Secretele-fericirii-si-ale-sanatatii-de-ellen-g-white-search-in-text.pdf

•

·,

•

.

•'

~

... .

.

•'

.

.

.

:

.

. "

... "

: ..

..

'

.

_ ecrete e ericirii i a e sănătătii '

Traducere: Loredana Sârbu

CUPRINS

ISUS, MARELE MEDIC ............................................ 5 LUCRAREA MEDICULUI ........................................ 44

CUNOAŞTEREA FUNDAMENTALA .....................

55

ÎNGRIJIREA B OLNAVILOR .................................... 84

PRINCIPILE SANATATII .......................................... 103 ' NEVOIA LUCRATORULUI ...................................... 145

.,'" :.i

viaţă

mai simplă, mai plăcută, mai plină de oucune ş1 voioşie, cu mai mult ti1np pentru acea slujire utilă, care ne face să fim mai fericiti atunci când dăm decât atunci când ' • • pr1m1m. Editorii

"' . •

ISUS, MARELE MEDIC MODELUL NOSTRU Domnul nostru Isus Hristos a venit în lumea aceasta ca slujitor neobosit al nevoilor oamenilor. ,,El a luat asupra lui neputinţele noastre şi a purtat bolile noastre''(Matei 8, 17), ca să poată sluji tuturor trebuinţelor umane. El a venit să îndepărteze povara bolii, a nefericirii şi a păcatului. Misiunea Sa era aceea de a reface complet fiinţa umană; El a venit să-i ofere sănătate, pace şi un caracter desăvârşit. Circumstanţele şi nevoile celor care L-au căutat erau variate şi niciunul dintre ei nu a plecat de la El fără să primească ajutor. El era izvorul puterii vindecătoare, iar trupul, mintea şi sufletul oamenilor erau reîntregite. Lucrarea Mântuitorului nu era îngrădită de timp sau spaţiu. Compasiunea Sa nu cunoştea limite. El îşi îndeplinea lucrarea de vindecare şi de învăţare pe o scară atât de largă încât mulţimile atrase de El nu ar fi putut încăpea în nicio clădire din Palestina. Coastele înverzite ale dealurilor din Galilea, străzile aglomerate, ţărmul mării, sinagogile şi orice alt loc în care bolnavii puteau fi aduşi la El erau spitalul Său. Prin orice oraş sau sat pe unde trecea, El Işi punea mâinile asupra celor suferinzi şi îi vindeca. Oriunde se aflau inimi pregătite să primească mesajul Său, El le încuraja dându-le asigurarea dragostei Tatălui ceresc. Stătea toată ziua la dispoziţia celor care veneau la El; seara se ocupa de cei care munceau din greu ca să obţină puţinii bani pentru întreţinerea familiilor lor. Isus a purtat responsabilitatea teribilă a mântuirii oamenilor. El ştia că ar fi pierduţi cu toţii dacă nu ar avea loc o schimbare categorică a principiilor şi scopurilor neamului omenesc. Aceasta era povara sufletului Său, şi nimeni nu putea î11ţelege cât de mult Il apăsa. El a fost singur în copilărie, în tinereţe şi la maturitate. Cu toate acestea, prezenţa Sa te făcea să te simţi ca în rai. Zi după zi, El era încercat şi ispitit; zi de zi era adus în contact cu răul şi era martorul puterii lui asupra ~

~

5

4

-

El participa la marile sărbători anuale ale naţiunii şi le vorbea multimilor absorbite de ceremoniile exterioare despre ' lucrurile cereşti, aducând în atenţia lor veşnicia. Tuturor le oferea comori din visteriile înţelepciunii. Le vorbea într-un limbaj atât de simplu încât nu puteau să n~ î~ţelea~ă .. Prin inetode proprii, El îi ajuta pe toţi cei îndureraţi ş1 sufe~1nz1. Cu milă şi amabilitate, El le slujea celor care sufereau din cauza păcatului dăruindu-le vindecare şi putere. Marele Învătător încerca să ajungă la oameni apelând la ' cele mai familiare imagini. El prezenta adevărul în aşa fel încât să rămână în mintea ascultătorilor Săi întreţesut cu cele mai sfi11te a1nintiri şi concepţii. Prin învăţăturile Sale, ei simţeau identificarea completă a Sa cu interesele şi bucuria lor. Sfaturile Sale erau atât de directe, ilustraţiile atât de potrivite, iar cuvintele Sale pe î11ţelesul tuturor şi atât de înviorătoare încât ascultătorii erau fascinaţi. Simplitatea şi sinceritatea cu care le . vorbea celor în nevoie încununau fiecare cuvant rostit. Ce viaţă ocupată avea El! Zi de zi putea fi văzut intrând îi1 locuinte u111ile, î1npărtăşind spera11ţă celor descurajaţi şi pace celor nei~orociţi. Bi11evoitor, blând şi milos, El îi ridica pe cei căzuţi şi îi încuraja pe cei trişti. Oriunde mergea, El ducea binecuvântare. El lucra cu cei săraci şi, în acelaşi timp, căuta să ajungă şi Ia. cei bogaţi. El a căutat să-i cunoască~~ fariseii. înstăriţi şi culţi , pe nobilii iudei şi pe con~ucăton1 romani_.. A.ccepta ii1 \· itaţia. 101·, participa la sărbătorile lor, se ~am1l1anza cu interesele şi ocupaţiile lor, din dorinţa de a obţine accesul la i1ii1ni le 101· şi de a le descoperi bogăţiile nepie1·itoare. _ Hristos a venit în lumea aceasta pentru a demonstra ca, . prin acceptarea puterii de sus, omul poate să ~răias~ă ? vi~ţa 11epătată. Cu răbdare neobosită şi făcându-se util, El ~nt.ampma nevoile oa1nenilor. Prin atingerea blândă a harului, izgonea . " 11elir1iştea şi îndoiala din suflet, transformând duşmănia tn dragoste şi necredinţa în încrede1·e. . El spunea ,,Vino după Mine!'' 01·icui dorea, iar cel.c~~ auzea se ridica şi Îl unna. La auzul vocii Sale, duhul lăco~~et şi cel al ambiţiei dispăreau din inimă, iar oamenii se r1d1caui eliberaţi, pentru a-L unna pe Mântuitorul. ~

8

DRAGOSTEAFRĂTEASCĂ '

Hristos nu făcea deosebire între oameni după naţio­ nalitate, rang social sau apartenenţă religioasă. Cărturarii şi fariseii îşi doreau să facă din darurile cerului un câştig la nivel local şi naţional şi să excludă restul familiei lui Dumnezeu. Dar Hristos a venit să dărâme zidurile de despărţire. El a venit să arate că mila şi dragostea Sa sunt dăruite nelimitat, la fel ca aerul, lumina sau ploaia care înviorează pământul. Viaţa lui Hristos a pus bazele 11nei religii în care nu se ţine seama de clasele sociale, o religie prin care iudeii şi neamurile, cei liberi şi cei robi sunt înfrăţiţi şi egali înaintea lui Dumnezeu. Nici un considerent politic nu influenţa acţiunile Sale. El nu făcea deosebire între vecini şi străini, prieteni şi duşmani. Ceea ce Ii mişca inima era sufletul însetat după apa vietii. , Nu considera că vreo fiintă , omenească ar fi fost fără valoare, ci căuta să ofere tuturor remediul vindecător. El prezenta oricui se afla în preajmă o lecţie potrivită cu timpul şi contextul respectiv. Orice desconsiderare sau conflict dintre semeni Îl făcea şi mai conştient de nevoia lor după mila Sa divino-umană. El căuta să le inspire speranţă celor mai duri şi mai nepromiţători, prezentându-le asigurarea că pot deveni fără vină şi neprihăniţi şi că pot obţine caracterul prin care să se comporte ca nişte copii ai lui Dumnezeu. Adesea, Isus Se întâlnea cu cei care căzuseră sub stă­ pânirea lui Satana şi care nu aveau putere să scape din cursele lui. Acestor persoane descurajate, bolnave, ispitite şi căzute, Isus le vorbea cu compasiune şi sensibilitate, rostind cuvintele de care aveau nevoie şi pe care le puteau înţelege. De asemenea, îi întâlnea pe cei care se luptau direct cu duşmanul sufletelor. Pe aceştia îi încuraja să fie perseverenţi, asigurându-i că vor obţine biruinţa, fiindcă îngeri de la Dumnezeu erau de partea lor şi le ofereau ajutor. La masa vameşilor, El se aşeza ca oaspete onorat, arătând, prin simpatie şi amabilitate, că le recunoaşte demnitatea personală; iar oamenii tânjeau să devină vrednici de încrederea Sa. Cuvintele Sale ajungeau la inimile lor însoţite de ~

•

9

binecuvântare şi putere dătătoare de viaţă. Noi impulsuri erau trezite şi aceşti proscrişi ai societăţii aveau perspectiva unei noi •

•

v1eţ1.

Deşi era iudeu, Isus Se amesteca nestingherit printre samariteni, neţinând co11t de obiceiurile fariseice ale naţiunii Sale. Înfruntând prejudecăţile lor, El accepta ospitalitatea acesto1· oa1neni disp1·eţuiţi. Dormea în casele lor, mânca la masa lor, acceptând hra11a pregătită şi servită de mâinile lor, îi învăţa pe drumurile 101· şi îi trata cu cca inai ma1·e a1nabilitate şi politeţe. Şi, î11 ti1np ce le at1·ăgca ini1na spre El prin relaţii de priete11ie, 11a1·ul Său divi11 le dăruia inântuirea, pe care iudeii o •

1·esp 111gcau.

ZILE DE SLUJIRE Î11 casa pescarului di11 Cape111au111, mama soţiei lui Petru zăcea bol11avă ,,de f1·igu1·i 111a1·i'' (Luca 4,38) şi ,,au vorbit lui Isus desp1·e ea'' (Ma1·cu 1,30 ). Isus ,,S-a atins de mâna ei şi at1 lăsat-o f1·igu1·ile'' (Matei 8, 15), ia1· ea s-a ridicat şi i-a slujit Mâ11tt1itorului şi uce11icilor Săi. Vestea aceasta s-a i·ăspâ11dit i·apid. Mi11u11ea fusese săvâ1·şită î11 Sabat ş i, de tcan1a rabi11ilor, oame11ii nu îndrăz11eau să vi11ă să fle \r indecaţi pâ11ă la apusul soa1·elui. Atunci, locuito1·ii cetăţii ieşeau di11 case, din p1·ăvălii , din pieţe şi se î11gl1est1iat1 s ă a_ju11gă ia locui11ţa u1nilă în care Se adăpostea Isus. ( 'ei bc1!11av1 c1·a1_1 (3dt1 ş i jJe targă , veneau sp1·ijinindu-se în toiag 01·i e1·au s usţi11uţi c.ie p11ete11i, ap1·opiindu-se î11cet de Mâ11tui to1·u I. 01·e în ş i1· , t:i v e11e ~1t1 u11ii după alţ·ii, deoarece ni1neni nu ştia dacă a\reau să-1~ n1ai găse:.1scă JJri11tre ci şi a doua zi. Nu mai fusese 11iciodată o Li ca aceast!t i11 <=ape1nau111. Atmosfera i·ăsuna de vocea biruinţei ş i de st1·igătclc de eliberare. Isus nu-Şi î11cheia activitatea pâ11ă ce ulti1nul suferind nu era tăn1ăduit. E1·a i1oaptca tâ1·ziu câ11d 111ulţi1nea se îndepărtă şi se aşternu liniştea peste casa lui Si1non. Ziua lungă şi e1noţionantă trecuse, iar Isus înce1·ca să Se odihnească. Dar, în timp ce cetatea era cufundată î11 somn, ,,pe câ11d era întu11eric de 10

tot'', Isus s-a sculat, a ieşit şi S-a dus într-un loc pustiu. Şi Se ruga acolo.(Marcu 1,35). Dis-de-dimineaţă, Petru şi tovarăşii săi au venit la Isus să-I spună că locuitorii din Capemaum 11 căutau deja. Ei au fost surprinşi să audă cuvintele lui Hristos: ,,Trebuie să vestesc Evanghelia Impărăţiei lui Dumnezeu şi în alte cetăţi; fiindcă pentru aceasta am fost trimis." (Luca 4,43). In entuziasmul care îi cuprinsese pe cei din Capemaum, exista pericolul ca scopul misiunii Sale să fie pierdut din vedere. Isus nu era mulţu1nit să atragă atenţia ca făcător de minuni sau ca vindecător al bolilor trupeşti. El căuta să îi atragă la Sine ca Mântuitor. Oamenii credeau că venise ca împărat pe11tru a întemeia o împărăţie pământească, însă El dorea să le întoarcă mintea de la cele pământeşti la cele spirituale. Succesul pământesc singur I-ar fi împiedicat lucrarea. Admiraţia mulţimii nepăsătoare era în dezacord cu starea Sa sufletească. Autoafi1·marea nu avea ce căuta în viata , Sa. Admiraţia lumii pentru rang, bogăţie sau talent era străină de Fiul omului. Isus nu a folosit nici una dintre metodele folosite de oameni pentru a câştiga devotamentul sau pentru a stârni admiraţia. Cu secole înainte de naşterea Sa, se profetizase: ,,El nu va striga, nu-Şi va ridica glasul şi nu-L va face să se audă pe uliţe. Trestia frântă n-o va zdrobi şi mucul care mai arde încă nu-l va stinge. Va vesti judecata după A

A

A

adevăr."(lsaia

42, 2.3).

Fariseii căutau superio1·itatea prin forrnalismul scrupulos, prin închinarea lor ostentativă şi prin facerea de bine. Ei discutau despre religie pentru a-şi demonstra zelul fată de aceasta. Disputele dintre grupările opozante erau zgomoto~se şi îndelungate şi nu era ceva neaşteptat să auzi pe stradă confruntări gălăgioase şi cuvinte mânioase din partea învătătorilor legii. ' Viaţa lui Isus era în contrast evident cu toate acestea. Lipse~u ~is?utele gălăgioase, închinarea ostentativă şi faptele care sa caşt1ge aplauzele. Hristos era ascuns în Dumnezeu, iar Dumnezeu era descoperit în caracterul Fiului Său. Isus dorea ca mintea oamenilor să fie îndreptată spre această descoperire. 11

Să

ască oamenii cu slava Sa. Sta scris

- -

şi

dea slavă Domnului să vestească laudele Lui în ostroave!'' (versetele 10-12).

,,Bucuraţi-vă,

arătat ş1

Soare e epr1 Lui." (Maleahi 4,2).

ceruri, căci Domnul a lucrat! Răsunaţi de veselie, adâncimi ale pământului! Izbucniţi în strigăte de bucurie, munţilor! Şi voi, pădurilor, cu toţi copacii voştri! Căci Domnul a răscumpărat pe Iacov, Şi-a arătat slava în Israel." (Isaia 44,23)

' '' •••

''

Iată Robul Meu, pe care-L spr1J1n, ,, . 42 1) ~ şte plăcere sufletul Meu. (Isaia , . A

Alesul Meu in care

iş1

A

•

gase

,, loc de scăpare pentru cel nenorocit în necaz:

.

căldurii.''

(Isaia 25,4).

,,Aşa vorbeşte Domnul Du~n~zeu,

care a făcut cerurile şi le-a int1ns, care a întins păn1ântul şi cele de _pe el, care a dat suflare celor ce-l locuiesc şi suflet celor ce merg pe el. . 'Etl, Donu1t\l, Te-a111 che111at ca să da11nantu1re şi te voi lua de inână, ~ A

ca să tli Lui11ina nean1urilor, să deschizi ochii orbilor, ~ă scoti din tc1nniţă pe cei legaţi

A

•

A

•

.

Voi dL1cc 11e orbi l)e u11 drum r1ecunoscut de ei, „• . . î,i voi p()\1 ăţui pe cărări i1cştiut~ d~ ei: voi pretacc î11tu11ericul în lumină 1na1ntea lor şi locui·ile sti·â 111be !11 locuri netede. Iată ce ,,0 i face şi r1u-i vot părăsi."(Versetul 16). '

,

~

Cântati Do1nnLtlu1 o canta1·e i1oua, ~ântati ·laudele Lui pâ11ă la margi11ilc pământLtlui, .." voi, care mergeţi pe mtlre şi cei ce locu1ţ1 in ea, ostroave şi locL1itorii lor! Pustia şi cetăţile ei să înalţe glasul! Satele loct1ite de Chedar să-şi înalţe glast1l! Locuitorii stâncilor să sară de veselie; să strige de bLtcurie din vârful mt1nţilor! ~

Din temniţa lui Irod, unde stătea dezamăgit şi nedumerit de lucrarea Mântuitorului, Ioan Botezătorul u1mărea şi aştepta, după ce trimisese doi dintre ucenicii lui la Isus cu mesajul: ,,Tu eşti acela care are să vină sau să aşteptăm pe altul?'' (Matei 11,3 ). Mântuitorul nu a răspuns imediat la întrebarea ucenicilor. In timp ce ei aşteptau întrebători ca El să rupă tăcerea, suferinzii veneau la El. Vocea Marelui Medic ajungea la urechea lipsită de auz. Cu un cuvânt sau cu o atingere, deschidea ochii orbilor ca ei să vadă lumina zilei, frumuseţile naturii, feţele prietenilor şi faţa Eliberatorului. Vocea Sa ajungea la urechea muribunzilor, iar ei se ridicau sănătoşi şi viguroşi. Demonizaţii paralizaţi se supuneau la cuvântul Său, nebunia îi părăsea şi I se închinau. Ţăranii şi muncitorii săraci, care erau evitaţi de rabinii ce îi considerau necuraţi, se ad\1nau în jurul Său, iar El le vorbea despre viaţa veşnică. Astfel trecea ziua, iar ucenicii lui Ioan vedeau şi auzeau toate acestea. In cele din urină, Isus i-a chemat la El şi I-a trimis să-i spună lui Ioan ce au văzut şi ce au auzit, adăugând apoi: ,,Ferice de acela pentru care Eu nu voi fi un prilej de poticnire!'' (Matei 11, 16). Ucenicii au transmis mesajul şi a fost suficient. Ioan şi-a adus aminte de profeţia referitoare la Mesia: ,,Domnul M-a uns să aduc veşti bune celor nenorociţi; El M-a trimis să vindec pe cei cu inima zdrobită, să vestesc robilor slobozenia şi prinşilor de război izbăvirea; să vestesc un an de îndurare al Domnului şi ... să mângâi pe toţi cei întristaţi.'' (Isaia 61, 1.2). Isus din Nazaret era Cel Făgăduit. Dovezile divinităţii Sale puteau fi văzute în lucrarea Sa pentru cei în suferinţă.

.

A

13 12

Slava Sa era omului.

arătată

în

bunătatea

Sa

faţă

de starea

decăzută

a

Lucrările

lui Hristos nu numai că îl declarau ca fiind Mesia, ci ele arătau şi spre mod11l în care avea să fie î11terneiată Împărăţia Sa. Lui Ioan i-a fost descoperit acelaşi adevăr care a ajuns la Ilie în pustiu când ,,înaintea Domnu.lui a trecut un vânt tare şi puternic, care despica munţii şi sfărâma stâncile. Dar Domnul nu era în vântul acela. Şi după vânt a venit un cutremur de pământ. Domnul nu era în cutre1nurul de pământ. Şi după cutremurul de pământ, a venit un foc. Domnul nu era în focul acela." (1 Împăraţi 19,11.12). După acel foc, Dumnezeu i-a vo1·bit p1·ofetului cu o voce liniştită şi blândă. Aşadar, Isus avea să-Şi îndepli11ească lucrarea nu prin răstu111area tronurilor şi a împărăţiilor, nu cu fast şi etalare, ci pri11 vorbi1·ea directă la inimile oame11ilor, prin manifestarea milei şi a sacrificiului de sine. Împărăţia lui Dum11ezeu nu se manifestă în mod ostentativ. Ea se manifesta prin gingăşia Cuvântului Său, prin lucrarea inte1·ioa1„ă a Duhului Său, prin părtăşia sufletului cu Cel care i-a dat viaţă. Cea mai impo11a11tă de1nonstraţie a naturii ei stă în natura umană adusă la perfecţiunea caracterului lui Hristos. Urmaşii lui Hristos ti„e.b uie să fie lumina lumii, dar D11mnezeu nu le cere să facă eforturi ca să lumineze. El doreşte ca sufletele lor să fie î1nbibate cu principiile cereşti; apoi, venind în contact cu lu1nea, ei vor dezvălui lumina din ei. Credi11cioşia lor stato1nică în fiecare faptă va fi un mijloc de a •

răspândi lumină.

~. NESC O M'UL TIME '

CINCI PÂINI DE ORZ H OAMENI

DE

Toată

ziua oa.m enii se îngrămădiseră în jurul lui Hristos •• şi în jurul ucenicilor Săi în ti1np ce El îi învăţa pe ţărmul ~ăn!. ·Ei ascultaseră c11vintele Sale îndurătoa1·e, atât de simple ş1 atat de clare încât le unseseră inimile aseme11ea balsamului din

14

15

CU NATURA ŞI CU DUMNEZEU Viata Mântuitorului pe pământ a fost o viaţă de . . comuniune cu natura şi cu Dumnezeu. Prin aceasta comuniune, El ne-a descoperit secretul unei vieţi pline de put~r~. Isus lucra cu seriozitate şi permanent. Nici un om nu a trăit 0 viată atât de plină de responsabilităţi. Nimeni altul nu a purtat po~ara atât de grea a durerii şi. P.ăcat~lui lumii. Ni~eni altul nu a mai lucrat cu un zel mai 1stov1tor pentru binele oamenilor. Totuşi a trăit o viaţă sănătoasă. Atât fizic, cât şi spiritual, El a fost si1nbolizat p1·i11 mielul de jertfă ,,fără cusur şi fără pată'' (1 Petru 1, 19). Trupul şi suflet~l Său au fost i:nodel~l a ceea ce i11tentio11ase Du1nnezeu să fie 1ntreaga omenire, pnn ' supunere faţă de legile Sale. . p 1·ivind la Isus, oamenii vedeau pe faţa Sa compasiunea divină îmbinată cu putere de înţelegere. El părea înco11jurat de " at1nosfera vietii spi1·ituale. 111 vre1ne ce Se comporta cu ' . . amabilitate, fără a fi orgolios, El îi impresiona pe oameni cu pute1·ca Sa asc1111să, dar care 11u putea fi tăinuită întru totul. î11 ti1npul lucrării Sale, a fost în pe1manenţă urmărit de oa111ei1i vicle11i şi ipocriţi, ca1·e înce1·cau să-l ia viaţa. Spionii erau pe urinele Sale, supravegl1i11du-I cuvin~e~e, p~11tru a ~ăsi o ocazie î11 care să-L p1·i11dă. Minţile cele mai 111tel1gente ş1 cele 1nai cultivate ale naţiu11ii î11cercau să-L î11frângă în confruntări. Dar 11iciodată 11u au avut câştig de cauză. Ei trebuiau să se retragă , î11curcaţi şi făct1ţi de iuşine de Î11văţătorul umil din Galileea. Î11vătătt1ra lui Hristos avea o p1·ospeţi1ne şi o putere pe ' car·e nu Ie 1na_i întâl11iseră î11ainte. Cl1iar şi duşma11ii Lui au fost nevoiti să dccla1·e : ,,N icif~)dată nu a vorbit vrcu11 om ca omul ' acesta."(loa11 7,46). Coi-1ilăria lt1i lsus, petrecută în sărăcie, nu fusese pervertită de obiccit1rilc artificiale ale acelui veac corupt. Lucrâ11d la ba11cul dulgherului , purtâ11d poverile vieţii de ta1nilie, învăţând lecţiile ascultării şi t1i.1dei , El Se recrea in mijlocul priveliştilor (li11 natură, acL1mulând cunoştinţe ~e măsură ce încerca să înţeleagă tainele naturii. El stud~a Cuvântul lui Dum11ezeu şi Îşi găsea cca 1nai mare fericire t~ orele în care Se 1·etrăgea de la luciu şi mergea pe câmp, ca sa ~

~

~

18

mediteze în văile liniştite,pentru comuniunea cu Dumnezeu pe munte sau printre copacii pădurii. Dis-de-dimineată se afla ' ' adesea în vreun loc izolat meditând, cercetând Scripturile sau rugându-Se. Primea zorile dimineţii cântând. Cu cântări de mulţumire, Se îndrepta spre activitatea Sa şi aducea bucuria cerească celor obosiţi şi descurajaţi. " In timpul lucrării Sale, Isus a trăit în mare măsură în aer liber. El călătorea pe jos din loc în loc, iar multe dintre învăţături le oferea sub cerul liber. Când îi instruia pe ucenici, Se retrăgea adeseori din agitaţia oraşelor în liniştea câmpiilor, care se potriveau mai bine cu lecţiile simplităţii, credinţei şi sacrificiului de sine, pe care dorea ca ei să le înveţe. Sub ramurile copacilor de pe coasta munţilor, la mică depărtare de Marea Galileei, i-a chemat pe cei doisprezece apostoli şi a ţinut Predica de pe Munte. " Lui Hristos Ii plăcea foarte mt1lt să se adune oameni în jurul Său sub cerul senin, pe un deal acoperit cu iarbă sau pe ţă1·mul lacului. Aici, înconjurat de creaţia Sa, El putea să }e îndrepte gândurile de la cele artificiale la cele naturale. In " natură erau descoperite principiile Impărăţiei Sale. Dacă şi-ar îndrepta ochii spre natură, spre dealuri şi munţi, şi dacă ar privi la lucrările minunate ale mâinilor Sale, oamenii ar putea învăţa lecţiile preţioase ale adevărului divin. Mai târziu, lecţiile " Invătătorului divin aveau să le fie reamintite de lucrurile din ' natură. Mintea avea să fie înălţată, iar inima avea să găsească odihnă. "

Isus le oferea ucenicilor care 11 însoţeau în lucrarea Sa o perioadă de repaus, în care să se întoarcă la familiile lor şi să se odihnească, dar ei nu reuşeat1 să-L oprească din activitatea Sa. El stătea toată ziua la dispoziţia mulţimilor de oameni care veneau la El, iar seara sau dimineaţa devreme, El pleca în sanctuarul munţilor pentru comuniunea cu Tatăl Său. Adesea, activitatea Sa neîntreruptă şi confruntările cu " ura şi învăţăturile false ale rabinilor Il epuizau atât de mult încât mama, fraţii Săi şi chiar ucenicii Săi se temeau că avea să-Şi piardă viaţa. Dar când Se întorcea de pe munte, după orele de rugăciune de la stărşitul zilei de trudă, ei remarcau liniştea de pe " faţa Sa, prospeţimea, viaţa şi puterea care păreau că Ii răzbat 19

întreaga fiinţă. În fiecare dimineaţă, după ce stătea singur cu Dumnezeu, venea înaintea oamenilor şi le aducea lumina cereasca. După întoarcerea din prima călătorie misionară, Isus lea cerut ucenicilor să vină deoparte şi să se odihnească puţin. Ucenicii se bucurau de succesul lor ca vestitori ai Evangheliei, când au auzit vestea morţii lui Ioan Botezătorul, ucis de Irod. Erau foarte îndureraţi şi dezamăgiţi. Isus ştia că, prin îngăduirea mortii , lui Ioan în temnită, , credinta , ucenicilor era greu încercată. Cu blândeţe şi inilă, El privea la feţele lor îndurerate şi înlăcrimate. Şi El avea lacri1ni în ochi şi le-a zis: ,,Veniţi singuri la o parte, î11tr-un loc pustiu, şi odihniţi-vă puţin." (Marcu 6,31). Lângă Betsaida, î11 partea de nord a Mării Galileii, se afla o zonă nelocuită, pli11ă de verdele frumos al primăverii, un plăcut loc de retragere pe11tru Isus şi uce11icii Săi. Au pornit într-acolo, traversând lacul cu barca. Aici aveau să se odil111ească, departe de agitaţia mulţimii. Aici puteau asculta cuvintele lui Hristos i1etulburaţi de ripostele şi acuzaţiile fariseilor. Aici sperau să se bucu1·e pentru u11 timp de părtăşia cu Domnul lor. Isus a stat doar puţin ti1np singu1· cu cei dragi Lui, dar acest timp a î11semnat pentru toţi clipe foarte preţioase. Au discutat despre lticrarea Evangheliei şi despre posibilităţile de îmbunătătire a lucrării lor cu oamenii. Când Isus le deschidea , comorile adevărului, ei erau învioraţi de puterea divină şi inspiraţi cu spe1·a11ţă şi curaj. Dar curând, mulţimea II căuta iar. Presupunâ11d că plecase la obişr1uitul loc de odihnă, oamenii Lau urmat acolo. Speranţa sa de a Se odihni măcar o oră a fost spulberată. Însă, î11 străfundurile inin1ii Sale curate şi compătimitoare. Păstorul cel Bun avea doar dragoste şi milă pentru aceste suflete agitate şi î11setate. Toată ziua a slujit i1evoilo1· lor, iar spre seară le dădea drumul să se întoarcă acasă şi să se odihnească. Deşi ducea o viaţă de total devotament faţă de binele altora, Mântuitorul considera că era necesa1· să Se oprească din · lucrarea şi contactul neîntrerupt cu oamenii pe11tru a căuta co1nuniunea personală şi necurmată cu Tatăl. După ce mulţimea se îndepărta, El pleca pe munte şi acolo, singur cu Dumnezeu

. . nevo1aş1.

, aca

oş1 şt

w

lucraton sunt puţini, Isus nu a lăsat să înţeleagă faptul ca era necesar ca ei .sa 1ucreze neîncetat, ci le-a zis: Rugati d . ~ ,, , ar pe w

•

w

9,38)·. La fel_ ca pnm~lor ucen1c1, El le adresează şi lucrătorilor trudiţi de azi aceleaşi cuvinte înţelegătoare:''Veniti singuri la 0 parte ... şi odihniţi-vă puţin.". ' Toţi cei care sunt sub conducerea lui Dumnezeu au cu ~umnezeu. Prin e1 trebuie să se descopere o viaţă care nu se potnveşte cu lumea, cu obiceiurile şi practicile ei. Ei trebuie să aibă o experienţă personală în obţinerea cunoaşterii vointei lui Dumnezeu. Fiecare trebuie să-L audă vorbind inimii lui. 'Când orice altă voce amuţeşte şi când aşteptăm în linişte înaintea Sa tăcerea sufletului face ca vocea lui Dumnezeu să fie mai distinctă. El ne cere:,,Opriţi-vă şi să ştiti că Eu sunt Du~ezeu."(Psalm 46, 10). În aceasta c~nstă pregătirea efectivă pentru lucrarea lui Dumnezeu. În mijlocul multimilor grăbite şi al presiunilor activităţilor intense, cel care est~ astfel împrospătat va fi înconjurat de o atmosferă de lumină şi pace. El va fi înzestrat din nou cu putere fizică şi mentală. Viata lui va fi. asemenea unui parfum şi va dezvălui puterea divină ce va ajunge la inimile oamenilor.

A

ATINGEREA CREDINTEI , ,,Numai să mă pot atinge de haina Lui, şi mă voi tămădui."(Matei 9,21).0 femeie săracă a rostit aceste cuvinte o temeie care suferea de doisprezece ani de o boală ce îi făcuse viaţa o povară. Cheltuise tot ce avea la doctori şi pe tot felul de tratamente, dar i se spusese că boala ei era incurabilă. Însă, când a auzit de Marele Vindecător, speranţa ei a reînviat. Ea se gândea: ,,Dacă m-aş apropia să-i vorbesc, aş putea fi vindecată." Hristos era în drum spre casa lui Iair, rabinul iudeu care Il invitase să-i vindece fiica. Rugămintea lui, făcută cu inima frântă: ,,Fetiţa mea trage să moară; vino de pune-Ţi mâinile A

21

20

inima blândă şi miloasă a lui Hristos ş1 porni 1mpreuna cu el ('- ,. spre casa lui. . Înaintau cu greu, fiindcă mulţimea 11 1mbulzea pe Hristos din toate părţile. Făcându-Şi loc,.. printre oameni, Mântuitorul a ajuns lângă femeia suferindă. In zadar încercase cum ar fi putut vorbi cu El. Nu-ş1 dorea nici sa-L 1mpie~1ce sa meargă mai departe. Însă auzise că vin.decarea putea~ să a1b~ loc singura ei şa11să de vindecare, ~şi tăcu l~c pri~ ~ul!1me~ spunându-şi: ,,Numai să 1nă pot atinge de haina Lui, şi ma voi tămădui."

Hristos îi cunoştea toate gâ11durile şi Se î11dreptă spre locul unde se afla ea. El a înţeles nevoia ei cea mare şi avea să o . ajute să-şi exercite credinţa. Pe când ti·ecea Isus, ea a întins inâna şi a reuşit să atingă vi 11 decată. In acea singură atingere se concei1tra credinţa v1eţ11 ei iai· durerea şi slăbiciunea ei au dispărut instantaneu. Chiar at~i1 ci a si1nţit u11. tremur, asemenea celui dat de curentul electric, ce îi pătrundea fiecare fibră a fiinţei. Asupra ei ~e lăsă iinpresia că e perfect sănătoasă . ,,Şi a simţit în tot trupul e1 că sa tămăduit de boală." (versetul 29). fe1neia dorea să-şi exprime recunoştinţa faţă de Marele Vindecăto1·, care tăcuse pe11tru ea, printr-o si11gură atingere, nlai mult decât toţi doctorii în doisprezece ani, dar nu îndrăznea. Cu inima recunoscătoa1·e, î11ce1·ca să se retragă din mulţime. Dintrodată, Isus Se opri şi, pri,rind î11 jur, întrebă: ,,Cine s-a atins de

Mine?

"

Privi11du-L uimit, Petru răspu11se: ,,Invăţătorule, noroadele Te împresoa1·ă şi Te î1nbulzesc, şi mai îi1trebi:' Cine s-a atins de mine'?'(Luca 8, 45). ,,S-a ati11s cineva de Mine, căci am simţit că a ieşit din Mine o pute1·e'', zise Donmul (versetul 46). El deos~be~ 11 atingerea credinţei de ati11gerea întâmplătoare a mu~ţ1~ nepăsătoare. Cineva Îl atinsese cu un scop profu11d şi pr1m1se raspuns.

22

..·

Hristos nu pusese această întrebare ca să Se inforirieze. El i~t~nţion~ să l~. dea o l~cţie oamenilor care-L înconjurau, ucen1c1lor .şi ~eme11 respective. El dorea să le inspire speranţă celor sufennzi. J?orea să le arate că cea care adusese vindecarea fusese credinţa. Increderea femeii nu trebuia trecută cu vederea fără explicaţii. Dumnezeu trebuia lăudat prin mărturisirea ei recunoscătoare. Hristos voia ca ea să înţeleagă că aproba fapta ei de credinţă. El nu Şi-ar fi dorit ca ea să plece binecuvântată doar pe jumătate. Ea trebuia să afle că El îi cunoştea suferinţa şi că o iubea şi îi accepta credinţa în puterea Sa de a mântui pe oricine venea la El. Prjvind spre femeie, Hristos insistă să ştie cine · Îl atinsese. lnţelegând că era inutil să se ascundă, ea înaintă tren1urând şi se aruncă la picioarele Sale. Cu lacrimi de recunoştinţă, mă1mrisi în faţa tuturor de ce se atinsese de El şi cum fusese imediat vindecată. Se temea că săvârşise un act de . " încumetare pnn faptul că Ii atinsese haina, dar nici un cuvânt de mustrare nu fu rostit. El rosti doar cuvinte de aprobare. Ele veneau dintr:o inimă iubitoare, plină de simpatie faţă de durerile oamenilor. ,,Indrăzneşte, fiică'', îi zise cu blândeţe, ,,credinţa ta te-a inântuit, du-te în pace'' (versetul 48). Cât de îmbărbătată se si1nti, ! Acum bucuria ei nu inai era umbrită de teama că L-ar fi ofensat cu ceva. Mulţimea curioasă ce se îmbulzea în jurul Său nu primise nici o putere de viaţă. Dar femeia bolnavă care Îl atinsese cu. credinţă primise vindecarea. La fel, în privinţa ittcrurilor spirituale, atingerea întâmplătoare se deosebeşte de atinge1·ea c1·edinţei. Credinţa că Hristos este doar Mântuitorul lumii nu va putea niciodată să aducă vindecare sufletului. C1·edinţa care duce la mântuire nu este doar o recunoaştere a " adevărului Evangheliei. Adevărata credinţă este aceea care 11 pri1neşte pe Hristos ca Mântuitor personal. Dumnezeu a dat pe singurul Său Fiu, ca eit, prin credinţa în El, să nu pier, ci să am viaţă veşnică (Ioa11 3,16). Când vin la Hristos, potrivit Cuvântului Său, trebuie să cred că pri1nesc harul Său salvator. Viaţa de acum trebuie să o ,,trăiesc în credinţa în Fiul lui Du1nnezeu, care m-a iubit şi S-a dat pe Sine Insuşi . pentru 111i11e." (Galateni 2,20). ~

23

Credinţa multora se aseamănă cu o opini~. Credinţa mântuitoare reprezintă încheierea unui legământ prin care cei

care Îl primesc pe Hristos intră în legăt~ră. :~. Du~ezeu. O credintă vie înseamnă o creştere a v1tal1taţ11, o incredere puternică prin care, prin harul lui Hristos, sufletul devine biruitor. Credinta este ma.i puternică decât moartea. Dacă cei bolnavi ar fi 'ajutaţi să-şi aţintească privirile spre Marele Vindecător, în credinţă, am fi martorii unor rezultate minun8:te. Acest lucru ar aduce viaţă sufletului şi trupului. Când lucrati , cu victimele obiceiurilor rele, în loc să le arătati descurajarea şi ruina ce le aşteaptă, îndreptaţi-le privirea spre isus. Ajutaţi-le să-şi aţintească privirea spre slava cerească. Acest lucru va contribui în mai mare măsură la salvarea. trupului şi sufletului, decât toate chinurile 1norţii înfăţişate celor neajutoraţi şi aparent disperaţi.

.

. ., , .

.

,

ca

. Totuşi Mantu1torul Iş1 cont~nuă drumul, iar sutaşul vine chiar el pentru a completa mesajul: „Nici nu m-am socotit robul meu. va fi ta~ad_u1t: Cac1 ş1 eu sunt un om sub stăpânire; am sub mine ostaşi ş1 zic unuia:' Du-te!' şi se duce; altuia:' Vino!' şi vine, şi robului meu:' Fă cutare lucru!' şi-l face." (Luca7 ,7; Matei 8,8.9).

I-au prezentat lui Isus cazul şi L-au rugat·: ,,Face să-i faci acest bine, căci iubeşte neamul nostru şi el ne-a zidit sinagoga. '' (Luca 7 ,4.5).

„Eu sunt reprezentantul puterii romane, iar soldatii mei . recunosc autoritatea mea supremă. Iar Tu eşti reprezentantul puterii Dumnezeului infinit şi toate lucrurile create de Tine se supun cuvântului Tău. Tu poţi porunci bolii să plece, şi ea va pleca. Zi numai un cuvânt, iar robul meu va fi tămăduit." „ 'Du-te şi facă-ţi-se după credinţa ta.' Şi robul lui s-a tămăduit chiar în ceasul acela." (Matei 8,13) Conducătorii iudei l-au recomandat pe sutaş lui Hristos datorită bunăvoinţei arătată faţă de „neamul nostru." El merită, au spus ei, fiindcă „ne-a zidit sinagoga." Dar sutaşul se gândea în sinea lui: ,,Nu sunt vrednic.'' Totuşi nu s-a temut să-l ceară ajutor lui Isus. El nu se încredea în bunătatea lui, ci în îndurarea Mântuitorului. Singurul său argument era marea sa nevoie. Orice om poate veni la Hristos în acelaşi fel. ,,El ne-a mântuit nu pentru faptele făcute de noi în neprihănire, ci pentru îndurarea Lui" (Tit 3,5). Simţi că, deoarece eşti un păcătos, nu poţi spera să pri1neşti binecuvântarea lui Dumnezeu? Nu uita că Hristos a venit în lume pentru a mântui păcătoşii. Nimic nu ne poate recomanda lui Dumi1ezeu; argumentul pe care îl putem aduce întotdeauna este starea noastră de neputinţă totală, ceea ce face din puterea Sa mântuitoare o necesitate. Renunţând la orice încredere în sine, putem privi la crucea de p~ Calvar şi putem spune: ,,Neputând s-aduc nimic, Lângă crucea Ta azi pic.'' ,,Toate lucrurile sunt cu putinţă celui ce crede." (Marcu 9 ,23 ). Credinţa este cea care ne aduce în legătură cu cerul şi ne

24

25

''

EL NE-A MÂNTUIT PENTRU ÎNDURAREA SA''

paralizat în casă. La romani, sclavii erau cumpăra.ţi şi vânduţi în pieţe şi adesea trataţi abuziv şi cu cruzime, dar su.taşul acesta era ataşat de robul lui şi dorea ca el să se î11să11ătoşească. El credea că Isus poate să-l vindece. Nu-L văzuse pe Mântuitorul, dar ceea ce auzise despre El îi inspirase credinţă. În ciuda formalismului iudeilor, acest roman era convins că religia acestora era superioară religiei lui. Deja depăşise obstacolele. prejudecăţilor şi ale urii naţionale care îi despărţea pe cuceritori de cei cuceriţi. El arătase respect pentru închi11area la adevăratul Dumnezeu şi se purta cu amabilitate faţă de iudei. În învăţătura lui Hristos, despre care auzise, găsise ceea ce îi satisfăcea nevoia sufletului. Tot ce era spiritual în el

Robul u11ui

sutaş zăcea

reactiona la cuvintele Mântuitorului. Dar se considera nevrednic să se apropie de Isus şi a tri1nis pe r1işte bătrâni iudei să Ii ceara ,

"

III

vindecarea robului. Bătrânii

~

•

dă tăria să înfruntăm puterile întunericului. Prin Hristos: Dum11ezeu a oferit toate mijloacele pe11tru supunerea oricărei trăsături rele de caracter şi pentru împotrivirea faţă de orice ispită, oricât de puternică ar fi ea. Dar mulţi simt că le lipseşte credinta şi de aceea rămâ11 departe de Hristos. Aceste suflete, în nevrednicia lor, ar trebui să apeleze la îndurarea Mântuitorului lor întelegător. Să nu privească la ei înşişi,ci la Hristos. El, care a vindecat bolnavii şi care a alungat demoni câ11d a trăit printre oameni, este acelaşi ma1·e Răscumpărător. Apoi să primească făgăduinţele Sale, ca pe frunzele din pomul vieţii: ,,Pe cel ce vi11e la Mi11e nu-l voi izgoni afară." (loa11 6,37). Când venim la El , trebuie să credem că 11e şi p1·i1neşte, fiindcă aşa a promis. Nu vom pieri niciodată dacă f~cem acest lucru-niciodată. ,,Dar Dumnezeu Işi ai·ată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru oi''(.Ro1nani 5, 8). Şi, ,,dacă Du1nnezeu este pe11tru i1oi, cine va 11 fi împotriva noastră? El, care n-a cruţat nici chiar pe Fiul Său, ci L-a dat pent1u noi toţi, cu1n 11u ne va da fără plată, împreună cu El, toate luciurile?'' (Roi11ani 8,31.32). .. "' . -·· ... ,,Căci sunt bine incred111ţat ca n1c1 moartea, nici viaţa, î11gerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, 1ici 1 11ici cele viitoa1·e, nici înălţi1nea, nici adâncimea, nici o altă făptură nu vor fi î11 stare să ne despartă de di·agostea lui Dumnezeu, care este în Isus Hristos, Domnul 11ostru." (Romani 8,38.39).

cum ar fi murit- deja, era. alungat din zonele lo ·t . d . . cuie e oameni Cel suspectat ca s-a mol1ps1t de această boală treb · : . _ . . u1a sa mearga la preoţi, care urmau sa-1 examineze şi să decidă ca l l · D . . Al d 1 1 zu u1. aca pi·eoţ1i ~ ec arau epros, era izolat de familie, înlăturat din popor .ş1 con_dam?~t să. stea împreună cu cei care sufereau de aceeaş~ boala. Nici ~h1ar împăraţii şi conducătorii nu tăceau excepţie. Regele lovit de această boală trebuia să-şi depună sceptrul şi să fugă din societate. Departe d~ prieten~ .şi de rude, leprosul trebuia să poarte neno~o~irea,. sa-şi _rupa hainele şi să-şi anunţe prezenţa, avertizandu-1 pe toţi să se ferească de el. Cuvintele ,,Necurat! I'' N ecurat. ,

cu o voce tristă de aceste persoane însingurate şi izolate, erau cele mai îngrozitoare şi mai . respi11gatoare. In zona unde lucra Isus, existau mulţi astfel de suferinzi şi, când vestea despre faptele Sale a ajuns la ei, în inima unuia ci·edinţa a început să încolţească. Dacă ar putea ajunge la Isus, ar putea fi vindecat. Dar cum să-L găsească? Condamnat la izolare pei·manentă, cum ar putea să ajungă la Vindecător? Şi, dacă va ajunge, îl va vindeca oare? Poate că, la fel ca fariseii sau doctorii, îl va blestema şi îl va alunga dintre oameni . Se gândea la tot ce i se spusese despre Isus. Nici măcar unul dintre cei care Ii ceruseră ajutorul nu fusese refuzat. Luă hotăi·â1·ea de a-L căuta pe Mântuitorul. Fiindcă nu avea voie să 1nt1·e in cetate, se gândea că L-ar putea întâlni pe un drum lăturalnic din munţi sau când nu învăţa în cetate. Existau multe piedici, dar Isus era singura lui speranţă. Stând la distanţă, leprost1l aude câteva cuvinte rostite de Mântuito1ul. Îl zăreşte punând mâna peste cei bolnavi. Îi vede pe şchiopi, pe orbi, pe paralitici şi pe cei muribunzi ridicânduse sănătoşi, lăudându-L pe Du1nnezeu pentru că i-a eliberat. Credinţa lui se întăreşte. Se apropie din ce în ce mai mult de inulţimea care Îl ascultă. Restricţiile impuse asupra lui, siguranţa oamenilor, frica cu care este privit de toţi sunt uitate A

A

•

,,POŢI SĂ MĂ ClJREŢI'' Dint1·e toate bolile î11tâl11ite în 01·ient, lepra era cea mai de temut. Caracterul ci incu1·abil şi contagios şi evoluţia acesteia îi î11fricoşau şi pe cei mai curaj<)şi . Iudeii considerau că lep1·a era pedeapsa pentru păcatele săvârşite şi, de aceea, mai era numită ,,pedeapsa'' sau ,,degetul lui Dun111ezeu. '' Fii11d o boală incu1·abilă şi tenni11ală, era co11side1·ată un si1nbol al păcatului. Legea ceremonială îl declara pe lepros necurat. Orice• atingea era necurat. Aerul era viciat pri11 i·espi1·aţia lui. Ca ŞI

. stngate

A

•

27

26

deopotrivă. Se gândeşte doar la binecuvântata · speranţă

·a

vindecării.

Înfăţişarea lui era detestabilă. Boala lăsase unne înspăimântătoare, iar trupul lui în descompuf!ere era oribil la· vedere. Când îl văd, oamenii se dau înapoi. In groaza lor, se îmbulzesc ca să nu se atingă de el. Unii încearcă să-l împiedice să se apropie de Isus, dar nu reuşesc. El nu-i vede şi nu-i aude. "" Ignoră privirile lor dispreţuitoare. Il vede doar pe Fiul lui Dumnezeu şi aude doar vocea care redă viaţă morţilor. Înaintând spre Isus, se aruncă la picioarele Sale, strigând: ,,Doamne, dacă vrei, poţi să mă cureţi."

Isus îi

răspunde:

,,Da, vreau, fii

"'

curăţit!'' şi Işi

pune

mâna peste el. (Matei 8,2.3) Imediat se produce o schimbare în lepros. Sângele lui devine sănătos, sensibilitatea nervilor este refăcută, iar muşchii se întăresc. Aspectul nenatural, alb şi plin de cruste al pielii, specific leprei, dispare, iar carnea lui devine ca a unui copilaş. Dacă preoţii ar fi aflat împrejurările în care a fost · vindecat leprosul, ura lor faţă de Hristos i-ar fi determinat să rostească o sentinţă nedreaptă. Isus dorea să se asigure că vor lua o decizie nepărtinitoare. De aceea, îl roagă să nu spună ni1nănui că a fost vindecat, ci să se înfăţişeze fără întârziere la templu cu o jertfă, înainte ca zvonurile despre minune să se " răspândească. Inainte ca să poată accepta jertfa lui, preoţii ·trebuiau să-l exan1ineze şi să confirme vindecarea lui completă. L-au examinat. Preoţi, care îl condamnaseră pe lepros la izolare, au adeverit vindecarea. lui. Putea să se reîntoarcă în căminul lui şi în societate. El ştia că darul sănătătii era foarte ' preţios. Se bucura de vigoarea trupuJ.ui lui şi de posibilitatea de a se întoarce în familie ~ Ig11orân.d sfatul lui Isus, nu a mai putut ascunde adevăr·ul vindecării lu.i şi a început să vestească cu bucurie pute1~ea Celui ca1·e îi relacusc sănătatea. Când venise la Isus, el era „plin de lepră." Infec#a ucigătoare îi cuprinsese întregul corp. Ucenicii au încercat să-L oprească

pe

""'

Invăţătorul

lor

să-L atingă,

pentru

că

acela care

atingea un lepros devenea şi el necurat. Dar, punând mâna peste

28

~

"

-. .

·

·

" - .. .

· D ... d

, a.. a e e

'

· oare

Şl

1

cu

im os1b1l- .

es e o nav

ş1

sanatos, c1. numai ran1, vanata1 ş1 came vi·e '' (I · _ . _ . . sa1a 1,5.6). Dar Isus, venind sa locu1asca prmtre noi nu d _ . . .. ' evenea necurat la contactul.., cu pacatoş11. Prezenta Sa era put · d · 0 _ . . , · ere vin ecatoare pentru pacatos. Or1c1ne va cădea la picioarele Sal " d , . . . . _ _ . . e, spunan in eredinţa ,,Doamne, daca vrei, pot1, să ma'"" cureti.''·, va .·f lllll · · In unele cazuri de vindecare Isus nu a oe: .t . a· . ,. ._ ' ieri 1me 1at b1necuvantarea donta. Dar în cazul leprei· .c. ,. . . ... . " , cererea a iost 1mpl1n1ta chiar 1n momentul în care a fost au ·tC"' d _ . z1 a. an ne noastre poate fi amânat sau poate că Dumnezeu ne va da altceva; dar, când cerem eliberarea de păcat nu se întâm i· s ' pa aşa. v...,oia a este aceea de a ne curăta de păcat de a ne .ţ',a · · · . . . _ ..., . , . , i; ce cop 11 a1

v~ia Lui, ne asculta. Şi daca ştim că ne ascultă, orice I-am cere

Ioan5, 14.15). .

Isus privea la cei descurajaţi şi împovăraţi, la cei care ..,,

sa-

şi găsească odihna în El.

'

,, VEŢI GĂSI ODIHNĂ'' Cu blândeţe, Isus îi ruga pe cei trudiţi: ,,Luaţi jugul Meu asup~a voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă pentru suflet.ele voastre."

(Matei 11,29)

.

29

Aceste ·cuvinte erau adresate fiecărei fiinţe omeneştî·. Fie că acceptăm sau nu, toţi sunt trudiţi şi împovăraţi. Toţi purtăm poveri ce pot fi îndepărtate doar de Hristos. Cea mai grea povară este povara păcatului. Dacă a1n fi lăsaţi să o purtă1n, această povară ne-ar zdrobi. ,,Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea. noastră, a t11turor.'' (Isaia 53,6). El a purtat povara vinovăţiei noastre. El va îndepărta greaua î11cărcătură de pe u1nerii 11oştri. El ne va da odihnă. Povara grijii şi durerii o va purta tot El. El ne învaţă. să aruncăm toate grijile noastre asup1·a Sa, fiindcă ne păstrează în inima Sa. Fratele mai Mare al rasei umane Se află lângă tronul cel veşnic. El priveşte spre fiecare suflet care îşi întoarce privirile spre El ca Mântuitor. El cunoaşte din experienţă slăbiciunile şi lipsurile noastre şi sursa puterii î11 ispite, fii11dcă ,,în toate lucrurile a fost ispitit ca şi 11oi, dar fă1~ă păcat'' (Evrei 4, 15). El are grijă de tine, copil temător al lui Dumnezeu. Eşti ispitit? El te va elibera. Eşti slab? El te va î11tări. Sunt lucruri pe care nu le ştii? El te va lu1nina. Suferi'? El te va vindeca. Domnul ,,socoteşte i1u1nărul stelelor'', şi totuşi îi ,,tămăduieşte pe cei cu ini1na zdrobită şi le leagă rănile' ' (Psal1n 147, 4.3). Orica1·e ar fi frământările şi încercările tale, adu cazul tău î11aintea Doffil1ului. St1f1etul tău va p1·in1i putere să reziste. Ţi se va descl1ide calea de a ieşi din necazuri şi probleme. Cu cât te ştii 1nai slab şi mai i1eajutorat, cu atât mai puternic vei deveni prin puterea Sa. Cu cât sunt mai g1·ele poverile, cu atât este ma.i bi11ecuvâ11tată ()dihna, dttpă ce le-a.i depus pe toate pe u1ne1·ii Purtătorului de p<.) Veri. Împrejurăril e pol separa p1ieteni; apele agitate ale mării se pot i11tet1Jt1.11e î11tre 11oi. Dc.1.r t'1ici o î1nprejura1·e şi nici o distanţă nu ne pot d espărţi de Mâr1t·liitorul nostru. Oriunde neam afla, El se atlă la dreapta 11oastră pe11tn1 a i1e. susţine, apăra, spriji11i şi î11viora. Mai mare decât dragostea mamei faţă de copilul ei este dragostea lui Hristos pentn1 ce] mâ11tuiţi. Este privilegiul nostru să ne odihnim î'n dragostea Sa şi să spunem: ,,Mă voi încrede în El, fiindcă Şi-a dat viaţa pentru mi11e."

.

Dragostea oamenilor se poate h' . . se ttnba ne sa v·eze. ,, 'Pot să se mute muntii , ' pot să se clatine dealurile

.. _

_

'

dar dragostea Mea nu se va muta de la tine ş~ legământul Meu de pace nu se va clătina,'

VINDECAREA SUFLETULUI

Mulţi dintre cei care veneau la Hr. t .., - . · d · · , _ . . is os ca sa fie vin ecaţ1 aJunsesera bol11av1 din vina lor ,. . - El · d " , insa nu 1e-a refuzat vin ecarea. Iar cand puterea Sa aiungea "in f1 1 . . . • • _ • :.1 su etu acestora, ei er~~ con v1nş1 de pacat ŞI mulţi erau vindecati de bo I I · d , a a or t 1.. , d t""

sp1r1 ua a? a a cu vin ecarea de maladiile fizice. Printre aceştia se numără şi slăbănogul d1·n C · . apernaum. .

,

. ca . ar

Du1·1111 ezeu.

ca ~ şi .el ar putea fi însănătoşit dacă l-ar duce cineva la v1ndecar11.

pacea ct1 ce1ul. Apoi avea să fie multumit fie să trăiască fie să n1 ... d ' ' oai·a, upă cu1n dorea Dumnezeu. . .. ~~ u era ti1np de pierdut; deja trupul lui purta semnele morţii. I1 căută pe prietenii lui ca să-l ducă pe un pat la Isus, iar '

30

.

31

· acceptat cu bucurie. Au auzit că Mântuitorul este într-o ei au _ ,. _ . .c: _ ,.. ,.. ă dar era atât de multă lume adunata 1nauntru ş1 a1ara, 1ncat cas , . . . L t · nu aveau cuin să ajungă la el ş1 nici _m~car nu- p~ ~~u _auzi. " văta în casa lui Simon. După obiceiul lor, ucen1c1i stateau . . 1 .. . - d" Isus in , fa1·isei şi învăţători ai eg11, care ven1sera in "anga- El , iar ,,ni-.:te '( .. . . . . . _ ,, l t t satele Galilee11 şi Iudee1 ş1 din Ierusalim, stateau acolo. de acuzaţie împotriva lui Isus. Langa ~ceştia ~ra_ inul_ţ1~ea formată deopotrivă din oa1neni ner~b~ător1, ~vlav_i~ş~, ~ur~oşi_ şi necredii1 cioşi. Erau reprezentate d1fe1·1te naţ1onalitaţ1 ş1 difente clase sociale. ,,Iar pute1·ea Domnului era cu El ca să vindece'' (Luca 5, 17) . 9uhul vieţii pla11a pes~e cei adt1na~i,. dar fari~eii. şi învătătorii nt1 Ii simţeau prezenţa. Ei nu aveau nici o nevoie, iar vii1 d~carea 11u era pe11t1u ei. ,,Pe cei flămânzi i-a săturat de bunătăţi şi pe cei bogaţi i-a scos afară cu mâinile goale."(Luca 1,53).

Î11 repetate rânduri, cei care îl purtau pe slăbănog au îi1cercat să-şi facă dru1n pri11 mulţi1ne dar degeaba. Bolnavul privea î11 ju1· foarte dezamăgit. Cum să-şi înăbuşe speranţa când ajutorul atât de mt1lt aşteptat era atât de aproape? La sugestia lui , priete11ii l-au suit pe casă şi , înlăturând acoperişul, l-au coborât la picioa1·ele lui Isus. Cuvântarea a fost întreruptă. Mântuitorul privi spre faţa lui t1·istă şi văzu ochii lui 1ugători îndreptaţi asupra Sa. Cunoştea prea bi11e do1·i11ţa acestui suflet î1npovărat. Hristos lucrase la co11ştii11ţa lui şi îl convinsese încă pe când era acasă. Când s-a pocăit de păcatele lui şi când a crezut î11 pute1·ea lui Isus de a-l î11sănătoşi, 11an1l Său îi binecuv'â11tase inima. Isus văzuse în inima lui p1·i111a lică1·ire de crcdi11ţă , care se transformă apoi în convi11ge1·ea că El este si11.gu1·ul ajutor al păcătosului, convi11gere ce se întărea r11a i r11ult pe măst1i·ă ce depunea efortul de a ajunge la I~l. Hri stos era ( '. el ca1·e îl atrăsese pe bolnav la El. Iar acu1n, CUv'i11telc Mântuitr>rului erau pentru el asemenea ,, unei melodii plăcute : , ,Indrăz11eşte , fiule. Păcatele îţi sunt iertate." (Matei 9,2). • Pova1·a vinov·ăţiei acestui suflet bolnav era îndepărtata. Nu avea nici o î11doială. Cuvir1tcle lui Hristos dezvăluie puterea Sa de a citi inima. Cine ai· putea nega puterea Sa de a ierta 32

. b _ F- _ _ . _ a u1 1mţa este sch1m. ata. ara sa mai ceara altceva, stă liniştit · t~ . ş1 acut, mut de fer1c1re. Mulţi priveau cu deosebit interes fiecare amăn t l . . . un a acestui caz. M u 1!I au s1mţ1t că vorbele lui Hristos erau 0

doreau ei cu ardoare să fi eliberaţi de această povară ? oamenilor, 1ş1 spusera 1n gand: ,,Huleşte! Cine poate să ierte păcatele, decât numai Dumnezeu?'' (Marcu 2, 7). Aţintindu-Şi privirea asupra lor, înaintea căreia ei se plecau şi se retrăgeau, Isus le zise: ,,Pentru ce aveti gânduri rele în inimile voastre? Căci ce este mai lesne: a zice: ·iertate îti sunt păcate~e' sau a zice:'Scoală-te şi umblă? Dar, ca să ştiţi ~ă Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele: Scoală-te a zis El Atunci, cel care fusese adus pe o targă la Isus se ridică " . . . . . i? picioare sp_nn~en_ ş~ puternic ca la tinereţe. Şi imediat ,,şi-a r1d1cat patul ş1 a ieşit 1n faţa tuturor; aşa că toţi au rămas uimiti şi slăveau pe Dumnezeu şi ziceau:'Niciodată n-am văzut aş'a ceva!''(Marcu 2,12). Pentru refacerea sănătăţii acelui trup degenerat nu a fost necesar nimic mai puţin decât puterea creatoare. Aceeaşi voce care a adus la viaţă printr-un cuvânt omul creat din tărâna pămâi1tului i-a redat viaţa slăbănogului murib1Jnd. Şi a~eeaşi putere care dăruise viaţă trupului său îi înnoise inima. Cel care

se r1d1ce şi sa meargă: ,,Ca să ştiţi," a zis El, ,,că Fiul omului are ptitei·e pe pământ să ierte păcatele." , ~ . Paraliticul a aflat în Hristos vindecare atât pentru suflet, cat ŞI pentru trup. El avea nevoie de sănătate sufletească înainte s~ poata fi vindecată, Hristos trebuie să aducă alinare minţii şi sa cureţe sufletul de păcat. Această lectie nu trebuite trecută cu '

33

vederea. Sunt mii de persoane azi care suferă de boli sufleteşti şi care, asemenea paraliticului, tânjesc să audă cuvintele: Păcatele îti sunt iertate." Povara păcatului, cu neliniştea şi ,, , dorintele ei neîmplinite, reprezintă temelia maladiilor lor. Ei nu Pacea pe care numai El o poate oferi va reda vigoare minţii şi să11ătate trupului. Vindecarea slăbănogul11i le-a dat oamenilor impresia că cerurile s-au deschis şi că au văzut slava unei lumi mai bune. În timp ce omul care fusese vindecat trecea pri11 mijlocul mulţimii, binecuvântându-l pe Dumnezeu la fiecare pas şi ducându-şi patul ca pe un fulg, oamenii se dădeau la o parte ca să-i facă loc şi îl priveau uimiţi, şoptind unii către alţii: ,,Azi am văzut lucru1·i nemaipo1ne11ite." (Luca 5,26). Î11 casa slăbă11ogului a fost mare bucurie când acesta s-a întors la familia lui, ducând cu uşurinţă patul pe care fusese luat cu grijă di11tre ei cu puţin timp înainte. S-au strâns în jurul lui cu lacrimi de bucurie, abia crezându-şi ochilor. El stătea înaintea lor plin de pute1·e. B1·aţele, pe care le ştiau fără viaţă, răspundeau imediat voinţei lui. Pielea, odată zbârcită şi vânătă, era acum fragedă şi rumenă. Păşea liber şi sigur. Bucuria şi speranţa erau întipărite pe fiecare trăsătură a feţei lui, iar 11evinovăţia şi pacea din sufletul lui luase1·ă locul u1·melor păcatului şi ale suferinţei . Din căminul lui au început să se înalţe mulţumiri cu bucurie, iar Dumnezeu a fost glo1·ificat prin Fiul Său, care a redat speranţa celo1· dispc1·aţi ~i puterea celo1· loviţi. Acest om şi familia lui erau p1·egătiţi să-şi pred.ea viaţa lui Isus. Nici o îndoială nu umbrea c1·edi11ta lor, nici o unnă de necredintă , , nu le mai influenţa c1·edincioşia f'aţă de ('el care adusese lumina în casa lor întu11ecată. ,,Binect1vâ11tează, sutll~tc,

pe f)()in11ul

şi

tot ce este în 1nine să bi1·1ecuvâ11teze N urnele Lui cel sfânt! Binecuvântează, suflete, f)C Domnttl şi nu uit(l niciuna din l)inefaccrile Lt1i ! EI îţi iartă tt1ate fărădeleg1le tale; El îţi vindecă toate bolile tale; El îţi izbăveşte viaţa di11 groapă; ...

34

şi

te face să întinereşti iarăşi ca vulturul. Domnul face dreptate şi judecată tuturor celor asupriţi .... Nu ne face după păcatele noastre, nu ne pedepseşte după fărădelegile noastre ... Cum se îndură un tată de copiii lui, . aşa Se îndură Domnul de cei care se tem de El. Căci El ştie din ce suntem făcuti · . ' ' Işi aduce aminte că suntem ţărână."(Psalmi 103, 1-6.10 13.14). ~

,,VREI SĂ TE FACI SĂNĂTOS?'' ~

,,In Ierusalim, lângă Poarta Oilor, este o scăldătoare numită în evreieşte Betseda, care are cinci pridvoare. î~ uscaţi,

care aşteptau mişcarea apei." (Ioan 5, 2.3). Din când în când, apele din această scăldătoare erau tulburate şi se _cr~de~ că acest lucru era rezultatul unei puteri s~pran~turale ş1 ca p.r1mul care se cobora în apă după tulburarea et era vindecat de once boală. Sute de suferinzi veneau aici dar calca~d in p1c1oare bărbaţ11, femeile şi copiii mai neajutorati.

Mulţi nu reuşeau să se apropie de scăldătoare. Altii ca~e . - - . ' ' ~euş1sera sa ajungă la ea, mureau pe marginea scăldătorii. În Juru 1 e.i fuseseră ridicate adăposturi pentru protejarea celor bol11av·1 de căldura zilei şi de răcoarea nopţii. Unii îşi petreceau no_apt_ea -~n aceste pridvoare, târându-se până la marginea scaldaton1, cu speranţa zadarnică de a fi vindecati. · , . ~ Isu~ Se afla în Ierusalim. Umblând singur, parcă rned1ta11d ŞI rugându-Se, El veni la scăldătoare. Observă bietii suferinzi care aşteptau ceea ce ei considerau a fi singura l~r ş~nsă de însănătoşire. Şi-ar fi dorit să-Şi exercite puterea de a vindeca în dreptul fiecărui bolnav. Dar era Sabat. Multimi de 0 ~meni mergeau să se închine la templu şi El ştia că o a~tfel de vindecare ar fi instigat prejudecăţile iudeilor atât de mult încât lucrarea Sa ar fi fost scurtată. Dar Mântuitorul remarcă o situaţie foarte disperată. Era un om bolnav de treizeci şi opt de ani. Boala lui era în mare 35

'

consecinta obiceiurilor rele şi era considerată o masura , . d d la Dumnezeu. Singur ş1 făra pr1eten1, crezan ca nu pe deapsa e . mai pu ea a . . . ,. multi ani într-o stare mizeră. La timpul cand se a~tepta ca a~a sa lb ei' care aveau milă de el îl aduceau 1ntr-unul dintre ' se tu ure, c . . . 1important, nimeni 'd Dar atunci când venea momentu pri voare. , . " d "l · t El văzuse mişcarea apei, 1nsa n1c10 ata nu trecuse nu 1 aJU a. .. .. . . ,. . . " w

•

•

"

w

1

.

.

,..

w

•

orea sa

w

w.

însănătoşit.

. · · . . Prin păcat, noi am fost despărţiţi de adevărata sursă de

w

w

•

•

~ "naintea lui. Sănnanul bolnav, 11ps1t de ajutor, nu reuşea să 1

.ipa " b 1 " d d' · "inaintea multi1nii egoiste, care se im u zea 1n ezor 1ne. aJunga . . . . . . . Eforturile lui stă1uitoare de a-ş1 atinge singuru1 ţe 1, ne11n1ştea şi continua dezamăgire îl aduceau la ep~iza~e: " . " Bolnavul zăcea pe patul lui, rtd1ca11du-ş1 cateodată cu inilă asupra lui, spunandu-1. ,,Vrei sa te faci sanat~s? curajul îi pieri imediat . Iş1 ainint1 de cate oi: 1~~er:a~e sa· ajungă în scăldătoare, iar ~cum şansele ~~ .a mai trai pana ;a o nouă tulburare erau mici. Işi întoarse priv1r1le sp1·e El spunand: Doamne, n-am pe ni1ne11i să mă bage în scăldătoare când se mea." (Ioan 5, 6.7). Isus îi zise: ,,Scoală-te, ridică-ţi patul şi umblă." (versetul 8). Cu spera11ţa înnoită, bolnavul privi spre Isus. Exp1·esia feţei şi tonul vocii Sale sunt cu totul deosebite. Prezenţa Sa pa1·e a răspândi în jur dragoste şi putere. Credinţa lui se agaţă de cuvi11tele lui Hristos. Fără întrebări, el se pregăteşte să asculte şi, î11 acelaşi timp, înt1·egul trup se supune vointei lui. ' Fiecare nerv şi fiecare inuşchi vibrează de o nouă viaţă, iar inembrele lui neputincioase se mişcă pe deplin sănătoase. Sare iute în picioare şi pleacă sigu1· pe el şi liber, lăudându-L pe Dumnezeu şi bucurându-se de puterea primită. Isus 11u îi ofer·ise acestui om imobilizat asigurarea ajutorului divin. El a1· fi putut spune: ,,Doamne, dacă vrei să mă faci sănătos, mă voi supune la cuvântul Tău." Ar fi putut sa se îndoiască şi să piardă astfel singura lui şansă de vindecare. Dar, nu, el credea în cuvâ11tul lui Hristos, credea că va fi tămăduit; w

36

înşine, nu suntem ~apab1li sa ducem o viaţă sfăntă, tot la fel cum acest om ~aral1zat ~u ,..P~tea să se deplaseze. Mulţi îşi dau seama de neputinţa lor, ei tanJesc după acea viaţă spirituală care să îi aducă în a1·1nonie cu Dumnezeu şi se străduiesc să 0 obtină. însă totul e zadarnic. Disperaţi, ei strigă: ,,O, nenorocim'l de mine! Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte?''(Romani 7 24). Aceşti oameni disperaţi şi îndârjiţi trebuie să privească î~ sus. Mântuitorul Se apleacă asupra celor răscumpărati prin, sângele Său, spunându-i fiecăruia dintre ei cu multă blândete şi milă: ,,Vrei să te faci sănătos?'' El îţi cere să te ridici sănăt~s şi liniştit. Nu aştepta să simţi că ai devenit sănătos. Crede cuvântul Mântuitorului. Pune-ţi voinţa de partea lui Hristos. Doreşte-ţi să-L slujeşti şi, dacă te vei supune cuvântului Său, vei primi putere. Indiferent de obiceiul rău sau de patima puternică, ce ţi­ a luat în stăpâni~e trupul şi sufletul prin îngăduirea îndelungată, Hristos poate şi Işi doreşte mult să te elibereze. El va oferi viată , suflett1lui ,,mort în păcate." (Efeseni 2, 1). El îl va elibera pe prizonierul slăbiciunii şi al nenorocirii şi va dezlega lanţurile păcatului.

Pornirea spre păcat a otrăvit izvoarele vieţii. Dar Hristos spune: ,,Eu îţi voi îndepărta păcatele; îţi voi da pace. Team răscu1npărat cu sângele Meu. Eşti al Meu. Harul Meu va " ..... . . intan voinţa ta slăbită; îţi voi înlătura remuşcările păcatului." Când ispitele te asaltează, când grija şi confuzia te cuprind,. când te simţi deprimat şi descurajat şi eşti pe punctul de a ceda în faţa disperării, priveşte la Isus, şi astfel întunericul care te inconJoară va fi împrăştiat de strălucirea prezenţei Sale. Când păcatul se st1·ăduieşte să te stăpânească şi când îţi împovărează co11ştii11ţa, priveşte la Mântuitorul. Harul Lui îţi este de ajuns. pe11tru a birui păcatul. Inima ta recunoscătoare, tremurând de în~oială, să apeleze la El . . Apucă speranţa care ţi s.e oferă.

A

•

37

. .. :<'

...·':, ;

'

'

Pierzându-şi răbdarea din cauza aceste··1· .a·. "·. -· .. .. . . . . . . .. manan şi· a

"intari - · "in s1-bi"ci·une· Te va conduce pas cu pas. Lasă-l să te ia de a , mână, iar El te va îndruma. . Să nu crezi niciodată că Hristos este depa~e. E~ este intot eauna · . ". . _ · El doreşte să îl găseşti. El Işi doreşte nu numai sa L . _ . " . Cauta- , caci h · ci· şi să mergi alatur1 de el in comuniune Ii at1ng1 aina, A,

•

·virea lui Isus, au observat ceea ce scrisese pe calda " . . r1 _ . . ram ş1 au

•

continuă.

vicleni, Isus le-a spus: ,,Cine dintre voi este fără păcat să arun coi1tinuat să scne. . El nu îndepărtase Legea Mozaică şi nici nu încălcas

''

b-toarea Corturilor tocmai se încheiase. Preoţii şi Sar a " . . rabinii din Ierusalim nu reuşiseră să comploteze 1inpotr1,;a lui Isus S-a dus la Muntele Măsltnilor .(Ioai1 7,53, 8.1 }· . . Părăsind agitaţia şi tulburarea ?raşulu1, mulţi~ile nerăbdătoare şi rabii1ii perfizi, Isus Se indrepta spre tihna dimineaţa devreme, S-a înto1·s la templu ş1 , deoarece oamen11

se adunau îi1 jurul Său, S-a aşezat şi a început să:i .înveţe.. . . cărturai·i s-au apropiat de El trăgând după ei o femeie 1ngrozita,

şaptea. Impingând-o în31intea lui Isus, ei ~u spus, cu o 1nfăţ1~ar~ aparent respectuoasă:,,lnvăţătorule, femeia aceasta a fost prinsa chiar când săvâi·şea preacurvia. Moise, în Lege, ne-a poruncit să

ucidem cu pietre pe astfel de femei. Tu dar ce zici?'' (Ioan 8,4.5).

.

.

.

Preti11sa lor 1·e,rere11ţă ascui1dea u11 co1nplot bine ticluit pentru distrugerea Sa. Da.că îi dădea di·u1nul, El putea fi acuzat că desconsidera Legea lui Moise. Dacă declara că e vr~dnică de moa1ie, El putea fi d11s înaintea ron1anilor şi acuzat că Işi asuma autoritatea ce nurn.a1 e1 o a'1eau. Isus privi această scenă - victima tre111urând ruşinată, prelaţii încrânce11aţi, lipsiţi de 01·icc unnă de milă. Sufletul Său nepătat s-a1· fi retras din faţa acestei p1·ivelişti. Fără să dea semne că ar fi auzit întrebarea, Se aplecă şi, privind ţintă în jos, începu să scrie în ţărână. •

•

38

căzuse inasca sfinţen1e1, stateau v1novaţ1 şi condamnati în

prezenţa nevinovăţiei

infinite. Tremurând de team~' că nelegiuire~ I?: as~unsă va fi descoperită mulţimii, s-au furişat afară cu pr1v1r1le ŞI capetele plecate, lăsându-şi victima cu bunul Mântuito1·. Isus Se ridică şi , privind spre femeie, spuse: ,,'Femeie unde sunt pârâţii tăi? Nimeni nu te-a osândit?' Nimeni' . ' Doamne', I-a răspuns ea. Ş1 Isus a zis: 'Nici Eu nu te osândesc. Du-te şi să nu mai păcătuieşti."'(Ioan (.8. 10.11). Fe1neia stătuse în faţa lui Isus, ghemuită de frică. Cuvi11tele Lui: ,,Cine dint1·e voi este fără păcat să arunce cel dintâi cu piatra în ea'' fuseseră pentru ea o sentintă la moarte . • Nu î11d1·ăznea să-L privească pe Mântuitorul în faţă, ci îşi a~tepta tăct1tă condamnarea. Cu uimire, îi observă pe acuzatorii e1 plecând fără replică şi încurcaţi; apoi îi ajunseră la ureche a~ele c11vi11te pline de speranţă: ,,Nici Eu nu te osândesc. Du-te şi_ s~ i1t1 rnai păcătuieşti.'' Inima ei se domoli şi, aruncându-se la 1 1 P_ : ?arele lui Isus, îşi arătă suspinând recunoştinţa şi dragostea ŞI 1ş1 111ărturisi păcatele cu lacrimi amare. _~ce~ta a fost pentru ea începutul unei vieţi noi, o viaţă de cu1·aţ1e ş1 pace, consacrată lui Dumnezeu. Prin înăltarea acestL1i st1flet decăzut, Isus a făcut o minune mai mare decât 11 at~ ~i c~nd a vindecat cele mai grave boli fizice; El a vindecat

P_ocaită s-a numărat printre cei mai statornici u1·111aşi ai Săi. Ea

39

.

femeie greşită, lumea avea doar dispreţ şi batjocură, dar Celui fără păcat l·a fost milă de slăbiciunea ei şi ηa întins o mână de ajutor. După ce fariseii ipocriţi o acuzaseră, Isus a zis: ,,Du·te şi să nu mai păcătuieşti." Isus ştie cu ce situaţii se confruntă fiecare suflet. Cu cât vina păcătosului e mai 1nare, ~u atat i:nai. mar~ este ş1 n.evo1a lui de Mântuitorul. Inima Sa plină de iubire şi compasiune este mişcată cel mai mult de cel care este prins fără speranţă în capcanele vrăşmaşului. El a semnat cu propriul sânge eliberarea familiei 01neneşti. Isus nu vrea ca cei care au fost răscumpăraţi cu un aşa preţ să devină ţi11ta batjocurii vrăj171aş~lui. El nu. dore~te să fim înfrânţi şi să pieri1n. Cel care a 1nch1s gura leilor ŞI care i-a însoţit pe martorii lui credincioşi în mijlocul flăcărilor este la fel de dispus să 11e ajute să birui1n fiecare păcat al firii noastre. Astăzi stă î11 faţa altarului milei, aducând în faţa Tatălui rugăciunile celor care doresc ajutorul Să11. Nu refuză nici un suflet care plânge şi se căieşte. El îi va ierta pe toţi cei care vin la El pentru iertare şi refacere. El nu spune ni1nănui tot ce ştie, dar îi ce1·e sufletului şovăitor să aibă curaj. Oricine va asculta va p1·i1ni puterea lui Dumnezeu şi se va împăca cu El. Cei care fac din El un adăpost, vor fi ridicaţi deasupra . . .. . . " . . ... . î11vi11ui1·ilo1· şi li1nbilo1· rele. N1c1 oamen11, n1c1 ingen1 rai nu pot pu11e sub acuzare aceste suflete. Hristos îi uneşte cu natura Sa divino-u1nană. Ei stau lângă Cel care le-a purtat vina, în lumina ce coboa1·ă de la tro11ul lui Dumnezeu. Sângele lui Isus Hristos ne spală ,,de orice păcat." (1 A

•

•

•

Ioan I, 7). ,,C:ine va ridica pâră împotriva aleşilor lui Dumnezeu? Du1nnczeu este Acela c:are-i socoteşte neprihăniţi! Cine-i va osândi'? Hristos a murit! Ba mai mult, El a şi înviat, stă la' dreapta lui Dumnezeu şi mijloceşte pentru noi." (Romani 8,33.34). .1 H1·istos a demor1st1·at că stăpâneşte pe deplin vânt~l ~ valurile, şi oamenii posedaţi de demoni. Cel care a liniştit furtuna şi a potolit marea agitată oferă pace minţilor tulburate şi biruite de Satana.

40

~

un ţipăt de groaza.

U

n

d

. . ost mtrern ·t d emonizat ieşi dintr ..· · . :P~ e

(Marcu 1 24) oumnezeU . , . 1''

I'

..

. .

·

. -

''

- .

ş

1

·· antal

lu1

1 1eş1

a ata din ' in ffilJ ocul

35).

. ' se afla în propriul mod d · Cauza bolii acestui om _ . . d ~ . . e viaţa. 1acen 1e pacatulu1 ş1 se gândea că viata . t· .. Fusese. f:asc1nat e p ~ _ b~ N _ . es e ecumpatarea şi frivolitatea pervertiseră 0 conti~ua sar .atoare. trăsăturile nobile ale caracterului lui, iar Satana îl luase în stăpânire cu totul. Remuşcările veniseră prea târziu. Când ar fi vrut să renunţe la bogăţie şi plăceri pentru a reveni la 0 viată no1·1nală, ajunsese deja sub puterea celui rău. · In prezenţa Mântuitorului, începuse să-şi dorească eliberarea foarte mult, dar demonul se împotrivea puterii lui Hristos. Când a încercat să ceară ajutorul lui Isus, duhul rău i-a pus cuvinte în gură, iar el a ţipat înspăimântat. Demonizatul a înţeles, într-o anumită măsură, că se află în faţa Celui care putea să-l elibereze; dar, când a încercat să se prindă de mâna aceea puternică, voinţa altuia îl stăpânea şi cuvintele altuia au fost rostite prin el. Conflictul dintre puterea lui Satana şi propria dorinţă de a fi eliberat era teribil. Se părea că cel chinuit trebuia să plătească cu viaţa în lupta cu duşmanul care îi distrusese sufletul. Dar Mântuitorul i se adresă cu autoritate. Şi îl eliberă pe captiv. Cel care fusese posedat stătea, în faţa oamenilor uimiţi, pe deplin stăpân de sine. El Îl lăuda pe Dumnezeu cu bucurie pentru eliberare. Ochii lui încruntaţi, cuprinşi mai înainte de flacăra nebuniei, acum strălt1ceau de inteligenţă şi erau plinAi de lacri~le recunoştintei. Oamenii erau muti de uimire. Indată ce ş1-au , , recăpătat graiul ei au exclamat: ,,Ce este aceasta? O învăţătur~ 110u~ ! El porunceşte ca un stăpân chiar şi duhurilor necurate, şi ele 11 ascultă!'' (Marcu 1, 27). A

41

'

sunt mulţi oameni stăpâniţi cu adevărat de duhuri rele, la fel ca demonizatul din Capernaum. Toţi cei care se îndepărtează de bunăvoie de poruncile lui Duinnezeu se aşează sub controlul lui Satana. Mulţi oameni se joacă cu răul, considerând că se pot despărţi de el oricând doresc, dar sunt amăgiţi din ce în ce mai mult, până când descoperă că sunt stăpâniţi de o voi11ţă mai puternică decât a lor. Ei nu pot scăpa de această putere misterioasă. Sunt robii păcatelor ascunse, ai pati1nilor, şi ajung la fel de disperaţi ca demonizatul din Capen1aum. Cu toate acestea, starea lor nu este fără speranţă. Dumnezeu 11u ne ia î11 stăpâ11ire 11untea fără co11simţământul 11ostru, însă fiecare 01n este liber să decidă cărei puteri i se va supune. Nici un 01n 11u a decăzut atât de inult, 11iciunul 11u este atât de ticălos încât să nu găsească elibera1·e în Hristos. De1nonizatul, în loc să se roage, putea rosti doar cuvintele lui Satana, totuşi apelul 11erostit al ini1nii a fost auzit. Strigătul sufletului în 11evoie, chiar dacă nu e exprimat î11 cuvinte, i1u va fi ignorat. Cei ca1·e acceptă să încheie legămâ11tul cu Dumnezeu nu sunt lăsaţi în voia stăpânirii lui Sata11a sau a slăbiciu11ilor lor de caracter. ,, 'Se poate lua prada celui puternic? Şi poate să scape cel prins di11 prinsoa1·e'?' ,Da', zice Domnul, prada celui puternic va fi luată şi cel p1·i11s de asupritor va scăpa, căci Eu voi lupta î1npot1·iva vrăj1naşilo1· tăi şi voi scăpa pe fiii tăi''.(lsaia 49,24.25). Uimitoa1·e va fi t1·anstormarea celu.i ca1·e, prin credinţă, Ii descl1ide Mâ11tuito1·ului uşa i11i11·1ii lui.

De atunci, unnaşii lui Hristos trebuie .-_1 . . " " · sa considere

Şi astăzi,

tru et · El dorea ca et sa pnmeasca această biru· t. mţa pen ' ~ in,a ca fiind a

,,

·,

n1m1c nu vă va putea vătăma. .(~uca 1O,19~. . · Atotputem1c1a Duhului lui Dumnezeu este . - ~ . . . ~· H . ,. _ . spr131nu1 fiecărui suflet poca1t. nstos nu va ingadu1 ca acela ca . " . . d. ~ . re, in căinţă ş1 pnn. ere tnfa, a cerut protecţia Sa să treacă sub stăpânirea vrăJmaşulu1 .. ~ste adevărat că Satana este 0 flintă puternică. Dar mulţum1n fie aduse lui Dumnezeu! Avem ~n Mântuitor, care l-a alungat pe cel rău din cer. Satana este bucuros când îi supraevaluăm puterea. De ce să nu vorbim mai degrabă despre Isus? De ce să nu preamărim puterea şi dragostea Sa? Curcubeul făgăduinţei din jurul tronului de sus este 0 mărturie veşnică a faptului că ,,atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe si11gurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică." (Ioan 3,16).El demonstrează universului că Dumnezeu nu-Şi va părăsi niciodată copiii în lupta împotriva celui rău. Este o asigurare că puterea şi protecţia Sa ne sunt oferite atâta vreme cât va exista tronul însuşi. ş1

A

,,V-AM DA 1' PL11'ERE'' Ca şi cei doisprezece' ~: i. ~11J st.1) li , ce i Şciptezeci de ucenici pe care Hristos i-a tri1ni 111 a.i 1ii1·ziu au primit daruri supra11aturale ca pecete a inisil1nii lL>r. l)t1pă î11cheierea lucrării lor, s-au înto1·s plini de bucurie, spur1â11d : ,,Doa1nne,chiar şi dracii ne sunt supuşi în 11u1nele "fău. '' Ist1s Ic-a zis: ,,A1n văzut pe Satana căzând ca un fulger din ce1·. '' (Ll1ca 1O,17 .18 ). 1;

•

42

43

.

LUCRAREA MEDICULUI ' •

.

,

,

.

'

..

s ea · .,

„ · ~-

•

n cauza .,.·. . ·

· ···

~

·

IZVORUL VINDECĂRII Prin minunile Sale, Mântuitorul ne-a dezvăluit puterea care acţionează neîncetat în favoarea omului, pentru a-l sustine

şi a-l vindeca. Prin mijloacele naturale, Dumnezeu lucrează zi de zi, ceas de ceas, clipă de clipă, ca să ne ţină în viaţă, să ne întărească şi să ne refacă. Atunci când o parte a corpului este vătămată, procesul vindecării începe imediat;__ factorii înnăscuţi intră în acţiune pentru a reface sănătatea. Insă puterea care lucrează prin intermediul acestor factori este puterea lui Dumnezeu. Orice putere dătătoare de viaţă vine de la El. Dacă s-a vindecat cineva de o boală, atunci, cu siguranţă, Dumnezeu este cel care i-a adus vindecarea. Boala, suferinţa şi moartea sunt faptele unei puteri opuse. Satana este nimicitorul; Dumnezeu este Cel care reface. Cuvi11tele adresate lui Israel: ,,Eu sunt Domnul, care te vindecă'' (Exod 15,26) sunt adevărate şi în dreptul celor care azi îşi recapătă sănătatea. trupului sau sănătatea sufletului. " Dumnezeu ne spune ceea ce Işi doreşte cu privire la fiecare fiinţă uma11ă prin cuvintele: ,„Preaiubitule, do1„esc ca toate lucrurile ta.le să-ţi meargă bine şi să11ătatea ta să. sporească tot

cum sporeşte sufl.etul tău'' (.3 Ioan 2). El este Cel care ,,îti iartă toate fărădelegile tale ' El îti' vindecă toate bolile tale~ El îţi izbăveşte \1 Îaţa din groapă, El te încununează cu bunătate şi î11d·ura1·e'' (Psaln1i 103, 3.4). Când îi vindeca de o boală, Hristos îi avertiza pe mulţi dintre cei suferinzi: , ,Să 11u n1a.i pă.căt ·uicşti, ca să nu ţi se întâmple ceva 1nai rău." (_loa11 5, 14-). Astfel î·i făcea conştienţi de faptul că singuri îşi provocaseră lJ()ala, prir1 încălcarea legilor lui Dumnezeu, şi că sănătatea poa.te fi păstrată doar prin ascultare.

.. 1 d " apeIeaza a me ic, recunoscand, _ . .

Cum poate un medic sa fie liniştit când intra... pe . " „ c: . " nnanent .1n contact. cu su1er1nta sau cand actionează " n vederea i· . . . , . · 1 ' . , · ame ·.1oran1 acesteia? Este suficient să fie binevoitor şi 1'l'.\~lo d .... ... „ s aca .nu .Llll

promoveaza c~mpatarea stnctă ca remediu al bolilor? . Tre~u1e să se evidenţieze faptul că ascultarea de po~~c1le 1~1 Dumne~.eu este stilul de viaţă corect. Dumnezeu a stab1l1t legile natun1, cerinţele acestora nu sunt arbitrare.

b~n~cuvantarea ne va însoţi paşii. Dumnezeu nu ne fortează

aşa

sa ne cond11că spre bine.

')

Medicii ai- trebui să-i înv' cţe pe pacienţi să coopereze cu Dumnezeu în procesul de refacere. Înţelegerea lor se lărgeşte tot mai mult pe măsură cc îşi dau sea1na că boala este rezultatul păcatului. Ei trebuie să ştie că legile naturii, la tel ca preceptele

44

. . ,. . ana,11, cu to;t1.1 făra indoială c·.., . .c. • ' ,. , a su1ennţa lor

. Trebuie să se atragă atenţia oamenilor asupra legilor

•

priv1~e la obiceiurile de vieţuire. Le-a adus la cunoştinţă legile

co~diţ1a ascultării, El i-a asigurat: „Domnul va depărta de·tine orie~ boală." (Deuteronom 7,15); „Puneţi-vă la inimă toate cuvintele pe care vă J·ur astăzi să le porunci.ti copiilor vo . ,, . ' .

e

' . '' . , gasesc ŞI să11ătate pentru tot trupul lor"(Proverbe 4,22); · ·· Dumnezeu doreşte să ne ridicăm la • standardul perfect·,iun11· · care ne-a fost pus la d1spoz1ţ1e · · · pnn · daru1rea .. · ·lui· ~

.

45

,

w

Hristos. El apelează la noi ca să alegem .bi~e~~' să ne aşezăm de

•

vuronezeu, dete1m1nandu-1 pe oameni

.w

.·.,

~van~ltti 1il11

în noi chipul divin. El ne descopera aceste pnncipii in Cuvantul Său scris şi în cartea naturii. Partea noastră este de a căuta să Ie cunoaştem şi, prin ascultare, să cooperăm cu El în refacerea sănătăţii trupului şi sufletului. Oamenii au nevoie să afle ca pot sa primească binecuvântările depline ale ascultării doar dacă ac~eptă harul lui Hristos. Acest har este cel care îi dă putere omului să asculte de Legea lui Du1nnezeu, cel care îl ajută să se .elibereze de dependenţa faţă de un obicei rău. Aceasta este singura putere care îi poate oferi statornicie pe ~alea ce.a dreapta.. Când este primită în puntatea ş1 puterea ei, Evanghelia este remediul maladiilor apărute ca urmare a păcatului. Soarele Neprihănirii răsare şi ,,tămăduirea va fi sub aripile Lui'' (Maleahi 4,2). Nimic din ce oferă această lu~~. nu poate vindeca o inimă zd1·obită, nu poate aduce pace m1nţ11, nu poate îndepărta îngrijorarea şi nici nu poate îndepărta boala. Celebritatea, geniul, talentul - niciuna dintre ele nu va înveseli inima întristată şi nici nu va reda viaţa pierdută. Prezenţa lui Dumnezeu în suflet este singura speranţă a omului. Iubirea lui Hristos răspândeşte în întreaga fiinţă o putere care dă viaţă; fiecare organ vital - creierul, inima etc. este străbătut de sănătate. Prin ea, energiile superioare ale fiinţei su11t puse în acţiune. Ea eliberează sufletul de vinovăţie şi tristete, de 11elinişte şi îngrijorare, care ni1nicesc forţele vitale. Odată cu ea, vi11 seninătatea şi liniştea st1fletească. Ea sădeşte în suflet bucuria ce nu poate fi distrusă de nirnic din ceea ce e pământesc - bucuria în Duht1l Stănt -, buc,uria dătătoare de viaţă şi sănătate. . Cuvintele Mântuitorului 110'.~tru: ,,Veniţi la Mine ... ŞI Eu vă voi da odil111ă'' (Matei 11,28) reprezintă o recomandare w

w

•

w

faptului că oamenii şi-au prf>Vocat si11gu1i suferinţa P~~ deprinderi rele, El îi priveşte cu con1pasiune. Ei .pot ~asi ajutorul la El. Cei care se încred în El V(Jt· vedea lucruri !11an. Deşi păcatul îşi întăreşte stăpâ11irea de veacun as~pra '

46

47

•

o

să se gândească să îşi schimbe ob1ce1unle n~sanatoase. ~aca nu simt nicio ameliorare, ei încearcă un medicament dupa altul. Astfel, răul se perpetuează. .. . . Singura modalitate prin care oamen11 pot fi conv1nş1 să renunte la astfel de obiceiuri nocive este educarea lor cu privire

· · emu ··

asup _ guverneaza.

·

eg1 e care le · -

..,

A PENTRU VIATĂ

p}U:GATI

•

.

.

..

'

consecintele încălcării legilor sănătaţ11. In cazul 1mbolnav1n1, trebuie 'cunoscută cauza. Condiţiile nesănătoase trebuie schimbate, iar obiceiurile rele, îndreptate. Apoi, corpul tr~buie sustinut în efortul lui de a elimina substanţele dăunătoare ş1 de a ' reveni la starea normală.

Aerul curat, lumina soarelui, temperanţa, odihna, exercitiul fizic, dieta adecvată, folosirea apei, î11crederea în putere~ divină - acestea sunt adevăratele remedii. Fiecare om ar trebui să cunoască factorii curativi naturali şi modul în care să îi utilizeze. Este esenţială atât înţelegerea teoretică a principiilor sănătăţii, cât şi practicarea lor. Utilizarea remediilor 11aturale presupune inultă grijă şi un efort pe care 1nulţi nu sunt dispuşi să-l facă. Procesul natural de vindecare şi refacere este gi·adat, iar pentru cel 11erăbdător pare le11t. Renunţarea la poftele dăunătoare necesită sacrificiu. Însă, în final, se va descope1i că orgcl11is1nul, dacă nu .este ' împiedicat, luc1·ează bine şi cu înţele1Jciune . Cei care stăruie_~ respectarea legilor lui vor avea ca i·ă. splată să11ătatea trupului ŞI sănătatea inintii. ' . .1. În general, se acordă prea puţină ate11ţie menţin~r1 sănătătii. Însă este mult mai bine să p1·evii boala decât sa ~ tratezi'. Este de datoria fiecăruia, pentru binele perso11a~ ~~ 1i să se supună lor cu conştiinciozitate. Toţi trebuie sa ~~ amiliarizeze CU cel mai minunat dintre toate organismele Vil,

48

·... . ' ·. . . . ... . . .

..

.

Nu ni se poate reaminti îndeajuns faptul că sănătatea nu · · este întâmplătoare. Acest lucru îl recunosc concurenţii c ,.·•. · pregătesc

cu cea mai .mare. ~1n~ţ1~z1tate. Ei se supun unui . antrenament complet ŞI unei d1sc1pline stricte. Orice obicei al trupului este adaptat cu grijă. Ei ştiu că neglijenţa, nepăsarea ori extre1nele, care duc la slăbirea sau pierderea vreunui organ sau a vreunei funcţii a corpului, sunt o garanţie a înfrângerii. Cu cat mai importanta este o astfel de meticulozitate pentru ca succesul în lupta vieţii să fie garantat. Nu suntem implicaţi în simulări. Ne aflăm într-un război care are consecinţe veşnice. Ne confruntăm cu duşmani nevăzuţi. Îngerii răi încearcă să ia în stăpânire fiecare fiinţă umană. Ceea ce dău11ează sănătăţii nu numai că diminuează vigoarea trupului, ci tinde să micşoreze puterile mintale şi morale. Prin îngăduirea unor practici nesănătoase, deosebirea binelui de rău devine mai dificilă şi, î11 consecinţă, împotrivirea faţă de rău, aproape imposibilă. Acele practici duc la creşterea pericolului de a eşua şi de a fi înf1·ânt. ,,Nu ştiţi că cei ce aleargă în locul de alergare, t~ţi aleargă, dar· 11u1nai unul capătă premiul'' (1 Corinteni 9,24)? In războiul î11 care suntem implicaţi, vor birui toţi cei care se vor aut~discipli11a prin supunerea faţă de principiile drepte. Aplicarea î11 detaliu a acestor principii este considerată adesea ca fi~nd 11eirnportantă - o problemă prea banală ca să m~ri~e a~enţie. Dai·, având în vedere pericolul în care ne aflăm, nirmc A

REMEDII NATURALE

'

.

'

(

restauratore nu se găseşte în medicamente, c1 1n organism.

·

o

•

-

se adaugă în balanta care va hotărî biruinta sau înfrângerea. · s. ' ' .- „ crip~ura ne îndeamnă: ,,Alergaţi dar în aşa fel ca să căpataţi premiul!'' ( 1 Corinteni 9 ,24 ). 49

noştri părinţi, dorinţa nestăpânită. a avut ca rezultat pierderea Edenului. Cumpătarea în toate lucrurile are de a face cu restaurarea Edenului mai mult decât îşi

în cazul primilor

on uca C

,

'· , . .. . .. ... · .. . Cerinţele lui Dumnezeu trebuie asimilate ", .· ·. ~;~ ,;;. ··.

••

dau seama oamen11. Arătând spre tăgăduirea de sine de care dau dovadă participanţii la jocurile din Grecia antică, apostolul Pavel scrie: Toti cei ce se luptă la jocurile de obşte se supun la tot felul de Î~frânări. Şi ei fac lucrul acesta ca să capete o cunună care se poate veşteji: noi să facem lucrul acesta pe?tru o cunun~ ~are nu se poate veşteji. Eu deci alerg, dar nu ca ş1 cum n-aş şti tncotro alerg. Mă lupt cu pumnul, dar nu ca unul care loveşte în vânt. Ci mă port aspru cu trupul meu şi-l ţin în stăpânire, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat." (1 Corinteni 9,25-27). Progresul refo1mei depinde de recunoaşterea clară a adevărului fundamental. Î11 vreme ce pericolul se ascunde pe de şi rece, există un ş1 mai mare p~ncol in 11beral1s~ul uşuratic. Tetnelia oricărei refo1·me du1·ab1le este Legea lui Dumnezeu. Trebuie să p1·ezentăm cu claritate şi să evidenţiem nevoia de supunere faţă de Legea aceasta. Principiile ei trebuie înfăţişate oamenilor. Ele sunt la fel de veşnice şi de neînduplecat ca şi ~

.

Dumnezeu Insuş1. Unul dintre cele mai deplorabile efecte ale căderii în păcat a fost pierde1·ea puterii omului de a se controla. Doar prin redobândirea acestei pute1·i se poate prog1·esa în n1od real. Pe11t1u clădi1·ca ca1·actc1·ului, este 11evoie ca trupul, 1nintea şi sufletul să se dezvolte conco1nitent. Din acest motiv, vrăjmaşul sufletelor îşi co11centrează puterea de a ispiti as~p:a diminuării şi deg1·adării capacităţilo1· fizice. Succesu~. lu.1 in Tendi11ţelc

corpului nostru, dacă tlcesta 11u se află sub stapan1rea

distrugerea şi moartea. . . 1 Trupul trebuie adus la supune1·c. Pute1·1le sup~r1oare a e fiintei trebuie să detină contr()lul. Pati1nile trebuie supuse voi~tei iar aceasta, la, râ11dul ci, trebuie supusă lui Dumnezeu. , '

50

a

•

.

amte · ~ .

mai bună cond1ţ1e pentru lucrarea Sa. ·

·' · .·.

jertfele care aveau vreun. . cusur nu puteau fi aduse pe altarul lui Dumnezeu. Jertfa care 11 reprezenta pe Hristos trebuia să fie fară pată. Cuvântul lui Dumnezeu arată că aceasta este 0 ilustrare a ceea ce trebuie să fie copiii Săi - ,,o jertfă vie'', ,,sfântă şi fără prihană'', ,,plăcută lui Dumnezeu'' (Romani 12~ l; Efeseni 5,27). Fără puterea divină, nu poate avea loc nicio schimbare veritabilă. Barierele puse de oameni în calea tendinţelor înnăscute şi cultivate nu sunt decât bancuri de nisip în calea valurilor. Până când viaţa lui Hristos nu devine putere dătătoare de viaţă pe11tru noi, nu vom putea să ne împotrivim ispitelor care ne asaltează din interior şi din exterior. Hristos a venit în această lume şi a împlinit Legea lui Dumnezeu pe11tru ca 01nul să poată dobândi stăpânirea totală asupra î11cli11aţiilor care degradează sufletul. Ca Medic al suflctu!tti şi trupult1i, El ne oferă biruinţă asupra poftelor provocato<:11·e. El ne-a pus la dispoziţie tot ce era nevoie pentru ca 0111ul să obţină un caracter desăvârşit. Câ11d o persoană se predă lui Hristos, mintea sa este adusă sub cor1trolul legii, dar această lege împărătească este cea care pront1r1tă eliberai·ea captivului. Prin unirea cu Hristos, omul devi11e libe1·. Supunerea faţă de voia Lui însea1nnă refacerea deplină a n<:1turii umane. · ·· . Ascultarea de Dumneze11 însea1nnă eliberarea din robia ?n1ul obţi11e pLtterea de a fi biruitor asupra lui i~suşt, asupra

51

- ., •::·;1~,· ' ' '

''

'

' ''

'

,,stăpânitorilor întunericului acestui răutăţii care sunt în locurile cereşti''.

veac'' şi asupra ,,duhurilor (Efeseni 6,12). Nicăieri nu este mai folositoare această învăţătură şi niciunde nu va avea un rezultat mai bun ca în familie. Părintii , sunt cei care pun temelia obiceiurilor şi caracterului copiilor lor. Reforma trebuie să înceapă prin prezentarea principiilor Legii lui D11mnezeu care guvernează sănătatea fizică şi morală. Arătaţi-le că ascultarea de Cuvântul lui Dumnezeu este singura protecţie împotriva relelor care duc lumea la distrugere. Părinţilor trebuie să li se arate clar responsabilităţile, nu numai faţă de ei înşişi, ci şi faţă de copiii lor. Ei le dau copiilor lor un exemplu fie de ascultare, fie de nelegiuire. Prin exemplul lor şi prin îndrumările lor, se hotărăşte destinul membrilor familiei lor. Copiii vor fi ceea ce părinţii vor face din ei. Dacă părinţii ar putea fi ajutaţi să prevadă rezultatele acţiunilor lor şi dacă ar putea vedea cum, prin exemplul şi îndrumările date, ei perpetuează şi dezvoltă capacitatea de a păcătui sau capacitatea de a deveni neprihănit, în viaţa lor ar avea loc cu siguranţă o schimbare. Mulţi ar părăsi tradiţiile şi obiceiurile şi ar accepta principiile divine de vieţui1·e.

PUTEREA EXEMPLULUI Medicul care lucrează în casele oamenilor, veghind lângă cei bolnavi, uşurându-le suferinţa, întorcându-i de pe marginea morn1ântului, oferind speranţă celor muribunzi, câştigă o încredere şi o priete11ie speciale, de care nu mulţi au parte. Nici măcar slujitorului Eva11ghe]iei nu i s-au încredinţat posibilităţi atât de mari sau o inflL1enţă care să ajungă atât de departe. Exe1nplul oferit de inedic, 11t1 în i11ai mică măsură decât îndrumările lui, ar trebui să fie o i11flt1enţă pozitivă spre bine. Cauza refo1mei cheamă bărbati' şi fe mei al căror stil de viaţă. este o ilustrare a autocontrolului. Mc.)d11l în care îşi trăiesc ei 0 principiile le dă credibilitate. Lumea are nevoie de demonstraţie practică a ceea ce poate face harul lui Dumnezeu

52

PUTEREA VOINTEI • . Cel ispitit are nevoie să înţeleagă adevărata putere a voinţei· Ea rep1·ezintă puterea care guvernează caracterul omului - puterea de a lua o decizie, puterea de a alege. Totul depinde .

este bună până la un punct, dar, dacă ne oprim aici, ea nu ne e~te ~e ajl1tor. Mulţi vor ajunge la ruină, deşi speră şi îşi doresc sa biruie tendinţele lor rele. Ei nu-şi predau voinţa lui . Dumnezeu ne-a dat puterea de a alege; noi trebuie să o e~ercităm. Nu ne putem schimba inima, nu ne putem control~ gandurile, impulsurile, sentimentele. Nu putem deveni prin noi

53

înşine sfinţi, potriviţi pentru lucr~rea lui Dumnezeu. Dar putem alege să-I slujim lui Dumnezeu, Ii putem preda voinţa noastră·

apoi El va lucra în noi voinţa şi înfăptuirea după plăcerea Lui~ Astfel, caracterul nostru în întregime va fi adus sub stăpânirea lui Hristos. Prin exercitarea corectă a voinţei, viaţa poate fi schimbată total. Prin predarea voinţei noastre lui Hristos, ne alăturăm puterii divine. Primim putere de sus pentru a fi perseverenţi. Viaţa curată şi nobilă, viaţa de biruinţă asupra apetitului şi poftei, este posibilă pentru toţi cei care îşi unesc voinţa lor slabă şi ezitantă cu voia atotputernică şi neschimbătoare a lui Dumnezeu. Cei care se luptă cu puterea apetitului ar trebui îndrwnaţi cu privire la principiile unei vieţi sănătoase. Lor trebuie să li se arate că încălcarea legilor să11ătăţii; prin favorizarea apariţiei co11diţiilor de îmbolnăvire şi a poftelor nefireşti, pune te1nelia obiceiului de a consuma alcool. Doar prin trăirea în ascultare de principiile sănătăţii pot avea ei speranţa că vor fi eliberaţi de pofta după stimulente nenaturale. Deşi depind de puterea divină pentru a scăpa de lanturile ' apetitului, ei trebuie să coope1·eze cu Du1nnezeu prin ascultare atât de Legea Morală, cât şi de legile sănătăţii.

.

-·

-.- -

•

..,

TAC La fel ca Mântuitorul nostru ne aflăm "' . .. . ' in . „

·

- "

. · această

sa even1m

deveni ca El ş1 pentru a-I descoperi caracterul t b . . _ . T b . ' re u1e sa-L b cunoaştem ine. re u1e sa-L cunoaştem aşa . . · _ cum n1 Se descopera. Cunoaşterea lui Dumnezeu constituie tem i· „ .. ·· · 1 ·· · d e ia 1ntreg11 educaţ11 ş1 s UJ1r1 a evarate. Ea este singura protectie c. 1 · ·- N · · , rea a iata de 1sp1ta. uma1 prin ea putem deveni asemenea lui n111.11 nez~u î11 caracter. Aceasta este cunoaşterea de care au nevoie toti ce· . - "' fl , i care !ucreaza 1a ina1ţarea su etească a semenilor lor. Transfonna . a pnnc1p11lor drepte, toate depind de o bună cunoaştere a lui Dumnezeu. Această cunoaştere este o pregătire esentială atât . ' pentru viaţa aceasta, cât şi pentru viaţa viitoare. A

,,I~cepun1l î11ţelepcit1nii

este frica de Domnul''. (Proverbe 9, 1O). ~~1n . cunoaşterea Lui, ni s-a dăruit ,,tot ce priveşte viaţa şi evlavia'. (2 Petru 1,3). . ine.' s1ngurt1I Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos, pe care L„ai tr11n1s Tu''. (loar1 17,3 ). . •,:Aşi:t \' 01·bcşte Domnul: 'lnţcleptttl să nt1 se laude cu înţelepciunea lui, cel tare să nt1 se laude cu tăria lui, b~gatul să nu se laude cu bogăţia lui. Ci cel ce se laL1dă să se laude . c~ ar.e pricepere şi că Mă cunoaşte, ~a ştie că Eu sunt Domnul, care fac milă, JU~e.cată şi dreptate pe pământ! Domnul. (Ieremia •

,

54

. 4)

55

-.3'. -·:;': - '-

..•

'

··.

... . . .' -

,-

.. -<··

'

'

-'

.-

Avem nevoie să studiem descoperirile pe care Dum. nezeu ni le-a dat despre Sine. ,,Împrieteneşte-te dar cu Dumnezeu, şi

vei avea pace; . . . te vei bucura astfel iarăşi de fencire. Primeşte învăţătura din gura Lui şi pune-ţi la inimă cuvint~le Lui... ~ . Şi atunci, Cel Atotputernic va fi ... bogaţia ta. Atunci, Cel Atotputernic va fi desfătarea ta şi îţi vei ridica faţa spre Dumnezeu. . II vei ruga, şi te va asculta şi îţi vei putea împlini juruinţele .. Pe cei vei pune mâna îţi va izbuti, pe cărările tale va străluci lumina. Vină smerirea, tu te vei ruga pentru ridicarea ta: Dumnezeu ajută pe cel cu ochii plecaţi.'' (Iov 22, 21-29).

'

'

entru tot ce a creat. Toata stralucirea şi fru · · , : P • ,. · . museţ.ea, care e vor .esc despre Dumnezeu. ·

~

' '

,,În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, pute1·ea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui se văd lămurit de la facerea lt1mii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucntrile făcute de El.'' (Romani 1,20).

Lucrurile din natură pe care le vedem azi nu ne dau decât o vagă idee despre slava Edenului. Păcatul a întunecat frumuseţea pă1nântului; peste tot se văd uimele lucrării celui rău. l11să mai sunt î11că lucruri frumoase. Natura dovedeşte că Dumnezeu, care este infinit în putere, plin de bunătate, milă şi dragoste, a creat pă1nântul şi l-a umplut cu viaţă şi bucurie. Chiar în starea 101· decăzută, toate lucrurile ne descoperă opera Marelui Artist. Oriu11de ne îndreptărn privirea, putem auzi vocea lui Dumnezeu şi pute1n vedea dovezile bunătăţii Sale. De la zgomotul puternic şi înft1ndat al tu11etului şi de la urletul neîncetat al bătrânului ocean până la ciripitul vesel care umple pădurile cu melodii, zecile de n1ii de voci ale natun11ş1 înalţă laudele către El. Pe pă1nâ11t, îr1 rnare şi pe cer, cu nuanţele şi culorile 101· minunate, variind într-un co11trast splendid sa~ 1 împletindu-se în aimonie, noi pri\rin1 slava Sa. Mu~ţ ! maiestuoşi ne vestesc puterea Sa. Pomii, ca1·e îşi leagan~ coroanele în lumina soarelui şi florile cu frumuseţea şi ~

• o

'

56

A

•

,,Măreţia Lui aco~eră cerurile." (Habacuc 3,3). · · ' · _ ,,Pământul este plin de făpturile Tale." (Psalmi 104 24) ··· ' O zi istoriseşte alteia acest lucru ' · ,, ' o noapte dă de ştire alteia despre El. Şi aceasta, fără vorbe, fără cuvinte al căror sunet să fie at1zit, dar răsunetul lor străbate tot pământul şi glasul lor merge până la marginile lumii." (Psalmi 19,2-4).

Toate lucrurile create ne vorbesc despre grija şi bunătatea Sa părintească şi despre dorinţa Sa de a-i face fericiti pe copiii Săi. ' Marea putere care lucrează prin lucrurile din natură şi care le susţine pe toate nu este, aşa cum o explică unii oameni de ştiinţă, doar un principiu prezent în toate sau o energie care le pune în mişcare. Dumnezeu este duh, şi totuşi El este o pe1·soană, deoarece aşa S-a descoperit pe Sine: ,,Dar Domnt1l este Dumnezet1 cu adevărat, " este 1.1n D1.1mnezeu vi1.1 şi un Impărat veşnic ... 'D1.1mnezeii care n-au făcut nici cerurile, nici pământul vor pie1·i de pe pământ şi de sub ceruri.' Dar ce l ce este partea lui Iacov nu este ca ei; căci El a întocmit totul ... Dar El a făcut pământul prin puterea Lui, . a ~nt~meiat lt1mea prin înţelepciunea Lui, . a int1ns cert1rile prin priceperea Lui." (Ieremia 10,10.11.16.12.)

'

57

''

...

NATURA NU ESTE DUMNEZEU .. -· •

,„ . .

Eu, Domnul, fac toate aceste luc . . ul ... Eu am făcut pământul rur1 ... şi am făcut pe om pe el .. Eu, cu mâinile Mele, a~ înt· . · · ins cerurile ŞI am aşezat toată oştirea Io ,, (I . r. sa1a45,7-12).

•

Opera lui Dumnezeu din natură nu este Dumnezeu , " . Insuşi. Lucrurile din natură sunt o expresie a caracterului şi â puterii lui Dumnezeu, dar nu trebuie să considerăm că natura este Dumnezeu. · Capacităţile artistice ale fiinţelor omeneşti realizează opere de artă foarte frumoase, lucruri care încântă ochiul şi care ne descoperă ceva din gândirea autorului, dar lucrul creat nu este acelaşi lucru cu autorul lui. Nu lucrul creat ci autorul este socotit vrednic de cinste. Aşadar, în timp c~ natura este o expresie a gândirii lui Dumnezeu, 11u natura, ci Dumnezeul naturii este Cel care trebuie înăltat. , ,,Veniţi să

ne închinăm şi să ne smerim, să ne plecăm genunchiul înaintea Domnului, Făcătorului nostru! El ţine în mână adâncimile pământului şi vârfurile munţilor sunt ale Lui. A Lui este marea, El a făcut-o şi mâinile Lui au întocmit uscatul." (Psalmi 95,6.4.5). ,,El a făcut Cloşca - cu-pui şi Orionul, El preface întunericul în zori, iar ziua în noapte neagră'': (An1os 5,8). ,,El a întocmit munţii, a făcut vântul şi spune 01nului până şi gândurile lui." (An1os 4, 13 ). ,,El şi-a zidit cămara în ceruri, Şi-a întemeiat bolta deasupra pă1nâ11tult1i; cheamă apele mării şi le varsă pe faţa pământului: Domnul este Numele Lui!''(Amos 9,6).

Când a creat pământul D . · ' umnezeu nu . · · matene preexistentă. ,,Căci EI 2 · . a avut nevoie de . tce, ş1 se face· . . . . . . -. . . I " ' . oate lucrur·1 . . "in . I e, matenale sau sp1r1tua e, . s-au mtătişat , a1ntea D .

. . fl I ot ce e pe el . existenţa prin su area gurii Sale. au venit la Crearea omului este a t. . _ " c,1unea l ~ ~

'

ra

viată

". . "

. . .

, '

,

· n1ma, arterele , cu at1 e

58

....,.

· .

, 11 u1 ne vedeau şi, deşi era~ ned s- " . . " " e ~varş1ţ1, in cartea Sa erau scrise toate zilele ca

Creaţiu11ea nu poate fi înţelc<:tsă ~i explicată de ştiinţă. Care ştiinţă poate explica misterul vietii'.1 ,,Prin credinţă pricepen1 că lurr1ea a fost factrtă pri11 Cuvântul lui Dumnezeu, aşa că tot ce se vede n-a tost făcut din lucruri care se văd."(Evrei 11,3).

·

·~

CREAREA PĂMÂNTULlTI

'

,

,,Strigaţi de bt1curie ... Sltijiţi Domnului cu bucurie V . . , eniţI Clt veselie înaintea Lui 1 s- . . . a ştiţi că Domnul este Dumnezeu! El _ne-a făcut, ai Lui suntem: no1 suntem p I L · · oporu u1 ŞI turma păşunii Lui.

59

Intraţi cu laude pe porţile Lui, Lui! intrati, cu cântări în curtile , Lăudaţi-L şi binecuvântaţi-I Numele!''(Psalmi

100, 1-4).

,,Înălţaţi pe Domnul, Dumnezeul nostru şi închinaţi-vă pe muntele Lui cel sfânt! Căci Domnul, Dumnezeul nostru, este sfânt!'' (Psalmi 99,9).

Dumnezeu este pe1manent ocupat cu susţinerea lucrurilor create şi cu folosirea lor ca slujitori ai Săi. El lucrează pri11 legile naturii, folosindu-le ca instrumente ale Sale. Ele nu acţionează prin ele însele. Natura, prin activitatea ei, dovedeşte prezenţa intelige11tă şi influenţa activă a unei Fiinţe care Pune toate lucrurile în mişcare după voia Sa. ,,Cuvântul Tău, Doamne, dăinuie în veci în ceruri. Credincioşia Ta ţine din neam în neam; Tu ai întemeiat pătnântul, şi el rămâne tare. După legile Tale stă în picioare totul astăzi, căci toate lucrurile Iţi sunt supuse." (Psalmi 119, 89-91 ). ,,Do1nnul face tot ce vrea în ceruri şi pe pământ, în mări şi în toate adâncurile."(Psalmi

Prin puterea Sa, vegetat·· . . " . ,Ia ere te . . . .

. . .

. _ . . .

. .

man nu ... . . .· . .. une tn 1 . ·-··. . . .

mecanism care, odata pornit îşi co t.

. -

"

_ ene~ . efectului unui

Dumn .

fiecare nerv ŞI fiecare muşchi din or

pe

•

-·

.

. nim~i, pulsul regulat,

. Dumnezeu omniprezent.

ne ' ionare de put erea unui Biblia ni-L înîaţişează pe D " · ··

. ." . ac iv1tate nu în t- · . s1nguratate, c1 1nconjurat de zeci de . . . .~ . . acere ş1 .

.

.

tecare zo

- -· .

~

135,6). ,,El a poruncit şi au fost făcute, le-a întărit pe veci de veci; le-a dat legi, şi nu le va călca." (Psalmi 148, 5.6).

Nu prin puterea lui aduce pământul rod an după an şi îşi continuă diurnul în jurul soarelui. Mâna Celui Infinit este continuu la lucru, direcţionând planeta aceasta. Puterea lui Dumnezeu exe1·citată continuu menţine pământul în poziţia lui în timpul rotaţiei. Dumnezeu este Cel care face soarele să răsară pe cer. El deschide ferestrele cerului şi dă ploaie. ,,El dă zăpada ca. lâna, El presară bruma albă ca cenuşa."(Psalmi 147,16). ,,La tunett1l Lui, urlă apele în ceruri; El ridică norii de la marginile pământului, dă naştere fulgerelor şi ploii şi scoate vântul din cămările Lui." (Ieren1ia 1O,13).

60

ingen1 a1' El le· s1UJeşte ..

. . fiilor oamenilor.

măreată şi netulburată El tvine ŞI, tn veşn1c1a sa .d' - . ' porunceşte ceea ce providenta Sa const era ca e cel ma1 bine. ·

··~~arta omului nu este în puterea lui; .. . n1c1 nu stă în puterea omului când umblă să-şi îndr t ţintă~' (Ieremia 1o, 23 ). ep e paş11 spre ,,Increde-te în Domnul din toată inima ta ... Recunoaşte-L în toate căile tale

,,lata, o~hiul Domnului priveşte peste cei ce se tem de El peste cei ce nădăjduiesc îri bunătatea Lui ' c~ să le scape sufletul de la moarte '

,,Ferice de c1·n

. . e are ca ajutor pe Dumnezeul lui Iacov,

61

.

.

"

_ . Hristos dorea ca ei să 11 cunoască pe era întunecata pentru. ei. . · · mai desluşit. V -am s us aceste ucru . . -- '' vă vot mai vorbi 1n pt e, ci (Ioan 16„,25). . . .. " d Duhul Stănt s-a coborât peste In Ziua C1nzec1m11, can . . . " u 1nte es mai . .. · · mare a e

1

,

· _ . , murit. nsa n1c1 de lina a aga ui ,

.

.

.

"

. .

. .

.

"

cunoa terea u1 . . " · îm 11n1rea concre a , . · dep 1111 pe a a e · · d - " · . . c" . . d D nmezeu este partială ş1 ne esavarş1ta. and i1oastra. e u ' ·· "' co11 1ctu se v .. · · . , · d· · · " ·ntea Tatălui pe sluJ1ton1 sa1 ere 111c1oş1, care, recunoaş t e 1na1 · . .. .. . 1ntr-o urne a · ' . ., " telege cla.r ceea ce acum li se pare o taina. vor 1n . · t s " ' Hiistos a luat cu Si11e în cu111 1e cereşti na ura a umana ·t'"' Celor care Îl prin1esc, El le dă puterea de a deveni pros1av1 a. . , ,... .. . . · · · lui· · o u nnezeu pent1u ca la final„ sa. 11 poata pnm1 ca 1 cop i 1 a1 . ' ' · . . " · d · Sa"""i· să locuiască împreună cu El pentru veşn1c1e. Daca fi11n a1 , . " "1n acea stă viată îi sunt loiali lui Dumnezeu, ei vor vedea 1n cele , . . ,,

vedea pe Dumnezeu? Ce bucurie 1nai mare ar putea s1mţ1 Fata lui Du1m1ezeu şi de a-L cl1noa şte ca Tata? . ' Scriptura 11e arată clar relaţia di11tre Du1n~ezeu Ş~ Hristos şi evide11ţiază la fel (le clar personalitatea ŞI individualitatea fiecă111 ia.. . „După ce a vorbit în vect1i111c părinţilor noştri pnn

slavei Lui şi întipărirea F'ii11ţei I~ui şi care ţine toate lucrunle cu

64

.. · .. .

.

ume mul ·

.· .

is e . vreodată:

'Tu eşti Fiul Meu, astăzi Te-am născut?'

•

Şi iarăşi:

·

. .. " . , e asemenea unitatea care exista intre E1 sunt prezentate în 1 . .. A' . I .H . oan 17 , in rugăciunea u1 nstos pentru ucenicii Săi: ,,Şi Mă rog nu nu1nai pentru ei ci şi pentru cei· ce . d " . . "' ~ : vor ere e in Mine prin cuvantttl lor. Ma rog ca toţi să fie una cum T T tă . · "

· · E " T· · . u, a , eşti m Mine, şt u 1n 1ne, ca şi e1 sa fie una în Noi pentru ca l ă .., T M · · · ,, , urnea s creadă. ca u -a1 tr1m1s. (vers.20,21 ). y

,

f!nitate~ ?intr~ H~stos şi ucenicii Săi nu anihilează personalitatea n1~1unu1a. E1 s~nt una în scopuri, în gândire, în caracter, dar nu in persoană. In acest fel, Dumnezeu şi Hristos sunt una.

CARACTERUL LUI DUMNEZEU DESCOPERIT ÎN HRISTOS Luând asupra sa natura umană, Hristos a venit să fie una cu 01nenirea şi în acelaşi timp să-L descopere pe Tatăl nostru ceresc fiinţelor omeneşti păcătoase. Cel care a stat în prez~11ţa Tatălui de la început şi care era întipărirea Fiinţei Lui era s111gt1rul capabil să descopere omenirii caracterul Divinitătii. El a fOst în toate privinţele asemenea fraţilor Săi. El a deve~it trup ~a tCl cum şi noi suntem trup. I-a fost foame şi sete şi a fost ?bos1t. El Se întărea prin hrană şi Se refăcea prin somn. El a 1 ~Părtăşit aceeaşi soartă cu omul; totuşi El era Fiul fără vină al 1 n~ d n. lu1ne; ispitit şi încercat la fel cum sunt ispitiţi şi încercaţi

65

•

l lui Dumnezeu şi a fost pe1·manent ocupat reprezentat caract eru . . Duhul Domnului Dumnezeu este peste Mine , a spus E.l'. '' _ . D M-a uns să aduc veşti bune celor nenoroc1ţ1: ,,cac1 0111nu 1 . . . d b. _ El M-a tri111is să vindec pe cei cu inima~ ro ~ta,. să vestesc robilor slobozenia ş1 pr1nş1lor de război

ffRISTOS A FOST ACELA ,,El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu t 0tu . . · - fi ' ş1 n-a crezut ca un lucru ' de apucat sa ie deopotrivă cu Dumneze · S d _ · · I . u, ci -a ezbracat pe Sine, Insuş1 ŞI a uat un chip de rob făcându-Se . . . ' asemenea oamenilor La 1nfăţ1şare a fost găsit ca un om S-a smerit şi· "0-a ~ _ · iacut ascultător •

izbăvirea. ''(Isaia 61 , l ).

Şi orbilor căpătarea vederii." (Luca 4, 18). .

.

,

•

•

•

•

•

•

,

6,36).

. Datorită n1a1·ii îndurări a Dun1nezet1lu1 nostrlt ... •• ne-a cercetat Soarele care răsare din înălţime, ca să lun1i11eze pe cei ce zac !11 întunericul şi în umbra morţii şi să ne î11drepte picioa1·ele pe calea păcii!'' (Luca 1,78.79). •

SLAV A CRUCII Oescopc1·i1·ea dragostei lui Dumnezeu are în centru crucea. Semnificaţia ei nu poate fi rostită de nicio limbă, nu poate fi înfăţişată de nicio pană şi nu poate fi înţeleasă de nici~ minte omenească. Privi11d la c1·ucea de pe Calvar, putem sa spune1n doa1· că: ,,Fii11c.1.că atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul lui i-:iu, pentn1 ca orici11e crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică." (loa113,16). Hristos i·ăstignit pentru păcatele noastre, Hristos în:i~t din morţi, Hristos î11ălţat la cei· - aceasta este ştiinţa mântu1n1, pe care trebuie să o î11văţăm şi despre care trebuie să-i învăţăm pe alţii.

'

şi

înviat , stă- 1a drea ta lui.

,,De aceea ş1 poate să mântuiască în chip desa-vaArş't · . . i pe cei ce se apropie de Dumnezeu pnn El, pentru că trăieşte puter ca-· s.ă _ . ,, (E ea mijloceasca pentn1 e1. vrei 7,25). ,,Căci n-avem un Mare Preot care să n aiba· nu·1a- de sl~b· ·· ·1e a 1c1un1 noastre, c1 unul care in toate lucrurile a fost ispitit ca şi no· d .. ex .-,, (E . ) 1, ar iara păcat. vrei 4 , 15 . •

A

-

. ?dată c~ primirea lui Hristos, primim fiecare b1necuvantare. _P?~ ac~st dar, ajunge la noi zi de zi izvorul nesecat al bunataţ11 lui Iehova. Fiecare floare cu nuantele · rfi 1 . , , ei . . de11cate ş1 cu pa umu ei, ne este oferită, prin acelaşi Dar unic spre a ne bu~ura. Soarele şi Luna au fost create de El. Toat~ stelele care 1nfrumuseţează cerul sunt tăcute de El. Fiecare picătură de apă care cade, fiecare rază de lumină trimisă spre lumea noast~a ner~cunoscătoare mărturiseşte despre iubirea lui ~umn~zeu _1n .Hristos ..Totul ne este oferit prin acest Dar 1nexpr1mab1l, singurul Fiu al lui Dumnezeu. El a fost ţintuit pe cruce pentru ca toate aceste bogăţii să se reverse peste omenirea creată de Dumnezeu. . ,,Vedeţi ce dragoste ne-a arătat Tatăl? Să ne numim copii ai lt11 Du1nnezel1 ! Şi suntem. Lumea nu ne cunoaşte, pentru că nu L-a cunoscttt nici pe El''( l Ioan 3, 1). . ,,Cl1m niciodată nu s-a pomenit, nici nu s-a auzit vorbindu~se şi cum 11ici n-a văzut vreodată ochiul aşa ceva, anume ca un alt dumnezeu afară de Tine să fi făcut asemenea lucruri pentru cei ce se încred în El." (Isaia 64,4).

CUNOAŞTEREA C

,. 66

_

,,Hnstos. a..murit. Ba mai mult, El a

· , - blestenlă faceti bine celor ce va t1rasc ş1 rugaţi-va pentru cei cei ce va ' · · · · T 1 · ş· ,,a- pi·igo 11 esc ca să fit1 fii a1 ata u1 vostru care este ce va asupresc 1 • '''(M tei· 5 44) căci El este bun ş1 cu cei nemulţum1tor1 ş1 cu 111 ceruri a , , ,, _ . · - '''(L a 6 35) căci El face să răsară soa1·cle Sau peste cei răi şi cei rai uc , , ,, . . . . peste cei btii1i şi dă ploaie peste cei drepţi ş1 peste cei nedrepţi." (Matei 5,45). . _ . . ,, ,.Fiti dar inilostivi. ct11n şi Tatal vostrtt este m1lost1v. (Luca c

A

PRODUCET

. Cunoaşterea lui Dumnezeu, aşa cum ne este descoperită

67

"

.

e produce transformarea caracterului . .

Aceasta odata expenme Dumnezeu. Va o eri in re

'

··

LUl llRISTos

- · · -

.

.

.

.

De asemenea, Hristos a prezentat . . . .. .

. . · · f:ata descoperită, ca într-o oglindă, slava Noi tot1 pr1v1m cu . . . L · d' 1 ·: . · h'1mbati în acelaşi chip a1 u1, in s ava in Domnului ş1 suntem se • . . s av , prin · A

.

' _ - .

.

d

" - -1 . .

_ .

.

•

' oi putem sa bem ·· 1 umnezeu. HnstO's cunoş inţe ce ar fi . '

esp , ' _ _ orunc1 e a a - ,, singur, pen ru c .. - . l c: 1 I " ca uimaş i sa1 sa fie a ie cum era sus in 1 Dumnezeu vrea . _ _. . 1"n puterea Sa noi trebuie sa traim viata de Ca natura omeneas · '. . ' curătie şi nobleţe pe care a trăit-o Hristos. .. " . lată de ce'', spune Pavel, ,,îmi plec genunch11 1na1ntea ' -1 · Dorm îşi trage numele ului nostru, Isus Hristos, din care 1 Tata u1 . . . · familie în ceruri şi pe pământ, ş1-L rog ca, potrivit cu orice " .. " . b ătia slavei Sale, să vă facă să vă intăr1ţi in pute~e, pnn

descopenn v11toare. ar fi putut descifra tai··n- d - . . - . " . a upa taina 1 ar . _ . . .. , a e gan 1rea sincera ş1 activa a generaţ11 de-a rândul pâna- l . " . h ·. ... · I · D ş· d · - . ' a inc e1erea timpu u1. ar nu 1-a or1t sa piardă nicio clipă făr- ·. . .. " . .. r· a sa prezinte ştiinţa mantu1r11. 1mpul Sau, capacitătile Sale şi v·i'at · s .- -. ·fi · te I · d , a a erau valon icate ş1 o .os1te oar ca mijloc de răspândire a' mântuirii El a venit să caute şi sa- ma"nt.'~a sufletelor• oamenilor. _ LUJ sca ce era abătut de la tinta Sa Nu a p·errni·s · · · Pierdut_ş1"· nu. S-a lasat ~ . · · nic1unu1 lucru sa 11 d1straga atenţia. folosite. Invaţatur1le pe care le oferea oamenilor se reduceau I

.

.

imp~e~~a .cu

"

.

temelia puse în dragoste, să p~teţ1 pr1~ep~, toţ~ sfintii care este lărgimea, lungimea, adanc1mea ş1 inalţ1mea ş1 ' ' ,.... . . ... să cunoaşteţi dragostea lui Hri~tos, care 1~trece orice c~noşt1nţa: ca să ajungeţi pli11i de toată plinătatea lui Dumnezeu. (Efesen1 3,14-19).

· · ...... pentru voi ş1 sa cerem sa va .

Nu încetăm să ne rugăm '' umpleţi de cunoştinţa voii Lui, în orice fel de î!"1ţelep.c~une ş1 pricepere duhovnicească; pentru ca astfel să vă purtaţi intr-un chip vrednic de Domnul, ca să-I fiţi plăcuţi în orice lucru, aducând roade în tot felul de fapte bune şi crescând în cunoştinţa lui Dumnezeu: î11tăriţi, cu toată puterea, potrivit cu tăria slavei Lui, pentru 01ice răbdare şi îndelungă răbdare, cu bucurie."(Coloseni 1,9-11). . . "' " Aceasta este cunoaşterea pe care Dumnezeu ne invita s~ o experimentăm - pe lângă aceasta, orice altceva nu înseamna decât deşertăciune şi amăgire.

cunoz1tatea care i1 determina să vină la · El cu întrebări iscoditoare. Toate aceste chestionări le transfo1ma într-o ocazie de a face apeluri solemne, serioase şi vitale. Tuturor celor interesaţi să culeagă din pomul cunoştinţei, le oferea din roadele pomului vieţii. Ei găseau toate căile închise, cu excepţia căii ce ducea la Dumnezeu. Toate făntânile erau pecetluite, în afară de fântâ11a vieţii veşnice. Mântuitorul nostru nu i-a încurajat pe oarneni să frecventeze şcolile rabinilor din vremea Sa, deoarece mintea lor avea să fie peivertită prin repetarea continuă a cuvintelor: ,,Se sptine. că .. :" sau ,,S-a spus că ... ". De ce ar trebui să accep·tăm atunc~ cuvintele nestatornice ale oamenilor ca pe o înţelepciune su~er~oară, când avem la îndemână o înţelpciune mai mare şi ma1 sigură? . . •·.· Ceea ce am văzut cu privire la lucrurile veşnice şi ce am

. .vad n1m1c 1n om care ar putea fi laudat sau elogiat. Nu vad

68

69 .

•

. "ntelepti în felul lumii sau ale aşa- - eni1or i , . . . _ . . um ot cei i , " · · e lanuri e şi ,. . . . _ neagă total şi li ignora ex1_sten, a, · tiile lor finite. . Să ale ero sa im I , , . ămâ11tul, de e care a . p - ,. . uie să facă Soarele ş1 Lu11a. Este 1ne ca 1 : _. . . _ . ,. . lt- dezvoltare a capac1taţ1lor lor mintale. Nu at 111.ga cea 1na1 1i1a a · ,. . m educatia pentru care Dumnezeu nu a doriin sa restrange · , . _ . .c: 1 . · · · · ·t- Totuşi real1zanle noastre nu ne 10 osesc la stab1l1t n1c10 11m1 .a. · . 111m1c aca nu entru binele omen1n1. . .. u es e c , . . . . · c rt · tens dar care nu sunt 101os1te 1n viaţa 11 1 0 necesita un e1 . ..

•

1

• •

'

•

t studi· 1· micşoreaza dor1nta ş1 1ncl1nat11le spre stud11le act aces e , , . . . , . . '. _ C "l aJ·uta să fie util şi să 1ş1 1mpl1neasca responcare 1 vor . _ ,. sabilitătile. Instruirea practică este mult mai valoroa~a decat foarte ~ultă teorie fă1·ă aplicaţie practi~ă. Nu este su~~1ent doar să ai cunoştinţe. Trebuie să ai capacitatea de a ut1l1za corect

.. .

corect pentru a ob ·

. .

' .

.

.;

· care se

cu

a, ca ş1 pentru

cea viitoare. Dacă ,. . ·

comportă

ar fi

conştienti _ '

de

slăbiciunea

.. ar gas _ 1. 1or, t.1nen1

· deveni 1nţelepţ1 in 1nţelepc1unea Sa, iar viata lo fi . 1 . ,. . _ . , r va 1 p ina de

e

. . aase Dum11ezeu, ei vor pierde tot ceea ce face viata . frumoasa. IMPORTANŢA

NO AŞTERI

- ·

. . . Tiinpul, 111ijloacele şi studiul, pe care cei ma~ mu~ţ1 le ii vestesc înti·-o educaţie relati\ nefolositoai·e, ar trebui ded~~at: 1 obtinerii u11 ei educatii practice care îi va ajuta să fie capab1l1 sa

controversate dezbatute 1n marea luptă în care ne aflawm · T b · _ ,. . . . . re u1e sa inţelegem. mai. bine valoarea adevărurilor din Cuvântul lui Dumne~eu ş1 pencolul de a îngădui ca marele înşelător să ne abată in1ntea de la ele . _ Valoarea infinită a sacrificiului necesar pentru răscum?arare~ noast:ă ne dezvăluie faptul că păcatul este un rău 1n~roz1tor. Pnn păcat, întregul organism 11man este tulburat mintea este pervertită, iar imaginaţia coruptă. Păcatul a dus l~

valoare i11estimabilă. . . Avem 11cvoic de o ed11caţic ca1·c să ne fortifice mintea ŞI 0 sufletul, care să ne 1-·acă inai bu11i. Educaţia emoţională est.e de

?asesc un. c.orespondent în inimă, iar picioarele se îndreaptă tmpercept1b1l spre rău. După cum jertfa adusă pentru noi a fost deplină, tot

aceste

•

cunoştinţe.

1

bi11e,

şi

;hia1·

esenţial, să obţinern o cu11oaştere

vom face o mare

a lumii în c~e

greşeală, pe care i1u o vom mai putea îndrep a

niciodată.

Poate că studentul îşi va folosi toate capacităţile pentru acumula cât mai multe cunoştinţe, dar, dacă nu deţine ~

caract

.

· ·

·

.

.

71 70

,. .

. .

w

.

acestea, suntem indemna,1. ,, 2 voastră." (Filipeni 2,1 )·

,

e nu t fi realizate pnn . cateva ~ · fi eforturi irave sau corn orta1nent nu po . . 1nterm1tente. ezv ~ d b' . . . · de 0 viată 1ntreaga. Lupta e 1ru1nţa asupra ntc1 de un an, c1 , . - . eu- u1, e o ,1 , . .c rt conti'nuu şi fără o act1une constanta, nu se poate Fara un ~e10 .· ta dlthovnicească ş1. nu ' se poate obţine . coroana avansa 1n via. bi1-u1nte1. d · · 1 · d' · Cea mai puten1ică dovadă a că er11 om~ u1 . i~tr-un Greşe 1

•

•

ŞTIINŢA CARE TREBUIE ÎNSUŞITĂ

1 t·· Calea de întoarce1·e poate fi găsită doar ~printr-o . ':_P a ~pnga, centimetru cu cei1timetru, ceas de ceas. Intr-o clipa, pnn~r-~n

sau s

·

ac 1 · 1 ·· însă e nevoie de mai in11lt de o clipă ca să rupi catuşe e ş1 sa ajungi la o viaţă sfâ11tă.

.

.

_

acţiune, dar î1npli11i1·ca acestui scop va necesita truda, timp, perseve1·e11ţă, 1·ăbda1·e şi sacrifici11 . . . . Nu 11e putem pe1r11ite să. acţ1onăm din impuls. N~.ne

înconjuraţi de 11en11rr1ă1·atc isp1tc, trebuie fie să ne opu~e~ cu

fermitate, fie să iim învi11şi. Dacă ajui1gem la sfârşitul v1eţ11 cu lucrarea nete11ninată, o vom pie1·de pentru totdeauna. Viata apostolului Pavel a fost o luptă permanentă cu

omen.eas~a, ~ş~

cum cerunle sunt mai presus de pământ. Munca tre~~1e d.isc1pl1nată, educată şi instruită, fiindcă trebuie să îi sluj~lm ~u1 J?.umnezeu după metode care nu sunt în confor1nitate ered1ta1·e, cat

ş1

cele cultivate, trebuie biruite. Deseori, trebuie să

deveni elevi 1n şcoala lui Hristos. Inimile noastre trebuie ed11cate să devină statornice în Dumnezeu. Trebuie să ne isp 1t:1. Trebuie să învăţăm să privim în sus. Principiile cer

·

.

·

"

. .

. "

.

mas~ra ce le aplicăm în viaţa cotidiană. Fiecare faptă, fiecare

cuvant, fiecare gând trebuie ai·monizat cu aceste principii. Toate trebuie adus e "in arn1on1e · · cu Hnstos · · ş1· supuse Lu1. ·: .

,

însemna răstignirea firii lui.

72

73

., ...

Prin simpla acceptare a unor teorii noi, sufletul nu primeşte 0 viaţă nouă. Chiar şi familiarizarea .cu fapte şi teorii acestea nu sunt folosite în mod practic. Trebuie sa ne s1mţirn responsabili faţă de sufletele noastre şi să le oferim hrana care întreţine şi stimulează viaţa spirituală.

...,

•

•

A

...

•

ce scria avei:

·

re o. a1 esc a~u~ 1n.trup, o tra1es~ 1n pred1?ţa în Fiul lui Dumnezeu, care m~

.., •

A

,,Dacă vei lua a1ninte la înţelepciune şi dacă-ţi vei pleca i11in1a la pricepere; dacă o vei căuta ca argintt1l şi vei u111.bla dt1pă ca ca d11pă o co1noară, atunci vei înţelege trica de Do111nul

man1festata 1n.., caracter ~

şi

Dumnezeu este ca

vei găsi cunoşti11ţa 1ui Dt1mnczeu ... Atunci vei înţelege dreptatea~ judecata, nepărtinirea~ toate căile care duc la bine. ." . . Căci înţelepcit1nea va ven 1 111 inima ta şi cunoştinţa va fi desfătarea st1fletului tătt~ chibzt1i11ţa va veghea as11pra ta, priceperea te va păzi.~ , (·P1·overbe 2,2-11). Înţelepciu11ea ,~este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă şi cei ce o at1 sL1nt fericiţi. " (Proverbe 3,18).

e mo e . au

· · ·fi . de tăgădurre ŞI sacn 1c1u de Sine .

•

'

Cunoaşterea lui Dumnezeu şi a lui Is . . „ ~ . us

.

.

reprezintă .

. toţi

Hri ·. stos o în ăl tare deasupra . · . . . · , OI1caru1 uca ie.

cei care se îmbracă în Hristos

să detină

această cunoaştere.

,

CUNOAŞTEREA OBŢINUTĂ PRIN CUVÂNTUL

LUI DUMNEZEU "

Intre~ga

~iblie este o descoperire a slavei lui Dumnez:u tn Hristos. Oda~ă .ce este primită, crezută şi

respectata, ea este cel. mat important instrument pentru Întrebarea la care trebuie să. găsirn răspuns este: Ce este adevă1ul - adevă.rul ca.1·e t1·ebuie preţuit, iubit, onorat şi

respectat"? Iubitorii ştiinţei au fost î11frânţi şi dezamăgiţi în efortul lor de a-L cău.ta pe Dun111ezeu. Ceea ce trebuie să se î11t1·ebe ei acu111 este: ,,C~ e este adevă111l care ne va ajuta să obtine111 inâ11tui1·ea su fletelo1· i1oast1·e'?'' ' Ce credeţi dt2sprc 1-lristos? -- aceasta este întrebarea cea mai i1npo1ia11tă. Îl pri1r1eşti ca tvfârrtt1itor personal? Tuturor celor care Îl primesc, El le (Jăruieşte puterea de a deveni copii ai lui Dun1nezeu. Hristos L-a descoperit ucenicilor Săi pe Tatăl într·un mod care a produs în i11ima lor o lucrare specială şi El vrea să se întâmple la fel şi cu i11in1a noastră. Sunt mulţi care, insistând prea mult pe teorii, au pierdut din vedere puterea de viaţă a exemplului oferit de Mântuitorul. Ei L-au pierdut din vedere P~ Cel care a slujit umil şi plin de abnegaţie. Ei au nevoi~ ~sa 8 privească la Isus. Avem zilnic nevoie de descoperirea înnoita

co?~tranga~oare c~re 1~v1orează capacităţile fizice, mintale şi sp11 1h1ale ş1 care d1recţ1onează viaţa pe dn1mul cel bun. 4

Motivul pentru care tinerii şi chiar cei maturi sunt atât de u!ori du~i în ispită şi păcat este pentru că ei nu studiază C~vantul lui Dumnezeu şi nu meditează la el aşa cum ar trebui. 1~vaţ~tt1r1lor sfinte din Cuvântul lui Dumnezeu. Ei nu-şi·d1rect · · . . ,1oneaza m111tea, printr-un efort stăruitor, spre ceea ce le·-ar insp:ra gânduri curate şi sfinte şi le-ar îndepărta de la cele

buna ' ca i·e st 1 . . I l . I . ~ au a p1c1oare e u1 sus, la fel ca Maria, ca să înveţ:e cuvintele Sale în inima lor şi le aplică în viaţă. . . · Dacă sunt primite, adevărurile Bibliei . înaltă mintea şi sufletul · Dacă ar fi1 apreciate . aşa cum s-ar cuveru.., atat : tment, „ .• • ,.. . cât •.

.. „. ... „ .. •

76

77

Astfel,• prin

şi bătrânii ar manifesta o corectitudine c~~e ~in~ din interior, 0 tărie principală care i-ar ajuta să se opuna :sp~tei~

. Oamenii ar trebui să vorbeasca ş1 sa scrie despre lucrurile valoroase din Sfănta Scriptură. Gândirea, aptitudinile exercitarea intensă a capacităţilor creierului să fie dedicat~ studiului gândurilor lui Dumnez~u. Să nu se studie~e filozofia

ei a1ung • L :1 · · sa-

cunoască

e

„

Cuvântului Sau, adevărul făgăduinţelor Sale. Ei au . stat . . că Domnul este bun. gu şi ştiu Ucenicul iubit, Ioan a dobândit cunoaşt . . ' _ . ere pnn propna . _ expenenţa.. El putea depune martune " _ .. că·· ''Ce era· d·e l a 1nceput, ce am auzit, ce am vazut cu och11 noştri ce am p · ·t . ·. · „ · ·1 ' nv1 ş1 ce am pipăit cu ma1n1 e noastre cu privire la Cuvântul vietii .t · .c t -t t- · · , , pen ru că viaţa a .ios ara . a a ŞI .noi am văzut-o, şi mărturisim despre ea,. ş1· vă_vestim viaţa veşnică, viaţă care era la Tatăl şi care n _ r. . _. . . _ . _ _. e a iost aratata: c~ ş1 vo~ sa aveţi partaş1e cu noi. Şi părtăşia noastră este

adevărul. Nicio altă scnere nu se poate compara cu ea 1n ceea ce priveşte

valoarea. _ _ " Mintea pămâ11tească nu gaseşte placere 1n contemplarea Cuvântului lui Dumnezeu, însă pentru mintea reînnoită de Duhul Sfânt, fru1nuseţea divină şi lu1nina cerească strălucesc pe paginile sacre. Ceea ce pci1tru mi~tea fire~sc~ era ~n deş~rt arid pentru mintea duhov11icească devine u11 pamant plin de izvoare de

credintă • ' '

viată.

Cu11oaşterea lui Du1nnezeu, aşa cum este descoperită în Cuvântul Său, este cu11oaşterea pe care copiii noştri trebuie săo dobâ11dească. De când încep să raţioneze, copiii trebuie să se „ obiş11uiască cu viaţa şi Numele lui Isus. lncă din primele lecţii, ei trebuie învăţaţi că Dumnezeu este Tatăl 101·. La început, ei trebuie să înveţe asculta1·ea din iubi1·e. Cu reverenţă şi cu blândeţe, Cuvâ11tul lui Dumnezeu să le fie citit şi repetat pe po11iuni, potrivit cu înţelegerea 101·, şi adaptat pentru a le stârni interesul. Şi, inai presus de toate, ei să înveţe despre dragostea Sa descope1·ită in H1·istos şi n1area lecţie ce derivă din aceasta: ,,Dacă astfel 11e-a iubit Dum11ezeu pe noi, trebuie să ne iubim şi noi unii pe alţii."( 1 loan 4, l l ). Ti11e1·ii să 11lcă din c: uvâ11tul lui Du1nnezeu hrana minţii şi suf1etului lor. Crucea lui H1·istos să devină ştiinţa oricărei educaţii, centrul tutu1·or ]nvăţăt11rilor şi studiilor. Să fie pus 1n . practică în ex pcrier1ţ<1 (.le zi CLl zi. Î11 acest fel, Mântuitorul va deve11i pentru ti11eri u11 tovarăş şi un prieten zilnic. Orice gând să t1e adus în supu11erc faţă de 1--lristos. Împreună cu aposto.lul Pavel, ei vor putea spu11e: ,,În ce ină priveşte, departe de 1111ne · gândul să mă laud cu altceva decât cu crucea Domnului nos.trU, Isus Hristos, prin care lumea este răstignită faţă de mine şi eu faţă de lume!''(Galateni 6,14). '

martur1e despre pr1·n ceea ce · · au . .puterea . lui . Hnstos . · e·i "inş1ş1 _ vazut, au auzit ş1 au s1mt1t. Ei pot mărturisi· Am a t · · ·l - · „ ' · '' vu nevoie d~ aJuto~ ş1 -am gas1t in Isus. El mi-a împlinit fiecare nevoie m1-a · 1u1~ . satisfăcut„ foamea; Biblia este pentru mi·ne d·e · sco penrea Hristos. Cred in Isus pentru că El este pentru mine M" tu. I an 1toru . . C d „ B'bl' re in 1 ie deoarece am descopen't ca- ea este vocea . div1n. lui Dumnezeu pentru sufletul meu."

viaţa.. .ş1 viaţa era lumina oamenilor''. (Ioan l 4) _ . , . apar.iţift _

1nt

pacatulu1, _ . Adam

·

şi

t d· a1n e e Eva erau înconJ·urati, în Eden· deo In"

•.

·

A

78

1nai · ut caracte aca nu

·

.

. „

- -

·

.

·

·

'

, cu oamenilor legate de ştiinţă intră adesea în contradictie

79

învătăturile din Cuvântul lui Dumnezeu. Dar pentru cei care

In lu1nina care vine de la cruce, putem interpreta corect învătăturile din natură. ' Cel care Îl cunoaşte pe Dumnezeu şi Cuvântul Său din experienţă proprie are o credinţă fermă. în caracterul divin al Sfintelor Scripturi. El are dovada c~ Sc~1~tura _este adevărul şi ştie că adevărul nu se po~te contrazic~. n1~1odata. El nu testează Biblia după ideile oamenilor despre şt1111ţa; el supune aceste idei sta11dardului infailibil. El ştie că în adevărata ştiinţă nu poate exista ceva co11trar învăţăturii Cuvâ11tului; din moment ce ambele au acelaşi Autor, o înţelegere corectă a lor va dovedi că ele sunt î11 annonie. 01·ice teorie aşa-zis ştii11ţifică, ce intră în contradicţie cu mărturia Cuvântului lui Dumnezeu, este doar 0 speculaţie 01ne11ească.

Pentru cel care studiază astfel, cerceta1·ea ~tiinţifică va deschide do1nenii vaste de gândire şi informaţie. In vreme ce conte1nplă lucru1·ile din natură, el obţine o nouă î11ţelegere a adevă1ului. Cartea natu1·ii şi Cuvâl!tul scris se explică reciproc. Amâ11două îl ajută pe om să 11 cunoască mai bine pe Dumnezeu, oferindu-i învăţături despre caracterul Său şi despre legile pri11 care lucrează El. Experienţa psalmistului este experienţa pe care to~ o pot obţine pri11 pri111irea Cuvâ11tului lui Dumnezeu din natură şi revelaţie. El spu11e: ,,Căci Tu 111ă înveseleşti cu lucrările Tale, Doamne, şi eu cânt de v'eselie câ11d văd luc1·area mâinilor Tale." (Psalmi 92,4). ,,Bunătatea

Ta,Doai11ne, ajt1nge până la ceruri şi credincioşia Ta, pâr1ă la i1ori. Dreptatea Ta este ca n1unţii l11i Du111nezeu şi judecăţile "fale st1nt ca adâ.nct1l cel mare ... Cât de scurr1pă este bunătatea Ta, Dt1mnezeule! La umbra aripilor ·rale găsesc fiii oamenilor adăpost. Se satură de belşugul Casei tale şi-i adăpi din şuvoiul desfătărilor Tale. Căci

la Tine este izvorul vietii ' ' prin lumina Ta vedem lu1nina."(Psalmi 36, 5-9) ,,Ferice de cei fără prihană în calea lor,

care umblă întotdeauna du - L nc1 e Lu 1 care- L cauta in toată inima 1 ' Cum îşi va ţine tânărul curata-or: cararea? Indreptandu-se după Cuvântul r· Aleg calea adevărului au. ' pun legile Tale sub ochii mei Strâng Cuvântul Tău în inima. ~ • _ . mea., ca sa nu pacatu1esc împotriva Tal Voi umbla în loc larg, · căci caut poruncile Tale. Deschide-mi ochii ca să văd !Ltcrurile minunate ale Legii Tale! Invăţăturile Tale sunt desfătarea . ex . .. mea ş1 s1atu1tor11 mei. Mai, mult preţuieşte pentru mine legea .. T . . gur11 a1e, decat o mie de lucrun de aur şi de ar · t 'd l'b gin. Cat e mu t 1u esc Legea Ta! Ţoată ziua mă gândesc la ea. Invăţăturile tale sunt minunate, de aceea le păzeşte sufletul meu. Orânduirile Tale sunt prilejul cântărilor , .b me1e 1n casa pri egiei mele. Cuvântt1l Tău este cu totul încercat şi 1·obul Tău îl iubeşte. Temelia Cuvântului Tău este adevărul şi_ toa~e l_e.gile Tale cele drepte sunt veşnice. Sa-n11 traiască sufletul şi să Te laude . . ' ş1 J t1decăţile Tale să mă sprijine! ~1L1ltă pace au cei ce iubesc Legea Ta ŞI ilU li se întâmplă nicio nenorocire. Eu nădăjduiesc în 1nânn1irea Ta Doamne ..... . ' ' ş1 1111pl1nesc pon1ncile Tale. St1fletl1l meu ţine învăţăturile Tale şi le iubesc mult de tot! Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină dă p1icepere celor fără răutate. ' P~r~ncile Tale mă fac mai înţelept decât vrăjmaşii mei, caci totdeauna le am cu mine. . n1ai învătat decât toti învătătorii mei Sunt .... . ' ~ ' ' caci mă gândesc la învătăturile Tale. ~

A

d.

A

·

.

..

-.

•

.

•

.. .. . .

•

.

• •

'

..

80

81

• •

.

.

.

"' i n toate, toate filozofiil· e p· f ofan · ·,4 ·d · , ~. 1 ' . ~ . 1,4'.l; ~ ~d :-,rt-~~ „. ~ .. ~ . · • totul · · . ·~ · ,~v-- . ~u.~\i'l.0·: :u i ;uzte· ŞI mş1·ne s , ' ~ .., .· ·, · „ -··„„· o·.„era. tane ş·1 · leţe de caracter. Pe masura ce. ne bazăm· p · e. · b un · . · . ~ : t · a . . nob " ~ . . . .a . t.ea,. nu1a

Am mai multă pricepere decât bătrâ·nii, căci păzesc poruncile Tale. . . Prin poruncile Tale mă fac m~1 ~r1c~put, de aceea urăsc orice cale a m1nc1un11. Învătăturile Tale sunt moştenirea mea de veci, ' căci ele sunt bucuria inimii mele.''

of; ··

'. ·.

.• .

iar donnţa d_upa ~uraţ1a~ tn1m11 ş1 dupa clantatea gâttdlrli 'Vtffi tot ai înaltă ş1 mat sfănta. Sufletul care stă în atmosfera Cllrată a

(Psalmi 11, 1.2.9 .30.11.45.18.24. 72.97 .12. 9 .54. l 40. l 60. l 75.16S. 167 .13 o. 98-100. 104. 111).

DESCOPERIRILE DUMNEZEU

MAI

atât de imp?rtante, atat"' de ~rofund încât eul ··este :piertlut din vedere. Inima este 1nmu1ată, plecându-se · cti ··unrilfu'tă .

CLARE

. . . „.·.... ..:.. . . .

Iar capac1taţ1le naturale ·sunt dezvo·ltate · datorită

Este privilegiul nostru acela de a ţinti mereu mai sus după descoperiri mai clare ale caracterului lui Dumnezeu. Când Moise s-a rugat: ,,Arată-1ni slava ta!'', Doill11ul nu l-a mustrat, ci i-a răspuns la rugăciune. Dumnezeu i-a declarat slujitorului Său: ,,Voi face să treacă pe dinaintea ta toată frumuseţea Mea şi voi chema numele Domnului î11aintea ta." (Exod 33, 18.19). Păcatul ne î11tunecă 1nintea şi ne diminuează discernă­ mântul. Pe măsură ce păcatul este alungat din inima noastră ' lumina cu11oşti11ţei slavei lui Dumnezeu de pe faţa lui Isus Hristos, străluci11d în Cuvântul Său şi fiind reflectată din natură ' va mă1iurisi tot mai deplin că El este ,,plin de îndurare şi milostiv, î11cet la mânie, plin de bunătate şi credincioşie'' (Exod 34,6). "

In lumi11a Sa vom vedea lumina, până când mintea, inima şi sufletul sunt t1·ansformate după chipul sfinţeniei Sale. Pe11t1ll cei care se prind astfel de promisiunile divine din Cuvântul lui Dumnezeu, există posibilităţi extraordinare. In faţa lor stau do1nenii vaste a;le adevă1ului şi vaste resurse de putere. Le vor fi descoperît.e lucruri măreţe. Ei vor dezvălui privilegii şi datorii despre ca1·e nici nu au bănuit că ar exista în Biblie. Toţi cei care umblă pe calea ascultării şi umilinţei, îndeplinind 11otă1·ârile Sale, vor cunoaşte tot 1nai mult despre profeţiile lui Du1nneze·u. Fiecare om să facă din Biblie ghidul lui şi să stea de partea principiului cu fe1mitate şi atu11ci poate să aspire la ~ea mai înaltă realizare. Dacă Dumnezeu nu este recunoscut ca fiind I\

ascultării sfinte. De la studiul Cuvântului vieţii, oamenii vitreu

•'

....

Daniel, ascultator1 ş11mpl1n1ton a1 Cuvantulu1 lui Dumnezeu, ei mintea curata, ei vor doband1 o minte putern1qă. .f1eca,re capacitate intelectuală va fi stimulată. Ei se pot .educi şi disciplina astfel încât toţi cei din sfe!a influenţei lor să vadă cum poate ajunge un om sau ce poate el să fac.ă. ~ţunci . când. este în legătură cu Dumnezeul înţelepciunii şi al puterii. · .,. · .· . . .

..

..

EDUCAŢIA, ÎN VEŞNICIE

•'

„

.

.

I

.

•

•

.. '

'

. ....

:•

. .. .

;.

.

Activitatea noastră de aici este o pregătire pentru \iiaţa veşnică. Educaţia începută aici nu se·va încheia în viaţ·a acea· s · t â; . . ea va continua de-a lungul veşnici~i - ba chîar··va cont~riua :să se dezvolte, fără să ajungă la capăt. Inţelepciunea ·şi ·dragostea-·1ui Dumnezeu din planul de răscumpărare vor fi.descoperite·=·tatmai mult. Mânt11itorul, când îi conduce pe copiii · săi: la tăntânile·~c·u apă vie, le va împărtăşi comorile cunoaşteri:i ... Şi .-. zi„.„·tte· zi~ lucrările minunate ale lui Dumnezeu, dovezile pu·terii~ ·sale -.în . crearea şi susţinerea universului·, se vor dezvălUJi· mill,~i:· .într-& n?uă frumuseţe. În lumina care străluceşte de latrOn, 1taănel~1v0<:r .

ucrur1lor ne1nţelese pana a.tu11c1.

· .· „„. · :·:~· : · ·'. „. ~ ~: ,ţ: ; :.:.~ -;·~.·}.

unei vom cunoaşte pe deplin aşa cum am fo·st .ŞJ„ţ!Q.1;_:9~~ş:q~'tf pe deplin. · · · ·' · , ~ ,„. : ~ , '.··,··· ·~ !:.=:·- ·.A.· .: .~ .. „.

·

·

.

„ .·.·

· .-

. . . .

0

0 •

ol'! o

:„~

•

.

82

.

0

J

1•

•:.·.I ';··., ·.. ·:. ::

..

.

.

8.3

.

..

..

..

of•

•

. . . . . ...

.

•

•

•

.

.'

•

..

.

·

.

.

...

. ·...„

ÎNGRIJI

A BOLNAVILOR

•

FOLOSIREA REMEDIILOR Boala are întotdeauna o cauză. P?n nerespectarea ·i . , ătătii se pregă. t eşte calea pentru instalarea bolilor. . . .. . . . . 1eg1 or san , , Suferinta multora este o consecinţă a ne1eg1u1~11 parmţ1lor lor. · ' sunt vinovati de ceea ce au făcut aceştia, este totuşi de D eş1 nu , . _ " _1 . ·a lor să cunoască ce reprezinta o 1nca care a legilor dator1 . „ • . . sănătătii. Ei ar trebui să evite ob1ce1u1·1 1e g1:eş1te a1e pănnţilor , lor şi, 'printr-un stil de viaţă corect, să-şi îmbunătăţească starea · de

sănătate.

cei mai mulţi suferă din cauza modului lor greşit de a actiona. În obiceiurile lor, ei nu ţin seama de principiile sănătătii legate de alimentaţie, îmbrăcăminte şi muncă. încălc~rea legilor naturii are ca efect un rezultat sigur; iar când se îmbolnăvesc, mulţi nu pun boala pe seama adevăratei cauze, ci mu1mură î1npotriva lui Du1nnezeu. Dar Dumnezeu nu este responsabil de suferinţa care apare în urma nerespectării legilor organis1nului. Dumnezeu ne-a înzestrat într-o anumită măsură cu forţă vitală. De asemenea, El ne-a creat cu organe menite a îndeplini diferite funcţii şi doreşte ca a.cestea să conlucreze în annonie. Dacă

însă

ne păstrăm cu p1ude11ţă această forţă vitală şi dacă

mentinem în functiune mecan.ismul fragil al organismului, ' ' . "' rezultatul va fi sănătatea~ dar, dacă forţa vitală este epuizata prea repede, sistemul r1e1vos împrumută energie pentru nevoile imediate din propriile. resurse, şi , când un organ este vătămat, toate celelalte sunt afectate. 1'rupul poate suporta abuzu~ îndelungat fără să opună rezistenţă; apoi se împotriveşte_~~ 1 depune un efort hotărât de î11depărtare a efectelor maltrata~ suferite. Efortul lui de a îndrepta această stare se manifestă pnn Când abuzul asupra organismului este dus at~t e departe încât apare boala, cel suferind poate să se ajute singur,

.

" .

nocive.

_

.

ga nn .· . . . nn a te nere . .

.

„

•.

:

A

.

icamente, care sunt totuşi Necumpătarea în alimentat· ·. . , .. w · · · . · .

mu. te boli . .·.· .· .. t . . mai serveasca o ma.să sau doua, pen ru ca organele digestive sup a . 1 _. · „ .h . . 0· r SO lCitate Sa se p:oată· d d bucura e o I na. 1eta bazată pe fruct t·- d " . e, imp e cateva zile· a, d adus a esea o mare ameliorare celori·m 1. . "' · . . , . 1 1n .act·1v1tăt1· · 1 1 D · P ica,1 inte ectua e. e multe on, o scurtă perioad"" d b · ·' a ea stmenta·totală de la mancare,urmata de o al1mentatie simpl..., ·. '- " . . , a ŞI cumpatata a dus Ia 1nsanatoş1re, pnn efortul organistnulu. d .~ ' .., .., . · 1 e a se re1ace. o. . d teta cumpatata timp de o lună sau două îi con . . . · d · . v1nge pe mu · t 1 1 bo Inav1 ca taga u1rea de sine este calea spre sănătate, .· · .

.

·

w.

"

„

'.I

.

.

· ·

•

ODIHNA CA REMEDIU ...

'

.

Unii se îmbolnăvesc din cauza faptului că muncesc p.este wmăsură. Pe~tru aceştia, odihna, lipsa de griji şi 0 dietă s1mp~a sunt esenţiale pentru refacerea sănătăţii. Pentru cei care au ~intea foarte obosită şi care sunt nervoşi din cauza activitătii continue în spaţii închise, cea mai utilă se va dovedi vizita: ia ţară, unde pot trăi simplu, fără griji şi în mijlocul naturii. La recuperarea lor vor contribui, în mai mare măsură de·cât··ori·ce factor, plimbările pe câmpii şi prin păduri,culesul florilor ·şi ascultarea ciripitului păsărelelor. ·. · · Atât pentru cei sănătoşi, cât şi pentru cei bolnavi, apa curată este una dintre cele mai alese binecuvântări ·ale ·c:ehilu.i.:. Folosirea ei adecvată promovează sănătatea. Ea este băutura pe' c~re Dumnezeu a oferit-o atât animalelor, cât şi omului, pentru ~tingerea setei. Dacă este consumată din abundenţă, ' ea·ajută la irn~~inirea nevoilor organismului şi îl susţine în lupta împotriva bolii. De asemenea folosirea externă a ape· i es· t e· i ulla· · dhitre cele: · . ' rnai simple şi mai bune metode de reglare a circulaţiei sângelui. .

84

85

O baie cu apă rece sau călduţă este un tonic excelent. Iar băil '

.

. . .. .

ricăret act1v1taţ1.

.·

. ..en . area . ·. ·.

..

Băile cu apă caldă sau călduţă liniştesc nervii şi regleaz~

benefice ale folosirii corecte a apei şi .se. tem de ea. Terapia cu apă nu este apreciată aşa cum ar trebui, iar pentru a o folosi cu pricepere sunt necesare eforturi, pe care mulţi nu sunt dispuşi să le facă. Dar nimeni nu ar trebui să creadă că are motive să ignore sau să fie indiferent faţă de acest subiect. Sunt multe moduri în care apa poate fi utilizată pentru a ameliora durerea şi pentru a opri boala. Toţi ar !febui să o folosească cu pricepere în tratamente aplicate acasă. In special, mamele ar trebui să ştie cum să-şi îngrijească membrii familiei, şi când sunt sănătoşi, şi când sunt bolnavi. Mişcarea este o lege a fiinţei t1oastre. Fiecare organ al corpului are un anmnit rol de îndeplinirea căruia depind dezvoltai-ea şi eficie11ţa lui. Funcţionarea normală a tuturor orga11elor oferă pute1„e şi vigoare, în vreme ce tendi11ţa de a nu le utiliza duce la decădere şi moarte. Dacă ţii un braţ legat, chiar şi numai câteva săptămâni, şi apoi îl dezlegi, vei observa că este mai slab decât braţul celălalt, pe care 1-a.i folosit cu moderatie în ' tot acest ti1np. Inactivitatea are acelaşi efect asupra întregului sistem muscular. Inactivitatea este o cauză i1nportantă a bolilor. Mişcarea duce la creşterea şi la reglarea circulaţiei sângelui, însă lenevia face ca sângele să nu mai circule liber, iar schimbările prin care acesta ar trebui să treacă~ atâ1~ de 11ecesare vietii şi sănătătii nu ' ' ' mai au loc. De asemenea., pielea devine inactivă. Toxinele nu sunt eli1ninate aşa cum ar trebui dacă sângele nu este pus în mişcare prin exerciţii fizice viguroase, dacă sănătatea pielii nu este menţi11ută şi dacă plămâ11iî nu respiră mult aer curat şi proaspăt. Starea în care aj11nge organismul prin inactivitate încarcă organele excretoare cu o sarci11ă dublă iar rezultatul ' este boala. Bolnavii nu ar trebui încurajaţi să fie inactivi. Însă în cazul suprasolicitării serioase în orice privintă odihna totală ' ' pentru o perioadă va îndepărta uneori boli grave, dar când e 86

decat 1n realitate. Aceasta stare a minţ1 nu favorizează re~ . . . 1 ." . .. . 1acerea şi nu ar trebui .1~curaJata. . . .. . . . .. ·. .. . Pastor11, profeson1, elev11 ş1 alte persoane care munces ...,

....

.

. 1 au

.

solicitat p~~~e ~asura mi~tea ş1 nu au compensat inactivitatea prin exerciţii fizice._ Aceştia au nevoie de o viaţă mai activă din punct de vedere fizic. Cumpătarea şi exerciţiile fizice adecvate vor asigura atât vig?area ~inţii, cât şi a trupului şi vor oferi rezistenţă celor care indepltnesc activităţi intelectuale. .·· . Cei care şi-au suprasolicitat capacitatea fizi<1ă nu ar trebui să fie încurajaţi să renunţe complet la munca fizică. ~împotrivă? ~unea, pent~ a be~eficia cât mai mult de pe urma e1, ar trebui sa fie organizată ş1 plăcută. Mişcarea în .aer liber este cea mai bună; ea ar trebui să aibă ca · ţintă întărirea ·· organelor ce au devenit mai puţin rezistente şi ar trebui .făcută cu toată inima; munca fizică nu ar trebui să ajungă ·niciodată ,() . corvoadă.

·

Când nu au cu ce să-şi ocupe timpul şi spre ce să,,.şi ~nd_r~pt~ ate~ţia, cei suferinzi îşi îndreaptă gândurile spre ei 1nş1ş1 ş1 devin bolnăvicioşi şi irascibili. De multe ori, ei insistă asup~a sentimentelor lor rele şi sunt preocupaţi atât de mult de suferinţa lor încât ajung să creadă că sunt într-o stare mult mai gravă decât în realitate şi că sunt cu totul incapabili să facă ceva.

.

~

In toate aceste situaţii, exerciţiul fizic bine direcţionat se v~ do.vedi un factor terapeutic eficient. În unele cazuri; acesta , este 1nd1spensabil în procesul de însănătoşire. Voimţa înSQţeşte .

~e trez!tă. Când voinţa este amorţită, imaginaţia se denaturează e o

•

•

A

87

•

•

•

,.,

I\

._ .

su raso 1c1 e m1n

lor. Ea

1ntareş

e

bolnavu u1 sa 1s

ocupata. . a in

' '

'

, '

.

. . .;

.

· . "

. '

. .. "

.

mu~că va creşte proporţional.

~

· ··

a · , ,

. .

îngr1Jorarea, nemultumirea remu . . ~l · reSiet. : ' M âhnirea ' , · şcan ·e· · · . . · · · ' toate tind să doboare forţele vital ,· v~a~ - neî»ereaerea _ .. e J. sa . · . . .. w

'

a ş1 . a . esea agrav · tă . . măsură d e 1mag1naţie. Multi sunt bol . ··~·· : _a> mmare A

.

.ţ: t I că reface tonusul organelor d1gest1ve. Studiul

prin 1ap u . . . a· d .. ,incor .. d at sau exercitiile fizice 111tense 1me 1at upa masă , ..; . . •

umerii drepţi, este foarte benefica. . Cu toate că se discută mult pe ~ema importanţei ercitiului fizic, sunt î11că desul de mulţi oameni care îl e îmbuibat. Alţii slăbesc ş1 devin plapanzt" fi:ndca putenle lor vitale sunt secătuite î11 încercarea de a 1nlatura excesul de alimente. Efortul ficatului de a curăţa sângele de toxine este zădărnicit, ia1· i·ezultatul este boala. Cei care au obiceiuri sedentare ar trebui să facă mişcare în aer liber î11 fieca1·e zi - şi iama ,şi vara - atunci când vremea le permite. Este de preferat să ~ergi pe_ j?s d~cât să m~rgi, c~ maşina, deoarece pui inai 1nulţi muşchi in mişca_re. Pl~~anu sunt obligaţi să respire sănătos, deoarece este 1mpos1b1l să mergi în pas vioi fără să-i umpli cu aer. . " . . Mişcarea de acest fel se va dovedi in multe cazun mai eficientă decât medicamentele. Adesea, medicii le recomand~ izvor de apă minerală, să viziteze diferite locuri ca sa sch1n:b~ clima, când, de fapt, îr1 cele mai multe cazuri, dacă s-ar ?ra~~ · · · · ac1ent11 cumpătat şi dacă ar iace cu plăcere exerc1ţ11 viguroase, P , s-ar însănătoşi

şi ai·

economisi timp

şi

ba11i.

TRATAREA MINTII '

· dintre · · Relat1a minte ş1· corp es t e cioart e stra"nsă· Când , _ ,. ~ · invers.

este cu totul inch1puită. a a a care-1 cauza . Curajul, speranţa, credinta corn . . - . .. .·. . .

In tratarea bolnavilor efectul m· fl . t . . '." „ ~·· . . ._ ' uen, e1 nnnt11 nu trebuie ignorat. Daca este folosită corect a· ceas·t".". · fl.. ' .. _ · . .. . , a 1< n . uenta · n·e pune la dispoziţie unul dintre cei mai eficienti fl .t :· . ' ..· . „ . .. , a~on .pen.tm corn b aterea b o l11. . . . . ... . .

.

.

'

.·.

..

..

:

.

CONTROLUL UNEI MINŢI DE CĂTRE O ALTĂ MINTE „ : .

..

"

„„ . . ·

·.~

.

..

. .' . ...

··

.

·--

.. . :

...

... . .

...

u~~ d1~tr: cel~ mai efi~iente influenţe spre rău~ Prin această aşa~

zisa ştiinţa, mintea unei persoane este adusă sub conttohlfalteia ast~el încât personalitatea celui mai slab trece în posesia celui mai puternic. Primul se comportă după voinţa celuilalt. înăcest . mod, se pretinde că directia gândurilor ar:p·Utea fi·:· Sch:imbâtă:.'.;· câ ' ' s-ar transmite impulsuri dătătoare deviaţă, iarpacietlţiiatputea . astfel să devină rezistenţi şi ar putea învinge boala.-' ' ,,}tr ~. · · . Această metodă de tratament a fost folositâ de pers()aD:e care nu erau conştiente de natura şi tendinţa ei teală- şi~anf O considerau un beneficiu pentru cei bolnavi. Dar,aşa~zisa şttiiiţ5 are. la bază principii false. Este străină de natura şi spiritul 'hiî Hristos. Ea nu conduce la Cel care este Viaţa şi:.~ânfuirea. C~I . 1 care atrage mintea altuia la el însuşi îl determiriă'.·pe a~ta!i _~tj - ·· despartă de adevărata Sursă a puterii. ·· . . .

.

.

•

•

...

. .

'

..

\'. '' .... „ ; .. . . )

.

·.

88

~

.:

.. . . '

.

.

.. .

. .

.

. . .. . . . .. : . . . . .. . .. : . .. ' . . . ... .. . . .. „ .

.

-

.

.

.

.

.

•

Planul lui Dumnezeu nu este acela ca o fiinţă umană ..

.

.

·ndecarea sufletului şi tra:pului,. el· ar tr·ebu1· sa... i' "'tnd··n i1:11e spre„ , "l care poate sa mantu1ască în ch·i·p desăva"-~ş1·t·. p · e: · c · e;· · . . . . · _ · . · : · .:. Cel e-aie .vm. · Creatorul cre1erulu1 uman îi , c · u n0a· ş te~ ne ·v ··'1·/!A nu · -·· . :-.~-. -· : · · • u ·· · · ·01 ·· · ·~- . · · mnezeu la El • „._ . -

.,,,

A

•

·

-

-

•

·

--

••

•·

· , :

. . .

·

!

•

în felul acesta un instrument pasiv 1n ma1n1le acesteia. Nimeni . ....,,. " . nu ar trebui să pennită altei persoane sa intre 1n posesia minţii lui. Nici un om nu ar trebui să considere că o altă fiinţă umană ar fi sursa vindecării. El trebuie să depindă de Dumnezeu. În demnitatea naturii urna.ne cu care l-a înzestra! Dumnezeu, omul trebuie să se supună doar lui Dumnezeu Insuşi, şi nu unei inteligenţe omeneşti.

Dumnezeu ~oreşte s~-i aducă pe oam~~i în relaţie nemijlocită cu El. In legăturile Sale cu oamen11, El admite principiul responsabilităţii personale. El caută să încurajeze sentimentul încrederii personale şi vrea să evidenţieze nevoia după îndrumare personală. El vrea să asocieze umanul cu divinul, pentru ca oamenii să fie transfor1naţi după chipul divin. Satana încearcă să zădărnicească scopul Său. El vrea să încurajeze dependenţa de oameni. Când mintea acestora este îndepărtată de Dumnezeu, ispititorul poate să-i aducă sub " stăpâ11irea lui. In felul acesta, el poate deţine controlul omenirii. Teoria minţii controlate de o altă minte a fost inventată de Satana cu scopul de a se preze11ta pe sine drept conducător şi de a înlocui filozofia divină cu cea omenească. Dintre toate erorile acceptate de cei care se declară creştini, niciuna nu este o înşelătorie mai periculoasă, niciuna nu va duce la despărţirea mai sigură de Dumnezeu decât aceasta. Deşi poate părea nevinovată, dacă este practicată cu pacienţii, va avea ca efect distrugerea, şi nu refacerea. lor. Ea deschide o uşă prin care Satana va prelua co11ducerea atât a mintii lăsate în voia altuia, ' cat ş1 a minţ11 care 1a 1n stăpan1re. " Infricoşătoare este puterea cedată astfel celor rău intenţionaţi! Ce avantaje obţin. cei care p1·ofită de slăbiciunea şi nebu11ia altora! Cât de mulţi ca·u.tă un mod de a-şi satisface patimile sau lăcomia de câştig prin controlarea minţii celor slabi sau bolnavi! Există o lucrare mia bună în care ne putem implic~ 1 decât controlarea minţii altor oameni. Medicul ar trebui săînveţe să-şi întoarcă privirea dinspre omenesc spre divin. În Ioc să-i îndemne pe bolnavi să se bazeze pe fiinţele omeneşti pentru "'

•

•

•

•

•

J'\

"

•

•

J.,

·

:i

.

să 0 înfăţişam celor bolnavi, spunandu-le că, dacă au credintăc~

legile sanataţ11 ş1 s~ra~u1n~u-se sa aJun&ă desăvârşiţi în temere astfel, le 1mpartaş1m din puterea preţioasă ·care vine ,de sus. Aceasta este adevărata ştiinţă a vindecării trupului . şi sufletului. ·. .. •

-

COMPASIUNEA

..

.

•

...

.

..

•

•

. ... .

.

..

Este nevoie de multă în·ţelepciune în· tratarea bolilor apărute prin int.en:iediul ~nţii. Inima îndurerată şi bolnavă şi mintea descurajata trebuie tratate cu blândeţe. De multe ori, problemele din viaţa de familie, asemenea unei cangrene macină însuşi sufletul, iar puterea de viaţă scade. Uneori s~ întâmplă că remuşcarea pentru păcat slăbeşte constituti·a D.:zică şi dezechilibrează mintea. Aceşti bolnavi îşi vor ~bunătăti ' starea dacă vor fi trataţi cu compasiune şi blândeţe. M·ai ·întâi, medicul trebuie să le câştige încrederea şi apo·i trebuie să îi îndrume spre Marele Vindecător. Dacă atenţia lor va fi îndreptată spre Marele Medic şi dacă vor fi încrezători . c·ă .El-a msanatoş1 .

în multe cazuri. . · .. · :· Compasiunea şi tactul se vor dovedi. mai benefice pentru cei bolnavi decât tratamentul competent1 dar acordatîntr· 0 manieră rece şi indiferentă. · Când se. apropie . de patul .

ara preocupare, dând impresia prin ceea ce spune sau prin·ee:ea

asa. in voi· a gan " dun·1or 1u1,. med.icul ".i1 aduc.e pac1en . t„.;,r„uu11. ·- -· .· -un

pre

·

„

•

"

• --

„

:.'

.

.~

• •

i • •

•

. ' .• , ". .... #.„ . , . ......

•

.-

• \ 1 •\ , • o

•

#

·~

•

90

·

91

. .

o

.

. .

indiferenţa .,.

u1

pozitiv 'cil

vor.

..

tratamentului prescris. . · .. . . , pune în locul unui pacient care are sufletu} Daca s-ar . . . . . ,. . . . . · t slăbită din pr1c1na sufer1nţe1 ş1 care tanJeşte um1l1t ş1 vo1n,a . . ~ · d" I ., • . t d compasiune ş1 1ncuraJare, me teu ar fi ma1 dupa cuvin e e . . 1 C" d d" . ""'t.t sa..,, îi aprecieze sentimente e. an me icu}. va bine prega 1 . . . · ,11np . . 1et1· propn·1·1e cunoştinte cu 1ub1rea ş1 compasiunea pe care, , . . ,. • . . ·.c. t t Hri·stos fată de cei bolnavi, 1nsaş1 prezenţa lu va 1 Ie-a man11es a , fi 0 binecuvântare. ,. . . . . Sii1ceritatea cu care este tratat 11 va 1nsp1ra pacientului "1ncredere şi se va dovedi astfel un .dimportant sprijin de . ., ""' ,. "1nsana - ""'toşire. Există medici ca·re cons1.. dera ca e 1nţe1ept să 1 ă de pacient natura şi cauza bo i1 e care acesta suferă. d ascu11 .. . Mulţi, de teamă să nu stâmeasc~ reacţ11 ~ega~1v~. sau să s erante false de însănătoşire ş1 chiar 11 vor lasa sa intre in metode sunt greşite. Poate că nu e prudent şi nu e cel mai bine să-i explice pacientului toate detaliil~ perico~lul~i ~a care e~te

expus. Acest lucru îl poate alarma ş1 poate 1~tarz1a sau chiar împiedica însănătoşirea. De asemen~a, _adevai;il nu po~te ~ întotdeauna spus celor ale căror afecţ1un1 sunt 1n mare masura închipuite. Mulţi dintre aceştia sunt iraţion~li ~i _nu .au învăţ~t ;~ îşi exercite stăpânirea de sine. Au ~n~h1pu1n. ~iu~a~e ş1 1ş1 i1naginează multe lucruri false cu pnv1re la ei 1n~1ş1 s~u cu privire la alţii. Pentru ei, aceste lucruri sunt reale, iar ce1~care îngrijesc de ei treb11ie să se comporte în permanenţa cu bunătate, răbdare neobosită şi tact. Dacă li s-ar spune adev'.1"1~ cu privire la evoluţia bolii de care suf'eră, unii bolnavi_ s~ar st~!~ V

minciună. Cel care face astfel se aşează într-o situaţie în care

.

·

· derea

Puterea voinţei nu este preţuită aşa ~ ,ar trebui. Daţă · menţinută trează şi dacă este direcţionată cofecţ, yo,inţa va este fi . . . . . fi „.. · „ "' le întreaga 11nţa cu energie~ ·ş1 .va , .'uµ:: „-spnJUJ ..:mlnunat ·1n urnP ·nerea sănătat11. . . , .. E. xerc1tata . - " d. . . .. 1n · irect1: a . co· r eG+. x , · : _ ea. · v a .. . . , . . . "" . . entl •

1 1n

.A

•

...

•

•

~

•

I

•

.•

•

. ••

con M I. . ~ . . ,; ..., d. . . . " ~ nătoşirea lor. u ţ1 ş1-ar putea re1ace sanatatea:~ :a~a. ar vrea. ""nătoşi. a

Adesea, bolnav11 se pot 1mpotnv1 bol1:1. pur:.:Şţ~ ·stmplu s · refuzu.I de a se supune durer1·1or ş1. d. e .:„ ai9ş.1. , :"m~eta fl 0 /\ . . . . ac · · · 1 " ~ · d · 1 I 1 implică în activ1tăţ1 u~1 .e VI~ 1~c.ţ1e e capacitatea o~. n m~ te

azuri, prin aceste s

act1v1taţ1 ş1

pnn expunerea la aer ş1 la lumina

'

.

PRINCIPIILE BIBLICE DE VINDEC . : ·.·..

.

„

.. .

-

.

..

Pentru cei care vor să-şi recapete sănătatea sau care .·vor să şi-o menţină există o lecţie în cuvintele Scripturii: „Nu vă îmbătati de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotriv.ă,. fiţi p:lini ' de Duh." (Efeseni 5, 18).Adevărata vindecare sau. re.vigorare. a · trupului şi sufletului nu se află în stârnirea emoţi.ilo.r ·sau„ în· · uitarea produsă de stimulentele nenaturale sau nesănătoase şi nici în îngăduirea apetitului şi a poftelor josnice. Printre-cei. bolnavi se găsesc mulţi care sunt fără Dumnezeu· ·:.şi:·. tără speranţă. Ei suferă din cauza dorinţelor lor . nennpli,nite;~ ·.a patimilor care îi tulbură şi din cauza condamnării· conştiin·ţei . lo.r; . ei îşi pierd controlul asupra vieţii acesteia şi nu au nici~, nădejde pentru viaţa viitoare. Cei care îi îngrijesc să nu creadă că aceştia . .' se vor simţi mai bine dacă le vor îngădui satisfacerea poftelor , uşuratice şi incitante. Acestea au fost un blestem peiltt:u : 'Wiâţa , · ~or. Sufletul flămând şi însetat va co.ntinua să flămânzeaseăşisi · inseteze atâta vreme cât îşi va căuta satisfacţia în.ele. :.Ce:i care· .. · · . ..

pentru însănătoşirea oamenilor. 92

'

93

..... .

.. .. . . . '

:.

~:

..

·.

.

: .,~·. .„. • ·'.:' · j '' ··„. . „.. , .... ·.. ...... · .. ..!'. .\.'' . ..„. .. „ ., . •

I

'

• -"

•

•

"

'

.

~

.

.

.

. .

•

..

:

.. . ..

~

distractia cu puterea, iar când euforia se sfârşeşte, buna 1.

'

-'

•

'• •

în cuvantul Sau. Duhul Sfănt

"Oţele •

. . .

III ie • ·r

.

auo

,,Veniţi

la Mine, toţi cei trud1ţ1 ş1 1mpovaraţ1, ş1 Eu vă Voi da odihnă."(Matei 11,28). „Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v. 0 dau cum o dă lumea".(Ioan 14,27). Această pace nu vine c

într-o lume a suferinţei. Necazurile, încercările şi durerea ne ies înainte în calea spre căminul ceresc. Dar mulţi îşi dublează poverile vieţii prin anticiparea continuă a problemelor. Dacă se confruntă cu o nenorocire sau cu o dezamăgire, ei îşi închipuie că totul s-a te1·minat, că viaţa lor este cea mai grea şi " că vor ajunge cu sigura.nţă în lipsuri. In acest fel, îşi atrag o stare deplorabilă şi aru.ncă asupra celor din jur o umbră. Viaţa însăşi ajunge pentru ei o povară. Dar nu trebuie să fie aşa. Este !lecesar un efort hotărât pentru a schimba direcţia gândurilor lor. Insă schimbarea e posibilă. Feticirea lor, atât în viaţa aceasta, cât şi în viaţa viitoare, ciepinde de îndreptarea gândurilor lor spre lucruri luminoase. Să îşi întoarcă privirea dinspre imaginile întunecate, care sunt închipuite, spre binecuvântările puse de Dumnezeu în calea lor şi, clincolo de acestea, spre cele nevăzute •

..

.

nu vor fi1 puşi

., " .

~-1t

.

:1

' · . 'Bi

2 '1lll r consacra p . . . llDr într-o situa. e.tn:tn~iB

. . ~

„ .

renun . . . ·

n1c1odată

· ·

..,

· ia

~

e c1rcu1n ... . n g d care -

.

..

·

44

·

.

..

pas1une.

paraseşte. Nu trebuie 8 ~ • . • .ş ' Mantu%m) 1lli . " " ". a ne s1mţun ruc1odată .: ,·. 111~· ·:" ...mt 1nsoţesc. Manga1etorul, pe care H · t ~g _: · hmc:ru:llf " -_ ns os a ro111 - '. . - ~ ,; ~ · ~ . . e ca ea care . . : _: . " __ asesc necazun din care . · . ~~--:L~ 1n El sa nu poată scăpa N . "" . cei care iie ·1111·>-cx· .. . · u exista .enco . . _

.•

slab1c1une o ... ,a, ruc1 11mi111nt ~ ·1u::· . meneasca, pentru care El . . . -. remediu. sa nu fi 1nr:\1fztn lll. .

~

Nimeni nu ar trebui . .

·

" ..

ana

oate · ,, azu tau

, gas1 s er .., " necazunle ·

.- .

· .· · .. .

.... .. _ -·

T

.

·- .

:.

.·

•

.· _„ ,

-L ~

. .

-

.

_ _

" . e c . cu oa ·· . · ._ . Ş1 nevoii . :nenii. Hnstos nu cunoaşte nu111ru ~a-511fit: J.

.

94

'

~ '\l

.... t.... p . su enta sau de iii 1 tra1 a, avem un r1eten plin de corn . · ~11mtat'1!

ş1 veşnice.

curata ş1 dulce. După aceasta, poporul a băut ş1 s-a inv1ora ·

p ·e a

· ··

.

„

.

,, - -

•

0 Pentru fiecare î11cercare, Dumnezeu · a prevăzut scăpare. În pustie, când Israel a ajuns la apele amare de la Mara, Moise a strigat la Do1nnul. Domnul nu a oferit un remediu nou;

Ilie.

Nu trebuie sa Iasăm c .. . · a v11toru

4

Trăim

··

•

primim pe El. Hristos este izvorul vieţii. Mulţi au nevoie să-L cunoască mai bine; ei au nevoie să fie învăţaţi, cu răbdare blândeţe şi seriozitate, despre modul în care întreaga fiinţă poat~ fi expusă factorilo1 vindecători ai cerului. Când lumina dragostei lui Dumnezeu iluminează colţurile întunecate ale sufletului, îngrijorarea şi nemulţumirea vor înceta, iar bucuriile îndestulătoare vor oferi vigoare minţii şi sănătate şi putere trupului.

·

e

I

- .

.

ţe Ie care 1l supara . . . . . ş1. 1·"1

95

.

.

.

. . ··1 , r ~ pun m di ema..J:~~ ŢDlt . i

.

„

întinsă cu blândeţe şi milă spre orice co~il care suferă. Celor :

care suferă cel mai mult le ~~or~ă cea mai ~are cornp~siune şi · milă. El este mişcat de slăb1c1u111le noastre ş1 doreşte sa PUUern dilemele şi necazurile noastre la picioarele Sale şi să le lăsărn acolo. Nu este î11ţelept să privim spre noi şi să ne preocupăm de emoţiile noastre. Dacă facem acest luci:i, duşmanul ne va înfăţişa pi·obleme __şi ispite care ne vor slăbi credinţa şi ne vor distruge curajul. In strânsă legătură cu preocuparea faţă de emoţiile proprii şi cu stârnirea sentimentelo1·, se află nutrirea îndoielii şi împiedicarea în dileme. Trebuie să ne luăm privirea de la 11oi şi să o îndreptăm spre Isus. Când eşti asaltat ~e ispite, cân.d îngrijorarea, dilemele şi î11tune1·icul pai· a-ţi învălui sufletul, priveşte acolo u11de ai văzut Iumi11a ultima oa1·ă. Odihneşte-te în dragostea lui Hristos şi în p1·otecţia Sa. Câ11d păcatul încearcă să-ţi ia în stăpânire mintea când vinovăţia îţi apasă sufletul şi îţi împovărează conştiinta' când necredi11ţa îţi întunecă mintea, adu-ţi ami11te că harul lui Hristos îţi este de ajuns pentru a birui păcatul şi pentru a alunga întunericul. Când i11tri în comuniune cu Mântuitorul, intri, de fapt, într-o lu1ne a păcii. ,

FĂGĂDUINTELE VINDECĂRII •

Pe care v-am purtat Ptnare de Ia Ob" . I b pe umăr d I . . arş1a voastr" P ana a ătrânetea v e a naşterea . a, . . , oastra Eu · ·voastra· " Pana 1a căruntetele v voi fi acelaşi · · , oastre vă · , V-am purtat şi tot vreau - - voi sprijini. .· ... sa va ma· Sa va sprijin şi să vă ~ . . I port, . . · mantu1esc ,, (I . · sa1a 46,3 .4) . .

· ··

ra ecat s · ·

.

·

ar

'(11 · 1

durilor negative ş1 sentirne t ne opune tnsteţ··, . ,« ···.' •· .. · . . n e1or de . 11, . . an,,. . . . . e cum " . · aca ne indr 1putem 1na1nta asemenea un · ep am spre cerun'· . ,·· . ,. . e1 cete d · . . . , cum Cei care se tâ . n~ a casa Tatălui? .· .· n ŞI nguie ŞI conside - - . . " a evarată C · . . ea p1acerea In tot ce este trist " · e1 care îşi · găses· . In această . c _. . . , 1n oe sa strâ , . sa · " - ·1 · va n e ma1estu ., ŞI m va1 e acopente de iarba- v de, care " · " oase ale muntilo · r . . · _ er

l

.

" " .t:'.

,,Domnul scapă suflettil robilo1· Săi şi niciunul din cei ce se încred în El nu este osândit." (Psalm

.

. •;

." . .

•

•

01er1ndi1-le vindecare.

ce care 0 emacâ an1n1, care să

-

.

· ră

.

- " . . . .· sara m m11111le lor

34,22).

,,Cine se teme de Dom11ul are u11 sprijin tare în El şi copiii lui au un loc de adăpost la El''(Proverbe 14,26). ,,Sionul zicea: 'M··a pă1·ăsit Domnul şi m-a uitat Domnul!' Poate o femeie să uite copil11l pe care-l alăptează Şi să n-aibă milă de rodul pântecelui ei? . Dar, chiar dacă l-ar uita, totuşi Eu nu te voi uita cu nici un chip: Iată că te-am săpat pe 1nâinile Mele." (Isaia 49, 14-16). ,,Nu te teme, căci eu sunt cu tine; Nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îţi vin în ajutor. Eu te sprijin cu dreapta Mea biruitoare." (Isaia 41,10).

gandur1le sunt a 1imentate · e aceea ca sentunentele· ş· , 1 ·" - · . . · ·· " gandurile ot fi .

a1

" d ·i· . ... · · .. ~ gan un e, atunci' şi

ca vorbele exprim -

" . " es cr

-

·· .

.

· ·.

•

inecuvantarea ce decurge în 11nna pronunţării · . .

.

.'

96

...

"

.

-~-- ·

'

..

97 .. .

.

.

. . c. ..1 recunoşt1nte1 ia,a

de bunătatea şi dragostea. lui Dumnezeu.

' . i .izvor nesecat , dacaw este alimentată de şuvoaiele care se revars"'a de la tronul lui Dumnezeu. . . . ~ .. · să ne educăm inima ş1 buzele sa rosteasca laud Apot, . . . .~ e iar

şt

îN CONTACT CU NATU

r

atei, p

fată de Dumnezeu pentru iubire~ ~a win:o~?arabil~. Să ne sufletul să fie încrezător ş1 sa ramana in lumina crucii , educam . . d . ., . , d Calvar. Nu ar trebui să uităm nicio .ata ca suntem copii ai w

·vilegiul nostiu de a gas1 pacea 1n Dumnezeu. ,,Pacea lui pri . . . 1 · tos să stăpânească în 1n1m1 e voastre şi fiti , HflS . . . recunoscători."(Coloseni 3, 15) Uitând problemele şi necazurile noastre, să-L lăudăm Său. Binecuvântările înnoite ale fiecare1 zile sa trezească în inimile noastre lauda pent1u aceste dovezi ale grijii Sale faţă de noi. Când descl1izi ochii dimineaţa, mulţumeşte-I lui Dumnezeu că te-a oc1otit peste noapte. Mulţumeşte-I pentru pacea din iniină . Dimineaţa, la prânz şi seara, parfumul plăcut al . 4

rccunoşti11tei

tale să se î11alţe către cer. Câ~1d te întreabă cineva cum te simţi, nu te gândi să spui ceva trist pentru a câştiga compasiunea ace~ei p~rsoan~. Nu vorbi despre lipsa ta de credinţă şi despre durenle ş1 sufennţele

subiecte întunecate, î1 lauzi pe el. Nu trebuie sa staru1m asupra 1narii puteri Cll care ne învinge Sata11a. Adesea ne lăsăm .în mâinile lui când vorbi1n despre puterea lui. Mai bine să vorbim despre puterea mare a lui Dumnezeu, care simt~ împr~ună ~~ 1 noi. Povestiţi despre puterea inegalabilă a lui Hristos ş1 vorb1!

Creatorul a ales pentru Pritnii

. .

V

•

•

e,1 art1 ·1c1ale · . . .·1 . , . e noastre. El i-a aşe . t în contact nemIJ oc1t cu natura ş 11n„ comunr . ·" . „ ·za . . iune stransa cu sfinţii din cerun. •

"

w

~

•

I\

1~

·

··1 L · · . pentru a fi căminul cop11 or u1, arbuşti atrăgători şi flo· · d „ . ~ • · · · d · " . r1 e1Ic ate 1t1 încântau. pr1v1rea onun e te u1ta1. Erau pomi de t t . . ' . ,. ..; . oa e 1ipun1e, mulţi dintre ei 1ncarcaţ1 cu fructe parfumate şi gu.t .· · P· . ., ~ . "' . " s oase. e

'

lor, creaturile pamantulu1 stateau 1mpreună fără teamă. Adam şi Eva, în desăvârşirea lor, se desfătau cu priveliştile şi sunetele plăcute din Eden. Dumnezeu le-a arătat ce trebuia să facă în grădină, „ca s-o lucreze şi s-o păzească" (Geneza 2, 15). Munca zilnică le aducea sănătate şi bucurie, iar fericita ·pereche primea cu plăcere vizitele Creatorului ei, când venea să vorbească cu ei în răcoarea dimineţii. În fiecare zi, Dumnezeu îi învăţa anumite lucruri~ Avem de învăţat din planul de vieţuire stabil:it de Dumnezeu pentru primii noştri părinţi. Deşi păcatul şi-a întins umbra pe pământ, Dumnezeu doreşte ca poporul Său să se bucure de lucrurile create de El. ·cu cât este, unnat mai:.· exact planul Său de vieţuire, cu atât mai minunat va lucra·' EI· :la reface rea naturii omeneşti suferinde. Bolnavii trebuie aduşi· ·în mijlocul naturii. Viata în aer liber, în mediul natural, va face ' minuni pentru mulţi bolnavi neajutoraţi şi aproape dispet_ati: ·..; Zgomotul, agitaţia şi confuzia din oraşe, viaţa lirm1~!a şi artificială a celor care trăiesc în e·le îi ·epuizează. ,pe··.bo.lnavi·: in cea mai mare măsură. Aerul îmbâcsit de fum şi praf;,. d~~ Saz~~ „ :. viata toxice ş1 de ger1neni patogeni este ·un pencol .pentrp· ·- · 1 !.·.:~ • · · " tr ·· attu ~·

..

1

•

încearcă să ne distrugă. Nu avem motive să fim recunoscat?n. · · · · " d în taln1ro fiecare clipă, să fim recunoscator1 chiar ş1 atunci can în cale aparente dificultăţi? 111

•

•

•

•

·

,

· ·

·

„• > . .

: •

. '

'

1

.

.. d o· raza· 1·-n~· . .; . ~- . dp . ~"!l . ..1~ll'.l'l, ·.W~~„~ : ·\~ poate nu zaresc n1c1 mac ar un petic . e c~r., ;„ · ··;. .: -'~·. ~··,.;.: · .~ .,„. . "' . ~ · ·. " · · " :tr.-o camera, e~ · puţina iarba, o floare sau un pom. lnchişi tn · .. . ..,

•

•

'-'

„

.

98

99

..

.

' :

.

.

. .

.

sănătatea. Puterea pierdută se r f: .... . ...

triste.

anormale sunt permanent •expuşi 1sp1tei. E1 trebuie să fie adu . . " • ._ ŞI ei trebuie supuşi unor influenţe diferite de cele care le-au adu .

. ., î11tr-o atmosferă 1na1 curata.

farn1l1e1 Sale pe pamant. membn1 sufermz1 a1 Ar trebui făcute planuri pentru . . „ . . a scoate . . . . .

a

Instituţiile pentru îngrijirea bolnavilor ar avea mai mult succes dacă ar fi clădite departe de oraşe. Şi toţi cei care încearcă să-şi refacă să11ătatea ar trebui, atât cât e posibil să

meargă la ţară, unde pot beneficia de aer curat. Natura ~ste

i-e1nediul recoma11dat de Dumnezeu. Aerul curat, lumina încântătoare a soarelui, florile şi pomii, livezile şi viile ' mişcarea în acest mediu sunt dătătoare de sănătate şi de viaţă. Medicii şi asistentele ar trebui să-i încurajeze pe pacienţi să stea inult afară. Viaţa sub cerul liber este singurul remediu de care au nevoie mulţi bolnavi, căci are o putere ext,raordinară de a. vindeca bolile cauzate de euioria şi excesele vieţii modeme, o viaţă care slăbeşte şi distruge capacităţile trupului, ale minţii şi sufletului. Cât de reconfortante sunt liniştea şi libertatea de la ţară pentru bolnavii dezgusta.ţi de viaţa de la oraş, cu luminile lui supăt"ătoare şi Cll zgomotul străzilor! Cu câtă nerăbdare se îndreaptă ei spre privelişti.le di11 natură! Ce fericiti ar fi să stea la ' aer curat, să se bucure de lun1.ina soarelui şi să respire parfumul pomilor şi al florilor! Răşina pi11·ului, 1nirosul de cedru şi de brad conţin proprietă.ţi dătătoare de viaţă şi, de asemenea, şi alţi copaci au proprietăţi vin. decătoare. Nimic nu îi va reda bolnavului cronic sănătatea şi bucuria la fel de bine ca viaţa în mediul atrăgător de la ţară. Aici, cei mai neputincioşi pot sta la soare sau la umbra pomilor. Trebuie doar să-şi ridice privirea pentru a putea vedea deasup~ lor frunzişul minunat. Un sentiment plăcut, odihnitor şi înviorător îi cuprinde în timp ce ascultă foşnetul frunzel?r~ Sufletele care şi-au pierdut buna dispoziţie îşi recapata

..;

.

....

. "

•

•

'W

•

.

. .. . "

fi de nepreţuit pentru ei.

sa res .. ş1 exers.eze mu, c . ,

11

e in · man vor

necesitate a- v1eţ11.-d· Iar pentru a face o astfel de mişc . . · . :" .· -.; . . are, nnn1c nu 1 se compara cu gra 1nantu . Este bine ca pacienţii să ai"b""' • ·• .. . _ . . . . . . a gnJa

cu legume. Daca sunt incurajaţi sa iasa din camerele Iorşi să- • act1v1tate uşoara ş1 placuta, atenţia lor va fi distrasă de Ia ei înşişi şi de la suferinţele lor. .· Cu cât un pacient stă mai mult afară, cu atât va ·avea ~evoi~ ~e . mai pu!ină ~ngrij.ir~. Cu cât ~unt mai plăcute 1mpreJur1m1le, cu atat mai opt1ID1st va fi el. Inchis ·într-o cas·ă, 9ricât d.e frumos mobilată, el va deveni irascibi·l şi posomo.rât Inconjuraţi-l cu lucrurile frumoase ale naturii; aşezaţi~l aeo:lo~ unde poate să vadă cum cresc florile şi să, audă c·iripirul. păsărelelor, şi,cu siguranţă, inima lui va încep.e s:ă cânte.·:în arrnonie cu trilurile lor. Trupul şi minte·a se vor ·reface:. Intelectul se va trezi, imaginaţia va fi sti.mulată,_ iar .tmnţ.ea= V·~ ·.fi. pregătită să aprecieze frumuseţea Cuvântului lui Dumneze.u. ·. Să se găsească mereu în natură ceva care să le dismtgă atenţia bolnavilor de la ei înşişi şi care să le îndrepte gândurile spre Dumnezeu. Înconjuraţi fiind de lucrurile minunate create de El, mintea lor se înaltă dinspre lucrurile văzute spre cele nevăzute. Splendoarea naturii îi determină să se gândească l! c~sa cerească, unde nu va exista nimic care să-i strice f~ecu1:,_ nimic care să polueze sau să distrugă, nimic .care să prevoace boala sau moartea. ··· · .

. .

100

101

•

..

·:

. .:.

.

Medicii şi asistentele să înveţe despre Dumnezeu d' .

şi va avea grijă şi de fiinţele create dupa chipul Său.

în aer liber, în mijlocul lucrurilor create de Dumnezeu respirând aerul proaspăt, dătător de viaţă, i se poate povesti cei mai bine bolnavului despre noua viaţă în Hristos. Aic·i Cuvântul lui Dumnezeu poate fi citit. Aici, lumina neprihănirii lui Hristos poate străluci în inimile întunecate de păcat. Cei care au nevoie de vindecare fizică şi spirituală

trebuie aduşi sub influenţa ~arelui Me~ic Mis_iona~, care~ poate vindeca şi sufletul, ş1 trupul. Ei trebuie sa auda despre iubirea Mântuitorului, despre iertarea oferită fără plată tuturor celor care vin la El, mărturisi11du-şi păcatele. Expuşi acestor influenţe, mulţi suferinzi vor fi î11drumaţi spre calea vieţii. lngerii din cer colaborează cu agen~i umani pe11tru a aduc~ încurajare, speranţă, bucurie şi pace celor bolnavi şi suferinzi. In aceste condiţii, aceştia primesc o dublă

faptele lor,

11

vor atrage spre Hristos.

E1

I'\.

binecuvântare şi se însănă.toşesc. Paşii nesiguri îşi recuperează flexibilitate"a. Ochii îşi recapătă strălucirea . Cei disperaţi devin optimişti. lnfăţişarea, oda.tă abătută, poartă acum expresia

bucuriei. Vocea t.ânguit<)are este

înlocuită

prin cuvinte de

voioşie şi .mu. lţu1nire.

Oda.tă cu redobândirea sănătăţii, omul reuşeşte să-şi ma.nifeste mai bine acea credintă. în Hristos care îi asigură ~ ' sănătatea suflet11lui. In conştientizarea faptului că păcatele au fost iertate~ există o inexprimabilă pace, bucurie şi odihnă.

Speranţa umbrită a creştinului este înviorată. Cuvintele exprimă credinţa că „Dumnezeu este adăpostul şi sprijinul nostru, un ajutor care nu lipseşte niciodată din nevoi" (Psalm 46, 1); „Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morţii, nu

'

Cunoaşterea faptului ca~ omul tr . .. . ·"" · ... . re sa se

. .

. ·. . . . .

.·.

a mo·t1vat1e ~ .„ „ ' r . . .. . dezvo 1"tarea capac1tat1lor noastr fi . '. pentru mgnJ1rea ş· · · 1 ' e 1z1ce Cv ·· .· . . ne 1n ea . . . . . . I\

•

.

CIRCULAŢIA SÂNGELUI

.. . ie ,11. repara p d· ·1· „. . a11menteaza organismul. Când · . „ 1 . e r en e ş1 . " 1 se as1 .· . .. rev1 a izat · .. . , pu ere iecare1 ărt-· . . . . „ .·• bună. ' cu cat circulaţi-a e.ste m:ai . A

,

La fiecare bătaie a ini .··

" 1. . . · ~; .· „. .· ._ rapid si . ~ nn1, sange e trebwe sa aJu:ngă " \ . cu uşunnţa la toate organele co ·' . I ,. . ~. . . . . :~ . " rpu u1. Ctrcu. I ~tta . Sangelul nu artre bu11n eun t~ · . . . · ~J; „ ~ ~u pnn insuficienta acopenre a extre~'.~·+:x,t„···J· . .· ot ceea ce · .. . . J.ll:l.m ,.1. or„ ·

T a organele vital or 1. urerea

."

.

· ·

··

·

.

. .· ..

·-· ·.:· '. .

.. .

. .....

.

. .· .,.. ·' . :.. .

. „

.... ..: .

..

RESPI

TIA

.. ...

. ..

,

-

.

.

.

. • •• .

'•

... . . .

. .

·

•• •

•.

..

.'! . . .

•

. .

.. ...

. .... . .. ...: ·~#„·. ·: • . . .. . ... .

.

. .• . .„. ... . ' ....„ . .. . .

.

~

aman1 1 . se umplu cu oxigen p· u rifică sâng· ele. Sâtt: ~ t~. ~ · ~ ai: ~ . _ „ f i: · _ · . · . · · · ' · · ·· · ·· · · · ·· · · desch „ :,

· ··

·· ·· ·:.·. · ·. ·

.c;~-

dă tărie celui obosit şi măreşte puterea celui ce cade în leşin (Isaia 40,29).

.

._;..

.

: : : 1. . . •,,, . ,

· ~ ·· ·

.„ .

.

.

.

102

103

. "

.

. .

.

•'

I

'

..

' •

..

.. ..

.

.

"

.

.

.

a pătrunderii abundente a luminii soarelui. Bisericile şi sălile de Plămânilor ar trebui sa 11 se perm:ta sa respire

in Voie

„ " 11 . . 1 şi strânşi. De aici şi efectele rele a1e o b 1c~1u u1 atat de răspândit

respiraţia nu poate fi pro~n-~~- .R~sp1raţ1a s1_1perfic1ala devine curând un obicei, iar p~ăm~ni1 işt pierd .cap~c1tatea de a-şi tnări

volumul. Un efect similar il vor avea ş1. hainele foarte strâmte. De exetnplu, prin purtarea corsetului, partea inferioară a pieptului nu va avea suficient loc; muşchii abdominali, care au menirea de a ajuta la respiraţie, nu reuşesc să-şi îndeplinească rolul, iar plămânii su11t îng1·ădiţi. In acest fel, este primită 0 A

insuficientă de oxigen, sângele circulă greu. Substanţele reziduale şi i1ocive, care ar trebui eliminate din plă1nâni odată cu expirarea aerului, sunt reţinute, iar sângele devine i1npur. Nu s1111t afectaţi nu1nai plămânii, ci şi stomacul, ficatul şi c1~eierul. Pielea devine palidă; digestia este întârziată·

cantitate

' inima este abătută, c1·eieru·1 întunecat; gândurile devin tulburi; sufletul se î11tristează; î11treg orga11ismul devine deprimat şi inactiv şi, î11 inod special, sensi.bil la îmbolnăvire. Plă.mânii eli111ină _ pe1lllane11t reziduuri şi au nevoie continuă de aer proaspăt. Aerul _ poluat nu fumizează cantitatea n.ecesa1·ă de oxigen, ia1· sângele aju11ge ·ia creier şi la alte organe iară putere de viaţă. De aic.i 11ecesitatea unei bune aerisiri. Locuirea î11 ca1nere î11cl1ise.„ prost ae1-isite, în care aerul este î1nbâcsit şi î11chis, slăbeşte î·ntreg organismul. Acesta devine deosebit de sensibil la răceli şi o mică expunere aduce boala. Multe femei sunt palide şi plăpânde din cauza locuirii în spaţii închise. El.e respiră acelaşi aer iar şi iar, până când acesta. s~ 1nca.rcă cu substanţele nocive eliminate prin plămâni şi pon, şi impurităţile ajung astfel din nou în plămâni.

•

~

aerisin1 corespun.zat?a~e reprezintă. cauza pentru 0 mare parte din somnolenţa. ş1 pl1ct1s~ala care distrug efectul multor predici şi care fac ~c~1~1tatea ~nu1 prof~s~r obositoare şi ineficientă. . construirea pe un loc uscat ş1 se prevme pericolul îmbolnăvirii din cauza umezelii şi miasmelor. Această problemă este tratată adeseori cu prea mare uşurătate· . Starea continuă de boală~ boli:le grave şi multe decese sunt rezultatul umezelii şi al malariei caracteristice zonelor joase şi umede. Este deosebit de important ca, atunei c-ând ·se · construiesc case, să se asigure o bună aerisire .şi pătrunder.ea- din abundenţă a luminii soarelui. În fiecare cameră trebuie să circule aerul şi să ajungă multă lumină. Circulatia ·aeru:lui. a~-~~ţ ~-.+, · ziua, cât şi noaptea, trebuie asigurată şi în donnitoare. Ni,cio· cameră nu este potrivită pentru odihnă dacă în ea nu intră -aerul " şi dacă nu bate soarele zilnic. In majoritatea ţări.I.or~ carnere·le· de dormit trebuie prevăzute cu mijloace de încă.lzire p.entru a fi· bine încălzite şi uscate când vreme·a es~te rece ş.i li.medă. Camera de oaspeţi trebuie să fie la fel d~ îngrijită-„cu1,n sunt camerele f oIo site per1nanent. La fel ca c·elelalte'·.-don$teare:, trebuie să fie aerisită şi luminată de soare şi trebuie prevăzută cu mijloace de încălzire, pentru a usca umi·ditatea- care .se acumulează mereu într-o cameră ce .nu e fo·los.ită· în 1110.d cment~ Cel care doanne într-o cameră unde nu; a intrat.soarele sau>într~. un pat care nu a fost aerisit şi uscat bine riscă:; _:să~şi· pi··._ ;'.~::~'

'

'

sănătatea şi

•

I

'

•

· ~ . ··· · ·:· „. · Când construiesc, mulţi ţin seama de plantele şi ;' ·;·rir· . uneori chiar viata. '

.

.

so~re; fiindcă fără căldură, aer şi soare, plantele nu ar ·:~ti~ştfutt

ar inflori. Dacă le asigurăm plantelor toate aceste ctm:·j;'.'ipeutm .· a su · · · ·. · ~ prav1eţu1, cu cât mai mult ar trebui gă,~ lle>~tt : -?. Şeie. · sanat t ·. · ·· ··.-., ·· · V

AERISIREA

ŞI

LUMINA SOARELUI

a ea noastră, a familiei noastre· şi a musafiri.l()l~:~ft§:.~·!: ~:t)~:;.:,: t~\~·.:.-::: .· . . . . . "-' ..Dacă dorim să facem din casel· e .-. . n G· a s-.{·: . ·!:: : ~ -~ ~ t t .~~_r!_ ~ ~ ~ i _ · .. . . . . . . . . . . . . . . . . ._, . „ . . . . . . . -. .·..;. .,: San .

~

„„. ..>„~

~-.;!' . . .. ,„„~ .

personal, trebuie avută În vedere asigurarea unei bune ierislflŞI

nem acton or ataton .e-.v1a :~-,: •:1111. \ ..'__:_;~ < . ''· -'- ~' .

:' . „

. •

104

105

.

.

.

.

51

~>::: ~-~-.

.

•

•

.

:·.-. .

. .. ... .. . . .. .... . . .. . . . . . .. .. • .. . " . . . . . . . . . .. . .. . ... . ... .. . . „ ' . . . . .. .. . . ... . ... . . . . . .. . ... ..:· . ..... .... ..

Înlăturaţi îngăduiţi

perdelele groase, deschideţi ferestrele şi obloanele, nu ca viţa-de-vie, oricât de frumoasă ar fi, să umbrească ferestrele şi nici ca un pom să fie atât de aproape de casă încât să împiedice soarele să intre. Probabil că soarele va decolora perdelele şi covoarele şi va strica ramele lucioase ale tablourilor; însă obrajii copiilor vor căpăta o culoare sănătoasă. Cei care îngrijesc de bătrâni trebuie să nu uite că aceştia au în mod deosebit nevoie de camere luminoase, călduroase şi confortabile. Odată cu trecerea anilor, puterea lor scade şi rezistenţa lor faţă de influenţele nesănătoase este diminuată; de aceea ei au mult mai mult nevoie de soare şi aer proaspăt şi curat. Curăţenia făcută cu meticulozitate este esenţială atât pentru sănătatea. fizică, cât şi pentru cea mintală. Corpul elimină în permanenţă reziduuri prin intermediul pielii. Milioanele de pori se astupă dacă nu sunt curăţaţi prin spălare regulată, şi i·eziduurile care ar trebui să iasă prin piele supraîncarcă celelalte 01·gane excretoare. Pentru multe persoane, a.r fi folositoare o baie cu apă rece sau călduţă în fiecare zi, dimineaţa. sau seara. În loc să crească riscul contractării unei răceli, baia, făcută aşa cum trebuie, creşte rezistenţa împotriva răcelii, deoarece îmbunătăţeşte circulaţia; sângele este adus la suprafaţă şi se obţine o circulaţie mai uşoară şi mai regulată. Mintea şi trupul sunt deopotrivă înviorate. Muşchii devin mai flexibili, iar mintea tnai sclipitoare. Baia linişteşte nervii. Ea ajută intestinele, stomacul şi ficatul, dându-le sănătate şi energie, şi susţine digestia. De asemenea, este importantă 1nenţinerea curăţeniei hainelor. Hainele purtate mult timp fără a fi curăţate absorb substanţele reziduale care ies prin por1.. Deci, dacă hainele nu sunt schimbate şi spălate regulat, reziduu1ile vor fi reabsorbite. Lipsa de curătenie duce la boală. Microbii, care pot resturile aflate în descompunere, în umezeală, mucegai şi putregai. Resturile de la legume sau grămezile de frunze usc~te nu ar trebui lăsate să putrezească în preajma casei şi să stnce

"

,. descompunere. In oraşele_ considerate a fi perfect sănătoas.e, 111 . . d c. . . .c. ulte epidem11. e 1ngu? au 1ost puse pe seama resturilor în

Curăţenia desăvârşită, lumina abundentă a soarelui,

pu

. . na minuţioasă acordată fiecărui detaliu în gospodărie sunt

1 ie

.

.

"'

~ . .

.

.

.

ese , ·1 .c. •1· . . oarea membn or iann 1e1. vig

în învăţăturile pe care Dumnezeu le-a dat poporului Israel, menţinerea sănăt~ţii. a p~imit ~ atenţie deosebită. Copiii lui Israel, ~upă ce a~ 1eş~t ~1n. Egipt, unde. fuseseră sclavi, entru că îşi păstrasera ob1ce1unle necurate ş1 nesănătoase pe

instruiţi cu pnv1re la legile sanataţ11 ş1 le-au fost date legi referitoare la igienă. •

PREVENIREA BOLILOR Distincţia

dintre curat şi necurat trebuia respectată nu numai la serviciile religioase, ci în toate activităţile lor zilnice. Toţi cei care veneau în contact cu boli contagioase erau izo;laţi de tabără şi nu li se permitea să revină în ea fără o curătire ' completă a trupului şi hainelor lor. Celor care sufere·au ·de o . . boală molipsitoare, li s-a dat îndrumarea: ·· . ,,Orice pat în care se va culca va fi necurat şi orice Iuciu p~· care va şedea va fi necurat. Cine se va atinge de patul lui ·· să-Şi ..spete hainele, să se scalde în apă şi va fi necurat Până seara. Cine va şedea pe lucrul pe care a şezut el să-şi spele hainele, să se scalde în afll ŞÎ 'si fie. necurat până seara. Cine se va atinge de trupul lui să.-şi -spcle h~inele, să se scalde în apă şi va fi necurat până seara•. ~ Cine<se \ta . · atm~e.de vreun lucru care a fost sub el va fi necurat până seara şic~ va ridica lucrul acela să-şi spele hainele, să se .scalde tn apă ş~ . ~ ,fi: ne~ui:at ~ână seara. Cine va fi atins de cel cu scurgere şi nu-şi'va:spăla. ma1n1le in apa"' . . . . 1 h . 1 . . , ld , . . . . , . .c:: .. ~· â "' .sa-ş1 spe e ame e, sa se sca ·e 1n apa·şi; .va·_ 1'1: n~cur.~~ ·. . P na se ~ " . . . .„. . . . . . „ ·· ·

e vas de lemn să fie spălat în apă. "(Levitic 15,4-7.10~12).

.· ·.· •

106

107

.•

..

..

•

•

••

DIETA

s-a

a faptului că toate aceste reglementan trebuiau 1ndepl1nite în ,... . 1ntreg1me:

între curat

şi

asP

în urzeală sau în bătătura de in sau de lână, pe o piele sau pe vreu~ lucru de piele... preotul să cerceteze .rana. . . Dacă rana s-a întins pe haină, în urzeală sau în bătătură, pe piele sau pe lucrul acela din piele este 0 rană de lepră învechită: lucrul acela este nect1rat. Să ardă haina urzeala sau bătătura de lână sau de in sau lucrul de piele pe care 8~ găseşte rana, căci este o lepră învechită: să fie ars în foc.''(Levitic

Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru, care v-am pus deopant

te "(Levitic 20,24.25).

ta

necura .Israeliţilor le erau 1nterz1se . . muIte ai·1mente consumate ~ estrictii de păgânii din jurul lor. Nu s-a făcut o distincţie

r 1r

13,46-52).

Tot la fel, dacă o casă dădea se~e că nu era sigură pe11tru locuit, era distrusă. Preotul trebuia să ,,dărâme casa le1nnele şi toată tencuiala casei şi să scoată toate aceste lucruri afară din cetate, într-un loc necurat. Cine va intra în casă în tot timpul cât era înc.hisă va fi 11ecurat până seara. Cine se va culca în casă să-şi spele 11ainele. Cine va mânca în casă, de asemenea, să-şi spele hainele'' (Levitic 14,45-47). """

CURATENIA '

Lecţia

despre importanţa cu1·ăţ~niei personale a fost învăţată în modul cel mai imp1·esionant. Inainte de a se aduna la Muntele Sinai pentru a asculta glasul lui Du1nnezeu care proclama Legea, poporului i s-a cerut să-şi spele trupul şi hainele. Această poruncă a fost da.tă sub pedeapsa cu moartea. Nicio necurăţie nu avea să fie to.Ierată în prezenţa lui Dumnezeu. In timpul şederii în pustîe, israeliţii se aflau aproape continuu în aer liber, unde i111purităţile aveau un efect mai puţin . dăunător decât în spaţii închise. Insă preocuparea cea mai stncta faţă de curăţenie era 11ecesară atât înăuntru, cât şi în afara corturilor lor. Gunoiul nu avea voie să rămână în tabără sau împrejurul ei. Domnul a spus: ,,Căci Domnul, Dumnezeul tău, merge în mijlocul taberei tale ca să te ocrotească şi să-ţi dea în /\

. " ..

a im

.

.

..

""'

..

.

..

comuniunea cu Dumnezeu ş1 pentru slujirea inalta ş1 pen tru '

continuată în circumstanţele favorabile formării obiceiurilor corecte. Poporul nu se înghesuia în cetăţi, ci fiecare familie avea bucată de pământ în 0 binecuvântările dătătoare

proprietate, care le asigura toate de sănătate ale unei vie~ naturale,. · .

nepervertite. În ceea ce priveşte practicile crude şi imorale· ale canaaniţilor, care fuseseră alungaţi de israeliţi, Domnul a zis: ,,Să nu trăiţi după obiceiurile neamurilor pe care le voi izgoni dinaintea voastră; căci ele au făcut toate aceste lucruri şi

Mi-este scârbă de ele'' (Levitic 20,23).''Să nu aduc·i nici un lucru urâcios în casa ta, că să nu fii nimicit cu desăvârşire, tu şi . lucrul acela. ''(Deuteronom 7,26). · . I\

.

In toate activităţile vieţii de zi cu zi, israeliţii învăţau

~

.

sfântă.''

toate~

ne.curat în

ectele legate de alimentaţie:

,„Câtă vreme [lepros11l] va avea rana, va fi necurat: este necurat. Să locuiască singur; locuinţa lui să fie afară din tabără. Când se va arăta 0 rană de lepră pe o haină, fie haină de lână, fie haină de in

~

făcut distincţie

(Deutero11om 23, 14 ).

.

.·

. . . . . ..

.. •

.

.. .• . .

108

109

• •

•

,,Şi poruncile acestea pe

..

..,,

BUCURAŢI-VA . . ... ~ este un bun leac" (Proverbe 17,22). inima vese 1a " . ezeu - ac . · . . . . .., . 1t 1 aces ea Calatona e " · · d ... t""' ,. , ~ . · locuirea 1n cortun timp e o sap amana la de la Ierusa1im ş1 . · . ., . . . C rt r·i·lor erau momente potr1v1te pentru recrearea Sarbatoarea o u . - - . tn aer I er ş1 . . i. . · d bucurie care deveneau şi mai p acute ş1 mai ocaz 11 e ' . . ... ... -- . . .. 11npres1onan ··

·

„

•

şi săraci.

Apoi

să

. · -· 1 te bucuri cu levitul şi cu strainu car va fi în

Dumnezeul tău, ţie şi casei tale" (Deuteronom 26,.11 ). Astfel,după inai mulţi ani, când Legea lui Dumnezeu a fost citită robilor întorşi din Babilon şi când poporul plângea din cauza nelegiuirilor lor, au fost rostite cuvintele îndurătoare: „Să nu plângeţi!( ... ) Duceţi-vă de mâncaţi cărnuri grase şi beţi băuturi dulci şi trimiteţi şi câte o parte. şi celor ce n-a~ nimic pregătit, căci ziua aceasta este închinată Domnului nostru; nu vă mâhniţi, căci bucu1i.a Domnului va fi tăria voastră'' (Neemia 8,9.1 O). Şi vestea aceasta s-a răspân.dit ,,în toate cetăţile lor şi la Ierusalim:'Duceţi-vă la munte, aducp+~ ramuri de măslin sălbatic, ramuri de mirt, ram11ri de .f ramuri de copaci stufoşi ca să faceţi corturi, cu1n este s'" ~-\.tun ci, poporul s-a dus şi au adus ramuri şi au făcut co1t11ri pe acoperişul caselor lor, în curţile lor, în curţile Casei lui Dumnezeu, pe locul deschis dinaintea porţii apelor şi pe locul deschis de la poarta lui Efraim. Toată adunarea celor ce se întorseseră din robie au făcut corturi şi au locuit în aceste corturi ... Şi a fost foarte mare veselie." (Neemia 8,15-17).

Dumnezeu i-a dat poporului Israel instrucţiuni cu

şi despre aceste principii El le-a poruncit, la fel ca şi despre Legea morală, unnătoarele: 110

1n1

e

~

. ..

~

.

. "

.

care ti le d ... .. ... , „ . , au astăzi s·a le a1 1n

."

"

.w

ai. ş1 .sa vor ·, can

.

.

"'

•

.

e e vei

eşti

rtiinte la ma1n1 ş1 sa-ţ1 1e ca nişte fruntare între oe · h. ·s· '-' , ·· · aJ.~... . . . .1. a 1e scn1

p

d fi l t'-' " ' . ,,Can tu au. te va intreba într-o zi:'Ce înseamnă r.

tău ... 'Domnul ne-a poruncit atunci să împlinim to.ate aceste legi

totdeauna f enciţ1 ş1 sa ne ţină în viaţă, cum face astăzi. '''(Deuteronom 6,20-24) . Dacă ar fi ascultat de învăţăturile primite şi dacă ar fi fructificat privilegiile acestora, ei ar fi fost pentru lume· un model de sănătate şi prosperitate. Ca popor, dacă ar fi trăit în conformitate cu planul lui Dumnezeu, ei ar fi fost protejaţi de bolile pe care le aveau alte naţiuni. Mai mult decât alţi oameni, ei ar fi avut tărie fizică şi vigoare intelectuală. Ar fi fost cea mai puternică naţiune de pe pământ. Dumnezeu a zis: ,,Vei fi binecuvântat mai mult decât toate popoarele''. (Deuteronom 7,14). ,,Şi

azi, Domnul ţi-a mărturisit că vei fi un po.por al Lui, cum ţi-a spus, dacă vei păzi toate poruncile Lui şi îţi va. da asupra tt1.turor neamurilor pe care le-a făcut: întâietate î·n s·lavă, în faimă şi în măreţie şi vei fi un pământ sf'ant pentru Do.mnul, Du1nnezeul tău, cum ţi-a spus."(Deuteronom 26,1.8~1.9)·. · · ,,Iată toate binecuvântările care vor veni pest·e.·tmţ. şi de care vei avea parte, dacă vei asculta de glasul.. D.oirin·ului, Dumnezeului tău: Vei fi binecuvânt.at în c~tate . Şi . ·~ei ·fi binecuvântat la câmp. Rodul pântecelui tău, rod'11 p,ământului tău, rodul turmelor tale, fânul vacilor şi oilor tale; toate:ae.e&.tea vo~ fi binecuvântate. Coşniţa şi postava ta vor fi binecuvântate. Vei fi binecuvântat la venirea ta şi vei fi bin.ec.u•tat la

'

,

. . . .

.

.

. . . ..

..

•

. .

..

.

111

•

.

•

• •

. .

•

„ •

.

.

•

•

. .

• •

•

.

.

.

.

.

..

dacă

Vei fi pentru Domnul un p~por sfânt, cum _ţi-a jurat El vei păzi poruncile Domnului, Dumnezeului tău, şi vei

Numele Domnului,. şi se vor teme de_ ti~e. Domnul te va copleşi cu bunătăţi, înmulţind rodul trupului tău, rodul turmelor tale şi rodul pământului tău, în ţara pe care Domnul a jurat părintilor tăi că ţi-o va da. Domnul îţi va deschide comoara Lui cea b~nă cerul, ca să trimită ţării tale ploaie la vreme şi ca să binecuvânteze tot lucrul mâinilor tale. Domnul te va face să fii cap, nu coadă; totdeauna vei fi sus, şi niciodată nu vei fi jos care

ţi

le dau astazi, daca le vei pazi

şi

5 an

'ă

Binecuvântat să fie omul, care se încrede î.n Domnul „ ~ia cărui nădejde este Domnult"(Ieremia 17,7). Cel fără prihană înverzeşte ca finicul ~i creşte ca cedrul din Lib~. . Cei sădiţi în Casa Domnului . înverzesc în curţile Dumnezeului nostru. · Ei aduc roade şi la bătrâneţe, sunt plini de suc şi verzi;'' (Psalmi

le vei împlini."

(Deuteronom 28,2-6.8-13).

Marele preot Aaron

şi

fiii lui au primit

· · t ·1 · t 1 C 1 · vest1ţ1 pu er1 e mmuna e a ·e e·:Ul ce v-a chen1at din

următoarea

'J

porunca: ,,Aşa să binecuvântaţi

pe copiii lui Israel şi să le ziceţi: 'Domnul să te binecuvânteze şi să te păzească! Domnul să facă să lumineze Faţa Lui peste tine şi să se îndure de tine! Domnul să-Şi înalţe Faţa peste tine şi să-ţi dea pacea!' Astfel să pună Numele Meu peste copiii lui Israel, El trece pe ceruri ca să-ţi vină în ajutor, trece cu măreţie pe nori. Dumnezeul cel veşnic este un loc de adăpost, şi sub braţele Lui cele veşnice este un loc de scăpare ... Israel este fără frică în locuinţa lui, Izvorul lui Iacov este deoparte, într-o ţară plină de grâu şi de must, ~i cerul lt1i pict1ră rouă. Ferice de tine, Israele! Cine este ca tine, un popor mânttiit. de Do1nnul, Scutul care îţi dă ajutor şi sabia care te face slăvit?'' (Deuteronom 33,25-29). •

Israeliţii nu au reuşit să împlinească scopul lu~ Dumnezeu şi astfel nu au primit binecuvântările ce ar fi p~tut ~~

112

Nu uita învaţatur1 e me e ş1 pastreaza tn mltna tas: .atun ·e·me.;e·.: Căci ele îţi vor lungi zilele şi anii . şi-ţi vor aduce multă pace. Atunci vei merge cu încredere pe drumul tău şi piciorul nu ţi se va poticni. Când te vei culca, vei fi fără teamă . :. şi când vei dormi, somnul îţi va fi dulce. . . . . ·. •..•. Nu te teme nici de spaima năprasnică, nici de· Q ~ăvălire .,j :n. partea celor rai; căci Domnul va fi nădejdea ta şi El îţi va păzi piciorul de cădere.;' (Pr~v·erbe 3)1. ~2.23:-2~~ •

•

~·

.

"

ÎMBRĂCĂMINTEA Biblia ne învată să fim modeşti în · î mbrăcărilint. ~ ~ ' . .. ,,Vreau' de asemenea' ca femeile să se roage îmbrăcate îri·Ii1od cuviincios.''(I Timotei 2,9). Astfel sunt interzise etalarea Î1l îmbrăcăminte, culorile ţipătoare şi împodo'bitea exagerata. Orice mijloc folosit pentru a atrage atenţia spre persoana ca~e.îl poartă sau pentru a stârni admiratia este înlăturat' dm vest1me~taţia modestă prevăzută de Cuvântul lUi Dmn~~z~~ , , Imbrăcămintea noastră nu trebuie să = fie·. cost1s~~~aţe._-:~ ~

.

.

•

'

1.13

•

•

.

l

:

„: : ,,

.

ne-a dat banii spre administrare. Ei nu ne-au Dumnezeu . ,. . . ost at1 ca s . _ am 1t1e1. n . . . . cei amanz " _ _ . . . . · t. un miJ·loc de 1nsanatoşire pentru cei bolnavi, un cei opnma,1, . . . - . . m1J oe e pre . " . .'. er1c1re mu · · G" d heltuiesc acum pentru a face 1mpres1e. an eşte-te la care se c s- . fi . _ _ viata lui Hristos. Studiază caracterul au ŞI 11 partaş tagăduirii , de si11 e manifestate de El. . în lumea aşa-zis creştină, se cheltuiesc pe bijuterii şi îmbrăcăininte scumpă şi inutilă banii "cu c~re ~r p~te~ fi hrăniţi toti cei flămânzi şi cu care ar putea fi 1mbracaţ1 cei goi. Moda şi d~rinta de etalare consumă mijloacele care ar putea aduce inângâiere celor săraci şi suferinzi. Ele P.ri:ează lumea de Evanghelia iubirii Mâ11tuitorului. Centrele m~~1onar~ stagnează. Multiini de oameni pier din lipsa învăţătun1 creştine. Păgânii , . " ....... " ··" de lângă noi şi din ţările străine sunt "ne1nvaţaţ1 ş1 ~emantu1ţ~ ..In vren1e ce Dumnezeu a încărcat pămantul cu darunle Sale ş1 1-a umplut visteriile cu binecuvântările vieţii, în vreme ce El ne-a dăruit o cunoaştere inântuitoare a adevărului Său, ce scuză mai putem aduce pentru faptul că îngăduim ca strigătele văduvei şi orfanului, ale bolnavului şi suferindului, ale celui ignorant şi celui nemântuit să ajungă la cert1ri? În ziua judecăţii lui Dumnezeu, când vor fi faţă în faţă cu (~ el care Şi-a dat viaţa . . " . . . pentru aceşti nevoiaşi, ce scuză vor 1na1 avea cei care 1ş1 ns1pesc timpul şi îşi cheltuiesc banii pe poftele pe ca1·e Dumnezeu le-a interzis? Să nu le spună Hristos acestora: ,,Căci am fost flămând, şi nu Mi-aţi dat să inănânc; Mi-a fost sete, şi nu Mi-aţi dat să beau ... am fost gol, şi nu M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi în temniţă, şi n-aţi venit la Mine." (Matei 25,42.43)? Însă îmbrăcămintea noastră, deşi modestă şi simplă, a~

trebui să fie de calitate, din material şi culori reziste~te şi

engl]

. .

'

.

. "

_ „

„

. . .

. ' .

.. . cura,en1e11n

In toate pnv1nţele, 1mbrăcă1nintea trebuie să aibă în ve. . rneargă bine ş1 sanatatea ta sa-ţ1 sporească'' "'."" atât sănătatea

trupului, cât şi cea a sufletului. Iar noi trebuie să cooperăm cu El deopotrivă pentru sănătatea sufletului şi pentru sănătatea trupului. Ambele sunt susţinute printr-o îmbrăcăminte sănătoasa. Îmbrăcămintea trebuie să aibă farmec, frumuseţe şi simplitate naturală. Hristos ne-a atenţionat împotriva lăudăroşiei vietii dar nu şi împotriva farmecului şi frumusetii naturale. El a ' ' ' arătat spre florile de pe câmp, spre crinii care se desfăceau în puritatea lor şi a spus că ,,nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei'' (Matei 6,29). Astfel, prin lucrurile din natură, Hristos ilustrează frlirnuseţea valorilor cereşti, farmecul modest, simplitatea, puritatea, adecvarea ce vor face ca vestimentaţia noastră să fie plăcută Lui. .. ··.. ·~ · El ne îndeamnă să ne înveşmântăm sufletul cu cea mai frumoasă haină. Nicio podoabă exterioară nu poate să . :se . compare ca valoare şi f1umuseţe cu acel ,,duh blând'. Şi liniştit, care este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu." (l Petnl 3-~4~~ ~ ·. Pentru cei care fac din principiile Mântuitommt ~un ghid, cât de preţioase sunt cuvintele tăgăduinţei Lui: = => · ::: · :: =„: ,,Şi de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcărninte·? (~,~~ ·Dooa astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi eS.t.e; :d~ 1

~ult pe voi ... ? Nu vă îngrijoraţi dar zicând:

•

0 ' .. ·?'1·-ce ;~e~V ţll ·.

1 tre?~

rezistenţa ei, şi nu din dorinţa de etalare. Hainele ar ~a asigure căldură şi protectie. Femeia înteleaptă descnsa in

'

· ~ asa Proverbe ,,nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toata c

•

·

•

•

6,28-33).

.

'

..

•

.... _.. - . ;._,,_ :.- ~ „ ~ - ,fe1,_.

. . .

•

•

114

115

•

.

•

.. .' ..

,,Celui cu inima tare, Tu-i chezăşuieşti pacea; da, pacea, căci se încrede în Tine." (Isaia 26,3). . . Ce diferenţă faţă de oboseaJa, nel1n1ştea, boala şi nefericirea rezultate din legea modei! ln ce contradicţie se află multe dintre stilurile de îmbrăcăminte recomandate de modă cu impus în ultimele sute de a11i sau ~h1ar. numai in ultimele decade. Când nu e1·au la modă, cate dintre ele n-au fost considerate lipsite de modestie; câte n-au fost declarate inadecvate pentru o femeie distinsă, temătoare de Dumnezeu şi care se respectă! Schimbările îi1 vestimentaţie făcute doar de dragul modei nu sunt aprobate de Cuvântul lui Dumnezeu. Schimbarea stilului şi împodobirea complicată şi costisitoare irosesc timpul şi inijloacele celor bogaţi şi risipesc capacităţile minţii şi ale sufletului. Ele încarcă clasele mijlocii şi sărace cu o povară grea. Mulţi, care abia reuşesc să îşi câştige traiul şi care şi-ar putea confecţiona singuri hai11e simple, su11t obligaţi să apeleze la croitor ca să fie la modă. De multe ori, fete sărace renuntă , la lenjeria de corp călduroasă de dragul unei rochii la modă şi plătesc cu viaţa. Multe altele, râvnind la etalarea şi eleganţa celor bogaţi, au fost ademenite să calce pe că1·area necinstei şi a ruşi11ii. Multe cămine sunt private ele bi11ecuvântări, mulţi bărbaţi ajung la infracţiuni şi la falirrient pentru a satisface cererile extravaga11te ale soţiei sau copiilor. Multe fe1nei, forţate să-şi pregătească pentru ele şi pent1u copiii lor costumele cerute de modă, sui1t condamnate la o corvoadă nesfârşită. Multe mame, cu nervii slăbiţi şi cu degetele tremurânde, trudesc până 11oaptea târziu ca să adauge la hainele copiilor lor podoabe ce nu ajută cu nimic la sănătatea, . ,.. 1. la confortul şi adevărata lor fru1nuseţe. De dragul modei, ele 1ş sacrifică sănătatea şi acea pace a sufletului atât de importante pentru corecta îndrumare a copiilor. Cultivarea capacităţilor minţii şi inimii este neglijată. Dezvoltai·ea sufletului este împiedicată. . .. dezvoltării fizice, ca să cunoască cum să aibă grijă de sănătatea

şi spirituale, să simtă împreună cu ei în micile lor dezamăgiri ş 1 încercări sau să se bucure împreună cu ei de lucrurile care îi ..,,

I'\.

...,

intereseaza sau i1 preocupa. Aproape imediat ce vin pe lume, copiii sunt supuşi influenţei modei. Ei aud mai multe despre îmbrăcăminte decât despre Mântuitorul lor. Ei le observă pe mamele lor urmărind cu mai multă seriozitate pozele din revistele de modă decât Biblia. Etalarea hainelor este tratată ca şi cum ar fi mai importantă decât dezvoltarea caracterului. Părinţii şi copiii sunt privaţi de ceea ce este ~el ~a~ bun, cel .mai plăcut şi ade_vărat în viată. De dragul modei, ei pierd ocazia de a se . pregăti pentru , viata . , viitoare. Duşmanul a tot ceea ce e bun a fost cel care a stârnit inventarea permanentelor schimbări în modă. Nu-şi doreşte nimic mai mult decât întristarea şi mâhnirea lui Dumnezeu prin aducerea fiinţelor umane la nefericire şi ruină. Una ·dintre metodele prin care le îndeplineşte cel mai eficient acest lucru este moda care şubrezeşte trupul, slăbeşte mintea şi pipe1·11iceşte sufletul. . Foarte multe femei sunt nervoase şi în.grij.orate fiindcă nu se bucură de aerul curat, care face ca sângele lor să fie curat, şi nici de libertatea de mişcare, ce trnn1te pnn vene s~ge abundent, dăruindu-le viaţă, sănătate şi energie. Multefeme1. s• au î1nbolnăvit grav, deşi s-ar fi putut bucura de sănătate, deş1ar fi putut să trăiască atât cât le-ar fi fost dat dacă s-ar fi înl~tâcat în conformitate cu principiile sănătăţii şi dacă ar fi facut:IDIŞcare multă în aer liber. . Pentru ca îmbrăcămintea să fie potrivită, trebuie . studiate cu atentie nevoile fiecărei părţi a corpului. Trebme luate în considerare clima, mediul, starea de sănătate, varsta şi profesia. · . „ .· . .· . Fiecare articol de îmbrăcăminte trebwe sa fie .ast~el •

o

·A

•

'

A

.

. ~

ndica:: ; o d:ata' eu . . să fie suficient de lejere, astfel incat sa se poa: a ·· ·. · · ·· · ridicarea braţelor. . · „ ,.. . . ": .·.• ··.· ·;·,,:'. ,\:mare · 1 „ „ t t şubreda iş1· .put .mle~~ .i n,. •····• . • Feme1 e cu o sana a e . ·· „ . · . . . .· ·. • • .„ . ·: . ·. ·nn . '

,..

,..

„

.·t"·.

măsură

l·17 116

.;

'

' '

mişcare. După ce s-au îmbrăcat. corespun~ător activităţilor în aer liber, ele ar trebui să facă mişcare, la inceput cu grijă, da

Astfel, multe îşi pot recăpăta sănătatea ş1 pot contribui la activitătile acestei vieţi. '

'i

INDEPENDENT DE MODA

ALEGEREA ALIMENTELOR .

Trebuie ca femeile să aibă curajul să se îmbrace sănătos şi simplu, în loc să se străduiască să satisfacă pretenţiile modei. În loc să se lase absorbite doar de treburile din gospodărie, soţia şi mama să îşi ia timp să citească, să aibă o cultură vastă, să fie partenera soţului ei şi să fie la curent cu dezvoltarea intelectuală a copiilor ei. Să folosească cu înţelepciune ocaziile de a--i influenţa pe cei dragi pentru o viaţă mai bună. Să îşi ia timp ca scumpul Mântuitor să fie însoţitorul ei zilnic şi prietenul ei apropiat. Să-şi ia timp pentru studiul Cuvântului, să-şi ia timp să iasă cu copiii în natură şi să înveţe despre Dumnezeu din fru1nusetea lucrărilor Lui. ' Să fie mereu veselă şi optimistă. Seara, după încheierea activităţii zilei, în loc să fie preocupată permanent de confecţionarea hainelor, soţia şi mama să organizeze un timp plăcut de părtăşie cu priete·nii, o reuniur1e de familie. Astfel, mulţi bărbaţi vor fi atraşi de compania men1brilor familiei mai inult decât de club sau de bar. Multi' băieti„ vor fi feriti' de stradă şi de magazinele de la colţ. Multe fete vor fi salvate de p1·ieteniile neserioase şi distructiveo Influenta căminului va fi ' pent1u părinţi şi copii ceea ce Şi-a dorit Dumnezeu: o binecuvântare pentru toată viata. , ALIMENTAŢIA ŞI SĂNĂTATEA

Dezvoltarea corpului 11ostru depinde de ceea ce mâncăm. .Ţesuturile organismului se degradează permanent; fiecare mIŞcare a fiecărui organ implică o uzură, care este reparată prin alimentele consumate. Fiecare organ al corpului îşi cere partea din alimentaţie. Creierul trebuie să-şi primească

Trebuie alese acele alimente care fumizează cel mai · bine elementele necesare dezvoltării organismului. în acest scop, apetitul nu este un ghid sigur, pentru că, prin obiceiuri greşite de alimentaţie, apetitul s-a pervertit. Adesea, el cere hrana care dăunează sănătăţii şi care produce slăbiciune, şi nu energie. Nu ne putem lăsa călăuziţi de obiceiurile so·cietăţii. Boala şi suferinţa răspândite pretutindeni sunt cauzate în mare măsură de erorile legate de dietă. Pentru a şti care sunt cele mai bune alimente, ·trebuie s-ă studiem planul iniţial al lui Dumnezeu pentru alimentaţia omului. Cel care a creat omul şi care îi înţ·elege· nevoile a st·ab·ilit hrana lui Adam. ,,Iată'', a sp-us El, ,,că v-am dat orice iarbă .care face sămânţă ... şi orice pom, care are în el rod cu sămânţă: aceasta să fie hrana voastră." (Geneza 1,29)·. Când a ple:cat „dfil. Eden ca să-şi câştige existenţa lucrând sub-b·lestemul păcatului, omul a primit permisiunea de a mânca şi. ,,iarba de pe câmp~'·· (Geneza 3, 18). · · Cerealele, fructele, nucile şi legumele reprezintă -<ţieta aleasă de Creatorul nostru pentru noi. Aceste alimente, ~găti.le într-un mod cât mai simplu posibil, sunt cele mai sănătoase .şi cele inai hrănitoare. Ele ne oferă o tărie, o rezistenţă Şi o„vig~- _· intelectuală pe care nu le putem găsi într'-o dietă maicoi:nplicată ş1 mai stimulatoare. · .- .·_. · , · · . ,:. :·-": , Însă nu toate alimentele, bune în ele însele, ·s~ · ·. potrivite cu nevoile noastre în toate situaţiilei Hrana trebui~ .. •

.

;.··"'· ·.

.

'.t

'

anotimp sau într-un anurmt climat, nu se potnves~-Uf ~Jt~~ ş_ ·. : " ·· d~·~. ·. t -·., ,·-1'me·~rs·a- · in alt loc. Aşadar, persoanele ca ocupaţii „ :ti~rr . ~'" " ·. · ·. ·.' ,, . . . <

..

118

11~

. ... . • . . .. . . . . . . . . : . . . . . . . .. . ...... . . . . . . . .' . . . . • . . ... ..•. . • .. . . . . . . . .. . .. . . . • ·.. . . . .....' . ...·. .• „.. .,.,., ..,.. .... .. .. . .. . . . . ...• . „ ..

~

•

•

f

·, • • •

~·

.

~

•

•

•

•

•

•

..

a eaga a 1men · . ~ .., ' .vi"tă pentru cei care des1aşoara o muncă . . hrana care est e potn · . . t fi nepotrivită pentru persoanele implicate în fi1z1ca poa e 1 . . ., · · 1 t 1 · · . . . · d tare sau în act1v1tat1 1nte ec ua e intense . act 1v1tat1 se ei1 , . . . ' a pus la dispozitie o mare varietate de alimente , . .., _ D umnezeu nesănătoase şi fiecare persoa11ă t~e~u1e sa ~e a~ea_ga pe_ cele care se dovedesc, prin experienţă şi Judecata sanatoasa, cele mai •• pot.rivite cu nevoile propr11. . . . . Natura ne oferă fructe, nuci ş1 cereale dtn belşug ş1, an după an, recoltele di11 mai multe zo~e su~t _ ~istribuite pretutindeni prin mijloacele de tran"s~ort t~bunataţite .. Drept unnare 1nulte alimente ca1·e acum caţ1va inat erau considerate un lux ~e află acum la dispoziţia tuturor şi pot fi utilizate zilnic. Este şi cazul fructelo1· uscate şi conservate. Nucile (în acest paragraf, prin ni1ci se înţeleg fructele oleaginoase în general: nuci, alune, arahide, migdale, fistic - n. tr.) şi mâncărurile pe bază de nuci se folosesc tot mai mult pentru înlocuirea cărnii. Acestea pot fi combinate cu cereale, cu fructe şi cu unele rădăcinoase pentn1 a prepara alimente sănătoase şi hrănitoare. Totuşi trebuie să se ţină seama să nu se folosească o cantitate prea mare de nuci. Cei care îşi dau seama de efectele negative ale utilizării alim.entelor pe bază de nuci pot înlătura pericolul prin ascultarea de această avertizare. De asemenea, nu trebuie să se uite faptul că unele nuci nu sunt la fel de nutritive ca şi celelalte. Sunt de preferat migdalele, şi nu arahidele, însă şi acestea din urmă, în cantităti restrânse, folosite ' împreună cu cerealele, sunt h1·ănitoare şi digerabile. Dacă su11t bine gătite, măslinele, ca şi nucile, înlocuiesc untul şi carnea. Uleiul preluat din n1ăsli11e este mult mai bun decât grăsimile animale. El serveşte drept laxativ. Este benefic pentru bolnavii de tuberculoză şi alină stomacul inflamat şi iritat. Persoanele obişnuite cu o dietă bogată în grăsimi şi foarte stimulatoare au un gust nenatural şi nu se pot bucura dintr-o dată de hrana simplă şi necondimentată. E nevoie de timp pentru ca gustul să revină la nonnal şi pentru ca stomacul să se refacă după abuzul îndurat. Dar cei care stăruie în

consumarea alimentelor sănătoase le vor considera delicioase

· lt... 1... ~ . · acu ş1 e vor consunia cu mai mu a ~ ac~r: decat delicatesele nesănătoase. Iar Pentru menţmerea sănătătii este . d . . ., · . , ' nevoie e o cantitate suficienta de alimente bune ş1 hrănitoare

p.u em procura alimente· sana oase 1n cea mai mare măsura""'· "·. . . · I . · · 1n aproape once dm orez gra"u· porumb · . . . Z onă. D1fer1te e preparate • . ' , . ş.1 ovaz .sunt exportate pretutindeni; la fel şi fasolea maza..,·r .· 1.. " .. ' ea ş1.. 1ntea. .., .., t

"

'

' ·

alegem o al1mentaţ1e completă, fără să folosim carne·a. . cantitate generoasa de. c~nserve sau fructe uscate pentru iarnă. fructele cu boabe. m1c1, de exemplu: coacăzele, · agrişele, căpşunele, zmeura ŞI murele, pot fi cultivate uşo.r înmulte.,zone în care sunt folosite prea puţin şi în care se neglijează cultivarea lor. Pentru conservele preparate în casă, este. bine să se folosească, pe cât posibil, recipiente din sticlă, şi nu :din tablă~ Este deosebit de important ca fructele pentru cons.erve...s~ă fie într-o stare bună. Folosiţi puţin zahăr şi fierbeţi-l:e·, doar· atât; C·ât 0

să

conservarea lor. Pregătite· astfel, ele ·sunt:=·oo excelent înlocuitor al fructelor proaspete. :,·_ „ · Acolo unde pot fi procurate la preţuri a~c.ţsibile~ · fructele uscate, cum ar fi stafidele, prunele·, mere·le. ;piersie.ile~„. şi . caisele, se pot folosi ca aliment principal în diet~ în: mai mate măsură decât se obişnuieşte, cu rezultate. foarte· buile . :.penQ.. sănătatea şi vigoarea tuturor categoriilor.de munci:tori.:, :-;·=..·~· „.~„.:„„.· -.,„·.: „.. · ~·. La o masă, nu ar trebui servite .multe:feluri·.(i.e. mân.~re;.- ~ fie

asigurată

·=

·. · .. .-··

.

.

.

.

..

.

.

?entru că acest lucru încurajează îmbuibarea şi · :prodne:e

1nd1·ge st1· e

· · · · .· .:. · ~. Nu este bine să se servească la aceeaşi masă fra0te:~ .

•

intelectual. Este mai bine să se consume legume la alta.

•

..

•• •

t· . . . •• • > „

·• ·- -: · !

. .•

•

•

t

. _:;:.· „.,. . • ••

· •• • • •

··. ·

1 ftuettla: ·~:--~: $" · :.'

, ... ::. ·:· ·:'; · •:: .. . . - .. . . . . .. ... . • . • •. • . .. . . .... .„ . . ...: .. .. .. ...... .. "' .: . . .. . . . . . . . .. . . ... . : .. . . '

.

120

.

.

.

••

121 • „ •

•

„.

• 1"

.., . 11· se potrivesc cel mai bine. Adesea alea a al11nente1e care . .., ' hrana care este po n · . iz1ca poa e 1 . . , ., · · t 1 t 1 · · ·t'""t. detltare sau în act1v1tat1 1n e ec ua e intense act1v1 a 1 se , . . . a pus la dispozitie o mare vanetate de alimente ' , . .., , ., D u1nnezeu ne.. .. se şi fiecare persoană trebuie sa le aleaga pe cele care se sana1oa . . .., . . ""'t . . . 1 ·n experientă ş1 Judecata sana oasa, ce e mai , d ove d esc, Pn

potrivite cu nevoile proprii. . . . . Natura ne oferă fructe, nuci ş1 cereale din belşug ş1, an după an, recoltele din mai multe zo~e su~t _ ~istribuite pretutindeni prin mijloacele de tran"s~ort 1~bunataţ1te .. Drept urinare multe alimente care acum caţ1va mai erau considerate un lux ~e află acum la dispoziţia tuturor şi pot fi utilizate zilnic. Este şi cazul fructelor uscate şi conservate. Nucile (în acest pa·ragraf, prin ni1ci se înţeleg fructele oleaginoase în general: nuci, alune, arahide, migdale, fistic - n. tr.) şi mâncărurile pe bază de nuci se. folosesc tot mai mult pentru înloc.ui1·ea cărnii. Acestea pot fi combinate cu cereale, cu fructe şi cu unele rădăcinoase pentru a prepara alimente sănătoase şi hrănitoare. Totuşi trebuie să se ţină seama să nu se folosească o cantitate prea mare de nuci. Cei care îşi dau seama de efectele negative ale utilizării alimentelor pe bază de nuci pot î·nlătura pericolul prin asculta1·ea de această avertiza.re. De asemenea, nu trebuie să se uite faptul că unele nuci nu sunt la fel de nutritive ca şi celelalte. Sunt de preferat migdalele, şi nu arahidele, însă şi acestea din urmă, în cantităţ.i restrânse, folosite împreună cu cerealele, sunt hrănit.oare şi digerabile. Dacă sunt bine gătite, măslinele, ca şi nucile, înlocuiesc untul şi carnea. Uleiul preluat din n1ăsli11e este mult mai bun decât grăsimile animale. El serveşte drept laxativ. Este benefic pentru bolnavii de tubercul.oză şi alină stomacul inflamat şi 1r1tat. Persoanele obişnuite cu o dietă bogată în grăsimi şi f ~arte stimulatoare au un gust nenatural şi nu se pot bucura dintr-o dată de hrana simplă şi necondimentată. E nevoie de timp pentru ca gustul să revină la normal şi pentru ca stomacul să se refacă după abuzul îndurat. Dar cei care stăruie în consumarea alimentelor sănătoase le vor considera delicioase •

•

120

îşi poate 1ndepl1n1 ro_lul imediat.

.

. Pentru !11enţ1nerea sănătăţii, este nevoie de o cantitate suficientă de alimente bune şi hrănitoare . .·

" . , procura aliment~ sa~atoase 1n cea ~a1 mare măsură în aproape orice zonă. D1fentele prepa~ate dm orez, grâu, porumb şi Ovăz sunt exportate pre~t1n~en1; la fel şi fasolea, mazărea şi lintea. ~

, .,

alegem o al1mentaţ1e completă, fără să fo.lo.sim ·carnea.. Acolo unde cresc fructe din abundenţă, trebuie pregătită 0 cantitate generoasă de_ c~nserve sau fructe uscate pentru iarnă. fructele cu boabe. IlllCI, de exemplu: coacăzele, agrişele, căpşunele, zmeura ş1 murele, pot fi cultivate ·uşor în multe zone în care sunt folosite prea puţin şi în care se neglijează ·cul.tivarea lor. Pentru conservele preparate în cas.ă, este ·bine S'ă ·s·e folosească, pe cât posibil, recipiente din sticlă, şi nu „din ·tablă~ Este deosebit de important ca fructele pentru con.serve. să· fie. într-o stare bună. Folosiţi puţin zahăr şi fierbeţi-1.e doar atât:.-c.ât să fie asigurată conservarea lor. Pre.gătite astfel, .ele· ~sunt " un.· excelent înlocuitor al fructelor proaspete. ;- . :.'·"· ·:. Acolo unde pot fi procurate la · preţuri. accesibile, fructele uscate, cum ar fi stafidele, prunele~, merele,.pi·ersi.cile „şi caisele, se pot folosi ca aliment principal în di.etă, în ·rnai.:mare măsură decât se obişnuieşte, .cu. rezultate foart.e ·bune·„penttu sănătatea şi vigoarea tuturor categoriilor .d.e·muncitori,~·: , ?; ·:-.. ·

La o masă, nu ar trebui servite multe .feluri.:de·-mân·care.,. . ~entru că acest lucru încurajează îmbuibarea şi . pro.du~e · . ·- . : „-„-·„.... . ... lndl.gest1·e .. . . „

.

•

··

„

•

.• .

• -

• •

~

„: . ..

•

•

.

... " '

* ;.

„ )( .· · „ „~ c.

... .

• •

'

•

• •

•

Nu este bine să se servească la aceeaşi · masă fi:uet~:}Şi

~a efect deseori oboseala şi incapacitatea de .a ,q.epUJI~, ;ei?:rt: . intelectual. Este mai bine să se consume ft:ucte·.la..OL'.Jită.S'.ă~;:~şţ legume la alta. · .· .

121

. . ·1 trebuie să fie diverse. Nu ar trebui servite " M ancarun e .~ ... d ... -1 · .c. 1 · d ma"ncare gătite în acelaşi ie , masa upa masa, ace1eaş1 ie un e . , . " ... . . · d . . . · C" d sunt mai variate mancarur1le sunt servite cu z1 upa z1. an ' ... . . .

'

alimentele mo1 sau lich 'd ~at1te ma1 multe ore. Da, 1 e sunt mat put" . . . . .. . · . aI1mentele uscate care nec .t..... . ,In sanatoase deci ... ' es1 a o mestec ··" . . · u

apetitului, însă nu trebuie ignorată cal1t~t:a hra~e1 sau modul 1n care este gătită. Dacă hrana nu este servit~ cu plac:re, co~~! n~ va fi atât de bine hrănit. Hrana trebuie aleasa cu gr1Ja ş1 preparată cu inteligenţă şi îndemânare. . _ Fă.i11a albă extrafină nu este cea mai buna pentru prepararea pâinii. Utilizarea ei nu este ~ici sănătoa~ă .ş~ nici eco 11 on1icoasă. Pâ.i11ea di11 această făină este 11ps1ta de elementele nutr·itive c.are se găsesc în pâinea făcută din grâu integral. Ea este o cauză frecve11tă a constipaţiei şi a altor afectiuni. ' Folosi1·ea bicarbonatului de sodiu şi a prafului de copt la prepararea pâinii este dăunătoare şi inutilă. Bicarbonatul de sodiu cauzează inflamarea st.omacul11i şi este o otravă pentru întregul organism. Multe gospodine cred că nu pot face o pâine bună fără bicarbonat, dar aceasta este o idee greşită. Dacă s-ar strădui să înveţe metode mai bune, pâi11ea făcută de ele ar fi, pentru cei cu gustul nepervertit, 1nai sănătoasă şi mai gustoasă. La pregătirea pâinii crescute, sau cu drojdie, apa nu trebuie înlocuită cu lapte. Utilizarea laptelui presupune o cheltuială în plu.s şi pâinea nu mai e la fel de sănătoasă. După coacere, pâi11ea preparată cu lapte 11u rămâne la fel de dulce ca aceea pregătită cu apă şi fem1entează în stomac mai repede. Pâinea trebuie să fie uşoară şi dulce. Nu ar trebui tolerat deloc gustul acru. Ea trebuie să fie de mici dimensiuni şi bine coaptă, pentru ca, atât cât e posibil, bacteriile din drojdie să fie distruse. Atunci când este fierbinte sau proaspătă, pâinea crescută de orice fel. este dificil de digerat. Nu ar trebui pusă pe " . .. masă niciodată. Dar această regulă nu e valabilă în cazul pa1n11 nedospite. Chiflele proaspete făcute din făină integrală, fără 122

· .~~

intre cel

.· ·

·'

.. _ 1şnu1ta, acuta c . ~ · .. . · · ., ru inca z1t pana n . · . „ n1c10 unna de umezeala""' Sa'"" s 1 " ·.u ma1 prezinte . · e ase 1n . " .. . P pastrata Ia loc uscat ma muI· t t . . ·. d eca"t ". 1 ·- · ... .· im '

e proaspata ca la inceput . De obicei se foloseşte prea muit zaha.... " .. ··

.

r 1n re arare

cu zaharul trebuie evitată.

·

ace~sta masura de precauţie, se diminuează riscul contractării cons~mat cu p~1n~ rece, decât dacă e folosit la gătit; dar, ca 0

mai inacceptabila; este cu totul nepotrivită pentru alimentatie. Hrana sărăcăcioasă şi gătită necorespunzător vi~iază sângele şi slăbeşte organele producătoare de sânge. Ea dereglează organismul şi favorizează apariţia bolii, pe lângă faptul că irită nervii şi generează o stare de indispoziţie. Cei care suferă de pe urma alimentaţiei necorespunzătoare se numără cu miile şi zecile de mii. Pe mormântul multora s-ar putea scrie: „Decedat din cauza hranei necorespunzătoare". Sau ,,Decedat din cauza abuzului de·mâncare.'' · Cele care gătesc au datoria sfântă de a învăţa cum să prepare o hrană sănătoasă. Multe suflete se ·pierd din .cauza hranei gătite nepotrivit. Pentru a pregăti o pâine bună e nevoie de preocupare şi grijă, căci există mai multă religie într-o pâine decât îşi dau unii seama. Există prea puţine bucătărese cu adevărat bune. Tinerele consideră că este un lucru înjositor · să

123

găteşti şi să faci alte treburi ce ţin de gospodărie. Din acest motiv multe fete care se căsătoresc şi au grijă de familie nu ' cunosc nici măcar o pa1ie dintre datoriile ce îi revin soţiei sau •

mamei.

. . Gătitul nu este o preocupare InJOSitoare, CI este esenţială pentru viaţa obiş11uită. Este o artă pe care ar trebui să o deprindă toate fe1neile şi ar trebui ca cei din clasele mai sărace să obţină şi ei cu11oştinţe folositoare. Pentru a găti o mâncare apetisantă şi în acelaşi timp simplă şi hrănitoare, e nevoie de îndemânare; dar nu e imposibil de realizat. Bucătăresele ar trebui să ştie cum să pregătească hrana în mod si1nplu şi sănătos, astfel încât să fie şi gustoasă, şi hrănitoare, în ciuda simplităţii ei. Orice femeie care îngrijeşte de hrana familiei şi care totuşi nu cunoaşte arta de a găti sănătos ar trebui să se hotărască să înveţe ceea ce este atât de important pentru bunăstarea me1nbrilor familiei ei. In multe locuii, există şcoli de gătit, care oferă cursuri în acest sens. Cea care nu are în apropiere astfel de ce11t1·e ar trebui să stea prin preajma unei bucătărese bune şi să depună eforturi stăruitoare de a se dezvolta până când stăpâ11eşte pe deplin arta culinară. Frecvenţa meselor este de o importanţă vitală. Trebuie să se stabilească un timp pe11t1u fiecare masă. Atunci este I11or:ientul când fiecare să se1vească ceea ce îi cere corpul, iar apoi să nu mai guste nimic până la u1·1nătoarea masă. Multi mananca atunci cand organ1srnul nu are nevoie de hrană la . ' Intervale neregulate şi între inese, fiindcă nu au o vointă suficient de pute1nică să reziste tentaţiei. Unii mestecă continuu când călătoresc dacă au la înde1nână ceva de mâncat. Acest obicei este foarte dăunător. Cei care călătoresc dacă ar servi ' regulat hrană simplă şi hrănitoare, nu ar resimţi atât de mult oboseala şi starea de rău. Un alt obicei primejdios este cel de a mânca târziu "

.

A

""

"'

-

'

A

•

)

•

,

stare de slab1ciune ş1 mănâncă mai mult.

I

Hrana nu trebuie servită prea fierbinte sau prea rece. Dacă hrana este rece, stomacul consumă energie pentru încălzirea ei înainte ca digestia să înceapă. Băuturile reci sunt dăunătoare din acelaşi motiv, iar folosirea fără restrictii a· băuturilor fierbinţi duce la epuizare. De fapt, cu cât este consumată mai multă apă în timpul mesei, cu atât va fi mai greu de digerat hrana, fiindcă lichidul trebuie absorbit înainte ca digestia să înceapă. Nu consumaţi multă sare, evitaţi folosirea murăturilor şi a alimentelor condimentate, consumaţi fiucte din abundenţă, şi iritarea care impune consumul mare de lichide în timpul mesei va dispărea în bună parte. Hrana trebuie servită încet şi mestecată bine. Acest lucru este necesar pentru ca saliva să fie bine amestecată cu hrana şi pentru ca sucurile gastrice să poată intra în acţiune. O altă problemă serioasă este servirea hranei la momente nepotrivite, de exemplu atunci când cineva este extenuat sau înfierbântat. Imediat după masă, energia netvoasă scade drastic şi, când mintea şi corpul sunt supra încărcate cu puţin înainte sau imediat după masă, digestia este îngreunată. Când o persoană este emoţionată, neliniştită sau grăbită, este mai bine să nu mănânce până când nu se odihneşte sau până când starea ei nu se ameliorează. Stomacul se află în strânsă legătură cu creierul; când stomacul suferă, energia nervilor este transferată de la creier la organele digestive slăbite, care trebuie ajutate. Când acest lucru se întâmplă prea des, creierul se congestionează. Când creierul este suprasolicitat în mod constant şi când exercitiul fizic lipseşte, chiar şi hrana simplă trebuie consumată ~umpătat. Când vă aşezaţi la masă, alungaţi îngrijorarea ş·i frământările; nu vă grăbiţi, ci mâncaţi încet şi cu veselie, cu inima ·plină de recunoştinţă faţă de Dumnezeu pentru toate binecuvântările Sale. . .· . I

.

'

-

Mulţi dintre cei care renunţă la preparatele din carne şi

124

ana lor este simpla ŞI hran1toare, ŞI ajung la.excese ş1, uneo:rt,

la lăcomie. Aceasta este o greşeală. Organele digestive nu

Obiceiul impune ca la o masa ~elunle d: m~ncare sa se servească pe rând. Fără să ştie ce mai urmeaza, cineva poate inânca suficient dintr-un aliment care nu este cel mai recomandat pentru el. Când este adus ultim~l f~l.' îndrăzneşte să depăşească limitele şi să servească desertul 1~p1t1tor, care ?umai bine nu îi face. Dacă se aşează pe masa toate felunle de mâncare de la început, se oferă posibilitatea de a alege alirnentele cele mai potrivite. U11eori, conseci11ţeie îmbuibării sunt resimţite imediat. În alte cazu1·i, nu există nicio senzaţie de durere, dar organele digestive îşi pierd e11ergia, şi te1nelia puterii fizice este subminată.

Surplusul de alimente încarcă organismul şi produce stări patologice şi nervozitate. Este necesară trimiterea unei mari c.antităţi de sâ11ge la stomac, ceea. ce duce la scăderea rapidă a temperaturii braţelor şi extremităţilor. Organele digestive sunt sup1·asolicitate şi, după ce îşi îndeplinesc rolul, persoana carde într-o stare de apatie sau slăbiciune. Cei care inănâncă continuu confundă această. sta1·e cu senzaţia de foame, însă ea este cauzată de oboseala organelor digestive. Uneori, creierul este cuprins de o stare de amorţeală şi persoana manifestă repulsie faţă de efo1i11l i11telectual sau fizic. Aceste si1nptome neplăcute sunt resimţite deoarece orga11ismul şi-a îndepli11it activitatea cu un consum inutil de energie şi este complet epuizat. Ston1acul spune: ,,Lasă-mă să mă odih11esc.'' Da.r inulţi consideră că starea de slăbiciune apare deoarece corpul necesită mai multă mânca1·e; astfel, în loc să lase stomacul să se odil1nească, el este încărcat şi mai mult. Prin urmare, organele digestive sunt adesea aduse la epuizare atunci când ele a1~ trebui să-şi îndepli11ească mai bine i-olul. Acolo unde au fost îngăduite obiceiuri dăunătoare de alimentaţie, schimbarea nu trebuie amânată. Când apare indigestia ca urmare a. abuzului suferit de stomac, trebuie depuse eforturi pentru păstrarea energiei rămase prin îndepărtarea oricărui lucru care suprasolicită organismul. E

126

după

un abuz îndelungat, dar o dietă adecvată va împiedica agravarea afecţiunilor, şi multe persoane se vor reface aproape în întregime. Nu este uşor să recomanzi reguli care să se de alimentaţie, se pot face sch1mbar1 man, tar bucatareasa nu va trebui să mai trudească continuu pentru a satisface apetitul. Cumpătarea în alimentaţie are ca răspl·ată vi·goarea intelectuală şi morală; de asemenea, ea contribuie Ia controJ·area patimilor. Excesul de alimente este dăunător mai ales pentru ce·i cu o fire înceată; ei ar trebui să mănânce puţin şi să facă multe exerciţii fizice. Există bărbaţi şi femei înzestraţi cu capacităţi excelente, care nu reuşesc să realizeze nici ju·mătate din cât ar putea realiza dacă şi-ar exercita stăpânirea de sine prin tăgăduirea apetitului. Mulţi

scriitori şi oratori greşesc în această. privinţă. După ce mănâncă cu poftă, desfăşoară activităţi sedentare, citind, studiind sau scriind, fără să-şi ia timp pentru ·exerciţii fizice. Drept urmare, cursul liber al gândurilor ş·i al cuvintelo.r este împiedicat. Ei nu pot scrie sau vorbi cu intensitatea necesară pentru a atinge inima; eforturile lor sunt slabe şi neroditoare. Cei asupra cărora apasă respons·abilităţi impo·rtante şi mai ales aceia care sunt păzitorii binelui spiritual trebuie să aibă o sensibilitate profundă şi un discernământ pătrunzător. In mai mare măsură decât alţii, ei trebuie să fie. cumpătaţi în alimentaţie. Alimentele bogate în grăsimi şi scumpe nu ar trebui să se găsească pe mesele lor. " In fiecare zi, oamenii aflaţi în poziţii de răspunder~ trebuie să ia decizii de care depind rezultate foarte imp.ortante.: Adesea, ei trebuie să gândească rapid, iar acest lucru îl pot face A

o cumpătare strictă. Mintea se fortifică sub tratamentul corect al capacităţilor fizice şi ,mintale. Dacă solicitarea nu este prea mare, o nouă putere însoţeşte fiecare efort depus. Însă adesea, activitatea celor care trebuie să aco:de atenţie unor planuri importante şi care trebuie să ia ~ec1zii importante este afectată . de urmările Unei diete inadecvate. Un stomac tulburat va aduce asupra minţii o: stare

cu succes numai

dacă practică

127

•

· ·t Ec.ectul va fi irascibilitatea, asprimea sau 1 • " de tu lb urare ş1 ez1 are. 1 te proiecte care ar fi fost o b1necuvantare nedreptatea. Mu l - · d c. st ia-sate la o parte· multe 1nasur1 ne repte, pentru Iurne au io . , . . . · h. rude au fost aduse la î11depl1n1re ca rezultat al arb 1trare ş1 c iar c . . . . . . c. . . venite din obiceiun greşite de al1mentaţ1e. - · " · · .._ · a1ecţ1un1 1or pro . . . Iată 0 sugestie pentru toţi c~1 1mp 1icaţ1 1n . act1v1taţ~ " deosebi· intelectuale cei care au suficient curaJ se dent are, 1n .. ~ . · autocontrol să o încerce: Serv1ţ1 la fiecare masa numai mora1 ş1 . . ,. . . . . . . sau trei feluri de alimente simple ş1 nu mancaţ1 mai mult doua c. F · ·1 · decât e necesar pentru a vă satisfa~e i?amea. aceţ1 . z1 n1c exerciţii energice şi observaţi dacă o?ţ1?eţ1 vreun benefi~1u. . Oamenii care depun efort fizic intens nu sunt obl1gaţ1 sa fie la fel de precauţi în privinţa c~ntităţii sau "pr~pr.ietăţil~r alimentelor ca persoanele cu obiceiuri sedentare, insa ŞI aceştia ar fi mai sănătoşi dacă şi-a1· exercita stăpânirea de sine când inănâncă sau beau. Unii şi-a dori să li se prescrie o regulă precisă pentru aliine11tatia lor. Ei 1nănâncă prea mult, iar apoi le pare rău şi , astfel se preocupă de ceea ce mănâ11că şi de ceea ce beau. Nu ar trebui să fie aşa. Nimeni nu poate stabili o regulă precisă pentru altcineva. Fiecare at trebui să-şi pună la lucru raţiunea şi stăpânirea de sine şi ar trebui să acţioneze din principiu. . Trupul nostru este proprietatea răscumpărată a lui Hristos, şi i1u avem libertatea de a n.e purta cu el aşa cum ne place. Toţi cei care înţeleg legile să11ătăţii ar trebui să îşi dea seama de obligaţia de a asculta de aceste legi întipărite de Dumnezeu în fiinţa lor. Ascultarea de legile sănătăţii trebuie să devină o problemă a responsabilităţii personale. Trebuie să suferim singuri rezultatele legii încălcate. Trebuie să dă~ socoteală individual î11aintea lui Dumnezeu pentru obiceiurile ŞI practicile noastre. De aceea, 11u trebuie să ne punem întrebarea. ,,Cum face lumea.? '', ci ,,Cum trebuie să mă port eu cu ceea ce mi-a încredintat Dumnezeu?'' w

4

'

folosi carnea ca aliment abia după Potop, când toată vegetaţia de pe pământ fusese distrusă. .. . Prin alegerea hranei omului în· Eden, Domnul a arătat care era cea mai bună dietă; prin ceea ce a ales pentru Israel, El ne-a învăţat aceeaşi lecţie. El i-a scos pe israeliţi din Egipt şi a preluat pregătirea lor pentru a fi poporul Său. Prin ei, El intenţiona să binecuvânteze şi să înveţe lumea. E.l le-a pus la dispoziţie hrana care se potrivea cel mai bine cu scopul pe care ÎI avea Dumnezeu cu ei: nu came, ci mană, ,.,pâine din cer.'' Carnea le-a fost dată doar din pricina nemul, · ·i şi a cârtirii lor după oalele cu came din Egipt, şi asta numai pentru scurt timp. Consumarea ei a provocat îmbolnăvirea şi moartea a mii de oameni. Totuşi restricţia la dieta fără came. nu a fost niciodată acceptată pe deplin. Ea a continuat să fie cauza nemulţumirilor şi a cârtirilor făţişe sau ascunse şi nu a fo.st impusă permanent. · Când s-au aşezat în Canaan, israeliţilor li s-a pennis să folosească produsele de came, însă cu restricţii clare ş.i severe, care încercau să diminueze efectele negative. Folosirea cărnii de porc a fost şi peşti

interzisă,

şi carnea altor ~nimale, declaraţi necuraţi. In cazul

la fel

a unor păsări

care au fost animalelor a căror carne a fost permisă, consumarea grăsimii şi a sângelui acestora a fost strict interzisă. Puteau fi consumate doar animalele sănăto.ase. Nicio creatură bolnavă, moartă sau al cărei sânge nu fuses~ scurs bine nu putea fi folosit ca hrană. Prin îndepărtarea de planul divin stabilit pentru dieta lor, israeliţii au suferit o mare pierdere. Ei şi-au dorit o dietă . cu came şi au cules roadele acesteia. Ei nu au atins i.dealul dorit de Dumnezeu pentru caracterul lor şi nu au împlinit scopul ~ău. Domnul ,,le-a dat ce cereau; dar a trimis o molimă printre:· ei'' (Psalmi 106, 15). Ei au preţuit mai mult lucrurile pământeşti decât pe cele spirituale şi nu au ajuns la întâietatea sfântă pe

care o dorea Dumnezeu pentru ei.

CARNEA CA ALIMENT Alimentaţia stabilită pentru om la început nu includea produse de origine animală. Omul a primit permisiunea de a

•

128

129

•

murdare, fiind obosite, lipsite de

. macame nu mănâncă altceva decât Cet care consu . ,. . ' - · d' 1 · cereale şi p an e a . t .t. care îl aiută să creasca. Viaţa in cerea e ş1 din acestea nu ri ia :i _ • • . • p · · ani· malelor Dar nu este mai bine sa o luam consuma1·ea carnii · ?1 . , . d ali·mentele r·ecomandate de Dumnezeu .. direct, co11suman . . . _ . . nu a coi stitu1t n1ciodata cel mai bun aliment, 1 C arnea . . b"l~ d" , .c10 1osir·ea ei este de două ori inaccepta I a, in insa acum, 1 1 " 1 • .le de îmbolnăvire a animale or se inmu tesc mo1nen t ce cazuri . . ' · mult. Cei care folosesc came ştiu prea puţin ce to t ma1 . ,. _ ,. . _ 1e inca in viata 1 ~ , 1' inuite cazu1·i dacă ar vedea anima e mananca. n ' , _ ' o cu dezgust. .. Carnea de porc e plină de paraziţi. Despre porc, Dumnezeu a zis: ,,Să-l priviţi ca necurat. Să r1u mâncaţi din carnea lor şi să nu vă atingeţi de trupurile lor moarte." carnea de porc este nepotrivită ca aliment. Porc~l se ~r.aneşt_e :u resturi, şi tocmai pentru acest lucru a fost menit. N1c1odata, 1n nicio situaţie, nu s-a inte11ţionat ca fiinţele umane să-i mănânce carnea. Este imposibil ca trupul vreunei fiinţe să fie sănă~os când mediul său natural este mizeria şi când se hrăneşte cu once ,. ,. lucru dezgustător. Deseori ' a11imalele care sunt atât de bolnave 1ncat. proprietarii lor se tem să le mai păstreze sunt duse la piaţă ŞI vândute pentru carnea lor. Iar 11nele modalit. ăţi de îngrăşare, la care sunt supuse pentru a fi vândute, le îmbolnăvesc. Ţi~ute .în locuri fără lumină şi aer curat, respirând aerul din graJdunle murdare, poate puse la îngrăşare cu hrană stricată, întregul lor trup se contaminează cu microbi transmisibili. . . Animalele sunt transportate adesea pe distanţe lungi Şl supuse unor chinuri îngrozitoare până ajung la vânzare. Luat~ din pajiştile verzi şi puse să mea1·gă pe jos kilometri între~i~ până la străzile aglomerate şi prăfuite, sau înghesuite în maşini 130

-

-

... ..

,. . .. . .

ma I

.. . . • .·. . .

1n

.

. . .. . .

-· ,. . . es In cazu peştilor care tra1esc in apele menajere ale manlor oraşe p· ·.· t'' . . . -· .. ,. . . . · eş i1 care tra1esc

. . Poate ca efectele alimentaţiei cu came nu sunt observate 1med1at~ dar aceasta nu este o dovadă că nu e dăunătoare. Putini ~unt ceI ~are cred că, prin consumarea cărnii, .sângele lor 's-a Infectat ŞI a apărut boala. Dar mulţi mor din cauza bolilor provocate de consumul de came, în vreme ce motivul real nu este bănuit nici de ei, nici de altii. · ' Daunele morale ale alimentatiei cu came nu sunt mai ' puţin semnificative decât pagubele fizice. Produsele de carne sunt dăunătoare sănătăţii şi tot ceea ce afectează trupul afectează şi mintea, şi sufletul. Gânditi-vă la cruzimea fată , , de animale pentru a satisface apetitul şi la efectul acesteia asupra celor care o manifestă şi asupra celor care îi privesc. Cât de mult este distrusă blândeţea cu care ar trebui să privim aceste făpturi ale lui Dumnezeu! Inteligenţa manifestată de multe animale necuvântătoare se apropie atât de mult de inteligenţa umană încât este un mister. Animalele văd şi aud, iubesc, se tem şi suferă. Ele îşi întrebuinţează organele cu mult mai multă credincioşie decât multe fiinţe lltnane. Manifestă milă şi blândete fată de alte animale care suferă. Multe animale ' ' manifestă afectiune fată de cei care le poartă de grijă, cu mult ' ' . superioară afectiunii manifestate de unii reprezentanţi ai rasei ' umane. Ele se ataşează de om prin relaţii strânse şi, când este despărtit de el, suferă foarte mult. · · .

131

măcelar? Cum ar mai putea să-i mai mănânce el carnea,

considerând-o gustoasă? Este greşită ideea că forţa muşchilor depinde de folosirea cărnii. Necesităţile organismului pot fi satisfăcute mai bine şi sănătatea lui poate fi mai viguroasă fără întrebuinţarea acestora. Cerealele, fructele, nucile şi legumele conţin toate proprietătile nutritive necesare unui sânge bun. Aceste elemente nu sunt fumizate atât de bine şi complet de alimentaţia carnată. Dacă utilizarea cărnii ar fi fost esenţială pentru sănătate şi vitalitate, ea ar fi fost inclusă încă de la început în dieta stabilită pentru om. La început, cel care renunţă la alimentaţia carnată se simte slăbit şi fără putere. Mulţi consideră că aceasta este dovada că produsele din carne sunt esenţiale, însă acest lucru se întâmplă fiindcă alimentele de acest tip sunt stimulatoare, înfierbântă sângele şi aţâţă nervii şi de aceea li se simte lipsa. Unii vor descoperi că le este la fel de dificil să renunţe la came să renunte la băutura lui, dar, dacă fac cum îi este betivului , ' schimbarea, va fi mai bine pentru ei. După ce este înlăturată, carnea trebuie înlocuită cu diferite cereale, nuci , legume şi fructe, care sunt şi hrănitoare, şi gustoase. Acest lucru este necesar mai ales în cazulA celor slăbiţi sau care îndeplinesc o muncă extrem de dificilă. In unele ţări unde sărăcia este foarte răspândită, carnea este cel mai ieftin aliment. În astfel de situaţii , schimbarea va fi dificilă, dar nu este imposibilă. Totuşi trebuie să ţinem seama de cazul fiecărei persoane şi de puterea obiceiului de o viaţă întreagă şi ar trebui să fim atenţi să nu impunem în mod nejustificat aceste idei, chiar dacă sunt corecte. Nimeni nu ar t1·ebui îndemnat să se schimbe dintr-o dată. Carnea trebuie înlocuită cu alimente hrănitoare, care să fie necostisitoare. În această privinţă, foarte multe depind de bucătăreasă. Cu grijă şi îndemânare, pot ~ gătite mâncăruri care să fie atât nutritive, cât şi apetisante ŞI care să înlocuiască în mare măsură carnea. În toate circumstanţele, instruiţi-vă conştiinţa, apelaţi la voinţă, oferiţi mâncare bună şi hrănitoare, iar schimbarea va avea loc repede, iar dorinţa după came va dispărea nu după mult timp.

132

1 ? . sa 1ş1 dorească să a ev1na c . · · · a a e aunator . a sacn 1ce aceste fiinţe, create tot de Du111nezeu pentru ca ? A ., . sa se ospateze cu - wt w . d 1· . rana sana oasa ş1 e ic1oasă dată omului la început sa- t . " . . .. , ara e ei mş1ş1 •

w

w

lor sa se poarte la fel.

w

'

EXTREME ÎN DIETĂ Nu toţi cei care pretind a crede în reforma alimentatiei ~unt cu ~devărat refonnatori. Pentru multe persoane, refor~na Jnseamna doar renunţarea la anumite alimente nesănătoase. Ei nu înţeleg clar principiile sănătăţii, căci mesele lor, încă încărcate cu alimente dăunătoare, sunt departe de a fi un exemplu de cumpătare şi temperanţă creştină. Alţii, din dorinţa de a da un exemplu bun, ajung la extrema cealaltă - nu reuşesc să procure cele mai bune alimente şi, în loc să folosească acele alimente care să le suplinească lipsa, adoptă o dietă sărăcăcioasă. Hrana lor nu le asigură elementele necesare pentru un sânge b11n. Sănătatea lor are de suferit, capacitatea lor de a fi utili este afectată, iar exemplul lor vorbeşte împotriva refo1·mei în alimentaţie, şi nu în favoarea ei. Alţii consideră că nu trebuie să se acorde mare atentie alegerii hranei sau preparării ei, din moment ce pentru sănăt~te e nevoie de o dietă simplă. Unii se limitează la o dietă foarte sărăcăcioasă, lipsită de varietate suficientă pentru a acoperi nevoile organismului şi, prin urinare, au de suferit. Cei care au doar o înţelegere parţială a principiilor reformei sănătăţii sunt adesea cei mai rigizi nu numai în exprimarea părerilor proprii, ci şi în impunerea acestora familiilor şi semenilor lor. Efectul reformei lor greşite, aşa cu1n se observă în sănătatea lor precară, şi efortul depus pentru a-i constrânge pe alţii să le accepte opiniile îi detennină pe mulţi

133

să-şi formeze păre1·i greşite cu privire la reforma în alimentaţie,

respingând-o astfel în totalitate. Cei care înţeleg legile sănătăţii şi care se ghidează după principii vor evita ambele extreme: ale îngăduinţei şi ale restrictiei. Dieta lor este aleasă nu doar pentru satisfacerea ' apetitului, ci pentru fortificarea organismului. Ei încearcă să-şi păstreze orice capacitate î11 cea mai bună stare pentru a putea sluji cel mai bine lui Dumnezeu şi oamenilor. Apetitul se află sub controlul raţiunii şi al conştiinţei şi sunt răsplătiţi cu " .. . sănătate fizică şi mintală. In vreme ce nu-ş1 impun părerile în mod ofensator, exe1nplul lor este o mărturie în favoarea p1·incipiilor corecte. Aceste persoane exercită o mare influenţă spre bine. În reforma alime11tatiei există 1nult bun simt., Acest , subiect ar trebui studiat şi în ansamblu, şi în detaliu, şi nimeni nu ar trebui să îi critice pe alţii fiindcă obiceiurile acestora nu sunt în toate privi11ţele î11 concorda11ţă cu obiceiurile lor. Este imposibil să formulezi o regulă invariabilă prin care să i·eglementezi obiceiurile tuturo1· şi nimeni nu ar trebui să se considere un c1iteriu pe11tru toţi ceilalţi. Nu toţi pot mânca aceleaşi lucruri. Alime11tele gustoase şi hrănitoare pentru o persoană pot fi dezgustătoare şi chiar dăunătoare pentru altcineva. Unii nu pot consuma lapte, în timp ce altora le merge foarte bine. Unii nu pot digera inazărea şi fasolea; alţii le conside1·ă hră11itoare. Pentru unii, prepa1·atele din cereale neprelucrate reprezintă o hra11ă bună, în ti1np ce alţii nu pot să le man an ce. Cei care trăiesc în zone foarte sărace, unde fructele şi nucile sunt puţine, 11u ar t1·ebui îndemnaţi să excludă laptele şi ouăle din dieta lor. Totuşi laptele trebuie procurat de la vaci sănătoase, iar ouăle, de la păsări sănătoase, care sunt bine hrănite şi bine îngrijite; iar ouăle trebuie gătite în aşa fel încât să poată fi uşor digerate. . Reforma în alimentaţie trebuie să fie progresivă. Pe măsură ce cazurile de îmbolnăvire a animalelor se înmulţesc tot mai mult, consumarea laptelui şi a ouălor va deveni din ce în ce mai periculoasă. Trebuie făcut un efort pentru a le înlocui cu alte alimente sănătoase şi necostisitoare. Oamenii de ~

134

.

- . . ' c pos1 1 ' rara lapte ş1 oua ş1 sa consume totuşi o hrană sănătoasa· şi· t . . . gus oasa. . e cons1 erat în general un beneficiu pentru sănătate· totuşi· " . · . . ' , in anumite cazuri, unele persoane au nevoie de o a treia masă A t · fi " . ceas a b tre u1e_ sa Ie insa_foarte uşoară şi să fie alcătuită din alimentele masa de seară. Unii sunt în pe1111anenţă îngrijorati că hrana oricât de

ga11d1ţ1 că hrana vă va dăuna; nu vă gândiţi deloc Ia aceasta. Mâ~caţi după cum consideraţi că este cel mai bine, şi, după ce ~-aţ~ rug~t ~e. Domnul_ să binecuvânteze hrana pentru ca trupul

sa va fie intarit, credeţi că El v-a ascultat rugăciunea şi liniştiti'' , va.

Deoarece regula ne spune să renunţăm la acele alimente care irită stomacul şi care şubrezesc sănătatea, trebuie să ne amintim că o alimentaţie sărăcăcioasă are ca rezultat o sărăcire a sângelui. Cele mai grave îmbolnăviri sunt consecinta acestui , fapt. Organismul nu este hrănit suficient, şi astfel efectele sunt indigestia şi starea de slăbiciune generalizată. Cei care au un astfel de regim alimentar nu sunt obligaţi de sărăcie să se hrănească astfel, ci ei aleg acest lucru din ignoranţă sau neglijenţă sau ca să-şi îndeplinească ideile lor eronate legate de refonnă.

Dumnezeu nu este onorat când trupul este neglijat sau abuzat şi când ajunge astfel nepotrivit pentru a-I sluji. A îngriji de trup prin a-i asigura hrană gustoasă şi întăritoare este una dintre primele datorii ale capului familiei. Este mult mai bine să ai mai puţine haine şi piese de mobilier scumpe decât să reduci cantitatea de mâncare. Unii conducători de familie reduc mesele familiei ~entru a le oferi vizitatorilor ospeţe scumpe. Acest lucru nu e tnţelept. Primirea oaspeţilor trebuie să fie mult · mai simplă. Economisirea neînţeleaptă şi obiceiurile nenaturale lltlpiedică adeseori manifestarea ospitalităţii atunci când este

,

135

d s ar dovedi o binecuvântare. Pregătirea necesara şi can ·tv h nei pentru fiecare masa trebuie sa se faca 1n aşa . ob 1şnu1 a a ra . b' · · " c. 1 " "t safirul neaşteptat să se s1mta 1ne pnrmt, 1nsa fără · ie 1nca mu 1 vta sav fie "1mpovărată cu pregat1r1 sup 1mentare. ca b uca areas _ „ . Toti ar trebui să înveţe ce sa m~nan:e ~i cum să -t Bărbatii la fel ca femeile, trebuie sa ştie cum să ga easca. , ' . , . . h 1 1 hrana simplu ş1 sanatos. Act1vitaţi e or ii c eama prepare . h deseori în locuri unde nu-şi pot procura rana ~anatoasa, atunci, . dacă au cunoştinţe de gătit, pot să le fo~ose~sca. . Luati în considerare cu atenţie dieta dumneavoastră. Gânditi de ia cauză la efect. Cultivaţi autocontrolul. Menţineţi V

•

"

V

•

V

V

v

V

v

"

•

.

•

'

.

·

11 cupnnzătoare . să 0 su. ·bestimam ·

care au consecinţe importante, ş1 nu ar trebui pnn op1n11 ş1 pract1c1 margm1te. Insă nimeni nu ar tr b · •

•

• •

•

•

•

V

•

•

,...

V

'

V

•

V

V

,....

sau sa 11

d

. eterm1ne

să

le trateze cu

uşurătate.

evara e Cei car ·

V

V

V

•

•

-

•

V

V

V

V

-

•

•

şi gustoase, de care aveţi nevoie pentru a fi s~~atoşi.

. . Ideile înguste ale unor aşa-numiţi reformaton ai sănătăţii au produs pagube mari acest~i c~u~e. ~ei car~ susţin că reforma în alimentaţie va fi evaluata, in mare masura, 1n.

functie de ceea ce se aşează pe mesele lor şi, în loc să acţioneze într-~n mod care să o discrediteze, ei ar trebui să-i exemplifice principiile în aşa fel încât practica să îi recomande celor s.inceri. O mare parte se va opune oricărei mişcări de reformă, oncât de chibzuită, dacă ea restricţionează apetitul. Ei se ghidează după gust, şi nu după raţiu11e sau după legile săn~tăţii. După păr~re~ lor, toţi cei care părăsesc cărarea bătătontă a ob1ceiulu1 ŞI promovează refo1·1na vor fi socotiţi radicalişti, indiferent c~t de consecventă este conduita lor. Pentru ca aceste persoane sa nu aibă nici un motiv de critică, adepţii principiilor sănătăţii nu a~ trebui să încerce să vadă cât de diferiţi pot fi ceilalţi, ci ar trebui să se apropie de ei cât mai mult posibil, fără să renunţe la •

•

•

pnnc1p1u. refo11nei în alimentatie ajung la Când sustinătorii , ' extreme ' nu este de mirare că multi' dintre cei care îi consideră ,.. reprezentanţi ai principiilor sănătăţii resping reforma total .. Intr~ un timp scurt, aceste extreme produc adeseori pagube mai man decât ar putea fi remediate printr-o viaţă întreagă de corectitudine.

ce e corect, totuşi, în ~oat~ relaţi~le lor, ei vor manifesta un spirit generos, asemenea lui Hnstos, ş1 o c11mpătare adevărată.

STIMULENTE ŞI NARCOTICE La categoria stimulente şi narcotice, se încadrează 0 mare varietate de produse care, fie folosite ca hrană fie ca băutură, irită stomacul, otrăvesc sângele şi excită' nervii. Utilizarea lor reprezintă un rău absolut. Oamenii caută incitarea produsă de stimulente fiindcă, pe moment, efectele sunt plăcute. Insă există întotdeauna un revers. Folosirea stimulentelor nenaturale duce întotdeauna la exces şi este un factor activ în avansarea degenerării şi degradării fizice.

CONDIMENTELE ~

In acest secol al vitezei, cu cât alimentele sunt mai puţin excitante, cu atât mai bine. Condimentele sunt dăunătoare, prin însăşi natura lor. Muştarul, piperul, mirodeniile, murăturile etc. irită stomacul şi otrăvesc sângele şi-l fac impur. Inflarr1aţia ston1acului unui betiv este adesea folosită ca ilustratie a ' ' efectelor băuturii alcoolice. O stare similară de inflamare se produce ca i11·mare a folosirii condimentelor iritante. Nu după mult timp, hrana obişnuită nu mai satisface apetitul. Organismul resimte o lipsă, o poftă după ceva mai stimulator.

CEAIUL ŞI CAFEAUA .

Ceaiul actionează ca un stimulent şi, într-o anurnită ~ ' masură, produce intoxicatia. Actiunea cafelei şi a multor băuturi '

136

'

137

•

•

•

•

răspândite este similară. Nervii stomaculu~ sunt e~citaţi; ei transmit creierului excitatia, iar acesta, la randul lui, produce ' . . imediat o intensificare a activităţii inimii şi transmite energie de

cazuri pune temelia obiceiului de a consuma alcool.

pentru cel care 11 foloseşte ş1 agresiv pentru ceilalti. Amat· . · · I · . d . , oni u1 sunt pretut1n en1. Rareori treci printr-o multime de oameni· ex ~ ~ ~ . A , 1ara ca un fu~ator sa nu-ţ1 sufle 1n faţă respiraţia alterată. Este neplăcut ş1 nesănătos să rămâi într-un vagon sau într-o încăpere

scurtă durată întregului organism. Obos~al.a e~te u~tată.; pute:ea se pare că a crescut. Intelectul este stârnit, iar in1aginaţ1a devine •

•

mai vie.

. Din cauza acestor efecte, mulţi presupun că ceaiul sau cafeaua le face mult bine. Dar aceasta e o greşeală. Ceaiul şi cafeaua nu 11 rănesc organismul. Efectul lor se produce înainte ca doar excitatie nervoasă. După d1spar1ţ1a 1nfluenţe1 st1mulentulu1, energia an~rmală se reduce, iar consecinţa este o stare specifică je apatie şi slăbiciune. . . . . Utilizarea continuă ai acesto1· ir1ta11ţ1 ai nervilor este urmată de dureri de cap, inso1nnii, palpitaţii ale inimii, indigestie, tremurătu1·i şi multe alte rele, fi~ndcă a~eşt!a .e~u~zeaz~ puterea de viaţă. Nervii obosiţi au nevoie de od1~na ş1 11n1ş~e, ş1 u de stimulare şi suprasolicitare. Organismul s11nte nevoia de 11 a-şi 1·ecupera energiile epuizate. Când puterea lui este aţ~ţată prin întrebuinţa1·ea stimulentelor, pentru un timp vor fi re~l1za~e însă, pe 1năsură ce corpul este slăbit prin nai multe lucruri , 1 utilizarea lor constantă, treptat mobilizarea energiilor pentru un anu1nit scop devi11e mai dit1cilă. Dorinţa după stimule~te d~vine mai dificil de co11trolat, până câ11d voinţa este copleşită ş1 pare că nu inai există putere de a respinge pofta anormală. Stimulentele sunt do1·ite din ce în ce mai mult, până când orga11is1nul exten11at nu inai poa.te acţiona.

OBICEIUL DE A FUMA •

Tutunul este foarte nociv şi are o acţiune lentă ş1 insidioasă. Folosit în orice formă, el îşi pune amprenta asupra constitutiei fizice; este cu atât mai periculos deoarece efectele ' .. . lui sunt lente şi la început abia perceptibile. El excită nerv11 ş1 apoi îi paralizează. Duce la diminuarea activităţii creierului şi la întunecarea lui. Adeseori afectează nervii într-o mai mare măsură decât băuturile alcoolice. Este mai subtil, iar consecinţele asupra organismului sunt mai dificil de eradicat. 138

. ··.

oamenii staruie sa consume aceste otrăvuri, ce drept au ei să polueze Aaerul pe care ceilalţi trebuie să îl respire? In cazul copiilor şi tinerilor, folosirea tutunului are efecte nespus de dăunătoare. Practicile nesănătoase . ale generaţiilor trecute afectează copiii şi tinerii de azi. Incapacitatea mintală, slăbiciunea fizică, . nervii tulburaţi şî pofte!e. ano11~ale sunt transmise de la părinţi la copii. Şi aceleaşi pract1c1, continuate de copii, intensifică şi perpetuează efectele negative. Această cauză este răspunzătoare în egală măsură de degradarea fizică, mintală şi morală ce devine atât de alarmantă. Din păcate, băieţii încep să fumeze la o vârstă foarte fr~gedă. Obiceiul format în această perioadă, când corpul şi mintea sunt deosebit de sensibile la efectele tutunului, slăbeşte tăria fizică, piperniceşte trupul, buimăceşte mintea şi duce la decădere morală.

Dar ce se poate fac pentru a le arăta copiilor şi tinerilor cât de dăunător este acest obicei, când ei primesc un exemplu de la părinţi şi profesori? Băieţi, care de-abia dacă au depăşit perioada primei copilării, pot fi văzuţi fumând. Dacă cineva le atrage atenţia în această privinţă, ei spun: ,,Şi tata fumează. Ce e rău dacă fac şi eu la fel?'' Mulţi dintre cei implicaţi în lucrarea de abstinenţă de la alcool sunt dependenţi de tutun. Ce putere au aceste persoane de a opri răspândirea alcoolismului? Fac un apel la cei care pretind că ascultă şi cred în Cu_vântul lui Dumnezeu: Creştini fiind, puteţi să îngăduiţi un obicei care vă paralizează intelectul şi care vă privează de capacitatea de a aprecia corect realităţile veşnice? Puteţi să fiţi cuvine şi ca semenii noştri să fie lipsiţi de slujirea pe care le-aţi putea-o oferi şi de puterea exemplului?

139

•

' .g

w de mi'loacele ce v1 s-au pus la

dis ozitie? Cât cheltu1t1 pe tutun p t t' u e ,1

mpara ~ow

suma

tn

"

.. . .

aa . . . e ati oferit pentru cei săraci ş1 pentru

Nicio fiinţă omeneasca nu ., d'n lipsa mijloacelor care sunt mat mult . . . mult1m1 de oameni mor 1 . . " . d t ~ . . . . " t buintarea lui. V-aţi 1nsuş1t pe ne rep decat ns1 1te pnn 1n re · . · · · omnu u1. , . . . Dumnezeu ş1 a se · '' · w.. voş n ·

" ' . "n duhul vostru care sunt ale lui 1 1 Dumnezeu in trupu ŞI ' Dumnezeu''. ( 1 Corinteni 6, 19 .20).

ul este batjocoritor, băuturile tari sunt gălăgioase; 1 '' . ~ "mbată cu ele nu este întelept." (Proverbe 20, 1). or1c1ne se i ' ft- ·1 ? Al cui sunt cui sunt vaietele? Ale cui sunt o ari e. e ,,Ale

v·

neîntele erile?

. .

-

. ·

V?

Ale cui sunt ochii roşii? Ale celor ce întârzie la vin şi se duc să golească paharul i~u vin amestecat. Nu te uita la vin când curge roşu şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor, dar pe urrr1ă ca un şarpe muşca şi înţeapă ca un basilisc." (Proverbe 23,29-32). w

w· · w . .

. .

•

· mai wutun or

· · · " flw nicio putere sa s .tatea mizer1e1 1n care se a a, nu are b reall . . . · · I'' rover e

Nu e necesar nici un ar ent pentru a demon;stra efectele dăunătoare ale băuturilor alcoolice asupra celui care le consumă. Oamenii cu mintea întunecată şi ameţită - suflete ruinate pentru care a murit Hristos şi pentru care îngerii plâng_ se află peste tot. Ei sunt un stigmat pentru civilizaţia cu care ne mândrim. Ei constituie o ruşine, un blestem şi o pierzare pentru fiecare ţară. Şi cine ar putea înfăţişa nefericirea, agonia şi disperarea care se ascund în familia celui care bea alcool? Gândiţi-vă la soţie - în multe ca.zuri provenind dintr-o familie unde a fost educată cu delicateţe, o femeie sensibilă, cultivată şi distinsă care este acum legată de un om pe care băutura 1-a transformat într-un alcoolic şi chiar într-un demon. Gândiţi-vă la copii lipsiţi de confortul, educaţia şi instruirea unui cămin, îndurând groaza de cel care ar trebui să fie mândria şi protecţia lor, aruncaţi în lume, purtând însemnul ruşinii şi deseori blestemul ereditar al poftei celui dependent de alcool. Gândiţi-vă la accidentele îngrozitoare care au loc din cauza consumului de alcool. Un conducător de tren nu ia seama la semnal sau interpretează greşit un ordin. Trenul trece mai departe; are loc o coliziune şi multe vieţi se pierd. Ori un vapor se scufundă, iar pasagerii şi echipajul mor înecaţi. Când se fac investigaţii, se descoperă că o persoană care ocupa un post " important era sub influenţa alcoolului. In ce măsură poate cineva să-şi permită să folosească alcool şi, în acelaşi ti1np, să-i fie încredinţată viaţa unor fiinţe umane? El poate fi de încredere doar în măsura în care se abţine total de la alcool. Persoanele care au moştenit pofta după stimulente naturale nu ar trebui nicidecum să vadă sau să aibă la îndemână vin, bere sau cidru; fiindcă astfel tentaţia este permanentă. Considerând că cidrul dulce nu este periculos, mulţi nu ezită să " îl cumpere fără restricţii. Insă el rămâne dulce doar pentru un scurt timp; apoi începe ferrnentaţia. Gustul acru pe care îl capătă îl face acceptabil pentru papilele gustative şi cel care îl bea nu este dispus să admită că a devenit tare sau · că a fermentat . Chiar şi cidrul dulce, aşa cum este el produs în mod obişnuit, este periculos pentru sănătate. Dacă oa1nenii ar vedea '

23,35).

140

141

ără putini şi-ar mai dori să

Al A

•

.

~

-

. . i Ş

uc Cl strica e. ere s ne

•

. _

~

atunci când sucul este proaspa ' · ·~ consum.

-

st e se 1n ·

..

- devina a coo

·

.

.

A

-

stimulente slabe es e a a

. l 1 a sus ecta perico u . Unii care nu sunt soco i,1 . , .... sub influenţa băuturilor slabe. E~ . su~t afla pennanent . :. ândire şi dezech1l1brat1. -

A

•

_

·., . ·.

A

•

ca nu se a a 1n

'

~

A

A

· · · i l mai puternice sun . ste sac1·ificat. Dec1z11 e ce e

zădăm1c1te ş1

Bibli~

ame .1 or.

ce e mai nu

·

aprobă

·

nic.ăieri

_

··

întrebu1nţar~a vinu u1

A

te zeama intr-un

-

. . 'Nu 1 n1· mici căci este o binecuvantare in -· , strugure, se zice. . Isaia 65,8). ec iu .

· ''

pe oa .

..

~

·

A

_

•

•

•

142

A

•

•

. A

verbe

A

A

A

A

Botezatorul sa nu bea n1c1 vin, nici bautura tare. El a fost Cel care i-a poruncit soţiei lui Manoah să practice o abstinenţă similară. Hristos nu Şi-a contrazis propriile învăţături. Vinul nefe1·mentat pe care l-a oferit oaspeţilor la nuntă era o băutură sănătoasă şi înviorătoare. Acesta este vinul folosit de Mântuitorul nostru şi de ucenicii Lui la prima Cină. Este vinul care trebuie folosit mereu la Sfănta Cină ca simbol al sângelui Mântuitorului. Această slujbă religioasă sfăntă este menită să învioreze sufletul şi să dea viaţă. Nimic din ceea ce ar sluji răului nu ar trebui legat de ea. In lumina a ceea ce ne învaţă Scriptura, natura şi raţiunea cu privire la folosirea băuturilor alcoolice, cum pot creştinii să cultive hamei pentru fabricarea berii sau să fabrice vin sau cidru pentru a-l pune în vânzare? Dacă îşi iubesc semenii ca pe ei înşişi, cum pot să le pună în cale ceea ce va constitui pentru ei o capcană? Adesea, alcoolismul începe în cămin. Prin întrebuinţa.rea alimentelor nesănătoase şi bogate în grăsimi, organele digestive sunt slăbite şi apare o poftă după ceva mai stimulator. Astfel, apetitul este educat să râvnească mereu ceva mai tare. Dorinţa după stimulente devine mai frecventă şi mai dificil de înfruntat. Organismul este otrăvit într-o măsură mai mare sau mai mică şi, cu cât devine mai slab, cu.atât se. intensifică pofta după aceste lucruri. Un pas în direcţia greşită pregăteşte calea celui de-al doilea pas. Mulţi dintre cei care nu se fac vinovaţi de a aşeza pe masă vin sau alcool de nici un fel îşi încarcă masa cu o hrană care favorizează apariţia unei pofte atât de mari după băuturi tari încât a rezista ispitei este aproape imposibil. Obiceiurile greşite în alimentaţie distrug sănătatea şi pregătesc calea spre alcoolism. Dacă tinerii care for1nează şi modelează societatea ar fi educaţi cu privire la principiile abstinenţei de la băuturile alcoolice, curând nu ar mai fi necesare atât de multe campanii de promovare a acesteia. Părintii ar trebui să înceapă o , campanie împotriva consumului de alcool în cămin, să-i înveţe Pe copii principiile ce trebuie urrnate încă din pruncie, şi atunci Pot spera să aibă succes.

ta sa ne

uterea e care

143

Mamele trebuie să îşi ajute copiii să îşi formeze obiceiuri bune şi gusturi curate. Educaţi-le apetitul; învăţaţi-i pe copii să deteste stimulentele. Copiii voştri să îşi dezvolte tăria " morală de a se opune răului care îi înconjoară. Invăţaţi-i că nu trebuie să se lase conduşi de alţii şi că nu trebuie să cedeze influenţelor puternice, ci ei să îi influenţeze pe alţii în bine. Se fac eforturi mari de a se reduce abuzul de alcool; însă multe eforturi nu sunt îndreptate în direcţia cea bună. Susţinătorii refonnei abstinenţei trebuie să fie conştienţi de relele care rezultă din folosirea alimentelor nesănătoase, a condimentelor, a ceaiului şi a cafelei. Le urăm succes tuturor " lucrătorilor în acest domeniu! Insă îi invităm să privească în profunzime la cauza răului cu care se luptă şi să se asigure că sunt consecventi în această reformă. ' Oamenilor trebuie să li se prezinte faptul că echilibrul corect al capacităţilor mintale şi morale depinde în mare măsură de starea bună a organismului. Toate narcoticele şi stimulentele nenaturale, care slăbesc şi degradează trupul, duc la scăderea nivelului intelectual şi moral. Alcoolismul stă la baza decăderii morale a lumii. Prin îngăduirea apetitului pervertit, omul îşi pierde puterea de a se opune ispitei. Refo1·111atorii care sustin abstinenta , , trebuie să îi educe " pe oameni în această privinţă. Invăţaţi-i că sănătatea, caracterul şi chiar viaţa le sunt puse în pericol de folosirea stimulentelor, care aţâţă capacităţile epuizate să lucreze anormal şi spasmodic. " In ceea ce priveşte ceaiul, cafeaua, tutunul şi băuturile alcoolice, singura abordare prudentă este: ,,Nu atinge, nu gusta, nu umbla cu ele!'' Efectul ceaiului, al cafelei şi al băuturilor similare este acelaşi ca al băuturilor alcoolice şi al tutunului, iar în unele cazuri obiceiul este la fel de greu de învins cum îi e dificil betivului să renunte la alcool. Cei care încearcă să ' ' înlăture aceste stimulente vor resimţi pentru un timp o pierdere şi vor suferi fără ele. Însă, dacă sunt stăruitori, îşi vor birui pofta şi nu vor mai simţi lipsa lor. S-ar putea ca organismul să aibă nevoie de puţin timp pentru a se reface după abuzul suferit, dar, dacă îi acordaţi timp, el îşi va recăpăta forţele şi îşi va îndeplini funcţiile bine.

....

NEVOIALUC

TORULUI

"'

AJUTOR IN VIAŢA ZILNICĂ . Există o elocventă cu mult •

w

•

•

w

w

•

· · · 1

•

' •

. .

. . „

-

vreun om ca El _

r-o 1n1ma c , ş1 a evar.

•

.

'

ea ce est

•

Aprozii care au fost •

.

.

w

w

•

"

w

h 1 . . , . -1 convinge pe alt11 de ut P erea aru u1 lui D11mnezeu tr b · " · ' cunoa te " · . ' e uie ca noi inş1ne sa-1 care o prezentăm " . · · e a pe w

•

1 facem simtită infl t " an or pe~sonal putem sa ne .uen,a Intr-o lun1e sceptică. Ca să scoatem w

w

aşeza

••

:

"

e pe• tanca - Isus Hnstos •

ltnpreuna cu ce1lalt1, .

care

144 145

•'

.

;,.,

.' ..

CUPRINS

ISUS, MARELE MEDIC ............................................ 5 LUCRAREA MEDICULUI ........................................ 44

CUNOAŞTEREA FUNDAMENTALA .....................

55

ÎNGRIJIREA B OLNAVILOR .................................... 84

PRINCIPILE SANATATII .......................................... 103 ' NEVOIA LUCRATORULUI ...................................... 145