Ramtha - Ultimul Vals Al Tiranilor (profetia Revizuita 2010)

:ha predd despre ,,zilele ce vor veni" zilele care sunt deJa alcl

hfrl a apdrut, Ia sfArgitul anilor 1970. Ultimul uols al tlronlht

revizuitd surprinde invdldhrrile 9i prezicerile lui Ramtha dc

er

uttt

udzeci de ani, care descriu schimbdrile dramatice care urmearA, tll iri ale nah-rrii 9i pAnd la probleme economice si politice. Rarnllrt

io(ele din spatele acestor schimbdri 9i multele evenimentc dltr clusiv din viitorul nostru apropiat care au fost planificate cu aterrlh

oameni.

din lucrurile pe care le-a prezis Ramtha acum trei decenll pol ll clar in multe din titlurile de stiri de astdzi, insi dupd Ramtha, rrnl si altele. Desi viitorul poate pdrea descurajant si cumplit, Ranrlln rn destin mai miret, care se construieste, cu ajutorul civiltzalllhtr care iubesc omenirea: aparilia supercongtiin{ei o noud erd gl
Lte

AFP News, Copenhaga, 24 septembrie 2008

Sindicatul Nafional al Agricultorilor, 11 mai 2007.

: 't!

4p,

.*7'

Jr,

'f a, i Barton Biggs, Wealth, War, and Wisdom, 2008. ;t destin aceste schimbdri despre care am vorbit de atata vreme, in >stru se manifestd pe deplin. Mergeli 9i aruncati o privire. Ce vi se

;nuit acum nu era aga pe atunci."

-.""5

,5&rf,;a. str. Alexandru

W'-500260 gnvdra, @ sc.e ap.lD Telefon:#I6W

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rom6niei

RAMTHA _ Ultimul vals al tiranilor: profelia revizuite/

Ramtha; trad.: Laura Cristiana- -BraSov: M,M.S. Publishing l{fffie, UIU

W*ss42-a

z0lo

I. Cristiana, Laura (trad.)

2

*rr

opnnf rrg

,,Acestea sunt cele mai mdrete vremuri din toatd istoria

voastd inregistratd. Deti sunt wernuri grele gi pline de provocdri, ali ales se tditi aici, in aceste timpuri, in scopul implinhii pe care v-o aduce acest lucru. Tututot vi s-a promis de atAta timp cd il veli vedea pe Dumnezeu in timpul vietii voastre, dar viald dupd viald nu vi s-a permis niciodatd sE il vedeli. ln aceastd viatd, cei mai multi dintre voi o sdJ vadd cu adevdrat. Veli vedea cum aici va lua nagtere o impdrdlie magnificd €j vor apdrea civilizatii dapre care nu ave-afi nici cea mai micA idee cd exisE. €i va sufla un vint nou, iar iubirea, pacea gi bucuria de a fi vor curge cu gralie in acest loc binecuvantat srnaragdul universului vostru gi casa lui Dumnezeu."

Ramtha La inceputul

kh n oredactare: Elena David

anilor'80

Titluri de gtiri actuale care confirm5 ceea ce preda Ramtha cu peste doulzeci de ani in urm6, in anii 1980

.,Calota polard se topegte mai repede dec6t ne agteptam."

AFP News, Copenhaga, 24 septembrie 2008 ,,Rdspunsuri: C6t de muJt va cre/e nivelul mdrii dacd se va topi gheala polard. " USATODAYcom, 21 noiembrie 2004 ,,Alarmd cu privire la sldbirea dramaticd a Curentului Golfului " The Guardian, Marea Britanie, 1 decembrie 2005 ,,in lowa de EsL Ora€ul care nu se inundid niciodatd e la 4 melri sub apd." The New York Times, 13 iunie 2008 ,.Deplasarea unui jet de aer et
dete u

le Pdmentului

"

USATODAYcom, 25 mai 2OO6 ..lncendii necruldtoare distrug California deSud, cel pulin de milion de oameni p;rdsesc zona."

o

jumdlate

CNN News, 23 octombrie 2007 Apd contaminatd in slstemul urban: .,Acel parazit, criptosporidium, a imbolndvit 4OO.0O0 de oameni gi a pravocat moartea a peste 100 de persoane. De atunci, au inceput reviziiscumpe la vechile uzine de tratare a apei din Milwaukee." CNN News, 2 septembrie 1995 ..Substanle farmaceutice infesteazd apa potabild a Statelor Unite. "

MSNBC, l0 martie 2008 ,,Sau g;sit medicamente in rezervele de ap; a 28 de zone" din Statele Unite. Associated Press, 10 martie 2008

,,Expeiii spun

aviari

cd nu mai este vorba de un singur caz. ci de o pandemie de care /ove€le populalia umand...

gripd

., Oceanele noastre sunl atacate €i se apropie de un punct de unde intoarcerea nu mai estepostbild. Oare putem sd supravieluim dacd

mdrilemor?,,

Raportul Mother Jones, martie/aprilie 2006 .,Somonul Chinook dispare fdd umd.,,

..Adevdrata ameninlare pentru republica noastrd esle acest guvern invizibil, care. ca o caracatild u afd, se intinde in toatd lungimea sa mucilaginoasd peste tol oraful, peste tot statul j; pesle toatd natiunea. "

John F. Hylan, primar al oragului New York (1918 -1925), Discurs din 26 martie 1922 ,.Bush a rccunoscul pentru prima oard exislenla inchisorilor secrete in care sunt d4inuti suspqlii de terorism fi. .. a unui rdzboi secre! impotrhla

Newyork Times, l7 martie 2O0g .,Cele mai scdzute proujzii de hrcnd din ultjmij 50 sau IO0 de ani: Aparifia unei crize mondiale a alimentelor.,'

Al Qaeda, pentru oprirea atacun'lor inainte ca ele

"

sd apard.

Fox News, 8 septembrie 2006

,,Oare chiar este posibil sd rdm6nem fdrd m6ncare?,,

,,hlvestitorii disperd din cauza unei economii nesigure, care a scufundat din nou bursa... cea mai mare cddere din 26 oclombrie 1987, care a urmat dupd Lunea Neagrd, crashul din 19 octombrie care a dus la o cddere cu 22,6 procente intr o

MSN Finance News, 5 martie 200g

singurd gedinld."

National Farmers Union, 1l mai 2007

,,Fostul pre1edinte George

H. W Bush

americani sd a4ianeze pentru

Bi// C/inton ii indeamnd pe a se preg;tj mai bine. pe ei. lamitiil) gi gi

afacerile.lor, penlru situalii de urgentd. "

vor fi ameninrdrile acestui nou secoua adresa

rdzboaiele rellgioase sau o prdbufire a sistemrtri

l5 octombrie 2008

,,lnvestjtorii cu amdnuntul cautd addpost in monedele de aur in mjezul

c zei"

Departamentul de Securitate Intern5 alSUA, 23 mai2005 ,.Modificarea climaticd amenintd supravieluirea recoltelor de cartofi sl::: cerce!;totii Fi trebuie uryent adunate,i depozitate seminte jesj de alune. lu ruJej. sdlbalice ale acestor plante, pentru a asigura hrana in vijtor.,, Decision News Media,23 mai 2e07

''care

Associated Press, New York,

bundstdrjj? Terorkmur, -'

fin"ni..?)

Barton Biggs, Weafth. War and Wsdom,2}Og ..Eu ded sincer... cd instituliile bancare sunt mai periculoase armatele in formalie de luptd."

Marketwatch News, NewYork, 1 octombrie 2008 Henry A. Kissinger:,,Cu NAFIA, SUA creeazain sfargit o nou5 ordin€ mondiala." Los Angeles Times, 18 iulie 1993 ,,Pre€edintele este hoErel sd-gi urmeze agenda tdcutd da a crea o uniune nord american1 din Statele Unite, Mexic Ai Canada, fdrd aprobarea poporului sau a Congresului."

Lou Dobbs, CNN, 29 noiembrie 2006

decit

Thomas Jefferson. Sczs oare cdtreJohn Taytoa 1g16 ,,P6nd ce uraganul Katrina sd /oveascd New Or/eans, era clar cd, acum, aceasta era metoda preferatd de avansare a abiectiveJor corporative, folosirea _"_L"ra* a" traumatism colectiv pentru a se angaJa intr-o modelure )"or"*o, radicald. " "ociJd U,

Naomi KIein, The Shock Doctrine: TheRise ofDisaster Capitalism /Doctrina de ,oc: Aparilia capitalsm ulu i dezastrelor. n. t. /. ZOOS

..Acum, ONU poate deveni catalhatorul "Noii ordini mondiale' spune Bush.' Los Angeles Times, 24 seplembriel99T

,,Acest destin aceste schitnbdri despre care am vorbit cu aga de mult

timpin urmd,

in vremea voastrd ajunge la manifestarea deplind. Mergeli gi aruncali Ceea ce acum vise pare obignuit, pe atunci nu era obignuit."

o

p

vire.

Ramtha

iulie7992

df

CUPRINS

MESAJ IMPORTANT CU PRIVIRE LA TRADUCERI

13

CUVANT INAINTE: JZ KNIGHT 9I RAMTHA, CUM AU iNCEPUT TOATE ASTEA

15

INTRODUCERE DE JZ KNIGHT OARE PROFETIILE DESPRE 2012 SUNT DOAR O MARE PROPAGANDA?

27

CAPITOLUL UNU: O fereastrA c5treviitor..,.....-.......-.......... Cunoagterea ili di posibilitateasd alegi . Ce anume detemind destinul? .. lmaginea Alter qo-ului omen irii ................

29 33 35 37

CAPITOLUL DOI' Napoleon gi nasterea ,,oamenilor cenugii' Magina de rEzboigi Reze:a Federald

45

Finantare sttategicd in

n

umele democratiei ........

..

Libeftatea amenintatd de letargie fi de complezenld Scena americand: pretedintele Reagan gi crashul bursei ....................... Suveranitatea: o provocare pentru lumea modernd .......,,...,....,.,.,....,....

CAPITOLUL TREI: Agenda oamenilor cenugii: Unica Ordine Mondiala..-.. Libertatea spiritului gi alter ego-ul Numdrul fiarei gi cardul de debit Asa lt asupra Ma mei Naturd

CAPITOLUL PATRU: Iluminarea risipe5te ignoranta gi frica

CAPITOLUL CINCI: Combustibilii fosili, mediul 9i schimbirile PimAntuIui....................... lmpactul stratului de ozon asupta naturii Lupta Pdmantului pentru supravietuire . Activitatea vulcanicd gi p/dcile tectonice ............ Topirea calotei polare gi incdlzirea globald .. .. ...... Wa(a in armon ie cu natura ................-................,.

41

53 56 57

62 65 69 TL

74

77 83 a6 89 91

94 96

I CAPITOLUL 9ASE: PregEtirea pentru schimbare

Ajutor

de la afte

civilzalii ti sfergitul tiraniei

CAPITOLUL $APTE: Put4i schimba lumea, p€ntru ca sunteti fiinle divine Leclii

de la maestrul

invdldtor Puterea clasei de mijloc .......

101

106

111

7l:1

727

lluminarea Priorildlile principale pentru supravieluirea voastr|

125

CAPITOLUL OPT: Zorii superconstiintei ............................

137

CAPITOLUL NOUA: Ayutorul lui Ramtha pentru schimbarea lumii .........

145

EPILOG: Semnificatia unica

155

a

inv6tEturilor lui Ramtha

130

GLOSARUL LUI RAMTHA

165

BIBLIOGRAFIE

779

MESAJ IMPORTANT CU PRIVIRE I.A TBADUCERI Aceasti carte se bazeaza pe Dialogurile lui Ramtha, o serie de irrregiskiri pe banda magnetica Ei pe compact disc a prelegerilor qi invifSturilor oferite de Ramtha. Ramtha a ales-o pe americanca JZ Knighi ca fiind singurul canal care si ii hansmita mesajul. Singura limb6 pe care o folosegte penhu a{i comunica invi{iturile este limba cnglezi. Stilul discursului sau este unic Si extrem de neobi5nuit, fiind adesea inleles gre5it ca arhaic sau ciudat. Ramtha a explicat ca alegerea cuMntelor, modificarea cuvintelor, conshuclia frazei qi aranjarea verbelor gi a substantivelor, intreruperile qi pauzele in mijlocul frazei sunt toate intenfionate, penhu a aiunge la niveluri multiple de acceptare gi interpretare, prezente la un public compus din oameni proveniti dintr-o varietate de domenii culturale Si peturi sociale. ln scopul p;strerii autenticiti$i mesajului hansmis de Ramtha, am tradus cartea cit mai aproape cu putinla de cuvintele originale, penhu a-i permite cititorului si aibl experienta invataturii, ca Si cum ar fi fost prezent. Daci gasi$ fraze care par incorecte sau ciudate penku forma lingvistici actuala a limbii dumneavoastri, ve incurai;m se mai cititi o datd paragraful respectiv, shiduindu-vE sA surprindeti infelesul de dincolo de cuvinte, mai degrabi decit sA aveti, pur Si simplu, o atifudine critici cu privire la constuc$a liierara. De asemenea, vi incuraiim si faceg comparatie Si se consultati sursa, publica$a originali in englezi de la JZK Publishing, o diviziune a JZK, Inc., ca sprijin in scopul claritifii. VE dorim toate cele bune qi o lecturi plScutd. Editorul

Dragd Cititorule:

Cartea ce urmeaze sa o citegti se laieazd pe conceptele unei vct:hi gcoli de mistere, redescoperite spre finalul secolului XX - o erd { c se rostogolesie inh-un materialism alarmant, in care nici biserica, incituqat5 in propria sa dogmi qi in intrigi politice, nici qtiinla, inchisi iu limitele materiei, nu $tiu cum s6-i facS pe oameni si fie intregi. Nu (,stc nevoie ca gtiinfa s5-gi schimbe metodele, ci doar s5-gi lSrgeascS :;fera de actiune; iar religia nu kebuie s6-qi schimbe tradiliile, ci, mai clcgrabi, sa-Si aducA aminte de originile sale: Spiritul Ei semnificatia sa primordialS. Refacerea legdturii dintre cele vizute qi cele nwizute, in scopul aplicbrii uiile a omnipotenfei in viefile noashe de zi cu zi, devine noua punte ficuti in mod con$tient penhu haversarea abisului ce separE cerul de pimdnt. Acest efort se nume$te Marea Lucrare. Academia conceptului $colii de infelepciune Sh6veche a lui Ramtha se construiegte pe misurS ce fiecare inifiat/student devine o piatri de conshucge individuali. in centrul qcolii de mistere se afli ceea ce Ramtha numegte Vidul: un vast nimic din punct de vedere material, insi totul din punct de vedere potential - Si pe care Piiagora il numegte Absolutul. Aceasta este esenfa fiin{ei necreate - Dumnezeul necreat - nimicul din care iau naqtere toate potentialele. Vidul este marele nemanifestat din care lumile efemere sunt materializate. in timp ce lumile manifestate se schimbi gi, in cele din urm5, dispar, Vidul rdmAne neschimbat. Aceasii esenfi eterna a fost ascunsi omenirii, deoarece omul nu percepe decdt lucrurile tangibile, fdrd si $tie ca aceste forme sunt

I UthtLul vals a/ tinutih;t

shans unite cu infinitul. Atunci devine posibil ca omenirea sa cunoascil

Cuv'nt inainle ,

rrrrr',lir culcatd in mormintul sbu $i vede cum, din intunericul unei ,t ,ll llri stele, apare un punct str6lucitor de lumina. Punctul incepe,

' ',

cunoaSterii gtiin{ifice, cu inferegerea ezotefica a spiriturui, arSturi de stdpanirea lucrurilor prin voinfa, stip6nind astfel furtunile personale ce il separa pe om de unitatea ce-L exprimi pe Dumnezeu ca Sihe.

rr,,,1, :i; se deschidd ca o floare radiantS, centrul sau incandescent ' l, .1.'rL indu-se gi intinzAndu-se ca un trandafir de lumini strilucitoare, , ,r ,, rnic de petale. Noi suntem floarea ce se desface din Sursi. Din ,,, , 1 rnoment, Dumnezeu este amanifestat - noi, voi, eu. Din acel r,r,rrcnt, 9i noi am contemplat gi am dublat Sinele in substanll ,ltvlril)ili. Definem acum ingredientul activ al con$tiintei gi energiei, r,,l'rczentat in gcolile strAvechi de gAndire ca masculinul etern (,,,rrttiinta) qi femininul etern (energia). Prin urmare, aceastA uniune l,, rlccti de congtiinte gi energie creeazi uniunea perfecie de t,,,.,ibilitate generative Ei reproductivi, care, mai apoi, va genera lumea 'rl cscnta lui Dumnezeu, ca noi ingine. Aceasti uniune este res,, I rrrsabili de desfSgurarea lui Dumnezeu in timp, dimensiune $i spatiu. Dumnezeu, noi ingine, poate fi definit acum ca fiinla umana rrn vegmdnt corporal purtat de citre Dumnezeu ca Spirit, in scopul ,lr'a face cunoscut necunoscutul in materia lumii tridimensionale. 'irrfletul omului inregistreazA acest progres, in forme energetice lrolografice, ca un jurnal de bord al cilEtoriei. Acest amestec de corp , a veEmAnt, suflet ca memorie Si Spirit ca Dumnezeu, ce lucreaza intr-o ,rrmonie distincta, este ceea ce faciliteazi crearea realit6;ii. Cunoagtcrea acestor lucruri reprezintd cheia propriu-zise pentru via!5, de la t:onstituirea celulei la constituirea hiperfizici a omenirii, ca Dumnezeu. 'liiada naturii tripartite a corpului, sufletului gi Spiritului produce lcnomenul pe care il numim mintea omului, ce construieste formeg6nd in jurul cdrora este modelata energia, creind lichidul realit6gi cosmice. Omenirea, $i numai ea, este responsabild de wolu$a materiei aflate in rid6cinile piminteqti, in scopul experimenterii fizice a acesteia, al nagterii tuturor potenfialelor din Md, ink-o experienfe ce poate fi cunoscuti. Acesie ganduri creatoare aduc lumile aflate in evolu$e, inlSturdnd, treptat, acele v6luri ce acopere insugi procesul drv'lnrtallt.

JZ Knight 1A

I

INTRODUCERE DE JZ KNIGHT: oARE PROFETnLE DESPRE 2012

SUNT DOAR

O

MARE PROPAGANDA?

prezent, perspectiveJe pe care le are lumea noastri sunt v4i, in cd mai bun caz, mai alq dacd includqn 9i 2012. Dar nu ne lipsesc resursele de voin$, de inspiralie gi o dorinld de a ldsa la o parte ldcomia care ne-a adus la ptepaslie Putem sd alqem fie si ne coboram intr-o prdpastle lie sd mergem mai departe cdtre un viitot mai luminos."

"fn

JZ Knight

I

up; umila mea parcte,2012 a dq)enit o dati de tulburitoare nesiguranli in toatd lumea, penhu cei mai mulfi oameni. in cea mai mare parte, fatidica dati igi datoreaza teribila popularitate traditiilor religioase care previd un sfirqit apocaliptic al civilizafiei. Referirile la un rizboi inspiimintitor, singeros, care culmineazd cu un sfirgit catashofal gi de cogmar pentru omenire, apar in doctrinele cregtinismului, hinduismului, iudaismului, New Ageului spiritual gi al altor migc;ri. in continuare, subshatul fenomenului 2012 se infrnde mult mai departe de comunitifile religioase, croindu-qi drum pinE la numeroase secte, in care tonurile subiacente ale acestor profefii au fost ,,vizute" de profefi, vizionari, oameni cu capacitefl exhasenzoriale, mediumuri gi gamani de toate convingerile. Nenumirate ca4i de autori

cum ar fi Nostradamus, Edgar Cayce, Graham Hancock, Zecharia Sitchin, Peter Russel, Whitley Strieber, ca sd enumerim doar cifiva, contribuie gi ele la frica din ce in ce mai mare de o catastrofi mondialS care o si aibd loc in 2012. Calendarul maiaq se termind in 2012, o presupunere ci atunci va avea loc o ,,dispari$ein negru". Cartea recent6 a lui Zecharia Sitchin, The End ofDays: Armageddon and Prophecies of the Refurnt,vorbeqte despre reaparifia Anunnaki gi despre revenirea celei dea douisprezecea planete, poate chiar pe un curs de coliziune cu Pdmintul. Cartea Apocalipsei din Biblie, o viziune terifiant; a pedepsei picitogilor, povestegte cum va arita ,,sfArgitul timpurilor" gi intoarcerea lui lisus, la o dati inc6 nesiguri. Suntem avertizali ci o cometi va lovi Pdmdntul, ci Pimintul se va roti pe axa sa, ci va exista o inversare a cimpului magnetic al Pimintului, ci Pimintul va intra intr-un cimp de fo(6 ciudat din spatiu Si aga mai departe. I

Sfirgilul zileloc Armageddon

gi

proleliile intoarcerii

(n.1.).

Utimul vals al li,tni/t>r

I

hiltoducoc dc JZ KN|GI

lT

,'ll .rl globului, ritmul distrugerii mediului inconjuritor este evident Si '.,'irrriutdtegte din ce in ce mai mult. AI Gore, care, impreunA cu ( r,urisia lnterguvernamentalS a ONU pentru Schimbarea Climei, a ,

Premiul Nobel peniru Pace in 2007, arati ci miezul crizei se .rll,i in relatia dintre dezvoltarea noasfua tehnologici, dependenfa de .r r('r gia bazata pe petrol gi explozia de populafie. Alegerea politici de ,r irlnora consecinlele politice ale acestui lucru ne-a plasat pe cursul rrrc'i coliziuni frontale cu ecosistemele planetei, care sunt intrinseci l,('ntru a ne sustine propria viatA. Omenirea a provocat incdlzirea ,1lr>lrald qi, pe zi ce Vece, pericolele se transformi intr-o urgenfi la rrivcl planetar. Calotele polare se topesc cu ileze incredibile. Nivelul rrririi cregte. Munfi glaciari, care ne furnizeazE apa de biut, se topesc. , ,r,.ligat

Vjrfurile de zEpadd ale mun[ilor dispar. Avem valuri record de caldure, rrr ogane, taifunuri gi secetS. Unele plSci iectonice terestre se scufund6, i, rr rAurile gi lacurile dispar. O ingrijorare recenta este avintul curenfilor ()ceanici ai lumii, toti legali laolaltd intr-o bucli numitd centura de lr ansmisie oceanici global6, prin care Curentul Golfului, cu ape calde, t urge pe Coasta de Est a Americii, apoi se une$te cu curenlii de profunrime, cu ape reci, din apele Arcticului de nord. Savanfii descriu aceasiS r:cnturd ca pe o ,,pompe termohalinS" uriaq6, deoarece este actionata .rtdt de cilduri, cit Ei de salinitatea apei. Aceasti pompa alimenteaza fluxul continuu al curenfilor oceanici ai lumii. in prezent, efectele incilzirii globale au diminuat echilibrul fragil al acestei pompe pana la o capacitate de patruzeci $i nou6 la suta. Ce s-ar intAmpla cu Europa, daci ea s-ar opri de tot? Oare ar apdrea peste noapte o paiure de gheafi, care ar acoperi cea mai mare parte a Americii de Nord qi a

2

Un adeuidr incomod (n,1.),

Europei? Oare am avea o noui epoci glaciarS? Savanfii sunt ingrijorali, pentru ca acest lucru s-a mai intamplat. Dr. Ruth Curry, cercetitor oceanograf, este foarte ingrijoratd de topirea rapidi a calotei de gheafi din Groenlanda, unde apa dulce, rece, curge in centura de hansmisie adiacentd, coplegindu-i in mod dramatic echilibrul delicat. ScEderea recent; a puterii centurii pinb la patruzeci gi nou6 la suti se datoreazd topirii ghelii din Groenlanda. Savanfii au determinat c6, in trecutul indepirtat, acest lucru a blocat sistemul, ducand la o eri glaciard. Oare suntem pregetili si se inidmple din nou aga ceva? Oare asta se va intdmpla in 2012?

Utimul vals al tiranilot

I lntroducere dc JZ KNIGHT

llr crrmpdrafi produse ambalatein plastic. Nu vi pune$ cumpiriturile ll l,rrngi de plastic. Aducefi-vi pungile voashe, din materiale ecologice, cump6riturile in ele. Stingefi luminile atunci cind nu le folosifi. I'l,rrrtafi copaci peste tot. Punefi in casi gi la birou multe plante vii, c6ci ,'lt' irrdepirteazi dioxidul de carbon din aer gi produc oxigen curat. I ,rt cli provizii de mincare, ap5, produse medicale qi imbriciminte, rrr,rl ales haine groase, suficiente pentru doi ani. Daca locuifi lingi ,,r r';rne, mai gindifi-vi o dat6 la problema vulnerabilitilii voashe gi a lrrniliei voastre in apropierea apei gi luafi in considerare ideea de avi rrrrrla intr-un loc mai inalt. Daci putefi si sipafi o fintini penhu ap6, 1l 1 ,rrrre[i

l,rr'cfi acest lucru qi verificali puriiatea apei. Acestea sunt lucruri rrrlclepte, la care si v5 gindili penhu a vi imbunitdti viafa, a voastrE gi r familiei voastre, lucruri despre care Ramtha ne-a vorbit profetic cu rrai mult de dou6zeci de ani in urma, dupe cum veti vedea in aceasta r arte. Sunt modificiri necesare, care vi vor imbunitifi sentimentul de ',lguran!d, sentimentul ce sunteti pregatiti. Esentialmente, aceste .,r:himbiri sunt o investitie inh-o sigurante viitoare, care ve va aiuta se irraintafi gi si evitali o calamitate iminentS. Perspectivele penhu lumea noastri, in prezent lumea voash;, casa voastri, sunt funeste, in cel mai bun caz, cu atat mai mult daci mai punem la socoteale gi 2012. Dar nu ne lipsesc resursele de voint6 $i de inspiratie, al6turi de o dorinfi de a l6sa deoparte lScomia care ne-a adus in pripastie. Putem si alegem sa ne cobor3m intr-o pripastie sau sd ne acordem o a doua Sans5, sa mergem inainte, cdhe un viitor mai shilucitor. Depinde de noi; firi glumi, firE propagandS. JZ Knight

CAPITOLUL UNU

O

fereashd

cihe

viitor

attem inainte timwri groaznice, tetibile ri asta de ceva weme. N-ali fost conttienli de elq cel pufin, in weo mdsurd, pentru cd nu a lldmanzit, nu wa fos! foame, nu ali ldsat sd td mdnAnce bolile aga cd, deocamdatd, totul e bine fnsE ,.Se

ac6t de.tin ac6te schimbEri dapre care wam vorbit cu a6ta timp in umd, in wanunfevadreajugela manifdarea sa depline. Merg4l gi aruncali o privirc. Ceea ce ui se pare obignuitacum, pe atunci erc neobignuit,"

Ramtlza

iulie 1992

HO

C-fuf aid4; si facem un toast. fucultafi cuvintele. Simfifi-le. Cur-,1 \,vintele sunt ceea ce se numeste umbre ale unor emotii mai puternice. Simfiti emotia 9i lisali-o si pitrundi. Repetafi cuvintele, dar nu de dragul de a le repeta, ci cu o semnificafie profundi penbu voi, c6ci prin ele il salutim pe Dumnezeu cel Atotputernic. Din Domnul Dumnezeul fiinlei mele intru Tatil care e in mine vino in aceast6 zi si-mi deschizi ochii ca si pot si vid, s5-mi deschizi viafa ca sA pot se ftaiesc, gi si-mi dai infelepciune ca se pot sa am curaiul si m5 schimb. Din Domnul Dumnezeul fiinfei mele, inhu gloria lui Dumnezeu de-a pururea, mereu gi intotdeauna. A,Ea

si

fie.

Vreau sdvi spun ceva. Lucrurile astea pe care vi le predau nu sunt spuse gi nu vi sunt dezviluite ca si incurajeze frica gi tremuratul, supirarea gi disperarea. Lucrurile acestea nu au fost create ca o conspirafie impotriva voasha, pentru a crea frica p€ piate, nici nu sunt date penku ca cineva si vi posede. Nimeni nu poate si vi posede,

1 Utintul

vals a/

tirani/,,

decit Dumnezeu care e in voi $i alter ego-ul pe care il posedati voi, care permite altora sa va ia suveranitatea. Acesta e un mesaj care, cu siguranta, nu este dat unui spiritualist care are cine Stie ce afacere de hocus-pocus. Cu siguran!i, nu e un mesaj pe care il dai unei entitifi care se ascunde in spatele unor mantii spirituale nu are curajul si Si trAiasce in lumea real6. Acest mesaj, in aceastd zi, este dat ca gi cum ar fi o fereastrd de pe care s-au tras la o parte toate perdelele, ca si putefi si vedeti orizontul indepSrtat, iar cAnd iegiti pe uga colibei voashe, sa $titi unde mergeti, penku cA pana acum, foarte putini dintre voi afi gtiut unde merge$. Pur Ei simplu, era o chestiune de a hii in ceea ce se numeste o congtiinle socialS gi de a spune ,,Vai, asta e tot ce poate si fie,,. Aceste inv66turi sunt pentru cei maturi intru Spirit. Esie o infelegere aplicabili insegi existentei voastre. Cu siguran!5, nu e ceva pentru iocuri de copii, cici wemurile acelea s-au dus. Dorinfa de a avea aceastd cunoagtere spune multe despre cine sunte$. Reflectd asupra voastri faptul c6, orice ar fi in viitor gi chiar in ceea ce se numeste Acum, veli avea ocazia ca, prin alegere, si Iuati deciziile corecte, care sunt importante pentru darul pe care l-afi numit viafi. Curajul este cu adevirat imanent in ceea ce se numegte Dumnezeul care v-a creat, care este in interiorul vostru qi in afara voastri. Alter ego-ul nu are curai. El are doar scuze. Nu toti o sd vi amintili tot ce predau, penku ci veli avea o tendin(i si inviluiti in ceata tot ce nu wefi s6 qtifi de fapt, e vorba de alter ego, care lillreazd ceea ce duce la fiinfa interioari, astfel cd vefi avea lacune de memorie. insi cei mai mulli dintre voi veli infelege Si veti avea o viziune clari despre ceea ce urmeaz6, nu numai in acest plan, dar inevitabil qi in propria voastrA micuti lume intimi. Toate cuvintele mele sunt doar vorbirie qi sigur c6 am fost criticat pentru vorbiria mea, dar asta este pur gi simplu o reflexie a voastr6 gi a ceea ce infelegefi voi. Vorbiria e acolo doar ca sa descrie realit;ti. Cuvintele schilodesc in disperare emo{iile, dar cuvintele care sunt date vor avea un foc viu, al lor. Aceste cuvinte care sunt atat de inhepitrunse cu destinulvor avea o revelatie qi se vor manifesta, deoarece cuvintele evoca pur qi simplu viziunea interioarS, pentru a vedea ceea ce nu ati vizut de acolo. Se int6mpli mult mai multe decAt poate fi pus in cuvinte.

O lereaslrd citre viitor ExistA multe niveluri care sunt implicate

in

acest nivel demonstrativ

numii viafd. Multe dintre ele sunt dincolo de cuvinte. Nu pot fi rostite, iar daci ar putea, voi nu afi putea si le infelegefi. Aceste momente pe care voi Ei cu mine le pehecem impreuni vor fi penhu ca voi s6 inlelegeli cuvinte care vi vor permite si inlelegeti schimbari. Vor fi la fel. Nimic nu va fi oprit din ceea ce poate fi spus, iar voi veti reacliona la ele dupi cum alegefi.

Cunoagterea

ili

dd posibilitatea sd alegi

Dreptul de a alege este dreptul inalienabil pe care il are fiecare entitate, dotat6 de creatorul ei cu liberul arbitru. Liberul arbitru este capacitatea de a alege $i, din acea alegere, de a instiga cocrearea cu eternulSunt, cu Principiul Mam5r4at5, cu Dumnazeu Atotputernicul, cu tot ce este totul. Liberul arbihu este ceea ce vi deosebegte de ingeri, cAci voi inhuchipafi misterul tuturor formelor de viafi gi un suflet care a fost insuflat in ceea ce sunteli, pentru a evolua prin procesele numite viali o alegere. Tot ce alegeli si facefi, faceli, iar instrumentul acela se numegte alegere in suflet. Fiecare dintre voi va auzi aceste lucruri, in aceste zile, in ritmul voshu, Si totugi cunoagterea ve este dati doar pentru ca voi s; puteti sE reactionati dup6 propriile voashe alegeri. Asta este zeshea pe care o aveti de Ia ceea ce se numeqte Dumnezeu, Principiul Mamir/Tatd, care se afl5 in voi, dreptul vostru de a alege unul dintre cele mai mari daruri pe care le aveti, iar cAnd pierdefi libertatea, atunci ali pierdut dreptul de a alege. Pini la acest moment din timpul vostru, aceasti alegere poate fi activatA. Nu trebuie sd credeti sau s6 acceptali ceea ce spun eu aici. Pute$ si spuneli: ,,Asta nu e deloc adevirat pentru mine" qi n-o si fie. Pute$ si alegeli si spunefi: ,,Asta nu exist6" qi n-o se existe Si tot o s5 fiti iubi$. Tot sunteti importanfi, indiferent care e alegerea voastr6. Vefi alege si reacfionali la invafeturile mele in funcfie de locul in care vi aflafi, in dezvoltarea voastri gi de realitatea pe care o alegeli. Alegerile va permit s; evoluati sau sd ramane$ blocafi pe cale, lucru pe care mulli

dintre voi l-afi experimentat. Alegerile va permit sd aducefi wolulia acasi, unde ii e locul, iniuntrul vostru. Ceea ce vi se di aici s-ar putea

Utimul vals al titanilot

O lereash d ()dtre viilal

corespundi propriului voshu adevir concis. poate cA nu - veti da voie si corespundi gi e gi asta o alegere. Vreau si gtifi c6 nu sunte{i obligafi si reactionati sau si facefi nimic din ce vi invif aici, iar daci vecinii voshi o iau razna gi va spun c6 cel mai bine ar fi sd facefi asta, sau ci o sd vi pari riu, tot alegerea voastra e. Folosifi-o in tot ce aflafi

in alter ego-ul vostru $i viata voastra nu e decdt o repetare rapida a zilei de ieri, atunci afi ales si trii{i intr-o atitudine repetitiva, care re-creeaza mereu ziua de mAine. Puteli sa dovediti c5 miine o si vind? Puteg si dovedifi cd momentul ,,peste doua siptdmAni" o si vini, folosind altceva dec3t calendarele voastre? Trebuie sE vin5, pentru ci aveti atatea intalniri care contati si aibd loc peste dou5 siptdm6ni. Aga gtifi ci vine acel moment, dar din aceasti clipi, nu se poate dovedi ci acel moment va exista. in doui siptimini de acum inainte, in viata voastr;, se va manifesta destinul vostru intim, conform atitudinilor voastre emolionale pe care le-ati inhezdrit astizi. Viata voastra se va schimba in doue siptbmini, din cunoaqterea lSrgiti pe care o primifi in aceasti zi, cici atunci cAnd v6 lirgifi realitatea qi vi lirgig percepfia, se lirgeqte gi destinul pe care il manifestati. Fiinfele umane sunt chiar foarte nestatornice. Sunt creaturi alunecoase. Regulile karmei, ale picatului etern gi toate aceste elemente care apa4in unor invifeturi limitate apa(in unor infelegeri limitate, pentru ca, prin alegere, pog s5 te rizgAndegti in orice clipi - lucru care iti schimbi destinul. Destinul este clipa, este Acum, aga cum este vezut acum. Daci te trezegti dimineat6 9i schimbi toati atitudinea a cine egti nu mai egti o pisicufi mucoase Si speriat6, ci te treze$ti curajos ca un urs gi cu o cunoagtere interioara noua, atunci momentulAcum, destinul tiu se va schimba, Sunteli foarte flexibili. Viegle voastre sunt foarte flexibile. Totul se bazeazd pe alegere. Nu e mai mire! si iubegti dec6t s6 uriqti? Nu e mai m6ret sa ierli decit sd te rizboieEti? Totul depinde de alegere.

se nu

astSzi.

Voi afi ales aceste invataturi. Putefi si alegeti daci si vd fie frici sau si invSfafi. Frica este cea care tine paznicul la poartb, ceea ce se numegte alter ego-ul vostru, care vi men{ine intr-un tipar de viafi. Puteti sd alegefi si avansati conform cunoagterii sau si o lisa$ s6 vi slibeascS. Putefi si alegefi sd o folosifi in via{a voastri sau si o lisafi deoparte. Deqi sunte$ carne Ei oase gi suntefi gi foarte firavi, c6ci sentimentele voashe pot sd fie rdnite ugor, la fel cum o mici zgirieturi inh-un fesut vi face si singerap, sunteti totugi divini, cici voi sunteti ceea ce se numegte gloria omeneasci a Iui Dumnezeu. Depinde de voi ce vefi face cu ceea ce aflali aici. Ceea ce vi se d6 este cunoagtere, aga cum e vdzuti. Cuvintulviu se va manifesta, c6ci cuvintul viu este deja in chinurile facerii, citre manifestare. Multe din aceste Iucruri pe care vi le predau se intAmpls deja qi multe altele se vor mai desfigura, in urma acestora. in esen[6, timpul este o iluzie, iar cei care nu percep nevizutul sunt, fn esentd, nigte ipocrili, pentru ci ei adori timpul. Ei triiesc dupi ceea ce se numegte ceas, fie

ci

e

vorba de un ceas de apd, de o clepsidrb

sau de un ceas mecanic. Penhu cd timpuleste iluzoriu, elnu este vbzut ca un adevir absolut, deoarece iluzia fluctueazi in funcfie de cei care

creeazi iluzia. Ceea ce vi se di in aceasti zi este vizut in moment, a$a cum este vizut acum. Mulfi dinhe voi inheba(i: ,,CAte zile mai am? Si fac lucrul acesta azi? Ar fi trebuit sE il fi ficut ieri?" Ceea ce vi se va da

Ce anume determind destinul?

se va baza cu atat

mai aproape de cadrul voshu temporal, cu cit simfifi ci aveti nevoie sb se bazeze gi va fi vazut in acest moment, aga cum este. Astfel ci se calculeazi din acest moment. Tot ce exista acum este produsul unei fo(e creatoare de ieri:

gAnduri, atitudini, dorinfe, weri gi chiar alegeri. Ceea ce se numeste destinul manifestatin raport cu drama omeneasca, cu elementul uman, este manifestat in vietile voastre in conformitate cu alegerile pe care le faceli pe baza atitudinii colective pe care o avefi. Dac6 sunteli blocati

Momentul acesta este rezultatul unei clipe de acum doui siptbmini, din trecut, care sa inchegat. Asta a creat acest moment. Omenirea, ca intreg, funcfioneazi pe acelagi principiu. Nu suntefi diferifi de frafii vogtri care triiesc qi igi fac treaba, dupi cum s-ar spune. Sunteti ca gi ei. Destinul rasei cmene$ti este un destin manifestat pe baza aiitudinii colective a fiintei umane. DupE cum se vede in aceasti clip5, omenirea igi manifesid destinul in fluxul temporal, conform

lr Ultrrtu

I

v.ls

.l

atitudinji sale de acum. Deci, cum putem sa vorbim despre viitor'/ Este greu sa precizAm zile sau momente. Si vorbeEti despre viitoru I omenirii este simplu, pentru ca, oricare ar fi aiitudinea sa colectiv;, ea produce destinul manifestat in viata tuturor. O si abordez drama omeneasci, distrugerea omului Si a naturii de citre om. Aceste lucruri care se vAd in drama omeneasci, care vor fi in peisajul vbzut de la fereastra voastri, se 6azeaz6 in intregime pe migcarea colectivd a omenirii din aceasti clip6. Ele se bazeaza pe obiectivele pe care le are omenirea in acest moment, obiective care sunt in curs de manifestare, cici ceea ce simtiti qi adopta$ in aceastS zi, aceea este legea.

Previzibilitatea iubililor vogtri fra$, a omenirii, este simplS. Degi are opfiunea sb se schimbe in orice clip6, fiinla umani, in cea mai mare parte, este singurul lucru care nu s-a schimbat in acest univers in permanentd schimbare, care merge mereu inainte. Natura este splendoarea lui Dumnezeu in evolufie, in permanenta schimbare, mereu inaintdnd, firi si atingd weodati perfecfiunea, cAci asta se nume$te o limitare. $i totugi, in acest univers mereu in evolulie, existS o specie care refuz6 sd evolueze, fiinfa umani, gi face asta din cauza

lnc

() lcrcnshi cJtre viitot

!tr,uttl"t

.

Vom aborda previzibilitatea gi destinul manifestat al fiin{elor umane ca intreg. Asta afecteazi mai profund ceea ce suntefi, pentru ci destinul manifestat vd va schimba radicalstilul de viafd. Aga gi trebuie. Natura, prin evolufie, este intr-o migcare de inaintare pentru totdeauna, care este determinati cu usurinta, dar firi timp. Natura se deplaseazd inainte, in ciuda stagnarii fintei umane. Si vorbim despre voi gi despre frafii voEtri qi s6 vedem de ce schimbirile, zilele carevor veni, vin mai rapid gi de ce vor avea un efect gt6 de profund asupra a cine qi ce suntefi gi, da, asupra locului in care triili 9i muncili. Refinefi c6 aceasti infelegere este cunoaqtere. Alegefi si infelegefi, c;ci printr-o privire prin aceastd fereastra, putefi s6 vi schimbali direcfia gi calea gi putefi s6 supravieluifi prin toate astea. Subiectul supravietuirii este imperativ in zilele ce urmeaz6, pentru cei care sunt pe propria lor cale gi care inainteazi in aliniere cu natura, penhu a supraviefui multelor lucruri care urmeazS. Aceastd cunoagtere vi d5 oportunitatea sa supravietuifi la toate. Vi di gi iluminare gi vi

., ,

in ignorantS' ,,rlc din trica Si din dogmele superstifioase care v-au flnut

( , i (rare vor supravietui acestor lucruri care vin sunt cei care sunt rr r r1r

rrternici!i prin cunoagtere'

Imaginea

Alter ego-ului omenitii

ctearea alter Am abordat ceea ce se numeEte birbatulgi femeia 9i in tiparul ei repetitiv , 11o ului. Motivul pentTu care omenirea e blocatE numegte ,'rto .a u creat alter ego-ul. Alter ego-ul este ceea ce se pe care l-au Anticristul. Este numit riutatea omului, tiparul familiar timpurile mele El a devenit imaginea' lrarcurs toli oamenii' incb din hrinite in mod iclcntitatea, iar aceasti imagine 9i identitate trebuie prin alter egeul .,ingular mereu Atunci cSnd b6rbatul Ei femeia triiesc lor pentru a-Ei lor,"ei i9i neagi divinitatea lau o parte din divinitatea pistra un aspect bun' pentru a face tot ce -entine puteiea, pentru a-5i trebuie' insi divinitatea trebuie, a vedea iot ce trebuie, a trai aqa cum care e suprimati este marele ego' care este Dumnezeul -diniuntru' de 35'000 de ani' Aceasta este stagnarea sufletului, care nu a evoluat lbtul este investit in sustinerea imaginii lucruri pe Atunci cind tTaim pentru o imagine, existi anumite

caretrebuiesilefacem,pentrucaimagineasir;miniviegiinstare anumite lucruri buni. Pdni nu demuli, omul credea ci trebuie si faca poate sa supravietuiasca ca si devini birbat, iar o femeie credea ci nu decitficAndanumitelucruri,astfelcisupravietuireaeieraasigurat6

imediat qi alter prinir-un UarUat. inlelegind evolufia sufletu)ui' infelege$ asllzl ego-ul gi locul pe care il are el, pAni in zilele de este rispunzitor Genul masculin, in impulsul pentru schimbare' economic 9i ceea pentru ceea ce se intimpla in lumea voastri la nivel qi la rizboi' ce se intimpli in lumea voastri cu prlvire la foamete a fost nevoie ca Creindu-se separarea de femei, cu eoni in urmS' pentru ci Dumnezeu' birbatul si nu aibi nicio asociere cu o femeie'

Laurmaurmei,erabirbat,fiulluierabirbatqis-aspuschiarqidespre Sfrn,ulDrhciesteb6rbat'Dupiinlelegereab6rb6teasc6'barbafii acolo doar ca si erau divini in mod suprem, pe c6nd femeile erau sotilor ,fulnu."i Si putnuu si obfini divinitatea numai prin rugimintile

I

i

lr

ll

I

I

O lereastri ciilrc viitor

Utimul vals al tiranilor

lor cdtre Dumnezeu. La birbafi a inceput sa apara o car actetizare distincti atunci c6nd femeile au inceput si fie considerate lipsite de suflet, in aceste wemuri de demult. Birbalii, din frica de reflexie, trebuia s5-$i preia anumite capacitifi emofionale, care sd le permitS si fie exaltati, dar separali totugi, de femeile lor. Toate aceste emotii care tormeazd imaginea sunt suprimate in corp. Bdrbatul nu avea voie si plingi sau si arate compasiune Si gingegie, pentru ca, daci ficea acest lucru, ar fi fost considerat slab gi, ca urmare, ar fi fost considerat femeie, despre care gtim cu tofii cE nu sunt considerate divine. Penhu ci birbatul hebuia si fie un realizator, un invingitor, nu putea se fie un egec; egecul indica o femeie. Birbatul a inceput s5-gi dea seama cl datoria lui era nu numai si-gi lase siminla in lume, dar gi si vadi de treburile lumii, astfel ci birbatul a inceput sa creeze o imagine in care pofta lui de aute realizare ar fi puterea supremi. Degi asta se intimplS

inci

de acum 35.000 de ani, in fiecare

viati,

ftecare generafie cimenteazi separarea dintre birbafi gi femei gi imaginile

acestora. Realizarea supremS a birbatului in imagine a fost si nu iubeasci. Realizarea lui supremi a fost si aibi putere, cAci aceasta didea putere imaginii lui 9i ii didea credibilitate. Chiar gi invdldturile lui Dumnezeu, in multe feluri, au separat birbatii de femeile lor. in timp ce realizarea supremi a unei femei ar fi ca birbatul ei perfect si o iubeasci, realizarea supremi a acelui b6rbat perfect in imaginea Iui ar fi afacerile gi puterea, nu femeia. Acum infelegeli de ce birbatii igi hatau afacerile cu lejeritate gi se tivileau toate ziua in fin. Pentru ei, asta nu insemna nimic, doar satisfacfie sexual5 gi eliberare de putere, putere fruskatS. Pe misuri ce au inceput sd heacd secolele, imaginea aceasta a devenit din ce in ce mai puternica. Birbatul era regele gi birbatul era rizboinicul. Birbatul era cuceritorul qi intotdeauna crea rizboaie, adesea folosindu-l ca scuz6 pe Dumnezeu, pentru a putea sd linigteasci acest alter ego, aceasti uriage imagine conform cireia hebuie si hEiasc6. in fiecare viaf6, obiectivul acelui suflet era si obfind putere. Nu era iubirea. Iubirea nu are loc in alter ego. Dumnezeul diniuntru acolo se afli da, nu in imaginea care se suprapune peste voi toti. Daci dwii cuceritor gi cuceresti un alt cuceritor, atunci ai putere, dar ea e aga de trecitoare, pentru ci masele sunt nestatornice Si nu va

duci 9i kece mult, pane ce vor uita ci ai ficut ceva ASa ca trebuie si ie cb reline sh mai cucereEti 5i trebuie si menlii totul' ca si te glorifice; 9i ca un acea glorificare e suprimat; de alter ego' Alter egoul tiu sti in paznic al sufletului gi al subcongtientului tiu' Nu pemite si se aqeze s6 suflet nimic din ce nu se pohiveste cu imaginea lui Cu alte cuvinte'

deaici!"' vi se spuni ci sunteli iubi$ alter egoulvostru va spune: ,,Fugi in suflet las6 nu iar mesajul nu aiunge niciodati la sufletul vostru' El asta afi decdt ceea ce se potrive$te cu imaginea lui, in fiecare viafd' De fost atita weme pringi intr-o rutini.

CAPITOLUL DOI Napoleon

gi

nagterea

,,oamenilor cenugli'

..Pdnd

in 1920, oamenii cenugii

ajunseserd sd aibe

dou4sprezece familii. Ei erau cei care delineau bdncile intemationale fi, literalmente, intreaga Elv4ie. Ei erau cei care fdcuserd rqula cd aurul nu mai en comod de purtal cu sine, Ei erau cei care creaserd banii de he ie. Ei creaserd Banca Londrei, Ei delineau Banca Londrei, Ei au creat o Rezervd Federald malbrd in fiecare lard imprtantd, unde pereau bani dupe cum voiau gi in funclie de ptanurile lor de

putete-"

Ramtha

noienbrie 1987

irbafii au continuat si se lupte, sb formeze guverne, si g3 Iormeze regale, adesea in numele lui Dumnezeu gi aga a inceput teroarea cuceririi unei

liri

de

cihe alta Ei mizeria umana care continui de gase mii

a existat weme de 35.000 de ani gi, mai recent,

de ani in timpul voshu. Ceea ce era important pentru cuceritor era

prade gi

si

si

caute comorile victimei sale. De aceea veli gesi comori

stravechi peste tot, in lume, afigate cu atita

mindrie

artefacte strirrechi

care stau in mausolee, piese cenhale ale unor autostrizi, iar ei le privesc

cu atita mAndrie. "Da,

da, da, acela era acul Cleopatrei."

$i toati lumea spune: ,Oh, nu-i aga ci operi de arti."

e

minunat? E fantastic. E o

Dar nimeni nu inheabi: ,,$i cum a aiuns la noi?" Deci comorile furate erau onorate ca realiziri- Asta ince mai odsta gi azi. Asta a devenit prada unui regat stepanit Si cucerit. Iar priditorii erau foarte drep$. Porneau la rizboi, cucereau, stipSneau, iar faptul

ci

aveau un drept si faci asta mai e valabil gi astizi. Nu e nicio problemi se asaltezi mormintul unui rege gi si ii iei comorile, in numele istorieiNu inseamni nimic sa asaltezi un templu ingropat Si sa ii iei toate

comorile. Pur gi simplu, aga stau lucrurile.

futa a continuat o weme de care aveau nevoie ca

si

toti regii au avut intotdeauna tot aurul mirgiluiasci gi si ocupe orice pozi$e. qi

Erau foarte bogafi. In cuceririle lor, ei luau de la oameni pimintul, defrigau pEduri gi plantau griu, grine gi tot ce putea sa produci pimdntul. Apoi, violau pim6ntul gi luau recolta, pe care o trimiteau terii care cucerea, si-i hrineasci hoardele gi gloatele la piaf5. Politcienii

t\ I

llritnl

N't1x-'lt,vt;t rt,tlluo) - oattto)ilot cenuJtt

val.,;.1 tu.utiLt

-

si find gloatele muJlumite, si Ie find stomaculplin Ei si lc distrczc mereu, pentru ci era important sA aibd voturi, atunci cand asta a ajun , trebuia

si fie la mod6. $i

atunci, ce s-a intamplat cu pamanturilp unora

clirr

aceste l6ri exotice, de care nici mdcar nu ve veF aminti Si care, odinioari, erau acoperite de p5duri strivechi gi de comori dup6 care se sdpa a5a

de atent, ca sa nu se tulbure pSmdntul? Au fost devastate de-a lungul

timpului de cuceritori, de regi. Tot ce avefi acum sr rrt nigte zone care arati ca niqte deEerturi, p6minturi aride, dar care atiSdatd erau piduri bogate. Acestea au continuat o weme, pinS ce a ap6rut aceastd minunati

entitate numitd Napoleon. inainte de el fuseseri tofi Cezarii $i nu fusese neaparat nevoie s6 faci rost de finanfare pentru un marg. Pur qi simplu, ei porneau margul gi luau ceea ce le trebuia. insa iaia-l pe acest mare

cuceritor, cu vise de glorie qi de revigorare a (irii sale, care sd fie proeminenta in lume in acele timpuri, insi fara lui era faliti din cauza oamenilor, a gloatelor, care risturnaseri aristocrafia qi, ca urmare, scipaseri de tot sAngele nobil care exista in fard la acea vreme. Mullimile 'invinovdfeau nobilii pentru sArecia lor profundi qi aveau dreptate. Acest cuceritor, Napoleon, a apdrut ca si-qi ridice preaiubita tara din noroi; $i iat6 un oportunist care vede cd poate sd ciqtige financiar

desiul de bine finanfAnd aceastd entitate gi mar5urile ei. El ii di lui Napoleon un imprumut substan(ial, ca sd meargd gi si cucereasci gi apoi s6-qi pl6teasci daioria cu prada pe care o aduce. Refinefi cd femeile rdm6neau acasS; bdrbalii mergeau la marg, iar cifiva dintre cei slabi rdmineau in urmi gi aveau grijE de femei. Cu prima cucerire a lui Napoleon

venit $i na$terea a ceea ce numim oameni cenugii. Entitatea de la care Napoleon ficuse rost de bani sau de aur a pus bazele unui a

sistem minunat de aprovizionare qi de finanfare a cuceririlor, cu un

profit foarte frumos. S-a dovedit Un lucru pe care

a

fi o afacere foarte lucrativi.

l-a infeles acest

finantist timpuriu

a fost

ci, pentru

a face acest lucru, nu putea sa jure credinfi niciunei firi. Cur6nd, afacerea lui a inceput s6 se intind6, iar el qi-a dat seama ci, pentru a fi un intreprinzetor, pentru a stabili finanteri pentru oricine altcineva care

r,,,i,r

si faci

acclaEi lucru, era important

si nu aibi credinli fafi

de

3

io !ari, ci doar s6 fie acolo 5i si satisfaci nevoia care si ii fie Acest prim om cenuEiu anume nu avea nicio femeie si o iubeasci, dar avea fii, comoara lui' prin care 'lr ,r11ii gi pe care a continuat Acest bdrbat vedea o r r r r5lcnirea lui avea si continue 5i wea bani rl ,rlizare a bogifiei supreme in alter ego-ul sau Nimeni nu Pentru bani, ci mai degrabS' pentru ceea ce pot ei si facir'

rrrr

1,r'rrtru

era cheia rrginea acestui om cenuliu inciPient, acumularea de bogilie putere. Nu banii erau cei care implineau aceaste , ,rr" dnr.uiu ugu

rr

r

"ahe om cenuqiu rt,voie. aceasti imagine; puterea o implinea Acest minunat .ri dintr-un profit al unei inveshtii' ce ar putea sa r

r dat seama cur6nd,

impotriva mijlocului 9i aga a fecut A aiuiat o Polonia' 1,rri numitd Aushia $i o lara numitd la toli cei Curdnd, acest om 9i fiii sii adunau un profit frumos de lor ( are erau implicafi in weun conflict Considerau ci era in beneficiul

|rcreze de ambele

pi(i,

.,i genereze conflicte, deoarece' cu cat puteau mai mult sa faca asta

qi

.,i hrineasc6 alter ego-urile unor regi lacomiSi ale unor cuceritori lacomi' (:u atatprofitau mai multSi cu atat deveneau mai puternici' Unuldintre

cfectelesecundarealeacesteiputerieracapacitateadea-qipunefiiiqi Cu alte cuvinte' oamenii pe care ii delineau in pozilii foarte influente atunci daci regele spunea: ,,Nu, ii dau asta veriqorului meu de-altreilea"' ce picat' pentru cE acest om cenugiu, bldnd Ei ingrijit, spunea: ,,Ei bine'

cuchiarsim|eamcdindividulistaarfificutotreabisplendidSqi,qtii' rog si imi inapoiezi cum nu se poate si rimdni a5a, chiar va trebui si te sa-Ei mu$ie tot ce imi datorezi." Desigur, regele avea sd se rehaga' din dinfi qi sd se unghiile, sd le mestece putin, sa injure, si scragneasci facb treaba asta " intoarcd gi si spunS: ,,Oh, mlar plScea ca omul t6u si

Ullirnul vals al |it.1ni/or De pe wemea acestui cuceritor, influxul de oameni cenu$ii a crescut cu toate acestea, ei EFau tinut puterea printre ei gi familiile lor. Au Si, inceput sd infiinleze benci. Au inceput sa influenteze guverne. Au inceput si-i influenfeze pe regii acelor guverne, pe conducitorii acelor guverne. Cei care nu jucau jocul lor igi vedeau po(ia de aur tdiati qi relatiile cu alte !5ri intrerupte, relatii care, p6ni atunci, fuseseri deschise. Totul incepea si treacd prin puterea aurului, in marea tirfd numitd Europa.

Magina de rdzboi

fi

Rezerva Federald

La inceputul secolului al nouisprezecelea, un mare b6rbat a mo$tenit acest minunai plan de afaceri gi activitilile de inceput ale oamenilor cenugii. Numele acestui om in anii 1800 a fost Rotschild. Re{inefi asta, pentru ci din aceasti familie veli incepe si vedefi ce anume firdrniteaza egalitatea fiintelor umane din toati lumea. planul a continuat in mAinile sale, ale familiei sale qi ale celor care au fost alegi si lucreze cu el, iar ei au inceput sd controleze Europa.a Ei au creat dictatori din oameni obi$nuiti, hrdnindu-i prin alter ego-ullor. Au creat asasiniri. Au creatvinovdtie, rizboaie gi disensiuni, totul pentru putere qi pentru bani. Banii le aduceau puterea, pentru ci fiecare om avea un pret qi fiecare regat, cu siguranti, avea un pret. incd din wemea lui Napoleon, fiecare rdzboi a fost manipulat, planificat gi finanfat de oamenii cenugii qi de familiile lor. Dacd nu exista ideea inregistriri ale conspiraliei Rotschild pentru ordinea Si dominaija mondial; dateaze inc5 de Ia formarea societetii secrete Illuminatr. de citre Adam Weishaupt. in 1776, se presupune chiar Ia c€rerea familjei de bancheri Roischild Planurile lor secrete au fost d€zvaluite d€ la bun inceput. cdnd Jacob Lanz, un curier care ducea instructiuni d€taliate ale planului. pe drum inspre Silezia, a fost lovit $i ucis de fulger, in 1785. Ordjnul s-a ascuns in spatele francmasoneriei, iar planul a supravietuit Complotul pentru instaurarea unui singur guvern mondial care s; implice familiile de bancheri Rotschild apare din nou, foafte detaliat gi documentat. la Myrcn Coureval Fagan (1887-1972). celebru dramaturg american. actjvisi politic Ai producator de filme Ia Hollg.v;ood. El aduce comploiul in actualjtate. prin piesela sale Red Rainbow (Curcubeul toSu) (1915), Thieves paradise (Paradisul Hot ot) (1947)Siprin discursul s;u ju rnalistic: The llluminati and the Councitof Foieign Relatians (llluminali fi Consiliul penttu Relalii Externe. n.t.),inregistrat in anii '60. in acest raport. el spune,.,in mod natural, familia Roischild a finan(ar acea operaliune qi fiecar€ razboi de atunci inainte, incepand cu Revolulia Francez6 " a

Nt1tole,.tn r

rr

j

naSterea ..oantenilor cenugii'

rui rSzboi, o creau ei cu orice pref. Relineli ca aceste familii nu erau

r'rcdincioase niciunei teri, niciunei legislatii, nicjunei convingeri r cligioase. Erau pe cont propriu, ceea ce le permitea sa face toate astea lcstul de frumos. in 1857, in toati Europa, in alte locuri din lume 5i in locurile de irrceput ale acestei tari, dinastia Rotschild a pus acei indivizi in pozi{ii clccizionale importante, care erau acordate sau erau credincioase familiei r;ale. in 1857, a fost o intdlnire la Londra. Acolo, au pus la cale toate r 6zboaiele care aveau sa aib; loc in Europa qi in aceastS !ari, pAni la al Doilea Rizboi Mondial, ultimul rbzboi pe care l-au plSnuits. Aceste familii sunt qi aceleagi persoane care au creat revolutia din lara voastra, in rAzboiul dinhe popoarele din nord qi cele din sud. E un adevdr. Cei afla$ in coalilie cu producatorii de munifie, care nici ei nu r

crau credinciogi niciunei lari, au creat revolutia care a izbucnitin aceasti far6. A fost manipulat6. Nordul voia bogilia Sudului. Nu avea legAture cu inrobirea fiintei umane. Asta a fost doar o scuz6. Sclavii deja luptau s;-Si capete libertatea, cu mult inainte

si izbucneascd

aceasta revolutie.

ficut pentru a controla bogatia Sudului. Lincoln a fost un mare rege, weau sa gtili, gi n-a mai fost altul ca el. De la alegerea lui in aceasti !ar6, el s-a striduit s6 se debaraseze de banii care veneau in aceastd lari s6 cumpere din Europa, in scopuri economice. $tia $i ceea ce se creeaza pentru a intoarce fratele impotriva fratelui. S-a straduit cu disperare si facd in aga fel, incat oamenii din aceasta tara sa-Qi delini propriii bani. Cind a luat decizia ca tara s6-$i tipEreascd propriii bani, fdrd dobindS, pentru suveranitatea poporului, a fost eliminat, pentru ca reprezenta o amenintare pentru un sistem deja bine inrddicinat in Europa, care,in prezenl, controla economiile lumii gi, cu siguranfa, $i pe ale acestei noi, proasPete naliuni. Nu un nebun l-a distrus pe acest om minunat. Ci un asasin cu experien!4. Banii au continuat si curgi in aceasta tard, ca sa o sprijine, Prin int€rese S-a

exterioare. 5,,intre 1859 qi 1671. el [generaiul american A.lbert Pike] a elaborat o schiti militard pentru rizboaiele din lumea a treia !i Pentru diverse revolulii in toate lumea. care. considera el. aueau sa avanseze conspiratia la stadiul ei final. in secolul douizeci " Myron Fagan- op. aZ

F Ulintttl vals

lit

N,t/','l

anihn

Acest prim rizboi, numit Marele Rizboi, a fost creat

Ei

finantat nu

numai de bancherii din aceasti fard, dar 9i de bancherii din Anglia qi din EIve$a, penhu a manifesta mult agteptatele taxe pe care aceiti oameni voiau sd le impuni americanilor.6 Rizboiul a fost creat ca si vi implice pe voi. A fost creat pentru a supune Europa. A fost creat pentru a igi insufla gi mai departe controlul prin bani in aceasti far6. $i s-a intAmplat aga cum fusese planificat. Refineli ci b6ncile din aceasti lari gi din Anglia gi din alte firi sprijineau acest r6zboi. Poporul american, in acest timp, abia descoperea libertatea qi oportunitatea gi p6mintul. Erau vremuri grele, dar ei aveau un lucru mare, care ii ficea sd plece din Europa intii de toate libertatea. Puteau

si

adore dupa credinta lor, sa traiasca aga cum alegeau s6 trdiasc6

oprimarea tiranilor din fara lor de bagtini. Jara aceasta nu era ficuti din oameni cu un crez anume. Era ceaunul lumii, libertatea gi toatd Iumea se bucura enorm de aceast6 libertate, in aceastd fard. Vreau sd gtifi ci aceasta tar6 a iegit dintr-un r6zboi oribil cu Cuba, dar dafi-mi voie s; va spun ce poporul cubanez a fost odati o insuli mdrea!5 de oameni mdrefi. Nu erau revolufionari. Erau fermieri umilj. Nu a,.rcau planuri revolu{ionare. Totugi, aceasti {ard, prin propaganda ei, a aflat despre duEmanul de sub ea qi despre amenintarea pe care aceastS micE farS de fermieri o reprezenta pentru pacea mondialS, Era un mod minunat. Oamenii cu munifia aveau gi ei un deget bigat in asta. Ei sunt cei care au creat gi au importat revolufionarii qi instigatorii, gi nu erau sub

r.'t)

:i t t,tfl(t I)tt t\tltt.tit/ot'(\lttl.ii

(),rrncnii ccnugii defineau cea mai mare parte din mass-media Defineau

penhu cE era important ,,,r clcfini controlul qi asupra a ceea ce citeau oamenii' Au continuat qi ', ru lansat intr-o campanie de media pentru acest r6zboi, legat6 de liberti$i fluturd lratriohsmul acestei [ari, iar cei care nu vedeau c6 steagul rntotdeauna liber erau considerafi tr6ddtori. in aceasti lard s-a desfiqurat () campanje politic6 foarte fierbinte, pentru a asigura producerea aceea? r Jzboiului. Vd amintiti de incidentul care v-a dus in incurc6tura p6riseau pasageri care l)a, scufundarea vasului vostru. $tia$ ci vasele de l,,,ric ziarelc ai le spuneau ce sd publice

Si

ce nu,

coastele acestui continent deja duceau m6rfuri de contrabandb

Ei

provizii?

lara voastri a fost implicat6. Cdt de curajoSi au fost toti fiii vo$tri 5i nele dintre fiicele voastre. care au murit in acel r6zboi pentru libertate, era lrcniru a elibera Europa de ameninfarea Germaniei- Ce fars6 Nu rr

clcloc vorba despre asta.

s-a terminat rdzboiul, fara aceasta imprumutase enorm, pentru a-Ei susfine datoria de rizboi. I s-a sugerat subtil ci modul de a pl6ii acest imprumut era s6 impund din nou imPozite asupra oamenilor' astfel cb s-a promulgat un nou impozit. Oamenii plEteau impozite ca

Cind

sd

pliteasci imprumutul de la oamenii cenuqii, care, in sfdrEil,

i5i

Au mdcelSrit fermierii care nu $tiau prea bine despre ce era vorba, care nu se gAndiseri niciodati la rizboi, ci doar la recoltele lor, Ia copiii lor, la iubirea lor de Dumnezeu Ei la credinfa in biserica lor. Nu ficuseri riu niminui, dar ei erau rebelii qi trebuia eliminafi. Rizboiul acela a fost creat de oamenii cenugii. A fost nevoie de mari eforturi pentru a implica aceasti far6 in

primeau inapoi ceva din bani- Ei voiau ca impozitele s6 continue la rresfdrEit, pentru ci voiau ca oamenii s6 le fie indatorafi, a$a cum erau deja oamenii din Europa. S-au intAmplat multe in aceastd perioadi de iimp din istoria voastra. Nu numai ca mass-media voastr6 era delinuti de aceEti oameni, dar acum, oamenii din aceastb lari erau imPozitati pentru un rizboi despre care niciodati nu infeleseserd cu adev6rat de ce trebuiserd si lupte in el. Nu in!eleseserA niciodate cu adevirat de ce murisera copiii lor. Nu infeleseseri niciodatd povestea cu adevirat A mai fost un preEedinte, unul care a avut un accident, care nu a wut sd joace iocul, pentru ca nu voia sa introduc6 Rezerva Federal6 in aceasiS timp, v-ati trezit cu alt far5. El a avut un mic accidentT $i, dupa scurt

Primul Rdzboi Mondial, pentru ca nimeni nu voia sd se implice.

preqedinte.

asdel cd aceast6

lari a pornit

la r6zboi ca sa ii elimine pe rebelii cubanezi.

6.,inainte de rdzboi [Primul RSzboi Mondial]. centrul pietei de capital a lumii era Londra. iar Banca Angliei era cea mai impoftant; institutie fjnanciari a lumii: dupi r;zboi- conducerea a trecui la New York. iar rolul Rezervei Federale s-a intdrit." Hugh Rockoff. US Econom3 in World War I lEconomia SUA in limpul Primului Rdzboi Mondial. n.l.l- in Economic History Services Encyclopedia Net. editati de Robert Whaples.

I Presedintele William McKinley (29 ianuarie 1843 14 sePtembrie 1901) a {ost al treilea ple5edinte american care a murit in urma uDLli asasinat McKinley a protejat indusiria

umn.i.uni de concurenla strainA. imPunand tarife ridicate la import El a vrut si p;str€ze standardul aurului pentru moneda din America ceea ce i-a superat pe de banch€rii 9i pe industriaSii din Est Actul Rezervei Federale a lost promulgat ca lege 1913' in decembrie ani. doisprezece pregedintele Woodrow Wilson. dLrpi

Utimul vals

al

Napoleon ;i naftetea..oamenilor cenugii

ranilor

(

).| r rcnii cenulii chiar vi spun cine e cel mai bun om pentru funcfie li chiar vor ca- persoana aceea sA fie acolo gi si joace jocul lor. in tc>ate numirile voastre de preqedinfi, mai degrabi dec6t de regi, multi dintre ei au celcat pe aldturi Ei mulfi au fost eliminali din funcge in mod scandalos. Nu exist6 preqedinte care si fi fost eliminat din funcfie prin scandal, in cazul caruia scandalul sa nu fi fost pus la cale de altcineva. Tofi pregedin!ii vogtri care au murit nu au murit de mina weunui nebun, ci mai degrabd au trebuit sa moar6 pentru cA nu jucau jocul gi, la unii ,,,r

dintre ei, Ie-a stat in cale conqtiinla. Cu alte cuvinte, Dumnezeul din ei se trezea $i spunea: ,,Asta nu e bine. Cu toatd conEtiinfa mea, prin mila Iui Dumnezeu, nu pot sd fac asta. " Oamenii cenugii au birouri in diverse locuri. La o gedint6 se mentioneazi acest mic subiect, iar ei spun: ,,Scapa de el." Ei au pregatita urmdtoarea persoanE la r6nd, desigur, care o s6 fie persoana care va prelua pozitia va continua starea de fapt. Sunteti Ei aien(i? V6 spun ceea ce numai caieva entitAl au indrdznit vreodata sA va spuna $i presupun cd sunt foarte indrdznef. PAna in 1920, oamenii cenugii aveau deja douisprezece familii. Ei erau indivizii care delineau bdncile internationale $i, literalmente, toati Elvefia. Ei au fost cei care au ficut regula ca nu mai e bine si po(i aurul cu tine. Ei au fost cei care au creat banii de hirtie. Ei au creat banca Londrei. Ei defineau banca Londrei. Ei au creat o Rezervd FederalS majord in fiecare fard importantd, unde tipireau bani dupd placui lor gi dupd planurile lor de putere. in cele din urm6, dup6 cdteva intAmpldri nefaste in aceastd tari, s-a promulgat Legea R ezewei Fed,erale, prin care, acum, Rezerva Federald putea si tipireasci bani in aceasti fard, bani de hdrtie, care nu mai erau neaparat sustinuli de aur. Cu alte cuvinte, erau lipsifi de valoare. Au creat o economie bazat6 pe o bucatd de hArtie lipsiti de valoare, datoritd controlului lor manipulativ.s Nu cu multi ani ln urmi, era impotriva legii ca americanii si detind aur gi tot aurul trebuia predat. Trebuie sE infelegefi cd aurul a fost "

Legea Rezeruei Federale a prc$eJintele Woodrow Wilson i

McKinle,.'si a promoval slabili iimnozil f"oe' al lp venirur:e proclamat Si intrarea Americii irr Prrrntrl llizboi Morrdial. cu rcLr,,n .J,r.l,rrIc r.r t. , .i.,,,, I.,

t:i vr,\ .,:i

t,),.,:

intotdeauna puterea de schimb, weme de trei mii de ani, Ei cu cit inlaturi mai mult din valoarea oricarei fiinte umane, cu atit ea devine mai controlabili. Acum, Rezerva FederalS a devenit o institutie Si IpAregte ,,ln God we trust". Este condusd de un director numit de un comitet executiv, care este numit de preEedinte, iar pregedintele este deseori numit de umbre. Aveli in aceasti fara un sistem bancar care imprumuta bani acestei tari, dar nu ave(i destul ca si pl6tifi dobinda la imprumut. Bunurile voastre in strAinatate nu se vind aga de bine cum ar trebui. Niciodati nu pliti(i imprumutul, pentru ci el poartd dobdndd, iar voi nu avefi dec6t banii care vi s-au dat, aga ci incepefi si face(i lucruri ciudate gi minunate, cum ar fi sd punefi ipoteca pe totul, iar lara asta vinde tot felul de lucruri pentru a pliti datoria nalionali. Nu vi se pare precar ca lara voasird si aibi o datorie fafS de ea insiqi? intotdeauna mi s-a p6rut ceva foarte precar. Pentru a se asigura returnarea imprumutului, s-a repus in circulalie impozitulpe venit. Toati lumea a pierdut tot ce avea, la ciderea bursei, lucru care a fost minunat pentru oamenii cenu$ii, pentru ci familiilor care defineau controlul gi care aveau oameni in locurile importanie li s-a dai dreptul sd cumpere foarte multe bogifii in acele momenie. $i asta a fost planificat. Astfel c6 acum oamenii au un impozit impov6rdtor, nemilos, la o valoare a dolarului pe care o controleaz6 oamenii cenu$ii. Rezerva voastrd Federal6 nu e de{inut6 de niciunul dintrevoi, cei de aici. Nu e definut6 de guvernul acesta. E de$inuti in Si prin sine. lara cidea rapid in datorie. Se instala Criza. Natura tulburase pe toatd lumea. Oamenii incercau si giseasci o cale si iasd dintr-o economie inerta Si din sAr;cie, aEa cd s-a creat alDoilea R6zboi Mondial. Voi credeli ci monsirulHitler ar fi fost cineva dacd n-ar fi fost finantat? Voi nu infelegefi ci acele entitati au finanfat $ara aceea la acea weme, jucind pe megalomania acelei entit6!i, cu alte cuvinte, pe pofta de putere absolut6 din alter ego-ul

siu? Acea entitate limiiati avea o asemenea poftd de putere suprema. Hitler se vedea ca impdrat al lumii, se vedea ca fiind persoana nunrirul unu din toata lumea Ei era linguqit de cei care il sprijineau. Entitatea cra cu siguranfi loiala tbrii salc, dar avea nevoie $i de o cale ca sE coniinLrc si ii confi5tc bogifiilc A facut accsi lr-rcru distrugdnd oameni

rli l|/titu tl

v,l".l rtt.,ntI t -

N,tl)o/t:t.'D

li tt,tlldrta ..<;arttc t/or cenugit

Finanlare strategicd 4em ocra

De unde credep- cd au Iuat otelulgi metalulca si_gi faci maginariile de rdzboi? Din mai multe tdri care erau jiteralmente definute de oamenii

cenugii.

in

numele

!iei

Bancherii au ajuns bancheri internationali. Bancherii care sunt in l.ira asta au imprumutat bani !6rilor sarace, si incerce si le punh pe picioare din punct de vedere economic $i, desigur, cea mai mare dorin{i ;r oamenilor in cele mai multe astfelde locuri este s6 aib5 o democralie. Li r.roy 15 1t;tur.- aqa cum triiesc americanii. Au o dorinli reali pentru asta, a$a ca sunt copti pentru revolulie. Oamenii cenuqii introduc insurgentii. Apoi, aduc un guvern militar $i oblinem polaritatea. Apoi, avem nevoia de a dezvolta fara pentru a sprijini aceEti oameni care strigi dup6 democrafie. Guvernulmilitar e acolo doar temporar. E acolo doar ca s6 hrineasc6 mai departe dorin{a de libertate. Dealerii de munilii fac o grdmada de bani. in diferite fari creEtine in care oamenii se luptd pentru democra{ie, armele au fost aduse din toatb lumea, chiar Si din aceasti tara desigur, in numele afacerilor. Odatd ce au ajuns acolo, bietultaran care odinioard kaia lini$tit pe

p;mantul

lui, care nu trebuia s5 pldteascd impozite, care putea s6-Ei hrineasci familia, igi iubea Dumnezeul gi putea si meargi la biserica lui, acum muncegte febril. Mirgbluiegte pe strdzi ciudate, in orage ciudate gi cere

democra(ie. Nu gtie de ce face asta, dar el face parte dintr-o congtiinfd

sociali care a fost creati inten{ionat. Desigur ci Stim cu totii acesta. Adevaratii cuceritori din spatele

cildrefilor au sc6pat fari nicio zgarietur5 9i niciunul din fiii lor nu s_a dus la rdzboi. Bogifia lor a crescut enorm in urma acelei acliuni, Sunt atiiea de spus despre aceastd poveste, dar si qtiti cd niciodat6 nu va mai fi un mars lung nu in aceste veacuri intunecate are tiraniror.

ce

democralia ca$tigA Si ca rebelii comunigii, baiefii cei rii sunt dafi la o parte, iar Iibertatea fluturd din nou liber. $i ce ii trebuie acum acestei fdri? Ii trebuie imprumuturi substanp-ale pentru a dezvolta aceast5 f ari gi a o face ca pe a americanilor. Bancherii sunt foarte bucuro$i s6 le dea miliardele lor de bani de hirtie, gtiind foarte bine c6 acei minunati oameni care cred ci au un conducdtor democrahc, care e acolo ca si conducd acest guvern, cA el o sd cheltuiascd banii, Bancherii qtiu ca o s; cheltuiascS banii. $tiu ci nu are cum s6-gi plAteascd imprumutul, aga ci bdncile vor trebui sd ii dea un aviz. Conducitorulspune: ,,Dar nu avem banisd plitim acestimprumut." $i bancherul spune: ,,E in reguli. Putem s6 rezolvim ceva. O si ifi inchidem datoria, in schimbul drepturilor asupra tuturor rezervelor de

Uthnul

v;t/s a/ lirani/or

--

.'n"r:,:

din fara ta gi drepturilor pe tot petrolul care se gaseste in U;_ p" r.t irnt, " " Conducitorul e fericit qi spune: "i"rllln ,,Ce afacere buni.,. $i acum, nu mai e o {ari. Cu siguranfa.e in.ru..a , si devind o democratie, dar nu mai e o apele tale teritoriale sau in tara t r, os6

sranif

f

e,caresero.,""u,eain.tnTna."t;i;ffi

t;d,il:Tji::"j:

ertate? Destul de multe. O sd fifi uluifi treabi gi c6t de firavi va deveni tara

au pidure tropicali. Nu rinanrari de

.on,

crurile vor prelua controlul, iar oamenii u1t:: nu mai sunt Ia fermS nu mai 9i

br;.,;;";;;"";:ffi ;."[i1l"

Oamenii di lor de alimente numite exportur a primit comanda Jara ursurui?

*.;:,]Jlf

rIldrxista. Aceiaqi bancheri au finantat-o, pentru a crea stigmatul ornunismului - aceiaEi oameni care aveau sa mai faca gi multe alte Itrcruri in viitor.12 Rusia are cea mai mare rezervd de aur din lume. De asemenea, ei orau pregAtiF Si pentru o noua formd de guvernare gi au primit-o. Noua ordine mondial6 este luati din scrierile unei entiiaF numita KarlMarx, (rare era un elitist. El si-a luat ideile de la socrate gi Dumnezeu gtie de unde gi-a luat Socrate ideile, insb acestea au fost rafinate de fiecare ,

conducator. De ce este acesta un guvern a$a de elitisi? Pur gi simplu, pentru ca lumea este controlatb de o elit6 de cativa oameni. Ei sunt oamenii care sunt rdspunzdtori, bogafi

sunt acele aventuri economice

gi atitudinile animalice ale mediocritSlii. Marx spunea cd oamenii obignuifi nu au nicio inteligen!6 qi ci ei sunt cel mai rhare pericolpentru comunism gi pentru teoria marxismului. Spunea ci nu puteau niciodati sA formeze o mediocratie, o clasa de mijloc, cA oamenii trebuiau suprima!i, controlati qi ca educatia Si iotul kebuie guvernate. Aceasta era societatea idealisti, iar acea societate a fost instigatS, creatd qi finanfatS la multe niveluri de scop, designulsuprem al acestei societe$ fiind instaurarea noii ordini mondiale, in cAfiva ani. Comunismul a trebuit sa fie creat, la fel ca gi revolu$ile din f6rile mai mici care apdreau de nicdieri. Trebuie sd existe o polaritate care s5 le permitd oamenilor s5 implore penhu un gen de conducere sau penku schimbare. Daci nu ar fi fosi comunismul, ce ar fi facut dealerii de arme, in acegti ultimi cativa ani? Daca n-ar fi fost comunismul, oare Cuba ar fi fost dugmanul voshu? Datorita lui, americanii au avut intotdeauna o amenintare la libertate. Americanii gFau bigat intotdeauna nasuI in treaba tuturor, pentru ci li s-a spus despre co'munism ca este o ameninfare la libertate, cdnd, de fapt, era o

Deini'll:U::11';,i,ll"rlll,1l firi

sunt in rizboi, iar

Toate celelalte, inclusiv

Rusia, sunt controlate de oamenii cenugii. CunoagteF- termenul bolsevic? Cine credep ci ia daJ""i Lenin a venit de nicdieri cu societatea Iui idealisii qi, printr_o revotulie, a fost in stare si ir rdstoarne pe

,"iena,

urtimur !ar, s5 ii omoare firS

amenintate. legate de petrolul din Golful mare parte uitate Ia acea vremeiar Un prebusirii ei. in 1989.

urfloc,t. t\trtt(rtilot t attttjii

ce sunt flamanzi Si unde e piafa

asupra monedei lor, il defin. Doui din aceste una a fost oarecum uitati, inh_un sens.ri

A se vedea John perkins. Confessions

St

l.rrnilia gi sA scapc de toti aristocratii, pentru a legifera aceasta teorie

pddurire,

In prezent, o
r0

N.t1ul
miri toatd

I2

Ei

puternici, indeajuns inc6t si conkoleze lumea

Bancherul newyorkez niscut german Jacob Henry Schiff (1847-1920). cu conexiuni in lamilia de bancheri Rothschild din Europa. a ajutat la finantarea Revoluliei Ruse in 1917. precr-rm gi a fo(elor militare japoneze care se luptau impotriva tarului Rusiei in

rizboiul ruso-japonez

i

Ullituttl vals al tit.irlllot

N,t1t"lt'
-

manipulare, un joc. Credefi c6 oamenii Ursului sunt nemiiosi qi duri? Credefi c5 ei nu au suflet? Credeli cd in ei nu exist6 minunarla in fafa a ceea ce a creat toate astea? Credeti cd, atunci c6nd lucreaz5 cu pamantul simplu, nu se minuneazi de toate anotimpurile gi de cre$terea mancarii din farfurie, de ia o singuri sdmanfA? gi ei sunt ca voi, caci sunt copii, Dumnezei ai fo(ei vii. De ce le-a fori fri.A de voi? pentru .a _urrmedia lor e detinut6 9i oamenilor li s_a spus exact cum suntefi voi, capitaligtii imperialiEti. Nu credeti ci, dacd ar fi fost dupd ei, Ei_ar fi deschis granitele cihe voi Si voi citre ei $i afi fi avut un schimb de fr;tie gi de via1d, mai degrabi decdt unul nefiresc? Imaginati_vb controlul unui singur om, care poate sd controleze o natiune intreagi de fiinfe urnun", ,in uriug alter ego. Cei pe care ii numifi comunisti sunt fra(ii surorile voastre. Ei nu Ei vd urdsc. Ei nu v6 infeleg mai mult decdt ii inlelgeg voi pe

eiSiintentionat

s-au mentinut lucrurile in acesi fel. Nu credeti c6 un zid care e fdcut din fier e cea mai hidoasi palmd pe fata omenirii pe care ati vdzut_o weodatd? Eu am fosi acolo, ink-o zi din timpulvoshu, qi m_am uitat Ia el. E uluitor

cum un zid poate sd fin6 Ia distanfi o natiune intreagd de oameni.

Libertatea ameninlatd de letargie gi de complezentd

;i n.t;lt'raa . c'anteni/ot ccnttsii'

litrcrtitii. Ei nu erau domni ai rdzboiului. Ei voiau s6 fugi de domnii rirzboiului. Voi avefi o inclinafie naturali sd nu va razboiti decit cu vccinii vogtri. Voi vrefi si avefi libertatea voastri. E o chestiune de... claci pute{i si vi lucrafi cAmpurile, se munciti tn orage, sA va befi biutura, sd vd luali salariile ciqtigate cinstit, sa ieEifi Ei sd petrecefi gi si merge$ la prdnz. Si va distrafi. $i toatS lumea voashE e construiii in jurul acestei cutii numite teleizor. Vi distreazi, vd hipnotizeazS, vi controleazi emo$ile gi toatd lumea voastri e hiiti prin aceasti drami. Ce va pasa cine conduce fara, aidta timp cat voi aveti salariul voshu, bEutura voastri, distracga voastri Ei zilele libere pl6tite? Nu gtifi ci in aceasti letargie pagnici se afli gi remarcabila atitudine qi motiwl pentru care aceasti lard gi lumea intreag6 sunt conduse de tirani? Oamenii nu vor si fie deranjafi. Nu vor si aud6 ve$ti proaste. Nu vor s6 trebuiasci si iasd Ei si voteze. ,,Ce urit. Ploud. Sistemul oricum nu merge." Nu vor s; fie deranjali de procesul decizional din aceastS far5. Ar prefera sd joace jocuri la emisiuni, decdt si audi qtirile. Cu alte cuvinte, libertarienii au fost creaturi ale trecutului, in cea mai mare parte. Fiecare entitate care a iegit in fali in strdduinJa de a ilumina, de a dobdndi o constienta pentru clasa de mijloc, care doarme qi viseazi, a fost ridiculizatd qi redusi la inexistenfi, nu numai de oamenii cenuEii, dar qi de oameni. Oamenli adormifi ai acestei t;ri fac lucrarea visului gi implinesc o ordine mondiali. Tot ce au de ficut televizorul Si hartiile e si v6 spunl ci cineva a innebunit sau cd a ficut weo nebunie in trecut Ei atAt Ie trebuie oamenilor, ca si rddd toati lumea de ei, pane coboare de pe podium. Oamenii fac lucrarea oamenilor cenugii.

Scena americand: ptefedintele Reagan gi crashul bursei Regele vostru, Ronald Reagan, pregedintele vostru doar cu un alt

titlu, cici nu poarte coroana, a fost tot ce voiau americanii. Era considerat slab qi libertin. Era ceea ce idolahizeazi americanii in aceasta

tar6i un om faimos. A fost pus unde este in mod idealist. Vreau si gtili ceva despre regele vostru. A fost un om mare. Mai e gi un alt motiv

Ufuintul vals

,l tianl,t

pentru care a fost acolo aceasti entitate. El nu a fost pe deplin pipuga oamenilor cenugii anonimi. N-o si vedefi niciodata weun om cenu$iu care sa-gi punA pozain ziare. N-o si auziti niciodaii nimic d espre ei.Ei rdmdn anonimi. Ei aleg aqa. E cel mai bine penhu afacere. presedintelc acesta avea in el Si o mare iubire pentru Dumnezeu gi pentru justetc. Oamenii cenuqii cred ce oricine crede in Dumnezeu e un idiot superstitios. Ei igi dau seama c5 pot folosi superstilia Ei neincrederea aceea pentru a lucra in avantajul lor gi o fac. Acest pregedinte, weau sA gtifi ci il iubea pe Dumnezeu, avea o con$tiinta mare gi se ruga in fiecare noapte pentru indrumare. $tiu. Dorinfa lui de a vi imbundtlfi maqina de rizboi era justd, pentru cd, la fel ca gi clasa de mijloc, gi el vedea c6 libertatea poate fi ameninfati in orice clipe de comuniqti. Era foarte naiv. El vedea ci era important si refaca taria acestei natiuni, ca s; aiba mereu taria sA-Ei protejeze granitele, aliatii, imaginea. il iubeau. El s-a apucat imediat de lucru, sd refacd girzile de centurioni la uEile voastre. A fost nevoie de mult aur ca si faci asta, iar Rezerva Federali era foarte dispusd si ii imprumute bani. iliubeau. Producitorii de arme il iubeau, pentru cd eligi inarma fara qi credea ci face bine. Trebuie s6 in(elegefi asta. in continuarea mandatului, el a devenit mai congtient de ceea ce se ini6mpla in jur gi ce se intimpla de fapt in lume, s-a striduit cu disperare si schimbe lucrurile, pentru ci, in sufletul lui, era inocenta libertinului bl6nd care igi iubea fara. A lucrat discret foarte silitor, $i striduindu-se si fini departe de aceasti tari investitorii striini, care cumparau intenFonat terenuri virane, proprietdgr- imobiliare gi corporatii. Ficea miqcdri si nu se intAmple asta, pentru ca tara aceasta aparfinea poporului, oamenilor acestei !iri, nu altora. intr-o diminea!6 ploioasE, cdnd qi-a dat seama pe deplin ce anume conducea lumea gi de ce nu putea sa ia el aceste decizii, aceasti entitate s-a imbolnavit foarte rau. Nu mai avea incredere in nimeni. Nu vorbea cu nimeni. Nu putea. Nu putea sA spund niminui ce simtea. Entitatea s-a luptat sd aducd la suprafatS, prin mass-media, crearea bincii cenhale americane, care avea si fie banca poporului american, shiduindu-se in felul lui si-qi creeze propriii bani. Acest lucru nu sa cercetat niciodati pe deplin, aga cum s-au cercetat treburile lui, iar entitatea care avea si il ajute in aceasti micE

N.t1t,'/c,ttt 1t rt,t;1crc.t .t,,trItettt/ot aenufii

chcstiune a fost indepdrtati din postul siu. Numele acelei entitafl era I)aulVolcker.13

Acest pregedinte a fost unul dintre cei trei care, la analiza finald, vor duce la manifestarea republicii lui Solon, supercon$tiinta. Pentru cci dintre voi care nu Stiti, eu nu votez $i nu fac campanii. Fiicele mele l-au citat pe marele scriitor Cicero, care a spus adevdrul: ,,Politicienii nu sunt niscufi; ei suni excretafi." Pregedintele Reagan se striduia s5 fini laolaltd uliimele contractii ale incercirii de a face ce e bine, fird si qtie cum si faci asta, iar asta il apisa pe congtiinfi. Entitatea a dorit ca dolarul vostru de hirtie, cu ,,ln God we trust", sb cad5, sperind ci poporul american nu va fi o investilie aqa de profitabilS. in ultima parte a lunii ianuarie a anului vostru 1987, a fost o intilnire a oamenilor cenuEii Si a marilor bancheri, gi apoi incS una

in februarie, unde a fost reprezentat capul tuturor familiilor

Ei au

participat cei mai puternici reprezentanti din Est. Ei au devenit mai congtienli de dorinla regelui vostru 5i au hotirit si-gi cearb datoria inapoi. Poporul american nu avea cum sE le pliteasci oamenilor cenuqii datoria acumulatd acum, pe care o aveti fatd de Rezerva Federald. Cei din aceastd shategie v-au impins economia in sus, prin naivitatea pregedintelui voshu gi cand el a infeles ce se int6mpl6, ei au spus pur qi simplu ci, daci nu faci asta qi nu sprijini impozitarea poporului tAu pentru a pliti aceast6 datorie, atunci generatorii de bani care au investit aga de mult in piafa ta se retrag. igi cer imprumuturile inapoi. in fara asta n-o sa mai intre bani. Ce inseamni asta? Ei bine, ai cam vizut ce inseamnh, nu cu mult timp in urmi, cind am jucat jocul de noroc la bursi.la $i asta a fost ca s6-fi arit ci pot si-qi incordeze muqchii. Ce ar insemna daci lSrigoara aceea numitA Japonia, al cirei popor se intrece din datoriile lor mizerabile, Ei-ar retrage tofi banii de pe piafi?

': Paul Volcker a fost pregediniele Rezetvei Fedetale din 1979 pdnd in 1987. sub prcAedintii Jimmy Carter gi Ronald Reagan. Volcker a devenit apoi preqedinte al firmei bancare de investitii newr-orkeze J. Rothschild. Wolfensohn & Co.. condusi de James D. Wolfensohn. pre5edinte al Bincii Mondiale din 1995 pind in 2005. ra Crashul bursei din 19 octombrie 1987. numit Lunea Neagri. a fost cea mai mare pierdere la bursa inregistrati vreodaid pdni atunci intr-o singuri zi. Cea mai mare parte a terilor industriale din lume a suferit o pierdere mai mare de 20o/o. PAndin prezent. analizele nu au reuSit sE stabileasci motivul acestui crash.

Ultintul vals al tiranilor E nevoie doar de un singur om, care deline majoritatea acliunilor in prezent, pentru a crea o prdbugire absolutd. Asta este in armonie $i cu

faptul cd Statele Unite ale Americii nu sunt o tar5, ci doar o lioid de comercianli. Nu poli si inchizi uga comertului exterior, chiar daca lu cumperi mai mult din produsele altora decdt din ale iaie Si nu poti sa impui nimanui reglementdri. O alii inlelegere, ca sA !-ru mai existe o polifica a ugilor inchise, a fost ci trebuia sA cumperi cantiiarea de produse trimisi acestei tiri. Asta era legea, pentru ca, infelegi tu, oamenii acestia controleaza qi alte !6ri. Ei i-au spus qi pregedintelui tiu: ,,O sb ifi impozitezi oamenii, o sE le scazi salariile, o si ingheli achizitiile, iar poporul tau o sd trebuiasca sd pliteascd pentru asta, pentru cd, daci nu, uite ce facem. O si trebuiascd sd dai inapoi imprumuiul bsta." Preqedintele vostru a fost reticent la marirea impozitelor voastre. Astfel, ca si-gi clarifice ideea, pentru cd el nu se clintea, l-au ridiculizat in public Ai l-au fdcut prost in mod deschis, spunSndu-i ratd proastd.rs Oamenii care ficeau asta Qtiau exaci ce fac, pentru cd oamenii care reprezinta Ordinea Unicd Mondiala sunt intr-o mi$care de partid foarte deosebiti. Au mers mai departe 5i I-au insultat pe regele vostru Ei l-au fdcut si arate ca Ei cum ar fi fost bitrAn, decrepit qi n-ar fi fost in stare sa gandeasci corect, ba dimpotrivi, peniru ca se pregiteau de crim5. Entitatea nu voia si majoreze impozitele cu njciun chip. S-a ingropat in increderea so{iei sale, cici nu avea incredere in nimeni, nu putea si vorbeasca cu nimeni qi se ruga neincetat sd capeie indrumare. Doar ca sd vedefi cit sunt de puternici acesti oameni $i si trezim aceastd societate minunaiS gi letargicS, cei care pot sE controleze cu adevirat bursa v-au jucat o mici fars6. A fost doar o avertizare, pentru cA voiau si fie atdt de catastrofala, incdt toatS atenlia publici sd fie centrata pe datoria voasird national6. Acesta e motivul pentru care a cizut. Trebuia si cadi. A fost ficuta ca un alt joc. Ce le pasi c3t ati pierdut voi? Ei sunt rs

La 30 martie 1981. pregedrntele Reagan a sLrpravietuit unui ateniat in care a fosi impuEcat'in piept. Sprijinul lui public Si politic a crescut Si mai mLrlt ca urmare a acestei int6mpldri. in al doilea mandat al siu. starea grav6 a economiei gi Afacerea Coniras in Iran (care a expus finan(area formaiiLtnii Contras in Nicaraqua prin vinzarea de arme citre lran. in timpul embargoului din iimpul rAzboiulur dintre Jran 5i lrak) a ddunat conducerii pregedintelur Reagan. cdire sfdrSrtul presedintiei sale

N.

t1t,

'/,

t,n

,
n;tStert,a .oantcni/ot ccnusii

cei care au tipdrit banii. Lor nu le pas;. DacA acolo erau economiile voastre de o viati, credefi ca lor le pasd? Nu, nu Ie pasa. Ei sunt eliti5ti. Ca sd vi dovedesc asta, mai bine trezifFvd gi faceli ceva cu privire Ia aceasti problemi, pentru ca aceasti lari e falitA, iar ei vor s6-Si ceara imprurnuturile inapoi. E atAt de instabil, incdt pdni qi inveslitorii straini se retrag. Toli jucitorii de pe piafi se uitau cAtre regele voshu gi spuneau: ,,Trebuie si faci ceva cu privire la asta. Pierd bani aici." Ce mod minunat de a pune in migcare ceea ce voiau. Pentru a vi proteja investitiile, oamenii sunt dispu5i sd preia mai multe impoziie ca sd pliteasci imprumutul, pe care n-o sd il termine niciodata de platit. NeavAnd pe nimeni cu care sd vorbeascA, nici pe cei din jur, simtind presiunea Si dandu-gi seama de adev6rata putere din lume, regele vostru mergea Ei spunea: ,,Doamne ajuti-ne, Doamne ajuta-ne." Aceasti entitate era sub presiunea mass-mediei, ca toata lumea si vada cd numai cheltuieliie lacome gi indatorarea Americii provoacd instabilitatea economiei intregii Iumi. Credefi cd sunt multe fdri in lume care sunt mullumite de voi, in starea lor economicd din prezent? Ce credefi ci gandesc ei despre voi? Ceea ce li se spune sa creadi despre voi. Sigur cd a spus: ,,O sd vorbesc despre asta, chiar o sd ne gandim sd mdrim impozitele." Nu voia s5 o facd, dar ei il presau. in cele din urmi, dragii mei prieteni, o sa vi se impuna impozite nemiloase, iar taxele dau peste cap puterea. Standardul vosiru de viati nu va mai creqte, Statutul producitor de venit al muncii voastre n-o sd mai poati sd va creascA salariile. $i voi tofi, minunafi bitrini care ati investit bani in guvern sau, mai degrabd, aq puiea sd spun cd ei vi iau banii ca s6 vd asigurati ca veti avea un loc unde si triili la bitrAnefe, n-o sd vi vedefi banii aceia, pentru ci gi ei sunt in faliment. Fermierii din aceast6 tari vor [i in continuare obligafi la faliment. Clasa de mijloc care sprijind elita gi mulfimea de pe strizi o se aibi pe spinare un impozit incd gi mai impovdritor, ca sa aibi grijd de iofi. Asta face parte din spargerea avdntului de putere, potential, in aceastd tar6, pentru c5, cu cit trebuie sE muncifi mai mult qi cu cit e mai mic6 puterea voastrd de cumpdrare, cu aiat urmeaza sd devenifi mai docili, intr-o Unici Ordine MondialS.

U/ttD

ttt/ vals al liLl)iL,

Va amintili de Watergaie? Regele, Richard Nixon, s a straduit sil facd acelagi lucru cdtre sfdrEitul domniei sale. EI gtia totul despre aurul vostru, despre prelurile la petrol care erau fixate, despre tot ce sc intdmpla gi a incercat sA informeze publicul, Ca rezultat al faptului cd s-a intors impotriva celor care il susfinuseri, acestia Fau pregdtit o inscenare. N-am descris un tablou foarie frumos gi ag fi mult mai bucuros sb povestesc cu voi despre Dumnezeul dinduntrul vostru Si despre loate acele lucruri minunate care sunt punctul culminant al experienfei umane. Voi nu tr6i!i in epoca iluminirii. Voi kai! qi ali irait in epoca tiranilor. Oamenii cenuqii detin lumea. Ei nu vdd lumea ca pe democralii individuale, ca pe !5ri individuale. Sunt fird granife. Nu conteazi legile, pentru ci ei Ie influenfeazi. Ei delin lumea, pentru cd ei controleazi banii.

Suveranitatea:

Iumea

o

provocare pentru

modernd

America nu este cu adevirat casa celor liberi, aga cum a fost creati Odati era aqa, dar oamenii ei au cazut intr-o capcani a somnului. Nu s-au ridicat cu spatele drept gi cu ardoarea libertinilor sd spuna

sE fie.

,,Destul", pentru cd ce sunt cele treisprezece familii qi bancherii iniernationali, impotriva unei intr€gi natiuni de oameni foarte supirafi? Cei mai mulli dintre voi nici micar nu pute$ sa concepeF sa trail fird bani. Cei mai mulli vA ganditi la suveranitate doar in limitele libertifii voastre de a alege. Vd 96nditi ci a purta jugul impozit5rii nemiloase, indatorarea din ce in ce mai mare qi salariile din ce in ce mai mici sunt elemente ale unei viefi aparent normale. Voi acceptati asta, aqa ca aici nu existd cuv6ntul suveranitate. Dragii mei fra{i, suveranitatea inseamni libertatea absoluti fat6 de toate lucrurile care vE defin. Existi oameni suverani in aceasti fari. Ei Si-au creat o viate din pim6ntul care ii hrdne;te 5i sunt oameni liberi. Desigur ci nu trdiesc pe picior mare, cum spunetivoi. Nu au neapirat magini. Nu au tac6muri de argint qi de aur. Nu au covoare Aubusson qi persane pe jos

N;t1t,it:,trt 7i ttit5[ttrr:a oanrcnllor cenuSit

mindnc6 din farfurii de argint. Sunt liberi pentru ca nu genereaza vcnit qi sunt solvabili numai pentru ceea ce produce pimintul lor 9i fac ',chimb in naiura Si vind. Sunt aEa de ceva utn-" in cea mai mare rarie, americanii nu pot sa haiasc5 ferd burgerii lor. Nu pot si conceapd .;i1 nu lucreze cu banca. Nu pot sd conceapA si cumpere fdri card' ;rcntru c6 e gic. Nu pot si conceapi sA nu aiba lucrurile pe care le au, ,,i nu

1

pcntru ci s-au obiqnuit cu ele. Dacd regele voshu ar fi avut curaiul sE se impotriveasci, chiar f5ri uicio gansa, trebuie si inlelegefi ci oamenii din lara asta nu gtiu ce se intampli, ci numai ceea ce vid la televizor, atunci oamenii cenuqii ar fi cleclarat rizboi acestei tari, iar bursa vcastrd ar urma sd fie distrusi majne, pentru ci ei ii controleaz6 fluxul. Ei gFar retrage toti banii din guvern Ei $i-ar cere inapoi imprumutul. Dar ce valoreazi imprumutul? E numai hirtie. Oamenii din aceasti lari ar fi in cea mai grava criz; din cite au cunoscut $i totugi ar fi cea mai mare oportunitate de a vi clibera de tiranii care vd controleaza $i va st;panesc viata, a voastra, a copiilor voEtri qi a copiilor copiilor vostri. Nimeni nu infelege qi nu poate sd vadi asta, pentru cd cei mai mulli nu s-au gandit niciodat6 si cerceteze gi si inleleagi de ce este aqa Dup6 cum se vede acum, veti avea impozite, salariile v6 vor fi inghefate sau micsorate Si, in mod dureros, veli fi puqi sub jugul a ceva ce nu seva rezolva niciodaid. Aqa stau lucrurile.

\

CAPITOLUL TREI Agenda oamentlor cenugii: Unica Ordine Mondiald

,,$i ce vor ei? Putae absolulA, iar puterca ahsolutd inseamnd sdgi vadd idealismul lor lqat de o Unicd Ordlne Mondiald, in care toatd /umea, cu granile invtzibile, va fi guvematd cam in genul unui larcism social. Elita vd va guverna pe totl, iar dementul din srytele acnfui luau care atragegi face vdnzare este cd nu vor mai fi rdzboaie. "

Ramtha noiernbrie 1987

are este telul acestor oameni? Ce anume vor ei? Oare nu e destul ci degn tofi banii din lume? Nu e destul asta? Nu e destul ci au control asupra companiilor care delin petrolul din lume? Credefi cE arabii igi delin propriul petrol? Nu, dragi entiiSii, ei au fost entiteF naive, care au luat imprumuturi penhu a1i dezvolta terenurile. Ei nu igi delin peholul. Oare nu au destul oamenii cenugii? Ce ar mai put€a sa mai uea? Distrug pidurile hopicale. Nu gtili de ce sunt diskuse pidurile hopicale din emisfera sudici a planetei voashe? Investitorii in imobiliare gi bancherii sunt cei care finanfeazi defrigarea acelor jungle. Credefi ci lor le pasi ci distrug atmosfera? Nu le pasi. O fac din Iicomie, iar asta duce la putere. $i ce anume vor? Putere absolut6, iar puterea absoluti inseamni si-gi vadi manifestate ideile in legituri cu o Unici Ordine MondialS, in care toate lumea, cu granife invizibile, va fi guvernati prinh-un fel de fascism social. Elita vi va guverna pe tofi, iar elementul din spatele acestui lucru care ahage gi face vdnzare este ci n-o si mai fie rizboaie. Cu un singur guvern mondial, toatb lumea e egali, in afari de eliti; iar rizboi, ei vor duce omenirea spre progres, f6ri revolup-e, pestilenfi, cetre o urmatoare aristocratie. Cu alte cuvinte, America de Miiloc Ai oamenii care locuiesc in gnuturi indepartate gi despre care nu gtifi o si devini sclavi, iar mul$ dinhe ei o meriti, pentru ci au creat vidul ca si se intAmple acest lucru. Ei vor si li se spuni ce si faci. Vor ca cineva sd ia decizii pentru ei. Nu vor si fie deranjafi de asta. Vor si le spuna cineva ce o se se intdmple miine, pentru ce ei nu

firi

firi

vor si fie deranja$. Asta e Unica Ordine Mondiali. De asemenea, acest lucru se poate intAmpla numai dacA exista o - unici banci mondialS, iar daci existi o singuri banci mondiali, de ce sd ne deranjSm cu geckeli, cu ruble, cu yeni, cu mirci gi cu dolari?

tfi (

ltttt'ttl ,..|s.l t ,utilrt

A:y thlt t\tn)t'ntLt

(

(:t)ufii: Unica (),line Mon,liali

A fost ceva foarte indrdzne!, sd se scoat; la vot public, aga, iar rcaclia oamenilor a fosi aceasta pentru cd pini gi cel mai naiv om inielegea implicatiile acelei legi. Lucrul acesta e foarte sublil la voi in far5, pentru ca, dacd nu v6 irrtreba(i bancherul daca aveti un card de debit Ei/sau un dosar de debit, ei n-o si vd spunE dac; nu intrebafi. in fara aceasta, lucrurile se abordeazi prin reclame minunate. Totul e programat sd fie pus pe carduri. Acum puteli chiar si cumpSrali gi o casa cu cardul. Da, aqa este. Ttece asta in cont, trece $i asta. Totul e trecut in cont, E un mod de a vi trece Ei a vd aduce ugor atenfia citre acel card, citre cardul suprem. Ei vi v6nd aga cum au fdcut-o intotdeauna, fie ci a fostvorba de politicieni sau de a aproba un rdzboi sau altul, sau de a promulga o lege sau alta. intotdeauna v-au vAndut. Deja se intampla asta. Cardul suprem va rezolva toaie aceste lucruri, iar procesul care se pehece acum in aceast6 tara este cA maioritatea dintre voi, care face{i afaceri cu bdncile, deja avefi cardul de debit. Aceia dintre voi care traili din cardul acesta de credit umflat o sd fifi curind trecuti subtil pe acesi card de debit. Propaganda pentru el a inceput deja. Dar mai e un lucru care trebuie sE se intimple, inainte si se poati implementa cu adevarat acest lucru gi, in esenfi, asta ar fi distrugerea bursei voastre, care va afecta toate piefele ce vor zbura citre noul guvern. Dupi cum se vede acum, inceputurile acestei decdderi vor avea loc in mai anul care urmeazS. Deja ele sunt distruse, pentru ci ceea ce s-a intdmplat nu demult a fost o lecfie pentru acest guvern, o fuezire pentru ca oamenii sa inceapa sa arate cu degetul. Oamenii pot sd fie foarte bldnzi. pAnd se ajunge la problema banilor; iar atunci potsi devini foarte ostili. Unica Ordine MondialS se intample la diferite niveluri, prin diferite ldri din lumea voastrS.

Libertatea spiritului gi alter ego-ul Mi refer la alter

ego-ul omului, la imaginea sa ca fiind Antichristul.

$i este aqa, pentru cd, intr-adevir, nu provine din divinitatea diniuntrul fiinlei umane, din justefea 5i gloria aceea care se afli inEunirul marelui ego. Mne dintr-o imagine. Prin evolufia ei, viafd dup; vialE, entitatea a

Ultintul r',,tls.tl

ttt ar

ti/ot

triit conform acelei imagini, in mod

repetat, suprimhnd mereu acel aspect divin care permite evolutia Spiritului uman Ei aparitia destinului manifesiat al lui Dumnezeu, Existi din cei care cred in diavoli Ei in Satan 5i alteie din acestea, dar nu exist6 o astfel de entitate. R5utatea este, prin alegere, un simplu proces de rdu sau bun, sub forma unui alter ego. Rdutatea e o stare emofionali naturali intr-un alter ego. in rirutate, nu vorbim despre crime impotriva statului, ci despre simple crime, care sunt una Si aceea$i crim6 impotriva sinelui gi a reflexiei sinelui asupra aproapelui siu. Alter ego-ul alege tirania qi iqi alege gi victimizarea. Riutatea se afli, prin alegere, in imaginea birbatului gi a femeii, cici, prin alegere, putem sa iubim, in loc si urAm. Prin alegere, putem sA fim toleranfi, in loc sd fim intoleranfi. Prin alegere, putem s; adoptdm ceea ce se nume$te blSndefea Spiritului, mai degrabi decit cruzimea Spiritului. Prin alegere, putem sE ddm voie, mai degraba decit si ne rdzboim. Prin alegere, alegem inevitabil ce anume vom tr6i, in destinul manifestat. Riutatea e o alegere a individului, fie ci e vecinul tau, suprimarea vecinului tiu, a iubitului tdu, a sofului sau sofiei tale sau a copiilor tii. A suprima pe altul sub deghizarea $i in scopurile propriei tale imagini este o tiranie, iar in imaginea alter ego-ului se afld chiar rdutatea. Atunci cdnd se intdmplS la scar6 mondial6, e iar6gi rdutate, prin alegere. Alter ego-ul omului este foarte diferit de sufletul lui, de Spiritul lui, de reflexia dinduntru, de conqtiinfi, de sentimentul dreptifii, al iubirii, al permisiunii gi al ingrijirii. lubirea unei fiin{e supreme pe care o reprezintd subtilitifile vie{ii este toati in suflet, care este suprimat pentru gloria alter ego-ului, a celui care se numeEte Antichristul. Nu existi om

si nu il aibd pe Dumnezeu iniunhu. Nu sunt rdi in sufletele lor. Cei care muncesc pentru ei nu sunt rii, in sufletele lor. Printr-o cenugiu care

alegere, ei igi faciliteazd imaginea. Pofta de putere, care este punctul

culminant al alter ego-ului, este nesfirgitS. Nu e destul cd ei delin aurul lumii. Nu e destul ci defin tofi combustibilii fosili de sub pbmdnt. Nu e destul cd ridic6 frate impotriva fratelui in scopul licomiei. Asta este puterea. Ejacularea supremd de extaz pentru imagine este s6 defini lumea gi sh ii fie suveran6. Oamenii acestia sunt conduEi prin mostenire, prin ceea ce indeplinesc, prin scopurile lor, prin obiectivele lor. Obiectir,ele lor nu

-----

A'!

rt'l't |\ttt11't)ilt't tt:ttLt;ii: Uni<:a

sLrnl difcrite de ale

()t'liv Motdjald

voastre Ale voas

sunt nentru Putere absolut6

E

L i.,dcplineascir asta E destinul lor' dac6 devine moqtenitor' asta. Se

urisc unii Pe a\ii' Pentru

cu altii. duc r6zboaie violente unii Aces ciintr-o cearti. Lor nu le pasd supreme' vin la margulvictoriei lor

in cale i-au eliminat

pin6 acum; iar ne cei care le'au stat lor' aliniali Ei sunt obsedaJi de,obieciivul din iablou, pur Ei simplu Sunt sunt cunoagil;;;;';il,;i tutn uo' n'udltu acest destin manifestat

lungd, au reuEit

terea Si trezirea'

debit Numdrul fiarei gi cardul de

rfl, Uhmul vals al iranilot

Agrtnlt,

Vd cedali alegerea absolutd libertatea prin asta. lar $i c6nd vidul devine atAt de sever, incdt colapseazi, legea acelei colapsiri este schimbarea, iar cei care iau cardul vor fi schimbati.

Ali

ales chiar gi cum o

si vi inioarceti, genetic vorbind. Da, chiar

aga.

Ce se intdmpl6 cu legea inalienabilA a lui Dumnezeu, atunci cdnd nu

nemuritor, pentru a deveni fiinte umane imaculate, mai vaste, pini aveati se triiti in ceea ce se numeqte lumina lui Christos. Asta se face prin alegere. E nevoie de curaj ca sa te schimbi. E nevoie de curaj ca sd porneqti in necunoscut, la aventurd. Numai in necunoscut adoptdm evolufia gi schimbarea cu adev5rat, Nimeni nu poate sd evoiueze fdri si se schimbe, iar asta se face prin alegere. Este natural totul in tot.

oamenii nu-gi dau osteneala Ei nu fac nimic? Ce nevoie e de nicovald, de plug, ce nevoie e de pdm6nt gi de lucru, daci nu este libertate? Nu

exist6. Atunci veti auzi o mireatd voce, transmisi din cea mai indepirtati stea gi care emand de la toate lucrurile vii, de Ia toate

lucrurile care trdiesc, iar vocea va spune ,,S-a terminat.,,. Aga incepe superconStiinfa. Alegerea e de mare pret in aceste zile. $tiu ci putefi si vA intoarceti la colibele voaske, totul e in siguranfd, aveti m8ncare in cimar6, vi e cald gi bine, nu trebuie si v6 murdirifi pe maini, vE sund iubitul sau il

.

rtrn,t til,

r

cattusii. Uuica Otdine Mondiale

.,unati voi lucrurile par s6 fie mai reale qi lipsite de ameninfdri. Vi 9i rritati afari qi totul e pa$nic $i linigtit. Pdsirile cdnti, iar animalele se loiesc incoace gi incolo. Cum poate s6 se potriveasci weunul din aceste ,rdeviruri in weo ordine natural6? Pentru ci voi vede{i ceea ce weti se vcdefi, auzifi ce weti sE auziti Ei dafi voie Ia ce weli voi s6 dali voie. Cu loate acestea, treiti in cele mai mirele timpuri ale dramei omenegti sldr5itul acestei aventuri, in care dreptul inalienabil de a alege, prin creatorul care v-a dat lumina a ceea ce sunteti, nu mai existe. $tifi voi, rizboiul dintre intuneric Ei lumini a fost profefit de mult timp. Se intimpli Ia multe niveluri. Trebuie si refinefi ci o lupti intre intuneric $i lumind ar fi ceva tare ciudat, penhu cd ai crede ci lumina penetreazd intunericul sau invers. Rizboiul dintre lumin6 Si intuneric sc referi la o libertate nevezutd, care ajunge la punctulin care persoana kebuie sd decidd sd fie liberi in ceea ce pare si fie lumea normal5. in vremurile care urmeazS, o sd faceti gi voi alegeri care o si fie pertinente pentru tot restul vietii voasire. La ce bun, dacd nu mai putefi se trai$ gloria lui Dumnezeu inbuntrul voshu, in lumini absolut strSlucitoare? Ce inseamni libertatea? inseamnd dreptul de a alege. Dreptul de a trdi ceea ce a fost demonshat atit de frumos. Atunci cAnd nu mai avefi asta, afi pierdut totul. Oamenii cenu$ii, in alter ego-urile lor, sunt poate cei mai infelepfi indivizi pe care o s6-i cunoa$teti vreodatS, pentru c5 ei cunosc natura uman6. Ei Etiu curn sunteti inrobifi de dorinfele voaske Si gtiu ce vrefi sa auziti $i ce nu weti s6 auzifi. $tiu cum si vi mdng6ie Si cum se vd ameninte. Ei inteleg atter ego-ul, pentru c5 il intruchipeazi in mod suprem prin propriul lor alter ego. Ei gtiu cum sa se joace gi sa se foloseasci de patriotismulvoshu, de libertatea gi de abundenla voastrS. Economia voashe se afl; intr-o schimbare atSt de radicale, la acest moment. Deqi luna mai e vdzuti ca absoluta distrugere a bursei voastre - lucru care este aqa de important pentru aceasti lari - bursa o s5-gi revind gi o sd se mai lupte ince trei ani, fird si inainteze mecar putin.

Asta o sE ii fac5 pe oameni se urle qi

si

cear5 reforme $i o sA le primeascS. Schimbdrile care vor decurge de aici vor fi dramatice, Vreau si qtifi ci ati mostenit multe din aceste lucruri. Afi venit in acest plan, in aceasti tare, in acest corp, mogtenind adesea ignoranfa parintilor sau regula principali, legea. Cele mai multe entitifi cred c; Rezerva

Utintul vals al liranilor Federald e detinuta de guvernul federal. Nu este aEa. Fiecare tarir importanti iqi are Rezerva ei F ederaid; asta, dragii mei, asta fine b6ierilc pungutei unei familii, nu a unei firi.

Asalt asupra Mamei Naturd Economic vorbind, vi a$teaptA wemuri grel':, deoarece ca si ajunge$ sa weti si facefi pasul urmdtor, trebuie si l:ecefi prin durereo gi prin supararea schimbdrilor care vor apirea. Cei mai multivor trecc prin schimbiri, pentru ci simt ci e de datoria lor sd rezolve criza economicS. Asta a fostintotdeauna o capcanS. Nu-mi pasi in ce misurd vefi susline c6 fdrd interes nu s-ar dezvolta nicio iehnologie. Ba s-ar fi dezuoltat. $i nu ati fi avut oameni care iEi inchid fermele care Fau hrdnit pe ei Si pe alfii, de ani de zile. Acum, ave(i terenuri goale. Firi aceasti ldcomie, nu ag- avea o atmosfer6 care devine din ce in ce mai otrivitoare gi nu s-ar face giuri peste gauri in atmosferd, despre care o s; auziti. Ce inseamn6 pentru voi simbdtd seara? Multe. Firi aceastd I6comie, nu ali fi avut distrugerile masive in ceea ce privegte animalele sau pddurile. Fdri aceasti licomie nu afi fi suprimat geniulsau prezentdrile mai ingenioase ale longevitifii lucrurilor care nu folosesc combustibili fosili. $i nu v-afi arunca otrdvurile in mare, mai ales, nu acolo, unde pegtii voqtri mor in grupuri rnari, arunc6ndu-se pe plajd qi plSngdnd: ,,Unde si mi duc, ci respir qi mindnc excrementele voastre, otrava voastr6? Unde si md duc, altundeva, dac6 nu aici, pe uscat?" Fir6 aceasti l6comie, n-a!i avea p5duri virgine care mor. Firi aceastd l6comie, wemea gi natura s-ar deplasa lin, firi izbucniri dezordonate. Puteli si continuati a$a, pentru cd toatd lumea trebuie sd-gi cagtige o pAine, spuneli voi. Aga este, dar nu tuturor le-au plScut destul de mult legile care le-au permis sd-Ei ciqtige o piine. Deqi este un destin deja in curs de manifestare, destinul apare numai prin atitudinea adoptati gi prin spaliul acceptirii sale. Aga stau lucrurile cu lumea voastri gi asta s-a intAmplat qi inci se mai intdmpld. Nu e greEit sau corect. Pur Ei simplu, e destin manifestat. in fiecare moment cdnd vd pornili motoarele $i apasafi acceleratia, mdrifi gdurile din atmosferd. Suniefi ingrozifi de asta, dar ce puteli si

A!l( u'l,t tLtr)k DiL.\ cettufil: [J]1ica Otdine Mondia/d

si mergefi de colo-colo, dar sunte{i oripilali. Ce si faceli? Suntefi in incurciturb, pentru cd asta e virtutea acceptati a cosmopofacefi? Trebuie

litului. in fiecare moment cAnd cumpEra!i un burger, sprijinili necesitatea distrugerii pddurilor din toati lumea, care ofera paguni animalelor. De fiecare datd cind aruncati un recipient, toale gazele pe care le emanb acesta se duc in stratosfer6, dar sunt de aruncat, aga cd, Ia naiba.

Existi schimbiri, in legituri cu zilele carc urmeazS, care sunt pertinente qi pline de sens, atat pentru voi, cdt 5i pentru natur6. Ar fi un mare beneficiu sa incepeli s; plantafi pentru natur;. in miqcarea Pdm6ntului, care inainteazd qi se striduiegte sa-gi vindece multele rani de pe corp, poate c; asta ar fi cea mai mare pasuire pentru voi, in

acest moment in care distrugeli calculatoare gi sisteme bancare mondiale, peniru c6 plicii tectonice nu ii pasi pe ce sta. Unde ali fi fdrd naturS, fdri Mama Pimdnt? Unde v-afi afla? Unde v-a!i construi casele? Unde ati fi fari acest organism? Dorinfa de putere a triit din plin prin ldcomie, iar bdrbalii gi femeile au avut mari beneficii de pe urma progresului tehnologic. Acesta e adev6rul. Pdmdntulvostru e ca gi corpul vostru, intr-un fel. Imaginali-vd dacd ali avea trupul acoperit de lepr5, de rdni deschise, sAngerinde, daci a{i avea tiieturi mari pe corp, n-ati incerca s5 le ungeti cu ceva Si si le vindecafi? N-afi incerca si curSfafi rinile? Daci aerul pe care il respirati ar fi mereu poluat 6i v-ar face si suferili de stomac, iar apa pe care o befi ar fi plini de otravb gi de bacterii $i v-ar roade corpul pe diniuntru, daci norii care vin peste voi in fiecare zi ar da drumul la ploi de acid, ali face ceva in acest sens? PimSntul nu e diferit de corpul vostru, doar c6 nu putefi si triiti fird el. V-am prezentat doar o foarte mici parte din durerea pe care a indurat-o acest organism viu qi de ce trebuie si fac6 ceva in fala licomiei gi a puterii, ceva ca s6 se vindece, ca si nu sfarqeascA la fel ca sora ei, planeta rogie, care odinioara avea o civilizalie infloritoare numite omenirea.

CAPTTOLUL PATRU

Iluminarea

risipegte ignoran{a gi frica

,,fndftarea gi extinderea propriei congtiinle prin cunoa€tere e

iluminare. Nu e vorba de ritualuri spirituale. E vorba de

inlel4ere. Eu arn ales sd vd luminez fundalul, ca sA incepeti sd vedeti un tablou mai larg a ceea ce inseamnd destinul manifestat la nivelul fiinSei umane, colectiv gi de ce. Vreau sd inlelegSi asta, ca sd nu mai fili ndpdstuili de superstilii. " Ramtha noiembrie 1987

u weau

sav; descurajati

Si

nici

sA

deveniti fanatici. Nu weau

sa credeti ci acolo unde e cunoaqtere nu exista speran]5, pentru c6 exist6. Nu weau si credefi cd tot dezastrul acesta e lipsit de speran(i. Nu este. Pute, dar nu e lipsit de speranfi, pentru ci iluminarea inseamnS sa iesi din ignoranli Ei si ieqi din intuneric. Cdnd cineva r6mdne in intuneric qi in ignoranfi, e inclinat catre superstifii gi neajutorare gi devine foarte temdtor. lluminarea inseamn6 sa arunci lumini asupra ignoran(ei, si risipegti superstitia, sA risipeqti frica. Starea de cunoagtere nu e ceva de care si ili fie teama, ci mai degrabi ceva pe care si il atragi cdtre tine, astfel inc6t ifi mAre$te percepfia propriei tale realitati, a propriei tale vieti qi, inevitabil, afecteazl inhegul. Congtiinfa socialS, insSgi painea, mana qi inlelegerea care hrinegte alter ego-ul, este un proces de gAndire care e format din gAnduri reciclabile. Cu alte cuvinte, e ca gi cum istoria s-ar repeta la nesf6rqit, nu numai la scari mare, vorbind despre o tara inheagi sau chiar despre intreaga omenire, dar gi in viala individualS, in realitatea individuald. ConStiinla sociald, la nivel colectiv, men$ne alter egoul, imaginea, Antichristulin functiune. E chiar hrana sa. Adevdrul e peste iot. Con$tiinla social6 e adev6r. A permite absorbirea alter ego-ului, chiar la scard de mas5, a permite risipirea conqtiinfei sociale, acesta e momentul cind indivizii incep si-gi ldrgeascS propria lor realitate, adici atunci cAnd sunt in proces de wolutie Ei cind evolueazi citre destinul lor manifestat. Cu cdt devin mai congtienti, cu at6t e mai mare realitatea lor gi cu atAi au la dispozifie mai mult control, mai multe opliuni, probabilitili qi alegeri. in congtiinfa sociali, sunteli foarte limitafi. Trebuie si faceti ceea ce fac tofi ceilalfi, dar congtiinla social6 rimine intact6, pentru ci aga e toatb lumea. Atunci c6nd se nagte lumina in lume, atunci cAnd o realitate, o perceptje e

rF Ultinul vals al tianilet

l/Ltrtti arca risipcgle ignoranla gi [rica

lSrgiti, cSnd iluminarea apare chiar gi la un singur individ, acel indivicl, care fusese deja participant la continuumul con$tiinlei sociale, devin(, deodati angajat intr-un adevir mai mare, in mai multA infelegerc Congtiinta sa inalta con5tiinta socialS, cici ceea ce incepe si fit' perceput de unul iese la lumini Si incepe s6-i influenleze pe alfii. Rezultatul destinului uman nu este si fie distrus printr-o repetarc istoricS, ci si evolueze cbtre aft o entitate spirituali completi, a deverrl o fiinfd umani imaculati gi a manifesta justetea $i virtufile Christicc,

rareori vine la cineva care e coplegit de cu dorinfa de a infelege' inainte fric6, ci vine la cel care merge Nu existd disperare in toata aceasta cunoa9tere. Existi o alti parte a acestei povesti, o parte care inc6 nu e spus6, care inci nu e realizati Ei vom ajunge la acel punct in momentele care urmeaze. finefi-vd bine de pil6rie, de creier, de sufletul vostru emofionalgi invifafi. Si nu vi fie niciodatb frici sd invifa$. Asta vi va elibera din acest haosimpufit.

care sunt Iatente in voi tofi. Acesta e destinul. Acesta e punctul culminant

Din Domnul Dumnezeul fiin{ei mele, preaiubit Tati,

al evolufiei. Voi suntefi Dumnezei, caci aveli dreptul s6 alegefi. indllarea gi extinderea propriei conqtiinte prin cunoa$tere inseamnb

iluminare. Nu e vorba de ritualuri spirituale. E vorba de infelegere. Eu am ales si predau o invi!itur5 de valoare istoricd, ce se repetl intotdeauna: o infelegere clari, un ,,de ce", cuplat cu alegerea gi cuplat cu intelegerea imaginii alter egoului. Am ales sE o predau, penhu ca voi sd iegiti din ignorantd gi sa nu mai ave$ weodati scuzi ci nu invdfafi, pentru ca n-a[i primit niciodati raspunsul la intrebarea ,,de ce". Am ales sE vi luminez fundalul, ca sa incepeti se observati o imagine mai larg6 a ce inseamni destinul manifestat al fiintei umane la nivel colectiv qi de ce. Vreau s6 inlelegefi, penhu ca sa nu mai fifi napastuiti de superstitii gi sa nu mai fifi indugi in eroare atunci cind cineva vi spune ci aga stau lucrurile, cAnd ele nu stau deloc aga, Cu siguranfl ci invifitura mea nu a fost despre oprimare, ci despre cum si infelegefi mai bine modul in care puteti sa priviti pe aceastd fereastri gi si vedefi cum e terenul gi cum va va fi luminatA calea. Iluminarea, pentru maestru, pentru fiinta umane spectaculoasa, este la fel de necesari ca respiratia. E la fel de necesar6 ca dormitul, trezitul $i fdcutul, cici fdrS cunoagtere, r6mdnem doar o omenire f6ri faf6, care nu are individualitate Si care imitb doar ceea ce imiti qi cei din jur, apoi dau mai departe acela5i lucru. Momentele acestea pe care le petrecem impreund sunt ca si vb ilumineze gi si qti{i de ce si vd schimbafi Ei se Sfiii cd zilele acelea au venit. in necunoscutul care se afl6 dincolo de aceasti fereastri, ve$ afla gi despre speranfS, despre optiuni Si despre probabilital care exista in necunoscut Si care sunt descuiate numai celor care igi lSrgesc cu adevarat perceptia, prin iluminare, pentru a cipita rispunsuri. Necunoscutul nu vine niciodati

la o entitate cu mintea

inchisi

gi

deschide-mi calea

lumina pe ea ca sa pot sa fiu eliberat din apele nelini5tite pot sa stau pe pimdnt sfinfit sA Si de-a pururi, veEnic qi totdeauna. gi striluceqte-fi

Aqa sd fie.

i

i

i

I

I

CAPITOLUL Combustibilii

mediul

9i

CINCI

fosili, schimbdrile PdmAntului

,,Veli gdsi lurtuni care dezldntuie o violentd pe care n-afi mai vdzut-o pend acum. Ele uin cu toatd furia, pentru c; e singurul

mod in care natura, in strddania ei de a-gi uindeca rdnile, poate sd curele aerul €i sd indepdrtqe gunoaiele, ca sd se poatd vindeca. Acestea sunt lucrurile care urmeazd sd se int6mple, in Orientul gi in Occidentul vostru. $i furlunile acelea vor deveni din ce in ce mai imprevizibile. fn zilele ce vor ufma, nalura i€i va vindeca rdnilq ca sd poald sd meargd mai departe. O sd scape de ceea ce o doare." Ramtha mai 1986

Offi[fl

-am spus sa re|neli numele entitefii Rotschild. Vreau si vi arit cAt sunt de puternici cei din familia Rotschild. Cdnd bursa voastri a luat-o razna, multe entitSli care investisera in combustibili fosili gi in pehol gi-au pierdut multe din acfiuni. E doar un mic exemplu. A exisiat in Londra o companie mare, Tyrannosaurus Rex, care ficea afaceri in domeniul peholului in formi lichidE 5i care a decis sa emite ac$uni, pentru ca publiculsa poata sa investeasci in domeniul peholului. A fost un plan minunat, penhu ca acfiunile au fost puse la dispozi$a publicului larg, care putea sd participe gi sE de$ni interese in industria peholului. Apoi a venit ziua neagri a lumii financiare gi, ca urmare, publiculs-a inspSimAntat. Nimeni nu voia sa cumpere acliunile. Oamenii nu aveau bani, nu puteau si faci asigurdri sau pariuri. A,ga ci familia Rothschild, care sunt ni$te indivizi foarte infelep$, a intervenit qi a cumpdrat totul. Asdel, au putut sa defini gi mai mult din aceasti masd controlatoare de combustibili fosili qi planul a fost ficut foarte bine. Vreau si re$neli un lucru. Oamenii ace5tia nu sunt lofli mogtenirii lor, weunei firi sau weunei religii. Ei sunt atei, dupb cum i-ati numi voi, in toate sensurile cuvintului, iar Dumnezeul lor este banul gi impirifia lor e puterea. Asta e- Nu conteazA nimic altceva. Aici avem mai multd putere, dar asupra a ceea ce se numeqte Tyrannosaurus Rex din rimigifele din combustibilii fosili aurul negru al multor |iri de pe fafa acestui minunat glob. Combustibilii fosili, ceea ce se numegte aurul negru, au devenit punctul de negociere care salveazi orice lard care are nevoie de ajutor financiar. Este singurul produs din resursele lor naturale pe care pot si il foloseasce pentru a-$i dizolva imprumutul pe care l-au luat de la acegti oameni. Combustibilii fosili o si mai existe o weme, pentru ce sunt prea mulfi bani, prea multi putere, licomie gi conholimplicate in asta. Energia care se revarsi

'l\ -- -- ' (:t'ttl)ttslit'ilii li'silt

Ulitnul vals al tit.tnilot de la soare, care e peste tot in jurul vostru, e aici de ceva weme, dar n. a fost cercetati, din punct de vedere tehnic, pentru

ci nu se fac bani

din forarea Soarelui. $i acesta e un mare adevir. Combustibilii fosili o s6 rim3n6 pe aici, din cauza capacitatii pure de control pe care o au in lumea de azi qi orice individ care a luat

pozitie impohiva lor gi a wut sa creeze noi surse de energie a fost eliminat. $ti!i ce inseamnE un patent? inseamn6 legitimizarea unei idei. Au exisiai multe patente, weme indelungatS, care au fost date la o parte - cumpirate gi date la o parte. insd nu e totul pierdut. Exista un individ mire{ intr-o !ar6 numita Japonia, un individ care e un geniu dinire oamenii obiqnuiti Si care, in acest moment, a primit o tehnologie minunati in domeniul gtiinlei, El elaboreazi un dosar, aSa se nume$te, care e cat o carte $i, printr-o sursi de energie care utilizeazd Ei stocheazi energia solarS, o s: poat6 s6 se ocupe destul de bine de funclionarea chestiilor pe care le avefi in gospodirie. Entitatea e foarte degteapti gi are gi o mare putere care merge cu ea qi de care are nevoie. Nimeni n-o sa elimine aceasta entitate. Individul acesta va conkibui mult Ia conqtiin[a sociali, c6nd seva termina totul. Nimenin-o saii elimine intreprinderea, deoarece entitatea aceasta a folosit sistemulintr-un mod foarte inteligent, ca si-qi creeze intreprindeiea.

Impactul sbatului de ozon asupra naturil Unde a|i fi voi

fir6 combustibili fosili? Cum

v-ag deplasa, pedal6nd

sau mergand foarie repede gi cdldrind pe vAni? ldeea e ci, in prezent,

pelerinii pot si zboare dintr-un loc in altulintr-o singurS zi, iar invenlia aceasta e minunat6, dar e propulsata de ceea ce vine din interiorul Pimintului. Fiecare om e mai degraba legat de pimint, daci nu utilizeazi acest serviciu, Evolufia s-a oprit cu combusiibilii fosili gi ce face asta? in prezent, aveli o gaurd din ce in ce mai mare in shatosferd, in regiunea sudicS. E atit de mare, incat nici nu se mai scrie despre ea. A crescut atit de mult, incAt cerceiitorii se shbduiesc sA se rehage de acolo, pentru ci radia$ile care pitrund prin gaura aceea le face cataracti Ia ochi.

rttecliul 9i

schinbitile Piirn6nlului

odinioar; Gaura aceasta din stratosfera e rama$ita a ceea ce au fost mare 9i gros Cand m4r '13 oceane care inconjurau PirmAntulintr-un nor acest strat foarte sub$re .; ; i-ogorit apa gi a creat o planeta mai idilici,

iar aici a inceput si 9i delicat a continuat sd acopere Pdmdntul, aride' iar infloreasci viafa, au aparut anotimpurile Si s-au creat regiuni dac6 lumea a devenit cu adevirat un mare Paradis minunat Shambhala' in weli. Tot felul de forme de via!6 ale evoluliei puteau si infloreascd Sunt multe de spus despre aco-st mediu, pe acest smaragd al universului' cdci inainte \/remurile mele $i chiar despre wemurile dinaintea acestora' savantii vostri' Pe de wemurile mele, indiferent de ce spun unii dintre lor planeta aceasta existau niste oameni foarte inteligenti' iar sursa masive pentru transPort era lumina. in ciliva ani, prin nigte cutremure din artefactele acestor la exteriorulPdmintului' veti putea sivede$ c6teva generafii demult aPuse.

mea in wem"u mea, nu exista aga de multi industrie' In vremea Cu nu era petrol, dar vremurile mele erau in armonie cu mediul de care beneficiali sigurante ca oamenii mei nu aveau toate comoditi|ile destinul omului voi acum gi care au creat aqa niEte funduri mari insi tot ce poate se fie' era si evolueze, chiar 5i in wemurile mele, si devinS drag6 pentru ca viala cu sigurant6 ci este darul Acest Pimint' aceasti pentru al creafiei' gi dulce planeti a voastr6, care este vie, este un dar mele Prin a evolua la un statut mai mar€t chiar qi decAt in wemurile fald de hezirea civilizatiei 9i lipsa de respect pe cate o are aceasta mele qi pimAnt, fiecare {ari a fost pridatS de pidurile ei' din timpurile pierdut pana u.u-. Fiecare fari qi-a pierdut pdm6ntul arabil $i-a goneqte pe padurile. lar plmAntul mai poate se dea numai praful care ca si aripile unui vint cald 9i uscat. Omul s-a mutat din acele regiuni' Pimintul g5seasci alte regiuni, dar nu a invilat din greqeli 5i inci mai ia .u pn.nuu care ise cuvine, gAndindu-se c5' deqi se pare ci e al lui iar asta n-o si Dumnezeu. Pimintul e al lui ca si facd cu el ce wea' o gregeali ln fiecare aibE mare importante, in timpul vietii lui Asta e prea ugor' civilizafie pini la aceastd civilizatie,si folosesc cuvintul le numili resurse' resursele PimAntului au fost violate Ei pridate Voi pentru viafi 9i chiar dar, de fapt, ele sunt elemente naturale, necesare predetoare' pentru vlala Pdmintului. insi cea mai causticS' cea mai de virf cea mai agonizanti este o civilizalie inclinati cbtre tehnologie

Llfuirrtul vals a/ tir.inilot

controlatd de licomie Si de putere, de puterea care i$i croieEte drum pana Si in utilizarea combustibililor fosili. gi

Gdurile acestea din stratosfera voastre nu exista acolo

(;
*lil,t/ii litsi/i, ttndul

gi schirnbd le Pdrn.intulLti

Ecologii din tara voastrd au fdcut un mare efort, ei iau lucrurile - sA ia o in serios gi s-au intdlnit cu ecologi din alte tiri, ca decizie sa nu se mai produc6 freon. N-o sd opreasci produc$a pAnd la sfdrgitul secolului, penhu c6 producfia e necesard pentuu a mentine creEterea economici a f6rilor acelora din Lumea a Treia. ceva mai

Lupta Pdminfului pentru suptaviefuirc

Fdri echilibrul corespunzator al arborilor maiestuogi qi al Irunzigului marilor pEduri, dioxinele din stratosferi sunt aga de grave, ci acum ele rod din partea inferioar6 a pianetei voashe. Acest lucru nu a fost abordat aqa de deschis pe cdt ar fi hebuit, in mass_media voastri, pentru cd a aborda aceasti problemi ar insemna si indicdm ce anume cauzeazd problema. Freonul nu e singurul lucru care provoac6 problema, ci emisiile de la degeurile chimice, ohiwrile care sunt emanate din lucrurile care sunt finute in atmosferi_ Ce ar insemna s6 ia toata lumea pozitie gi sd spuni: ,,Tiebuie sd schimbim asta..? Ce ar insemna asta pentru producdtorii dintr-o mare ramuri industrial6 pe care se bazeazi tara voastrd, produc5torii de maqini gi de motoare cu combustie intern6, care vi asiguri transporturgi energia penhu coribele voashe? sunt foarte

Practic, natura nu este diferit6 de voi, in intruchiparea voastrd fizicd. Cel mai mare rizboi pe care il are de dus natura qi ceea ce kebuie ea sd schimbe in intruchiparea ei fizica la momentul prezent se leag6, in principal, de combustibilii fosili. Suni simplu, dar e ceva ce a fost creat ca un instrument de putere qi de schimb, o necesitate absoluti in tara voastri gi in lume. Nu poate fi abandonat cu ugurinti, pentru cd daci ar fi abandonat, atunci cei care vor controlul absolut n-ar mai avea biciul in mdna lor. De la inceputul secolului vostru gi pini nu demult, un consodiu de entitdli eterice pe care nu le-ali putea recunoagte au produs regulat explozii care au avut loc in stratosfera voastri. Au fost niqte mingi de focverzi, striluciioare, unii dintre voi le-au vizut.18 De unde veneau Si de ce se aflau acolo? O vreme, nimeni nu a infeles enigma acestor lucruri gi scopul lor. Striduindu-se sd salveze acest mediu, unii dintre frafii vogiri care hiiesc pe alte stele $i in alte dimensiuni au produs explozia acestor mingi verzi de foc in shatosfera voasha, penhu a ajuta la neutraliz arca efeclelot de eroziune ale stratului inferior. Aceste explozii au fost ceva destul de obiqnuit. Acum au incetat de ceva weme, pentru cd reprezentau o acfiune de interferare. Tiebuie si vi trezifi $i se deveniti conqtienti cu adevdrat de impirifia voastri. rs

sd se

intimple

aga ceva.

,,Profesorul Lincoln LaPaz, un reputabil expert in meteoriti de Ia Universitatea din New Mexico. a anunlat ce e ceva foarte ciudat in legituri cu o serie dc opt mingi strilucitoare de foc. verzi. vdzute pe cerul din sud-vest in decursul unei perioade de 13 zile. Meteorii sunt rareori verzi. spunea LaPaz. iar cei mari trec rareori in mod repetat pe deasupra aceluia5i loc". relata un articol intitulat .,Noi farfurii zburitoare'. in 7l7re Magazine. 3 martie 1952.

Ultirrrul vals al ttranilor

Pimintul ia mdsurile in propriile_i maini, in propriile_i frl;i( | tectonice. Nu numai cA aveti o gaur6 masivi anuruj- Fotrlui S,,,t dar se formeazd una gi in regiuniL norai.n, unu .urnTl"r"rrl"",1 ,i,,, Canada qi una care se for nrc._rz.r 1,,. stul de numeroase. A1-.ar pesrc i(,t. care creeazd oxig€;t

Nu e chiar cea mai bunE ca rezurtat direct a,,"0,"t,,,"i

pe soarele vosj' .r

Si

pr-oprich-rtil,.

ir.r stratosfcr ii

jll! ff 1.".T fii.:;";"";j:':*"J::: f

li:I

::::i::r

scurftimpo

sa vedefi

ci

se vor.des<:operi

diformftntr

ra pe$bt din oceane Ei o sd se facd legatura cu planctonul. Va aparea la

Etiri, pentru cd trebuie

si existe o expiicatie pentru asta.te Radiatiile directe care pitrund prin aceste gauri vor deforma , pianctonur $i vor incepe sd creeze hibrizi care nu vor mai putea s6 se inmulteascd. Planctonul este inceputul tangului trofic in mare. Pdmdntul, care este un o a er f a r a *,t" p; . ;lli?l l1]' ". fl: in multe feluri. A fost cea mai lungd perioadi din istoria inregisiratd, in care o civirizalie a trdit neintrerupti de o schimbare indJsS de un cataclism. intr-un fel, aceasta a fost foarte protejati de-iulte din tara al, tara aceasta era complet autoi mai rimdnea destul gi pentru alfii. zifie, ca sd aibd grij6 de oamenii ei r

;;;

oarecare mdsurd, dar prin

[]ii,i :1:H.]i: ;i5;:

ignoran*r:::jj,TIi::

I:i"T;['r,,";:l;:

gregit. P6mintuiui i se intampld ceva foarte arun'uri.. ioui"ir.rurit" drn natura striga. Le doare. Natura e vie. suflulviefii e in toate rucrurire. Doar pentru cd un pom nu vorbegte cu tine, asta a nu e viu. O plantd e vie, pimdntul e viu, stanca e vie, "" caci toate lucrurile manifestate in imp5r6fia lui Dumnezeu sunt vii. Aq putea si intru mai mult in detaiii, dar spunind ci ele shigi de durere sau cd se sufoci, sau ci sunt ucise

i".."..a.,

prin

n*"r", 0a","

",

, r,

",

australieni au dat peste o rnollenire tulburbtoare a geurii din stratul de i-:t"r^""tit ozon. Au descoperit cE krillul. care este miezul lantujui trofic i" a,i*.il*. .r* ,."n" suscepribil la lumina ultravioletd dEunEtoare. j"r_p"r,*" Cerceteror:i

fa.ri

p" cand studiau srructura "u senetica a krirurui. D'. N,J ;;.:#.,1!1..1?..o,"r"0 tulbur;toare". relata Australian Broadcasting Co. la 7 febr uarie 1999.

;;;;;;

Ccvnbuslibilri losili, rncdiLl 5i scltinlbe le Pzitnentului

fac sd infelegefi mai bine o inteligenli care nu poate sd vd vorbeasci

direct, dar e exact ca gi corpul vostru, cu rini, imbiindu-se in acid, mirosind a otrava Si avind o durere continud de stomac. Prin asta trece minunatul voshu PimAnt la ora aceasta gi nu ii lipsesc propriile resurse ca si se schimbe, qi o va face. De.ia o face. PimAntul $i toatd natura, mirelii delfini, fralii voqtri care s-au aruncat pe plaji gi au murit, ei ficeau o declaralie. Micu(ele animale de la care vin perle de infelepciune fac Ai ele o declara!ie. Ele mor. Peqtii care, altddatS, igi giseau zone bune unde sd se inmulfeasci, zone care nu mai existi, se strdduiesc Ai ei si faci o declarafie. De fiecare dat6 cdnd o mare balend equeazi pe malurile voastre, ea incearca sa va spun6 ceva. Toate astea nu rimin neauzite gi nebigate in seami. Cine s6 se apere gi si aibi griji de viafi? Daci omul refuzi si se schimbe, atunci cu ce mai rimine viafa? Cu ce mai ramane copacul? Cine apiri balena gi delfinulqi mica scoica a carei iritatie sa dovedit a fi o bijuterie? Cine apiri stinca, riurile gi aerul? Cine a spus pentru ele: e wemea voastr6, ceci veti trai, iar ceea ce afi "Acum vorbit va fi auzit gi va primi rispuns"? Natura, fiind o miqcare spre inainte numiti viafi, a luat asupra ei in aga de multe feluri elementele necesare pentru a face ceva cu privire la propria ei mizerie fizica. Ultima dati cind am vorbit despre schimbare, despre zilele ce vor veni, am vorbit despre multe lucruri care se vor intAmpla in mediu. Numai douS din acele lucruri nu s-au int6mplat. Vremea se schimbS. Acum infelegeli asta, in retrospectiva. PEmintul se migcd. Stratosfera trebuie si se vindece; altfel, toate formele ei devia!6 de pe acest Pdmdnt nu vor putea sa suporte radiafiile. Simplu. Pimdntul e in chinurile unei mari schimbdri, mai profunde decit convulsiile naqterii sale. Trebuie si faci schimbiri, ca sb poatd si triiasci in continuare.

Actiuitatea vulcanicd gi pldcile tectonice intimplStor, Inelul de Foc este o mare falie tectonici ce inconjoari toati lumea gi este dinamica unui proces numit pl6cile tectonice. Activitatea pl6cilor, sau faliile, suni cele care permit PimAntului

,l (\

U/tinul vals a/ tiranilot

tn

t

h

rcl i

li l i i

li'si l i,

n

t

ttl i ul i i

sclt i nt bzi ril e Pd m6

rtult

Locurile shivechi vor prinde via!5. Vulcanii strivechi sunt ca niEte tigri care dorm, in acest moment. Nu e ca sd scape de voi, ci ca sa vindece ceea ce ati f;cut. in acest efort, PimAntul se migci din toate

Faliile permit curgerea unei substante nutritive minunate din ceea

voastre, a avut loc oriunde altundeva, dar nu in tara voasha. in o.nan. existd vulcani violenti care erup chiar in acest moment, inir-un efort disperat de a purifica apa. in prezent, existi vulcani care se reactiveaza gi despre care se crede ci erau stin5i.

pldcile sale tectonice, de acum gi p3ni la sfdrgitul secolului vostru, iar voi veti asista la o intensificare radicalA a activiteFi lor. in oragele centrale, in centrele de afaceri, vefi vedea fenomene ce apar in cer qi sub pimAnt. Vefi vedea cum se intimpli lucruri skanii qi minunate, cu privire la naturd gi la asalturile acesteia asupra oraqelor care sunt respunz6toare de poluare in planul vostru. in prezent, veli incepe s5 vi vedefi patria, frumosul vostru smaragd al universului, in

avantul schimbarii continue. Gaura,jin stratosfera $i presiunea qi migcarea plicilor tectonice vor crea un efect de incAlzire pe Pamant, iar in urmitorii patru ani, Pimintul se va incdlzi atit de mult, incAt nu veti mai avea recolte.2r Recoltele tirii voashe au fost luate de puteri mai mari, iar fermele nu vor mai fi. Locurile care pdnd acum erau degeriuri, locuri unde omul nu se duce decat foarte rar, vor fi inundate de ploi neobignuite. in timpul acestei incilziri a lumii, tiparele climatice se vor modifica. Afi vdzut inceputul, chiar Si anul acesta din timpul voshu. Mai urmeazi qi alte lucruri. Pimintul se striduiegte progresiv sd indepirteze omenirea, cereia nu ii pasS 9i care nu se ocupa de suprafafa sa, pentru ca el si poata se se vindece in multe locuri iar aceste locuri sunt cu adevarat foarte mari. Exista in prezent doi mari vulcani pregititi si elibereze presiunea plScilor schimbitoare ale planetei voastre. Unul e in Europa $i se afl; pe o insuli, iar in acest moment este in erupfie, pentru cA activitatea de sub cogurile lui e atit de mare. Marea foamete din Europa, marea foamete a Irlandei a fost rezultatul erupfiei unui singur vulcan in 1800, care a starnit praf in shatosferi gi a creat iarni in miezulverii, inghefind astfel toate recoltele qi provocdnd foametea. Un singur vulcan a ficut asta. La un nivel, PimAntul se incakegte, iar la altul, dacE ambii vulcani se hotirisc se-Si elibereze presiunea $i numai natura decide cind e 21

globale de grane au ajuns la cele mai scizute niveluriin ultimele trei decenii. "Stocurile lSsind intreaga Lume vLilnerabila in fata gocurilor produse de recoliele proaste". relateazi AOL News. 28 septembrie 2007 .

Utinrul vals al tiranilor

('..tn

momentul eruptia lor in stratosferi va crea o recire imediatd a suprafefei PimSntului, ducdnd astfel la formarea unor tipare climatice radicale. DacE locuili pe o falie, atunci va jucali cu viata voastra. Daca vi place falia gi vi place priveligtea, r;mane| acolo. DacA nu puteti sa vA permiteli altceva, stati acolo, dar acum locuifi intr-o zona acfivd. Daca iocuifiin apropierea apei un loc periculos nu numai ci se migci plicile tectonice (gi nici savanfii vo$ki nu sunt con$tienti de asta), dar pl6cile acelea care se aflS sub mare se migcd gi creeazd valuri foarte mari. E o reactie natural6 de schimbare. intr-un ecosistem echilibrat al naturii, in care animalele sunt in armonie cu pdm6ntul, ve{i vedea rareori weo schimbare in acele zone.

Topirea calotei polare gi incdlzirea globald Topirea calotei polare, gaura din stratosfer6 gi inc6lzirea planetei in urmitorii patru ani se vor pehece mult mai repede dec6t vi vor spune savan{ii vostri. Topirea unor mari pi(i din calota polari deja are loc, iar asta va cregte nivelul apelor pdni la doui sute de picioare22, iar in golfuri gi in unele locuri va creqte numai cu douisprezece picioare. Calota sudici deja se topegte. Calota nordici e gi ea deja intr_un proces de topire lentd,

cici avefi un ghefar care

s-a rupt gi care acum e in ap6, iar acesta e rezultatul incdlzirii apei $i ghelarul e in mi$care. Sunt mai mulfi care sunt in miscare. E in reguld sd avem un pic de api in plus, dar un singur ghetar ar fi de ajuns ca sd furnizeze apa de biut a acestei f;ri timp de lreizeci de ani. Atit sunt de mari. Cum gi nivelul mdrii creste, nu e deloc in{elept sd fii pe ap6, ci in interiorul continentelor. Nu veti wea nici sa fi$ in zone cu populafie dens6, daci pute! sd alegefi sd schimbafi asta. PimAntul se va incilzi in urmdtorii patru ani gi, in fiecare clipi, prin eruptia a doi vulcani majori, ar putea si se trezeasci cu o iarnd in miez de vari. Valoarea recoltelor la scara inter_

2

de Groenlanda cu aproximativ principale de I in

"Savanfii

,,Calota arcticd se topegte mult mai rapid decat se prevezuse..

aflate pe sol bal al

m;rilor

2004. $tirile urmdtoarele:

l)t::ti l'tlu L+tL. ntc
I

-sL:/tiltb, ile

Piirfinlultti

rra{ionali va fi periculoasi pentru modificarea climaticd, pentru cd existd run lucru pe care omul gi alter ego-ul siu nu pot si il faci, gi anume s6 modifice vremea qi sd modifice Pdmdntul, in schimbdrile sale. Cum v-afi simfi dacd cineva v-ar detona o armi nuclear; in buric? ,,Doar o testim, desigur, sd vedem cum reactionezi." Credefi cd armele

producdtorilor de munifie, cu extraordinara eliberare de energie concentrati in interiorul P6m6ntului, raman fara niciun fel de urmiri? Daci ai unde de qoc care iti trec prin buric in centrul acestei !eri, impreund cu o fo(i creatE in interior, cAreia ise aldturi qi forfa ce vine din ocean pe plScile tectonice, atunci eqti inh-o pozifie foarte nepotrivite.

$i degeurile voashe nucleare, care se arunci in faliile tectonice? $tiafi cd degeurile nucleare au fost puse in butoaie gi aruncate in marea pegterd care intri in California, in falia San Andreas? Nu gtiafi asta, dar desigur, cum sd gtifi? E o pegteri addnci. O si se miEte, o si o acopere Si o se ajung; inc6 Si mai ad6nc5. P6mAntul are multe de schimbat, pentru ci se luptd pentru propria sa supravietuire. Cum cad ploile pe coasta esticd gi in Europa, ohava lor distruge resursele naturale, pddurile, p;manturile, pestii gi tot ce este viatS Si este legat de api. Cine o si opreascb asta? Credefi cd o si se opreasci doar penku ca noi dishugem cateva lacuri Si cafiva copaci? Dac6 ploaia care cade peste voi e ca gi cum afi bea otravi, e un prel mic pe care il avefi de plitit, ca si mergefi inainte qi si va implinifi un vis, o realizare, tehnologia unei civilizatii. Oamenii nu sunt cu gAndul la schimbare. Nu-Ei permit si o fac6. intre acum gi sfirgitul secolului vostru, multe locuri care va sunt familiare acum nici macar nu o s6 mai arate la fel. Ceea ce altedatA erau insule va dispirea, iar acolo unde nu exista p;mant, acesta va apdrea. Acolo unde odinioar; era degert, vor cre$te rdsaduri peste tot. Acolo unde erau cimpuri de grAu auriu, p6inea viefii, veti gisi acum o zona degertici, unde nu se poate cultiva mincare.23 Unde vefi gisi locuri in care deqeurile umane sunt aruncate in api, vefi vedea reacfii violente ale naturii in acele locuri. Va veni o zi cand pescarii o sE-gi arunce plasele in abundenfa marii, care, in esenta,

r

lntr-un nou studiu. savantii constat; ca o deplasare a jetului de aer ,extinde zonele tropicale Si degertic€ ale PAmantului". USA Ibday.25 nai 2006.

I

(''

Ulhntul vals al tianilor

hrdnegte atifia oameni din lume. dar le vor scoate goale. Deja se

inidmpli acest lucru.

Voi nu ati fost afectafi prea mult de turbulentele naturii, care au Ioc acum, penhu ci nu s-a intimplat in curtea voask6. Vedefi doar poze cu oameni care mor de foame in Africa qi vd pare rAu de ei, dar de fapt, penhu voi nu inseamn; nimic, pentru ci nu voi sunteti cei care

murifi. Nu inseamnd prea mult penhu voi, dac6 nu e dishus6 casa voastrd atunci c6nd incepe si se cutremure pdmdntul. S_a intimplat altundeva. A fost la gtiri. Degi vi pare r6u de oamenii care au pierit in cutremur, in noroiul care curgea de pe munte mai repede decat puteau sd

meargi maginile lor, degi e otragedie, desigur, ea nu estein realitatea ci nu vi s-a intdmplat voui niciodatd.

voasha, pentru

Wafa

in armonie cu natura

Pdmintul, in evolutia

in nevoia sa de a merge inainte gi de a se autosus$ne, e pe un curs violent fafi de omenire. Natura va fi intr_o opozifie violenti cu omenirea care refuzi si asculte, care nu se poate muta din glorioasa-i colibi, nu poate si piarda un apus de soare la ocean $i nu poate si se consolideze pe o bucati de p6mdnt. E un adevir. Cine o s6 dea de m6ncare tuturor acelor oameni care s_au mutat in orase, care triiesc unii peste allii care locuiesc in locuri 9i sa gi

Cu schimbdrile climatice care urmeazd, omul se afli in cea mai vulnerabilS pozifie in care a triit vreodati, pentru cd s_a indepirtat de bunul pimint. in tot timpul Ei toate marile schimbiri care au avut loc in decursul unor viefi inkegi, chiar gi in viata mea, omenirea era suficient de suveran6 ca sd poatd si meargi dusd de val, pentru cd omenirea

t

t

I

tt

.t

t

lth

t

l

":

il1.

1 1

1t:,/1

1

1

51 st

/

t

itnb,: ih' PintirtlLtlui

umplc vidul celor care domnesc peste Pdmdnt? Pr6pdstioase sunt vremurile care sunt aici, chiar acum. Sa ve spun ca o sa vin; valuri care v-ar acoperi Si cea maiinalti clidire a voastra n-ar insemna nimic. Sa va spun ca se vor rupe buc;ti intregi de masi continentali Ia conexiunile dintre plici n-ar insemna nimic. AS put€a se ve spun ca mor copaci m6reti, copaci maiestuo$i, dar ei nu suntin curtea voastr6. Afi plins din suflet c6nd au eguat delfinii gi au pierit pe plajele voastre? Ce vd spuneau ei? Ce creaturd mai bl6ndd, mai sdlbaticd, mai liber6 ar putea sa fie atit de afectati de atitudinea omenirii? Dar voi nu Fafi v;zut. Unii au plins rAuri de lacrimi, pentru ca, in sufletul lor, au inleles ce inseamni moartea acestora pentru propria lor fiinf6. O s6 le ducem dorul. Natura este in aliniere cu tot universul qi cu toata vesnicia, pentru totdeauna. Un copac va trai cu rioi gi o si vi dea umbri, addpost gi chiar mAncare, dac6 trEili in armonie cu el. DacS iubili pim6ntul pe care stati, el o si se imbogifeascd qi o si v5 hrineasci bucuros. Norii care vi trec pe deasupra capului o si reverse cea mai blindi api peste voi, dac6 suntefi in aliniere gi dacd avefi respect penhu ei. Cum altfel ar fi putut se supraviefuiasci omenirea, weme de eoni, daci n-ar fi fost c6liva oameni minunati care au infeles ceea ce nu poate fi spus niciodati, ci poate doar si fie triit? Acum, natura mArgSluieqte. Nu pentru ci Dumnezeu vd urA$te. E victima care striga. Nu pentru ci Iumea vi urigte. Pimintul nu urSgte; numai omul urigte. Asta nu e pedeapsa pentru cd n-afi fost dintre cei care fac bine. E evolutie. E schimbare. V-am spus c5, daci wefi sA alegeti de partea cui si fifi, eu sincer nu m-a$ duce in coltul oamenilor cenugii, penhu ca numai natura, in impulsul ei, are puterea $i mobilitatea de a perturba intregul plan. Vreau sa gtiti cd existd multe, in lumea nevizutS, care sunt aliniate cu preliosul vostru Pamant, iar ceea ce e aliniat cu natura e aliniat cu Dumnezeu diniuntru, cu cel din afari, cu totul care este in tot. Pe misur6 ce industria merge inainte 9i firile iqi pierd chipul, iar ordinea mondial6 incepe s6 ia o formd ordonat6 gi frumoasS, Piminiul spune: ,,Destul." CAnd o sd vedeli in ziare, daca o si avefi noroc, cd apele cresc, binecuvintafi-le. Daci auzifi de vreun vulcan miref cd erupe, binecuvAntafi-I, pentru c5 €l elibereaza presiunea pentru a regenera natura, prin pldcile tectonice gi migcdrile acesiora. Data viitoare a dus sd

i

l

[]/ttrttl v.l, t/ ttt,tt,./. t

..

cSnd auzili de furtuni, binecuv6ntati-le Eie sunt aici ca

continuum.

('ontUtslibilii l,:si/i,

si

asigurc urr

Eu am crezut ci cel mai miref lucru pe care l_am vAzut weodala irr viata mea era Soareie, iar urmatorul lucru miret era Luna. Far6 accsk. fo(e Mtale. firava fiinti umand nu ar avea o cas6 in care si se cxprim<,. soarele nu este acoro ca si v6 p6rjoreasci sau si vE r;neasca. E acor,, ca si vi sustini Vala. $tiafi c6 existd universuri in care soareie e albastrrr, iar ei au lumini albashE, in loc de Iumind galben6?Soarele acesta galbcrr e unic, iar prin fotosintezA, voi aveti extraordjnara culoare verde. $iia[l ci verdele nu existi in alte locuri? Au o alti cuioare, dar nu e verde. Vcrl aveli culoarea verde pe planeia voastrd pentru cd avefi un soare galben. Asta oface aiat de minunati gi at6t de unicd, asta o face casa Dumnezeiror care, deocamdatd, doar o iau de bun6.

Evolufia acestor schimbdri se intimpld deja. Schimbdrile vor continua pAni la sfirgitul secolului vostru, c6nd va apdrea o oaste in in ultimelc care nu poate fi controlata

cer uri care e pe drum. Ce inseamnE asta? Asta inseamnd c6, zile ale epocii tiranilor. Se dezlintuie putere,

o

de oameni, ale cdror idei gi ale ciror planuri ra.oiupl)rn uiaut ".uu alegerii intru inrobire completd qi c6 cei umili vor moqteni pamantul. ca voi sunteli cei umiii nu inseamni c5 suntefi

niEte idioli f6ri l;1u1e minte. Inseamni cunoagtere dobdnditi gi inseamni si asculti natura. Si asculfi copacul, iar el o sE ig vorbeasc.. Sa inlnlegi ;l; ai.".ti" bate vintul gi si te migti in consecinfi. Aceia sunt cei umili.

sunt ingenio$i, cdci ei supravietuiesc peste toate.

De fapt, ei

Nu putefi sd mai continuafi sd sfdgiafi stratosfera, cici fird intervenfia naiurii, ar fi o socjetate foarte asemin5lou.n ., ioporrl meu inifial, care traia intr_un loc numit Lemuria, uitat demult foarte fi controversat. Ei triiau sub pdm6nt, din cauza tuturor animareror care se aflau pe p6mint. N-o si putefi sa iesiti la soare. chiar fit unrl acesta care urmeazd in anii ce vin, va fi o creqtere radicali a rinilor 9i Ia oamenii a cdror piele este expus6 Ia soare. On." * inia.npU urtu ln aceastd tarS? Pentru c6 in stratosferd apare o gau16. E mici, dar sn lirgegte Dacd ar fi rdmas aga, toatd rumea ar urma si fie condusi de o elitE sub pdmAnt, iar muncitorii ar rimAne la suprafafa qi.urn urtu

,rr fi -treaba

tlttliul

1i

voastri, in viat6. Dar nu

stltirttbtlilc Pittitlului

se va

int6mpla aqa, pentru c6 nu

.rccsta e planul Atotputernicului.

Vreau

si relineli ceva despre schimbare. Motivul pentru care nu ci vd e tricl de ce o s5 fi$ in necunoscut gi de ce se

vd schimbati este

afld acolo, pentru cd nu poate fi identificat. Asta e o schimbare de care

nu ar trebui sd vd fie teamd nicodatS, ci ar trebui sd ave{i curajul gi gratia in voi si facefi schimbSrile necesare pentru a cSliri pe furtuni, pentru c6 tocmai se coace una. Schimbirile acestea sunt pertinente nu numai la nivel economic, ci qi literalmente la nivel de supraviefuire. Aparent, la magazine n-o si se termine niciodata burgerii gi o si fie mereu multi pAine pe care si o pute$ alege de pe raft; daci e p6ine veche de o zi, puteti sd o arunca$, penhu ca o si luafi alta, dar tot

tiparul de viati al alimentelor se schimbi. Aparent, sunteti pusi impotriva a doul mari forfe. Iardgi, dacb aq fi in locul vostru, eu m-aq alinia cu natura. Cealalti pare foarte plicuti, pentru ci e zona aceea de confort, e cutia, e cardul qi, aparent, biletul voshu pentru o viafa mai confortabilS. Vreau sd Sti|i ce kepidatiile care urmeaz6 nu sunt fdri speran{6, penhu c5, in toati aceasti schimbare, mai existA gi un al treilea ingredient. Cei care se aliniaza cu natura Si se aliniazE progresiv si-gi continue suveranitatea vor trii si vadi wemuri mirefe, despre care am putine cuvinte sa spun, sau chiar nu pot sE spun nimic. E vorba de superconQtiinte, o lume fird imaginea alter ego-ului, daci putefi si percepeli o astfel de lume. E o lume care supravietuiegte sfirgitului acestei epoci. Nu e ficuti din oamenii cenuEii gi din cei care qlau colapsat capacitatea de Iibertate, penhu cE ei au ales si faci asta, ci e f6cuti din cei care au fost profe{ifi, care au fost numiti cei pulini gi radicali dintre Dumnezei gi mulfi dintre voi o si vedeli toate aceste vremuri.

CAPTTOLUL $ASE

Pregitirea pentru

I I

schimbare

,,Clzqtiuna impoiantd a prqdliii, pe care am prcdat-o al mulli ani in umd, este cd i-am rugat pe toli cei care vor sd asculte sd depozitee mdncare gi sd devind suveranl gl sd aibd multd apd, dar sd o aibd din pamed - gi se Puneli deoparte mancare pentru toli cei dtn vlala voastrd gl sd fili swerani. foarte suverani, sd vd pdstrati hainde gi sd luoali in aga lel inc6t indiferent ce *ar int4mpla cu luma, voi se

put4i

se vd sustinetJ ln continuate-

Ei bine. asta nu e o invdldturd noud. Asta s-a indmplat cu mulli ani in urmE, in timpul voslru. Dar tot e imPottant pentru cd vremun'le dapre care wrbeam atunci au sosit de.ia gi sunt

h

curs de

Ramtha

sqtembie 1993

dafdgurare!

l' In

e si facefi voi, in situalia asta? larSgi, e vorba de alegeri pe care eu nu pot si le fac in locul vostru, a$a cum nu pot si cresc eu in locul voshu. Eu pot si vi dau opfiuni, dar voi trebuie si faceli alegerea. Trebuie si o facefi pe cont propriu. Vi se pun in fafi alegeri pe care si le facefi gi vefi deveni din ce in ce mai congtien$ de ele in zilele care urmeazS, mai congtienfi decAt afi fost weodat5. Nu sunt alegeri"oribile 9i nu sunt urete Si nici rele; sunt doar alegeri. N-ar trebui si reacJionati din fricd, ci mai degrabi prin cunoagterea despJe cum se supravietuiti. Puteli si alegeli sd riminefi unde suniefi, daci suntefi in orag, iar lucru: luafi aurul cu care v-afi duce la pehecere gi investifi-l in mdncare multd 9i in api Ei fili pregdtili. O si avefi nwoie de mincarea asta, inh-una din zilele acestea. Nu vi spun asta ca sd mi aud ficin lu-v; o previziune infunecati, ci penhu cd e ceva natural. Cine o si vi hrdneascE, atunci cAnd fermierii voEtri o si fie victimele conspiraliei impohiva lor, o sd lase mdncarea sd putrezeasc6 pe cAmp, ca sd promoveze alte firi, iar

mdncarea pe care o cumplra{i voi o cumparati de la alfii, nu de la propriii vogtri fermieri? Pentru cd schimbarea climaticd e in toate lumea, cine o sa va hr5neasci pe voi? Daci weli se va susfineli, atunci mutafi-vd de unde suntefi, dar facefi alegerea pentru ci simfiti in voi ci e Iucrul important care kebuie f6cut. Gisig o bucatS de pim6nt gi iubifi-o gi ea vi va iubi, la rindul ei, qi creati-v5 acolo coliba, fie cd e vorba de un palat sau de un loc sub un copac, unde si v6 sprijinifi. E in reguli, at6ta timp cit e pimintul voshu Si av€ti suveranitate. in zilele ce vor veni, dolarii voghi cu "ln God we trust" ar kebui investiti in aur, c5ci aurul a sustinut un sistem de schimb weme de trei mii de ani. La analiza finali, va fi singurul

j

'

Ullitnul va/s a/ ttr.tnilot

-

Iucru care va avea valoare ca sd va cumpere complet suveranitatea, atunci

cdnd se va petrece transfigurarea de ra banii economiei

Mai bine sd ai rie a ta prin

to

avea

adipostg

ceea ce se numeqte Dumnezeul

ra

cardur unic.

5::",]L'.:H:5fri'rlT in toaie care vin, prin intermediul a

diniuntrul tdu. Niciodati nu de{ii pimdntui. Pimdntul e acolo ca si il foloseEii. Esie casa ta in aceastd

Cine o si c6gtige rizboiul? partea luminii. Aga e destinul. Asta e alegerea. Natura e aliniatd in lumind. A fi sustenabil

inseamna si iti

hcg;lirca pcr)hu schinibat

e

in lume. Se manipuleazi subtil ca sa ajungi lege. Cit o sd dureze? Trebuie sd cadi toati economia sistemului monetar, in toati lumea, pentru ca asta sd poati fi implerrentati ca o salvare. Ave{i patru ani, dupd cum se vede in acest moment, ca sd vd sprijiniti averea qi suveranitatea, sd puteli si faceli schimbul dolarilor qi si v6 obfine$ suveranitatea deplini la timp. Dupi cei care guverneazi lumea, patru ani e data lor optimi, dupi cum se vede acum. O sd se intdmple multe in patru ani. Am vorbit despre economie Ei de ce e ea aga cum e. Am vorbit despre Pimint qi despre schimbirile lui Ei de ce sunt ele necesare. Am vorbit qi despre alegere qi de ce sunteli voi divini atunci cind aiegefi. Refineli cd v-am spus ci existi speranld Ei exista opfiuni. Cei care dobindesc o suveranitate absoluti, care trAiesc in perimetrul pdmdniului lor qi nu creeazd \n cadrul comunitilii economice au opliuni extraordinare, pentru cd sunt ceea ce se infelege cu adevarai prin oameni liberi. Suntefi muli mai mulfi decdt cei adunafi in aceastd fard, mult mai mulli care sunt congtienfi de aceste lucruri. Voi credeli cd cei mai mari analiqti financiari au fermele qi fintdnile gi banii lor ingropafi in monede de aur qi de argint penhu cd ista e obiceiul lor? Ei nu sunt prostinacul care ascult5 de cine $iie ce personaj fantastic, care ii spune toate aceste lucruri care urmeaz6 s6 se intAmple. Entitilile acestea sunt entit;li con5tiente. Deja gFau fdcut provizii. Unde credeli ca se duc oamenii cenuqii? Triiesc in munfi, in refugiu. Cu siguranla ca au qi colibele lor, dar iqi au locurile lor sigure. Oare ei nu se gdndesc c6 planul lor ar putea si reuqeasc6, fbri nicio posibilitate de eqec? Sunt pregdti!i foarte frumos. $i asta e doar o invifEturi pentru o mdnl de oameni spirituali care urmeazd o entitate fantastici? Deloc. Numai prin inilfarea unui astfel de alter ego a ajuns omenirea sd-qi lase pdmAntulgi sd se adune in orage mai mari, si devind sclavii celor care ii delin. Numai de curind au incetat oamenii si mai recolieze $i s6-$i cultive propria lor mancare gi s6 facd provizii. Ast6zi, cu toate convenienfele voastre, pare aproape prostesc s6 depozitezi mAncare, dar omul care o face e intelept. Cei infelepfi sunt foarte bine informa{i mulli dintre ei nu qiiu ce sunt eu gi nu gtiu de voi gi sunt foarte congtienfi de ce urmeazd si se intimple.

(

tltirtul v.ls

,l ttt.triL.t

Ajutor de la alte civilizalii gi

Pt4J\ttrca pat

sfArgitul

tiraniei Nu sunteti singuri- De ce nu a spus cosmosul: ,,Hei, voi de colo, trezi\i-v6"? De ce fratii voqtri din mire{ele nave de foc nu au vor brt omenirii? De ce nu v-a vorbit Dumnezeu, marele gi,id? De ce tace toati lumea pe tema asta? Nu pentru multi vreme :cntru ci fiecare parte a tot ce este, este totul-in-tot principiul Este, Dr , nnezeul. Principiul Mami,/Tatd gi a tdcut, ficdnd loc reflexiei a ceea ce -ste. dramei umane, sa se desfdtoare prin vointa pe care o detin oamenii qi prin alegerea lor

sd iasi in fafi gi si devini Dumnezeu/birbat, Dumnezeq/femeie, realizat. Marele gdnd nu a spus nimic, imaginati-va ci spafiul are o voce, dar a ficut loc. Existi entitifi de vibralie superioari, masa energeticA Si mai existA qi ingerii aceia din vechime, care le ap6reau oamenilor de pe acest Pdmint, le dddeau profefii qi incercau se ii ridice din neglijen{a lor. ingerii aceia vin cu niqte nave mari. Ei sunt formele inv6pdiate, acestea sunt navele in fliclri care o si fie din ce in ce mai vizibile pe cerurile voastre Ei din ce in ce mai multi oameni or sa intre in contact cu ei. Ei existi. Dac6 stafi qi vb g6ndifi cA voi sunteti singurul lucru splendid din acest univers, suntefi mult mai inguqti la minte decit am perceput eu la inceput. Daci vd gdnditi c6, din cele zece miliarde de sori din Calea Lactee qi din ei, existi universuri intregi, acest smaragd cu soarele siu galben, din cea mai exterioard parte a mintii lui Dumnezeu, este singurul lucru care are parte de drama omeneasci, atunci ave(i nevoie de o viziune. O sA va trimit una. Aqa si fie. Avefi frali, surori, inteligenfi omeneasci ce arati altfel dec6t voi, penhu ca mediul lor e diferit. Existi diferite sisteme in care mediul insuqi, mediul fiintei umane schimbi fiin(a umanE. Asta nu ii face mai pufin frumogi gi mai putin iubitori qi nu inseamn; ci ei nu au suflet, pentru ci au. Aceste entitaF au jucat un mare rol in evolulia voastri. Retinefi ce voi sunteti intr-un flux temporal foarte lent. Ei au reugit sa incovoaie spaliul, in folosul lor. Asta e inteligenta care va agteapta in supercon$tiinfe. Entitifile acestea sunt foarte conqtiente de ce se intimpli aici. Sunt foarte conEtiente de distrugerea fesutului Pimdntului. Sunt foarte

)tt Lt

s(/tltttbatc

conEtiente de stratosferi. De ce sd fie congtien(i? Pentru ci sunt fra{ii gi surorile voashe, iar ceea ce voi numili Tat6l vostru este gi Tatil lor' Ei sunt ingerii din vechime, care s-au infdligat strimoEilor vogtri. Ei au fost cei care au atins Spiritul profelilor. ca si vorbeasci tuturor f6rilor, nu numai lui Abraham gi poporului sau, ci Ei oamenilor dinaintea lui sd sus$ne Si sa ajute,

si scoati omenirea din stagnare

9i

si

o duci in

evolufie. N-au venit ca sd vi salveze. Au venit si v6 ajute. Ei nu vin sE va ia pe toli qi si vi ducb altundeva. De ce sd wea sd faci asta? Au qi ei mediile lor, de care sd aibd griji. E un adevir. Ei sunt aici ca sd vi aiute

in aliniere cu mi$carea 5i cu direcfia sa. De asemenea, ei sunt ajci qi ca si intimideze marele spectru numit alter ego. Sunt aici ca si opreasci rizboiulimpotriva pufinilor radicali ai lui Dumnezeu, iar focul lor va fi ca un scorpion pogorit din ceruri impotriva celor care imping cdtre colapsarea completd a vidului omenirii. Sunt aici ca sa ii ajute pe cei care nu vor tolera se le fie jefuit; insigi libertatea. Ei sunt de partea voastrS. Lucreazi in armonie cu Pamintul, in migcarea $i in schimbarea sa, cu presiunea economiei $i cu inrobirea suprem; a lumii. Ei lucreazi pentru o voce singulari, care nu a fost auzit6 niciodatd, vocea lui Dumnezeu care vine din toate lucrurile, din steaua cea mai indepirtai6, dincolo de ce se'ted,ein ceea ce credeli voi cA este spafiul, la toate nivelurile tuturor universurilor. Cuvdntul care nu a fost spus niciodati este ,,Gata". Sunetul acesta este eliberarea pentru totdeauna a.alter egoului. Cum poate si continue o inflorire a omenirii, cdnd ceea ce fusese in continuum fusese abilitatea dati de Dumnezeu de a avea o voinfi, de a face schimbarea $i de a face alegeri? Atunci cind alegerea voastra e cedati 9i cdnd nu mai aveii de ales 9i cdnd suntefi delinufi, atunci este sf6rgitul timpului, pentru c6 timpul, destinul manifestat, este bazat pe alegere $i pe atitudinea colectiva, experimentate in acest Acum care asigure viiiorul. Cind viitorul nu mai este o alegere Si cind a fost colapsat intr-un efort de mase al omenirii, care SFa cedat puterea pe deplin, fbrd sa mai aiba nicio alegere, atunci nu mai existi evolutie in drama umani, in Spiritul omenesc. Ce ar fi viala, ce ar fi evolutia? Unde e libertatea sElbatici a sufletului? Cu ce se mai desfati Spiritul 9i citre ce poate sb evolueze, daci piere $i se intoarce iar, intr-un suflet s6 salvag PdmAntul. Ei sunt

Ultrnul

l, ('I,jl ir t,t

t,a/s al liranilor

care $i-a cedat complet puterea? Asta inseamnd cardul de debit. CardLrl, dupi cum i se spune, cardul nu este r6u, El este doar inshumentul c,rr (.

exerciti cedarea dreptuluivostru inalienabil la libertate, a dreptuluivosh u divin de a alege gi de a fi un individ viu qi vital, o fiinte umani glorificat,"r in sinul eternititii. d+a pururi qi veqnic. Timpul se sfirgeqte. Asta inseamnd sfdrgitul timpului. Timpul c relevant doar pentru schimbare. E relevant doar penhu evolufie. Evolufil nu are nevoie sd existe daci nu existd timp qi, cu toate acestea, timpul gi evolufia sunt unul $i acela$i lucru. Ele sunt in flux. Ele trebuie slr coexiste, pentru viata, pentru continuum. Atunci cand nu mai evoluali $i nu mai aveli alegere, decat prin instrument, atunci aF fAcut alegerci) si vd cedali dreptul divin la individualism Ei la desiin manifestat. Agadar, ce se striduiesc sd faci marii voqtri frali gi surori? Sd tini continuumul pentru voi, penftu pulinii radicali, caci pentru el, cc inseamni o nicovalE, un plug? Ce si fie munca pim6ntul, daci nu $i existd libertate? Nu inseamni nimic. Drama omeneasci a acestei infelegeri inci nu qFa realizat cel mai miref potenfial al Christosului dindunhu, al nobletii a ceea ce se nume$te om, birbat, femeie. incd nu a inleles ce poate sE faci fdri alter ego, ce poate sd fie fbri limitare. Asta inci nu s-a realizat. De aceea are loc aceastE interventie. De aceea e necesar ca natura sd facd o migcare. De aceea vin ei sd vd ajute.

mai mari. in aceste wemuri care urmeazd.

F6ri instrument Ordinea Mondiald nu poate si va urmareasca miqcErile. V-am spus c5 n-o sE fie niciodati ceea ce voi numili rizboi nuclear. Acesta e adevdrul. Nu poi s6-gi permiti a5a ceva. La ce bun ar fi si arunci totul in aer, dacd tu wei autoritatea supremi? atunci, ce

$i

sunt zilele de foc care o sd vini? Are foarte multi legiturE cu schimbirile din Pim6nt, cu incendiile care ard scipate de sub control Ia suprafata

Pdmdntului. Acestea sunt pe cale si vini.2a

z .,lncendii necrut;toare

au fecut ravagii in California de Sud pentru a treia zi, ma4i. iar peste o jum;taie de milion de locuitori $i-au p;r;sit locuintele,,. rclata CNN News.

23 octombrie

2007

.

I )(, tl t rt -.t /

)itt)b,)t ('

Dcja exisia Si o sd continue. Ce inseamni asta? in clipa in care l,rrfinii radicali ai unei natiuni radicale se ridici gi spun, ,,Destul, n-o si l,rccm asta", pe acest pAmant va izbucni rizboiul pentru prima oar5, i.rr razboiulva fi cu amenintari de anihilare nuclear6. Ei defin juciriile. ( lind se va auzi vocea care spune ,,Gata", voi v6 veli uita in sus, spre r'cr, gi vetivedea o oaste ce depSgeqte orice imaginalie. Oastea aceasta <'ste de partea a ceea ce este ales gi se $tie cine sunt, Ei aga vor apirea ( cea ce se numeste campionii dramei omene$ti. Sunt mulfi, in alte locuri, care Stiu asta in mod inniscut. $i-au dat voie si fie conEtienfi gi si gtie. Au devenit mai mdrefi decdt fricile lor gi ci Stiu asta. 9i sunt cunoscuti pentru asla. Exista Si oameni in alte f6ri care qtiu. Cum de gtiu? Pur gi simplu, gtiu pentru cb Domnul Dumnezeul [iinlei lor, care s-a strdduit sd triiasci curajos, le-a arEtat. Ei qtiu qi mai sunt mulfi, mulfi allii. Fratii voqtri vor veni qi v; vor ajuta si curifali shatosfera. Ei qiiu cum si facd asta. O sa se faci prin reinsamanlarea Pim6ntului, prin stabilizarea migc6rilor sale qi a tiparelor climatice. PAnd in 2042, PimAntulva arita din nou ca in wemurile cdnd il gtiam eu, cu verdeali din abundenfl Si plin de viat6 $i cu cerurile cele mai albastre qi apele cele mai curate. Acesta e destinul lui, iar el se va vindeca. Deja se vede. Este stabilit in destin. AEa este. E lege, Aga s6 fie. Yeshua ben Joseph se intoarce in aceast; oaste. Iisus Christos manifestat, Dumnezeu manifestat, Dumnezeu care trdieEte prin om a triit gi incd mai ftaie$te. Au fost o mulfime de credinfe cu privire la acesi mEref Christos gi nu existi elemente de controversS, cu exceplia faptului cE elincd mai trdiegte. Entitatea s-a str6duit si predea c6 ceea ce este in el este Ei in voi Si a promis ce se va intoarce. Se intoarce cu ceea ce se numeste oastea. Yeshua ben Joseph este un Dumnezeu manifestat la semnul caruia raspundeau ingerii, entitatile vezute qi nev;zute, pentru ca el avea atotcunoaqterea de a fi congtient de ele. Ceea ce voi nu vedeli, el vedea gi inci mai vede. Tnvierea Christosului inseamn6 Dumnezeu/birb at, Dumnezeu/femeie, realizat la loc intru absolvirea a ceea ce s-a numit diavolul, alter egoul Ei mergind mai departe iniru planul divin al omuiui de a crea, de a alege, de a trii, de a intari continuumul. Entitatea se va intoarce $i se vor mai intoarce gi multe alte mdrefe entit6!i, cici ele se afli intr-un flux atemporal.

Ultirnul vals al llnnik)t

Asta nu e ca si profefesc revelafia cuiva sau sA sperii pe cineva. Pur Ei simplu vi spun cum e. in clipa in care vocea care vine din toato pd(ile, vocea a tot ce e viafi rdsune Si spune: ,,Gata, iata ca s-a facut", se vor deschide dimensiuni intregi, iar vitalitatea experien(ei omenegtl

va avea o ocazie sa creasca prin mdrelia imp616!iei interioare, intoarcerea oEtii e deja fdcutS. Oastea deja se afld aici. O sE vedefi dln ce in ce mai multe astfel de lucruri pe cerul vostru, dup6 cum v-am promis, iar intr-o zi, veti vedea pe cer intreaga oaste. Cei care au trdit pentru gloria Domnului Dumnezeu iniuntrul lor se vor bucura, cici ceea ce au qtiut ei dintotdeauna e in vdzul tuturor, iar ceea ce au experimentat, ce au b6nuit ei, cel cu care au vorbit ei mereu, Dumnezeul despre care toatS Lumea credea ci trebuie si fie imaginafia cuiva va fi dezvdluit. Ei vor auzi vocea a tot ce e viafi, risunind in ultimele zile, spundnd ci sfArEitul e inceputul noului. Aceasti epoci a tiraniei se apropie de sfdrgit. Ultimele zile ale acestei tiranii gi experienfa umani, rizboi gi moarte create in scopul controlului, nu vor mai fi niciodat6 experimentate in elementul uman. Mesajul a ceea ce se numesle zilele ce vor veni va afecta vie$le tuturor, indiferent cdt de mult sau de pulin afi ascultat, cici ceea ce se vorbegte astezi aici este cuvAntul viu, iar cuvAntulviu se va manifesta. Vefi deveni congtienfi de aceste lucruri, care se vor materializa in mediul vostru.

Bucurati-vi de ele. Ele inseamni sfArqitul supSririi, al disperirii, rizboiului Si mo4ii gi bolii, inseamnd ci ura gi amiriciunea s-au terminat, caci acestea sunt emotiile alter egoului, Antichristului. A'qa sd fie.

Vreau

sl

gtifi ca

vi

iubesc mult.

Oricit de fantastic ar suna toate

astea, acesta este adevirul incredibil, nepractic, inutilizabil qi care

vi

sfticA toatA treaba, dar e adevirul care o sE vi elibereze pentru totdeauna gi pe veci. Trebuie doar si vd uitafi Ia propria voastrS viafd gi sA vedeti cum s-a integrat alter ego-ul vostru. in acea lume micufi gi personald a voastri, trebuie doar si vedefi ce pot si faci efectele unui alter ego care cauti putere. Daci putefi si vedefi clar asta in viata voastra, atunci de ce si nu fie fezabil la scara mondiala? Este.

CAPTTOLUL $APTE Pute{i schimba lumea, pentru ce sunteti iiinte divine

,,Nu e nimic din ce am abordat desprezilele cevor veni,'i nam fdcut decdt sd zgdriiun picsuprat'ala care sd nu poatd fi schimbatd de cineva care e inzestrat cu divinitate. Cu cetse trezesc oamenii, cu a6t Poate infueaga lumesd se

schimbe in umdtoarea cliPA." Ramtha noiembrie 1987

r!

I

-am straduit s6 vi impbrt6qesc ca sunteti divini. Pana gi excrementul este divin, pentru ci este viate Si nu e nimic. vulgar sau urAt despre viali. E o mare oportunitate sA fii in viate, se vezi un r5sirit de soare, o Lun6, iar voi sunteti divini Si ve straduiti sa treceli de alter ego-urile voastre. Pentru ca acest mesaj sA ajunga iniuntru, si poati fi triit, am avut o sarcini dificilS, ca si nu spun mai mult. V-am invdlat Ei m-am shiduit sh vi deschid in multe feluri. Am ficut orice putea si aib6 un efect, si vd scutur cuHufa qi se pute$ se fifl scogi din letargie, si vedefi ceva la care e important sa reacfionali, cu tofii. Ce v-am spus cand v-am vorbit prima datd a fost deja documentat. De.ia s-a intSmplat. La fel se va intdmpla Si cu asta. Dupi cum se vede in aceasti clipi, fie cA se face prin proiectul omului sau prin reactia

naturii, tot o si se intimple. A spune ci suntefi divini, a iubi pe Dumnezeu, aceastb declara{ie ar hebui sb se desfete in voi, pentru ce ce este viata voastri in lumina inkegii eternit6$? Cum sunt alegerilevoashe in lumina inhegii eterniti$? in aceastd suflare de via{5, in acele cAteva clipe , ce valorcaze ele? E o afirmatie mireafi, si spui ci ceea ce este ,,afara" este inauntrulvostru, ce voi sunteli divini gi ci suntefi ins5gi virtutea alegerilor voashe. E o afirmatie fantastici, dar e adev;rate. Nu e nimic din ceea ce am spus despre zilele ce vor veni Ei n-am ficut decit si zgSrii pufin suprafata care si nu poatA fi schimbati de cineva care e inzestrat cu divinitate. in clipa urmetoare, daci trei oameni cenugii - Si trebuie si folosesc termenul acesta, pentru ca se potrive$te - ar vedea dinh-o daiS lumina, ei singuri ar dishuge tot restulplanului. Crede$ ci lumina nu e himisa $i la ei Si la legiuitori, care sunt Dumnezei, fiin(e umane inzeshate cu viafi divini? Absolut ci da. Nu gtifi cA a va aborda pe voi in ceea ce

[Jhintrl vals al

ltrani/1.,t

privegte deciziile voastre, dup; cum se vede ln aceasti clipi, vi d; dreptul de a vi rdzgandi, de a vA schimba mintea gi destinul manifestat? Totul e afectat de unul. Oamenii acestia care v6 fin de beregati c3nd e vorba de bani, nu credeli ci ei sunt iubifi? Sunt iubifi. Dupd cum se vede in aceastA clipa, momentul acesta este neclintit in ceea ce v-am spus €u acum. Oraqele se vor zgudui Si se vor pribu$i. Oamenii vor fi mAnati intr-o singuri conqtiinta $i intimidati, in timp ce Pimintul va continua sa se miqte. Nu gtiti ci in clipa urmitoare, care este viitorul, totul ar putea sd se schimbe? Da, dar c6t de miref este oricare dintre voi care e dispus si se schimbe doar ca s5 va asigure voua proviziile?

Daci voi singuri nu puteli

sA vedeli necesitatea pentru a face asta, ce ci omenirea, ca intreg, iqi va schimba nevoia de atunci de credeli combustibili fosili, indiferent daci ea distruge Pimintul? Daci voi nu vd dafi seama de nevoia de a vi produce propria voastri mancare, atunci de ce si vadd ei nevoia si-gi inceteze licomia? Schimbarea necesiti foarte mult curaj. E nevoie de curaj si spui ,,Nu, mulfumesc" qi si te adresezi unui viitor care a fost atAt de bine planificat cu tot succesul, toti banii, toati faima, toati recunoagterea gi si faci ceva istoric pentru omenire. Cum a fost afectat viitorul voshu prin ceea ce v-am spus eu aici, in aceastd zi? A fost afectat, insl acel viitor e doar atit de puternic, pe cat este momentul triit. Cu cAt congtienla iese la suprafa!6, cu atdt mai mult o urmeazE iluminarea, cunoa$terea Ei infelegerea. Uitafi-vd la pestii aceia care zac pe plajd. Ce vi spun ei? Uitafi-v5 la copac. De ce moare? E nevoie doar de o clipa ca sa ne trezim. Cu,cAt mai mulfi oameni se trezesc, cu atit se poate schimb,a lumea intreagi, in clipa urmatoare. Cu siguranld ci natura e de partea voastri, cu cele mai compatibile resurse, atata timp cat exista respectul qi grija pentru viafi, Vi iubesc, maeEtri, pentru cd am fost unul dintre voi qi chiar gi in clipa asta, cAnd vorbesc, mi adresez voui intr-o expresie minimi. Voi aveli puterea sa vA schimbati realitatea personali, si aduceli bucurie. Avefi puterea si plantali o sdmdnli Ei sa o priviti cum creste. Aveti puterea sA contribuifi cu ceva, dar e nevoie de curaj ca sd aduce{i acea contribu!ie. Nu afi venit aici sE auzili nimic altceva, decAt despre viitorul voshu Ei ce se int6mpl6 gi ce urmeazi sb se intAmple. Ati venit aici ca si infelegefi. Pentru asta a fost nevoie de curaj, dar cel mai mare curaj

--

t\1,!1

s,

/tttttl,'t /rtttx"t l)('tlttt a:; sLtl lli liittle divirtt

vine de la Dumnezeul dindunlrul vostru, nu din alter ego-ulvostru Acel maref curaj e aliniat anume cu impulsul de inaintare numit- evolufie,

natura, viata, curajul de a avea grijd de voi inqivS, curajul de a vi trdi lumina, pentru ca lumina voash6 si poat6 sd strEluceasci pentru lume' E nevoie de o entitate rari ca si facd asta, dar existi entiteti care sunt destul de rare gi fantastice inc3t si o faci, pentru ci vor' Nu existi demnitate in sclavie. N-a existat niciodat6 Demnitatea existd doar intr-o fiint6 omeneascl liberi, suveran6, care hdiegte acea demnitate la cel mai inalt potenlial al sdu, in propria sa lume privat6, in intregimea eternit6fii. Asta e demnitate umana. Nimeni nu v-a bigat in incurcitura asta. Nimeni nu v-a obligat. Alunecarea intr-o zoni de confort a ficut ca toate astea si fie in reguli. O ingelaciune a creat

vilul securitSfii. Faptul cE ati datvoie. Ci nu v-afi asumat responsabF litatea pentru viafa voastr6 personalS. Ci ali dat responsabilitaiea

guvernelor, politicienilor, regilor, celor care fac banii qi bancherilor, si ia hotirdrea despre cum ar trebui sh arate lumea voastri' iar dacb nu e bine, puteti intotdeauna sd-i invinuiti pe ei. Totul incepe cu voi 9i cu cine sunteti voi. Suveranitatea e aProape pierdutS. E aproape un vis mitic, ceva care nu e tocmai tangibil in aceastb lume de dovezi qi realitS(i, dar in aceasta intelegere, este optim sa fie realizat de fiecare entitate' Ceea ce ati creat, puteli si de-creafi, deblocandu-va $i mergand inainte DacS asta inseamni a trdi de pe urma pimAntului intr-o cocioabd, produ-

cAndu-vi propria mdncare, iar in urmdtorii ani facand cAt mai mult aur cu putinla Ei adoptAnd genialitatea cu fiecare ocazle pe care o avefi de a vd cumpira liberiatea Ei de a vb asigura dreptul, atunci face$-o' O sd vi ajute. Aga si fie. Daca asta inseamn6 sh v6 luafi inapoi demnitatea 5i puterea, atunci asta inseamni sd kiifi din Dumnezeul fiinqei voastre, mai degrabi decii din alter ego. Dacb inseamni sd ieqifi in fa!6 pentru prima datS in viafa voastri gi si v6 l5sali pdrul lung, facefi-o. Daci inseamni si vi luafi viafa in mAini, facefi-o. Daci inseamnS s6 vA schimbati' sa mergeti inainte, si vd dali seama ci fiecare lucru plictisitor din viala voastri e o repetilie a alter ego-ului, ceva deja invifat 9i repetat, atunci mergeti inainte. Daci inseamni cd pentru prima dati in viala voastri vorbifi din Domnul Dumnezeul fiinlei voastre Si spuneti un adev6r 9i poate c5

Ulitnul wtls al lh.:tni/r:r

toatd lumea va dispretuiegie pentru ca o spuneti, atunci v-ati spus adevirul cu curaj. Afi devenit un individ. ,,Sunt un individ Si n-am cedat nimic, n-am tredat nimic pentru iubirea lui Dumnezeu, n-am prostituat nimic omului pentru iubirea lui Dumnezeu." Numai cu o mi5carc curajoasA $i cu afirmare se naEte geniul. Existi o lumin6 mireafd care

Putcli

st

ci

l)i1)[r] lutnca pentru

sunteli fiin{e divine

Domnul Dumnezeul fiinfei voastre' o si vedeli gloria lui Dumnezeu Ei o sir auzifi vocea care nu a fost auzita niciodat6 O si vedefi -revenirea Christosului imaculat, multi dintre voi. O si vedefi pe Domnul Oqtilor'

merge cu voi? Exista oportunitatea care v6 face loc voud? Sunteli alegi? Gloata f6r5 chip n-o sd fie aleasS, cici ei deja au ales si nu mai poati si aleagd. CAt de subtil poate s6 fie sd

vi

trbifi propria integritate? Cum putefi jignifi sa fifi de gaura din stratosferS, ca apoi sa va urcati in ma$ine, sb porniti motorul gi si mergefi? E la fel de subtil ca qi a fi impecabil fafS de ceva care gtifi cd e adev6rat, iniuntrul voshu, qi sd ave$ curajul gi indrizneala si trSi{i acel ceva. Poate ca e ceva foarte subtil, cum ar fi alegerea de a fi blAnd sau de a ierta, cind moda e si nu ie(i. Poate ci e indrizneala de a spune: ,,in realitatea mea eu nu am dugmani, c6ci in realitatea mea existi doar gloria lui Dumnezeu, iar in gloria lui Dumnezeu, in omniprezentS, nu se afla niciun riu, ci continuumul de bine vegnic, astfel ca asta e realitatea mea. Doar ci st6 in inima omului si aleagi riutatea qi rizboiul. in inima mea, eu nu mai aleg asta. Eu nu am dugmani." Asta inseamni sE triieqti un adevir care e reflectat in toati tesEtura vietii. P6lSwigelile spirituale nu inseamn6 nimic daca nu sunt haite gi recunoscute ca fiind insuqi pulsul vie{ii. O filozofie nu va face decAt si vi aduci multd vorbirie qi multi repetitie, dar n-o si vi ajute cu nimic si punefi pAine pe mas5. Puteli sd purtafi toate cristalele din lume, sd locuifi in ele, si le purtati, sA mAncati din ele, sa stati pe ele, si dormifi qi si cdlitorifi pe ele, dar ele n-o si vi facd si supraviefuifi qi n-o si vi permitd si-l

cunoagtefi pe Dumnezeu. Dumnezeu e personal. Tot ce este in schimbare e volatil. Tot ce se intAmpli poate sa fie schimbat in clipa urmdtoare. Toat6 rasa omeneasci n-a avut idealuri recente, numai ipocrili, dar idealul n-a fost niciodatd ceva din afara voastra, ci chiar vgi. Dupd cum v-am spus, voi alegeti ce este ales. Voi alegeli si tr6i(i in ceea ce va fi criticat ca fiind un mod de via!6 prostesc, neruginat, de neconceput qi fird compromisuri. DacS modul acela de viali vd permite Iibertate qi suveranitate, atunci ierta$-i pe fratii voqhi, cici ei nu fac decdt sd repete sentimentele celor care v; detin. Daci voi alegeti s; fiti

dimensiunile

Si

lumina pe care n-ati PercePut-o niciodatS, p6nE acum'

Leclii de la maestul invdldtor Cit

sunt de aproape toate aceste lucruri? Piala voashi financiar6

zi. E f5cuti si cadi E planificat ca e-a si se anul prabugeasca. Asta e pe ordinea de zi Si o sA se intample in mai' in urmitor. S-ar putea si se rizgindeascd ei 9i piala sd cada in februarie' in acest moment, e haotic. Aurul vostru n-o sa va fie la disPozitie putefi' intotdeauna. Daci il cumpirali' cumpiraliJ cAt mai repede urma' ce vor Indiferent cit costi, o si vd cumpere suveranitatea in zilele multe Pentru cei care muncesc, economia voashe se schimba $i nu vor fi din speranfele, visele gi aspirafiile clasei de mi.iloc americane Nu le realiza realizafe;cu toate acestea, existA un mod mai bun de a prin iubirea de bani le ve$ realiza, ci prin iubirea de Dumnezeul din voi Ei prin puterea de a le manifesta. Veli fi ajutafi' Daci nu v-afi f6cutrost de mincare, v-aq sfatui sa o Pune$ deoparte'

e haoticd

dupi aceasti

creEte degi poate ci o s6 alegefi si faceli altfel in prezent, mincarea aceast6 in p"rtn tot. Fundamentalmente, existi din abundenfi, mai ales zoni. Profita$ de ceea ce este Acum, cici Acum este volatilSi se schimba' Este imperativ sE v6 facefi rost de

api

qi mijloacele ca sa le procurali,

insi

9i de

pim6nt

Dac6 nu ave$ c6ile

avefi dorinla 5i nevoia de a vi schimba, o sa fili ajutati. Daci avef iubirea unii pentru altii' ajutati-va si unii pe altii. Daci nu ave$ pamant, dar frafiivoqtri au mult' cere{i-le

ingriiifi'o. O s6 se manifeste DacE spuneli cE ajute nu Etili nimic din ioate astea, atunci o se va trimit mesageri sa va asta nu e sd invifa$, daci aga alegeti. Daca spuneti cA, in mod cert, prosperitatea pe care o speram, aqteptati Lucrurile sunt volatile'

vi faceli gridina

acolo

$i

Lllintul vals .t/ lit,tnilot

l\tt,!t .\tltiutlr,t

/urtna.

pc lru

c;i sttltcli lilnle divine

sA aleagS cine sunt, chiar acum, gi sa facA alegerile

intru gloria lui

iezeu, Tat6l, care este in ei in ceea ce va veni. Recapitularea acestor lucruri nu a fost deloc dificilS. Voi vi luptati, cu neincredere fali de informa$ile incredibile pe care vi le-am dat gi cdt de complet dezagreabil este sA vina toate astea in propria voastri Dur'

'.

realitate- Nu numai ca eu va par nedemn de incredere, dar $i ceea ce spun sunA incredibil. Vreau si gtifi ceva. E nevoie de un luptitor, foarte asemindtor cu fiinla interioara, ca sd aibd curajul sd meargi inainte in orice situatie. DacE vi intindefi Ei vd moleqili cuprinEi de o

v;

moarte tdcutd pentru ci cineva vi admonesteazA cu privire la asta, atunci nu suntefi facu$ din materialulcel bun. Eu le-am adus la lumin6, aici, in fafa voastra, iar voi vd luptali cu ele. $tiu din lupta aceasta ci cea mai grea durere e aceastd realizare, pentru ci va fi nevoie de realizarea aceasta, ca si dea pinteni schimb:rii in viata voastr5 $i voi sa puteii sa supraMefuifi. Chesiiunea nu e dacd o s6 mergefi gi s6 muri(i penhu tara voastre. Oamenii care au murit pentru tara voastri nici nu trebuia sd moari pentru fara voastrS. Au ficut-o pentru afaceri, penhu targuri qi pentru conhol. Nu e vorba de asta, ci e vorba si abordim ce anume e real in lume Si cum arata cu adevirat un om liber. Puteli si spunefi: ,,Da, sunt liber. Am un cont de economii substanfial.". Acum nu vd mai ingropafi banii. li dali b6ncilor. Aveli pensia frumoasd, pentru cAnd bitrinul soldat nu mai wea s6 margiluiasca gi wea si se ingrage gi si se intindi l6ngi o femeie buni. Nu avefi facturi de plEtit Si puteti sA faceti cam ce vreti, aqa ci va gindifi ci sunteti suverani. Dar suveranitatea completi este si ai cu adevirat ceea ce ai, si delii acele lucruri in mod absolut Ei sA nu te defind nimeni. Oamenii nu prea indepirtafi de viitorul vosbu obisnuiau sd trdiasci aga. V-am vdzut luptindu-vi cu asta Si cu ce inseamni asta penku zonele voashe de confort, pentru care ati muncit atata in toaie viafa voastr6. Vreau si vi spun ceva. Guvernul vi ingali, pentru cb guvernul e definut de ceva din afara guvernului. Poate ca, in durerea voastri, o si vi ridicafi Ei o si luali deciziile coresp unz 6toar e, de dragul continuumului vietii voastre. Cel mai mare mesaj din asta a fost s6 vi dau aceste informatii, sb vd fac sd aruncati o privire asupra lumii voastre, ca sa nu vd simtiti ca

Ulnntul vals al tianilor

Puteli schtmba lumea,

pentru.; sunleli liinle divine

Puterea clasei de mijloc in congtiinla voashi sociala, in toatd omenirea care evalueaz6 acele inshumente de cunoagtere pe care vi le-am dat, elementele acelea din sistemul vostru socioeconomic sunt extraordinar de precise. De asemenea, atdi de mulfi dintre oamenii vogtri iau cu o oarecare disperare o hotirare se accepte pur gi simplu ceea ce le di viala real6. Ei bine, asta seamini foarte mult cu o abordare leneg6 a victimiz6rii. Existi in fara voastra gi, desigur, in toate lumea indivizi care sunt dispugi se accepte poverile care li se impun $i sA nu mai intrebe de ce ar trebui si fie acolo acele poveri sau de ce ar trebui ei sa fie incarcerati Ei inldnfui$ penhu a sprijini un sistem care nu are grija de binele lor superior. Ei nu intreabd de ce, pentru ca nu vor s6 $tie, pentru ci daci ar Sti, le e teama ci vor lua o pozitie $i vor spune nu. Dumnezeu, principiul Este, nu poate fi dovedit pentru minieamaimufi a omenirii gi nici nu poate fi infirmat. Toati aceastd drami se desfagoara in aceastd minte mare a lui Dumnezeu Este sau totul-intot, mintea eterne, Dumnezeu, vegnicia pururea qi mereu, iar barbatul Si femeia sunt copiile divine, distincte, ale acelei minli. Corpul fizic este capabil de lucruri extraordinare. Creierul poate si primeasci o cunoagtere mai mare, frecvente de gAnd superioare, geniu. Geniul nu este cunoscutul; geniul este necunoscutul realizat, care se aflS intr-o minte mai mare. Dacd, in fiinga umand dotati cu puterea de a alege liber, emulim o copie a lui Dumnezeu Atotputernic, atunci cu siguranta ci cel mai maret instrument care va st6 la dispozitie este capacitatea de a recepta gdnduri Ei de a le adopta emofional intru creativitate, ca pe toate lucrurile din destinul manifestat. GAndurile voastre care au fost adoptate emofional se numesc atitudini, la nivel colectiv. Aga se creeazi viafa voashd. Viafa voasha e o manifestare a atitudinii voashe, insb iate ca existe $i alte fiinle umane, care au fost hipnotizate intr-o letargie. Tehnologia, care a devenit accesibili, v-a ficut lenegi. Fiinfele umane divine nu mai pot gAndi singure. Si gdndig singuri acesta e dreptul vostru inalienabil, penhu totdeauna, e ceea ce vi diferenfiazi. De aceea sunteti divini. Avefi capacitatea si adoptafi g6nduri nelimitate gi sd le facefi aplicabile.

L.lliutul v.t/s al lianilor

l\tl,li

:.t

/tirtba luntea' pentrrt cd sunteli /iin(e divine

In starea umana, aveti scopul divin al lui Dumnezeu, carne Ei oase, pe iubit deplin, fdri judecati qi in gralia completi care-i dd voie acelei

imagini, in carne Ei oase, sa-gi exploreze sinele superior, tot cc este li sd nu demonstreze asta intr-un proces de gindire, ci inh-un proces dc trdire. Ce si gindegti, daci nu poate fitriit? Nimic. De aceea, md uit la congtiinta sociala gi la drama umani 9i vid entitdli cu minfi capabile qi cu trupuri capabile, care sunt ca niqte lipitori qi triiesc de pe urma altora, dar care sunt capabili sd fie indivizi, dacd rioresc asta. ii vAd experimentind faptul c6 toatd lumea are griji de ei, pentru c6 suntin ,. ?. - . pe cei care au grij6 de ei facand asta cu iubire Si aceasta situatie. Ii vid cu mile. Asta e o virtute vegnic6. Dar cel care e capabil de geniu gi care hiieqte din roadele inimiiqi ale muncii cinstite a altcuiva, acela a cizut intr-o impietrire incd gi mai mare. Acela a refuzat viala Si totuqi, prin insigi existenla sa, trebuie si fie rdsplitit Ei ingrijit. O republici esie o suveranitate a poporului. Fir6 clasa de mijloc din aceastd larA nu afi avea republicd qi degi alunecafi in democrafie, democrafia dd nagtere la lirani. Eu vad cum clasa de mijloc sprijind idealurile unei democra(ii, sprijinindu-i pe cei bogali Ei pe cei sAraci, iar prin poverile pe care le duc, ei acceptd tot ce le di guvernul. lara aceasta se va infuria la mdrirea structurii de impozitare. ExistA oameni fantastici, care sunt suficient de individuali incit si se intreb e d.e ce ar trebui ei si poarte poverile, pentru ca cei bogafi se devine mai bogati prin investifiile lor, iar migcirile politice si insiste sa aibd grij6 de mult'imea de pe strdzi, care s-a rehas din existenta vietii, penhu ca, din punct de vedere politic, pentru ei e cel mai inteligent lucru de ficut. Ei sprijina o datorie gi continuarea unor plili care se fac cuiva care nici micar nu face parte din aceast6 fard. Oamenii cred ci guvernul tip;reSte banii; nu e aga. Atitudinile acestei clase de mijloc sunt cu adevarat salvarea oricdrei democrafii. Clasa de mijloc este egalitatea absolutb a unei republici, dar intr-o democrafie, ei sunt animalele de povara Si ei accepti asta, pentru cd qFau acceptai qi propria ignoranle. S-au resemnat si nu descopere care au fost dintotdeauna drepturile lor. S-au resemnat ci acesta e preful care se pldtegte pentru libertate. Nu este. Este preful care se pliteEte penhu sclavie. Eu md uit la toate astea, la gloria lui Dumnezeu gi am v6zut entitafi care s-au retras din propria lor capacitate de a imbrifiga libertatea de

carne Si singura cale citre libertate Eu l-am observat pe Dumnezeu' oase, nerealizat. A fost ugor si v5d cum bancile' oportuniEtii' PungaEii' oamenii cenu$ii puteau si presupuni un obiectiv inifial de a distruge clasei de lumea prin sistemul monetar qi, intre timp, sa franga spinarea

adevirat, nu ce vi s-a spus ci s-a lntimplat' este' de Guvernul vostru a ficut treabi proasti' CAnd fara voastra de Carta fapt, doar o iluzie, tinuta laolaltd in realitate de Constitutie Si Drepturilor, asta e singura voastra protectie impohiva unei societati mea se totalmente inrobite, cireia i se di distracfia, berea pe wemea micile lor numea mied, vinulgi salariul Cind oamenilor li se dau toate sa zone de confort, ei vor inainta' penhu ci vor crede ci asta inseamna banii' cu tr6ieqti liber. in realitate, guvernulvostru e detinut de oamenii pregedintele voshu' de bancherii internafionali, degi marele voshu rege' care sa fi stabilit s-a straduit sa cre eze proPria mare banci a Americii' acoperiti sistemul prin care guvernul se-sitip6reasca Propriii sii bani' de Pe oamenii cand de valoarea in aur qi ar fi putut sd facb asta Dar jocul' asta pia!6 !ipi ci i5i pierd investifiile pentru ci guvernul nu ioacA e trbdare gi conspirafia licomiei imPotriva clasei de miiloc' si il Nu spun c5, de Ia o granifb la alta, nu aveti un tinut pe care puteti numiti al voshu, penhu cd, daci avefi pim6nt, in momentul asta republicii nu e sd spuneli ce e pamantul vosiru Nu spun ca structura gi idealul incd intacti; este. Dar aiunci cand guvernul unic mondial emita cardul oamenilor cenuqii inainteaza cu toatd viteza 9i cdnd o sa se lumii' atunci de debit, pe fundalul pribugirii sistemelor monetare ale pentru Constitulia voaska 9i Carta Drepturilor o si fie restructurate

l./Iintul vals al lit,tntht care o intreprinde clasa de mijloc ar putea sa fie o amenintare pentru propriile lor averi. in aceasti trezire, trebui si ascultati de ceea cc simtiti, penku ca ceea ce iese la suprafaf5 e un instinct suprimat, o cunoagtere clarificati. Existi entit6ti curajoase gi indrdzne(e in zilele care vor veni - gi vorbesc literalmente de zile, nu de ani - entitdfi carc p6qesc in fafS qi spun adevdrul despre ce se intamplS in realitate, dupi cum am spus. Din ce in ce mai mulli oameni vor avea ocazia sa audi aceaste cunoagtere de la cineva care e la fel ca ei, astfel cE n-o si fie periculos gi n-o si fie numit cult. O si fie numit adevbrul. Semintelc cresc deja, iar acestia sunt oameni printre oameni.

in ceea.e

comunitili religioase, erau rari indivizii a cdror iubire pentru Dumnezeu si fie mai profundi decAt artefactele Ei se numegte

practicile dogmatice, insd aceqha reprezentau clerul, preolia gi, in toate religiile, ei reprezentau adevdrul profund al bunitifii, mila eternd gi respectul divin pentru viinta umana Ei o viafi triita cu adev6rat ca un Christos. Dea lungul istorieivoastre sunt pres6rati destul de multi cregtini

foarte pufini cre$tini adevaraF care au triit, au lucrat 9i au ajutat omenirea, nu pur gi simplu datoriti religiei lor, ci pentru ci ceeace era

qi sunt

iniuntrul lor in mod inniscut era mSret

divin. Mulli dintre ei ar fi murit cu drag pentru voi, pentru cd ce e moartea pentru ei, decAt o transfigurare. Lor nu Ie e fricd de moarte $i ar fi murit pentru oricare dinhe voi. Atat erau de mirefi, pentru ca ei erau aliniati cu ceea ce et a iniunhul lor. Pe ei ii migca Spiritul, cu adevdrat, fdr6 interferenfe din partea propriei lor vieti, a alter ego-ului sau a prejudecifii. Religiile ar trebui si se simti aqa de vrednice sA aiba asemenea oameni m6reli qi inc6 mai sunt cAfiva, chiar gi in zilele acestea. Religia este cea care i-a dezamigit pe oameni, nu adevirul lui Dumnezeu gi Christosul suprem realizat din interior. Vreau si gti!i un lucru: condamnarea eweilor de cihe catolicism a aiutat la aplicarea disirugerii lor. $tifi cine a fost invinuit qi persecutat pentru Ciuma Neagrd din secolul al paisprezecelea? Eweii. Au fost inchiqi, uci5i, li s-au confiscat toate bunurile qi proprietifile; toate astea, sprijiniie de religie. $tiafi ci marile religii depind fundamgntalmente de situatia economici a lumii? Ele iEi trideazd oamenii de eoni intregi - nu toate, dar multe, cicigi-au tinutoamenii in ignoranfd. Au continuat si despartb Ei

'

Pttl,lt ::,ltirttltt /rttttca lttlrLt t:"i sLt cli litt a divine

bdrbatii de femei gi femeile de bdrbafi. N-au permis si existe egalitatea nu ii fiinlei umane, n-au permis coexistenta ei Ele separi oamenii' aduc laolalti. Ostracizarea celor impovarali de nenorociri Si impovirati

in aceasti viatA din cauza preferinlelor lor sexuale este un lucru infiorator, care se face in numele lui Dumnezeu pentru ci toli suntem Dumnezeu, to{i suniem creali din esenla lui Dumnezeu Religiile lin oamenii in intuneric, in ura 5i in superstitie

Cartea Ci(ilor a fost modificati fafd de scriptele originale' in traducerea in latinS, pentru a int6ri 5i a sprijini dogmele bisericii cu conduc6toare. De ce capii religiilor nu vorbesc despre ce este Nu e adevdrat fiara, daci tot au un public de milioane de oameni? vorba de un Spirit ca mine. insuSi duqmanul ii sprijini' dar ei igi lin spune fala intoars6, penhu ca nu le-ar fi deschise Iiniile aeriene dacd ar asta adev6rul qi le-ar spune oamenilor: ,,Astea sunl wemurile care vin' Yeshua e profetia Si, pe Spiritul care mi poart6, aga este ea inleleasi nenorocirii' ben Joseph nu vine Prin aer ca sa vi salveze din calea creatS " in6lfarea n-a fost niciodatd men$onati in Cartea Cd(ilor' A fost mantuire N-o si spuni asta; in schimb, o sa spuna c6 singura cale de face Prin se cuvant e prin cuvantul lor, iar pistrarea 9i detinerea acelui crucifica superstifie, prin demoni diavoli, prin oameni rii care vd vor Ei

ci ili iubeam sufletul " Religiile ascund adevirulin fala a milioane de oameni Caree adevirul continuu al lui

qi uo, ,pun", ,,Am fdcut-o pentru

Dumnezeu? Oare s-a terminat acum doua mii de ani' a fost inregistrat este la doud sute de ani dup6 eveniment, sau poate c6 Dumnezeu oameni capacitatea de a merge inainte? inainte Existe milioane de ce nu se care urasc, disprefuiesc $i sunt superstitioqi cu privire la tot privire la cu incadreazi in clica gi in convingerile lor- Sunt superstitio$i ganduri, pentru ci altcineva trebuie sa gandeascA pentru ei' s5 traiasca

ientru

ei, sb le

spuni

ce s5 fac5. A,5a c:' sperietoarea' fiara'

Antichristul

vine peste mesagerii ultimelor zile' Urechile oamenilor sunt intoarse sunt in alti parte, iar adevdrul nu e auzit niciodat6, pentru ci oamenii prin$i in frica, in superstitie $i se a$teapta la o adevirat6 fiard' urAt6 Ei ,"u, ,u rnrn coarne, care o sa iasa din mare Ei o si devoreze oamenii qi de pe pimint sau la un diavol care iese din PimAnt cu o furci le Religiilor goneSte pe toatd lumea in pulul in care arde focul vesnic convine ci existi acest demon' pentTu ca el este mesagerul razbunerii

Lllttnl uls

a/ tr,tr)i/'.,t

lor, pentru cei care nu o s6 le asculte: ,,DacA nu -m6 ascultati, o sa ardcll

in iad."

PLlcli sdut

ln

httDca,

putlrtt c.i suntcli [iinle divine

dreptate Ei din presiunea Domnului Dumnezeu dinAuntrul fiintei lor. Dintre religii, ei sunt deja aleqi gi merg inainte. Cine va spune adevirul clasei de mijloc, pentru cE ei sunt singurii care vor sa il auda, de vreme ce, inevitabil, .iugul e pe umerii lor. Atunci cind clasa de mijloc se va Tevolta fafi de povara acestor impozite, oamenii vor fi deschigi si audi adevdrul, pentru ci trebuie sd te trezegti din letargia ta, iar asta se intimpli fie printr-un mesager foarte puternic, fie atunci c6nd egti in vArf gi, dintr-o dat6, te trezegti la fund. Indiferent

intru capacitatea voashi de a infelege, adevdrul va fi acolo. Indiferent unde auziti adevirul, omenirea va avea o oportunitate mai mare de a supravietui in toate cu care ve infruntati in aceste zile manifestate ale destinului. Omul care rAde gi spune ci asta nu existd e un prost. E prost Ei o sd moari ca un prost, in frivolitatea lui, fdri sd fac6 alegerea de a afla singur. Unele dintre aceste adeviruri vor deveni importante penhu unii dinhe voi numai atunci cind veti experimenta asprimea realitdtilor lor. Dacd s-ar trezi clasa de mijloc, toli acegti Dumnezei care dorm in letargia lor confortabilS ar putea sa creeze din nou o republicd, penhu c6 sunt foarte mulli. Ar putea s5-9i ia inapoi guvernul de la politicieni gi si fie ca Solon qi republica lui, in care fiecare entitaie educati gi iluminati ajuta la crearea unui guvern coexistent, numit republicS. Penbu ei, adevirul era fixat in Constitulie, care di dreptul inalienabil fiecSrei fiinfe umane sa prospere gi s5 creascS, pentru ci ceea ce sunt ei afecteazi intregul. Daci aceastd uriaqd clasd de mijloc s-ar hezi, ea n-ar avea niciodatA o datorie nafionali, penhu ce guvernul oamenilor, republica creati de popor ar avea puterea s5-qi emita propriile bancnote, acoperite de propriile ei bunuri gi resurse. Tara asta s-ar inhetine vegnic daci oamenii ei ar fi asemenea pimdntului, solului ei, penhu cE acel sol ar fi divin Si sprijinit. Oamenii acegtia ar putea sA kiiasci dincolo de granif6, fdr6 sd vrea niciodati nimic Ai fird si aibi weodata datorii. Ar fi cu adevirat prima republicA ce a existat weodatS. Visul lui Solon cu privire la republici era idealul. Elnu a fost manifestat niciodata, din cauza letargiei gi ignorantei oamenilor. Atunci cdnd creezi un interes, creezi datorie. Eu nu promovez revolutia. Eu sunt ceea ce vorbe$te de gloria care e in voi gi de opfiunile pe care le aveti in voi. Nu e vorba ci ce este necesar ca sa va trezeascA

[.//liru/ nu avetJ aceasti cun )a$tere.

v;t/:; a/ tti.tnt/rtr

Prthli :, /uutl',t /urttt.t, (

si{i rerac6virsin';r;;;;,:"1:Uililf" profep"i alegi penhu curair gr sunt deja printre oameni.

"

raci aceasrd rar6 ca

*'?i nu se tem de oshacizare " ,;*1'ltj,-o:toate clasele sociale. Vom a*a popou*1. u;;ffi,T-:in vedea tara voastra sunt chiar aea isnorante, d" de :::i."t: pentru oamenii"*jr;";;; protecfiire pariurire $i fi;; , r;;::.1t::'iL":: '" depind , r _...iu tofi eliti$tii care voastr6. de ignoranfa

,rv,:fi de , or

1:,t

nlt tt L ,) stu

tli liirt(e

Lltvint:

ficut. Profitati de dar. S ar putea sa nu fie intotdeauna

aga de

rstant.

si puneti deoparte seminle. Punefi-le in recipiente viclate Ei punefi-le deoparte. Puteti si plantati orice v-a trecut weodati Jrr in cap, chiar daci nu e ceva din zona in care trlifi, pentru ci wemurile .,c schimba. Ori de cite ori aveti ocazia sa cumpirag un copac, face$-o. Ori de c6te ori aveli ocazia si plantali pomi fructiferi, facefi-o. Pune$-i De asemenea,

pcste tot, in jurul vostru.

!'..:::::iP, principate pentru suprauieluirea ioastrd Cea

mai mare priorit: va- stocati mdncare. 'jt-1::utn ar trebui s5 tinep- seama

or,u

economji .ur. -.rn" orlae penhu o schimbare prin natu ca puteti sE avefj tot auruldjn obiecteJe voashe de dar n-o si putefi atunci o sE murifi mdnunchi din ele. fdcut. E discufi c invifat p din zilele ce vor urma. in deplini cunogtinti c cd qtiu totul, dar care

nu numai o

a. '

este s5

a foarte fermecdtor de

rbegti in public sau

si

d m6ncare, tot ce v_am voi, in toate schimb6rile

n

nigte zile foarte dureroase. M6n voasrre este neces*;;;;;;;r1r'"'"a

p6ni dinco

toate prioritSp-le indrepte cdh; voashe ar hebui #"';rl*$i pentru doi rezerve pentru ani de zile. Dacd facefi a., ;;;; il#:are inc6 mai exisra fructe ce cresc pe t"f" si n.',";;;;;'ll',;lt-tt*t-"", p5m6nt putea se," si puhezesc, pe care ati or"",,l'0""*i::;:,Tl: nu_e pur de fdcut, iar cind si simplu ri'ta ., ." *"tL " "d:;":;;;:: zrve pentru doi ani, atunci asta e tot ce

si

se

130

Prioritatea numirul doi, in ceea ce se nume$te supravietuirea pcrsonali, este sa cumparati monede de aur qi de argint sau lingouri, dar preferabil monede. Daci nu vE permitefi sd cumpdrati aur, atunci cumpdrati argint. Acestea sunt tangibile. Valoarea lor o si creasci. Cumpira{i proprietali gi nu vorbesc de apartamente. Ie$ifi din ora$e. Ele vor fi cele mai periculoase locuri. Chiar gi in aceste zile, ele devin cele mai periculoase locuri. Vor deveni de nesuportat in zilele ce vor urma. Cumpdrafi pdmint in apropierea unor or6gele. Sd nu locui$ prea departe in munli, ca s5 nu vi poatd gdsi nimeni. Cumpira(i pimAnt unde sd putefi sa cultivati lucruri nu doar lucruri care si vi sustini pe voi, dar qi pe care puteli sb le dafi gi si le schimbafi cu altele, in zilele ce vor veni. De ce le-ag spune eu locuitorilor din orage si plece din orag? Pentru cd nu numai c6, rezervele de ap6 vor fi otravite cdnd vor veni schimbErile pe Pdmint, dar intr-o foamete natural6, datoratd schimbErilor climatice, de unde o si vd lua$ mdncare? Nu e nevoie decit de o falie tectonica mare care sd se deschidi gi sd ohdveasci rezervorul subteran de apb gi s6 distrugi centralele nucleare. Oraqele sunt cele mai periculoase locuri. Plecali din ele. Din ce in ce mai multi oameni iluminati se vor muta la !ari, departe de oragele principale. Dac6 puiefi sir faceli asta, atunci v-ati luat urmitoarea precautie ca sa vA intretineti. Nu puteli si pierdeli niciodati cu un p6mint cumpirat. N-o si pierdeli niciodatd. N-o si pierdeli niciodatd dac6 vi hrdnifi c3t mai economic cu putinfi. N-o s6 pierdeti niciodat6 cu aur gi cu argint, aga ci, dacd le cumpirali, n-o si vd distrugefi averea. Dac6 locuili gi lucrafi in oraq qi nu puteti se va mutafi, atunci gbsifi un mod si inchiriafi locul din oraq gi pregatifFva sa cumpdrafi pbm6nt in afara oraqului, un pimAnt care si fie al vostru Si asta se poate numi o investitie.

T I

Urmdtorul lucru este

l/ttntrl v,ls sA

,l

/tt.trttl,:t

vd uitati bine in iur $i

PLI(li .'ltitt)b't ltuttt"t 1'rttltLt '':i

si spuncfi: D,r ,,

,1

rrrr

ag avea curent, cum ag supravietui?" Cumpdrafi-vd toate echipa mcr rltl,,,

uneltele

Si

lucrurile cu care puteii sa lucrati

gi

care nu necesitd elcctricll,rh',

ci munc; manuala. Pregdtifi totul ca sa puieti trai ca

Si

cum nu,rr

curent elechic.

Cumpdrafi tot ce va trebuie ca sa traifi qi si vd intrefinefi. Dacii ,rlt facut toate aceste Iucruri Si puteli sa va batefi cu pumnul in piept,sl ,,,1 spuneti: ,,Ei bine, poate si vina ce-o veni, sunt pregatit", bravo voui, pentru ca nu e nimic mai m6re( decit pacea mintii. Stresui, grii,r,rl teama inseamni a fi dator gi a trebui si muncegti ca sclavulca si surilll daioria. Scipali de datorii. Pute(isd alegetisi continuatisa aveti datorll, dar penhu nevoile personale nu ar trebui si aveti datorii, pentru c,1 pacea mintii inseamni a fi suveran. Cum va simtiti, sa va creatl () suveranitate pe care n-ati pierdut-o niciodat6, indiferent cum afi da-() Si prin acea suveranitate, si asigurafi o mogtenire gi un loc sigur pentru voi Si pentru familia voastrS? in zilele ce vor veni, nu e recomandabil sa aveli datorii, pentru ca ve|i primi semnul fiarei, cardul de debit, indiferent cd vreti sau nu. Pacea minlii vine atunci c8nd qtifi ca puteli sd dormifi noaptea Si sA $ti$ ca sunteti pregatifi. Teama, anxietatea Ei skesul vin atunci c6nd gtifi cd nu sunteti pregatifi. Daci asta inseamni sd vd mai reduceti din enormele pofte, din toate acele lucruri fird de care nu puteti si triifi in prezent, atunci facefi-o. CAnd afi ficut toate astea qi inci mai aveti un exces de bani de hirtie, cumparaF pemant. Nu puneli banii inapoi in sistemul vostru bancar. Cumpirafi p6mAnt. Dacd avefi destul aur Si argint incit si vb ajungd pini in 2042, cumparag pimint, dar nu in orage, ci in locuri unde putefi si cultivafi mincare pe el.zs DacA tot vd mai rdmdn bani, atunci ajutafi-vd frafii sa se ajute. Sunt mulfi dintre voi care sunteti foarte norocoqi in geniul vostru. Alfii

merita sunt dintre cei carefac'ei

h

rlr rt c[i.

lucru Dac6 I calizati toate aceste

oame ocrtea narurii Ei din partea ,l, tlcbit, arunci n-o sa fiF nevoiti sa I de debit , .i nu trebuie s6 luafi cardul

,l,r r

qi nu ia dintre voi care aveti familii

foarte var, sunteti intr-o Pozitie puneli putefi sa-l faceli este sa va cum onomiile Pe aceste invesiifii'

inainte qi de relalii, iar voi mergefi lnaPor voastre, iar cineva va trage ca v-am sPus c

Va amintiti

cardul vostru de debit? intrebali acestea au registre cu voi' daci tre Ei ce tTebuie si faceti'

:'f'

Renumitul expert financiar Barton Biggs ofere aceast6 sugestie inv€stitorilor in cartea sa. Wealth. War and Wisdon (Bogdfie. rdzboi Si intelepciune- ,.f/. lansatS'in februarie 2003: Care vor fi ameninfirrle acestui nou secol la adresa bun;starii? Terorismul.

rizboaiele religioase sau pr5bulirea sistemului financiar. provocati de implozia derivativelor?. . - O ali;- . parte din strategia voastrS de diversifica.e ar trebui s; fie si av€li o fer md undeva. departe de calea batutd. dar unde puteli s6 ajunge(i destul de repede qi de ugor... Locul vostru sigur ar trebui si fie autosuficient Ei s6 puteti s; cultivati mdncare acolo Ar trebui si fie bine aprovizionai cu seminte. ingrAEaminte. conserve de mdncare. vin. dociorii. haine etc

/iinltt tlivine

ca rpii pcntru acel gcniu 5i pentru merita nu ar face nimic $i care nu ,rt tlti. Sunt unii dintre uoi tu'n

', .

lt

stt111('ti

veti s faceli toate aceste lucruri' liheri cu demnitate, cu libertate inteligenla, firi si vi comPr ce simPlu, ali recaQtigat ceea

timPuri 9i anume suveranitatea'

Ulhttul

v.tls tt/

tttani/ar

-

vi

recagtigafi asta, ati revenit pe cursul evolufiei. -_ Sunteti o fiinfA urn,l r,i care progreseazi, inzestrati nod divin, .;.;;;;;;:;,;" destirr r,, oferd supercongtiinfa. SuDe

aleargd

dupi propria lui co

f)utcli -rJ)intht lLtntttt pct ru.'.i sLullcli /iinlc dpinc

ii duce la faliment, apoi sfirqeqte prin a avea pim6ntul, o sd r6m6nd cu un bol de praf. Nu mai aveti timp, dar gi asia trebuie sa fie o ,rl, gcre.

5r

clc,

Daci v-a innebunit ce v-am spus aici gi daci afi avut o cidere cmotionali din cauza a ceea ce ati auzit, e problema voash6. Nu e

frafi, daci nu vd uitaii niciodatd

il

cunosc. CAnd la urechea voastr6 v,r

auz. n-a$ wea asta. eriri, o si g6si[i

pentru cd voi umai voi putegi sd punep_ in scend

t si facd ceva, pentru ca nu toate astea. Credefi ci e

o timp. Economia voashd o avere' iar in ziua urmitoare, ci mai

avep-

de doui ori ha .rA+ ^ ;;,il .;';;":i,"j' r?l jj"l l:lln -u_1':'no" ca o usurare prin weodati ""-;;;. ;,;:, .r;ilU,T:, "iffi ;:ffi Ui[:;,l:; au pierdut

--

vorba cd nu suntefi iubifi. Pur qi simplu, e o chestiune de alegeri clare. Dacd spuneti ci veniturile voastre sunt limitate, atunci cerefi Domnului Dumnezeului fiintei voastre se ve manifeste alte cii gi alte mijloace. Se va intimpla. Tot ce avefi de ficut este si cere$. Daci v5 tdnguili pentru figaqul vostru in viata, asta e pentru ca nu afi invdfat niciodatd sa v5 privigi gregelile ca pe invdfare, mai degrab6 decAt doar ca pe nigte greqeli. Atita timp cit numi$ ceva o gregeali in viali, o si o tragefi dupd voi mereu, la nesfirqit, pdni ce o si vi uita$ Ia ea gi o sd spunefi: ,,Ce am invifat?" Numai atunci cind definefi ceea ce ati invatat veti fi liberi de acel lucru gi lucrul acela vi va lisa. Daci sunteli in stagnarea autocompdtimirii gi numifi asia programare, atunci de caie ori ati repetat acelaqi tipar? Ce anume aveali de invdfat? Autocompdtimirea nu aduce niciun fel de recompense; nu aduce decit moarte. Demnitatea gi respectul de sine innoiesc gi regenereazi opfiunile numite via!5. Afi fost risfdla$, penhu ca v-a venit atit de bine gi de uEor. invilafi din nou sd fifi cei care faceli. C6t de miref este si luali o bucati de p5mdnt, si o arafi, si o binecuvAntati, sa o shopiti cu api sfdnti, sa puneti cdteva seminfe pe care le-ati binecuvdntat gi si privifi drigilagele plante cum cresc. Ce sentiment mire{ este si ifi intrebi planta: ,, Pot se iau rogia asta?" Nu luafi niciodatb de la o plantS. Cereli. Cu cAt cerefi mai mult, cu atit ea va fi mai fericit6 sd vi mul{umeasc6. Atunci cAnd afi facut asta Si apoi ati mincat delicioasele, zemoasele cum wefi si le

spuneti, ce minunat sentiment e asta, ce d6t6tor de putere Si ce satisfdcdtor. Daci locuifi in oraq gi nu puteti sa vd vedefi drumul, gisifi un loc in care puteti si plantali o gridin6, ingrijifi-o gi aducefi inapoi alimentele. Cel pulin, incepefi de undeva. Asta vi di demnitate, nu mil6 de sine. Chiar c5 nu e nimic mai splendid dec6t o femeie care igi di seama c5 nu hebuie si depindi de un birbat gi cE nu prink-un birbat trebuie si-gi giseasci mAntuirea. Afirma$a asta nu a fost ca si ii degradeze pe birbaJi, ci mai degrabS, ca sd spunS: ,,Nu mai am scuza asta. Sunt pe picioarele mele. O si fac asta." Aga sd fie.

CAPITOLUL OPT

Zorii

supercongtiinfei

., Cei carese a/iniazi cu natura gi se aliniazd progresiv ca sdgi continue suveranitatea vor trdi sd vadd wemuri mdrefe,

pentru care nu prea am mu/te cuvinte. Timpu/ ace/a se numette superconftiinfa, o lume fdrd imaginea alter egoUlui, dacd puteti sd percepeli o astfel delume. E olumecare s u prav i etu i ef t e sl1 rtitul u i a c estei ep oci. " Ramtha

noiembrie 1987

(Q

devbrul supravietuirii personale gi al pufinilor radicali ai lui L.L Dumnezeu este scris in timp. Este destinul manifestat inevitabil. Aceia dintre voi care ali ascultat, care afi caghgat Si afi invSfat din ce am predat, glorie voud, cici vin wemurile superconqtiinfei, de indati ce se incheie era tiranilor. Accelerarea lor a inceput, iar migcarea cahe indeplinirea obiectivelor lor e din ce in ce mai rapide gi mai frenetici. in goana lor sa reugeasce, ei preseaze asupra supercongtiinlei, deoarece supercongtiinta, gloria lui Dumnezeu $i aparitia ogtilor vin atunci cand apare colapsarea vidului, iar vidul inseamni alegere. Afunci cSnd nu mai exista alegere, atunci cand, pur Si simplu, e aga cum e pentru toati Iumea pentru guverne Si regi, monarhi Si aristocrafi cind colapseaze acelvid ($i acesta este scopul unui mire{ guvern mondial), atunci este sfArqitul timpului, care intotdeauna a fost in raport cu omul qi scopul sau. De asemenea, atunci este gi sfArgitul epocii tiranilor, care a fost spriilniti de alter ego. Alter egeul este anti-Dumnezeu gi a fost intotdeauna. in colapsarea vidului, nimeni din acest public nu va putea si opreasca puternica migcare a naturii. Nici mdcar o natiune intreagd de oameni n-o si poati si opreasce nafura- DacA intervine natura gi placile tectonice se rup in doui acolo unde se afli multe dintre aceste fiare, computerele, atunci oamenii cenugii or sa rSmand

firi

mijloace, in planul lor. Condiliile meteorologice se schimbi dramatic. Daci vulcanii aceia mari - unul in Europa, unul pe o insulS gi un altul care se coace in Rusia - ies la lumini gi creeaze efectul de iarni, atunci planul oamenilor cenuEii va eSua, iar natura ii va fi invins. Mulp- vor pieri in toate aceste situatii. intotdeauna a fost aga. A existat o weme mereale, glorioase, cand aristocratii iriiau intr-un loc numit Pompei. Acolo iqi ficeau vacanfele de vari, oriunde ar fi locuit. Nu prea conta, pentru ci vacanfele erau mai importante decit

1,

Ulltntul vals al tiani/(,'r

posibilitatea acestuitigru care se cocea acolo. Vulcanul acesta era viu $i fumega gi gilgAia de cel mai mult timp. Asta nu i-a oprit sd faci 9i vacanlele acolo. De ce ar fi un lucru chiar aga de groaznic faptul ci au pierit atalia in eruptia de la Pompei, pentru c6 nu poli sa spui cd nu gtiau. $tiau. Aqa ci e dupi cum au ales, aEa e intotdeauna. Foartc pu!ini dintre voi, in aceastA tara, nu sunteti congtienti unde Iocuifi qi pc ce anume locuiti, ca si fiu mai exact. Nu sunt foarte multi dintre voi cei care nu-gi dau seama cA schimbarile violente din naturi o sd il afecteze intotdeauna pe cel slab, pe cel care tipd qi pl6nge, pe cel nefericit dar acesta n-a fost tridat de natur5. Acest om a fost tridat de propria lui arogantS, de alter ego-ul lui, de imaginea lui, cdci el a refuzat mereu sA se schimbe. Poi si vi spun ceva despre naturi gi acfiunile ei violente qi migcarea ei pentru a distruge posibilitdlile de indeplinire a acestui obiectiv, existenta unui guvern mondial unic. Atunci cdnd mAncarea o sA se imputineze gi cind oamenii o sd se rdscoale, toti acei oameni care qi-au finut gura p6nd acum o sE inceapd s6 fipe, o si spun6 tot, o si arate cu degetul, iar adevdrul va iegi la lumind in toatd iumea. Supercongtiinta va veni chiar Ei in asta, iar dacd planul lor reuEeqte qi vidul colapseazS, atunci veti vedea o oaste cum poate ati crezut cd existi numai in povegh qi in superstifi. Chjar existi astfel de oqti. Imaginafi-v6 o lume hiiti fir6 alter ego. Cind alter ego-ul e absolvit de Dumnezeul dinaun tru prin aceasli realizare naturali, cAnd cei care dorm profund in imaginile lor incep si se trezeasci, ei vor reintra qi in evolutie, intr-un impuls inainte. De ce nu puteii s6 atingefi longevitatea aici gi s6 opriii procesul de imbdtrdnire? De ce nu vi puteti vindeca bolile? Pentru ca toate acesie lucruri sunt produse ale alter ego-ului, o atitudine colectivi Si ceea ce credefi voi cd sunteti. Am privit entitdti striduindu-se sd-9i schimbe gindurile. Am vdzut entitdli cilitorind in necunoscut, mult dincolo de corpul lor, departe intr-o dimensiune $i lam vizut qezAnd, stresindu-se, luptdndu-se, asud6nd gi gdndindu-se pAni se ro$eau la fa!i, fdri s; ajunga niciieri. Au creat o fantezie. V-am vizut striduindu-vd si vE vindecafi corpul, sd vindecati atitudinea, incepdnd cu masa, mai degrabi dec6t cu ceea ce a creat-o, cu ceea ce controleazi corpul. V-am vdzut striduindu-vd sE rezolvati o problemi de atitudine, ficdnd-o in mod deliberat cirnii, mai degrabd decit atitudinii. Nu putefi

1tt

\u/, ri \tllilt4fl

si

schimbati gdndul pornind de ia masi. Trebuie si se schimbe de la gind. Apoi, masa e modificatS, schimbatd, acceleraid. Oricare ar fi abordarea aceasta a zilelor ce vor veni, oricare ar fi destinul manifestat, cu siguranfa ca el se bazeazi pe atitudinea colectivd care se manlfestd in zilele ce vor veni. Realitatea voastrd personali esie centrata toatd in

nucleul numit alegere, iar voi alegefi autocompAtimirea, durerea, respingerea gi victimizarea, mai degrabi decit miiestria. Tot ce credeli cd sunteti, aia suntefi. Tot ce suntefi este destinul manifestat, in care curge masa numita via{i. O si aducefi cdtre voi, in aceasti viali, numai oportuniiSfile care sunt permise in acea atitudine, in acel nucleu, in acel centru de control. Totul este g6nd coagulat. Fiecare obiect este un proiect creat cu atenfie. Credeti ca materia grosier; vine din spafiu? De unde credefi cd apare viata? Ce anume dd atomului liantul cosmic? Ce anume [ine materia grosieri laolaltd? Celulele acelea micufe stau laolalti datoritd gdndului care le-a creat. in gdnd se fin. De aceea au substanfi gi masd. N-o sd vd schimbafi destinul schimbAndu-vd corpul. Trebuie sd vd

schimbafi destinul prin atitudinea in care vd percepeli realitatea. Nu puteli si mergefi pe Lund cu aceasti carne Si cu aceste oase. Numai Spiritul poate sd pdtrundi in necunoscut. Cum tragefi dupi voi acest bagaj in exces? incetind si devenifi iluminafi prin corp gi devenind iluminafi prin Spirit, prin sine, prin starea de cunoagtere, prin procesul nelimitat numit Dumnezeu. Cu cdt dobindifi mai multi cunoaqtere, cu cdt sunteti mai congiienfi, cu atit creierul esie presat mai mult ia si se deschidi prin pituitara. De ce rimine inchisi acea mas; mica, ce functioneazi cu o treime din capacitatea creierului? Unde este restul de doud treimi? Ce este un geniu? Dorinla de a qti, venitd prin centrul realit6tii voastre, ci sunteli ceea ce credefi ca sunteti. Viata voastri este formatd emofional din ceea ce exprimati emofional, iar prosperitaiea voastri in destinul vostru este numai in funcfie de cum vd percepefi inteligenfa. lnteligenta nu se bazeazd pe educatia de Ia qcoali. Se \azeazd pe dorinfa de a Eti. Bunul-sim! innescut este unul dintre cele mai mirete daruri pe care le aveti, foamea de a gti. in superconqtiinli, ceea ce vine este o realitate daiA, in care cei care au inteles, in concentrarea vielii lor, cd o controleazi la vointi infeleg ci Spiritul nu este schimbai din cauza masei. Masa este

Utimul vals a/ tiranilor transformat6 in funcfie de alegerea atitudinii. De aceea, purtatul de cristale, privitul in globuri de cristal, biutul unor infuzii speciale de plante $i toate aceste lucruri care au de-a face cu masa nu schimbi Spiritul, ego-ul. Acesta e un joc. Nu ajungeti la gdndul cel m6ret prin densitate. Creati densitate prin gdndul cel miref. Nu o si luali corpul acesta Si si vi inilfali doar pentru c6 e la modi. N-o sd vi indlfafi, daci acesta e scopul voshu, pentru c6 a wea si te inalli inseamnd o dorinfE de moarte, iar asta inseamnd a lucra prin mase, nu prin Spirit. in Spirit e viaf6 vegnica. Penhu corpulfizic e via!6 vegnica numai atunci cdnd incepeli si vi da$ seama ce creeazi via!a. Voi sunteli creatorul vielii intru gloria lui Dumnezeu care este in voi. Ce credefi ci inseamni invatatura c5 imp;ra a cerurilor e in voi? inseamnd c6 toate lucrurile sunt fdcute posibile pentru voi prin gralia lui Dumnezeu dinauntrul voshu. in corpul vostru, aveti capacitatea si le dafi voie s; apara, sa dati voie unei realitifi mai m6re{e si se manifeste, iar Dumnezeul vostru diniuntru aEteapti. A agteptat de secole intregi si triiasci o mie de ani, a aqteptat longevitatea, conceptele mirele ale superconqtiinfei fdrd alter ego. Corpul vostru, aqa cum este el in acest moment, are conexiunile pentru capacitatea de a trai zece mii de ani, daca asta weli. Creierul are capacitatea si ridice vibrafia corpului fizic qi s6 treacd intr-un alt t6r6m, prin schimbarea vibralionali comandatd de Spirit, de Eu Sunt, de egoul numit Dumnezeu. Supercon$tiinta nu este ceea ce mAncali sau ce imbrdcati. Este ceea ce sunteti. Atunci cdnd alter ego-ul e intact, el e temnicerul acestei expansiuni. El trebuie hrdnit din aspect, din imagine, care trebuie reflectati in jurul lui, pentru a sprijini alter ego-ul. Alter egoul inhibi exprimarea lui Dumnezeu diniuntru. De aceease numegte Antichristul. Alter ego-ulnu permite evolu!ia pe baza cunoagterii in interior, in suflet. Nu v5 pute$ aminti nimic din ceea ce citili, pentru ci alter ego-ul vostru nu wea sa va amintiti. Oamenii cenuQii, era tiranilor, reprezinti idealismul alter ego-ului. Atunci c6nd timpul lor se va fi terminat, la fel se va fi terminat Si acea con$tiinf;, iar ceea ce va rimine este supercongtiinfa. Se numegte impirilia cerurilor manifestati, peniru c6, atunci cdnd lanturile sunt indepdrtate, absolvite prin voi prin centrul acestei realit6fi, realitatea voasft6 prin puterea, Dumnezeul care lucreaz6 in voi qi permite existenta

Zat ii supet conttiinlei

voashA, atunci iertim faptulcd alter ego-ul e o invElaturd, nu o gregeald.

Atunci, tot tirdmul acestui corp fizic este viu, iar creierul incepe s6 se deschidi, datoriti presiunii unor noi gdnduri. La ce si te mai gAndegti, c6nd nu mai egti ingri.iorat si concurezi, si subminezi, si judeci, sa fii maliFos gi intolerant fafE de altcineva? Ce ramane reprezinti necunoscutul, lumea, exprimarea bucuriei, a iubirii, a picii care depdqegte orice inlelegere. Alter ego-ul se agafa de malifiozitate, de nesiguranfa Si newednicie. El ia frica gi rizboiul drept cinstite. Cdnd asta dispare, iubirea se deschide, iar ego-ul, Dumnezeul dinAuntru, Domnul Dumnezeul fiintei voastre prinde viat6. Marea vitalitate, esenla, nucleul universului vostru detine tot acel univers gi cregte. Viafa gi con$tienta voastra se dezvolti. Creierul vostru se deschide. intilnig 9i adoptafi un gdnd mai maref, o cunoa$tere mai mAreata gi procesele unei aventuri nemirginite. in clipa in care marele sigiliu al qaptelea, pituitara, se deschide, in corp nu mai existi hormonul morJii. Hormonul mo(ii e in corpul tuturor in acest moment in care vorbim. E acolo de cdnd femeile gi-au avut ciclul de sAnge, iar birbalii au inceput si-gi verse samanfa. imb6trini{i de,indati ce se int6mpli asta, pentru c6 hormonulmorJii e secretat de pituitari qi e rispunzitor pentru micqorarea timusului din cel de-al patrulea sigiliu. Timusul este organul longevit6lii din corp. El esie 9i cel de-al patrulea sigiliu. Atunci cind sunteli coPii, el e de dimensiunea unei pere mici. CAnd suntefi adulfi, e cit un bob de mazare. Pe masuri ce se micgoreazi, corpul se contracti gi e susceptibil la boald. CAnd, in sfdrgit, este practic invizibil, corpul se descompune fizic. Atitudinea este cea care cauzeaz\ acest lucru in corp. Acceptarea atitudinilor este cea care creeaza tot destinul vostru, realitatea Si mediul vostru. Cdnd atitudinea aceea nu mai este acolo qi cdnd acest al qaptelea sigiliu incepe sA se deschidd gi hormonul mo4ii e indepartat, un alt hormon e secretat in corp, care activeazi timusul din cel de-al patrulea sigiliu. Cdnd acest miref sigiliu incepe si creasci, el apasi butoanele din masa celulari, care creeazi gi peTmit intinerirea instantanee, continuu, la nesfirqit. $i de ce si weti si tr6i(i aqa de mult? Pentru c6, de fapt, nu afi ir6it

niciodati-

Ultintul vals a/ tiranilor

Ali fost blocafi. Supercongtiinfa nu este numai suveranitatea poporului in republica iniliald, ci este un mare experiment asupra omenirii, care va reugi, pentru ca toate u$ile care au fost lisate incbise se vor deschjde. in superconqtiinli, lisafi in urma tirania, suferinfa, moartea, putoarea absolutd a experienlei umane care a fost tr;itd iar qi iar, la nesfirqit. Lisali in urmi nefericirea, sclavia, nesiguranta $i frica. Ele apa{in zilei de ieri, o parte din evolufie. Trece}i intr-un nou timp, cu un corp capabil pe deplin de ceea ce este de experimentat. Nu puieli s6 v6 vedefi Spiritul, lumina care v; inconjoari corpul, mare)e Spirit, pentru cd realitatea voastrd nu vd permite sEJ vedefi. Atitudinea voastrd s-a concentrat doar pe mica voastrd lume privati, piziti de alter ego. N-o si vedefi niciodati ceea ce nu avep- cunoa$terea s6 vedefi. Trebuie sd experimentafi acel lucru, apoi apare gi viziunea. De ce unii vid qi alfii nu? Pentru ci nu este in realitatea lor. Ei pot sb vorbeasci mult, dar daci nu trdiesc lucrul acela, nu ilvid. Ochii vogtri vor vedea in mod natural ceea ce n-ati vizut niciodatd pAni acum. Nimic nu mi-ar plicea mai mult, decdt ca voi s6 vedeli lumina care e nevezuta $i si risipifi frica 9i superstitia, sa puteti sa vedeti ceea ce ein jurul vostru dintotdeauna, sd vedeti gloria propriei voastre lumini, pentru ci nu v-a!i dat voie sA o vedefi. in supercongtiinfa, vefi avea ochi ca si vedeti dimensiunile gi vefi avea cunoagterea, in marea impirifie, care vine nu numai pentru explorarea posibilitdlilor universului vostru, ci gi a unor castele nemaivdzute. E mostenirea voastrd, moEtenirea dramej omeneqti. Cu siguranfd ca au existat umanoizi in toatd mintea lui Dumnezeu, dar weau se $fiF c; nu toala lumea a reugit gi ci, in cele mai multe cazuri, civilizaliile lor sau pribuqit in decaden{d, prin acelaqi proces de vid. in aceasti civilizatie vine inspre voi un mare adevir, o oportunjtate, iar aceasia civilizatie nu se va prbbuqi. Cei umili vor moqteni Pimintul qi vor vedea gloria lui Dumnezeu, cJci vor avea ochi s6 o vad6. Si giifi adevdrul. Sd fiti iluminali, implicafi gi cunoscitori. Superconqtiinfa, care inci nu e visata qi experimentatA, meritd si o agteptafi, ca s; o vedefi cu ochii voqtri.

CAPITOLUL NOUA Ajutorul lui Ramtha

pentru schimbarea lumii

..Eu am intervenit doar de c6teva ori in evenimente istarice despre care am simlit cd sunt extrcm de iniuste Dar de ce

intervin acum? Pentru cd are loc o trezire p n aparilia mea ce fantasticd gidin cein cemai mufti oamenivor sd audd din " se inchide vidul pentru cd in ce mai mult givar auzi Ramtha

noiembrie 1987

$J./ imeni n-a reuqit weodati si-l puni pe Ram intr-o cutie. Tot J Uce am fost in acest plan, toate lucrurile de care sunt acuzat qi toate de care sunt respunzetor le permit.

Si incerci sd infelegi

o formd superioari din densitate e imposibil, dar cand infelegi forma din Spirit, atunci esti una cu ea. Densitatea in imaginea sa, alter egoul, nu-l va infelege niciodatd pe Eu, aga cum mulfi oameni din viata voastr; nu

pot sd infeleagS deciziile voastre innebunitoare. Nu pot si gi le imagineze, penhu cd se dovediti Spiritul, si dovedili nemurirea unui 96nd, a unei bucurii pe care o puteli auzi pane in vegnicie asta nu se poate dovedi in masi. De ce sunt atat de multi care sunt ostili acestei infelegeri gi acestui adevir? De ce sunt atat de multi imitatori Si atat de

mul$ care trebuie si faci asta? Pentru

ci

ei nu defin adevirul care e

iniuntrullor. Nu e nimeni altul ca mine, fentru c6 eu nu sunt de$nut de acest plan Si nici nu am nevoie si fiu popular, acceptat, sau sa mi se spund cuvinte frumoase. Eu nu mi-am prostituat gi nu mFam aruncat valorile gi nu am evitat problemele. Am venit aici cu treabi de la Tatil meu gi, ficAnd asta, am venit pe o razA de iubire, pentru cd am dorit s5 fac asta. N-a fost ca si creez hinle caresimi urmeze, ci ca sd scot indivizii din turma ignoranfei, ca sA conteze mai multin viala lor qi penhu toati lumea, prin eforturile propriei lor infelegeri gi curajul lor de a-gi hei viata. E nevoie doar de o singure fiinti umani cu adevirat magnifici pentru a da speranli atdtora. Au fost c6fiva care s-au inillat pdni in vdrful muntelui, de unde vocea lor putea si fie auziti in lume, care, prin insEqi virtutea de a se indlla pe acea culme a faimei, bogiliei gi respectului, au avut ocazia sd schimbe viafa a milioane de oameni care, in alter ego-ul lor, cu totii au nevoie de o geani de luminS de Ia o

I Ulirrtul vals a/ lit.tni/or

/lt

,

trl lt

/1,)Dllt,t

l.,olnl

sr:ltirttb,ttt.t

ht tii

intoarce o pcrsoanA impotriva alteia, ci pentru a dezvilui ignoranfa qi indepdrta vilul acesteia, prin alegere.

a

Noua Erd, cum a fost numit;, nu vine niciodati in afara unei persoane. Noua Erd nu exista niciodata in afard. Ea trebuie s6 se intimple iniuntru. E o transfigurare individualS a Spiritului uman care elibereazA penhu totdeauna trecutul, firA regrete Qi care degne prezentul in deplini vitalitate gi curajul de a sprijini viafa qi de a fi fericit. Ca toate lucrurile care aiung sa fie la modi, ele pilesc, dar lumina adevarului merge mai departe, pentru ca e plina de puterea de actiune gi de infelegerea asupra vietii care inseamna totul, in interiorul unei fiinfe umane. Ea o sd traiasci pentru totdeauna. Cu siguranti ci nu am avut nicio gratificatie sa ma adresez voua despro toate lucrurile dificile care vd pun insu$i mediul vostru in pericol, dar trebuie sd respect qi si qtiu foarte bine ci, in Domnul Dumnezeu al fiinfei voastre, avefi curajul sd vede{i asta, s; o abordati, sa o auziti !i, prin impactul siu emofional, sA incepefi si faceli schimbdri in viafa voastrd, schimbdri care sunt a$a de importante ca si sprijine via{a. Nu m-am adresat voua ca fiind altceva decit Dumnezei mireti. Nu v-am spus nimic ce nu puteti si facefi. Nu v-am spus nimic ce ar fi o risip5 sau o jefuire, sau ce v-ar pune in calea pericolului, ci mai degrabi vi ia din calea pericolului. Nu v-am spus si dispretuifi Pimdntul, ci si il iubifi, pe el gi toate schimbirile care vin, care sunt mai multe decat aveti voi timp si auziti despre ele. Lirgirea cunoagterii voashe vi permite sd luali decizii sau nu Si vd di o qansd buni si gtiti ce urmeazi gi si mergefi mai departe. Rezultatul final alinvdtdturii mele a fost intotdeauna c5 ,,lati-l pe Dumnezeu" va deveni o realitate profundS, mai degrabd decit un mit sau o filozofie. Adevirul spiritual este acolo unde il trdifi Ei voi trebuie si il desfbqurafi. Eu gtiu ce potenfial avefi. $tiu ce e incuiat in voi gi gtiu cd totul e pentru ci aga alegefi. Totul e doar o chestiune de ce vreli si facefi. Are foarte multi leglturd cu asta la fel ca toati via(a voastri, intotdeauna. Ignoranfa nu e scuzabilS, pentru ca fie alegi sd rAmai ignorant, fie eEti, pur qi simplu, gi nu ai avut implicarea cunoagterii. Acum, voi afi iegii din ignoranfS.

Ultirttul vals a/

/1

tit anil()l

De ce e Ram aici acum gi nu acum o sutE de ani? Degi entitEfilc umane au fdcut prostii gi le place si aibi mult pericol in viata lor, cumva,

intotdeauna au reugit si iasd din pericol. intr_un sens al cuvintului, ele sunt aventurieri bruti trebuie sd ai respect pentru Si creaturile care sunt aventurieri bruti, pentru c5 ele fac ceva. cei mai multi dintre voi afi fost aveniurieri brufi inainte, dar acum sunteli, cumva, aventurieri lenegi, de fotoliu, nigte legume de canapea. Eu am intervenit doar de cateva ori in evenimente istorice care am simfit ci sunt extrem de nedrepte. Dar de ce intervin acum? pentru c6, prin aparitia mea fantasticd, are loc o trezire gi sunt din ce in ce mai mulfi oameni care vor sd audi din ce in ce mai mult gi vor auzi, penhu ca vidul se inchide. Nu e loc pentru aventurieri, in ultimele contraclii ale acestei pdrli a jocului. De aceea au existat entiti{i indrdznefe qi iluminate in istoria voastr6, care au venjt s; vd spuni ceva. Voi sfArgili prin a vi debarasa de ele, mai multsau maipufin, dar ele au venittoate in diferite perioade de timp, in drama omeneasci, inainte de prdbugirea moralei gi a aiitudinilor. Au fost eficienfi in cea mai mare parte a timpului. Cel putin. aga ati putut se mergefi mai departe. Sf6rgitul lumii n-o sd se int6mple, doar ci Iumea voastri ar putea si se sf6rgeascS, in conformitate cu atitudinea voastr5. Dace ati iegi pe shadi qi v-ar cilca un autobuz, atunci cu sigurante cd Iumea voastrd s-ar sfirqi. Totul e o chestiune de perspectivd, desigur. pimdntul nu e plani-ficat si iasd de pe acdasti orbit6 pentru o vreme destul de indelungatS, aqa cd mai are multi viald de triii gi lupta pentru viata sa. Daci vE doare atunci cind spun ci maginile voaske a.iutA la sfaqierea stratosferei, aqa gi trebuie, pentru cd geniul apare din c6utarea unei alte cdi, iar creativitatea je permite indivizilor ingeniosi si existe intr_un alt vid. ele

Daci nu

se schimbi nimic altceva gi totul continu6 a$a cum e, atunci nu e nevoie si evoluafi. Dacd nu e niciun motiv de a schimba

cum stau lucrurile in prezent, nu se va schimba nimic Ai totugi, oricit si auzifi asta, e nevoie de schimbare. Cu c6l suntegi mai congtienti de asta, cu c6t existi mai mult aceasti con5tiinti. Ati auzii weodati de vechiul concept de oferti gi cerere? in foarte scurt de greu ar fi fost

| tt ,t t/ h i [lati ]l/ t.t 1'tt I t t s
r

t

ir

t

tlt,t r'.t lut t tt t

timp o si existe foarte mulie cereri. Asta creeazi vidul pentru creatori' E ceva intentionat, nu ceva ingrozitor. Aparitia mea in numele treburilor Tatilui meu a venit la un moment de alegere esen$a16, pentru c5, daci ati continua acceptarea economicd in somnul spiritual in care v6 aflafi, mai mult ca sigur cb vidul ar colapsa peste voi. A{i dat lumea pentru asia. A fost o interventie divina care sa permiti alegerea, pur 5i simplu. inci mai puteli si colapsafi, dar acum aveti optiuni, o mullime de opfiuni- Doresc, din totulin{ot care sunt, ca voi sd alegefi cu in(elepciune ce e cel mai bine penhu evolulia voastre qi s6 facefi acel lucru.

Procesul acesta de channeling prin acest corp imprumutat a fost revolulionar in multe feluri de inlelegere a personalitSlii aplicabile 9i a adevirului demonstrat. E imposibil pentru o persoana sa imite iubirea' E imposibit peniru o persoani sd imite geniul 9i puterea Mai departe, e imposibil penku o persoand sa imite cunoagterea aqa de bine, in afard de cazul cAnd persoana este toate aceste lucruri Marea reflexie a acestui lucru de la mine la voi ii reflecti posibilitSfile, inapoi cAtre voi Toate astea au fost Penhu voi. De la cAtiva oameni vine o conqtien{a din ce in ce mai mare cu privire la un foc evolutiv intens, o inaintare mai departe in focul alb, o vibra{ie superioar6; iar ace$tia, in toate zilele care au mai ramas in secolul vostru, vor putea si audd clar ceea ce nu e spus' fird nicio confuzie sau interpretare gre5ita. Cu cdt facefi mai mult din cunoaqterea pe cate o aveti gi cu cat continuumul vosku e mai veqnic, cu atat este mai mare deschiderea voastra Si evolufia de la corpul fizic Corpul fizic devine atiniat cu Domnul Dumnezeul fiintei voastre, iar vibraliile sunt acordate peniru ca voi sa Puteti sa mergeti mai departe in necunoscut, care este inefabil Si sa Afiti Si sa fiti imputernicili. Face parte din evolufia

naturali. Eu o si fiu cu voi gi o si vi ajut sA ireceti prin aceste wemuri' Cuvintele sunt inregistrate. Sunt documentate, sunt tipdrite, sunt repetate, sunt vizuale $i istorice. Ceea ce ali auzit in tot acest timp e adunatin sufletul vostru gi aqteapti si fie triit. Cel mai miret lucru pe care puteti si il spunefi cuiva cu adevirat este: ,,[ata, eEti Dumnezeu,

tlllirnul

Atul, tl hi llanlha

v,l-s al th aniL.'r

cici focul cel viu e in tine gi toate alegerile pe calea ta, toate rAspunsurile ce tin de individualitatea ta se afli in tine." Ce infelegere mai mare exista, decat sa spui ca eu sunt ceea ce sunt? Ce libertate mai mare exista, decdt sd spui ca eu sunt propria mea persoand? De zece ani incerc s5 v6 fac si infelegefi acest principiu, nu si il auzifi, ci se il h5iti, se va fac sd inlelegefi sinele, pe Domnul Dumnezeu al fiintei voastre, si v5 fac si intrezbri$ o lumini care e vegnicS. AtAt a durat sd vd conving de divinitatea qi de wednicia voastri. $tifi cdfi dintre voi insistA s6 fie newednici? E uluitor. $tifi c6fi dinhe voi insista sA fie victime? Insistati pe asta pentru c5 sunteti laqi Si nu ve asumati responsabilitatea pentru voi inqivi. $ti!i c6$ dintre voi sunte$ cenu$ii, conservatori gi pruden$? Haideli si nu indraznim nici macar sa rostim numirul. Cei cenuqii sunt afabili, artritici, iar venirile qi plecirile lor nu sunt observate niciodatd, cici ei nu stdrnesc niciun valinh-un iaz linigtit. Vi iubesc. $i in fiecare clipd in care vi dafi seama de ceva, eu ma bucur cu voi. O si observafi, cand deveni$ conqtienti de ceva, cum va apirea vAntul. Eu weau si se ridice ventul. Vreau si $titi c5 sunteti cunosculi. Vreau si Stiti ca sunteti conqtienti gi ca exista ceva care e conqiient de voi gi de prefioasa voastri viala gi c6 recompensele realizirii de sine sunt pure. Vreau sd gtifi cE ave$i un frate, o entitate, un iubit, ceea ce se numeste o Iumini care gtie cand ati reu$it, iar eu intentionez s5 vi arit asta, cdci imi di o mare bucurie pentru voi toti. Indiferent ce ati percepui ce sunt eu, eu sunt, iar acest Sunt este deosebit de mulfumit de curajulvostru remarcabil gi de abilitatea voashi. Va veni o zi cAnd toate astea se vor sfArqi, iar voi vefi inchina un pahar pentru mine, cu bucurie adevdrati, iar eu voi fi foarte onorat s5 aud acel toast. Aga

si

fie.

Sunt foarte mullumit cE ati invetat. Nu mai am nimic s; vd spun

in ceea ce privegte ceea ce se numegte schimbare, zilele care o

sd

vind, destinul omului gi al naturii qi supravie{uirea personalE. Aveli o

mullime de lucruri de fdcut. Aceste cuvinte se vor desfigura in continuare, in fiecare zi, in urmatorii doisprezece ani. Desfigurafi-vi cu ele. ASa si fie.

1;r::rtlru st:hittb,ttca ltrntti

Din Domnul Dumnezeul fiintei mele, intru gloria Dumnezeului diniunfru, din acest moment intru destin manifestat la ceea ce dau cr ezare, la ceea ce dau voinfi,

in numele lui Dumnezeu din mine aqa se 'ju manifesta, aqa va tTece,

spre gloria gi

viala

Si vesnicia

a ceea ce este

Aqa

si

inauntru' fie.

EPILOG

SemnificaIia

a

unlca invdtdturilor lui Ramtha

@nvSfiturile lui Ramtha sunt o Stiinti unici. Ele necesita o

tJ

examinare gi o analizi foarte atente, penhu a prinde inlelesul gi impactul deplin al confinutului lor. lnvSfiturile lui Ramtha abordeazi intrebirile fundamentale despre existenfa umani qi despre puterea minfii, despre originile gi destinul noshu, despre natura viefii gi a mo{ii, despre suflet, bine qi r6u, despre lume, despre relafiile noastre cu alfii, despre natura spafiului, a iimpului $i despre tesAtura realiiali.

Formatul in care sunt transmise invifiturile lui Ramtha este intrinsec mesajului insugi. inviliturile nu sunt o simpli disertalie intelectuali pe anumite subiecte sau o simpli analizd intelectualS a acestor subiecte gi nici nu suntweo formi de adevir relevat care necesiti credin|6 oarbi. inv5fiturile lui Ramtha nu sunt o nou6 religie Ei nici .i cErbmizile weunei noi biserici. lnvdtiturile lui sunt un sistem de gindire care, in abordarea pe care o are asupra realitii'ii, confine elementele gi mecanismele care iipermit individului si angajeze filozofia lui Ramtha qi si ii verifice gi se ii experimenteze conlinutul la prima mini. Cu alte cuvinte, acest unic aspect al invifiturilor permite ca filozofia, sau conceptele realitdlii, s6 fie experimentate Si sa devini, in schimb, inlelepci une despre natura realitdfii.

(J/lirttl wtls .t/ ttr;tnt/c't AceastA calitate anume a sistemului de g6ndire a lui Ramtha seamana cu initierile ln cunoalterea sacr6, practicate de vechile gcoli de mistere ale Greciei, Egiptului gi Orientului Mijlociu, precum qi de vechile gcoii gnostice din Orientul Mijlociu din Europa. E important 5i se remarcSm ci aceastd caracteristici distinge invif6turile lui Ramtha de gcolile filozofice traditionale ale Iumii occidentale.

Ceea ce g;sim in modul occidental tradifional de a infelege cunoagterea obieclivi Si adevirul este o presupunere fundamentalh despre persoana umanA gi despre natura realit;tii. Metoda gtiintjficd tradifionald igi limiteazi gama de cunoa5tere accesibila la fenomene care pot fi observate gi verificate prin simfurile corpului fizic. Orice este in afara acestei game este atribuit domeniului paranormalului, mitului gi folclorului. Cu alte cuvinte, natura realitdtii qi persoana uman6 nu sunt nimic altceva dec6i natura lor fizic6 materialitatea lor. psihoanaliza $i gi profilul psihicului omenesc, aqa cum sunt vizute de Sigmund Freud, sunt un exemplu clar al acestei tendin{e. Corpul fizic Ai lumea material6, in gdndirea lui Ramtha, sunt doar un aspect al lumii reale. Ba chiar, ele sunt doar produsul qi efectul lumii reale, constituite din congtiinfd Ei energie. persoana umand este descrisi cel mai bine ca qi congtiinfd gi energie care creeazi natura realiidfii. Lumea fizicd este doar u nul dinire cele gapte niveluri de exprimare ale congtiinlei gi energiei. Ramtha foloseqte conceptul Observatorului din fizica cuanticd pentru a-gi explica propriulconcept de congtiinta energie. $i De asemenea, el foloseqte conceptul de Dumnezeu drept creator qi suveran, penhu a descrie persoana umand ca gi congtiintd qi energie. Este uqor pentru multe domenji ale societitii din zilele noastre si dea la o parte imediat invdf6turile lui Ramtha, datoritd modului extraordinar de neobignuit in care sunt transmise acestea. Din picate, este doar o reaclie mult prea obignuiti, de atagare a unei judeciti cle un mesaj, pe baza formei in care este prezentat acesta, mai degrabd decdt pe baza continutului in sine a ceea ce se prezjnta. Marketingul, comunicatiile 9i tehnicile de publicitate, vinzare gi advertising sunt exemple sublime ale acestui lucru. Forma neobignuiti in care Ramtha igi predi invdfiturile nu este in niciun caz arbitrari gi artificiali. El a indicat in mod explicit motivele care stau in spatele unui astfel de format gi a explicat cd, pentru a

I

t,tl,'.i Stttni/ii.tlta unicd tt itv.\liilrti/c.,r lti Ratt h;t

surprinde mesajul lui, este important sd devenim congtienfi de paradigmele Ce gdndire, de rdddcinile ideilor preconcepute, Ce prejudeci(ile incongtiente qi de tiparele in care percepem qi evaluim realitatea in mod normal.

Tehnicile de predare ale lui Ramtha caut6 adesea sa provoace individul, oferindu-i in acelagi timp uneltele pentru a deveni congtient de acele idei preconcepute care modeleaz6 gi pun grani{ele in care percepem realitatea in mod normal. Scopul acestui lucru este

sA

permitS,

ca rezultat, aparitia unei perspective mai vaste a mintii, care ne va permite

sA experimentam realitatea intr-un

mod mai plin de sens, nelimitat,

congtient gi extraordinar, dar qi sd ne ofere un spechu mai mare de

potentiaiitate pentru experienta noastr6, decit cel pe care il aveam la dispozitie p6nd acum. Unul din aspectele mai controversate ale inviliturilor lui Ramtha este forma in care el a ales sd-gi transmiti mesajul. Ramtha, prezentSndu-9i filozofia ca pe fructul propriului siu adev6r Ei alpropriei sale experien[e personale, precizeazi c6 el este inhuchiparea filozofiei, reprezentarea vie qi manifestarea gindului siu. Astfel, el spune ca e un Dumnezeu nemuritor, congtiinfd Si energie, gi ci a triit odatd ca fiinfi umand, acum 35.000 de ani, in Lemuria, continentul dispdrut demult. El spune c5, in acea viaf6, a abordat inhebirile despre existenta umana $i sensul viefii qi cd, prin propria lui observare, reflectare gi coniemplare, a devenit iluminat qi s-a cucerit pe sine, lumea fizicE qi moartea. El a transmis in invilaturile lui ci a realizat un mod in care sa-$i ia corpul cu el la un nivel al minfii in care adevirata lui esenfi, ca Si congtiinl6 Si energie, poate sA rimini congtientd pe deplin, si fie complet liberi 5i nelimitatA s5 experimenteze orice aspect al creatiei Si sd continue si facd cunoscut necunoscutul. El se referl la acest proces ca fiind ineltarea lui. Faptul ci nu mai e limitat de corpul lui fizic le perrnite conqtiinfei Ei energiei lui s6 interac(ioneze cu lumea fizica in alte forme. El se referl adesea la sine ca fiind vintul care impinge norii, de exemplu, sau ca fiind dimineata, sau un strain, sau un cerqetor de pe strada, care observi civilizafiile cum vin gi pleaca, sau ca orice altceva ce conqtiinfa indrdzneEte s6-qi imagineze.

L/llirtttrl

va/-,;

al !ititnilar

Forma in care iqi comunic6 invatafurile este prin fenomenul numit channeiing. De fapt, Ramtha este cel care a ficut cunoscut acest termen, inainte ca elsd devinh popular. El foloseqte corpul luiJZ Knightpentru a face channelingul Ei a igi preda filozofia in persoani. Un channeleste altceva decdt un medium, prin acea ci channelul

nu este intermediarul intre conqtiinta care vine prin ei Qi public. Channelul nu rimdne intr-o stare pironiti, modificati in timpul channelingului, ci igi pirisegte corpul complet Si permite congtiinlei care vine prin el si foloseasc6 pe deplin toate migcirile gi funcfiile corpului siu. Ramtha, in timp ce vine prin channelul JZ Knight, are capacitatea si deschidd ochii, sA meargi, si danseze, si bea gi si mdnAnce, s6 rAd6, si vorbeasc6, si facA conversatie $i sA-Si invete studenfii in persoanS. JZ Knight este singurul channel pe care !a ales gi pe care il foloseqte ca sA-Si transmitd mesajul. Alegerea lui Ramtha de a-Ei transmite mesajul printr-o femeie, in loc s6-gi foloseasci propriul lui corp fizic, este o declarafie c6 Dumnezeu divinul nu sunt doar prerogativele birbalilor qi cd femeile sunt expresii wednice ale divinului. capabile de geniu, capabile sd fie Dumnezeu realizat. De asemenea, acest lucru afirm6 gi ci ceea ce este important, gi

in filozofia lui, nu este adorarea mesagerului, a unui chip sau a unei imagini care a dus la pribuqirea completd a curentelor de iluminare ap6rute de at6tea ori in trecut, ci ascultarea mesajului in sine. in acelaqi timp, mai face Ei declarafia ci esenfa adevirati a persoanei umane nu este limitat5 la corpulfizic sau Ia un gen anume. Ca urmare, fenomenul

de channeling devine posibil in cadrul sistemului de 96ndire al lui Ramtha. Cu alte cuvinte, channelingul, aga cum are loc prin persoana lui JZ Knighi, este posibil numai daci invi(Sturile gi explicafia lui Ramtha despre natura realitifii sunt adevirate. Veridicitatea acestui fenomen indjc; adevirul mesajului lui Ramtha. Acesta e un lucru important de luat in considerare, deoarece progresele $tiintei au dus la elaborarea de teste qi echipamente care pot analiza fenomenul qi il pot siudia din punct de vedere fiziologic, neurologic qi psihologic. Acum existd tehnici gtiinfifice care permit studierea fenomenului de channeling pe care il face JZ Knight gi excluderea posibilitE{ii de fraudi. Aceste studii gtiin!ifice s-au desfigurat efectiv in

1

1't/,',1 5r'lrttficatia unicij ,.t it tv,\1,ilt tr ilor htl /]antlha

1996, cind o comisie distins6 de optsprezece savanfi formatd din specialigti in neurogtiinfe, psihologi, sociologi qi expelti in religie l-a studiat pe Ramtha, Ecoala gi pe JZ Knight inainte, in timpul qi dupi channelingul cu Ramtha pe durata unui an de zile. Dupd ce gi-au desfdqurat studiile de cercetate qtiintifica, folosind cele mai recente tehnologii gi echipamente disponibile, concluzia lor a fost ci reaciiile inregistrate ale sistemului nervos autonom al lui JZ Knight erau atdt de drastice, incdt au exclus categoric orice posibilitate de fals congtient, schizofrenie sau tulburiri de personalitate multlpli. Ramtha petrece foarte mult timp ca sA faci tot publicul sdu s6 meargi in acelagi ritm de inlelegere. El insisti permanent Pe importanta articulirii qi explicirii de citre studen{i, unul altuia, a fiecirui segment din invSfdturile sale. Astfel, el se asigurd ci tot publicul inlelege invSfitura gi poate si abordeze mai intens fundalulspecific $i nivelul de infelegere al oamenilor care il ascult6. Uneori, el implicd publicul in contemplarea filozofica profundi a unui anumit subiect, iar alteori folosegte dramatizarea, pentru a da putere mesajului s6u. Dupd ce au fost transmise aspectele filozofice ale invi!Sturii sale, Ramtha inifiazi studentulin acea cunoagtere, pentru ca ea sE poati fi transformati in experienfi gi in inlelepciune personali. Aceste inilieri iau forma unor diverse discipline qi tehnici proiectate de el, in care studeniul are oportunitatea sE implice aceasti cunoaqtere. Ramtha este diferit de alti invifitori sub acest aspect. Eliqi asumi rolul unui Maestru inv6!6tor qi Hierofant, un inv6fdtor care are Puterea de a manifesta ceea ce vorbegte $i intentioneaza. Acesta este un aspect important al invif6turilor, care le face si fie asemdnitoare cu miEcarea gnostice, filozofica qi cu vechile gcoli de mislere. Cu toate acestea, o examinare indeaproape a sistemului de gdndire al lui Ramtha arati distincfia clar5, in materie de formi gi continut, fafd de ceea ce este cunoscut in mod tradilional ca gnosticism Ei filozofia qcolilor de mistere. Ramtha insuqi nu se referi la sistemul siu de gAndire in ace$ti termeni; mai degraba, elil numegte $coala de lluminare a lui Ramtha, $coala Chintesenfial6 a Mingi qi infelepciunea Shdveche dedicatd Marii Lucrbri. Marea Lucrare este aplicarea practici a invi!6turilor lui Ramtha, in care persoana are ocazia si se cunoasca pe sine gi sd devini iluminati.

I 1'tl,r1 Sottttlic,tltr LutiLii r it^,,tl,iltuiLr htl Il.nttlt,t

Uftttnu/ vals al tititnibt

Ramtha redefinegte limbajul pe care il folosegte ca s6 predea, inventEnd cuvinte noi. intelesu I acestor cuvinte inventate devine clar in contextul inv5ldturii sale, iar invdfStura respectivA se clarifici gi prin folosirea unor asdel de cuvinte neobisnuite. Noi am pus la punct un glosar de termeni gi concepte pe care Ramtha le folosegie in mod calificat, pentru a facilita interpretarea corect6 a invbfiturilor lui. De asemenea, am construit gi un index detaliat, pentru a-i permite cititorului si faci referire la anumite teme de interes cuprinse in aceasta carte Si pentru a incuraja studiul pe acest material. Este important penhu cititor sd tina seama de aceste lucruri atunci cind citeEte invdliturile lui Ramtha, penku cA, in unele cazuri, poate parea, la inceput, ca modul in care folosegte el limba englezd este mai degrabi arhaic sau nerafinat. Ramtha e foarte atent Si temeinic in prezentarea gindirii sale. Tot ce face fiecare termen pe care il folosegte are un inteles anume, un scop anume, este consecvent cu totalitatea mesajului lui Qi reprezentativ pentru acest mesaj. Cu toate acestea, singurul mod de a ne asigura ci mesajulva fi transmis Ei recepfionat in frumusetea gi originalitatea iui purd este atunci cind el este adoptat de cititor ca o paradigmi adevdrati. Atunci, el di roadele adevdrului gi infelepciunii pe care le promite. inv6fiturile lui Ramtha cuprind o gamd vastd de subiecte, dar toate slujesc la a expune conceptele fundamentale ale propriului lui sistem de gindire. in repetate r6nduri, el a subliniat cd totalitatea mesajului lui ar putea fi exprimata prin afirmatia: ,,Tu egti Dumnezeu,,. Dar cum sd interpretdm aceastd afirmalie? Probabil cd exista tot atitea definigi ale termenului ,,Dumnezeu" cdti oameni sunt pe Pdm6nt. pentru a infelege corect invdliturile lui Ramtha, este esential si devenim congtienli atdt de propriul nostru concept de Dumnezeu, c6t gi de modulin care apare acesta fatd de explicalia gi definiga lui Ramtha despre Dumnezeu gi natura realitAtii. Care este esenfa tuturor lucrurilor? Care este sursa lor? Care este natura lor? Care este destinul lor? Abordarea de cihe Ramtha a acestor intrebdri incepe cu conceptul lui de Vid. Vidul este Sursa din care au apirut toate lucrurile care existS. El descrie Vidul ca pe ,,un vast nimic la nivel material, dar toate lucrurile la nivel potenfial". in Vid nu este nimic nici mi$care, nici actiune. Multe aborddri filozofice ale subiectului

Dumnezeu, inclusiv teologiile religiilor monoteiste, l-au conceput pe

Dumnezeu ca fiind o fiinla atotcunoscatoare, infinit;, absoluta, hanscendentd qi imuabilS. in sisiemul lui Ramtha, atributele de absolut, infinitate Si imuabilitate sunt caracteristici ale Vidului. Vidul este autocontinut, autosuficient, intr-o stare de repaos gi farA nicio nevoie. Degi Vidul este vazut ca o vastitate atotcuprinz6toare, in starea sa originali el nu confine cunoagtere despre sine, deoarece cunoagterea este o actiune,

Conceptul de Dumnezeu ca Ei creator, ca,,prima cauze"

Si

,,mi$cator nemi$cat", pe care il gdsim in filozofia lui Aristotelgi in teologia luiToma d'Aquino, este descris de Ramtha in termeni de Vidulcare se contemplS pe sine gi se cunoagte pe sine. Acest act de contemplare

reprezinta o migcare unici in Vid, care a produs un punct de congtienta $i de cunoagtere de sine. Acest punct de congtienf6 este denumit Punctul Zero, Observatorul, conEtiin!a primard, congtiinli qi energie, Dumnezeu. Punctul Zero poarti intenfia primordialS de a deveni congtient, de a face cunoscut gi de a experimenta tot ce este necunoscut gi in stare de potenlialitate in vastitatea Vidului. Aceasta este baza pentru evolu[ie. Vidul care se contemple pe sine este sursa gi originea persoanei umane. Afirmafia lui Ramtha c5 ,,Tu eqti Dumnezeu" se refere la persoani ca

Observator, ca intruchiparea Punctului Zero, congtiin(6 qi energie creatoare.

Punctul Zero gi-a implinit natura de a face cunoscut necunoscutul imitind actul de contemplare al Vidului. F6cdnd aceasta, PunctulZero a produs un punct de congtien[i de referinta, care a servit drept oglind6, prin care pulea sa devina congtient de sine. Ramtha se referA la aceast; con$tiint;-oglinda ca gi conqtiin!6 secundari. Punctul Zero se odihnegte in s6nul Vidului Ei nu are limite in ceea ce poate $i de a evolua,

cunoa$te. Reflexia dintre Punctul Zero qi conEtiinla-oglindi produce un mediu, un plan de existenta tangibil, in timp 5i spafiu. SPiritul este aspectul dinamic al Punctului Zero. El este voinla sau intenfia care

si

$tie gi se experimenteze necunoscutul. Explorarea poten[ialelor Vidului de citre PunctulZero 5i de cihe congtiinla oglindi este ceea ce a produs gapte niveluri de congtiinfi $i, in mod corespunzdtor, gapte niveluri de timp 9i spafiu, sau frecven!6. Aceasii doregte

cilStorie gi acest act de creafie in jos, pe gapte niveluri de congtiinfd

gi

GLOSARUL

A face

LUI

RAMTHA

cunoscut necunoscutul. AceastE frazS exprimi mandatul divin

original, care a fost atribuit congtiintei Sursi, de a manifesta 5i de a aduce la nivel constient toate potentialele infinite ale Vidului- Aceastd afirmatie

reptezinte intentia de bazd care inspira proc€sul dinamic de crealie

Si

evolutie.

Al doilea plan. Acesta este planul existentei conltiintei sociale gi al benzii de frecven[i infrarogie. El este asociat cu durerea gi cu suferinfa. Acest plan este polaritatea negative a celui de al treilea plan, al frecven{ei luminii vizibile.

Al doilea sigiliu. Acest sigiliu este centrul energetic al conltiintei sociale

ii

al

benzii de frecventd infrarogie. EI esie asociat cu experienta durerii 9i a suferintei Si este localizat in partea inferioara a abdomenului.

Al treilea plan- Acesta este planul stArii de congtiinta congtienta 9i al benzii de frecvenlS a luminii vizibile. Mai este cunoscut 9i ca planul Iuminii Si planul mental. Atunci cand €nergia Planului Albastru este coborat; la aceast; bandE de frecvenlE, ea se imparte in polaritate negativ5 li pozitivS. Acesta este

punctul la care sufletul se imparte in dou5, gener6nd astfel fenomenul

de suflete pereche.

Al treilea sigiliu. Acest sigiliu este cenirul energetic al stArii de congtiinta constienti gi al benzii de frecven(i a luminii vizibile. El este asociat cu controlul, tirania, viclimizarea gi puterea. Este localizat in regiunea plexului solar.

'

Ramtha. Crearea realitilii personale (n. t.)

Utirttul vals a/ ttrani/tt

Al

AI

Cl,ts,ttrl lui Ratt

patrulea plan. cer de-ar patrurea pran ai existentei este t;ramur congtiintei punte Si al lrecvenlei ultravrolet. Acest plan este descris c,i planul lui Shiva, distrugbtorul vechiului 5i creatorul noului. in acest plan, €nergia nu este inc; imp;dit5 in polaritate pozitivE Si negativi Orice modificdri sau vindec;ri de duratd in corpul lizic trebule sE fie efectuaic mai intei la nivelul celui de al patrulea plan gi al Corpului Albastru. Acest plan mai este numit pianui Albastru 5i szu planui lui Shiva patrulea sigiliu. Cel de-al patrulea sjgiliu este asociat cu iubirea neconditionatS 5i cu granda timus. Atunci c6nd este activat acest sigiriu, se secretd un hormon care mentine corpul intr-o stare de sandtate perfect; gi care opre$te procesul de imbdtrAnire.

Al cincilea plan. Cel

de_al cincilea

plan al existen(ei este

planul

supercongtiintei gi al frecven{ei razelor X. El mai este cunoscut gi sub numele de Planul Auriu sau paradisul.

Al cincilea sigiliu. Acest sigiliu este centrul corpului nostru spiritual, care ne conecteaze cu cej de_al cincilea plan. Este asociat cu glanda trii adevirul f;r; dualitate.

a vorbi 9i a A.l gaselea plan.

Al

gaselea plan este t5rdmul

tiroidi

gi cu

Analogic. A li aflalogic inseafin; a trei in Acum. ,.Acum este momentul creator gi el se afli in afara iimpultri, a trecutului !i a emotiilor. Benzile. Benzile sunt doud grupe de cdte Sapte frecven!e, care'inconjoard corpul omenesc gi il tin laolalta. Fiecare dintre cele gapie slraturi de frecventi ale fiec;rei benzi corespunde celor gapte sigilii ale celor gapte niveluri de con5tienta din corpul omenesc. Benzile sunt cimpul auric, care face posibil

procesul mintii binare gi al mintri analogice.

C&E. Abrevjere a conceptului de CongtiintS-9i Energie Aceasta este marca de serviciu a disciplinei fundamentale a manifest;rii ii a in;lt5rii constiintei, care se predA Ia 9coaia de Iluminare a lui Ramtha. Prin aceast6 disciplinS, studentii invald s; creeze o stare analogica a mintii, sa iSi deschid; sigiliile

superioare Si sa creeze realiiate din Vid. ,.Seminarul introductiv C&E este numele Seminarului introductiv penlru studen(ii incep;tori, in care acegtia invat; despre conceptele qi discrplinele [undamentale ale invStSturilor lui

Ramtha. invS[Sturile Seminarului introductiv C&E se pot gasi in cartea Ghidul incepdtotu/ui pentru crearea reattdtii, Si io Ramtha. Creating Personal Reality", Caseta 380, (Yelm, Dialogurile lui Ramtha, 1998).

C&E = R- Congtiinta

ipercongtiintei gi banda de frecvenlS a razelor gama. in acest plan este experimentata starea de conftient; in care suntem una cu tot ce este viala. h

Al $asea sigiliu. Acest sigiliu este asociat cu glanda pineali qi cu banda de

/ta ---- -

Si

Energia creeazE natura realitAtii.

Carlea Vielii. Ramiha vorbegte despre suflet ca fiind Cartea Vietii, in care este inregistraiS toatd cdl;toria de involutie 9i evolu(ie a fiecirui individ, sub formd de inlelepciune

in

freorenfd a razelor gama. La activarea acesrui sigiriu se deschide formatiunea

C6mpul de nume. CAmpul de nume este denumirea cAmpului vast se practicd disciplina Lucrului pe Cdmp

Deschiderea creierului se referi la deschiderea acestui sigiliu congtiinlei gi a energiei sale.

Campul labirintului. Este denumirea campului vast cu labirintul. folosit pentru disciplina labirintului

reticular5 care filtreaz| invilure cunoagterea 5i minfii subcongtiente.

fi

tu

u.tiuur*

Al gaptelea plan. Planul al gaptelea este planul ultracongtiintei gi banda de frecvenl5 a Infinitului NecLrnoscut. Acest plan este locul unje a inceput cilStoria invorutiei Acest pran a fost creat de punctul z.ro, ut,-.i a imitat actul de contemplare al Vidului gi "ana cAnd a fost creat; constiin(a oglindS sau congtiinta secundard. Un plan de existen{E sau o dimensiune de spatiu gi timp existd intre doui puncte de congtiintd. rout"-.nrautt" planuri au fost create prin incetinirea benzii de timp qi de frecvent; a celui de al gaptelea plan.

Al gaptelea sigiliu. Acest sigiliu este asociat cu cregtetul capului, cu glanda pituitard gi cu atingerea iluminErii.

care

Cele patru sigilii superioare. Cele patru sigilii superioare sunt sigrliul

al

patrulea, al cjncrlea. al 5aselea qi al 5aptelea.

Cele gapte sigilii. Cele gapie sigilii sunt centri energetici puternici, carc constituie gapte niveluri de congtiin!5 in corpul omenesc. Benzile sunt modLrl in care corpul fizic este tinut laolalta, conform acestor sigilii La liecare [iin15 umanA, energia iese in spirali din primele trei sigilii sau din primii lrei centri Energia care pulseazi din primele trei sigilii se manrfestE ca sexualitate, durer€ sau putere Atuncr cind sunt descuiate sigrliile superi oare, se activeazd un nivel sLrperior de congtiinta. Congtiinta. Congtiinta esie copilul care s a n;scut din contemplarea de sine a Vidului. Ea este esenta Si les;tura a tot. Tot ce existd isi are origin€a

l

Ullintul

val,s

.t/

tit

tiLx

.-

in constiinta Si s-a manilestat in exterior prin asistenta acesteia, energja Un flux de con$tiint; se referd la continuumul _intii tui Ou-,_,n"rnu. Con$tiinta corp/minte. Constiinta corp/minte este conitiinta care apa(ine planului fizic 5i corpului uman

Congtiinta-(€lind;. Atunci cand punctul Zero a imitat actul de contemplare a Vdului, el a creat o refjerie a sa in oglindS,

un punct de referjnta, care

a ficut posibili explorarea Vidului. Acest OunO oglindi sau conrtijnta secundari. A se vedea "" "u.ngr".or9r,,r1"Sinele

Constiinta primarS. Aceasta este Observatorul. marele sine, Dumnezeul dinlduntrul persoanei omenesti.

Congtiinta secundard. Atunci cAnd punctul Zero a imitat actul de contemplare a Vdului, el a creat o reflexje in oglind; a sa, un punct d" r"f".,n,a,.u.. a fecut posibjla explorarea Viduluj_ Aceurtu nu-.5t" "" sau congtiinta secundard. A se vedea "onii,"t. "n,,"0, Sinele.

congtiinta sociar6. Este constiinta pranurui ar doirea gi a benzii de frecventa infrarogie. Mai este numitA imaginea pnrronuliidqii Si primelor trei sigilii. Congtiinla sociai; "rn.r"Ur, se referi la congtiinla

;;;;;;"

colectivd a

societ5tii omenegti. Este colectia de ganduri, d" pr""upun"ri, de judecili, de prejudec5(j, de legi, moral ate, vajori, atftudini, id;"i;r; st Jirogii .a." apartin fraternitatii rasei omenegtt.

Con$tiin[;-ii €nergie. Constiinta_Si_energia sunt fo4a dinamicE a creatiei; ele sunt combinate in mod in€ consriinr, si s-a manir€stat

rlij':31",]:j"";.:il:1,:ti#:":::ff:,,,:

Corpul Albastru. Este corpul care apartine celui de_al patrulea plan al existentei,

conStiinta punte, si benzii de frecventi ultravioletd. Corpul Albastru domnegte peste corpul de lumind gi peste planul fizic.

Corpul.Auriu- Este corpul care apartine celui de al cincilea plan, supercon_ gtiintei Si frecventei razelor X.

Corpul de lumin;- Este acelagi lucru ca gi corpul radios. Este corpul care apa(ine celui de al treilea plan, al stirii de congiiinlE con5tient5 5i al benzii de frecvenld a luminii vizibile

Corpul emotional. Corpul emotional este colectia de emotii, atitudini trpare Si electrochimice trecute, care lormeazE reteaua neuronali a creierului ql definesc personalitatea omeneasc5 a unui individ. Ramtha il descrie ca fiind seductia celor neiluminati este motivul reincarn;rii ciclice. Si

GLtsat ul

/ti /l,tnllta

CreeazA \i zioa. Aceista este marca de serviciu care denurnegte o tehntc:l creat:l de Ramtha, pentru iniltarea congtiintei Si a energiei, ii crearea inteniionata

dimineata devreme, inainte de inceperea zilei, a unui plan constructiv de experiente qi de intdmplSri pentru o zi. Aceast6 tehnicd este predat6 in exclusivitate la $coala de lluminare a lui Ramtha

Creierul galben. Creierul galben este denumirea pe care o folosegte Ramtha pentru a desemna neocoriexul, sediul gandirii analitice gi emotionale. Motivul pentru care esie numit creierul galben este acela ci in desenul caricatural, bidimensional, folosit de Ramtha pentru a preda func[iile qi procesele creierului. neocortexui a fost colorat in galben. El a explicai cd diferitele aspecte ale creierului din acest desen sunt exagerate Si subliniat€ prin culori. pentru a sprijini studiul Si intelegerea. ACest desen a devenit

instrumentul standard, folosit in toate leciiile ulterioare despre creier

Dansul

in Corpul Albastru.

Aceasta este o disciplind predat6 de Ramtha, 'inalt; in care studentii i9i nivelul de constient; p6nd la congiiinta celui deal patrulea plan Aceast5 discipiinS permite accesarea Corpului Albastru 5i deschiderea celui de al patrulea sigiliu.

Disciplinele Marii Lucr5ri. $coala de inlelepciune Strdveche a lui Ramtha este dedicat; Marii Lucriri. Disciplinele Marir Lucrdri care se practicE la $coala de lluminare a Iui Ramtha sunt create in intregime de Ramtha. Aceste practici sunt initieri puternice, in care studen(ii au ocazia se aplice Si sA

experimenteze la pririla manA inv;t5turile lui Ramtha. Dumnezei. Dumnezeii sunt fiinte avansate din punct de vedere tehnologic, din alte sisteme solare, care au venit pe PimAnt acum 455.000 de ani. Aceqti Dumnezei au manipulat genetic rasa omeneascA, amestecand 5i modific6nd

ADN-ul nostru cu al lor. Ei sunt cei cdrora li se datoreazi evolulia neocortexului !i au folosit rasa uman; ca pe o fodd de muncd st-rpus5. Dovezi ale acestor evenimente sunt inregistrate pe t;blitele ii in artefactele Si p€ntru a descrie adeverata identitate

sumeri€ne. Termenul mai este folosit a omenir ii, ca Dumnezei uitari.

Dumnezeu. invitdturile lui Ramtha sunt o expunere a afirmatiei c;.Tu egti Dumnezeu". Omenirea este descrisa ca fiind Dumnezeii uitati, fiinte divine ca naturA, care Si-au uitat mogtenirea 9i adevirata identitate. Aceast; afirmatie este cea care reprezini5 mesajul provocator al lui Ramtha pentru epoca noastri moderni - o epocE brizdatd de superstilii religioase gi de

conceptii eronate cu privire Ia divinitate gi la adevaraia cunoastere intelepciunii.

a

Ulhntul vals al tinnilot

Glosarul lui Rantha

-

Dumnezeu/bdrbat. Realizarea deplin; a unei fiinle omenegti

Iluminare- liuminarea este realizarea deplin5 a Persoanei umane, atingerea nemuririi gi a mintii nelimitate. Ea este rezultaiul ridicSrii energiei kundalini, care se afl5 la baza girei spinbrii, pAni la cel de-al gaptelea sigiliu, care deschide pi(ile latente ale creierului. Atunci cdnd energia p5trunde in creierul mic Ai in creierul mijlociu, 9i se deschide mintea subconttient;' individul are expe en\a unui fulger orbitor de lumina, care se nume$te

Dumnezeu/femeie- Realizarea deplini a unei fiinte omenegti. Dumnezeul liuntric. Acesta este Observatorul, marele sine, constiinta primara, Spiritul, Dumnezeul dinlSuntrul persoanei omenegii.

Dumnezeul Necunoscut. Dumnezeul Necunoscut era Dumnezeul unic al stramosilor lui Ramtha, Iemurienii. Dumnezeul Necunoscut reprezint| divinitatea uilat;

!i

originea divinb a persoanei umane.

Inlinitul necunoscut. Aceasta este banda de frecvenli a celui de al gaptelea

Emotii. Emotia este electul fizic, biochimic al unei experiente. Emo(iile aparlin trecutului, pentru cA ele suni expresia experienlelor care sunt deja cunoscute

ii

cartograliate in cdile neuronale ale creierului-

plan de existenJi qi a ultraconstiinlei.

Involulia. Involulia este cdlStoria de la Punctul Zero, din cel de-al gaptelea plan, pAnd la nivelurile cele mai lente gi mai dense de frecventd 9i ma$'

Energia. Energia este perechea congtiintei. Tot ce este constiinti poartd cu sine un impact energetic dinamic, o radiatie sau o expresie natural5 a sa. La fel, toate formele de energie poartd cu ele o congtiinlS care le define5te.

Evolulie. Evolulia este cil5toria inapoi, acasd, de la nivelurile cele mai joase de frecven!5 9i masi, pdnd la cele mai inalte niveluri de constiint5 gi pene la Punctul Zero.

Fo(a vitali. Fo4a vitala este Tatbl/Mama, este Spiritul, respiratia vietii in interiorul persoanei, care este plaiforma de pe caie persoana iSi creeazA iluziile, imaginalia gi visele.

G6ndul. GAndul este diferil de con5tiinlE Creierul prelucreazA un flux de congtiint; Si il modificd pe segmente - imagini hologralice - de amprente neuronale, electrice gi chimice numite ganduri. Gdndurile sunt cir5mizile din care este consiruitA mintea. Grila. Aceasta este marca de serviciu care denumegie o tehnicb creatd de Ramtha

pentru indltarea congtiintei gi a energiei, gl accesarea intentionata a cdmpului de energie al Punctului Zero gi a tesaturii realit;tii, printr o vizualizare mentalA. Aceastd iehnici se predb in exclusivitate la $coala de Iluminare a lui Ramtha. Hierolant. Hierofantul este un maestru invS{6tor capabiL sa manileste ceea ce predi gi care i9i initiaza studentii intr-o astfel de cu-noagtere. Hipercon$tiinta. Hiperconstiinta este congtiinta celui de-al gaselea plan 5i frecve \ei razelor gama.

iluminare.

a

Iegit din comun. Ramtha folosegte acest cuvant cu o conotatie poziliva, pentru

a exprima ceva sau pe cineva care este extraordinar gi neobisnuit, care actioneazS nerestrictionat Si care este excesiv de curajos sau de viteaz.

JZ Knight. JZ Knight este singura persoand pe care Ramiha a numit-o ca

si

il

canalizeze. Bamtha o numegte pe JZ fiica sa preaiubitS. Ea a fost Ramaya' cea mai in vArsli dinire copiii care

iau fosi da(i lui Rantha in iimpul vielii

sale.

Kundalini. Energia Kundalini este fofta vitala a unei Persoane, care coboari din sigiliile superio are la baza girei spinarii, in timpul pubertSlii Este un pachet mare de energie, rezervat pentru evolulia umani, care este teprczenlal de obicei ca un garpe incoldcit, aflat la baza girei spin;rii' Aceasti energie este diferiiS de energia care iese din primele trei sigilii

'

suferintd, de putere 9i de 9i care rispunde de sexualitate, de durere 5i de victimizare. in mod obisnuit, ea esle d€scrisa ca fiind garPele care doarme sau dragonul care doarme. Deplasarea energiei kundalini catre creqtetul capului este denumita cSlatoria iluminarii Aceasis c6lEtorie are loc atunci cAnd acesi garpe se trezeste 9i incepe s5 danseze in jurul Sirei sPin5rii' ioniz6nd lichidul sPinal Si modificandu-i structura moleculari Aceasti actiune provoaca deschiderea creierului mijlociu 9i a po(ii cAtre mintea sLibconstient;.

Labirintul. Este numele dat labirintului folosit ca parte a disciplinelor de la sA g;seasca $coala de lluminare a lui Ramtha Studeniii sunt invatati

intrarea in acesi labirini legati la ochi 5i sd se deplaseze prin el, concentrandu-se Pe Vid, f;r; a atinge Peretii 5i fArS a-5i folosi ochii sau simturile' Obiectivul acestei discipline este ca studentii, legali La ochi, sA gAseasca centrul labirintului sau o cameri desemnatd ca reprezentAnd Vidul'

Lista. Lista este disciplina predatl de Ramtha in care studentui scrie o listd a lucruriLor pe care doresle sA Ie cunoascA 9i sd le experimenteze, appi invatA s5 se concentreze Pe ea inir-o stare de constiintd analogici Lista

Ullinnl

val:;

,l

este halta folositd pentru a proiecta, a mc-,difica $i a reprograma reteaLla neuronalS a unei persoane. Este instrumentul care ajuti la realizarea unor

modificiri semnificative

5i durabrle la nivelul persoanei Si al realitStii sale

Lucrul pe Cimp. Lr-rcrul pe camp este L,rna dintre disciplinele fundamentale ale $colii de Iluminare a lui Ramtha Studentii sunt inv;taqi s; creeze un simbol a ceva ce doresc sa Stie gi s; expetimenfeze, pe care sAil deseneze pe un cartonag CartonaSele sunt expuse cu partea necjesenata in interior, pe balustradele gardurilor ce inconjoar: un camp vast. Studentii igi acopere lisdndu gi corpul si meargd liber, pentru a g;si cartonagul, prin aplicarea legii congtiintei Si €nergiei li a mintii analogice. ochii cu m;9ti

Si

se concentreaze pe simbolul lor.

Lumina. Lumina se referd la cel de-al treilea plan al existentei. Marea Lucrare. Marea Lucrare este aplicarea practicd a cunoa$terii $colilor de inlelepciune Straveche. Termenul se refera la disciplinele prin care persoana umanS se ilumineaz5 $i esie transmutate la starea de fiint; nemuritoare, divin6. Mersul Christic. Mersurl Christic este o disciplin; creat; de Ramtha, 'in care studentul invata si meargi foarte incet, fiind intr-o stare de constient5 acut5. in aceastb disciplinS, studeniul 'invatd sE manifeste mintea Christicd, cu fiecare pas pe care il face. Mesager. in timpul vietii lui Ramtha, mesagerul era persoana care rispundea

detransmiterea unor anumite mesaje sau informatii Un maestru inv;t;ior are capacitatea sA trimita mesageri alior oameni, care manifestS cuvintele sau intentia maestrului, sub forma unei experiente sau a unui eveniment.

Mintea. Mintea este produsul unor fluxuri de congtiint;-Si-en ergie care actioneazA asupra creierului, crednd formegand, segmente holografice sau

tipare neurosinaptice denumite memorie. Fluxurile de congtiint; gi-energie tin creierul in viatA. Ele sunt sursa de alimentare a creierului. Capacitatea de a gAndi a unei persoane esle ceea ce di persoanei o minte.

Mintea analogic6. Mintea analogicd inseamnd o singuri minte. Ea este rezultatul alinierii congtiintei primare ii a congtiintei secundare, a Observatorului Si a personatitEtii. in aceastd stare a min!ii sunt deschise cel de-al patrulea, al cincilea, al 5aselea 9i al gaptelea sigiliu al corpului. Benzile se rotesc in directii opuse, ca o roat; in interiorul unei alte roti, creand un vartej puternic, care permite gandurilor sustinute in lobul lrontal sa se coaguleze Si

si

se manifeste

-

ltt,tni/'-,t

Minle.r bindt;.

-l-et

Gl.:.'sat

ttl lui ll,ttttt/n

r-rlenul acesta inseamnS douA

minti Este mintea ProdLls5

a corpului fizic, atunci cand acces;m culloasterea personalltatli omene+ti si

far;

binara se se accesdm mintea noastri profundi, subcongtientd Mintea

pe trei sigi

bazeazi numai Pe cunoasterea,

neocortexului 9i ale primelor patrulea, al cincelea, al gaselea 9i al

e ale de'al

MintealuiDumnezeu.MintealuiDumnezeucuprindeminteagiin!eiepciunea fiecareiformedeviatacareatreitvleodatainoricedimensiUne'inorice

sau in orice timp, sau care va trei vreodata pe orice planet; pe orice stea regiune a sPatiului.

Mintea-maimuta Mintea-maimut;

se

referi la mintea licdritoare 9i nestatornicS

a personalitatii

creierul mic sau Mintea subcon$ti€nta. Sediul mintii subconstiente esie proprille conexiuni creierul reptilian. Aceast; Parte a creierului isi are are Puterea de a accesa independente cu iobul lronial 9i cu'intreg corpul Si minlea lui Dumnezeu, intelePciunea veacurilor

suni principalele Oameni, locuri, lucruri, momente Si intamPl;ri Acestea este atasate personalitatea domenii ale experienlei omeneqti, de care omenesti 9i emotional. Aceste domenii (eptezinf' trecutuL Persoanei formeaz5 con!inutul corpului emolional'

Observatorul.sereferilaObservalorulrAspunzdtordecolapsareaundS'/ particulAdinmecanicacuanticeAcestareprezint;marelesine'Spiritul' omenesti congtiinta primard, Dumnezeul dinleuntru] persoanei

P6nzelealbastre.PdnzelealbasirerePreziniastructuradebaziacorpulr.rifizic

a tiramului fizic' care la un nivel subtil Este structura invizibil6 de schelet

vibreazi la nivelul frecvenlei ultraviolet' Personalitatea,

A se vedea Corpul emolional

PlanulExtazului'SereferElaplanuldeodihni,undesufLeteleigiplanificS El mai este urmbtoarele incarneri, dupi recapitularea vietii anterioare suferintd nu existi cunoscut gi ca fiind cerul 5i paradrsul, unde nu extsiE imedial' durere. nevoie sau liPse 5i unde orice dorinta se manilesta

numit si iS ocazia are persoana planul in care creatoare la nivelul masei 9i sE asisie la

Planul demonstra{iei. Planul iizic este

Este

litatea e

o

ia

emotionald' conltiinta, toate acestea pentru a-si lirgi nivelul de'in!elegere

Ullinul vals al I anilot

--

Plimbarea. Aceasta este marca de serviciu a unei tehnici create de JZ Knight, pentru in;ilarea constiinteiSj a energiei, modificarea intentionati a retelelor noastre neuronale 9i a tiparelor de 96ndire prestabilite pe care nu Ie mai dorim qi inlocuirea jor cu altele noi, la alegerea noastr5. Aceastd

tehnic5

este predat;

in exclusivitate Ia $coala de lluminare a lui Ramtha. Primele trei sigilii. Primele trei sigilii sunt sigiliile sexualit;tii, ale durerii

gi

ale suferinfei, ale puterii care controleazd. Acestea sunt sigiliile care sunt implicate in mod obisnuit in toate complexitatile dramei omenegti.

Primul plan. Se referd la planul material sau fizic. Este planul congtiinlei imagine gi al frecventei hertziene. Este forma cea mai lentd mai densi de 9i conitiint6-5i-ener gie coagulat;.

Primul sigiliu. Primul sigiliu este asociat cu organele reproductive, cu sexualitatea gi cu supravietuirea

Principiul Mam;^atd- Acest principiu este sursa a tot ce este viati, Tat5l, Mama etern;, Vidul. in invifdturile luj Ramtha, Sursa gi Dumnezeu creatorul nu sunt acelaii lucru Dumnezeu creatorul este v;zut ca fiind Punctul Zero gi constiinta primard. dar nu ca fiind Sursa sau Vidul insugi.

Glosa ul

hi llantln

acesti copii dvcau sa fie crescutr in Casa lui Ram. El a ajuns sE

aibi un num5r

mare de copii, 133, degi niciodatE nu a avut urmasi de sange

Ramtha (etimologie). Numele de Ramtha cel lluminat, Domnul VAntului, inseamni Tatdl. Se mai referi 9i la Ram, cel care a cobor6t din munte in c€ea ce se cunoaSte ca fiind ingrozitoarea zi a lui Ram. ,.Se spune despre asla in toate Antichitalea. lar in v€chiul Egipt exist; un bulevard dedicat lui Ram, marele cuceritor. 9i ei au fost destul de in(elepli, incAt sd infeleagd cA oricine putea sd meargA pe bulevardul lui Ram putea sa cucereasc; vdntul. CuvSntul Aram, numele nepotului lui Noe, este format din substantivul Araa, care in limba aramaica inseamn; p;mant, sol, qi din cuvantul Ramtha. care inseamni inalt. Acest nume s€mitic aduce aminte de descinderea lui Ramtha de pe muntele cel inalt, cu care a inceput marele marg. Recapitularea viefii. Aceasta este recapitularea incarnErii anterioare, care are loc atunci cand persoana ajunge in cel d+al treilea plan, dupi moarte.

si fie Observatorul,

actorul gi receptorul propriilor sale actiuni. Problemele nerezolvate din acea viatA, care apar'in lumina recapiiulSrii, stabilesc programul pentru incarnarea urmitoare. Persoana are ocazia

Re[eaua neuronali. Este o retea de neuroni care electueaza impreunA o functie.

Procesul cie torsiune. Aceasta este marca de serviciu care denumeqte o tehnlcA creata de Ramtha pentru iniltarea constiintei energiei li Si crearea intentionat5 a unui camp de torsiune, prin folosirea minfii. prin aceastd tehnicS, studentul invati s; construiasc5 o gauri de vierrne in spatiu/timp,

Shiva. Domnul Dumnezeu Shiva reprezint6 Domnul Planului Albastru gi al Corpului Albaslru Shiva nu este folosit ca referire la zeitatea singulara

sd modifice realitatea gi si creeze fenomene dimensionale cum ar fi starea de a fi invizibil, leviiatia, bilocatia, teleportarea qi altele. Aceast; tehnici este predatS exclusiv Ia $coala de lluminare a lui Ramtha.

apartine celui de-al patrulea plan, benzii de frecven!5 ultraviolet 5i deschiderii celui dealpatrulea sigiliu Shiva nu este nicr bdrbat, nici femeie. Este o fiintd androginS, pentru ca energia celui de al patrulea plan incd

Procesul de viz)alizate in Twilight@. Este procesul folosit pentru practica a disciplina Listei sau alte forme de vizualizare.

din hinduism. Mai degrabi, esle reptezentatea unei st;ri de constiintA care

nu a fost separati in polarit6ti pozitive gi negative. Aceasta este o distinctie

importanti fatd de reprezentarea hindus; traditional;

a lui Shiva ca fiind

o zeitate masculin;, care are o sotie. Pielea de tigru de la picioarele sale.

Punctul Zero. Se referi la punctuj initial de congiienta, creat de Vid prin actul contemplirii de sine. Punctul Zero este copilul initial al Vidului, nasterea congtiin(ei.

tridentul qi soarele ii luna de la nivelul capului reprezint; gradr-r( de stipdn al acestui corp asupra primelor trei sigilii de conqtiin[d. Energia kundalini este reprezentat\ ca o energie puternic;, ce porneste de la baza qirei

Ram. Ram este o versiune prescurtat5 a numelui Ramtha. Ramtha inseamni

spin;rii Si iese prin cap. Aceasta este o alt5 distinctie fat; de anumite

I

alal-

Ramaya. Ramtha o nume5te pe JZ Knight fiica lui preaiubitd. Ea a fost Ramaya, prima care a de\renit copilul adoptat al lui Ramtha in timpul vietii sale- Ramtha a gisit-o pe Raniaya abandonat;, in stepele Rusiei. Mulli oameniii dadeau lui Ramtha copiii in timpul margului, ca un gest de iubire respect suprem; Si

reprezent;ri hinduse ale lrri Shiva, in care energia sub formE de 5arpe iese la nivelul celui de-al cincilea sigiliu, prin gat. O alta imagine simbolica a lui Shiva reprezinta guvite lungi de p;r intunecat ii o mulfime de giraguri de perle, care reprezint; bogetia experienlei sale, stSpdniti ca intelepciune.

Tolba, arcul 5i s;getile sunt agentul prin care Shiva igi declanseaz; voinla puternic;, disnuge imperfectiunea gi creeazE noul.

[]/rttt',t/ v.t/s r/ Iit-t,tL t

()h.,s.tt

Sinele. Sinele este adev;rata identitate a persoanet omenegti, dileriti de personalitate. Este aspectul transcendental al persoanel El se referi la constiin(a secundari, la cdlStorul in c;ldtoria de involutie gi de evolu{ie,

Fis A. CELE $APTE SIC|L,ll gapte niveluri de con5tiinfd in cot pul rrman

care face cunoscut necunoscutul.

Al 9apielea Sisiliu Acest sisrliu este asociat

Sufletul. Ramtha se referi Ia suflet ca fiind Cartea Vietii. in care este r'nregistrat; sr.rb

Ll hti llttttllt.t

formi de inlelepciune intreaga c;letorie de involutie 5i evolufie

slanda pituitari.

a

individului. In{inituluiNecunoscut si atingerea iluminerii

Supercongtiinta. Aceasia este congtiin!a celui de-al cincilea plan 5i frecven(ei r azelor X.

Tahumo(l) Tahumo este disciplina predat5 de Ramtha,

r^n

care studentul invat;

capacitatea de a st;pani efecteLe mediului inconjurAtor natural cildura - asupra corpului omenesc.

Transmitere

-

frigul

5i

li

receptie- Transmitere gi receptie este denumirea disciplinei predate de Ramtha, in care studentul invata sA acceseze informalii cu ajutorul atnbutelor creierului mijiociu, excluzAndu-5i perceptia senzorial;.

Aceast; discipline dezvolt; capacitatea medrumnici a studentului pentru telepatie Si divinatie Twilight'D. Termenul este lolosit pentru a descrie disciplina predatA de Ramiha, in care siuden(ii invate se iSi aduca corpul intr-o stare catatonicS, similara cu somnul profund, dar pEstrAndu-9i in acelagi timp starea de congtienfd Ultraconstiin(a. Este conltiinta celui de-al 5aptelea plan gi a benzii de frecventi a Infinitului Necunoscut Este consiiinta unui maestru in5ltat

Vidul. Vidui este definit ca un vast nimic Ia nivel material, ins; toate Iucrurile

Al Treilea Sigiliu Aces sisiliu este centrul

ene.setic al constientei

contii€nte Si este asociat cu banda de

fr€cvent€ a luhinii vizibile Esic asociai cu controlul. tirania vict'mizarea tr puterea Este localizat in regiunea p)€xului solar

Al Doilea Sisiliu Acesi sigiliu €ste centrul enerqeiic al conftiintei social€ 9i €ste asociat cu banda de frecvente in(rarolr Est€ asociat cu durerea Si suferinta ;i este localizat,'n abdohenul

la nivel potenlial. A se vedea Principiul MamS/Tat5. Vindecarea cu ajutorul Corpului Albastru. Este

o drsciplin;

hiperconstiinta

a

Formatiun€a reiicular: care filtr€az; $i ascunde cuno$tintele din mintea

subcontii€nt; se af:

aici Cand

acest sigiliu este activat cunottintel€

subcongiiente deein

Al Cincilea Sisrli'r Acesi sigiliu est€ asociat cu glanda nroide. frecventa razelor X.

f:ri

Primul Sisiliu Ac€st sigiliu este asociat cu organele

Al Patrulea Siqilru

rcProducti!e.

Este asociat cu iubirea

modif icirri corpuh-ri f izic.

il numeste pe Iisus Hrisios cu numele de Yeshua

5i

banda de frecv€nte

ad€viruiui

predatE de

celui de-al patrulea plan gi la Corpul Albastru, in scopul vindecErii sau

ben Joseph. urmand traditiile evreiesti aie acelei perioade.

Acest sisiliu este asociat cu slanda pineal;

inierior

Ramtha, in care studentii igi inalt5 nivelul de congirenta pane la congtiinta

Yeshua ben Joseph. Ramtha

Al 9aselea Sisiliu

sexualitalea.

supravietuirca subcongtientul Si banda d€ frecvente hartiene

l:'

fr

(jIi l(,':'i.,;rirr

Copyrishioz004 JZ Knisht

constiinta inaltt. albastru-viol€t, glanda timus tr hormonii anti imb;iranir€ pe car€ aceast; qland: n

Utimul vals al liranilot Fis. B. gApTE NTVELURI DE CON$TI|NTA gr ENERGTE

Punctul Zero Ultracongtiinta

Infinitul Necunoscut

Hiperconstiinta Sup€rcongtiinta

Razele gama Razele X

Constiinta punte

Albastrul ultraviolet

Constiinta con$tienta

BIBLIOGRAFIE

Lumina vizibild

Congtiinta socialS

Infrarogu

Subcongtientul

Hertzian

AOL News.

Copyrisht@2ooo JZ Knisht

Biggs, Barton. Wealth, War, and Msdom. NewJersey: JohnWiley & Sons,

1nc.,2008.

Bohm, David. I,Vholeness and the lmplicate Order Londra, Routledge, 1980.

Booth, Mark. The Secret Hislory of the World, As Laid Down by the Secret Fig. C. CREIERUL

Socr?tr?s. New York, The Overlook Press, 2008

Bridge, Andrew. ,,Jet Stream Shift ls Expanding the Earths Tropics and Deserts." USATODAYcom, 25 mai 2006.

Talamus

Neocorts(

CNN Neur.

(creierul

Dairnvaell, Georges. The Edifuing and Curious History of Rotschild I' King

galben)

Hipotalamus

ol the Jews. Paris, 1846.

Corpus

Lobul frontal

callosum

Davies, Stevan

mijlociu Hipocampusul gi Amigdala

Glanda pinealS

Creierul mic

Puntea

(lat. pons)

MEduva spinErii

Forma{iunea reticulara

Energia Copyrishto2ooo JZ Knight

The Gospe! ofThomas and Christian Wisdom. New York,

Seabury Press, 1983. De la Cruz, Juan. Obras Compldas.ed.4. Madrid: Editorial deSpiritualidad'

Creienrl

Glanda pituitari

L.

7992.

De la Cruz, Juan, The Collected Works. Washinglon, DC; Institute of carmelite Studies, 1979. De Leon, Luis. De los Nombres de Cristo. Edilall de Antonio Sanchez Zamarreno. Madrid, Espasa Calpe, 1991.

Enciclopedia Encarta. Fagan, Myron Cour qtal.

lltuminati and the Council on Foreign Relations flluminati gi Consiliul pentru Relalii Bienq n-1l Discur jurnalisticinregistrat in 1960. The

_.

Thteves Paradtse.prcsA pullicatd in 1947. Red Rainboq Pies; pubjjcatd in 1945

_.

Ferguson, Niall. TheHouseof Rotsc-hjld: Monqs fuophefs 179E York: The Viking Press, 1998.

j64g.New

-.

Goswami, Amit. TheSelf Aware L.tniverse- Nerv york: Tarchey'putnam, 1995. Grof, Christina ii Stanislav. The Adventure of Self Discovery. New york: State University of New York press, 19gg.

_.

The

Stomy Search for lhe Self. Londra: HarperCollins,

1991.

Guillaumont, A. et al. The GospeJ According to Thamas, te)rt coptic constituit gitradus. Londra: Coliins, 1959.

Henry, Martin. On Not Llnderstanding 6od Dubljn: Columba press, I997. Hirschberger, Joha nnes. Historia de la Filosolia.Vol. L Antiguedad, Edad Media, Renacimienlo. Barcelona, Edito r ial Herder, 1994. ln Search of the Self, The Role of Consciousness in the Construction of Realily, a Conference of Contemporary Spirjtuality g_9 februarie

1997,yelm,

Washington. Ed. videoYelm,JZK publishing, divizie a JZK inc.,1997. JZ Knight and Ramtha: .lntimate Conversations. Ed. video yelm: JZK Publishing, divizie a JZKlnc.. L998. Kilman, Scott. ..Grocery Bills to Soar As Grain prices Surge.., AOL News, 28 septem\rie 2OO7.

Knight, JZ. A State of Mnd My Story.yelm: JZK publishing, 2004. Krippner, Stanley, Wickamasekera, lan et al. The Ramtha phenomenon: Psychological, Phenomenological and Geomagnetic Data.ln The Journal of the American Society for Psychical Research, Vol. 92, nr.l, ianuarie 199g. Lag'ton, Benlley. The Gnostic Sc pturas. Editia Anchor Bible Reference Library. New York: Doubleday, 1987

Lotman, Herbert R . Retum of the Rotschilds: The Great Banking Dynas4/ Through Two Turbulent Centuries. Londra: I. B. Tauris, 1995. Lovett, Richard A. ..Arctic lce Melting Much Faster Than predicted...$tiri National Geograph ic,7 mai 2007. Melton, J. Gordon. Finding En/ightenment, Ramthas School of Ancienl Wisdom. Hills6oro, Beyond Words publishing, 1998.

National Geographla gtiri online. New American Standard Bible

NewJerusalem Bible. Parlamentul Austriei, Senat, pagina web. Perkins,

John

Cont'essjons ofan Economic Htt Man.sanFrancisco: Berrett_

Koehler Publishers, 2004.

Seaet History ol lhe Ameican Empire. Economic Hit Men, Jackals and the Tiuth about Globa/ Corrupion. New York: Penguin Group USA, 71te

2007. Pert, CandaceB. Molecules of Emotion.NalYork: Simon & Schuster lnc., 7997. Platon. Dialogos.Ed 22. Editatd de Coleccion Austral. Mexic: Espasa Calpe,

1984. Ramtha: A Beginners Guide to Creating Reality. Ed. a treia. Yelm: JZK Publishing, o divizie a JZKlr,c., ZOO4. Ramtha, A Masters Reflection on the Histo,y ofHumani|/.Pa/teal, Human Civilization, Origins and Evolution. Yelm, )ZK Publishing, o divizie a JZR lnc., 2001. Ramtha: A Masters Reflection on the History of Humanity. Partea Il, Rediscovering the Pearl ol Ancient Msdom. Yelm: JZK Publishing, o divizie a JZK lnc.,2OO2. Ramtha in Denver 17-18 mai 1986. Yelm: Ramtha Dialogues (R), 1985. Ramtha, Taking the Journey Inward. Qcoala de lluminare a lui Ramtha, 16 septembrie 1993- Yelm: Ramtha Dialogues (R), 1993. Ramtha. That Elixir Called Love. Yelm: JZK Publishing, o divizie a JZR

Inc.,2003. Ramtha, The Mystery ol Birlh and Death, Redefining the Self. Yelm: JZK Publishing, o divizie a JZK Inc., 2000. Ramtha, The White Book. Edi\ie rcvizuita. Yelm: JZK Publishing, o divizie a

JZK lnc.,2OO4.

Bamtha, Update on Changes, the Days to Come. Seattle, 14 noiembrie 1987. Yelm, Ramtha Dialogues (R), 1987.

Ramtha, Mnds of Change IlI. Specialtg Library CD-052, Eseu IV, 12 iulie 1992. Yelm: Ramtha Dialogues (R), 1992. Reese, William

L. Dictionary ol Philosophy and Religion, Eastern and

Western Thought. Editie extins;. New York: Humanity Books, 1999. Reeves,

John.

The Rotschilds: the Financial Rulers of Nations. Chicago:

A. C. McClurg & Co., 1887. Rockoff, Hugh. IJS Economy in World Warl.in ..Economic History Services Encyclopedia.Net ', editat de Robert Whaples. Santos Otero, Aurelio de. Los Evangelios Apocrifos: Coleccion de Tbxtos Griegos y Latinos, Version Critica, Esludios Introductorios y Comentarios. Ed. a noua. Madrid: Biblioteca de Autores Cristianos, 1995.

Schrodter, Willy. A Rosicrucian Notebook. York Beach' Samuel Weiser, Inc., 1991.

t Simon, Dan. . Unrelenting Fires Char So Califor rria, at l-cast llalf a Million Flee. CNN, 23 octombrie20j1. Spalding, Band T Life and Teaching of the Masters of thc Far Easl. California, DeVorss & Co. Publishers. 1964 Talbot, Michael The Holographic Universe. New York, Har.per-Collins,

I

I99Z

'!.

\

The Australian Broadcasting Corporation Corporate Communlcations Web site. The Oxford Dictionary

ol Quotalions. Collectors F-drtion. Norwalk: The ,,De mai multi ani de zile, Ram ne

Easton Press, 1992. The Portab/e Jung. Editat de Joseph

Campbell NewYork, Penguin Books,

r976.

aduce un mesaj minunat. Invdtdtura se nurnegte superconstiinl5 Ce ni se

Asociatia Istoricb a Casei Albe The Works of Plato Editata de lrwin Edman. New York: Modern Library,

7956,

Tillich, Paul. Systemalic Theology, Combined Volume. Londra: James Nisbet and Company Limired. 1968.

nme Magazine,3 martie 1952.

Uniled Nations Envtronment Programme (UNEP), United Nations Framework Conventian on Climate Chan7e (UNFCCC).New Delhi,2002 USA Today, 5liri online. Waite, Arthur Edward Real History of the Rosicrucians. New York: Steinerbooks, 1982 Williams, Jack: ,,Answers: How Much Would Sea Level Rise if Polar Ice Melted." USATODAYcom, 21 noiembrie 2004. Wolf, Fred AIan. Parallel Unverses.New York: Simon & Schuster, 1990 Taking the Quantum Leap.NewYork: Perennial Library, 1989. The

1999.

Spiritual Universe. Portsmouth: Momenl Point Press, lnc..

supercongtiinta sau in congtiinla ctrristici, dar ce presupune asta ? Ce inseamnd asta, ia nivel de standard personal de viati' Pentru noi toti ? Ram e un invat5tor magnific' El nu e un invititor Pe care sd il urmezi. Nu e un invdtetor care te seduce se il adori. E un invSldtor care te tine la distantd, cu o iubire imensi, care spune ce nu o sa qtii cine egti, pand ce nu incepi se te uiti la cine eqti 9i sd iubeqti pe cine eSti ' Ramtha nu e aici ca sd-Ei faci prozeliti, ci ca se Predea celor Pe care ii nume$te Dumnezei uitati care suntem cu totii despre mostenirea Ior uitat5. Ca urmare, am o mare pldcere si viJ prezint pe Ramtha cel Iluminat. "

JZ Knight

ll/

Ultimul

va

ls al tiranilor

PROFETIA REVIZUII'A

,,Sunt aici ca sd ve invet sa nu mai

triifi in negare. sd vd invdt cum sd

in{elege{i se fiti mai aproape de Dumnezeu, cum sd accesati asta in voi. Toful e filozofie, dar aduce cu sine o experienla practica ce va provoca sim{urile 9i trupul.

Iar dacd Dumnezeu locuiegte

induntml vostru, ahrnci Dumnezeu se va ridica 9i va implini aceste minuni la care trupul $i simturile egueazd pur si simplu Si atunci avem o m;rturie extraordinard, minunate. Atrnci

avem bucuria, bucuria cea

mai ampla, cd ceea c€ treiegte in noi este o sperante dincolo de speran{d- Noi suntem mai mult decAt reflexia din oglindd gi suntem mai mult decat ceea ce au avut de oferit religia, politica, grani{ele, culoarea pielii 9i sexualitatea ln aceste vremuri de mare incercare." Ramtha