Suport Curs Drept Contravetional

UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU Facultatea de Stiinte Sociale si Administrative

Prof. univ. dr. Mihai Adrian HOTCA Asist. univ. drd. Lamya - Diana Al Kawadri

DREPT CONTRAVENTIONAL

2011

2012

CUPRINS Introducere 4 Unitatea de învatare nr. 1 7 LEGEA CONTRAVENTIONALA SI CONTRAVENTIA 7 §1. Scopul legii contraventionale 7 §2. Definitia contraventiei 10 §3. Domeniul reglementarii actelor normative contraventionale 10 §4. Legalitatea stabilirii si sanctionarii contraventiilor 11 §5. Intrarea în vigoare a legii contraventionale 12 §6. Test 13 Bibliografie. 14 Unitatea de învatare nr. 2 15 SANCTIUNILE CONTRAVENTIONALE 15 §1. Consideratii privind sanctiunile contraventionale generale (principale, comple mentare, masuri tehnico-administrative) 15

§2. Avertismentul 16 §3. Amenda 17 §4. Prestarea unei activitati în folosul societatii 17 §5. Test 19 Bibliografie. 19 Unitatea de învatare nr. 3 20 UNITATEA CONTRAVENTIONALA 20 §1. Unitatea contraventionala 20 §4. Test 23 §5. Bibliografie specifica 24 Unitatea de învatare nr. 4 25 PLURALITATEA DE CONTRAVENTII 25 1. Concursul de contraventii 25 1.1. Notiunea de pluralitate de contraventii 25 1.2. Analiza concursului de contraventii 26 §2. Recidiva contraventionala 28 2.1. Notiunea recidivei 28 2.2. Analiza recidivei 29 §4. Test 32 §5. Bibliografie specifica 33 Unitatea de învatare nr. 5 34 CAUZELE CARE ÎNLATURA CARACTERUL CONTRAVENTIONAL AL FAPTEI 34 §1. Cauzele care înlatura caracterul contraventional al faptei 34 §3. Test 36 §4. Bibliografie specifica 37 Unitatea de învatare nr. 6 38 CAUZELE CARE EXCLUD APLICAREA SANCTIUNILOR CONTRAVENTIONALE SAU EXECUTAREA ACEST ORA 38 §1. Cauzele care exclud aplicarea sanctiunilor contraventionale sau executarea ace stora 38 1.1. Prescriptia aplicarii sanctiunii contraventionale 38 1.2. Lipsa plângerii prealabile 41 1.3. Retragerea plângerii prealabile 42 1.4. Împacarea partilor 42 1.5. Moartea contravenientului si încetarea existentei persoanei juridice 43 1.6. Înlocuirea raspunderii contraventionale cu raspunderea administrativa discipl inara 43 1.7. Cauzele care exclud executarea sanctiunilor contraventionale 43 §3. Test 45 §4. Bibliografie specifica 46 Unitatea de învatare nr. 7 47 CONSTATAREA CONTRAVENTIEI 47 §1. Agentul constatator 47 §2. Actul constatator 48 §3. Conditiile si continutul actului constatator 50 §4. Nulitatea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei 55 §5. Test 56 Bibliografie specifica. 57 Unitatea de învatare nr. 8 58 PARTICULARITATI PRIVIND CONSTATAREA SI SANCTIONAREA ANUMITOR CATEGORII DE CONTRA VENTII 58 §1. Contraventiile rutiere 58 §2. Contraventiile la regimul constructiilor 59 §3. Contraventiile din domeniul protectiei consumatorilor 61 3.1. Particularitati ale constatarii si sanctionarii contraventiilor prevazute d e O.U.G. nr. 21/1992 61 3.2. Particularitati ale constatarii si sanctionarii contraventiilor prevazute d e Legea nr. 193/2000 64 §4. Alte contraventii 66

4.1. Particularitati ale constatarii si sanctionarii contraventiilor silvice 66 4.2. Particularitati ale constatarii si sanctionarii contraventiilor din domeniu l ordinii si linistii publice 67 §5. Test 68 Bibliografie specifica. 69 Unitatea de învatare nr. 9 70 PROCEDURA CONTRAVENTIONALA SI EXECUTAREA SANCTIUNILOR CONTRAVENTIONALE 70 §1. Caile de atac 70 1.1. Plângerea contraventionala 70 1.2. Recursul 72 §2. Executarea sanctiunilor contraventionale 73 §3. Test 74 Bibliografie specifica. 75

Introducere Suportul de curs prezentat în rândurile ce urmeaza se adreseaza studentilor speciali zarii Administratie publica din învatamântul universitar la distanta având ca finalitate prezentarea si explicarea principalelor institutii ale Dreptului contraventiona l. Lucrarea este conceputa pentru a trata aspectele fundamentale ale dreptului cont raventional, astfel încât studenti sa-si însuseasca notiunile si termenii de specialit ate. Suportul de curs este structurat într-un singur modul, iar modulul este structurat , la rândul lui, pe unitati de învatare. Modulul reprezinta o categorie de probleme distincte din materia disciplinei, care formeaza un tot unitar din punct de vede re al specificului cunostintelor, al însusirii unui anumit aspect al fenomenologie i disciplinei precum si din perspectiva timpului necesar parcurgerii si însusirii fondului informational respectiv. În acest sens, un modul contine una sau mai mult e unitati de învatare. Unitatea de învatare reprezinta o parte omogena din component a modulului, caracterizata de un volum strict limitat de cunostinte, care pot sa fie parcurse si însusite printr-un efort continuu de concentrare intelectuala, ca re se refera la continutul de idei al unitatii de învatare. Fiecare unitate de învat are are o structura proiectata din perspectiva exigentelor autoinstruirii, astfe l ca folosirea suportului de curs se face pe baza unui program de autoinstruire . Recomandam astfel, câteva regului de baza în procedura de realizare a programului de autoinstruire pe baza acestui suport de curs: 1. Unitatile de învatare se parcurg în ordinea în care sunt prezentate, chiar în ca zul în care studentul apreciaza ca ar putea sari direct la o alta unitate de învatare (de exemplu în cazul în care studentul se afla la a doua facultate sau în alte situati i echivalente). Criteriile si modalitatea de înlantuire a unitatilor de învatare sunt prezentate la fiecare unitate de învatare si ele trebuie respectate întocmai, cu efe ctul nerealizarii la parametri maximali a programului de autoinstruire; 2. Fiecare unitate de învatare contine teste destinate autoevaluarii gradulu i si corectitudinii însusirii cunostintelor specifice unitatii de învatare, întelegeri i fenomenelor si proceselor descrise sau prezentate în unitatea de învatare; 3. Ordinea logica a parcurgerii unitatii de învatare este urmatoarea: a) se citesc obiectivele unitatii de învatare; b) se parcurge continutul unitatii de învatare; c) se parcurge bibliografia recomandata; d) se parcurg exemplele ?i se efectueaza testele de evaluare. Obiectivele cursului (modulului)

Cursul de fata îsi propune: 1. Sa analizeze institutiile fundamentale ale dreptului contraventional si conexiunile existente între ele; 2. Sa transmita studentilor informatiile necesare pentru interpreta rea si aplicarea corecte a legii contraventionale; 3. Sa transmita studentilor cunostintele necesare unor buni specialisti în domeniul administratiei publice; 4. Abordarea institutiilor dreptului contraventional în strânsa legatura cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, a Curtii Constitutionale, a În altei Curti de Casatie si Justitie, precum si a altor instante. Însusirea temeinica Dreptului contraventional presupune, pe lânga activitati le didactice programate, un efort consistent din partea studentilor în ceea ce pri veste studiul individual pe baza bibliografiei minime obligatorii recomandate în p rezenta lucrare. Suportul de curs redat în rândurile urmatoare trebuie completat prin studierea bibliografiei obligatorii.

Competente conferite Dupa parcurgerea acestui curs (modul), studentul va fi capabil sa : cunoasca din punct de vedere stiintific continutul normelor contraventionale, pr ecum si practica judiciara referitoare la aplicarea acestora; înteleaga institutiile Dreptului contraventional; î?i însuseasca un mod de gândire logico-juridic corect; îînteleaga corelatiil existente între legislatia generala si cea specifica din domeni ; explice institutiile Dreptului contraventional; explice si sa interpreteze normele contraventionale; explice si sa înteleaga solutiile pentru problemele aparute în practica; î?i formeze o atitudine pozitiva fata de stiinta dreptului contraventional; î?i dezvolte abilitatile de gândire juridica; incite pentru o abordare multidisciplinara a institutiilor Dreptului contraventi onal; obisnuiasca a interpreta corect normele contraventionale si aplicarea sistematic a a acestora. Resurse si mijloace de lucru Pot contine: metode pedagogice indicate pentru parcurgerea cursului; mijloace informatice necesare parcurgerii materialului si rezolvarii tes telor (anumite softuri utile); instrumente utilizate în vederea întelegerii aspectelor teoretice si a rezol varii elementelor de test Metoda pedagogica folosita este prelegerea înso?ita ?i de discu?ii interactive ba zate pe materialul predat. Ca instrumente ce pot fi utilizate, recomandam legisla?ia în vigoare cu privire la Regimul juridic al contraven?iilor, precum ?i o bibliografie generala obligator ie ?i facultativa, dupa cum urmeaza: BIBLIOGRAFIE GENERALA OBLIGATORIE: M.A. HOTCA, Regimul juridic al contraventiilor, ed. a 4-a, Ed. C.H. Beck , Bucuresti, 2010. BIBLIOGRAFIE GENERALA FACULTATIVA: M. URSUTA, Procedura contraventionala, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2010.

Structura cursului Cursul este structurat pe unita?i de înva?are, ce pot fi parcurse în 2 3 ore de stud iu individual. Fiecarei unita?i de înva?are îi corespunde o tema de control. Cerinte preliminare Pentru parcurgerea ?i în?elegerea acestei discipline sunt necesare cuno?tin?ele do bândite la disciplinele Drept administrativ ?i Drept penal. Durata medie de studiu individual Fiecare UI poate fi parcursa în aproximativ 2

3 ore de studiu individual.

Evaluarea - ponderea evaluarii finale (examen/colocviu) 60% - ponderea evaluarilor pe parcurs (teme de control, verificari pe parcurs - 40%)

Unitatea de învatare nr. 1 LEGEA CONTRAVENTIONALA SI CONTRAVENTIA Cuprins: §1. Scopul legii contraventionale 7 §2. Definitia contraventiei 9 §3. Domeniul reglementarii actelor normative contraventionale §4. Legalitatea stabilirii si sanctionarii contraventiilor §5. Intrarea în vigoare a legii contraventionale 12 §6. Test 13 Bibliografie. 13

10 11

Introducere Aceasta Unitate de înva?are va prezenta cadrul legal de aplicare a Legii contraven ?ionale, respectiv aspecte legate de scopul acesteia, de sanc?ionare, precum ?i aspecte legate de activitatea în timp a legii contraven?ionale. Obiectivele unitatii de învatare Dupa studiul acestei unitati de învatare veti reusi sa: ? definiti contraventia; ? întelegeti scopul legii contraventionale; ? prezentati domeniul reglementarii actelor normative contraventionale; ? prezentati principalele principiul legalitatii sanctionarii si stabiliri i contraventiilor.

?

stabiliti data intrarii în vigoare a legii contraventionale. Durata medie de parcurgere a primei unitati de învatare este de 2

3 ore.

Continutul unitatii de învatare §1. Scopul legii contraventionale Potrivit art. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven tiilor, scopul legii contraventionale este acela de a apara valorile sociale care nu sunt ocrotite prin legea penala . Consideram ca legiuitorul a dorit sa sublini eze corelatiile existente între cele doua categorii de legi penale si contraventio nale în sensul ca una si aceeasi fapta nu poate fi considerata atât infractiune, cât s i contraventie. Dispozitia legala mentionata mai sus trebuie interpretata în sensul ca leg ea contraventionala apara anumite relatii de aparare sociala, care nu pot forma în acelasi timp si obiect al ocrotirii dreptului penal. Daca, totusi, aceeasi fapta ar întruni atât elementele unei norme contravent ionale, cât si pe cele ale unei norme penale, fapta va fi considerata numai infrac tiune, iar faptuitorul va fi sanctionat exclusiv penal, deoarece infractiunea si contraventia sunt specii de ilicit care sunt guvernate de reguli comune (legali tatea incriminarii si a sanctiunilor, umanismul etc.). Mai exact, dreptul penal îm prumuta dreptului contraventional principiile si unele institutii ale sale, lucr u explicabil daca avem în vedere natura comuna a celor doua forme de ilicit (contr aventia si infractiunea). Din perspectiva gradului de pericol social diferit pe care, teoretic, îl p rezinta cele doua forme de ilicit infractiunea si contraventia , deosebirile dint re acestea nu pot fi decât de ordin cantitativ. Contraventiile sunt fapte antisoci ale care prezinta un grad de pericol social mai redus decât infractiunile. De acee a, aceste doua forme de ilicit au aceeasi structura generica, atât din punct de ve dere obiectiv, cât si din perspectiva subiectiva. Nu exista, spre exemplu, nicio d eosebire substantiala în ceea ce priveste vinovatia faptuitorului. Chiar daca se p oate spune ca infractiunea si contraventia apara valorile sociale împotriva celor mai periculoase comportamente care le aduc atingere, nu se poate afirma totusi c a dreptul contraventional ocroteste valorile sociale care nu sunt protejate de l egea penala, deoarece una si aceeasi valoare sociala se poate bucura, dar sub as pecte diferite, de o dubla (sau chiar multipla, de pilda si civila) ocrotire, pe nala si contraventionala. Daca una si aceeasi fapta ilicita nu poate atât contraventie, cât si infract iune, ea poate fi, în acelasi timp, infractiune sau contraventie si orice alta spe cie de fapta ilicita. De pilda, fapta unui conducator auto profesionist constând în depasirea limitei de viteze admise, constituie atât contraventie, cât si abatere dis ciplinara. Din cele ce preced se desprinde ideea ca dreptul contraventional are car acter subsidiar fata de dreptul penal, deoarece incriminarile de natura contrave ntionala intervin numai în masura în care aceeasi fapta nu este incriminata de legea penala . De altfel, Curtea Europeana a Drepturilor Omului considera ca cele mai multe contraventii au natura penala . Consecintele juridice rezultate ca urmare a corelatiei dintre infractiun e si contraventie: inadmisibilitatea coexistentei, în privinta uneia si aceleiasi fapte, a raspunderii penale si a raspunderii contraventionale; inadmisibilitatea stabilirii unor sanctiuni contraventionale mai severe decât cele penale . În jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului fapta contraventiona la este considerata, de regula, o fapta de natura penala, indiferent de califica rea existenta în dreptul intern . Aceasta conceptie europeana ar trebui sa fie avu ta în vedere si de catre legiuitorul român, fie în sensul adoptarii unui Cod de proced ura contraventionala , în care sa se prevada principiile dreptului procesual penal , fie sa se prevada, cu unele adaptari determinate de specificul materiei, ca fi ind aplicabil domeniului dreptului contraventional Codul de procedura penala . Curtea Europeana a Drepturilor Omului raporteaza notiunea de materie pena la la trei criterii: calificarea interna; natura faptei incriminate; scopul si se veritatea sanctiunii .

Criteriul calificarii interne înseamna ca instanta europeana va califica l a fel ca legislatia interna o fapta considerata ca are natura penala potrivit ac esteia . În caz contrar, Curtea poate trece peste primul criteriu. Celelalte crite rii sunt folosite de Curte numai daca dreptul intern penal nu cuprinde în domeniul sau comportamentul examinat. Criteriul naturii faptei sanctionate presupune o verificare a destinatie i normei care incrimineaza fapta în discutie. În ipoteza în care norma incriminatoare analizata are destinatari necalificati, aceasta trebuie considerata ca apartine dreptului penal . Cel de-al treilea criteriu cel al scopului si gravitatii sanctiunii apli cate presupune un dublu examen. Primul se refera la finalitatea sanctiunii aplic ate, ceea ce înseamna ca fapta este considerata ca apartine domeniului dreptului p enal, daca sanctiunea are caracter punitiv (aflictiv) sau preventiv. Iar în cazul în care sanctiunea aplicata are un caracter prevalent reparator fapta trebuie excl usa din materia dreptului penal. Alt examen ce urmeaza a fi efectuat pentru dete rminarea naturii faptei se refera la gravitatea (severitatea) sanctiunii aplicat e faptuitorului . Indiferent de calificarea existenta în dreptul intern - contraventie sau i nfractiune, daca prin scopul si gravitatea sanctiunii aplicate faptuitorului fap ta ilicita este apreciata ca are natura penala, cel acuzat trebuie sa beneficiez e de toate drepturile prevazute de Conventia Europeana a Drepturilor Omului (acc es la justitie, impartialitate etc.). §2. Definitia contraventiei Definitia generala legala a contraventiei se gaseste în art. 1 alin. (2) d in O.G. nr. 2/2001, conform caruia: Constituie contraventie fapta savârsita cu vino vatie, stabilita si sanctionata (s.n.) prin lege, ordonanta, prin hotarâre a Guver nului sau, dupa caz, prin hotarâre a consiliului local al comunei, orasului, munic ipiului sau al sectorului Municipiului Bucuresti, a consiliului judetean ori a C onsiliului General al Municipiului Bucuresti . În limbajul curent , uneori, prin termenul ,,contraventie se întelege orice f apta ilicita, adica orice actiune sau inactiune prin care se încalca o regula juri dica sau de alta natura (de exemplu, referitoare la desfasurarea unui joc sporti v). Aceasta semnificatie nu poate fi acceptata în domeniul dreptului, deoarece con traventia este numai una dintre speciile de fapte ilicite. De asemenea, contrave ntia este o fapta care încalca o norma juridica, în timp ce regulile extrajuridice c are reglementeaza anumite activitati sportive, culturale sau de alta natura, exc ed nu numai sferei contraventiilor, ci chiar si oricarei categorii juridice . §3. Domeniul reglementarii actelor normative contraventionale În acceptiunea art. 1 din O.G. nr. 2/2001 legea contraventionala este oric e norma juridica cu caracter contraventional cuprinsa în actele normative acolo in dicate. Sensul specific al notiunii de lege contraventionala stabilit în art. 1 se justifica în temeiul faptului ca materia dreptului contraventional, alaturi de ma teria dreptului penal, este o materie care trebuie reglementata strict, astfel încât sa fie evitat orice arbitrariu cu ocazia adoptarii, interpretarii si aplicarii ei. Enumerarea actelor normative, cuprinsa în art. 1 al O.G. nr. 2/2001, este una exhaustiva. Sigur, nu excludem posibilitatea ca printr-o lege speciala sa fi e recunoscute, ca izvoare de drept contraventional, si alte acte normative, ment ionate în cuprinsul legii speciale. Ierarhia izvoarelor formale ale dreptului contraventional se prezinta as tfel: 1. Constitutia; 2. legile organice si ordonantele edictate în domeniul legil or organice; 3. legile ordinare si ordonantele simple ale Guvernului; 4. hotarâril e Guvernului; 5. hotarârile consiliilor judetene si cele ale Consiliului General a l Municipiului Bucuresti; 6. hotarârile consiliilor locale . Un act normativ cu forta juridica inferioara nu poate deroga de la preve derile unui act normativ cu forta juridica superioara. De exemplu, o hotarâre a Co nsiliului General al Municipiului Bucuresti nu poate contine prevederi care se a

bat de la cele din cuprinsul O.G. nr. 2/2001. Potrivit art. 2 din O.G. nr. 2/2001, prin legi, ordonante sau hotarâri ale Guvernului se pot stabili si sanctiona contraventii în toate domeniile de activit ate. Prin hotarâri ale autoritatilor administratiei publice locale sau judetene se stabilesc si se sanctioneaza contraventii în toate domeniile de activitate pentru care acestora le sunt stabilite atributii prin lege, în masura în care în domeniile r espective nu sunt stabilite contraventii prin legi, ordonante sau hotarâri ale Guv ernului. Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti pot stabili si sanctiona contraventii în urmatoarele domenii: salubritate; activitatea din piete, curatenia si igienizarea acestora; întretinerea parcurilor si spatiilor verzi, a spatiilor si locurilor de joaca pentru copii; amenajarea si curatenia spatiilor din jurul blocurilor de locuinte, precum si a terenurilor virane; întretinerea baz elor si obiectivelor sportive aflate în administrarea lor; întretinerea strazilor si trotuarelor, a scolilor si altor institutii de educatie si cultura, întretinerea cladirilor, împrejmuirilor si a altor constructii; depozitarea si colectarea gunoa ielor si a resturilor menajere. Consiliul General al Municipiului Bucuresti poate stabili si alte domeni i de activitate din competenta consiliilor locale ale sectoarelor, în care acestea pot stabili si sanctiona contraventii. Hotarârile consiliilor locale sau judetene ori, dupa caz, ale sectoarelor municipiului Bucuresti, prin care s-au stabilit contraventii cu nesocotirea prin cipiilor prevazute la mai sus, sunt nule de drept. Nulitatea se constata de inst anta de contencios administrativ competenta, la cererea oricarei persoane intere sate. Prin hotarâre a Consiliului General, nu se pot stabili si sanctiona contra ventii în domeniile expres prevazute în competenta consiliilor sectoarelor, deoarece posibilitatea extinderii competentei nu implica si restrângerea acesteia. Fiind v orba de competenta materiala speciala, posibilitatea restrângerii domeniului trebu ia prevazuta expres, în principal pentru considerentul ca exista riscul unor regle mentari paralele. Pe de alta parte, în cazul delegarii de competenta din partea Co nsiliului General al Municipiului catre sectoare, autoritatea deleganta poate or icând sa revina asupra transferului de putere. §4. Legalitatea stabilirii si sanctionarii contraventiilor Conform art. 3 din O.G. nr. 2/2001, actele normative prin care se stabil esc contraventii vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie contraventii si sanctiunea ce urmeaza sa se aplice pentru fiecare dintre acestea; în cazul sanctiu nii cu amenda se vor stabili limita minima si maxima a acesteia sau, dupa caz, c ote procentuale din anumite valori; se pot stabili si tarife de determinare a de spagubirilor pentru pagubele pricinuite prin savârsirea contraventiilor. Legalitatea în materia dreptului contraventional are un caracter special, asemanator materiei dreptului penal, în doctrina vorbindu-se despre legalitatea co ntraventionalizarii. Aceasta asemanare este data de doua elemente: legalitatea p revederii faptei ce constituie ilicit si legalitatea sanctiunilor. Nesocotirea principiului legalitatii înseamna fie retroactivitatea legii, fie extinderea aplicarii sale prin analogie, care nu pot fi admise într-un stat de drept. §5. Intrarea în vigoare a legii contraventionale Dispozitiile din actele normative prin care se stabilesc si se sanctione aza contraventiile intra în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicarii, i ar în cazul hotarârilor consiliilor locale sau judetene, punerea în aplicare se face s i cu respectarea conditiilor prevazute în Legea administratiei publice locale nr. 215/2001. În cazuri urgente se poate prevedea intrarea în vigoare într-un termen mai scu rt, dar nu mai putin de 10 zile. Hotarârile autoritatilor administratiei publice locale sau judetene, prin

care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii, pot fi aduse la cunostinta pu blica prin afisare sau prin orice alta forma de publicitate în conditiile Legii nr . 215/2001. Exemple De exemplu, Codul penal portughez foloseste termenul infractiune cu întelesul de f apta ilicita. Alte sisteme de drept, cum este cel francez, dau un sens mai larg notiunii de infractiune, întrucât includ în domeniul acesteia si contraventiile. Aceas ta conceptie a fost reglementata si în România sub incidenta codurilor penale anteri oare, care împarteau infractiunile în trei categorii: crime, delicte si contraventii . Preciza?i pe scurt scopul legii contraven?ionale. Enumera?i cel pu?in 4 izvoare formale ale dreptului contraven?ional. Sa ne reamintim... Scopul legii contraventionale este acela de a apara valorile sociale care nu sunt ocrotite prin legea penala . Consideram ca legiuitorul a dorit sa sublinieze core latiile existente între cele doua categorii de legi penale si contraventionale în se nsul ca una si aceeasi fapta nu poate fi considerata atât infractiune, cât si contra ventie. Rezumat Scopul legii contraventionale este acela de a apara valorile sociale care nu sunt ocrotite prin legea penala . Una si aceeasi fapta nu poate fi considerata atât infr actiune, cât si contraventie. Contraven?ia este fapta savârsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata (s.n.) prin lege, ordonanta, prin hotarâre a Guvernului sau, dupa caz, prin hotarâr e a consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului Munic ipiului Bucuresti, a consiliului judetean ori a Consiliului General al Municipiu lui Bucuresti Ierarhia izvoarelor formale ale dreptului contraventional se prezinta astfel: 1. Constitutia; 2. legile organice si ordonantele edictate în domeniul legilor organ ice; 3. legile ordinare si ordonantele simple ale Guvernului; 4. hotarârile Guvern ului; 5. hotarârile consiliilor judetene si cele ale Consiliului General al Munici piului Bucuresti; 6. hotarârile consiliilor locale Legea contraven?ionala intra în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicari i În cazuri urgente se poate prevedea intrarea în vigoare într-un termen mai scurt, da r nu mai putin de 10 zile. §6. Test Exemple de subiecte teoretice 1. Domeniul reglementarii actelor normative contraventionale; 2. Definitia generala a contraventiei. Exemplu de test tip grila 1. Contraventiile pot fi stabilite si sanctionate: a) prin hotarâri ale guvernului; b) prin ordine ale primarilor; c) prin decrete prezidentiale. Bibliografie. M.A. HOTCA, Regimul juridic al contraventiilor, ed. a 3-a, Ed. C.H. Beck, Bucure sti, 2008 paginile 3 92.

Unitatea de învatare nr. 2 SANCTIUNILE CONTRAVENTIONALE Cuprins: §1. Consideratii privind sanctiunile contraventionale generale (principale, comple mentare, masuri tehnico-administrative) 15 §2. Avertismentul 16 §3. Amenda 17 §4. Prestarea unei activitati în folosul societatii 17 §5. Test 19 Bibliografie. 19 Introducere Aceasta Unitate de înva?are va prezenta principalele sanc?iuni contraven?ionale, a cestea fiind analizate pe rând.

Obiectivele unitatii de învatare Dupa studiul acestei unitati de învatare veti reusi sa: ? prezentati sanctiunile contraventionale; ? analizati sanctiunile contraventionale generale; ? delimitati sanctiunile contraventionale principale fata de alte sanctiun i contraventionale. Durata medie de parcurgere a primei unitati de învatare este de 2 3 ore. Continutul unitatii de învatare §1. Consideratii privind sanctiunile contraventionale generale (principale, comple mentare, masuri tehnico-administrative)

? ? ?

Sanctiunile contraventionale sunt principale si complementare. Sanctiunile contraventionale principale sunt: avertismentul; amenda contraventionala; prestarea unei activitati în folosul comunitatii. Sanctiunile contraventionale complementare sunt: confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii

? ; ? suspendarea sau anularea, dupa caz, a avizului, acordului sau a autoriza tiei de exercitare a unei activitati; ? închiderea unitatii; ? blocarea contului bancar; ? suspendarea activitatii agentului economic; ? retragerea licentei sau a avizului pentru anumite operatiuni ori pentru activitati de comert exterior, temporar sau definitiv; ? desfiintarea lucrarilor si aducerea terenului în starea initiala. Prin legi speciale pot fi stabilite si alte sanctiuni principale sau com plementare. Sanctiunea stabilita trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol s ocial al faptei savârsite. Sanctiunile complementare se aplica în functie de natura si de gravitatea faptei. Pentru una si aceeasi contraventie se poate aplica numa i o sanctiune contraventionala principala si una sau mai multe sanctiuni complem entare. În unele acte normative, alaturi de sanctiunile contraventionale, sunt pre vazute anumite masuri tehnico-administrative. Astfel, conform art. 97 din O.U.G. nr. 195/2002, pe lânga sanctiunile contraventionale, politistul rutier dispune si una dintre urmatoarele masuri tehnico-administrative: o retinerea permisului de conducere si/sau a certificatului de înmatriculare ori de înregistrare sau, dupa caz, a dovezii înlocuitoare a acestora; o retragerea permisului de conducere, a certificatului de înmatriculare sau în registrare ori a placutelor cu numarul de înmatriculare sau de înregistrare; o anularea permisului de conducere; o ridicarea vehiculelor stationate neregulamentar §2. Avertismentul Potrivit art. 7 din O.G. nr. 2/2001, avertismentul consta în atentionarea verbala sau scrisa a contravenientului asupra pericolului social al faptei savârsi te, însotita de recomandarea de a respecta dispozitiile legale. Avertismentul se a plica în cazul în care fapta este de gravitate redusa. Avertismentul se poate aplica si în cazul în care actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei nu p revede aceasta sanctiune. În practica, agentii constatatori abuzeaza, deoarece aplica amenzi contraventiona le chiar si celor mai neînsemnate contraventii. Sanctiunea contraventionala nu rep rezinta un scop în sine, ci un mijloc de ocrotire a relatiilor sociale si de forma re a unui spirit de responsabilitate. În cazul unor plângeri contraventionale prin c are se invoca netemeinicia aplicarii sanctiunii amenzii contraventionale, instan ta poate dispune înlocuirea acesteia cu avertismentul. Avertismentul este o varianta moderna a sanctiunii mustrarii, sanctiune

morala aplicata în dreptul roman (severa interlocutio), în dreptul canonic (monitio si censura) si în dreptul medieval (blame) . Avertismentul se adreseaza oral, atunci când contravenientul este prezent la constatarea contraventiei, si este aplicat de agentul constatator. În celelalte cazuri, avertismentul se socoteste executat prin comunicarea procesului-verbal de constatare a contraventiei, cu rezolutia corespunzatoare. §3. Amenda Amenda contraventionala are caracter administrativ. Amenda contravention ala este o sanctiune pecuniara ce afecteaza contravenientul prin diminuarea patr imoniului acestuia, fapt pentru care a fost denumita sanctiune patrimoniala. Ame nda contra-ventionala consta în luarea silita din patrimoniul contravenientului a unei sume de bani si trecerea acesteia în patrimoniul statului sau al unitatilor a dministrativ-teritoriale. Limita minima a amenzii contraventionale este de 25 lei, iar limita maxi ma nu poate depasi: ? 100.000 lei, în cazul contraventiilor stabilite prin lege si ordonanta; ? 50.000 lei, în cazul contraventiilor stabilite prin hotarâri ale Guvernului; ? 5.000 lei, în cazul contraventiilor stabilite prin hotarâri ale consiliilor judetene ori ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti; ? 2.500 lei, în cazul contraventiilor stabilite prin hotarâri ale consiliilor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si ale sectoarelor municipiului Buc uresti. Sumele provenite din amenzile aplicate în conformitate cu legislatia în vigo are se fac venit integral la bugetul de stat, cu exceptia celor aplicate, potriv it legii, de autoritatile administratiei publice locale si amenzilor privind cir culatia pe drumurile publice, care se fac venit integral la bugetele locale. Sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice în conformitate cu legislatia în vigoare se fac venit integral la bugetele locale. În prezent, conform Constitutiei, amenda contraventionala nu mai poate fi transformata în închisoare contraventionala, dar poate fi înlocuita cu prestarea unei activitati în folosul comunitatii. Potrivit art. 23 alin. (13) din legea fundament ala, sanctiunea privativa de libertate nu poate fi decât de natura penala, ceea ce înseamna ca, atâta timp cât contraventiile ramân în afara dreptului penal, închisoarea nu p oate fi aplicata pentru contraventii. §4. Prestarea unei activitati în folosul societatii Prestarea unei activitati în folosul comunitatii poate fi stabilita numai prin lege sau ordonanta si numai pe o durata ce nu poate depasi 300 de ore si se stabileste numai alternativ cu amenda. În toate cazurile, aplicarea sanctiunii se face de catre instanta de judecata În ipoteza în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la ramânerea definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii sil ite, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanta de judec ata pe a carei raza teritoriala s-a savârsit contraventia, în vederea înlocuirii amenz ii cu sanctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati în folos ul comunitatii, tinându-se seama de partea din amenda care a fost achitata . La primul termen de judecata, instanta, cu citarea contravenientului, po ate acorda acestuia, la cerere, un termen de 30 de zile, în vederea achitarii inte grale a amenzii . În cazul în care contravenientul nu achita amenda în termenul prevazut mai sus , instanta procedeaza la înlocuirea amenzii cu sanctiunea obligarii la prestarea u nei activitati în folosul comunitatii. Regimul juridic al sanctiunii prestarii unei activitati în folosul comunit atii este stabilit prin O.G. nr. 55/2002. Conform art. 2 din aceasta lege, activ itatea în folosul comunitatii se presteaza în domeniul serviciilor publice, pentru înt retinerea locurilor de agrement, a parcurilor si a drumurilor, pastrarea curaten iei si igienizarea localitatilor, desfasurarea de activitati în folosul caminelor pentru copii si batrâni, al orfelinatelor, creselor, gradinitelor, scolilor, spita lelor si al altor asezaminte social-culturale.

Iar potrivit art. 3 din O.G. nr. 55/2002, sanctiunea prestarii unei acti vitati în folosul comunitatii se executa dupa programul de munca ori, dupa caz, pr ogramul scolar al contravenientului, pe o durata cuprinsa între 50 de ore si 300 d e ore, de maximum 3 ore pe zi, iar în zilele nelucratoare de 6-8 ore pe zi. În cazul în care contravenientul are posibilitatea sa execute sanctiunea în fi ecare zi din cursul saptamânii, iar autoritatile publice locale, prin persoanele împ uternicite, pot asigura supravegherea activitatii contravenientului, durata maxi ma de lucru nu poate depasi 8 ore pe zi. Exemple În practica instantelor de judecata nu a existat un punct de vedere unitar în legatu ra cu interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 9 alin. (3)-(5) din Ordonant a Guvernului nr. 2/2001 referitor la posibilitatea de a se dispune înlocuirea sanc tiunii amenzii contraventionale,cu sanctiunea prestarii unei activitati în folosul comunitatii, atunci când aceasta din urma sanctiune nu este prevazuta, prin lege, alternativ cu amenda. Astfel, unele instante au respins cererile de înlocuire a sanctiunii amenzii cu sa nctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati în folosul comun itatii, fie atunci când contraventiile savârsite nu erau prevazute si sanctionate pr in legi sau ordonante ale Guvernului, fie atunci când, desi contraventiile erau pr evazute prin acte normative elaborate de Parlament ori Guvern, prin delegare leg islativa, totusi acestea nu erau sanctionate în modalitatea prevazuta la art. 9 al in. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001. Alte instante, dimpotriva, au dispus înlocuirea sanctiunii amenzii contraventional e cu sanctiunea prestarii unei activitati în folosul comunitatii, fie în conditiile în care contraventia pentru care a fost aplicata aceasta din urma sanctiune nu era prevazuta de lege, ci prin hotarâri ale Guvernului sau hotarâri ale autoritatilor a dministratiei publice locale ori judetene, fie în situatiile în care legile speciale sau ordonantele Guvernului prin care se stabileau contraventiile pentru care sa aplicat amenda nu prevedeau, alternativ, si sanctiunea prestarii unei activita ti în folosul comunitatii. Prin Decizia nr. 7/2010, Sectiile Unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie, au statuat ca dispozitiile art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 55/2002, se interp reteaza în sensul admisibilitatii cererilor de înlocuire a sanctiunii amenzii cu san ctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati în folosul comuni tatii indiferent daca contraventiile savârsite sunt prevazute si sanctionate prin legi, ordonante ale Guvernului sau alte acte cu caracter normativ si chiar daca actul care stabileste si sanctioneaza contraventiile nu prevede, alternativ cu s anctiunea amenzii, sanctiunea prestarii unei activitati în folosul comunitatii -

Enumera?i sanc?iunile principale aplicabile în cazul unei contrave

n?ii Sa ne reamintim... Sanctiunile contraventionale sunt principale si complementare. Sanctiunea stabilita trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savârsite. Sanctiunile complementare se aplica în functie de natura si de gr avitatea faptei. Pentru una si aceeasi contraventie se poate aplica numai o sanc tiune contraventionala principala si una sau mai multe sanctiuni complementare.

? ? ?

Rezumat Sanctiunile contraventionale principale sunt: avertismentul; amenda contraventionala; prestarea unei activitati în folosul comunitatii.

Avertismentul consta în atentionarea verbala sau scrisa a contravenientulu i asupra pericolului social al faptei savârsite, însotita de recomandarea de a respe cta dispozitiile legale

Amenda contraventionala este o sanctiune pecuniara ce afecteaza contraven ientul prin diminuarea patrimoniului acestuia, fapt pentru care a fost denumita sanctiune patrimoniala Prestarea unei activitati în folosul comunitatii poate fi stabilita numai prin leg e sau ordonanta si numai pe o durata ce nu poate depasi 300 de ore si se stabile ste numai alternativ cu amenda §5. Test Exemple de subiecte teoretice 1. Examinati sanctiunea amenzii; 2. Analizati prestarea unei activitati în folosul comunitatii. Exemplu de test tip grila 1. Amenda în cazul contraventiilor sanctionate prin hotarâri ale Guvernului nu poate depasi: a) 100.000 lei; b) 50.000 lei; c) 1000.000 lei. Bibliografie. M.A. HOTCA, Regimul juridic al contraventiilor, ed. a 3-a, Ed. C.H. Beck pagini : 92 136 , Bucuresti, 2008.

Unitatea de învatare nr. 3 UNITATEA CONTRAVENTIONALA Cuprins: §1. Unitatea contraventionala Introducere

21

Aceasta Unitate de înva?are va defini unitatea contraven?ionala, pluralitatea de c ontraven?ii ?i va analiza recidiva în cazul contraven?iilor. Obiectivele unitatii de învatare Dupa studiul acestei unitati de învatare veti reusi sa: ? prezentati formele unitatii contraventionale; ? delimitati diferitele forme ale unita?ii contraven?ionale. Durata medie de parcurgere a primei unitati de învatare este de 2 Continutul unitatii de învatare §1. Unitatea contraventionala

3 ore.

A. Forme. Unitatea infractionala poate fi legala sau naturala. Formele u nitatii naturale contraventionale sunt: contraventia simpla instantanee, contrav entia continua si contraventia deviata. Formele unitatii legale contraventionale sunt: contraventia complexa, contraventia progresiva si contraventia (fapta) re petata (de obicei). B. Contraventia simpla instantanee. Contraventia simpla este acea forma a unitatii naturale de contraventie care consta în efectuarea unei singure actiuni (inactiuni) instantanee ce produce un singur rezultat în baza unei decizii delict uale unice. C. Contraventia continua. Contraventia continua poate fi definita ca fiind acea forma a unitatii naturale contraventionale care consta în prelungirea în timp a elem entului material (actiunii sau inactiunii) si a procesului de producere a rezult atului, pâna la un moment viitor consumarii, când activitatea contraventionala este oprita datorita unei energii contrare celei care a declansat activitatea. Contra ventia continua este una dintre formele unitatii contraventionale care cunoaste o evolutie temporala, datorata extensiei în timp a actiunii sau inactiunii ce cons tituie elementul material al laturii obiective a contraventiei. O.G. nr. 2/2001 defineste contraventia continua în art. 13 alin. (2) în termenii urmatori: ( ) Contrave ntia este continua în situatia în care încalcarea obligatiei legale dureaza în timp (s.n. ). Identificarea contraventiilor continue se face diferit, în functie de împrejurare a daca elementul material îmbraca forma actiunii sau a inactiunii. În ceea ce ne pri veste, consideram ca, în cazul contraventiilor continue - indiferent de forma elem entului material - criteriul ce trebuie utilizat, în mod principal, este criteriul definitiei legale. De asemenea, nu are caracter continuu contraventia constând în nedepunerea declarati ei de venit de catre persoana care are aceasta obligatie . Spre deosebire de contraventia simpla instantanee, contraventia continua nu se a utonomizeaza în momentul consumativ, deoarece activitatea contraventionala se prel ungeste în timp dupa momentul consumarii pâna la o alta data, denumita epuizarea con traventiei. Momentul consumativ al contraventiei continue are loc la data la car e este realizata latura obiectiva a faptei, dar epuizarea acesteia va avea loc l a o alta data, respectiv când dinamica contraventionala s-a sfârsit. Orice contraventie continua trebuie analizata atent sub aspectul datei savârsirii, care coincide cu momentul încetarii activitatii ilicite. De exemplu, daca un pres edinte al asociatiei de locatari nu a îndeplinit formalitatile pentru constituirea asociatiei de proprietari pâna la data demisiei din functie, el raspunde contrave ntional pentru fapta continua, care se considera comisa la data demisiei sale . În practica judiciara, pe buna dreptate, s-a decis ca epuizarea contraventiei cont inue are loc la data constatarii, moment la care aceasta se autonomizeaza prin i ntermediul actului constatator, daca epuizarea nu avusese loc anterior . Daca ac tivitatea contraventionala încetase anterior, data savârsirii coincide cu momentul cân d activitatea ilicita a fost oprita, indiferent de cauze . În cazul unui contract de intermediere în asigurari, încheiat de catre o persoana juridica care nu are auto rizatie de functionare, contraventia este continua, aceasta epuizându-se la data e xpirarii contractului de intermediere, iar nu la momentul încheierii contractului. D. Contraventia deviata. Pot fi cazuri în care elementul material al unei contrave ntii sa fie deturnat de la obiectul sau persoana vizata de catre faptuitor sau r ezultatul sa se produca în alt mod decât cel conceput, ceea ce înseamna ca se poate re

aliza continutul unei alte contraventii decât cea vizata de faptuitor (aberratio i ctus; aberratio causae; error in personam sau error in rem). Într-un asemenea caz avem o contraventie deviata. E. Contraventia complexa. Contraventia complexa este acea forma a unitatii legal e contraventionale care reuneste în continutul sau mai multe contraventii sau în car e este absorbita, ca element constitutiv ori ca element circumstantial agravant, o alta contraventie. Contraventia complexa este mai rar întâlnita în peisajul contrav entiilor, comparativ cu celelalte forme ale unitatii contraventionale. De altfel , ea nici nu este reglementata în legea contraventionala generala . F. Contraventia (fapta) de obicei (repetata). Definim contraventia (fapta) de ob icei (repetata) ca fiind acea forma a unitatii contraventionale al carei element material este alcatuit din mai multe acte materiale de acelasi fel, care altfel sunt nerelevante contraventional. G. Contraventia progresiva. Contraventia progresiva este acea forma de unitate l egala contraventionala al carei element material sau rezultat se amplifica astfe l încât are loc o schimbare de încadrare juridica a faptei, într-o alta contraventie mai grava. În cazul contraventiei progresive, contravenientul, dupa ce realizeaza for ma tip a unei contraventii, ajunge la o forma amplificata a acesteia. H. Contraventia continuata. În practica judiciara a fost recunoscuta si ex istenta contraventiei continuate, în ipoteza în care, în baza unei rezolutii contraven tionale unice, au fost comise mai multe fapte care fiecare în parte realizau conti nutul aceleasi contraventii . Exemple Este contraventie continua, spre exemplu, fapta prevazuta în art. 2 pct. 12 din Le gea nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de încalcare a unor norme de convietu ire sociala, a ordinii si linistii publice republicata. Potrivit acestei norme, constituie contraventie netinerea evidentei (s.n.) de catre magazinele autorizate a cumparatorilor armelor prevazute la pct. 10) în registre speciale, vizate de or ganele de politie, în care vor fi mentionate datele de stare civila, domiciliul, s eria si numarul actului de identitate ale cumparatorului, numarul cazierului jud iciar, numarul certificatului de sanatate neuropsihica, cu denumirea policlinici i teritoriale, precum si caracteristicile armei vândute ( ) . În practica judiciara a fost considerata contraventie simpla, iar nu continua, fap ta de a depozita saci cu deseuri pe trotuar Un exemplu de contraventie complexa îl reprezinta contraventia de depasire cu mai mult de 50 km/ h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, prevazuta de art. 102 pct. 38 alin. (3) lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile pub lice. Aceasta contraventie înglobeaza în continutul sau latura obiectiva a contraven tiei prevazute de art. 101 pct. 18 alin. (3) lit. d) din acelasi act normativ. Preciza?i de la ce moment începe sa curga termenul de prescrip?ie în cazul u nei contraven?ii continue. Sa ne reamintim... Unitatea infractionala poate fi legala sau naturala. Contraventia simpla consta în efectuarea unei singure actiuni (inactiuni) instanta nee ce produce un singur rezultat. Contraven?ia deviata se regase?te în situa?ia în care elementul material al unei con traventii sa fie deturnat de la obiectul sau persoana vizata de catre faptuitor sau rezultatul sa se produca în alt mod decât cel conceput Contraventia complexa reuneste în continutul sau mai multe contraventii sau în care este absorbita, ca element constitutiv ori ca element circumstantial agravant, o alta contraventie. Contraventia (fapta) de obicei (repetata) are elementul material alcatuit din ma i multe acte materiale de acelasi fel. Contraventia progresiva se caracterizeaza prin faptul ca elementul material sau rezultatul se amplifica astfel încât are loc o schimbare de încadrare juridica a fapte

i, într-o alta contraventie mai grava. Contraventia continuata are ca specific situa?ia în care în baza unei rezolutii cont raventionale unice, au fost comise mai multe fapte care fiecare în parte realizau continutul aceleasi contraventii. Rezumat Formele unitatii naturale contraventionale sunt: contraventia simpla instantanee , contraventia continua si contraventia deviata. Formele unitatii legale contrav entionale sunt: contraventia complexa, contraventia progresiva si contraventia ( fapta) repetata (de obicei). §4. Test Exemple de subiecte teoretice 1. Examinati doua forme ale unita?ii contraven?ionale ; 2. Da?i un exemplu de contraven?ie continua. Exemplu de test tip grila 1. Când contraventiile au fost constatate prin acelasi proces-verbal, sanc tiunile contraventionale se cumuleaza: a) fara a putea depasi dublul maximului amenzii prevazut pentru contrave ntia cea mai grava; b) fara a putea depasi maximul general al amenzii; c) fara a putea depasi 1000.000 lei. Teme de control Pe baza informa?iilor furnizate pâna la acest moment, realiza?i o compara?ie succi nta între formele unita?ii contraven?ionale. ***Depunerea referatului potrivit calendarului disciplinei ?i anume, în format ele ctronic sau material tiparit, astfel: e-mail, eLis. Fiecare referat va fi apreci at cu un procent de 10%-20% din nota finala. Pentru a nu exista încalcari ale legislatiei drepturilor de autor, studentii vor prezenta odata cu lucrarea si o declaratie pe proprie raspundere ca nu au adus atingere normelor juridice care protejeaza dreptul de autor. §5. Bibliografie specifica M.A. HOTCA, Regimul juridic al contraventiilor, ed. a 3-a, Ed. C.H. Beck , Bucuresti, 2008, pagini : 137 159.

Unitatea de învatare nr. 4 PLURALITATEA DE CONTRAVENTII Cuprins:

PLURALITATEA DE CONTRAVENTII 25 1. Concursul de contraventii 25 1.1. Notiunea de pluralitate de contraventii 1.2. Analiza concursului de contraventii §2. Recidiva contraventionala 28 2.1. Notiunea recidivei 28 2.2. Analiza recidivei 29 §4. Test 32 §5. Bibliografie specifica 33

25 26

Introducere Aceasta Unitate de înva?are va defini unitatea contraven?ionala, pluralitatea de c ontraven?ii ?i va analiza recidiva în cazul contraven?iilor. Obiectivele unitatii de învatare Dupa studiul acestei unitati de învatare veti reusi sa: ? explicati ce se întelege prin pluralitate de contraventii; ? analizati concursul de contraventii; ? analizati recidiva contraventionala. Durata medie de parcurgere a primei unitati de învatare este de 2 Continutul unitatii de învatare 1. Concursul de contraventii

3 ore.

1.1. Notiunea de pluralitate de contraventii Conform art. 10 din O.G. nr. 2/2001, daca aceeasi persoana a savârsit mai multe contraventii, sanctiunea se aplica pentru fiecare contraventie. Când contrav entiile au fost constatate prin acelasi proces-verbal, sanctiunile contravention ale se cumuleaza fara a putea depasi dublul maximului amenzii prevazut pentru co ntraventia cea mai grava sau, dupa caz, maximul general stabilit ( ) pentru presta rea unei activitati în folosul comunitatii ( ) . Pluralitatea de contraventii poate fi definita ca fiind acea forma a plu ralitatii contraventionale ce exista atunci când o persoana savârseste doua sau mai multe contraventii. Ceea ce determina calificarea unei pluralitati de fapte ca fiind o plura litate de contraventii este identitatea persoanei faptuitorului, respectiv aceea si persoana savârseste mai multe contraventii. Legatura in personam este singura c are intereseaza în materia pluralitatii de contraventii, celelalte relatii pot, ev entual, caracteriza sau particulariza pluralitatea, dar nu au niciun impact asup ra existentei sau inexistentei pluralitatii de contraventii. Biografia contraventionala a contravenientului este foarte importanta pe planul individualizarii sanctiunilor contraventionale. Savârsirea mai multor cont raventii de catre aceeasi persoana, în special daca sunt comise la intervale de ti mp diferite, probeaza un indice de incorigibilitate ridicat, de care trebuie sa se tina seama cu ocazia individualizarii sanctiunilor contraventionale. Folosind criteriul caracterului irevocabil sau nu al actului de constata re a contraventiei, pluralitatea de contraventii poate îmbraca forma concursului d e contraventii, daca acestea au fost savârsite înainte de a fi stabilita irevocabil existenta uneia dintre contraventii, sau forma recidivei, în cazul în care contraven ientul savârseste o noua contraventie dupa ce a fost sanctionat irevocabil pentru o alta contraventie. 1.2. Analiza concursului de contraventii A. Definitie. Definim concursul de contraventii ca fiind acea forma a pluralitat ii de contraventii ce exista în situatia în care o persoana savârseste cel putin doua contraventii, înainte de constatarea irevocabila a existentei vreuneia dintre ele. B. Conditiile concursului de contraventii. Din definitia concursului de contrave

ntii se pot desprinde conditiile sale de existenta. Sunt conditii de existenta a le concursului de contraventii urmatoarele: 1) Savârsirea a cel putin doua contraventii. Concursul de contraventii exista numai daca s-au savârsit cel putin doua contraventii. Daca în cadrul pluralitatii d e fapte savârsite numai una întruneste conditiile contraventiei, nu suntem în prezenta concursului, ci a unitatii contraventionale. Pluralitatea de contraventii poate îmbraca oricare dintre formele unitatii naturale sau legale de contraventie. Plur alitatea de contraventii se poate realiza indiferent de felul contraventiilor sa u de gravitatea acestora, precum si independent de timpul în care au fost savârsite. De asemenea, nu are relevanta locul savârsirii contraventiilor ce constituie plur alitatea. Pentru a fi contraventie, o fapta trebuie analizata prin prisma trasat urilor esentiale ale contraventiei si a continutului normei care o descrie. Prin urmare, pentru ca o fapta sa fie contraventie, trebuie sa fie prevazuta de lege a contraventionala, sa fie savârsita cu vinovatie si sa realizeze continutul norme i contraventionale. Nu este contraventie, spre exemplu, o fapta prevazuta de leg ea contraventionala, savârsita în conditiile unei cauze justificative, cum ar fi leg itima aparare, starea de necesitate sau cazul fortuit. 2) Savârsirea contraventiilor de catre aceeasi persoana. Pentru existenta con cursului de contraventii este necesara conditia ca faptele ce constituie plurali tatea sa fie savârsite de catre aceeasi persoana. Aceasta conditie este singura le gatura necesara pentru fiinta concursului de contraventii (in personam). Conditia pe care o examinam nu exclude ca la savârsirea contraventiilor ce formeaz a pluralitatea sa mai participe si alte persoane decât persoana celui care realize aza conditia. Alaturi de acesta pot contribui si alti participanti, în calitate de autori, coautori, instigatori sau complici, iar contravenientul ce savârseste con cursul poate avea si el oricare dintre aceste calitati. 3) Savârsirea a cel putin doua dintre contraventii mai înainte de constatarea irevoc abila a existentei vreuneia din ele. Pentru existenta concursului de contraventi i trebuie ca cel putin doua dintre contraventiile care realizeaza pluralitatea s a fie savârsite mai înainte de constatarea irevocabila a existentei vreuneia din ele . Prin aceasta conditie se face demarcarea între concursul de contraventii si reci diva. Dar, mentionam ca existenta acestora în privinta aceleiasi persoane nu este exclusa, deoarece cele doua forme ale pluralitatii de contraventii pot coexista. Constatarea existentei unei contraventii este certa în momentul în care împotriva actu lui ce o constata nu mai poate fi exercitata vreo cale ordinara de atac. Împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face plângere la judecatorie în termen de 15 zile de la data înmânarii sau comunic arii acestuia. Hotarârea judecatoreasca prin care s-a solutionat plângerea poate fi atacata cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la sectia contencios admi nistrativ a tribunalului. Ramânerea irevocabila a hotarârii de solutionare a plângerii contraventionale are loc când nu mai pot fi sau nu sunt exercitate alte cai de at ac. 4) Cel putin doua dintre contraventii sa poata fi constatate. Conditia pe care o examinam aici, nu este una de existenta a concursului de contraventii, ci una c are tine de tratamentul sanctionator al concursului de contraventii . Altfel spu s, chiar daca exista o pluralitate de contraventii, comisa de aceeasi persoana, mai înainte de a fi intervenit un act de constatare irevocabil, pentru vreuna dint re ele, este posibil ca numai una dintre contraventii sa poata fi constatata. Cazurile în care nu se poate aplica tratamentul sanctionator al concursului de con traventii, desi exista pluralitate de contraventii, sunt acele împrejurari care împi edica organul constatator sau determina instanta de judecata sa constate, respec tiv sa nu retina contraventia. Aceste împrejurari pot fi denumite cauze de nesanct ionare. Cauzele de nesanctionare sunt: actele de clementa, lipsa plângerii prealab ile, retragerea plângerii prealabile, împacarea partilor, prescriptia constatarii si aplicarii sanctiunii etc. C. Sanctionarea concursului de contraventii. Conform art. 10 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, daca aceeasi persoana a savârsit mai multe contraventii, sanctiunea se aplica pentru fiecare contraventie . Iar, potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, când contraventiile au fost constatate prin acelasi proces-verbal, sanctiunile con traventionale se cumuleaza fara a putea depasi dublul maximului amenzii prevazut

pentru contraventia cea mai grava sau, dupa caz, maximul general stabilit în prez enta ordonanta pentru prestarea unei activitati în folosul comunitatii . Legea contraventionala româna a consacrat sistemul cumulului aritmetic sau al adit ionarii. Practic, sistemul sanctionator al concursului de contraventii este dife rit în functie de împrejurarea daca pluralitatea de contraventii este sau nu constat ata printr-un singur proces verbal de constatare. §2. Recidiva contraventionala 2.1. Notiunea recidivei Desi nu are importanta pe care o prezinta în domeniul dreptului penal , re cidiva prezinta interes si pentru materia dreptului contraventional, în special în c azul contraventiilor care trebuie înscrise în cazierul fiscal al contribuabililor . Cazierul fiscal se organizeaza de Ministerul Finantelor Publice la nivel central si la nivelul directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municip iului Bucuresti si al Directiei generale de administrare a marilor contribuabili . Începând cu data de 1 ianuarie 2009, unitatile teritoriale competente sunt directi ile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, Direct ia generala de administrare a marilor contribuabili, administratiile finantelor publice ale municipiilor, precum si cele ale sectoarelor municipiului Bucuresti. În acceptiunea curenta, cuvântul recidiva are sensul de a comite o greseala în ca o data sau recadere în greseala. Deosebirea formala a recidivei fata de concurs ul de contraventii se refera la existenta unui act irevocabil de constatare a ex istentei unei contraventii, constatare anterioara savârsirii noii contraventii. Da r între cele doua forme ale pluralitatii de contraventii este si o diferenta de ti p simptomatic, în sensul ca recidivistul releva incorigibilitate fata de sanctiune a care i-a fost aplicata. De multe ori contravenientii se specializeaza în savârsire a unor specii de contraventii, specializare care determina o periculozitate foar te ridicata a acestei categorii de contravenienti. Recidiva contraventionala nu se confunda cu antecedentul contraventional , care este genul proxim al recidivei, pentru ca nu toate tipurile de contravent ii stabilite irevocabil atrag existenta starii de recidiva, ci numai cele de o a numita gravitate. De asemenea, recidivistul nu este acelasi cu faptuitorul-contr avenient primar, care este orice persoana ce a fost sanctionata irevocabil pentr u o contraventie, chiar daca aceasta contraventie nu realizeaza conditiile de ex istenta ale recidivei. Deosebirea între contravenientii primari si contravenientii recidivisti este importanta pe planul individualizarii sanctiunilor contraventi onale, deoarece tratamentul sanctionator al recidivistilor trebuie sa fie mai se ver decât cel aplicabil contravenientilor primari. În structura recidivei intra doi factori, si anume: actul de constatare si sanctionare irevocabila si savârsirea un ei noi contraventii. Factorii recidivei sunt denumiti în doctrina si termenii reci divei. Termenii recidivei se pot înfatisa în mai multe feluri în functie de mai multe ipoteze, determinate de sanctiunea pentru contraventia anterioara, de forma vino vatiei agentului, de pedeapsa pentru noua infractiune etc. 2.2. Analiza recidivei A. Conditiile recidivei. Pentru existenta recidivei trebuie îndeplinite co nditiile prezentate în continuare. a) Existenta unui act irevocabil de constatare si sanctionare a contrave ntiei. Sanctiunea poate fi de orice natura. Actul constatator poate fi încheiat de orice agent constatator competent, potrivit legii. Nu are relevanta daca sancti unea a fost aplicata pentru unitate sau pluralitate contraventionala. Conditia p e care o analizam este îndeplinita si daca sanctiunea privativa de libertate a fos t gratiata, în baza unui act de clementa individual sau colectiv. În cazul în care con travenientul savârseste noua contraventie înainte de ramânerea irevocabila a documentu lui de sanctionare (auctoritas rei judicata), pluralitatea de contraventii va îmbr aca forma concursului de contraventii. De asemenea, daca documentul de sanctiona re a fost desfiintat sau casat, devin incidente regulile concursului de contrave

ntii, deoarece desfiintarea sau casarea unei hotarâri produce efecte retroactive. Daca desfiintarea sau casarea sunt partiale trebuie vazut daca, în urma desfiintar ii, ramâne vreo contraventie care îndeplineste cerintele legale ale primului termen al recidivei. b) Contraventia pentru care exista actul irevocabil de constatare si san ctionare sa nu fie dintre cele de care nu se tine seama la stabilirea starii de recidiva. Potrivit art. 7 din O.G. nr. 75/2001 privind organizarea si functionar ea cazierului fiscal republicata, la stabilirea starii de recidiva nu se tine se ama de situatiile în care: ? faptele pe care le-a savârsit contribuabilul nu mai sunt sanctionate lege; ? a intervenit reabilitarea; ? nu a mai savârsit fapte de natura celor prevazute la art. 2 din Ordonanta, într-o perioada de 5 ani de la data ramânerii definitive a actului prin care au fos t sanctionate aceste fapte; ? a intervenit decesul, respectiv radierea contribuabilului. c) Savârsirea unei noi contraventii. Savârsirea noii contraventii trebuie sa aiba loc dupa ce actul constatator si sanctionator a devenit irevocabil. Faptui torul devine recidivist la data când a savârsit noua contraventie, indiferent de mom entul în care este constatata contraventia noua sau când a fost constatata prima con traventie . În cazul în care faptuitorul savârseste în stare de recidiva doua sau mai multe contrave ntii, suntem în prezenta unei plurirecidive, iar nu a unei recidive unice cu al do ilea termen plural . d) Noua contraventie sa fie savârsita de aceeasi persoana. Elementul care leaga pluralitatea de contraventii în forma recidivei este persoana contravenientu lui. Daca fapta este contraventie, conditia pe care o analizam este îndeplinita in diferent de calitatea pe care a avut-o la comiterea contraventiei. B. Sanctionarea recidivei. În dreptul contraventional, de regula, recidiva nu este reglementata si nici nu este sanctionata. Sigur ca agentul constatator va lua în considerare biografia contraventionala a contravenientului. Desi, în cazul contravenientilor recidivisti, legiuitorul nu a instituit o cauza de agravare a sanctiunii, totusi legea prevede anumite incapacitati, inte rdictii si decaderi, privitoare la contravenientii care recidiveaza . De asemene a, în cazul anumitor contraventii, cum sunt cele cu privire la piata de capital [a rt. 275 alin. (2) din Legea nr. 297/2004] , agentul constatator este obligat sa aplice un tratament sanctionator mai sever celor care, în decurs de 3 ani de la co miterea unei contraventii, au savârsit din nou contraventii prevazute de aceeasi l ege. Exemple Exista concurs de contraventii, în cazul în care un conducator auto conduce vehiculu l având o viteza peste limita legala, fiind sub influenta alcoolului (sub 0,8gr/l) Preciza?i în ce consta concursul de contraven?ii. Ce este recidiva contraven?ionala? Sa ne reamintim... Pluralitatea de contraventii poate fi definita ca fiind acea forma a pluralitati i contraventionale ce exista atunci când o persoana savârseste doua sau mai multe co ntraventii. Legea contraventionala româna a consacrat sistemul cumulului aritmetic sau al adit ionarii. În acceptiunea curenta, cuvântul recidiva are sensul de a comite o greseala înca o dat a sau recadere în greseala. Deosebirea formala a recidivei fata de concursul de co ntraventii se refera la existenta unui act irevocabil de constatare a existentei unei contraventii, constatare anterioara savârsirii noii contraventii În dreptul contraventional, de regula, recidiva nu este reglementata si nici nu es te sanctionata. Rezumat Definim concursul de contraventii ca fiind acea forma a pluralitatii de contrave

ntii ce exista în situatia în care o persoana savârseste cel putin doua contraventii, în ainte de constatarea irevocabila a existentei vreuneia dintre ele. Sunt conditii de existenta ale concursului de contraventii urmatoarele: 1) Savârsirea a cel putin doua contraventii. 2) Savârsirea contraventiilor de catre aceeasi persoana. 3) Savârsirea a cel putin doua dintre contraventii mai înainte de constatarea irevoc abila a existentei vreuneia din ele. 4) Cel putin doua dintre contraventii sa poata fi constatate. Deosebirea formala a recidivei fata de concursul de contraventii se refera la ex istenta unui act irevocabil de constatare a existentei unei contraventii, consta tare anterioara savârsirii noii contraventii. Dar între cele doua forme ale pluralit atii de contraventii este si o diferenta de tip simptomatic, în sensul ca recidivi stul releva incorigibilitate fata de sanctiunea care i-a fost aplicata. Conditiile recidivei sunt: a) Existenta unui act irevocabil de constatare si sanctionare a contraventiei. b) Contraventia pentru care exista actul irevocabil de constatare si sanctionare sa nu fie dintre cele de care nu se tine seama la stabilirea starii de recidiva . c) Savârsirea unei noi contraventii. d) Noua contraventie sa fie savârsita de aceeasi persoana. Fiecare Unitate de învatare se finalizeaza cu un Test de evaluare/autoevaluare. Temele de control sunt precizate la sfârsitul anumitor Unitati de învatare, fara ca acestea sa înlocuiasca Teste de evaluare/autoevaluare specifice Unitatii de învatare curente. §4. Test Exemple de subiecte teoretice 1. Examinati concursul de contraventi; 2. Analizati recidiva contraventionala. Exemplu de test tip grila 1. Când contraventiile au fost constatate prin acelasi proces-verbal, sanc tiunile contraventionale se cumuleaza: a) fara a putea depasi dublul maximului amenzii prevazut pentru contrave ntia cea mai grava; b) fara a putea depasi maximul general al amenzii; c) fara a putea depasi 1000.000 lei. Teme de control Pe baza informa?iilor furnizate pâna la acest moment, realiza?i o compara?ie succi nta între recidiva în dreptul penal ?i recidiva în dreptul contraven?ional. ***Depunerea referatului potrivit calendarului disciplinei ?i anume, în format ele ctronic sau material tiparit, astfel: e-mail, eLis. Fiecare referat va fi apreci at cu un procent de 10%-20% din nota finala. Pentru a nu exista încalcari ale legislatiei drepturilor de autor, studentii vor prezenta odata cu lucrarea si o declaratie pe proprie raspundere ca nu au adus atingere normelor juridice care protejeaza dreptul de autor. §5. Bibliografie specifica M.A. HOTCA, Regimul juridic al contraventiilor, ed. a 3-a, Ed. C.H. Beck 159. , Bucuresti, 2008, pagini : 137

Unitatea de învatare nr. 5 CAUZELE CARE ÎNLATURA CARACTERUL CONTRAVENTIONAL AL FAPTEI Cuprins: §1. Cauzele care înlatura caracterul contraventional al faptei 36 §3. Test 38 §4. Bibliografie specifica 39 Introducere Aceasta Unitate de înva?are va analiza cauzele care înlatura caracterul contraven?io nal al faptei, pentru ca la unitatea de înva?are urmatoare sa le pute?i delimita d e cele care exclud aplicarea sanc?iunilor contraven?inale sau executarea acestor a, urmând a fi punctate principalele deosebiri între acestea. Obiectivele unitatii de învatare Dupa studiul acestei unitati de învatare veti reusi sa: ? enumerati cauzele care înlatura caracterul contraventional al faptei; ? prezentati continutul cauzelor care exclud aplicarea sanctiunilor contra ventionale sau executarea sanctiunilor contraventionale în utma studierii ?i a cau zelor care exclud aplicarea sanc?iunilor contraven?ionale. ? delimitati categoriile juridice de mai sus. Durata medie de parcurgere a primei unitati de învatare este de 2 3 ore. Continutul unitatii de învatare §1. Cauzele care înlatura caracterul contraventional al faptei Dreptul contraventional nu reglementeaza continutul cauzelor de inexistenta a co ntraventiei, ceea ce înseamna ca acestea vor fi incidente în conditiile prevazute de Codul penal . O fapta va fi contraventie numai daca realizeaza toate elementele

cerute de lege, si anume trasaturile esentiale ale contraventiei si componentel e continutului acesteia. Si legea generala contraventionala cuprinde o exprimare echivalenta celei din Co dul penal, folosind expresia caracterul contraventional al faptei este înlaturat (. ..) , cu toate ca, de fapt, acestea sunt cauze de inexistenta a contraventiei. Cauzele de inexistenta a contraventiei trebuie delimitate de cauzele de neraspun dere, numite în doctrina: cauze care înlatura raspunderea; cauze exoneratoare de ras pundere; cauze de impunitate; cauze de neresponsabilitate etc. Cauzele de inexistenta a contraventiei sunt stari, situatii sau împrejurari care împ iedica realizarea continutului contraventiei. În schimb, în cazul cauzelor de nerasp undere contraventionala, desi fapta este contraventie, ea nu atrage efectul inev itabil, aplicarea sanctiunilor contraventionale. Problema aplicarii sau neaplica rii sanctiunilor contraventionale este una subsecventa constatarii existentei co ntraventiei, ceea ce înseamna ca daca fapta nu este contraventie este exclusa posi bilitatea aplicarii sanctiunilor de drept contraventional. Ordinea cercetarii si tuatiei de fapt începe cu verificarea existentei contraventiei si numai daca raspu nsul este pozitiv se continua verificarea celorlalte elemente ale raportului con traventional de conflict. Cauzele de neaplicare a sanctiunilor contraventionale sunt acele stari, situatii sau împrejurari care determina imposibilitatea tragerii la raspundere (sanctionar ii) contraventionala a contravenientului. Sunt cauze de neraspundere contraventi onala, de exemplu, moartea contravenientului, încetarea existentei persoanei jurid ice, prescriptia raspunderii contraventionale etc. Enumerarea cauzelor de inexistenta a contraventiei este una enuntiativa, exempli ficativa, iar nu limitativa. Alaturi de cauzele de inexistenta, înscrise în O.G. nr. 2/2001, mai sunt asemenea cauze si altele reglementate în alte norme sau care rez ulta din principiile dreptului contraventional. Iata câteva dintre acestea: activi tatile violente acceptate în cadrul unor jocuri sportive; interventiile medicale; consimtamântul victimei, prealabil si pentru fapte ce lezeaza valori sociale de ca re victima poate dispune; îndeplinirea unei îndatoriri legale sau de serviciu a fapt uitorului; ordinul unei autoritati legitime etc. Conform art. 11 din O.G. nr. 2/2001, caracterul contraventional al faptei este înl aturat în cazul legitimei aparari, starii de necesitate, constrângerii fizice sau mo rale, cazului fortuit, iresponsabilitatii, betiei involuntare complete, erorii d e fapt, precum si infirmitatii, daca are legatura cu fapta savârsita. Minorul sub 14 ani nu raspunde contraventional. Pentru contraventiile savârsite de minorii care au împlinit 14 ani minimul si maximul amenzii stabilite în actul norma tiv pentru fapta savârsita se reduc la jumatate. Minorul care nu a împlinit vârsta de 16 ani nu poate fi sanctionat cu prestarea unei activitati în folosul comunitatii . Cauzele care înlatura caracterul contraventional al faptei se constata numai de in stanta de judecata. Exemple Poate beneficia de incidenta starii de necesitate un conducator auto care nu a a cordat prioritate de trecere, din cauza faptului ca transporta o persoana grav b olnava, care avea nevoie urgenta de asistenta medicala, la cel mai apropiat spit al. Enumera?i cel pu?in 3 cauze de inexisten?a a contraven?iilor prezentate în lege. Sa ne reamintim... Problema aplicarii sau neaplicarii sanctiunilor contraventionale este una subsec venta constatarii existentei contraventiei, ceea ce înseamna ca daca fapta nu este contraventie este exclusa posibilitatea aplicarii sanctiunilor de drept contrav entional. Alaturi de cauzele de inexistenta, înscrise în O.G. nr. 2/2001, mai sunt asemenea ca uze si altele reglementate în alte norme sau care rezulta din principiile dreptulu

i contraventional Rezumat O fapta va fi contraventie numai daca realizeaza toate elementele cerute de lege , si anume trasaturile esentiale ale contraventiei si componentele continutului acesteia. Cauzele de neaplicare a sanctiunilor contraventionale sunt acele stari, situ atii sau împrejurari care determina imposibilitatea tragerii la raspundere (sancti onarii) contraventionala a contravenientului §3. Test Exemple de subiecte teoretice 1. Examinati cauzele care înlatura caracterul contraventional al faptei; 2. Analizati prescriptia aplicarii sanctiunilor contraventionale. Exemplu de test tip grila 1. Termenul general al prescriptiei aplicarii sanctiunilor contravention ale este de: a) 3 ani; b) 1 an; c) 6 luni. Teme de control Pe baza informa?iilor furnizate pâna la acest moment, realiza?i o compara?ie succi nta între cauzele de înlaturare a raspunderii penale ?i cauzele de inexisten?a a con traven?iei. ***Depunerea referatului potrivit calendarului disciplinei ?i anume, în format ele ctronic sau material tiparit, astfel: e-mail, eLis. Fiecare referat va fi apreci at cu un procent de 10%-20% din nota finala. Pentru a nu exista încalcari ale legislatiei drepturilor de autor, studentii vor prezenta odata cu lucrarea si o declaratie pe proprie raspundere ca nu au adus atingere normelor juridice care protejeaza dreptul de autor. §4. Bibliografie specifica M.A. HOTCA, Regimul juridic al contraventiilor, ed. a 3-a, Ed. C.H. Beck, Bucure sti, 2008, pagini 175 253.

Unitatea de învatare nr. 6 CAUZELE CARE EXCLUD APLICAREA SANCTIUNILOR CONTRAVENTIONALE SAU EXECUTAREA ACES TORA Cuprins: §1. Cauzele care exclud aplicarea sanctiunilor contraventionale sau executarea ace stora 38 1.1. Prescriptia aplicarii sanctiunii contraventionale 38 1.2. Lipsa plângerii prealabile 41 1.3. Retragerea plângerii prealabile 42 1.4. Împacarea partilor 42 1.5. Moartea contravenientului si încetarea existentei persoanei juridice 43 1.6. Înlocuirea raspunderii contraventionale cu raspunderea administrativa discipl inara 43 1.7. Cauzele care exclud executarea sanctiunilor contraventionale 43 §3. Test 45 §4. Bibliografie specifica 46 Introducere Aceasta Unitate de înva?are va analiza atât cauzele care înlatura caracterul contraven ?ional al faptei, cât ?i pe cele care exclud aplicarea sanc?iunilor contraven?inal e sau executarea acestora, urmând a fi punctate principalele deosebiri între acestea . Obiectivele unitatii de învatare Dupa studiul acestei unitati de învatare veti reusi sa: ? prezentati continutul cauzelor care exclud aplicarea sanctiunilor contra ventionale sau executarea sanctiunilor contraventionale; Durata medie de parcurgere a primei unitati de învatare este de 2 Continutul unitatii de învatare

3 ore.

§1. Cauzele care exclud aplicarea sanctiunilor contraventionale sau executarea ace stora 1.1. Prescriptia aplicarii sanctiunii contraventionale Prescriptia aplicarii sanctiunii contraventionale este o cauza ce stinge raportul juridic contraventional de conflict, deoarece acesta nu a fost rezolva t într-o perioada de timp rezonabila. Nu necesita vreo argumentare faptul ca, pent ru a fi eficienta, raspunderea contraventionala trebuie sa intervina într-un momen t cât mai apropiat de cel al comiterii contraventiei. Realizarea tardiva a trageri i la raspundere contraventionala înseamna o noua aducere în cadrul spiritului social a faptei ce deja fusese uitata de societate. Prescriptia aplicarii sanctiunii c ontraventionale este antidotul la acele cazuri când organele competente n-au reusi t, într-un timp optim, sa restabileasca ordinea de drept încalcata. Raspunderea cont raventionala trebuie realizata prompt, din punct de vedere substantial, si opera tiv, din prisma procesual-contraventionala. Contravenientii trebuie descoperiti repede, judecati operativ si sanctionati prompt. În ciuda acestor reguli de drept, realitatea consemneaza numeroase cazuri în

care realizarea raspunderii contraventionale nu este sau nu poate fi facuta întrun timp rezonabil, ceea ce are ca efect stergerea contraventiei din memoria soci ala. Tardivitatea aplicarii sanctiunii este la fel de nociva pentru societate ca si nerealizarea tragerii la raspundere contraventionala. Prescriptia aplicar ii sanctiunii contraventionale este o cauza care exclude raspunderea contraventi onala datorita nerealizarii acesteia în termenele stabilite de lege. Prescriptia p roduce efecte numai pentru viitor ex nunc nu si pentru trecut ex tunc si nu are nicio consecinta asupra actiunii civile. Actiunea civila este guvernata de regul i proprii, inclusiv cele privind prescriptia. Aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie în termen de 6 l uni de la data savârsirii faptei. În cazul contraventiilor continue termenul prevazu t de lege curge de la data constatarii faptei, daca în momentul constatarii aceast a nu era epuizata. Când fapta a fost urmarita ca infractiune si ulterior s-a stabilit ca ea constituie contraventie, prescriptia aplicarii sanctiunii nu curg e pe tot timpul în care cauza s-a aflat în fata organelor de cercetare sau de urmari re penala ori în fata instantei de judecata, daca sesizarea s-a facut înauntrul term enelor de prescriptie. Prescriptia opereaza totusi daca sanctiunea nu a fost apl icata în termen de un an de la data savârsirii, respectiv constatarii faptei, daca p rin lege nu se dispune altfel. Prin legi speciale pot fi prevazute si alte terme ne de prescriptie pentru aplicarea sanctiunilor contraventionale (de exemplu, Le gea nr. 50/1991 prevede un termen de 2 ani). Practica judiciara a fost neunitara în ceea ce priveste prescriptia în cazul contraventiilor continue, în special cu privire la stabilirea datei savârsirii cont raventiei, precum si în ce priveste efectele autorizatiei de construire obtinute în timpul executarii lucrarilor sau dupa finalizarea acestora, în conditiile Legii nr . 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru r ealizarea locuintelor. Controversele au fost curmate prin Decizia nr. 7/2000 , p ronuntata în Sectii Unite de instanta suprema, ale carei considerente sunt valabil e si în prezent. Fiind sesizata cu recurs în interesul legii, Curtea Suprema a retinut urma toarele: prin Legea nr. 50/1991 este prevazut un termen de prescriptie de 2 ani d e la data savârsirii faptei, dispozitii care se completeaza cu cele ale Legii nr. 32/1968. Dar, ( .) prin nicio dispozitie a Legii nr. 32/1968 nu este reglementat t ermenul în care trebuie constatata contraventia, ci se prevede numai la art. 13 al in. (1) ca «aplicarea sanctiunii pentru contraventii se prescrie în termen de 3 luni de la data savârsirii faptei», fiind exceptate contraventiile la normele privind im pozitele, taxele, primele de asigurare prin efectul legii si disciplina financia ra, pentru care se mentioneaza la alin. (4) al aceluiasi articol ca «aplicarea san ctiunii se prescrie în termen de 1 an de la data savârsirii faptei» . Unele instante au considerat ca si în materia contraventiilor prevazute de Legea nr. 50/1991 termenul de prescriptie este de 3 luni. Alte instante au cons iderat ca (..) prevederile Legii nr. 50/1991, având caracter special, deroga de la dispozitiile Legii nr. 32/1968, astfel ca reglementarile acesteia referitoare la termenul de prescriptie a aplicarii sanctiunii contraventionale nu sunt aplicab ile în materia contraventiilor la Legea nr. 50/1991 . Instanta suprema a considerat ca aceste din urma instante au procedat co rect. Aceasta a retinut ca, ( ) tinându-se seama de caracterul special al reglementar ilor Legii nr. 50/1991, este evident ca aplicarea prevederilor acesteia are prio ritate în raport cu aplicarea prevederilor Legii nr. 32/1968, care constituie norm a cu caracter general în materia stabilirii si sanctionarii contraventiilor . Cât priveste data savârsirii contraventiei, unele instante au apreciat ca fa ptele prevazute de Legea nr. 50/1991 se consuma instantaneu, deci neconsemnarea datei savârsirii faptei în procesul-verbal este sanctionata cu nulitatea. Dimpotriva , alte instante au considerat ca asemenea fapte nu se consuma instantaneu, contr avenientul savârsind fapta de la momentul începerii constructiei pâna la terminarea ac esteia. Solutia corecta, în opinia instantei supreme, au pronuntat-o cele din urma instante, deoarece ( .) spre deosebire de Legea nr. 32/1968, care este legea-cadru de stabilire si sanctionare a contraventiilor, contraventiile prevazute de Lege a nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pent

ru realizarea locuintelor constau în fapte a caror durata de savârsire în timp este ev identa, depinzând de parcurgerea unor etape de realizare a lucrarilor. Or, în raport cu aceasta modalitate specifica privind savârsirea faptei, car e îi imprima caracter continuu, contraventia trebuie considerata ca se comite pe înt regul parcurs al edificarii constructiei, (s.n.) astfel ca ea poate fi sanctiona ta din momentul începerii lucrarilor si pâna la terminarea lor, iar în cazul construct iilor finalizate, pâna la împlinirea termenului înscris în art. 26 din Legea nr. 50/1991 . În concluzie, în cazul constructiilor în curs de executare nu poate fi conside rata ca data a savârsirii faptei decât data constatarii contraventiei, iar în cazul co nstructiilor finalizate data savârsirii faptei este cea a terminarii constructiei, momente de la care trebuie calculata si curgerea termenului de prescriptie prev azut la art. 26 din Legea nr. 50/1991. Cu privire la autorizatia de constructie, unele instante au considerat c a obtinerea acesteia dupa constatarea contraventiei atrage nulitatea procesuluiverbal. La fel, în cazul în care petitionarul dovedeste ca a efectuat demersuri pent ru eliberarea autorizatiei, obtinând certificatul de urbanism ulterior constatarii contraventiei. Opinia Curtii Supreme a fost, însa, ca au procedat corect instantele care au considerat ca obtinerea autorizatiei de construire dupa finalizarea lucrarilo r sau chiar în timpul executarii acestora nu înlatura caracterul ilicit al faptei si nici efectele procesului-verbal de constatare a contraventiei. S-a aratat ca, ( ) în Legea nr. 50/1991 se prevede posibilitatea ca organele care au aplicat amenda sa stabileasca prin procesul-verbal de constatare a contr aventiei un termen în care contravenientul sa poata solicita si obtine autorizatia necesara. O atare posibilitate însa, lasata la aprecierea organelor care constata ca lucrarile îndeplinesc conditiile prevazute de lege pentru eliberarea unei auto rizatii, are efecte limitate, circumscrise doar la edificarea constructiei, regl ementarea din partea finala a alineatului mentionat precizând în aceasta privinta ca «masurile de desfiintare a constructiilor vor fi dispuse numai dupa expirarea ter menului stabilit». Efectuarea demersurilor pentru obtinerea autorizatiei de construire si c hiar obtinerea ei dupa începerea lucrarilor nu poate justifica aprecierea ca perso ana contravenienta a fost de buna-credinta atâta timp cât procesul-verbal de constat are a nerespectarii conditiilor cerute de lege este legal îndeplinit, iar începerea oricarei lucrari de construire în sensul prevederilor Legii nr. 50/1991 este condi tionata de obtinerea prealabila a autorizatiei de construire prevazute la art. 4 din aceasta lege. (s.n.) De aceea obtinerea autorizatiei de construire pe parcursul executarii lu crarilor sau dupa finalizarea acestora nu poate avea ca efect înlaturarea caracter ului ilicit al faptei, ci constituie doar o împrejurare ce poate fi avuta în vedere numai la individualizarea sanctiunii contraventionale . În consecinta, Curtea Suprema a considerat ca ( ) dreptul de a constata contr aventiile si de a aplica amenzile prevazute la art. 23 din aceasta lege (Legea n r. 50/1991 n.n.) se prescrie în termen de 2 ani de la data savârsirii faptei. ( ) În caz ul constructiilor în curs de executare data savârsirii faptei este data constatarii contraventiei, iar în cazul constructiilor finalizate fapta se considera savârsita l a data terminarii constructiei. ( ) Obtinerea autorizatiei de construire în timpul e xecutarii lucrarilor sau dupa finalizarea acestora nu înlatura caracterul ilicit a l faptei, o atare împrejurare putând fi avuta în vedere numai la individualizarea sanc tiunii contraventionale (s.n.) . 1.2. Lipsa plângerii prealabile Prin exceptie de la principiul oficialitatii tragerii la raspundere cont raventionala, legiuitorul a lasat persoanei vatamate disponibilitatea tragerii l a raspundere a contravenientului. Aplicarea sanctiunii contraventionale este con ditionata de formularea unei plângeri prealabile numai în cazurile expres prevazute de lege. De pilda, în cazul contraventiei prevazute de art. 2 pct. 30 din Legea nr . 61/1991 privind sanctionarea faptelor de încalcare a unor norme de convietuire s ociala, a ordinii si linistii publice, respectiv daca a fost savârsita fapta de al

ungare din locuinta comuna a sotului sau sotiei, a copiilor, precum si a oricare i alte persoane aflate în întretinere . Jurisprudenta a statuat în acest sens . Plângere a prealabila trebuie depusa în termen de 6 luni de la data savârsirii contraventiei si trebuie sa îndeplineasca anumite conditii de fond si de forma, în lipsa carora ac easta este considerata ca nu a fost formulata. Plângerea prealabila lipseste: 1) cân d persoana vatamata nu a formulat deloc plângere; 2) când plângerea a fost formulata d upa expirarea termenului; 3) când plângerea a fost formulata de o alta persoana decât persoana vatamata. 1.3. Retragerea plângerii prealabile În cazul contraventiilor pentru care este necesara plângerea prealabila a pe rsoanei vatamate, formularea unei asemenea plângeri nu înlatura dreptul partii vatam ate de a dispune de soarta actiunii contraventionale. Depunerea plângerii prealabi le este o manifestare de vointa revocabila. Una dintre modalitatile de revocare a plângerii prealabile este retragerea acesteia. Retragerea plângerii prealabile est e un act juridic unilateral prin care persoana vatamata, ce a formulat plângere pr ealabila, retracteaza aceasta plângere. Pentru a fi valabila, retragerea plângerii t rebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: 1) sa aiba loc în cazurile prevazute d e lege; 2) sa existe o manifestare de vointa neechivoca de retractare; 3) sa int ervina pâna la ramânerea definitiva a hotarârii judecatoresti; 4) în cazul mai multor co ntravenienti sa fie facuta fata de toti. Retragerea plângerii prealabile a persoanei vatamate poate interveni oricând în timpul procesului si înlatura atât raspunderea contraventionala, cât si raspunderea civila. 1.4. Împacarea partilor Împacarea partilor este actul juridic intervenit între persoana vatamata si contravenient, în cazurile permise de lege, prin care acestia convin total si neco nditionat sa stinga raportul juridic contraventional de conflict. Împacarea partil or este posibila, de regula, numai în cazul contraventiilor pentru care actiunea c ontraventionala se pune în miscare la plângerea prealabila a partii vatamate. Pentru a produce efecte juridice, împacarea partilor trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: 1) sa aiba loc în cazurile prevazute de lege; 2) sa intervina între partea vatamata si contravenient; 3) sa fie totala si neconditionata; 4) sa intervina pâna la ramânerea definitiva a hotarârii judecatoresti. Împacarea partilor poate interve ni oricând în timpul procesului penal, inclusiv pe durata solutionarii cailor de ata c. 1.5. Moartea contravenientului si încetarea existentei persoanei juridice Decesul contravenientului este cauza care exclude aplicarea sanctiunii c ontraventionale, deoarece, spre deosebire de alte forme de raspundere juridica, dar la fel ca în cazul raspunderii penale, raspunderea contraventionala este perso nala si nu se transmite pe cale de succesiune. Alte forme de raspundere, cum est e si cea civila, se transmit pe cale succesorala daca privesc drepturi patrimoni ale. Pe planul dreptului procesual, moartea contravenientului este cauza de stin gere a actiunii, a procesului. Actiunea civila va fi însa solutionata. Încetarea exi stentei persoanei juridice este, de asemenea, o cauza de neaplicare a sanctiunii contraventionale sau de stingere a raportului contraventional de constrângere. Mo tivul, si în acest caz, este regula personalitatii raspunderii contraventionale. 1.6. Înlocuirea raspunderii contraventionale cu raspunderea administrativa disciplinara Înlocuirea raspunderii contraventionale cu o raspundere administrativ-disc iplinara are loc în cazul în care contravenientul are calitatea de militar (art. 44 din O.G. nr. 2/2001).

1.7. Cauzele care exclud executarea sanctiunilor contraventionale A. Prescriptia executarii sanctiunilor contraventionale. Executarea sanc tiunii amenzii contraventionale se prescrie daca procesul-verbal de constatare a contraventiei nu a fost comunicat contravenientului în termen de o luna de la dat a aplicarii sanctiunii. B. Insolvabilitatea contravenientului. În cazul sanctiunilor contravention ale ce reprezinta creante bugetare, executarea sanctiunii se stinge daca debitor ul-contravenient este insolvabil. Într-adevar, în baza art. 176 C.proc.fisc. (M. Of. nr. 513 din 31 iulie 2007), debitorul ale carui venituri sau bunuri urmaribile au o valoare mai mica decât obligatiile fiscale de plata sau care nu are venituri ori bunuri urmaribile este considerat ca se afla în stare de insolvabilitate. C. Gratierea si alte cauze de stingere a sanctiunilor contraventionale. Gratierea este un act de clementa, edictat din ratiuni de politica juridica, pri n care se stinge executarea unei sanctiuni penale sau contraventionale ori aceas ta se comuta în una mai usoara. Asadar, gratierea apare ca o iertare a unei persoa ne de executarea unei sanctiuni. Desi în materia dreptului contraventional este mai rar întâlnita, remarcam fap tul ca gratierea sanctiunii contraventionale poate fi cauza de stingere a execut arii unei sanctiuni contraventionale. Ultima lege care prevede o gratiere contra ventionala este Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si înlaturarea u nor masuri si sanctiuni . Astfel, conform art. 5 din aceasta lege: Sanctiunile cu închisoare aplicate prin hotarâri judecatoresti definitive pentru contraventii nu s e mai executa . Gratierea unor sanctiuni contraventionale a fost prevazuta si în Legea nr. 137/1997 privind gratierea unor pedepse (M. Of. nr. 170 din 25 iulie 1997) . P e lânga gratiere, anumite acte normative prevad si alte feluri de clementa referit oare la executarea sanctiunilor contraventionale. De pilda, Codul de procedura f iscala prevede institutia anularii creantelor bugetare, în situatiile în care cheltu ielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin posta, sunt mai mari decât creantele fiscale supuse executarii silite, conducatorul organului de execu tare poate aproba anularea debitelor respective. Cheltuielile generate de comuni carea somatiei prin posta sunt suportate de organul fiscal. Un alt mod de stinge re a executarii sanctiunii contraventionale îl reprezinta înlesnirile fiscale. Un as emenea act normativ l-a constituit O.U.G. nr. 40/2002 (M. Of. nr. 233 din 8 apri lie 2002) (abrogata de O.U.G. nr. 26 /2005) privind recuperarea arieratelor buge tare. Potrivit Codului de procedura fiscala, creantele fiscale restante aflate în sold la data de 31 decembrie a anului, mai mici de 10 lei, se anuleaza. Anual, prin hotarâre a Guvernului se stabileste plafonul creantelor fiscale care pot fi anulate. În cazul creantelor fiscale datorate bugetelor locale, suma prevazuta la alin. (2) reprezinta limita maxima pâna la care, prin hotarâre, autoritatile deliber ative pot stabili plafonul creantelor fiscale care pot fi anulate. Exemple De exemplu, daca, dupa ce o persoana a savârsit o contraventie, decedeaza în ainte de a achita amenda cu care a fost sanctionata, sanctiunea se stinge prin m oartea contravenientului, ceea ce înseamna ca obligatia de plata nu se transmite l a mostenitori. Enumera?i cel pu?in 3 cauze de excludere a aplicarii sanc?iunilor contraven?iona le ori de executare a acestora. Sa ne reamintim... O fapta va fi contraventie numai daca realizeaza toate elementele cerute de lege , si anume trasaturile esentiale ale contraventiei si componentele continutului acesteia. Cauzele care exclud aplicarea sanctiunilor contraventionale sau executarea acest

ora sunt: Prescriptia aplicarii sanctiunii contraventionale, Lipsa plângerii preal abile, Retragerea plângerii prealabile, Împacarea partilor, Decesul contravenientulu i, Înlocuirea raspunderii contraventionale cu o raspundere administrativ-disciplin ara. Cauzele care exclud executarea contraven?iei sunt: Prescriptia executarii sancti unilor contraventionale, Insolvabilitatea contravenientului, Gratierea si alte c auze de stingere a sanctiunilor contraventionale. Rezumat Reprezinta o sinteza a ideilor, notiunilor si conceptelor dezbatute în cadrul unit atii de învatare, precum si legatura cu urmatoarele Unitati de învatare. Prescriptia aplicarii sanctiunii contraventionale este o cauza ce stinge raportu l juridic contraventional de conflict, deoarece acesta nu a fost rezolvat într-o p erioada de timp rezonabila. Prin exceptie de la principiul oficialitatii tragerii la raspundere contraventio nala, legiuitorul a lasat persoanei vatamate disponibilitatea tragerii la raspun dere a contravenientului. În cazul contraventiilor pentru care este necesara plângerea prealabila a persoanei vatamate, formularea unei asemenea plângeri nu înlatura dreptul partii vatamate de a dispune de soarta actiunii contraventionale. Împacarea partilor este actul juridic intervenit între persoana vatamata si contrave nient, în cazurile permise de lege, prin care acestia convin total si neconditiona t sa stinga raportul juridic contraventional de conflict. Decesul contravenientului este cauza care exclude aplicarea sanctiunii contraven tionale Înlocuirea raspunderii contraventionale cu o raspundere administrativ-disciplinara are loc în cazul în care contravenientul are calitatea de militar (art. 44 din O.G. nr. 2/2001). §3. Test Exemple de subiecte teoretice 1. Examinati cauzele care înlatura caracterul contraventional al faptei; 2. Analizati prescriptia aplicarii sanctiunilor contraventionale. Exemplu de test tip grila 1. Termenul general al prescriptiei aplicarii sanctiunilor contravention ale este de: a) 3 ani; b) 1 an; c) 6 luni. Teme de control Pe baza informa?iilor furnizate pâna la acest moment realiza?i o prezentare a doua cauze care exclud aplicarea sanctiunilor contraventionale sau executarea acesto ra. ***Depunerea referatului potrivit calendarului disciplinei ?i anume, în format ele ctronic sau material tiparit, astfel: e-mail, eLis. Fiecare referat va fi apreci at cu un procent de 10%-20% din nota finala. Pentru a nu exista încalcari ale legislatiei drepturilor de autor, studentii vor prezenta odata cu lucrarea si o declaratie pe proprie raspundere ca nu au adus atingere normelor juridice care protejeaza dreptul de autor. §4. Bibliografie specifica M.A. HOTCA, Regimul juridic al contraventiilor, ed. a 3-a, Ed. C.H. Beck, Bucure sti, 2008, pagini 175 253.

Unitatea de învatare nr. 7 CONSTATAREA CONTRAVENTIEI Cuprins: §1. Agentul constatator 47 §2. Actul constatator 48 §3. Conditiile si continutul actului constatator 50 §4. Nulitatea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei 55 §5. Test 56 Bibliografie specifica. 57 Introducere Aceasta Unitate de înva?are î?i propune sa prezinta cele mai importante aspecte lega te de actul constatator al unei contraven?ii prin analizarea tuturor elementelor componente ale acestuia, precum ?i prin modalitatea prin care un asemenea act poate fi declarat nul. Obiectivele unitatii de învatare Dupa studiul acestei unitati de învatare veti reusi sa: ? întocmiti un proces verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor; ? prezentati conditiile de valabilitate ale actelor de constatare si cazur ile de nulitate a acestora. Durata medie de parcurgere a primei unitati de învatare este de 2 Continutul unitatii de învatare §1. Agentul constatator

3 ore.

Stabilirea existentei contraventiei si aplicarea sanctiunii contraventio nale sunt activitati pe care le desfasoara anumite persoane învestite de lege cu a ceasta competenta. Legislatia româneasca desemneaza persoanele competente sa const

ate contraventiile si sa aplice sanctiunile corespunzatoare prin expresia agenti constatatori . În doctrina a fost criticata aceasta denumire si s-a propus utilizare a expresiei agenti administrativi . În conformitate cu art. 15 din O.G. nr. 2/2001, contraventiile se constata printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevazute în actul normativ ca re stabileste si sanctioneaza contraventia, denumite în mod generic agenti constat atori. Sunt agenti constatatori: primarii, ofiterii si agentii din cadrul Minis terului Administratiei si Internelor, special abilitati, persoanele împuternicite în acest scop de ministri si de alti conducatori ai autoritatilor administratiei p ublice centrale, de prefecti, presedintii consiliilor judetene, primari, de prim arul general al municipiului Bucuresti, precum si de alte persoane prevazute în le gi speciale. §2. Actul constatator Una dintre cele mai importante activitati desfasurate de organul compete nt, în materia contraventiilor, este constatarea si sanctionarea faptelor ce const ituie contraventii. Constatarea si sanctionarea contraventiilor sunt activitati care trebuie consemnate într-un înscris oficial denumit, de regula, proces-verbal . Procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor este un act proce sual contraventional. Actul de constatare si sanctionare a contraventiei este primul act procesual care se întocmeste în cadrul procesului contraventional. Sunt s i cazuri în care nu se întocmeste un act constatator, cum este cazul aplicarii sanct iunii avertismentului, conform art. 38 din O.G. nr. 2/2001. Avertismentul se apl ica oral, ceea ce înseamna ca în cazul aplicarii acestei sanctiuni nu se cere forma scrisa. Procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei este un înscr is oficial, deoarece este întocmit de catre un agent public aflat în exercitiul func tiunii, în calitate de reprezentant al statului. Actul constatator este un înscris a utentic , deoarece produce efecte depline, nefiind necesara nicio alta formalita te, aprobare sau confirmare. Actul constatator care îndeplineste cerintele legii v a produce efecte juridice chiar daca cel sanctionat nu este de acord cu ceea ce el cuprinde . Totusi, prezumtia ca procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei exprima adevarul este una relativa, juris tantum, întrucât poate fi rasturnata prin alte mijloace de proba . În cazul actului constatator contraventio nal nu este necesara procedura înscrierii în fals prevazuta de Codul de procedura ci vila. Cât priveste puterea doveditoare, în general, se considera ca procesul-verba l de constatare face credinta deplina despre actele si faptele la care se refera , nefiind necesara administrarea altor mijloace de proba. Deci, din punct de ved ere probator, procesul-verbal de constatare este un mijloc de proba necesar si s uficient pentru constatarea si sanctionarea contraventiei, dar prezumtia de adev ar a procesului-verbal poate fi rasturnata prin probe contrarii. În prezent, aceste considerente trebuie revizuite partial, având în vedere con tinutul hotarârii pronuntate în cauza Anghel c. România . În ceea ce priveste plângerile contraventionale, petentul, daca vrea sa obti na anularea actului constatator pentru inexistenta faptei, trebuie sa rastoarne prezumtia de legalitate si de temeinicie a procesului-verbal. Practica relativ c onstanta a instantelor nationale, în astfel de cauze, se bazeaza pe regula cuprins a în art. 1169 C.civ., conform careia cel care face o propunere înaintea instantei t rebuie sa o probeze. Prin urmare, cel care pretinde ca situatia de fapt retinuta în actul constatator nu corespunde realitatii, trebuie sa dovedeasca aceasta . Pentru CEDO, elementul determinant l-a constituit modalitatea de adminis trare si interpretare a probelor de catre instantele nationale (Jud. Pucioasa si Trib. Dâmbovita), deoarece solutia de respingere a plângerii contraventionale s-a b azat pe marturia celeilalte angajate a Arhivei si pe cea a persoanei pretins vat amate. CEDO a apreciat ca nefiind satisfacute exigentele impuse de principiile n emijlocirii si contradictorialitatii cu privire la martorul-persoana vatamata, c are, fiind determinant pentru încheierea procesului verbal, nu a fost audiat de ca tre instanta .

Analizând hotarârea pronuntata de CEDO în cauza Anghel c. României, dar si alte decizii ale instantei de la Strasbourg, conchidem ca instantele românesti trebuie sa respecte în materie contraventionala garantiile cuprinse în art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului . Acestea se refera, în principal, la: respectarea prezumtiei de nevinovatie de catre instanta, care presupune, totodat a, nemijlocire si contradictorialitate. Prezumtia de nevinovatie implica si drep tul la tacere, astfel ca petentul acuzat nu poate fi obligat sa declare nimic da r, daca doreste, trebuie sa i se permita sa faca proba ca nu este vinovat ; anularea actului constatator încheiat de agentul constatator în situatiile în care nu fost de fata la savârsirea contraventiei, daca acesta nu poate proba cele afirmate în actul de constatare si sanctionare. În asemenea cazuri, sarcina probei revenindu -i agentului constatator; în toate cazurile trebuie sa fie incident principiul in dubio pro reo, ceea ce însea mna ca orice îndoiala existenta în cauza trebuie interpretata exclusiv în favoarea per soanei sanctionata contraventional; existenta unei prezumtii relative ca reflecta adevarul, în favoarea continutului a ctului de constatare încheiat ca urmare a perceptiilor proprii ale agentului const atator. §3. Conditiile si continutul actului constatator Pentru încheierea sa valabila, procesul-verbal de constatare si sanctionar e a contraventiei trebuie sa cuprinda în mod obligatoriu: data si locul unde este în cheiat; numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul c onstatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric per sonal, ocupatia si locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contr aventionale cu indicarea datei, orei si locului în care a fost savârsita, precum si aratarea tuturor împrejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia; indicarea societatii de asigurari , în situatia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie; posibilitatea achitarii în termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii pre vazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plângerea. Orice modificare (stersatura, completare ulterioara etc.) a continutului procesului-verbal de contraventie trebuie certificata de agentul constatator su b semnatura . a) Data si locul încheierii procesului-verbal. Prin data procesului-verbal de constatare a contraventiei se întelege momentul în care s-a încheiat acest act pro cesual. Pentru stabilirea momentului întocmirii procesului-verbal de constatare a contraventiei este necesar ca agentul constatator sa indice anul, luna si ziua înt ocmirii acestuia. Cât priveste ora, apreciem ca nu este necesar a fi indicata. Ace asta rezulta din interpretarea logico-sistematica a art. 16 din O.G. nr. 2/2001, având în vedere faptul ca, în cazul individualizarii temporale a faptei nu este preva zuta expres si ora comiterii acesteia . Deoarece sunt cazuri în care ora poate fi importanta pentru stabilirea dat elor si împrejurarilor cauzei, apreciem de lege ferenda ca se impune modificarea t extului legal în acest sens. Pâna la interventia legiuitorului, credem ca, în cazurile în care ora întocmirii procesului-verbal de constatare este esentiala pentru aplica rea legii penale, iar agentul constatator nu a mentionat-o în cuprinsul acestuia, ea va fi interpretata în favoarea contravenientului. Spre exemplu, în cazul în care o persoana a fost sanctionata contraventional de doua ori în aceeasi zi. În genere, data procesului-verbal de constatare a contraventiei prezinta r elevanta din mai multe motive. În primul rând, în functie de data încheierii procesuluiverbal se apreciaza începutul curgerii anumitor termene (de prescriptie, de plata în conditii avantajoase etc.). În al doilea rând, în raport de data întocmirii procesuluiverbal se verifica sub anumite aspecte legalitatea procesului-verbal (de pilda, data comiterii sau consumarii contraventiei). De asemenea, în functie de data închei erii procesului-verbal de constatare a contraventiei se determina daca fapta ret inuta în sarcina contravenientului era prevazuta de lege.

Locul încheierii procesului-verbal de constatare si sanctionare a contrave ntiei consta în individualizarea din punct de vedere spatial a întocmirii acestuia. Determinarea locului întocmirii se face prin indicarea localitatii unde s-a întocmit procesul-verbal de constatare si a altor repere spatiale (strada, numar de stra da, numar de imobil, numar de apartament, numar de etaj, numar de scara, numar d e sector etc.). Mentionarea a doua date diferite la rubrica data savârsirii contraventiei es te de natura sa determine nulitatea actului constatator . În cazul contraventiilor continue, data savârsirii este data încetarii activitatii contraventionale, iar dac a acesta nu a încetat, data va coincide cu momentul constatarii contraventiei. b) Numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentu l constatator. Prin calitatea agentului constatator se întelege functia sau însarcin area persoanei care întocmeste procesul-verbal de constatare si sanctionare a cont raventiei. În practica s-a decis ca lipsa semnaturii agentului constatator din cup rinsul procesului-verbal de constatare este motiv de nulitate a acestuia. De ase menea, lipsa mentiunii privind calitatea agentului constatator atrage nulitatea actului de constatare. c) Datele de identificare a contravenientului. Pentru individualizarea c ontravenientului, organul constatator trebuie sa-i pretinda acestuia prezentarea unui document oficial din care sa rezulte elemente de identificare. Potrivit ar t. 18 din O.G. nr. 2/2001, contravenientul este obligat sa prezinte agentului co nstatator, la cerere, actul de identitate ori documentele în baza carora se fac me ntiunile cerute de lege. În caz de refuz, pentru legitimarea contravenientului age ntul constatator poate apela la ofiteri si agenti de politie, jandarmi sau gardi eni publici. În cazul contravenientului persoana fizica este necesara consemnarea urmat oarelor date de identificare: numele si prenumele; domiciliul; seria, numarul, d ata eliberarii, organul emitent al actului de identitate si codul numeric person al (carte sau buletin de identitate, în cazul cetatenilor români cu domiciliul în Români a, pasaport, în celelalte cazuri); ocupatia si locul de munca. În cazul minorilor, l a datele personale ale contravenientului se adauga datele personale ale ocrotito rului minorului (datele din actul de legitimare). În practica, se considera ca orice lipsa sau greseala cu privire la domici liul contravenientului (localitate, strada, sector, numar, apartament, bloc etc. ) determina anularea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contravent iei. De asemenea, în jurisprudenta s-a decis ca scrierea gresita a prenumelui cont ravenientului atrage nulitatea procesului-verbal de constatare si sanctionare . Adaugarea unui prenume în plus este considerata suficienta pentru a atrage sanctiu nea nulitatii actului de constatare . În cazul contravenientului persoana juridica actul constatator trebuie sa cuprinda: denumirea, sediul, codul unic de înregistrare (sau actul în baza caruia sa constituit, codul fiscal etc. - în cazul în care nu exista cod unic de înregistrare) si datele de identificare ale reprezentantului persoanei juridice. Într-o speta, în mod legal, s-a hotarât ca întocmirea procesului-verbal în numele unui angajat al pers oanei juridice raspunzatoare, deoarece este titulara a autorizatiei de construct ie, atrage nulitatea actului de constatare si sanctionare contraventionala . d) Descrierea contraventiei. Conform art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 2/20 01, organul constatator trebuie sa cuprinda în continutul procesului-verbal de con statare si sanctionare a contraventiei descrierea faptei contraventionale cu ind icarea datei, orei si locului în care a fost savârsita, precum si aratarea tuturor împ rejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventua lelor pagube pricinuite. Descrierea contraventiei consta în aratarea elementelor de fapt care au de terminat considerarea faptei ca fiind contraventie. Nu este îndeplinita aceasta ce rinta daca agentul constatator s-a limitat sa redea textul aplicabil sau daca el ementele indicate în procesul-verbal sunt insuficiente pentru caracterizarea fapte i ca fiind contraventie. Din interpretarea prevederilor art. 16 alin. (1) din O. G. nr. 2/2001 rezulta cerinta ca agentul constatator sa efectueze o descriere co ncreta a contraventiei, cu specificarea actiunii sau inactiunii si a tuturor cir cumstantelor de natura a imprima faptei caracter contraventional. O descriere ge

nerica, lipsita de continut concret, atrage nulitatea procesului-verbal de contr aventie . În doctrina si jurisprudenta, s-a discutat daca agentul constatator poate constata si sanctiona fapte pe care nu le-a perceput personal . Se admite ca age ntul constatator poate retine si sanctiona atât contraventii surprinse de el, cât si alte contraventii, daca savârsirea contraventiilor rezulta din mijloace de proba . Descrierea contraventiei prezinta importanta practica deosebita, respect iv: pentru stabilirea competentei organului constatator (materiala sau teritoria la), pentru verificarea legalitatii încadrarii juridice a faptei, pentru stabilire a limitelor raspunderii contraventionale. Instantele au constatat nulitatea unor procese-verbale care nu contineau descrierea faptei . e) Mentionarea actului normativ prin care se sanctioneaza contraventia. Indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contravent ia este necesara pentru a se putea verifica legalitatea constatarii si sanctiona rii contraventiei. Cerinta nu este îndeplinita daca agentul constatator se multume ste sa mentioneze numai specia si numarul actului normativ incident, cel putin în cazul actelor normative care prevad mai multe contraventii. În practica s-a decis ca indicarea gresita a textului actului normativ ce prevede contraventia poate f i considerata o eroare materiala, care nu atrage nulitatea procesului-verbal de constatare, daca fapta a fost descrisa în mod corect . În ceea ce ne priveste, aprec iem ca mentionarea eronata a normei care prevede contraventia, daca fapta nu est e riguros descrisa, este de natura sa determine nulitatea actului de constatare în cauza. Iar în cazul în care mentiunea eronata priveste însusi actul normativ, eroarea nu poate fi considerata o simpla greseala materiala, astfel ca o asemenea grese ala va atrage nulitatea actului constatator. f) Mentionarea societatii de asigurari. Indicarea societatii de asi gurari este obligatorie în situatia în care fapta contraventionala a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie. Într-adevar, pâna la proba contrarie, proces ul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei face dovada deplina a exi stentei faptei, identitatii faptuitorului, a vinovatiei acestuia etc. g) Posibilitatea achitarii a jumatate din suma amenzii contraventio nale, în termen de 48 de ore de la data aplicarii acesteia. Posibilitatea achitari i în termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normati v aplicabil exista numai în cazul în care acesta prevede o asemenea posibilitate. In dicarea eronata a cuantumului sumei ce reprezinta jumatate de minimul prevazut d e lege cauzeaza o vatamare ce nu poate fi îndreptata decât prin anularea procesuluiverbal de contraventie . h) Termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plân gerea. De regula, termenul este de 15 zile. i) Semnatura. Un element esential al actului constatator al contraventie i îl constituie semnatura agentului care îl întocmeste, a contravenientului si, eventu al, a martorilor. Conform legii, procesul-verbal se semneaza pe fiecare pagina d e agentul constatator si de contravenient. Nesemnarea pe fiecare pagina de catre agentul constatator atrage nulitatea procesului-verbal de constatare si sanctio nare a contraventiei . Semnatura trebuie sa se gaseasca pe fiecare exemplar, inc lusiv pe cel înmânat contravenientului, deoarece ambele au valoare de original . În cazul în care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste împrejurari, care treb uie sa fie confirmate de cel putin un martor. În acest caz, procesul-verbal va cup rinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnatura ace stuia. Lipsa semnaturii martorului atrage nulitatea procesului-verbal de contrav entie numai daca produce o vatamare care nu poate fi înlaturata decât prin anularea acestuia . Daca fapta contraventionala este constatata printr-un mijloc tehnic a utorizat (video, radar etc.), iar legea speciala nu prevede necesitatea unui mar tor, conditia privind semnarea procesului-verbal de catre un martor nu exista . În toate situatiile în care este necesara semnatura unui martor, acesta trebuie iden tificat sub toate aspectele, inclusiv în ceea ce priveste adresa . Mentionam faptul ca semnarea de catre contravenient a actului de constat are a contraventiei, chiar fara sa consemneze eventualele obiectiuni, nu conduce

la decaderea acestuia din dreptul de a formula plângere contraventionala si nici nu echivaleaza cu o recunoastere a savârsirii faptei contraventionale. În acest sens s-a pronuntat si fostul Tribunal Suprem . Pentru evitarea abuzurilor, legea prevede ca nu poate avea calitatea de martor u n alt agent constatator. Interdictia nu se refera la alte persoane din cadrul in stitutiei din care face parte agentul constatator . Sunt cazuri în care este impos ibil de gasit martori, caz în care agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod. j) Alte mentiuni. Conform art. 16 din O.G. nr. 2/2001, în anumite cazuri s unt necesare si alte mentiuni decât cele examinate pâna în prezent. În cazul contravenie ntilor cetateni straini, persoane fara cetatenie sau cetateni români cu domiciliul în strainatate, în procesul-verbal vor fi cuprinse si urmatoarele date: seria si nu marul pasaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberarii acestuia si statul emitent. În cazul în care contravenientul este minor, procesul-verbal va cuprinde si numele, prenumele si domiciliul parintilor sau al e altor reprezentanti ori ocrotitori legali ai acestuia. În situatia în care contrav enientul este persoana juridica, în procesul-verbal se vor face mentiuni cu privir e la denumirea, sediul, numarul de înmatriculare în registrul comertului si codul fi scal ale acesteia, precum si datele de identificare a persoanei care o reprezint a. De asemenea, agentul constatator este obligat sa aduca la cunostinta con travenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare. Obiectiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica Alt e mentiuni , sub sanctiunea nulitatii procesului-verbal. Obiectiunile, sub sanctiu nea nulitatii, trebuie sa reflecte opinia contravenientului. În cazul în care contra venientul refuza semnarea procesului-verbal, agentul constatator trebuie sa gase asca un martor, care este necesar sa fie identificat si sa semneze actul constat ator. §4. Nulitatea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventi ei Nulitatea este o sanctiune ce consta în lipsirea procesului-verbal de efec tele juridice contrarii normelor juridice prevazute pentru validitatea sa. Confo rm art. 17 din O.G. nr. 2/2001, lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si c alitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, lipsa den umirii si sediului persoanei juridice, a faptei savârsite si a datei comiterii ace steia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata si din oficiu. Exemple În practica judiciara a fost anulat un proces-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor, retinându-se ca Din analiza continutului celor doua exemplare al e aceluiasi proces-verbal depuse la dosar, instanta constata ca organul competen t sa aplice sanctiunea, respectiv Ocolul Silvic Polovragi, nu a respectat dispoz itiile art. 21 alin. (2) din O.G. 2/2001 modificata si completata de O.U.G. nr. 16/2002 si Legea nr. 160/2002 potrivit carora sanctiunea se aplica prin rezoluti e scrisa pe procesul-verbal. Persoana ce a aplicat sanctiunea a completat exemplarul nr. 1 al procesului-verb al înscriind amenda stabilita, la rubrica sanctiunii fara a semna si stampila proc esul-verbal de contraventie. Potrivit art. 17 din acelasi act normativ, lipsa me ntiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator numele si prenumele contravenientului iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acestuia, a faptei savârsite si a datei comiterii acesteia sau a semnatur ii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se consta ta si din oficiu. Fata de aceasta dispozitie legala si având în vedere cele retinute instanta urmeaza a admite plângerea si din oficiu va constata nulitatea absoluta a procesului-verba l de contraventie (Jud. Novaci, s. civ., sent. nr. 491/2003, nepublicata).

Care sunt elementele componente ale unui act constatator? Sa ne reamintim... În conformitate cu art. 15 din O.G. nr. 2/2001, contraventiile se constata printrun proces-verbal încheiat de persoanele anume prevazute în actul normativ care stabi leste si sanctioneaza contraventia, denumite în mod generic agenti constatatori. Actul de constatare si sanctionare a contraventiei este primul act procesual car e se întocmeste în cadrul procesului contraventional Orice modificare (stersatura, completare ulterioara etc.) a continutului procesu lui-verbal de contraventie trebuie certificata de agentul constatator sub semnat ura Nulitatea este o sanctiune ce consta în lipsirea procesului-verbal de efectele jur idice contrarii normelor juridice prevazute pentru validitatea sa. Rezumat Stabilirea existentei contraventiei si aplicarea sanctiunii contraventionale sun t activitati pe care le desfasoara anumite persoane învestite de lege cu aceasta c ompetenta. Constatarea si sanctionarea contraventiilor sunt activitati care trebuie consemn ate într-un înscris oficial denumit, de regula, proces-verbal Actul constatator este un înscris autentic, deoarece produce efecte depline, nefii nd necesara nicio alta formalitate, aprobare sau confirmare. Nulitatea se constata si din oficiu.

§5. Test Exemple de subiecte teoretice 1. Analaizati actul constatator; 2. Analizati nulitatea actului constatator. Exemplu de test tip grila 1. lipsa semnaturii agentului constatator din cuprinsul actului constata tor atrage nulitatea acestuia: a) numai în cazul anumitor contraventii; b) în cazul tuturor contraventiilor; c) este un viciu care poate fi ulterior remediat. Teme de control Pe baza informa?iilor furnizate pâna la acest moment, respectând condi?iile de forma ?i con?inut ale unui act constatator, întocmi?i un proces-verbal de constatare a contraven?iei. ***Depunerea referatului potrivit calendarului disciplinei ?i anume, în format ele ctronic sau material tiparit, astfel: e-mail, eLis. Fiecare referat va fi apreci at cu un procent de 10%-20% din nota finala. Pentru a nu exista încalcari ale legislatiei drepturilor de autor, studentii vor prezenta odata cu lucrarea si o declaratie pe proprie raspundere ca nu au adus atingere normelor juridice care protejeaza dreptul de autor. Bibliografie specifica. M.A. HOTCA, Regimul juridic al contraventiilor, ed. a 3-a, Ed. C.H. Beck, Bucure sti, 2008, pagini : 271 300.

Unitatea de învatare nr. 8 PARTICULARITATI PRIVIND CONSTATAREA SI SANCTIONAREA ANUMITOR CATEGORII DE CONTRA VENTII Cuprins: §1. Contraventiile rutiere 58 §2. Contraventiile la regimul constructiilor 59 §3. Contraventiile din domeniul protectiei consumatorilor 61 3.1. Particularitati ale constatarii si sanctionarii contraventiilor e O.U.G. nr. 21/1992 61 3.2. Particularitati ale constatarii si sanctionarii contraventiilor e Legea nr. 193/2000 64 §4. Alte contraventii 66 4.1. Particularitati ale constatarii si sanctionarii contraventiilor 66 4.2. Particularitati ale constatarii si sanctionarii contraventiilor l ordinii si linistii publice 67 §5. Test 68 Bibliografie specifica. 69

prevazute d prevazute d silvice din domeniu

Introducere Aceasta unitate de înva?are î?i propune sa analizeze câteva categorii speciale de cont raven?ii. Obiectivele unitatii de învatare Dupa studiul acestei unitati de învatare veti: ? cunoaste regulile aplicabile anumitor categorii de contraventii (rutiere , silvice, la regimul constructiilor, din domeniul protectiei consumatorilor etc .); ? corelati regulile speciale cu cele generale. Durata medie de parcurgere a primei unitati de învatare este de 2 3 ore. Continutul unitatii de învatare §1. Contraventiile rutiere Potrivit art. 109 alin. (1) din Codul rutier, constatarea contraventiilor rutier

e si aplicarea sanctiunilor se fac direct de catre politistul rutier, iar în punct ele de trecere a frontierei de stat a României, de catre politistii de frontiera. Conform art. 109 alin. (2), constatarea contraventiilor se poate face si cu ajut orul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate si verific ate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravent iei. În cazurile prevazute mai sus, procesul-verbal se poate încheia si în lipsa contraveni entului, dupa stabilirea identitatii conducatorului de vehicul, mentionându-se ace asta în procesul-verbal, fara a fi necesara confirmarea faptelor de catre martori. Contravenientul, cu exceptia persoanei juridice, poate achita, în termen de cel mu lt doua zile lucratoare de la data primirii procesului-verbal de constatare a co ntraventiei, jumatate din minimul amenzii prevazute de lege. Pentru amenzile contraventionale în cuantum de pâna la 20 puncte-amenda, contravenie ntul poate achita pe loc agentului constatator jumatate din minimul amenzii prev azute de lege. În asemenea cazuri, agentul constatator elibereaza contravenientului chitanta repr ezentând contravaloarea amenzii, în care se mentioneaza data, numele si prenumele co ntravenientului, fapta savârsita, actul normativ care stabileste si sanctioneaza c ontraventia, numele, prenumele si semnatura agentului constatator, nemaifiind ne cesara încheierea procesului-verbal de constatare a contraventiei daca nu se dispu ne si o sanctiune contraventionala complementara. Prevederile Codului rutier referitoare la contraventii si procedura contraventio nala se completeaza cu cele ale O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contr aventiilor, daca nu se dispune altfel. §2. Contraventiile la regimul constructiilor Contraventiile la regimul constructiilor sunt prevazute în Legea nr. 50/1991 privi nd autorizarea lucrarilor de constructii. Potrivit art. 7 din aceasta lege, orga nele de control ale consiliilor judetene si ale primariilor au obligatia de a ur mari respectarea disciplinei în domeniul autorizarii executarii lucrarilor în constr uctii în cadrul unitatilor lor administrativ-teritoriale, potrivit competentelor d e emitere a autorizatiilor de construire/desfiintare. Arhitectul-sef al judetulu i si personalul împuternicit al compartimentului de specialitate din subordinea ac estuia urmaresc respectarea disciplinei în domeniul autorizarii executarii lucrari lor de constructii pe teritoriul administrativ al judetului, precum si respectar ea disciplinei în urbanism si amenajarea teritoriului legata de procesul de autori zare a constructiilor. Contraventiile prevazute la art. 26 alin. (1), cu exceptia celor de la lit. h)-l ), se constata si se sanctioneaza de catre compartimentele de specialitate cu at ributii de control ale autoritatilor administratiei publice locale ale municipii lor, sectoarelor municipiului Bucuresti, oraselor si comunelor, pentru faptele s avârsite în unitatea lor administrativ-teritoriala sau, dupa caz, în teritoriul admini strativ al sectoarelor municipiului Bucuresti, potrivit competentelor de emitere a autorizatiilor de construire/desfiintare . Contraventiile prevazute la art. 26 alin. (1) lit. h), i) si j) se constata si s e sanctioneaza de catre organele de control ale consiliului judetean, pentru fap tele savârsite pe teritoriul judetului respectiv, si, dupa caz, de catre cele ale municipiului Bucuresti. Procesele-verbale de constatare a contraventiilor, încheiate de organele de contro l ale administratiei publice locale, se înainteaza, în vederea aplicarii sanctiunii, sefului compartimentului care coordoneaza activitatea de amenajare a teritoriul ui si de urbanism sau, dupa caz, presedintelui consiliului judetean ori primarul ui unitatii administrativ-teritoriale în a carei raza s-a savârsit contraventia. Potrivit art. 28 din Legea nr. 50/1991, odata cu aplicarea amenzii pentru contra ventiile prevazute la art. 26 alin. (1) lit. a) si b) se dispune oprirea executa rii lucrarilor, precum si, dupa caz, luarea masurilor de încadrare a acestora în pre vederile autorizatiei sau de desfiintare a lucrarilor executate fara autorizatie ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, într-un termen stabilit în procesul-ver

bal de constatare a contraventiei. Decizia mentinerii sau a desfiintarii constru ctiilor realizate fara autorizatie de construire sau cu nerespectarea prevederil or acesteia se va lua de catre autoritatea administratiei publice competente, pe baza planurilor urbanistice si a regulamentelor aferente, avizate si aprobate în conditiile legii, sau, dupa caz, de instanta. Pentru lucrari prevazute de lege [ art. 3 lit. b)] este necesar avizul Ministerului Culturii si Cultelor. Masura desfiintarii constructiilor se aplica si în situatia în care, la expirarea te rmenului de intrare în legalitate stabilit în procesul-verbal de constatare a contra ventiei, contravenientul nu a obtinut autorizatia necesara. Dreptul de a constata contraventiile si de a aplica amenzile prevazute la art. 2 6 din Legea nr. 50/1991 se prescrie în termen de 2 ani de la data savârsirii faptei (art. 31). În cazul în care persoanele sanctionate contraventional au oprit executarea lucraril or, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constata re a contraventiei, organul care a aplicat sanctiunea va sesiza instantele judec atoresti pentru a dispune, dupa caz: a) încadrarea lucrarilor în prevederile autorizatiei; b) desfiintarea constructiilor realizate nelegal. În cazul admiterii cererii, instanta va stabili termenele limita de executare a ma surilor. În cazul nerespectarii termenelor limita stabilite, masurile dispuse de i nstanta se vor duce la îndeplinire prin grija primarului, cu sprijinul organelor d e politie, cheltuielile urmând sa fie suportate de catre persoanele vinovate. În conformitate cu art. 33 din Legea nr. 50/1991, prin derogare, constructiile exe cutate fara autorizatie de construire pe terenuri apartinând domeniului public sau privat al statului, al judetelor, oraselor sau comunelor vor putea fi desfiinta te pe cale administrativa de catre autoritatea administratiei publice locale com petenta, fara sesizarea instantelor judecatoresti si pe cheltuiala contravenient ului. Pentru aceasta consiliile locale comunale, orasenesti, municipale ori jude tene, dupa caz, pot contracta efectuarea acestor servicii cu societati comercial e, în conditiile legii. Plângerea contraventionala, împotriva proceselor-verbale încheiate pentru contraventii prevazute de Legea nr. 50/1991, suspenda executarea sanctiunii amenzii, dar nu suspenda masura de oprire a executarii lucrarilor, dispusa odata cu aplicarea sa nctiunii contraventionale. §3. Contraventiile din domeniul protectiei consumatorilor 3.1. Particularitati ale constatarii si sanctionarii contraventiilor prevazute d e O.U.G. nr. 21/1992 Conform art. 54 din O.U.G. nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, constat area contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 50 si art. 51 d in acest act normativ se fac de catre reprezentantii împuterniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. Organele de politie sunt obligate sa acorde, la cerere, sprijinul necesar persoanelor împuternicite, aflate în exercitiul functiunii, sau sa le însoteasca, dupa caz. Reprezentantii împuterniciti ai Autorit atii Nationale pentru Protectia Consumatorilor pot preleva produse în vederea test arii acestora în laboratoare. Contravaloarea produselor prelevate si a cheltuielil or legate de testarea lor se suporta de catre organul administratiei publice, da ca în urma testarii nu se constata neconformitati fata de cerintele de securitate si/sau de calitate prescrise ori declarate. În caz contrar, cheltuielile respectiv e se suporta de catre operatorul economic. Pentru limitarea prejudicierii consumatorilor, agentul constatator poate dispune urmatoarele masuri (art. 55 din O.U.G. nr. 21/1992): 1. oprirea definitiva a comercializarii si retragerea din circuitul consumului u man a produselor care: a) sunt periculoase, falsificate sau contrafacute; b) au termenul de valabilitate expirat sau data durabilitatii minimale depasita; c) sunt interzise consumului uman prin reglementari legale; 2. oprirea temporara a prestarii serviciilor, importului, fabricatiei, comercial

izarii produselor sau a utilizarii acestora la prestarea serviciilor, pâna la reme dierea deficientelor, în cazul în care: a) produsele nu sunt testate si/sau certificate conform normelor legale; b) produsele nu îndeplinesc caracteristicile prescrise sau declarate, fara ca aces tea sa fie periculoase; c) produsele nu prezinta elementele de identificare si de caracterizare, precum si documentele de însotire, conform prevederilor art. 18-22; d) se presteaza servicii care pot pune în pericol viata, sanatatea, securitatea sa u interesele economice ale consumatorilor; 3. distrugerea produselor periculoase oprite definitiv de la comercializare, dac a aceasta constituie singurul mijloc care face sa înceteze pericolul. Odata cu aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale, agentul constatator poat e propune una dintre urmatoarele sanctiuni complementare [art. 56 alin. (1) din O.U.G. nr. 21/1992)]: a) închiderea temporara a unitatii pe o durata de cel mult 6 luni; b) închiderea temporara a unitatii pe o durata de la 6 luni la 12 luni; c) închiderea definitiva a unitatii; d) suspendarea sau retragerea definitiva, dupa caz, a avizului, acordului sau a autorizatiei de exercitare a unei activitati. Sanctiunea complementara prevazuta la lit. a) poate fi aplicata în cazurile în care se constata: a) lipsa conditiilor igienico-sanitare pentru produsele si serviciile nealimenta re; b) folosirea unor spatii si conditii necorespunzatoare pentru productie, depozit are sau comercializare; c) nerespectarea conditiilor impuse de producatori privind manipularea, transpor tul, depozitarea si comercializarea, daca acestea sunt de natura sa modifice, în m od periculos, caracteristicile initiale ale produsului respectiv; d) lipsa specificatiilor tehnice, a instructiunilor si a procedurilor de lucru l a producatorii si prestatorii de servicii; e) lipsa certificatelor sau a avizelor necesare eliberate de laboratoarele de înce rcari sau de omologari specifice; f) lipsa certificatelor de conformitate. Sanctiunea complementara prevazuta la alin. (1) lit. b) poate fi aplicata în cazur ile în care se constata: a) folosirea practicilor de comercializare abuzive sau savârsirea repetata a unor abateri sanctionate de organele de control în decurs de 6 luni de la prima constat are; b) refuzul operatorului economic de a permite, în prima faza, controlul organelor de specialitate si la care, în urma unui control ulterior, se constata deficiente grave; c) lipsa licentei de fabricatie a produselor alimentare pentru producatori; d) nerespectarea sau neacordarea certificatelor de garantie pentru lucrarile de prestari de servicii; e) utilizarea în activitatea de service a unor piese sau componente neomologate. Sanctiunea complementara prevazuta la alin. (1) lit. c) poate fi aplicata în cazur ile în care se constata: a) importul cu buna stiinta al produselor care nu respecta conditiile calitative prescrise sau declarate ori care sunt periculoase; b) prestarea de servicii care pun în pericol viata, sanatatea sau siguranta consum atorilor; c) punerea în vânzare a produselor despre care operatorii economici controlati au cu nostinta ca sunt falsificate sau contrafacute ori care au parametrii de securita te neconformi; d) reconditionarea unor produse alimentare retrase de la consumul uman ca fiind necorespunzatoare, prin adaugarea de aditivi sau alte substante ce nu se regases c în reteta de fabricatie, în urma careia a rezultat un produs destinat comercializa rii în scopul consumului uman; e) în cazul în care operatorul economic nu a sistat livrarile sau nu a retras de la comercializare ori de la beneficiar produsele pentru care organele abilitate pri

n lege au constatat ca sunt periculoase sau ca nu îndeplinesc caracteristicile cal itative prescrise ori declarate; f) împiedicarea sub orice forma de catre operatorul economic sau de catre angajati i acestuia a organelor administratiei publice însarcinate cu protectia consumatori lor si supravegherea calitatii produselor si serviciilor sa îsi exercite atributii le de serviciu referitoare la prevenirea si combaterea faptelor ce pot afecta vi ata, sanatatea ori securitatea consumatorilor sau instigarea oricarei alte perso ane împotriva acestor organe; g) comercializarea de produse interzise prin reglementarile legale în vigoare; h) continuarea desfasurarii activitatii dupa dispunerea masurii de închidere tempo rara, fara obtinerea acordului prevazut la alin. (7); i) nerespectarea masurilor dispuse în temeiul art. 55. În consecinta, sanctiunea complementara prevazuta la lit. d) va avea acelasi regim , odata cu sanctiunea aplicata mentionata la alin. (1) lit. a), b) sau c), dupa caz. Sanctiunea prevazuta la lit. d) se aplica de catre autoritatile publice com petente care vor fi înstiintate în acest sens. Aplicarea sanctiunilor prevazute la lit. a), b) si d) se suspenda numai cu acord ul scris al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor sau al oficiil or judetene pentru protectia consumatorilor, dupa remedierea deficientelor care au condus la aplicarea sanctiunii complementare. Potrivit art. 57 din O.U.G. nr. 21/1992, sanctiunile propuse pentru a fi aplicat e potrivit art. 55 si art. 56 alin. (1) lit. a)-c) se dispun, direct sau prin de legare, de catre conducatorii autoritatilor publice prevazute la art. 54 din O.U .G. nr. 21/2002, prin ordin sau decizie. Iar conform art. 58 din acelasi act normativ, sanctiunile contraventionale compl ementare dispuse în conditiile art. 55 si art. 56 se vor materializa prin aplicare a de sigilii sau alte semne distinctive cu valoare de sigiliu. În temeiul art. 60, daca amenda nu a achitata în termen de 30 de zile de la ramânerea definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite, institutia din care face parte agentul constatator va sesiza instanta de judecata pe a car ei raza teritoriala s-a savârsit contraventia, în vederea înlocuirii amenzii cu sancti unea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati în folosul comunitat ii, tinându-se seama de partea din amenda care a fost achitata. Articolul 61 prevede ca produsele periculoase, falsificate sau contrafacute se c onfisca de organele abilitate de lege, la sesizarea agentului constatator, si se distrug sau se valorifica, dupa caz, conform prevederilor legale. 3.2. Particularitati ale constatarii si sanctionarii contraventiilor prevazute d e Legea nr. 193/2000 Potrivit art. 8 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele în cheiate între comercianti si consumatori, controlul respectarii dispozitiilor aces tei legi se face de reprezentantii împuterniciti ai Autoritatii Nationale pentru P rotectia Consumatorilor, precum si de specialisti autorizati ai altor organe ale administratiei publice, potrivit competentelor . În conformitate cu prevederile art. 10 din Legea nr. 193/2000, comerciantii au obl igatia de a prezenta organelor de control, în original, contractele încheiate cu con sumatorii. Art. 11 din aceeasi lege prevede ca organele de control abilitate încheie proceseverbale prin care se consemneaza faptele constatate cu ocazia verificarilor facu te, precum si articolele din lege încalcate de comerciant. În art. 12 din Legea nr. 193/2000 se stipuleaza ca procesul-verbal se transmite, d upa caz, la judecatoria în a carei raza teritoriala s-a savârsit fapta sau în a carei raza teritoriala contravenientul îsi are domiciliul sau, dupa caz, sediul. Instant a, în cazul în care constata existenta clauzelor abuzive în contract, aplica sanctiune a contraventionala conform art. 16 si dispune, sub sanctiunea daunelor, modifica rea clauzelor contractuale, în masura în care contractul ramâne în fiinta, sau desfiinta rea acelui contract, cu daune-interese, dupa caz. În caz contrar, instanta va anul a procesul-verbal întocmit (art. 13). Consumatorii prejudiciati prin contracte încheiate cu încalcarea prevederilor Legii

nr. 193/2000 au dreptul de a se adresa organelor judecatoresti în conformitate cu prevederile Codului civil si ale Codului de procedura civila. §4. Alte contraventii 4.1. Particularitati ale constatarii si sanctionarii contraventiilor silvice Conform art. 8 din Legea nr. 31/2000 privind stabilirea si sanctionarea contrave ntiilor silvice, contraventiile silvice prevazute la art. 1-5 din aceeasi lege s e constata de padurarii, brigadierii, sefii districtelor silvice, inginerii si t ehnicienii silvici din cadrul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, Reg iei Nationale a Padurilor, inspectoratelor silvice teritoriale si al celorlalte subunitati silvice, precum si de alti angajati împuterniciti de Ministerul Mediulu i si Dezvoltarii Durabile si de Regia Nationala a Padurilor. De asemenea, contraventiile prevazute la art. 1-5, cu exceptia celor prevazute l a art. 1 alin. (1) lit. e), f), i), m), u) si v), la art. 2 lit. f), g), i) si j ) si la art. 3 lit. a), c), d), e), g), h), i), j) si k), se constata si de catr e primari sau, dupa caz, de împuternicitii acestora si de ofiterii si agentii de p olitie din cadrul Politiei Române, de catre politistii de frontiera, precum si de personalul împuternicit din cadrul Garzii Nationale de Mediu, iar cele prevazute l a art. 1 alin. (1) lit. k) si l), la art. 2 lit. a) si la art. 5 lit. a), si de personalul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta si al inspectorate lor judetene pentru situatii de urgenta. Iar contraventiile prevazute la art. 1 alin. (1) lit. c), d), g), h), j), p), r), s), s), t), u) si v), la art. 2 lit. a), c) si k), la art. 3 lit. b) si j), la art. 4 si 5 se constata si de catre pe rsonalul Jandarmeriei Române. Agentul constatator depune procesul-verbal de constatare la ocolul silvic în a car ui raza teritoriala s-a savârsit contraventia, în termen de 5 zile de la data consta tarii, în scopul calcularii pagubei si al stabilirii amenzii. În procesul-verbal de constatare a contraventiei se face mentiune despre bunurile supuse confiscarii, iar amenzile încasate se fac venit la bugetul de stat pentru F ondul de ameliorare a fondului funciar, gestionat de Ministerul Mediului si Dezv oltarii Durabile, la bugetele locale sau, dupa caz, la asociatiile cu personalit ate juridica constituite în conditiile legii, care administreaza fondul forestier respectiv. În conformitate cu art. 9 din Legea nr. 31/2000, organul silvic, însotit de un polit ist sau de un jandarm, ia masuri de identificare si de inventariere, la locurile unde sunt situate, a materialelor rezultate prin savârsirea contraventiei silvice . Potrivit art. 10 din Legea nr. 31/2000, aplicarea sanctiunii se face dupa cum ur meaza: a) amenda si valoarea pagubei se stabilesc prin rezolutia sefului ocolului silvi c în a carui raza teritoriala s-a savârsit contraventia, la propunerea organului con statator; b) în cazul în care constatarea contraventiei si stabilirea pagubei s-au facut de ca tre seful ocolului silvic, sanctiunea amenzii se aplica de conducatorul unitatii silvice ierarhic superioare. În termen de 15 zile de la data primirii procesului-verbal de constatare a contrav entiei ocolul silvic trimite contravenientului o copie de pe acesta si înstiintare a de plata în termen de maximum 30 de zile a amenzii si a despagubirilor pentru pr ejudiciile produse. 4.2. Particularitati ale constatarii si sanctionarii contraventiilor din domeniul ordinii si linistii publice În Legea nr. 61/1991 sunt prevazute si sanctionate anumite fapte care aduc atingere bunelor moravuri, ordinii si linistii publice. Constatarea acestor contraventii se face conform unor reguli partial der ogatorii de la normele generale prevazute în O.G. nr. 2/2001. Astfel, potrivit art. 7 din Legea nr. 61/1991, contraventiile se constat

a de catre primar, împuternicitii acestuia, de catre ofiterii sau subofiterii de p olitie ori de catre ofiterii, maistrii militari, subofiterii sau militarii din j andarmerie, angajati pe baza de contract. În cazul contraventiilor pentru care leg ea prevede sanctiunea amenzii, agentul constatator, o data cu constatarea aplica si sanctiunea.

Exemple

Enumera?i câteva dintre particularita?ile contraven?iilor rutiere, precum ?i ale c elor la regimul construc?iilor. Sa ne reamintim... Cadrul legal al acestor categorii de contraven?ii este compus din Codul rutier, Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrarilor de constructii, O.U.G. nr. 21/1 992 privind protectia consumatorilor, Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuziv e din contractele încheiate între comercianti si consumatori, Legea nr. 31/2000 priv ind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice, Legea nr. 61/1991 sunt p revazute si sanctionate anumite fapte care aduc atingere bunelor moravuri, ordin ii si linistii publice.

Rezumat Reprezinta o sinteza a ideilor, notiunilor si conceptelor dezbatute în cadrul unit atii de învatare, precum si legatura cu urmatoarele Unitati de învatare. Constatarea contraventiilor rutiere si aplicarea sanctiunilor se fac direct de c atre politistul rutier, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de catre politistii de frontiera. Contraventiile la regimul constructiilor sunt prevazute în Legea nr. 50/1991 privi nd autorizarea lucrarilor de constructii. Conform art. 54 din O.U.G. nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, constat area contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 50 si art. 51 d in acest act normativ se fac de catre reprezentantii împuterniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. În Legea nr. 61/1991 sunt prevazute si sanctionate anumite fapte care aduc atinger e bunelor moravuri, ordinii si linistii publice. Constatarea acestor contraventii se face conform unor reguli partial derogatorii de la normele generale prevazute în O.G. nr. 2/2001. §5. Test Exemple de subiecte teoretice 1. Prezentati particularitatile privind constatarea si sanctionarea cont raventiilor rutiere; 2. Prezentati particularitatile privind constatarea si sanctionarea cont raventiilor din domeniul contructiilor. Exemplu de test tip grila 1. Termenul prescriptiei aplicarii sanctiunii contraventionale în cazul co ntraventiilor din domeniul constructiilor este de: a) 2 ani; b) 3 ani;

c) 5 ani. Tema de control Analiza?i pe scurt sanctiunile complementare prevazute de art. 56 alin. (1) din O.U.G. nr. 21/1992) ***Depunerea referatului potrivit calendarului disciplinei ?i anume, în format ele ctronic sau material tiparit, astfel: e-mail, eLis. Fiecare referat va fi apreci at cu un procent de 10%-20% din nota finala. Pentru a nu exista încalcari ale legislatiei drepturilor de autor, studentii vor prezenta odata cu lucrarea si o declaratie pe proprie raspundere ca nu au adus atingere normelor juridice care protejeaza dreptul de autor. Bibliografie specifica. M.A. HOTCA, Regimul juridic al contraventiilor, ed. a 3-a, Ed. C.H. Beck, Bucure sti, 2008, pagini: 256 270.

Unitatea de învatare nr. 9 PROCEDURA CONTRAVENTIONALA SI EXECUTAREA SANCTIUNILOR CONTRAVENTIONALE Cuprins: §1. Caile de atac 70 1.1. Plângerea contraventionala 70

1.2. Recursul 72 §2. Executarea sanctiunilor contraventionale §3. Test 74 Bibliografie specifica. 75

73

Introducere Aceasta Unitate de învatare va analiza Caile de atac împotriva unei contraventii. Obiectivele unitatii de învatare Dupa studiul acestei unitati de învatare veti reusi sa: ? prezentati principalele reguli de procedura contraventionala; ? sa analizati regulile conform carora se executa sanctiunile contraventio nale. Durata medie de parcurgere a primei unitati de învatare este de 2 -3 ore. Continutul unitatii de învatare §1. Caile de atac 1.1. Plângerea contraventionala Plângerea contraventionala este o cale de atac specifica dreptului contraventional . Plângerea este o cale de atac, deoarece ea vizeaza un act procesual, respectiv actul constatator. Regulile de forma ale plângerii contraventionale, conform art. 47 din O.G. nr. 2/2001, sunt cele ale dreptului procesual civil, iar nu ale drep tului procesual penal, asa cum ar fi justificat. Conform art. 31 din O.G. nr. 2/2001, titularul plângerii trebuie sa o formuleze în t ermen de 15 zile de la data când a luat cunostinta de încheierea actului constatator , care are loc prin înmânarea unei copii de pe acesta, cu ocazia întocmirii lui, sau p rin comunicarea postala, în cazul în care nu se realizeaza prima ipoteza. Persoana c are probeaza ca din cauze mai presus de vointa ei nu a putut depune plângere, poat e fi repusa în termenul de formulare a acesteia daca actioneaza în conditiile art. 1 03 C.proc.civ. În cazul în care termenul de formulare a plângerii contraventionale est e depasit din culpa titularului, plângerea urmeaza a fi respinsa ca tardiva . În jurisprudenta si doctrina mai vechi era controversata problema daca poate formu la plângere contraventionala contravenientul care a semnat procesul-verbal de cont raventie si a facut plata pe loc a sanctiunii amenzii. Într-o opinie, s-a sustinut ca, fie si numai simpla semnare a procesului-verbal de contraventie de catre co ntravenient, fara obiectiuni, înseamna o recunoastere a datoriei ce reiese din act ul constatator . Alt autor considera ca plata pe loc a amenzii constituia o recu noastere a vinovatiei de catre contravenient . Aceste puncte de vedere nu au fos t acceptate, cu rare exceptii, de catre instante. Punctul de vedere care s-a imp us, la care aderam si noi, este ca plata amenzii sau semnarea fara obiectiuni a procesului-verbal de contraventie nu determina pierderea dreptului contravenient ului la exercitarea caii de atac a plângerii contraventionale . În afara de contravenient, pot formula plângere contraventionala persoana vatamata s i cel caruia i-au fost confiscate bunurile. Persoana vatamata si cel caruia i-au fost confiscate bunurile pot formula plângere numai în ceea ce priveste despagubire a, respectiv referitor la masura confiscarii . Introducerea plângerii contraventionale de catre o persoana fara calitate atrage s olutia respingerii acesteia ca fiind formulata de o persoana fara calitate proce suala activa . În cazul persoanei juridice, plângerea trebuie formulata de catre rep rezentantii acesteia, în numele acesteia. Mijlocul procesual prin care se poate invoca depasirea termenului de formulare a plângerii contraventionale este exceptia de tardivitate, care este o exceptie abs oluta si peremptorie, astfel ca ea va fi solutionata înaintea judecarii fondului c auzei . Pe de alta parte, sarcina probei cu privire la data comunicarii procesul ui-verbal de contraventie revine organului constatator, iar nu persoanei sanctio nate contraventional . În schimb, daca procedura comunicarii procesului-verbal de contraventie s-a derulat prin intermediul postei, existând confirmare de primire,

sarcina probei în ceea ce priveste lipsa calitatii de a primi corespondenta a pers oanei care a semnat de primire revine petentului, iar nu organului constatator . Nu întotdeauna existenta unei semnaturi pe procesul-verbal de contraventie poate constitui dovada comunicarii acestuia, ci numai semnatura de la rubrica înmânarea pr ocesului-verbal . În cazul în care procesul-verbal de contraventie a fost comunicat prin posta cu aviz de primire, data de la care curge termenul de 15 zile este da ta înmânarii plicului catre contravenient, iar nu data la care acesta a primit avizu l . Borderoul de expediere a corespondentei nu constituie dovada a comunicarii p rocesului-verbal de contraventie, deoarece nu exista certitudine cu privire la p rimirea actului de constatare . Daca petentul nu se prezinta sa ridice corespondenta, apreciem ca organul consta tator trebuie sa efectueze comunicarea prin procedura afisarii. Nu poate fi atacat prin folosirea procedurii rezervate plângerii contraventionale un act de control fiscal, chiar daca organul de control a întocmit cu acelasi pril ej si un proces-verbal de contraventie. Cele doua acte vor putea fi atacate numa i prin folosirea unor proceduri distincte, si anume procedura contraventionala, în cazul procesului-verbal de contraventie, si procedura fiscala, în ipoteza atacari i actului de control fiscal (art. 172 si urm. C.proc.fisc.) . Plângerea contraventionala se poate depune atât la judecatorie, cât si la organul cons tatator si are ca efect suspendarea executarii actului constatator. Judecatoria sesizata cu solutionarea plângerii contraventionale va fixa termen de judecata, care nu va depasi 30 de zile, si va dispune citarea contravenientului sau, dupa caz, a persoanei care a facut plângerea, a organului care a aplicat sanc tiunea, a martorilor indicati în procesul-verbal sau în plângere, precum si a oricaror alte persoane în masura sa contribuie la rezolvarea temeinica a cauzei. În cazul în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie, jude catoria va cita si societatea de asigurari mentionata în procesul-verbal de consta tare a contraventiei. Instanta competenta sa solutioneze plângerea, dupa ce verifica daca aceasta a fost introdusa în termen, asculta pe cel care a facut-o si pe celelalte persoane citat e, daca acestia s-au prezentat, administreaza orice alte probe prevazute de lege , necesare în vederea verificarii legalitatii si temeiniciei procesului-verbal, si hotaraste asupra sanctiunii, despagubirii stabilite, precum si asupra masurii c onfiscarii. 1.2. Recursul Hotarârea judecatoreasca prin care s-a solutionat plângerea poate fi atacata cu recu rs în termen de 15 zile de la comunicare, la sectia contencios administrativ a tri bunalului. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi s ustinute si oral în fata instantei. Recursul suspenda executarea hotarârii. Instanta de recurs poate admite sau respinge recursul, însa, în cazul în care prima in stanta nu a solutionat fondul cauzei, solutia care se impune, în caz de admitere, este aceea a casarii cu trimitere spre rejudecare . Aceeasi rezolvare trebuie sa aiba loc în cazul în care prima instanta nu s-a pronuntat asupra unor exceptii care faceau de prisos judecarea în fond a cauzei. Hotarârea instantei de recurs este ire vocabila, împotriva acesteia putând fi exercitate numai caile extraordinare de atac (contestatia în anulare si revizuirea). §2. Executarea sanctiunilor contraventionale Procesul-verbal neatacat în termenul de 15 prevazut la art. 31 din O.G. nr. 2/2001 , precum si hotarârea judecatoreasca irevocabila prin care s-a solutionat plângerea constituie titlu executoriu, fara vreo alta formalitate, ceea ce înseamna ca poate fi executat de îndata. Avertismentul se adreseaza oral atunci când contravenientul este prezent la consta tarea contraventiei si sanctiunea este aplicata de agentul constatator. În celelal te cazuri avertismentul se socoteste executat prin comunicarea procesului-verbal de constatare a contraventiei, cu rezolutia corespunzatoare. Daca sanctiunea a fost aplicata de instanta prin înlocuirea amenzii contraventionale cu avertisment,

comunicarea acesteia se face prin încunostintare scrisa. Punerea în executare a sanctiunii amenzii contraventionale se face astfel: a) de catre organul din care face parte agentul constatator, ori de câte ori nu se exercita calea de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei în termenul prevazut de lege; b) de catre instanta judecatoreasca, în celelalte cazuri. În vederea executarii amenzii, organele prevazute la alin. (1) vor comunica din of iciu procesul-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii, neatacat cu plângere în termenul legal, în termen de 30 de zile de la data expirarii a cestui termen, ori, dupa caz, dispozitivul hotarârii judecatoresti irevocabile pri n care s-a solutionat plângerea, în termen de 30 de zile de la data la care hotarârea a devenit irevocabila, astfel: a) pentru sumele care se fac venit integral la bugetele locale, organelor de spe cialitate ale unitatilor administrativ-teritoriale în a caror raza teritoriala dom iciliaza contravenientul persoana fizica sau, dupa caz, îsi are domiciliul fiscal contravenientul persoana juridica; b) pentru sumele care se fac venit integral la bugetul de stat, organelor de spe cialitate ale unitatilor subordonate Ministerului Finantelor Publice - Agentia N ationala de Administrare Fiscala, în a caror raza teritoriala îsi are domiciliul fis cal contravenientul persoana juridica. Executarea se face în conditiile prevazute de dispozitiile legale privind executar ea silita a creantelor fiscale . Împotriva actelor de executare se poate face contestatie la executare, în conditiile legii. Exemple Eviden?ia?i procedura plângerii contraven?ionale Sa ne reamintim... Plângerea este o cale de atac, deoarece ea vizeaza un act procesual, respectiv act ul constatator. Recursul suspenda executarea hotarârii. Rezumat Reprezinta o sinteza a ideilor, notiunilor si conceptelor dezbatute în cadrul unit atii de învatare, precum si legatura cu urmatoarele Unitati de învatare. Plângerea contraventionala se poate depune atât la judecatorie, cât si la organul cons tatator si are ca efect suspendarea executarii actului constatator. Procesul-ver bal neatacat în termenul de 15 prevazut la art. 31 din O.G. nr. 2/2001, precum si hotarârea judecatoreasca irevocabila prin care s-a solutionat plângerea constituie t itlu executoriu. Executarea se face în conditiile prevazute de dispozitiile legale privind executarea silita a creantelor fiscale . Hotarârea judecatoreasca prin ca re s-a solutionat plângerea poate fi atacata cu recurs în termen de 15 zile de la co municare, la sectia contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursulu i nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi sustinute si oral în fata instant ei. §3. Test Exemple de subiecte teoretice 1. Caile de atac împotriva actului constatator; 2. Analizati executarea sanctiunilor contraventionale. Exemplu de test tip grila 1. Caile comune de atac în materie contraventionala sunt: a) plângerea contraventionala si recursul; b) apelul si recursul; c) contestatia la executare si apelul.

Teme de control Raspunde?i pe scurt urmatoarelor întrebari: Ce este plângerea contraven?ionala Când poate fi introdus recursul Cum se executa o sanc?iune contraven?ionala ***Depunerea materialului se va face la ultimul tutorial.

Bibliografie specifica. M.A. HOTCA, Regimul juridic al contraventiilor, ed. a 3-a, Ed. C.H. Beck, Bucure sti, 2008, pagini 313 338.