Neuroanatomie Cursuri

ANATOMIA SISTEMULUI NERVOS

Sef. Lucrari. Dr. med. Toma Sebastian

1

CURS I ORGANIZAREA HISTOLOGICA A SISTEMULUI NERVOS: CELULELE GLIALE, NEURONUL, SINAPSA, NEUROTRANSMITATORII IMPARTIREA FUCTIONALA SI TOPOGRAFICA A SISTEMULUI NERVOS CELULELE GLIALE( nevrogliile) DEFINITIE : • sunt celulele interstitiale ale tesutului nervos, ce asigura suportul : -metabolic, -structural si -functional al neuronilor Sunt de 10 ori mai multe decat neuronii CLASIFICARE I. MICROGLIILE • dimensiuni mici si forma stelata, ramificata • Se gasesc in substanta cenusie, in apropierea vaselor de sange • Au rol in neurofagie, avand drept consecinta aparitia cicatricei gliale II . MACROGLIA A. MACROGLII PERIFERICE - situate in SNP ( celula Schwann) B. MACROGLII CENTRALE - situate in SNC , se impart in : b.1. -ASTROCITE - asigura schimburile neuronale - se gasesc atat in substanta alba cat si in cea cenusie - participa la formarea barierei hemato-encefalice si hemato – LCR - intervin in formarea cicatriciilor gliale - protejeaza neuronul si prelungirile sale - izoleaza sinapsele b.2. CELULE EPENDIMARE - prezinta microvili -captusesc sistemul ventricular si plexurile coroidiene ( intervin in formarea LCR) -au rol transportor de neurohormoni de la nivelul hipotalamusului catre sange sau LCR - au rol secretor la nivelul organului subcomisural b.3. OLIGODENDROGLII - asigura mielinizarea -sunt celule mici, cu putine prelungiri -cele din substanta alba sunt inlantuite de-a lungul fibrei nervoase, cu rol in formarea tecii de mielina ( se descrie cate o oligodendroglie pentru mai multe fibre nervoase) -cele din substanta cenusie au rol metabolic -fagociteaza mielina

2

PARTICULARITATI FUNCTIONALE ALE CELULELOR GLIALE • au capacitate de diviziune(inlocuiesc neuronii distrusi – cicatrice gliala/sau pot forma tumori benigne sau maligne) • au rol de sustinere • au rol protector ( participa la formarea barierei hemato-encefalice si a celei hemato-LCR) • au rol metabolic ( mediaza schimburile sangvine ale neuronilor) • intervin in transmiterea neuronala ( prin producerea tecii de mielina) • controleaza activitatea sinaptica ( continut mare de colinesteraza nespecifica si reciclare GABA) • asigura procesul de regenerare a fibrelor in SNP NEURONUL I. DEFINITIE • celula clasica a sistemului nervos, excitabila electric, • cu rol in transmiterea impulsului nervos, • nu se divide II. CONSTITUTIE 1. PERICARIONUL (corpul celular /soma neuronala) • Este delimitat de neurilema, contine neuroplasma, nucleu, organite celulare comune si specifice) • Este centru trofic al neuronului a. NEURILEMA • Este membrana celulara a neuronului • Prezinta proteine celulare Ca dependente , ce strabat straturile lipidice si dau membranei un aspect “in mozaic”( determina particularitatile de permeabilitate a membranei ) • Prezinta doua straturi: - extern ( glicocalix) formata din glicoproteine si glicolipide - intern ( citoscheletul) formata din proteine atasate stratului lipidic b. NEURIPLASMA • Coloid ce se scurge in prelungiri • Contine : proteine – in lanturi de macromolecule paralele, legaturile dintre acestea formand micelii -glucide- glicogen si mucopolizaharide/saruri minerale/ enzime c. NUCLEUL • Ovoidal, central, cu 1-2 nucleoli d. ORGANITE CELULARE COMUNE Aparatul Golgi – participa la activitatea neurosecretorie a unor neuroni Mitocondriile – la nivelul lor au loc procesele oxidative, producand energie stocata in legaturi fosfat macroergice(enzimele cu rol respirator se afla atasate membranei interne) Lizozomii – contin enzime hidrolitice cu rol in digestia intracelulara ( corpusculi inveliti in membrana) e. ORGANITE CELULARE PROPRII Corpusculii Nissl(corpii tigroizi sau substanta cromatofila) • Se gasesc in pericarion si dendrite • Constituie sediul sintezelor proteice • Au un mic rol si in conducerea impulsului nervos ( elibereaza Fe, cu rol catalitic)

3

Reteaua fibrilara - este prezenta in pericarion si prelungiri -au rol in conducerea mediatorului chimic in prelungiri( mai ales in axon) -este formata din neurotubuli si neurofilamente 2. AXONUL -Prelungire unica -Invelit de axolema -Contine axoplasma – prezinta mitocondrii si numerose filamente -Conduce centripet impulsul nervos Componente - conul axonal - proeminente a pericarionului, din care emerge axonul -axonul propriu-zis - prezinta in jurul sau oligodendroglii ( in SNC) si celule gliale Schwann ( in SNP) -intre doua celule gliale sunt niste strangulatii, nodurile Ranvier (de aici pleaca colateralele axonilor) -butonii terminali sinaptici – realizeaza sinapse axo-somatice si axo-dendritice -contin mitocondrii/vezicule cu mediator chimic/ enzime pentru inactivarea mediatorului TECILE AXONULUI a. Teaca de mielina • Mielina este o substanta lipoproteica ce acopera unii axoni , sub forma de lamele concentrice • Izoleaza fibrele intre ele • Lipseste la nivelul nodurilor Ranvier • Previne scurgerea electrica generata de impulsul nervos ( este izolator electric) • Prezenta ei determina o transmisie nervoasa rapida, prin conducerea saltatorie • Este produsa de celule gliale specializate ( de exemplu celula Schwann in sistemul nervos periferic, oligodendrocitele in SNC) • Vine in direct contact cu axolema b. Teaca Schwann • Apare la nivelul axonilor din sistemul nervos periferic • Sunt celule gliale ce se incolacesc in jurul axonului, fiind o teaca mijlocie • Secreta spre neurilema mielina • Intre doua celule Schwann se afla nodurile sau strangulatiile Ranvier, • La acest nivel este intrerupta teaca de mielina si emerg colateralele axonice • Teaca are rol de protectie si trofic

c. Teaca Henle -Teaca continua, conjunctiva -Inveleste teaca Schwann -Ofera protectie axonului

4

3. Dendritele • Prelungiri in general multiple, • Contin: neurotubuli, putine filamente, poliribozomi • Conduc centripet impulsul nervos • Prezinta fiecare numeroase ramificatii, ce prezinta spini dendritici III. CLASIFICAREA NEURONILOR a.Din punct de vedere functional : • Neuroni cu functie de conducere: - senzitivi ( specifici, nespecifici) - motori - de asociatie - comisurali • neuroni secretori - neurocrinie – factori eliberatori / inhibitori si neurohormoni b. Clasificare dupa forma : • Rotunzi/stelati/piramidali/fusiformi C. Dupa numarul de prelungiri: • Neuroni unipolari – celulele cu conuri si bastonase • Pseudounipolari – cu soma sferoidala si cu o prelungire unica ce se divide intr-un axon si o dendrita -in ganglionii spinali, ganglionii senzitivi ai nervilor cranieni - constituie protoneuronul cailor senzitive extero- intero- proprioceptive • Bipolari – fusiformi, cu o dendrita si un axon -in ganglionii Corti si Scarpa , in retina si mucoasa olfactiva -constituie protoneuronul cailor senzoriale • Multipolari – cu mai multe dendrite si un axon - cei mai multi d. Dupa lungimea axonului • Neuroni Golgi I – cu axon lung -intra in constitutia tracturilor si comisurilor • Neuroni Golgi II - cu axon scurt -sunt neuroni de asociatie • Neuroni apolari - celule amacrine cu rol secretor e. Dupa arborele dendritic: • Izodendritici -cu dendrite lungi -ex.: neuroni senzitivi medulari • Allodendritici - cu dendrite putine -ex.:neuroni piramidali corticali • Idiodendritici -cu dendrite bogat ramificate -ex.: neuronii mitrali din bulbul olfactiv, neuronii cerebelosi Purkinje

5

SINAPSA DEFINITIE: – unitate morfo-functionala complexa alcatuita din:- componenta presinaptica, - fanta sinaptica si - componenta postsinaptica -mediaza transmiterea impulsului nervos intre neuroni CLASIFICARE a.Dupa componentele structurale : -Axo-dendritice ( excitatorii) -Axo-axonale -Axo-somatice ( inhibitorii) -Dendro-dendritice -Somato-somatice b.Functional : -Electrice -jonctiuni interneuronale tip gap, fara mediator chimic -Chimice -cu interventia unui mediator ( facilitator sau inhibitor) c.Dupa dispunerea neuronilor : -Catenare -Convergente -Divergente

SINAPSA CHIMICA a.COMPONENTA PRESINAPTICA este reprezentata de butonii terminali. -Elibereaza continutul veziculelor cu mediator chimic in fanta sinaptica. -Pompele ionice : - aparitia potentialului de actiune depinde de pompa sodiu- potasiu -eliberarea neurotransmitatorilor depinde de canalele de sodiu -cuplarea potentialului de actiune cu eliberarea neurotransmitatorilor depinde de influxul de calciu b. COMPONENTA POSTSINAPTICA . -Reprezinta o regiune specializata a mb. celulare, prevazuta cu receptori, ce decodeaza mesajul -Legatura receptor-neurotransmitator este fiziologic reversibila -Duce la creerea potentialului de actiune ce apoi se autopropaga -Mediatorul chimic este apoi inactivat enzimatic la nivelul membranei post-sinaptice NEUROTRANSMITATORI • transferul informatiei la nivelul sinapselor chimice se bazeaza pe fenomenul de neurocrinie ( capacitatea neuronului de a secreta substante active) • neuronul are capacitatea de a secreta si stoca mai multi neurotransmitatori • neuronul poate raspunde diferit la diferitii neurotransmitatori 6

Tipul de substanţă Acetilcolina

Noradrenalină (catecolamină)

Dopamina (catecolamină)

Localizare - sinapsele colinergice SNC - creier SNP – sinapsa neuromusculară a muşchiului scheletic - unele sinapse din SNV

Receptori

muscarinici nicotinici

SNC: -creier -trunchi cerebral SNP: -unele sinapse din SNV -Medulosuprarenală SNC: nuclei bazali şi sistem extrapiramidal SNP: SNV simpatic

, 

D1- D5

Funcţie (E-excitator I- inhibitor) Atât E cât şi I, în funcţie de localizare: -circuite corticale inhibitorii -cicuite facilitatorii reticulo- corticale -sinapse ganglionare S şi PS şi sinapse efectorii PS -plăci neuromusculare Atât E, cât şi I, depinzând de localizare şi de tipul receptorului: -inhibitoare sau modulatoare în neo- şi paleocortex -SAAR -sinapse efectorii simpatice Inhibitoare în circuitele nigro-striate, strio-palidale

CLASIFICARE NEUROSECRETII: • Neurotransmitatori( mesageri de ordinul I) -sunt eliberati in fanta sinaptica -sunt capabili sa produca efecte selective pe receptorii membranei postsinaptice ( potential de actiune sau variatii ale gradului de depolarizare) -ex.: acetilcolina, catecolaminele ( adrenalina, noradrenalina, dopamina) • Neuromediatori ( mesageri de ordinul II) -amplifica sau diminueaza raspunsul receptorilor post-sinaptici la actiunea neurotransmitatorului -ex.: AMPc si GMPc • Neuromodulatori ( cibernine) -se secreta extrasinaptic, pentru a modifica pragul de excitabilitate al neuronilor invecinati • Neurohormoni –secretati de neuroni modificati( majoritatea din hipotalamus) -se secreta in sange , actioneaza la distanta de locul secretiei IMPARTIREA FUCTIONALA SI TOPOGRAFICA A SISTEMULUI NERVOS I.TOPOGRAFIC: - SISTEMUL NERVOS CENTRAL -este reprezentat embriologic din derivatele tubului neural -se afla pe linia mediana, adapostit de cavitati osoase COMPONENTE: • Maduva spinarii • Trunchiul cerebral -bulb -punte -mezencefal( pedunculi cerebrali si lama tectala) • Cerebelul •

Diencefal 7

•

-talamus -hipotlamus -subtalamus -metatalamus -epitalamus Emisferele cerebrale

-SISTEM NERVOS PERIFERIC -embriologic, se formeaza din mase celulare migrate -structurile sale sunt pereche, de o parte si de alta a COMPONENTA: • Nervi periferici: -nervi cranieni III-XII ( in legatura cu trunchiul cerebral) -nervi spinali( in legatura cu maduva spinarii) • Ganglioni vegetativi -simpatici – lanturile simpatice prevertebrale -parasimpatici – previscerali -intramurali

din crestele neurale, SNC.

II.FUNCTIONAL Sistem nervos somatic – sau de relatie, care asigura receptia senzitivo-senzoriala si activitatea motorie somatica , coordonand adaptarea organismului la mediul ambiant Sistemul nervos vegetativ – sau autonom, regleaza activitatea viscerelor, contribuind, alaturi de sistemul endocrin si paracrin , la mentinerea homeostaziei

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV

8

-SISTEMUL NERVOS SOMATIC : -prezinta receptori situati in piele si muschi -prezinta ca efectori fibrele musculare striate din muschii scheletici, cutanati si unele viscere -SISTEMUL NERVOS VEGETATIV: -prezinta receptori situati in organele interne si vase de sange, -prezinta ca efectori muschii netezi viscerali si glandele. DISPOZITIA CORPILOR NEURONALI SI A PRELUNGIRILOR NEURONALE IN SISTEMUL NERVOS CORPII NEURONALI SNC – Maduva spinarii - coloane de nuclei -Trunchiul cerebral -nuclei motori, senzitivi vegetativi parasimpatici si proprii -Cerebelul -nuclei in vermis si emisfere/ scoarta cerebeloasa -Diencefalul -nuclei -Emisferele cerebrale-scoarta/ nuclei gris centrali ( corpii striati) SNP - Ganglioni senzitivi -omologi ai nervilor cranieni/spinali ( contin corpi neuronali somato- si viscerosenzitivi, nu contin sinapse) -Ganglioni vegetativi - simpatici – latero-vertebrali ( paravertebrali) si prevertebrali - parasimpatici – previscerali si intramurali -contin corpii vertebrali ai neuronilor vegetativi post-ganglionari si sinapsa dintre fibra preganglionara si post ganglionara) PRELUNGIRILE NEURONALE SNC -substanta alba unde se organizeaza sub forma de fascicule SNP -nervi periferici ( spinali sau cranieni)

9

CURS I MADUVA SPINARII – STRUCTURA ( SUBSTANTA ALBA, SUBSTANTA CENUSIE) CONFIGURATIA INTERNA A MADUVEI SPINARII - SECTIUNE TRANSVERSALA PRIN MADUVA SPINARII - Conturul extern• La exterior se afla substanta alba, la interior substanta cenusie • Pe fata anterioara se afla fisura mediana anterioara , separata de substanta cenusie prin comisura alba anterioara( prin care comunica cele doua cordoane anterioare) • Posterior se afla santul median posterior , de la care ia nastere , pana la substanta cenusie, septul median posterior (care separa cele doua cordoane posterioare) • Pe fata anterioara, lateral de fisura mediana anterioara, se afla santul colateral anterior, marcand locul isi are emergenta din maduva spinarii radacina anterioara a nervului spinal

• • • •

Pe fata posterioara, lateral de santul median posterior, se afla santul colateral posterior, marcand locul pe unde patrunde in maduva spinarii radacina posterioara a nervului spinal. Superior de T6, intre santurile median si colateral posterioare, se gaseste santul intermediar posterior, ce se continua cu septul intermediar posterior , ce desparte: fasciculul gracil ( medial) de cel cuneat (lateral)

10

• Configuratia interna propriu-zisa Substanta alba - este dispusa sub forma de: - cordoane sau funicule • Cordonul anterior: - delimitat de fisura mediana anterioara(FMA) si de catre santul colateral anterior -comunica larg cu cel de partea opusa prin comisura alba anterioara -despartit de cordonul lateral prin cornul anterior si emergenta radacinii anterioare a nervului spinal • Cordonul lateral - delimitat intre cele doua doua santuri colaterale -despartit de celelalte doua cordoane prin coarnele posterior si emergenta radacinii posterioare a nervului spinal , respectiv cornul anterior si emergenta radacinii anterioare a nervului spinal • Cordonul posterior - delimitat de catre santul median posterior(SMP) si de catre santul colateral posterior. -despartit de cordonul lateral prin cornul posterior si emergenta radacinii posterioare a nervului spinal. -despartit de cordonul posterior contralateral prin septul median posterior. Substanta cenusie - este dispusa in interior si are forma de litera H sau de fluture -consta in regiunile coarnelor si din zona intermediara - Coarnele anterioare - Coarnele posterioare - Zona intermediara - centrata de canalul ependimar ( captusit de celule ependimare si continand LCR) - prezinta o expansiune laterala ( C1 – L2) – corn lateral -restul este reprezentat de comisura cenusie, ce prezinta: - substanta periependimara ( in jurul canalului ependimar) - comisura cenusie posterioara ( retroependimara) -comisura cenusie anterioara ( preependimara) Substanta alba - se dispune la exterior -se constituie din cordoane si comisura alba anterioara -fascicule – de proiectie – ascendente -descendente - de asociatie - comisura alba anterioara- fibre de asociatie -fibre comisurale -decusatia sistemului spinotalamic si fasciculului spinocerebelos ventral incrucisat

11

SUBSTANTA CENUSIE MEDULARA ( ORGANIZAREA COLOANELOR NUCLEARE SI AL LAMINATIEI REXED) TIPURI DE NEURONI • A. Neuroni radiculari: - neuroni somato- si visceromotori ce urmeaza calea radacinii anterioare a nervului spinal -se gasesc la nivelul cornului anterior lama IX si cornului lateral ,lama VII • Neuroni somatomotori -neuroni alfa - fazici si tonici – se distribuie fibrelor musculare striate contractile -neuroni beta-se distribuie atat fibrelor striate cat si celor intrafusale -neuroni gamma –se distribuie fibrelor intrafusale ( 1 – fibrelor cu sac nuclear;2- fibrelor cu lant nuclear) • Neuroni visceromotori a-fibre preganglionare simpatice – fac sinapsa in ganglionii simpatici paravertebrali: - se afla in nucleul intermediolateral( MS toraco-lombara) b-fibre preganglionare parasimpatice : - ocolesc ganglionul paravertebral, intra in plexul sacrat si il parasesc sub forma de nervi pelvici -se afla medial de precedentii, la nivel S2-S4 • B. Neuroni cordonali - neuroni somato- si viscerosenzitivi , cu axoni ce au traiect ascendent , prin cordoanele posterior si lateral • C. Neuroni de asociatie a. - intervin in reflexele polisinaptice, interpunandu-se intre neuronii senzitivi si cei motori ( somato- sau viscero-) b. -fac legatura intre segmentle medulare de aceeasi parte – fasciculele propriospinale( de asociatie medulare) ascendente si descendente c. -fac legatura cu segmente medulare de partea opusa - neuroni Comisurali • CORNUL POSTERIOR GENERALITATI : -mai lung si mai subtire decat cornul anterior ( intre varful sau si periferie - substanta alba numita strat marginal Lissauer) -oblic, spre posterior si lateral 12

-are acelasi aspect pe toata lungimea MS -prezinta cap, col si baza -corespunde lamelor Rexed I-VI Lamele I-IV se gasesc in capul si colul cornului posterior. Aici ajung fibrele exteroceptive, dar si colaterale din caile cortico-spinale care moduleaza receptia. Axonii neuronilor de aici fie formeaza cai ascendente, fie fac sinapsa cu interneuronii. • Lama I corespunde nucleului Waldeyer • Lama II corespunde substantei gelatinoase Rolando • Lamele III si IV corespund nucleului propriu al capului cornului posterior • Lamele V si VI corespund bazei cornului posterior. (lama VI nu exista intre T4-L2) • Lama VII se gaseste lateral de substanta intermediara (comisura H-ului) • Aici se gasesc nucleii : • toracic • intermediomedial • intermediolateral • visceral • Lama VIII se gaseste in partea mediala a corpului anterior. Neuronii de aici moduleaza activitatea neuronilor γ. • Lama IX se gaseste in capul cornului anterior si este fragmentata prin emergenta radacinii anterioare a nervului spinal. Contine neuroni α, β, γ. • Lama X se gaseste in comisura H-ului; contine substanta reticulata centrala + substanta intermediara anterior si posterior. • In substanta cenusie exista trei tipuri de neuroni: I. Neuroni radiculari: axonii acestora formeaza radacina anterioara II. Neuroni cordonali: axonii acestora trec in substanta alba si formeaza fascicule ascendente in cordoanele medulare III. Neuroni de asociatie: axonii lor nu parasesc substanta cenusie si pot fi homolaterali / contralaterali / comisurali / intrasegmentari / intersegmentari. I. Neuronii radiculari sunt de doua feluri: • vegetativi • somatici • A) Neuronii vegetativi formeaza in lama VII trei subcoloane de nuclei: 1. nucleul intermediomedial este efector si trimite eferente catre urmatorul nucleu (2) 2. nucleul intermediolateral care de sus in jos contine nucleii : • C8, T1-T2 nucleul iridodilatator • T3-T5 nucleul cardioaccelerator • T6-L2 nucleul abdominopelvin • Dispusi difuz in toata maduva sunt neuroni vasomotori, sudoripari, piloerectori 1. nucleul parasimpatic pelvin S2-S4 – de aici pleaca nervul pelvic, aici se gaseste centrul erectiei Fibrele plecate IR-D trec prin ansa subclavie → ganglionul stelat → plex carotic → ganglion ciliar → iridodilatatie. Iritarea acestor fibre ( prin compresia ganglionului stelat de o coasta cervicala, inflamarea varfului plamanului ) se manifesta prin midriaza.

B)Neuronii somatici sunt de trei tipuri: α, β, γ (γ1 si γ2) 1. neuronii α – α tonici, pentru fibrele musculare cu contractie lenta 13

• α fazici pt. fibrele musculare cu contractie rapida • se supun feedback-ului unor neuroni inhibitori Renshaw 2. neuronii β – pentru fibrele musculare cu contractie lenta si pentru fibrele intrafusoriale cu sac nuclear 3. neuronii γ – γ1 dinamici pentru fibrele intrafusoriale cu sac nuclear • γ2 statici pentru fibrele intrafusoriale cu lant nuclear • reprezinta calea motorie finala Si neuronii somatici vor forma coloanel de nuclei in cornul anterior. Sunt descrise trei coloane de nuclei: 1. Coloana centrala • intre C1→C5 este nucleul accesor care inerveaza muschii trapez si SCM • intre C3→C5 se gaseste nucleul frenic ce inerveaza diafragmul • intre L2→S2 se afla nucleul lombosacrat pt diafragma pelvina • 2. Coloana mediala are doi nuclei : dorsomedial si ventromedial; acestia inerveaza: – mmuschii lungi axiali – muschii jgheaburilor paravertebrale – muschii peretilor trunchiului 3. Coloana laterala are patru nuclei: • nucleul ventral pentru muschii centurilor scapulara si pelvina • nucleul ventrolateral pentru muschii articulatiilor umarului sau soldului • nucleul dorsolateral pentru muschii articulatiilor cotului sau genunchiului • nucleul retrodorsolateral pentru muschii mainii sau piciorului Intre neuronii somatici si muschii individuali nu exista o corelatie functionala directa ci mai degraba un grup neuronal stimuleaza un grup muscular care face aceasta miscare intr-o articulatie. II. Neuronii cordonali Axonii neuronilor cordonali formeaza fascicule ascendente in coloanele maduvei spinarii. Exista doua fascicule strans legate de neuronii cordonali: • fascicul pericornural anterior ce pare a fi legat de calea spinocerebeloasa anterioara • fascicul dorsolateral care se gaseste intre capul cornului posterior pana aproape de periferia maduvei. Acest fascicul contine diviziunea laterala a radacinii posterioare a nervului spinal si conexiuni cu lamele I si II. • Nucleii cordonali propriuzisi sunt: 1. Stratul zonal Waldeyer care corespunde lamei I 2. Substanta gelatinoasa Rolando care corespunde lamei II 3. nucleul propriu al cornului posterior care corespunde lamelor III,IV si V 4. Nucleul toracical lui Clarck se gaseste in lama VII in partea ei mediala, dorsal de nucleul intermedio-medial 5. Nucleul visceral se gaseste in lama VII, dorsal de nucleul intermediar lateral 6. Nucleul cervical e in dreptul lui C1-C2, in partea laterala a lamei V 7. Nucleii comisurali: • comisural anterior (CA) • comisural posterior (CP) Substanta gelatinoasa se prelungeste in bulb cu nucleul tractului spinal al trigemenului. Substanta gelatinoasa si nucleul propriu au cel mai mare grad de convergenta a informatiei, drept urmare se pierde specificitatea informatiei si atunci in functie de starea initiala a neuronului de aici se poate schimba temporar functia lor (extero ↔ proprio) FUNCTIILE NEURONILOR DIN CORNUL POSTERIOR • Neuroni cordonali 14

-primesc aferente de la protoneuronul din ganglionul spinal si le trimit ascedent spre centrii ce contin deutoneuronul caii -sunt neuroni senzitivi exteroceptivi • Interneuronii ( neuroni de asociatie) – centrii de prelucrare si modulare primara ( cu ajutorul informatiilor din centrii supraspinali ) -trimit informatiile senzitive la alti centri superiori -fac parte din reflexele spinale polisinaptice NUCLEII CORNULUI POSTERIOR • Nucleul pericornual /strat zonal Waldayer – lama Rexed I • Substanta gelatinoasa Rolando – lama Rexed II • Nucleul propriu al cornului posterior - lamele Rexed III-VI • ZONA INTERMEDIARA • Reprezinta lamele Rexed – X – comisurile cenusii pre- si retropendimara -VII- cornele laterale Lamele I-IV se gasesc in capul si colul cornului posterior. Aici ajung fibrele exteroceptive, dar si colaterale din caile cortico-spinale care moduleaza receptia. Axonii neuronilor de aici fie formeaza cai ascendente, fie fac sinapsa cu interneuronii.  Lama I corespunde nucleului Waldeyer  Lama II corespunde substantei gelatinoase Rolando  Lamele III si IV corespund nucleului propriu al capului cornului posterior  Lamele V si VI corespund bazei cornului posterior. (lama VI nu exista intre T4-L2)  Lama VII se gaseste lateral de substanta intermediara (comisura H-ului)  Aici se gasesc nucleii :  toracic  intermediomedial  intermediolateral  Visceral  Lama VIII se gaseste in partea mediala a corpului anterior. Neuronii de aici moduleaza activitatea neuronilor γ.  Lama IX se gaseste in capul cornului anterior si este fragmentata prin emergenta radacinii anterioare a nervului spinal. Contine neuroni α, β, γ.  Lama X se gaseste in comisura H-ului; contine substanta reticulata centrala + substanta intermediara anterior si posterior. NUCLEII ZONEI INTERMEDIARE • Nucleul toracic - in apropierea bazei cornului posterior -la nivel C8-L2 -contine neuroni proprioceptivi ( coloana nucleilor proprioceptivi= nucleul toracic din MS + nucleul cuneat accesor din bulb +nucleul tractului mezencefalic al trigemenului) 15

- aferente: fibre din ganglionul spinal de pe radacina posterioara a nervului spinal -eferente: fasciculele spinocerebeloase ventral si dorsal • Nucleul ( coloana ) intermediomedial -neuroni viscerosenzitivi - se intinde pe toata lungimea MS -situat la baza cornului lateral ( lama VII) -aferente: fibre viscerosenzitive din ganglionul spinal ( + colaterale la neuronii somatosenzitivi pentru durerea viscerala) -eferente : fascicule ascendente vegetative -sinapsa cu interneuroni , pentru inchiderea reflexelor autonome • Nucleul( coloana) intermediolateral -neuroni visceromotori -in cornul lateral • Centrii simpatici – intre C8-L2 -lateral de nucleul intermediolateral, formeaza cornul lateral • Centrii parasimpatici – intre S2-S4 Componenta simpatica - alcatuita din neuroni preganglionari radiculari vegetativi) -se imparte in doua categorii de neuroni:

simpatici (

• Neuroni organizati in centrii metamerici -sunt fibre preganglionare - ies prin radacina anterioara -trec prin ramura comunicanta alba - fac sinapsa in ganglionul paravertebral simpatic -fibra post ganglionara se intoarce in trunchiul nervului spinal prin ramura comunicanta cenusie - prin ramurile ventrala si dorsala se distribuie efectorilor vegetativi din teritoriul somatic ( centrii vasoconstrictori, pilomotori si glandulari cutanati) • Neuroni organizati segmentar a.Centrul iridodilatator sau ciliospinal Budge • Mielomere C8-T2 • Fibre preganglionare ce fac sinapsa cu cele post-ganglionare in ganglionii simpatici paravertebrali cervicali • Distributie : - viscerele capului si gatului ( inclusiv muschii irisului pentru midriaza) -nervii simpatici cardiaci cervicali b. Centrul cardioaccelerator - Mielomere T3-T5 -Fibre preganglionare ce fac sinapsa cu fibrele postganglionare in ganglionii simpatici paravertebrali toracali - Distributie: - viscerele toracice - inclusiv nervii cardiaci toracali

c.Centrul splamnhnic al viscerelor abdominale 16

- Mielomere T5-T12 - Fibre preganglionare ce traverseaza ganglionii paravertebrali toracali fara a face sinapsa, formand apoi nervii splanhnici mare, mic, inferior ( renal) -Fibrele preganglionare fac sinapsa cu cele post ganglionare in ganglionii plexului celiac d. Centrul splanhnic al viscerelor pelvine -Mielomere L1-L2 - Fibrele preganglionare traverseaza fara a face sinapsa ganglionii latero-vertebrali lombari, formand apoi nervii splanhnici lombari -Fibrele preganglionare fac sinapsa cu cele postganglionare in plexul hipogastric Componenta parasimpatica -nu proemina la suprafata ( nu formeaza corn lateral), are pozitie mai mediala decat componenta simpatica -mielomere S2-S4 -fibrele preganglionare ies prin radacina anterioara a nervului spinal, nu patrund in ganglionul paravertebral, parasesc trunchiul nervului spinal si formeaza nervii pelvici -fibrele preganglionare din nervii pelvici fac sinapsa in ganglionii previscerali si intramurali Centrii vegetativi lombo-sacrati controleaza: -defecatia -mictiunea -erectia

-ejacularea

-parturiti

III.CORNUL ANTERIOR Caracteristici: • Se intinde pe toata lungimea maduvei spinarii • Este mai scurt si mai lat decat cornul posterior( mai ales la nivelul intumescentelor, formate de originile plexurilor somatice) • Se afla mai la distanta fata de periferie • Are directie sagitala • Organizare laminara : -intre intumescente= lama IX ( neuronii somatomotori din grupul medial) si lama VIII( neuroni intercalari din grupul medial) -la nivelul intumescentelor= lama VII ( neuroni intercalari ai grupului lateral) si lama IX ( neuronii somatomotori ai grupului lateral) Nucleii cornului anterior a.Grupul medial – se intinde pe toata lungimea MS • Nucleu ventromedial - (eferentele sunt ramurile ventrale ale nervilor spinali, inervand musculatura antero-laterala a trunchiului) • Nucleu dorsomedial - ( eferentele iau calea ramurilor dorsale ale nervilor spinali, inervand muschii paravertebrali ai spatelui) b.Grupul central • Nucleul superior (nucleul nervului frenic) – C3-C5, se distribuie muschiului diafragm • Nucleul inferior (centrul nervului rusinos) – S2-S4, se distribuie muschilor diafragmei pelvine si a celei uro-genitale • Nucleul spinal al nervului accesor – C2-C5, eferentele formeaza radacina spinala a nervului, formand in final ramura externa, ce inerveaza muschii sternocleidomastoidian si trapez 17

c.Grupul lateral – la nivelul intumescentelor, asigurand inervatia membrelor • Nucleul ventrolateral –inerveaza muschii centurilor scapulo-humerala si coxo-femurala • Nucleul dorsolateral inerveaza muschii ce actioneaza articulatiile cotului si genunchiului • Nucleul retrodorsolateral – inerveaza muschii ce actioneaza articulatiile pumnului si gleznei SUBSTANTA ALBA A MADUVEI SPINARII( FASCICULELE CORDOANELOR) GENERALITATI : • Alcatuire: -fibre de proiectie ascendente -fibre de proiectie descendente -fibre de asociatie • Fasciculul -un manunchi de fibre nervoase cu aceeasi origine ( corpul neuronal) si aceeasi terminatie ( sinapsa) • Fasciculele de asociatie ( propriospinale)-se gasesc in toate cordoanele medulare -cele mai scurte sunt mai aproape de substanta cenusie • Comisura alba anterioara contine: - fibre de asociatie -fibre comisurale -decusatia senzitiva a fasciculelor spinotalamice ( anterior si lateral) si a fasciculului spinocerebelos ventral incrucisat

CORDONUL POSTERIOR 1.Fibre de asociatie 18

a.Ascendente -Fasciculul cornucomisural Pierre – Marie - posterior de comisura cenusie posterioara b.Descendente -Fasciculul interfascicular al lui Schultze – intre fasciculele gracil si cuneat -Fasciculul septomarginal – toracal inferior – bandeleta periferica Hoche( mai posterior) -lombar – fasciculul centrooval Flechsig( mai anterior) - situate de o parte a septului median posterior -Fasciculul triangular Gombaut – Phillipe - regiunea sacrala -periferic, in jurul septului posterior intermediar ( dintre fasciculele gracil si cuneat) 2.Fibrele ascendente reprezentate de -fasciculele spinobulbare( nu se incruciseza in maduva, sunt fibre directe pana la nivelul bulbului; formate din axonii nedecusati ai neuronilor din ganglionul spinal) a. -Fasciculul gracil ( Goll) - situat medial -se gaseste pe toata lungimea MS -contine si fibre ale fasciculului spinoolivar b. -Fasciculul cuneat ( Burdach) - situat lateral -nivel superior de T6 -contine si fibrele fasciculului cuneocerebelos CORDONUL ANTERIOR 1.Fibrele de asociatie - ascendente si descendente -fasciculul fundamental anterior ( imbraca substanta cenusie) 2.Fibrele de proiectie ascendente - Fasciculul spinotalamic anterior - situat intre fasciculul corticospinal anterior direct si emergenta radacinii anterioare a nervului spinal -originea in cornul posterior care primeste aferenta de la ganglionul spinal, iar fibrele deutoneuronului din cornul posterior se decuseaza medular -Fasciculul spinovestibular anterior – printre fibrele fasciculului spinotalamic anterior 3.Fibrele de proiectie descendente - Fasciculul corticospinal anterior ( piramidal direct) -se opreste in regiunea toracala - se situeaza de o parte si de alta a fisurii anterioare mediane -are originea in cortexul motor precentral si sinapteaza in somatoneuronii cornului anterior de partea opusa,decusatia fiind etajata, in MS • Fasciculele extrapiramidale ( Fasciculul sulcomarginal) -Fasciculul vestibulospinal medial - de la nucleii vestibulari mediali -fibre directe si incrucisate -Fasciculul reticulospinal anterior - de la substanta reticulata pontomezencefalica -Fasciculul tectospinal - de la coliculii cvadrigemeni superiori - Fibre cerebelospinale 19

CORDONUL LATERAL 1.Fibrele de asociatie - fasciculul fundamental lateral ( in apropierea substantei cenusii) 2.Fibrele de proiectie ascendente -Fasciculul spinocerebelos dorsal /direct/ Flechsig -situat la periferie -posterior de fasciculul spinocerebelos ventral - lateral de fasciculul piramidal incrucisat -nu decuseaza la nivelul MS -ajunge la paleocerebel -are originea deutoneuronului in cornul posterior, care primeste aferente de la ganglionul spinal - Fasciculul spinocerebelos ventral/incrucisat/ Gowers -situat la periferie- lateral de fasciculul spinotalamic lateral - anterior de fasciculul spinocerebelos dorsal -decuseaza in MS - ajunge la paleocerebel -are originea in deutoneuronul cornului posterior, care primeste aferente de la ganglionul spinal --Fasciculul spinotalamic lateral – situat - medial de fasciculul spinocerebelos ventral -anterior de fasciculul piramidal incrucisat -posterior de fasciculul spinotectal -Fasciculul spinotectal - anterior de fasciculul spinotalamic lateral -Fasciculul olivospinal (extrapiramidal) -situat la periferie -anterior de fasciculul spinocerebelos ventral -contine si fibre spinoolivare -Fasciculul piramidal incrucisat ( corticospinal lateral) - situat- medial de fasciculul spinocerebelos dorsal -posterior de fasciculul spinotalamic lateral -Fasciculele nigrospinal, rubrospinal, reticulospinal lateral ( extrapiramidale) -situate - dinspre lateral spre medial -posterior – tractul piramidal incrucisat -anterior – fasciculul spinotalamic lateral -Fasciculul vestibulospinal lateral (extrapiramidal) - de la nucleii vestibulari inferior si lateral) -fragmentat de fibrele radacinii anterioare a nervului spinal Substanta reticulata a maduvei spinarii - in cordonul lateral -intre cordonul lateral si cel posterior

20

CURS III

MADUVA SPINARII NERVII SPINALI ARCURILE REFLEXE CAILE NERVOASE TIPURI DE RECEPTORII NERVOSI

NERVII SPINALI GENERALITATI • Sunt 31 de perechi • Sunt nervi cu structura mixta • Fibrele lor iau nastere din M.S. sau patrund in M.S. • Asigura conexiunile intre -SNC (maduva spinarii) si • -periferie( gat, trunchi si membre) • Sunt clasificati topografic in : - 8 cervicali -12 toracali -5 lombari -5 sacrati -1 coccigian • Falsa ascensiune a maduvei spinarii -initial ,embriologic, maduva spinarii are aceeasi lungime cu a canalului vertebral – in acel moment iau nastere si nervii cranieni si gaurile intervertebrale -ulterior, coloana vertebrala se dezvolta mai repede decat maduva spinarii, in special spre caudal – -maduva spinarii prezinta o limita constanta superior, la nivel de continuitate cu trunchiul cerebral prin gaura occipitala mare -astfel, maduva spinarii se termina caudal la nivlul vertebrei L2, continuandu-se cu filum terminale -se produce un decalaj intre segmentul medular ( mielomer) corespunzator unei vertebre si pozitia reala a vertebrei • Coada de cal -datorita decalajului dintre mielomere si vertebre , nervii spinali au o directie din ce in ce mai vertical descendenta in canalul vertebral, pentru a se putea proiecta la gaura intervertebrala corespunzatoare . -caudal de L2, unde nu mai exista maduva spinarii, nervii lombari si sacrati formeaza , in traiectul lor intracanalar, alaturi de filum terminale si inveliti in dura mater, coada de cal. Topografie radiculo-vertebrala-ascensiunea aparenta: Maduva ocupa 2/3 sup ale canalului vertebral, inferior terminandu-se cu conul medular. Avand in vedere ca maduva spinarii se termina la nivelul vertebrei L2 , intre vertebre, neuromere si mielomere (segmentul de maduva corespunzator emergentei nervului spinal) exista o discrepanta care este cu atat mai mare cu cat se coboara spre limita inferioara, astfel incat fiecare segment medular se intinde : • Maduva cervicala – de la limita superioara a maduvei – vertebra C6 • Maduva toracala – de la vertebra C6 – vertebra T9 • Maduva lombara – de la vertebra T9 – vertebrea T11 • Maduva sacro-coccigiana – de le vertebra T11 – limita inferioara, diferenta dintre segmentul vertebral si mielomer fiind de : 21

- 2 vertebre la nivelul maduvei cervicale inferioare - 3 vertebre la nivelul maduvei toracice superioare - 4 vertebre la nivelul maduvei toracice inferioare - 5 vertebre la nivelul maduvei lombare - 7-8 vertebre la nivelul maduvei sacrale - 10-11 vertebre la nivelul maduvei coccigiene Datorita acestor diferente, intre originile nervilor spinali in mielomere si gaurile intervertebrale sau de conjugare corespunzatoare, directia lor este din ce in ce mai oblica spre inferior; in acest mod nervii spinali sacrali si coccigieni impreuna cu filum terminale dau aspectul unei formatiuni numita generic coada de cal. CONSTITUTIA NERVULUI SPINAL • Radacina anterioara • Radacina posterioara ( prezinta atasat ganglionul spinal) • Trunchiul nervului spinal (mixt) -ramuri -comunicanta alba -comunicanta cenusie -meningeala - ventrala -dorsala

RADACINA ANTERIOARA • Mai poarta numele de radacina motorie sau eferenta • Este alcatuita din axonii neuronilor : -somatomotori ( alfa, beta , gamma) - trec in ramura dorsala ( si se distribuie metameric) -trec in ramura ventrala ( si se distribuie in plexuri) -visceromotori simpatici preganglionari – parcurg radacina anterioara, trunchiul nervului spinal, si prin ramura comunicanta alba trec in ganglionul laterovertebral simpatic unde : -fac sinapsa – fibra postganglionara ( nemielinizata)se reintoarce in trunchiul nervului spinal prin ramura comunicanta cenusie; apoi prin ramurile ventrala si dorsala se distribuie efectorilor vegetativi din teritoriul somatic ( vase superficiale, muschii erctori ai firului de par, galndelor sudoripare si sebacee din tegument) -fac sinapsa – fibra postganglionara se comporta astfel, in functie de originea in ganglionul latero-vertebral: -cervicali -la viscerele capului si gatului -nervii cardiaci -toracali -plexuri esofagian, pulmonar, aortic 22

-nu fac sinapsa – fibra preganglionara trece prin ganglion, formand ulterior nervii splanhnici( toracali, lombari, sacrati) -visceromotori parasimpatici preganglionari - cu origine S2-S4, - trec prin radacina anterioara, trunchi, ramura ventrala, pe care o paraseste ca fibra preganglionara formand nervii pelvici; acestia fac sinapsa in plexurile previscerale si intramurale pelvine RADACINA POSTERIOARA • Mai poarta si numele de radacina senzitiva sau aferenta • Ganglionul spinal -pe traiectul radacinii posterioare, mai aproape de MS -contine neuroni somatosenzitivi si viscerosenzitivi -protoneuronii cailor ascendente extero- intero- si proprioceptive -nu contine sinapse - neuronii continuti sunt psudounipolari -Portiunea periferica a radacinii posterioare( lateral de ganglionul spinal) este mai lunga si se constituie din dendritele neuronilor din ganglionii spinali, ce vor ajunge la receptori: -dendrite mielinizate – aduc informatii de la proprio- si exteroceptori -dendrite amielinice – aduc informatia de la interoceptori - Portiunea centrala a radacinii posterioare ( medial de ganglionul spinal) este mai scurta si se constituie din axonii neuronilor din ganglionul spinal, ce patrund in maduva spinarii • Axonii neuronilor din ganglinul spinal poate avea urmatoarea comportare: -pot face sinpsa cu neuronii somatosenzitivi din coarnele posterioare ( deutoneuronul caii-N2), acestia fiind statii ale fasciculelor ascendente ( spinotalamice, spinocerebeloase) -pot face sinapsa cu interneuroni din cornul posterior, care la randul lor vor face sinapsa cu neuronii somatomotori din coarnele anterioare, inchizand reflexe polisinaptice ( de flexie, nociceptive) -pot face sinapsa cu neuronii somatomotori din coarnele anterioare, inchizand astfel reflexe monosinaptice ( de extensie, proprioceptive). -pot face sinapsa cu neuronii viscerosenzitivi din zona intermediara , formand fascicule ascendente vegetative. -pot face sinapsa ( direct sau prin interneuroni cu neuronii visceromotori din zona intermediara, inchizand reflexe vegetative. -pot patrunde in maduva in cordoanele posterioare fara a face sinapsa la nivel medular, sinapsa practicandu-se cu deutoneuronul caii din nucleii Goll si Burdach din bulb ( fasciculele gracil si cuneat)

23

TRUNCHIUL NERVULUI SPINAL • Se formeaza prin unirea celor doua radacini ( inainte de gaura intervertebrala) • Este trunchi mixt • Prezinta atat fibre somatice cat si vegetative • Iese prin gaura intervertebral • Au traiect din ce in ce mai oblic, contribuind la formarea cozii de cal RAMURA DORSALA • Contine fibre senzitive si motorii • Are distributie metamerica • Se distribuie la tegumentul si musculatura regiunii dorsale a capului, gatului si trunchiului, de o parte si de alta a liniei mediene. RAMURA VENTRALA • Contine fibre senzitive si motorii • Se distribuie tegumentului si muschilor de la nivelul regiunii anterioare a gatului, trunchiului, la nivelul membrelor superioare si inferioare • Ramurile ventrale ce provin din mielomerele toracale ( nervii intercostali) se distribuie metameric. • Ramurile ventrale ale celorlalti nervi spinali se impletesc, formand plexuri nervoase( cervical, brahial, lombar, sacral, cocigian) RAMURA MENINGEALA • Cu traiect recurent, se distribuie meningelor spinale ( in special piei mater) RAMURA COMUNICANTA ALBA • Formata din fibre mielinizate simpatice preganglionare care vor face sinapsa in ganglionul laterovertebral ( exceptie fac nervii splanhnici) RAMURA COMUNICANTA CENUSIE • Formata din fibre post-ganglionare simpatice nemielinizate, dupa ce au facut sinapsa in ganglionul paravertebral • Se reintorc prin aceasta ramura in trunchiul nervului spinal • Se distribuie apoi , prin ramurile ventrala si dorsala, efectorilor vegetativi din teritoriul somatic (vaselor de sange, muschilor piloerectori, glandelor sudoripare) ARCURILE REFLEXE DEFINITII Actul reflex – reactia de raspuns la o excitatie venita din mediul extern sau intern, relizata cu participarea sistemului nervos. Arcul reflex - este un traict anatomic care reprezinta suportul material al actului reflex . -este constituit, cel mai simplu, astfel: Receptor ( traductor) – calea aferenta ( dendritele si apoi axonii neuronului senzitiv) – centrul nervos(in SNC, are loc sinapsa) – calea eferenta ( axonii neuronului motor) – organul efector ( muschi striat, neted, glanda)

24

CLASIFICARE Somatice • Monosinaptice • Polisinaptice Vegetative • Simpatice • Parasimpatice

25

Arcul reflex somatic monosinaptic • Este format din doi neuroni – unul somatosenzitiv aferent -cu originea in ganglionul spinal sau omolog senzitiv al nervului cranian)/si unul somatomotor eferent ( cu originea in coarnele anterioare ale maduvei spinarii sau in nucleii motori ai nervilor cranieni din trunchiul cerebral ) • Are ca receptori proprioreceptori ( este un reflex proprioceptiv) • Are ca efectori muschi striati extensori(reflex de extensie) • Are timp de latenta scurt • Nu iradiaza • Ex. : rotulian, tricipital

Arcul reflex somatic polisinaptic • Este format din cel putin 3 neuroni - unul somatosenzitiv aferent ( cu origine in ganglionul spinal ), unul sau mai multi intercalari( cu origine in SNC, primul in coarnele posterioare ale maduvei spinarii sau in nucleii senzitivi ai nervilor cranieni din trunchiul cerebral), unul somatomotor eferent ( cu originea in coarnele anterioare ale maduvei spinarii sau in nucleii motori ai nervilor cranieni din trunchiul cerebral • Are receptori exteroceptivi, de obicei ai durerii ( este un reflex exteroceptiv, nociceptiv) • Are ca efectori muschi striati flexori (reflex de flexie) • Are timp de latenta lung ( datorita intarzierii in sinapse) • Iradiaza Ex. : retragerea mainii prin flexia antebratului la atingerea unui obiect fierbinte

Arcul reflex vegetativ • Prezinta aceeasi cale aferenta cu arcul reflex somatic, numai ca neuronii aferenti sunt viscerosenzitivi • Are ca receptori interoreceptori 26

• Are ca efectori muschi netezi si glande • Calea eferenta este formata din doi neuroni visceromotori : -fibra preganglionara – cu originea in zona intermediara a maduvei spinarii sau in nucleii vegetativi ai nervilor cranieni din trunchiul cerebral -fibra postganglionara – isi are originea in ganglionii vegetativi, unde are loc si sinapsa Simpatic : • Are aceeasi cale aferenta si aceeasi receptori cu cel parasimpatic • Centrii reflecsi ( originea fibrei preganglionare) se afla in coarnele laterale ale maduvei toraco-lombare . • Fibra preganglionara este scurta • Sinapsa cu fibra postganglionara se face in apropierea coloanei vertebrale, de o parte si de alta a acesteia, in ganglionii latero- sau paravertebrali • Fibra postganglionara este lunga • Efectorii sunt aceeasi cu cei ai parasimpaticului Parasimpatic • Are aceeasi cale aferenta si aceeasi receptori cu cel simpatic • Centrii reflecsi ( originea fibrei preganglionare) se afla in zona intermediara a maduvei sacrate S2-S4 si in nucleii vegetativi ai nervilor cranieni din trunchiul cerebral • Fibra preganglionara este lunga si se apropie intim de visceral inervat. • Sinapsa cu fibra postganglionara se face in apropierea viscerului, in ganglioni previscerali sau intramurali • Fibra postganglionara este scurta • Efectorii sunt aceeasi cu cei ai simpaticului CAI NERVOASE – GENERALITATI FASCICUL NERVOS ( TRACT) • Grup de fibre nervoase ce au toate aceeasi origine ( locul unde se afla corpii neuronali), au acelasi traiect, aceeasi localizare topografica in cadrul nevraxului , aceeasi terminatie( fac sinapsa in acelasi loc) si au aceeasi semnificatie functionala • Constituie segmente ale unei cai CALE NERVOASA • Este un lant interconectat de neuroni >conduc impulsurile nervoase in sens bine definit, fie ascendent de la receptori pana la scoarta cerebrala, fie descendent , de la scoarta cerebrala la efectori. CALE NERVOASA SENZITIVA AFERENTA • •

•

Transmite influxuri rezultate in urma excitarii receptorilor Influxurile sunt conduse prin nervi periferici si fascicule intranevraxiale pana la nivelul unei anumite zone a scoartei cerebrale ( arie senzitiva) unde, in urma fenomenelor complexe ce au loc, este perceputa o anumita senzatie. Pentru ca impulsurile urca prin nevrax mai este cunoscuta si sub numele de cale ascendenta.

27

• De cele mai multe ori are trei neuroni -protoneuronul ( primul neuron)- in ganglionul spinal sau anexat unui nerv cranian -deutoneuronul ( al II – lea neuron) – fie in coarnele posterioare sau laterale ale maduvei spinarii fie intr-un nucleu senzitiv al trunchiului cerebral ( deutoneuronul ofera intotdeauna colaterale pentru reflexe) -tritoneuronul ( al terilea neuron) – in diencefal ( cel mai frecvent in talamus ) -caile ascendente vegetative prezinta si o statie intermediara in hipotalamus

CALE NERVOASA MOTORIE EFERENTA • Conduce impulsuri generate la nivelul scoartei cerebrale ( arie motorie sau vegetativa), pana la nivelul efectorilor • Deoarece impulsurile coboara prin nevrax, mai poarta numele si de cai descendente • In general o astfel de cale are doi neuroni: -neuronul central – in scoarta cerebrala - neuronul periferic – in maduva spinarii ( coarnele anterioare sau zona intermediara) sau in trunchiul cerebral ( nucleii motori sau vegetativi) -caile descendente vegetative prezinta multe alte statii intermediare.

28

RECEPTORII NERVOSI DEFINITIE • Receptorii sunt structuri specializate care sesizeaza modificarile din mediul extern sau intern , reactionand astfel specific la anumiti stimuli • Pot fi: -exteroceptori – influentati de stimului externi si sunt situati in apropierea suprafetei corpului, ex. piele sau ochi -proprioceptori – influentati de stimuli interni , situati in structuri profunde, in muschi sau articulatii -viscero-sau interoceptori - influentati de stimuli interni , situati in structuri profunde,in organe si vase de sange • Trimit impulsuri catre nevrax , care determina : -o senzatie constienta ( daca urca pe o cale ascendenta si se proiecteaza pe scoarta cerebrala) -un reflex somatomotor sau vegetativ ( daca trimit o colaterala de pe calea ascendenta de obicei de la deutoneuron la un centru motor sau vegetativ, care la randul sau declanseaza un raspuns motor sau secretor) CLASIFICARE Dupa structura: • Terminatii nervoase libere – in viscere, muschi, articulatii sau piele -sunt receptori pentru durere, tact, temperatura • Receptori incapsulati( dendrite inconjurate de o capsula conjunctiva) -pot fi localizati in piele,exteroceptori (ex. corpusculii Meissner, pentru presiunea usoara) -pot fi localizati in muschi si articulatii, proprioreceptori( ex. fusurile neuromusculare , pentru monitorizarea starii de intindere sau de contractie) 29

Dupa functie: • Chemoreceptori -detecteaza chimic prin gust sau miros, sau detecteza concentratia substantelor vitale in sange (de ex. O2) • Mecanoreceptori -pot fi -in piele – pentru tact si presiune -in muschi, articulatii si tendoane – proprioceptori, care inregistreaza starea de intindere sau contractie in muschiul scheletic -in organe – in vezica urinara, plaman, intestin, sensibili la intindere -in vasele sangvine – baroreceptori, sensibili la presiunea sangelui -in urechea interna – receptori auditivi, sensibili la undele sonore • Termoreceptori -in piele si in organe, sensibili la schimbarile de temperatura • Nociceptori -in tot organismul, cu densitatea cea mai mare in piele – receptori pentru durere, ce raspund la stimuli foarte diferiti: presiune foarte mare, temperaturi extreme, substante chimice degajate in timpul. Inflamatiei • Fotoreceptori -la nivelul retinei, receptori specializati care raspund la stimulare cu energie luminoasa. Dupa localizare EXTEROCEPTORI ( dendritele odata intrate in capsula conjunctiva isi pierd mielina) • Terminatii nervoase libere (in epiderm si derm) • Formatiuni capsulate ( in epiderm si derm) • Formatiuni peritrihiale ( in derm si epiderm, la jonctiunea intre glanda sebacee si firul de par) a.Pentru sensibilitatea tactila: • Discurile tactile Merkel -in epiderm -in zonele fara par -excitate de atingeri fine • Corpusculii Meissner -au un pol spre epiderm si unul spre derm -excitati de atingeri puternice -densitate mai mare la nivelul degetelor, in mucoasa linguala, la nivelul mamelonului si organelor genitale externe feminine • Terminatii nervoase peritrihiale -dendrite mielinizate care inconjoara firul de par in zona unde se deschide glanda sebacee b. Pentru sensibilitatea presionala • Corpusculii Golgi -in hipoderm si organele genitale externe -sensibili la presiuni mici • Corpusculii Vater – Pacini -in hipodermul palmar si plantar, in regiunea bucala, capsulele articulare, in organele genitale externe -sensibili la presiuni puternice • Terminatii nervoase libere ( TNL)-in organele genitale externe, in capsulele articulare si membrane interosoase, in periost • Corpusculii Krause -percep excitatii de mica intensitate -se gasesc in : pielea paroasa a antebratului, mucoasa bucala, linguala, epiglotica si portiunea inferioara a rectului, glande salivare,tunicile vaselor sangvine, epinerv, glandul penian si clitoris • Corpusculii Ruffini 30

-in partea profunda a dermului -percep excitatii de mica presiune c.Pentru sensibilitatea dureroasa • TNL– in epiderm si derm d. Pentru sensibilitatea termica • Corpusculii Ruffini -pentru receptia caldurii • Corpusculii Krause si TNL -pentru receptia temperaturilor coborate PROPRIOCEPTORI • Culeg informatii despre starea tonusului muscular si despre deplasarea unui segment al corpului. • La nivelul aparatului locomotor -articulari -musculari. ARTICULARI • Corpusculii neurotendinosi Golgi -la joctiunea dintre muschi si tendon -excitati de miscarile active/pasive din articulatii • Corpusculii Ruffini -in capsulele articulare in portiunea superficiala • Corpusculii Pacini -in capsulele articulare in portiunea profunda -excitati de miscarile din articulatii • TNL -in toata grosimea capsulei -receptioneaza stimulii nociceptivi

MUSCULARI • Fusurile neuromusculare - receptioneaza tonusul muscular si gradul de contractie musculara -exista doua tipuri de fusuri neuromusculare: cu sac nuclear, cu lant nuclear

CURS IV TRUNCHIUL CEREBRAL – SUBSTANTA CENUSIE ( NUCLEI ECHIVALENTI, NUCLEI PROPRII, SUBSTANTA RETICULATA)

31

Aspect al fetei antero-laterale a TRC

GENERALITATI Exista deosebire intre structura maduvei spinarii si a trunchiului cerebral: • Substanta cenusie a TRC-ului este fractionata in nuclei, unii corespondenti coarnelor M.S., unii ce nu isi gasesc corespondent in maduva spinarii( echivalenti), (nuclei proprii), la care se adauga si formatiunea reticulata a TRC • Substanta alba se afla atat printre nuclei cat si la suprafata • Nucleii echivalenti sunt nuclei de origine – motori si vegetativi ( de unde pleaca fibrele somato- si visceromotorii ale nervilor cranieni) -nuclei terminali-senzitivi ( unde vin si fac sinapsa fibrele senzitive ale nervilor cranieni) Modificarile structurale ale TRC( fragmentarae si deplasarea coloanelor nucleare) se datoreaza urmatorelor cauze: • Decusatia fibrelor cortico-spinale imparte coloana coarnelor anterioare in doua coloane longitudinale motorii -ventrala – corespunzatoare capului cornului anterior medular. -dorsala – corespunzatoare bazei cornului anterior medular.. • Decusatia lemniscala imparte coloana coarnelor posterioare in doua coloane lontudinale senzitive -ventrala – corespunzatoare capului cornului posterior medular -dorsala –corespunzatoare bazei cornului posterior medular 32

• •

Coloanele vegetative parasimpatice sunt interpuse intre coloanele senzitive si cele motorii Fibrele arcuate interne fragmenteaza coloanele longitudinale in nuclei echivalenti ( senzitivi, motori si vegetativi) de origine si terminali ai nervilor cranieni

• Formarea ventriculului IV induce deplasarea coloanelor nucleare formate: -coloanele motorii raman medial: -coloana dorsala –medial si superficial( trigonul hipoglosului, coliculul facialului) -coloana ventrala- lateral si mai profund -coloanele senzitive raman lateral: -coloana dorsala - lateral si superficial ( trigonul vestibular, tuberculul acustic) -coloana ventrala- mai profund -coloanele vegetative raman intre acestea doua DEFINITIE -TRC este portiunea SNC ( intracraniana, situate inf. de cerebel) care conecteaza maduva spinarii cu emisferele cerebrale COMPONENTE - rombencefal - inferior bulbul rahidian -superior puntea -mezencefal -anterior pedunculii cerebrali -posterior lama tectala SISTEMATIZARE : - ventral pars bazilaris (piciorul) – contine caile importante descendente -dorsal tegmentum( calota) -contine marile cai ascendente, nucleii si formatiunea reticulata -la nivelul mezencefalului, mai dorsal , tectum mezencephalul -contine coliculii cvadrigemeni

Unitatea celor trei segmente ale TRC este explicata astfel: • Limitele dintre cele trei segmente sunt prezente numai la exterior, si anume numai pe fetele antero-laterale • Structura lor este asemanatoare, cu substanta alba la exterior si substanta cenusie in profunzime, segmentata in nuclei 33

• • • • •

Unii nuclei cenusii se intind in doua sau chiar trei segmente ale trunchiului cerebral Substanta reticulata se intinde in tot trunchiul cerebral Aceleasi fascicule ascendente, descendente si de asociatie sunt proprii tuturor celor trei segmente La nivelul tuturor segmentelor se gasesc originile aparente ale nervilor cranieni Toate portiunile TRC se leaga de cerebel similar, prin cele trei perechi de pedunculi cerebelosi

SUBSTANTA CENUSIE A TRUNCHIULUI CEREBRAL CLASIFICAREA NUCLEILOR TRUNCHIULUI CEREBRAL 1. Nucleii echivalenti: -Motori -somatomotori somitici( bulb:al nervului hipoglos XII; punte – alnervuluiabducensVI; mezencefal – ai nervilor trohlear IV si oculomotor III) -branhiomotori(visceromotori speciali) (bulb: nucleul motor al nervilor glosofaringian IX, vag X si accesor XI, nucleul ambiguu; punte: nucleul motor al facialului VII si nucleul motor al trigemenului V) • Senzitivi -somatosenzitivi generali ( nucleii senzitivi ai nervului trigemen V :nucleul tractului spinal, nucleul principal pontin, nucleul tractului mezencefalic ;si nucleul solitar bulbar) -somatosenzitivi speciali( nucleii vestibulari pontini, nucleii cohleari Pontini,) - viscerosenzitivi parasimpatici - nucleul dorsal al vagului , nucleul rotund al glosofaringianului si nucleul gustativ Nageotte din bulb – fibrele gustative VII, IX, X • Visceromotori parasimpatici -nucleul accesor al oculomotorului III Edinger-Westphal(mezencefal) -nucleul lacrimo-muco-nazal Yagita al nervului facial VII ( punte) -nucleul salivator superior al nervului facial VII ( punte) -nucleul salivator inferior al nervului glosofaringian IX ( bulb) -nucleul cardio-pneumo-enteric al nervului vag X ( bulb) 2. Nuclei proprii • Bulb - complexul olivar ( nucleul principal olivar, nucleii accesori olivari – paraolive) -nucleii arcuati -nucleii gracil si cuneat -nucleul cuneat accesor -aria postrema • Punte: -nucleii proprii pontini -corpul pontobulbar -nucleii lemniscului lateral -nucleii corpului trapezoid -complexul olivar superior

• Mezencefal -nucleul interpeduncular -nucleul interstitial al lui Cajal -nucleul comisural Darkshewitch 34

-substanta neagra -nucleul rosu -coliculii cvadrigemeni superiori si inferiori 3. Nucleii formatiei reticulate -nucleii mediani -nucleii centrali -nucleii paramediani -nucleii laterali 1. NUCLEII ECHIVALENTI AI TRUNCHIULUI CEREBRAL SOMATOMOTORI SOMITICI -sunt echivalenti bazei cornului anterior medular -se afla paramedian -proemina pe fata posterioara a trunchiului cerebral -axonii lor se indreapta anterior -au origine aparenta pe fata anterioara a trunchiului cerebral( exceptie trohlear IV) -inerveaza muschi cu originea in somitele regiunii cefalice a. Nucleul motor al hipoglosului XII • SITUATIE -in bulb -in trigonul hipoglosului -sub aripa alba interna • TRAIECT INTRANEVRAXIAL - ventral intre oliva bulbara si piramida bulbara • AFERENTE -fasciculul geniculat/corticonuclear ( pentru miscarile voluntare) -fasciculele extrapiramidale ( pentru miscarile automate) -nucleii senzitivi V, VII,IX, X( pentru reflexele de supt, deglutitie, masticatie) • EFERENTE - muschii intrinseci ai limbii ( longitudinali superiori si inferiori, transversi) -muschii extrinseci ai limbii( genioglos, hioglos, stiloglos) b. Nucleul motor al abducensului VI • SITUATIE -la nivelul puntii -la nivelul coliculului facialului ( in profunzime) -in dreptul eminentei teres • TRAIECT INTRANEVRAXIAL -traverseaza fasciculul piramidal • AFERENTE -fasciculul geniculat/corticonuclear (pentru motricitatea voluntara a globilor oculari) -o cale polisinaptica din ariile vizuale din lobul occipital (17, 18, 19) pentru miscarile reflexe ale globilor oculari la stimuli luminosi si pentru reflexul de acomodare la distanta -fasciculul longitudinal medial, ce creeaza conexiunea intre III, IV, VI, hetero-si homolaterali, pentru miscarile conjugate ale globilor oculari -de la coliculii cvadrigemeni superiori si inferiori( pentru reflexele vizuo- si audiocefalogire), de la nucleii vestibulari ( pentru reflexele vestibulo-cefalogire) • EFERENTE 35

-muschiul drept extern/lateral al globului ocular c. Nucleul motor al nervului trohlear IV • SITUATIE - in mezencefal -la nivelul coliculului cvadrigemen inferior • TRAIECT INTRANEVRAXIAL -se indreapta posterior si decuseaza inapoia apeductului mezencefalic Silvyus • AFERENTE - aceleasi pentru nucleii III, IV, VI • EFERENTE - muschiul oblic superior al globului ocular d. Nucleul motor al nervului oculomotor III • SITUATIE -in mezencefal -in dreptul coliculului cvadrigemen superior -intre nucleii bilaterali – nucleul convergentei al lui Perlia • TRAIECT INTRANEVRAXIAL -se indreapta anterior, traversand calota mezencefalica • AFERENTE - aceleasi pentru nucleii III, IV, VI • EFERENTE - muchii drepti superior, medial si inferior, oblic inferior ai globului ocular, precum si ridicatorul pleoaapei superioare NUCLEI BRANHIOMOTORI -se situeaza ventral de nucleii somatomotori si lateral de acestia - echivalentii capului cornului medular anterior -fibrele eferente se indreapta initial dorsal, apoi fac o bucla si dupa aceea se indreapta antero-lateral ( fac exceptie fibrele motorii ale trigemenului) -inerveaza musculatura derivata din mezenchimul arcurilor branhiale a. Nucleul ambiguu • CONSTITUTIE - este nucleul motor al ( dinspre superior spre inferior) nervilor glosofaringian IX, vag X, ramurii bulbare a nervului accesor XI -se considera ca ½ superioara a nucleului ( IX si partial X) inerveaza faringele, iar ½ inferioara ( partial X si ramura bulbara a lui XI) inerveaza laringele • SITUATIE -in calota bulbara, la jumatatea distantei intre fosa romboida si fata anterioara a bulbului • TRAIECT INTRANEVRAXIAL -face o bucla intranevraxiala si se indrepta antero-lateral

• AFERENTE -fasciculul corticonuclear pentru miscarile voluntare -pentru componenta XI, prin fasciculul longitudinal medial, de la coliculii cvadrigemeni pentru reflexele oculo- si vizuocefalogire 36

-pentru componentele IX si X, de la nucleul solitar, pentru reflexele de deglutitie • EFERENTE -IX( portiunea superioara) - muschiul constrictor superior al faringelui -muschiul stiloglos -muschiul stilofaringian -X ( portiunea mijlocie) -muschii constrictori mijociu si inferior ai faringelui -muschiul ridicator al valului palatin-muschiul cricotiroidian -XI(portiunea inferioara -muschii intrinseci ai laringelui ( exceptand cricotiroidianul) b. Nucleul motor al facialului VII • SITUATIE -in calota pontina -antero-lateral de nucleul abducensului • TRAIECT INTRANEVRAXIAL -fibrele au traiect posterior si lateral, formand o bucla in jurul nucleului abducensului VI, formand genunchiul intern al facialului, ce ridica eminenta teres -iau apoi directie antero-laterala, trec printre fibrele piramidale ale piramidelor pontine • AFERENTE -fasciculul geniculat ( pentru mimica voluntara) -fascicule extrapiramidale ( pentru miscarile automate) • EFERENTE -muschii mimicii si muschiul platissma -muschii intrinseci ai pavilionului urechii -muschiul digastric( pantecele posterior) -muschiul stilohioidian -muschiul scaritei c. Nucleul motor al trigemenului V (nucleu masticator) • SITUATIE -in calota pontina -in dreptul portiunii superioare a santului limitant ( la limita dintre eminenta teres ( cu nuclei motori) si portiunii laterale a fosei romboide ( cu nuclei senzitivi) • TRAIECT INTRANEVRAXIAL -nu face bucla caracteristica -se indreapta antero-lateral , lateral de piramida pontina • AFERENTE -fasciculul geniculat ( pentru miscarile voluntare) -fascicule extrapiramidale -de la nucleul senzitiv al trigemenului ( pentru reflexe ) • EFERENTE - muschii masticatori ( maseter, pterigoidieni medial si lateral, temporal) -muschiul digastric ( pantecele anterior) -muschiul milohioidian -muschiul tensor al timpanului ( muschiul ciocanului) NUCLEII SOMATOAFERENTI GENERALI a. Nucleul solitar • COMPONENTA - nucleu de terminatie ce contine deutoneuronul caii 37

-vin fibre somatosenzitive -este format ( dinspre superior spre inferior) din nucleii terminali ai nervilor facial VII, glosofaringian IX, vag X • SITUATIE -in bulb -polul superior atinge puntea -are o pozitie oblica, cei doi nuclei fuzionand la polul inferior ( sub forma nucleului comisural Cajal ) • TRAIECT INTRANEVRAXIAL -sub forma tractului solitar AFERENTE

EFERENTE

- X –pavilionul urechii -meatul acustic extern -mucoasa laringelui si partial a faringelui -IX -valul palatin -tonsila palatina -faringele -tuba auditiva -cavitatea timpanica - fibrele se incruciseaza si formeaza apoi lemniscul solitaro-talamic - prin fasciculul longitudinal medial la nuclei motori ( pentru inchiderea unor reflexe)

b. Nucleul senzitiv al trigemenului • COMPONENTA: -nucleul tractului spinal al trigemenului – bulb -nucleul principal pontin - punte -nucleul tractului mezencefalic al trigemenului – mezencefal • SITUATIE : -din bulb coboara pana la C2 -in mezencefal ajunge pana la coliculul cvadrigemen inferior • TRAIECT INTRANEVRAXIA -radacina senzitiva a V patrunde in trunchiul cerebral prin trei contingente de -fibre ascendente spre mezencefal – tractul mezencefalic al trigemenului( fibrele sensibilitatii protopatice si termoalgezice) -fibre transversale – nu formeaza tract ( scurte, in punte) ( fibrele sensibilitatii epicritice ) -fibre descendente spre bulb– tractul spinal al trigemenului( fibrele sensibilitatii proprioceptive ) •

AFERENTE:-prin nervul oftalmic -tegumentul regiunilor frontala si parietala -dorsul nasului -pleoapa superioara -bulbul ocular -conjunctiva bulbara -mucoasa sinusurilor frontal, etmoidal, sfenoid -dura mater

-prin nervul maxilar -regiunea faciala superioara -sinusul maxilar -mucoasa nazala, palatina -gingia si dintii arcadei superioare 38

-prin nervul mandibular-regiunea faciala inferioara, temporala si geniana -gingia si dintii arcadei inferioare -peretii laterali si planseul cavitatii bucale -muschii mimicii, masticatori, extrinseci ai globului ocular (proprioceptiv) • EFERENTE: -fibre care se incruciseaza etajat, formeaza lemniscul trigeminal ( cvintotalamic), care patrunde in lemniscul medial cu care ajung in talamus -fibre care , prin fasciculul longitudinal medial ajung la nucleul ambiguu,masticator si al facialului ( pentru reflexe de supt, conjunctival, cornean, de clipit, de deglutitie, de masticatie NUCLEI SOMATOAFERENTI SPECIALI a. Nucleii vestibulari -contin deutoneuronul caii vestibulare • SITUATIE - proemina la nivelul aripii albe externe de pe planseul ventriculului IV • COMPONENTA -nucleul vestibular superior Bechterew-in punte -nucleul vestibular lateral Deiters-are polul superior in punte -nucleul vestibular inferior Roller-in bulb -nucleul vestibular medial Schwalbe -in bulb • AFERENTE: -fibrele nervului vestibular VIII( din ganglionul Scarpa) -de la cerebel - fasciculele fastigiocerebeloase direct ( prin PCI) si incrucisat ( prin PCS) • EFERENTE: -spre cerebel - fasciculele vestibulocerebeloase ( la arhicerebel) -spre maduva spinarii – fasciculele vestibulospinale anterior si lateral - spre nucleii motori II, IV, VI, prin fasciculul longitudinal medial ( pentru reflexe vestibulo oculogire) b. Nucleii cohleari • SITUATIE -la limita bulbo-pontina -in apropierea pedunculilor cerebelosi inferiori -nucleul cohlear dorsal proemina ca tubercul acustic la nivelul fosei romboide • COMPONENTA -contin deutoneuronul caii auditive -se descriu -nucleul cohlear dorsal -nucleul cohlear ventral • TRAIECT EFERENTE -formeaza trei fascicule -fasciculul cohlear ventral -fasciculul cohlear intermediar -fasciculul cohlear dorsal -fibrele fasciculelor se incruciseaza formand decusatiile cohleare (striile acustice) -fibrele fac sinapsa in nucleul corpului trapezoid si in oliva pontina -au traiect ascendent ca lemnisc lateral pana in metatalamus • AFERENTE -fibre cu origine in ganglionul spiral Corti, ce culeg informatiile de la canalul cohlear NUCLEII VISCEROMOTORI CARACTERISTICI GENERALE -constituie parasimpaticul cranian -sunt echivalenti zonei intermediare 39

-sunt asezati imediat sub ependimul fosei romboide, lateral de nucleii somatomotori -axonii acestor nuclei sunt fibre preganglionare , care se ataseaza initial nervilor cu componenta vegetativa -fac sinapsa in ganglionii vegetativi previscerali atasati nervului trigemen V -fibrele post ganglionare se ataseaza unor ramuri ale nervului trigemen -toti nucleii visceromotori primesc aferente prin fasciculul longitudinal posterior de la hipotalamus si de la nucleii reticulari dorsali a. Nucleul accesor al oculomotorului III( Edinger Westphall) • SITUATIE -in mezencefal, in imediata apropiere a nucleului motor al oculomotorului • TRAIECT EFERENTE -fibrele preganglionare iau calea nervului oculomotor, apoi a ramurii inferioare a acestuia, apoi formeaza radacina parasimpatica a ganglionului ciliar -sinapsa in ganglionul ciliar, aflat in orbita, atasat nervului oftalmic -fibrele post ganglionare iau calea nervilor ciliari scurti • TERITORIU DE DISTRIBUTIE -fibrele musculare circulare ale irisului ( mioza) -fibrele circulare ale corpului ciliar ( acomodare) b. Nucleul lacrimo-muconazal al nervului facial VII ( Yagita) • SITUATIE -in aprtea superioara a puntii, langa nucelul motor al nervului facial VII • TRAIECT EFERENTE -fibrele preganglionare se alatura nervului facial – apoi nervului pietros mare – apoi nervului canalului pterigoidian( vidian) -sinapsa in ganglionul pterigopalatin Meckel, situat in fosa pterigopalatina, atasat nervului maxilar -fibrele post-ganglionare iau calea unor ramuri ale maxilarului • TERITORIU DE DISTRIBUTIE -glanda lacrimala( prin nervul zigomatic, comunicanta cu nervul lacrimal, acesta ca ramura a oftalmicului) -glandele mucoasei nazale ( prin nervii nazali posterosuperiori mediali si laterali) -glandele palatine ( prin nervul palatin mare) -mucoasa fornixului faringian ( prin nervul faringian Bock)

c. Nucleul salivator superior al nervului facial VII • SITUATIE -in punte, sub nucleul lacrimo-muconazal • TRAIECT EFERENTE -fibrele pregaanglionare iau calea nervului intermediar VII bis Wrisberg –apoi nervul coarda timpanului( ramura din VII) – apoi nervul lingual (ramura din mandibular) -sinapsa in ganglionii previscerali submandibular si sublingual -fibrele postganglionare se distribuie efectorilor glandulari • TERITORIU DE DISTRIBUTIE -glandele submandibulara si sublinguala

d. Nucleul salivator inferior al nervului glosofaringian IX • SITUATIE -in bulb, sub nucleul salivator superior 40

-in varful aripii cenusii • TRAIECT EFERENTE -fibrele preganglionare iau calea nervului glosofaringian – apoi nervul timpanic Jacobson – nervul pietros mic -sinapsa in ganglionul otic al lui Arnold, situat in fosa infratemporala, atasat nervului mandibular -fibrele post ganglionare se ataseaza nervului auriculotemporal (ramura a mandibularului) • TERITORIU DE DISTRIBUTIE - galnda parotida e. Nucleul cardio-pneumo-enteric al nervului vag X • SITUATIE -in bulb, in profunzimea trigonului vagului ( aripa cenusie) • TRAIECT EFERENTE - va fi studiat la capitolul Nervi cranieni • TERITORIU DE DISTRIBUTIE -plexul cardiac -plexul bronhopulmonar -tubul digestiv ( din jumatatea inferioara a esofagului pana la unirea 2/3 drepte cu 1/3 stanga ale colonului transvers) NUCLEII VISCEROSENZITIVI a. Nucleul dorsal al vagului • SITUATIE -in bulb -nucleu terminal • AFERENTE - axonii neuronilor viscerosenzitivi din ganglionii senzitivi atasati nervului X ( jugular si plexiform) • TERITORIU SENZITIV -dendritele preiau informatii interoceptive de la zona cardio-aortica, a bronhiilor si pulmonului, a tubului digestiv b. Nucleul rotund al glosofaringianului • SITUATIE -in bulb -nucleu de terminatie • AFERENTE -axonii neuronilor viscerosenzitivi di ganglionul senzitiv inferior al glosofaringianului • TERITORIU SENZITIV -dendritele preiau informatia interoceptiva de la vase si de la sinusului carotidian c. Nucleul gustativ Nageotte • SITUATIE -in bulb, aplicat pe nucleul tractului solitar -nucleu de terminatie • CONSTITUTIE -contine deutoneuronul caii gustative -apartine (dinspre cranial spre caudal) nervilor -facial VII -glosofaringian IX -vag X • AFERENTE -axoni din ganglionul geniculat al nervului facial VII -axoni ai ganglionului inferior al nervului glosofaringian IX -axoni ai ganglionului inferior al nervului vag X 41

• TERITORIU SENZORIAL -dendritele culeg informatia gustativa din: -2/3anterioare ale limbii – nervul facial -1/3 posterioara a limbii – nervul glosofaringian -radacina limbii – nervul vag NUCLEII PROPRII AI TRUNCHIULUI CEREBRAL NUCLEII PROPRII BULBARI 1.Complexul olivar a.Nuleul olivar principal • SITUATIE - in bulb -dorsolateral de piramida bulbara -ridica proeminenta numita oliva bulbara -lateral, emergentele nervilor IX, X, XI -medial, emergenta nervului XII • ASPECT -pe sectiune transversala – lama cenusie plicaturata -prezinta un hil, orientat postero-medial, pe unde intra/ies fibrele olivei -prezinta o capsula – amiculum – format din fibre longitudinale ale fasciculului central al calotei b.Parolivele – mediala -dorsala

AFERENTE: -prin fasciculul central al calotei, fibre - rubro-olivare(nucleul rosu) - strio-olivare( corpii striati) -talamo-olivare( talamus) -tecto-olivare( coliculii cvadrigemeni) -cerebelo-olivare( prin PCI) -spino-olivare ( informatii extero- si proprioceptive pentru cerebel) EFERENTE: -fasciculul olivo-cerebelos -fasciculul olivo-spinal ( face parte din sistemul extrapiramidal) ROL:-face legatura intre sistemul extrapiramidal si cerebel -rol in reglarea tonusului muscular si al celui postural

• • • •

a. Nucleii arcuati SITUATIE -in profunzimea piramidei bulbare ROL -nuclei migrati, omologi celor pontini AFERENTE -cortico-arcuate ( de la cortexul cerebral) EFERENTE -arcuato-cerebeloase ( prin PCI)

3.Nucleii gracilis (Goll) , cuneat( Burdach) si cuneat accesor ( Monakow) • SITUATIE -in bulb, in portiunea dorsala 42

-ridica proeminente pe fata posterioara a bulbului, inferior de fosa romboida: -nc. Gracil -tuberculul gracil( clava) – medial -nc.Cuneat-tuberculul cuneat ( corpul restiform) -nc. Monakow-cel mai lateral • ROL - deutoneuronul cailor sensibilitatii tactile epicritice si kinestezice • AFERENTE - fasciculele spinobulbare gracil ( din segmentele coccigian, sacral, toracal inferior – in ordine medio-laterala) si cuneat ( din segmentele toracal superior si cervical – in ordine medio-laterala) • EFERENTE - axonii deutoneuronului formeaza fibrele arcuate interne -se incruciseaza formand decusatia senzitiva a lui Spitzka -fibrele se indreapta apoi spre bulb, formand lemniscul medial -fibrele cu origine in nucleul cuneat accesor intra in cerebel prin PCI, sub forma fasciculului cuneo – cerebelos NUCLEII PROPRII PONTINI 1.Nucleii pontini • SITUATIE -in punte, diseminti in calota pontina -fragmenteaza fasciculelepiramidale • ROL -fac parte din calea motorie secundara • AFERENTE -corticopontine ( din arii fronto-temporoparietale) • EFERENTE -pontocerebeloase -traiect orizontal -se incruciseaza pe linia mediana -ajung la neocerebel prin PCM 2. Oliva pontina si nucleii corpului trapezoid • SITUATIE -intre piciorul si calota puntii • ROL -releu pe calea acustica • AFERENTE -incrucisate de la nucleii cohleari • EFERENTE -iau parte la formarea lemniscului lateral NUCLEII PROPRII MEZENCEFALICI 1.Nucleul interpeduncular Gudden • SITUATIE -in profunzimea fosei interpedunculare • AFERENTE -fasciculul retroreflex Meynert, care aduce fibre de la nucleul habenular • EFERENTE -hipotalamus -formatia reticulata 2.Nucleul interstitial Cajal • SITUATIE -in mezencefal, antero-lateral de subsatanta cenusie perisilviana 43

• ROL -centru supranuclear de control al motilitatii oculare • AFERENTE - cele mai importante sunt cele tectointerstitiale ( de la coliculul cvadrigemen superior) • EFERENTE -cele mai importante sunt cele interstitionucleare, pentru nucleii motori ainervilor cranieni III, IV, VI -eferentele sunt transportate prin fasciculul longitudinal medial( nucleul apartine nucleilor FLM) 3.Nucleul comisural al lui Darkschewitch - apartine nucleilor FLM -are aceeasi semnificatie ca nucleul interstitial a. Substanta neagra Soemmering • SITUATIE • -in mezencefal -separa calota de pedunculii cerebrali -anterior de nucleul rosu -forma de virgula -strabatuta de fibrele nervului oculomotor III • ROL -asigura controlul miscarilor asociate -miscarea bratelor in timpul mersului -expresia fetei in timpul vorbirii -apartine sistemului extrapiramidal ALCATUIRE pars compacta -rol efector -contine dopamina ce ajunge in corpii striati -este pigmentata -sintetizeaza un neurotransmitator , GABA ( acid gama interneuronale -pars reticulata -rol receptor -nepigmentata -contine un neurotransmitator, serotonina, cu efect facilitator pe sinapsele interneuronale • -

• AFERENTE -fibre cortico-nigrice (de la scoarta frontala) -fibre strio-nigrice ( prin fascicilul lenticular) -fibre subtalamo-nigrice ( de la subtalamus) • EFERENTE -prin curentul piciorului -pin fasciculul piramidal, la nucleii motori ai puntii si bulbului

-prin curentul calotei -catre -formatiunea reticulata -nucleul rosu -talamusul 44

aminobutiric), cu efect inhibitor pe sinapsele

-corpii striati a. Nucleul rosu • SITUATIE -in mezencefal, la nivelul calotei -posterior de substanta neagra • ALCATUIRE -portiunea magnocelulara (paleorubrum) -portiunea parvocelulara (neorubrum) • ROL -se incadreaza in sitemul extrapiramidal -sinergizarea miscarilor -coordonarea miscarilor automate si semiautomate -inhibitor al tonusului muscular • AFERENTE - fibre cortico –rubrice ( de la cortexul frontal) -fibre cerebelo( dento)- rubrice ( vin prin PCS si se incruciseaza, formand in mezencefal decusatia Wernecking) -fibre tecto –rubrice ( de la coliculul cvadrigemen superior) • EFERENTE -fasciculul rubrospinal -in cordonul lateral medular -prezinta decusatia mezencefalica Forell -actiune facilitatoare pe flexori si inhibitoare pe extensori -fibre rubrocerebeloase -prin PCS -participa la decusatia Wernecking -fibre rubroolivare -se continua cu fasciculele olivo-cerebelos si olivo-spinal -fibre rubrostriate -fibre rubrotalamice b. Coliculii cvadrigemeni ( lama tectala) Coliculul cvadrigemen superior CCS • CARACTERISTICI -sunt legati de corpul geniculat lateral CGL prin bratele CCS -au o structura lamelara, din 7 straturi, printr-o alternanta de substanta cenusie cu substanta alba • AFERENTE- fibre pupilare ( direct din tracturile optice), pentru reflexele fotomotoare ( de mioza si midriaza) -fibre geniculo – tectale ( din CGL , fara sa faca sinapsa la acest nivel), pentru reflexele vizuocefalogire -fibrele cortico-tectale ( din ariile vizuale occipitale) pentru coordonarea miscarilor reflexe de orientare ale globilor oculari , pentru reflexele de convergenta, pentru reflexul de acomodare) -fibrele spino-tectale • EFERENTE -fasciculul tecto-spinal-se incruciseaza in mezencefal ( decusatia Meynert) -descinde la maduva cervicala(centrii spinali ai nervului accesor XI), pentru reflexele vizuo-cefalogire -fibre tectonucleare -prin FLM -catre nucleii II, IV, VI, pentru reflexele vizuo-oculogire FORMATIA RETICULARA A TRUNCHIULUI CEREBRAL • FUNCTII 45

-prin SRAA, mentine tonusul cortical -prin curentul descendent, faciliteaza sau inhiba neuronii alfa -controleaza activitatea cerebelului -leaga sistemul limbic si hipotalamusul de nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral (reflexe : masticatie, deglutitie, respiratie, supt, salivatie) -controleaza activitatea cardio-vasculara si respiratia -intervine in mecanismul de blocare a durerii, la nivelul cornului posterior -controleaza motilitatea oculara -rol in mecanismul somnului • CARACTERISTICI -apartine TRC, dar se intinde cranial pana in diencefal si caudal pana in maduva spinarii. -se desciu un numar mare de neuroni de forme si dimensiuni variabile, diseminati printre celelalte formatiuni de substanta alba si cenusie -poate alcatui si nuclei -prezinta un numar mare de fibre mielinice si amielinice, directe si incrucisate, prin care impulsul nervos circula lent 1.Nucleii centrali ( tegmentali) • SITUATIE -ocupa calota ( tegmentul) - sunt strabatuti de fasciculul central al calotei - ( fascicul de asociatie al trunchiului cerebral) -portiunea lor laterala – senzitiva(primeste aferente) /cea mediala – efectori( trimite eferente prin curentul ascendent si cel descendent) • AFERENTE -caile senzoriale -lemniscul medial -lemniscul trigeminal -fasciculele spinotalamice EFERENTE -curentul ascendent al calotei – se indreapta spre talamus, si de acolo spre hipotalamus si cortex (SRAA) -curentul descendent -fasciculul reticulospinal lateral ( in cordonul medular lateral – inhiba neuronii somatomotori alfa) -fasciculul reticulospinal medial (in cordonul medular anterior – stimuleaza neuronii somatomotori alfa) •

2.Nucleii laterali si paramediani • AFERENTE -fibre de la scoarta, maduva si cerebel • EFERENTE-cerebel si nucleii motori ai trunchiului cerebral • FUNCTII -interpusi la nivelul caii reticulo-cerebelo-reticulata ( self-control) -controlul activitatii neuronilor ce deservesc musculatura cefalica 3. Nucleii mediani ( ai rafeului median) • AFERENTE -sistemul limbic si hipotalamus • EFERENTE -sistemul limbic si nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral ROL -in inducerea somnului CURS V TRUNCHIUL CEREBRAL – SUBSTANTA ALBA 1.FASCICULELE MOTORII ALE TRUNCHIULUI CEREBRAL •

46

A. FASCICULELE MOTRICITATII VOLUNTARE a. Fasciculul piramidal ( corticospinal) - ORIGINE - scoarta cerebrala, lob frontal, aria 4 -TRAIECT -mezencefal: - anterior, in pedunculul cerebral - anterior de substanta neagra / - lateral de fasciculul geniculat si fronto- pontin-medial de fasciculul temporo-pontin -punte -in piciorul pontin -anterior de fasciculele senzitive -fragmentat de nucleii pontini -bulb -intra in structura piramidei bulbare anterioare. -medial de oliva bulbara. - in 1/3 inferioara-80% din fibre se incruciseaza – decusatia motorie si formeaza fasciculul piramidal incrucisat -20 % din fibre nu se incruciseaza in bulb si formeaza fasciculul piramidal direct -maduva spinarii -fasciculul piramidal direct – cordonul anterior -fasciculul piramidal incrucisat – cordonul lateral

TERMINATIE: -cu neuronii somatomotori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii -de parte opusa dupa decusatia bulbara pentru FPI. 47

-de partea opusa pentru FPD ( fibrele se incruciseaza intramedular) b. Fasciculul geniculat ( corticonuclear) - ORIGINE -scoarta cerebrala , lob frontal, ariile 4,8 - TRAIECT -mezencefal-in pedunculii cerebrali, medial de fasciculul piramidal -punte-fragmentat de nucleii pontini -bulb-in piramida bulbara, postero-medial de fasciculul pyramidal. -TERMINATIE -neuronii somatomotori ai nucleilor motori ai trunchiului cerebral -se distribuie etajat, fiind fibre directe sau majoritatea incrucisate B. FASCICULELE EXTRAPIRAMIDALE (ale motricitatii automate si semiautomate) a. Cu origine corticala: - Fasciculele cortico-pontine sunt: fronto-, temporo-, parieto-pontine) - Circuit: -cortex –> nuclei pontini- lefibre incrucisate ce ajung la neocerebel prin PCM –> fascicul dento-rubro-talamic si -> fascicul dento-talamic –de la talamus fibrele se indreapta spre talamus -Traiect: -coboara prin pedunculii mezencefalici si , fragmentat, prin piramidele pontine b. Cu origine subcorticala - ORIGINE in: -talamus, -subtalamus, -corpii striati. -TERMINATIE -substanta neagra, -nucleul rosu, -oliva bulbara, -formatia reticulata

c. Cu origine in trunchiul cerebral - Eferentele nigrice: -> catre nucleii motori ai bulbului si puntii - Eferentele tectale : ->catre nucleii motori ai nervilor cranieni III, IV, VI, XI - Fasciculul tectospinal: -ia nastere de la coliculii cvadrigemeni superiori respectiv inferiori -fibrele se incruciseaza formand decusatia mezencefalica Meynert - ajunge la maduva spinarii -Fasciculul rubro-spinal -ia nastere din nucleul rosu -se incruciseaza in mezencefal – >decusatia Forell 48

-coboara pe partea laterala a calotei se distribuie componentelor trunchiului cerebral -coboara prin maduva spinarii in cordonul lateral -Fasciculele vestibulospinale -anterior -contine fibre directe si incrucisate -in maduva se afla in cordonul anterior -lateral –contine fibre directe -se afla in maduva in cordonul lateral -Fasciculul olivospinal: -emerge din complexul olivar -in maduva se afla in cordonul lateral, posterior de originea radacinii motorii -Fasciculele reticulospinale -anterior -contine fibre neincrucisate -in maduva se afla in cordonul anterior -lateral -contine fibre incrucisate -in maduva se afla in cordonul lateral.

Caile descendente 2.FASCICULELE ASCENDENTE ALE TRUNCHIULUI CEREBRAL A.Lemniscul medial - isi are originea in nucleii gracil si cuneat (de unde pleaca fasciculul bulbotalamic) -comaseaza toate fibrele senzitivo-senzoriale destinate talamusului. -mai poarta numele de panglica lui Reil -are pozitie sagitala paramediana in bulb /transversala in punte( intre picior si calota)/ sagital-oblica in mezencefal(post. de subst. neagra si lateral de nucleul rosu) a) Fasciculul bulbotalamic -origine la nivelul nucleilor gracil si cuneat din bulb -contine axonii deutoneuronului cailor: > tactila epicritica si kinestezica - fibrele se incruciseza in bulb, la nivelul decusatiei senzitive Spitzka(posterior de decusatia motorie) -terminatia la nivelul talamusului b)Fasciculul spinotalamic anterior -origine la nivelul cornului posterior al maduvei spinarii. - Reprezinta de fapt deutoneuronul caii tactile protopatice . -in maduva se pozitioneaza in cordonul anterior -terminatie la nivelul talamusului

c)Fasciculul trigeminotalamic

49

-are origine in nucleul principal pontin -imediat dupa origine , fibrele decuseaza si intra in lemniscul medial -terminatie in talamus d)Fasciculul solitaro-talamic -origine in nucleul solitar -in cadrul acestuia se individualizeaza lemniscul gustativ, cu origine in nucleul gustativ al lui Naageotte -imediat dupa origine , fibrele se decuseaza si intra in lemniscul medial -terminatie in talamus f) Fibre in contra curentului -fibrele aberante ale fasciculului geniculat, spre nucleii oculomotori

50

B.Lemniscul lateral ( acustic) -contine deutoneuronul caii acustice -format din fibrele incrucisate ale corpului trapezoid -se dispune lateral de lemniscul medial -terminatie – corpul geniculat medial ( prin bratul conjunctival inferior) -emite colaterale catre coliculii cvadrigemeni inferiori. C. Fasciculele spinocerebeloase: a. Fasciculul spinocerebelos direct posterior Flechsig - origine in cornul posterior al maduvei spinarii -deutoneuronul caii sensibilitatii proprioceptive inconstiente -se afla in cordonul lateral al maduvei spinarii, periferic, dorsal fata de fasciculul spinocerebelos incrucisat -traiect prin pedunculul cerebelos inferior -terminatie in paleocerebel a)Fasciculul spinocerebelos incrucisat anterior Gowers -origine in cornul posterior al maduvei spinarii -decusatie in comisura cenusie a maduvei spinarii -traiect in maduva prin cordonul lateral, anterior de fasciculul spinocerebelos direct, periferic -in bulb formeaza fasciculul heterogen (alaturi de spinotalamic lateral, rubrospinal) -urca prin tot trunchiul cerebral -traiect prin pedunculul cerebelos superior -terminatie in paleocerebel

51

D. Fasciculele vestibulocerebeloase -periferic ( fibre directe din nervul vestibular – fara sinapsa in nucleii vestibulari) si - central ( fibre eferente ale nucleilor vestibulari) -trec prin pedunculul cerebelos inferior -ajung la arhicerebel ( nc. Fastigial) - de acolo fibre se intorc la nucleii vestibulari( fascicul fastigiovestibular) –> mai departe spre maduva spinarii ( fasciculele vestibulospinale)si spre nucleii motori III, IV, VI.( fasciculul vestibulomezencefalic) E. Alte fibre catre cerebel de la nucleul cuneat accesor, oliva bulbara, nc. solitar 3. FASCICULELE DE ASOCIATIE ALE TRUNCHIULUI CEREBRAL A. Fasciculul longitudinal medial FLM Fibre ascendente - fasciculul vestibulomezencefalic – intre nucleii vestibulari si nucleii motori ai nervilor II, IV, VI (pentru reflexele oculocefalogire la stimuli labirintici) -fibre provenite din corpul trapezoid – situatia: intre nucleii cohleari si nucleii motori ai nervilor V (contractia reflexa a muschiului tensor al timpanului, inervat de mandibular) si nervul VII (contractia reflexa a muschiului scaritei, ) -fibre ce conecteaza nucleii motori intre ei -ex. miscarea buzelor in timpul vorbirii Fibre descendente: -conecteaza subnucleii oculomotori intre ei –>pentru conjugarea miscarilor ochilor) -conecteaza coliculii cadrigemeni cu nucleii III, IV, VI, XI -asigura reflexele vizuo- si acustico-oculocefalogire -conecteaza nuclelii vestibulari cu nucleul vegetativ al X -reflexele de voma, transpiratii, cu pornire vestibulara B. Fasciculul central al calotei FCC - CARACTERISTICI -este situat in centrul calotei -imparte in doua portiuni nucleii reticulari centrali ( portiuni mediala si laterala). -formeaza capsula ( amiculum) olivei bulbare. -se intinde intre talamus si oliva bulbara Fibre ascendente : -pornesc din nucleii reticulari mediali si urca spre talamus ( sistemul reticulat activator ascendent) Fibre descendente -ajung la oliva bulbara -au origine in -talamus -corpii striati -nucleul rosu C. Fasciculul longitudinal dorsal -de la hipotalamus la maduva -cu functie vegetativa 52

Fibre ascendente -din neuronii viscerosenzitivi medulari ( urca prin substanta cenusie periependimara) si ai trunchiului cerebral si ajung la hipotalamus Fibre descendente –de la hipotalamus la nucleii visceromotori din trunchiul cerebral f.Substanta neagra Constitutie: • Pars compacta - mediator dopamina, rol efector • Pars reticularis – mediatori sunstanta P si serotonina, rol receptor Aferente: • Spre pars compacta -scoarta cerebrala ariile 4 si 6 • Spre pars reticularis -putamen si nucleul caudat -globus pallidus -nucleul subtalamic Eferente: • Din pars compacta -corpii striati (rol de a depune in striat dopamina – leziune=boalaParkinson) • Din pars reticularis -fasciculul nigrospinal ( ce ajunge in cordonul lateral al MS) g. Oliva bulbara Aferente: -scoarta cerebrala , ariile motorii 4 si 6 -globus pallidus -putamen -nucleu rosu -nucleu dintat al cerebelului -nuclei vestibulari Eferente: -fasciculul olivospinal g. Formatia reticulata bulbo-pontina Caracteristici: • Conectata virtual cu toti centrii nervosi (cortexul cerebral, nucleii bazali, talamusul, hipotalamusul, cerebelul, nucleii de orice tip ai trunchiului cerebral) • Caile specifice ascendente si descendente trimit colaterale catre formtia reticulata • Formatia reticulata trimite: -un curent ascendent – spre scoarta ( impulsuri cu caracter neinformational ce mentin starea de tonus a scoartei cerebrale ) Aferente: -scoarta cerebrala, ariile motorii 4 si 6 -globus pallidus -nucleul rosu -nculeul dintat al neocerebelului -nucleul fastigial al arhicerebelului -nucleul subtalamic Eferente: -fasciculul reticulospinal medial (din punte) -fasciculul reticulospinal lateral (din bulb) 53

i. Nucleii vestibulari Aferente: -nucleul cerebelos fastigial ( fibre fastigiovestibulare incrucisate si directe) -scoarta lobului floculonodular al cerebelului ( arhicerebel) Eferente: -fasciculele vestibulospinale medial si lateral h. Cerebelul Eferente: • Fasciculul dentorubric -se continua cu -fasc rubroolivar-olivospinal -fasc rubroreticulat – fasciculele reticulospinale • Fasciculele emboliformo- si globulosorubrice -se continua cu fasc rubrospinal • Fasciculul dentoolivar -se continua cu fasciculul olivospinal • Fasciculul dentoreticulat -se continua cu fasciculele reticulospinale • Fasciculul fastigioreticulat -se continua cu fasciculele reticulospinale • Fasciculele fastigiovestibulare -unul cu fibre incrucisate, unul cu fibre directe • Fasciculul cerebelovestibular direct -de la lobul flocculonodular B. TRACTURILE EXTRAPIRAMIDALE a. Tractul rubrospinal • Are originea in paleorubrum • Conduce impulsuri sosite de la nucleul rosu, cortex, striat si cerebel • Prezinta in mezencefal decusatia tegmentala ventrala Forell • Coboara in MS prin cordonul lateral • Se termina pe interneuronii din lamele VI, VII, VIII Rexed,si prin intermediul acestora , pe neuronii motori alfa si gamma din cornul anterior • Stimuleaza flexorii si inhiba extensorii b. Tractul tectospinal • Originea in coliculul superior • Este insotit de fibre tectonucleare catre nucleii motori III, Iv si VI, pentru reflexele oculogire • Prezinta decusatia tegmentala dorsala Meynert • Coboara in MS prin cordonul anterior • Se termina pe interneuronii din lamele VI, VII, VIII Rexed si, prin intermediul acestora, pe motoneuronii alfa si gamma din cornul anterior • Mediaza reflexele cefalogire c. Tracturile reticulospinale Tractul reticulospinal medial • Originea in formatia reticulata pontina • Coboara in MS prin cordonul anterior • Majoritatea fibrelor sunt directe 54

• •

Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii alfa din cornul anterior Este facilitator pe muschii extensori si inhibitor pe muschii flexori

Tractul reticulospinal lateral • Originea in formatia reticulata bulbara • Coboara in MS prin cordonul lateral • Majoritatea fibrelor sunt incrucisate • Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii alfa din cornul anterior • Are actiune facilitatorie pe muschii flexori si inhibitorie pe muschii extensori d. Tracturile vestibulospinale Tractul vestibulospinal lateral • Originea in nucleul vestibular lateral • Are fibre directe • Coboara prin MS in cordonul lateral • Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii alfa din cornul anterior • Are actiune facilitatorie pe muschii extensori antigravitationali Tractul vestibulospinal medial • Originea in nucleul vestibular medial • Are fibre directe si incrucisate • Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii alfa din cornul anterior • Are actiune inhibitorie pe muschii extensori e.Tractul olivospinal • Originea in oliva bulbara • Are fibre directe • Coboara prin MS in cordonul lateral • Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii alfa din cornul anterior f. Tractul nigrospinal • Originea in pars reticularis • Are fibre directe • Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii alfa din cornul anterior

55

CURS VI CEREBELUL – STRUCTURA ( SCOARTA CEREBELOASA – STRUCTURA MICROSCOPICA, TIPURI DE CORTEX CEREBELOS; NUCLEII CEREBELULUI) SI CONEXIUNI SCOARTA CEREBELOASA - STRUCTURA MICROSCOPICA Microcitoarhitectonica scoartei cerebrale implica: • Stratul molecular -al neuronilor cu functie de asociatie(superficial) • Stratul intermediar –al neuronilor Purkinje, cu rol efector • Stratul granular – al neuronilor cu rol receptor 1.Stratul molecular a.Celulele stelate

-mici, superifciale -cu prelungiri orizontale -dendritele (scurte) fac sinapsa cu -axonii in T ai celulelor granulare -fibrele agatatoare -axonul ( scurt si amielinic)face sinapsa cu o celula Purkinje b.Celulele “in cosulet” – mai profunde -cu prelungiri orizontale - poarta acest nume deoarece colateralele axonilor lor realizeaza o retea in jurul corpului fiecarei celule Purkinje - ( o celula in cosulet face sinapsa cu foarte multi neuroni Purkinje) -dendritele (scurte) fac sinapsa cu axonii fibrelor paralele ale celulelor granulare -axonul (lung si amielinic) face sinapsa cu dendritele multor celule Purkinje 2. Stratul intermediar Celulele Purkinje -in numar foarte mare -intr-un singur strat -au dimensiuni mari -forma piriforma, cu varful spre stratul molecular si baza spre stratul granular -dendrite bogat ramificate in stratul molecular, perpendicular pe axul foliolei -dendritele fac sinapsa cu-cu axonii in T ( fibrele paralele) ale celulelor din stratul granular -cu fibrele agatatoare - cu corpul celulelor stelate si in cosulet -axonul (mielinizat) face sinapsa in nucleii cerebelosi 3. Stratul granular a. Celule Golgi II -neuroni mari -mai putine decat celulele Purkinje -mai superficiale -dendritele -scurte -raman in stratul granular, formand neuropilul(reprezinta o structura polisinaptica cu ramificatiile axonale in rozeta ale fibrei muschioase, la care se adauga si dendrite ale neuronilor granulari) 56

-lungi -ajung in stratul molecular -axonul ( scurt) -face sinapsa cu celulele granulare, cu fibrele paralele • Celulele granulare: -neuroni mici -foarte numerosi -situati mai profund -primesc aferente extracerebeloase si de la nucleii cerebelosi -dendritele (scurte) -intra in structura neuropilului -axonul> ajunge in stratul molecular, unde se ramifica in T, formand fibrele paralele -face sinapsa cu -celulele stelate -celulele in cosulet -celulele Golgi II -celulele Purkinje FIBRELE CARACTERISTICE CEREBELULUI a. Fibrele agatatoare - Fibre aferente de la -nucleii olivari -nucleii pontini -nuclei reticulati -Se conecteaza cu -celulele granulare -dendritele celulelor Golgi II -celulele stelate -dendritele celulelor Purkinje b. Fibrele muschioase -Restul fibrelor aferente -Formeaza neuropilul

57

TIPURI DE CORTEX CEREBELOS : a.Arhicerebelul -are conexiuni cu aparatul vestibular -leziunile duc la tulburari de echilibru b.Paleocerebelul -are aferente spinocerebeloase -se conecteaza cu -maduva spinarii -complexul olivar bulbar -formatia reticulata -nucleul rosu -controleaza tonusul postural al muschilor ( in dublu S): -mm.spatelui -mm. abdominali -mm. fesieri -mm. anteriori ai coapsei -mm. posteriori ai gambei -leziuni -hipotonie musculara pana la atonie c.Neocerebelul -are aferente cortico-ponto-cerebeloase -controleaza activitatea motorie comandata cortical-miscari voluntare si semiautomate -miscari fine -leziuni -perturbari ale activitatii motorii voluntare si automate, precum si reglarea miscarilor fine ( mers ebrios, tremur intentional) NUCLEII CEREBELOSI a.Nucleul dintat -cel mai voluminos nucleu cerebelos -apartine neocerebelului -este situat in emisferul cerebelos -este o lama plicaturata, cu un hil indreptat catre postero-medial (acoperit partial de nucleul emboliform) -prezinta o capsula formata din axonii neuronilor Purkinje( ce sinapteaza in acest nucleu) -este alcatuit din neuroni mari, multipolari b.Nucleul emboliform -situat medial de hilul nucleului dintat -alcatuit din neuroni mari, multiformi -apartine paleocerebelului c.Nucleul globos -situat medial de precedentul -mai mari decat cel emboliform -alcatuit din neuroni multipolari mari si mijlocii d.Nucleul fastigial -se situeaza in partea anterioara a vermisului -apartine arhicerebelului -se mai numeste al acoperisului -cei doi nuclei sunt separati de substanta alba – comisura interfastigiala CONEXIUNILE CEREBELULUI A. CONEXIUNILE ARHICEREBELULUI -conexiuni cu aparatul vestibular Calea aferenta -protoneuronul -se afla in ganglionul vestibular Scarpa -dendritele preiau informatia de la receptorii vestibulari ai urechii interne -axonii formeaza componenta vestibulara a nervului VIII care fac sinapsa cu deutoneuronul 58

-deutoneuronul -se afla in nucleii vestibulari din bulb -axonii formeaza fasciculul vestibulocerebelos central la care se adauga fasciculul vestibulocerebelos periferic (protoneuroni veniti direct din ganglionul Scarpa) -aceste fascicule ajung prin PCI la scoarta nodulofloculara (arhicerebel) Calea eferenta -protoneuronul -in scoarta arhicerebelului, in neuronii Purkinje -axonii fac sinapsa cu deutoneuronul in nucleu - Deutoneuronul -se afla in nucleul fastigial -axonii pleaca prin PCI sub forma fasciculelor fastigiovestibulare direct si incrucisat si fac sinapsa cu tritoneuronul -tritoneuronul -se afla in nucleii vestibulari din bulb Din nucleii vestibulari, de la al treilea neuron pot adopta mai multe cai: • Fasciculele vestibulospinale -descendente spre maduva -fac sinapsa cu motoneuronii alfa si gamma din coarnele anterioare ale maduvei spinarii • Fasciculul vestibulomezencefalic van Gehuchten -la nucleii motori ai nervilor cranieni III, IV, VI, XI B. CONEXIUNILE PALEOCEREBELULUI -conectat cu maduva si trunchiul cerebral in etajul bulbar 1. CU MADUVA SPINARII Calea aferenta -protoneuronul -se afla in ganglionul spinal -dendritele se duc la proprioceptori -axonii fac sinapsa cu deutoneuronul -deutoneuronul -se afla in nucleii bazilari ai cornului posterior al maduvei spinarii -axonii formeaza fasciculul direct ( care prin PCI ajunge in scoarta paleocerebelului) si fasciculul spinocerebelos incrucisat > care urca prin tot trunchiului cerebral, si prin PCS ajunge la scoarta paleocerebelului) Cale eferenta: -protoneuronul -in scoarta paleocerebelului -se indreapta spre deutoneuronul din nuclei cerebelosi -deutoneuronul -in nuclelii emboliform si globos -axonii din nuclei trec prin PCS , ajung in mezencefal si se incruciseaza, dupa care fac sinapsa cu tritoneuronul -tritoneuronul -se afla in nucleul rosu ( paleorubrum)

59

Fibrele ajunse la tritoneuron pot lua doua directii: a.Dupa incrucisare in mezencefal ( decusatia Forell) se formeaza fasciculul rubrospinal, cu terminatie in neuronii alfa si beta din cornul medular anterior (rol inhibitor) b.Prin fibre rubro-reticulare se ajunge la nucleii centrali ai formatiei reticulate, de unde ia nastere fasciculul reticulospinal anterior, cu terminatie in neuronii motori gamma din coarnele anterioare medulare (rol inhibitor) 2. CU TRUNCHIUL CEREBRAL Calea aferenta • Fasciculul cuneo-cerebelos ( din nucleul cuneat accesor) • Fibrele olivocerebeloase(din complexul olivarbulbar) • Fibrele solitarocerebeloase(din nucleul solitar bulbar) • Fibrele trigeminocerebeloase( de la nucleul senzitiv al trigemenului) Cale eferenta • Comuna conexiunilor cu maduva spinarii C. CONEXIUNILE NEOCEREBELULUI – cu cortexul cerebral Calea aferenta( dinspre cortexul cerebral): -protoneuronul -in scoarta cerebrala fronto-temporo-parietala -de acolo pornesc descendent fasciculele corticopontine -deutoneuronul -in nucleii pontini -isi trimit axonii prin PCM la scoarta neocerebelului Calea eferenta -protoneuronul -celula Purkinje din scoarta neocerebelului -axonii fac sinapsa cu deutoneuronul nuclear dentat -deutoneuronul -nucleul dintat ( neocerebel) -axonii formeaza fasciculele dentotalamic si dento-rubrotalamic ce ajung in trunchiul cerebral prin PCS -tritoneuronul -in talamus Din talamus, axonii neuronilor pot adopta trei directii: • Fibre talamo-corticale -spre scoarta de unde au plecat aferentele ( coordonarea miscarii invatate) • Fibre talamo-piramidale -spre scoarta piramidala ( aria 6) de unde pleaca fibre para-piramidale( control asupra motricitatii voluntare) • Fibre talamostriate -spre corpii striati (urmand fibre striorubrice, rubroreticulare, reticulospinale)

60

CURS VII DIENCEFALUL A. TALAMUSUL - STRUCTURA ( SUBSTANTA ALBA SI SUBSTANTA CENUSIE- CLASIFICAREA TOPOGRAFICA SI FUNCTIONALA A NUCLEILOR) SI CONEXIUNI B. HIPOTALAMUSUL - STRUCTURA ( CLASIFICAREA NUCLEILOR ) SI CONEXIUNILE NUCLEILOR C. EPITALAMUSUL - ALCATUIRE;CONEXIUNILE NUCLEILOR HABENULEI;EPIFIZA – STRUCTURA, ROL

TALAMUSUL SI METATALAMUSUL Generalitati • Talamusul este cea mai voluminoasa regiune a diencefalului • Este statie pentru majoritatea cailor ascendete senzitive si senzoriale • Este reprezentat de doua mase de substanta cenusie, de o parte si de cealalta a ventriculului III (superior de santul hipotalamic) • Substanta cenusie a talamusului este organizata in grupe de nuclei • Metatalamusul este considerat o portiunea specializata a talamusului, destinata cailor auditiva si vizuala SUBSTANTA ALBA A TALAMUSULUI a. Stratul zonal -lama subtire de substanta alba -acopera fetele ventriculare ale talamusului (mediala-ventriculul III;superioara –ventriculul lateral) -spre ventriculul III este dublat de substanta cenusie periependimara, care contine nucleii paraventriculari ai talamusului 61

b. Lama medulara interna -are pe sectiuni forma literei”Y”, cu deschiderea spre anterior -imparte substanta cenusie in grupuri nucleare: anterior, medial, lateral -contine nucleii intralaminari c. Lama medulara externa -imbraca fata laterala a masei talamice ( se prelungeste si inferior) -ea este dublata de substanta cenusie, sub forma nucleilor reticulari externi Nucleii talamici – clasificare A) SPECIFICI 1. Grupul nuclear anterior 2. Grupul nuclear medial 3. Grupul nuclear lateral B) NESPECIFICI 1. Nucleii intralaminari situati in grosimea lamei medulare interne 2. Nucleii liniei mediane care sunt localizati intre ependimul ventricular III si fata mediala a talamusului 3. Nucleul reticular talamic situat intre lama medulara externa si bratul posterior al capsulei interne. Primele trei grupuri reprezinta nucleii talamici specifici, iar ultimele grupuri sunt nucleii talamici nespecifici. Nucleii talamici specifici Grupul nuclear anterior :se gaseste la nivelul bifurcatiei lamei medulare interne si contine urmatorii nuclei : - Antero-ventral - Antero-medial - Antero-dorsal Grupul nuclear medial: este localizat intre lama medulara interna si substanta cenusie periventriculara si este reprezentat de nucleul medial dorsal (MD). Acest nucleu are o parte magnocelulara (rostrala/superioara) si o parte parvocelulara (inferioara). Grupul nuclear lateral :are structura cea mai complexa si este impartit in subgrupurile nucleare lateral ventral si lateral dorsal. A. Subgrupul nuclear lateral : ventral are la randul sau trei nuclei : o Nucleul ventral antero-lateral (VAL) este situat lateral de grupul nuclear anterior si are caracter de nucleu specific si nespecific o Nucleul ventraal intermediar VIL (ventral lateral) este situat inferior de nucleul VAL o Nucleul ventral posterior (VP) prezinta mai multi subnuclei : a. Nucleul ventral postero-medial (VPM) b. Nucleul ventral postero-lateral (VPL) c. Nucleul ventral postero-inferior (VPI) A. Subgrupul nuclear lateral dorsal: se continua superior cu pulvinarul si este format din tri nuclei: - Nucleul lateral dorsal (LD) - Nucleul lateral posterior (LP) - Nucleul posterior (pulvinar) (PO). El reprezinta alaturi de CGL si CGM extensia posterioara a talamusului. Nucleii talamici nespecifici

62

Grupul nuclear intralaminar este format din celule fuziforme. Acestea contin urmatorii nuclei: - Centro-median (CM) - Para-fascicular(PF) - Para-central (PC) - Centro-lateral (CL) - Centro-medial (CM) Grupul nuclear al liniei mediane –nucleii sunt slab dezvoltati la om si sunt localizati langa tenia talamica, in adeziunea intertalamica si partea inferioara a ventriculului III. Acest gup prezinta cinci nuclei: - Central median (paramedian) - Romboidal - Reunions - Paraventricular - Paratenial Nucleul reticular talamic – apartine sistemului extrapiramidal si are rol de integrare a activitatii talamice.

CONEXIUNILE GENERALE ALE TALAMUSULUI SI METATALAMUSULUI 63

GENERALITATI- nucleii talamici, prin conexiunile pe care le realizeaza, sunt de doua categorii: • Nuclei de releu -ce contin al III-lea neuron al principalelor cai ascendente specifice -de aici fibrele se proiecteaza pe cortex. • Nuclei cu rol asociativ -primesc colaterale din caile ascendente si descendente -leaga diferitele grupuri nucleare intre ele -realizeaza conexiuni cu formatiunile cenusii invecinate AFERENTE 1.Senzitivo-senzoriale( toate caile ascendente exceptand calea olfactiva) a.Lemniscul medial care aduce urmatoarele fascicule: • Fasciculul bulbotalamic –cu origine in nucleii gracil si cuneat din bulb -pentru sensibilitata tactila epicritica si kinestezica de la trunchi si member. • Fasciculul spinotalamic anterior -origine in cornul posterior al maduvei spinarii. -pentru sensibilitatea tactila protopatica de la trunchi si member. • Fasciculul spinotalamic lateral -origine in cornul posterior al maduvei spinarii -pentru sensibilitatea termo-algezica de la trunchi si membre • Lemniscul trigeminal -cu origine in nucleii senzitivi ai trigemenului -pentru sensibilitatea generala de la nivelul capului, adusa de nervul V • Fasciculul solitarotalamic -cu origine in nucleul solitar din bulb ( VII, IX, X) -pentru sensibilitatea generala adusa de nervii VII, IX si X • Lemniscul gustativ-cu origine in nucleul gustativ Nageotte din bulb (VII, IX, X) -pentru sensibilitatea gustativa adusa de nervii VII bis, IX, X b.Lemniscul lateral -origine in nucleii cohleari din punte ( nucleii corpului trapezoid) apartine caii auditive c.Tractul optic -origine in neuronii multipolari din retina vizuala(deutoneuronul) -apartine caii vizuale d.Nucleii vestibulari -origine in nucleii vestibulari din bulb (deutoneuronul) -apartine caii a sensibilitatii vestibulare 2.De la neocerebel -origine in nucleul dintat -prin fasciculele dento-talamic si dento-rubro-talamic 3. De la corpii striati -aferente strio-talamice -prin ansa si fasciculul lenticular 4.De la formatia reticulata -fibre reticulo-talamice 5.De la hipotalamus -fibre hipotalamo-talamice 6.De la cortex -fibre cortico-talamice

EFERENTE 64

• LUNGI -pornesc din nucleii de releu -sunt destinati scoartei cerebrale -fibrele strabat substanta alba a emisferelor in toate sensurile, realizand coroana radiata talamica -fibrele sunt sitematizate in patru pedunculi talamici a.Pedunculul anterior -fibrele trec prin bratul anterior al capsulei albe interne -contine fibre inspre si dinspre lobul frontal b. Pedunculul superior -fibrele trec prin bratul posterior al capsulei albe interne -fibrele au traiect spre girusurile precentra ( lob frontal) si postcentral ( lob parietal) c.Pedunculul posterior -fibrele trec retrolenticular -fibrele au traiect spre lobul occipital, si spre zonele invecinate ale lobilor temporal si parietal -contine radiatiile optice si radiatiile acustice d.Pedunculul inferior -are traiect sublenticular -fibrele sunt destinate lobilor temporal si lobului insulei -contine si fibre temporotalamice 2. SCURTE -origine in nucleii talamici asociativi -realizeaza legaturi cu alte formatiuni nervoase subcorticale - Fibre intratalamice -conecteaza grupurile de nuclei intre ei -Fibre talamohipotalamice -ce transporta informatii vegetative -Fibre talamostriatale -prin care talamusul intervine asupra cailor descendente Extrapiramidale -Fibre talamorubrice, talamoolivare, talamoreticulare CONEXIUNILE NUCLEILOR TALAMICI 1.NUCLEII LATERALI VENTRALI POSTERIORI - Aferente -lemniscul medial -fasciculele spinotalamice -fasciculul bulbotalamic -fasciculul solitarotalamic -lemniscul gustativ -fasciculul trigeminotalamic - primesc caile sensibilitatilor extero- si proprioceptive -Eferente -prin pedunculul talamic superior -se proiecteaza in aria senzitiva principala parietala ( 3.1.2) si in cea gustativa ( 43) 2.NUCLEII LATERALI VENTRALI ANTERIORI - Aferente - -de la corpii striati -prin ansa si fasciculul lenticular -Eferente -fibre talamostriate si talamocorticale( aria 6 lob frontal – centru extrapiramidal) 3.NUCLEII LATERALI VENTRALI INTERMEDIARI 65

-Aferente -de la cerebel -fibre dentotalamice si fibre dentorubrotalamice -Eferente -ajung la lobul frontal -sunt fibre talamo corticale si talamopiramidale 4.NUCLEII LATERALI DORSALI ANTERIORI -Aferente - de la nucleii laterali ventrali ( precedentii analizati) -Eferente -fibrele ajung in lobul parietal, pentru controlul activitatii extrapiramidale 5.NUCLEII LATERALI DORSALI POSTERIORI (pulvinar) -Aferente -de la alti nuclei talamici, unde se afla al III-lea neuron al tuturor cailor senzitivo- senzoriale -Eferente -spre zonele asociative ale tuturor lobilor 6.NUCLEII MEDIALI VENTRALI -Realizeaza conexiuni intratalamice 7.NUCLEII MEDIALI DORSALI -Conexiuni cu -alti nuclei talamici -hipotalamusul -scoarta cerebrala ( in contextul SRAA) 8.NUCLEII ANTERIORI -Aferente -fasciculul mamilotalamic ( de la corpii mamilari) -Eferente -destinate sistmului limbic ( girusului cingular) -interpuse in circuitul reflex al analizatorului olfactiv 9.NUCLEII METATALAMUSULUI a. NUCLEUL CORPULUI GENICULAT LATERAL (al III-lea neuron al caii optice) • Aferente-din calea optica -axonul deutoneuronului ( neuronul multipolar din retina) ajuns in tractul optic • Eferente -spre scoarta occipitala ( aria17) ajung axonii celui de-al treilea neuron sub forma radiatiilor optice -spre coliculii cvadrigemeni superiori ( de fapt fibre directe din tractul optic) b.NUCLEUL CORPULUI GENICULAT MEDIAL ( al III-lea neuron al caii auditive) • Aferente -fibrele aduse de lemniscul lateral -fibrele au originea in nucleii cohleari din punte • Eferente -spre scoarta cerebrala lob temporal prin radiatiile acustice -spre coliculii cvadrigemeni inferiori 10.NUCLEII RETICULARI 66

• Aferente -formatia reticulata a trunhiului cerebral -nucleii de releu pentru caile senzitivo-senzoriale -hipotalamus -cortex cerebral • Eferente -difuz spre cortex, in SRAA, provocand reactia de trezire a scoartei 11.NUCLEII PARAVENTRICULARI -Au legaturi in ambele sensuri cu hipotalamusul HIPOTALAMUSUL NUCLEII HIPOTALAMICI GENERALITATI -hipotalamusul este o masa de substanta cenusie situata inferior si medial de masele talamice, de care este despatit prin santul hipotalamic -structural este alcatuit din fibre nervoase si corpi neuronali, al caror ansamblu realizeaza o masa de substanta nervoasa cu aspect gelatinos,aspect specific pentru structurile vegetative -fibrele columnei fornicale impart hipotalamusul intr-o arie mediala si intr-o arie laterala -se mai descrie si o zona periventriculara -se descrie impreuna cu hipotalamusul si aria preoptica, situata anterior de chiasma optica, ce nu face parte din hipotalamus, dar are importante conexiuni cu acesta. CLASIFICARE NUCLEI a.Aria preoptica b.Aria periventriculara -subsatanta cenusie subependimara ( in contact cu cavitatea ventriculului III -celule mici c.Aria mediala • Parte supraoptica -nucleul supraoptic -este situat pe tarctul optic -alcatuit din neuroni bipolari si multipolari -secreta ADH -nucleul paraventricular-in vecinatatea ventriculului III -bine vascularizat -secreta ocitocina -nucleul anterior-se continua cu aria preoptica -nucleul suprachiasmatic-inapoia chiasmei optice -legaturi cu retina • Parte tuberala -nucleul dorsal -nucleul ventral -nucleul arcuat ( infundibular) -nucleul posterior • Parte mamilara-nucleul mamilar medial -nucleul mamilar lateral -nucleul mamilar intermediar d.Aria laterala -nucleii tuberomamilari -nucleii tuberali CONEXIUNILE GENERALE ALE HIPOTALAMUSULUI 67

AFERENTE: a. Statie pe calea ascendenta viscerosenzitiva -impulsurile vin prin substanta cenusie periependimara -lant polisinaptic, polineuronal b. De la scoarta cerebrala -de la sistemul limbic c. De la hipocamp -fibre ce sosesc pe calea fornixului d . De la nucleul amigdalian -pleaca stria terminala, ce trece intre talamus si nucleul caudat -ajunge la aria preoptica si supraoptica e. De la corpii striati -de la globus pallidus -conecteaza sistemul extrapiramidal cu cel vegetativ f. De la talamus -prin fibrele talamo-hipotalamice primeste informatii venite prin lemniscul medial g. De la formatia reticulata a trunchiului cerebral -prin fasciculul lomgitudinal dorsal Schultze h. De la retina -directe-retina – nerv optic –chiasma optica – nucleu suprachiasmatic -indirecte -din corpul geniculat lateral si coliculul cvadrigemen superior -aria vizuala 17 occipitala – sistem limbic – hipocamp – hipotalamus i. Conexiuni olfactive - de la bulbul olfativ prin nucleul amigdalian EFERENTE A. ASCENDENTE • Hipotalamo-corticale -direct sau prin talamus catre cortexul frontal • Hipotalamo-talamice -prin intermediul talamusului la cortexxul frontal • Fasciculul mamilo-talamic al lui Vicq D Azyr -impulsuri de la nivelul hipocampului – talamus –sistem limbic ( circuitul memoriei al lui Papez) B. DESCENDENTE a.Fasciculul longitudinal al lui Schultze -din hipotalamusul anterior-la nucleii dorsali ai substantei reticulate si lanucleii visceromotori ai trunchiului cerebral -astfel, hipotalamusul controleaza activitatea parasimpaticului cranian b.Fibrele diencefalo-spinale -din hipotalamusul posterior –cale polisinaptica prin substanta cenusie perisilviana ( din jurul apeductului mezencefalic Silvius),substantei subependimare a ventriculului IV si a celei periependimare a maduvei spinarii centrii simpatici si parasimpatici medulari c.Fasciculul hipotalamo-hipofizar -axonii ai neuronilor secretori ai nucleilor supraoptic si paraventricular -axonii ajung la neurohipofiza, unde depoziteaza neurosecretii( ADH si ocitocina) d.Fasciculul hipotalamohabenular -pentru nucleii habenulei -controleaza activitatea hipotalamusului e.Fasciculul tubero-infundibular -axoni ai neuronilor secretori si nucleii tuberali -fibrele se temina in portiunea superioara a tijei hipofizare -neurosecretiile ce se scurg de-a lungul axonilor sunt preluate in circuitul sangvin prin capilarele proximale ale sistemului port hipotalamo-hipofizar -prin capilarele disatle, neurosecretiile ajung in jurul celulelor secretorii ale adenohipofizei -neurosecretiile sunt factori facilitatori sau inhibitori pentru secretia hormonilor tropi ai adenohipofizei

68

EPITALAMUSUL Este o structura intercalata pe caile olfactive Este constituit din: -stria habenulara -trigonul habenulei cu nucleii habenulari -comisura habenulara -glanda pineala ( epifiza) -comisura posterioara A.Stria habenulara -banda de substanta alba -situata pe suprafata talamusului -posterior se lateste, ormand trigonul habenulei -constituita din aferentele habenulare B.Comisura habenulara -uneste cele doua trigoane habenulare -se constituie din fibre comisurale si contralaterale C. Trigonul habenulei -contine nuclei habenulari -este centru de integrare pentru cai aferente somatice, vegetative si olfactive -Aferente -de la coliculul cvadrigemen superior -de la hipotalamus -de la corpii striati ( globus pallidus) -de la talamus -de la aria septala ( care primeste aferente de la structurile olfactive) – pentru inchiderea de reflexe olfactivo-somatice/vegetative -Eferente -iau calea fasciculului reflex Meynert ( habenulo-interpeduncular) – de la nucleul interpeduncular, impulsurile ajung la corpii mamilari D. Epifiza • Structura -celulele

-gliale (asemanatoare astrocitelor) -pinealocite -contin si secreta melatonina si serotonina -fibrele-sunt simpatice post ganglionare din ganglionul simpatic cervical superior

Epifiza – denumita si glanda pineala, datorita asemanarii cu un con de brad turtit, este asezata inferior de splenisul corpului calos si deasupra coliculilor cvadrigemeni superiori. Ventriculul III, aflat inferior de glanda, trimite o prelungire in baza sa – recesul pineal-limitat de o lama superioara si una inferioara si una superioara. In lama inferioara se afla comisura posterioara, inferioara, inferior de care se deschide apeductul cerebral (Sylvius). Epifiza are o structura complexa, formata din pinealocite, celule nevroglice, fibre vegetative simpatice din plexul carotic, ajunse aici prin « nervul conarii ». Epifiza are rol in secretia melanonina, sub influenta legaturilor cu hipotalamusul si retina, deci in ritmul somn-veghe. Epifizei I se recunoaste , de asemenea, un rol inhibitor in elaborarea FSH si LH. 69

CURS VIII 1.EMISFERELE CEREBRALE - SUBSTANTA CENUSIE : A.SCOARTA CEREBRALA ( CITOARHITECTONICA, MIELORHITECTONICA, TIPURI DE CORTEX CEREBRAL, PRINCIPALELE ARII CORTICALE) B.NUCLEII TELENCEFALICI ( CORPII STRIATI ) SI CONEXIUNILE LOR SCOARTA CEREBRALA – GENERALITATI • Are o suprafata de 2500 cmp • Santurile si giratiile ii maresc astfel suprafata. • Are o grosime de 1,5-4,5mm • Este alcatuita din neuroni, celule gliale ( astrocite, microglii si oligodendroglii), si fibre nervoase ( verticale si orizontale) • Vascularizatia cerebrala este de tip terminal si este caracterizata prin prezenta barierei hemato-encefalice SCOARTA CEREBRALA – CITOARHITECTONICA Pezinta dinspre superficial spre profund 6 straturi celulare: • I. lama marginala sau strat zonal • II. lama corpusculara • III.lama piramidala • IV. lama granulara • V. lama ganglionara • VI.lama multiforma CELULELE SCOARTEI CEREBRALE 1. NEURONI PIRAMIDALI - rol efector - forma piramidala, cu varful spre suprafata -pot fi mici, mari, sau giganti ( Betz) -sunt mai multi in ariile motorii

-Dendrita(de la varf) -se ramifica in stratul molecular, unde face sinapsa cu celelalte tipuri de neuroni -Axonul ( de la baza) -fibre descendente – in evantai, converg catre trunchiul cerebrala -scurte – se opresc in talamus si in nucleii bazali 70

-lungi – formeaza cai piramidale si extrapiramidale -intra in constitutia capsulelor albe -se termina in nucleii motori ai nervilor cranieni si in coarnele anterioare ale maduvei spinarii -fibre de asociatie -intraemisferice -fibre comisurale -interemisferice 2. NEURONI GRANULARI ( STELATI) • Rol receptor • Mai mare densitate in ariile senzitive si senzoriale • Dendrite numeroase si axon scurt si ramificat • Primesc aferente specifice si nespecifice • Se afla in lamele II si IV 3. NEURONI FUZIFORMI • Sunt neuroni de asociatie • Se gasesc in straturile III, V, VI • Formeaza fibre de asociatie ( intraemisferice) si comisurale ( interemisferice) 4. NEURONII CAJAL, CU AXON ORIZONTAL • Se gasesc doar in stratul I • Stabilesc sinapse cu neuronii fuziformi si cu cei piramidali • 5. NEURONI MARTINOTTI CU AXON ASCENDENT • Sunt neuroni de asociatie • Se gasesc in lamele III, V, VI • Sunt singurii neuroni corticali cu traiect ascendent

71

SCOARTA CEREBRALA – MIELOARHITECTONICA 1.lama tangentiala – dispusa in lama marginala ( strat I) 2.lama disfibroasa – dispusa in lama corpusculara ( strat II) 3.stria Kaes – in lama piramidala ( strat III) 4. stria Baillarger- in lama granulara ( strat IV) 5.stria Gennari – in lama ganglionara ( strat V) 6. lama infrastriata – in lama multiforma ( strat VI) TIPURILE DE CORTEX CEREBRAL 1.ALLOCORTEX -apartine sistemului limbic -are doar trei straturi -bine individualizate – arhicortexul- la nivelul -slab individualizate- paleocortexul –la nivelul

hipocampului lobului piriform

72

2.MEZOCORTEX -este un cortex de tranzitie , format din insule de allocortex inconjurate de izocortex -se afla la nivelul girului parahipocampic si celui cingulat 3.IZOCORTEX -prezinta toate cele VI straturi descrise la citoarhitectonica scoartei cerebrale -este cel mai nou din punct de vedere filogenetic -izocortexul poate fi : -homotipic - cu straturi uniform dezvoltate -heterotipic -in care predomina unele straturi -piramidal – predomina neuronii piramidali ( ariile 4,6,8,44,45 Brodmann) -granular- predomina neuronii granulari ( stelati), la nivelul campurilor Brodmann -3,1,2, aria somestezica primara -17, aria vizuala -41, 42, aria acustica -43, aria gustativa PRINCIPALELE ARII CORTICALE 1.ARII EFERENTE a. ARIA MOTORIE PRIMARA -campul IV Brodmann -girus precentral, lob frontal -izocortex heterotipic piramidal agranular -prezinta schema motorie a corpului – homunculusul motor – deformata, rasturanta -suprafete mai mari pentru mm. mainii, limbii, laringelui, globului ocular – in functie de importanta functionala) -pelvisul si membrul inferior se proiecteaza pe fata mediala a emisferului • Contine centrii motori ce controleaza miscarile fine efectuate de musculatura contralaterala ( axonii se incruciseza) b. ARIILE SUPRESOARE - inhiba activitatea neuronilor din aria motorie principala – abolirea tonusului muscular si al activitatii motori -arii din lobii frontal, parietal si occipital trimit eferente unei arii din girul cingulat, care trimite eferente corpilor striati si substantei reticulate, prin intermediul carora inhiba activitatea motorie c. ARIA PREMOTORIE - campul 6 Brodmann -in lobul frontal, anterior de aria motorie primara -izocortex heterotipic piramidal agranular ( lipsesc neuronii piramidali giganti Betz) -rol in controlul miscarilor automate, insusite anterior -de aici pleaca fibre din circuitul cortico-ponto-cerebelo –talamo-cortical 73

d. ARIA MOTORIE SECUNDARA -campurile 40 si 43 Brodmann -in lobul parietal , la baza ariei somestezice primare -rol in controlul mimicii ipsilaterale e. ARIA MOTORIE SUPLIMENTARA -in girul frontal medial

f. ARIILE EXTRAPIRAMIDALE - se afla mai ales in ariile motorii primara, secundara si suplimentara g.ARIA OCULOGIRA - campul 8 Brodmann -in lobul frontal -conectat cu ariile vizuale occipitale -controleaza miscarile conjugate ale globilor oculari h. CENTRUL LIMBAJULUI ARTICULAT ( CENTRUL BROCA) - campul 44 Brodmann -in girusul frontal inferior -in emisferul stang la dreptaci -este responsabil cu activitatea muschilor responsabili cu vorbirea articulata(faringe laringe, val palatin, limba, buze) -lezarea – afazie motorie centrala ( imposibilitatea de exprimare a ideilor, dizartrie) i.CENTRUL SCRISULUI -arii de asociatie vizuale -girusul frontal mijlociu -campurile 45 si 46 Brodmann -in emisferul stang la dreptaci -este responsabil cu activitatea musculaturii ce contribuie la realizarea scrisului -lezare – agrafie motorie ( nu se poate realiza scrisul, chiar daca mainile pot realiza alte tipuri de miscari fine) j. ARII MOTORII VEGETATIVE -la nivelul girilor orbitari, cortexului prefrontal, lobului insulei, girului cingular, uncusului hipocampic -au conexiuni in ambele sensuri cu talamusul, hipotalamusul, sistemul limbic 2. ARII RECEPTOARE (SENZITIVO-SENZORIALE) a.ARIA SOMESTEZICA PRIMARA - campurile 3,1,2,Brodmann -girus postcentral, lob parietal -izocortex heterotipic granular -prezinta schema senzitiva a corpului 74

- homunculusul senzitiv -rasturanata si distorsionata -suprafete mai mari- mana, limba, buze –in functie de importanta campului receptor) pelvisul si membrul inferior pe fata mediala -percep doar senzatii brute, elementare ARII ASOCIATIVE SENZITIVE -campurile 5 si 7 Brodmann -in girusul parietal superior si precuneus -aici se proceseaza informatiile senzitive (se fac diferentieri) -campurile 39 si 40 Brodmann -in girusul parietal inferior (angular si supramarginal) -arie senzitivo-gnozica (centrii de evocare – comparare – decizie) b.ARIA SOMESTEZICA SECUNDARA -campurile 40, 43 Brodmann -in portiunea inferioara a girusului postcentral c. ARIILE SENZORIALE SI ARIILE LOR DE ASOCIATIE - CORTEXUL OLFACTIV PRIMAR –girul olfactiv lateral -aria prepiriforma -aria entorinala ( campul 28 Brodmann) din girul parahipocampic -perceptia grosiera, primara, a informatiilor olfactive •

ARIE GUSTATIVA PRIMARA - campul 43 Brodmann -partea inferioara a girusului postcentral

•

Arie gustativa secundara -arie de asociatie -anterior de aria somestezica secundara, langa lobul insulei

•

CORTEX AUDITIV PRIMAR -campurile 41, 42, 52 Brodmann -girii transversi Heschl ( buza inferioara a santului lateral) Ariile auditive de asociatie -campul 22 Brodmann -girul temporal superior -in jurul ariei primare

-

-

• CORTEXUL VIZUAL -ARIA VIZUALA PRINCIPALA – occipitala 75

-aria 17 ( striata)-in peretii scizurii calcarine -in girul cuneus si cel lingual -aria 18 ( parastriata) -ARIILE DE ASOCIATIE -girusurile angular si supramarginal NUCLEII TELENCEFALICI CLASIFICARE • Nucleul amigdalian • Substanta nenumita Reichert • Nucleii septali • Nucleul accumbens septi • Nucleii bazali DESCRIERE 1.NUCLEUL AMIGDALIAN - apartine sistemului limbic -situat-in polul temporal -antero-medial de uncusul hipocampului -anterior de-coada nucleului caudat -cornul temporal al ventriculului lateral 2. SUBSTANTA NENUMITA REICHERT - situata pe fata bazala a nucleului lenticular si anterior de hipotalamus -face parte din SRAA, cu rol in memorie 3. NUCLEII SEPTALI -in regiunea septala -apartin sistemului limbic 4. NUCLEUL ACCUMBENS SEPTI -in profunzimea girului paraterminal, sub nucleii Septali -are rol in motivatie 5. NUCLEII BAZALI Filogenetic se impart in : -Arhistriat – claustrum -Paleostriat – globus pallidus -Neostriat – putamen si nucleu caudat Histologic -portiunea efectorie – globus pallidus -portiunea receptoare - putamen si nucleul caudat 1. CLAUSTRUM -intre: • Nucleul lenticular ( medial) –despartit prin capsula alba externa • Lobul insulei ( lateral) – despartit prin capsula alba extrema 1. NUCLEUL LENTICULAR 76

• •

•

– triunghiular pe sectiune, prezentand 3 fete: Fata laterala - despartita de claustrum prin capsula alba externa Fata mediala - segment anterior – despartit prin bratul anterior al capsulei albe interne de capul nucleului caudat -segment posterior -despartit de talamus prin bratul posterior al capsulei albe interne (segment talamo-lenticular) Fata inferioara -anterior-substanta nenumita Reichart -posterior-bratul posterior al capsulei albe interne ( segment sublenticular)

Nucleul este impartit prin 2 lame de substanta alba in trei portiuni – dinspre medial spre lateral : • Globul pallidus medial • Lama medulara interna • Globus pallidus lateral • Lama medulara externa • Putamen c. NUCLEUL CAUDAT -forma de virgula ce circumscrie talamusul -3 portiuni: • Capul -cel mai voluminos -situat antero-superior -depaseste anterior talamusul -se afla pe peretele lateral al cornului frontal al ventriculului lateral • Corpul -mai subtire, arcuit -dorsolateral de talamus -in partea laterala a planseului raspantiei ventriculului lateral -intre talamus si nc. caudat – santul talamostriat ( contine stria terminala si vena talamo-striata) -limita dintre cap si corp – orificiul interventricular Monroe • Coada -anterior si inferior, lateral de corpii geniculati -in tavanul cornului temporal al ventriculului lateral -la nivelul polului temporal fuzioneaza cu nucleul amigdalian CONEXIUNILE NUCLEILOR BAZALI -reprezinta o veriga importanta pe caile extrapiramidale( trimit eferente catre nucleii trunchiului cerebral de unde pleaca fascicule extrapiramidale) -se subordoneaza scoartei cerebrale -au conexiuni cu talamusul - exista si legaturi intrastriate de obicei circuitul este: aferente – caudat, putamen ( neostriat) –globus pallidus ( paleostriat) – eferente 1.AFERENTE 77

a. Aferentele neostriatului ( putamen si nucleu caudat) 1. Fibre cortico-striate -fac parte din sistemul parapiramidal -pornesc din intregul cortex ipsilateral si din cortexul senzori-motor contralateral -au ca mediator chimuc glutamatul, cu rol stimulator 2. Fibre talamo-striate -din nucleii nespecifici intralaminari -fibrele au ca mediator chimic acetilcolina, cu rol stimulator 3. Fibre nigro-striate –fibre de la pars compacta a substantei negre -au ca mediator chimic dopamina, cu rol inhibitor 4. Fibre reticulo-striate - de la nucleii reticulati tegmentali -au ca mediator chimic serotonina, cu efect stimulator

b. Aferentele paleostriatului ( globus pallidus) 1. Fibre de la neostriat ( nc. caudat si putamen) – au ca mediator chimic GABA, cu rol inhibitor 2.Fibre de la subtalamus 2. EFERENTELE a. Eferentele neostriatului 1, Fibre catre globus pallidus – au ca mediator chimic GABA, cu rol inhibitor 2, Fibre catre substanta neagra - merg la pars reticulata ( unele cu rol inhibitor, altele cu rol facilitator) b.Eferentele paleostriatului -De la GPL – fasciculul subtalamic -De la GPM 78

- ansa lenticulara -fasciculul lenticular -fibre palido-habenulare -fibre palido-nigrice -fibre palido-tegmentale

CURS IX

EMISFERELE CEREBRALE - SUBSTANTA ALBA : A. CAILE DE PROIECTIE ASCENDENTE SENZITIVE ( ALCATUIRE, DESCRIERE) B. CAILE DESCENDENTE MOTORII ( SISTEMELE PIRAMIDAL SI EXTRAPIRAMIDAL) Clasificarea functionala a fibrelor nervoase mielinizate din interiorul emisferelor cerebrale: -Fibre de proiectie ascendente si descendente -Fibre de asociatie , intraemisferice; formeaza fasciculele de asociatie -Fibre comisurale, interemisferice ; formeaza structurile comisurale cerebrale Clasificarea descriptiva a substantei albe pe sectiuni prin emisferele cerebrale: -Centrul semioval Flechsig – pe sectiuni orizontale,superior de nucleii bazali -Centrul oval Flechsig – pe sectiuni frontale , superior de nucleii bazali I. FIBRELE DE PROIECTIE -Fibrele de proiectie sunt ascendente( corticopete) ce trimit catre creier informatii senzitivo-senzoriale dar si descendente ( corticofuge), ce trimit spre periferie comenzi pentru motilitatea voluntara si semiautimata. -Fibrele sunt dispuse in eventai si converg spre trunchiul cerebral -Superior de talamus – coroana radiata a lui Reil ;la nivelul talamusului si nucleilor bazali – capsulele albe interna, externa, extrema • Nu toate fibrele patrund in capsula alba interna, unele sunt mai scurte: -fibrele descendente – o parte se opresc in talamus si nucleii bazali -fibrele ascendente – o parte pleaca da la talamus si se opresc la scoarta, patrunzand in coroana radiata ca radiatii talamocorticale CAPSULA ALBA INTERNA • Lama de substanta alba 79

• • •

Contine preponderent fibre descendente lungi cat si ascendente de la nucleii metatalamici Este situata intre talamus si nucleii bazali Pe sectiuni orizontale si frontale ( ultimele efectuate inapoia comisurii albe anterioare)- capsula alba interna descrie un unghi de 90 cu deshidere laterala, ce cuprinde in concavitatea sa nucleul lentiform.

a. ASPECT DESCRIPTIV • Bratul anterior ( lenticulo-caudat) – intre capul nucleului caudat si nucleul lentiform • Bratul posterior, cu trei segmente -portiunea talamolenticulara – intre talamus si nusleul lentiform -portiunea sublenticulara – dispusa inferior de nucleul lentiform, posterior de comisura alba anterioara -portiunea retrolenticulara – dispusa posterior de nucleul lentiform • Genunchiul - se afla la unirea celor doua brate Pe sectiuni se observa: • Orizontale – toate elementele capsulei albe interne • Sagitale – intersecteaza cele doua brate, sau numai genunchiul • Frontale – doar un element: -brat anterior – anterior de orificiul interventricular -genunchi – la nivelul orificiului iterventricular -brat posterior – posterior de orificiul interventricular b. COMPONENTA FIBRILARA Bratul anterior: • Fibrele frontopontine Arnold (ajunge in partea mediala a pedunculului cerebral) • Fibrele caudolenticulare(striile Dejeurine) • Fibrele pedunculului talamic anterior Genunchi : • Fibrele tractului geniculat ( corticonuclear) Bratul posterior – portiunea talamolenticulara: • Fibrele tractului corticospinal – somatotopie: - anterior sunt reprezentate gatul si membrul superior, iar posterior rectul si vezica urinara( sfincterele striate). - dispozitia antero-posterioara la nivelul bratului posterior devine mediolaterala in pedunculul cerebral. • Fibrele pedunculului talamic superior. • Fibrele talamopallidale. • Fibrele corticorubrice, corticonigrice, • corticosubtalamice 80

Bratul posterior – portiunea sublenticulara: • Fibrele fasciculului corticopontin Turck-Meynert ( ajung in pedunculul cerebral in partea laterala) • Fibrele caudolenticulare • Fibrele pedunculului talamic inferior • Fibrele radiatiei acustice Bratul posterior - portiunea retrolenticulara: • Fibrele fasciculului parieto-occipito-pontin Turck – Meynert ( in partea laterala a pedunculului cerebral, antero-medial de fasciculul temporo-pontin) • Fibrele pedunculului talamic posterior • Fibrele radiatiei optice Gratiolet II. FIBRELE DE ASOCIATIE(intraemisferice) • Fibrele de asociatie intracorticale ( de ex. striile Baillarger) • Fibrele de asociatie extracorticale • Fibre de asociatie scurte , fibre arcuate, care leaga: -doi giri vecini, din acelasi lob ( ex fibrele din girusul angular) -doi giri vecini, din lobi alaturati( ex. fibrele operculul frontoparietal) • Fibre de asociatie lungi -fasciculul cingular -conecteaza arii ce apartin sistemului limbic -fasciculul longitudinal superior – conecteaza lobul occipital de cel frontal ( arii vizuale de centrii motori ) -fasciculul longitudinal inferior – leaga lobul occipital de cel temporal( ariile vizuale primare cu cele de asociatie) -fasciculul perpendicular – la nivelul lobului occipital -fasciculul uncinat – leaga cortexul frontal cu lobul insulei si lobul temporal III. FIBRELE COMISURALE • Conecteaza regiuni echivalente ale celor doua emisfere cerebrale a. Comisura alba anterioara contine fibre ce leaga: -Partea anterioara a celor doi lobi frontali -Partea anterioara a girilor parahipocampici -Regiuni olfactive -Nucleii amigdalieni b. Comisura alba posterioara contine fibre ce leaga: -Aria pretectala cu nucleul interstitial Cajal si nucleul III oculomotor -Aria septala cu nucleii habenulari b.Fornixul contine fibre ce leaga structuri ale sistemului limbic conectand regiunile posterioare cu cele anterioare, atat ipsilateral ( fibre de asociatie) cat si contalateral ( comisura hipocampica) c. Corpul calos contine fibre ce unesc cele doua emisfere: -De la rostrum si genunchi – unesc cei doi lobi frontali – forceps minor (pe sectiune transversala) -De la partea anterioara a corpului – unesc cei doi lobi parietali -De la partea posterioara a corpului – se raspandesc la lobii temporali si formeaza tapetumul ( delimiteaza superolateral cornul temporal al ventriculului lateral) 81

-De la splenius – fibrele se raspandesc in lobii occipitali - forceps major ( pe sectiune transversala) – cu doua brate, medial si lateral ( intre brate se afla cornul occipital al ventriculului lateral) I.

CAILE SENZITIVE ASCENDENTE

SISTEMATIZAREA CAILOR SENZITIVE 1. SISTEMUL LEMNISCAL -Mai nou aparut filogenetic -Cai paucisinaptice, cu viteza mare de conducere -Se proiecteaza in aria senzitiva primara campurile 3,1,2, lob parietal, girus postcentral, si in aria somestezica secundara, din partea superioara a scizurii laterale Sylvius •

Cuprinde

- LEMNISCUL SPINAL -LEMNISCUL MEDIAL -LEMNISCUL TRIGEMINAL -LEMNISCUL LATERAL

2. SISTEMUL EXTRALEMNISCAL • Mai vechi filogenetic • Cai polisinaptice, ce conduc informatiile cu viteza mica • Are fibre nervoase ce ajung la neuronii formatiei reticulate, care retransmit informatia devenita nespecifica in mod difuz spre scoarta cerebrala • Cuprinde -fasciculul spinotalamic anterior - fasciculele spinocerebeloase dorsal si ventral -fibrele spinoolivare -fibrele spinovestibulare -fibrele spinopontine 82

-fibrele spinoreticulate -fibrele spinotectale -fibrele spinocorticale TRAIECTUL CAILOR SENZITIVE 1. CAILE SENSIBILITATII EXTEROCEPTIVE SI PROPRIOCEPTIVE PENTRU TRUNCHI SI MEMBRE A. CALEA SENSIBILITATII TERMOALGEZICE a. Fasciculul spinotalamic lateral Receptori -sensibilitatea dureroasa -terminatii nervoase libere -sensibilitatea termica -corpusculii Ruffini ( cald) -corpusculii Krause (rece) Protoneuronul -in ganglionul spinal -pseudounipolar -dendrita intra in constitutia nervului spinal si ajunge la receptor -axonul patrunde in maduva spinarii prin radacina posterioara Deutoneuronul -in cornul posterior, lamele I, IV, V -axonul se incruciseaza fie in comisura alba, fie in cea cenusie preependimara -ajunge in cordonul lateral opus, formand fasciculul spinotalamic lateral(situat medial de fasc. spinocerebelos ventral si anterior de fasc. piramidal incrucisat) -ajunge in trunchiul cerebral, unde cea mai mare parte a fibrelor formeaza lemniscul spinal -localizare- in bulb – dorsal de oliva bulbara -ventral de nucleul spinal V -punte -medial de lemniscul lateral - lateral de lemniscul medial si trigeminal -mezencefal-anterior de nucleul rosu -posterior de substanta neagra Tritoneuronul -in talamus , in nucleul ventral postero-lateral Proiectie: -axonul se proiecteaza pe scoarta cerebrala, lob parietal, girus postcentral, aria somestezica I campurile 3,1,2 si aria somestezica II campul 40, Alte cai de poiectie : -in formatia reticulata, de acolo pe girusul cingular ( proiecti difuza si nespecifica) – cea mai mica parte ( calea paleospinotalamica) -in zona talamica posterioara, de acolo in aria somestezica secundara

83

b. Fasciculul spinotectal • Cale a sensibilitatii termoalgezice si al informatiilor legate de prurit Receptori -TNL Protoneuronul -in ganglionul spinal -neuron pseudounipolar -dendrita intra in constitutia nervului spinal si ajunge la receptori -axonul patrunde in MS prin radacina posterioara a nervului spinal Deutoneuronul - in cornul posterior, lamele I, IV, V - axonul se incruciseaza fie in comisura alba, fie in cea cenusie preependimara -ajunge in cordonul lateral -anterior de fasc. spinotalamic lateral -medial de fasc. spinocerebelos ventral Tritoneuronul -coliculul cvadrigemen superior B.CALEA SENSIBILITATII TACTILE PROTOPATICE PRESIONALE Fasciculul spinotalamic anterior Receptori : • Pentru sensibilitatea tactila( exteroceptori din tegument) : -discurile tactile Merckel(atingeri fine) -corpusculii Meissner(atingeri mai puternice) 84

-terminatii nervoase peritrihiale • Pentru sensibilitatea presionala: -corpusculii Vater-Pacini( excitatii presionale de intensitate mare) -corpusculii Golgi(excitatii presionale de intensitate mica)-apar si in aparatul locomotor -corpusculii Krause(excitatii de mica intensitate) -corpusculii Ruffini(excitatii mai puternice)

Protoneuronul -in ganglionul spinal -neuroni pseudounipolari -dendrita face parte din nervul spinal si ajunge la receptor -axonul patrunde in MS prin radacina posterioara a nervului spinal Deutoneuronul -in cornul posterior si zona intermediara, lamele VI, VII, VIII - axonul se incruciseaza fie in comisura alba, fie in cea cenusie preependimara -dupa decusatie, ajunge in cordonul medular anterior , formand fasciculul spinotalamic anterior, situat -lateral de fasciculul piramidal direct -posterior de fasc. vestibulospinal medial -ajunge in trunchiul cerebral, unde cea mai mica parte intra in calea neospinotalamica si formeaza lemniscul medial Tritoneuronul -talamus, nucleul ventral postero-lateral Proiectie -aria somestezica I , girus postcentral, lob parietal, campurile 3,1,2 Alte cai - cea mai mare parte a fibrelor fac parte din calea paleospinotalamica si fac sinapsa in substanta reticulata si apoi in talamus ( difuz) , proiectandu-se in girul cingular ( nespecific si difuz) 85

C.CALEA SENSIBILITATII TACTILE EPICRITICE, KINESTEZICE SI VIBRATORII Receptorii : • Pentru sensibilitatea tactila( exteroceptori din tegument) -discurile Merckel -corpusculii Meissner -terminatii nervoase libere peritrihiale • Pentru sensibilitatea vibratorie -corpusculii Pacini • Pentru sensibilitatea kinestezica(proprioceptori din aparatul locomotor) -corpusculi neurotendinosi Golgi -corpusculi Ruffini -corpusculi Paccini -TNL Protoneuronul -in ganglionul spinal -neuron pseudounipolar -dendrita ajunge la receptori -axonul patrunde in MS prin radacina posterioara a nervului spinal, nu face sipasa in cornul posterior al MS si formeaza in cordoanele posterioare fasciculele gracil (Goll) si cuneat (Burdach) -fasciculul gracil se afla pe toata intinderea maduvei spinarii, cel cuneat apare numai de la nivel toracal superior -din aceste fascicule se desprind colaterale spre neuronii motori din cornele anterioare ale MS, fasciculul reflex Kollicker , care este suportul reflexelor monosinaptice, miotatice -fasciculele gracil ( medial) si cuneat ( lateral) urca in MS prin cordoanele posterioare, pe care le ocupa in totalitate -ajung in bulb Deutoneuronul -in bulb, in nucleii Goll(gracil) si Burdach ( cuneat) – nuclei proprii -axonii acestora se incruciseaza sub forma decusatiei senzitive Spitzka -de la acest nivel iau traiect ascendent si formeaza lemniscul medial: -bulb –paramedian, medial de oliva bulbara, sagital -punte-frontal, dorsal de corpul trapezoid, antero-medial de nucleul motor al facialului VII -mezencefal -antero-lateral de nucleul rosu si dorsal de substanta neagra Tritoneuronul -talamus, nucleul ventral postero-lateral Proiectie -pe scoarta, aria somestezica I campurile 3,1,2, cat si in aria somestezica II campurile 40, 43 D. CALEA SENSIBILITATII PROPRIOCEPTIVE INCONSTIENTE • Aduce informatii ce permit controlul miscarii si al tonusului muscular • Este condusa prin trei fascicule: -spinocerebelor dorsal /direct/ Flechsig -spinocerebelos ventral/incrucisat/Gowers -cuneocerebelos Receptorii ( proprioceptori din muschi) -fusuri neuromusculare 86

-corpusculi neurotendinosi Golgi

a. Fasciculul spinocerebelos dorsal Protoneuronul -din ganglionul spinal -pseudounipolari -dendrita participa la formarea nervului spinal si ajunge la receptor -axonul patrunde in MS prin radacina posterioara a nervului spinal Deutoneuronul -nucleul toracic, corn posterior, lama VII -axonul patrunde in cordonul lateral de aceeasi parte ( nu se incruciseaza) -formeaza fasciculul spinocerebelos Flechsig, care se situeaza: -la periferia cordonului lateral -dorsal de fasciculul spinocerebelos ventral -lateral de fasciculul piramidal incrucisat -urca in bulb -ajunge in cerebel prin pedunculii cerebelosi inferiori Proiectie -scoarta paleocerebelului b. Fasciculul spinocerebelos ventral Protoneuronul: -ganglionul spinal 87

-neuroni pseudounipolari -dendrita ia calea nervului spinal si ajunge la receptor -axonul patrunde in MS prin radacina post. a nervului spinal Deutoneuronul -corn posterior , lama VII -axonul decuseaza preependimar sau in comisura alba, ajungand in cordonul lateral de partea opusa -formeaza fasciculul spinocerebelos Gowers, care se situeaza: -periferia cordonului lateral -anterior de fasciculul spinocerebelos dorsal -lateral de fasciculele spinotalamic lateral si spinotectal -urca prin trunchiul cerebral -patrunde in cerebel prin pedunculii cerebelosi superiori Proiectie -scoarta paleocerebelului c. Fasciculul cuneocerebelos Protoneuronul : -ganglionii spinali din regiunea cervicala( din nervii ce formeaza plexurile cervical si brahial) -neuroni pseudounipolari -dendrita ajunge la receptorii din muschii gatului si membrului superior -axonul patrunde direct in cordonul posterior ( fara sinapsa) prin radacina posterioara a NS , si se alatura lateral, fasciculului cuneat Deutoneuronul : -in nucleul accesor cuneat von Monakov din bulb -prin PCI ajunge la cerebel Proiectie:

-scoarta paleocerebeloasa

Alte fascicule ascendente: • Spinoolivar • Spinovestibular • Spinoreticulate • Spinopontine si spinocorticale 2. CAILE SENSIBILITATII EXTEROCEPTIVE SI PROPRIOCEPTIVE PENTRU EXTREMITATEA CEFALICA A. CALEA SENSIBILITATII PROPRIOCEPTIVE PENTRU EXTREMITATEA CEFALICA: Receptori -proprioceptori articulari – din articulatia temporo mandibulara -fusurile neuromusculare -din muschii -masticatori -extrinseci ai globului ocular -mimicii -limbii Protoneuronul -ganglion senzitiv al trigemenului Gasser -neuron pseudounipolar -dendtrita ajunge prin ramurile nervului V la receptori -axonul urca in trunchiul cerebral 88

Deutoneuronul - in nucleul tractului mezencefalic al lui V -deutoneuronul poate lua doua cai -cerebel prin PCS (decusatia Werneking) -talamus, unde sinapteaza cu tritoneuronul Tritoneuronul -talamus, nucleul ventral postero-medial Proiectie -corticala B. CALEA SENSIBILITATII EXTEROCEPTIVE PENTRU EXTREMITATEA CEFALICA • Este condusa prin lemniscul trigeminal • Conduce sensibilitatea termo-algezica, tactila protopatica si de presiune, precum si tactila epicritica Receptori -TNL ( sensibilitate termica si dureroasa) -discuri Merckel, corpusculi Meissner, terminatii peritrihiale (tactila protopatica) -corpusculi Vater-Pacini, Golgi, Krause, Ruffini ( presiune) Protoneuronul -ganglionul senzitiv al trigemenului Gasser -neuroni pseudounipolari -dendritele ajung prin ramurile V spre receptori -axonul poate lua 3 cai: a) -se bifurca intr-o ramura ascendenta catre nucleul principal pontin si una descendenta catre nucleul tractului spinal al V (sensibilitaatea epicritica) b) -nebifurcati,ascendenti catre nucleul principal pontin(tactila protopatica si de presiune) c) -nebifurcati, decsndenti, catre nucleul tractului spinal al V ( sensibilitatea termoalgezica) Deutoneuronul -nucleul principal pontin si nucleul tractului spinal V -in nucleul tractului spinal al lui V sosesc si aferente din zona Ramsay Hunt, teritoriu senzitiv exteroceptiv al nervilor VII, IX, X -formeaza lemiscul trigeminal -ventral – din nucleul tractului spinal si principal pontin -dorsal –numai din nucleul principal pontin Tritoneuronul -talamus, nucleu ventral postero-medial Proiectie -scoarta parietala, portiunea inferioara a girusului postcentral II.CAILE DE PROIECTIE DESCENDENTE 1. SISTEMUL PIRAMIDAL • Este reprezentat de fasciculele corticospinale si corticonucleare • Are pe traiectul sua 2 neuroni: -neuron motor central -de comanda, situat in scoarta cerebrala -neuron motor periferic -de executie, situat in coarnele anterioare ale MS sau in nucleii motori ai TC -mai poarta numele de cale motorie finala comuna (deoarece la nivelul lui converg impulsurile piramidale si extrapiramidale) 89

A. TRACTUL CORTICOSPINAL( PIRAMIDAL) Caracteristici : • Originea corticala extinsa • Fibrele coboara prin pedunculii cerebrali, piramidele pontine si bubare • Se descarca pe neuronii alfa si gamma din cornul anterior • Fasciculele piramidale faciliteaza neuronii alfa, ce inerveaza muschii flexori, inhibandu-i pe cei extensori Origine si componenta fibrilara: • Aria motorie primara ( campul 4) -girul precentral al lobului frontal • Aria premotorie ( campul 6) – anterior de aria motorie principala • Aria motorie suplimentara –pe fata mediala a emisferului, girul frontal medial • Campurile 3,1,2, -aria somestezica I • Campurile 43, 44 si 5 - aria somestezica II, buza superioara a santului lateral Sylvius • Fibrele tractului corticospinal au origine cerebrala atat in zonele motorii, cat si in cele senzitive ( aria senzitivo-motorie) • Ariile motorii furnizeaza peste 60% din fibrele fasciculului piramidal, cele senzitive mai putin de 40% TRAIECTUL TRACTULUI PIRAMIDAL • Centrul oval Flechsig al emisferului cerebral • Bratul posterior al capsulei albe interne , portiunea talamo-lenticulara • 3/5 mijlocii ai pedunculilor cerebrali -lateral – fasc. parieto-temporo-occipital Turk-Meynert -medial - fasc frontopontin Arnold si fasc geniculat • Profunzimea piramidelor pontine -fragmentat de nucleii proprii pontini • In profunzimea piramidelor bulbare (in partea superioara a bulbului) • Decusatia motorie – in partea inferioara a bulbului -70-90 % din fibre se decuseaza , 10-30% raman nedecusate • La nivel medular -fasciculul corticospinal incrucisat -fibre decusate -in cordonul lateral -medial de SCD -posterior de STL -fasciculul corticospinal anterior -al lui Turk -fibre nedecusate -in cordonul anterior -in jurul fisurii mediane -fibrele se decuseza etajat -exista fibre nedecusate ce nu se decuseaza nici la nivelul MS, in cordonul lateral, in interiorul fasciculului piramidal incrucisat( fasciculul piramidal direct al lui Dejeurine) MOD DE TERMINARE A FIBRELOR CORTICOSPINALE Fasciculul piramidal incrucisat • Fibrele cu originea in ariile motorii –pe interneuronii lamelor VI ( baza cornului posterior) si VII ( substanta cenusie intermediara)si prin acestia pe motoneuronii alfa din coarnele anterioare • Fibrele cu originea in ariile senzitive – pe interneuronii lamelor IV. V. VI si prin acestia, pe somatoneuronii alfa din coarnele anterioare • Neuronii giganti Betz 90

– direct pe neuronii alfa destinati musculaturii flexoare a extremitatilor Fasciculul piramidal anterior Turk • Fibrele se decuseaza segmentar, la nivelul comisurii albe • Terminatie -neuronii alfa din nucleul dorsomedial – mm. anterolaterali ai trunchiului -neuronii alfa din nucleul ventromedial -mm paravertebrali Fasciculul piramidal direct Dejeurine -interneuronii lamelor VI, VII -prin acestia cu neuronii alfa B. TRACTUL CORTICONUCLEAR( GENICULAT) Origine -aria motorie principala ( campul 4) -campurile 3,1,2 Traiect -centrul oval Flechsig -genunchiul capsulei albe interne -1/5 mediala a peduculilor cerebrali Terminatie -nucleii motori ai trunchiului cerebral 2.SISTEMUL EXTRAPIRAMIDAL A.CENTRII NERVOSI AI SISTEMULUI EXTRAPIRAMIDAL a.Scoarta cerebrala • Aria motorie principala ( campul4s) –girul precentral al lobului frontal • Aria premotorie(campul 6 s) –situata anterior de precedenta • Aria motorie suplimentara - gir frontal medial, fata mediala a emisferului • Ariile senzitive (3,1,2,si 5)din lobul parietal, campul 8din lobul frontal si aria perisriata(campul 19) din lobul occipital Scoarta cerebrala controleaza toate formatiunile sistemului extrapiramidal, cu exceptia nucleilor vestibulari. b.Nucleii bazali ( corpii striati) • Nucleul caudat si nucleul lenticular ( globus pallidus medial si lateral si putamen) • Globus pallidus ( paleostriat) este considerat principalul centru subcortical al sistemului extrapiramidal;isi desfasoara activitatea sub actiunea inhibitorie a nucleului caudat si putamenului ( neostriat) Intervine in controlul motricitatii prin doua circuite: • Ascendent – circuitul cortico-strio-palido-talamo-cortical -controleaza amplitudinea miscarilor comandate de scoarta • Descendent -leaga globus pallidus de formatiuni subiacente: -formatia reticulata -nucleul subtalamic -nucleul rosu -substanta neagra 91

-oliva bulbara c. Talamusul Intervine in controlul motricitatii prin 3 nuclei cu functie motorie: • Nucleul ventral anterior • Nucleul ventral lateral • Nucleul centromedian Aferentele nucleilor: • Scoarta cerebrala ariile 4 si 6 • Globus pallidus • Substanta neagra Eferentele nucleilor: • Scoarta cerebrala ariile motorie primara camp 4 si secundara camp 6 ( circuitul cortico-strio-palido-talamo-cortical) d.Nucleul subtalamic Luys Aferente : • Scoarta cerebrala, ariile motorii 4 si 6 Eferente: • Globus pallidus • Substanta neagra • Substanta reticulata a trunchiului cerebral e.Nucleul rosu Aferente: • Scoarta cerebrala ariile motorii 4 si 6 • Cerebel: -nucleul dintat ( fibre dentorubrice ce strabat PCS si realizeaza decusatia Werneking) -nuclei emboliform si globos Eferente: • De la paleorubrum -fasciculul rubrospinal( formeaza decusatia Forell si coboara in MS prin cordonul lateral) • De la neorubrum -fasciculul rubroolivar(de la oliva bulbara se continua cu fasciculul olivospinal) -fasciculul rubroreticulat( de la formatia reticulata bulbo-pontina se continua cu fasciculele reticulospinale lateraal si medial) f.Substanta neagra Constitutie: • Pars compacta - mediator dopamina, rol efector • Pars reticularis – mediatori sunstanta P si serotonina, rol receptor Aferente: • Spre pars compacta -scoarta cerebrala ariile 4 si 6 • Spre pars reticularis -putamen si nucleul caudat -globus pallidus -nucleul subtalamic Eferente: • Din pars compacta -corpii striati (rol de a depune in striat dopamina – leziune=boalaParkinson) 92

• Din pars reticularis -fasciculul nigrospinal ( ce ajunge in cordonul lateral al MS) g. Oliva bulbara Aferente: -scoarta cerebrala , ariile motorii 4 si 6 -globus pallidus -putamen -nucleu rosu -nucleu dintat al cerebelului -nuclei vestibulari Eferente: -fasciculul olivospinal g. Formatia reticulata bulbo-pontina Caracteristici: • Conectata virtual cu toti centrii nervosi (cortexul cerebral, nucleii bazali, talamusul, hipotalamusul, cerebelul, nucleii de orice tip ai trunchiului cerebral) • Caile specifice ascendente si descendente trimit colaterale catre formtia reticulata • Formatia reticulata trimite: -un curent ascendent – spre scoarta ( impulsuri cu caracter neinformational ce mentin starea de tonus a scoartei cerebrale ) Aferente: -scoarta cerebrala, ariile motorii 4 si 6 -nucleul rosu -nucleul fastigial al arhicerebelului

-globus pallidus -nculeul dintat al neocerebelului -nucleul subtalamic

Eferente: -fasciculul reticulospinal medial (din punte) -fasciculul reticulospinal lateral (din bulb) i. Nucleii vestibulari Aferente: -nucleul cerebelos fastigial ( fibre fastigiovestibulare incrucisate si directe) -scoarta lobului floculonodular al cerebelului ( arhicerebel) Eferente: -fasciculele vestibulospinale medial si lateral h. Cerebelul Eferente: • Fasciculul dentorubric -se continua cu -fasc rubroolivar-olivospinal -fasc rubroreticulat – fasciculele reticulospinale • Fasciculele emboliformo- si globulosorubrice -se continua cu fasc rubrospinal • Fasciculul dentoolivar -se continua cu fasciculul olivospinal 93

• • • •

Fasciculul dentoreticulat -se continua cu fasciculele reticulospinale Fasciculul fastigioreticulat -se continua cu fasciculele reticulospinale Fasciculele fastigiovestibulare -unul cu fibre incrucisate, unul cu fibre directe Fasciculul cerebelovestibular direct -de la lobul flocculonodular

B. TRACTURILE EXTRAPIRAMIDALE a. Tractul rubrospinal • Are originea in paleorubrum • Conduce impulsuri sosite de la nucleul rosu, cortex, striat si cerebel • Prezinta in mezencefal decusatia tegmentala ventrala Forell • Coboara in MS prin cordonul lateral • Se termina pe interneuronii din lamele VI, VII, VIII Rexed,si prin intermediul acestora , pe neuronii motori alfa si gamma din cornul anterior • Stimuleaza flexorii si inhiba extensorii b. Tractul tectospinal • Originea in coliculul superior • Este insotit de fibre tectonucleare catre nucleii motori III, Iv si VI, pentru reflexele oculogire • Prezinta decusatia tegmentala dorsala Meynert • Coboara in MS prin cordonul anterior • Se termina pe interneuronii din lamele VI, VII, VIII Rexed si, prin intermediul acestora, pe motoneuronii alfa si gamma din cornul anterior • Mediaza reflexele cefalogire c. Tracturile reticulospinale Tractul reticulospinal medial • Originea in formatia reticulata pontina • Coboara in MS prin cordonul anterior • Majoritatea fibrelor sunt directe • Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii alfa din cornul anterior • Este facilitator pe muschii extensori si inhibitor pe muschii flexori Tractul reticulospinal lateral • Originea in formatia reticulata bulbara • Coboara in MS prin cordonul lateral • Majoritatea fibrelor sunt incrucisate • Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii alfa din cornul anterior • Are actiune facilitatorie pe muschii flexori si inhibitorie pe muschii extensori d. Tracturile vestibulospinale Tractul vestibulospinal lateral • Originea in nucleul vestibular lateral • Are fibre directe • Coboara prin MS in cordonul lateral 94

• •

Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii alfa din cornul anterior Are actiune facilitatorie pe muschii extensori antigravitationali

Tractul vestibulospinal medial • Originea in nucleul vestibular medial • Are fibre directe si incrucisate • Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii alfa din cornul anterior • Are actiune inhibitorie pe muschii extensori e.Tractul olivospinal • Originea in oliva bulbara • Are fibre directe • Coboara prin MS in cordonul lateral • Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii alfa din cornul anterior f. Tractul nigrospinal • Originea in pars reticularis • Are fibre directe • Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii alfa din cornul anterior

CURS XIII 1.RECEPTORUL ACUSTIC ORGANUL CORTI Situat in canalul cohlear Deasupra organului Corti se afla membrana tectoria, spiralata, gelatinoasa, relativ rigida, cu extremitatea mediala aderenta la limbul lamei spirale si cea laterala libera Alcatuit din celule senzoriale si celule de sustinere ( tipice Deiters si de tranzitie Claudius) In portiunea centrala se delimiteaza tunelul Corti, o arcada intre doi stalpi, care sunt celule de sustinere modificate ; contine endolimfa CALEA ACUSTICA CALEA ACUSTICA SENZORIALA ETAPELE PROCESULUI AUDITIV Faza aeriana -captarea undelor sonore ( pavilionul urechii) -dirijarea lor ( meatul acustic extern) catre membrana timpanica -vibratiile timpanului transmise lantului de oscioare din urechea medie ( miscarea acestora ) Faza lichidiana -transmiterea vibratiilor de la talpa scaritei la perilimfa rampei vestibulare Faza membranara -consta in punerea sub vibratie a membranei bazilare( cu cat sunetul este mai inalt, cu atat zona in care se produce vibratia este mai aproape de baza melcului) Faza nervoasa -consta in receptionarea , transmisia si procesarea centrala a Informatiei 95

Medial si lateral de stalpi se fala celule de sustinere Deiters, dispuse pe 3 randuri, care se continua treptat cu celule Claudius Celulele senzoriale -sunt mecanoreceptori ciliati -nu ajung la membrana bazilara, se sprijina pe celulele de sustinere -cilii lor strabat lama reticulara si se inclaveaza in membrana tectoria -celule interne, piriforme -dispuse pe un singur sir, medial de tunelul Corti -celulele externe, cilindrice -dispuse pe 3-5 siruri, lateral de tunelul Corti 2. PRIMUL NEURON AL CAII ACUSTICE Este reprezentat de neuronii bipolari din ganglionul spiral Corti, situat in canalul spiral al modiolului Dendritele ajung prin canalele lamei spirale la receptorii auditivi Axonii strabat canalele verticale ale modiolului si formeaza ramura cohleara a nervului vestibulo-cohlear Nervul patrunde in TR CR la nivelul unghiului bulbo-pontin In punte, nervul cohlear se distribuie nucleilor cohleari 3. AL DOILEA NEURON AL CAII ACUSTICE NUCLEII COHLEARI PONTINI a. Nucleul cohlear ventral -pe fata antero-laterala a PCI -prezinta organizare tonotopica -primeste aferente de la varful cohleei b. Nucleul cohlear dorsal -considerat nucleu de releu -pe fata posterioara a PCI, ridicand tubercculul acustic -are structura laminata -prezinta organizare tonotopica EFERENTELE NUCLEILOR COHLEARI Formeaza striile acustice -ventrala -contine fibre ce se decuseaza si formeaza corpul trapezoid -se opresc in -lemniscul lateral opus -CCI -formatia reticulata pontina -nc. corpului trapezoid -nc. complexului olivar superior -intermediara -contine fibre ce se decuseaza -se opresc in -lemniscul lateral opus - CCI -formatia reticulata -dorsala -fibrele inconjoara fata dorsala a PCI si se decuseaza -se opresc in -lemniscul lateral opus -CCI NUCLEII INTERMEDIARI , SITUATI PE CALEA ACUSTICA ( intre N2 si N3) a. Nucleii corpului trapezoid ( ventral si dorsal) Eferente -prin lemniscul lateral la nucleul lemniscului lateral si coliculul cvadrigemen inferior 96

-prin fasciculul longitudinal medial la nucleii motori ai muschilor extrinseci ai globului ocular( III, IV, VI) si la nucleii ce inerveaza mm. ciocanului ( nc. motor V) si scaritei ( nc. motor VII) b. Complexul olivar superior -situat lateral de corpul trapezoid Eferente -ascendente, se alatura lemniscului lateral ipsi si contralateral -descendente, fibre de control directe si incrucisate, ce alcatuiesc pedunculul olivei superioare ( fasciculul olivo-cohlear) c. Nucleul lemniscului lateral Lemniscul lateral -se intinde intre -complexul olivar superior ( continua corpul trapezoid in sus in punte si mezencefal) -coliculul cavdrigemen inferior -este situat -lateral de lemniscul medial si lemniscul trigeminal -medial de de lemniscul spinal -este alcatuit din - fibre ascendente ( de la nc. cohleari contralaterali si complexul olivar superior ipsilateral) -fibre descendente (de la nc. coliculului inferior) - se termina in - nc. central al coliculului inferior – nc. oculomotor III -corpul geniculat medial -nucleii lemniscului lateral IV. AL TREILEA NEURON AL CAII ACUSTICE COLICULUL CVADRIGEMEN INFERIOR -nucleul central -nuclei pericentrali Aferente -ascendente-sosesc pe calea LL, ispi si contralateral -se termina in -nc. central, de la nc. cohleari -nc. pericentrali, de la -nc.corpului trapezoid -complexul olivar superior -nc. lemniscului lateral -formatia reticulata -descendente de la - cortexul cerebral -coliculul cvadrigemen superior Eferente - ascendente -corpul geniculat medial ipsilateral ( majoritatea) si contralateral -coliculul cvadrigemen superior 97

-descendente -iau calea LL si se termina in nc. complexului olivar superior, nc. cohleari, nc. formatiei reticulate V. AL PATRULEA NEURON AL CAII ACUSTICE CORPUL GENICULAT MEDIAL AL METATALAMUSULUI CGM Este situat pe fata inferioara a pulvinarului, medial de CGL si este legat de CCI ipsilateral prin bratul CCI Citoarhitectonic -zona mediala, parvocelulara (subnuclei ventral si dorsal) -zona laterala, magnocelulara Al patrulea neuron al caii acustice este reprezentat de subnucleul ventral Aferente -N3 din nc. central al CCI Eferente -axonii N4, ce intra in constitutia radiatiei acustice, ce trece prin portiunea sublenticulara a bratului posterior al capsulei albe interne si se proiecteaza pe scoarta cerebrala a lobului temporal in aria auditiva primara Subnucleul dorsal Aferente -nc. pericentrali ai CCI Eferente -ascendente, pe calea radiatiei auditive, la ariile de asociatie auditive -descendente, la: -talamus -CCI -nc. intercalari ai caii acustice ( nc. LL, nc. complexului olivar superior, nc. corpului trapezoid) VI. PROIECTIA CORRTICALA CORTEXUL AUDITIV PRIMAR Ariile 41, 42, si partial 52 Broadmann – girii transversi ai lui Heschl (buza inferioara a santului lateral Sylvius CORTEXUL AUDITIV DE ASOCIATIE Aria 22 Broadmann – girul temporal superior Eferentele cotexului auditiv Cortico-talamice Cortico-geniculate Cortico-tectale Conexiunile cu ariile corticale ale limbajului Aria posterioara a limbajului ( centrul Wernicke) -giri temporali superior si mijlociu si girul parietal inferior -asigura perceperea si intelegerea limbajului vorbit -lezare – afazia senzoriala ( poate vorbi, nu intelege ce i se vorbeste) Aria anterioara a limbajului ( centrul Broca) -girul frontal inferior( centrii vorbirii si scrierii) -lezare – afazia motorie centrala ( dizartrie , vorbire incoerenta, confuzii gramaticale) CAILE ACUSTICE REFLEXE 98

Reprezentate de colaterale desprinse din calea acustica senzoriala la nivelul centrilor subcorticali, care, pe langa rolul de nuclei de releu au si rolul de centri reflecsi Activitatea centrilor reflecsi este controlata de cortexul auditiv primar prin intermediul fibrelor cortico-geniculate si cortico-tectale, ce parcurg in sens invers traseul radiatiei acustice 1. REFLEXUL DE TRESARIRE, DECLANSAT DE ZGOMOTE PUTERNICE Centrul -nc. Cohleari Eferentele -iau calea striilor acustice prin care ajung la nc. formatiei reticulate -pe calea tractului reticulo-spinal controleaza reflexele tonice ale musculaturii striate -prin colateralele la SRAA ajuta si la reactia de trezire 2. REFLEXELE OCULOCEFALOGIRE Centru -CCI Eferentele-ajung la CCS -iau calea tractului tectospinal-controleaza tonusul musculaturii implicate in miscarile cefalogire -sau iau calea FLM – controleaza activitatea muschilor extrinseci ai globului ocular 3. REFLEXUL MUSCHILOR TENSOR AL TIMPANULUI SI SCARITEI Centru -nc. corpului trapezoid Eferente -iau calea FLM , ajungand la nc. motor al V ( pentru m. tensor al timpanului) si la nc. motor al VII ( pentru m. scaritei) 2. CAILE SENSIBILITATII EXTEROCEPTIVE SI PROPRIOCEPTIVE PENTRU EXTREMITATEA CEFALICA A. CALEA SENSIBILITATII PROPRIOCEPTIVE PENTRU EXTREMITATEA CEFALICA Receptori -proprioceptori articulari – din articulatia temporo mandibulara -fusurile neuromusculare -din muschii -masticatori -extrinseci ai globului ocular -mimicii -limbii Protoneuronul -ganglion senzitiv al trigemenului Gasser -neuron pseudounipolar -dendtrita ajunge prin ramurile nervului V la receptori -axonul urca in trunchiul cerebral Deutoneuronul - in nucleul tractului mezencefalic al lui V -deutoneuronul poate lua doua cai -cerebel prin PCS (decusatia Werneking) -talamus, unde sinapteaza cu tritoneuronul Tritoneuronul -talamus, nucleul ventral postero-medial Proiectie -corticala B. CALEA SENSIBILITATII EXTEROCEPTIVE PENTRU EXTREMITATEA CEFALICA • Este condusa prin lemniscul trigeminal 99

• Conduce sensibilitatea termo-algezica, tactila protopatica si de presiune, precum si tactila epicritica Receptori -TNL ( sensibilitate termica si dureroasa) -discuri Merckel, corpusculi Meissner, terminatii peritrihiale (tactila protopatica) -corpusculi Vater-Pacini, Golgi, Krause, Ruffini ( presiune) Protoneuronul -ganglionul senzitiv al trigemenului Gasser -neuroni pseudounipolari -dendritele ajung prin ramurile V spre receptori -axonul poate lua 3 cai: -se bifurca intr-o ramura ascendenta catre nucleul principal pontin si una descendenta catre nucleul tractului spinal al V (sensibilitaatea epicritica) -nebifurcati,ascendenti catre nucleul principal pontin(tactila protopatica si de presiune) -nebifurcati, decsndenti, catre nucleul tractului spinal al V ( sensibilitatea termoalgezica) Deutoneuronul -nucleul principal pontin si nucleul tractului spinal V -in nucleul tractului spinal al lui V sosesc si aferente din zona Ramsay Hunt, teritoriu senzitiv exteroceptiv al nervilor VII, IX, X -formeaza lemiscul trigeminal -ventral – din nucleul tractului spinal si principal pontin -dorsal –numai din nucleul principal pontin Tritoneuronul -talamus, nucleu ventral postero-medial Proiectie -scoarta parietala, portiunea inferioara a girusului postcentral II.CAILE DE PROIECTIE DESCENDENTE 1. SISTEMUL PIRAMIDAL • Este reprezentat de fasciculele corticospinale si corticonucleare • Are pe traiectul sua 2 neuroni: -neuron motor central -de comanda, situat in scoarta cerebrala -neuron motor periferic -de executie, situat in coarnele anterioare ale MS sau in nucleii motori ai TC -mai poarta numele de cale motorie finala comuna (deoarece la nivelul lui converg impulsurile piramidale si extrapiramidale) A. TRACTUL CORTICOSPINAL( PIRAMIDAL) Caracteristici : • Originea corticala extinsa • Fibrele coboara prin pedunculii cerebrali, piramidele pontine si bubare • Se descarca pe neuronii alfa si gamma din cornul anterior • Fasciculele piramidale faciliteaza neuronii alfa, ce inerveaza muschii flexori, inhibandu-i pe cei extensori Origine si componenta fibrilara: • Aria motorie primara ( campul 4) -girul precentral al lobului frontal • Aria premotorie ( campul 6) – anterior de aria motorie principala • Aria motorie suplimentara –pe fata mediala a emisferului, girul frontal medial 100

• • • •

Campurile 3,1,2, -aria somestezica I Campurile 43, 44 si 5 - aria somestezica II, buza superioara a santului lateral Sylvius Fibrele tractului corticospinal au origine cerebrala atat in zonele motorii, cat si in cele senzitive ( aria senzitivo-motorie) Ariile motorii furnizeaza peste 60% din fibrele fasciculului piramidal, cele senzitive mai putin de 40%

TRAIECTUL TRACTULUI PIRAMIDAL • Centrul oval Flechsig al emisferului cerebral • Bratul posterior al capsulei albe interne , portiunea talamo-lenticulara • 3/5 mijlocii ai pedunculilor cerebrali -lateral – fasc. parieto-temporo-occipital Turk-Meynert -medial - fasc frontopontin Arnold si fasc geniculat • Profunzimea piramidelor pontine -fragmentat de nucleii proprii pontini • In profunzimea piramidelor bulbare (in partea superioara a bulbului) • Decusatia motorie – in partea inferioara a bulbului -70-90 % din fibre se decuseaza , 10-30% raman nedecusate • La nivel medular -fasciculul corticospinal incrucisat -fibre decusate -in cordonul lateral -medial de SCD -posterior de STL -fasciculul corticospinal anterior -al lui Turk -fibre nedecusate -in cordonul anterior -in jurul fisurii mediane -fibrele se decuseza etajat -exista fibre nedecusate ce nu se decuseaza nici la nivelul MS, in cordonul lateral, in interiorul fasciculului piramidal incrucisat( fasciculul piramidal direct al lui Dejeurine) MOD DE TERMINARE A FIBRELOR CORTICOSPINALE Fasciculul piramidal incrucisat • Fibrele cu originea in ariile motorii –pe interneuronii lamelor VI ( baza cornului posterior) si VII ( substanta cenusie intermediara)si prin acestia pe motoneuronii alfa din coarnele anterioare • Fibrele cu originea in ariile senzitive – pe interneuronii lamelor IV. V. VI si prin acestia, pe somatoneuronii alfa din coarnele anterioare • Neuronii giganti Betz – direct pe neuronii alfa destinati musculaturii flexoare a extremitatilor Fasciculul piramidal anterior Turk • Fibrele se decuseaza segmentar, la nivelul comisurii albe • Terminatie -neuronii alfa din nucleul dorsomedial – mm. anterolaterali ai trunchiului -neuronii alfa din nucleul ventromedial -mm paravertebrali Fasciculul piramidal direct Dejeurine -interneuronii lamelor VI, VII -prin acestia cu neuronii alfa 101

B. TRACTUL CORTICONUCLEAR( GENICULAT) Origine -aria motorie principala ( campul 4) -campurile 3,1,2 Traiect -centrul oval Flechsig -genunchiul capsulei albe interne -1/5 mediala a peduculilor cerebrali Terminatie -nucleii motori ai trunchiului cerebral 2.SISTEMUL EXTRAPIRAMIDAL A.CENTRII NERVOSI AI SISTEMULUI EXTRAPIRAMIDAL a.Scoarta cerebrala • Aria motorie principala ( campul4s) –girul precentral al lobului frontal • Aria premotorie(campul 6 s) –situata anterior de precedenta • Aria motorie suplimentara - gir frontal medial, fata mediala a emisferului • Ariile senzitive (3,1,2,si 5)din lobul parietal, campul 8din lobul frontal si aria perisriata(campul 19) din lobul occipital Scoarta cerebrala controleaza toate formatiunile sistemului extrapiramidal, cu exceptia nucleilor vestibulari.

b.Nucleii bazali ( corpii striati) • Nucleul caudat si nucleul lenticular ( globus pallidus medial si lateral si putamen) • Globus pallidus ( paleostriat) este considerat principalul centru subcortical al sistemului extrapiramidal;isi desfasoara activitatea sub actiunea inhibitorie a nucleului caudat si putamenului ( neostriat) Intervine in controlul motricitatii prin doua circuite: • Ascendent – circuitul cortico-strio-palido-talamo-cortical -controleaza amplitudinea miscarilor comandate de scoarta • Descendent -leaga globus pallidus de formatiuni subiacente: -formatia reticulata -nucleul subtalamic -nucleul rosu -substanta neagra -oliva bulbara c. Talamusul Intervine in controlul motricitatii prin 3 nuclei cu functie motorie: • Nucleul ventral anterior • Nucleul ventral lateral • Nucleul centromedian Aferentele nucleilor: • Scoarta cerebrala ariile 4 si 6 • Globus pallidus 102

• Substanta neagra Eferentele nucleilor: • Scoarta cerebrala ariile motorie primara camp 4 si secundara camp 6 ( circuitul cortico-strio-palido-talamo-cortical) d.Nucleul subtalamic Luys Aferente : • Scoarta cerebrala, ariile motorii 4 si 6 Eferente: • Globus pallidus • Substanta neagra • Substanta reticulata a trunchiului cerebral e.Nucleul rosu Aferente: • Scoarta cerebrala ariile motorii 4 si 6 • Cerebel: -nucleul dintat ( fibre dentorubrice ce strabat PCS si realizeaza decusatia Werneking) -nuclei emboliform si globos Eferente: • De la paleorubrum -fasciculul rubrospinal( formeaza decusatia Forell si coboara in MS prin cordonul lateral) • De la neorubrum -fasciculul rubroolivar(de la oliva bulbara se continua cu fasciculul olivospinal) -fasciculul rubroreticulat( de la formatia reticulata bulbo-pontina se continua cu fasciculele reticulospinale lateraal si medial)

f.Substanta neagra Constitutie: • Pars compacta - mediator dopamina, rol efector • Pars reticularis – mediatori sunstanta P si serotonina, rol receptor Aferente: • Spre pars compacta -scoarta cerebrala ariile 4 si 6 • Spre pars reticularis -putamen si nucleul caudat -globus pallidus -nucleul subtalamic Eferente: • Din pars compacta -corpii striati (rol de a depune in striat dopamina – leziune=boalaParkinson) • Din pars reticularis -fasciculul nigrospinal ( ce ajunge in cordonul lateral al MS) g. Oliva bulbara Aferente: -scoarta cerebrala , ariile motorii 4 si 6 -globus pallidus -putamen -nucleu rosu -nucleu dintat al cerebelului 103

-nuclei vestibulari Eferente: -fasciculul olivospinal g. Formatia reticulata bulbo-pontina Caracteristici: • Conectata virtual cu toti centrii nervosi (cortexul cerebral, nucleii bazali, talamusul, hipotalamusul, cerebelul, nucleii de orice tip ai trunchiului cerebral) • Caile specifice ascendente si descendente trimit colaterale catre formtia reticulata • Formatia reticulata trimite: -un curent ascendent – spre scoarta ( impulsuri cu caracter neinformational ce mentin starea de tonus a scoartei cerebrale ) Aferente: -scoarta cerebrala, ariile motorii 4 si 6 -globus pallidus -nucleul rosu -nculeul dintat al neocerebelului -nucleul fastigial al arhicerebelului -nucleul subtalamic Eferente: -fasciculul reticulospinal medial (din punte) -fasciculul reticulospinal lateral (din bulb) i. Nucleii vestibulari Aferente: -nucleul cerebelos fastigial ( fibre fastigiovestibulare incrucisate si directe) -scoarta lobului floculonodular al cerebelului ( arhicerebel) Eferente: -fasciculele vestibulospinale medial si lateral h. Cerebelul Eferente: • Fasciculul dentorubric -se continua cu -fasc rubroolivar-olivospinal -fasc rubroreticulat – fasciculele reticulospinale • Fasciculele emboliformo- si globulosorubrice -se continua cu fasc rubrospinal • Fasciculul dentoolivar -se continua cu fasciculul olivospinal • Fasciculul dentoreticulat -se continua cu fasciculele reticulospinale • Fasciculul fastigioreticulat -se continua cu fasciculele reticulospinale • Fasciculele fastigiovestibulare -unul cu fibre incrucisate, unul cu fibre directe • Fasciculul cerebelovestibular direct -de la lobul flocculonodular 104

B. TRACTURILE EXTRAPIRAMIDALE a. Tractul rubrospinal • Are originea in paleorubrum • Conduce impulsuri sosite de la nucleul rosu, cortex, striat si cerebel • Prezinta in mezencefal decusatia tegmentala ventrala Forell • Coboara in MS prin cordonul lateral • Se termina pe interneuronii din lamele VI, VII, VIII Rexed,si prin intermediul acestora , pe neuronii motori alfa si gamma din cornul anterior • Stimuleaza flexorii si inhiba extensorii b. Tractul tectospinal • Originea in coliculul superior • Este insotit de fibre tectonucleare catre nucleii motori III, Iv si VI, pentru reflexele oculogire • Prezinta decusatia tegmentala dorsala Meynert • Coboara in MS prin cordonul anterior • Se termina pe interneuronii din lamele VI, VII, VIII Rexed si, prin intermediul acestora, pe motoneuronii alfa si gamma din cornul anterior • Mediaza reflexele cefalogire c. Tracturile reticulospinale Tractul reticulospinal medial • Originea in formatia reticulata pontina • Coboara in MS prin cordonul anterior • Majoritatea fibrelor sunt directe • Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii alfa din cornul anterior • Este facilitator pe muschii extensori si inhibitor pe muschii flexori Tractul reticulospinal lateral • Originea in formatia reticulata bulbara • Coboara in MS prin cordonul lateral • Majoritatea fibrelor sunt incrucisate • Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii alfa din cornul anterior • Are actiune facilitatorie pe muschii flexori si inhibitorie pe muschii extensori d. Tracturile vestibulospinale Tractul vestibulospinal lateral • Originea in nucleul vestibular lateral • Are fibre directe • Coboara prin MS in cordonul lateral • Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii alfa din cornul anterior • Are actiune facilitatorie pe muschii extensori antigravitationali Tractul vestibulospinal medial • Originea in nucleul vestibular medial • Are fibre directe si incrucisate • Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii alfa din cornul anterior 105

•

Are actiune inhibitorie pe muschii extensori

e.Tractul olivospinal • Originea in oliva bulbara • Are fibre directe • Coboara prin MS in cordonul lateral • Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii alfa din cornul anterior f. Tractul nigrospinal • Originea in pars reticularis • Are fibre directe • Se termina pe interneuronii lamelor VI, VII, VIII Rexed prin intermediul carora se descarca pe motoneuronii alfa din cornul anterior

CURS XIV CALEA OPTICA CALEA OPTICA SENZORIALA RECEPTORII Celulele receptoare se gasesc la nivelul retinei vizuale Clasic, celulele receptoare sunt reprezentate de: -celulele cu bastonas -120 mil -dispuse in jurul foveei -responsabile cu vederea scotopica -sensibilitate mai mare -prag de excitabiitate mai scazut -celulele cu con -6 mil -cu densitate maxima la nivelul foveei -responsabile cu vederea fotopica -sensibilitate mai scazuta -prag de excitabilitate mai inalt Receptorii vizuali sunt singurii din organism ce realizeaza o dubla traducere ( etapta foto-chimica si etapa chimioelectrica), si sunt superior organizati: Pentru vederea fotopica , receptorul este de ordinul III, alcatuit din : -neuron specializat, monopolar, celula cu con -neuron intercalar, ce face parte integranta din receptor, celula bipolara 106

Pentru vederea scotopica, receptorul este de ordinul IV , alcatuit din : -neuron specializat, monopolar, celula cu bastonas -celula bipolara - celula amacrina , ce se interpune obligatoriu intre celula bipolara si celula multipolara , facand parte din receptor NEURONII MONOPOLARI SPECIALIZATI prezinta: Prelungire externa , subimpartita in : -segment extern -con sau bastonas prezinta plicaturari ale membranei , care spre varful conului/bastonasuluidevin discuri ce contin pigmenti vizuali -sunt alcatuiti dintr-o parte proteica ( specifica fiecarui pigment) si un grup prostetic(comun tuturor pigmetilor) -la varful segmentului extern, discurile sunt fagocitate de epiteliul stratului pigmentar -segment intern -prezinta in partea superioara o formatiune fibrilara –elipsoid-in care se termina cilul -sub elipsoid se afla corpul mioid , cu rol in sinteza fotopigmentilor Corp celular -ce contine nucleul Prelungire interna ( terminatie sinaptica) ce poarta numele de sferula la celulele cu bastonas, pedicul la celulele cu con Trida sinaptica –in invaginatia sferulei sau a pediculului patrund trei prelungiri nervoase: -Doua celule orizontale vecine -O celula bipolara Celule orizontale -au corpul in retina in stratul granular extern si prelungirile in stratul plexiform extern, unde participa la formarea triadelor -asigura relatiile intre celulele cu con si intre celulele cu con si cele cu bastonas II. PRIMUL NEURON AL CAII OPTICE clasic, este reprezentat de celulele bipolare retiniene , care au corpul celular in stratul granular intern iar prelungirile in straturile plexiforme -exista doua tipuri de celule bipolare -unele fac sinapsa numai cu celulele cu con -altele fac sinapsa numai cu celulele cu bastonas -prelungirea centrala -face sinapsa cu celulele multipolare, sinapsa controlata de celulele amacrine, prin intermediul a 40 de neurotransmitatori - prelungirea periferica -intra in triada sinaptica cu celulele senzoriale si cele orizontale -celulele amacrine -nu au axon -au corpul celular localizat in stratul granular intern -au dendritele localizate in stratul plexiform II. AL DOILEA NEURON AL CAII OPTICE Clasic , este reprezentat de celulele multipolare retiniene Axonii acestora formeaza stratul fibrelor nervului optic; axonii sunt nemielinizati pana la discul optic 107

Fibrele nervului optic parasesc retina la nivelul discului optic -oval, cu axul mare vertical -situat medial si superior de macula lutea -are culoare alba , deoarece de la acest nivel incepe mielinizarea fibrelor -la nivelul papilei nu exista elemente fotoreceptoare Fenomenul de convergenta a informatiilor • O celula cu con maculara face sinapsa cu o singura celula bipolara, care la randul sau face sinapsa cu o singura celula multipolara – fasciculul macular • Mai multe celule cu bastonas periferice fac sinapsa cu mai multe celule bipolare, si la randul or, mai multe celule bipolare fac sinapsa cu o celula multipolara NERVUL OPTIC -Nu prezinta teaca Schwann, ci teaca gliala (oligodendrocite), similar fasciculelor din SNC, nu nervilor periferici -Se intinde intre globul ocular si chiasma optica -Are o lungime de 6cm -Prezinta patru portiuni -intracraniana -canaliculara -intraorbitara -intrabulbara -Este alcatuit din -fascicul temporal – fibre directe -fascicul nazal – fibre ce se vor decusa in chiasma -fascicul macular –fibre directe si ce se vor decusa in chiasma CHIASMA OPTICA Are dimensiuni de 12/8 mm Are forma patrulatera Se afla la limita dintre peretii anterior si inferior ai ventricululuiIII Raporturi -anterior -vasele anterioare ale poligonului Willis -posterior - tuber cinereum, tija pituitara si adenohipofiza Organizare fibrilara -fibrele directe, temporale, trec prin partea laterala a chiasmei optice in tractul optic omonim -fibrele nazale superioare se decuseaza in partea posterioara a chiasmei -fibrele nazale inferioare se decuseaza in partea anterioara a chiasmei TRACTURILE OPTICE -Au o lungime de 2-3cm -Se indreapta posterior si lateral, circumpeduncular -Participa la formarea spatiului opto-peduncular -Patrund in fanta lui Bichat, situandu-se in peretele superior al cornului inferior al ventriculului lateral Organizare fibrilara -fibre temporale directe ( inclusiv maculare) -fibre nazale incrucisate ( inclusiv maculare) Terminatie – doua radacini -mediala – fibre ce apartin cailor optice reflexe, care se indreapta spre mezencefal prin bratul CCS -laterala –fibre apartinand caii optice senzoriale, ce se ternima in metatalamus, in CGL IV. AL TREILEA NEURON AL CAII OPTICE 108

-Este reprezentat de neuronii corpului geniculat lateral metatalamic -CGL -este echivalentul nucleilor specifici de releu ai talamusului -este situat supero-lateral de CGM si anterior de pulvinarul talamic -fibrele tractului optic patrund prin hil ( medial) -radiatiile optice ies pe partea laterala, opusa hilului -ca si CCS are structura laminata - 6 straturi celulare separate de benzi de substanta alba CGL este subdivizat in : -nucleul pregeniculat –intre CGL si tractul optic -nucleul ventral, magnocelular – straturile celulare 1 si 2 -nucleul dorsal, parvocelular – straturile celulare 3-6 RADIATIILE OPTICE _La origine, situate in portiunea retrolenticulara a bratului posterior al capsulei albe interne _Apoi realizeaza un genunchi in jurul ventriculului lateral -fibrele cele mai inferioare patrund in lobul temporal, in apropierea cornului inferior al ventriculului lateral -fibrele cele mai superioare se situeaza in apropierea peretelui lateral al raspantiei ventriculului lateral _Ulterior fibrele radiatiei optice se indreapta posterior , ajung in peretele lateral al cornului occipital al ventriculului lateral _Se termina proiectandu-se pe scoarta occipitala , pe buzele scizurii calcarine V. CORTEXUL VIZUAL Ocupa scoarta lobului occipital, prelungindu-se in lobii temporal si parietal a. Aria vizuala principala occipitala este reprezentata de: -aria 17 ( striata)-situata in peretii si pe buzele scizurii calcarine ( gir cuneus si lingual) -se intinde si pe fata laterala a emisferului, pana la santul lunat -aria 18 ( parastriata) -aria 19 ( peristriata) ROLURI In aria 17, fibrele radiatiei optice se termina pe neuronii monoculari din stratul 6, ce se conecteaza cu neuronii binoculari ai celorlalte straturi, realizandu-se vederea binoculara Aria 18 are rol in localizarea spatiala a obiectului Aria 19 detecteaza culoarea b. Ariile de asociatie -girul angular -girul supramarginal Roluri -centrii ai memoriei de lunga durata ( stocarea si destocarea informatiei) -centrii de evocare-comparare-decizie( procesul de recunoastere al imaginii receptionate) -centrii diferiti pentru recunoasterea diferitelor categorii de imagini ( persoane, animale, litere, cifre, note muzicale) B. CAILE OPTICE REFLEXE I. CU ORIGINE RETINIANA -mediaza reflexele cu punct de plecare din calea optica 1. FASCICULUL RETINO-TECTAL ( opto-tectal) -Se desprinde din tractul optic -Ajunge in CCS -Prin tractul tecto-spinal si FRTC - la muschii extrinseci ai globului ocular ( regalrea orientarii spatiale a ochilor) 109

2. FASCICULUL OPTO-PRETECTAL Alcatuit din contingentele pupilo-motorii, ce stau la baza reflexelor pupilare a. Contingentul pupilo-constrictor -Se desprinde din tractul optic -Face sinapsa in nucleul pregeniculat -Ajunge la aria pretectala -Se termina in nucleul accesor al oculomotorului N III din mezencefal -Cale – nervul oculomotor III, ganglionul ciliar, nervii ciliari scurti, muschiul sfincter pupilar -Determina mioza ( pupilo-constrictia) b. Contingentul pupilo-dilatator -Se desprinde din tractul optic -Ajunge la CCS -Prin tracturile tecto-spinal si tecto-reticulo-spinal -Ajunge la centrul ciliospinal al lui Budge C8-T2 , unde se afla neuronul preganglionar simpatic -Cale – ganglionul cervical superior, plexul carotic intern, radacina simpatica a ganglionului ciliar, ganglionul ciliar, nervii ciliari scurti, muschiul dilatator pupilar -Determina midriaza ( pupilo-dilatatia) 2. FASCICULUL RETINO-HIPOTALAMIC -se desprinde din chiasma optica -se termina in nucleii hipotalamici preoptic si suprachiasmatic -roluri -prin conexiunile mediate de epifiza si sitemul endocrin, asigura corelarea ritmurilor endogene cu ritmul circadian

II. CU ORIGINE CORTICALA REFLEXUL DE ACOMODARE -Cale aferenta -calea optica senzoriala -Centrul – aria 19 -Calea eferenta -fibrele iau traiect retrograd, alaturandu-se radiatiei optice -ajung la CGL -ajung de aici la nucleii interstitial si comisural ipsi si contralateral ( fibrele se decuseaza in comisura posterioara) -de aici fibrele ajung la nucleul accesor al oculomotorului - nerv oculomotor, ganglion ciliar, nervi ciliari scurti, muschii corpului ciliar

110

CURS- - Nervi Cranieni

Nervi Cranieni DEZVOLTAREA NERVILOR CRANIENI Din punct de vedere embriologic, perechile V, VII, IX, X, XI, inervează motor musculatura derivată din arcurile branhiale şi recepţionează diferitele forme de sensibilitate din teritoriile derivate din arcurile branhiale, motiv pentru care sunt denumiţi nervi branhiali. Astfel, aceşti nervi se distribuie: - n. trigemen V – arcului I - n. facial VII –arcului II - n. glosofaringian IX – arcului III - n. vag X şi n. accesor XI - arcului IV - arcurilor rudimentare V şi VI Nervii III, IV, VI, XII inervează motor musculatura derivată din somitele preotice (muşchi extrinseci ai globului ocular) şi din somitele occipitale (muşchii limbii), motiv pentru care sunt denumiţi nervi somitici. Relaţia între nervii cranieni şi teritoriul lor periferic se stabileşte în fazele iniţiale ale dezvoltării (săptămâna IV), moment în care există o distribuţie segmentară a nervilor cranieni, la teritoriile cu care se pun în raport ventral veziculele trunchiului cerebral: arcurile şi pungile branhiale, inima, tubul intestinal până la nivelul mugurelui hepatic. Fibrele receptoare din acest teritoriu sosesc la veziculele trunchiului cerebral, iar fibrele motorii (efectoare), urmează un traiect invers, distribuindu-se la teritoriile în raport cu trunchiul cerebral. Această relaţie segmentară iniţială se 111

menţine şi ulterior, dar este mai greu de recunoscut şi mai complicată, prin migrarea la distanţă a derivatelor musculare sau viscerale (inima, tubul intestinal), care pierd raporturile primitive cu veziculele trunchiului cerebral, dar păstrează relaţia de inervaţie pe care o aveau iniţial. Inervaţia cutanata a capului şi gâtului 1-nerv oftalmic 2-nerv maxilar 3-nerv mandibular 4-nerv transvers al gâtului 5-nerv occipital mare 6-nerv occipital mic 7-nerv auricular mare 8-ramurile dorsale ale nervilor spinali III, IV, V 9-nervi supraclaviculari Originea aparentă a nervilor cranieni = locul de pe suprafaţa trunchiului cerebral unde ies /intră fibrele nervilor cranieni. Originea reală a nervilor cranieni = locul unde se află corpul neuronal al fibrei nervoase care va forma nervul cranian periferic: - fibre senzitive (somatosenzitive, viscerosenzitive) = în ganglionii senzitivi de pe traiectul nervilor cranieni (omologi nervului spinal) - fibre somatomotorii = în nucleii motori ai nervilor cranieni - fibre visceromotorii = în nucleii vegetativi ai nervilor cranieni Fibre nervoase conţinute în nervii cranieni Fibre somatosenzitive - origine reală: - ganglion senzitiv de pe traiectul nervului cranian corespunzător - terminaţie: - nucleu echivalent senzitiv al trunchiului cerebral Fibre viscerosenzitive (recunoscute ca intrând în componenţa nervilor cranieni IX şi X) - origine reală:- ganglionul senzitiv de pe traiectul nervului cranian respectiv, dar şi neuronii situaţi în ganglionii intramurali şi previscerali - terminaţie: - nucleii viscerosenzitivi ai nervilor IX şi X Fibre somatomotorii - origine reală:- nucleu echivalent motor al nervului cranian - terminaţie: - muşchii striaţi de la nivelul capului şi gâtului Fibre visceromotorii – aparţin parasimpaticului - origine - pt. fibra preganglionară: -nucleul echivalent vegetativ al trunchiului cerebral - pt. fibra postganglionară: - într-un ganglion vegetativ de pe traiectul nervilor cranieni, sau în ganglionii plexurilor previscerale sau intramurale - terminaţie: - viscerele capului, gâtului, toracelui, abdomenului (muşchi netezi sau glande secretorii). Fibra parasimpatică postganglionară, părăseşte adesea nervul de care depinde iniţial, pentru ca prin intermediul unei “ramuri anastomotice” (ramus comunicans), să împrumute traiectul ramurilor altor nervi cranieni. 112

Parasimpaticul cranian atasat nervului trigemen

1-ganglionul senzitiv Gasser (atasat nervului trigemen V) 2-nervul oftalmic 3-fisura orbitara sup. 4-nervul naaociliar 5-nervul lacrimal 6-nervul maxilar 7-gaura rotunda 8-nervul pterigopalatin 9-nervul mandibular 10-gaura ovala 11-nervul lingual 12-nucleu accesor al oculomotorului (Edinger Westphal) 13-nervul oculomotor 14-ganglionul ciliar 15-nervii ciliari scurti 16-muschii ciliari si muschii irisului(netezi) 17-nucleul lacrimo-muco-nasal(nervul facial VII) 18-nervul pietros mare 19-nervul vidian(al canalului pterigoidian) 20-gaura rupta 21-canalul pterigoidian 22-ganglionul pterigopalatin Meckel 113

23-nervul zigomaric 24-glanda lacrimala 25-nervi nazali posterosuperiori si laterali 26-gaura sfenopalatina 27-nervul palatin mare 28-canalul palatin mare 29-nucleul salivator superior(nervul VII bis Wrisberg) 30-nervul coarda timpanului Tipuri de nuclei ai nervilor cranieni Nuclei de origine = de unde pleacă nervul cranian - sunt nuclei motori şi vegetativi ai nervilor cranieni (= origine reală) Nuclei de terminaţie = unde se termină (fac sinapsă) nervul cranian - sunt nuclei senzitivi (nu sunt origine reală) Nuclei echivalenţi ai trunchiului cerebral = au echivalent în substanţa cenuşie a măduvei spinării Nuclei senzitivi =echivalenţi coarnelor posterioare ale măduvei spinării - sunt nuclei terminali -origine pentru - deutoneuronul căilor ascendente ale sensibilităţilor de la nivelul capului -terminaţie pentru - fibrele senzitive ale nervului cranian cu origine in ganglionul senzitiv -aferenţă: - de la ganglionul senzitiv de pe traiectul nervului corespunzător -eferenţe: - pentru căi ascendente – deutoneronul, care face sinapsă cu al III-lea neuron al căii în: -talamus (pentru impulsuri extero şi proprioceptive venite pe calea nervului V; gustative venite pe calea nervilor VII, IX şi X; vestibulare pe calea nervului VIII) -metatalamus (corp geniculat medial) (pentru impulsuri auditive venite pe calea nervului VIII) - pentru reflexe: colaterale la nucleii motori şi vegetativi ai trunchiului cerebral Nuclei motori - echivalenţi coarnelor anterioare ale măduvei spinării - sunt nuclei de origine ai nervilor cranieni -origine pentru – deutoneuronul căii descendente motorii (neuronul motor periferic care va constitui nervul cranian) -terminaţie pentru – protoneuronul căii descendente motorii (neuronul motor central) -aferenţă: - fasciculul corticobulbar – pentru mişcări voluntare, fine, de precizie, comandate de scoarţa cerebrală - fibre extrapiramidale – pentru reglarea tonusului muscular şi pentru coordonarea mişcărilor semivoluntare, automate, asociate acţiunilor voluntare învăţate (mimică, vorbire) - colaterale pentru reflexe: de la nucleii senzitivi ai nervilor cranieni -eferenţă: - fibre somatomotorii ce vor forma nervul cranian • Nuclei vegetativi =echivalenţi porţiunii anterioare, visceromotorii, a coarnelor laterale ale măduvei spinării - nuclei de origine (pentru fibre preganglionară) • -origine pentru: - fibre vegetative parasimpatice ataşate nervilor cranieni - terminaţie pentru:- fascicule descendente vegetative • - aferenţa: - fascicule de pe căile descendente cu centrii in: - scoarţa cerebrală - hipotalamus - sistem limbic - colaterale pentru reflexe de la nivelul nucleilor senzitivi ai nervilor cranieni - eferenţa: - fibre vegetative ce vor forma nervul cranian 114

• Nuclei viscerosenzitivi – echivalenţi porţiunii posterioare, viscerosenzitive, a coarnelor laterale ale măduvei spinării - nuclei de terminaţie - se consideră a primi fibre viscerosenzitive pe calea nervilor IX şi X (în special în reflexele de reglare cardiovasculară) Tipuri de nervi cranieni Nervi senzitivi – conţin în exclusivitate fibre senzitive (nervii I, II, VIII) Nervii motori – conţin în exclusivitate fibre motorii (nervii III căruia i se ataşează componenta vegetativă, nervii IV, VI, XI, XII ce conţin numai fibre somatomotorii) Nervii micşti – ce conţin atât fibre motori cât şi fibre senzitive, indiferent că sunt somatice sau vegetative (nervul V, fără componentă vegetativă, nervii VII, IX, X cărora li se ataşează şi componenta vegetativă). Nervii cranieni si tipurile de conexiuni ale acestora 1-receptori 2-fibra somatica senzitiva /viscerosensitiva aferenta 3-ganglion senzitiv atasat nervului cranian corespunzator (contine protoeuronul caii somato- sau viscerosenzitive) 4-nucleul senzitiv al nervului cranian 5-colaterale pentru reflexe de la nivelul deutoneuronului caii ascendente (de precizat ca de la acest nivel pornesc colaterale si catre SAAR) 6-talamus (contine al treilea neuron al majoritatii cailor ascendente) 7-metatalamus (corp geniculat medial - al treilea neuron al caii auditive) 8-hipotalamus (fac statie atat fascuculele ascendente cat si cele descendente vegetative) 9-arie corticala senzitivo-senzoriala 10-arie corticala vegettiva + sistem limbic 11-nucleu vegetativ al neuronului cranian 12-fibra preganglionara visceromotorie parasimpatica 13-ganglion vegetativ 14-fibra pentaganglionara visceromotorie parasimpatica 15-efectori vegetativi=glande si muschi netezi 16-arii corticale motorii 17-fasciculul corticonuclear 18-cai descendente extrapiramidale cu origine in scoarta cerebrala sau ganglionii bazali 19-nucleii proprii ai trunchiului cerebral ce constituie origine a unor fascicule extrapiramidale 20-nucleii motori ai nervilor cranieni (contin neuroni somatomotori) 21-fibre somatomotorii 22-efectori somatici - muschi stieti scheletici sau cutanati

115

Perechea I – nervii olfactivi = nervi senzoriali ce asigură recepţionarea mirosului - nu fac staţie în trunchiul cerebral Origine reală: - celulele olfactive (neuroni bipolari – celulele receptoare sunt şi protoneuronul căii) din mucoasa nazală olfactorie ce tapetază faţa inferioară a lamei ciuruite a etmoidului, cornetul superior şi porţiunea superioară a septului nazal Traiect: - axonii celulelor olfactive se grupează în filete ce străbat orifciile lamei ciuruite a etmoidului şi formează nervul olfactiv Terminaţie: - bulbii olfactivi unde fac sinapsă cu celulele mitrale Aplicatii practice: În fracturile etmoidului poate surveni anosmia (pierderea mirosului). Perechea II – nervul optic - nervi senzoriali care asigură recepţionarea stimulilor vizuali - nu fac staţie în trunchiul cerebral origine: multipolare)

- în retină (unde se află atât protoneuronul caii – celule bipolare, cât şi deutoneuronul căii – celulele - nervul optic este format din axonii deutoneuronului căii 116

traiect: - o parte din fibrele nervilor optici (cele nazale) se încrucişează formând chiasma optică, care se continuă cu tracturile optice (formaţiuni localizate pe faţa inferioară a lobilor frontali şi hipotalamusului); fibrele temporale trec în tracturile optice de aceeaşi parte terminaţiE:- corpul geniculat lateral al metatalamusului Originea aparentă a nervilor cranieni a) Faţa ventrală a trunchiului cerebral 1-infundibul 2-fosa interpedunculară şi substanţa perforantă posterioară 3-n. oculomotor III (în şanţul ponto-peduncular, de o parte şi de alta a liniei mediane) 4-tract optic 5-şanţul pontopeduncular 6-şanţul arterei bazilare 7-n. abducens VI (în şanţul bolbopontin de o parte şi de alta a liniei mediane) 8-şanţ bulbopontin 9-foramen caecum 10-nerv accesor XI 11-şanţ preolivar 12-n. hipoglos XII (în şanţul preolivar) 13-şanţ retroolivar 14-n. cervical I 15-decusaţia piramidală 16-fisura mediană 17-oliva bulbară 18- a) nervii glosofaringieni IX b)vag X c) accesor XI (în şanţul retroolivar) 19-n. vestibulocohlear VIII (în foseta laterală a bulbului în şanţul bulbopontin) a)ramura cohleară b)ramura vestibulară 20-n. facial VII (în foseta supraolivara) 21-n. trigemen V (pe faţa anterolaterală a punţii) a)rădăcina senzitivă B)rădăcina motorie 22-corpul genicular lateral 23-pedunculul cerebral 24-pulvinar 25-corpii mamilari 26-n. optic 27-chiasma optică Faţa dorsală a mezencefalului

117

1-colicul superior 2-colicul inferior 3-corp geniculat lateral 4-corp geniculat medial 5-braţul colicului inferior 6-nerv trohlear (faţa posterioară a mezencefalului între coliculii inferiori) 7-peduncul cerebelos superior 8-văl medular superior 9-frâul vălului 10-corp pineal 11-reces pineal Perechea III – NERVUL OCULOMOTOR - nerv motor cu componentă parasimpatică Originea aparentă: - pe marginea medială a pedunculilor cerebrali, la nivelul şanţului ponto-peduncular Originea REALA: - nc.motor al oculomotorului din mezencefal –pentru ff.somatomotorii - nc.accesor al oculomotorului Edinger Westphal din mezencefal – ff.vegetative Traiect: -pătrunde în grosimea peretelui lateral a sinusului cavernos - intră în orbită prin porţiunea medială a fisurii orbitale superioare, prin inelul tendinos Zinn unde îşi emite ramurile terminale Raporturile elementelor conţinute la nivelul sinusului cavernos raporturi: - în sinusul cavernos se află într-o dedublare a peretelui lateral al acestuia, alături de nervul trohlear IV şi nervul oftalmic (ramura superioară a nervului V trigemen); la acest nivel are un traiect oblic de sus în jos, încrucişând nervii IV şi oftalmic. - la nivelul fisurii orbitare superioare, n. oculomotor se împarte în două ramuri (superioară şi inferioară), pătrunzând între nervul abducens VI (lateral) şi nazocilar (medial)

Raporturile nervului oculomotor in sinusul cavernos 1-n. oculomotor IV 2-n. trohlear IV 3-n. abducens VI 4-ganglionul senzitiv gasser 5-n. oftalmic 6-ramura senzitiva a ganglionului ciliar 7-ramura inferioara a n. oculomotor 8-ganglionul ciliar 9-nervi ciliari lungi 10-nervul nazociliar 11-nervul lacrimal 12-nervul frontal 118

Raporturile nervului oculomotor III la intrarea în orbită 1-m. ridicător al pleoapei superioare 2-n. oculomotor (ramura superioară) 3-m. drept superior 4-n. nazociliar (ramură a n. ofalmic) 5-m. oblic superior 6-artera oftalmică 7-n. optic 8-m. drept medial 9-n. oculomotor (ramura medială) 10-m. drept inferior 11-n. oculomotor (ramura inferioară) 12-m. oblic inferior 13-m. drept lateral 14-n. abducens VI 15-n. trohlear VI 16-vena oftalmică 17-n. lacrimal (ramură a nervului oftalmic) 18-n. frontal (ramură a nervului oftalmic) 19-canal optic 20-inelul tendinos Zinn 21-fisura orbitală superioară Fibrele somatomotorii COMPOZIŢIE FIBRILARĂ - Origine reală = nucleul motor al oculomotorului din mezencefal - Distribuţie= muşchii extrinseci, motori, ai nervilor cranieni: - m. ridicător al pleoapei superioare - m. drept superior - m. drept medial - m. drept inferior - m. oblic inferior Fibrele visceromotorii parasimpatice - Origine = nucleul accesor al oculomotorului Edinger – Westphal - Traiect - n. oculomotor ganglion nervi ciliari scurţi - Distribuţie - muşchii ciliari circulari - muşchii circulari ai irisului Aferenţele nucleului accesor Edinger – Westphal Pentru: - reflexul fotomotor =pupiloconsticţie la lumină puternică - reflexul de acomodare a vederii de aproape = bombare cristalin -contracţia muşchilor circulari cu relaxarea ligamentului suspensor al cristalinului = pupiloconsticţie pentru selectarea fasciculului de raze paralele – prin contracţia muşchilor circulari ai irisului primeşte aferenţe de pe calea optică (tract optic sau coliculi cvadrigemeni superiori).

119

Nervul oculomotor 1-mezencefal 2-m. motor al oculomotorului III 3-m. ridicator al pleoapei superioare 4-m. drept superior 5-m. drept medial (intern) 6-m. oblic inferior 7-m. drept inferior 8-nucleu accesor al ocuomotorului EdingerWetphal 9-ganglion ciliar 10-neri ciliari scurti 11-iris (muschi circulari-puiloconstritie) 12-pupila 13-cristalin 14-ligament suspensor al cristalinului 15-muschi circulari ciliari

Perechea IV – NERVUL TROHLEAR - nerv motor fără componentă parasimpatică origine aparentă: - pe faţa dorsală a mezencefalului - între coliculii cvadrigemeni inferiori - de o parte şi de alta a frâului medular superior

origine reală:

- nucleul motor al trohlearului din mezencefal

traiect ŞI RAPORTURI:- intră în sinusul cavernos, într-o dedublare a peretelui lateral raportuRI - pătrunde în orbită prin fisura orbitară superioară, medial de n. lacrimal şi frontal - trece superior de muşchiul ridicător al pleoapei superioare (sub periostul orbitei) - ajunge la muşchiul oblic superior distribuţie:

- muşchiul oblic superior al globului ocular

Nervul trohlear IV 1-nucleul motor al nervului trohlear IV 2-nervul trohlear (fibre somatomotorii) 3-musciul oblic superior al ganglionului ocular 4-trohlea apoasa 5-iris 6-pupila 7-mezencefal

120

Perechea VI- NERVUL ABDUCENS - nerv motor fără componentă vegetativă origine aparentă: -în şanţul bulbo-pontin, de o parte şi de alta a liniei mediane origine reală: - nucleul motor al abducensului din punte traiect ŞI RAPORTURI: - intră în plin sinusul cavernos, alături de artera carotidă comună rapotur I- pătrunde în orbită prin inelul tendinos Zinn (prin fisura orbitară superioară) - merge pe faţa medială a muşchiului drept lateral DISTRIBUŢIA: - muşchiul drept lateral al globului ocular (prin contracţia bilaterală a muşchiului drept lateral se produce abducţia globilor oculari) nervul abducens VI 1-punte 2-nucleul motor al nervului abducens VI 3-nervul abducens (fibre somatomotorii 4-muschiul dreprt extern (lateral) al ganglionului ocular 5-iris 6-pupila AFERENŢELE NUCLEILOR MOTORI AI NERVILOR III, IV, VI: - fasciculul corticobulbar (de la nivelul scoarţei cerebrale) - fibre extrapiramidale - reflexe: - oculogire de la: - coliculi cvadrigemeni superiori (vizuooculogire) - coliculii cvadrigemeni inferiori (audiooculogire) - nucleii vestibulari bulbari (vestibulooculogire) - epitalamus (olfactivioculogire) - acomodare pentru vederea la aproape (convergenţă axe oculare):- de la coliculii cvadrigemeni superiori Aspecte clinice: NERV OCULOMOTOR Deoarece nucleul nervului oculomotor primeşte aferenţe de la neuronii motori corticali prin tractul corticobulbar, cu distribuţie bilaterală, extrem de rar se pot observa leziuni motorii superioare (supranucleare) care să afecteze complet acest nerv. Dacă totuşi nervul oculomotor este afectat va apărea lezarea neuronilor motori inferiori ce va determina paralizia muşchilor inervaţi de aceştia, globul ocular este deviat lateral şi superior (către muşchii sănătoşi) de către muşchiul drept lateral (inervat de nervul abducens) şi către muşchiul oblic superior (inervat de nervul trohlear), care nu mai au opozant. Sunt limitate mişcările şi câmpul vizual în direcţia de acţiune a muşchiului paralizat (medial şi inferior). Deoarece muşchiul ridicător al pleoapei este paralizat, pleoapa superioară va cădea, stare cunoscută sub denumirea de “ptoză palpebrală”. Paralizia nervilor oculomotori poate determina diplopia (perceperea concomitentă a două imagini pentru acelaşi obiect). Deasemenea, se poate produce şi strabism divergent (devierea axei oculare spre lateral). În plus pot fi afectate şi fibrele parasimpatice şi ca urmare, muşchiul sfincter pupilar va fi paralizat. Muşchiul dilatator al pupilei, inervat de sistemul nervos simpatic, nu va avea muşchi opozant şi ca urmare, pupila va fi larg dilatată şi nu va putea fi închisă (cu alte cuvinte, este o “pupilă fixă” = midriază). 121

Iritaţia fibrelor parasimpatice poate determina o contracţie permanentă a muşchilor ciculari ai irisului determinând pupiloconstricţie =mioză). Deasemenea afectarea nervului oculomotor va determina o dificultate în acomodarea vizuală, datorită paraliziei muşchiului ciliar. Afectarea fibrelor parasimpatice inegal poate duce la anizocorie (inegalitatea pupilară). Lezarea pedunculilor (crus cerebri) cu interesarea şi a nervului cranian III emergent la acest nivel, va produce sindromul Weber; acesta constă în paralizia nervului ipsilateral şi hemiplegie contralaterală ca urmare afectării tractului piramidal, anterior de decusaţia bulbară. NERVUL TROHLEAR Paralizia muşchiului oblic superior poate duce la: - limitarea mişcării spre superior -devierea ochiului spre inferior -diplopie. NERVUL ABDUCENS -limitarea mişcării de lateralitate a globului ocular -strabism convergent (contracţia muşchiului drept intern inervat de n. oculomotor, ce nu mai are opozant) -diplopie. Perechea V – NERVUL TRIGEMEN -nerv mixt (cu toate că componentele sale nu fuzionează niciodată, prezentând: - rădăcină motorie - rădăcină senzitivă - prezintă trei ramuri: - n. oftalmic - n. maxilar - n. mandibular dintre care primele două sunt nervi senzitivi şi abia al treilea este mixt. funcţia:

- sensibilitatea - generală a : - globului ocular - tegumentului feţei - foselelor nazale - cavitatea bucală - proprioceptivă a muşchilor capului - motor – muşchii masticatori

Origine aparentă: - pe faţa anterolaterală a punţii (între piramida bulbară şi pedunculul cerebelos mijlociu):rădăcina senzitivă- lateral - rădăcina motorie- medial Nervul trigemen propriu-zis se formează endocranian, la nivelul ganglionului senzitiv Gasser. Astfel, vom descrie traiectul şi raporturile endocraniene ale n. trigemen, urmând ca apoi să descriem fiecare ramură in parte. Distributia nervului trigemen 1-ganglionul senzitiv trigeminal Gasser 2-nerv oftalmic 3-nerv frontal (ramura a nervului oftalmic) 4-ramuri senzitive cutanate frontale (din nervul oftalmic) 5-nerv lacrimal (ramura a nervului oftalmic) 6-nerv nazociliar (ramura a nervului oftalmic) 7-nerv zigomatic (anastomoza nervului maxilar cu nervul oftalmic) 8-nervi nazali anteriori (din nervul etmoidal - ramura a nervului nazociliar) 122

9-nerv maxilar 10-ramuri senzitive cutanate pentru tegumentul din regiunile temporale si zigomatice (din nervul zigomatic, ramura a nervului zigomatic) 11-nervi palatini (din nervul maxilar) 12-nervi nazali posteroinferiori (din nervii palatini) 13-nervi nazali posterosuperiori (din nervul maxilar) 14-nervi alveolari (din nervul maxilar) 15-nervul infraorbital (ramura terminala a nervului maxilar) 16-ramuri senzitive pentru tegumentul portiunii anterioare a etajului mijlociu al fetei (provenite din nervul infraorbital) 17-nerv mandibular 18-ramura motorie a nervului mandibular ce inerveaza muschii masticatori 19-muschii masticatori (temporal, maseter, pterigoidieni medial si lateral) 20-nerv bucal, ce inerveaza tegumentul si mucoasa obrazului (ramura nervului temporobucal, ramura din nervul mandibular) 21-nerv lingual (nerv senitiv, remura terminala a nervului mandibular) 22-ramuri senzitive pentru 2/3 anterioare ale limbii (din nervul lingual, ramura a nervului mandibular) 23-ramuri senzitive pentru gingia si planseul cavitatii bucale 24-nerv alveolar inferior (nerv mixt, ramura a nervului mandibular) 25-plex alveolar inferior 123

26-ramuri senzitive cutanate pentru pielea mentonului 27-ramura motorie atasata nervului alveolar inferior 28-ramura motorie pentru muschiul milohioidian 29-ramura motorie pentru pantecele anterior al muschiului digastric 30-nervul auriculotemporal (ramura senzitiva a nervului mandibular ce inerveaza tegumentul regiunii temporale Traiect. Raporturi Ganglionul senzitiv Gasser: - dendritele sale intră în componenţa nervilor: oftalmic, maxilar, mandibular. - axonii formează rădăcina senzitivă a nervului trigemen şi fac sinapsă în nucleul senzitiv al trigemenului, ce se localizezază în bulb, punte şi mezencefal - este situat într-o fosetă anterioară a stâncii temporalului = = impresiunea trigeminală, acoperit de dura mater - fibrele motorii se alătură ganglionului Gasser, fără să schimbe fibre între cele două formaţiuni a) Teritoriul de inervaţie a nervului trigemen I. teritoriul nervului oftlamic II. teritoriul nervului maxilar III. teritoriul nervului mandibular IV. teritoriul nervului occipital mare (Arnold) V. teritoriul plexului cervical

b) Nervii cutanaţi ai feţei si frunţii 1 -n. supratrohlear 2 -tendonul muşchiului oblic superior 3 -n. infratrohlear 4 -ramuri nazale ale n. etmoidal anterior 5 -ligamentul palpebral medial 6 -n. mentronier 7 -n. infraorbital 8 -n. zigomatico-facial 9 -n. lacrimal 10 -n. supraorbital Nervul oftalmic - nerv senzitiv: - teritoriu de recepţie: - regiunea frontooccipitală - regiunea sprâncenoasă - jumătatea medială a pleoapelor - dorsul nasului - conjunctiva bulbară - bulbul ocular 124

- i se anexează ganglionul vegetativ = ganglion ciliar din care pleaca fibre vegetative din nervulIII muschilor ciliari si circulari ai irisului. Origine reală: - ganglionul senzitiv Gasser (pentru fibrele senzitive) Originea fibrelor parasimpatice care i se ataşează şi traseul acestora este: Nc. Accesor al oculomotorului III Edinger-Westphal ganglion ciliar → muşchii circulari ai irisului → muşchii ciliari circulari - se ataşează nervului nazocilar Nc. Lacrimo-muco-nazal al nervului VII (din punte) n. vidian → ganglionul pterigopalatin Meckel (ataşat nervului maxilar) → n. zigomatic →n. lacrimal → glanda lacrimală - acestă componentă vegetativă parasimpatică se ataşeză nervului lacrimal - origine în ganglionul Gasser - intră într-o dedublare a peretelui lateral al sinusului cavernos, unde, în apropierea fisurii orbitare superioare se divid în nervii nazocilar, frontal, lacrimal. - cele trei ramuri pătrund în orbită prin fisura orbitară superioară Traiect. Raporturi.

125

DISTRIBUŢIE Ramuri colaterale - nervul recurent Arnold (pentru dura mater ce acoperă cerebelul) Ramuri terminale: Nervul nazocilar -teritoriu: - sensibilitatea: - globului ocular - mucoasei –sinusului sfenoidal - celulelor etmoidale posterioare - regiunii mediale tegumentului a etajului superior al feţei (fără pielea frontală) - porţiunii anterioară a mucoasei nazale ramuri colaterale: - rădăcina lungă, senzitivă a ggl. ciliar - nervii ciliari lungi pentru globul ocular - nerv etmoidal posterior pentru sinusul sfenoidal şi celulele etmoidale posterioare - ramuri terminale: 1)N. infratrohlear pentru: - căile lacrimale - porţiunea medială a pleoapelor - regiunea intersprâncenoasă - porţiunea superioară a dorsului nasului 2)N. etmoidal anterior pentru: - porţiunea anterioară a mucoasei foselor nazale (nervi nazali anteriorilaterali şi mediali) Nervul frontal –teritoriu: - sensibilitatea- tegumentul frunţii - pleoapa superioară - dorsul nasului - sinusurile frontale ramuri: 1)N. supraorbitar - pentru:-pielea regiunii frontale - regiunea medială a pleoapei superioare şi conjunctiva bulbară - sinusurile frontale 2)N. supratrohlear - pentru:- pielea regiunii frontale - pleoapa superioară - dorsul nasului Nervul lacrimal - teritoriu: - glanda lacrimală (fibre din nucleul lacrimo-muco-nazal al facialului, venite pe calea nervului zigomatic din ganglionul pterigopalatin) - tegumentul regiunii zigomatico-temporale - tegumentul pleoapei superioară

126

Nervii oftalmic, abducens şi trohlear 1 - arteră oftalmică 2 - nervul nazo-ciliar 3 - tendonul muşchiului oblic superior 4 - muşchiul drept superior (secţionat şi reflectat) 5 - nervul optic 6 - muşchiul drept lateral 7 - nervul abducens 8 - muşchiul drept lateral 9 - nervul frontal (reflectat posterior) 10 - ramura superioară a nervului oculo-motor 11 - nervul trohlear 12 - muşchiul drept superior (secţionat şi reflectat) PARASIMPATICUL CRANIAN ATAŞAT NERVULUI OFTALMIC Fibre parasimpatice preganglionare venite pe calea nervului oculomotor până la nivelul ggl. ciliar Ganglion ciliar – în orbită - aferenţe: - rădăcina lungă =fibre senzitive din n. nazocilar - rădăcina scurtă =fibre parasimpatice preganglionare din n. III (cu origine în nucleul accesor al III) - rădăcina simpatică = din plexul simpatic pericarotidian - eferenţe: - n. ciliari scurţi - sclerotică coroidă muşchi ciliari - iris cornee Fibre venite din nucleul lacrimo-muco-nazal pe calea: - n. vidian → ggl. pterigopalatin (ataşat nervului maxilar) → n. zigomatic (ramură a nervului maxilar) → n. lacrimal (ramură a nervului oftalmic) → glanda lacrimală. Nervul maxilar - nerv senzitiv: - teritoriu:

- pielea aripii nasului - regiunea posterioară a mucoasei nazale - pielea regiunii geniene (obrazului) - buza superioară - mucoasa peretelui superior al cavităţii bucale şi dinţii arcadei superioare - mucoasa sinusului maxilar - i se anexează ganglionul vegetativ = ganglionul pterigopalatin Meckel din care pleaca fibre provenite din nervul VII la glanda lacrimala,glandele mucoasei nazala si glandele salivare mici de la nivelul palatului si mucoasei jugale. Origine reală: - ganglionul senzitiv Gasser (pentru fibrele senzitive) Originea fibrelor parasimpatice care i se ataşează este: Nucleul lacrimo-muco-nazal pontin al facialului (eferenţele le vom descrie odată cu ganglionul pterigopalatin) Traiect. Raporturi. -iese din craniu prin gaura rotundă -ajunge în fosa pterigopalatină (alături de artera maxilară) -ramura sa terminală ajunge în orbită prin fisura orbitară inferioară 127

DISTRIBUŢIE: Ramuri colaterale: Ramura meningee – pentru dura mater Nervul zigomatic: - ramura lacrimo-palbebrală – anastomoză cu nervul oftalmic (prin nervul lacrimal conduce fibrele parasimpatice la glanda lacrimală) - senzitiv – pleoapa laterală - ramura temporo-parietală – pentru tegumentul regiunilor temporale şi zigomatice Nerv pterigopalatin = este ramură anastomotică cu ganglionul pterigopalatin Meckel, ramurile sale fiind considerate eferenţe ale ganglionului: Nervii nazali-posterosuperiori LATERALI - pătrund în cavitatea nazală prin gaura sfenopaltină - pentru:- mucoasa cornetelor nazale superior şi mijlociu - mucoasa faringelui şi trompa lui Eustachio (n. faringian Bock) - POSTEROSUPERIORI MEDIALI - pătund în fosa nazală prin gaura sfenopalatină - pentru:- mucoasa postero-superioară a septului nazal - mucoasa anterioară a palatului (n. nazopalatin Scarpa pătrunde în cavitatea bucală prin canalul incisiv) NERVII PALATINI – senzitivi+ fibre parasimpatice - ajung in porţiunea posterioară a palatului pruin canalul palatin mare şi gaura palatină mare - pentru mucoasele: - vălului palatin - gingivală superioară - bolţii palatine - poţiunii posteroinferioare a fosei nazale (n. nazal postero-inferior) (- li se ataşează şi fibre motorii ale nervului facial destinat muşchiului vălului palatin) Atât nervilor nazali cât şi celor palatin li se ataşează fibre parasimpatice postganglionare din ganglionul pterigopalatin, la care au ajuns fibre ale facialului din nucleul lacrimo-muco-nazal (destinate secreţiei glandelor din mucoasele teritoriilor corespunzătoare).

128

Nervii orbitari senzitivi - pătrund în orbită prin fisura orbitară inferioară - pentru: - celulele etmoide şi peretele medial al orbitei Nervii alveolari senzitivi - se desprind din canalul infraorbitar - pentru: - alveolele dentare ale arcadei superioare - mucoasa gingivală superioară - mucoasa sinusului maxilar Ramuri terminale: N. infraorbitar –intră în orbită prin fisura orbitară inferioară - străbate şantul şi canalul infraorbitar (suborbitar) - iese la suprafată prin gaura suborbitară - pentru tegumentul: - pleoapei inferioare (+conjunctivă) - buzei superioare - porţiunii infero-mediale a nasului PARASIMPATICUL CRANIAN ATAŞAT NERVULUI MAXILAR Fibrele au origine în ganglionul lacrimo-muco-nazal (al nervului facial VII) de la nivelul punţii şi fac sinapsă în ganglionul pterigopalatin Meckel Gnglionul pterigopalatin Meckel – se localizează în fosa pterigopalatină aferenţe: - n. pterigopalatin –fibre senzitive ale nervului maxilar - n. vidian - format din: - n. pietros mare – fibre vegetative parasimpatice din nervul facial (cu origine în nucleul lacrimo-muco-nazal din punte) - n. pietros profund –fibre vegetative simpatice din plexul pericarotidian - eferenţe: - n. zigomatic → n. lacrimal → glanda lacrimală - n. nazali → glandele mucoasei nazale - n. palatini → glande palatine (+fibre somatomotorii ale facialului, destinate muşchiului ridicător al vălului paltin şi muşchilor uvulei) Nervul mandibular 129

- nerv mixt: teritoriu:- senzitiv: - regiunea temporală - regiunea parietală (parţial) - porţiunea posterioară a regiune geniene - regiunea preauriculară - partea superioară a regiunii maseteriene - buza inferioară - regiunea mentonieră (bărbia) - mucoasa linguală - mucoasa peretelui inferior al cavităţii bucale (în rezumat pielea şi mucoasele etajului inferior al feţei) - motor: - muşchii masticatori: - maseter - temporal - pterigoidian medial - pterigoidian lateral - muşchiul milohioidian - muşchiul digastric (pântece anterior) - muşchiul tensor al vălului palatin - muşchiul tensor al timpanului - i se anexează un ganglion vegetativ =ganglionul otic al lui Arnold din care pleaca fibre provenite de la nervul VII ce se distribuieglandelor salivare sublinguale si submandibulare, si fibre apartinand nervului IX ce se distribuie glandelor parotide. Origine reală - ganglionul senzitiv Gasser (pentru fibrele senzitive) - nucleul masticator din punte (pentru fibrele somatomotorii) Originea fibrelor parasimpatice care i se anexează este: Nc. Salivator superior (din punte, aparţine nervului facial VII bis Wrisberg), care se distribuie galndelor sublinguală şi submandibulară Nc. Salivator inferior (din bulb, aparţine nervului glosofaringian IX), care e distribuie glandei parotide Traiect. Raporturi. - părăseşte craniul prin gaura ovală - ajunge în fosa infratemporală, unde se află între cei doi muşchi pterigoidieni (medial şi lateral) şi se împarte după un scurt traiect în ramuri DISTRIBUŢIE Ramuri colaterale: - Recurente: - ramura recurentă meningeală (senzitivă) – prin gaura spinoasă se reîntoarce în craniu şi se distribuie durei mater - Laterale: - n. temporo-maseterin (motor) dă naştere: - nervului temporal profund posterior – pentru muşchiul temporal - nervului maseterin – pentru muşchiul maseter - n. temporal profund mijlociu (motor) – destinat muşchiului temporal - n. temporo-pterigo-bucal (nerv mixt) - nerv temporal profund anterior (motor) – destinat muşchiului temporal - nerv pterigoidian lateral (motor) – destinat muşchiului pterigoidian lateral - n. bucal (senzitiv) – inervează senzitiv: -tegumentul obrazului şi - mucoasa obrazului (+ff. parasimpatice ataşate, destinate glandelor 130

mucoasei obrazului) - Mediale: - n. pterigoidian medial (motor) - se distribuie: - muşchiului pterigoidian medial - muşchiului tensor al vălului palatin - muşchiullui tensor al timpanului - Posterioare. - n. auriculotemporal (senzitiv) - se distribuie: - pielii regiunii temporale - pielii conductului auditiv extern - pielii pavilionului urechii (+ff. parasimpatice, ce se distribuie glandelor parotide) Ramuri terminale - Nerv lingual (ramură senzitivă) Traiect:- coboară între cei doi muşchi pterigoidieni, anterior de n. alveolar inferior - ajunge pe partea postero-laterală a limbii, apoi în fosa sublinguală - primeşte anastomoză n. coarda timpanului, prin care i se ataşează fibre parasimpatice pe următorul traiect: nucleu salivator superior(al n. facialVII din punte ) - n. coarda timpanului (prin nervul lingual) - ganglionii vegetativi sublingual şi submandibular - glandele sublinguală şi submandibulară - ramuri:- senzitive pentru mucoasa: - vălului palatin si a amigdalelor - gingiei şi planşeului cavităţii bucale - feţei inferioare a limbii - celor 2/3 anterioare ale feţei dorsale a limbii - Nerv alveolar inferior (ramură mixtă) Traiect:- coboară între cei doi muşchi pterigoidieni, posterior de nervul lingual ,- pătrunde în canalul alveolar inferior (al mandibulei) si- se exteriorizează prin gaura mentonieră - ramuri:- senzitive: - dentare inferioare - gingivale inferioare - pentru tegumentul: - mentonier (bărbie) - buză inferioară - motorii: - pentru:- muşchiul milohiodian - pântecele anterior al muşchiului digastric PARASIMPATICUL CRANIAN ATAŞAT NERVULUI MANDIBULAR Fibrele cu origine în nucleul salivator superior al facialului (din punte), pe calea: - n. coarda timpanului - n. lingual - ganglioni submandibular şi sublingual- glande submandibulară şi sublinguală Fibrele cu origine în nucleu salivator inferior al glosofaringianului (din bulb) fac sinapsă în ganglionul otic Ganglionul otic Arnold – în fosa infratemporală aferenţe: - n. timpanic Jacobson prin micul nerv pietros = ff. parasimpatice ale nervului glosofaringian IX (de la nucleu salivator inferior) - plexul simpatic din jurul arterei meningee medii – ff. simpatice - nervul mandibular –ff. senzitive - eferenţe: - ramuri care se alătură nervului auriculotemporal ce se distribuie: - glandei parotide (ff. parasimpatice) - mucoasei casei timpanului (ff. senzitive) - ramuri motorii pentru: - m. pterigoidian medial - m. tensor al timpanului (sau m. ciocanului) -m. tensor al vălului palatin (originea fibrelor este de fapt în fibrele motorii ale nervului glosofaringian)

131

Ramurile nervului mandibular

CONEXIUNILE NUCLEILOR TRIGEMENULUI NUCLEUL SENZITIV - aferenţe: - ganglionul senzitiv trigeminal Gasser - eferenţe: - talamus (al III-lea neuron de pe calea sensibilităţii epicritică, protopatică, termică, dureroasă, proprioceptivă de la nivelul capului) - cerebel (pentru sensibilitatea legată de tonusul muscular) - colaterale pentru reflexe (spre nucleii motori sau vegetativi): - pentru masticaţie (aferenţă=limba) spre: - nc. motori:- V din punte (nc. Masticator) -pentru m. masticatori - VII din punte pentru m. orbicular al buzelor - XII din bulb pentru m. limbii - pentru deglutiţie (aferenţă=limba) spre: - nc. motori: - XII din bulb pentru m. limbii - IX din bulb pentru m. faringelui -X din bulb pentru m. faringelui şi porţiunea superioară a esofagului ce prezintă muşchi striati - nc. vegetativi:- X din bulb pentru m. porţiunii inferioare a esofagului ce prezintă muşchi netezi - pentru clipit (aferenţă=conjunctiva bulbară) spre: - nc. motor VII din punte, pentru m. orbicularul ochiului 132

- pentru salivaţie (aferenţă=limba) spre nucleii vegetativi: - salivator superior VII din punte (fibrele se distribuie glandelor sublinguală şi submandibulară) - salivator inferior IX din bulb (fibrele se distribuie glandei parotide) NUCLEUL MOTOR eferenţe: - muşchii masticatori - aferenţe - fasciculul corticonuclear - fibre extrapiramidale - conexiuni cu sistemul limbic (pentru reflexe de masticaţie, deglutiţie) - colaterale pentru reflexe (primite de la nucleii senzitivi ai căii aferente) - pentru masticaţie de la nucleii senzitivi: - V pentru sensibilitatea tactilă a limbii - nc. solitar (VII, IX, X) pentru sensibilitatea gustativă - pentru deglutiţie =aceleaşi aferenţe ca pentru reflexul de masticaţie Aplicaţii clinice: EXAMENUL NEUROLOGIC - SENSIBILITATEA se testează în toate teritoriile, putând avea ca descoperire patologică hipoestezia sau chiar anestezia în tot teritoriul sau pe traiectul unei ramuri (prin lezarea nervului). În cazul unei leziuni a cortexului senzorial dispare sensibilitatea feţei pentru durere şi temperatură în hemifaţa contralaterală, păstrându-se însă sensibilităţile tactilă şi presională. Dacă este afectat ganglionul Gasser sau nervul, se pierde sensibilitatea homolaterală. Aceasta pentru că deutoneuronul căii ascendente se încrucişează. - MOTRICITATEA este modificată în cazul leziunilor de neuron motor periferic, determinând dificultăţi în masticaţie şi vorbire. Poate fi afectată şi în leziunea de neuron motor central, având în vedere că nucleul motor al trigemenului primeşte aferenţe bilaterale de la cortex. - REFLEXELE: - reflexul cornean (atingerea uşoară a corneei cu vată trebuie să producă închiderea ochiului) - reflexul conjunctival (se preocedează la fel, atingând o zonă a conjunctivei) - reflexul maseterin NEVRALGIILE DE TRIGEMEN (dureri paroxistice pe traiectul unui nerv) Poate fi idiopatică (nu i se poate descoperi cauza), fiind totuşi incriminată o inflamaţie arahnoidiană; poate fi secundară, tumorală, inflamatorie (cel mai frecvent de la o colecţie sinusală sau de la o afecţiune dentară) sau traumatică – i se asociază hipo/anestezie cutanată, reflex coronar diminuat. Pot să apară nevralgii localizate dentare sau nevralgii ale ganglionilor vegetativi care se ataşează nervilor cranieni, care vor limita durerea la teritoriul eferenţelor trigeminale ale ganglionului respectiv.

Perechea VII – NERVUL FACIAL - nerv mixt cu componentă vegetativă: - două rădăcini: - motorie=nervul VII - senzitivo-senzorială=nervul VII bis Wrisberg - componentă vegetativă parasimpatică (care se ataşează ambelor ramuri) - nervii VII şi VII bis: - izolaţi: de la origine până stânca temporalului - ataşaţi: de la stânca temporalului până la periferie - au ramuri comune - funcţii diferite Funcţii: 133

Nerv facial VII: - motor: - muşchii mimicii muşchiul scăriţei - muşchiul stilohioidian şi pântecele posterior al muşchiului digastric - muşchiul ridicător al vălului palatin şi muşchiul uvulei prin intermediul: ganglion otic - nerv sfenoidal intern - nerv vidian - ganglion pterigopalatin - muşchi palatofaringian şi palatoglos (stafilofaringian şi stafiloglos) - parasimpatic: - glandele lacrimale (prin intermediul nervului oftalmic) - glandele nazale şi glandele palatine (prin intermediul nervului maxilar) Nervul intermediar Wrisberg (VII bis) - senzitiv-senzorial: sensibilitatea gustativă a 2/3 anterioare ale limbii sensibilitate tactilă din: - jurul găurii oarbe de la nivelul limbii - zonă a faringelui - o zonă a mucoasei cavităţii nazale - o zonă a mucoasei palatine parasimpatic: glandele salivare - sublinguală - submandibulară Origine aparentă - în şanţul bulbo-pontin - în foseta supraolivară (superior de oliva bulbară) - nervul VII este situat medial (rădăcina motorie) - nervul VII bis este situat lateral (rădăcina senzitivă) Origine reală fibre motorii = nucleul motor al facialului din punte - intranevraxial – descriu o buclă în jurul nucleului motor al abducensului (dinspre medial spre lateral, înconjurându-l posterior) Origine reală fibre senzitive = în ganglionul senzitiv ataşat nervului cranian VII (= ganglion geniculat) situat în stânca temporalului. Axonii acestora fac sinapsă în nucleul senzitiv al facialului din bulb (nucleul gustativ al lui Nageotte, o componentă a nucleului solitar) unde se află deutoneuronul căii gustative. fibre vegetative: - nucleul lacrimal (Yagitta) (sau lacrimo-muco-nazal), luând calea: nervul pietros mare - nerv vidian - ganglion pterigopalatin (al nervului maxilar) - glanda lacrimală (prin nerv zigomatic - nerv lacrimal al nervului oftalmic) - glandele mucoasei nazale (nervi nazali posteriori şi superiori) - glande palatine (nervi palatini) nucleul salivator superior luând calea: nervul coarda timpanului - nerv lingual – ganglioni sublingual/submandibular - glandele sublinguală/submandibulară TRAIECT. RAPORTURI

134

În fosa cerebrală posterioară (loja cerebeloasă) Intră în meatul acustic intern (pe faţa posterioară a stâncii temporalului) - alături de nervul vestibulocohlear VIII - se află în foseta antero-superioară a acestuia Parcurge canalul facialului (în interiorul stâncii temporalului) porţiunea I - perpendiculară pe axul stâncii (între vestibulul osos şi cohlee) - apoi face un cot de 90° spre lateral = hiatusul facialului (conţine ganglionul geniculat) - porţiunea a II-a (timpanică) = longitudinală, paralelă cu axul stâncii - pe peretele medial al casei timpanului (al urechii medii) - apoi face un cot de 90° spre inferior = sub aditus ad autum (cea mai mare celulă mastoidiană) - porţiunea a IIIa = verticală - între –posterior -mastoidă - anterior – meat acustic extern d)Iese din craniu prin gaura stilomastoidiană e)Pătrunde în glanda parotidă prin faţa medială a acesteia. Intraparotidian prezintă următoarele raporturi: - nervul facial - cel mai lateral (superficial) - vena jugulară externă - artera carotidă externă - cel mai medial (profund) - superior se află nervul auriculotemporal. Traiectul canalului facialului la nivelul stâncii temporalului 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

Faţa anterioară a stâncii temporalului Faţa posterioară a stâncii temporalului Cohleea Urechea medie (casa timpanului) Aditus ad antum Mastoida Gaura stilomastoidiană Procesul stiloidian Vestibulul osos Meatul acustic intern Porţiunea întâia a canalului facialului (perpendiculară pe axul stâncii) 12. Porţiunea a doua a canalului facialului (paralelă cu axul stâncii) 13. Porţiunea a treia a canalului facialului(verticală)

135

Raporturile la baza craniului şi raporturile intraparotidiene ale nervului facial 1. Faringele 2. Procesul stiloidian 3. Gaura stilomastoidiană (prin care emerge nervul facial) 4. Coloana vertebrală şi muşchii prevertebrali 5. Buchetul lui Riolan= muşchii stilieni (stiloidian, stilofaringian, stiloglos) 6. Glanda parotidă 7. Muşchiul pterigoidian medial 8. Mandibula 9. Spaţiul prestilian 10. Ramurile terminale ale nervului facial 11. Muşchiul maseter 12. Venă jugulară externă 13. Artera carotidă externă 14. Mastoida 15. Muşchiul sternocleidomastoidian 16. Muşchiul digastric (pântece posterior) 17. Spaţiul retrostilian 18. Gaura jugulară (cu emergenţa nervilor : IX, X, XI) Di s tri b uţi a

nervului facial 136

1.Aria gustativă (lob parietal, girus postcentral) 2.Talamus 3.Nucleul solitar (componenta gustativă – nucleul gustativ Nageotte) 4.Nucleul salivator superior 5.Nucleul lacrimo-muco-nazal 6.Nucleul motor al facialului (destinat inervaţiei muşchilor mimicii) 7.Fibrele preganglionare(ce formează nervul vidian şi sinaptează în ganglionul pterigopalatin) 8.Fibrele postganglionare para-simpatice destinate glandei lacrimale 9.Fibrele postgan-glionare parasimpatice destinate glandelor din mucoasa nazală şi palatină 10.Muşchiul occipito - frontal 11.Glanda lacrimală 12.Muşchiul orbicular al ochiului 13.Muşchii din jurul orificiilor foselor nazale 14.Muşchiul buccinator 15.Muşchiul orbicular al gurii 16.Ganglionul senzitiv ataşat nervului VII (ganglionul geniculat) 17.Fibre senzoriale gustative ce se distribuie la 2/3 ante-rioare ale limbii (intră în nervul coarda timpanului) 18.Limba 19.Fibre preganglionare parasimpatice destinate glandelor salivare (intră în nervul coarda timpanului) 20.Axonii neuronilor din ganglionul senzitiv 21.Ganglionul sublingual 22.Glanda sublinguală 23.Ganglionul submandibular 24.Glanda submandibulară

DISTRIBUŢIE Ramuri colaterale • Colaterale intrapietroase a) Nervul pietros mare Traiect: - pleacă din ganglionul geniculat (genunchiul superior al facialului) - iese pe faţa anterioară a stâncii temporalului prin hiatusul nervului pietros mare şi se situează în şanţul omonim. - părăseşte craniul prin gaura ruptă - se anastomozează cu nervul pietros profund (simpatic) şi devine nervul vidian - străbate canalul pterigoidian (dinspre posterior spre anterior) - ajunge în fosa pterigopalatină - face sinapsă în ganglionul pterigopalatin Conţine:- fibre parasimpatice din nucleul lacrimo-muco-nazal: - pentru glanda lacrimală (prin nervul zigomatic - nervul lacrimal) - pentru mucoasa nazală (prin nervii nazali) - pentru mucoasa palatină (prin nervii palatini) Nervul muşchiului scăriţei - se desprinde din porţiunea a III-a descendentă a facialului inervează muşchiul scăriţei care, deşi este striat, se contractă involuntar

137

Colateralele intrapietroase ale nervului facial 1.Nervul facial 2.Ganglionul geniculat (genunchiul superior al facialului) 3.Nervul pietros mare 4.Nervul muşchiului scăriţei 5.Gaura stilomastoidiană 6.Ramul senzitiv al conductului auditiv extern 7.Nervul coarda timpanului 8.Ganglionul otic (al nervului mandibular Vc) 9.Nervul lingual (ramură a nervului mandibular) 10.Gaura ruptă 11.Procese pterigoidiene 12.Canalul pterigoidian (conţinând nervul vidian) 13.Ganglionul pterigopalatin (al nervului maxilar Vb) 14.Os palatin (şi fosă pterigopalatină) 15.Maxilă 16.Nervul zigomatic 17.Nervul lacrimal (din nervul oftalmic Vc) 18.Glanda lacrimală 19.Gaura sfenopalatină 20.Nervi nazali 21.Canalul palatin mare 22.Nervi palatini 23.Fibre din nervul coarda timpanului ce preiau sensibilitatea gustativă de la 2/3 anterioare ale limbii 24. Limba 25.Fibre parasimpatice destinate glandei sublinguale 26. Glanda sublinguală 27. Fibre parasimpatice destinate glandei submandibulare 28. Glanda submandibulară Nervul coarda timpanului Traiect: - se desprinde din porţiunea descendentă a facialului - străbate casa timpanului dinspre posterior spre anterior (lipit de peretele lateral) - iese din craniu prin fisura pietro-timpanică Glasser - ajunge în fosa infratemporală - se anastomozează cu nervul lingual Conţine: - fibre parasimpatice din nucleul salivator din punte ce se distribuie glandelor sublinguală şi submandibulară - fibre senzoriale gustative provenite de la mucoasa a 2/3 anterioare ale limbii fibre senzitive ce provin din jurul găurii oarbe de la nivelul limbii 138

- fibre somatomotorii destinate muşchilor ridicător al vălului palatin şi al uvulei pe traiectul: nervul coarda timpanului - ganglion otic - nerv sfenoidal intern - nerv nerv maxilar)

vidian - ganglion pterigopalatin -

Ramul senzitiv pentru conductul auditiv extern ( fibrele senzitive ale zonei Ramsay-Hunt)

Traiectul nervului coarda timpanului la nivelul casei timpanului 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

Perete posterior Aditus ad antum Nervul facial Braţul lung al nicovalei Braţul scurt al nicovalei Nicovala Ciocanul Plica maleolară anterioară Plica maleolară posterioară Manubriul ciocanului Peretele superior Peretele anterior Peretele inferior Nervul coarda timpanului Membrana timpanică

Colaterale extrapietroase a) Nervul auricular posterior - ramura posterioară - muşchiul occipital - ramura anterioară - muşchii auriculari - muşchiul temporo-parietal b) Ramura pentru muşchii - stilohioidian - digastric (pântece posterior) - trimite o ramură anastomotică prin ansa lui Haller nervului glosofaringian - pentru muşchiul faringopalatin c)Ramura linguală - fibre senzitive: pentru o porţiune posterioară a mucoasei limbii - fibre somatomotorii : - muşchiul palatoglos - muşchiul stiloglos Ramuri terminale – pentru muschii mimicii Ramura temporo-facială se bifurcă în: - ramura temporo-frontală - ramura zigomatică (ramuri palpebrale) Ramura transverso-facială se bifurcă în: - ramura bucală - ramul marginal al mandibulei Ramura cervico-facială

139

Ramurile terminale ale nervului facial a) (S-a ridicat muşchiul platisma; porţiunea superficială a glandei submandibulare s-a excizat) 1. Prelungirea anterioară a glandei parotide 2. Ductul parotidian Stenon 3. Muşchiul maseter 4. Ramurile nervului facial 5. Artera facială 6. Vena facială 7. Nervul hipoglos 8. Muşchiul sternocleidomastoidian 9. Unghiul mandibulei 10. Ramura cervicală a nervului facial 11. Nervul auricular mare 12. Glanda parotidă 13. Ramurile nervului facial 14. Artera temporală superficială (Glanda parotidă şi pavilionul urechii au fost excizate) 1. Porţiunea profundă a muşchiului maseter 2. Ramura zigomatică a nervului facial 3. Ramură a nervului infraorbital 4. Porţiunea superficială a muşchiului maseter 5. Ramura bucală 6. Ramura marginală a mandibulei din nervul facial 7. Ramura cervicală a nervului 8. Pântecele anterior al muşchiului digastric 9. Artera tiroidiană superioară 10. Vena jugulară internă 11. Nervul accesor 12. Pântecele posterior al muşchiului digastric 13. Artera carotidă externă 14. Nervul facial 15. Mastoida 16. Meatul acustic extern 17. Ramura temporală a nervului facial Conexiunile nucleilor nervului facial Nucleul motor: eferenţele: - se distribuie muşchilor cutanaţi (ai mimicii) aferenţele: - fasciculul corticonuclear (pentru mişcările voluntare) - fibre extrapiramidale (pentru mimica involuntară legată de stările afectiv-emoţionale) - colaterale pentru reflexe (de la nucleii senzitivi): - pentru reflexul cornean: nucleii senzitivi ai nervului trigemen din bulb, punte şi mezencefal - pentru reflexul de clipit: de la coliculii cvadrigemeni superiori - pentru reflexul stapedian (închiderea pleoapelor la sunete prea puternice) de la coliculii cvadrigemeni inferiori - pentru reflexul masticator: de la nucleii trigemenului şi de la nucleul solitar ai nervilor VII, IX şi X Nucleul salivator superior: eferenţe: - se distribuie glandelor sublinguală şi submandibulară aferenţe: - colaterale pentru reflexul salivar: - de la nucleii senzitivi ai nervului trigemen V din bulb, punte şi mezencefal şi de al nucleul solitar VII, IX şi X din bulb (pentru reflexul necondiţionat) 140

- de la centrii hipotalamici, scoarţă cerebrală şi sistem limbic (pentru reflexul condiţionat sau în conexiune cu alte procese, cum ar fi termoreglarea) Nucleul solitar (=nucleul senzitiv VII, IX, X): aferenţe: axonii ganglionilor senzitivi ataşaţi nervilor VII, IX, X eferenţe: colaterale pentru reflexe (spre nucleii motori sau vegetativi): - masticaţie: nuclei motori - masticator V din punte - facial VII din punte - hipoglos XII din bulb - deglutiţie: nuclei motori - hipoglos XII din bulb - nucleu ambiguu (IX glosofaringian, X vag) din bulb - nucleu vegetativ al X vag din bulb (pt. musc neteda esofagiana) - salivaţie: nuclei vegetativi - salivator superior VII din punte - salivator inferior IX din bulb - secreţia gastrică (în faza cefalică) - centrul gastrosecretor din bulb (nucleul vegetativ al nervului vag X) calea gustativă (talamus - aria gustativă) calea sensibilităţii generale (talamus - aria somestezică principală, girus postcentral, lob parietal). Aplicaţii practice:EXAMENUL NEUROLOGIC Aspectul pacientului cu paralizie periferică de nerv facial: -asimetrie facială - lagoftalmie – la un ochi pleoape permanent depărtate (afectarea orbicularului ochiului) -epifora – scurgerea lacrimilor pe obraz (afectarea muşchiului lacrimal care orientează lacrimile către canalul nazolacrimal) - comisura bucală coborâtă şi gura deviată de partea sănătoasă Examinarea dinamică: imposibilitatea închiderii ochiului (bolnavul nu clipeşte de partea bolnavă) pacientul nu poate ridica sprâncenele, nu încreţeşte fruntea dacă pacientului i se cere să arate dinţii, devierea gurii se accentuează pacientul nu poate practica acţiunile ce implică strângerea buzelor: nu fluieră, nu pronunţă consoanele labiale, în timpul masticaţiei alimentele îi cad din gură pacientul îşi pierde şi gustul la nivelul a 2/3 anterioare ale limbii (pentru gusturile sărat, dulce, acru). LEZIUNILE NEUROLOGICE Lezarea nervului facial în paraliziile centrale generează două tulburări ale mimicii: abolirea mişcărilor voluntare prin leziuni ale ariei motorii corticale sau ale fasciculului corticonuclear (îşi păstrează mimica automată, emoţională) persistenţa mimicii voluntare şi abolirea celei involuntare reflexe prin lezarea sistemului extrapiramidal (boala Parkinson) În acest caz, nu este afectată regiunea superioară a feţei, ci numai cea inferioară. Simptomatologia în paraliziile periferice de nerv facial depinde de nivelul leziunii: dacă leziunea se produce sub gaura stilomastoidiană (sub desprinderea nervului coarda timpanului) – afectare simplă a muşchilor pieloşi faciali (cu simptomatologia motorie descrisă mai sus) dacă leziunea are sediul distal de ganglionul geniculat dar intrapietros se adaugă: - tulburări de secreţie salivară - tulburări ale sensibilităţii gustative - hiperacuzie (paralizia muşchiului scăriţei) - dacă leziunea are sediul cranial de ganglionul geniculat: - pierderea totală a sensibilităţii gustative - apariţia lacrimilor de crocodil (lacrimaţie la stimuli salivari) la un singur ochi - tulburări în secreţia glandelor mucoasei nazale şi a celei palatine. 141

Perechea VIII – NERVUL VESTIBULO - COHLEAR Este un nerv senzorial cu o diviziune vestibulară (pentru echilibru) şi una cohleară (pentru auz) şi vor fi descrise în cadrul capitolului"Analizatorii". Perechea IX – NERVUL GLOSOFARINGIAN -nerv mixt cu componentă vegetativă Conţine (teritoriu de inervaţie): fibre somatomotorii :- muşchii faringelui(toti cu exceptia constrictorului inferior): -constrictori: - superior - 1/2 superioară a mijlociului -muschii extrinseci ai limbii: -stilo - faringian - glos participă şi la inervaţia muşchilor velopalatini: - tensor şi ridicător ai vălului palatin - palato-faringian fibre vegetative parasimpatice: - destinate glandei parotide fibre senzitive – senzoriale pentru: sensibilitatea generală: - 1/3 posterioară a limbii - văl palatin - mucoasă faringiană - urechea medie - sensibilitatea gustativă: - 1/3 posterioară a limbii Originea aparentă - în şanţul retroolivar de la nivelul bulbului - între - VIII vestibulocohlear -X vag

Originea reală • pentru fibrele somatomotorii: porţiunea superioară a nucleului ambiguu = nucleul în care îşi au originea nervii IX glosofaringian, X vag, XI ambiguu. 142

pentru fibrele parasimpatice: în nucleul salivator inferior din bulb(fibrele preganglionare de la acest nivel vor face sinapsa in ganglionul otic atasat nervului mandibular) • pentru fibrele senzitive = ganglionii senzitivi (superior si inferior) ataşaţi nervului IX - îşi trimit axonii în nucleul solitar din bulb (nucleu de terminaţie pentru nervii VII, IX şi X -fibrele gustative fac sinapsă în nucleul gustativ Nageotte situat la polul superior al nucleului solitar: VII bis –fibre de la 2/3 anterioare ale limbii IX – fibre de la 1/3 posterioare ale limbii X – fibre de la zona valeculară şi faringiană - ganglionul superior (Ehrenritter) – pentru sensibilitatea generală: palat amigdale faringe tuba auditivă 1/3posterioară a limbii urechea medie - ganglionul inferior (Andersch) - pentru sensibilitatea gustativă: - 1/3 posterioară a limbii

Traiect. Raporturi - părăseşte craniul prin gaura jugulară; împărţită în: compartiment posterolateral - vena jugulară internă - compartiment antero-medial, conţinând dinspre anterior spre posterior: - nervul glosofaringian IX - nervul vag X - nervul accesor XI coboară vertical prin spaţiul retrostilian Spaţiul mandibulo-vertebro-faringian: Între - faringe - coloana vertebrală cervicală - ramura mandibulei 1. Spaţiul glandular (lateral) - conţine: - glanda parotidă - elementele intraparotidiene: - artera carotidă externă - nervul facial - nervul auriculotemporal -vena retromandibulară(originea venei jugulare externe) - noduri limfatice 2. Spaţiul subglandular (spaţiul latero-faringian) - divizat de diafragma stiliană într-un spaţiu anterior şi unul posterior. 143

Diafragma stiliană e formată din: - buchetul stilian Riolan- muşchi: stilofaringian, stilohioidian, stiloglos ligamente: stilohioidian, stilomandibular - aponevroza faringiană: în plan frontal între - procesul stiloid peretele lateral al faringelui Spaţiul prestilian (anterior) - între - ramura mandibulei - faringe - conţine: - muşchii pterigoidieni - medial, lateral - nervul mandibular (cu ramuri) - artera maxilară Spaţiul retrotilian (posterior) - între - diafragma stiliană (anterior) - faringe (medial) - parotidă (lateral) - spaţiul prevertebral (posterior) - conţine - mănunchiul vasculo-nervos al gâtului: - artera carotidă internă (anteromedial) - vena jugulară internă (anterolateral) - nervul vag (în unghiul diedru deschis posterior între artera carotidă internă şi vena jugulară internă) - nervul glosofaringian IX - nervul accesor XI - nervul hipoglos XII - simpaticul cervical Spaţiul vertebro- mandibulo- faringian

21. 22. 23. 24.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.

Ganglionul simpatic latero-cervical superior Pântecele posterior al muşchiului digastric Mastoida Muşchiul sternocleidomastoidian 144

Spaţiul prestilian Spaţiul retrostilian Ramura mandibulei Muşchiul pterigoidian medial Muşchiul sternocleiodomastoidian Glanda parotidă Muşchiul stilohioidian Muşchiul stiloglos Muşchiul stilofaringian Proces stiloidian Aponevroza faringelui Faringele Spaţiul prevertebral Orificiul carotic extern Artera carotidă internă Gaura jugulară Nervul glosofaringian IX Nervul vag X Nervul accesor XI Nervul hipoglos XII

Spaţiul retrostilian drept 1. Nervul mandibular 2. Artera carotidă internă (secţionată) 3. Tendonul intermediar al muşchiului digastric 4. Glanda submandibulară şi ductul acesteia 5. Nervul laringeu superior 6. Cornul mare al hioidului 7. Ramura faringiană a nervului vag 8. Nervul accesor 9. Nervul hipoglos 10. 10.Gaura jugulară 11. Nervul vag 12. Nervul glosofaringian (pe muşchiul stilofaringian)

Spaţiul latero-faringian (secţiune retrofaringiană) 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. Nervul hipoglos La nivelul spaţiului retrostilian nervul glosofaringian : -se află:- anterior de nervul vag X şi accesor XI 145

Cortul cerebelului (secţionat) Nervul vag drept Nervul glosofaringian Artera carotidă internă (secţionată) Nervul laringeu superior Cornul mare al hioidului Ramura faringiană a nervului vag Muşchiul constrictor inferior al faringelui Esofag Lanţul simpatic latero-vertebral cervical Nervul vag stâng Vena jugulară internă Nervul accesor Muşchiul constrictor mijlociu al faringelui Ganglion simpatic cervical superior Muşchiul constrictor superior al faringelui

- medial de vena jugulară internă - pătrunde între muşchii- stilofaringian - stiloglos În regiunea paraamigdaliană: - între: - muşchiul stiloglos (lateral) - muşchiul constrictor superior al faringelui (medial) 1. Nervul glosofaringian în regiunea paraamigdaliană 2. Muşchiul ridicător al vălului palatin drept 3. Muşchiul tensor al vălului palatin 4. Fascia pterigoidiană 5. Muşchii intrinseci ai limbii 6. Muşchiul buccinator (porţiunea posterioară) 7. Muşchiul constrictor mijlociu al faringelui 8. Muşchiul stilofaringian 9. Nervul glosofaringian 10. Rafeul pterigomandibular 11. Muşchiul constrictor superior al faringelui • La baza limbii. Distribuţie •Ramuri colaterale 1)Ramuri durale – pentru pia mater şi arahnoidă 2)Nervul timpanic Jacobson - conţine: - fibre parasimpatice pentru glanda parotidă -venite prin nervul pietros mic - fibre senzitive de la- ureche medie - tuba auditivă ajunge în cavitatea timpanică (printr-un canalicul ce pleacă din fossula petrosa – între orificiul extern carotid şi gaura jugulară – unde se află ganglionul Andersch) - se ramifică la nivelul promontoriului (vezi capitolul “Analizatori”) Ramuri: a) Ramuri timpanice - fereastra rotundă şi ovală - celulele mastoidiene b) Ramura tubară – mucoasa tubei auditive c) Nervul pietros mic - iese din stâncă prin hiatusul accesor - iese din craniu ajungând la ganglionul otic - conţine – fibre parasimpatice preganglionare pentru glanda parotidă d) Ramuri carotidiene (senzitive) -plex carotidian (pentru sinusul carotidian şi glomusul carotidian) împreună cu: -fibre simpatice din ganglionii cervicali -fibre sezitive ale nervului vag -origine: -baro şi chemoreceptori

146

3) Ramuri faringiene pentru plexul faringian, care conţine fibre: -somatomotorii: -pentru muşchii - constrictori ai faringelui:- superior -mijlociu (1/2 superioară) - palatofaringian şi palatoglos -senzitive: -mucoasa faringiană -vasomotorii: -pentru vasele faringiene la constituirea plexului faringian mai contribuie: -fibre simpatice din ganglionul cervical superior -fibre ale nervului vag -uneori şi ramuri linguale ale facialului 4) Ramuri pentru muschii extrinseci ai limbii ( si pentru unii muschi suprahioidieni a) Ramura stilofaringiană -pentru muşchii - stilofaringian (- stilohioidian - pântecele anterior al digastricului) b) Ramura pentru stiloglos şi stafiloglos (palatoglos) -se adaugă fibrelor nervului lingual din nervul facial (destinate aceloraşi muşchi) 5) Ramuri amigdaliene – senzitive Ramuri terminale -plex lingual: -fibre senzitivo-senzoriale destinate inervaţiei -gustative şi senzitive generale a 1/3 posterioare a limbii CONEXIUNILE NUCLEILOR NERVULUI GLOSOFARINGIAN Nucleul salivator inferior: -aceleaşi aferenţe ca şi nucleul salivator superior -eferenţe: -fibre pentru glanda parotidă pe calea: nervul glosofaringian - nerv timpanic Jacobson - nerv pietros mic - ganglion otic - nerv auriculotemporal - glanda parotidă Nucleul solitar: - a fost prezentat la nervul facial Nucleul ambiguu: -eferenţe: -au fost prezentate la “Originea reală” -aferenţe: -fasciculul corticobulbar -fibre extrapiramidale -colaterale pentru reflexe (de la nucleii senzitivi): -deglutiţie – de la nucleii senzitivi ai lui V - de la nucleul solitar (VII, IX, X) -cefalogire (întoarcerea capului spre sursa stimulului): idem III, IV, VI. APLICAŢII CLINICE Dacă sunt atinse orofaringele şi uvula, se declaşează un reflex de tuse sau de deglutiţie, care închid laringele şi traheea de către epiglotă. Dacă pacientul este anesteziat, reflexul nu are loc. Mai mult chiar, pacientul inconştient vomită adesea. Este deci absolut necesar ca pacientul să nu consume nimic (mâncare sau lichide) cu 8-12 ore înainte de operaţie; altfel, pacientul va vomita în mod inconştient (fără control), iar conţinutul acid din stomac va pătrunde în 147

trahee (acum larg deschisă), în bronhii şi plămâni, ducând, în cel mai bun caz, la pneumonie prin aspiraţie, dacă nu la sufocaţie (rezultat fatal). Perechea X – NERVUL VAG nerv mixt cu componentă vegetativă; conţine - o componentă preponderent somatică, motorie si senzitiva, (reprezentată de cei doi nervi laringei: superior şi inferior); - o componentă parasimpatică (după desprinderea celor 2 nervi laringei); - inervează:

- somatomotor - partial musculatura faringelui( muschiul constrictor inferior) laringelui, vălului palatin - visceromotor parasimpatic viscerele: - gâtului - toracelui (cordului, traheei, bronhiilor, plamanilor,esofauglui) abdomenului(stomac, intestin subtire, intestin gros)

- senzitiv

- somatic: mucoasa faringelui, laringelui, pavilionului urechii, meatului acustic extern - gustativ: zona valeculară, epiglotică - vegetativ: viscerele toraco-abdominale

Conţine fibre: MOTORII: - pentru muşchii constrictor mijlociu şi inferior ai faringelui şi muşchii vălului palatin (prin ramuri faringiene). - pentru muşchii cricotiroidian (intrinsec al laringelui) (prin nervul laringeu superior). - pentru ceilalţi muşchi intrinseci al laringelui (prin nervul laringeu recurentşi inferior) care anatomic aparţine nervului X, deoarece fibrele acestuia constituie ramuri ale nervului X, dar funcţional aparţine nervului accesor XI, constituind rădăcina bulbară a acestuia – vezi nervul accesor XI. VISCERO-SECRETORII: - pentru mucoasa faringelui, esofagului cervical, laringelui şi traheei cervicale. SENZITIVE - SOMATICE: - de la nivelul conductului auditiv extern şi pavilionului urechii.- GUSTATIVE: - de la mugurii gustativi din zona valeculară, a epiglotei, a peretelui posterior al orofaringelui. După desprinderea nervului laringeu inferior: FIBRE VISCEROMOTORII: - pentru muşchii netezi si glandele toracelui şi abdomenului FIBRE VISCEROSENZITIVE: - din teritoriul toraco-abdominal al nervului ORIGINE APARENTĂ: Pe suprafaţa bulbului rahidian în şanţul retroolivar - fibrele care se desprind imediat sub nervul vag, anume rădăcina bulbară a nervului accesor, apaţin în final tot nervului vag, pentru că se vor reîntoarce în acesta, distribuindu-se ca nerv laringeu recurent. ORIGINE REALĂ: FIBRELE MOTORII: - în nucleul ambiguu din bulb, în segmentul mijlociu (în segmentul inferior îşi are originea rădăcina bulbară a nervului accesor). FIBRELE PARASIMPATICE PREGANGLIONARE: - în nucleul cardio-pneumo-enteric (nucleul vegetativ din bulb). FIBRELE SENZITIVE – în doi ganglioni senzitivi ataşaţi nervului vag X. ganglionul superior (jugular) pentru sensibilitatea generală: - pavilionul urechii, conductul auditiv extern 148

- mucoasa laringelui şi faringelui - fibrele fac sinapsă în nucleul solitar din bulb ganglionul inferior (nodos) pentru sensibilitatea gustativă: - faţa posterioară a rădăcinii limbii - valecule - epiglota - perete posterior al buco-faringelui - fibrele fac sinapsă în nucleul gustativ Nageotte din bulb (componentă a nucleul solitar) FIBRELE VISCEROSENZITIVE: ganglionul inferior nodos: - pentru sensibilitatea provenită de la viscerele toraco-abdominale - fibrele fac sinapsă în nucleul dorsal al vagului din bulb TRAIECT: Iese din craniu prin gaura jugulară (vezi raporturile de la nivelul găurii jugulare prezentate la nervul glosofaringian). În spaţiul retrostilian (vezi prezentarea de la nervul glosofaringian) coboară vertical. In unghiul diedru deschis posterior între: - medial:-artera carotidă internă (şi inferior artera carotidă comună) - lateral:- vena jugulară internă - este încrucişat medial de către nervul glosofaringian IX (care pătrunde între nervul vag şi artera carotidă internă pe care o încrucişează) - este încrucişat lateral de către nervul hipoglos XII (care se plasează între nervul vag şi artera carotidă internă medial şi vena jugulara internă lateral pe care o încrucişează). - ganglionul simpatic cervical superior se localizează posterior de nervul vag la acest nivel, ramura internă a nervului accesor pătrunde în nervul vag Raporturile nervilor glosofaringian şi hipoglos cu artera carotidă internă (se evidenţiază regiunea infratemporală după îndepărtarea mandibulei, a muşchilor masticatori, a muşchiului buccinator şi a muşchiului digastric) 1. Lama laterală a procesului pterigoidian 2. Muşchiul tensor al vălului palatin 3. Marginea laterală a limbii 4. Muşchiul hipoglos 5. Nervul hipoglos 6. Muşchiul stilohioidian 7. Nervul glosofaringian (sprijinit pe muşchiul stilofaringian) 8. Muşchiul stilofaringian 9. Procesul stiloidian 10. Muşchiul stiloglos

În regiunea carotidiană: 149

- face parte din mănunchiul vasculo-nervos al gâtului (având raporturile acestuia) - se află lateral de glanda tiroidă La intrarea în torace: Dreapta: - trece între artera (posterior) şi vena (anterior) subclavie - la acest nivel emite nervul larigeu recurent drept (ce se încurbează pe sub artera subclavie şi are un traiect recurent, dinspre inferior spre superior) dinspre medial spre lateral, artera subclavie are raporturi cu: - nervul vag şi nervul laringeu recurent drept - ansa subclaviei a lui Vieussens (ansa stelo-stelată, între ganglionul cervical inferior şi primul ganglion simpatic toracal) - nervul frenic Stânga: - intră în torace cu artera carotidă comună stângă nu emite nerv laringeu recurent în dreptul arterei subclavii

Raporturile nervoase ale arterei subclavii 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Artera carotidă comună Nervul laringeu recurent Nervul vag drept Plămânul drept Ganglionul stelat (simpatic cervical inferior) Ansa stelată (a lui Vienssens) Ansa nervului laringeu recurent Artera subclavie Muşchiul scalen anterior Nervul frenic

In mediastin Superior de pediculul pulmonar: Dreapta:- între trahee (medial) - arcul venei azygos (lateral) Stânga: - pe flancul lateral al arterei carotide comune stângi - încrucişează anterior crosa aortei La nivelul pediculilor pulmonari: - ambii nervi trec posterior de pediculii pulmonari Inferior de pediculii pulmonar:i - se plasează în mediastinul posterior Dreapta: - pe marginea dreaptă şi faţa posterioră a esofagului Stânga: - pe marginea stângă şi faţa anterioară a esofagului - cei doi nervi vagi se anastomozează rezultând plexul periesofagian La nivelul hiatusului esofagian - străbat diafragma alături de esofag fomând prin anastomoza - trunchi vagal anterior (preesofagian) - preponderent din nervul vag stâng - trunchi vagal posterior (retroesofagian) – preponderent din nervul vag drept 150

Raporturile nervilor laringei recurenţi Artera carotidă comună stângă 2.Laringele 3.Nervul vag stâng 4.Glanda tiroida 5.Nervul laringeu recurent stâng 6.Traheea 7.Artera subclavie stângă 8.Ansa nervului laringeu recurent stâng (pe sub crosa aortei) 9.Aorta descendentă 10.Bronhia stângă 11.Trunchiul arterei pulmonare 12.Nervul vag drept 13.Artera pulmonară dreaptă 14.Vena cavă superioară 15.Aorta descendentă 16.Cosa aortei17.Ansa nervului laringeu recurent drept (pe sub artera subclavie) 18.Artera subclavie dreaptă 19.Trunchiul brahiocefalic 20.Nervul laringeu recurent drept 21.Artera carotidă comună dreaptă În abdomen:- trunchi vagal anterior - se distribuie direct unor organe intraperitoneale supramezocolice - trunchi vagal posterior - pătrunde retroperitoneal - se bifurcă - ramurile pătrund în cei doi ganglioni celiaci (vezi sistemul nervos vegetativ parasimpatic) DISTRIBUŢIE: RAMURI INTRACRANIENE: RAMUL MENINGEAL - se distribuie durei mater din fosa posterioară RAMUL AURICULAR - pentru conductul auditiv extern - sigurul ram cutanat al nervului vag RAMURI CERVICALE: RAMURI FARINGIENE - intră în constituţia plexului faringian, format din: - nerv vag - nerv glosofaringian - simpaticul cervical - conţine fibre: - motorii pentru: - muşchii vălului palatin - muşchii constrictori mijlociu şi inferior ai faringelui 151

- senzitive pentru:- mucoasa faringelui RAMURI CAROTIDIENE - formează plexul carotidian, constituit din: - nervul vag - nervul glosofaringian - simpaticul cervical -contine fibrele viscerosenzitive care se distribuie sinusului carotidian (zonă reflexogenă) NERVUL LARINGEU SUPERIOR Traiect: - se desprinde în spaţiul retrostilian - traversează regiunea carotidiană între faringe (medial) şi artera carotidă externă (lateral) - la nivelul cornului mare al hioidului se bifurcă în ramură externă şi internă Conţinut în fibre: - fibre senzitive: - mucoasa - laringelui - traheei (porţiunii superioare) - laringofaringelui, zonei valeculare - fibre gustative: - porţiunea cea mai posterioară a limbii - faringe - valecule - epiglotă - fibre motorii: - muşchiul cricotiroidian - muşchiul constrictor inferior al laringelui RAMURA INTERNĂ: patrunde între membrana tirohioidiană şi muşchiul tirohioidian pătrunde în laringe (ridică plica nervului laringeu superior) se distribuie: - porţiunii celei mai posterioare a limbii (gustativ) - mucoasei etajului supraglotic al laringelui şi mucoasei laringo-faringelui (ramuri senzitive şi parasimpatice) trimite o anastomoză către nervul laringeu inferior –ansa lui Galen RAMURA EXTERNĂ: traiect paralel cu marginea posterioară a cartilajului tiroid se distribuie: - muşchilor cricotiroidan (intrinsec al laringelui) şi constrictor inferior al faringelui - mucoasei etajului infraglotic al laringelui (ramuri senzitive şi parasimpatice) 4.NERVII CARDIACI: - superiori şi mijlocii - ajung în plexul cardiac RAMURI TORACICE NERVUL LARINGEU RECURENT (precizăm că nervul laringeu recurent stâng este o ramură toracică) 1. Nervul laringeu recurent drept: - se desprinde la nivelul arterei subclavii (face o ansă în jurul feţei inferioare şi posterioare a acesteia apoi are un traiect ascendent) - urcă între trahee (anterior) şi esofag (posterior) (în realitate esofagul depăşeşte lateral stânga traheea, iar nervul laringeu recurent drept se situează retrotraheal şi lateroesofagian) - trece posterior de lobul drept tiroidian -Nervul laringeu recurent stâng: - se detaşează la nivelul crosei aortice (lateral de ligamentul arterial) - trece pe sub crosa aortei (apoi posterior de aceasta) - urcă între trahee (anterior) şi esofag (posterior) (în realitate preesofagian şi laterotraheal) Ambii abordează laringele pe sub muşchiul constrictor al faringelui. 152

Distribuţie:

- ramuri cardiace - ramuri traheale (mucoasă) - ramuri esofagiene (pentru musculatura striată si mucoasă) - ramuri faringiene (pentru muşchiul constrictor inferior al faringelui) - Nervul laringeu inferior - pentru muşchii intrinseci ai laringelui (mai puţin muşchiul cricotiroidian) - reprezintă de fapt fibrele rădăcinii bulbare a nervului accesor - ramură anastomotică pentru ansa lui Galen 2. RAMURI CARDIACE INFERIOARE -pentru plexul cardiac 3. RAMURI TRAHEALE 4. RAMURI BRONŞICE 5. RAMURI ESOFAGIENE 6. RAMURI PERICARDICE 7. RAMURI MEDIASTINALE Nervii vagi la intrarea în torace 1.Rafeul median al gâtului 2.Muşchiul milohioidian 3.Muşchiul omohioidian şi sternohioidian secţionaţi 4.Muşchiul ridicător al glandei tiroide 5.Istmul glandei tiroide 6.Artera subclavie 7.Vena subclavie 8.Nervul vag stâng 9.Vena tiroidiană inferioră 10.Traheea 11.Nervul frenic 12.Plexul brahial 13.Vena tiroidiană mijlocie 14.Lobul drept al glandei tiroide 15.Artera tiroidiană superioară 16.Osul hioid 17.Pântecele anterior al muşchiului digastric

153

Nervii laringei – traiect, distribuţie

RAMURI ABDOMINALE TRUNCHI VAGAL ANTERIOR (n. vag stâng) - ramuri gastrice (cea mai importantă: nervul principal al micii curburi Latarjet) - ramuri hepatice TRUNCHI VAGAL POSTERIOR (n. vag drept) - ramuri gastrice - o ramură mijlocie =nervul mezenterico-celiac -pentru plexurile mezenterice: - superior - inferior - doua ramuri laterale celiace (care pătrund în polul medial al ganglionului celiac corespunzator, formând cu nervul splanhnic mare de aceeaşi parte câte o ansă: - dreaptă:- ansa lui Wrisberg - stânga: - ansa lui Laiguel-Lavastine) Aplicaţii practice:LEZIUNI NEUROLOGICE Lezările cantonate la nivelul nervului vag provoacă paralizia muşchilor faringelui, o deviere a peretelui faringian de partea opusă leziunii (semnul Vernet) şi tulburări de deglutiţie. Leziunea nucleului ambiguu are drept consecinţe disfagia, disfonia, dispneea. Disfonia este cauzată şi de paralizia nervului laringeu recurent. CONEXIUNILE NUCLEILOR NERVULUI VAG X NUCLEUL SOLITAR (vezi n. facial VII) NUCLEUL AMBIGUU Eferenţe: - muşchii striaţi ai faringelui (fibre din jumătatea superioară a nucleului) - muşchii striaţi ai laringelui (fibre din jumătatea inferioară a nucleului) (muşchii sternocleidomastoidian şi trapez - prin rădăcina spinală a nervului accesor) Aferenţe: - fasciculul corticobulbar - fibre extrapiramidale - colaterale pentru reflexe (de la nucleii senzitivi): - deglutiţie: -nc. sezitiv al trigemenului V - nc. solitar (VII, IX, X) - cefalogire (pentru XI): idem nucleii motori III, IV, VI NUCLEUL PNEUMO-CARDIO-ENTERIC este implicat atât în aferenţa cât şi în eferenţa majorităţii reflexelor vegetative (digestive, cardiomotorii, respiratorii 154

Perechea XI- NERVUL ACCESOR Posedă o dublă origine, astfel că la emergenţa sa din nevrax se constituie din două rădăcini: una medulară, care pătrunde în craniu prin gaura occipitală (pentru a se uni cu cea bulbara) una bulbară, cu origine aparentă în şanţul retroolivar RĂDĂCINA SPINALĂ A NERVULUI ACCESOR - ORIGINE REALĂ: - coarne anterioare ale măduvei spinării C1-C5 - ORIGINE APARENTĂ: - faţa laterală a măduvei spinării cervicale - TRAIECT: - recurent – intră în craniu prin gaura occipitală mare - se uneşte cu rădăcina bulbară - DISTRIBUŢIE: - formează ramura externă - conţine fibre motorii pentru: - muşchiul sternocleidomastoidian - muşchiul trapez RĂDĂCINA BULBARĂ A NERVULUI ACCESOR - ORIGINE REALĂ: - componentă a nucleului ambiguu (poartă numele de nucleul laringian) - ORIGINE APARENTĂ: - în şanţul retroolivar al bulbului - TRAIECT: - se uneşte cu ramura spinală a nervului accesor - iese prin gaura jugulară (fiind elementul cel mai posterior) - DISTRIBUŢIE: - formează ramura internă a nervului accesor - pătrunde în ganglionul nodos al nervului vag (=anastomoza Lobstein) - inervează:- muşchii laringelui, sub forma nervului laringeu recurent (excepţie muşchiul cricotiroidian) TRAIECT. RAPORTURI ramura internă (bulbară) - intră în nervul vag ramura externă (spinală) va parcurge: - canalul rahidian - gaura occipitală mare - fosa cerebrala posterioară - gaura jugulară - spaţiul retrostilian: - înconjoară anterior sau posterior vena jugulară internă - se îndreaptă spre posterior - fosa supraclaviculară: - se află în triunghiul omo-trapezoidian; delimitat între: - muşchiul trapez - muşchiul sternocleidomastoidian - pântecele inferior al muşchiului omohioidian - superficial de muşchiul ridicător al scapulei DISTRIBUŢIE RAMURA INTERNĂ (bulbară) pătrunde în nervul vag şi se distribuie cu nervul laringeu recurent conţine fibre motorii pentru muşchii intrinseci ai laringelui (fară muşchiul cricotiroidian) RAMURA EXTERNĂ (spinală) Ramura pentru muşchiul sternocleidomastoidian – alături de ramuri cervicale C1+C2 Ramura pentru muşchiul trapez – alături de plexul cervical profund 155

Traiectul nervului accesor 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

Artera maxilară Artera facială Artera submentală Artera linguală Nevul hipoglos Artera tiroidiană superioară Artera carotidă internă Nerv accesor Artera occipitală Artera auriculară posterioară Artera temporală superficială

Formarea şi distribuţia nervului accesor

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

Bulbul rahidian Fisura mediană anterioară Oliva bulbară Gaura occipitală Osul hioid Membrana tirohioidiană Cartilajul tiroid Membrana cricotiroidiană Cartilajul tiroid Nervul laringeu recurent Nervul vag Ramura internă a nervului accesor Nervul laringeu superior Ganglionul nodos Ramura externă (pentru muşchii sternocleidomastoidian şi trapez) 16. Rădăcina spinală (C1-C5) a nervului accesor 17. Gaura jugulară 18. Nervul vag Rădăcina bulbară a nervului accesor Aplicaţii practice: LEZAREA NERVULUI ACCESOR Lezarea componentei bulbare a nervului accesor dă paralizia jumătăţii de văl palatin şi a plicii vocale ipsilaterale. Lezarea componentei medulare atrage paralizia muşchiului sternocleidomastoidian, care este dificil de observat; când gâtul este în flexie bărbia tinde să se rotească uşor de partea leziunii. Paralizia porţiunii superioare a muşchiului trapez este evidenţiata prin poziţia de rotaţii înafară şi în jos a regiunii scapulare şi printr-o uşoară depresiune a umărului de partea leziunii. Se poate testa prin mişcarea de ridicare a umărului împotriva unei rezistenţe. PERECHEA XII- N. HIPOGLOS 156

ORIGINE REALĂ = nucleul motor al nervului hipoglos XII din bulb este înconjurat de grupe celulare cu rol în mişcările complexe ale limbii: - nucleul intercalar Staderini - nucleul sublingual Roller - nucleul prepositus - nucleul paramedian dorsal ORIGINE APARENTĂ: - la nivelul şanţului preolivar al bulbului TRAIECT: Iese din craniu prin canalul hipoglosului (prin condilul occipital) Raporturile nervilor IX, X, XII 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Nervul hipoglos XII Nervul vag X Nervul glosofaringian IX Artera carotidă comună Artera carotidă internă Muşchiul hioglos Artera carotidă comună

În spaţiul retrostilian: - trece între: medial: - artera carotidă internă - nervul vag - ganglionul simpatic cervical superior lateral:- vena jugulară internă - la acest nivel = anastomoză = ansa atlasului primeste fibre C1-C2 se vor distribui ca: - ramură meningeală (senzitivă) - ramuri pentru muşchii lung şi drept ai capului - ramuri pentru muşchii: - tirohiodian - geniohioidian - omohioidian (pântece superior) În regiunea carotidiană: încrucişează faţa externă a:- arterei carotide internă - artera carotidă externă apoi are un traiect inferior de pântecele posterior al muşchiului digastric delimitarea triughiului de descoperire a arterei carotide externe: - superior: - nervul hipoglos XII - lateral: - vena jugulară internă - inferior: - trunchiul venos În regiunea suprahioidiană - superior de cornul mare al hioidului pe faţa laterală a muşchiului hioglos (profund de muşchiul milohioidian) delimitarea spaţiilor de descoperire chirurgicală a arterei linguale 157

Patrulaterul Beclard (situat posterio-lateral): - inferior: -cornul mare al hioidului - posterior: -marginea postrioară a muşchiului hioglos - anterior: - tendonul intermediar al muşchiului digastric - superior: - nervul XII hipoglos Trigonul Pirogov (anterior) - superior: - nervul XII hipoglos - posterior: - tendonul intermediar al muşchiului digastric - anterior: - marginea posterioară a muşchiului milohioidian Traiectul nervului hipoglos XII 1. Artera carotidă externă 2. Glanda submandibulară 3. Pântecele anterior al muşchiului digastric 4. Osul hioid 5. Muşchiul stilohiodian 6. Vena jugulară internă 7. Nervul accesor 8. Artera tiroidiană superioară 9. Arera carotidă internă 10. Nervul hipoglos 11. Pântecele posterior al muşchiului digastric 12. Procesul mastoidian

Spaţiile topografice de decoperire chirurgicală a arterei linguale 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Muşchiul milohioidian Pântecele anterior al muşchiului digastric Osul hioid Patrulaterul Beclard Triunghiul Pirogof Nervul hipoglos XII Pântecele posterior al muşchiului digastric 8. Muşchiul hioglos În hiatusul lojei submandibulare - între muşchii milohioidieni şi hioglos În loja sublinguală- medial: - muşchiul hioglos şi genioglos - superior: - nervul lingual şi ductul submandibular Wharton - lateral: - glanda sublinguală inferior: - muşchiul milohioidian

158

Nervul hipoglos în loja sublinguală 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

Muşchiul stiloglos Ductul submandibular Caruncula sublinguală Glanda sublinguală Muşchiul genioglos Nervul hipoglos Muşchiul hioglos Muşchiul geniohioidian Mandibula Glanda submandibulară Ganglionul submandibular 12. Nervul lingual DISTRIBUŢIE: Ramuri colaterale (ramuri primite prin anastomoze) Ramura meningeală: - conţine: - fibre senzitive din nervul cervical I - fibre simpatice din ganglionul cervical simpatic superior Ramura vasculară: conţine: - fibre simpatice din ganglionul simpatic cervical superior Ramura descendentă: - formată din fibre provenite de la nivel C1-C2: - participă la formarea ansei cervicale profunde (=ansa hipoglosului) ce se constituie din: - ramura descendentă superioară (fibre din nervul hipoglos provenite din C1-C2) - ramura descendentă inferioară (fibre provenite din plexul cervical C2-C4) ansa hipoglosului se formează pe faţa anterioară a venei jugulare interne Observaţie: ansa cervicală profundă conţine de fapt fibre nervoase ale plexului cervical (C1,C2,C3) unele fibre luând numai pentru un scurt traiect calea nervului hipoglos. Eferenţele ansei -unii muşchi ai gâtului - din ramura descendentă superioară: - pântecele superior al muşchiului omohioidian - din convexitatea ansei:- muşchii: - sternohioidian - sternotiroidian - pântecele inferior al omohioidianului Ramuri pentru muşchii tirohioidian şi geniohioidian - din ramura descendentă superioară (C1-C2) Ramuri terminale Pentru muşchii limbii: - extrinseci: - muşchii: - hioglos - stiloglos - genioglos - intrinseci ANASTOMOZELE NERVULUI HIPOGLOS XII

159

Cu nervul vag. Cu ganglionul cervical simpatic superior: - fibre vasomotorii pentru: vase din musculatura limbii - artera carotidă internă, vena jugulară internă Cu nevul lingual - supoziţii: - nervul hipoglos XII primeşte fibre senzitive pentru ramura meningeală - nervul lingual primeşte fibre parasimpatice pentru glandele sublinguală şi submandibulară din ganglionul Popoff Cu plexul cervical - din nervii C1-C2 (intră nervul hipoglos) si apoi se desprind ca: Fibre ascendente: - senzitive:- ramura meningeală - motorii: - muşchii lung şi drept ai capului Fibre descendente: - motorii= ramura descendentă superioară a lui Henle care dă ramuri: Pentru muşchii tirohioidieni şi geniohioidieni Care se anastomozează cu ramura descendentă inferioară Henle (C2-C3) - înainte de anastomoză emite ramura pentru pântecele superior al muşchiului omodioidian - din anastomoză rezultă ansa cervicală profundă ce sa va distribui muşchilor: - sternohioidian; sternotiroidian; pântecele inferior al omohioidianului Formarea şi distribuţia ansei cervicale profundă

160

1. Nervul hipoglos 2. Canalul hipoglosului 3. Ganglionul nodos (senzitiv al nervului vag X) 4. Ganglionul simpatic cervical superior 5. Nervul coarda timpanului 6. Nervul lingual 7. Ramura vasculară 8. Ramura meningeală 9. Muşchii lung al capului şi drept al capului 10. Muşchiul hioglos 11. Muşchiul stiloglos 12. Muşchiul genioglos 13. Muşchii intrinseci ai limbii 14. Muşchiul tirohioidian 15. Muşchiul geniohioidian 16. Muşchiul sternotiroidian 17. Muşchiul sternohioidian 18. Vena jugulară internă 19. Pântecele inferior al muşchiului omohioidian 20. Ansa cervicală profundă 21. Pântecele superior al muşchiului omohioidian Aplicaţii practice: LEZIUNI NEUROLOGICE Lezarea nervului hipoglos dă paralizia unei jumătăţi de limbă, care este derivată de partea leziunii, abolirea tonusului şi degenerarea atrofică a muşchilor afectaţi. Juxtapunerea rădăcinii nervului cu tractul cortico-spinal constituie baza anatomică a hemiplegiei alternante hipoglosale inferioare, care constă în lezarea neuronului motor inferior ipsilateral pentru limbă combinată cu hemiplegia (neuron motor superior) jumătăţii contralaterale a corpului pronunţată în special în extremităţi. CONEXIUNILE NUCLEULUI MOTOR AL NERVULUI HIPOGLOS XII - eferenţe: - aferenţe:

- muşchii limbii - fasciculul corticonuclear - fibre extrapiramidale - colaterale pentru reflexe (de la nucleii senzitivi) - masticaţie: - nucleul senzitiv trigemen - nucleu solitar - deglutiţie:

- idem

161

162