Vulturul Gorgo De Selma Lagerlof

  • Uploaded by: Fagurelu
  • 0
  • 0
  • January 2021
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Vulturul Gorgo De Selma Lagerlof as PDF for free.

More details

  • Words: 5,696
  • Pages: 33
Loading documents preview...
6rc{t6g

SELMA

VU'LIURUL

GORGO

EDITURA TTN4RE1U!V]

.. ":- -'' '

LEGENDA PROVINCIEI

JAWLAND

R vremea cina mai erau u4a$i in provincia Jiimtland, ahD Suedia, s-a intimplat odatd ca m uriaq batrin, care-;i ducea uata Pe ur mute, sd-ti iesale caii in fala ca_ sei unde $edea. N-a slir$it el s6_i tesale, cind deodati a bxgat de seme ca bidiviii incepure sa tremure de Bpaund. Ce e cu voi, caii mei dragi?

a -zis uri4ul

uitindu-se de jur

imprejur, sa vadd de ce se sPeria-

Ihstsaltl do N, llllolll

ser6.

Nu vedea priD apropiere nici

usi, nici lupi. ln schiDb, zxd u drumet care nu era nici pe deParte a$a de mare $i de voinic ca eI, d&

destul de vinjos, urcind pe o Poteca spre casa lui de Pe munte. Cind iI vizu, batrinul urias incepu sb temure din cre$tet PinS-n picioare, la tel ca 5i cdi. Incetitrd sd-i mai tresale, dddu fuga in casS

la nevast6-sa, tot o uriaia, care torcea cilti pe m fus. Ce s-a intimPlat? a intrebat Esti galben la fate ca ceara. femeia. Pei cum si nu fiu? zise uria- Se urc6 u drumei Pe Potec5 $ul. si nu-i altul decil Asd-Tor,

cum

te vdd si mA vezi . . . P{i nu_i de loc un musafir

fD de P;rere Imeia binevsit! N-di putea sdl faci sa creadA ci qospodtuia noasha e un munte $i sd-si vadld d€ dm mai departe?

E prea ti*iu acum si-l ud- a rdspum uria$ul. Aud cd a iesc, deschis 9i poafra. Uite-l c-d iDtrat in cu*e.

Atunci ascultx-mi Povata, Tu du-ie Fi lasd-md Pe birbdtet

mine sE-l Drfuesc, a zis rcPede feDeia. Ad-sA fac in aF Iel ca sX ou-sai vine la noi Pe nePusi mase Ptopunerea i s-a Pirut uria$ului strailic de bune. El s_a retras intr-o camarufe, iar femeia a _ramas Pe lavita ei, torcind linittitE, ca 9i cu n-d Ij PdscuLo nici o Prhej' di€.

Trebuie sA avem in vedere ca oe vremea aceea infdiisarea Pro_ ;ih.iei .Iamtland era cu totul alta decit cea din zilele iloastre. Toatd

brovincia nu era decit utr masiv de munti turtti, goi ti Pl€suvi, Pe care nu putea sa creasca

nici mAcar

o pddure de brei. Nici tu laauri, nici tu riuri, nici tu pdmiDt in caE sd poatd hage plugu o brazda. Mulii imprd$tiaii am in toatd proviacia erau insirali depade, spre apus. Omeii nu puteau frii nicdieri pe toatd idtinderea provinciei lnsd uria$ilor le pria cu atit mai bine acolo. Nu f5rd voia si mijlocirea lor tinutul era pustiu Si neospitalier, a$a cd uda$ul de Ia mute

avea tot motihl

si

se

bma cind I'a vdzut apropiindu-se pe Asa-Tor. $tia bine cE nu-i erau dragi cei cme r5spindeau in jurul lor ftigul, intunericul $i pustietatea, impiedicind pemintul sA fie bogat, roditor ti impodobit cu 10cuint€ omene$ti.

Nevasta udatului n-a..a$teptat multe weme, cX a Si auzit pag grdbiti prin ograda, dupi care ace-

laii celdtor pe care iI vxzusd uriasul De drum a deschis usa ti a

intrai in casd. Str6inul nu s-a oprit inse h u$4, ca odce drumet, ci a mers inainte, spre femeia care te_ dea lingd p€retele din fund. Cum s-a dus, cum nu s:a dus, fapt e cd n-a ajuf,s decit ceva mai incolo de u$d, destul de depate de vatra dttr mijlocul oddii, A inceput atunci sd facd pa$i mai mdrii insd, dupa ce-a mai mers o bucdte, i s.a pdrut cd atit vatra, cit $i femeia erau mai depdrte acum de el decitluseserd cirid rntrase in case. Incaperea, de altf€I, tru i se peruse la inceput Prea mare. Nu ti-a dat seama de mdrimea ei decit dupA ce-a ajuns la vaira, cdci era destul de sleit d€ puteri, a$a ca a fost nevoil se se_ sprijine iE bAt, cd s6 se odihneasca. Cind l-a vdzut oprindu-se, femeia

a pus fusul jos, s-a ridicat de pe lavild Si din doi pati s-a iiliinlal

inaintea ]ui. NouX, udatilor, ne plac ca- mari sele zise ea dar b&batul Beu se- plinge de -obicei ci aici e prea stdmt. Imi dau se@a totusi cit de greu ii vine Bd treacd prin casa unui urias unuia care merd€ a$d de incet ca tine. Spune-;i acm cine eiti qi ce treaba ai la troi, la qria$i. CilStorul avusese parca de qind sb-i dea un rrispuns usturhtor, insd nu voia sa Se ia.la ha{; cu o femeie, ata'cd ia raspuns foarte liniqtit: Pe .mine mA cheam5 MiD{- Sint luptAtor Tare. ti @ luat parte Ia multe betdlii, De u an de zil€ stau insa h gospoddria mba si tocmai mA inhebam de ce treabd a!

fi bine sd md apuc, cind il auzit vorbind lumea ci voi uria$ii ingrl jiti atit de rdu pdmintul aici la Eunte, cA nuai voi Puteli trbi Pe el. De aceea m venit sE md inte leg cu berbatu-tdu 9i si-l intreb dac{ i-e voia s{ facem o dnduialE mai bund. Barbatu-meu e plecat 1a vinda zis foeia toare dar o sd - la intrebddle- hle cind rdspundx s-o lntoarce acasa. Atita iti pot spune imd cd cel care ateazd sd pud asuel de intrebdd utrui urial de munte trebuie sd fie ua om mai in putere ca tine. Ar fi bine deci sd-ti vezi de drum feri ca sA md dai ochii cu urisul. O dati ce-am ienit aici, il a$tept, a respuns cel pe care il chema Mind-Tare.

TeM sfdtuit cit ma ajtrge mintea, a zis stAplna casei. N-ai decit sd faci sm Yrei. Stai aici pe laviF se-ti aduc o biuturi de bun venit. Femeia a luat pe umd uh com mare si s-a dus itr coltul cel mai din lund al oddii, unde se afla butoiul cu mied. Nici asta nu l-a

impresionat grozav pe musafir, Cind insA lemeia a scos cepul, miedul a inceput sd titDedscd in corn cu un zgomot asurzitor, ca $i em ar fi ndpddit itr odaie o cAdere de apd" Comul s-a umplut epede, iar stdpina c6ei se cdznea sd bage cepul Ia loc. N-a izbuut insd. Miedul care lignea ca u puhoi i-a smuls cepul din mini ii a inundat toate podeaua. F@eia a mai incercat o date sd vire,cepul in butoi, dar tot degeaba, 11

I

L

l

Nu vezi ce se vilsd tot mie- MinA-Tare? Vino ti bagd tu dul, cepul la locl

Musafirul s-a grAbit atunci sd-i vina in ajutor. A luat cepul de jos Si s-a

silit se astupe gaura butoiu-

lui cu el, dar miedul La impins iar afar6, aiuncindu-l cit colo 9i inundind mai d€parte podeaua. Mind-Tare repeta mereu incercarea, dar nu izbutea sd faci nici o ispravd. In cele din umd, a aruncai cepul jos, infu.iat. Toatd podeaua era acum ptni de mied.

sEainul a inceput sd faca ldniu-

tete penlru scurgerea miedului, Le f6cea cu lespezi de piatrd, a9a cum

Ie fac copiii primdvara, ca sd

se

scurya zdpdda topita, iar pe ici, pe colo, bdtea cu piciotul, sd facd gAuri adlnci, in care sd se adune miedul. Itr vremea asta, femeia

s6tea tot timpul tdcut5, iar dace strainul s-ar fi uitai la ea, ar fi

vAzut-o uidtd 9i speriate de munca lui. DupA ce isi isprdvi treaba, ea ii zise id batjocurd: 13

lti

mullumesc. Mind-Taie.

- cd li'ai dat toatd silinia. BdrVAd batu-meu md ajutA de obicei sd Pun cepul la loc. Cind e el aici nu se-ntimpH o astfel de dandana. Aom, e drept, nu pot tou sA aibd puterea lui, aF cd, dacd nu esti in stare sd faci nici atita lucru, eu zic ce cel mai bine pentru tine e sd-tri vezi mai departe de drum. Nu plec piDd ce nu isprf,vesc ce- am de fdcut, a zis atunci str;inul, pefnd ru$inat ti umilit. Stai atuci colo pe lavild, a zis- Imeia. Putr oala pe foc se-f fac putin terci. Stdpina casei a fdcut intocmai. Cind terciul era insi aproape gata, ii strdinului: _ ziseBag de Beam{ cd liina e pe sfirtite, a9a cd nu-ii pot face terciul prea gros. Nu vrei sa invirt4

testi de citeva ori moila de linqE tine? Intre pietre sint nitre grdunie. Cautd numai sd te opintetti cu toa. td puterea, cici moara merge acu. ma cam greu, Str5inul n-a agteptat sA fi6 rugat Prea mult si a incercat sA itrvirteasci moara. Cind a pus mina pe miner sd invirteasca piatra, acesta se miqca a9a de greu, incit omul nu putea s-o impingA de fet. Cu mare mevoie a fost in stare s-o invirteascd o singurd dati.

1a

Femeia se uita tottimpul uimitE et, Dupd ce omul s-a dePdrtat d€

moari,

ea.

i-a spus:

Dace moara se urnette anevoie,las-ce ma ajut eu mai bine

cu b;rbatu-meu. Nimmi nu-ii Poate cere sa faci un lucru Peste Puterile tale. Nu-nielegi acum c-ar fi mai bine sa nu te lntilnetti cu cel care poaae nrdcina oricit la moara asta?

Ba eu zic sa-l attept, a ris' - Mind-Tar€, vorbind incet Si puns cu blindele. Stai atunci linittt Pe laviF, - ce-ti a$tem uo pat, a zis fepine meia. Trebuie se mii ta noapte aici.

Femeia a asternut un Pat cu multe perne 9i i-a spus musafiru"

lui noaDte buna. Ma tem c; patul o sii-l.i Parii - tare a zis ea'- dar bdrbacam l6

tu-meu se odihne$te in fiecare noapte intr-h culcus la lel. Cind a vrut Min;-Tare sA se intitrdd itr pat, a simtit sub el atitea noduri ti grunzuri, ce n-a fost chip sA doarmd. S-a

sucit el, s-a zvirco-

lit, dar degeaba. A inceput atuci sd arunce 'agt€rnutul din pat, o pernd ici, alta dincolo, si pe umA a dormit buttee pinA a doua zi dimineala.

Cind a itrtriit idsi lumina soarelui pe bageauar acoped$ului. s-a rrya lddl r ulde ia a@ul din !od1?

ti i-a venit in gind sX Plece din casa uda$ului. Era mai cudinte sculat

asa. A ie8it id ogradA $i a inchis p;dta in uma lui. S-a Pomenit atunci cu sthpiDa casei linga el VAd cE vtei sE Pleci, MinE- a zis ea. Bine ai fdcut c-ai Tare, luat hotHrirea asta inteleaptE. Dace berbatu_tdu Poate dor_ mi- intr-un pat ca cel Pe care mi a raspuns strdiI-ai astertrut mie nu vreau nul cu qlas morocdnos <x m; ;ai intilnesc cu- el. Trebuie sd fie un om c-o Putere gtozavd, care dmeni nu'l Poate dovedi. 'DeFdeia stetea rez€matd de Poartd $i asculta cu o bucurie ascuns; cele ce-i sDuea str5inul. Acum. duPA ce-ai Plecat din

- mea, a zis feEeia, pot sa-f casa spun un lucru, MinE Tare Dtumul tdu la noi, uria$ii, n_a fost a9a de l8

utor cum ii s-a pirut tie. Nu-i de mirare cA drumul prin aasa noastrd li s-a pdrut lug, cdci lncdperea asta cupdnde tot tinutul muntos

care se cheamd Jemtlatrd, ti peste care ai trecut tu. Nu"i de .mirare nici faptul cd n-ai Jost in stare si bagi cepul in butol, caci spre tine curgea toatd apa care se rostoqo-

legte in puhoaie de pe muntii aaoperili cu zipadd. Iar $dnluletele pe care le-ai sapat sidt .iud si Iacuri. N-ai dat dovada de o Dutere prea mic; atunci cind ai i;virtit moara o singure datd, cxci intre pietre nu 6rau gr{unfe, ci calcar 9i ardezie, iar dintr-o singurd in-

'n{:r'r":,tlt..

I virtiture ai mAcinat asa de mult, cd tot linutul muntos s_a acoperit cu piimjnt bun ii rodiior. Nu mb mird Pe urma de loc c; nu te-ai putui odihni in Patul Pe care ti l-am pregAtit, cxci l_am aiternut cu piscuri ioaite ti coltruroase de munti. Tu le-ai aruncat pesie jumatdte din cuprinderea l:rii, dar poate ca lumea nu ti-e atit de recunoscatoare Pentru rs_ prava dsta cit pentru celelalte lu' crun Pe care le-di t:cut IIi urez acum drum bun 9i ili ldgdduiesc

ce eu si barbatu'meu ne vom muta de ajci jntr-un loc unde n-o sd Poti veni asa de lesne sa ne vizitezi. Strainul a ascuttdt aceste vorbe .u o minie tot mai mare. iar dupa

ce femeia a isprdvit de spus ce avea de spus, a pus mina pe un ciocan p€ carel purta la bfiu, Nici

iiii

n-a apucat insA sd-l ridice, cd femeia s-a $i fxcut nevezu$. Pe locul unde fusese gospoddria uriaFilor tru mai era acm decit un drum cenu$iu de munte. Au rdmas insi riudle $i Iacurile mari; cerora strdinul le fdcuse ioc, $i pxmintul roditor mAcinat de el. Au rdmas de asemenea mmtii minunatri care impodobesc provincia Jdmtiand cu tuumusetea lor fdrd seamdn ti care ddruiesc tuturor celor care ii vizi

teaze putere, sendtate, bucude, curaj ti dragoste de viald, astfel ci nici o alte ispravd a lui Asa-Tor nu Pare a fi fost mai de seamd ca aceea pe care a facut-o arunchd bucdtri de stincx de la muntii Frost-

POVSSE DIN

viken, la miazdnoapte, plna la Helagsfjallet, Ia miazazi, $i de la Oviksfjiillen, peste Stomjd!, pind

HARJEDALEN

la Sylama, la grdita Suediei,

multx vreme in urmh, Qo.ta, lupii de la"uSonfjalet au atacat un 06 ce pornise la drum sA vindi Putini si alte asssea vase e doage. Era din satul Hede, cde se a-fli aici, in vale, la vreo citeva mile mai sus. Era in toiul iemii 9i Iupii l-au urmirit pe gheata riului Ljusnan. Erau vreo noud sau zece

Ia numar, a$a cd nu mai trdgCa nici o nAdejde sE scape de urgia fiarelor.

ll

i,

&;-

n - -- \.

,ttz-

. -xip.ir, .{..tj1

\

g

Auzindu'i urlind $i vdzind cit erau de multi, omul i9i Pierdu cuoettrl si nici macar nu-i dddu Prjn irlnte sa *unce jos din smie niscaiva putini, cdzi 9i hirdaie, ca sA-9i utureze povara. DEdea lotuti bice cdlului mereu si bietul animal qoned cit il theau Puterile Omul isi d6du insd rePede sema c; lupii il intreceau la fugd. Malu_ ille erau pustii $i mai erau citeva mite pina la gosPod6ria cea mai

apropiatd. Omul iSr attepta acm clipa din urmF, inlemnit de spaime. Stind aia amortit, vSzu mitcindu-se ceva prhtre gitejele de brad ce fuseserd puse pe gheald sd insmde alrumul. Cind deslt9i cine era fiinla care se mi$ca, il cuprinse o spaimd ti Eai mare. In fata lui nu era u lup, ci o babd sdmani. O chma Finn-Malin si umbla tot-

deauna pribeaga Pe drumuli. Era pulin tchioapA ti cam adusd de spate, a$a cd omul nostru o recu_ noscu de departe. BAtrina mergea drept inaintea lupjlor. Pesemne cb ea nu-i vedea din .auza saniei si omul intelese reDede ca. dacd ar fi trecut indinte, nenorocita ar fi cSzut prada acelor

fiare sdlbatice, iar el ar fi scdPat cu viat; in timp ce luPii ar fi

sfisiat-o.

Femeia mergea incet, spdjhinNu mai jncEpea nici o indoiald cd ar fi fost Pierdut; daca omul n-ar fi aiutat-o. du-se jntr-un bet.

Nu se putea spune insa nici cA femeia ar fi scepat teafAre dacl omul s-ar fi oprit s-o ia in sdia lui. Dacd o lua, lupii i-ar Ii ajuns de buni seamA, sfiiiindu-i ti infulecindu-i pe tustrei: Pe oE, Pe

femeie si pe cal. De aceea, drumetul se gindea dacd cel mai cminte

lucru n-ar Ji Iosi si sa..ifice

o

viald, ca sA Ie poatd salva pe celelalte doud. La asta se qindea el in.clipa in care o vezuse pe bitrin5. Iti mai zise pe umi ce s-ar fi ceit mai

tirziu daca nu i.ar fi venit in ajutor, lase ci 9i lumea l-ar fi hulit dacd ar fi aflat cA o intilnise pe drum $i nu incercase sd o salveze, Bietul om era int-o mare incurcdturS.

,Mai bine nu mi-ar fi iesit in calel'... se gindea el. In acea clipd, lupii incepurd sA

scoaid nigte u.lete sdlbatice. Calul tresiri 9i o lud la goand pe lingd bdtfn6. Aceasta auzise $i ea urIetele 9i, dupd ce trecu omul de la Hede pe lingd ea, gtia ce soarta

it

I

o a$t€pta. Stxtu locului, deschise gura sa stdge Si intinse bratele sd cearA ajutor. Nici nu strigA insi,

i

L

nici nu incercd sd sard in sanie. O impietrise parcd ceva.

,,O fi crezut poate, cind am trecut pe lingd ea, cd sint necuratul", iFi zicea omul.

Acuma

cind

era sigur cd scdpase de primejdie, incerca sd se.

simtd mu]lumit, dar incepu sd aibd remugcAri. Niciodata pind atu0ci

nu sdvirsise vreo mlrsivie, iar acM i se pirea cd viala lui era distmsd. Opd atunci calul si iii zise: ,Odce s-ar intimpla,.nu pot l;sa fiinta asta in gura lupilor!' Cu mare adevoie pqtu intoarc€ calul, dar izbuti oricum ii o aiunse

repede pe bdhind. Suie-te fuga in saaig, Tiss 91 cu- aspdme, cdci era ainios pe el insuFi cd n-o lAsase pe femeie in voia soa.tei. Nu puteai se stai acase, vrijitoar€ bxtrida ce e5ti? Din cauza ta, eu $i murgul4ul meu trebuie-si ne Dierdem ncum viata.

vara. Miine te-ai putea intoarce

BdhlDa nu zise nici circ, dar tiranul de la Hede n-avea de loc chel s-o crute.

Murguletul meu

azi - de cinci mile, zisea el. Iti dai cale seda, atadar, ce e ftint de oboseald, iar povara pe care o duce nu-i mai ugoard de cind a sporit

mers

cu tiDe, Telpigele saniei sci4iiaupe gheat5. Omul auzea totu$i cuD glfiiau lupii, care se apropiau din ce in ce. De acum s-a isprevit cu noi! - el, Am incercat si te salvg, zise Fim-Malid, tlar nu spre noroiul tdu, dici spre al meu. Bdtrlm td@se pine atsci, dePrinsi cum era cu ocara lumii. Acm i$e se hoted .sd spune cit€va cuviate.

Nu-Dlelff al,e ce nu duci ios vdsdria din sanie, sd-ti ugurei po-

I

I I

s-o iei. Tiranul priceptr cd povala ledeii era foilte inleleaptd $i se mird cum de nu-i ddduse pdn cap PiDd atunci sd faca acest lucru, Puse hitudle in mina bhtrinei, dezlegx fuEia cu cdre erau Prinse vasele 9i le aruncd jos. Lupii erau Ia citiva pati de sie. Ei se oprhd totu$i sd cerceteze ceea ce fusese arutrcat din ea, astfel cd drumetii Puturd sa ci$tige putin timp. Dacd nu-i chip de scdpat nici eu md dau zise bdbitra 4a - vdie iD gura- lupilor, ca sd de bud te poli salva tu. Pe cind spwea femeia ac6te vorbe, omul tocmai voia se mace jos ditr sanie o cadd mare de fiicut bere. Se opd totu$i, ca 9i m n-e

fi fost hotidt sd Iepede acea gr4-

tate. De fapt, el era muncit de alt gitrd: ,,Nici eu, nici calul, care nu sintem cu nimic vinovali, nu be-

buie str ld$m ca bdtrira asta sd fie sfigiat; de lupi, i9i zise el. Nu se nu fie un mijloc de scepare. Trcbuie sd fie unul. Singura piedice e insd ci nu-l pot dibaci." Omul incepu iari sd impingd cada spre mdqinea cdrutei, dar se opd din nou, pufnindu{ risul. Betrina se uitd speilatA la el, inhebindu-se dacd nu-ti pierduse cmva minlile. Tdranul ridea iosd de €l ca fusese atit de prost plnd Poate sX

atunci. Era doar lucrul cel mai uFor din lme sA se salveze tustei. Nu pricepea cum de nu-i venise ideea asta pind atuci.

Uite c€ zic eu, Malinl zise omul, E f|:mos din partea ta cd vrci sd te dai in gura lupilor, inse

llr n-ai nevoi€ sd faci acest lucru, Am gasit eu mijlocul sA scadm toti, fdrd ca nici unul din noi sd-si pund viaia in primejdie. Odce as face eu * tine bin€ minte vorb€le mele!-tu sE stai lidittitE in smie pind ce ajungi in satul Linsdll. Acolo sd trezetti oamenii din som, sA le spui ci eu am rdmas singlr pe ghealS, impresurat de zece lupi, 9i sA-i rogi sd-mi vitrA in ajutor. Omul astepta apoi ca lupii sA se apropie bine de sanie, Atunci impinse cada cea mare, sdd $i el jos $i se ascunse sub ea. Cada e.a foarte mare. Lupii sdilrd pe ea, incepurA se-i rcadd cercurile qi incercard s-o rAstoarne. Cada era insa grea ti solidii, d$a cE lupii nu furd in stare sA aiungd la cel care stdtea sub ea. Tdranul se ttia in deplind siqu-

rantd 9i ridea de foilota lupilor' D€odatd insd deveni serios. ,,De mai aiung cindva la anano s6-mi aduc isi zise eI ohie - cada asta. o aminte ale iotdeauna ca nu trebuie s6 s; md oindesc "nici qresesc fdta de mine, nici fati ae attii. Totd€auna este un mijloc de sciipare, numai sd ttii s5-I gXsesti."

VULTURUL

GORGO 4I

..\ l\\

D

I

le un picior de pldi, deDarte. in muntii Laponiei, era odatd un .nih vechi de wlturi, f6cut din crmoi de pin atezate unele Deste atfpt; Fusese clddit si intdrii ani de zile jn Sir, si stdtea cocotdt pe o mu_ chrc de stincA, larg de cili/a metri aeroaee cit o coliba de

ile:lirt

Stinca pe care se afla acel .nib de vultuil se inE)tra deasupra unei vdi destul de mdri. locuitA in rihpul verii de u cird de qjtte sElbdtice. Ascunsd biDe intre munti,

nu orea era cunoscuta nici chiar de ;6tre laponi. In mijlocul vaii se afla un iaz rctund, in cale se qdsea destuld hranE pentru bobocii

ae qiite, iar pe malurile inverzite ale iazului, acoperit cu sdlcii 9i cu mesteceni pitici, se intindea cea mai gustoasA PAgune Pe care 9io puteau dori gi$tele. Totdeauna locuisere vulturi sus pe stincA $1 gi$te sdlbatice jos in vale. Vulturii rApeau in fiecare an citeva giite, dar se fereau s; id pred multe, ca $ nu le IacA s; plece de acolo. Gi$tele sSlbatice, la findul 1or, trdqeau unele foloase

de pe urma vulturilor. Deii erau

pasdri rbpitoarc, tineau la distanta pe altele la fel cu ele, oli Poate 9i mai aducdtoare de nelorociri.

Mama Akka din Kebnekaise,

conducdtoarea cirdului de gilte

intr-o dimineat,i in fundul vaii si se uita la cuiht;r dF wlturi. Vulturii plecau de obicei ld vidtoare indate duDd ras:rih,t sodrelui, iar Akkd, in ioate verile petrecute in acea vale, d$tepta in lrecare dimineala sd vada dac; aveau de gind se porneasce duDi prada devate, ori isi juau zbo;ul spre dlte locuri de vLndtodre. Nu avu nevoie sd aStepte mutt ^. n-v-dzu pe cej doi vulturi fdlnici,i Pdrdsrndu-$i cuibul de oe muchia stincji. Zburau prin v;zauh neasemuit de frumos, ddr infricosAtor. Luard djrectia spre Ses in ios, dsa cd Akka scoase un suspin de usu_ sElbatice, st5tea

Bat.ina giscd nu mai clocea. ni.i nu mai hranea puj. Vard isi pe_ recea vremed preumblindu_sc dF la un cuib la altul si ditrd sfaturj 38

celoddite giFte c!-m_sd cloceascd sr sa-sl mgrneasca bobocu. tn arara

de asta, era cu ochii in patru, nu numai dupe vulturi, dar Fi dupd vulpi albastre dupa bufnile $i dupe aili dusmani pe cde ii .socotea

pilmejdio;i pentru gittele tice si pentm puii lor.

sAlba-

la miazd, Akka pindea iardsi vulturii. Asa fdcea ea zi de zi, in toate vedld, de cind statea acolo in vale. DupA felul cum zburau, iti dddea seama cm le mersose la vinetoare $i dacA putea sd aibd Pe

siguranta

ci celelalte pAsari de

sub

ei nu mai erau amenintate de primejdie. ln ziua aceea insA nu-i

Paza

mai v6zu pe vdtud venhd inapoi. ,,Ce naibal Oi Ii imbehinit eu oare a9a de rdu, incit sd nu fi bigat de seamA? i$i zise Akl
ce aiteptd citva thp. 39

Vultudi

liI iir l1

L

,$qusfu-

I

doar trebuiau sd se-ntoarcx de mult acasS!..." Pindi Si dupa-amiaze, aFteptind se vadi vulturii pe o iesiturd a i

stincii, unde se odihneau de obi.ei

ti-Si faceau siesta. Incerce sd-i vadd $i spre searA, cind coborau sa se scalde la iaz, dar, zadamic, Se

tingui iar6$i cd era o hodoroagd

bAlrin; Fi-$i puse in gind sd nu-i scape a doua zi. Era atit de obitnuitd s; vada wlturii dedsupra ei, incit nu-$i puted inchipui ca nu se mai inapoiasera la cuibul tor. A doua zi dimineata, Akka se

wffiw trezi devreme, sa stea iar la pindd, dar tot ru vxzu wlturii. ln schimb, auzi in linittea diminetrii un striqdt de minie ti jale, care parea sA vhe

dinspre cuibul de wlturi. ,,S-o fi intimplat odre ceva sui, acolo, la vulturi?" iii zise ea. Iti lud repede zborul $i ajuns€ la o indltrime destul de mare, ca sa se poatd uita iD cuib. Nu vdzu insd ilici vulturul, nici rulturoaica. G;si numai un pui gola$, care triPa

Akka se lXsX incet $i $ovAiehic spre cuibul de vulturi. Era un loc AI

mate, ale

c;ror pene pdreau nitte

In cele din umi, Akka i'i birui

infricotator. Se vedea cit de colo c; era addpostul unor Dasdri de prddi. Pe jos erau imprAsiiate oase albite, pene insingerate ,i bucEti oe prete, capete de iepuri. Dliscurr de pds;d $i picioare de a;inuse dcoperite cu pen€. Chiar si Duiirl de vultur, car€ stAtea iD miiioctrl acestor r,ime$ite lugubre, ave6 o rnrdJr$are respingdtodre, cu pliscul mare, deschis, cu trupul grosoldn sr pulos $i cu aripile inch nefor-

!l

sila Fi se ldsd pe marginea cuibului. Se uita insi mereu cu nelini$te in ioate pd4ile, de teama ca vullurii sA nu se intoarca Ia sdlatul lor dinlr-o clipd in alta. Bme cd vine cineva in sfirtit la- minel stigd puiul de vultur. Di-mi repede ceva demincare! Eheil Mai incet cu grabd! zise Akka. Spune-mi intii unde-li sint pdrintii?

Eu de unde vrei sd stiu? Au plecat ieri dimineatd si nu miau lisat decit un leminqr s6-mi tin5 de loame cit or lipsi de-acasa. pEi Lom hbpliiit demult. wezi hine! Rilrine sd le fie pdrintilor mei ci md lasi sd mor de foamel Pe Akka o pri6e bdnuiala cd

nlturiiceibetrini fusesera tmpu$cati de keun vindtor si in sinea ei i$i zicea cd, lSsinduje puiul sA moarE de fome, ar fi scaDat Dentrn totdeama de pacostea icel;r Daseri rdpitoee. Pe de atta paite insd, n-o l5sa totu$i inima sa nu ajute un pui pdrdsit, pe cit ii stitea in ilutinte. Ce stai le in toate DAr- zise puiutFi de uiU vultur. Nu fi--d lile? SPus

se-mi aduci ceva demincare?

Akka isi intinse aripile 9i zbur& la iazul din vale. Nu trecu mult ti sc intoarse la cuibul de wltuli cu un pdstrev itr cioc. Cind il Puse jos, in fala puiului, acesta incepu sd pufneasca de minie: Crczi oare ca pot sd mxninc - ceva? zise eI, dind Peitele la o a$a parte ti incercind s-o ciupeascd pe Akka cu pliscul. Adu-mi o gdinusd ori un leming! Auzi? AklG tunqi gitul 5i-l ciupi

Pe

vulturas de ceafA. Uite ce, ii respunse ea. Dacd tii - fac rost de bucate, sd fii muliumit cu ce-ti dau eu $i sa nu mai faci nazud. Pdrintii tai au murit Si nu te mai pot ajuta. Dace vrci se mori insi de fome, aiteptind gdinu* qi lemingi, tr-ai decit, Eu nu te oPresc!

Spunind aceasta, Akka i9i vizu rePede de drum 9i nu se mai intoarse la cuibul de wltud decit dupe citva timp. De voie, de nevoie, puiul mincase pettele, iar cjnd gjsca ii puse jos altul, iI inghiii pe loc, desi parci ln silii. Akka aw pe urEA de furce cu el. Vultudi cei bdtini nu s-au mai into$, a$a cd ea a trebuit sa-i fac{ rost puiului de toatd hrana de care avea nevoie. lt dadea pest si broa$te, minc,iruri ce s€ vede cd-i priau destul de bine, cdci cregtea mare Si se fdcea voinic. Si-a uitat repede parintii, creziDd cd Akka era adevarata lui mmE. Akka, pe de altd pane, Fnea mult ta el, ctii cm ar fi fost copilul ei. Ea a cautat s5-i dea o crettere buna si s-a strdduit sd{ dezvete de a fi crud si

trufq.

Dupe citeva sep6mini, Akka incepu sd bage de semA cA se apropia vremea ndpirlitului, a$a cd nu avea sd mai poate zbura. o luDd lntreagd i-ar fi lost peste putintd sd duc6 mincare puiului de wltur, care se afla asuel in primejdie sa moare de foue. Gorgo ii zise ea - Ascultd, lntr-o de miine -n-m se mai zi pot veni -cu peste la tine. Trebuie sd alegi acua una din douer od 6tai aici sus pe stincd 9i mod de foame, od h-ncmeti se zbod de" vale, desi te-ar putea coEta gi asta viata. Dd de izbindeFti, o se ai acolo mincare berechet. Ff,rd sd pregete micar o clipd, vulturagul se sui pe marginea cui-

bului ti, avlnd gdie sd mdsoaie cu prlvirea distanta pind ln fuiti intinse aripi@ele

dul vdii, odat{

$i iSi fdcu

teva od

umd

vint. Se rcstogoli et de ciin vtrzduh, dar pini la

se folosi de aripi cu destuld dibAcie, aFa cd aj|l@ jos in vale aproape teafar. Acolo, Gorgo i$i petrecu vata in

societatea bobocilor de oiscd cu care se facu bun pfieten:lD credinta cA era $i el u boboc, cduta se hAiasci la fel ca ei. CiDd iDotau pe ie, se lua dupd cird plni ce era gata sA se inece. Se sim. tea foarte Milit cd nu putea invdta sa ldoate ti intr-o bune zi se duse la Akka sd se jeluiasca. De ce nu pot inota si eu ca - boboci? ceilalti intrebA el.

Pstru ci ti

s-au

sEtmDal.

ghearele Fi ti s-au fdcut prea mad cit ai stat acolo sus pe stlncd, il ldmuri Akka. Nu-ti face lnse inimi

rea din pricina asta. O sd fii 9i tu in once caz o pasdre vreclidicA. Aripile vultura$ului ctescuserd

repede deshl de mari ca sd se DoaH avlnta in zbor. Nu'i didu ins,i prin gind sE se foloseascd de ole decit in toamn&, cind invdiard sd zbode bobocii de giicd. Ii venise 9i lui aoma vremea sd se mln&eascd nevole mde, caci se

neinfuest in acest sPolt. Tovardiii s;r tru stiteau nciodate ln vdzduh mai mult decit avdu nevoie sd Ftea, in timp ce el zabodovedise

vea acolo toate ziua 9i se depnndoa cu atra zboruIui, Nu afl6e itrcd plntr atunci ce se tregea din alt Deam

decit gittele. Dar, de la

o

vreme, observd totusi o mutime de lucruri care il mirau 9i o tot Hlclia pe Akka cu intrebarile.

y u rel="nofollow">'rt

'-F '

A$a se face cd intr-o buDd zi DuiuJ de vultur o intrebd: De ce fug, mme Akka. aainu$ele $i lemingii si se ascund D"rin

tufisuri cind cade umbra me; De mmte? De ceilalti boboci de dis;E de ce DU se tem oare asa de ;ult? Aripile tale crescut prea - cit ai stat susau mari pe munte. il H-

*' * q>'d-

.2frr*. muri Akka. Din cauza lor se sperie de tine gAinusele $i lemingii Nu-ti face idsa inimi rca ditr Pri_ cina asta. O se fii si tu in odce cd pasiire wednicd. ') Cind se asternu toamna' sosi

l)entru gittele selbatice wmea

piecdrii. corqo zburA si el in cirdul lor. lqi inchipuia ;i acum c;

era una din ele. Vdzduhul era

ins:

plir de p;sdil car6 plecau sprc miazdzi $i in rindut lor se iscd lamd mare cind o vizurA pe Akka cu un vultur in cirdul ei. Stolut de pdsdri eiloase i$i exprimau zgomotos uimirea. A-kkd te ruaa sa tdc;, ddr era cu neDutinta ae inchis atitea pliscuri galaqioase. De ce spun despre mine ca-s vultur? intreba corgo, mereu, aLin ce in ce mai intAritat. Ce. au orbut gdinilor? Nu vid cA-s qiscd setbaiic;? Dodr nu-s mincatoile de p6sdrj, care i$r sfi$ie semenele. Cum indrEznesc oare sa-mi dea un nume

asa de uft? ' Int.-o zi gi;tel€ zburau pe aleasupra uei gospoddrii tErdnesti. in ograda cbreia o Futiime de qaini

ciuguleau de zor Pe o movild de

gunoi.

Un vulturl Un vulturl

ince_

- sA strige ingrozite gaidle fripurA gind care incotro sd-9i caute adApost. Gorgo insa, care auzise vorl,indu-se despre wulturj ca despre niste r;ufdcaioil, nu-ti putu stdpini ninia. l$i intinse aripile, se abetu Itloni la p;mint ri i$i infipse ghearcle in una din geini. .- Te-nvet eu mmte sd mai spui

cd-s vultur! zise el fudos, ciupind rilina cu clontul. ln dceedgi cIpa, o auzi Pe Akka riemindul din vezduh. Ascultdtor, volturasul cetd in sus. Gisca aeni ir zbor spre el 9i incepu sa-l doje"

Ce pozne mi te-di aPucal sd lilci? strig6 ea. lovindul cu pliscul Ai vrut sd omori biata gaind?

/\$dl

Rutine sd-fi fiel Itr timp ce puiul de

wltur primea fdrd sa cirteascd mustrdea giitei sdlbatice, cirdurile mad de pes{ri diEprejur dezItrntuird o adeverat; furtuna de

zeflemele. Auzindu-le, wlturatul se iDtoaEe spre Akka cu pdviri furioase, de parcd ar fi awt de gind sd tabere asupra ei. Se rezgindi inse repede ti, avintindu-se

cu toati puterea in vdzduh, se indltd atit de sus, incit nici m shigdt nu mai avea cum se ajuga

Pind la el. Cit mai putea se fie zdilt de cehe gittele salbatice, se roti la mare indltime deasupra lor. Pesle ftei zile ap6ru din nou in cirdul gi6telor.

* Aom

$tiu cine sint,

el lui Akka,

Deoarece

ii

sint

spuse

nltur

?t v--' ,/.*

$i nu giscd salbaticE, vreau $'mi lrdiesc viata asa cum !i $ade bine unui vultur. Cred insA cA Putem rimine pdeteni. Nu te voi ataca niciodatA 9i nici Pe ai t5i nu-i voi

Akka avea insi ambitia sA facd ilintr-un vultur o Pasdre blindS, |are sA nu cdsun€ze niminui vreun riiu, g nu putea admite ca wlturdsul sd Iie de capul lui. Cuh iti itrchipui cd a$ Putea li -prietena cu o Pasare care i$j

semcnelc? zise ed. Du-ti ',r.,nin.6 vidla a9a cum te-am invalat eu;i

atuci poli merge mai departe in

cirdul meu, ca $i pina a@ml Vezi insA cA afit ea cit ii vulturul erau doud pdsdd mindre $i de nezdruncinat in hotArirea pe care o luasere, nici una din ele nevrind sd se dea bdtutd. Sfirtitul a fost ce Akka i-a interzis vulturului sA mai stea in preajmd gi'telor. Era atit de pomitd impotdva lui, incit nimeni nu cuteza sd-i rosteascd numel€ in lata ei. Dupd intimpldea asta, Corgo a cutreierat lata de mul sinflr ca o pasdre r6pitoare. Uneori Oa mihnit. Il cuprindea atunci dorul de vremea citrd se credea o giscd selbatice Fi se juca cu bobocii zbur'dalnici. Printre aDimale avea faima uBei pdsad indr;znele. Ele spureau de obicei ce vulturul nu itia

J decit de Irica mamei sale vitreoe. Akka. In acelati timp povestdu rrnel, cd niciodatA nu atacase o giscd silbaticd. Bd despre

?,,W'*:

prcvinciei Jamtland din Harjedalen Vultur{l Gorqo Legenda Poveste

r*ddo

PdrBnd

i'i /,,.^,2-,/\L .a

I

\\

"ry^/ t

\l?.

-)

EDITTJRA TINERETIJIUI

Ld 2,-

I

Related Documents

Selma (1)
January 2021 1
Ea Selma Calculonumerico
January 2021 1
Sistemas: De De Y De
January 2021 0

More Documents from "Nicole Merino Rabanal"