Ramtha - Dumnezei Uitati, Trezindu-se

LISTA FIGURILOR

CUPRINS

Fig. 1. Biologia celulari gi conexiunea gAndului: bucia de feedback mAntuire/ deoenden{d sau evolu{ie

-

pag. 31

Fig. 2. Re(eaua neuronali care declangeazd gi produce gdnduri

pag.32

-

Fig. 3. Observatorul care colapse az6 energia intru reaiitate ca particuld _ pag. 33 Fig. A. Cele gapte sigilii: qapte niveluri de congtiin{i _ pag. 93 Fig. B. gapte niveluri de conqtiin(d 9i energie _ pag. 94 Fig. C. gapte corpuri infdgurate unul in altul _ pag. 94 Fig. D. Congtiinla 5i energia in spectrul luminii _ pag. 95 Fig. E. Creierul - pag. 96 Fig. F. Mintea binard

- trdind in acum

pag. 100

CUVANT INAINTE

13

VOI SUNTETI DUMNEZEII CEI UITATI

15

STUDENTUL SERIOS AL MARII LUCRARI

27

Numai Observatorul gtie calea

25

RECAPITULARE..............

_ pag. 99

Fig.H. Efectul observatorului celula nervoasd _ pag. 99 9i Fig. I. Biologia celulard gi conexiunile pentru

-

11

STRUCTURA BIOLOGI CA A PERSONALITATI I.

- trdind imaginea _ pag.97

Fig. G. Mintea analogici

MESAJ IMPORTANT CU PRIVIRE LA TRADUCERI ........

formarea gdndului

Adevdrata naturd a vocilor din capul nostru.................

32

invdldturile lui Yeshua ben Joseph

34

Pdrintele nostru div.in, Punctul Zero

35

Trezirea Observatoru/ui gi noua viald .............

37

PUNCTUL CULMINANTAL MARII LUCRARI ESTE ATUNCI CAND OTRAIE$TI

39

A TRAI CA PERSONALITATE SAU CA OBSERVATOR

BATALTE Pdtrunderea in Jocul fdrd de cuvinte .... TNTTTATUL iN

Fig. J. Structura de schelet, sub formd de pd,nz-a, a masei - pag. 101 Fig. K. CorpuJ Albastru _ pag .702

npRrCn

EPILOG DE JZ KNIGHT CUM AU INCEPUT TOATE ACESTEA

l

27

......................

.......

45

5s 63

6s 77

I

' i I

I

I

,]

Eu sunt Ramtha cel lluminat, Domn al Vdntului, Maeshu inilfat, slujitor intru Hristos, ceea ce se numegte Dumnezeu/om realizat, Domn al epocii mele. Vd vorbesc acum gi vd salut pe voi, care sunteli Dumnezei. Iar vou6, celor care vi trezifi si fifi Dumnezei, v6 spun aceasta: Ceea ce veli auzi va

care deschid inchisoarea

ci

fi ceea ce numim cuvinte de adevir,

uitirii

voastre gi vi trezesc. Vd spun

aceste cuvinte gi aceste invdldturi, eu le manifest de indatS,

cici am ajuns la cercul in care eu nu pot si intru. Pitrundem in impulsul care nu are cuvinte, iar pentru ceea ce vi invdf, v6 trimit imediat mesageri, ca sb gtifi acest adevdr, c6ci acesta este anul marii heziri. Ca urmare,

vi spun ci

toate cuvintele

mele se vor manifesta imediat gi c6, in manifestarea lor, ele

vor fi adevir, ca voi si gtili ci Dumnezeu triiegte inliuntrul vostru gi ci ceea ce vi s-a predat este ceea ce se numeqte adevirul qi imp6r6fia cerurilor. Aqa grdiesc eu, din Domnul Dumnezeul fiintei mele, Ramtha cel Iluminat. Aga si fie. Acum, da$-mi'uoie sb incep prin a v6 spune c6, intr-adanir, suntefi ceea ce invifiturile au numit Dumnezeii cei uitali gi ci vi trezi$.

17

in fala gemineului

Dumnezei uitafi, trezindu-se

Dupi cum afi fost inv6!a$, intotdeauna existd potenliale multiple - qi ele existi in fiecare clip6. Daci plasdm in viitor modul in care wem si ne credm viata, atunci, cdnd egti maestru, poli si vezi toate potenfialele qi poli sd-l alegi pe cel pe care

wei sEJ experim entezi. Multe zile s-au intdmplat deja in legdtur6 cu aceast6 zi, iar cea pe care am ales-o, care se leagi cu multe alte potentiale, este cea care se va intAmpla astizi - gi eu gtiu exact cum s6 o dirijez. Atitudinea e totul. Nu suntem aici ca si fim nigte corpuri mai bune. Nu suntem aici ca s6 fim muguri cu un gust mai

bun. Nu suntem aici ca sd purtdm nigte vegminte albe

gi

solide, care n-o sd fie pdtate niciodatd. Nu suntem aici pentru

niciunul dintre aceste lucruri. Toate astea sunt argumente ale personalitifii. Vorbesc in aceastd clip6 ca cel care se numegte Ramtha cel lluminat. Eu sunt ceea ce se numegte DomnulVdntului. Sunt ceea ce se numegte fiinfa mea indlfati. Sunt ceea ce se numegte mai mdref decAt starea mea de om. Cu adevirat,

realizat, Dumnezeu in formi omeneasci. $i vi spun in aceast6 zi ci tot ceea ce vi se pred6 va fi realizat, iar ceea ce va fi realizat v6 va elibera de boala voastri, cici eu aqa ordon; va distruge boala voastri, cici eu aga comand - gi v6 va elibera de trecutul vostru, c6ci eu aga comand, pentru ca voi si puteli si cunoagtefi bucuria adevirati gi extazul adevdrat al Dumnezeului care sunt gi al Dumnezeului care suntefi, iar noi suntem domnitorii noii imp6rdfii, mai degrabd decdt pistritorii celei vechi. Aqa spun eu, Ramtha cel Iluminat. $i fie si triifi neinherupt weme de doui sute de ani, fie sd ne strdngem din nou intr-o mare adunare, ca sa celebrdm amintirea acestei minunate zile. Dacd sunte$ sinceri, weau

imi deschid viafa intru reformarea, intru schimbirile

gi

despre ceea ce sunt. Sunt un slujitor al Dumnezeului

fie invafat qi absorbit de voi de indat6, ca vorbele mele sd se manifeste imediat in viafa voastri gi ca aceasti manifesitare, mai apoi, si vi adr:ci manifestarea adevdrului, ca sd puteli sd vede$ cd ceea ce sunteti invdfap- este cd sunte$

spuneti:

Eu, Observatorul, accept aceastd cunoagtere

sunt Dumnezeul wemurilor mele. in aceastd clipd, vd vorbesc

dinlSuntrulfiinleivoastre. Sunt un iubitor al lui Hristos, care inseamnS Dumnezeu/om realizat. in acest scop, spun in aceastd clipd ,si comand ca lege, ca ceea ce este predat s6

si

pe care aceastd cunoagtere le va aduce de indat6. Aga

Pentru o

si

fie.

viali de dou6 sute de ani.

adugi mai aproape de Dumnezeu, de desfigurarea stdrii de

Hristos, care este Dumnezeu/bdrbat, Dumnezeu/femeie 19

STUDENTUL SERIOS AL MARII LUCRARI

Weau s6 vd spun c6, in acest an din timpul vostru gi in continuare, ne apropiem de ceea ce se numegte sfdrgitul misiunii mele. Ca urmare, despre toate momentele din viafa voastrd cind nu afi fost impecabili in afara acesiei gcoli, despre toate momentele in care v-afi tr6it imaginea, nu Dumnezeul, despre toate momentele in care lSsali deoparte ceea ce v-am inv6!at, pentru a sprijini o fafi a corpului,

mugchii unui corp, tinerefea unui corp - ci in acele momente lSsafi deoparte bundtatea gi pe Dumnezeu gi puterea, de dragul a cum ardtali in oglind6, cdci toate miile qi miile de cuvinte care au emanat din acest corp, toate acestea dau roade. Cdci toate adevdrurile care au fost demonstrate neindoielnic in fafa a ceea ce se numegte personalitatea voastrd, toate miracolele pe care le-afi fdcut, toate coincidenfele, toate momentele de serendipitate, toate

momentele in care afi avut vise profetice, toate momentele in care, ca o magie, ceea ce ali gAndit s-a manifestat - toate acestea dau roade.

$i refineli c6, din

aceste ramuri de cunoagtere gi din

in aceastd viald este si fac6 din ea viala care spune: ,,Le-am vizut gi le-am fdcut pe toate. Ceea ce nu am fdcut niciodati este cd nu am vdzut aceastd mare gcoali, alegerea sufletului

23

in fala gemineului

Dumnezei uitati, trezindu-se

cel de-al douizeci gi treilea univers. Nu am inviat niciodati mo(ii. Nu i-am vindecat niciodatd pe cei schilozi.

mai mare, care este ceea ce se numegte sinele spiritual, sinele

Nu m_am vindecat niciodatd pe mine insumi gi nu m_am eliberat. $i chiar ag putea s6 spun aceste concepte la nivel lntelectual. Ei bine, am fost chiar renumit ca orator care vorbeg te ceea ce se numegte cuvAntul unui Dumnezeu, dar nu pot s6 fac nimic nici daci imi dafi foc.,, Aceasta este viata care spune cd la toate aceste concepte s-a f6cut referireintotdeauna. Despre toate acestea s-a scris mereu. Ele au fost profefite. Agenlii iritanfi in fiecare generatie sunt profe$i, sunt geniile gi vindecdtorii. Agenfii iritanp- in fiecare generatie sunt cei care shigd din deqert qi spun: ,,Nu-mi pasd cdt de minunat crezi c6 eqti, o sd mori; nu-mi pasi cAt egti de bogat, nu pofi s6 iei nimic in impdrdga cerurilor; nu-mi pasd c6t de frumos crezi cd e corpul tEu gi nu-mi pasd cdt de mult crezi tu cd ip. lipsegie viafa.., Orbul cade intotdeauna in ganf, iar ganful reprezinf| iadul, in termenii strlvechiului text ebraic.

cel adevirat.

Nu gisili sinele cel adevirat atunci c6nd continuafi si sirbitorifi imaginea qi viafa acesteia, penhu ci v6 pot spune

ficut, nu e nimic ce n-afi vizut gi nimic ce n-afi triit. Ziua in care vd dafi seama ce anume n-ati experimentat - s6 inviafi mo$i, sd-i vindecafi pe cei bolnavi, si inviali qi si faceli ca noi oasele celor schilozi, sd puteli s5 piqifi cu maeghii, sd putefi s6 vi aliniali cu al doudzeci gi treilea univers - este ziua in care ceea ce este cu adevirat important in voi se va ardta. Iar acest adevir se numegte c6 nu e nimic ce n-afi

Observatorul, care croieqte calea noii viefi. Personalitatea nu face niciodat6 calea vie$i celei noi, pentru cd ea nu gtie decit

cum sd creeze din nou calea celei vechi.

Numai Observatorul gtie calea

$anful reprezinti mor_

mdntul deschis care s-a numit intotdeauna iad. Nu_mi pasd cdt de multe crezi cd ifi merg, cdci nu ifi merge nimic daca in viafa asta nu ai ceea ce ifi indica o sursi de congtiinfd care te implori sd te trezegti _ iar asta e oportunitatea ca sd te trezegti.

E nevoie de Observator ca s5 agtearnd noua viaf6, ca in acest fel tuupul qi personalitatea si fie definlte in egaloanele

explordrii qi sd evalueze acea experienld prin evolufie. E nevoie de Observator, ca s6 gtie despre cel de-al doudzeci gi treilea unives, sdl vindece pe cel schilod, si facd o viald perfectS, si dea inapoi timpul in corp gi si manifeste imp6ritia cerurilor, c6ci spunefi-mi, ce gtie personalitatea gi

Atunci cAnd ne apropiem de sfdrqitul misiunii mele, pot si vd spun ceea ce nu v-am spus gi ceea cenu v_am predat. $i ce a stat in calea acestor invdfituri despre ceea ce este miraculos? Personalitatea voastr6. Importanfa voastri auto_ proclamati. Voi credefi ci suntefi aga de importanti, dar toatd aceastd importanfi v-a impiedicat si vedefi importanta

nu gtie Observatorul? Personalitatea igi qtie doar sentimentele

mdrunte gi neinsemnate ale simfurilor ei, care ii asigurb viafa fizica in fiecare zi - qi gtie c6 triiegte viafa din plin. Dar eu

24 I I I I

)

fn fala gemineului

vi spun, cdte zile gi cite secole

gi cAte viefi trebuie

si

avefi

simfurile in primele trei sigilii? Daci aceasta este personalitatea, atunci v6 spun ci Observatorul este ceea ce e exbaordinar, dincolo de asta. $coala aceasta este despre a vi aduce pe voi mai aproape de Observator, inainte de sfdrgitulinvifiturilor mele, cdci eu sunt Hierofanful care vd va ini$a intru Dumnezeu gi eu sunt

cel care v6 va invifa cum sd vi abandonafi lui. Propriul vosbu Dumnezeu va fi acela care vi va purta in aceste locuri indepirtate gi vd va da posibilitatea si facefi remarcabilulpe care personalitatea, cu toati gloria voastri intelectuali, nu ar putea si-l indeplineasci nici in zece milioane de viefi. Deci ce vi spun eu? Vd spun c6 gcoala asta nu e zadarnici gi cd tot'i cei din public au ficut tot ce v-am predat eu. Afi vindecat boala. Afi avut vise profetice. V-afi gisit iv

cartonagul

in

c6mp.1

Acum, desigur, infelegefi ci nu am venit niciodati ia voi, de cdnd fineli voi minte, niciodati n-am venit gi s6 nu fiu pasionat de viafd gi si nu vd aduc Ai si vd preaslivesc pe Dumnezeul care suntefi. Cici atdta timp cdt m-afi auzit vorbind, pe cine am preamdrit de fiecare datd? Pe Dumnezeul care sunte$. Vreme de douizeci de ani gi mai bine, in timpul vostru, mesajul cel mai miref este ci voi suntefi Dumnezeu, iar misiunea a fost sd vi hansmit acest mesaj. De douizeci de ani vi spun adev6rul.

I Disciplina Cimpul [Fieldworksl. A se vedea 26

glosarul.

STRUCTURA BIOLOGICA A PERSONALITATII. RECAPITULARE

Existd un grup care a studiat aici, pentru a infelege Observatorulin opozifie directi cu personalitatea gi pentru a infelege c6 o
ficut6 din doui niveluri

de congtiinfi: Punctul Zero gi congtiin(a oglind6. Grupul acesta a studiat structura biologici a personalitifii. CAnd spun shuctura biologicd, mi refer cd au studiat emofiile in legiturd cu procesele chimice efective din corp gi chiar au studiat ci personalitatea nu inseamni nimic altceva decit o refea neuronali conectati la corp sub

formi

de substanfe

chimice. Aceste substanfe chimice se numesc neuropeptidele

din corp, dishibuite prin sistemul limbic al creierului. Sistemul limbic al creierului este reprezentat in corp prin ganglionii nervogi de pe gira spinirii, exact acolo unde sunt localizate cele gapte sigilii in corp.2

Grupul acesta. a studiat structura biologici personalitifii, structura biologici efectivi a shesului,

a a

g6ndirii limitate, a imaginii, a ser
A se vedea Fig. A din glosar: Cele gapte sigilii: Sapte niveluri de congtiinld

in corpul omenesc, 29

I

in curcubeu3, ca

itati, trezi n du-se

D u m n ezei

u

*----

tr)E 1.A

faya gemineu/ui

si vorbim din punct de vedere analogic, ca

SFI\$itAL

fiind ceea ce sunt ei. Analogic inseamnd a fi ceea ce este, iar voi afi fost cu tofii personalitatea. Deja am invilat fiziologia gi chiar neurologia gi biochimia personalitifii. despre care voi credeli cd este adevdrul.a Cei din acest grup au invdfat deja despre hormonii, neuropeptidele gi proteinele chimice care, practic, poartb semnitura stresului - qi apoi, despre dependenfa prin receptorii opiacei ai mdntuirii de acel shes. Au descoperit cd dependenfa nu se limiteazd la narcotice gi la alcool, ci

\-,-

cd adevdrata dependenf6 este dependenla de stres gi chiar de m6ntuirea de acesta. Au invitat ci toatb viafa lor gi tot corpul lor emotional au fost despre incorporarea gi men-

CEFSft

l{cl.s$?rersrrit*tsri { ahc rnolurrrl*

+r

"5€MNAL

IHnn*t

LA EftHfiR

t

fbolcinq +i atta

molwillc

I

t.

1",

t-

f

finerea stresului, apoi despre a fi mAntuigi de acel stres, sub forma neuropeptidelor din creier care dau nagtere noradrenalinei sau beliei din corp, care este opiaceul natural al corpului. Au invdfat ci dependenfii nu sunt cei care iau droguri sau care beau alcool, deqi gi acegtia sunt dependenli, ci cd cei mai mari dependenfi sunt victimele.

t I

CEuiGnd c*tg corNoEla& Ja trlqteqd$ldr d*'n rury

Ar&l*

oblrrqrtll

gindului: Fig. 1' Biologia celulard 9i conexiunea bucladefeedbackmdntuire/dependen!6sauevolulie

Ei au invdfat sd faci un pas in lituri de la a fi culoarea rogie din curcubeu - gi sb iqi vadi viata controlati ca o personalitate qi o imagine prin reteaua neuronald, prin

a creierului la conexiunea neurologica chimicd/electrici despre ADN structura biologic6 a fiecdrei cetule' Au invdtat propriile peptide' care' gi ARN gi despre modul de a-gi crea permit comunicarea prin sub formi de catene de aminoacizi, oglindeqte exact care se produce replicarea celulelor qi se o dovadd c6 v6 ceea ce este personalitatea' Deci' existd sub forma unui purtati proPriile atitudini ca Pe un vesmant'

3

,,Dacd egti culoarea roqie din curcubeu, care este singura culoare pe care nu o vei vedea? Asta inseamni ci eqti roEu in mod analogic. Atunci cind devii ceva in mod analogic. nu poli sd descrii acel ceva. p6ni ce nu egti separat de el. Pur gi simplu. e5ti acel lucru.'' Ramtha, {Jnfolding Dimensional Aspecls o/ Sel/ fDesf;surarea aspectelor djmensjona]e a]e sinelui, n.l.J ...Caseta 308 ed. (Yelm: Dialogurile lui Ramtha, 1991). a A se vedea Cine sunlem noi, de fapt?, Seria in fala qemineului. Vol. 2. Nr. 5 (Yelm: JZK Publishing. o diviziune a JZK. lnc..2OO2).

corp fizic. s1

ti

in fala gemineului

D um n ezei u itati, trezi n du-se

Adevdrata naturd a vocilor din capul nosbu

vocile pe care Ie aud vorbindule gi despre care cred cE sunt cine qtie ce fiinle celeste, nu sunt nimic altceva decdt vocile

personalitSlii lor, care produce reactii chimice

in

creier.

lor. Au invdfat s6 asculte - gi cel mai miref lucru pe care l-au aflat a fost cine ascult6 aceste vocl. Cine ascultS? Acum incepem si ne apropiem de conceptul de Dumnezeu dinldunhu, penhu ci cine ascultd personalitatea biochimicS, genetici? Cine asculti vocile din creier? Astfel, l-am identificat pe Dumnezeu gi am reugit si izoldm divinitatea

pe care am numit-o Observatorul.

r\11?{

;4

,f Particul6

Und6 de energie

Observatorul

Fis 3. Observatorul care colapseazi energia intru realitate ca particul6

Declanqarea la diferite niveluri de poten[ial cuantic 9i producerea de gdnduri

Fig. 2. Releaua neuronald care declangeazd gi produce g6nduri

Au invifat sd asculte vocile a ceea ce se numesc senatorii carereprezintd cele gapte cadrane ale corpului, care reprezintd celulele ceformeazd cu adevirat intregul complex minte/corp, identificdnd astfel emolia in mod chimic. Au invdfat ci vocile care le vorbesc in cap sunt vocile emotiiror

Oamenii aceqtia au lucrat cu Observatorul, care poate si ocoleasci total corpul gi si colapseze energia-undi a realit6fii din fizica cuantici subatomic6 in manifestare sub

formi de particuli. $i-au dat seama ci Dumnezeu nu

are

nevoie de ceea ce se numegte corp; ci Dumnezeu trebuie doar si devind Observatorul. Creierul ii prezinte Observatorului holograma gindului gi, firi si o simti weodatd

la nivel emolional,

Observatorul, observdnd imaginea picturald a unui gind din creier, poate si o holograficd manifeste imediat, fir6 ca ea si fie simfit6 weodati la nivel emofional. Ei incep sd izoleze Observatorul gi chiar sd

+-ffk

fn lala gemineului

D um n ezei u itati, trezin d u-se

ceea ce se numegte un tirAm care este o invdfSturi firi cuvinte. Este cea mai sfAnti dintre cere sfinte. Cdnd cineva trece gi devine Observatorulin mod analogic, nu el
fiul lui Dumnezeu, vi vorbesc ca Observatorul, care spune cd tot ce spun in numele Observatorului, aga se face, nu numai in ceruri, ci gi pe PimAnt." $i le-a spus celor care-l urmau: ,,Noi suntem copiii a doi p6rinli. Suntem copiii umanitifii, copii din coasta tat6lui nostru qi din pintecele mamei noastre - qi suntem gi copiii a ceea ce ne-a adus in form6 omeneasc6. Suntem qi copiii lui Dumnezeu. Vorbim de pe douS tronuri. Suntem domnitori duali. $i ce spunefi voi? Din cine domnifi voi? Vi

pitrundi in

c6, atunci, aceasta este impdrdfia cerurilor. $i oamenii acegtia au invifat si discearnd invifiturile strivechi.

fnvdldturite

lui

Yeshua ben Joseph

conduceli viafa din emo$ile voastre sau o conducefi din ceea CAnd Yeshua ben Joseph le-a spus celor care il urmau: ,,Eu sunt fiul lui Dumnezeu cel viu", c6nd vorbea el ca fiul lui Dumnezeu gi cdnd vorbea ca fiul omului? $i de ce, in literatura striveche, Yeshua, Iisus din Nazareth, spunea uneori: ,,Vorbesc acum ca fiul omului?" pentru cd yeshua ben Joseph recunogtea in viafa lui - evidentul mogtenitor al regatului Iudeei, al poporului eweu gi al tuturor triburilor sale - c5, atunci c6nd vorbegte ca om, el spune: ,,Eu vorbesc

ca fiul omului", iar c6nd vorbea din divinitatea sa, din ObEervatorul siu, spunea: ,,lati, vorbesc in numele Tatilui dinlduntrul meu, cdci Tatal dinleuntrul meu mi-a dat si vorbesc aceasta gi Tatil dinldunhulmeu este cel care a ficut aceasta si fie cu putinfd. Nu eu." CAnd spune aceasta, el spune: ,,Nu personalitatea mea

ficut minunea, c6ci penku ea e imposibil sd fac6 o minune. Singurul ei domeniu sunt emotia gi este cea care a

sentimentul. Acesta este domeniul ei total. Astfel, cdnd v6 spun cd vi vorbesc ca fiul casei Tatilui meu, vi vorbesc ca personalitate, ca fiinfi omeneasci. Dar cind vi vorbesc ca 34

ce este lipsit de emolie gi se numegte Observatorul?" $i oamenii acegtia au invdfat cum sd diferenlieze intre a-gi crea viafa din corpul lor emofional gi a o face din ceea ce se numegte corpul lor de Dumnezeu - iar in ceea ce creeazd, din corpul lor de Dumnezeu, ei nu sunt in tulburare emolionald, ci sunt fdrd emolie. Si astfel, comandd

manifestirile imediat.

Pdrintele nostu diuin, PunctuJ Zero Deci ce v-am spus? Cea mai mare invildturd care a putut sd fie datA weodatd popoarelor acestui Pdmint, numit Terra, este ci in voi sunt doi pdrinfi. Sunt pirinfii biologiei voastre, p6rinlii vogtri genetici - gi ei vd dau viafi, iar voi avefi inclinalia si v6 angajafi mediul conform calitSlilor inerente ale ADN-ului vostru, ale genelor voashe. Acesta este un pirinte. Acesta este pdrintele omenesc. Acesta este pirintele corpului. Dar aveli gi un p6rinte mai mdre!, iar

in fa\a gemineului

Dumnezei uitafi, trezindu-se

pirintele PunctuluiZero, pirintele a ceea ce se numegte Dumnezeu, creat din Vid. $i dacd prin asta se

Trezirea Observatorului gi noua uiald

acesta este

spune c6 sunteti aici ca sd facefi cunoscut necunoscutul, iar

Cea mai mdreafi inv6!6turi care s-a dat weodatd este

corpul este doar un vegmAnt gi creierul este un computer, care sd creeze din Vid, colaps6nd energia in realitate sub

iatiJ pe Hristos, ca singurul fiu al lui Dumnezeu. Asta ar fi o prostie. Orice entitate cu un intelect mediocru ar fi in stare sd discearnd cd e clar ci existd un defect in textul religios, ci Dumnezeu nu a avut un singur copil, ci c6 fiecare copil e Dumnezeu qi cd nu a existat un

formi

de particule, atunci treaba voasbd e

si facefi cunoscut

necunoscutul. At'i fost fiin1e omenegti weme de zece milioane de ani gi jumdtate, iar capcana voastrd este corpul emop-onal,

corpul simfurilor voastre. Astfel, prin asta se adeveregte ci aveli doi parinfi - unul care e Dumnezeu gi unul care e geneticS. Genetica vi de corpul qi inclinatiile unei personalitdli. Dumnezeu vd di Spiritul Sf6nt qi un suflet acela care a fost dintotdeauna. Deci cine devenifi voi, intr-o viafi? Atunci cind suntefi Iipsifi de emofie, sunteli ceea ce se numegte extazul. prin aceasta, sunte$ mogtenitorul evident al lui Dumn ezeu realizat

in viafi, care se numegte Hristos. Mdiestria acestei cdldtorii este si devenili aceastd poveste. Atunci cdnd infelege$ c6 emoliile trebuie experimentate doar atunci c6nd Dumnezeu se manifestd in viald qi c5, apoi, hupul angajeazi viafa aceea pentru o experienfd a simfurilor, numai atunci vom avea emofii care corespund paradigmei minfii. Cdnd inlelegem asta, atunci suntem maeghi hezifi, iar pdni la cilitoria intru a fi Flristos nu mai e decAt o respiratie.

,,lat6-l pe Dumnezeu". Nu

singur fiu al lui Dumnezeu, ci c6 fiecare este aceasta. Hristos este doar o paradigmd, care spune c5, atunci cdnd actiondm

gi trbim in conformitate cu Dumnezeul dinlduntru, mai degrabd decdt cu personalitatea dinliuntru, atunci putem sd sus$nem cd suntem fii qi fiice ale Dumnezeului celviu. Acesta este Dumnezeul care face minunile, acesta este Dumnezeul

in care ali venit sd invSlafi cum sd vi transformati, aici, la aceasti gcoalS. Vestea bund este c6 toli suntefi mlddilele Punctului Zero. Vocile din capul vostrus - trecAnd de la a fi rogul din curcubeu la a asculta sporovdiala congtiinlei sociale, a congtiinfei corp/minte - o sd v6 intreb, cine este cel care ascultd? Cu acest ,,cine" am venit aici sd vd reunesc, nu si

il

dau la o parte - acela care, in gtiinld Ei in mecanica cuantic6, se numeqte Observatorul, dar care in mitologia religioasd se numegte Dumnezeul dinlSuntru, puterea celui uns. s

Disciplinele Marii Lucriri introduse de Ramtha sunt exercilii practice, care permit studentului si aibi experienfa inviliturilor la prima mini. in acest caz. disciplina se numegte ,,ascultarea vocilor" gi este. pur gi simplu. actul de a liniqti corpul, pentru a trece intr-o stare de congtien!5 acuti qi a observa fluxul continuu de ginduri aleatoare pe care le intre{inem in capul nostru.

36

37

tr

fr !--

E,E;

d32 3 E'6 3
^zz

5tel! 6 UJ

CAnd voi termina cu aceasti lucrare, mulfi dintre voi

o s6 scriefi multe scenarii minunate despre Marea Lucrare. Cei care vor fi punctul culminant alMarii Lucriri vor fi aceia dinte r.roi care nu doar lea$ intelectualizatint-o fafeti a perso nalitifii',roasbe biologice, ci leali aplicat gi leafi triit efectiv.

Dupi numiritoarea timpului vostru

- in funcfie de

iulian - este anul 1998 gi am timpul la indemini. Astfel c6, in fiecare moment pe care il pehecem impreuni, din toate celelalte zile din anulvoshu calendaristic, haidefi si facem ca fiecare clipi sd fie imaculati gi prefioasi. Facem acest lucru rimdndnd in timpul prezent, triind in clipa prezentd, firi si sirim inainte sau si ne amintim ce a fost sau ce o si face{i c6nd o si se termine asta - ci pur gi simplu lSsdnd toate la o parte gi devenind ceea ce se numegte cuvAntul inh-un principiu funcfional. Atunci cind evenimenful acesta se termin6, o si putefi si spunefi: ,Doamne, a$ wea s6 nu se fi terminat niciodati, penbu ci, literalmente, mi-am dat voie si mi transform, lucru pe care nu am indriznit sl-l fac pini acum - gi am hiit in ptezent." Dumnezeu este domnitorul prezentului, al eternului Acum. Personalitatea este domnitorul timpului in ceea ce se ceea ce crede$, fie calendarul gregorian, fie cel

41

Dumnezei uitati, trezindu-se

fn fata gemineului

timpulin cadran linear. Daci e si ne placi timpul linear, atunci, cu siguranfE, tot ce avefi de ficut este si v6 ducefi la cimitir gi si citifi ce sti scris pe pietrele de cdpitdi: ,,Vai, acegtia sunt oamenii care gi-au hiit viafa in timpul linear." $i mai hebuie s5 vi uitafi Ia cruce gi si spunefi: ,,Oare gi ei au avut aceleagi vise ca gi mine? $i ei au wut si meargi in aceleagi locuri? $i ei au wut sd fie vegnic tineri? numeste

$i ei au incercat sd facd ceea ce hebuie?" Da, dar uite unde sunt acum. Maeghii nu sunt la cimitir; ei sunt cei eterni. Istoric, nu e nicio dovad6, in afara celor m6refe, ci ei au triit weodatd, pentru cd nu existi nicio dovad6 cE au murit weodat6. Dupd cum gtim, arheologia este consftuitd pe pripastia datirii cu carbon a oaselor gi a fragmentelor de mediu care determini un popor in timp gi obiceiurile sale anume. Atunci, daci dupb o mie de ani o sd se descopere un cimitir - gi si sperim ci atunci or si fie mult mai evolua$ decii astizi in ceea ce privegte arheologia - Si o si se determine cine afi fost, ce afi mAncat gi ce afi fdcut, atunci o si putem sd ne uitdm gi si spunem, ei bine, e clar cd gtiau ceva, dar nu au reugit si incadreze cQ'?a ce qtiau intr-un mediu care sd le permiti si aib6 o viafi mai lungd. Ceea ce spun eu este ci nu exist6 nicio dovadi a existenfei noaste aici, in afari de ceea ce transmitem verbal, ceea ce scriem in piatri gi pe papirusuri. Iar descoperirea de situri shdvechi - odati cu hansformarea lumii - din ceea ce se numegte galeria dovezilor din laba Sfinxului (care deja a fost gisiti qi va fi adusi Ia cunogiinfa publicului in urmitorii doi ani) va inregisba fabuloasele civilizafii de acum 455.000

de ani, iar din ele o

si

afl6m cine a fost

diruit cu cunoaqtere

care transcende truPul' creeaz6 natura Dupi cum gti$ deja, conEtiinfa Ei energia nu putem si susfinem realitifii. Asta nu inseamni - 9i nici natura realitifii' penhu asta - cd trupul 5i energia ueeaz6' fari ci, daci o punem in acest context' o si rimdnem Cu alte cuvinte' exist6 tiparele biologice care dicteazi viafa' corp de la glanda un hormon al mo(ii, care e transmii'in

preamirim o pituitard. Dacd pream6rim corpul' atunci conqtiinla noastr6 este experienld limitati in timp' Daci ins6 supranatural al inclinati cdtre ceea ce se numeqte cadranul c6 este Observatorul' fiinlei noas Ee - ceea ce qtiinfa spune si reacfioneze la simpla ceea ce poate s6 faci plantele qtiinfei' prin modul noastrS prezenl|- atunci noi' conform jurul nostru' ne in care observ6m lumea de energie din de particule' Aceasti colapsdm intenlia intr-o colaborare nu e nimic a colabor6rii de energie in particule colapsare

poate s6 facd asta' pentru altceva dec6t realitate' Corpul nu c6,

in sine, el este supus legii Observatorului'

care au fost mai Ne uitdm la cimitir Ei vedem oameni qi vedem c6 ei frumoEi decAt a{i visa voi si fifi weodatd care au avut acelea5i vise sunt ingropa,ti acolo' Sunt oameni la fel ca qi generafiile lor' ca gi voi - 9i sunt ingropali acolo' cineva care n-a avut Crede$ cd in cimitirul acela e ingropat lucru prin care visele lor aceleaqi vise ca 9i voi? Singurul care s-a ficut diferi de ale voastre este progresul tehnologic voastre; altfel' principiile de la moartea lor qi in timpulvie$i sunt la fel.

Atunci,undesuntdoveziledespreceimirefi?Dovezile Daci gtiinfa se nu sunt aici, ei nu sunt ingropa$'

sunt c6 ei

43

fn lap gemineului reletA la identificarea dovezilor istorice ale omuh.il, atunci una

dinhe cele mai mari dovezi ar fi shuctura scheleticl a corpului, plsfati in timp. $i maagkii? Oare, daci nu sunt ingropafi aici, asta inseamni ci ei nu au odstat gi c6 putem si spunem ci au aparfinut doar mifurilor? Vl spun ci asta este incorect gi neconsecvent, penhu ci mecanica cuantici sugereazi c5, daci am infelege legile fizicii gi ideea simpli a Observatorului, atunci cei care o infeleg nu au murit niciodati, penhu ci, in lumea cuantici, toate potenfialele a
A TRAI CA PERSONALITATE SAU CA OBSERVATOR

fua ci

marea invifituri din acest an este si surprindem din nou ceea ce gtiau gi gtiu cei mirefi - ci birbatul gi femeia sunt ficu$ din dou6 puteri distincte: una este congtiinfa corp/minte, numiti personalitate, care este produsi genetic Ai cu ajutorul mediului, la fel cum am crea un program pe calculator. Ea se bazeazl pe creier. Cealalti este SpiritulSfdnt, cilitorulin timp care n-a murit niciodati, cel pe care nu l-afi cunoscut niciodat6, cel care vede recapitularea viefii dupi moarte gi o vede nu numai cu sentimente de rugine gi de durere, ci cu o noui forfi de a face viafa urmitoare gi mai mireafi. NiciodatS, niciodati nu avansim dincolo de aceasti viafd, pini ce nu stdpdnim sub

formi de infelepciune ceea ce am creat aici la

nivel

emofional. Iar ziua in care am terminat cu aceasti viafi este ziua in care putem si vedem viafa cu un sentiment de detagare, firi emofie. Atunci, cine si spun6 gi ce personalitate poate si

susfini ce ar fi viafa firi emoge? Iar eu vi spun - dar afi h6it weodati viafa din punctul Observatorului? $i cine suntefi voi, ca si sugerafi, din corpul vosfuu emofional, ci Dumnezeu nu are niciun sentiment pentru toati creafia c6reia

ii

este Dumnezeu?

$i cine suntefi voi, si spunefi

cd

ln

faya gemineului

Du m n ezei

asta nu e nimic, atunci cAnd eu spun c6 aceia dintre noi care

am trdit aga putem

si spunem ci punctul de adevirat extaz gi eliberare este murt mai puternic qi murt mai rear dec6t reacfiile chimice dinh-un corp biofizic _ durerea, suferinfa, vinovifia, fericirea, nefericirea, siguranfa qi nesiguranfa? Toate astea sunt peptide biologice, care fac corpul s6 reactioneze - nimic mai mult. Conform legii fizicii, atunci c6nd trdim din punctul de vedere al Observatorului,

si triim

alegem

dintr-un egalon superior de gdndire _ gi atunci,

gdndul acela devine legea vie$i noasfue, iar nu emo$ile noaste. Provocarea penhu voi este s6 crea$ o lume, o viaf6, nu bazat6 pe emotii, care nu sunt nimic altceva dec6t hecutul visului - ci sd creafi paradigme noi, modele noi penhu viaf6, care nu vor fi create in emofie gi nu vor avea nicio legdturd cu congtiinfa corp/minte, civor avea legituri doar cu mintea

extraordinard care incepe si nu cunoascd nicio barierd. Ultima mare invdfituri pe care o sd v_o predau weodatd

si

fie despre observator

-

o iar acesta este anur observatorului.

Vreau sd re$nefi cd tot ce invdfafi nu e menit sd vi fac6 mai triqti, ci sd vd dea libertate. Fiecare f6r6m6 de cunoagtere

pe care o aflafi de la mine pare cd este desfacerea perso_ nalitifii. Aga gi trebuie sd fie. Asta nu inseamnd sd

cd cine sunteli voi,

spunem

in afard de personalitate, nu este

frumusefea chintesen$ald a ceea ce esteDumnezeu _ pentru ci asta suntef,. Nu vi invif si fi! divinul din voi spun6ndu_vd

cd trebuie

si

renun(afi la o viaf6 de frivolitate a simturilor viafi de abstinenfd gi de austeritate. Daci Dumnezeu e abstinenf5 gi austeritate, e al naibii de plictisitor. gi

si

alegeli s6 trdig o

48

u

itati,

trezin d u-s e

Dumnezeu nu este numai ddtitorul de via!6 - este natura insdgi. Dumnezeu nu este conlinut intr-o entitate singulard. Forfa sa vitali este frumusefea florilor care vin din pdmintul celfecund. Verdele, lavanda qi trandafirul care vin dintr-o sbmdnli maronie, de culoarea pbmAntului, qi care, in cildura unei diminefi de primdvari, poate s6 produc6 o floare de o frumusefe gi de o subtilitate atdt de extraordinare, care se deschide sd ii rdspindeascd mireasma in vdnt

-

asta

este Dumnezeu.

Dumnezeu este briza de la miezul nopfii. Dumnezeu este cregterea qi descregterea lunii. Este norii fantomatici de la miezul nopfii, trecdnd peste lun5. Este stelele - copiii lunii. Este fundalul vegniciei. Este miresmele. Este lumina. Este temperatura. Este frumusetea a tot ce este via!6. Sd v6 spun ci aceste lucruri sunt cenugii gi plictisitoare inseamnd sd vorbesc cu o persoanS care este de acord cd, intr-adevir, nu v-afi intdlnit niciodat6 cu natura gi nici nu i-a!i infeles misterele, mdreliile gi frumusefile. O sd vi invS! cd personalitatea se luptd pentru limitdrile

ei, pentru locul ei de alter-ego, pentru individualismul ei durabil, dar in acelagi timp, tdnjind si fie acceptatd. Se lupta pentru ceea ce este limitat - ordinea naturalS a corpului, fafa, intelectul, ceea ce are permisiunea unei existente limitate - gi, cu toate acestea, Observatorul care ii d6 viald are qi puterea existenlei nelimitate. Daci nu vi invali nimeni niciodati sd visali visul nelimitat, dac6 nu vi invafd nimeni niciodatd si inhalali respiralia nirilor lui Dumnezeu, primdvara, qi daci nimeni nu vd invald sd vd uitafi la cerul de la miezul nopfii gi sd 49

-l

in

faya gemineului

Dumnezei uitali, trezindu-se gi

strdlucit6, de magia gi incdntarea lui imbdtdtoare. N_o sdl cunoagteti niciodat6. Tiebuie si invdfafi cd asta este natura td a fiinlei voaske - gi c6nd invdfafi asta, veli gti ci I Dumnezeu al fiinfei voastre nu incearcd sd v6 indepirteze de la viafi, ci sd vd trezeasci in miezul ei. Nu se luptd pentru limitarea sa, ci stripunge prin perefii care vd impiedicd exprimarea. Ceea ce veli invdfa despre Observator nu este modul acela intunecat, rece gi monastic de viafd. Niciodati n_o sd devenifi Hristos atunci cAnd v6 ablinefi de Ia viaf6. Nu_mi pasd cine vd spune asta nimeni nu se inalfd dat6 pe baza abstinenfei. Abstinenla este o evolutie n ld nu a viefii insegi, ci a personaliiifii care dicteazi legile vie$i. Afunci cdnd, in sfdrgit, il cunoaqtem pe Dumnezeu, nu suntem diferifi de vdntul ce ne adie prin pir, iar rAsul nostru nu diferd de vocile dintr-un pArdiag de argint viu, bolborosind la umbra unei sdlcii. Suntem unul qi acelaqi lucru. Mesajul meu nu este s6 vd spun sd renunfafi la personalitatea voastri da, acesta este mesajul _, ci mesajul

ioc biologic/chirnic. Dumnezeu - dacd suntem asta - nu h'ebuie sd caute niciun alt loc ca sb simt6, pur qi simplu, minunafia fiinlei noastre. Doar imaginea noastrd face asta. Ce afi wea sd figi mat degrabd limitafi de spafiu gi timp

temperaturi, sau nelimitafi, pentru a fi iniregul, fdr6 nicio

nevoie?

Iar invdlitura este sd vi spun tuturor: Aveli incredere ci, atunci cind veli afla diferenla dintre imaginea voastrd qi Observatorul voshu, atunci il vefi fi gisit pe Dumnezeu, pentru ci cel care ascultd vocile din capul vosku este cel care vrem sd fim. Nu wem s6 fim weodatd vocile. intotdeauna wem si fim ceea ce ascultS, pentru cd acesta este capul lui Dumnezeu insugi. invdfdtura aceasta este despre

ce anume dorim si fim. Ne afldm intr-o $coal6

de

inlelepciune Strdveche. Daci nu vreli sd auzili asta, nu kebuia s6 venili niciodaiS la aceast6 gcoald. Considerim ca pe o certitudine faptul ci afi venit aici gi afi invilat s6 dezvoltali o bazi gi chiar un canon de cunoaqtere, la care nu ati fi putut s6 avefi acces - cd afi venit cu speranfele, visele gi, desigur, cu alegerile prin care afi

putea si luafi aceastd cunoagtere qi sd o aplicali, ca sd trdifi o viald care e mai deplind, mai bogatd, mai nelimitatd qi mai plini de bucurie. $i atunci, este personalitatea recipientul care confine toatd bucuria, tot ce simfili cu simlurile? Alterego-ul nostru este chiar gloria supremd a intelectului? Este ceea ce am preamdri in galeriile cunoagterii intelectuale? Nu, nu este, pentru ci totulpdleEte in fafa celui care este nelimitat gi care, in acea nelimitare, nu creeaz6. o filozofie intelectuali, ci creeazd o realitate intelectual6. Dacd fiecare filozof care a trdit weodatd gi-ar putea experimenta propriile teoreme, dacd fiecare filozof care a trdit weodat6 ar putea s6 aibd experienla propriului sdu mit, a propriei sale legende, a filozofiei sale, niciunul nu ar fi r6mas in amintire ca filozof, pentru ci atunci ar fi putut sd 51

f, f"P gemineului a
in aceasti seari ci

Observatorul nu este limitat, ci personalitatea care se lupti este limitati. Dacd trebuie si ne batem penhu loculnostru, deja suntem pierdu$, cici pentru ceea ce suntem nu trebuie si ne luptim. Daci libertatea noastri este certitudinea de a fi, atunci nu trebuie si ne luptim pentru asta. Niciodati nu trebuie si omori pe altcineva ca sd fii liber. Asta ar fi calea victimei. Libertatea este meniti de la sine. Daci avem libertate de gAndire, atunci avem libertatea viefii. Daci trebuie si ne luptim cu altul pentru libertate, atunci spunem, pur gi simplu, ci purtim un rizboi al libertifii timpului in raport cu corpul gi cu personalitatea noask6. Dar nimeni, in ocistenfa sa kupeasci, nu vi poate lua libertatea de a visa. $i dacd nu stipinifi aceasta ca pe culmea cea mai m6reaf6 a ceea ce suntefi, atunci deja sunteg inrobili. Rdzboiulse referi la hupuri, nu la vise. Refinefi asta. A,ga si fie. Adevdrul nu e caJa ce am de spus. Adevirul nu e ceva ce are cineva de spus. Astea sunt doar zuonuri. Asta e filozofie. Paradigme teoretice. Adevirul este atunci cAnd lu6m cunoagterea gi avem noi ingine a
52

TNTTTATUL

itq RprucA BATALIE

si vi spun c6, dupd o weme, in margul nostru, nu mai erau tofi aga de Eu sunt un luptdtor bitrAn gi pot

neribditori si

dea fuga gi

si scoati palogul din teac6, pentru

cd, dupd cdta,ra betalii, ceea ce devine o limitare cronic6 este

apatia. $ti$ ce este apatia? Sunt acei solda$ bitrAni care stau Ei spun ci au ficut totul, ci gtiu cum o sd fie bStilia. Ei pot

si prevadi o bitilie, dar cAnd ii indemnafi si meargi gi si urce pe cal gi si porneasci la marg, ei sunt cei care nu se simt prea bine gi nu sunt prea neribditori s6 porneasc6 pe front. Ei spun: ,Am mai ficut asta. Mi-am fdcut bucitica mea, in propria mea libertate.De ce s6 mi duc Ai si lupt?" Iar ceea ce spun ei, de fapt, este cd ,,Am fdcut cdteva cuceriri gi am mai hiit asta." Am vizut asta weme de gaizeci gi cinci

de ani.

pini

gi luptdtorii din vechime, care chiar au luptat unul la unul - care au luptat in biiilii aprige, asta au ficut - ci pentru ei, faptul cE au f6cut-o o datb gi ci acum se rebag gi spun: ,$tiu ce este, am luptat in bdtilia asta, pot si ii prev6d rezultatul" e chiar o prostie. Natura ar spune:

$tim c6

un prost, pentru ci noi evoluim gi ne schimbim." Vreau si gti$ ci voi suntefi mai mire$ decit bihAnii luptitori gtiu pe din vechime, care pot si stea acolo gi si spund: "Le "Egti

55

\

in fala gemineului toate." Sigur c6 putem si prevedem deja punctul de vedere al scepticului, care o sE spun6: ,,Ag fi putut si o fac, dar gtiam deja despre ce e vorba." gtiti, aceqtia sunt oamenii care, atunci cdnd margulinainteazd, pe genele lor se agaz6 praful. Noi deja am trecut de culme, iar ei stau acolo gi spun: ,,Oh, gtiu ce ii agteapti dincolo.,,

Unii o sd spun6 ci aici nu e vorba de o bitilie aprigd, dar intr-un fel aga este - gi poate, mai mult ca niciodatd, penhu c5, de fapt, eu v6 cer sE vi luptafi gi si v6 cucerifi corpul, corpul emotionalqi viafa voastri. $i care e diferenfa, fald de a intdlni un dugman in b;telie? CAnd mdreafa Bel Shanai mi_a dat sabia pe munte, pe c6nd aveam paisprezece ani mi_a dat o sabie ca sdl infrdng pe Dumnezeul Necunoscut mesajul s6u a fost un mister. Mesajul spunea: ,,Mergi gi cuceregte_te pe tine insufi,,. $i ce sd fac, sd intorc sabia gi s6-mi tai capul? La paisprezece ani,

viziunea ta despre realitate e distorsionati. Indiferent cum gdndesc adolescenlii din public acum _

viziunea este

distorsionat6. Da, suntem mai b6tr6ni gi mai infelepp-. putem sd spunem asta.

Eu am wut si md bat cu Dumnezeu. Dumnezeu mi_a bimis o fernere care mi-a dat o sabie gi mi_a spus: ,,Cuceregtete pe tine." Sabia era foarte tangibild. Aga frumoasd cum era, sabia era o sabie sfdnti, dar era clar ci lama ei era aga de ascufiti, cd putea sd taie picioarele unui cal de luptd. Vorbim aici despre a m6 cuceri pe mine insumi cu o sabie care, in mod evident, era menitd pentru altceva. Acum incepem s6 infelegem cd acest era cd, in realitatea noastri, "altceva.. existi oglinzile propriului nosbu sine, pentru ci dacd nu ar

oglinzile propriului n6stru sine, ele nu ar fi acum in realitatea noastr6, nu-i aga? Deci, cine avea si supraviefuiasci in creator gi in realitatea sa, gtiind mereu ci toti oamenii din viafa mea erau gi ei creatori ai realitifii gi ci gi ei aveau si se ridice impotriva creatorului? Cine avea si invingi? Acela care nu era corpul lor, iar Dumnezeu avea si se aliture acelei forle gi s6 taie capul insugi corpului in care locuia. Astfel, afi putea s6 spunepci nu e aga, dar aga e, penhu ci e mai uqor si mergi la

fi

si te ucizi pe tine insu$. Putem si distrugem o persoani inchistatd gi egoisti qi si ne bucurdm de asta. in wemurile noasbe puteam si o facem lupt6

Ei sd ucizi

pe altul, decAt

si o facem altuia, pentru ci inci ne mai incurc6 concept ci ceea ce e in afara noastri nu suntem noi,

gi puteam acest

dar de fapt, suntem noi. $i acum, ce facem, de la bitilia aprigi la calea maestrului? E acelagi lucru, numai ci e un pic mai curat. Asta nu inseamni c6 e mai pufin periculos gi nu inseamnd c6 e mai pu(in stresant. FAlfdi o datd sabia intr-o lovituri analogici - gi grijile tale cu acea persoani s-au incheiat gi treci la urmdtoarea. Dar in cazul alter-ego'ului, in cazul corpului emofional nu e chiar aqa de clar, nu? ins6, de fapt, corpul emolional are in vecindtatea sa, pe orbita sa, oameni care corespund exact cu ceea ce este el - altfel, nu ar mai fi prin corpul acesta. Existi o leg6turi magnetici. De aceea spunem ci noi suntem cei care credm realitatea, iar oamenii, locurile,

lucrurile, wemurile gi intimplirile din viafa noashi reprezinti corpul noshu emofional. 57

ln {ata gemineului

Dumn ezei uitati, trezindu-se

$i atunci, cum luim sabia gi cum ne infrAngem gi ne cucerim pe noi inqine, in acest nou mesaj? Asta v_am spus

intotdeauna. Mai intAi trebuie sE vi ocupafi de asta in voi ingivS. Acela este dugmanul. ,,Emofia aceea este dugmanul meu", fle ci e vorba de ipocrizie, de furt, de minciund, de ingelitorie, de nesiguranfi, de diploma$e, de vini, de nevoia de a fi dorit - care, toate, pot s6 cad6 gi si se ageze in formatul nesiguranfei. $i punem in viafa noastri un grup inbeg de oameni care si sprijine cumva acest lucru. Mai intai bebuie si scdpim de ei, pentru cd, atunci cdnd o facem, abordim partea emop-onali a corpului nostru. Retinefi ci noi nu suntem corpur nostru. Acesta e un vegmdnt. Corpul acesta, ca vegm6nt, a fost creat anume ca sd faci treaba unui Dumn ezeu care locuiegte in el, prin realitate - iar pe noi se adun6 parazitii propriului noshu mediu. Mai intAi, trebuie s6 indepdrtdm parazitul. Ce o sE se intAmple dupi aceea? O sd avem o rand in corp, o umflituri - gi o sd o spargem, iar din ea o s6 curgi puroiul, scursura mizeriei insegi a rinii aceleia. E ugor sd punem la loc parazitul, care o s6 minAnce mizeria gi o si sugi din noi obava. Dar ce inseamnd si dai ta o parte parazitul gi sE lagi mizeria sd fdgneasci gi si curgi _ pentru cd, imediat dupi aceea, apare vindecarea.- De fapt, scurgerea mizeriei este vindecarea ins6gi.

$i atunci, corpul incepe: ,,Vai de mine. Cum ai putut si faci asta? Md simt aga de riu.,, atunci avem vinovifie $i

gi rugine, gi ,,cum indriznegti*, gi ,,m_am pripit,,. Uitafl_vi la

consecinfe.

corpul e o furtuni emofionali, iar voi trebuie

sd stap- acolo gi s6

vi

ocupafi de ea

-

de v6duva sau de

viduvul care bocegte. $i cine sunt viduva gi viduvul cuceririi noaske? Corpul nosku emofional. $i atunci, hebuie si stSm acolo, si fim cuceritorulgi si spunem: ,,Suferd. Hai, suferi." Asta trebuie si faceli. ,,Pofi si suferi, dar n-o si capeti nicio ugurare." Pot si vE spun ci cel mai mare remediu care ne scoate din partea lumeasci a viefii noasbe e plictiseala. $i vi spun eu, corpul acesta emofional e foarte degtept. Daci nu are niciun stimul, o s6 se plictiseasci qi o si se vindece, iar rana aceea de pe braf o si se vindece. $tiu asta. Deci greutatea in margul unui maestru este ci kebuie si ne extirpdm trecutul din noi - $i e vorba de oameni, locuri, lucruri, wemuri qi intdmpliri. Margul urmdtor e mai greu ca niciodatd, pentru cd trebuie s6 ne ocupim de cucerirea emo$onali. Numai atunci cAnd Dumnezeul acesta gi-a pus braful sub control, numai atunci o si putem sE mergem in Shambala. Nu inainte de asta. Lucrarea asta e mai grea decAt orice marq, pentru ci e foarte apropiati 5i personalS. Dugmanul era impersonal gi, pe atunci, a trebuit sd ne luptdm doar cu simful curajului gi al increderii noastre. Cind e vorba de personalitate, de insugi corpul pe care il purta$, de inseqi peptidele, hormonii, fluidele biologice ale creierului vostru, de alchimia corpului, cAnd e atdt de aproape de noi, atunci suntem orbi, pentru ci nu gtim cum sd diferenfiem sinele de corp. Cdnd ne uitdm la peretele acela, nu suntem chiar siguri de teritoriul nostru gi nu suntem siguri care este dugmanul, pentru c6, in orice clip6, dugmanul poate si fie insigi personalitatea pe care o criticim. $i ea e degteapti. Un lucru pe care n-o si vi-l permiti niciodatd este si o dishugefi. O si negocieze. De 59

in fala gemineului

D um n ezei

aceea imaginea e un diplomat _ gi un diplomat degtept. $iie cum sd rezolve un confrict firi s6 cedezenimic. Dacd vorbim

de un diplomat, atunci nu vorbim de un diplomat care vine

de la Dumnezeu, ci de la insugi corpul emofional. intot_ deauna o si rezolve conflictul in favoarea lui. intotdeauna. A,ga

ci,

astfel, nu suntefi siguri: ,,Oare cum abordez eu

asta? O abordez din corpul meu emotional sau o abordez din Dumnezeul meu?,, $i atunci asta e problema gi de asta

e bdtilia aga de incinsi gi victimele aga de multe. Cei care sunt victoriogi in ea pot sd fie numifi legende qi pot si fie onora$ ca legende de cdtre cei care au participat la b6tilie. Ei pot si spuni: ,,Doamne, ag fi putut sd nu devin niciodati maeshu, pentru ci ag fi putut sd nu renunf niciodati la corpulmeu emo$onal. N-ag fi pufut si renunf la corpulmeu. N-ag fi putut si renun! la imaginea mea. N-ag fi putut sd renunf Ia trecutul meu. N-ag fi putut sE renunf la strAnsoarea egoisti in care imi fineam suferinfa, care mi-a fdcut rost de

pot nici mdcar si funcfionez in viafi cu asta, pentru inseamnd ci, dintr-o dati, am amnezie.,, Chiar

ci

asta

aga.

in toate $colile Strivechi de lnfelepciune o si

fie

u itafi,

trezi n du-s e

buni pentru cine - pentru justificarea corpului voshu emotional, a imaginii voastre, a corpului vosku insugi? O sd

vi

dea o viafi mai confortabili. Chiar aga. Poate ci o s6 mai heac6 mii de viefi pdn6

si revinb gi

si

spun6: ,,Am fost cea mai frumoas6 femeie din lume de cdteva ori. Am fost celmai chipeg birbat din lume de cdteva

ori. Am fost cel mai bogat om. Am fost cea mai bogati femeie. Am avut libertate. Am fost cel mai liber dintre tofi." Foarte bine, gi nu wei sd faci pasul urm6tor? $i, vedefi voi, poate si mai fie nevoie de o mie de viefi pAni s6 vini inapoi gi sd infeleagi asta, pentru c6 nu au rezolvat-o. E prea bine. Vedefi voi, se simt prea bine aga.

bitrini

si vi ginditi ci n-a fost frumoas6, pentru cd a fost. Nu vi uitali la un bitrAn cu pirul ca zipada de pe muntele celinalt, cu barba de aceeagi culoare gi incovoibt un pic de vdrstS, cu fafa cdzut6 de uzura gi de seriozitatea viefii lui gi si vi gdndifi cd el nu a fost un birbat tdnir gi viril, care a crezut cd poate si cucereasci lumea. Ei au ajuns la sfArgitulvielii lor. Cind Nu

vi

uitafi niciodati la o femeie

gi

spun: ,Ioate cele penhu care am fost frumos gi chipeg, toate penhu care am fost bogat, toate pentru care am fost viril, am avut atAtea femei, am avut birbali dupi plac, pentru cd

eram tindri gi frumoas6', credefi ci asta le aduce vreo consolare la bitrdnefe? Fiecare o si spun6: ,,in viafa mea, am fost gata pentru altceva." Asta inseamni cd au trecut dincolo de tinerele gi ci se intorc, se uitd la ea Ei sPun: ,Pentru ce au fost toate astea?" $i niciunul n-o si vi spunS weodati: ,A,g wea si fiu la fel cum eram pe atunci." O sd

in fala gemineului

Dumnezei uitali, trezindu-se

vi

spund: "A9 wea si gtiu acum ceea ce gtiam pe cdnd aveam douizeci de ani.., $i ce susfin ei in suflet? infelepciune.

Ei sunt cei

Pdbunderea in Acesta e Acesta e anul

,P*?SAn*o

..$i dac6 gtiu asta, n-ag mai imbdtrAni cu nicio zi, n-ag fi niciodate bolnav gi ag fi stipdnit totul _ gi ag fi fost prospep-mea primdverii.', Acesta e idearur. Nu existi niciun om in cjmitir care si nu fi gdndit cum gdndifi voi, in aroganfa voashi. Niciunul, nici mdcar unul. Aga c6, in bdtilia aceasta, e greu, pentru cd vd batefi cu tinerefea, cu hormonii, cu peptidele, cu congtiinfa minte/ corp, iar timpul vosbu zboard in fiecare zi. in fiecar e zi mai vedefi cdte un rid, daci v6 uitafi indeaproape vedeli cdte un rid undeva, pe corp. zboar6. Nu mai e timp. Acestea sunt semnele wemurilor. Deci ce wefi sd fifi? Vrefi sd fifi asta? Corpul vd d6 un mare argument. Oamenii, Iocurile, Iucrurile, vremurile gi intamplirire o s5 se rupte intotdeauna pentru rimit'rire ,or, penhu ceea ce ei percep ca pe sine. Iar la sfdrqit, o si apari in viafa voastrd o fiinta noud, care n-o sd fie niciunul dintre aceste lucruri. Atunci, descoperim cel mai mare miste r care a fost weodatd - Observatorut _ gi incepem sd diferenliem observatorul de corp gi incepem sE definim in observator un nou sentiment gi o nou6 putere.

62

a

,locul

fdrd de cuuinte

J

'l-am vestit acum douizeci de ani.

in care Marea Lucrare ajunge la o propo(ie

magneticd, ceea ce inseamni ci am acumulat cunoagtere, disciplini, experienf5. Acesta e anul in care, daci putefi s6 definili ceea ce nu poate niciodatd si fie predat in cuvinte, ci poate sd fie predat numai in raport cu acel cerc, acesta e anul in care o si incepefi s6 treceti in cercul firi cuvinte, dar cu foarte multd cunoagtere gi intenfie. Dacd putefi sd pitrundeli in cerc Ai sd gdsi$ misterul sinelui adevdrat, pe acest sine adevdrat l-am incorporat noi, ca maegtri, in viafa noastrd, ca si dim nagtere noii impdrdtii in viafa noastrS. Atunci cind pute$ si trii$ ca Observator, vefi manifesta

aur in palmi imediat gi vefi manifesta cele mai fantastice vise,

fard sa treceli niciodat6 prin corpul emofional al edit6rii. Atunci, experienfa acelor vise o sd fie frivolitatea gi bucuria, iar acum infelege$ de ce Dumnezeu are un corp. Atunci o sd experimentafi aceasta la nivelul simfurilor. Daci faceli asta, ali gisit ce-i mai sfint inhe cele sfinte, ali gisit cheia sacrd citre m6ieshie gi c6he a fi Hrisios. Vd jur, nu vi pierdefi avAntul, pentru ci va veni o zi c6nd bitdlia va fi gata, iar voi o si incepeti s6 rddefi cu a$a bucurie, penhu ci afi g6sit loculfiri de cuvinte. Adaosurile vor fi c6zut cu toatele, rana se gterge gi acum are pe ea ceea ce se numegte o cicahice gi se vindeci, iar voi sunteli curafi. $ti!i cA afi lucrat gi c6 afi stipdnit oamenii, locurile, lucrurile, wemurile gi intAmplirile. Tiii$ cea mai mare aventuri pe care at'i putut si v-o imagina$ weodati - gi din aceastd cauzi

fn fata gemineului

viafa voaski nu se poate incheia Ia gaizeci sau la gaptezeci sau la opheci de ani. Pentru o astfel de aventuri va fi nevoie de cel pufin doui sute de ani, la inceput. Aqa si fie. Accept sabia gi accept aventura. Aqa si fie.

Acum, v-am spus ci v6 iubesc? Vreau s6 gtifi ci v6 iubesc foarte mult gi ci v-am iubit intotdeauna gi ci o si vi iubesc intotdeauna. Sunteli oameni remarcabili, oameni remarcabili in a aprecia moralitatea fiinfelor drepte gi minunali ci indriznig si hiifi dincolo de granifele gindirii obignuite. Vi iubesc, minunatii mei oameni. Ramtha

EPILOG DE JZ KNIGHT CUM AU INCEPUT TOATE ACESTEA

,,Cu alte cuuinte, scopul lui este sd uind aici gi sd vd invele sd fili es
Mi

numesc JZ Knight qi sunt proprietara de drept a acestui corp. Ramtha gi cu mine suntem doi oameni diferifi, doui fiinle diferite. Avem un punct de realitate comun - gi, de obicei, acest punct este corpul meu. Degi, intr-un sens,

aritim

la fel, de fapt nu ardtbm la fel. Toatd viafa mea, inci de pe cdnd eram micuti, am auzit voci in cap gi am vizut lucruri minunate, care, pentru mine,

in viafa mea, erau normale. Am fost destul de norocoasi si am o mamd care eta o fiinli umani cu capacitifi mediumnice foarte mari gi care nu a condamnat niciodatl ceea ce vedeam eu. Toati viafa am avut experienfe minunate, dar experienfa cea mai importanti este ci aveam aceasti iubire

64

55

I

in

laTa gemineului

adAnci, atotcuprinzitoare pentru Dumnezeu gi ci o parte din mine inlelegea ce este aceea Dumnezeu. Mai tdrziu in via!6, m-am dus la biserici qi am incercat s6 il infeleg pe Dumnezeu din punctul de vedere al doctrinei religioase; mi-a fost foarte greu, pentru ci acea infelegere era oarecum in conflict cu ceea ce simleam gi gtiam eu. Ramtha face parte dln viaga mea inci de cAnd m-am n6scut, dar nu qtiam cine este gi nici nu gtiam ce este el; gtiam doar ci existi o forfi minunati, care pigegte alituri de mine, iar cdnd aveam probleme - gi crescind, am avut parte de multi durere in viafi - am avut intotdeauna experiente extraordinare cu aceastd fiintd care vorbea cu mine. Puteam sd il aud la fel de clar cum vd aud pe voi, dac6 ar fi si purtim o conversa$e. El m-a ajutat si infeleg o multime de lucruri in viafa mea, care depigeau ceea ce ai fi primit ca sfaturi in mod normal. Dar el mi-a apirut in bucitdrie abia in 1977, intr-o dupd-amiazi de duminicS, pe cAnd f6ceam piramide cu soful meu. Deshidratam nigte alimente, pentru cd ne pldceau mult drumeliile f6cute cu rucsacul in spate. Cind mi-am pus pe cap una din piramidele alea ridicole, in capitul celilalt al bucitdriei mi s-a infifiqat aceastd aritare minunat6, inalti de trei mehi, schnteietoare gi semeafd. Nu prea te agtepfi s5-fi apar6 aga ceva in bucdtdrie la doui gi jum6tate dupiamiaza. Nimeni nu e pregdtit vreodatd penhu a$a ceva. Astfel, aceea a fost clipa in care Ramtha gi-a ficut efectiv cunoscutd prezenfa. Primul lucru pe care i l-am spus - gi nu qtiu de unde mi-a venit asta - a fost: ,,Egti aga de frumos. Cine eEti?" El

Epilog de JZ Knight

are un zdmbet ca un soare gi e a
ci

m-am gandit c6 poate se iniAmplase ceva cu podeaua sau poate fusese aruncati o bombi. Nu gtiam. Iar din acea zi, el a devenit o constanti in viala mea. in decursul anului 7977 s-au intAmplat o mulfime de lucruri interesante - ca si nu spun mai mult. Atunci a fost perioada cdnd cei doi copii mai mici ai mei au ajuns sd il cunoasc6 pe Ramtha qi s6 aibi experienla unor fenomene incredibile; la fel gi solul meu. Mai t6rziu, in acel an, dupd ce m-a invifat gi cum avea ceva greutSfi si imi explice ce anume era el, astfel inc3t eu si pot si infeleg, mi-a spus intr-o zi: ,,O s5-!i trimit un mesager, care o sd ili aducd nigte cdrli; s6 le citegti, pentru ci atunci ai sd gtii ce sunt eu." Cir,tile acelea se numeau *, The Life and Teaching of the Masters of the Far East (edltura DeVorss&Co., 1964). Le-am citit gi am inceput s6 infeleg ci Ramtha, inh-un fel, era o astfel de fllnla, iar asta m-a scos din categorizarea de genul ,,tu egti diavolul sau Dumnezeu" cate md n6p6stuia la wemea aceea. Dupd ce am ajuns sd il infeleg, el a petrecut clipe lungi qi multe plimbdndu-se prin sufrageria mea, cu to$ cei trei metri ai fiinlei sale minunate, agezdndu-se comod pe canapea, vorbind cu mine gi invSf6ndu-m6. Dar lucrul de care nu miam dat seama la wemea aceea a fost c6 el gtia *

Wala gi invdldturile maegtrilor din Orientul indepartat, (n.t.).

67

fn

faTa gemineului

deja tot ce aveam s6 il intreb gi gtia deja cum sd imi

rispundi, dar eu habar nu aveam ci el gtia toate astea. Din L977 incoace, el s-a ocupat de mine cu r6bdare, inh-un fel care mi-a permis si pun un semn de inhebare nu asupra autenticitifii sale, ci asupra unor lucruri despre mine ca Dumnezeu; m-a inv6glt, m-a prins atunci cdnd m6 l6sam prinsi in dogme sau in limitiri m6 prindea exact la momentulpotrivit gi mi invdfa gi le parcurgeam impreuni pe toate. $i eu spuneam intotdeauna: ,,$tii, tu egti aga de ribditor. Cred cd e minunat c6 egti aga de rdbditor.,, El nu f6cea decAt sE z6mbeascd, apoi imi spunea ci are 35.000 de ani - ce altceva ai putea s6 faci, intr-o perioadd atdt de lungS? Abia acum weo zece ani mi-am dat seama cd el gtia deja ceea ce aveam si il inheb qi ci de aceea era aga de ribditor. Dar ca un mare invifdtor ce este, mi-a dat mie ocazia sd abordez aceste chestiuni, inliunhul meu. A avut grafia sd-mivorbeasci intr-un fel care nu era deloc ingAmfat gi - ca un invifdtor adevdrat - m-a lisat pe mine s6 imi dau seama de toate, de una singur6. Si fac channeling cu Ramtha, de la sfdrgitul anului 1979 incoace, chiar ci a fost o experienfi. Ram are trei mehi indlfime qi poartd dou6 robe, in care l_am vizut

Epilog de JZ Knight

paren[6, eu infeleg

ci

ceea ce poart6 el are

o anumit6

realitate. Fafa lui Ramtha are pielea de culoarea scorfigoarei; 6sta

in care o pot descrie. Nu e tocmai maro gi nici tocmai albi sau rogie. E un fel de amestec intre acestea. Are ochi negri, foarte profunzi, care pot sd se uite inldunhul t6u, iar tu s6 gtii ci egti privit inliunhul tiu. Are nigte sprAncene care arat6 ca aripile unei pisdri qi care se e cel mai bun mod

inal|6 deasupra ochilor. Are maxilarul foarte drept gi o guri minunati, iar cind zdmbegte, gtii ci eqti in rai. Are mdini lungi, lungi, cu degete lungi, pe care le folosegte intr-un mod foarte elocvent, pentru a-gi demonsha gdndirea. Astfelci tuebuie si vd inchipuifi c5, dupi ce m-a invdfat si ies din corp, trigdndu-mi efectiv afari, aruncindu-mi in tunel, si mi lovesc de zidul de lumind gi apoi si ricogez d6ndu-mi seama ci pugtii mei se intorseserd de la gcoal6,

un purpuriu minunat. Tiebuie si infelegefi c6 eu chiar am analizat materialul acestor robe - qi nu e tocmai un material; e ca un fel de lumin6. $i degi lumina le d6 un soi de hans_

iar eu abia daci reugisem s6 spdlvasele dupi micul dejun mi-a fost foarte greu si mi obignuiesc s6 pierd din timpul meu in acest plan. Nu infelegeam ce f6ceam gi unde md duceam, aqa ci am avut foarte multe gedinle de exersare. Trebuie si infelegefi ci el imi f6cea asta la ora zece dimineafa, iar cind reveneam ricog6nd din zidul alb, era ora 4 gi jumitate. Am avut o mare problemi si mi ajustez cu timpulin care nu eram aici. Aga ci am petecut multi weme in care Ramtha m-a invdlat cum si fac asta; a fost amuzant gi vesel, dar gi absolut inspSimAntitor uneori. Vd puteli inchipui cum e si vini la voi, sd vi smulgS din corp, si vi arunce in tavan qi si spun6: ,,Ei bine, cum arati perspectiva asta?", apoi s6 vi arunce intr-un tunel - poate ci cel mai

68

69

intotdeauna. Degi sunt mereu aceleagi, sunt chiar minunate, aga cd niciodatd nu te plictisegti sd le vezi. Roba interioari

albi ca zipada gi merge pAnd jos, unde presupun ci sunt picioarele lui; apoi, pe deasupra, are o alti rob6, de este

fn fa\a gemineului

Epilo7 de JZ Knight

bun mod de al descrie este ca pe o gauri neagri citre nivelul urmitor - iar voi si fifi aa.r6rlifi prin tunel gi si vi lovifi de zidul acesta alb qi s6 intrali in amnezie. Astfel, elm6 ajuta s6 mi pregitesc, ca si mi invefe un lucru cu care fusesem deja de acord, inainte de aceasti

atunci cAnd vorbesc cu voi gi cAnd incepeli si mi intrebati despre lucruri pe care l+a spus el, se poate ca eu sd nu am

incarnare. Destinul meu in aceasti viaf6 nu era doar sd mi cisitoresc Ai si am copii gi s6 o duc bine in viafi, ci si trec peste adversitifi gi s6 las s6 se intAmple ceea ce fusese planificat dinainte si se intAmpre iar aceasti intdmprare cuprindea gi o congtiinti extraordinari, care este el. C6nd am incercat sE mi imbrac ca si fiu Ramtha, a fost amuzant. Nu gtiam ce sE fac. prima dati cdnd am avut o qedinfd de channeling, am puriat tocuri gi fusti. Eu mi g6ndeam cd e ca gi cum m-ag duce la biserici. Aqa cd, vi inchipuifi - daci avefi pufin timp ca si il studiali _ cum ar ar6ta el imbrdcat intr-un costum oficial, cu tocuri (ceva ce nu a purtat niciodati in viafa lui).

E foarte greu si vorbesc cu oamenii gi s6 ii fac si

infeleagd ci eu nu sunt el, ci suntem dou6 fiinfe separate, iar afunci cdnd vorbip- cu mine, in acest corp, vorbi$ cu mine, nu cu el. Uneori, in ultimii zece ani gi ceva, asta era o mare provocare pentru mine in mijloacele de comunicare in masi, pentru cd oamenji nu infeleg cum se poate ca o fiinli omeneasci sd fie inzesbati cu o minte divini gi totugi s6 fie separati de aceasta. Eu weau si gtiti ci, degi it vedefi pe Ramtha aici, in corpul meu, acesta este corpul meu, dar Ramtha nu arati deloc aga. Aparitia lui in acest corp nu diminueazi mdrefia a cine qi ce este el. De asemenea, ar trebui sd mai gtifi

ci,

70

nicio idee despre ce vorbili, pentru ci, atunci cAnd imi pdrisesc corpul, sunt plecat6 gi mi aflu intr-un cu totul alt loc gi timp, despre care nu imi amintesc in mod congtient. $i oric6t de mult timp ar petrece el cu voi, pentru mine timpul acela poate si insemne cinci minute sau hei minute. Iar cind revin in corp, toat6 ziua respectivi s-a scurs, firi ca eu s6 fi luat parte la ea. N-am auzit ce v-a spus qi nu gtiu ce a ficut el aici. Cdnd revin, corpul meu este epuizat. Uneori mi-e greu si urc scirile qi si imi schimb hainele, si m6 fac mai prezentabild pentru ceea ce imi aduce ziua sau ce a mai rimas din ea. Ramtha mi-a aritat o mullime de lucruri minunate, pe care bdnuiesc ci oamenii care n-au apucat sd le vadd niciodati nu pot nici mdcar sd gi le inchipuie, in cele mai mirefe vise ale lor. Am vdzut cel de-al doudzeci gi treilea univers gi am intAlnit fiinte extraordinare, am vizut viafa cum vine gi pleacS. Am urmirit nagterea, viafa gi moartea a generafii intregi, in cdteva clipe. Am asistat la evenimente istorice, ca si mi ajute s6 infeleg mai bine ceea ce hebuia si gtiu. Mi s-a permis sd p6gesc pe lAngb corpul meu din alte vieli gi si urmiresc cum eram gi cine eram - gi mi s-a dat voie si vid cealalti parte a morfii. Acestea sunt ocazii prefioase gi privilegiate, la care mi-am dobdndit dreptul undeva, in viafa mea. intr-un fel, si vorbesc altora despre ele este ca gi cum le-ag lua din farmec, pentru ci e greu s6 kansmifi oamenilor care nu au fost in acele locuri cum este

fn fata gemineului acolo. Fac ce pot mai bine

si

Epilog de JZ Knight

le spun, ca povestitor, dar tot

nu imi reugegte. De asemenea, mai gtiu gi c6 motivul pentru care el lucreazi cu studenfii rui in modurin care o face este penhu ci Ramtha nu wea niciodati si vi umbreasci, pe niciunul dintre voi. Cu alte cuvinte, scopul lui este s6 vini aici gi sd vi invefe si fifi exhaordinari. EI deja este exbaordinar. $i ideea nu e ca el s6 genereze fenomene minunate. Daci v_a spus ci o si vi trimiti mesageri, o sd_i primi$ din plin. Ideea nu e ca el si faci trucuri in fafa voastri. Nu asta e er. Acerea sunt instrumentele unui avatar care inci mai este un guru, care mai are nevoie s6 fie venerat, gi nu aga stau lucrurile cu el. Aga

ed

ci, iati

ce se va intimpla: el vd va

sd

du

invifa

gi vd va

si fie impotriva refelei voastre neuronale. Se poate ca personalitatea voastrb si se cerle gi si discute in contradictoriu cu voi, dar genul acesta de logici devine transparent atunci cind sufletul vi indeamnd la o anumiti experien!6.

Daci

asta wefi sd facefi, atunci va kebui

rdbdarea gi concentrarea gi va trebui

si vi exercitafi

si

facefi lucrarea. La inceput, lucrarea este foarte grea, dar dacd avefi tenacitatea si vi linefi de ea, pot si vd spun c6, intr-o zi, acest invilitor o si vi scoati la lumini. intr-o zi, veli putea si facep- toate lucrurile remarcabile, pe care afi auzit ci le puteau face maegtrii din mituri gi legende. Vefi putea sd le facefi, pentru

ci

cilitoria. $i, in cele din urmd, acea capacitate este doar realitatea unui Dumn ezeu care se trezegte in formi aceasta este

, iar voi vefi putea

omeneascS.

tare s6 manifestafi

Ei bine, asta e c6l6toria mea - gi a fost cdlStoria mea, toati viafa. Dacd nu ar fi fost important gi daci nu ar fi fost aga cum este, cu siguranfi cd nu ag tr6i in uitare in cea mai mare parte a anului, doar de dragul vizitei cAtorva persoane care vor sd aib6 o experienf6 New Age. Asta e mult mai

pirdsifi corpul gi suntefi in stare sd iubiti atunci cdnd interesului omenesc ii este imposibil s6 o fac6, el o sd pitrund5 chiar in viafa voastri, pentru ci atunci vefi fi gata si impirtigifi din ceea ce este el. Iar ceea ce este el, pur gi simplu, este ceea ce vefi deveni voi. PAnE atunci, el este silitor, r6bd6tor, atoategtiutor gi atoatein{elegitor in tot ce ne trebuie noud sd gtim, ca sd putem sd invdfdm sE fim aceasta. Singurul lucru pe care pot

si vi_l spun este ci dacd sunteg interesati de prezentarea lui gi daci incepefi s6J iubifi, chiar daci nu putefi s6J vedefi, e un semn bun, penhu ci asta inseamni ci in voi era important sufletul,

indemndn, du-vi sd vi desfdgura{i in aceastd viafi. Iar asta s_ar putea

miret decit orice experienfi New Age. De

asemenea,

vi

voi spune gi ci este mult mai important decdt capacitatea de a medita sau capacitatea de a face yoga. Este vorba despre schimbarea conqtiinfei in toatd viafa noashi, in ceea ce priveqte fiecare idee - gi despre putinfa noastri si ne descitugdm mintea gi s-o l6sim nemdrginiti, ca si putem s6 fim tot ce putem. si fim. Ar mai hebui si gtifi gi ci am invdfat ci noi putem si demonstrim doar ceea ce suntert'r in stare si demonstrdm. 73

fn fala gemineului

Daci

a$ spune, ei bine, ce

mi impiedici

s6 fac asta, singura

piedic6 pe care o avem este incapacitatea noastri de a ne preda, de a ne da voie gi de a ne sprijini, chiar gi in fafa propriei noasbe refele neuronale a indoielii. Daci putefi si

vi sprijinifi pe voi ingivi pini kecefi reuqi, pentru

ci

de indoieli, atunci vefi

acesta este singurul obstacol care

vi sti in

cale. $i, inh-o zi, vefi face toate aceste lucruri gi ve$ ajunge

si

vede$ toate lucrurile pe care le.am

vizut eu gi pe care mi s-a permis si le vid. Aga ci eu am wut doar si vin gi si vi ar6t ci exist, ci imi place ceea ce fac Ai ci sper c6 invdfafi de Ia acest invifitor. $i - lucru gi mai important - ci sper cd o si vi fineg de aceasti invifdturi. JZ Knight

74

GLOSARUL LUI RAMTHA

A face cunoscut necunoscutul. Aceasti frazE exprimi mandatul divin original, care a fost atribuit congtiintei Sursi, de a manifesta 9i de a aduce la nivel congtient toate potenlialele infinite ale Mdului. Aceasti afirmatie reprezint6 intenlia de bazi care inspiri procesul dinamic de crealie 9i evolutie.

Al doilea plan. Acesta este planul odstenlei congtiinlei sociale gi al benzii de frewenld infrarogie. El este asociat cu durerea gi cu suferinla. Acest plan este polaritatea negativi a celui de-al treilea

plan, al frecventei luminii vizibile.

Al doilea sigiliu.

Acest sigiliu este centrul energetic al congtiinlei sociale gi al benzii de Ireanenl6 infrarogie. El este asociat cu experienta durerii 9i a suferintei 9i este localizat in partea

inferioari a abdomenului. Al treilea flan. Acesta este planul stdrii de congtiinlS congtienti

gi

al benzii de frecven{i a luminii vizibile. Mai este cunoscut gi ca

planul luminii gi planul mental. Atunci cind energia Planului Albastru este coboritd la aceastd bandd de frecven!6, ea se imparte in polaritate negativi 9i pozitivS. Acesta este punctul la care sufletul se imparte in dou6, gener8nd astfel fenomenul de suflete pereche.

Al treilea sigiliu. Acest sigiliu este centrul energetic al stdrii

de

congtiint6 congtienti gi al benzii de frewen{5 a luminii vizibile. El este asociat cu controlul, tirania, victimizarea gi puterea. Este

localizat in regiunea plarului solar. 77

fn

Al

faya gemineului

GJosaruJ Jui Ramtha

patrulea plan- Cel de_al patruiea plan al existen{ei este

de Punctul Zero, atunci cdnd a imitat actul de contemplare al Vidului gi cAnd a fost creat6 congtiinla oglindS sau congtiinla secundari. Un plan de existenld sau o dimensiune de spatiu gi timp existi intre dou6 puncte de congtiinli. Toate celelalte planuri au fost create prin incetinirea benzii de timp gi de

t6r6mul congtiinfei, punte gi al freo;enfei ultraviold. Acest plan

este descris ca planul lui Shiva, distrugdtorul vechiului 9i creatorul noului. ln acest plan, energia nu este inc5 impirfiti

in

polaritate pozitivi gi negativ6. orice modificeri

sau

vindecdri de duratd in corpul fizic trebuie sd fie efectuate mai intdi la nivelul celui de.al patrulea plan gi al Corpului Albastru. Acest plan mai este numit gi planul Albastru sau planul lui

Shiva.

Al patrulea sigiriu- cer

de-ar patrulea sigiriu este asociat cu iubirea necondi[ionatd gi cu g.landa timus. Atunci c6nd este activat acest sigiliu, se secret6 un hormon care menfine corpul intr_o stare de s6n6tate perfecti 9i care opre$te procesur de imbdtr6nire.

Al cincilea plan. Cel

de-al cincilea plan al existen{ei este planul supercongtiinlei gi al frewenlei razelorX. El mai este cunoscut gi sub numele de planul Auriu sau paradisul.

frecvenfi a celui de-al gaptelea plan.

Al gaptelea sigiliu. Acest sigiliu este asociat cu cregtetul capului, cu glanda pituitari gi cu atingerea iluminirii.

fi analogic inseamni a trdi in Acum. ..Acum" este momentul creator 9i el se afli in afara timpului, a trecutului 5i a emotiilor.

Analogic. A

Benzile. Benzile sunt doui grupe de c6te gapte frecvenJe, care inconjoard corpul omenesc qi il lin laolaltd. Fiecare dintre cele gapte straturi de frecventi ale fiecSrei benzi corespunde celor gapte sigilii ale celor gapte niveluri de congtienld din corpul omenesc. Benzile sunt cAmpul auric, care face posibil procesul

Al cincilea sigiriu' Acest sigiriu este centrul corpurui nostru spirituar, care ne conecteaz5 cu cel de_al cincilea plan. Este asociat cu glanda tiroidE gi cu a vorbi gi a trdi adev6rul fir6 dualitate.

mintii binare gi al mintii analogice. C&E. Abreviere a conceptului de Congtiinfi-gi-Energie. Aceasta este marca de serviciu a disciplinei fundamentale a manifestdrii gi a indl!5rii congtiinfei, care se predd la $coala de Iluminare a

AI gaselea plan. Al gaselea plan este tdr6mul hipercongtiin{ei gi banda de frecvenl5 a razelor gama. in acest plan este a
lui Ramtha. Prin aceast5 disciplinS, studen{ii invali o stare analogici a minfii,

Al gasea sigiliu. Acest sigiliu este asociat cu glanda pineali 9i cu banda de frecvenli a razelor gama. La

si igi deschidi sigiliile superioare

gi

sd creeze realitate din Md. ..Seminarul introductiv C&E" este numele Seminarului introductiv pentru studen[ii incep6tori, in

_"*,", ,il,i"

se deschide forma(iunea reticulari "",,uur"u care filtreazd gi inval'uie cunoagterea minfii subcongtiente. Deschiderea creierului se referd la deschiderea acestui sigiliu 9i la activarea congtiinfei gi

care acegtia inva{i despre conceptele gi disciplinele fundamen-

tale ale invSldturilor lui Ramtha. invi{Sturile Seminarului introductiv C&E se pot gisi in Ramtha, Ghidul incepdtorului pentru crearea realitdlii $ in Ramtha, Creating Personal Reality ] Caseta 380, (Yelm: Dialogurile lui Ramtha, 1998).

a energiei sale.

Al gaptelea plan. ptanul al gaptelea este planul ultracongtiin{ei gi banda de frecvenli a lnfinitului Necunoscut. Acest plan este locul unde a inceput cdldtoria involufiei. Acest plan a fost creat

sE creeze

'

Ramlha. Crearea realitdlii personale (n.t.)

79

fn fala gemineului C&E = R- Congtiin{a-gi-Energia creeazl natura realitilii. Cartea Vietii. Ramtha vorbegte despre suflet ca fiind Cartea Vietii, in care este inregistratS toat6 cdldtoria de involulie gi evolulie a fiecirui individ, sub formd de in{elepciune.

C6mpul de nume. C6mpul de nume este denumirea cimpului vast in care se practicd disciplina Lucrului pe CAmp. Cdmpul labirintului. Este denumirea cimpului vast cu labirintul, folosit pentru disciplina labirintului.

Cele patru sigilii superioare. Cele patru sigilii superioare sunt sigiliul al patrulea, al cincilea, al gaselea gi al gaptelea. Cele gapte sigilii. Cele gapte sigilii sunt centri energetici puternici, care constituie gapte niveluri de congtiintd in corpul omenesc.

in care corpul fizic este linut laolaltd, conform acestor sigilii. La fiecare fiin16 uman6, energia iese in spiralS din primele trei sigilii sau din primii trei centri. Energia Benzile sunt modul

care pulseaz6 din primele trei sigilii se manifesti ca sexualitate,

durere sau putere. Atunci c6nd sunt descuiate sigiliile superioare, se activeazi un nivel superior de conqtiin{i. Congtiin{a. Congtiinla este copilul care s-a ndscut din contemplarea de sine a Mdului. Ea este esen{a gi lesdtura a tot. Tot ce existi

igi are originea in congtiinld gi s-a manifestat in exterior prin asistenta acesteia, energia. Un flux de congtiinld se referi la continuumul minlii lui Dumnezeu. Congtiin{a corp/minle. Congtiinla corp/minle este congtiinla care apar{ine planului fizic Ai corpului uman. Congtiinla-oglind5. Atunci c6nd Punctul Zero a imitat actul de contemplare a Mdului, el a creat o reflexie a sa in oglindi, un punct de referin!5,'care a ficut posibili orplorarea Vidului. Acest punct se numegte congtiin{a-oglindd sau conqtiinla secundari.

A se vedea Sinele. 80

Glosarul lui Ramtha

Congtiinta primar6. Aceasta este Observatorul, marele sine' Dumnezeul dinlSuntrul persoanei omeneqti.

Congtiinla secundari. Atunci c6nd Punctul Zero a imitat actul de contemplare a Vidului, el a creat o reflexie a sa in oglind6, urr punct de referint6, care a ficut posibild explorarea Vidului' Aceasta se numegte conqtiinla-oglindd sau conqtiinla secundari'

A se vedea Sinele. Congtiinla sociald. Este congtiinla planului al doilea 9i a benzii de frecven!6 infrarogie. Mai este numitd 9i imaginea personalitdlii omenegti qi mintea Primelor trei sigilii' Conqtiinla socialS se referS la conqtiinla colectivi a societilii omenegti' Este coleclia

judecili, de prejudecSli, de legi, idealuri atitudini, valori, moralitate, 5i emolii care apa(in de g6nduri, de presupuneri, de

fraternitdlii rasei omenegti. Congtiin!5-gi-energie. Con5tiinta-5i-energia sunt fo(a dinamici a crealiei; ele sunt combinate in mod inextricabil. Tot ce existi igi are originea in conStiinli gi s-a manifestat prin modularea

propriului imPact energelic. Corpul Albastru. Este corpul care apa(ine celui de-al patrulea plan

al existenlei - congtiinla punte - 9i benzii de frecven!5 ultraviolet6. Corpul Albastru domne5te peste corpul de lulmind qi peste planul fizic.

Corpul Auriu. Este corpul care apa(ine celui de-al cincilea plan, supercongtiin{ei qi frecvenlei razelor X.

Corpul de luminS. Este acelagi lucru ca gi corpul radios' Este corpul care apartine celui de-al treilea plan' al stdrii de congtiinl6 congtientd gi al benzii de frecventE a luminii vizibile'

Corpul emolional. Corpul emotional este coleclia de emo{ii, atitudini gi tipare electrochimice trecute, care formeazE releaua neuronali a creierului gi definesc personalitatea omeneascd a 81

in fala gemineului

Glosarul lui Ramtha

unui individ. Ramtha il descrie ca fiind seducjia celor neiluminali gi este motivul reincarn6rii cichce.

rasa omeneasci, amestecind gi modificind ADN-ul nostru cu al lor. Ei sunt cei cirora li se datoreazd evolulia neocortexului gi au folosit rasa umani ca pe o fo(5 de muncd supusS. Dovezi

Creeazd-li ziua. Aceasta este marca de serviciu care denumegte o

tehnicd creatd de Ramtha, pentru indltarea congtiinfei 9i

ale acestor evenimente sunt inregistrate pe tdblitele gi in

a

artefactele sumeriene. Termenul mai este folosit qi pentru descrie adevdrata identitate a omenirii, ca Dumnezei uitati.

energiei, 9i crearea intenJionat6 dimineala devreme, inainte de inceperea ziIei, a unui plan constructiv de experienfe gi de

int6mplSri pentru

o zi. Aceasti

tehnic6 este predatd in

Dumnezeu.

exclusivitate la $coala de lluminare a lui Ramtha.

a

invifiturile lui Ramtha sunt o expunere a afirmaliei ci

,Tu egti Dumnezeu". Omenirea este descrisd ca fiind Dumnezeii

creierul galben. creierul galben este denumir ea pe care o foloseqte

uitali, fiinle divine ca naturd, care gi-au uitat mogtenirea

Ramtha pentru a desemna neocortexul, sediul gindirii analitice gi emolionale. Motivul pentru care este numit creierul galben este acela ci in desenul caricatural, bidimensional, folosit de

9i

adevirata identitate. Aceastd afirmalie este cea carereprezinld

mesajul provocator al lui Ramtha pentru epoca noastr6 modernd - o epoci brdzdati de superstilii religioase gi de conceplii eronate cu privire la divinitate 9i la adevirata

Ramtha pentru a preda funcliile gi procesele creierului, neocortexul a fost colorat in galben. El a explicat cd diferitele aspecte ale creierului din acest desen sunt exagerate 9i subliniate prin culori, pentru a sprijini studiul gi inlelegerea. Acest desen

cunoagtere a inlelepciunii.

Dumnezeu/birbat. Realizarea deplind a unei fiinle omene5ti.

a devenit instrumentul standard, folosit in toate lecliile ulterioare

Dumnezeu/Iemeie. Realizarea deplind a unei fiin{e omenegti.

despre creier.

Dumnezeul l6untric. Acesta este Observatorul, marele sine, conqtiinla primard, Spiritul, Dumnezeul dinlduntrul persoanei

in Corpul Albastru. Aceasta este o disciplinE predatd de Ramtha, in care studenlii igi inallE nivelul de congtienld p6ni la congtiinla celui de-al patrulea plan. Aceastd disciplini permite

Dansul

omenegti.

Dumnezeul Necunoscut. Dumnezeul Necunoscut era Dumnezeul

accesarea Corpului Albastru gi deschiderea celui deal patrulea

unic al strdmogilor lui Ramtha, lemurienii.

sigiliu.

Disciplinele Marii Lucriri. $coala de inlelepciune Strdveche a lu! Ramtha este dedicati Marii Lucr6ri. Disciplinele Marii Lucrdri care se practici la $coala de lluminare a lui Ramtha sunt create in intregime de Ramtha. Aceste practici sunt inilieri puternice, in care studenlii au ocazia sE aplice gi sE o
Dumnezeul

Necunoscut reprezinll divinitatea uitatd qi originea divin5 persoanel umane.

a

Emolii. Emo{ia este efectul fizic, biochimic al unei experienle. Emoliile apa(in trecutului, pentru cd ele sunt expresia experienlelor care sunt deja cunoscute gi cartografiate in ciile I

l

neuronale ale creierului.

Energia. Energia este perechea con5tiinlei. Tot ce este congtiin[i poartd cu sine un impact energetic dinamic, o radialie sau o expresie naturali a sa- La fel, toate formele de energie poartd cu ele o congtiinld care le defineqte.

83

Glosarul Jui Ramtha

fn faya gemineului Evolulie- Evolulia este c5litoria inapoi, acasd, de la nivelurile cele mai joase de frecvenlE gi mas6 p6nd la cele mai inalte niveluri de congtiinli gi p6ni la Punctul Zero.

Fo(a vitald. Forla vitald este Tatil/Mama, este Spiritul, respiralia vie{ii in interiorul persoanei. care este platforma de persoana igi creeazd iluziile, imaginalia gi visele.

pe

in

creierul mijlociu, qi se deschide mintea subcon5tienti, individul are experienta unui fulger orbitor de iumin6, care se numegte iluminare.

Infinitul necunoscut. Aceasta este banda de frecvenld a celui

care

Involulia. Involulia este cdlitoria de la Punctul Zero, din cel de-al

GAndul. G6ndul este diferit de congtiin{5. Creierul prelucreaz6 un flux de congtiin{d gi. il modificb pe segmente - imagini

holografice - de amprente neuronale, electrice gi chimice numite gdnduri. G6ndurile sunt cir6mizile din care este construitd mintea.

Grila. Aceasta este marca de serviciu care denumegte o tehnicd creatd de Ramtha pentru indllarea congtiin{ei gi a energiei 5i accesarea

intenlionatd a c6mpului de energie al punctului Zero gi

a

lesdturii real itelii, pri ntr-o vizualizar e mentali. Aceasti tehn ic6 se predS in exclusivitate la $coala de Iluminare a lui Ramtha.

Hierofant. Hierofantul este un maestru invdt6tor capabil sE manifeste ceea ce predd gi care igi ini{iazi studen{ii intr_o astfel de cu_ noagtere.

gaptelea plan, pdn6 la nivelurile cele mai lente qi mai dense de

frewen!6 gi masd. JZ Knight. JZ Knight este singura persoani pe care Ramtha a numit-o ca s6 il canalizeze. Ramtha o numegte peJZfiica sa preaiubit6. Ea a fost Ramaya, cea mai in virstd dintre copiii care i-au fost dati lui Ramtha in timpul vielii sale. Kundalini. Energia Kundalini este forla vitald a unei persoane, care coboard din sigiliile superioare la baza girei spindrii, in timpul pubertSlii. Este un pachet mare de energie, rezervat pentru evolulia umani, care este reprezental de obicei ca un Sarpe

incolicit, aflat la baza 5irei spin6rii. Aceastd energie este diferitd de energia care iese din primele trei sigilii gi care rispunde de sexualitate, de durere gi de suferinld, de putere gi de victimizare.

in mod obiqnuit, ea

Hipercongtiinla. Hipercongtiin{a este congtiinla celui de-al gaselea plan 9i a frewenlei razelor gama.

legit din comun. Ramtha folosegte acest cuvant cu o conotatie pozitivi, pentru a exprima ceva sau pe cineva care este a
lluminare. Iiuminarea este realizarea deplini a persoanei umane, atingerea nemuririi 5i a minlii nelimitate. Ea este rezultatul ridicdrii energiei kundalini, care se afl6 la baza girei spindrii, p6nd la cel de-al gaptelea sigiliu, care deschide pdr{ile latente ale creierului. Atunci cdnd energia pdtrunde in creierul mic gi 84

de-al

gaptelea plan de existen!5 gi a ultracon5tiin{ei.

este descrisd ca

fiind garpele care doarme

sau dragonul care doarme. Deplasarea energiei kundalini cdtre

cregtetul capului este denumitd c6ldtoria iluminirii. Aceasti cilitorie are loc atunci cind acest garpe se lrezegte gi incepe

sd danseze in jurul girei spinirii. ionizdnd lichidul spinal

gi

modificdndu-i structura moleculard. Aceastd acliune provoacd

deschiderea creierului mijlociu

gi a porlii c6tre

mintea

subcongtientS.

Labirintul. Este numele dat labirintului folosit ca parte a disclplinelor de la $coala de Iluminare a lui Ramtha. Studentii sunt invi{ali si g6seasci intrarea in acest labirint legati la ochi gi sd se deplaseze prin el, concentrAndu-se pe Md, fdr6 a atinge pere(ii 85

in laya gemineului

GlosaruJ lui Ramtha

fdri a-gi folosi ochii sau simfurile. obiectiwl acestei discipline este ca studenlii, lega{i la ochi, sE gdseasci centrul labirintului sau o camerd desemnati ca reprezentAnd Vidul.

Un maestru invititor are capacitatea sE trimiti mesageri altor oameni, care manifesti cuvintele sau inten(ia maestrului, sub forma unei experienle sau a unui eveniment.

Lista' Lista este disciplina predatd de Ramtha in care studentul scrie o listi a lucrurilor pe care doregte s6 le cunoasc5 gi si le

Mintea. Mintea este produsul unor fluxuri de conqtiinti-qi-energie care actioneazE asupra creierului, cre6nd forme-g6nd, segmente

gi

experimenteze, apoi invali

si

se concentreze pe ea intr_o stare

de congtiin{5 analogicd. Lista este harta folositd pentru

a

holografice sau tipare neurosinaptice denumite memorie. Fluxurile de congtiinfi-5i-energie lin creierul in via!5. Ele sunt

proiecta, a modifica gi a reprograma refeaua neuronald a unei

sursa de alimentare a creierului. Capacitatea de a gdndi a unei

persoane. Este instrumentul care ajuti la realizarea unor modificari semnificative gi durabile Ia niverul persoanei gi al realitdlii sale.

persoane este ceea ce

Lucrul pe Cimp. Lucrul pe cAmp este una dintre disciplinele fundamentale ale $colii de lluminare a rui Ramtha. Studentii sunt inv6lafi s6 creeze un simbol a ceva ce doresc sd gtie gi s6 experimenteze, pe care si il deseneze pe un cartonag. Cartonagele sunt expuse cu partea nedesenatd in interior, pe balustradele gardurilor ce inconjoard un cdmp vast. Studenlii

igi acoperi ochii cu miEti gi se concentreazd pe simbolul lor, ldsAndu-qi corpul s6 meargd Jiber, pentru a gdsi cartonagul, prin aplicarea legii congtiinlei gi energiei gi a minlii analogice.

Lumina. Lumina se relerd Ia cel de-al treilea pJan al existenlei. Marea Lucrare. Marea Lucrare este aplicarea practici a

c

$colilor de in{elepciune Str5veche. Termenul se disciplinele prin care persoana uman6 se ilumineazi gi transmutati la starea de

fiinl;

erii la este

nemuritoare, divind.

Mersul Christic. Mersul christic este o disciplin5 creatd de Ramtha, in care studentul invatd sd meargd foarte incet. fiind intr-o stare de congtien!6 acutd. in aceastd disciplind, studentul invali sE manifeste mintea Christicd, cu fiecare pas pe care il face. Mesager. in timpul vie{ii lui Ramtha, mesagerul era persoana care rdspundea de transmiterea unor anumite mesaje sau informatii.

85

di

persoanei o minte.

Mintea analogici. Mintea analogici inseamnd o singurd minte. Ea este rezultatul alinierii congtiin{ei primare gi a con5tiinlei secundare, a Observatorului gi a personalitdtii. in aceasti stare

a minlii sunt deschise cel de-al patrulea, al cincilea, al qaselea qi al gapielea sigiliu al corpului. Benzile se rotesc in direclii opuse, ca o roatd in interiorul unei alte ro!i, crednd un vdrtej

puternic, care permite gdndurilor susfinute in lobul frontal

si

se coaguleze 5i sd se manifeste.

Mintea binari. Termenul acesta inseamnd doud minli. Este mintea produsd atunci cdnd accesim cunoagterea personalitd!ii omenegti gi a corpului fizic, fare s6 accesdm mintea noastrd profundd, subcongtientd. Mintea binard sebazeazl numai pe cunoagterea, perceplia gi procesele de gindire ale neocortexului gl ale primelor trei sigilii. in aceastd stare a minlii, cel de-al patrulea, al cincelea, al gaselea gi al gaptelea sigiliu r6mAn inchise.

Mintea lui Dumnezeu. Mintea lui Dumnezeu cuprinde mintea qi inlelepciunea fiecirei forme de viald care a trdit vreodatd in orice dimensiune, in orice timp, sau care va trdi vreodati pe orice planet6, pe orice stea sau in orice regiune a spaliului.

Mintea-maimuli. Mintea-maimu!6 se referi la mintea licSritoare nestatornic6 a personalitSlii.

87

gi

Glosarul lui Ramtha

in fata gemineului Mintea subcongtientS. Sediul minlii subcongtiente este creierul mic sau creierul reptilian. Aceastd parte a creierului igi are propriile conexiuni independente cu lobul frontal 9i cu intreg corpul, qi are puterea de a accesa mintea lui Dumnezeu, inlelepciunea veacurilor.

Oameni, locuri, lucruri, momente 9i int6mpl6ri. Acestea sunt principalele domenii ale experienlei omene5ti, de care personalitatea este atagatd emolional. Aceste domenii reprezintd

trecutul persoanei omenegti qi formeazi conlinutul corpului emotional. Observatorul. Se referd la Observatorul rdspunzdtor de colapsarea undS/particuli din mecanica cuantici. Acesta reprezinf| marele sine, Spiritul, congtiin!a primari, Dumnezeul dinlSuntrul persoanei omenegti. Pdnzele albastre. Pdnzele albastre reprezinti structura de bazd a corpului fizic la un nivel subtil. Este structura invizibild de schelet a tir6mului fizic, care vibreazd la nivelul frecventei ultraviolet. Personalitatea.

A se vedea Corpul emolional.

Planul Extazului. Se refer6 la pianul de odihnd, unde sufletele igi planificE urmEtoarele incarndri, dup5 recapitu)area vie!ii anterioare. El mai este cunoscut Si ca fiind cerul 5i paradisul, unde nu existi suferinld, nu existi durere, nevole sau lipsd qi unde orice dorintd se manifesti imediat. Planul demonstraliei. Planul fizic este numit gi planul demonstraliei. Este planul ln care persoana are ocazia sd iqi demonstreze potentialitatea creatoare la nivelul masei gi sE asiste la forma material6 pe cate o ia conqtiinla, toate acestea pentru a-gi l6rgi nivelul de inlelegere emolional6. Plimbarea. Aceasta este marca de serviciu a unei tehnici create de JZ Knight, pentru indllarea congtiintei gi a energiei, modificarea

intenlionatd a retelelor noastre neuronale gi a tiparelor de 88

inlocuirea lor cu gdndire prestabilite pe carenu le mai dorim 9i tehnici este predati in altele noi, la alegerea noastrd' Aceastd Ramtha' exclusivitate la $coala de Iluminare a lui

sunt sigiliile sexualitilii' ale Primele trei sigilii- Primele trei sigilii

controleazi' Acestea sunt durerii 9i ale suferinlei' ale puterii care implicate in mod obiqnuit in toate

sigiliile care sunt

comPlexitilile dramei omeneqti' sau fizic' Este planul Primul plan- Se referd la planul material Este forma cea mai congtiintei imagine 9i al frecvenle\herlziene'

coagulati' lentd 9i mai densd de congtiinli-gi-energie reproductive' sigiliu. Primul sigiliu este asociat cu organele

Primul

cu sexualitatea 5i cu supravtetuirea' viatS'

este sursa a tot ce este Principiul Mam6/Tatd' Acest principiu lui Ramtha' Sursa Tatil, Mama eternS' Vidul' in invdtiturile

qi

Dumnezeu creatorul Dumnezeu creatorul nu sunt acelaqi lucru' con5tiinta primarS' dar nu este vizut ca fiind Punctul zero Qi ca {iind Sursa sau Vidul insugt'

de serviciu care Procesul de torsiune' Aceasta este marca pentru indllarea denumeqte o tehnicS creat6 de Ramtha

a unui cdmp de congtiintei 5i energiei 9i crearea intenlionatd tehnicS' studentul torsiune. prin folosirea mintii' Prin aceastd spatiu/timp' si in inva!6 sd construiascd o gaur6 de vierme dimensionale cum ar modiJice realitatea 1i s-a creezefenomene teleportarea 5i altele' fi starea de a fi invizibil, Ievitalia, bilocatia, lluminare a tehnici este predatd exclusiv la $coala de

Aceasti Iui Ramtha.

procesul folosit pentru Procesul de vizualizare in Twilight@' Ett" de vizualizare' a practica disciplina Listei sau alte forme

PunctulZero-sereferdlapunctulinilialdecon5tient6'creatdeVid este copilul inilial prin actul contemplirii de sine' Punctul Zero al Vidului, naqterea conqtiintei'

89

in laya gemineului

Glosarul lui Ramtha

Ram. Ram este o versiune prescurtatd a numelui Ramtha. Ramtha inseamnd Tatdl. Ramaya. Ramtha o nume5te pe JZ Knight fiica lui preaiubitE. Ea fost Ramaya, prima care a devenit copilul adoptat al lui

a

Ramtha

singulard din hinduism. Mai degrabS, este reprezentarea unei st5ri de congtiinti care apa(ine celui de-al patrulea plan, benzii de frecvenli ultraviolet 5i deschiderii celui de-al patrulea sigiliu. Shiva nu este nici birbat, nici femeie. Este o fiinli androgin6, pentru ci energia celui deal patrulea plan inc6 nu a fost separati

in polaritSti pozitive qi negative. Aceasta

un numdr mare de copii, 133, degi niciodati nu a avut urmagi de sAnge.

este

o

distinctie

importantd fald de reprezenlarea hindusd tradi{ionald a lui Shiva ca fiind o zeilale masculin6, care are o solie. Pielea de tigru de la picioarele sale, tridentul gi soarele qi luna de Ia nivelul capului reprezinf"a gradul de stdpdn al acestui corp asupra primelor trei

sigilii de congtiin!5. Enerqia kundalini este reprezentatd ca o energie puternicd, ce pornegte de la baza girei spindrii gi iese prin

in vechiul Egipt existd un burevard dedicat rui Ram, marere

cuceritor- $i ei au fost destul de in(elepfi, inc6t sE inleleag5 oricine putea si mearg5 pe bulevardul luj Ram putea

cap. Aceasta este o alti distinclie fa{d de anumite reprezentdri hinduse ale Iui Shiva, in care energia sub formi de garpe iese la nivelul celui de-al cincilea sigiliu, prin gAt. O alt6 imagine simbolicd a lui Shiva reprezinld guvite lungi de pEr intunecat 5i

cE

o mullime de giraguri de perle, care reprezintE bogdlia experienlei

sd

sale, stipdnitd ca inlelepciune. Tolba, arcul qi sigelile sunt

este format din substantivul Araa, care in Iimba aramaici inseamnd pdm6nt. sol, gi din cuvdntul Ramtha, care inseamnd inalt. Acest nume semitic aduce aminte de descinderea lui Ramtha de pe muntele cel ina.lt, cu care a inceput marele marg.

agentul prin care Shiva iqi declangeazd voin{a puternicS, distruge

cucereascd vdntur.'' cuvdntui Aram, numere nepotului rui Noe,

Recapitularea viefii. Aceasta este care are loc atunci cdnd pers

ea ei ie

terioare, lea plan,

dup5 moarte. persoana are , actorul gi receptorul propriiror sale actiuni. probremele nerezorvate din acea viald, care apar in lumina recapituldrii, stabilesc programul pentru incarnarea urmEtoare.

Re{eaua neuronali. Este

impreuni o funclie.

o

relea de neuroni care efectueazd

imperfecliunea gi creeazd noul. Sinele. Sinele este adevdrata identitate a persoanei omene5ti. diferitd de personalitate. Este aspectul transcendental al persoanei. El se refer'a la congtiin{a secundarS, la cdlStorul in cilitoria de involutie gi de evolulie, care f.ace cunoscut necunoscutul.

Sufletul. Ramtha se referd la suflet ca fiind Cartea Vietii, in care este inregistratd sub form5 de inlelepciune intreaga cilStorie de involu{ie gi evolutie a individului.

Supercongtiinta. Aceasta este congtiinla celui de-al cincilea plan gi frecvenlei razelor X.

Shiva' Domnul Dumnezeu Shiva reprezint, Domnur pranului Arbastru gi al Corpului AJbastru. Shiva nu este forosit careferirera

Tahumo@. Tahumo este disciplina preda't6 de Ramtha, in care studentul inva!5 capacitatea de a stdpdni efectele mediului inconjuritor natural - frigul gi cdldura - asupra corpului omenesc.

90

91

zeitatea

in

faYa

gemineului

Transmitere 5i receplie. Transmitere gi receplie este denumirea disciplinei predate de Ramtha, in care studentul invaf5 si acceseze informalii cu ajutorul atributelor creierului mijlociu, excluz6ndu-qi perceplia senzorialS. Aceasti disciplind dezvoltE capacitatea mediumnicd a studentului pentru telepatie gi

Glosarul lui Ramtha

Fisura A. CELE $APTE SIGILII: $APTE NIVELURI DE CONETIINTA iN CORPUL OMENESC

divinalie.

Al qaptelea slgiliu

Twilight@. Termenul este folosit pentru a descrie disciplina predat6 de Ramtha, in care studenlii inva!5 si igi aducd corpul intr-o stare catatonicS, similard cu somnul profund, dar pistr6ndu-gi

Al gaselea sigiliu

in acelagi timp starea de congtienld Al cincilea sigiliu

Ultracongtiinla. Este congtiinta celui de-al qaptelea plan gi a benzii de frecvenli a Infinitului Necunoscut. Este congtiinla unui maestru indllat.

Al patrulea sigiliu

Vidul. Vidul esie definit ca un vast nimic la nivel material. ins6 toate lucrurile la nivel poten{ial. A se vedea Principiul Mam6[ati.

Al treilea sigiliu

Vindecarea cu ajutorul Corpului Albastru. Este o disciplini predati de Ramtha, in care studenlii i5i inalld nivelul de congtienlS pAnd la congtii{a celui de-al patrulea plan gi la Corpul Albastru, in

Al doilea sigiliu

scopul vindecdrii sau modificdrii corpului fizic.

Primul sigiliu

il numegte pe Iisus Hristos cu numele de Yeshua ben Joseph, urmdnd traditiile evreiegti ale acelei

Yeshua ben Joseph. Ramtha

Energia kundalini

perioade.

CopynghtO2OO0 JZ Knight

92

93

in fala gemineului

Glosarul lui Ramtha

Fisura B. $APTE NIVELURT DE CONSTilNTA gr

Fisura D. CONSTIINTA $l ENERGIA

ENERGIE

iN spectRul LUMINII

Punctul Zero

SPECTRUL LUMINII Ultracongtiin!a

Infinitul Necunoscui

Hipercon5tiin!a

CON9TIINTA

Razele gama

Supercongtiin!a

Razele X

Congtiinla punte

Albastrul ultraviolet

Congtiin!a conqtientd

Ultraconqtiinfa

Lumina vizibile

Congtiinla sociald

Infinttul Necunoscut

lnfrarogu

Subcongtientul

Hertzian Hipercongtiinfa

Acum CopyrishtO2O0O JZ Knisht

Fisura C.

ENERGIE

sAprE."-.^:iliFA$uMrE

Superior

UNUL iN Centru

Lumina vizibili

Punctul Zero

Nivelul 7

-

Inferior

Infinitul Necunoscut

6-Corpul Roz Nivelul 5-Corpui Auriu

Nivelul

Nivelul 4

-

Nivelul 3

CopyrightO2000 JZ Knight

Corpul Albastru

-

Nivelul 2 Nivelul

Corpul de lumini

-

Corpul infrarogu

1-Corpul

fizic

CopyrighKg2OOO JZ Knight

94

95

GJosarul

fn fata gemineului

lui Ramtha

Figura F. MINTEA BINARA

Figura E. CREIERUL

-

TRAIND IMAGINEA

Neocortex Talamus

(creierul galben)

Hipotalamus

Corpus

Lobul frontal

callosum

Glanda pituitard

Creierul mijlociu Glanda pineald Creierul mic

Puntea

(lat. pons)

Miduva spinbrii Energia

Formaliunea reticulard Copyright@2ooo JZ Knight

Acesta este desenul caricatural original, bidimensional, pe care Ramtha l-a folosit ca sd predea funcliile

gi procesele creierului. El a explicat c5, in acest desen, diferitele aspecte ale creierului sunt exagerate gi subliniate

prin culori, pentru a ugura studiul gi inlelegerea. Acest desen a devenit instrumentul standard, folosit in toate lectiile ulterioare despre creier.

CopyrightLg2O0O JZ Knight

96

in fa\a gemineului Fisura

c.

MTNTEA ANALOGTCA _ TRAIND iN

GlosaruJ Jui Ramtha

Rcuu

Figura H. EFECTUL OBSERVATOIIUL.UI SI CELULA NERVOASA

Observatorul este cel care produce colapsarea undei de probabilitate, sub forrnd de

particuli de realitate. J"qL

Undi de energie

Observatorul

Actr-rl observdrii face ca

celulele nervoase

si transmitd gi sd producd gindul.

&FH..

I J J

I

Copyrighttg2O0O JZ Knight

98

99 I

Glosarul lui Ramtha

in fata gemineului Figura I. BIOLOGIA CELULARA

$I CONEXIUNILE PENTRU FORMAREA GANDULUI

*tffiMt'{AL L}T.1A C.ftEtrft

+ N *:unt-."126 q

.d

sl{s

16tr; 1"t mql$r-arle 6

1

i

i

CTUMDESCHELET' DE PANZA, A MASEI

frf-l.IHf'.3-

b

|,,3{,{*tr-tu,

,4*rrr xnr* di'+l;rit$d;dl

Yn Cnfl{tn,

-]F

+I

'{ i;

dstMx*t

"*rl.-

w-al,"eM8fuule

t

1

Figur SUA

,:.;

I I

Trrnrin.atzi

t

|tP.tiliL$|i

1,.

;it;

I

;l 1t

J

lr t l*, j I i-'

1

i{

.1.

,i I

t

,

I

t J

I

rt$e\qtqnl

*itt?

tq qtt{z

l&,

rftist* {"*lailrrl* rtin rrrtp ('."1lltill*,

CopyrightO2OO0 JZ Knight

ntirr4,b:k{rli Pa hara de *nrbon

ri I'i,+ da P lru*+"'& Frtril {.tlsc*r.*rtilk Ftrddstrr

Fll+irlr*f lrr

100

tl

101

Copyrightrg2000 JZ Knight

in fala gemineului Figura K. CORPUL ALBASTRU

Pdnze albastre

Energia kundalini se ridici in cregtetul capului

prin toate

cele

gapte sigilii.

Copyrighto2ooo JZ Knight

102