Realitatea Ilustrata Aug 1936

ANUL X No. 500 19 AUGUST 1936

20 LEI

REALITATEA ILUSTRATA" CU NUMARUL DE FAT I SERBEAZA JUBILEUL DE 500 DE SAPTAMANI DE APARITIE REGULATii www.digibuc.ro

M. S. Regele

a vizitat sap-

tamana trecuta Universitatea de la

Valenii de

munte, a d-lui

Profesor lorga. Fotogra-

fiile noastre

au fost luate cu

acest

prilej i infati#eaza: Win gal M. S. Regele intretinandu-se cu Prof, largo ; (sus) Expo-

zitia de iconne; (dreap-

fa) in fate

bisericii d e la Valenii de Munte.

4'.A.Z

.4ga as..gzart, ek ,A5

SE RIDICA UN PICHET

I

LA

et-th4t

DE GRANICERI

oée.

. .141,C

e

+lea$441

..4.4f..4.4

.

7444

Z.........1--,-

......t...

-....r /Qs..., ,.:

.-- "eat...4, -..?",./.--

4.4.f.:,-

;.:,-

4,-,.....:.1,

".:.; 4,....-- ,.,--

$.,,&,t..

,,,,,,,,

.::

4.-

,

.40,...,1,-4". i', :07. 77. 4 -,,,, - ;LW,

tott.'.....4.e. ....

"St

7, ...,

.; ,.%, . ...' -

it. 41..e p.:.., ; ,.

- /...a..i ,d4-#4...

4-1 a 4'..---t.,,*

',.......

....,7. 44.e4,..:

dd2rix,r--i\ .--:t-0 17, ---4-t-- 4-1;5

40-16-F4.1,

,0-4.7.7-- ,..

'''

.

www.digibuc.ro

MAGLAVIT

4,--,-J.,

44 f ,

La Maglavit, in prezenta d-lor: Maior Stefan Tanose, comandantul batalionului II Graniceri-Paza Cpt. Mihail Dimitriu, Lt. Perieteanu Vasile, a lui Petrache Lupu, a staretului Manastirii Maglavit, leromonah Arsenie Santion. Maior Gheorghe !strati, Comandanful Legiunii de jandarmi, aprotoereului Stefan Popescu fi a Primarului Comunei Maglavit s'a pus piatra fundamentala a unui !Achet de graniceri. Fotografiile noastre infatiseaza : tin Wing& slujba religioasa; (mijloc) actul de femelie ; si (dreapta) Petrache Lupu alezand prima piatra.

Cercetniii navali la redactia noastrá In drum spre Brapav, unde este jamboreea cercetcileascii, un grup de cercetasi marinari din Turnu Severin au fäcut o vizifci prin atelierele revistei noastre. Ei au executat ad ciiteva figuri gimnastke de toata frumusetea. In fotografiile noastre. grupul de cercetali marinan si o piramidei vie.

La Wile fermate Pystian din Cehoslovacia sosesc in ifece an sultani si printi exotici, caute de semi:date. Anal acesta se afiii in aceasta localitate Sir Ibrahim, sultanul din lohore (Insulele Malaeze) impreuna cu sotia sa, o englezoaic& .

irita la exasperare 0,15 pe omul eel mai cahn Mustele va Arica odihna,

D-RA JULIETTA SANDOVICI BaIerinii a Operei romane din Bucuresti

si diplomatis a Federatiei int. de dans din Para a repurtat un nou succes important in striiinitafe, obtinând premiul 111-lea la Olimpiada din Berlin infra vide mai celebre balerine din lume. Criticile numeroase dar si foarte severe ale presei berlineze o prezintil ea pe un mare talent care va revolutiona arta coreografica. D-I Zlescis de la Berliner Zeitung. ashes tutele arati c dansu t Juliettei este ca o voce fermecaii, care traduce corect inspiratia autorului muzical. D-ra Sandovici, la 15 coati. define

recorduri internationale obtinute cele mai severe temple ale /sae's.

la

RNo. 500

Pag. 3

www.digibuc.ro

==.

...

am. Norms

t:=4,

04.4

RENLITAT

Catal yew!

Sors Iarrerile rune_±, %.strm r .

erkii

ti.

...ft. 111 .11.5. b..* ea

4. a

lu dnua tabere 0/4 4. a 50. 55. a...a. 116. a.. 15. ast ta.

rrererrerer err

las plaa 5 a

ort

;=:= -.. M T:.

ba.

awe Inc

mor=g1= =="="ZZ L.,.:t7.015""..:1

a

ma

4,0

re am her Nat

at *I

1.,.11511134111 11011.1011, LOMA...

"."

le

.....514 ......:..... .4 .0 *a

sa.

1.=..._;:i 7.....';.7.fil ...lit7:........a. ....!.....:r"...........1/4:

,===D

===.=, .=== wow .t."' baba

de nurr*re,

al. fa ardwas a

11..:

...=11111.

ale a.. .111

.

ba

se. pa, aalaa

.1.

r

-

reffi

m

bava I.., at 15

I*

Cill fifty WO* p

5. rarl err.. *re,

ado

=L. ===. tat r rt. * err ee IL., *Ma. 4.5 54.

i

5. dab.. .5.1 a Taa. lot Oalata do a b... a. 5.. U..S aaleai be la Oa* . aart. la hlar, nad fT pl. aa T M eanple la. a Goal . MI" 101., th.t a .1 * . ail ala ebb aaar As.

de

laaa a..., . 4...

aans

.4 ere ,ear t.

y.aask. Ammo tor ... MI111m11 II MINlobala 1. 1.5.14. .5 a la /Mo.. pobna .5

enk. molt

Ye* AM...,

11... . 1.5 i.

1116100i

r OBI

e .11.

de

La N. G

a.

.

IT4T 421144::

.0.

era.. a... 1.a.1* via aria

:. S ta

a

PRIMA DEIPILARE

multe ori pentru carte si revist5 r5stimpul unui an, cat risipesc inteo zi pentru tutun i pentru sprit la

.

...,..4.".*r.6., .151.......5 I. do

rag

.11

Falimentele

A.0

N.,

a.

.........IIbd.......=..=

.........z....----.....'...7.::::.......,....'

ari.oriel 15.111.11.

53.a al w al 1511

104* 1.0m. .......... .. ......... .... .....- :-..........=:_-_-:, ----.z.....--.--,....=

**,****** S no.

err al 50 pr sere. Mr sore r WOII. rel *WM 105 *al.b..* 11.1. 41. ==. s-e= = 115. ===. === 4 a.= *so som *I* .8=0. =WNW **.

ITATEA

Arabb ..11111

palba 44.

`7. aa 5.5.. 2. OIN.

,...............

Gt. Sr.:4,... al....... ab,

..1115 ra IA.* 111.1.1. bra. 1.a. .111 as.

=ewer Is re*

immonla

cu ideea i cu tezaurul ei de p5strare, tiparul, nu cheltuesc de cele mai

11. MN.

It

,...* ......

lb 5.4., .55.

1,51 .........11.1111/15

adicS un deceniu de aparitie regulat5, nu este un fenomen pre cunoscut In culture noastrS. 0 asemenea traditie frebue abea interneiat5, si revista de fat5 se va aseza cu dnste intre revistele precursoare. Spre a intelege deplin valoarea unei asemenea onomastici e nevoe s5 ne recunoastem, sä ne d5m seama de ce putin loc ocupa cartea si revista in famHile noastre cele mai inst5rite, In viata indivizilor celor mai sus pusi". 0 publicatie este in tare noastr5 - unde se fac jertfe de sute de milioane pentru intretinerea invät5mântului public, In parte gratuit ;i In parte cu +axe mici, de incurajare - o publicatie este inc5 um lux. Absolventi de scoli tehnke superioare, de scoli militare, personagii care conduc spitale, c5i ferate, fabrici, mari magazine, avocati prin mane c5rora se perind5 averea si destinul atStor cet5teni, maLaciAlral *s c JrIrts t 04[1111 gistrati meniti unui perpetuu contact .

saa

...111114. 15.

5.51.= 5 .0 40. I* b.

PUBLICATIE s5pfSmSnal5 care Implineste cinci sute

Ma

=.7*.

aa .1. aa

...fa

5.0. ..... 0 IRO

anu

tA

`.

...

., --

aperitive.

0 revist5 la confectionarea céreia au contribuit sute de colaboratori, unii din tärile cele mai dep5rtate de noi - cum e cazut Ilus-

irate" - si care se vinde cu pretul a zece tig5ri eftine sau a trei tig5ri mai bune, ar trebui intálnit5 In buzunarul fiec5rui oräsan sfiutor de carte, In poseta fiec5rei domnisoare In ghiozdanul fiec5rui elev, in servieta fiecárui avocet, pe masa fiecSrui medic,

Revista noastra ei-a

inceput aparitia in ziva de 6 Februarie 1927, ta Cluj. Avea pe attract mai muff format de ziar. In ziaa de 8 lanuarie 1928 ea devine re-

1

,.Itealitatea Ilustratii ei-a mutat sediul la 8ucurelti in Mai 1928.

vista*

i

îi schimb6 ,--

formatul. Sus: o paginii din revist6 dela sfarlitul anului 1927.

Jr ..0001

in mSna fieeirui ofiter. Milioane de exemplare ar trebui sä fie tipSrite n fiecare s5ptámânS, masini noui Inteun palat nou ar frebui instalate si o redactie, o admi-

.,Realita-

tea Ilustratai Ho. 200. din 1930.

nistratie de sine st5tätoare ar fi necesare, dac5 sefea de culfur i nevoia unei delectSri sufletesti, ar fi general, normal r5spfindite. Acesta e cazul revistetor similar* din strAinState, din Italia, din Anglia, din Franta, din statele Americei de Nord si Sud - reviste uneori specializate, adk5 mai putin bogate si de un nivel mult mai sc5zut. In acele tinuturi ins5 exists o sträveche sete cultural5, pe acelasi plan cu traditia higienic5 a sSpunului si apei calde. Ar fi nedrept s5 nu recunoastem c5 au ap5rut si In limba noastr5 o seams de reviste, cu o puternic5 ¡nfluenf i uneori cu o durata impresionant5. Multe din ele s'au legat de momentele hotSrltoare ale revolutiei culturale române de-ajuns s5 cifm ,,SSm5n5torul", Viata Literar5", Viata RomSneasc5", Viata Nous", NouS RevistS RomânS", ca sS r5rnimern numai la primul Wear al veacului acestuia. Dar cSt de putine au fost revistele care s5 treac5 de cercul strimt al unor Intolectuali, specializati mai mult in literatura, caute s5 intereseze marea massi a publicului cititor, sS stimuleze i ntretie pashmea pentru idee, pentru fenome-

-e

nele naturii, pentru evenimentele curente,

toate ridkate la un nivel de esential5 intelegerel.. 125in:in-And in marginile modestiei, putem afirma c5 Realitatea Ilustrat5" a izbutit s5 concentreze asupra

paginilor ei privirile unanime ale stiutorilor de carte din tare noastr5.

-c

CSci metoda Realitatii", i oul lui Columb e de o simplitate perfectä. Pornind de le Incredintarea imaginea este primul element prin care

www.digibuc.ro

care ne-au intämpinat, ne-au re-

Inviat un deceniu, friit pe intreaga suprafatii a globului. Colecfia acestor cincisute de numere e o adev5ratä Enciclo-

pedie,

pe care n'ar putea-o

inlocui sute de volume speciale.

DacS am fi avut citifori care s5 nu se multumeasc5 numal cu firimiturile untri num5r sau cu lectura fugará si frunzireala de cinci minute, cu sigurantä a am fi fost siliti sS tip5rim un re-

perforiu pe materii. Avem incredere in ideea noestri. Avem incredere in citifori. Suntem incredintati c foarte curând vor fi mult mai pretentiosi ca pans acum cu ei i cu COI. R. I.

Primul numar tiparit la heliogravurci a apirut la 19 Noembrie 1931.

Pe coperta noastren d-rele Rid Floresca Coperta numiirului 300 a

fost un trucaj fotografic. Harry Langdon privea inteadevar la Realitatea llustratii", *Irma nu la numitrul 300. La 23 Septembrie 1934, Rea Mateo Ilustrati" hn-

Marioara Petresca. Cum se infcitileaza caper-

plinise 400 de saptiemâni de aparitie.

911160 ta numärului 5130.

Ium cunostiinti de lumea a dat inconjurätoare intSietate imaginii. Dar cum imagined färä cuvânt e inumanS, a dat cuvântului

forta de proector luminos. Din evenimentul trecätor, din faptul divers, din intämplarea istoricS, din toate imaginile inconjurStoare in care trSim, revista noaMT'S s'a ridicat mai sus, la

o explicare, la o legSfur5 cu alte evenimente, la o Cencluzie, la un sfat, la o distractie i uneori la o intrecere la un concurs de

naturà artistici si socialS. Ceeace scoala n'a dat, a uitat s ne dea, sau n'a mai apucat s

ne dea, am

tinut ca citiforii nostri sä gäseascä in aceast5 revista. Didacticä f5rä emfaza, -educetivS f5r5 plictisealä, stimulatoare farà torturä, amuzantS färä trivialitate, gata sä de-a o märki de ajutor unei initiative de folos obstesc, gate s5 faca un sacrificiu pentru bucuria sau numai distractia citiforitor, Realifatea IlustratS" este azi o adevSrat5 institutie de culturS, a cärei originalitate e c perpetuiazá Koala si lectiile de fiecare zi ale intregului glob, in forma câtorva pagini cu texte i imagini. Sute

i sute de mii de cititori au urmárit in acesti zece ani paginile Realittii Ilustrate". Unii au luat câte un numär, sporadic, altii au luat numerele revistei cateva luni, câtiva ani sau cMeva luni pe an, timp de un deceniu. Ne indoim s fie multi cititori care sä fi colectionat revista. Si ca sa fim sinceri cu desSvärsire, ne indoim s5 fie un singur dfitor, care sS ne poatä spune c posedS colectia intreagä a revistei. ne 7:tcurneiim s facem aceasti afirmatie, pentrucS niciun cititor nu ne-a cerut vrodat s.i confectionSm coperte speciale, asa cum se petrec lucrurile cu revistele similare din sträinState, uncle abonatul le sfärsitul fiecärui an, primeste copertole luxoase artistice ale colectiei. Am räsfoit cele cinci sate de numere ale Realitätii Ilustrate- Problemele si (ante&

www.digibuc.ro

REALITATEA ILLISTRATA- CLJ NUMARUL DE FATA IS I SERSEAZA JUBILEUL DE SOO DE SAPTAMANI DE APARITIE REGULATA

EXISTA 4._ ou5 procedee mai im-

portante de imprimare : tiparul obicinuit, folosit de ziare si de editurile de arti si heliogravur5, procedeu intrebuintat de marea majoritate a revistelor s5pfámänale. In special dupa

rkboi au ap5rut, in sträinätate foarte multe reviste si toate au adoptat procedeul nou de imprim 3re, al heliogra-

Asemenea vcinatoru-

lui neobosit, reportend fotograf al revistei alearga dupCi

senzational, dupti ima ginea care nu s'a

mai facut, dupii scena care iese din comun.

vurei.

La noi in tar5, Realitatea Ilusfrat5" se strklueste s5 tin5 pas cu revistele asem5n5toare din celelalte 1.'56, tipkindu-se

si ea cu acelasi procedeu nou. Revista noastrá si-a adus masini speciale, Inca de acum patru ani si din ce In ce pe m5surá ce se formeaz5 personalul technic potrivit ea isi imbun5täteste conditiunile de aparitie. E foarte greu s5 stii ceeace va interesa -ublicul. Un document fotografic care ar * deosebit de inferesant nu e pen!rag vs" imea astfel. Acum vreo trei erg o.. ...oar5, o fotografie neobicinuit de frumoas5 si care la prima vedere pkea c5 reprezint5 niste puncte pe o plea de marmor5, inf5tisánd in realitate o colonie de foce pe o banchiz5 de gbeat5, fotografiat5 din avion, a fost reprodus5 numai in vreo 12 reviste, pe cáfá vreme

In redactia revistei se examineazii zilnic sufe

de fotografii,

se cercefeazá zeci de manuscrise si se cautil exceptiona-

lul",

neprevazuful, imaginea care va

atrage cel mai mull.

capul unei pisici siameze executat5 de Kerfesz a fost coperti pentru 23 reviste

mondiale si s'a reprodus In alte o sut5. In ceeace priveste redactarea unei reviste, dou5 elemente sunt covársitoare : I) ideea unui articol si 2) documentarea fotografic5 si executia. Tot ceeace se poate exprima sau inf5tisa prin imagine nu mai trebue s5 fie prin text, si invers. Cel mai bun lucru este s5 se caute s5 se exprime faptele prin fotografie, ideile prin cuvinte. ldeile prin imagine nu sunt admise decät in caricaturi, altminteri, ele apar ca un simbolism copil5resc. In ceece

Arhiva fofograficci a unei reviste cum

e Realitafea

Ilus-

tratii" cantina mii si mii de fotografii.

www.digibuc.ro

privelte imaginea ea trebue s5 fie de o exactifate cât mai perfectS, 0 nu trebue sS ne mul-

Desenatorul de fitluri cel care face schitele sunt element* pretioase care nu

pot lipsi deke akatuirea unei reviste.

tumim

niciodat5

cu

aproximatia. Deasemenea

exist5 principii in redactia revisfei noastre de a in1Stura cu severitate orice trucaj, orice inexactitate (afar:5 de cazuri cä se urrmirefte un ¡oc de päcälealS). Astfel bunSoarS, la inceputul anu-

lui aceguia, a circulaf o fotografie care a avut mare succes in Stafele-Unife i a fost chiar premiatS cu premiul I pentru reportagiu. Fotografia infStisa o femee care zäcea moarf, ucisS de un

Maca negativa obti- automobil, cu rochia ruptä, intr'o de-

macabr5, la marginea frotoarului nutó prin reprodu- sordine pe care un b5rbat, sprijinit de un zid, cerea fotografiei, se

copiaza, la miárinlea

dorNi, pe un film.

plangea in mâini.

Dar dacá priviai mai cu atentie aces+ instantaneu, se poate Lgor court-ate cä totul nu e decât un trucaj i c parfea emotionaniS a fabloului nu exists. Inteadev5r, in planul al doilea pietoni tree

foarte Iinitifi f5r5 a privi maear la locul dramei. Era vorba de un montaj dibaciu. Nki o revis serioas5 europeans

Din fotografiile care urmeazei sà opera in

reviste se face un

diapozitiv. 0 armatii de retuseuri lucreazci

minutios la indrepta-

rea tuturor greseli-

for de pe diapozitive.

nu s'a prins in curs5. Arhiva fotografic5 a revistei noasfre, de?i relativ filn5r5, este foarte bogai.S. cuprinde aproape 100.000 fotoEa grafii i este alimenfaii de numeroase agentii, corespondent din färile cele mai dep5rtate i reviste ilusfrafe, care fac cu noi schimburi. Primim in medie cam 100 de fotografii pe zi. Toate aceste documente fofografice sumf clasate, efichetafe In arhiva noasträ. Pentru cineva din afará, spectacolul unui salter-

dasoar e aproape uimifor. Se gSsesc ad : cum se fabrica perlele", cea de a treia rasS morOril; Castelele din sudul Frantei; secretul lui Jean Harlow! Aurul negru; Nopti sud-americane; Populate

i alfe multe de acesfea. intr'un asemenea catalog, in ulfimul moment se va gäsi poate fotografia unica, documentul senzational care s'S produc5 cele Saharei;

mai mare efect inteun arficol bun. Unele din aceste fotografii sunt documente rare, cum e bunSoar5 afentatul de la Marsilia, impotriva regelui Alexandru al Jugoslaviei sau executiile capitale pe Scaunul electric. Dintre acesfea nu

exist5 decât un cl4eu penfru execute unei femei i opt pentru condamnati bàrbati, pe care le-am publicat in revista noastr5.

Ata in ceeace prive;te intaietatea fo-

www.digibuc.ro

01111101

tografiei de actualitate, cat si in

ceeace priveste ideea reportajului, revista are de luptat din greu cu ziarele cotidiane. Un ziar mare e foarte

aproape de evenimente.

El

poate urmari desfasurarea lui,

primeste telegrame, telefoane, telefotografii i apare

imediat cu reportajul. Dimpotriva, o revista saptämânala

are nevoie de cateva zile pân s poata aparea i risca astfel sa publke o fotografie care a fost valutä sau un reportaj despre care s'a vorbit. Trebue, prin urmare multa

chibzuinta, cu ata mai mutt, cu cat revista trebue sa fie mai interesanta, deoarece pretul ei este mult mai mare decal. al ziarelor. In ceeace priveste procedeul tehnic de imprimare, daca heliogravura are avantajul asupra tiparului obicinuit a da fotografii mult mai clare si mai frumoase, prezinta desavantajul de a fi mult mai incet. Masinile nu permit decat un tiraj de 5000 exemplare pe ceas

fatä de 25.000-30.000 cat produc rotativele i cere o serie de operatiuni

obicinuite ale gazetelor

pregatitoare foarte lente, spre deosebire de pregairea cliseelor obicinuite de zinc, ale cotidianelor, care se pot face in mai putin de un ceas. In coloanele revistei noastre am &rate si altadata cum

Culesul e a munca de rabdare cand se face cu mans].

Pe masa transparent& pana in ultimul moment, textul si fotografine sunt revizuite, corectate, retusate

Montajul asezat inteo rama este copiat la a lumina puternica1 pe hartia cu gelatina sensibilizata.

Cilindrul de arama pe care urmeaza sa se graveze

opt pagini de revist& trebue sa fie perfect acted sji poleit.

www.digibuc.ro

si supuse mereu unui control rigu-

ros. Ulterior, nimic nu se va mai putea schimba.

pe un cilindru de ararna perfect slefuit si se developeaze cu ape'. Apa dizolve gelatine neafacate de lumine si lase pe cilindru toate gelatine fecute

Tratand cilindrul de anemia' cu acizi, vor fi al-ace-Fe toate partile unde nu exists

gelatine. Prin urmare,

textul

si

umbrele fotografiei vor aperea sepate in cupru. Acest cilindru astfel grave se aseaze la masina de tiperit. Prinir'o miscare de rotafie rapids,

el trece intr'a baie de culoare si apoi prin fate unui cutit, aselungimea lui. Culoarea petrunde In toate adánciturile cilindrului, iar cutitul Inlet-we

zat In

tot plusul de culoare. Venind in contact cu o bands de hertie, desfesurate de pe un sul, culoarea din gravure cilindrului va lase urme pe hartie. Si astfel se tipereste Realitatea Ilusirafa". Intr'o singure zi masina imprime fasia

lunge

de

peste

100.000 de metri, cat inseamna tirajul septernanal al Realitatii

Ilustrate'", o taie in buceti, o Impetureste si numere exemplarele imprimate. Dar, o fiesie lunge de peste WO de klm. adice distanta BucurestiBreeze.

n. c.

Revisfele, dupace sunt tip&

Rotativa de heliogravura a Realitatii Ilustrate". Ea produce 5-6000 foi firaj, pe ora. se tiperesfe cu sistemui mat nou

rite, mai suferii o operatie. Ele trec la legiitorie, unde diferitele piirti care o alccituesc sunt adunate, faiate si cusute.

T

al heliogravurei: dupe ce in redactie materialul a fost ales s; eau potrivit fotografiiie nece-

revistei fac planuesc cum urapará fiecare pagine.

sare, desenatorii

schite, meaz

adice s

Textul se culege, fie la masinile

[ARMS N MAN

linotyp, fie cu mane. Dupe ce e asezat conform schitei, Kasen-

du-se lac liber pentru fotografii,

se imprime din acest text un singur exemplar cu metoda obici-

PESTEll IN MN Theodor MmHg la (#9

nuiii de imprimare, pe o faale de

hartie

fransparente (celo-

fan). Fotografiile se reproduc la merimea indicate de desenator, si asa Incet se se potriveasce In locul läsat liber in pagina, pe formand un film transparent, ceeace se numeste un diapozitiv. Se deseneaz tìturile iar textul cu diapozitivele se monieaze pe o mesa transparente. Se adauge legendele fotografiilor. Aceastä operatiune pea-

REALITATEA IL USTRATA 44444+4

rfe numele de manta). Intr'un

manta) sunt deobiceits opt pagini. Aceste opt pagini asezate Intr'un anumit fel, se copiaze pe o hertie cu gelatine sensibilizata. Sensibilizarea se face au bicece

mat de potasiu. Aceaste stantä, adeugate gelafine

Director : NIC. CONSTANTIN

Apare s5pfárnânal In 48 de pagini mari, tipärife Heliogravur5,

subfl dä

pentru toti"

acesteie proprietatee de a nu se mai dizolva in ape., dace in

Copiand montajul pe o gelatine astfel preparata, pertile negre manta) (textul si fotografiilor) vor lása

Pe sase luni

Pe trei luni

neatacafe de lumina', pe cand

tot ce e transparent

No. 500

'1 Pag. 9

LEI 10. 400 LEI 200 100 0.1.4444.4

114-114-14-14 4-0-14.444

face

Redactia si Ad-tia: Bucuresti, Str. Consf. Mille 7. Tel, 3.84.30

gelatine cromafe, insolubil. Toate gelatine aceasta se franspune

R

PRETUL

Pe un an

umbreie gelatine va

si

PRETUL ABONAMENTULUI

prealabil a fast expuse la lumine. din

culori

In

la

suplimentul De toate

irnprimate

la foto-rotogravuri "M1111111111111

41111111111117

www.digibuc.ro

desviluim tainele redactionale: (TVA

I N cateva cfin

Cum facem ..Realifafea flusfr, fa"

paginik anterioare, prim rectactorul nostru publica

un articol gray, menit sa pima in uirnire pe cititori. Dar, data wet; s5 ftiti adevarul, vii aritam in cete ce urmeaza cum se face de fapt .,R;alitatea !lustrata. Ali putea crede ca .Realitatea Ilustratk are-1a aratia cititori, c.c.* surrt in Romania, cel putin 50-000 de abonati. V5 inselati. Numarul abonatitor e cu mutt mai mic si dovacia, ca oricare abonat

rtotl este prima in administratia noastra cu muzica si dus in triumf. Rineinteies c5 nu putern face aceasta decat in imaginatie, pentru 6 abonatul nu vine deobiceiu la redactie, dar acest triumf spiritual e cu

afat mai sinter si facut din toefa inima.

Functionarii special angajati peatru primirea reclansatianilar sunt cu 'iota surzi. din afara inghite. Creionul albastru (uneori e rosu de manie) sterge, fara crutare, zeci de rânduri din manuscrisele aduse de colaboratori si le scurteaza, scurtand astfel si suma cu care articolele sunt retribuite. Foarfecele, insfarsit, are obiceiul rau 55 taie adesea cele mai reusite parf din fotografiile ce se public& Trebue s observam aceste trei ustensile, imediat ce nu se mai gasesc in mana prim redactorului, devin extrem de prietenoase. acum incepe pregatirea revistei. Va invidiem pe cei participati la o consfatuire redactional& Parerile diferite,care n'ati avut neferkirea sa in ceeace priveste acceptarea

Cansfatuirile amicale pea-

tra alciltairea aumaratai urmertar din revisfit, Cer care leviage are dreptate.

CUM e priatit 'soul abanat. Daci abort4i nu; sun/ at1 de numerosi cum ar trehui sa fie, in schimb cei cari au plangeri de facut, sunk mai multi decâf chim- cifitosii. Am stiut noi Irma cum sa sokrtionam aceastá problema grea. Tati nemultumitii, toti care au o rec./emu-tie de %art sunt indreptati la un birau, unde func-

tionarii sent compile+ surzi. In felul acesta nu se supar5 nimeni.

Reciactia utilizeaz5 trei instrumente de mare important5 : creienul albasiru faarfecele i co,sul de bailie. Cosul de hartii e o dihanie nesatioask E nemaipamenif cafe articole

Cele frei asteasile, cele meal haparizate. ale redactieL

R.

No 500 Paq. 10

www.digibuc.ro

1)

sau respingerea unui articol, valoarea u ei fotografii sau a unui desen, produc asemenea inc.& adesea nu le puiern rezoiva decaf printeo indierare generala.Cine I' ;31 name

teafar are dreptate. recunoastem este c rimim la redactie mii de manuscrise de la sute s,i sute de scriitori geniali insa din pacate necunescuti. Ged ca. avem mai multi scriidecat cititori in Romania. Cu iota' asteapti facem iar Doi intre acestea araniam manuscrisele, asa ca sá le putern gasi ;medial- ce avein nevoie de ele. Patru oameni deabia prididesc sa le care si sa le faca mormane,

Ceeace firebue

Partea cea mai tragica e atunci rand trebue

alegem

Ora cea m tristii e aceea cand ormeazit sec se aleagd pagina humoristicii.

Cel mai important hicru penfru colaborafori pe director in toane butte. LVC(J07.*

c

ciocian 00009 0LTOU

,y Colaboratonl extend slant mai :cameras; decat cititorii. nuscrisele lor geniaie mint randuite in camere special* de nude

vor ft, la nevoie scoase si pablicate.

humorul pentru revista. Jalea cea mai adánca ne cuprinde la aucrrtia

glumelor alit de vechi, ;neat ramtern sguri c

bunia dv. le-au antit poveslite de cand erau copii de la bunicii kr. Intotdeauna ge -tine o consfatuire speciala pentru alegerea humorului. Dar zadarnice suni sfatuirile speciale pentruca glumele sunt mereu lot

NX\N

uceleasi. Trebue sa

tifi c n orice chestie hotaráste, n ultim5 ;infanta% Maria Sa directorul. Darius! Isotaraste mai ales in cea mai importanta chestiune, aceea a rechizitiei colaborarilor. Cand e bine dispus i aceasta se 'nfampla cand Realitatea llustrata" a fost insfarsit tiparila bonul de plata e mai mare. Pentruca v'am divulgat boate acestea, probabil c voiu avea cu S. R. dansul o discutie aprinsa... dar m'am razbunat i

Desene de iliedter

No. SOO

Pag. I

www.digibuc.ro

gciseascii

FAMILIA REGALA NDEZA.

C OROANA e o povar5 pentru capul unui bärbat, cu atât mai mult pentru acela al unei femeL Dar in Europa es-Fe o Suveranä care o poarf5 cu mândrie si intelepciune

de peste 45 de ani : Wilhelmina a Olandei. Fiic5 a lui Wilhelm 1H, din casa &Orange, legatä de gloriile

ca si de nenorocirile harnicei tiri a morilor si a canalelor, care propäseste linistitä in fate ameninfärii märii, a primit o educatie sever5 si, rämasä orfanä de tatä, din cea mai fragedä copilärie, a invätat sä" vachi in mama ei, Emma de Waldeck, modelul desävärsit al suveranei. Ziva principesei mostenitoare a fost orânduitä la fel cu a unei scolärite ; Insä augustii pärinti au voit ca la severitatea discrplinei

sä se aläture de asemenea dragostea sänätoasä pentru comorile naturii. lmensele päduri, cari inchid intr'un cerc umbros aristocraficul ores Haga, erau in fiecare anotimp tinta plimbärilor ei zilnke ; apoi gheata era câmpul distractiilor preterite ale micii patinatoare. Din fecundele lecfiuni ale celor mai vestiti profesori, Wilhelmina

a invätat istoria patriei sale, harnic5 viteaza", si a cunoscut avutiile indepartatelor colonii. Copilä vioaie i sburdalnic5, adesea era dojenitä de severa-i institutoare engleza. Dar intr'o zi, ca sä se räzbune pe acea asprime nelmblänzitä asprime airforizat5 bineInteles de p'arinti ea desenä o hartä a Europei de miazänoapte, in care Olanda era neobisnuit de mare, Franfa si Belgia putin mai mici, Insä Anglia se Intätisa printr'un simplu punct I Figure de päpusä, frandafirie si blondä a fetitei regesti aträgea neIntrerupt atentiunea supusilor ; cánd se ivea la câte una din ferestrele palatului, ca din pâmânt se aduna o multime de oameni, aproape extafic5 ; pánä i comunistii priviau cu respect pe Regina Emma si pe mica mostenitoare. lnteo zi, la Amsterdam, pe cánd ele sträbâteau orasul ;n träsurä, frecur5 pe lângä un grup de grevisti si principesa isi infoarse intr'altä parte fate, devenitä palidä pe neasteptate.

Dece-ti intorci privirea dela ocesti siirmani oameni ? Intreb5 mama. Fiindcä mà sperie... Atunci sit ne dam jos. Regina dete ordin vizitiului sä opreascä i, tinând pica de mänä, trecu printre grevisti cari, incremeniti i induiosati primirä din parte-i ajutoare si cuvinfe de mângâiere. La moartea lui Wilhelm III, copila in värstä numai de zece ani, deveni prin lege suverana poporului. Se povesteste c5 intr'o zi, Regina-mamä, aflându-se in camera de lucru, auzi in usi o bátae sfioasä,

Regina Wilhelmina la o

expositie agricolii. La stemga ei, putin in urmit

primarul din Lei a, lo-

intreba' ea. Cine e ? räspunse glasul de copil. Regina Olandei...

Pentru Regina Olandei nu suni aci, dor pentru fiica

cul uncle s'a 'Omit ex- mea

da.

pozitia.

Obisnuitä cu simplitatea, Wilhelmina si-a fâcut un crez din

Deschiderea Statelor generale (reprezentarea provincieD din Naga. In fotografia noa-

ea, in cursul vietii sale de suveranä inteleapt5. Adesea e väzutä prin grädinile publice, cu -Pica ei Julian a, stând pe o banc5, aläturi 'de câte o femee umilä din popor. A fost prociamat6 reginà in 1890, la värsta de xece ani. In ziva incoronarii, pitorescul Amsterdam cu canalele-i sclipitoare, cu munca-i sarguincioasä, ce se preface in continua avutie, a fost vrerne de o sáptämänä o orgie de särbätori. Totul era pavozaf

Ora, cortegiul regal.

www.digibuc.ro

cu galben-portocaliu, culoarea

nationala, chiar

si

supusii purtav

7cocarde de aceeasi culoare ; un corfegiu istoric, perfecta reevocare a veacurilor din urmS, intruni laolalta, trecutul glorios ,4i vReaz, cu prezentul stralucitor de sperante. Copi la-reginä, in rochie albä, cu un nod de dantela finä, de culoarea portocalului, aparu in trásura de gals, trasit de sase cai falnici, in uralele poporului.

Din ziva aceea, pentru Wilhelmina ;ncepu viata de suverana

ACEASTA

FE.

MEE E REGINA OLANDEI.

Regina Olandei este o pictoriTa pasionata. Ea a fast surprinsa de

ploaie. pe cand pieta inteo Ora-

constientä de inaltele ei indatoriri. Intäia-i manifestare a maturitatii politice a fost discursul ritual al Coroanei. Primul-ministru II scrise si ;4 prezinta, sigur ca ea n'avea sä facá aRceva dece sa citeascä proza, dealtminteri bine chibzuitS. Dar care nu-i fu mirarea, cand mica Regina ii inapoie discursul complet modificat t

da din lacglita-

1901, Wilhelmina s'a casatorit cu pried Enric de M e_

a incetat pleaia. Rica ei, luliana co *octet umbrela, a tre-

In

care, prin legile locale, nu putea sä fie decat prin-

k I e rn b u r g,

cipe-consort.

Aslizi, e

väduva,

cu

o

fiica,

Julian a,

' linata sa continue traditiile femeesti pe tronul tarii

des-

lui Wilhelm

Taciturnul. Parul blond al Wilhelmine i, a inc5runtif de mutt, dar energia e pururea treazá, tot asa si sarguinta, sub cele mai felurite forme. Nu e nenorocire care sa nu fie alinata de ea, nu e opera care sa nu se bucure de imboldul ei. Intr'o zi la Amsterdam, se duse sji viziteze o cantinä populara si, cu zelu-i obisnuR, vru sa viziteze si locul unde se preparau mäncarurile. Bucatareasa deschise un dulap mare si aparu... un bärbat. Regina nu-si pierdu calmul caus de putin si de fapt, learbatuf, crezut la inceput un anarhist, nu era deciit un reporter, dornic sa Impartaseasca cititorilor ziarului sat., toate amánuntele acelei vizite auguste. Aparatoare vajnica a neatárnärii poporului ski, inteo zi, cand Wilhelm I I, fostul Kaiser, aratandu-i, cu prilejul unei reviste, . stature trufasS a soldatilor lui, fácea aluzie, in giumä, la o invazie in Olanda. Regina raspunse ca ei n'aveau sä fie niciodaii desful

tea HohwaId,

uncle se afla in viligiatura. Aceperindu-se cu a patura de calaforie, ea a atireptat panel ce

caute bait adapost sub un portal, alaturi de

grup

un

de copii localnici.

faSi Oland° ia de situatia s'a generala vazut nevoita sa ia masuri de a-

pentru

parare,

orice eventualifate, In foto-

grafia noostra, Willie!.

Regina

mina a Olandei .

asistand la manevrele care au

avut lac la

Waaldsdorp. la alceputul veal,

de inalti, pentru o asemenea isprava. intreba Wilhelm mirat. Si dece ?

Minded vor rámane totdeouna sub raspunse Wilhelmina, voind s

reaminfeasc5 faimoasele diguri, pavaza eternä con-

tra marii i amenintare pentru dusmani caci, prin darámare ar infrunta si cele mai puternice ar mate.

Asfázi, megalomanul coboritor din Frederic cel Mare e exileul meiancolic al unui pasnic oräsel olandez, in care a naufragiat peert totdeauna visu-i nebunesc de cucerire, imperialism si de atotputernicie...

G. R.

CHP

25.000 LEI PREMII PENTRU

CITITORII ACESTUI NUMAR FESTIV!

riviwo tab* Sink

Cu prilejul jubileului de 500 de saptimâni, revista noasträ oferä 50 premii a cafe 500 lei fiecare,

cititorilor sii. Cautati la pagina

31

a

supli-

mentului De toate pentru toti" bonul care se afla tiparit acolo. Daca acest bon este complete in felul cum area imaginea aalaturata, ati cástigat 500 lei. E suficient s v prezentati cu un asemenea bon la ad-tie revistei noastre, si incasati ime-

diet 500 lei. Ciiiti amánunte asupra distribuirei acestui premiu in pag. 26 a

arata cc

SCHERK ABE A

t

ochi albastrii- gri,

pima

frurnusetea Dvs raghet

bone

_ 1

era

75 §i 130 Tobelo Scherk se aaseste

or

in fiecaie

rose

bu.d cle.ks

---ei,,... \ 46.4,6-9^ ______---,----

mawl

,

biond

{

. .

tar

4

.400 Togie

meat

1

Mond ditAgi*

vimeri-96 Tom

Mond i°4111

wadi 'auto

abvorii-96

_

alkositriln Mond iddlis

_

buinche

awiti-òewt

ague! U brave, rosé,

\

Mond

aär01

orro6P*4`°¡°' avIti-c0kg°

-

airdi-g6

suplimentului De toate pentru

mate% 0

bamet-vb' roa04

avitixi"`é

www.digibuc.ro

i ceoce este mai important: v6

c16 o nota persona16. Rudra Mystikum in cutii o Lei 35,

4040

bked 6.fris

par blond, ten

se potrivepe pudra Mysfikum Rachel! putin ford Orange! Dar =east° este nurnoi un exemplu, ofici fie pärul la1and, brunet sou acaiou, pudra Mystikum a3east3 dup6 tabela Scherk camplecteaz6 vioi

goin

zin de specialitate.

a-utdrgg

Catre Spania, cazuta prada grozaviilor razboiului civil, se indreapfa astazi toate privirile ingrijorate ale omenirii civilizate. Tärile europene urmaresc des-

fasurarea luptelor fratricide, in care eau inciiierot fiii aceleiasi patrii; si de pretutindeni se ridica aceleasi urari pentruca aceasta tar& cu un trecut eat de mare si glorios, sa regöseasca in curánd linistea

ork 00'

pacea launtrica, fara de cari viitorul ei va fi

os.

1°,1*°.*

Pacinicul tinut ea

preschimbat Intl° un camp de !apt& In fotografia noastra, pa-

trule ale trupelor guvernamentale, lánga Cordoba.

Lupte in jurul Madridului.

Fotografia

noastra infatiseaza trupe guvernamentale in Guadarama, tragând dela marginea drumului, asupra re-

DINI4ARA, trufia spaniolá d5cluse

nastere unei zicätori : In foto erau de mándri, Spaniolii, de capitala lot% Dar astázi, gándindu-se la Madrid, tinta si poate chiar teatrul unor lupte ingrozitoare, incinse intre adversari polifici, omenirea intreag5 e consternatá. Ce se va intámpla cu capitala si cu atátea atte orase frumoase ale peninsulei, daca acest rázboi crincen se va prelungi ? Mandria madrilen5 se reggseste fi in alte traditii : in deosebi, aceea care tine cu orice pret ca fundarea orasului sä se piardá in noaptea timpurilor.

Trupele guvernamen-

tale, cu Ufl tren blindat, in imprejurimile Cordobei.

Spaniolii spune o neobositá cálätoare,

d-na d'Aulnoy pretind ca iniemeietorul Madridului a fast un print, numit Ogno Bianor, fiul lui Tiberinus, regele Latiului, si al Mantei, suverana

mai vestita prin stiinta astronomiei,

pe care o staptinea de minune, decaf prin rangul sau". Unii autori asigurá chiar cä Madridul exista cu vreo douá mii de ani inaintea Romei. Dar acestea sunt curate inchipuiri. Adevärul Madridul are vreo zece veacuri c

este

de existentá, ceea ce e inc5 o värstä frumoasá, pentru un oras... No. SOO *

ag.

,

s,4

.`

Frumoasele imprejurimi ale Cordobei rasuna de impuscaturi.

Madridului, lumea intreaga frebue s taca". Aceasta dovedeste cgt

Z`

A-

Mr_

primejduit pentru totdeauna.

me,

14

www.digibuc.ro

It

MADRID altminteri, ränä la Carol- Quintut n'a fost deeet un färgusor modest. Sub domnia acestuie el Incepu s cape-1.e oarecare importantá. Impáratului-rege ii placea ai66 o resedintä acolo si de aceea Puse sä i se construiesc5 un palat märet. Cu fimpul, el adáugi coroana imperialä la armele orasului. Dupä victoria dele Pavia, Fr a n cisc I a fost tinut prizonier in acest palat. In veacurile XVI si XVII, orasul se desvolii ;n proportii extraordinare. Scriitorii de afunci constatä c'e se construia

ziva si

ncaptea,

färá pregef, clar si färä un plan loine intocmit; tumultuariamente", adicci infr'un chip desordonat, dupä expresia unuia din ei.

altfel, casele erau nepotrivite, str5mte

De

I V, in 1808, trebui sS pSrSseascá fronul, sp.*

inase. ,Madrilenii. zice un cilitor, au invatat arhitectura sobolilor. cea mai mare parte

a-1 cede lui Napoleo n, marele sfapin al Eurepel, care se gribi s instaleze acolo pe frail&

fetal curselor de prins soboli, cu Ufl singur cat.

fiul lui Carol, iscase de asemenea renuntarea Iu I tronul Spaniei i ceruse Impáratului un loc de resedint5 in Franta. I se oferi castetul din Valens Ay, uncle el petrecu cinci ani de zile, intr'o pl5cutá lenevire. In ristimp, poprul, care-i rSm5sese credincios,

din locuintele tor fiind construite din O- lui Joseph Bonaparte. Ferdinand V I, man."

i

in

Aceasti particularitate fusese pricinuit5 de un proprietari, orideciteari impozit, care lovia acestia iniltau casele cu un etaj. Numai parterul nu era impus niciunui fel de bit: asa ci se construiau numai apartamente la parter, despre cari se spunea ci erau ,sconstruidas de made", adici, construite cu siretenie, deoarece, astfel, sc5pau de urgia fiscului. Dar, daci lacuintele din Madrid, in veacul XVH-lea, nu prea erau imbietoare oricirei cafegorii de chiriasi, ce s spunem despre strkile

lupta s*S-i r6cucereasc5 tronul. 5i se stie ce razboi crincen a dus el contra soldatilor lui N ap ol e o n. Retragerea armatei franceze dincolo

orasului ?

de Pirinei, redete lui Ferdinand libertatea regatul; iar el domni inc5 aproape douSzeei de ani, de altfel spre nenorocirea Spaniel, deoarece in tot cursul acestei domnii, surghiunurile, executiile sumare si actele de despotism, se ti-

DupS pärerea unanimS a ctorilor, dintre toate

nurS lent.

orasele Europei, el era cel mai neglijat din punct vedere al ciilor de comunicatie. Un fost

de

secretar al ambasadei franceze in Spania, la intoarcerea

lui

in Franta,

scrisese

un

cuplet,

intitulat Madridul ridicul", care avea acest refren :

Madrid, cloaca de murdarii. Lacal scarbos al hnpaticiunilorl..."

lisat asupra Spaniei descrieri atilt de pitoresti, explici astfel stared de necuritenie desgustitoare a strázilor madrilene, la epoca in care scria : lar d-na

cl `Aaulno y,

care-a

frames f5r5 mostenitori, de pe urma a trei Cisátorii, Ferdinand contracteazá o a patra, in

in Spania. Ferdinand o

totcleauna, desfiintS, cu autouz,

ritatea lui partkular5. Astfel, la 29 Septembrie 1833, Isabella, in virstS de trei ani fu pro-

Un alt cilifor, trait la Madrid in aceeasi epoc5,

disputari tutela copilului incoronat. lor particle Cortesurile, sperind si pue capit tuturor acestor fr-amiiniiri interne, declari pe Isabelle majori, in luna Noembrie 1843. Regina avea 13 ani. Maria-Cristin a, mama ei, care frebuise

intoarcá la Madrid. latoarcerea aceasta fu mar-

munca vrednica de Hercule." Dorinta aceasta a fost indepliniti de regele

de asediu.

uncle triumfi Velasquez si Murillo,cu

gridinilesifaimoasa Promenade del Prad o, se numiri printre orasele cele mai infloritoare

ale Europei. Dela epoca napoleonianS, (Spania n'a mai suferit o invazie stráin5. Ea avu chiar privilegiut r5m5ie deoparte, neutr5, in cursul c5tastrofei din 1914-1918, care pricinui atitea ruini

din

familia Hohenzollern, care la incepuf o primhe. 5i,

din acest incident polifk, lu5 nasfere inc5 un rázboi. totusi farS ea Spania s5 fie amestecati in el. Rázboiul se desl5ntui infre Prusia t Franta, inSsprit i mai mull de uneltirile lui Bismarck.

Arnedeu de Savol a, al &ilea flu al lui V i et or Emanue I, consimf s5 fie incoronat rego al

Spaniei. Domnie efemer5. Expos atacurilor Carlistilor si ale republicanilor, Amedeu f abdic in curios& li urm'è un an de regim republican; apoi, un pronunciamento" redete coronas

Timp de doi ani, Do n Car lo s nepoful lui Don Carlos concare fusese inriturat odinioar k favoarea Isabe II e i tinu5 räzboiuL Lupte grele sl singeroase avuri foe la Bilbao, Estella, Tolosa i frun. In cele din urm5, bandele carliste se risipirá si Dan Carlo s, cu statul lui major, se refugie in Franta.

0 Onguri revolutie spaniol5 sea prouocat v5rari de singe aceea care, in 1931, if detroná pe Alf ons X11-1ea. Vai ! nu tot asa se poate spune despre revolutia care incremeneste lumen intreag I azi Spania De asta dati, e rizboiul civil, cu foate grox5viile lui, cu incendiile, executiri fir5 judecati, masacre infiorátoare. un r5zboi civil pe viaf i pe moarte, despre care cineva spunea : A. e. L prapadul I

i

si fugi dupi abdicarea ei, se gribi acum sä se

nurnai deaf Regele nu va realize planul laudabil, ce i se atribue, de a-1 face mai curet, ceeace dupa mine, ar fi egal cu a

mândre deaf altele, cu bakoane artistk lucrate, inlocuiri cursele de prins soboli de odinioari ; pretutindeni se iniltau edificii superbe, fäntâni tásnitoare, in mijlocul gridinilor somptuoase si, din momentul acela, orasul cptL cu drept cuvânt, aspectul unei mari capitale. De multi vreme, din Madridul veacului XVIII-lea. din Madridui r5umirositor, pe care-I descrisese d-na d'A al n o y, n'a mai rimas nirnic. Jar Madridul modern, cu bisericile lui, cu palatele, cu plaza Mayor si casele-i pitoresti, cu muzeuf

TRAIASCA PRIM, IMPARATUL I Cu toate acestea, Prim n'a ajuns s5 fie imparat. Regenta fu incredintati marelalului Serr a n o... in asteptarea unui rege. Dar printil invitati s5 primeascS coroana, refuzará unul càfe i unui print, unto'. Se sfie ca atund diadema a fast propus

dinastiei, k persoana lui AI fons XI f, flu! Isabelle i.

care exclu-

e scaldat, cateadata, din cap pana'n pi- consìmt la aceastS indepSrtare. hi aduni particioare si,, cu toate ca ea perfume, pie- zanii i lupta incepu. Asa a luat nastere Cdfcand de-acasa, e nevoit sa se intoarca iisIllttl" care, in interval de o sut5 de ani. a degraba spre ai schimba imbracamintea. insingerat Spania, in mai multe rinduri. Acesta e until din marile neajunsuri ale Agitatiile politice, revoltele militare, se inmultirá. Copilária micei regine. Isabell a, se scurse in orapflui. care it face atat de murder de puturos. ism& nid nu poti sa ie0, di- váltoarea eizboaielor civile. Maria -Cr i sti n a trebui s'S abdice dela regents, iar sefii diferitemineata, din caul..."

Carol III. Incepind din

multimea striga /a trecerea 1%6:

fiica aceasta sà-i urmeze la fron. a Francilor satici Legea salic5 dea femeile dela iron, fusese In

Se intelege cS el n'a voit cu nici un chip sá

ii schimbi cu totul fizionomia. Strizile furi curatite cu ingrijire i pavate, iar case, unele mai

alta scápare deaf fuga in stráinátate. Ea trecu frontiera, in vreme ce Prim i fácea intrarea triumfalá in Madrid, unde

Insfirsit, printul

anul

mesc. In fellsl acesta, indragostitul spaniol

anul 116O. Madridul

DUPA 1870 Revolutille frebuiau s reinceapS. Revolta izbucni la Cadix si de-acolo se intinse in toali tara, cu repezkiunea fulgerului. Trupele times* credincioase Reginei furs zdrobite, de generalul Prim, la Alcala. Isabella i defe seama ea' nu mai avea

1829, cu printesa 14 aria-Cristina. dSruia o fiká, ce primi nuurmStor, aceasta mete de Isabella. Atunci, Ferdinand, ca sá pue virf actelor lui de bun-plac, hoar; ca

In

,Casele, neavand nici urma de anumite clamatS regina, sub regenta mamei sale, Marialocuri comode, toata noaptea se asvirle Cristina. Prin faptul acesta, Don Carlos, pe ferestre ceeace nu indraznesc sa nu- frae lui Ferd in a n d, era indepSrtat de bon.

spune ci firi murdiriile ce impiedicau drumul la fiecare pas, el 1-ar fi privit ca pe unul din cele mai incint5toare orase ale Europei. Dar parasesc ad5uga mai departe, si nici nu ma gandesc sa-I mai revad vreodata,afara

Apoi, rani anexarea inside; Sa n-D a rn ingo l inAnt0irea insurectiei izbucniti aeolo in 166.

cati prin tot soiul de misuri reactionare. 0 dic.

taturi militari fu instituiti si

se

declari starea

Intre timp, se gindiau s'o märite pe Isabell a. Pretendentii erau odestui de numerosi. Fu ales in.

fantele don Francisc d, Assise ria avu loc, in ziva de IQ Octombrie 1846. REGINA ISABELLA Isabella avea 16 ani. La ineeput, ea se arSta favorabil5 liberalilor si se crezu, un moment, Ca Spania, dupa atátea turburári, avea sS cunaascá

insfirsit o orS de liniste. Dar, in curind, reactiunea lua din nou puferea. Cele citeva scutiri de biruri acordate de Isabella furä suprimate. Poporul incepu si murmure. La 2 Decembrie 1852, pe cind Regina iesia din biserica. Notre-Dame d, Atacha, un fanatic se repezi asupra ei, lacercand s'o asasineze. Partizanii absolutismului nu puteau s5 nu exploafeze acest atentat. A fost semnalul unei InSs-

Nu! Nu e inimal

Stomacul Dvse" CM alga stp cardiac" an ran

Beset examlnati ca

autitufeneau par al Anita, de ancera decit de gate cari acensta latibmportr Mims. sate tat& I ade dared latest"-

mica indlaporttle a stemandid,

meat game. Ain la lakal"' a-

meteli, Anisette de apikom new* de a donut dapa numk. aiti

neeljati * emitLie In tnet minute, land *mica doa degasfurl de liktgaesla illsorata, la soak, deiluichtaae pricimdte de asa destul de sepriri a mSsurilor de ordine, t ipupa Roil Alecesiva so-Mate o congest* a flask:dui nu-s dL vere. Cortesurile furs disolvate, si violente m5- terse mud stow= neregulat stamacall tamed. Ole) nand Reginel. La pro-

suri represive luate, din ordinul nod items ea mice. e di- um din todisporttille este null alma= care digera generarmate. e Imediat neutraltestele populate, guvernul rispunse prin acte lusallcimitszo weal:Ices sileate remata prinifflagnestalikaanta. ariscoali noui de arbitrar. Atunci izbucni o f5cu s5 curgS Oita singe, la vecinii ei. Capivest remedM familiar, emarcut intealkint Isabela infata. tovhui1e, orasele si cimpiile ei ar fi putut Intreage Andaluzie era in fierbere. eanirietE 4 ate=tei ce poste de- wets:Dadra art care a dat doItsarte grzwe mesaft. 1 Tada eficacitapi sak In cc* pa_ pasnicS, daca telese a era -limp sit fees unele concesiuni. si duc5 mai departe aceeasi treaci a tau voltazd ale "um& cer-t. bad. chxd awn* rea Regina-mami, satietyl reactiunii, frebui si rivaUtStile dinire o provinde st alta, uneltirile Magnesia !Murata se ¡Amu de vela' partizanitor lui Don Carlo s, Incercárile de in Franta. Liberalii furi, ads.** la putere... nu 2are in taste fannacitte i dreg:Mlseparatism ale Ca talo ni ei, luptele poporului ins5 peniru multi vrerne. La vivo dai ani mai le cu mast de let 7$. Sett iu format miScare de fitrziu, Isabella favoriza o nouS mare «ononzlç let tic contra absolutismului si tirania suveranitor tear fi iinnuflit viscoale;le,-revolutille s rSzboaiele reattiune. Ca urmare, izbucnia o nouS revolutie. Barcelona Malaga, Saragossa. Madridul se risculará. Revolta CE SA PETRECUT INTRUN VEAC fu i`nibusit5 in singe. Hid a tea tea cunoscuf o isforie atit de bi- Atunci, citeva evenimente externe avur5 darul, Inintat5 ca a Spaniei, M cursul ultimilor e sufS si infoarci alentia poporului dela toate acest de ani. Aproape 10 suveranii spaniok. n aceastS lupte intesrme: in f 859, are loc un rizboi in Mascurgere de fimp, au fost sortiti exilului. Carol IOC, care se sfirsi prin cucerirea Tetuanelui.

MAGNESIA

ISURATA

D

J. .

No. SOO

-

ag. 15

www.digibuc.ro

R

I ) Submarinul Delfinur al cärui botez a avut loc de Sf. Maria, la Constanta.

Sámbätä, i 5 August, de Sf.

2) Serviciul religios pentru pomenirea marinarilor morti a avut loc pe bordul distrugátorului Regina Maria".

Maria (ziva Marinei) au avut roc la Constanta mari festi-

fost onorate prezenta M. S. Regelui

'4+511, cad' cu

Carol P. A asistat o lume irnensä, guvernul, autoritátile civile i militare. n afarä

3) M. S. Regale punand

de festivitátile fraditionale oficia+ si botezul marinului Delfinul". s'a

In

mentalä pentru hotelul Mamala.

suba-

zi, dupä amiaza, a avut loc, la Mamaia, solemnitatea puneril pietrei funclarnentale a hotelului Ter-minus" pe care-I cladeste calea feratá, in aceasta, cea mai frumoasä statiune maritimä din Romania.

piatra fundaTerminus" dela

ceeasi

4) M. S. Regale

si

rnembrii

guvernului

asistä la concursurile nautice.

5) MaIestatea Sa Regale si membri guvernului pe bordul distrugätorului Regina Maria".

T il

CASINOR IVNICIP/11 (BULGARIA)

DIN

VARNA

DESCHIS TOT ANUL

Concesionar NINO ROSSI 411 ETA-- BRAZILIANA TRENTE et QUARANTE

www.digibuc.ro

CHEMIN de HR.

PRIN MONASTIRILE OLTENE

Biserica

D o m-

neascii dela

Curtea de Ar-

CELE TREI IN JURUL EPISCOPIEI RAMNICULUI-VALCEL LA MORMANTUL BISERICI DE LA CURTEA-DE-ARGES.

ges.

LUI MIRCEA-CEL-BiTRAN.

..

cea plinS de vechi câteva mase adun5 in jurul orasuld Ramnicel-VMcea.

p E o bucat'S de Omani-, mult mai mica deca a Bucovinei, si sfinte locasuri

n5stiri bogate In amintiri din vremea Domnilor pämânteni. impodobite cu frumuseti artistice de mare pref... Un pantheon, in mijlocul unei naturi surazStoare.

Dela Hurezi la Govora. dela Govora la Curtea-de-Arges, dela Curtea de Arges la Cozia si dela Cozia la Hurezi, vechia resedint5 episcopal5 e inconjurat5 de biserici durate in veacuri departate, ctitorii ale marilor voevozi dinaintea fanariotilor, pioase amintiri, trainice leg5turi cu trecutul plin de credint5 si arti religioas5. Poate singurele noastre leg5turi cu trecutul., CURTEA-DE-ARGES

55 incepem cu vestita Curte-de-Arges, unde se afl5 cea mai veche, cea mai frui cea mai bine pästrat5 biseric5 romäneasc5, fostul paradis al Palatului dommoas nesc, cu hramul Sfántului Niculaie. Inceput5 acum sase sute de ani de care Basarab-cel-mare, continuat5 de urmasii s5i, biserica domneasc5 dela Curtea-de-Arges a fost terminat5 de Radu Vod5-Negru, pe la

1380.

Aici sunt ingropati fii de domn

i

domnii frii, pais-

prezece Basaralai la num5r, p5n5 la Mircea-cel-b5tr5n, ingropat, acesta, la Cozia. Aici s'au f5cut s5p5turi i s'au desgropat subt mai muRe randuri de zugráveli, vechile i minunatele pictun; din veacul al XIV. S'au aflat aici singurul morm5nt neprofanat pe care-I avem In ter5, cripta cu osemintele, vestmintele si podoabele lui Radu Negru. In

Mai sus de Calimânesti, cátkra kilometri mai sus pe

Fântana

Mesterului Manole la Curtea de

at, dureazá de veacuri un alt venerabil locas, biserica monastirei Cozia, zidit5 de Mircea-cel-M are si 65tran, care e ingropat acolo, al5turi de monaha Theotuna, muma lui Mihai-Viteazul, Doamna Tudora.

I

Arges.

ingrijirea Comisiunei monumentelor istorice, aceast5 veche cetate a credintei a fast plivit5 de Prin

sarcofagiul de piatr5, subf capacul de sticl5 groas5, Negru-Voevod poate fi v5zut acum de oricine, in hai-

Manastirea Cozia.

nele sale bogate, cu diadema de m5rg5ritare pe crestet cu urma de mustat5 pe dintii albi, intregi, semn c5 a murit t5n5r. Lespezi grele si movile de var l-au acoperit secole intregi, salvándu-I astfel, de mainile sacrilege.

Minune de arhitectur5 bizantin5, zugr5vit5 toat5, pe din5untru, p5n5 la cele mai extreme In5ltimi, cu scene din biblie si chipuri de sfinti, aceasti biseric5, Meca rom5nismului, ar trebui s5 fie cercetat5, n pelerinai, de tineretul intreg al t5rii : Sase veacuri de lupte grele pentru neat5rnare, cufremure, invazii i incendii au trecut peste locasul str5mosesc, dar sase veacuri de lupt5 d5rz5 pentru a-I p5stra si a-I impodobi cum se cuvine unui paradis voevodal". Tot la Curtea-de-Arges se g5sesc ruinele unei biserici catolice. San-Nicoar5, la care se rugau sotiile domnitorilor, de neam str5in, cum a fast Doamna Marghito a lui Niculae Alexandru Basarab, doamna Clara, mama vitreg5 a lui Vladislav (eroina piesei Vlaicu-Vodii, a lui Alexandru Davila) si doamna Mara. sofa lui Mircea cel b5trán. (In Moldova, la aceeasi, epoc5, se rugau la Baia, in catedral5 romim5, Margareta de Lozontz i mai tarziu Ringala. sofiile lui Alexandru cel Bun, cea dintái maghiar5 a doua lituanian5.)

Zidit tot in al paisprezecilea secol, acest templu pa- pal s'a náruif 7.i Cif Z, decand episcopia catolic5 din Arges s'a str5mutat la Beau iar fidelii au trecut la

Irk fata bisericii din Cozia.

ortodoxism.

Asa cum este azi

o ruins au apucat baranii p5rintii lor, biserica lui San-Nicoar5.

La Curtea de Arges, a doua

Capital5 a frii (cea

dintai a fost C5mpulungul) se g5seste al treilea monument religios, m5reata biseric5 a lui Neagoe Baserab, refikut5 acum saizecidead de Domnitorul Carol I, care a incredintat lucr5rile lui Lecomte de Noisy. Vestiful arhitect francez, care nu putea avea nici o

leg5tur5 de suflet cu Smirna i osemintele topite in vechile noastre zidiri bizanfine, a dres mutt dar mai mult a stricat alcauirilor i tradifiei romanesti. Totusi, clac5 aceast5 strälucitá catedral5 nu are armonia arhitectural5, discretia, picturile desávarsite, mormintele str5vechi, fumul coplesitor al veacurilor, cari iti moaie inima la Biserka Domneasc5, ea este scump5 neamului rominesc prin aceea c hodinesc in pragul ei marii regi Carol si Ferdinand, regina poeti Carmen-Sylva i copila unic5 a primei noes-

tre perechi regale. Monumental5, inconjurat5 de un parc splendid, poleit CU aur verde. bogata zidire sträluceste in noptile et, lun5 s'au in arnurgurile roscate ca o n5lucire de basm.

o poveste pluteste fi pe furlele ei, povestea Mesterului Manole, care ar fi zidit-o si care si-a fácut aripi de findril5 ca s5 slaoare de pe coperis. Mefferd Manole a c5zut in vale la c5tiva pasi departe i si-a faint oasele. Pe locul unde s'a pr5busit i-au ridicat o fiantaná inchinat5 pomenirei sale.

R.

No. 500 ag.

www.digibuc.ro

buruienile

anilor

si

restaurat5 in nobleta

incepu-

turilor ei. Picturi bizantine, datorite unor mesteri destoinici au fost scoase de sub+ nouile zugr5veli si se urea, asemeni Bisericei Domnesti din Arges, acoperind tot interiorul de sfinti halucinati, cu b5rbile lungi pän5'n impárátese hieratice, cu evop5mant, cu mucenice carea profetilor si-a scenelor inchipuite de evanghelisti, cu viziunea infernului-balaur, spre care merg, mânati de diavoli, cei ce-au vietuit in p5cat. Pe dinafar5, brae si colonete r5sucite gratios, chenare de piatr5 inflorite cts frunze si pas5ri simbolice. rosace cari nu seam5n5 una cu alta, au fost scoase la iveal5 de arhitectii nostri, cari au eliberat de subt varul degradator i jocul armonios al c5r5mizilor. In decorul majestuos al muntilor udati de Olt, ¡Ore ziduri cari o inconjoar5 ca pe-o cetate de pace si de reculegere, in peisagiul r5mas nemuritor prin evoca-

rea luí Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mimeo la Cozia, straluceste acum subt azurul de ametist al verii, rezemat5 pe in5Itimi imp5durite, sfânta zidire din b5träni rämas5, minunata biseric5 a Voevodului care-a domnit din F5g5ras p5n5 la Marea-cea-Mare si unde si-a sf5rsit zilele in post si rug5ciuni de poc5int5, mama ceiui mai mare Domn al farilor Romanesti.

VICTOR EFTIMIU

psáre

Omu

200 Ft

zegsapart-

& wings

grippect

Nu numai Clem Sohn face incercari William Picune, dupa o incercare ne-

Clem Sohn arata miscarile pe care le de sbor cu aripi. lea si un concurent n'a renuntat la ideea lui de a face in aer, spre a se mentinea un E al situ, George W. de Grange, a ca-reusitii, sbura prin forta muschilor. rui imbracaminfe nu se deosibeste mult timp cat mai indelungat in sbor. de a lui Sohn. Desi pe p5mânt pare o pas5re greoaie, d. Sohn a f5cut pána Legandu-si de umeri si picioarè o pereche de aripi si acum numeroase s5rituri, dela mari altitudini. El se ridic5 cu Sohn, o coada, confectionate din panza groasa, d. Clem aeroplanul pânS pe la 2500-3000 de mefri deasupra terenusore dintr'un aeroplan, dela 1000 metri inaltime. lui, si când socoteste ca viteza vehiculului si vântul îj sunt favorabile, iese din cabins, pe una din aripi i îi d5 drumul pásgrilor in

timpuri strSvechi omul a urmarit evolutiile viaduh si a dorit s5 sboare, iar din când in când, câte un spirit inventiv a incercat ss-si faca aripi si sa imite vietatile invidiate. 0 veche legend:a greaca ne spune ca 1car a izbufit s5 sboare, gratie unor aripi de ceara, dar ca apropiindu-se prea mult de soare, acestea s'au topit iar el s'a prabusit in mare. 135n5 DIN

secolului al XV-lea de construirea unor aripi, iar in 1678 s'a ocupat, vreme indelungata, din muslin pereche de aripi facut o frartuzul Besnier si-a sarind de pe acoperisul unei case a reusif s5 freaca pe deasupra si

Leona rdo d a Vinci inzestratul pictor al

catorva cladiri din vecinatate, aferisând, fär5 niciun accident. o versiune noua, Si ief5 ca acum, d. Clem Sohn ofer5 Iumii cu care atrage un public Clar mulf mai reusitá, a omului pasare, numeros, pe aerodromurile Angliei. lnventia d-lui S o h n, care a luat nastere dup'S ani de experient5 si nenumSrate sarituri cu parasuta, este confectionata dinteo pänza groasa, sträbatut5 de speteze de otel, usoare, &r rezisfente, e suficient de flexibila spre a-i permite s5 manevreze in aer cum pofteste si când n'are nevoie de ea, o pogo paturi, vârind-o intr'o valiza

apoi in gol cu bratele si picioarele lipife de trup. Intocmai ca un parasutist, ramene in aceasta pozitie, numarând rar pSn'S la cinci, aceasta pentruca nu cumva aparatul s5 se agate de aripa aeroplanului.

Dup5 cinci, rastimp in care a parcurs vre-o 70 metri, d. Sohn isi apuca aripile strâns In mâini, desface picioarele i incepe s5 ridice incet un brat. Când a mai cazuf 15 metri a intins o aripa, iar coada 11 mentine in pozitie verticala, impiedicându-I s5 vie peste cap. Dup5 alti 15 metri incepe s intinda si cea de-a doua aripS. Omul pasSre se af15 acum in plin sbor. C5derea sa este temperata de rezisfenta pánzelor, asa ca. poafe execute câfeva din manevrele pasarilor, pe care le imiti. Când face o astfel de exhibitie, Sohn apare la inceput spectatorilor de pe aerodrom ca un punct minuscul, pe câmpul vast al cerului iar uneori se face parc5 nev5zut. Deaccea, el are grija 55-0 lege de picior o mica bombs fumigena, care las5 nourasi albi, pe azurul firmamentului. I atá acum ce spune d. Sohn despre senzatiile pe care le incearc5 in cursul performantei sale.

second wing opened

Vreme de cateva clipe ma simf tras cu putere in jos.

obicinuita.

Cand isi imbraca costumul, inaintea unui sbor, si-si intinde aripile, Apoi, sbor infocmai ca o pasare si ma apropii treptat el ia infatisarea unei pasari uriase, dar greoaie. Sub fiecare brat de pamant. Sunf tot timpul stapan pe miscarile mele, apare cafe o arip5 de pânz5. lar intre picioare, dela coapse si utilizându-mi aripile si coada, gratie carora pot face pánS la glesre se intinde un alt triunghiu de pânz5, ca o coada de viraje cu precizia unui automobil. pesfe.

Penfru orice eventualitate, precum si spre a-si asigura o aterisare f5r6 accidenfe, d. Sohn mai poartá si o parasut5, cânt5rind 34 de kg., pe care si-o leaga de spate, in asa fel incât curelele sa nu impiedic., intinderea aripilor, sau a cozii.

OS

300Ft

Clem Sohn dupd sborul de la Miami, unde a isbutit sii se Vila cam 10 minute in aer, fare' sii deschidd parasuta. El s'a aruncat de la o indltime de 3000 de metri, si si-a insemnat evolutiile prin aer, cu ajutorul unei dare de fum. La 300 de metri de la pdmiint si-a deschis parasuta.

De coada, care este fixata intre picioare, ma servesc tatocmai ca si pasarile. Apoi planez i fac spirale, cobor.nd putin una dintre aripi. Posibilitatea de a-ti controla miscarile in aer fare( niciun ajutor mecanic, iti da minunatul sentiment al puterii. Fára aripi, printr'o miscare de innot, imi pot modera vifeza inteo cadere intarziata ¡Ana la 180 km. pe orà. lar cu ajutorul aripilor, reduc aceasta vitezii la 100 km, pe ora. Pot relua clupa voie linia dreapta a coboris,ului. Pot sbura cinci km. inteo directie laterala si sa ma intorc apoi pe acelasi drum, aterizánd in mipocul aerodromului.

Acest sbor it; dâ mpresia ca te-ai afla inteo lume de vis, Nu auzi nimic altceva deceit vajaitul usor al aerului pe langá urechi, iar daca reduc viteza, dispare si acest sgomot. De ridic ochii, imi vad aeroplanul, descriind, in del:air-

fare. cercuri largi iar jos, se intind, ca pe o harta in relief, campii verzi, casute albe, si undeva hi mijlocul acestora se afla un petic luminos : aerodromul. Pe aces.'

petic se afla style de puncte negre, ce misuna de cola pana colo ca niste furnici. Aceste puncte sunt publicul care ma urmaresfe. Am senzatiile pe care desigur ca le incearca pasarile cand strabat vazduhul si cred ca va veni o zi cand

fiecare orn va poseda aripi, ca ale mele cu ajutorul caror se va putea inalta, de pe acoperisurile caselor. Dar pentru o astfel de realizare mai e Mar nevoie de multa experienta.

Sper ca in curand voiu putea ateriza fára parasuta.

www.digibuc.ro

Schitd, reprezentiind modul cum

Clem Sohn executd sborul : la 25 de picioare (circa 8 metri) el case din avian ; piind la 200 de picioare (cca. 65 metri) el desf ace picioarele, iar aripi le le tine streinse ;

la 250 picioare (cca. 80

metri) desface prima aripd ; la 100 metri deschide sea de a doua arip6, si in sfiirsit la 350 de picioare (cca. 120 metri) el se Old ¡bor.

Aceasta ciintareste 34 de kg. si greutatea ei e un handicap in aer, faciindu-mi sborul foarte obositor. La ca-

patul unei performante, abia de ma mai pot tinea pe piciolre. Dar cu toate neojunsurile sale acest guasi-sbor este un sport minunat"

D. Sohn sustine cS ceeace face el nu este o simpIS acrobatie, ci rezultatul unor experiente stiintifice. In ultimil caiva ani, s`a specializat inteuna din cele mai primejdioase perfor-

s5ritura intarziafa", cu parasutain care mante aeriene sportmanul se arunc5 in gol, dela o InSItime de 3.000 metri si se las5 s5 cads pe o distant6 de 2.400 0115 la 2.700 metri, mal inalnte de-a +rage de cordonul parasutei, care reduce brusc viteza coborSkei si-1 lass usurel pe p5mánt. In cursul unei astfel de incerc5ri, el a descoperit c6 executând cu bratele i picioarele, aoumite misc6ri ca acelea ale innotului, put-ea reduce din vitez5 f6rS s6 deschid5 parasuta. AceastS

constatare i-a dat ideia de a utiliza o pereche de aripi coacri, spre a micsora si mai mult viteza coborirei.

i o

La primul sSu sbor lung, executat la Miami, Sohn a sikit in spatiu dela o in6Itime de trei mii metri. Dar in loc s5 vie pesfe cap, cum se infiimpl6 cu toti parasutisfii, acest IndrSznet sportman a pornit vertical, descriind apoi o ametitoare serie de curbe, sau mai bine zis o spkalS, ce devenia vizibilà publicului prin dära de fum, din bom6a fumigenS, pe care si-o legase de picior. El str5b5tu astfel 2700 m. i nu-si deschise parasuta

deca cand se afla la cáteva sute de metri de p5mânt. Spectatorii II urm5riser5 cu sufletul la gurS, de emotie, OTIS când v5zur5 insf5rsit parasuta desfäcându-se i umplându-se cu aer. Unii dintre ei se asteptau s5 vadS pânza sfiisiându-se si pe Sohn prSbusindu-se mort la p6mánt. Aparatul rezistS ins5,

desi brusca oprire a coborlrei i-a dat un soc ata de puternic. Inca si-a pierdut pentru caeva minute cunostiinta. In timpul acestei prime experiente, S o h n, nu numai ea invStat cum s5 se serveascS de costumul sac*, dar a mai si descoperit c5 intinzând aripile putea face fatS caorva din problemele ce constituesc a iesea un handi-cap pentru pilot.

Obicinuindu-ma cu acea pereche de aripi" spune S o h n, am vazut ca-mi puteam intârzia considerabil caboriirea

De curand s'a deschis la Geneva, in Elvetia, congresul international teozofic, la care participa reprezentanti a 30 de natiuni in costume nationale. Fotografia noastra infatiseaza delegatii la congres, hi fata monumentului Reformarii din Geneva. MIMMINIMI

si am descoperit ciiteva miscari primejdionse. Printre acestea este loopingul, pe care nu-I fac deceit la mare nevoie. Miscarea aceasta prezinta un mare inconvenient:

pierderea de viteza, care poate fi fatala. Micul aeroplan ce sunt, incepe sa vie peste cap si cum nu posed controluri fixe, mi-e foarte greu sa ies dinteun astfel de viirtej. La prima rostagolire, impietrisem, si cu greu mi-am recapatat stingele rece. Aceste prime aripi m'au invatat multe si mi-au inspirat idei noi".

Performanta d-lui Sohn nu este Insä un sbor si el o stie. Costumul ski i-a dat totusi posibilitatea de a-si intârzia c5derea Inteo mai mare mSsurS, deca ar fi putut-o face cu parasuta, descriind o serie de iargi i gratioase cercuri. P.

Harry May, profesor din Londra, a prezentat la expozitia internationala din California o masina producatoare de raze

ale mortii. Profesorul May crede ea noua lui masina prin efectele ei ex-

traordinare va impiedica razboiul.

Lita explicatia eficacitatii

ceptionale a CREMEI ii

TIM CD M.3. IA Doud elemente active: RADIUM si TORIUM, incorporate in aceste produse dupd celebrele formule ale Doctorului Alfred CURIE, precum si compozitia lor stiintifica riguros controlata constitue o garantie certa de eficacitate si le asigurii o actiune de infrumusetare nebanuita.

CREMA

PUDRA

DEPOZIT: SOC. GEN. PARFUMERIE, STR. LUTERANA 6, BUCURESTI. s:ngurele produse cosmetice oprobote de cátre Ministerul SánátáPi Publice.

I No. 500 R.

Pag.

19

www.digibuc.ro

Aniuska, ferneea.pescar din Delta, plena,

depart, pe mare, in fiecore dimineof 6, in zori de zi. impreuna cu favaräsul ei. Er, e in stare st vdsleased 10 12 ore, in vreme ce bärbatul fine ciirma.

Domnisoara pescar isi apart fate de vánt si de 'acre. inftsurdnd-o in }Open,

IN DELTA

YEINIC

UPOTI" INGRIJESC TENUL

FEMEILE PESCARI ISI Cu felele imbrobodite, femeile-pescar par nisfe arätäri ale apelor.

Dear ochii frumosi fulgerg printre völuri. In fato-

grafia noastrd Mariuska, frumoasa lipovanct, se inapo¡c.d. e. 'entree plied de pesti.

(In medalion). Cum e chipul adeviirat al

Mariuskii. Fata a ceasta munceste 15 ore pe 01m mijlocul

opei, in bateau una relui si a efintului. Dar fiinded-si apart:I fates, Seoul ei e fraged.

(Stiingal. Dupt o art, plane e franc)

afar& Mimeo aceasta grea de a pune si a scoate plasa din apt se repeft de 4-5 ori pe zi.

(Jos). Levitt cu funia in jams! dupd ce a avid grije st aseze Insolai o pant de lent) in spate, asa ca friinghia pant la glezne in sii nu roadei pielea apt, Katiuska, frumoasa Iiiionaned }rage

plane din apt.

este pescuitul.

Dar sunt mai multe lipovence deat lipoveni; in fiecare familie unde se lucru care nu e de fel rar in tinutsi Deltei surd sase copii

Fete si bdieti Wiled plat.

giisesc patru fete si doi btieti. Se intelege, c foarte multe fete riimân nemtritate si sunt astfel silite sä-si aleug i ele o meserie. La tel cu btrbafii, devin si ele pescari pentru cd aceasta este ocupatio obicinuitt, ocupatia cea mai la indemänt. Oarnenii din Delft se .nasc pe apt, cresc in lot.; iji petrec viafa intreagt la pescuit. Deaceea, si fete si bieti, in aceste tinuturi, pot trage la lopefi, cinci - sease ceasuri, fart odihnd, intind pltsile si scot ntvocluri cu cea mai mare dibtcie. In zori, poti vedea grupuri de fete plecând pe Dunäre pánt'n mare, intoviräsite de cafe unul, sau doi bärbati. Ele kdeplinesc toate muncile grele la tel cu pescarii si au o rezistentd uimitoare. Nu e nicio deosebire intre fernee t bärbat in viata pesctreasct pe care o duc de disdedimineati si pant tärziu noaptea ele vâslesc, infra' in apt pant la glesnt i mânuesc uneltele de pescuit. Dar lucru curios. Cu toatä munca grea si obositoare, intr'o ocupatio care nu pare de tel feminint, trupul acestor fete isi pästreazt toatt fragezimea i toatä gingisia. Se datoreazi aceasta poste i lipovencele, la fel cu toate ferneile, si cochettriei lor, pentruc

nu-si pierd aceastä insusire, nici chiar atLeci când irnbritiseazi o meserie attt de putin potrivitt. Pentruct tenul lor i strut al mtrii, ela isi aptri s'ar strica desigur de vántul aspru ca fate, acoperind-o in intregime cu basmale. Nu se mai vtd decát ochii lor frumosi, care scánla musulmanele de altâclati

surd cochete,

N Delta Duntrii populatia cuprinde un nurnär mare. de Lipoveni, o veche sectà ruseasa a ciiror ocupatie principali

j

teeaza printre aceste vtluri. vrerne, pe furtuni si ploaie, sau pe soare arzätor, ele par niste arättri din altä lume si te cuprinde un tel de spaimt când iti apar deodatt in fatii. Nurnai ochii kr lirnpezi si zámbitori te linistesc, fi te incredinteazä ci nu e vorba despre niste rtrigoaice clusmane. Când le

a

vezi la

lucru,

pe

mare,

in

orice

Când in+âlnesti mai apoi aceleasi fe+e i femei prin satele de pe mal, râmii mirat cum de nu-si pierd prin meseria lor si prin felul

de viaft caracterele feminine. Aniuska, Kafiuska i lvtariuska vor sâ plecâ bärba. chiar daci n'au gisit bärbati cu cari sei se rniirite tiler. Pieuta fetei lor trebue st rärntie albi-trandafirie, asa cum ii place lui Iliusa, Aliosa sau Pavlusa. Instinctul ancestral al femeilor-pescari din Delta Dunärii de-a rämânea

frurnoase cu orice pret e o dovadt categorict cà pretutindeni femeea Fennel si fete Jounces< alaturi de bgrbati si la fel cm ei. La earile Dendrii. mole cede apa dulce si apa

ramâne aceeasi.

a mirli se amesteca se pried sei mai multi petit.

R.

www.digibuc.ro

a.o.okKo.ve

'1/44.410

Canalul Grande cu palatele Rezzonico. Giustiniani si Foscari. NIN

Ammo"

...aref,.. raw mr

..

bräzSi frumoasa gondola, care intruneste simplicitatea si supleta pirogei tahitienè, dand valurile Pacificului, cu marele rafinament al ornamentatiilor, s'a trezit. b5rci Gondolierul, ráde la rándul sau, pe infundate, pe socoteala faimoaselor gondola a cari pentru cu motor, astázi imobilizate. Astfel, turistii si Indr5gostitii, gondola nu va disp5fost intotdeauna un loc de reculegere si visare, pot fi dintr'o data, -Foote desfiinteze, se sa vorba rea. Acum cativa ani, venise mai dide comunicatie gondolele, pentru a Inzestra Venetia cu mijloacele

intreag5 au strigarä indignarea. Diadema curs proteste. Scriitori, pictori, poeti, gazetari, artisti i befonului armaf. i electricitatii epocii Venetiei nu trebuia distrusä, spre cinstirea namice,

mai

rapide.

S'a

iscaf

ins5

mare

válva.

Din

lumea

A fost läsatä deci s5 viefueasca, in credinta c barciie motorizate, puse in circulatie elegante, de catre insäsi municipalitatea Venetiei, isi vor invinge concurentele mai marit al orasului mai de rasa, dar incompatibile traficului din ce in ce mai intens ultimele lsi inchipuiau, ca nu va mai fi scoas5 decal- in zilele de mari sarbátori si c5 exemplare de gondole vor sfársi prin a hnbogSti vitrinele reci ale diferitelor muzee de marina, din lumea intreag5. la inceTotusi, plapândei gondole isi datoreste intrucártva existenta acest oras. Caci putul Evului Mediu, Attila urmárind populatia venetiana ce se imprastia In desordine, ne-avánd al+ mijloc de scapare, Venetienii isi incarcara familiile in bárci, cäutánd un refugiu pe laguna, unde se stabilira, legiferánd o viatá social5 normal Intocmit5.

7 Puntea Puglia si porticul palatului ducal pe tcirmul Schiavoni.

Tablou infatisand a luptà navalii la Venetia. S ANCTIUNI. Trist cuvânt, care-a insemnat pentru poporul italian, ¡ertfe, ingr5dire, lupte... Intr'adev5r, una dint, e primele dispozitii ale Natiului Mussolini, ca raspuns la hofaririle Societatii nilor, a fost aceea a reglementärii consumului petrointreg poporul, lului si benzinei. Restrictie pe care au aplicat-o Princiar5, cu Casa Regala si incepand

farà sovaire.

La Venetia, ca si aiurea, sanctiunile n'au scazut moralul populatiei. Venetia va r5mánea vesnic aceeasi fermechiar catoare cetate, vesel5 si zglobie. S'ar putea multula ceva, caci spune c5 si nenorocirea e 'Duna mit5 sanctiunilor, au putut reInvia gondolele venetiene, cari in ultimii ani au frebuit sa cedeze locul bärcilor cu motor, mai itrti si mai puternice. Pe laguna, dealungul

tuturor calli", pe unde trecea acum catva

timp triumf5toare si semeat5 barca cu motor, a coborit din nou tacerea.

www.digibuc.ro

La epoca aceea, apárura primele gondole : cuvänt cu origine obscurs o derivatie a grecescului cymbake' (corabie mica). A fost impodobitá cu ferul acela curbat, care si-a schimbat de mai multe ori formatul pán5 a ajuns la cel de astäzi si care simbolizeazä prin cele sase vârfuri cele sase cartiere ale orasului, având in partea superioará cornul ducal, un fel de podoaba capilarä rezervatä Dogelui. Timp

de mai multe

functiunile gondolei persoanelor si märfurilor

secole,

s'au limitat la transportul din oras spre insule i spre farm. Poporul venetian a putut-o folosi in voe, dupa ce Republica a pavat arterele cele mai frecventate ale cefitei inlocuind vechile punt+ de lemn prin poduri stabile din piatra. Nemai ramânându-le alta cale de comunicatie, gondolele se inmultira cu miile. Era de aur, a gondolei, incepe. Devine din ce in ce ma

onfortabila, mai elegant5. Pânza säracacioasa,

slujind sá fereascá calatorul de arsita soarelui, fu inlocuitá printr'un adapost discret inchis cu por-

tiere de catifea, numite felze". Prin

1660, luxul

gondolelor Intrece orice inchipuire. Nimic nu era destul de frumos, nici un metal destul de pretios, nici o flora destul de fastuoasä pentru impodobirea gondolei patricianului sau negustorului imbogätit. In zadar tunau magistratii Republicei Impotriva risipei nesäbuite ; ei se vgzura nevoiti, la un moment dai, sa' puna stavil5 nebuniei, ordonánd uniformitatea gondolelor, Ingaduindu-li-se de a fi luxoase doar in zilele de sárbätoare. Pe vremea aceea circulau la Venetia peste douásprezece mii de gondole. Formau o adevárata flotä, dovedind cât de arzátoare si de vioaie era viata in capitala Lagunei. Gondola lua parte, dacä se poate spune astfel, la viata orasului, nelipsind dela nici o särba-

Tablou de Giovanni Mansueti

reprezentiind miracolul Crucii in ckimpul San Lio. gondolieri venetieni. Ele furâ acläugate mice; flotile de pesi

recreare pe care Ludovic al XIV-lea si-o construise la Versailles.

Dupá moartea regelui, aceste gondola continuará sa facâ deliciile Curtii. Numárul lor, crescu

simtitor,

räsari

un

iar la Versailles mic sat, numit pen-

tru circumstantä mica Venetie". Revolutia nimici insá toate

incepând cu Logodna când Dogele stand in picioare la pupa', arunca in valuri, o verigg de aur, simbolizánd unirea pe veci a cetátei cu marea, izvor

acestea. Resedintei Fontainebleau ii veni rándul sá revadá

de viata glorioasä pentru RepuVeni i ziva cánd gondola

tino Nigra, primul ambasador

toare,

gondolele, mai tárziu, pe timpul celui de al doilea Imperiu, cand ministrui piemontez ConstanItaliei la Paris, clarui Eugénie o gondola, cu un gondolier... al

pärási canalurile Venetiei pentru a se aciuia pe Iâng5 Regale Soare,

Chiar astäzi Inca,

Senatul claruindu-i, inteadevar, doua minunate exemplare, având la ciirma, j'atru dintre cei mai vanjosi si chiBR

nici

o

nu

are loc

nauticá

pe

Sena fárá aparitia siluetei grandioase a gondolei.

Cortegiu de gondole.

¡lama

Biserica Santa Ma-

ria della Salute.

Bazinul lui San Marco.

Joe

serbare

116111!

..,

www.digibuc.ro

0 pörticiat din Cana lul Grande, vfizutii din

Picturö de Francesco Guardi

V en eti a.

Milan.

Pescheria.

Muzeul Poldi Pezzoli

De altfel, se sfie prea bine pe câti artisti si poeti i-a inspirat gondola, dintre cari ar fi indeajuns s5 pomenim pe Alfred de Musset. Va rárnâne un subject vesnic pentru artisti, pentru pktori. 0 vedem adeseori pe pánzele cele mai moderne, la fel de tánárá, niciodatá iesità din moda. De aceea, disparitia sa ar fi fost si mai regretafá, ea fácand parte in intregime din peisagiul venetian scump artistilor i tuturor cálätorilor. Dar gondola nu-si spusese inc5 ultimul cuvánt...

Infipt5 In sufletul nemuritor al Venetiei, ea stie deci, cu prilejul sancdovedeascá la nevoe i supleta sa, fragilitatea, eleganta tiunilor puterea nici nu-i exclud nici utilitatea practicá, de a-si sluji cu credintá cetatea. Gondola Venetiei, nu poate sá piará. Este nemurifoare, ca insási frumusetea si spiritul vietii

Concurs de vitezci bare gondole. pátimase, voluptoase i misterioase, care ne va uimi i fermeca, de cáteori vom trece pe canalurile sale ; fie in noptile instelate, fie in amur-

gurile aurii, sau in dupá amiezile de vará, aceIasi suflu de neliniste, plin de dorinte si frenezie va pluti in aer, printre palatele cele mai vechi si totusi cele mai moderne din lume. FERDINAND REYNA

Serbciri

istorice.

www.digibuc.ro

venetiene :

cortegiu

si

regate

0 fotografie a lui De V era din

Martie 1932, când a fast ales presedintele Irlandei, cu 81 de votari

contra 68.

C A multi dintre conducStorii moderni, E-a ;ii CI +I de V a ler a nu este

prin nastere cetStean al tárii, in fruntea cáreia se afli. Hitter dupS cum se stie, este austriac ; Pilsudski a fast lituan de origins si nu polonez ; I osif St a I in mai vorbeste inci si acum cu accent georgian ; Mu staf a Ke m al Pa s a s'a n5scut la Salonic, in Grecia, d-rul

Kurt von Schuschnig g, cancelarul austriac, in Riva, Italia.

Din acest fapt reiese, intre altele, jocul de dupa rSzboi, al frontierelor. Saionicul mai fäcea Inca parte din Turcia, pe vremea cänd Kemal Pasa era copil. iar Riva era teritoriu austriac, atunci cand Schuschni gg mergea la scoalS. 3000 mile de ocean sepal-5 orasul unde Ea mon de Valera a vázut pentru prima oar-6 lumina zilei, de capitala sa. El s'a nSscut la 1882, la New York ;

p6rintele s,iu a fost un emigrant spaniol, venit din Cuba, iar mama, mai tärziu in America. Nasterea sa pe teritoriul

o irlandezS, sosit5 ceva

Statelor-Unite si cetátenia americanS, au avut, la un moment dat, un rol sal-

vator in viata lui De V aler a. In vreme ce pentru Hit! e r, originea sa austriaci a fast intrucStva un nea-

juns, fruntasul irlandez, a devenit presedinte al Irlandei numai gratie faptului cS era american. Dupä revolutia din primSvara anului 1916. el a his+ crutat de cätre tribunalul militar britanic, numai pentruc5 Anglia nu voia sá-si piardS simpatiile poporului american, execufand un cetStean al Statelor-Unite. Tot; ceilalti comandanti au fost impuscati. Singur de Valera a supravietuit. Daci s'ar fi näscut intr'altS parte decät in America, istoria Statului Liber al Ir-

landei ar fi fost cu totul alfa. Ba, poate c5 acest tinu+ n'ar mai fi devenit nicicänd un Stat Liber.

Pentru toti irlandezii, De Valera este pur si simplu D e v- ceeace indici

o apropiere sufleteasc5 si oarecare afectiune. Este un tribut, valoränd cSteva mii de voturi. Un astfel de nume, care in prescurfarea sa cuprinde o desmierdare, nu se dobändeste nici prin demagogie si nici printeun simplu

Un desen recent al presedintelui

Pe Valra, facut de Ivan Opffer, De Valera ca luptiitor irlandez a

editat o gazetii Presa irlande-

zii. El se ocupa personal de foa-

l* sectiile ziarului, si in fotografia noastrii Il vedem studiiind o masinä linotype.

succes, oricSit de mare ar fi acesta. H

tl er ca si Woodrow Wilson n'au fost niciodat5 porecliti, pe cánd T h e o-

d or e R oo se ve It a devenit Teddy"

sau T. R. iar Lloyd Georg e, L. G." Putini sunt insä aceia cari-i spun Dev" in fats.. Asta o face doar sotia sa si

aceia cari sunt cu el pertu. Rudele mame+ sale, din districtul Limerick, unde si-a petrecut copiIria ii mai spun inc5 E d di e. Prietenii i colegii lui, i spun, deobiceiu, Sef u I e, sau daca vorbesc in limba irlandezS, tjachtaran (P r es ed n t e). D e v.' este ins5 numele sub care-i pomeneste ooporul, atunci cand el nu se afIS de Fat5.

Acurn zece ani, cánd era in opozitie si partizanii sSi i spuneau Presedintele Re-

publicii", gw,ernulCosgrave a e-

mis o lege, ce urnla sS fie votatä de catre Da i Eireann (Adunarea Nationals) si care fäcea un gray delict din intrebuintarea titlului de presedinte, pentru o altS persoanä decát d, Cosgra y e, care prezida Executiv. CurSnd dupa aceastä proclamare, o infl5cSratS

valeristä, Contesa Mark ievicz s'a ridicat, n cursul unei Intruniri la Dublin, si a declarat cä niciodatá nu spusese pre-

sedintelui republicii altfel decät D e v.., dar cci din ziva aceea, n'avea s5-1 mai cheme pe D e aitfel decSt P r e s e-

dintele Republicii". Sicuaceasta. legea a cäzut. Posedind resurse de energie putin obicinuite, O e V a I e r a desf5soara o activitate prodigioasä. La birou soseste intre 9.30 si 10. Incepe deobiceiu prin a prim; pe capii tuturor departamentelor, ce se

R.

No. 500 ag

www.digibuc.ro

afla sub controlul sau si se ocupa cu scrupulozitate de cele mai mici detalii. Se intoarce acas5 pentru dejun si reapare apoi curánd, in birou, unde lucreaz5 pana la ora 6, cand se adesea revine la minister, continuându-si activitatea pin5 duce iar acas5, pentru ceai tarziu dupa miezul noptii. Atit timp cat se aflä in lrlanda, sau in Anglia, nu se atinge de alcool, convins fiind b5utura este rnarele blestem al t5rii sale. Interesant de notat este insa faptui c5 bea vin sau bere, oridec5teori trece pe Continent. Nimic nu-i plac e. mai mult decit sa stea la fereastra unei cafenele la Zürich, sau la Geneva si sä savureze o halb5 de bere,, privind lumea ce-i trece pe dinainte. In orele de ragaz, ocupatiile sale de predilectie, in afara de alpinism, sunt sahul, maternaticile si muzica. A fost un cititor !acorn, pinä in ziva cand i-au sl5bit vederile, i vorbeste irlandeza curent, dar cu un accent gutural. Una dintre marile lui pasiuni o constituesc matematicile. Intr'o zi, pe cand se afla in drum spre Roma, I-a intrebat pe secretarul s5u ce credea despra equatiile de gradul al patrulea, iar acesta i-a r5spuns : Nimic", pentruc5 i toti ceilalti canu poseda decat notiuni elernentare de matematic5. Era o zi de arit 15tori dormiau, dar D e y petrecu dou5sprezece ore incontinuu, explicandu-i secretarului acest fel de equatii. lar timpul petrecut in inchisoare, la 1918. I-a utilizat studiand teoria lui

ilff?

.41/1C

r

K'e,4 ;?.. f,e;,:i.111%6

Einstein.

Sotiasae ofost5 profesoar5, Sinead Ni Fhlannagain (Jennie O'Flanagan) pe

care a intálnit-o la Liga Galic5, atunci cand inv5ta limba irlandeza. In 1910 s'au c5s5torit si au avut sapta copii. Unul dintre b5ietii s5i, Brie n. a fost ucis anul acesta, in Februarie, pe cand c515ria prin Phoenix Park. Cel mai vrästnic dintre copii, Vivia n, si-a heat doctoratul in Stiinte si este actualmente asistent, in clasele preparatoare ale Universifatii din Cea mai mare dintre fiicele sale si-a luat licenta in Stiinte, iar restul copiilor sunt inca in liceu. D-na de Valera a fost o blonda exceptional de frumoas5, dar astäzi, párul ei auriu a incaruntit in mare parte. Ca si sotul sate e o fire rezervat5. Familia e departe de-a duce o viat5 rnonden5. Cand De Valera a devenit prezident, sotia sa a spus ca guvernul at face bine sa-i dea o tovar5se oficialá, care s5 ia parte la receptii. Menajul De Valera locueste intr'o cas5 extrem de modest5 si de simpI5, pe Cross Avenue, Blackrock si nu are decat o singura servitoare. Páná'n 1932 au tinut o locuint si mai mica, iar d-na D e V a le r a ingrijea singur5 de gospodärie.

Copiii lor se bucurá de mad simpatii in Blackrock si au prirnit adesea invitatii la diferite petreceri, din parted unor farnilii care pe vremuri au fast cele mai acertee adversare ae lui De Valer a. Dar d-na De Valera le-a refuzat, sub pretextul c5 fiii s5i sunt prea ocupati cu studiile. Ca orn de stet, presedintele este extrem de accesibil i prirneste foarte multe vizite. (Ce reporterii este ins5 foarte meticulos ; totul treleue scris sau aprobat de el, in interview-ur4 pe care le acordi). Are numerosi prieteni. Unul dintre ei este medic de plas5, si se

manes-ter Farnan. De Valera

il viZi-

teal.; adesea tárziu in noapte si fac impreunä lungi plimbári pe jos. Imediat dupa acesta se plaseaz5 secretara sa, K a t leen O'C onne 1, care se afla in serviciul lui de vreo 20 de ani si-i cunoaste opera

Vederea lui de Valera devenise in anul trecut atit de slabs. Incat documeMele importante, ca si le poati citi, erau tipirite cu litere speciale. mari. Asti primivari a fast la Zlirich, spre a se trata la profesorul Alfred Vogt.

In fotografie d. De Valera cu cei doi detectivi ai sii. NMI

femei, dar nu le di nicio atentie. Acestea se aclunS ciucure in juru-i, oriunde apare ; el le zambest e rezervat si, fará s5 fie aspru sau pompos, izbutesk e sä le tie la distanta. Banii par sa-1 intereseze foarte putin. Cand s'a ales prezident, si-a redus singur salariul dela 2,500 la 1.500 lire sterline. Ware avere personali, nici gusturi costisitoare, lar luxul 11 lass indiferent. E un meloman pasionat, foarte religios, dar catolicismul sau n'are nimic ostentaiiv si e departe de fanatism ; o mare parte dintre prietenii s5i sunt protestanti. Simtul humorului nu e tocmai robust la el, dar exist5. Rareori se preteaz5 la glurn5, dar apreciazi o situatie comic5, si când ride, o face din toatá Odaii, a fost arestat in orasul Ennis, in mijlocul unui discurs, si a stet inchis un an. Cánd s'a v5zut iarasi Meer, s'a inters imediat la Ennis, uncle si-a relual discursul incepind eta urmatoarele cuvinte

i. mentalitatea. mai bine de c-it oricine. De Valera e foarte simpatizat de c5ire Domnisoara Maurezn de Valera. fotografiatä dupii ce a trecut exame-

nul de licenta in stiinte. Doamna Eamon De Valera.

Septembrie 1932, presedintele statului Mandel, De Valera, a deschis sedinta Ulan Natiunilor, la GeIn

nev

Dup e! cum vie spunearn, a+unci cand am fast

intrerupt...."

Personalitatea sa se traseaz5 in linii vigtu-oase, printr'un sever auto-control, printeo credintä fanatic5

in datoriile sale fati de Idanda, o extraordinar5 seriozitate, printrrun spirit cant didactic, printeo cornpieta° detasare de cele lurneyti, prise ilic5p5fainare umanitate.

piard5 calmul 0 singurS daf 4 s'a intimplat in public, si aceasta in cursul unor desbateri. ,pe terna ingrádirilor ce urrnals a se pune presei friandeze. li iubeste copiii cu pasiune, dar curáind dupa tragica moaete a micului Brian a ap5rut ta o intrunire, calm far5 ca figura lui s5 tr5deze ceva.

Eamon de Valera a descoperit Irlanda La virsta de doi ani. Cum p5rintele s5u, murise la New Vert, el fu expediat in Wanda si incredintat fratelui mamei sale. A crescut in casa bunicii lui, l'ang5 Bruree, in disfricful Limerick. Mama sa, rärnas5 in America se rec5sZtori. El frecventa scoala local5. locuind intre timp la conacul unei ferme si, multumit5 talentului s5u pentru matematici, dobândi o burs5 intr'un institut calugaresc de länga Cork. colegiu intre inteun s5 Ng-a lntr'o vreme, Jesuit dar sf5rsi prin a prefera liceul Blackrock, din apropierea Dublinuiui, unde-au inv5tat mai tarziu copiii sL Licenta si-a luat-o la UniverPtalea Regala, invatat limba irlandefá, s'a ¡Scut profesor i si-a

R.

No. Stxi Pag. Th

www.digibuc.ro

inceput cariera ca nationalist si revolutionar.

De Val era a fost din capul locului un extremist al extremistilor. Era inevitabil sä se alSture lui Pearc e, Mac Donoug h,

Mac Der mo t t si altora, in proclamarea republicii Irlandeze, care-a avut loc in ziva Pastilor din 1916. Prudentii au privit ins5 atunci evenimentul ca pe o aventur5 absurda. Nu se putea ca o asemenea oyfur sa reuseasc5, spuneau ei. Asta era curat5 sinucidere. Timpul le-a dovedif Insä c5 se inse1aser5. Drepf e c revolutia a fost in.ibusitä prin fort& arrnatä, dup5 o s5pf5m5n5 .de lupf5 ; c5 toti eaderii, cu exceptia lui De Valera, au fast condamnati la moarte si impuscati. Dar revolutia dela Pasti

n'a marcat un esec ci o victorie. Cet putin asa priveste De Valera lucrurile. aici din pârjalul si sêngele acestei insurectii ridicat dup5 un sir de ani fragici Liberui Stat klandez, cu el in cap. De Valera a fost unul dintre comandantii instircinati Cu operafunile militare propriu zise. El se dovedise, cu cäfve timp inainfe, un admirabil organizator, in armata republicanä a Irlandei. Pläpändul matematecian, avänd sub comanda sa o man5 de oameni, ocupase, la rnarginea Dublinului, un punct ce se numia Boland's Mills si trebuia ap5rat cu s1r5snicie, pentruc5 pe aci trebuia s5 treac5 armata britanic5, venitä pe mare, spre a ajunge la Dublin. Trupele brifanice fur5 infampinefe de o urgie de gloante i rapnele. Oamenii lui De Valera erau cei mai bine instruiti, antrenati si condusi din intreaga armatá klandez5. Asta au recunoscut-o 0,15 si englezii. Unul dintre trucurile lui De Valera era s5 lase cátiva oameni, eu dou5 trei mitraliere, intr'un avant-post, de unde inältau steagul irlandez. Cu aceasta Ii am5gea pe englazi, cari credeau c ;3. acolo se afla grosul

fortelor sale. De Valera n'a vrut sä capituleze, afunci când revolutia a fost in5busit5 ;n interiorul Duhlinului, der n cele din urm5 s'a supus ordinelori ofiterilor s5i superior. El a iesif din Boland's Mills, pentru a se preda, spun-and: ..lcapizscati-m4

dace' vreti, dar !asap oamenii in pace".

Tribunalul militar I-a condamnat la moarie, dar mai tárziu, aflându-se câ leaderul era cetâtean american, sentinta a fort comutaf5 in inchisoare pe viat5. Englezii tineau la vremea aceea ca America s5 infre in räzboi, de partea aliatilor ; vofurile si sentimentele irlando-americane câniäreau mult pe efueci. De

Valera a petrecut ins5 nurnai un an la Dartrnoar, pentruc5 in 1917 s'a proclamat amnistia generalä. i imediat deoarece majoritatea celorlalte c5petenii republicarte fuseser5 impitscati s'a ales presedinte al provinciei Sinn Fein. A fosf ales, in acelasi timp, si deputat al acestui tinut, dar n'a avuf ocazia s5-si ocupe locul la Westminster -- se intelege cä era un abstentionist" si nu s'ar fi dus drept la Landra, chiar de s'ar fi permis pentruc5 la inceputul anului 1918 a fost arestat din nou si de data aceasta, trimis la ocn5, la Uncoln. In jurul evad5rii sale dela Lincoln s'au tesut mai multe legende. Lucrurile par ins:5, a se fi pefrecut astfel: De V alera a frasat pe o carte postal5 un desen grotesc, reprezenfind un orn beat care se stráduia s5 deschid5 o us4, cu alutorui unei chei uriase. Cartea sc5p5 vigilentei cenzorului der destinatarul, un irlandez cam greu de cap, arunc6 desenul in fundul unui sertar, gândind c5 De Valera Isi iesise din mirrti. Desenul cuprindea, in fond, conturul precis al cheii dela poarta cea mare a inchisorii. Ceva mai fârziu, priefenul primi un al etc:1ilea desen, similar, dar cuprinzând de data aceasta o chee

mai mica. Destinafarul intelese in cele din urrn5 despre ce era vorba. Comand5 o chee si izbuti sá i-o strecoare lui D e Valer a. Dar aceasfa nu se potrivi. Atunci, D e v isbuti s5 imprime in ceara unui c5petel de lumiinare, conturul exact al cheii si s5 trimeaf5 acesf -Haar amicului. In scurf timp, el prim; o pl5cint5, in interiorul c5reia se afla o chee i o pil5, iar intr'o noapfe, D e v p5r5si frumusel inchisoarea. Fugi la Manchester si se ascunse in casa unui preof. De aci, se duse ia Liverpool, si trecu, cu oarecare dificult5ti, in Wanda. Se zice câ s'ar fi travestit in mariner si c5 freca punfea, chiar la picioarele detectivilor cari perchezitionau fiecare vas, ce se apropia de coast5, in cäufarea lui; o altä anecdoli spune c'ar fi fost ascuns de c5fre un prieten in magaziile cu cartaff, unde ar fi sfat literalmente ingropaf in carfofi, p5m5 la plecarea politistilor. A trecut apoi oceanul, in America, deghizaf in fochist. Nouâ zile a stet la New York si a ficut minuni in acest rästimp. Politia britanic5 11 mai c5uta inc5 in Anglia si in lrlanda pe când el cutreera Stafele Unite, sustin5nd cause unei Mande libere si adunând bani pentru realizarea ei.

DeV aler a se alese presedinte in Dail Eireann, cuprinzând depu-

fâtia provinciei Sinn Fein, din Sudul Irlandei. Devaleristi, constituiti intr'o adunare national5, refuzar5 s5 depun5 jur5mântul de credint5 regelui i e proclamari independenti. lncepu räzboiul civil, care fu un adevâraf rn5cel. Un armistitiu puse cap5f ostilitätilor, in lulie 1921 si urmar6 negocieri Erna de cinci luni, p5n5la semnarea tratatului irlandez. Acesta supunea Wanda regimului Dominioanelor, dar separa Statul Liber de Ulster. Devaleristii se desrnembrar5. Cu toate c5 delegatii Ceti se duseser5 la Londra erau plenipotentiari, De Val er a ii

si refuzi sâ accepte fratafuL Voia mai mutt. Trece in opozifie si Cu aceasta r5mboiul civil reincepu. Luptele ivar5 sf5rsit prinfeo epuizare a ambelor fabere si in prirn5vara anului 1923 un ...Cease Fire Order" puse capät destitui

mäceltzlui. De Valera si partizanii s5i, acurn in minoritate, susfineau c5 Trataful fusese impus Stafului Liber, de cätre LI oy d Geo rg e, prin ameninfiri refuzar5 sâ apar5 in Dail, a-

fife vreme cM membrii jurau credintä regelui Imperiului fanic.

Irs

lunie 1927, guvernul Cosgrave emise o

Bri-

lege,

care cerea candidatilor pentru Dail, ei promitä c5 dac5 se alegeau, aveau s5-0 ocupe locurile in Adunare. Aceasta-i aduse pe

De Valera si pe cei 43 de oameni ai s5i in Dail. 0 nou5

alegere ii speri partidul la 57 de membri. lar in 1932, dobândi majoritatea, printeo coalitie cu parfidul taleurist, luând locul

lui Cosgrave.

Carfea posta15 frimisä din inchisoare de De Valera priefenului s5u.

nu urmäreste a'tceva decCt unitatea i autonomia poporului

irlandez. Nu e vorba de ce-

Vara trecut5, cänd I-am väzut pe De Valera, am fost primit cu conditia sâ nu-i pun chesfiuni direcfe, cu privire la efacerile Irlandei. N'a fost un interview, ci o scurtä convorbire. Biroul s5u este o inc5pere mic5, foarte simplu i foarte modest mobilat5.

In realifate, De Valera pare mai putin sever decât in fo-

eace vreau eur" a sous el odatä, unui gazetar care-I infer-

viewa ci de ceeace vrea poporn! lrlandez". Ajungiind la putere De Val e-

mai târziu, voind sä-mi precizez cam--

r a, dupäcum era si de astepfat a ciopârtit räu coada Leului Britanic. Dail-ul" a abolit ¡Liramäntul de credint5 c5fre rege, a redus intr'o mare masur5 puterea i priviiegiite guvernatorului general, desfiinfind dreptut de apel Impotrive sentinfelor Curtii Supreme klandeze, si a tiat armiiätilefunciare. Acesfea erau niste pliti, in suma de aproximativ 5.000.000 lire anual, pe care Wanda le facea Angliei, in contul unor imprumuturi contractate in secolul trecut, cu ajutorul c5rora Termieril irlandezi ii curnparasera ferenuri. Auto-

pul de activitate, cäutai un mime mai potrivit si, dupi o scuriä

riffile brifanice au r5spuns la

pauz5,

aceasta, prinfr'un tarif prohibitiv

tografii si arati mai tänär, decal. cei 54 de ani, pe care-i are. M'a prirnit cu amabilitate. 1-am explicat c.5 ziarul meu m5 trimesese recent la Londra, c5 eram fericit, dup5 atâtia ani, petrecuti pe continent, s5 pot explore regiuni noui si c5 viata Insulelor Britanice prezinfä aspecte extrem de inferesente. Acest termen Insulele Brtanice a fort din parte-mi o involuntar5 sc5pare, pe care insä ci D e Va lera n'a läsat-o sä treac5. Foarte serios, el a olaservat ci dac5 am inclus i Mande in insulele Britanice, spera ci o f5cusem dear in sensul unei expresiuei geografice explicei atunci cá avearn fatä de ziarul meu datoria de a mä cultiva si documenfa.

..Faarte bine* zise d. De Valera. In cazul acesta vei incepe sä te documentezi de pe acum". Si se apuc5 sä-mi demonstreze care era deoseleirea intre Irian& si Insulele Bri-

tanke*.

grup de inutile, in Nordul Europei". La care cL De Val era ea 15sat cu scaunul pe spate si a souse;

râs cu poff5. Am vorbit o bun5 tat/cat-5* de vreme despre Austria si Europa Centrali, de uncle sosisem recent. Presedinfele era faarte bine informal- asupra tuturor chestiunilor europene ; i dupä el marea nenorocire a contineniului rezidi in fapful c cei mai infeligenti oarneni au fost siliti de precipitarea evenimentelor, sä priveasc5 räzboiul ca pe ceva inevifabil. P5rerea sa este c5 nu fat asffel au stet lucrurile acum cinci ani. Pe afunci räzboiul era o desläntuire de care lumea se temea i spera c5 n'are sä se mai produc.i. Astki insä, fof it consider5 ca pe un feromen normal. Clifinä gray din cap si ad5ug5 cä de s'ar fi nascuf german sau francez, si-ar fi inchinat vieta incercânii de a sfahili o pace permanenti, infre Franta si Germania. Apoi cl De Valera reveni la Wanda 0 documentarea" mea incepu. Mi-a vorbit cu r5ladare, calm, explicit si sabre, dar in figure lui irasä sträluciau ochi de fanatic-

***

asupra märfurilor

irlandeze, in

s?ecial asupra produselor agricote : vite, lapfe si unt, care aonsfituiau grosul experfului irtandez. Cu- aceasta a inceput un

rklecti economic, care se mai duce inc5 si acurn. Si D e V a-, lera s'a väruf nevoit s5 aduc5 radicale modific5ri in viata economic5 a Handel. A interzis imporful, a infiintat fabrici de za6,51-, a dat ordin sä se cultive grâtr Si si-a fàiaf surplusul de vite, incercând a incuraja indusfriile pieläriei si ale cärnii ; car un cuvânt, Anglia I-a silit la experienta auterhiei. Dar nimeni n'ar pu tea spune infrucât va reexperient5. Eforful

hani, ofiterul se duse pe uscat si se imb5t5 turt5. De Valera

In afar5 de insusirile-i evidente tenacifafe, inteligent5, etc. ear pärea c5 principala surs5 a puterii lui De Val er a stä mai in fetid cum a stiut 55-0 apropie poporuL Situatia sa esfe virtualmenfeaceea cu seam5 dela desflintarea Senafului a unui dictator, dar cu toate acestea, el a r5rnas in fond un democrat intransigent. Crede in popor si poporul crede in el. Nu de mulf, a declarat in public c5 nu socoate s5 mai ia vreodat5 arma in mân5 si sä lupte pen-feu Irlanda, dar c5 bupentru democratie. Are o proi muri curos ar lupta fund5 incredere in cinstea si spiriful de dreptate al poporului. In 1933, s'a gräbit s inábuse miscarea Ciimiisilor albastre (fascisiä) deoarece isi d'S perfect de bine seama cä pânä i cel mai inieligent clintre popaare poate fi mistificat, si c5 prima deforie a democratiei este si se apere. Trebue sä arnintesc fapful ci aproape imediat ce-a ajuns la

r5mase ascuns In camera aceluia. Dar cum venise timpul plec5rii

putere, De Valera s'a supus unui plebiscit, de care nu mai

independenta

si ofiterul nu se mai ar5ta, c5pitanul vasului veni furios la cabina secundului spre a vedea ce se intämplase. De Valera nu-si pierdu cumpâtul ; simul5 o stare de ebrietate, iar c5pitanul fl I5s5 in cele din urrna' s5-si fac5 somnul, crezând c5 avea deaface cu vreun tovarâs de chef al ofiterului s5u, absent. Ajuns din nou in Wanda aceasta era le 1919 -- el determin5 o serie de evenimente, ce se inscriu in isforie. A fosf o istorie plin5 de cruzimi, de frâmântare si de sânge.

era insä nevoie, si in momentul când isi va pierde majoritatea, va demisiona. In 1934, se'ncepuse o campanie impotriva impozitelor locale. Câtiva dintre priefenii s5i au fost de pärere s5 se ia m5suri serioase impotriva räsvraitilor, cari dohorau arbori deacurmezisul drumurilor sitäiau stälpii de felegraf. Nu",

poate spune ins5 ci i-a realizai idealul. Tot cea izbutit a fost sä creeze un Stat liber, InI5untrul Imperiului Britanic. Acesf Stat liber este un compromis intro aspiratiile republicane si brutalele realitäti ale puterii 6ri-

Se intoarse in tara sa, pe vasul Celti c, debarcând mai intii la Liverpool. Aci, mitui pe secundul unui mic steamer de caleotaj, pentru a-I ttece in Wanda, dändu-i 100 de lire. Cu acesti

R.

le-a räspuns insä d. D eY a I ere. Liisati-i in grija poporului.

El singur Ii va Won".

Cu des5v,irsire lipsit de orice ambitie personaI5, omul acesta

No. 500 -Peg. 27

www.digibuc.ro

usi aceast5

a fast formidabil i s'a ricuf cu preful unor sacrificii uriase. foarte intre fimp, sun+ semne c5 acerba ur5 slabe der sunt a presedinfelui imps:drive Marei

Brifanii a mai siSbit. El a anuntat aalfel, pe la inceputul acestui an, c5. liberul Stat Mendez nu va permite niciodat5 ca teritoriul sau sä fie intrebuintar de vreo putere sträin5, ca bazä,

de atac impotriva Angliei.

Un singur tel a avut D e Va-

lera in

tank,.

viata sa : unitafea Irlandei.

Nu

F.

A.

se

Frumoase debutante impreunii cu conducii+oarele lot, sosesc la Buckingham Palace, admirate de un public numeros.

_AA

o debutantii incIintindu-se in fata Regelui.

dreapta Monarhului. In stänga se

BUCURIA CROITORESELOR

Dar ploaia care-a stricat garden-party-ul regal a fast un dar ce . resc pentru rnarile case de confectiuni, din Bond Street, deoarece costisitoarele toalete, purtate cu aceast5 ocazie.ai care urmau

fie intrebuintate mai tarziu la receple de dup5 arniazi, au

af15 opt dorrni, irrbrScati +of la fel. dreptul primului Cand ajunge dintre acesti domni, debutante inmineaz5invitatia sa, acesta o d5 vecinului si cartonul frece

fost stricate toate. Nici una dintre doarnie nu s'a indurat Piräseasc5 garden-party-ul dela primele pic5turi. Ai asteptat astfel din mn in min5 pän5 ultimul gentlecu toatele prea mult si a 67.0 victme potopului ce-a urmat. cand ajunge la Chamberman Lordul de seam; modeliSti IonIn citeva mlnute, creeatiile celor mai donee! far5 transformate in niste lamentable sdrente. Cu aceast5 ocazie, regele a dat impresia ci nu se prea sinchisia da ploaie. Ca intotdeauna, el s'a clovedif urt gentleman perfect in satisfacerea datoriilor sale. Svelt si elegant, tinirul manarh a luat loz intr'un foto!iu de forma unit; iron i cu un aer resernnat a asteptat defilarea debutantelor. k jura-i se aflau strinsi membrii farniliel regale. Ducesele imSr5caser5 pentru prima dati, in acea zi, toalete in culori mai deschise,

414

it 4

4i4 8.1V 4-4

lain, care anunti regelui nu-

mele, cu glasul scizut. Intreaga ceremonie este calculatá pe secunde s,; claca vreurra dintre

doamne ar incerce s5 prelungeasc5 momentul prezentárii, cei

opt lorzi ar pofti-o delicat, dar energic si treaci ma; departe. Desi ratatá de vreme, farea a lost foarteimpresionanti. Tronul regelui, cu splendidele-; ornamentaii i cu pretiosul covor oriental, ce i se intinsese la picioare, f5cea un frurnos con-

trast pe pajistea verde a grSdinilor. lar toaleteie debutanteher formaser5 un airag de culori delicate, dealungul cir5rilor cul-

tivate, ale parcului. Damnii, inclusiv regele, purtau frac si tot; garoare albi aveau cafe butoniera.

Anill acesta s'a introdus un nou gen de reverent5 oficiala, dar

inovatia n'a prea avut succes. Mate dintre tinerele domnisoare Ilu stiau (Jima frebue si se lase

pe piciorul drept, sou pe tel'

O noui serie de debutante eau

la St. James's si au devenit astfel mernbre oficiaie' ale societitii. Ateasta inseamni /carte muit pentru tinerele -fete, care sunt acum considerate destul de vristnice spre a se cisitori. Ele devin membre ale Societ5tii Engleze, intrând rcul acelor Upper Ten Tfignsontl", care-au condus deaiungul serolelor si conduc Inci, destkele Angtei. Prezeniarea la Curie este, un ceremonial alit de important, in viata societtitii engle2e, incit e trebuit s5 aibi lor, des+ familia regal"; se alli in doliu. Evenimentul nu s'a desf5surat ins5 sw pampa de altidat5 cand automobliele debutantelor se insiruiau la partite palatului, in vreme ce tinerele fete asteptau si treaci pe dineintea regelui si s5-,si Uri, rosind, reverenta. De data aceasta, grandioasa rezeptie a lost inlocult5 prin gar'zien party-uri. Eticheta intetege ci teaa r5rnas aceeasi, clefi s'a renuntat la fast ft, so ;beat* de Inssi ele maid-Jai& letee debjtarrtelor au soferit pre¡urir:. Der desi rn2lt sImplificati, cerempnia at fi fast fowl* frurnoas5. daci n'ar fi intervenit o ploale torentialS, aceasta k prima zi. hi inr.5, cea de a doua, vremea s'a -ma- indreptat clar tot atirnau dintre debuemen;nt5tori 17 multe deasupra Londre;, ncuri grei tante au trebuit si se mirgineasci a-si 15sa c5rtile de vizit i. le usierii oficiali ai cJ-tii. Aceasta a fost natural, c rrsre desarn5gire pentru tSteva sute si apar5 de tinere fete, care lur desrändul s'au pregitit ca inaintea regelui Ice

IL

asa c

prezentat, aril)! acesta,

uncle revere*

au fost ficute alandala.

ridicat la un moment dat prIvirile spre cet, st neincredere, si-a dat ordin s5 Regele

se scurteze receptiunea. Dar din

nefericire decizia a venit cam t5rziu. Nourii eau spart i cu coafurile, ce fuseser5 meticulos

aranjate, in desordine, clegan-

fele din kalta societate au inceput si se imbulzeasci sp. adipostul pe care-I *feria e spaRegele se Mica numai In fota doamnelor din corpul diplomatic.

tioas5 marcisloi,

deoareze exact cu 24 de ore inaintea rezeptiuneI, trecuse prima jurnitate a anulu de doliu s,i irmepuse.

Demnitatea caracteristia a aristocratiel ea topit ca prin farmec, sub pioaie si in mai putin

CURIOASEE REGULI ALE CURTII

dut curnp5tul, ca oricare alte

Regulile dup5 care se desrásoarS aceste receptii sunt ciudate primeste, in genere necunoscute. Putini stiu de pild5 a regele dornnisoare din kalta societal* st5nd ¡as, prezentarea tinerelor englez5, dar se ridicá, La venirea unel doamne din corpul diplomatic. Si in timpul cif defileaz5 doamnele din aceastá categorie, sotia Ministrului de Externe, d-na Eden, sti in

Regele Eduard a pirut cel mai putin afectat de aceasii ploaie, care-a stricat astfel prima receptie a scurtei saie domnii.

No. 500 Peg. 2-8-

www.digibuc.ro

dc

o cap, doamnele s-i-au pier-

femei, surprinse de-un potop.

Londra

L RASKAY

Baranul Pierre de Coubertin, fondatorul locurilor olimpke in 1896.

omogen, pentruca tare era Impartita in doua state (cefati) sau provincii diferite. Jocurile Olimpice erau deci un binevenit prilej de cunoastere si infratire, pentru grecii din toate *tile tarii si din strainatate. Pe vremea aceea, la baza unui razboi se afla dorinta unei comunitati de a-si dovedi superioritatea fizica fat5 de alta. Inteleptii greci, convinsi de barbaria acesfui obiceiu si a rázboaielor in genere, se gändira sa dea tineretului pride a-si misura fortele si pacinice.

1(41.41

EXACT acum 2712 ani primele Jocuri

au

rezisfenfa

n

ntreccui

Deci, Jocurile Olimpice, pot fi privite ca niste prim institutii pacifiste, in istoria omenirei. Si ca atare, ek ilustreaza inaltul stadiu cultural al Eladei, tar5 care findee

s5 cucereasca mai mull prin spirit, decát prin sable. Tot

filosofii greci spuneau ca o minte sanatoasa nu se

poate desvolta decat inteun organism sanatos"

in consecinta, sportul trebuia socotit ca un factor de prima imporfanta, in viata copilului si a adultului. Edu. catia fizica a cetateanului ramánea in mina statului, iists victoria

obtinuta la jocurile olimpice insemna o

ny-

avut itio

Olimpice, In

valea

Olympului si vreme de 1.170 de ani, ele s'au tinut in acelasi loc, la intervale de cafe patru ani. Nici rázboaiele, nici epidemiile si nici foametea nu le-au putut intrerupe continuifatea. Ele deveniser5 un factor atat de important, in viata vechilor greci, incat &Aura nastere unei noui terminologii

INVINGATORUL LA JOCURILE OLIMPICE ERA PRIMIT DE ORASUL MU NATAL CA UN REGE,

,Inapoiat in Corinth, Xenofon a fast primit tri-umfal. In zidul cetatii s'a facut o spartura anume ea sa poata treee carul sau, caci -- se care adapostelte, effluia a se spune or

invingator la *wile o

ic

oral

are

neyeie

cronologice. In calendarul grec, anii erau soco-

titi dup.; numarul Jocurilor Olimpice si perioadele de cafe patru ani se numiau Olympyade". Pentru vechii greci, aceste jocuri erau mai mult decat o sarbatoare sportiv5. Ele luara nastere ca niste ceremonii religioase, in cinstea lui Zeus si intrecerile sportive jucau un rol Mai tarziu, ardoarea religioasá scazând,

preotii au facut din jocuri un mijloc de atractie a populatiei. Aceasta incercare a lor a avut un mare succes si poetii clasici ne spun ca performantele aveau un public de 60 0115 la

100.000 persoane. Ultima Olimpiada, care-a

avut loc in 1922, la Los Angele s, a avut 80.000 de spectatori. Daca tinem seama de redusa populatie a epocii clasice si de dificultätile ce se ridicau in drumul calatorului, putem spune fara exageratie c5 un public de 60.000 persoane, pe vremurile acelea, ar corespunde astazi unei jumatati de milion de indivizi. Jocurile Olympice au avut la inceput un rol

etic. Grecii erau imprastiati pe coastele Mediferanei si multi dintre ei se instrainasera de patria mama% In afar5 de aceasfa, chiar grecii

ram* in Grecia nu mai constituiau un tot -5- -coler

LUPTA DECISIVA IN PENTATLON, PE VREMEA VECHILOR JOCURI OLIMMCE. Concursurile propriu zise la olimpiade durau

patru zile. Spectatorii la luptele cari hotarau nsupra pentationului nu stateau in stadion, ci in

curt& templelor, pe treptele lungi ale ala nu-

mitei sali a

ecoului". Flautistii, acompaniau

luptele, intovarasiti fiind de strigatele spectatorilor. Aci a obtinut Xenofon din Corinth, in anul 464, cel mai mare triumf al vietii sale, 'Hind invingator la pentatlon. Primul alergator, Condyllis (nepotul defunctului general), aprinde faclia pe muntele Olymp.

cinste si penfru cetatea castigatorului. Isioricil anfichit, ne vorbesc despre onorurile ingramadite asupra invint torilor la infoarcerea lor acasa. In cinstea lor se dade banchefe marete, li se ridicau statui si se numiau stri. dupa ei. Aveau intrare libera la toate featrele si in to, arenele sportive si pentru tot resful vietii lor, nu r plateau impoziie. lar dup5 moarfe, nu arareori se

+ample sä fie frecuti in rindul eroilor si adorati. Afletii isi incepeau antrenamentul cu zece luni inainte data inaugurarii jocurilor. Ei trebuiau mai intái s dep un juramánt, ce-i oblige la o sfricfa disciplina si supune Concurentii alesi ai unui stat, fraiau cu totii supravegherea unui antrenor oficial. Cu patru saptarr

www.digibuc.ro

set+ de aninainfe de inceperea jocurilor, concurentii, trenod, maseuri, sclavá si bueStari, sosiau la Stacfienul Olympic, pentru antrenamentul final. Discipfina era fearte i antrenorii ficeau adesea uz de drepful liar de-a

sever

manui bastonul.

Din cele scoase la iveala de sápaturile arheologilor s'a virzuf c5 stadionul Olympic este la in5ltirnea otic5rei constructiuni

moderne de acest fel. Avea o pist5 desSvarsitS pentru alergári, ferenuri pentru intreced atlefice, un ring pentru lupte i box, douS bazinuri de innot, cerium de odihn5,

hoteluri pentru concurenti si locuinte suficiente peni-ru adspostirea numerosilor speciafori.

scrierile contimporane cS, desi grecii nu rectmosteau clasificarile dupa greutate, luptele for aveau loc dup5 reguli similare cu acelea care stmt in vigoare astázi, si atunci ca si acum, se punea mulf pret pe stri, pe jocul de picioare i pe factica. Femeile m5ritate n'aveau voe s'S asiste la aceste festivitati, iar finerelor fete,

Stadionul ande Greciei. Stim, clupa statui, baso-reliefuri si din

a arid 1cc olimpiada din 1932. la Los Angeles. fatografio In nocistrii finato le era rezervati o tribuni. separaii. Jocurile Olympice erau un eveniment excursei

de

100 clusiv 65rbitesc.

m. niat. IN DREAPTA

steagurile difer let or

natiuni

participanle la

Nu se decernau premii costisitoare. Singurul frofeu, cu care pleca Inving5forul, era o ramur5 ruptá dintdun m5slin, ce se spunea c5 fusese s5clit de c5tre Hera cle s. Atletii concurau intdun spirit cu adevärat sportiv si se f5ceau, in prealabil, cercet5ri spre a se stabili c5 erau Intr`adev5r amatori. Mate vreme cat s'a cultivat acest ideal al sportului, jocurile au inflorit. Dar cand influenta Rornei, de sub Caesari, a inceput a se face simtitá i gladiatori pl'atiti au inlocuit trepfat pe atletii amatori, jocurile olympice au Incept:1- sà decad5 si la un

olimpiada din Los Angeles, in moment dat, Incetar5 cu des5varsire. 1932.

Cincisprezece secole

mai

tarziu,

Jocurilor Olympice a fort reinviat de cat-re un nobil belgian,

Din toat5 Grecia, si uneori dela dep5rfari de mii de mile, veneau printi, negustori, artisti, oameni de stat, filosofi, tSrani si chiar baieti de scoalá. Veniau in special pentru a vedea competitiile sportive, dar

baronul Pierre de Couberfin.

In 1894, el intruni la Paris, politicieni, sportmeni si literati, din diferite fad, si ceru s'a se dea tinerefului, din toat5 lumea, ocazia de-a se intruni, in scopul unor pacinice

stiau cá in Olympiads aveau s5 IntalneascS vechi priefeni, s5 afle ce se mai infamplase in metropol5, In decursul ultimilor patru ani adesea, s inchee fransactii avantagioase. De jur imprejurul terenu-

rilor sportive se insiruiau sute de baraci, in care ne vindeau vinuri,

intreceri sportive, organizate dupa modelul vechilor festivitäti olympice. In felul acesta, fiii diferitelor fad aveau s5 se poat5 cunoaste Intelege, aducand intre natiuni pace si bun5 -invoke. ldeea a test adoptat5 de multi alti

c5rnuri, Carti, talismanuri, vestminfe, bijuterii, cai, sclavi si

pia del or Internationale.

fructe,

sa aIcatuitun Comitef al Olym-

obiecte de gospod5rie. Acrobati, cant-are-1i, scamatori si comedian;

Doi ani mai farziu, in 1896, avea loc prima Olympiada moderni. In dude unei organizatii care 15sa

se

folosiau

de

aceast5

ocazie.

mult de dodt

pentru a-si anita mestesugurile. FestivitStHe durau cinci zile si incepeau printeun jurámánt al futuror competiforilor, cari se legau

idealist, at i din punct de vedere sportiv. Cei patru membri ai echipei americane s'au Inters acasS cu

Deschiderea alimpiadei din Las Angeles. la 1932. Au participial atunci 2000 campioni. lambda de inceperea locuriior. concurentii depun Ora%

maim! aiimpk.

lemn5, irecdpe dinaintea utiasei statui a lui Zeus, la care Ph id i a s lucrase 4irnp de cinci ani. La vechii gweci, acela care era in stare s'S se la la infrecere in foafe luptele, atlefice era cu mull mai pretuit deaf concurenful penfru o singudi perfor. mant5. Pent a thlenul se considera deci ca cei mai important dintreteate co m-

Grasmere* cu discul petitiile. Acesfa consta in cinci performante combinate alergari, sarituri, aruncarea Cu sulita si lupta. Dupa acesfa veniau ¡wirecerile adolescentilor, lupte û rnatchuri de box si in cele din urrn5, alergári de cai i de care. Af.S1' lupta dreapti, ct si hoxul. jucau un rot iarimordial n via-1'a sportiv5 a

R.

fapfului c5

succes, afat din punct de vedere

aprindea sfanta flactirS olimpicS

guvernului si garnish, pornia so-

a

cipat, ¡lacunae au insemnat un mare

concureze cinstit si s5 se supuie tuturor legilor si r eg u I i I or. Se o lung5 procesiune formaii din preoti, laureatii infrecerilor precedente, arbitri, seprezentanti ai

si

numai frei englezi, cátiva americani, francezi si germani au parti-

fiflui de Campioni olympici. Dar marea senzatie a fácut-o un simplu pSstor grec, S p yr os Loui s, care-a castigat Marathenul In delta

ore tit' 22 minute, un record care-a fest bátuf mai tárziu numai cu un minut. Cand Sp yr es Louis, pfin de praf si fr-Snt de puteri a apSrut primul la titti5, culmea enfuziasmului. tar cSed cei 50.000 de spectated ai stadionului au fosf brate si 1-a s5rutat, un uragan de urale s'a ddicat Regale Gracie; I-a ridicat din piepfurile publicului. Nite, nike I" (victorie) sfrigau cu fotii. lzbanda pis-

torului a devedit a succesul nu se obtine numai prin antrenament i prinfeo acesta reclant5 in primul rind un spirit sportiv. pregSfire Dupa patio ani, in 1900, cand atletii lumii eau inirunit din nett la Paris, o mare schimbare se produsese. Spiritul sportiv se trezise in mai toate natiunile. Era

Nr SOO ag.

www.digibuc.ro

Una anit performantete rehe mai imporlente üt

intrecerile de inot la olimpiada,

stafeta

libera 4 x ZOO in. a fart= Jeponia cu. echipa

Tina. Sugiura, Taguchi ti Arai, stabilind nou record mondial de 8 minute, 51.5 secunde. ram easel la raimiL in arm* tor:America. lingerie. Pronto 0* Germania.

&cum o chestiune de onoare pentru ftecare tará, nu numai sá fie reprezentata la Jocurite Olympke, dar sa 0 procure sportmenilor toate usurarile, pentru antrenament sa suporte chettuelile trimiterii echipei alese, la centrul olympk. Natiuni, care pâma atunci considerasera sporturite ca un privitegiu sau distractie, pentru cátiva indivizi bogati, erau acum hotirite sa nu se lase mai pre ¡es decat celelalte täri vecineOlympiadele urmatoare eau tinut la St. Louis in 1904, Aten a (festivitate intermediará) in 1106. L on dr a 1908, St o c kh o 1 m

in 1911, Anvers in 1920. Paris in 1924, Amsterdarn I SW

L o s An g ele s in 1932, fiecare avand un numár tot mat mare de tari participante. La cee de a 11-a Otympiadai care are acum toc L erlin. sunt reprezentate 49 de tari, de citre aproape 4000 aticti. Sp yro s Lo u is, cal.tiga-

torul primului Marathon in 1896, este oaspele de onoare si va prezenta fericitului castigator, traditionala ramurä de mastin. La ¡eau& Otympice se incearcá a se bate recordurile stabilite n toate sferele sportului. E interesant de comparat cifrele performantetor dint-re 1896 si 1932, cu care ocazie se poate constata ca in unele sporturi recordurile au sporit consideraba, iar in allele au ramas stationare.

La- Los Angeles, echipete japoneze au fost o surpriza, mate ¿intro performante, dar majoritatea victoriilor le-au repurtat americanii, cari aveaudiferitele avantagiul .se aflau la ei acasir. Obicinuirea echipelor, nu numai conditiunile climaterke, dar cu suprafetele pe care urmeaza sa se produca, apoi cu hrana i cu spectatorii, este o chestiune ce nu se poet. trece cu vederea. Deasemeni, trebue sä de timpul pe care-1 ia catoria. Anul acesta echipele eau intrunit din se tie seama si vreme, spre a se obicinui cu schirnbarea coneRtiunilor de diferite naturi.

La sariture artistica in apa, victoria au repurtat-o Statele Unite. Numariti cel anal mare de

pewee a fast obtinsit de Degener urmänd iu orate Greene st Wayne, toti trei americani. In fotografta moestra, japonerul Shibahare felicita pe Degener.

lit frifografia noestra, echipa japoneza dupe' victorie. 1110.11111 diT

Tiv

Mho_

Stadionul olimpic din Berlin in timput

defilarii

JIM

Lt. Rang care a c4tigat singura medalie de argint pentru Rominia, la olimpiadá.

www.digibuc.ro

INCEPE SEZONUL... retrogradárii nu totusi uncle nu sunt destul de clare. Problema conducatorii. Ce se va

este chiar atat de simpla pe cat cred A vor fi Intampla bunáoara dacá cele dada echipe din divizia din aceeasi regiune, sä presupunem

regiunea vestica a tarii sau

lucru s'ar chiar din acelasi teritoriu al unei ligi, si daca acesf alcatui diintampla in cativa ani succesivi? Atunci cum se va divizia A. din vizia B vestica? In locul unei echipe inaintate ar putea astfel tot Si se vor primi doua echipe degradate. avansärile din divizia C. divizia B. si fi si cu eliminarile din speram ca in cele Mai sunt si alte probleme neclare, dar s si vor imbunatati intelege lucrurile din urma conducatorii vor perfect. Inceputul e bun si proregulamentul, asa ca sad faca barajului si mitätor, mai ales in ceeace priveste desvoltarea pentru viitor un impuls desvoltarii

cu un rezultat mediocru. Poate pretinde Stoeck ca e cel mai bun aruncator cu sulita, din lume? Bineinteles ca nu, dar a avut

noroc. Si tot asa se poate intampla cu multi altii : s ai sansa unui concurs eliminatoriu favorabil, si

din

matchul

RipensiaFerencvaros (3:0

1:0).

iata ca jocul ABIA ne-am odihnit cateva saptamani si reinceput. S'a cu balonul rotund si cu nervii nostri a cel mai deschis sezonul de toamna al football-ului,

popular sport la noi in tari. internationale inceputul a fast frumos, dat fiind ca. matchurile aport sportupublic numeros, aducand un aduni totdeauna un organizatorilor. lui, ca sa nu mai vorbim de beneficiile vorbim de o mare dela inceput, trebue sa Dar chiar acum, sase sapprimejclie a sportului nostru: reclama exageratä. De ziarelor decat Vimani incoace nu citim In rubricile sportive ale Admira. Desigur si vecinica poveste a echipelor Ferencvaros echipe si apreciem ca suntem constienti de valoarea acestor la aceste doua vedete si pe organizatorii cari au adus in Capita multa ajunge sa ale soccerului international, totusi reclama prea sa citeasca zilbucuresteane n'are nevoie plictiseasca. Publicul s'a format, ce-au mannic cine vine, cum vine, cand vine, cum Rezultatul unei reclame exagerate poate cat ieri la mass, etc. foarte usor deceptionat, sport, publicul fiind fi periculos pentru Un caz asteptand prea mutt si primind, eventual, prea putin. dintre oaspeti multi similar s'a petrecut cu Hungaria, cand unii dintre n'au fast chiar vedete, cum le numea reclama, iar reclami abunjucatori nici n'au venit. E o metoda falsi aceasii eruditia sportiva denta. Acesta nu este un bun sistem pentru fi nici o afacere buns a publicului si in cele din urrna nu va Reclama trebue sä fie reclarna, fira exapentru organizatori. *** gerari, fara povesti. Federatiei de Football a reformat diviziile Cons; liul federal al

ajungi In finalS, dupace

sculandu-te dimineata la ora 7 in vreme astfel depe la orele 4 concurenti au avut ce toti ceilalti ragazul sa doarma bine, pentruca

**

Faza

s

altii mai buni au fast eliminati ; apoi s fii nevoit s concurezi

le vine randul numai dupa amiaza, cum s'a intamplat la gimnastica ; fii nevoit s sari impotriva

despre vantului, In vreme ce adversarul Se vorbeste muit despre rezultatele jocurilor olimpice, ne ocupäm per are norocul ca vantul s slabeascá succesele unora sau altora. Vom avea prile; s deocam- la un moment dat sau chiar ss-si evenimentele sportive din Berlin, longum et latum" cu important care joaca rol schimbe directia ; s te afli in data' vrem s relevam un factor foarte i olimpiperfect decisiv In toate concursurile, si care este : norocul. atleti sunt fata unui juriu corect si unii sau nesansa unuia rezulfát relativ, caci daca nepartinitor, ada nu da decat un Lovelock, alcatuit din oameni interesati, etc. lumii, cum ar fi Owens, In adevar cei mai buni ai si Toate acestea sunt chestiuni de Towns, multi altii au avut numair,procul unui moment fericit noroc. Nesansa, in concursurile n'au castigat decat cu alutorul norocului. La aruncarea de doi ani de zile izbuteste sportive, este adversarul cel mai bunaoara, finlandezul Jaervinen, care capete in ultima zi a competipericulos si care trebue invins atinga 76-80 m. are nesansa s Dr. fiei, un abces si astfel germanul Stoeck, devine camp:on olimpic, in primul rand.

satisfacatoare, nationale. Reformele sunt binevenite si in general

BERLIN ROMANI LA ROLUL SPORTIV1LOR Kondorossy Zoltan. Cei cari

spune un proverb german. Dupa zi douS saptamáni de sperante si deceptii, in ultima

ENDE gut, alles gut

stiu

cu cate greutati lupta

cu cafe aceasta ramur5 sportivä la noi In tara, si mai ales Berlin, cu juriul, cu gruparea, greutati a trebuit s lupte la dupace n'aveau nici pe departe conditiile fizice ale concurentre6ue sä fie pe deplin multumiti

romanesc a inresi chiar in ultima intrecere, sporful s'a calificat pana'n lupta tilor celorlalte natiuni Rang gistrat un succes. Locotenentul numai dupa trei de rolul pe care 1-au jucat romanii in lupta. Afará de KondoHasse, si din urma, cu germanul locotenent invingand numerosi adversari. Tojar obtinand, baraje a cedat campionatul olimpic adversarului sail,medalie de rossy, toti au avut succes, categoric bantam, cu trei victorii, iar a fast' al cincelea in astfel, locul al doilea si castigand prima si singura si cu Mat Borlovan al saselea. argint pentru Romania. Acesta e un rezultat frumos inchiderii solemne Daca oficialitatea va sprijini mai mult acest sport, vom avea avut loc in ziva 'la; impresionant, cu cat a paste 120.000 spectatori. jocurilor olimpice, In prezenta a in viitor multe succese frumoase. curind vom publica o critica larga si completa a jocurilor La scrima am avut o concurenta prea puternica si prea mare. impice. Deocamdata ne vom margini sa comunicam uncle Scrimeurii nostri : Antoniade George, dr. Gheorghe Man, d-ra participarii Marinescu Nicolae, eflexiuni asupra rezultatului si in general asupra Garda Gantz si Thea Kellner la floreta, Dlocsko Prager la spada, Marinescu, r.eprezentantilor romani, la aceste competifuni mondiale. urmatoarele probe ale olimpiadei : Miclescu, loan Präjescu si Romania a participat la sa6ie, s'au comportat onorabil. Au fast Szatmari si Prager la otletism, lupta greco-romanii, scrimii, ginmasticii, fir, adversari seriosi. Unii dintre ei s'au calificat in sferturi de N'au avut insa ju'mind-ball, box si cäbirie. finala, au rezistat si au avut multe victorii. i a fast elim, plat 400 la hi va da roadele a concurat Nemes _a atletism la sari- riu convenabil, si n'au avut noroc. Experienta ninat la prima Intrecere eliminatorie ; lonescu-Crum, si astfel nu s'a probabil, la noi acasa, sträinatatii e mult urn in lungime, n a atins limita prescrisS la arunHavalet nici La gimnastica am fast. ultimii. Superioritatea alificat; la fel nu s'a putut califica invatat insa mate si noi. Echipa noastra a o nici prea mare pentru plecarea area discului. Dealtminteri acesti trei atleti n'aveau in tara, si n'au rutiná dacä vor transpune invatamintele acestea .ansS de plasament. Recordurile lor sunt slabe gimnasticilor n'a fost zadarnica. ,nternationalä. deceptie. In afara de concurenta prin campionul Ludovk La tir inregistram o oarecare La Marathon am fast reprezentati important si arrnele moonolac extrem de serioasä, au ¡Lice un rol Gall. Din 57 de concurenti Gall a fast al 23-lea. Un ale strainilor. Afara marathonistul pregatite pentru concurs derne si anume abil si mai mult nici nu puteam astepta data totdeauna priceperea. Dispoalerde aceasta, la fir, nu hotaraste lostru, intr'un concurs In care participau cei mai buni rezultatul obtinut gátori din lume. La fel trebue considerat concurenti, Firea a zitia si nervii sunt factori decisivi. natiuni. Ne-am clasat La hand-ball au participat numai sase ie Vasile Firea la 50 klm. mars. Din 36 Trebue s relevarn bun. )cupat locul al 19-lea, cu un timp de parcurs penultimii, batand echipa Statelor-Unite. nostri nu ne-au produs o care am inregistrat-o in n general, putem socoti ca atletii pro- aci c clupa victoria extraordinara pe Sibiu (8-10), am fost la deceptie prea mare, ca s'au comportat onorabil, si ca germana Intrecerea cu echipa aceasta competitie n'a fost decat un mult. au invatat aratam c babil urrnatorii lupfatori: Tojar singurii cari s germanilor. Vedem acum cata greco-romana au participat din partea n lupta Brolovan Fitip. Cocos Francisc si act de diplomatie

*sit, Horvat loan.

www.digibuc.ro

dreptate am

avut. Trebue

constatam insa

cà

sa

n'am avut

nici noroc, fiindca elvetienii si ungurii n'au fast mai tari, si daca sortirea in echipe ar fi fast mai convenabila, foarte usor echipa noastra s'ar fi clasat a treia, cum s'a intamplat cu echipa maghiara. La box pugilistii ne-au fost eliminati chiar la prima Intalnire. Era si natural, cu adversari atilt

de fari. Dar, dacS n'au reusit de data aceasta, desigur câ in viifor boxeurii nostri se vor afirma mai bine. Boxul la noi in tars este destul de desvoltat fi fiagadueste Insfarsit, la calarie, romanii s'au plasat in

primul plan si

s'au

dovedit cei mai seriosi adversari. Capitanul Chirculescu s'a putut plasa la probe de dresaj al freilea, iar acum It. Rang, la probe cu obstacole, al doilea, dupa baraj. in conIn concluzie, Romania cursul celor 56 natiuni, repro-

zentate la olimpiada din Berlin s'a comportat satisfacator. Dupa cum am spus mai sus, vom criticS aprofundata a

face o

olimpiadei, Intr'un numar viitor. Dr.

DIN TOATA

LUMEA La granita de Nord a Indiei se produc mereu mki rebeliuni. Nu de mult a fost atacat aci un ofiter englez i ordonanta sa. Ofiterul a sciipat dar ordonanta a fast ucisd. In fotografia noastra, indigeni din India de Nord la panda.

Regele Gustav al Suediei are o conversatie glumeata cu printesa Sibylla, sotia nepotului sera cel mai varstnic. In stanga langa principesa Sibylla. se afla

fratele regelui, printul

Carol. Cu fain asista la o serbare data in onoarea regehri (Stockholm). 478 DE SARUTARI INTREO DUPA AMIAZA Artista de cinema Andrea Leeds urrna

-0`

:11:51AAale.

gaseasca

un partener pentru noul

sau film. Trei artisti au fost incercati, pe rand. Andrea Leeds a primit in dupa amiaza aceea 478

de sarutari. Se pare ca cea de a 478-a sarutare nu-i mai face multa placere. In fotografia woos-

tra, artista incearca

pe

Francis Shields, ca prim amorez.

DUCESA DE YORK

INTRV MOUE INFLORATA, LA INAUGURAREA U NEI

GRADINI DE JOC PENTRU

Ns de malt :Incest,

de York a inaugn-

rat an lot de jot

pentrn copii, Iôngä vechinl spital Rioombory. Aceastii graeNnifii va fi cea

mai trumoasii din Londra. Intructit din Iona trecutii cartes englemii a adoptat seed - doKM, daces° de York

poartii o rochie infloratii. Fotografal a surprins-o nfr'o scenii grafi-

Iasi, stônd de vorbi cm un wisp de copii.

www.digibuc.ro

111011LIEWSAF000

THE Central Casting Bureau este, in cetatea filmului, centrul in jurul ciiruia graviteazS activitatea figurantilor. Un ;ngenios sistem de mecanisme face ca cererile de figuranti ale studio-ului s5 fie satisfäcute, cu o promptitudine de automat. Aparatura este formaiii din masini, emitind fise de identificare, prin care figurantele sunt alese dup.& tipul ce reprezintä ; teletipuri pentru comunicarea cu studiourile ; un placat urias, pe care sunt inscrise si clasificate, cele mai utilizate dintre figurante si unde t5blitele cu numele acelora care lucreaz5 sunt intoarse pe dos, resSnd Iocul gol, pentruca personalul casting-ului s5-si poatä da, dinteo ochire, searna care dintre figuraiote sunt libere. Cele mai active ore sunt intre 4 si 6 dupa amiazä. Toate plasamentele se fac prin telefon si cei trei telefonisti opereaz5 2.000 de chemSri pe orä, cu preciziune si singe rece, ca niste veterani ce sunt. In vreme ce ei anuntä numele figurantelor care vin sä vada, &Ica vor avea de lucru, in ziva urmStoare, directorii ocastingului" stau inaintea placatului i.li fac alegerile, rotatia fiind unul dintre sistemele fixe, dupa care lucreaz5 acest birou.

Operatorii spun fetelor sa incerce mai tarziu", daca vreunul dintre directorii ccistingului" nu repetä numele figurantei, care se aflä tocmai atunci inaintea lor. lar in acesf din urm5 caz, e puss in legSturä cu chrectorul, care-i dS instructiunile necesare.

nume, pe fiecare dintre figurantele inscrise in registrele lor, si and operatorul anunti M ary Jane s", stiu despre ce tip e vorba. Un punct vital al Central-Castingului este sectia de informatiune si *stare, uncle prezideaiä o fostä actritS, care trebue s5 fie In acelasi timp i o experimentatS mondenä. Ea este umSrul pe care plâng figurantele Directorii castingului au o memorie prodigioasS. Ei cunosc,

dup.&

lor perfecte i cu zimbetele lor seduaitoare, dau acele minunate tablouri ale filmelor muzicale. A venit la Hollywood in primávara anului 1933, ametiii de mirajul cinematografului, si nu s'a lisat descurajat5 de statisticile pe care capitala filmului le publica, spre a modera imigratiunile. Ea Oa una i buns : va infra in cinema". Ei bine, a reusit. Astäzi este una dintre cele mai cáutate figurante din Hollywood. Anul trecut a lucrat peste 60 de filme, fie ca dansatoare in ansambluri de bald-, fie ca figurant5 pur i simplu, etc. Ceeace-i unui teatru, sau in stalul ap5rind intr'un salon, trebue acum este acel big break" visul tuturor figurantelor care s'o scoat5 din gloat& i s'o faca actrita". Dar aceasta se intamplá foarie rar. ea e clovnul i filosoful grupurilor, in mijlocul U I a posed5 un spirit vioiu c5rora lucreaz5. Nu se consider5 frumoasS, dar e una dintre cele mai incintitoare fete, apSruire andva in figuratia unui film muzical. Are ochi albastri, ce lucesc ca niste luceferi, un Or de culoarea mierei, iar gratia ei este gratia puri i intens5 a unei fl5c5ri. Fate demonstra niste aparate de gimnastic5 inteun magazin din Hollywood, i-a oferit un post de usierá, in cand unul dintre magnatii locali a vSzut-o fantasticul s5u palat. In r5stimpul pe care i-I lasa liber aceast5 ocupatie,

face figuratie, dupScum am mai spus, in diferite filme. Cistig5 cu foarte cheltueste banii cu socotealä. Nu fac putin peste strictul necesar

niciodata o cumparaura, daca nu pot plati tatul dinteo data, nu

datoresc nimanui nici un ban, iar gazda mea primeste intotdeauna chiria cu anticipatie. Asta-i ceva de care o figuranta poate fi mandra." Alma este o altä dansatoare,

si constitue elementul uman, inter) organizatie mecanicä si rece. Zilnic vin noui candidate si aceasti

-74

filme. Are 19 ani, ochi albastri, zimbitori, un

care face figuratie

pär casfaniu deschis i corespunde in toful acelor proportii ideale,

pe care maestrii de balet ai filmului le reclamä pentru ansamblu-

rile lor. Fiicä a unui preof luteran, ea

femee trebue sä stea de vorb5 cu fiecare in parte si sS caute sä le conving5 a renunta la proectul de-a face figuratie in cinema. Rar

s'a

n5scut in Minnesota si a venit in

California acum citiva ani. A ab-

de tot este primit5 cite una dintre aceste candidate la probe de fotogenie si atunci chiar, nu i se

solvit liceul de fete din Hollywood, iar acum, locueste cu mama si cu surorile sale. Cand nu turnear.S,

promite c5 va fi utHizatä. Figuratia cuprinde toate tipurile de frumusete femininä din lume

danseaz5

in cabarefele sau in teatrele ce se insirä dealungul coasteL

Charlotte este o blond5 sta-

U I a, spre exemplu, este una dintre numeroasele fete care, cu trupurile

Cateva

girls-uri

mai

tuari, care-si complete cistigurile

de

frunte la Hollywood alcatuind un balet de cooli-chinezi

Eleanor Powell. o dansatoare

bine cunoscata este ajutata de Eddy Nelson. care o machiaza.

Clod fete tiger. tun

pentru frumuselea lor ta apara infests film al sock tatii Metro Goldwyn.

www.digibuc.ro

zile si jumatate pe saptamana i castig cat o buna

stenografa. Am maOna mea,

buintat in celelalte scene ale filmului. lata de ce, figurantii experimentati isi feresc fata cauta 55 treaca neobservati. Cine incepe prin figuratie, nu-

imbrac convenabil."

Incercarile

Din când in când, Ruth obtine

tinerele fete, ce nu pot fi uti-

pe care o conduc singura, pot lua lectii de muzica cu ajutorul croitoresei, la mai printr'un miracol poate acare stau, izbutesc sa ma junge vedeta. Cu toate acestea, un rol de cateva cuvinte i in ziva aceea primeste 25 de dolari, in loc de zece sau cincisprezece, cat ia deobiceiu figurantul. Dar aceasta mica distinc-

fie 4i are inconvenientele ei, caci odata ce obiectivul ti-a prins fata, nu vei mai fi mare-

de a

se

indrepta

lizate, catre alte ocupatii, ramân zadarnice. Aspirantele se cramponeaza cu disperare de idealul lor, iar acelea care izbutesc 55 se

plaseze,

pentru nimic

nu

si-ar da locul lume.

L. Surmelian

Ithrhuinfati itilddeauna aceasid pudrd Frumusetea feminina este intruchipata de aceste lose tinere care apar inteo productie Metro Goldwyn, Arbitru. pictorul american Dan Sayre

Grossbeck.

figuratiei, lucrând doua sau -Frei

pe saptamana ca ajutoare de contabila. Locuia la Studiozile

un camin care adaposteste vreo 70 de figurante cu toate ca se imbraca tot atat de luxos ca si o vedeta, ii lipsiau adesea banii de autobuz.

Club,

Ii

plkea sá petreaca, cutree-

sustinea a nu era alta deaf vedeta pe care o imitase... Am revazut-o apoi intr'un sanatoriu de boale nervoase. Povestea Juliei este insa si mai tragica. Aceasta era o

fetiscana care canta in cor si care,

inter)

veni

Trista sa cariera a luat recent

sfarsit, in urma unei rani fatale, pe care si-a facut-o, impuscandu-se in case unui fotograf, la care peirecuse noaptea, dupa un chef. Ruth este o campioana a con-

la

cursurilor de frumusete. Premiatä

Hollywood, in cautarea celebri-

de trei ori, ca bathing beauty" (in maillot), de dou5 ori pentru perfectia spatelui, si de patru ori pentru perfectia picioarelor ea a fast aleasa regina, trei

satisfactie, fiindcii este at& de bine sf ingrijit preparata, incôt nu vet! fi nefata D-v sensibil&

buna

zi,

rand noaptea orasul, i trecand dintr'un local intr'altul, dar era extraordinar de religioasa, pen-

tatii. Dar poate c

Anul trecut, cu cafeva zile inainte de Craciun, s'a plimbat pe

obtie nici macar un loc in fi-

ani consecutiv la expozitia flo-

guratie

rilor 0 la aceea a porfocaleior, organizata de orasul Valencia. Aceasta e departe de-a fi lista completi, dar oricum va poate da o idee. Domnisoara este o bruneta, claruita cu frumusetea luxurianta a Californiei.

tru o fata de felul ei.

Santa Claus Lane, un bulevard

din Hollywood, intr'o sanie impodobita cu lampioane colorate prevazuta cu Ufl aparat, ce

in aer flori de gheatä. Ea imita pe una dintre vedearunca

tele blonde ale ecranului si trimitea multimii bezele, din vârfurile degetelor. Era insotitä de ativa actori cunoscuti si

spera ca reclama pe care 0-o facea astfel, avea sa-i fie de folos, atragánd asupra-i atentia Studio-urilor.

Se pare insa ea acest triumf a

fost prea mult pentru ea. in ziva urmatoare se observä avea o comportatie foal-1'e leizara si-si Inscena o disparitie dramatic:5, ce facu InWadevar senzatie, dar cand fu gasita,

nicaieri nu

se spulbera iluziile cu atata cruzime, ca in aceasta capitala a filmului. Julia nu reusi sa caci

aceasta

uriasa

rezerva de aspiratii cinematografice avea de zece ori mai multe

elemente, deaf ar fi

putut utiliza. Amrîf rajaia,

Julia

i descu-

incerca

sa

se

sinucida, Nand otrava. VI-eau

sa mor, urasc viata"

ace-

acum. sa-i ascultam povestea:

stea surri cuvintele pe care le-a rasa+, intr'un biletel de adio. Dar ingrijirile medicale, prompt administrate, mi salvara viata. Tragedia ei atrase atentia unui

Acum p:se ani, eram casie-

producator, care-o chernä sa lucreze ca figuranta, in studio-ul

sari. Primi cu bucurie, dar fericirea ei nu dura mult. Cur-and 10 dadu I seama ca figurants avea sa ramaie toata viata si o supra doza de veronal, dar fu din nou scapata, desi cu mare greutate, dela moarte

rita, in salonal de coafura a unui mare magazin din Los Angeles i atatia mi-au bawt capul, spunand c'ar

Ea vci va da cu sigurantii depliná

vaita sei reveniti mereu cu puful pe Pudra

EN VOGUE"

durabilá si are un parfum discret.

udre PAMMERIE ANDCDME

trebui sa fac cinematograf, incat am demisionat si am inceput sa dau tarcoale stu-

insfirfit! de pecingine

dupa cateva luni, aveam sa-mi vad numele caligrafiat, in litere luminoase. De atunci

parere ca o bathing beauty" nu prea are creer. Cand am

primit prima invitatie. din partea studio-ului, eram cu

n ()Quo La 60 de ani. se:4ga

diourilor, cerand un lac in figuratie, cu speranta cà

insa, n'am fast altceva deceit figuranta. Acum a vrea sa nu ma fi distins in concursurile acelea de frumusete. Producatorii sent de

adera perfect,

formeaze, a nuantã uniform& este faarte

tin caz atAt de extraordinar

Fiecare tabletä de Aspirin

poartã crucea Bayer ! Deci, nu exista Aspirin färi crucea Bayer !

trebule sa fie semnalat De pe timbul cand eram tAnAra aveam pecingine, scrie Dona Salmon. Cu trecerea minor If din cauza unM ciro culatii defectuoase a sAngelui, aceasta stare s'a agravat I MAnctirimile, arsurile usturAtoare, mA Inebuneau I Mi se spunea ca

trei saptamani in urma cu plata chiriei si am fork nevoita sa imprumut cativa centi, pentru autobuz. A mai

trecut apoi o luna pana sa

fiu din nou chematii. Putinele

rochi pe care le aveam se uzasera i pentru a nu mai cheltui pe autobuze, m'am

yawl Oita sa-mi

acopar

talpile pantofilor cu hartie sa merg pe jos, dela un studio la altul. Astazi, lucre: in medie, cam la (lava Girls-uri tipice la Hollywood.

www.digibuc.ro

Mme SALMON Aubervilliers Wins"

la 60 de ani nu mai e nimic de Indreptat. Totusi Pomada Caduns

mi-a procurat o usurare neasteptatA... Am continuat tratamentul Sant salvatli P.

Pomada Cadum invinge maladine de piele, cele mai invecbite mai rebels: pecingine, eczema. cosuri, urticaria... Voi care dezesperati, futrebuintatioo i cititi notita explicativA. La farmacii si droguerli.

Rochie de vara din santang imprimat cu motive

albastre, rota

i

egre.

Creatiune americana.

Too !eta de dineu, din tafta

catifea.

Too !eta de seara, din organza

aceasta este silipsä de inspiratie tuatia momentului si noutatea- se caut5 In reeditare. Casele de modä nu mai creeazã, ci fac operi de arheologie. Am observat pSn5 acum o sumedenie de träsSturi desgropate din trecut i iatä de data aceasta vS putem oferi un model 1880, copiat cu ce se compune dinteo jup5 lung5 de amazoanS tagnare

si dinteo bluz5 trei sferturi de tafta, in carouri, cu mSnecile bufante. Prevestirile unei toamne timpurii fac s

ne gindim

ansambluri mai consistente si dintre cele trei aparitii ce ni se oferS, notSm, cu titlul de curiozitate, rochia din

piele de leopard, peste care se poartS un mantou din catifea maron. i vaporoasS, prin combinatia de dantel5 neagrä Frapanf si organza albi, toaleta acritei Jean Muir, una dintre

nouile stele ale Hollywoodului, aduce o nof

nouä,

7n

seria rochiilor de sears, prin Mietura scoläreascS a decolteului.

la

din sac etatea americana au prezentat pe terasa unui hotel din Washington o eclectie de modole to blàmirL Zece dintre mantourile de Palma Doamn

pollute acL

Complef de piele de leopard i rcatifea moron,

øpràzentau

siagore o vaIaç de a-

' proope 10 miflue lei.

R.

N o. 500

____

Paq. 36

www.digibuc.ro

PRIN MIRISTE --- LA VANATOARE DACA pentru bärbati, vanatoarea este o pa-

timä, sau o evaders dine inchisoarea civilizatiei, pentru femei e numai un week-endpretext. i apoi, costumul frumos minunata pusca englezeasca,

sunt un nou prilej de-a fi seduciitoare. Sunt femei care, dupace-au sfär-

sit cu match-urile de crawl

la

mare, isi descopera, pentru foam-

na, un suflet, in genul Dianei ..chasseresseha, al carui sport

favorit

era vänätoarea. Dian a, sora lui A p o Po, care-a

avut cruzimea sä schimbe pe

bietul Act eon in cerb sa-I dea prad cnilor. E drept acest necuviincios a surprins-o la baie (Diana era casta). Mai putin evoluata ca frumoasole de pe plajele moderne, care,

dac'ar imita-o aidoma, vai de Acteonii lumii

Cerb, cerb, dar mince

de numai fiica lui Jupiter pu-

tea sa fie asa crudi. In timpurile noastre, Adam fi E v a, pleaca amândoi la van-toare, in veselä tovaräsie.

acest trois-quarts d agneaurase. are manecile raglan

buzunare.

palac ! !

pit-palac

pit-

Bietele pasarele I Sa nu ucideti doamnelor I A trage infest, turturea, e un desechilibru. Plecati la vânatoare, voiniceste pe jos, in costumul de culoarea frunzelor, al copacilor mimetkm trebuincios, sa nu vä vazä gintea codrului. Umblati tiptil, ca si cum v'ar dormi copilasul. Ascundeti pusca ascultati I Priviti I In spinii din marginea drumului, scatii, cintezoii i sticletii fac acrobatii, prin mläditele prMuite. Pitoresc Rake-

gnomon kalif de Hokusa

batranul japonez, nebun de desen.

Ca un dirijor de orhestra, in frac negru, mierlaiul. infipt intr'un sfärc de craca fluera vesel, preludiul concertului de vocalize. Din sbor pitigoinl

puntle: Tin-lin-tinmistrupiu!

Lumea lor e lume de vh si de

modern are o tinutä corectä,

tiiietura sport cv patru

siune deci,

luncii, vor atria culori topite ca frunzele in agonie. Vánatorul

cloteazi usor, dela talk Trois-gnarts din astrahan, in ¡as.

mai istete, au aflat ci-i conver-

Prin mimetism, adaptat codrului

simplu.

elegant

fiecare lighioanä are o moralä in cioc I La noi, prepelitele sunt

Fraza lui muzicala e scurta, dar spune deslusit c inaripatele mint fericite, au aripi clopotei de argint in gusä.

Costumul amändorora e pitoresc

Foarte

Paie tes defies ! Paie tes defies ! Dar in tare lui La Fontain e,

confortabila. Vesta dreapii, fara reveruri mari, fará buzunare pe dreapta, ca pusca sä stea perfect in echilibru, pe umar.

Manici pivot si cute adinci la spate ca miscarife sa fie libere. Pantalonel 5 treaci pester genunchi, mai putin larg ca cel de golf, sa lase muschilor intreaga supletä.

Guetrele Leggings'

sfärsesc echipamentul boerului.

Stofele se aleg dupä plac, in burbbery, homespun si creekwool impermeabil. Doamna a-

gratis. Vazul

auzul, cele doua

simturi rimase in servkiul spiritului si al sufletului, ochiul urechea inferioará, sunt in sir-

batoare. In acest ansamblu se pierd i irrigate lipsite de muzircrar. F litate, bun ac,ará,

ake vrabhita

neaducánd insá nici o disonanfa.

in simple armonie a firii. Cand umbra serii se lasa, marea

vedetä a noptii, privighetaarea, va inchina in cinstea voasdoamnelor,

programul mi-

nunatelor arpegii, din concertoul ei feeric, care se cere ascultat cu inima. acum sä läsam lirismul, i vorbele parasite. Sa venim la fapte.

In cazul cand ati avea prepeRte. trebue s stiti sa le preLe lásati intregi, capul ghiare. Jumulite de fulgi, usor sä nu se rupi pielea, curatate inauntru sterse. Ficatul i pipota se curali si se lass in interiorul pasarelei.

Sarati-piparati in belsugdaca sunt tare grase, le tavaliti in

le puneti in frigare, la foc We, 20 de minute. Daca sunt mai slabe, le inveliti in felii subtiri de slänina si in male;

foi de vita. Legati cu o sforicica ii frigeti in frigaruie. Curatati päsarelele, tot ca mai sus, le asezati cu o lingura de unt proaspit la cratita, sa se perpeleasca vre-o 8 minute. Le scoateti

i puneti ht alti crai-

cioar5 la fiert cu apa, ca sa le acopere i särati bine. In untul rimas, prajiti o picatura de ceapä i orezul trebuincios (un pahar mare la patru prepelite). Stingeti cu apa in care-au fiert rasa,

pasaricile, doua pahare jumátate

mari de zeamä, mai gustati de sere ; piparati i acoperiti, clatinati doar cratita, nu amestecati cu lingura I Pastrati prepelitele inabusite. Serviti numai deaf, cum se timft orezuL Pisarile acoperife

cu pilaf. Prepelita fiind un vane care se rnanánca foarte proaspät, fiti cu mare bagare de seami la cumpararea lor I LOLA IONESCU MARITZA

proape la fel : pe o vestá dreaptá,

centura de piele, bluxa de länä, jupa sau pantalonut kmickerbookers. Voinic i svelta la drum.

Cinil sunt de rigoare I Acasa ram:in sedentarele, asteptind rezultatul acestei expeditii cinege-

tice. Va fi sau nu mass Akaforeasca 7 E intotdeauna o nedumerire.

La 15 August, prirnul foc de pusca ; a doua zi, bietele pasarele, skuite in frigiderele stau la dispozitia gastronomilor.

Carnea prepelitel flied de o bunatate rara, nu lipsesc cum-

päritorii. Dar, din päcate, ¡ea o pisäruic5 care se rarevte din an in an. Aceasti penurie vine din cauza adeväratelor masacre

ce se fac in Egipt, Tripolitania, Algeria, Italia fi chiar in Franta la epoca emigratiei. La Roma, nu odatä, eau vandut pe pia* singurä zi,

cite

[5.000

prepelite, capturate prin imprejurirni. La noi, o iscodesc prepelicarii" in miriste, dupa capite Cantecul si se impusca usor. ei blind i simplu : pit-palac,

pit-palac, este altfel interpretat de taranul francez ; el ga-

soft. a prepelita k CrTt

zi

noapte

Ruth Charming de la hietro-Gokiwyu-Mayer.

No. 500 all-21.0ag.

37

www.digibuc.ro

VECINIC Cu SORA

ALATURI... Una din surarile siameze

s'a casfitarit

CELEBRELE surori siameze Da;

sy si Violette Hilton páreau sortite prin anormalitatea cu care se näscuser5 sá rárnSie nmäritate. Dar dragosfea se pare c5 nu cunoaste

obstacole, cki tänärul James Moore din San Antonio (Texas) s'a indrágos-

tit de una din gemene si anume de Violette.

- Mult5 vreme autorilitile s'au opus la incuviintarea c5s5toriei intre cei doi indr5gostiti. Dupa o serie de procese lungi, in luna trecut5 i s'a dat aprobarea si Violette Hilton s'a cásátorif cu James Moore. Mention5m c5 aceeasi

Violette a mai fost logoditá in 1934 cu Maurice Lambert, dirijorul

unei orchestre de ¡arc din Chicago. Dar atunci c5s5toria nefiind incu-

viintat5 d. Lambert s'a retras.

Violette Hilton si primul ei logodnk. Daisy si Violette Hil-

ton au jucat intr'o

serie de filme la Me-

tro Goldwyn. In fo-

tografia noastrci su-

rorile siameze impreunii cu Roscoe Ates.

Ceremonia casätori-

ei oficiata de reve endul Henry May.

Cele douii su-

rori siameze la coafor.

PRIMUL INSTITUT COSMETIC MEDICAL TELEFON 3.52-73

BULEVARDUL CAROL, 39

D-NA Dr. M. RABINOVICI dermatolog specializatá la Paris si Viena, trateaz5 : negi, pistrui, cosuri, etc. Ingrijirea fetei cu

Distrugerea definitivii Skibirea localci a cicafrice a pisrului de prisos. färâ corpului prim masaje electrice. curs de ghnnasticii. hormoni

i masage pneumatice.

Commit. 10-12 # 3-7 p. m.

Conselt.grateite Mierceri 11-12 a.m.

NAUHEIMUL. ROMANESC imagiesase. ci efecte misi i, bali de C. remmitele iler sane feed. berde le add carbeeie rairmeefire wervease, bell de fiend. amemil etc. Heftier; ei pension; de Wei medite. eriesiesderese. hipeelemeld. prima mew Cede* modem Peeled medemile. Reeirie i 1NeNei speeders. Ilme-n modem de ;set Reducer. veiaj ..ineeper. pe Ibile C. F. 111. Mede W.i peemeemdi. Cesis de bar- pe peep Odd p, laireemle Sala" INIamed). Saimee dele 15 Nei plea I. i Oceosibile.. Prospecie Le cetera. oireellesea

N. 500 R. 1.. - Pag. 38

www.digibuc.ro

aaa

FRANKENSTEIN VORBE TEs.

BORIS KARLOFF De la trimisul nostru special ARISUL vara are un aspect special : parisienii au plecat la munte sau la mare, pentru vacant5, 802 Incitt la terasele cafenelelor se gesesc cu tofu! alti oameni deart in celelalte anotimpuri ale anului. Sunk numai sträini, veniti In vilegiaturia. la Paris. Pot, auzi toate limbile daca-ti pierzi un ceas la o cafenea : un adevarat Babilon. M5 plimbam mai serile trecute, pe la ora aperitivului, pe Champs Elyseis, faimosul bulevard, minunat luminat, care duce dela Arcul de Triumf pima la Pieta Concordiei, and deodata zaresc pe terasa unei cafenele o figura care-mi reaminteste chipul de neuitat al monstrului Frankensteis. Fár5 indoiala c5 e el imi spuneam eu insumi dici nu suet doi oameni cari sa aibe o expresie identici cu a monstrului... Dupa ateva dipe de aoyaire m5 prezint Si incep : Toata lumea a recunoscet ca Frankenstein" e un film formidabil... Creatia d-v. e o adevarata capodopera".

--

S5 nu exageram. In toate e vorba numai de mult5 muna, Ce v'a facut sa va specializati in filme de teroare"7 0, nu... teroare 7 Nu... E comic.

Boris Karloff I. rolui baronului prusac Ledrantz, rivalui lui Rotschild.

77

Warn specializat in filme pe care d-ta le numesti de teroare", dar

acestea nu sent decal filme care au on subiect misterios, cu un erou feribil, un monstru. In primul rind, e o chestiune de infätilare fizica. Nu stiu pentru ce produatorii din America m5 vor numai in asemenea filme. Ce e drept, e a ai mie-mi plac filmele acestea, dar nu vreau s5 trec in fate ornenirei drept un capcaun.

a nu pot contrazice o fume intreaga dar adevarul e a nu sunt rus, ci englezi M'am nascut pe coasta Märii Nordului s; se prea poate ca In familia mea si fost i rusi.Euins5 sunt englez. E curios cu-n

Boris Karloff. respectiv Frankenstein, este un om de 48 de ani, ;nett, cu parul argintiu si cu o expresie exact ca'n filmele pe care le joaa. Dar

aceasta nu-I impiedica s5 fie foarte veset, plin de spirit ca un copil, de fiecare fleac.

al

in California, la Hollywood, fie caruia i atribue o alta nationalitate. S'a spus benSoar5 a Sylvia Sidney ar fi de origiSS romanS. Se prea poate. Eu ins5 i-am dunoscut parintii cari sunt americani i fse numesc Sidney ai ei. Exista la Hollywcilada-un artist care spune cá s'a nascut la Ati curesti, e d. Robertsohn, creatorul lor de gangsteri: Micul Cesar", Tot sra-

gata s5 rada

Dar sa-I lasam pe Karloff s5 vorbeasc5. Totul e o chestie de punere la punct... Mi se incredinteaza scenariul cu douä luni inainte de a incepe sä turner.. Studiez personagiul o lima de zile, m5 documentez si apoi Incep sa-I intruchipez. Zi de zi corectez greselile, One' and insfirsit, 1mi dau seama ca e corect. Din acest moment bleep sa traese personagiul pe care I-am creeat. Nung sä m5 identific cu el, incat chiar pe strada, Lira sä-mi dau seama, merg ea el, fac gesturi pe

tistica. Mi s'a spus ca in Romania filmul Frankenstein" ar fi avut un efect nefast, c5ci un copil ar fi murit de spaim5. Deca-i adevärat, regret din suflet c5 am fost fara voie cause unei asemenea nenorociri, si regret cu ate+ mai mult, cu ca visul meu din totdeauna a fost 55 fac filme pentru copii. Dealtminteri, Frankenstein a avut si pentru mine un rezultat nefast, cad de atunci mi se dau roluri de acestea... Voiu avea de facut cinci filme in America, doua la Londra ai unul la Paris. *) Cum gäsiti Parisul 7"

Sunt 30 de ani de and n'am mai fost la Paris ai de b ani tot fac

planul ca s5 vin cu sofia mea in Europa. In sfáratt, iata visul realizat. Mi s'a spus c5 suntefi de origini rusa. e adevarat7" Nu Pit, dece toat5 lurnea 1mi atribue nationalitatea rusS, Bineinteles *1 Corespondentul nostru este

i produator de filme la Paris ai a incheiat un contract cu Boris Karloff pentru un film care se va turna in Franta, la

-

---a-P-aa-aaaa

aul vorbeste", Räsboiul contra crimelorietc. Intre timp, in ¡card nostru se form5a grupuri cari stau 31 comenteaza : E'!'e l"

care acela trebue sä le facä si... bineinteles, bag frica in trecatori. In pri-

mele zile, and studiam rolul lui Frankenstein ai mergearn pe strada cu gesturi de automat, lumea se dadea intr'o parte, socotindu-m5 nebun sau paralitic. Imi dadeam perfect de bine searna de aceasta situatie, ai-mi prelungeam plimbarea dinadins spre a observe reactiunea publiculuiEu consider filmele in genul lui Frankenstein drept filme comice, caci publicul trebue s5-li dea seama ca totul nu e cleat fantezie si inscenare ar-

2-0---aaa

E Frankenstein drags, ce mai inco b. nu vezi ?" Deodata, Boris Karloff se ridica, ia expresia monstrului s se'ndreaptä care lumea

de pe trotoar care ram5ne o clip5 pironit5 locului. Urmeaza un ropot de aplauze ai apoi... eta i-a trebuit bietului Karloff, aci 200 de oameni s'au repezit spre el, intinz5ndu-i tot felul de obiecte i cerändu-i

sa

le dea pe Ede un autograf.

Timp de o jurnatate de ora a tot distribuit autografe ai cine stie c5t ar mai fi stet acolo, inghesuit de lume, daa nu interveniam alive cu toat5 puterea. Dar fiindc5 tot se pornise pe scris, am profitat al eu de aceast5 buns dispozifie a sa i ca un fel de recompensä a I-am scapat de multime, am obtinut randurile de mai sus pentru cititorii revistei Realitatea Ilustratii".

inceputul anului 1937.

HENRY DORU

TRADUCEREA AUTOGRA-FUL-UL

KARLOFF

NUL din lucrurile cele mai pkicute ce mi s'a'nkimplat a fost cdnd Henry Doru mi sa prezentat la o cafenea din Champs Elysées si mi-a cerat sá primesc sii fac un film la Paris. Ciind lucrezi liz studio-urile din Hollywood lily CÜ filmele se Nis-

plindesc in lumea intreagd si numai cernd esti departe de faro la si deodatii esti recunoscut, observi aceastd minune. Ind pare rau cà filmele mete se cheamd filme de groazd si prefer set le consider mai degrabd ca niste povesti cu zei i balauri pentru copii si pentru copiii marl. Cele mai multe scrisori pe care le-am primit au fost de la copiii cdrora le 'Area Mu de soarta siirmanelor creaturi pe care le intrupez, ceeace dovedeste cd filmele mete nu pot set fie atiit de ingrozitoare. Intre acestea trebue sd-mi exprim mullumirea mea pentru filmete care s'ou reprezentat in Europa si care mi-au dat posibililatea de a avea o vacanfd ateet de minunatd.

Turburiri nervoase vindecate prin pläci de gramofon Descoperirea unui medic vienez SYHOPHONIA este cel mai nou tratament al dasordinilar nervoase si ultima descoperire a d-rului Casimir die Radwa n, cunoscutul medic vienez, care-a infiintat la Londra un Institat

de Psihologie.

Duandu-m5 inteo dupa amiazi la el, am fost, introdUs intr'o incapere mica ai intunecoasa, unde mi s'a spus sa mä intind pe o sofa, comod cu picioarele dep5rtate. O singura lampa de culoarea purpurei lumina aceasta camera, emitind raze calde, mai puternice deat acelea ale unui scare ecuatorial Lempa aceasta, unici in Anglia, e arit de tare, Inat nu trebue intrebuinfata mai mult de dou5 minute. Privirile mete înfInir pereche de ochi parunzatori, ai faimosului dr. de Radwa n, si pe discul oatefenului fu puss o plea. Mi se recomanda s inchid ochii i peste c5teva

secunde, auzii vocea

somn

institute la Stockholm,

Oslo, Berlin,

Amsterdam, Varaovia

ai

Londra

Expert in hipnoza, d-rul de Radwan fly spune at ai daci autosugestia poate avea efecte salutare, asupra unui spirit echilibrat, e absurd sa speri

o minte bolnava ar fi in mäsura sa profite de pe urma acestui tratament.

Sistemul men de hetero-sugestie" da resultate eat de bane, prin foetal ca an spirit obosit i saferind este reconfortat adesea remodelat de care fortele sagestive c fe unui spirit ntai sanatos i mai robust. lar aceasta se realizeaza mai bine prin

Aceasfa a fast una dintre cele pert,

irtermediul inregistrarDor per placi de gramofon." Parasind cabinetul de Radwan, am gisit spatiosul salon de

placi. care constituesc noua mea tare-

asteptare, tixit de lume...

peutica, pentra diferite turburari nervoase" mi-a

1:4torui de Radwan (in stiinga) examineazei una din plácile de vamofon, curative in boalele nerye ise,

medicului, dulce, ador-

mitoare, inregistratä pe una dintre placile sale special comandate. Vocea fu urmata de cáteva meloMdelicate i leganatoare, care facura ca la un moment dal-, s5 mä simt cuprins de somnoIenf i claci n'aa fi facut un efort supra-cimenesc, sarind la limp in picioare, et fi can't cu siguranta inteun

spus

medicul. Prima, este

menita sa insufle energie, o a doua e pentru relaxare, cea de a treia regene-

recta& iar pe a patra, o ajustez dela caz la caz dapa trebuintele pacientalui. Dupa doua decenii de cercetari i experiente. am chscoperit un procedeu, ca ajutorul caruia placIle de gramofon pot oven efecte sugestive i cred ca perseverand pe aceasta cale, vain obtine rezeltate miraculoase." D-rul de Radwan a fost invitat sa-si demonstreze descoperirea, la Congresul International de Psihoterapie i Psihologie practia, ce

s'a finut in 1931, la Paris. Ideile sale au fäcut lumea tiinfìficL iar acum, are

senzatie in

www.digibuc.ro

St. H. Costin

PISICUTA-FOTOGRAF.

Dupd ce de neuunsii-

rate ori, foarte limittitä s'a lase fotografiatii, pisicuta ar vrea

lid *tie *I ea ce este

cm acel misterios easi-

est negru. care o priveste totdeanua cu un

odd. fin. S'a botirft si afle *i atunci deeded a särit pe apa-

rat ca sä cerceteze

personal cam std. else-

stia.

AUD1ENTA LA REGELE

ANIMALELOR.

Ce s'a'atdmplat 7 totreabi Abdul. malestumuli lea din grddina

zoologicd a Landrei,

pe tadrdzuetul vizita-

for mititeL, care cu o curiozitate nestiipindsa priveste prin grilaj In domemiul

regelui

animatelor. Dar se cioarecare infelt* giiduinta pentre curagiosul cdtel pe cbipul lad

Abdul, ala bleat

aventura ea starlit co Wee,

BINELE RASPLATIT CU NECAZ

Bineficittorul

Ware

totdeauna parte de

recunoltiintii. V ride*

tele dovedesc in ace-

astd priv;nti o fire

rect. Dupfi ce an mancat co Idcomie

foarte bueuroase farimiturile pe care fe-

Ma le-a dat, ele nu

mai vor sd-i lase cale

fiber& ba dimpotrivi, o incoajoard amenietitoare i fetitei i-e

fricâ e'o s'o Nuisance

%ate aceste ritu*te n erecunosciitoare.

www.digibuc.ro