Prezentarea Mea.pptx

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA din IAȘI FACULTATEA DE CHIMIE

LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ pentru obţinerea gradului didactic I

Coordonator ştiinţific, prof.univ.dr. Nicolae Mircea Palamaru

Candidat, prof. Balan Ionela căs. Badea

Iași Seria 2012-2014

COLEGIUL NAȚIONAL” CUZA VODĂ” HUȘI

Rolul experimentului de laborator în studiul fenomenelor chimice.Exemplificări la tema”Oxizi metalici”

INTRODUCERE Motto: Ascult şi... uit, Văd... şi ţin minte, Fac şi... înţeleg!

Chimia, fiind o ştiinţă experimentală care îşi bazează procesul teoretic şi îşi găseşte aplicabilitatea în practică în încercările de laborator, are la bază experimentul

atât ca metodă de investigaţie ştiinţifică, cât şi ca metodă de învăţare.

Având un caracter experimental, chimia nu poate fi predată, învăţată şi evaluată fără să apelăm la experiment. În secolul al XVII-lea

s-au pus bazele chimiei experimentale. Chimistul englez Robert Boyle este cel care a susținut importanța

experimentului și a observației în domeniul chimiei. Am ales această temă pentru faptul că, prin experimentare, elevul este implicat în activitatea de căutare a adevărului ştiinţific, de cercetare, determinându-l să formuleze ipoteze, să le verifice, să caute soluţii pentru rezolvarea diferitelor probleme, învăţarea dovedindu-şi în acest fel eficienţa. În programa de chimie, oxizii se studiază începând de la nivelul clasei a VIII- a. Lucrarea de față își propune abordarea studiului oxizilor metalelor din blocurile s, p și d ale sistemului periodic, nu pe grupe ci pe blocuri de elemente cu asemănările și deosebirile corespunzătoare. De asemenea ține să sublinieze importanța experimentului de laborator în studiul chimiei și ajutorul acordat de acesta celor interesați să deslușească tainele acesteia.

CUPRINS ARGUMENT

PARTEA I

CAPITOLUL I Oxizi metalici I.1.Oxizi metalici.Caracteristici generale……………………………………………...…...........................................................................5 I.2.Metode de obținere................................................................................................................................................................................5 I.3.Compoziția și structura oxizilor............................................................................................................................................................6 I.3.1.Oxizi metalici cu caracter predominant ionic............................................................................................................................7 I.3.2.Oxizi metalici cu caracter predominant covalent........................................................................................................................7 I.3.3.Oxizi complecși (oxizi micști).....................................................................................................................................................7 I.3.4.Oxizi cu structură de lanț............................................................................................................................................................11 II. CAPITOLUL II Oxizi ai metalelor din blocul s II.1.Oxizi ai metalelor din grupa 1...........................................................................................................................................................12 II.1.1.Oxizi normali............................................................................................................................................................................13 II.1.2.Peroxizii....................................................................................................................................................................................16 II.1.3.Superoxizii................................................................................................................................................................................17 II.1.4.Ozonidele..................................................................................................................................................................................17 II.2.Oxizi ai metalelor din grupa 2...........................................................................................................................................................18 III. CAPITOLUL III Oxizi ai metalelor din blocul p III.1.Oxizi ai metalelor din grupa 13........................................................................................................................................................22 III.2.Oxizi ai metalelor din grupa 14........................................................................................................................................................24 III.3.Oxizi ai metalelor din grupa 15........................................................................................................................................................27

CAPITOLUL IV Oxizi ai metalelor din blocul d IV.1.Oxizi ai metalelor din grupa 3......................................................................................................................................................................28 IV.2.Oxizi ai metalelor din grupa 4.......................................................................................................................................................................28 IV.3.Oxizi ai metalelor din grupa 5......................................................................................................................................................................29 IV.4.Oxizi ai metalelor din grupa 6.......................................................................................................................................................................30 IV.5.Oxizi ai metalelor din grupa 7.......................................................................................................................................................................32 IV.6.Oxizi ai metalelor din grupa 8.......................................................................................................................................................................35 IV.7.Oxizi ai metalelor din grupa 11.....................................................................................................................................................................36 IV.8.Oxizi ai metalelor din grupa 12.....................................................................................................................................................................37 PARTEA II CAPITOLUL V Experimentul de laborator V.I.Experimentul de laborator....................................................................................................................................................................................38 V.I.1.Definiție...................................................................................................................................................................................................39 V.I.2.Rolul didactic...........................................................................................................................................................................................39 V.I.3.Clasificare................................................................................................................................................................................................40 V.I.4.Elemente de proiectare didactică.............................................................................................................................................................43 CAPITOLUL VI Contribuții metodice în studiul chimiei anorganice folosind metoda experimentului de laborator VI.1.Scopul și obiectivele.....................................................................................................................................................................................73 VI.2.Proiectarea unității de învățare Tabelul Periodic..........................................................................................................................................82 VI.3.Fișa de activitate experimentală...................................................................................................................................................................86 VI.4.Rezultatele experimentului și prelucrarea științifică a datelor.....................................................................................................................94 VI.5.Concluzii finale............................................................................................................................................................................................99 Bibliografie...........................................................................................................................................................................................................101

Capitolul I:OXIZI METALICI Combinațiile binare ale metalelor cu oxigenul poartă denumirea generală de oxizi.Cu excepția metalelor nobile, toate celelalte metale formează oxizi prin reacție directă cu oxigenul. Capitolul I are următoarea structură: Caracteristici generale generale Caracteristici Oxizi metalici metalici Oxizi Metode de de obținere obținere Metode Oxizi ionici ionici Oxizi Oxizi covalenți covalenți Oxizi Compoziția și și structura structura oxizilor oxizilor Compoziția Oxizi micști micști Oxizi Oxizi cu cu structura structura de de lanț lanț Oxizi

Metode de obținere •

sinteza directă din elemente (la metalele din blocurile s si p) 2M + n/2O2 = M2On

• calcinarea hidroxizilor (în cazul Al, Mg, Be și majoritatea metalelor tranziționale): 2Al(OH)3→Al2O3 + 3H2O↑ • descompunerea termică ale unor săruri ale oxoacizilor: MgCO3 → MgO + CO2↑ Zn(NO3)2 → ZnO + 2NO2↑ + 1/2O2↑ • reducerea oxizilor superiori la oxizi inferiori 2V2O5 + V = 5VO2 • oxidarea unor săruri metalice la oxizi superiori Pb2+ + OCl- +2OH- = PbO2 + Cl- + H2O • oxidarea la roșu cu vapori de apă, valabil doar pentru unele elemente 3Fe + 4H2O = Fe3O4 + 4H2↑ • din ioni metalici ai unor săruri solubile, prin tratare cu hidroxid solubil Hg2+ + 2OH- = HgO + H2O

În ce privește comportarea față de apă, oxizii se pot clasifica în mai multe grupe, după modul cum interacționează:  Oxizi acizi  Oxizi bazici  Oxizi amfoteri Variația caracterului oxizilor de-a lungul perioadei a 3-a:

Tabel I.1

1

2

13

14

15

16

17

Na2O

MgO

Al2O3

SiO2

P2O5

SO3

Cl2O7

Bazic

Bazic

Amfoter

Slab acid

Acid

Acid

Acid

Variația caracterului oxizilor de-a lungul perioadei a 4-a: 1 K2O

Bazic

2 CaO

Bazic

3 Sc2O3 Slab bazic

4 TiO2

5 V2O5

6 CrO3

7 Mn2O7

Acid

Acid

acid

Foarte slab bazic

Tabelul I.2 8 Fe2O3 Acid (în săruri)

9

10

11

12

CoO

NiO

Cu2O

ZnO

Slab bazic Slab bazic

Slab amfoter

Amfoter

Capitolul II: OXIZI AI METALELOR DIN BLOCUL S În funcție de structura electronică a ionului negativ ce conține oxigen, oxizii metalici se clasifică în: a) oxizi normali ce conțin ionul oxid, O2b) peroxizi ce conțin ionul peroxid, O 22 c) superoxizi ce conțin ionul superoxid, O2 d) ozonide ce conțin ionul, O 3 Capitolul I are următoarea structură: Oxizi normali normali Oxizi Peroxizi Peroxizi Oxizi ai ai metalelor metalelor din din gr. gr. 11 Oxizi Superoxizi Superoxizi Ozonide Ozonide Oxizi normali normali Oxizi Oxizi ai ai metalelor metalelor din din gr. gr. 22 Oxizi Peroxizi(Ca, Sr, Sr, Ba) Ba) Peroxizi(Ca,

Tabelul periodic al elementelor

Compușii metalelor alcaline cu oxigenul Tabelul II.1 Formula

Forma cristalină și aspect

Li2O

Cristale albe tip antifluorină

Na2O

Cristale albe tip antifluorină

K 2O

Cristale albe tip antifluorină

Exemple de reacții Este cel mai stabil dintre oxizii metalelor alcaline. Li2O+H2O=2LiOH. Nu este redus de H2, C. 2Na2O + H2 = 2Na + 2NaOH Na2O + NH3 = NaOH + NaNH2 2K2O = K2O2 + 2K K 2O + H 2 KOH+ KH 200oC

Rb2O

Cristale galbene tip antifluorină

Rb2O + H2

180-200o

RbOH+RbH

2Cs2O = Cs2O2 + Cs Cs2O

Cristale portocalii tip antifluorină

Cs2O + H2

CsOH + CsH 170 C o

Cs2O + NH3 = CsOH + CsNH2 Li2O2

Pulbere alba

Na2O2

Pulbere alb-gălbuie

Formula

Exemple de reacții

Forma cristalină și aspect

K2O2+2H2O=2KOH+H2O2

K 2O 2

Pulbere alba

Rb2O2

Pulbere galben-pal

Rb2O2+2CO2=Rb2+CO3+O2↑

Cs2O2

Pulbere galben-pal

CS2O2+H2SO4=Cs2SO4+H2O2

NaO2

Cristale albe

KO2

Cristale galben închis tip CaC2

RbO2

Cristale portocalii tip CaC2

CsO2

Cristale brune tip CaC2

MO3

Cristale portocalii

M=Na, K, Rb, Cs

K2O2+O2=2KO2

Toți superoxizii alcalini sunt oxidanți energici 2KO2+2H2O=2KOH+H2O2+O2↑ 2RbO2+H2SO4=Rb2SO4+H2O2+O2↑ 2CsO2

Cs2O3+1/2 O2↑

2MO3=2MO2+O2↑ MO3+H2SO0o4C=M2SO4+H2O+5/2 O2↑

Capitolul III: OXIZI AI METALELOR DIN BLOCUL p Oxizii metalelor din gr.13 sunt de trei tipuri: M2O3 (M=Al, Ga, In, Tl); MO (M=Ga și In); M2O (M = Ga, In și Tl) și se găsesc în natură sub diverse forme, unele fiind folosite drept pietre prețioase sau materiale abrasive: Corindon

Ametist

Rubin

Șmirghel Oxizii de forma M2O3 se obțin prin încălzirea metalelor în aer sau prin calcinarea hidroxizilor metalici: 2M + 3/2O2 = M2O3 2M(OH)3 = M2O3 + 3H2O

Safir

Casiterit

Bauxita este unul dintre cele mai importante minereuri de aluminiu

Smaraldul este un mineral de culoare verde care este dată de ionii de crom şi vanadiu.

Topaz

Cuarţul este un mineral răspândit în scoarţa terestră, care are compoziţia chimică SiO2

Oxizii metalelor din grupa 14 Plumbul formează 3 oxizi: PbO, PbO2 și Pb3O4. Dioxidul de plumb numit impropriu și peroxid de plumb se obține prin oxidarea sărurilor plumbului (II) cu clor, cu hipoclorit de calciu sau electrolitic, la anod: Pb2+ + O + H2O = PbO2 + 2H+ Dioxidul de plumb este o pulbere cristalină, de culoare cafenie închisă, practic insolubilă în apă. Oxizii sunt pulberi cristaline albe - GeO2, SnO2 sau brune - PbO2. Din punct de vedere acido-bazic, prezintă caracter amfoter reacționând atât cu acizii, când se obțin săruri ale M (IV), cât și cu bazele, când se obțin hidroxo-complecși cu număr de coordinație 6.

CAPITOLUL IV: OXIZI AI METALELOR DIN BLOCUL d Oxizii acestor metale în diversele lor stări de oxidare, prezintă o serie de particularități datorate prezenței nivelului d parțial ocupat dar și caracterului slab (de clasă” b”) al majorității ionilor metalelor tranziționale, consecință a faptului că electronii d formează un nor mai difuz și foarte ușor deformabil. În acest fel se explică și caracterul covalent, destul de pronunțat al unor compuși. Astfel, în stări de oxidare inferioare, combinațiile lor prezintă caracter bazic, în timp ce stările de oxidare superioare generează compuși cu caracter acid; compușii lor în stări de oxidare intermediare manifestă de regulă caracter amfoter.

DENUMIREA OXIZILOR METALICI, atunci când metalul are valența variabilă Când metalele au două valenţe: a) Oxid+de+denumirea metalului+valenţa metalului

Când metalele au mai mult de două valenţe:

b) Oxid +denumirea metalului+sufixul-ic (pentru valenta superioară) sau sufixul-os (pentru valenţa inferioară)

Prefixul care indică numărul atomilor de oxigen +

Fe2O3 -oxid de fier III; oxid feric FeO -oxid de fier II; oxid feros CuO -oxid de cupru II; oxid cupric Cu O -oxid de cupru I; oxid cupros

oxid + de + denumirea metalului V2O5 -pentoxid de vanadiu MnO2 -dioxid de mangan Cr2O3 -trioxid de crom

IMPORTANŢĂ ŞI UTILIZĂRI  materii prime: Al2O3 (bauxita), FeO, Fe2O3;  materiale de construcţii: CaO, SiO2;  obţinerea acizilor: CO2, SO2, SO3, NO2, P2O3, P2O5;  obţinerea unor baze: CaO (pt. var stins, Ca(OH) 2);  catalizatori: V2O5, MnO2, Al2O3;  pigmenţi şi coloranţi: Pb3O4 (miniu de plumb), Fe2O3, Cr2O3 (verde), ZnO (alb de zinc)  alimentaţie: CO2 (prepararea sucurilor şi a sifonului  reîmprospătarea aerului în încăperile închise:Na 2O2  obținerea H2O2 , la albirea mătăsii:BaO2

UTILIZĂRI MAI PUŢIN CUNOSCUTE Pigmenţii folosiţi în arta tatuajelor-dioxidul de titan

Coroanele dentare din ceramică pe suport de oxid de zirconiu

La colorarea emailului de la bijuterii: oxid de cobalt, oxid de nichel, determină colorarea în negru oxizii de cobalt, aluminiu, determină colorarea în albastru oxidul cromic determină culoare verde oxidul fieric, oxid de zinc determină colorarea în cafeniu.

Sticla de potasiu are compoziţia 6SiO2·CaO·K2O şi este rezistentă la variaţii de temperatură. Se foloseşte la fabricarea vaselor de laborator.

Sticla obişnuită, sticla de sodiu are compoziţia 6SiO2·CaO·Na2O. Se întrebuinţează la fabricarea geamurilor şi a ambalajelor de sticlă.

PARTEA II CAP.V. EXPERIMENTUL DE LABORATOR V.1 Definiţie Este o metodă esenţială pentru lecţiile de chimie , constând în realizarea de lucrări practice de laborator cu elevii. Experimentul este o observare provocată .

V.2 Rolul didactic Implică procesele gândirii concretizate în interpretarea fenomenelor observate, deducerea concluziilor, analiza şi comparaţia datelor experimentale obţinute, transferul în alte contexte teoretice, sesizarea interrelațiilor dintre domeniile teoretice şi cele aplicative. Experimentul constituie o metodă de bază în procesul de predare – învăţare la chimie. Chimia nu poate fi predată cu o tablă şi creta, uneori explicaţiile teoretice ale profesorului sunt inutile, nu pot fi înţelese de către elevi. În timpul experimentelor, indiferent de tipul lor, se formează capacitatea de observare a elevilor.

Clasificarea experimentelor chimice după obiectivul didactic urmărit:  Experimente de cercetare  Experimente demonstrative  Experimente aplicative  Experimente destinate formării priceperilor şi deprinderilor practice specifice chimiei  Experimentul cu caracter de cercetare (de descoperire)

V.1.4.Elemente de proiectare didactică Sistemul de învăţământ este organizat pe clase şi discipline de studiu, la care procesul de învăţare şcolară de bază este lecţia. Tipurile de lecţii folosite la chimie după natura activităţii didactice care predomină pot fi :  lecţie de comunicare a noilor cunoştinţe.  lecţie mixtă sau combinată.  lecţie de laborator.  lecţie de rezolvări de probleme.  lecţie de verificare şi apreciere a cunoştinţelor ( evaluare)  lecţie de recapitulare , sistematizare şi sinteză a cunoştinţelor.

Capitolul VI:Contribuții metodice în studiul chimiei anorganice folosind metoda experimentului de laborator În realizarea acestei cercetări am pornit de la premiza că experimentul de laborator are un rol major în predarea disciplinei chimie. Am avut în vedere promovarea într-o măsură cât mai mare a activităţii proprii a elevilor în dobândirea noului şi dorinţa de a descifra împreună acest mic univers. Ideea abordării o reprezintă conceperea predării chimiei ca un sistem de activităţi bazate pe îmbinarea metodelor euristice: conversaţia, problematizarea, descoperirea, dar, în primul rând, experimentul chimic. Se consideră că experimentul de laborator este principalul punct de atracţie din lecţiile de chimie câştigând elevul de partea noastră. Astfel îi stimulăm, îi promovăm să-şi însuşească noile cunoştinţe, să-şi formeze priceperi şi deprinderi în mod conştient şi raţional prin efort propriu, la asigurarea unor punţi între teorie şi aplicaţiile practice.

Metodele de cercetare utilizate Pentru experimentul didactic au fost alese 2 clase a IX-a de la Colegiul Național „Cuza Vodă” Huși aparținînd la profile diferite (științe ale naturii respectiv matematică-informatică), fiecare cu câte un efectiv de 30 de elevi. Perioada de desfăşurare a experimentului didactic a fost semestrul I al anului şcolar 2012-2013. Obiectivul major al cercetării l-a constituit urmărirea influenţei experimentului de laborator asupra nivelului rezultatelor instruirii celor două clase. Comparaţia între eficienţa metodelor didactice folosite s-a facut la nivelul clasei a IX-a SN1 (științele naturii →numită în continuare clasă experiment) unde s-a

utilizat metoda

experimentului de laborator realizând experiment frontal, pe grupe de elevi și clasa a IX-a MI2 (matematicăinformatică→numită în continuare clasă control) unde metodica activităţilor didactice a fost cea obişnuită în maniera tradiţională și utilizând într-o măsură mai mică experimentul de laborator.

Test de evaluare inițială (T1) A.Completați corect enunțurile de mai jos 1. Atomul este alcatuit din …………….. încarcat pozitiv și ……………..încărcat negativ. 2. În simbolul elementului z AX ce reprezintă “Z” și ce reprezintă “A”? 3…………..este particula încarcată pozitiv , …………….este particula încarcată negativ, iar……………..este particula neutră din punct de vedere electric. 1p B. Completați următoarele reacții chimice si precizați denumirile reactanților și ale produșilor de reacție Na+ H2O=…………… CuCO3=

CaO + HCl=…………………….. Fe + CuSO4= …………………..

C. Calculați masa de soluție de acid sulfuric de concentrație 49% necesară reacției cu 282 g de oxid de potasiu.

1p

D. Scrieţi formulele chimice ale substanţelor cu următoareale denumiri: a) oxid de potasiu________ b) dioxid de carbon_______ c) acid sulfuric__________ d) hidroxid de aluminiu_____ e) carbonat de calciu________

f) apă_________________ g) azotat de aluminiu_____ h)acid clorhidric_________ I) hidroxid de sodiu_______ j) oxid de aluminiu_______

1,5p

E. Se dau următoarele reacţii chimice: 1) KClO3 KCl + O2 2) H2 + Cl2  HCl

6) NaHCO3  Na2CO3 + CO2 + H2O 7) Al + O2  Al2O3

2p

3) K + H2O  KOH + H2

8) H2O2  H2O + O2

4) Zn + HCl  ZnCl2 + H2

9) FeCl3 + KOH  Fe(OH)3 + KCl

5) H2SO4 + NaCl  Na2SO4 + HCl

10) CaO + H2O  Ca(OH)2

Se cere: a) Să se stabilească coeficienţii stoechiometrici ai reacţiilor chimice de mai sus; 1p b) Specificaţi tipul fiecărei reacţii chimice; 1p c) Calculaţi masa moleculară a următoarelor substanţe şi specificaţi din ce clasă de compuşi fac parte: Na2SO4, Al2O3, Ca(OH)2, H2SO4 ,CO. 0,5p Se cunosc: AH=1; AS=32 ; AO=16; AK=39 ; A Na =23 ; A Ca =40 ;AAl=27 AC=12 Se acordă 1p din oficiu.

;

În urma analizării răspunsurilor elevilor, am constatat următoarele: La punctul (A) și (B) majoritatea elevilor au răspuns corect. - La punctul (C), după ce au scris ecuația reacției chimice nu au reușit să continue calculul matematic, nu cunosc formula concentrației procentuale. La punctul (D) au demonstrat că nu cunosc corect valența elementelor. - La punctul (E) au întâmpinat unele dificultăţi în scrierea ecuaţiilor reacţiilor chimice, distingând tipul lor. În urma testării inițiale rezultatele înregistrate au fost următoarele: Clasa a-IX-a SN1- media 7,06 Note

0-1

1-2

2-3

3-4

4-5

5-6

6-7

7-8

8-9

9-10

Nr.elevi

-

-

-

1

5

5

7

6

4

2

% elevi

-

-

-

3,33

16,66

16,66

23,33

19,99

13,33

6,66

Clasa a-IX-a MI2- media clasei 6,63 Note

0-1

1-2

2-3

3-4

4-5

5-6

6-7

7-8

8-9

9-10

Nr.elevi

-

-

1

3

5

5

6

4

5

1

% elevi

-

-

3,33

9,99

16,66

16,66

19,99

13,33

16,66

3,33

Grafic VI.1.

Din distribuția notelor în graficul VI.1 se deduce că unii elevi au lipsă unele noțiuni de chimie, altora le lipsesc algoritmii specifici chimiei în rezolvarea problemelor deși ar putea din punct de vedere matematic să continue calculele. Evaluarea iniţială a fost de mare ajutor, întrucât a arătat de unde porneşte profesorul în predarea noţiunilor noi.

Etapa de control Etapa de control a cercetării a constat în administrarea unui test de evaluare a cunoştinţelor la finalul capitolului “Atomul-Structura atomului” Am administrat elevilor un test de progres (T 2) prin care se verifica Configurația electronica - corelația între configurație electronică și poziția elementelor în Sistemul Periodic la cele două clase. Compararea rezultatelor obţinute de elevi la aceste probe, cu cele iniţiale, ne-a permis stabilirea modului în care a evoluat fiecare clasă, precum şi compararea rezultatelor dintre cele două clase. Am dorit să verific dacă clasa experimentală s-a detaşat semnificativ de cea de control.

Test de progres (2) 1. Pentru elementele X și Y se cunosc: 2p Elementul Y are configurație stabilă de octet pe ultimul strat; Elementul Y are în substraturi de tip s un numar total de 8 electroni; Elementul X are doar 2 electroni neîmperecheați în orbitali de tip p și este în perioada a 4-a. Se cere : - realizează configurațiile electronice ale celor 2 elemente; - specifică pozițiile celor 2 elemente în tabelul perodic; 2. Definiți noțiunile: ioni izoelectronici; izotopi; mișcare de spin; orbital; electron distinctiv 1p 3. Distribuți în orbitali electronii p4 și d8 1p 4. Realizați configurațiile electronice ale următorilor ioni și atomi și specificați pentru atomi poziția în tabelul periodic: Si; Fe 2+ ; Ca ; Br- ; Cu; P. 2p 5. Se cere : - Scrieți formulele chimice ale substanțelor: acid azotic, sulfat de sodiu, oxid de calciu, hidroxid de fier (II);

Din rezultatele obținute se poate constata că, la testul 2, ambele clase au progresat mult faţă de testul 1, iar creșterea este cu aproximativ 15% la ambele clase.

Clasa a-IX-a MI2- media clasei 7,43 Note

0-1

1-2

2-3

3-4

4-5

5-6

6-7

7-8

8-9

9-10

Nr.elevi

-

-

-

-

4

5

7

6

4

4

% elevi

-

-

-

-

13,33

16,66

23,33

19,99

13,33

13,33

Clasa a –IX-a SN1-media clasei 7,97 Note

0-1

1-2

2-3

3-4

4-5

5-6

6-7

7-8

8-9

9-10

Nr.elevi

-

-

-

-

3

2

5

6

5

7

% elevi

-

-

-

-

9,99

13,33

16,66

19,99

16,66

23,33

Graficul VI.2

Din analiza rezultatelor de la testul progres, am dedus că obiectivele urmărite au fost atinse, noile conținuturi au fost înțelese iar tendința este de creștere la ambele clase și cu aproximativ același procent față de mediile inițiale. În ansamblu, consider că activităţile de predare-învăţare la acest capitol, prin metodele folosite, au decurs bine atât la clasa experimentală cât și la cea de control, cu toate că procentul de realizare a itemilor diferă de la o clasă la alta. Pentru o bună realizarea a obiectivelor şi itemilor propuşi, trebuie folosite metode diferite, trebuie îmbinate metodele activ-participative cu cele expozitive.

Test de avaluare sumativă (T3) I.

a) Notează simbolurile a câte două elemente din blocul s............., blocul p.................și din blocul d................. b) Scrie simbolurile a câte două elemente care formează oxizi bazici,............., oxizi acizi.................și unul care formează oxid amfoter.................. c) Scrie simbolul elementului care are cea mai mare electronegativitate...... și cea mai mică

lectronegativitate..... d) Grupa I A se mai numește și grupa.............................................iar aceste elemente au electronul distinctiv întrun ................ e)În perioadă, energia de ionizare variază astfel………………………..deoarece.............. 1p

II. Completați corespunzător afirmațiile de mai jos: a) Metalele au caracter electrochimic…………………deoarece………………………

III. Determina numerele de oxidare ale elementelor din substantele de mai jos: HClO; NaOH; Cl2; HNO3; CuSO4; KClO3; CaO; KMnO4; K2SO4; Al(OH)3; H2O2.

1,5p

IV. Realizați corespondența dintre elementele de mai jos și caracteristicile lor (o caracteristică se poate scrie o dată, de mai multe ori sau niciodată): ......1. fluor ......2. potasiu ......3. aluminiu ......4. azot ......5. calciu

a) formează oxizi bazici b) formează oxizi acizi c) formează oxizi amfoteri d) are numai N.O.=-1 e) are doar N.O.=+3 f) are electronegativitate foarte mică g) are N.O. pozitiv h) are cea mai mare electronegativitate.

1,5p

V. Care din elementele de mai jos are caracterul metalic cel mai pronunțat și de ce ? 0,5p Na ; Al ; Mg ; Cs ; Rb VI. Aranjați următoarele specii în ordinea crescătoare a razei: Na, Al, Mg2+, O2-, Ca, Mg, O, N

0,5p

Graficul VI.3

Clasa a-IX-a MI2- media 7,6 Note

0-1

1-2

2-3

3-4

4-5

5-6

6-7

7-8

8-9

9-10

Nr.elevi

-

-

-

-

2

5

7

8

5

3

Clasa a-IX-a SN1- media 8,46 Note

0-1

1-2

2-3

3-4

4-5

5-6

6-7

7-8

8-9

9-10

Nr.elevi

-

-

-

-

1

2

4

6

9

8

Graficul VI.4

VI.4.Rezultatele experimentului şi prelucrarea științifică a datelor În urma experimentului, urmărind rezultatele testului final se constată: - media clasei experimentale creşte de la 7,97 la 8,47 - media clasei de control creşte de la 7,43 la 7,6 În graficul prezentat în figura VI.4 se observă că aceeași clasă ,,experiment’’ are tendinţa obţinerii unor note mai mari, între 9 și 10, iar clasa ,,control’’ are tendinţa obţinerii unor note între 7 şi 9. Graficul a fost realizat folosind media celor trei teste ale elevilor din cele două clase, grupate pe următoarele categorii (în tabelul VI.4.):

Graficul VI.5

Rezultatele evidenţiază un salt calitativ al clasei experimentale, ceea ce arată îmbunătăţirea procesului de învăţare a elevilor în perioada experimentului. Din cele observate în cursul experimentului şi din prelucrarea rezultatelor cantitative obţinute rezultă că: - Elevii au realizat un progres semnificativ la clasa experimentală.

- Elevii clasei experimentale au participat la învăţare mai degajaţi, cu mult entuziasm, a fost înlăturată starea de pasivitate, toţii elevii participând la activităţile practice. - Elevii şi-au format deprinderi de a lucra, pe grupe, sprijinindu-se; - Şi-au format deprinderi de a lucra cu ajutorul fişelor; - Elevii au fost stimulaţi să-şi pună în valoare imaginaţia, creativitatea. Rezultatele superioare obţinute de elevii de la clasa experimentală la proba de evaluare administrată la finalul capitolului “Tabelul periodic”, comparative cu cele din clasa de control, mă îndreptăţesc să afirm că participarea deplină a elevilor la descoperirea unor adevăruri contribuie la buna înţelegere a acestora. Implicarea elevilor în activităţi experimentale contribuie la dezvoltarea capacităţilor de mânuire a instalaţiilor de laborator, a substanţelor chimice, a ustensilelor, la dezvoltarea încrederii în capacităţile proprii.

Vă mulțumesc!