictului. 6) Oamenii politiei (ziarele, insuqi Holmes) interpreteazi eronat situafia. 7) Meditafiile lui Watson care nu pricepc nimic; Sherlock Holmes fumeazd., asculti muzicir, eventual schileazi sistematizarea datelor. 8) Deznodimlntul (exploatin formaligtii erau pioni(ri, daci ar fi si nu lurm in seaml citeva studii occidentale ale ciror observafii asupra rnaterialului coincideau cu ale nolstre (,,, op cit., Pp, 55--56' foarte probabil, rezervele lui Eihenbaum aveau in vedere ti cercetlrile tui Bddier, . O laorid 2/r,ri, Moscova, 1925; cd. a II-a, 1929. I Cf . Tnrie P/621,, pp 135-197. t'Ol, inln, nota . dc la p. 92.

xvt

Aciasti scheme nu e creaiia lui Conan Doyle Ei nici obiect al unui lmprumut, ci ,,a fost chemati la vialh de lnsngi natura lucrurilor", erplicd

--

vag

Sklovski.

in- aceste conditii, in ce almai

sta ,lnsd, noutatea

c[r]ii lui

Propp

?

Ei bine, ineditul Morfologiei sti ln redefinirea $i ilust{area sistematicd ^ a principalelor rprecepte teoretice cu rezerve pe care le vom menliona - a narafiunii. metodologice ale.analizei,,formaliste" ii . Propp instituie mai lntii, explicit, conceptul specific d.e funelie. Dincolo de deiinilia remijlocita, cilal5., Junolia.este glndite nv ca datum.tuncfional oarecare (in orice context, orice dat 9 cumva {uncfional), ci ca entitate logicd invariantd, de caraater general, corespurtzlnd, conceptual, ,,clmpu,,no+iunii generale corelative", gi operlnd ln planu! rclaliei imanente, mediate ori nu, 6a11vfi efect care strebate contextele. Delimitarea, ulterioari, a funcliilor apare importanta mai pu$in prin absoluitatea contestabili a reugitei, ;i mai mult prin prnf,edura ln si(rei redu,celea la unitate,ln urma comparirii basmelor segment cu segment, a aoli,u.nilor ocupind pozifii echivalente in contextele logico-semantice rcspective. Funclia tgi primegte atlt statutul clt gi semnificalia particulari tlc la situalia sa iorelafionali: consecinli a lunui ce precedent, are drept consecint; un ce succedent, ambele cu identitate definiti gi pozifie constante' (eventualele anomalii topice sint lesne de redus). Consecutivitatea (catzald, crotrologici) ar fi agadar lnsugirea-cheie, reale in plan sintagrnaticr virtuali in plan paradigmatic, a funcliei.. Reducfiei paradigmatice, ca 1i scmanti,cd

lui semantic", respectiv

opcrator al decupajului,

ii revine li sarcina cenzurerii eventualelor erori

1n investituri. Fiindci nu orice actiune,,cu consecinte" e neapirat funclie, De pildi, ci eroul cregte ,,lntr-un ceas clt lntr-un an", cd, se dovedegte, prin isprir,vi, mai destoinic decit frafii mai mari sau, dimpotrivi, atit de pervers

lncit ai sii il alungi, consacri, spune Propp, nu funclii, ci acliuni facultative (in corpus apar rdzlef), cu rol descriptiv gi copulativ gravitlnd in cirnpul unor Junclii precam plecarea irt luyne sau,'am adeuga rtoi, situalia iniliald etc. Dovadi e retezarea sau absortrirea lor la reduclie de'

respcctivelc paradigme. Implicalia metodice e remarcabili. Avem de-a face cu un procedeu azilarg folositlnlingvisticil, prin excelenfi ln lucrd.rile,,descriptiviste" (de aici imprumutat 9i ln cercetarea altor sisteme semiotice) : definirea unei entitnfi. date prin posibilitS.tile distribuirii sale 2. - , Cf. d"a"*,

spre infonnare, V.'Gutu-Romalo, Distribul,i,a;.ln volumul Elcntn . dc ting-' uilticd sttuclutal.i, Bucuregti, 1967, pp. 38-58, t Acelagi procedeu la Tomagevski: pentru definirea tipurilor de ssheme metrice. CI. B, Tomagevski, O sti,he (Despre vers), Leningrad 1929, p. 45, apud Tzvetan Todorov, f,,I1lillage mltho6ologiquc du forwl.isme, in L,Homme, V (1065), nr. l, p, 20.

2

..._

Morfologia basmului

-

c.2195

XVTI

ll ili

Propp obfine in cele din urmi este o ,,multime finiti" de elemente, lnzestratd, cu lnsugiri clare, caracterizlnd clasa d,c conte*te Ceea ce

i

i

I

lt I

-con-a fantastic". Succesiunea ordonati cept subiacent 1n Morfologie -,,basm clmpurilor semantice-standard deduse (funclii) e generatd de principiul implicaliei, acfionlnd {ie univoc, Iie ail libitum tn prezenfa unui numdr limitat de posibilitd$i (ln aceste chestiuni Proppsearatiezitant). Funcfiile tn irnplicarea lor mutualS. repetim, nu Impli,carea puri, ci cea inerentd, sugereazi izvorul ,,automigcirii" basmului, obiectiv princicontextelor pal, ln ceea- ce el are generic, al ,,{ormalismului". E de Ia sine inleles c6., pentru a evita explicaliile 7n baze generale invoclnd ,,natura lucrurilor" etc., etapa urmdtoare a acestei direcfii de studiu ar fi trebuit s5. iie critica explicitd a lnsigi infrastructurii logice a basmuin ceea ce are ea convenfional, neconcordant ln imediat logica fraxis-uhi. Demersul era proiectat (ct. infra, Prefata, p. '{). -cu Dar, pare-se din rafiuni editoriale, aceastd esenfiali sectiune a lucririi a

lui,

lndeosebi

rd,mas neinfiptuit6.

Degi considerabil, acest hiatus umbreEte prea pulin sporul fafi de nivelul contribufiei ,,{ormaliste" anterioare, inclusiv $klovski, adus de MorJologi.e: modelarea unei

intregi specii, in termeni limurit gi consecvent

funcfionali, lntemeiati pe realitatea obiectului, ficind posibild despirfirea

tranganti a constantelor de variabile 9i deci o autentici formalizare, capabili, prin abstractitate, sa genereze direct generaliziri. Ceea ce $klovski schilase, Propp ,,definitiveaz1." agadar ln linii acuzate. in aceste imprejuriri, faptul ci $klovski nu urmS.rea scopuri strict ,,morIologice", ori ci Propp tzeazd de un corpus mai avantajos, dati fiind entropia redusi a basmului (repetabilitate, relativd, constanld. a vecinitdfilor fiecirui segment etc,), rimlne secundar. Sd trecem mai departe. Daci funcfiile personajelor basmului fantastic slnt fundamentale gi constante, personajele (ca lnsugiri, ca moduri ale artiunii) sint aratd. Propp variabile gi derivate. in- liniile ei mari, aceaste concepfie, care, subor
din ,,9tiinla literaturii". Aici tabilitatea funcliilor lor mitice) 1. Celilalt irntecedentele urcd pln6 la Aristotel, care vorbind 1'n Poeti'ca de ,,pirfile" (dc fapt, ,,etajele") tragediei scria: ,,Cea mai lnsemnatd d'intre acestea este lmbinarea faptelor .sd.vlrgite (...). Personajele nu actioneazi pentru a iurita caractere, ci iqi primesc caracterele in vederea faptelgr }or. Astfel faptele ;i subiectul sint finta tragediei (...). Tragedie fi,ri. actiune nu 2 1:oarc fi, dar firf caractere poate se existe." Vederi regisibile mai apoi, ln diverse intruchipiri, la umanigti italieni ai secolului al . XVI-lea, Scaligcr, Vida, Castelvetro; mai tlrziu la cei doi mentori germani ai clasir:isnrului f.rancez, Heinsius gi Vossius etc. Se vor emite gi considerafii adia-

alui Goethe care,.citind din Shakeslui Eckermann, distorsionarea personajului in folosul reliefirii unor situafii-altfel spus, din ratiuni funcfio-

r:cntc. Bunioard., remarca penetrantd, pcirre, ii legitima, intr-o conversalie,

nale 3, Sprijinindu-se anume pe aceasti observafie, Tlnianov, unul din spiritele cele mai fine gi mai riguroase ale grupului ,,formalist", afirma ln 1923 cir unitatea personajului ,,depinde in intregime de principiul de construcfie ;ii poatc oscila in cursul operei in modul prescris pentru liecare caz particular rlo dinamica generalf a operei; personajul este doar setntt metit si, marcheze

corrvenlional
r

in abordarea structurali a obiectului a sporit intr€ timp cancalitativ. ln special prin contributia remarcabile a prof. Georges Dumizil

Avansul istori€i religiilor

litirtiv ti, mai

ales,

(cl. Irundoari L'hirdtage indocutopien ir Rone, Paris 1949, sintez; partiali a operei sale), cu rllslrirrgeri substantiale asupra tcoriei literaturii (cl, La Saga de Hedingus, Paris, 1955). t 6, 1450 a (tr. Balmug), 3 ,,Ciud Lady Macbeth - zice Gocthe - vrea si-gi indemne solul la fapt; spune; lfr lrtinil prufrai Le slftul meu eLc. Nu intereseazi daci aceasta e sau nu adevirat ; dar Lady lfacbeth rostcfte aceste cuvint€ Fi trebuie si le rosteasce ca si dea mai multi vigoare vorbelor ei. Ma llrziu <.,.> cind Macdull primeite vestea pieirii alor sii, in furia lui nebuna, racnegte: El r'4l, roy'ir)/ Aceste cuvinte ale lui llacduff 9i acele ale Lady-ei Macbeth, prin urmare, se contrazic; rlrr lui Shakespeare nu-i pase. Pe el ll intereseazi efectul puternic al fiectrrei tirade <...>

rl

pune

ln gura personajelor

(.1. P. Eckermann, Conaorbiri cu Goethe, Bucuregti, 1965, pp. 582-583).

{ I. Tinianov, Le

I

Cl,

XVIII

infn,

nota

I

de

la p.

26.

sale numai cuvintele pe care le socoteste necesare ln ecee sil\Ltie, daci nu cumva ele contrazic cele spuse cu alt prilej,{

tlrl si-ti bati prea mult capul (...> 6

Noriok.d,c consllvction,in Thiotie

B. Tomaqevski, oP. cit., p.

delelittirqturc, pp. ll6-117.

293.

xIx

gi stabilitatea rostului funclional al acestuia: asistenla amicali acordatd. eroului de auxiliari este ,,o constanti a basmului.. gi, in buni misuri, a romanului de acfiune; ea e lnsd. acordati felurit de animale ajutitoire, de personaje ail'-hoc (ca pisiri-lifi-lungili, sfarmi-piatri) etc., respectiv

de un Ursus (Quo Vad,is ) , un

porthos (Cei trei

mu,schetari

cu trlsituri individualizante nelimitat diverse l. Etc.

$i aici Propp

)

g.a.m.d., fiecare

sistematizeazi,.

O precizare lnsi. Tratarea personajului ca atate semnifici o concesie. Ficutd sistemului. Pentru propp, unica problemi actuali a Morfor,ogiei e numai cea a fwncliilor ca temerii ale organizirii narative. Dar realitatea lnsdgi' complexi, a sistemului il silegte s6 iasi din parcela demarcati: numai ast{el, relalional, el poate asigura acesteia un plus de inteligibilitate. consecinlele faptului r6mrn limitate. Tot ceea ce in, Morforogie depigegte perimetrul fwncliilor cade totupi ln subsidiar. Morfologia basmului e vizibil

gi mirturisit o analizd, minulioasi consacratd, fwncli,itor _prevdzuti cu un impozant appendix care schifeazd, ln grade diverse de elaborare, anLalize de aspecte aferente. Fwncliil'e de resortur unuia ;i aceluiagi agent alcituiesc o sferi distincti. Repartizarea teoretic univoci a fwncliilor face ca totalul sferelor si fie gi mai redus decit cel al propp funcliitor (de notat ce

sd constate aceasti, progresiva reducere a

ralitelii calitifii, eviti comentariul epistemologic).

I

se mu{umegte gene-

cantitifii prin evidenfierea

,,personajul-standard..

e deci o sferi, de funclii,. ca atare, practic, in cutare sau cutare context, el lgi poate vedea funcliile repartizate intre mai murte ,,personaje-concrete,.. Aceste formuli'ri care organizeazd" gi reari,zeazd o lungi tradifie critici, slnt bun clgtigat al Morfologi,ei si tind a deveni ,,clasice". Mai prefioasd. poate apare insi descrierea unora din repercusiunile lor logice. Astfer ,,personajul-standard" face posibild nu numai echivalarea, prin coincidentd funclionali, a unor ,,personaje-concrete,,aparent eterogene (precum maqtera persecutind pe fata cea buna, maica zmeilor urmirind pe erou) sau dimpo_

trivd., discrimina.ea unor personaje aparent identice dar funcfional diverse (zmeul ca ,,rd,uficdtor", antagonist prin excelenli al eroului, respectiv zmeul ca dificultate de inr-ins impusi erourui de fata de impdrat), ci ;i substituirea personajului, ca simulacru antropoid (zoo-antropoid) actil:, cu ,,obiecte inerte": eroul poate fi condus la fel la fel de sigur d.e un cal ca iii dc o dir[ de. singe.

Alt corelat al conceperii personajului

ca agregat

nucleu ferm (funclii ) ,

plus tnvelipuri iabile (atribute, motiviri, moduri ale acfiunii) I

xx

V. $klovrki, op, cit., p.

SO.

-

slnt,

'froccsele de transJormaye.

lntre altele

r:lc

-

Invocate generic in fuIorJologi,c, desemnate _

ca obiect firesc aI unei eventuare ,,lucrdri de sine stit6toare..,

formeazd. efectiv substanla

amintitelor Transformdvi are basmurui fantasti'c. Acestea l, stabilind criteriile distingerii formelor fundamentare (Iantasticul, eroicul, logicul, rispinditul, srnt in principiu anterioare ,,rationalisticului", umoristicului, incoerenturui, -iarului), descriu- 20 de tipuri
in ansamblu, transformirile descrise pot ilustra importanta tezi, privind modurile procesului transformativ, enunfati de Trnianov in rg27:, ,,Se pot gisi nurneroase exemple rn care o formi avrnd o funclie i"a"t"r*inati acapareazl" o alrb" funcfie gi o determini" s ( Transformivir,e basmur,ui citeazd, spre pildi., rotirea eterni a izbei Babei-Iaga ca tipicI aberafie rezultlnd din supralicitarea pitoresci, mai recenti, a rotirii doat la io_ yuncd a izbei-din rafiuni naralionale imediate_ln variante ae oai nioari). .,,Existd 9i exemple de alt fel, adiuga Tlnianov: funclia lgi caut6 fornra" (exemple ce abundd, printre substitwivi.re qi asi,mild,rile examinate rn Transformdri; un specimen: izba Babei-Iaga devine, ,,tafionalistic.., han,

ca.sil cu dou5,

etaje etc.).

Toate acestea, degi de remarcabili. bogefie in sugestii, rdmln pln6 la c.pitt demers analitic. Attt a{irma}ia de enorrni, importan$d, gi tJoretici - putere nu numai asupra elementelor ;i tchnicd, c5, ,,legile transformirii au atributive,- ci si asupra Juncliitor (imprejurare menit6 _ spune propp _ sd, mijloceascS. reconstituirea in conditii de buni probabihiate a aGnticei Urhomposition a basmului,_,pe care de altfel el o gi descrie, fird demonstrafie), .it si insigi afirmarea legilor transformirii (,,metamorfozele basmeror srnt snpuse anumitor legi", inJra, pp. gg-90) rimln, din picate, atlt 1n Morfologie cit qi ln Transformdrile basmwlui, nedemonstrate sintetic.

in

1 Am avut la indemrni numai versiun€a f rancezi, Tlriorie de la tittdlatule, pp. 2g4_262.

Les 'rrensformations du conte fantreriquct

2 ,,Opozifia sincroroield,iacronic, opunind notiunea de sistem noliuDii de evolufie, igi pierde importanta de principiu o datS cu recuroatterea ci fiecare sistern ne este obligatoriu prezfltat ctt o evolulie Fi ci, pe de alte parte, evoluiia are inevitabil caracter sistematic,,, scriau, tot ln 1928, I' Tinianov gi R. Jakobson in articolul-manifest (utilizat rn versiunea fraucezi) Les prohLitt.s des dtudes lilftrei/es ct ldnguistiques, in Tktior.ie de la liil,harere, p, l}g. 3 I. Tlniaoov, Dc l,Euolutiotu Li,ttiruire, it Thiorie de la ti.rhtArulc, p. 12g. Binetnr€lea ,,{unc}ie" are aici sensul geReral definit de autor, rn aceeagi lucrare, gi citat de noi textuar.

xxI

La fel, nici pozifia-cheie recunoscuti eroului printre personajele-standard (,,Importanta eroului sub raport morfologic este foarte mare, deoarece lntreaga naratiune este construitd pe intenfiile ltti", infra p. 52), nici importanta remarcd, privind rolul ,,punctului de vedere" ca artificiu ordonator amintind cumva de teoriile emise cu decenii ln urma pe aceeagi terni de Henry James schilati la un moment dat (numai ,,faptele ca atare fale oersonajelor] apreciate Ei definite exclusiv din punctul, de aedere al semnifioa/iei lor pentrw erou," lslubl. n., R.N.] sint irnportante in basm, itdra, p. 82) nu beneficiazS. in MorJologie de dezvoltiri. Tratarea funcliilor Ei reintegrarea lor ln totalitatea personajului de basm este am vezut deja gi aplicafie metodologicd de interes mai - Tn Morfologie, -Propp utilizeazd. in analiza narafiunii-firi, ntins. Practic, a-l defini ln mod expres-conceptul de niuel d,e d,escriere, de remarcabiid, carieri lingvisticl. Morfologaa se mirgine;te la a detaqa nivelele, care, la I

ti i

proba eliminirii, apar ca vitale. Lislnd la o parte fonologie, lexic qi, in mare misuri, gramatice, Propp abstrage integral doar nivelul funclii'lor. Cdruia li anexeazla, firi ambifia tratirii complete, nivelul personajelor (lnsugiri, motivafii etc). Slrlcia vdditi a conotativului tn basm face intru totul valabili urmd.rirea la nivel exclusi'r' denotativ al distribuirii funcliilor gi elementelor complernentare. Se infelege, izolarea dispozitivului logico-semantic e convenlionali 1.

nu scapi nici o clipi din vedere caracterul sistematic, de ,,intreg", al opcrei. La Propp, conceptului de sistem i se recunosc, inexplicit dar evident,

Morfologia

trisituri preponderente. ln prinrul rind, Morfologla ilustreazi una clin consideraliile

dou5.

,,fonna-

iste" caracteristice privind ideea de sistem. Tlnianov: ,,Sistemul nu e o cooperare tntemeiati pe egalitatea tuturor clcmentelor, ci presupune promovarea unui grup de elemente (dominanta) gi deformarea celorlalteOpera literari intrd, ln literaturi.;i igi capiti funclia literard. grafie acestei dominante (...). Forma e perceputi in cursul evoluliei raportului dintre factorul subordonant gi constructiv gi factorii subordonafi." 2 Or pentru Propp, componentul subordonant, garant al unitllii gi perceptibilitdlii I

Ficind bilanlul a zece ani de activitate,,formalistir", Tinianov declara in numele grupufiri profit se sivirtegte munca analitici pe elementele particulare ale operei: subiectul gi stilul, ritmul 9i sintara in proze etc. Ne-am dat astfel seama cd pu team pine la un anume punct, ca ipotezir de lucru, s5. izolim aceste elemente in abstract, dar cir toate aceste elcmente se gisesc ln corclalie nuluald ii iliteractiune" (of. cit., p. 1231. r L'firrianov, op. cit.pp, ll8 Fi f30. Idee, pare-se, imprumutata de Ia Broder Christiansen, filozof gcrnran, a ciarti Philosofhie .ler Kutust (Hanau, 1909) era des citati la OPOIAZ.Cf. V, Ifrllclr, op. dl., ttp. 199*200, bessiu.

lni:

I

,,Nu

xxlI

ca lapt literar sui-gen /is al basmului, e ni,uelwl funolional, cu con{igura}ia sn inconfundabili; transformS.rile sint abilitate si puni in lumini mai alea ro€fimul elementelor subordonate in raport cu dominanta,

in al doilea rind, in planul speciei, sistemul apare articulat vertical d,e sisteme. lntregul {ond de basme trebuie considerat lan! infinit nici dc variante, ,,nici un subiect de basm fantastic nu poate {i studiat recursla celelalte subiecte" (infra, p. 120). nrorfologic,,aici genetic Iar existenla stingherA -l6ld" a unor funolii extratee, vag asimilale, Juneli'i (J, hnprumutate din snoavf, legendi etc. il determini pe Propp s[ afirnrc, subsidiar, necesitatea conjugirii studiului basmului cu cel al ,,narafiunilor de alt tip", sugerind un ,,suprasistem". Definilia basmului decurge din aceste premise. TomaEevski descria glnt'tl ca ,,grupare constante de procedee (...) combinate in sistemei', clraia dominantele li imprimi individualitatea 1. Definitia basmului fantastic sunf la Propp:,,narafiune construiti peo corecti slccesiune afwnc' liiktv 1...) , dintre care unele pot iipsi, altele pot fi reluate" (infra p, 1O2l , respectiv orice dezvoltare de la Prejucu adiugirea cf suita completi clicievea ( Lipsa ) inifialS, prin funolii intermediare, la fwnclii deznodimlnt numiti de Propp ,,rnigcare", se poate duplica, triplica etc. Triumf total al structuralului asupra tematicului: ,,O dati acceptati aceastd. definifie, termenul de
ci\ sistern

I

B. Tomagevski, oh. cit., p. 302.

XXIII

cative Fi ,,efectul" filozofic cert al intregii opere ,,formaliste.,. Rozoivarea lelafiei artE-istorie (tn sens larg) este gi ea o confirmare.

. ,,Formaligtii" combiteau :.lntre altele, cum li.sam s6 se infeleagd _ cu argumente proprii gi, eventual, cu citate magistrale t, orice tentativd,, . subtili ori vulgari, de a identifica istoria cu literatura, de a folosi opera ca sursa. documeintari sociologica ori etnogralica brut6. skaftimov, in mai sus citata sa monografie, o demonstrase pentru biliai, propp o subliniazi. pentru basm. cu toate acestea, ,,formarigtii" rdmineau perfect congtienli de caracterul socialmente integrat al literaturii. Trnianov ;i Jakobson scriau ln anul aparifiei Morfotogi.ei:,,rstoria literaturii sau a artei este intim legati de celelalte serii istorice. Fiecare din aceste. serii comporti, un minunchi complex de legi structurale care ii e propriu. E cu neputinfi a stabili lntre seria literari Ei celelalte serii o corelafie riguroasi fdri. a fi stu diat ln prealabil aceste legi (...). Legile imanente evolufiei riterare nu.ne dau declt o ecualie indeterminatr care admite mai.multe solufii, in numir linrjtat, desigur, dar nu obligatoriu o solufie unici. problema concreti a alegerii unei direcfii sau cel pufin a unei dominante nu poate fi rezolvati fird a se analiza corelalia seriei literare cu celelalte serii sociale.., 2 Admiflnd aceasta, ,,formaligtii" menfineau totodati ca incontestabil cd, rntre ,,referentul" extein gi sensur rntrinsec aI operei se interpune, infailibil, mediul specific al convenfiilor literare. Reflectarea literari.e deci oblicd, ,,refractanti" de fapt, dupi legitatea imanenti riteraturii. ,Referindu-se 'mai pnume la aceasta, tirziu, dai .sintetizind Jakobson va scrie, ciliva ani opinii ,,{ormaliste;': ,,Este ci neputinli a staliii corespondenfa intre nivele ln termeni de idilici armonie. E necesar si se aibi conqtiinfa limpede ci lntre diferite nivele ale realitntii pot interveni tensiuni dialectice." s Se consimlea ci literatura e serie istorici conexi celorlalte serii, se- nega orice intruziune neasimilati. Recunoagtem acest mod de a vedea,.ln Morfologie. ,,Concluzia fundamentali, de cea rnai mare cuprindere" a cirlii, conchidea g s6 .uluitoarea autorul treclnd peste rezervele sale ,,pozitiv6'1 ,,monotipie" a spelei baim fantastio nu se poate interpreta decit prin. unitatea de sorginte, unitate ce nu s-ar putea explica Ia rindu-i dectt de realitatea

I

$klovski reproducea bun5oare din Brunetid.e: ,,Dintre toate influenlele care se exercitl e influenla operelor asupra operelor (.,,>", este de aceea lnadmisibil ca,,sub pretextul c[ literatura este expresia societetii si se confundi istoria literaturii cu cea a moravurilor". (F, Bruneti€re, Mefruel d'Hi.stoirc il.c la littCrature ftangaise, cd. a lV-a, p, III). Cf. Teorie Ptdzy, p.64. I I. Tlnianov, R. Jakobson, op.cit.,I.t Thdorie ds Lalirtiretute, pp. 138 gi 144. r It, Jakobson, Randbewetkanger zvr Plosa iles Dichters Pasternah, i\ Slavdsche RefiAcahau, YlI, 1935, pp. 372-373.

ln istoria unei literaturi, principall

XXIV

istoricS. arhaici, de religiile stri.vechi gi de existenla obFteasce nricd,, sociali, familiali,-rdsfrinti prin acestea (cf. inJra. p. lll).

econo-

Aspectul cel mai acut al problematicii istorice privegte insi ln Morfotrodestinul lnsugi al speciei considerate. ,,Din punct de vedere istoric (...) basmul fantastic reprezinti. un mit in fundamentele sale morfologice", declara Ptopp (infra, p. 92), IerA argumente directe, dar sub caufiunea unei viitoare investigalii istorice. Formula, ugor sitrilini, e redusi, prin observafii complementare, la propozifia ,,basmul se trage din mit". TezZ. cate, fundameutati de Jacob gi Wilhelm Grimm la lnceputul veacului trecut, se menfine, ln principiu, pentru mu$i cu restriclii qi nuan!5,ri Fr. Panzer ln actualitate 1. Pentru alfii (Andrew Lang, Wundt, etc.) basmul, dimpotrivd, e anterior mitului, este ,,formi primar6". Alfii, ln sflr;it, consideri mai plauzibili coexdstenla. Mircea Eliade, spre pildi: ,,Basmul fantastic, dublet u facil al mitului gi ritului inifiatic, (...) reia 1i prelungegte inifierea la nivelul imaginarului" 2. De aceeagi pirere e gi I-dvi-strauss 3. Mituri gi basme scrie el exploateazd, ir cadrul unei ,culturi date, scheme, personaje- gi motive- similare; reconstruirea seriei ,complete a transformirilor unei teme mitice se poate rareori lirnita la mit, unele transformiri trebuic incercate pe basm etc. Apropierile slnt deci ilagrante. Totugi cvasiunanimitatea societifilor percep gi folosesc distinct debitarea mitului e legati 'cele dou5, genuri (denominativ, funcfional 'de prescripfii precise, cea a basmului nu ar fi-etc.). Catza, arath" I-dviStrauss sistematizind opinii de altfel curente, rezidd intr-o dubli diferenfi ,de grad. Basmele filn1.,eaz'a pe opozifii (locale, sociale, morale) mai slabe declt cele mitice (cosmologice, metafizice, naturale) ; sint deci mai pulin cxpuse rigorilor'triplului criteriu al coerenfei logice, ortodoxiei religioase, presiunii colective. Cele doui gen:uri coetistd, ca poli ai aceluiagi clmp, fructilicind, cotnplementar aceeali substan!6. ,,Istoria", vadit existentd. in basm, gia

<<

inaccesibilS,, dati fiind infima cunoagtere a perioad.ei genezei acestuia. Dimensiunea istorici ar apare cel mult

ar rimlne totugi strivechi

-.-.

a

negativ, ca ,,deIazate", ln societilile evoluate, a basmului (prezent) fa!d. de contextul etnografic generator (dispd.rut). Attt opoziliile ateruate, anevoie individrtalizabile, permutind relativ liber, clt gi ,,defazarea" fac basmul cel europea.n ln spele mai pufin propriu aborddrii structurale decit

-

-

r Cf. A.

h

Vesselshi, Versuch einer Tkecri,e des Mdlcircfr4 i931, p. 56, Prager Deutschc Stu.tien, XLV, 1931 ; Fr. von der Leyen, Myth6 und, Md.rcken, in Deutsche Vierteljahtsschtift, SXXIII, 1959, p.359; K.J. Obenauer, Das MA/chcn, Dichlutugund Deutung,1958, pp. 56-59, 298, apud M. Ltthi, Md,rchen, ed. a II.a, Stuttgart, 1964, p. 12. t M, Eliade, Lcs seaents et les cofltes ih flcs, in Le Nouilelle Retuc F an(eisc, iV (1956[

ar.41, p.887.

' Cl. Ldvi-Strauss,

oP, cit., pp. 180-182.

xxv

mitul, ori basmul societifilor care

si basm gi

conservA.

lncd ,,sistemul complet.,. Adici

nriL.

Propp 1 respinge aceste consideralii, reafirmlnd anterioritatea mitului qi filiafia mit-basm. Rit 9i basm in forme identice (precum miturile perseu, Teseu etc., care ,,corespund plni, in detalii" sistemului cornpozilional fabulos descris in Morfotogie) nu pot exista ,,in acelasi timp,.: unde Teseu e cultic, basme cu Teseu sint de neconceput. Ritul are deci prioritate. Argu_ mentarea e insi vulnerabili: pe de o parte, nimic nu ne garanteazi inexistenfa paraleld, ln Elada, a unor basme echivalente mitului; de alti parte, includerea unor personaje sacre canonice, apocrife- ln basmul europeaD modern perpetuat, si nu uitdm, -tn condifii de rigorism religios mai intens decit cel elin, pare si infirme regula enunfati; cel pulin pentru o epocd qi o zon6" La rindu-i, obser'alia suplimentari. meniti si susfini demonstralia _ cdL majoritatea miturilor,,se intemeiazi, -pe un sistem morfologic cu totul altul..

declt basmul, riimine exterioari disculiei: in litigiu imediat srnt tocmai morfologice. Argumentul forte al lui propp (,,totul tn folclorul populaliilor vechi gi al celor primitive are caracter sacral gi magic,.) aoi,nci.d,enlele

pare in schimb decisiv. La prima vedere. Deoarece in fond rn termenii - la nivelul propugi d.e La structure et la Forme, problema se-pune nu atlt intrebuinfirii sociale, cit la cel al calitilii opoziliilor. Esenliali e configuralia stratului semantic subteran, nu eventuala folosire magici a basmuluiAstfel, pini nu demult, in folclorul romAnesc, spre pildd, basmele puteau fi unealti magici (cite un basm in fiece scari. qtergea cite gapte pd,cate, trei basme, inainte cle culcare, fereau stina de ucigd-l toaca r etc.). Rimlnlnd

totu;i basmc. ln ce re prive;te,

vedem cu greu cum s-ar putea depigi stadiul presu-

punerilor in aceasti delicati materie. lnclinim totu;i _ logic _ ci.tre supozifia coexistenfei, fie gi ln ipoteza imperecherii mitului cu un basrn de condilie unanim magici. (in treacit fie zis, credem c6 ar fi utiltr 'observarea, in misura in care se verifici empiric, a distincfiei conceptuare magiclreligios.) Credem in schinb, lmpreuni cu propp 3, ci, rezervele privind putinfa informirii asupra contexturui social strivechi sirrt totugi excesive. paleo-

etnografia ;i-a dernonstrat fertilitatea. Credem, in sfirgit, ci propp are in cele din urmi dreptate si vorbeascf, de basm ,,ca mit". Dar nu in sensul presupusei origini mitice necesare.

$i

I V.I. Propp, St/uilura c sto/iq, pp. 225_226. I cf. o. Brrrea, La Foncrion de rqconter dqns r.c

fothrorc for Folh-Narrutiue Research, Atena, 1965, p.2S. J Loc, cil,

Congruss

xxl'I

lou*ih,\n

ry-th Intetmtionat

nici in virtutea transferului istoric de substanfi nu ln curgere continui, ci ca eveniment episodic (lmprumut in cazul -coexistenfei, ,,moEtenire" ln cazul extincfiei mitului) din mit ln basm qi inuers (Propp insuEi citeazi in 7-ransformd,ri,l'e basmulwi ratificarea, dup6 canonizarea Sfintului Gheorghe pi tn ciuda unor rezistenle, a miracolului siu cu balaurul, motiv venit, pare-se, din basm). Ci ln sensul structuririi logice a basmului dupi tipare comune cu mitul (aspect tratat sugestiv, dar disparat ln Morfologi,e,lipsit, cum regretam, de capitolul la care avea dreptul). in consecinfi basmul apare, la nivelul ,,imaginarului", ca entitate mitifiantS., in care se crede altfel declt in texte sacre, dar in care se crede totugi. La nivel minimal, fie gi aga cum crede orice public ln orice literaturi ,,ca mit". Clt privegte ,,integrarea basmului direct sau indirect ln datele sociologice corespunzdtoate", asupra necesitilii c6.reia Propp gi Ldvi-Strauss sint, cel pufin tn principiu, de acord, ea e sivlr;iti, cum menfionam, cu cxemplari erudifie, In Rddd.cinile istorice ale basmulwi fantastiol. . Critica lui Ldvlstrauss se indreapti Ei ln alte direcfii. in primul rind asupra procedurii fundamentale: Propp ar opune forma, singurl inteli,' gibild., rcdusL la cele 31 de funclii confinutului, ,,rezipure abstraclii - alcituit de ,,speciile" qi,,varietifile" duu lipsit de valoare semnificativA"concrete ale fiecfreia din funolii, de motivdri, racorduri gi alte elemente auxiliare, arbitrare; ,,opozifie formalistd" pe care structuralismul o neagi; pcntru el formi gi confinut au aceeagi naturi, iar structura ,,e confinutul insugi surprins lntr-o organizare logici conceputi, ca proprietate a realului". Aceasti segregare duce ln Morfologie la un model formal atit de abstract, lncit e aplicabil indistinct tuturor basmelor. Spre a contracara diluarea, Propp ar recurge la enumcriri de specii ;i ,,varietifi" de Junclii. Dar nesistematic, ,,izollnd clteva, mai frecvente, iar restul inghesuindu-le in cite o singuri categorie", operafia echivallnd cu o sirnpli restituire a materiei brute.

I

Incontestabil, aerul pufin hibrid al Morfologiei e o realitate; derivind insi, credem, nu din fatale lngustimi ,,formaliste", ci din concursul de impre. juriri care a prezidat la conceperea lucririi. Antiteza coniinut/formi nu numai ci nu este ,,inerentl" s, dar e chiar funciar strlini atit teoriei ctt 9i celor mai bune lucrdri ,,formaliste" (aceasta ln mdsura ln care formalismul 1 Cart€ care a suscitat totugi unele obieclii. Mai nult sau mai pulin fondate. Duptr Paolo Toschi bunaoar5, reputat specialist in epicd gi naratiuni populare, uumai circa 25yo db le\tativele de deducere de elemente fabuloase din mituri, rituri gi religii primitive ar rezista criticii in Rdddcinilc istorice. Cl. P. Toschi, Re?Prcssagldq dd Studi di lerlereture Po,olate, Florenta, 1957. pp. 45*63, apud M. Liithi, oi. cit., p. 88. t Cl. LCvi-Strauss, oP. cit., D. 185.

.

Ibidem.

XXVII

generic invocat de La struature et ra Forme coincide cu ,,formalismul., rus). "Formaligtii (..,) atribuie nofiunii de formi sensul de integritate, identificlnd-o in ferur acesta cu imaginea operei artistice in unitatea sa, astfel incit ea nu mai reclarni nici o opozifie, cu exceplia formeror ripsit" a"."o.t", scria, fider faptelor, Fihenbaum i. Desigun, propp limitindu-gi . artistic" clmpul la wn aspect ;i schiltnit doar tratarea de aspecte contigue, nu poate reproduce analitic ,,integritatea,. operclor _ cum reclamau ,,tormatigtii- _

nici nu poate satisface exigenfele unei analize structuralist.

exhaustive

-

imperativ

Dar de aici gi pinf la a nega ,,orice valoare euristici.. , Morf.-

il', .:j'i'

I ir'

logiei' e o distan|i considerabild- Dernersul lui propp definegte pent* pri-u oat6' modelur fwncrionar comun al unei specii, sirnia i ," tritarga misure tehnologia, 9i care opune specia dati tuturor celorlalte "*fli"a specii literaie posibile. chiar de ar fi si admitem numai aceasta gi valoarea de lunoagtere a Morfologiei s-ar impune evidenfei. Replica lui Propp ln aceasti chestiune e numai in parte convingitoare. El recunoagte ci modelul siu nu e rn mdsuri sd, dea ra iveali cauzele diversitifii .basmelor. ,,Numai cercetarea istorici, o poate face... B cert, acfiunea factorilor istorici este foarte importanti.. Dar acest lucru e valabil, chiar dacd la cu totul altd" mdsayd temporald, qi in ce privegte

Ldvi-Strauss reprogeazi Morfologiei stoparea analizei,,prea aproape de nivelul empiricului"; ceea ce face sd-i scape raportul de transformare ln care se a{li cele doud migcdri canonice ale basmului ,,normal" (funcliile ,,Luptn"/,,Victorie" slnt asimilabile funcliilor ,,lncercarea grea"/,,Solufia incercirii", ,,rduficltorul" e asimilabil ,,falsuliri erou" etc.) . Chiar ln interiorul aceleiaSi migcdri s-ar put6a opera red.uceri: Infracl,iwnea e in:rersnl Interd,icfiei, iat aceasta din urmi transformare negativis.a Porincii (Propp insugi i> remarcL,i,iJra,p.32). Plecaresilntoarcere apat caaceeagi funcliede <separare> exprimati pozitiv sau negativ etc. Or aceste asimildri, prin obfinerea unui numii restrlns de termeni ultimi, ar face pobibild reducerea ordinii de succesiune cronologicd la o structuri matrice atemporali 2 de factura celor

necesar si. urmi.reasci., complementar, linii ale cimpului de forfe intern, Jornralizabile. Morfologia o face, dar sporadic gi ln termeni generalii Se vorbegte ln fugi de reprczentdri abstracteit, ascunse, spre pildi,

necesari. O obieclie, care rezume gi concentreazi majoritatea celdrlalie, se referd"

modelul insusi. Propp o spune cu toati claritatea, vorbind de initaieo originilor istorice ale basmului gi de transformabilitatea fwncliilor. tJnd,e iqi mai gisegte locul atunci specificitatea ,,tirimului literar.,? E vidit apadar ci. studiul dezvoltirii concrete a constituenfilor trebuie rn mod

i I

ri I l

i I I

i:il

l,

ii

;l

ln privinla categoriei ,,peisonaj", Livi-strauss atrage atentia ci, o unitate", acesta ,,ca gi fonemul,(...), e minunchi de elemente diferenfiale", dispuse ,,ln cupluri de opozifii combinate ln fiecare personaj", lmprejurare pe care Morfologia ar ignora-ol. in fapt, nici pentru Propp personajul nu e ,,unitate", ci ,,fenomen combinatoriu" dar descris nu disociat ln rr trdsS,turi distinctive > explicite, susceiitibile a fi dispuse in opozifii binare (ternare) cu trdsiturile altor personaje, ci ln pachete solidara de trisi,turi implicite. ,,departe de a constitui

ln

spa_

tele tuturor incercirilor impuse de donator eroului, respectiv de intengia constanti a unui personaj fali de altul (infra, p. 92), de noliunile abstracte, altfel spus de planul logic, care se refrectd in formele fundamentale ale atributelor (infra, p. gl-.92), finlnd atit de corespondenla cu contextul istoric etnografic cit ;i de economia internd. a basmuluietc.. Toate rdmln simple idei enunlate, Oricum, din

aceasti controvers5 pare a reies,i destul de deslugit ci a deduce evolufia literard excrusiv din istoria sociali'este la fel de absurd ca gi a o deduce exclusiv din legitatea literard. cei mai inzestrafi dintre forma-

li;ti au sustinut ferm

acest punct de vedere,

r 8, Eihenbaum, Le Thiolie L ta nJthod,e forwelle,in r Cl. Ldvi-Strauss, op. ril., p. tgs.

I V.l.

Propp, op. cit., p. 2lg.

utilizate in algebra booleiand 3. Oportunitatea unor atari operalii pentru aproximarea fundamentelor ultime ale basmului,,ca mit", giln genere ca structurieste certa.Totugi, pentru plarrul propriu-zis al naraliuni'i, menlinerea ,,distinctivl" a functiilor pi succesiunea temporali ar rimine, arati Propp {, factori organizatori

la inadmisibilitatea descrierii ,,gramaticii" (compozifia funcfionali) independent de ,,lexic" (restul). Eroare cu atlt mai gravi cu clt in basm ca gi in rnit ,,gramaticdL" gi ,,lexic" ar fi coincidente gi indisociabile 6. Propp riposteazf insistind asupra caracterului strict empiric gi voit limitat a! Morfologi,ei,8. Or, invederat, problema nu e aceasta. E vorba nt de reaJitatea, ci d,e legiti,mitatea limitirii. Incidenla sub care, principial, Ldvi-straus are dreptate. Cu toate acestea, experienfa-maf,s1islis2ti, incazul dat, ;i r Cl. LCvi-Strauss,

t Tip

cit., p. l8g.

ift Anth/opologic sl/uc-

hralc, Patis, f958, pp. 227-256. Tkiorie de tati,turata/e, p, 65.

3 Cl. I-€vi-Strauss, La Slructule el la Fotmc, pp. 190-f92. ' V,L Propp, op. cit., pp. 2lA-215. 6 Cl. Livi-Staus, oi. cdt. pp. 196-198. d

XXVIII

op.

de sahemi descris si fundamentat teoretic de Ldvi-strauss

V.L Prcpp,

op. cir.,

p.214,

xxrx

de seria de cerceti,ri recente pornind d,e la Morfologie din care vom cita clteva mai jos demonstreazi totugi ci, cu condifia recunoaqterii rimitd.ri- ce lor gi deformiriior decurg, raportarea selectivi la unul sau la citera d.in nivelele structurale ale obiectului poate da rezultate viabile. ln sflrgit, L6vi-strauss critici clasificarea basmului propusi ln Morfo_ logiet' orice clasificare trebuie si porneascd de la un sistem de incompatibilite.li. Dar cum relafia de irnplicafie care leagi funclii,te, ln Morfologie, presupune compatibilitate absolutd, propp e nevoit si recurgi la identificarea statistici de ,,compatibilitefi minime" intre funclii. Le giseqte in cazul cuplurilor Luptd'lvicrorie, Incercarclsotulie, rar intllnibile in cadrul ,aceleiagi rui.scd.ri. Deduce patru clase de basme dupd, prezenfa (lmpreund,, izolate) sau absenfa acestor cupluri. pentrir masa ince impozantd a bas_ melor din {iecare clasd, ,,lmpir}irea ulterioard. nu mai poate fi efectuati, insd.

dupi criterii pur structurale. (infra,p. l0S),cidupivariafiiletematiceale Lips,i, ( Prejud,iciere ) , aleasitpentru insuqirea de a fi singura constant prezentd, in basme. rnconsecvenfa criteriilor, reductibilitatea transforma_

.Juncli.ei.

Jionali

cum am vezut

a celor doui migcdri canonice, maniabilitatea -fac greu acceptabili, - in forma datd,, clasificarea din Morfologi,ez. Nivelul funcfional pare pulin apt, dati fiindu_i generalitatea, si inte_

redus5.,

meieze singur o clasificare structurald

validi a basmurui. rndicaliile de clasificare ale Morfologiei rdmin totus,i pretioase pentru studiu. i

l

I

I

I I

,l I I

l I I

rl

,li.t

llt, Iit

Obiecfiilor lui Ldvi-strauss S-ar putea reproga Morfologiei

li s-ar putea adiuga altele. De amAnunt. ci nu trateazL suficient nici modificirile nici chestiunea numirului gi tnlinfuirii rzi,scri-

topicii canonice a funori,ilor, ti'lor basm'r.o| nici raportul structural
:qi funcli'i'le

mitare prealabili a corpusului de anarizat nu capete funclamentare teoreticd. raportul dintre ,,subiect" -_ in accepfie ,,formalist6.. _ gi ,,tip,, _ in -accepfia Aarne ._ ambele folosite in Morfolog,ie, ri.nine obscur.

E curios apoi cd Propp nu remarci. faptul ci. situali,a iniliatd, (i) este funclie: funcfia ,,ontologici" gi ,,circumstanfiali... a personajelor. Orice personaj este. Fiind, implici dmprejurd,ri ambiante. prin urmare, (i) nu nurnai ci este funclie, dar e condifie a tuturor celorlalte, care o pot absorbi, nu anula. Pe de

alti

It

il

parte, insistenfa pe deosebiri ln cazul funcliitor gemene

r Cl. Ldvi-Strauss, op. cit., pp. 186-18a.

ll

. Va trebui

,i'

se ne mullumim deci, pentru manipuldri curente, cu vechea gi criticabila

"clasificare Aarne-Thompson (cf.. inJra noteler de laip. ll gi .r. de la p. l4). TotuSi, tentative rcccntc, printre care cea a cercetitorului ceh vradislav stanovsky, Das fotmarc plinzi.p .als uiahligct Fahtot in du Katal.ogisieruftg del Mdrcherctoffe, h Fabula, 9; Bd., 1962, Heft

l-3'

pp. 105-110, pornind de Ia principiile analizeilingvistice a contextuluiin (constituenti

:imodisti,, dau spcranle.

.xxx

ci Propp respecti limitele pe care gi le-a Iixat { nu numai {iri a stinjeni eventuale consideriri estetice, dar oferindu-le un {ond de analize, e principial ireprogabil 5. Integral {iri sens e ln schimb blamul lansat uneori Morfologiei cit ar {i neglijat ,,arta cuvintului" 6. Propp prevenea inechivoc, cu perfecti r Vezi totupi supozigii psihologice interesante inJru, pp. 76-77. L6vi-Strauss, de pildd, afirmi: in antropologie ,,totul inci rimine de fi,cut din punctul

fundamentale. S-ar putea obiecta ca ,,criteriul exterior.. de deli-

{i

Itll

Prcjuiliciere (A) ViLipsd {A') tntuneci identitatea de esenfi, ca frustrare, doui incidente (primul, efect de agresiune, aI doilea 5up16q1denat-derivat din toate celelalte pricini posibile). Sublinierea identi' tilii ar fi trimis limpede la aspecte antropologice hotSritoare atlt sub unghiul relaiiei cu mitul clt gi sub cel, complementar, al sugeririi bazelor 1; aceasta cu atit mai mult cu clt AA' 'unei ,,psihologii a basmulul" repetem-e unica funclie inomisibild a basmtlui fantastic' S-ar putea reproqa + cum s-a inttmplat, ln termeni mai mult sau ma pufin voalafi referinla naturalistS. a Morfologiei. Reprogul ar fi lnsi .abuziv. Propp nu supraevalueazi nici un moment metafora biologici, iar reprezinti, in ce le privegte' reperul lui Propp clasi{ici.rile naturaliste .aplicarea unui principiu epistemologic de valabilitate largi: o atestd intre .altele faptul cd 9i alfi savanli din domeniul gtiinfelor umane le invoci.s Nelndoielnic, Morfologia oferi temeiuri pentru a i se obiecta inconsistenla observaliei estetice explicite. Reprogul se justi{ici totuqi numai in cazul pasajelor unde, spre susfinerea argumentirii, se face anume apel la criteriul esteticitnfii: totdeauna apodictic qi inconcludent s. Altminteri, a acestor

t

de vedere al unei clasificiri linndene" (cf. Cl. Livi-Strauss, Les limdtes de le tuotion dc sltuclaf. eft ln vol. Sczs et 6oges du tetme stntclure, Haga, 1962, p. 104). t ,,Funcfiile decurg una din alta, sub imperiul necesitilii logice gi arti,sticc" (irfra,p.65\; €utare formi ,,e mai realizatd ailisticettc" decit cutare alta (i,nfru, p. 71 ), in timp ce cutare distritruire a funcfiilor ,,e adesea nereugite artistic" (inJra, p. 63) €tc. Itkfrol,og,ie,

.,,Basmuleanalizatcagicumn-arfitextartistic,ciunsoideplaDti",protesteaze,spre I. $ceglov in studiul lot Iz pledistorii soaetshih rabot po slruhturnoi poclifta (Din preistoria lucririlor sovietice de poetici structurali), in TruAi Po tnahoalm sistcilem, excmplu, A. Jolkovski;i

III,

1967, Tartu,

p.

372.

5 Comportarea lui Propp corespundea in buni misure concepliei,,formalist..,, enina mcnt€ descriptive, a esteticului, ln care valorizarea e ginditd ca act e post./i,o/ri, concepfie izvorlnd din refuzul opus ,,atit esteticii cit gi oricdrei teorii generale deja desivirgite sau pretinzind a fi", Si totodati din increderea in capacitatea finale a ,,metodei formale" de a da, eficace, seana de valoare: ,,gratie preciziei principiilor ei, distanta care separa problemele particulare ale $tiirtei literare ,"i problemele generale ale esteticii s-a redus considerabil" (B. Eihenbaum,

op. cit., p. 33\. 6 Vezi, lntre altele, recenzia lui l{etville Jacobs la Morphol,ogy ofthc Fotktalc,ln Journel of Amcricar Fol.hlorc, LXXII, 1959, p. 196.

XXXI

,r'i

rj i I

droptotc: ,,sldlz/ basmului constituie un fcnomen care se ccre studiat separat.. Gnfra, p. tt9). ln altlr ordine de iclei, s-ar fi putut cerc Morfologiai sd. abordeze totuqi, ln ciuda implicafiei istorice, cirestiunea locului fantasticului Ei magicului ln basmul care le poarti nuinele. Dupi cum s-ar {i putqt pretinde stuJier"". printr-o investigafic statistic inforrnationalii, u -rnnd,o*r,,tutrni yr,ncliiior. (grad de omisibilitate, frecvenli etc.).

$i aga mai departe. in fapt, fdrd. si-gi {aci probleme de prcstigiu, Propp iasd majoritatea acestor chestiuni deschise in favoarea dez'ottarii idcii f^undamcrriut" i I prcocupi : ,,Toate chest iunilc amintite (a ciror f i=.. ." ."pruplr;;;,";; ""." 1 I R.N.) pot fi dezvoltate gi tratate rnai amininlit.' Socotim ":*j.i lnsi ci indicafiile [date] (...) sint suficiente pcntru cerceterea noastre general morfologici,. (inJra, p. gg). Capacitatea de iradiere a Morfologiei basnrului a remas, ln orice caz, considerabili. Indiyec!, laolatti cu ideile intrcgului ,,formalisnr.,, rezultatele oblinute de Propp au cunoscut o anume difuziune, mai murt sau mai pulin anonimi, gi generici, prin intermediut cercwlui tinguistic d,e ra praga, mai cu seami

l.

prin activitatea diclactici si gtiinlifici i loi Ro-u' afit in Jakobson cehoslorracia cit ;i, in special, mai tlrziu, in Statele unite. s_a intre altele, a sc recunoaste dezvortdri are metodei "r"rot"utt"i, lvlorforogiei rr cr""a" Ldvi-Strauss 1 5a1s a definit insi limpede, am vezut, situalia de fapt _ aflitor gi el rn Statele unite in epoJa, amintite iegat d" ."tirrit-a1.o 9i didactice ale

I

rjl rl I

t' I' I

rll

,l

a

lui

Jakobson. Inriurirea directd a Morfologiei _ degi exercitati pe front restrlns _fost s,i se menline intensi. O vom evoca selectiv In Uniunea Sovietici, cercetiri recente au pus ln evidenli, spre exemplu,

influenta Morforogiei, la epoca aparifiei, asripra rui s.lt.'ni."rrut"irr, $r" pild-1, i1 ce privegte teoria funcliei aetatiutui filmic 2. nsteri continuaiea tradifiei iniliate de propp e asumati rn special de centrur de studii de semiologie gi poeticd animat la Universitatea din Tartu (R.S.S. B"torrai de prof. Iuri Lotrnan s dar qi de lucri,rile unor cercetetori remarcabili - ** precum prof. E. M. nleletinski, V. V. Ivanov, V. N. Toporo;;. ln clmpul cercetirii basmului ecoul cel mai risunator constituie" deocamdatd preluarea gi aplicarea cu rigoare . pri"lipiifo, ' n;;;;;;;;;;

lucririle prof. Alan Dundes, demonstrafe evidenti a adaptabilitdlii

ctc.). Pune de asemenea in evidenld /znclii pi,rot, deschizitoare de aiternatiVe contradictorii in latenli ln basm dat liind ,,sensul unic" acolo al fluxului cpic. Obiine o schemi bidimensionald,
cativi superioafe schemci originare. 'Cl.

a.

C_f

Cf. E.M, Meletinski. pro

etc_

iil,fu 'Tiltiff ?i,:tVy:#i't"r'"r##82:{iz:vfi;i:t:t*51'##i}# 'k-"ix;i7il,ii{i-iii!l f

i:;!'#1,'T;tfi:i:i;i3'"';li;.;i;'';v'-i'"I;;";;;v'"f,r:'"rip*;": i,i"r""i"li;6;,1;'';s':li:onstructia textului "stre;lan"i r" st"oiiiriilil"6i;t'

A. Duu.!es, The Xtolpkology of Noilh Awi,can InLlianFolktales, FFC 195, Helsinki,

l9t;l1 St/ucturul, Typology in North Amei.qn Indian Folhtalcs, ia vol. The Stud,y ol |rothto/c. Ncw Jersey, 1965, pp. 206-215 etc. t Cf, M. Pop, Caracteral fottuatizet elcreetiilot oretc,i\.Secotul. XX, l9SZ, nr. S, pp. 155_ 162r ilIetodc flod efr cclcctatca 1967, pp. 5-12 etc.

strwrurii

t ct.

bdsmcror,

in

Fotctot ldretar, rJniv.

R: Biltbes, rnrrodwtion d |a*ryse strwtilrare nc' 8' pp. l-27 i L.J. Gteit*as, Erlmtnts pour utc thiotie ibide

Pjrkovr JakobM , prcJAtti of thc Fothtak, p. ytl. I: :1.. A."lrty" Jolkovski, L gccglov, op. c tt.. DD. 37l3_Mo/p-hology S _ s7 6. ' vezr, cre pirdi. D. nI. segal, opitiiruhtunogo opisatia structrrralr a mituluir. in rrud.i-b"'.t;;i;;;;';;;;;,,;.,"ii","iitaa,mifn (lncercare de descriere Tiltu, pp. ls0_158 4

mode-

Iului compozifional eiaborat de Propp la orice corpus de basme 1. in Romdnia, iri special cursul universitar 9i iucririlc prof. Mihai pop au avut in vedere comentarea gi experimentarea principiilor MorJologi.eiz,. in Franfa, intre alfii, colaboratorii puternicrrloi Jentru de serniologice de la licole Pratique des.Hautes Etudes din paris ""rl",rr, (Roland lhrthes, Claude Brdmond, Julien Greimas, Tzvetan Todorov etc,) au folosit ,si folosesc. experiren{a }llorfotogiei extinzind-o la studiul literaturii c'lte.3..Prof. Greimas a elaborat, de pilcli, un model narativ,;actanlial,. cle inspirafie iingvistici; care reproducd ln piincipiu sensurile sintactice ale pirlilor frazei: ia funclii ale ,,actdn!i1oi., (agenfilor), derivat. totu;i in burri mdsuri din Morfologiea. Lf rindul siu, Chude drEmond ltropuneB o versiune utilizabila pentru toatc tipurile narative a modelului tuncfional din Morjoiogie 6. pastrind ordinea cronologici, el delimiteazd scc'cnfelc d,e funclii logic corelatc tle cele conven{ional corclate prin stcrcotipii culturale (implicarea Luptei de c"trc victoric cstc o exigcntd. logici generici, impJicarea Victoriei de ci.tre Luptd,, precum ln basm, e ttn stereotip cultural), dezvolti observafiile Morfologiei privind cuplurile |i secvenlele de funclii (cr. infra, p. 6s), trangtnd totodati goviielile acesteia ln legirturi cu lnlinluirea funcfionald. (implicafii, orcline in succesiune

n, pp.28

dcs

de

icits,

1n

din

rimigoara,

conmuftications, 1966,

rixlerflererion du recil mitnrq*a,

59; Tzvetan Todorov, Zrs eetdgorics du r,ici.t I dtt€rairc, _ . Cl. A. -J. Greimas, Sim*ntiqwc strwturel., ptris, 1966, cap. ibiiten, pp. f ZS f Sf ; "t". Rlflexdons sur les nod.iles uctanticls ,i A la tcchcrchc des modiles dc tlansforrnatiorr. 5 Cl. BrCmond, Lc nxsage narrdti,f, la Conmunications,1964, nr.. 4, pp. 4-SZ, 6 Disponibilitatea la adaptiri, con@mitent cu principiul potrivit ci.ruia metoda e ,imantntd. obiecttlvi, emu ldmurit recmoscute ile ,,fomali9ti,.. Eihenbaum: ,,Noi au avem principii dogmatie. Nu putem garanta schemele noastre daci. se incearcd aplicarea lor unor fapte pe (arc nu le cunoaitem: faptele pot impune ca principiile sd fie modificate, corectate

"r"nil,

rrriri complexe" (o?.

XXXII

3

-- llorfologia

cit., p.

basmului

A6]),

- c. 249j

".uJeaot"

XXXIII

* Morfologiei basmurwi fantastic ii e pulin proprie stri,lucirea exterioarb. De dificultifi de lecturi rod, ne explici azi autorut t, aI inclinirii juve-

nile cdtre lapidar, eliptic,

l i

teorematic _ cititorul nu e crufat. Unele tratirii slnt, am vizut, criticabile. $i totugi, aceaste carte marcheazi, o cotiture in istoria recenti a

aspecte ale iir

,,qtiiafei literaturii.,.

Dit Morfologio alld.m cd basmul nu e asamblaj infimplitor de convenfii literare, ci un mediu semantic structurat, guvernat de legi dinamice

I' i i l

lr

ioanontc, un fol, solidarizat cel pujin * 6" o refea de relafii funclionale - fafa asigurtnd prioritatea rntregului de pdrfi, relalii o dcducem * principial lnrudite cu cele ale sintaxei limbii. prin ansamblul sau de relagii interne uecesare basmul ni se infltigeazh, ln ipotetic_ca r.irtualitate

dinamici. in real- ca opcraliunc. fnstrument al cunoaEterii e moilelwl, obfinut prin induclie incompleti, care tngiduie nu numai revelarea struc-

'

turii incongtiente a basmului

I

l

iill ,i

il'

"l

li'

ij

9i totodata a arhetipului probabil, ci Ei o axiomatici operatorie: grafie lui putem teoretic deduce toate basmele - iar interpretarea reale sau virtuale. Experimentul ne sta.- ra rndemind, algebricl a modelului, apricabilitatea in ce il privegte a teoriei grupurilor de substitufii, poate fi socotiti perspectivi plauzibild. in sttrgit, lntinomia structurtr/proces e ln parte mediatd de transformd,rile elementelor consti_ tutive. Toate acestea lnsemnlnd fundamentarea, nu numai in fraze de convenienfi, a realitilii ca entitate literard. ireductibili a basmului. S-ar fi putut crede ci Morfologia afecteazd numai basmul. S-a infeles totugi repede ci e vorba de o contribufie cu mult mai semni{icativi, ci alituri de lucriri ale lui $klovski, Tomagevski, Skaftimov g.a. _ Morfo_ logia construiegte, de fapt, necesarere proregomene ra studiul narativimyii, al naraliunii ln genere, ca sistem de sens. Autorul igi protesteaza .- repetat empiricul exclusiv al felurilor. - teoretic qi Nici declarafiile, nici absenla comentariului a metacomentariurui epistemologic, nici caracterul,,incorporal" al dialecticii demonstrafiei nu ne pot insd, am6gi. Morfologia este ,si contribulie teoretici. Fie chiar numai spicuind, vom constata c6 evidenfierea dialecticiipersonajului (care e total, qi ,,nimic" operind nu ca entitate ,,psiho_somatici.,., ci ca articu_ - fatal lare de constituenli, ,,convenfionali..), definirea, memorabild, a ( com_ poziliei I basmului ca succesiune a predicatelor (de frazd.) ale basmului ,,condensat"' introducerea conceptelor de < funclie negativd, rr gi ,rr funclie inversi r, schilarea unei ,,gramatici.. a naraliunii fabuloase, ale cirei ele-

! V.I.

xxxrv

Propp, oh, ait., p. 214.

rnente, identilicate prin diferenlele ce le opun mutual -- chiar daci numa indicate, nu analizate-, amintesc de fonem g.a.m.d., slnt toate, implicit, contribulii de rang teoretic Ai de aplicabilitate intinsi. $tiind ca a, nu fi,ri. insemndtate ar fi s5. reamintim gi oc nw e, de fapt, Morfologia. Or Morfologia nu a degajarc, descriere, reintegrare {inald al tuturor nivelelor basmului ; nivelul conotafiilor, al modurilor acfiunii, a Iimbii etc., rimln nede{rigate. Na e, agadar, nici consemnare a faptului ci fiecare nivel posedi Iegi proprii, indeductibile din celelalte nivele (numirul, nomenclatura, legitatea nivelelor rimin, de alt{el, qi azi controversabile). Consecutiv, ea nu c nici constatarea ce stuuctura opereaz| ln basm la toate nivelele, ci liecare nivel rezulti deoi din operaJiuni ,,bine determinate efectuate dupi, reguli", limittnd inevitabil libertatea de alegere a minuitorului narafiunii r. $i am putea continua. Tema este, prin naturi, nes6{ioasA,.

Dardaciefirescca, practic, qtiin$a sb procedeze pragmatic Ai absoluts

luind ce e bun, respingind firi sentimentalisme restul, istori,c, clntlrirea comparatiud, a meritelor unei contribufii se irnpune de la sine. Sub acest raport excelenla MorJol,ogiei rS.zbate limpede. Publicati ln 1928, ea pre{i-

ca ,,sistem dinamic de semne", (dezvoltat mai apoi de structuralismul praghez), anticipeaz6 remarcabil {ormalizarea,

gureazS, conceptul operei

sub eligia lui Goethe rnatematizarea ca direcfii de proceduri ln gtiinlele umane, aduclndocontribulie esenliali la treptata transformare a ,,gtiintei literatwli" 7rr stiinld;. Totodati este improbabil ca limitele X[orfologi,ei demers structural nedeslvirgit s5, fi iost, cel pulin in parte, cvitabile, intr-un moment in care atrage atenlia Jakobson 2 lingvistica - de parcurs generald, disciplini-pilot printre gtiinleie urnane, avea ea insigi nrodclarea gi

inci importante etape c6tre rigoare. Operi tlnird dar magistrali, a unui eminent contemporan al nostru, Morfologia igi pistreazd, in esenfi, proaspiti forfa. Totodati, rezultlnd, in bun5, misuri, din substanla gtndirii colective a ,,{ormaligtilor.. qi situati dincolo de excese polemice gi de rigiditdli ea sti mirturie energiei creatoare a acestora. Ptezenta traducere, meniti

s5"

sporeascl suprafa]a de impact a Morfo-

va avea sperim prin vigoarea ideilor, prin caracterul ,,deschis" al problernaticii acesteia, virtuliie unui ferment aI capacitifii do judecati, va trimite la studiu, va atenta la confortul intelectual. Iogiei. basmului,

RADU NICULESCU 1 Cf, Cl, Ldvi-Strauss, op, cit., 9. 193, e Cf. R. Jakobson, Retlospecl in Sclected, Writings, vol.

IV,

Haga-paris 1966, p. 646.

xxxv

PREFATA ,,Alegindu-9i drept obiect principal ceea ce alte gtiinfe trateazi incidental 9i ln treacd.t, reunind c€ea ce se afli, ln ele risipit gi statornicind un nou punct de vedere care si lngiduie o lesnicioasi

lil [,

.

gi comodi examinare a lucrurilor din natur5., morfologia trebuie tnci si-gi ptecizeze identitatea ca gtiinli de sine stetetoare. Fenomenele de care ea se ocupi sint de extremi, importanfd, iar operaliile mintale cu ajutorul cd"rora ea compari aceste fenomene sint conforme cu natura omeneasci gi plicute ei, aga incit.pln6 9i o experienfi nereuqitd aduce cu sine mesura ei de folos gi frumusele...

Goethe

Cuvintul ,,morfologie" definepte disciplina ce se ocuDi. cu studiul formelor...In .botanici,'prin moifologie se infelege disciplina care studiazd" pilrlile iomponente ile plantelo"r, raportudle dintre ele gi raporturile lor cu lntregui; cu alte cuvinte studiazd alcituirea plantei. Dar -,,morfologia basmului"? Greu de cte:.;r;it ca cineva si-;i fi imaginat posibilitatea unei asemenea notiuni. Cu toate acesfea, formele basmului pot fi siudiate cu aceea;i precizie cu care se poate stabili morfologia formafiurilor organice. Daci aserfiunea de mai sus nu [oate fi e'xtinsi asupra basmului ln lnlregul siu,la toate speciile genului, ea este ln orice caz aplicabili a;a-numitului baim ,,faritastic',, luindu-se termenul ,,in sensul piopriu al cuvlntuluit.. Lucrarea de fati se va ocupa numai de iceste basme. Experienfa pe care o prezent5.m aici este rezultatul unei munci destul de migiloase. Asemenea comparatii cer din partea cercetitorului o ribdare considerabil[. Nti-am strd9uit de aceea si gisim o fgrgd de expunere care si nu puni prea grea lncercare rS.bdarea citilorului. simplificirid si la reduclnd pretutindeni und.e am socotit posi6it s[ o faceni. Lucrarea a trecut prin,trei faze. Iniliil, a fost un amplu studiu, previzut cu un mare num5.r de iabele, scheme gi aira-

lize. Publicarea unei a;eqenealucriri s-a dovedit cu neputinti din pricina volumului si ofere maximurn de "i_ conlinu-t i""*i"i*"* d.;;i;. b; o astfel.de expunere prescurtatd. gi corrcentratd n-ar fi fost accesibili unui cititor obignuit: cu o ;;;;_ ticd" sau.cu un curs de arnionie. e1r"U"it "i "iii-r"*nnat sd modificdrnforma expunerii. Este adevd.rat cd. slnt ooJ.lo"roii;;-;;;;;';; cum s5. le comunici intr_o formi populard. Ei" ;; fior.J" nici din lucrarea .e fafd. O"r, i" ^i""r"rea i,"Tia.'""r#;;;i:;..: credem..cd, arsa cunl se.'prezintd r"rri*, noastrd. este accesibili oricirui iubitbr de nasme,'aor"i"-re-"" ;;; 'de bundvoie in labirintul acelui potimorfism u**"i"i. g?.rg,la cap[tul studiului nostru, n.i "r bil[ monotipie. "" "pAi"" ir"pt "li'iii*: . Pentru a realiza o expunere mai succinti si mai vie 'i-r"la fost necesar sd sacrificd;'di;; pe pentru specialist. lingi pdr.ti.le. e.numerate ;;i-j";j"!;;: ma-i cuprindea ln foimi ei'inifiald gr o cercetare a unui 5ea bogat -domeniu -atributele personajelor ca atare; ea tiaia in aminunlime problemele mitamorf6zdrii, .te transtormarii Dasmulul; il erau aliturate ample tabele comparative (din care au rimas doar titrurile in inexd); intrei$i".i"i.'"i, precedati de un studiu meto4.ologi" a; rtti;iE-.i..i"iii"i"] {njeq}1a autorului era sd. studieze" nu numai struiiura moi_ fologici. a basmului, ci ;i structura log;ca acestuia, ceea ce ar fi f.'egitit studieie" u".*"iri-5J'"iitl "U.ofot "o*ii"', La rlndul ei, expunerei eia mai aminuntit[. Elem;"t;i;. lucrarea de fafi. nu face decit si le ddeaieze i;di"i;;;: -pe.ca-re erau supu'se unei detaliate ;r"til-;;;;;;;; I119Il:, gt!9 insd ci circumscrierea elementelor constituie axul !e intregii lucrdri, ;i prefigureazd, conclaiiile. Citiloi;i ;;;;; va 9tl si completeze el insugi schitele noastre. Institufiile noastre gtiintifice ini-au acordat un soriiin substanfial, dlndu-mi posibiiitatea de a face un schim'U 'ae ppmn cu oameni de gtiinli cu mai multi experientd. Comisia basmul'i 9e peltngi.soiielatea Geografic[ d" 5i"1, pr.;il;]; d-e acad. S' F. oldenburg, Institutul"de cercetlri dd pe tinsi universitatea de Stat din Leningrad (secfia ,"qriiitii"iE. .-f.r vie"), p_rezidat de prof. univ. D. Ii. zetininlii 5;;ti" ;" clor a sectorului Artele cuvintului a Institutirlrri de stat de Istoria artelor, prezidatl" de acad. V. N. pirei;;;d;ili"t,

A;;;""aiir" .ffioiilfrJ;il;

l;;d;;'li

4

i".i"ii

pirli

acestei

constitutive gi in ansamblu, metodele si concluziile lucriri. Prepedin{ii institufiiior amintite, precum gi

15 iulie

1927

pe

,alfi participanfi Ia' dez6ateri mi-au fodt;l ;;r5^i"Ji*tii ,extrem de prelioase ;i lin s[ le exprim tuturor sentimenteie mele de adlncd. recunogtin![. Profesorul V. M. Jirmunski mi-a acordat un sprijin prietenesc cu totul deosebit. El a revizut o parte din lucraie ln f9rrya ei inifiali, mi-a dat clteva sfaturi insemnate gi, la ini'fiativa lui, lucrarea a fost transmisS. Institutului de Istoria artelor. Daci aceastS. lucrare vede astizi lumina tiparului, merilul revine Institutului gi, lntli de toate, lui Viktor NIaxilnovici Jirmunski, pregedintele Sectorului Artele cuvintului. Imi voi lua ingiduinla s6-i exprim profunda ;i sincera mea recuno;tinfi pentru sprijinul gi sfaturile primite. V.

PROPP

I

DIN ISTORICUL PROBLEMEI ,,Istoria gtiinfei ue apare intotdeauna foarte importanti ln punctul ln care ne a{l6m; prefuim, ce-i drept, pe predecesorii nogtri qi le mulfumim ln oarecare misuri pentru serviciul pe care ni l-au fdcut.

Dar niminui nu-i place

sd,-i considere

drept ni;te martiri, pe care o pasiune

de nestipinit i-a adus tn situafii primejdioase, aproape firi iegire uneori; cu toate acestea, antecesorii, care au pus temelia existentei noastre, dovedesc adeseori mai multi seriozitate decit urmagii care vtnturi moqtenirea primiti."

Goethe

Literatura de specialitate consacrati basmului nu este ptgl.Forytq. Pe- llngi faptul cd se publici pufine lucrdri, indicii bibliografici ne impun urmitoarele -concluzii: cei mai mult se editeazl texte; urmeaze, ln ordinea cantititii, destul de numeroase lucriri axate pe probleme de ortiin particular; ln sfirgit, lipsesc cu desiirlrgire lucr[rile cu caracter general lnchinate basmului. Iar atunci clnd asemenea lucriri existi, ele se lnscriu lntr-un plan general informativ, nef,iind opere de cercetare propriu-zisi.* Or, tocmai problemele de ordin general sint cele ce stlrnesc un maxim-um de lntg.res, scopul gtiinlei constlnd anume in solufionarea lor. I1t-[

ge spune

prof- univ. M. Speranski*x despre situafia create:

,FIrd * r" .mulfumeasci cu concluziile la care a ajuns, etnografia gtiinfifici lgi continud. cercetdrile, considerlnd ci materialul cules nu este lnci suficient pentru o sintezl cuprinzdtoare. $tiinfa recurge, a+adar, din nou la culege-

rea de material 9i la prelucrarea acestuia in folosul gene;avor fi"aceste fiilor.viitoare, firi s& putem gii ""i"-""ume generalizdri gi clnd anume vom avea putinla si le lntreprindem." 1 r Prof. M.

Speranski, Rssshaia ustmia slouesnosl, Dloscova, t9l7, 400 pag. Notele marcate cu cifre apartin autorului lucrerii, cele marcate cu asterisc sint Intocmite de Radu Niculescu (n. ed.).

pricina acestei neputinte, originea impasului .911 a ^este, rn care intrat stiinfa basmuliri? d.i vina p-e insu{icienfa materialului. Dar au , Speranski trecut zece ani de.cind au fost iiiir" ,t"a"rle-a*i"tii". In acest rdstimo

lil I'

lr

a fost terminali o ti"r.r" capitali in trei Insemnd.r: Jralitor Grimrn, de ^rlifi--iir*"rtii Bolte ;i-Polivkar. Autorif t".o1ei" li"""i" L".* ;i';;i;*";ii cu variante adunate din lumeai"tr"ast. Ultimul ?.?l lncheiat de o bibliogr"tir""pri";i;;*i;"orete ""fr_ adici lucrlrii, toate culegerile de basme';i cetJaite materiale c,,ntinind basme, de care au avut cunogtinti enumerd aproximativ. t?00 de tiiluri. ESi;;;";'#;? "r;"rii.'-gitr"#'jiil ;? intitnite' ei materiare 11 Iipsesc nici iele mai import"ni" fi"A' ;;, u1t1de ""f.g;ri,'"rrm s9u Cutegerea iri ni"""*i,j"; ;j "i' ;00 cte rexte. 2opli Lrar asta nu este totul. O imensi cantitate Ae ma_ terial privind basmul nu este in"l-pulti""tt,--;;,' il;;i, nici md.car descrisd. Ea este p[strata'tn arhivele ,iirlriitn, institulii gi .in arhive-.par1icui1r* GJl" din aceste-;;;;tii sint accesibile soecialiitutui. I" niiiiii ;;r;;ih; ;;';;r;; 1 e 2 6, Comisia basmul"i a"'p"-iift;' 5;"i;; ;;;""e{;r:fi:; menfioneazn S3l de basme afl.te"la -dtrp;;4i" ;";#il; ei. Revista prececlentd. menfioneazi un numi., d; . trei ori mai mare. Datoritd acestui fapt, materi"r"r ruf "p-;;; srri" gi Polivka poate fi sporit i' anumite iazari.z Dar dacd lucrurile se prezinti aga, de cite basme airp"""- i" ;;";;" cercetdtorul? Mai departe: sint oare mulli ia titorii care au st'diat in rntregime micar ""r"erl"r""_ volume

I

Jr

Iil

'i ll'i il I

lli

"d;";l;;"i"iri"irii"";:"#

Ii

* ;i"';;

I

I lr

il'

irl i

i I

i

t

il ,tl

ilr

iI

lli

,il

li" ,i

it 1l

bl,ical,?

^"i"tt"t"t'-ir,

In ci_

aceste condifii, nu avem nici un temei sd mai sustinem

,,materialul cules nu este

flL

il',

'

ril

!i

Bolte'und G. polivka, Aanerhungcn zv

suficient...

tren Kinder- urrd Hausm(irLh.n der Briidct Bd. 1915, III Bd, 1918. t Ne folosim de acest prirej pentru a arita cd o asemenea sporire este posibili numai in condiliile unui judicios schimb internarional de materiale. Degi lara nrai bogatc rn materie de basme (este deaiunssd menliondmcit "r"r; ;;";;..;;;";; de importante srnt basmele nati'nalittfilor ncruse, in cale se impletesc influente mongole, in.ienc 9i europene), noi nu dicpuncm prnd ro pr€zent de un centru care sa poate lurniza datere necesare. Institutul de Ist'rl. artolor otganizeaza o arhiv' pentru materialele culese ae coraboratorii stri, Transformaroa accttcic ltrtr-o arhivtr rrnionald ar avea o lnsemnltate int€rnalionald.*r

Gt,inm,

#*

.1.

inci

q

I Bd. 19t4, II

Problerna nu rezidd, a;adar, in cantitatea materialului ci iq cu totul altceva: in metodele de studieie. .".In timp ce ;tiinfele fizico-matemaiice clispun de o cla_ srlrcare armonioas[, de o terminologie unitar8. adoptati de congrese avind anume aceastd. me-nire, de o mefoaof""i" perteclr-qnat5. in procesul prelu[rii ei de citre discipoli ?e la dascaln lor, noi nu dispunem de nimic din toate aclestea*. Irupea. et-erogeni. gi bogati ln culori a basmelor ca pie_ cyn Fl.cl?rrtatea in abordarea gi solulionarea face problemelor s-a poata Il realrzate doar cu mare greutate. Sd vedem. asa_ dar, cum a fost studiat basmul ;i "care sint dific;lt-ttile ; care le avem de tnfruntat. Studirh a" r"te'""'ir'',itr;.i" i.i exp_uni coerent intregul istoric al cercetdrii lusmutui- r"crul este cu .eputinti intr-un scurt capitor i"troau.tiu .i nlcl nu este, de altminteri, intru totui necesar, deoareie istoricul acesta a qi fost fdcut de nenumirate rti.r N"lostr[dui doar sL aiuncdm o lumini ciiiice ."iirriii# proprise la citeva di' problemele fundamentale "."pi" ate stuaierii basmului, introducindu-l astfel pe citiioi in ;i;rri ;;;;;: de presupus gi s-ar mai putea pune la lndoiaii F:t" greu "laptul-ca fenomenele ;i obiectele lumii incbniuritoare oot fi studiate sub felurite a-specte: al alcd.tuirii ' ,ii ,t.".t,!rii proceselor.gi modiiicirilor la care sint' rop".L,-*i lo,lt.^l ongtnn-lor. !,ste tot atit de evident gi nu se cerc'demon_ strat nici j"q!"1 cd" nu se poate vorbi de tenornen declt dupd" ce acesta a fost descris." ".igine" "*r""i Trebuie sd spunem insi ci studierea basmului a fost licuti mai cu seamd genetic, firf, ca, in majoritatea cazurilor, sd se lncerce in prealabil o descrie." ,irt"*"iict.- N; vom vorbi deocamdati de studierea istorici uur*olui, ci numai de descrierea lui, intrucit este absolut " inutil ii vorbegti de genetici flri a fi zd.bovit in mod corespunzitor problemei desc.rierii,_ aia cum se intimpli a'e oUicei *ypr?. Este lrmpede cd, inaintc de a rdspunde la intrebarea de und,e p-roaine basmul, trebuie si limurim ce anurne repre_ zintd basmwl ca atare. Deoarece basmul este extrem de divers ;i, d.esigur, nu poate fi studiat dintr-o dati in toati cuprind"i"" ,u] *"i"rialul trebuie lmpdrfit pe pd.rfi cu alte cuvinte

"o*porr"it",

1 Vezi: Savcenko, Russkaia nartdnaias&aaia, Kiev, lglB.*+

O clasificare corecti constituie una -din primele clasificat. trepte ale descrierii gtiintifice. De corectitudinea trebuie

1il ril i

it

il

ili'

f' il, llr I

i,,

clasificlrii depinde -gi justelea 'cerietd"rii ulterioare. nui, dqi clasificarea se afii l-a temelia oricdrei cercetd.ri. ea insisi trebirie si rezulte dintr-o riguroasi studiere preataliti. Or,..lucrurile se prezinti exact-invers: majoritat,:la ceiietato-rilor i,ncep at clasificarea, cu alte cuvinte, nu deduc clasificarea din material, ci o introduc tn acesta din afari. Mai-mult decit atlt, vom vedea mai departe c[ clasificatorii lncalci deseori cele mai elementare i'eguli ale diviziunii. Este una din cauzele impasului de care iorbegte Speranili. Si ne oprim asupra cltorva exemple. Cea mai obignuiti lmpirfire este cea ln basme cu continut fantastic, basme nuvelistice gi basme cu animale.r Tot'ul pare corect la prima.vedere. Dar, ftrrI si wei, lli pui intre_ barea: basmele cu animale nu confin oare elemeniuf tantastic-

uneori chiar tntr-o impresiotr"ttii ptopoifi"i- $i:--effi;: trivd:^ nu joaci oare tocmai animalel-e uh rbt foarie impbrtant ln basmele fantastice ? Poate fi un asemenea ind'iciu considerat lndeajuns de precis ? A;a, de pildl, Afanasiev trece basmul cu pescarul gi-pqtigorirl in caiegoria basmelor cu anrmale. Are sau nu dreptate ? DacI gregegte, de ce anume? Vom vedeamai joscf basmul atribiie'cl tea mai mare ugurinli acfiuni identice oamenilor, obiectelor si animalelor. AceastS. reguli este mai cu seaml valabill in cazul aga-numitelor basme fantastice, dar o putem lntilni in mai toate basmele. Unul din exemplele ceje mai cunoscute ln

acest sens este basmul cu impd"rfirea recoltei (mie, Martine, griunfele, fie-ridicinile). ln Rusia ursul este cel lnselai ln Occident dracul. Prin urmare, dacd. tinem seam'i si

de varianta -occidentali, acest basm cade dintr-o dati din categoria basmelor cu animale. Ca sd nimereasci unde? Este limpede ci nu e nici un basm nwaelistic clci unde s-a mai vilzut ca recolta sI se impartl"astfel?- !-nici un basm cu.confinut fantastic. El nu i;i gd.segte in genere locul in clasificarea amintit[. Vom afirma cu toate acestea cd. clasificarea de mai sus este corecti in ce privegte bazel,e ei. Cercetitorii au plgit I

claBificarc propusil de

hi3iccr.: boeme mltice, cu

l0

v.F. Miller.r la esenfi, ea coincide cu clasificarea gcolii mitol

anim

rle, nuvelisticc.

pe aceastd cale condugi de instinct 9i cuvintele lor nu co_ respund celor intuite d9 e! in fapt.'Este greu de presupus c5. cineva va {ace vreodati gregeila de a lrece bdsmul^ cu Pasirea-de-foc gi cu Lgpul cenugiu la categoria basmeloi cu animale. Ne esfe insi'toi.;1it-a; ffieaE 9i-er"""ri"" a gregit ln cazul basmului cu pegtigorul de"e aui. Dar nu o constatflrn nicidecum d_upi prezeotr-sau absen]a-animalelor tn basm, ci dupd. itruitura cu totul aparte a basmelor fantas-tice, str_ucturd. ce se impune imediat ^atenfiei ;;";i;; gi definegte 9" l" _sine_ categoria basmului redpectirr. p" fapt, afirrnind ci clasifici potrivit schemei amiitite, orice cercetEtor clasifici altfel. Dar, tocmai contraziclndu-se oe sine lnsugi, el procedeazil corect. Daci lucrurile se orezinll lnsi a6a, dacd la temelia clasificirii este in mod inc^ongtient plas3ti structura basmului, dqi aceasta nu este lncd nici studiati gi nici micar fixati, intregul proces de clasificare a basmelor trebuie orientat intr-o n6ud direclie. Clasificarea trebuie tntemeiati pe indicii formale, de 'structur[. Iar pentru a o face, aceste indicii se cer studiate. Si lncheiem insi,ace.asti anticipare. Situalia schifati a rimas neschimbati pini in zileli noastre*.'Tentatiirele fS.cute lntre timp nu adui imbunitb"tiri substantiale. Wundt** pjo.pu-ne urmitbarea impirfire lri cunoscuti tui tuciare Psihologia fopoarelor L : - l. Basme-apologuii mitologice (Mytotogiscke Fabel,mtireken).

2. Basme pur fantastice (Reine Zaubermiircken). -3._Bp1ne gi apologuri biologice (Biotogische lWtirchen

wnd. Fabel,n).

4. Apologuri- pur animaligre (Reine Ti.erJabeln). 5. Basme,,despre origind' (Abstammungimcircl6en). ^ _6. Basrne gi apologuri glumele (SckirzmArckei wnd ScherzJabeln). 7. Apologuri morale (Moralische Fabeln). Dqi mult mai bogati decit prima, 9i aceasti clasificare suscitfl obiecfii. ,,Apologul" (termen pe care lI intllnim de cinci ori ln cele ;apte subdiviziuni) este o categorie formali, a cirei cercetare abia lncepe:a Nu putem gti cu toatd clari1 W. Wundt, Vdl.ketpsychol.ogde, Bd. II, Abt. I, S. 346. I Vezi: Lidia Vind.t, Besnia, hah literatwnli, janr (Poctiha

III,

Leningrad, 192?).

n

tatea ce . anume subinfelege Wundt prin acest termen*. {.ai qult, termenul {e tia;m. ,,glume!,, d;;i" g*;r" l"Jj*i_ sibil, deoarece rinul;i acela;i bism poate fi traTaf sil" *"a"f eroic, ;i la.-modul cbmic. Se mai ridica gi o care este diferenta dintre un ,,apolog animalier.,"fte'i"lret"i": ;i un ,,apoiog

moral"? $i, in dfir;rt, prrn ce anume ,,apologurile pu.r ani_ mallere" nu sint ,,morale" si viceversa? clasificirile analizate pini acum se referi la impdrtirea, -basmelor pe Categorii. Ahturi de o diviziune De ,:"i;;;;;i existd i_ns.a ;i o.-impdrfire a basmelor dupd" si;ub[eitr-.--'-o-'-'' Dacl lucr_uriie nu stau prea bine nici cu lmpd.rtirea pe categorii, o dati cu impiriirea pe subiecte i"trA;'intr_;; haos deplin. Nu vom irisista asripra faptului cd o notiune atit . de complexl ;i de nedeterminatl ca ,,subiectuli. nu este precizati de loc Jn unele. cazuri, sau este precizatd de fiecare autor in felul.lui. Anticipind pufin, voni spune ci, de fapt, impdrfirea basmelor fantastice dlpn subi!;i"in genere imposibild. $i aceasti clasificare trebuie orientatd ";G pe un alt fdgap, asemeni impdrtirii pe categorii. gasmete au urmitoarea. proprietate specificdl pdrtiG alcdtuitoare a-te unuia pot fi transferate altuia fd.rd" nici'un fel de modificdri.^Aceasti lege a transferabilitdlii va fi tratain-ln-;-enunt in cele ce urineazi, pentru moment fiindu_ne ae .i"", sd amintim ci Baba-Iagat, de pild[, poate ti intiinili--in cele mai diferite basme ji in cele mai diverse subiecte. Tri^O;, sd,tura aceasta constituie o ;;;;i;i. ""tr"i"ii.tt"e-;fir[ -sd. se fini seami de aceasti caracteristi"A, ."Ui""t"i este de reguli definit ln felul urmitor: se ia o o"ri" o.r"""i" a basmului (adeseori intimplitoare, aleasi riur si- ii*ri" pentru ci bate la ochi), se adaugd prepozifia .cu.?, si dlfi_ nifia e gata. Spre pildi, un Uasfi iri iisoiii"e. .i-f""ii cu un zmeu devine basmul ,,cu lupta "ir"cu zmeii,.; un in care apare Ko;ceiz devinc basmll ,,cu Koscei;. aftul O" remarcat cd nu existd un principiu unic de selectie "i"_ pentiu alegerea elementelor de{initorii.- Revenind a"um' r"'i"""" trarrsferabilitifii, constatim ci este perfect logic in * I

"nil;t

Personaj specific al basmului popular rus, faid echivalent ln basmul romanesc, intruclt cBto uneorl binevoitoare gi de foro$ eroului, iar.lteori - nu, ceea ce, rmpreund cu inftrgigarea ei, o doo$cbegtc de Baba-Cloatrta (n.t.).r*

I Porsonoi spccitic basmului rus: e un bitrin slab cioltrnos, rAu, putred de bogat 9i mol cu seomd, stlpin pe taina victii vegnicc (n,t.).ri* t?

li,

inevitabile incurcituri sau, mai precis, la o lmpirfire lncrucigati, adic[ la un tip de clasificare ce denatrreazd intotdeauna esenla materialului studiat. La aceasta se adaugi gi faptul cd principiul fundamental de cl$ificare nu este respectat cu consecvenfi, ceea ce lnseamni o incdlcare a uneia din cele mai elementare reguli ale logicii. Si* tualia descrisi a rimas neschimbatd. pini in zilele noastreVom aduce doui exemple spre a lnt[ri cele spuse mar' inainte. In anul 1924 profesbrul Volkov din Odesa a publicat o carte despre basm.l De la primele pagini ale lucririi sale, Volkov menlioneazl c[ basmul fantastic cunoa;te 15 su. biecte. $i anume, basme cu: 1. Cei prigonifi fird vin5. 2. Eroul prostdnac. 3. Cei trei frafi. 4. Cei ce se luptd cu zmeii. 5. Ciutarea de mirese. 6. Fata cea cuminte. 7. Blestemali ;i fermecafi. 8. Posesorul de talisman. 9. Posesorul de obiecte fermecate. 10. Sofia necredincioasi etc. Autorul nu precizeaz\. crm a delimitat aceste 15 subiecte. Si urmirim insd principiul care a stat la baza tmpirlirii de mai sus: prima categorie este definitd. dupi punctul de lnnodare a intrigii (vom vedea mai jos care este adeviratul punct de lnnodare); cea de:a doua-dupd. firea eroului; cea de-a treia dupi numirul personajelor principale; cea de.a patra - dup[ unul din momentele acliunii etc. - ci principiul de clasificare pur ;i simplu RezultS, a;adar, nu existi. Ca urmare adevS.rat haos. C[ci nu cunoas- un trei frali (a treia categorie) lgi afie tem oare basme in care fiecare cite o logodnicd (a cincea categorie) ? Posesorul de talisman nu pedepsegte oare cu ajutorul puterilor lui miraculoase pe solia necredincioasi? Se impune concluzia ci amintita clasificare nu este gtiinlificn in sensul riguros al cuvintului, ea este doar un indice convenlional de o valoare. mai mult decit indoielnici. Poate oare o asemenea clasi-

la

1 R.M. Volkov, Shazha. Rotl.skqnia

po siujctoslojeni.u wrodnoi shuhi. lom. Izd. Ukrainl, 1924.

l.

Skazha

velihotwsshai,a, uhrainskaia, belorusshaia, Gos.

4

-

Morfologia basmului

-

c.2495

It

ficare sd se compare,

fie pe departe numai, cu

carea pl.antelor-gi animalelor,

r

clasifi-

fdcuti nu dupi ochi, ci dupi

o precisl ;i lndelungati studiere preal,abitd-a materialutui? O dati ce am atins problema clasificirii subiectelor, nu putem trece sub t5,cere indicele de basme alcituit de Aarne.l Aarne* este unul din intemeietorii a;a-numitei g,coli finlandeze**, ale cirei lucriri reprezinti ln momentul de fali o culme ln domeniul studierii basmului***. Nu este

aici locul pentru a face o apreciere corespunzdtoare a acestei

orientiriz, vom arita doai ci literatura de specialitate a lnregistrat un numir lndeajuns de mare de articole ;i note privind variantele diferitel6r subiecte de basm. Asemenea variante stnt uneori oblinute din cele mai neagteptate izyoare. Treptat, ele se acumuleazi ln numir foarie mare, fd.ri ca materialul astfel rezultat si fie prelucrat in mod sistematic. Noua orientare lgi lndreapti - atenfia tocmai asupra acestei probleme. Reprezentanlii qcolii finlandeze

descoperd. gi compari variantele diferitelor subiecte in funcfie.dg rispin.tirea lor universali. Materialul este grupat potrivit cerinfelor unui sistem geo-etnografic bine -pus ta punct ln prealabil, dupi care se trece la-stabilirea concluziilor privind , structura fundamentali, risplndirea gi originea subiectelor. Dar gi acest procedeu igi atrage d serie de obiecfii. Cum vom vedea mai ios, subiectelJ {mai cu seami subiectele basmelor fantastice) sint strlns inrudite lntre ele. Nu se poate determina cu precizie unde anume sfirge;te'aliul u-n gubiect.cu variantele sale

si unde anume tncepe decit dupd o analizd" ri a subiectelor be basm gi dupi o clari definire a"o-p"titi principiului de delimitare a subiectelor de variante. Or, Iucrurile nu se petrec aga. Nici transferabilitatea elementelor nu este luat5.^ln considerare. I-ucrdrile ;colii finlandeze pleacd de la premisa subconptienti. cd. fiecare subiect este un totbrganic unitar, ci el poate fi extras dintr-o serie de alte subiecte ;i studiat indepindent de ele. Constatim ln plus ci o delimitare perfect obiectivi a unui subiect de un altul, precum ;i selectarea gi gruparea un

I A. Aarne, Verzeicknis del fI.ilcketutyben, Folhlore Fellows Ccmm,unications, aL g, Ilclsinl
v4riantelor nu slnt operalii citqi de pulin simple. Subiectele de basm sint atlt de strins legate intre ele, atlt de interconectate, lnclt mai lnainte de delimitarea subiectelor este necesar si se studieze ln mod special aceasti problemi. Firi un asemenea studiu, cercetitorul este lisat la voia gustului siu, o separare obiectivi fiind deocarndati pur gi simplu cu neputinfi. S[ lulm un exemplu. Bolte gi Polivka menfioneazi printre variantele basmului Frau Holl,e* ;i basniul trecut'de Afanasiev la nr. 58 (binecunoscutul basm Baba-Iaga). Ei menfioneazd. gi o serie de alte basme rusegti, chiar din acelea ln care Baba-Iaga este lnlocuiti de un zmeu sau de goareci. Dar ei nu citeazd basmul Morozko (Geril,d.), De ce? lntrebim, o dati ce lntllnim ;i aici -ne urmatd de tntoarcerea cu daruri; izgonirea fiicei vitrege, gi aici fiica bund este trimisi pe urmele celeilalte gi este pedepsiti. Mai mult: atit Morozko, clt gi Frau Holle sint personificiri ale iernii, cu deosebirea ci ln basmul german iarna e personificati de o femeie, iar in cel rusesc de un blrbat. Este posibil ca, ln virtutea pregnanlei gi-plasticitilii sale, Morozko s[ se fi fixat subiectiv ca un tip de basm distinct, ca subiect independent perfect delimitat, care poate avea propriile sale variante. Constatim, agadar, cl nu dispunem de criterii perfect obiective pentru delimitarea subiectelor. Ceea ce unui cercetitor ii va apS.rea drept un nou subiect, va fi considerat de cltre un altul drept varianti, gi viceversa. Am ales un exemplu dintre cele mai simple, dar trebuie s5. spunem ci dificultitile sporesc Ai se complic[ pe mlsuri ce spore;te gi se amplific5. materialul. Indiferent de aceste observafii, si refinem c[ metodele gcolii finlandeze au cerut lntli de toate stabilirea unei liste a subiectelor. Tocmai o asemenea operafie a ;i intreprins Aarne. Lista lui a intrat in circuitul international ;i a constituit un aport substanlial la opera de studiere a basmului: datoriti indexului Aarne a devenit posibili tnregistrarea ciJricd. a basmului. Subiectele slnt numite tipuri de cltre Aarne ;i fiecare tip are un numdr de ordine. Notarea conVenlionali gi succintl a basmelor (in cazul de fali prin referirea la numirul din index) este foarte comodi. Trebuie si spunem ci Comisia basmului nu 9i-ar fi putut descrie materialul firi ajutorul acestui index, deoarece rezrmarea a " 530 de t5

basme ar fi cerut mult spatiu, iar pentru a lua cunostintd de ele, cercetltorul ar fi tiebuit s[ citeasci toate rezumltJL. 4"q*, el nu are si examineze decit cifre, lucrurile prezen-

tlndu-se limpede de la prima vedere. Dar, alituri de aceste calitdfi, indexul pic[tuiepte gi _ printr-o serie de grave lacune: ca. clasificare, el nu'evit'd. grqelile pe care le face Volkov. Iati care li sint principalele qlegorii: _I. B$me cu animale; IL Basme piopriulzise; III. Anecdote. Recunoa;tem fird. dificultate piocideele de mai inainle, aranjate lnsd fntr-un fel nou, (Esteoarecrrm straniu ch basmele cu animale par sd. nu fie recunoscute -departe, drept basme Mai se impune intre. -propriu-zise.) barea* : anecdota este oa-re o noliune lndeajunj de precisd pentr.u a ne putgp folosi de,ea ln deplind linigie (vezi gi -"me,,apologurile" ln clasificarea lui Wundt) ? Nu vom'disiutr ir, nunt clasificarea lui Aarnel, zibovind numai asupra basmelor fantastice, care el le clasificd. ca o subclas^i separatd. ^pe S5. remarcim in treacit ci introducerea subclaselor 6ste un merit al lui Aarne, deoarece impirfirea pe genuri,'Ad.rne, specii gi varietd.fi nu . a fost folositi inaintea lii. bupn -l) basmele fantastice includ urmitoarele categorii: adversarul mirac.ulos; 2) solul (soa!a) miraculosl 3; hcercarea miraculoasS; 4) ajutorul miraculos; 5) obiectui miraculos; 6), forfa sau priceperea miraculoasd; 7) alte motive miraculoase. Obiecliunile formulate lmpotriva clasificd.rii lui Volkov p9_t f,i reluate aproape cuvinf cu cuvint gi la adresa acesteia. Unde plasdm, de p1ld5, basmele ln care o tncercare rniracwloasd este solufionatd de un ajwtor miraculos, ceea ce se gi lntimpld foarte adesea? Sau-basmele in care soata miraculoasd este tocmai ajutorwl, rniracul,os? -E.t" ad.evd.rat ci Aarne nu i;i propune crearea unei clasificdri strict gtiinlifice: indexui tui e important ca i.nd.reptar practic ;i,'ca atare , prezintd" o considerabili valoare. Dar indexul lui Aarne este periculos prin altceva: el sugereazi reprezentdri gre;ite in fondul piobtemei. O netd. dede _tipuri_ nici nu existi, ea este adesea pur artilnqrg.a-re_ ficiali. Iar daci tipurile existd aievea, ele existd nu Ia niL

vezi:

^tticolul

sistene Aerne

Rabol skazocinoi Konissidzq

lul Aarrtc, prolucrlndu-lspre a fi

l6

i

hatelqhizalia rasskih shazok, deN.p. Andreev, ln o6aor pregeteFte si o traclucere a indexului aplicat materialului rusesc**.

1924-192i g.g. Andreev

velul indicat de Aarne, ci la nivelul specificului structural al basmelor asemdnitoare, lucru despre care vom vorbi lnsi mai tirziu. Similitudinea subiectelor gi imposibilitatea unei demarciri cu desivlrgire obiective ne fac sd nu gtim ce indicativ numeric si albgem atunci re fi,"*: "t"a Corespondenla "rum drim un text la unu,l din tipurile specificate. dintre tip gi textul de determinat este adeseori foarte aprbximativi. Din cele 125 de basme indicate in culegerea lui A. I. Nikiforov, 2S-adicd 2Io/o- slnt repartizaie pe ti puri aproximativ gi convenfional, lucru marcat de autor prin paranteze.L Ce se va lntfunpla lnsi dacd divergii cercetitori vor trece unul ;i acelagi basm la tipuri difirite? Pe de alt[ parte, cum tipurile sint determinate dupi prezen{a unuia sau altuia dintre momentele cele mai olesnante ii nu dupi construclia basmului, cum unul gi iceia;i basir poate comporta citeva asemenea momente, sintem nevoi(i si trecem un basm la mai multe tipuri deodatd (pini la 5 tipuri pentru un singur basm), ceea ce nu inseamni lnsd cltqi de pulin c[ textul cu pricina este alcituit din 5 basme. IJn asemenea procedeu de fixare ar fi de fapt o deteiminare dupi pirfile componente. Pentru un anumit grup de basme, Aar:ne se abate chiar de la propriile sale principii 9i, ln locul impS.rfirii dupi subiecte, trece absolut pe neagteptate gi cu o anume inconsecvenli la impirlirea pe motive. A;a s-a intimplat cu una din subclasele lui, cu grupul denumit de el ,,cu dracul cel prost". Dar aceastd. inconsecventi reprezint[ si ea o cotituri instinctivi pe calea cea buni. Ne vom stridui s5. dovedim mai jos ci studierea pe pirfi componente elementare constituie metoda corecti de studiere.

Am putut, agadar, constata ci lucrurile nu stau prea bine cu clasificarea basmului. Or, clasificarea este una- din primele si cele mai importante trepte ale cercet5.rii. Sd ne amintim micar cit de lnsemnatd. a fost pentru botanici prima clasificare ;tiinfifici tr5. se afli inci lntr-o etapd prelinndani.z t n.i. *,tlirr.",

Slttzocinie meterieli zeonejia, sobrannie

u.

1926

g. (obzor

Rabot Shazo.

cinoi Rotndssii ze 1926 9.,) 1 Tezele noasire fundamentale mai pot fi controlate 9i ln cazul urmitoarelor clasificdri: O. Miller, Otit istoriceshogo obozrcni.a russhoi sloaesnosii, ed. II, St. P., 1865, ,i 34-c ,tisujdcnic

l7

Trecem acum la un alt domeniu important al studierii basmului: descrierea substanlei lui. Lucrurile se prezint[ aici in felul urmitor: foarte ddeseori cercetitorii,caie abordgu??.problemele de descriere a basmului nu se ocup[ de clasificarea lui (Veselovski). Pe de alti parte, c]asifiiatorii nu descriu lntotdeauna ln amdnunt basmele studiate, mulfumindu-se si cerceteze doar unele aspecte (Wundt). Dacd. un cercetitor se ocupi gi de una gi de alta, clasificarea nu vine si urmeze descrierea, ci descrierea e fdcuti in cadrul unei clasificdri prestabilite. Veselovski* nu a vorbit decit foarte pulin despre descrierea basrnului, dar afirmaliile sale au o uriagd insemnitate. Veselovski lnfelege prin subiect un complex de rnotive'. Unul gi acela;i motiv poate fi adaptat la diferite subiecte"l (,,O serie de motive alcituiesc un subiect. Motivul devine subiect." ,,Subiectele variazd": in subiecte irup anumite motive striine, sau subiectele se combini intre ele." ,,Prin subiect lnfeleg o tem[ in care se lmpletesc diferite situafiirnotiv.") Pentru Veselovski motivul reprezinti. un element primar, iar subiectul unul derivat. El consideri subiectul ca fiind un act de creafie, de imbinare. De aici necesi- cit in tatea de a se studia basmele nu atit dupi subiecte, primul rlnd dupl motive. Daci;tiinfa basmului gi-ar fi insu;it mai bine indemnul lui Veselovski: ,,sd del,imitd.m l>roblema rnotivelor d,e froblema subiectelor" (sublinierea aparlinc lui Veselovski), multe din punctele neclare ar fi fost intre timp limurite.2 Dar teoria lui Veselovski asupra motivelor pi subiectelor nu constituie decit un principiu general, intrucit interpretarea concreti pe care Veselovski o di termenului de ,,motiv" Demidoaskih nagrad, 1866i -f.G.

v. Hahn,

Griechische uwd. albqnesische Mi.rchen,

Lpz., 1864;

London, 1890; P.V. Vladimirov, Voed.enie t istoriir tusshoi sl,ouesnosli, Iiiev, 1396; A.M. Smirnov, Sistemariceski uhezatelten i tariqntou tusshih narcdttih shazoh (Izd. Otd. russk. iaz. i slov, .\l<. Nauk, XVI-,|, XVII-3, XIX-4). Cf, de asemeni: A. Clrrist(nrscn, trtotif at lhhw. Plqn d'un dictionnaire dcs motifs de contes polulqires, dc llgendes ct ilc .fuhlrs, Ir.[r.C, no. 59, Hels. 1925. I ,\.N. Vcsclovski, Itoctiha, Torn II, r'ip. I (Poeiika siujatou), \ivedcuie, cap. I qri II. I Itrtfl grolcala fntali sitvirgiti de Volkov: ,,Tocmai subiectnlbasmului esta unitateafiri cftrc c(trrirtltul(! slrt(rtnll pLrrct posibil de plccare iu studierea basmului" (Shazka, p. 5). Vom rdspttndrr: ilubl0ctlll nI r'$tc o uuitato, ci un conrplex, el nu e o mirime constautd, ci una varia G.L. Gomne, The Eandbock of

bllll; nu tu po{t(r rln r(i:(,r pL,c,r

l8

Fol,htrorc,


lrt srrbicct irr studierca basrnului.

nu mai poate fi folositi ln momentul d.e fa!i. Dup[ pdrerea sa, motivul este unitatea ultimi gi indivizibild a narafiunii. {,,Prin motiv infeleg cea mai simpl.i unitate narativ[.r' :',,Indiciul motivului e schematismul lui monopartit ca ima. gine; motivele sint acele elemente ale mitologiei,,inferioare $i ale basmului care nu mai pot fi divizate in altele.") $i totugi, motivele pe care Veselovski le cite??il ca exemple sint divizibile. Dacd motivul este un intreg din punct de vedere logic, atunci orice frazd. a basmului devine un motiv. (Un tati avea trei fecibri un motiv; fiica vitregi pleac5' alt motiv; Ivan- se luptd cu zmeul de acas[ Ur al treilea - s-ar fi doveetc.) Ar fi fost chiar foarte bine dacd motivele dit lrrtr-adevlr indivizibile: am fi avut ast{el putinla s[ alcituim un index de motive*. Si luim insi motivul ,,zmeul o ripepte pe fata de impirat" (exemplul-nu e din-Veselovski).- Aces{ motiv se lmparte in patru elemente, fiecare din ele putind la rindul siu prezenta .mai multe variante. Zrnettl p6ate fi lnlocuit cu Ko$ei, cu viforul, dracul, ;oimul sau vrijitorul. Ripirea poate fi substituiti prin vampirism ori prin alte fdptuiri ce aduc cu sine, in basm, disparifia. Fiici poate fi tntbcuiti de o sori, logodnicd, solie ori mami. ln sfiigit,locul lmpiratului il poatl lua fiul de lmp6rat, !dranul, popa. Trebirie s[ afirmim dar,lmpotriva celor susfinute de Veselovski, c[ motivul nu este monopartit, nu este indivizibil. Ultima unitate divizibili, luatl ca atare, nu reprezinti un lntreg logic. Fiind de acord cu Veselovski atunci iind spune ci, pentiu descriere, partea precede i,ntregului (Vesel6vski conslderl ci motivul precede subiectului 9i c.a origine), va trebui si delimitim in cele ce urmeazi o serie de ilemente primare, dar pe o altd cale declt a ficut-o Veselovski. Ceea ce nu a izbutit s[ facl Veselovski, nu au izbutit nici alti cercetitori. Metodele folosite de B6dier pot fi citate caI un exemplu de procedeu de mare valoare metodologici. Importanta lor constl ln aceea ci Bidier a fost primul care a lirteles ci in basm existi un anume raport lntre mirimile'constante gi mlrimile variabile. F]l a incercat s5" o exprime schematii. Mdrimile constante, esenfiale, sint numite

de el ,,elemenfz', fiind notate cu litera omega (o) din alfabetul I

BCdier, Les fabliaur, paris,

1891j

l9

grecesc. Celelalte mirimi, cele variabile, slnt notate cu litere latine. In felul acesta, schema unui basm este:
c; oalfa:
oglega.. Rimlne deschisi ;i problema ce anume reprezintl obiepliv, ln e-se-{rtl, el,ementel,e lui B6dier*, precum ii cea a modului de delimitare a acestora. r Cercetitorii s-au ocupat in genere pulin de problemele ridicate de descrierea basmului,- preferind si-l ia drept un lntreg finit, dat. Abia in zilele noastre ideea ci o descriere precisd. e. necesari. a lnceput si cl;tige teren, dq! de formele basmului se vorbegte de foarte multd. vreme. 'lntr-adevdr: in timp ce mineralele, plantele, animalele au fost descrise (descrise. gi^ tmpirfite- tocmai dupi structura lor), in timp ce o selie lntreagd. de genuri literare (fabula, oda, drami etc.) au fost descrise, basmul este lncd. studiat firi o asemenea descriere prealabili. $klovski a ardtat ln ee posturi absurdi se afli uneori studierea geneticl a basmuluf atunci clnd nu acordi atenlia cuveniti formelor sale. z El citeaz[ ca exemplu binecunoscritul basm t" i""E* J^rt?'pl: "aie "ro;i-""piit atita plmint clt pcate sd. cuprindi cu o piele de bou. 19asc.a EI taie pielea in flgii ;i cuprinde cu ele mai mult pimint decit se agtepta partea ing-etatl. V. n. Miller ;i alfii s-au striduit s5. discearnl aici urmele unui act juridic. $klovski scrie: ,,Partea lryelati-cici ln toate variantele basmului este vorba de o lryeliciune ._ nu a protestat, agadar, lmpotriva acaparirii pimintului, deoarece tocmai aga se ;i mflsura pimtntul pe atunci. Rezulti o absurditatd. Dach obiceiul de a se mi.sura pimlntul prin
Cf. S,F. Oldenburg, Febli,o uostocinoEo proi,skojdenia (Jurn. Min. Nar. Prosv., oct. 1906) cero l.oo o sptocloro mai detaliata a procedeelor lui Bddier. I V. liklovrkl, Tlotiil lltozt, Nfoscova-Lening.ad, 1925, p. 24 Si urm.

20

naraliunii ca atare nc conducc Ia concluzii gresite, in pofida uriapei erudi!ii a cercetdtorilor. Procedeele lui Veselovski gi Bddier lin de un trecut mai mult sau mai pufin indepdrtat. Degi acegti oameni de ;tiinfd au lucrat mai cu seami ca istorici ai folclorului, procedeele lor de studiere formal[ au constituit tot atitea realiziri inedite, c^orecte in esenta lor, dar de nimeni dezvoltate ori utilizate. ln zilele noastie necesitatea de a se studia formele basmului nu mai stlrnegte nici un fel de obiecfii. I Contemporanii sar insl uneori peste cal in aceastd privinfi. In cartea sus-amintiti, Volkov ne oferi urmitorul exeinplu de d.escriere. Basmeie se impart mai intii dupn motive. Sint considerate motive atit calitSlile personajelor (,,doi gineri sint dqtepfi, al treilea prostinac"), cit 9i numirul lor (,,trei frati"), tot a;a faptele personajelor (,,porunca li:satd. cu limbi de moarte de tati. ca feciorii s5-i vegheze mormintul dupi ce o riposa, porunci indepliniti doar de prostdnac"), obiectele (izba pe picioare de gdini, talismanele) etc. Fiec[r.ui motiv ii corespunde un semn convenfional-"o liter5. gi o cifr5., sau o literd ;i doui cifre. Motivele mai mult sau niai pirlin aseminitoare sint notate cu una ;i aceeagi literi, dar cu cifre diferite. Se pune insi intrebarea: daci s-ar proceda cu consecven![ pe aceasti linie ;i s-ar nota astfel absohit intreg conlinutul basmului, cite motive vor rezulta ln cele din urml ? Volkov menlioneazi aproape 250 de pozilii (o list[ precisi lipsegte). Este limpede ci foarte multe lucruri au fost omise, cf, Volkov a selectat intr-un fel materialul, dar cum anume ;tim. Delimitind in acest fel motivele, Volkov trece la transformarea basmelor, inlocuind 'ln mod mecanic motivele cu semne conventionale si compadnd schemele rezultate. Este de la sine'infeles ia Uasme :asemen[toare dau scheme aseminitoare. fntreaga carte 'este o in;iruire de scheme. Singura ,,concluzie" p" o "at" impune o asemenea transcriere este ci basmele analoge seamin[ unul cu celilalt, adicd o concluzie care nu obligd la nimic gi nu aduce nimic nou.2 r E io curs de publicare articolul 1{ ooblosu kiforov (Sbornik a cest A.L

o morfologlticeshom izucenii shazhi, de

A.I. Ni-

Sobol,eoshogo).

2 Cf. recenziile lui R. $or ( Pecnt i Reoolulia - 1924, kn. 5), S. Savcenko (Etnogruficirti Visftih,1925, kn.1) pi A.I. Nikiforov (Izd. Otd. r. iaz. i slov. Ak. Nauk, t. XXXI.1926, p.367).

Acesta fiind caracterul problemelor atacate de stiinti" cititorul mai pufin avizat iji poate pun" i"iieU"i*,'"" .J ocupd. oare gtiinfa cu abstracfii absoiut inutilc in faot? Nu e totuna dacd motivul este sau nu este divizibil? Ce^imnor-

tan!5. are cum trebuie delimitate elementele fundament'ale. cum trebuie clasificat basmul, cum trebuie studiat d;;d motive sau dupi subiecte? Nespecialistul, omul care-iubedte pur ;i simplu basmul, ar dori sd fie dezbitute urobleme mai concrete, mai palpabile pentru el li mai lrri. O asemenea cerinli este intemeiatd irisi p" "proiri"t" o Sd privim urmdtoarea analogie: poti oare^vorbi de viata "io.re. limbii firfl sd ;tii nimic despre periite de cuvint, adici de acele grupuri bine detgrmil"!" {"_ cuvinte, dispuse dupi legile ce ordoneazi modificirilelor? Limba vie este un dat ioncrei, gra_ matica ei abstract. Asemenea substraturi-Jtau - substratul la temelid foarte multor fenomene ale vietii. ,Jii"t"- ..il""trlndu-;i atenfia tocmai asupra lor. Nici un dat ioncret nu poate fi explicat firi si se ii studiat aceste baze abstracte. $tiinfa nu s-a limitat la problemele atinse in lucrarea noastrd. In ce ne privegte, ins-d, ne-am referit numai la pro_ blemcle -legate de moriologje. Nu am atins, intre aliele, uriagul do-meniu al. cercetiiilor istorice, care pot pnrea la prima vedere mai interesante decit cercetd.rile'morioloeic;, pi reprezinti un sector bgg-u! in realiziri. Dar o proUt?*e fundamentali, ca cea a originii basmului, nu a fost;";lu;it in an-samblo., .dg;i e limpede ci ;i in acest dome"io lae$ ajg apanlrer ;i dezvoltdrii ce nu au fost inci descoperite. "xiiia In schimb, realizirile sint cu atit mai importante in p'robie_ mele de detaliu. Ar fi inutil si..lryirdm nume gi titturi]l Vom spuqg- lnsd .ci,. atita vreme clt iru dispunem de un cadru morfologic.judicios conceput, o corecti prelucrare istoicn este imposibili. Daci nu vom gti si desiompunem basmul ln.pirfile sale comp-onente, nu vom putea efectoa o ralie corecti. Iar .4lS[_nu-gtim sd.- compard*, "ompa_ pu.tea aduce, de pildi, lumind. in probleria relaliilor ",,*]lri* indoegiptene, sau in problema legiturii dintre fabula greaci 9i cca indiani? Dac[ nu ne vom dovedi capabili si cdmparim fcf' Il. I{offman.-Krayer, vorhshlrNdc Bibli.ogtafhi.e r*t d,as Jaht r91z(strassburg l9lg), ltlt dns,lahr 1016 (Bett.-Lpz, t92o), fiir das Jahr tglg (Bert,_Lpz. reZZy. U, UogJt miltrlrl{l o.utr, furnlzrt do Zcilschrift d.cs Vueins fiit Volkskundc.. o.,

dou[ basme, cum si studiem leg[tura dintre basm gi religie" cum s[ comparlm basmul cu miturile? In sftrgit, tot aga cum toate fluviile se varsi ln mare, toate aspectele studierii ,.basmului trebuie si duci ln cele din urmi la solutionarea celei mai importante probleme, lnci nerezolvati simili* tudinea basmelor pe lntregul pimlnt. Cum poate-fi explicati similitudinea basmului cu lmpir[teasa-broasci in Rusia, Germania, Franfa, India, ln America pieilor-rogii gi ln Noua Zeelandl"; mai ales daci linem seaml de faptul cd, pe plan istoric, un contact lntre toate aceste popoare nu poate Ii dovedit? Nu putem sI o explicim daci optica noastri asupra acestei similitudini este gre9it6. Un istoric neiniliat tn problemele morfolopiei nu va"vdd"" o similitudine aiolo unde ea existl lntr-adevlr, nu va sesiza coincidenle importante pentru el gi, dimpotrivi, doar un specialist ln morfologie va putea ard.ta, in cazul ci se constati o aseminare, cd. fenomenele comparate sint de fapt absolut eteronome. :

Putem, agadar, constata c[ de studierea formelor depind foarte muite. S[ nu evitim deci munca analitici Lrruti gi migiloasi, ingreunati si de caracterul formal-abstract al

problemelor atacate. Aceasti munc5. bruti gi ,,neinteresanti" deschide drumul,,interesantelor" construclii de sintezil.

1 Iatd care slnt cele mai importante lucrSri cu caracter general, consacrate basmului: Clouston, W.A., Popult Tal,es and Fictions, their Xtigretions atud Tlaflsformardoas, London 1887; Miller, V.F., l/scmirnaia shazkq o hutturno-istoriceskom osusceflii (Rvsshaia mistr,tr893,XlJ ; Kophler, R.,.{e/satuc iibcr Md.rchcn und Vol.kslieilcr,Berl., 189.1; Halauski, M.E., Shazhi (Istoria russk.litcr. pod red. Anicikova, Borozdina i Ovsianiko-I{ulikovskogo. Tom. I, vip. 2, gl. 6/M 1908); Thimme, Das trf.irc]letu, Lpz., 1919; Van Gennep, A.,La fontaliwd.esl.igendes, Patisr 1910; F.v.d.Leyen, Des Md.rchen 2-te AuIl., l9l7; Spiess, 11., Das tlevtsche Vol,hsrnri/chcn A*s Natw unilGeislcswcll,Bd.587), Liz, und Berl,,1917; S.F. Oldenburg, Sttanstuoteni.e thazki (Vostoh nr. 4); G. Huet, trrs contcs Po,ulaires, Paris, 1g23.*

II.

METODA

9I

MATERIALUL

,,Eram pe deplin convins c6 un tip comun,

l;ff 'J:"fi J;l":*Tili,,,.:J:f 1,:"1:

fi lesne observat in toate parfile 'componente, lntr-o secfiune

sale

mediand,

anume."

Goethe

Vom incerca mai intii

ln fafi.

sd.

formulim obiectivul ce ne ste

Dqpi. 9um s-a mai amintit in prefafi, lucrarea noastrd €ste lnchinatd basmelor Jantastiie*. ilxistenla b".;;i;; fantastice ca o clasi distinctd este admisi ;"'ld;;t;;:

cesard. de lucru.

Atribuim deocamdati termenul
3. Vrijitorul ti di lui lvan* o bircu![. Bircula ll duce, pe fvan intr-alti lmpirdfie. 4. Fata de impirat ti dd. lui Ivan un inel. Voinicii din iuel tl duc pe fvan intr-alti impS.rdlie etc.1 ' in cazurile amintite, lntllnim md.rimi constante si mdrimi variabile. Se schimbi numele personajelor (si toiodatd. atributele), nu se schimbd lnsd acliunile 3au frinctiile lor. De unde ;i concluzia cd basmul itribuie adeseori' actiunf aseminitoare unor -personaje diferite. Aceasta ne di !osibilitatea de a studia basmul dupd, Junc,tiil,e personajelor. Va 'trebui sd determinim in ce misuri aceste functii reprezinti cu adevirat mdrimi constante ;i repetabile ate basmului. Toate celelalte probleme vor fi ibordate in raport cu rispunsul dat la urmitoarea lntrebare primordiali: cite funclii pot fi delimitate in basm ? Cercetarea ne va demonstra c[ repetabilitatea funcfiilor,este uimitoare. A;a, de pildi, gi Ba6a-Iaga, gi Morozko (Gerild), gi. ursul, gi drihut-pd"durii, ,si cap-de-i-apl o pun la incercare ;i o rispl5.tesc pe fiica vitreg5.. Continuind- cerce!"J"?, pute_q stabili cd., oricit de diferite ar fi ele, personajele basmului Jac adeseori unul gi acelagi lucru. Mod-alitateade indeplinire a funcfiei se poate schimba: ea constituie o mdrime variabild. Gerild. actioneazi altfel decit BabaIaga. Dar funclia ca atare o mirime constanti. Ca ".i" constituie anume.fac personajele basmului o problemi de primd. insemnltate pentru studierea basmului ;- cine ;i cwm, anume face sint probleme suplimentare de studiu. Functiile personajelor .repiezinti ,acele pirli componente care 'pot lnlocui ,,motivelel lui Veselovski iau ,,el-ementele" lui bddier., Trebuie s[ addugim ci repetabilitatea func{iilor, c,uplati cu diversitatea personajelor ce le indeplinesc, i fost de multd vreme remarcat[ de-istoricii relisiei in mituri si 9r.e{i111 sciplnd ins[ istoricilor basmului"(Wunclt, Negelein).z Tot a;a cum calitllile ;i funcfiile unor zei au f6st tlgcqle asupra- altora, ba, in cele din urmd, chiar asupra sfinlilcir cregtini, funcjiile unor personaje dc basm trec asupra t

' cf. Al"r."i"t, nr, 104 a, zg,78, gg. 2 W. Wundt, I/dlkelpsyckol.ogie, Bd. II, Abt. I (Xtythus und Religion); Negelein, Mythotogie. Negeleinr a creat un termen extrem de reugit ,,Depossedicrte

tKffi::::

-

2'

altor lrcrsonaje. Flcind o incursiune lnainte, putem

spune

ci funcfiile sint foarte puline la numir, iai persohilele foarte multe. Ceea ce explicl de ce basmul pbate fi;'pe -d9.9 parte, uimitor de diveis, pitoresc ;i colora't, iar pe be alti parte, tot atlt de uimitor prin stereotipia, nrin repetabilitatea -sa., Funcfiile personaj-elor reprezinte, bgadar,' elementele fundamentale ale basmului, din care pricini trebuie s5" le delimitim de la bun inceput. Pentru a le delimita, trebuie si le definim. Iar definirea

lor trebuie ficuti din doui puncte de vedere. ln primul rind, definirea nu trebuie tn nici vr caz sd, !ind. seaini de

personajul care lndeplinqte funclia respectivi. Ea va consta cel mai adesea dintr-un substantiv -exprimlnd o actiune {interdicfia, iscodirea, fuga etc.). In al doilea rind, actiunea nu poate fi definitl fdrd si se fini seami de rostul' ei in desfi;urarea povestirii. SemnificLlia funcfiei respective in desfiiurarea icfiunii trebuie neapirat luaii in c6nsiderare. atunci cind Ivan se cisitoregte cu fata de - lpt" pildi, impirat, aceast[ cisltorie reprezint[ cu totul' altceva decit

cdsitoria unui tat[ cu o viduvi, mami a dou[ fete. Alt exemplu: dac5. intr-un prim caz, tn personaj primegte de la tatil siu o suti de ruble ;i igi cumpiri cu -ele o'pisicd lnzestrati cu darul profefiei, iar in alt caz w personaj este r[spJitit blnegte pentru lapta eroici sd.virgitdj basmui terminindu-se tocmai cu aceastS. risplatd., avem de-a face cu elemente diferite din punct de vedere morfologic, ln ciuda similitudinii de acfiune (primirea unor bani). Fipte identice pot av-ea, a;adar, semnificafii deosebite, ;i viceversa . InleItygy.4gr-prin Junclie_o Japtd. sdti.rgitd ile in personaj ;i bine deJinitd. d,in punc.tul d.e aed,ere al semniJicaliei ei peitiu desJdsurarea acliunii. Observafiile de mai sus pot fi formulate pe scurt ln felul urmS.tor:

I. F unclii,l,e p er sonaj elor constitwie el,ernentel,e J i x e, stabil,e ale basmului, independent d,e cine ;i, tn ce mod, l,e ind,eptinegte. Ele stnt pd.r,tile componente Jund,arnentale ale basmului. II. Nwrndrul Jwnc,tiil,or din basmel,e Jantastice este l,imitat. O datd delimitate funcfiile, se pune intrebarea: in ce grupare pi ln ce succesiune anume ne este dat si le lntll26

nim? Mai intti despre succesiune. Dup[ unii, aceasta ar fi intlmplitoare. Ves6lovski spune:,,Ai"g"r".' qi i,,i,iitiutia lncerc[rilor 9i lntilnirilor (exemple de motive) presupun o anumitd |,ibertate". $klovski a exprimat gi mal cat-egoric aceeagi idee: ,,Este absolut de neln{eles de ce, ln prodesul de fmprumut, trebuie si se pistr"rd o .u"."siane inti,mftdtonre (sublinierea lui $klovski) a motivelor. In depoziiiite martorilor, cel mai mult este deformatd tocmai succlsiuhea

evenimentelor." Referirea aceasta la depozifiile martoritor nu este fericitS.. Daci martorii denatureazi succesiunea evenimentelor, relatarea lor devine lipsiti de sens; dar succesiunea evenimentelor i;i are propriile ei legi, dupi cum legi slecifice au gi naraliunea drtistic5., gi forrialiunile organi_ce. Furtul nu poate avea loc inainte' de spargerea ugii. Cit privqte basmul, el i;i are legile lui specific6, cu totul aparte. Succesiunea elementelor este strlct id,enticd,, ,dupi cum vom vedea mai jos. Libertatea in succesiune este circumscrisd. intr-un cadru foarte ingust, care poate fi precizat ct extremi exactitate. Ajungem astfel -la cea de-a treia tezd" fundamentali a lucririi noastre, tez[ pe care iurmeazi si o demonstrim ;i s[ o dezvoltim ulterior. III. Succesiunea Jwncliilor este i,ntotd,eauna acecasi. Revenind la grupare, se cade s5. spunem in primul rlnd c[ foarte multe basme nu redau toate funcfiile. Ceea ce nu schimbi citu;i de pulin legea succesiunii. Absenla unor funcfii nu modifici distribulia celorlalte. Vom mai insista asupra acestui fenomen; si ne ocupim deocamdatl de ;gruplri ln sensul propriu al cuvintului. O dati ce vorbim ,de aceasti problemS., urmitoarea supozilie este impliciti: ,daci funcfiile au fost delimitate, vom putea urmd.ri care ;anume basme reveleazS. funclii identice. Asemenea basme cu funcfii identice pot fi considerate tnonotipice. Pe acest temei poate fi creat ulterior un index de tipuri, construit nu pe indicii fabulative, intrucitva nedefinite gi neclare, ci pe precise indicii structurale. Acest lucru se va dovedi tntr-adevir posibil. Dacd vom compara insi mai departe intre ele diferitele tipuri structurale, va rezalta un fenomen cl totul neagteptat: funcfiile nu pot fi distribuite dupi linii axiale care sd se excludd. reciproc. Vom putea urmiri

in lntreaga lui concretefe, in capitolul urmdtor gi in cel final. Deocamdati lnsi il putcm formula ln chipul urmitor: daci vom nota cu A functia intilniti pretutindeni pe primul loc 9i cu B functia.care i,i u,rwtea:d intotd.eauna ifiedi'at (in cazul'cind. ea apare in basm:l respectiv),'atunci toate funcliile din basm se vcr distribui intr-o wnicd naratiune, firi ca vreuna si iasi in atara seriei, s[ excludd sau si contrazicS. vreo alta. O asem:nea concluzie nu era nicidecum de a;teptat. Era desigur de a;teptat ca acolo unde existS" funclia A sd nu poati exista anumite functii proprii altor naraliuni. Era de igteptat s5" rezulte mai mulie linii axiale, dar nu rezultl decit una singuri" pentru toate basmele fantastice. Acestea sint monotipice, iar grupirile de care s-a vorbit mai sus sint subtipuri. La prima vedere, aceast[ concluzie pare absurd5", fir5. sens, dar ea poate fi veri{icati cu maximum de precizie. Caracterul monotipic al basmului fantastic constituie un aspect extrem de complex, asupra ciruia va trebui si mai zibovim. Acest fenomen va ridica o serie intreagi de probleme. Ne afl[m, asadar, in fafa celei de-a patra teze fundamentale a lucr[rii noastre: :acest fenomen,

IV. Toste basmel,e Jantastice axt o structwrd, monotipicd. Vom .proceda la demcnstrarea, dezvoltarea gi tratarea aminunJitd. a_acestor teze. Este lns5. necesar si linem minte ci studierea basmului trebuie si se facd. (si tocmai asa se gi tntimpli in lucrarea de faf[) strict deductiv, adici de la material la concluzie. Exfunerea lnsd. poate urma o ordine inversi, lntrucit desfi;urarea ei este mai usor de urmirit daci bazele generale sint dintru lnceput cunoscute de cititorDar, lnainte de a trece la dezvoltare, trebuie si stabilirn pe baza cdrui material poate fi ea realizatd.. La prima ved.ere,. s-ar p{rea ci este necesar1" :utilizarca intregului material existent. In realitate lnsd, acest lucru nu este necesar. Cuna studiem basmele dupi funcfiile personajelor, acumularea de material poate fi opriti ln clipa clnd s-e constati. ci nici un fel de. funcfii noi nu mai reZultl din simpla sporire a numirului basmelor analizate. Se lntelege de ta -sine cI cercetfltorul are d.atoria de a analiza un vast material de control. I)ar nu este nevoie ca intreg acest material si fie introclus in lucrare. Arn socotit ci 100 de basme reprezintd2S

un material mai mult decit suficient. Ajunglnd'la concluzia ci nici un fel de funcfii noi nu mai pot ii glsite, morfologul p,oate,.pune punct, cercetarea ulterioari desfd;urindu-se pe alte,.direcfii (alcituirea de indexuri, o sistematizare deplin6, studiul istoric). Faptul ci materialul poate fi timitat 6antitativ nu lnseamni de loc c[ el poate fi selectat in mod arbitrar. Selectarea materialului trebuie s[ fie dictati din afar5. In ce ne privegte, am ales culegerea lui Afanasiev*; lncepem studiul basmelor de la numirul 50, care este dupi planul lui Afanasiev primul basm fantastic al culegerii, gi ienirindm cu numerul l5l. O asemenea limitare a materialului va suscita, f4ri doar gi poate, numeroase obiecfii. Teoretic ea este justificat5. Pentru o justificare mai cuprinzitoare, ar fi trebuit si punem problema gradului de rlpetabilitate a fenomenelor din basm. Daci acest grad de ?epetabilitate este ridicat, se poate folosi un material limitatt -Dacd'repetabilitatea e redusi, acest lucru nu,este cu putinfi. Dupn cum Vom vedea mai jos, repetabilitatea pdrfilor comfonente fundamentale depdgegte orice a;teptare. Prin urmare, din purlct de vedere teoietic ne putem iezuma la un material redus. In practicd, aceasti lirhitare este justificati de faptul cd prelucrafea unui mare volum de matbrial ar aduce dup5. sino o sporire extremi a dimensiunilor lucririi. Nu cantitatea materialtrlui este importahtd, ci calitatea prelucrlrii lui. O sutil de basme iati materialul nostru -de lucru. Restul constituie materialul de control, foarte interesant pentru cercetitor, dar neprezentlnd un interes de cuprindere mai largi.

5

.....

\4or{ologia basmului

- c. 2495

TII. FUNCTIILE PERSONAJELOR tle prrn -genfionarea directd a numelui siu, fie prin descrie_ rea condiliei sale. Degi aceastd situafie nu consiituie o func_ tre,.-ea- este totugi.u-r important element morfologic. Ti-

il ll

ril

Vom enumera in acest capitol fu_ncfiile.personajelor in ordinea pe -care ne-o impune basmul tnsugi. Pentru fiecare fq.ngfie vom da: 1) o sriccinti expunere a.esenlei ei;.2) o definifie prescurtati intr-un singur cuvtnt; 3) semnul ei convenfional. (Introducerea semndlor ne va lngidui si facem ulterior o comparare schematici a structurii -basmelor.) Urmeazi exemplele, care, ln majoritatea cazurilor, nu epuizeaz\" nici pe departe materialuf nostru. Ele sint menfionate doar ca modele gi slnt dispuse in grupuri determinate. Rapcrtul dintrp grupuri ;i delinilie este- cel dintre specie gi gen. Principalul nostru obiectiv este delimitarea genwrilor. Examinarea specii,lor nu poate constitui obiectul unei morfologii generale. Speciile se pot sublmpirfi mai departe In aarietd,li, aceast6. subimpirlire stind la temelia sistematicii. Distribufia datl mai jos nu urmiregte asemenea obiective. Exemilele aduse nu au decit meniiea de a ilustra gi demonstra existenla funcfiei ca o unitate d,e ord,inul genul,wi. Dupi cum am mai amintit, toate funcfiile se inminuncheazi lntr-o singuri narafiune de perfecti consecufie. Seria de funclii menlionate mai jos reprezinti fundamentul morfologic al basmelor fantastice in genere.l De reguli, basmul lncepe cu o situatie iniliald. oarecare. Slnt enumerafi membrii familiei sau, alteori, viitorul erou I llecomlrtddrn cititorului ca, inainte sE inceapd lectura acstui capitol, rlnd totrto funcfillo cnumorate, fdri a intra in detalii, adic{. citind numai ceea 30

si

citeascl la

ce este

tiplrit

I. Unul d,in membrii. Jamil,iei !_leacd, d,e acasd. (definifie: absenfa, semn convenfional : ,,^:'). pleca de acasi un membru al generatiei vlrstnice. --_ l. .l."rf P.arinfii pleacd Ia lucru (G4)*. ,,$i a trdbuit impiratul sd pJg:g tl-aru_m _lung, ldslndu-gi nevasta pe miini strdine,. (l{8). ,,Pleacd. el (negustorul) ci ;i in alte alag in liri strdine.. (ll5). Cam acestea. ar fi formeie de absenln: ia lucru, la p5.drrre, cu treburi negustoregti, la rd.zboi, ,,cu treburi,.. conv. - al.pd.rinlil.or constituie o formd - S. 2. Moartea lntiriti de absenli (s. conv. : aa). 3. Uneori membrii g._enerafiei tinere sint cei care pleacd, de .acasd., Merg sau cd,lS"toresc in ospe{ie (57), sn irindd p..T!: (62f sd. petreacd (77), sd culeigi frircte in pidure (I37). S. conv. : a3. il. O interd,ictie .este speciJicatd dicfia j s. conv. : b).

eroului (def.

:

inter-

1. ,,In cd.mara asta nu curnaa sd te uiti,, (94). ..pdzeste-ti frd.fiorul,..din curte sd. nu iegi" (M).,,Dacd. i;n" b"U"-i"gi", sd. nw suJl,i_o uor-bd;, sd taci milc.i (61). ,,$i a dldicit_o tn"fei gi chip impiratul, i-aporuncit sAni,i,asd iintwrnul cel,i,nql,t,*i (148) g.a.m.{. Pgrunca de a nu pleca, d.e a rdmine locului este uneori intiriti sau inlocuitd prin inchiderea copiilor in turn (117). Dimpotrivd, alteori intilnim o formi himi_ nuati de interdictie, exprimatl - printr-un sfat sau o rugd._ minte: mama se ioagd
de

3l

fapt succesiunea evenimentelor este, fireste, inversd. fnterdic{ii pot apare ;i fdr5. legiturd" cu vreo plecar", merele (127), nt ridica de jos pana de aur (i0B),.ro deschihe "u-iu"" lada (125), nu-ti siruta iuribara (125).'- S.' conv. : 6i. 2. Porunca sau propunerea reprezinti o formd rdstur_ nati a interdictiei: adu de-alc guriila cimp (74), ia-l cu tine la pidure pe fiagior (f S7l. : S. Ur. Pentru ca luirurilb sd apari "o"".-: cu mai multi claritate se impune o digresiune. Basmul prezintd ulterior o nenoiocire care intervine bnrsc (degi infr-un fel pregititd dinainte). ln leg[turi cu aceasta, situalia inili"ia descriirea "oriporti unui trai feriqit ;i a unei bundstdri hateriale aparte, uneori chiar ie;-ite din comun. lmpiratul are, de pild'i, .q gri{ini mrnunate cu mere de aur; mogul pi baba il iubesc cu dragoste nespusd pe Ivagecika al lor et6: dundstarea agrard "on.fiiuiu o form[ aparte: tlranul gi fiii lui au o finiatd. frumoasd. Intilnim adeseori descrierea semdndturilor, cafe au rdsirit foarte frumos. Aceasti bunistare .or.rtitoi";t ." Irtpi"g"; un fundal contrastant _pentru nenorocirea care se apropie. Invizibil, spectrul ei plirteste de la bun inceput d"b."iria familiei fericite. De undc ,si interdictiile: nu iesi p" ,riit" satului etc. Plecarea de acasi a viritnicilor pt.inef"rt"

"Lnorocirea,_prilejuiegte potrivit pild* i*f"1_momentul plecarea ei. Dupi;area rimin de capul lor. Porunca joaci in un6le cizuri rollul interdicfiei. Atunci cind copiii' sint indemnali si mearsi la cimp sau la pddure, indiplinirca poruncii 'are intocm"ai acelcf;i consecinfe ca.;i incdlcarea interdicliei de a merge la pddure sau de a pleca la cimp. .

IIL Interd,ictia este Ancdlcatd (def. : lncilcarea; s. conv. ^\ -- , Li. Formele lncilcdrii corespund {ormelor interclictiei. Funcliile II ;i III alcdtuiesc laolaltd un element bibartit. A doua

jumitate a perechii poate apare uneori fdri-prima. Fetele de impirat merg in gridini -(a 3), ele intirzie ia intoarcere. Interdiclr,a de a intirzia este omisd. O poruncd indepliniti corespunde, dupl cum am putut-o consiatn,,unei interdic{ii lncilcate. Un nou personaj i;i face- acum aparitia in basm, un perscrnaj pe care ll putem nnmi rdwJdcdiorul. Rolul lui este cle a

tulbura linigtea familiei fericite, de. a,aduce cu sine o lrenorpl cire, de a dduna, de a aduce o pagubi. Riuficitorul poate fi zmeul*, dracul, tllharii, vrijitoarea, mama vitregd etc. (Am descris lntr-un capitol aparte cum anume sini introduse noi personaje ln desfi;urarea actiunii.) Agadar, riufd.cdtorul apare pe firul acfiunii. El vine, se apropie pe furig, sose;te ln zbor etc. ;i incepe de lndati si actioneze. .- t!-. lauldcdloywl incearcci sd. iscod,eascd cwrn stau lticrurile (def.:iscodireai s. conv. : d). 1. Iscodirea are drept scop afiitea locului in care slnt ascun;i copiii, lucrurile de pre! etc. Ursul: ,,Cine-mi spune gi mie unde s-au ascuns copiii lmpiratului?" (l U). Tejg[etarui: ,,Deunde luafi nestemateleastea?" (114). Popa: ,,Cum de-ai prins putere atit de repede?" (114). Fata lmpS.ratului: ,,fa spune, Ivane, fiu de negu!5tor, unde fi-e ascunsi ln{elepciunea ? " (120). ,,Din ce-o fi triind cileaua ? " Baba-Trei-ochi -gindegte I sd Iaga. $i trimite pe Un-ochi, pe Doi-ochi, pe iscodeasci (56). - S. conv. : dl. 2. Interogarea riuficltorului de cdtre victimi constituie o formi rd.sturnat5. de iscodire. ,,Unde !i-e moartea, Ko;cei?" (93).,,C[iute cal mai ai! Si fie vreunlocpelume unde si md. fac ;i eu cu un cal de si-l lntreacd pe ista?., S. conv. : d2. unele cazuri intilnim o iscodire realizatd, prin terle persoane. S. conv. : d3. (95).

3.- ln

-

Y.

obline inJormalii aswpra vi.ctimei sale divulgarea; s. conv. : e). 1. Riuficdtorul primegte un rS.spuns direct la lntrebarea sa.,Dalta rffspunde ursului: ,,Du-mi in curte ;i arunci-mi; unde m-oi lnfige, acolo s5. sapi!" La intrebarea tejghetarului despre pietrele pre{ioase, negustoreasa rdspunde: ,,Pei le oui o glinugd." etc. Avem iarigi de-a facecu funclii bipartite, adeseoii redate sub form5. dd aiatog. In aceedgi cdtegorie intrd 9i dialogul dintre mama vitreg[ ;i oglinjoarl. Dqi mama vitregi, nu o iscodeFte direct despre fiica vitregi, oglinjoara li rispunde: ,,Xir-i vorbi, tr"*ouri, 3"i "gii i,ntr-o pdd,wre ai o fiicd vitregi care trdie;te l,a ni;te bogattri (def.

:

r ln

Rd,wJd.cd.torul,

original, Odiloglazke, Dauglezha, Tteglazha \t.t,).

32 .fJ

d,easd.: ea e gi mai frumoas['.. Ca gi in alte cazuri ase_ mind.toare, cea de-a doua jumdtate a perechii ae functii poate exista-filrd" prima. In-asemenea cizuri, divulgarea 'ia {grn" unei fapte necugetate. ilIama isi striei cu s"las tare tlnl s[ vini acasd., vrijitoarea afllnd istfel ie preZenta lui (62)._Mogul a cdpd.tat o.p-uqgd. ndzdrdvani. El f',si ost'hteazd cumd.tra din pungi, lngiduindu-i astfel si afle'taini talis_ manului siu (109). : e1. - S. conv. sau 2-3. Iscodirea riuficdtorului cea indirectd atrase dup[.-sine r.dspunsul corespunziltor. Kogcei divulei ta-i;; morfii sal^e (93), taina calului iute de pi'cior (g+) e"tc. _ S.

COIIV.

:

e2, et.

VI. .Rduldcd.torwl i,ncearcd sd.-gi i,n;ele aictima pentru a std.pinire pe eq. sau pe aaeria ei'(det.: vicleiugul; s. conv. = f). Riuficltorul ia mai lntli de toate infiti;area unei alte p^ersoane sau fipturi. Zmeul se preface inti-o caprd. de aur (97), sau tntr-un fldciu chipq (l lB). Vrdiitoarea sd comporti ca o ,,bdtrinic5. buni la suJlet" (l4g). il imitd. glasul niamei (6?. Popa se imbracd in piele ai pfr (laa). Hoaj" r" pr"f""* a fi cer;etoare (111). Apoi urmeazi funcJia ca atare. I. Riuficitorul incearci s6-si convingd" victima: vrijitoarea oferd un inel^(G5); cumdtia propuie mogului g iate g b-aie de.ablri (109); vr[jitoarea iugbreazi victimei si se dezbrace (!+2),,, sd se scalde in iaz (i4B) ; cersetoarea cere de pomani (111). S. conv. : f 1. 2. Rdufdcitorul- aclioneazi folosind direct unealta nizdrdvand. Ma;tera dd fiului vitreg iartra somnului (l2B). Ea infige un ac ndzdrdvan in cima-sa lui (l2B). S. ionv.:fz. 3. Riuflcitorul folose;te alte mijioacb -de inqeldciune sau violenfi. Surorile cele rele impdneazd cu cutiie si ace fereastra prin care Finist trebuie se vine 1n zbor (lig). imeul ltaz.L in alt chip aschiile care arati fetei cum di ajungi la fratii ei (74). S.'conv. : f3.

.

lune

YIL

-

Victirna se l,asd i.n,selatd. ajwti,nd,u-;i astJet, Jd.rd. sd area, d,uSmanul (def . s. conv. : g).-se conplicitatea; lasd convins de riufdcdtorl'ia inelul, .facc1.o Froul-accept5., baic de aburi, se duce la scdldat etc. Merit[ s[ rele.i,dm 84

faptul cd. interd,icliil,e stnt i,ntotd,eawna i,ncd,l,cate, inr propunerile tn;eld.toare, dimpotrivd, sint i.ntotdeauna acceptate ;i

S. conv. : S1. - reacfioneazS. 2-3. Eroul automat indat[ ce sint folosite unelte n5.zdr[vane sau de altd naturi: adoarme, se rinegte etc. Se constati c[ aceast5 funcfie poate exista 9i separat. Fd.ri si fie adormit de altcineva, eroul cade dintr-o dati in somn, fire;te spre a netezi drumul rdufdciltorului. S. conv. : gz ;i 93. ind,epl'inite.

lnvoiala necinstitd constituie o formfl aparte a propunerii conlinlnd o ingelS.torie ;i a consimlimintului corespunz[tor (,,Si dai ce nu;tiiciailncasi"). Consimllmintul este silitln asemenea cazuri, riuf[citorul specuiind orice situaJie neprielnici in care s-ar putea afla victima sa (cireada s-a rizlelit; sd.ricie lucie etc.). R5.uf[cdtorul creeazl uneori intr-adins o asemenea situatie (,,Ursul il apuci de barbi pe lmpirat"; 117). Acest element i2oate fi definit drept o nenorocire preiminayd. S. conv. : X, care o diferentiazl de celelalte forme ale -lngeldciunii.

YIII.

un rdw sau ad,uce o pagubd wnuia prejurlicierea; s. conv. - A). Aceastl funcfie este extrem de importanti deoarece ea reprezint5 factorul motor propriu-zis al basmului. Absenla, incilcarea interdictiei, divulgarea, reugita ln;eliciunii pregdtesc aceasti tunilie, o fac "posibild si.u ii ugureazl prir ;i simplu concretizarea. Din care pricin5", primele ;apte funclii pot fi considerate ca o parte pregd.titoare a basmului, in timp ce prejudicierea l,anseazd. intriga propriu-zis5, este punctul ei delnnodare. Formele prejudicierii sint extremde variate. 1. R"Sufdcitontl rdpegte pe cineaa (A 1). Zmeul o ripegte pe fata de ?mp[rat (72) sau pe fiica de !5ran (74). Vrdjitoarea il ripqte pe biiat (62). Fralii cei mari o rlpesc pe mireasa RdwJdcdtorwl Jace

d,in membrii famil,iei (def.

lui

:

prislea(102).

2. RS"ufdcdtorul Jwrd saw ia cw d,e-a sil,a otnealta nd.zd,rdaand. (4 ') t, ,, PS,sirild.-ld!-lungili" furi lddifa ndzdrivani (lll). Fata de implrat furi cdma;a nd"zdr|vane (120). Statu-Paimd-Barbi-Cot furi calul nizdrivan (78). r Vom areta h p.83

ce lntelegem

prin,,unealti nizdreyani" gi,,ajutor nizdrivan,,. ss

-id -fl

l

l

$

2a. Luarea

I

i i

l 1

I

prin

violen{d"

a aiutorului nizdrivan

constrture o subclasd aparte a acestei forme. Mama vitresi. poruncegte sd. fie tdiati. vaca nizdrivani (56. St- Teieh?_ !a.1ql poruncegte sd se t{g gdinuga u '- ori iala "irare'.i""e (114, ll5). conv. : [Ir. -S. RduficdtoralJurd. a). Iapa minlnci ^. 3. (Q0).Ursut saa-itislrug,erecol,ta (A finul furd. ovilzat (82).'Co*;ui furd'maiir"; ii-0iii 4. Riuficitorul Jurd tumii4. zitei (Aa). A;;;t caz. ;# \intilnit doar o singurd datd (75). 5. Riuficitoral-sdairSegte un rapt tn altd. Jormd. decit cele precedente (A 5). Obiectul raptuhri este exirem de diferit de Ia caz la cazgi nu este necesar sdinregistrdm toate faptele cunoscute, intrucit ele nu influenteazl de-sfds'rarea actiirnii. dupi cumy_e+.ea mai jos. Ar'fi fost mai torect di; b;;;; "o.m si fi socotit orice de veder-e logic tip de rapt drept unica Jormd. p prejudicierii,. considerind. drept subclise $i nu clise - Este insi mai formele lmpirfite dup5. criteriril obiectelor. comod te\nicegte si delimitim citeva forme mai lnsemnate, s-intetizlndu-le pe , celelalte. Iati clteva exemple: pasireade-foc furi merele de aur (102) ; Nurca-fiara mlninci noapte de qoapte cite un animal din ocolul impiratului (78); generalul furd palo;ul obignuit, nu cel n'izdrivan al regelui [+S) etc. 6. Rlufdcitortl aatd.rnd. trwpeste (A6). Slujnica scoate ochii stlplnei (70). Fata de tmplial taie picioareli tui Katoma (116). Este demn de remarcat faptul ci, ain punct de vedere morfologic, aceste forme constituie totodatd si un rapt. Asa. de pildn, slujnica ascunde ochii ln buzunar gi ti auc*i lntr-un loc tainic; ulterior, ei_sint recuperali prin acelea;i mijloace ca gi celelalte'obiecte furate 9i apoi pqi la loc. Aiela;i-lucru se intlmpli ;i cu inima scoasd din piept. 7. Rluficitortl d.etermind o bruscd disfaritie (A1\. De obicei, aceasti disparifie se realizeaz\, prii folosirea unor procedee vrijitorqti sau prin ingelitorie. Magtera il adoarme pe fiul vitreg. Mireasa lui dispare pentru tbtdeauna (l2B). Surorile pun cufite gi ace ln fereastra fetei la care Finist trebuie s[ vini ln zbor. El se rinegte la aripi gi dispare pentru totdeauna (129). Nevasta fuge de la bilbatul ei pe covorul zburitor (113). Basmul cu nr. 150 ne oferd o formi interesanti. Disparifia este provocatd de eroul insupi: el arde cojocul nevestei sale lovi?e de vriji gi ea dispare p'entru totdeauna.' In mod convenfional, putcm trece -in aceea;i 80

categorie si cazul aparte prezentat de basmul cu nr. 125. Un s[rut wijit o face pe mireasS. sd uite totul. Victima este de asti dat[ mireasa care igi pierde logodnicul (Avtt;. 8. Riuf5.cltoral cere sd-i. Jie datd aicthn& s&xt o 'ad.emeyeSte.\[8). Aceasti forml este d^e reguld consecin]a unei invoieli bazate pe insei5torie. lmpiratul mirilor'il cere pe {iu] de lmpirat ;i acesta pleaci de acasi (125). 9. Riufic[toralizgoneste pe cineaa (A e). Llagtera o izgonegtg^{g acasd pe fiica vitregi (52). Popa l;i izgonegte nepo-

tul

(82).

10. Riufdcdtorul porunceste ca cineaa sd. Jie aruncat tn mare (LLo). lmpiratril bagi lntr-un butoi fe fiica lui cu b[rbatul ei si poruncegte ca butoiul si fie aiuncat ln mare (f00). Pdrinfii agazi pe {iql lor,_adormit, intr-o bdrcu}i ;i ii dau drumul pe apa mnrii (138). 11. Riuficitoral urd.jegte o Jdpturd. satt om lucru (Att1. Trebuie si remarcd.m ci riuf[c[torul face adeseori douitrei rele deodati. Existi forme care se intiinesc rareori de sine stdtitor, ele tinzind sd se asocieze cu altele. Vrijirea €ste una din ele. Nevasta igi preface b[rbatul in ciine gi tl alungi (putem nota: Ar!; 139). Ma;tera o preface pe fiica vitregi in ris si o gone;te de acas[ (149). Chiar atunci cind mireasa este prefd.cut[ ln ratfl 9i zboaril intr-aiurea, avem de-a.face. in fipt cu o izgonire,'dqi nementionata in moA explicit (147, l4B). 12. R5.uf[citortl sd.ui,r;e;te o substi.twire (A tt;. In maio{_ta!e3 cazurilor, si aceasrl formd face pereche cu o alia. Slujnica .o-.1,lcf.o.-q pe mireasd in rdtugcl si ii substituie pe propria ei fiici (adicd : Al!.; 147). Slujrrica o orbegte pe mircaia imp[ratului ;i i se substituie (A,$; 70). 13. Riufdcitoruldd l>orwtcd sd Jie ucis ci,tteua (A tr). De !qpt, aceastd formd este o izgonire inodificatd (accentuatd). Ma;tera poruncegte unei slugi s-o ucidd pe fiiia vitregi in

timpul unei plimbiri (t2l). Fata de implrat

porun"ce$te

qlqqilo^r sd-l ducl pe birbatul ei in pddure ;i acolo sd-I omoire (113)..In asemenea. cazuri secere de reguid ca uciga;ul si

.aduci, drept dovadi a omorului, ficatul sau inima iictimei. 14. R[uf5"c5.toral sduir;egte u,n ornor (Ara). O alti formi, in genere doar insolitoare pe llngS celeialt'e tipuri de actiune a rlufdcltorului gi avind meiirea de a le.uttittia. Fala de lrnpirat furl cdma;a nizdrd.l'ani a bf,r:batului ei gi il al

]ii

ucide (Ar!; .l2O). Fralii mai mari .il omoari pe prislea si ii rdpgsc__mireasa (Arl; 102). Sora ia fratelui ?ruitete si it ' ucide (137) 15. Riufdcitorul i.nchide i.n temnitd., tine cu sila fA r5)_ Fata de impirat il inchide pe Ivan in iemnita (fOZ). lninarJ_ tulmiriloril {ine lnchis pe Semion (142).' 16. Riuficitorul arneiintd cu o 'cdsdtorie sil,itd - --- (A \^^16)-t Zmeul o cere de solie pe fat'a impiratutui 10S1.l6a. Aceeasi situafie intre rude: fratele o cere pe sori_sa de solie (AXVI" 65). ' 17. RiufScitorul amenintd cw wn, act d,e canibqlisnt, (Arz\Zmeul o,cere pe.fata de.lmpirat ca s-o manince (t04j.Zlri".il a.mincat pe toli.oamen-ii din sat ;i ultimul firan iemas in viat,i este ameninlat de aceeagi'soartd. (85i. I7a. Aceeasi situafie intre rude (A*uu;.'Sora vrea si-si --" \'^

frateie (50).' lB. Riufd.citoral chinuie

md"nince

t2ictima

in tint.bul nobtii (A 1B)_

Zmet! (113) ori dracul (66) o chinuie noaptei pe fafa a" impirat. vrijitoarea vine in zbor la fatd si ii susb pieptul (li6). I9. Rduflcitornlpornegte rdzboi (Ris;. Imfaritui vecin poine;te rdzboiul (96). Similar: zmeul piriolesie imodritia ti7). cu aceasta epuizd.m formele de aitiune bte reutacatoritrii in cadrul materialului ales de noi. Trdbui" ,e .p,rrr"* il;t; foarte multe basme nu incep cu sivirgirer onLi riu. Existd. gi alte lnceputuri care genere^azd. ad.esea o dezvoltare iaeniica cu cea a basmelor ce incep cu A. Observind mai atent acest fenomen, Butem constati cd aceste basme au ca punct de plecare o situafie anume, ln care eroul resimte lipsa unui lucru oarecare (in original nehaatha, ned,ostacia-,r. t). t"oi ce determini o cdutare, analogi cu cea din basmele inbepiid cu A. De undc gi concluzia cE" lipsa poate fi considerati un echiv,alent morfologic al ripirii, ae piida. Sd analizdm urm5_ toarele cazuri. Fata de impirat furi talismanul lui IvanCa urmare a furtului, lui Ivin ii lipsqte acest talisman. Cer_ cetindu-ne mai departe materialui, constatdm cd. renuntind la momentu_l prejudicierii, basmul incepe foarte ad.eseori diiect cu o lipsi: Ivan ili doregte un palog oii un cal ndzdrivan Atit .rap_tul ctt gi lipsa determind momentul urmd.toretcal rntrrgrr:.rvan pleaci in ciutarea lucrului rivnit sau pierdut. Acelagi .lucru se poate spune gi despre mireasa rdpitd ori, pur gi simplu, despre mireasa ,,lipsd"- g.a.m.d. in primul caz 8S

este mentionat un act atrigind dupi sine o stare de lipsi, il face pe erou si intreprindi o ciutare; ln al doilea, se lncepe direct cu starea de lipsi, cu acelagi rezultat. Am mai putea spune c5. prima oard lipsa este impusd din afar5, iar a doua oard, perceput5. liuntric de erou. Sintem primii care s5. acceptim c[ termenii ,,nedostacia" gi ,,nehvatka" nu sint o alegere perfect reugit[. Dar limba rusl nu are un cuvint care si exprime integral gi precis nofiuceea ce

nea amintiti. Cuvintul ,,nedostatok" sun5. mai bine, dar are un sens particular nepotrivit cu nofiunealn cauz5, ,,Nedo* stacia" poate fi comparati cu cifra zero, care reprezintS" o mirime bine definiti in girul cifrelor. 1 Elementul de care ne ocupim acum poate fi formulat ln felul urmltor:

VIII a.

Unuia din m.encbrii Jamiliei. i.i l,ipse;te ceaa, d,ore;te o&recaye (def. : lipsa; s. conv. : A'). Cazurile de acest fel se preteazS" grets la o grupare. Le-amr putea ea imoirti oe care le lmbraci lmtrraci perceperea nercenereA impirfi duoi dupi formelee pe lipsei (despreaceaitavezipp.16-79), dar ne vom mirgiiri se" le clasificim dupi obiectele care lipsesc. fatd. care ar fi aceste, forme: 1) Eroul nu are o mireas[ (ori un prieten, un om in genere). Acest tip de lips5. este uneori formulat foarte pregnant (eroul intenlioneazi s5-gi caute o mireasi), alteori. nu este nici mlcar menfionat in mod explicit. Eroul este. celibatar;i pleacd. ln lume s5.-gi giseasc5."o mireas[-aga incepe acfiunea; s. conv. : A'1.2) Este necesard o unealidnd.zdrdvand, de pildi mere, ap6", cal, palo; etc.; s. conv.. A'r. 3) Lipsesc minuniliile (f5ri puteri nizdr[vane):' Fasirea-de-foc, rata cu pene de aur, minunea-minunilor etc.; = s. conv. : A'3. 4) O formi specificd: lipse;te oul nizdrivan cu moartea lui Kogcei (cu iubirea fetei de lmpirat); s." conv. : A'4. 5) Forme rationalizate: lipsesc banii, mijloacele de subzistenti etc.; s. coilV. : A'5. Remarcdm ln treacit ci asemenea situafii inifiale din viala de zi cu zi dobindesc uneori o dezvoltare pur fantasticd. 6) Diferite alte forme; s. conv.: ,4.'6. Tot aga cum obiectul raptului nu sd. aibd.

wn lucru

1 Din considerente de ordin stilistic, traducitorul nu s-a oprit asupta comodului, dar prea livrescului ,,non-posesiune" (eventual, ,,non-avere"), care ar reda mai exact intentia autorului. $i s-a vlzut nevoit se recurgi. la termenul ,,lipsi", care prezinti acelagi dezavantaj cu rusescu ,nedostatok", Fi anume - confuzia posibili cu ,,defect", ,,deficien!i". (N.t.)

39

determini ca atare structura basmului, nici obiectul care lipsqte nu o face. Prin urmare, intr-o perspectivd g"""r"f_ morfologicd nu este necesar si sistematizdri toate nytem. milgini la -c-ele principale, tratindu-le pe "?r*iG, celelaite le drept o formd globald. Ajuryi aici, ne amintim fir6 si vrem ci. foarte multe -basme nu incep cu sivir;irea unui rdu sau cu elementul pe care tocmai l-am descris. Aga, de pildd, basmul cu Emelilaprost[nacul incepe cu.prind6re" .tn"i gtiu.i Je cat;";;;;fi_ nac, _ gt nu cu o prejudiciere. Atunci cind comparfm un numir mai mare de basme, rezulti insi ci unel6 elemente specifice pentru pa,rtea meiliand. a basmului sint uneori j;;rrl; Iui., ceea ce putem constata ;i in cazul de mai

La inceputul,

sus'.Prinderea,;i crufarea-unui animal constituie un etemeni trprc, dupi cum vom vedea mai departe. Elementele Teqt?rl a ;1.A sint in genere obligatorii pentru oricc basm din clasa studiat5, punctul ,de innodare i intrigii necunosci"d ;i; torme in afara celor de mai sus.

IX.

sint comunicatte, erowlwi i se o poruncd, el este'trimis und,eii mijlo-cirea, momentul ae tegntur,l;

Nenorocirea sau l,ipsa

ad'reseazd

sau ldsat

o rugdrninte

sd.

plece (def.

sctru

:

s. conv. - B). Aceastl functie introduce eroul in basm. O analizi aminunfiti ne-ar ing5"d.ti r-o a"r.o*prrr"m in pirtilcmai ei componente, dar acest lucru nu este esential peniru icopul p.e gare ni l-am propus. Eroii basmului sint de doud i;Iff; l). Dacd o fati estc rdpitd, dispare cr.-. pe orizontul tatriruiei -.i* '(gi, paralel, d: pe- c-el al ascultitorului) Ivan pt"".a f"-nioil ;i tarea fetei, eroul basmylyi e f.""1, ii' nu fata rapite. de. acest fel pot fi numigi cdutdtorii.2)Dacd.o fat['_ .u,r,r' barat rdpitS. sau izgonitd de acasd ;i Jirut basmului - este il. urmeazd pc cel rdpit,pe celizgonit, fdrl sh ie preocupe de soarta celor.rdma;i, eroul basmului este fata (baiaiul)

ire;iil

sau raptta. tn asemenea basme nu intilnim cdutdtoii, iar eroul de tip poate fi numit eroul-aictirna t. vorn veaea -acest mar Jos dacd.. basmele cu eroi cdutdtori evolueazd sau nu la

rel cu cele clrn a doua categorie. Materialul nostru nu con_ fine exemple ln care basmu-r si urmireas"a .dt pe "e"tetor, t u","-""* ln continuarc

40

prilejul de a formula o definilie mai precisi a eroului.

cit ;i pe eroul-r'ictiml (comparali cu Ruslan si '

Lwclmila+)-

I\Iomentul mijlocirii existi" in ambele cazuri. Imnortanta acestui rnoment constd in aceea cd el determind" plecarea trimiterea eroului de acasd.. - sau - tntr-ajutor, L Strigare Publicd dup,fi, sere eroul, este trdmis sd. ajute pe .cel in neaoie (B-t). De o6icei, impdratul este cel care pune si.se fac[ strigare pu-blicd de ajutoi 9i igi insolegte cererea de ajutor cu figdduieli. e.. Eroul este trimis d,irect sd. sdai,r;eascd o anume Japtd. (B s): Trimiterea se face fie sub forina lrnei poiun"i 'fi" sgb c9a a unei rugimin{i. In primul caz, ea este'uneori inso{itd de ameninfdri, in cel de-al doilea de fdgdduieli; se intimpli ca ameninflrile sd alterneze cu- promisi"unile. 3. Erowl este l,dsat sd pl,ece d,e acq.sd lil t;. ln asemenea cazu.ti, ini,tiqtiva plecirii ievine deseori erouiui insusi, gi nu celui care il trimite. Pirintii igi dau binecuvlntarea.l Aiteori eroul.nu igi dezvdluie adevdratul scop. Cere ingdduinfa de a se plimba etc., plecind de fapt la lupt[. 4. Ncnorocirea este comunicatd (lia). Mama povestegte fiului de,ripirea fiicei ei, sd"r'ir;iti inci'inainte ca el si se fi ndscut, dar nu il roa6[ in nici un fel s-o aiute. Fiul pleacd in ciutareg. surorii ripitc (74). De celc mai-multc ori insi nu parmlu slnt cel care ,povestesc nenorocirea, ci o. babi, un om

inljmplitor etc.

,

^intilnit Csle patru forme examinate.pini acum cornporti. un erou i

_ gdutitor. Urmitoarele vor fi diiect legate de 6roul-victimi. Structuratasrnului cere in mod neceiar ca eroul sd plece 4: .""+.r4. Dacd acest lucru nu se realizeazLi prin actul pieju. dicierii, basmul folosegte in acelagi s"op mo*"niul de tegituie., _ 5. Eroul,.izgonit e'ste dus de'acasd. (85). Tatil d"uce in pidure pe -fiica izgoniti de mama vitr'egn. Aceasti foqml este foarte interesant[ din mai multe punlte de vedere. Actiunile tatdlui slnt inutil" a""e ;d ii"rira"il;gi;: i.ii; ";i; i"Dar basrnul cire ca'in ar putea merge qi singurf, in pidure. mrm-entul de legd.tura sd figuieze pdrinli care igi trimit copttt de acasl. Putem ardta c5. forma dati este'o alcituire

seculdarS, dar acest lucru nu se inscrie inperspecti"i*oif"logiei generale. Trebuie si consemnlm ci -si fata de impirat cerutS. de zmeu este dusl de acasd, dar 'pe malul ,irarii. Spre deosebire de cazurile. precedente i"r'a, pr"r"ria "ri" ]f"t.i l. strigarea de ajutor, lansatf simultan cu .d.ucerea 41

locul hotirit. Chemarea intr-ajutor, gi nu ducerea fetei de impirat pe malul m[rii, este ins5. cea care determini des{i;urarea acfiunii, din care pricinl trimiterea de acasi nu poate constitui un moment de legituri in aceste cazuri. 6. Eroul cond.amnq.t I,a moarte este l,d.sat i.n taind. sd, scape (-B 6). Bucetarul sau strelelul o cruld pe fatd (biiat), ii 'dn drumul, ucide in locul ei o fiari oarecare pentru a nutea dovedi_cu. ficatul gi inima acesteia ci a ucisiata (121,'ll4). Am definit mai sus elementul B ca fiind factorul iare deteimini plecarea eroului de acasi. Dac[ trimiterea sau izgonirea {ac necesar ca eroul

si

plece de acasi,

ln cazul de riai

sus

el capit[ posibil,itatea de a o face. Primul caz este definitorit' pentru eroul c[utitor, cel de-al doilea pentru eroulvictim5..

-

7. Se ci.ntd. wn ci,ntec d,e jal,e(B ?). Aceasti formi este specifici in cazurile de: ucidere (il ctnti fratele rdmas ln viiti etc.), vrijire lnsoliti de izgonire, substituire. Clntecul faie astfel cunoscuti nenorocirea si determinS. contraacfiunea.

X.

sau se kotdrd;te sd tntreprind,d. concontraacfiunea incipienti; s.-onv. : C). Acest moment este caracterizat prin cuvinte ca: ,,Di-ne voie, impirate, sd.-!i ciutdm fetele" etc. Se lntlmpli ca el 9i nu fie marcat prin cuvinte, dar se lnfelege, fire;te, ci hotdrlrea eroului precede clutarea propriu-zisi. Aceit moment este specific doar pentru basmele in care eroul este un cdutitor. Eroii izgonifi, ucigi, vrijifi, substituili nu cunosc nizuinfa, voinfa de eliberare, drept care elementul acesta. lipsqte ln basmele respective. Cd.utd.torul, acceptd

traac,tiunea (def.

XI. Eroulpl,eacd.d,e acasd. (deI. - plecarea; s. conv. : t). Aceasti plecare reprezinti un lucru diferit fafd de absenfa temporar[, notat[ mai lnainte cu semnul convenfional ,,&''. Plecarea eroului ciutitor este de asemenea diferiti fati de cea a eroului-victimi. Plecarea c[utdtorului are drept sbop tocmai clutarea victimei, in timp ce plecarea eroului-victiml constituie lnceputul acelui drum firi ciutiri, de-a lungul cd.ruia eroul va trece prin felurite aventuri. S[ facem gi
!iuge1, este firul clutitorului. Dac[ ins5. basmul comporti o fatd._izgoniti fd.ri si apari;i un erou ciutitor, naraliirnea lI urmd.re;te pe eroul-victimi. Semnul convenfional f marcheazl drumul eroului, indiferent de faptul daci'este ciutitor sau nu. In unele basme nu intilnim-de loc o deplasare ln spaliu q-eroglui.,lntreagaactiune se desfigoard in'tr-un singui l6c. Alteori plecarea este, dimpotriv5,- accentuatd, capttd un caracter de fug5. - Elementele A,B,C, t constituieimpreunS" punctutrd,e innod,are a intrigii basmului. Ii urmeazi desfisurarea acliunii proprru-zrce.

Un nou personaj igi face aparilia: ii putem spune d,onatoruJ sau, mai precis, furnizorul. De obicei el este lntllnit ab_solut lntimplitor.pe drum, ln pidure g.a.m.d. (vezi cap. VI, formele de aparifie a personajblor). Fi6 cd. este'cdutdto-r, fie cd este victimd., eroul obqine de la el o unealtd (de regutd ndzdr[vani), care ii va permite si pund. capit Inainte de a obtine unealta nizdrdvani, eroului"i"o-8iiii. li este dat s5. fie ln miezul dltorrr. actiuni foarte aiieiit", caie ;;;.;;i -toate la intrarea uneltei .iirdrirrane tn poseiia lui.

XII. Eroal, este pus la i,ncercare,iscodit, atacal etc., pregdtind,u-se astJel, i.narmarea lui cw unealta ndzd,rduand iaicu ajwtorul, nd.zd,rduen (def. : prima {uncfie a donatorului; s. conv.

l.

:

D).

Donatorwl, i,l tncearcd pe erow (D 1). Baba-Iaga

o pune

fati si faci treabi in casi i58). Bogatirii pidurii ii-proqun eroului si le slujeasc[ trei ani lncheiafi (t23). Tref ani pe

slujbi-la negustor,(ralionalizare sub presiunea vielii cotidiene; 66). Trei ani de slujbi la podul plutitor, fdri Simbrie (71). Eroul trebuie si asiulte f8r[ si'adoarm[ viersul de guzli* (123). Mdrul, rlul, cuptorul oferi o hrand extrem de simpl[ (64). Baba-Iaga li propune eroului s[ se culce cu ei (104). Zmetl li propune si ridice o piatri grea {fJl (71). Aceasti cerere este unebri scrisi pe piati[, alt5ori, glsind. piatrS. mare, fra]ii lncearci din proprie ini]iativd. -9 s[ o.ridice. Baba-Iaga li propune eroului si phzeasci'o herghelie de iepe (94)- etc. - 2. Donatorul, i,l, salwtd. ;i i,l iscodegte fe erou (Dz). Putem considera aceasti formi drept o formi diminuati a lncercirii. Salutul gi iscodirea slnt prezente gi in formele mai sus de

43

amintite, dar nu au cqracterul unei incerciri, pe care nu fac decit sd. o preceadd. ln ultimul caz, insi, inceicarea lipseste. iar iscodirea dobindqte caracterul unei incercdri ind'ireiteDacd eroul rdspunde grosolan, el nu obfine nimic, daci rdspun^de _cuviincios, i se di un cal, un palo; etc. 3. Un muribwnd seu un tnort cere sd,-i se'Jacd. wn seraiciw (Dt). 9i aceasti formd lmbracd uneori carcaterul unei lncerc5.ri. Vaca il roagl pe erou: ,,Nu-mi mlnca din carne" aduni-mi ,oasele laolaltS, leagd-le intr-o basma curatd, in gridin[ si le r5.sid.e;ti, de mine mereu si.-fi amintegti gi zi de zi sd le stropqti' (56), Taurul rosteste cr* a.""aii rLeiminte in basmtrl nr. llT.Intilnim o alti formd de rugdmiite cu destinafie postumi in basmul nr. 105, in caro tai5l aflat pe patul de msarte propune fiilor sii si petreacd trei nopfi pe mormintul lui. 4. Captivul cere sd Jie eliberat (Da). Omul-de-arami cere eroului si-l elibereze din captivitate (68). Dracul este inchis intr-un turn gi il roagi pe soldat si-l elibereze (130). Urciorul scos din api cere si fie spart, cu alte cuvinte, aunut inchis in el cere s[ fie eliberat (ll4). - .1'. Idem, dar cu ciderea prealabild a donatorului in captivitate. A;a, de pildi, dacd. in basmul nr. 67 este oriirs duhul-pidurii, aceastd. fapti nu poate fi considerati o fuirctie de sine stititoare: ea nu lac-e deiit sI pregdteasci rugd.mintLa ulterioari a captivului. J *D"n. S. "otrrr. S;_Eroul este rugat -sd crulc pe cincua (D6). Am putea considera aceasti fo-rmi drept o subdiviziune a preced^entei. lntr-adevir: .rlgiminte"_ fie pieceaate ae o :";1;.A:1i; eroul ia la ochi un animal,"si" vrea si-l omoare. Eroul prinde o gtiucd ;i ea il roagi. si-i dea drumul (100 b). Eroul ii la ochi mai multe animale gi toate il roagd sa le lase cu viati. (g3). .6.. Erowl, este .rigat sd arbitre1e t"ti-o^ urragr.il roagd si imparti lntre ei un toiag;i om[turi (t0Z). Cei aflali in ceartf, nu formuleazd intotdearina ca atare iusimintea. lor. Eroul propune_xneori din proprie inifiativii." o impdr,tire (s. conv_._: D'6). Fiarele nu pot fmplrfi un sfirv: eroul il imparte (97). - 7. Alte rugd.ninti (D7). La drept vorbind, rugdmintile formeazra o clasi independenti, iar^formele lor d.ar putem considera in mod conventional, spre -"subcldse, a evita un sistem prea lncircat de notare, toate varietdiile drept clase.

tirii di:'b;i

Dnpi definirea formelor principale, celelalte pot fi considerate ln ansamblul lor. $oarecii ll roag['pe erou si le dea de mincare (58). Holul roagi pe pigubit si-l ajute la ciratul lucrurilor furate (131). Urmeaz6. w caz care poate fi trecut sirnultan la doul clase: Kuzinka prinde o vulpe. Vulpea ll roagi: ,,Nu md ucide (rugirnintea,de a fi ciutat, Di), ci prijegte-mi in unt o gdini rnai gras5" (a doud rugirninte, D7). Cum rugimintea aceasta este precedatS. de prinderea vulpii, cazul poate fi notat cu semnul convenlional .Df. Iati un alt caz, diferit de primul, d.ar comporttnd gi el o amenintare prealabili sau punerea,solicitantului lntr-o situafie fdrd. iegire: eroul fur5. hainele unei fete la sclldat si ea li cere s[ i le dea lndlrit (131). Alteori, situatia f[ri iegire nu este lnsoliti de o rug[' minte'(puii de pasdrestauin ploaie, copiii chinuie o pisici): Eroularein asemenea cazari prilejulsi facd un bine.Cu alte cuvinte,are lnmodobiectiv d6 ficut fata unei incerclri, depi subiectiv eroul nu percepe lncercarea ca atare.-S. conv.:D'i. 8. O Jdptu,rd. ardjma;d Ancearcd sd-|. d,ucd. la ficire pe crou (D 8). Vrljitoarea incearcl si-l bage pe erou ln cuptbr (62). Vrijitoarea incearcS. noaptea si taie capetele eroilor (60). Gazda lncearcl noaptea si arunce pe oaspeli drept hran5" goliclanilor (122). Yrdjitorul incearci s5.-l omoare pe erou lSslndu-l singur pe munte (136). 9. Fdptura nrd.jma;d. intrd i,n luptd cu eroul (De). BabaIaga se lupti cu eroul. Intilnim foarte des lupta intr-o cdsufi ln pidure cu diferilii locuitori ai codrului. Lupta are caracterul unei lnclieriri, unei certe urmate de bitaie.

10. 5a aratd erowlui unealta nd.zd,rd,tand., i se propune un ei (DLo). Tllharii li arati - o bltl (123), negulitorii ii arati tot felul de minun[fii (122), mogul ii arati un palog (151). Toli ofer5. unealta nizdrlvani'ln vederea unui schimb. schirnb pentru oblinerea

XIII. Eroul

reaclioneazd

la actir,rneq. viitoyului

ilonator

reacfia eroului; s. conv. * E). In majoritatea cazurilor reaclia poate fi sau pozitivi, sarr negativi. l..Eroul Jace Jald, (nu face f.a!d) i.ncercdrii (EL). 2. 4roul, rd.spwnd,e (nu rdspunde) La salwt (Ea). 3. Eroul ad,wce la i,nd,eflinire (nu aduce la' tndeplinire) rugdmintea mortutui (Et).' (clef.

:

44

6

-

Mmlologia basmului

-

c.

2495

4. Eroul,

d,d drumul captiaul,ui (En). 5\. ?roul- cruld. .pe ccl care i,i cere sd.-|, lase cu viatd. (E c'ertau .6. Eroul Jace i.mpdrleal,a Si i.i i,mpacd. l>e cei ce 5^.

._

l,

ie

aflali ln disputi (sau cearta nelnso-atrage mai adesea dupi litn de o rugdminte de imp[r]ealn) sine o alti reacfie: eroul Ii in;dd. obligindu-i, de pildd, si Slerge 9upi sigeata trasi din arcul lui, iar el i;i insqegte intre timp ,obiectele care declangaseri cearta (EfI). 7, Er6wlJace wn. alt seruiciu iarecare (F]7). iJnebri, aceste servicii corespund ruglminlilor ce ii fuseseri adresate, alteori slnt dictate pur .;i simplu de bunitatea eroului. Fata (E6). _Rugdmintea celor

di de mincare cergetoarelor care trec prin fala casei (65). Formele cu caracter religios ar putea constitui o subclasi aparte.

Eroul aprinde un butoiag de timlie spre slava Domhului. Am putea include ln aceea;i subclasd si 'ln caz comportind o rugiciune (66). 8. Eroul, scapd. d,e cursa. ce i se i,ntind,e atacind, pe ard.jmas

cw mijloacel,e pe care'acesta uoia sd. I,e Jol,oseascd. i,mpotriaa Lui (E8). Punlnd-o pe Baba-Iaga s[-i arate cum se intrd in cuptor,

eroul o inchide acolo (62). Eroii se imbraci in taini cu ve;mintele fiicelor Babei-Iaga gi le imbracd pe acestea cu aie lor; Baba-Iaga se lasi tngelatd gi igi omoari fetele (60). Vrijitorul rimine el lnsqi singur pe muntele pe care voia sd-l pirdseasci pe erou (136). 9. Eroul, i,nainge (sau nu lnvinge) Jd.ptura vrdjm,agd. (Es). 10. Eroul acceptd. sckirnbul,, d.ar Jol,osegte d.e i,nd,atd. puterea nd.zd,rd.uand. a obiectului primit i,mpotriaa cel,u'i care i-1, ddduse (E10). Mo;ul oferi cazacului palogul care seceri singur pe dugmani in schimbul butoiului nizdrivan. Cazacll accepti schimbul gi poruncegte de lndatd palo;ului si-i taie mo;ului capul, reintrind astfel in posesia butoiului (l5l).

XIY.

Unealta nd.zd,rd,aand. intrd. i,n posesia eroutrui (def. : lnzestrarea, obfinerea uneltei nizdrivane; s. conv.: F). Unelte nS.zdrdvane pot fi: l) animale (calul, vulturul etc.); 2) obiecte din care apar ajutoare nizdrdvane (amnarul cu cal, inelul cu voinici); 3) obiecte care au o lnsu;ire miraculoas6, cum ar fi, de pildd, ghioaga, palogul, guzla, bila gi multe alte obiecte; 4) calitfli diruite diiect, cum ar fi forfa, capacitatea de a se transforma ln animale etc. Atribuim deocamdatd conventional tuturor acestor obiecte

-

t6

-

ale transmiterii denumirea de unelte nizdrivane.l Formele de transmitere slnt urmitoarele: l. (Jneq)ta nd.zd,rduand. este transrnisd' direct (F1). Acest tip de transmitere are adeseori caracterul unei rdsplltiri. Mbgul diruie;te un cal, fiarele din codru diruiesc fiecare clte un pui ;.a.m.d. Alteori, in loc si capete un animal, eroul capttl capacitatea de a se transforma in animal (pentru am[nunte, vezi mai jos, la ^cap. VI). Unele basme se incheie tocmai cu o risplitire. In asemenea cazuri, darul prezinti o valoare materiali oarecare ;i nu constituie o unealti nizdrivani (F'). Dac[ reacfia eroului a fost negativl, transmiterea ioate sd nu aibi-loc (F neg.) sau poate Ji lnlocuiti cu o crunti rizbunare. Eroul este mlncat, transformat ln stani de ghea!5., aruncat sub o stinci, i se taie o curea din pielea spindrii (F contr.). 2. Unealta este ind,icatri (Fz1. Baba arati stejarul sub care se afld corabia zbur[toare (83). Mogul arati pe !dranul cle la care poate fi luat calul nizdrivan (78). 3. Unealta este prod,usd. (Fs). ,,Vrfljitorul a iqit pe mal, a desenat pe nisip b barci ;i a spus: Ei, fralilor, vedeli voi vedem!-Agezafi-vi in ea!" (78). barca asta?

-Oeste aind,utd. gi cumpd.ratd' (Fa). Eroul cum4. Uneal,ta p5.rd o gdini ndzdrdvani (114), un cline;i o pisici cu puteri

nizdrivane (112) etc. Producerea uneltei nd.zdrivane la comandd. constituie o formi intermediari lntre cumpirare gi producere. Eroul comandi fierarului un lan! (60); (pentru asemenea caznti s. conv. : F$). - i'nti'mplare uneal,ta n'd'zd,rd.uand. (saa 5. Eroul, obl,ine din o gisqte) (F5). Ivan vede un cal pe cimp gi il incalec[ (73). Eroul

d[ din lntlmplare

peste copacul cu mere nizdrivane

(113).

cu d,e l,a sine fwtere dintr-o dati o scarl trecind muntele (93). Ivirea bruscd din pimint (FvI) reprezinti o forml aparte de aparifie de sine stititoare; pot apare astfel: tufiguri nizdr[vane (56, 57), mlSdile, un ciine si u^n cal ndzdrdvan (117), un pitic. 7. Unealta nd.zd,rd.uand. este bd.utd. sau mi'ncatd. (F7). Strict vorbind, nu avem de-a face cu o formi a transmiterii; cu

6.

Uneal,ta ndzd,rdnand. apare brusc

(FG). Apare

1 Vom

vorbi mai aninunlit in cele ce urmcazi despre raporturile dintre uneltele

ndzdrdvane.

47

toate acestea, forma respectivd poate fi coord.onatd convenlional cu cazurile amintile. Trei'biuturi dau o fortn nlmaipomenitl .(68). Mincind miruntaiele unei pared'"*ii-'ao^Dtndesc drferite insusiri miraculoase (ll4). ' 8. Unealta ndzd,rdaand este Juratd inr;1 eroul furi calul d-e la Baba-Iaga {94). Eroul tuie obiedtet; p" ;;"-;;;";;; c:l ce recurg la.impirfeala lui (ll5). Folodirea uneltei ndztmpotnva personajului care a schimbat_o pe alt :I?l-1o", recuperarea acestuia din urmi poate ,fi gi ed soco?,?t"..t,St

trte drept o formi special[ de fuit. ,_,?. .i;a, ?iJtrite per.soyaje se fwn ele i.nsele la d,ist'ozi!,ia eroul.ui (f'). a9 pildd, un animal poate si-i ddruiascd. eroului po, ll ;a-u ii poate oferi direct serviciile sale, d5"ruindu_se tel pe sine insugi. Sd comparlm urmitoarele cazuri. TII-I" Ualul nu este intotdeauna

dat direct sau intr_un amnar: uneori d.onatorul t""" J""tt re-t.*""ice formula maeici ^u prin rostirea cireia,calul poate fi ch;;;l. i"-iiiti*iii-3rr, Ivan nu primqte de fapt^nimic, afari doar de ar"ot"i aJ a. dispune de un ajutor ni.zdrdvan. lntilnim o situatie iden_ trca atunci cind solicitantul ii dd lui Ivan dreptul de a dis. pun_e de el. $tiuca ii spune lui Ivan formula piir, ."r" oortl Ir chematd (,,doar sd spui: la porunca gtiucii., baci. rn tlne, este omisi. chiar gi formula, lnimaluletc.). piomitlnci pur si^ simplu: ,,i!i r.oi fi 9i 6u a" fofor'.ina;;;;. ;r!;;lrJ de-a lace cu un element din aceeagi categorie_eroului'i se pune la dispozifie o unealtd ndzdidvani."in D"rrouna mrlului respectiv. A.gpalelc devin apoi ajutoirele ndzdri_ "ni_ vane ale lui lvan (F'n). Se intimpli adeseori t"loiii" fipturi nizdrlvane ia ipara fdrd n'ici ;;"i;i;"";r;ii;;, "" si rdsar.i brusc in drumul erourui, oferindu-i s;iiiii;"il;ai devenind ajutoarele.lui nizdrdvane (Ff). c"i ;;i;d;;";:;rit personaje cu-.insugiri neobignuite sad fnzestrate cu calitdti mrraculoase drn cele mai diverse (Fldminzild, Setili, Gerilili. , lnainte d.e a continua enumerarea functiilor. sd rdsoun_ dem mai intii la intrebarea: care sint f;il;i;-;;;;;ffi;;; a:{r9 varietifite de elemente D (pregnii;;; ;";-r-i;;;ii; 11 ti (transmrterea) ?z Trebuie doar sd" remarcdm ci o reactie I ln original, Obiedalo, Opiaalo, MoNz-Tleshtr, (rL. I Problcma legdturilor dintre tipuri va fi tratattr mait.j.arndn.nlit

Iucrdrii,

4it

in ultimul capito!

?l

negativi a eroului atrage dupi sine nrmai F neg. (transmi. terea nu are rerea areloc) toc) sau sau -.F' F contr. (eroul care a. r. .(eroul a sriforit sriferit esecrrl suferit esecul este crunt pedepsit). In cazul unei reaclii pozitive lntiinim urm[toarele combina]ii : I. Funclia pregdtitoare

a

d,onatovului

J

nccrcart':r

I

scoclirea

Fl Transrnitcrca l-'! Ilrlicaf ia

lli'ntativa cle or.nor

I-ui:tiL (flcrta rlc schinrlr

II. Formele d,e transmitcye a unclled ndzdrduane

. .IJ8

.....1)s ..

..

I)1o

Fl Frc'ducc-rca F4 'rrinzarca )i5 Giisirca F6 Aparilia F? inghilirea F8 Furtul F$ Ofcrtr de scrvicii

Din aceasti schemd rezulti ci legiturile slnt extrem

de variate ;i,_cd, prin urmare, putem cinstata

t"

multrple posibilitS.fi de inlocuire a unor varietd,ti "".JmUi" cu altele. La o analizd mai aminunfitd, sintem frapati indi de faotul ci. anumite combinafii- iip';;; rJ, plici parfial-prin insuficibnfa materialurui t"tci.it,-a* trebure si arit[m cd. unele din aceste combina]ii absente ar fi fost -nelogice. Ajungem, +.a"i,-f""concluzia ci existd ttpurl de legdturi. Dacd", Ia determinarea tipurilor, am lua c.a_punct de plecare formele de transmitere a uneltei niz_ drd.vane, am putea doud tipuri de legdturi: l. Furtul uneltei.stabili nizdrd.vane, iegat de o" tentativi de nimicire a _eroului (prd"jire etc.),' a""rrge*i"t;;;';l;; o impdrteali, de oferta unui schimb. 2. Toate celelalte forme ale transmiterii si obtinerii legate de toate celelalte. forme pregdtitoare. ft"gfrrli;t;; de a face o impdrfeald line de tipui%i doilea aac"a imoer_ leala este realmente -fdcutd, dar he primul tip dacd eioul ii in;ral5 pe cei in disputi. Mai putem ,"muica si faptul ca gasrrea, cumpd.rarea ;i aparilia bruscd, de sine stita._ toare, a uneltei nlzdrdvane sau a ajutorului nizdrivan apar cel mai adesea in basm fird nici b pregitire. Bie .i"t

;;';;rl.-I;;"i.

;;"#

49

forme rudimentare. Dac[ insi ele sint totugi pregdtite intrun fel,legitura line de formele celui de-al doilea tip, si nu de ale primului. In aceeagi perspectivd poate {i abordatS gi problema caracterului donatorilor. Cel de-al doilea tip include cel mai adesea donatori binevoitori (cu exceplia celor care cedeaz| de nevoie, dupi o lupti, unealta n5.zdrivanl), in timp ce primul tip prezinti donatori vrdjma;i sau, ln orice caz,ln;elafi. Nu mai avem de-a face cu donatori in sensul propriu al cuvintului, ci cu personaje care furnizeazd. de nevoie eroului unealta rivnitd. In cadrul formelor fiecirui tip, toate combinaliile slnt posibile ;i logice, chiar dacl nu le intilnim in fapt. Aga, de pildi, donatorul recunoscitor sau donatorul care l-a incercat pe erou poate transmite, vinde sau produCe unealta nizdrivand, poate indica eroului unde se afl6 ea gi cum poate fi obfinuti etc. Pe de alti parte, unealta nu poate fi decit furati sau luat[ cu forla ln cazul unui donator ingelat. In afara acestor tipuri, combinaliile devin nelogice. Cici este nelogic ca eroul s[ fure de la Baba-Iaga minzul o dati ce a dus la bun sfirgit operalia dificild" pe care ea il pusese s-o fac5. Cele spuse mai sus nu inseamnS. ci asemenea combinalii nu existi in basm. Ele existl, dar povestitorul trebuie s[ gdseasci in aceste can:lri motivlri suplimentare pentru fapteie eroului siu. Iati un alt exemplu de legdturi nelogicd cu o motivare {oarte transparentd.: Ivan se lupt[ cu mo;ul; in timpul luptei, mogul Ii dd" d,in greseal,d. s[ bea apa puterii. Acest ,,din gre;eali" devine lesne de infeles daci facem o comparalie intre acest caz ;i basmele in care licoarea este dati de donatori recunoscitori sau, in genere, binevoitori fafi de erou. Vedem dar cd nelogicul legiturii nu il handicapeazd. pe povestitor. Daci apucim pe o cale pur empiricd, vom fi nevoifi si afirm[m ci toate varietifile elementelor D gi F sint interganjabile intre ele. Iati citeva exemple concrete de legituri. Tipul, 2. DlElFl. Baba-Iaga il obligi pe erou si duci la piscut o herghelie de iepe. IJtmeazi. o a doua incercare, dusd la bun sfir;it de erou, care prime;te calul (95). D2E2F2. Mogulicl il iscodegte pe erou. Acesta rdspunde grosolan ;i nu primegte nimic. Apoi se lntoarce, rispunde cuviincios ;i obfine calul (92). 50

DsEsFl. Aflat pe patul de moarte, tatil i9i roagi.feciorii vegheze trei nopfi pe mormintul lui. Prislea ii indeplineste rusdmintea 9i primegte un cal (195)' 'peBaf vr. Tdur'a;ril ti roag[ pe copiii impiratului sd-l taie, si-l ard[ gi cenuga sd i-o imprfulie pe trei straturi de flori. Eroui ii ascult[ rughmintea. Dintr-un strat cregte un mlr, din al doilea se ivegte un ciine, din al treilea*un

si

cal (llB).

prprlir. Fr4lii g[sesc o piatrd mare. ,,N-o putem oare urni din loc?" (lncercare fdr[ prezen]a unui personaj care s[-i incerce pe eroi). Fralii mai mari nu izbutesc, prislea migcd piatra-din loc; sub piatr[ este o hrub[ in care Ivan gdsegte trei cai (77). " AceastS" listi 'poate fi continuat| ad libi'tum. Trebuie doar sd remarclm-ci in cazurile de acest fel nu numai caii pot constitui obiectul transmiterii, ci gi alte daruri nilzdrd"vane. Am ales numai exemple cu cai pentru a sublinia inrudirea morfologicd.

Tipwl

1.

polivrpa. Trei personaje igi clisputi proprietatea unor obiecte nizdrivane. Eroul ii pune si fugi cit i-or line puterile 9i i;i insugegte intre timp obiectele nizdrdvane, (o cdciuli, un covor, o pereche de cizme). I)8EBF8. Eroii nimeresc la Baba-Iaga. Noaptea, ea \zrea si le taie capetele. Eroii o ingal[, ficlnd-o s[-gi omo,are fiicele. Frafii-fug, prislea furi basmaua llzdrivann (61). proBrope. Eroul este slujit de $mat-RazlJm, un duh nevlzut. Trei negustori li oferil ln schimbul lui o lidi{d (grbdind), un topor (corabie) gi un corn (oaste).. Eroul acceptd schimbul,-dupi care i;i cheami lnapoi ;i slujitorul nevdzut.

Constatlm ci permutarea varietifilor in limitele fiecirui tip este intr-adevir practicati pe scari largd. .Se ridici tnii o altl intrebare: nu sint oare legate anumite obiecte

ale transmiterii de anumite Jorme ale acesteia, cu alte cunu este lntotdeauna dat calul, dar furat intotdeauna vinte etc.? Degi analiza noastri privegte excluzburitor covorul ti" f"""tiife ca atate, putdm ardta -(fird s[ 6 denionstrdm) ci o asemenea normi nu existi. Calul, care este cel mai adesea ddruit, este furat in basmul nr. 95. $i, dimpotrivi, basmaua nizdrivan[, care il scapi pe posesor de orice ur5l

miritor, basma de reguli furatd, este diruitd ln basmul nr. 94. Corabia zburiloare este ;i construiti, ;i diruiti, ;i indicati eroului ln aga fel ca s-o'poata sasr. Si revenim insi la'enumerarea^funcfiilor lndeplinitc de

personaje. Doblndirea uneltei ndzdrd.vane este u?mat[ de folosirea qi sau, atlnci clnd unealta aceasta este o fipturd rrrg, de ajutorul direct acordat de ea la porunca er6ului. Prin aceasta, eroul-pierde aparent orice importanfi: el nu mai face nimic, ajutorul nizdrd.van face totul pentru el. $i totugi importanla eroului sub raport morfoiogic este foarte mare, deoarece lntreaga narafiune este co-nstruiti pe intenfiile sale. Aceste intentii devin manifeste in diferitele porunci date de erou ajutoarelor sale. Putem si formulim acum o definifie mai precisi a eroului decit cea la care am recurs mai lnainte. Eroul basmului fantastic este fie ujl per_so-n?j care a avut de suferit de pe urma acliunii riuf,i"citorului in punctul de innodare a ihtrigii (respectiv, care suferi-$n pricini cd ii lipsegte un lucru-sau o fiinli oarecare), fie un personaj care acceptd. si curme nenorocirea sau lipsa ce chinuie un alt personaj. ln ambele cazttri,eroul este cel care, in cursul acfiunii, dobindqte o unealti nizdrEvani (un ajutor nd.zdrlvan), de care se folosegte sau este slujit.

XY. Eroul, este ad,us*tn zbov, cd.lare, pe jos-l,o l,ocwl afld obiectwl, cd.utd.rii l,ui (.def.: ileplaiarea spaliali lntre doui lmpirifii, cdliuzirea; s. collv. i C). De reguli, obiectul ciutirii se afli intr-o ,,altL" lmpirH.!ie, pe un alt tirlm. Aceasti impirdfie este fie foarte departe pe orizontal[, fie foarte, sus ori foarte afund pe vertical5. Mrjloacele de comunicalie pot {i acelea;i in toate cazarile, dar marile indl{imi si marile adincimi dispun de ynd,e s9

forme specifice. l. Eroul, zboard prin aer (Gr). ZboarS. pe un cal (104), pe o pasire (121), in chip de pasire (97), pe o corabie'zburitoare (78), pe covorul zburdtor (113), pe spinarea unui uria; sau a unui duh (121), ln caleagca dracului (91) g.a.m.d. Zborul pe o paslre este uneori insolit de urmitorul am5nunt: pasirea trebuie hriniti in zbor, de aceea eroul ia cu:sine un taur etc. 2. Erowl, se depl,aseazd. pe pdrni.nt saw pe ap'd. (Gz). Cdlare pe cal sau pe un lup (102), Pe o corabie (138). Ciungul duce 52

pe olog (1lS), ll-lt;ritul trece riul inot pe spinarea clinelui (l12).

afi ii arati drumul il duce la'tata de impirat (08). 4. Eroal,ui i se aratd. d,rumul, (Ga). Ariciul ii arati drumul spre friliorul ripit (64). 3.

Erowl, este condws (Gr). Ghemul de

(129). Vulpea

5. Eroul

se Jolosepte d,e mijl'oace irnobile de comuni,cali,e pe scar[ (93). G5segte o trecere subterani Se urci {GE). (81). o urm:azA Merge pe spinarea unei gtiuci uriage, ;i treclnd apa ca peste un pod (93). Se lasi in jos pe curele etc. 6. Eroul urmd.regte a urmd. de si.nge (GG). Eroul ll lnvinge pe locuitorul colibei din pidure, acesta fuge ;i dispare sub o piatri. Mergind pe urmi de singe, Ivan gisegte intrarea lntr-o alti impflrdfie. Cu aceasta am epuizat formele de deplasare a eroului. Trebuie s[ remarcdm cf,, uneori, transportarea eroului, ca funcfie aparte, nu apare in basm. Eroul ajunge pur gi simplu unde ii trebuie, cu alte cuvinte, funcfia G este o continuare {ireasci a funcliei t. ln asemenea cazuri, func}ia G nu este

fixati.

XY"I. Eroul' 9i rd.wJti.cd,torwl, i,ntrd. i'n lw'ptd. d'irectd' {det. lupta; conv. : L). - Trebuies. de la bun inceput. si delimitim aceasti formd de inciierarea cu dcnatorul vrijma;. Cele dcui forme se deosebesc dup[ consecinle1e 1or. Daci ,in urma unei intilniri cu un dugman, eroul capit|, uneal,ta necesard cS"utipii lntreprinse de' el; avem de-a face cu elernentul D. Dacd lnsi, 6 aate invingf,tor, eroul intri in posesia obiectului c5utdrii, doblndqte c-eea ce fusese trimis s[ dobindeasci, atunci avem de-a, face cu elementul t. L Ei se l,uptd. in luptd' d,reaptd (LL). Din aceasti,categorie face in primul rind parte lupta cu zmeul sau cu CiudoIudo* (68), precum ;i lupta cu o oaste dugrnand, cu un voinic etc. (122). 2. Ei se intricintre ei (Lz). In basmele umoristice, lupta ca atare lipsegte uneori. Dupi ce igi arunci unul altuia tot felul de-cqvinte de ocard (uneori intocmai cu cele spuse inaintea unei lupte adevirate), eroul 9i riuficitorul se i;t;1"tt" ui. elltat ae 9ii"t"ilt ,", "ro',rl invinge. Tieq""l pune zm3ul pe fugn storcind tn pumn o bucati de brlnzi

lr ii it I

ir I

1i

li

i I

ln locul pietrei, ori ficindu-l si creadl ci o lovituri de ghioagd la ceafi este, de fapt, fluieratul siu etc. (85). 3. Ei joacd cd.r!,i (Ls). Eroul si zmeul (dracul) joac5. cdrfi (113, 90). 4. Basmul nr. 50 comporti o formi aparte. Zmeoaica li propune eroului: ,,Si meargS. Ivan, fiul de impdrat, si se cintireascd. ;i m-oi cintiri ;i eu, s[ vedem care p€ ca1s.'dr

-

XVII. Erowtr este i,nsemnat (def..: rnorcar€a, insemnarea; S. COnv. : I).

L

Semnwl se apl,icd. pe corp (I1). Eroul este

rlnit'in tim-

pul luptei. Fata de impirat ll trezqte inaintea luptei rdnindu-l u;or cu culitul pe obraz (68). Fata de impdrat il

inseamni pe erou cu inelul pe frunte (114). Ea il siruti gi o stea i se aprinde in frunte. 2. Eroul, primegte wn inel sau un ;tergar (I2) . Cele doud forme slnt reunite in acele cazuri cind eroul este rinit in luptfl, iar rana este legati cu batista fetei de impirat sau cu cea a regelui.

XVIIL Rd.ufd.cd.tdrul, este |nains (def.: victoria; : V). l. Este i,nJrint i,n luptd dreaptd. (Yt).

s.

conv.

2. Este inJri,nt in

i,ntrecere (Yz).

3. Rd.uJd.cdtorul, pierd.e tra cdrli (Ys). 4. Rd,uJd.cd.torul, pierd,e l,a mdsurarea la ci.ntar (V4). 5. Rd.uJd.cdtorul este ucis Jdrd. o |,uptd. prealabild. (Vt)" Zmeul este omorit in somn (81). Zmiulan se ascunde intr-o

scorburi gi este ucis (99). 6. Rd.uJd.cd.torcil este izgonit (Vo). Fata de lmpirat posedati de diavol igi atirnl o iconifi de git gi ,,puterea vrijmagi i;i lui cit ai clipi din ochi tnlpdgifa" (66). Putem intilni 9i o victorie in formi negativi. Daci doi sau trei eroi au iesit si se infrunte, unul din ei (generalul) t" se ascunde, iar cdlilalt cigtigi fupta 1*Vr;.

:

XIX. Nenorocirea saw l,il>sa initiald. este remed.iatd. (def.. remeilierea; s. .otrr. : fi). I Urt

54

interesant rudiment de psihostazie.t

Aeeasti funclie face pereche cu . prejudicierea (A) 9i constituie punctril culminant al naraliunii. l. Obieitul, cdwtdlii este rd.pit cw iorla sau prin aicl'enie (R1). Eroii folosesc uneori acelea;i mijloace ca cele utilizate 'riuf[cdtori cu prilejul raptului inifial' Calul lui Ivan ile se preface in cersetor gi cet" de pomani. Fata de imp[rat cu' f van sare dintr-un tuf$ ;i, ti reced,ente (Ra)' Dac6, spre pild5, Ivan il-ucide' qi se cdsltoregte apoi cu fata de impirat eliberati" p" t nu avem de-a face cu o dobindire ca act in sine, clistfel, "u cu o dobindire ca funcfie, ca etapl in desfi;urarea ac.liunii. Fata de impirat nu este in$icati, -1u elte ripiti 9i du:i intr-altd puit", dar este totu$i dobinditi. Este 9i aici rezultatul unei lupte, d.obindirea'fiind un element logic in ase'' 55_

i'i ll i

ll

menea conditii. Dar doblndirea poate fi gi rezultatul unor alte.acfiuni,^dife.rite dg.!up$.-Lvan o poate, de pildd, grisi pe fata de lmpirat ciliuzit fiind de irneva. 3. Obi.ectwl cd.utdrii este d.obind.it lulserdtor brin lol,osirea uneltei ndzd,rd.aane (R5). Doi voinici (ivilitintr-o tarte"nizdr[= vani) aduc cit ai clipi din ochi cerbril cu coarnele de aur 022). 6. Sd.rd.cia este ahmgatd d,in casd. prin Jolosirea ineUi; rtdzd,rd.aane (R6). Rafa nd.zdrivani faie oui de aur (l14). Din aceeagi categorie fac parte pi fala de masd. nizdrlvani care se incarcd. singurd cu bucate, calul care se balegi cu aur (108). $tiuca constituie uneori o varianti a fet"ei ae nrasl nlzdr[vane: ,,La porunca gtiucii, gi binecuvirrtar., Domnului, fie masa pusi 9i bucatele pregd.titel" (l0[). 7. Obiectul cdutdrii este prins (R?). AcJastd foniri 6ste tipicS. pentru rapturile^de coloraturl agrard. Eroul prinde iapa care fura finul (60). Eroul prind6 cocorul car* iura mazirea (109). .*^!. !d.ptu,;ra .loaitd d,e o urajd i;i recapdtd Ji,i,nfa d,inainte {R8). Aceasti. form5 este tipiCd pentru A11 (irr[jirea). Operalia de risipire a vrljii se-face-prin arderea colocuiui sau cu ajutorul unei formule: fat[ s[ fii din nou!" 9. Ucisul, este i,nuiat (Rs). Din capul celui ucis se scoate acul de pir sar,r dintele de mort (118, llg). Eroul este stropit cu api vie ;i api moartl. 9a. Tot aFa cum la rdpirea finali un animal obliei un alt anirnal sd. actioneze, in cazul care ne intereseazd..'lupul prinde corbul gi o obligi pe mama lui s[ aduci api vie si api moarti (102). O asemenea lnviere precedatd cie dobiridirea apei vii poate fi considerati ca o subclasl aparte (Rix;,r . \0. Captiaul, este eliberat (R*). Calul sparge porfile tem_ Tilei.9i il elibereazi pe Ivan (107). Din punct [e iiedere morfologic, aceasti formi nu are nimic bomun cu eliberarea duhului-pidurii, de pildi, deoarece in acest din urmi. caz se creeazi un motiv de recuno;tinfn gi pentru cedarea unei unelte nd.zdrivane, in timp ce in cazul nostru este curmat, remediat, rdul inilial din punctul de innodare a intrieii. Basmul nr. 145 ne ofer5. o formi deosebitd de eliberaie: in fiecare miez de noapte, impiratul mirilor i;i scoate prilili

considora d,rtrirr I:roa prealabil{ a apei vii ,i drept o forma deosclritd a f,!nc. lr .1 4p,-r.rrr19" (tlobirrclirca rrnrltr:i niz(lr;\.alc).

.trG

zonierul pe mal. Eroul implorl soarele si.l scape. De douf, ori soarele intirzie, dar a treia oard. ;,soarele a-strilucit pe cer 9i impdratul mdrilor n-a mai'putut sd.-l ia lnapoi ln robie"ll. Se intimpld ca obiectul 'ciutirii si fie' dobindit in forme sirnilare cu c'ele pe care:le imbracl dobindirea uneltei nf,zdrivane: el este diruit, se indici locul unde este ascuns, este cumpS.rat etc. Abemenea variante slnt notate: RFl transmiterea directd, RFz indicalia etc.

-

,

XX. Erowl se i,ntoarce (def. : intoarcerea; s. conv. : {). Ca regulS. general5, lntoarcerea se face in aceleagi forme ca gi. plecaiea. Dar nu este necesar sd consider[m c'i o functie

Specifici urmeazd intoarcerii, deoarece lntoarecerea lnseamni ca atare deplasarea ln spafiu. Or, la plecare, lucrurile nu stau lltotdeauna a;a: abia dupi ce eroul pleacd, el intri in pose-

sia unui mijloc de transport (cal, vultur etc.), zborul sau orice alti formi de cilitorie ufmlnd numai dupi aceeaLa lntoarcere insd, deplasarea survine direct 9i, de reguld" ln aceleagi forme ca pi cildtoria in sensul inveis. ln sfir;it, intoarcerea are uneori un caracter de fugd.

XXI. Eroul conv.

:

fI).

este unmd.rit

(def..

-

urmirirea, goana;

s-

l. I|vmd.ritorul, -zboard sd.-l prindd lte erou (lJt). Zme.ul ajunge din urmi pe Ivan (95), vr[jitoarea zboari sd-I prindd pe biiefel (60), gi;tele zboard" dupn fetifn (64). 2. Utmd.ritorul i,l cere pe ainouat (lJz). $i aceasti formd este cel mai adesea legati de zfor. Tatil zmeului trimite o corabie zburitoare ;i"cei de pe corabie strigi: ,,Dali-ne vinovatul! Dafi-ne vinovatul I" (68). 3. Urmdritorul 4l wrmiregte pe erou freJdci.n:dw-se Jutgerd.tor in Jelurite animal,e etc. (UB). Altd foiml avind anumite pungte, comune cu zborul. Vrd"jitorul il urmdre;te pe erou preficindu-se rind pe rind in lup, ;tiuci, om, ioco! 1t+0;. 4. Urrnd,ritorii,(sollile zmeilor etc.) se preJac i,n 'obiecte atvd.ed.toare gi se posteazd i,n dlurnwl eroul,ui. (I.la). i,O si i-o ieu inainte si o sd.-i lntind ln drum o zia fierbinte, iar eu,m-oi - -lunci--m-oi-;-{ace luircl lnverzitd; ln preface intr-o fintln[ gi in fintinivlplutiocupi de argint... Agailvoi face praf ;i iulbere" (76). Zmeoaicele se pre{ac ln gridini, perne,- fintiiri itc. il

57

Basmul nu ne spune lns[ nimic despre felul in care izbutesc depigeasci pe erou. 5. Urmd.ritoiul, tncearcd sd.-l i.nghitd. />e erou (tJl). Zmeoaica se preface ln fati pi il ademenegte pe erou, prefdcindu-se apoi intr-o leoaici pentru a-l inghili-(92). Marira zmeilor ^casci o. guri-din cer gi plni-n pnmint (92). 6. Urmd.ritorwl, i.ncearcd. sd.-|, ornoare pe erow'(TJi). El incearc[ s5"-i bq.ge 11 cap un dinte de moit lttS;. ' 7. Urmd.ritorul, i.ncearcd. sd. road,d, copacul,' pe care erowl, ;i-a gdsit scdparea (U7).

si-l

,

XXII.

-

q,\

Eroul, scapd.

d.e

urmd.rire (def.

:

salvarea; s. conv.

l.

Eroul zboard prin aer (alteori scapi printr-o fugd fulin zbor pe cal (95), purtat de gi;te (62). S. conv. : Sr. 2. -Eroul, jwge gi seamdnd, obstacol,e i,n d,rutnwl, urmdrito,rul,ui (Sz). -Eroul arunci o perie, un pieptene, un ;tergar, care se_prefac ln mgnte, codru des;i api mare. Situa{ie siini,lar5: Muti-Mu1fi gl Smulge-Stejaril mutd munfii din loc ;i :s!:Iulg din rddd.cini stejarii agezindu-i ln calea zmeoaicei :g.eritoare). Eroul pleacd

(s0).

3. In timp qe Juge, eroul, se preJace i,n obiecte care tl, Jac d,e (St), Fata de lmpirat se preface lmpreuni cu de lmpdrat in flntlni ;i ciug,- in biserici ;i preot t9c-i9.rul

'nerecunosc,u, ,(12s).

.4. Fugind d,e urmdritor, eroul, se ascunde mirul gi cuptorul o ascund pe fat[ (64).

(Sa). Pirlia;ul,

5. Eroul, se ascunde I,a Jdurari (53). Zmeoaica 1l cere pe vinovat de la fiurarii la care s-a ascuns Ivan. Fiurarii o .apuc[ d9 limbi gi o bat cu baroasele (76). Basmul cu nr. 90 este fird indoiald inrudit cu aceastd form5.: soldatul bagd pe draci ln ranild ;i ii duce la fiurari, care li bat cu baroasele. _ 6. Eroul, scapd. cu Juga preJdcindu-se Jul,gerd.tor in tot Jetrul, ,d,e awirnal,e: |ietre etc. (So). Eroul fuge -prefdclndu-s6 pe rind in cal, ghigort, inel, grd.unte, goim (140). Elemenful esenfial al acestei forme 11 constituie metamorfozarea. Fuga ca atare poate chiar si lipseasci uneori, formele de acest tip putind fi considerate o subclasl aparte. Fata este ucisi, r ln original, 58

V.ttogo?, Vcrtodub (n.t.).

dar din ea se ridici o gridini; gridina este tiiati, dar din ea se ivegte o piatri etc. (70). 7. Eroul, eaitd. ispi,tel,e pragd.ti,te tn dlwmul l,ui d,e znteoaicel,e metamorJozat; (l7).-Ivan taie gridina, surpfl fintina etc. Din ele curge singe (77). 8. Eroul, nu se l,asd. inghilit (Ss). Cilare pe calul siu, Xvan sare peste gura zmeoaicei. El o recunoagte pe zmeoaici in clipa clnd ea se preface ln leoaici ;i o ucide (92). 9. Eroul scapd. d,e atentatul, I,a aiala l,ui. (Ss). Animalele li scot la timp dintele de mort din cap. 10. Eroul, sare i,n al,t copac (Sro). Foarte multe basme se terminfl cu salvarea eroului ameninlat de urmiritor. El ajunge acasi, apoi face nunt5. daci personajul salvat de el e o fatl etc. Dar lucrurile nu se petrec intotdeauna a;a. Uneori basmul ii face pe erou si aibi 'de lnfruntat o noul nenorocire. Apare din nou rduficitorul, gisit intre timp ii este din nou rdpit, obiectul ciutirii prejudicierea de Ivan insu;i e ucis;.a.m.d. Cu alte cuvinte, la care pleca lntreg basmul este repetati, uneori ln exact acelea;i forme ca la lnceput, alteori ln forme diferite, noi pentru basmul respectiv, ceea ce constituie de fapt lnceputul unei noi narafiuni. Nu existl forme specifice de prejudiciere in cazul repetirii; cu alte cuvinte, ne s?nt pur gi simplu redate din nou ripirea, vrS.jirea, uciderea etc. Constat[m lnsi prezenla unor rduf[citori specifici pentru aceastf, noui nenorocire: fralii mai mari ai lui Ivan. Cu pulin timp lnainte si ajungi acasi, ei ii iau lui Ivan cele dobindite, ba uneori il gi omoari. Daci il lasi in viali, ca s[ se creeze premisele unei noi clutiri, eroul trebuie separat de obiectul cdutirii sale printr-o noui gi clt mai mare intindere. Ceea ce se realizeazd printr-aceea c[ frafii ll arunci pe Ivan intr-o prlpastie (intr-o groapi, lntr-o lmpdrilie subpimlnteand., uneori in mare), aceasti deplasare silitS. durind uneori chiargitrei zile incheiate.Apoi totul se reia de la inceput, adic[ revin intilnirea intimpldtoare cu donatorul, incercarea trecuti cu bine sau ajutarea celui lntllnit etc., oblinerea uneltei nizdrivane gi folosirea ei pentru lntoarcerea acasi, in impirilia alor sii. Cu incepere din acest moment, dezvoltarea este diferitd de cea de la lnceputul basmului, ceea ce se va vedea din cele ce urmeazi. Acest fenomen inseamni ci multe basme slnt alcituite din doud serii de funcfii, pe care le putem n:umi mi;cd"ri. O

nou[ prejudiciere creeazL o noui mi;care, un gir intreg de basme fiind uneori reunite astfel lntr-o singur[ nara{iune. Subliniem faptul c[, degi creeazi o noui tn$care, dezvoltbrca pe care o vom schila mai jos constituie continuarea basmului dat. In aceastd ordine de idei; va ti-ebui s5. d5m ulterior rflspuns la intrebarea cum putem deterrnina nurrrirul de,basme existente in unul gi acelagi text.

constata doutr cazuri: l) Eroul sosegte acasd.. El trage la un megteglgar aurar, croitor, cizmat si' se piinde ucenic. 2) Eroul-oar'ecare,: sosegtela cuitea al,tui, .Ampdrat, {ocmiidu-sb bucitar sau grijdar:la cai. Se lntllnesc $i cazuri de simpli

t ce clobin'dipe crou in pripas,

sint cei care ridicd pretenlii neintemeiate. Dacd slujqte iirsd in altd,lmpirifie, cei care ridici asemenea pretentii slnt seneralul. s'acaeiui F._a. Fralii pretindc[ ei sint-cei caie au gdsi"t ceea ce pleca$ri si c.aute, generalul pret-inde c[ el l-a iivins pe zmeu. Aceste doui -forme ar putba fi considerate drept iot atitea clase

se Ivan (aruncindu-l t i e ). Prejudicierea rdmine notatil cu A. Dac[ fralii

r5-

notim Ar. Daci furi o unealtd;,ndzdrdvani A'1. DacI raptul este insolit de omor Aln. Formele - ..o , +{1, +[€, legat-e de aruncarea ln pripastie sint notate -Afn etc. pesc o miteasi,

X-XIbis.Eroul pleaci din n,ou in ciut a r e (C t). Vezi X XI. Acest element este sdrit uneoriIvan rlticc;te, plinge- ;i pare a nu se gindi la intoarcere,

Elementul I3 (rnijlocirea, expedierea eroului) este. de asemenea intotdeauna absent in aceste cazari intrucit, fiind el insugi plsubitut, Ivan nu are cum fi trimis de o altd persoand ln c5"utare.

XIIbis.Eroul este din nou inclus ln acfiunile care li permit s5. obf ind unealta nilzdrIvani (D; vezi XII). XIIIbis. Eroul reactioneazd din nou la ac!iunile viitoruluir.donator (E; veziXttt;. XIV bis. Eroul prime;te din nou o unealtS. ndzdrIvanf (F; vezi XIV). XVbis. Eroul este adus la locul unde se afli obiectul ciutdrii sale (G;veziXV). '

ln

acest caz el este adus acasd,. Din acest moment narafiunea apucd pe o altd linie dezvoltare, basinul prezentind funcfii noi.

de

XXIIL EToUI soseste acasd sau i,ntr-altd lard. Jd,rd sd Jie recunoscwt (def. : sosirea incognito; s. conv. O). Putern

-

'60

sosire.

XXIV. Pretinsul

erou Jormutreazd. pretenliil,e sal,e neinte-

- pretenfiile neintemeiate,; s. cbnr'. : Atunci ctnd eroul sosegte acasi, fratii

nteiate (def.

p).

deosebite.

XXV. Eroul are d,e Jdcwt Ja,td .unei grele incercdri (def . incercarea grea; s. ionv. H). Este unul din elementele- favorite ale basmului. Eroul poate. fi pus in.fafa unei situalii similare gi in alt context declt cel schifat mai sus; ne vom ocupa de ac6asta ceva mai incolo. \rom analiza deocamdati inceic[rile ca atare. Ele sint atit de diferite, incit fiecare ar justifica un semn conventional special. Nu are insi rost si intiflm acum in asemenea te. Deoarece nu vom recurge la o impirlire exacti,"mirrorrne vom mdrgini sd enumerim toate cazurile pe'care le comoortd materialul nostru, impdrfindu-le pe grupe'aproximative'. f ncercarea m,incatwlui, Si bdutului: eroul trebuie si minince un anume tauri, de care cu piine qi sd bea multd bere (77, . llmpl deIncercarea Joculai: s-[ se spele intr-o baie de tuci 28,.83). incinsi. Aceasti foiml este lntotdeautra leeati de cea nreSeparat: si facd o baie"tn apd clocoiitd ::$:ttti (77,78,83). (103). ghicittitui.: si spuni o ghicitoarb de nedez!-?y*rg" legat (132); si povesteasc[ gi si tllmlc-easci un vis (134); sd spund ce croncd,nesc corbii la fereastra impiratului ii sa-i goneascd de acolo (138); si ghiceascd (recunoasci) semnele partrfulare ale fetei de lmpiiat (l3l).' Incercarea' alegeri,i: 9jl_dol*:erg?9ge fjte (bnie!i) sd o recunoasci pe cea caitate. (125, 126, 140). Incerca.rea ascwnswlui: si sd ascundi ln fuJ,- lncit s5" nu poatd fi gdsit (tg0). Sd o sdrute pe 1q Jata ile i,mPdrat la Jereastra ei (105, 106). Sd sard pe poarti ,riayi,

:

7

-

\4orfojogia basmului

- c, 2495

61

il

(57\. I ncer car ea p uterii., 6ndemi.ndrii, uitej i ei ; ln timpul nopfii, fata de lmpdrat ll sugrumd pe Ivan sau ii stringe mina (t16,

76); eroului i se poruncegte si ridice capetele de zmeu tiiate (104), si lncalece un cal nelncdlecat (116), si mulgi o herghelie de iepe silbatice (108), pn lnvingd pe fata-voinic (118), sd.-gi lnvingd. rivalul (l0l). Incercarea rdbd,iirii; si triiasci gapte ani lncheiali ln lmpir[lia de cositor (151). Sd. ad'ucd. sau sd. Jacd.: si aduci un leac (67), sd aduci rochia de mireasi, inelul, pantofiorii (73,79,93, 103). Si aduc[ pirul lmpiratului m[rilor (77, 133). Si aduci corabia zburitoare (83), apa vie (83), un regiment de soldali (83), gaptezeci gi gapte de iepe (103). Sd lnalle peste noapte un palat (112) gi podul citre el (121). S[ ,,aducd la ce gtiu eu pereche potriviti" (113). S[ coasi cimipi (59, 150), s[ coacd pline (150); de reguli, a treia lncercare din aceasti serie este lntrebarea lmpiratului ,,cine joaci mai cu foc?". AI'te incercd.ri: s6" 56, 57), culeagl roadele unui anume copac (ori arbust si treacl o groapd pe o w:ia (77), sd rdspund[- la lntrebarea: ,,cui i se aprinde luminarea de la sine?" (114), Vom vorbi ulterior, ln capitolul lnchinat asimilirii, despre felul ln care aceste lncerciri pot fi deosebite de alte elernente foarte aseminitoare.

XXVI.

Incercarea este trecwtd. c'a succes (def.

- solufia; T). Se inlelege de la sine ci formele soluliei coincid pertect cu formele lncercirii. Unele lncerciri sint rezolvate inainte de a fi formulate ca atare, sau mai devreme ca cel ce le poruncegte si le ceari rezolvarea. A9a, de pildd, eroul afld semnele paiticulare ale fetei de impirat lnainte sd fie pus la lncercare poruncindu-i-se si o recunoascl. Asemenea cazuri de solu+T. lionare prealabil[ vor fi notate cu semnul convenlional s.

conv.

XXVII. Eroul, este recunoscwt (def. - recunoagterea; s. conv. : M). Eroul este recunoscut dupi un semn (rani, stea), sau dupi un obiect dat lui anterior (inel, gtergar). In acest caz, recunoagterea constituie o funclie corespondenti cu lnsemnarea. Eroul mai este recunoscut gi prin faptul ci rezolvd cu succes greaua lncercare la care e supus (o sosire incognito 62

precede de reguli in asemenea cazari incercarea), sau recunoagterea survine direct dupi o lungi despirfire. In acest din urmd" caz, se pot recunoagte pirinfi gi copii, frali gi surori etc.

:

XXVIII.

RduJd.cdtorul sau Jal,swl erow este d,emascat (def..

demascarea;s, conv. : N). Aceasti funclie este cel mai adesea legatd de cea precedenti. Ea este uneori consecinta faptului cd lncercarea cu care este confruntat personajul respectiv nu e trecutd. c"lt succes (falsul erou nu poate ridica de jos capetele zmeului).

o imbtaci de regul5. este cea a unei povestiri lmpdrat povesti toate cum se lntimplaseri..). fata de LAtunci Toate evenimentele slnt povestite uneori de la lnceput Si ptni la sftrgit sub forma unii basm. Aflat printre asculiitor'i, riuflcitorul se trideazi prin exclamafii de dezaprobare (ll5). Alteori se clntd un clqlec narlnd cele petrecute 9i demascfuidu-l pe rduficitor (137). Mai putem intllni gi alt-e forme singulare de demascare (144). Forma

pe- care_

XXIX. Eroul

ca,pd,td,

gurarea; s. conv. - X).

o noud, i,u,Jd,!i;are (def.

:

transfi-

L Eroul capd.td. o nowd i,nJd..ti.;are d.irect frin ac!,iunea a ajutorulu, (Xt). Eroul trece prinurechileunuical (unei vaci) ;i caplti un chip nou, frumos. r). In acest palat, 9,, Eroul /d,e;Le wn palat minunat (X eroul este.p-rin!. Fata se trezegte peste noapte lntr-un-palat minunat (70). Degi eroul nu i;i schimbd lntotdeauna tnf[ti!3rea ln ace-st caz, avem totugi de-a face cu o transfigrrtai", rnagicd,

dar lntr-o formi aparte. 3. Eroul, Ambracd. straie noi (X 3). Fata imbracd straie (ndzdrivang), tgi^impodobqtecapulgi devine pe datl nespus de frumoasn (129). 4..Forrne ra,tional,izate gi wrnoristice (Xa). Aceste forme pot fi explicate pe de o parte prin transformarea celor precedente gi, pe de altd parte, prin existenfa basmelor-airecdote din care provin. Studierea si explicarea lor trebuie si se fac5" paralel cu studierea basmelor-anecdote. ln aceste cazuri nu intilnim de fapt o schimbare de inf5.ligare, ci o lngeliciune atrage dupd sine aparenla unei asemenea schimbiri. Iati un exemplu: vulpea ll duce pe Kuzinka la impirat, spune ci el a cdzut intr-un ;an! gi cere straie pentrut el. I

rl

se dau straie impirdte;ti. Kuzinka le imbraci si este luat drept_ fiu de lmplrat. Toate cazurile similare pot ii formulate in felul urmitor: o falsi dovadi de bognfie ;i frumusele luati drept o dovad[ reali.

XX\-. RduJd,cd.torul este pedepsit (def. - p.d""p."; : Y).

conv.

,.

Rduflcitorul este impu;cat, izgonit, legat de coada unui cal, igi pune. capit zilelbr' etc. paralelctipedeapsalntilnim lnsi..uneori gi.iertare-a plini de mirinimie-(y neg). Sini ae regul5 pedepsili riuflcStorul din migcarea 'a doul. si falsul -;t*i erou, . primrit iduficetor fiind pedepsit doir -;il"ti naraliunea nu comporti nici luptd, nici urm[rir". lr, contrar, el este ucis. in lupti sau piere in timpul urmiririi "", (vrijitoarea crapi lncercind si sohrb[ apa mlrii g.a.m.a.;.

XXXI. Erowl se cdsd.tore;te, ;i se inscduneazd

impdrat : cisitoria; s. conv. : Z). 1- Sofia ;i impdrilia sint obtinute dcodati sau, alteori, eroul jumitate de impdritie, cd-primegte la lnceput doar p5.tind__restul la moartea pdrinlilor (2,-). 2. Uneori eroul nu facb decit se se iisatoreascd, dar mireasa nu este fati de lmpirat gi nu are loc, prin urmare, (def.

o lnscS.unare {Z-).

3. Alterori, dimpotrivi, se vorbegte numai de urcarea eroului pe tron (Z'-). 4. Daci basmul.este intrerupt de o noul prejudiciere cu pulin inainte de cisdtorie, prima rniscare - se- incheie cu logo_dng, cu.o fdgiduial[ de chsdtorie (Zt). 5. Cazul invers: eroul cdsitorit i;i pieide sof ia ; ca urmare a cdutdrii, cdsltoria este retnnodatd (cisdtorie reinnodatd. Zz\. 6. Alteori, in loc s-o ia pe fata'de impdrat de sotie,Lroul primegte o risplati in bani sau o compensa{ie in alti foimd (Zo). Cu aceasta basmul se incheie. Trebuie

sd,

mai spuneni cd,

in anurnite cazuri, puline la nurnd.r, unele din actiunile eroilor de basm nu pot fi incadrate in nici una din functiile

menfionate gi nici determinate de vreuna din ele. E vorba fie de forme care nu.pot fiinlelese fir-d si recurgem la un material d.e comparafie, fie de forme imprumutate din basmele de alt tip.(snoave, legende etc.). Le-definim clar drept elemente neclare gi le notim cu g.

Care slnt conclrrziile ce se impun dupd observafiile de

mai

sus?

ln

primul _rind, citeva concluzii d,e ordin gencral. Constatim intr-adevdr ci numdrul funcliilor "este extrem d.e redus. Putem delimita numai 3l de funclii. Acfiunea absolut tuturor basmelor ce alcd.tuiesc materialul nostru se des_

fdgoari in limitele-acestor functii, acelasi lucru lntfmpllnduse ;i cu acliunea foarte multor alte baime aparfininh celor mai diferite popoare. Mai departe: dacd vom'citi toate funcJiile u-na du-p[.alta, vom constata ci funcliile decurg una dintr-alta sub. imperiul necesitdtii logice gi artisticel Mai remarcS"m c6., intr-adevdr, dupi curn a-m notat mai inainte, nici o J'rnctie nu e.xclude o altd funcfie: toate lin de una ;i aceeagi linie axiald, gi nu de mai niulte. Acum citeva coircluzii cu caracter particular, e d.rept, - de importante. dar extrem Constatim c[ un foarte mare numd.r de funclii slnt dispuse ln perechi (interdicfie-lncdlcare, iscodire-divuleare, lirptl-victorie, umirire-saivare ete.). Alte funcfii pot"fi dispuie pe .grupe. 4;q, d" pildd, prejud.icierea, rnijiocirea, -alcdtuiesc"oritruacfiunea incipient[.gi p.legarya (A, B, C;i 1) punctul de innodare a intrigii. Elementele il, D, F alcituibsc si ele- intr-unsens-un intreg. Existd apoi funcfii izolaie (absenfa, pedeapsa, cdsltoria S.a.m.d.). Deocamdati nu facem decit si enunfim aceste concluzii cu caracter particular, Ne vom mai refiri la constatarea ci funcfiile sint di.spuse ln perechi, dupd. cum vom reveni gi asupra concluziilor de ordin general. Trebuie sd trecem acum la analjza directi a basmelor, la studierea textelor ca atare. Cici numai astfel vom putea da rS.spuns la intrebarea cum se aplici scherna descriii la textele noastre;i ce anume reprezinti fiecare basm in raport cu schema. Rgc-rprgc-a, adici intrebarea ce anume repredntd scherna noastrd f.ald" de basma, lgi poate afla rispunsut de indati. Schema este o unitate de mdsuVd. pentru fiecire basm luat in pa+g.- Tot. aga cum putem lntinde o stofi pe metru aflindu-i as,tfellunglnea, putem slprapune gi basmui pe schemi spre a-l defini. Comparind diferitele basme cu schema dati, putem defini ij rap-orturile dintre basme. Putem prevedea de pe acum ci problema i.nrudirii basmelor, probl6ma subiectefor gi variantelor vor putea afla o solufie nbu[ pe aceasti cale.

6.{

65

IV. ASIMILAREA. CAZURI DE FUNCTII

CU

DUBLA SEMNIFICATIE MORFOLOGICA

cd.tre d,onator? Este evident c6, ln pofida similitudinii de acliune, avem de-a face cu un element totalmente diferit,

dne

bl"'Jioa".

Am aritat mai sus c5. functiile trebuie delimitate independent de personajul care le a&uce ta indeptinire. nnu*"rarea lor ne-a putut convinge de asemenea ci definirea lor trebuie s[ fie independentd gi de felul, de modul cum slnt lndeplinite. Aceasti circumstanli lngreuiazi uneori definirea anumitor cazuri, deoarece funcfii diferite pot fi indeplinite ln unul gi chip.. Ceea -ce s-ar explica, din clte se pare, prin -acelagi influenla exercitati de anumite forme asupra altora. Atest fenomen poate fi numit asimilarea modurilor de indeplinire a funcliilor. Fenomen complex, ce nu poate fi tratat aici in toati cuprinderea sa. Nu avem putinla de a-l examina declt ln mlsura ln care acest lucru se va dovedi necesar pentru analizele ulterioare. Si luim urmitorul caz: Ivam cere un cal de la Baba-Iaga (95). Ea ii propune s5-gi aleagi pe cel mai bun dintr-o herghelie de mlnji unul la fel cu celdlalt. Ivan alege bine 9i ia calul. Acfiunea aceasta, care are loc la Baba-Iaga, reprezinti lncercarea eroului de cdtre donator, dupi care urmeazS. obtinerea uneltei ndzdrlvane. In alt basm insd. (125), eroul ,riea s-o ia de nevasti pe fiica Duhului apelor. Acesta li cere s-o recunoasc[ pe mireasi dintr-un gir de douisprezece fete una la fel cu alta. Putem defini gi acest caz ca o lncercare a eroului 66

uasaLurrcr' o concutre condilie a c[sltoriei. doui forrire' F[r[ sd cer-

lncercarea grea (H) sl anume-lncercarea [-rrl ca

r .ii.tir"i""itttt"

"6t" este cel originar, trebuie cetim care dintre cele doul elemente gdsim s[ permitd, in asemenea cacare un criteriu totusi sd zuri,' o prEcisd delimitare a element^elor in ciuda similitudinii actelor.- Putem si ne conducem lntotdeauna, ln situaliile de acest fel, dupi principiui definirii funcliilor ln raport aJ consecirxlel,e lor. Daci incercarea eroului-trecuti cu este urmat[ de obfinerea uneltei ndzdrivane, avem succes - cu o incercare impusd de un donator (D 1). Daci de-a face insi reusita eroului ln lncercare este urmati de dobindirea unei miiese;i de cisdtorie, avem de-aface cu o incercare grea - ln(H). acelagi fel putem deosebi o incercare grea de o plecare situati tn punctul de lnnodare a intrigii. Putem- spune, fire;te, cd eroul are de infruntat o',,lncercare grea" atunci clnd 6ste trimis dupi cerbul cu coarne de aur, dar o asemenea trimitere reprezinti din punct de vedere morfologic In c_u totul alt element decit incercarea eroului de cltre fata de impflrat sau de Baba-Iaga. Daci, pentru a duce la bun sfirgit-o asemenea incercare, eroul pleacl, lntreprinde indelungate ciutiri (C 1), se inttlnegte cu donatorul etc., avem de-a iace cu un element din secvenla de lnnodare a intrigii (A', B, adicd lipsa ;i mijlocirea). Daci lncercarea este pe datd trecuti cu succes ;i conduce nemijlocit la cisitorie, se in!elege cd ne afl6m in fala funcfiilor H gi T (lncercarea grea;i solulia ei). Daci solulionarea cu succes a lncercirii este urmat[ de cisitorie, putem conchide c5. eroul dovede;te prin aceasti meriti rnireasa sau o doblndqte direct. Sd subliniem solulie 'ci c[d,obtnd,irea a unui personajwl,ui' cd.utat (respectiv dar - conseobiect, dar nu a unei unelte nizdrlvane) constituie cinla lncercirii grele (iar elementul estc definit dupi consecinle). Nu toate incercirile grele slnt legate de o-cisitorie ipotetic5, dar este vorba de o infimi minoritate de cazuri: in materialul nostru - doar doui, nr. 140 ;i nr. 132. Solutionarea incerc[rii este urmatd. de dobindirea lucrului ceirtat. Ajungern, agadar, la urmitorul rezultat: toate incercdrile care atrag dupi sine o ciutare trebuie considerate 67

drept B, iar toate incercirile urmate ,de cdpitarea uneJ unelte nd.zdrd.vane.- dgept D. Toatc cereraut {*iiiiii ,iii considerate drept H, cu doud tipuri diferite in rtunii;i;-;;"rui".i cactru: lncercd.ri -grele legate de un pefit qi de o cisitoiie ii lncercarl grele rndependente de aceastl finalitate. Sf, mai examiriim citeva cazuri d" .ri;iit;imaisimple. lncercirrle grele constituic un tercn deosebit de ,rr.,'li"o " pentru celc mai felurite asimili.ri. Fata d; impdr;t";;;; uneori sd i se inalfe it -un palat fermccat, p" ."r'" inalld de reguri imediat "rorri-cu ajutorul uneitei nazaievaneDar construirea unui palat fermecat poate avca si o cu totul aitd semnificafie. Sivirgind toate fapter" avca d-e sdvlrgit, croul igi inatle intr_o 6fipa "it"i".ti.itl s€ pretace intr-un mindru fiu de impd.rat. Averir ""-'o;i;i';t u.u,ir. de-a face cu o formd. aparte a transfigu'rtrii, ";t".)e. ;i nicidecum cu o incefoar-e grea tr.Jute cii ";; 6i";.-6"i;# s-a asimilat cu cealalt[, prob-lema primordiafiid]:i-."*t;; fo:me in fiecare din-cele'doud iposiaze descrise tr;b;;; gi alum sd rdminS" deschisi. grea poate sd. fie asimilatd. si cu ,ruptafncusflr;it,. incercarea eroului cu zmeul care ri.pise o fati sau 1ye!r.I.1retl carc pustia. impirdfia este un element cu totul diferit de rncercarea impusd eroului de fata de imp[rat. Existd. insl un basm in care fata de lmpirat ii cere si lnvingi. un zmeu dacd. wea sd se cisrtoreascf, cu ea. cum si u""rl caz: d_rept H (incercarea cea grea) sau drept"o"riE"ta* L (lupta)l naspunsul este-- drgpt H, deoarece, in primul rind, succesul este urmat de o cdsitorie gi, rn al doilea rtnd, fiindci d;finit mai inainte lupta ca o'tuptd cu rduJdcdtor"t, ii-iii"f-Jl" "* exemplul nostru nu este rd.uJdcd"torulj ci un adrr"rr., ad_ho.;;; 9a{9 ltJi putut fi lnlocuit cu orice alti fipture d; c1t de_strunit, un rival adr""i"E, ";i. *:':Ily:llJu1 preludiciu pentru desfi5urarea actiunrr. un Prejudicierea iniliali gf urmd.rirei de citre riufdci.tor reprezinti alte doui elemente adeseori asimilate. B;;;l cu nr..50 lncepe prin aceea cd sora lui Ivan f, numrtj ;i zmeoaici) incearci si-gi minince iratele'. "reliio"i"Ivan tuge de acasd, acesta fiind punctul de plecare alactiunii nro_ priu-zise. Sora zmeului (obgnuitut pe'rsonai ;il;;it";)';_; transformat aici in sord a eroului, iai urmirir"" la inceputul basmului gi folositd ca prejudiciil "li-"tx ".i"id);;;;

fr;t;l

precis s1 dxvll. Comparlnd ln genere felul de a acfiona al zmeoaicelor ln timpul urmlririi cu felul in care mama vitregl acfioneazd. la inceputul basmului, vom gisi paralele ce aruncd un plus de lumini asupra inceputurilor de basm in care mama vitregS. i;i chinuie fiica vitregi. Comparafia devine ;i mai grf,itoare dacl studiem si atributele, persona, jelor respectivel In baza unui vast matbrial, se poatl afirma ci mama vitreg[ este zmeoaica plasatfl la inceputul basmului ;i lnzestrati. cu unele caracteristici ale Babei-Iaga, aliturate altora, de obirgie cotidiani. Persecutarea poate fi uneori comparati direct cu urrndrirea. Meritd relevat gi faptul cd existi o mare similitudine lntre prefacerea zmeoaicei urmiritoere intr-un mir a{lat in drumul eroului gi adernenirea lui cu rnere frumoase, dar otrivite, pe de o parte, gi tentativa mamei vitrege de-a o omori pe fiica vitregi trimilindu-i nigte mere otrlvite, pe de alta. Putem de aseinenea compara transformarea zmeoaicei in cergetoare 9i prefacerea in precupeali a vrijitoarei trimise in urmirire'd" rn"roo vitiegi g.a.m.d.

Funcfia cu dubli semnificalie morfologicl constituie un alt fdnomen analog cu asimilarea. Basmul cu nr. 148 ne oferl un exemplu extrem de simplu. lmpiratul pleaci gi interzice so{iei sale si iasi din cas[. La impirdteasi vine ,,o femeie la vedere atit de neprefdcut[ gi de inimoasd. <Ji-e urit, zice femeia, urit tare? Ie;i barem la lumina soarelui! llicar prin gridini du-te de te plimbd I,r" etc. (rd.ufdcltorul lncearci si convingf, victima, fl). Impdriteasa iese in gridinS. Ea cedeazi. astfel propunerilor ispititoare ale rduficdtorului (St) qi incalci totodati o interd:cfie (c 1). Iqirea implritesei din casl are, a;adar, o dubli semnifica{ie morfologicd. Basmul cu nr. 105, precum ;i alte basme, ne oferi un exemplu mai complicat. In acest basm, incercarea grea eroul - niztrebuie s[ sflrute pe fiica de impf,rat din zborul calului ,dr5.van s5fs deplasatl la inceputul basmului gi determinl plecarea- eroului, intrind in definilia momentului de legituri

(B). Astfel plasat[, aceasti incercare are o trlsS.turS.specificS: enunlarea ei printr-o strigare publici asemS.nitoare cu cea lansati de irnpdratul cf,ruia i s-au r5.pit fiicele (comp. ,,Cine va siruta din zborul calului pe fiica mea..." cu ,,Cine va gisi pe fiicele mele..."). ln ambele cazuri, strigarea publici refrezintra unul ;i acelagi elernent (Bt), dar in basmul cu

68 69

nr. 105 ea dobinde;te gi semnificalia funcliei H - lncercarea grea.-Aici, ca gi ln clteva alte cazuri simiiare, incercarea grea este deplasat[ ln punctul de innodare a intrigii, cu alte cui'inte e_folositi ca B, degi rd.mine mai departe g1 ca II. .. - Constatim prin urmare ci moduriie de iirdeplinire a funcliilor se influenfeazi reciproc gi cd forme ideniice sint folosite pentru funcfii diferite. O formi poate fi trans{eratd. in g-lt3 nozilie a basmului, cipdtlnd o nou5" semnificafie, uReori fird. a gi-o-pierde pe cea ve-che. Toate aceste fenornene ingreuiaz[ analiza pi reclami o deosebiti atenlie in efectuirea operafiilor de cbmparare.

V. CITEVA ALTE ELEMENTE

A. ELEMENTE AUXILTaRE or

ALE

BASMULUI

r,rcltunl wtrnrunclloner,A

Funcliile alcituiesc elementele fundamentale ale basmu-

lui, cele pe care se lntemeiazd desfigurarea acliunii. Mai existd lnsl gi alte pirli componente care prezinti o mare

lnsemnitate, degi nu determini aceast[ desfigurare. Se poate constata cd. funcfiile nu se succedlntotdeauna direct una dupl alta. Daci doud. funclii succesive slnt lndeplinite de doui personaje d,iJerite, cel de-al doilea trebuie sb gtie ce s-a petrecut plni atunci. Astfel, basmul a produs un lntreg sistem de informare, concretizat uneori in forme foarte pregnante artisticegte. Se intlmptd lnsi ca basmul s[ omitd o asemenea informare, personajele acfionlnd ln aceste cantri fie ex mackina, fie ca personaje atotgtiutoare. Pe de alti parte, informarea este folositi si atunci cind este absolut inutild. Funcliile slnt legate lntre ele ln desfi;urarea acliunii tocmai prin aceasti informare Dim citeva exemple. Fata de lmplrat, rdpitd de Ko;cei, li este 9i lui ripiti. Urmeazi o urmirire. Ea ar fi putut surveni direct dupl actul ripirii, dar basmul intercaleazi vorbelp rostite de calul lui Kogcei: ,,IvaA, fiul de impirat, a venit de a luat-o pe Maria, fata lmpiratului mirilor" g.a.m.d. fn acest fel slnt conjugate lntre ele funcliile R 9i U, adici remedirea gi urmirirea (94), Acesta este cel mai simplu exemplu de informare. Urrnitoarea forml este mai realizatd, artisticegte: posesoarea mere7t

Ior nilzdrivane a lntins strune deasupra zidurilor. r La intoarcere, Ivan sare zidulgi atinge corzile: vrijitoarea alldderupt gi urmirirealncepe. Strunele sint folosif"-p"rri.o conjugarea altor funcfii gi tn basmul cu Pasirea-d-e-foc ;i ln aite basrne.

-

Basmele cu nr. 61 gi 62 ne prezinti un caz mai complex.

In loc sd-l minlnce pe Ivan, irijitoarea gi-. -i".ut iil.r. D1r ea nu, o Stie.Ivan i-o spune batjocoritor din ascunzitoarea lui, dupd care intervine fuga ;i urmdrirea. Avem de-a face cu cazul invers atunci clnd urmdritul trebuie sd afle ci este urmirit: el lipe;te wreckea de pdmint si aude zgomotul urmd.ririi. specifici pentru urmdrirea insoliti de tran^ Iati o f-gJm_a stormarea frrcelor sau nevestelor de zmei in grddini, fintini etc.: invingind_u-l pe z1nelt, Ivan se pregdtelte de intoarcere. Inainte de a porni la drurn, tragi in"sd cu u,rechea Ia ce uoybesc zmeoaicele, aflind astfel de urmirirea ce se pune la

cale.

fi apreciate ca intrlnd ir1 informaDin ,aceasti calegorie mai fac parte, d.e fapt, -nernijtrocitd;i elernentele B, mai cu seam[ B1 (comunicarei nerroro.irii). preculn ;i elementul ,,c" (furnizarea de informafii eroului asupra rlufd.cS.torului sau -viceversa). Cum acesie funclii slnt irrportante pentru innodarea acfiunii, ele au dobindit'caracterul unor {uncfii de sine stdtltoare. Informarea poate fi lntllniti intercalati intre ceie mai diferif e funcfii. Citeva exernplg: fata de impirat rdpiti trimite o scris-oare pirinfilor cu ajutorul unui ciine, ardiindu-le ci poate fi salvati de Kojenriaka (se face legd.tura dintre prejudiciere;i.trim.iterea e-roului si saiveze victima, A gi B). tn iazul nostru.impiratu.l afli de erou. O asemenea infoimalie asupra eroului^.poate cd.pdta_ angmltq vaiori' emofionale, f6r*. i'1recificd fiind calomniile invidiogilor (,,c6 'e mare liudiros., g.a.m.d.), care provoaci trimiterea eroului. Sint cazuri fl13) cind eroul se laudi intr-adevdr cu puterea sa. In alte basme, jeluirile au un rol similar. Informarea se prezintl uneori sub forrni de dialog. Basmul a.produs forme canonice pentru o serie lntreagi. de"asemenea dialoguri. Donatorul trebuie sd. alte cele pe'trecute pentru a putea transmite eroului darul id.u ndzdrivan. De'aici si dialogul dintre Ivan 9i Baba-Iaga. La {el se intlmpld. ;i cir Cazurile de acest fel pot

rea

'7.,

ajutorul nizdrivan, care trebuie lncunogtinfat asupra nenorocirii inainte de a trece la treabi: de uide'gi aiaf6guf .p*tft" dint^re, I""! ;i calul sdu (ori alte ajutoari: ndzdrlvane). Oricit de diferite ar fi cazurile arnintite, ele prezint[ toate o trasdturi comuni: un persona j aJld. ceva de ia un alt persgnaj, funclia precedentf, fiind tocmai pe aceastd cale lefatd.

oe cea urmatoare. . Dacd, pe de o parte, personajele trebuie s5. afle ceva (inforrnare, o conversatie surprinse ln taind, semnale sonore, lgluiri, calomnij etc.) pentru a lncepe s5. actioneze, pe de alti parte, ele ipi lndeplinesc funclia deoarcc6 ad,d, ceva. Ne a-flim deci in fata celui de-al doil6a tip de legdturi. Ivan inal!5 rin palat ln fala patrt"i"iit"p;;ii;;.. lmpiratulil a3d,e, aJl! ci este Ivan. Urmeazi nunta fetei de imferat cu Ivan. Sint astfel legate elementele X ;i Z. IJneori ln asemenea cazuti gi in altele similare este folositd - ca Vede-tot si Simte-totl - joaci un rol gi o.1unet5. Personaje similar in cadrul altor functii. Daci obiectul necesar este'insd. foarte mic sau aflat foarte departe et_c., se recurge la o alti formd de legdturi. Obiectul este adus, iar daci este vorba de oameni, personajul respe_ctiv este cond,us la locul trebuincios. Mogul aduce impira!g.l$ o pasS.re (69), ciobanul aduce imp[iitesei o corband (70), strelelul aduce impiratului o pani a P[s5rii-de-foc* (103), baba aduce implratului nigte-pinzl. etc. Cele mai diferite funclii sint astfel legate infre ete. ln basmul cu Pasdrea-de-foc, Ivan este condis ia impdrat. Intllnim o situatie similari in basmul cu nr. 84, in iare tatdl i;i cond,uce fiii'la impirat. Ng ne aflim de asti datl in fata' unei legituri intre doud funcfii, ci intre situalia iniliali (i) ;i trimiterea eroului incdutare (B): impS"ratul nuestecdsdtorit, sint adugi in fafa.lui gapte flicdi inzestrali cu puteri ndzdrivane gi el li trimite si-i gdseascl o solie. Un caz apropiat este cel in care eroul soseste, de pildd, .la nunta miresei sale cu cel ce se df,dea drept adev[ratul ero_u. Aga se face leg5.!!ra dintre P (pretenfiile,falsului erou) ;i M (recunoa;terea). ExistS. lnsd gi o legiiurl mai frapanti lntre cele doud. funclii: la petrecere slnt inui.tali toli. cergetorii, printre care se stredoari $i eroul etc. Orta;t".;; a; F;;;: I In origiral, Zorhi, Ciuthi (n.t.). lc

ceri.Fi chefuri mari serveqte de asemenea la legarea funcfiei (solufia) de funcfia M (recunoapterea eroului). Eroril a T ficut cu succes fa!5. lncercirii la care fusese supus de fata de impirat, dar nimeni nu gtie unde este. Se face o mare petrecere si fata de lmpirat trece prin fala fieclrui oaspete plni ce 1l recunoapte pe erou. Fata de impirat demasc-[ in :acela;i fel pe falsul erou: se anunfd. trecerea ln revisti a .oastei, fata de lmplrat trece pe dinaintea girurilor de soldali .gi il recunoagte pe impostor. Putem sd nri considerim orga-

nizarea unei petreceri drept o funcfie aparte: ea constituie doar un element auxiliar pentru a lega P sau T de M. Nu am incercat sI sistematizim cele cinci-gase tipuri .enumerate mai sus, dupi cum nu pretindem si fi epuizat cu .ele toatl gama de tipuri, lntrucit lelul nostru nu ne-o im'pune deocamdatd. Vom nota cu semnul convenfional mentele care leagi funcliile lntre ele.

&

ele-

B. ELEMENTE AUXILIARE ALE TRIPLICiRII

Intilnim elemente similare de leglturi ;i ln cazu] felutitelor tripliciri. Triplicarea ca atare a fost suficient tratati ln literatura de specialitate, aga ci putem si nu zlbovim ln .cele ce urmeazi asupra fenomenului propriu-zist. Vom numai ci se pot triplica atlt divelse detalii cu carac'specifica 'ter atributiv (trei capete de zmeu), cit gi funclii separate, perechi de funcfii (urmirirea-salvarea), grupuri de funclii gi m$ciri intregi. Repetarea poate fi uniformi (trei incercdri, trei ani de slujbi), sau poate contine o cregtere, o accentu(cea de-a treia inccrcare este cea mai grea, cea de-a treia

.are -lupt[

cea mai cumplitn) ; in sfir;it, ea poate comporta -doud -rezultate negative gi unul pozitiv. Uneori acfiunea nu face decit si se repete ln mod mecanic, alteori lnsi este necesar s[ fie introduse anumite elemente

si opreasci dezvoltarea fabulafiei gi si determine o tepetare, spre a lmpiedica o desf[gurare prea uniliniarl a acfiunii.

care

Vom da doui-trei exemple. Ivan primegte de la tatil siu o miciuci (sau un baston, 'un lan!). El arunci de doui ori mlciuca (rupe lanful). Miciu,ca se rupe cind cade jos. fvan comandi o noul mdciuci .74

urrni, a treia la numir, se- dovedegte a ;i abia aceasta din ii bun[. Proba unel,tei nd.zd,rd.uane nu poate fi considerati

drept o funclie independent|, ea nu face decit

si

motiveze

a uneltei. tripla 'Ivancipitare intilnqte o babl (pe Baba-Iaga, o fat[), care il trimite la sora ei. Un ghem de a!5 arati drumul de la prima la a doua dintre surori, precum gi de la a doua la a treia. Rolul de cilldluzra jucat de ghemul de ali ln cazul nostru nu constituie insi funclia G 3, deoarece el nu face declt si-l conduci pe erou de la un donator la altul, acliune i4pus[

de triplicarea donatorului. Este foarte probabil ca gheryq! si fie-specific tocmai ln acest rol. Atunci cind ghemul il conduce insi pe erou la locul destinaliei sale, avem fire;te de-a face cu funclia G3. Si menlionim ;i un alt exemplu: pentru ca urmlrirea s[ poati fi reluatl, riufdcdtorul trebuie sd distrugi obstacolele pe care eroul i Ie ridici in drum. Vrijitoarea- roade pl-durei gi lncepe a doua urmirire. Acfiunea vrljitoarei pldurii nu poate fi lncadratl ln nici una din cele asupra 3l ^de funclii menlionate mai inainte. Este un element care provoacd triplicarea sau leagi prima indepiinire de a-doua, irri pe aceasta de a treia. O mai tntilnim insi pe vrijitoare rozlnd, gi anume clnd roade stejarul ln care s-a urcat Ivan ca si scipe de ea: de asti dat[, elementul auxiliar este folosit cu o semni{icalie de sine stititoare. La fel stau lucrurile gi atunci clnd, slujind ca bucitar sau gri.jdar la cai, Ivan il lnvinge pe primul zmeu 9i se fntoarce :rpoi la bucltlrie (grajd): aceasti intoarcere nu constituie funcfia{ , lntruclt lntoarcerea nu face decit si, lege tntre ele cele trei lupte. DacI lns[, dupi cea de-a treia lupti, Ivan o scapi pe fata de impirat ;i se intoarce acasi, ne aflim firegte in fafa funcliei .f . ' Vom nota cu semnul convenlional i toate elementele care servesc la realizarea triplicirilor. c. :uorIvARrLE

lnlelegem prin motiviri atit cauzele, cit 9i lelurile care imping pJ"sotrii"le si facl anumite fapte. Degi ele conferd uneoribasmului o culoare cu totul aparte;i multd strilucire, t5

motivdrile fac parte din categoria celor mai variabile si mai instabile elemente ale basmului. Ele reprezintd. in plls un element .mai qufin precis ;i bine definif decit funcliite sau elementele de

legituri.

Majoritatea faptelor sivirpite d.e personaie in sectiunea mediani a basmului sint fiiesc molivate de desfd.srtrarea ac{iunii gi prejudicierea, ca primd funcfie 'funda_ mentali a -numai basmului, cere o anume motivare supiimentard. Remarcd.m in primul rind cd fapte aserndnitoare sau absolut identice sint motivate in modul cel mai diferit. Izgonirea sau pdr[sirea pe mare sint motivate de: ura mamei vitrege, cearta frafilor pentru mogtenire, invidie, teama de concur,enfS. (Ivan-negufitorul), o- cisdtorie inegall (Ivan" bdiat de !5ran, cu fata de lmphrat), bdnuiala on"iintialttati conjugale, prorocirea umilirli firilui ae citre pirinti: tirr toate aceste cazuri, izgonirea este motivatd" de'caratterul lacom, r5"u, invidios sau binuitor al rduflcitomlui. Dai izgonirea.poate fi tot atit de bine rnotivati de firea irnpo9i sibil6. a izg.onitului, ceea ce conferl o arrome legitirnit'ate izgonirii. Fiul sau nepotul fac trdsnii prea de toi mattrateazi oameni (rup miinile $i picioarere trecitorilor): tireovetii se pling (plingeri : &) ;i bunicul i;i izgonegte'nepoTul de acasi. Dqi -sint incontestabil acliuni, faptele izgonitului cum ^fi ar fi maltratirile amintite nu pot consi-ilerate o -functie -basmului. inclusd in _desfd-,surarea acfiunii Este vorba, in realitate, de calitatea eroglui, exprimati de faptele care constituie motivul izgonirii sale. Trebuie si remarcS.m cd acfiunile zmeului si cele ale multor altor riuficitori nu sint'in nici un t"irr'.iti".t" I. Se inlelege la sine. cI gi zmeul igi are motiveie Fq.*.. -de lui atunci cind o ripegte pe fata 3e impirat (pentru o clsitorie siliti sau pentru a o minca), dar badinul le trece sub ticere. Avem temeiul sd credeni cd. motivirile formu_ late verbal nu slnt lndeobgte specifice basmului si ci ln general motivdrile sint ln basm mai curlnd formafiuni de dati recenti. Basmele care nu comporti o prejudiciere au ln locul ac.esteia A' (lipsa), iar prima funcfie este B (trimiterea erou_ lui).. Futem constata cd plecarea'eroului pentru remedierea unei lipse este motivatd ;i ea in modul cel mai diferit. 76

putem presuLipsa: iniliald -constituie o stare de fapt. pune ci ea dura de ani gi ani la inceperea acfiunii. Survine insi un rnoment in care personajul Care trirriite in cflutare sau ciutS.torul insugi lnleiege dintr-o dati ce aRume ii lipsepte. Acest lnoment se cere motivat pi el este cel care d^etermind trimiterea (B) sau, nemiilocil. cdutarea (C+t. Pgrsgnajele pot deveni in felul urmXtot eo'sii.r,l" d* raptut ca le llpsqte. ceva: obicctul neposedat iSi semnaleazd er lnsuil prezenfa intr-un fel oarecare _ o aiaritie fulsuranta, o urma, un semn grditor, o reflectare oareiare (o"or_ tret,.relatare). Eroul (s_au trimitdtorul) igi pierae r,lll""t":": il cuprinde dorul de frumusef'ea' vizuti*f,ifiti"f d;;;; ctata, in"treaga avlndu_gi originea in aceastd schim_ ,acfiung Dare sulleteascd.' pasdrea-de-foc gi pana lisati de ea poate constitui un exemplu p! cit de $ditor, pe atit d" ld;;;. ,tpra panq aceea atit de frumoasd. ;i atlta lumini izvora din ea, cI dacd. ai fi adus-o intr-o odaie intun"""ia ,_", tiH;; lumini, de parci plini ar fi fost de nenumir"t" t"*i"aii-.;i besinul cu nr. 7E incepe cu o imagine asemd.ni.toare: imoi_ ratul vede i,n ais tn cal preafrumos-, ,,fir de pir a" iii ,ieif. in. argint bdtut gi cu luna scinteind'in ti"-"i"-.-l-;;"i;i trimite pe erou dupi cal. ln cazul unei fete d" iil;;;;. coloratura este diferiti. Soldatul o vede pe Elena tiecinci p.e li^ng_5 el-: ,,Se ficu lumind pe cer;i pe pemtnt F ;i;;'; zb.urind prin vizduh^o calea;ci de arll cu zmei ae toc ;ase inhS.mafi la ea; iar in caleagci ;ade Elena preainteleaptarrumoasa cum nrcr nu-fi po{i inchipui, nici blnui, nici ln poveste povesti. S-a dat ela jos din^caleagcd, s_a ;s;;;; un tron din aur tot ;i a lnceput si cheme rlnd pe ii;A ;: rumbifele si sr le invefe tot felul de minunitii rioru.uif,L care o_a,steptau sint menlionate mai inaintel.'e termihai cu invdfitura, a sdrit in citeagci gi dusd toJt.,'lrib).-5J_ datul se indrdgostegte de Erena dtc. Din" aceeasi'caieeorie tac.parte.;i cazurile in care eroul vede in cdmara unde fiisese intre, portretul unei fete cle o irumusel;;;it;;;; ?pltl rndragoste:te de ea etc. fl se ^r", ' t f)in pdeate, materialul nostru nu cuprindc cazuri perfect similare carp sir ne permit;i gI urn{rim cum eroul devine coD$tient de faptul ca ii lipserte fata di: imptrrat. Vom amioti lnsd firul auriu din pfuul Isordei, adts.de rrndunele regelui Marc. .Firul de pir parfumat adus de valuile merii are aceeapi semuificarie (hr basnele airicane;, lnt.-un tasi ut"

vulturul aduce regelui contlurul unei preafrumoase 8

-

li4crfo ogla hasmului

- c. 2495

cuttezane,

"rJ"*"n,

77

Constatim mai departe ci eroul devine congtient de faptul ci ti lipsegte ceva datorit[ unor personaje-mediatori care ll fac si infeleagi, sd. simti acest lucru. Cel mai adesea, rolul acesta revine pirinlilor care socotesc c[ fiul are nevoie de o mireasi. Aceea;i menire o au gi relat5.rile descriind fete preafrumoase, cum ar fi de pilcii urrnitoarea: ,,Vai, Ivane, fiu de lmpirat, cum sd. fiu eu frumoasi? Neasemuit de frumoasi e numai fata lmpiratului zmeilor de triie;te peste nou5. mlri ;i noui !dri" (96). Eroul lncepe s[ caute pornind de la asemenea relatd.ri (despre fete de imp5"rat, voinici, minuni etc.). Se intlmpll uneori ca lipsa sd. fie doar imaginari. Sora sau mama cea rea, stlplnul hain, lmpiratul crunt ll trimit pe Ivan dupi cine.gtie- ce minull]ie. de care nu au nici o nevoie: e pur 9i simplu pretextul folosit pentru a scipa de lvan. Negufitorul il trimite fiindci se teme de forfa lui, impiratul-fiindc5. vrea s[-i ia nevasta, surorile cele rele lndemnate de zmeu. Asemenea trimiteri sint uneori mo-tivate de o boali imaginari, prejudicierea lipsind in forma ei directi, dar fiind inlocuit8 sub raport iogic dar nu morfologic

de actul trimiterii, care cap[ti -caracterul

unei prejudicieri. Zmewl se ascunde in spatele surorii celei rele care trimite pe erou in ciutare gi trimilitorul este de reguli pedepsit la fel cu riufic[torul din celelalte basme. Meriti si consemnlm faptul cd dezvoltarea acliunii este perfect identici, fie ci este vorba de o trimitere dictati de intenfii du;minoase, fie c5. nu. Dup[ cum vom vedea mai jos, desfi;urarea acfiunii, cu alte cuvinte ciutarea ca atare, nu este prin nimic influenfati de cauza directi a plecirii eroului, care poate tot atlt de bine pleca sd caute cine ;tie ce minunifie, fiindci sora cea rea (sau lmpdratul crunt) vrea si-l piardl sau pentru ci tatil lui e bolnav ori a v{zut in vis o minunifie. Putem in genere remarca faptul cl sentimentele gi intenliile personajelor nu se risfrlng niciodatS. asupra desflguririi acfiunii*. Lipsa poate deveni pe foarte multe cli un fapt de con;tiinfd. Invidia, siricia (pentru formele rationalizate), firea de voinic si puterea eroului slnt numai clteva din cauzele care pot declarya o ciutare. Pini ;i dorinla de a avea copii poate genera o migcare independenti (eroul este trimis si caute un remediu lmpotriva sterilitilii). Cazul este foarte 78

interesant, deoarece ne dovedqte ci orice element de basm (in spef1, faptul ci lmpiratul nu are copii) poate da nagtere unei- acfiuni lnchegate, se poate transforma intr-o naraliune de sine stititoare, sau poate genera o asemenea naratiune. Dar, asemeni tuturor organismelor vii, basmul nu di nigtere declt la produse asem5.n5.toare cu eI lnsu;i. Atunci clnd o celuld oarecare a organismului numit basm se transformi lntr-un mic basm in basm, acesta este construit cum vom - fantastic vedeir mai jos dupi acelea;i legi ca gi orice basm

in ggnere. arareori lip^sa resimliti de erou nu este insofitd. de . .Nu nici o motivare. Impiratul igi cheamd copiii gi le spune: ,,fa si-mi facefi mie o treabd" etc., gi ti trimite-in cdutarea

lucrdlui dorit.

VI.

REPARTIZAREA FUNCTIILOR DUPA PERSONAJE

p_edepsirea celui de-al doilea riuficitor ti.y 19 poate trasa o delimitare perfectd gi

(y), cisitoria E\.

fr6cise intre fun-<jimpS.ratului gi cele ale fetei de tmpirat. De cele mai multe ori, tatil este, cel care porunce;te eroului si ducd l1.Pol sflrgit.lncercirile grele, ailiunea la decurglna aintr_o atitudine ostili mirelui. Tot el e'ste cel care adEsea pedep_ segte sau porunc-egte si fie pedepsit pe falsul' eroir. -Slera D. trimild.torwlzi. Cuprinde doar trimi_ . .acfiunilor terea eroului ln ciutare (momentul de leeituri, B). 6. Sfera acfiunilor erou!,ui. Cuprinde": -ao'""tor"foiplecar6a sa ln gglj":".(C t), r'eacfia tr (E), cnsiloria ""t"iit" (Z*).. Prima funcfie (C f ) este specifici numai eroitui ciutitor, eroul-victimd nu le lndeplinegte decit pe celelalte. asemenea ,7. Sfera agliunilor Jalsulii erou ciprinde de ^ t,-apoi C E F, iq calitate de funcfie sp-ecificd, p. conchide ci basmul cunoi$te sapte Dersonaie. .IntrePutem aceleagi. personaj e sint distribuite iuniliil" $i-i; ;;;tL; pregS.titoare."(a, -: c, d e, f g), dar .epritirari. ,ru 9 - nu pot se.oi la definirea este aici uniformi gi aceste funcfii personajelor. Pe lirigd ;;irtd racord.(cei. ce se."pling,";";ri;; denunfdtorii, cilomnialorii), pr."o* ;i. trS.ditori. specif ici {uncfiei,,i:" (oglinjoara, dalta, niitura). 11rl aggea;r categorie fac parte ;i personaje ca Un_ochi, Doi-ochi, Trei-ochi. Problema distribuirii func{iilor poate fi rezolvati ln 'actiuni

liile

.

Degi nu ne-am propus si cercetim decit functiile ca atare, firi sd. ne ocupim de personajele care le inddplinesc ori de-obiectefe p9 care le implici, m6riti totugi si abbrdim gi problema felului ln care funcliile sint replrtizate dupi pers^onaJe.

Inainte de a rdspunde in aminunt la aceasti chestiune, trebuie di aritlm c5. numeroase functii se structureaz| ln mod logic,lntr-o serie de sJere bine definite, corespunzind ln ansamblu cu personajele ce indeplinesc funcfiile] Le-am putea _numi.sferele de acfiune. Basmul cunoagte irrmitoarele sfere de acfiuni: - 1. Sfera acfiunilor rd.wJd.cd.torului. Cuprinde: prejudiciere-a.(A),.lupta sau alte forme de lntrecele cu er6ul-(L), urmdrirea (U). 2. Sfera. acliunilor d,onatorwl,ui. Cuprinde: pregd.tirea transmiterii uneltei nizdrivane (D), inzestrarea droului cu unealta nizdrdvani (F). . ,3. Sfera ac{iunilor ajutorului. Cuprinde: deplasarea spa!ial6 a eroului. (G), lichidarea nenbrocirii sau lipsei (R), salvarea eroului urmdrit (S), solufionarea incercirilor greie la care - este supus eroul (T), transfigurarea eroului -(X). 4. Sfera actiunilor Jgte! de impdla{ (personajul cluiat) ti_."1g totd.tui al. ._Cupiind.er pot,i""ir.a"incercdritor gretl (H), lnsemnarea (I), demascaiea (N), recunoagterea lM;,

ffi;;;j;'};;;il^;;

planul repartizirii sJerelor

d.e

dupi

personaie.

Cum. sint r-epariizate sferelg amintite dupd diieritele personaje ale basrnului? Tre_i situalii sint posibile: 1. Sfera de acfiuni-coincide perfect cu personajul. Baba_ Iaga.care ll pune'la lncercar" 9i iiieipfetegte-pe'e;r,r" ;malele care il roagd pe erou sd. le crute si ii 'a"o ,rn dar sint exclusiv donatori. Calul care il i,duce pe "poi Ivan la fata de lmpirat, il ajuti s-o rlpeasc!, duce la'bun sflrsit incercarea grea, il scapi pe erou de urmi.ritor etc. _ eJte exclusiv un ajutor. - 2. Unul ;i acelagi personaj figureazd in mai multe sfere dc acliuni. Omul-de-fier, care il ioagd pe erou si-l elibereze din turn, ii diruie;te apoi o putere iremaipomenitd si ; i;lt de masd. nS.zdrivand. g-i, in cele din urmi, il gi ajutd .d o*o.iu zmeul, este in acelaji timp gi donator, si !"foi. Gil;l"t; 8l

tt0

recunosc5toare impun o cercetare separate. Ele incep ln calitate de donatori (dupn ce il roagi pe erou si le ajute sau sd le salveze), se pun apoi la dispozilia lui ;i devin ajutoarele sale. Acest caz a fiost descris mai sus, la pag. 48 (F). Se lntimpli ca animalul eliberat sau crulat de erou si dispari pur ;i simplu, firi si-i comunice micar formula prin care poate fi chemat, dar el va apare in momentul critic ;i va actiona ca ajutor aleroului. Animalul ll va rdspldti deci pe erou d,irect frin acfiuna. Animalul il poate ajuta, de pildi, si ajungd in altd impdrilie, ii poate dobindi obiectul ciutirii sale 9.a.m.d. Putem nota cu: Fe: G, Fe: R etc. cazv-

rile de acest Trebuie

fel.

si

examinim separat

;i

cazul Babei-Iaga (sau

al oricirui alt locuitor al cisulei din p[dure), care se ia Ia bitaie cu lvan, iar apoi fuge ardtindu-i astfel drumul spre lumea cealaltd. CdlSuzirea este o funclie a ajutorului, din care pricini Baba-Iaga joaci in cazul nostru rolul unui ajutor, fdrl voie, e drept, ba chiar impotriva voin]ei ei.

Ea incepe ca donator vrdjma; ;i devine un ajutor firi voie. Iati ;i alte citeva cau$i de cumulare:.tatdl care i;i trimite fiul in ciutare, diruindu-i totodatd si o md.ciuci, este in acela;i timp gi trimif[tor, gi donator. Cele trei fete din palatele de aur, argint ;i aram5, care ii oferd lui Ivan un inel nS"zdrivan ;i alte daruri, luindu-i apoi pe eroi de blrbafi, sint ;i donatoare, 9i fete de impirat. Baba-Iaga il ripepte pe bdiat, il bagi in cuptor; bliatul ii {ur[ basmaua n5.zdr5.vani: Baba-Iaga cumuleazi funcliile de rduficdtor gi donator (involuntar si vrijma;). Ne ciocnim, a;adar, din nou de o concluzie formulati mai lnainte, si anume ci voinla personajelor, intentiile lor nu pot fi considerate un motiv esential ln definirea personajelor. fmportant este nu ceea ce doresc ele s[ fac[, nici sentimentele care le anim5., ci faptele lor ca atare, apreciate ;i definite exclusiv din punctul de vedere al sernnificaliei lor pentru erou ;i in perspectiva evolufiei acfiunii. Rezulti de aici un tablou similar cu cel

intilnit atunci cind am studiat motivirile:

sentimentele

trimifdtorului, dugm[noase, neutre ori binevoitoare, nu exercitd. nici o in{luentd asupra desf[;uririi acfiunii. 3. Situalia inv6rsi: rina gi aceea;i sfer[ de acliuni include mai multe personaje. Si luim, de pildl, cazul zmeului ucis ln luptd: el nu mai poate urmiii pe erou, ;i o serie de 82

personaje speciale sotiile, fiicele, surorile, soacrele si - rubedeniile rnamele zmeilor, toate de sex femeiesc sirit introduse in basm tocmai in vederea acestei urmdriri. - Si e-Iementele D, E, F sint uneori distribuite, desi o or"**rrJ" distribuire este cel mai adesea nereugit[ u., .3"Tj personaj.il p-une -la incercare p6 erou;i "rii.ti.qt"un'altul il

intimpldtor insd. Am cbnstatat'mai sus ci functiile fetei de implra-.t sint impdrtite intre ea gi tatdl ei. Fenomenul repartizS.rii se obserrre c' c"a mai ma're frec_ venfd in cazul ajutoarelor. Abordind acest aspect al problemei, trebuie sd ne oprim mai intii de toate rapbttutui dintre uneltele niidrivane ;i ajutoarele"rdpt* nizdrdv"t.. be compardm urmdtoarele cazuii: i; Ivan bblin* .rr, .orroi zburd"tor gi pleacd pe el- acasd sau la fata
"oi"i"ii'i"4i 83

{in . inel, feluritele personaje megtere in cite ceva etc. Q. Ajutoare specificd indeplinind iumai o .i"s"ri i;r.H: fac parte numai .obiec"tele: ghemut l^tl care 11tqg.-_"1l1goti. u calauzette pe.- e-rgg, palo;ul_taie_singur care omoard pe dugmani, guzla ndzdrivand care cintd sinsurd. si il aiutd pe erou si lnfrunte cu bine lncercarea la care"l_a J;p;, i;i; de impdrat etc. Din cele spuse. mai sus ,"r"f te fi*'p*n. ia unealta nizdrdvani nu este nimic artceva decrt .i t"r-e aparte a ajutorului nizdrivan. . Se cuvine si amintim gi faptul cd. eroul izbuteste si invingi de multe ori gi firr nici uir fel de aiuto"r". e-irt"" cons.r$era tip de erou drept propriuf siu ajutor. baci am ll avutl":rtins5. putinfa si studiem atributele p-ersonaieloram tr.putut ardta cd eroul preia rn asemenea cazuri n,t ttutn"i tuncfule,aj,utorului, dar. gi atributele sale. Darul profefiei este-unul din cele mai importante atribute ale aiulorurLi: calul care prezice, sofia care prezice, biiatul_c6l_lnteleot g.a.m.d. Atunci cind ajutorul lipiegte, aceastd calitate'tre'ce -erou inzestrat cu darul pro_ ?slp.Ia eroului, care devine un fetiei. intim.pld, dimpotriv.i, ca ajutorul sd indeplineascd _^!:, tunclji ,ll.9r: sint specifice- eroului. Aga, de pild6, in ca_ ^ce ajutorul nizdrdvan crul. Iunclrer lr, acfioneazd-adeseori in eroului: goarecii cigtigd jocut d6_a v_afi_ascunselea lg-.i|, ursulrri, animalele recunoscitoare lndeplinesc in l1_p.-?tltty", lut lvan cele.poruncite de Baba-Iaga ca sd,jl puni la l9lllt lncercare pe erou (94, 9S). .."

PROCEDEELE PRIN CARE NOI PERSO\IAJE onsrAguRAREA AcTIUNII S1NT INTRODUSE

VII.

Ix

Fiecare categorie de personaje igi are propria ei formi de aparilie, cu alte cuvinte, existi procedee specifice prin care personajele respective slnt incluse in desfi;urarea actiunii. Iat[ care sint aceste forme. '. Rd.uJd.cdtorul, apare de doui ori in cursul acfiunii. Prima oari el apare pe neagteptate, venind brusc din afarl (ln zbor, apropiindu-se pe furig etc.), ;i dispare indati dupi aceea. A doua oari el apare in basm ca personaj cd.utat gi g5.sit de reguli ca urmare a unei c[liuziri. Donatorul este intilnit intimpl[tor, cel mai adesea in p[dure (ln cisufa din pidure), sau pe cimp, pe drum, pe ulitd. Ajwtorul nd.zdldnan este introdus ca un dar. Momentul respeltiv este notat cu semnul convenfional F ;i variantele posibile au fost enumerate mai sus. ' Trimildtorul, eroul, Jalsul e/ou', precvm ;i Jata de i'mpd.rat apar de la lnceput, fiind inclugi ln situalia inifiali. {Jneori, cind se prezinti situalia inifiali, falsul erou nu este menlionat irt mod direct printre personajele basmului, gi afl5m abia ulterior ci el triieste la curte sau ln casa eroului. Asemeni riuficitorului, faia de implrat apare de doud ori in desfigurarea basmului. L:a a doua aparitie, ea este un personaj regd.sit, erottl clutdtor putlnd sau s-o vadi lntli pe ea gi apoi pe riuficdtor (zmeul nu e acasi, dialogul cu fata de imp[rat), sau invers. 85

Putem considera_aceastd. repartizare -drept o normi a basmului' Existd insi exceplii'. o".a ;i i" basm un donator, formele aparilie'i '."f"- ,int preluatenu rntilnim de perso_ najul urmitor.-iniimpla." -Eroul si anume'de ajutoiul ndzdrivan.

intilnegte din _irt*'-"i' .r_ se intlmpld donatorul feluritele. p"^o"uj""'rnl,.t"r" lard pereche cu in cite o tndeletnicire.. Atunci ;ift ;;;;najut este inclus in doui sfere de functii, el este il;d;;;"ume tn acele forme

in care incepe sf, actionez". S"ii" J", infeleaptd, care aDare mai intii ca donalor, pentru a se dovedi apoi, rlnd pe rtind ajutor nizdrivan si iatd a" r-pJr""t]'*t"H;;il;U i"';;'Jil

ci ajutorcuu iatd delmpdrat. O altd abatere de la.regul-a generali consti in aceea ci_ toate personaiele oot fi i"#;d;&-;"rii situatiei inifiale. Aceaitd iormd este s.peciii.d, i't"r,r,"diul ar'.tat, numai oentru ero;, triin-itii;;' a;p;';ffi # *; r,',per,il fi i;""a.' inifiaie n9j ri i;p;ii;;'ii'oou,u marr ll*$itt"_care categorii: srtuatra prezintd. pe cdutdior_gi familia sa ltatai-iicei trei feciori) si iituatia"care prezintd' piitct,ma rdufdcitorului ;i farnilia ei (cele tri:i Jiice aie ir"per"i"rli). Intilninr si basme care con{in ambele situafii. O""'a U"-.,-'_,,ri f"""p"-"1";ffi;i: este necesard. fireste, siiuagia inigilii'""r" il prezintd pe cdutdtor (uneori .i pe trin.,lletq;i:'C;1" " doui catesorii he initiale, se' po t contopi. t''tru.ii i.i"Jil;;;";il j; :*:tji rmpune prezentarea membriior unei ;;"i;; ciutdtor cd.utat ." tru.ritor-a"di" singur" i"_iiii, Ivan _ fata de impdrat -in unul tamiriai_?r.i"li "rpf"l ,"ra, feciori si mamd etc. o asemenea situafie i""rra".'oiu"J;;,';t'i" *t" Lrllil; gi pe victima riuficdtot"t"ii.*-"' Unelc situatii de acest fel sint prelucrate epic. Ciuti_ torul ca atare 'linseste Ia ir.;t;;.,r"gt", de resuli. intr-un .mod mirr.Lto..-Ndiffi 6i"." ?i.aculoasd a eroului constituie unul din cele mai 'i-prrt""i" elemente ale bas_ rnului, fiind una din formele ;;;;+i;';'.;i; ""*i;d:i: tualiei initiale. Nasterea ',,, o profetie privinddestinulviitorulu-i".o.,,'."r?l;ffi;$."iri,Jr"".ih.l ".t" a""lgliI iirsofitd de unor atribute eroice tncd inainte J"r"'A;i;;;;""";#Ji ca donator gi nu

liliiln.,","

",

i:tT;,,Jii:,"/i#;l

,n

o

_i.:::T",i""::

x;Hi':;'i:,*,'?ii:1 :i:;*:1Hi,:l"H;;

propriu-zisi. Basmul menlioneazd. crqterea lui vertiei_ lui evidenti asupra frafilor. Alte6ri Ivan este,.dimpotrivi, un prostinac. Nir avem'posibilitatea de a studia toate aceste atribute ale eroului,'chiar daci unele din ele se manifestd prin fapte (cearta pe tema intiie_ -conitituie'funcfii tdlii),- deoarece..aceste fapte noas5., superioritatea

cursului acfiunii.

Vom mai aminti

nu

ci

proprii

situafia inifiali prezinti adeseori

tabloul. unei vieli de bunistaie qi f6ricire-cu totul aparte, t.91.t.. in-imagini pline..de.viafd gi pitoresc. Aceasti i"i"gi;; subliniat luminoasd. alcituiqte un fundal contrastant p"itro nenorocirea ce va sa vrna. Basmul include uneori ln situatia inilial[ gi pe donator, ;i pe ajutorul nizdrivan, ;i p" ieote"htor. 'Mlriti *i ," oprim ins5. doar asupra cazirrilor in care este inclus riufdcdtorul. Curn situalia iniliali cere lntotdeauna ca personajele_incluse in ea sd. faci parte din aceea;i familie, iaotacitorul,apirut ln cadrul silualiei initiale 'd.evine rudi cu eroul chiar dacd atributele sale'coincid firi nici ,rr. cu cele ale zmeului, vriiitoarei g.a.m.d. Aga, de pildi,".lirro" vr[jitoarea din basmul cu nr. 50 este o zmeoaici tipicl, de;i, o dali cu includerea ei ln situafia inifiali, ea dei'ine sora eroului. Trebuie si amintim gi de situaliile iniliale ale migcdrilor secunde Fi, in genere, ale migcirilor repetate. $i icestea incep cu o situatie inifiald bine definitd.^ Daci Ivan a dobtndit o rnireasS" pi o unealtd nS"zdrdvand, iar lata de impdrat (devenitd. uneori'intre timp solia eroutriii-. l"J ;I#rt,; rezaltd. urrnitoarea situalie iniliald: rduficltorul *ciutdtorul f obiectul viitoarei cdutdri. Putem trage concluzia cd rdufi.cdtorul apare mai des in situatia initialn a miscirii -cea secunde decit in a primei. Se intlinpld insd ca si acelagi personaj, si joace-roluri diferite in prima gi in "ri"f a doul mi;care (dracul este ajutor ndzdrivan in prima miscare, ^ dar rdufdcdtor-ln a doua etc.). Toate periona.iele orimei nrigciri care reap.ar 9i in a doua fiinteazi, agadir, diirainte in basm, sint dinainte cunoscute ascultitoiului sau cititoru1ui,.din. care pricind. nu mai este necesar sd apari noi personaje din aceeagi categorie. Ceea ce nu il impiidicd pe povestitor_si uite uneori, narind migcarea a d_oul1, d9 ajutorul nizdrdvan din prima ;i si-gi pund eroul si-l dobindeascd pentru a doub oari.

86 87

Si vorbim, ln sfir;it,. de situafia inifiali incluzlnd-o pe mama vitregS. Mama vitregd. estb sau'de la bun lncep^trt -prezenti, sau ni se povestegte cum moare prima solie a moiului gi cum se cisitbregte 6l cu cea de-a doua. Riuficdtoiul este introdus in basm prin cea de-a doua cd.sdtorie a mosului. c?{9 sg r'lsc din aceasti cisitorie slnt riuf[citdri, "Copiii fie fete, fie biiefi (fagi eroi etc.). Toate problernele amintite pot fi dezvoltate 9i tratate mai aminunfit. Socotim inii ce indicatiile d. mai sus slnt suficientti pentru cercetarea generald.

VIII.

DESPRE ATRIBUTELE PERSONAJELOR $r SEMNIFICATIA LOR

";;;;i'-;rf"ld'i;

,,$tiinfa formelor este gtiinta mirilor." .

tr,ansfor:

Goethe

S.tudierea personajelor dup5. funcfiile ce le slnt specifice, dis.tribuirea lor dupd categoiii gi stirdierea formeloi apariliei lor in basm ne facsine punem firi sd vrem lntrebirea: ce sint ln fond personajele basmului? Am delimitat mai sus cu toati claritatea acliunile ca atare de personajele carc le lndeplinesc. Denumiriie gi atributele peisonajeior "onsiituie tot atltea mdrirni variabile ale basmului. Precizim ci infelegem prin atribute totalitatea calitililor exterioare ale personajului: virsta, sexul, condilia, ihf5ligarea, diferite trdsdturi particulare etc. Aceste atribute sint ieie care conferi basmului-culoare, farmec gi strilucire. Cum vine vorba de basme, in minte ne vin lntii gi lntli Baba-Iaga in cdsula ei din pidure, zmeii cu multe ' capete, Ivan-f-iul de impirat gi preafrurnoasa fati de impd.ral,, caii nizdrivani etc-, Am vizut ins5. cd, in basme, un personaj poate foarte ugor inlocui un altul.. Aceste substituiri au propriile lor motivdri, extrem de complexe uneori. Viafa reali creeazd. ea insdgi imagini noi gi pregnante, care elimind unele personaje de 6asm.-Eposul popoarelor vecine, literatura scrisd, religi'a, fie ci este vorba de cregtinisln, fie de credinle locale i- toate influenleazi lasmul. Acesta pistreazd ln adincurile sale urme ale biginismului antic, remanenle ale obiceiurilor gi datinilor strivechi. Basrnul se mefamorfozeazd treptat, iar aceste transformiri, aceste metamorfoze ale basmului slnt gi ele

supuse anumitor legi. Toate procesele amintite creeazi acea imensS- varietate, in care certetitorul"i li;i"" a" g*;

si

se descurce.

"tfi

studierea basmului este cu toate acestea posibili. perryanenta. funcliilor se pistreazi ;i avem astf6l putlnta se slsremarlzam ;t-elementele grupate in jurul functiei. Lum sa realrzdm aceasti sistematizare ? Alcituirea unor tabele constituie cea mai buni cale. veselovski vorbise gi el de descrierea basmului prin tab;le. ;;;i Iru prea c,re_de1 in posibilitatea unei op"..1ii.' --' Am alcdtuit asemenea tabele. Nu "r"*"n"L avem aici putinta sd p-rezentdm cititorului toate detaliire ror, a"si chiar atit de complicate. Studierea atiiuut"t& "rl,--"u'.i"i n€ rmpune doar urmdtoarele trei rubrici fundamentale: ""i."i."iri.ii infiJi;area ;i denumirile, specificul aparifiei, locuinta.- F" if".e ac.e1te3. mai apar gi o serie de elemente auxiliire,a" ;?i Iati care vor fi trdsiturile caracteristice T,cltTp.oltanfd.. ate IJaber-laga: numele.. ;i tnfifigarea ei (c_un picior de rrtde;.to_t, cu un nas hlit, pind in tavan suit etc.i; cisuta invirtindu-se pe picioarele ei de gd.ini; -iii"."ili a.l"rii] lre - sosrrea in zbor _inlr_o piud, cu suiei si zgomot mare. Dacd ne )ropunem sa determini- pir.ondirrl"di., o"""tui de al functiei,. de-.pildi iorr"lo;: il;;: v-an'edere ", etc. 9i trecem i" ait"iii" -t"uti"i?ot ce se"j"t"; sDune desore el, rezulti un tablou extrem de interesant. Intr;ili;;tJ;i al fiqcdrei rubrici poate fi urmirit absolut indep"endent totahtatea materialului de basm studiat. Dqi mdrimile ates"ii" tea reprezintd. elemente valiabile, putem constata ,si repetabilitate. Formele'cele mai pregninte, "i"i;cu ry:":-"t"te cea mar mare repetabilitate, constituie ceea ce am outea numr un canon al basmului. Avem posibilitatea ln evidenfd, -cu-condifia sd definim'mai inaint" de a_l stoate ;;;: seDrm tormele tundamentale de cele derivate gi"o*;e eteronome. Existi un canon interna{ional, existi forme nationale _ cDe_ cific indiene,. arab_g^ ruse$ti, germane, gi }orri"" ororrli_ norctrce, drn.regiunea Novgorodului, "*i.ta din perin, din lt?r". brDerta etc. ln stirsit, existi forme care se impart dupl o serie de .categorii ionel"itr,-"rsE#;: -io.ii"t.t ne,srr. .vral putem observa cum un elemenf intilnit de reeuli lntr-o anumiti rubrici apare pe neagteptaie il;i"t"i;i;;; a intervenit aici o permritare de formel Aga, de pnae, ,*""i

;*;if.":

90

poate juca rolul donatorului-sfetnic. permutd.rile de acest fel joaci. un rol uria; ln generarea unor noi formaliuni-aie ba;puJur, formafiuni care slnt adesea luate drept'or, ,roo subiect, degi ele si-nt extrase din altele vechi, printi-un proces ,d.e

transforma,re, de metamorfozare. permutarea nu reprezintd.

tip de transformare. clasificlnd materialui'ti""ii"i rubrici, putem determina toate mod.urile sau. mai orecistoate tipurile de transformare. Nu vom zdbovi,r,rpr" tiprl_ rilor de transformare, deoarece am face astfel o pf"u t"ige digresiune, transformarea constituind. un mateiial sufidient pentru o cercetare de sine st[titoare. . Dar alcituirea de tabele gi studierea atributelor personajelor, alituri de cercetarea nidrimilor variabile ale dasm*lui in genere, aduc dupi sine gi alte rezultate. Am stabilit mai J.narnte ca basmul este construit pe func{ii identice. Legile transformirii au putere nu numai rrupra elementelor atributtve, dar ;i asupra functiilor, desi acest lucru este mai pu.tin.evid.ent.;i infinit mai greu de dtudiat. (Am trecut pre'tutindeni in lista noastrd. in pozifia tntii formel" p" l" considerim fundamentale.) Dacd. am consacra irn ""rL studiu aparte, acestei probleme, am putea construi o protoformd. a ,basmului fantastic ln toatd" concretelea eij nu numai intr-o perspectiv[ schematici, aga cum am ficut-o aici. Sd. nu uitim cd. aceastl operatie a iost de multi vreme ficutd. pentru. o serie de subiecti: luate izolat. Delimitlnd toate singurul

lormafiunile locale, secunde, gi pdstrind exclusiv formele fun'damentale, vom obtine basmul fatd. de care toate basmele

fantastice vor fi simple variante. bercetarite i"tr"pii*" a" Toi p9 acest td.rim ne-^au dat temei si socotim i;;";;;; a;"pt formi fundamentald a basmului* fantastic basmile o.rrr!.toarea linie fabulativd": zmeul o ripegte pe fata de "o impirat, Ivan o intilnqte pe Baba-Iaga, ttigin. un cal de ia ea, zD,oa:a.,calare, alutat d9 il infringe pe zmeu, pleaci indirdt urmarlt de zmeoaice,..i;i9allntilnqte frafii etc. Putem dovedi insd justefea aserfiunii noastre numai printr_un studiu minu_ ltos al metamorfozelor, al transformlrilbr basmului. ln planul problemelor formale, aceasta ne va face si abordim uiterior problema subiectelor gi variantelor, precum gi cea a relaliei dintre subiecte si tonipozitie. Dar studierea atributefor in evidenfd gi o arti 'a scoate consecintd. de mare importanfi. Daci extragem toate for91

il

ii

p,restigiogi.de talia

mele fundamentale pentru fiecare rubrici. gi le reunim lntr_un singur basm, un asemenea basm ne va cdnd*ce la concluzii - ,cd" la baza lui se a{li anumite reprezentlri abstracte. Si trimurim cele_spuse cu ajutorul unui exemplu. Dacd

lui wundt.

Dar nu trebuie si expuse mai sus sint .ui.td.m tn numai supozifii. Cercetirile i"."."ri ao.n.rri,r'." .*orfofogi"u cer legate de cercetarea istoricd, a""l""r",i"ti obiectut studiului nostru. i"';;&;i """"".;a"pa;"itiontext, basmul s_ar cere studiat tn plus tn legiturt .":i;p;"re"taiii" ;i ,"ffio"ri. .Y.d"_*, agadar, ci. este extrem de important si studiem atributele peisonaietol,:tuqil p;;";;; schifdm mii sus. Nu i"t""1io"i* ;U; am fdcut decit sd_t cele ce urmeazd. o precisd clasificare a perionajet", a"oa in ;ir6;;ill;;."N; meritd sd specificim cd iiufdcii;;;";;'fi,#;;i;d }mJr)i vrdjitoarea, Baba-Iaga- filil;i, H!i.io.rr, prrn{esa cea rea etc., iar donatorul jeata_rag;, i;"iA,tr" Hh"L pddurii, ursul etc., deoarece ista;:e;;;u, ar insemna sd" facem un catalog, ceea ce ar nrezenta interes num"i i;;d";ffi;; el ar fi alcdtuit in perspecti"" il;;';;;bleme de mai tars' c-uprindere. probleniere ;;;;;;; l"" i"5; ;"i,-it;i ;" ;' #f; ; de".legile transformirii ae iep;;";tdril; il;;.t_'.;;:: ";t 9i reflectd' in formele ru"h"*""t5i;;i;;;".tor atribute. Am furnizat de asemenea un sistem, il de ;i"" materialului r. O dati.cg.nroblembt"'g;;raf" prelucrare a ridicate de noi rmpun o cercetare sneciali-gi nu pot fiiolulionaie i;;";*"i succintului nostru ^ studiu,' il '.i;;l;"';i;i;s";i:*""* semnificaf ia generald gi s-3r transforina inir-o extrem de necesari specialistul"i, O"i-iera ingiruire uscatd. rezonanfi mai ampld. ";; ;;i";;;;;

trecem intr-o rubrici toate incercdrile pe care doiratorul le impune eroului, constatdm ci ele ttu ,ir,t citusi del lntlmplitoar.e. Ein punctul de vedere ar naraliunii .* Jtale, "*ti. ele nu slnt nimic altceva decit unur din procediele,retarclante ale epicului *: eroul are de lnfruntat un obstacol ; i"d"gi"_ dq-I, el prime;te unealta ndzdrivand carc il va aiuta s?_si 1linge felul' Felul incercdrii nu prezintd. nici o important'd drn acest punct de vedere. llai mult, trcbuie si consideriin o bund parte din aceste incerclri exclusiv drept plrti.or"""nente ale unei anumite compozitii artistice. Votbirrh lnsi'de formele fundamentale ale inceicirii eroului, ;;t"it; ;i ele urmiresc un scop bine precizat, chiar daci ln mod explicit. Intribarea:'ce anume aoregie ;t;li;-e;^i; ""t**Lr"i erou Baba-Iaga sau orice alt donator, care anume din vir_ tufrle eroului sint puse la incercare nu ingiduie decit un singur^r.ispu.ns ce poate fi exprimat -printr_o i"irn"fe ul_ stract5,. .Tot printr-o formuld abstracti, dar diferitn- piin esenfa ei, se pot rezum_a ;i incercirile impuse eroului ae iaia de lmpf,rat..Comparind formulele, vom vedea cd ele decurg una drntr-alta. Iar atunci clnd vom confrunta aceste formulE cu celelalte elemente atributive studiate, vom descopuoi surprindere ci in planul logic al basmuluf exirte o rini6 air.* "" t_o4re, intocmai ca gi in planul artistic. Elemente atlt de disparate cum a! fi'.culcaiea lui Ivan pe cuptor (trnsiiuiA internafionald, gi nicidecum rusd), legdtirra dintre .i si peri"_ !u lur mortr mai inainte, existenfa interdictiilor si inl[icarea tor, bastionul de pazi al donatorului (cdsufa Bibei_Iaea ca rorma tundamentara), pin5" 9i elemente de'detaliu ca iirul de aur al fetei de impirat (irdsiturd. rd.spinditi-i" i"ti""." lg,"-q) doftldesc o semnificaiie intru totui speciti;t ;t;;"fi studiate. studierea atributblor face posidite i h^frarr* gtiinfific[ a. basmului. Din _punct de vedere irtriic,, ac"*ri" lnseamni ci basmul fantastii reprezinti un mit i" d"A;;;; Ne .ddq perfgql de bine Il"jl"rlillfgl.os'g". mam asffer o rdee intru totul eretici in raport cu punctui de vedere- al .gtiinf ei contemporane, idee disciedit"te h" terr indeajuns de adeplii gcolii mitologice. Dar ea are gi"-rt-i* adepfi

.";t A;;;;-

r 9

92

plus, am ajuns la aceastd

.ln rdee pe calea analizei morfolosice.' -ia"it"

-

Vezi anexa

f.

Morfologia bamului

_ c.

2495

Ix.

BASMUL cA INtRBc

premisi de lucru definirea basmului ca migcare, nu trebuie tragem lnsfl concluzia pripiti cn numerul d" ;4;iri;;r;;: punde perfect cu numdrul de basme. Interventi, orro, oio_ cedee specifice de paralerism, repetare sa p_oata ft alcdtuit din mai multe miscdri. "t".-i""i-"" *i'u5.Iatd.de ce., inainte de a da rispdns la intrebarea cum putem deosebi un text cu un singui basm de ,ii"i.o* portlnd dou[ sau mai multe basm"e, ,ro*"" pi*"a."f" prin care migcirile slnt legate intre ere,-inaiterent "*.*irriaJ nilt;;i Dasmelor de textul dat. -comportate MigcS.rile pot fi legate in felul urmd.tor: , 1. O pripl migcare este direct urmati de o a doua. Iati scnema moclel pentru acest tip de legdturd: ca

si

,,Planta originari, (Ilrpflanze)

va fi

cea mai uimitoare fdpturi - din lume.

f :::1J il::: ilI J"';JT; :Jr;:T:

apoi crea la infinit plante care si fie consecvente, adici plante ce ar putea exista, degi de fapt nu existi. Ele nu

sint nigte umbre sau iluzii poetice ori pitoregti, ci le sint proprii necesitatea qi adevirul li.untric. Aceeaqi lege va utea fi aplicatd, la tot ce este viu.,.

A

Goethe A. PROCEDEELE DE COMBINARE A NARATIUNILOR

Acum, clnd am aretat care sint principalele elemente ale basmului gi am scos ln lumind unele momente de importanli secundari, putem trece la descompunerea oricirui text in pd.rfile lui componente.

Avem de rispuns de la bun lnceput Ia lntrebarea: ce infelegem prin basm? Judeclnd lucrurile sub raport morfologic, putem numi basm orice dezvoltare de la prejudiciere (A) sau lipse (A') prin funcliile interrnediare la cisitorie (Z) sau la alte funcfii folosite ca deznodimlnt. Printre functiile finale intilnim risplata (F), dobtndirea lucrului ciutdt sau remed.ierea nenorocirii (R), salvarea de urmiritori (S) etc. Am dat numele de rnigcare unei asemenea dezvoltiri*. Orice noud prejudiciere, orice noud lipsi creeaz[ fiecare clte o noufl migcare. Un basm poate avea mai multe mipcd.ri gi primul lucru, pe care ll avem de f[cut cind analizdm un text, este si determinim cite migcdri alcituiesc basmul respectiv. O nou[ migcare poate urma direct unei m$ciri anterioare, dar putem lntllni;i o lmpletire intre ele prin oprirea dezvoltdrii lncepute gi intercalarea unei noi migciri. O migcare nu poate fi tntotdeauna delimitatd cu u;urinfd, dar aceastd delimitare este lntotdeauna posibile gi se face cu absoluti precizie. Acceptlnd

z+

t-

['

II

Azt

N:"? migcare lncepe mai lnainte ca prima sd se fi - ?; ^termrnat. Actiunea este. intreruptd de o migiare episodicd. Dupi incheieiea rni;cirii episodi'ce, r*l"ra' gi .""-i-p"r*i-Ii migciri. Iat5. schema: z+ I

A'

['

R

II I ---. 3- ppisodul poate fi, la rindul siu, intrerupt gi atunci rezulti scheme destul de complicate.

I I *--*-

l------r

III B".-ul poate incepe_ cu doui prejudicieri distincte, ., 1: care numar una esje la lnceput remediati ornrre pe de_a ln_ tregul;i doar apoi cealalti. Daci er6ul este ucis si ir" tao"rt" unealta nizdrdvand, intii este remediatd uci
rttr

l" e, [tt

:

]

94 95

5. Doui m$ciri diferite pot avea unul gi acela;i sfir;it.

rind s-o_g[seascd ;i e;-ueazd. ]Ii;carea el, scapi fata ;i pe fralii sdi. -

,l. I

I

-1.

II

[''

6. Basmul comportd uneori d,oi eroi ciutdtori (vezi basmul cu nr.92: ceidoi lvani, fiii soldatului). La jumitatea primei migclri, eroii se separd, de regulil llngl un stilp infipt la marginea drumului si purtitor de semne premonitorii. Acest stilp servegte ca element d,e diaergenfd.. (Notlm cu semnul convenlional < despirlirea la stilpul de pe marginea drumului; adiugim ci acesta este uneori un simplu accesoriu.) La despirfire, eroii i;i dau adeseori unul altuia un obiect-semnal (lingurd, oglinjoarl, batisti; notdm cu semnul convenlional o-s transmiterea obiectului-semnal). Iatn schema unui asemenea basm:

rr_

-------tl

IIr-i

lI i |

r

L

o-s

I

- - rrr r--,1 ---III

Acestea -l( sint principalele

intre

ele.

modalitili

)

t-,

de legare a migcdrilor

Se ridici intrebarea: in ce conditii citeva mi;ciri alc5,tuiesc un singur basm ;i cind avem de-a face cu doud sau chiar cu mai multe basme ? Pentru a rdspunde la aceasti intrebare, trebuie mai intii sd spunem cd. rnod,wl de legare a mi;cd,rilor nu exercitd nici un Jel de inJluenld.. In plus, nu dispunem de criterii precise. Putem indica insi citeva cazuri mai limpezi. Avem de-a face cu un singur basm in urmitoarele cazuri: l. Dac[ basmul este alcituit de la inceput gi pinl la sfir;it dintr-o singur[ mi;care. 2. DacL basmul este alcituit din doui m\ciri, dintre care una se incheie negativ, iar cealaltd pozitiv. Model: migcarea I magtera o gonegte de-acasi pe fiica vitregi. Tatil Ea se intoarce incdrcati cu daruri. Migo duce intr-aiurea. mama vitregd igi trimite fiicele bune de-acasd, carea II - lntr-aiurea, ele se intorc pedepsite. tatil le duce 3. Atunci cind migciri intregi sint triplicate. Zmeul rdpegte o fati. Migcirile I ;i II: fralii mai mari pleaci rind pe

III:

prislea pleacl

;i

Atunci cind in prima mi;care eroul dobindepte o unealtd

ndzdrivani ale cdrei puteri le folosegte a""ilri ,nis;;;;;-. doua' Ilodel: migcarea I fragii preici ae .."re .i-.ii""e

rost de cai. Reug6sc gi se intorc'cu'caii. r-lirr o ame.ninfi.ne flla a" 1;p;;";. Frilii .. duc sd tndepirteze pnnleJdta.. r;r atrng scopul cu ajutorul cailor. Iatd iare ar rr explrcafra acestei construcfii: dobindirea uneltei nizdr[t1an9, lgti^une plasati de obicei la mijlocul narmut"i,-erie deptasata rn cazul nostru spre lnceputul lui, survenind inain_ tea punctului de lnnodare a intrigii propriu-iise ("*"t ini"r"" zme.utur). .l""iltg. de a dobindi unealta ndzdiivand,'eroii devrn con;tienfi, fird vreo motivare anume, de faptul ci aceas_ ta le llpse,ste frafii vor, asa din senin, si aibi niste cai -ceea ce determind declaryarea unei cdutdri, nazdravanl - o mi;care. lanseazd adici . 5. {t."lqi cind, inainte de a remedia definitiv preiudi_ cierea inifiald, .eroul simte dintr-o dati lipsa u""i rr'.r,i oirecare, ceea ce il impinge la noi^cdutiri, initiazi adicd o noud mi;care,_dar nu un nou basm. In asernenei cazuri, ai" trebuinfi de un nou cal, vrea sd" capete oul cu moartea "rout lui l{,oscel etc., ceea ce lanseazd. o noud. dezvoltare, intreruplnd_o momentan pe cea dlntii. 6. In cazul cind lncepu.tul basmului comporti dou[ pre_ judicieri dintr-o dati (izg6nirea fiicei vitrege'gi lreiiemi.e" ei etc.). 7. Avem de-a face cu un singur basrn in textele in care prima migcare include lupta cu"zmeul, iai;i a doua incene cu deposedarea eroului de obiectul cdutdrii de cdtre fratii sxi gi arunc"rrea lui lntr--o prdpastie etc., dupd ;;r; ;;;;;; funcfia P ;i lncercirile giele. Este vorta a'" a"r"tfl";;il; care am constatat-o atunci cind am enumerat toate functii'le basmu.lui ;i subliniem ci aceastd dezvoltare mar plenarl ;i desdvlrgiti formd a basmului."""riii"i"'.1" 8. De asemenea gi basmele in care eroii se despart lins6 un stllp infipt la maigine de drum. Trebuie .e toif.i ca soarta fiecrruia dintre frali poate constitui "re1?materia unrii .nerfect indepjnden-t, din care pricine ".4;-p;;iUii-,l !1m ne vedem nevoiti s5. clasdm acest caz-intr-o categoiie aparte Iafi de cele pr6cedente.

Mil";!l.ir'I

96 97

In toate celelalte cazuri avem de-a face cu doui sau chiar cu mai multe basme. Atunci cind trebuie si determinim daci textul dat cuprinde sau nu doui basme, nu trebuie sd. ne lisim derutali de prezenla unor migciri extrem de scurte. ilIenlionlm prin'tre *"'i r"rii" airrtr" acestea distrugerea seminiturilor qi"il" declaralia de rizboi. In genere, trebiie spus ci distrugerea semlniiurifot oi"pe i*- f"ti""it". "" la bun inceput aparte. In majoritatea cazurilor, vedem de c,i personajul care distruge semlniturile joaci in cea dle-a doua migcare un rol mai important declt in prima si cd actiunea lui'distrug[toare nu fice decit si-l intioducd'in basm. Basmul cu nr. 60 ne arati, de pildd, cd iapa care fur[ finul devine-mai apoi donator (vezi gibasmele cu irr. 108 gi 109). In basmul cu nr.69 pisdruica ce furi griul este de fapt Omulde-arami, asemenea celui din basmele cu nr. 67 si Ci8 (,,fari pisd.ruica aceea era chiar Omul-de-arami"). Badmele nu se pot impirfi- insi dupi formele de aparifie a personajelor luate ca criteriu selectiv, lntrucit, in ifoteza-afirmaiivi, s-ar putea spune ci fiecare primi m$care nu face decit sd. pregdteasci gi sd introduci personajeie m$cirii urmitoare" Distrugerea seminiturilor gi prinderea fhptagului reprezinti -un ,basm perfect independent din princ{ de vedere teoretic, dar aceasti migcare este in majoritatea cazurilor perceputi ca o miscare introductivi.

Exemplele de analizd" tratlnd basme mai complexe au fost trecute in anexd, deoarece ele slnt importante mai cu seami. pentru special$ti. Basmul nostru este Gi;tele sd.lbaticer (nr. 64;2. Au fost odatir un rnog gi-o babi. Aveau o fati, gi un biiat mic de tot. 1 l. Situafia inifiah (i) ,,Fati-hii, zis-a mama o datd,, noi

duce Ia lucru

ne-om

;i fi-oin aduce un colac, rochi!6 !!om face, Ei basma !i-om cumpira: dari, tu si fii cuminte, se-ti pizesti frifiorul gi din curte afari si. nu calci"

2.

Pirinlii s-au dus s, iar fata a uitat ce i se poruncise 4, l-a pus pe frilior pe iarbi, sub fereastri, gi a zbughit_o pe ulili, unde s-a linut tot de joaci. gi de

2. Interdicfie tntiritd. prin fegiduieli (br) 3. Absenfa pirinfilor (.r) 4. Motivarea lnc6lc6rii interdicfiei (Mot.)

ghiclugii t.

5. incilcarea interdicliei (cr) Au venit in zbor gigtele si,lbatice, l-au luat pe biiefel ;i l-au dus cu ele 6. 6. prejudicierea (A1) S-a lntors fetila acasi ;i, cesi. vezi_ frifiorul ia-l de unde nu;i 7.. S-a_ speriat nevoie mare, s-a repezit lncolo'gi_n_ 7. Rudiment de comunicare a coace, dar de gisit, nu l-a putut gisi. L-a """"i."rrr, 1r.1

strigat. ce l-a strigat, s_a pus pe plins, s-a tinguit ca amar or pedepsi-o maica

B. UN EXEMPLU DE ANALIZA

gi taica, dar fdr.i folos: frifiorul nu g. Detaliere: rudiment de tri8. A iegit fata atunci in cirnp plicare. gi s-a uitat in jur cit vedea cu ochiie: 9.1e9irea clin casi 9i ciutarea ziri departe-departe glgtele silbatice curn tClt se topeau ri.spunse

$tiind cum sint repartizate migcdrile, putem descompune orice basm in pirfile lui componente. Reamintim cd funcliile personajelor constituie pdrfile componente fundamentale. Urnreazd. elementele de legdturd gi apoi motiv5.rileFormele de aparifie a personajelor sosiiea zmeului in - un loc aparte. zbor, intilnirea cu Baba-Iaga ocup[ ln sfirgit, urmeazl" elementele atributive sau accesoriile de tiput cisulei Babeilaga sau a piciorului ei de lut. Aceste cinci categorii de elemente nu determini numai construcfia basmului, ci ;i basmul ca atare ln intregul siu. Si incercim si descompunem in intregime un basm oarecare. Am ales.pentru aceasti analiz6, un basm {ogrle scurt, cu o singuri migcare, cel mai mic basm al materialului nostru.

dincolo de pidurea cea intu_ necat5. Gigtele si.lbatice igi cigtigaseri de multi vreme rea faim6 de clte rele 1

Titlrrl basmului este Gusi-lebed,i gi ar insemna, intr_o traducere ad litteram, ,,girtelebede", mai exact ,,gitte,si lebede", evitlndu-se astfel inzestrarea gigtelor cu lnsusiri specifice lebedelor (dupa tipul formaliei ,,pegte-spadd,,). ln rinba rusd, termenul a apirut in legdturi cu un fenome' specific zonelor nordice: pasajul mailor pesfui migratoare. Sub imperiur dist3nJei imense pe care o parcurgeau in drumur migrariei ror, a dimensiunilor ror gi a zborutui olgaaizat, gigtele ti lebedele au impresionat im"giragia popoarelor nordice, asimilrndu-se cu irhaginea ptserii-ceriug

l-cifrele pp. 122-125.

ii, rareori, tilhar. (N.t.) din pdanteze (coloana din dreapta)

sint trimiteri ra tabelere

din anexa r,

98

99

cili copii furaseri. Fata ghici ll luaseri gi pe friliorul ei gi porni ln goani si le-ajungi din urmd ro. f5,cuseri gi

.gi se joacd,

c5. ele

10.

Cum nu avem ln

cu nigte mere de aur

23. Aurul este unul din atributele tipice ale personajului

23

acest

ceutat

basm un personaj-trimi{itor care si anunfe nenorocirea,

rolul acesta revine cu oarecare lntlrziere riuficitoru-

lui lnsugi, care il in;tiintcaziL pe erou asupra speci-

A fugit, a tot fugit ea pini clnd, ce si vezi, a dat in drum de un cuptoru. ,,Spune-mi, cuptorule, incotro au zbu-

rat gigtele?"-,,Md,nlnci o pldcintd de secari din astea de le-am copt eu qi fi-oi sPuns." rr ,,Cum si minlnc de-astea de secari clnd la .tata acasd. nici de grlu nu m6nlnc

?

l"

13

ficului nenorocirii prin aparitia sa de o clipi ll. Aparilia personajului care ll va pune la incercare pe erou. E lntilnit lntlmplitor (formd canonici; 71, 7gl 12. Dialogul cu acest personaj (foarte prescurtat) gi tncer-

carea (Dr) (76, 78 b) 13. Rispunsul infumurat _reaclie negativi a eroului.

Acest rezultat determinl o (Urmeazi lntllnirea cu mirul gi cu plrliaEul. Propuneri ;i rispunsuri infumurate asemin[toare ra.) Si ar mai fi riticit aqa multi vreme pe cimpii gi prin pi,duri, daci nu avea norocul sd, dea peste un arici.t6 A vrut fata sd-l lmpingi. cu piciorul 18, dar s-a temut sd, nu se infepe lr qi l-a intrebat: ,,Ariciule, ariciule, nu cumva ai v6,zut lncotro au zburat gl;tele?"l8 ,,1ntr-acolo au zburat" li ar5t6 ariciulr0.

- ii aritase ariciul A fugit fata tncotro pi a dat peste o cisuli care se tot invlrtea pe picioarele de giind pe care era agezatb,'0.

Iar ln cisuli gade Baba-Iaga, cu botul vlnos gi piciorul din lut2r. alituri, pe o lavif6, ,sade frd,fiorul fetei 2r to0

intreiti. repetare a incercbrii. Cursul acliunii cere ca eroului si i se acorde ajutor (El neg.) 14. Triplicarea (i) 15. Aparifia ajutorului recunoscS.tor (Ff)

16. Ajutorul este neputincios; rugimintea de crutare nu

este rostita. (D'?) 17. Crularea (E?) 18. Dialog (ft,) 19. Ariciul recunoscitor devine ajutor, arS,tlndu-i erou-

lui calea (Fn : Gn) Locuinfa rd.uficdtorului

20.

(e2 b)

21. Chipul

riuficitorului

(94)

22. Aparilia personajului c6u-

tat

(98)

cum l-a v6'zut, rat'a s-a furiEat pini, la el, I-a apucat, gi {ugi cu el I 24'26 Dar gigtele au simfit-o gi

(99)

24. Dobindirea obiecturui ciuti.rii prin viclenie sau forli

tndatl au zburat (R1) pe urma ei 2G, 25. intoarcere sublnfeleasi, Slnt gata-gata s-o ajungi.. Unde si (+) se-ascundi de ele? 26. Urmirirea ln zbor (Ut) Urmeazi din nou punerea la lncercare

a eroului de citre cele trei personaje, cu deosebirea ci, de asti dati,, eroul le face fafi cu succes, iar personajele respective tl ajuti si scape de urmiritori. Plriiagul, mirul gi cuptorul o ascund. pe fat6.27 Basmul se incheie cu intoar- 27. Salvarea oerea fetei acasd. (Sn).


urmdritor

Dacil ar fi si scriem acum toate funcfiile acestui ar rezulta urmitoarea schemd.: br al

crAl u,

El f |tot " ID'tgt

neg

nl

ne8-3\

Fe

] "r

pr .t u1 [Dr E1 Fr

:

basm,

S1]3

Si presupunem acum cd toate basmele alcituind materialul nostru au fost analizate in acest fel ;i ci schemele oblinute au fost notate. Care va fi rezultatul? Trebuie sd spunem ln primul rind ci descompunerea in pirfi compo_ nente este extrem de important[ pentru orice ;tiinfd. Am vd.z'tt mai inainte ci, in cazul basmului, nu am dispus plnd aglm de mijloacele necesare pentru a tealiza in rnod pe;fect

obiectiv aceasti operatiune. Putinla

d.e

a o face este prima

concluzie foarte importanti. A doua concluzie const[ ln aceea ci scheinele pot fi comparate, aceastl comparafie duclnd la

solu{ionarea unui mare numdr din problemele ridicate ln capitolul introductiv. Vom trece a;adar la rezolvarea ler.

l0l

C. PNOBLEMA CL.4.SIFICiRII

Am descris mai inainte egecul celor ce claSificau basmele dupd subiecte. Sd folosim atunci concruziile noastre pentru a reariza o clasificare dup[ indicii structurale. Avem de rezolvat doud. probleme distincte: l) Delimi_ tarea clasei basmelor fantastic-e in ansambrur ur.-"iJrlzr'di^_ ut vtasificarea basmelor fantastice t" caarU cias"il"r. ^^^""' ln virtutea structurii stabile a basmelor fantastice, avem posibilitatea de a formula o d,eJinilie ipot"ii.a .";;;;;;: Ea ar suna cam aia: basmul faritasiic estc o naratiune consrrult-a pe o -succestune ordonatd a funcf iilor amintite, in di versele variante ale acestora, gi care pot fipsi unJe _din iar altete.pot fi reluaie.' O aata 11t",-tt:, deftnrtle, termenul de ,,fantastic.. igi pierde sensul, a"o"i".e sr ne ipagi.nlm rin'basm r"ri"stii-i"'"ri., 11j: maglc.' I':"S1q: construrt cu totul altfel (amintim pentru comparatie anumite basme ale lui Andersen, br"nta'o,'ba.mul l,;i'6;;iil; crinul e.tc.). de alti parte, aupe ichemr;;l;: ^.Lr-"'ll;i r',a pot Ir construite;i.p9basme care nu sint fantastice: numdr.indeajuns de_mare de legende, citeva br;-;-;;'";;_un mar_e gr clteva nuvele videsc o structurd. identiciIistc agadar, necesar sd inlocuim termenul de ,,fantastic; p.i";; altul. Cum insi a-,1 gisi e o treabi foarte grea, vom mentine temporar pentru basmele de acest fel vechea lor denumircu-v-oln putea modifica numai pe misurl ce vor fi .ilAi;t" celelalte clase de basme, ceea ce va permite ;r;;;;;;;;; te_rminologii adecvate*. Am putea numi'drept b;;*" ;;";;;: trce basmele relevind_o schemd. cu gapte personaje. Este un termen foarte exact, dar si foart" iri"-*"ai n""a?r'tia i"iij nrm tnsa aceste basme -din punct de vedere istoric, ele ar indrentdti strivechea denumire d.e basme ,"iii"", i".plJi

,d;d;;.;;.d

astazt-

in,telege.de la sine cd. o asemenea definifie a unei clase o analizi-.prealabild. Nu ne putem agtepta an li"i orrcarul text se tre fdcutd foarte repede Si usoi. Se"^lntlmnlX adesea ca un element neclar lntr-un i."f ,h rid p"rf;;iiil;:';; ,.^-_l--" r{lyne.

text paralel sau intr-_unul difeiii. X"'a-id"""i5"ii i-ll1;",1 tntotdeauna de un text paralel, gi textul rimine adesea ne_ clar. O analizd" corecti a'basmuirii este uneorii;il;;Aid, 1(r2

necesitind o anumitd. practicd. 9i dexteritate. Este insi tot atit de adevirat ci foarte multe basme din culeserile ruse;ti sint u;.or de descompus. Lucrurile ," p;i" aceea.cd.puritatea structurii basmelor este specific-i "o*p"li"t excltrsiv tirinimii, mai mult firdnimii putin atinse de civilizatie- schimbd. basmul, ba il si descomdun Orice influenfe exterioar'e uneori. Complicafiile incep de cum pdrisim cadrul basmuluf absolut autentic. Din acest punct de vedere, culegerea lui Afanasiev ne oferl un mateiial excepfional a"-;;;'"-; il schimb, de;i dau in linii mari aceeasi sbhemd, baimele fratilor Grimm ne relevS. un tip mai putin pur gi mai putin stabitEste imposibil sd fie surpiinse tbate a^etatiite. Ni tiebuie de asemenea si uitim nici-faptul cd. genuri intregi se asimileazi. gi se contamineazd.,reciproc la fdl cum se titlmpln cu elc* mentele lnlluntrul basmelor. Se formeazi pe aieasti cale conglomerate uneori extrem de complexe, in care pdrtile componente ale schemei noastre fieureazl cu valoare de eoisoade. Am mai dori si aritdm ln iceeasi ord.ine de idei cd o serie de mituri strivechi videsc o structuii,mif ele prezentind-o chiar intr-o formi uimitor de"ia,-u-"uL-ai" puri. Acesta g t1 agnp pirerea noastr5, domeniul de ba;tini al basmului. P.g .{" alti parte insi, aceeagi structurd ette prezenti, de pildd, in unele romane cavaleiegti. Acestea repirezintd. probabil, un gen a cdrui origine se ifte tocmai ln 6asme. Dar o am[nun!it5. cercetare comparati. este o chestiune de viitor. Si examinim basmul cu lupul gi iezii* (Afanasiev, nr. 23) pentru a ardta cd gi unele din basrirele cu animale sint conl struite in acela;i fel. Basmul decare vorbim neoferi o situalie inifiald.-(capra ;i iezii), plecarea caprei, interdiclia, propulgtil". ingelitoare ale rduficd.torului (iupul), incllcarea interdicfiei, rdpirea unui membru al familiei, comunicarea nenorocrnl, cd.utarea, omorirea riufdc[torului (un foarte intere_ sant caz de asimilare cu lncelcdrile grele: capra li propune lupului sd sard. peste o groapi; vezi g1 basmufcu n .77il^ta de impdrat_pro-pune -impiralului sd treaci pe o jordie peste g gr:o,ape). Uciderea lupului constituie totoditl ;i pedepsirea lui. Urmeazi apoi elibelarea celor rdpiti si intoaicerea icasd. Basmul acesta ar treb_ui, a;adar, exclus hin categoria basmelor cu animale. Iati-i schema: bl alc1

A1

84C t VrRt,l.,

l0t

deci, de indicii structurale, o clasi dati de delimitati in raport cu celeialte cu absoluli

Folosindu-ne, _ basme poate fi

precizie gi obiectivitate. Trebuie sd. lmpdrlim acum basmele dupd substanta lor. Perttru a ne feri si picituim impotriva tolicii, este necesar s[ linem minte ci o clasificare coiectd poatE fi ficutd pe cii: 1) dupi varietillile aceluiapl indiciu (esente foi6asetreiii ri;inoase); 2) dupn prezen{a sau absenta inuii si aceluiaii indiciu (vertebrate ;i nevertebrate) ; S) hupd indicii ."r" ,L exclud reciproc (paricopitatele gi rozf,toarele in clasa mami_ ferelor). Aceste criterii nu se pot schimba in cadrul unei clasificdri decit in limitele genului, speciei gi, respectiv. "arieiiiii sau a.altor trepte de clasificare, fiecare'din acestea impunirid 'insi folosirea consecventd. a aceluiasi criteriu. Dac5. vom arunca acum o prirlire asupra schemelor noastre (ele sint reproduse ceva mai jos), ne putem pune intrebarea: nu este oare cu putinli si se fac{ o claiificare inpe indiciile care se exclud reciproi? La prima vedere, tucrlrt pare imposibil, deoarece niii o funcfie nu le exclud.e pe celelalte. La o analizd mai atentd, tnsa, rezutte .e-""iie doud asemenea perechi de functii, care se rntilnesc extrem .de rar in una si acee-agi migcare,'intr-atit de rar, incit putem 'atribui o valbare a"' r"s.' 'considera ald.turarea.. lor-drept o^incilcare a acesteia (lucru care nu intr5. drrpd cum vom vedea mai jos in contra_ dicfie .cu. afirmafia no.astrd privinci caracteiul -monotipic ir b.asmelor). Aceste doui perechi sint: lupta cu rduficdtorul gi victoria eroului.(L;i_V), pe de o parte,;i incercarea grea gr solufionarea ei (H ;i T), pe de alta. In cble 100 de baime studiate-, prima pereche apare de 41 de ori, cea de-a cloua :_ . d9 33 de ori, dar ele sint reunite impreund in cadrul aceleia;i migciri numai de trei ori. Vom vedea ulterior ci. existd gi m$ciri ce se dezvoltS" fd.r[ aceste functii. Avem. asadarposibilitatea de a sebilj pe acest temei patr" 'dezvolta-rea prin T,.-\r, dezvoltarea prin Hi-T, dez"otTarea ""t.igoriii prin ambele perechi si, in sfirgit, cei fdrd. ele. Clasificarea basmelor se complicl ins[ extrem de mult .datoritd. faptului ci multe basme sint alcituite din citeva migciri. Ne vom referi deocamdati la basmele cu o singurd mi;care,. urmlnd,si revenim mai firziu asupra .eto, co-pt"e*". .Sd continuim dar cu lmp[rfirea basmelbr simple. r-----'

i".r;;"iiuiiitefiii";;;;#;;i

-

-104

I{u mai putem efectua insd impirlirea ulterioari dupd. critcrii pur structurale, deoarece numai perechile de funclii

L-V

,un

gi H-T se.exclud reciproc, ceea ce ne silegte sd. alegem elernent care si fie obligatoriu pentru toate basrnele,

realizind apoi impirlirea dupd diferitele sale varietili. Numai prejudicierea (A) sau lipsa (A') pot fi considerate asemenea elemente obligatorii. Clasificarea ulterioari trebuie si fie f5.cuti tocmai dupi variet[lile acestor doud elemente. In felul acesta, primul grup al'fiecdrei categorii va incepe cu basmele cu ripirea unui om, urmind cele cu furtul unui talisman ;.a.m.d. pin[ la epuizarea tuturor varietdlilor elementului A. Urm-eazi basrnele cu A', adici cele cu cS.utarea unei mirese, a unui talisman etc. Ni se va putea obiecta ci, procedindu-se astfel, doui basme cu un inceput identic vor intra in categorii diferite, in funclie daci ele comportd sau nu, de pildi, incercarea grea. Chiar dac[ lucrurile se prezintl astfel, obiecfia nu este intemeiatS, deoarece ea nu pune sub semnul intrebdrii justelea clasificirii noastre. Basmele cu L-V si cele cu H-T sint in esenfi basme de fonnatie diferiti, o'datd ce indiciile respective se exclud reciproc. Prezenla sau absenla respectivului element constituie indiciul lor structural de bazl. La tel se intimpli si in zoologie, cind balena nu este trecuti in clasa pegtilor dqi aspectul ei este foarte aseminitor cu al unui pe;te- din pricinS. ci respiri prin plimini. $i, dimpotrivd, liparul este clasificat printre pe;1i, degi seamdni cu un ;arpe, cartoful este definit drept un tubercul, dqi mulli il cred o riddcinS. etc. Clasificarea noastri se inteneiazi pe structuri, pe indicii liuntrice, ;i nu pe indicii

exterioare, schimbitoare. Se ridicd insd ;i o a1t[ intrebare: care este situa{ia basmelor cu mai -uite migcdri, adici a acelor basme in ."t" intilnin mai multe prejudicieri, {iecare cu dezvoltarea ei separati ? Nu existi decit o solulie in privinla lor: vom fi nevoifi ca, pentru fiecare text cu mai multe migciri, si precizim care este migcarea intii, care anume aga mai departe. Nu vedem o alt[ solufie. Cea preconizatd de noi poate fi recuzati ca fiind greoaie, incomodi, mai cu seamd dacd urmdrim realizarea unei tabele clasificatoare exacte, dar ea este logici ;i esenlialmente corect5. 105

Din cele fpuse mai inainte rezulti ceea ce am putea numi patru tipuri de basm. Dar aceasti afirmalie ,ru cor,_ travine oare celor sp-use de- noi asupra deplinei *o""iipli a tuturor basmelor fantastice? Daci elernentele L_V'si H-T se exclud reciproc in cadrul aceleiasi *is"eri,' "ii qut-em considera oare ci existd doui tipuri'f""ahm*"t"f" de basm, gi nu unul, cum am susfinut mai sus? Nu, ,ro este aga.

Daci vom examina cu mai multi atenlie basmele alcituite din doui misciri, vom constata urmitoarele, i" ipoteza cil una din irigcdri ;;p";ii-; lupti, i"; ;".i;ltf ; incercare grel, lupta este iritotdeauna ^ plasati in piima . migcare, iar lncercarea grea * in cea dela doua. Ac'eleasi basme au un inceput tipic pentru migcdrile secunde, si anumri:

aruncarea

lui Ivan in prdpastie de'citre frafii sii

'etc.

Con_

struclia in doL,i mi,sclfi reprezinti o formi ianonici pentru basmele amintite. Avem de-a face ct un singur basni alcituit din doui misciri, deci cu tipul fundamintal al tuturor basmelor. Acest blsm se imparte foarte ugor in ao"e. Co*?licalia- este datoriti prezenfei fratilor. Dacd fratii nu ar fi introdugi de la bun inceput, ori daid rolul lor ar fi in e"r,"i" limitat, basmul s-ar putela incheia cu bine prin intoalrcerea lui fvan, adicd o da15 cu sfirgitul primei m\ciri, fnrd ci o migcare secundi si mai ince'apd. brima i;mitaie;;; mului,poate, a;adar, subzista cjbasmde sine stititor, cea de-a doua jumdtate constituind, la rlndul ei, tot or, 6"r* p-e{ect inchegat. Este indeajuns sd-i tnlocuim pe frati cu alfi.rd.uficitori sau s[ incep-em prrr si simplu iu cd.uiarea unei mirese pentru a avea un basm cire si^se poatl inscrie pg linia . dezvolt[rii comportind. funclia ince]rcirii grele. Si conchidem deci c5. fiec-are m$care poate exist" ,"fuoi, dar numai combinatia celor doui miscd.ri aic[tuiesie un basm absolut complet. Este foarte p6sibil sd" fi existat, istorice;te .vorbind, doul tipuri de basme, fiecare cu isto_ ricul sdu bine definit, iar ac6ste dou[ tradiiii si se fi intilnit intl-o jpoce indepirtatd, alcdtuind impreund o forrnafiune unltara.

Vorbind lnsi de basmele fantastice ruse;ti, slntem nevoifi si spunem c[ ele se rezumi astdzi t" ,i"n"i ii" de basm, spre care converg toate variantele"ii concrEte al! clasei studiate. 106

D. DEspr{E RApoRTUL DINTRE DIVERsELE FoRME

$r Trpul. DE BAZI AL

AGESTEIA

nr

stRucTunA

S[ examinim acum ce reprezinti fiecare din tipurile basmelor noastre. 1. Daci vom scrie una sub alta toate schernele cuprinzind func{iile_ I ;i acelea comportind o siinpld. -V, precum ucidere a vrijma;ului fdri o luptd prealibili, 'rra rerrrita urmdtoarea schemil: ABC t DEFGLIVR

.1.

USOPMNXYZ.

2. DacL vom scrie una sub alta toate schemele

comDor-

tlnd funclia lncercirii grele, rezultatul va fi urmnt&ul:

ABC f DEFGOPHITR.t USMNy'YZ* Iati care va fi situafia daci vom compara cele doui

scheme rezultate:

ABC t DEFG LIVR,t USOPMNXYZ* ABC t DEFGOPHITR.T US MNXYZ* Din compara{ia ficutd se ved.e limpede cd oerechile de funclii lupta victoria, incercdrile erele -'solutiile corespund.int:e ele- sub raportul poziliei loi in ;irul ceiorlalte functii. Dintre acesteC i;i scliimUa Iocul numai sosirea incognito'gi fatsuiui-*o*-"*r" urmeazi dupn -preten,tiite lupti {fiul_ deimpdrat se di rlrept bucitar, iar sacagiul pretinde ci el este invingdtorul),- dar preced incercilile

grele (intors acasi, Ivan trige la un mestei.re"r: fratii sustin ci ei sint .cei ce. a.g gesit -obiectul c'auieiii;.' Mai putem constata c5. miscirile. comportind lncercdrile' grele je afli cel. mai. ldese-a i" porili" a"';ig.;;"1;unan, iepei";t ;;; unicd, gi doar foarte rar (o datli in pozitie de misiare nrimi. Daci basmul este alcitirit dii doun iniscdri. iniscd.iile crr

lupta

preced_

intotdeaula pe i"f"-

1"i"i.eril"-';;G. n;

"" u.nde ;i_concluzia cd migcaiea comportlnd perechei de functii ^ L-{ ggte o_ tipicd higcare primi, in timp ce migcarea cu incercirile grele este o tipicd mlgcare secundi'.al, ,ep'"t"te. Fiecare din ele poate exisfa I

Schema nu cuprinde {uncliile

;i

separat, dar, ori de

pdrlii pregititoare,

despre care vom

ilte ori

vorbi mai

jos.

107

reunesc, ordinea noii formafiuni este intotdeauna cea Ordinea inversi tii";1e; d^e_vedere teoretic, dar in ".t", ,o_ avea de_a race cu o combinare mecanici "r"-."*i-.^rrrr, a doud" basme. amber" runcfii au se..

aritati.

t r6ila-il;;uil;

t;;hi ;e

",*,f"?:f",l"o:$?fl'tind ABC t FL-vR I PH_TMNYZ. De aici rezaltd. cd funcfiile I_V preced gi de asti datd funcfiile H-T. intre ele 'r" irrt"r."leazd. functia p Cple trei cazuri studiate nu oferd *"t"ii"f r"t]"rii'p""ti.i."l pe Daza lui, sr putem.stabili "" aaca uimarrrea po.sibild in cazul combina,tiei d;;: i' to"t" este sau nu cazurile exa_ minate, urmirirea lipsegte.'

ii

,lii

4, Dacd, vom scrie rina sub alta toate schemele care nu includ nici lupta, in toate ior*"f" .il incercirile grele, vom obline iiilaio"r"a schemi. *"r,;..itutl "i.

iii

ABC

t DEFGR.I.UsMNXYz*

Flcind o comparalie intre schema acestor basme si ;;; #ilJ prezinti nici un fel de structuid ,p*iii"e. ir"t" "ii u".il"i" materialului nost.r sint subordonJt"'..t de mai jos: "-"i-.rt"*".Ti". _

schemele precedenie, vom vedea cd nici

ABC l DEFG

LIVR J USOP MNX oI,HrTR .1. u s

YZ*

L_V se dezvolti potrivit H_T _ pot.i"ii l"i*i 'arranrel inferioare; m$cirile perechi evolueazd. mai intii pe liriia celei.co*por'tirrd "-Ui" ;;ffi;; la sfirgit, pe a_ celei inferioare; mi;carite care nu incrud nici "supbrio"r;-;i;t"i,'t;"i;t"'d" perechea- L-_V, nici perechg. U:i,^ ,e dezvotti--""itf*i vvau'rs elementele conexe cu dceste aoue-p"Jcru d;;r'"-"tii. sistematizd.m, aga.da1, materialul nostru - Sd de mai sus. Vom f"sirie ;;p;i-i;ilili"t, dupd schema _Yi:::f

perechea

-comportindcele cu perechea suDerroare;

i;

t a* *t *zuri

din materialul nostru sint: 67, 76 IV, 104

#"'J:iT;::

III.

cit mai griitor, schema noastri generali, lngirati lntr-un singur rind, cu exceplia elementelor L-V gi H--T, inscrise unui sub ,altul din pricina incornpatibilitnfi lor reciproce 1. '(Schemele sint trecute la anexe.) ' Ce.concluzii ne impune aceasti schemi? ln primul rind, ea confirmi teza noastrl generali privind deplina monotipie structurald a basmelor fantastice. La. prima vedere, aceastl concluzie generall de cea mai mare importanfi nu poate fi nicidecum pusi de acord cu ideea de.bogifie gi diversitate pe care ne-o sugereazl basmul. Dupi cum am mai ardtat, concluzia la care ne re{erim avea si se dovedeascl la lnceput absolut neagteptati. Tot atit de nea;teptatl i-a pirut ;i autorului lucririi de fa![. Fenomenul este atlt de neobignuit ;i de Straniu, lnclt ne obligi si zibovim asupra lui mai lnainte de a trece la concluziile formale, de mai mici cuprindere. Interpretarea acestui fenomen nu intr[, desigur, ln preocupirile noastre, sarcina noastrd este de a constata faptul ca atare. $i totugi, nu putem rezista ispitei de a ne pune'intrebarea: dac[ toate basmele fantastice stnt atlt de monotipice' dupd structura 1or, aceastl circumstanfl nu lnseamni oare ci ele provin firi excepfie din unul ;i acela;i izvor? Morfologul nu are dreptul si dea rispuns la aceasti intrebare. El i;i trece concluziile istoricului sau devin'e el insugi istoric. Putem totugi si ne spunem pS.rerea noastri perdonali, fie gi sub formi de supozifie: da, se pare ci aga stau lucrurile. Nu trebuie ins[ ca problema originilor si fie abordatil intr-o perspectivi'strict geografici. Un ,,izvor unic" nu inseamni in mod necesar ci basmele au venit, de pild5, din India, rispindindu-se de aici ln intreaga:lume ;i cipitlndu-gi feI Ein

motiye de ordin tehnic n{ putem mentiona aici triplicirile. .Daci anumite funclii sint repetate in varietili diferite,, o atare rep€tile va fi notati prin inscri€rea elementelor reluate uqul sub cel5lalt. Migctrile conjugate sint despdrlite ti inscrise separat, intieruperea migcirii tiind insi marcatd prin puncte rle suspensie, cu'mentionarea mitcerii care produce tntrefuperea dat5. Lipsa, daci basmul nu o scoate in mod special ln evidentS {de pildi: eroul nu este cisltorit), este tr€cuti lntre paranteze. Din pricina lipsei de spatiur furrcfiile ptrrtii pregltitoare nu sint inclrrse in scheee. Le vom irata inse separat in cele ce urmeazi. Cifrele reprezinti numerele basmelor dupd culegerea lui Afanasiev; cifrele romate .marcheazi miFcerile potrivit datelor analizei noastre. Toate erplicaliile reJeritoare la diferitele scheme:slnt trecute la anexe. Rezultatul negativ al functiei €st€ notat priutr-un minus (-): de pildtr,. semnul: conv€ntional F- lnseann5 c[ eroul nu ob{itre nimic. Forma F Contr. este sau un grup de funcJii

notatl F:-

108 10

*

Morfqlogic bmmului

- c. 2495

109

luritele variante pe acestei migrafii, dupi cum admit unii cercetd'tori .parcursul I iu-t"*-;";;;;'

li;;;;":"?#l''J:i,J1T t:ilil; iri?"i q;;;;;;;;fii:,. tiilii"i*

perspectivd ;.ii,;Gi"ddirecfie. Dar si aici"se t*py;;; Daci am considera i"r*uru se explici prin capacitatea in genere "a timitatn a iaritiri", omenepti, ar trebui si nu dispunefr decit d.e fantastice. ayep a"-;i?;^;;;" care nu seamdna cu acestea. Qr, In sfir;il -ii putem cor,.ia"ra i;;;;i ;;i".;;"

; ild;;i;d';il;;?_:?i"

viafa de zi cu zi.-ndr-

"e stuaiere;;;f"l"AJ-l

t.ti"iir ne aratd cd et confine foarte p"tir; ;t;;;!ili" p;"fir;#ti" viafa .cotidiani' Inire a{ ti';; ;t gr basnr existd insd anumite trepte de.trecerg "i"l^."". ."-i"J" ca basmul si o re_ flecte in mba i"aireci,. O;*t";i etapS' a dezvoltirii viefii. materiale frar,rt" intr_o anumiti co'nstituie una din aceste trepte ;i e posibit existe , l"gdil; t"gi.til;'i";:;;_ -si t uri I e vie t i i material e gi rel igi", p; 3; gi"' Ji,,""'J#, pe de atta. Dar tipuiile d"" ;i"it-;Jt".r"," ";;;H;"fi mor, moare si religia,,iar.confinutul ei se pr"t"t" i;1";. g;;"i;""_;ti; urme atit de evidente de reprezenterir"iigio";;;;il#fi; $." qr-t pot fi scoase in ret'ieiJeli ;;; istoric, dupd cum am ardtat_o ;;-;.. recurgd la un studiu Cum o asemenea presupunere este insd lesne de explicat p" _mai Iri"ii"a, vom face sDre exemprificare o ""r" intre -i"a--'p"raleli basme gi credinfe.' Basnrur'.*""gt""ti"i"iifiri fundamentare -pri" ";#;"t,de une{e sau .ajutoare care il'cdlitoies" i" l_* zUqr{tor, gi co-.abia" ,d"rat*r"i- Cir, 'i"iiif 91fuJ -pasirea acestea sint- gi formere db vehicurare-a -part"ri";i";#_ posati, calul predominind t" p."lt"*f" sufret"ro;-;"i;;';;_ a" cultori, vulturul _la cele de ;in'ii;;iqi coraora _ta nonrr_ afiile de. pe malul mdriir. Frobenius!"i1"*a ginea unei asemenea coribii a sufletelor "h;;r"i,#_ ii" America de Nord-Vest. putem, qadal sd.ts*triiiiitipresupu;;;;; una din primele temelii ale compozifiei basmulri, Fi-;;;;; feregrinarea. reflecti reprezentdrile iegate de ritdcirea su_ fletelor in lumea de dincolo d" mor?rirrt. Aceasti-;p;; *J--.J egelein, Die Rei.se der Seelc ins Je$eits (Ztschr. d.. No. 2); Idem: Das pJed iw Sutenglauben ,nd .fiionoU; Vereins fii/ Vorkskandc, Weicket, Der Saeterrtogcli L' Iirobenim' Di'' w'Irinsehauung dar Nalirudtrher; intitalat Die vogetrffiltAci 1901,

deosebit de important.

ll0

".piJui'r,

este

lgnjarp, precum ;i alte citeva asemdnitoare, a putut apare fg5" doar gi poate in mod independent pe intregul lbb ^ pdmintesc. Interpenetratia culturilor si stlngerea lrcptatd i credinfelor au ticut restul. Calul zbrirdtri'. l".t il6;;; cu covorul zburitor, mai amuzant. Dar am ajuns prea depg.te. S5-l lSsim pe istoric sd judece aceasti pioblemd.. Mai cu seami ci basmul a fost foarte pufin studiat in urm5toarea .{u-bH perspectivd: paralel cu }eiigia ;i cu viaf a de toate zilele, cu economicul. Aceasta este concluzia fundamentald, de cea mai mare cuprindere, a intregii noastre lucriri. Nu mai putem spune acum impreuni cu Speranski c[ gtiinfa basmului-nu comportd. nici un fel de_generalizdri. Este adevirat cd generali2area noastr[ nu e decit o lncercare. Dar daci se dovedeste a fi corecti, ea.va atrage dupd sine o serie intreagd de ilte generalizdri, in a;a fel, incit misterul care acop6rd cu un iil atit de opac basmul va incepe poate si se destrame treptattreptat. S5. revenim insi la schema noastrd. Afirmalia privind stabilitatea absoluti pare sd. nu fie confirmati' de- faptul cd. consecutia functiilor nu este pretutindeni intocmai cu cea din ."h"-" rezlltant5. O ateiti cercetare a schemelor va scoate in evidenti anumite abateri. Vom putea constata, dp pildi, c5. elemeniele D E F sint adeseori pf...i"-i""i"G elementului A. Nu constituie oare aceastJ o lncilcare a legii? Nu: nu avem de-a face cu o noud. succesiune, ci cu

o

succesiune rd^stu,rnatd. Basmul obignuit prezintd",

de pildi, mai lntli nenorocirea ;i apoi oblinerea ajutorului ndzdrivan care il ajuti pe.grgu .sd-i pund capdt. Succesiunea risturnati prezinti intii dobindirea ajutorului nizdrivan, iar apoi nenbrocirea pe care 3qt!a o va lichida. (Elementele D E F preced elementul $.) Ul alt exemplu: de regul6, la inceput se prezintd. nenorocirea ;i ulterior plecarea de acasi (A B C t). Conse,cufia risturnatd. prezinti intii plecarea de acasl (ile obicei, Jir[ un rost anume: -,,si vadi lumea ;i lumii sd se-arate"), pe1try ca eroul sd. afle de nenorocire in timp ce cilitorqte prin lume. Anumite funclii pot schimba intre ele locurile pe care ln basml In basmele cu nr, SO g4"dpta :; ;tn: gl"pd 19 Jicitorul are loc abia dupd urmdrire.';i Recunbagterea gi Ill

9emascarea, cisdtoria gi pedeapsa igi pot schimba locurile lntre ele. Dintre cereralte funciii, *."iio"a* ti""riritli""

uneltei nizdr,ivane care poate'uneori Lvea loc l;ini;-;; eroul si iasi din casi: tatil ii di o ghioagi, o tui", u"-Lorduga-n etc. Aceasti transmite; ;d"il";l--;;d;;-i" cazul rapturilor cu caracter agrar (As), dar o p"t.i- ne.i gi in alt_e circ.umstanfe, fd.rd. .i ,e i"fi"""J"r""*i" fel. posibilitatea ca eroul si".i,*rf* lntilneascd_;;'J;; ^vr.elln lntllneascl in drumul siu pe donatoruf ae tip- oUi;"tt Funcfia X -(transfigurarea) este cea mai insiauiia-r" lJ''"rivegte.locu.l ocupat in basm. Din punct de vedere loeic, locul el cel ma-l potrivit este inaintea pedepsirii falsului irou sau peaepsire, precedind de dp.odp" *yp3de rrrnd altmrnteri pozilia in care o gisim "aiitrii",;;; cel mai adesea. Toate abaterile de ia normd menfion"at" *"i-r", in contradicfie cu,concluzia noastrb cu priviie i;--;;";ioi; "r-.iriifr g-r inrudirea morfologici a basmelor fantastice. Ele nu sini dgcit lmple oscilafii, ;i nicidecum un nou sistem ."*"._ zrlro\al, o-noui linie axiali. Se intilnesc, ce-idrept, si caz'uii abateri flagrante, destul de importani" f" ,i"ifi ;;;;; 9l (99, 139), dar o analizi atentd ,,e ar'"ti ;ffi; umoristice.. O "f "".il".-ri;i qermutare, insofind til.f;;;;;; -asemenea poemului in.{arsi, trebu-ie considerati ca un i;;ii;i-;l descomounerii. lntiinim basme . care prezintd- o formd" incompletd -Jonsi"t"a 'toat"

tipului fundamental. In

u"i*"t" p"t"* nu influenfeaz.l 9qr nimic structura 6asmut.+ t"t*"ff "n"i-r"""til il;i; ce-tetatte tuncfii i;i pistreazi loburile lor. Anariza ne relevi absenta unora sau altora dintre funcfii. Abs6nta

adeseorl prezenta unor rudimente care ne dovedesc cd. acea-

sta absenfe este de fapt o simpl[ omisiune. valabile gi in privinfa tuturor runcg'lor parlu rntroductive. DacS am nota unui sub altul ".._t:,:l"Ti"c,Qirgluzii.sint toate basmele rnaterialului nostru, am ob{ine in linii seneiale

aceea;i c-onsecutie a acestor functii, ca'si cea *"fiii."-"ti mal sus Ia enumerarea lor. Studiur pdrtii introductii'e este insd ingreunat de urmitoarea ;;i; ;apte func,tii ale_ acestei pdrfi nu "iri""iri"".ta;l;; se intilnesc "i.i"J"ia i*_ p.reqnl,intr-unul ;i acela$i basm, absenfa nrclodata expricatd printr-o simprd. omisiune. "r.o""i.Eserita "u""ti"a lor '' lace rncompatibile te unele cu altele. putem obsenla cd. t12

g1-ul. ;i acelagi fenomen poate fi declan;at prin procedee diferite. Un exemplu: pentru ca riuficdtbruf sd pbat[ sivlrgi riul sau provoca nenorocirea, povestitorul trebuie sd-l ad_t'ci p! erou sau victima de nepu- el trebuie despdrlit - lntr-odestare tin!i.. Cel.mai adesea pdrinli, detei mai in virst5, de aplritorii sdi. Povestitorul il 'pune de -de aceea pe erou si incalce o interdicfie (eroul pleaci acasd in cinda poruncii primite de a nu iesi din basi), sau, mai simplu, _it pune s5'iasd. la plimbare 1ia;; in rfryii,-"io"t r" lasi sedus de propunerile r[uficitorului (care'll poftegte s[ se plimbe pe malul mirii ori il atrage in afundul codruhii). Dacd basmul folosegte in acest scop una din perechile b-c

(interdiclie

incilcare) sau

f-g

(iryel5ciune

nu -mai este necesar si se recurgi ;i-:complicitate), la cealaltn pereche. De rnulte ori, insd, riuficitorul iTbdtegte s[ culeiel adesea

informaliile de care are nevoie tocmai deoarecb eroul incalEd interdic,tia ce ii fusese specificatl. Sintem, asadar, indreptnlili sn spunem ci, daci in pArtea pregititoare slnt folosilte citeua pere.chi, trebuie si ne agteptlrn la o dubli semnificalie- morfologici (incilcind interdlcfia, eroul se di pe mtna rdufS.citorului etc.). O analizidetaliati aacestei probleme impune o cercetare suplimentari in temeiul unui'material mai cuprinzltor. Examinarea schemelor indreptdlegte ;i o alti intrebare de aceeagi insemnltate: varietllilb'unei anumite funclii sint sau, nu in mod necesar legate'de varietS.tile corespunzhtoare ale unei alte funcfii? Schemele ne dau urmdtorul rispuns la aceasti lntrebare: 1. Existi elemente care sint i,ntotd,eawna ;i firi nici un fel de exceplii ,lega-te intre ele prin varietilile corespunzdtoare. Este vorba de anumite perechi de varietili, in limitele celor doi termeni ai fiecd.rei perechi. Aga, d6 pildi, Ll (lupta dreapti) este lntotdeauna legat cu 'yr (r,'i6toria in lupta dr.gapti), .o legituri cu V3 (eroul ci;tig5. la cdrfi) fiind absolut imposibili gi lipsiti de sens. Toate varietilile urmd.toarelor perechi slnt intotdeauna legate cite doud'intre ele: interdiclia ;i incilcarea ei, iscod.irea gi divulgarea, ingeliciunea intreprinsi de rd.ufic[tor (viclegugul) gi reacfia eroului la aceasti ingeldciune, lupta ;i victoria, insemnarea si recunoagterea,

ll3

iil

il.

ti l

perechi, ale cdror varietdti sint toate si ^ Pe- Iingd aceste rntotdeauna legate in temcitrl unei simetrii bxcrusive, exist'd. gr perechr pcntru care accastS. simetrie se extinde numai asup'a citoraa r-arietiEi. A;a, dc pildn, prejudiclerea"si remedie'ea nc oferd. ca vaiietdti intotcleat'r""'i"i"i" i"til ele uciderca ;i-invierea, vrijirea desfaccre" ;i cum gi cit-eva alte perechi. Diitre varietitile "laiii,.li"i. "i._ ur*erlr'ii ale salvirii, urmirirea insofitd de transfor-.i"" i" ^aii*ii. animale este intotdeauna legati d.e forma similaid d;-;;i_ Putem,. postyl.q faptul cd existi L"-t"caror. , ?:i9"1 ale varretAli sint stabil legate intre ele prin "f "*."i., forta necesrtatrr logrce, iar uneori si a celei artistice. , 2. Fxistd perechi in care'unul din termeni poate fi leeat "tod'e nrar multe varietili are celuilart termen, dar nu talitatea acestora. As.1, de pilde, ripirea po"t" ti .ornUi""te ",, cu o .co'trardpire directd' (R1), cil dodindirea gayta_rn pnn rntermediul a doud sau mai multe";il"T;l; ajutoare (5t. nr), -cu oblinerea aceluia;i rezulrat ca urmare a'depla_ saru eroulur pnn puterea unei unelte ndzdrhvane (Rs) 'etc_ lot aFa, srmpla urmirire poatc fi cuplatA cu salvarea eloului in zbor, cu salr-area prin fugd ;i'aruncar"" pi"pt"rirfirf, cu transformarea celui urmdrlt iirtr-o biserici l".i r"ii:"ri pu!, cu ascunderea urmiritului etc. Nu ne este de altminteri greu sd remarcim cd, dacd in cadrul unui cuplrr. o fun.ii* poate determina mai multe varietiti-rdrp.rrd, ti.."i.-- ar" acestea este legat[ numai de o singrrri iorma _.;; t-a determinat aparifia..Aruncarea pieptenului cste intot_ ";;; deauna-le-gatd de urmdrirea directd,'fai'd ca urmd.rirea directi sd fie insd intotdeauna cuplaii cu aruncarea pieptenului. Constatdm, asadar, cd in basm existd ;;;; '.;;; p_utea numi elemente de inlocuire unilaterald sau bilateraldNu vom zilbovi acum asupra acestei deosebiri, *Argi"i;d;:;; ca exemplu de foarte fa.ge i"ioc"i.?--;i;;;: :1 D tele"Tntjo:im qp li f, care le-a?n examinat mai"sus, in c"pitoiui iii. Tretruie si adiugim insi cd, oricit ar fi a[-evia;;l;: _ aceste "f" norme de dependenld sint totu;i incdlcate ;;;;i Prejudicierea.;i remedierea (A_Rl ;i;i'.";;;; 9: !",:rrl tr3gi narafiune. In naraiiunii,'povestitorul ii 9," ", ltrul, a;a se face citimpul prerde putem constata ch elementul R ;_l nu corespunde uneori intru totul cu elementut initial A sau A'. Am putea spune cd basmul aisnieizai:-'i;;

rii

114

pleaci in cd.utarea unui cal, dar se intoarce cu o fati de impdrat. Acest fenomen constituie un pre{ios pentru studierea transformdrilor: povestitirui-l materia} ;ffi;;i fie piinctul de innodar" i"iiigii, 'fi"" d"rrroddmintul: asemenea compara-tii ne pot " cond"uce ta deteimln;;;;';";; -etrri.i";t"; drntre procedeele de modificare gi i"fo"uir". prima jumdtate nu determina -ai' toi ,aspur,sul obisnuit sau acesta este inlocuit de un cu totul nuit pentru normele basmutui,^avern al_""fi-iarp"".,;;b;: race cu un fenomen asemindtor cu ,,distonarea.,. ln u.r*"i marea bdiatuiui nu, este urmati d;;i;i "" "r. il6li;rt* inliturare a vra.jii, bdiatul raminind Ge-p; i""ieun fel de"B;;;;i;; nr' 137 Fl'uierur ndzd,rdaan-'este- e"trem "i"J". interesant. uciderea- nu este remediati r" -"""ri'u"r* de pri"^ i"#;;; celui ucis: invierea este inlocuitd i"'.',,if."f-"-o"i derii intr-o formd constituind o ..i.it"ru "rr-Aur"" cu B? si anume printr-un cintec de jale itr"tt"i" b";r"; la,rrk i.T".l putem

""r" rt ;;i;a{;;;';; 'J":ft iffi:i nu are forme specifice de remedier", 'u.i.t-;

sirea sur:orii ucigage).

ca

xzg,onLrea

putlnd fi intocuite cu o simpli'i"l;;;;;. trgoniiea co;"ri;i; o fals[ orejudiciere, -;ii"ird"il;;ii;^i, i;il'#; eroul nu se nrai intoa.c" acasd., ci se-cisatoreste etc, 3. Toate celelarte elemente, tr;;;;["l"in'iii'"" se pot combina firi nici un fel de restriciii'gife;t;#";;;;; "t"r" l_".St:" sau imperativele artisti""f"i.-f.i. ugor si ne con_ vrng.em c.d unui o3n nu impune".te citu;i ae-p;ii";;_ vestitorului.ripirea sd foloseascd in Uar-*rri resoectiw nrinfr_n alegere necesard. zborul .."u "ale"rir*", ;i";t"ilr#';';;; de singe. Tot a;a, daci rdufdcatrtJ]"la un talisman, eroul care l-a recucerit nu trebuie ,a fi;";;;ii-il il;: """par"f insofiti de o incerc;r;;a;;"id;'iii"; ;.;;;e: :r.TTil"" sau vtce\:ersa. In acest domeniu stdpinegt", 4^J"i, ;;i;: cipiul deplinei libertdfi. pi ,""rpro"", etemen_ -ii"*"iirr tele respective fiind itiri a.e.t "1."trtffi", p"rrct'-i" ,r"d"* -*oJ-;".*;; opuse elementelor cuplate intoddeauna gi i" intre ele, cum slnt elem^entele i_V:'N" intereseazi. numai acest principiu in sine. ln fapt, poporul s_a fottritH^il; -misur5. de iceasti hbertate, din caie pricind numdrul com_ binartiilor realmente existenie numare. Asa, de pildd, nu intilnim nici un r".- l" ;;;; ".i"tpr"u +;tjir;" .a'ri" i.g# de chemarea intr-ajutor, a"gi este perfect adeseori

".".i"rifi,

admi_

iii

115

sibil atit sub raport logic, cit ;i sub raport artistic. $i totqi, prim[ importanfS. sd stabilim existenfa acestui principiu al libertilii al[turi de cel al absenfei libertd{ii. N{etariorfoza basmeior gi variatia subiecteloi au loc tbcmai pe linia inlocuirii unei varietiti a unui element cu o alti varietate a aceluia;i element. Meriti s5. aritim ci aceste cohcluzii pot fi verificate gi pe cale experimentali. Putem crea ln niod artificial noi subiecte, continulnd la infinit operafia, firI. ca acestea si se abat[ de la schema fundamentali, dar si firl si semene citugi de pulin unul cu altul. Pentru-a.rei in mod artificial un basm, putem lua orice A, apoi unul din elenientele B posibile, apoiCf , apoi absolut oiicare dintre elementele D, urmlnd ln ordine E, una dintre varietifile lui F, G etc. Oricare dintre elemente (cu excepfia, poate, a lui A ;i A') poatg f! omis, dupd. cum poate fi iepeiat intreit ori repetat in diferite varietdfi. Dupi ce repaftizdm funcfiile respective, aleglndu-ne persdnajele dorite' din lumea 'basmului sau creindrr-le dup5. cum ne e vrerea, schemele vor prinde viafi, devenind basme 1. Este, firegte, necesar si linem seami de motivlri, de legituri gi de celelalte elemente auxiliare. Se infelege de la sine c[ aceste concluzii pot fi aplicate doar cu mt'lti bdgare de seami la crealia populard. Psihologia povestitorului, psihologia crealiei sale ca parte a psihologiei creafiei ln genere, trebuie studiate in mod independent. Ne este insi inglduit si presupunem cd principalele elemente, deosebit de pregnante, ale schemei noastre in fapt, foarte joaci gi din punct de. vedere psihologic simpll rblul unui ax in alcltuirea basmului. Din aceasta ar rezulta lnsd ci basmele noi sint intotdeauna doar combindri sau modificdri ale celor vechi, ceea ce ar echivala cu a afinna ci poporul nu d[ dovadd de o reali putere de crea]ie in domeniul basmului. Dar lucrurile nu se prezinti chiir aqa. Pritem delimita cu toatb precizia domeriiile in care pon"ltitotul popular nu creeazi niciodati de cele in care el creeazl ln conditii de mai mare sau mai mici libertate. Povestitorul este incbtu;at, nu este liber, nu creeazi ln urmitoarele domenii: l) In succesiunea generali a funcliilor, a c[ror serie se dezvolti este de

1 Cf. $klovski; ,,Basmul se i[cheage gi se d€scompune fct definitd de noi,

Legea aceasta a

ll6

dupi

Diste legi

inc[

necunoscute,..

dupi schema indicati mal sus. Acest fenomen constituie o problem[ complexi, pe care nu o putem elucida in lucrarea noastri, mdrginindu-ne la simpla constatare a faptului. Fenomenul la care ne referim trebuie studiat de antropologie

de disciplinele inrudite, singurele capabile si arunce lusale. 2) Povestitolul nu este liber si schimbe acele elemente, ale ciror varietdli sint cuplate intrj: ele prin legituri de dependenli absoluti sau relativi. 3) In alte cazuri, povestitorul nu este liber in ce privegte alegerea unora dintre personaje in virtutea atributelor lor, aceasta in ipoteza cd se cere o funclie anume. Trebuie si arS.tdm insi ci aceast[ absenfd a libertilii este foarte relativ[. Aga, cle pildd, daci badmul cere fu'nc]ia Gr (zborul), darul ndzdrlvan nu poate nicidecum fi apa vie, in'schimb calul, covorul zburdtor, ineiul (cu voinici), tieAig. ie potriveic fiecare de minune. 4) Exist[ o oarecare dependenli intre situalia inifiall;i funcliile ulterioare. Spre pildi: daci povestitorul trebuie sau vrea s5. recurg5. la funclia Az -acest ajutoi trebuie (rd.pirea ajutoru.lui nS.zdrd.van), cumva introdus in acfiune. Pe de alti parte, povgstitorul este liber gi creeazi in urmS.toarele domeniii t1 ln alegerea funcliilor pe care le omite ori, dimpotrir-.1, pc care lelnclude in basm.-2) in alegerea modului (variantei) de infiptuire a funcliei. Am mai arltat ci variantelc, subiectele ;i basmele noi sint create tocmai pe aceastd" cale. 3) Povestitorul este absolut Iiber ln ce privegte alegerea numelor ;i atributelor fiecdruia din personajele sale. Teoretic, libertatea sa este absoluti in acest domeniu *. Copacul poate arita calea cea dreaptS, cocorul poate ddrui eroului un cal, dalta poate si tragi cu ochiul etc. Aceasti libertate este specifici exclusiv basmului. Socotim insi necesar si spunem cd poporul nu se folosegte din plin nici de aceasti libertate: personajele se repet[ tot aga cum se repetd gi funcfiile. In acest domeniu s-a creat, dupd cum am arS.tat-o mai inainte, un anumit canon: zmeul este un riufdcitor tipic, Baba-Iaga tipic, - unsedonator Ivan tipicul erou ciutitor etc. Canonul modifici, dar - modificS.ri slnt doar foarte arareori produsul unei aceste crealii artistice individuale. Putem stabili ci creatorul basmului inventeazd arareori, el nu face declt si adapteze la basm un material primit din afard sau preluat din reali-

;i

mini asupra canzelor

tl7

tatea curenti 1. povestitorul este liber sd_gi alegd lingvistice, dar acest- extrem a" Uog"t ari"""l;.lf miiloacele H;llil; nu intrd in cimour de cercetar" mul'i constituie' ,-rtr t"r,o-"r,;;; "i'-titoiis"1"i.-siii;'.fr"l: ;;";"re studiat aparte.* E

PR'BLEMA

t"tt-"itJiTf;suBlEcrulul' a suBIEcrELoR

Am examinat nind acunr basmul exclusiv din punctun structririi ;?a;-1l maj inainte,basmul fusese intotdeauna studiat dl; "rilll.a, ;;;;;i ffi;":j il;Hi'd; tului. Nu putem ignora aceastd. Cum nu dispunem bi"Uf",ira insi de o interorefare _unicd. 9i pr"irii"a;;i';;;tre";T;,j fiulii {e .,,srrbieit;., i aiil- r.ii fi;;;;; ;i oferim cititorutui o tilmdcire proprie a acesteia. Intreg continutul basmului polte fi expus in fraze scurte de felul celor'ce urrneazd:. parffi'pi.;.a ta pddure, le interzic copiilor sd. iasd. pc uliia, ,dp;gi_ ;;'ijte #. To."j.. pred,ica{ele atiatuiesc-' ;;ri'; --p"riU" basmului, toate swbiectete, combtementeza cereiaii'" phrf; H' ;ii,ll,lilrii,i,iI determini de vedere al

subiectul. c"'"rt""iii"r"t5, poate sta ta baza mai multor ,"ut".1" aceeafl compozitie aii"ri;;:b;;';filHi de v_edere compozifi"i ;;;-;;.;i;i _al un zmeu rdpeste o fatl de.impdrat ,r" acela;i tucru daci fatd de.fdran bri de popd. D;ift;;"-irn a".e ir;;;ii;;.; cazurile amintite poate fi examinat c{ ."bi";t;;;rie. Admitem ci no_ "" subiect {ll"i 9" ne este poate avea 9i o atth aefini{ie, dar cea dati mar sus de folos la analiza basmelor f";i;ril;: Cum si deosebim insi un ;ilffi i" Sd presupunern ci *""- ," U"r* j" o vari"rrtd a sal

tiput

Ar BlC1

1 DlEr Fl

etc.

r

putem emite ln legit.ri cu aceasta urrnitoarea tezii tot ce intri din afard rn basm se supune normelor 9i legilor sale. Din clipa in care ri^".it i, u".-, dracul este tratat fie ca reufdcdtor' fie ca donator' fie ca ajutor " nizdrivan. ec"a.te i.rE poate fi rntr-un mod ertren de. interesant verificate pe

temeiul materialului ,*,, O" primirea unui oou "ar"'* acestuia pe frunte, obraz sau pe umeri (Lippert, Istoria cuttif,itU An studii sepelate, p. 2lA). Recunoattem lesne insemnarea eroului inainte O" trat, deoarece umerii ne siat acoperifi de lmbraceminte; "a"a,..,","iia ;;"".r'^i.,l;1T"ri:,#ilJ'loT""i". frunte sau obraz, adeseori ficutir plni la singe, dar t.tn.i,u "*i,*," in scopuri artistice.

-.-i,,r,, "o^;;!;{-r:;;;;;::,;"".'j,TrT',","i;#i::::i1?"hlli:

lr8

;i un altul de tipul A1B2

Cl 1 DlElFl

etc.

9j. pgt" atunci intrebarea: modificarea unui singur element intr-un context care pistreazi neschimU"tE t"ut" '""_ -({)_

lelalte elemente creeazd un nou subiect sau numai o variantd a. celuiprecedent? Es_t9 limpede cd. rdspunsul va fi: o ,._ rianti, Dar daci se schimbi-doui, trei iau p"1ru iL mente? Ori dac5" unul, doui, trei elemente "friai ,i"i o'*i."-r"", dimpotrivd, addugate? probiema se deplaseazd din rrf"""i calrtdfii _in cel al cantitifii. oricum am defini notiunea de ,,subiect", ne va fi absolut imposibil sd aeosebim'."Ui".t"f de variantd. Doar doui sint punctere de veaeie ffi;ii;"r" acest sens: sau fiecare modiflcare creeazi ,n ,rol, subieci, sau. toate basmele prezintd unur gi acera;i subiect in diierite y,ayarlte, La drept vorbind, ambele formuldri exprimi unul Fr acelasr lucru: intreaga rezervd" de basme fantaslice trebuie prrvrti ca un lan! dc variante. Daci am avea putinta si. expunem in intregime tabloul transformdrilor sucicesi"i, u* putea sd ne convingem cd, din punct de vedere morfoloeic toate basmele amintite pot fi deduse din basmere cu rd.pi?ea fetei de^lmpirat de cit?e zmen, adicd din tip p;';;;; sintem inclinali si-J considerirn fundamental. ";"i Esie'o afiroterim in lucrarea Tatle .cu atit inai indrizn";lt ;;;iiiu de fa!5 u-n _asemenea tablou al transformirilor. pentru a_i oferi, ar fi fost necesar si dispunem de un foarte -i"ti""r terial. Basmele ar putea fi dispuse in a;a fel incit";;t-;: tJanstormarii treptate a unui subiect intr-altul, cu totul drtertt,- sd ne apar5. cu suficientd claritate. Este adevirat ca am inregistra pe alocuri anumite salturi;i hiaturi. poporul nu a creat toate formele .matematicegte'posibile, ." nu infirmi citu;i de pufin ipotera """'" cd ,ro"dtrd.'Si nu'uitem basmele sint culese de abia de o sutd. de ani. culegerea basmelor a inceput intr-o epoci in care ele apucaseri"pe oanta d.escompunerii. Basme nou formate nu &ist5, i" ,ro tnseamna cd nu au existat epoci deosebit de """" productive 9i creatoare. Aarne consid.eri cil pentru Europl- Eili;;i; -cle

a constituit o

asemenea epocd. inflorire.'Dacd lunm i faptul ci secol6le in care basmul a triit o viaia de mare intensitate sint definitiv pierdute pent.r stiinth absen{a unora dintre forme printr-e cele ajirnie-i"';;;; c-onsiderare

va mai perea contradictorie ln raport cu teoria generali. Tot aga dupi cum presupunem, exclusiv in temeiul legilor generale ale astronomiei, existenla unor stele pe care nu le vedem, ne este ingiduit si presupunem cd au existat "basme care nu au fost culese. De aici decurge o foarte importanti aplicare cu caracter Troastrd nu

normele gi formele metamorfozelor. $i de abia dup[ aceea. se poate stu'lia cum s-au format diferitele subiec-te gi ce, ,anume reprezintd fiecare din ele luat ln parte.

rnetodologic.

Daci 6bserwafiile noastre privind extrem de pronunfata inrudire morfologici a basmelor sint corecte, rezulti ci nici 'un subiect din categoria de basme cercetati nu poate fi studiat, nici sub raport morfologic, nici genetic, fdri a se recurge la celelalte subiecte. Un subiect se transformfl intr-alt subiect prin tnlocuirea anumitor specii ale fiecirui element cu alte specii ale aceluiagi element. A studia un basm oarecare in toate variantele sale gi pe intreaga sa arie de rlsplndire constituie un obiectiv, firegte, ,foarte atr[gitor, .dar pirerea noastrd este c[ acest obiectiv nu e corect formulat. Daci intr-un basm ast{el studiat va apare, de pildd, un cal n[zdrivan, n$te animale recunoscltoare sau so]ia lnleleapti etc., cercetarea ocupindu-se de ele numai in combinalia dati, este posibil ca nici unul din elementele acesteia :s5. nu fie, in cele din urmd., studiat in mod exhaustiv. Concluziile unui asemenea studiu vor fi grqite ;i ;ubrede, deoarece fiecare din cele trei elemente amintite poate fi lntilnit ln alte basme folosit cur totul altfel si igi poate avea propria lui istorie. Toate aceste elemente s! c'er'm.i tntii siudiate ca atare, independent de folosirea lor tn diferitele basme ln care le intllnim. Astdzl, cind basmul'popular mai prezinti inci numeroase zone de intuneric gi mister, trebuie mai lntli de toate s5 aducem lumind in'caz:ul fiecdrui element intilnit in lntreg materialul de care dispunem. Nagterea miraculoasS., interdicliile, r[spl[tirea eroului cu unelte nizdrivane, fuga insoliti de urm5rirc etc. sint tot atitea elemente care indrept[]esc 'fiecare o monografie. Se infelege de Ia sine ci o asemenea cercetare nu se poate limita exclusiv 1a basrn. Majoritatea elementelor basmului provin dintr-una din formele reaiitifii arhaice, culturali, religioasS, de trai cotidian etc., studierea acestora impunindu-se prin cerin{ele ,comparatiei. O dati incheiatS. studierea diferitelor elemente, urmeazd studierea genetici a liniei axiale pe care sint clSdite toate basrnele fantastice. Dupi care tlebuie s[ fie studiate t20

r'. ixcnrrnnr

Lucrarea noastrd s-a apropiat de sfirgit gi ne rimine' doar sd. facem o incheiere. Nu -are nici un rost si rezumdm tezele expuse la inceputul lucririi gi prezente ln intregul ei cuprins-. ln loc sd oiacem, socotim'mii de folos si ardtXm ci,, degi par inedite, ele au fost intuite ln fapt chiar de Veselovski, cu ale c[rui cuvinte ne gi incheiem lucrarea: ,,Ne este oare permis si ridicdm gi in'acest domeniu proUf"*" schemelor tipice... a acelor scheme ce s-au trarGmis din S.9ner3!ie- ln generalie ca formule gata pregitite, capabile si prindd viali slb impulsul unui suflu nbu gi sd detelmine. aparilia unor noi forma!iuni?... La prima vedere, literatura epici contempor3nd, cu subiectele ei complexe gi cu repro-. ducerea fotograficd a reaiitilii ce-i este- proprie, face de. neconceput tnsfui posibilitateq unui atare mod de abordare. a problemei, dar atunci cind aceasti literaturi va apirea generatiilor viitoare intr-o perspectivi tot atit de lndepirt-at[ ca cea pe care o reprezinti pentru noi antichitaiea,. de la preistorie gi pind in Evul mediu, cind, trecind cu tdvilugul peste complexitatea fenomenelor, sinteza timpului" acest mare simplificator, le va reduce la dimensiunea unor puncte dispdrind in adincul vremurilor, contururile acesteia se vor contopi cu cele pe care le contemplim astdzi atunci clnd- ne gprim-privirea asupra creafiei pi:etice din timpuri de demult fenomenele de schematism gi repetabililate vor domni -;i pe intreaga arie a creatiei."l*

1,A. N. Veselovski, Poctika, tom

II, vlp. I (poetihe si,ujctolt), gl. l.

ANEXA I

3. Farnilia fdr6 copii.

.{--5. Rugiciunea pentru nagterea unui fiu: 4. forma rugiciunii

5. motivarea rugiciunii. 6. Graviditatea este: a. intenfionatd. (femeia mininci un pegte etc.) b. lntlmplitoare (femeia inghite un bob de mazire etc.) c. urmare a unei violenfe (fata fusese ripiti de un urs etc.). 7. Forme de nagtere miraculoasi: a. din pegte ;i api b. din vatri MATERIALE PENTRU O TABULATURA A BASMULUI Deoarece am putut examina numai funcliile personajelor gi a trebuit :sd lisd,m deoparte toate celelalte elemente, vom da mai jos lista tuturor

'elementelor basmului fantastic. Lista nu epuizeazl pe deplin conlinutul fiecd.ruia dintre basme, dar majoritatea acestora ll au ln intregime cuprins ln ea. Daci ne-am imagina tabelul de rnai jos conceput pe o singuri foaie, citirea lui pe orizontalS, nu ar prezenta totdeauna succesiunea pe care o lntilnim ln basm. Acest lucru este posibil numai rn raport cu funcfiile ln totalitatea lor. Dar aga ceva nici.nu este necesar. Textul exact al basmului estc inscris pe rubrici. Fiecare rubricl ptezinte, la lectura pe verticali a r:naterialului, un tablou extrem de griitor gi poate fi studiatiL cu totul indcpendent. Textele transcrise astfel pot fi distribuite in aga fel, tncit formele tipice sd iasi in evidenfd. comparind materialur fiecdrei rubrici, avem posibilitatea si studiem transformirile, metamorfozd,rile fieci,rui element. Daci am menliona pentru fiecare caz in parte poporul la care a fost lntilnit, precum gi timpul gi locul inregistririi, studiul basmului pi-ar m6ri aria de cuprindere si ar cigtiga qi mai mult ln precizie. Tabelul .f. Situa!ia inif iati l. Determinarea spafial-temporali. (,,A fost odatl ca niciodati, intr_o

tmpnrilie...").

2.

Componenfa familiei:

a) dupd nume gi situafie b) dupi categoriile de personaje (trimifitorul, ciutitorul etc.). 122

c. dintr-un animal d. lntr-alt fel. 8. Prorociri, preziceri.

9. Bunistarea dinaintea punctului de lnnodare a intrigii: a. fantastici

b. familiald c. agrard d. in alte forme.

10-15. Viitorul

erou: 10. Numele, sexul lI. cregterea vertiginoasi 12. legitura cu vatra, cu cenusa 13. calitbfi sufletegti 14, caracterul poznag 15. alte trisituri.

16-20. Cel ce va fi falsul

erou

(primul tip: frate, sori vitregi)

:

16. numele, sexul 17. gradul de rudenie cu eroul 18. trisdturi negative 19. calitili sulleteqti ln compara{ie cu cele ale eroului (copil cuminte}

20. alte trdsituri.

2l-23. Cearta fralilor pe tema lnfiietifii:

21. forma, certei gi modalitatea de ."rol.rare 22. elemente ajutltoare prilejuite de triplicare 23. rezultatul ccrtei.

128

Tabelul

II. Partea

45, Reaclia eroului: a. la rugiminlile rdufdcitorului

pregititoare

24. personajul executor 25. confinutul Ei forma 26. motivarea interdicfiei. 27_25, Absenfe de acasi: 27. personajul execrltor 28. forma absenlei 29. motivarea absenfei.

interdic{ici

.

r

l

:

T-abetwtIII.Punctul 46-51. Prejudicierea:

30. personajul executor 31. forma incilcarii 32. motivarea incilcS.rii.

33-35. Prima aparifie a riu{icitorului: 33. numele 34. modul de includere in desfigurarea acliunii (apare din afard) 35. specificul apariliei ca ac{iune fizici (soseqte ln zbor trecind pnn tavan).

.36-39. Iscodirea, interogarea: 36. prin ce anume este motivatir 37. modalitatea de iscodire 38. cine iscodegte pe cine:

a. rd,ufdcitorul il iscodegte pe erou b. eroul il iscode;te pe riuficitor c. alte tipuri 39. elemente auxiliare prilejuite de triplicare.

40-42. Divulgarea: 40. personajul care divulgi secretul 41. formele rd,spunsului dat riuficitorului (sau fapta necugetati) a. formele rispunsului dat eroului b. alte forme de rlspuns c. divulgarea datoriti unor {apte necugetate 42. elemente auxiliare prilejuite de triplicare. 43. Viclesugurile riuficitorului: a. prin rugeminti b. folosindu-se de unelte nizdrivane

c. pe altd cale. 44, Nenorocirea preliminari, prilejuitd de lnfelegerea lngelitoare: a. nenorocirea este dati b, nenorocirea este provocate chiar de riufici.tor,

de lnnodare

a intrigii

46. personajul executor

47. Iotma prejudicierii (sau marcarea lipsei) 48. obiectul actului sivlrgit de riu{icitor (sau obiectul lipsei) 49. posesorul obiectului ripit sau tat6l celui rdpit (sau personajul caie

30-32. Incilcarea interdicfiei:

resimte lipsa) 50. motivarea gi scopul prejudicierii sau forma de sesizare a lipsei 51. formele disparifiei riufdcdtorului. (Doui exemple: zmeul (46) repepte (47) pe fiica (48) tmpi,ratului (49) pentru a o lua cu sila de solie (80) 9i pleaca ln zbor (51); lipsepte Ei este mare nevoie (47) de un cerb de aur (49) pentru lmpirat (49) ca si-l ucidi pe erou (50).

52-57. Momentul de

legdturA:

52. personajul-mijlocitor, trimifdtorul

53. forma mijlocirii 54. cdtre cine se adreseazd 55. cu se scop 56. elemente auxiliare prilejuite de triplicare 57. cum afli mijlocitorul de erou. 58-60. Aparilia eroului, a ciutItorului, ln basm: 58. numele 59. forma introducerii lui ln desfi,gurarea acfiunii 60. specificul apariliei eroului ca acliune fizici. 61. Forma ln care eroul i;i d6 consimfimlntul. 62. Forma ln care eroul este trimis ln ciutare. 63-66. Fenomene care lnsolesc trimiterea eroului: 63. arneninliri 64. figtrduieli 65. lnzestrarea pentru drum 66. elemente auxiliare prilejuite de triplicare. 67. Plecarea eroului de acasi.

68-69. Scopul eroului: 68. scopul ca actiune (si gdseasci, si elibereze, sd scape) 69. scopul ca obiect (fata de lmpirat, calul nizdrdVan etc.). 11

t24

,l

b. la utilizarea uneltelor nizdrivane c. la alte fapte ale riuficitorului-

24*26. Interdicfiile:

-

Morfologie basmului

- c.

2495

125

Tabclul

IV, Do natorii

93-97. A doua aparifie a rdufdcitorului: 93, modul de introducere ln desfigurarea acfiunii

70. Dr.umul de acasi ptni la donator.

7l--17, Donatorii: 71, modul de introducere

in

73. inti,figarea

9&-101. A doua (prima, tn cazul lipsei) aparifie a fetei de imp[rat (obiectul cbutirii):

74. specificul aparifiei ca acfiune lizici 75. alte atribute

98. modul de introducere 99. infifigarea

76. dialogul cu eroul 77. ospitarea eroului.

78. Pregitirea transmiterii uneltei nizdrivane: a. lncerciri

ln desfigurarea acfiunii

100. specificul aparifieica acfiune fizicd, (sta aqezat|pe malul

l0l. dialogul.

b. rugiminfi

mirii etc.)

102-105. Lupta cu riuficitorul: 102. locul luptei 103. plnn la lupt5, (curilarea ariei-,,gi sufli o dat6.....)

c. luptl d. alte forme; tripliciri. 79. Reacfia eroului:

104. formele luptei 105, dup1 luptl (arderea trupului). 106-107. insemnarea: 106. personajul 107. procedeul.

a. pozitivi

b. negativi 80--€1. lnzestrarea eroului: 80. ce anume li este dat 81, ln ce formi.

TabelulV.De la aparif ia ajutorului primei migcS,ri

nizdr6.van ptnl

l. formele apariliei ll2. cum se comporti in timpul luptei ll3. dialogul cu fata de impirat, inpelarea etc. 114-119. Remedierea nenorocirii sau lipsei: ll4. interdicfia formulati de ajutorul nl"zdrdvan II

115. lncdlcarea acestei

interdicfii

116. rolul eroului 117. rolul ajutorului nizdrivan I 18. procedeul 119. elemente auxiliare prilFjuite de triplicare. 120. intoarcerea.

ciutirii:

a. locuinfa fetei de lmPi'rat b. locuinfa riuf.icE,torului c. descrierea lmpSrifiei de peste nou5, mtrri gi'noui

f08-109. Victoria asupra riufi.citorului: 108. rolul eroului 109. rolul ajutorului nizdrivan; triplicarea. 110._113. Falsul erou (al doilea tip: sacagiul, generalul): I10. numele

82--a9. Ajutorul nhzdttavan (unealta nizdrivani): 82. numele 83. forma ln care este chemat 84. modul de introducere ln desfd,qurarea acliunii 85. specificul aparifiei 86. infifigarea 87. locul unde se afla inifial 88. educarea (tmbltnzirea) ajutorului nbzdri.van 89. lnlelepciunea ajutorului n[zdrivan. 90. Transpottarea la locul de destinafie.

126

etc.)

96. specificul apariliei ca acfiune fizici 97. dialogul riufdcitorului cu eroul.

72. locuinla

91. Forme de sosire. 92. Detalierea locului unde se afld. obiectul

glsit

95. suita lui

basm, numele

la sfirgitul

(este

94. infifiqarea riuficdtorului

721-124. Urmirirea:

firi'

l2l. formele prin care riuficitorul urmiririi

este ingtiinfat de fuga eroului

122. formele

t2:

144-146. Demascarea:

123. eroul este lnltiinfat de urmirire 124. elemente auxiliare prilejuite de triplicare. 125-127. Salvarea de urmirire: 125. salvatorul '126. formele 127. piekea riuficitorului.

144. personajul-demascator 145. modul de demascare 146. ce a determinat demascarea. 1 47 48. Transf igurarea :

-1

147. personajul

148. modalitatea.

Tabelul

VI. inceputul

milcerii

secunde

De la noua prejudiciere (A1 sau As etc.) gi phe h sosire, se repeti cele de mai sus, cu acelea;i rubrici. Tabelul VlL

Continuarea

miScirii

secunde

128. Sosirea incognito:

a. acase, urmati de angajarea ca sluge

b. acasi, firi o asenenea angajare c. la alt impirat d. alte forme de ascundere a identitdfii etc. 129-131. Pretenfiile neintemeiate ale falsului erou: 129. personajul executor 130. formele imbricate de aceste pretenfii 131. pregitirile de nuntf. 132-136. lncercarea grea: 132. personajul care poruncegte incercarea 133, motivul invocat de acesta pentru a o impune (boali etc.) 134. care este motivul real al incercirii (dorinfa de a deosebi pe adevl-

ratul erou de falsul

erou)

135. ln ce consti incercarea 136. elemente auxiliare prilejuite de triplicare"

137-140. incercar"a este trecuti cu succes: 137. 138. 139. 140.

dialogul cu ajutorul nlzdrivan rolul ajutorului nizdrivan forma rezolvirii elemente auxiliare prilejuite de triplicare.

l4l-143. Recunoa;terea : l4l. modul ln care adevS,ratul erou

este descoperit (se face o petrecere,

cercetarea cergetorilor) 142. forma de apari{ie a eroului (la 143. forma ln care este recunoscut. 128

nunti

etc.)

149-150. Pedeapsa: I49. personajul 150. modalitatea.

l5l.

Cisdtoria.

ANEXA I I

onis gi ajutorul nizdrivan, atributele lui (tnfelepciunea) trecind

asupra

eroului. Basmul a pistrat un rudiment al ajutorului nizdrivan: privighctoarea care a prorocit umilirea piri+filor pleaca impreuni cu biiatul izgonit qi i se agazi pe _umir. Dar ea nu va lua niciodati, parte Ia desfigurarea acliunii. ln timpul ci.li,toriei pe mare, bd,iatul lEi dovedegte lnielepciunea: prevestegte o furtuni pi chiar apropierea unor tilhari, salvlndu-i astfel pe coribieri. Avem de-a face cu un atribut al infelepciunii, dezvoltat supli-

mentar in plan epic. 3. Analiza unui basm simplu cu o singuri migcare,

{dr5.

I .- V gi H: T,

tipul:

uciderea. 137. Popa, preoteasa,

ALTE EXEMPLE DE ANALTZA

l. Analiza unui basm simplu cu o singuri, migcare, din categoria L _ V, tipul: ripirea unui om. ?2. impiratul, cele trei fete de tmpirat (i). Fetele se plimb6 (as),

lntlrzie 1n gridina (cr). Zmeur re ripeEte (A1). lmperatul cere ajutor (Br)" ciutirile celor trei eroi (cf ). Trei lupte cu zmeul (L1 salvarea -vl). fetelor de lmpirat (Ra). intoarcerea ( | ), risplata (Zo). a3

cl

A1

Br CtLr_Vl

R4{20

2. Analiza unui basm simplu cu o singuri migcare, din categoria H _ T tipul: izgonirea pe ape, debarcarea (Ato;. 138. Negustorul, negustoreasa, fiul lor (i). privighetoarea proroceste ci fiul tgi va umili pirinfii (prezicere. Tabelul r, nr. g. IVlotiveazd prejudicierea). Pirinfii ll pun pe fiul lor, adormit, intr-o barci gi ti dau drumul pe mare (A1o t ), Nigte coribieriil culeg ;i il duc cu ei (Gt). Sosesc la HvaItnsk (ce line locul lmp6rdfiei de peste noui miri gi noud fi.ri). tmpiratul fixeazd, urm5,toarea lncercare: si, ghiceasci, despre ce anume croncene corbii lingd palatul rmpdritesc Ei si-i alunge (H). Baiatul trece cu bine

lncercarea (T),

se

la lnnoptat, lgi

lnsoari cu {ata lmpiratului (Z+), pleaci acasi. ( .[ ), pe drum, recunoagte

pdrinfii

4rotcf

Observafie:

(recunoagterea).

7+{N{

biiatul trece cu"-t succes lncercarea

lmpiratului,

fiul Ivanuqka gi fiica AlionuEka (i). Alionuqka pleacd si culeagd, mure la pidure (aa, absenfa). Mama li poruncegte si-l ia gi pe fratele ei (ba-porunca). Ivanugka culege mai multe mure declt Alioougka (motivarea prejudicierii), ,,Hai s6 te caut ln cap!" (riufd,ci,torul cautA sa-Si momeascd. victima, {r). Ivanugka adoarme (gr). Alionuqka igi ucide fratele (Alf . Pe mormint creste un firde trestie (aparifia uneltei nizdrivane din pimint, FvI). Un cioban il taie pi igi face fluier din el (&). De cum ll duce la gur6, fluierul o demascd pe ucigagi (demascarea). Clntecul este repetat de cinci ori in imprejuriri diferite. El este in fapt un clntec de jate (B?), asimilat cu demascarea. Ca pedeapsi, pnrinfiio gonesc pe fati de

acasi. bz as c2

fr gr 4u Fvr [N]6

I,

4. .ltnaliza unui basm cu doui migcb,ri, dar o singurd prejudiciere. Categoria L-V, tipul:'ripirea unui om. 74. I. Un om, sofia lui, cei doi {ii 9i fiica lor (i). pleclnd la muncd,, frafii o roagi, pe sora si le aduc6 de-ale gurii la cimp (ar b2) 9i li lnseamni drumul cu a;chii (ajutlndu-l ln acest fel pe zmeu s-o ripeasci, e1). Zmeul apazi altminteri agchiile (fs), iar fata, pleclnd la cimp cu mlncarea (cr); o ia pe drumul indicat de zmeu (gB). Zmeul o ripegte (Ar). Frafii o cauti (Cf ). Ciobaniilespun: mlncafi-l pe cel mai mare dintre boii nogtri (D1). Fratii nu o pot {ace (El neg.). Zmeul le propune se.menlnoe 12 boi etc. (Dr). tlrmeazi Er neg. Fralii sint aruncali sub o stincd (F contr.). II. Se na;te.Pokatigorogek (Bobrostogol). l\Iama li povestegte. nenorocirea ce s-a abd.tut asupra {rafilor sii (Ba). Cdutarea (C ). Ca gi mai lnat inte, . pistorii gi zmeul intervin (D1, E1, d.ar lncercarea nu influenleazi, desfigurarea acfiunii). Lupta cu zmeul;i victoria (Ll Sora gi frafii -V1). slnt etiberali (Ra), intoarcerea ({,).

deoarece

el cunoagte din nagtere rimba pisirilor. ln basm este si,rit elementur Fr, pi anume transmiterea lnsu;irii (uneltei) nizdrdvane. prin urmare, este

-

130

ltl

5. Analiza unui basm cu dcjui migcdri. I-a migcare: categoria L_V;

tipul: ripirea unui om. A II-a migcare: categoria H_T; ctrutirii

tipul: obiectul

repit eroului, care este aruncat lntr_o prdpastie. 79. I. irnplratul nu are copii. Nagterea miraculoasi a trei fii gi a trei cai. Pleclnd de acas& { I ), fr4ii il lntllnesc pe Belii polianin tn cortul lui, se lupti cu el (D0). Doi dintre frafi slnt lnvingi gi aruncafi sub pat, al este

il lnvinge pe Polianin (E0). ,,Nu md, ucide.,, spune acesta pifnvinga_ torul il ia ca frate mai mic (adici ajutor ni,zdrdvan, Fe). trterglnd mai departe, ei se lupti cu personajul care locuiegte ln coliba din pddure (Dr E ); acesta fuge gi, merglnd pe urmele lui, eroii gd,sesc intrarea lntr-o alti lmpdtreilea

refie (G0). Sucenko coboari pe o frtnghie (G6). ,,19i aminti de fetele ae tmpe_ rat pe care le furaseri qi Ie duseserd, lntr-artd. lume trei zmei. ra sa merg sd le dau de urmi." (Ar Bl cf . Amintireaestefolositi nu prea izbutit ca moment de legituri.) Trei lupte (L1 _V1). Eliberarea (Ra). Transmiterea inelului (I2); cea de a treia fati de lmpirat devine mireasa tui Sucenko (Zr).

lntoarcere ( '[ ). II. Frafii lui Sucenko, impreuni cu polianin, ri,pesc pe fetele de lmpi_ rat gi ll arunc[ pe Sucenko in pripastie (+A1). Ciutarea (C t ). Lupta cu mogul. Sucenko primegte de la el apa puterii qiun cal (Do E0 Fl ,f, ).Zborul (Gl). Sosirea incognito; erour intri in slujbe ra un aurar (o).'pretenliile falgilor eroi (P). Fetele de impdrat cer inelere (H). Ivan trimite inelere primite {T). Fetele de lmpirat nu ll recunosc totugi pe erou (M. neg.). Broul trece prin urechile calului (Xt), srnulge acoperigut de pe o casi (e _ determinat de

faptul ci eroul nu este recunoscut). Toate acestea de trei ori. Apoi sucenko

arunci asupra lui Polianin gi il trlntegte din {ugi la pirnrnt (y). Mireasa lgi recunoa;te salvatorul (M). Tripli cd,sitorie (Z+). se

Schema poate fi urmdriti drtpd" Aneta IIL putem socoti smulgerea acoperigului de citre erou drept o form6 rudimentari a unei funcfii aparte: eroul i9i vestegte prezenfa. Materialul nostru nu ne_o relevi in formi puri, Una din formele ei constd, in aruncarea unui inel lntr-o cupi, dupi, care eroul este recunoscut,

6. Analiza unui basm complex cu cinci migc6,ri intercalate. prima mig_ H T, tipul cd,utarea unei miqcare - L V, -nici If _ gi mirese; a doua nu prezinti nici elementele T este de tipul * viti.mare trupeasci; a treia migcare: aceeaqi categorie, de tipul_ripirea ajutorului hi,zdrivan; a patra migcare: aceeagi categorie, tipul_c5utarea unor mirese; a cincea migcare: aceeagi categorie, tipul- vampirism. care fine de categoria

It6. I. impiratul, tmpd,riteasa, fiul de impdrat (i). perinfii lgi incre_ fiul dascilului Katoma (viitorul ajutor nizdrivan _ Ft), mor amlndoi (as). Fiul vrea si-qi ia sofie (A'1). Katoma ti aratd. lui Ivan nigte dinleazd"

lE2

portrete (&), sub unul din ele se afli o inscripfie: ,,De lmi va spune cineva o ghicitoare, pe acela ll voi lua de birbat". (incercarea transformati rn moment de legd.turb.) Plecarea de acasd (Ct). Katomaimagineazipe drum o ghici-

toare (rezolvare prealabili, +T). Katoma mai rezolvi cu succes pentru fvan lncl doui lncerciri grele (H-T). Cisitoria (Z+). II. Dupi cd.sd,torie, fata de lmpirat strlnge mlna lui lvan, ii simte sldbiciunea gi ls,i dn seama de ajutorul pe care i-l diduse Katoma (&). Pleaci, tofi la plimbare (a3-absenfa). Fata de lmpirat ,,ll ia cu vorbe gi alintiri" 9i Ivan se lasi in voia mlnglierilor ei (gs). Fata de lmpirat li porunce$te s5.-i taie miinile gi picioarele lui Katoma (As, vitimare trupeasci) .qi

si-I arunce ln pidure. .III. Ajutorul nizdrivan al lui Ivan li

este rd.pit cu forla (AII), iar Ivan este silit si pasci vacile. IV. (Firul basmului il urmeazi pe Katoma). Ologul Katoma lnfilnegte un orb (F$ aparifia ajutorului nizdrfvan care igi oler6 serviciile. Katoma este eroul ln aceasti mi;care). Cei doi igi fac casi, in pidure, plinuiesc s6 ripeasci o fatf de negustor (A'1), pleaci (C t ), orbul ductndu-l pe olog (Ga). O rd.pesc pe fata de negustor (Rt), se lntorc ( { ). Sint urmirifi, scape cu fuga (Ul Sr). V. O- vr5,jitoare suge noaptea slnii unei fecioare (A18-vampirism). Cei doi plinuiesc s-o scape pe victimi (C). Lupta cu Baba-Iaga (D0- En). Fata este salvatd, (Ra). II (Dezvoltare). Vrijitoarea le indici eroilor un pu! cu api t6miduitoare (Fr). Apa ii timdduieqte de betegugurile lor 1Rr-remedierea unui riu prin folosirea unei unelte ni,zdrfvane: Katoma iEi recapitt mtinile gi

picioarele, orbul vederea). IV (Sfir,sit). -Orbul o ia pe

fati de nevastd (Z+). III (Dezvoltare gi sfir;it). Eroii pleaci s5.-l salveze pe fiul de impnrat (C t ). Katoma lgi oferi din nou serviciile lui Ivan (Fr), fl scapi, de slujba umilitoare de plni atunci (Ra). CAsnicia lui Ivan cu fata de lmpirat continui cu bine (22). 7. ltnaliza unui basm cu multe migc6ri, prima migcare: categoria Idri L-V !i H-T, tipul-izgonire s,i substituire; a doua migcare: combinare intre perechile de elemente L-V gi H*T etc. 67. I. impiratul, fiul seu (i). tmpiratul il prinde pe duhul-pidurii, care il.roagi pe fiul impiratului sd.-i dea drumul (rugimintea captivului dupi o capturi prealabili: rDa). Fiul imp5ratului ii d6 drumul (Ea-lnde. plinirea rugamintii). Duhul-pidurii ii fngiduiegte ajutorul siu la nevoie {F0). Fiul de lmpirat este gouit de acasd (As), dtndu-i-se un dascil drept lnsolitor (aparitia riuficdtorului). Ei pleacn ( t ). pe drum, acesta il tngald r33

Am inclus ln aceasti. anexi jumetate din materialul nostru. Se pune lntrebarea: trebuie oare s6 trecem gi restul? Cititorul ne va "."d"iar ";;;;; 'clnd vom afirma ci un plus de material nu ar fi adus nimic nou, cer_ ,cetS,torul se va convinge de aceasta continulnd eI lnsugi analiza. +

HN

+

N

NOTE LA UNELE SCHEME

50. Este un basm destul de complicat. Iati_i analiza completd. L impi,ratul, lmpiriteasa, fiul de tmpirat (i). Grd,jdarul prorocegte (&) : se va na;te o fati, sora fiului de lmpirat; va fi o cumpliti vrljitoare, igi va mlnca tat6l 9i mama gi pe tofi cei de la curte amenintarea de lAxvII, canibalism la adresa rudelor). Ivan cere voie si, se plimbe, i se di voie (Bs), {uge ( t ), lnttlnegte doui bitrine cusitorese: ,,crnd vom toci un cufir de ace 1i vom coase cite afi-i rntr-altul, va veni si moartea pe datd" (situafia firi ieqire, nelnsofitd de o rugiminte-D,?). Eroul nu poate face nimic pentru .ele (E. neg.). Ele nu li diruiesc nimic (F neg.). Acelagi lucru se hlimpti

.gi atunci clnd eroul se lntilnepte cu Smulge-Stejari, care tocmai smulgea "din rd,dicini ultimii stejari, gi cu Muti,-Munfi, care tocmai muta din loc ultimii munli. Ivan ajunge la Sora Soarelui. I[. Ivan este trist (&). Sora Soarelui li pune trei lntrebiri (dr_er).

X

>' >t

rd X

i

z ,l

v

=a

-e

Lui Ivan li este dor de acasi (A,6), ea

11 lasi sd. plece (Bs), dtndu_i o doui mere dititoarede tinerefe (Fl). Ivanpleaca ( ). t rjrmeazi. o noul lntrlnire cu Muti-Munfi, Smulge-stejari Ei cu cele dou6 'cusi.torese. Le ddruiegte rind pe rlnd peria, pieptenele gi cele doui mere (peria lnsearnni munfi noi, deci o viali nouar pentru Mutn_llunfi, piepte_ nele stejari noi, merele tinerefea redati bitrlnelor. Serviciu oferit qi 'lndeplinit-E?). Bitrineleiidiruiesc o basma (Fr). Ivan ajunge acasd,. III. Sora ii spune: clnti la guzli (propunere lngelitoare, f1). $oarecii '.11 averLizeazd, (&): ea s-a dus s6,-gi ascuti dinfii (A*utl. Ivan nu se las6

-perie, un pieptene qi

(d neg.) gi fuge ( t ). Vrijitoarea apuce pe urmele lui (urm[rirea, U). Smulge-Stejari li aruncd stejari ln cale, Muti-Munfi * munfi, basmaua se preface ln lac (salvarea cu ajutorul unor obstacole-Sr). Ivan ajunge la Scra Soarelui. Zmeoaica spune: ln clntare si ne cintirim, si vedem de_i mai greu ca mine Ivan-fiul de lmpirat (La). Ivan clgtigi tri,gtnd. mai mult la clntar (Vl), El va rdmtne pentru totdeauna la Sora Soarelui (formi -rudimentari de cisitorie Z+). 51. ,,Volga qi Yaztza" este un basm din alti clasi. 53. Aceeagi structuri ca gi in basmul nr. 52. Lipsegte migcarea a doua .ingelat

55. Idem. 136

&&

il" lntr,

57.I*Idin56.

58. :52. 59 II. Un caz rl;Lai complicat.

,ctni 'cete

II.

O fatd, o pepuqi

ni, (sosire4 incognito

sev

var cani {uge

qi

vc

ieqir "ele ( ,,qi a1

,din

ultin Lui 'peri< trJrm

ausirl (peri nolc

tndcl

lll

ov ,tnEoI Smul

Plofe

lr So nrl I la ct rudir

nizdrivani

(i). Fata pleacd la orag, trage la

obitrl-

O). BStrina li cumpird. nigte in (Fa), din care fata

tgarce un fir nespus de- subfire (vezi mai jos). Peste noapte, pipuga li face un riz.boi de tesut (Fs), pe care fata fese o plnzi neobignuiti (vezi mai jos)" Bitrlna duce plnza la lmp[rat (&). tmperatul poruncegte ca cea care a. tors firul gi a fesut plnza si coasi nigte cdmdqi (incercarea). Fata coase cdmiEile (solufia). . lmpiratul trimite dupi ea (&;, urmeaze nunta gi lnsciunarea Vasilisei (Z++). Caue,lnu apare prea limpede la prima vedere. Este lnsi evident ci torsul, lesutul gi cusutul slnt o triplicare a unuia pi a aceluiagi element_ Cusutul reprezinti, solulia Ia tncercarea impusd de lmpdrat. Faptul ci nimeni qu se oferd de la bun lnceput si coas5, cimigile ne dovedeEte ce operatia este lntr-adevir dificild, (lncercarea grea), din care pricini lmpiratul o pune pe bitrini s5. spuni: ,,Te-ai priceput si torci 9i si legi o plnzi afita de meiastrA, pricepe-te acum sa gi cogi din ea cimdgi!". Prir. utmare, torsul, qi lesutul sint Ei ele doui, solufii ale unei lncercdri omise ca atare. Avem de-a face cu un caz de rezolvare prealabild (+T). Succesiunea este: intii solufia, apoi lncercarea, lucru ce rezulti din cuvintele fetei: ,,$tiam bine c5, treaba asta tot eu o s-o fac". Ea preueile lncercarea, Cumpirarea inului Ei construirea rizboiului de {esut sint trecute la rubrica transmiterii uneltei nizdrivane. Este adev6rat ci inul nu are nimic miraculos, dar folosirea lui li permite fetei si treaci lncercarea cu bine. Rizboiul de lesut are ln mai mare misuri un caracter miraculos. Cea de-a treia lncercare este trecuti cu bine fird ca eroina si primeascd in prealabil un auxiliar, un mijloc anume, dar putem presupune ci basmul omite transmiterea unui ac (foarte subtire), de pildl. Mai putem constata, ln alti ordine de idei, ci aceast; miEcare nu are ln aparentl un punct de lnnodare a intrigii. Dar lntreaga acriune se intemeiaze pe urmitoarea stare de fapt: impiratul nu are so{ie. De;i aceasti situafie nu este nicicind menlionati ca atare, toate acliunile Vasilisei sint dictate de ea. Vasilisa are darul previziunii; cumpirarea inului 9i toate celelalte fapte ale ei sint determinate de dorinla ei de a fi sofia lmpi.ratului. Daci vom nota cu A'1 acest element, va rezulta urmitoarea schemd:

I

,l 1S6

I

^'

{*--i}

'.. 137

60. II. Am notat cu Dt Es lupta cu iapa. De reguld., dresarea unui - tabelur cal nu constituie o funcfie (vezi v, nr. gg), dar aici ea este utilizati ca D pentru a pregiti F, adici lnzestrarea eroului cu mlnjii-ajutoate

nez-

drivane.

6.5. I. Fratele lqi cheami sora ln pat. Acfiune marcatd convenfional cu U, fflri si se speci{ice varietatea. Notim convenfional cu S{ (salvarea prin ascundere) acliunea pIpugilor, rn al ciror crnt fata se scu{undi rn p6mrnt. 67. Basmul a fost analizat mai sus. El nu este inclus rn'schem6, dloarece nu putem introduce ln schemi basmele continlnd L V qi H _ T ln una gi aceeagi migcare f6ri a o face mai pufin limpede -gi unitar&, implicit _ mai greu de lnfeles Ia prima vedere. 68. Doui episoade nelnsemnate nu au fost incluse in schemi, ele_ mentele U S slnt foarte lncurcate, din care pricintr nu le-am trecut -

la o varietate anume. 70. Un caz mai complicat.

Fata de negustor este logodnica rmpiratului (elementur i este de mai mare amploare epici). Fata pleaci, la lmpirat (at). Slujnica o adoarme

{ft-g2), li scoate ochii

(AG). Fata sosegte

firi a fi recunoscuti la un

pdstor (O). Ea ll roagi si-i cumpere mitase gi catifea, coase o coroani nizdrdvand. (F3) 9i igi obfine tnapoi ochii cu ajutorul ei (Rs). Fata'se trezeFtepeste noapte lntr-unpalat (X2). lmpiratul vede palatul, o poftegte pe fat5, ln ospelie la el (&). slujnica porunceqte jandarmilor s-o biciuiasci plni, la moarte (Uc, concretizarea urmiririi este asimilatl cu Art, slujnica poruncind si i se aduci inima fetei). Mogneagul lngroapi rdmipifele pemln_ tegti ale fetei, din care se ridici o gridind (ss, salvarea prin transformare). slujnica-impiriteasi di poruncb s6 fie tiiati din rddicind. (uc). Gridina se preface ln stane de piatri (So). Apare un biiefel (ex machina) 9i o lndu_ pleci pe impiriteasi si-i dea inima fetei, ruglndu-se de ea cu lacrimi amare (Re: S). Fata apare dintr-o dati (textul nu este prea limpede, dar avem oricum de-a face cu R0). Urmeazi recunoagterea (M) gi demascarea (N), miieasa povestind totul cum a fost. Pedeapsa, cisitoria, Ultima din cele trei urmdriri a fost asimilate cu Ar8 Rs, - cuplul H T 76. IV. Migcarea conline atit cuplul L V, cit gi

potrivit cu schema de mai

, lll _

A'1 C

-

jos: V1l3

ItIl-T Itt-l

-

Z+

v

7z

A'1 a fost asimilat cu Ar0. Eroul cere mina fetei de lmpirat ?nsofindu-gi cererea de ameninfiri, la fel cum procedeazi, de obicei zmeul.

87. Un caz mai complicat, pe care meriti si-l citdm in lntregime. 138

I. Mujicul;i cci.trci fii ai siri (i). Cel in

rnai mare dintre

Irafi

se tocme;te

la un negustor, dar nu rezisti gi se intoarce. Putem socoti acest motiv pur cotidian drept o deformare a slujbei la Baba-Iaga (vezi pentru comparafie cum Adevirul intri slujbap la negustor etc.; notim DE, fir5, a preciza varietatea). Mezinul scapi prin Eiretenie (E-cocogul adormit). Argatul lpi arati. puterea trlntind taurul la pemlnt (Q). Negustorul prinde teami de argat (motivare), pretinde ci i-a dispirut o vaci (A'6), fl trimite pe argat s-o caute (82), acesta pleacS. (C | ), prinde un urs (Rt), se slujbd.

intoarce ( .1. ).

II. Negustorul se teme gi mai mult de argat (motivare), ll trimite dupl banii dati, chipurile, unordraci (A'582). Argatul pteacl (Ct). Trei intreceri cu dracii (Ls Vt). Cigtigi mult binet (R1, cu detalii), se lntoarce ( ,[ ). Negustorul gi sofia lui fug de argat, care li urmeazb cu multi istefine {risturnare umoristici: de fugit nu mai luge eroul, ci riulScitorul, urmirit de erou; S-U). Argatul ll ucide pe negustor (Y), ii ia averea (Zo). Pistrlnd ln linii mari structura basmelor fantastice, acest basm ne cere, pentru o explicare exhaustivi, si recurgem gi la materialul oferit de basmele din alte grupe. Celelalte cazuri nu prezinti dificulti.fi deosebite, deqi s-ar putea spune multe referitor la o serie de amdnunte din cuprinsul lor.

ANEXA IV

ninrarea cu cesetoria siliti; AxvI idem, intre rude ; A1? ameninfarea cu canibalismul; Axvrl idem, lntre rude; A1s vampirism (boal6) ;

Ne-declararea rizboiului. [iAl, +Al, +Atn efc. in miqcirile

secunde)

terte ctc.l

LISTA SEMNELOR CONVENTIONALE

1

PARTEA PREGITITOARE

i-situalia inifiale; ar-absenla vlrstnicilor; a2- noartea virstnicilor; a3-absenfa tinerilor; bl-interdiclia; b2_porunca; ct_ interdiclia lncilcati; c2 porunca indepliniti.; dr riufdcitorul iscodegte - a afla de riufibitor; pentru a afla de erou; -d2-eroul iscodegte pentru dt-iscodirea prin terfe persoane; er-riufi,ci.torul obfine vegti despre erou; er, es eroul obfine vegti despre rduficitor; lt propunerile lngell;r_ toare ale riuficdtorurui; f2-riuficitorur folosegte- unelte nizdrivane; f3-alte forme de ingeliciune; gr-616u1 reaclioneaz| la propunerile riu_ ficitorului; gz-eroul reacfioneazd. ln mod mecanic la acliunea uneltei nizdrivane; gB sleul cedeazd, sau reacfioneazi. mecanic la lngeliciunea riuficitorului; -x-nenorocirea preliminari insotind infelegerea minci-

noasi,

A_p.ejudicierea Ar ripirea unui om; As {urtul uneltei ndzdrivane; AII _ ripirea - nizdrivan; ajutorului As-distrugerea recoltei; Ar_furtul tuminii; 46 alte forme de rapt; A6 vitimarea trupeasci; A? _ provocarea unei disparifii; AVII mireasa l;i pierde memoria (125) ; As ademenirea victimei sau cererea ca ea sL fie dati riuficftorului; Ag_izgonirea; Aro-pirisirea pe ape; A11 prefacerea; Ars-substltuirea; -vrdjirea, A13-porunca de a ucide; Ar4-uciderea; A15-lnchiderea; Als_ameI Vezi nota

r40

de la sflrgitrrl Anexei IV.

A'lipsa A'r-Iipsegte mireasa, un om; A'z-lipsegte o unealtS" ndzdt|vanh sau un ajutor nizdrd,van; A'3 lipsesc minunifiile; !.'r lipsegte oul cu moartea lui Kogcei (oul cu dragostea) ; A's - lipsn de bani, alimente; ,{'6 alte forme de lipsi. B-Momentul de legS.turd Bl strigarea publica lntr-ajutor; 82 trimiterea; Bs permi - forme; 86 izgonitul siunea; -Sr semullsarea nenorocirii ln di{erite este dus de acasi; 86-condamnatul este lesat sA scape gi crufat; 87clntecul de jale.

Cf -

A c c ep t a r e a c o n

tra

ac

f iu n i i

plecarea eroului de acasd.

D-prima funclie a donatorului Dl lncercar ea; D2.- salutul, iscodirea; D3 rugimintea cu destinalie postumf ; Da rugimintea captivului de a fi eliberat; +Da idem, - a donatoruiui in captivitate' +Db-rugimintea cu ciderea prealabili de crufare;

Do

rugimintea de impi,rfeal6; p'0

cearta {dri cerere de

lmpirteali; D?-alte rugaminti; +D?-idem, cu- punerea prealabili a donatorului lntr-o situalie firi iegire; D'?-donatorul estelntr-o situafie fira iegire, dar nu formuleazi o rugaminte; simpla posibilitate de a face un serviciu ; D8 D1o

-

tncercarea de omor; De

lupta cu donatorul dugminos;

oferta uneltei nizdrivane contra- schimb. E-Reactia

eroului Er-lncercarea este trecute cu succes; E2-rispunsul binevoitor; serviciul adus mortului i EL EB eliberarea captivului; Ed crularea; impirleala ficuti celor ln cearte ; EvI lngelarea lor; E? alte Ec servicii sau indeplinirea altor rugeminti; fapte cuvioase; EE-tentativa de omor este prelntimpinati etc. cu prilejul schimbului.

t2

.....

Morfologia basmului

-

c.2495

; Ee

-

victoria tn lupt5, ; E10

-

lnqeliciunea

l4t

.: ..:.,.. F-Ob.tinerq.4.u.neltei nd"zdrdvane Frr* transrniterea direct6; F, .- un dar material - (firi puteri n6zdrlvane),; .FP.- unealta este indicati;, Fs'_ unealta este produsi; F{ _ unealta este vlnduti gi cumpfrati; F! unealta este produsi la comandd.; Ft-unealta este gdsiti infimplitor;- F$-apare cu de la sine putere; FVI-unealta apare din pimlnt; Fg-tntilnirea cu ajutorul nizdrivan care igi.ofer& serviciile; F?- unealta nizdrdvani este biutd sau mrncati,; Ft-unealta este furati; Fe-oferta de servicii, punerea donatorilor la

dispozifia eroului.

G-Deplasarea

eroului

spre locul de destinafie Gl-zborul; Gr-deplasarea cilare, dus de cineva; G3_eroul este condus; Ga-eroului i se arati drumul; G6_eroul se folosegte de mijloace imobile de comunicafie;: Go-or-a de singe ii arati drumul. L-Lupta cu r6ufi,citorul Ll-lupta dreapti; Ls-lntrecerea; Ls-jocul de cirfi; Le_ ntrecerea la clntar (50). V-Victoria asupra riuf6citorului 'Va-victoria in lupta dreapti; -V'-victoria sau superioritatea in lntrecere; V3-clgtigul la cirfi; Vl-superioritatea Ia.ctntar (S0) V5_ ; uciderea du;manului fir6 lupt6.; Vc-izgonirea dugmanului. [+V1 : vic_

tnvierea ; RIx idem, cu doblndirea prealabili apei vii ; Rlo eliberarea; - nenorocirii in forma F, mai a RF lichidarea exactiRFr obiectul ceutarii este cedat; RFr-obiectul ciutirii este indicat etc. -

Ur-urmi,rirea ln zbor; U2-urmiritorul ll cere pe vinovat; Usurmbrirea lnsofiti de o serie de transformiri ale urmdritorului ln animale; Ua urmd.rirea este lnsoliti de transformarea urmi.ritorului ln felurite obiecte ademenitoare; U5-urmiritorul lncearci si-l inghiti pe erou; UG urmiritorul lncearci si-l omoare pe erou; U? incercarea urmiri- de a roade copacul in torului care s-a refugiat eroul. S-Salvarea

11

qtergar.-aplicarea

marcarea

semnului pe corp;

Sr-fuga fulgeritoare, zborul; Sr-aruncarea pieptenului g.a.m.d.; fuga lnsofiti de transformarea in biserici g.a.m.d.; Sr fuga lnsofiti - transformiri de -ascundere; S6-ascunderea la fiurari; 56-o serie de ln animale, plante ;i pietre; S?-evitarea tentaliilor oferite de obiectele ademenitoare ; S8 eroul nu se lasi tnghilit; S0 eroul scape de atentatul laviata lui; Sro-saltul ln alt copac. O-sosire a incognito P-Pretenf iile nelnterneiate H-tncercarea grea T-Solulia grelei lncerceri;

R-Remedierea

eroului

It-eroul primegte un inel sau un

prejudicierii

sau a lipsei

Rr doblndirea directd. prin - silegte un alt personaj folosirea forfei sau vicleniei; R,l _ idem, un personaj si doblndeasci obiectul ciutirii; R2-do-

blndirea este realizati de mai multe ajutoare deodat6; Ra-dobtndirea cu ajutorul unor momeli; Ra-lichidarea nenorocirii este rezultatul dhect al acfiunilor precedente; R'-nenorocirea este lichiclati. fulgeritor prin folosirea uneltei ndzdrdvane; R6-sdrdci;a este richidati prin folosirea uneltei nlzdrivane; R?-prinderea; R8-desfacerea blestemului; Rs_ t42

eroului

Ss

toria negativi.l

I-lnsemnarea,

eroului eroului

+ -lntoarcerea U-Urmirirea

T+

-

aIe f alsului

ero u

solulionarea prealabili.

M- R ec u n oa g t e r e a er o u I u i N-Demascarea falsului erou X-Transfigurarea Xl doblndegte o noud infifigare; X2-construirea unui palat; -eroul X8-straiele noi; Xr-f611ns ralionalizate gi umoristice. Y-Pedepsirea falsului erou sau a riufdcitoru lui Z-CAsitoria Z++_ cilsbtoria gi lnsciunarea; Z+ cisitoria; -exclusiv 143

Z'+-exclusiv lnsclunarea; Z1-casitoria f6g6duitd; Zz _cds6"toria reluati; Zo--risplata ln bani gi alte forme de lmbogifire ln dez_

ANEXA

nodamlnt.

Vl

Q-Forme neclare gi de lmprumut mului o-s-Obiecte-semnal Mot.-Motivdri poz. finalul al funcfiei - finalul pozitiv neg.negativ al functiei legitura interfunclii

&

| - triplicare

-

NOTA TRADUCATORULUI Nota introductivi ra Anexa rv din edifia rusi a fost cu buni gtire omisi, deoarece'ln versiunea romAneasci s_au folosit, tn linii mari, alte semne convenfionare decrt cere utilizate de autor, explicarea alegerii acestora din urm6. nemaiprezenttnd nici un fel de interes pentru cititorul romdn.

Traducitorul a lncercat sd, respecte intenfiile autorului, menfinrnd semnele convenfionale A B C pentru prima parte a basmului, precum gi ideea do a nota clteva funcfii-cheie prin inifialele corespunzitoare. Dar acest procedeu nu a putut fi extins asupra tuturor funcfiilor, datoriti dublirii anumitor inifiale, din care pricini traducatorul a preferat s6, menfini. pe clt i.a fost cu putinfi ordinea alfabetici pentru a reda succesiunea efectivi.

a funcfiilor in

basm.

Spre a

u;ura sarcina cititorului care nu are la indemlnd coleclia Afana-

dar fine si cunoasce corespondenfa basmelor ags5fsis folosite 1,n Morfotrogie cu tipologia internafionali Aarne-Thompson gi,-eventual, cu fondul traditional de basme romdnegti, recurgem la trimiterile lncrucigate de mai jos ln vedereainstituiriiciroraamfolosit anexa V a edifiei italiene a Morfol.ogiei, basmul.ui, aparatul critic al ediliei a VII-a ruse a colecliei Afanasiev (1958),ingrijitd de V. I. Propp, precum qi-prin amabiIitatea autorilor, Tony Brill, Sabina Stroescu gi, ln mod deosebit, Corneliu siev

Birbulescu

filanus61isul Catalogul,ui prozei populare romdne,sti, aflat la

- etnografie qi folclor din Bucure;ti. Trimiterile au ln vedere: Institutul de ln prima coloane, numirul curent al basmului in edilia folositi in 1928 de Propp;

ln a doua, titlul complet al basmului; in a treia, numirul curent dupd. edilia a VII-a a colecfiei Afanasiev; in a patra, indicele conventional al basmului dupi tipologia AarneThompson. in ce ne privegte am renunfat la trimiterile Ia tipologia ,\1d1esy prezente ln edifia italiani ds641s6g referinlele Aarne-Thompson slnt perfect suficiente. Ele nuanfeazi materialul mai bine gi intr-o perspectivb

mai moderni dectt tipologia Aarne pe care se lntemeia Andreev. ln schimb introducem, in apendice, trimiterile la echivalentele romAnegti ale tipurilor internalionale ilustrate de coleclia Afanasiev. r

lntocmitd de Radu Niculescu (n. ed.). 145

50

Vefuna

i

solnlcaa sestra

.Sgripturoaica gi Sora Soarelui

III

IV

93

313 y

480

Gerili Docd

i

padcerilo

Kobiliacia goloua

ll4

D ani,l,a-Goaafila

99

Cap-de-iapd

Piauda i Kriuda Dreptatea 9i Strimbitatba'.

66a

480

Fiica buni gi fiica vitregd. b5

Kniaz

.1722

:'

Cneaz Danil4-Govorili

Morozho

54

65'

Koroleuici i ego ilia.itha Fiul de rege gi slujitorul siu

67

480

lts '

i Marfa-laretna

Ioan-lareoi,oi

68

lvan-fiu de impirat de lmpd,rat

gi

+

327 A

,613 !

,-;.

l'.

":

"123 .i.502 'I

l':

125

l-

l.' .'

;-

'l

502

lVlarfa-fati

.

56

Krop e ci h a- H aur o,s e cic a

100

Mititica-Havronica Burionugca trlurgana 58a

6la

10t

62a

480

Iaagha

63

i tihar ;i fliciul cel istef

i aeilma ;i zgripfuroaica

Teregeciha

10s

Gusi-labedi

Gi;tele silbatice 146

'

B.

'

C

t12

327 C

327 C

slujanha

larstaa

Frolka cel

' 108

i

127

533

128

301

Frolha-siilen

327 B

327

502

Trei tmpirnfii

73 106

126

Fata de negufi.tor gi slujnica

72

Teregecika 64

Kupeceshaia iloai

7l a Tri

Baba-I aga i. Zamori,seh Baba-Iaga ;i Prichindel

Ivagka

5ll

480

iliad,ha

Omul-de-arami 70

Baba-Iaga Baba-Iaga

Baba-Iaga Baba-Iaga

Mcilnti

69

Vasilisa Prekyasnaia Vasilisa-cea-f ru moasi 60

5ll

301

stitltor 132

301 B

r33

3t2 D

laan Popialoa Ivan Cenusotci

135

300 A

8urta,.bogattr luon horoui stn

136

Q@A

l'J7

300 A

Norha-zacr

NurcaJighioand _i

74 a

.

Pohoti.gorogeh

Bobrostogol

75 't76

':.

Bogatlr lvan-Furtuni, fiul vacii

ll3

480

7V

loam'Bthoaici lvan

I aurlla

+

313H1

,,.:

III 78 "

laan hyestianshd stn Ivan fecior de fd,ran

79

loan Sucenho i Bcl,ii Polianin Ivan Actfelei gi Flneali Albi

80

138

IV

II

300A+513A

Bcgl,ii sol,ilat

Zorha, Vccdorha i, Polunociha

rbb

303

93a

Kogcei Bcssmcrtnii. Kopcei Fdri-de-moarte

156

302

Stejerili

Maria Morevno

159

552, 400, 554

Nadjei popou onuk Nailjei, nepotul popii

Maria Morevna

160

552, 400, 554

Meilaeilho, Usdnia, Gofinio

i l1l

301 B

Letucii Korabl,

l,l3

650 A

Fiod,or Tugarin

95 144

513

653

145

85

Ndhita Kojemiaha

148

i

ltgan

149

1049,1149

A,

650

1t32, tt20

Ivanko Ursulea

151

Buhtan Buhtanouici

1045, 1130,

99 100

ll30

(s54, 300)

1063,

163

545 B

Kozma Shorobogatti Kozma Repede-lmbogititu

164

545 B

b

Emelia-d,urah

166

675

167

675

Emelia cel nerod

650 A, 1006+, 1009,

1045, t072,

162

Buhtan Buhtanovici

1045, 1071, 1072,

1082, 148

Hrustalnaia gora

98

1084, 1063, u30 t52

301

Muntele de cristal

1060, 1084, 1046,

Balrah

l6r

Albe

300

Argatul

Iaanho Medaedko

Iuan-lareuici i Bel,ii Polianin Ivan-fiu de impdrat gi Finealn

96

97

Zmeul qi figanul

$frar,sa Sprintenuq

Anastasia

Fiodor Tugarin gi Prea-

Nikita Tibicarul Zmei

i

Prehvasnaia

frumoasa Nastasia

Sem Samionou Cei ;apte Semioni

89

1061,1159, (r5l)

Duo Iuana solilatshih stna Cei doi Ivani feciori de soldat

84a

88

t54

oo

Corabia zburitoare

87

oiort

gi dracul

301 B

140

Ursulea, MustScili, Muntili pi

86

i

Soldatul fugit de la ogtire

Dublnio

83

1162, 1061, 330 B

fata de lmpirat

301 E

139

de-noapte

82

153

Soldatul care o elibereazi pe

Revirsat-de-zori, Seari gi Miez-

8la

Soldat izbauliaet lareunn

90

l0l

,,Po soiuaiemu ueleni,u" ,,Prin vrerea ;tiucii"

149

511

VII ln cele ce urmeazf ilustrim arnlr* internafionale mai sus implicate cu clte un specimen reprezentativ-nu totdeauna .,,pur.._extras din bibliografia Cattalogului prozei populare romilne;ti.

3M : Viteazul gi balaurul cu 7 capete in 187i, pp, l--7.. 300 A

Calend,arul pentru basme pe anul

Tugulea fiul unchiatpului si al tndtu;ii ln p. Ispirescu, Legend,ele sau basmele yom6,nilor, Bucuregti, 1g47, vol. II, pp. ll4 _ l7l.

: Pyisle,a 97-l l l.

cel

loinic gi merele de auy ln p. Ispirescu, op. cit., l, pp.

301 B : Ion Fdt-frumos, fiul icpii in N. Matees tea I, Vilenii de Munte, 1909, pp. l-Sl. 3O2

:

Inpdydteasa furat,i in Conuorbiyi

+y::tfsrul !r_t: tt, pp.

de

237-246.

3l3r

ctu,

pouegti alese, par-

litcrare,XVlI (lgg3), pp. 161-169,

zi gi luccafdrut de noeptc tnp. Ispirescu, op.cit.,voL

:

Pattinut,si haneiul in El. N. Voronca, nitlnlgl credinlele poforului ;i agezate in ordinc mitologicd, vol. I, Cerniugi, iSOS, pp. 444-1'45.

romdn, adunate g27

L : Ralaurul cu r2 capctc, tiqai. rr2gsrn Arhiva rnstitutului

grafic

;i 327 B:

folclor.

de etno-

este atestat numai ca 527 Bt, Spaima zmei.lor ln I. C. Fundescu, Basme, Oralii, Pdcdlituri, ed. III_a, Bucuregti, tg75, pp. 27_10. 33O B p. 83. 4OO

:

: piul tril

combini 48O

480 502

ln I50

Cuia a intrat ciobanul ln rai in Amicul poporului (pesta),

-

ltog pcscaru in gczdtoarea, V in mod obi;nuit cu ATh. 302).

(1901),

I

0g6Z)

pp. 139_146.

(Se

patra*ogului oeaeuminteinp, fspirescu, op, cit.,vol. II, pp. lg0__lgg.

Br : vezi 651s

480.

atestat numai ca 502 B, vezi Feciorur tmpdrarurui

righioilor Ridulescu-Codin, Ingcrul Romdnulai, Bucuregti, lglg, pp. -7_SZ.

5apya bechie (N. Mateescu) 7n Reaista Socictdlii ,,Tineilmea Rom6.nd.

(1925),

:

nr. 1-2, p. 36.

este atestat numai ca Sl3 A.

545 B:Cotosmanul nd.zdrduan in p. Ispirescu , op. cit., vol.

II,

pp. 105_122.

552 : ssls atestat numai ca 522 A, vezi $oimul, corbul pi uulturul, liqa 13210 ln Arhiva Institutului de etnografie gi folclor.

613:

+ 315 A:

3Ol

513

:

p'vsp1*1ea gi strtmbd'tatcoinr. pop-Reteganu pouegri ,

Braqov, 1888, pp. 20-29. 650 A

:

653

6p,; 4 Jrali I.n Soti.a satclor,

675 :

Pacostca

popii

Fata de tmpdrat gi

199-206.

ln Jiti

:

Start Bolouan

I

udduuci

{1912),

ln p.

nr. 44, pp.

Ispirescu

2__-4.

, op. cit., vol. Il,

in T. pam{ile ,

pp.

mss. 5094, B;ibl-

in I. pop-Retegan', Slan Bolouan pi alte poaegti

Sibiu, 1929, pp. 3-14.

1045, 1071, 1082, 108.t, complctc.,.

arderenegti,vor-r,

Ridulescu-Codin, op. cit. pp. 96_9g.

1049 :.Sand,u ltodnicu., .spaima zmcilor Acad. R. S. Romdnia.

1060, 1063 ardelcqc,sti,

i.

- Dd4ild prepeteac,in pp. 170-la7.

ll,{g

Bucuregti, 1902,

].on Creangi, Opdrc

151, 312 D, 313, 327 C, 533,554, 1006r, 1009, 1061, il30, 1132, 1159, nu slnt, dupi. ctt se pare, atestate ln folclorul romdnesc sau sint atestate ln forme foarte lndepirtate de tipul internafional.

*f Instituirea in

1959 a Societdlii internalionale pentru studiul naraliunilor populare (I. S. F. N. R.), care a organizat plni, acum cinci congrese internafionale, editarea din 1957 a revistei internafionale specializate, trimestriale, Fabula, publicarea de lexicoane (cf. Dictionary of Fothlore, Mythology and, Lagend, editat de Maria Leach gi Jeromd Fried, New york 1950, 2 vol. etc.), tind sd. remedieze aceaste stare de lucruri, actuald incd. 9i ln zilele noastre.

Pag. 9

* ln prezent, in U.R.S.S. cercetarea de folclor-inclusiv cea a conservarea colecfiilor revin ln principal institu-

basmului: precum gi

NOTE ?ag.

SUPLIMENTARET

7

I

Degi s-a publicat enorm

ln ceea ce privegte basmul din 1928 tncoace, situafira nu s-a schimbat simtitor. Cele mai bune contribufii rimln consacrate detaliilor. Sintezele slnt gi astizi precumpinitor informative.

*t

M. N. (lg63-1938), istoric literar, profesor la Unial Academiei de $tiinfe a U,R.S.S.; a ilustrat aga-numita ,,gcoali istorici." care urmerea conexarea faptelor de literaturS, istoriei evenimentiale; s-a ocupat de literatura populari in sens larg. A publicat cirfile de criticd'istorici Slaaianshie apohliJioeshie eurnghelia (1895), Rassftaia ustnaia slouesnost (1917), K istori,i azaimootnogeni yusshoi i iugoslati.anshih l,iteratur (1921), doue volume de blline Spcranshi,,

versitatea din Moscova, membru

(1916-1919), Russhi folhlor (1936) etc. Pag. 8

* Afanasiea, l. N. (1826-1871), istoric literar, etnograf, folclorist, cu multiple, diverse ;i asidue preocupiri, adept al ,,pcolii mitologice" (mult lnrlurit de F. T. Buslaev), autor de lucriri mitologizante (Ded,ugha domouoi, 1850; Vedun i oeilma, 1851 etc.); publici lntre altele remarcabila culegere de basme Nayod,nte russhi,e shazhi. (1855-1864), apoi Narodnte russhie treghendi (1859), interzisi de cenzuri pini ln 1914; tn anii '60-anonim gi in stri,initate din pricina nuanlei ,,subversive" 2 fsr(fsl61scoate culegerea de basme satirice Zaaetnle shazhi, iar ln 1871 Russhic detshie shazhi.

I tntcnite 152

telor, secfiilor gi colectivelor specializate de pe lingd, Academiile de $tiinle din republicile unionale. in ceea ce privegte cunoagterea in linie d,escri.ptitd a fondului social de basme, progresele din ultimele decenii pe plan mondial sint masive, gralie elaboririi de cataloage nafionale (precum cel romdnesc, indo-pakistanezoceilonez, chinez, francez, maghiar, turc, olandez, islandez, suedez, polonez, spaniol gi hispano-american, wallon gi flamand, irlandez, japonez etc.), dar

pi de ample indexuri analitice precum importantul Hand,wijrterbuch d,es Bd. I, Berlin, 1990/gg, Bd. II, Berlin 1934/40, editat de Lutz Mackensen etc,

deutschen Miirchens,

** Vezi de asemenea gi Stith Thompson, The Fothtate, New york, lg46 II-a, 1951), secliunea a IV-a, Studyi.ng the Folhtale; Roger pinon

(ed. a

Le Conte meyue,illeux comme sujet d,'ituiles, Lidge lgSS; Max Liithi, Mdrchen, Stuttgart, 1962 (ed. a II-a, 1964); iar din punctul de vedere al basmului rom6.nesc, O. Birlea, Die Erforsohung der Volhserziihlwng in Rwntinien,. 7n Deutsches Jahrbuoh

fiir Volhshwnll,e, Bd. 9 (1963), Teil I, pp. 335-8S2, ;i Viorica Nigcov, Shi.zze einer Geschi.chte der yumcinisahen Volhsprosafor schwngen in Aspehte d.er Volhsprosaforschungery in Rumrinien, Bucuregti, 1969, pp. 5-46.

Pag. l0 I Mi,ller, I/. F. (1818-lgl3), lingvist, etnograf gi folclorist, academician, de orientare pozitivisti gi istoristi., cu preocupiri diverse, a publicat, lntre allele, Vzgliail na ,,Slouo o polhu lgoreue,, (1877), de asemenea Osetinshie etiudi (1881-1887), Exhurst u oblastrusshogo narod,nogo eposa (1892) etc.

** $coala mitologici, ale c6rei baze aa fost puse de fralii Grirnm, Deutsche Mytkologie a lui J. Grimm (-l8g5), marcheazd

ln special prila de Radu Niculescu (n. ed.).

153

bece, de

{aza inigialn, romantici, a folcloristicii europene ca disciplini. Reprezentanfii ei (A. Kuhn, W. Schwarz, W. Mannhardt, Germania M. Mtiller *

Italia, A. pictet - Elvefia, At. Iiirinescu noi etc.) s-au consacrat originii qi interpretirii miturilor, pe care -ladeduceau direct ie din folclorul circulant (din basme, legende, gfricitori etc.), in virtutea ipotezei ci originea acestora din urmi e eminamente mitici gi cd materia inifialn s-a pistrat cvasinealterati. Anglia A. de

Gubernatis

Pag. ll

. $i mai

departe ln fapt situafia se menfine neschimbattr pini - pe temeiuri - structurale, practic clnd o clasificare vorbind., nu existi, degi lncerciri ln acest sens slnt tn curs.

ln

1969,

.. Wilhelm Wundt (1832-1920), psiholog gi filozof, ilustru fondator 'al psihologiei experimentale, rgi lntemeia cercetirile mitologice, de literaturi populard. etc., conexe preocupirilor sale fundamentale, lntre altele, 'pe postulatul imperiului nelimitat gi absolut al magiei. asupra cglturilor

primitive (aspect risfrlnt ln basmul mod.ern, ca ,,perpetuare,,), idee pe care o va folosi, ca punct de sprijin, gi propp. Pag.

.

12

Tocmai din pricina incertitudinii accepfiunii sub care Wundt utili_

zeazil pe ,'Fabel", ln opozifie cu definifia foarte precisi de care beneficiazl ',fabuli" ca denumire d,e speeie literard in romdneqtq (vezi articolul din Diclitnbii romdne contemporane), in traducere s-a optat pentru ,,apolog..

'lionarwl

(definit, InDLRC in termeni mai generali ;i mai pufin pretenliopi). I-a aceasti ratiune s-ar mai putea adduga, firegte, gi polisemia destul de confuzi a cuvlntului ,,fabuli" ca termen tehnic folosit de teoria literaturii

tn

descrierea narafiunii, lmprejurare agravate * in ce ne privepte _ gi de accepfia specifici pe care ,,formaligtii,. o acordau termenului etc.

.+ ln grupul nominal de ,,dramatis

personae.. recurente ale basmului tus, Babo-Iaga (i-ar corespunde, palid, Baba-Cloanfa, spre pildi) se distingeptinfrecaenld.Este invari;abil tnsofiti de epitetul individualizant, stereotip la tofi slavii rd,s5,riteni, ,,picior de os... Alte caracterizi,ri ,,somatice,, sau pragmatice (spinare vlnoasi; ,,lntr-un co$ cu capul, ln altul cu picioarele, buzele pe grind6, nasul pe tavan..; canibalism : ,,din!ii mereu gi-i ascute..; ,,lntr-o.piulifi de fier. pe drum gonegte.,; proteism etc.) revin mai rar. Foarte caracteristici li e izba: rotitoare, sfind pe labe de gi,ini (pe coarne de ber154

capri

etc.)

,-vezi, !. polivka,

Sloaanshi pohad,hf, praha 1932, p

Pollvka pune numele Babei -Iaga rn legdturi' cu pareoslavullaszo (,,boali.. .urgie", ,,furie", etc,, cf. J. Holub, Fr. Kopecnli, Etymotogich!, slounlh jazy_ ha tesh6ho, Praha 1952, p. lS3) Eicu slavonicul jedza (,,boali.. [,,morbus:.] cf. Fr. Miklosich, Letiaon palaeosl.oaenico-gracco-ratinum, viena, rg62-ts6s). 185.

*3.

Kogcei de obicei sub apelativul ,,Kogcei bessmertnli.,, -apirlnd ,,Kogcei-f5r1-de-moarte" * este gi el, ca demon male{ic, figuri nominal trecventi, a basmului a eposului vericorus. lndeobgte ,,antagonist.. - li ln variante- ale unuia gi al eroului, poate fi lnlocuit, aceluiagi basm, de zmeu drac, scorpie cu trei cipifini etc; iEi are adesea sufletul sau ,,puterile.. ascun_

ln locuri tainice (cf. J. Polivka, op.cit., pp. l9l-l93). Etimologia onomasticului nu e tocmai limpede. Polivka recuzi derivarea din &osl( : ,,os..) gi citeazi atestarea cuvlntului ln cronici giin, ctntecul oastci lui Igor ca sensul de ,,fliciu", dar gi de ,,rob", ,,prins"; ceea ce ar corespunde eventual unei ascendenfe turcice urcind la tc. hoscy, cu sensul de ,,slugi de trac_ !iune", ,,coolie"; or, cumpentruatariintrebuinfi.rierau folosifi ostaleci,cum Kogcei e figurat adesea oaptiu (;i eliberat de imprudenta fati. de lmpirat prin lncilcarea unor interdicalii), acesta ar putea {i etimonul. Atit etimologia lui Pollvka oricum, suspecti degi R. Jakobson (cf. On Russian Fairy iates, in Selecteil Writings, vol. I\r, Haga-paris 1g66, p. g9) o adoptai clt gi atte etimologii propuse de autori divergi sint respinse de N.V. Novikov lntr-un recent qi meticulos studiu consacrat problemei (O spese

obr:aza u aostooinoslavianshoi shazhe,

lifihe

pp. 149-175) care conchide pesimist (p. melui lui Kogcei ar trebui, mi ideatic al basmului"( !). Pag.

se pare,

in Russhi folhlor, X 1966, : ,,limurirea problemei nu-

l7A)

dedus[ din insuqi sistemul artistic-

14

'. Antti Aarne (1867-lg25), personalitate proeminenti,

poate cea mai

log internalional de basme, conceput pe baze nafionale, dar gi

intre altelo

larg cunoscuth, a goolii finlanileze, e nu numai autorul acestui prim cata-

* al breviarului teoretico-metodic ar gcolii: Leitfaden der-aergleichenden

Miirahenforsahzzg, Helsinki 1913, FFC. 13.

**

Ca direcfie teoretici

din investigafiile qi lucrdrile

;i -

a rezultat in ultimele de-

metodologicd., ,scoala fintandezd

consacrate Kaleaarei

-

ale sec. al XIX-lea de Julius Krohn, profesor la Hetsinki. Discipolii, nordici, balfi A. Olrik, A.Aarne, K. Krohn, W. Anderson etc., grupali din 1907 tn asocialia internationali ,,Folklore Fellows,. i-au amplificat gi precizat' doctrina. in substanfi, aceasta preconiza ca- prin compararea materialelor grupate dupi. principiile etnic gi geografic, pe de o parte, istoric cade

155

pe clt posibil * pe de alti. parte; si reconstituie arhetipul fiecirei serii de variante identi{icate. Compararea opera nu cu contexte globale, ci episod cu episod, Pentru evaluarea virstei textelor se apela la o serie de cri. terii, de ordin logic 9i psihologic, preluate gi folosite din punctul si.u de vedere gi de V.I. Propp ln Transformd.rile basmului. Se conta astfel pe altdtd.ri, midernizdri, sinplificd.ri ;i amplificdri., localizd.ri etc.; Iarga rd,sptnd,ire, d.esdalrgirea formald., rigoarea logicd, garantau vechimea unui text, respectiv proximitatea lui fafe de arhetip. De notat ci impunS.toarea monografie asupra colectiei Grimm mai sus citati de citre Propp a fost lucrati. de Bolte gi Polivka in spiritul gcolii finlandeze.

*** Dace principiile teoretice ale ;colii finlandeze au lntlmpinat

nu-

meroase gi aprige rezistenfe, catalogul conceput de Aarne derivlnd, de fapt, din necesitalile imediate ale organizirii marilor coleclii -de basme fineze

a fost de indatl gi larg adoptat de majoritatea clasificirilor nafionale -sau zonale elaborate dupi 1910. FireEte tnsi, clasificarea Aarne

acoperea

convenabil numai materialul nord-european. De aceea s-a vidit curlnd oportunitatea unei revizuiri. Necesara operalie a Iost e{ectuati de Stith Thompson in 1928 (The Types of the Folh-Tales. A Classification and Bibliogra-

phy Antti Aayne's

,,Veyzeichnis der Mrirahentypen" Translated. and. Enlayp. ), Helsinki 1928, FFC nr. 74). Ulterior, irnbogifirea Ei extinderea informafiei, pe de o parte, presiunea necesitililor tehnice ale catalogirii basmelor , pe de alta, au reclamat o a doua edifie ,,revizuti gi adiugiti," a catalogului. Aceasta (Helsinki 1961, FFC nr. 1B4) lirges,te considerabil aria de referinfi, incluzind in rndsurS substantial mai mare fb"rile mediteraneene,

de aqa-numita Foale finlandez6,. Totupi, procedlnd ln acest fel, reprezenacestei lcoli nu pot deduce conexiunile dintre subiecte, ba nici nu pot beoui existenla sau posibilitatea acestore". Totugi, {olosul practic de netd,g5,duit al cataloagelor de tip ,,finlatdez" atlt elaborarea timpurie a unei prime lncera justificat lntre altele ceri de sistematizare a materialului romd,nesc de basme dupd. sistemul Aarne (Adolf Schulle\rs, Verzeichni,s der vumrinischen Mcilchen und. Miiychenuarianten (99 pp.), Helsinki 1928, FFC nr. 78), clt gi volumul uriaq de munci investit de mai bine de un deceniu, la Institutul de etnogra{ie pi folclor din Bucuregti, 1r Catologwl prozei popul'are romd,nesti, a{lat acum 7n faza finalS" gi partial termiaat (cf. Corneliu Birbulescu, Aspecte actuale de lucru alc ccrcetdrii naraliwnilor popul,ore tn Rom6'nia, irt Reui.sta de Etnografie

tanlii

,si

Folclor,

Orientul Apropiat, India (cf. S. Thornpson, op. cit,

ed..

a II-a, pp. 6-7).

traditii".

in plus, nimeni pi cu atlt mai putin autorul nu lgi face iluzii ln legiturS, cu semnificalia catalogului. Acesta rimine- mai presus de toate o tealizare tehnici, de facturi, am zice, biblioteconomici, intemeiati ln cea mai largi misuri pe intuilie gi postulate teoretice a priori, Dar de la aceasti tepartizare ,,celular6" a materialului inainte, rimine inci de {icut o munca considerabili, inclusiv operalii de clasificare ori reconsiderare teoretica. ,,Nu e nimic de obiectat 561is Propp (Slruttura e forma, p. 2ll) - subiecte izolate dupi procedeul ln legetura cu examinarea unor utilizat 156

(1965),

nr. 4, pp. 339*345).

*'**'t Inhs lirnp

seria FFe, care in 1969 dep6qea 200 de titluri publicate, misura extinderii societifii F.F., intr-un spirit de iargi receptivitate, gi numeroase lucr[ri care se situeazi mult ln afara coordonatelor tcolii finlandeze. a adoptat, pe

***r*

ged, (279

Totugi, chiar gi aFa, clasificarea Aarne-Thornpson rimine departe de universalitatea pe care titlul arborat ar presupune-o. Thompson lnsuqi (of. cit, p. 8) precizeazd: strict vorbind, catalogul ar fi trebuit sd. se numeasci <Tipurile basmului european, vest-asiatic gi al zonelor colonizate de europeni ;i vest-asiaticir. Alte zone culturale, precum Africa Centrali, Oceania, indienii nord-americani necesiti alte indexuri ,,bazate riguros pe respectivele

X

Atrdreev, N,P., (1892-1942), istoric literar qi folclorist, profesor

la Institutul pedagogic din Leningrad, s-a ocupat cu precldere de studiul basmelor rusefti Fi ucrainene, folosind 9i metoda gcolii finlandeze (vezi r:ota ** la p. 16). S-a numarat printre primii cercetetori ai literaturii de colportaj ruse, A studiat de asemenea relatiile dintre folclor gi literatura cul6. A publicat Folhlor t poezi'i Nehrasoua (1936), Folhl'or d literatwra (f936) etc.

Pag.

*

15

Basmul Frou Holle e asimilabil tipului internafional Aarne-Thom-

Psotr 480.

Pag. 16

I

Cd. Propp are perfecta dreptate se se lndoiasce de limpezimea conceptualE. a acestei categorii, o poate dovedi excelentul articol Anecdotes, redactat de Benjamin Albert Botkin pettt'u Funh & Wagnal'ls Standard' Dicti'o6aN! of Folhlore, Mythology anil Legend, New York, 1950, vol. I.

i*

N. P. Andreev a publicat tn

indicelui, sub

Pag.

*

titlul

1929, la Leningrad, versiunea rusd. a Uhazatel shazoeinth siujetoa po sisteme Aarne.

18

Veselovski, Alexandr Nikolaevici (1838-1906), eminent profesor de literaturd. universale gi comparati (lnceplnd cu 1870) la Universitatea din Petersburg. Personalitate excepfional[, a elaborat lucriri memorabile ln

li -

Morlologia Mroului

- c.

2495

t67

numeroase gi diverse doinenii aie studiilor literare, De pild6, studii asupra Renaqteriiln culturile romanice (despre Dante, Petrarca, Boccaccio, R.abeiais etc.), lucrdli asupra poeziei romantice ruse, studii de literaturd, populard g. a.,

dar, mai cu seama, lucrZ.ri de poeticd istorici, printre care Tri, glaat istayicesh.oi poeti,hi (1899) qi Poetiha s.iwjetov

(1897-f906)

-_,

-neterminatd. ce-gi pd.streaza gi azi actualitatea, Iundamente de seama ale poeticii europene moder.nesiimportanti sunsi de ideia,,formaligtiior.,.

lucriri capitale Pag. t9

*

O atare lnseriere de

gitn linii

generale,

motive

care lgi propune de altfel

- mondiali traditia narativi.

sd.

acopere, fie

existd. astitLzi. Este Moti,J-

- of Folh-li.teyature. Inclexul,, elaborat de Stith Thompson (Motif-Ittder A Ctassi,of Narratnte Elements in l;olhtales, Ballad.s, Myths, Fables, Med,i.fi.cation aeual Rotnances, Exertpla, Fabliaux, Jest-Boohs a*d, Local tr-egends,voL.IVI, Helsinki, 1932-1936,!'F'C 106-i09,116, 117, ;i erl. a II-a, vol. I*VI, copenhaga qi l3loomington-rndiana, lgss-19s8). UtilitaLea masei colosale

de informalie dispusf alfabetic in ccie 3500 de pagi'i, ior.mat mare, ale Indexulud e certd (,,Lucrarea * scrie -rliompson va li pentru cercetarca - de literaturi de folclor ceea ce este dictionarui pentru cercetd,torul sau haita pentru explorator", S. Thompso', h.a.lyatiue iliotiJ-A*alysis as a Folhloye Method, Helsinld 1955, l'FC 161, p. 9). Aceasti lucrare, izvoritir, inifial din necesitalile studiului comparativ lntrepriss de autor asupra basmului indian a basrnului european, ,,nu e insd, intem€iate pe 'ord-american ;i nici un fel de principiu filozolic , ci rn priniul rind pe experienfa practica, peincercaregieroare" (S.'Ihompson, op. cit.,p. 7). Firegte, consecinla este ci, rnajoritatea aspectelor importante ale teoriei morivului rd,mln nerezolvate' rdeutificarea motivului se face intuitiv, iar defiuirea sa remine parfiaii gi aproximativd. O definijie posibili. a motivului ar fi , dupi Thom_ pson (care citeazd in sprijin o ciiscutabiii" delinilie ju'ralisticd. a - nu e glire; gtirii: ,;c6 un cline a mugcat u.n orn o ci, un omamu;catunciine este ins5, o gti.ra"ll)): ,,ceua "p'ezerttind u' asemenea interes rncit si confere suiicientb importanld u'ui anune lucru spre a-l iace memorabil , adici ceva care s5. nu fie cu totui loc comuu" (S. Tirompson; op..oi,t., p. g). Evident, din punct de vedere pur epistemologac, ascendentul principiar aI conceptului de Jwnclie (in acceplia lui Propp) asupra noliunii d.e Enotiu (curn apare rn Ind,ex) nu poate fi contestat. Ceea ce, din pu'ct de ve
fenomenologiafunc-

fieigidecideaoferiocontrasoiufievalabild jVlotif-Inr)exului.Sintaxa_am spune, relulnd

dicfionarului. 1t8

o observafie a lui Ldvi-strauss

-

nu

se poate subFtitul

Pag. 20

.

proJoseph Bddier (1864-1938), ilustrul romanist gi medlevist fesor la CollEge de France renovatorul impetuos al studiilor medievale ln genere, al celor franceze -, tn speff (tndeosebi prin lucrarea, fundamentali, Les ligendes 6piques, 1906-1913, care dezvolta vederi cu totul noi cu privire la ,,charison de geste"), era, ln domeniul teoriei naraliunilor populare, adversar al tezei ,,difuzioniste" (Benrey) a originilor indiene ale folclorului narativ european, 9i adera la punctul de ved.ere al ,,gcolil antropologice" (Andrew Lang, Tylor etc.) care deducea culturile tradifionale din ,,natura umantr". Totuqi, Les Fabli,aux, principala sa lucrare tn aceastA direcfie, este, ln ultimS, instantI, mai pufin preocupatd, de stnrcturi-ln leglturtr, cu caro, am vlzut, formuleazi observalii pre]ioase - pi mai mult de istoria gi difuziunea motlvelor. Pag.22

' Progresele organizS,rii bibllografice lnregistrate lntre tlmp stnt remaicablle. Se cuvin deci menfionate qi recomandate principalele bibliografii. Astfel Hoffmann-Krayer a continuat publicarea anualtr sau bienall a bibliografiei sale, sarcind. preluatd ulterior de Robert Wildhaber (cf. R. Wildhaber, Volhshundliche Bibliographie fiir die Jahre l9J7 unit 1938, Berlin 1957...). Tot sub conducerea lui R. Wildhaber a fost inifiatl o vasti. Bi,bliographie internationale des Ayts et Tradi.tions populal.res. Annles l9i0 et 1051 , BAle 1955, Anndes 1952-1954, BAle 1959, continuatl ln germand, sub til7ul Intevnationale aolkshundliche Bibliographie. Fitr die Jahre 1955 und,1956,

Bonn 1962, Firr die Jahre f957 unil 1958, Bonn 1963, Fitt die Jahre l9S9 und, 1960, Bonn 1964, 9.a.m.d. O bogatl informafie, deosebit de utiltr, asupra cercetlrilor mai recente cuprind amplele dtrri de seam6 critice ale lui Frie-

drlch Ranke,

Md,rchenforschung.

Ein

Literaturberi,cht (1920-1934), tn

Deutsche Vierteljahrschrift )(IV (1936), pp. 246-304, Will-Erich Peuckert, Das Mdrchen,ln W. E. Peuckert gi D. Laufer, Volhshunde (Quellen unil Foysckungcn seit 1930),Berna 1951, pp. 130-175, qi Lutz R6hrich, Die Md,ychen-

forschung seit d,em Jahre 1945,7n Deutsches Jahrbuch fiir Volkskund,e, F,d. I (19ss), ELett 112, pp. 279-296, Bd. 2 (1956), pp. 274-319, Bd. 3 (1957), Teil I, po, 213-234 Ei Teil II, pp. 494-514. De asemenea utilf este excelenla Bibliographie of Cotnparatiue Literatura, New York, 1960, de F. Baldensperger gi W,P. Friedrich. Pentru basmul rus, principala surstr bibliografic6 este M.S. Mel! (9i colectiv), Rz sshifolhlor. Bibliograficeshl ukazatel,l917 - 194d, l\(oscova 1965, completat de bibliografiile anuale publicate din 1956 tn atruarrlRusshiFolhlor. lnce privegte basmul romdnesc, pentru materialele 9i cercetArileanterioare lui 1900, lucrareade referiafi bibliograficE. fundamen, 159

tal5. rimlne, pe ling!, de currnd apfruta 9i remarcabila B,r,briog,afie generard. a etnografi,ei gi folclorului, rornd.nesc, Bucuregti lg68, de A. Fochi, LazLr $eineanu, Basmel.e romcnilor, Bucurepti 189s. perioada mai recenti este acoperitE. de bibliografiile anuale publicate \nDacoromania rv-vri (1927-19s0),

apoi de Ion Muplea, 1n Anuayul, Ayh,iuei de Jolator

thrile

gi materialele publicate

I.yI

(1931_1945). Cerce_

dupe lg44 slnt inventariate de bibliografiile

anuale elaborate de r. Muqlea (Reuista de folctor r-rr (r9s6-r987), r. Talog (Beaista d,e folclor III (195S), A. Fochi (Reuista d,e fotclor IV_VIII, (1959_1969) giE. DS,ncuq (Folclor Literar, Universitatea din Timigoara Ig67). La toate acestea se adaugd, desigur, bibiiografiile publicate de diverse alte periodice din Europa, cele doud Americi, Asia.

Pag.23

r De bunS seam6, extinderea cunoa$terii basmului gi expansiunea lnre_ gistrlrii bibliografice fac necesard. completarea selectivi a referinfe- Oir:ik, Epische lorpropuse de V. Propp. A se vedea agadar Axel Gesetze iler volhsil,ichtung,ln zeitschri.ft fiir d,eutsckes Altevturn und d.ewtsche Literatwr, LI (1909), pp. I-12; Friedrich Panzet, Mciyahen, in John Meier, Dewtsche Volhshund,e, Berlin Leipzig , 1926, pp. 219-262; Andrd Jolles, secfiunea Mdrcken, Tn Ei.nfache Formen, Halle /Saale, 1929 (ed. a II-a, 1956) ; Albert wesselski, vevsuah einer Tkeorie d,es Mtivchens, in prager d.eutsche studie,t XLV (1931) ; Friedrich Ranke, Das Mdrchen, ln Adolf Spamer, Die deu-

tsohe Voilhshunde, vol.

I, Berlin

1935,

pp. 249-262; Max Lirthi,

Das

lg47 (ed. a II-a, Berna-Miinchen, 1960) ; Carl Wilhelm von Sydow, Selected, Papers on Folhtore, Copenhaga, 1g4B; Jan de Vries, Betraohtungen zunt Md,rchen, Helsinki, l9S4 (FFC lS0) ; Lutz Rdhrich, Md,ychen und, Wirhlichhait, Wiesbaden, 1956; George Cilinescu, europriische Volhsmiiychen, Betna,

Estetica bdsmului, ln, Stud,ii, pi cercetd,ri

pp.395-484 pi VII

d,e

istorie literard.9i fololor

VI

(1957),

(1958), pp.7-135 (9i, in volum, Bucureqti 1965) : Kurt Ranke, Betraaktungen zwm Wesen und zuy Funhti,on d,es Mdrckens, ln Stud,ium Generale, XI (1958), pp, 647-664; Ovidiu Birlea, Imtrodwcere la Antologie d,e prozd, populard, epicd,, vol I, Bucuregti, 1966, pp. lI-110. A se vedea, de asemenea, lucrdrile lui Seineanu, Aarne, Bolte gi polivka, Thom_ pson, Ltthi, Peuckert, R6hrich, Blrlea, menlionate ln notele precedente.

Pag. 24

. Traducerea nu numai ln limba rom6n6, a epitetelor capi- ridicb probleme. ln tale ale Morfol'ogiei terminologia folcloristici rusd ootgebnti ( : ,,magia" , ,,miraculos") e universal utilizabil in sfera folclorului ,,supranatural"; personaje, recuziti, basmul ca intreg pot intra firesc sub categoria 160

lui. Propp lL ttlirizeazi" iu consecinftr pretutindeni,

ceea ce con-

ieri contextuiui o remarcabilb omogenitate de concept. in terminolog{a romdneascl utilizabilitatea lui ,,magic" e mult mai restrlnsi,. Basmul, btlrLE'oar6, este nu ,,magic", ci ,,fantastic". Mai pufin ferm e uzajul pentru personaje, elemente auxiliare etc. Totugi gi aici, ,,magic.. e rar gi inconsecvent folosit.

Dati Iiind relativa

incertitudine terminologicd, traducitorul a

adoptat pentru toate determinirile mai pfiin specia, rimlne ,,fan- pe llngd utilizarea care tasticA" epitetul de nd,zd,rdaan, care, lipsiti de restricfii, prezintd avantajul de a nu sugera implicit (precum fermecat sav tnagi,c) an vrijitoresc teytium operationi,s, f.tud. a-i exlude totuqi putinla inter-

venfiei. Totodati, ndzdyduan trimite la lnsugiri intr,inseci,, strIin fiiad de caracterul metralinguistic, ,,de comentariu", al unui epitet precum fantasti,c, care calificl critic.

Pag. 25 * Iaan e numele generic al eroului basmului rus, elect nelndoielnic al tradifiei nurnel,ui wnic ln onomastica veche gi, totodati, al rSsplndirii fir5 egal, ln Rusia ca pi ln lntreaga Europ6, inclusiv !6rile romdne - a acestui antroponim- biblic, variantd. a ebraico-greco-latinului Iochannan-Ioanneg. $i ln basmul german, de alt{el, eroul, foarte adesea, se numegte ffaas. tn basmul romdnesc Ion apare mai rar. Sistemul onomastic al basmelor cel pufin al celor rom6negti gi rusegti rlmlne, in realitate, lnctr d,e stu-

-

tliat. Pag. 26

*

indianist gi mitograf german, Julius von Negelein (n. 1872) profesor la Kbnigsberg pi Erlangen este, lntre altele, autorul unei prefioase Wellgesahickte des Aberglaubens, Berlin-Leipzig, 1ggl, Bd. l.

-

-

Pag. 29

* Atlt pentru profilul gi istoricul colecliei Afanasiev, clt gi pentru informalii suplimentare privind pe autorul ei, vezi recenzia la ed. a VII-a rusd (1958) a Basmelor populare, publicati de Corneliu Bbrbulescu ta d,e Folalor VII (1962), Nr. 1-2, pp. 190-192.

ln

Reais-

Pag. 3l

* Indicativul numeric trimite la numtrrul de ordine al basmelor ln edifia Afanasiev utilizat[ de autor. Pentru identificarea tipurilor (ln sistemul ATh.) cf. anexa V. ** De fapt, foigorutr, ce conlinea iatacul gineceul ln tmpirfirea - la locuinfa cutumiari a interiorului domestic rus (ln forme- ample, evident, boiereascl etc.).

l0r

Pag. 33

*

Traducerea iui mteu liodte suscita disculii. Degr ilptura ri este vag descrisi, zrneul are incontestabil, ln basmul romd,nesc, vocatie antropoidl,

corespunzlnd (sub raportul funcliilor) uriapului male{ic din basmele vest€uroliene. Dar, etimologieepte, el lnseamna totugi ,,gerpoi,., gi totodatE" abali", ;,balaur", ,3dihanie grozav6. cu caracter reptiiian (cf. DIRC gi DLRM), Or, cum ln ruseqle zmei are, actual gi paralel, toate cele trei sensuii evocate, traducerea corecta devine problematica. Trad.ucitorul, excluztnd pe ,,balaur ' ca denumind un personaj zooid, teluric, de regulA funcfionalmente sirac a ales judicios, virtutea criteriului funcfional - toate pozifiile ln traducerea ,,zmeu" pentru contextului. Pag.

4l

*

Rwslan pi Ludmila e citat ca ,,basm cult,. tipic. Ceea ce la urma urmei e perfect admisibil. Totupi, ca surse gi atmosfeir, aceaste poem6 cavalereasci. (scris5. lntre l8lz-1820) trimite mai degrabi ra epos. pugkin integreazi aici fermecetor mixtwm rn primul rrnd elemente de - lntr-un btlini. gi reminiscente de lecturi (din poeme- eroi-comice, din Ariosto lndeosebi) gi abia apoi palide ecouri de basm.

Fag. 43 t Guzlo (postverbal din gwdeti ,,a clnta pe strune,'), denominativ -

ln

veacul al Vl-lea, desemna inifial orice instrument tradifional de coarde, la slavii sudici 9i rd,srriteni. ulterior va denumi, rn ruseFte, un instrument alcAtuit dintr-o cutie de rezonanle prismaticb, de atestat lnc6

obicei neregulat patrulaterd, prev6zuti, cu corzi

ln

numAr gi acordaj

d!

vers, folosit mai cu seam6 pentru acompanierea ,,zice,j,i,, de btti.ne. Guziarul ciupea strunele instrumentului linut pe genunchi.

Pag. 53 * cduilo'Iudo,rnonstru acvatic cu tnfd.figare imprecisd (eventual rnchipuit

flri membre, ca vag cetaceu) e relativ frecvent ln basmul rus. Numele -afirml Pollvka (op. cit.,p.20r) - vine din istoria biblici; degiexistd, gi alte ipoteze (bazate pe etnonime etc.). Notabili e aparilia similari a ,,rudei., (a ,,puiului fudei" etc. ), ca fipturi marinl, in colindele noastre (ca gi ln -koliada" contigue, de altfel); dup6 cum unele peripefii ale lui ciudo-rudo (cf, Pollvka, op. ci.t., p. 202) amintesc frapant de balada Tidtosului,

Pag. 54

t

* crntrrirea justifiarr de citre defuncfi, rn mitologia egipteani, preluattr

rnvocarea hotirrtr a psihostaziei

divinitate a sufletelor celor qi de icooografia cregtintr printr-o iotelpretare liberd a canonului

t6t

-

pare

sl iie tcitupi haiardati aici. r.imlc nu efectivd,

..

-

asratici sd zicem

Pag 73

*

-

Pasdrea-de-foc corespunde,

internaiionali Aaiiee-Thompson. Pag.

dovedegte inexistenla etnograiicb a unui atare tip de competifie I

ln linii generale, tipului 5S0 din tipologia

7.1

*

Tripl,icarea era, desigur, pentru ,,formaiigti,., mauifestare patent& a repetifiei, ,,mijloc de a lumina construcfia.. operei (cf. V. $klovski, op. cit,, p. 73). ln ce privegte tratatea folcloristicA. a chestiunii, aceasta a dezvoltat cu precidere ln cunogtiinfi de cauz6 sau - din nu observafiile pertiaente, formulate lncd. lg0g de Axel Olrik (of. oit.,p,4), care nota, ln.substanfi, cd, triplicirile lndeplinesc o dubl6, func_ fie: una esteticd' (vizind amplilicarea substanlei basmului, altminteri siracf, retard'dvii narative, iar ca mod al

totodati rea\izarea, eventuali, a unei gradalii in pian compozilional),

qi ana practicd (finind de tehnica fi mnemotehnica naraliunii orale: triplictnd, naratorul tgi domini mai bine materialul). Pag, 78 * Basmul nu se poate tlgidui e una din speciile literare cele - psihologic. mai pulin gtndite Univectorialitatea ,,pragmatic5,., cultivarea cu neglijarea lndeobgte a cauzelor, dezvaluind cu ugurinfd, dialectica narafiunii, pare se {ie de altfel o trislturd mai generalf a literaturii narative populare (cf. bunioari studiul nostrt conslanle 6vr struatura clnteawlud epicoJiric d,in Transiluanda, lt vol. stud,ii de poetdcd, gi, stil,istiod, Bucuregti 1966, pp. 115-16l). Autonomia relativA, a funcliei ialn de ansamblul de motive gi scopuri al personajului nu poate legitima ns[ concluzia ce acestea ar fi cu totul supuse hazardului. Degi mai e mult de lntreprins ln aceasti privinii., de pe acum se poate emite presupunerea cA numtrrul alternativelor motivafionale de care dispune povestitorul de basm nu e de loc nelimitat, gi cl raliuni semiologice identificabile, integrabile ln structuri determinate, decid evident, ln termeni de probabilitate * o efectel.or

simpli

gi robusttr a

opfiune sau alta.

-

Pag. 9l

* ln termeni generali, 9i alli membri ai grupului ,,formalist.. contau pe realitatea existenfei, ,,basmului arhetipal aI c6utirii,. sau al ,,sarcinii dificile" (cf. V. gklovski, Teor[.e pr6zy, pp. lgl-l32). Pag. 92.

*

Retardarea, tehnica lncetinirii narafiunii, era, pentru ,,formali9ti.. * dar nuanlat procedeu central aI prozei epice. $klovski, spre pild6, demoastrase cu- virtuozitate importaofa procedurii..ratrentanilo-

ln

genere

l6t

uiui (in romanoi ,,preciasicu;, ir bon Quijote, ta b,.t.e. Aofimanr,, ia Dici<ens, ln povestirea polifistd, ln basm), indiferent dacd firul dezvoltirii naralive tindea sau nu cdtre w hl,imax efectiv (cf. Teorl,e Prdzy, pp. 27-63, 88-119, passim). Pag. 94

*

luat evident in accepfia curent6 ln teoria muzicii (,,segment al unei lucrdri instrumentale ciclice, lndeajuns de complet ln sine spre a

M,ipcare e

fi socotit entitate distincttr", gldsuiegte,

de exemplu, Groae's Dicti,onnary

of Music and Musicians, ed. a V-a , Londra, 1954, vol . V, p. 921). Ldvi-Strauss traduce ingenios cuvlntul (La structure et la forme, pp. 175-176) cu ,,partie", valorificlnd polisemia acestuia ln {rancezi: 1) parte, a unui lntreg, a unei povestiri, a unei piese muzicale la rigoare etc., dar qi 2) portidd,, ,,de gah sau de ctrrfi, dat fiind ci, la fel ca li ln basm, ln partide de cd,rli succesive ( ... ), r" reia ln mod periodic amestecatul, tdiatul, lmpirfitul etc., cu alte cuvinte se repetd, aceleagi reguli". Degi, adesea, de serii de mlini merer altele, Idee prefioasd prin sugestia posi. bilei utilizdri a ,,teoriei jocurilor" ln abordarea basrnului.

;eparlizarc"

Pag.

102

* Instituirea unei terminologii unitare gi riguroase rimlne gi azi un

deziderat. Pe care revistele specializate, congresele etc. lncearci si-l traduci lnc5. modeste.

ln fapt. Cu rezultate Pag.

103

* E, evident, vorba de versiunea tuse a Ca.pfei, a tipului internalional ATh.123.

ow trei, iez,i, respectiv

Pag.110

*

Leo Frobenizs, (187i|-1938), africanist german de renume mondial, tn ultimii ani ai vielii la Universitatea din Frankfurt. pe Main,

profesor

creator al conceptului gi direcliei etnologice Kulturmorphologie, de obedien|6 biologicS,, inspirati ln bun5, mdsurS, de idealismul lui Spengler. Autor al unor lucriri de referirifi, esenliale, asupra etnografiei gi etnologiei africane (Und Afriha sprach, 3 Bde, 1913; Kwtrturgeschiohte AJri.has, lg33 etc.).

Pag.

Pag.117 * Aceste aserliuni marcheazi 7t Morfologie unul din aspectele cele mai expuse contesterii. Chiar gi la o primS arunceturl de ochi apare clar nu poate cd omisibilitatea funcfiilor altminteri de grad foarte diferit Ii arbitrarl", cd. povestitorul- cel rus ln cazul dat e foarte -pufin liber

si atribuie

-

-

nume hispanics s[ 2iq6m personajelor sale, sau sd, conlere Babei-Iaga (alegem intenlionat ,,exernple-limittr") ,,frumusefe constantd,", ,,tinere!e", ,,duiogie sincerf" etc. De altfel, teoretic, ,,formaliqtii" preve-

niserd cu energie (poate excesivtr): ,,Funcfia constructive, corelatia elementelor ln interiorul operei reduc intenlia autorului la a nu fi declt un ferment gi nimic mai mult. < Libertatea creatiei r este un slogan optimist, dar el nu corespunde reatitd.lii gi cedeaztr locul
Pag. I18

* Se cade subliniat cd ,,formaligtii" acordau atenlie nu attt sti'lului ca atare, clt raporturilor lui intime cu nivelele complementare ale operei. $klovski, bunloarl, declara cf ,,tehnicile constructiei subiectului stnt similare, chiar fundamental identice cu procedeele orchestraliei verbale", ;i ilustra cu relafia dintre recurenta, tn basm, a unuia Ei aceluiagi eveniment epic qi repetiliile verbale. (V. Sklovski, Teorle Prdzy, pp. 36--37). Pag. l2l * Cititorului nu-i va

sc5.pa, desigur,

ce reproducerea acestui

pasaj

din Veselovski reveleazl. sensul programatic latent al lntregii ctrrfi: principiile Ei metoda Morfologiei, slnt extensibile (fIrI ca totugi postulatul corespondenfei intime a metodei, cu obdect&l s6 fie cumva afectat). ln legdturi cu aceasta Propp aducea recent preciztrri importante. Morfol,ogi,a, scrie el (Struttura e stoyia, pp. 208-209), este ,,o cercetare de caracter particular, lnchinati unei chestiuni specifice de Iolcloristicl". Este apoi ,,o altd, problemd faptul cd metoda analizei genurilor narative bazatl" pe funcliile personajelor se poate dovedi eficace nu numai ln cazul basmului fantastic, ci gi ln cazul altor tipuri de basme qi, poate, chiar ln studiul operelor de

insl ugor de prev[zut cl,ln fi clt se poate de diferite, Astfel, de exemplu, basmele cumulative (fornoula-tales) slnt construite pd principii cu totul deosebite declt cele ale basmelor fantastice (...). Metoda e ample, concluziile, ln schimb, sint valabile numai pentru acel tip determinat de narafiune folcloricf, in analiza cdruia ele lgi gisesc oricaracter narativ din literatura mondialtr. E

oricare din aceste cazuri concrete, rezultatele vor

114

* De prisos si mai demonstrim similitudinea de esenle a unor atari ,,distoniri" cu distorsionarea. personajului pe care un Goethe o teoretiza (cf.; infra, p. XIX).

ginea". 164 165

CUPRIN

Totugl, simptomatic, ccea ce filozoflcegto am numl ,,modul ridlcirli la eoncret", pari eludat la Veselovski. Di,aersitdtea rh,mlne la el tot aga de enigmaticS, ca gi tn Morfologie. Ldvi-Strauss comenta (La struoture et la Farme,pp, 186-187/: ,,ln lncheierea lucrdrii sale, propp citeazd" o splendidl paginl din Veselovski (...). Concepliile (ilustrate de citat-.R.N.) slnt foarte profunde, dar, cel pulin ln pasajul reprodus, nu se indicl po ce bazl, se va face diferenfierea, clnd dincolo d9 unitatea creafiei literare ae

S

va voi si se cunoasctr natura modalitl{ilor (diverse) ale acesteia... Replica

lui Propp (of. ait., p. 227 ), constatativtr, subliniaztr cu tact evidenfe, dar nu di un rd,spuns propriu-zis:" (...) Metodele propuse in acest volum (Moz-

lologia- R.N.) lnainte

de aparifia structuralismului, ca de altfel gi tos[pi netodele structuraliste care aspirA la studiul obiectiv gi exact al literaturii, au gi ele limitele lor de aplicare. Ele slnt posibite 9l profitabile acolo usde ne gbsim ln fala unei repetabilitlfi pe scare mare, ata cum se lntlmpli tn limbl sau ln folclor. Atunci clnd lnstr arta devine clmpul de acfiune al unui geniu irepetabil, utilizarea metodelor exacte va da rezultate pozitive numal dacf studiul elementelor repetabile va fi lnsolit de studiul acelui aeua unlc Ia care noi privim plnd. astSzi ca Ia manifestarea unui miracol incognoscibil. Sub o atare rubricl se lnscriu Diuina Commeilia sau tragediile lui Shakespeare. Geniul lui Dante gi cel al lui Shakespeare slnt irepetabile 9i nu pot fi lnfelese numai cu metode exacte. $i dacl la lnceputul acestei scrieri am scos ln relief afinitatea dintre legile studiate de ctrtrg gttinlele exacte gi cele studiate de cltre disciplinele umaniste, am vrea str. lncheiem reamintind fundamentala gi specifica lor diferenfi." Or cercetarea structurali actualtr a literaturii lgi propune gtrsirea modurilor concrete de rezolvare tocmai a acestei antinomii.

Pag.

Studiu intvod,ucfiur Sensurile <Morfologiei basmuluir . .

.

V

Frefali

'

L Din istoricul problernei II. Metoda gi materialul . IIL F'uncfiile personajelor IV. Asimilarea. Cazuri de funcfii cu dubl6, semnificalie morfologicd V. Citeva alte elemente ale basmului A. Elemente auxiliare de legituri interfuncfionali.... .. B. Elemente auxiliare ale triplic5rii C. Motivtrrile

VI. Repartizarea f uncliilor

VII.

Procedeele prin care desfirgurarea acfiunii

7

24 30

66 71

74 75

dup5,

personaje ....

noi personaje sint introduse ln

VIII. Despre atributele personajelor gi semnificalia lor IX. Basrnul ca lntreg A. Procedeele de combinare a naraliunilor B. Un exemplu de analizi C. Problema clasificd.rii D. Despre raportul dintre diversele {orme de structuri gi tipul d,e baz4" al acesteia E. Problema compoziliei gi subiectuiui, a subiectelor qi variantelor F. lncheiere

80 85 89 94 94

98 102 107 118

l2l

Aneta:

I. Materiale pentru o tabulaturi a basmului

II. Alte exempie de analiz5 .' gi note afererrte , i' III' Scheme ,r tV. Lista semnelor convenlionale

Iv.

Note:

*f+

suplirnentara

t22 130 130 140

t45

,...,..:..

152

t6i

tj .

.,,...<Morfologia basmului>? Greu

de crezut ca cineva sd-gi

fi

imaginat

posibilitatea unei asemenea nofiuni. Cu toate 'acestea, formele bas-

mului pot fi studiate cu aceeagi frecizie cu care se poate stabili morfologia formagiunilor organice.

Dacd aserliunea de mai sus nu poate fi extinse asupra basmului in intregul siiu, la toate speciile genului, ea este in orice caz aplicabilS aga-numitului basm <
"

V. I.

PROPP

V. l. Propp s-a niscut in anul fi-a ficut studiile in orasul de bagtini, absolvind in l9l8 facultatea de filologie. A predat, in cadrul Universitigii din Leningrad, limba germand, iar ulterior a condus catedra de fol.1895, la Petersburg.

clor. Eminent folclorist, V. l. Propp s-a ocupat in special de studiul. structurii compozilional- fabulative a basmu lui, ilustrindu-gi rezultatele

cercetlrilor in lucriri de prestigiu

: Morfologio

mare

bosmului, in-

scrisl in fondul clasic al literaturi,i

[,el

9fi

de specialitate, Tronsformdrile basmelor fontostice, Rdddcinile istoriffi ole basmului fantostic; a publicat,. de asemenea, numeroase studii consacrate folclorului rusesc.