Balade

DIN LITERATURA POPULARA ROMANEASCA

I.

BALADE ADUNATE DE

C. N. MATEESCU CU 0 PREFAT1

DE N. IORGA

VÄLENII-DE-MUNTE

TIPOGRATIA tNEAMUL ROMÄNESC» 1909.

www.digibuc.ro

DIN LITERATURA POPULARA ROMANEASCA

I.

BALADE ADUNATE DE

C. N. MATEESCU

ITALENII-DE-MUNTE

L'IPOGIIAI'JÀ (NEAMUL ROMANESC, 1909.

www.digibuc.ro

PREFATA. D. Mateescu, care vi-a stretns baladele cuprinse îi acest volum pe plajurile argqene, cu exceptia uneia sin gure care, aflatei Im Teleorman, deci din ciclul du-

ridrean, imbogáte§te, simkitor cunoginfa comorii de povestiri epice In versuri a poporului nastru. Am incercat, in Neamul Romanesc Literal.", I, sà statornicesc in balada poporalet romeineasat cicluri, aye-old in vedere mai ales Moldova, cu peirtile ce se

fineau de dansa In trecut. Ceirticica de farii ingeiduie a se intinde incercarea asupra Tinuturilor ce au flicut parte pe vremuri din prineipatul Terii-Románegi.

0 baladet necunoscutii petnet acum, aceia care deschide volumul, faceparte din ciclul cetntecelor de ospete

domne§ti, cu temelia neteigetduit istoricei, ivitei find inset mai tdrziu deceit vremea de care vorbelte i stricatet i ca adeveir, prin adausuri nouet. E balada lui Negru-Vodii care e, fitret indoialli, de §i purtat pe la Cetmpulung, Neagoe, ctitorul dela Arge§, i a fiuluil ui Radu-cel-Mare i urmaplui In Domnie, dupei destulii trecere de vreme, al lui Neagoe. De fapt Mircea pare

a f fost cioban, prin vinzarea de a pentru Constantinopol acesta a §i fost unul din infelesurile cu-

www.digibuc.ro

II vuntului ; aici msa e un adeveirat pazitor de turmii,. un mic ciobeinas" cu cámap neagrei pe dansul, dar alb la piele, crescut, ce-i dreptul, la coada teiciunilor" 0 in slujit, dar peistrand, impreunci cu albeata aristocraticei a pieii, cunostinta semnelor de recttnoa§--

tere ce poartet pe trup : De semne si-1 autati, CA, de-o-avea vr'un semni§or,

0 fi vre-o vità de Domn, mi-o fi d'un tr6tior, zice Vodei la judecata lui, i n adevar pielea alba de supt negrul camei0i aratei cd

In pieptu-i soarele Lurninà cu razele ; Gäsia in spate luna : LuminA cu lumina, §1 apoi litceferi, spicul griului, seibioetre, In sfetr0t

sentne bune de Domnie", i, dupet recunoagerea lor, ciobeinelul e in stare seili vadeasca drepturile i prin infatiIarea hrisovului, ristovului", pe care-1 iea din intinde pe mase glugei Tot din acest ciclu de cetntece pentru masa domneascei, In lcgeiturei cu trecutul legendar al dinastiei, face parte i varianta legendel mänástirii dela Arge§. Toatet lumea aproctpe o Itie dupa forma dramatizata adausä, schimbatit cu totul ca sal, a lvi Alecsandri. Se cunolteau alte forme, mai simple 0 stangace, dar mai adevcirate. Aici Negru-Vodei, ctitorul, sotul Doam-

nei Ilinca, îi cautet loc prin hei fi§, curpeni§", pan&

www.digibuc.ro

îii La cetinu 'nalt, 'Nalt i rAsfirat,

locul potrivit pentru zidire. Povestirea e gospodeirege,

practic ameinuntitä. Se pune icoanä 'n copac si ea cade 'n iezer ; se suge apa acestuia cu cärbuni, se scurge prin santuri, se acopere peimantul din fund cu grätare fácute de fauri. Mesterii mari° sunt aici: dupá vechea terminologle, dascäli i primariu. Cänd, neputandu-se Indlta zidurile, Manole face juruinta fatalei, sofia sa, numitei aici cu vechiul nume de Caplea, e opritä 'n

varsându-i-se bucatele ce aducea

sotului la lucru, de balauri strasnici,

Din gull 'nclqtati, Din cqade 'nodati.

de vänt pe urmä, de ploaie cu spume in al treilea wind. E foarte frumoasei rugamintea ei Nitre intreaga fire, ea sii-i ocroteascei dupä moarte copilul rfinias feirá ingrijire : Ploaia de-o cádeà, Pe el l-o scAldà ; Zapada de-o ninge,

Pe el mi l-o unge ; Frunza de-o pick Mi l-o Ira*. ; Vântul de-o sunk Mi 1-o legana ; Soarele-o luci,

Si mi l-o

Acum Domnul a venir set vadd cládirea. Din po-

www.digibuc.ro

IV

runca lui, mesterii, ca vechiul _Tear, vor trebui 84 cerce a zbura cu aripi Din site i sfoare. _Tar, unde cad ei, a Iland moartea rasplatitoare, se

porneste izvorasul cu apii vioara", care del prilej baladei.

Din ciclul domnesc al baladei eroice' face parte i po-

vestea lui Vartic, sfetnicul lui Petru Rareq si al lui

tefan

care-si ispiteste Doamna si-i spanzurei

inbitul, dupii care ea inscisi, Gradina cu

mort in

Un'se plimba doamnele, Doamnele cu roabele, Când rasare soareIe,

Ii face split, injunghindu-se cu hangerul , iar pe locul mortii celor doi trandafiri, De mijloc invâlcinati,

De vârfuri apropiati, Tocmai zäu ca niste frati.

Tar morale zice : Cine stria dragostea, Dumnezeu sä. nu i-o deä :

Si i-o dea i sä i-o iea, Ca sa creadä altuiä. In aceastel frumoasii povestire caracterul istoric se pästreaza 'hied destul de bine. Doninul vaneazei ori

face Divan cu Caimacamii targuluiu i sfetnicii sfatului° ; Doamna, wise iubitului ei, luereazii eu

www.digibuc.ro

V

doneisprezece jupanese", pe cand Vartie li da cu pdharul" ; ea le trimete acasä pentr a a reimänea singard cu frumosul Peiharnic. Dacei Vartie se teme de armeiri, Doamna cautd sd-1 asigure, fägdduind ctitorii pentru iertarea pcicatelor ce ar vrea ea sei fie sävdrOte :

Pentru p6catele tele, Da-voiu averile mele : Face-oiu multe mAndstiri,

SI fie de pomeniri, mai face fântiini reci, Pe la drumuri §i poteci. Vränti sa scapc de primejdioasa dragoste cu de-a sila, boierul, Endarjit, cere sa fie ldsat aeasci pentr a tuff un ceifteinel", i el vrea sà caute un add-

post sigar la Constantinopol, la Tarigrad".

Nunta fetei Letinului bogat", cu pomenirea lui lancu- Vodei ea nun, a lui Mdrcarr, cdine turbat", ea ispitele säririi zidurilor, beiutului butilor, etc., fine locul intre cdntecul beitrdnesc" i povestea versificatd, irqirarea incereärilor eit-lrumos *and parte din ciclul basmelor

Intre baladele de Curte §i cintecul haiducesc e povestea lui Miu Haiducul, ea §i a lui Corbea. Cel

petreedndu-§i pe Valea cea Mare", a Cobiei" cu sora lui, Pethetrniceasa, se preface in cioban pentry ca sá atragei pe Domn i sd-1 pedepseased cu cloud

palme. Cel de al doilea a fost Pdharnic la tipicul tefan-Vodd" : dovedindu-se viclean i obraznic

cere Mdriei Sale eaftanul i cu§manul"e dus de

www.digibuc.ro

VI

olac" in reidvan neobetdat" Mrd obezi i numai cu spite,

La temnita cea bAtrânä Cu mu§cbiul de-un lat de mânA, unde-I metnetncei jigetniile veninoase ale umbrei si adetncurilor : erpi ca fusele, NApArci ca undrelele,

Si broa§te ca nucile, BAjbAind cu

Mama-set vine, purteind roche de vechiu camelot, hind de pdr de ceimilii". Íçi et/lii fiul chinuit, avánd In san o rrpoaicd cu puii ei. i acum, pentru desrobirea lui, eti stretmutat intr'o lume istoricet bit" tránci, cu ciohodari, ieniceri din Udriiu, pe letnget cari legenda poporalei det fdlcile de zmeu triísnit", frauletele de-argint".

A doua versiune e interesantii printeun í mai mare numar de ameinunte istorice. La Curtea lui ttefan- Voda e vorba de foiçoare", de sptitari boieri"modernizarra fatalii, a mai introdus pe langa ei si pe ghinetrari", etc. (E vorba 0 de apa Nistrului" apropiatii inset de coadele Prutului") Interesul vine inset 0 din elementul de viatei poporale : CA mi-am tors cu furca 'n sat, De-am dat Corbei de-a mâncat, *i-am dat oile 'n pAscare, De-am crescut pe Corbea mare, de stil poporal, aceia0 bettretnci vine

www.digibuc.ro

VII ici ; pi§-pi§ coltà ;

de ironie poporalit spanzureitoarea e Visa Cärpenio,

Adusä de la Nip, Din Mrdie bärduitä, Din secure potrivitä, La mijloc. neisprávitä.

Din cieul turcesc, dunarean, avem in aceasta nouei culegere balada lui Dragnea, care vine din l'arigrad, ceiteine§te" la Impeiratul" turcesc, §i e luat osta§ la ei, lösandu-§i astfel Stancula in prada irilor streine Apoi model de imaginalie indreizneafei alegoria cu fondul istoric al unui reizboiu de iarnei pierdut de ceitre Turci lui Arca§- Pap, care porne§te luptei cu gerul §i cade invins. Gerul se inve§manteazil astfel apiirand inaintea noastra : Ie§ia gerul din Milian&

Cu toiag de ghiatä 'n mänä, Cu aciulä de zäpadä, Cu mustäti de chidä albä. Aici trebuie sti se Reze §i legenda, de origine nareana, a lui /man Iorgovan, eroul de langii Gerna.

Gu caracter haiducesc In legatura inset cu acest ciclu duneirean e balada Badiului, a§a de frumos prelucratel de poetu/ Gh. Baronzi. Ziva ccirciurnar .de bufi, noaptea meicelar de Turci", ospateitor de mo-

safiri pe cari-i ageaptei cu hangeru 'nfipt in masii", el e prins pe nea§teptate de ace§ti vechi du§mani ai dar U capei fratele Neculcea, uria§ul care bea buOle dc-o satel de vedre" §i petrece cu

www.digibuc.ro

Vm Trei fete de 'roparat, Aduse din Tarigrad,

Tot asa Tudor flobrogeanul, care si el are sqie carciumeireasei. Turcii Il tiu bogat, cer haraciu mare, pe care-1 pläteste cu greu, vànzànd, pentru

avea ceizanul" anual i punga" lunarei, morile de argint" i altä avufie toatci, pdat la urnui, trebue sei-si clued mandra la haraciu inaintea Impeiratului". Alte balade de haiduci sunt In stransci legciturei cu viala peistorilor. Potancu Haiducul, ciipetenie de Arnduti, merge ast fel baciul mos Lute cel cu ceiciula berbeceascei", bogat negustor de miei, cu tunga de stanki cu putineii ce cuprind tot gal-

benei", cu hardbioarele" de zimfisori, feicuti dupa boisori", cu laditcle", 'n care stau sellbile de galbenel cu tortitd". Ceipitan Gheorghltei, cu duleinrifa", neidreigei" comailac", pradei pe Ilfacovei dela stein& fost parcedab de sat.

Ía spirsit haiducia carata, ea singura etc ercai sal, se oglindeste in Stancia al Bratul ui", care-si mete acasii iubita, peirandu-i-se prea fricoasei Inaintea poterel : Du-Le acasa si-ti ia le, Nu unahla in haiducie, Du-te .acasa, ia-ti bärbat, Sä-ti fie ciocan in cap... aici

legenda cosmicd, mitul solar al Nut-

relui ce alearga sei: la pe sorei-sa Luna, aici SantaAna. Illos Adam se amesteca aid, si c vorba chlar de

www.digibuc.ro

IX

armeneasca" §i de pcinzei domneasca, cu reiz-

boiul de argint". ,ctrpele, scorpia, samodia, vietati cumplite care pandsc pe trecator pentru a-1 prinde finea rob,

ciclul ofic din poveste, se intampinei

0 in aceste balade.

Ele vor trece în marea culegere a cântecului poporal, pe care, ni-o va da fie si numai foarte tarziu

Academia Romina.

Culese find la muntele Argesului ori pe plairile vecine/ aceste balade se deosebesc prin exacta reprolasei ve§minducere a viefii, ciobeinesti. Cand

tele de viteaz, ceintecul spune at a schimbat dulama cu sarica, nadragii cu iarii, cizmele cu opincile, chivara 'nvelitä" cu caciula near gäsitei" i pura ghintuite Cu. meiciuca necioplite . Povestea lui NeagoeVocla 0 a lui Mircea Ciobanul, cu gluga de Mot", mrata treptele vietii de pastor, dare incepe ca du-

argitia, pe meildias, pe o ceiciula mitoase o sarica leqoaset". Cand i 'se dà grija multor oi, intaiu il iubesc st6pAnii

urasc nsteipancele", rand ,

pe urme eei d'intedu prind a-1 bate, pentru cá simt cà ele-1 miluie". Il putem urmári pe cioban la baltd, unde viforul nemete0e" oile, dar el stie sec le apere

in tarla, ea siilcioare dardmate". Îi vedeM factinduli la loc averea de oi primeivara. Stapanii nu-i aduc bolovanii de sare, i acuma uite-1 pe Mircea inaintea Domniei,

berbecei"

care-i face parte lui din oit,e". Uncle buceiti oglindesc inset i viafa cdmpului, una pe taica" manand boi i arand,

astfel vedem

pe mamii ducand la plugari de camp", pe leica"

www.digibuc.ro

cosand aUie. Ba

pe mo§nean purteind si lumile fantasticului feirti margeni Traista cu zapisele, Ca sa scot umiile. Wet

baladet din Teleorman

i ncireza-

rut de oi", care petrece dupit ce le-a vdndut í bea dobetnzile" lui. Astfel balada capettit i o valoave localet, un "infeteg de viatet" pe Tinuturi. N. IonG A.

www.digibuc.ro

BALADE

www.digibuc.ro

MIRCEA CIOBANWL

Din oras din Câmpulung, La poarta lui Negru-Voc15, Genunchiat-a, frate, Genunchiat-a, dragâ, d'un mic de ciolAna4, Cu cAmap ca tina, Cu pielea ca z5pada, Cu cârligul supt genunche, Cu cáciula subtioarg, Siväi cu gluguta goalà. Trei zile la poarta-mi sta, Negru-VodA-I intreba :

«Ai, tu mic de ciobina§, aCe mi-ti e jaloba ta, «Si mi-ti fac direptatea ?» Dar cel mic de ciobAna Rupse din grain a grai: aAlei, Doamne, Negru-Vodà,

«De statu§i de rantrebni, 4Adeväru1 spune-ti-a§i :

www.digibuc.ro

4

C. N. MATEESCU

«De mic sArac mi-am rAmas, «Mititel i fAtArel, «Pe mAna strAinilor, «La coada tAciunilor, «Azi asa i mAine-asa, «Dete dragul Dumnezeu mAicuta Precista mai mare mA fácui, cci minim mai dobAndii. «CAnd mai mare mA fAcui, «DacA vAzui

i

vAzui,

«SlugulitA mA bägaT ;

«Slugulitä pe hAinute, «Argälas pe mAldias, «Si p'o cAciulA miloasA, p'o saricA lätoasA. «Azi asa i rnAine-asa,

«Dete dragul Dumnezeu a$i mäicuta Precista

qi mai mare mA minte mai dobAndii. «CAnd mai mare mA fAcui, «DacA vAzui sit vAzui,

«La trei stApAni mA bAgai,

aTrei stäpAni, zAu, ca trei domni, «SdvAi cu trei mii de oi. «CAnd eram mai micsorel, «Eram drag stApAnilor urAt stApAncelor ; «StApAnii mA miluia, «StäpAncde mA bAtea.

«Azi asa si mAine asa,

www.digibuc.ro

BALADE

«Dete dragul Dumnezeu mäicuta Precista «*i mai mare ma facui, minte mai dobandii.

«and mai mare ma fäcui, «Stapânii-acum ma JAW., eStapâncele ma miluià. «Stapdnii s'a maniat,

aCu oile m'a mânat, «Jos la baltd m'a manat. eCând la balta am plecat, aStapiincele ma pla.ogeä, «Stapânii mä blesterná.

.4i la balta mi-am plecat, «D'un vifor mi-a viforat, oGrea zapada mi-a picat, «Oi le le-a nämetit, «Du FAH mi-a risipit ;

.«Din trei mii §i ce-mi mai trece, «Am ramas numai cu zece ; «Dinteo haita de dulai, «Am rämas numai cu doi». Dar el, frate, ce-mi fkcea ? Ciobana§ul ca-mi spuneä, Negru-Voclä-1 asculta : «Alei, Doamne Negru-Voda, 4.Dacd väzui «D'o lopatica-mi fácui, zapada-mi curatii,

.«Carärue cd-mi gatii, «Gu-oile 'n halt& räzbli. 4*1 d'o FAH& ca-mi croii.

www.digibuc.ro

5

C. N. MATEESCU

6

aSAlcioare-mi därämai, «Oitele-mi saturai.

«Azi ash si mäine ask aDete dragul Dumnezeu. mdicuta Precista, eVeni i primAvara, 'ncolti si er buta «Oitele cd-mi fátarã, «Si-ale zece se'ndoirä, «Indoite se'mpAtrird,

ampatrite se'noptird. «Dete dragul Dumnezeu «*i mdicuta Precista «De 'nplinii, Doamne, suta..

4i din sutd, and sutä, din 'doud fAcui patru,

qi din patru fácui opt. «Pusei miia, zdu, la loc.

4i din mie, altä mie, qi din douä, fäcui trei, cCAt timp, Doamne, cd stAtui «ploud ani si ce,,mi mai trece, «De mai povdrned spre zece. eAlei, Doamne, Negru-Vodä, «Stäpanii m'a pArasit, «La turmA n'a mai venit ; «Nici cu sare la mioare, «Nici bolovani la cArlani, «Nici opinci pe la ciobani. «Am fAcut cum am putut, .o0itele mi-am präsit». Ciobanul

mai ziced.

www.digibuc.ro

BALADE

«Alei, Doamne, Negru-VodA,

«Cum judeci in lume toate, mie direptate. «Dupa cum mA-i invAtA,

«Mà parte chi le-oi dà». Negru-VodA ce-mi zicei ? «Ai, tu, mic de ciobAna§,

«Ce parte ca sA le dai, «Oile sA le 'mparteti, «SA dai la stApAni trei parti, sA tragi la tine-o parte, aC'a§h-ti gasesc direptate». Dar cel mic de ciobAna§, Cu cAmap ca tina, pielea ca zapada, Child a§à cA-mi auzih, In picioare se sculA, La oite sA 'ntorcE A,

Jos la balta se lAsh, Din bucium ca-mi buciumh, Din gurA cA mi-§i

Toti ciobanii s'adunk Oile le-amestech, Tot o turma le fAceA, pleca, frate, cA

La munte se ridica, In lunca Arge§elului, In piatra Nämäe§tilor, D'asupra Mu§celului,

In preajma ampulungului. CAnd aci cA mi-si veneh, MAndrA tArlA cA-mi croià,

www.digibuc.ro

7

C. N. MATEESCU

stapânii mi-1

Fuga la cioban ca-mi dh, La cel mic de ciobänas, Cu camasa ca tina, Cu pielea ca zapada. Când ciobanii Oi le le-amestech,

vedea,

Tot o turma le aceà, 'n thrla ca le baga, stapânii ca-mi sosia. Dar cel mic de ciobanas, Cu camasa ca tina, Cu pielea ca zapada, În thrlä ca mi-si Oitele le 'mpartia, El d'o parte ca-si oprià, Trei parti la stapâni ca-mi dà. Dar stapânii ce-mi facea ? Ei, mare, nu se 'nvoià. Pricina pe ce d'aveh ? Pe cel mic de carläior, Berbecel, Doamne, crescut Pe mila ciobanilor, In coada taciunilor. Stapânii se mânià, Mâna pe cioban puneà, Mi-1 bätea, mi-1 canunià, Cu moartea-1 Impotriveà.

Dar cel mic de ciobanas Cu camasa ea tina, Cu pielea ca zapada, Facea, marl, cum faceà,

www.digibuc.ro

BALADE

Din mâna lor cd-mi sail* Ocol târlei eä mi-si dh., Mâna pe palo§ punea, De stäpâni s'apropied cum palosu-aduceh, Capetele le täih. Capetele le-adunh,

In gluga mi le puneh, Oile le-amestecd,

Tot o turmá le Meek Le Negru-Vodd venal, Oile 'n curte-mi bdgà. Negru-Vedd ce-mi ziceh ? «Cdtati, boieri, de vedeti ; «Vedeti, curtea mea domneascä, «Acu-i tarld ciadneascd». Dar cel mic de ciobgnag Cu cdmasa ca tina, Cu pielea ca zäpada,

Rupse din graiu a gräl : aAlei, Downne, Negru-Vodd,

«Dupd cum m'ai invätat,

«Ap parte cd le-am dat. «Pricina pe ce-au d'avut ? «P'acest mic de cârldior, «Ce std 'n fata dunmealor, «Berbecel, Doamne, crescut «Pe mila ciobanilor, «In coada täciunilor. ,«Stäpânii s'a mâniat, «Mâna pe mine c'au pus, «M'a bdtut, m'a canunit,

www.digibuc.ro

9

40

C. N. MATEESCU

«Cu moartea m'a 'mpotrivit ; «Am fácut cum am putut, «Din mAna lor c'am scApat,

alâna pe palq c'am pus, (ci, cum palo§u-am adus, «Capetele le-ana räpus 'n glugA cA le-am adus». Gluga de mot c mi-o luà, Jos, frate, mi-o scuturà, Trei capet3 cA-mi aided. Negru-VodA sä mirh,

La boieri mi-se ullà din gur' gráih «CAtati, boieri, de vedeti... aUnde, frate, s'a vAzut frate, s'a pomenit, eSA-§i taie sluga stApAnii,

«Nu pe unul, ci pe trei ! «Ce stati, frate, §i vk-uitati ? «Luati-1 §i mi-1 spânzurati».

Dar cel Ink de ciobAna

Cu catnap ca tina, Cu pielea ca zApada,

Rupse din graiu a grAi aAlei, Doamne, Negru-Voda,

«Nu pripl cu spânzuratul, «Ci sá, stAm sä ne därn sfatul «Din oras din Câmpulung, «Din Buda veche de demult, «TAtarii cA ne-au robit ; «Noi, Doamne, ne-am rAspAndit,

«Caci d'aveam d'un tAicupr

www.digibuc.ro

BALADE

«Si mi-1 chemh Crhisor ; «Pe maica, doamna Ileana.

«Mai d'aveam d'un fritior, «Si mi-1 chernA Negrispr, «Ca i pe Märia-ta».

Negru-Vodä mi-auzih,

La boieri ei-mi poruncià Läsati-1, nu-1 spânzurati «Luati-mi-1 si-1 imbrhcati

«Si de semne si-1 citati, «Ca d'o-avea vr'un semnisor, «0 fi vr'o viti de domn eSi mi-o fi d'un fritior». Boierii mi-1 imbräch

Si de semne mi-1 cith, Si ce semne gäsià? Gäsii 'n pieptu-i soarele, Lumini cu razele ; Gäsià in spate luna, Lumina cu lumina ; In cei doi d'albi umerei, Lacià doi luceferei; crestetul capului, Scrisu-i spicul grâului ; Si mai jos, la subtioará, Scrisi mi-i d'o sibioard Semne bune de domnie, Sotie de vitejie. Dar cel mic de ciobanas Cu chmasa ca tina, Cu pielea ca zipada, Bach vedeà si vedeà,

www.digibuc.ro

11

12

G. N. MATEESCU

Mäna 'n glugl cä-mi bagA ristobul cä scoteà pe masä-1 deschidek Negru-Vocla sA uilà, LacrAmile-1 podidiâ, FrAtiori buni sA gäsik

In brate sä 'mbrätigà fete se säruth, La zeafet, frate, gedeä 0 lunä g'o sAptAmAnk fAceä voia bunä. i beA i mi-gi mâncA, chef mare cA-mi. Meek

Dar când fit despre belie, Despre dalba veselie, Negru-Vodä 9A-mi ziceä : «Alei, frätioare Mircea, eAlei, Mircea, Mircick oSd-mi dai mie ciobAnia, «C'o sä-ti dau eu, zäu, domnia». Mircea ce-mi ziceä. ? frate, domniea, «Mi-oiu tineA ciobäniea

«Voiu trAl cum oiu puteä». La zeafet mereu gedeä 0 lunA

beä i mi-gi mâncA, sAptämänk

fáceä voia bunk Cum e legea Domnilor mdri, d'a 'mpAratilor. (Citrtea-cle-Argq.)

Iirisovul.

www.digibuc.ro

ZIDIREA MANASTIRII ARGESULUI

.--=Foaie, foi armAz, Pe Argi§ In sus, Pe cel mal frumos, PlimbA-mi-se plimbA, PlimbA Negru-VoclA

Cu Doamna Ilinca. Ei cA se plimbA Cu nouA zidari, NouA me§teri mari DascAli §i primari, Manole zece Care si-i intrece. Ei cA se plimbA, cAutà

Loc de mAnástire, de pomenire,

de case bune. Foaie §'o lalea, D'un purcar cA-mi dAr Din cale-1 opreh

www.digibuc.ro

14

BAL.4.1)E

mi-1 Intreba cAi, mic purcaras, aNeao§ purcarq, «Cu porcii umblând tu-i intorcând, «Ca nu mi-ai vazut nu mi-ai gasit aLoc de manastire «*i de pomenire,

qi de case bune? Purcara§ graia : «Ai, Maria To, «Eu porcii pazind e$i in sus merg-ând,

«Eu cá am gasit, e$i tare-am vazut «Pe unde-am trecut : «Häti§, curpen4,

qi-ezer fail fund oCu api curata, «Trestioara Domnul mi-asculta

se bucurà, mergeà

$i el ca-mi vedea :

curpeni, $i-ezer fara fund Cu apa. curata, 'Trestioara El mi se plimbh, In sus se plimbk, In preajma MO,

www.digibuc.ro

C. N. MATEESCU

mi se 'ntrista, Pe gaud ca-mi cadea, Ca el nu gasià, Cat loc ocolià Loc de manastire Si de pomenire, Si de case bune. lalea, Foaie Domnul ca-mi veneh iar ca-mi venea

Si iar 'mi caula, Rama ce-mi aflà

D'un dalb Frumos In sus pe Argi*, La cetinu i 'nalt, 'Nalt i rasfirat,

Cum nu era alt. Si aci-mi venek Si-aci-mi alegea Loc de mänastire Si de pomenire,

Si de case bune. Foaie

lalea,

Si ce-mi mai faceh ? Domnu-mi poruncea Icoanä puneh, Sus o anina,

In cetinu 'nalt 'Nalt i rasfirat,

Cum nu era alt. 0 specie de brad.

www.digibuc.ro

15

16

BALADE

Ziva mi-o punea, Noaptea cA-mi piereA,

In ezer venid, Aci mi-o gAsid.

Si iar mi-o punek Si iar ca-mi piered ;OdatA

i iarA,

Pula a treia oara. Foaie §'o lalea, Domuul ce-mi aced.? El se minund

Si mi se 'ngrijà, Da' n'aved ce Meek, CA Dumnezeu Vred.

Domnul de-mi veded, N'aved .ce Wed, Oameni cA-mi chiemd,. PAdure

CArbuni ca-mi aced, Care incArch,

In ezer bag* Apd de-mi suged. Si ce-mi mai Aced. Si iar cA-mi porned Si iar poruncid, Santuri mari sApA, lezeru-mi seed. Fauri mi-aduced, GrAtare-mi needy Frumos le-nezd,

Lucru' de 'peeped, I Lac addnc.

www.digibuc.ro

BALADE

17

Foaie s'o lalea, Si ce-mi mai facea ? La zid ca 'ncepeá Zidea si zideà, Mereu ca-mi zidea, Pana se 'nsera,

Pia se 'noptà, Dar ce ziva zideà, Noaptea se surpà.. Domnul se mirà. Si se ingrijà, Da' n'avea ce facea, Ca Dumnezeu vreà. Foaie s'o lalea, Manole-mi visa,

D'un vis ca-mi visa Si se desteptà, Si mi se 'ngrija. Mesterii cherna, Visul le spunea Si-astfel le vorbià :

«0, voi, mesteri mari, «Dascali si primari, «Voi ca sa-mi jurati «Taina sä-mi pästrati, «Ca niste buni frati. aEu, când m'am culcat, «D'un vis c'am visat, «D'un vis minunat ; «CI tot ce-am lucrà., alloaptea s'o surpà, «Pan' ce n'om zidi ,s1

www.digibuc.ro

18

C. N. MATEESCU

«Mäine 'n zori de zi «Cea 'ntâi sotioarà, «Cea 'ntâi ziniparä, aCe-o e0 In cale «Pe deal ori pe vale, «S'aducä mâncare eLa loc de prânzare». Foaie §'o lalea, ce-mi mai fAceä ? Manole-mi vorbià Si-astfel le ziceä :

a0, voi, mqteri mari, «Dasali i primari, aCine mi-o veal aMäine 'n zori de zi «Pe ronä, pe ceatä «*i pe negureata, «Cea 'ntâi sotioarä, eCea ziniparb, «Voi s'o apucati, «Frumos sä mi-o luati, «Pe zid s'o urcati, «In zid s'o bägati «*i sä mi-o ziditi,

aidul sä aLucrul sä 'mpliniti». Foae

lalea,

Mqteri-mi ple( Vorba nu-i tint it, Taina nu päsb A, ei cä-mi spuneä La cele sotioare,

www.digibuc.ro

BALADE

La cele zinipare, Lucrul s 'ntârzie, La zid si nu vie Maine 'n zori de zi,

Pe rot* pe ceata pe negureatä. Foae §'o lalea, Cap lea nu stiii Si ea ca-mi vene Maine 'n zori de ,zi

Pe mug, pe ceatä pe negureat6. Manole-o vedeit,

Inima-i seek

Din ochi Mugu* Si a§a-mi zicea : «Doamne, Doamne stinte, «Da-i ceva 'n nainte,

«S'o opreascá 'n vale, «S'o 'ntoarca din cale, «Bucate sa piarzà, «Zile sä mai vazà». Domnd 1-asculta, Nainte-i scotea Doi hälaurei

Cu solzi mari pe ei,

Din gull 'nclqtati, Din coade 'nnodati. Ea sä sperià, Bucate pierdeit, Inapoi pornek Altele-mi 016.,

www.digibuc.ro

19

20

C. N. MATEESCU

Si iarAsi veneh. Manole-o vedea, Inima-i sech Din ochi läcrAmh Si asa-mi ziceh : oDoamne, Doanme bune,

«DA un vânt pe lume «Copacii sA 'ndoaie, «Drumul sA i-1 taie, «S'o opreascA 'n vale,

«S'o 'ntoarcA din cale, «Bucate sA piarzä, «Zile sA mai vazà». Domnu' 1-ascultä

'Si &Wu un vânt Mare si cumplit ; Copacii 'ndoih, Drumul i-1 Ea sA sperià,

Din cale s'opreh, Bucate pierdeà, Inapoi porneh, Altele-mi gateh, Si iaräsi veneà. Manole-o vedeh, Inima-i sech, Din ochi lAcrAmh,

ash-mi zicei: -«Doamne, Doamne bune,

«Trimete pe lume «0 ploae cu spume, aSä verse pârae,

www.digibuc.ro

BALADE

«SA curga siuroaie, aDrumul sa i-1 taie,

«S'o opreasa 'n vale, eS'o 'ntoarch." .din cale,

aucate sA piarza, mai vaza». Domnu' 1-ascultà, Si pe lume, ((Zile S

0 ploae cu spume, De värsà pârae, De curgeà siuroaie. Ea sA sperià, Din bale s'opreà, Blicate Inapoi porneit,

Altele-mi glta, iarAsi veneti. Manole-o vedeh,

Inima-i seek Din ochi läcräma, Nimic nu ziceit, CA Dumnezeu vreà. Foae lalea, Caplea ca-mI sosià, MasA-mi intindek Bucate-mi punek Bine cA-i pArea ;

Da' ea, vai de ea, Nici ca mi-si stick Ca moartea-o pânia, Ci se veselià, Si mereu vorla. Foae s'o lalea,

www.digibuc.ro

21

22

C. N. MATEESCU

Manole-o vedi g,

Inima-i seek Din ochi Merging,

cl mai gustà, aaa-mi striga : «0, voi, meateri marl, «Dascgli i primari, eVoi si vg pripiti, eVisul sg-mi pliniti I «Voi sg mi-o luati, «Pe zid s'o urcati, «In zid s'o bggati, «F'rumos s'o ziditi, «Zidul sa-mi sfâraiti, .«Lucrul Meaterii-mi veneg, Pe Caplea-mi lug,

Pe zid o urea, In zid mi-o bgga, Frumos cg-mi zidek, Zidul de-mi sfgraeg, Lucrul de 'mplineg. Foae

lalea,

Ei cg miii zide A, Da' Caplea râcleg, Glumg-i se pgreg, aag ziceg : Manole, Manole, «Mea tern Manole, eZidgraa Manele,

«OH ti-este de gluing,.

cOri nu- ti e d'à bunL

www.digibuc.ro

BAL All E

«SA mA bagi de vie tAci 'n temelie ?» Manole-o vedeá,

Inima-i sec* Din ochi Mcramk Si mereu strigh : «0, voi, mesteri mari, «Dascali si primari, «Pripiti de ziditi, «Zidul de sfArsiti, «Lucrul de 'mpliniti. Mesterii pripeá, Zidul de sfárseá,

Lucrul de 'rnplineá, Da' ea, vai de ea, Mereu ca-mi plángeh Si mereu ziceá : «Manole, Manole, aMesteras Manole, «Zidäras Manole,

«Zidul greu se 'ntinde, «Mijlocu-mi cuprinde, «PAmántul mä 'nghite. «Ori ti-este -de glum&

aOri nu-ti e d'à buna, «SA mA bagi de vie alici 'n temelie .?» Manole-o vedeh, Inima-i seek Din ochi lAcrAmA,

$i mereu strigi : «0, voiz mesteri mari,

www.digibuc.ro

23

24

C. N. MATEESCU

i primari, aPripiti de ziditi, aDascali

aZidul de sfet.

aLucrul du 'mphniti». Mesterii pript a, Zidul de sfArsra.,

Lucrul de 'mplinch, Da' ea, vai de ea, Mereu cA-mi phingeh

mereu zic à: aManole, Manole, aMesteras Manole, aZiddras Manole,

aZidul greu se 'ntinde, aPieptul mi-1 cuprinde, a«Titisoara-mi curge, oCopilasu-mi plat:we.

aOri ti-este de. glumd,

aOri nu-ti e d'à bunä «SA rnA hagi de vie

«Ad 'n temelie ?» Manole-o vedf-A,

Inima-i sec Din ochi mereu striga :

«0, voi, mesteri mari, i primari,aPripiti de ziditi, aZidul de sarsiti, aLucrul de 'mpliniti». aDascali

Mesterii pripc Zidul de sfArsra,

.

www.digibuc.ro

BALADE

Lucru' de 'rnplineg, Da' ea, vai de ea, Nu se mai vedeA, Ci se auzeà, Mereu cg-mi plAngeA mereu ziceg. : aManole, Manole, «Me§tera§ Manole, «Zidsára. Manole,

aZidul greu se 'ntinde eTrupul mi-1 cuprinde, arritipara-mi curge, aCopi1av-mi plAnge,

«Viata mi se stinge. aOri ti-este de g1umg, «Ori nu-ti e d'à bung «Si mA bagi de vie «Ad .'n temelie ?» Manole-o vedea,

Inima-i seek Din ochi laci An A

i'mereu striga : e0, voi, me§teri mari, «DascAli i primari, aPripiti de Liditi, eZidul de sfAr§iti,

aLucrul de 'mpliniti». Meterii pripeA, Zidul de sfArpg, Lucrul de 'mplineg, Da' ea, vai de ea, Nu se mai vech

www.digibuc.ro

25

?6

C. N. MATEESCU

Ci se auzia, Din zid ca esia Un glas ce zicea: «Doamne, Doamne bune, «Trimete pe lume «Ingerasul tau «La copilasul meu ; «Ploaia d'o «Pe el 1-o scalda ; «Zapada d'o ninge, «Pe el mi 1-o unge ; «Frunza d'o pic A, «Mi 1-0 Mash ;

«Vantul d'o sun, aMi 1-o leganà; «Soarele-o luci, «Si mi 1-o 'ncalziv. Foaie s'o lalea, Manole-o vedea,

Inima-i sea, Din ochi

Si mereu striga : «0, voi, xneteri mari, «Dascali i primari, aPripiti de ziditi, aZidul de sfarsiti, aLucrul 4e 'mpliniti». Mesterii pripea Zidul

sfarseA,

Lucrul de 'onplinea, Si se veseleà.

www.digibuc.ro

BALADE

Foaie foi carmaz,

Pe Arges in sus, Pe cel mal frumos, Plimbl-mi-se plirobA, Plimba Negru-Voda Cu Doamna Ilinca.

Ei a se plimbh, ei cA-mi vedek

Si se 'nvesela. D'acea mänästire Pentru pomen ire, Frumoasä i 'nalti,

Cum n'o mai fi altä. Foaie s'o lalea, Si ce mi-si fAceh ? Dommil de-mi vedeh, Mult se 'nveseleh. S'apoi porunceà Schele de-mi strich,

Sari de ridich, Si sus cA-mi lAsà.

Pe cei mesteri mari, Dasali i primari, Manole zece, Care intrece. Foae s'o lalea, Da' ei ce-mi flee&

Ei mi se 'ntristh, mi se rugh, S'apoi ci-mi ace& Aripi zburAtoare Din site i sfoare,

www.digibuc.ro

27

28

C. N. MATEESCU

Si de pe podis, De pe coperis, Imi zhurà spre soare Pe câmpia mare. Si cum cA-mi zbui

Nici mult cà tinea Si jos cA-mi cAdeâ. Si unde cAdeA, Acolò-mi esiâ

D'un mic izvoras, D'un mic pârAias, Cu apA vioarà Rece i usoarà. (Comuna Albeti, Arge). Variants : V: Alexandri, ePoesii populare3, 1866, pag. 186; G. Dem. -Teodorescu, cPoesii popularev, 1885, pag. 460.

www.digibuc.ro

V AR TICI. Foaie verde salba moale, Când fuse Vinerea-mare, Pleca Vodd 'n vânditoare. 'N vânatoare ca plecase, Doamna singura ramase. Darä Doamna ce-mi faced ? Tot ea, frate, ca-mi chernd Douasprece jupânese, Ia vezi, tot cocoane-alise *i la mash le pulled, Mare gurban 1 cd faced.

Cu paharu' cin' le dà ? Sävai, fina-sdu Vartici. S.i mi-si bed *i mi-si maned. Dud Doamna ce-mi faced?'

Tot la Vartici sd uita, Bine seama ca i-o lud. Dar când RI dupa cinare 1 Ospat.

www.digibuc.ro

30

--.

-.-

G. N. MATEESGU

Dupg dalba ospAtare,

Sernn lui Vartici a EiceA Pe jupânese a-mi cArh.

Tot cu butca le drA, Tot prin case poleite, Cu stielfi acoperite. Si p'acasä le ducea, Numai Vartici rämânea. MA, Doamna ce-rni ziceh ? eAlelei, fine Vartici, «Vino Iângà mine-aici. «Din ceasu' ce te-am vazut, «La inima mi-ai cäzut. «Alelei, fine Vartici, «Vino lâng5. mine-aici, «Ca-mi e§ti 'nalt §i sprâncenat,

«Cu trei semne de virsat oSi dulce la särutat ». Dail Vartici ce-mi ziceA ? «Alelei, na§A. Ileank

«Nu ti-a fi, na§ä, päcat eCä de mic m'ai botezat, «De mare m'ai cununat, aNu ti-a fi, na§ä, päcat oSä adem la sdrutat ? Ma, Doamna ce-mi ziceA ? «Alelei, fine Vartici, Vino langä mine-aici. aPentru päcatele tele, «Da-oiu averile mele. oFace-oiu multe mänästiri, «Sa fie de pomeniri.

www.digibuc.ro

BALADE

«*'oiu mai face fântâni reci «Pe la drumuri i poteci ; eToiu .da.vaci pe la sdraci, mdrità fete mari». Dard Vartici ce ziced ? «Alei, nasa Ilea)* «Mai asteaptd putintel, «SA-mi Imbrac cel caftanel, «Ca Dad prinde bine 'n el. Asa, Vartici ce-mi fdced. Acasà mi se duce d, Grajd de piatrd descuid, pe negru mi-1 scoted, ja scard mi-1 lega. Apoi in casd-mi iotrà, Sotia si-o särutà, Imbrätisa, Si-ash Vartici cd-mi ziced : «Draga mea de coconità, «Ai sä rämdi vAduvild ; «Dragii mei dd coconasi, «Rdmâneti de mici sdraci».

Dar Vartici ce-mi mai ficea El afard cd-mi Pe negru locAlech, Si el, mär.e, cd-mi fugid, Tocma, frate, 'n Taligrad, Ca sà scape de pdcat. Da' Vartici dacd fugid, Doamna tare se 'ntristà, porned de bolnaved. *tefan-Vodd ca-mi vened,

www.digibuc.ro

31

32

G. N. MATEESCU

Din vänätoare-mi venek Si pe Doamnä o 'ntrebA, prind( de-o Doamna ce-mi spunea ? Tot pe Vartici cA-mi pArA. Cu pArá Inveninatä

Si cu inimä spurcata. Stefan-Vodg-mi auziA,

Palmele la ochi puneA, Dupä ATrtici trimeteA 'ndärät cä-1 aduceä. ! Stefan-Vora' ce-mi fäcrà ? El, fi ate, ca-rni adunA Boerii divanului, Caimacanii tArgului, Toti sfetnicii sfatului, Pe Vartici mi-1 judecA Tot lui vinä gäseA. Dar sotia lui Vartici

Cu cocon4i cei mici, Fuga la Voda ca-mi dA

Si din gull ap-mi graia «Naple, märia ta, aIa nu te mai gândurA «Si nu mi-I mai spAnzurAv. Stefan-Vodà ce-mi ziceä ?

«Fink finipara mea, «Ia, nu te mai gAndurA, «Pe Vartici d'oiu spAnzurA, «Coconii oraplui, Caimacamii tArgului, Sfetnici Divanului,

www.digibuc.ro

BALADE

33

aCare lie plAcea, «Dupa ala mi te-oiu cla 4i tot eu te-oiu cununAp. Foae verde Q'o lalea, tefan-VoclA poruncea

Pe Vartici de-mi spAnzurh 'N grAdina cu fiorile, Und' se plimbA doamnele, Doamnele cu roabele, Când rAsare soarele. Dar sotia lui Vartici, Chid spAnzu rat mi-1 vedeA, Fuga in casA cA-mi dà,

Mâna pe hamger puneä, singurea se jiinghiä. Cu Vartici aläturea. Familndoi cA-i Ingropâ 'N gradina cu fiorile, Und' se plimbd doamnele, Doamnete cu roabele, Când rasare soarele, Stefan-Voda ce-mi tAceh ?

Pdn gradina se uith Doi trandafiri ca-mi zAreh De mijloc invalcinati (sic), De vArfuri. apropiati,

Tocmai, zau, ca ni0.e frati. 5tefan-Vodä de-mi vedeh,

La inimä se 'nmuia, Lacrämile-1 podideä.

5i din gull a§h. grAià : 3

www.digibuc.ro

34

C. N. MATEESCU

«Cine stria dragostea, «Dumnezeu si nu i-o deh ; «SA i-o deà si sA i-o ia, «Ca s1 creazi altuiav. (Conuna Albegi, Arge).

www.digibuc.ro

CORBE A. Foae verde foi domne0i In oras la Bucuresti, L'ale case mari domnesti, Sus la 'nalte fuisoare, Jos la case pestricioare, Din curte la Stefan-Vod5, Frumoasä masa e 'ntinsä Si de mu! [i boeri cuprins6. Ei la masA cA-mi scch A,

Frurnos beit, Frumos Wm cli Si Line se veseleit. Dar in cap cine-mi §edeà ? Imi §edea Steran-Vodà, Semenie de domnie.

Foae verde s'o lalea, Paharnic cine-mi ei A ? Mi-era Corbea vicleanul, Cela mahalagiul. Dar Col bea ce mi-si Be( A ? Cu pAllaru' vinu-mi (IA,

www.digibuc.ro

36

C. N. MATEE4CU

Banda lui Voda vened ; Cinci pahare ca-n i umpled, Tot lutr'o ['Ana tined, La Stefan-Voila merged

Si din gull na-mi graid : e0, Doamne, maria ta, «Tine yin, mare, de bed aDela manu§ita mea ; «OH ii bed,

aOri n'ii mai bean. Si Corbea ce-mi mai graid ? «0, Doarnne, maria ta, «Cel caftan, zau, de pe tine, «Mai bine-ar eded pe mine ; «Cel cuman din capul tau, «Mai bine-ar edeà Stefan-Voda-mi auz, A.

mew..

Coate pe masa rezmA, Palmele la ochi purled

Si din gura-aii graid : «0, voi, ba-boerilor, eSi mai mari parflitor, voi, ciohodarilor, «Ce stati voi de-mi-ascultati, «Si de Corbea nu mi-1 luati, aFrumupl sd rni-I legati aCu frânghie de matase «Cu vita 'mpletita 'n «Si d'un olac A-mi chemati, «S'un radvan neobadat, «Numai din spite 'nspitat; eSi pe el sa trimeteti F

www.digibuc.ro

IIALADE

«Tot pe apa Nistrului, uLa temnita cea bAlrAnA oCu muschiul d'un lat de mAnA».

Foae verde s'o lalea, Nici cuvAnt nu obiirseit $1 pe Corbea legit. Olacul cA

sost

$1 pe Corbea mi-1

$1 pe el mii nìudu«à NouA ani si jumAtate La temnila cea bAtrAnA, Cu muschiul d'un lat de mAnli. Dar Corbea (And bni inti A, Ce-mi vedrit se spAimAntà : VedeA serpi ca fuiele, NApArci ca undrelelo,

$1 broaste ca nucile, BAjbAind cu miile. 5'acolo cA mi-1 bAgh,

5'acole, Gobea-mi zAct it..

Pan' la nouA anii-mi trece Ba povarneA mai spre zece. Mama Corbei ce-mi fAcca ?

Mama Corbel nu stieà CA Corbea tot viu mi-erA. Grliu in care-mi 1ncArcA, 51 la moari cA-mi mergeA, frumos mi-1 rr kink, cA mi-1 fAceA,

$i'n care cl mi-o 'neArcA. La ulitA cA eseit, De pomanA Corbei da ;

www.digibuc.ro

37

38

G. N. MA1'EESI:11

CA ea, mAre, nu §tirà De e viu -sA mi-1 gäseascA, De e mort sA mi-1 jbleascA. D'o lipie-i rämAneh, D'un biet grac cA-mi venE *i la mAnA i-o Met% Dar sAracul ce-mi zictà?

El din gurA aà grAqi : eAld, babii, zàu, bAtrAnA, «Cu bi Au§oru' de lAnA,

«Lana de Or de cAmild pomanA Corbti dai cCorbea-al CALI nu este mort ; eCorbea-al tAu este Inchis «La temnita nomolità ; «De notnol e nomolito,

aDe trei ape ocoli «De noua ani dezvAlitAp. lalea, MA-sa 'ndatti ce- anzi

Foae verde

Foarte mult se veseleh AcasA cä mi-§i veneh, La cámarA descuià,

lua iie dintr'o mie *i brat' lat de Tarigrad, apte galbeni cotul luat. frumos mi se gAteh *i la Corbea cA-mi pleca. Dar ea cAnd cA mi-si plech ? Din Joia Joirnarilor,

Din Vinen a PaAlo-. *i ea child cA pkcA,

www.digibuc.ro

3:

BALADE

De trei oua ca-mi luh sän cà mi le IMO, pe apa-mi apuch, $i la Corbea-mi ajungeh. $i

CAnd la Corbea-mi ajungeh,

La fereastra ca-mi venea $i din gura-ash graià : «D'aolicä, Corbeo maica,' «De esti viu, Vreau sa t tiu ; «De e§ti mort, «SI te jàlesce. .

Dard Corbea-mi auzeh,

$i din gura ash gräih : «Maica, maiculita mea, «Nu sdnt viu «Ca sa mà tii,

«Dar nici wort aSa ma jále§tia. Dar maica-sa ce fáceh? Mdna in sAn dt-mi De trei oua ca scotch $i Corbului le dadA,

$i el a mi se plaogeh : «Maicä, raicalita mea, «Toate le-as obisw.ii,

e$i toate le-a§ suferi, eNumai una n'o sufar : e0 juratd de serpoaicti, Mi-a 'mpuiat, maicuta, 'n poala; «Cand se 'ntinde, «MA cuprinde ;

www.digibuc.ro

40

C. N. MATEESCU

«SA zgArceite, «MA tope§te.

«Maid, mgiculita mea,

«Eu aici dud am intrat, eCe-am vAzut, m'a 'nspAirmIntat :

«Erh §erpi ca fusele, «NApird ca undrelele,

broWe ca nucile, el3AjbAià cu miile.

«Dar acu§, maicuta mea, «*erpiI sint ca grinzile, olqpirci ca osiile, «Broatele ca testele, aBatA-le-ar pacatele 1

«Maid, mAiculita mea, acasit sA te duci,

aSa-ti iei iie dintr'o mie,

4 brâu lat de Tarigrad, 4apte galbeni cotul luat,

4 pe ropl sl mi4 scoti, «Cu grAbleaua sa-1 greblezi, cCu naframA sA mi-1 §tergi,

§aua pe el sa-mi pui. «Dar ce fel de §ea si-mi pui ? «0 fa1ch de zmeu trAmnit,

«Tun fululet de argint, «Cum nu s'a mai pomenit, «MaicA, mAiculita mea, «Pe WitA-apoi sa-mi e§i,

Pe ulita thrgului, aTirgului Odriului, «Cine, maid, te-o 'ntrebh

www.digibuc.ro

ll lllll ttf,4.1,

BALADE

«De4i e rosul de vinzare, aSA-ti deh galbeni i pdrale, a Tu, maid, mdicuta mea, «SA le rdspunzi lor ash : «Nu mi-e rosul de vAnzare, aPentru galbeni i pdrale ; aMi-e rosul de ddruiald, aCa sA scot pe Corbea-afard». Maid-sit ce-mi mai faced.? Acasd cd imi mergeh, Pe rosul cd mi-1 scotch, L-InfrAnh,

Pe ulita-mare esea. Stefan-Vodd o vedtd Si ash cd mi-o 'ntrebh : babd, zdu, bAtrAna,

«Cu brduletul de land., «Land de Or de cdmild ! aOri ti-e rosul de vainzare «SA-ti dau galbeni i parale ? «OH ti-e rosul de schimbare, «SA-ti dau cai iu numAr mare, aSA-ti dau erghelia toatd ?» Dar maid-sa ce ziceit ? aNu mi-e rosul de vinzare, «Pentru galbeni i parale ; aNu mi-e roub de schimbare «SA-mi dai cai in nunadr mare, aSA-mi dai erghelia toatd. aMi-e rosul de ddruiald, aCa sd scot pe Corbea-afard,

www.digibuc.ro

41

42

C. N. MATEESCU,

«Cdci Corbea mi-e lokodit re$i nunth nu mi-a fäcut». $tefan-Vodd ce-mi fácea ? Trei ciohodari ci-mi chernd La Corbea ii trimeted

$i la Corbea-mi ajungek La temnita cea bdtrând Cu muschiul d'un lat de mand, De trei ape ocolitä, De noud ani dezvAlitä, $i pe Corbea mi-1 scote A.. Stefan-Vodd ce-mi accit ? Pe mama Corbei o had,

In case mari mi-o suià,

$i pe jet mi-o wzd. Apoi pe iou1 mi-1 lud In grajdiu cá mi-1 Inchided Cu lacdtu' 1-Incuid. lard Corbea cd-mi SCISE Corbea cand sosed,

Barba ddrá cd-i Wed. $tefan-Vorld mi-1 veded,

Haine mAndre-i trimeted $i frumos mi-se 'mbräch. $tdan-Vodd ce-mi fáced ? La grajduri ca-mi descuià, Pe ro3u1 cd mi-1 scoted, $tefan-Vodd 'ncbleca,

Dar ropl nu se lása. Dará Corbea ce-mi ziced ?

(0, Doarnne, miria tr, cupna din capul

www.digibuc.ro

43

BALADE

«SA deiéz pe rosul meu. «DA-mi, caftanul de pe tine, «SA dedêze rosul bine». $ tefan-VodA ce fAcea. `?

Cu grija sA Insott A, Dar nu aveh ce fAceA. Frumusel se dezbrAcA, $i Corbel i le dadt A.

Dar Corbea ce miii facea ? DupA ce mi se 'mbraca, Pe rosul-mi 'ncalec $i 'ncepeA a-1 incur A, PAnd spume mi-1 Mc( A. $tefan-VodA ce-mi fAceA ?

Cu frica se insoteh,Portile mi lc-'ncue A. Dar' Corbea ce rni-ui facE à ?

D3 pe rosul se plech, 1%1 Ana pe mA-sa pune A,

Pe rnsul o aruncà, $i pot tile cA-mi sArrà. S'apoi Corbea cc-mi grAt

?

«11Am Ai, Doamne, sAndtos,

«CA la mAnA eu ti-am fost, «Vrednic de mine n'ai fost».

$tefan-Vodà ce zica ? «Du-te, Corbeo, SAnä tos,

«Ca la mAnA tu mi-ai fost, «Vrednic de tine n'am fost». (Curtea-de-ArgeO,

www.digibuc.ro

QORBEA. (VariantS.)

Foicica bobului,

Din orapl Pe ulita târgului, In cele case mari domne§ti,

Cu finite fuipare, 5i mai jos mai pestricioare, 5ade-mi Domnu' 5tefan-Vodd, *tide cu Corbea de vorbA. FrumoasA masi e 'ntinsä, De multi boeri mi-e cuprinsi ; .De boeri §i de spAtari, 5i de 'niloriti ghinArari. 5i beA, 51 mi-§i mânca,

5i tare se vesele4. D'alei, Corbea ce-mi fáceb. ?

El la Vodi ca-mi cità 5i din gura-a§a-mi gräeà : «0, Doamne, maria ta, e,Celu haine de pe tine,

www.digibuc.ro

BALADE

«Ia sA le dai i pe mine ; «Cel cusman din capul «Bine-ar sedeA si 'ntr'al meu». Domnu'-aà de-mi auzeA, RAu cá mi se supArA, La inigeri 1 porunciA, Si pe Corbea cA mi-1 luk Jos pe scAri mi-1 coborA, Si pe el cA mi-1 duceA, Sus pe apa Nistrului, La coadele Prutului, Unde Prutul se coteste, Si mai jos se limpezeste, La temnita pArAsitA, Cu rogoz acoperitA, De ziduri mari ocolitA,

Tot de Corbea mi-e gAtità. Si ad mi-1 bichidek S'aci Corbea-mi rAmAneA, Noll& ani i jumAtate,

Si se spele de pAcate. CAnd inzAvArnA. 2 la zece, MaicA-sa cA mi-si pleca.

Si pleca din sat in sat, i ispitind, Tot de Corbea intrebAnd. aCorbeo, copilasul meu, «De esti viu, vreau sA te stiu ; «De esti mort, sA te jelesc, Intreb And

1 Eniceri. 2 Se apropiA.

www.digibuc.ro

45

46

G. N. MATEESCU

oTrupsoru' sa-ti impaozesc». Foieica s'o lalea, D'alei, baba ce-mi ficel ? Daca vedea si vedeà,

Ca de Corbea nu-mi Oh, La Dornnie ea merg La Donrmie-rni ajungtà,

Trei zile la poarta-mi Nebauta, Nemancatä,

De nimenea ne 'ntrebatá. Domnul cu butca-mi esf A, La biserica-mi esea, pe baba mi-o vedea

Si ash cd rni-o 'ntrebit : «Baba slaba i 'nfocatä, «De genunchi apropiata, «De calcae departata, «De trei zile stai la poarta eNebäutä, «Nernancata,

«De nimenea ne 'ntrebata. «Spune-mi tu pasurile, «Ca sä- ti curm durerile, opresc carArile».

«0, Doamne, maria t eat pe lume-arn vacuit, oNoua feciori mi-am avut, «Catesi nouä mi-au perit, «Numai cu Corbea-am rAmas.

«Si rau, Doamne, c'am mai tras, «Ca mi-am tors ea farca 'n sat,

www.digibuc.ro

11ALADE

olle-am dat Corbei d'a rancat ; «S'am dat oile 'n päscare 1, aDe-am crescut pe Corbea mare, «Ca 'n vreme de sltibiciune,

«Si-mi indelible d'un täciune, «Si (And suftelul mi-oi dA,

«S'aibl cine IA 'ngropit». Stefan-Voda mi-asculiA

Si din gut-6-80. gräià ; «Babä slabA i 'nfocalà, «De genunchi apropiatä, «Da cAlcAe depärtatà :

«Pe Corbea 1-am logodit, «Si de nuntà 1-am gAtit ;

«Si de zestre a i-am dat «Tot satul corbenilor, ((Si al cotofenilor. Si mireasä cA, i-am dat «Tot pe Vi§a CArpenip,

«Adusa de la Päi§a «Din bArdie bärduitä, «Din secure potrivitä. «La mijio3 neisprävitä. «Si pe el c'd l'arn trimes «Sus pe apa Nistrului, «La coadele Prutului, «Unde Prutul se cote§te, «Si mai jos se limpezqte». D'alei baba ce-mi fAcea ? Ea a§h de-mi auziA, 1 La ptiscut.

www.digibuc.ro

47

48

C. N. MATEESCU

Din toiag mi se NA,

P4; pâ, ici, coleA,

Si mereu nh-mi strigA : «Corbeo, copi1a§u1 meu,

«De e§ti viu, «Vreau sA te §tiu :

«De qti Mort, «SA te jAlesc,

«Trup§orul sa-li impAozesca. Foicia lalea, D'alei, baba ce-mi fAceh ? Ea, mAre, cl mi-si plecA, Si ea, mare, mi-ajungrA

Sus pe apa Nistrului, La coadele Prutului, Unde Prutut se cote§te, Si mai jos se limpeze§te, La temnita pArAsitä, Cu rogoz acoperita, De ziduri mari ocolitA. Si acolò-mi ajungeA

Si din gurA aà strigA «Corbeo, copila§ul meu,

«De eti viu, tVreau sA te §tiu ; «De e§ti «SA te jAlesc, oTrupgorul sa-ti impAniesca. FoicicA lalea, D'alei, Corbea mi-auzeh

Si din gurl-aA graiA :

www.digibuc.ro

BAL XDF,

49

«Mai* nfaiculita mea, «Nu sAnt viu,

«Ca sa mä §tii, uNici nu-3 mort «SA ma jele§ti,

«TruHorul sA-mi impanze0. «Pe mine când m'a luat

cci 'n temnith m'a btgat, uM'a bagat far' de must*, «Tacum sant eu barba 'n brate, «Barba-mi este d'aternut, qi chica de invalit, «Taici de când am intrat, «Som_n i tihna n'am gustat «De cAraitul broatelor, «Flueratul §erpilor, «Cantul cucuveicilor, «Zborul liliecilor. «Jar o spaimä de §erpoaica, «Mi-a 'mpuiat, mAicuta, 'n barba; «Când se 'iitinde, «Ma' cuprinde ;

aSa zgarcqte, «Ma sfaqqte, «La inima ma tope§te. «Maid, mAiculita mea,

«De qti tu maicuta mea, aTu acasä sA te duci, «Oua rqii sA-mi aduci, «Ca sa dau pe la gropri, «sa mA scoata la grAtari.

«Tapoi tu sa mai tocme0i 4

www.digibuc.ro

50

C. s.

MATEESCIT

are-a cinci-sase sApAtori, «Vre-o cinci-sase lopAtari,

«5i tu, maici, si hni sapi «Tot la coltul grajdiului, an rAsaiul soarelui, «Si tu, mare, cä sA-mi scoti «Tot pe sargul nebunul, «CA nu-1 tine pämAntul ; «Calul meu de cAlárie «Din dalba copilArie, «C'a scos capul mosu-meu, ((*'a scos i p'al tatA-meu, «Doar d'o scoate i p'al «De c5pAstru sA-I apuci, «Pe ulita-mare sA-I duel, «La Domnie sA-I aduci.

«Iar Domnul de te-o 'ntrelA «De-ti e §argul de Alozare, «SA-ti dea galbeni i parale, oDe-ti e sargul de schimbare, «Sa-ti deà p'unul doi i trei (K*1 vre-o cinci sute de lei,


Foicia s'o lalea, D'alei, mA-sa ce-mi facEn?

Ea ga de-mi aua Din toiag mi se lua : Pas, pas, ici,

www.digibuc.ro

BALADE

51

colea,

Acasä, mi se 'ntorcea,

Oui ro§ii 'n sân luà *'apoi ea eh

tocrmii

Vre-o cinci-§ase säpätori,

Vre-o cinciiase lopätari, *i ea, märe, ch-mi säph Tot la coltul grajdiului, In räsaiul soareliff. pe §argul mi-I scoteh, De cäpastru-1 apuch,

Pe ulita mare-I duceà, La domnie-I aduceà, Domnul eh mi-o vedeh,

*i din gurd-ah gräih «BabA slabA §i 'nfocatä, «De genunchi apropiatä, «De cälche depärtatá,

«Nu ti-e calul de vânzare, «Sa-ti dau galbeni §i parale ? «Nu ti-e calul de schimbare, «Sa-ti dau pe el doi i trei, a*i vre-o cinci sute de lei ?» Foicid §'o lalea, Iar baba de-mi auzih, stiigh Din gull «Nu mi-e argul de vânzare «Pentru galbeni §i parale ; «Nu mi-e prgul de schimbare

ea-mi dai p'unul doi i trei vre-o cinci sute de lei ; «Ci-mi este de däruialh,

www.digibuc.ro

52

C. N. MATEESCU

«Ca sd scot pe Corbea-afard».

Foicia §'o lalea, Domnu' aà de-mi auzed Dupd ce mi se ganded, mi se mai socote 4, Indatä ca-mi poruncc Doi inigeri cd-mi vened, La Corbea cd-noi trimeted pe Corbea mi-1 scoted. la curte-1 aduced, Barba mare-§i pieptänd, Haine mandre imbrach La dalbá masd-1 purled bed mânch

tare sd 'nveseled, Dar &Ind fu despre betie, Despre dalba veselie, D'alei, Corbea ce-mi Wed? El, mdre, mi-se sculà, Lava Domn s'aldturà *i din gurd-a§à-mi graia : «0, Doamne, maria to, «Cele haine de pe tine, «la sd le dai si pe mine ; «Cel hamger din brâul tau, «Ia sa-1 infig lntr'al meu ; iCel eu§man din capul tàUr «Ia sä-1 pun i Intr'al meu . eSA-mi dai frâtil cu inele aua cu zangdnele, «SI deded argul cu ele.

www.digibuc.ro

BALADE

«CA de-1 vei trage la scad, 4S1 nu-ti fad vre-o ocara. oSi de-i sth a

«Sa nu pati unva ceva». Foicid §'o lalea, Si Corbea ce-mi mai fäcca ? Din vorbá mi-1 aducd, Din fire mi-I Domnul mi se hotarit, Frumos mi se dezbräd Si lui Corbea mi le cla. Si Corbea ini se 'mbractl, $i pe §argu 'nchlech. Wana 'n bdu ma-sei puma. Langa el o azvärleh,

Si din gull ata gräià : 4Tin'te, maid, strâns de mine, -oSapte ziduri sai cu tine». Apoi calu-§i Mew a,

Ocol curtilor d-mi da, Boerii Increment it. D'alei, Domnul ce-mi zice ?

El la inigeri striga : «la Intàriti portile, puneti zavoarele, aCa hotul neinfierat, eM'o lad gol dezbdcat». D'alei, Corbea ce-mi zict a ? El la inigeri strigà : «la nu 'ntAriti portile, «Nu puneti dvoareie, ACi Corbea neinfierat,

www.digibuc.ro

53

54

C. N. MATEESCU

neastämpärat, «N'o deschide portile, eCi-o sári zidurilea. Apoi Incurà, tare-1 infierbântit, zidurile-mi säreä, Apoi la Dornnul catà râzänd asa-mi «Ftämäi, Doamne, sánitos, «Cu

«Ca la maul eu ti-am fost, vrednicul nu mi-ai lost». D'alei, Domnul ce-mi zicei aUmblä, Corbeo, sänátos, «Ca un patina frumoa,

«Cä la mäng tu mi-ai lost, «$i vrednicul nu ti-am fog.. «la vezi, hotul ne 'nfierat, «M'a läsat gol dezhrácat ; «Fára caftan de 'mbrácat, «FArá hamger ferecat, eCu calul neinfránat, «Numai cu fesul in cap». -(Comuna A1beti, Arged_ Variante : Teodoreseu, Poesii populare, pag. 517, 527.

www.digibuc.ro

MIU HAIDUCUL.

F'oae verde foi domne§ti,

in oras la Bucure§ti, 'S niste case niari domne§ti Si in case-o salä mare, Vin boerii la prânzare. Foae verde matostat, Mai asearA pe 'nserat, Multi boeri s'a strâns la sfat. Foae verde §'o lalea, Sfatul lor de ce-rni el ? Tot de Miu ei vorbeà. Foae verde de cicoare, .

Dimineata pe rAcoare, SA facA d'o vânAtoare

A:I pe Valea cea mare, Aci pe Valea Cobiei, SA prinzA pe Miu viu ;

CA de mult tot haiducqte,

www.digibuc.ro

56

C. N. MATEESCU

Si nimeni nu-I dovede§te. lalt Foae verde

Nici cu gandul nu gindeà Ce lor li se intimplà : Pihirniceasi erh Surioara Miului Miului haiducului.

Ea, mire, ci-rni auzià, Când de Miu tot vorbià Si ea, mitre, ce-mi tic(

?

Singiac i la pahar punt-A, Care cum beh, s-!

Ca bu§tenii ci-mi cid h. Dar ea, miri, ce-mi mai ficeà ?

P'intre ei si streourà Si afari ci-mi e§t A, Spre Cobia mi-apuch La pidure-mi ajung

D'o foiti ci-mi lui, Si-odati de-mi ueià, Voiniceii-o 'nconjurà.

Darà Miu ce-mi tic ? Drept la ea ci se duceà Si pe ea ci mi-o 'ntrebh : «Foae verde märgirit, «Surioari, ce-ai pbtit «Pin' la mine d'ai venith ? Dar' sori-sa ce-mi spuneh ? «Nene Miu, dumneatp,

«Mai aseara pe 'nserat, Poate va fi insemnind vre-o bauturà adormitoare.

www.digibuc.ro

BALADE

Multi boeri s'a strans la sfat, «Sfatul lor de ce era ? «Tot de dumneata vorbea ; 4Dimineata pe räcoare, «SA faca d'o vanatoare «Ad pe valea cea mare, «Ad pe valea Cobiei, «Sa te prinza, nene, viu). Dark' Miu ce-mi Tact a ?

C'un dar bun o daruia 'napoi o trimete *'apoi el ce-mi mai face à ? imparte A,

Pan' sate ii trimeteà. Singurel de-mi ran iinA, De haine se dezbräca Altele mai vechi lua,

Sus la munte se suià, La o sterna ca mergek, Pe baciu' ca mi-1 gasea, baciului ca-i graià : «Mai baciule, dumneata, aDa-mi mie vre-o zece oi, «Ca ti-oi da d'un pumn de lei». Darà baciul te facea ? El de frica ca-i dacha. Dar Miu ce-mi mai zicea ? «Mai baciule, dumneata, eDa-mi mie arica ta, cSa-ti dau eu dulama mea. eDa..-mi mie itarii

-(Sa-ti dau eu nadragii mei,

www.digibuc.ro

57

58

C. N. MAT KESCU

«1mi dai itari ciobänqti, dau nadragi haiduce§ti. «DA-mi tu opineile tele, «SA-ti dau eu cizmele mele. aDA-mi cAciulá ne-argAsitA, «SA-ti dau chivArA 'nvAlita. «DA-mi mAciucd necioplitA, «SA-ti puFA ghintuitA,

«Numai cu argintumplutA. Ia dA-mi tu buciumul tAu, «Ca sa-ti dau hamgerul meu». Dupa ce toate-mi luà rtu toate se schimbh Oile i le trAva In vale se pogorà In marginea paduriI inaintea poterii. 5i nitel cA-mi zabovt Cu potera se 'ntaln( à. 5tefan-tiodä ce-mi ? «Mai ciobane, dumneata, «5tii la fagul haiducului ?

«Ca de mull ce haiducqte, uNimenea nu-1 dcived( te».

Foae verde §'o lah A, Dar ciobanul ce-mi ziceà ? « tefan-VodA dunnneata,

Ia lasä-ti tu oastea ta, «SA-mi pAzeascA turma mea ;

«SA nu-mi piarA vre-un miel,. «CA slujii un an pe el.

www.digibuc.ro

BALADE

«SI uu-mi piarA vre-o mioarA, «CA slujii o veriparA. «tefan-VodA durnneata, «Vino dupa mine 'ncoà «La fagul Miului, «Miului haiducului, mi-a secat sufletuly. tefan-VodA ce-mi faun ? Cu ciobanul se 'ndrurnA spre fag cA-mi apucA *i la fag cA-mi ajungeà Dará Miu ce-mi zicrA ? «Stefan-VodA dumneatä, «Ridica-ti picioarele, «Le lovesc zmicele; «CA nu e§ti in BucureVi «Ca sA te mai fuduleei;

«E'n háti, In curpeni§, «Unde n'ai "loc de carmip. Dar Miu ce-mi mai ziceA ? r(tefan-Vodä dumneata, «SA rArruli mai cat coleA,

«SA mi dau pe dupe fag, aPoate-o Ii Miu culcat». *tefan-Vodd mi-rArnAneA

amar cA se 'ntrislA Dará Miu ce-mi fáck ? Dupa fag el se dAdeb, LAsh saricA clobAneascA,

LuA dulamA haiduceasca ; LAsA itari ciobAneei, LuA nAdragi haiduc.qti ;

www.digibuc.ro

59

60

C. N. MATEESCU

LAsA cAciulA neargäsita,

Lua chivärA 'nvalitä ; LAsa opinci ciobane§ti, Lua cizme haiduce§ti ; LAsa bucium ciobAnesc, Lua hanoger haiducesc ; ',Asa mAciuci necioplitä, Lua pu§cA ghintuità, Numai cu argint umplutà. De dupe fag cAnd e§ea, Ca soarele strAlucea. La Stefan-VodA merges, Din gurA mi-1 judeca, Apoi donA palme-i da 'ndArAt 1-'napoia. Stefan-VodA ce-Mi zicea ?

eNene Miu, dumneata, eCAt oiu li eu in domnie, «SA fii

i

tu 'n haiducie». (Comuna Piebari-Ikimbovita).

Variante : Alexandri, Poesii pop. pag. 62; Teodoreseu, Poesii pop. Rag. 490 si 496.

www.digibuc.ro

POTANCU HAIDUCUL

--,---Foae verde §'o lalea, Veni §i primAvara,

Potâncu mi se scula, $i la voinicei strângea, Voinicei tot arnAuti,

CA sunt la bätae iuti ; Voiniceii toti cAtare,

Pe la brat). iatagane, Trece Oltu 'n fuga ma re. Voiniceii §i-i strAngeA, Pune A. masA §i mâncd,

D'o ploschita cd-mi scoted, $i dà la bbleti sA bed, $i din gura a§A.-mi graia : «Beti, bAeti, nu vA 'nbatati, «C'aveti coaste sa-mi urcati, «Vdi adânci sd coborâti, aC'o sA mergem la mo§ LutA,((SA luAm niscai pArAluth. Dar voinicii ce-mi fáce A ?

www.digibuc.ro

62

G. N. MA.TEE.GU

De la mask' se scula la cai mi se ducea, pe cai mi-'ncaleca, La mo§ Luti mi-apuca, La mo§ Luta mi-ajungea, Pe mo§ Luta nu-mi gasea. Baciul singur ca-mi era, De mo§ Luta 1-Intreba, Dar baciu' se cam codea, De mo§ Luta nu spunea. Dar fratele baciului, Fuse bala dracului ; Mâna pe baciu ca-mi punea, Mi-1 batea, mi-1 chinuia, Cu moartea-1 impotrivea. Dart baciul ce-mi zicea ? «Nu ma bateti, mai flacai,

«Ca pe mo Lull vi-1 spui. «Este 'n tarla oilor, «Lana a mioarelor, «Pitulat pe lâwgà foc, eInvalit intr'un cojoc ; eC'o caciulä berbeceasca, «Nimenea sA nu-I cunoascay. Foae verde §'o lalea, Voiniceii-mi auzia, Spre mo§ Luta ca-mi pleca ;

Dar mo§ Lug mi-i simtea

Când ainii la ei se da da dosu 'n d'a fuga. Dar fratele baciului, Fuse bala dracului.

www.digibuc.ro

HALADE

Pe mo§ Luta mi-1 zärea, CAnd da dosu 'n d'a fuga Si din gurd-ap grAia : «Stai, mo§ LutA dumneata,

«Nu da dosu 'n d'a fuga, «CA nu santem oameni rAi, aSAntem neguslori de miei». Dar mo§ LutA mi-auzia, Si 'ndArAt mi se 'ntorcea, BunA seara le dAdea spre casricA-mi pornia Si acasA-mi ajungea. «Fa Binco, fala mea,

aDeschide, taica, up, eCa nu stint cu oameni SAnt cu negustori de miei ; «Tot de miei §i de mioare, SA mai luAm i noi Wale».

Dar a fatA ce-mi ficea ? U§ile le descuia Si ei in casä-rni intra. Dar mo§ Lug ce-mi zicea ? «Fa Ilinco, fata mea, «Pane mAna pe cAldare, «De fa la f1AcAi rflAncare».

Dar fratele baciului, Fuse bala. dracului. Lui mo§ LutA cA-i zicea : «MAi, mo§ Luta dumneata, «N'arn venit pentru mAncare,

4Ci-am venit pentru parale, «CA vine Vinèrea-mare».

www.digibuc.ro

63

64

C.

N. MATEESCU

Dar fratele Tot el bala dracului, MAna pe mos ca-mi punea, Mi-1 batea, mi-1 chinuia, Cu moartea-I ImpotriVea. Dar mos LutA ce-mi zicea «Nu mA bäteti, mAi baeti, aCi cAutati i vedeti, «Cautati pe dupa usä, «CA-i d'o mica gAletusä «Plind de sfanti i leite,. «FAcute dupa oite», Voiniceii cd-mi sApa, GAletusa mi-o scotea

pe mash' mi-o värsa In däsagi mi-o aseza, Mustdcioara-mi räsucea,

Unul la altul mijea. Dar fratele baciului, Tot el bala dracului. Iar la bätae mi-1 lua, Mi-1 bätea, mi-1 chinuia, Cu moartea-1 impotrivea. Dar mos LutA ce-mi zicea «Nu mA bateti, fetii mei, aCi cAutati supt temei,

«CA mai e d'un putinei, «Mi-este plin cu gälbenei al'Acuti dupa berbecei». -Voiniceii imi cAutá,

Putineiul mi-1 scotea, Si pe masA mi-I vArsay

www.digibuc.ro

BALADE

'n dásagi mi-1 aeza, Mustacioara-mi rásucea,

Unul la altul mijea. Dar fratele baciului, Tot el bala dracului. Iar la batae mi-1 lua, Mi-1 batea, mi-1 chinueà, Cu moartea-1 Impotrivea.

Dar mo Luta ce-mi ziceà ? «Nu ma bateti, mai feciori, aCi catati dupa cuptori aCi mai e d'un hardaior ; aMi-este plin cu zimtivri (Facuti dupa boisori». cauta, Hardaia5u1 mi-1 scoteà, pe masa mi-1 vársa,

dasagi mi-1 neza, Mustacioara-mi rasucea,

Unul la altul mijea. Dar fratele baciului, Háidamacu' hotilor, Netotul netotilor, Tot el bala dracului

La mq Lug íar pornek Iar la batae mi-1 lua ; Mi-1 batea, mi-1 chinueà, Cu moartea-1 impotrivea.

Dar mq Luta ce-mi ziceà ? «Nu ma bateti, taiculita, «Mai &Mali In cea ladita

aCa mai e de o salbita

www.digibuc.ro

65

66

C. N. MATEESCU

aDe galbenei cu tortitä». Dar Ilinca-mi auziä din gura asä gritiä : «Capitane, dumneata, «De mi-ti lua si salbita, «SI dea maica Precista e*'i sfânta Duminica, «SA va prima potera». Po-Wien ce mi-si flub.? In läditä cautà, *i salbita mi-o scotefi,

*i la ea ea se uilà, Mâna 'n aur ca-mi WO, *i puma si saibita *i fetei le därutà. Dar Ilinca ce-mi flicEA ?

Foarte lor le multameh. Dar fratele baciului, Tot el hala dracului. La mos Lug se duce A, *i din picior câ-mi bateà, din gurA-I judecA :

aoae verde märacine, «Mad eram sluga la tine, «Tu ma' tineai ca p'un cáine. ctEu veneam sa-ti ceiu legurna,

eTu-mi dai palme peste gull, «Eu veneam sa-ti ceiu mälaiu, «Tu ma dai de par prin scaiu, au veneam sa-li ceiu opinci, aTu-mi strigai sa fug d'aici».

www.digibuc.ro

BALADE

67

Foae verde lalea, Voiniceii cd-mi pleat, Spre codru se indrumà, Si urma ii se pierdEA. (Comuna Ptetrari, Det»tbovita). Variante: RAdulescu-Codin, Din Muscel, 1896, pas. 215.

www.digibuc.ro

CAPITAN GHEORGHITA,

Foae verde alunitä, si-o craca de pelinitä, Cine sue la Istritä ? Este dpitaii Gheorghitä, Numai el §'o slugulitä, Imbräcat c'o dulärnitä, Verde ca frunza de vitä ; mai are nädrägei, Ca floricica de teL *it mai are comanac Verde ca Iloarea de fag, De-1 poartä codrii cu drag, *I suià p'o vreme rea ; N'avea 'n ploscä vin sä beh,. Nici rachiu la matarà,

Säii mai ude gurita, Sa-i mai dreagä inima. Iar Gheorghità ce-mi fäceä ? Cruce cu dreapta fäc( A, La Dumnezeu si rug& ; aFA-md Doamne, ce ma-i face;

www.digibuc.ro

BALADE

«FA-mA pana oimului

«Pe malul Siriului, «La slAna inco-Radului ; «La mo§-Radu barbA-surd, eCe tie rostu' la stânA. (.31q Radule, barbd surA, pe cineva la stânA, «SA-mi facA de vre-o pricinti ? «FrunzulitA §'o lalea,

«Tata-ti spun pe legea mea, «D'oi av(h pe cineva. «Am d'un mic de Macovei elnil§urat In cojoc, eCu picioarele la foc, «Cu capul pe muproi, «Cu ochii zetiti la oi». Dar Gheorghitä d'auzeh, Pe negru' incAlech, Dos la stAnA cA mi-ei dh.

Gaud la slânA ajungek Si prin Wadi se 'nvarteh, Peste Macovei cA-mi dà. e0, sArace Macovei,

aCin' te scoase 'n ochii mei, «CA de mine o sA piei : aCAnd eram sAtean in sat, «5i tu pârcAlab In sfat,

«Câte poteri venea 'n sat, «Pe mine mA dai legat. «5i mA dAdeai de toamna, «5i veneam primAvara ; «MA dedeai fAr' de mustath,

www.digibuc.ro

69

70

C. N. MATEESCU

«Si vrneam cu barbA creatg. «MA aplecam sA beau apA, «MA pisai cu cizma 'n ceafA

«$i mA dai cu dintii 'n piatrA, «$i beam apa singeratA eGu mäsele-amestecatAn. Bine vorba nu sfArv A, Palop1 diii siin scotuit, Pe Macovei mi-1 WA, In ciozvArcioare-1 fAcEA,

La dulAi cA-1 impärtFA,

SA-§i sature inima. (Cornuna Peret, Teleorman). variante : Teodorescu, aPoesii populares pag. 591; I. G. Bibicescu, (Poesii popularfo pag. 335.

www.digibuc.ro

BADIU'. Pe dincoace, Pe dincolo, Pe dincolo decindeA, UmbiA Turcii d'aiureA, D'aiureA prin plaiureA, IntrebAnd i iepitind, Tot de Badiu' cArciumarul, Ziva cArciumar de buti, Noaptea mAcelar de Turci. SA vezi, Turcii ce-mi fáceh ?

In up easel se rez'mA, 'N gura mare a strigA, Cu Bädiuleasa vorbeA : «BädiuleasA cea frumoasä,

«Säväi, cu sprinceana trasg, «Cu ochi de fAmee-aleasä, oCinstiti cArciumAreasà,

«De este Badiu"n cask eZi-i, BAdiuleasà, sA iasA ;

«De este Badiu 'n vie, eZi-i BAdiuleasà, sA vie ;

www.digibuc.ro

72

C. N. MATEESCU

«De este Badiu 'n sat, aSA-i trimetem putin slat ; «De-i Badiu afar' la leasd, aSA vie de rost acasAD. BAdiuleasa cA-mi spunEA

La mai rnarii turcilor, Mai marii ciohodarilor :

«Nu-i Badiu' dus In sat, «Nu-i Badin' la plimbat ; «Nu-i Badiu' nici la leask cCi-i Badiu' nchis in casA, «Cu hanigeru 'nfipt in msg. «Cine la el c'a intrk eCu hamgeru-1 va junghik «De s'a duce pominav. A§A, Turcii d'auzek

Cu tow incremenek lar' un Turc cA s'alrgrA, Mi-este un Turc mai mgruntel Cu sernne de vArsAtel, ImbrAcat c'un cojocel, Nepotul lui Ciupagiu, Care a 'nspAimAntat Giurgiu. Foae verde hh a,

Ciupagiu' ce 'mi Med.? NAvalA la Badiu' Gaud o palma cA-i trAg(A,

Din somn nu se dqteplà. LuA ace d'o park Fige ici, fige colek Atunci Badiu' se de§teptA, Toti Turcii se grAmAdek

www.digibuc.ro

BVELAD

Wane pe 13.1diu' punra, si-1 batea, si-1 canunea, d'apoi ca mi-1 lega

Cu trei streanguri de mätase, De mi-1 currrà pan' la oase ; cu trei de ialonnita, De-i esed sangele 'n fats. Dar de unde legà ? Tot de stalpul cosului, La dogoarea focului, In bataea furnului. si-1 bated si-1 canunt á. Dar cu ce ca mi-1 batrd ?

Tot cu fierul plugului, Tot pe lungul trupului ; Cu coada baltagului, Pe cararea capului ; Cu sfarcul garbaciului, Pe tata obrazului, Unde-i pai voinicului. Atunci Badiu' ca-mi striga Cu Bidiuleasa vor bea : aBidiu1easi cea frumoasa, aSavai, cu sprinceana trasa, aCu ochi de fämee-aleasa, oCinstita carciumareasa, cCe stai, frate, i privest1 cLa pagani cum ma caznesc!

«Fa-te iute In chilie ia iie dintr'o mie, 441 palmed de cutie, 441 brau lat de Tarigrad,

www.digibuc.ro

73

74

C. N. MATEESCU

«Tot in aur ferecat. «Poala de galbeni sA-mi umpli (.(i la mine el sA-mi vii, «Pe dinainte sA-mi treci, «SA te faci a 'mpiedecà, «Gálbiorii d'a vArsà, «CI doar Turcii m'or «..5i SA vezi ce le-oi lucra». Bldiuleasa 1-auzih,

in chilie ca-mi intrà, Ea frumos e prirnen6, Poaia de galbeni umple A, La Badiu' eh' veniA,

Pe dinainte-i treceà, Se fAcea cA 'mpiedecA, GAlbiorii d'a vArsà. IarA Turcii (And vedt A. fai rAu pe Badiu cAzneA,

Ca sA mai scoatä ceva. Atunci Badiu' strigh, Cu Báduleasa vorbiA : eBAdiuleasA cea frumoasA,

aSäväi, cu sprinceana trasfi eCu ochi de amee-aleasá, cCinstitA cArciumAreasA,

«Ce stai, frate, i prive§ti «La págAni cAnd mA cäznesc ?

vedrele 'n mAini sà-mi iai, «La fAntAuA sA apuci,

«SA te faci cA mi te duci,

«Dar tu, frate, sA te duci «La frate-meu Neculcea,

www.digibuc.ro

75

BALADE

aCa ss-mi scape viata. aSA iai tArgul d'a lungul, aPimnitele d'a rAtidul ; eMi-e o pimnita mai micA : aC'o sutA de 141, aCu cincizeci de buti, «Tot buti but5 gele, aDe-o sutA de vedre, aBea Neculcea din ele». BAdiuleasa ce-mi fAceA

Când aà cA-mi auz'à Vedrele 'n mAini cA-mi lun La fânlAnA se fäc( Drumu 'n lung cA apuch La tArg ea cA se duct h. Luà lArgul de-a lungul, $i pimnitele de-a rândul. Peste pimnitä cä-mi dâ, Incepe a 14i numAi a, Vorba lui Badiu eiâ. lii pimnitá cA intrA. Pa Neculcea cA-1 09( A

Cu trei fete de 'mpärat, Aduse din Tarigrad. BAdiuleasa cA-mi zicE aCu mn5 tele Neculcea,

:

eTu bei i te vese1e0i, «De Badiu' nici gAnde0, «Cum Turcii Il canunescb. Neculcea cA auzeà,

In gura mare strigA Cu BAdiuleasa vorbia :

www.digibuc.ro

76

C. N. NATEESCU

BidiuleasA cea frumoasa, «SAvAi, cu sprinceana trasA, «Cu ochi de fAmee-aleasá, eCinstità carciumAreasä.

(au acasA sA te duci, «CA am sA vin «Din pistoale troznind,

«Din gull chiotind, «Din oalA vin band,

«Cu lautarii canland. «Iar Turcii de-o auzia, «5i de-or MA a te'ntreba, aTu sA le spui lor ash: «Ca sunt niste cirezari, «C'a vandut cirezile, «5'acum bea dobanzile ; e5'are taica patru boi, c5i din patru vinde doi, «Si vine 'n gazdA la noi». Badiuleasa ce-mi facea CAnd ash cA auzia ?

Ea acasA cä plea., La fAnianA cA veneh,

Apa 'n vadrA cA Ina, 5i acasA cA-mi venea, Da lui Badiu' sA mai bea, SA-si mai tie inima Pan'à veni Nezulcea. Iaca Neculcea-mi venea Din pistoale tot troznind,

5i din gura chiotind, 5i din oali vin sorbind,

www.digibuc.ro

BALADE

Si läutarii antacid. SA' vezi, Turcii d'auzeA; Pe Bádiuleasa 'ntrebA :

Ore, cin' sd fie ala ?» Bddiuleasa le spune A

La mai mai ii Turcilor Mai manii ciohodarilor :

«E un cirezar de boi, IzA vAndut cirezile, «S'acu' bea dobAnzile ;

«Tare taica patru boi, «Si din patru vinde doi, «Si vine 'n gazdd la noi». AlA Turcii cd creded, Mai rail pe Badiu ckneb, Ca sa mai scoatd cevA. lack' Neculcea sosiA,

Si din picior cd-mi bateA, Casa de se tremui A. Sh vezi, Turcii 'nmármurch. Iar Neculcea cd strig A, Cu Bädiuleasa vorbc A : a Bädiuleasa cea frumoasá,

eSdvdi, cu sprinceana trasá, «Cu ochi de fAmee-aleasO, aCinstitd cArciumdreasd, «la scoate-o ocA de yin,

«Sa- ti incerc vinul de-i bun». Scoase una, Scoase cloud,

Scoase patruzeci §i noud,

I se Wed cd sint cloud.

www.digibuc.ro

77

78

C. N. MATEESCU

Iar Neculcea ce-mi Cu slAnga vinul tint A, Cu dreapta paloul luA, *treargul lui Badiu

?

SA vezi, Badiu' sea-pat,

Tar'cA e cAine turbat. MA, Badiu ce-mi fäceA? MAna pe palos puneA

pe Turci mi se chiteA pe Turci cA mi-i teià ; nu-mi tae Cum se tae ; Tot cose§te, tot cosqtp, grAmAde§te claqte.

lar Badiu' ce-mi mai fáceA In podul casei-i urrà ; dupa ce mi-i urcA, Foc la casA cA mi-§i clA.

Cine pe drum a treceb, Tot pe Badiu' vAicareA : eVai, sArace Badiule,

«Cum:iti arde casele ; «Vai, sAracA BAdiuleasä,

«Cum îi arde marfa 'n casb. «Las' sA aizA, «CA nu-mi pasa, eGA-mi fac alta mai frumoasä», (Comuna Peret, Teleorman.). Variante Alecsandri, aPoesii populare» pag. 124 ; Teodorescu, aPoesii populare, pag. 538; dr. G. Alexici, «Poesia traditionalA», 1899, pag. 27 ; A. Vasiliu, sCantece,, 1909, pag. 8.

www.digibuc.ro

STANCIU AL BRATULUI.

Foicica bobului,

Sus la plaiul muntelui, La hotarul Branului, Supt cetina bradului, Mi-e cerdacul Stanciului, Stanciului d'al Bratului. Nu-i cerdacul Stanciului, Ci mi-e cuibul dracului. Mai la vale de cerdac, Mi-e d'un mojift, zdu, plecat Si de arme incArcat. La umbra moliftului, Frumoasá masä e 'ntinsä Si de multi haiduci cuprinsä. Dan-la masä cine-mi sade ? Sade Stanciu al Bratului Márin al Selarului, Cu Dobre al Ploscarului, cu Nitä Comanitä si-mi bea vin dintr'o ploschitä, Sávai, micd mititeä,

www.digibuc.ro

80

C. N. MATEESCU

D'o vadrá §i cinci och. 'nchina Stanciu cu ea, Sa nu-1 prinzA potera. Stanciu bea §i mânch Cu haiducii-alaturea ; Straja bunä d'aveh Pe sora-sa Ilinca, Bat-o maica Precista sfânta Duminica,

Ca bunä strajä 016. Slanciu beh -§i mi-§i mânch, Dar Pinca ce-mi faceh ?

In Was mi se urck Luh ochian §i se uità, apte poteri ca-mi vedeh, Fuga la Stanciu ca-mi clà Stanciului ca-i spuneh. Dara Stanciu ce-mi faceh Mâna pe ploscá punek Un pahar de vin umple Si Pineal cà mi-1 dà. Dete unu', Dete doua, Dete patruzeci §i noug. Dar eh nd fu desp re betie, Despre dalba veselie, Ilinca ca rr zic'ea : aAlei, neica S tanciule,

a Tu mi-ti bei si-mi chefue0, «De poterä nici gändqti. «Ea mänânca, nu prea bek eCa fusel mai cat- cole

www.digibuc.ro

BALADE

81

aFauzii d'o vorbA rea, «CA te-a prinde potera ; «Potera lui Oprian,

aTe cauti de-i un an. Aà Stanciu mi-auziA din gurA cA-mi grAiA;

«Ai, tu, surioara mea, «Arai vAzut la bAuturA

aCu multi frati d'adunAturá, c'o vorbA bunA; eM'ai vAzut la refenea «Cu multi frati de seama mea, c'o vorbA rea, Ilinco, sorA-mea,

eDe nu poti in baiducie, oDu-te-acasit ei-ti ia iie, «Nu umblà in haiducie, oCA ea nu ti-e datä tie, oCi mi-e ditruitA mie «Din mica-mi copilArie. aDu-te acasA, ia-ti bArbat,

tSA-ti Be ciocan in cap. «Eu nu-s muiere cu conci, aLa poterA sA nu poci ; aNu sunt femeie fricoasA, aCa de poterA sA-mi pasAD. Eincuta cA-mi «Alei, neicA Stanciule,

«Nu m'oi duce 0-mi iau iie, aCi-oiu sA stau in haiducie ; ellu m'oi duce la bArbat, «SA-mi fie ciocan In cap, 6

www.digibuc.ro

82

C. N. MATEESCU

«Ci-oiu sä-mi pun d'un comänac «Verde ca foaia de fag,

«SA intru 'n codru cu drag». Nici mai mdlt ca nu tree( it, Sapte poteri sosià., Cu Oprian aráturea la Stanciu Indrfizm 4, Si Stanciu cA mi-i vedch. .A4à, Stanciu mi ZiCE : eC4pitane dumneata, aChiam6-ti ceata sA mâncArn

«Tun pahar de yin sh hem, eCA-i fi tare ostenit «Tot umblând i cautând, «Si de Stanciu mntreband». Cäpitanut ce-mi zicr ? «Ai, Stanciule dumneata,

oN'am venit ca sä mandm 'mpreunä vin sä hem, «Ci-am venit sä te h oCA spà tarul ne-a mânat porunc4 ne-a dat, SA te ducem, mAri, legat».

Darä Stanciu ce-mi zice0 oCäpitane dumneata, «Mai Incet cu potera,

«CA d'oiu silt a ml mânià, «Pune-oiu mâna pe durda, «Pe durda pe nebuna, eC4-i bag praful cu mâna, «Gloantele eu chivara, «Fierul cu zburatura.

www.digibuc.ro

83

BALADE

«Si mi-oiu lua-o la obraz, «Si mi-oiu trage cu nAcaz, «Nici pe unul nu va las». Ash., Stanciu cà ziLe «Capitane dunmeata,

:

«Mai asteaptd putintel

«Ca sA spui si eu nitel: eCe-am furat si ce-am mAncat, «SA mA dau tie legat ?

cIA tu cu gloante 'n mine, «Sä ai la spatar ce spune». Capitanul ce-mi Mech. ? La poterA porunceA

Cuià gloantrle ca ploaia. Ash, Stanciu ce-mi fAceA ? Gura, frate, ca-si ca'scA,

Gloante 'n gurà sprijineb. Si 'n palma le aduna Si IndarAt le azvArleA Si rAzAnd ash grAià

frate, gloantele, «De 374 umpleti pustile, «CA stint tari padurile, vA-or niAncA holile».

Asá Stanciu ce zict ? «Cipitane dumneata, «Mai incet cu potera, «CA mi-ai stricat mescioara toatA refeneaua ; d'oiu slà a ma mAniA,

aPune-oiu maim pe durda, ePa durda pe mbunh».

www.digibuc.ro

84

C. N. MA1'EESCL7

Nici mai mutt rà nu trec( h, Mann pe durdA punt A, La obraz c-alfiturh,

Tot in carne cá nu dh, Ci prin frunze-o slobozià, CrAci din copaci doborh, Pe poterA cA-mi cAdei. 0 cracA cA venek Pe cApitan mi-1 loveh Tocma 'n furca pieptului, VAzù lucrul dracului.

aritanul ce-mi zict

?

aFratilor, ne pierdem capu', aUsati pe Stanciu la dracu'. aAm auzit, n'am crezut, aAcù cu ochii- am vAzut.

aVinele mi s'a muiat, aOchii mi s'a turburat, aMAinile mi s'a legal) . Poterasii cA-mi fugia, Dandaratele7mi fugià,

Joe de fugA nu-si batch. Haiduceii cA-mi radeà, De rhs mi se prApAde A,

De ce fuge potera, CA n'a pAtit nimica. DarA Stanciu ce-mi fAceh `:r

Mai tare masA 'ntAr h. El la MasA cA-mi sedei Cu haiducii alAturea, Si mi-si beh i miii mânchr Si tare se veseleà.

www.digibuc.ro

11ALM)E

85

Dar când hi despre belie, Despre dalba veselle, Ash Stanciu cä-mi graià: «Fa, lance), fata mea, aBaga mâna 'n scorburea «Si scoate-mi pe durda mea, uSa-i mai auz gurita, «Sa indemnam potera, oCând s'o inthini cu alto, «Sa spue de noi cevA, ((SA se duca pomina!» (Comuna Albet:ti-Arge) . Tariante : Radulescu Codin, Din Muscel, pag. 288.

*

www.digibuc.ro

TUDOR DOBROGEANUL

FoicicA

lalea,

N'aveA Tudor ce luct a, D tinerel sA 'nsurA, Frurnoasä mândrA-mi luA. Do frumoasä ce età, Nici cä se mai dove& Nici In sat In Dobrogea.

Dar Tudor ce

fact a? CarciumAreasA-o puneA ;

CArsiumAreasä la drum, De sdrAciA d'un cAtun ;

Cam la drum, Mu, cam In coastA, De-mi sArAciA lumea toga'. FoicicA salbA moale, D3 venea omul cAlare,

cu §eaua 'n spinare ; De-mi yenta cu §ease

www.digibuc.ro

BALADE

'ntorceh numai cu doi. Dar' hotii de Dobrogeni La greu bir cA mi-I puneh ; Tot pe an cAzan cu bani, pe lunA o pungA plina Avutu-le-a, datu-le-a, De haraciu nu se plateh. aveh Tudor, mi-avea, Nouà mori, zAu, tot p-o apA, De mAcina 'n lumea toatA ; Avutu-le-a, datu-le-a, De haraciu nu se platea. avt.à Tudor, mi-awh, Av à vii, avA Avutu-le-a, datu-le-a, S

De haraciu nu sAT platea. aveh Tudor, mi-aveh NouA mori pe supt pAnnAnt, De-mi mAciuà la argint,

Cu p*oaea pe tereastrA, De-mi curh argintu 'n cash' ; pe alea datu-le-a, De haraciu nu sA plat( a, El sArac ca-mi rAnoAntà. datä, batA-i maicA-sa, aEu sArac cA mi.-am rAmas...

«Dar aca ce-oiu sA le dau ? «Oiu sA dau pe mAndra mea, sA mA scap de belea, «De belea de angarà, aSa-mi plAtesc eu dajdiea». la mAndra cA mergeh,

www.digibuc.ro

87

88

C. N. MATEESCU .

.$1 de mAnA ca mi-o luA,

la haraciu mi-o duceA, De haraciu mi sa plat( A, haraciu' n'o primiA. El din gura asA : cAlei, mândra, mândra mea, ia-ti tu, mari, cheile, aDAscue hambadle, aMatura col turile, «Ca sa-mi fad mAl indile. «CA eu, mari, oi sA mA duc «Unde-o fi drumul coti t

4i de frunze napadit ; 4i din sat, din sat, din sat," «5i din vad, din vad, din vad, «La cinstitul de 'mpArat». Foae verde s'o lalea, Dar niândruta ce-mi faceit ? Mâna 'n sAn ca

Cheile si le scotd, La hambad descuiA, Colturile matui Merinzile ca-i gat( 'n dasagi le aseza.

el, mare, ca-mi pled Tot din sat, din sat, din sat, 5i din vad, din vad, din vad, La cinstitul de 'mparat. FoicicA s'o lalea, ca-mi ajungeá

5i la poarta ca-mi sedd Nime 'n sarna nu-1

www.digibuc.ro

, -t

BALADE

ImpAratu' afar' eph. Pe Tudor cA mi-1 vedel

Si din gull ai-mi grAih : aTudore, Tudorine, aTudore Dobrogene, aCe vAnt, mAre, mi-a bAtut

aTu la mine d'ai venit ? «OH tare ai bogAtit, «Ori tare ai sArAcita. DarA Tudor ce-mi gráih ? e0, Doamne, maria ta, aNici tare n'am bogAtit, aNici tare n'arn sArAcit ; «0, Doarnne, maria-ta, alsl'arn avut eu ce lucrh,

«De thar m'am insurat, «Frumoasli mAndrA-arn luat ; «De frumoasA ce era, aNici cA se mai dovedA, aNici in sat in Dobrogea.

aFose verde de alit, «Dar eu, mAre, ce-am gent ? oCArciumAreasA o am pus,

earciumAreasi la drum, «De sgrAceh d'un citun ; AGarn in drum, zAtr, cam In coastA, «De sArAceà lumea toatA. eDe-mi veneh omul cAlare,

APlecà cu pua 'n spinare ; aDe-mi veneh cu §ase boi, .«Se 'ntorceh numai cu doi. ADar hotii de Dobrogeni,

www.digibuc.ro

89

90

C. N. MATEESCU

«La greu bir m'a rAnduit ; «Tot pe an cAzan -cu bani, «Si pe lunA-o pungA plinA. «Avutu-le-am, datu-le-am, «De haraciu nu mA plAteam. aAveam vii, aveam

((Si pe alea mi le-am dat, «De haraciu nu m'am scapat. ((Si eu, mare, mi-am avut «NouA mod, zAu, tot p'o apä, «De mAcinA 'n lumea toatà ; «Si pe alea mi le-am dat, «De haraciu nu m'am scApat. «Si nouA mori supt pAmAnt, aMAcinA, mAri, la argint, «Cu pivoaia pe fereastrA ; «De-mi curA argintu 'n casA.

«Si pe aka mi le-am dat, «De haraciu nu m'am scApat. «Si la tine c'am venit, eDreptate mie sA-mi faci». «Da"rnpAratul ce-mi grAiA ? «Tudore, Tudorine, «Tudore Dobrogene, andArAt tu sA te duci «Si sA-ti dai pe mAndra ta, «Ca sA scapi tu de bekA, «CA-mi este greA dajdiea,. «ToatA vine 'n mAna mea». DarA Tudor ce-mi at:TA ? «AcasA mi se 'ntorceA, «MAna pe mAndrA-mi punt A,

www.digibuc.ro

BALADE

*i din gura asA-mi gräià : «Alei, mândrä, mândra mea, «Pe urma ta am sArAcit, «Dar acA vreau sä te vând «Pe pärale märuntele, «CA sunt, mAri, däjdile grele. Dar mândruta ce-mi gräià ? Tudore, ce vei vreA, «Cä-mi esti tu sotia mea «Din copildria mea». F'oicicd s'o lalea,

Pe mândra de mânä o Iuà *i ei, märe, se cinsteA, cu ea cä mi-si ple( Le harâciu cä mi-o duceA,

*i din gull asa gräia «CAI am avut, eu v'am dat, «Dar acit am scäpâtat. «Ilea pe mândra v'o dau ; «*i v'o dau pe mândra mea, «Sa rnA scap eu de bulea, «De belea, de angara». Sgi pe mândra mi-o clädea. Ei de mânä mi-o. lua, *i tare sA bucura. De frumoasä ce era, Nici cá sA mai dovedea, Nici in sat in Dobrogea. Dar& Tudor ce-mi fticea ? El pe mândra mi-o lAsa

*i 'neldrät mi si 'ntorcea, acasä cA-mi venea,

www.digibuc.ro

91

92

C. N. MATEESCII

'n casA cA mi-ei intra, *i jos, mare, efi-mi cfidea, *i tare cfi mi-ei plângea ; Din ochi negri lacrAma, Din mimA greu ofta, Din picioare sA usca, Pan' ce mi se prApAdea. ('Comuna Albe.cti, Arge). Variante: Teederescu, (Poesii popularen pag. 669; E. Hodus, «EaJade', 1906, pag. 54 ; Vasiliu, aC5.ntece», pag. 33.

www.digibuc.ro

NUNUL Se 'nsoard domn tândr si-1 cunund iancu-Vodk Dar fata de unde-o ia ? Tot din targ din Dobrogea, Dela letinu' bogat Márcupr cdine spurcat, De lege nebotezat. Si-mi pleca pe la Sâmpietru, Si-ajungeâ pe la Sâmiedru; Imi pleca zile de vark,_ Si-ajungeà zile de iarnä. Da' socru-säu ce fäced ?

Cd miii Wed d'o minune, Care 'n lume n'are nume: Portile le zdvord Cu .fieru§u'

Cu coada oticului,

S'apoi aà cd-mi grdid: «Care mi-o fi ginerele, sMirele, ginerele, ((SA s'aleaga din nunta§i

www.digibuc.ro

94

C. N. MATEESCU

«Din cälärasi, oSa-mi saie zidurile, eSA däscue portile, «SA- mi intre ostii He».

Dar mirele ce-mi faun ? Incepeä d'a läcrArnä. Dar nasu-säu ce-mi zic( ?

aTaci, fine, nu te 'ntristA, aCA-ti poartA nas-täu grija. DA-mi mie pe murgul tAu, ((Si dau-ti tie p'al meu». murgul cä mi-1 (Mtn, Si 'ndaiA ce-1 Zidurile cä-mi säriâ, Porti1e cA-mi däscuiä Si ostile cA-mi intrA.

si-mi mai fác à d'o minune, Care 'n lume n'are nurne : Sapte buti in rând puncâ Si din gurä ash 'mi gräia : aCare-mi e ginerele, aMirele, ginerele, «SA s'aleagA din nuntasi «Din cälArasi,

«Ca sA-mi saie butile, ((SA faie cercurile, «Sä imi bea vinurile». Dar mirele ce-mi fäcea ? Incepea d'a läcräma. Dar nasu-säu ce-mi zicea ?

«Taci, fine, nu te 'ntrista, poartA nas-tAu grija.

www.digibuc.ro

95

BALADE

aDa-mi mie pe rnurgu «Si dau-ti tie. p'al meu». Si murgul ca mi-1 dadea, Si 'ndatA ce'l flerhAnta, Sapte buti la rând sAria, Cercurile apoi tAia, Vinurile ca. le hea. Si 'rni mai fäcea d'o minune, Care 'n lume n'are nume : Sapte stavile punea, Si din gurA asa 'mi graià : «Care-mi e ginerele, ginerele,

«SA s'aleagi din nuntasi «Din cAlArasi,

«Sa-mi saie stavilt le». Dar mirele ce-mi facea ? Incepea d'a lAcrama. Dr nasu-sau ce-mi zicea ? eTaci, fine, nu te poartA nas-tAu grija. oDa-mi mie pe rnurgul täu, «Si dau-ti tie p'al meu». Si murgul ca mi-1 dadea, Si 'n data ce-1 fierbânta, Staviltle le sAriA. Si 'mi mai facea d'o minune,

Care 'n lume n'are nume : Trei .mândre cA

scotea

Tot un ochiu, Tot o sprânceanA, Sämalui geanA la geana,

www.digibuc.ro

96

C. N. MATEESCU

Si din guri a§a 'mi grAià : «Care mi-e ginerele, «Mirele, ginerele,

«Sä s'aleagá din nuntai «Din cálärni, «SAii aleagá mireasa, Cununá-se cu dânsav. Dar mirele ce-mi fIcea ? Mâna in sân cá-mi WO, D'o salbá cá mi-si scotea, mândrutii mi-o dAdea. Dará mândra ce-mi fâcea ? Din ochi negri lacramà Salba la piept ca-mi strângea S'apoi, märe, cá-mi plecà. Si-mi pleca zile de iarnA, Si sosia in primävarg. (Comuna Albe§ti, ArgeO, Variaitte: Teodorescu, aPoesii populares, pap. 653.

www.digibuc.ro

=/

D RA GNE A. FoicicA brebenel,

era d'un unchepl ; El d'un fecicras avea, Cu el impetit pleca Inteo sfântA Vinerea. 85.mbAta cA-1 logodia, DuminecA IL nuntea,

Luni pica carte domneasca, La oaste sA porneascA. IarA Dragnea ce-mi zicea ? aStAncutA, nevasta mea,

(au s'ascalti de maid-ta, aRanA:o veni neicuta. sA semeni birsuioc, In vatrA noirA de loc ; d'o rAsAri frirmoS, «SA §tii cA .sAnt sAdAtos ;

alar d'o rAsAri pAlit, «SA

ii `CA m'itm tirApAdit»:

Foicid o'o' lalea, Dar StAnduta ce-mi fACea ? 7

www.digibuc.ro

98

C. N. MATEESCU

Nouä ani cA-rni. vAduvia

Nici mai mult ca nu linea Si cu altul logodia. Dar unchiapl ce-mi fricea ? Sara i sApoi La grAdina cA-mi pleca,

La grAdina din luncet,

Unde curge apa 'met. Pe drum cA mi se uita ; Gaud în lungul drumujui, ZAri coama rnurgului Si aua voinicului. De repede ce-mi venia, Nici ziva bunA cA-mi da, Si din gurti-a§a zicea : «Ce faci, mople, 'n grAdini1

aSap via pe supt tulpiná, «SA sece din rlidAcinA.

aC'am avut d'un febiora§, «Si 1-a luat Turcii osta§; eS'am avut d'o norA rea, «Si azi e nuntA la ea». Dar voinicul ce-mi zicea ? «LasA, mople, viea, «Si hai, sA vedem nunta. «CA vie li mai sApa, «Dar nuntA nu-i mai vedea». Si de zor ce se zorea, Pe mo4 nici cA-1 Wepta Ci 'nainte cA-mi pleca, Nid locul nu-1 crumtea Pe unde era ogorul,

www.digibuc.ro

BALADE

Cre§tea pirul §i mohorul ; Unde era curtile, Crescuse cucutile. Si mergea §i iar mergea, $i peste nuntA ca-mi da, Da pa cal descAleca, Th grajdiu de piatrA-1 bAga, $i la mash' cA-mi venea. Iar na§ul mi-1 intreba : «Da unde e§ti, bleta§? «Din ce sat, din ce ora§ ? «Aid cum de te afla§i ?». eSAnt bAiat din Taligrad, «5i-am cátAnit la 'mpArat, e$1 acurn m'a liberat. eAduceti mireasa 'ncoa «S'o däruesc cu ceva, «C'a§a este datina». I tr na§ul cA poruncia, Mireasa cA-mi aducea. DarA el ce-mi mai fácea 1

In ochi negri mi-o pti via, $i el cA o dAruia, C'un galben o dAruia. Dar mAna and intinclea, Ea In deget eA-mi zAria Inelu§ul de argint, Schimbat dela logodit. Foaie verde iarbi amará, Imi intra StanP.a. 'n cAmarA diseara ;

Si-mi plAngea pAnA Soarele cAnd scApAta,

www.digibuc.ro

91

100

C. N. MATEESCU

Din amar4 cg-mi esia

din gull aa graia : «Beti, copii, va

eLa nunti nu mai ganditi, tC4 mie cà mi-a venit aDragnea cu care-am nuntit, «CA mi-a fost mie ursitn. Foae verde §'o latea, Darà Dragnea ce-mi f4cea ?

Mare mas4 antindea bea,

$i

irâncp, tare BA veselià,

Cu nuntaii-alätiirea. (Comuna Titegi-ArgeO, Variante; E. Hodos, IBaladep, pag. 146.

www.digibuc.ro

TREI FETE SURORI Verde trei bujori, Trei fete surori Pleca dupä flori ; Flori ca sä-mi gäseascä, $i sä-rni logodeascä. Sora cea mai mare, Mi-apuca la vale, Pe câmpia mare. Sora mijlocie, Mi-apucá prin vie,

De nu se mai §tie. Sora cea mai micä, Mi-apueä spre munte, Pe cäräri märunte, Prin brazi inverziti, $i prin vai adânci. Verde §'o lalea, Ea ilori nu gäsea, $i se rätäcea, $i mereu plângea ; Lumea n'o fiea,

www.digibuc.ro

132

C. N. MATEESCU

Inco!ro era Pe nirneni n'auzea, Doar cucu' canta. Dar ea ce-mi zicea? «Cucu, cucule, Cuculetule, oN'ai vAzut pe taica ? «Ba eu Yarn väzut,

eL'arn ;i cunoscut, «De coarne tinând, «Boi;ori mânând, pe câmp arând, «Din ochi läcrännând,

aDe tine 'ntrebând». «Cucu, cucule, eCuculetule,

«N'ai väzut pe maica ? «Ba eu am väzut-o, am ;i cunoscut-o, aMâncare ducând, «La plugari la camp, «Din ochi läcrArmlnd,

«De tine intrebând». aCucu, cucule, aCuculetule,

oN'ai väzut pe leica ? «Ba eu am väzut-o, cunoscut-o, eAltite cosând, «Din ochi lacrämând,

«De line 'ntrebând». aCucu, cucule,

www.digibuc.ro

BALADE

,

aCuculetule, aIa-mA 'n aripioare aSi rnA dit la vale,

aSpre lumea a mare, «SA-ti flu surioarA».

Cucu' n'o asculta, Si mereu eAntà. Dar ea ce-mi zicea ? Din gurA-mi graia, Pe cuc mi-1 ruga : aeucu, cucule, «Cuculetule,

ela-mA 'n aripioare, «Si mA da la vale, eSfire lumea a mare, aSa'ti fiu mAicuparA». Cucu' n-o asculta, Si mereu eAnta. Dar ea ce-mi zicea ? aCucu, cucule, «Cuculetule, «Ia-mA 'n aripioare,

«Si mA dii la vale, eSpre lumea a mare, eSA-ti flu sotioarA» Cucu' ce-mi fAcea ?

Atunci mi-o asculta,

In spre ea zbura, La ea se lAsa, Si mi-o sAruta,

Pe aripi mi-o lua, Devale-o ducea,

www.digibuc.ro

103

104

C. N. MATEESCU

Spre lume-o 'ndruma, La masa-mi sosea, Si asa zicea : oMalculita mea, «De azi Incoka, «Fetisoara ta

afi-e sotiea mea». Md-sa ce-mi zicea ? «Cucu, cucule, eCuculetule, «Fetisoara mea, aNu-i sotiea ta». Cucu' ce-mi zicea ?

afficulita mea, «Fetisoara ta, «De n'o fi a mea, gâtesti mormânt, «S'o bagi in pámânt». Si cucu 'mi pleca, ea-mi râmânea. dupá cuvánt, gati mormânt,

«Mi-o bgä 'n 'Anoka. De legAtura cuvântului, De blestemul cucului. (Comuna Pieirart Datnbovita). Variante ; RAduiescu-Codin, Din Muscel, pag. 173.

www.digibuc.ro

ARCO-P4A I GERUL

_

Foicica bobului,

Supt seninul cerului, La fântana gerului, Nemerita sa se bata Tot Arco§ pa§a batrân, Cu barba bagata 'n sail. El, mare, mi-a nimerit,

Si el, mare, a tabarât Tot c'o miie de pnie (sic), Ca el, mare, sá se bata Cu gerul, cu crivatul, Puterea lui Dumnezeu, Ce n'am vazut decând sant eu. Dar Arco3 ce ini-i fäcea ? La fântana ca mergea

i cu geru' ap vorbea : «Hai, gerule, sa ne batem, «Ca oastea-mi este 'mbracatä, «Si la picioare 'ncaltata oCu opinci negre de capra, aCe rabda bine la apaa.

www.digibuc.ro

106

C. N. MATEESCU

Foae verde de malura, Esea gerul din fântânä Cu toiag de ghiata 'n mânä, Cu caciula de zapada, Cu mustati de chida alba, Si din chid. Roua-i pica.

Dar gerul ce miii graia ? «Hai, Arcos, pasa bäträn aCu barba bagata 'n sat], «Ca eu tie ca ti-am spus, «La mine sä nu mai vii «Tot in luna lui Undrea, «Când sânt in puterea mea ; eCi p'iln luna lui Cuptori, «Mild sânt ofilit de sori ((Si sânt tot batut de ploi». «Fie, gerule, c'as sti, eMacar si eu d'as perip. Ei la lupta ca se lua, Dar crivätul ce-mi fácea ? De cu seara roura, Peste noapte ca-mi ploua, Si la ziva geruea,

Pap mi se speriea. Dar voinicii ce-mi fäcea ?

La Arcos ci mi-si venea Si din gurä ap-mi graia : «Hai, Arcos, pap batrAn aCu barba bagata 'n EAT], «Da-ne invatul dela tine, «Doar vom trai pânii mâMe».

www.digibuc.ro

BALADE

Dail pap ce-mi zicea ? aVoi, voi, voi, voinici cuminti,

elndärát sä vá duceti, «Si voi sá vá alegeti ecTot voinici medinti (sic),

«Cu armele 'n dinti, aStreini de pärinti, «Cu itari ro§ii §i strâmti, eCu copeute de argint, «Cum n'am vázut de chid sânt». Si pap ce-mi mai zicea ? aVoi, voi, voi, voinici cuminti,

endárát sá vá duceti, aPu§tile sá v'alegeti, oPaturile sá le taiati, aFoc mare sä-mi atatati, eMainile sä vä 'ncálzitiv. Dar voinicii ce-mi fácea ? Ei, máre, se alegea Tot voinici medinti, Cu armele 'n dinti,

StrEni de párinti. Pu§ti cá-mi alegea, Paturi cä-mi täia, Focuri alâta, La máini se 'ncálzia, Ziva cá-mi sosia. Dar Crivátul ce-mi fácea ? Deodatti se umfla Si focul imi matura. Dar voinicii ce-mi fácea ? Indärät &A se 'ntorcea

www.digibuc.ro

107

108

C. N. MATESSCU

La Arco§ iar cd-mi venea

Si din gurä ap-mi grdia : «Hai, Arco§, pa§5. bdtrân

«Cu barba bdgatä 'n sân, aDd-ne invätul de la tine, «Doar vom trdi pânä maine». Dar Arco§ ce mili grdia ? «Voi, voi, voi, vOinici cuminti,

dnddrät sá va duceti, «In bisericd sd intrati, «Strdnile sa le taiati, «Foc mare si-mi atdtati, eMainile sd va 'ncAlziti». Dar voinicii ce-mi fdcea ?

In bisericd-mi intra, Strdnile-mi tdia, Focuri mi-atâta, La mâini se 'ncAlzia, Ziva cd-mi sosia. Dar Crivdtul ce-mi fácea ? De odati se umfla, Si focul Imi mAtura. Dar voinicii ce-mi fAcea 1

Indärdt cd se 'ntorcea La Arco§ iar cd-mi venea

Si din gurd ap-mi grdia : «Hai, Arcos, pap bdtriin, eCu barba bdgatä 'n silo, eDd-ne Invdtul dela tine, Doar vom trdi rand mâine». Dard pap ce-mi zicea ? eVoi, voi, voi, voinici cuminti,

www.digibuc.ro

BALADE

eInclArAt sA vA duceti, caii sA vA-alegeti,

voi, mhre, sA-i tAieti, eMatele sh le scoteti 'n cquri sA vA bAgati». Dar voinicii ce-mi fAcea ? IndArAt a se 'ntorcea, caii cA mi-i tAia, 'n copri mi se bAg.a. Dar CHO tul ce-mi fAcea ?

De cu seara roura, Peste noapte cA-mi ploua, Dar ce fel de ploae-mi da ? Lacuri la genunchi fácea. De cu searA, Ploae caldA ;

Peste noapte, Cu zApadA ;

spre ziuà geruialh, Peste geam de poleialA. Dar voinicii ce-mi Men ? Cu totii cA-mi ingbeta. Numai unu-mi rAnnAnea, mergea,

La Arcq cA

din gull aa grAia mi-1 judeca : Arcm pa§A bAtreln,

eCu barba bAgatA 'n ran,

eTu cu mintea proasti a to, eTi-ai prApAdit pa.giea.

eDinteo ceatA de voinici, cAm rAmas singur p'aici ;

www.digibuc.ro

109

110

C. N. MATEESCU

«Fär' de mumd, Mr' de tatä, ePar'cd rant ntiscut din piaträ.

«Fdr' de frati, Mr' de surori, «Par'ci stint picat din noriv. Dupd ce-a§a-1 judeca,

Palo§ din teacd scotea Si capul i-1 reteza.

Am cântat cantec bdträn Si mai am §'altele 'n San ; De voiti sd vi le spui, Mai dati plosca mo§ului. (Comuna Albegi, Arge). Variante : liadukslu-Codia, «Din Muscelp, pag. 206.

*

www.digibuc.ro

NUNTA SOARELUI.

.=.

Foae verde grâu. d'Al mare, PlecA Soare sA se 'nsoare, Noutt ani

Pe noui cai, Care pasc iarbi din raiti. Si-o foitA §'o lalea,

*i el, mAre, a mergea, Tot la Sântiana mergea, 5i el, mare, mi-o gAsea Pe ulita armeneascá, Tas And tot pAng domneascA,

Cu rAzhoiul de argint,

Cum nu s'a mai pomenit. Dar soarele ce-mi grAia ?

aTese, Iano, antiano, eTese pAnza de mAtase, aSA faci lui Soare nAmap, «CA vremea cA ti-a venit t5i, miire, de logo lit». Sântiana ce-mi grAia ? «Uncle, Soare, s'a vfizut,

www.digibuc.ro

112

C. N. MATEESCU

unde s'a pomenit, aCare, mare, s4 se ia aFratior cu surioarVi «Mare Soare luminate,

«Trupprel fdr' de pleate, aSi de este adevárat, aPune seará de argint

dntre cer si 'ntre pamânt, «La Dumnezeu sà te sui, la el doru sä-ti spui». Foaie verde s'o lalea Dar Soarele ce-mi fácea ? Numai eu gândul gandea seará mi se facea, La Dumnezeu se suia Durnnezeu eh vedea Si Durnnezeu zicea : Soare luminat,

aTrupsorel far'de pacat, «La mine ee-ai cdutat ? Dar Soarele ee-mi zicea ? aD'aleu,'Doamne, Doamne sfânt, «Si mie venit, Vremea- de casätorit. oSâtitiana) s'a -Oat, aTese 'Oda- de smátase, aSA-mi faca mie earnasáv. Asa, Dumnezeu graia :* ; aWaleu Soare lurninat,

aTrupsorel far' de-pacat, diode; Soare, vatut.,

www.digibuc.ro

BALADE

113

«Si unde s'a pomenit, «Ca, märe, «à mi se 'nsoare «Frätiori cu surioare ? «Daa e povestea asa, «Tu, märe sä mi te duci, «La Adam, «La mos-Adam, aCä-i orn mai batranicios

«Si te-o 'nväla cu folosv. Foae verde s'o lalea, Soarele ce mi-si ficea 1 La mos-Adam se ducea Si asa ca mi-si gräia : «ll'aolick mos-Adame, «Si mie ci mi-a venit

aremea de cisitorit. aSäntiana s'a gätit, «Tese päng de mätase, «Sä-mi faca mie dimasev. Mos-Adam mi se gändea, Si asa c6.-tni rispundea : «D'aleu, Soare luminat,

arupsorel Mr' de pacat, «Uncle, Soare, s'a vkut, «Si unde s'a pomenit,

cCa, rare, sä mi se 'nsoare «Frätiori cu surioare ? oDacá e povestea-asa, «La Dumnezeu m'oiu urca,

«Si pe el a 1-olu ruga «Sä 'ncurce cararea ta v.

s www.digibuc.ro

114

C. N. MATEESCU

Dumnezeu ci-1 asculta, Ca lea lor le-o Incurca, Ca sA nu se intâlneascä, ve§nic si rätäceasc6. (Comana Pcicluroitt, Ayge). Variante : Teodorescu, ePoesii populare). pag. 410 ; Dr. Alexici, Poesia traditional4» pag. 51 ; Hodot3, aBalades pag. 9.

www.digibuc.ro

IVAN IORGOVAN.

Foae de cârmâz, Sus pe Cerna 'LI sus Multi voinici s'a dus, Si multi s'a räpus. Numai mi-a rämas Ivan Iorgovan, Bäetq râmlean, Fecior de mocan, Cälare pe cal, Cârläior d'un an. Cäluselul lui, Puiul zrneului ; Seulita lui, Teasta zrneului ; Frâisorul lui, Doi bäläurei De coadä 'nodati, De gurä 'nclestati, Peste oblânc dati ; Popilasii lui, Mi-s douà näpârci

www.digibuc.ro

116

C. N. 31ATEESCU

Din coadä 'nodate, Din gurd 'ncleVate, Peste oblânc date. Chingulita lui, D'o bälduroaicA

De coadd 'nodatä, Peste oblâne dat6. Joi de dimineatä,

Pe rouä, pe ceata pe negureatä, El ca mi-a plecat Prin muntii cärunti, Cu brazil. marunti. Ivan Iorgovan, BAeta4 rämlean, Fecior de mocan, El ca sA-mi vâneze Cerbi i cAprioare, PAsäri gälbioare. *i el sA ducea

Cu §oimei pe mat* Cu ogari pe urmA, Cu vidra 'nainte, CA e mai cuminte. $i el cA-mi vâna, D'o urmA cA-mi da, De fatA sälvaticA Mare §i nApraznicA.

Ivan mi-o vedea, Ogari cA-mi punea, Ogari d'o gonea oimi de mi-o

www.digibuc.ro

13 XLM)E

Vidra mi-o pisca, Ea a tipa asa-mi gräia : dvane, Ivane, tu, Iorgovane, «Bgetas rgmlean, «F'ecior de mocan,

tu, au nu stii, aCând te-oiu blesterna... «Blestemul de fatä, eTe-ajunge indatg ; eBlestemul cu roc, 4Te-ajunge pe loc». Ivan n'asculta, el cg-mi punea Ogari de-o gonea, *oimi de mi-o ciupia, Vidra mi-o pisca,

Ea din greu ofta, greu suspina, asa-mi grdia ; «Ivane, Ivane, tu, Iorgovane, «Bgetas rtunlean, «Fecior de mocan, «Blestemul de fatä, «Sä te-ajungd 'ndata ; «Blestemul cu foc, «Sd te-ajungä pe loc».

Foae s'o lalea, Ivan ce-mi fácea ? La Cerna-mi ajungea

www.digibuc.ro

117

118

C. N. MATEESCU

Si ap-mi gräia : aCerno, Cernioartt,

«AO negripark anceatà-ti urletul, «Moaie-ti talazul,

«SA-mi trec cu murgul, «Sä-ti incere vadul Vadu-mi incerca, Prin vad cd-mi trecear Cerna-1 coperia, Si mi-1 prapadia.

Blestemul de fat5, Mi-1 ajunse 'ndati ; Blestemul cu foc, L'ajunse pe loc. (Comuna Albe§ti, Arge0. Variante: Alecsandri, sPoesii populares pag. 14; Teodorescu, «Poesii popularep pag. 415; Dr. Alexici, rPoesii traditionale) pag. 103.; sDalade» pag. 16.

www.digibuc.ro

ARPELE. Departe, frate, departe, Departe, foarte departe, La putul porumbului, Unde-i pis' voinicului, Foae verde s'o lalea, Un voinic ca-mi auzia,

Ci se fac banii la câmp Nearati, neseminati, Nici cu grapa negripati.

lua d'un cal ne'nsivat, *i-i di orz de-61 vânturat,

si-i dà api din nistrapi, Ca si faci sapa latà ; Sapa lati, coada SA tie d'o varä toati,

si-o iarni pe jumitate. Foae verde si-o lalea, Voinicelul ce-mi ficea ? Dupice calu-si dregea,

Frinetu 'n cap ii punea pe el ci

www.digibuc.ro

120

C. N. MATEESCU

Jos la vale se läsa, La inima campului, La putul porumbului. Acolò cand mi-ajungea,

Un somn mare i-se fäcea

$i din gull asa-mi graia «Firicel de iarba npagra, «De cine somnul se leag5., «Nu-i para lucru d saga ; «De se leaga de nevasta, pierde lucru' din easä ; «De se leaga de copila, «Nu 'nvatä la cusatura ; «De se leagä de voinic, «hi pierde lucru din camp». Foae verde s'o lalea,

Dar el, frate, ce gräia aFoae verde maracine, oS'a legat somnul de mine, «Nu stiu ce-oiu päti pe lume». Falta foae s'o lalea, Dar el, frate, ce facea ?

$aua de pe cal lua, Obancile-si asternea, $aua capataiu punea,

$i el, frate, se culca, D'un visulet ca-mi visa, Apa rece d'unde bea $i sarpele-1

Foae verde mar cernit, Jumatate l-a 'nghitit, Jurnalate, nu mai poate

www.digibuc.ro

BALADE

De baltage ferecate, De cutite ascntite, De palose ruginite, De pistoale gälbioare, Ce lucesc la sfäntu' ware. De trei zile tipà,-frate,

$i tipa 'n gurä de sarpe. De-un voinic cä-I auzia, Drum p'acolo ch-si fácea, $i voinicul mi-1 zaria, A.1 din gut a sarpelui.

$i el, märr, ca-i striga, $i din Ora asa-i graia : «Mäi voinier, dumneata, «Lasä drumul, «Opreste murgul

«$i mä scapá de ast sarpe, «Sa-ti Iiu frate, «Pan' la moarte». Foae verde s'o lalea, Dar supele ce-mi gräia ? «MAi voinice, klumneata,

«Bate-ti murgul, «Tine-ti drumul, «CI p'asta de 1-oitr läsa,

«Pe tine te-oiu inghita (sii); «C'acesta mi-e rânduit «$i de mA-sa däruit. «Din picior mi-1 legana, «Din Ma mi-1 alapta, «Din gura mi-1 blesterna : «Gulch-4e,

www.digibuc.ro

121

122

G. N. MATECSCU

«AlinA-te, «Sarpele sugA-Fni-te».

Dar voinicul cel Mare, Tinea drumu 'n fuga mare ; Jos la vale se lAsa. Se Ilus8ea cAt se ducea,

S'apoi, mari, cA se oprea. Dar voinicul ce-mi ficea MAna 'n chimirn baga, Arnnar de otel scotea, D'un putrigaiu mi-aprindea, Foc câmpului cA-mi dAdea. Arde câmpul §i plezne§te,

arpele se 'ngrozete. Foae. verde §'o lalea, Dar -arpele ce-mi fácea ? 13'61 Inghitit mi-1 lAsa,

Si dupa cellalt se lua. Dar voinicul cei calare, Tinea drumu 'n fuga mare ; Nici cu gândul nu gândea, Ce 'ndArAt mi se vedea. Foae verde a macului,

La chiita calului, ZAri capul §arpelui.*

Dar el, frate, ce fAcea ? MAna 'n disagi ca-mi baga, D'un biciulet ca-mi scotea, Si pe cat mi-1 incingea. Si arpete xfirnânea.

Se ducea, Se tot ducea,

www.digibuc.ro

BVELAD

i 'ndartit cand se uita, La coatele calului, Zari ochii §arpelui. Foae verde §'o lalea, El din gura ce-mi graia ? «Foae verde márgarit,

«Ina, moartea m'a sosit qi nu Milt nici spovedit. oTaica, maica n'a §tiut «Ca p'aici sant pribegit «Si de moarte sänt pandit». Iara-§i calu-mi incingea, arpele iar ramânea ; Se ducea,

Se tot ducea, *.'i 'ndärat iar se uita ; Sus pe saiSa calului, Zari capul §arpelui, Langa §oldul calului. Foae verde §'o lalea, Dar voinicul ce-mi facea ?

Foae verde de trei maci, Era, taica, cam stangaciu i de maul cam dibaciu, *i cand da, Pala fäcea. Foae verde §'o lalea, Palo§ din teaca scotea cu stänga cand dddea, pe §arpe mi-1 lovea, .5apte bucati mi-1 facea,

i 'ndarat cA se 'ntorcea.

www.digibuc.ro

123

124

C. N. MATEESCU

La voinicu' Al'alt mergea, Si pe cal cA mi-1 punea, Cu frAnghia mi-1 lega, Sus la munte cä-mi pleca, Sus la vArful muntelui, La ciorchina bradului, La slatul voinicului. Si-acolò de-mi ajungea, Un frate baciu ca-mi gäsia, Pe &ate-ski cA-1 punea, Oi le de le mulgea, Si laptele 1-inchega, Si zArul mi-1 aduna, Inteo baie mi-1 punea, Pe voinic mi-1 imbaia Si degrab' mi-1 vindeca. Dar ei, &ate, ce tätea '?

Frati de cruce se prindea 'mpreunä voinicia,

Pe toti erpii d'ucidea. (Comuna Pietrari, Dambovita). Variante : Teodoreseu, aPoesii popularen pag. 4)9 ; aDin Museel) pag. 191.

www.digibuc.ro

SCORPIA. La inima campului, La putul lui Cioroping, Unde multi voinici s'aduna, Pe mijlocul rampului, Nemerit-a, Poposit-a,

Trei coconi feciori de Domn. Ei pe camp ca se plimba foamea ca-i ajungea ; Punea masi i mänca, Sete, märi, li se fäcea,

frnprejur mi se uita, Niciun put cä nu-mi zaria, Dar spre-Apus caud se uita, Zari varful cumpenei Peste varful trestiei. Dar ei, frate, ce-mi facea ? Sort, mare, hotära, Peste ei ca-§i arunca, P'al mai mar.e ca-mi cadea, p'ala ca.l trimetea.

www.digibuc.ro

126

C. N. MATEESCU

El la put cAnd mi-ajungea, D'un voinicel cA-mi gAsia ; gäsia mereu zAcAnd Cu inima la pamAnt ;

Ficatii i-a putrezit, Riichii i-a mucezit, LangA cumpiinA zAcand.

Dar voinicu' l-intreba, asa ca-i rAspundea : «Da stii, frate, ce-am fAcut, «CAnd la put m'am abAtut, «Apa rece d'arn `? «Eu gäleata am apucat «Si In put cA mi-a scApat, «Disagii cu galbenii, «Traista cu zapisili, aCa sä scot «Te rog, frate, pe dreptate, «IntrA, frate, de rni-i scoate, «CA dau pe jumAtate». Dar voinicul ce-mi fäcea `!' Cu minciuni s'ademenia, In gAleatA se urca.

In put a se lasa, scorpia 1-inghilia

,

CA 'n put era scorpia, i-afard Sarnodia,

SA tetne lumea de ea. Dar fratii lui ce-mi facea ? Pe frate-sAu l-astepta, Dar frate-sAu nu-mi venea. Al mijlociu se difcea,

www.digibuc.ro

I3ALADE

El la put când mi-ajungea, Pe Samodia l-gAsia foarte räu ch-mi zhcea,

El de frate 1-intreba. Samodia ce zicea ?

«El in put cA mi-a intrat, «CA mie 'n put mi-a scApat «Disagii cu galbenii, (Traista cu zapisili, «Ca sA-mi scot mo§iili ; «$i el stA de-i socote§te,

«Tie parte nu-ti gAsqte». $i p'Asta 11 amAgia,

$i 'n gAleatä se urea, 'n put cA mi se läsa, scorpia

CA 'n put era scorpia, $i-afarA Samodia,

SA teme lumea de ea. Dar Al mai mic ce-mi zicea, CA fratii lui nu venea ? «D'aolicA, ce-o sA fie,

«Fratii mei de n'o sA vie'? «Ori scorpia i-a mAncat, «Ori cA in put a intrat». Dar el, frate, ce-mi fäcea '? Spre put calea cA-mi lua, Dar la put cAnd mi-ajungea, DeodatA-mi auzia, CA mi-1 striga cine-va ;

$i 'ndärAt and se. uita, El, frate, cA imi zAria

www.digibuc.ro

127

128

C. N. MXTEESCU

Tot pe Mircea ciobAnasu1. Cu cAmasa ca tina,

Cu pielea ca zapada, din gura asa grAia : «Stai, frate-men, nu intrá, «CA-n put mi-este scorpia «i-afarA Samodia, «SA' teme lumea de ea». DarA Mircea ce-mi fácea ? Spre Samodia mi-venea. Samodia mi-1 zAria,

Un balaur se fácea, pe furcá se suia. Dará Mircea cA-mi venea,

Furca 'n brate-mi cuprindea Si din pAmAnt mi-o scotea. Cu peosu1 cAnd &Idea, Balaurul cA-mi tipa, apte bucAti mi-1 fácea. Scorpia cAnd auzia,

Bin gura asa gráia : «D'aolicA, ce-o sA fie, «Frate-meu, de-mi -strigA mie?'

«El, frate, ce-o fi patit, «C'aici de cAnd a venit, «SA tipe n'am pomenit. «Ori cA Mircea a venit, «Ori cA ceva 1-a 'ntAlnit». DarA Mircea ce fAcea ? Fuga Ja ghizde cA-mi dA,. Palos cumpAni punea, Peste ghizde 1-aseza.

www.digibuc.ro

I3ALADE

129

Dar scorpia ce-mi fAceà ?

Ea din put se repezia ; Din fundul putului, in gura palosului.

*i gall când esia, Douä bucfiti se fácea.

Pe fratii lui cä-i gisiä Nevätämati cä-mi era

i foarte se bucura. (Comuna, Pietrari, Dilmbavita).

*

0

www.digibuc.ro

SILA SAMODIVA. (Varianta.)

Foae verde §'o lalea, lcea, mare, Ba colea,

Nu prea foarte Ma aeparte, La inima câmpului. La putul porumbului, La cel put vechiu de demult Cu negari acoperit, Cu troscot verde 'nvAlit, Foae verde trei bujori, Trei voinici feciori de Domni D'acas' frate, cand pleca, pe cai inaleca 'n vale la put venea, Grea sete mi-i cuprindea. Dar la put cine-mi §edea ? D'un voinic plângând cu dor; Äla nu-i voinic cu. dor, Ci ala-i chiar dracul gol.

www.digibuc.ro

BALADE

El pe furcä cä-mi sedea,

Si din gull aa striga : «Eon verde lemn de sus, «AsearA pe la apus,

«0 grea sete m'a ajuns, «Si la put am alergat ; «Calul mi s'a scuturat, «DisAgiorii 'n put mi-a dat ; «Si säväi, disagii mei «Mi-era plini eu gälbenei ; «Si 'n coltul disagilor, «Am o piatrA nestimatA,

«De plAtqte o tarä toatd «Dela munte, pAn' la baltd. «Intrati, frati, de mi-i scoteti ; «Calbinasii sA mi-i luati, «Piatra mie sA mi-o dati,

«Sä mi-o duc §i eu la frati». Dar fratele Al mai mare, CA-i mai mare, Minte n'are, Sus pe ghizduri se urea,

'n ciuturA and intra, Sih 'n gurä 1-sprijinea, La mAsele 1-clefetea,

Jos la pui mi-1 rAnduia ; Puii 'n put gricAia Ca frunza i ca iarba,

Cäci ei nu se sätura. Fratele Al mijlociu, Sus pe ghizduri. se urca.

www.digibuc.ro

131

132

C. N. IIATEESCU

Voinicul de sus striga : «Sai, voinice, de-i ajutä, «CA sânt, märi, disagii grei

eNu poate iei cu ei, «Si-o sä 'mpärtiti ((Ca stint frätiorii täi».

si-ala 'n put mi se läsa, 'n gura 1-sprijinea, La mäsele 1-clefetea, Si

Jos la pui mi-1 rânduia,

Puii in put giriaia, Ca frunza i ca iarba, Cfici ei nu se sätura.

Dar fratele äl mai mic, CA-i mai mic, E mai voMic,

Sus pe ghizduri se urea Cu pumnii mi se bätea, Rau de frätiori plângea. Jos in put mi se uita, Apa neagrä mi-o ve-dea,

Apa neagrä, turburatä, Cu sânge amestecatä. Foicia s'o lalea, Dar voinicul ce-mi fácea ?

Pe drum la vale ata vedea, märi, cum venea ; Foae verde artäras, Venea Mircea ciobänas,

Tocmai din targ de la Iasi, P'un cal negru drägälas.

www.digibuc.ro

..........133

BALADE

El veneh, märe, vent h, Si din gura a§h. strigh :

((SW, frate, 'n put nu intrh, «C'aci e peirea ta ; «C'acel voinic de pe put, «Ala nu-i voinic cu dor, «Ci ala-i chiar dracul gol ; «CA nouä frati

avut,

«Pe toti Sua i-a mâncat, «Numai eu c4 mi-am sapat». Voinicul mi-1 ascultà,

Jos de pe ghizduri se dh, Si-amândoi mi se 'nfrätià, SteajAr (sic) verde cä-mi bâteh., pe .voinic mi-1 lega, Mi-1 legi, mi-1 terecA,

Cu palo§ mi-1 spinteca.

Sila din put mi-auzià, Dupa voinicei se WA. Dar voiniceii ce-mi fâceh? Din amnare scäpArà,

Foc in zadi aprindek Pârjol padurii ca-mi dà. Sila pâmântul mu§cA,

Brazde ca pingul rupeh, Izvoarele astuph, Baltile inveninh ; Apoi prin pârjol treceh, Ochii Silei cá-mi plcznia focul o mistuià. Foaè verde eo laleà,

www.digibuc.ro

134

C. N. MATEESCU

Dar voinicii ce-mi fäceä. ?

Frati de cruce se prindea Si 'mpreunä voinicià Toti codrii de-mi strabliteä. (Comuna Riduroiu, Arge). Yariante : Ridulescu-Codia, a Din Museel», pag. 201.

www.digibuc.ro

CUPRINSUL. Pagina

Prefata Mircea ciobänasul Zidirea mtinästirii ArgesuIui Vartici

3 13

Corbea

35

Corbea (variantà) Miu haiducul Potâncus haiducul Clpitan Gheorghità Baditf Stanciu al Bratului Tudor Dobrogeanul Nunul Dragnea

44 55

29

61 68 71 79 86 93 97 101 405 141

Trei fete surori Arcos-Pasa i Gerul Nunta Soarelui Ivan Iorgovan arpele

415 149

Scorpia Si la Samodiva (variantl)

www.digibuc.ro

125 130

www.digibuc.ro