S. Fl. Marian - Pasari Si Legende

3.011

l 7

M ISEir

I.

clo,- -e ii r-

SIMION FLOREA MARIAN

.PASARILE NOASTRE

LEGENDELE LOR

Mg '24 .....

VW*

B4,1114111111

_-.

a-Vim

-I

Editura SOCrEC & Co., S. A. R. Bucuresti

Pretul Lei 40 www.digibuc.ro

SIMON FLOREA MARIAN

PASARILE NOASTRE

LEGENDELE LOR th¡ 4

titi at inpratuirt

44*

""1411"kiraft-

- MUN1C1PIUL Uì -

1314k,ApTE (A PENTRU TOT1

40576

tty 2 P. M. www.digibuc.ro

SIMION FLOREA MARIAN

Párintele Simion Florea Manan, yost

membrit al Academiei Romfine, in satul Ili$efti din Bucovina, la 1 Septemorie 1847. .5i-a lAcut studide elementare in satul-..säu natal, a urmai apoi la 00 file se-

cundare din Suceava (Bucovina), Näsäud si Beiuf din _Transilvania, iar studdle superioare

teologia

le-a fâcut la Cernâufl.

Dupà" sfiiqirea studdlor a funcfionat ca

preot-a jutor in comuna Cândreni, de unde,

dupii câtiva ani, a lost trecut ca profesbr de timba romfinâ la gimna2iul superior din Suceaoa.

S. Fl. Marian a publicat mai mulle lucräri de o mare valoare ca: Nunta la Romttai (1890), Na§terea la Rom'ini (1892), lnmormttntarea la Români (1892); lucräri care, datä fiind valoarea lor follciorislicä necontestatâ, lost tipârile cu chelluiala Academiei Române. In afarâ de acestea Descâniece si Särbitiorilela Roma i (3 volume), Legendele Mai Cc) Dormiulni si, ins/at-44 admirabila lucrare Ornitologiti poporn r omâ n â din www.digibuc.ro

4

care s'a extras si volumut de fag. Ornitologia popolanii româná este o lucrare constimcioassá,rodul unei munci de ani intregi, in acelasi limp o liter are giinfifich de mai e

valoare. Card muncii sä desgroape cineva atâtea Cledinfe desvre sule de päsbri, arg-

tând, in graiul shitos al poporului, toate

credinfele, toate legendele, lode proverbele la care au dal nastere,toale zicalele despre ele, si ce pliiceie sh' vezi cum ingeniozitatea poporutui romfinesc a scornit atfilea

legende, rare de care mailrumoase si mai poetice!

Pârintele S. Fl. Marian s'a stins din Di* in Suceava, la 11 Aprdie 1907. Intr'un studia biografic din 1910, pi ofesorul publicistul Livia Marian, fiul infaliseazZi in felul urnibtor meritele de cercelgtor ale Palintelui S. Pl. Marian si imprejurärile care au favorizat desvoltat ea operei sale folkloristice: Fire muncitoare, seninii de Oran s'adatos Koala i orasul, deopotrivii de striiinepentru.mintea i inima sa, nu i-au

instrgnat Pea. Incii in fragecta finer*,

stând sfios pe scoaiei, a simfit ofin . tul invioriitor de pe plaiurile românesti, infeles duhtfl vrernii celei nouà. .»oricitt de www.digibuc.ro

mare este meritul lvii Alecsandri ea antemerggtorul lui, trebue admirate priceperea

oi munca tiingrului sfios, sgrac .0izolat de corifeii oi asezgmintele culturii i literaturii romgnesti de peatunci, care a otiut nu numai sg calce pe urma antemerghtoriler, ci sg-i lose in urmg. Daca entuziasmul, priceperea i muneti depusg in ogorul hteraturii romfine e meritul säu exclusiv, nu Mar nufin meritg recunootinfil cei ce au otiut sii descopere, prefuiascg i sprijineascii aceste calilgfr. cei ce i-au descoperit, prefuit oi sprijinit aceste calitgfi n'aufost Românii de aici

din Bucovina, din nemijlocita avropiere a sa, care, cu pufine excepfii, nu I-au cunoscut oi prefuit dupg merit, ci depgrtata Academic din Bucureolii regalului romfin.

nici ea intreagg, ca corp, ci cifiva menittfi, apostoli ai romgnismului de pretutindeni, care

au avut nemuritorul merit de a incerea sä trezeascg la o noug viafii nafionalg Igrimiturile rómiinismului din dreapta Dungrii oi

de dincolo de Carpafi. Academia a fost aceea care a descoperit i chemat pe mo-

destul preot bucovinean in rfindut membritor sfii, i-a dat inctemn la scris, l-a inertrajat cu tipgrirea scrierilor sale.

;,In fari Mai civilizate, cum e de pilda www.digibuc.ro

6

pairia frafilor Grimm, un 'Marian n'ar fi fost osgndit pentru o viafg intreagg sg-si

cheltuiascg o bung parte din timp i sanglate ea inviifgmfintul in Koala. Sau eel pufin nu i s'ar fi oprit de atgtea ori, din partea puternicilor zilei, de a petrece 2-3 sgptgmgni pe an la sesiunea generala a Academiei Romighe din Bucuresti, únde, dupg cum spunea intr'o pdifiune de -concediu spre

acest scop: convenirea ai o mulfime de bgrbafi distinsi de ftiinfg imi procurg nu numai deosebite indemnuri i invaraturi noug, ci mai cu seamg promovarea sprijinul activitgfii mele literare".

De mult vor fi dispärut in wnbra

acei stgpgni vremetnici,care l-au fäcut sg simtg puterea ion. Nu va pieri insg numele amiiritului preot care, cu loata säräcia mijloacelor si neintelegerea acelora ce i-ar fi putut indulci munca frumoasg, a avid i curajul si timpul i seninglatea sufleteascg de a-si ridica singur monumental traireic care va dginui inainte, i dupà" ce va flerge pion& i soarele nunzele de nur de pe monumentele bogate ce inghifesc or' umbra lor modesta cruce de *Inn a fiului

de fgran din Ilictii Bucoviner.

B. p. T.

www.digibuc.ro

PASARILE NOASTRE SI LEGENDELE LOR

CIOCARLIA Pe intinderea cereascá nu se aflá nici un nouras, nici un semn de apropierea vre tmei furtuni. Numai stelele, acesti ochi

veghetori ai nopfi, se vád strálucind in

depártare prin nemárginitul spatiu. Tot astfel ei pe intinderea pämânteascá. Pretutindeni domneste í ak ea cea mai adâncá linite i .lácere... Nici un semn de vreo furtunà sau altá neplacere!.., Numai unde i unde se aude nrurmurul vrêpail:1de cele albe, care unui riturel ca piste mári intinse se látesc pe sesurile larinelor, i fânetele cele incárcate de tot felul de floricele frumoase i mirosiloare

ne dau una din infatsárile cele mai pläcute si cele mai atrágátoare. Tot sá stai sá admiri ale naturii CmDar latal... timpul lin se strecoará... zorile se ivesc i cu dânsele dimpreunti se desteaptá i o pásáricá din sorfinu I ei cel dulce d.e peste noapte, care, sculându-se www.digibuc.ro

8

Risarile noastre

din roua cea racoritoare snipe igcgtoare

a diminetii, incepe a se Ing lta cercuri spre cer i prin ctmtecul ei cel plgcut a ne anunta apropierea zilei. $i oare ce fel de pgsgridi sg fie aceasta

si de ce se baltà ea in eer curi spre cer,

cant:And piing ce o pierdem din vederi si asttel s.e coboarg ea in jos, iar cand e ca de vr'o doua prajini de sus dela piimant,

ca o sageata se lasa in jos spre cuibusorul sau cel durat pe suprafata pmântului? Aceasta p5saricil e Ciochlia, lat. Alauda

aryensis. L germang, die Feldlerche,

cauza inaltarii sale spre cer, cand cantg,

ne-o spun inai multe legende poporane, dintre care cea mai frumoasii e fgra indoiala cea compus6 in versuri de ilustrul 'nostru poet V. Alecsandri '). Pe cat insa de sonor si de atiaggtor e can tecul acestei pas'grele, pe cat de plkut e timpul cand data' ea, pe atât, i poate mult mai atraggtoare si mai frumoase, sunt legendele ei.

Deci, lgsand la o parte legenda lui V. Alecsandri, in bung sperani a ca cei mai multi o cunosc, i tot Romanul adeygrat, 9 Legenda Ciocarliei, din eiclui Legende".

www.digibuc.ro

Ciocarlia

9

care gtie numai cig-ce-va a ceti, ar trebui s'o cunoascil, voiu reproduce aicea

ale legende ale acestei pásiirele, despre care un cântec poporan lie mai spune urmaloarele :

Lie, Lie Ciocârlie Zbori in Soare Cfintâtoare

Si revina Din luming Pe piimânt

Cu dulce cânt'). IL

Cea dintai legendà, pe care am auzit-o

dela o Româncii din Siret, e cea urniiitoare:

fost odatà un imparat i o foarte avuti, omenogi i cinstiti de cAtre toli supugiilor i impâratii de prinprejur. Acegtia, de cum se trezira i vgzurlí lumina soarelui, petrecurki totdeauna in frica lui Dumnezeu, gi de aceea aveau toate celea ce le trebuia, mimai un 1) Din Legend4 Cioarliei 4 V. Alecsandri,

www.digibuc.ro

10

Pashrile noastre

singur lucru le lipsea... n'aveau dci un prunc. Si... Doamne! ce n'ar fi dat sn"

aibâ i ei un prunc!.. Nu era zi ca nu impárteasca milostenii i daruri pe la

sârmani, nu era zi sä nu se roage lui Dumnezen, doará, doará le däruieste

lor un prune. Dar trecura multi ani la mijloc si dorinta lor incifi tot nu li s'a implinit. En urma urmelor, tocmai and pierchisera totted nadejclea cà se vor putea numi si ei cândva pàrini, le-a ascultat Dumnezeu ruaiimintea si ddruit o fiicà, pe care o numira Luminioara. 5i ei de aceea o numira astfel: una, pentrucá era foarte frumoasä si al doilea, fim.dcal era pentru dânsii ca o lumina, ca lumina ochilor, uncle se ducea ea, acolo se duceau i ei.

Luminioara trka, ca si prinii sk, in

lui Dumnezeu, si cu cat crestea mai mare, cu atata se facea mai frumoasa frica

si mai fermeckoare. Si tocmai din pricina aceasta nu iesea ea la preumblare, temându-se ca sii nu o deoache cineva sau sti nu i se intâmple altal nenorocire. Insa inteo zi, n'are ce face si o intreaba de ce nu se duce si ea, ça www.digibuc.ro

alte fete de impárat, la preumblare, de ce sade numai acasa ?.,.

Luminioara raspunse maicei sale si-i zise ea ea, numai daca voiesc pärintii ei, indatii se va duce la preumblare. i In-

teadevar, cí, colea de catra seara, cam

pe lirnpul acela cand se scoboará soarele spre apus i e mai frumos i mai placut de preumblat, a iesit si ea intaiasi data in grádina imparateasca. In grádina aceasta a umblat ea incolo i incoace pang. ce-a

'dat de o usitá mica, ce ducea spre un ses intins i frumos si cum a dat ea de

usifa acea sta. a deschis-o si a iesit printr'insa ses. Pe sesul acelà apoi preumblându-se cat s'a fi pieumblati a inceput ea a privi mai de aproape intreaga fire, care i s a ,infatisat dinaintea ochilor

1111 se putea destul mira de frumusetea

ce o ved9a in toate pártile. Lisa ce i-a placut 'el mai mult dintre toate cafe a

a vazut, a fost soarele, carele se cobora incet s'pre apus.

Mult timp a stet ea si s'a uitat la soare cum apune si mult timp dupá' apusul lui, la razele sale cele luminoase, care ca niste fire nemarginite de aur se intindeau pe campia cerului. Asa de tare ii plácu ei cum apune soa-

www.digibuc.ro

12

PsriIe noastre

rele, încât in tonta seara, iesea s priatata ce a iesit veascil apusul -lui. atata ce a privit la &Amu!, piing ce in urma urmelor s'a indragoslit de el. Iara dupa ce s'a indrbgostit acum de. soare, a Inceput din ce in ce a se supa ra si a se usca, pana ce s'a.imboluavit cum se cade, Parintii sal, viizand-o astfel, se intristara i o intrebara: ce-i lipseste de se usuch asa de tare ?... ce durere are? Ea dintru inceput nu voi sii le spunii uimica, iar mar pe vazand cal parinfii tot una o intreabn", le raspunse cá trebue sa se desparfeasca de dansii si sa mearg in lume, ca sa-si caute norocul. Parintii sai, auzind ce si-a pus in gand fiica br s,j avand-o numai pe dansa, incepura a plange si a se tanqui ca niste prunci i o indemuara prin cele mai duioase cuvinte ca sa nu-i paraseasat, caci cine stie ce poate sal i.se int5mp1e in calea pe care vhieste ca sa se porneascit; insa vazand dela Lrt timp ca numai de geaba

toata vorba

sfatul, ca. Lumi.-

nioara ntnnai dealt voieste sà piece in lumea hire' ca sa-si caute, dupa cum

spunea ea, norocul, nu se mai incercata a o opri, ci o bine-cuvantara si-i detera toate cele trebuincioase de drum. www.digibuc.ro

Luminioara, Inându-si riimas bun dela

pârintii sai, s'a pornit cu Doamne ajut

in fume, ca sâ. caute palatul cel strâ lucitor si ni dret.in care auzise ea, acuma de la cine va fi auzit,calocueste afesul inimei sale, adia soarele. Dar in calea cea lunga i nectmoscuta, multe uenorociri neajunsuri o asteptar5. Dintru inceput i-a mers cum i-a mers, pentru ca avea câte-i trebuia, avea ce mânca si cu ce se imbruca, dar cu garsitu!. lucrurilor acestora s'a sfâr§it si tot binele ei, Si asa, mergând ea zi dudi zi, noapte dupa noapte, cât Va fi mers si pe uncle va fi mers, destul atAta c dupâ o cafe de mai multe ¿lie a ajuns intr o pustie rotate mare, unde nu era nici de oin zarit i unde i se slarsise acum Merindea ce a fost luat-o de acasâ. Astlel datorind ea prin pustia aceea,

ajunse inteun târziu la un loc uncle se afiau o multime de oameni morfi. Cunt a vuzut ea mortii acestia asa de tare s'a inspäimântat, cà a inceput sä. Irernure, cum tremurá varga de fric6; insu. ducat).-

da-se mai incolo,si uitându-se mai bine In toate pârtile,ls a incredin tat cá pe loeut acela a tost o batblie Lane mare si cruntii, de aceea sunt aatia oameni morti. www.digibuc.ro

14

Pgsgrile noastre

Si flindcá acolo erau foarle multe
minte de catane,

Mergand ea acum cat va mai fi mers, dete de un cal foarte frumos si cum dete de da.risul a stat mult pe gánduri, prinse, se sui pe dânsul (-Mare i pleci mai departe toatá ziva aceea, Oda ce in urmá d.ète de o .multime de oameni vii, pe care ii cunoscu indath clupá mintele lor cmi sunt ostasi Ostasii acestia, cum o zmirirmi, dea-una

se repezirá asupra ei s'o prinserá, socotind cà este vreun spion. Dar dupii ce se adeveri, cá ea nu este spion, ii delermi o luará a poi in slujba lor

se duserá cu. (Musa intr'o bátálie. aceea turá ostasii de cátre dusmanii lot invinsi si care voita s scape cu viaä incepurá a fugi incotro Ii duceau ochii picioarde. Luminioara Boast! á lusmí, scápánd co obrazul curat din prinsoarea

seala in care cazuse, se porni mai departe in treaba t In drurnul SàU. larit

www.digibuc.ro

Ciochrlia

15

dupa ce se porni, se duse &Aare pe calul ce 1-a aflat mai inainte, plina ce alunse intiun tarziu la o tântana, unde dete peste o babà batrana, care torcea Päinjenis.

Baba aceea se numea Intunecimea,

era foarte bucuroasñ arid cineva o numea astfel, pentruca era blestematá sà poarte vestrninte negre, si la fatà era foarte neagra. Luminioara noastra, cum a vazut-o a zis:

Vai de mine si de mine, ce baba

neagra ca Intunecimea !

Babei i-a placut foarte tare cuvintele

acestea, pentrucá ea totdeauna, când o

uumea cineva Intunecimea sau vorbea tot una de negru, ii era foarte pl5cut. De aceea a primit ea pe calatoarea miastrá foarte bine, iar dupá aceea a intrebat-o: unde-i merge calea prin o asa pustieiate?

Luminioara i-a spus tot adevarul: de unde vine si incoiro se duce. Baba i-a zis: Dacà ma vei asculta pe mine, si vei face ce-fi voiti spune eu, apoi atunci de buna seama iti vei ajunge scopul! Voiu asculta i voiu face! iaspunse Luminioara bucuroasa. Dacia e asa, apoi mergi spre rhsarit, zise mai departe Intunecitnea pânà ee

www.digibuc.ro

Pa'sgrile noastre

16

vei ajunge la un deal foarte mare si de sticlil, §i dacg te vei putea sui pe varful acelui deal, apoi poti sá zici cà ti-ai ajuns scopul. Luminioara muhumi foarte lrumos Intunec mei pentru siatuf ei cel bun ce i-a dat, luat rárnas bun dela dânsa

cglecând pe calul sáu, a plecat mai departe spre rásárit. Dou5sprezece zile neintrerupt a alltorit ea pâná ce a ajuns la dealul cel de stic fä.

Calu-i slábise foarte tare de atata drum,

cat a trebuit sä meargá, iará dealul la care ajunsese era foarte inalt, deci cum sá se suie ea acum pe Varful lui? lath' insá cá tocmai când era ea in cea mai mare nedumerire, eand nu §tia singurá de s4 faca si sii inceapa, vede nu

departe de dânsa un (An. Omul acela era un crivaliu '). Deci ruglindu-I ea, cävaliul i-a potcovit calul cu niste cure foarte mari i tari. Astiel apoi, fiindu-i acum caul potcovit, s a repezit spre deal §i cat ai scápára dintr'un amnar s a urcat d'asupra lui. Ajungand Lurninioara pe varful dealuSau covaliu = fierar, potcovar.

www.digibuc.ro

Ciocârlia

17

lui, a multumit lui Dumnezeu,

a

*tat a se sui, apoi s'a dus sá vada ce este pe dealul celalt

De asupra dealului era un §es foarte

mare si intins. Viizand aceasta, Luminioara s'a suit farii§i pe calul säu §i s'a pornit mai departe §1 a mers pänäi ce a dat de un palat foarte mare i frumos.

In palatul acela locuiau trei fete. Vázhnd fetele acestea, cá vine cineva la dânsele, i-au iesit intru intâmpinare. Luminioara, cum le a ziirit, a§a de tare s'a bucurat, ca §i când ar fi fost surorile ei.

Fetele insá i-au zis: Suflet de onn ce e§til cine te aduce pre tine in locurile acestea, cdci de când suntern noi aicea, Inca nimeni paná acum

h'a putut sa vie pariá la

noi...

i tu ai

Dupá ce rostirá ele cuvintele acestea Ii calul, II duserá staul deterá de mâncare, iará pe Luminioara o luará §i se duserá cu dânsa in incáperile cele frumoase ale palatului. Fetele socoteau in miutea lor, clí stráinul ce a venit la dânsele nu este fatá, ci fecior, pentruca Luminioara, dupá cum 111E1(.6

§tirn, i§i schimbase î rnbriicá rn inte a ,

www.digibuc.ro

Nsärile noastre

18

DUO ce a petrecut Luminioara mai

multe zile in palatul acela, huh' chi inteo zice cea zi yin cele trei fete la dânsa, mai mare:

Noi am voi sá te lum pe tine de barbat, cáci tare ne-ai plkut, dar nici

una nu te putem lun, cáci daca ai voi eu buMioara ca s te iau, apoi s ar mânia surori le mele pe mine; iar dacâ ar voi una din ele sä. te ia, nu mi-ar veni .mie la socotealä, deci fii-ne mai bine fratele nostrui

Nu frate, ci 7iceli mai bine sorill räspunse Luminioara, cä'ci si eu sunt fatii ca i voi flainele bärbâtes,ti, cu

care mä vedeti imbrkata, le-am mat pe mine numai de aceea, ca sà fiu scutiift de multe 'neajunsuri i neplikeri ce mi s'ar fi putut intâmpla in calea mea cea laugh'

i

primeidioasä!...

Daca esti Lid, cu atât mai bine, &lei de acum inainte vom ti patru, cu peteche. Din vita aceasta apoi trhirà fetele dimpreunä cu Luminioara foarte bine, si emu tot deauna vesele si bine dispuse, cäci nu le lipsea nimica ce ar fi putill sii le aducâ vreo supärare sau altâ nepFácere.. Nu asa îrsà isi petrecea Lumintoara.

www.digibuc.ro

Ciocfirlia

Aceasta din zi in zi ce mergea, tot mai tristh si mai dusá pe gânduri era. Li.ând seama fetele dela un timp, cá Lurninioara nu e asa cum trebuia s. bucdroasi, o intrebarà de fie, voioasá ce este asa de tristá si tot dusá pe gAn-

duri? Ce-i lipseste?,* Luminioara le rgspunse suspinând: Eu de aceea sunt asa de tristá pentru

cà mi-a sosit timpul ca sá mà despártese de voi... sà va las cu Dumnezeu sset ma due in drurnul meu

Fiindcá nu voiesti sà mai iiirati

cu Doi, ziserá fetele, iti vorn da un semn

de aducere aminte, cä ai fost candva la noi, o sabie care are o deosebitá putere si anume: dacä se trage jumätate din teac5., apoi atunci moare jnmátate din oastea dusmanului cu care te ball, iar

dacá se scoate toatá din teacá, apoi

atunci pica toti dusmanii, numai cápita-

nul lor rámâne in viata. Si cum rostirá cuvintgle acestea Ii deterá sabia, despre care au vorbit. Lurninioara, bucuroasá cá a câpátat un

odor asa de mare si asa de pretios, le multutneste din toatá inima, i apoi se despärti de dânsele, îi luà calul, se sui cálare pe dnsul i, scoborindu-se de pe

dealul cel de sticla, se porni iaraqi spre

www.digibuc.ro

20

1'1s/trite ttoastre

rásárit si se duse, pâu

ce njunse la o fantâng. Acolo, Mug fántána aceea, a

aflat ea pe un om voiMe i foarte frumcs. Intrebânclu-1 ea cine-i i ce face acolo lânga fântâná, omul Ii ráspunse, cä e un cápitan de oaste, pe care Il urmáresc dusmanii si nu stie incotro sà apuce de räul bor. Totdeodatá Ii mai spuse cápita-

nul acesta, cà bunul sáu impárat epite foarte

inconjurat de dusmani §i el nu poate nimic sa-i ajute. Eu voiu sh vá ajut la toji, zise Luminioara. i dupä aceasta dete ceva eapitanului de mâncare, cáci, saimanul era foarte flaraind, lar dupg cc a infincat t;si s'a sáturat dipitanui, dupä ce a mai prins pujin la putere, ii zise Luminioara ca s'o ducii la impbratul lui. Te voiu duce, de ce nu? gâtigani

cápitanni

dar e foarte gren de ajuns

pânil la imparatul meu!... Numai singur Dumnezeu ne poate ajuta sì strabatem *IA la dânsul!... Luminioara if incur*, spuindu-i sà n'aibá nici o fricá; i asrt se pornirá ei s ;re î npárat, pe care il aflara foarte supárat i dus pe ginduri.

Intrebându-1 Luminioara de ce este asa de supárat, ii ráspunse impgratul zicând: www.digibuc.ro

Ciochrlia

it

D'apoi cum piicatele mele nu voiu fi eu supárát, dach megiesul meu imi cuprinde toata tara si-mi omoará o multime de oaste! Eu voiu ajui a invinge pe neimpacatul Máriei tale dusman, numai daca ma vei asculta, zise mai departe Lumi-

nioara. Imparatul, hucuros de aceas ;-1 fagaduinta neasteptafá, i-a spus ea va asculta-o cu mare placere, numai de 1-ar putea scoate din nenurocirea in care se anti et §i tara sa.

Luminioará i-a zis atunci sá-i dea un cal §i haine ost4esti. Impiiratul a fácut ce a facut i-a adus un cal si hainele cerute. Luminioara, luând hainele, s'a imbracat de grabá cu ele, apoi s'a aruncat iute pe calul adus i farà a mai vorhi ceva se porni impotriva dusnianilor imp6riitesti si

duse Onà la un tárg mare, unde se

aflau dusmanii. Dusmanii, vázand ca vine un osta§ a§a de distrz In fuga calutui asupra târgului,

socotirà cà e viun spion si in nainte voirá s'o prindà pe Luminioara.

Luminioara, insà viizand si ea, la rândul s5u, cele ce voiau du§manii sä fact' cu dânsa, scoase pe jumatate din teacá" sabia,

www.digibuc.ro

22

Psri1e noastre

ce-a apdtat-o dela cele trei fete, §i- cum o scoase, toti dusmani ati se poroird

wMpra ei azord morti la Omani. Vdzandaceastá intiimplare ceilalti du§-

mani, care se aflau in târg, ie§ird U totii, in frunte cu irnparatul lor, ca cu atat mai lesne sd poatd prinde pe* Luminioara apoi sIl o facIl mii i fdrâmi, nu altceva.

Insh Luminioara, cum a vdzut cIl vin

cu tutu i asupra-i, bucuria ei nu era proasfàL.

scoase de grabd sabia din teacd, si cum o scoase... minunea minunilor!... toti cdzurä morii, numai singur impdratul lor rdmase Imparatul, vdzând i cunoscând cd nici pe dânsul nu poate a§tepte o soartii mai bund, pica ia genunchi la picioarele Luminioarei i o rugà ddr aiasa. viata. Luminioarei i se Mimi mild de dânsul, Ii ddrui viata zicându-i:

facd-ti cldruesc viata, dar de astdzi inainte sd nu te mai incumeti a infra in tam impdratului meu, cdci apoi... e vai §i amar de tine !... du-te de unde ai venit!. . Impáratul dusman Ii mUltumi din I oath'

inima pentru cd i-a ddruit viata §i plea

inddrát pe unde o. venit, ia r Luminioara, veseld cia a invins a§a de lesne pe man, s'a intors la impdratul ei. www.digibuc.ro

Ciochrlia.

23

Impiiratul, care cu ajutorul acestei fete

a sdpat de dumani, i-a ie§it cu cea mai

mare bucurie inainte, nmltumindu-i pentru binele cel mare ce i 1-a 1cut, §i spuindu-i totd.odata câ. ea poate sa. §ada la curtea lui pana la moarte §i nimic nu-i va lipsi. Impâratul, scâpat de du§inani, nu §tia

voinicul care I-a mântuit este fatá; el cuo.eta ca e fecior. Insá, mai pe urmâ, acum

din cine

i

prin cine nu se §tie, destul

cá a auzit câ mântuitorul lii

e

fatâ,

cum a auzit, a chemat-o la sine, i-a dat haine muiere§ti i apoi a luat-o de sotie.

Impáratul a-cesta, mai ilia nte de a se eâsâtori cu Luminioara, era logodit cu altà fata de impárat. $i fata a ceea cauta

acuma toate chipurile ca 8,6 strice Lumini oarei, s'o nenoroceascâ, dar nimic nu

i-a putut face. Si nici n'ar ft putut face

cxci Luminioara nu s'a ciisâtorit din

bun g. voie cu impáratul, ci numai r in silâ, de a,ceea cguta ea toate mijloacele cum

ar pu ea scapa de el, cum ar putea mai de grabá §i mai lesne fugi, doar îi va

putea ajunge odatii scopul, ce §i 1-a propus Ina.' de când s'a pornit de acasa. cum ei-a pus de gaud, a§a a §i facut. www.digibuc.ro

24

Pgsarile noastre

Inteo zi pe când impäratul, adicA bärbatul ei, era dus nu stiu unde de acasä, a iesit pe furis la preumblare si cum a iesit nu s'a mai intors inapoi, ci scapand odata din prinsoarea in care färä de voia ei a fost cázut, a apucat iaräsi drumul spre ráskit §1 s'a tot dus, s a tot dus,

pänä ce a ajuns la un loc uncle zhicea un om foarte bätrân si neputincios, neputând vorbi

bine, ci numai gängänea ca pruncii ceia ce abia se invatà a vorbi, iar pärul de

Pe capul lui era alb ca laptele si lung panìl la glesne.

Luminioara, cum a vazut pe acest bátrân, i s'a fä cut milä de dânsul, spälat trumos, i-a tuns pkul cel lung de pe cap apoi i-a dat sä mânânce. Batränul, dupà ce a mâncat bine si s'a striurat, i dupä ce si-a mai venit in

fire, a inceput a mai vorbi ca oamenii

si a intrebat pe Luminioara: de unde vine si incotro se duce ? Luminioara i-a spus toatá istoria ei din fir de Or, cum O. ce, cui adica scopul ei

este sui meargä pana la Soare, de care s'a indrágit si de al cärui dor nu mai poate räbda panä ce va vedea.

Biltrânul, dupà aceasta märturisire sinCertt, a inceput a-i descrie de aingruntul www.digibuc.ro

Cioctirlia

25

toatä calea pe unde are g raeargá, zicându-i:

De-aicea merge drumul drept la Soare; el este foarte lung, dar nici de cum pri-

mejdios. Una big totusi trebue g-ti -spun.

In calea ia vei intalni un câine; acelui câine g-i di bucática asta de pâine, ce fro dau eu, i el nu-ti va face nimic, dar

cautá bine sa nu fie altá pâine, ci numai aceasta, cáci alta nu are puterea, care o are aceasta. Iar dupá ce-i trece de câinele de care îti spun, vei ajurige la un palat foarte frumos si strálucitor, inaintea cáruia se aflá o fântâná. In palatul acela locueste Soarele. mainte Mg de a intra intrInsul, sá bei apá din fântâná i apoi sii intri ináuntru. Dupá aceasta ii dete bátrânul o felioará de pâme si-i dori cale buná. Luminioara a multumit din toatá inima biitrânului pentru paine pentru sfatul lui cel bun si páriatesc, si-a luat rimas bun dela dânsul i apoi s'a pornit iarási la drum si s'a dus, s a dus, pâná ce

a dat de un câine cu trei capete ca-

rele cum a vázut-o, deauna a grit la datum si a voit numai decât s'o nu nânce.

lug ea, cum a vázut cd se repede la

dânsa, i-a aruncat pâinea ce a capilat-o www.digibuc.ro

Nisgrile noastte

26

dela

bikran. Caine le

fiind pe senme

foarte flamand, s'a repezit la paine, a mancat-o c'o lacomie nespusa apoi s'a

-fácut nevazut, ca

i cand n ar mai fi

fost.

De aici s'a luat .Luminioara si a mai

mers o bucatá buna de loc, pang ce a ajuns la un palat foarte mare si frumos,

care stralucea asa de tare, hick nu te

puteai uita mult la el, cáci indata iti lua vederile.

Dinaintea palatului aceluia era o fan-

tana foarte frumoasa. Luminioara, urmand

sfatul baltranului, a baut apa din aceasta fantana, si cum a bàut, indatá a putut sa. se uite là palat, pe cand mai inainte nu-i

era nici de fel cu puff*, cáci i se in-

tu necau vederile.

Dupa aceasta a mers ea spre palat, s'a bágat incet inauntru, si cum a intrat, ce sa vaza ?. . vede pe mutt doritui i eautatul sàu iubit, pe Soare, stand la masà stralucind asa de tare, cum adica nu- , .mai singur soarele §i nimeni altul poate sà straluceasca asa d.e fiumos. Si cum

vazut ca era asa de tanár, de gingas de &Limos, asa de tare s'a indrágit de dansul, cá singura nu stia ce a stranga in brate face mai intai... www.digibuc.ro

CiocArlia

27

sa-1 sarute cu infocare?

descopere tot aleanul i focul inimei sale?...- sau... ce sa faca? ce sa dreaga?...

Dar lasá, sea nici Soarele nu era de

Si cum a privit la Luminioara, indatti s a indrágit de ea, caci si ea nu ghiata.

era o feat, iaca

Lisa,

de. rfind ca toate

ci era o fatá asa de frumoasa fermecatoare, ci s fi cautat in lumea fetele,

intreaga, alta .ca dfinsa n'ai Ii atlat.. Mama Soarelui insa, o barâna de când lumea

i

foarte rutcioas, atlându-se

asemenea in cas i vazfind pe Luminioara ca se apropie de feciorul ski, care nu stia ce-i pacatul i cunoscAnd-o dupa

vorba ei di trebue s tie fata si nu lector, dupa cum era Imbracat, i temându-se ca sä nu-1 cludi in ratácire, s nu i-lrapeasca prin frumusetea ei, a. inceput a o blestema i a-i zice: Tu, f iica pacatului, care ai cutezat s. strabati pânii in acest palat i ai voit ademenesti prin frumusee i vorba

ta cea dulce pe fiul meu cel nevinovat, blestemul meu piee asupra capulni tau!...

De azi inain,e sl.te pretaci in pasare

sa sbori toata zma in. sus, plângând pe fiul meu, pe frumosul i nepataiul Soare,

pentru indrásneala ta cea mare, ca ai vend pfinii aicea i ai Tuba cu www.digibuc.ro

Pgsgrile noastre

28

Si intr'adevár, c

indatá dupa ce a

rostit baba cuvintele acesfea, Lurninioara s'a prelácut intr'o pás'aricti mica, pe care oamenii de atunci si pang in ziva de ast5zi o numesc Ciocârlie i care mai in

loard ziva sboara foarte sus in aer can-

Valid §i plângaird &ILA alesul inimei sale,

dupä scumpul su Soare, pe care iocrnai atunci, când l-a afiat, dupá o cale asa

re lungui si nrimejdioasii, a trebuit'sâ-1 piardg pentru ioideauna. Iftiä

sabia pe care a ctipätat-o dela

cele trei fete si celelalte lucruri ce le-a mai avot Luminioara, au riimas in palatul Soarelui. A doua legenclii a Ciocârliei, suná astlel:

tot din

Bucovina

Au fost odaà in priftile rsàritului un

irnpärat si o impáráteasä.. Irnpiira nl acela

se cherna Titus, iará imparateasa Chiorghina.

Acesti dui domnitori iràiau in pace, liniste, unire, dragoste, i aveau de boate bu ngtátile, numai un sing tir lucru le lipsea,

n'aveau nici un prune. intrebat-au pe toti Ce n'au www.digibuc.ro

CiocArlia

29

oamenii cei mai inváfati ai inapbAiei de

Nu era nn doctor pe care sa-1 li trecut cu vederea i sá nul fi intrebat cum ar putea cii Ota i ei un tiu. Ba, la

urma urmelor, and viizurá eh nimeni nu le poate ajtria, a1ergar i pe la vrijitoare dunit sfat Dar de geaba I Inteo zi, dnp ce pierdurii acurn niklejdea c vor avea íi .ei ciind-va un prune ca toatii lumea, a Mcut impáratul acesta. o -petiecere mate, la care s'au vdunat toti sletnicii, btrânii si mai marii impáriitiei sale, impreung cu sotiile lor. Toate inamete, ciite se adunará la petree bucurau i îi legiinau prunci i in brate, numai impsárgteasa Ghiorghina era foartetriseet, pentru cti nu avea

cerea a easta,

st ea nici un prune pc care sil-1 in brate si de7mierde. intr'o noapte, dupti petrecerea avut5, i s'a ariitatimpAratutui Titus o baL6 batiânii in vis, care i-a spus urmkoarelet Litigate imphicate! nu te supita, ci imptirliteasa Ghiorghina va na5te de bun ti seama u n p tune, numai

te bucuri,.

dacii va merge la pârAul care curcre prin

piidurea cea verde dela capntneirapartijieitale i va bea ap dintrlasul. www.digibuc.ro

Päsgrile noastre

30

fmpáratul, trezindu7se din sonm, kti-a iusemnat foarte bine cuvintele babel, si

cum s'a zarit de ziva, s a dus de i le-a

spus din fir in par impártitesei. Ghiorghina, sti-1 li prinspe Dumnezeu de un picior nu s.'et,r fi bucurat esa de tare ca acuma, cand- a auzit ceea ce i-a spus itnpáratul; si far a. pierde muR timp in zadar, s a porait si s'a du- la paraut du pà-durea cea verde si a haul ap6." dintrlas Nu mult dupti aceasta,iata ca imparateasa Ghio r*ghina

vazut visul eu ochii...

a niscut adicti o copilá foarte frnmeesa. Copda aceastacrestea inteo zi ca alta irdr'un an, iaraintr'un an ca alta î zece ani... Cine ovedea, mainen'omai cunosi

tea, caci cu cat cresfea mat mare cu

atata se facea mai voinica si mai trumoasa.

Dupá ce a crescut acuma copila acrasta

mare i a deve it fata in floare, a 'Mee-

put a iesi in toata dimineafa i seara la preumblare, ca i priveasca rasaritul ariPul Soareiui. . 1esind ea asa in mai multe dati i p rivind ore inlrezi cum rasare i apune Soarele, asa de tare i-a ptacut aceasta, csa' in urma urmelor s'a indragit de d an sul.

www.digibuc.ro

Cioctirlia

51

Dui í ce s'a indrágit, nu mai era nici o

placere pentiu ea pe acest p'ämitut, §i

prin urmare inteo build dimineatà i§i

propuse s

cálk-reasc a. spreSoare, sà

afle palaiul lui i apoi, cat va fi §i a al nu se mai desparfeascá de clan sul.

Ca o copila bunO a spus aceasta dorintá

a sa i maicii sale. Dar maical-sa n'a voit s o lase nicaieri. Ea a spu, apoi §i sa, dar nici el n a imparatului voit s'a lase nicáieri sO, se ducO, pentru

cà amândot o iubiau loarte tare, si nu

,stictu ce ar fi fácut de scarbO, daca unica i s'ar fi dus cine §tie unde.

lor flied i-ar fi pràsi

Copila, de supárare cá párintii sái nu

vor s o lase, a inceput a se usca si in veo câteva zile a§a de tare a slábit, cTí de-abia se putea urni din loc.

Vazând aceasta îrnpàiaa.iI, si-a càlcaL

pe inim, ia dat bine-cavântarea Orin-

teascal §i toate cele trebuincioase de drum,

§i apoi a lasai-o sá se ducal in treabii-si. Copila, luându§i acum rOmas bun de la parinfii sái, s a pornit spre rOsarit §i s'a

s'a dus timp indetungat, pâtiá

ce a ajun s la o apá foarte mare, ce curea foarte repede.

Ce sa sá. &ea ea acuma?... cum sá www.digibuc.ro

noastre

32

treaa ea apa aceasta? cáci pod peste dansa nu era si a innota nu§tia,¢i mácar de ar fi §tiut, era peste putintá s'o treacá d'a notul, các, era foarte mare. lalà insá cà pe and sta ea ava, capul ce e de fácut? vede eh' iese'din apá o fatá foarte frumoasá, imbrácatá tot in alb, care it zise:

Tu îti vei ajunge scopul, dar lung timp acolo nu-ti este inggiduit sá stai... Mu bà placere nu vei gusta! Si cum rosti fata cea frumoasá cuvintele acestea, indatá se fácu Ira pod peste

apa cea mare, pe care a trecut fata de impárat de cealalig parte. Dapá ce a trecutacuma fa ta de inipà-

rat apa aceea, a alátorit iaCási mai de

parte si s'a dus, s'a tot dus, piing ce a ajuns la o ba bà bátrâná, care pástea un

ard de gáste. Baba curioasá. ca toate babele, cum a viizut-o indat d. a intrebat-o de unde 'vine si incotro se duce?

Fata impiiratului,

i-a

istorisit toate din fir in pár: cum §i in ce fel, de unde vine si incotro se Eu, draga mátu§ei, zise mai de-

parte baba mutt calea.

pot sáti scurtez

www.digibuc.ro

foarte

CiocArlia

33

Daca mi-ai scurta-o, mátusicd, mare

binè mi-ai mai face, si Doamne 1 cum

ti-asi mai multumi pentru fapta dumitale! Baba, mdgulitii prin cuvintele fetei, Ii dtidu in mâna dreaptd un pomisor, iar in m3na stângd un inel foarte mic i ii zise s. facà cruce cu pomisorul cd apoi indatd vedea ce se va intâmpla cu dânsa.

Fata o ascultd, face cruce cu pomisoce sd vadd?... vede cd de-o data e ridicà in aer i cineva o duce pe sus, ar cine o duce nu stie. Asa se duse ea prin aer, pare cd ar fi ost de cineva viátitil a cdfdri pe o prähid de alun, i cat ai clipi din ochi *Ilse ul

inaintea palatului Soarelui. Pe dinaintea palatului acestuia curgea un râu limpede ca laerima. Spre a trece peste 14111 acesta, ori cine ar fi fost acela care ar fi voit sá treacd, trebuia sä pig-teased un argint, ori de nu, ráfacea un an intreg prin lume. Cdhitoarea noastrd, ca sá nu mai umble rdtácind prin lume, luá inelul ce 1-a fost cdpdtat d.ela baba cea biitrând, i ii dete s. osneagului ca s'o treacá de ceea parte.

Bdtrânul, luând inelul, a trecut;:ò de fard sá mai îútindá ultá vorM cu dânsa.

ea parte de râu, T6-3

www.digibuc.ro

Ils5rile:ooastre

34

Acum a sosit ea la poarta palatului Eau a curtii, prin care a intrat incetul in ograda si de aicea s'a dus apoi la usa curtii. Langa usa curtii se a Fla un dine foarte mare cu dona capete. Cainele acesta, cum

a zarit-o, deauna a iuceput foarte tare a

latra si a se da la dansa, numai, numai s'o apuce in dinti. Mama Soarelui cáci Soarele avea o mama foarte batranii, si palatul acesta era palatal Soarelui, deci mama soarelui, cum auzi cainele cel cu doua capete latrand, a iesit afara si cum a vazut-o pe calatoarea noastra, a intrebat-o manioasa:

ie cine cauti tu aici i ce vrei? Calatoarea noastra, nestiind cine e bà-

trâna care a intrebat-o asa de rastit, ce are sá se intample daca i-a spun e ceea ce i-a spus, poate ca i-ar fi raspuns cum ar fi trebuit raspunda. Asa insa, in nevinovatia ei, ne5tiind ce e prefacatoria i minciuna i cat de bine pot sa-li prinzá i acestea cate odata, zise bàtrânei:

Eu caut pe mult iubitul i doritui meu Soare, dupa care mult ti mp am alergat si. numai acuma am putut ajunge la

palatul lui!... Auzind mama Soarelui aceste cuvinte, www.digibuc.ro

Ctocarlia

35

s'a fácut foc de mânie si a inceput a o

blestema zicând: Blestemata sä" fii tu, eh' ai indrrisnit a veni 'Ana aici s amàgesti cu frumusejea ta pe fiul meu!... ln pasiire s te prefaci, si in iotatá ziva sá zbori spre cer!..."

Si intr'adevár ca, indatä ce a rostit baba cuvintele acestea, tânára mai inainte de a da ochii cu iubitul sdu, mai inainte de a apuca milcar a-i spune cât de tare a iubeste, s'a preflicut intio pas'á.re micá, pe care oamenii o numesc Ciocârlie, si care, de atunci i pânii in ziva de asfäzi, totdeauna când e frumos senin afará, se inaljä cântând spre cer, spre iubitul

Iv.

Acestea sunt legendele Ciocirliei, care le-am putut aduna- pânii acuma.

Dar Romând nu le au numai pe aces-

tea, ci ei mai istorisesc inert i altele despre âceastrt pgsttruicá.

Ma zic ei ea atunci când Ciocârlia

sboaiá foarte de dimineajá i foarte sus in aer, insemneazii di in ticea zi nu va ploua de fel. lará când se suie in sus si când se scobotted in jos, spun c'á ea ar cânta: www.digibuc.ro

PAs1rile noastre

36

Turtit, turtit, turtit, turtit, La Dumnezeu rdam suit, Dumnezeu cum m'a zärit De-un picior m'a apucat In aer m'a scuturat Si de phmânt m'a Turtit, turtit, turtit, turtitl

$i când roste§te m'a izbit", atunci

sflirsind cântecul. se lash in jos ca o shgeath 0 se ascunde pe suprafata Omantului.

Ce se atinze de reintoarcerea Ciociirliilor din Wile calde, spun Românii ele se intorc indecomun pe la Baba Dochia" 0 de atunci incep apoi a se inhlfa 6:lire cer 0 a cânta.

www.digibuc.ro

DOMNISORUL J.

fericire i bucurie n'au simtit cei mai multi dintre noi, când, ca prunci mici,

cu ajutorul unor laturi fäcute din par

de cal, cu covAtele rezemate de un betiwr, cu diferite cuFte durate din bostani sau din rámurele de soc, in timpul iernei nu odatä atrt putut sä prindem diferite piisárele, care aveau nefericirea

caute

nutretul in apropierea locuintelor pärintilor ncOri §i cu care apoi sau ne jucam piing 'cc le räpuneam viata, sau cà le

inchideam intr'o càsuà, unde le tineam

un timp maiindelungat piing ce, din prea putinti ingrijire sau altà cauza, trebuiau sà moará. Ei bine, una din pAsArele, care nu odatà a trebuit sà ne cadà in mânä. 0 nu odatA ne-a cauzat cea mai mare bucurie este §i Domnisorul, ntimit albnintrelea de dare Românii din Bucovina înc i Stiglet §i www.digibuc.ro

Fa's 5ri1e noastre

38

Scgier, de catre cei din Muntenia Sticlete si Domnisor, de cgtre cei din Banat Lo.

i Turculef si in fine de cátre cei din Transilvania Domnisor si Stiglete,

gogel

latin. Carduelis elegans; 1.

ger. der Stieglitz.

carduelis,

A descrie pgsáruica aceasta cred cá e de prisos, de oarece fiecgruia dintre noi cred cá îi este prea bine cunoscutg. Voiu vorbi asa dar, numai despre ceea ce istorisesc i cred Românii din Bucovina despre dânsa. 11.

Amfilohiu Turtureanu, jurist, mi-a comunicat urmatoarea legendá despre aceastá pasgre:

Dupg ce a Mcut Dumnezeu pe toate grile, cafe se afla pe pgmânt si a

impártit fiecgreia dintre dânsele hrana en care are sá trgiascá in lume, intr'o zi le-a chemat iarási pe toate la sine, anume ca boiascá penele, n71 fie toate intr'o culoare, cáci dintru'nceput penele tuturor pásárilor aveau numai o singurä culoare.

Toate pásarile, dela cea mai mare pang la cea mai mica, cum auzirá aceastá veste imbucurátoare, se adunarg dinaintea www.digibuc.ro

bonviiprui

19

lui Dumnezeu

i Dumnezeu pe toate le-a bolt. lath instt c, inteun tarziu, duptt ce gátit Dumnezeu acuma pe toate pàsàrile

de boit §i vola ca s

dea drtimul ca sá

se ductt fiecare in treaba-si de unde a venit,

vme tot intiun suHet si Domnisorul, n'apuc6 bine a se rásufla si se si roagá lui Dumnezeu boiascá i pe dânsul.

Dumnezeu, cum Il vázu, Il intrebá: D'apoi bine, Dornnisorule, 'lade mi-ai fost paná acuma? .. De ce n'ai venit §i tu cu celelalte zburátoare?... Apoi de!. . ce era -6 fac, pácatele mele!... Inai,ite de a fif auzit porunca la, Doamne, m'am fost varit prin ni§te scai ca sá-mi caut i eu putin6 sranânta de rândul traiului i cand prinsei de veste vcii sii m 6 pornesc i en deodatã cu

celelalte pásári ca sá vin aicea.. nevoe

mii Impleticii printre scai §i atâta ce mii sbucm inai de nu mai stiam acuma

1119 re!. .

singur ce sá mai m6 fac doartt stt scap mai degrabá din incurcátUra iii care intrasem. lar dupa ce scápai tot intr'un suflet alergai pfin6 aicea..

V azánd Dumnezeu cá Domni§orul, sau

Scáierul, nu din lene sau din nebágare de seam6 a intárziat, ci din' pricina scaiwww.digibuc.ro

40

P,Kstirile noastre

lor in care s'a fost incurcat, a luatlenita intinglind cu dansa in toate o ele in care fusese culorile i in care mai rtuniisesc câte patina' culoare, I-a impestrifat pe dansul cu mai multe feluri de culori, precum: moborit, alb, negru, rosu galben si de atunci apoi penele Domnisorului au mai multe culori. Tot de-atuncea i-a Minas i numirea de Domnisor,

pentru cà asa i-a zis Dumnezeu, iar Scii-

ier pentru cá mai mult cu samânfa de

scai se nutreste.

www.digibuc.ro

PRIVIGHETOAREA I.

Soarele se scoboará incet spre apus.

Vuietul zilei incepe din ce in ce a se micsora mai tare,- cáci omenirea, sâtulii de munca ce a avut-o peste zi, se retrage incetisor spre locasurile sale, ca, arun-

chndu-se pe vreo câteva ore in brafele

repauzului si a linistei, sà se odihneascii

recapete iarâsi puterile recerute pentru a doua zi. 0 tâcere adâned i o linite binefâcâtoare se räspândeste peste toatá intindeputin

rea párnânteascâ. Mil milioane d e stele strälucitoare se

ivesc pe câmpia cerului i ne anuntà cg soarele a apus, cà zina cu toate placer& neplâcerile ei a incetat i csii se ince-

pe noaptea...

In acest rástimp, când deja, dupii zisa

poporului, se ingânà ziva cu noaptea, când voepa zilei a mutit, când Vuietul a. ince-

www.digibuc.ro

42

Pasarile noastre

tat cu totul. cand mai fiecare vietate s'a

retras spre locul sáu de odihnti si recreare, care ce fel de pastire sti fie ace ea, care

de odata intrerupe tácerea domnitoare si prin cantecul ei Cel dulce i placut, prin

Nocea ei cea sonora, fermectitoare s i atea-

gátoare, pune lumea abia adorminda in mirare ? Oare ce fel de pasdre a fie aceea, caie prin cant ecul sáu nu odatá

chiar i pe cel mai impietrit ora 1-a fácut ca sti se in 1 uioseze i sá a,dmire, pe cel mai intristat ca sà uite pe un moment de toate nefericirile si neajunsurile ce-i a marasc viata, iar pe cel nenorocit transpuie intr'o lume plin5 de visuri p15cute si fericite A (Tashá pasáre este privighetoarea, numail de cátre Romilnii din Macedonia Berbiliu, lat. Luscinia verea; 1 usciola luscinia ; I. germ. die Nachtigal. Deci despre aceastá máiastrá cant areata., care sus pe varful unui frasin sau ascunsti intre ramurelele unui tufan verde, incepe

incet a canta, a prelude pe cand:

www.digibuc.ro

Privighetoarea

43

V ântul tace, .frunza deasri stà in aer neclintità...

Sub o panzil de lumin à lunca pare adonnità...

In a noptii 1initire o divin6 melodie Ca suflarea unui geniu printre frunzi alin adie, Si tot creste mai sonorrt, mai plricutil, mai [trumoas it,

Pan'ee umple'ntreaga luncA de-o vibrare [armonioasrt

Giinditoare si tkutrt luna'n cale-i se opreste Sulletul cu voluptate in extas adânc pluteste, $i se pare c'a" s'aude prin a raiului cântare Pe-ale ingerilor harpe lunecând milreáritare.

despre aceasta pasáre foarte placuta, . . . care spune en uimire, Tainele inimei sale, visul ei de fericire,

astfel Ca: Lumea'utreagA strt piitrunsa de-al ei cântec

[far% nume,

numai cat o mica planta, numai: Macul singur, ros la bpi., doarme dus pe ceia time! 1)

despre aceasta cantareata renumith voiu sa vorbesc eu acuma, in§irand aici tot ce ne spun si cred Romanii despre dansa. 1) Versurile citate fac parte din poezia ,,Concertul in lunca" de V. Alecsandri.

www.digibuc.ro

Päisgrilo noastre

44

SA incepem a§a dar mai intiii cu legendele ei.

Prima legendA a Privighetoarei e cea

urmátoare:

A fost odtá ca nici odatA, cA de n'ar

fi, nu s'ar povesti.

A fost odatA un impârat foarte vestit

§i puternic, de care toli impAratii de prinprejur se temeau, caci când se supArd sau se miinia din te miri ce pricinA, era varga lui Dumnezeu, nu altceval... toatal Ora §i toate impAratiile de prin prejur tremurau de frica lui. ImpAratul acesta avea o copilá, care dupa ce a crescut mare, s'a fAcut a§a de frumoasa i ar Atoasä a§a de plAcuta, cà

sä fi umblat lumea de-a lungul §i de-a curmezi§ul, alta ca claim n'ai m& fi aflat. S'apoi... când e omul frumos, mai fru-

mos de cum sunt ceilalti oameni, nu se poate ascu (ide de ochii lumii ca sà nu-1

i nimiinui nu-i poate opri sh-i placA daca-i place. Aceasta a fost adicà a§a cá faima despre frumusefea §i gingA§ia acestei copile vazA

in scurt timp s'a atit, cum merge vorba, peste nouii tári §i nouii

www.digibuc.ro

Privighetoarea

45

Cei mai voinici, mai vestiti §i mai frumosi leciori de impärati, cum prinserä de veste cä iacti cum si iacà cat de trumoasä si fermeciitoare este tata cutiirui impiirat, indatä alergartt din toate parfile cu let de fel de daruri scumpe ca s'o pet eased. Si cum ajungeau la imp5ratul, tatid copilei, i se inchurtau, ii sttrutau mâna si-i ziceau: lnaltate impärate, avere-ai parte de sä'näitate si de o viatä imbelsuA atál... Am venit la Maria ta sift- ti cerem Domnifa

in cdskorie, c'etci frumuselca ei cea raià ne-a fgrmecat mima, ne-a sagetat i toatil

fericir4a noastrii stä intiun fir de par, dacii nu vom putea-o câstiga! i apoi... nici nu suntem niste oameni de respins si alungat Suntem leciori de imparafi §i puternici,.. lumea ne §tie, lumea ne cunoaste!...

lmparatul, vâzând eà au venit niste

petitori asa de voinici, frumosi, istefi §i avuti, Ii radea inima de bucurie i fala cea mare §i räsucindu-si mustata si netezindu-si barba, in semn cá sosirea oaspe-

filor ii este ioarte piàcufà, chemà pe Luca sa la sine si rostindu-i niste cuvinte foarte alese, precumpänite, dulci si blânde, Ii zise: A scultà, copila mea! anii se stretu ai crescut acuma coarà pe mare... li-a sosit timpul märitisului he'd.

www.digibuc.ro

46

Nisgrite noastre

aici un tfinar, voinic ca un Filt-frumos, un -fecior de impärat, ca si mine, te cere de nevastii, merge-vei dupa dânsul?... astazi asa, mai dupii vr'o câteva zile

sau sàptàmâni, iar asa, ii zise imptiratul in veo ctueva rânduri. Dar fata, când auzea acestea, sta mai multe minute ca impietrità locului, apoi incepand a plänge si a se ruga pArintetut stiu, zicea: iarta-nia 1... dar eu nu pot sà merg dupii dânsul càci.. nu sunt hied de märitat.. mai este incii vreme!... Imparatul de câte ori o întreba, creztmd

cum cti ce-i spunea fiica sa e adeviirat, n'o

silia muh, ci-i da pace, asteptând

ptuià ce si-a mai lua pe Dar n'a fo4 asa, cum issi inchipuia el...

Fiica sa iubea acuma de mutt pe alt tâniir si din Oricina aceluia, pe toti

feciorii de iimpárati, cki sosirà s'o ia de nevasta, Ii respingea de a reindul, zicând ca: ba unul nu-i place, ba altul e prea urit, ba cà altuia alt ceva li lipseste... mai scurt fie-caruia Ii atla câte

o codita. Imparatul, in urma urmelor, cil fiica sa pe toti pelitorii îi respinge, se

mânie foc pe dânsa

t

intrebuinCei tuate

www.digibuc.ro

Privigetoarea

47

mijloacele ea sa afle care este gândul ei dill ce pricin a. nu voieste sa se marite.

Tânara Domniti, se vede ca s a price-

put ce votes! e s. faca tatal sau. De aceea, pentru ea sa nu-i descopere secretul, caut.a" sa se intâlneasea CLI iubitul sau numai noaptea, jurându;si unul altuia credintii,

'Ana la moarte. Inteuna din nopti insa, petrecând asemenea toatí ndaptea in gradin a. imparateaseii, colea când s'a revarsat de zori, lutindu-si feciorul ferieit ramas bun dela iubita sa, ii zise: Scumpa mea! acuma a sot& timpul ea sa. ne despartim. Dar cum va trece ziva de asOzi si va sosi noaptea, am. sa yin si am sate fur si atunei nimeni n'are st ne mai turbure fericirea, nimeni n'are

ne pazeasea, civom petrece fard teama toata viatal... Asa euviinta tan'grul si se desparti de iubita sa, care ramase Nese1 a. petrecu toata ziva aceea tot eantand i asteptând cu dor sosirea noptii urmatoare.

Dar de geabal... Nn e asa cum vrea ci cum da. Oomnul!... Imparatul

omul,

dete de urma I or si porunci la toti curteitii ea in noaptea urmatoare s fie toti deetepti, doar vor putea pune mana pe fuse-

www.digibuc.ro

PAsfirile noastre

48

látorul fiicei sale... Cine nu va asculta ceea ce le-a poruncit, aceluia sá nu- i parg rgu, dacg va fi pedepsit cum n'a mai fost altul in lume. Curtenii nu asteptar g. sg le mai spuie incà odatg. Ei stiau destul de bine cine e impgratul

i ce e in stare sá &ea, dacg

se manic... Fiecare se puse deci la locul sgu i astepfá cu nergbdare doarg va putea pune maim pe Fata cat colea, pe când incepuse a se amurgi bine, tângrul nostru, socotindu-se omul cel mai fericit din lume, se apropie

in varful degetelor de curtea impgrgteascg, de locul unde stia el cg-I va asteptagiubita sa, voind s'o fure pe aceasta i ducându-se apoi cu dânsa cine stie unde in altg parte a impgrgtiei, sau chiar i in altg farg acolo sg petreacá in liniste toatg viata.

Dar s'a inselat foarte amar in asteptgrile sale, cgci abia s'a apropiat de curtea impgrgteascg i curtenii, care stgteau de pandg prinzându-1, II legarg butuc i if

duserà dinaintea impgratului. Impgratul, cum il vgzu, II cuprinse o mânie asa de mare si inversunatg, cg indatg porunci taie capul. cum a poruncit, aset s'a i facui. Tfingra Domnitg, cutn a vgzut aceastá

www.digibuc.ro

Privighetoarea

49

drama si-a pierdut mintile, ca nu stia Ora pe ce lume-i de scarba i durere prea mare. *i in aceastá stare se duse ea la vralitoare, careia ii istorisi toatii intamplarea dela inceput pan a. la sfarsit i in urniä o rugä,-zicandu-i: Draga mea vrajitoare! dacá vrei tu

ca s

taci cuiva vre un bine in lumea

aceasta, apoi acel bine mi-1 vei putea face numai mie i daca vrei sa capeti o platá

cum nu ai mai capatat dela nimeni alful panà acuma, apoi aceea vei capata-o numai de la Mine, daca imi vei asculta rugamintea i mii vei preface intr'o pasáre. Vrajitoarea, cum sunt toate vrátitoarele,

vázand ca i-a sosit norocul in casii, nu se la sa mult imbiata i rugatá, ci luand niste unsori descantate si vrijite i ungand-o

pe fat& apoi mai rostind i niste cuvinte incurcate i neintelese, tanara Domnita indatá se prefacu intr'o pasáruica, care de atunci si 'Ana in ziva szle astazi a ramas tot pásaruica i canta dela inserare si 'Ana tarziu noaptea, iar dimineata de

cum se záreste de ziva i paná ce rasare soarele, adicá cam pe timpul acela child si-a luat iubitul srtu ramas bun dela dansa cand a avut de gaud s'o fure. Dumnezeu, care o vazuse cat de au ti

www.digibuc.ro

Egsarile noastre

50

pärea dupál iubitul sàu, cat de mult il ieleste ea, i se fácu rnil de dânsa pentru ca s nu moarä de dorul lui, a prefilcut i pe iubitul ei asemenea inteo

psruic

i

i 1-a dat sá-i fie pe vecie sot.

De atunci apoi, de cand s a intiimplat aceasta, petrec ei impreunä mai toatä noaptea, cântând i veselindu-se. ei toatä noaptea privegheazá, de aceea s'a numit Privighetoare, iar el Privigheturoi. I [I.

A doua legendá a Privighet oarei, istorisitá de Jacob Popovici, româq din satul Opriseni sau Pantiri, e aceasta: Fiind odatä impäratul päsarilor foarte bine dispus si voind sui tie care dintre supusa i supusele sale cfintá mai frumos, mai pliicut si mai fermecätor, a dat pomica in intreaga sa impärätie ca pe datii atunci sui se adune la curtea imp-,r4teascil cei mai vestiti cântgreti, ca

cânte la mash'.

CUM au auzit pásárile de aceastä porunca impäräteasca deauna s'au adunai

cu tOate la un loc, au finut sesiel) infra o altà si au ales apoi in mijlocul lor pe trei 1)

edintii,

www.digibuc.ro

Privighetoarea

51

pe care le-au trimis la curtea impgrateasca.

Acestea trei au fost: Gangurul, Mier la 0

Privighetoarea. i ele cum s'au ales nu stäturä muli pe gänduri ce ar fi sä inceapa, ci se pornird 'de grabil spre curule impära

chci timpul mergerei se apropiase. Gangurul, ca unul ce are imbracâmiiitea cea mai aleash si mai frumoasä, hind acoperit cu pene aurii, care strälucesc foarte frumos la lumina soarelui, fu lilsat sá meargii inainte. Ba! nu numai atât cil-1 lasara, ci incii si el singur se puse in fruntea celorlalte doná i nici pe una nu o I sa de fel sa meargh inaintea lui. Mierla merse dupá dânsul, zicând cà ea, ca una ce are rost auriu, ca i penele Gangurului i imbracilmintea neagrä stralucitoare ca inätasea. trebue sá meargiidupii dânsul. Privighetoarea insä, fiind mai micä la fapturd i având imbraciimintea cea mai

rämase in urmä si mergea cu

capul plecat si umilitii spre curtea impäratului.

Cum ajunse acuma Gangurul la curtea

impâräteascii i unirá inäti itru, impäratul,

va zându-1 ca e asa de trumos impodobit si are o staturii foarte atrAgiitoare, Il primi cu cea mai mare cinste, II puse apoi pofti in fruntea mesei www.digibuc.ro

52

Psrile noastre

Gangurul, plin de falg, incepu a cant& Imparatul, ascultand cu luare aminte,

fu foarte manumit cu cantecul sau Intrá apoi Mier la.

Imparatul, cum o vázu i pe aceasta deauna Ii iatinse i ei un scaun, poltind-o seazá lângá mash' i sa cante. Mierla, incepand a canta, cantá cu mult mai placut i mai frumos deck Gangurul. In urma sosi Privighetoarea i intrand in curte se pleca piing de umilintá pang la piimant dinaintea imptiratului. ImparatUl, vázand-o ca e asa de mica, de prizaritä, umilita i nebtigata in seama, se mird ce cauta la curtea lui si de aceea o intreba cam rastit: ce-i trebue, lard Lash'

a o pofri sd saza, ca pe ceilani doi oas-

peti ce intrase Mainte. Apoi de, Latinate imparate! zise Privighetoarea de langa use, unde rámase de cum a intrat induntru, sa nu vá fie cu suparare i cu &Mat, sunt aleasá trimeasd de catre neamurile mele la Mal-

timea voastrii ca i eu sa Ara cant un cantec! Canta-mi darti! zise impgratul zam-

bind, sd te vad i pe tine ce poti! Privighetoarea, necutezand macar www.digibuc.ro

1Privighetoarea

55

indrepta pri imparat, i§i dre se mai intâi glasul i apoi incepu a cânta,

dar colea cum §tie e sä cante, nu cum cântara celelalte... Imparatul, cand o auzi cântând, rdmase uimit de frumusetea cântecului sdu. Un pas a§a de duios, dulce, placut §i fermecdtor n'a mai lost auzit de cánd s'a tre-

zit' pe lume. Privighetoarea, prin cântecul et a bdgat sub co vabi pe ceilalti doi çântäreli de mai mainte. i dupa ce a star§it

ea acuma de cántat, impdratul n'o mai läsd sa stea la u§d, ci o puse pe dánsa in locul Gangurului in truntea mesei,

dându-i totdeodatd §i prima", adicd daral cel mai mare, mat Imams §i mai pretios,

care era menit pentru cel mai bun cântdret; iar dupd ce s'a sfk§it acuma masa, dupd ce toti oaspetb cáti au au lost la acea masd pottiti s au sculat dela &Elsa, ea a lost aceea care s'a pornit mai intai in lruntea celorlalti doi cdntdreti, railcar cà imbrdcdmintea ei e cu mult mai simphi deck a Gangurului §i a Mierlei. Mierla care cântase ceva mai frumos deck Gangurul, s'a dus in urma privighetoarei.

Gangurul insd, cu toatd, stamba lui cea domneascd, cu toatd frumusetea imbrdcd-

www.digibuc.ro

Plsgrile noastrc

54

mântului sau, ramase indarat i iesind umilit si rush-rat dela imparatul, se duse

acuma cel de pe unna.

de atunci apoi, de când au fost aceste

trer pasari la imparatul lor ca sa-i ciinte la masa, a ramas privighetoarea cea mai renumita si mai mâiastra cântareata dintre toate neamurile pasarilor. Fiecare pasure cântatoare trebue sa-si plece capul §i sa se inchine inaintea ei. Iv.

A treia legenda a privighetoarei, istorisita de o Românca din Siret, suna in urmatorul mod:

A fost odata un imparat, i imp5ratul acela avea o fiica asa de frumoasa, ca i s'a dus vestea peste nouti täri i noua marl. i dupä ce a crescut fiica aceasta si i- a sosit timpul sa se desparteasca de parinti, imparatul a maritat-o, si la nunta a poftit o multirne de oaspeti din toate ph r( il e.

acuma, dupti ce s'au adunat toli oaspetii la un loc, ,alese socrul cel mare,

adica tatal miresei, dintre oaspeti de nun mare pe un impärat al unei impâratii iar

de nuna mare pe o impartiteasa a altei imparatii si se pornira apoi cu totii la

www.digibuc.ro

Privighelbarea

55

cununie. lar dup'h ce cei tineri s'au cu-

i dupt ce s'au intors dela biserich, toti oaspetii se asezarä la mash si incepurä a se veseli si a glumi, spuntind

nunat

nnul una, altul alta, dup.& Sc um e datina la nunti.

lath inshi cá tocmai când toti mesenii

erau in culmea veseliei, când fiecare oaspe era mai bine dispus, nu nul cel mare, fie din urá fie din pizm5. cà n'a fost impárhteasa sa aleasà ca nunh, sau din ce pricinà va fi fost nu stiu, destul cà a inceput

a lua peste picior pe nuna cea mare, infruntand-o inaintea oaspetilor cu niste cuvinte foarte proasté.

Nuna cea mare, care era o impárá.teasá loarte frumoasá i inteleaptá i care se mimea privigbetoarea, nu zise nimic la

aceasta, macar cà avea toatii dreptatea sá nu tacâ.

Nunul mare Inca nu se multumi numai cu alâta, ci el mai dupa vr'o câteva minute incepu iarái, mai din gros a o infrunta si a o batjocori inaintea oaspetilor. Privighetoarea i de asta data nu-i riis-

punse nimic, ci plecând capul lu jos then.

Nunul cel mare, vá zând cá nuna cea

mare nu-i rhspunde nimica la infrunthrile sale de mai inainte i voind s'o batjoco-

www.digibuc.ro

56

Pfisitrile noastre

reascg si mai tare, zise in urmg, c ea ar fi furat o paine dupà masg i ar fi ascuns-o. Privighetoarea, auzind cuvultele aces-

tea, se supgrg asa de lare, inclit a î ceput a se ruga îì gandu' sgu lui Dumnezeu si a zice, cg daci el va aflao cg e ceva vinovati s'o lase asa cum este,

iar de n.7 va afla-o cu nimica vitiovatà s'o

prefaeg intr'o pasgre ca sg, poatà zbura inc,itro o vor duce-o oehii, ca nu mai fie de batiocorg si de rasul lumii. Dumnezeu, care stia prea blue cà e nevinovatg, ii asculti ruggrnintea i o

prefgeu intr'o pgsgruicg Privighetoarea, cum a fost prefFicutg in pasgre, indatá s'a sculat de lângà rnireasg, unde sezuse pang at,.nrea, si a inceput

a sbura printre oaseti. $i asa shurand

ea incolo i ineoace vr'o caleva minute, vo;nd sà iasg afarg, dg de painea cea farota cà e a.cunsg, dupg spate'e nunului cel mare. $i cum dete ea de wale s sui pe umgrul cel drept al wimului i incepu vorbi in limba pgsgreascá, si a zice: Acesta, acesta, a furat, a furat pâinainea, cgutati cgutati, iute, jute, prindeti, prindeti, talharul, iute, Oaspetii, care rgmetser4 mnlemnifi and

www.digibuc.ro

Privighetoarea

vzur

c

57

nun% cea mare s'a prefáctit de

o d tá in pa-tare si a sburat de dupa

auzind-o acum vorbind si spunand care e tattlarul care a furat painea,

mask

se sculará de graba idea masd

inee-

pura a cercela pe nunul eel mare §;, cercetando-1, bflara ca painea e ascunsá la spate e Socrut cel mare, adica tatál Miresei,

cum vazu aceaita, se 15.eu foc si pará de manie pe nun, una pentru cà a infruntat

pe nuna cea mare fárd ca aceasta sà fi fost cat e negru sub unghte vinovata, tar

al doilea, peatru cà prin acea,ta i-a,necinstit masa si casa, §i a poruncit sà 1 ridice de graba din capul cinstei i s5.4

pue pe furci. St cum a poruncit, asa s'a i intamplat. Nunul cel mare, triticar ea era impär t,

fu luat pe sui dela maitt, sct s afarii

spanzurat in fata tuturor oaspeti tor, precum si a altor oameni, care se adunasera sa vadà cum se fac nuntile impártitesti.

Nuna cea mare

Irish'

nu se prefacu

iarisi corn a f ost mai ilia nte, ci a rämas si in. ziuta de astázi tot pasäre, purtand numai numele de Privighetoare, care 1.a avut dela inceput. Si tot de atunci incoace Privighetoare:, www.digibuc.ro

Ps&i1e uoastre

58

macar cà e acuma pastire, Ii place a trai

mai mult retrasá de lumea cea zg rmotoasil si de gurrle ce re rele i nespâlate. insii,

cu toate acestea, ea nici pânä in ziva de astgzi nu poate uita pe nunul cel rautacios i pismataret, care a batjocorit-o de aceea pana in ziva de ashizi strig6, pr inchi pedepseasca când 6120, pe taharul, care a furat pâinea si din pricina câruia a trebuit sá se prefaca iii pasAre V.

Acestea sunt legendele Privighetoarei, ce le-am putut nand acuma descoperi. E insa foarte probabil ea ea va mai fi având Inca

i

altele.

Privighetoarea figureazá adeseori si in cântecele noastre poporane ca simbol de iubire, dornicie i prr vighere. Când doi tineri s au indrágit, când iubirea lor e nemánini tä, când si-au jurat unul altuia credinfil pârta la moarte, insti fie cA p5rinfii sau neamurile bor. fie ea altá imprejurare neasteptará i-a despártit

pe un timp inai indelurigat sau chiar penirn t otdeauna, atunci in supárarea lor cea mare se adreseaza cdtre Privighetoare, rugând-o ca aceasta sá nu cânte i upá cum e datina ei, seara pe rácoare, când omenimea oste-

.nitá de lucrul de peste zi merge la culwww.digibuc.ro

59

care, ci sá 6'114,1.44/m0i 6-zi, când tot omul e de§tvtoi atunp deplangá

prin cantecul el.-01,vphtesir soaria plina de intristare, ca ( auzind-o §tie cat sunt de supárati .. El zic: Pasáre Privighetoare, Ce cânti seara pe racoare?

Can'n miaza-zi cu soare,

Cânta'n glasul cel mai mare Pentru-a noastra supárare, Canta'n glasul cel sublire Pentru-a noastrá despartire! Fetele cele amorezate, care privegheazá seri intregi cugetând neintrerupt la ale§li inimii lor, care in senile cele senine

frumoase cântä doine de iubire §i de dor, sunt foarte adeseori asemänate de catre poporul roman cu Privighetoarea Privighetori se numesc de Romiu,1 §i acele fete tinere §i frumoase, carele mai totdeauna sunt foarte bine dispuse §i voioase, ciirora nu le mai tace gura, ci add ziva cat §i noaptea, atat când se scoala cat §i când se culcá, cânta necontenit. $i precum: Máliastra Privighetoare

Cantä noaptea pe racoare, Dimmeata'n pranzul mare, Si de nimeni Meg. n'are... www.digibuc.ro

60

Pgsaillenioastre

tot a*a i fetele cele pururea vesele n'au

de nimeni fricá toatá lumea li se pare e a lor; §i precum Priviahetoarea,

prin cfintecele ei cele plácute, pe multioameni Ii desteaptá din somn, face vrarid nevrând ca s o asculte §i s'o admire, tot rta i fetele cele vioaie qi cântárete iscusite, pe multi in§i, pe multi tin eri îi atrag prin cântecele lor cele frumoase.

Cum cá Românii aseamáná pe fetele

cele arnorezate §i cântrtrete cu Ptivighetoarea, se poate in catva cunoate din urmátoarea doiná. din Transilvania, pe care mi-a comunicat-o d-nul Gr. Craciuna:

Cat e noptita de mare

Tot cânt'o Privigheioare, De-abia a§tept noaptea s treacá Privighetoarea sá tach, Ziva dalbá s'a fácut Privighetoarea a tácut...

lar un proverb ne spune urmátoarele

despre Privighetoare:

Privighetoarea,

cu cântarea ei cea dulce, pe vâniltor la care, dupà cum lesne e ea II aduce"

de presupus, se aplieti4a fetele cele istete, frumoase §i atrágátoare, care prin frumusetea §i ging'4ia lor, prin apucáturile §i vorbele lor cele dulci, pe multi tineri Si atrag la sine. www.digibuc.ro

Privighetoarga

61

Alt proverb suná: Bufnita nu cloceste privighetori", ceea ce insemneazá cà un orn, care din nastere e urit si rautácios, nici cand nu caulá sá facá bine, ci numai

tot ráu; sau o muiere urî, diformá,

mutálancá, nici cand nu va naste un prune frumos i intelept, ci numai o shrtenie ca si clans:).

Afará de acesfea, Romanii din unele

tinuturi ale Trinsilvaniei si Banatului,

dupá cum mi-au seris d-nii Gr. Cráciunas si I. Stoicescu, spun si cred, cà eel ce va manca ca rne de Privighetoare, acela

îi pierde somnul, hick ori .si cat mai

trilieste nu poate dormi, ci numai privigheazá cat e noaptea de mare, tocmai ea

si privighetoarea. Am zis la inceput, cá Romanii din Macedonia numesc Privighetoarea, Berbiliu. tIn cantee poporan al acestor Romani, in

care provine numirea aceasta, sura precum urmeazá: Si cantá un berbiliu pe salce Cá vede douä musate S'amendole erau cumnate. 'Nveste, ve sunt jonili ? Jonili sunt trú zenetie Ca s'aminta aslani, florie. www.digibuc.ro

62

Prisarile noastre

Transcris:

canta o privigh etoare'n salce Ca vede douti frumoase Si-amândou à. sunt cumnate.

Neveste, unde v sunt junii? Junii sunt in strbingtate Ca sd cii,%ige lei §i galbeni.

In fine voiu s'ti mai insemnez §i aceea barbiltelul Privighetoarei, dupa cum am väzut §i mai sus, se nume§te de popor eh'

Privigheturoi.

www.digibuc.ro

VRABI A Din cele mai depârtate timpuri i 'Arai

nu de mult a lost Vrabia jinuta de care omenime ca una dintre cele mai &Anti-

cioase pâsàri. Cauza acestei fineri a fost imprejurarea c aceastii pastire se nutreste mai cu seam6 din pâine albà, fâcând prin aceast t multà stricâciune prin semiluâturile oamenilor, si mai a les toamna, când toate pâiliele sunt coapte. Drept aceea, in mote tal i, i s'a declarat razboi de moarte .si totalti nimicire. Tn multe locuri s'a prim o lege partialil ca fiecare .econom sii prindii o suma anumitii de

iar acela, care nu se va supune acestei

legi, sá f e pedepsit. Si as I din toate parfile a.1 inceput oamenii, mai ales járanii,

con4rânsi fiind prin lege, a pi inde cu miile si a le nimici, $i

care a fost oare urmarea acestei www.digibuc.ro

64

Pgsarile noastre

nimiciri? A fost aceea, cá itnputinându-se

incepurä a se inmulti tot soiul

de insec, e, precum: caräbitsi, paduchl de poni, omizi, viermi t7i multe alte gângàuii care incepura a roade mai ales pometele,

astfel ca rar unde se putea alli un po met nemâncat de omizi i páduchi. Cei

ce facurä legde, prun care s'a declarat ni-. micirea Vràbiilor, se vede cà au luat in

considerate numai stricäciunea ce o fac acestea, n'au cugetat insä, dupä cum prea

lesné se poate presupune, de loc si la

foksul cel mare ce ni-1 aduc aceste pasäri

mâncAcioase. E drept cà Vrabiile fac mari stricnciuni in pâinile cele albe, nimicind uneori holde intregi. Dar dadi vom

lua in consideratie cä tot aceste päsari primavara prind ti man:Ai:Ica mii §i mii de omide, cäräbusi, viermi i alte insecte cu

mult mai daunaioase deck dânsele, cur& find prin aceasta pometele si punându-le in stare de a putea produce fructe tulatoare, trebue sh concedärn ca ele sunt

cu toatà dauna ce ne-o fac in pâini, de mare folos pentru pomete ba chlar

pentru pâini. Aceastá imprejurare s'a cunoscut tuai pe urm

i Vrabiile au fost

apoi nu numai lásate in pace, ci inctt s'au diutat diferite m jtoace pentru inmulfirea www.digibuc.ro

Vrabia

65

i acum fiecare om inteligent tieca dacá n'ar fi Vrábii, uimeni n'ar fi in stare lor.

s. cultive ponieten din cauza omizilor,

cárábusilor, viermilor §i altor insecte stri-

dicloase, cáci neavând cine le curafi

s'ar inmulji peste másurd. roporut roman, se iotelege dela sine ea eel necult, adied jaranii, a flout §i le mai fine filed §i pend in ziva de astazi pe

Vräbii ca pe niste pásári, ce le fac mulid si mare stricáciune in pâine. Dar el mci cand n'a intrebuinfat, mci nu intrebuin-teazel atari mijloace, prin care s'ar put ea nimici Vrábiile, ci rniIoacele ce le farebuinf :azá el spre apárarea pâinelor sale

de cotropirea acestor pásári nesätioase

sunt cu totu, de altel nature. El, si in privinf i aceasta ca §i multe aftele, si-a hint si isi mai la Tuna. i acuma refugiul la mijloace superstifioase, crezánd cd prin aceasta va depart& Vrabiile dela painile sale, tärei a-si mai da White de a le prinde si a le curma viata. Despre mijlo cele prin care cugetii. el spre a depárta Vrábille de pâinile sale si despre c-re crede cd au o urmare ludestulatoare, precum i despre alte dwelt si credinte care le mai are poporul nostru despre Vrdbiti, voila sii voroesc eu fu !milk urmátoare. 105f6-4

www.digibuc.ro

EMMA le noastre

66

1.1

Ca sg. nu manance Vrabiile holdele,

spune i crede poporul roman din Transil-vania, cá e bi,te, in lgsatul secului de came,

a aduna toate sfärgmaturile, toate oa,ele celelalte raingsite dela masg intr'o fafg de mash.' si a doua zi, vrea sg, zicg in intaia zi din posrul Ciaciunului sau postul mare, a le duce afarg i arunctindu-le sp e rdsgrit, a vice : pásiirile creului!

eu vg dau voug "liana din masa mea cu care sg fifi indestulate si dela holdele m ele oprite!".

Romanii din Bucovina spun cà o tnului aceluia care va ajuna loath' ziva in ajun Crgciunului,.iar din ajunul Crgciunului si

pang in a¡unul Bobotezei nu va manca de fel pe afarg, in anul acela Vrgbiile nu-i vor manca nici de cum pginile cele albe, ct le-a da bung pace. Cand duce sacii cu grau la semgnat,

spun mai departe Romanii din ransilvania, gura sacilor sg fie intoarsg cgtre coada carului.

I ar and iei sacii din car, sg-i

intorci cu gura in jos, i numai dupg aceasta sg-i intorci cu gura in sus si stt-i deslegi. Sg iei opo i o mang de grail dinteun

sac, si stand cu picioarele pe pgmanogorul tgu, iar graul tu--ti, adicg pe www.digibuc.ro

Vrabia

din Juana sa-I arunci

67

afartt de pe piimantul tau sà zici: Doamnii, stanta i

Marie, maica sfanta! ".eu graul acesta

dau mancare la pasarile cerului, iar de Malt grau al meu sa fi e oprite, nadusite

gurile lor legat .". Dupa ce v ei face aceasta sà arunci gran pe panaantul tau, dar cand vei arunca s'à fii cu ochii zici: Doamn4, sfanta Marie, mica sfanta! a sa sa tu vada pasárile holda mra, cum nu vad eu acuma nimica 1"

dupa aceasta, cand ti-i deschide ochii,

sà te uiti pe culmea unui deal sau pe o padure din apropiere. Cand prind pasärlie a manca holdele,

e bine Sal se clued la dansele un ora mezin, adicit

a cel om care e mai mic la

prinfii sai, in privinta etäfii, i ajungand sit lepede toate vestmintele de pe sine, sa-si lege bine ochii cu o nAframa sau alta invelitoare, i apoi sà ia o lumina cu

care a murit un ora finand-o in mana precum i par din capul cutarui ora mort,

cu lumina aprinsa sa inconjure holda sa, si pe cand o inconjura pe din toate j:artile sa zica: cum nu vad eu acuma si cum nu vede mortul, asa sa nu vada pásárile holda aceasta, i asa sa fie luata

mintea pasarilor dela holda aceasta, cum www.digibuc.ro

68

Psrile nottexe

e luatá mintea mortului .dela lume"1 lar când ajunge in cele pa tru párti ale holdei, sá lege in fiecare parte vr o câteva spice cu párul din capul mortului, ce-1 are la

sä zicá: Eu nu leg

sine. si

holda aceasta, dar leg gura pásárilor de la dânsa, i Elsa sà nu o poatá mânca ele, cum nu poate mânca omul mort; i asa 56, nu vadá ele holda, cum nu vede mortul lumea!".

Afará de aceste datine i credit* deverte mai intrebuinteazá Românii o multime de alte mifloace spre apárarea hpldelor de c5tre Vritbii, care nici decum nu pot fi condamn te. Asa intre altele, fac ei un fel de mori-ti mititele de lernn,

numite moristi de vânt", pe care le pun in locurile cele mai cercetate de Vrabii. Când suflá si cel mai lin vânt moristele acestea se invârtesc i Maud vuet mare Vrábiile se sperie si fug, 15s5nd holda in pace.

Unii implântá unul sau mai multi pari in holdá, dupá cum adich e si holda de mare, agafi pe dânsii piste haine zdrenteroase, iar in vârful lor pun o cáciulá sau pálárie veche, ca asa sá aibá chipul unui orn i de care apoi pásárile se spe-

rie si fug de holc1A.

www.digibuc.ro

Vrabia

69

Iarási se zice eh' Vrábiile umblii de-avalma cu foametea, cci or incotro, se intore ele, tot stricá. Când sunt multe atunei e foarte putiná piiine. Este ins6 o zi anumitá peste an, si &eh' omul ce are semánáturi va nemeri s posteascA ziva aceea, atunci nici o vrabie nu se apropie peste tot anul de piiinea sa; ele vor mânca pttinele invecinate ale altor oameni, dar pe ale lui nu le mänâncá. LIT.

Despre Vrabie existá la Românii din

Bucovina si urmátoarea legendá, care mi-a

istorisit-o Iacob Popovici din Opriseni: Demult, de mutt, cine stie de &And va mai fi fost i aceea, a rásilrit in mijlocul unei pMuri un stejerel, carele incepu

cre,te cu ineetisorul si a privi cu dragoste la ceilalti stejari de totatà mâna, care se aflau in jurul salt.

latä ins6 cá, nu mult dupá ce a rásárit stejarn1 acesta, vine o Vrabie si se pune pe dânsul, mácar e avea unde se pune si in alt loc, eáci pádurea era destul de mare.

Stejarul, vázând aceastil obrásnicie din

panea Vrábiei, se mtmie foc pe dânsa §i-i zise:

www.digibuc.ro

Pitsgri le noastre

70

Mili Vrabie! nu vezi tu c eu abia acuma de vre'o cateva zile am rasarit, nu vezi Cat sunt dé tanar, de crud si de slab, n'ai avut nicáieri in alt loc unde te pane, aumai decat pe mine?... fa du-te de aici pune-te pe alt copac, caci doara paclurea e destul de mare si de larga, ai unde sedea cat îi va placeal... Vrabia, simtindu-se foarte atinsa prin cuvintele acestea ale stejarului, raispunse zicand: latá

ca mà duc, cum zici tu, dar voiu veni la tine cand vei fi pe patul mortii atancea vei trebui sa-mi dai seama pentru toate cuvintele tale de astazi! Bine bine !

ráspunse Stejarul, du-te

si mai de graba sa nu vii, decat numai atunci când voiu fi eu pe patul mortii,

precum ai zis! Vrabia a sburat i s'a dus... Dar muli

a trebuit ca sà astepte pana la moartea

stejarului, caci fiecare stetar traieste noua sute de ani, si anume 300 de ani ereste neintrerupt, 300 de ani sta locului si se odihneste, iar dela 600 de ani inainte prin 300 incepe a da înapoi, a-i putrezi inima dela radacina, a se gauri pe din nauntru, a se usca, asa cä, and ajunge de 900 de ani, se risipeste cu total. www.digibuc.ro

V;abia

71

Si vrabia noastra a trebuit astepte pad( ce stejarn1 pe care s'a pus ea, cand acesta a lost tanar, a ajuns de 900 de ani.

Cand a ajuns acuma stejerelul de 900 de aM, s'a dus Vrabia la dansul i i-a zis:

Iti aduci aminte cand erai tanar

m'am fost pus pe tine cum m'ai batjocorit de geaba, de gebuta?,.. tu ai eugetat atunci dacá te vei face mare, vei trai cat lumea i ca tine nu va mai li altul!... Dar, iata cá acuma te-ai risipit, i eu ma scald in colbul tau... Tu din mare ce ai fost,

te-ai facut iarài mic, iar eu traiesc si tot asa sunt, cum am fost i atuncea Asa a zis Vrabia, i dupá ce s'a scaldat in cenusa stejarului, sbura si se cam mai duse de unde a venit. De atunci apoi; 'de &ad s'a intamplat daca nici oamenii, aceasta, Vrabiile nici mâtele i nici ulii nu le prind si le omoara, tralesc mai malt decat ori care altá pasare... tralesc cu sutele de ani, de unde se vede apoi ca. vine si zicala cea

foarte raspandita printre ,Romani: Vrabia e pui, Dar dracu stie de candu-i care se zice Idespre'roamenii cei mici de statura, insá mari de ani. Si V rabiile, când www.digibuc.ro

72

Pasitrile)noastre

sunt foarte batrarie, capata pene albe, insa forma lor de Vrabie ramane. IV.

Alta legenda despre Vrabii, tot din Bucovina, care mi-a comunicat-o d-I O. I,u. an,

sund precum urmeazà: Z Ice ca. Vrabille dintru inceput erau cu rnult mai mari, de cum stint acuma, Dela rastignirea Domnului nostru lisus

.

Hristos insa in oace trupul lor s'a facut cu mult mai mic. Aceasta a fost adica asa cii, pe cand se afla Domnul nostru lisus Hrisl os rastignit pe cruce suferea cele mai maxi si mai crancene dureri, o rnultime de Via. bii venira la dansul i sburand impreju-

rul lui, incepurd a ciripi si a striga. jiviu! Jiviui adica e viu, e viu" Atunci lisus, care se lupta cu moartea, fiindca nu-1 lasara sa moarai in liniste pace, ci-1 necajira spunand ca e viu, a suspinat i le-a blestemat, zicand ca sa se autreasca numai din faramaturile si go-

zurile ce le vor afla pe drumuri, si tot copilul sa le prinda cu latul. Iar cand

vor trece unul sau altul pe drum, pe uncle se vor afla ele, sa, le plesneasca cu biciul ele indata sa Blestemul acesta al lui Iisus Hristos s'a www.digibuc.ro

Vraima

73

implinit, caci Vrabiile pe loc se facura.

cu muit mai mici si mai nepulincioi, se, de cum au fost mai inainte i parasind poi pe Iisus Hristos, sb3rara pe drumuri ca sa-$i caute nutreful. Si de atunci incoace apoi au devenit ele jucaria copiilor caliitorilor, pri Hzandu-de cei dintaiu cu laIurVe i jucandu-se cu bicele sau omorindu-le cu pietricele. V.

Densebit c Romanii din Bucovina inteleg sub cuvantul p'asare" ceea ce intelegeau Românii sub raves", totusi apIic ei mai dese ori cuvantul acesta 13 Vrabia de casa sau Vrabia de camp, Vrabia de Ora, lat. Passer domesticus: Pyrgita domestica, I. germ. der Haussperling, Spatz,

$i Vrabia de pädure sau Vrabia de munte,

lat. Passer montanus: Pyrgita montana, I. germ. der Feldsperling, Waldsperling. Fiecare Roman din Bucovina, calk] ii vei spune c ai viizut o multime de pásári, se va gandi mai intai $i intai la Vrabii. Cu toate acestea, &and di dai in mana sau îi aröti vreun fel de pasare 5i-1 intrebi:

Ce-i aceasta?" .el îi raspunde: Un fel de pasare, dar cum se chiama, nu $tiu",

www.digibuc.ro

PsriTe noastre

74

far de o cunoaste

i tie cum se chiamii, atunci indat h. o nume$te pe nume,

Sub cuvâutul pasiire` inteleg asa dar

pe de o parte toate sburiitoarele färh abatere, iar pe de al.th parte numai si spun 'in loc le Vrabie de cash" si

Vrabie de munte" inch; si: Pashre de cash" i Pashie de munte".

Cum ch sub aceste douà numiri pashre"

Vrabie" infeleg Românii pe una $i

aceeasi pashre, se poate deduce i din urmhtoarele proverbe: Pashrea e pui, Dar dracu stie de cându-i! sau Vrabia totdeauna e pui", sau Vrabia pui i ea moare de bátrânsh" sau: Vrabia e pui, Dar dracu stie de cându-i! Care se aplich la oamenii cei inchirciti, care sunt de staturá micsh si aratá tineri,

dar ei sunt cu mult mai batrâni de cum arata. Românii din Transilvania, dupà cum ne

putem incredinta din cele ce s'au arätat

mai sus, se vede chi inteleg sub pashre pe Vrabi e.

Vrabia de cash' se numeste de cáIre Românii din Bucovina indi i passárea iará bhibátelul e www.digibuc.ro

Vrabia

75

pasarei, pasäroi. Dimitiutivele dela Vrabie stint: vràbioar i vrabiuta; dela pasiare : pasarea pl. pasarele; pasarica_ pl. Oserici; pasarioara pl. pasarioare; pas4-

ruica pl. pasaruici; iara multimea o insemneaza prin cu vantul pasarime. In Muntenia se nume$te Vrabia pe alocurea i Vrabete sau Bàbete, fern. Brabetoaica ; in Banat 5i anume in tinutul Obaba-Matnicului: Brabeta pl. Brebete; tinutul Oravitei : Brabet, in alte parti Insa: Vrabete, pl. Vrabeti; in granita dirttre Banat $i Transilvania: Hrabete, in uncle parti ale Moldovei: Brabete; in Epir: Spordiite i Cincione i, in fine, in Macedonia Vrabioiul se nume5te: Cion, iar Vrabia, Ciona. VI.

'Sangele apa nu se face" 2ice un proverb roman. Un mare adevgr e acesta,

Romanul ori uncle se allà aruncat de soart5,

i$i trimete iubirea fratdor sái prin aripele aandului; pe randunele, pe cuc, pe turturich' $i pe undele vantului. $i daca cruda soared nu a voit ca patria lui sa fie unita,

afinitatea nationala nu o poate uita. El

continuu se intereseazil de soa ta fratilor sai din alte parti. $i daca vede o 'Asawww.digibuc.ro

PAsarile noastre

76

ruica,

fie aceea chiar si o vrabiuta, el

adresandu-se (-Aire dansa irimite la fratit sai cei departati cantand:

Vrabiuta de pe deal Sboara de grabln Ardeal Si te'ntoarce de ne spone Or vest, rele, or veti bune, Si ne spine de mai sant Frati de-ai nostri pe-ast pámant; De-er fi vii sa mà repez Ca'nteo clipa sa mi-i vaz: De-or fi morti sa razbun C'o maciuca de alun, Ce-i buna de rasbunat, Pe cei morli de inviat. Vrabii le sunt considerate de catre poporul roman ca piste prevestitoare de schimbarea timpului. Asa, cand se aduna multe vrabii la un loc i ciripesc loarte tare, mai ales primavara, atunci e semn cà in curand are sal -Mona, iar cand se aduna toamna, in semi timp are sa ninga. Tot aceasti credinta se afia §i la Romanii din Romania. Acestia spun: Pásarile'n Mfg-Jura

Cand vor sari O.-or ¡um Ca cand ne spun far'de gura, Ca timpul se va schimba. Vrabile cand s'aduna www.digibuc.ro

Vrabia

TT

Pe garduri §i se sfadesc, Timpul sau viemea cea bund Ca se va strica vestesc.

Gaud amid vräbiile de cum se crapii de ziud, e semn cd iarna va fi timpurie. Iard§i se zice ea, cine va manca carne de Vrabie in ziva de Cráciun, .sau acela care dupd ce a postit un post, va manca intiiia§ data came de Vrabie, acela va fi u§or peste tot anul.

Acestea sunt datinele §i credin-tele Romanilor despre Vrdbii sau Pgsári, eke le am putea aduna. Vine acuma sii mai ardtdm filed §i diferite cuvinte, proverbe §i zicale, care s'au format dupd numele §i dela datinele acestei sburatoare foarte láfite i pretutindenea cunoscute. VII.

Ariciul cu me§te§ugul se prinde, §i

Vrabia cu mei", adicd ori §i pe cine poti ademene§ti cu ceeace ii place lui, cu ce-i este drag, nici de cum insd prin alte apucdturi.

Fliimândul codrii viseazd §i Vrabia mei", adicá fiecare ceea ce-i este in gând, despre aceea vorbe§te, §i ceeace n'are tot de aceea dcire§te.

www.digibuc.ro

Negri le noastre

De cat o saptamana Vrabie, mai bine o zi §oim", adica decat a fi o saptamana intreaga un om nebagat in seama, ca fiecare sa se uite la tine cu dispret, mai bine o zi a fi mu insenmat, orn vazut §i respectat de toti. D.e cat o mie de Vrabii pe gard, mai bine una in mâna", sau deceit o mie

de Vrabd pe gard, mai bine una in fri-

gare", adica nici odata nu e bine ca omul sa dea din mana lucrul sàu, fie acela ori §i cast de neinsemnat, pe ni§te promisiuni care cu anevoie se pot plini, caci mai zice §i alt proverb: Ce-i In mana Nu-i minciung.

pana ce nu vei putea, cum se zice, pipài promisiunea cu mana, pana atunci Iucrul tau sa nu-1 dai din mana caci apoi de.multe ori te alegi cu nimica. Vrabiile se gfilcevesc

Pentru mieiul ornenesc. Acesfrproverb se aplica oamenilor, care se intereseaza mai mult de lucrurile stràine, §i nuli cauta de treburile i neajunsurile lor. Dela cuvantul pasare s'au format cuvintele i proverbele urmatoare: www.digibuc.ro

Vrabia

79

Pgsáresc, adj. d. e. mei pgsgresc. Piisgreste, adj. se ia in inteles de foarte

iute", iute ca pasgrea", prin care se exprimg iutimea unui cal foarte sprinten usor, care aleargg ca o pasgre de iute.

Adeseori auzim zicându-se despre atari

cai, cg sboarg pgsgreste" ori aleargg prisgreste".

Pgsgreste, adj. in loc de: neintelegibil., Vorbeste pgsgreste" adicg astfel ca nirneni sg nu-1 poata intelege. Nu vorbi nu vorbi ca &A nu te înfeleagá himeni; vorbeste omeneste. pgsgreste"

Un cântec poporan din satul Putna in Bucovina, prin care ni se explicá foarte bine acest cuvânt, sung precum urmeazg: Frunzg lberde mgr. domnesc,

Dupà cine mg topesc? Dupg fecior miguresc,

cu casa lfingil vale cu pinteni la picioare, ( find Pfiseste Zuruieste,

inima mi se topeste, Ca untura cea de peste, si-mi vorbeste

Pgsgreste se plimblg marghioleste.,

www.digibuc.ro

Mari le noastre

Limbo. p6s5reaseii". In Bucovina adese

ori anzim vorbind, mai ales pe o seam

de báieti, un fel de limb 5. incurcath ca nu-i poeà nimeni pricepe. Aceasta vorket aduee intru câtira cu ciripitul pás5rilor

(vrabiilor) i de aceea se numete pas5reasc6".

Toata pasarea pe limba ei cum Ni face omul singur, nimeni altul nu

poate sà-i fa&

www.digibuc.ro

R ANDUNIC A r.

Rândunica, care ne anutrtá mult dorita si iubita primávará, care delft sosirea

0116 la dep5rtarea ei din tárile noastre este un oaspe nedespártit i foarte plácut oamenilor, fálcându-si cuibul silu de comun in

podurile caselor 1), se vede cà din cele mai vechi i mai depártate timpuri a fost

totdeauna intâmpinatá de Român ca exclamári de buc urie i insufletire, cum e i in ziva de astázi. Multe si interesante sunt datinele i credintele Românilor despre dânsa. Si poate cá esteTunica pasáre despre care poporul romfin a pástrat mai multe legende foarte 1) Pe acele specii de Rândunele, care ti fac cuiburile sub strasinele caselor j prin malurile apelor, le numesc Românii din Bucovina Ustuni" p.,,Lostunr.

www.digibuc.ro

92

Pgsgrile uoastre

frumoase, care in fond toate trateaza despre unul i acelasi obiect, numai modul istorisirii lor este felurit. Cea mai frumoasg si mai incantátoare dintre toate legendele, cate le stiu i cate vor mai fi existand, despre care inc-à n'am cunostintg, este Virg indoialá Legenda

Randunelei", compusg in versuri de regele

poetilor nostri V. Alecsandri. A( eastg legendg ar trebui sa fie cunoscutg fiecgrui roman

adevgrat. Deci nu voiu sg mai mà opresc

la dansa. Voiu reproduce insal alte legende

ale Randunelei, pe care le-am auzit eu in Buc ovina, si care, in comparare cu cea de

mai sus amintitg, cred ea ver forma un

obiect foarte interesant ,si tot odata plgcut pentru fiecare cititor, iar mai ales pentru literatii romani, care se oc upg cu studiul datinelor, credintelor si al mitologiei dacoromane. IL

Prima legenda a Randunelei, istorisitg de

Catrina Racolta, romancg din satul Calafindesti, sung precum urmeazg: A fost odatg o faig, cáreia, murindu-i párintii, nu i-a rgmas altg mostenire dela

dansii decat numai o turma de oi si un catel,

Inteo zi,.. ce-i vine fetei açestia prin

www.digibuc.ro

Randunica

83

minte?., se iinbracii in haine barbateti, ia oile i catelul cu dânsa §i. se duce intr un

munte In muntele acela, mergand ea cu oile i cu catelul tot mai inainte, tot mai departe; iaf cìï dela un timp se intalne4e fecior de zmeu, care pastea §i. el o turma de oi. Fiind fata imbracata in haine barbate§ti purtand cavinii pe cap, feciorul nu putu s'o cunoasca: fata ori fecior? Dar §i. fata nu i-a spus nimic niciodatti, macar ca, de cum s'a intâlnit ea cu dansul. pa§tea oile impreuna §i in tiecare seará se clucea ea, cu oile i cu catelul, de mas la curtile .

zmeul ui.

Insa feciorul, nevenindu-i la socoteali, mai de multe ori spuse maicei sale, cd lui nu i se prea pare pe fârtatul sau de ciobjnie, el cred.e ca acesta trebue sä fie fata §i nu fecior, caci a§a II arata vprba ;i fata lui cea muiereasca. Dela o vreme, vazandu-se batrana zmeoaica cinicáita i intrebatä de teciorul sau, zise:

Daca f ârtatul tau de ciobánie va fi fata, dupa cum presupui tu, eu indatá II

voiu cunoa§te, caci deseará, cand s'o duce sa se culce, am pun sub perna bra-

www.digibuc.ro

84

Prilc noastre

banocur ') §i de a fi sá fie fata, bran.-

nocul pima dimineatä se va pata, iar de 'a fi sa fie fecior, atunci brabanocul va ramánea a§a cum 1-oi pune. Cum a zis zmeoaica, a§a a §i fäcut. Când a început sä insereze bine, colea pe vremea culcatului, a pus brablinoc sub perna fetei, pe care se culca. .

Insa cafelal fetei fiind nasdravan §i §tiind

prea blue ca ce ganduri se poortá zme-

oaica, zise Inca de cu- ziva stapiinei sale : Scumpa mea stapan zmeoaica are

puie de seara sub perna brnbänoc, prin mijlocul caruia voie§te ea sa §tie de e§ti fata ori fecior? llaca acuma domniata voeti sá nu ti se intample nimica te sfatuesc ca atunci, cand vei merge sa te cute], sa scoff brábanocul 'de sub perna

§i sa-1 pui deasupra pe pernd §i acorn sd-1

1a§i apoi pawl a doua zi de dimineatä, cand sa-1 pui iara la locul lui §i apol sá

ie§i ¡third din casa. De nu ma vei asculta

§i. de nu vei face a§a cum te invdt eu, atunci sä §tii, cá ai sä pdte§ti una nemai paptäf

1) In unele pärti ale Bucovinei numesc Rorniinü planta: Vines minbr, germ. lmmergriin = brabänoc bribimoc, iar in altele brätninoc.

www.digibuc.ro

RAndunica

85

A§a a zis catelul §i stdpând-sa l-a ascultat colea când a mers ca sd se culce, aflând

urdbanocul sub pernd, 1-a pils pe pernd apoi s'a culcat, Iar a doua zi dimineata, l-a pus iar sub pern-t, i apoi a ie*it din casd. §i luandu-§i oile i catelul se duse in treabd-§i la 'Ascot.

Dar n'a apucat bine a ie§i din casd, când zmeoaica se duse ca sa vada ce-i?... Cum e brdbänocul?... Bra blinocul insd era mai verde §i mai trumos de cum it pusese ea de ea seara. iizându-1 astfel a crezut zmeoaica eh fata, nu e fatd, ci fecior, deci spuse feciorului situ ca târtatul lui de cioban

nu e fatd, ci lecior, cdci a§a a ardtat britbiinocul, pe care i 1-a pus sub pernii. Feoiorul zmeoaicei, auzind aceasta îi hid §i el oile i se duse cu clansele la piiscut

pe urma letei, fdrii

plesneascd mdcar

prin minte cá n'ar fi drept ceea ce i-a

spus maicd-sa. Fata insd, vázându-se scápatd din cursa ce i se intinsese, luându-se cu leciorul, cu

§i cu egelul sau, se duse, se duse paná ce ajunse la o mare. Aici apoi s'a oile

oprit ea §i luându-§i fámas bun dela feciorul zmeoaicei i dând cu un toiag asupra apei,

apa s'a despdrfit in (loud i a§a a trecut ea cu turma sa de cea parte, fdrii ca sO

www.digibuc.ro

106

Pa'sgrile noastre

i se intample vreun rau cat e negru sub unghie. Feciorul zmeoaicei §i cu oile sale au rOmas

de asta-parte de apa. Ajungand de cealalta parte §i dupti ce s'au impreunat acum iara§i valurile apei,

luat fata cuma de pe cap §i atunci i-a ctizut parul cel de aur pawl la brau. Feciorul zmeoaicei, vazansd-o ca

fatti.

§i Inca a§a de fruinoasa, nu stia pe ce

lume de scarba, a a sea pat-o din manà. fara a mai pierde"muit timp se intoarse

acasa. §i spuse maicei sale cum 1-a amagit,

povestmdu-i toate din fir in par, cà tartatul sau de ciobanie nu e fecior, ci fatal §i Inca cu parul de aur. Dar ce fol s cà ea. a trecut acuma peste mare impreuna cu oile sale §i el nu o mai poate urmäri. Zmeoaica, auzind aceasta, zise fecioru-

sa nu se mai supere de geaba, cad ea va afla un mijloc prin care s'o poata lui

urmari §i prinde. i Infra adevar ca maica sa facu o corabie mare, pe care zmeul,

d upa sfatul ei, o incarca cu fel de fel de marfa scumpa §i astfel, incarcata cum era, se porni cu dansa Ica sà afle pe fata. Dupa ce se porni el acuma merse cat merse pe apa cea mare, prin care a tre cut fata, 'Ana ce afunsese la mal. Acolo apoi se opri.

www.digibuc.ro

Randunica

87

Multime de oaineni, care dela cine prin cine auzise c. in corabia aceasta se aflä" o multime de marfai scumpi, alergará din toate pârtile s cumpere cite una aila dela sfairanul ei. ha cá in urna6, de unde i pâni unde, vine $i fata cea cu párul de aur $i intrá." $i ea in corabie s vadA ce fel dej mar--

furl se afra' inteinsa. Dar... atâta i-a trebuit zmeului!... Mai mult nimic!... Cum o vede ináuntru deanna porne$te corabia dela mal pe ici incolo ti-e drumul.

Fata cunoaste $i ea acuma in ce cursi a picat $i se prieepu cìi nu-i chip de seaCearcil ea ce cearc sà scape, dar in zadar!... Corabia era cine $tie unde

de mal.

De geaba te mai trudesti, clici de mai scapi din acuma inainte n'ai

mânà zise zmeul, dupà ce s'a vàzut la largul situ. Fata, mai auzind incâ aceasta, ce ia inelul sâu de argint i aruncân-

du-1 in apà, zice: Când vei afla tu inelul acesta, atunci voiu vorbi eu cu. tine! Dar zrneul se I:Area cà nici n'o aude.

Er mergea cu corabia inainte, Ufa' pese ceva de cuvintele ei, www.digibuc.ro

Phetrile noastre

88

Dupa ce *use acuma la mal, luà pe

fata i ducand-o acasa se cununá cu dansa.

Fata insa isi finu cuvantul... Ea nu vorbea cu zmeul nimic, ori i cat se pecajea acesta s'o induplecé ca sa vorbeasca. Cu zmeoaica i cumnatele sale caci zmeul avea i surori, si ceilalti curteni vorbea, insa cu zmeul nici odatá. Aceasta tacere a finut tot asa mai lung timp. Iatà ca intr'o zi, mergand niste peScari la apa cea mare si pescuind o multime de peste, aduse vandurá zmeului o parte din acestia. Zmeul, adica feciorul zmeoaicei, duptt ce cumpará pestii, se dete singur sa-i curáteasca. Dar ce s vaza?... Intr'un peste

da de

inelul nevestei

sale L.. Plin de

bucurie ia el acuma inelul i mergand cu dansul, tot in särite la nevasta sa, zise zambind:

Draga mea Randunica: de acum vei vorbi ea mine, caci Lath' in sfarsit fi-am

aflat i inelul!

Si vorbind o desmearda

netezeste

barbia, asa plin de &Inge cum s'a fost

umplut pe miini, curafind pestele. Nevasta, vazandu-si inelul i atizind pe zmeu astfel vorbind, deauna s'a prefacut Itandunica cu gusa rosie si a sburat pe fereastra afara, www.digibuc.ro

Rândunica

Zmeul, vazand-o ca-i sboara de dinaintea ochilor, se repezi iute s'o prinza,

dar a prins-o numai de mijlocul cozii, care i-a i ramas in manta, iar Riindunica se cam mai duse, ramaindu-i de atunci pana in ziva de astazi coada ca o fur-

cur), adica numai cu penele care nu i le-a smuls smeul i cu gusa rosie, cum a fost patata de sange.

III A doua legenda a Randunelei, istorisita de Bic a lui Onufrei Frunza, razas roman din satul lgieti, sulfa' asa: A fost odata o vaduva saraca si a avirt trei fete. Si una dintre aceste trei fete

era cu parul de aur. $i cea cu parul de

aur a' zis intr'o zi maicei sale: Mama! eu m'asi duce la zmeoaica cutare sii ma bag cioban la oi Bine, draga mea! raspunse maica sa

tu vrei sa te duci, dar nu stii ca

feciorul acelei zmeoaice de mult vrea sii te ia de nevasta i tu nu vrei sa mergi dupa el!

Cáci nici nu m'oiu duce si nici nu cad eu m'oiu m'a lua zise fata www.digibuc.ro

90

Psri1e noastre

braca bárbateste i mi-oiu pune cusma pe cap si el nu m a cunoaqte ! Daca tu socati ca va fi sa fie ava, apoi... despre mine.., du-te, caci eu una nu te opresc!... Nu departe de vaduv a ceea cu trei

fete se afla o zmeoa-ica, asemenea vaduva, care avea numai un fecior i o turma de . oi. Feciorul zmeoaicei acestia auzind,

acuma dela cine va fi auzit, ca vaduva aceasta are o fata cu parul de aur, mai de multe ori s'a dus el la dânsa si a cerut-o de nevasta, dar fata n'a vrut de fel sh meargn dupa dânsul, i nici intr'un

chip n'a putut-o indupleca nici amagi ca sà mearga. Acum fata, imbracata in haine bàrbàteti i cu cusma pe cap, se duse singura la maica feciorului i imbie ca s'o bage cioban la oi. Zmeoaica, socotincl ea' e fecior i neavând cioban la oi, foarte bucuroasa o primi.

Lisa feciorul zmeoaicei, de cum a Irazut-o, macar ea era imbracata in haine barbatesti i nici odata nu-si lua eusma de pe cap; avea mare prepus pe dânsa. Deci zise, el intr'o zi maicei sale, ca feciorul ce s'a bagat la el cioban, nu i se www.digibuc.ro

-

Rândunica

91

pare a fi fecior, ci trebue sh fie fata cea cu párul de aur, pe care a voit el mai de multe 'ori s'o ia de satie. Zmeoaica zise atund feciorului sau: Dach tu socoti c ciobanul ce 1-am bnigat eu la oi, e fata pe care ai voit tu s'o iei de sofie, apoi... ce mai atâta

trebue sá incerci i indath vei cunnaste: fath e, ori fecior?... Du-te cu in pâdure, un copac care va fi mai frumos i mai shnItos si-1 intreabil de ce e bun? si de ti-a spline cIl e bun de furci de tors, sh, stii cl e fath, dar de ti-ar spune eh e bun de earl, atunci e fecior. Feciorul zmeoaicei facu asa duph cum 1-a invätat maich-sa. Se duse cu fata in Odure, Ii arsâtri un copac i o intrebà de ce e bun?

Ea îi râspunse cl e bun de earl.

Se intoarce fecioral acas6 i povesteste maicei sale ce i-a Spus fata. Zmeoaica II invhith acuma pe feciorul

shu sá se duel cu ciobanul la scäldat,

schldándu-se, trebue sá-1 cunoascá : fail e, ori fecior? Feciorul ascultii si face ceea ce-i spuse

maica sa. Se duce adie6 la o apI mare

cu fata, ca sa se scalde. Dar fata gândul, colea dupgce feciorul s'a desbrkat www.digibuc.ro

92

PAshrile noastre

si s'a aruncat in apa, viindu-ii ei randul,

face pe un catel ce avea cu dansa sa sperie turma cea de oi Feciorul o indeamna sà se scalde, catelul sperie turma; si ea apucii

atunci degraba duph oi, spuindu-i fecio-

mlui ca ea nu se poate scalda, cà de i

s'or pierde oile ce se face ea atuncea, cum si-ar da ea seama inaintea stapânei sale, adica zmeoaicei?

Feciorul, väzand ca' nici asa nu poate s'o cunoasca, iese de graba din apa si ducandu-se la maica sa ii spune tot cum stà treaba: câ el cand a vrut sà se sealde,

ea a zis ca se duce ca sa intoarca oile

speriate de càlel, si n'a voit sa se scalde.

Zmeoaica zise iarasi feciorului: Nu te teme, cg. Mai este inca timp!...

Mai du-te odata cu dansa la scaldat mai odat5, si tot (ia pana ce vei putea-o indupleca sä se scalde, i atunci te vei incredinta despre adevai! Feciorul zmeoaicei ia acuma a doua oará pe fata la apa ca sa se scalde, dar aceasta, vazand cà alt chip nu-i de scapare, ca sa

nu fie cunoscuta, cand ajunge la apa se

aruncii imbracata cum era, cu totul inlanntrul i trece de-a notul pâna .cealaltà parte de apa, lasand pe zmeu i turma de

oi de asta parte. 1ar dupa ce iesi ea de www.digibuc.ro

Rânduni ea

93

cealaltá parte de mal, îi ridic cuma

i§i arrttä párul sáu cel de aur feciorului, de acolea se cam duse in treabáli.

Feciorul, scârbit ca vai de el, se intoarse

indärät la maica sa vi-i spine toate: cum a särit fata cu haine cu tot in apä, cum a innotat §i. cum a fugit, rará ca s o mai poatä urmäri.

Maica sa, auzind aceasta, Ii d acum alt slat i li zise: Du-te §i f o mul-time de furci de tors, una mai frumoas ä. cleat alta. Apoi ia f$i le aure§te pe toate. Dupä aceea blear-

cä-le inlet) cärutä §i. du-te cu ele in lume pttnä ce-i da de fata. Iar ciind vei da de ea se va sui in cant& s5. §tii e a tal... Atunci n'are sa--ti mai scape din

Feciorul ascultä pe maica sa. Face o multime de furci, le aurete pe toate frumos, le incarcá intio cärutá i se porne§te apoi cu ele in lume, doará va da undeva de fata fugitá. Iat c, mergând el ava, câtil vreme va fi mers, se intane§te cu o sor á. a fetei celei cu pärul de aur. cum

Ce-ai in cärutd? II intreab6 acesta, vede. Purci! riispunse el.

www.digibuc.ro

94

Ptisarile noastre

Ia sà le vad! zice mai departe fata. Suie-te in cgratá dacg. îi trebue; rgspunse feciorul. Eil ce mai furci is si acesteal... Sora mea cand le-ar vedea, n'ar scuipa pe ele! zise acuma fata si se cam mai duse in treabg-si. Mai in colo se intâlneste feciorul cu cealaltá sorà a fetei celei cu pgrul de aur. $i aceasta, cum zareste pe fecior cu ciirata incgrcatà de furci, II intraebg Ce-ai in cgru-tg? Furci! Ia sá le Vád! Suie-te in cárutg, dacg-ti trebue! Ei! ce mai furci is si acesteal... Sora mea &dud le-ar vedea, nici n'ar scuipa pe

ele! zise i aceasta fatg si se duce in treabá-si de unde a venit. Se intalneste acum feciorul cu fata cea cu pgrul de aur. Aceasta, necunoscând pe fecior, cine-i i din cotro vine, il intreabà si ea ca si surorile, sale ce are in carufg. F'eciorul li spune si el cum si cc... Ea,

fgrá a astepta mult, se sue in car* s6

vadá furcile. Atunci fecioral bucuria lui! intoarce de grabg cgruta i o ia la fugg

cu dânsa incláfát spre casá. Fata, vazând i cunoscând abia acuma www.digibuc.ro

Itiindunica

95

in ce mânh "a picat, chnd trece feciorul peste apa cea mare, ea-si arunch inelul sau in aph i zice: Când mi-a veni inelul acesta iarhsi pe deget, atunci voiu vorbi i eu cu tine! Dar feciorul nici nu vrea s'o asculte, ci se ducea tot intr'o higà cu dânsa acash. far dupti ce sosi cu fata acasa, se insura

cu dânsa. Fata, macar cà acuma devenise nevasta zmeului, finându-se de cuvhnt, nu voi sa vorbeasch nici cu dânsul, nici cu soacia-sa, cu zmeoaica. Dela o vreme Insà, váztind zmeoaica eh nora-sa nu vorbeste nici cu dânsa,, nici cu bArbatul sàu, zise feciorului: tie burial aceasta, dach nu vorCe dacii e muth!... beste nimic cu Apoi... ce-i plesneste zmeoaicei priu

minte? ia pe nora sa i o trimite la o sora de ale sale dupii o spath i niste ite, gândind ch sorh-sa cum a capiltat-o la manh, deauna are s'o omoare. Nevasta, care de altmintrelea asculta totdeauna foarte bine f)e soadra-sa, numai atâta eh nu vorbea cu dânsa, nu se pune

de pricinä, ci se porneste Indatà ca sh-i aduca spa ta i ifele. Barbatul situ Irish., stiind prea bine cine-s www.digibuc.ro

PgsariteTnoastre

96

ce pliitesc mntn§ele sale, cum vede cif

ea se porne§te, deauna iese afar& dupn dansa §i Ii zice in taina ca sá nu-1 auda maica sa: Ajungând la matu§ele mele, cand 0-or

da ele de maneare, imbucatura cea dintai s'o pui sub limba §i apoi sa mAnânci. De nu vei face a§a, cum te Inväf eu, sn .§tii cá ai sá piife§ti Diu! NeVasta I-a ascultat... §i mergand ea acum* cât va fi mers, ajunge la cea diniâi sorn a soacrei sale, o zmeoaicn §i aceasta deeât care sá mai caufi alta, a§a de uritti §i rea, nu era... Si cuin ajunge la dansa, deauna ii dn burin ziva. Apoi sá mai creada cineva soacrelor...

Sora mea ziee cet nora sa nu vorbeipe, cá este mutn, §i ea... uit.5.-te numai la dânsa, eta de drägála§ §i frumos vorbe§te!

Apoi

dupa ce o mai intreabá despre una alta,

cum se aflá barbatul süu, ce Mai face soacra sa?... cum se laud& taie un coco§, il ciniitue§te frumos, if frige §i if &A de mancare.

Nevasta, intbucatura cea dintâi o pune

sub iiraba, dupá cum adieà a invätat-o

bbirbatul sat', apoi maned din acest coco§ 'And ce se saturii.. Dupii miincare, viizand zmeoaica cá n'a www.digibuc.ro

Rândunica

97

putut-o in§ela, Ii spune ca itele i spata, dupi care a trimis-o soacra sa, nu se OA la dânsa, ci la o sofa a lor mai mica decât dansa, care nu locue§te tare departe; si

se duca 'Ana la aceasta §i le-a capita. De aicea, luându-si, nevasta rimas bun, se porne§te i se duce la a doua zmeoaici si cum ajunge Ii da i acestia buni ziva. Auzind-o §i aceasta zmeoaicà irorbind, se minuneazi de dânsa i Ii zice ea sora sa: Pas acum de mai crede soacrelor!...

Sora mea zice ca nora sa nu vorbe§te nimic, ci ea este muti, ia uiti-te la

dânsa cât de frumos i de bine vorbeste!... Apoi, din vorbi, in vorba, din una din in

alta o intreba la ce-a venit. Nevasta it spune cum si la ce, ca iaci soacra-sa a trimis-o dupi spati §i if e Ora la mituRe-sa pe la care a trecut, dar fiind cii acea:ta nu le ate, i-a spus si vie la dansa, ca poate vor li aici. Zmeoaica aceasta taie acuma §i ea un car!an, i dupa ce-1 frige Il di nevestei de mancare.

Nevasta, face ca §i mai inainte, adici pune cea dintai imbucatura sub limbi apoi minânci. Zrneoaica, dupi ce-i dete de mancare, www.digibuc.ro

98

Mari le noastre

se Merl cí cautä spata si itele, dar fndatà s'a intors inapoi si-i zise nevestei cd ea nu le gäseste nicaeri, deci trebue stt se duch la sora cea mai mica. De aicea se ia iar nevasta si se duce la cea din urmil sorâ a soacrei sale. Vdzdnd-o i aceastà zmeoaicd eh' vorbeste, ii repeti aceltasi cuvinte ca §i styrorile sale. Apoi Ii dâ si ea o mânä de om mort de mâncare si dupâ aceea se suie in pod, anurne ca sà caute spata itele, in fapth insn. ca sà pândeascil pe nevastà sà vadd ce-o face?... manca-va mana or ba? Dar ce sa Lea nevasta?... ia mâna de om mort si-o arunca sub vatrii. Nu §tiu, viizur-o-a, or 'n'a vazut-o zmeoaica, destul c'et ea intreba: Manà de orn mort, unde esti? Sub vatrà! rg.spunse mâna. Mánânca, nevasta, mâna, at de nu-i

manca, te mânânc eu pe tine! zmeoaica.

zise

Cum Ce sà facii acurn biata sà mânânce ea mina de om, dacâ aceasta e spurcatti si gretoasa'?... s'apoi,.. macar de n'ar fi de mu mori ?... ia maim de sub vatra si o bagii sub brâu tormai la Win* Zmeoaica intreabii a doua

www.digibuc.ro

RtInduniea

99

Mtmit de orn mort, unde esti?

Sub inirna! raspunse Acum, socotind zmeoaica cà nevasta a . mtmcat mama, se scoboarii cu itele si cu spata din pod si i le dal nevestei. Nevasta le ia si vrea porneascá. Dar zmeoaica o opreste si-i zice: mina inapoi. zise nevasta, scotând de grabg, mâna de sub brill], fiira ca s'o zttreascà zmeoaica, si i-o da. Apoi se porne§te §i se cam mai duce, dici zmeoaica, dupfi ce i-a intors mâna, nimica fau nu putu sii-i faca.

Sosind nevasta, la intoarcere, pe la a doua zmeoaica., aceasta îi cere carlanul. Nevasta scuipa si cârlanul sare din gura, fuge sbierând. Zmeoaica, vázand aceasta, se mânie zice nevestei: Ah! mânca-mi-te-ar leapa sà mi te rnifinânce, dar cum mi-ai scâpat din mânii,?

insá nevestei nici nu-i pasii. Se duce mai departe, pânà ce atunge la cea dintâi a soacrei sale. Aceastà cum o vede de afarà înçä îi cere cocosul. Nevasta scuipii, si acuma, §i cocosul sboarz din gut a. lot cfintând: cu-cu-ri-gu-u!

Ab ! mânca-mi-te-ar teapa sà mi te www.digibuc.ro

100

Meal le noaMre

mainance, da cum mi-ai scapat din mad.? zise si aceastá zmeoaica, vázand nu poate face nimica nevestei. Acuma, intr'un tarziu, iath eh ajunge nevasta siinatoash, fárà sa i se fi clintit rail-

car un par din cap, la soacra sa. Cat timp va fi umblat ea pe la cele trei zmeoaice nu pot spune anume. Dar tot trebue ssd fi trecut cam mult, caci

cand a. sosit ea la soacra sa, aceasta avea a cuma alta nora in cash .. Facu ce facu zmeoaica cea bkrana i induplecand pe feciorul sàu, Il insuril cu ahí fata, socofind ca norh-sa cea dintai, pe care o ere-

dea cà e mutá, nu se mai intoarce dela

surorile sale, uncle a fost trimis-o anume ca s'o omoare. Cand *rise acuma nevasta acash aflh pe barbatul sau thind o oae in lindà. iar pe soacra-sa i pe nora-sa cea de. a doua

lucrand ate una alta in cash.

Soacra-sa, cum o vede, îi zice: A! bine c'ai venit, norá dragal... du-te i adu i tu o cofá de apa, ca akalalth nora nu mai poate de atata munch, de &and te-ai dus de acash. Nevasta, ascultatoare ca tot-deauna, nu spune nimica, ci luand cofa se duce duph aph tocmai acolo unde svarlit inelul. www.digibuc.ro

Rfindtmica

i01

Aici apoi oprindu-se i scatând ap5, iatà c5.-i care inelul in cola% Ea, cum II vede, deauna it pune in deget, i, dupà cum

am spus child I-a aruncat, îi propune

sä" vbrbeascii. Deci intorcandu- se cu cofa acasa si afrand pe cealaltà nora a zmeoaicei ridicand oala dela foc co maneca

ciimásii, care era a ei, Ii zise: A! plati-ti-ar Dumnezeu sa-ti plà-

teascà, ea bine mai stii a lua oalele de

la foc cu milneca altuia! Bárbatul s5u, care si acuma se gla fàind oaia in tinda. cum o aude vorbind, deauna se repede la diinsa, asa plin cum era pe maini de sange, i cuprinzand-o cu mainele de dupa cap îi zice: Draga meal Randunica mea! Dar n a apucat bine a rosti aceste cuvinte si ea deauna s'a prefbicut in Ramdunic5. si el in Randunel, si amandoi au sburat pe o fereastrà i s'au cam dus in lome. lar zmeoaica si a doua norii au r5.mas singure i nimeni nu stie ce s'a facut cu dansele. IV.

A treia legendà a Randunelei, istorisità de uu, roman din satul Vicovul-de-sus www.digibuc.ro

102

Pásgrile noastre

comunicatä de d-1 Gavril Mlesnitä, invetfritor, e urmátoarea:

A fost odatä un om foarte avut. Omul aeela, intre multe altele avea i o herghelie de cal. Insà averea lui cea mai mare si mai pretioasii erau fetele sale, ca trei zäne, una mai frutrei fete, moasä deck cealaltil.

Intr'o primilvara, cum s'a intiimplat, cum

nu s'a intämplat, nu pot spune, dar, destul atilla cà fata cea mai mare se duce

la tatäl säu si il roagal ca s'o lase sä mear-

gà ea cu caii la värat.

Tatäl ei dintru inceput nu voi nici rnäcar s'o aseulte, dar necum s'o lase. Mai pe urmä insä, dupl mune poftiri si rugaminte, o lasà sä ia herghena si sä se ducä la värat. 0 lash' tattil siiu sal se ducä, dar pe de

altà pirte îi lua el un cojoc, II intoarse f)e dos, il aruncal apoi intre umere si mai

nainte de ce apucà fata a scoate herghe-

lia si a se porni cu dänsa, se duse innaintea ei si se ascunse sub.,un pod, pe unde stia el &A are sá treaca fiica sa, anume ca, pe cand 'va trece ea p'acolo, sperie crii i asa saiä inainte, s'o facal ea 446 se intoarcai inapoi.

Fata scoase herghelia de cal si voioasá www.digibuc.ro

fliindunica

105

se porni cu dansa la varat, fára de a-i trete macar cat de putin prin minte, ci poate sá i se intample ceva pe drum. Dar când ajunse la pod si dete s treaca peste dânsul, iat cá-i iese inainte o máguiata si Ii sperie caii, care apucaril la fuga indarat, si lava, nevoita Lind, s'a intors si ea foarte amaritä si scarbita

'1 at .1 sau, introducându-se pe de altá parte mai de graba decat dansa acasa,

&Ind s'a intors ea, înainte, Ii

zise:

Vezi!...nu ti-am spus eu tie, c tu nu vei fi in stare a paste o herghelie asa de mare de cai! Abia te-ai pornit i te-ai inturnat înapoi!...Asa patesc totii aceia ce nu ascultd sfatul parinfilor!... D'apoi bine, ce era ssOi lac? raspunse fata rusinata data la podul cu-

tare mi-a iesit o

mi-a speriax caii?... de voie, de nevoie

a trebuit sa -ma intorc i eu inapoi cà

n'aveam incotro... farii de cai nu putearn nicáieri sa rná duc!...

Ei lasà, lasa! nu te mai desvinovati degeaba, cà daca ai fi fost tu artmintrelea nici caii nu s'ar fi speriat, nici tu nu te-ai fi intors asa de graba indärat! zise

iarài tatal. Si îi cauta apoi de lucru. www.digibuc.ro

Pasarile noastre

104

In scurt timp, dup1 aceasta, s'a cerut

fiica cea mijlocie ca sa mearga cu caii Id vArat. _rasa i acesteia, läsand-o fatal

i se intampla asemenea ca i surorii sale celei mai mari. Nu mulf dupa aceasta ruga si fata cea

mai mica pe tatal sau ca s'o lase ca pe celélalte surori, sà se duca si ea cu

herghelia cea de cai la varat. Tatal situ insa ii zise, ca dada surorile ei cele mai mari n'au fost in stare de a mana caii, apoi ea, ca cea mai mica

cea mai slaba, cu atat mai putin Ii va mana.

Dar in urma urmelor, vazand bátranul cl fiica sa cea mai mica nici de cum nu

vo:e-te

sI se abata dela ceea ce

si-a

pus in gaud, Ii incuviinia i ei ca &I se cluca cu herghelia la varat, cugei and ea va face si cu (Musa cum a fäcut i cu cel el a.te doua.

Fata aceasta igsa avea o cli eluse nasdravana §i cdfelu§a, inainte de pornire, Ii

spuse tot ce are sä: faca taflE ei cu dansa,

cand se va apropia cu caii de pod.

Fata asculla pe c5felu§5., lua herghelia cea de 'cal si pomi cu dansa i cand ajunse la pod iesi tatal sàu inainte, voind ca

www.digibuc.ro

Rfindunica

105

sperie i pe dânsa ea si pe celelalte surori; li zise mânioasà:

Inapoi tatá! cdoar g nu vrei sá mg i pe mine ca pe surorile mele!... Inapoi ! ori de nu, e vai i atuar de tine ! sperii

Tat AI ei, auzind aceste cuvinte ¡asp e, se

intoarse rusinat acasà, iar fata s a dus cu herghelia mai departe. Mergând ea asa, cât limp va fi mers, tot pâlscând herghelia sa, iatà cà intr'un tfirziu zâreste intr'o depártare arid hèrghelie precum s,i un tânbir foarte frumos, care ocolea caii. Yzând eá aceasta, încàlecà degrab6 pe un eal care era mai sprinten i aleargil tot inteo fugil la orasul care era mai aproape, uude îi cumpàrà o pereche de vestminte bárbätesti. Iar când se intoat se indárgt afrai acuma caii sai amestecati cu eau thnìirului, i allârid aceasta se supárii f oarte tare.

Nu te supára, fârtate, cà caii mei

au fiecare nume, i cand ii strig pe nume, vin la mine ca vitele la sare. Deci n'avea despre aceasta nici o teamâ cà nu-li vei putea alege caii tai dintre ai mei. Auzind cuvintele acestea fata, care era acum imbriicatá in haine bârbiitesti, ca sii n'o cunoascA tankul câ e fatá, Ii mai www.digibuc.ro

Pgagrile nonstre

106

veni inima la loc, si din una in alta, din vorbti in vorba, ca tinerii, se intovárásirá amandoi incepura a umbla impreunti cu caii la ptiscut. ranárul, uitandu-se dela un limp min

de aproape la tovarasul &du, dupg, vorb5 dup5 irgsmile fetei, i se Om cá acesta

e fatal si nu fecior ca dânsul, mticar cà era imbliicat bárbateste dar nu-i spuse, nestiind de bunii seamá de-i asa dupá cum i se pare or ha? Nu mult insâ dupa aceasta, mergand

tanarul dimpreuna cu tovartisul salt acasa la dansul, zi'ce maicei sale, cad tanarul avea i maic5, Ii zise adicá cà acest tovarris, dupa parerile sale, e fatii si nu fecior, cum Il arat5 imbracámintea. Uitandu-se maica tantirului Mai de aproape la fata, i dupá ce a privit-o cum se cade, hind si ea de aceeasi piirere, i-a

dat fiului

stilt

un sfat i anume: ca sti

imbie pe tovar5sul sau sti mearga cu dansul la sc5 ldat, i dacai n'o fi fata nu va sta la

indoialá sá se scalde or ba, iar de va fi fata, im va voi sti se scalde.

Catelusa cea násdrávanti a fetei insá,

stand indatá cu ce gânduri se poartti maica

feciorului, descoperi toata taina stäpanei sale. zicandu-i cd ea nici de cum 84 nu sp www.digibuc.ro

Itândunica

107

sliasca a merge la scaldat, ci sa primeasca

cu cea mai mare bucurie, cad ea, adical catelusa, când va fi treaba la adica va incepe a alerga printre cai si intr'o clipa pe toti îi va speria i imprastia i ei atunci

vor fi nevoiti sa lase sCaldatul i sii alerge dupa cai ca strangà la un loc. cum a statuit catelusa pe stapana-sa, chiar asa s'a i intamplat. Mergând feciorul cu tovarasul salt ca sii se scalde, când sosira la starea locului i numai voira sii se desbrace si sii se arunce In apa, catelusa

dete de graba o raita prin cai si, ce lieu ce drese, destul atâta cii pe toti îi sperie

astfel, cil atât leciorul cat i fata se vazura nevoiti a Lisa scildatul si a alerga dupa cai. Dupa intâmplarea aceasta, mergind fe-

ciorul acasi, istorisi maicei sale toate din

lir in par cum au fost. Maica sa i-a dat alt sfat si auume i-a zis ca in noaptea viitpare are sa pue sub capul amândurora cafe un fel de strut de flori, si de va fi tovarasul lui lata, se va vesteji strutul peste noapte, iara de nu va fi fafa, n'are sa i se vesteleasca, Catelusa îsà Ii spuse si clespre aceasta

convorbire stapanei sale si Ii zise cli peste

noapte sa lase usa casei crapata, ci ea, cum va adormi ei, va Mira in casil

www.digibuc.ro

1.08

Päsirile iloastre

va lua strutul §i II va purta Wang.' in zori

de zi prin roug, iar in zori de zi il va

adude inapoi. Fata a facia asa, dupà cum a invg-tat-o cgtelusa. A doiia zi dimineafá, dupg ce se scularg cei tweri, mergând mama teciorului ca

vadg ce s'a intâmplat peste noapte, aflà stiutul de flori al letei mutt mai proaspgt'

§i mai frumos dec.& al tiului sgu, §i din

aceasta a conchis ea cg tovargsul liului sgu trebue sá lie b' rbat si nu tenteie. Nu

§tia ea despre apucgturile fetei cu câtelusa

sa, câci dacá ar fi stiut atunci nu §tiu zgu ce ar ti tâcut. Mai puse mama feciorului, §i dupg

aceastil incercare, multe si de ioate la cale,

dar din pricinà cd catelusa toate le des-

coperea stapânei sale, nu putu nimica_s6 iscodeasca de e tovargsul feciorului sau fatá ori lecior? latà ca nu mult dupg toate incercgrile acestea sose§le toamna §i lata, landu-§i râmas bun dela fecior si dela mama acestuia, se indreapta inceti§or spre castt. Tângrulai pgrânda-i rau dupg tovargsul sgu, nu mutt dupg ce s'a pornit acesta incalecà pe un cal §1 merse in urrna lai ca pofteasett inapoi, insg in zadar i-a

www.digibuc.ro

Windt:mica

109

fost toatá osteneála i alerghtura, cáci tovarásul sáu trecuse acum o apii mare, tácând peste dânsa de trei ori incrucis ca o batistá, a lost secat i asa, i-a fost

cu putin0 sá treacá foarte lesne. larti dujià ce a trecut dincolo de apà, a fficut iarási de trei ori incrucis cu batista asupra apei, apa s'a ridicat i s'a impreunat cunt a fost mai inainte de trecerea lui.

Când ajunse tânárut aproape de apâ, fata, care era .acuma de ceea parte, se desbrAcil de hainele sale cele harbátesti

isi Iná alte' haine femeiesti. e faffi i incá o fatä boarte frumoasii i incânffitoare, voi sá said cu cal cu tot in apá si sti se innece de scarbà cit a scapat-o din mâng.

Insá fata, cum it vázu cà voieste sá se arunce in apd, a strigat zicându-i: Sffii pe loc nu te'nneca,

nu fi-am fost partea ta! Si cum rosti ea cuvintele acestea, se porai si se duse mai departe.

Feciorul insd se intoarse foarte trist dus pe gânduri acasá i in aceiasi zi, in urma sfatului maicei sale, intreprinse o eálátorie ca numai deck sa afle pe tata ce a scapat-o in acest chip din mâng. Umblind el un timp mai indelungat In

www.digibuc.ro

110

PisArle noastre

i incoace, iata cà in urma urmelor chi de fata, care era acum la parintii sai Si curn 61 de &lima o fura. fare( ca sa stie ea ceva despre aceasta. colo

Pe drum insa, viizand fata ca este (math'

si n'are nici un chip de scapare, de suparare mare, cand ajunse lang5 un pod, ce ducea peste o apa, lug inelul sau de pe deget i aruncandu-1 in apa zise feciorului :

Cand voiu afla eu inelul meu, atunci

sa vorbesc eu cu tine, mai degraba nu! Multi ani, dupa aceasta, a trait fata la un loc cu feciorul care a furat-o, fara sa vorbeasca cu dansul macar un cuvintel.

Ltd insa ea' intr'o zi, cine mai Ole dupa cati ani, mergand la pescuit, prinse o multime de paste i aducandu-1 acasa i spintecându-1 rid inteinsul peste inelul sau. Feciorul, adica barbatul ei, tocrnai atunci taiase un ramator pregatea in mijlocul casei.

Muta, caci asa a fost botezat-o soacra-sa

din pricina cd nu vorbea nirnic, dupi ( e

a curdtit pestele, 1-a pus inteo oala la foc ca sit fiarba, i fancied acuma incePuse

oala a fierbe asa de tare cui da îri foc,

zise soacrei sale care sia vatra: Mama trage oala ca da in foc! Barbatul ei, care, cum am spus, pre-

www.digibuc.ro

111

Ott' a porcul ce-I tgiase cum o auzi vorbind,

de bucurie mare o prinse de barbie a*a cum era cu mâinile pline de siinge, *i it zise: Draga mea, pg-sgiruica mea!

Dar iatii di nu apucâ bine bgrbatul a rosti cuvintele acestea *i ea deauna se prefiicu intio pasdre i incepând a sbura prin casá sparse un ochiu de fereastra ie*i prat dânsul *i se cam mai duse. Pasiirea aceea e Rândunica, fiindcg, ea are barbie ro*ie *i de atunci se atlii Remdunica in lume, V.

patra legenclti a Rândunelei, ciymuni-

cat ii. de d-I Orest Lujan, sund precum urmeaz

A fost odat6 o femeie *i lemeia aceea avea o noril in casti, cu care nu se putea nici de cum invoi. Nu era mai nici o zi Iiisatâ de Dumnezeu, in care sg nu-i ba cä-i lener, ba netrebnicg, ba una, ba cg-i alta. Mai pe scurt, neincetat Ii 61110. pricini *i cum Ii venea la gurg a*a o batjocorea. norg-sa, bunil de inimg. *it rgbdg.toare,

toate le suferea i talcea cugetând in sine soacril-sa se va cuminti dela un thnp www.digibuc.ro

Pilshri1e noastre

112

Ii va da pace. Dar cum sg-i deal...Unde s a mai vazut in lumea aceasta vreo soacrg. bung? ... Pe zi ce mergea tot mai rea gri

mai nesuferitg se facea... Iara intio zi, voind sà puie capgt la toate, ce face?,.. se apnea si Mnoara pe nora-sa, taind-o tpata bucatele.

Bärbatul nevestei care se vede cg, pe

când i-a omorit maicg-sa sotia era undeva dus de acasg, cum s'a intors inapoi i a vgzut ceea ce s'a intamplat, s'a facut foc

pará de mânie, a prins pe maica-sa

puind-o pe mste cgrbuni aprinsi, voi, spre pedeapsg, s'O ardä de vie.

Maica Domnului insg, cum si din ce

pricina nu pot sà tiu, dar destul atâta cg tocmai cand se aprinse straiele pe soacra cea rea, si incepuse a arde, se cobori din cer, o prefâcu intr'o Rândunica i o scoase

de graba pe horn afarg. Rândunica, adica soacra cea rea, pre-

Mcuta in pasare, cum se väzu scapata afarg, voi sa fugg.. Dar Maica Domnului n'o lasg ci, oprin-

d-o îi zise: Stgi pe loc, ca nu merge asa, cum

cugefi tu F... nu gdndi ca dacg te-am scos de la moarte, indata fi-oi da drumul! ., mai

a*teapta putin pang.' fi-oi face semn dupa www.digibuc.ro

Rándunica

115

care nu numai eu, ci i toata lumea sa te cunoasia ori §i când §i ori i unde, ce soacra bunal ai fost, cà ai omorit pe nora-ta

Si cum rosti Maica Domnului cuvintele acestea, Ii Men coada in forma de foarfece,

sau mai bine zis in forMa de douà cutite ascutite i impreunate La un loc, cu care a ucis ea pe nora-sa.

Dar ea n'a lamas numai cu semnul acesta. Gaud o scoase Maica Domnului pe horn, attmei se negri de fum i funingine, pe unde s'a negrit, neagra a lamas O.

pana in ziva de astazi. Iar partea cea ro§ie de pe gu§a Randunelei e sângele ce a prins sa curga, pe când a inceput a arde. Penele cele albinete sunt urmele de cáma§a, cu care era imbracatil, cand a pus-o feciorul sau pe carbuni §i care n'a apucat a se aprinde §i a arde, ci numai s'a afumat. 5i nurnai dupa ce a capatat Rândunica toate semnele acestea, i-a dat Maica Dom-

nului drumul, ca sa sboare unde vor duce-o ochii 5i aripele. VI.

A cincia legend4 a Rânclunelei, istorisia de Nistor Bolohan, Român din satul Reuwww.digibuc.ro

114

Pisdrile noastre

seni, si comuni-ath de viirui meu Stefan Fl. Marian, sunh astfel: Zice cí Sfânta Duminich a avut 'odath

o servitoare. Si mergand ea intio zi la biserich a läsat pe servitoarea sa aeash ca fach de mâncare, pang când se va intoarce. Si când s'a pornit ea ia bi-

serich, zise servitoarei sale sh potriveasch astfel bucatele ea &Si nu fie nici prea cal-

de nici prea reci, ci numai cum is mai bune de mâncat.

Servitoarea, cum a esit sfânta Duminich

din cash., s'a i apucat de fiert bucatele.

lush ea, duph çe le-a ghtit de fiert a uitat sh le ptilie din Minh vreme ca sh se riiceascá, ci le puse in priph cu putin mai inainte de a se intoarce Slânta Duminich dela biserich., i asa bucatele, din pricina aceasta, n'au putut 0 fie dupà cum a spus Sfânta. ,Sosind acum Sfânta Duminich /wash puindu-se la mash, n'a apucat a imbuca bine din bucate, când s'a i fript, dar tii colea... cum se cade. $i frigindu-se, s'a mâniat si a inceput a o blestema si a zice:

Dach nu mi-ai fácut tu pe plac

pe chefut meu, sh te prefaci in pashre sà umbli de azi inainte arsii i friptà prin www.digibuc.ro

Itandanica

115

locurile si tarile unde va fi arsita cea mai

mare, cum rn'am fript i -m am ars eu acuma!

cum a rostit Sfânta Duminica cuvin-

tele acestea. servitoarea deauna s'a pre-

facut o Ilândunica si a sburat in lume. Si fiindca Sfânta Duminic6 a blestemat-o

s. umble arsrt si friptai de aceea is face ea cuibul sau prin podurile caselor, unde e caldura cea mai mare, i tot de aceea petrece ea nurnai prin tarile acelea, unde mint caldurile i arsitele cele mai mari. VII.

Afara de aceste cinci legende complecte

ale Rândunicei si éea publicaia. de Vasile Alecsandri, se mai afla i doua fragmente care imi sunt mie cunoscute, si anume: unul tot in Bucovina, iar celalalt la Românii din Banat. Dacd aceste doua fragmente nu s'ar deosebi mult de cele de mai sus, le- asi trece cu vederea, asa insa, cred ca in interesul tiinfei, vOr fi bine prirnite

acestea, daca le voiu reproduce aici. Fragmentul legendei din Bucovina isto-

risit de Ion Tertes, Roman din satul Ilie cel urmator: Au fost odata Uil barbat

i

www.digibuc.ro

o nevastii

14

Pasgrile noastre

care au avut trei copii. lath' ca intr'o zi

tfior tus trei copiii. i cand sa-i duca la groapd maica lor, îri loc sa-i boceasca si sa planga dupa dansii ca alte malice, ea mergea in urma lor tot iticand, batand in palme si razand. Nu mult dupa aceasta mor i socrii Dar ce schimbare ?,., Nevasta nu era acum cea din'nainte... Plangea si se tanguia dupa dansii, de gandeai ca cine stie pê cine a pierdut. Si tot asa planbocind, de se scutura cämasa pe gând &Lisa, petrecu ea pe socrii sai la groapti.

Dupa ce se inmormantará baiiânii i dupa ce se inturnara cu totii dela finti-

rim acasá, intreabd bárbatul pe nevastasa.

Nevasta! de ce, cand ne-au murit

copiii nostri, tu n'ai vársat nici o lacrima dupa dansii. ci ai jucat i ai ras te-ai

veselit cand i-ai petrecut la groapa, iar acumai ca iau murit socrii. adich párinfii mei, i-ai bocit i te-ai tanguit dupa raspunse nevasta, D'a poi bine duptt copiii nostri n'am plans, ci am ¡treat

si am ras, pentru ca prea bine am stiut

unde se duc ei, ca. merg In raiu ; iar dupa socri, cum n.'oi plange, stiind bine ca pentru faptele lor trebue sa mearga la munca

cea veipica a iadului?

www.digibuc.ro

4.ânclunica

117

Auzind bárbatul ráspunsul nevestei sale

5e mânie foc pe dânsa i incepu a se sfridi si a o certa. Si tot asa, din, una in alta, din cearta in ceartä, veni treaba

pant" la bätaie. Insá când sà dea bärbatul m nevastä, aceasta se prefäcu iute intr'o Rândurucg. sburd pe fereasträ a fará. Atunci bärbatul dà s o prinda, dar rifungand-o numai de coadä, .rätaâne cu toate penele in mânä, afará de cele dottá de

pe de láturi, care au scripat nesmulse i care

si piing in ziva de astrizi se väd la Randunele.

Fragmentul legendei, care se al% la

Românii din Banat, sung : Dupá traditiune, Rândunica a fost din-

ince put o fata, care se certa cu paiar pe altii Ii vorbea de ráu. Pentru aceasta s'a prefácut ea in forma ei de acum, i trebue sá-si keá cuibul

tm

sau in cámine, expusá fumului innegritor" .1) VIII.

Acestea sunt legendele Rândunelei, elite

le-am putut afla pâná acurn. Dintre cele trei legende dintâi, precum si din un fragment din Bucovina, rezultä. .1. Arthur undAlbert Sphott, Wal9chische Märchen,

Stuttgart und Tubingen, 1846, p. 284.

www.digibuc.ro

is

Pasárile noastre

cà Randunica, dintru inceput, a fost ne-

vastg tânärg, care, prefacandu-se in forma

ei de pasare, a ramas panà in ziva de

astazi cu gusa rosie i cu coada ca furcuta, dupg cum a uns-o bgrbatul sgu cu sange i i-a smuls mijlocul cozii. Dupg legenda lui Vaile Alecsandri insg, precum i dupg spusa unor Romani din Bucovina, Randunica a fost dintru inceput fata de imparat. Iar rochia ei, cu care a fost imbräcatg, dupg legenda publicata de d.1 V. Alecsandri, s'a prefacut intr'o planta ,cu floarea albastrg, care infloreste primgvara si care se numeste in Moldova Rochita Randunelei", lilt. Convol vulus arvensis, iar in Bucovina si Transilvania, Volburg albastrg.

Dupg legenda a cincia din Bucovina si dupg lragmentul din Banat, a fost Rândunica dintru inceput o fata neascultàtoare. far dupa legends a patra din Bu-

covina a fost o soacra rea, dupa cum sunt mai toate soacrele in ochii nvorilor. Tot diti cauza aceasta, pentru ca Randunica a fost dintru inceput femeie, crede poporul cg-si face ea cuibul sgu numai in podurile caselor, fiindu-i dat sil petreacii la un loc sub un acopergmânt cu oamenii. Dupii fragmentul legendei din Banat

www.digibuc.ro

Riadunica

119

mai sus ardtat, precum i dupii o colindt poporantil), isi fac Rândunelele cuiburile lor prin podurile caselor de aceea, peniru crt asa au fost ele blestemate. Tinoarea legendei bänätene ni-e deja

cunoscut5. A colindei ins 5. e aceasta: Sub o tulpin6 de mar-pär se aflii uu pat

Pe la fund cu tunete, La fustei cu fulgere,

Trembere de cearg sfântii Tot lopitii In patul acesta: E culcat un Dumnezeu Mititel si frumusel Si la fa-ta

Fkiat de-o 'mOrateasii

In ffisioare de mâtas6. Com6nacu-i de bumbac, Cu trei flori in comiinac, Una-i floarea mirelui, Alta viata vinului, Una spicul grâului. pe când Dumnezeu dormea dus, un somn greu, pe-atunci: 1. At. M. Marienescu Poesia popularti, Colinde, Pesta, 1859. p. 24,

www.digibuc.ro

120

Paskile noastre

lae venirá rândunele, Negrisoare frumusele.

care, desi incepura a cânta

i

colinda,

totusi nu-1 puturá destepta. Deci: Randunelele sburara, Câtre mare se läsará, Ele to9te apucará Stropuleti pe aripele, Pietricele'n penicele,

Iar la fat cà au venit, Cu aripe l-au stropit, Cu pietrile au svârlit... $i fácând ele acestea, Dumnezeu cel frumusel desteptându-se din somn, se mânie pe dânsele si le blestemá zicând: Rândunea! fá-ti cuibul fáu Unde-a fi locul mai rtru, Prin podul sáracilor, La grinda streasinelor,

Sä te batá fumurile

Ca pe fecior cugetele, Cugctele de 'nsurat, Pe fete de mAritat! larâsi se zice cà Rfindunelele îi fac euiburile ler prin podurile caselor numai pentru norocirea oarnenilor si ,pentru cuwww.digibuc.ro

Rândunica

,121

enia lor. Unde sunt case sau grajduri vrtijite de cineva, acolo nu-si fac Rândunelele nici odatá cuiburi. Asemenea, tot din cauzá cí Rândunica dintr'un inceput a fost femeie, crede po-

porul eh' nu e bunà de mancat; apoi cà e foarte pa-cat a o ornori., sau a-i strica

cuibul si a- i sparge ouide. Ba! nici mama

nu e bine sa pui pe dansa. Drept aceea fiecare Roman da de grije copfilor sai, ca nu cumva sa se atingd de dansa, s'o

strice cuibul sau sa-i spared caci facaad aceasta, poate sá li se

omoare,

intâmple vreo r enorocire.

E pacat a omorî pe Rândunele, a le

strica cuiburile si a le sparge ouäle, incá si de aceea, pentru cá ele, dupá credinta poporului, sunt sfiute, sunt gáinele lui Dlumnezeu" ca atari nu fac nici un u oamenilor, ci din cornea., ele arata

norocul fiecarei case. Unde îi fac ele cuiburile, acolo se inctiibeazá i norocul, pentrucil ele au foarte mare dar dela Dumnezeu.

Românul cm+ omoarii vreo Rândunicá, cuibul sparge ou6le, nu numai eti se depiirteaza norocul dela casa lui, ci se crede despre dânsul, &A a comis

un piicat asa de mare, ca i când ar fi www.digibuc.ro

a

122

Pasgrile noastre

omorit pe atare nevasta, i-ar fi risipit case i-ar fi nenorocit copiii, si cum a orno-

rit-o: indata i se usual si Ii seaca mana. Ix. Afara de datinile i credinfele pan'aici insirate mai cred Romanii cum ca eel ce

vede intaiasi data primavara o Randunica sburand; dar neciripind, acela va fi stingtos i voios peste tot anul; pe acela nimeni n'are sa-1 vorbeasca de ram. Cel ce insa vede intaiasi data o randunicà stand

ciripind, aceluia se crede ea peste an nu-i va merge bine, eh" va fi bolnávicios oamenii it vor vorbi de rail.

Asemenea nu e semn bun pentru cei ce aud intaiasi data vre-o Randunica ciripind in pod, pact atunci cred ei ca peste

tot anul nu vor fi

sana.tosi

i voioi, ci

vor fi slabi si bolnaviciosi. Ca nu au vazut-o mai intai sburand, vorli vorbifi ran de oament.

De vede o fatal sau un flacau intaiasi data, primavara, numai o singura Randu atunci cred acestia ca peste ot anul vor fi singuri nu se vor putea marita sau insura. F3e vede un barbat o singura

Randunica, se teme sa nu i se intample

vreo nenorocire, sa mi-i moara nevasta

www.digibuc.ro

Ránduflica

el sia

125

ramaie apoi singur, váduv. Tot

a§a cred §i nevestele.

Numai o unica Randunica vazuta in-

tiiia§i data primavara, insemneazia, dupà credinta poporului roman, totdeauna singurìtate. lar mai multe Randunele, va-zute deodata, insemneaiá cà peste yard vor fi, cu cei ce I-au vàzut, mai multi in§i la un loc. 0 seama de Romani, cand vad pentru

prima oara primavara o randunica, totdeatma stau pe loc §i bleep a sapa cu un cirtit sau cu orke au pe langa dan§ii sub calcaiul piciorului stang, §i intampliiodu-se sii alle carbuni in tocul acela, atunci, cred ei, ca peste tot anul vor ti sanato§i i voiosi §i vor afla peste vara bani, iar de nu vor afla carbuni, nu vor

fi sänáto§i. 0 seami insa cred ca daci afla vor muri. Alti iarìi cred cil, daci vei sta locului unde vezi infaia§i data'

vreo Randunica, §i vei face cruce, atunci,

daca vei vrea sä sapi in acel loc, vei afla din intamplare cel putin un ban. Unele Romance, cand vaszl inatia§i data

o Randunica, sutlä asupra ei §i zic:

Cum se desparte coada ta §i nu se

incalceste, a§a sii mi se desparta §i sa

mi se descalceasca orice incuratura, cand www.digibuc.ro

PrÎ1e noastre

124

voiu sufla asupra ei, descurcând-o si desfgcând-o. X.

Mai departe, cred Românii, cà vitele cornute, mai cu seamg boii si vacile pe sub care sboarg vreo Rândunica se bolngvesc si crusesc, adicii se udg sânge. Cuibul de rândunica se intrebuinteazii de cgtre Români ca medicament in contra arsurilor si opgriturilor prin foc

uncrop.9 Asa, cei ce sunt arsi sau opgriti, luand un cuib de Rândunicg pgrgsit, muindu-1 in apg caldg si legându-se cu dânsul la rang, spun cg indatg se vindecg. Se mai intrebuinfeazá cuibul de Windunicä inert si in contra anghinei, iar cei ce au friguri §i nu pot scgpa de dânsele se zice cg, indatà ce se afumg cu pàtul

din cuibul unei Râncrunele, indatg II lasg frigurile. Vacile,

cari sunt bolohgnite, Ind, se

vindecg cu cuib de Rândunicg, si anume: cuibul se moaie in apil caldá si se leagg apoi cu dânsul ugerul b6lohgnit al vacti. Vitele, pe sub care a sburat vreo Rândunicg si din cauza aceasta crusesc dupg 1. apg clocotit5,

www.digibuc.ro

Ilânclunica

1115

cum s!a argtat mai sus, se pot vindeca

numai cu cuib párásit de R andunicá, adica

din care a sburat Randunica §i cu puii, §i anume se pune cuib de acesta in taráte

se dau apoi vitelor bolnave ca sà le manance, care, mancandu-le, se zice cá indata se vindecá §i nu mai crusesc. si

In fine, Wandunica e considerata de catre

Romani incä ca §i un profet al tempesthii al anotimpurilor. Ala se zice cá dacii vremea sta pe ploaie, Randunica

sboara tot atingand pamantul, si din cand'

in and scoate sunete line, sperioase §i plangátoare. Iar cand va sa urmeze yreme bung, ea sboará sus si se joaca cu

surorile sale. Dacá ne ameninta vre6vijelie,

ea se pierde printre nori si sboara incet. Cand incep a veni Randuneiele de prin tárile cele calde, unde petrec ele peste iarná, e semn cum 61 i primávara ,a sosit n'are sá mai ningá, iar cand se cluc randuneléle de oi, atunci nu e departe nici ia muNICIP1ULU1

tICUREfV\

OVER

bifteelii gal www.digibuc.ro

CUPRINSUL Pag.

3 7

Prefata Ciocarlia

37

Domni5oru1

41

Privighatoarea Vrabia

63

St

Riindunica

www.digibuc.ro

to I i ere e Grafice SOCEC

Co., S. A. R. Bucure.ti

Of, Reg, Com. Sos. 463/931.

www.digibuc.ro

Extras din catalogul Bibliotecii pentru Toti

13.0VESTIRI, POVESTI $1 BASME Andersen, Povesti alese. Sirena. Povestea

únei marne. Potcovarul. Cel mai

frumos trandafir, etc Andersen, Carte de chipuri far% chipuri. Uri volum instructiv, atagiitor si potrivit pentru educarea sufletea-

sa a copiilor

Nr. 1

100

Alexandria, sau Istoria lui Alexandru cel Mare

967-468

C. Colloui, PäaniiIe lui Vasilache sau istoria unei pairrfe . 837-859 Ion Creangá, Povesti. Capra cu trei iezi.

Pungufa cu doi bani, Povestea

porcului, Povestea lui Harap Alb. Ftit frumos Hal iepei, etc.. . . . 28-29

Ion Creangii. Povestiri.

nurori, Dnilà

Soacra eu trei

..... .

Prepeleac.

Ivan

30-3i . . . Turbinai, etc. H. J. Fabre, Minunile inst nctului la OnLicusta verde . 1267 Fratii Grimm, Povesti pentru copii. Trad. de L. Harsu. Cu numeroase ilus-

476-478 trafii P. Ispirescu, Basmele Romani for Vol. I. 647-650 . Vol. 11.. . . 1048-1051 Istoria prea frumosului Arghir st prea

frumoasei Elena eea mAiastrit cu

pärul de aur .

.

.

696

S. Fl. Marian, PAsArile noastre si legendele lor. Ciocârlia, Privighetoarea, Vrabia, Rândunica, etc. . . . . 2 Iosif Artidekte, Nazdrävgniile lui PAcalti 988 Povestiri populare Tudor Pamfile, fefi-frumosi deodinioará 587 Povesli Tudor Pamfde, Un tliciune si-un ciirbune. . . . 896-897 Povesti Altion Pan, Nastratin Hogea. Infeleptul 79 Arghir i nepotul au Anadam . C. RaduleseuCodin, FAt-frurnos. Povesti, 861 v-

www.digibuc.ro