Tudor Pamfile - Jocuri De Copii.pdf

ACADEMIA ROMaNA

DIN YIEATA POPORULUI ROMAN CULEGERI SI STUDII

VI.

TOCURI DE COPII Urmare la mernoriile publicate In Analele Acadentiei Rometne, Torn. XXVIII i XXIX, Memoriile Seetiunii literare. tOE

TUDOR PAMFILE

§EDINTA 19 DECEMITRIE 1908.

BUCURESTI 1909

www.digibuc.ro

DIN TIATA POPORULLI EOM AN.

I. Hord din cartal. de Pompiliu Parvescu, 1908. II. Cimilituri romOnqti, de T. Pamffle . . . . III. Poeziipopulare din Maranzure, de Tit Bud. 1908. IV. Cdntece si ureituri de Al. Vasiliu, 1909

lnstitutul dewww.digibuc.ro Arte Grafice Progresul".

L. 3. ,

Ploe,Ai.

1. 1.

5.

PREFATA Acest al treilea manunchiu cuprinde jocuri de copii, franturi de graiu i obiceiuri copilaresti, asezate in acelas schelet ca i celelalte, ca intregiri sau continuäri ; putin material necunoscut, si mai mult imprastiat prin diferite colectiuni mixte, foi i lucrari. Poate cii mai stint i alte izvoare pe cari nu le-am putut aflk, poate cii vor fi avand i puncte necunoscute in colectiunea mea, dar de sigur cii putine. Subiectele obisnuite le cunoastem insa aproape pe toate, cred, si de ceeace nu se afia in coTectia pentru Romani lui Ispirescu , a d-lui A. Bogdan 2) si a mea pentru eei din din stanga Dunarii si a d-lui P. Papahagi") vor fi amanunte de cari ne putem dispensh cu putdne dreapta, pierderi. Se intelege, ar fi bine i frmnos sa nu avem nimic de pierdut, dar aceasta este peste putintä in ogorul literaturii populare.

Ii vor aduce foloasele lor aceste colectiuni? De sigur. In rasfoirea lor, fiecare cercetator va gasi ate cevà; cei mai folositi Elsa vor fi cei ce au grija educatiunii fizice a copiilor de scoali, a tinerilor de sub steagurile otirii i a celor in vrasta. Firea i esetura trupului de Roman cer o hrand de care congiente cd o avem, cer o educatiune ale carei elemente se potrivesc cu golurile cu cerintele ce se nasc in ele. Aceasta hrana ne este la indämand ; imprumutand-o din alte parti, vom gresi, vom pune o forma, nepotrivita inteun tipar cunoscut, vom jigni orgolial nostru etnic care simte in mod inconstient. 1) P. Ispirescu, Jue(rii ci jocuri (le copii. Sibiiu 1891. 2) A. Bogdan, Cantece de copii fi jocuri. Brasov 1905.

3) P. Papaliagi, Din literatura popularä a 'Aromanilor. Bucuresti

1900. Vol. I: completarea colectiunii publicate in Analele Acadendei Romane, XXV, Seg. lit. www.digibuc.ro

IV

Vom purtà limba darä dupd graiul nostru, vom cantit §i vom petrece ca la noi, vorn munci si ne vom munci curn cere firea noastra.

Trupeste ne vom educit cum natura a impus copilului notru sh se educe. Vom foloi prin unnare si mai departe unele din aceste.jocuri, iar inceputurile.Pe- cari le avem1 le vom curAti de tot ce-i strain si le vorn imbogatì tot mai mult, spre folosul nostril cel mare.

Zorlenii Tutorei, In Octomvrie 1908.

Tudor Parnfi1e.

1) Dim. Ioneseu, Tratat de jocuri polare, pen tru uzul tuturor coalelor de ambele sexe. Bucuresti 1895. Dim. Ionescu i Grig. Teodossiu, Jocuri cola re pe n tru uzut familiilor vi al coadelo r. Bucuresti 1905. Gr. AL Tahacaru, Jocuri romeinWi pentru copiii co a lelo r primare. Bucuresti 1906.

www.digibuc.ro

JOCURI DE COPII. I. JOCURI PROPRIU ZISE. 1. De-a aseunsal (eueul). In Ardeal copiii 1-au botezat de-a chitulusul (chitulus=paserea mica numita ochiul-boului). 1)

In Bucovina, jocul de-a a se ascunde e foarte obi§nuit. E o placere deosebita pentru copil, cand a speriat pe cinevit. Se ascunde pe sub paturi, pe dupé, u§i §i strigtt: boo sau bee! Cei mai mari fac posne si mai mari. Ca sti. sperie, se fac matahale lungi, noaptea, intinzând mainile in sus §i tinand o oala intr'un bat, in loc de cap ; oala are doua sparturi pentru ochi, in cari pun cate o lumanarica; iar dela oala in jos, e aco-

perit corpul cu prostire. In loc de oala, alta data pun numai cate un cap ca de ora, care e tot atal de grozav. De multe ori se pot intaraplà si nenorociri ; altul ce-1 vede, poate sa-1 ucida.

La copiii mici se fac foarte multe jocuri de speriat. Ii sperie c. vine Barza, ca. vine Caua, sau ca vine lupul sa-i manance, mai ales cand plang sau sunt obraznici: Taci, c'amusi vine lupul §i te mananca (tiganul sa te iea, popa sa te taie, in Tepu); iar altul cineva din alta odaie se face ca-i lupul §i morale. Baietul insa nu se cam sperie cu una, cu doua; asculta cu atentiune, apoi zice : St( vie incoace, sa-1 vad" ! 2).

Si-am mai vazut la marginea targului, §urile därapanate, pline de poloboace, unde ne jucam de-a ascunsul, noaptea. Cu cat fior crtutam prin colturi negre §i cotrobaiara prin poloboacele ra1) Alexiu Viciu, Glosar de cuvinte dialeetale din graiul viu al poporului romfin din Arcleal. Bucuresti 1906, p. 29. 2) Elena Niculitä-Voronca, Datinele si eredintele poporului romern. Mihalcea (lfinga Cernauti) 1903, P. 652. Pankfile, Jocuri.

1

www.digibuc.ro

2

sunAtoare i cercetam prin podurile in cari se furisiau dungi albe

de luminA, pe tovarasii ascunsi ! Si-mi aduc aminte câ totdeauna trebuih srt mormAese singur, srt spun ate o ghidusie, ca sâ, iz-

bucneasert in râs cineva... Numai ash puteam da de-o urrat in pustiul acela!" 1).

Prin unele pärti, la jocul de-a prinsul. care se aseamiinii cu de-a ascunsul, se zice gata", §i copiii se imprästie phnri la un botar inteles mai dinainte : la jocul de-a ascunsul, când toti sunt ascunsi, zic pe rând : .,cucu " Sunt scäpati acei cari pot scAph neatinsi i lovesc cu palma locul undo a stat prinettorul : este prins acela care trece liotaeste atins en palma de critre prinzâtor. Prinsul devine rai prinziltor, iar dacâ, nu se prinde nici uniil, apoi tot copilul cel dinthiu râmâne prinzátor. Jocul este hàzos, când se fuge mult i in una2 ". ce s'a hotärit cine se face, cel ce a Prin alte prtrP, pronuntat recitativul (sortul , scuipà In palma stringrt i taie scutpatul cu muchea palmei drepte, 3) prommtând miul din urmkoarele jurâminte quasi-sacramentale, spre a-1 obligh srt nu se uite dupà juckori, i sri nu vadrt uncle se ascunde fiecare : Cine s'o rtità, sä-i sarà ochii mrt-sei ; sau :

Cine s'o nità, sà-i sarrt ochii in patru, Cum sare scuipatul". 4

2. Baba i unchepl. In unele sate de prin Bucovina, precum bung oard in Mihalcea, gospodarii primesc in ziva de Anul nou sau seara, pe mosneag i pe babä, cari alaituesc malanca. Datina aceasta, sub alte forme de altfel, se inthlneste si in Begat sub numele de : caprd, breazd, brezoaie, turcd, etc. 7,Mosneagul cu

gheb, ca fuior in loc de barbrt, cu o mascrt de phnz5, slutà, unsâ cu arbuni, cu dinti rari de sâmburi de bostan i atht de urit, incat te sperii. Baba din contrii, grttità ca o nevastâ tâniträ si frira masc6 pe fatà. Ea e foarte rusinoasil si tot tine basmaua la gurá de multe ori pentructi feciorilor cari figureazri ca babä, le infiereazä mustata. Atunci fetele se prtzese srt le fie tare curat prin 1) M. Sadoveanu, La noi in nifoara. Bucuresti 1907, p. 81. 2) Grigore Alex. Tabacaru, Jocuri românefti'pentru copiii scoalelor

primare. Bucuresti 1906, p. S. 3) Vezi mémoriul intâiu din aceste jocuri, B. II. 6, p, 92-3. 4 G. Dein. Teodorescu, Poezii populare romane. Bucuresji 1885, p.195.

www.digibuc.ro

3

casa, caci ei poarta un harb cu funingine si daca nu-i curat, tdmardesc tot. S'apuca de maturä, spala si mai ales fac de-ajuns ras, spuind celor de casa o multime de adeväruri, pe cari alti oameni trebue sit le tacä, cäci mosneagul se iinbizueste in masca sa. Mosneagul se sfädeste en baba, descoperindu-si secretele cäsniciei lor, sau Il prinde mila i o drágosteste cerând sá i se dea pentru

babä ba una, ba alta, din casa. Fete le i copiii se atin sä-i aprindä mosneagului un fel de coada sucitä, din paie, ce o are la spate si el trebue sä se pazeascä necontenit. Malanca mai intâiu vine de ureaza la fereastra un alt fliicau care-i insoteste spune cuvinte dupa o melodie acompaniatä de fluier. In cuvintele dela malanca se trateaza despre stimänatul busuiocului." In Rosa, eu malanca umbla si capra. In Camina, baba si mosneagul sunt insotiti de un urs copilul lor din päcate, facut spre zile de särbätori. In Scheia, malanca este insotitä de fester §i festerita, ursul cu ursarul, turcul cu nevasta i Pganii cu tigancele lor, fäcând apoi perechi, perechi1). 3. De-a barza. In alte parti din Moldova (jud. Tutova) se numeste cocostdrcul, jucandu-se tot pe la priveghiuri si Intocmai.

Inaintea cocostârcului se pune un caus cu gräunte, spuindu-i : gdle, adica indemnându-1 sä se. apropie i sä ciupeasca 2). 4. Baterea palmelor. Cunoscut i prin alte parti 3) ; variantä macedo-românä 4).

G. In bunghi (bumbi). In comuna Carniceni, jud. Iasi, se joacä in chipul urmätor : Se face o gropusoarä in pamânt si dela 2 ori 4 pasi de dansa, fiecare copil cautd sä svarle In groapä, intr'o rânduealä hotarita de mai Inainte, bumbul sau. Daca intâiul bagat bumbul in groapä, top ceilalti îi lash bumbii jos, pe locurile unde erau. Cel dinthiu, dacai baga in groapti nasturii pusi jos, din trei lovituri, cu degetul arätator sau mljlociu izbit de cel mare (fig. pag. 8.), Ii iea pe toti: dacä nu, ii iea pe cari i-a putut bägèt,, iar randul datului (izbirii mi clegetul vine celui de-al doilea in rândueala. 1) Voronca, op. cit., p. 103-4. 2) Pr. Econ. Stavr. I. Antonovici, Istoria comunei Bogdana. BArlad 1906, p. CLXXX. 3) Gr. Tabacaru. op. cit.. p. 11.

4) Pericle Papahazi, Din literatura popularei a Arománilor.

rqti 1900. Vol. I, p. 85.

www.digibuc.ro

Buen-

4

Dad" intâiul nu bagii nasturele lui in gropu§oarrt, dci (aruncii) dupri, dânsul al doilea. Dacil acasta §i-1 bagrt, toti cei rämasi pun

nasturii kr jos §i al doilea cautá srt-i bage in groapä luându-i pe toti sau pe cei ce-i poate §i dând apoi rândul celui de-al treilea, atunci când nu izbute§te. Dad, nici unul nu poate Ugh, nasturii lor in groapri, rândul datului este al ace-

lui care are nasturele mai aproape de groaprt. Dupä dânsul vin urmätorii cari /au nasturii mai aproape, in rânduealá. Dacä cel putin doi in§i i§i au nasturii kr deopotrivä depärtati de groapä, nasturii lor se numesc boi §i jocul se incepe /-

i

din nou 1).

In Ardeal, jocul acesta se numeste

de-a zala, sau in pclrete ; nasturele de metal se nume§te fulfa 2).

Tot in Ardeal, in jocul bumbii, fac copiii o gropitá in prtmânt §i in aceea trei gäurele. Gropita §i grturelele se nume§te cuce6).

7. In bug. In unele párti din Ardeal se numeste de-a borbonacii sau de-a horbonacul

§i

sunt

§ase pietricele la numár. Care are mai multe pietricele, acela ciricei, adicg, pipit de mânä pe cel care are mai putine, pâng ce vede o pasere sburând, când apoi II lasá! Pietricica micä, albá, se nume§te ciricei".4) Variante macedo-române 5).

10. De-a calul. Cum vedem, in Moldova de sus, jocul acesta este indätinat mai mult la Sf. Vasile, când un cäläret inträ in casá pe un cal de lemn, impodobit frumos, jucând apoi si suindu-se chiar pe masrt. In Crtrapciu pe Siret, jud. Storojinetului, se face de asemenea cal, dar calul U. alcauese doi flirtcái co se pun indoiti fatil in §i alt fläcäu imbrácat ca un turc, cu coroang de hârtie pe cap, sat tot timpul &glare §i joacrt calul. Calul acesta face parte din malancci, 6) care aduce ca

fata. Pe spate acoper calul cu läicere

1) Vazut la copiii par. Gh. Botez, in Aprilie 1907. 2) Al. Viciu, op. cit., p. 80. 3) Loc. cit., p. 38. 4) Loc. cit., p. 21. 5) Papahagi, op. cit., p. 161, 168-71. 6) Vezi aici: A. I. 2.

www.digibuc.ro

5

sine si capra, de care se tine un brtiet cu donita s'o mii1g, iar un tigan cu pusca o impuscrt sau o loveste cu securea si ea cade jos, sângerg, etc. De asemenea vine si ursul i toate persoanele stravestite, intre cari i mai multe tigance cu copii de petece in brate, aducând linguri, ace, etc., de vândut" 1). 12. In car (de-a carul) este cunoscut si de copiii Romitnilor macedoneni 2).

18. De-a domnul. Prin alte pri, in loc de cele dourt lemnisoare, se foloseste un arqic care se surchideqte, adicii se arunca. Jocul are aceleasi regule si se mai numeste i In armä 3). Variantrt macedo-românä 4).

19. De-a dubasul. Se mai numeste i de-amija, de-amijele, babai câte odatá are aceleasi numiri ca si A. I. 1. Peste Olt, in Banat, Hateg i Zarand se chiamri i ajumitul, de-a jumitul, d'a

mija

ajumita, jumetcä, mijit, migit sau pitulicicd 5).

In Ardeal, verbul a miji = a jumi 6). 21. Focul. Prin alte párti se numeste si de-a fripta 7). 22. Hoina. La acest joc, in Bocovina, o figurri" poartil numele de cuc"; probabil, halirea sau haleala 8). 1) Voronca, op. cit., p. 104-5 ; Asemanarea cu Brezaia este mai ales in unele parti din Moldova ; celelalte amanunte au parti comune

cu jocul de-a barza. A. I. 3. Iata o descriere a Brezaiei, din D. C. 011anescu, Teatru la Romani, Bucuresti 1898, partea I, p. 9-10: Doi fiacai acoperifi

cu toale sau cu sumane, a4 pun unul indaratul altuia, inchipuind o vita

oarecare. Cel dintaiu poarta swans& o oala in cap, iar cel din urma o coada de par sau de carpa, legata ca o sfoara de picior, astfel ea la cea mai mica miscare sa se ridice si 81 se scoboare. Peste dansii incaleca un al treilea flacau, cu un biciu In mana, care sfichiuindu-i sau &and din calcaie, Ii mana prin sat sarind si jurand. La carciumä se opresc i cel calare, dupa, ce eanta in deobste, lucruri ufurele,--intreabá: daca nu e nimeni mustiriu sa-i cumpere calul; bonl, magarul de sub dansul, pe care-1 tot joaca Tel de fel, înirându-i bunurile. Cei de fata se prind insa a-I ponoslui, cainand ori luand

pe stapan in bataie de joc pentru o ask rabla de vita si spusele lor aunt atat de crunte, incat acesta, desnadajdultsi ca sá scape haramul din gura lumiiil loveste cn blta in cap, pana ce, spargandu-i oala, cad cate trei gramada la pimant, in hohotele de ras ale tuturor. Apoi infrá cu totii in carciuma si beau aldamasul pielii cel putin i petrec ca in vremea cea buna". 2) Papahagi, op. cit., p. 184.

3 Gr. Tabacaru, op. cit., p. 14-6. 4) P. Papahagi, op. cit., p. 135. 5) Etymol. Magn. Rom., col. 609. 6) Al. Viciu, op. cit., p. 55. 7) Gr. Tabacaru, op. cit., p. 9. 8) E. N.-Voronca, op. cit., p. 450.

www.digibuc.ro

6

23. De-a hotii este cunoscut si de Românii macedoneni 1). 26. De-a ineluren varteguF,4 are varianth macedo-românä ?). 27. jocuri de ifilciti i fete mari. Mai toate danturile Românilor din Macedonia sunt un fel de hora care se joacti îns

in mod particular; se prind mai multe persoane de mang sau prin basmale, farg ins g. a formà un cerc incheiat, ci §irul este incoldtâcit ca un culbec. Conducâtorul dantului face toate figurele jocului, dântmind intr'un mod expresiv §i cut mult foc doi, trei de dupà dânsul Il inaiteazâ mai mult sau mai puti.n, tot restul däntuito'rilor se miscä linistit in cadenta, intorchnd in diverse parti invârtiturele §irului" 3). Jidoncuta. Brdul jiddnesc. Reigufita4). Roman(' (in Ardeal) 5). Careifelul. Melodie din Tepu-Tecuciu

IOW' If 07911MillIBI 1/11M/MMIllif-ilaPIMMi MAIIIAIMMIUMIN MI MEW zurA or mir MINIIIIIIIMILIIIWralidi ME _WWIAIIII Emergram Amu ammo imum w inummammuscilimmmulllapsWmwrx 111111111 "mu aignmum....mg_........molignumnaliumwmatiamm....... 1111111M177.701111M -,. ....... O

ii/Z4-211:111111

, - ...

,-,-......

---,..-

-.

-,...........,

Mocdnefte. Melodie din Tepu-Tecuciu : 4

LAW W1MIM If MAMMA. .111f AlbilMINAMIIINIMPOW11111if 112VINF 11J .1MALVIIN IMM1.11111MMLIIMIIIIMIIIM1111111MIA/111111111111MMIIIIIMIIIIIMI COMMA r-=M111MINal111111111MillO111C11111M11.--

11111EHM.1111111=11Ogrn %)1

0

sormar m 'wiry sat I OM ll r Amur- r iin'rorwr rmarrumo illIMANNIMMEnINIAWVIIIVIIIIIff AINIELMIIIIIIHMENIIMMAlli. IlIFSMIPIIIMeIMAY NOIMM:t9M......M INIIMMEAIMMINIMMIV MN .....MIMIMMIIIII.MINIAMIN MY INIONIMMIIMP111101 ...MP"' 111.SIMIN INLII.. 1) T. T. Burada, in Revista pentru istorie, archeologie i filologie, an. I, vol. II, p. 423. 2) Neamul Romeinesc, An. I, vol. II, p. 16S: numele jocului Jidoncuta (din Putna). La Moinesti se joaca: un brau românesc, numit, acum in urmá, brdul jiddnesc. Scitrb8s nume. Adevárul este câ braul s'a lepädat de botez, Intre harhari, cáci la noi in sat, uncle nu este nici un Jidan, se numeste Rägufita". 3) lbidem, an. I, vol. II, p. 617. 4) P. Papahagi, op. cit., p. 164. 5) P. Papahagi, op. cit., p. 23-4.

www.digibuc.ro

7

Alivencile. Melodie '): Allegro.

4r1

.14,-1;72

r--

,--1-a_.

.-4--.

4 4"- . -

-4-A-1AI

V 4.

Arcanaua, Melodie 2) .

:

-

IM=VB WIC MEMO= V.-

-V

_

OIMEMMIF

V IMI7MII

a

MN_

AMMIWOMMWMIEMBa PE MM. BMW AMMIIPMOVIMMINIPMMBIMM /MUM MI IIMIEMM_MW111 -.

IB=11M.

r-

e, > w-t-9 , 31

f (`---r-'ipi

,

4--1--

L. _4-1-4-1d

Wining

II gra==.

-.

,

1.Iiu a

Ml

=JM AMA 1 BWISIMMAIM=Mar amtwiriErnirmwmoror saw 11111= IN B

MIMMIINIPS

JP'

C.`

iliMIPW

Vil=f-Villilt 11.11111MMIS.11MWMIM MAIMMINEMIMMUM

.-

ILI

AR

MrI

la =MN

VIINIMENBIMMAMMNIP

r_ MIPOI

IIIMAIIMMIMMII.MNIAlf MiAWIlti 1/411MIAIIMIIIIWISMI IN IMMAr BMW AMU IMM, MIN NUN u MEW MINBEM.MWWWlar

1111aNz

r

IMMIMMIWWWIMIIIMMOIMBILIM B OM BMW UMW lIME. v WM W 111. MM pviv op- p INWpW =Mr F.BEVAllaillaMBIEW

r.

FP"

V"

'V

Mv7MIMMII MAN

fillf Wri111NANA wow

MILIMINIVIMIII,

BMW/BM MM BIM 11/M-MBIAMEMMOirl_LBLIMI2MIM

111"-

BEM'

ONO,

gweitinam--uriwadiaparagau: MOEpr. Milfiv alga pp pppr. WIN UM If-

"MEM

p.

NW JIM BOIM pr-

pp/

1) Vulpian. Jocuri de brew, No. 13; cf. Ety»z. May». Rom., col. 598-902. 2) Etym. Matin. Ronz., p. 1.497S, culeasa din f3ucovina.

www.digibuc.ro

8 Ariciul, pentru ale cärui cuvinte, vezi B. II. 1. si Ion Creangei, an. II, p. 43.

Bdietelul, are urmaoarea melodie 1) : Allegro molto.

%167 a

4

1

W AM

.111IMMIMMIL.....M111111E MO

-I 111.01

IMM/10111

f [ a

MN MI

, //15Mt.?! IIM-

In

IMMIIIMAI MI

INIMMIIIIMMNA11/111110

NM

dn.

MISJIIMIN/M41111111.11M1

MINI /111111AMMIII M. REIM LININIMINNEMEMIIMMIMILI

M= MIN or v.

AMIN

4111e-ilEfFIEMMIN

pl

/911

MI AI II

M

IIIIIIIM IIII p HIM. IIIM .. pAIM .IOW MIIIWIIN1.

.1MEMIIIMili.V11. IRWIN

.

MI

.9 111=. 1=11 NI

It MME111111 NU /Mgr/ IIIMINEN Lot am. ampr mi

II

.."

wmmiamw mom 1IMPILVIMI1 MEW 41111111W MOW MIIIIPWWWWIWIIMII

memoir W 1

I

---.

MilIIMMEIMM/11111=1,M1

la1=1111M1

IMIAIMIAMMSIMANIMMILMS.MaMEM IMAM/ Mr nle="rim. Mt AMU Mr MINIM NM BMW UMW

NZ

MI BIM =IN

LoOe°

Ir"

12MW

JEW MEE BMW

JI

1111WW

PP"

Balutel, are urmettoarea melodie 0) : Allegro agitato. AN

,,anriamagrwaviimall 1

momi.mmins m

,

.....

I

Nam

,aumaika the,s4e-rWWWIWIMA I 0 X I A- 1 JlitT YWW1111111WWIWNZZZLIWWM WWWII=VOWNW

IN il Ill IMI=

ri9

/111111WFIHNI11/1011 116, Jr==.../AIMISMINIIIIIIIiMAI MMIMIIIMONWIMMIIII.MANIN /PORI

INVOAMMLIMPIPZJ'EW/ILIIIIIIIIME11111=ild

OW =I" 1.4.M.M.IIMI 111WilWaiMINIIINEW .111111WINNIIP11

Or Or

AM.

MI

IWNIWIEWMWMIWAWNIWAIWIMIIIMI ErirignIMMIIMIMMIWV= IMAILIIIIIIIIIIIIIIWIIMMP. r..... MP/ Or findll"

A plijiplmortrume

+41,11111

111011F11111.-

I

1011

W

NW MP IM=INIT AMMAN 1/7=IMINNIIIIIMMINIIIN

IAIII:MMINVIIMIU NIUMIdMIIIUMIIIIIMIMIIIIIM IMIAMPRIIPINMEIIIII'AMM1111111MrallWAN.7.--J

Vfi/IIIIIIidtININMILAININI

IPSIIINT Man= IN AMNIA IIIMISI /111MSNIMIIIIIIMIIMMNIIMIIM:=1 IIIIIIIMMIN111111111'/IIIIIIMPI=MIANII

iMIPi:.l1lllnl1lllll1M"i.11l1l. gumw.m-argswynorvinnimmorunmwmunirmwmirimmum mmismoruic a EwllIr MNIMMEIIM.AINEWANI /11/-11111 MY JIIIIMIIIIJIIMIJIIIIIJIIMAKI mixammi

wammerumsm4imamikamhaumormmilmalm............sanGdmoIMMILIIIIIIIIIMBILAM IIMMIMIMIMMIIMMINIMMIIMW9INIPIIIMPIWIMMIIIIIIMIN1111111111111WM11191111111. .. PP.' 11.- OF. Ir' 0.' W.. i''. P. PP0 OF OF 0 Illr.

1) Vulpian, Jocuri de bran, No. 29. 2) Acelas, 1G.

www.digibuc.ro

9

Tierc, jocul ce se face la fagadau (carciumb.) in seara de prinderea postului de Craciun sau de Pasti, dup5, cina (cfr. grec. 2-41to pat) I). Barbunc8). Hutaneasca 8). Ungureasca 4).

Cordbiasca, cunoscut si in Bucovina, la care se canta: Hai la doub., Hai la una, Bat-o roua! 5). Bat-o bruma; Cdzeiceasca, la care se striga In Tepu: vi-o ghileste la Craciun, Cine joac5. cAzaceste, Gaud ii gerul numai bun ! La nimica nu gândeste; Vara panza nu ghileste, Armäneasca(armineasca). Hora de doi. Cimpoiul. Arndutul. Hora dela Bobeni. Ciamfea. Beracea. Ciobdneasca, ciobilnefte. Hora moldoveneascd. Beirleideanca. Hora 'n dotal peirti. Cioccildul. Biru-i greu. Blandreasca, bidnärqte. Ciocärlanul, Ciocärlia. Hora 'n dreapta. Hora 'n stänga. Clopotelul. Bcir oi(ä. Hora miresei. Cojoccireasca. Bobälca. Hora peste picior. Colomeica, Colo meta. Boghiasca, Boghecuta. Hora tesutd. Co fdrelul. Boitdneee. Haita. Creiceloanca. Bra foveneFte. Irmelicul. Crditele. Breinza.

Bräul de doi. Breiul de mänd. Bräul nevestei. Brelu forul

Brustureanca, Brustureasca. Bruteireasca. Bujorelul.

Cucul.

Curdeasca. De doi. Deleanca, Delencuta. Dräguletul.

Drumul dracului. Douai peirti.

Dura 'n beltaie. Bulgdreasca,Bulgäraful, Elbasana. Epureasca. bulgeirege. Fcirliconda. Busuiocul. Floare alb& Calamandrosul. Ca la Preasna (preasna). Fluieraqul.

Gelleiteanca. Bolovänelul. Giambaralele. Cellinul. Unit felul, Ceilwarul, Cd- Ghimpele. lufdreasca, cellufdrefte. G and ul dracului.

Cardaful. Ceiteaua.

Ciaupl.

Ciarda pl.

Cerchezeasca.

Cernita. Cetvarna. Chindia, Chindica.

Jidanca, Jidäncuta, J'idoveasca, jidovefte.

Jocul de doi.

Jocul de meinci.

Jocul miresei. Jocul in basmale. Jocul nevestei. LcIzeasca.

Lepasca, levee. Meiguru fill.

Marghioala, Marioara, Maritica.

MO.

Mocancuta, moceinqte. Moldoreneasca. Morovveasca.

Moregutul.

Munteneasca. Gändul meitei. Greceasca, Greaca, gre- Haframa. Neamtul, NenIteasca, ceee . Nemtiforul. Haiduceasca. Hi cd(eaua. Huneasca. Oleandra. Heirldoanca. Olteanca, Oltenaqul, 01Hora de-a mei nit teneasca, oltenege. Hora de bräu.

1) Al. Viciu, op. cit., p. 84. 2) qezdtoarea, vol. V, p. 37. 3) lbiclem, 100. 4) Ibidem, 168.

5) Voronca, op. cit., p. 1004.

www.digibuc.ro

10

Opinca.

Ovrescu.

Ostroveanca. Ovdsul. Pahdrelele.

Pandelnul. Pcipufasca, pdpumte, papueirWe. Panza

Priboiul. Pristandaoa. Procovanca. Racul. Rata. Restemul. Ruseasca, ruseee. Sdbecrelul.

Sdlcioara.

Tindechea. Tristenica. Tropca. Scirbeasca, sdrbefte, Stir- Tdpoiul. bul, Sdrbsca. reirdneasca. Scopiansca. Tdrdneste. Sleinicul. Tampa. Sorocovatul. riganca. Strdoaneasca. Tintarul. Sirto. rutaneascd. Sap la. Tutueanca. arampoiul. Ungureanul,Ungureasca, chioapa. un gureee. 'tejarul. Vasilca. ,tiopa. Vlddeanca.

Saltata. Sdndtorita.

Tanganica.

Zangaraoa. Zoralia. 1)

Tesco.

Ticvesul.

Piperul. Pe vremurile acelea se juch la munte i piperu", un fel de bran de se prindeau oamenii ca la hora de mâni. Cel care erà de purth, ziceh din gurh Cine Ìoacä piperit, Shracù,

SA se plece cu capit. si &poi le spuneh ce s fach si de câte ori sh dea cu picioru 'n prtmânt. Ori le ziceh iará: Cine joach piperit, Sh-si lepede odora. atunci cu totii se desbräcau do haina de pe deasupra de rämâneau uneori in amuse si ash jucau. Panh juch, altul le luh hainele de le amestech si se friceit ras, de rhdeh toath lumea" 2)Bâtuta: La acest joc, in jud. Suceava, se strigä: La phmânt cu bittuth, Cu fasole si cu moare; moarä, ibovnich; Si sä moaril de viirsat, Si sä moard 'n postul mare S'o mânânci tu cu pasat 3). j

Pernita. Luni pe la sase seara, veniau lhutarii la ginere uncle se fhceh, masa i duph mash exit joc. Atunci se juch mai cu

seamh pernita, de ziceh la lhutari ia ziceti, mäi, o pernitd". De altfel se juch uneori i la pungh i la nun. Jueätorii, oameni muieri, se prindeau de mând ca la horä, läutarii chntau i hora

se 'nvartià in dreapta

i In

stânga. Unul dintre juchtori erh

1) Elena Sevastos, Nunta la Romani. Bncuresti 1889, p. 280-2. 2) G. I. Piti, Nunta cheiu pawl la 1830, In' Revista Noud, I, p. 155. 3) qezdtoarea, IV, p. 2' 6.

www.digibuc.ro

11

in hora, in mijloc, cu pernita in brate si se 'nvârti de dona, trei ori, singur in loc i dupa ce-si alegeh pe unul din jucatori, de erà barbat ori fecior, Isi alegeh nevasta ori fata, ziceh in cantecul lautarilor Cine joadi perinita,

86-i pupe neichii gurita! apoi arunch perinita la picioarele celui ales si inghenunchind pe ea, cel ales trebuih sA inghenunche si el si inghenuchiati se sitrutau. Lautarii tipau ea lauta, plimband degetele pe coarda, in sus si in jos. Cel dintAiu se prindeh apoi in hora i rämâneh cellalt de juch perinita i faceh si el tot ca cel dintAiu. Fetele i nevestele nu se prea lasau sa, le pupe; le umflau cu deasila i dacA jucau perinita, ele nu ziceau din gurti nimic, i numai oamenii child o jucau si feciorii" . Bdiefanca se joacd in Tara-Oltului si se aseamana cu Ungureanca 2). cunoscuta in Tara-Oltului ; se aseamdna cu polca Sabaoil, cunoscut in Ardeal. Roata, In perechi, Tarina, Pe picior, Blanda, Posovaica, (Jrsa,

ifomirul

Romana. ajuns astazi popular, e un fel de cadril, combinat in 1849 de I. Muresianu in Brasov, cu colaborarea profesorului universitar din Iasi St. Emilian. Are sase figuri : Roza, Octavia, ilIorq.ana, Augusta, Ningra §i Amata ; un rondo cu care se termina fiecare parte. Melodia i jocurile sunt luate din popor. Intaias data s'a jucat la balul Reuniunii femeilor din Brasov in 1850 5). Imprejurarile le aflàm In: Istoricul renalterii jocurilor (dantioilo)' noastre nationale, Romana, Romanul i BAtuta, precum a muzicei i teatrului romdnesc in. Transilvania, descris de un martor ocular. Iasi 1886, 18 p.

1) G. I. Pitis, loc. cit., p. 155. 2) Revista _Yowl, VI, p. 345.

3) Ibidem, VI, p. 345. 4) Tirnoteiu Popovici, Dictionar de muzicei. Sibiiu 1905, p. 80-1. 5 Idem, ibidem, p. 128.

www.digibuc.ro

12

Mdrunfica, e un fel de sdrbd, foarte repede. Iatà-i melodia culeasä din Tepu :

11:11/XTZW . NNW

bff fill11=4 PURI /117-;11i nrf= 14 V.../111111Wr/SIMINEJN IPIlti.trIENWIMENC1111PUNII011 ai VINIM=.-=1111117T Ball AIM A

MM. MTNIMIN

IlWr71111"11rV111111

IM11141111M1111111

Mahe //111111/11 /arlf111111/111=1011111M/Y AILIMI!;.:11011=1111111112.1r MIN IIMPIMIN1111111111111 MINA /SWAIM _Am

10"1111

K".7f AMI& Z.71611' M7=lf IAN MMIIII11113/1111WMW AMIIIMMIM

WWWW

41Iw.uuim. %WM MI 1111411Ilill

T.U111=1111111 MilloW AINEW

Refeneaua. Meincicutd.

Hora noucL

Ungurencuta ').

FrumuOca').

Oleandra, se joac6 in Bucovina. In Calafindesti, in timpul jocului, se cântä: 'N capatul tulpanului, Cine joacä oleandra? Piatra sulimanului; Catincuta Munteanca, Sulimanul de ce-i bun? Cu cosite ascutite, De umblat sara pe drum. Cu tulpane mohorite: Inz;Ceohor se aude : Cine joacä oleandra? Savetcuta Munteanca, Cu cosite Rescosite,

Cu tulpane mohorite, Cumpärate

Din cetate Cu trei lei si jumrttate. Oleandra sau rdsboiul se numesc in Bucovina si cântecele cari se obisnuesc la nunti, la scoaterea zestrei miresei din emit 3). Despre lucrarea de curând apärutà: Pompiliu Pärvescu, Hora din Cartal, ed. Acad. Rom. 1908, vezi Ion Creanyd, I, p. 156.-7. 1) Marian, Sarbdtorile la Romelni, vol. I. Bucuresti, p. 267. 2) Neamul Romänese, UI. p. 814. 3) Marian, Nunta la Români. Buc. 1890, p. 564-5.

www.digibuc.ro

13

Jocul sau Jocul miresei se joaca astfel in Transilvania: Inca pang, nu s'au sculat oaspetii dela masa (la un crop), stegarul face loc in casa, scotând dal-a mese, etc., apoi desvaluie steagul chiuind : Câte-o data Zis-a maica sa ma'nsor, i de vatra, Sa-i aduc in casa nor, Sa nu fie suparata. Sa o bata de cuptor, Iea apoi mireasa de mama, o invarte de câtevit ori si o da la fiecare barbat si femeie, fail de alegere de Val-1dr sau batrân ; cati sunt de fatá, in casrt sau pe afara, toti trebue sa joace jocul miresei si sá pläteasca pentru el. Spre scopul acesta, se pune un tdier gol

si in acela arunca banii de joc, care cati va srt dea. Stegarul baga vina celui ce-a jucat cu mireasa, ca mireasa s'a schiopatat i trebue sá o vindece, i ash cel care a jucat trebue sa plateasca. Jocul acesta insa este scurt, numai de vreo trei invartituri, si child se opreste mireasa, stegarul o i prinde de mana, ca sa nu o fure cinevh dela el, cand apoi stegarul va fi silit sa o cumpere. In Selagiu, dupa mire, nanasi, socri si nuntasi, o joaca la urrati un frate de-al miresei care chiuie : Vino, mire, si o iea, Ma dusei pe-o välicica Ca de nu, ma duc cu ea. si-mi aflái o miresuta ; In Tara-Romaneasca, se numeste dantul miresei, iar datina aceasta exista si la Românii din Macedonia. Obiceiu asemanator se vede pan' si la Spaniolii din Castilia. 1) Artipeasca sau arttcheasca se joacá prin satele românesti din Dobrogea8).

salcioara. Oisa. Valul.

Amt. Oridinca. Bata. 8)

Ageindul este un fel de hora tartineasca care se mai joaca pe langa Olt. La aganau, jucatorii se misca foarte iute din picioare.

Se bate in loc, cu piciorul stâng, de trei ori, mai multi brtieti impreuna numarand cu o voce prelungita : unadouatrei ! trei patru! trei, apoi ocolese. De aici, iarás bat cu piciorul. i a0, inainte pang, ce sfarseste hora dupa vointa. Aganaul n'are cantec

din gura. Lautarii canta din vioara. II joaca numai barbatii". (Rajletul-Vieros, Olt). 1) Marian, Nunta la Romani. Bun. 1890, p. 720 si urna. 2) Etym. 3la gn. Rom., p. 1471. 3) Ibidem, p. 1780.

www.digibuc.ro

14

Aganaul face parte din b.orile ash numite bdtute, foarte raspandite la toti Romanii i cari se deosebesc prin apticaturile voinicesti ale jacatorilor. In Do 1j, el se chiama chiar batuta. B. P. Hasdeu Il deriva dela grecescul c?),6), lutte, débat, jeu public", cunoscut de Romani patin inainte de Traian, and se introdusesera agones Copitolini". Romanii mai avusesera Agonolia, dies Agonales, Solii Agonenses, etc. 1) Baroboial, in jud. Neamt, cu strigarea : Frunzulita baroboiu bdrlaboi , Si la dreapta cate doi. Nuneasca.2) Bein (Ilea nca. 8)

Hora, zice V. Alecsandri, e cea mai veche i cea mai nationala din toate (jocurile). Ea-i simbolul unirii, a därii de mana intr'o singura familie, si se reproduce in zilele noastre intocmai ca acele corari ce se vad sapate pe marmora capistelor antice. Hore" se numesc i ariile ce impreuneaza dental precum si versurile ce sant improvizate in vremea jocului. Caracterul lor e vesel, glumet si mai adese iubitor. Ele sant cantate de lautari, ce stau in mijlocul horei sau chiar de drintuitori, cand sunt transportati de placere. Unele sunt scurte, de 4, 6 sau 8 versuri exprima sau vreo izbucnire a inimii, sau vreo engetare glumeatrt, precum de Cat e omul de batran, Zace dracal si-o muiere Tot ar manch mar din sail; Si ma 'avatä sa, fac rele. 4) :

Sub potcoava cismei mele

Tarele.

Simianca.

Ca la baltd, jocuri rotuaneti din partile Doljului de jos ; iar Rustenul. Polosca. Särbele.

Cazacul, sant de origine straina si jacate unu satele romanesti din aceeas parte. Hora le este lor taranilor cari nu si-au schimbat din mosistramosi nici graiul, nici portal (ci au pastrat neatinse i jocurile mostenite dela dansii) petrecere i mangaiere. Miscarea ei 1) Etym. Magn. Rom., p. 490-1.

2) Ryidem, p. 2475. 3) Ibidem, p. 3139.

4) V. Alecsandri, Poezii populare. Bucuresti 1903, p. 206 5) St. St. Tutescu, Monografia satului Catanele-Dolj. Craiova 1908, p.127.

www.digibuc.ro

15

trägänatá si linistità se impacá bine cu firea duioasá i visätoare aflä prinzandu-se aläturi de a täranului. Aleanul sufletului iubitä; uitarea nevoilor, din privelistea pasnicä ce-i desfatä ochii, o undeste ; simtirea pläcutá prin trup i-o furnicg pläpanda cantare... intreaga pornire, ce tainic Il mânä sgt calce cu pasii pe-aceeas másuril cu toti dimprejuru-i !..." 1) Ildrldoanca este, poate, cel mai vechiu dant moldovenesc dupá hord, a cArui Kigine se trage, precum se crede, din imprejurarea dragostei lui Stefan eel Mare, cu nevasta unui pescar dela

Hârläu, din care s'a näscut Petru Bares. Se joacä pereche, Cate doi flacäi i douá fete, intorcându-se de mai multe ori imprejur, tiindu-se de mâni, fatä in fatä si dandu-se inapoi. Fläcäii zic : Inainte si 'napoi, Catrino, Catrino, hgti!

Apoi pornind jocul indärät, de unde plecaserä. adaug : C'ash joacgi pe la noi : 'nainte i 'napoi... Hora-galateanca, originará negresit din Galati, se joacä de mai multi bárbati si femei, tiindu-se de mangt, roatä. La un ocol al dantului, intrá un bárbat In mijlocul horei i c'o basma prinde

de gat pe un alt jucátor, care intrá la mijloc; apoi vine altul altul, paná se desface roata, i lantul se urmeazä in doi, pentru a se incheià ca la inceput cu pasi sältäreti in hoed. Jocul Ilangului (din muntii Hangului). Horodinca Malorosienilor din Bucovina si Tutueanca (Mure:seanca), au multà asemanare eu Arcanaua, pe când: Pristandaua dela Moldova se joacá ca si de brat', bärbati femei la un loc. Pe sub poale de dugheand este iaras un dant foarte vechiu,

ce se joacä pe la târgusoare sau pe la sate de dare un bärbat si o femeie, tinand de capetele unei bas male, pe sub care se in1) Sulzer, in Geschichte des transalpinischen Daciens (t. II, p. 420-7) recunoaste ca hora, ask cum se joacii la noi, en melodia ei traganatl, duioasã, tiista, nu este liumai un apanagiu al Românilor munteni ori moldoveni, ci ea d'ansa se gaseste la Albanezi si la Slovacii din Transilvania si

din alte pârti ale Austriei, i-)recum eantecele Tiganilor nostri sunt luate del'a popoarele de prin prejur, desi ni le dau ei ca ale noastre proprii. Trebue insä observat eh Sulzer, ea si Rösler, eauta toate mijloacele

pentru a dovedi cà suntein slavi de origine si anume prin femei, precum slave sunt, dupa dttnsii, cele mai multe datine, sjocuri si cântdri ale noastre.

www.digibuc.ro

16

vitrtese din când in când. Acest joc aduce putin cu jocul grecesc id 7reuderi.

Rata e jocul soldatilor, ca in chip de hora, biltätorind pasul.

Zoralia este un fel de btitutä, foarte sprinteng si veselti, ai carei pali sunt adesea insetiti de un fel de jajait prelung al juattorilor. Ruseasca este hora Românilor din Basarabia. Colonteica e dantul Romanilor mazuri din Bucovina.') Ceirtruneasca. licisteiul. Ceasul. Alunul. Create le.

Dundriuta. Ungureanca.

Dura si Damul, se cunosc in jud. GorjM Treilifeftile Ti Bettretneasca, se joaca in Bucovina.8)

29. De-a luna, are varianta macedo-româng. 4) 32. De-a mingea. In Ardeal, mingea se mai numeste hapilfhiu5) ?WA rnOie, iar in jocul cu mingea avem (?) orgoiu, orjan sau hojan.6) Riitul cu care se bate mingea se cheamd ciured, iar dacá este lat la un capát, poarta numele de vdjld sau leafd.7)

Tot mingea in alte pärti ale Ardealului se mai zice cácicii, Ocied, gòtcd 5), còicd

sau hapAc. Locul und fug cei cari au

bátut ted, se numeste gdinburd 5). Insu§i jocul de-a mingea numindu-se de-a trialunga sau numai de-a lunga. 10) 1) D. C. Olanescu, Teatru la Romdni. Bucuresti 1897, partea I, p. 50-1. 2) Ic. I. Malaiescu, Monografia cornunei ruritle Bälegi-Gorj. TarguJiu, 1906, p. 49.

3) V. Litu, in Neamul Romdnesc. III, p. 1133-4: Cu prilejul festivalului omagial pentru Imparatul Franz-Iosef al Austriei, la implinirea celor 60 de ani de domnie, cortegiul Romitnilor din Bucovina a clat o serbare poporala in Prater (Viena). Romanii au jucat multe jocuri romanqti : hora, ardeleana, arcanul, corabeasca, treilintile, silrba, moldoveneasca si batrâneasca. Multi streMi au fost de fata si au admirat jocurile romitnesti. In raport cu celelalte nationalitati, Romilnii au fost cei mai bine reprezentati" 4) P. Papahagi, op. cit., p. 106. 5) Al. Viciu, op., cit. p. 49, 60. 6) 'trident, p. 64. p. 31, 88, 56. 7) » p. 33, 34, 49. 8) 11

9) 10)

» 71

P. 45. p. 86.

www.digibuc.ro

17

Jocul mingii il au si AromAnii.1) 34. De-a mingea 'lit cue. In Ardeal se numeste mingea 'n glang ; glang zicându-se si despre Ae svarlirea pietrelor.2) Când n'an minge

b

a

se folosesc de o scAndurice ab spri-

\/

jinitA pe un dinte de lemn. La un capra, b, se pune un lemnut rotund numit purecel sau tel 3 ) sau poate chiar si glintd sau popic 4),

iar pe capatul a lovese cu un bät, ash, cg, purecelul sare in sus. 35. De-a ntiFa. Intocmai cmn se joaca in Tepu, se cunoaste si in jud. Tutova, la Bogdana.9) Variante la Românii din Macedonia. 6)

42. De-a oile, se joacA si copiii aromâni.7) 43. De-a orbul. In Moldova de sus se cântA : Pe cine 1-oiu täih, M'a trimes orbul SA nu fie vina mea. SA cosesc bobul ; in Ilisestii, Bucovinei se adauga : Pe unde o fi mai mare, Pe uncle o fi mai mic, SA dau cu coasa mai tare. 9) SA, dart numai un pic ;

45. De-a paiul. Versuri asemanatoare cu cele din acest joc le rostesc copiii si atunci când le-a amortit un picior si vor sa le treaca amorteala : Esi, bAbA, din picior, CA ti-a murit un fecior ;

Cel mai mare, Cu cAmese de fuioare, DA-i colac si lumAnare Care ? Care ? Si pânza de sufletul ce-1 are ! 9) 46. De-a pitinza. In Stefänestii din VAlcea, se joacA astfel : Se strAng mai multi copii, se iau de mAni si formeazA o hora ;

insä inteun loc aceastà boil este desprinsä, formAnd cu modul

1) P. Papahagi, op. cit., p. 140. 2) AL Viciu, op. cit., p. 46.

3) Ibidem, p. 72. 4) Ibidem, p. 46.

5) Pr. I. Antonovici, op. cit., p. CLXXX. 6) P. Papahagi, op. cit., p. 135 li 167-8. 7) Idem, p. 1 i4. 8) El. N.-Voronca, op. cit., p. 556.

9) Ibidem, p. 362-3. Pamfite, Jo;uri.

www.digibuc.ro

18

acesta un sir lung, incovrigat, ca hora. Copiii din amândou'd capetele sirului sunt amândoi cei mai destepti si cei mai mari din ceata. Ei stall fata in fatä si cel din dreapta (fiancul drept)zice : Hora, hora, morile ! Cel din stânga (flancul stâng) râspunde, intrebând : Ale cui sunt morile ? Cel din dreapta riispunde : Ale lui Ban-Cataram. Cel din stanga intreabá : Ce dri vamä ?

Cel din dreapta fitspunde : Un c'ettel

Si-un purcel Si pe (cutare) de picior.

Când zice si pe (cutare) de picior" numeste pe copilul din dreapta convorbitorului sAu, din capul flancului stâng. In acest timp, cel din capul flancului drept, impreunä cu tot sirul dupá el, trece pe sub mânile prinse ale celui din capul flancului stâng si ale celui numit ca iea de picior". Cu modul acesta, acestui din urmá i se incruciseazá bratele si rämâne cu fata in afara horei, iar cu spatele inlAuntru, cu mânile tiindu-se bine de cei de lângil el. Cel din flancul drept vine iar in fata celui din flancul stâng iar incepe :

Hora, hora, morile ! Si ash se continud, pang', ajunge iar la : ...Si pe (cutare) de picior. Zicând aceasta, numeste i aratá pe cel de lângä el, cu mânile incrucisate. In acest timp cel din capul flancului drept, impreunit cn tot sireagul dupá el, trece pe sub bratele celui cu ele impreunate si ale celui numit a doua oarä. Cu modul atesta, doi din dreapta celui din fiancul stâng vin cu bratele incrucis,ate la piept si fetele in afará. Cel din flancul drept incepe din nou con-

vorbirea si operatia pAnä cänd se incruciseazä bratele tuturor copiilor in horá, fiind toti cu fetele in afará. Si ash se sparge jocul".1)

In Ialomita, un joc asemänkor cu acesta pare a fi cal nu-

mit la argeit

(reisboiu)

ceitea". Se iau de mânä mai multi

1) I. A. Zane, Proverbele Romeinilor, VI, p. 1133--4.

www.digibuc.ro

19

copii, formând un cerc intins. Unul se face mumä §i altul fata. Muma e cu un bat in mama §i sile§te pe fata la argeit. Fata trece printre copii, etc." 1) Copiii acedo-români au si dân§ii un joc asemänätor, mai ales ca inceput. 2) 47. 1)e-a paserea sboarii, varianta macedo-roniâng. 8) 51. Podul popii. Varianta macedo-romana pentru intregul joc §i pentru sfax§it. 52. Popicul. In Ardeal, jocul poarta numele de de-a simeilul §i când se da pentru intaia data in popicsimazic : simal" ; a doua ()ail bist" ; a treia oara: (erciva . In alte parti se ande : simol6) sau tavlic7).

53. De-a prinsul. In Ardeal se nume§te de-a prinsele sau de-a pateel.8)

Dona variante macedo-române. 2)

Acest joc prin alte pärti pare a se null)" de-a pisicuta: in fundul curtii lui Radu Baietelu, o ceata de copii se joach de-a pisicuta. Ce bucuro§i sunt ! Uite-i cum sar §i cum fug, ma! Se feresc sa nu-i prinda strengarul cela, care e legat cu basmit albri peste mâneca zabunului. A ! ha! am inteles : Ala e pisicut:a §i ceilali sunt Uite ! uite ! Il prinde mititelul ! Aiti, aiti! Mai e un pas ! Fugi ma, fugi ! Na !

a scapat. Bravo, mititelule, bravo !

mâncati sanatoasa, pisicuta-mariuta, ca I-ai prins de... ti-a scäpat ! strigä a§h, in bätaie de joc unul din soricei. Pisicuta se face ca, n'aude si chite§te pe care srt-I mai iea la fuga".1°)

55. De-a pui-a-gaia. Alta descriere de Lambrior. 11) Varian-tä macedo-romana. 12) 1) Etym. Magn. Rom., p. 1574. 2) P. Papahagi, op. cit., p. 89. 3) Ibidem, p. 92. 4) Ibidem, p. 31. 5) Ibidem, p. 82. 6) Al. Viciu, op. cit., p. 77. 7) Ibidem, p. 83. Ibidem, p. 65.

9) P. Papahagi, op. cit., p. 112, No. 73. 74.

10) Fl. Cristescu, in riata Literard, I, nr. 51. 11) Convorbiri literare, IX, No. 5. 12) P. Papahagi, op. cit.,www.digibuc.ro p. 117.

20

59. §odronul. Varianta macedo-romang. 1) 65. De-a tuna. In jud. Botosani se numeste de-a geamba sau

de-a rifca §i se joacä intocmai ca si in Tepu. In Ardeal se numeste si de-a piul (cfr. ital. : piuolo ; sicil. : piulu)3).

E cunoscut si la Aromâni. 4) 73. Gioalele (aqicele). In Arcleal, jocul acesta poartä numele de in borbonac, iar pietricelele se numesc sici.5) Jocul este cunoscut §i de eatre copiii Românilor macedoneni.6) 74. Zanga-Zanganeli. Pomenire mai veche in altä parte. 7) Variante macedo-române sunt mai multe. 8) 77. GroapA cu pietre. Variante macedo-române. 3) 78. Capra cu pa0. Variantä macedo-românä.1°)

82. Bon-jurnal. Aproape intocmai este cunoscut prin alte pärti sub numele de de-a capra i mägarul sau de-a mägarul.") 83. Ciubetul. Variantä macedo-românä.12)

90. llIoara. ,La morti, putnenii practicä seara la priveghiu un joc, numit chicla, care consta in aceea, c doi fläcäi se pun pe o laiã sau pe un pat lung, culcati cu fata in sus, ash cá picioarele vin la picioare. Apoi se acopere cu o scoartA si zgcând ash,

bat din picioare, iar cu mânile bat ca niste ciocrmase, pe când alti doi flädi Ii trag cu scoarta incoace §i in colo, in niste hiehurele legate sub laitä, producând o bocaniturtt asemenea celei ce produce moara când picluieste.18)

93. De-a ghicitele. Frânturi din recitativul jocului se intrebuinteazg adesea de popor ca ghicitori. Iatä o variantä : 1) P. Papahagi, op. cit.; p. 166-7. 2) Corn. de camaradul meu, Sublocotenentul Neron Popescu. 3) Al. Viciu, op. cit., p. 67. 4) P. Papahagi, op. cit., p. 151-3. 5) Al. Viciu, op. cit., p. 21. 6) P. Papahagi, op. cit. P. 126-31. 7) P. Ispirescu, Poveeile unchiafului sfatos. Bucuresti, 1907, p. 72. 8) P. Papahagi op. cit., p. 111, 166, 121. 9) Idem, p. 101, 110. 10) Idem, p. 156.

11) G. Tabacaru, op. cit., p. 9. 12) P. Papahagi, op. cit., p. 115-7. 13) D. Dan, Manetstirea z comuna Putna. Bucuresti 1905. p. 149.

www.digibuc.ro

21

Ivaivas, Ivaivas, Unde-ai mas ?

Ce sä auz ! Am vrizut Un cucos

La un cap de oras. Ce-ai vAzut, Ce-ai auzit ? Ce sii vaz,

C'un puiu S'o puicä.

99. De-a bostAnica. Variantä macedo-romand. 102. De-a poenitoarea. Jocul copiilor de-a pocnitoarea se face

cu globuri de tinä numite gugu. La mijlocul gugului se face o gauffi si se intreabg : Gugule, ce-i mane ? Poimâne, räspunde cel intrebat.

Atunci cel dintâiu tranteste gugul jos, ash cat sä cadrt cu gaura drept in jos. Spartu-i gugu ? intreabä atunci al doilea. Spart, räspunde al doilea, (16-mi vamä ! si rape din al celuilalt atata cat sä-si carpeasca gaura gugului". Jocul acesta se mai numeste i prdpuscei. 103. De-a .upa. Zece pang la douäzeci de tineri se pun jos in cerc, îi iau tundrele inainte, innoadä o merindare si unul se invoeste sä fie el 7sztpii. Se aseazä in mijlocul cercului, iar cei din jur Il bat pang, când supa prinde merindarea dela cinevit. Acela inträ in mijloc de supä si ash se continuä jocul. 5) 104. Cu mingea de primânt. Doi brtieti se aseazä fatä in fatä la un pas. Unul arunca mingea cam pang In dreptul pieptului tovardsului säu din fatrt. Acesta o loveste cu palma ; mingea se izbeste de prtmant si sare iar in sus, &And cel ce-a asvârlit-o la inceput este dator s'o prindä i s'o arunce din nou celuilalt jucätor. Dupg sase loviri, al doilea se trage de-o Fature, la sase pasi, iar intaiul cautä loveascä cu mingea peste picioare. Al doilea se fereste criiceindndu-se, (criicindu-se, räschirandu-si sau depär-

1) Lumina pentru toti, III. 416-7. 2) P. Papahagi, op. cit., p. 118-20. 3) Al. Vicin, op. cit., p. 68 si 48. 4) Idem, p. 70. 5) Idem, p. 81.

www.digibuc.ro

22

tându-si) picioarele. Daca nu-1 poate lovi, jocul urmeaza ca i mai inainte ; &tea 11 poate lovi, cei doi jucatori îi schimba locurile1). 105. Chipgrutml. In ziva de Pasti, fläcaii i fetele din Broscautii Bucovinei, cu strigate de haideti la chiparus" se indeamna unii pe altii. Unul din jocurile acestea e cri un flacau sa se suie pe umerii altuia i tinând un prapur in mama, sa inconjure astfel

de trei ori biserica. Pe lânga el stau alti doi, cu niste druci lungi, de cari el se tine si pe cari acestia II tot mutä, iar in urma lor merge droaie. Mai demult, jocul acesta exit mai frumos :

se prindeau vase filicai voinici in rand, iar altii mai usori se su-

iau pe umerii lor, pe ai caror umeri se mai suiau trei i astfel inconjurau de trei ori biserica, farrt prapuri. Pe acestia cautau sa-i strice cei ce jucau chiparus"(?). 2) 106. Jocul dracilor se face tot in imprejurarile lui A. I. 105.

Jocul acesta este astfel: se pun in sir la distanta, unul la spatele altuia, dracii inghebosati i tupi1ai, i alergând unul duprt altul, se prind pe la spate, de mijloc : cel din urma pe cel dinan

inte, acesta pe cel dinaintea lui si astfel se tot alunga pang

ce ajung in fata dracului cel mai mare. Acesta tine in mâng, dourt bete cu câte dourt cracane si cu acestea Il loveste in cap pe cel ce merge in frunte, ca semn crt mai departe nu pot sa mearga, i cu aceleasi bete le arata drumul, care iaras au sag apuce si iaräs ash se alunga, pang iaras vin in fata lui" 3). Cam la fel cu jocul acesta pare a fi i urmatorul : se tin de dinapoi, unul de altul, un sir lung de fläcai; cel din frunte are un biciu lung in mânit si cand sunt la vreo intorsaturii, cel cu biciul din frunte arde pe cel din urma strigând : chipärus !" Acesta calla sà dea jos pe cei ce merg in piramida (A. I. 105).4). 107. Podul manilor. In aceleasi imprejurari ca A. L 105 6,

se joaca in Crisceatec, un sat intre stânci, in muntii Bucovinei, la marginea Galitiei, mai multe jocuri, ale caror origini, slave sau române, nu se pot precizà. Satul e pe intregime rutenizat. Jocul se face astfel : Un sir de firtati de-o parte si altul de fete

din fata lor se apucrt de mâini cate doi si le tin intinse. Ei. fac 1) Vazut la scolarii dela orfelinatul Ferdinand" din Zorleni (Tutoya). 2) E. N.-Voronca, op. cit., p. 344. 3) E. N.-Voronca, op. cit., p. 345. 4) E. N.-Voronca, op. cit.. p. 345.

www.digibuc.ro

23

astfel un fel de pod, pe care merge o fatti. Cei din siruri and,: in acest timp mai multe cântece, între cari se aud si versurile acestea : Imprumutati-ue un snop, Caci ducem joca la bhieti.

Cuvântul joca, adicà joaca din recitatia ruteana, este de sigur românesc i).

108. Trecerea printre pietre. In aceleasi imprejuräri ca si A. I. 105-107, in locul dela A. I. 107. Pun trei pietre nu mari, in forma ce stiu ei, la distante, apoi tiindu-se toti de basmale, sir, trec printre pietre strigänd diferite cântece. Fac apoi o math in jur i unul iea pe o fata i joach in mijloc, desi hora nu se joaca pe acolo 2).

109. Petirea fetelor. In aceleasi imprejuräri ca si A. I. 105-108. Locul dela A. I. 107-108. Jocul este numai de fete, cari se pun in clout'', rânduri, fatä in faffi. Rândueala este ca sh cearg, o fath dintr'un rand, ce face pe fláchul, pe alta din celnalt rand, sh i se vândä o nevastä. Mama intreabh, cà la ce pane o duce, iar flachul rrispunzand, incepe cu cea de ovriz. La aceasta phne n'o da. El vine de repetate ori si Insiril tot felul de pane, din ce in ce mai bung, pang ce ajunge la turtd-dulce, si atunci o prinde, iar mama i-o arath, ch, ash frujnoash cum i-o chi, tot ash s'o tiná i el 8). 110. De-a taiu-nalaiu. Cu fetele invatatorului Claith : Livia, Veturia si Mili, se juca i Hutu cel poreclit Budulea-tai-

chii". Stateam doi câte doi tinându-ne de mâni. Când (Hutu) el se puneit innaintea noastra i ziceh : Taiu-málaiu in douä ne da i noutt, noi trebuià sá fugim unii la clreapta i altii la stânga, iar el trebuih sh prinda pe una din fete si atunci se tineh de mang cu dânsa, pentru ca sä-i iea locul(?) col ce rhmâneh singur. Când zi-

cat taiu-mälaiu", el priveh totdeauna pe Livia si mai ales pe ea voih s'o prindä, cáci acum se juch si ea cu noi, iar noi râdeam pentruch nu puteh sa o prinda decât foarte tarziu, când, obositä de fuel., ea se lash moarth in bratele lui...." 4). 111. Dupg, curci. Este un joc de fete, care se face in chi1) E. N.-Voronca, op. cit., p. 345. 2) E. N.-Voronca, op. cit., p. 345. 3) E. N.-Voronca, op. cit., p. 345. 4) I. Slavici, Kuvele, Bucuresti 1907. vol. I, p 174-5.

www.digibuc.ro

24

pul urmator : fetele §ed una in poala alteia. Una din ele le iea pe rând si trecând paste picioarele celei dintai zice : Curcile mâncarii. Tot a§it zice pAnti sffirseste.

Pe urmri se duce la cea dintai §i-o intreabri dacá nu cumva i-a vrizut curcile ei. Aceea spune Mâncarrt ici,§i aratri locul de laugh' ea, päparti ici, !Aura ici §i se duserä pe drumul oleacului1) pe Ghidici 2) 8).

112. Dupg al doilea sau al treielea. I. Fac copiii horà 11alibi jumiltate de copii se aseazii, in dosul kr. Doi fug in jur sd se prindrt, iar cel dinainte se aseazil in dosul a doi. Cel din fatti este dator sà fugri, sà nu-1 prindri când nu bagri de seamtt, este lovit cu palma de cel dintâiu ; atunci fuge el dupti cel ce 1-a lovit. Se intampla câ un copil slab sà fugä färtt a prinde pe cel dinainte, decrit cu greu ; atunci cel ce surindu-se

pravegheazil poate sti-1 inlocueascii.

II. Mad sunt copii putini, se face bora numai cu un rand; doi fug si se apazti in rândueala de mai sus si fhfri veste. III. Se poate schimbh jocul, fugind numai unul, §i in acest caz are in mâng o cureh pe care o tine ascunsA si in fuga lui imprejur o pune la picioarele cuiva. Dacâ in tot timpul n'a bagat de seamg, cà cureaua este la spate, atunci fugritorul o iea de jos §i-1 love§te incet4).

Cum se vede, aceastä parte din urmri se aseamâng, cu jocul de-a miscet, A. I. 35. 113. Niinzulica. In unele sate din Bucovina, de-a meinzulica

se joacrt opt firicrti: fiecare tine in mântt ate o carte. 1) e rege ; 2) e comisar ; 3) e doctor; 4) pantir; 5) peigubaf ; 6) talhar ; 7) mânzulicd 8) orariul, care aratri, 10 oare. Comisarul deschide cartea

sa §i intreabä Cine este pantir? Pantirul vine, bate la up. comisarului §i zice c5, el este politaiu, §i-i dà o ciafte in mânri. Comisarul iea ciu§tea §i-i dà cinci la paling zicând

Asta-i leafa ta pe-o lunä dactt te-i purth bine, dacri vei prizi târgul cum se cade, ca sh nu fie nici o pagubrt intr'in1) Oleac=drac.

2) Sat in Dolj. 3) Comunicat de d. St. St. Tutescu. invittator din Catanele-Dolj. 4 Gr. Tahacaru, op. cit.. p. 11.

www.digibuc.ro

25

atunci ti-oiu märi leafa, iarga dacrt se va intâmplit vreo pagubri, sà vii indatä si sä-mi spui. Pantirul iesä. Iatä cä 'ntr'o Miercuri vin niste Jidovi la târg cu marfli de vândut, si cu o cärutä la care este inhämatà o mânzulicä, i trag la piath. Peste un ceas vine si stäpAnul c'tirntei la Pantir si-i spune cà i-a furat cinevit mânzulica. Pantirul merge la comisar §i-i spune cá i s'a furat jiclovului mânzulica. Comisarul Ii zice sä meargrt in târg §i srt caute câte ceasuri sunt si sä iea tot

deodatà si pe pägubas ca sä-i arate unde are prepus cà i s'ar aflà mânzulica si sä-i caute numai cleat mânzulica. Ii spune tot odatä sà iea sama cä acuma e noapte, sä nu se atingä de usa regelui, C6 usa e pe din fatä E legatrt cu rogoz, Legatä cu aà, Cum pui mäna, picrt jos.

Iar pe din dos Pägubasul merge pe la case, unde are prepus

crt s'ar aflit rahnzulica, si ajungând la una, bate sä i se deschiclà. TJa Ii arata 10 ore. Se duce mai departe pânä dä de tâlhar. Pantirul iea pe tâlhar si-1 duce la inchisoare si spune comisarului chi a gäsit pe tâlhar. Comisarul spune sä-1 aducä dimineata, ca sä-1 trag5, la räspundere, sä-1 batà si apoi iea la crttane. Dimineata chiamä pe doctor ca s5.-1 cerceteze de poate sluji la oaste ori ba. Doctorul Il cereeteaza si aflându-1 cà e bun, II tunde, il jurä si-1 imbracri cu un ceaun in cap, §i-i pune o corornâslä spinare apoi Il scoate afarg, il pune la fereastrà dinaintea casei invatä srt strige : berdo"), apoi intreabä pe oamenii din casrt

Cum stä ? Bine ? Ca un cane !

räspund acestia.

i dupà aceasta se'ncepe jocul din nou 2).

2) S. Fl. Marian, Immornuintarea la Romdni, p. 211-2. 1) Berdo, nemteste, wer da, cine (-i) acolo.

www.digibuc.ro

II. SO RTI.

Relatiuni asupra sorturilor, in jocurile copiilor macedo-romani, avem 1).

16. In Bucovina, versuri asemänátoare cu cele din acest sort se zic de copii i atunci cand se dan In scrânciob FA-mi &am*, de fuior, Cu caii 'mpAratului, Pe deasupra satului, Vine vremea sä. ma'nsor, Sä iau fata lui Bujor, Cu cutite, Cu cercei,

Retscutite

Cu salbä de nourt lei, Cu cOinta Radului, Si ursului i se cantil cam tot asa Joacil bine,

Cu tulpane mohorite, Cu steluti de cuisoare. 8)

Cu cai 'mparatului, Cu tqciorii gardului, Cu cercei, C'oiu da fata dupe tine ; cu ghiocei, Fata impäratului, Cu salbä de nouä lei. 3) Cu caruta Radului, Se mai gäsesc apoi i alte variante, cu prea putine deosebiri. 21. Unili, Septili, Donini, Optuli, Triili, Nouli, Patruli, Mai Martine,

Cincili,

Zecili 5).

1) P. Papahagi, Op. Cit., p. 97-100. 1) Vezi ale mele docuri de copii, mem. II, B. II, 2. 3) E. N.-V oronca, op. cit., P. 768. 4) Gr. G. Tocilescu, Materzaluri folcloristice, Bucuresti 1900, vol. I, partea I, p. 517.

5) M. Lupescu, in Casa Ruratet. An. I (1890), p. 242: cu indreptari ardtate de culegator.

www.digibuc.ro

27

24. Una mara,

Socodon,

Doug para, Treiit ruga, Pogioruga,

Cinilita, Podobita, Gheorghies,

Solomon,

Caut ! 1)

Variantei :

Una mara,

Socoton,

Dougi para,

Cinghilita, Podoghita,

Trei ruga, Tuturuga,

Jur,

. Clant ! 2)

Solomon,

28. Variantä din Teleorman : Opi sena, sena di, Chistin boli na costi, Tangär, mangär, na cartof,

Tu avto belenger buf, Cioc, Boc, Treci la loc.: a).

29. Aolele ce vrizui ! Vazui fata grecului Pe malul petrecului 1 Vine grecul mânios Cu un dinte ruginos : Ad', fata, cheitele, SA-mi descui läditele,

Sa-mi väld coconitele.

40. Ahiele,

Dintelas,

Dädiele,

Nu-s la mine, Vai de mine, Sunt la badea'n Bucuresti, Unde out', ratele, Unde fatiä vacile 4).

Vames, Värnesel, Suflete, Du-te 5).

CAlämäri,

Caläpäri, Dinte,

41. Uni Pani

Rânca, Stoghi, Boghi, Tuptenchi,

Cinca,

Pozovenchi 6).

Doni Thii

1) M. Lupescu, in Casa Rurala. An. I (1890), p. 246. 2) Gr. Tabacaru, op. cit., p. 7. 8) Gr. Tocilescu, op. cit. Vol. I. Partea I, p. 517. 4) Ibidem p. 511. 5) M. Lupescu, loc. cit., p. 246. 6) Ibidem p. 246.

www.digibuc.ro

28 Mesh le,

42. Bunuli,

Mille,

Serpele, Scoptule,

Impäratuli,

Oa le,

Mincile,

Berbecele 1).

43. Ca la mar,

Frumusica, Gheorghies, Clant, E§i afara, Iepura§ 1)

Oi le,

Ca la par, Ca la dinte, Dintelas, Papu§ica,

44. Trecut ca framântare de limbä :

Dau, Miau, Dau, Piau, Dau, Sugu, 45.

Sugulan, Sultan, Suliman, Ianicer, Ghirghivan, Si mi-1 fa mocan 2).

Intrebuintat ca ghicitoare, pentru puscei. Hurduc, Burduc, Sacalie,

TJnuna,

Dunuma, Zaia, Paia, Chiciura, Cucura,

Pic, Poc 3)-

Prinde jugul, Jugubet, Aliute,

46. Una lia, Gascalia, Pau lean,

Gascelean,

Du-te 8).

Trena, Pana,

Marli, Roto, Goto, Tava,

Gar li,

Cioc 4).

47. Una, Dona,

1) M. Lupescu, loc. cit., p. 242.

2) Lumina pentru tori, /V, p. 318.

3) Artur Gorovei, Cimiliturele Romcinilor, Bucuresti 1898, p. 313. 4) Gr. Tocilescu, op. cit., v. I, p. I, p. 518.

www.digibuc.ro

29

48. Unilichi, Sind ilichi, *Ii. decana,

Porocana, 49. Enti,

Tenti, Turc,

Ghanica, Manica, Oprica, Clant, 1).

Rapiti Pitpiti *Nod 1).

Cazac,

Augumtutu, Maugumtutu, Drugulita,

50.

Furculita 2). 51. Ana, Mama,

Doua,

Pana, Trei, Hurlup, Troscoi, Broscoi, 52. Umilica, G-kstilica,

53.

54.

Cu ciubuc Animal, Ctipitan, Starita, Caprita, Telelenchi, Tenchi 2).

Marar, Tatar,

Gältipana, Panaite,

Hogea impunge cu acii, Hai sactiri la dracu' 2).

0 tarsana

Tiririsca,

Baca lau, G-eana la Card au,

Pl4ca,

Unii nunii, Doii spinii, Strugu, Rugu,

Tiriscoi, Pliscoi 2).

Piciorugu, Rästeu, Ciusteu, Siminoc,

1) Gr. Tocileseu, op. cit., V. I. P. I. p. 518. 2) Din Tepu, Tecuciu.

www.digibuc.ro

30

Cimipoc, Cimicalea,

Bate,

Berbecelea, Dantu§pechii, Dantuspechi, Curcubate,

Curcubu§, Bu§,

Pr'a cui mânit cade ?

Pa cui mânti pus? 1)

1) I. A. Zanne, op. cit., IV, p. 307-8.

www.digibuc.ro

III. JOCURI CU PACALELI. 11. Gologanii, cunoscut si de copiii Macedo-Românilor. ') 16. Mang moara. In timpul când balangânesc mâna, spre a-1 lovi de cap, cântà : Pagu, Mânit frântrt, Mânrt frântrt,

Neagu,

DA-i in cap cu toiagu. 2) Cum ti-a frânt-o 19. Musca 'n groapii. Cunoscut si de copiii macedo-români.°) 34. §ubetuI. In unele prirti din Moldova se joacá intocmai, sub numele de leuca. Ocolind imprejurul focului, copiii strigrt : Leuca, mg ! 4)

35. PoFAele. Posta este o bucatá de hârtie sau o frunzâ, insá cu räsing, push' intre degetele unui am ce doarme si dat foc 1 Chte ciufuri fac asemenea sotii altora mai metehui.5)

39. Cu tevia. Unul are o tevie in mânä si zice &are altul : Ia, hai sä ne uitäm pe tevia asta ochiu in ochiu. Cel care nu stie prtcaleala, pune oahiul sä priveascà, iar celalt pune gura la celalt caprtt si-1 scuipà in ochi.6) 40. Ridicare cu paiul. Un nestiutor se aseazä jos cu fata in sus ; altul iea o mama de cenusä si un paiu si spune celui de jos sa apuce cu gura de paiu, cAci el il va ridich in sus, numai prin puterea paiului. Increzdtorul deschide gura sä apuce de paiu, dar celalt in acelas timp deschide pumnul si-i toarna cenusa in gur6.7) 1) Per. Papahagi, op. cit., p. 21 si 59. 2) Din Tepu-Tecuciu.

8) Per. Papahagi, op. cit., p. 184. 4) Ec. I. Antonovici, op. cet., p. CLXXX I. 5 SevItoareci, V, p. 118. 6) hin Tepu-Tecuciu. 7) Comunicat de d-1 M. Lupescu, directorul orfelinatului Ferdinand" din Zorleni-Tutova.

www.digibuc.ro

32

41. Degetul in obraz. Unul intinde degetul aratator in obrazul unui vecin al sau, care priveste drept inaintea lui. Apoi repecle il chiarda pe nume. Cel ce privih inainte, intoarce iute capul si-si izbeste obrazul in degetul celuilalt.1) *iriclic uzitat si de copiii macedo-romani.9 42. Lovirea palmelor. Mai ales la copiii de scoala! Unul pune palma pe banca si zice altuia : Da tu cu pumnul cat ce-i puteh in palma mea, si ai sti vezi ca nu ma doare de loc. Celalt incearca odata de doué. ori si cand capata increclere ca.-1 poate lovi mai tare, celalt trage repede palma spre sine, ash ca lovitorul isi izbeste pumnul de banca.8) *iriclic cunoscut si de copiii macedo-romani..4) 1) Din Tepu-Tecuciu.

2) P. Papahagi, op. cit., p. 55. 3) Din Tepu-Tecuciu.

4) P. Pápahagi op. cit., p. 108-9.

www.digibuc.ro

IV. JOACE.

5. CumpAnirea verticalii, a unui b, este cunoscutä si la copiii Macedo-Românilor. 1)

6. Cu betele. Sub numele de de-a berbecii, in unele pârti ale Ardealului se joacä astfel : Doug, partide de copii cu bâte : De- o parte 4, d. e., de alta alti 4. Unul dintr'o partida îiarunc a bâta

in sus spre cealaltä partidä. De aici (16 until cu bâta dupä cea de sus si dac5, o nimereste, zice &A, are un berbece. Acum In

partida invingâtoare arunch unul bâta in aier, ca inainte, si din partida intâia unul dup6 ea. Ash mai departe, incepând tot partida care a astigat".2) 10. Calul este cuuoscut si de copiii macedo-români. c1

15. Cilu-bhu Se cunoaste si de copiii macedo-români.4)

21. Fluturii. Cu dânsii se joacä i copiii maceclo-români.5) 22. Pocnitul In frunze de teiu. Se cunoaste i in Macedonia

de ciltre Aromâni.6)

23. Intrecerea din NO. Se face si de catre copiii macedo-

români.1)

25. Furca putului se face si de care copiii macec1to-români.8) 27. Pe ghiatA. In Ardeal, locul unde se dau cdviii pe ghiatti se numeste ciriets sau deidätuf 9) §i sdnius sau deiniq.1°) 1) P. Papahagi, op. cit., p. 153. 2) AI. Viciu, op. cit., p. 19. 3) P. Papahagi, op. czt., p. 174. 4 Ibidem, p. 80 si 183. 5) Ibidem, p. 182: 6) Ibidem, p. 95. 7) Ibidem, p. 86. 8) Ibidem, p. 183. 9) Al. Viciu, op. cit., p. 30. 10) Ibide»z, p. 39. Pa mfile, Jo curi.

www.digibuc.ro

3

34

32. Mana-rafit, cunostinta macedo-romângi

39. Omrttul. In unele parti din Ardeal, bätaia cu bulgäri de omat se Chiamii bätaie cu bruj (j (s) de neaugi, iar verbul a :

se imbruji 2).

43. Piatra care rade apa. Joaca se cunoaste i in Ardeal, iar säritura pe care o face piatra se numeste lutunoaie 3). Prin alte piirti, tot de pe acolo, se numeste cá se joacá en piwirigd. De Cate ori sare piatra, atâtea miimaligi a mancat cel care a aruncat-o" 4). Se mai chiamä i pitiriga, sau zic copiii cd rese 5). Se cunoaste si de copiii macedo-români8).

48. Intrecere din sArituri. Se cunoaste si de copiii maced o-români 7).

49. Scaun de nnini. Se face si de copiii macedo-români 8). 50. TAsMuc. A se da de-a tumba, se zice in Moldova de sus : cdrciul-babei, curcea-babei sau crucea-babei 9).

54. Vartea-casa, cunoscut si de copiii macedo-români "). 56. Chipuri cu ata se fac si de copiii macedo-români 11). 61. Bu, Manta! este si la copiii macedo-români 12). 68. Cu virfurile degetelor. Aseazgt copiii, ca sa-si arate sprintenia si dibácia trupeascä, vârful degetului mare dela dreapta pe vârful degetului arätätor dela stänga ; roteste apoi mânile pângt ce degetul argitator dela mâna dreaptgi se aseazä pe vârful degetului mare dela mâna stânggi. Din aceastä asezare vine din nou la intâia i ash, mai departe. Fala pentru un copil este, ca aceste schimbäri sä le facgt pe cat se poate mai repede, dar exacte 18).

69. Degetele Intinse. Copiii se intrec in a tineä, patru degete 1) P. Papahagi, op. cit., p. 18. 2) Al. Viciu, op. cit., p. 22. 3) Ibidem, p. 58. 4) Ibidem, p. 67. 5) Ibidem, p. 84. 6) P. Papahagi, op. cit., p. 94. 7) Ibidem, p. 154 si urm. 8)

p. 178.

9) E. N.-Voronca, op. cit.pp. 913. 10) P. Papahagi, op. cit., p. 183. 11) Ibidem, p. 179. 12) Ibidem, p. 93. 13) Din Tepu-Tecuciu.

www.digibuc.ro

35

dela mânft intinse, pe chnd miul din ele este strâns. Greutatea cea mai mare este atunci când sgârceste degetul cel mic, iar pe celelalte se sile§te sh le tinh intinse I 70. CillAritul. Când se intorc seara cu caii dela iarbti, copiii se pun la intrecere, care poate fugi mai tare. Galopul-mare, mar§-marsul ostd§esc, poarth numele de fuga-mare sau din putere. Altii pot chläri §i cu fata inapoi, iar altii in picitere chiar, dach-s buni echilibri§ti. Au mare dragoste de cal §i in dorul lui, de-s mici, incalech bátul, câinele, porcii si caprele '). 71. Cu tkiunele. Copiii apuch mai ales seara, child e intuneric in cash, un thciune din vatra focului §i invârtindu-1, fac felurite rotocoale cari par oable (continue). Mamele mai ales, §i cei din cash, ca srt-i fereaschl de primejdii, au scornit superstitia .

care zice cá nu-i bine sá te joci cu thciunele, cáci te scapi cu udul in pat 1).

72. Petica vrkjitá. Mài cutare, zice unul mehenchiu, catre un ne§tiutor, na-ti petica asta §i dä-mi pe dansa zece mere. Tine-o la brâu trei zile §i pe urmä cauth in ea, c'ai sh gdsesti o mie de franci. Ce, nu crezi ? Apoi nici mie nu-mi venih a crede,

când mi-a dat-o o caldärttritä, pentru o sarcinä de fan, da' la urniii tot am luat-o ; din paralele acelea mi-a cumphrat tata un rând de straie. Na-ti-o, nu mai sta la gânduri. Ne§tiutorul iea petica, dà in schimbul ei cele zece mere §i o tine trei zile si trei n4ti la cingritoare, dupd cari o desface ca sá griseascii inteinsa o bucatich de bäligar uscath. Aces t obiceiu se trage dela desele inselhciuni ale tigancelor caldraiirite, cari trec drept me§tere in farmece, pentru a inselh credinta femeilor naive §i a ctiphtà apoi multe lucruri.

73. Itoata 'n mâni. Copiii intinzând mânile in sus §i cam In Wuxi, i§i fac vânt, cad intr'o palmá §i apoi in cealalth, cu picioarele in sus, apoi ating pámântul cu un picior si cu celalt in urmil §i continua a§à cât vor, rostogolindu-se 1

.

74. De-a caii sau tle-a mAgarii. Se scriu numerele dela 1 pânä la 10. Stint doi insi. Fiecare iea câte un numir i II tine pitulat sub palmri, sâ nu se vada ; apoi îIcep sd taie pe rând (tre1) Din Tepu-Tecticiu.

www.digibuc.ro

3(3

and cu creionul peste câte un numrtr) din numere. De se taie i-a bilgat un cal sau un magari). unul (numrtrul ce-1 are altul), 75. De-a 'inboul. Asvâr le unul ciomagul pe primânt, ca

mearet de-a 'Inboifele, in capete. Altul aruna en al lui in

el.

De-1 love§te, zice c i-a betgat un bou.i)

Cum se vede, joaca seamânit cu A. IV. 3. 76. Broase62 Copiii strâng *Anil pe picior i sa1t degetele in sus, zicând c e broascrt. 1) 77. Ineularea diavolulai. Copiii adunându-se mai multi pe

malul apelor, având cu ei grämezi de pietre, le aruna drept in strigatul diavolului, apa. Sgomotul pe care-1 face apa, zic ei iar aceastti aruncare o numesc incuiarea diavolului in apa. 1) Comunicat de d. St. St. Tutescu, Invätätor in Catanele-Dolj. 2) Din tinutul SuceVei.

www.digibuc.ro

V. JUCARIL

L Arc 0 siigeatit. Ca juciirie, arcul a färnas un fel de arra, la copii. Bàieii macedo-români mai cu seamä, sunt mesteri a face si a intrebuintà arce, cu cari vâneazd pasärile 410espre aceasta, stiri mai amAnunpte 2). 3. Be0ca de pore se numeste in Ardeal bartintet sau jticciu 3.

5. Bice. In Ardeal, barapnicul se numeste ceimgie, gärbaciu, corhaciu ; el are plesne la -vâxf 4

7. Chrut cu vergi. Se cunoaste si de chtre copiii macedoromâni 5

.

18. Fluiere i mi Douce de ciintat.Avem descrieri pentru RoMacedonia, complete 6. Buciumul, in -allele parti ale Argealului poartd numele de hurgoiu, hurnoiu, dárld, drdmboiu, hot dtirloiu 8 sau cludoiu9): child e facut din alun se

mnii

numeste tuturez sau buciun. Prin alte prirti, tot din Ardeal, buciumul sau bucinul (a bucina = a suflit din bucium : lat. : buccinum) este un instrument de cantat compus din-

tr'un tub lung de peste un metru i jumAtate, fdcut din coajà de teiu, sau din doage subtiri de lemn de teiu, sau de paltin invelite cu coajä de cires. La capiltul de jos e binisor lärgit, iar in cel de sus e va1) Etym. Magn. Rom., p. 1490. 2) P. Papahagi, op. cit., p. 173. 3) AI. Viciu, op. cit., p. 18. 4) Ibidem, p. 25. 5) P. Papahagi, op. cit., p. 174. Ibidem, p. 180-1. 7) AI. Viciu, op. cit., p. 23. 8) Ibidem, p. 69. 9) Ibidem, p. 41. 10) Ibidem, p. 87.

www.digibuc.ro

38 ritg,

o teve stramtg ce serveste ca imbucgturd. Tubul intreg e

ceva incovoiat.

Ca toate instrumentele de suflat, in forma lor primitivg, buciumul nu poate emite deal seria tonurilor armonice. Tonul e puternic, de un timbru melancolic, dulce. Ca §i la Romani, ash §i la noi, in timpurile veal servih ca instrument de semnalizare in rgsboiu : el mai erh intrebuintat §i la festivitgti publice . Astigzi ahi il mai ggsim pe la pgstorii dela munte (mai ales din România . Buciumul din Bucovina are tubul drept, fiind lung aproape de trei metri, intocmai ca tulnicul uzitat in Muntii-Apuseni a Transilvaniei. Cel ce suflg din buciurn se chiamg buciulna. Instrumente analoage sunt si la alte popoare (AlphornAlpenhorn, uzitat de pástori din Alpii elvetieni) . Tulnicul este un instrument de suflat ce seamgng cu buciumul : se intglneste la Românii din Muntii-Apuseni. Consta dintr'un tub lung, conic, 1 m. 80-2 m. 30, cu un diametru de 3 cm., 5-4 cm., 5 iar jos de 10--18 cm

Tubul e fkicut din doug doage de lemn de brad sau paltin. Lemnul acesta din urmä e mai trainic si produce tonuri mai dulci. Poate sá aibg mai multe doage precum si numai una. In tinutul Câmpenilor e folosit mai ales de femei ca instrument muzical. Se cântg din el mai ales prinuivara §i toamna, seara, dupg ce se moaie in apa. Tulniccqul se sue pe o movilg, Il apucg cu ambele mâni §i suflarea se face cu jumgtatea buzelor bine lipite de gura instrumentului.

Fiind purtat cu dreapta in diferite directii, sunetul capgtg asemgnarea unui tril. Tonul e foarte puternic, pgtrunzátor, melancolic, auzindu-se in directia instrumen-

tului la 10-12 km. iar in lätime de 2 km. Melodiile poartg numele de Vidreana, Albiiceana, Po-

noreana, etc., fiind precedate de o incheiere. In 1848 a fost folosit ca instrument de semnal in garda lui Iancu2). Fluierul. In Ardeal, dad, e facut din coajg de alun, fluierul 1) Tim. Popovici, op. cit., p. 22. 2) Ibidem, p. 153-4.

www.digibuc.ro

39

se numeste durloiui), /Were"( sau fiòerd 2) ; dacii-i din coaja de soc, poarta numele de piscodnie 3), cel de salcie se zice pitigoaie, iar cu dupuf sau (lop la fund având si 6 gauri, se numeste NIA 4). Dacii-i de salcie, sunând pe dour', gäuri de odatd, se zice tdt sau alined 6). Când s'aseamânti cu cimpoiul, adecà n'are dop, se chiamg titilic si titilincd 6), titilig 1) si tulnec 9). uierele, la Românii din Moravia si Silesia se numesc fu-

iard ; ele nu se ggsesc cleat la pastiri (mocani) cari cu totii sunt Valahi. In timpurile mai vechi ei cântau din bucium si din gaidd (cimpoiu), dar de mult räsunetul acestor instrumente nu se mai aude la munte. Doug fluiere de ale lor, in figurile aläturate 9).

(avalul. Cavalul sau fluierul ciobeinesc, este un fluier mai

mare, consta dintr'un tub de lemn de paltin sau de alun, de 70 80 cm. lungime, cu un diametru de 1 cm. 5-2 cm La caphtul de jos este ceva mai ingust. In jumâtatea inferioará are cinci sau sase gâuri, impàrtite in doua grupe:

3-3, 3-2. La unele tubul este I'mpodobit en crestaturi. La ambele capete este invälit cu coajâ de cires

sau in piele, ca sá nu- crape. In Muntenia si in Banat e numit si

o

o

fluierar 10).

Cimpoiul it.: carnamuza; fr.: musette; germ.: Dudel-

sack, Sackpfeife) este un instrument de origine strAveche, cunoscut de Evrei, Greci, Romani, etc. Constä dintr'un burduf de piele de caprä, pe care Fluiertil lui laneu pastrat cântiltorul il umflá suflând in el printeo teve micutä.

in Muzeul natinnal din Sibiiu.

In burduf sunt implântate 2

1) Al. Viciu, op. cit. p. 42. 2) Ibidem, p. 43. 3) Ibidem, p. 67. 4) Ibidem, p. 67. 5) Ibidem, p. 83. 6) Ibidem, p. 84. 7) Ibidem, p. 85. 8) lbidem, p. 86. 9) T. T. Burada, in Arhiva V, p. 272. 10) Tim. Popovici, op. cit., p. 28-9.

www.digibuc.ro

3 tuburi de lemn de

40

lungimi diferite, prevAzute la capritul dinläuntru cu ancii (limbi .

Unul din aceste tuburi 8e numeste in România caravd (lat. : calamus, germ.: Schalmei) find previlzut cu.

3--7 gauri (eventual si 1 2 clap). o serie de 8-- 10 tonuri si serveste la

producerea melodiei. Celelalte tuburi numite hang uri (germ.:

Summer, Hammeln), nu au gäuri i dau numai chte un singur ton (cel mai mare dä fundamentala, iar celalt cvinta . Burduful e strâns incet in brate, pentru a produce o comprimare mai mare a aerului care, navälind spre tuburi, le face sä sune. In Franta, erh in tr'o vreme instrument de salon, azi Il gasim mai ales in Spania, Italia ca instrument de distractie al ranului, iar la n oi ca instrument poporal in unele tinuturi mun toase, mai ales insä ca instrument de curiozitate in mânile vreunui muzicant ambulant. Cimpoiul a dat idea inventarii organelor').

In uncle parti din Ardeal, foal ele cimpoiului se numesc but4 2).

Ticnalul de sal cie. In Ardeal ticnalul de salcie se numeste drigand, bibold, fi;digoaie, fluierd (fluier) ; daa-i mai mare, child poate aveit i gäuri 8), Mcoaie sau fliscortie 4).

Cobuzul a fost un instrument de muzica, astâzi dispilrut si pastrat numai in poezia populara. Unii cred ca sâmanh cu coka, altii zic cä aduceh cut fluierul 8). 22. Uicustil. 0 fac si copiii macedo-români 6). 30. Prtpu0. In Bucovina, fetele dupa ce sá satura de jucat cu ptipusile, le ingroapit ca sá ploaie. Asupra papusilor, avem stiri si dela Romänii diu Macedonia 32. Proacit, cunoscutg si de copiii macedo-români 8).

33. Prtie, cunoscutä, si de copiii macedo-români 9). 1) Tim. Popovici, op. cit., p. 23. 2) Al. Vicin, op. cit., p. 25. 3) Ibidem, p. 41. 4) Ibidem, p. 43. 5) Tim. Popovici, op. cit., p. 38. 6) P. Papahagi. op. cit., p. 172. 7) Ibidem, p. 167. 8) Ibidem, p. 95. 9) Ibidem, p. 171, 173.

www.digibuc.ro

41

34. Pura (le snerti, cunoscuta i de copiii Macedo-Romanilor1 . Lemn-nelemn e socul, caci el jumatate-i lemn i jumatate

mrtduva seacrt: iar din el nu se face dealt puroaie, ori alte jucrtrii copilaresti" 2).

36. Rate de tipirig. Se aseazä pe malul paraiasulud care trece prin mijlocul targusorului i aproape prin toate gradinile, se necajeste cu cateva pietricele sa facii ratute, cum a vazut pe alti bàieti mai mari" 3). sa ne punem aici, langä apä, facem si ratuste" 4). 38. Sanie. Bdrgeica sau saina 5) se mai numeste i lidtd in unele parti din Ardeal, si cu dansa se sanie dri cu sania copiii iarna. Undeva datul cu sania e nuvelizat 7). 40. Serâneinbul. In Ardeal scranciobul mic, circumvolant, are numai o ..prajina la mij ice garnita. Prin acea gaurd infra in stalp un cuiu mare, rotund, cam ca cel din dricul carulni. La ambele capete ale .prajinii atarnd streanguri, legate in forma de huit, in cari §eade eke un baiat. La mijloc lipit, sta stdrcit al treilea baiat care manä invarte) si cei din huituri se invârt repede" 8 . Prin alte parti tot din Ardeal datul In scrânciob sau seraawn se numeste ddinare (a se ad* 9 scranciobul insus mai numindu-se si dahlus, ddintuf 10) hutut (a hututit sau leagan Prin alte parti, in sfarsit. i s6 zice svdrdon, sydrdol, vdrtej, san tateica, aparat de invartit ce consta dintr'un still]) perpendicular pe care este asezata o ruda orizontala ce se invarte intr'un cuiu la mijloc. La cele dou'a capete ale rudei, seade cate unul in huit, iar langa stalp, la mijloc sta in picioare un al treilea si tot invarte scrânciobul sau chercheboala Scranciobul este cunoscut si de copiii macedo-romani 18). ,

.

1) P. Papahagi, op cit., p. 95. 2) Floarea-Darurilor, An. I, p. 265. 3) M. Sadoveauu, MormAntul unui copil, 1906, p. 9. 4) Ibidem, p. 28. 5) Al. Viciu, op. cit., p. 18. Ibidem, p. 50. 7) Fl. Cristescu, Viata literarä, I, Nr. 51. 8) Al. Viciu op. cit., p. 28. 9) Ibidem, p. 39. 10) Ibidem, p. 39. 11) Ibidem, p. 52. 12) Ibidem, p. 81. 13) P. Papahagi, op. cit., p. 108.

www.digibuc.ro

42

42. Sfârâiaciil, este cunoscut si copiilor macedo-rornani1). 43. Sfitiriiacul de bunib, cunoscut si copiilor macedo-români 2). 46. Titirezul, cunoscut i copiilor macedo-români 2).

19. Sineul, se cunoa§te §i de catre copiii macedo-români4).

52. Nori§eg. Când curil apa, infige de o parte si de alta a pariliasului câte un par ; pe ele pune un surcel prin care se leagä un covrag de porumb, crtruia i s'a scos mijlocul moale ; in ele se infig ni§te täparlui de trestie. Când curge apa, se invârte 5).

37. Cgrut fac i copiii maceclo-români 6). 60. Popidnieul este un lemn cu trei cráci micute, cu care se joacä copiii 7).

61. Vitioara. Apoi când (copiilor) li se urà cu impletitul, porniau la ghiatti cu vitioara, o sánioarä asezatä pe case §i mânata de eel ce sta in ea, cu ajutorul a dortä bete in capiitul cárora e infipt câte un cuiu spre a prinde bine pe ghiatd" 8 . 1) P. Papahagi, op. cit., p. 175. 2) Ibidem, p. 94. 3) Ibidem, p. 123. 4) Ibidem, p. 167. 5) Comunic. de St. St. Tutescu, Catanele-Dolj. 6 P. Papahagi, op. cit., p. 176. 7 AI. Viciu, op. cit., p. 69. 8) C. Sandu-Aldea. Douet neamuri, Bucuresti, 1906, p. 171-2.

www.digibuc.ro

VI. DIVERSE.

4. De-a poarca. In Ardeal poarca se numeste hi yogi §i se joaca in 4, 6 sau 81). Cand nu au minge sau cotcit, se folosesc de un popic de lemn cilindric numit gulie. 2) Jocul este practicat §i de copiii Aromânilor.3) faca pe copii sä radä, acel 8. Gadilatul. In Bucovina, ca ce se joaca cu copilul mai ales alt copil), umblä cu degetele sale, ca §i eum ar pasi, incepand dedeparte §i zicand : Chu, dui, un' te duci? La Cocuta s'o mananci. Da' de unde s'o apuci? Ia de colo §i de ici, gadila. 4)

Obiceiul existä §i la Aromani. 3) 20. Tritintele. In Jucletul Ia§i, copiii inteleg astfel trdnta la

bratd e) : bratele se incruciseaza §i trânta se face cu piedica sau fárá piedica. Me§tesugul la aceastá tranta sta in a-I apuch pe celálalt bine, indepartandu-ti picioarele ; a-1 lash pe celálalt sti se iei putesbuciume, cat timp tu II strangi bine de mijloc, ca rea. Cand dusmanul a ostenit, te infortezi" bine §i-1 dai peste cap. Trdntei mocdneascti sau moctineste se face astfel : cei doi, cari

vroesc sa se iea la tranta sau sa se tranteasch, se apuca bine de mani §i-§i ating picioarele : dreptul cu dreptul, stangul cu stangul, strigand : Una ma, dourt ma, trei ma ! 1) AI. Viciu, op. cit., p. 47. 2) Ibidem, p. 48. 3) P. PaRahagi, op. cit., p. 111 si 147. 4) E. N.-Voronca, op. cit., p 6526.

5) P. Papahagi, op. cit., p. 18-19.

www.digibuc.ro

44

Si tot ash mai departe, phnh child le vine bine de se ian la brate. La mice soin de trânte, cei cu vArtute, a fain, se lash sh fie apucati de cei mai slabi de sphiare, eari nici ash nu-i pot dobori. Altii se prind rilmhsag eh ei nu vor fi trântiti, cu toate nici nu se vor sluji de mâni. Tot prin Moldova de sus mai avem : Trdnta dreaptii. child se cuprind in brate crucis. Tranta ciobeineascit e cu piedich; sau : stând piept la piept, îi intind mânile peste spate, unul aitnia, /Anil la bran, inapoi si prinzandu-se bine de brân se trântesc. Trdnta pe furis e când s'apudi pe furis de mijloc, luând unul altuia toath puterea. Trdnta de-a berbecul sau de-a berbeleacul, când, vânzolindu-se

doi ca sä se trânteasch, un altul strein, ce tine cu until din ei, vine si se pune alhturi In patru brdnci ca sä-i fie de ajutor acesta rhzämându-se, Il trânteste pe celàlalt, pe deasupra prietenulni san, de-a rostogolul, de se duce de-a berbecul.1)

La trante, fiecare cauta sh fie de-asupra, chci facela iea pe

fata cea frumoasd".

28. Bou lrlitat, se face si de copiii macedo-romani.3) 29. (e fantincil, copiii. Barabohd, numit inch si maranioi in Ardeal.4)

31. Insectele i copiii. Cunostinte despre insectele i jocurile copiilor macedo-români.6) 35. Lásarea si scularea cu mânile o fac copiii macedo-români. 6)

37. Dare peste cap, cunoscuth, si de copiii macedo-români.T)

43. Claia Domnului se chiama atunci când mai multi copii in joaca /or se trântesc §i se rästoarnh unul peste altu1.9 1) Vezi memoriul II, A. VI. 37, p. 96. 2) E. N.-Voronca, op. cit., p. 656. 3) P. Papahagi, op. cit., p. 192. 4) Al. Viciu, op. cit., p. 59. 5) P. Papahagi, op. cit., p. 182 si 192. 6) Ibidem, p. 165. 7) Ibidem, p. 93. 8) Al. Viciu, op. cit., p. 32.

www.digibuc.ro

45

45. Siirituri peste sfori sau butuci, fac copiii prin Ardeal; saritura se face din loc §i cu picioarele lipite, numind aceasta: a sari in seriptil). 46. Inseilitriatea numelor. Scolarii cari stiu ate putintica slova, scrijalä numele lor pe coaja nucilor si-§i urmarese apoi iscalitura toata, vieata ; pun §i anul. 47. Fuga cu picioarele Impleticite, adica aruncându-le unul paste altul, dela incheieturi, inca o incearca copiii. 48. Galcire. Când un copil se uitä inteo parte, altul vinA pe

la spinare, Ii pune palmele peste ochi §i nu-i dá drumul Oda tine inteatâta, cá chiar dându-i drumul, and nu-1 gâce§te. cela vede stele verzi inaintea ochilor, din pricina strângerii. 49. Pargutele, flexibile, indoite, slujesc in maim unora sa plesneascgt pe altii, peste ce apuca.

50. Strale nouá. Când unul are straie noud, altul se apropie cearca postavul sau matiria (stofa, matede dânsul §i ria) s'o vada de-i groasgt. Când Il apuca de haina, Il si pirgt, zicând : Mai, da' groasgt matirie !

51. Fuga sAltata. Copiii mici fug a joaca, pa§ind si apoi särind tot cu piciorul acela si apoi schimbând si pe celalalt. 52. Iedepl. Iedesul este numele osului dela furca pieptului, la pasári. Copiii si oamenii bätrâni au, relativ la acest os, dougt practici : 1) Apuca unul de un capat si altul de alt capat §i trag fiecare sag rupa. De tartea cui se rupe capatul, acela va muri mai inaintea celuilalt. Daca osul se rupe drept in douä, vor muri amândoi cam in acela§ timp 2). }Ira a mai aveit in vedere acest lucru, pun ramásag pe cevit. Dad, se rupe al tau, sgt aduci o sarcing de iarbgt la porci. i daca se rupe al tau, sit aduci tu o dásaga de pepeni. trag ; sau :

Hai iedes pe un sail de nuci : daca-i rämânea, tu (cu iedesul pierdut), sgt mi-1 dai mie ; dad, raman eu, sa-ti dau eu tie.

Dar se poate sa nu se aiba in vedere al cui capät se rupe, 1) AL Viciu, op. cit., p. 76.

www.digibuc.ro

46

ci numai trag si-1 rap. Pentru aceasta, unul drt capâtul rupt celuilalt si acesta zice : Stitt! *i. tot stiu" trebue srt-si zicti unul altuia ori de ate ori unul dit celuilalt un lucru. Child se intâmplä de unul nu bagä de seamä si nu-si aduce aminte, cel ce a dat zice : niedes " si celalt rrtmâne pactilit si dator srt implineascä fämrtsagul pus.

Copiii mai au si alte practici relative la prinsorile sau rämrtsagurile din tre ei : 1) dau man ä ; 2) dau degetele mari dupri ce-au fricut ptiu!" asupra bor. 1)

53. Cine nu se teme, este eel diruia fäcându-i cu degetul (amenintându-l) spre ochiul lui, nu-1 inchide. Fricosul Il include, cu toate crt stie câ nu va fi lovit. 2)

Iatä ce se rosteste prin unele p ärti din Bucovina cu acest prilej :

Ai fost in pädure ? Am fost. Ai v5zut un lup ? Am vâzut. Te-ai temut de dânsul ? De regulá celalt spune cä nnu", iar incercarea cu degetul aratrt dacrt acela spune minciuni ori ba. 54. Incercare de putere. In Bucovina obicinuesc tinerii a-si incercit puterea in chipul urmritor : Un fliicrtu se intinde pe pämânt cu fata in jos si altul se intinde oblu deasupra lui, cuprinzându-1 cu mânile de subsiori si apoi aducându-le dupä ceafa, isi inclesteazâ degetele astfel cg eel dedesubt, strâns ca in flare, trebue srt-1 ridice. 2) 55. De-a carligul se numeste când doi stând in picioare, fata in

fap la oarecare distantrt si intepeniti bine in pämânt, se prind ca in cârlige de degetele arâtâtoare, càutând astfel sä se urneascrt 1) In Muntenia se chiaml iadef.

Iadeful ili are originea in persanul iadest=am Itiinta, format li el

din iad=reminiscenta qi daften=aduc aminte. Obiceiul existit in dreptul romansponsio (promisiune solemn6.), un ram6.1ag intro doi, dupa care cel invins trebui à. s6. plateasea ceeace datorit (Amicul poporului romtin, IX, p. 277-8). 2) Astfel se inceareä li vitele spre a vedea daa. nu-s oarbe. 3) E. N.-Voronca, op. cit., p. 356.

www.digibuc.ro

47

unul pe altul din loc : insä dacgt si-ar da unul altuia drumul, ar puteh sgt-si spareä capetele de pämânt.1)

56. De-a balauca. Balanca este un bät lung ca cele de mângt, la un capät mai suktire iar la celalt mai gros. Se aruncä cel gros inainte pe toloacd. Se cinchesc jos. aproape ca sezând si fäcându-i vânt balancei, Ii dau drumul. Ea se duce de câtevit ori peste cap apoi drept pang, la tinta ce au pus. Tinta poate sgt fie de 5-6 stânjeni moldovenesti. Acolo stä un báiet care se chiamä cgt o paste". Dacgt a trecut de tintä, mutä semnul pânä acolo si tot acolo trebue i ceilalti sä o arunce, iar cel ce a aruncat-o mai slab, vine la pdscare si merge cel ce a päscut pânä atunci. Tot astfel se joacii ciobanii cu carligele lor ciobginesti, aruncandu-le din deal la vale. Astfel mai aruncii i niste bete ca de-o palma ce merg ca sägeata. 2) 57. Desfacerea palmei. Unul strânge palma si o face pumn, iar altul îi cearcgt puterea, trudindu-se sä-i desfacá degetele. POMENIRI DESPRE DIFERITE JOCURI.

1. De-a bubutu'; bubutztlpumnul, lovitura cu pumnul.3) 2. La leuca, jocul ce se face in Sâmbäta mare, noaptea spre

Dumineca Pastilor in cimitir, in jurul unui foc facut de cruci putrede i uscate. Dacgt cuvântul e de origine celtice, in sensul primitiv, inseamngt piaträ, cfr. räd. celt. liag, leng, piatrá miliarä, mensuras viarum nos milliaria, Galli leucas" (Isidor. f. Inscr.,

cit. de Sulzer, p. 155). Dar pietrele miliare sunt monumente ; deci leuca = monument. Mormintele sunt tocmai monumente, mai ales pietrele dela morminte,deci leuca in uzul citat : la leucd" = la morminte.4)

3. De-a bOstanelul, in Bucovina.6)

4. De-a cuiul,. pare = A. IV. 6.6) 1) E. N.-Voronca, op. cit., p. 656. 2) Ibidem, p. 656-7. 3) Al. Viciu, op. cit., p. 4) Ibidem, p. 96. 5) E. N.-Voronca op. cit., p. 789. Comunic. de d. §t. St. Tutescu, Catanele-Dolj.

www.digibuc.ro

48

5. De-a leap5,a.1)

6. De-a porumbeii.2) 7. De-a asurduca (Banat).

8. Cureaua rqie.

71

9. Puirrii. cu furnicA. (Banat) 11. De-a masa (de-a 'mash). 10. Doda I11C

71

12. MO, oarba. 13. Cleautsa.

71

Lopta3).

15. De-a brAzditsa.

16. Be-a bostanul (?). 17. De-a balea-malea. 18. De-a siita cumetrei. 19. De-a boul. 20. De-a balanea. 21. De-a tfincup. 22. In dupi. 23. In tarc.4) 24. Drichia.5) 1 ) P. Ispirescu, Povef tile unchiaplui statos, Bucuresti 1907, p. 72. 2) Ibidem, p. 79. 3) Etym. Magn. Rom., p. 609. 4) V. Alecsandri, Poezii populare, Bucuresti, 190S, p. 244. 5) C. Sandu-Aldea, op. cit., p. 225.

www.digibuc.ro

CANTECE DE LUARE IN RAS ALTELE. I. CA.TRE OAMENI.

8. Care fete. Canteord acesta se aseamäng de altfel aproape In intregime cu un cântec moldovenesc. Leverda, care urmeazä. Leverda picior de raiu, Sapte fete pe-o capita. Sapte fete pe-un malain. i cdpitä färä vaxf, malaiul de mohor, Sapte fete pe-un sovâxf. Sapte fete pe-un topor. Si soyarful färä floare, Si toporul de otel, Sapte fete pe-o ciucoare. Sapte fete pe-un vie1. i ciucoarea fàr craci, Si vitelul färä mamä, Sapte fete pe-un copac. Sapte fete pe-o cArland. Si copacul s'a uscat, Si cdrlana fiträ vita, Fetele Wan märitat 1). 33. In Bucovina se cântä :

Cum te chearnä? Zor de zeamä.

Cum te strigrt?

Cum te 'mpurä? C'o gäluscg.

Mämäligg.

Cum te taie ?

Sau :

Hap ! grdurä. 2).

Cântec asemänätor cu acesta II an si copiii macedo-români8). 37. In Bucovina : baiete 1) E. Sevastos, Ccintece moldoveneei. Iasi 1888, p. 318. Despre aceasta vezi ce se mai AA si in E. N.-Voronca, Studii in folclor, Enc. 1908, p. 201-203. '2) E. N.-Voronca, op. cit., p. 655.

3) P. Papahagi, op. cit., p. 31 si 56.

Pa; ¡file,

Jocuri.

www.digibuc.ro

4

50

Cucuiete, Mang, roata pe pärete1).

39. Asämänäri cu altele 2

.

55. Unui Jhlan ce umbld cu pantalonii peste turdcele (carâmbii) ciobotelor, ca sà creadd lurnea cä are ciobotele copiii Ii Foaie verde de ciuperci, Pantaloni peste turetci, Ia-1 drace de pe poteci. 56. Unuia cu numele Trandafir: De departe trandafir, Iar d'aproape bors cu stir. Se aude i ca proverb, insemnand o desiluzie care-ti drideit o aparenta frumoasä.

57. Celor cu numele de familie sau cu porecla Furtuffli F ortung) :

Furtunacho cel nebun Strange pietre de pe drum Si le pune 'n buzunari si-i pare ca-s coarne de mari (?)3 . In Tepu : Si-i pare ca-s gologani. 53. In Moldova copiii se joacä spunând despre un Jidan prigubas urmatoarele: Inca m'am dus la Doro- Când ies afartt, Iapa este, mânzul nu-i, [hoiu C'un .dirut de usturoiu ; Am prepus pe dumnealui,

arritand primarului ca a prepus pe cutare sau pe cutare dintre ei ca tâlhari4). Acest cantec este probabil din iapa prapdditä (A. I. 24).

60. Unni Nicolae: Nicolae,

Pui de gaie 5). 1) E. N.-Voronca, op. cit., p. 785. 2) Vezi in ale mele Jocuri, Mein. I., p. 100 ; Mein. II. p. 3) E. N.-Voronca, op. cit, p. 417. 4) E. N.-Voronca, op. cit., p. 550. 5) Or. Tocilescu, op. cit., V. I. P. II, p. 1133.

www.digibuc.ro

113.

51

Sau :

Niculae

SA nu te spuiu, C'al te pune mrt-ta 'n cuiu Si te mâncrt cu frtsui l).

Puiu de gaie, Dri-mi un puiu 1) I. A. Zane, op. cit., VI, p. 235.

www.digibuc.ro

II. CATRE VIET/V.71, LUCRURI, DIVERSE. 1. Calutecul ariciului. Variantd din Romanati: Si iea fata lui Cioboarn, Cu cercei Arici. De noun lei, Pogonici, Cu mnrgele Du-te la moarn; De surcele. De te 'nsoard,

Si iea fata lui Cicoare,

Arici, Arici, Pogonici,

Cu cercei

De noun lei, Cu miírgele De surcele.

Du-te la moarn De te 'nsoarn, Sau alta din Gorj :

De te Si iea fata lui Cicoarn Si boii 'mpäratului Si caleasca Radului.1) ai la moarn Il au. si copiii macedo-români.2) 3. Cantecut 4. Cantecull melcului. Variante din Romanati Si bea apn caldn ; Mole, Arici, Arici, Pogonici,

Scoate coarne boieresti,

Si te du la Dunnre, Si bea apn tulbure; Si te suie pe bostean,

Si te du la baltä

Si mnnâncn leustean.

Mele, Codobelc,

1) Gr. Tocilescu, op. cit., Vol. I. Partea I, p. 508. 2) P. Papahagi, op. cit., p. 191.

www.digibuc.ro

53

Sau : Me lc, Me lc,

Sä spälärn chnesile. Pe-ale mele,

Codobelc,

Pe-ale tele,

Scoate coarne boieresti,

Pe-ale lui nea Stan din vale. Si mánâncá leustean Si te M cat un bustean.')

Si te du la Dunäre, Si bea aba tulbure Si ad' o de-a ( ca? limpede,

Variante mai sunt inert. 2)

In sfârsit, acest cântec se mai aude, schimbat insà, si atunci când le infra copiilor apä in urechi la scáldat, ca la B. II. 9. Copiii iau dourt pietricele si le pun la urechi zicând : Mele, melc, Cá ti-oiu da un ban vechiu Cotomelc, Si-o lingufä de curechiu Scoate apa din urechi, Si-o palma peste urechi.... apoi arunc6 peste cap indärät pietricelele in apa zicând : Frigurile mele Pe cine-i In piele (Hateg) 3). Cântecul il cunosc si copiii macedo-români. 4)

6. In Bucovina copiii scuipá in palmá, fac cruce pe tàiul celeilalte palme i zic : Scoate, drace, ce-ai furat, te-oiu bate spânzurat Cu fiarele plugului Pe piirtile dosului. Taie apoi, lovind odatà, i incotro sare stupitul, inteacolo cauta. 5)

In judetul Tutova se cânta : Scoate drace ce-ai furat, te-oiu bate spânjurat ; iar in Suceava : Scoate drace ce-ai furat, In mijlocul drumului Cä te-oiu bate spânzurat

Cu fiarele plugului. 6)

1) Gr. Tocilescu, op. cit. Vol. I. Partea I, p. 507. 2) G. D. Teodorescu, Poezii populare, p. 191 ; Albina III, p. 1152-3. 3) Etym. Magn. Rom., p. 1278. 4) P. Papahagi, op. cit., p. 192. 5) E. N.-Voronca, op. cit., p. 550. 6) qezdtoarea, VI, p. 31.

www.digibuc.ro

54

0 varianta a acestui cantec o cunosc

i

copiii macedo-ro-

mani 1).

7. Ciintee eittre luna nouX. In Bucovina, la craiu-nou se canta,

Ptiu! ptiu ! craiu vechiu, La dusmani nou, Da' la noi vechiu ! sar in sus copiii. Daca zici nou", blastäma morii, zicand :

Da doamne tie craiu ash de nou, cat Ii tráì! Nici sa zici di se vede, caci plang mortdi ; e pacat i ei te blastämä zicand :

DA Doamne tie, ash sa vezi cat Ii träl ! *i inert alte datine si credinte.2) Prin alte parti, este credinta ca dacá iesi afara si vezi craiu nou, sa zici : Sanatate in casa si plosnitele afara. De ai asemenea podoabit in casa ta, ori de esti bolnav, sa zici :

Crai nou, Crai nou,

unul plin : Ros ca Na un fideles gol, Gras ca slanina. Asemenea se potrivesti totdeauna, cand este craiu nou, sá

ai parale in pungii, dacil vrei ca toatil luna sá te joci cu ele.2) In Botosani, este datina ca atunci cand vezi crain nou, sa sari in sus si sa zici : Craiu nou, Craiu nou, Sänätos m'ai gäsit, Sanatos sa ma ;

Sau : Crain nou,

Crain nou,

Cu bani m'ai gäsit,

Cu bani sa má lai;

si aruca o bucatica de pane care lung, ; sau zic cum se zice §i in Bucovina, läsand la o parte cele doug versuri din urma. 4) 8. Istoria degetelor i a iepurelui o au si copiii MacedoRomanilor. 5)

9. Ca sii scoatii apA, din ureehe, vezi mai inainte B. II. 4. 11. Ca sg, tread, ploaia. Ca descantec, sau mai bine zis ca 1) P. Papahagi, op. cit., p. 95. 2) E. N.-Voronca. op. cit., p. 614-5. 3) qezdtoarea, I, p. 191. 4) E. N.-Voronca, op. cit., p. 316. 5) P. Papahagi, op. cit., p. 17.

www.digibuc.ro

55

vrajii, acest cantec se pronuntA adesea, precurn in jud. Neamt, impotriva ploilor. El sunA : Cu un maiu, StAi ploaie cAlAtoare, Cu sabia lui Mihaiu, CA te-ajunge sfantul Cu cupte [soare Ascutite, Si-ti taie picioarele Cu un maiu, Cu topoare ruginite. La vrAjire, descantatoarea iea trei topoare §i un culit §i stand in mijlocul curtdi pune topoarele jos ; hand unul, Il invarte peste cap amenintand ploaia cu toporul si cu cutitul. In urmA, inplantA toporul in spre rAsArit ; vrAjind cu al doilea topor, spre apus ; pe al treilea impreunä cu cutitul le implana iarA§ in partea din cotro vine ploaia.1) Prin alte pArti, cantecul se reduce la : Treci ploaie trecAtoare, Ca brhnza prin streeätoare ! Variantd: Cu cAciula lui Mihaiu, Treci ploaie trecAtoare, CA te-aj tinge sfantul Plinä de coji de mälaiu. Ado, moasà, druga, [soare, si-ti taie picioarele, SA lovesc pe murga ; -Murga cufuritil, Cu un maiu, Cu un pain, Ploaia risipitä.2) In Moldova de sus : Stái ploaie, CA te moaie, CA te- ajunge soarele taie picioarele3).

In Mahala, Bucovina, ca sá stea ploaia, copiii strigA : Stai ploaie, cAlAtoare, Si nenica ghiocel (diecel ?) CA mAmuca-i vräjitoare Si ti-a face-un colAcel ti-a da de sufletel.4) Din Petia-Suceava, ca descantec de ploaie" : Fugi ploaie cAlgtoare, Cu un paiu, Cá te-ajunge sfantul Cu un main, [soare, Cu sabia lui Mihaiu. 1) Gr. Tocilescu. op. cit. Vol. I. Partea IT, p. 1549 : cu prea putine

schimbari i in V. I. P. I., p. 510. 2) Albina, V, p. 77. 3) E. N.-Voronca. op. cit., p. 930 4) Idem, ibidem, p. 363.

www.digibuc.ro

56

Din lifälini-Suceava : Stai ploaie curghtoare,

O. te-ajunge sfântul [soare,

Cu mi maiu, Cu un paiu,

C'o bucath de inglaiu, Cu sabia Domnului, Cu cutitul orbului, Taie capul omului Si rune pe-al Domnulni.

Dupä ce reciteazh aceste versuri, se pune in fata casei un

topor cu ascutitur in sus, o saph, o cociorvii §i o lopath. 1) In Tepu, se infinge in phinânt un topor, o secure, ori alth unelth de fier, ea sh nu ploaie en piaträ. Variante mai sunt.2 12. Istoria fetei. Variantä: Asta-i gura Asta-i geana, Gangura, Ista-i nasul, Pârtanasul : Ista-i ochiu, Bazaochin,

Cotofana :

Iasta-i fruntea thvhlue. Ista-i párul Tumba, tumba, tumba, tumba !

Zicând tumba", freach pärul din frunte.3) ,,i mätu§a Anita zâmboh dulce si prindeh a rosti moale, pe acelas glas, mangaindu-i re rând (copilului) cu douä degete, degetul cel mare §i arätätorul dela mâna dreaptä. partile rostite : Barbd-bilrbue, Gurrt-gurhrie. Nas-näshluc, Ochi-bazaochi,

Sprincene-cotofene,

Frunte-vhlatuc

Hop de tutuluc !

apuch de carliontul auriu de pe frunte : iar Ghiti§or ddeà capul pe spate §i incepeit a-§i tremurh gnsa intr'un râs argintiu, care rásrândeh, paech, luminä imprejur". 4 Variante inacedo-roinâne.5

13. Istoria celor 10 numere. Prin unele pärti din Oltenia, ineepe cu versul :

Una-ini este luna,

si apoi urmeaza restul. 14. La scradat. Prin unele parti ale Ardealului, dupä ce-au iesit din apa unde s'au schldat, §i 'Ana sh se 'Inbrace, copiii cânth: 1) qezcitoarea, I, p. 18(3

7.

2) P. Ispirescu, Poo. unch. sfät., p. 112, 3) Din Tepu-Tecuciu. 4) N. N. Beldiceanu, in ,Senainätorul, VI, p. (38. 5) P. Papahagi, op. cit., p. 1(3-7.

www.digibuc.ro

57

Frigurile mete, La Ca lie 'n piele. Vorba Calk ar arrità o fiintä inchipuitä despre care cred copiii ch. poate rilbdii frig eat, de mare.') 15. Cfintecul polobocului. In Bucovina, cu prilejal cinstirii, împreu11 en alte ciintece se nude i acesta : citesc molifta ta, Poloboc, Rind ne vom imbältit.2) Poloboc,

Ia mai stâi pe loc Iar prin alte parti : Prea cinstite poloboc, Ia mai stäi putin In loc, venim noi vr'o câtivit, Inspre mântuirea ta ! 3) Prin Botosani se ande : 16. Cand li se schimbrt copiilor Cioarâ, cioarä,

Na-ti un dinte de fier, altul de otel. Tot astfel le rostesc si copiii macedo-romfini 4). Cu privire la dinti, in Magia simpaticd, iata ce aflai scris cu prilejul unei monografii engleze, Golden Rough de J. G. Frazer (tradusa in frantuzeste : Le rameau d'or, de R. Stiébel si J. Toutain): salbatec nu intelege dectit foarte rar deosebirea dintre natural" supranatural", pe care o face ornul ntai civilizat. Pentru el lumea e condusa din toate pârtile de agenti supranaturali, de fiinte personale cari lucrand pentru motive asemenea celor cari-1 fac pe el insus sa lucreze, pot fi ca si el miscate, prin apeluri de mila, la speranta sau laTricd. Dar pe langa idea unei lumi pline de forte spirituale, omul primitiv mai are si o altd

conceptie: cl natura este constituit& dintr'o serie de evenimente cari se produc inteo ordine invariabilá. faret intervenirea nimanui. Din aceasta credinta deriva magia simpatica", care are o mare Insemnatate in cele multe sisteme de superstitie, si care contine poate de fapt notiunea modern& a legilor naturale. Deì apficatiunfle acestei filozofii sunt numeroase (cáci aceasta este mai mult un sistem de filozofie dealt o arta), principiile fundamentale pe cari ea se bazeaza, se pot rezumk la dona. Primul e, ca efectul seamana cauzei ce produs ; al doilea, lucrurile cari au Lost odatá In contact si nu mai sunt acum, continua Inca a avek influent&

unul asupra altuia. ca si arid contactul ar persistk. Din primul principiu, sAlbatecul deduce, cit cláca 1'1 unneaza, el poate face tot ce doreste ; din al doilea el deduce, eit poate sa aiba influent& departe, dupa vointa sa, asupra unei persoane, ori a unui obiect din care poseda o particica. Acest din urm& fel de magie, bazata pe credinta unui fel de simpatie ascunsa, stabilita in mod inclisolubil, intre obiectele cari au fost odatá unite, se numeste magie simpaticil in adeväratul iuteles al cuvântului". Un exemplu interesant de magie simpatica, zice traducAtorul de pand 1) Al. Viciu, op. cit., p. 25. 2) E. N.-Voronca, op. cit., p. 907. 8) Arhiva, IV, p. 223; E. N.-Voronca, op. cit., p. 139.

4) P. Papahagi, op. cit.. p 190.

www.digibuc.ro

58 aici, gasim In credintele i obiceiurile poporului nostru in legatura cu clinIii; el se afla si la alte popoare, dupa, cum ne arata Frazer.

Când un copil îi schimba un dinte de lapte, e obiceiul ca copilul s.

arunce dintele pe acoperisul casei, strigând Cioara, cioara, na-ti un dinte de os (fier), da-mi unul de otel4 si variantele deosebite. Afar% de asta, oricine când îi scoate un dinte, trebue sA-1 pastreze Intr'o legaturicii, la un loc ascuns eau aproape de sine, pentru ea sa nu-i mai cadA i altd. Iatá ce gasim in Frazer relativ la acest caz de magie simpatica: La Australieni este obiceitil de a scoate tinerilor unul sau mai multi dinti din fata in timpul ceremoniilor de initiare, la care ei trebue sa fie supiasi, inainte de a fi admisi printre barbati. Motivul acestui obiceiu e neexplicabil ; ceeace ne intereseaza aici este credinta unei relatiuni intre thnär dintii sad, chip& ce i-a scos.

La catevh triburi de pe raul Darling (Noua Galie de sud), dintele scos

erit pus sub scoarta unui arbore, aproape de un ram sau de o gaura plina cu spa. Daca scoarta cresteh pe deasupra dintelui, sau &Lea dintele erh dat afar& i cadeh in apa, erh semn bun, totul va merge bine ; dar daca el ra-

mâneh la vedere si daca, furnicile treceau pe deasupra lui, ei credeau a b&iatul va suferl de d'utrere de gura. In triburile din Victoria, arborele sub care dintii fusesera pusi, devenih oaresicum sacru. Numai cAtiva, membri ai

tribului Il cunosteati; tanarul nu trebuih sa stie niciodata unde au fost ascunsi dintii sai..Dacá el muriii, parintii cojiau tulpina arborelui si faceau foc de jur imprejur, pentru a-1 usch complet ; astfel faceau un Monument In memoria defunctului. Acest din urma obiceiu arata bine credinta relatiunii dintre corp si dintii cari au facut parte din el. La Murringi si in celelalte triburi din I1-oua talie de Sud, dintele scos erh dintaiu incredintat unui batrân, pe urma II treceh dela un cap de familie la altul, prima faceit ocolul comunitatii; revenik apoi la tatal tânárului ì pe urma la tânárul insus. In nici un caz nu trebuih pus inteun sac ce contine substante magice: caci atunci proprietatea lui ar fi fost In pericol. D-1 A. W. Howit aduna odata. dintii tinerilor initiati, dar batranii tribului Il rugara cu multá staruinta sa nu-i pun& inteun sac, unde stiau câ el a pus fragmente de cuart, caci puterea magic& a acestor fragmente ar fi trecut In dinti si ar fi vatamat pe tineri. Trecuse aproape un an de child d-1 Howit primi vizita unuia dintre cei mai insemnati membrii ai tribului, care parcursese aproape 500 km., pentru a cauth dintii in chestiune. El povesti ca unul dintre tinerii oameni erh bolnav si credeh ca dintii sai ar fi ráu pastrati, dar se asigura ca dintii au fost tiiluti intr'o cutiuta separata, la o parte de orice bucati de cuart, i Ii lua cu siné bine inväluiti. In tribul Dieris (Australia de sud) se invalue dintii scosi in timpul de initiare In pene de cazuar. Tatal, sau cea mai apropiata rudá a tandrului ii pastreaza pana ce gura se vindeca i chiar mai mult timp. Apoi se procedeaza la o ceremonie. care are de scop a scoate

toata vieata din dinti. Tatal, insotit de chtivh batrani, rosteste catevit cuvinte fára sir, pe urma clatina dintii, Ii scoate si-i duce la o 'oarecare distant/. si ii Ingroapa cam la 35 cm. adancime. Daca el n'ar fi facut aceasta ceremónie, tandrul ar fi avut rani cari i-ar fi strambat gura ; nu numai cá el n'ar fi putut vorbi, dar si figura sa ar fi fost strfunbata. Aceasta ceremonie este interesanta, caci eá ne arata, sfortarile facute pentru a rupe legatura ce uneste pe om cu o parte separata din corpul sau. De a!semeni la Indienii de pe 1.5.'111 Thomson (Columbia britanica, America) daca un copil pierde dintii, tatal sari Ii iea si-i pane inteo bucatica de came, Ii invalue ash pana nu-i mai vede si pe drmá ii da la un cane care-i inghite. Autorul cale descrie acest obiceiu, nu da alte lamuriri; noi am puteil crede cá aceasta se face ca copilul sa-si recapete dintii tari ca ai chnelui. In Sussex (Anglia), sunt aproape 30 de ani, o servitoare se opuneh faptului de a arunch dinii copiilor, sub cuvant cá, dacá un animal li gaseste si-i roade, copiii vor aveh aceiasi dinti ca acel animal. Ea a istorisit cum un oarecare Simmons aveh dintii din falca superioara asemanatori cu din-

www.digibuc.ro

59

tii unui pore si aceasta din cauza c mumi-sa ar fi aruncat din nebagare de seam& dintii sad de lapte in mâncarea preparata pentru pore." La Arabi, cand un copil pierde un dinte, 11 iea intro degetul cel mare si

cel aratator si-1 asvarle catre soare zicând:

unul mai bun" ; noii dinti cresc atrInci drepti, bine uniti si tari. Soarele, zice Tharafah, da, micului copil un dinte alb si lucios, ca o piatra de grindina.". Se arunca deci dintele care soare, pentruc& de acolo vine grindina si in consecint& soarele poate trimite dintii albi i lucitori ca grindina. In alte teri, dintii scosi sunt puk inteun loc unde ar putett fi gäsiti de un sobolan° sau vreun sO'arece, in 'speranta cá dintii noi vor asek taria dintilor de rozatori. AproaPe in toate partile in Germania traditiunea populara recomanda, când cineva scoate un dinte, sa-1 pun& inteo gaur& de soarece; daca se urineaza astfel cu dintii de lapte ai unui copil, apoi el nu va avek niciodata durere de dinti. Se mai poate, de asemenea, ca O. se pun& copilul inclaratul unui cuptor si sa arunce dintele Fran inapoi pe deasupra ca-

pului sin zicfind : §oarece! da-mi un dinte de fier, eu iti dau dintele meu de aur!" Atunci ceilalti dinti nu se vor mai strick. Pe unele locuri se zice: §oarece da-mi un dinte nou", sau: §oarece! eu iti clan un mic os, da-mi o mica piatra", sau inca: §oarece, iat& un vechiu dinte pentru tine, fa-mi unul non°. In Bavaria se zice cá daca se respect& aceasta traditie, dintii de al doilea rand ai copilului vor fi albi ca dintii soarecelui. Slavii de sud îi invat& copiii a-si arurica, dintii intr'un colt intunecos zicand : ,§oarece, soa-

rece, iata un dinté de os, da-mi in loc unul de fer". Departe de Germania, in Rarolonga, in Pacific, cand se scot dintii unni copil, se cânta:

Mare sobolan, mic sobolan, Iata dintele meu cel vechiu, Te rog, da-mi altul non ! Cineva striga in acelas timp: 1,0 sobolan ! Iata dintele sat' ! da-i unul

de aur!" La Ilocans de Lucón (Philippine) cand dintii copiilor incep sa se miste, ii scot cu ata si-i pun in locurile unde sobolanii ar putea sa-i gaseasca. In Mexicul vechiu, arid unui copil Ii ieiì un dinte nou, parintii sai puneau dintele de lapte intio gaura de soarec°e; fara aceasta. credeau ei ca clintele cel nou n'ar h putut creste. Alta aplicatie putin diferita, dar mai barbara, exista in §vabia, unde i°n timp ce copilului Ii cresc dintii, Ii atarna la gat capul unui soarece, pe care-I rupsese cu dintii Inc& pe cand träik. De alttel trebue sa ailia grija a nu face noduri la siretul de care era legat capul soarecelui ce era atarnat la gatul copilulni.°In Bohemia acelas obiceiu exista, dar siretul trebue sa fie ros si pe el trebue sa fie atarnate trei capete de soareci in loc de unul. Dinii sunt aruncati i pe acoperisul casei, pentruca i acolo pot fi gasiti de soareci si se invoaca sobolanii, .pentruca ei sunt recunoscuti ca au dintii tari. In Xrhipelagele S;rangao si Gorong intre Nona Guineie si Celebes:child un copil pierde dintele sau de lapte, il arunca pe acoperis zicand: Soarece, iti dau dintele meu, da-mi-1 pe al tau". In Ambogna obiceiul e acelá,s, iar cuvintele sunt : Iea acest dinte si da-mi altul mai bun". In insulele Kéi, la sud-vest de Nona Guinee, cand u°12 copil e aproape sa schimbe dintii, se urea pe acoperis pentru a oferi sobolanior dintii sai.

Interesant e de altfel pricina pentru care toate popoarele invoaca soarecele, pe cand noi si fratii Aromâni, cerem dintii dela cioarei (A si G. Murgoci in Sdineindtordl, VI., p. 170-4. De altfel idea despartirii dintilor ca parte din organismul omenesc,

de corp, ask cum se arata mai sus, se aplica si la alte parti ale corpului. Peirul care ramane in pieptene la pieptanat nu se arunca pe foc sau in gunoiu, ci se pune in gard, sa putrezeasca sangnri. Unghiile, cand omul si le taie nu se arunca in gunoin, ci se pun intr un loc curat, sau sunt stiflate in vant. Tot astfel scäldeltoarea copiilor mici si zoile dela diferite feredeie de leac se varsa tot in locuri curate. Chiar urntet, lasata de picior pe panu-i lucru fara nici un rost ; tot astfel Nreina dela ntornteint,hainele, etc.

www.digibuc.ro

60

20. (land un copil plfinge. CAntecul acesta se intrebuinteazA si ca proverb ').

21. La sughit. In Botosani, se spune o vorbA, ash in vAnt, fArA, a i se sti insemnAtatea: Chef si bucurie In deal la bostänArie2).

26. Cantecul soarelui. 0 frAnturA din cAntecul pomenit, in alai parte 3).

27. Cantecul oii. In Bucovina, in loc de oaie avem cucul: Cucule maria ta, Logofeti Am venit la dumneata, Cu pdrul de aur cret, Sa-mi dai calul si iapa, SA ing imbrac cu straie verzi, SA mà duc la sorA-mea, Cu cai 'mpAratului, C'am auzit c'a fiicut trei Cu biciul vAtavului 4). [fep

Pentru asemänäri, vezi si A. II. 16. Aceste cAntece se aud intrebuintate §i ca geleitori. Iatri pe cea a lupului: Am o oaie coacrizA,

Se roagA la cuc : Cucule, maria ta, SA-mi dad caii on cAruta,

SA ma suiu la MAriuta, C'am anzit c'a fAtat Trei iezi Logofeti

Cu pArul de aur cret. Until a pierit, Unul a murit, Unu 'n munte sa suit Cu cai sotului, Cu chuta 'mpäratului, Cu biciul vAtavului.

San:

Am o oaie oachesg, Sade jos si deapänä,

Si se roagl robului, i se 'nching cucului : Cucule rairia ta, Am venit la dumneta,

SA-mi dai cArnta

Cu stresinuta SA Ind duc la sorA-mea,

C'am auzit c'a fAcut Doi feti Logofeti,

1) I. A. Zanne, op. cit.. II., p 699.

2) E. N -Voronca, op. cit., p. 789. 3) P. Ispirescu, Pov. unch. sfeit., p. 112. 4) E. N.-Voronca, op. cit., p. 768.

www.digibuc.ro

61

Cu pärul de aur cret : Unul §ade eu matele 'n pahar Ca ghicitoare peutru unt4eä : Am o oaie rapailä, Sade 'n deal si deapanä

Si se 'n china rugului Si se roagä cucului : Cucule, maria ta, Am venit la dumneata, Sa-mi dai calul dumitale SA ma due la socru-mare,

Si until cu sângele 'n zahar 1).

Sub un munte rotunzat, Si-a facut trei feciori, Trei fratiori ! Unul a murit, Until a pierit,

Unu 'n munte s'a suit Cu sangele 'ntr'un zähan, Cu matele 'ntr'un pahar.

C'am anzit c'a fatat : San :

Este o baba, hreapanii, Sade jos §i deapanä

Si se roaga lupului Si se 'I-idling cucului :

Cucule, 'atria ta, Am venit la dumneata.

Cu parul de aur eret : Unul a murit, Until a pierit, Unu 'n munte s'a suit El in. munte cu ciocanul a dat,

C'am auzit c'a fäcut Trei feti

Muntele s'a cutremurat, Fetele s'au märitat, Eu bacsis am capatat. IQi fetitä La portita Ca te-ateaptri Daleon,

Logofeti

Daleon fecior de domn 2).

Sa-mi dai calul si cäruta,

Sa ma due pan' la mai[euta,

Altul, cu foarte putine deosebiri, sunä : Cucule, mária ta, Logofeti, Unu 'n munte s'a suit, Venii pang, la dumneata,

Sh-mi dai un cal po[rumbac, Sá ma duc panä la Novae,

C'am auzit, Fi-mea a fäcut Doi feti

Muntele s'a suclumit, Ma" dusei la musca mare, Musca mare treiera Si a mai mica', vânturii, Cu pang, de ciocârlie, Hi ! Marie, hi ! 3)

pentru care vezi si B. H 27. 1) Artur Gorovei, Cimiliturile Romemilor. Bucuresti 1898, p. 216. 2) lbidem, p. 381-2. 3) Gr. Tocilescu, op, cit. V. I. P. I, p. 516.

www.digibuc.ro

62

Dar numarul variantelor nu se ineheie 1) 29. Cintec catre doll. In Bucovina si prin Moldova de sus, copiii de jucttrie pun mânile una peste alta, se tin ea degetele de pielea manii deasupra i zic : Car, cioara, Cu mânile de aluat, Dela moara, Ca buzele p-ai spurcat, Cu faina 'n podia! Car ! Car ! Si zicand ash imprästie indata mânile ca i earn ar sburit cioarele 2).

30. Varianta din Teleotman : D'undevii,mäiNutule? Dela vale pan' la deal, Dela parâu repede. Pan' la pomii lui Dragan.

Ce-ai vitzut, mai NuItule ?

Doi pui de scripete. Cum faceau, mai Nu[tule ?

Floricicä nu cad* Nu e nean'-tau sa te iea, Si e dus la Dobrogea, SA iea bani cu secera, SA plateasca dajdia.

chitai, banita, Dajdia 'mparatului. Dä-i cu stremuralita, _Drumul Tarigradului 3). 44. Cfintec &Are cocostiirc Cand copiii vad pentru intaia data cocostarc, Ii cantä Cttlauzu, Ca popa 'n biserica. Buzu, Ca porcii prin fèrega, In toarce-te, Ca vitei 'n stologol, Invârte-te, Ca vacile 'n munte gol. Stologolul este un loc închis cu tdrfi (crengi verzi), uncle bagtt gospodarii 4). 45. Cuvinte cari se rostesc de copii când fac pe negustorii: liTn'(-de) to duci : Uncle m'as duce, m'as La Tecuci 2),

[duce,

Ori la Necoresti, Ca sa targuesti ?

Dar mi-i ea, n'am ce aduce ;

1) Gr. Tocilescu op. cit. V.

cântece.

I. P. I,

p.

512-13, cuprinde alte patru

2) E. N.-Voronca, op cit., p. 139-40. 3) Gr. Tocilescu, op. cit., V. I. P. I., p. 516. 4) Al. Viciu, op. cit., p. 80. 5) Capitala judetului Tecuciu ; Necoresti (ofic.: Nicoresti) i Podul Tarcului, (pron. pop, : Po'-Turcului), targusoare in judet.

www.digibuc.ro

63

-Uncle as pleca, a plech, Dar mi-i ca n'am Qe cum-

La tot crismarul, TJmpli buzunarul ;

La tot crismarul, Crt io-s negustor greu, Sá ieu marfri de-un leu 1).

Du-te la Podu-Turcului,

Chisaua 2) si amânarul ;

Iar la hanul dela nuc, Cinci lulele si-un ciubuc.

CA gäsesti marfa pamântului:

46. Când tunit i trasnetite, copiii sburdá Doame ajunge

aleargá zicând :

Pe cel ce fuge 47. Cfind plonI. In Moldova de sus copiii cântri : Ploug, Intr'o casá notiä ; Plouá, Fetele dumica, Babele se ouà Fläcäii mânâncä4).

48. Când in mijlocul unei roate de copii vine altul sträin, copiii Ii cântä, precum am auzit in cona. Copou, jud Iai: intrebärile i ráspunsurile, le zice acelas :

Nemtisor,

Care mä stuche (scuipri)

Gotofintipr, Ce-ai in sAnisor ?

in buzunar Un tântar, Lautar.

Mn un paduche 49. Care soldati : Cäpitan,

Colonel

Cap de bostan :

Cap de purcel5).

1) T. Pamfile,. M. Lupescu, L. Mrejeriu Carte pentru tineretul dela sate, p. 130: Un ora se duce la un ciobotar sa cumpere niste papuci pentru nevasta-sa; si se intamplase el ciobotarul cela n'avek decat o singurá pereche de papuci, si si-aceea pr'oasta.

Cat cei pe'dansii? intreaba ornal. Zece fianci; dar pentru dumneata las cu noua si jumatate.

Hei, hei! ofta omul,

Neo.ustor greu,

Cu marfa de un leu! Si iesi afará !" adesea de lemn, cu capac, in care tineau batranii mai inainte tutunul. 3) El. N.-Voronca, op. cit., p 785. 4) Ibidem, p. 930. 5) Comunic de cap. Em. Popp din Barlad.

www.digibuc.ro

64

50. Cântecul berzei :

0 capusa, Vino la noi dupä usa. Dar in ghiare ?

Barza, Barza,

Ce ai in cioe ? Raschitoare 1). Un boboc. Dar in gust,: ? 51. Cântecul caprei, folosit adesea si ca sort, in Valcea : Busuioc, Si§ capra en märgele, Ranturile, Ca-s mai multe viorele. Branturile, Boncis Cuseudia, Veselia,

Boneis

Duph easa lui Tivis.

Ia-ti mâna d'acia.

Tivison,

Variantd din Romanati : Berbecana,

Sare capra din argele Cu mai multe ghiocele.

Ranturile, Branturile,

Rontis Bontis,

Cuseudia, Veselia.

Dupa casa lui Tivis.

Sparc Mandia.

Tivicana,

A doua variantd tot din Romanati : Tivicana, Sisi capri cu margele, Berbecana, Cd sunt mai multe sariRanturile, [cele Banturile, Si mai multe ghiocele. Cueutia, Veselia, Späimânta mania 2).

Roncis, Poncis,

Pe la casa lui Tivici ; 52.. Párintii sau froth cânta copiilor mai mici, frati sau snrori, ca sa stea in picioare, sd stea pop sau popuvr : Popusor, Popusor,

I

Papusicä Mititic 6,

Ca-ti d a mama u n onsor ;

Crt-ti dd mama o floricied.

53. Cântecul coco,91ui, räspandit prin cartile de scoale primare : constituind ash numitul basmul cocosului" prin Muntenia,

iar in Moldova si povestea eucosului".3) 1) Gr. Tocilescu op. cit. V. I. P. I, p. 517. 2) Ibidem, p. 509. 3) Vezi: d. aineanu, Basme, p. 950; Per. Papahagi, op. cit., p. 26 si urm. ce alte teme.

www.digibuc.ro

Si era un mos, S'avea, un cucos,

A, ce mai cucos, Cum canth la mos! -fa canta, cucosule,

Sai de joaca, mosule! Si era, o vulpe. Si-a mancat cueosul, A, ce mai cucos, etc. Si eni un cane Si-a mancat cueosul, Vulpea po cucos, A, ce mai cucos, etc.

Si era un lup, mancat pe cane,

Miele pe vulpe, lpea po cucos, A, ce mai cucos, etc.

Si era un nrs. Si-a mancat po lup. Lupul pe cane, Canele po vulpe, ulpen pe cucos, A. co mai cucos, etc. Si era, un par, Si-a ucis pe up-%

Ursul pe lup, Lupul pe cane, Miele pe vulpe, Vulpea pe cueos, A, co mai cucos, etc.

Si era un foc, Si-a ars pe par, Parul pe urs, Ursul pe lup, Lupul pe cane, Cane le pe vulpe, Vulpea pe cucos, A, ce mai cucos, etc. Si era o ploaie,

Si-a stins pe foc, Focul pe par, Parul pe urs, Ursul pe lup, Lupul pe cane, Cane le pe vulpe, Vulpea pe cucos, A, ce mai cucos, etc. Si era un Wait, Si-a sbicit pe ploaie, Ploaia pe foc, Focul pe par, Parul pe Ursul pe lup, Lupul pe cane, Cânole pe vulpe, Vulpea pa cucos, A, ce mai cucos, Cum canth la mo§ ! Ia canta, cucosule, Sai de joacti, mosule !

54. Carni se face o nuntA, cam a0: Bate toba I-a mancat cotoirtl urda, La Moldova, N'are ca ce-i face nunta.1 CA-si maritA Stroe fata;

53. Cantec care se foloseste si ca sort : Lunaie, Plavaie,

Muciu bate, Buciu bate.

I I. A. Zanne, op. cit., VI, 235. Pao lb, li curi

www.digibuc.ro

5

66

Gate vaci stint adupate : si-ale mela, *i-ale tele, ragei din pildure:

Ragea rag* iganii fugeh, Cu cimpoaie. Cu drâmboaie, C'o fi cofeet,

Da' ce mai erh :

Doi pui de

ceteet.

Cum fâceit, Cum frIceh,

Tiri-tiriatita. Pe coadh sofranita. Unde joacrt Ivânus Cu cununa de phius. E§i, Stane, din celar, C'uite popa mácelar, Cu sângele 'ntr'un gávan.')

1) I. A. Zanne, op. cit., VI, 172.

www.digibuc.ro

I. JOCURI DE CUVINTE, GLUME, FORMULE DE PACALELI. In dimineata Craciunului umbla pizdräii (pitdriii, bipizdrà (sorcova). Cui 7111 le da nuci, ori mere, cantrt: Burep Tot d'ele märunte

45.

zdrài

Pe pareti, Tot nevoi s'aveti, 48. 67.

De aici pan'la punte".1)

i la Macedo-Romani2). Varianta macedo-romana

In Botosani: Nici nu-mi pasrt De Nastasa:

69.

In vagauna Nici 1111 tuna.

Sau:

Nici nu-lui pasa, De Nastasa: De Nichita,

Nici atata; De Hurjui, N'am grija 70. Broastele cand canta spun ash: Dat-ai panza, dat-ai Ouzo, ? Am dat, am dat, am dat. Cu cat, cu cat? C'un ort, c'un ort. 0, ca-ca-ca-ca mult ai dat; o cii.-câ-ch-ca mult ai dat! sau:

Pus-ai panza? 1) A.1. Viciu, op. cit., p. 67.

2) P. Papahagi, op. cii., p 57. 3) Ibidem, p. 163-4.

www.digibuc.ro

68

Pus, pus Da tu? Si en, si eu. Sau:

Undo to duci?

In targ, in targ. Ce s cumperi? Orz, orz, orz. Sau:

Cat ai dat pe tatal-tätt, cat ai dat pe tatäl-thu? 11n ort, un ort, tin ort, un ort! 0 tu, tu, cá mult ai dat ! 0 tu, tu, ch mult ai dat!1) Cand un copil stränufg, ceilalti din cash sau din to84.

várhsie

Moas'ta 'n pod. Se obisnueste a i se zice tot ash si cand sic(' hitä sau i se WI-

sare (child i-a intrat ceva pe gatlej). Aceasta se obisnueste de altfel si intro oamenii mari. Copiii intro ei: 85. Ce faci? Colaci!

Cand un copil se uith la mash au chciula in cap,

87.

altu-i zice: 88.

da nu iei saua de pe mhgar nici aici? Cand until iea lu ras po altul:

94.

MA iai in ras? Cine te-a luat in ras, Sh poarte bland de urs! Când unul n'a bägat de seamgt ceva:

Má,

Ce nagd?

cu acelas inteles ca proverbul Ce-a fost, a sburat, ,.popa nu toacgt de doug ori pentru o babgt surdh". Unul mai mic inghie (irabie, invith) pe altul: 95. Hai, má. Iea sama, cá pe mine nu ma chiamh Haimu! (nume jidospungt ch lui nu-i place sä i se zicil md de vase ; adech vrea until mai mic deal dansul). 1

E. N.-Voronea, op. cit., p. 985.

www.digibuc.ro

69

Mrti Gheorghe, Ce-i, mä? Na, cane ! 93. Jurdmânt Sä dea Dumnezeu sit intru in pämânt.... c'un picior panä la glesnä. 96.

!

99. Pentru iarnä, ciobote am, suman am, numai cdciuli îmi mai trebue; halal de mine ! Halal sä-ti fie,

De cap sä-ti rrtmâie ! 100.

101.

Unuia care spune sau face un lucru neasteptat. Ce, esti nebun ori te faci, Ori te-ai späriet de vaci? La jocul de-a kind d oile, de-o pilda:

Cine s'o face lup, sit nu-mi jumuleascä oaia. ca mii bate tata.

Dacä nu se face Ion, apoi mit fac eu. Illägar de te-ai face tu, mägar de s'ar face el, eu vä spun dinainte : sii nu-mi jumuliti oaia. 102. Când doi baieti se sfädesc, ceilalti de prin prejur, ca inairâte 'ilia, mai mult, le cântä: Chiperiu (piper) intre voi, Sä rädem §i noi! Aceasta este de altfel si credinta : când versi pe masá sarea sau piperul, faci a slada si chiar a biltaie. In Bucovina, se zice: Mai incet cu dantul, Srt se tie si schiopii. Ori :

Mai incet cu dantul, rupe clobantul. Intre doi, pe drum : 103. Uncle ai fost (un' ti'ci=unde te duci

In sat 104.

Sau:

La päsat. Unde te duci? In htme Srt-mi pun nume.1

1) Toate din Tepu-Tecuciu.

www.digibuc.ro

9

II. INTREBARL PROBLEME. 19. Variantä macedo-rrunâng.1) 24. Tot cam astfel se fac ..i cele cinci noduri de atã la o nuntil,

precum se obicinueste in judetul Botosani : al nasterii, al cre§terii, al nuntii, al vietuirii

§i

al mortii :

1) P. Papahagi, op. cit., P. 79.

www.digibuc.ro

tragfind de nodul

71

adick de capetele atei, Variantei macedo-românk.2)

celelalte noduri se desleagrt.').

38. Un orn prAsiit cu o femeie. Un alt om, trecktor pe drum ca de obiceiu le zice : Bunk ziva, omule, cu femeie. Dar femeia, parându-i räu, a zis : Bagii de seamk, omule, ca nu-i omul cu ferneia, ca marna aCestui om e soacra mamei mele. Cine erau cei doi prksitori? (Taal cu fich-sa).3) 39. Mai, zice unul, hai cà nu-i mânch tu un pepene Intreg ? Te prinzi ? Ma prind rAmasag). cel ce se credo voinic, mknâneti pepenele intreg. lack, 1-am mâncat ; (16-mi juruita (ceeace mi-ai juruit ; pron. pop. : giuruit, fagAduit). Crezi tt3/4, da' sämântele si corjele de ce nu le-ai mâncat ? rac si lin intr'un cuvânt : 40 Cine poate zice : tiucaracalin.

Zici tu ck el nu vine ? Eu dia ed vine. Da, ill tiucd vine. 42. Un flkcau Intreabá pe-o fatET de cati ani este. Ea-i rhs-

41.

punde :

Am atâtia cat' am : mama are de donk ori pe atâtia, iar tata cu zece ani mai multi cleat mama. Tustrei avem o suth. De chti ani erau fiecare? (Fata aveâ 18 ani, ma-so, 36 si tatä-stiu 46. Adick :

x+2x-j--(2x+10 =100 ; 5x+10-100: 5x=90 ; x=9°=18 4 . 5 43. Ce-s cloud §i nu vezi deck una? Dealul si valea 5). 4-4. Era"' doi ta i doi feeiori cari se puserk la mask, trei ourt. Cum se face eh le-a ajuns de fiecare ate un ou un om cu §i cu nepotu-shu .6)

cut

1) El. Sevastos, Nunta la Rom., p. 312 3. 2) P. Papaliagi, op. cit., p. 179. 8) Culeasa din Zorleni-Tutova; vezi A. Pan, Opere complete, 1904, I, p. 257 si urm. 4) Tod. Pamfile, M. Lupescu, L. Mrejerin, Carte pentra tineretul dela sate, p. 264. 5) ibidem, p. 201. 6 Ibidem, p. 206.

www.digibuc.ro

79

45. Cum se impart douA paie la trei mAgari ? (unul se dd la un mAgar, altul la alt magar, iar cel de-al treilea rAmane im1)Artitor1l1i.1)

46. Un orn aveh de trecut paste puntea unei ape tin lap, o caprä i o varzA. Pe punte nu puteh trace decht el singur, ori

cu lupul, ori ca capra ori cu varza. Dadi lnh liipul, rhmaneh capra care ranch varza dadi brit varza, rärnaneh lupul si manch cap a. Dad' duceh capra, trebuià sa iea apoi i varza, ori lucru greu si ash, si ash. Cum trebuià sà facti? SA iea capra si intorcandu-se, sä vinà s'o ducA peste apA ; sA iea apoi cu capra ; sA Tea varza si s'o &Icà la lup i apoi sä vinà, sa-si iea i capra),cunoscuta fabuld, din care face parte si proverbul : e greu sà impaci i capra i varza. 47. Trei tovarAsi stand la un sfat intr'o sarA (noapte) lungii de iarnA, li paleste pofta sa mAnance mere. Ei trimet pe unul sA cumpere mere (se vede treaba cA grh u) la târg, cá la targ fiecare gospodar trebue sA aibA din pomii lui cate putine roduri pe Tarifa). TovarAsul dus la cumpAraturA zaboveste mai malt si child vine, ii gaseste prietenii dormind. El, fail sA-i starneascA, imparte merele in trei pArti, îi iea partea si se duce. Mai tarziu se trezeste unul din cei doi si dri de mere ; el nestiind cum Ii treaba, le imparte Tar in trei, îi iea partea lui si se duce. Celalt cand se scoalà, de asemenea imparte merele in trei iea partea lui. A doua zi cand se intalnesc, isi impart merele intre ei i le vine deopotriva. Cate mere erau ? (Erau 81. Impartit 81 in 3, vine ate 27 ; o parte o iea cel dintaiu i raman 54. ImpArtit 51 in 3 vin ate 18 ; o parte o iea cel de-al doilea si raman 36 : impArtit 36 in 3, vin ate 12) ; o parte iea cel de al treilea si rAman 24; imptirtit 24 in 4, vin cate 8 3). 48. SA se adune (?) numerele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 si sa dea 9999. (1+8, 2+7, 3+6, 4+5). 49. De ce lat,ra canele ? (CA nu poate vorbi).4)

50. De ce duce canele osul in

? (CA nu are traistA undo

sA-1 punri 5). 1) Tud. Pamfile, M. Lupescu, L. Mrejeriu, Carte pentru tineretul dela sate p. 202. 2) Ibidem, p. 202. 3) A. Pan, op. cit., 1904, 1 p. 252. Vezi si Tudor Pamfile, Cimilituri romeineei (ed. Acad. Rom.). 1908, P. 9. 4) A. Pan, op. cit., p. 252. 5) Ibidem, p. 252 ; Gr. Dem. Teodorescu, op. cit., p. 249: Perche cosa i cani rosegano volontiera gli ossi ? (Perche non gli possono inghiottir intieri)".

www.digibuc.ro

73

51. De ce roade cânele osul ? CA nu poate stt-1 inghità . 52. De ce se culcA bonl? (CA isa poate sa seazA .2 53. De ce curg boului balele ? (CA nu poate sA scuipe .3 54. De ce fuge iepurele la deal ? Cà nu poate sa intre sub deal 4).

55. Când strt iepurele §i nu fuge? Mud e in frigare) 56. De ce sade cioara in par ? CA nu se poate intepit. in el 6 57. Când sat parul ca amândond pArtile in ptimant? Cân .

e oala pusA in el 7 . 58. Când e noaptea mai micA.? Când te enlei seara tarzin 8 59. CAnd e ziva cea mai lung6 ? Când n'ai ce stt mänânei 9 60. Când e ziva en noaptea tot una ? (Când se imbatil gazda di'mpreunri en oaspetii) 10).

61. Cari bucate sunt mai en foame ").

t,crust'?

Cari se manâneä cu

62. Ce este mai duke cleat toate in lume ? (Limba, &And vorbeste vorbe dulci)19).

63. Ce este mai amar decht toate? la)* limba, când vorbe§te vorbe amare)'3). 1) A. Pan, op. cit., I, p. 252: 0. Dem. Teodorescu, op. cit., p. 249 Pourquoi gist la vache au pre ? (Pour ce qu'elle ne s'y pet seoir)". 2) A. Pan, op .cit., I, p. 252.

3) Ibidem, p. 252. 4) Ibidem, p. 252; G. Dem. Teodorescu, op. cit., p. 249 : Comment faire pour attraper un lièvre sans courir ? (Attendre qu'il soit à la broche)". 5) A. Pan, op. cit., p. 252. 6) Ibidem. 7) Ibidem. 8) Ibidem. 9) Ibidem. 10) Ibidem ; G. Dem. Teodorescu, op. cit.. p. 250. Quel et le meilleur repas k prendre ? (C'est celui qui ne coke rien). 11) A Pan, op. cit., I. p. 253. 12) Ibidem, p. 253 ; tema cunoscutei fabule cu bucatarul care a avut porunca sa facá cele mai bune si apoi cele mai rele bucate, child el le-a pre-

gatit pe arnândouä cu limba. V. fr.: Quel est la meilleure et la pire des

choses ? (La langue); Quel est un petit morceau de chair qui est incontinent levé et offence plus qu'un coup de couteau ? C'est la langue)". 13) A. Pan, op. cit., p. 255. G. Dem. Teodorescu, op. cit., p. 250: ,.Quel

est Phomme qui n'a pas eu de mère? (Adam). Quel est l'homme qui est mort sans 'are né ? (Adam). Wer gestorben und nit geboren sey (Adam und Eva). Nun nasclu, nun addaton, senza nasciri nutria (Adamo).

www.digibuc.ro

74

64. Cine nu s'a atscut si a murit ? (Adam strémosul . (i5. Cine la moartea lui a intrat in pantecele maicâ-sei ? (Tot Adam strámosul).3)

66. Cine a fost corábierul cel mai dintrtiu in lume? Noe care a scäpat de potop .3) 67. Ce cocos a chntat si s'a auzit in toaté, lumea ? Cocosul din corabia lui Noe .4)

6. Cine de viu s'a ingropat, Mormântul a umblat, Si mortul a cântat ? Ionit Proorocul, când erà in Ontecele chitului.)9).

69. Cine a murit si nu s'a ingropat ? Muierea lui Lot, care s'a p refécut in stalp de sare. 70. Cine s'a néscut de doué, ori si a murit odatä? Tot Ioné, Proorocul, care s'a nAscut al doilea din pAntecele chitului.1) 71. Cine s'a nrtscut odatà si a murit de douii ori ? Lazár cel inviat a patra zi . 9) 72. Cine s'a nAscut si îiicá n'a murit? Eu m'am náscut si Incá n'am murit .9) 73. Care este intitia poruncrt a lui Dumnezeu ? Postul, când

a poruncit lui Adam sä nu mánânce din pomul oprit »° 74. Un ora aveit trei pluguri cu boi seamáná trei obroace de grâti, bagá doisprezece secerátori, patru treierátori si iesirä tot trei obroace de grâu. (Omul este Dumnezeu : trei pluguri, sfânta 1 A. Pan, op. cit., p. 255. 2) Ibidem.

3 Ibidem; G. Dem. Teodorescu, op. cit., p. 250: Dans quel endroit l'âne cria-t-il assez fort pour être entendu de tout le genre humain et des tous les animaux (Dans farche de Noe). Wenn hat der Esel so laut geschrieen, dass alle Menschen hörten (In der Arche Noalis . Wer geschriyen hat das die ganze Welt hört. (Der Esel in der Archen Noe'). 4) A. Pan, op. cit., p. 255. 5) Ibidem. Ibidem; G. Dem. Teodorescu, op. cit., p. 251: Quelle est la femme (lui est morte sans laisser de cadavre? (La femme de Loth ". 7) A. Pan, op. cit., p. 255. 8 Ibidem. 9) Ibidem, G. Dem. Theodorescu, op. cit., p. 251 : Qui né sans kre mort ? (Tous les etres (lui sont encore vivant,' -. 10) A. Pan, op. cit., p. 256.

www.digibuc.ro

qui et

75

treime sdmânta, cuviintul lui Dumnezeu ; doisprezece secertitori, apostolii §i patru treierdtori, evanglielistii) 1) 75. Sase erau, Si vorbiau Doi stau Si doisprezece se mirart. (Ceasurile din zi, Domnul tIristos cu Samariteanca, Apostolii .3)

76. Ce sfânt n'a avut suflet si face minuni ? (Sf. Cruce)3). 77. Uncle e buricul pdmântului ? (Aici unde sez eu : De nu crezi, Másoard i vezi . 4) 78. Unde e dealul mai mare ? (Uncle e valea mai adâncd 5). 79. Ce este mai alb ca laptele (Ziva, c laptele nu lumineazti 6).

SO. Un bärbat cu nevastd-sa si cu doi copii voiau sá treacd o apd cu pluta, care nu puteit duce mai mult de 50 de oci. Tatdl si mama chntáriau fiecare câte 50 de oci, iar copiii amândoi tot 50 de oci. Cum puteau trece ei apa ? (Tree amândoi copiii i se intoarce unni, trece tatäl si se intoarce celalt copil ; trec amandoi copiii si se intoarce until ; trece mama si se intoarce celalt copil ; trec la urmd amândoi copiii)7). A. Pan, op. cit., p. 256. 2 Ibidem. 3 Ibidem. 4) Ibidem; G-. Dem. Teodorescu, op. cit., p. 251: Oh se trouve le centre du monde ? (Le centre du monde le voici, là où je suis; si vous ne vonles le croire, mesurez-le)". Aceasta intrebare este o ghicitoare vedica. Vezi Haug. Vedische Raethselfragen und Raethselsprtiche. München 1876, p. 43 apud Rolland. 5 A. Pan, op. cit., p. 265. 1

6) Ibidem.

7) Tud. Pamfile, M. Lupescu, L. Mrejeriu, Carte pentru tineretul dela

sate, p. 205.

www.digibuc.ro

III. FRAMANTkRI DE LIMB.A.. Asupra frAmAntärilor de limbá, si in altá parte 1 . 0 saprt Mat, dourt sape late, trei sape late, etc. 2). 4. Stare, starcea-ghsc, mai starciogâtiil nitel. 5. Asearà, alaltáseará, mari boieri venirá la noi: da' caii 13.

de ce-i legal-A? De coame, de coade, de cuiele podului protopopulni 3 .

e anevoie a zice bou breaz-bhrlobeaz, dar e anevoie a drirlobArlobrezi dArlobArlobrezitura din oile DArlobArlobrezeanului 4).

PAs'a-rieg, surá 'n gura: pica pila 'n pungä, punga 'n pila'n pungti5). Variantd. Täläliinga pilá Jurigá, pird 'n pi, pilri 'n pungd

16.

(Vâleea)6.

ls.

Am o purceh chiolopang, cu purceii chiolopani, vin

sug, fug in, tuft' (bis) 7).

Fariantd. Am o purceh cu doisprezece purcei; fug, sug, fug in tufh8). 19.

Vânturai yam màlai, pe chapul lui pung6 lungá

(Pungii-lunga?) lungá, pungii lungd, popultieu eu pila'n pung69). Variantd. Vânturai vara malai, vhutu rung6, pung6 tarapi en pila in pungä 0). 1) Gr. Tocilescu, op. cit. V. I. P. I, p. 536. 2) Gr. Tocilescu, op. cit. V. I. P. II, p. 1199. 3) Etyni. Magn. Rom., p. 1191. 4) Gr. Tocilescu, op. cit. V. E. P. II, p. 1202. 5) Gr. Toeilescu, op. cit. V. I. P. II, p. 1202. 6) Ibidem, p 1199.

7) Ibidein. 8) Comunicat de Locot. Sitinboteanu din Bfirlad.

9) Gr. Toeilescu, op. cit. V. I. P. II, p. 1200. 10) Ibidem.

www.digibuc.ro

77 o Variantät. Pe un codru de luncd, s'a gàsit o Mud punga 'n pilä, când punga 'n Vai iantat. Vântu rângä, pung6 hingä, piripic si-o prunä 'n pungit Bodaprostea a d'aseara, dati sii vii bodaprostim, hai 22.

sii vä bodaprostim

Venirà niste oameni d'asearg, d'alaltäieri searä, la

24.

popa deschlicarg, da caii ce-i legarä? De coame, de coade, de cuiele podului popii (bis 3).

26. Plecai p'o ulicioarä, 11I6 'ntalnii c'o 1elioarìí

0 'ntAlni i) 0 'ntampinai,

Drept In chismä o särutai ; In chismä i 'n chismisoar5, In ismil si 'n ismisoar64

28. Eu umplu poala popii de trei ori cm prune rosii ; popa umple poala mea de trei ori cu prune rosii6 Varianta. Umplui, umplui poala popii de trei ori cu prune rosii 6).

29.

Treat parciu puntea, puntea pute-a pârcin, pârciu'

pute-a punte 7).

Intrebuintath i ca gacitoare pentra pisicã : a) Fuge purea pe cuptor, De-a purea, purea 'napoi. b) Suie pierea pe cuptioriu, c Suie sura pe cuptoriu, Na puri purea 'napoi. N'a suri sura 'napoi8).

31.

32. Colea pe mosuroiu este o codäbäturä c'un codäbäturoiu; când codäbäturoiu' sare peste codnatura, cand codàbatura

sare peste codhbäturoiu si se codobAturau amândoi 9 .

Aceleasi teme folosite ca gacitori pentru cioara 1) Gr. Tocilescu, op. cit., v. I, p. II, p. 1200. 2 Ibidem, p. 1202. 3) Ibidem, p. 1199. 4) Ibidem, p. 1202. 5) lbidem, p. 1200. 6) Ibidem. 7) Ibidem. 8) Art. Gorovei, op. cit., p. 291.

9) Gr. Tocilescu, op. cit., V. I. P. IL p. 1201.

www.digibuc.ro

porcul :

78

a) Totoiu, Motoiu

Dar toata, Moata,

Duce pe toata,

Nu duce pe totoiu,

Moata:

Motoiu.

Partoiu,

b)

Partira Incalecà pe artoiu, Pârtoiu: Dar artoiu c) Danta, Manta

Nu poate sa 'ncalece Pe artira, Pârtira. Dar dantoin, Mantoiu

sede pe däntoiu,

Nu §ede pe danta,

Mantoiu,

Manta.

Sade pe gârzoiu,

Dar gârzoiu, Bârzoiu Nu §ade pe gârza,

Bârzoiu ;

Barza 1).

d) Garza, Bârza,

Ca gâcitori pentru cotofana pe porc : a) Titirisca, Bântoiu Frisca Nu poate sari

Pe titirira, Frira.

Sare pe tântoiu, Bantoiu; Dar tântoiu,

b) Titirira,

Prira

Se poate suipe titiriscoiu, Priscoiu;

c) Titirisca, Frisch'

Se pune pe titirir, Frisc ;

Dar titiriroiu, Pripoiu Nu se poate sui pe titirira, Pripa. Dar titirisc, Frisc Nu se poate pune pe titirisca, Frisca. Dar moc,

d) Mic,

Mondoc

Pestric Se suie pe moc,

Nu se suie pe mic, Pestric.

Mondoc ; 1) Art. Gorovei, op. cit., p. 82-3.

www.digibuc.ro

79

Dar angheloiu,

e) Anghelusca. Menghelusca

Men gheloiu

Sade chlare pe anghe-

Nu ponte sedeit cälare pe an-

[loiu,

[ghelu§ca,

Mengheluca

Men gheloiu :

.

31. Capra neagrä calcã 'n piaträ, cum o calca 'n patru crapri: cräpe capul capre 'n patru, eum craprt piatra 'n patru Versuri asemätoare cu vorbele de mai sus revin §i intr'un

colind dobrogean ....Gheorghies

cA

mi-1

[numesc Cálare pe un cal domnesc, Penn cal galbän snierdios;

Si räsare,

Galbnâ sare 'n piatrà sacä, Pi atra sacrt

'N patru craprt 3).

Galbän sare

Päsdricä làmnicicà, plämnicica pis copälnicicri ca si tasai (tatril-säu e? lamnicu, plamnicu, pis () copalnicu, ca si ma sa lämnicica, plämnicica, pis ( ) coplämnicica, ca si puii lämniceni, plämniceni. pis ( ) coplämniceni 4). 40. Cinte. cintenezoiu, cine cin' te-a netezit ? Un cine 38.

cintenezoiu, din tara cinte-munteneascii 5. 41. Putinä pritocitoare cu dòurisprezece pritocitori, tot inteo pritocitoare 6). Variantd. Ce vas bun, ce varzrt bund, ce pritocitoare bunä ; optsprezece pritocitori tot intr'o pritocitoare 7). 42. Ceapä albrt tocatoare. Puting pritocitoare 8. Varianki, intrebuintatä ca gâcitoare (sCiculeful i capra): Putind pritocitoare, Puiu de cochirnicitoare 47. Am o prepelitil pestritä cu doisprezece pui prepeliti 1) Art. Gorovei, op. cit., p. 110. 2) Lumina pentru toti, IV, 317. 3) G. Coatu-Cerna, In Floarea Darurilor, V", II, p. 314. 4) Gr. Tocilescu, op. cit. V. I. P. II, p. 1203. 5) Ibidem, p. 1199. 6) Ibidem, p. 1201. 7) Ibidem, p. 1202. 8) Ibidem, p. 1203. 9) Art. Gorovei, op. cit.. p. 328.

www.digibuc.ro

so

pestriti: e pestritä prepelita pestr1ã, dar is mai pestreti puii prepelitei decat prepelita pestrita1). 48. Tap pe punte, tap sub punte ; puntea 'n tap, tapul pe punte 2 49. 50.

StraFjte in g4te, greatal in rate, primejdia in tiganii Därza, Cu ciubuc,

Bärza, Cocarza,

Treanca. Fleanca, Mere acre 4

Daraburnc

.

Ce-ai zis tu, c'am zis eu, c'a zis ala nu stiu ce ai acu01, de ce cand ati zice iar ai zice, ca uí tii c'am zis cai zice 5 Variantd. Tot am zis u'arn zis c'oiu zice, cand ein zice, tot oiu zice, ca s zic c'am zis c'oiu zice °). 51.

tunci cum §i-cutzi

.

Pasdrica sura Pura C'un fir de par in gura ;

52.

Pasárica pe cuptor Svarla paiul in tocator 7).

53.

Poponet pe varful culmii, Fata-i moarta 'n capul garlei 84. 54. De gospodarit Dar de desgospodärit, Aram gospodarit, Nu ma pot desgospodari 9 Capra alba, Chiatra alba ; 56. 57.

Calcä capra, Crapa chiaträ 1°

.

.Xst bat ") bun, bun bat fu 12). Intr'o padure p'o carare, alergh un coropipitoiu dupa

1) Tud. Pamfile, M. Lupescu, L. Mrejeriu, Carte pentru tineretul sate, p. 141. 2) Lumina pentru tori, IV, 317. 3) Ibidem. 4 Ibidem. p. 318.

5 Ibidem. 6 1bidem, p. 255. 7 Ibidem, p. 318. S) Tud. Pamfile, M. Lupescu, L. Mrejeriu, Carte pentru tineretul dela sate, p. 141. 9 Ibidem. 10 I. Nenitescu, Dela Românii din Turcia europeand, p. 241. 11 Bat. 12) Coinunicat de Locot. Samboteanu din Barlad.

www.digibuc.ro

81

o coropi§nita ca s'o coropipiteascii. Pân s coropisniteasdi coropi§nitoiul pe coropiui, coropipita coropipitea pe coropi§nitoiu (Bucuresti )1). 58. Pasaricg. surtt,

Pura Variant& Psàricà sun); Pura

Trecii vara 'n curäturä, C'un maldilr de pui in gurti. Trecii valea 'n sburtiturà C'un maldar de pui in gurii2).

Ast mat, mat, mat mic, mat mic e 3). Variantil. Ast mat mic, mat mic fuse ; mai rugtt-miti, rugruluti mai rumegtt-miti 4). Cärämidarul carrtmide§te pe citrAmideasä, da cgrämi60. deasa nu poate sà crträmidrtreascii pe cdrämidar 5). Bute pritocitoare, cot croitoresc, ilichiä bucuretenesc6). 61. Barb frant, harb fript 7). 62. 59.

1) Gr. Tocilescu, op. cit. V. I. P. II, p. 1133.

2) Ibidem. 3) Ibidem. 4) lbidem. 5) Ibidem, p. 1201. 6) lbidem. 7) V. Alecsandri, Poezii populare, ed, 1908, p. 243.

www.digibuc.ro

6

GLOSAR A.

Agandu, s. joc cu. BAIL p. 13. A/tide? p. 28. Ai! interj. haiti! cd acusi il prinde !

s. ajumitul, joc, p. 5.

Alivenci, s. pl joc cu Amt. p. 7. Aluite? p. 28. Alun. s. alunni, oc cu hlut. p. 16. Amija, s. de-a amija, de-a antijele, joc, p. 5. Ancie, s.; pl. ancii, p. 40. Angheloiy, s. Anghelura, s. dela Anghel, p. 79. Anguintutu ? p. 29. Apd, s. apa de sapd yin. Apnc. v.: aved niste haine frumoase, cd te apucau (se mai zice : ciupiau,

murau) de ochi.

Ardpeasca, s. ; pron. pop.: ardchea-

sca, s., joc cu laut. p. 13.

Ardlos, adj. frumos, chipes.

Arc, s. arc 0 sägeatd, joc, p. 37. Arcand, s. arcanetua, joc cu laut. p. 7, 15.

Argeet, s. la argea, ceitee t! joc, p. 18.

Arictu, s. ariciul, joc cu liíut. p. 8. Armetneascd, s.

arinïnectscd, s. joc cu laut. p. 9. Armetsie, s. In armdfie, joc, p. 5. Arnaut, s. arndutul, joe cu laut, p. 9. Arndut-Arnauti, grdu arnaut ; intr'un plugusor : Grau 1-narunt,

Cu arndut, Ce-a dat Domnul, S'a facut. Aromesc, s. atipesc de somn. Ar0c, s. p. 5. arfice, joc, p. Artoiu? artira? p. 78. Area, s. joc en lautari, p. 13. Ascund, s. de-a se ascunde, joc, p. 1. Aseuns. '3. de-a ascunsul, joc, p. 1.

Astupul, s. dop. Asurduca? de-a asurduca, joc, p. 48.

s. chipuri cu ara, joc, p. 34. afacerea asta e cusutá cu ata albä (i se pricepe lesne taina .

s. o atipita de somn, un puiu de somn, somnisor.

Aeram, s. i-a luat Avram sporul a murit). ca 'n shnul lui Avram (bine, placut).

B.

Babel, s. baba 0 uncherl, joc, p. 2.

baba-mja, joc, p. 5. cdrciul curcea, crueea babei, joaca, p. 34. Bacaldu ? p. 29. Bahnitd, s. o bahnita de babd, cotoroantd..

Bdieanca, s. Joe eu läut. p. 11. Bdietel, s. batetelul, joc cu laut. p. S. Balanca ? de-a balcinca, p. 47, 48.

Ba/td, s. ca la baltd, joe cu laut. p. 14.

Ban, s. Ban-Catar am, p. 18. Bandteanca, s. joc cu laut. p. 14. Bantoi ? p. 78. Banturi ? pl. p. 64. Baraboiu, s. joc cu laut. p. 11. p. 44.

Bdrbuie, adj. p. 56. Beirbunc s. bdrbuncul, joc cu laut. I). 9.

Barlaboiu, s. p. 14. Barlddeanca, s. joc cu Mat. P. J. Barlobreaz? a darlobaHobrezt, darlobarlobreziturd, Darloba rlobrezeanu, p. 76. Bargeicd, s. p. 41.

Barzd, s. fiinta mitologica, poate Borzel. de-a barza, joc, p 3. , Barzei, adj. p. SO. ; poate barzoiat-d. Barzoiu ? bitrzd, P. 78. cu pdrul bamzoiu eu Oral in sus (de

www.digibuc.ro

84

cu parul vidciucd, de unde si vorba: bdrzoiu-mdciucd spaimA)

(sai pe 'el, inhata-1!)

Bafainiet, s. p. 37. Basma, s. jocul in basmale, joc cu p. 9. 1 nu stie cum O. iasa din basma (incurcdturd).

Bat, s. cumpdnireaverticald a unui

&lb cu betele, p. 33. j sta. bat (incremenit). 1 se dit prin bat (ca câfleje) de obraznic ce e ! Beit, s. p. 80. Bdtaie, s. dura 'n bdtaie, joc cu Amt. p. 9. 1 bAtaia-i

rupta din raiu (e

buna de multe ori). Blituta, S. joc cu laut. p. 10. Beiträneasca, s. joc ca lautari, p. 16. Rau ? cdu-bau, p. 33. . Bazaochiu ? p. 56. Berbec, s. de-a berbecii, joc, p. 33. treinta de-a berbecul, p. 44. de-a 1

1

berbecul

de-a berbeleacul, p. 44.

Berbecana ? p. 30. Bereacea, s. joc cu lAut. p. 9. Berdo, hated. p. 25. Beficd, s. bercd de pore, joc, p. 37. Besmétec, adj. name, capiu, zapacit; besmetecie, capiala. Bibold, s. p. 40. Biciu, s. juc. p. 37.

Biet, ad. si eu, biet de mine ce ma fac ?

Bir, s. biru-i greu, joc cu laut. p. 9. Bisdiganie, s. beisdeiganie ; i cum mergeara prin padure, iaca o bAs-

daganie de hipl 1 Beiscldc: i-a sArit basdacul (tandara) numai decal, s'a 'nfuriat. Bist ? p. 19.

Bldndreasca, s. joc cu Bait. p. 9.

Bldnélrefte. adj. joc cu lAut. p. 9. Blânda, s. joc cu lAut. p. 11. Blaznel, s. flint& mica, aratanie, chirciturA: o blazna de orn. Bleau, interj. n'a zis nici bleau (disc) macar.

s. joc cu Amt. p. 9. Bobeni, s. pr. hora dela Bobeni, joc cu Mat. p. 9. Bobesc, s. le bobese (potrivesc) bine. Boblèt, adj. prost, natang. Bodaprostesc, v. a bodaprosti, p. 78. Bogheasca, s. joc cu laut. p. 9. Boghecuta, s. joe cu. laut. p. 9. Boitanefte, adj. joc cu láutari, p. 9. Boiu, s. fel, chip, felesag : neamul

Mandrestilor e boiu bun de oameni.

Bojogar, adj. talhar, care furl% de ici si de colo, lucruri neinsemnate ;

subst.: bojogdrie care inseamna si afaceri necinstite.

Boloveinel, s.bolovdnelul, joc cu laut. p. 9. Bon ? Bon-journal, p. 20. Boncif ? p. 64.

Bontif ? p. 64. Borbonac, s. de-a borbonacul, de-a borbonacii, joc, p. 4. 1 in borbonac, joc, p. 20. Bosmet, s. i-a facut bosinaua (posna, sotia).

Bostan, s. de-a bostanul, joc, p. 48. Bostdnicil, s. cle-a bostdnica, joc, p. 21.

Boftean, s. bustean, p. 52. Bou, s. p. 8. j bou-baltat, p. 44. 1 de-a boul, p. 48.

Branturi ? pl. branturele, p. 64. Breinza, s. joc cu lAut. p. 9. Brasdita, s. de-a brdsdita, joc, p. 48. BrafovenWe, adv. joc cu laut. p. 9. Brâu, s. breiul jidéinesc, joc cu laut. p. 6. braul cte doi, brdul nevestei, brdul de mancl, jocuri cu Amt. p.

9. j hora de brilu, joc cu laut. p. 9.

Briluforul, s. joc cu lAut. p. 9. Breaza, s. p. 2. Brezoaia, s. p. 2. Broascd, s. joaca, p. 36. Bruftueal s. pamantnegru, aproape numai apa, cu care se hpesc casele.

1 ocarA (i-a tras o bruftuealA buna);

dela a bruftut, care are deasemeni

doua Intelesuri. Bruj, s. p. 34. Brustureanca, s. joc cu Mat. p. 9. Brustureasca, s. Joe cu Amt. p. 9. Brutdreascd, s. joc cu lAut. p. 9. Bu ! interj. (cum face boul-de-balta). bu-marnd p. 34. Bubut, s. de-a bubutul, joc, p. 47.

Bubd, s. cu mine sa umbli ca cu o

baba coaptA (cu binisorul). 1 Nicolae e ora bun sag ¡Mi la buba (foarte bun). 1 1i pricep eu buba lui (intentia). 1 sa, nu ma lovesti peste buba (unde nu-mi convine). Bucatica, s. bors cu bucdtele, (came) 1 mi-a luat bileAtica din gura (hrana, averea). 1 te taiu bucati-bucatele. 1 taie bucAtica i fugi de el (WA dela tine). Bucin, v. bucium, cant din bucium, p. 37.

Bucin, s. p. 37.

BUciu ? p. 65. Bucium, s. juc. p. 37.

Budand, s. vas de lemn pentru vin.

www.digibuc.ro

85 Bujorel, s. bujorelul, joc cu laut. p. 9.

Buh, s. nume rau; i-a iesit buhul ca de pop. tuns. Bulgeira¡t s. bulgaraful, joc cu laut. p. 9.

Bulycireasca, s. joc cu laut. p. 9. Bulgdrege, joe cu laut. p. 9. bunghiu, in bumbi Bumb, s. (bunghi), joc. p. 3. Bantbein, adv. doarme bùmbän (butuc, neintors). Burdios, adj. neastfimparat. Burduc, interj. p. 28.

Burdulwaie, s. vas de lemn pentru vin.

Buriac, s. vas de lemn pentru

Burzoiesc, v. ma- -rastesc; ma arat intepat : ia nu te mai burzol la mine; a se burzulut. Bu§., s. in bufi, joc, p. 4. Butzt, s. p. 40.

Buza, s. cutare e un: buze moi palme goale. Bitzu' ? p. 60.

C.

Ca, adj. am sa-1 bat ca pe el (cum numai bine se cuvine). Cdinlc, adj, until care vesnic se tot cdineazei, se plânge.

s. de-a calul, joc, p. 4 I boul ara si calul mânânca (cine munceste si Cine foloseste). pusca, calul st femeia nu se imprumuta. joaca, p. 33.) de-a caii, pag. 35 I este o sarbeitoare a cailor. s. calaritul, joacd, p. 35.

Cd ldurd,

s. de mare caldura, mi-au ajuns genunchii de gura! Calie, s. p. 57. s. edlinul, joc cu laut. p. 9. Cciluel, s. cätuelul, joc cu laut. p. 9. Ceilurr, s. cdlurrul, joc cu laut. p. 9. Cdluserefte, adv. joc cu laut. p. 9. Cam gie, s. p. 37.

aind, adv. 1-astept ad vina când de cand (din clipa in clipa). Cavdriu, adj. afumat de betie, cherchezit, tämdiat. Cdpetel, s. coliva care se duce la biserica pentru morti. Capiste, s. capetenie. I porcan, por-

coiu sau basalic de fân, paie s. a. Capra, s. datina, p. 2 , capra cu pafi, joc, p. 20.

Car, s. in ear, de-a carul, joc, p. 5. Carer, s. cutare se tine de cara mea (ma urmdreste).

Carelfel, s. cd;ärlul, joc cu lânt. p. 6.

Carauld s. streaja de noapte prin sate.

Cardutesc, v. plec cu carul la drum (ma-).

Caravd, s. p. 40. Carbuneasca, s. joc cu Amt. p. 16. Carciu? cdrciul-babei, joacd, p. 34.

Clircota, adj. cel care carcotefte, care cfixteste, care e vesnic nemultumit.

Cardaf, s. cardaful, joe cu läut. p.9.

Cardeiu ? p. 29. s. de-a ceirligul, joc, p. 46. Cdrut, s. cdrut cu vergz, p. 37. I p. 42.

I Ion are el un cârhg (tail*

pe undeva, de vine intotdeauna

târziu acasa I scotivorba dinteinsul cu chrligul. Casa, s. veirtea-casa, joaca, p. 34. Cdteet, s. hi! cdteaua, joc cu p. 9. la argeet celled! joc, p. 18. Catelandru, s. catel marisor. I copiilor in gluma. unuia care se yarä in toate cu lingusiri. I puiul de vulpe. Catran, s. negrti. I cu inteles de Superlativ. catran de urit, scump, etc. I ceitränesc, catränit, suparat, mâhnit. cau-bau, joaca, p. 33. I p. 43. s, p. 1. s. un vas in forma de lingura,

.cu care se cará apa dela ffintfina

(nu dela put). Caved, s. jue. p. 39. Cazew, s. cazacul, joc cu laut. p. 14. Ce, pr. Gaut& sa afle ce (ce-i) qt. cum (cum e). Ceafci, s. gros in ceafd si tare'n chica. Ceteet, s. o vietate, p. 66. Cetvezrna, s. joc cu lautari, p. 9. Cherchezeasca, s. p. joc cu laut. 9.

Chichita, s. prilej, nod (in papura), cârciob.

s. joc, p. 20, I platou acoperit ca tufarisuri. I se mai zice si chielem.

Chiciura ? p. 28. Chindia, s. joc cu Amt. p. 9. Chindica, s. joc cu ldut. p. 9. Chilopetn? p. 76.

Chipeiruf, s. chipdruful, joc cu p. 22; dela chiper Chisägesc, v. sfarâni, pisèz, pisägesc. Chird, p. 63. Chismd? chismiparel, p. 78 ; poate

Chitulq, adv. de-a chituluful, joc p. 1; dela a chili, a piti, a ascunde. Ciamfa, s. joc cu laut. p. 9. Cianac, s. castron.

www.digibuc.ro

86 Coaceizd, adj. ? p. 58.

Ciarda§., s. joc cu Mat. p. 9.

Ciat? ce mai ciat-pat (ciac-pac) pe la tftrg (ce mai e nou)? Cias, s. ciasul, joc cu laut. p. 16. Ciazq, s. ciavul. joc cu laut. p. 9. Cimictilea ? p. 30. Cimipoc? p. 30.

Cimpoiu, s. joc. cu laut.

p. 9. I jue.

p. 39.

(si de cel din i:oada e adesea bine). I a

plecat cu coada 'ntre picioare (nu i-a mers). caprei ii cade coada de rdie, dar tot sus si-o tine. imple-

teste cozi albe (fatá batrana.). ti-

oiu pune mana'n coadd (par) (a-

Cinca ? p. 27. Cincht (a se) v. p. 47. Cinsten ? p. 30.

Cinte ? fi cintenezoiu, s. a. p. 79. Ciobrineasca, s. joe eu laut. p. 9. Ciobetnefte, adv. joc cu laut. p. 9. Ciocaldu, s. ciocaldul, joc cu lant. P. 9.

Cioccirlan, s. cioceirlanul,joe cu laut. P. 9.

s. joc cu laut. p. 9. Ciolan, s. umbla diva ciolane (os de ros) I umbla cu eiolane'n brau (cu ceva care sd, infricoseze pe Ciopcifesc, v. ciopartesc, ciopartese, taiu fará socoteala. Ciorovind, s delft cioard; porecla tiganilor. Ciorwlesc, v. gust cate putin de ici st de colo. I nu te mai ciosmoll (codi) ci, hai, hotaraste-te! Ciric, V. pisc, p. 4. s. p. 4. Cirta, s. bucata : am taint si eu o

cirta de vieata mai bine.

Ciubet, s. joe, p. 20.

Ciucd, s. tel, felesag, chip; ciuca de oameni buni. Ciuclesc, v. ma eiudesc dez, prind ciuda.

Coadd, si-a vdrit dracul coada, se lucru curat). I cutare si-a vede! varit coada si aici. coada-i gra'sa!

ma inciu-

Ciur, s. trecut prin ciur si prin ddr-

mon (ddrmoiu ciur c'u borticele mari) (bine ales, experimentat). Ciurcd, s. p. 16.

Ciuee, s. p. 24. Ciuvaie, s. pl. tot ce-i de nevoie la o crama (vase, cofe, palnii si altele). Civilita ? p. 27. Claie, s. claia Doninului, joc cu

p. 44 I claie peste gramada (unul

peste altul). Clapcd, s. a cázut in clapca (capeana). Cleanfd, a, cleanta (de usa). I taca-ti

cleanta (gura). I verbul: a dental si a clantani. Clinteald, s. te adapostese eu, sa nu suferi nici o clinteala; dela a se

clinti. p. 69. Clobanf, s. cioc. Clopofel, s. clopofelul, joc cu P. 9.

nienintare femeii). Coastd, s. I-a lásat la trei coaste (hatut greu).

Cobuz, s. p. 40.

Coctidat, adj. nas cocarjat (aquilin). Coca rzel ? p. 80.

Cochirnicitoare ? p. 79. Cbcicd, s. p. 16. Cocostdrc, s. de-a rocostdrcul, joc, p. 4. Coddnel, s. orn mic, de coada. Cocleirlaq, s. codas dela: coddrlef sau

codirld, leasa de dinapoi a unui

car sau trasuri. Codobelc, adj. here de coada, p. 52. Codobaturd, s. i codoblituroiu, a codobatara, cu In loc de o: codabatuna, p. 78. Coclrean, adj. orn care traeste pe Mug& codri.

s. p. 16. Cojocdreasca, s. joc cu laut. p. 9. Colonzeia, s. joc en Amt. p. 9. Colomeica, s. joc cu laut. p. 9 si 16. Colf, s. 1-am prins la colt (la s6a,mtoare). da din colt si ne stie cum

sa iasa en fata cuiata. aa iarba colt (incoltesté). sa má iea in colt si mai mult nu (asupra mea, ma-

nios). te dau afará ca pe-un colt ràu (mased strieata). I coltul (unghiul diedru, si unghiul plan. I un colt de pamarit (putin). a prins la

colt (s'a obraznicit)." a purtit cornândul cuiva. Comisar, s. p. 24.

Comeinzi, v. a-

Conac, s. popas. I curtea proprietatii (ferma sau curte boiereasca la tara). masurit de lungime earn de 'cloud poste.

Cordbiasa, s. joc en laut. p. 9. Corbaciu, s. p. 37. Corhana, s. coast& de deal mare si râpoasa. Corn, s. asta-i prea cu coarne, (minciuna). Coromdsld, s. p. 25.

Coropilnifd, s. 1i altele, p. SO. Co§., s. acu nu-i rand sa-mi torn si eu in cos (sa, má rdsbun de ceva).

www.digibuc.ro

87

Cofdrel, s. covdrelul, coferelul, joc cu

laut. p. 9. Cot, s. nu coate-goale. mi-a aratat cotul mi-a intors coatele (rasplata rea). pan' másor cu (cotul, el mi-a luat cu totul. Cotcd, s. p. 43. Cotoinelc, adj. p. 53.

Cotreantd, s. trengstreantd, sdreamtt I; adj.: cotrentos, trentos, tremtos, stremtos, sdremtos. Cotropisnitä,

s. Fi altele, om de ni-

mica, fleae, Covrag, s. curmeiu de bostan sau pe-

pene dupa ce s'a intins; vrej. Crdcdoana, S. joc cu lAut. p. 9.

era:cane, s. pl. trei bete puse ca un tripied" pentru a legh de sus ceauntil in care, prin ajutorul focului ce arde sub el, se face marnaliga la moan). i pe camp. Crdcdnez, v. cracesc, ralchir (indepartez unul de altul) picioarele, p. 21.

craita, s. craitele, joe eu laut. p. 9

si la

Crô m pita, s. neintelegere, bucluc. Creme, s. crèmene.

('rosnd, s.-cro.snie, sarcina, maldur (de lemne, d. p.). Cruce, s. dupd cruci, joc, p. 23. cru cea-babei, joacA, p. 34).

Cruci, adv. sa-1 cauti crucis qi curmezis si tot nu-1 gasqti.

Cue, s. 'de-a cucul, joc, p. 1.

(interj.

I de-amingea 'n cuc,-p. 17.

joe cu laut. p. 9. I eat (-u-i, e) cucul

-niciodata.

Cued, s. p. 4. Cucurd ? p. 28. Cucutia ? p. 64. Cuiu, s. de-a cuiul, joc, p. 47.

Cumdtrd, s. nu se uita la el cu ochi de cumatrA (ochi buni). Curce, s. curcea-babei, joael, p. 47. Curciturd, s. coreitura ; verb, a se curci.

Curcubdtd, s. planta puma& i curcubeticd.

Curcubate ? p. 30. Curdeasca, s. joe cu laut. p. 9. Curea, s. cureaua-rofie, joe, jo. 48. i nu-1 mai tin curelele (de fudul, gras s. a.).

Odscudia ? p. 64. 1).

Ddddcesc, v. conduc pe cineva ea pe

un copil mic cu dddacd (doica, mancA).

Ddclduf, s. p. 33.

Dddiele ? p. 27. Ddfinuta, s. o floare.

Deinez, v. dela: a se

p. 41 ddinare. Ddiniuf, s. p. 41. Daleon ? p. 59. s. p. 41. Damul, s. joc eu laut. p. 16. Ddleduciu, s. conducator, mentor, dalcduf.

Ddntoiu ? (EDO, p. 79. Dant, s. daigul miresei, joc cu p. 13.

Dantuspénchi ? p. 30. Daraburùc ? p. 80.

Deirddri, v. a dudui (cand lardara

pamantul de lume. Darld, s. joaca, p. 37. Darloagd, s. sluga la darloaga (din ram in mai rau). s. juc. p. 37. Ddrza ? p. 80. Dan ? p. 28. Decindea, adv. dincolo. Deleanca, s. joc eu Amt. p. 9. Delencuta, s. joe cu laut. p. 9. Deschelmesc, v. deosebesc.

Diavol, s. incuierea diavolul

joc,

p. 36. Doctor, s. p. 24.

Dodd ? dodd nicd cu famicd, joc, 'P. 48. Doi, num, de doi, cloud pacti, hora de doi, jocul de cloi, jocuri cut Wit. P. 9. Domuq, s. de-a domuf, joc, p. 5.

Dor, s. de dorul lelei (umbla, zApacit, fara rost). I niei o boala nu te strieá, ca dorul de mamaliga. Doxd, s. doxie, glagble, minte.

Drac, s. jocul dracului, joc cu laut. p. 2-2.

Dreigulet, s. drdgule tut, joc cu laut. p. 9-

Driimboiu, s. jue. p. 37. Dric, s. p. 41. Drichia, s. joc, p. 48. Drigand, s. jue. p. 40. Drum, s. drumul dracului, p. 9. I eine

fuge de drum, e bucuros mai pe unnA sA gAseascA i cArarea.

Dubas, s. de-a dubasul, joc, p. 5. Dudoiu, s. juc. p. 37. Dugheand, s. pe sub poale (14 dugheand, joc cu lAut. p. 15. DumUna ? p. 28. Dumnezoaie, s. Zeita. Dundriuta, s. joe cu lAut. p. 16. Dupi ? pl. in dupi, joc, p. 48. Dupus, s. joc, p. 39.

www.digibuc.ro

88

Dura, s. joc cu laut. p. 16. I dura 'n bdtaie, joc cu laut. p. 9. Duritd, s. roata: durita de unt.

Durloiu, joc, p. 39. Dus, adj. nebun : ma. ieau eu dupa toti dusii! asa-mi trebue. E.

Ecaret, s. acaret. Elbasana, s. joc cu laut. p. 9. Enti ? p. 29. F.

Fagaduesc, v. 0. reflexiv: ma. fagaduesc-fagaduesc. Farlicandd ? p. 9. Fartdnas ? p. 56. Fasui, s. pl. fasole, p. 51.

Fataresc, v. atarnicesc, ma fac a-

tarnic. Fe§ter ? p. 3. Fe§teritti ? P. 3. finisoark finuta. Finica, s. Fir, s. din fir in atiL (cu de-amaruntul).

Firav, adj. gingas, plapând. Firimiturd, s. tarinatura, faramatura. Fistigoaie, s. juc. p. 40. Fite, pr. fie, fieste; fite-cine, fite-care. Fleanca ? p. 80: Flioancd, s. una cu gura flecareata. Fliscoaie, s. jue. p. 401. s. jue. p. 40. Floaierd, s. jue. p. 39.

Floare, s. floarea alba, joc cu laut. p. 9. I copil din flori.

Flocan, adj. fiocos. Fluier, s. fluiere 1i mijloace de cantat, juc. p. 37 I fluierul ciobeinesc, juc. P. 39. I P. 38.

Fluier, v. un fluiera-vânt, martafoiu. Fluierd. s. jue. p. 39, 40. Fluierar, s. juc. p. 39.

Flueuratec, adj. nestatornic,=fiiufturatec; femeia e fliufturd. Fluture, s. fluturii, p. 33. Folos, s. unii trag folosul si altii ponosul.

Foc, s. joc. p. 5. I ma, pune pe foc m erg.

Foaie, s. te dau pe foaie (bat). I o intore pe cealalta foaie (ma. schimb dupa cum te porti si tu). Free?* s. i-am tras un frecus (bataie).

Frifcd ? fripoiu ? p. 78. Friptd ? de-a fripta, jue. p. 5.

Frunza, s. cata frunza. i iarba (Inuit).

Fugd, s. intreceri din fugd, p. 33 I

fuga mare, p. 35. I fuga .sdltatel, p. I fuga, p. 45. I fuga-i rusinoasa dar e sanatoasa. o rupe de fuga. Fuioard, s. juc. p. 39. Fulg, 8.1-a batut de i-au mers fulgii. usor ea un fulg. I corn se blastarnit umple cartillharul de pasari: nea trupul si fulgii (penele) campul cui ti-a furat gainile. Furcd, s. furca putului, joaca, p. 33. Furedrie, s. sezatoare, claca. Furlandisesc, v. ma furlandisesc, fudulesc; subst.: furlandiseald. 46.

G.

Gade, s. calau. Gadilat, s. gadilatul, p. 43. Gadind, s. Gaibdrace, s. pl. am trantit lupul cu gaibaracele in sus (picioare). Gaibe, s. pl.-gaibarace. Gaidd, s. juc. p. 39.

Gaie, s. de-a pui-a gaia, joc. p. 19. Gaitd, s. se tine gait& de mine (nu

ma mai slabeste). adldteanca, s. joc cu la.ut. p. 9. Gale, interj. astfel se chiama gastele la mancare: gale-gdle ; cand se

mama dinapoi la pascut ori altit parte, se zice: hale-hale.

s. a inghitit galusca si-a

tacut, ca, nu mai aveit ce zice. Gdmburd, s. joc cu laut. p. 17.

Gaud, s. gandul dracului si gandul

mettei, jocuri cu la.ut. p. 9 I gaud la

gand, inteun gaud am fost. I grindul omului nimeni nu-I stie. I dami Doamne ce n'am gandit, 86. ma.

mir ce m'a gasit. Gangura ? p. 36. Gdrbaciu, s. p. 37. Garbitd, s. trufie, ifos. Garza ? gdrzoin ? p. 78. Gascdlia ? p. 28. Gaqtilica ? p. 29.

G4tipana ? p. 29.

Gat, s. mi sta in gat fericirea lui

(nu-mi convine). I rupe-t,i-ai gatul (blästam). I potriveste si el cu lupul

din gat (e lacom). Gettitd, s. gatlej.

Gaurd, s. nu te mai trudl, ca. n'ai

faci gain& in cer. Ghelnica ? p. 29. Ghiatd, s. pe ghiatd, joaca, p. 33. Ghicita, s. de-a ghicitele, joc, p. 20.

Ghimpe, s. ghimpele; joc cu Amt. p. 9. Ghiocel, s. p. 55.

www.digibuc.ro

89 Ghiol, s. lac (Dobrogea). Ghiold, s. junghiu ; se aude rar, dar

a ramas verbul a ghioldt sau a

yhionti, a da un ghiont (cu pumnul in coaste, spinare sau piept);

adv. yhiold4. Ghirgh'ivan ? p. 28. Giamba, s. de-a giamba, joc, p. 20. Giambarale, s. pl. giambardlele, joc

cu laut. p. 9. Gioale, s. pl. joc, p. 20. Glang, s. p. 17.

Gaup, s. p. 17.

Gbeicti, s. p. 16.

Gogi, s. pl. in gogi, joc, p. 39 Goloyan, s. gologanii, joaca, p. 31. Gotc'd, s. p. 16. Gotofintifor ? p. 63.

Greaca, s. joc, cu laut. p. 9. Greceasca, s. joc cu làut. p. 9. Grecege, adv. joc cu läut. p. 9.

Groapd, s. groapa cu pietre, joc, p. 20).

mu sca 'n gaurd, joc, p. 31. Gros, adj. spune tu una groasa (gogonata, minciuna).

Goya ? p. 21. Gui ? gui, ne-gui, nici una, nici (sa sara la bataie cu parul). Gulie, s. p. 43.

Hdzos, adj. cu haz, glumet, p. 2. Hem ? hem tu traesti, hetn tu mori. tot una-i. Hi, interj. hi calutule, hi. I hi cateaua, Joe cu Amt. p. 9. Hoina, s. de-a hoina, joc, p. 5. Hora, s. hora demand, hora de bran, hora de doi, hora dela Bobeni, hora doud pärti, moldoveaeascd, hora

hora 'n dreapta, hora 'n shiny a,

hora miresei, hora pestepicior, hora tesutd, jocuri cu lautari, p. 9. I hora nowt p. 12, 14. Hot. s. p. 37.

Hot, s. de-a hotii, p. 5. Hreaptind, adj. p. 59. Huit, s. jue. p. 41. Hurgoiu, s. jue. p. 37. Hurduc ? p. 28. Hurnoiu, s. p. 37.

Hufli! tasti! tusti ! tustiu ! Hut dneasca, joc'eu raut. p. 9. Buott, s. juc. p. 41. Hututa, (a se), v. p. 41. Huzur, s. bine, bielsug; verb: a huzurà, a huzuri : riuzureste de bine (nu mai stie ce sa faca)b.

I. Î. s. p. 46.

H.

Hdbduc, adj. smintit, pierdut, zapacit.

Haiduceasca, s. joc cu laut. p. 9. Haita, s. joc cu läut. p. 15. I o haita (noaja, mai multi lupi). o haita de cane cane ram, in sens despretuitor.)

Hale, interj. vezi: gale. Halea ? halea-malea, joc, p. 48. Hang, s. p. 40. j hangul, joc cu p. 15.

Hapue, s. p. 16. Hapufhiu, s. p. 16. Hara ? hara-para (liar-max) : ca-i hara, ca-i para, tot nu s'a 'nvoit. toata, noaptea cainii hara-harei (s'au

dat, au bdtut, au lätrat). Harhdr, s. jidov. I joe cu láut. p. 6. Heirldoanca, s. joc cu läut. p. 9, 15. Heirsesc, s. má hfirsese muncind cald tot nu mai ma. vad (muncese din rasputeri). j heirsit, priceput, deprins.

Hasnd, s. chin, truda, greu. Hcitd, s. juc. p. 41. Htiu, s. nu se face el om de treabii, cat e haul (niciodata). I eu due in casa aceasta haul si greul. Hauie, v. pers. 3-a sing. huieste, huie.

Iasmd, s. zana, stima, duh ram. lepureasca, s. joe cu laut. p. 9. Imald, s. lut amestecat cu paie pentru lipitul caselor. Imbizuesc,

v. ma imbizuesc - má

bizuesc, p. 3. Imboisele, adv. de-a imboisele, joaca, p. 36. Imboul, adv. de-a 'ntboul, joaca, p. 36. fmbrobodesc, v. ona imbrobodit, I de

femeie) = cu cornite. fmbruji, v. a se imbruji, p. 34. Imbunez, v. impac.

fmplinesc, v. cu mine ai sa ti-o im-

plinesti (ai s'o patesti). indes, ravnesc. Impulp! v. má incaibdr, v. ma incaibar (incaier) la

bataie. fncdrduesc, v. inctirduiu. fncoltesc, v. ma incoltesc, ma hidestez.

fnfurcit, adj. drum infurcit, bifurcat. Inghenunchtu, v. p. 11. Inghiiu, v. p. 68.

fnhotjobez, v. ma -, rnä imbrac cu

fel de fel de haine excentrice. fnierbez,_ v. pod inierbit (minat cu

iarba de purl).

Inimo0e, s. vrednicie, barbiltie. Introlucare, s. intrunire.

www.digibuc.ro

90 Inveirtejesc, v. apele se invartejese la coturi.

Isminit, adv. ismenit, ticnit. din non. Isnoava, s. de isnoava

j. Jaca, s. tesca, saculet.

Janghinos,5 s. parvenil, fudul, sec.

Japed, s. hotie si inselacinne; avere tacuta cu japc'a. Ja pean, s. jdpcaf, care umbla cu japea.

Jaimesc, v. scurm jarul de pe foc sau din vatra. fedu, s. p. 37. Jidanca, s. joc cut laut. p. 9. Jidancuta, s. joc cu laut. p. 9. Jidoreanca, S. joc cu laut. p. 19. Jidorefte, adv., joc cu laut. p. 9. Joc, s. jocul de mOna, joc cu lant. p. 9. jocul miresei, joc cu l.tit. p. l.

si 13. jocut In basmale, jocul

nevestei, joenri cn lant. p.9. jocul hangului, joc cut laut. p. 15. jocul dracilor, jocul, jocuri cu laut. p. 22.

Joca, s. p. 23. Jucaréle, s pl. jucarii. Jumesc, v. mijesc. p. 5. Jumetca, s. joc, p. 5. Jumit, s. de-a jumimitul, joc, p. 5. Jurubitä, s. jibinta, jaghiuta. Juruitd, s. fagadtlinta. L.

Lamnicica, §i altele ? p. 79. LOnicd, s. canva". L ate, s. pl. lati de par, mite. L tiutar, s. face din tantar, lautar. ma due la lautari (la hora). Lazeasca, joc cu lautari p. 9. Leafa, s. p. 16. Lealwtd, s. adunatura sau multime de oameni rai, Leapfd, s. de-a leapp, joc, p. 47. Léotd, s. leaota, multime, adunatura. Lefeasca, s. joc cu laut. p. 9. Lefefte. adv. joc cu laut. p. 9. Letin, adj. catolic, catolnic. Leuca, s. joc, p. 31. 1 de-a leuca, joc, p. 47. bun).

lovit cu leuca (ticnit, ne-

Leverda, s. p. 48. Limba, s. subtire (panza) s'o tai (rupi) cu limba. Lip, s. rapan, murdarie pe piele.

Lipici, s. pl. are lipici, are draga-

uele, are pe ,.vino 'n coa(ce)'. simpatic.

Lopata, s. nu e cu lopata, ci e en

judecata. Lopta, S. P. 48. Luceafar, s. luceafarul boului, o stea stralucitoare Ce rasare catre ziva. Lumina, s. lumanare. luna; in casa

nu se pomengte numele de tuna, ci de lumina, ea sa nu se sparga oalele.

Lund, s. de-a tuna, joc, p. 16. Lunaia, s. nume de vaca (adesea si de copila inainte de botez) nitscuta Lunia. Lutunoaie, s. latunoiu la pariza. scamlura lata.

M.

Magadau, adj. postarnac, vlajgau.

Magar, s. de-a magarul. joc, p. 35. 1 a

Lava un magar, joc, p. 86. Magäruful, s. joc ea laut. p. 9. 3faimuteresc, v. imit. Malanca, s. p. 2, 4. 3fOlca tac malca, ca chiticul. 3fOlcesc, v. tac chitic. Halm? vezi ha/ea. s.

hora de Wind, jocul de

mind, jocuri cu laut. p. 9. 1 podul

mânitor, joaca, p.22. 1 mcind moarta, joaca, p. 31. meina rap, joaca, p. 84. 1 scaun de mâni, joaca, p.

34. 1 roata'n máni, joaca, p. 35. McInficuta, s. joe cu laut. p. 12. MOndrète, s. ibovnic, iubit. MOneca, s. a bagat-o pe mimeo& (a patit-o

Mantoiu? manta? p. 78. MOnzulica, s. de-a mOnzulica, joc, p. 24.

Maranioi, s. p. 4.4. Marghioala, s. joc cu laut. p. 9 1 nurne de femeie.

Marghiolesc, v. ma-, fac marghio-

lii, nazuri, mofturi. Marime, s. om mare. Marioara, s. joc cu laut. p. 9 1 nurne femeiesc.

Maritira, s. joc cu laut. p. 9. 1 nume ferneiesc.

Marti, s. Martia incuiata, o sarbatoare in popor. Mdruntica, s. joc eu blut. p. 12. beau Mdsea, s. spal, ud maseaua sdravan. Mdfd, s, joc cu laut. p. oarhd, joc, p. 48.

www.digibuc.ro

9. 1 meita

91

Mate, S. pl. un mate-fripte, afurisit, abras.

Matiree, s. materie, stofa, panza, p. 45.

Matrarsc, v. dau afara.

Mearta, s. o meartil de om, arathnie, starpitura. MengIteloiu? men ghelura P p. 79. Moderesc, v. fac, durez ceva.

Metru, s. má duc la metri, la taiat

da ce-i al meu, sa. ma due

i sA-1

las.

Mused, s. musca'n, gaurd, joc, p. 31. Muscoiu, s. musca mare. Mitfiu, v. miros, adulmec.

Mustatti, s. trage sau duce la mustata bea in lege ! N.

stanjeni de lemne din padure. MiercUri, s. un spurca-Miercuri, pagan, catolic, catolnic. s. joc, p. 5. s. joc, p. 5. I mijit de zi = ravarsat de zori.

Naboiesc, v. dela ndboiu, pnhoiu, tivoiu=invadez, ma napustesc. Xdfrantd, s. joc cu Amt. p. 9. Nagodd, s. poveste, minciund, istorie. Xdsgovenie, s. jitie. taelk, gluma, a-

mill, ca tiganului de pila, am sa te bat, pana ti-oiu plange de mila.

Neamt, s. neamtul, joc eu lAut. p. 9.

Minge, s. de-a mingea'n cue, joc, p.

meu, n'ar mai fi, sa nu mai fi-1 el m'a saracit ! Neghina, s. rautatea oamenilor (cei

s. mi-i mila de tine, dar de mine mi se rupe inima, de mine p. 30.

17.

1 cu mingea de pdmdnt, joc,

p. 21.

Mireasd, s. hora miresei, joc cu laut. p. 9. 1 danful miresei, joc cu laut. p. 13. 1 jocul miresei, joc cu laut. p. 9, 13.

Mira, s. de-a m4ca, joe, p. 17, 24. Mladoacd, s. mlada, mladita, craca, ramura. Moe P p.

78. 1 prost,

moacd.

natang ; fern.

Moccinesc, adj. trdnta mocdneascd, p. 43.

Mocaneee, adv. joc cu laut. p. 6. Mocartan, s. mojic, dela tan. Mohordsc, V. ma,- =ma, intunec, supar, intristez. Moldoveneasca, s. joe cu lAut. p. 6. Mondbc ? p. 78.

necdota. Neltaftete, s. natafleata, un fleac de om.

Nedoznesnic, adj. salbatee, sperios. Ne- frate s. frate eu ura: ne-frate-

mai rai ti mai primejdioti din lume). Negrin, adv. negricios. Negustoresc, V. negot, negotesc, cant sa cumpar i sa vand. Xel-cdtinel, adv. incetul cu incetul. Xemteasca, s. joc cu laut. p. 9.

Nemtirr, s. nemtirrul, joc cu p. '9Neled, ad. mie mi-i neted, mi i in voie, la indeacana. Nevasta, s. joe cu laut. p. 9. calul, pusca i nevasta nu se imprumuta.

Xzcas P Dodd nicd cu furnied, joe, P. 48-

Nosteacan, s. mesteacan. Nuneasca, s. joe cu laut. p. 11 .

Morird, s. juc. p. 42.

Morndiu, V. mornaesc, nuirindesc, mormdiu, p. 2.

Mororneasca, s. joc cu laut. p. 9. Moptequtul, joc en laut. p. 9.

Motoiu. , moata P dela mot, p.78. 1 nume

de familie. Muciu P dela muci, p. 65. Muiat, ad. straie scumpe, toate muiate numai (cusute, facute din) aur. Munteneasca, s. joc cu Amt. p. 9. Muruesc, v. cu murueald dau fata sau fdfuese ; casa de-abik cu

retii de lut grosolan aruncat, se

muruette cu lut galban facut terciu; malaiul se murueste cu fain& muiata in apa, iar pasca se mu-

rueste cu galbanut de ou. Mhsdi, adv. macar; numai de mi-ar

U.

Oaie, s. de-a oile, joc, p. 17. Oarecum, adv. mi-i oarecum (cam

rutine) sa-1 ocarasc. Oblu, adv. p. 46. Obroceald, s. orbire, in inteles figurat. Obrocesc, v. orbesc, in inteles flgurat. Ochiu, s. ochiul-boului, pasere, p. 1. ma privette pe sub ochi (urn). 1 as1

ta-i cu ochi ti cu sprincene. Oclaticd, num. odata. Ogoiesc, v. potolesc, moiu, induplec. Oierie, s. oierit, cresterea oilor.

Oisa, s. joc cu laue p. 13.

Oiftt, s. beir-oita, joc cu Mutt. p. 9.

Olzolio, interj. 1 eu is mai oliolio de-

cal tine (mai al dracului). Oleac, s. drae, p. 24.

www.digibuc.ro

99

Oleandra, s. joe cu laut. p. 9, 12. cântecul scoaterii zestrei din casa miresei. Olteanca, s. joc cu hint. p. 9. I

Oltena,s, s. oltenaful, joe cu BAIL p. 9.

Oltenefte, adv. joc cu Amt. p. 9. Omat, s. joaca, p. 34. Omega? vezi tamp. Opinca, s. joc cu lâut. p. 10. 6prica f p. 29. Orariu, s. p. 24. Orb, s. de-a orbul, joc, p. 17. Orb4, s. pron. pop.: orghis, orbeste. Orceag, s. harpacicei, ceapa märuntica din intaiul an, crescuta din samântd. Oridincd, s. joc cu laut. p. 13.

Os, s. stiu eu ce-i poate osul=cht ii plateste osul (ce putere are). Osetrdios, adj. cu tragere de inima, harnic, trudnic. Ostiat, adj. potolit, domolit, muiat, impacat. Ostroveanca, s. joe cu Amt. p. 10. Ovelsul, s. joc cu Amt. p. 10.

sa-1

Pahdrel, s. peihartalele, joc cu laut. p. 10.

Paid ? p. 28. Paiu, s. de-a paiul, joc, p. 17. Palma, s. baterea palmelor, joc, p. 3.

s. din pamânt, din iarba

verde (de unde stii) sä mi-1 scoti

acum.

Petna P p. 28. Petiu ? p. 27.

Pantir, s. p. 21.

Rinza, s. peinzd'nccilcitei, joc cu Amt. p. 10.

Papiti ? p. 29.

Pdpuresc, s. umplu spatiul dintre

doao.ele unui poloboc cu papurd, care, udându-se, se umfla si nu lasa sa curga lichidul din vas.

Pdpuccq, s. papue.

Pdpufa, sä nu-ti parii lucrul papusä (färä nici o noirna). Pdpufeasca, s. joc cu laut. p. 18. Papal ferege, adv. joe cu laut. p.

Papumfe, adv. joc cu laut. p. 10.

veil parte de ce doresti (blästam).

cine 'mparte, parte-si face. I partea leului. Peirtoiu? peirtira? p. 28.

Pas, s. capra cu pa0, joc, p. 20.

Pdsccire s. p. 47. Pasere s. de-a pasdrea sboariLjoc,p.19. Pastir, p. 39. Pasuesc, s. urmarese pe cineva cu rasbunare. Pettea? de-a pettea, joc, p. 19. Pernitel, s. o perina mica, perinutei, inoclitel. I joc cu laut. p. 10. .Pestrie? p. 78. Petric, s. p. 27.

Piatrd, s. groapd cu pietre, joc, p. 20. I piatra care rade apa, joaca, p. 34.

P. prinda.

de pe fat& si membre.

Parte, s. doud-parti, hora in doud parti, jocuri cu läut. p. 9. I n'ai a-

Piau ? p. 27. Picior, s. 7tora peste picior, pepicior, jocuri cu lautari, p. 11. I cu gura lui a sculat satu'n picioare (s'a alarmat toot& lumea). I se usucä pe

Ovreescul, s. joc cu laut. p. 1.

P a ci ? erk ctit p'aci (pe ce)

acolo lipit, mut). I se uita pe paPdtyd, s. un fel de jupealä a pielii reti (nu asculta).

10.

Pdrete, s. perete: in pdrete, joc, p. 8.

I

crescut-au sainanaturile parete (inalte si frumoase). I te scriu pe parete (ie izbesc de parete ramai.

picioare, zace pe picioare (fail sá se dea cazut). Piciorugu ? p. 30. Picluese, v. plicuesc, p. 20.

Piele, s. n'as vrea sa fiu in pielea

lui (in loeul lui, cu norocul lui). stiu eu eât ii poate (trage, plateste) pielea

(ce putere are).

Pierczun e, s. mòliniâ, moarte, epidemie.

Piper, s. piperul, joc cu laut. p. 10.

Pilcoanie, s. p. 39. Piscopalnic ? fi altele, p. 79. Pispiriga, s. p. 34. Pitigoaie, s. p. 39. Pitigoiu, s. joc cu Amt. p. 10. Plamnicicei ? i altele, p. 79. Pitulicied, s. joc, p. 5. Pizdrd,s. pizardi,pitardi,bijareli, p.67.

Pleivaie, adj. p. 65, nume de vaca, cu par pleiveln, piariu, piar q sau plavaiu. Pleasnd, s. sfichiu, sfichiu la värful biciului.

interj.

Papa? pliseoiu, p. 29. Plogd, s. plosnitä. Poald, s. pe sub poale de dugheanel, joc cu läut. p. 15. Poarcet, s. de-a por!rca, joc, p. 43. Poceiltesc, v. cohdltesc, lihnesc de foame.

www.digibuc.ro

93 Pocinog, s. nApaste, nefecirire, pacoste. las' cft-i fac eu lui pocino1

gul, nu te teme! I'ocnitoare, s. de-a pocnitoarea, joc, p. 91

Podobita ? p. 27. Podoghit a ? 27.

Pod, s. podul popii, joc, p. 19. I poclul niânitor, joacl, p. 22. Pogonici? p. 52. Pojidic s. multime de clpii obraznici. Polea, s. joc cu lAut. p. 11. Polosca, s. joc cu laut. p. 14. Pomdt, s. pomét, livadA cu pomi. Ponoreana, s. p. 38. Popeleutd, s. un soiu de ciupercA tomnatecA.

Popic, s. p. 17, 19. Popultic? p. 76. Pore, s. besicd de pore, juc. p. 37. Porocana? p. 29. Porumbel, s.

de-a porumbeii, joc,

P. 48.

Pofidie, s. multime de copii obrasnici. Posovaica, s. joc cu lAut. p. 11. Poftd, s. poftele, p. 31, 40. Potcoavd, s. si-a lepAdat potcoavele (a murit). Potcovese, v. Insel, fac un ritu pe nestiute i neasteptate. Potacf, adj. delit potcd, ora al dracului, pezevenchiu. Poticdlesc, v. pedepsesc, rAsplAtese. Pozovenchi? p. 27.

Prag, s. partea de sub coaste a abdomenului. I cine se loveste cu capul de pragul de sus, vede i pe

Purd ? p. SO. Pureet ? p. 78.

Pureed, s. a luat purceaua de coada (s'a imbatat). Pureel, s. p. 17. Purtdret, adv. hainä purtAreata, care

tine la tdvdtrala si nu se rape curand. Pura, s. pupa de socru, joc, p. 41. Pufcoaie, s. joc, p. 41. Putere, s. din putere, p. 35. R.

Rdbun, v. izbesc de pAmAnt ceva, trantese.

Rac, s. racul, joc cu Amt. p. 10. I se bate inima 'n el ca 'ntr'un rac mort. 1 tot inapoi ca racul. 1 cu un rac tot sArac.

Radu, s. Radu 1-a chemat (a sters-o, a fugit pe furis). Ragea ? p. 66. Rdgufita, s. joc cu lAut. p. 6. Reinca ? p. 27. liOnturele, pl. p. 64. liapeind ? p. 59. Rasare, s. mi s'a rAsArit (când imi

intrl ceva pe gât, de nu mai pot respirk si-mi curg lacrimile. I orn rAsArit (cle seamA) 1 . cutare lucru

seamAn1 cu cutare ; seamanA, sea-

mAnA dar nu rAsare. 1 aluatul a rAsArit (crescut, umtlat).

Rdsboiu, s. joc cu laut. p. 12. I antecul zestrei cAnd se scoate din

Preasnd ? ca la preasna, joc cu

casa miresei. Rdsteiul, s. joc cu lAut. p. 16. Rasten, s. joc cu lAut. p. 14. ? p. Ratit, s. joc en lAut. p. 10, 13, 15. metna rapt, joaca, p. 34. 1 rate de tipirig, joc, p. 41.

In veci-

Rdveifesc, s. rAstorn, cotrobdesc, caut.

cel de jos. Prdpelstuire,

sufleteasca.

s.

prApadire, istovire

1

Praftie, s. juc. p. 40.

Amt. p. 9. Prejmete, s. In prejmete nAtate, In 1mprejurime.

Priboiut, s. joc cu lAut. p. 10. Prins, s. de-a prinsul, joc, p. 2, 19. Prinsele, s. pl. joc, p. 19. Prised ? p. 78. Pristandaua, s. joc, p. 15. Proafed, s. joc, p. 40. Procovanca, s. joc cu lAut. p. 10.

Proppesc, v. mA protopesc

tepenesc. 1 protApese gurA (tac).

In-

Prunifte, s. prunArie,livadA cu pruni.

Prutifor, s. One soldAteascA, pesmete.

Puifor, s. puiforii, joc, p, 48. Puiu, s. de-a pui-a-gaia, joc, p. 19. 1 de-a puiul, joc, p. 20.

Rdtufcd, s. pl.: rdtufte, juc.

p. 41.

Refened, s. joc cu Amt. p. 12. Renghiu, s. i-a jucat reghiul (i-a facut-o pe pielea goalA). Restem, s. joc cu lAut. p. 12.

Ridiche, s. 1i free eu ridichea lui! (am sa-1 bat).

Bird, s. de-a rifca, joc, p. 20.

Roatd, s. joc cu lAut. p. 11. Romana, s. joc cu lAut. p. 6, 11. Romonitd, s. romdnitd, (planta). Rontif ? p. 64. Roto ? p. 28. Rotocol, s., adv. p. 35.

Ruseasca, s. joc cu lAut. p. 16. Rusefte, adv. joc cu lAut. p. 16.

www.digibuc.ro

94

Sdbdrel,

s.

p. 10.

sThärelul, joc cu laut.

Seiba6 s. eibavd, joe cu laut. p. 11. Sara lie ? p. 28. Sa lcie, s. tignalul de salcie, joc, p. 40.

Sdleioara, s. joc cu laut. p. 10, 13. Saltatel, s. joc cu laut. p. 10. s. joe en Iáut. p. 10.

? pl. p. 64. Seingerez, s. Imi eurg. sange din nas; &Thee

daca-mi curge din gura. se ziee: hid incruntez.

Sdniu, v. md seíniu. mii dau eu sania.

s. p. 33.

Sapla, s. joc en Milt. p. 10. Saranzpoiu, s. joc eu hint. p. 10. sarampoiu (le pod (picior de lemn , de telegraf (sttilp). Sdrheaseel, s. joc cut laut. p. 10. I

Sdrbele, s. pl. joc cu hut. p. 14. Seirbeste. adv. joe en lint. p. 10 Sdrbsca, s. joc cu laut. p. 10. Sarbul. s. joc cu hut. p. 10. Seiriturel, s. intreceri din sdrituri.

joaca, p. 34. p. 45. sta la o saritura departe de mine (aproape. Sàrif ticnit. Sart, s. spusne minciuna cu sart, rost, frumos, ea pe jumatate o credo si

s. de-a simdlul, joc, p. 19. Simianca, joc eu lint. p. 14. Simo/ ? p. 19. qincdneasca, s. joc cu laut. p. 11. S,indilichi ? p. 29.

Siretenie, s. povestire, gluma, minciuna.

Sirto, joe cu laut. p. 10. ? p. 64.

Manic, s. Sldnicul, joc cu laut. p 10. Smerdios, adj. p. 70. Smeu, s. juc. p. 42. Socodon ? p. 27. Socoton ? p. 27.

&ern, s. soc.; pupa de sacra, jue. p. 41.

.S'odron, s. joc, p. 20.

Akofranitel, s. p. 60. A'olomon, s. p. 27. Soroc, s. h ac, vaded, hotarire soroace,

pomenile mortilor. SorocorcItul. s. joc en lint. p. 10. Sorle, s. pl. cu oe1e, cu momele, fagaduinte.

Sotie, s. posna, comedie, p.

15.

s. mli spat gatul (beau . ma

spal pe mini (ea Pilat crind te-oiu bagiucuri" eu, nu te mai spala eu.

rata nici canii Dunarea,Brirladul. Bebrbeciul, o apa ennosenta).

pare. interj. p 04.

p. 48.

Stdre altele ? p. 76. Starcesc, s. met .qareesc, p. 41. Stioapa, s. joc, cu Mat. p. 10.

S«tiat, adj. saturat; satios nu se in-

treb uin teazi decrit pentru imente: vane seitioasd, (prime de care

te saturi currind. mrinerind putina din ea ; nesátios, unul care nu se mai satura. unul eiealitor. raga-

sant". &Yu, s. sen: om eu sau (en vaza, bine vazut In lume).

Scaun.s. seaun de (nani, joacä. p. 34. Sellioapa. s. joe cu laut. p. 10. kopianca, S. joc CII lant. p. 10. Seorerci, S. pl tin fel de pliteinte. Seripete, S. p. 60.

Scripti, s. pl. p 45.

Seciu, s. gard vechiu.

Senin, s. cauta sfada (lin senin de geaba ; i-a venit ran dill senin. Set(, s. batutn-l-au en sete ofta. amar). Sfintesc, s. las' ca nu-i dau ragas sii

se stinteasca nu-1 mai Thgadnim). Syripsor, s. unui hatran nriems ? p. 20.

deeana ? p. 2.

adj.

Spaiu, s. sparin.

el t

&Ha. s. siM; dc-a sata ennietrei. Joe,

I

&ant« ? p.

kiucaracalin ? p. 71. ? p. 27. Stologol, s. p. 60.

Stra;u. s. haini; straic ¡Lai, p. 45. Strdoneasca, s. joc eu lant. p. 10. Strarese, s. de erind am pe cutare de vecini, nu ma mai pot stravl (ve(1ek, apnea) CU nici o pasare prat ograda (eaci toate mi le papa). Stremuralitcl ? p. 00.

Mona, s. o floare. ubet, joc, p. 31.

Sucman. s. snman, (prinza i haina). Suflu, s. snflul vrintulni (suflare, bataie). ,Y fpG P p. 28.

Sugulan ? p. 28.

Sulfa, s. p. 4. S.

p. 29.

Sultan, s. p. 28. S. de-a

Itint, joc, p. 21.

Surchideald, s. bataie. freen, ..agasane".

www.digibuc.ro

95

Surchiaesc. s. p 5. plictisese, ma tin de cineva, il sacaese. I bat pe infundatele. Sracnet, s. svacnir,.. Svardol, s. juc. p. 41. Srardon, s. ;inc. p. 11.

T T. Tac, v. taen-te ma chiama. tacu-nat

ma chiama (tac . Tdier, s. taler. I fund de lemn taler de lemn, p. 18. Tain, V. (le-a taiu-ntatain. joe, p. 23. Tala, s. umblu cu tula kmultime, droaie) de copii dupa mine. galagie. Talalanga, p. 76. s. p. 17.

Talhar, s. talhar de zi, negustor de oameni.

Tamain, v. tamaiez, bat. Tameinjesc, s. p. 8, manjese, festelese.

cand ti-oiu tamanji una, ai sa zici ca n'ai noroc (ca'nd ti-oiu arde o palma...) una...

cand

unge

TeincnKt, s. de-a tanczwt, joc. p. 48. Tanga, s. neajuns, tanguire. Tanganica, s. joc cu laut. p. 9. Tantoi ? p. 78. Taparlui, s. p. 42. Tapoiul, s. joc cu laut. p. 9. Taräneasea, s. joc cu laut. p. 9. Taraneee, adv. joe cu laut. p. 9, Taraganesc, v. taragaese. traganez. tot main. Tare, b. In tare, joc, p. 48. Tarele, S. pl. joc de laut. p. 14. Tarhon, s. jidov. nume de planta. Tarina, s. joe cu hint. P. 11. Taris, s. p. 62.

Tarq. s. faruul, joe cu laut. p. 10. Tarzielnic, s. care tot intarzie. Ptt, S. p. 17. joe, p. 99. rateiCei, b. joe, p . 11. Tavaluc, s. joe. p. 19. Tavlic. S. p. 19.

Teferi, s. loc neted. Tele, pron tale, ale tele, p. 53, F.

Tetelenchi, s. p. 29. Teteleu, s. until care umbla fara nici un oapataiu : fem. teleloaica. Tam, s. ma teme barbatul (ma gelozeate).

matem ea (mi se pare) ca

nu l;lai vine. de ce te temi nu scapi. Tenehi, b. p. 29. Tenti, s. p. 29. Terciu. interj. p. 19. tercin de milm am aliga.

Tosco. s. joe eu laut. p. 9.

Penal, s. tignal de saleie, joc, p. 40. Ticves, s. ticeesul, joc cu lâut. p. 9. Tiere, s. p. 9. s. i-a dat ea tifla'n nas (palma cu degeteleraschirate si degetul eel mare razamat pe nas). Tiganca, s. joc eu laut. p. 10. Tilinea, s. joc, p. 39. s. pl. a-si Init tiliutele a

porni cat mai (1;3 graba dintr'un loc: hai, ia-ti tilintele : drumul si omega

licara poteca! Tindeche, s. joe cu hint. p. 9. aparat la rasboiu. Tini ? p. 27. Tintar, s. joc eu laut. p. 10. Tipirig, s. ra(e de tipirzg, juc. p. 41. Tir ? tir ca beau, tir ea nu beau. tot insetat sunt ori de... ori de nu... I

joc, p. 39. s. joc, p. 39. Titilinea, s. joe, p. 39. Titirez. s. joc, p. 42. altele ? p. 76. Tivicona ? p. 64. Tivison ? p. 64. Toand, s. o toana de s rabli (card). nu-i in toane (dispozitie) bune. Toatei. Moil( ? p. 78. hba. s. bat toba (indiscretie). degeaba bati toba la ureehea surdnlui. toe la vorhe Toe: y. toe avere, toceiese.

Tocmese, y. cand am aflat aceasta

veste, mi-am toernit (imbucurat) nima 'n mine . pe vrem ea aceea s'a

toemit (intamplat sâliesi o eiuma

in lume. Toloaed, s. p. 47. Torbaceald, b. tarbaceala. tartnIeeata.

bataie: dela tarbaea. Toroipanesc. v. bat sdravan, delft: toroipan, arma veche. Torseoi ? p. 29. Torosesc, v. toroese. iti torosete (toroeste) gura la vrute i nevrute, luciu mare ! Tortoale, s. pl. zorzoane.

Trantä, s. trantele, tranta la brate, trantii inocaneasea, p. 49. p. 43. tranta dreapta. tränta ciobaneased, tranta pe fur4, trantä ile-a berbecul, ult-a berbccul, p. 41.

Treiliseeek, s. p. joe eu laut. p. 16. Trena ? p. 28. Trepäd. v. am diaree. umblu Inuit; de aci trepadare si trepaduf Nave(

care nu mai are seare locului. judecator ambulant). Trialanga,s. de-a triatanga,joc, p 17

www.digibuc.ro

96

Trialunga. s de-a trialunga. joc, p. 17. Tristenicd, s. joc eu Amt. p. 9.

Tropea, s. joc en laut. p. 9.

Tuiculesc. v. ma, tuiculesc, tuicdresc, cinstese cu cineva tuica. TulnPc, s. p. 39. Tulnic, s. p. 38.

Tulnicaf, s. p. 88. Tumba, s. de-a tumba, joc, p. 34. Turcd, s. de-a turca,joc. p. 2, 20. l'uririfca ? p. 29. Turlu-burlu, adv. erit cu parul turluburlu (sbilrlit) de frica. Turlac, adj. beat, verb: ma turlacesc ; turldceald, turldcie. Turtd, s. sta pe loc, ca tuna 'n foc. trage spuza pe turta lui (se apara). Turuiu,v. ii turuie gura ca o moara hodorogita.

("rind, s. acorn isi numara urniele

(se caeste ca a scápat prilejul. Urs, s. ziva ursului (o sarbittoare in popor).

Ursa, s joc cu laut. p. 11. Ursuzluc, s. belek, posna.

T.

Vac, s. veac, secol ; in vacul vacului (veacul veacului) si-a trait vacul, si-a inâncat colacul (si-a trait traiul, si-a mancat malam1). Val, s. valul, joc cu laut. p. 13. TYrj/d, s. p. 16.

Vdnt, s. fa-i vânt (da-1 afara), eintureingli

i minturungd ? p. 76,

77.

Tutuianca, s. joc cu Amt. p. 10, 15. Tuturez, s. jue. p. 37.

Vcinturd-tard, s. far& eapatttiu.

Vdpsed, s. nu stiu cum ai sá iesi la vapseh, (socot'eala).

U.

Varyd, s. cdrutd de veryi, joc, p. 37.

Uitucie, s. uitare lesne, din slabiciunea mintii. Umedeazd, v. picura de ploaie, cerne. ("Max, s. de-a umarul (pe umere).

Veirtea-casa ? joc p. 34. Vasilca, s. joc cu laut. p. 10. I nume de femeie (Siva sau Vasilca (datina). Vidreaua s. p. 38. Vitioarti, s. p. 42. lcideanca, s. joe cu laut. p. 10. Vlog, s. ploaie pdnzigi (generala). Vrajnd s. vrajlni. Vulpenie, s. iriclic, inselátorie.

I

Una, num. in una, inteuna, curmare, p. 2.

farit

Unchef, unchiaf ; de-a baba §i joc, p, 2.

Unghie,

s. am sa-ti mai taiu din

unghii (din unghioare) (din nas,

apucaturi, obriznicie). Uugurean, s. unyureanul, joc cu laut. p. 10, 16.

Ungureanca, s. joc cu láut. p. 10,11. Ungurencuta, s. joc cu laut. p. 12. Unilica, ? p. 29. Untivd, s. p. 59. Unuma ? p. 28.

Urduz ? a cazut pe capul meu urduz-belea (a cazut beleà, pe capul meu).

Ureche, s. fâ-te urechi (asculta cu bagare de seama).

p. 45.

Z.

Zahau ? p. 59. Zaia ? p. 28. Zald, s. za, zea, de-a zala, joc, p.4. Zangaraoa, s. joc cu laut. p. 10. Zanya-zanganeli ? ioc, p. 20.

Zavzstnic, adj. zavistios, cel care varsa zavistia intro oameni.

Zoralia, s. joc cu laut. p. 10. Zovon, s. val (la morti).

www.digibuc.ro

CUP RINSUL Pag.

Pag.

Prefatii.

102. De-a pocuitoarea 103. De-a supa

jocuri de copii. I. Jocuri propriu zise.

104. Cu mmgea de pamant

1. De-a ascunsul (cucul) 2. Baba si unchesul 3. De-a barza 4. Baterea palmelor 6. In bunglii (bumbi) . 17. In busi 10. De-a i;alul 12. In car (de-a carul) 18. De-a domnul 29. De-a dubasul 21. Focul 22. }Mina 2 De-a hotii 26. De-a inelusu 'n vartegus .

105. Chiparusul 1

2 3

106. Jocul dLcilor 107. Podul manilor 108. Trecerea printre pietre 109. Petirea fetel,or 110. De-a taiu-rnalaiu 111. Dupa curci 112. Dupa al doilea sau al treilea 113. Manzulica

11

2A

11

Sorti. 16, 21

24, 28, 29.

40-54

27. Jocuri de flacai si fete mari 39. De-a luna 33. De-a mingea 34. De-a mingea 'n cue . 45. De-a misca 42. De-a oilé 43. De-a orbul 45. De-a paiul 46. De-a panza 57. De-a pasarea sboara. 51. Podul popii 52. Popicul 53. De-a prinsul 55. De-a pni-a-gaia 69. §odronul 75. De-a turca 73. Gioalele (arsicele) 74. Zanga-zanganèli 77. Groapa cu pietre 78. Capra cu pasi 82. Bon-jurnal 83. Ciubetul 90. Moara. 93. De-a ghicitele 99. De-a bostanica

21

27

26 27 30

HI. Jocuri Cil pAcilleli. 17 11

11

15 11

11. Gologanii

16. Mana nevasta 19. Musca 'n groapa 34. §ubetul 35. Poste le

39. Cu tevia

M. Ridi°care cu paiul 41. Degetul in obraz 42. Lovirea palmelor

11

11 11

.11 t ..

IV. Joace. 5. Cumpanirea vertical& a unui bat 33 6. Cu lietele Calul Càu-bltu 21. Fluturii . 10, 15.

22. .23. 21

31

27.

Pocnitul in frunze de teiu. Intrecerea din fuga . Furca putului

Pe ghiata

www.digibuc.ro

98 Pag.

32. Afttna rata 39. Omatud

34

43. Piatra care rade apa . 48. Intreeere din sarituri 49. Scaun de mäni

11

50. Täväluc 54. Vartea-casa

11

56. Chipuri cu ata

61. Bu! mama /

11

68. Cu värful degetelor 69. Degetele intinse 70. Caläritul 71. Cu taciunele 72. Petica vrajita 73. Roata 'n mâni 74. De-a caii (de-a magarii) 75. De-a 'mboul 76. Broasea .

.

.

11

35 11

.

44 45

5. Iedesul

53. Cine' nu se teme 54. Incercare de putere 55. De-a carligul 56. De-a balanca 57. Desfacerea palmei

11

....

77. Incuiarea diavolului

Pag.

43. Claia Domnului 45. Sarituri 46. Insemnarea nurnelor 47. Fuga 48. Gacire Vargulitele 50. Straie noua 51. Fuga saltata

11

Ponzeniri despre diferite joeuri.

Cântece de luare In altele.

.

Y. Juerixii.

I. Catre oameni.

1. Arc si sageata 3. Besica de pore 5. Bice 7. Carut cu vergi 18. Fluiere si mijloace de cantat

8, 33, 37 39, 55 58, 60

49 50

II. Ciitre vietititi, lueruri, diverse.

22. Locusta 30. Papusi 32. Proas'ca 33. Praseie

1, 3, 4

52 53 54 56 57 60

6

34. Pura de socru 36. Rate de tipirig

41

49. Smeul 52. Morisca.

15, 16

11

62-65

Joeuri de euvinte, giunte, formule de paeilleli.

17 11

11

57. Can't 60. Popelnicul 61. Vitioara

7, 8, 9, 11 12, 13, H 20, 21, 26, 27 29, 30, 44 55

38 Sq.nie 40. Scrânciob 42. Sfäräiacul

43. Sfäriacul de bumb 46. Titirezul

11

45, 48, 67, 69, 70 84

.

67

,

68-69

104

IV. intrebdri, probleme.

Tl. Diverse

19, 24

4. De-a poarca 43 8. Gadilatul 20. Trântele 28. Bou baltat 29. Ce mânânca copiii 31. Insectele i copiii 32. Lasarea i scularea eu rnämle 37. Dare peste cap .

70

38. 39-80

71-75

V. Framantrtri de 4, 5, 13, 14, 10, 18, 19 22, 24, 26, 28, 29, 31, 32

34, 38, 40, 41 42 47--62

Glos r

www.digibuc.ro

.

.

.

.

.

.

.

79

83

76 77 79 81 96

DIN ?lIBLICATIUNILE ACADEMILI ROMÂNE

L. ti

Crginieeann Dr. Gh., lgiena taranului roman. Locuinta, incaltämintea si irnbracamintea; alimentatiunea In diferite re,giuni ale tern si in diferite timpuri ale auului. 1895 . Gorovei Artur, Cirniliturile Romanilor. 1898 OTigorin GT. Me-dicina poporulti. I. Boalele oamenilor.Anal. .Acad

.... .

.

XXX Lit II. Boalele vitelor.LAnal. Acad. XXX Lit. . . . Jearnik Dr. I. U. si A. Barseann,Doine i strigatuti din Ardeal, cu un glosar complect de Dr. I. U. Jarnik. Buc. 1885. . . .

.

.

Marian S. Fl., Cromatica poporului roman.Discurs de receptiune, raspuns de B. P. Hasdeu.Anal. Acad. IV. 2 . . DesMntece adunate de G. Säulescu. Raport.Anal. Acad. V, 2. Vräji farmece si desfaceri.Anal. Acad. XV Lit. . . . Inseclele in limba, credintele si obiceiurile Romanilor. 1903 . .

.

.

Maicii Deinnului. 1904

5.

10.

Narita la. Romani. 1890. Immormantarea la RoMani. 1892

Sarbâtorile la Romani:

Carnilegile. 1898 Paresimele. 1899

Cincizecimer. 1901. Vol. III. 'Obedemarn Dr. M. G-., Texte macedoromane, basme si poezii poporale dela Crusova. Publicate dupa manuscriptefe originale, cu un glosar complect, -de Prof. I. Mann. Buc. 1891. . Ottesen L,Credintele taranului 'roman despre cer si stele. Anal. .

Acad. XXIX Lit

5. 1. 1. 4

Nast, A la Romani. Studiu etnografic. 1892. Vol. I. Vol. II.

1.G0

.50

..

.

Lnpmen D. P., Medicirm babelor. Adunare de descantece, retete de doftorii si vrajitorii -bäbesti.. Cu nu raport de Prof. I. Bianu. Anal.' Acad. XII Lit. Manolesen Dr. N., Igiena taranului. Locuinta, iluminatul, ei. Imbracamint'ea, incaltämintea, alimentatiunéa tam, nului. 1895.

3.

.

.

. .....

5. & 4. 4.

Pauline Tudor, Jocuri de copii adunate din satul Tepu (jud. Tecuc iu)

Anal. Acad. XXVIII Lit.

.

.

.

.

Jocuri de copii, adunate din satul Topu (jud. Tecuciu). Mem. II.

Anal. Acad. XXIX Lit

Papahagi-Vurdunit P. N., Jocuri copiläresti culese dela Romanii din Macedonia.

Anal. Acad. XXV Lit

Megleno-Romanii. Studiu etnografico-filologic. Partea I. Anal. Acad.XXV Lit.

Partea II. Anal, Acad. XXV Lit. Graie aromane. Anal. Acad. XXVII Lit.

Basme aromane si glosar 1905. Skineann Lazar, Rasméle romane in comparatiune cu legendela tice clasice si in legaturi cut basmele popoarelor invecinate si ale tuturor popoarelor romanice. 1895 Sevastós Elena Nunta la Romani. Studiu istorico-etnografic comparatiV. 1889 (Sfaiyit). Tiplea Alexandru Poezii populare din Maramures. Anal. Acad

Lit Yiein Alexiu, Glosar de cuvinte dialectale din gfaiul viu al poporului roman din Ardeal. Anàl. Acad. XXIX Lit. . . . .

www.digibuc.ro

1.40 1.60

.75 1.40 1.40 1.60

8.

10. 1.20

1.50