Teza Drept

Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de Drept Catedra Drept procesual penal şi Criminalistică

TEZĂ DE LICENŢĂ TEMA:

Cercetarea prin metode şi mijloace criminalstice a infracţiunilor ecologice

A efectuat: BULIGA Svetlana absolventa secţiei ZI specializarea drept penal

Conducător ştiinţific: CEACHIR Anatolie Lector universitar

Admis pentru susţinere: _____ __________2008 Chişinău 2008

2

Cuprins: Întroducere…………………………………………………………...…..3 Capitolul I. Consideraţii generale privind cercetarea infracţiunilor ecologice §1. Noţiunea, caracteristica criminalistica şi structura infracţiunilor ecologice……....………… ………………………………………..…6 §2. Situaţiile tipice de urmărire penală în cazul cercetării infracţiunilor ecologice............................................................................................. 15 §3. Interacţiunea ofiţerului de urmărire penală cu organele departamentale şi comisiile acestora în procesul cercetării infracţiunilor ecologice....26 Capitolul II. Particularităţile efectuării acţiunilor de urmărire penală în procesul cercetării infracţiunilor ecologice §1. Împrejurările care trebuiesc stabilite şi organizarea cercetării în funcţie de situaţiile tipice de urmărire penală…........... ...…………...30 §2. Cercetarea la faţa locului în cazul infracţiunilor ecologice.…………39 §3. Ascultarea martorilor şi a altor persoane………………….…………53 §4. Analiză actelor normative de către ofiţerul de urmărire penală. Ridicarea şi studierea documentelor corespunzătoare……………….62 §5. Dispunerea şi efectuarea expertizelor judiciare……………………...68 Încheiere…………………………………………………………………79 Bibliografie …………………….……………………………………….80 Întroducere

3

Constituţia Republicii Moldova prin art. 37 garantează fiecărui om dreptul la un mediu înconjurător nepremejdios

din punct de vedere ecologic pentru viaţa şi

sănătatea sa. Până în prezent combaterea infracţionalităţii ecologice lasă de dorit. Practica judiciară în acest domeniu este la fel insuficient pusă la punct. Practica a demonstrat, că cunoaşterea slabă a teoriei cercetării infracţiunilor ecologice face ca studenţii, unii jurişti deja licenţiaţi, funcţionari publici din organele publice ale statului să nu se poată orienta cu uşurinţă în labirintele fenomenului infracţional din ramura ecologică. La fel sunt întîlnite situaţii cînd unii ofiţeri de urmărire penală, avocaţi, judecători posedă cunoştinţe slabe în acest domeniu, nu întodeauna sunt capabili de a da consultaţii calificate, a găsi ieşiri din situaţii dificile sau conflictuale, rămînînd influenţaţi de cei cointeresaţi personal. Deci prin aceasta poate fi explicat motivul alegerii acestei teme pentru scrierea tezei de licenţă. Actualitatea temei se deduce dintr-o totalitate destul de vastă de factori pe care lucrarea în cauză le conţine şi anume: 1. problema globalizării şi a asigurării securităţii ecologice este prin ea însăşi o problemă deosebit de actuală; 2. lipsa unei practici judiciare şi recomandărilor respective; 3. infracţionalitatea ecologică evoluiază vertiginos ameninţând prin forme nonviolente sănătatea şi viaţa oamenilor, totodată ne fiind combătută în mod profesionist ca urmare a necunoaşterii specificului ei. Prin prezenta lucrare mi-am propus: 1. să însăilez o totalitate orientativă de recomandări organelor de urmărire, care se ocupă nemijlocit de cercetarea acestor infracţiuni; 2. explicarea unor chestiuni de drept, care prezintă dificultăţi în aplicare practică;

4

3. evidenţierea unor situaţii - tip de urmărire penală şi a posibilităţilor persoanelor oficiale de a acţiona într-un mod sau altul în situaţia creată.; 4. să stabilesc unele lacune care se produc uneori, atât intenţionat, cît şi din lipsa de cunoştinţă în acest domeniu. Prin această lucrare am încercat să pătrundem în esenţa activităţii de urmărire penală a încălcărilor criminale ale legislaţiei privind mediul înconjurător. Am studiat un număr semnificativ de acte normative, literatură juridică de specialitate şi în măsura posibilităţilor unele dosare. A fost utilizată literatura criminalistică publicată de către cunoscuţii savanţi din Federaţia Rusă şi Bielarus: Obrazţov V.A., Iablokov N.P., Dvorkin A.I., Selivanov N.A., Dolgova A.I..,precum şi a criminaliştilor moldoveni S.Gh. Doraş, M.Gheorghiţă Gh. Golbenco ş.a. În baza acestor monografii a fost posibilă elaborarea unor oportunităţi teoretico-practice cu privire la modalitatea şi tactica cercetării infracţiunilor ecologice. Prezenta lucrare cuprinde două capitole. În Capitolul I o atenţie deosebită am atras unui domeniu relativ nou al ştiinţei criminalistice precum este ,, caracteristica criminalistica'' a infracţiunilor ecologice. Situaţiile de anchetă de la paragraful II au fost clasificate conform diferitor criterii astfel făcând posibilă imaginarea unor conjuncturi reale de viaţă atunci când ofiţerul de urmărire penală este pus faţă în faţă cu infracţiunea. Specificul conlucrării ultimului cu autorităţile şi organele pentru ocrotirea mediului înconjurător au fost expuse în paragraful 3. Capitolul II debutează cu chestiunea împrejurărilor şi circumstanţelor care trebuiesc stabilite de către ofiţerul de urmărire penală

la cercetarea cauzelor

ecologice. Un loc deosebit a fost acordat acţiunii de cercetare la faţa locului. Nuanţele acestei acţiuni au fost expuse în cele mai mici amănunte. Expertizele judiciare au fost descrise sub aspectul posibilităţilor pe care le implică la momentul de faţă această mare varietate de expertize judiciare.

5

Conţinutul lucrării este redactat în contextul legislaţiei penale naţionale şi în baza practicii judiciare din Republica Moldova. Sunt utilizate rezultatele cercetărilor ştiinţifice efectuate în ţară şi peste hotare precum şi unele date statistice ale infracţiunilor ecologice din ultimii ani. De menţionat că numai în a.2006 numărul infracţiunilor ecologice au sporit cu 37,5 la sută comparativ cu anii precedenţi. Lucrarea conţine de asemenea propuneri de ajustare a legislaţiei penale şi ecologice la standardele internaţionale.

6

Capitol I. Consideraţii generale privind metodica cercetării infracţiunilor ecologice. §1. Noţiunea, caracteristica criminalistică şi structura infracţiunilor ecologice. Conceptul de infracţiune ecologică a apărut relativ nu demult în sistemul conceptelor juridice dar s-a înrădăcinat deosebit de rapid şi sigur în cadrul dreptului penal modern. Termenul în cauză pentru prima dată apare în anul 1972 şi a provenit de la rădăcina analogului său juridico-administrativ ,,încălcarea ecologică''. Definiri ai conceptului de infracţiune ecologică s-au încercat a se elabora mai multe. Astfel autorul V.V. Petrov luând în considerare particularităţile specifice ale infracţiunilor ecologice spune că acestea reprezintă comportamentul antisocial vinovat care atentează asupra ordinii şi securităţii ecologice a populaţiei, comportament care cauzează pagube importante mediului înconjurător52,p.98. Autorul Pleşakov A.M. critică această definiţie, menţionând că în consecinţă suferă nu doar populaţia ci şi flora şi fauna la toate adăugându-se bazinele de apă, aerul atmosferic şi solul ca condiţii de vieţuire ale fiinţelor vii53 Succesul descoperirii oricărora infracţiuni inclusiv al celor ecologice în marea majoritate a cazurilor depinde de iscusinţa şi priceperea ofiţerului de urmărire penală de a înţelege nu doar esenţa juridico-penală a infracţiunii concrete dar şi pe cea criminalistică. Anume clarificarea esenţei criminalistice a unei infracţiuni ecologice permite organului de urmărire penală să cerceteze fapta socialmente periculoasă, să aleagă direcţia cea mai corectă şi mai sigură de cercetare, mijloacele şi metodele necesare. O activitate deosebit de prodigioasă de descoperire a infracţiunilor ecologice ofiţerul de urmărire penală o poate obţine doar cu anumite condiţii. Pentru aceasta el trebuie să aibă închipuire despre anumite semne particulare criminalistice ale

7

infracţiunii concrete, despre situaţia concretă de comitere a faptei criminale ecologice precum şi să contrapună caracteristica lor cu situaţia real constatată. 1.

Cunoştinţele despre 77777777777777777777777777777777777777777777777777777777 77777777777777777777777777777777777777777777777777777777 77777777777777777777777777777777777777777777777777777777 77777777777777777777777777777777777777777777777777777777 77777777777777777777777777777777777777777777777777777777 77777777777777777777777777777777777777777777777777777777 77777777777777777777777777777777777777777777777777777777 77777777777777777777777777777777777777777777777777777777 77777777777777777777777777777777777777777777777777777777 77777777777777777777777777777777777777777777777777777777 77777777777777777777777777777777777777777777777777777777 77777777777777777777777777777777777777777777777777777777 77777777777777777777777777777777777777777777777777777777 77777777777777777777777777777777777777777777777777777777 77777777777777777777777777777777777777777777777777777777 77777777777777777777777777777777777777777777777777777777 77777777777777777777777777777777777777777777777777777777 77777777777777777777777777777777777777777777777777777777 77777777777777777777777777777777777777777777777777777777 7777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777 77777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777

77777777777777777777777777777777777777777777777777777777 77777777777777777777777777777777777777777777777777777777

8

88888888888888888888888888888888888888888888888888888888 88888888888888888888888888888888888888888888888888888888 88888888888888888888888888888888888888888888888888888888 88888888888888888888888888888888888888888888888888888888 88888888888888888888888888888888888888888888888888888888 88888888888888888888888888888888888888888888888888888888 88888888888888888888888888888888888888888888888888888888 88888888888888888888888888888888888888888888888888888888 88888888888888888888888888888888888888888888888888888888 88888888888888888888888888888888888888888888888888888888 88888888888888888888888888888888888888888888888888888888 88888888888888888888888888888888888888888888888888888888 88888888888888888888888888888888888888888888888888888888 88888888888888888888888888888888888888888888888888888888 88888888888888888888888888888888888888888888888888888888 88888888888888888888888888888888888888888888888888888888 8888888888888888888888888888888888888888888888888888888 88888888888888888888888888888888888888888888888888888888 88888888888888888888888888888888888888888888888888888888 88888888888888888888888888888888888888888888888888888888 88888888888888888888888888888888888888888888888888888888 88888888888888888888888888888888888888888888888888888888 88888888888888888888888888888888888888888888888888888888 88888888888888888888888888888888888888888888888888888888 88888888888888888888888888888888888888888888888888888888 88888888888888888888888888888888888888888888888888888888 88888888888888888888888888888888888888888888888888888888

9

99999999999999999999999999999999999999999999999999999999 99999999999999999999999999999999999999999999999999999999 99999999999999999999999999999999999999999999999999999999 99999999999999999999999999999999999999999999999999999999 99999999999999999999999999999999999999999999999999999999 99999999999999999999999999999999999999999999999999999999 99999999999999999999999999999999999999999999999999999999 99999999999999999999999999999999999999999999999999999999 99999999999999999999999999999999999999999999999999999999 99999999999999999999999999999999999999999999999999999999 99999999999999999999999999999999999999999999999999999999 99999999999999999999999999999999999999999999999999999999 99999999999999999999999999999999999999999999999999999999 99999999999999999999999999999999999999999999999999999999 99999999999999999999999999999999999999999999999999999999 99999999999999999999999999999999999999999999999999999999 99999999999999999999999999999999999999999999999999999999 99999999999999999999999999999999999999999999999999999999 99999999999999999999999999999999999999999999999999999999 99999999999999999999999999999999999999999999999999999999 99999999999999999999999999999999999999999999999999999999 99999999999999999999999999999999999999999999999999999999 99999999999999999999999999999999999999999999999999999999 99999999999999999999999999999999999999999999999999999999 99999999999999999999999999999999999999999999999999999999 99999999999999999999999999999999999999999999999999999999 99999999999999999999999999999999999999999999999999999999 99999999999999999999999999999999999999999999999999999999

10

10101010101010101010101010101010101010101010101010101010 10101010101010101010101010101010101010101010101010101010 10101010101010101010101010101010101010101010101010101010 10101010101010101010101010101010101010101010101010101010 10101010101010101010101010101010101010101010101010101010 10101010101010101010101010101010101010101010101010101010 10101010101010101010101010101010101010101010101010101010 10101010101010101010101010101010101010101010101010101010 10101010101010101010101010101010101010101010101010101010 10101010101010101010101010101010101010101010101010101010 10101010101010101010101010101010101010101010101010101010 10101010101010101010101010101010101010101010101010101010 10101010101010101010101010101010101010101010101010101010 10101010101010101010101010101010101010101010101010101010 1010101010101010101010101010101010101010101010101010101 01010101010101010101010101010101010101010101010101010101 01010101010101010101010101010101010101010101010101010101 01010101010101010101010101010101010101010101010101010101 01010101010101010101010101010101010101010101010101010101 01010101010101010101010101010101010101010101010101010101 01010101010101010101010101010101010101010101010101010101 01010101010101010101010101010101010101010101010101010101 01010101010101010101010101010101010101010101010101010101 01010101010101010101010101010101010101010101010101010101 01010101010101010101010101010101010101010101010101010101 01010101010101010101010101010101010101010101010101010101 01010101010101010101010101010101010101010101010101010101

11

111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

12

21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 2121212121212121212121212121212121212121212121212121212 12121212121212121212121212121212121212121212121212121212 12121212121212121212121212121212121212121212121212121212 12121212121212121212121212121212121212121212121212121212 12121212121212121212121212121212121212121212121212121212 12121212121212121212121212121212121212121212121212121212 12121212121212121212121212121212121212121212121212121212 12121212121212121212121212121212121212121212121212121212 12121212121212121212121212121212121212121212121212121212 12121212121212121212121212121212121212121212121212121212 12121212121212121212121212121212121212121212121212121212 12121212121212121212121212121212121212121212121212121212 12121212121212121212121212121212121212121212121212121212 12121212121212121212121212121212121212121212121212121212 12121212121212121212121212121212121212121212121212121212

13

13131313131313131313131313131313131313131313131313131313 13131313131313131313131313131313131313131313131313131313 13131313131313131313131313131313131313131313131313131313 13131313131313131313131313131313131313131313131313131313 13131313131313131313131313131313131313131313131313131313 13131313131313131313131313131313131313131313131313131313 13131313131313131313131313131313131313131313131313131313 13131313131313131313131313131313131313131313131313131313 13131313131313131313131313131313131313131313131313131313 13131313131313131313131313131313131313131313131313131313 13131313131313131313131313131313131313131313131313131313 13131313131313131313131313131313131313131313131313131313 13131313131313131313131313131313131313131313131313131313 13131313131313131313131313131313131313131313131313131313 13131313131313131313131313131313131313131313131313131313 13131313131313131313131313131313131313131313131313131313 13131313131313131313131313131313131313131313131313131313 13131313131313131313131313131313131313131313131313131313 13131313131313131313131313131313131313131313131313131313 13131313131313131313131313131313131313131313131313131313 13131313131313131313131313131313131313131313131313131313 13131313131313131313131313131313131313131313131313131313 13131313131313131313131313131313131313131313131313131313 13131313131313131313131313131313131313131313131313131313 13131313131313131313131313131313131313131313131313131313 13131313131313131313131313131313131313131313131313131313 13131313131313131313131313131313131313131313131313131313 13131313131313131313131313131313131313131313131313131313

14

14141414141414141414141414141414141414141414141414141414 14141414141414141414141414141414141414141414141414141414 14141414141414141414141414141414141414141414141414141414 14141414141414141414141414141414141414141414141414141414 14141414141414141414141414141414141414141414141414141414 14141414141414141414141414141414141414141414141414141414 14141414141414141414141414141414141414141414141414141414 14141414141414141414141414141414141414141414141414141414 14141414141414141414141414141414141414141414141414141414 14141414141414141414141414141414141414141414141414141414 14141414141414141414141414141414141414141414141414141414 14141414141414141414141414141414141414141414141414141414 14141414141414141414141414141414141414141414141414141414 14141414141414141414141414141414141414141414141414141414 14141414141414141414141414141414141414141414141414141414 14141414141414141414141414141414141414141414141414141414 14141414141414141414141414141414141414141414141414141414 14141414141414141414141414141414141414141414141414141414 14141414141414141414141414141414141414141414141414141414 14141414141414141414141414141414141414141414141414141414 14141414141414141414141414141414141414141414141414141414 14141414141414141414141414141414141414141414141414141414 14141414141414141414141414141414141414141414141414141414 14141414141414141414141414141414141414141414141414141414 14141414141414141414141414141414141414141414141414141414 14141414141414141414141414141414141414141414141414141414 14141414141414141414141414141414141414141414141414141414 14141414141414141414141414141414141414141414141414141414

15

15151515151515151515151515151515151515151515151515151515 15151515151515151515151515151515151515151515151515151515 15151515151515151515151515151515151515151515151515151515 15151515151515151515151515151515151515151515151515151515 15151515151515151515151515151515151515151515151515151515 15151515151515151515151515151515151515151515151515151515 15151515151515151515151515151515151515151515151515151515 15151515151515151515151515151515151515151515151515151515 15151515151515151515151515151515151515151515151515151515 15151515151515151515151515151515151515151515151515151515 15151515151515151515151515151515151515151515151515151515 1515151515151515151515151515151515151515151515151515151 51515151515151515151515151515151515151515151515151515151 51515151515151515151515151515151515151515151515151515151 51515151515151515151515151515151515151515151515151515151 51515151515151515151515151515151515151515151515151515151 51515151515151515151515151515151515151515151515151515151 51515151515151515151515151515151515151515151515151515151 51515151515151515151515151515151515151515151515151515151 51515151515151515151515151515151515151515151515151515151 51515151515151515151515151515151515151515151515151515151 51515151515151515151515151515151515151515151515151515151 51515151515151515151515151515151515151515151515151515151 51515151515151515151515151515151515151515151515151515151 51515151515151515151515151515151515151515151515151515151 51515151515151515151515151515151515151515151515151515151 51515151515151515151515151515151515151515151515151515151

16

61616161616161616161616161616161616161616161616161616161 61616161616161616161616161616161616161616161616161616161 61616161616161616161616161616161616161616161616161616161 61616161616161616161616161616161616161616161616161616161 61616161616161616161616161616161616161616161616161616161 61616161616161616161616161616161616161616161616161616161 61616161616161616161616161616161616161616161616161616161 61616161616161616161616161616161616161616161616161616161 61616161616161616161616161616161616161616161616161616161 61616161616161616161616161616161616161616161616161616161 61616161616161616161616161616161616161616161616161616161 61616161616161616161616161616161616161616161616161616161 61616161616161616161616161616161616161616161616161616161 61616161616161616161616161616161616161616161616161616161 61616161616161616161616161616161616161616161616161616161 61616161616161616161616161616161616161616161616161616161 61616161616161616161616161616161616161616161616161616161 61616161616161616161616161616161616161616161616161616161 61616161616161616161616161616161616161616161616161616161 61616161616161616161616161616161616161616161616161616161 61616161616161616161616161616161616161616161616161616161 61616161616161616161616161616161616161616161616161616161 61616161616161616161616161616161616161616161616161616161 61616161616161616161616161616161616161616161616161616161 61616161616161616161616161616161616161616161616161616161 61616161616161616161616161616161616161616161616161616161 61616161616161616161616161616161616161616161616161616161

17

7171717171717171717171717171717171717171717171717171717 17171717171717171717171717171717171717171717171717171717 17171717171717171717171717171717171717171717171717171717 17171717171717171717171717171717171717171717171717171717 17171717171717171717171717171717171717171717171717171717 17171717171717171717171717171717171717171717171717171717 17171717171717171717171717171717171717171717171717171717 17171717171717171717171717171717171717171717171717171717 17171717171717171717171717171717171717171717171717171717 17171717171717171717171717171717171717171717171717171717 17171717171717171717171717171717171717171717171717171717 17171717171717171717171717171717171717171717171717171717 17171717171717171717171717171717171717171717171717171717 17171717171717171717171717171717171717171717171717171717 17171717171717171717171717171717171717171717171717171717 17171717171717171717171717171717171717171717171717171717 17171717171717171717171717171717171717171717171717171717 17171717171717171717171717171717171717171717171717171717 17171717171717171717171717171717171717171717171717171717 17171717171717171717171717171717171717171717171717171717 17171717171717171717171717171717171717171717171717171717 17171717171717171717171717171717171717171717171717171717 17171717171717171717171717171717171717171717171717171717 17171717171717171717171717171717171717171717171717171717 17171717171717171717171717171717171717171717171717171717 17171717171717171717171717171717171717171717171717171717 17171717171717171717171717171717171717171717171717171717

18

18181818181818181818181818181818181818181818181818181818 18181818181818181818181818181818181818181818181818181818 18181818181818181818181818181818181818181818181818181818 18181818181818181818181818181818181818181818181818181818 18181818181818181818181818181818181818181818181818181818 18181818181818181818181818181818181818181818181818181818 18181818181818181818181818181818181818181818181818181818 18181818181818181818181818181818181818181818181818181818 18181818181818181818181818181818181818181818181818181818 18181818181818181818181818181818181818181818181818181818 18181818181818181818181818181818181818181818181818181818 18181818181818181818181818181818181818181818181818181818 18181818181818181818181818181818181818181818181818181818 18181818181818181818181818181818181818181818181818181818 18181818181818181818181818181818181818181818181818181818 18181818181818181818181818181818181818181818181818181818 18181818181818181818181818181818181818181818181818181818 18181818181818181818181818181818181818181818181818181818 18181818181818181818181818181818181818181818181818181818 18181818181818181818181818181818181818181818181818181818 18181818181818181818181818181818181818181818181818181818 18181818181818181818181818181818181818181818181818181818 18181818181818181818181818181818181818181818181818181818 18181818181818181818181818181818181818181818181818181818 18181818181818181818181818181818181818181818181818181818 18181818181818181818181818181818181818181818181818181818 18181818181818181818181818181818181818181818181818181818 18181818181818181818181818181818181818181818181818181818

19

19191919191919191919191919191919191919191919191919191919 19191919191919191919191919191919191919191919191919191919 19191919191919191919191919191919191919191919191919191919 19191919191919191919191919191919191919191919191919191919 19191919191919191919191919191919191919191919191919191919 19191919191919191919191919191919191919191919191919191919 19191919191919191919191919191919191919191919191919191919 1919191919191919191919191919191919191919191919191919191 91919191919191919191919191919191919191919191919191919191 91919191919191919191919191919191919191919191919191919191 91919191919191919191919191919191919191919191919191919191 91919191919191919191919191919191919191919191919191919191 91919191919191919191919191919191919191919191919191919191 91919191919191919191919191919191919191919191919191919191 91919191919191919191919191919191919191919191919191919191 91919191919191919191919191919191919191919191919191919191 91919191919191919191919191919191919191919191919191919191 91919191919191919191919191919191919191919191919191919191 91919191919191919191919191919191919191919191919191919191 91919191919191919191919191919191919191919191919191919191 91919191919191919191919191919191919191919191919191919191 91919191919191919191919191919191919191919191919191919191 91919191919191919191919191919191919191919191919191919191 91919191919191919191919191919191919191919191919191919191 91919191919191919191919191919191919191919191919191919191 91919191919191919191919191919191919191919191919191919191 91919191919191919191919191919191919191919191919191919191

20

02020202020202020202020202020202020202020202020202020202 02020202020202020202020202020202020202020202020202020202 02020202020202020202020202020202020202020202020202020202 02020202020202020202020202020202020202020202020202020202 02020202020202020202020202020202020202020202020202020202 02020202020202020202020202020202020202020202020202020202 02020202020202020202020202020202020202020202020202020202 02020202020202020202020202020202020202020202020202020202 02020202020202020202020202020202020202020202020202020202 02020202020202020202020202020202020202020202020202020202 02020202020202020202020202020202020202020202020202020202 02020202020202020202020202020202020202020202020202020202 02020202020202020202020202020202020202020202020202020202 02020202020202020202020202020202020202020202020202020202 02020202020202020202020202020202020202020202020202020202 02020202020202020202020202020202020202020202020202020202 02020202020202020202020202020202020202020202020202020202 02020202020202020202020202020202020202020202020202020202 02020202020202020202020202020202020202020202020202020202 02020202020202020202020202020202020202020202020202020202 0202020202020202020202020202020202020202020202020202020 20202020202020202020202020202020202020202020202020202020 20202020202020202020202020202020202020202020202020202020 20202020202020202020202020202020202020202020202020202020 20202020202020202020202020202020202020202020202020202020 20202020202020202020202020202020202020202020202020202020 20202020202020202020202020202020202020202020202020202020

21

21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121 21212121212121212121212121212121212121212121212121212121

22

22222222222222222222222222222222222222222222222222222222 22222222222222222222222222222222222222222222222222222222 22222222222222222222222222222222222222222222222222222222 22222222222222222222222222222222222222222222222222222222 22222222222222222222222222222222222222222222222222222222 22222222222222222222222222222222222222222222222222222222 22222222222222222222222222222222222222222222222222222222 22222222222222222222222222222222222222222222222222222222 22222222222222222222222222222222222222222222222222222222 22222222222222222222222222222222222222222222222222222222 22222222222222222222222222222222222222222222222222222222 22222222222222222222222222222222222222222222222222222222 22222222222222222222222222222222222222222222222222222222 22222222222222222222222222222222222222222222222222222222 22222222222222222222222222222222222222222222222222222222 22222222222222222222222222222222222222222222222222222222 22222222222222222222222222222222222222222222222222222222 22222222222222222222222222222222222222222222222222222222 22222222222222222222222222222222222222222222222222222222 22222222222222222222222222222222222222222222222222222222 22222222222222222222222222222222222222222222222222222222 22222222222222222222222222222222222222222222222222222222 22222222222222222222222222222222222222222222222222222222 22222222222222222222222222222222222222222222222222222222 22222222222222222222222222222222222222222222222222222222 22222222222222222222222222222222222222222222222222222222 22222222222222222222222222222222222222222222222222222222 22222222222222222222222222222222222222222222222222222222

23

23232323232323232323232323232323232323232323232323232323 23232323232323232323232323232323232323232323232323232323 23232323232323232323232323232323232323232323232323232323 2323232323232323232323232323232323232323232323232323232 32323232323232323232323232323232323232323232323232323232 32323232323232323232323232323232323232323232323232323232 32323232323232323232323232323232323232323232323232323232 32323232323232323232323232323232323232323232323232323232 32323232323232323232323232323232323232323232323232323232 32323232323232323232323232323232323232323232323232323232 32323232323232323232323232323232323232323232323232323232 32323232323232323232323232323232323232323232323232323232 32323232323232323232323232323232323232323232323232323232 32323232323232323232323232323232323232323232323232323232 32323232323232323232323232323232323232323232323232323232 32323232323232323232323232323232323232323232323232323232 32323232323232323232323232323232323232323232323232323232 32323232323232323232323232323232323232323232323232323232 32323232323232323232323232323232323232323232323232323232 32323232323232323232323232323232323232323232323232323232 32323232323232323232323232323232323232323232323232323232 32323232323232323232323232323232323232323232323232323232 32323232323232323232323232323232323232323232323232323232 32323232323232323232323232323232323232323232323232323232 32323232323232323232323232323232323232323232323232323232 32323232323232323232323232323232323232323232323232323232 32323232323232323232323232323232323232323232323232323232

24

42424242424242424242424242424242424242424242424242424242 42424242424242424242424242424242424242424242424242424242 42424242424242424242424242424242424242424242424242424242 42424242424242424242424242424242424242424242424242424242 42424242424242424242424242424242424242424242424242424242 42424242424242424242424242424242424242424242424242424242 42424242424242424242424242424242424242424242424242424242 42424242424242424242424242424242424242424242424242424242 42424242424242424242424242424242424242424242424242424242 42424242424242424242424242424242424242424242424242424242 42424242424242424242424242424242424242424242424242424242 42424242424242424242424242424242424242424242424242424242 42424242424242424242424242424242424242424242424242424242 42424242424242424242424242424242424242424242424242424242 42424242424242424242424242424242424242424242424242424242 42424242424242424242424242424242424242424242424242424242 42424242424242424242424242424242424242424242424242424242 42424242424242424242424242424242424242424242424242424242 42424242424242424242424242424242424242424242424242424242 42424242424242424242424242424242424242424242424242424242 42424242424242424242424242424242424242424242424242424242 42424242424242424242424242424242424242424242424242424242 42424242424242424242424242424242424242424242424242424242 42424242424242424242424242424242424242424242424242424242 42424242424242424242424242424242424242424242424242424242 42424242424242424242424242424242424242424242424242424242 42424242424242424242424242424242424242424242424242424242 42424242424242424242424242424242424242424242424242424242

25

52525252525252525252525252525252525252525252525252525252 52525252525252525252525252525252525252525252525252525252 5252525252525252525252525252525252525252525252525252525 25252525252525252525252525252525252525252525252525252525 25252525252525252525252525252525252525252525252525252525

25252525252525252525252525252525252525252525252525252525 25252525252525252525252525252525252525252525252525252525 25252525252525252525252525252525252525252525252525252525 25252525252525252525252525252525252525252525252525252525 25252525252525252525252525252525252525252525252525252525 25252525252525252525252525252525252525252525252525252525 25252525252525252525252525252525252525252525252525252525 25252525252525252525252525252525252525252525252525252525 25252525252525252525252525252525252525252525252525252525 25252525rea procesului penal precum şi totalitatea necesară a acestor date; 2. obiectul, locul şi perioada (anotimp, sezon etc.) inmpurificării bazinului de apă, încălcării regulilor de îngropare în sol a deşeurilor nocive, comiterii actelor de braconaj, tăieri ilicite a pădurii etc. precum şi de caracterul prejudiciului şi consecinţele survenite în rezultatul comiterii acelor fapte perioada de timp care s-a scurs de la momentul comiterii infracţiunii şi până la declanşarea procesului penal respectiv; 3. caracterul păstrării urmelor infracţiunii de poluare, vânat şi tăiere ilicită a pădurii, distrugere a masivelor forestiere etc. precum şi nivelul de păstrare a urmelor corpurilor delicte caracterul păstrării stării iniţiale a sursei de poluare precum şi menţinerea intactă a locului unde a fost comisă fapta şi sau unde au survenit consecinţele ei negative.

26

În afară de aceşti factori un rol deosebit de important în formarea situaţiilor de urmărire o au şi aşa circumstanţe precum ar fi: 1. tipul, genul şi sfera de producere al întreprinderii sau al altei sisteme funcţionale în cadrul cărora au fost admise încălcările respective; 2. prezenţa documentelor necesare; 3. existenţa martorilor oculari ai faptei criminale; 4. existenţa unor date suplimentare despre situaţia concretă creată în ecosistemul sau teritoriul afectat ca urmare a comiterii faptei37,p.443. Ţinând cont de factorii enumeraţi mai sus putem evidenţia câteva situaţii tipice de urmărire penală caracteristice pentru etapa iniţială de cercetare a infracţiunilor ecologice. Menţionez faptul că fiecare autor are o închipuire distinctă despre importanţa acestor situaţii. Aceasta, posibil se datorează practicii nesemnificative în domeniul respectiv. Consider deci necesar a expune succint fiecare opinie. Profesorul Iablokov N.P. propune următoarele situaţii primare de anchetă: 1. informaţiile iniţiale despre faptul comiterii infracţiunii de inmpurificare a apei, solului, aerului, degradarea acestora precum şi atentarea la alte obiecte protejate de legea penală parvin de la organele care înfăptuiesc controlul ecologic de stat sau obştesc a stării mediului înconjurător şi schimbărilor cantitative şi calitative a factorilor de mediu ca urmare a activităţii nesăbuite a oamenilor a activităţii ramurilor industriei prelucrătoare, textile, chimice precum şi a altor îndeletniciri auxilare. Aceste organe de regulă sunt de natură departamentală subordonate Departamentului pentru protecţia mediului înconjurător, Ministerului Ocrotirii Sănătăţii, Ministerul Agriculturii şi Industriei prelucrătoare. Aceste organe exercită anumite funcţii de control doar în anumite direcţii date în competenţa acestora prin legi sau alte acte normative subordonate legii. Unele organe îndeplinesc funcţii principale de control şi supraveghere specifice doar lor pe

27

când celelalte ca Departamentul Protecţie Civilă şi Situaţii excepţionale, Serviciile antiincendiare vor exercita funcţiile lor în cazuri excepţionale. În materialele de control parvenite de la organele de control sus-menţionate cu privire la constatarea încălcării legislaţiei ecologice de obicei se conţin totalizări ale circumstanţelor de comitere sau admitere conştientă a acelor încălcări, caracteristica izvoarelor de pericol sporit pentru mediul exterior precum şi posibilele cauze şi motive de săvârşire a faptei şi survenire a consecinţelor18,p.668. De asemenea în aceste materiale se vor conţine date despre faptul încălcării normativelor de erupţii ale substanţelor nocive, toxice sau radioactive care influenţează unele sau altele condiţii de mediu, despre faptul încălcări altor normative tehnice care au atras după sine consecinţele constatate O atare situaţie adesea apare în cazul inpurificării râurilor, iazurilor, lacurilor, mărilor, solului şi într-o măsură mai mică a bazinelor de aer. În aceste cazuri din momentul inpurificării precum şi din momentul comiterii altor fapte socialpericuloase de natură ecologică şi până la pornirea procesului penal a trecut o perioadă de timp mică - până la 2 săptămâni. În această situaţie urmele infracţiunii nu au suferit careva schimbări sau chiar şi dacă au suferit atunci acestea sunt nesemnificative. 2. informaţia primară este aceiaşi ca şi în prima situaţie dar spre deosebire de aceasta de la momentul comiterii faptei periculoase şi până la momentul pornirii procesului penal a trecut o perioadă considerabilă de timp. În această conjuctură, urmele infracţiunii nu s-au mai păstrat în starea lor iniţială iar sursa de impurificare şi-a pierdut aspectul său pe care l-a avut la momentul eruperii poluanţilor nocivi sau a gazelor radioactive. S-ar părea că situaţia nu are rezolvare dar totuşi au fost identificaţi martori oculari şi în unele cazuri pentru interesul urmăririi penale s-au păstrat documente.

28

3. materialele

iniţiale

reprezintă

comunicările

persoanelor

particulare,

reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti ecologiste reprezentanţilor unor colectivităţi, al altor întreprinderi, instituţii sau organizaţii. Procesul penal în acest caz se intentează de regulă în temeiul materialelor de cercetare a locului faptei27,p.24. Deci, de acum vedem o implicare directă a organului de urmărire penală printr-o acţiune extra procesuală. În situaţia menţionată de anchetă urmele infracţiunii aproape că nu au suferit nici o modificare. De regulă sursa de impurificare în starea ei iniţială nu s-a păstrat. Uneori la acest moment mecanismul poluării şi chiar sursa de poluare nu este cunoscut sau se cunosc doar unele date neoficiale. Pot fi cazuri când nu este cunoscut autorul braconajului sau a altor fapte dar în mod cert se cunosc consecinţele activităţii sau inactivităţii criminale. Genul şi tipul substanţelor nocive nu este cunoscut sau se bănuieşte adică este puţin cunoscut. Uneori din relatările martorilor în cadrul cercetării locului faptei tipul substanţei nocive poate fi identificat de către organul de urmărire penală. Un rol deosebit la identificarea materialului poluant îl are specialistul care participă la cercetarea la faţa locului. În materialele iniţiale ale primelor două situaţii de anchetă de obicei se conţin date semnificative şi destule despre anumite segmente sau episoade ale infracţiunii comise şi care trebuie cercetată3. De asemenea sunt cunoscute unele date despre cauzele comiterii unor asemenea fapte, despre cercul persoanelor cu funcţie de răspundire sau simpli salariaţi, maiştri, mecanici care au comis sau au admis încălcările legislaţiei ecologico-penale. Anume din motivele sus-menţionate versiunile înaintate cu privire la mecanismele - cauzele şi subiectele infracţiunelor trebuie să fie cît mai posibil concrete sau concretizabile. În ceia ce priveşte de-a treia situaţie de anchetă în baza informaţiilor primare se înaintează de către organul de urmărire penală anumite versiuni despre genul şi tipul

29

activităţii industriale ţinând cont de datele despre întreprinderile care funcţionează în regiunea cu pricina resturile nocive ale căreia au putut impurifica apa, aerul sau solul, au fost în stare să aducă sau au adus prejudiciu semnificative lumii animale, florei sau chiar sănătăţii oamenilor17,p.726.. La depistarea unei întreprinderi, instituţii sau organizaţii se înaintează versiunea despre mecanismul poluării, cauzele poluării precum şi cu privire la persoanele care au comis sau au admis comiterea infracţiunii. În manualul ,, Курс криминалистики'', avăndu-l ca coautor pe I.S. Andreev, susţine că în cazul cercetării infracţiunilor ecologice se evidenţiază următoarele situaţii de anchetă precum: 1. Persoanele, care ilegal se ocupă cu pescuitul, dobândirea ilegală a resurselor acvatice, cu vânatul ilegal precum şi acele persoane care au poluat bazinul aerian, apa sau solul cu substanţe nocive sau toxice au fost reţinute în flagrant de către, lucrătorii organelor de ocrotire a normelor de drept sau de către cetăţeni şi predaţi organelor de drept; 2. Au fost descoperite tardiv urme ale unei fapte penal-condamnabile precum ar fi resturi provenite de la prelucrarea peştelui, animale pierite, plante sau arbori vătămaţi, arma sau unelte cu care a fost comisă fapta etc. 3. Martorii oculari indică asupra unor persoane pe care aceştia i-au urmărit sau i-au observat în legătură cu săvârşirea de către aceia a unei fapte penalcondamnabile cu caracter ecologic sau acestor martori le sunt cunoscute circumstanţele în care infractorii au obţinut rezultatele criminale ale activităţilor ilegale. Aceste rezultate pot fi capturarea peştelui, animalelor vânate, a pieilor de animale sau blănurilor acestora etc. 4. A avut loc faptul inpurificării , au fost depistate urme ale îndeletnicirii ilegale cu pescuitul, vânatul ilegal însă la moment infractorii nu sunt cunoscuţi şi martorii lipsesc. 24.

30

În dependenţă de prezenţa uneia sau alteia situaţii de anchetă se soluţionează problema cu privire la caracterul, consecutivitatea acţiunilor procesuale din partea organului de urmărire penală, acţiuni pe care trebuie de efectuat cît în cadrul etapelor primare ale urmăririi penale precum şi în cadrul etapelor ulterioare, se selectează procedeele tactice de efectuare a acestor acţiuni procesuale. Aşadar, în cadrul primei situaţii de anchetă ar fi mai raţional de începe cercetarea faptei cu studierea locului faptei şi a obiectelor activităţii criminale (dacă sunt prezente), efectuarea percheziţiei la locul de trai sau muncă al infractorului şi ridicarea obiectelor care au servit la comiterea faptei fie că acestea constituie proprietatea

sau

posesia

infractorului,

interogarea

bănuitului

ascultarea

martorilor25,p.14. În cadrul etapelor ulterioare este necesar de dispus şi de efectuat toate expertizele

posibile,

ascultarea

specialiştilor

ihtiologi,

zoologi,

sanitaro-

epidimiologice, silvici (tehnicieni) şi a colaboratorilor organelor de investigaţie operativă, ascultarea învinuitului (învinuiţilor), ascultarea altor martori identificaţi ulterior efectuării acţiunilor primare de urmărire. În anumite cazuri ţinând cont de necesităţile şi interesele organelor de cercetare penală de a acumula date certe se cere de efectuat o reconstituire prin metoda experimentală, se va verifica şi preciza declaraţiile la faţa locului se vor efectua confruntări între persoanele în a căror depoziţii există divergenţe semnificative, prezentarea spre recunoaşterea etc. În toate cazurile celei de-a doua situaţii de anchetă cercetarea va trebuie de început cu examinarea locului faptei, ascultarea martorilor oculari identificaţi de către organele de investigaţie operativă sau de către alţi cetăţeni, ascultarea specialiştilor, dispunerea expertizelor. Se vor aplica făptuitorului măsurile preventive necesare. În dependenţă de rezultatele acestor acţiuni se va hotărî desfăşurarea de mai departe a urmăririi penale, se vor ridica şi studia documentele necesare.

31

Pentru ce-a de-a treia situaţie de anchetă caracteristică este începerea urmăririi penale cu ascultarea detaliată a martorilor oculari, prezentarea spre recunoaşterea a bănuiţilor (învinuiţilor) acţiunile cărora martorii le-au urmărit sau observat din întâmplare, efectuarea percheziţiilor la domiciliu, ridicarea obiectelor activităţii criminale, interogarea bănuiţilor etc. Cercetarea la faţa locului va avea importanţă nu în toate cazurile întrucât uneori faptul infracţiunii este anunţat organelor de drept peste o perioadă considirabilă de timp25,p.58. La etapele ulterioare de urmărire a infracţiunilor cu substrat ecologic în dependenţă de caracterul şi cantitatea informaţiilor obţinute se vor efectua celelalte acţiuni procesuale care anchetatorul le considera utile şi necesare procesului de probaţiune. O problematică complexă prezintă urmărirea penală în cazul situaţiei a patra de urmărire. Aceasta deoarece lipsesc datele atât despre martori cît şi despre persoana făptuitorului. Există însă unele posibilităţi de determinare a surselor de poluare şi a infractorilor. Deci situaţia de anchetă purcede cu o lipsă aproape exclusivă a informaţiilor cu privire la persoana care a comis fapta penal-condamnabilă. Anume din această cauză o atenţie deosebită se va acorda acţiunilor de cercetare la faţa locului în scopul descoperirii urmelor materiale ale infracţiunii. Pentru descoperirea acestora se vor utiliza cele mai moderne mijloace tehnico-criminalistice. Se vor atrage în activitatea de cercetare la faţa locului şi specialiştii care vor ajuta în mod profesionist la relevarea, fixarea şi ridicarea urmelor infracţiunii. Aceşti specialişti sunt după caz criminalişti, ihtiologi, zoologi, biologi, chimişti, colaboratori ai laboratoarelor hidro-meteo, bonanişti, balistologi, ornitologi, veterinari. Informaţia obţinută în cadrul cercetării la faţa locului cu privire la obiectele cu care s-a comis infracţiunea precum şi asupra cărora s-a atentat, cu privire la circumstanţele de comitere a infracţiunii vor servi drept temei pentru înaintarea versiunilor, stabilirea ordinii şi consecutivităţii acţiunilor tactice de anchetă, luarea

32

unor măsuri organizatorice şi operative de investigaţie. Mai cu seamă descoperirea unor urme materiale a infracţiunii permite de a numi în modul corespunzător expertizele judiciare necesare. Tipurile expertizelor dispuse vor fi alese în dependenţă de particularităţile şi felurile urmelor materiale relevate la faţa locului. Studierea circumstanţelor locului faptei şi condiţiile în care aceasta a fost săvârşită facilitează într-o măsură mai mare sau mai mică identificarea martorilor oculari cărora le-ar fi cunoscut anumite fragmente ale faptei criminale, toată fapta sau persoanele care nemijlocit au comis infracţiunea ecologică precum şi clarificarea faptului unde infractorii au ascuns rezultatele activităţii lor criminale. Profesorul Selivanov N.A. susţine că ar exista de asemenea 3 situaţii tipice iniţiale de urmărire. Aceste situaţii după părerea acestuia ar fi condiţionate de aceia dacă la momentul pornirii procesului penal sunt cunoscute: 1.

locul şi sursa de poluare;

2.

doar locul poluat;

3.

doar sursa de poluare21,p.429.

Desigur, profesorul Selivanov se referă în aceste cazuri doar la infracţiunile prevăzute de Art. 229 şi respectiv Art. 230' C.P. R.M. Dacă prima situaţie de urmărire penală este destul de clară atunci în cazul celei de-a doua atenţia organului de urmărire penală va trebui să fie îndreptată la depistarea sursei de poluare. Cel mai complicată este situaţia a treia deoarece ofiţerul de urmărire penală va trebui să determine măcar aproximativ dacă nu chiar sigur zona sau zonele geografice afectate. În căutarea sursei de poluare cît şi a teritoriului sau spaţiului poluat o importanţă deosebită o are identificarea compusului erupt de la întreprindere şi care a pătruns în mediu.

33

Dacă sursa de poluare este de acum cunoscută atunci se va putea lua cunoştinţa cu componenţa poluanţilor prin intermediul studierii documentaţiei tehnice, a paşaportului ecologic al întreprinderii, a permisului organului abilitat cu controlul stării ecologice a mediului de a depozita, păstra, prelucra anumite substanţe nocive54,p.182. De asemenea se vor asculta lucrători întreprinderii poluate în ceia ce priveşte scurgerea deşeurilor nocive precum şi lucrătorii organelor de ocrotire a naturii. După cum am menţionat procesul penal cu privire la infracţiunile ecologice de regulă se porneşte în baza materialelor organelor de control al calităţii mediului. C.P.P. R.M. prevede şi alte temeiuri valabile pentru pornirea procesului penal care însă pentru aceste cazuri au o importanţă mult mai nesemnificativă. În R. Moldova spre deosebire de Federaţia Rusă nu există careva acte oficiale de recomandare care ar menţiona care anume documente este necesar să parvină ofiţerului de urmărire penală de la organele de control ecologic. Este remarcabil calea pe care s-a procedat în Federaţia Rusă unde Procurorul General printr-a scrisoare adresată Ministerului Ecologiei Serviciului Sanitarepidimiologic şi altor organe specializate a recomandat expedierea în organele de urmărire penală pentru pornirea procesului penal a următoarelor documente: 1. comunicatul sau sesizarea cu privire la încălcarea legislaţiei ecologice cu indicarea prejudiciului cauzat mediului; 2. procesul-verbal de constatare a încălcării cu anexarea planurilor şi schemelor gunoiştilor, instalaţiilor de filtrare, cursurilor apei reziduale etc. 3. actul de calculare al prejudiciului material cauzat potenţialului lumii vii al rîului, lacului de acumulare, teritoriul poluat; 4. actul analizei probelor apelor de scurgere pe canalul de acces; 5. analizele de laborator al aerului efectuat de către medicii epidimiologi; 6. procesele-verbale ale controalelor anteriore;

34

7. deciziile de aplicare a amenzilor pentru încălcările anterioare; 8. deciziile de suspendare sau încetare a activităţii agentului economic; 9. copiile actelor normative prevederile cărora au fost încălcate. Este clar că chiar fiind prezentate toate documentele necesare ele nu totdeauna pot prezenta situaţia de ansamblu al faptei şi elementelor acesteia. Completarea acelor goluri se va face pe cale procesuală. Astfel, pentru constatarea deplină a prejudiciului cauzat nu rareori trebuie ascultaţi mulţi martori care spre exemplu au participat la acţiunile de lichidare a consecinţelor faptei. Poate fi numită o expertiză complexă. Dacă ofiţerul de urmărire penală nu a primit documentele necesare de la organele departamentale specializate atunci rezolvând problema pornirii procesului penal va cere acestora să remită unele documente lipsă în adresa organului de urmărire penală19,p.6. C.P.P. R.M. prevede că odată cu pornirea procesului penal trebuie luate măsuri pentru preîntâmpinarea sau curmarea infracţiunii precum şi pentru păstrarea urmelor ei. Pentru pornirea procesului penal vor fi destule anumite date care ar indica la comiterea infracţiunii ecologice şi deci dacă în materialele remise de către comisiile departamentale vor lipsi unele date care ar putea fi obţinute lesne de anchetator atunci la refuzarea intentării unui proces penal nu se va apela. Din practica studiată am observat că uneori după intentarea unui proces penal anchetatorul lasă în sarcina unor organe obligaţiile sale directe. Astfel, pe dosarul penal intentat în baza Art. 235 CP. R.M. pe numele mecanicului unei staţii P.E.C.O. din or. Anenii-Noi anchetatorul printr-o scrisoare adresată unei instituţii ştiinţificopractice a propus ca aceasta să constate sursa de erupţii poluante pe acel teritoriu, să efectueze măsurile necesare , să constate care este dauna adusă sănătăţii oamenilor care locuiesc de-a lungul râului Bîc. Cerinţele anchetatorului au rămas ne îndeplinite. Ar fi fost raţional de efectuat în mod operativ o cercetare la faţa locului, cu ajutorul specialistului să recolteze probele necesare, să identifice martorii oculari.

35

Mai apoi era necesar de efectuat o expertiză chimică pentru constatarea tipului poluantului (în cazul dat motorină), expertiză medico-legală pentru constatarea prejudiciului adus sănătăţii oamenilor. În fine ar fi trebuit de studiat documentele care atestă câtă motorină a fost depozitată, cît s-a vândut şi în rezultatul comparării acestor indici s-ar fi obţinut cantitatea de motorină scursă în bazinul de apă. Ulterior în urma indicaţiilor suplimentare a fost efectuată cercetarea la faţa locului. Procesul de alcătuire a planului acţiunilor de urmărire penală şi a înaintării versiunilor de anchetă ţinând cont de particularităţile faptei concrete se va concretiza cercul de acţiuni procesuale pentru obţinerea datelor cu privire la ciclurile tehnologice de curăţare-filtrare a deşeurilor menajere precum şi despre sursele de protecţie. Un caz analog celui de mai sus a avut loc în s.Budeşti. Organele de control ecologic constatând faptul încălcării ecologice, stabilind hotarele terenului inpurificat nu au putut depista îndată sursa de poluare. În acest caz anchetatorul a pornit procesul penal, a mobilizat organele operative şi a coordonat acţiunile sale cu organele de control ecologic. Sursa de poluare a fost depistată în termene limită Există foarte multe cazuri când cvorumul de documente pus la dispoziţia anchetatorului de către comisiile departamentale precum şi datele pe care aceste documente le conţin lasă mult de dorit. În unele cazuri nu sunt descrise detaliat sau aproape deloc particularităţile teritoriilor şi suprafeţelor poluate. În aceste cazuri organul de urmărire nu va solicita documente sau informaţii suplimentare dar va proceda la acţiuni procesuale corespunzătoare19,p.18. §3. Conlucrarea ofiţerului de urmărire penală cu organele departamentale şi comisiile acestora în procesul cercetării infracţiunilor ecologice

36

În procesul cercetării infracţiunilor ecologice ofiţerul de urmărire penală practic nu ar obţine careva rezultate benefice dacă nu va conlucra cu specialiştii din diferite ramuri ale economiei şi ştiinţei naţionale. Fără aceasta chiar şi dacă vor fi dispuse în modul corespunzător expertizele necesare scopul final oricum nu va fi atins. Se cere de menţionat faptul că cu organele şi comisiile departamentale anchetatorul va conlucra nu în cazul tuturor infracţiunilor ecologice, aceasta fiind determinată de specificul faptei social-periculoase domeniul în care fapta se comite şi alte circumstanţe. Un rol deosebit pentru demascarea infracţiunilor ecologice prevăzute de Art.229-230' îl au anume specialiştii organelor şi comisiilor departamentale în atribuţiile cărora intră supravegherea şi controlul ecologic al calităţii mediului. Controlul ecologic de stat reprezintă o parte componentă a administraţiei de stat de protecţie a mediului. Esenţa lui constă în controlul asupra respectării cerinţelor ecologice şi asigurării securităţii ecologice42,p.81. Organele cu care colaborează ofiţerul de urmărire penală în procesul cercetării infracţiunilor ecologice după caz pot fi următoarele: 1. Ministerul Ocrotirii Sănătăţii al R.M. Însăşi M.O.S. nu participă ca entitate la cercetarea încălcărilor penale de natură ecologică. Cu această activitate se va preocupa structura de bază a acestui minister şi anume Serviciul SanitarEpidimiologic al R. Moldova. De menţionat că Serviciul respectiv reprezintă un Departament. Specialiştii acestuia au atribuţia nemijlocită de supraveghere a situaţii sanitare pe întreg teritoriul republicii Moldova. Astfel ,, Legea RM cu privire la radio-protecţie şi securitatea nucleară'' stabileşte prin Art. 8 atribuţiile M.O.S. R.M. de a norma igienic factori radioactivi, supravegherea sanitară la obiectivele cu surse de radiaţii ionizate, controlul iradierii populaţiei în cazuri de accidente nucleare12. De asemenea acest

37

organ de comun cu autorităţile pentru mediu vor acorda autorizaţii de activitate cu radiaţiile ionizate şi deci vor putea supraveghea activitatea agenţilor economici respectivi. Conlucrarea specialiştilor sanitari cu ofiţerul de urmărire penală se va reduce la aceia că în urma controalelor efectuate de către primii şi la descoperirea indicilor de încălcare a cerinţelor legislaţiei ecologice ei vor întocmi procesele-verbale cu constatările respective şi le vor remite organelor de urmărire penală competente. Cu aceasta procesul conlucrării nu se va stopa aici. Specialiştii departamentali vor ajuta pe anchetator le cercetarea la faţa locului a împrejurărilor faptei. 2. Departamentul Protecţie Civilă şi Situaţii excepţionale. Organul în cauză va efectua lucrările de salvare şi lichidare a consecinţelor accidentelor nucleare majore, a consecinţelor calamităţilor ecologice de natură umană (de regulă incendii ale masivelor forestiere). Specialiştii acestui departament vor întocmi procesul-verbal sau actul constativ şi îl vor remite organului de urmărire penală. De asemenea pot participa în proces în calitate de martori. 3. Departamentul Standarde, Metrologie şi Supraveghere Tehnică. Specialiştii acestora exercită supravegherea tehnică asupra calităţii depozitării deşeurilor radioactive şi menajere în subsol. Deci de competenţa acestui organ ţine clarificarea circumstanţelor încălcării regulilor de depozitare (îngropare) în sol a substanţelor şi deşeurilor nocive. Colaborarea cu ofiţerul de urmărire penală

este similară ca în cazul specialiştilor Serviciului Sanitar-

epidimiologic. 4. Serviciul de Stat pentru Silvicultură. Departamentul se subordonează organului central pentru mediu. Competenţa specialiştilor acestui organ precum şi colaborarea lor cu organele de urmărire penală ţine în calcul infracţiunile de ,,Defrişare ilegală a vegetaţiei forestiere'' şi ,,Vânat ilegal''25,p.48.. Din practica sectorului Anenii-Noi se constatată că ultimul

38

caz de colaborare în acest domeniu a avut loc la data de 25.10.1999. De regulă se întocmesc procese-verbale de constatare a contravenţiei administrative persoanei vinovate fiindui aplicată amendă corespunzătoare. 5. Serviciul Antiincendiar

- colaborează la cercetarea infracţiunilor de

incendiere a masivelor forestiere. 6. Asociaţia Republicană pentru Protecţia Solului. Atribuţiile acestui organ sunt aproximativ asemănătoare cu cele ale Departamentului Standarde, Metrologie şi Supraveghere Tehnică. 7. Concernul de Stat ,,Apele Moldovei'' - colaborează cu organele de urmărire penală în cazul inpurificării bazinelor de apă şi a aerului precum şi îndeletnicirii ilegale cu pescuitul sau alte exploatări ale apelor. 8. alte organe în atribuţiile cărora intră asigurarea securităţii ecologice. Se cere de menţionat faptul că, legislaţia ecologică acordă atribuţii destul de înguste organelor de control ai calităţii mediului. Astfel în cazul unor infracţiuni de natură ecologică fără conlucrarea mixtă a acestor organe pe de o parte şi a ofiţerul de urmărire penală pe de altă parte nu s-ar obţine rezultatele scontate De cele mai multe ori infracţiunile ecologice sunt constatate de către simpli inspectori ecologici care anunţă despre faptul constatat de ei şi colaborând mai departe cu acestea. În cazuri mai complicate când consecinţele survenite sunt deosebit grave şi concretizarea acestora presupune o perioadă considerabilă de timp atunci se formează comisii departamentale iar după caz interdepartamentale care se vor documenta cu situaţia. Colaborarea ofiţerul de urmărire penală cu aceste organe va avea interes de numire a unor expertize complexe iplicînd chiar unii specialişti ai acestora. Deosebită importanţă are conlucrarea ofiţerul de urmărire penală cu specialiştii ecologişti precum şi non-ecologişti la cercetarea la faţa locului. Aspectele de bază ale acestei colaborări le vor expune în paragraful 2 Capitolul II.

39

Specialişti comisiilor departamentale vor fi încadraţi şi în activitatea de studiere a documentelor necesare pentru cauza penală. Aceştia vor sfătui pe anchetatorul penal care documente trebuiesc ridicate de la întreprinderea poluator pentru a fi studiate în scopul clarificării unor împrejurări de importanţă nu rareori strategică pentru cauză. În practică se constată o cointeresare nesemnificativă a organelor de supraveghere şi control ecologic de a colabora cu organele de poliţie şi ale procuraturii. Aceasta probabil se explică prin dificultăţile de demonstrare a prejudiciului cauzat mediului28,p.368. Sarcina primordială a ofiţerului de urmărire penală

este de a conlucra cu

organele şi comisiile departamentale, de a coordona activitatea acestora în scopul schimbului de informaţii precum şi a utilizării în cadrul acţiunilor de urmărire penală de mai departe a datelor colectate de către aceste organe sau comisii. Capitol II. Particularităţile efectuării acţiunilor de urmărire penală în procesul cercetării infracţiunilor ecologice.

§1. Împrejurările ce trebuie stabilite şi organizarea urmăririi penale în situaţiile tipice de urmărire penală. Prima problemă care se pune în faţa ofiţerului de urmărire penală în cazul infracţiunilor de poluare a mediului exterior este clarificarea circumstanţelor nemijlocit legate de inpurificaria bazinelor de apă, a aerului atmosferic, solului19,p.8; vânarea ilegala a animalelor sălbatice; distrugerea arborilor precum şi consecinţele legate de acestea. Astfel, va fi necesar de constatat următoarele circumstanţe şi împrejurări: 1. caracterul, tipul şi destinaţia resurselor de apă, teritoriul deasupra căruia este poluat aerul atmosferic. În aceste cazuri este important de a se stabili dacă

40

obiectul sau teritoriul dat se atribuie sau nu la categoria celora care beneficiază de o apărare deosebită din partea legislaţiei ecologice. Astfel, Codul Apelor al R. Moldova din 22 iunie 1993 Nr. 1532-XII, spune că se interzice deversarea apelor reziduale în obiectivele acvatice clasate la categoria apelor curative. - Art. 48. Acelaşi Cod Art. 55 prevede că: irigarea terenurilor agricole cu ape reziduale este autorizată de către autorităţile pentru mediu de comun acord cu autorităţile pentru supravegherea sanitară şi veterinară. Utilizarea sau irigarea aceloraşi terenuri fără autorizaţiile organelor respective dacă va duce la inpurificarea sau poluarea solului, apei sau aerului atmosferic va atrage răspunderea pentru fapta sîvîrşită; 2. hotarele şi suprafaţa zonei afectate; 3. timpul (ziua, ora şi în caz de necesitate timpul cît mai concret până la minute), locul începutului şi sfârşitului inpurificării; direcţia de deplasare a factorilor poluanţi; de ce eveniment a fost însoţită poluarea23,p.320; 4. situaţia hidro-meteorologică în timpul căreia a avut loc poluarea sub aspectul temperaturii, umidităţii relative a aerului temperatura apei , presiunea atmosferică , direcţia şi puterea vântului, direcţia curgerii apei. 5. consecinţele dăunătoare ale inpurificării (numărul de oameni care au avut de suferit, tipul bolii de care s-au îmbolnăvit aceştia), vânării animalelor, tăierii ilicite a arborilor etc. precum şi mărimea prejudiciului cauzat; 6. cauza nemijlocită de îmbolnăvire a oamenilor, pierea peştilor, animalelor şi vegetaţiei; 7. tipul substanţei chimice poluante erupte în mediul înconjurător; 8. caracteristica fizico-chimică a substanţei, cantitatea, componentele de bază, este oare interzisă aruncarea ei în mediu, este oare poluantul un derivat al ei. 9. limitele maxim admisibile şi concentraţiile acestor substanţe care pot pătrunde în aer, apă, sol;

41

10.calitatea apei până la inpurificarea şi după momentul inpurificării

în

imediata apropiere a sursei de poluare, în susul sau în josul apei; calitatea aerului atmosferic până la şi după poluare la diferite distanţe de la locul de poluare începând de la locul comiterii faptei si continuând in direcţia de suflare a vântului; 11.posibilitatea de utilizare în scopuri agricole si industriale a obiectivului impurificat precum şi teritoriile pe care acesta se află; 12.cercul de întreprinderi industriale şi a altor unităţi agricole care se află în zona sau în apropierea zonei poluate care pot fi potenţiale surse de inpurificare; ramura la care acestea aparţin, tipul şi profilul de activitate, tipul substanţelor nocive aruncate, obţinute, transportate sau utilizate de către acestea care sunt periculoase pentru viaţa şi sănătatea oamenilor şi lumii animale; 13.care anume încălcări ale regulilor şi normativelor ecologice au făcut posibile aruncarea substanţelor nocive în aer, aer sau sol; 14.existenţa legăturii cauzale dintre încălcarea regulilor de ocrotire a naturii şi consecinţele care au survenit; 15.cine anume este vinovat de comiterea faptei social-periculoase; 16.care motive şi cauze l-au determinat pe infractor să comită infracţiunea respectivă: scopul nemijlocit al infractorului; 17.care sunt circumstanţele atenuate sau agravante ale vinovăţiei infractorului; 18.condiţiile şi premisele care au înlesnit comiterea infracţiunii. Circumstanţele sus menţionate se vor putea stabili prin intermediul ascultării martorilor, părţii vătămate, a lucrătorilor organelor de control a respectării legislaţiei ecologice (inspectori ecologici, pădurari, ihtiologi, ect.), cercetarea la faţa locului, colectarea de probe de aer, sol, apă, resturi de plante, animale pentru a le transmite spre efectuarea examinărilor de laborator şi expertize.

42

O planificare constructivă şi flexibilă a acţiunilor procesuale în cazul cercetării infracţiunilor ecologice va duce în mod sigur la rezultatele dorite de către ofiţerul de urmărire penală. În cazul întocmirii planurilor de efectuare a acţiunilor de urmărire penală o mare importanţă o au aşa factori precum ar fi caracterul şi cantitatea informaţiei pe care o prezintă materialele care au servit drept temei pentru pornirea unui proces penal. Importanţă are faptul dacă procesul penal a fost pornit pe baza materialelor venite din partea organelor abilitate cu control ecologic sau pe baza declaraţiilor sau scrisorilor parvenite de la cetăţeni. Dacă la baza adoptării hotărârii cu privire la pornirea procesului penal stau materialele controalelor ecologice atunci aceste materiale se vor studia amănunţit, se va stabili cercul împrejurărilor care vor trebui de clarificat, se va da o apreciere a tuturor aspectelor controlului, justeţii concluziilor şi reişind din acestea plănuirea ordinii şi consecutivităţii problemelor care vor trebuie soluţionate pe cale procesuală. Primele probleme care vor trebui de clarificat vor trebui să fie anume acele circumstanţe care nu au fost pe deplin clarificate în timpul controalelor efectuate de câtre organele de supraveghere ecologică precum şi chestiunile asupra cărora organul de urmărire penală are unele dubii. Planul acţiunilor de anchetă de mai departe trebuie să reiasă din datele cu privire la circumstanţele infracţiunii, date care au fost obţinute pe căi procesuale cît şi extra procesuale. Particularităţi deosebite o are planificarea acţiunilor de anchetă în cazul când procesul penal a fost pornit pe baza declaraţiilor sau scrisorilor cetăţenilor. O importanţă deosebită o are chestiunea cum va trebuie de organizat conlucrarea organului de urmărire penală cu organele şi instituţiile de control ecologic la locul comiterii faptei sau la locul de manifestare a consecinţelor social-periculoase. În cazul când reprezentantul organului de urmărire penală ajunge la locul comiterii faptei înaintea reprezentaţilor organelor de control şi supraveghere ecologică

43

atunci acesta este obligat să înceapă cercetarea locului faptei fără a-i mai aştepta aceştia19,p.18. Venirea acestora la locul faptei nu dă motiv pentru încetarea cercetării locului faptei. Cu permisiunea ofiţerului de urmărire penală organele de control al calităţii mediului pot începe a lucra paralel cu acesta obţinând informaţia din partea ofiţerului de urmărire penală cu privire la schimbarea situaţiei iniţiale a locului faptei. Dacă până la începerea lucrului

la locul faptei deja lucrează organele

departamentale atunci odată cu venirea lui acesta va constata care volum de lucru a fost efectuat de către organele în cauză, va hotărî întrebarea cu privire la modalitatea de colaborare de mai departe. În dependenţă de circumstanţe ofiţerul de urmărire penală poate începe cercetarea locului faptei după terminarea lucrului comisiilor specializate precum şi poate activa în paralel cu acestea. Necesitatea unei planificări calificate şi a unei organizări raţionale a lucrului de urmărire penală se simte mai ales atunci când situaţia se caracterizează printr-o lipsă esenţială de date sau chiar dacă aceste date există atunci ele nu sunt destul de concrete. După cum am menţionat mai sus o circumnstaţă care trebuie de stabilit este determinarea substanţei sau derivatului acestei substanţe cu ajutorului căruia a fost poluată suprafaţa de apă , solul sau aerul. Un rol principal la determinarea acestei chestiuni de obicei îl au rezultatele analizei de laborator a mostrelor de apă, aer, sol, vegetaţie, animale pierite, resturi de peşte şi animale ridicate de la faţa locului. Rezultatele în cauză îndeosebi permit a înainta nişte versiuni viabile referitor la izvorul de poluare, a determina căile optime de verificare a ei, a hotărî întrebările organizatorico-tactice. Însă există foarte marea probabilitate ca datele examinării de laborator să fie primite de către organul de urmărire penală peste o perioadă considerabilă de timp.

44

Dacă însă dosarul penal a fost pornit imediat după comiterea faptei atunci toate chestiunile vor fi importante şi vor trebui de constatat în termeni limită. În aceste cazuri pentru cercetarea unor infracţiuni precum ar fi cea prevăzută de Art. 229 şi 230' CP.R.M. va trebui cît mai urgent de aflat tipul substanţei chimice cu care a fost inpurificat solul, apa sau aerul atmosferic. Versiunile înaintate în acest context se vor baza primar pe informaţia pe care anchetatorul a obţinut-o nemijlocit în momentul cercetării la faţa locului a obiectului poluat sau a sursei de poluare. Calităţile unor substanţe le sunt cunoscute doar specialiştilor de aceea este recomandabil şi chiar necesr atragerea lor la activităţile de cercetare a locului faptei. Versiunea despre substanţa nocivă cu care este inpurificat bazinul de apă poate fi înaintată în baza unor fenomene necunoscute până atunci regiunii date şi anume: persistenţa unui miros cu care localnicii nu sunt obişnuiţi, modificările de creştere a plantelor, semnele de îmbolnăvire ale oamenilor etc. Aşadar, versiunea cu privire la aceia că obiectul este impurificat cu resturi de producţie industriale conţinînd amoniu poate fi construită pe baza datelor acumulate cu privire la aceia că substanţa în cauză emană un miros înţepător, provoacă o tusă uscată, arsuri, bule pe toată suprafaţa apei şi chiar a pielii oamenilor19,p.18. Apariţia în zona de poluare a unei substanţe albe pe frunzele copacilor,tufarilor şi pe iarbă (îndeosebi în zilele calde) ne poate indica asupra unei concentraţii sporite de natriu şi a compuşilor derivaţi ai acestuia. Faptul că a fost identificat un anumit compus deloc nu înseamnă că acesta a emanat de la sursa de poluare bănuită. Există cazuri cînd compuşii nimerind în diferite medii se transformă.De aceasta se va ţine cont atît la cercetarea locului faptei cît şi la examinările de laborator respective. ,,Instrucţiunea cu privire la aprecierea substanţelor chimice în aerul atmosferic'' spune că oxidul de azot nimerind în atmosferă se transformă în dioxid de azot.

45

La înaintarea versiunilor cu privire la sursa de poluare trebuie de ţinut cont că anumite întreprinderi în procesul lor tehnologic utilizează unele sau altele componente chimice. Astfel, va trebui doar după elucidarea genului şi tipului substanţelor chimice de verificat în care anume ramură ale industriei sau în agricultură se aplică. După depistare întreprinderii şi domeniul de activitate al acesteia trebuie de constat: 1.

Cine, cînd şi în ce mod (prin acţiuni sau inacţiuni) a încălcat

regulile tehnologice de producere precum şi cerinţele legislaţiei ecologice; 2.

În legătură cu îndeplinirea cărei activităţi agro-industriale de

producere şi în ce circumstanţe a avut loc impurificarea. Pentru rezolvarea acestor chestiuni va fi necesare clarificarea întrebărilor cu privire la cît de corectă din punct de vedere a respectării legislaţiei de mediu a fost efectuată proiectarea obiectivului poluant, construcţia şi darea nemijlocită a acestuia în exploatarea precum şi cît de corect se efectuiază la moment explotarea acelui obiectiv. O atenţie deosebită se va atrage circumstanţelor legate de proiectare, darea în exploatarea şi nivelului de funcţionare a instalaţiilor de filtrare. În acest sens se va lua în calcul caracteristica tehnologică a instalaţiilor, termini stabiliţi pentru lucrările profilactice de reparare a acestor utilaje precum şi dacă acestea au fost exploatate corect. În procesul urmăririi penale trebuie de dedus în conformitate cu care reguli, instrucţiuni este necesar să se efectuieze lucrările respective, la întreprinderea poluant după care se va constata cum aceastea au avut loc în realitate. Contrapunerea cadrului normativ şi siruaţia de fapt ne va permite să identificăm care omisiuni ale regulilor în cauză au avut loc. Dacă bazinul de apă sau aerul atmosferic a fost impurificat cu ape reziduale este neapărat necesar de a constata dacă aceasta s-a întîmplat în rezultatul activităţii normale de zi cu zi a întreprinderii (într-o anumită concentrare) sau în rezultatul unei

46

eruperi spontane ca urmare a unor accidente sau a neatenţiei personalului întreprinderii. În tot cazul trebuiesc identificate cauzele unor asemenea accidente. Întrucît accidentul poate surveni ca urmare a nerespectării securităţii îndeplinirii unor anumite lucrări trebuie depistat prin care anume semne aceste încălcări s-au manifestat, din vina cui, cînd şi în ce circumstanţe a avut loc accidentul, ce era necesar de întreprins pentru prevenirea acestuia. Deasemenea în cursul cercetării cauzei penale va trebui de stabilit cine sunt persoanele care au comis infracţiunea şi au intrat în posesia rezultatelor criminale (carnea animalelor) precum şi acele persoane care au ajutat la ştergerea urmelor şi desfacerea rezultate criminale24,p.228. Aceste măsuri sunt necesare pentru calcularea pagubei pricinuite, ridicarea dacă este posibilă a corpurilor delicte precum şi pentru hotărîrea întrebării despre tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de comiterea infracţiunilor în cauză. Pentru identificarea cercului de persoane care prin acţiunile sau inacţiunile criminale au impurificat bazinul de apă sau spaţiul atmosferic va trebui de constatat: 1.

în care fază a activităţii de producere agro-industrială şi la îndeplinirea

căror acţiuni concrete au fost admise încălcări ale legislaţiei ecologice; 2.

prin ce s-au manifestat în mod obiectiv încălcările respective;

3.

care persoane sunt responsabile de respectarea legislaţiei cu privire la

ocrotirea naturii; executarea în deplină securitate a anumitor lucrări; în ce constau abligaţiunile acestor persoane şi de ce acte normative , regulamente, ordine sau instrucţiuni sunt ele reglumentate; 4.

Mărimea pagubei materiale priciniute în cazul infracţiunilor ecologice se

va calcula foarte minuţios întrucît acest factor este unul din cele mai importante elemente calificative ale faptei social periculoase cu caracter ecologic şi înfluenţează la termenul de pedeapsă.

47

Este de ajuns ca prin acţiunile sau inacţiunile criminale de poluare să fie cauzată o daună sănătăţii măcar şi unui singur om. Dauna sănătăţii va trebuie să fie gravă sau măcar mai puţin gravă indiferent de faptul dacă a atras sau nu decesul persoanei. Paguba considerabilă sectorului agricol se poate manifesta prin distrugerea semănăturilor şi culturilor multi anuale pe teritorii mari, peirea în masă a animalelor. Pagubele cauzate mediului înconjurător se vor constata prin numirea expertizelor corespunzătoare precum şi se va reieşi din calculul nemijlocit al peştelui, animalelor, plantelor şi păsărilor pierite şi din alte date indirecte. Pentru a obţine mărimea pagubelor cauzate mediului va fi necesar de acumulat date cu privire la capacitatea reproductivă a reprezentanţilor faunei, numărul aproximativ al lor, modificarea calităţilor anumitor reprezentanţi ai teritoriului poluat etc. Dacă, spre exemplu anumite date cu privire la productivitatea peştelui din bazinul de apă inpurificat nu se cunosc atunci date similare se vor putea obţine pe baza altor bazine de apă similare cu cel inpurificat în care peştele are condiţii de habitat normale. La calcularea prejudiciului material va fi foarte cointeresată gospodăria respectivă.

La semnele calificative legiuitorul atrage atenţia asupra proporţiilor mari

ale prejudiciului material cauzat mediului prin orice modalitate. De asemenea prejudiciul material stabilit în mod cert va putea fi încasat de la persoana infractorului ca urmare a satisfacerii acţiunii civile. Organul de urmărire va trebuie să constate dacă teritoriul pe care a fost comisă fapta infracţională are sau nu un statut special recunoscut de lege sau de alte acte normative subordonate legii. Existenţa legăturii cauzale dintre încălcarea regulilor de ocrotire a naturii şi consecinţele care au survenit organul de urmărire penală o va deduce în urma studierii documentaţiei de proiect al instalaţiilor de epurare şi de depozitare a substanţelor

48

nocive, a declaraţiilor martorilor şi persoanelor responsabile, a documentelor ce conţin instrucţiuni de serviciu ale muncitorilor întreprinderii concrete etc. Motivul şi scopul comiterii infracţiunii sunt nişte elemente mai puţin importante. Ele nu au careva influenţă la calificarea faptei ci doar servesc pentru aplicarea unei pedepse cît mai juste. Suprafaţa şi hotarele zonei afectate se va determina în conformitate cu amenajamentele-locurilor în cauză sau dacă este posibil prin măsurare.

§ 2. Cercetarea la faţa locului în cazul infracţiunilor ecologice Activitatea infracţională reprezentând în fond o formă aparte de interacţiune a omului cu mediul în majoritatea cazurilor este însoţită de producerea unor modificări în ambianţa locului faptei cunoscută în teoria şi practica criminalistică sub denumirea de urme ale infracţiunii. Reflectând în mod obiectiv activitatea persoanelor implicate în comiterea actului ilegal urmele infracţiunii constituie elemente de o înaltă valoare probantă nu de puţine ori unice în măsură să asigure stabilirea adevărului41,p.41. În scopul de a descoperi urmele infracţiunii şi alte dovezi materiale, de a lămuri împrejurările evenimentului precum şi alte împrejurări care ar putea prezenta informaţii pentru cauză ofiţerul de urmărire penală efectuiază o cercetare la faţa locului a împrejurimilor, încăperilor, obiectivelor şi documentelor

49

Cercetarea urmelor faptei penale la locul săvârşirii ei este un act de o extremă importanţă în desfăşurarea procesului penal, fiindcă de datele obţinute în timpul unei cercetări şa faţa locului depinde nu numai argumentarea săvârşirii cauzei, dar şi aflarea adevărului în esenţă. Cercetarea locului faptei şi a altor obiecte în cazul pornirii unui proces penal se recomandă a efectua de îndată ce faptul infracţiunii a fost adus la cunoştinţa organului de urmărire. Ne amînarea cercetării la faţa locului se datorează faptului că unele urme ale infracţiunii ar putea să se piardă ţinând cont de caracteristicile acestora, caracteristici pe care urmele lăsate de alte activităţi criminale nu le pot poseda. Anume examinarea locului faptei permite de a acumula date importante pentru cauza penală concretă. Datele în cauză se vor referi în special la mecanismul, particularităţile şi volumul inpurificării bazinului de apă, a solului, aerului atmosferic precum şi la prejudiciul adus oamenilor, lumii animale şi vegetale. În afară de aceasta examinarea locului faptei permite de a depista, fixa şi ridica multiple urme materiale ale faptei criminale cu caracter ecologic37,p.446. După cum menţionează profesorul Obrazţov V.A. particularităţile cercetării locului faptei în cazul infracţiunilor ecologice sunt condiţionate de necesitatea examinării unui număr destul de impunător de obiecte, suprafeţe de sol, întinderi de ape etc. În unele cazuri examinarea locului faptei se desfăşoară în condiţii neobişnuite: pe apă, sub pământ (în instalaţiile de subteran, mine, etc.) iar uneori chiar şi sub apă. De multe ori nu coincide locul amplasării sursei de poluare şi locul unde s-au manifestat consecinţele acestui fenomen negativ. În nu mai puţine cazuri păstrarea urmelor la faţă locului depinde de anumite procese ale naturii precum ar fi ploaia, direcţia de suflare a vântului, etc. Mai cu seamă în cazul poluării aerului atmosferic cu deşeuri ale producţiei menajere, gaze, praf, vapori ai compuşilor chimici radioactivi

50

zona poluată se extinde pe parcursul a mii de kilometri deasupra suprafeţei terestre. A ceasta este şi cazul avariei de la C.A.E. ,,Cernobîl'' unde particolile radioactive au fost sesizate deasupra Mării Baltice. Conform părerii profesorului belarus I.S. Andreev una din particularităţile proprii ale procesului de alegere a direcţiei urmăririi penale a cauzelor din categoria celor ecologice este demonstrarea nu atât a evenimentului cît a consecinţelor acestuia şi a pagubelor materiale provocate de el. De la consecinţe şi până la depistarea sursei de poluare, locului comiterii acţiunilor de braconaj, tăiere ilegală a pădurii iar de aici până la demascarea infractorilor vinovaţi de comiterea unor asemenea fapte suntem martori ai procesului de probaţiune. De aceea importanţă deosebită acordă acţiunii de cercetare la faţa locului24,p.229. Obiectivele cercetării la faţa locului după caz pot fi: 1.

sursele de apă, malurile bazinelor de apă, a râurilor curgătoare, zonele

sanitare, sectoarele adiacente ale râurilor şi bazinelor de apă - lanuri agricole, păduri etc. 2.

anumite sectoare relativ-determinate care se află în zonele afectate de

aruncarea substanţelor nocive în sol, apă, aer atmosferic precum şi întreg teritoriul asupra căruia s-au manifestat consecinţele negative ale evenimentului periculos. 3.

teritoriul unde creşte sau a cresut producţia agricolă afectată de poluanţi;

suprafeţele acvatice cu peşti, plante şi animale bolnave. 4.

instalaţiile de epurare, bazinele de sedimentare, iazurile şi lacurile de

acumulare, alte instalaţii utilizate pentru neutralizarea şi curăţarea emisiilor poluante. 5.

secţiile de producere ale întreprinderilor şi organizaţiilor.

6.

gunoişti, locuri de aruncare a deşeurilor menajere, încăperi de depozitare

a compuşilor minerali, chimici, etc.

51

7.

mijloacele de transport speciale pe apă, cale ferată, sol aer destinate

pentru transportarea deşeurilor industriale. 8.

terenul unde au fost depistate rezultatele criminale ale braconajului,

pescuitul sau tăierii ilegale a pădurii, locurile unde anterior a crescut pădurea mistuită de flăcări.

O particularitate a cercetării la faţa locului a împrejurărilor

săvârşirii infracţiunilor ecologice este rezolvarea chestiunii cu privire la participarea specialiştilor24,p.229. - colaboratorii serviciului sanitar-epidimiologic de stat - în cazul au parvenit informaţii către organul de urmărire penală cu privire la încălcarea regulilor şi normativelor sanitaro-epidimiologice. - scafandru, acvalangist - în cazurile când apare necesitatea de a studia latifudurile unui rău, lac de acumulare, drenaj etc. - lucrătorii în domeniul ocrotirii resurselor piscicole, ihtiologul sau medicul veterinar - în cazul decesului resurselor de peşte, al animalelor. - agronomul - în cazul prejudicierii lanurilor cu plantaţii şi semănături agricole. - chimistul - în cazul în care a avut loc scurgerea unor compuşi chimici. - dozimetristul - în cazul contaminării radioactive a aerului atmosferic. - vânătorul, tehnicul, pădurarul - în cazul de vânat ilegal, tăiere ilegală a pădurii, distrugere a masivelor forestiere ca urmare a folosirii neglijente a focului. În cazul cercetării la faţa locului a unei avarii ca rezultat al căreia au fost aruncate în mediu substanţe nocive vor participa şi reprezentanţii întreprinderii, instituţii sau organizaţiei poluante. Aceasta va asigura un caracter obiectiv al acţiunii respective. La examinarea locului faptei ar fi mai raţional şi mai binevenit după părerea profesorului Dvorkin de antrenat specialiştii alţii decât acei care îndeplinesc lucrările

52

de control asupra situaţiei create. Acest pas urmăreşte obţinerea unei cercetării complete şi obiective, sub toate aspectele precum şi asigurarea unei cercetări complete şi obiective, sub toate aspectele precum şi asigurarea pe viitor a veridicităţii rezultatelor în faţa instanţelor de judecată. O cercetare mai complexă se va efectua în cazul în care sursa de poluare se află situată în altă zonă geografică iar consecinţele au survenit începând de la aceasta şi au finisat cu un punct amplasat fie în josul râului fie în orice altă zonă al teritoriului terestru, acvatic sau aerian. Deci prin noţiunea de al faptei vom înţelege nu doar locul unde au fost executate acţiunile criminale ci şi acel teritoriu sau suprafaţă acvatică unde au survenind toate consecinţele sau doar o parte din ele. Sarcinile acţiunii de cercetare la faţa locului sunt: 1.

relevarea şi fixarea situaţiei de ansamblu şi a particularităţilor

teritoriului . 2.

descoperirea, fixarea şi ridicarea urmelor infracţiunii.

3.

căutarea sursei de poluare, evaluarea gradului| nivelului de

poluare. Aceste sarcini primordiale se vor concretiza în dependenţă de circumstanţele faptei concrete şi caracterul obiectivelor examinate. Ţinând cont de specificul infracţiunilor ecologice, de multitudinea formelor şi modalităţilor de comitere a acestora, de faptul că adesea aceste fapte se comit la o oarecare depărtare de localităţile omeneşti anchetatorul va trebui să acorde o atenţie deosebită etapei de pregătire către acţiunile de cercetare a locului faptei18,p.673. După parvenirea sesizării cu privire la poluarea unui obiect material al mediului înconjurător anchetatorul va trebui să clarifice de la persoana care a făcut sesizarea unde anume este amplasat locul sau teritoriul poluat, ce consecinţe au survenit, care sunt datele cunoscute despre tipul poluantului. Reieşind din caracterul datelor obţinute anchetatorul va invita specialistul competent.

53

După părerea savanţilor criminalişti în cadrul pregătirii pentru efectuarea cercetării la faţa locului ofiţerul de urmărire penală va lua măsuri de recrutare al martorilor asistenţi dintre persoanele care cunosc acel gen de activitate ca urmare al căruia s-a produs poluarea mediului înconjurător. Desigur martorii asistenţi nu vor fi recrutaţi dintre persoanele care îndeplinesc anumite funcţii la unitatea respectivă şi care posibil ar putea fi implicaţi în procesul de poluare. Măsurile de pregătire în vederea cercetării la faţa locului conform prevederilor factorii criminalistice se vor desfăşura în 2 etape: 1.

până la deplasarea la faţa locului;

2.

după sosirea la faţa locului41,p.54.

O îndatorie a organului de urmărire penală până la sosirea la faţa locului infracţiunii este verificarea şi pregătirea mijloacelor tehnice criminalistice de cercetare. Actualmente organele de urmărire penală dispun de diverse mijloace tehnice utilizate de către anchetator în cazul unor anumite acţiuni procesuale. Aceste mijloace tehnice sunt trusele criminalistice, trusa fotografică, echipamentele de testare etc. În legătură cu pregătirea pentru cercetarea la faţa locului anchetatorul va selecta în funcţie de natura şi împrejurările faptei trusa potrivită, va verifica dacă aparatajul şi instrumentele care urmează a fi utilizate sunt în stare de bună funcţionare. În cazul utilizării laboratoarelor criminalistice mobile cu care sunt dotate organele de urmărire centrale şi municipale ale Ministerului Afacerilor Interne şi Procuraturii Generale a R. Moldova verificarea şi punerea în stare de bună funcţionare a instrumentelor acestui laborator se efectuiază de către tehnicieni sau de alte persoane autorizate în aceste scopuri. Ţinând cont de dificultăţile de fixare în procesul-verbal de cercetare la faţa locului a unor scheme sau anexe cu scheme şi reprezentări grafice ale locului poluat, terenului unde a fost depistat animalul împuşcat, trunchiul copacului tăiat, peştele şi

54

alte animale pierite anchetatorul în cadrul pregătirii pentru cercetarea la faţa locului va asigura în mod obligatoriu echipa de lucru cu aparate de fotografiat, cameră video, vase şi dispozitive de recoltare a probelor (de apă, aer, sol, vegetaţie , etc.) 24,p.229. De asemenea, ţinând cont de informaţiile prezentate de către persoana care a făcut sesizarea ofiţerul de urmărire penală va asigura în cadrul cercetării locului faptei pe participanţi cu îmbrăcăminte specială, încălţăminte, măşti anti gaz, va organiza instruirea participanţilor cu privire la tehnica securităţii. Sosind deja la faţa locului după putinţă şi cu ajutorul specialistului ofiţerul de urmărire penală şi echipa de lucru vor face cunoştinţă cu planurile, schemele căilor de acces, cu planurile şi hărţile împrejurimilor, cu regulile în construcţia şi exploatarea întreprinderii, instalaţiilor de filtrare, cu documentele care se referă la sursa de poluare şi componentul chimic poluant. De asemenea până la începerea examinării locului faptei organului de urmărire penală va trebui să contureze imaginativ hotarele unde a fost comisă infracţiunea şi hotarele unde au survenit consecinţele social-periculoase, să stabilească nodurile industrial-tehnice care vor fi supuse examinării. O sarcină de bază a ofiţerului de urmărire penală până la începerea propriuzisă a acţiunii în cauză este de a stabili ordinea de cercetare, repartizarea sarcinilor între specialişti precum şi stabilirea posibilităţilor de comunicare pentru coordonarea şi schimbul de date. În caz de necesitate va trebui rezolvată problema de atrage la cercetarea la faţa locului a altor persoane, aducerea, furnizarea dispozitivelor suplimentare necesare. Se recomandă ca înaintea începerii acţiunii respective anchetatorul: 1. să i-a măsuri în vederea curmării de mai departe a aruncării substanţelor chimice în mediul înconjurător dacă acest proces continuă;

55

2. să determine cercul persoanelor care au fost martori oculari ai procesului de poluare şi să-i asculte în probabil în legătură cu circumstanţele faptei23,p.223; 3. să i-a măsuri de preîntâmpinare a populaţiei despre eventualele pericole pe care le-ar putea prezenta pentru sănătatea acestora consumarea apei, a animalelor, păsărilor şi produselor vegetale bolnave. În timpul cercetării la faţa locului se va întocmi un proces-verbal al acţiunii respective de anchetă. În acest proces-verbal se vor fixa datele despre: 1.

tipul, denumirea, destinaţia şi caracteristica zonei poluate;

2.

locul de amplasare a sectoarelor cu semne suspecte de poluare,

suprafaţa lor, relieful împrejurimilor care au importanţă pentru cercetarea zonei aeriene; 3.

semnele, calităţile caracteristice şi componenţa apei, aerului

solului; 4.

cantitatea şi genul animalelor pierite, locul plasării cadavrelor

acestora; starea de îngrăşare a indivizilor, culoarea pelii, starea de agregare (segmentare-desegmentare); poziţia animalului răpus; prezenţa înţepenirii, starea ochilor, cavităţii bucale; starea bronhiilor la peşti; cantitatea, localizarea şi tipul vătămărilor; 5.

numărul animalelor, peştilor şi păsărilor decedate ridicate de al

faţa locului pentru probele de laborator şi expertiză; locul de unde acestea au fost ridicate; tipul ambalajului; modalitatea de conservare; 6.

mărimea suprafeţei unde au fost vătămate de poluanţi vegetaţiile

agricole; tipul şi specia plantelor vătămate; mărimea cea mai mare şi cea mai mică a tulpinei, frunzelor, inflorescenţelor; nivelul maturităţii culturilor agricole; culoarea diferitor părţi ale plantei; alte semne de poluare;

56

În cazul cercetării locului unde cresc plante rădăcinoase se vor indica parametrii rizocarpilor, starea lor, semnele de putrezire. La cercetarea arborilor se va atrage atenţia asupra prezenţei necrozei frunzelor şi a acelor de cetină, ofilirea frunzelor, desfrunzirea ramurilor şi a arborului în întregime26,p.70; 7.

denumirea, particularităţile de construcţie, starea inclusiv cea

funcţională a inventarului care a fost utilizat. Se va indica de asemenea în procesul-verbal de cercetare la faţa locului datele despre aceia dacă în zona poluată, teritoriul unde a fost comis actul de braconaj , tăiere ilegală a pădurii sau pe teritoriile megieşe au fost descoperite urme materiale infracţiunii ecologice concrete care ar indica asupra sursei de poluare; urme ale mijloacelor de transport pe malul sau fundul bazinului de apă. Urmele mijloacelor de transport descoperite la faţa locului se vor mula cu ajutorul pastei de gips sau cu un oricare alt polimer disponibil în trusa criminalistică. După întărirea pastei de gips urmele în cauză se vor ridica, se vor împacheta şi sigila în modul corespunzător. Întrucât cercetarea locului faptei în cazul infracţiunilor au caracter ecologic prezintă un şir de particularităţi specifice profesorul Obrazţov V.A. propune împărţirea suprafeţei unde a fost comisă infracţiunea sau unde s-au manifestat consecinţele social-periculoase ale acesteia pe anumite sectoare sau noduri. Aici va fi necesar de făcut deosebirea dintre nodurile centrale şi cele periferice ale locului faptei. Nodul central va reprezenta o porţiune de teritoriu sau o suprafaţă de apă unde s-au petrecut acţiunile criminale sau măcar mai mare parte a lor. Nodul periferic include de regulă o porţiune mai mică de teren sau suprafaţă acvatică şi cele de mai multe ori această suprafaţă furnizează date mai puţin importante despre împrejurările de comitere a faptei social-periculoase şi survenirea consecinţelor . Cercetarea nodului periferic va permite de a face unele concluzii cu privire la prejudiciul material cauzat, daunele pe care fapta le-ar putea aduce sănătăţii

57

oamenilor, producţii agricole, resurselorde peşte, animalelor şi păsărilor sălbatice. Nodul central va fi cercetat în toată deplinătatea acestuia pe când nodul periferic va fi examinat de către organul de urmărire penală prin metoda sondajului. Metoda cercetării prin sondaj a locului de comitere a unei infracţiuni ecologice corespunde cerinţelor metodologiei curente de calcul a pagubei materiale şi ajută la stabilirea hotarilor şi suprafeţelor de teren şi apă, uneori aer atmosferic27,p.70. Nodul principal poate reprezenta după caz locul de aflare al sursei de poluare, terenul unde a fost descoperit animalul răpus, trunchiul unui copac tăiat sau alte teritorii conţinând date relevante despre modalitatea de săvârşire a infracţiunii. Se recomandă a începe cercetarea de la locul de descoperire a urmelor poluării şi continuând cu desfăşurarea teritorială a hotarelor locului cercetat ţinând cont de situaţia concretă constatată, importanţa şi interacţiunea reciprocă a nodurilor principale şi a celor secundare. În cadrul cercetării locului faptei trebuiesc respectate toate regulile şi cerinţele tacticii criminalistice elaborate pentru cercetarea unor astfel de fapte. Activitatea anchetatorului de căutare îndreptată spre găsirea sursei de poluare se va baza pe schemele şi hărţile căilor de evacuare a deşeurilor menajere ale întreprinderii, oraşului, altei localităţi precum şi pe documente. Un ajutor important în activitatea de căutare a sursei de poluare poate acorda specialistul organului de control şi supraveghere a calităţii mediului prin aducerea la cunoştinţă a datelor despre gospodăriile agricole şi obiectivele industriale în activitatea cărora se întrebuinţează substanţe chimice nocive şi derivaţi ai acestora. În cazul poluării aerului atmosferic căutarea surselor de poluare se va face în direcţia inversă cursului de suflare a vântului precum şi în direcţia de unde potrivit explicaţiilor martorilor a început deplasarea norului conţinând substanţe nocive. Norul poate avea una sau mai multe culori de unde şi se va deduce că conţinutul acestuia îl formează una sau mai multe substanţe nocive. În acest caz căutarea se va efectua pe

58

suprafaţă terestră sau acvatică în dependenţă de urmele pe care norul le-a lăsat prin depuneri pe această suprafaţă. În cazul inpurificării bazinelor acvatice căutarea sursei de poluare se va face în direcţia inversă cursului apei unde au fost depistaţi peşti şi alte vieţuitoare pierite. În cazul căutării sursei de poluare este important de a ţine cont de datele cu privire la direcţia şi intensitatea mişcării curenţilor de aer, temperatura apei şi a aerului, de asemenea merită de atras atenţia asupra reliefului zonei geografice, persistenţa unor mirosuri specifice, intensitatea căderii precipitaţiilor, presiunea atmosferică, umiditatea relativă a aerului etc. Atunci când sursa de poluare este cunoscută cercetarea locului faptei se recomandă a începe de la ea şi de a continua în direcţia de expansiune a substanţelor nocive. 19,p.31. În cazul depistării locului de aflare a sursei de poluare a aerului atmosferic, apei, solului se va efectua cercetarea amănunţită a acestora în procesul căruia se vor constata toate circumstanţele importante pentru cauză. În cazul când obiect al cercetării la faţa locului este o instalaţie de curăţare a gazelor şi a prafului radioactiv conţinutul aerului din interiorul acestor instalaţii se va determina cu ajutorul gazo-analizatorului. Probele se vor recolta de la intrarea aerului în instalaţie precum şi la ieşirea acestuia din obiectul menţionat. Instalaţiile de curăţare a gazelor şi a prafului radioactiv pot reprezenta un aparat separat sau o grupă de aparate. Acestea asigură captarea componentelor gazoase nocive ale procesului de producere. În categoria instalaţiilor sus-numite intră aparatele electronice de curăţare a gazelor, filtrele captatoarele uscate şi umede de praf, instalaţiile chimice de captare, sobele de rafinare a substanţelor puternic mirositoare. La înaintarea versiunilor cu privire la condiţionarea poluării de către defecte de producere ale instalaţiilor cercetarea la faţa locului a acestora va avea drept obiectiv concretizarea:

59

1.

- corespunde instalaţia cu documentele de proiect şi paşaportul

tehnic. 2.

- sunt oare integri pereţii gropii de depozitare a chimicatelor şi

substanţelor organice cu destinaţie agricolă etc. Dacă procesul inpurificării este legal da utilizarea în cadrul întreprinderii a combustibilului ne calitativ, materiei prime ne calitative atunci va fi necesar de cercetat încăperile de producere a acestor obiecte, de fixat amplasarea materiei prime în aceea secţie precum şi a mecanismelor de prelucrare a acestuia. O dificultate deosebită nu rareori apare atunci când este necesar de efectuat cercetarea la faţa locului a unei surse de poluare care se află sub apă (la fundul bazinului de apă). O asemenea sursă de poluare ar putea fi o sondă petrolieră avariată, o navă-tanc sau barjă petrolieră a cărei pereţi au fost deterioraţi s-au s-a scufundat. Dacă cercetarea fundului bazinului de apă îl îndeplineşte scafandrul atunci anchetatorul nu va trebui să includă în procesul-verbal respectiv datele care îi sunt comunicate de către scafandrul-operator cu privire la starea sursei de poluare de la fundul bazinului de apă. În aceste cazuri este necesar şi recomandabil de ascultat scafandrul despre rezultatele cercetării sursei de poluare în calitatea lui procesuală de martor. Cu ajutorul scafandrului ţinându-se seama de declaraţiile acestuia anchetatorul va îndeplini un plan schematic detaliat al sursei de poluare cercetată. În cadrul cercetării este recomandabil ca specialistul să efectueze fotografierea sau înregistrarea video sub apă18,p.674. Mijloacele tehnice în cauză vor fi puse la dispoziţia scafandrului de către organul de urmărire penală. Se va respecta de asemenea tehnica securităţii cercetării locului de aflare a sursei de poluare. Negativele, fotografiile , banda video-magnetică vor anexate la materialele cauzei în calitate de anexe ale procesului-verbal de ascultare a martorului (specialist). Dacă sursa de poluare nu a fost posibil de stabilit atunci cercetarea la faţa locului se recomandă de început cu studierea zonelor periferice. În cazul dat

60

cercetarea se va face pornind da la zona de şoc al suprafeţei terestre sau acvatice în direcţia inversă de expansiune a substanţelor nocive până la depistarea sursei concrete. O atenţie deosebită se va acorda acelor sectoare unde se constată concentrări a maselor pe peşti pieriţi, deşeurilor menajere etc. Amănunţit se vor cerceta desişurile de tufari, dunele de piatră şi nisip, golfurile râurilor. Se vor efectua măsurile necesare38,p.693. Specific pentru acţiunea de cercetare la faţa locului a infracţiunilor ecologice este selectarea şi ridicarea de probe din mediul acvatic, terestre sau uneori şi aerian. Ţinând seama de acest fapt procesul de selectare şi ridicare a probelor trebuie să se bazeze pe anumite reguli. Este recomandabil ca acţiunea să fie îndeplinită cu participarea nemijlocită a specialistului. În fapt recoltarea probelor este o obligaţie a specialistului. Ea se naşte atât din regulile profesiei cît şi din prevederile de natură procesuală. Astfel, profesorul Selivanov N.A. spune că anchetatorul trebuie să-i ordone specialistului să selecteze probele de peşte , sol, apă, aer, plantaţii. Alţi autori menţionează chiar despre recoltarea probelor de omăt, resturi de carne ale animalelor şi sânge ale acestora. În procesul-verbal de cercetare la faţa locului se va menţiona locul recoltării probelor, data, ora, genul, specia exemplarului ridicat; condiţiile de selectare, adâncimea de unde s-a recoltat mostrele etc. Probele de aer se ridică din regiunea de unde provine un miros persistent ne caracteristic acelui teritoriu; de pe teritoriile unde locuiesc sau activează oamenii precum şi din alte regiuni dacă organul de urmărire penală consideră aceasta necesar. Probele de apă se recoltează în locurile suspectate de inpurificarea peste fiecare 0,5-1 km în susul şi în josul cursului de apă; în regiunea unde se depistează peştele pierit sau bolnav; din diferite puncte ale diversoarelor, suvoaelor de apă, ravenelor, cascadelor, canalelor de navigare la distanţe de 1-2 m de la mal; din diferite puncte ale

61

gospodăriei piscicole dar nu mai departe de 500 m de la locul de aruncare a apelor reziduale sau amplasarea altor surse de poluare. În cazul inpurificării bazinului de apă cu produse petroliere probele se vor recolta din 4-6 puncte ale revărsării. Probele de apă se vor selecta a cît 1,5-2 l fiecare. Probele de apă inpurificată se recomandă de ridicat cît mai repede posibil. De regulă probele de apă se recoltează la o adîncime de 30-50 cm de al suprafaţa apei precum şi de la straturile latifundiare. Înainte de recoltare vasele în cauză se vor clăti de 2-3 ori în apa poluată. Vasele destinate pentru recoltarea probelor de apă sunt batimetrele. În cazurile când acestea lipsesc probele date sunt recoltate şi în borcane bine clătite. Pe sticlă, batimetru se lipeşte o etichetă pe care se înscrie unde, cine şi când a recoltat proba. Nu se recomandă a face înscrisul cu creioane chimice sau cerneală întrucât lucrul este legat cu apa şi înscrisurile respective s-ar putea degrada sau şterge. Pentru aceasta vom folosi un creion cu grafit sau o pastă. Probele de plancton se recoltează de pe plasa de plancton după ce deasupra acesteia au fost turnate 50-100 litri de apă impurificată. Probele de sol de pe fundul bazinelor de apă se recoltează cu ajutorul latifundatorului din diferite locuri. Greutatea fiecăreia va fi numai mică de 2 kg. Pământul de la fundul bazinului de apă se va scurge de apă şi se va ambala în borcane de sticlă. Borcanul împreună cu conţinutul său trebuie expediat pentru analizele de laborator şi exspertizare în aceeaşi zi. Dacă acest lucru nu este posibil atunci mostrele se vor usca şi se vor păstra până la data disponibilă în sacose de polietilenă bineuscate sau în borcane de sticlă. Ne expedierea la timp a probelor de sol latifundiare poate atrage distrugerea materialului recoltat. Compuşii îşi vor pierde calităţile lor iniţiale. Sectorul de teren de unde se recoltează probele poate fi împărţit pe secţiuni cu ajutorul unor jaloane numerotate. Probele se vor recolta de pe fiecare secţiune jalonată. Schema sectoarelor cu numărătorile respective se va anexa la procesul-

62

verbal de cercetare la faţa locului. Adâncimea de recoltare poate fi diversă chiar până la straturile de lut.. Fiecare probă va cântări nu mai puţin de 100 gr. Ambalajul în care acestea se vor împacheta se va acoperi ermetic. Mostrele de animale, peşti, păsări bolnave, pierite se vor recolta a cît 5-6 exemplare cel mult de fiecare specie21,p.432. Acestea se vor expedia cît de repede posibil la expertizarea sau cercetarea de laborator. Orice întârziere în acest sens poate duce la pierderea unor date importante pentru cauză. Rezultatele cercetării la faţa locului trebuiesc consemnate în procesul-verbal corespunzător. Este deosebit de importantă fixarea obiectelor cercetate cu ajutorul aparatelor foto sau video-magnetice.

§3. Ascultarea martorilor şi a altor persoane În sistemul mijloacelor de descoperire a infracţiunilor ecologice legate de atingerea diferitor obiecte ale mediului înconjurător un loc deosebit îi revine ascultării martorilor, părţii vătămate, bănuitului şi învinuitului.

63

Ascultarea martorilor. O acţiune procesuală deosebit de importantă pe dosarele cu privire la infracţiunile ecologice este ascultarea martorilor. În dependenţă de volumul informaţiei pe care o posedă martorii pot fi împărţiţi în câteva categorii: 1.

martori care declară anumite date despre faptul poluării, acţiuni de

braconaj, incendiere a pădurii etc. Aceştia pot fi atât persoanele cu funcţii de răspundere sau inspectori ai organelor de supraveghere a calităţii mediului precum şi orice alte persoane care au descoperit anumite urme ale infracţiunii. Ascultarea lor de regulă urmează după cercetarea la faţa locului40,p.92. 2.

martori care pot declara despre însăşi faptul comiterii infracţiunii,

mecanismul acesteia, arată direct asupra sursei de poluare precum şi pot confirma faptul comiterii de către anumite persoane şi în anumite locuri a actelor de braconaj, tăiere ilicită a pădurii, incendiere etc. 3.

martorii care dispun de date despre cauzele neregularităţilor

sistemelor şi instalaţiilor de epurare-curăţare; exploatarea lor incorectă, organizarea gunoiştilor în locuri ne autorizate etc. Aici trebuie de introdus acele persoane care au achiziţionat de la braconieri roadele activităţii lor criminale precum şi persoanele cărora sunt cunoscute circumstanţele acelei tranzacţii.braconierii. 4.

martorii care pot caracteriza persoanl bănuitului, învinuitului, felul

lui de trai, comportamentul la serviciu, cunoştinţele etc. În dependenţă de informaţia pe care o deţine martorul se rezolvă chestiunea cu privire la alegerea procedeului tactic de ascultare al acestuia. 1)

La ascultarea martorilor din prima categorie se vor constata toate

circumstanţele care au legătură cu descoperirea infracţiunii. Astfel, martorul va fi rugat să povestească ce făcea în regiunea dată la momentul descoperirii infracţiunii, care este cauza scurgerii deşeurilor nocive, ce substanţă a fost aruncată în mediul aerian, apă sau sol, culoarea norului de praf, prezenţa unor mirosuri

64

specifice, direcţia vântului etc. În timpul audierii este de dorit să se deseneze o schemă cu indicarea locului unde se afla acesta la momentul săvârşirii faptei social-periculoase, locul unde acesta a observat cea mai mare cantitate de peşte pierit, locul îngrămădirii celei mai mare cantităţi de deşeuri menajere. Informaţii importante se pot obţine de la colaboratorii comisiilor specializate de control ecologic şi supraveghere a stării mediului care în virtutea funcţiilor sale nu doar evaluiază paguba materială cauzată mediului dar şi studiază sectorul poluat18,p.667. La ascultarea inspectorilor ecologici cu privire la circumstanţele faptei aceştia vor fi audiaţi asupra chestiunilor precum: 1.

când ultima dată a fost efectuat vre-un control cu privire la

respectarea legislaţiei ecologice la întreprindere 2.

ce încălcări au fost consemnate, cine le-a admis, forma de

manifestare. 3.

ce măsuri au fost întreprinse pentru lichidarea consecinţelor.

4.

au fost aplicate sancţiuni persoanelor vinovate şi când

anume. 5.

s-au făcut sau nu propuneri de încetare temporară sau

permanentă a activităţii secţiei de producere ori a întreprinderii. 6.

este infracţiunea în cauză rezultat al ne respectării deciziei

organului al calităţii mediului înconjurător. 7.

ce măsuri au fost întreprinse de către persoanele cu funcţii

de răspundere pentru înlăturarea încălcărilor constatate. 2) Depoziţii valoroase pot da martorii oculari care nemijlocit au urmărit procesul comiterii faptei periculoase. Astfel în cazul infracţiunilor prevăzute de Art. 229-230' martorii pot comunica cum a avut loc procesul de aruncare a deşeurilor, în ce loc şi

65

cantitatea acestora, cine nemijlocit a participat la comiterea faptei, cît timp a durat activitatea infracţională etc. Martorii oculari ai infracţiunii de braconaj pot comunica date despre mijloacele şi uneltele de vânătoare, ce fel de animale au fost vânate, perioada în care s-a vânat, mijloacele de transport utilizate, direcţia în care au dispărut făptuitorii etc. Trebuie de ţinut cont de faptul că în urma ameninţării martorului de către infractori acesta poate tăinui unele date sau poate comunica unele date false despre unele aspecte ale faptei. Mai mult decât atât martorii se pot afla în legături de rudenie, serviciu, de prietenie cu infractori şi deci pot fi de cele mai multe ori ne obiectivi. În practică se atestă cazuri când martorii oculari anunţă despre faptul comiterii infracţiunii redacţiile, televiziunea, radioul. Dacă în aceste cazuri jurnalistul sau reporterul au ieşit la faţa locului şi au fixat împrejurările cauzei într-o publicaţie, bandă, video atunci acesta va fi audiat în calitate de martor cu privire la circumstanţele fixate. Materialele identice pot poseda şi alţi martori oculari19,p.37. 3)

Martorii aparţinând celei de-a treia categorie în virtutea unor anumite

circumstanţe pot fi cointeresaţi la ascunderea unor anumite date , la denaturarea împrejurărilor faptei etc. Aşadar în cazul cercetării cauzelor de poluare a apei, solului sau aerului atmosferic aceşti martori în virtutea funcţiilor lor sunt cointeresaţi în explicarea injustă a cauzelor defectării instalaţiilor de epurarefiltrare sau încălcarea regulilor de exploatare a acestora. Pe cauzele de braconaj , pescuit ilicit, tăiere ilegală a pădurii martorii sunt nu mai puţin cointeresaţi în micşorarea cantităţii de peşte şi animale capturate , masei lemnoase achiziţionate de la infractori, perioada de timp în care a avut loc achiziţionarea, suma plătită braconierilor etc. În deseobi aceşti martori sunt cointeresaţi în convingerea anchetatorului despre aceia că ei nu au avut cunoştinţa că achiziţionează anume rezultatele activităţii criminale.

66

Martorii din această categorie de regulă sunt conducătorii întreprinderii, adjuncţii acestora, inginerii şi tehnologii principali, simpli muncitori. Problematica ascultării acestor persoane se explică prin aceia că în rîndurile lor se pot afla persoane vinovate nemijlocit de săvârşirea infracţiunii. Anume de aceia ascultarea lor trebuie amănunţit pregătită. Succesul acesteia depinde în mare măsură de cunoştinţele anchetatorului cu privire la particularităţile de producere. 4)

Martorii aparţinând categoriei a patra de regulă figurează pe dosarele de

braconaj, pescuit şi tăiere ilicită a pădurii. Depoziţiile lor au mai mult însemnătate pentru lucrul operativ de căutare a infractorilor. Sunt deseori participanţi ai acţiunii procesuale de confruntare cu bănuitul, învinuitul etc. 25,p.40. În procesul de pregătire pentru ascultarea martorului oricare ar fi el trebuie de ţinut cont de studiile, calificarea, vechimea în muncă, prezenţa sau lipsa dependenţei de serviciu faţă de bănuit, învinuit. Dacă condiţiile permit şi este necesar pentru interesul anchetei atunci ascultarea martorului se va efectua la locul faptei. La ascultarea martorilor aplicăm următoarele categorii de procedee tactice: 1.

destinate creării contactului psihologic

2.

de acordare a ajutorului necesar martorului la reactivarea memoriei

şi reproducerea datelor recepţionate al comiterea faptei 3.

de influenţă psihologică în situaţiile în care se impune depăşirea

mărturiilor mincinoase ale martorului de rea-credinţă. Procedeele tactice sus-menţionate se aplică în mod consecutiv în faze în care se desfăşoară ascultarea martorului: introductivă, de relatare liberă, intrebărirăspunsuri. Momentul final al fazei introductive presupune stabilirea raporturilor martorului cu cauza, învinuitul, bănuitul, stabilirea eventualelor interese.

67

Faza a doua debutează cu invitaţia martorului de a expune ce ştie referitor la faptă. La faza a treia anchetatorul intervine cu unele întrebări urmărind clarificarea sau precizarea anumitor aspecte ale declaraţiilor făcute la faza de relatare liberă. La interogarea martorului se procedează în 2 situaţii: - martorul de bună credinţă involuntar comunică date dubioase, incomplete. - martorul este de rea-credinţă În cazul rătăcirii cu bună-ştiinţă a martorului în declaraţiile sale anchetatorul îi va adresa martorului întrebări de completare, precizare, verificare. Autorul Selivanov N.A. consideră că în aceste cazuri anchetatorul îi va explica martorului conţinutul actelor normative ecologice şi vă analiza împreună cu acesta greşelile tehnice ale depoziţiilor lui. Probleme deosebite ridică faza de interogare a martorului de rea-credinţă care pe parcursul fazei de relatare liberă şi-au demonstrat ne sinceritatea sau tendinţa de a denatura anumite aspecte ale faptei. Anchetatorul va trebui să determine motivele unor astfel de declaraţii. Prin întrebările sale ofiţerul de urmărire penală îi va da de înţeles acestui martor că cunoaşte motivele care îl face pe acesta să ascundă sau să denatureze anumite date21,p.440. Dacă în urma acestui procedeu tactic nu s-a obţinut rezultatul scontat, martorul continuă să rămână pe aceleaşi poziţii atunci se recomandă să se procedeze la demascarea caracterului mincinos al declaraţiilor sale. Acest procedeu presupune adresarea într-o ordine bine gândită a unor întrebări cu privire la unele aspecte ale faptei. Martorului I se poate cere descrierea amănunţită comportamentului criminal al infractorului. Dacă nici acest procedeu nu dă rezultate anchetatorul îi va prezenta martorului probe care demonstrează cu certitudine că evenimentele şi împrejurările ce constituie obiectul audierii sunt cu totul sau parţial de altă natură

68

decât cum acestea au fost expuse. Concomitent martorului de rea-credinţă I se va aduce la cunoştinţă cu voce hotărâtă consecinţele prevăzute de Art. 312 CP R.M. Dacă martorul îndeosebi lucrător al unităţii poluant refuză de a depune declaraţii total sau parţial invocând de cele mai multe ori motivul că nu doresc să înrăutăţească relaţiilor cu reprezentanţii administraţiei atunci acestuia i se va aduce la cunoştinţă dispoziţia Art. 312 CP R.M. Ascultarea părţii vătămate. Persoanei care prin săvârşirea infracţiunii i s-au cauzat suferinţe morale, fizice ori pagube materiale poartă denumirea de parte vătămată. Partea vătămată este dotată cu drepturi şi obligaţii printre care şi dreptul de a depune declaraţii adică de a fi ascultată asupra circumstanţelor faptei şi a altor împrejurări de fapt. Prin urmare atribuind persoanei calitatea de parte la proces anchetatorul are obligaţia se efectueze ascultarea acesteia44,p.89. Ascultarea părţii vătămate în mare parte este asemănătoare procesului de ascultare a martorului prezentând însă şi unele particularităţi specifice. Persoana este recunoscută în calitate de parte vătămată printr-a ordonanţă specială a anchetatorului în baza cererii persoanei de a i se recunoaşte calitatea respectivă. Se va ţine cont de faptul că de regulă partea vătămată nu îl cunoaşte pe cauzatorul de prejudiciu al sănătăţii sale ori aproape în toate cazurile de săvârşire a infracţiunii ecologice dauna cauzată părţii vătămate este de natură fizică având ca obiect sănătatea persoanei, uneori viaţa ei. De regulă acest subiect al procesului penal capătă statut de parte procesuală în virtutea unor circumstanţe pe care aceasta nu le-a cunoscut la momentul îmbolnăvirii sale datorită consumării produselor poluate. Deoarece partea vătămată de regulă nu asistă la comiterea faptei periculoase de natură ecologică ea nu va fi ascultată pentru interese de urmărire penală ci pentru

69

apărarea intereselor proprii. Aceasta va concretiza unele momente precum ar fi întrebările: 1) cum a nimerit aceasta la locul faptei, cu ce s-a ocupat acolo; 2) data şi chiar ora când a contactat cu zona poluată; 3) în ce formă s-a manifestat contactul cu zona poluată (recoltarea peştelui mort, folosirea acestuia în alimentaţie, hrănirea cu acest peşte a animalelor domestice etc.); 4) pe ce bază consideră că boala sa se datorează contactului cu teritoriul poluat; 5) prin ce se manifestă paguba, boala etc.; 6) cine şi unde a emis diagnoza, perioada şi locul tratamentului23,p.330.,cui şi în ce circumstanţe i-a povestit despre cele întâmplate; 7) intenţionează să înainteze o acţiune de recuperare a pagubei; 8) care este gradul pierderii capacităţii de muncă şi când aceasta a survenit. În declaraţiile părţii-vătămate de bună-credinţă sunt posibile doar anumite erori cu privire la desfăşurarea în timp a evenimentelor. Pe aceste cauze nu se atestă comportamente vinovate ale părţii vătămate faţă de făptuitor. Din relatările părţii vătămate anchetatorul va trebui să desprindă informaţia necesară pentru determinarea interesului pe care aceasta îl poate avea la soluţionarea cauzei penale. Se vor constata relaţiile părţii vătămate cu făptuitorul. Ascultarea bănuitului şi învinuitului. Principalul subiect al raporturilor de drept ce iau naştere cu prilejul declanşării unui proces penal este autorul actului prevăzut de legea penală. Această persoană la diferite etape ale procesului penal purcede atât prin calitatea sa de bănuit iar mai apoi de învinuit. Conform Art. 93 CPP R. M. declaraţiile bănuitului şi învinuitului constituie sursa de probă echivalente cu depoziţiile martorilor, rezultatele recunoaşterii, expertizei etc. Bănuitul / învinuitul nu are obligaţia de a-şi dovedi nevinovăţia dar nici nu sunt privaţi de dreptul de a proba netemeinicia acuzaţiilor ce li se impută precum şi a suportului acestora. Interogarea bănuitului / învinuitului în cazul cercetării infracţiunilor ecologice implică anumite dificultăţi condiţionale de faptul că adesea reţinerea precum şi identificarea acestora a avut loc peste o anumită perioadă de timp de la momentul

70

comiterii faptei. Fiind identificate şi apoi reţinute peroanele sus-numite utilizează cele mai diverse şiretlicuri pentru a se feri de la răspunderea penală pentru cele săvârşite. Astfel, persoana nemijlocit implicată în poluarea bazinelor de apă, a aerului atmosferic şi solului cu deşeuri menajere nu de puţine ori comunică că ei au îndeplinit ordinul şefului în subordinea căruia se află şi nu au putut coştientiza caracterul criminal al celor comise. Înşişi conducătorii întreprinderii la rândul lor face trimitere la aceia că subordonaţii lor au activat desinestătător fără careva ordine sau dispoziţie din partea administraţiei. De activităţile angajaţilor legate de poluare mediului înconjurător ei chipurile au aflat doar atunci când a preîntîmpină consecinţele faptei nu era posibil27,p.38. Dacă însă nici salariaţii, nici conducătorii nu au fost identificaţi sau reţinuţi în flagrant atunci de obicei ei se străduiesc să nege total implicarea lor comunicând că asupra faptului nu au cunoştinţă de cauză sau că aceste acţiuni au fost comise de persoane necunoscute lor care probabil lucrează la alte întreprinderi. În cazurile când din momentul poluării mediului şi până la depistarea consecinţelor sale periculoase a trecut o perioadă considerabilă de timp bănuiţii vor comunica că acţiunile menţionate au fost comise de către ei în virtutea necesităţii de producere şi în cantităţi neînsemnate în limitele normativelor stabilite de aruncare a substanţelor nocive adică în acele cantităţi care nu ar putea cauza daune considerabile naturii, lumii animale, sănătăţii oamenilor etc. Interogarea bănuitului / învinuitului va fi efectuată cu succes doar dacă ofiţerul de urmărire penală

va avea o serie de cunoştinţe preţioase şi moderne despre

specificul activităţii de producere la întreprindere. De asemenea succesul actului procesual de ascultare a bănuitului sau învinuitului, depinde în mare măsură şi de consultările ofiţerului de urmărire penală cu specialistul din domeniul exploatării tehnice a instalaţiilor de filtrare.

71

Persoanele care au comis acte de braconaj pentru a se eschiva de la răspunderea penală de asemenea vor utiliza anumite subterfugii (vicleşuguri). Adeseori fiind reţinuţi la locul faptei bănuiţii neagă în totalitate participarea lor la comiterea infracţiunii şi comunică că peştele, animalele sălbatice sau produsele din prelucrarea acestora ei le-au achiziţionat de la persoane necunoscute lor. Fiind reţinuţi la locul comiterii faptei aceştia de regulă declară că au venit din întâmplare la locul crimei după ce aceasta a fost deja comisă şi autorii ei nişte persoane necunoscute au dispărut. Uneori în cadrul reţinerii în flagrant braconierii dau mărturii viridice declarând totodată că anterior nu s-au ocupat cu vânatul, pescuitul sau tăierile ilicite ale pădurii. La pregătirea pentru ascultare anchetatorul se va pregăti minuţios şi anume se va alege procedeul tactic adecvat şi unele dovezi certe care l-ar demasca pe bănuit. O persoana cu funcţii de răspundere de la întreprinderea poluant bănuită de comiterea infracţiunii prevăzută de Art. 235 CP R.M.(legislaţia veche) pe teritoriul sectorului Anenii-Noi a fost somată să răspundă la următoarele întrebări: 1)

ce este cunoscut bănuitului despre circumstanţele faptei

2)

ce schimbări au survenit în sistemul de producere după comiterea faptei

3)

care este starea controlului ecologic la întreprindere

4)

cine a mai fost implicat în ordonarea deversării reziduurilor

5)

care circumstanţe au condiţionat încălcarea normelor ecologice etc.

Ascultarea bănuitului şi învinuitului va trece prin toate cele 3 etape precum în cazul ascultării martorilor dar cu unele particularităţi ale interogatorului. În condiţiile recunoaşterii învinuirii persoanei i se pot adresa întrebări de completare. În cazul existenţei mai multor învinuiţi primii trebuiesc ascultaţi acei care ocupă o funcţie mai mică şi poate fi influenţat de către învinuitul care ocupă o funcţie mai înaltă21,p.441.

72

Pentru înlăturarea ne sincerităţii bănuitului |învinuitului ascultarea lor va fi efectuată în detaliile cele mai mici, se vor contra pune declaraţiile mai multor persoane pentru clarificarea ne concordanţei acestora. Dacă persoana rămâne pe poziţiile sale atunci anchetatorul îl va convinge că recunoaşterea faptei este lăudabilă şi va contribui la atenuarea pedepsei. Pentru excluderea posibilităţii ca învinuitul să refuze în darea declaraţiilor precum şi să facă depoziţii neveridice anchetatorul va trebui să-i demonstreze încă din start că pe dosar sunt anumite probe certe care dovedesc vinovăţia acestuia. În funcţie de volumul probelor de care dispune organul de urmărire penală, de poziţia şi personalitatea celui audiat teoria şi practica criminalistică recomandă în cadrul interogării învinuitului care cotestează învinuirea două procedee de prezentare a

probelor

de

învinuire

pentru

demascarea

persoanei

-

frontală

şi

progresivă20,p.157. Prezentarea progresivă a probelor reprezintă aducerea succesivă a acestora la cunoştinţa învinuitului de la cele mai puţin importante care se referă la una sau câteva împrejurări ale faptei continuă treptat cu cele din care rezultă evident vinovaţia. Prezentarea frontală a probelor constă în aducerea la cunoştinţa învinuitului pe neaşteptate a uneia sau a mai multor probe care confirmă învinuirea. §4. Lucrul ofiţerului de urmărire penală cu actele normative. Ridicarea şi cercetarea documentelor corespunzătoare. Datele de fapt pot fi stabilite cu ajutorul documentelor ce emană de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii de stat şi/sau obşteşti, de la persoane oficiale sau particulare dacă în document sunt expuse ori adeverite împrejurări care prezintă importanţa pentru cauză.

73

Documentele care prezintă importanţă pentru cauza penală cu privire la infracţiunea ecologică concretă pot fi obţinute ca rezultat al percheziţiei, ridicării precum şi pe calea solicitării acestora de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii iar uneori de la alte persoane activitatea cărora este sau nu legată de sfera unde a fost comisă infracţiunea. Lucrul ofiţerului de urmărire penală cu documentele se desfăşoară pe toată perioada urmării faptelor socialmente-periculoase de natură ecologică îndeosebi a celora legate de inpurificarea bazinelor de apă, solului şi aerului atmosferic şi aceasta se face nu întâmplător. În primul rând, fără utilizarea datelor documentare în majoritatea cazurilor nu va fi posibilă înaintarea versiunilor adecvate, întocmirea unui plan al acţiunilor procesuale ulterioare, înfăptuirea măsurilor organizaţionale şi de pregătire a cercetării acestor fapte precum şi îndeplinirea cu succes a altor acţiuni de urmărire penală. În al doilea rând, ţinând cont că cele mai multe dispoziţii ale articolelor respective de CP R.M. sunt de blanchetă ofiţerul de urmărire penală va trebui să studieze actele normative corespunzătoare. Astfel în cazul urmăririi infracţiunii de braconaj pentru stabilirea perioadei interzise pentru vânătoare, uneltelor şi mijloacelor ne permise se va studia ’’ Legea Regnului animal'' şi ,, Regulamentul gospodăriei cinegetice'' care în p.33 stabileşte termenele (perioadele) de vânătoare pe teritoriul republicii. În scopul asigurării descoperirii cît mai viabile şi complete a infracţiunilor ecologice chiar din momentul începerii cercetării anchetatorul va stabili care documente îi vor fi folosite pentru cauză , va purcede la acumularea, studierea şi anexarea lor la dosar. Aceasta însă presupune o închipuire lucidă a ofiţerului de urmărire penală acestea27,p.445.

a sferei documentelor respective şi a datelor care se conţin în

74

În urma studiului efectuat am constatat existenţa unui număr mare de documente prezente la întreprinderile care ar putea suscita atenţia ofiţerului de urmărire penală pe un caz concret. Astfel am convenit că ar fi mai raţional să expun o însuşire exhaustivă a actelor normative şi documentelor necesare grupate conform criteriului informaţiilor obţinute în urma studierii acestora. Deci, ofiţerul de urmărire penală trebuie să studieze următoarele grupe de documente şi acte normative: 1)

Codul Apelor, Codul Silvic, Legea regnului animal; Legea cu

privire la protecţia mediului înconjurător; Codul Funciar etc.. Deoarece după cum am menţionat majoritatea dispoziţiilor articolelor respective sunt de blanchetă la aceste acte normative se va apela pentru clarificarea unor chestiuni de drept importante la calificarea corectă a faptei. 2)

Hărţile şi schemele căilor de canalizare ale localităţii sau

întreprinderii. Aceste documente vor ajuta organul de urmărire penală să determine care obiective industriale sau agricole au legătură cu căile canalizare prin care au pătruns în mediul exterior substanţele nocive şi deşeurile menajere20,p.435. 3)

Scheme

ale

sectoarelor

de

râu,

gospodăriilor

agricole,

întreprinderilor, depozitelor de păcură şi alte substanţe nocive. Documentele în cauză permit localizarea imaginară iar apoi în fapt a sectorului de sol sau apă poluat şi căilor de pătrundere şi răspândire a substanţelor nocive. 4)

Hotărârea organului administraţiei publice locale cu privire la

acordarea unui statut sanitaro-igienic deosebit zonei dimprejurul întreprinderii, bazinului de apă; permisiunea organului de control al calităţii mediului pentru utilizarea resurselor de apă şi evacuarea apei reziduale. Aceste documente permit anchetatorului să stabilească care este regimul regiunii şi a obiectivului - sursă de poluare în sistemul relaţiilor naturii.

75

5)

Jurnalul de evidenţă a folosinţelor de apă de forma P.O.D.-11 şi P-

O.-D.-12; jurnalul de evidenţă a surselor statice de poluare; jurnalul de evidenţă a calităţii apelor evacuate de forma P.O.D.-13; jurnalul ,, operaţiuni cu ape reziduale şi gunoi''; jurnalul eficienţei curăţării apelor reziduale; jurnalul de evidenţă a lucrului instalaţiilor de epurare a gazelor şi de absorbire a vaporilor radioactivi. Documentele acestea permit constatarea faptului dacă obiectul în cauză a putut fi sursa nemijlocită de poluare. 6)

Proiectele întreprinderii, instalaţiilor de epurare, instalaţiilor de

rafinare a gazelor; paşapoartele tehnice ale acestora24,p.230; actele forma N2 cu privire la calitatea montării instalaţiilor menţionate; certificatele care confirmă defectele instalaţiilor şi repararea acestora; jurnalul operatorilor instalaţiilor de epurare a apei şi reziduurilor menajere, obiectivelor energetice, termocentralelor, cazangeriilor. Documentele respective permit rezolvarea întrebării dacă la întreprinderea dată există instalaţii de epurare-curăţare, care este starea lor, indicii de lucru. 7)

Dările de seamă forma ,,TP-aer'' şi ,,TP-gospodărie a apelor'';

jurnalele ce calcul cantităţilor de apă, apelor reziduale depozitate, deşeurilor industriale lichide, emisiilor de gaze; cărţile (jurnalele de evidenţă a circulaţiei deşeurilor industriale; actele de primire a deşeurilor la gunoişte; jurnalele de înregistrare a analizelor sanitare de laborator la întreprindere; cărţile de selectare a probelor industriale. Documentele în cauză permit elucidarea chestiunii cu privire la cantitatea şi intensitatea evacuării în mediu a deşeurilor şi substanţelor chimice nocive 8)

Instrucţiunile de exploatare a instalaţiilor de epurare; dispoziţiile şi

ordinele care consfinţesc drepturile şi obligaţiile salariaţilor în ceia ce priveşte asigurarea securităţii lucrului instalaţiilor tehnice de filtrare; hărţile tehnologice şi regulamentele de funcţionare interioară; permisiunea pentru îngroparea substanţelor nocive etc. Categoria în cauză de documente permite a afla răspuns la întrebările dacă

76

bazele de reglementare a activităţii întreprinderii asigură securitatea de producere în coraport cu mediul înconjurător precum şi a chestiunii cu privire la drepturile şi obligaţiile personalului unităţii poluante de a asigura securitatea ecologică a activităţii de producere. 9)

Poliţele de asigurare a inventarului; certificatele de reparare a

inventarului, graficele de reparare şi control al stării inventarului; actele de reutilare, dare în exploatare după reutilare; anexele şi schemele inventarului tehnologic reutilat; ordinile şi dispoziţiile cu privire la evacuarea apei reziduale; jurnalele de evidenţă a introducerii în sol a îngrăşămintelor, utilizarea pesticidelor sau substanţelor chimice. Din conţinutul acestor documente anchetatorul va deduce întrucât ordinea de producere, utilizarea instalaţiilor de filtrare-curăţare corespund cerinţelor de protecţie a naturii precum şi a chestiunii cu privire la ordinea de depozitare şi implantare în sol a îngrăşămintelor organice. 10) Plângerile salariaţilor în legătură cu faptele de încălcare a legislaţiei ecologice la întreprindere; materialele controalelor specializate efectuate de către organele de control şi supraveghere a calităţii mediului; încheierile inspectorilor ecologici; anexele materialelor de control ecologic; explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere ale întreprinderii luate de către inspectorii ecologici, articole mas-media cu privire la constatarea unor infracţiuni ecologice; concluziile serviciului medical al întreprinderii cu privire la bolile profesionale ale salariaţilor etc. Această grupă de documente va permite anchetatorului de a afla dacă au mai fost admise încălcări de natură ecologică la întreprinderi, care au fost consecinţele negative21,p.436. 11) Conosamentele maritime, fişele de însoţire a mărfurilor, fişele şi scrisorile de trăsură ale mărfurilor (substanţe chimice, deşeuri menajere etc.). Aceste documente permit a elucida chestiunea ce cantitate de substanţă chimice au fost expediate de la întreprinderi, ce cantitate a acestor substanţe au fost primite la

77

întreprindere.. Aceasta va permite efectuarea unui studiu de comparare a cantităţilor fluctuante de substanţe nocive şi compararea indicilor obţinuţi cu situaţia documentară de la întreprindere. 12) Concluziile expertizei ecologice de stat. După cum menţionează autorul Nazemţev V. concluziile expertizei ecologice trebuie să existe la orice agent economic activitatea căruia este legată de careva pericole asupra mediului înconjurător. Acest document va servi drept confirmare a faptului că posibil inpurificarea s-a produs datorită erorii experţilor la întocmirea documentaţiei. Deci se va numi o expertiză ecologică a documentaţiei51,p.70. 13) Alte documente cu caracter temporar sau permanent. Cercul documentar pe care trebuie să le studieze anchetatorul îl putem lărgi la infinit. Poate apărea necesitatea studierii după caz a unor aşa documente suplimentare precum certificatele cu privire la starea timpului, materialele serviciului hidro-meteo. Cercetarea documentelor trebuie efectuată complet şi sub toate aspectele utilizând metodele vizuale de cercetare , metodele logice de analiză a textului etc. În cazurile necesare pentru relevarea semnelor de falsificare se vor folosi metodele criminalistice de examinare a documentelor suspectate de fals. În dependenţă de tipul, conţinutul şi importanţa documentelor acestea pot fi anexate la dosar în original, copii sau reproduceri. Documentele care servesc drept corpuri delicte cum ar fi spre exemplu ordinile de a efectua anumite lucrări legate de un pericol-sporit, documentele de înregistrare a trecerii instructajului sanitar trebuiesc anexate la dosar în original. În aceste cazuri se vor face copii. Ofiţerului de urmărire penală i se recomandă ca la studierea documentelor să atragă un specialist din afara instituţiei, întreprinderii care a servit drept sursă de poluare.

78

Ridicarea şi cercetarea documentelor vor ajuta pe ofiţerul de urmărire penală să folosească datele obţinute pentru pregătirea interogărilor precum şi pentru pregătirea materialelor şi numirea în legătură cu acestea a unor expertize.

§5. Dispunerea şi efectuarea expertizelor judiciare Clarificarea deplină şi obiectivă a împrejurărilor specifice şi complexe ale cazurilor penale cu privire la infracţiunile ecologice reclamă de la cei angajaţi în activitatea de urmărire penală în afară de alte calităţi – şi cunoştinţe din domeniul altor specialităţi. Practic în orice fază a urmării infracţiunilor cu caracter ecologic de obicei apare necesitatea utilizării acestor cunoştinţe speciale (altele decât domeniul drept) pentru rezolvare unor întrebări de ordin diferit, importante pentru activitatea de descoperire a circumstanţelor săvârşirii unor astfel de fapte17,p.765. Necesitatea dispunerii şi efectuării expertizelor judiciare pe cauzele de urmărire a infracţiunelor ecologice apare chiar şi atunci când faptul infracţiunii de impurificare a bazinelor de apă, solului sau straturilor de aer atmosferic, braconajului, tăierii ilegale a pădurii, pescuitului ilegal este evident fiind confirmat chiar şi de către

79

închierile inspectorilor ecologici ai diferitor organe statale abilitaţi cu asemenea împuterniciri. Expertizele judiciare pe dosarele cu privire la infracţiunile ecologice vor fi numite de către ofiţerul de urmărire penală doar atunci când va apărea necesitatea şi vor fi prezente materialele care vor trebui puse la dispoziţia expertului pentru examinare. Expertizele judiciare se vor dispune deci pentru evidenţierea unor situaţii, fapte şi stări de fapt ce constituie obiect al probaţiunii şi reclamă examinări ştiinţifice de laborator. Ca orice altă formă de constatare a datelor cu semnificaţie probantă expertiza judiciară este reglamentată expres de către legislaţia procesual-panală. Legiuitorul Republicii Moldova, la 23 iunie 2000, a adoptat Legea cu privire la expertiza judiciară, ca lege organică, ce a întrat în vigoare de la 16 noiembrie 2000, ultima modificare a căreia a fost în 29 decembrie 2005 (Monitorul oficial nr.25-27 din 10 februarie 2006). Conform acestei legi, expertiza judiciară este definită ca o acţiune practico-ştiinţifică ce constă în efectuarea de către expert în scopul aflării adevărului, a unor cercetări privind obectele materiale, organismul uman, fenomenele şi procesele ce ar putea conţine informaţii importante despre circumstanţele cauzelor examinate de organele de urmărire penală, procuratură şi de instanţă judecătorească. 13 În ce ne priveşte, îmbrăţişăm opinia acelor autori 57,p.40, care socot că expertiza judiciară nu prezintă activitate ştiinţifică şi nici ştiinţifico-practică. Analiza probelor materiale în cadrul expertizei, cu toate că aparent se aseamănă cu cercetarea ştiinţifică, ea prezintă un rănd de particularităţi inerente activităţii practice aplicate şi nu celei ştiinţifice. Aici se aplică metode, procedee şi mijloace fundamentate ştiinţific pentru a soluţiona sarcini practice de aflare a adevărului în diverse cauze judiciare, pe cănd scopul cercetărilor ştiinţifice constă în dezvăluirea şi studierea unor noi legităţi şi legi ale realităţii obiective, stabilirea unor fapte, verificarea unor ipoteze ştiinţifice. Persoanele competente aici nu efectuează cercetări de acest ordin, dar mai curănd

80

aplică în sferele lor de activitate soluţiile deja existente, validate ştiinţific şi verificate în practică. Căt priveşte recunoaşterea expertizei ca „activitate ştiinţifico-practică”, o credem la fel discutabilă. Cercetătorul rus T. Averianova în acest sens este mai categorică, socotind-o „lipsită de corectitudine”, întrucăt o astfel de soluţie permite a considera „ştiinţifico-practică” aproape oricare activitate practică înalt tehnologizată, spre exemplu, construira maşinilor, lucrările din gospodăria sătească realizate conform cerinţelor ştiinţei agrotehnice, operaţiile chirurgicale pănă la incizia unui furuncul sau extirparea unui dinte bolnav58, p.158. Deci, expertiza judiciară s-ar putea defini ca o varietate de activitate practică aplicată, efectuată în scopul cercetării unor situaţii de fapt, efectuată în baza ordonanţei organului de urmărire penală sau încheierii instanţei de judecată în cazurile prevăzute de lege, de către persoane competente în ştiinţă, tehnică, artă, meserie pentru stabilirea adevărului în cazurile penale, civile, administrative . Din această definiţie se observă elementele şi caracteristicele de bază ale expertizei şi anume - cunoştinţele profesionale în domeniul ştiinţei, tehnicii, artei, meseriilor etc. Necesitatea aplicării acestor cunoştinţe speciale reprezintă prin sine motivarea dispunerii expertizei concrete. Deşi legea procesual-penală prin Art. 143 CPP R. M. printre cazurile când expertiza juridică se va dispune în mod obligator nu enumără şi pe cel cu privire la infracţiunile ecologice totuşi se cere de remarcat că dispunerea acestora va fi necesară dacă nu din punct de vedere legal atunci profesional întrucât CPP R.M. atribuie concluziilor expertului calitatea de probă egală cu alte probe acumulate în modul corespunzător. Expertizele cu putinţă de dispus pe cauzele cu privire la infracţiunile ecologice aşa cum o demonstrează şi practica în domeniul sunt repartizate pe anumite categorii

81

separate în funcţie de domeniul ştiinţific de cadrul care ele ţin şi după modul lor de organizare şi realizare. În funcţie de domeniul ştiinţific în cadrul căruia se efectuiază expertiza pe dosarele cu privire la infracţiunile ecologice adică de cunoştinţele necesare pentru a soluţiona problemele ce interesează ofiţerul de urmărire penală deosebim expertize: medico-legale, înconstrucţie,

veterinare, biologice

ihtiologice,

tehnologice,

sanitaro-epidimiologice,

chimice,

hidro-tehnice,

hidrometeorologie37,p.449.

tehnice, toxicologice, radiologice, agrotehnică, zootehnică, ecologică, vânătorească, teriologică, ornitologică, balistică, traseologică etc Forma procesuală de dispunere a expertizelor judiciare este ordonanţa emisă de către ofiţerul de urmărire penală. Ca orice altă activitate desfăşurată în cadrul urmăririi unei fapte penale dispunerea efectuării expertizei judiciare presupune realizarea de către organul de urmărire penală a anumitor operaţiuni de pregătire: 1.

determinarea obiectului expertizei, a problemelor soluţionarea

cărora necesită cunoştinţe speciale34,p.7. Delimitarea obiectului expertizei se realizează prin formularea în ordonanţa de dispunerea a expertizei a întrebărilor la care urmează să răspundă expertul. Pentru precizarea unor împrejurări

a cauzei care vor trebui explicate de către expert

anchetatorul va proceda la o analiză a materialului existent în dosarul cauzei, a obiectelor descoperite la faţa locului, ridicate prin percheziţie etc. Probele recoltate la faţa locului se vor remite expertului pentru efectuarea studiilor respective cît mai urgent fiind însoţite totodată de toate formalităţile necesare. Întrebările adresate expertului trebuie să fie clare şi precise astfel ca aceasta să se pătrundă de sarcinile care-i revin. Nu se vor cere expertului examinări ce nu ţin de competenţa lui. 2.

pregătirea şi verificarea materialelor care urmează a fi expediate

expertului. Prin acţiunea în cauză se urmăreşte a-i da posibilitatea expertului să dea concluzii temeinice şi convingătoare. Verificarea materialelor se va

82

face în scopul determinării autentificăţii şi modului în care au fost descoperite şi fixate. În acest sens de regulă se vor verifica datele din procesul-verbal de cercetare la faţa locului cu privire la recoltarea probelor. Acele materiale care nu au fost fixate în ordinea prevăzută de lege nu pot constitui obiect al expertizelor judiciare. Organul care dispune efectuarea expertizei trebuie să se convingă că materialele destinate expertizei au fost ambalate corect şi nu se vor altera sau deteriora. De regulă pe cauzele cu privire la infracţiunile ecologice materiale contradictorii care ar putea împiedica dispunerea expertizelor nu se atestă. Conform Art. 142 C.P.P. R.M. expertizele judiciare se efectuiază de către experţii instituţiilor respective sau de către alte persoane competente. În practică majoritatea expertizelor se efectuiază de instituţii specializate deoarece acestea concentrează mijloacele tehnice şi cadrele respective, garantează independenţa expertului faţă de organele de urmărire penală41,p.253. Angajarea în calitate de expert a altor persoane poate fi rezonabilă doar în unele cazuri precum: 1.

atunci când instituţiile statale de expertiză nu dispun de specialişti

competenţi în materia dată. Aceste cazuri sunt foarte des întâlnite la urmărirea faptelor penale cu conţinut ecologic şi aceasta deloc întâmplător. Astfel, după cum am menţionat mai sus domeniul infracţiunilor ecologice presupune efectuarea unui vast număr şi tipuri de expertize juridiciare, poate chiar cel mai vast. În context se cere de menţionat că instituţiile de expertiză statale din R. Moldova la etapa actuală nu asigură efectuarea unor astfel de expertize precum ar fi cele tehnice, tehnologice, agrotehnice, veterinare etc. Deci după cum se observă anume aceste expertize deţin rolul preponderent în cazul dosarelor ecologice. Aşadar în afară de specialiştii instituţiilor de expertizare ale M.A.I.,

83

Ministerului Sănătăţi şi ale Ministerul Justiţiei în calitate de experţi vor fi angajaţi alţi specialişti din alte organe statale sau ne statale. 2.

atunci când bănuitul cere în mod argumentat numirea în calitate de

expert a unei persoane concrete. Conform Legii cu privire la expertiza judiciară expertul va trebui să fie competent în problemele ce vizează obiectul expertizei şi să nu fie cointeresat în cauza dată. Dacă expertiza se preconizează de numit într-o instituţie specializată atunci organul de urmărire penală va nominaliza doar instituţia expertul urmând a fi desemnat de către conducătorul unităţii de expertiză. Ofiţerul de urmărire penală poate numi în ordonanţa respectivă un expert concret al instituţiei. În scopul unui mai reuşite numiri a expertizei judiciare de dosarele cu privire la infracţiunile ecologice precum şi pentru pregătirea reuşită a materialelor destinate expertizării ofiţerul de urmărire penală va trebui să se consulte cu specialiştii care au petrecut controalele ecologice ale calităţii mediului în urma cărora au fost descoperită infracţiunea respectivă37,p.445. Numind expertiza, ofiţerul de urmărire penală va ţine cont da faptul că unele întrebări adresate expertului sunt nemijlocit legate unele de altele. De aceia va trebui analizată interconexiunea lor pentru a aprecia consecutivitatea expertizelor precum şi pentru numirea expertizelor complexe. Se recomandă din punct de vedere tactic ca anterior numirii expertizei anchetatorul să se consulte cu un specialist cu privire la cercul chestiunilor care ar trebui soluţionate pe calea expertizei, În calitate de experţi este de dorit de invitat specialişti instituţiilor de învăţământ specializate, a întreprinderilor dintr-un domeniu al procedurii similar cu cel în care a avut loc comiterea infracţiunii, al instituţiilor ştiinţifice specializate pe anumite ramuri precum şi a specialiştilor din organele de supraveghere a calităţii

84

mediului cu condiţia ca aceşti specialişti să nu fi fost antrenaţi în verificarea circumstanţelor infracţiunii urmărite şi nu sunt interesaţi pe cauza dată. Pentru etapele începătoare ale urmăririi penale este caracteristică numirea expertizelor chimice, ihtiologice, veterinare şi uneori a celor medico-legale. Profesorul Dvorkhin А.U menţionează că după cercetarea la faţa locului se poate de dispus imediat aşa expertize precum sunt cele ecologice, medico-sanitare, hidrotehnică, în construcţii etc. În ceia ce priveşte expertiza ecologică consider că autorul sus-numit nu are perfectă dreptate întrucât după cercetarea la faţa locului anchetatorul nu va dispune de nici un document, plan al construcţiilor, paşaport al instalaţiilor de filtrare care ar putea fi obiect al acestei categorii de expertize. Consider oportună şi posibilă numirea expertizei sus-indicate doar după ridicarea şi studierea de către anchetator a documentelor necesare. Pentru etapele ulteriore ale urmăriri penale sunt tipice expertizele tehnice, hidrometeorologie etc. În continuare consider necesară expunerea în detaliu a posibilităţilor expertizelor judiciare pe dosarele cu privire la infracţiunile ecologice. Expertiza ihtiologică va fi numită pentru constatarea şi evaluarea mărimii şi caracterului prejudiciului adus gospodăriei piscicole în rezultatul inpurificării bazinului de apă, pentru constatarea cauzelor şi circumstanţelor de pire a peştilor şi plantelor, pentru aprecierea perspectivelor de regenerare a surselor de hrană a peştilor în bazinul de apă. Expertului ihtiolog i se va pune la dispoziţie probele de apă recoltate din bazinul de apă corespunzător, exemplarele de peşte bolnav sau mort, materialele cauzei precum ar fi concluziile histologice şi bacteriologice de laborator. Pentru efectuarea acestei expertize de dorit a invite specialişti ai Consiliului Ihtiologic. Conform Legii Regnului Animal Consiliul Ihtilogic se formează din specialişti calificaţi pe probleme de reproducere şi protecţie a resurselor de peşte

85

Expertiza toxiologică se va dispune pentru constatarea cauzelor peirii florei şi faunei precum şi pentru constatarea posibilităţii cauzării cărorva prejudiciu sănătăţii oamenilor. Pentru efectuarea expertizei toxiologice de regulă se va numi o comisie complexă de specialişti. Expertiza agrotehnică se va numi în cazul inpurificării bazinelor de apă şi a solului cu substanţe chimice destinate sectorului agrar precum şi cu îngrăşăminte organice care au cauzat vătămarea sau distrugerea plantaţiilor, salinizarea solului etc. În calitate de experţi vor fi invitaţi specialişti ai sectorului agrar , cercetători ai Institutului pentru protecţia plantelor etc. Expertiza veterinară pe dosarele cu privire la infracţiunile ecologice se va numi în cazul îmbolnăvirii în masă a animalelor, peştilor precum şi pierea acestora, răspândirea unor epizootii pe fonul poluării cu deşeuri reziduale sau alte substanţe nocive a habitatului natural sau artificial al ăstora. Obiectivele supuse expertizii veterinare sunt corpurile animalelor, păşunile impurificate, vadurile, hrana animalelor, produsele de natură animalieră17,p.730; Expertiza în cauză poate răspunde la întrebările: când a survenit moartea animalului; care este cauza îmbolnăvirii acestuia; este oare moartea animalului o consecinţă a otrăvirii lui; ce substanţă a provocat otrăvirea; pe ce cale substanţa otrăvitoare a ajuns în corpul animalului. În calitate de experţi de regulă sunt invitaţi medici veterinari, colaboratori ai instituţiilor de cercetare ştiinţifice în domeniul respectiv. Expertiza medico-legală se va numi pentru stabilirea cauzei morţii oamenilor survenită în urma otrăvirii acestora cu diferite produse infectate ca urmare a poluării mediului înconjurător. În afară de aceasta pentru rezolvarea în faţa acestei expertize se pot pune chestiunile cu privire la conţinutul în sânge a bioxidului de carbon, prezintă oare pericol pentru sănătatea oamenilor aruncarea în atmosferă a prafului, gazelor, funinginii etc. în anumite concentraţii, în ce cantitate şi în ce mod acestea influenţează

86

asupra organismului uman. Expertiza în cauză se va numi la Centrul de Medicină Legală al M.S. R. Moldova - secţiile histologică şi biologică. Expertiza medico-legală va fi numită doar după efectuarea expertizei chimice a apei, solului, aerului atmosferic sau măcar după terminarea studiilor de laborator respective. De dorit la efectuarea acestei expertize să participe şi un specialist epidimiologic (medic). Expertiza hidro-metereologică va constata dacă au putut deşeurile menajere să se răspândească pe un anumit teritoriu şi la o anumită depărtare de sursa de poluare în situaţia meteorologică existentă la momentul respectiv; care este suprafaţa poluantă şi distanţa de răspândire a substanţei nocive în situaţia meteorologică concretă. Expertiza tehnologică va fi numită pentru constatarea la întreprinderea-poluant a încălcărilor proceselor tehnologice care ar fi putut condiţiona impuruficarea bazinelor de apă şi aerului atmosferic. Expertiza tehnică - vânătorească se va numi pe cauzele de vânat ilegal. Chestiunile pe care le va clarifica expertiza în cauză sunt acelea dacă modalitatea şi instrumentele utilizate pentru capturarea animalelor şi păsărilor sălbatice este interzisă. Expertiza în cauză se va dispune specialiştilor din cadrul Societăţii Vânătorilor. Expertiza teriologică se va numi pentru a obţine răspuns la întrebările dacă pe obiectele ridicate de la faţa locului sau prin percheziţie se depistează particole sau părţi ale corpului unor animale sau păsări şi cărei specii aparţin aceste fragmente. Se dispune de regulă specialiştilor respective ai Academiei de Ştiinţe. Expertiza ornitologică va răspunde la întrebările dacă pe obiectele şi instrumentele cu care s-a comis crima , pe hainele sau încălţămintea braconierilor se depistează resturi din penaj al păsărilor sălbatice24,p.232.

87

Expertiza balistică va da răspuns la întrebările din ce armă s-au tras alicele sau proictilul extrase din corpul animalului sau păsării sălbatice. Aici se va cere ca arma infracţiunii să fie ridicată de la braconieri. În acest caz expertiza va fi de identificare. Expertiza traseologică va fi numită pentru identificarea părţii dintr-un tot întreg adică vă răspunde la întrebările dacă anterior au constituit sau nu un tot unitar buturuga descoperită la faţa locului şi trunchiul copacului ridicat prin percheziţie. Expertiza tehnică se va numi pentru clarificarea cauzelor de ieşire din funcţiune a instalaţiilor de filtrare, precizarea neajunsurilor tehnice a lucrului reţelelor de canalizare, instalaţiilor de captare a substanţelor nocive, stabilirea cercului de persoane responsabile de admitirea încălcărilor regulilor tehnice de exploatarea a acestor instalaţii şi legătura cauzată a acestei încălcări cu poluarea respectivă. Expertiza ecologică reprezintă o nouă categorie a expertizelor judiciare care este posibil şi uneori necesară de numit pe dosarele cu privire la infracţiunile ecologice. Acest gen al expertizei judiciare se numeşte în cazul urmăririi penale a infracţiunilor de impurificare a bazinelor de apă , aerului atmosferic şi solului prin proliferarea unor componente chimice deosebit de dăunătoarea pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, a resurselor vii ale bazinului de apă şi ale lumii animale. Expertiza ecologică prezintă prin sine o cercetare complexă. În cadrul comisiei pentru executarea expertizei se pot angaja colaboratori ai organelor de control şi supraveghere ecologică a calităţii mediului care nu sunt obligaţi prin funcţia sa faţă de întreprinderea poluant23,p.239. Т.Averianova consideră că obiectivele expertizei ecologice sunt probele de apă, aer, sol ridicate de la faţa locului: mostrele de floră şi faună afectate de influenţele negative; documentaţia tehnică, regulamentele tehnologice etc14,p.489. Pozţia acestui autor este îndoielnică întrucât ,,Legea cu privire la expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător în afară de documentaţia tehnică, regulamentele tehnologice etc. nu prevede examinarea unor probe materiale ridicate

88

de la faţa locui. Se cere de menţionat că expertiza ecologică poate fi atât judiciară cît şi prejudiciară, adică constatarea tehnico-ştiinţifică. Ne interesează anume cea judiciară. Legislaţia reglementează în detaliu posibilitatea efectuării expertizei ecologice prejudiciate. La dispunerea expertizei ecologice judiciare vom ţine cont de prevederile Legii cu privire la expertiza judiciară din 21.06.2000. În tot cazul subiectele expertizei vor fi cei aparţinând autorităţii centrale pentru mediu. Unii autori în mod greşit numesc expertizele posibil de dispus pe cazurile cu privire la infracţiunile ecologice drept expertize ecologice. După cum am menţionat mai sus expertizele ecologice sunt doar o parte dintr-un tot întreg. Pentru soluţionare în faţa expertului se pot pune următoarele întrebări: 1)

corespunde oare proiectul obiectivului industrial normelor,

cerinţelor şi condiţiilor de ocrotire a mediului înconjurător şi a securătăţii ecologice 2)

este oare obiectul dat amenajat în corespundere cu ceriţele altelor

normative în viguare 3)

au survenit oare consecinţele negative ca urmare a proiectării sau

amenajării necorespunzătoare a obiectului în cauză şi care anume erori sau calcule în proiect sau în procesele tehnologice au favorizat survenirea acestor consecinţe 4)

care anume persoană cu funcţii de răspundere sau altă terţă

persoană este responsabilă conform normelor de statut de îndeplenirea cerinţelor tehnice 5)

au fost oare în mod corespunzător construite şi funcţionează

instalaţiile de epurare la întreprinderea cu pricina. 15,p.257. Atunci când în adresa organului de urmărire penală parvin concluziile organelor de control şi supraveghere ecologică cu privire la încălcările legislaţiei de mediul ofiţerul de urmărire penală nu se va limita doar la aceste concluzii numind în

89

modul corespunzător expertizele necesare. Chiar dacă documentele cu concluziile respective nu pot înlocui datele probante ale expertizei judiciare semnificaţia lor probantă nu se exclude.

Încheiere La efectuarea acestei lucrări de licenţă am semnalat existenţa unor lacune legislative, organizatorice, dar şi o practică încetăţenită, poate nu todeauna corectă de cercetare a încălcărilor ecologice. Anume în acest context se cere de menţionat faptul că în practică nu se reuşeşte totdeauna a se face o diferenţă dintre contravenţiile administrative şi infracţiunile respective. Un reper de diferenţiere ar fi prejudiciul cauzat mediului înconjurător însă evaluarea acestuia în cazul infracţiunilor ecologice prezintă dificultate sporită condiţionată de specificul atât al activităţii infracţionale cît şi al factorului de mediu. O altă chestiune care şi-a lăsat amprenta asupra situaţiei ecologice a Republicii Moldova a fost lichidarea Procuraturii Ecologice, specializată anume pe acest domeniu. Conform datelor statistice observăm că după anii 1990-1995 o diminuare a

90

numărului crimelor ecologice înregistrate (spre exemplu, în a.2005 au fost înregistrate 8 cauze, iar în 2006 -11, dintre care doar o parte au ajuns în instanţă) şi respectiv asupra cărora au fost pronunţate sentinţe de condamnare. Deci, activitatea acestui organ în perioada sus menţionată a avut rezultate mult mai bune faţă de cele care se atestă acum şi aceasta doar în componenţa a doar 5 lucrători operativi ai Procuraturii Ecologice. Ar fi bine venită crearea unei noi Procuraturi specializate pe protecţia mediului, întrucât practica ne demonstrează această necesitate. Astfel în S.U.A. în cel mai mic stat New Jersy (1 mln 800 mii locuitori) există 9 procurori ecologişti şi 12 anchetatori specializaţi. Acelaşi lucru se atestă şi în Federaţia Rusă. Este recomandabil din punct de vedere practic ca toate infracţiunile ecologice să fie date în competenţa Procuraturii. Astfel se va evita uneori necompetenţa şi necunoaşterea din partea organelor de interne a semnelor specifice urmăririi penale a infracţiunilor ecologice. Consider că realizarea celor menţionate mai sus ar sensibiliza opinia publică asupra acestor probleme actuale şi importante pentru ţara noastră. Bibliografie 1. Acte normative: 2. ,,Constituţia Republicii Moldova'' adoptată 29 iulie 1994 3. ,,Codul Penal'' publicat în MO nr128-129 din 13 septembrie 2002 4. ,,Codul de Procedură Penală'' din 12 iunie 2003.Chişinău, 2003 5. ,,Codul Apelor ''adoptat 23 iunie 1993 Monitorul oficial R.M. nr.10 /1993 6. ,,Codul Silvic'' adoptat 21 iunie 1996 Monitorul oficial R.M. nr.4-6/1996 7. ,,Legea Regnului Animal'' adoptată 27 aprilie 1995 Monitorul oficial R.M. nr.628. 63 /1995 9. ,,Legea privind protecţia mediului înconjurător'' adoptată 16 iunie 1993 Monitorul 10.Parlamentului R.M. nr. 10 1993

91

11.,,Legea privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător'' adoptată 29 mai 1996 Monitorul oficial R.M. nr.52-53/ 1996 12. ,,Legea cu privire la radio-protecţie şi securitatea nucleară'' adoptată 24.februarie1997 Monitorul oficial nr. 32-33/1997; 13.Legea cu privire la expertiza judiciară, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova 23 iunie 2000, nr. 1086 – XIV// MO al Republicii Moldova, nr. 144 – 145 – Chişinău, 2000. Manuale şi monografii: 14.Аверьянова Т.В.,,Энциклопедия судебных экспертиз'' Москва 1999; 15.Белкин Р.С. ,,Криминалистическая энциклопедия'' Москва 2000; 16.Белкин Р.С. ,,Криминалистика. Учебный словарь-справочник'' Москва 1999; 17.Пантелеев А.В.,, Криминалистика'' Москва 1999; 18.Образцов В.А. ,, Криминалистика'' Москва 1997; 19.Образцов В.А. ,, Расследование преступных загрязнений водных объектов и атмосферного воздуха'' Москва 1981; 20.Селиванов Н.А. ,, Допрос и очная ставка'' Москва 1990; 21.Селиванов Н.А.,,Криминалистический справочник следователя'' Москва 2001; 22.Дворкин А.И "Осмотр места происшествия'' Москва 2000; 23.Викторова Л.Н. ,, Справочник следователя'' Москва 1990; 24.Андреев И.С., Грaмович Г.И., Порубов Н.И ,, Курс криминалистики'' Минск 2001; 25.Данилюк С.А., Суханов В.Н., Щерба С.П.,, Расследование дел о незаконной охоте'' Москва 1990; 26.Коновалова В.Е.,, Осмотр места происшествия по делам об экологических преступлениях'' Минск 1992;

92

27.Меркурисов

В.Х.,,

Расследование

и

предупреждение

преступлений

связанных с загрязнением водоёмов и воздуха'' Москва. 1987; 28.Долгова А.И. ,, Криминалистика. Словарь-справочник'' Москва. 1988; 29.Зорин Г.А.,, Теорeтические основы криминалистики'' Минск. 2000 30.Ерофеев Б.В. ,, Экологическое право'' Москва .1998; 31.Моисеенко Л.Е. ,,Актуальные проблемы судебной экспертизы'' Киев 1993; 32.Бринчук М.М. ,, Экологическое право'' Москва 1999; 33.Васильев А., Корнеева Л.,, Тактика допроса'' Москва 1970; 34.Шляхов А.П.,, Судебная эспертиза''Москва 1979; 35.Шляхов А.П.,,Назначение и производство судебных экспертиз'' Москва 1988; 36.Шляхов А.П.,,Общие положение криминалистической экспертизы'' Москва 1961; 37.Яблоков Н.П. ,,Криминалистика'' Москва 1990; 38.Яблоков Н.П. ,,Криминалистика'' Москва 2001; 39.Яблоков Н.П. ,,Криминалистика в вопросах и ответах'' Москва 1990; 40.Резван А.П. ,, Использование специальных познаний при расследование экологических преступлений'' Москва 1985; 41.Doraş S. ,, Criminalistica'' Chişinău 1999; 42.Capcelea A. ,, Drept ecologic'' Chişinău 2000; 43.Aioniţoaie C. ,, Tratat de tactică criminalistică'' Craiova 1992; 44.Stancu E. ,,Criminalistica'' Bucureşti 1995; 45.Ciopraga A. ,,Criminalistica. Tratat de tactică'' Iaşi 1996; 46.,,Вопросы

расследования

преступлений.

Справочное

пособие.''

Под

редакцией Кожевникова И.Н. Москва 2000; 47.,,Российская криминалистическая энциклопедия'' под редакцией Долгова А.И. Москва 2000. Alte publicaţii: 48.Solomon V.,, Procuratura pentru ocrotirea naturii'' Legea şi Viaţa nr. 10 din 1994

93

49.Ulianovschii C. ,, Infracţiunile ecologice-locul lor în noul Cod Penal'' Legea şi Viaţa nr.12 din 1995; 50.Волков В. ,, О прокурорской и судебной практики по делам об экологических преступлениях'' Государство и право N 6 /1996; 51.Петров В. ,,Экологические преступления. Понятие и составы'' Государство и право N8/1993; 52.Плешаков А. ,, Экологические преступления'' Государство и право N8/1993 53.Селиванов Н. ,, Расследование преступного загрязнения природной среды'' Законость N 10/1993 54.Жевлаков

Э.

,,Разгранечения

экологических

преступлений

и

административных поступков'' Законость N9 /1993; 55.Михалюта А., Попов И. «Форма вины в экологических преступлениях» Законость» N5.1995 56.Каплунов В. ,, Дойдём до экологической экспертизы'' Законость N7/1997; 57.Россинская

Е.Р. Судебная

экспертиза

в

гражданском,

арбитражном,

административном и уголовном процессе. – М.: Норма, 2005; 58.Аверьянова Т.В. Судебная экспертиза. Курс общей теории. – М., Норма, 2007.