Amplasarea Unui Punct De Vanzare.docx

Capitolul 1.

Strategii de amplasare a unui punct de vânzare

1.1.Stabilirea etapelor de localizare a magazinelor: o determinarea ariei de piaţă; o definirea ariei de atracţie; o analiza punctului de vânzare; o previziunea vânzărilor O unitate comercială este un loc de vânzare permanent în care clienţii îşi efectuează cumpărăturile indiferent de tipul şi volumul lor. Denumirea uzuală a unităţii comerciale este de magazin. Magazinul este unitatea operativă de bază a comerţului cu amănuntul adică achiziţionează mărfuri în cantităţi mai mari de la diverşi furnizori (întreprinderile comerciale cu ridicata, firme producătoare etc.) şi le revinde în cantităţi mici direct populaţiei sau altor consumatori. Un magazin funcţionează într-un spaţiu propriu, dotat şi amenajat special pentru primirea, păstrarea şi vânzarea mărfurilor. Principalul rol al magazinului este acela de vânzare a bunurilor de consum, constituind sursa de aprovizionare, deci de satisfacere a cererii populaţiei. Stabilirea locului de amplasare a unui punct de vânzare este una din deciziile esenţiale pe care trebuie să le ia un comerciant. Localizarea unui punct de vânzare are importante implicaţii financiare şi se face prin determinarea ariei de piaţă în care va opera, definirea ariei de atracţie propriu-zise a exercitate şi pe baza previziunii vânzărilor.

Aria de piaţă este distanţa maximă pe care un consumator este dispus să o parcurgă pentru procurarea unui bun. Această arie poate fi un oraş, un judeţ, o regiune sau o parte a unei aglomerări urbane. Aria de piaţă a unui punct de vânzare se delimitează fie cu ajutorul unor modele matematice gravitaţionale sau probabilistice, fie pe baza sondajelor în rândul cumpărătorilor. Comportamentul fiecărui individ este rezultatul unui proces de evaluare a teritoriului care, în esenţă, se reduce la trei faze componente şi anume: cunoaşterea teritoriului ce trebuie parcurs distanţa obiectivă definită fie prin unele caracteristici geografice (traseul în linie dreaptă, pe şosea sau cale ferată) fie prin unii indicatori economici (costul de transport, timpul de deplasare); distanţa subiectivă este dată de aşa-zisul „simţ al distanţei" - rezultat al reacţiei psihologice a cumpărătorului la spaţiul ce urmează să-l parcurgă pentru a ajunge la magazin.

Prof. Anghel Florina

Parcurgerea spaţiului este legată de distanţă.Astfel, pentru un consumator, costul de cumpărare a unui bun este egal cu: C = P + KT C- costul cumpărăturii totale; P - preţul de cumpărare al bunului; K - distanţa parcursă; T - costul pentru parcurgerea unei unităţi de distanţă. În măsura în care cumpărătorul dispune de un venit dat, cu cât locul său de domiciliu este mai îndepărtat de locul de vânzare, cu atât costul de parcurgere a spaţiului creşte şi el va cumpăra o cantitate mai mică de produse.

Aria de atracţie a unui punct de vânzare este acel spaţiu delimitat geografic din care îşi „atrage" clienţii şi, implicit, îşi asigură desfacerea. Aria de atracţie a fost considerată ca fiind zona teritorială în cadrul căreia o unitate comercială poate să-şi desfacă mărfurile în condiţii de rentabilitate . Factorii care influenţează mărimea ariei de atracţie: - mărimea unităţii comerciale; - importanţa punctelor de vânzare adiacente (anumite magazine nu au o zonă comercială proprie şi profită de atracţia altor puncte de vânzare); - nivelul veniturilor populaţiei; - densitatea populaţiei. - facilităţile de circulaţie: căi şi mijloace de comunicaţie, spaţii de parcare; - punctele de interes a ariei de piaţă care constituie obiectul de analiză, servicii, activităţi culturale, sportive etc; - topografia terenului; - dinamismul administraţiei publice locale şi al agenţilor economici. În legătură cu zona de atracţie comercială se vor aplica următoarele reguli: 1. Un consumator se va deplasa cu atât mai departe pentru o cumpărătură, cu cât costul acesteia este important pentru el. 2. Un cumpărător se va deplasa cu atât mai departe pentru o cumpărătură, cu cât alegerea ofertei este importantă pentru el. În ceeace priveşte o stradă comercială aceste două reguli se manifestă din plin în sensul că oamenii au tendinţa de a grupa deplasările, venind destul de departe pe o stradă comercială pentru că aceasta oferă o largă posibilitate de alegere din numeroasele magazine specializate aflate aici. Acest aspect explică de ce marile magazine au putut fi instalate la periferia oraşelor, în zone foarte puţin populate anterior. Atracţia lor se datorează importanţei acordată de clienţii potenţiali alegerii mărfurilor din aceste unităţi. 3. Un consumator se va deplasa cu atât mai departe pentru o cumpărătură cu cât suprafaţa de parcare este importantă pentru el.

Prof. Anghel Florina

EVALUARE Timp de lucru 10 min.

1.Asezati cuvintele in ordinea corespunzatoare astfel incant sa definiti magazinul: . cu amănuntul

Magazinul este

în cantităţi mai mari

de la diverşi furnizori

adică achiziţionează mărfuri

de bază a comerţului

unitatea operativă

şi le revinde direct populaţiei

în cantităţi mici

sau altor consumatori

................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................................ ......

2.Completati spatiile libere:

Aria de piaţă este ........................................ pe care un consumator este dispus să o parcurgă pentru procurarea unui ............... Această arie poate fi un ............, un......................., o..................... sau o.....................................................

3. Costul de cumpărare a unui bun este egal cu: C = P + KT Calculati costul de cumparare al unui produs X, daca pretul de cumparare este de 7 lei, distanta parcursa pentru procurarea acestuia este de 2 km, iar costul de parcurgere a unei unitati de distanta este de 0,5 lei. ................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................... ..................

.

Prof. Anghel Florina

Analiza amplasamentului unui punct de vânzare Aprecierea valorii comerciale a locului de amplasare a unui punct de vânzare se face prin evaluarea unor anumite criterii răspund principiilor de localizare, confirmate de practica comercială şi susţinute de unii specialişti. Lista criteriilor de evaluare a locului de amplasare a unui punct de vânzare existent 1. POPULAŢIE - număr de locuitori, vârsta, nivelul de instruire, % proprietarilor de locuinţe - venitul disponibil pe un locuitor 2. CONCURENŢI - numărul şi talia concurenţilor, evaluarea punctelor forte şi slabe ale acestora; 3. TRAFICUL PIETONAL - număr de persoane/oră, tipuri de persoane; 4. TRAFIC AUTOMOBILISTIC - număr de vehicule/oră; - tipuri de vehicule, fluiditatea traficului; 5. PARCARE - număr de locuri, acces; - distanţă până la magazin 6. ACCESIBILITATE - număr de artere de circulaţie; - direcţiile traficului; - numărul de intersecţii; - configuraţia intersecţiilor; 7. CARACTERISTICILE LOCULUI - amplasare - forma terenului - dimensiunea şi forma construcţiei - vechimea construcţiei 8. CONDIŢII DE INSTALARE - proprietar al construcţiei; - chiriaş; - costuri de întreţinere; - impozite.

Amplasarea punctului de vânzare va respecta următoarele principii: - principiul capacităţii de interceptare a unităţii: capacitatea de interceptare se măsoară prin volumul de trafic existent în vecinătatea locului de amplasare a punctului de vânzare respectiv; - principiul atracţiei cumulate: gruparea mai multor puncte de vânzare generează o atracţie cumulată, superioară sumei atracţiilor individuale ale punctelor de vânzare localizate izolat; - principiul de compatibilitate: magazinele care oferă mărfuri complementare exercită o atracţie comercială mai mare; - principiul de accesibilitate: consumatorul trebuie să poată intra, traversa şi ieşi uşor din perimetrul care delimitează locul de amplasare a punctului de vânzare în cauză.

Prof. Anghel Florina

Numele si prenumele................................................................. Clasa a XII a Lectia :Stabilirea etapelor de localizare a magazinelor

Test de verificare a cunostintelor 1. Completati spatiile libere:(2p) Magazinul este unitatea operativă de bază a .........................................................adică achiziţionează ................................. în cantităţi mai mari de la diverşi ..................................... (întreprinderile comerciale cu ridicata, firme producătoare etc.) şi le revinde în cantităţi ............... direct populaţiei sau altor consumatori. 2. Incercuiti raspunsul corect :(1p) Principalul rol al magazinului este: a. repararea produsului deteriorat b.vanzarea bunurilor de consum c.inchirierea unui produs de calitate 3. Aria de atracţie a unui punct de vânzare este acel spaţiu delimitat geografic din care îşi „atrage" clienţii şi, implicit, îşi asigură desfacerea.(1p) a. adevarat

b.fals

4.Problema(3p) Un consumator are nevoie de a-si cumpara un produs pentru curatenie. El stie ca la magazinul ,,X,, costa 5 lei(P), are o distanta de parcurs de 3 km(k) si nu existacostul de pargurgere a distantei, in schimb la magazinul ,,Y,, costa 3,5 lei, are o distanta de parcurs de 6 km si costul de pargurgere a unei unitati de distanta este de 0,5 lei(T). Calculati costul de cumparare al produsului(C) de la ambele magazine. ..................................................................................................................................................................................... ........................................................................................................................................ ........................................................... ................................................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................... 5. In coloana A sunt principiile amplasarii punctului de vanzare , iar in coloana B sunt explicatiile acestora. Asociati cifrele din coloana A cu literele din coloana B.(2p) A

B

1.principiul capacităţii de interceptare a unităţii 2.principiul de compatibilitate 3.principiul de accesibilitate 4.principiul atracţiei cumulate

1-.............; 2-................; 3-.............; 4-................; Nota: 1 punct din oficiu.

Prof. Anghel Florina

a. capacitatea de interceptare se măsoară prin volumul de trafic existent în vecinătatea locului de amplasare a punctului de vânzare respectiv; b. gruparea mai multor puncte de vânzare generează o atracţie cumulată, superioară sumei atracţiilor individuale ale punctelor de vânzare localizate izolat; c. magazinele care oferă mărfuri complementare exercită o atracţie comercială mai mare; d. consumatorul trebuie să poată intra, traversa şi ieşi uşor din perimetrul care delimitează locul de amplasare a punctului de vânzare în cauză

TEHNOLOGIE COMERCIALA

1. 2.Determinarea caracteristicilor asortimentului de mărfuri şi servicii: o lărgimea, o profunzimea, o coerenţa Asortimentul comercial este definit ca un ansamblu de bunuri prezentate şi vândute într-un punct de vânzare Clasificarea şi dimensiunea asortimentului Subdiviziunile unui asortiment sunt reprezentate de: 1. Produs - un bun căutat şi obţinut de către consumator în vederea satisfacerii unei nevoi. Produsul este vândut sub un nume care îi individualizează starea şi/sau uneori calitatea (vin, cravată, televizor etc. 2. Categorie de produs - un ansamblu de produse având utilitate globală identică, răspunzând aceleeaşi nevoi (cămăşi pentru bărbaţi, scaune de bucătărie). 3. Modelul - individualizarea unui produs în funcţie de materia primă, design (scaune de bucătărie fabricate din lemn sau rochii clasice). 4. Referinţa - elementul de analiză cel mai mic pentru că ea identifică marca, talia şi culoarea unui anumit model dintr-un produs. 5. Piesa sau articolul - unitatea de vânzare dintr-o referinţă particulară dată. În contextul amenajării unui punct de vânzare este utilă şi următoarea clasificare a asortimentului de mărfuri: - colecţie de bază formată din aşa-zisul asortiment standard (obligatoriu şi permanent); - colecţia selectivă constituită din mărfuri de impuls, de „modă" şi „speciale"; - colecţia sezonieră cuprinzând alături de unele produse de bază, anumite mărfuri cu destinaţie specială ce se vor comercializa în timpul campaniilor promoţionale în puncte de vânzare organizate pentru acest scop. Un asortiment se caracterizează în general prin trei dimensiuni: lărgimea,profunzimea, coerenţa.

Lărgimea - categoriile de produse cuprinse în cadrul asortimentului. (un magazin care comercializează articole destinate locuinţelor are lărgimea asortimentului .televizoarele, definită de televizoarele,, radiourile, maşinile de spălat, aspiratoarele, mobila, covoarele, perdelele, corpurile de iluminat). în funcţie de numărul categoriilor de produse, oferta de mărfuri poate fi mai restrânsă sau mai largă. Profunzimea se măsoară prin numărul de referinţe prezentate pentru fiecare categorie de produse (în grupa televizoare sunt oferite televizoare staţionare din marca A de culoare X, televizoare portabile din marca B etc). Coerenţa măsoară omogenitatea produselor realizate având aceeaşi utilizare finală. Mult timp s-a crezut că asortimentul trebuie să fie coerent în raport cu produsele; astăzi, din ce în ce mai mult se fundamentează strategii ale asortimentului coerente în raport cu clienţii. Aşa, de exemplu, staţiile de benzină vând produse alimentare; în marile magazine există un raion de cravate alături de departamentul confecţii pentru femei etc

6

TEHNOLOGIE COMERCIALA

1.3. Identificarea atributelor semnificative ale unui punct de vânzare: o ambianţa magazinului, o organizarea interioară a magazinului, o echipamentul de prezentare şi vânzare O unitate comercială se caracterizează printr-un design exterior (faţada, vitrina / vitrinele, accesul în magazin) şi unul interior (pereţi interiori, pardoseala, plafonul, iluminarea, sonorizarea). Designul unui magazin trebuie să creeze o ambianţă care să – i determine pe clienţi să intre în magazin, să-i atragă în a vizita toate raioanele existente, să le da senzaţia de confort în timpul efectuării cumpărăturilor, să-i stimuleze într-un mod subtil în demersul de achiziţionare de produse, mărindu-le totodată şi gradul de satisfacţie.

Ambianţa magazinului contribuie la imaginea de ansamblu şi la poziţionarea într-o anumită categorie, găsindu-se în concordanţă cu celelalte elemente ale merchandisingului-mix. De exemplu, clienţii magazinelor cu articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte de lux pentru femei se aşteaptă la o ambianţă de mare ţinută a unităţii - pardoseli mochetate, mobilier, corpuri de iluminat de cea mai bună calitate. Faţada magazinului este partea constructivă cu acces direct la artera de circulaţie, pieţe sau alte spaţii destinate publicului. Fiind elementul cu cea mai mare vizibilitate, faţada trebuie să capteze atenţia trecătorilor, sugerândule profilul magazinului şi elementele distinctive faţă de concurenţii din vecinătate. Aspectul exterior al magazinului depinde în mare măsură de modul în care se prezintă faţada, configuraţia, materialele folosite în construirea ei (cărămidă, ciment, piatră, marmură, metale), decoraţiile, ornamentele. Firma sau emblema defineşte numele şi marca unităţii sau a comerciantului, acţionând ca element de referinţă sau reper de bază al orientării spaţiale a clienţilor. Firma magazinului foloseşte la identificarea comerciantului, a mărfurilor pe care le vinde (firma ABC comercializează articole nealimentare de cerere curentă - ziare, reviste, tutun, ţigări, cosmetice, papetărie, jucării) şi uneori a vecinătăţii cu alte locuri de interes public (firma BUCUR OBOR indică proximitatea magazinului cu marea piaţă agroalimentară a capitalei) Firma poate fi iluminată sau neiluminată şi se amplasează de regulă deasupra ferestrelor, în poziţie centrală pentru a atrage atenţia tuturor persoanelor aflate în trecere în zonă. Vitrina poate fi considerată o miniexpoziţie reprezentativă a mărfurilor care se găsesc permanent în magazin, o posibilitate de a etala linii promoţionale sau sezoniere, comunicând natura, calitatea şi preţurile mărfurilor. Vitrinele au atât rolul de a înfrumuseţa clădirea magazinului cât şi pe acela de a promova vânzările. Acţionând ca mijloc de atracţie asupra trecătorilor vitrina este importantă pentru a convinge clientul să intre în magazin prima dată. Vitrinele se organizează pe cât posibil la faţadă, în dimensiuni mari, cu geamuri montate în tâmplărie de metal sau material plastic Pentru decorarea vitrinelor în funcţie de cele patru anotimpuri se folosesc următoarele culori : 7

TEHNOLOGIE COMERCIALA - primăvara, culorile în nuanţe pastel : verde, galben, albastru deschis, portocaliu deschis, roz, lila, bej; - vara : roşu, portocaliu, galben, maro; - toamna : violet, verde, albastru, cenuşiu ; - iarna : alb, albastru, negru.

8

TEHNOLOGIE COMERCIALA

Acesul în magazin trebuie proiectat astfel încât să-i determine pe clienţii să intre. Numărul şi localizarea intrărilor sunt influenţate de particularităţile arhitectonice, mărimea magazinului, sistemele de securitate a magazinului, fluxurile clienţilor. Cele mai multe magazine, de mici dimensiuni, au o singură intrare - ieşire. Unele dintre ele au adesea şi o intrare prin spate (partea opusă faţadei) pentru aprovizionarea cu mărfuri. Marile magazine cu autoservire au o intrare şi o ieşire, situate apropiat, pe aceeaşi latură a clădirii, separate printr-o soluţie constructivă. Marile magazine localizate în construcţii independente pot avea mai multe intrări, amplasate pe două sau pe toate laturile clădirii. Unităţile moderne sunt dotate cu uşi rabatabile acţionate prin celule fotoelectrice care permit accesul liber al clienţilor în magazin sau cu un sistem de acces circular, compartimentat, acţionat prin impingere de către clienţi.

Organizarea interioară a magazinului Sala de vînzare trebuie să se prezinte ca un ansamblu estetic, atractiv care să stimuleze activitatea ce se desfăşoară în acest cadru. Acest aspect se obţine prin concordanţa între asortimentul de mărfuri, mobilierul comercial, elemente arhitectonico - decorative respectiv pereţi interiori, tavane, pardoseli, iluminat, indicatoare luminoase, aer condiţionat, decoraţiuni, colorit general, mijloace de informare comercială interioară. Armonia cromatică a sălilor de vînzare depinde în primul rînd de principala notă coloristică oferit de gama sortimentală, culorile mobilierului şi a pereţilor. Pereţii interiori sunt folosiţi pentru a segmenta spaţiul magazinului, departajând zonele de vânzare de cele care sprijină vânzarea (depozite, laboratoare, ateliere, birouri etc). Se folosesc pereţii despărţitori mobili, care asigură o mare flexibilitate în exploatarea spaţiilor, construiţi din materiale uşoare (lemn, carton special, materiale plastice, metal, sticlă) Se utilizează divese soluţii (colorare, decorare cu tapet, acoperire cu alte materiale) pentru a produce efecte estetice atrăgătoare. Pardoseala este parte integrantă a designului interior ai unui magazin şi trebuie să dovedească funcţionalitate crescută în întreţinere, menţinerea curăţeniei şi protecţia mărfurilor şi a echipamentului

9

TEHNOLOGIE COMERCIALA comercial. Se va realiza o pardoseală rezistentă la traficul intens al clienţilor, uşor de curăţat, uscat, fără obstacole pentru clienţi şi personalul din magazin. Aspectul general al pardoselei va fi corelat cu imaginea pe care comerciantul doreşte să o promoveze pentru magazinul său. Magazinele alimentare, farmaciile au pardoseala albă, lucioasă, perfect netedă, cu efecte de marmură care să dea impresia de curăţenie, în timp ce un magazin de mobilă va fi avea de preferat o podea specifică unei camere mobilate. Plafonul contribuie, de asemenea, la atmosfera din sala de vânzare, având în acelaşi timp rolul de a masca instalaţia electrică, conductele sanitare şi alte elemente de infrastructură a construcţiei. Înălţimea plafonului se va regla în funcţie de dimensiunea şi tipul sălii de vânzare. Un plafon jos poate crea o atmosferă de intimitate în magazin însă poate da şi sentimentul lipsei de confort, de spaţiu suprapopulat. Încăperile mici cu plafoane joase sunt avantajoase pentru condiţionarea temperaturii (costurile energiei pentru încălzire iarna şi pentru aer condiţionat vara). Un plafon înalt creează senzaţia de încăperi spaţioase, dar care pot fi apreciate de către clienţi ca fiind impersonale. La acestea se adaugă costurile mai mari de condiţionare a microclimatului. Iluminatul magazinului este o necesitate practică - examinarea mărfurilor de către clienţi şi punerea lor în valoare (efect promoţional). Metodologia iluminatului este considerată o artă care poate aduce beneficii considerabile actului vânzării. Iluminatul natural este asigurat prin intermediul vitrinelor, faţadelor vitrate şi ferestrelor. Mărimea vitrinelor sau ferestrelor prin care pătrunde lumina în sălile magazinului trebuie să fie cît mai mare (minimum 1/6 din suprafaţa sălilor respective). Iluminatul artificial trebuie să asigure o prezentare cât mai bună a mărfurilor fără să denatureze aspectul, culoarea şi calitatea acestora şi să consume cât mai puţină energie electrică. Modul de realizare a instalaţiilor de iluminat (becuri, corpuri, tuburi, lămpi) se pune de acord cu fluxul tehnologic al unităţii, cu elementele constructive ale acesteia pentru a crea o ambianţă plăcută şi o funcţionalitate perfectă. Se utilizează de regulă iluminatul fluorescent, incandescent (în mai mică măsură) cât şi iluminatul rezultat prin combinarea celor două sisteme. Lumina incandescentă permite mai bine determinarea adevăratei culori a unui produs, motiv pentru care este folosită pentru iluminatul general, de fond. Lumina fluorescentă, deşi mai puţin costisitoare produce efectul de irizare albastră care conferă culorilor o nuanţă nenaturală. Lumina de vapori metalici este utilizată pentru iluminarea de efect. Gradul de iluminare influenţează toate celelalte elemente ale designului magazinului. Culorile deschise reflectă lumina, iar culorile închise o absorb; în acelaşi mod, suprafeţele lucioase reflectă lumina, cele mate nu. De aceea nu surprinde faptul că multe magazine utilizează suprafeţe de culoare deschisă şi foarte lucioase pentru pereţi, plafon, pardoseală şi alte dispozitive auxiliare. În mod special sunt utilizate oglinzile pentru că ele obţin efectul de mai multă lumină în spaţiu. Trebuie avut însă grijă ca suprafeţele foarte lucioase să nu fie alunecoase, ceea ce nu ar fi confortabil nici pentru clienţi, nici pentru personalul magazinului. Oglinzile trebuie utilizate judicios pentru a nu crea confuzie şi situaţii penibile. Un mijloc important de publicitate în marile magazine îl constituie animaţia sonoră, motiv pentru care marile unităţi comerciale sînt dotate cu staţii de transmisie – amplificare – difuzare. Transmiterea de mesaje publicului predispune la cumpărare. Aceasta poate îmbrăca forme variate: transmisii în direct sau înregistrate, anunţuri sau spoturi publicitare complexe. La acestea se adaugă animaţia muzicală generală, special difuzată. Muzica este considerată un decor acustic reconfortant şi stimulator atît pentru clientelă cît şi pentru personalul de vînzare. Prezentarea anunţurilor publicitare prin staţiile din marile va respecta următoarele recomandări: - mesajul să nu dureze mai mult de 15 - 20 secunde ; - difuzarea mesajelor se va face la un interval de cel puţin 20 minute; - se vor transmite maximum două mesaje diferite pentru acelaşi produs; - transmiterea mesajelor se va face într-o formă accesibilă şi plăcută (tonalitate, volum, frecvenţă, debit) Condiţionarea aerului Condiţionarea aerului din unităţile comerciale se referă la ansamblul activităţilor tehnico – organizatorice prin care se menţin în limite acceptate parametrii de microclimat: temperatura, umiditatea, viteza de circulaţie a aerului 10

TEHNOLOGIE COMERCIALA Unităţile comerciale de mici dimensiuni nu ridică probleme deosebite din acest punct de vedere, condiţionarea aerului realizându-se în general pe cale naturală, aceasta fiind suplimentată prin utilizarea de aparate şi instalaţii speciale (ventilatoare, aparate de aer condiţionat sisteme de încălzire centralizate). Construcţia marilor suprafeţe comerciale este proiectată şi realizată în aşa fel încât funcţionarea lor pe întreaga perioadă a anului este dependentă de instalaţiile specializate pentru climatizare. Aceste construcţii nu dispun de posibilităţi de autoreglare a temperaturii şi de evacuare pe cale naturală a mirosurilor, a noxelor şi a aerului viciat. Instalaţiile de condiţionare a aerului trebuie să producă o temperatură interioară plăcută, să realizeze un climat optim de lucru, deoarece un magazin cu un aer bun este un semn de curăţenie şi bună servire pentru client şi o condiţie de concentrare şi putere de muncă pentru lucrătorii din magazin. Temperaturile care trebuie realizate în cadrul suprafeţelor comerciale sunt de 16 – 18°C, depozite mărfuri nealimentare 10 – 15 °C, depozite pentru alimente în funcţie de gradul de perisabilitate a mărfurilor - 2...4°C, camere frigorifice – 18...-20 °C . In perioada de vară temperatura aerului din spaţiile interioare trebuie să fie cu cca. 5 - 7°C mai scăzută decît cea exterioară Viteza de circulaţie a aerului nu trebuie să depăşească 0,3 m/s, în special în dreptul punctelor fixe unde se află personalul (vînzători, casieri etc). Structurarea suprafeţei comerciale Suprafaţa totală a magazinului este formată din spaţii destinate activităţii de vânzare şi spaţii în cadrul cărora au loc activităţile de susţinere a vânzării propriu - zise. Ca regulă generală, se va repartiza cât mai mult spaţiu pentru vânzare. Suprafaţa de vânzare variază în funcţie de tipul şi mărimea magazinului; într-un magazin universal de exemplu, suprafaţa de vânzare reprezintă cca 65% din suprafaţa totală în timp ce un magazin de bijuterii aproape nu are nevoie de un spaţiu de susţinere a vânzării. Suprafaţa comercială se poate diviza în funcţie de mărimea şi profilul magazinului, vechimea clădirii, modul de realizare a construcţiei (unul sau mai multe niveluri) 1. Sala de vânzare, în cadrul căreia are loc procesul de vânzare a mărfurilor; 2. Spaţiul pentru rezerva de mărfuri destinat păstrării stocurilor; 3. Spaţii auxiliare, după caz, în funcţie de profilul magazinului: Amenajarea sălii de vânzare constă în asigurarea echipamentului comercial, stabilirea fluxurilor de circulaţie a clienţilor, implantarea raioanelor de vânzare, prezentarea mărfurilor. Echipamentul comercial este format din mobilier şi utilaje comerciale Mobilierul comercial este format din ansamblul elementelor materiale utilizate pentru expunerea mărfurilor: - dispozitive de perete: rafturi, dulapuri, cuiere, sertare, casete; - gondole pentru prezentări libere cu rafturi, dulăpioare, grătare; - containerele speciale şi alte tipuri de recipienţi, cum ar fi: cutii, coşuri; - stenderele (suporţii din bare metalice) pentru expunerea articolelor de îmbrăcăminte pe umeraşe sau prinse cu inele, cârlige etc; - mese, scaune. Utilaje de prezentare şi desfacere a mărfurilor: - utilaje de bază ale sălii de vânzare: case de marcat, mijloace de transport; - utilaje specifice sectorului nealimentar: aparate pentru încercat şi verificat articolele electrocasnice, baterii, becuri, aparate de măsură, standuri de încercări, pupitre pentru audiţii muzicale, maşini pentru călcat, refrişat, fasonat, festonat, cusut şi brodat articole de confecţii, ţesături, perdele, covoare, mochete, lenjerie de pat etc; - utilaje specifice sectorului alimentar: vitrine frigorifice, maşini pentru tăiat, cântărit, ambalat, marcat.

11