Proiect Management

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ ”ION IONESCU DE LA BRAD”, IAȘI FACULTATEA DE HORTICULTURĂ SPECIALIZAREA HORTICULTURĂ FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Învățământ la distanță

FUNDAMENTAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LA SC AGRO SRL PRIN ÎNFIINȚAREA CULTURII DE VITĂ DE VIE ÎN SUPRAFAȚĂ TOTALĂ DE 47 HECTARE

Îndrumător: Conf. dr. George UNGUREANU

Student: Amarandei Florin Cătălin

IAȘI 2018

CUPRINS

PARTEA I

Memoriu justificativ sau plan de afaceri pentru finanțarea investiției Capitolul I – Date generale privind solicitantul

1.1.

Denumirea, numele solicitantului și datele de identificare

1.2.

Scurt istoric al solicitantului

1.3.

Obiectul de activitate al solicitantului

1.4.

Principalele mijloace aflate în patrimoniul solicitantului.

Capitolul II – Descrierea proiectului

2.1. Denumirea investiției 2.2. Elaborator 2.3. Amplasamentului proiectului: regiune, județ, localitate 2.4. Descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesităților și oportunitățile investiției 2.5. Descrierea investițiilor 2.6. Valorificarea producției, furnizori, clienți. 2.7. Descrierea îndeplinirii condițiilor minime de eligibilitate și implementarea proiectului

Capitolul III – Date privind forța de muncă și managementul proiectului

3.1.Situația personalului

3.2. Estimări privind forța de muncă 3.3.Reprezentantul legal 3.4.Descrierea achizițiilor realizate prin proiect 3.5. Durata de realizare a proiectului

Capitolul IV – Planul de afaceri

PARTEA A II-A

Capitolul V - Organizarea și raționalizarea proceselor de muncă și de producție

5.1. Importanța culturii și descrierea generală 5.2. Relațiile culturii cu factorii de vegetație

Capitolul VI – Organizarea și optimizarea procesului de muncă

6.1. Întocmirea asolamentului și a modului de folosință a terenului 6.2. Programarea producțiilor medii prin metoda sporului mediu 6.3. Calculul dozelor de îngrășăminte 6.4. Fundamentarea teoretică a tehnologiilor de producție 6.5. Calculul indicatorilor tehnico-economici 6.6. Calculul necesarului forței de muncă

6.7. Calculul necesarului de insecto-fungicide și de erbicide 6.8. Organizarea lucrărilor de combatere a bolilor și dăunătorilor 6.9. Determinarea pragului de rentabilitate

Capitolul I – Date generale privind solicitantul

1.1.

Denumirea, numele solicitantului și datele de identificare

Denumire solicitant:

SC AGRO SRL

Sediul social:

comuna Bodești, jud. Neamț

Cod unic de înregistrare:

16431476

Numărul de înregistrare în Registrul Comerțului: J27/712/2004

1.2.

Scurt istoric al solicitantului

SC AGRO SRL a fost înființată în anul 2004, având ca administrator pe ing. Stăcescu Vasile. Acesta asigură conducerea și gestionarea activităților ce au loc în fermă. Societatea deține o suprafață de teren de 1200 de hectare pe care se cultivă în mare parte cereale, dar și plante oleaginoase. Terenul deținut de societate se află pe raza comunei Bodești, având sediul în aceeași localitate.

1.3.

Obiectul de activitate al solicitantului Principalul obiect de activitate este, conform codului CAEN (0111), cultivarea cerealelor,

plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase

1.4.

Principalele mijloace aflate în patrimoniul solicitantului

Denumire mijloc fix

Data achizitiei

1.CLADIRI TOTAL

Valoare neta la data intocmirii ultimului bilant -RON-

Bucati

193000

1.1 Birouri

1.04.2004

72000

1

1.2 Garaj

1.04.2004

31000

1

1.3 Magazii cereale

1.04.2004

90000

3

2.UTILAJE TOTAL

2730000

2.1 Tractor John Deere

1.10.2008

300000

3

2.2 Combina Alma Selecta

1.04.2008

610000

3

4.ALTELE TOTAL

-

2 923 000

-

Capitolul II – Descrierea proiectului

2.1. Denumirea investiției Achiziţionare de utilaje agricole pentru ferma vegetală a societăţii agricole AGRO SRL, din comuna Bodești, judeţul Neamț.

2.2.

Elaborator

Consultant: Ionașcu Maria Date de identificare: Email: [email protected] Telefon: 0747 337 418 Data întocmirii Memoriului Justificativ: 20.09.2016 Curs de schimb valutar: 1 Euro = 4,4420 Lei (curs BCE din data de 20.09.2016)

2.3.

Amplasamentului proiectului: regiune, județ, localitate Proiectul va fi amplasat în Regiunea NE, jud. Neamț, pe raza comunei Bodești. Investiția

se va realiza pentru o fermă vegetală care exploatează o suprafață de teren agricol comasată de 1200 ha, ce va ajunge la suprafata de 1500 ha. Terenurile sunt comasate, cu suprafețe plane și se pretează cultivării cerealelor, dar și a viței de vie.

2.4.

Descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesităților și oportunitățile investiției Înființarea plantațiilor de vii roditoare necesită cheltuieli mari de investiții care urmăresc

obținerea unor producții sporite și de calitate superioară, în condiții de eficiență economică maximă. La baza înființătii plantațiilor viticole stau proiectele de execuție, elaborate de unități specializate, pentru întocmirea cărora sunt necesare studii complexe asupra terenurilor destinate plantațiilor viticole: topografice, hidrologice, pedologice, agrochimice și climatice, etc. Prin proiectare vor fi rezolvate următoarele probleme: - Alegerea sistemului de cultură a viței de vie; - Alegerea tipului de plantație viticolă; - Alegerea terenurilor pentru înființarea plantațiilor viticole în areale favorabile culturii viței de vie; - Organizarea și amenajarea terenului destinat plantării viței de vie; - Pregătirea terenului în vederea plantării viței de vie; - Alegerea și amplasarea portaltoilor și a soiurilor de viță roditoare; - Stabilirea distanțelor de plantare a viței de vie; - Plantarea viței de vie. Solicitantul va opta pentru achiziţionarea de șpalieri pentru vița de vie, o combină de recoltat vița de vie (Alma Selecta), precum și a unui tip de tractor de putere mai mare deoarece suprafeţele lucrate sunt în sole compacte, iar localitatea se încadrează în zona de deal. Obiectivul principal propus prin punerea în practică a proiectului este acela de creştere a competitivităţii exploatației printr-o utilizare mai bună a factorilor de producţie și a resurselor umane, obiectiv care este în conformitate cu Obiectivul General al Măsurii 1.2.1. În cadrul acestui obiectiv se va realiza un parc de maşini agricole în urma achiziţionării de utilaje noi, performante care să fie în concordanță cu potenţialul agricol al zonei.

Prin această investiţie se urmăreşte reducerea costurilor de producţie prin diminuarea cheltuielilor cu piesele de schimb, cheltuieli cu combustibili și lubrefianți, creşterea rentabilităţii exploatatiei a viabilităţii economice și a productivităţii, utilizarea optimă a factorilor de producţie, mai ales a forţei de munca, asigurarea unor standarde de viață ridicată pentru membrii asociaţiei. Lucrările mecanice de recoltat se vor face în perioadele optime prevăzute de tehnologiile de cultură, vor scădea pierderile la recoltare și se va îmbunătăţi calitatea produselor agricole. Se urmăreşte deasemenea ca prin punerea în practică a proiectului să se realizeze valorificarea la maxim a potenţialului agricol al zonei și conservarea și menajarea mediului ambiant prin reducerea emisiilor cu efect de seră prin eliminarea surselor de poluare cu vapori toxici de combustibili, gaze de ardere, aditivi nocivi și o mai bună gestionare a deşeurilor. Necesitatatea valorificării mai bune a potenţialului agricol al zonei. În alegerea tipului de utilaje, s-a ţinut cont în primul rând de specificul zonei, de adaptarea acesteia la condiţiile de exploatare specifice (sol, panta ,clima) având în vedere ca localităţile se încadrează în zona de deal, iar suprafaţa exploatata este amplasată în parcele mari, unde efectuarea lucrărilor cu utilaje mari este mult mai eficientă. Noile achiziţii vor duce la îmbunătăţirea performantei generale a exploatației prin îndeplinirea obiectiveloe de ordin tehnic, economico- financiar și de mediu respectiv: Obiective tehnice: achiziţia de utilaje care determina creşterea productivităţii muncii, introducerea de tehnologii performante, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru. Obiective economico-financiare: reducerea costurilor și creşterea rentabilităţii exploatației, creşterea valorii adăugate (VAB)., creşterea viabilităţii, economice, creşterea productivităţii agricole prin promovarea progresului tehnic, utilizarea optimă a factorilor de producţie, asigurarea unor standarde de viață ridicate, în special creşterea veniturilor. Obiective de mediu: - reducerea emisiilor cu efect de seră și o mai bună gestionare a deşeurilor rezultate, introducerea de tehnicaă și tehnologii nepoluante. Fundamentarea necesităţii și oportunităţii investiţiei reiese din faptul că specificul exploatației este "Cultura mare", iar structura de culturi pentru perioada prognozată este alcătuită din: grâu, porumb, floarea soarelui, ovăz, orzoaica și fasole.

În scopul eficientizării exploatației, SOCIETATEA AGRICOLĂ AGRO își propune realizarea unei investiţii prin Măsura 121 - achiziţionarea de utilaje agricole și a unui autovehicul de teren. Achiziţionarea acestora se face având în vedere :  necesitatea înfiinţării parcului auto, încât societatea să realizeze obiectivele propuse  necesitatea creşterii productivităţii muncii  necesitatea îmbunătăţirii condiţiilor de muncă  necesitatea promovării tehnologiilor de mecanizare a lucrărilor agricole  necesitatea creşterii veniturilor exploatației agricole  necesitatea asigurării transportului producţiei de pe câmp, la depozit.

PROIECTUL IŞI PROPUNE ACHIZIŢIONAREA URMĂTOARELOR UTILAJE AGRICOLE NECESARE PE O SUPRAFAŢA DE 47 ha, și a unui autovehicul de teren DUSTER 1,5 DCI 110 CP de la APAN AUTO, B-dul George Coşbuc, nr.148, Galaţi. Nr.

Denumire utilaj

Nr. buc.

Crt. 1 2 3 4 5 6

TRACTOR "NEW HOLLAND – T8020 COMBINATOR "Cultirapid serie 2" PLUG REVERSIBIL CU 5 TRUPIŢE PPO-(5+1) CULTIVATOR CSC OOB/9 AUTOVEHICUL DE TEREN DUSTER 1,5 DCI 110 CP COMBINĂ DE RECOLTAT VIȚA DE VIE ALMA SELECTA

Achiziţia acestor utilaje este necesară pentru îndeplinirea

1 1 1 1 1 1

următoarelor obiective

specifice: 1. Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi performante care determină creşterea

productivităţii

muncii,

diversificarea

producţiei,

ajustarea

profilului,

nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele pieţei, îmbunătăţirea calităţii produselor agricole, introducerea de tehnologii performante, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru.

2. ADAPTAREA

EXPLOATAŢIEI

LA

STANDARDELE

COMUNITARE, prin

prevenirea şi controlul integrat al poluării, respectiv reducerea emisiilor în aer, apă şi sol, precum şi gestionarea deşeurilor- standard obligatoriu cu 01.07.2007: 3. Investiţiile propuse prin proiect sunt in acord cu potenţialul agricol al zonei, fiind

zonă de câmpie cu potenţial mediu.

2.5. Descrierea investițiilor Prin proiect s-a propus achiziționarea de utilaje noi și performante în vederea respectării condițiilor de mediu. Achizițiile care urmează a fi efectuate prin intermediul proiectului sunt necesare pentru asigurarea reducerii poluării. Achizițiile propuse sunt nesemnificativ poluante și nu produc emisii sau scurgeri poluante care ar putea afecta aerul, solul sau apa, fiind asigurata în acest fel protejarea mediului înconjurător prin prevenirea și controlul integrat al poluării, respectiv reducerea emisiilor în aer, apă și sol.

1. TRACTOR "NEW HOLLAND – T8020"  Putere maxima CP/rpm: 281 / 2200  Număr cilindri/cilindree: 6/8,3  Sistemde injectie common rail, regulator electronic, 24 supape  Cuplu maxim Nm/rpm: 1162/1500  Transmisie: 4X4, powershift, 18 viteze înainte x 4 înapoi  Priză de putere (rpm) : 1000  Priză de putere cu arbore cu 21 caneluri  Cabina cu presurizare continua, cu aer conditionat cu controlul automat al temperaturii, incalzire / ventilatie  Capacitate ridicare pe tiranţi (kg) : 9126  Pompa hidraulica cu debit variabil, 166 l/min, presiune max. 224 bar  Pneuri standard spate/fata: 710/70R38 + 600/65R28  Rezervor combustibil (I): 682  Culoare: albastru  Bară de tracţiune

 Greutăţi frontale 16x100 kg

2. COMBINATOR " Cultirapid serie 2"  Tractor necesar (CP): 170/190;  Lăţimea de lucru (m): 5;  Adâncimea de lucru (m): 0,30;  Productivitate (ha/oră): 4 - 5;  Versiune semipurtata, cadru rabatabil hidraulic in 2 sectiuni  Masa(kg): 4200

3. PLUG REVERSIBIL CU 5 TRUPIŢE PPO-(5+1)  Reversare cu cilindru hidraulic cu dubla acţiune.  Fiecare trupita este intarita cu bolt de protectie care poate fi usor inlocuit in caz de necesitate  Cormane semielicoidale pentru terenuri medii si grele, cu cormane suplimentare.  Lăţimea suprafeţei de lucru: 2 m  Putere maxima tractor 150 CP  Adâncimea arăturii:27 cmGreutate 2740

kg  Lungime/lăţime/înălţime: 8300/2900/2200 cm  Viteza de lucru 7-9 km/h  Productivitate 1,4 – 1,8 ha  Tip: semipurtat

4. CULTIVATOR CSC 00B/9  Tractor necesar (CP): 65;  Lăţime de lucru (m): 5,6;  Distanta intre rânduri (m): 0,45-0,7;  Dimensiuni de gabarit (m, Lxlxh): 1,80x5,80x1,05;

 Masa (kg): 1000.

5. COMBINĂ DE RECOLTAT ALMA SELECTA  Capacitate buncăre: 3 tone  Transmisie hidrostatică cu motoare POCLAIN  Centrală hidraulică proprie cu capacitate de 100 litri şi pompă hidraulică la 250bari  Panou de comandă ergonomic montat în cabina tractorului dotat cu joystick  Proţap reglabil pe cadru fix acţionat de 2 cilindri hidraulici  Raza de virare minimă 3,5m  Axe verticale echipate cu amortizoare ranforsate  Sistem hidraulic de reglare separată a înălţimii fiecărei roţi ce permite lucrul pe terase  Sistem de frânare hidraulic pentru pante  Sistem de nivelare si corectare a balansului, unghiului şi poziţiei de lucru  Înălţare maximă independentă a fiecărei roţi – 70 cm  Sistem de ghidare automată pe rândul de vie  Sistem de recoltare cu 10 bătătoare cu frecvenţa de bătaie reglabilă de la 0 la 500 bătăi/min  Sistem automat de oprire a bătătoarelor în dreptul spalierilor de beton (opţional)  Sistem de curăţare a strugurilor cu 4 ventilatoare de mare putere sau cu ventilator central

6. DUSTER 1,5 DCI 110 CP  Tip: 1,5 DCI  Ampatament: 2671  Motor putere KW (CP) 80(109)  Pneuri –Dimensiuni: 215/65 R 16  Culoare: Alb

Principalele dotări: 

Sarcina admisa axa fata – 802 kg 

axa spate – 567 kg



Program electronic de stabilitate (ESP)



Sistem de frânare hidraulic ABS Bosch 8.0



Frâne disc faţă



Frâne tambur spate



Frână de parcare cu acţionare pe rotile punţii spate



Bară stabilizatoare punte fată



Amortizoare puntea spate



Sistem direcţie servo-asistat



Baterie Acumulator 12 V/ 72 Ah



Echipament electronic 12 V/ Demaror 12 V



Parasolare pentru şoferi şi însoţitor



Spaţiu depozitare



Imobilizator (antifurt volan)



Speedometer, km/h



Mufa diagnosticare



Lămpi laterale



Ajustaj fascicul lumini



Inel de remorcare



Punte Tip Mac-Pherson cu brat inferior rectangular si bara stabilizatoare



Centuri de siguranţa cu prindere in trei puncte



Siguranţa usi pentru copii



Trusa de scule



Trusă prim ajutor



Cric



Triunghi reflectorizant Produsele sunt însoţite de "Declaraţia de conformitate"si "Certificat de garanţie". In

perioada garanţiei (18 luni) vânzătorul se angajează să înlocuiască gratuit piesele sau subansamblele care s-au defectat din vina fabricantului. In post garanţie (10 ani) va onora toate solicitările de intervenţie cauzate de defectarea produsului, cheltuielile de service urmând a fi suportate de către client.

Produsele care fac obiectul acestei oferte, sunt proiectate conform normelor europene 98/37/CE, securitatea maşinilor având ca baza tehnica standardele specifice fiecărui produs — armonizate cu cele europene - şi baza legala interna HG 119/2004.

2.6. Valorificarea producţiei , furnizori, clienţi Politica de aprovizionare a societăţii se bazează pe relaţii contractuale cu furnizori de materii prime şi auxiliare cu tradiţie şi reputaţie foarte bună atât pe plan local cât şi din afara judeţului. Societatea nu este dependentă furnizori unici de materii prime şi materiale, păstrând relaţiile de colaborare cu mai mulţi furnizori (conform tabelului cu potenţiali furnizori). Oferta variata de cei ce fac inputuri în agricultură, face ca oferta să fie diversificată, iar achiziţionarea produselor necesare să se realizeze la cel mai bun preţ de pe piaţă, desfăşoară activităţi comerciale de achiziţionarea de input-uri necesare pentru desfăşurarea proceselor de obţinere a producţiei (îngrăşăminte, pesticide, seminţe). Astfel societatea este pregătită să facă faţă unor creşteri a preţurilor, ceea ce constituie principalul risc în activitatea de aprovizionare.

POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI Denumire furnizor de

Adresa

Produs furnizat

Valoare

% din

materii prime/materiale

si cantitate

aproximativa

total

auxiliare/produse/servicii

aproximativa

-RON-

achizitii

S.C Rojevas 2000 srl

Galati

pesticide

0

SC Agricover Srl

Galati

butasi, pesticide

0

Sc Ameropa SRL

Galati, Braila

Ingrasaminte

0

SCCCES PERIENI

loc. Perieni,

0

jud. Vaslui S.C.plant agro SRL

vaslui

Pesticide, butasi

SC Kimagri SRL

Braila

butasi, ingrasaminte

0

SC Grup Est Agro

Huşi, jud

Materii prime si

Corporation SRL

Vaslui

auxiliare

total

100

POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI Nr.crt

Client

Valoare

(Denumire si adresa) 1

% din vanzari -

RON -

S.C. AMEROPA

9 102.000

SRL (struguri) 2

S.C. AGRANA

98.000

9

93.295

7

vie)

836.178

75

Total

1.209.473

100

SRL (grau) 3

VINURI ROMANIA (struguri)

SC EUXIN SRL (vita de 4

În politica de adaptare a produsului prin preţ societatea a optat pentru marketing-ul concentrat, eforturile fiind concentrate pe un mic segment al pieţei totale. Strategia de marketing adoptată are în vedere: obţinerea de produse de bună calitate, limitarea ofertei şi o alegere bună a clienţilor.

Tinând cont ca produsele se adresează unui segment redus de cumpărători, societatea optează pentru vânzarea directă pe bază de contract. Desfacerea are loc direct de la vânzător către client fără activităţi intermediare, pe bază contractelor de vânzări. În acest fel se realizează transparenţa întregului proces şi se evită creşterile nejustificate de preţuri.

Diversificare verticală prin infiinţarea de culturi semincere asigură şi sămânţa pentru producţia proprie, pentru cultura de grâu. În cazul in care apare oportunitatea încheierii unor contrate pentru sămânţă de oleaginoase, societatea este autorizată şi pregătă să onoreze cererea. Astfel, diversificarea orizontală a gamei de produse se face şi în scopul extinderii pieţei de comercializare, determinată de modificările intervenite în cerere. Conducerea societăţii urmărește obţinerea produselor de calitate superioară, cu atingerea parametrilor prevăzuţi de standardele în vigoare, asigurând caracteristicile specifice care ridică valoarea şi calitatea producţiei. Identificarea tendinţelor ce se manifestă în această directie, constituie un ajutor esenţial de lansare pe piaţă a noi produse respectiv grâu pentru sămânţă sau floarea soarelui pentru sămânţă, capabile să satisfacă în bune condiţii cererea şi să asigure concomitent o activitate profitabilă. SC AGRO SRL optează așadar, pentru o politică de competitivitate prin costuri in sistem semiintensiv printr-o buna stapanire a cheltuielilor de productie, cunoașterea potențialilor clienți și a mecanismelor de formare a prețurilor. Formele de risc în cazul solicitantului se manifestă în general în două planuri: în exploatare și în planul economico-finaciar. 

Riscul pur potential in planul exploatarii este determinat de posibilitatea

manifestarii urmatorilor factori: inghet, seceta, sau anumite boli. Acesti factori pot determina o scadere a productiilor medii prognozate. Acoperirea unei anumite proportii a acestui risc se realizeaza prin asigurarea anuala a culturilor si prin irigarea a 85 % din suprafata exploatata. 

Un alt risc potential in planul exploatarii este riscul comercial sau de

competitivitate pe piata prin aparitia de noi produse, de noi concurenti, modificari in nivelul preturilor. Pentru mentinerea nivelului vanzarilor societatea are in vedere studiul permanent al pietei, incheierea de contracte ferme, dimensionarea corespunzatoare a stocurilor de produse finite, ridicarea calitatii produselor, garantii de calitate, sau innoirea produselor. 

Riscul economic, cauzat de modificarea variabilelor economice decisive cum ar fi:

cresterea inflatiei, a ratei impozitelor, poate influenta volumul vanzarilor, nivelul preturilor si

implicit volumul veniturilor. In acest sens, pentru contracararea acestor efecte managerul societatii are in vedere anticiparea acestor fenomene, o structura de productie flexibila, rationalizarea drastica a costurilor.

2.7

Descrierea îndeplinirii condiţiilor minime de eligibilitate şi implementarea

proiectului Încă de la infiintare, din anul 2004, între SC AGRO SRL şi furnizorii de imputuri s-au stabilit relaţii stabile de colaborare. Datorita numărului mare de producători și distribuitori de seminţe, pesticide, îngrăşăminte se creează o situaţie stabilă - preșurile fiind uşor de previzionat. Culturile vizate de proiect sunt culturi căutate (grâu, floarea soarelui, vița de vie, porumb, orzoaica, ovăz, fasole) iar seminţele necesare pentru înființarea acestor culturi sunt achiziţionate de la aceiaşi furnizori cu care SC AGRO RL lucrează de la infiintare: SC PRUTUL SA Iaşi, S.C. CARGILL SRL și SC UNISEM . Erbicidele, fungicidele, ingrasamintul foliar, necesarul de azot si îngrăşăminte complexe sunt achiziţionate de la firme specializate. Condiţiile de plata stabilite de furnizori si beneficiar pentru seminţe si îngrăşăminte sunt: avans 20 % din valoare, diferenţa de 80 % se achita la recoltare. Piaţa de desfacere este exclusiv piaţa internă - 100 % din producţiile de grâu, floarea soarelui, porumb, ovăz, orzoaica si fasole realizate se valorifica conform "Contractelor de FurnizarePreluare Produse Agricole", către SC PRUTUL SA Iaşi - floarea soarelui, şi S.C. CARGILL SRL porumb si grâu, cu care SC AGRO SRL are relaţii contractuale pe anul 2011/. În ceea ce privește producțiile de viță de vie, acestea vor fi furnizate către SC VINURI ROMANIA SRL. Condiţiile de calitate pe care trebuie sa le îndeplinească la valorificare cerealele sunt cele standard . Cu toate că judeţul Neamț se află intr-o zona cu potenţial agricol mediu şi ridicat, multe exploataţii desfăşoară activitate de cultură agricolă, datorită echilibrului cerere-oferta, şi a tendinţei de înlocuire a combustibililor fosili cu biocombustibili piaţa de desfacere pentru SC AGRO SRL va fi asigurată şi in continuare. Pentru a face faţă concurenţei SC AGRO SRL va urmări optimizarea tehnologiilor prin alegerea culturilor, soiurilor si a hibrizilor, a epocii de semănat, a modului de lucru al solului, tinind cont de condiţiile climatice, sol si relief specifice zonei. Strategia de piaţa va tine cont de :

- stimularea

comercializării

produselor

obţinute

prin

armonizarea

standerdelor

de

calitate la cele europene -

perfecţionarea personalului exploatatiei in vederea aplicării de tehnologii performante.

-

creşterea competitivităţii pe piaţa, in concordanta cu dotarea tehnica, normele de igiena,

de mediu si protecţia consumatorului, atit pentru comerţul pe piaţa interna cit si in perspectiva exportului. -

creerea unei exploataţii agricole eficiente care sa asigure o oferta competitiva pe piaţa.

Prin creşterea eficientei si îmbunătăţirea performantelor exploatatiei SC AGRO SRL va intra pe piaţa cu produse agricole competitive din punct de vedere al costurilor si calităţii. In paralel cu dezvoltarea exploatatiei se va dezvolta si piaţa materiilor prime si auxiliare necesare fermei ducind la dezvoltarea mediului de afaceri din zona. Totodată vor creste veniturile la bugetul local prin creşterea volumului taxelor si impozitelor plătite. POTENTIALII CLIENŢI AI SOLICITANTULUI Nr.crt

Client (Denumire si adresa)

Cultura

% din vânzări

1

SC PRUTUL SA

floare

100

2

SC PRUTUL SA

grâu

40

3

SC PRUTUL SA

porumb

60

4

SC CARGILL SRL

grâu

60

5

SC CARGILL SRL

porumb

40

6

SC VINURI ROMANIA SRL

viță de vie

100

Capitolul III – Date privind forța de muncă și managementul proiectului

3.1. Situația personalului Total personal existent: 4, din care personal de execuţie: 2

3.2. Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei Locuri de muncă nou-create: 3. Activităţile în cadrul exploatației sunt realizate de administratorul societăţii care are pregătirea profesionala necesară, asigură un management de calitate în cadrul exploatației și permite realizarea unor lucrări agricole de bună calitate. În perioadele de vârf pentru efectuarea lucrărilor manuale se apelează la forţa de muncă sezonieră.

3.3. Responsabil legal Responsabil legal – Ing.STĂCESCU VASILE, administrator al Societăţii Agricole AGRO SRL , absolvent al Facultăţii de Agricultură Iaşi și cu o vechime de 10 ani de experienţă în domeniu.

3.4. Descrierea achizițiilor realizate prin proiect

1. TRACTOR "NEW HOLLAND – T8020"  Putere maxima CP/rpm: 281 / 2200  Număr cilindri/cilindree: 6/8,3  Sistemde injectie common rail, regulator electronic, 24 supape  Cuplu maxim Nm/rpm: 1162/1500  Transmisie: 4X4, powershift, 18 viteze înainte x 4 înapoi  Priză de putere (rpm) : 1000

 Priză de putere cu arbore cu 21 caneluri  Cabina cu presurizare continua, cu aer conditionat cu controlul automat al temperaturii, incalzire / ventilatie  Capacitate ridicare pe tiranţi (kg) : 9126  Pompa hidraulica cu debit variabil, 166 l/min, presiune max. 224 bar  Pneuri standard spate/fata: 710/70R38 + 600/65R28  Rezervor combustibil (I): 682  Culoare: albastru  Bară de tracţiune  Greutăţi frontale 16x100 kg

2. COMBINATOR " Cultirapid serie 2"  Tractor necesar (CP): 170/190;  Lăţimea de lucru (m): 5;  Adâncimea de lucru (m): 0,30;  Productivitate (ha/oră): 4 - 5;  Versiune semipurtata, cadru rabatabil hidraulic in 2 sectiuni  Masa(kg): 4200

3. PLUG REVERSIBIL CU 5 TRUPIŢE PPO-(5+1)  Reversare cu cilindru hidraulic cu dubla acţiune.  Fiecare trupita este intarita cu bolt de protectie care poate fi usor inlocuit in caz de necesitate  Cormane semielicoidale pentru terenuri medii si grele, cu cormane suplimentare.  Lăţimea suprafeţei de lucru: 2 m  Putere maxima tractor 150 CP  Adâncimea arăturii:27 cmGreutate 2740

kg  Lungime/lăţime/înălţime: 8300/2900/2200 cm  Viteza de lucru 7-9 km/h  Productivitate 1,4 – 1,8 ha

 Tip: semipurtat

4. COMBINĂ DE RECOLTAT ALMA SELECTA  Capacitate buncăre: 3 tone  Transmisie hidrostatică cu motoare POCLAIN  Centrală hidraulică proprie cu capacitate de 100 litri şi pompă hidraulică la 250bari  Panou de comandă ergonomic montat în cabina tractorului dotat cu joystick  Proţap reglabil pe cadru fix acţionat de 2 cilindri hidraulici  Raza de virare minimă 3,5m  Axe verticale echipate cu amortizoare ranforsate  Sistem hidraulic de reglare separată a înălţimii fiecărei roţi ce permite lucrul pe terase  Sistem de frânare hidraulic pentru pante  Sistem de nivelare si corectare a balansului, unghiului şi poziţiei de lucru  Înălţare maximă independentă a fiecărei roţi – 70 cm  Sistem de ghidare automată pe rândul de vie  Sistem de recoltare cu 10 bătătoare cu frecvenţa de bătaie reglabilă de la 0 la 500 bătăi/min  Sistem automat de oprire a bătătoarelor în dreptul spalierilor de beton (opţional)  Sistem de curăţare a strugurilor cu 4 ventilatoare de mare putere sau cu ventilator central

5. CULTIVATOR CSC 00B/9  Tractor necesar (CP): 65;  Lăţime de lucru (m): 5,6;  Distanta intre rânduri (m): 0,45-0,7;  Dimensiuni de gabarit (m, Lxlxh): 1,80x5,80x1,05;

 Masa (kg): 1000.

6. DUSTER 1,5 DCI 110 CP  Tip: 1,5 DCI

 Ampatament: 2671  Motor putere KW (CP) 80(109)  Pneuri –Dimensiuni: 215/65 R 16  Culoare: Alb

Principalele dotări: 

Sarcina admisa axa fata – 802 kg 

axa spate – 567 kg



Program electronic de stabilitate (ESP)



Sistem de frânare hidraulic ABS Bosch 8.0



Frâne disc faţă



Frâne tambur spate



Frână de parcare cu acţionare pe rotile punţii spate



Bară stabilizatoare punte fată



Amortizoare puntea spate



Sistem direcţie servo-asistat



Baterie Acumulator 12 V/ 72 Ah



Echipament electronic 12 V/ Demaror 12 V



Parasolare pentru şoferi şi însoţitor



Spaţiu depozitare



Imobilizator (antifurt volan)



Speedometer, km/h



Mufa diagnosticare



Lămpi laterale



Ajustaj fascicul lumini



Inel de remorcare



Punte Tip Mac-Pherson cu brat inferior rectangular si bara stabilizatoare



Centuri de siguranţa cu prindere in trei puncte



Siguranţa usi pentru copii



Trusa de scule



Trusă prim ajutor



Cric



Triunghi reflectorizant Produsele sunt însoţite de "Declaraţia de conformitate"si "Certificat de garanţie". In

perioada garanţiei (18 luni) vânzătorul se angajează să înlocuiască gratuit piesele sau subansamblele care s-au defectat din vina fabricantului. In post garanţie (10 ani) va onora toate solicitările de intervenţie cauzate de defectarea produsului, cheltuielile de service urmând a fi suportate de către client.

Produsele care fac obiectul acestei oferte, sunt proiectate conform normelor europene 98/37/CE, securitatea maşinilor având ca baza tehnica standardele specifice fiecărui produs — armonizate cu cele europene - şi baza legala interna HG 119/2004.

3.5. Durata de realizare a proiectului Durata de realizare a investiţiei este de maxim 6 luni calendaristice, începând cu data primirii Notificării de selecţie a proiectului (inclusiv semnarea contractelor de achiziţii). Grafic de implementare fizică

Activitati Plata serviciilor de consultanta

Luna I-a Aprilie

Luna aII-a Mai

2260

4187

Luna aIII-a Iunie

Depunerea dosarului de proiect la OJPDRP Evaluare si selectare Depunerea dosarului de achizitii la OJPDRP Contractare imprumut bancar

554022

Luna aIV-a Iulie

Luna aV-a

Luna aVIa

August

Septembrie

Achizitie Tractor NEW HOLLAND – T8020 Achizitie COMBINATOR " Cultirapid serie 2" Achizitie PLUG REVERSIBIL CU 5 TRUPITE PPO-(5+1) Achizitie COMBINĂ ALMA SELECTA Achizitie CULTIVATOR CSC 00B/9 Achizitie DUSTER 1,5 DCI 110 CP Depunere cerere de plata la OJPDRP Ajutor nerambursabil FEADR

301000

81500

60400

36700

9225

58750

554022 277011

Capitolul V - Organizarea și raționalizarea proceselor de muncă și de producție

5.1. Importanța culturii și descrierea generală Viticultura românească este una multimilenară, viticultură de mare tradiţie ale cărei rădăcini se pierd adânc în preistorie în neoliticul mijlocie. Mai mult, exista temeiuri să credem ca viţa de vie a fost planta care a ridicat pe omul preistoric de pe meleagurile noastre de la stadiul de simplu culegător, la rangul de cultivator. Îndelungata vechime şi tradiţie creează în egală măsură avantaje şi dezavantaje. Avantaje în sensul că se moşteneşte din generaţie în generaţie dragostea pentru această nobilă îndeletnicire, soiuri şi sortimente, practici culturale, practici oenologice. Dezavantaje pentru că, fatalmente o astfel de viticultură este mai tradiţionalistă, mai puţin dispusă să „adopte” noul, inovaţia, liberalismul. Multă vreme, viticultura a reprezentat o îndeletnicire bazată pe tehnici rudimentare, cu randamente scăzute. Organizarea viticulturii pe principii tehnologice moderne a avut loc la începutul secolului al XIX-lea. Pe plan mondial producţia de vin se ridică la 250-270 milioane hl., în timp ce consumul reprezintă numai 220-225 milioane hl. (Suplement au Bull. O.I.V. vol. 72/815-816 din 1999). Există o supraproducţie de vin, mai ales în Europa care este cea mai mare producătoare dar şi consumatoare de vin. Ţările viticole din U.E. produc cele mai mari cantităţi de vin: Franţa 54-57 milioane hl., Italia 51-59 milioane hl., Spania 21-34 milioane hl.etc. Pentru a se reduce supraproducţia de vin şi a prevenii eventuala criza economică pe care o poate genera, ţările UE distilă anual cantităţi importante de vin din care se obţine alcoolul de vin; de asemenea, cantităţi tot mai mari de struguri se transformă în suc pentru prepararea băuturilor nealcoolice. De subliniat faptul că producţia viti-vinicolă s-a dezvoltat şi în alte ţări, de pe alte continente: Argentina produce anual 13-18 milioane hl., Africa de Sud 8-9 milioane hl. Vinurile din aceste ţari fac o presiune permanentă pentru a accede pe piaţa europeană.

România ca ţară viticolă importantă a Europei, asociată la UE produce anual 7-8 milioane hl. de vin. Producţia de vin depăşeşte cerinţele interne de consum care se ridică la cca. 6 milioane hl., astfel încât se pot exporta 1-2 milioane hl. de vin anual. Avem o industriei a vinului dezvoltată, iar vinurile româneşti sunt bine cotate pe piaţa UE şi cunoscute în multe alte zone ale globului (Japonia, Canada, America, Rusia). Nu ne rămâne decât să promovăm o viticultură de calitate, adică să extindem în cultură soiurile de la care se pot obţine vinuri de înaltă calitate, pentru a putea sporii exportul de vinuri. Intensivizarea culturii viţei de vie, prin mecanizare, chimizare, irigare, introducerea de soiuri noi mult mai productive şi a sistemelor moderne de cultură conferă viticulturii de astăzi un grad avansat de tehnicitate şi impune o pregătire profesională mult mai complexă din partea specialiştilor. Reconstituirea proprietăţii private in viticultură şi revenirea la economia liberă de piaţă au readus în actualitate problemele specifice sectorului de producţie viti-vinicol şi anume: dezvoltarea culturii viţei de vie numai în arealele viticole consacrate (podgoriile vechi, tradiţionale); respectarea sortimentelor de soiuri pe podgorii şi amplasamentelor pentru noile plantaţii viticole; producerea materialului săditor viticol cu valoare biologică ridicată; represiunea fraudelor în producerea şi comercializarea vinurilor; monopolul Statului asupra alcoolului şi a băuturilor alcoolice; organizarea cooperaţiei viticole. Primele măsuri legislative au fost întreprinse: Legea viei şi vinului nr. 67/1997; Hotărârea Guvernului nr. 582/1998, privind marcarea băuturilor alcoolice; Hotărârea Guvernului nr. 588/1998 referitoare la instituirea regimului de supraveghere fiscală a producerii şi comercializării alcoolului şi băuturilor alcoolice. Aceste măsuri legislative şi altele care vor mai fi luate, au ca scop întărirea controlului Statului într-un sector economic atât de important ca cel al producerii şi comercializării băuturilor alcoolice, cu implicaţii sociale din cele mai mari. Pentru revigorarea şi aşezarea sectorului viti-vinicol pe noul făgaş economic, organizarea Cooperativelor viticole este elementul indispensabil. Cooperativa viticolă reprezintă întreprinderea rurală pentru prosperitatea economică a podgorenilor, în care îşi găsesc locul atât micii producători, cât şi marii producători. Ea asigură mijloacele financiare şi tehnice pentru realizarea producţiei de struguri, valorifică la nivel corespunzător producţia de struguri şi garantează preţurile la vinurile obţinute, face posibil

exportul vinurilor de calitate, asigurând astfel veniturile podgorenilor pe care îi pune la adăpost de criza economică.

5.2. Relațiile culturii de floarea soarelu cu factorii de vegetație Radiația solară Reprezintă principala sursă de energie primită la suprafață solului și constituie un important factor agrometeorologic, cu influențe directe asupra proceselor de fotosinteză și evapotranspirație a plantelor.

Un plus de 15-20% radiație globală influențează pozitiv

declanșarea mai timpurie a unor fenofaze ale viței de vie (dezmuguritul, infloritul, măturarea strugurilor și măturarea lemnului etc.), iar o diminuare a radiației globale cu 21-30% din total are influențe negative prin reducerea concentrației în zaharuri (cu aproximativ 30-40%) și o creștere în aceeași proporție a acidității totale. Temperatura Procesele vitale ale plantelor sunt determinate și influențate de energia termică, exprimată prin nivelul și suma gradelor de temperatura.Fiecare fenomen fiziologic este condiționat de atingerea unui anumit nivel de temperatura numit prag biologic, care marchează începutul sau sfârșitul unui fenomen biologic.Pentru declanșarea „plansului” la vită de vie, pragul biologic inferior este de 4°C. Pentru începutul și sfârșitul infloritului, pragul biologic inferior este de 15°C.

Pentru creșterea boabelor, pragul inferior de temperatura este de 20°C, pentru

coacerea strugurilor 17°C, iar pentru măturarea lemnului 12°C. Întocmai că și pragurile inferioare de temperatura, cele superioare stanjenesc sau opresc procesele biologice ale viței de vie. Astfel, temperatura de 36°C constituie prag biologic superior în faza creșterii boabelor, când poate apărea și fenomenul de „opareala” a frunzelor, după cum temperaturi de 32-34°Cconstituie prag superior pentru măturarea boabelor. Depășirea pragurilor biologice nu are efecte negative reversibile ci doar o stagnare a unor procese biologice, care sunt reluate odată cu revenirea în limitele normale ale pragului respectiv.

Cel mai important prag biologic inferior pentru vită de vie este temperatura de 10°C, considerat că fiind zero de creștere sau zero biologic. Pragul biologic inferior al viței de vie delimitează lungimea perioadei bioactive a aerului, care în condițiile climatului temperatcontinental este de 180-220 zile. În acest interval se încadrează perioda de vegetație propriu-zisă, care începe cu dezmuguritul și se termină cu căderea frunzelor și măturarea lemnului. În condițiile țării noastre, numărul zilelor cu temperatura activă (peste 10°C) din perioada de vegetație variază, în funcție de ani și de podgorie, este de la 165 la 189 zile, fiind mai mare de 150 zile, considerat că minim pentru cultură viței de vie.

Lumina Viță de vie face parte din grupa plantelor iubitoare de lumina (heliofile) și de aceea, cultură ei nu reușește decât pe terenuri bine însorite. Pe parcursul perioadei de vegetație cerințele viței de vie față de lumina sunt diferite, fiind mai mari în timpul infloritului și maturării strugurilor și mai mici la cules.Resursele luminoase ale unei zone viticole se apreciază prin suma orelor de strălucire a soarelui (insolație) din perioada de vegetație. Această poate fi: globală sau potențială, când se consideră că toate orele de la răsăritul până la apusul soarelui sunt senine; - reală sau efectivă , când din insolația globală se scad orele cu cer acoperit. Suma orelor de strălucire globală din perioada de vegetație este relativ constanța, variind în limite restrânse în funcție de latitudine: în condițiile din țară noastră, în perioada aprilie - octombrie se înregistrează valori de 2900 ÷ 2985 ore. Umiditatea Datorită sistemului radicular numeros și puternic, cât și capacității sale de absorbție mari, vită de vie este mai rezistență la seceta decât multe alte plante. Dintre criteriile de apreciere a cerinței viței de vie față de umiditate, amintim: suma precipitațiilor, coeficientul precipitațiilor și indicele hidrotermic. Cultură viței de vie reușește în acele locuri unde suma precipitațiilor anuale variază între 400 și 700 mm. În majoritatea podgorilor din România această suma depășește 500 mm anual. Din suma anuală a precipitațiilor o parte (circa 50%) este reprezentată de ploi mărunte ce nu depășesc 10 mm și care nu sunt utile pentru vită de vie, iar cealaltă parte este reprezentată de ploi adevărate sau utile

Vânturile În plantațiile viticole produc o turbulență a aerului, asigura transportul aerului umed spre straturile superioare ale atmosferei și aduc în locul lui aer uscat. Schimbarea frecvența a aerului pe această cale favorizează intensificarea evaporatiei și transpirației și, că urmare, o uscare mai rapidă a solului. O mare importantă o are și în procesul de polenizare a viței de vie. Un vânt moderat în perioada infloritului asigura transportul polenului, favorizând fecundarea și fructificarea viței de vie. Un vânt uscat și moderat că intensitate stânjenește atacul de mâna, iar când este puternic provoacă ruperea lăstarilor și, uneori, doborârea mijloacelor de susținere.

Capitolul VI – Organizarea și optimizarea procesului de muncă

6.1.

Întocmirea asolamentului și a modului de folosință a terenului

Prin asolament se urmărește crearea unor condiţii de mediu mai favorabile pentru plantele cultivate, o mai bună aprovizionare cu apă şi substanţe nutritive şi prevenirea pagubelor provocate de buruieni, boli şi dăunători. Vița de vie nu poate fi inclusă în nici un tip de asolament datorită duratei mari de viață pe care o are. Totuși, în cele ce urmează vom prezenta câteva tipuri de asolamente orientative:

Asolament de 3 ani:

Asolament de 5 ani:

1.

Leguminoase plante tehnice

1.

Leguminoase plante furajere

2.

Cereale păioase

2.

Cereale de toamnă

3.

Porumb

3.

Cereale de toamnă

4.

Porumb plante tehnice

5.

Porumb plante tehnice

Asolament de 4 ani: 1.

Leguminoase

2.

Cereale păioase

Asolament de 6 ani:

3.

Plante tehnice

1.

Leguminoase

4.

Porumb

2.

Cereale de toamnă

3.

Porumb, floarea soarelui, sfeclă

4.

Cereale de toamnă

5.

Porumb

6.

Porumb

Înfiintarea unei plantații viticole presupune un volum mare de investiții atât bănești cât și de forță de muncă. În primii 4 ani se va investi și cheltui sume mari de bani pentru că plantația să între pe rod și abia apoi, vor începe să se amortizeze cheltuielile

Vița de vie, denumită în latină Vitis vinifera L., este parte a genului Vitis, din familia Vitaceae. Există în România de peste 2.500 de ani, geto-dacii având o apreciere deosebită față de vin, așa cum se arată în numeroase mărturii istorice. Potrivit INS, 180.000 de hectare din teritoriul țării nostre sunt acoperite de podgorii. Asta plasează România pe locul 5 în UE că suprafață viticolă și pe locul 6 în lume la producția de vin. România găzduiește nu mai puțîn de 39 de podgorii, împrăștiate pe tot teritoriul țării, de la Moldova și Dobrogea, până la Muntenia, Oltenia sau Transilvania. Vitele de vie roditoare se împart în trei categorii: 

Soiuri nobile – cuprind tipuri de vită de vie cultivate în special pentru producția de vin sau pentru consum. La rândul lor, soiurile nobile se împart în soiuri de struguri pentru masă, pentru vin și pentru stafide sau industrializare;



Hibrizii direct producători – sunt soiurile de vită de vie întâlnite în majoritatea gospodăriilor și care nu au nevoie de îngrijiri speciale;



Soiuri rezistente în față bolilor.

Vițele abia plantate sunt sensibile la mâna, fainare și la unii dăunători. În anii cu precipitații abundente se fac tratamente contra mânei iar în anii cu seceta prelungită se tratează contra făînării. Tratamentele se fac săptămânal pentru mâna exceptând zilele ploioase. Pentru fainare tratamentul se aplică în momentul când frunzele au 4-5 cm diametru (a două jumătate a lunii mai) și durează până la sfârșitul lunii august. Substanțele fitosanitarese găsesc în fitofarmacii. Irigarea și fertilizarea sunt foarte importante într-o vie tânăra pentru a putea intră pe rod. Ar fi foarte bine să existe sistem de irigare prin picurare, sistem care are avantajul că oadata cu apă de irigat se poate aplică și fertilizantul (fertirigare). Dacă nu aveți sistem de irigare prin picurare, atunci trebuie să udați cu o normă de udare de 350 – 400 m³ /ha sau 10 l apă/ copcă. Pentru creșterea fertilității e bine că între rândurile de vită să fie plantate specii utilizate că îngrășăminte verzi cum sunt: mazăre furajeră, borceag de toamna, mazariche. Aceste plante se seamănă toamna (în primul an al viței) și se încorporează în sol în primăvară anului următor când plantele sunt în faza de imbobocire sau inspicare.

Completarea golurilor apărute în plantație că urmare a pieirii vitelor. Aceste goluri se completează în cursul vegetației sau toamna. Vara se completează golurile cu vite de 1 an crescute în pungi din polietilenă cu perforații și umplute cu amestec nutritiv. Toamna (după căderea frunzelor) se completează golurile cu vite altoite utilizate la înființarea plantatiei. Protejarea vitelor pe timpul iernii se face prin musuroirea acestora până la nivelul ochilor 56 de la baza corditelor.

Ferma AGRO SRL, în ultimii 5 ani, a urmat următoarea schemă de asolament:

Sola I

II

III

IV

V

2012

mazăre

grâu

floarea soarelui

grâu

porumb

2013

grâu

floarea soarelui

Grâu

porumb

mazare

2014

floarea soarelui

grâu

porumb

mazăre

grâu

2015

grâu

porumb

mazăre

grâu

floarea soarelui

2016

porumb

mazăre

grâu

floarea soarelui

grâu

Anul

6.2. Programarea producțiilor medii prin metoda sporului mediu Programarea sau planificarea este una din funcțiile de bază ale managementului și reprezintă o activitate ce are în vedere stabilirea modalităților concrete de realizare a unor obiective prestabilite. Previziunea precede planificarea și oferă informații necesare pentru realizarea acesteia. Modalitățile concrete de acțiune pe care le implică planificarea sunt adoptate prin decizii și prin urmare putem spune că previziunea reprezintă un suport al procesului decizional. O delimitare clară între previziune, planificare și decizie este uneori dificil de trasat, între aceste procese existând o interdependență strânsa. Previziunea, ca activitate organizată, devine utilă în condiții de incertitudine. Prin urmare, previziunea are în vedere în general mediului extern al unei entități, care nu se află sub controlul acesteia. În schimb, planificarea se orientează asupra descrierii acțiunilor viitoare proprii entității în cauză, care sunt controlate direct de aceasta. Prin urmare, este corect să spunem că o firmă previzionează cererea (mediul extern) pentru un anumit bun pe piata și programează producția (mediul intern) pe care urmează să o realizeaze în contextul cererii respective. Programarea producțiilor medii prin metoda sporului mediu la ferma SC AGRO SRL:

Producția medie (kg/ha)

Cultura

Prognoza (kg/ha)

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

10 000

10 800

11 050

11 500

11 600

11 800

12 350

12 750

13 100

13 550

Vița de vie

6.2.

Dozele de îngrășăminte Consumurile specifice de elemente nutritive (N, P, K) înregistrate de principalele soiuri

cultivate pentru realizarea unei tone de struguri (inclusiv organele vegetative anuale aferente) oscilează între 4,0-14,8 kg N, 1,0-3,7 kg P2O5 si 3,8-15,2 kg K2O. Soiurile pentru vinuri de calitate superioară realizează consumuri specifice de elemente nutritive mai ridicate (mai ales de P si K), comparativ cu soiurile de masă și de vin de mare randament. La stabilirea dozelor de îngrășăminte se au în vedere următoarele aspecte: ➔consumul anual de NPK, extrase din sol de către vită de vie; ➔consumul specific de NPK unitate de produs (kg;t de struguri); ➔coeficienții de utilizare a elementelor nutritive din îngrășăminte; ➔rezervă solului în elemente nutritive; ➔interacțiunea în sol dintre NPK; În cultivarea viței de vie, prin fertilizare se urmărește asigurarea obținerii unor recolte sporite de struguri fără diminuarea indicilor de calitate și de scădere a rezistenței plantelor la boli, dăunători sau alți factori naturali. Pentru a atinge aceste țeluri pe plantația viticolă, este obligatorie o cunoaștere reală a stării solului, ce elemente nutritive sunt accesibile plantelor și care este consumul anual de hrană în funcție de producția planificată. Efectuarea analizelor de sol și plantă nu este o practică ușoara pentru viticultorii români dar, pentru a raționaliza fertilizarea este important ca plantația să fie observată din aceste puncte de vedere. Vigoarea plantelor, fertilitatea mugurilor, eventuale carențe, prezența plantelor indicatoare a excesului sau deficienței unui element de nutriție, pot constitui un diagnostic al stării plantației. Dacă în timpul vegetației, mulți lăstari au creșteri mari și internodii lungi, frunzele sunt numeroase, de culoare verde intens, butucii sunt viguroși sau dacă avem plante indicatoare ale excesului de azot cum ar fi: stirul, maselarita, loboda, urzica, laur, scaieții, urda vacii, golomățul, rezultă că vița de vie beneficiază de o nutriție excesivă cu azot.

Fiind viguroasă, nici un îngrășământ cu azot nu este necesar. În cazul în care este mai puțin viguroasă, este suficient să o întreținem cu un aport maxim de 30 de kg/ha azot s.a pe an. Mai mult, dacă vigoarea este prea slabă, un aport de 50 de kg/ha s.a va permite ameliorarea sa. În momentul în care vița de vie este inierbată putem crește cantitatea de îngrășământ cu azot cu 10 – 15 %. Trebuie să știți că dozele mari de azot determină sporirea nevoii de apă, sensibilizarea plantei la atacul bolilor și dăunătorilor, dar și cresterea acidității mustului. Aprovizionarea optimă cu azot influențeaza ritmul de fierbere a mustului și previne îmbătrânirea atipică a vinului și degajarea mirosurilor neplăcute. Vița de vie are nevoie de azot pe toată perioada de vegetație, înregistrând un consum maxim în faza de creștere intensă a lăstarilor și a boabelor. În aceste fenofaze se poate instala carența de azot care poate determina scăderea potențialului de creștere a lăstarilor și a boabelor, scuturarea florilor și a boabelor, acumularea redusă a zaharurilor, stânjenirea diferențierii mugurilor de rod, frunze decolorate în verde pal. Cel mai mare consum de azot îl au soiurile pentru masă și vin de mare producție. Ca măsură de asigurare a necesarului se aplică îngrășăminte cu azot radicular primăvara. Cele

mai

folosite

îngrășăminte

cu

azot

sunt:

– azotatul de amoniu conține 32 – 35 % azot s.a, are o reacție slab acidă, se administrează primavara

devreme;

– ureea conține

46,6

%

azot

s.a,

poate

fi

utilizată

pe

toate

solurile;

– sulfatul de amoniu are o reacție ușor acidă și un continut de 20,7 – 21,2 % azot s.a., se poate aplica

în

perioada

toamnă-iarnă

pe

solurile

neutre

sau

usor

bazice;

– azotatul de calciu cu efect rapid, conține 13 -15,5 % azot s.a. Deoarece conține și calciu solubil este

foarte

indicat

pe

toate

solurile,

se

administrează

în

timpul

vegetației;

– nitrocalcamoniu cu 28 % azot s.a, 7 % oxid de magneziu s.a și 2 1 % Ca(NO3) s.a, are reacție bazică se aplică pe solurile acide. Dacă în plantație observăm că frunzele, și mai ales cele tinere, au o culoare roșietică – violacee, cele adulte au pete necrotice circulare, o cădere prematură a frunzelor de la bază, încetinirea creșterilor, diferențierea scăzută a mugurilor, reducerea legării boabelor, întârzierea maturării boabelor, prelungirea vegetației, sunt indicii care ne semnalează lipsa fosforului. Fosforul ajută la o mai bună folosire a azotului, stimulează fecundarea florilor, ajută la maturarea boabelor și a lemnului, favorizează ramificarea rădăcinilor, contribuie la finețea vinurilor.

Fosforul în exces blochează fierului în sol. Carența în fosfor nu a fost identificată. Consumul anual al fosforului este de 20 până la 30 kg/ha s.a pe an. Cel mai folosit îngrășământ cu fosfor utilizat în viticultură este superfosfatul simplu, ce conține 16 – 22% fosfor și dublu cu 38 -50 % fosfor. Se poate aplica pe toate tipurile de sol, toamna, concomitent cu arătura de toamnă. Schimbarea culorii și strălucirii frunzelor, decolorarea marginală a acestora (la soiurile pentru vinuri roșii apare o pigmentație antocianica), iar partea centrală capătă o stralucire specifică, răsucirea înafară, necrozarea frunzelor, aspectul de “ars”, boabe mici, strugure lax, ne duce cu gândul la o deficiență în potasiu. Un număr redus de boabe în ciorchine, perturbări de creștere, prezența în plantație a macului roșu, pelinul, nalba mare, rodul pământului ne indică excesul de potasiu. Excesul de potasiu duce la creșterea pH-ului din must, ceea ce influențează negativ stabilitatea și calitatea vinului. Potasiul favorizează absorbția fierului, determină corpul, extractivitatea, gustul, aroma și durabilitatea vinului, intensifică culoarea, mărește rezistența la boli și seceta, ajută la asimilarea zaharurilor, mărește longevitatea plantației. Ținând cont de efectele benefice ale potasiului și de efectele carenței, se recomandă fertilizarea cu doze moderat sporite de îngrășăminte potasice. Îngrășămintele potasice pot fi mai mult sau mai putin spălate. Cu cât solul este mai greu cu atât potasiu este reținut mai bine. În acest caz, îngrășământul potasic este mai bine administrat toamna, în același timp cu arătura. În solul levigat, potasiul este rapid spălat, deci trebuie administrat primăvara. Doza de îngrășământ, poate varia între 60 kg/ha s.a (soluri nisipoase) și 90 kg/ha s.a (soluri argiloase). Îngrășământul potasic cu cea mai mare utilizare este sarea potasică. Contine 38 – 44 % oxid de potasiu, este ușor higroscopică, se aplică pe toate tipurile de sol. Sulfatul de potasiu conține 48 -52 % oxid de potasiu și are reacție acidă. Se recomandă pe solurile cu reacție neutră. Îngrășămintele chimice folosite la fertilizarea de bază pot fi simple, numai azot, fosfor sau potasiu și complexe – binare (N22P22), sau ternare cuprinzând cele trei elemente N, P, K. (N11P22K11; N16P16K16; N15P15K15 etc.) ca și cele cristaline utilizate odată cu apa de irigat. ”Cifrele de la îngrășămintele binare și ternare reprezintă conținutul în substanța activă

6.4. Fundamentarea teoretică a tehnologiilor de producție

În vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie, în etapa pregătitoare, se întocmesc fişele tehnologice pe culturi. Informaţiile cuprinse în fişe servesc în acelaşi timp la: stabilirea tehnologiilor pe culturi, stabilitatea destinaţiei producţiei,- determinarea volumului lucrărilor mecanice şi manuale, stabilirea necesarului de forţe de muncă, stabilirea cantităţilor de materiale şi a mijloacelor financiare pentru aprovizionare, bază de calcul pentru întocmirea contractelor de cooperare cu X

Datele necesare:  Culturile incluse în planul de producţie al fermei  Suprafaţa ocupată de fiecare cultură  Cultura premergătoare  Producţia medie şi totală a fiecărei culturi (producţia principală şi producţia secundară)  Lucrările tehnologice în ordinea cronologică a executării lor  Perioadele de executare şi durata lucrării  Mijloacele cu care se execută lucrările (mecanic, manual)  Tarifele de plată pentru lucrările mecanice  Normele de irigare şi tarifele de plată pentru apa de irigat  Tarifele de plată a lucrărilor manuale, pe categorii  Cuantumul taxelor pentru CAS, şomaj, risc şi asigurare  Amortismentul specific  Materialele necesare procesului tehnologic, consumul normat pe U.N., preţul unitar şi cota pentru cheltuieli de aprovizionare  Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale)

Mod de lucru: a) Se înscriu în fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie. Producţia medie se planifică în raport de soi, fertilitatea solului, cantităţile de îngrăşăminte aplicate.

b) Se înscriu lucrările tehnologice, în ordinea executării lor, precizându-se totodată perioada optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări: c) Pentru fiecare lucrare în parte se determină: volumul lucrării, sumele necesare pentru executarea ei, materialele necesare, costul lor; d) La lucrările manuale, în raport de volumul lucrării se calculează numărul de z.o., iar fondul de salarii rezultă înmulţind nr. de z.o. necesar pentru executarea lucrării cu tariful pe z.o. corespunzător categoriei lucrării; e) Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicând cota în proporţie de 30 % pentru CAS, 5 % pentru fondul de şomaş şi 1 % pentru fondul de risc şi asigurare, 15 % asupra sumei care reprezintă fondul de salarii; f) Amortismentul specific se determină în raport de valoarea de inventar al

mijlocului fix

folosit exclusiv la cultura specifică şi durata de folosire; g) Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează aplicând o cotă parte procente din valoarea materialelor folosite; h) Din însumarea costurilor pentru lucrări mecanice, irigaţii, lucrări manuale, taxe asupra salariilor, materiale inclusiv cheltuieli cu aprovizionarea, alte cheltuieli, se obţin cheltuieli directe; i) La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi generale şi prin însumarea lor, se determină cheltuielile de producţie; j) După fiecare trimestru se fac totaluri; k) Se calculează indicatorii: cheltuieli de producţie la ha şi costul pe tona de produs. Cheltuielile la ha rezultă din raportul între totalul cheltuielilor de producţie şi suprafaţă. Costul pe unitatea de produs se calculează raportând cheltuielile de producţie pentru produsul principal la cantitatea de produse planificată. De obicei, producţia fizică se transformă în producţie STAS.

6.5. Calculul indicatorilor tehnico-economici

Importanța calculării indicatorilor tehnico-economici constă în cunoașterea evoluției acestora și în compararea cu exercițiile financiare precedente, ceea ce oferă conducerii entității posibilitatea de a efectua analize economico-financiare cu impact în procesul decizional.

Determinarea eficienţei economice și a indicatorilor tehnico-economici reprezintă criteriul dominant al întregii economii, iar utilizarea eficientă a diferitelor resurse constituie principalele direcţii a programelor economice şi sociale. Procesele economice reprezintă un ansamblu de operații succesive, paralele sau ciclice de natură fizică, chimică sau combinate ce se desfășoară în vederea transformării materiei prime în produs finit. Indicatorii se grupează în trei mari categorii: tehnici, economici și financiari. Indicatorii tehnici sunt reprezentați de suprafața cultivată, de producția medie, producția totală și producția medie și totală. Indicatorii economici, la rândul lor sunt reprezentați de cifra de aface i (care reflectă potenţialul economic al unei firmesi rezultă din însumarea următoarelor elemente: venituri din valorificarea producției, soldul stocului producțieifinite , soldul stocului producţiei neterminate, venituri din prestări de servicii, dobânzi de depozite, rente,chirii), cheltuieli totale de exploatare pentru obținerea producției, valoarea adăugată brută (rezultat al diferenței dintre veniturile realizate și cheltuielile materiale), valoarea adăugată netă (rezultatul diferenței dintre V.A.B. și amortizarea mijloacelor fixe). Indicatorii financiari se referă la: profitul brut (care este egal cu cifra de afaceri minus cheltuieli de exploatare), profitul net (egal cu profitul brut minus impozitul pe profit), rata profitului, costul de producţie

Indicatorii tehnico-economici Nr. crt. 1. 2.

3.

Indicatori Salarii totale: -lucrări manual -lucrări mecanice Impozit pe salarii Taxe totale: -șomaj (1%) -CAS (31.3%) -contrib. asig. de sănătate (10.7)

U.M.

Valoarea

lei

211307.25 36489.50 174817.75

lei

33809.16 94769.28 2113.07 66137.16

lei

22609.87

-concediu și indemnizații (0.85%)

1796.11

-contrib. risc și asigurări (1%)

2113.07

4.

Cheltuieli materiale

lei

99223.15

5.

Cheltuieli cu aprovizionarea

lei

7937.85

6.

TVA (9%)

lei

8930.08

7.

Cheltuieli cu lucrări mecanice

lei

127648.95

8. 9.

Amortizarea

lei

1000.00

Irigații

lei

0.00

10.

Alte cheltuieli directe

lei

35708.27

11.

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE

lei

620333.99

12.

Cheltuieli indirecte: -comune -generale

lei

148416.93 43423.38 66375.74

13.

TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE

lei

768750.92

14.

Venituri din vânzarea producției

lei

819000.00

Cost de producție

lei

1.30

Preț de livrare

lei

1.50

Profitul BRUT total

lei

50249.08

Impozit pe profit

lei

8039.85

Profit NET

lei

42209.23

Rata profitului brut

%

6.54

Rata profitului net

%

5.49

V.A.B.

lei

852353.60

V.A.N.

lei

850353.60

z.o./kg

0.0015

kg/z.o.

627.49

15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24.

Productivitatea muncii

6.6. Calculul necesarului forței de muncă Deoarece în agricultură se manifestă sezonalitate în consumul de zile-om, este evident faptul că şi numărul necesar ele executanţi este variabil pe decade şi luni. Specialistul este pus în faţa problemei fie de a stabili necesarul de personal muncitor permanent după intervalul cu solicitare maximă (decadă sau lună), ceea ce duce la folosirea incompletă a muncitorilor în celelalte perioade, fie de a stabili necesarul permanent după un alt nivel (sub cel de solicitare maximă), ceea ce asigură o mai o mai bună folosire a muncitorilor permanenţi, dar în perioadele de vârf trebuie să asigure forţa de muncă temporară. Decizia, depinde, desigur de gradul de sezonalitate, de situaţia forţă de muncă în unitate, etc. Datele necesare: Pentru determinarea numărului de muncitori permanenţi, cărora să li se asigure posibilitatea de a efectua un număr determinat de z.o./muncitor permanent/an, trebuie cunoscute următoarele date:  numărul de z.o. necesar desfăşurării proceselor de producţie pe fiecare lună (datele se iau din fişele tehnologie ale culturilor);  numărul de zile pe lună în care se pot efectua lucrările;  -numărul de z.o. propus ca sa fie asigurat pe muncitor permanent timp de un an. Modul de lucru; 1. Din numărul total de z.o./muncitor permanent/an propus a se realiza, se scade un număr egal cu 24 x n, în care n reprezintă un număr de luni cuprins între 1 şi 11, de regulă cu cel mai mare număr de z.o. 2. Se totalizează numărul de z.o. din lunile rămase, iar suma se împarte la numărul rămas la scăderea din numărul de z.o./an propuse a se realiza a produsului (24 x n), rezultatul fiind numărul de muncitori permanenţi. 3. Se determină numărul de z.o. ce revin pe muncitor permanent în fiecare lună, prin împărţirea numărului total de z.o. din fiecare lună la numărul de muncitori permanenţi rezultat din calcul. Se va avea în vedere ca acest număr să nu depăşească cifra de 24 pe lună. Se totalizează aceste zile şi se vede dacă se realizează condiţia asigurării numărului de z.o./muncitor/an propus iniţial.

4. Se tatonează cu un alt număr de luni (n) până se obţine catul cei mai mic (reprezentând numărul de muncitori permanenţi) şi implicit numărul de z.o./muncitor permanent/an propus iniţial. 5. Pentru lunile neacoperite de muncitori permanenţi se va determina numărul de muncitori temporari, prin împărţirea, pe fiecare lună a numărului de z.o. rămase disponibile la 24.

Nr. Zile om pe luni calendaristice Cultura

Supr.

I

II

III

Vița de vie

130 ha

0.0

0.0

0.0

Alte activită ți

1 z.o./h a

130.0

130. 0

130.0

-

130.0

130. 0

-

130.0

130. 0

Total general Total recalcul at

Total

Total z.o/ha

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

z.o.

7.8

0.0

0.0

0.0

0.0

64.1

0.0

0.0

725.1

5.6

130.0

130.0

130.0

130. 0

130. 0

130.0

130.0

130.0

130.0

1560.0

12.0

130.0

783.3

137.8

130.0

130. 0

130. 0

130.0

194.1

130.0

130.0

2285.1

17.6

300.0

413.3

337.8

130.0

130. 0

130. 0

130.0

194.1

130.0

130.0

2285.1

17.6

IV 653.3

Calculul necesarului de muncitori permanenţi şi temporari

Nr. Zile om pe luni calendaristice

Specificația z.o./fermă z.o./munc. permanent z.o. pt munc. perman. z.o. pt. munc. Sezonieri nr. de munc. Sezonieri

Supr . (ha)

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Total z.o.

Total z.o./ha

130

130.0

130.0

300.0

413.3

337.8

130.0

130.0

130.0

130.0

194.1

130.0

130.0

2285.2

17.6

130

13.0

13.0

24.0

24.0

24.0

13.0

13.0

13.0

13.0

19.4

13.0

13.0

195.4

1.5

130

130.0

130.0

240.0

240.0

240.0

130.0

130.0

130.0

130.0

194.1

130.0

130.0

1,954.1

15.0

130

0.0

0.0

60.0

173.3

97.8

0.0

0.0

0.0

0.0

0.0

0.0

0.0

331.1

2.5

130

0.0

0.0

2.5

7.2

4.1

0.0

0.0

0.0

0.0

0.0

0.0

0.0

13.8

0.1

n=2 N=200-24*2=152 zile s=1534.1 1534.1 : 152 = 10.09 => aproximativ 10 muncitori permanenți

6.7. Calculul necesarului de insecto-fungicide și de erbicide Organizarea acţiunilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor are implicaţii directe în evitarea pierderilor de producţie, cantitatea şi calitatea cât şi rentabilitatea culturii. Reuşita acţiunii de combatere depinde de asigurarea cu pesticide necesare cât şi de mijloace tehnice de aplicare a tratamentelor, precum şi de perioada optimă de aplicare a tratamentelor. Pentru organizarea lucrărilor de combatere trebuie cunoscute o serie de elemente referitoare la structura culturii, măsurile stabilite la nivelul unităţii pentru combatere, termenul de aplicare pentru fiecare tratament, datele referitoare la aplicarea măsurilor de combatere, stocul de produse ce trebuie procurate precum şi preţul de aprovizionare şi modalităţile de plată pentru fiecare produs în parte. Pe baza măsurilor de combatere stabilite cunoscându-se volumul lucrării, respectiv suprafaţa pe care se aplică tratamentul şi dozele ce se vor aplica se calculează pentru fiecare produs cantitatea comercială necesară pentru aplicarea unui tratament după relaţia: q=

N d unde q = cantitatea, N = norma de lichid pentru tratament, d= concentraţia 100

---------------Se determina cantitatea totală de produs tehnic necesară pentru întreaga suprafaţă.

Pentru fiecare tratament şi substanţă în parte se va face o centralizare a cantităţilor stabilindu-se în acelaşi timp şi valoarea produsului total şi a costului tratamentului la unitatea de suprafaţă, pentru a se putea planifica necesarul de resurse financiare pentru achiziţionarea pesticidelor. Din necesarul anual de substanţe se scad eventualele cantităţi disponibile din stoc determinând cantităţile care urmează a fi introduse în planul de aprovizionare a exploataţiei agricole. Cantităţile determinate se trec într-un tabel centralizator în care se vor prezenta pe trimestru cantităţile de pesticide cantitativ cât şi valoric. Pentru fiecare variantă luată în calcul se va realiza un tabel centralizator.

Nr. Crt

Cultura

U.M.

Vol.

Boala, dăun.

Produsul

Modul

lucrării

sau planta de

utilizat

de util.

Doza

Nr.

Cant.

Preț

Valoare

tratam.

totală

(lei/l)

totală

erbic. Cirsium

1

ha

47

arvense

stropire

0.5 l

1

23.5

720

16 920

stropire

2.5

1

117.5

160

18 800

Lontrel 300

Vița de vie 2

ha

47

Plasmopara

Armetil

viticola;

cobre

kg

6.8. Organizarea lucrărilor de combatere a bolilor și dăunătorilor De eficacitatea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor depinde starea de sănătate a culturilor, aspectul calitativ precum şi cantitatea de produse realizate. Această lucrare se poate executa cu diferite mijloace cum ar fi: aviaţia utilitară., maşini mecanice de stropit sau prăfuit, pompe manuale, etc. Eficienţa oricărei lucrări trebuie să respecte următoarele etape:  stabilirea numărului de agregate, a formaţiei de muncă, a necesarului de materiale organizarea lucrării;  desfăşurarea propriu-zisă a lucrării;  controlul calităţii lucrării.

Pentru desfăşurarea raţioanlă a lucrării de combatere trebuie să se determine următoarele elemente: 1. Numărul de tractoare şi maşini necesare pentru executarea lucrările, sau numărul de agregate 2. Cantitatea de substanţă ce se foloseşte la hectar (1 kg), cantitatea de soluţie ce se foloseşte pe întreaga suprafaţă, suprafaţa parcelelor de lucru, distanţele dintre punctele de alimenare, numărul de muncitori pentru executarea lucrării în termen optim, necesarul zilnic de mijloace de transport pentru apă sau soluţie.

Date necesare: 1. Suprafeţele si dimensiunile parcelelor 2. Starea de vegetaţie a culturilor 3. Relieful 4. Distanţele dintre rânduri 5. Capacitatea rezervorului 6. Viteza de deplasare a agregatelor 7. Distanţa de la care se transportă apa, sau distanţa de la punctul de preparare a soluţiei la locul de stropit 8. Norma de muncă a muncitorilor pentru preparatul soluţiei

9. în cazul tratamentelor cu erbicide trebuie determinate următoarele elemente: - captarea buruienilor dominante, - structura şi textura solului, - dâncimea apei freatice, - numărul de fertilizări şi cantitatea folosită la fertilizare, - condiţiile pedoclimatice, - tehnologiile de aplicare.

Modul de lucru: l. Se determină numărul de mijloace mecanice necesare defăşurării lucrărilor în termen optim (1-3 zile) N=

S 𝟒𝟕 = = 0,38 = 1 agregat n  P 𝟐∗𝟔𝟏.𝟒𝟒

S = suprafaţa totală P = productivitatea agregatului n = numărul de zile pentru efectuarea lucrării (1-3 zile) * Productivitatea agregatului: P=

B  V  t  H 𝟏𝟐∗𝟖𝟎𝟎𝟎∗𝟖∗𝟎.𝟖 = = 61.44 𝟏𝟎 𝟎𝟎𝟎 10000

B = lăţimea de lucru a agregatului (m) V= viteza de deplasare a agregatului (m/ora) t = durata unei schimbări H = coeficientul de utilizare a timpului de lucru 2.Se calculează cantitatea totală de substanţă sau soluţie pe hectar q=

N  d 1000∗0.25 = = 2.5 litri 100 100

N = norma de stropit (litri) d = doza (%) 3. Se calculează cantitatea totală de substanţă pe întreaga suprafaţă: Q = q • V • n = 2.5 * 47 * 1= 117. 5 V= volumul lucrării n = numărul de stropiri 4.Se determină mărimea parcelelor de lucru: s=

S 47 = = 47 ha N 1

S = suprafaţa N = numărul de agregate folosite 5.Se calculează distanţa dintre punctele de alimentare: D = 2 • B • t • N = 2 * 12 * 0.05 * 1 = 1.2 B = lăţimea de lucru a agregatului t = numărul curselor dus-întors până la golirea completă a rezervorului N = numărul de agregate care lucrează grupat pe o parcelă 6 .Numărul de ture dus-întors: t=

10000  Q  Y 10000∗400∗0.8 = = 0.91 A  B  2  L 292∗12∗2∗500

Q = capacitatea rezervorului (litri) Y = coeficient de utilizare A = norma de stropit (litri/ha) B = lăţimea de lucru (m) L = lungimea parcelei (m)

7.Se calculează cantitatea de soluţie ce se va pune la primul punct de alimentare: C = Q • N = 400 * 1 = 400 litri Q = capacitatea rezervorului (litri) N = numărul de agregate grupate pe o parcelă 8.Se calculează cantitatea de soluţie necesară pentru celelalte puncte de alimentare: C = Q • N • Y = 400 *1 *0.8= 320 litri Y = coeficient de utilizare al rezervorului

6.9. Determinarea pragului de rentabilitate Mărimea ratei profitului şi a costurilor de producţie se află în strânsă dependenţă cu mărimea producţiei şi a cheltuielilor totale de exploatare dintr-o fermă horticolă. În funcţie de dinamica cheltuielilor ce contribuie la realizarea cheltuielilor totale de exploatare acestea se împart în două categorii: cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe (constante). Cheltuielile variabile sunt constante ca mărime pe unitatea de produs şi volumul lor creşte direct proporţional cu volumul producţiei realizate. în această categorie intră lucrările ce au ca unitate de măsură tona, kilogramul, mii butuci, mii litri, mii bucăţi (exemple: lucrarea de încărcat, descărcat, muşuroit, tăiere în uscat, dirijat şi legatul lăstarilor, preparat soluţie, recoltat, etc). Cheltuieli fixe sau constante - sunt acele cheltuieli care au o mărime constantă la unitatea de suprafaţă dar sunt variabile la unitatea de produs realizat. În această categorie intră lucrările solului (arat), administrat îngrăşăminte chimice, stropit cu pesticide, etc. Punctul critic sau pragul de rentabilitate marchează acea dimensiunea a producţiei medii la hectar la care încasările din valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de exploatare. în acest punct nu se înregistrează profit dar nici pierderi.

Punctul critic sau pragul de rentabilitate se poate determina în două moduri şi anume: fără profit programat şi cu profit programat. În vederea obţinerii unui profit anticipat, este necesar o sporire a cheltuielilor de producţie în scopul obţinerii unei producţii suplimentare din vânzarea căreia se pot acoperi cheltuieli suplimentare ce au fost făcute în cadrul unei exploataţii horticole.

Determinarea pragului de rentabilitate fără profit programat

 Y  Y`  Y  A x  Y ` B  x  C  A x  B  x  C  x( A  B)  C

x

C 𝟏𝟏𝟎𝟎𝟎 = = 11 827 kg/ha 𝟏.𝟐−𝟎.𝟐𝟕 A B

Y = venituri totale (lei/hectar) Y' = cheltuieli totale de exploatare (lei/hectar) A = preţul de vânzare (lei/kg) B = cheltuieli variabile (lei/kg) C = cheltuieli fixe (lei/hectar) x = producţie medie (kg/hectar) Interpretare: Nivelul producției de 11 827 kg/ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate în care valoarea veniturilor obținute prin vânzarea acestei cantități de viță de vie la prețul de 1.2 lei/kg asigură acoperirea integrală a costului de producție. Depășirea acetui nivel duce la obținerea unui profit, iar scăderea producției sub acest nivel determină pierderi.

Determinarea pragului de rentabilitate cu profit programat

 Y  Y`  Y  A x  Y ` B  x  C  A x  B  x  C  x( A  B)  C Pr = profit programat

x

C  Pr 𝟏𝟎𝟎𝟎+𝟓𝟎𝟎 = = 11 290 kg/ha 𝟏.𝟐−𝟎.𝟐𝟕 A B

Interpretare: Nivelul producției de 11 290 kg/ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate în care valoarea veniturilor obținute prin vânzarea acestei cantități de viță de vie la prețul de 1.2 lei/kg asigură acoperirea integrală a costului de producție și obținerea unui profitde 500 lei/ha.

CONCLUZII

Reputația vinurilor românești atrage profituri substanțiale pentru cei care investesc într-o cultură de viță de vie. Investiția inițială nu este foarte mare, însă profitul "va curge" în buzunarele investitorilor. România se află în top zece consumatori de vin la nivel mondial cu 22-24 de litri pe cap de locuitor, reprezentând doar jumătate față de consumul țărilor dezvoltate, care se ridică la 50 de litri/locuitor. De asemenea, România ocupă locul cinci în ierarhia țărilor viticole europene, cu o suprafață totală cultivată cu viță de vie pe rod de 183.400 hectare în 2010. Eficienţa economică este un raport dintre efort şi efect. Efortul este redat de cheltuieli, iar efectul este volumul veniturilor acumulate. Organizarea producţiei, în toate fazele ei, constituie la ora actuală o sursă importantă de profit, fără a investi fonduri suplimentare în afară de inteligenţă şi bunăvoinţă. Prin obţinerea profitului, se asigură finanţarea lucrărilor de producţie în anul următor, şi totodată posibilitatea modernizării, achiziţionării de tractoare şi maşini, şi nu în ultimul rând plata dividentelor ce revin fiecărui acţionar, şi chiar a primelor muncitorilor, ca rezultat al efortului şi interesului depus în producţie. Tratamentele cu fungicide trebuie făcute la avertizare conform buletinelor de informare de la Direcţia Fitosanitară Judeţeană, pentru a reduce costul de producţie prin efectuarea tratamentelor numai în caz de necesitate. Tratamentele cu insecticide se vor face ţinând cont de pragul economic de dăunare pentru a micşora cheltuielile necesare cu aprovizionarea cu pesticide.

BIBLIOGRAFIE

1.Filip C., 1992 - Curs de management, Universitatea Agronomică Iaşi 2.Ciurca L, Vasilescu N., Asist. Brezuleanu S., 1998 - Management - îndrumător şi caiet pentru lucrări practice, Universitatea Agronomică, 3. Axinte M., 2003 -Fitotehnie, Ed. Ion Ionescu de la Brad 4. Ungureanu G., 2011 – Managementul producţiei agricole, Ed. Tipo Moldova 5. www.fermierul.ro 6. http://www.revista-ferma.ro/articole-tehnologii-agricole