Grigore Alexandrescu Poezii, Fabule

;

UR: tt . rrirs.t

1.1.2 tV

nismonnommetaim INA Jr111111 ,-0-elmaighsarairaroar5

GRIGORE M. ALEXANDRESCU

Opere complete

POEZII

EPISTOLE. SATIRE. PABULE, EPIGRAME.

TRADUCERL CU 0 CULEGERE ASUPRA VIETH SI OPEREI POETULUI SI INSEMNARI de

E. GARLEANU

IIIMMIIIIMUM1011111111111111111111111111111111111W1111111.

war-LIBRARIEI

,

ALCP

Bacurepi, Calc

A

'RSALA" Co.

1 N. 27

v www.digibuc.ro

Preful Lei 28.

BIBLIOTECA PENTRU TOTI No. 295-298 GRIGORIE M. ALECSANDRESCU

POEZII EPISTOLE, SATIRE, FABULE,

EPIGRAME, TRADUCERI CU 0

CULEGERE ASUPRA VIETII $1 OPEREI POETULUI $1 INSEMNARI DE

EM. GARLEANU 110

OPERE COMPLECTE

BUCURESTE Editura Libr6rIel UNIVERSALA" Alcahty & Co. 27, Calea Victoriei, 27

www.digibuc.ro

BIBLIOTECA PENTRU TOTI

ESTE 0 ENCICLOPEDIE

www.digibuc.ro

CULEGERE ASUPRA VIETH SI OPEREI LUI

GRIGORE M. ALEXANDRESCU Grigorie Alexandrescu s'a näszut la 1812, in Targoviste, si e fiul vistierului Mihai si al Marid Fusea, sorä cu Neculae Fusea, tatAl lui Costicä Fusea, care a fost deputat1). Când a plecat din Tirgoviste, cind si in ce imprejurkri a venit in Bucuresti, nu stim. Ion Ghica, acel care ne-a idat cele mai insemnate des1tislilei, asupra vietii ipoetului, de care fu legat cu o prietenie ce finu pâtiä la moartea lor, il cunoaste abea in 1831, când Alexandrescu intr',1 in scoala lui Vail lant; si iatä cum ni-1 arata cä era pe atuncea: Un tânär oache$, foarte paches, pärul negru, spräncenele groase imbinate, ochii caprii si scânteetori; musfata ii mi,ja pe Buze" 2). Poetul avea atunci 19 nai. Asupra infatisärii lui de mai pe urma nu mai gäsim niciun rand, afara de unul, in fug, al lui Bonifaciu Florescu, care cu câtiva ani inainte 1) Aceste deslusiri asupra pArintilor poetulul le adauga Ion Ghica In scrlsoarea" lui despre poet, 1893, cu prilejul edittiril scrlerilor lui Alexandrescu, In comunicarea din 22 Martie, 1868, fAcuta Academle1 si In brosura extrasti din analele Academiel, ele nu se gasesc. 2) Amintiri despre Grigore Alexandrescu. Scrisoare Ohre V. Alexandri, de Ion Ghica, membru al Academiei Romane. Extras din Analele Acad. Rom., serla II Tom. VIE, Sectia 11-a. Mernoril gi notite, Tipograf. Acad. Rom. 1837

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

IV

de vremea când scrisese articolul lui, despre poet, in Columna lui Traian"), it 7alise pe ulitile Targovistei, trecand, slab $i palid". Fara indoiala,

dupa

1860, când poetul era chinuit

de boala care avea sk-1 doboare. 11 mai cunosteam din tele doua fotografii, reprodusle, una: In ,,Revista Nou6P 2) a d-lui Hascleu, intovjaratlind admirabilul articol, despre poet, al d-lui Barbu Delavrancea, (aceastä fotografie o reproducem $i noi); $i a doua in editia din 1893. In amândota aceste fotografii, fruntea boltita,

descoperita Oita sus de par,

umbre$,te

privesc departe; obrazul sub musteata -,curtä, aproape mijinda, deasupra buzelor, care, astäzi, par strinse de amaraciunea vietii. Aochii ce

ceste asupra chipului;

sufletul lui, ni

1-a

hnuartasit singur prin opera sa. Studiile $i le complectä la Koala lui Vaillant, uncle intrecu, prin cuno$tintele ce le avea mai din timpuriu, pe colegii sai. La 19 ani cunostea bine literatura franceza; recitase lui Ghica, in cea dintai zi a prieteniei lor, szene din Andro-

maca" $i Phedra' lui Racine. Stia pe Lamartine, Boileau si Byron. Cuno$tea pe Tucidid $i Scrisoare comunicatd Academiei RomAne In sedinta din 22 Martie 1886. Aceeasi scrisoare n ,,Scrieri in versuri editie pregatittl de si proza. a lul Gr. Alex. din 1893, insusi Ion Ghica. 1) Columna lul Traian An. V. 1874, Ncr. 5. Poetul Origone Alexandrescu, pe care la text II scrie mereu Alexandresco.

2) Revista Noud An. I, 1889.

www.digibuc.ro

Culegeri asupra vletli lui

V

Xenefon 1), si spunea pe dinafarg pgrti din Sofocle $i Euripid, in limba eling; iar pe Ana-

creon, in a caruia recitare se intrecea cu lancu Vacarescu, il stapânea dM scoartg in scoarta 2). Inainte de 1831, cam intre 1829 si 1830, Alexandrescu a stat, sau intrat des, in casa Baleanu; astfel Eliade in Issachar (p. 14)

ne spune: Alexandrezcul Grigoriu in casa banului Grigorie Baleanul lua primele inspiratiuni poetice, $i insusi patriotice". Lucru ce face $i .pe d. Bogdan Duicg 3) sg stabileascg anul 1829 ca anul nasterii literare a poetului". Imprietenindu-se cu Ion Ghica, pe care il iube$te 0111 la moartea sa, inträ in casa acestuia ; aici intâlneste pe loan Vacarescu,

visul oopilgriei lui, si pe toti ceilalti mart inte-

meetori ai culturii noastre. De aici, din casa lui Dumitru Ghica. Eliade Il ia la el acasg, prin 1832,

de-1

tine,

Alexandrescu fiind sgrac.

Tot in acest an, Eliade

Ii scoate, in tipografia lui, cel dintâi \Tatum de versuri $i proza traducere). Mai târziu se muta la maiorul Câmpi-

unde

neanu,

infra in

Societa(ea lilarmonicd,

pentru care traduse, in anul intii al intemeerii ei (1835) Ilzira", in versuri, a lui Voltaire; traducerea o inching lui Câmpineanu. Vieata ofiterilor cari vin, zi $i noapte, in casa maiorultd,

Il

ademene$te; punându-se o %orbg bung

1) VezI Scrisoarea" citata mai sus. 2) !dam. 3) G. Bogdan-Duica. Despre Grigore Alexandrescu.

Convorbiri, An. XXXIV, 1900. (Pag. 746 -8.85).

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

VI

pe lânga spatar, e primit In oaste ea lunker", atasat la Djurstvä 1). Trimis la Focsani, la granifa despre Moldova, sa facä slujbA de gränicer, se desgustä

Septembrie, sau Octombrie 1837 isi la dupa ce mai Intâiu, In Epistola catre colonelul I. Câmpineanu, descrie locurile unde era silit sä steie de pazà. si In

demisia 2

Aici nu sunt vtli sau dealuri, nu sunt crânguri sau pAduri Cari impodobesc cu fald sdnul veselei naturl... etc.

Dupà aceasta se mutä la Dumitru Ghica 3), tatäl lui Ion Ghica. Data mutärii lui aici tre-

bue sä fie anterioarä anului 1838, prin toamna anului 1837, de oarece Ion Ghica ne Ispure ca aici a scris dânsul Fericirea", care apare I) Aceeasi Scrisoare'. 2) Data si textul demisiei ni le face cunoscute d. BogdanDuicd, in articolul citat. Dernisia a lost notifleatd in I3uletinul Gazetei Oficiale" 1837, P. 208. latA textal: Potrivit cu raportul sefului ostirii No. 3531, Noi poruncim a se slobozi din slujbd praporycul Grigore Alexandrescu, cu toate cd pentru folosul slujbei urma aceastA punere la cale sA sA se facA mai dinainte. No. 66, Anul 1837, Octomvrie 27. (Urmeazd iscAlitura M. S. intocmal dupd. original", Grigorie Alexandrescu era praporjic din Polcul No., 2. In analele par-

lamentare ale Rornilniel, Vol. IX, p. 326. unde-1 publicat budgetul ostirii muntenesti pe 1837, Alexandrescu e trecut cu leafa intreagd pe tetraminia Ghenarle si Mal; tar din tetraminia din Septemvrie analogon, lei 414 bani 45 ; peste tot 2071 si 105 bani.

3) Conu Tache" cum ii zIce Alexandrescu in scrisori.

www.digibuc.ro

Culegeri asupra vietii lui

Vil

iniiu in Rontiin;e1 Nr. 18 din 25 Februarie 1838. In a/ara de un interval de trei luni (când a iesit din inchisaare, In 1841 in care a stat la hotelul Conduri 2). Alexandi escu a locuit mereti la tatal prietenului säti, mina la inceputul anulni 1841, dupa cum ar ree;li din corespon(Lenta lui CLI Ghica 3) In aceasta vreme, la 1811, Alexandrescu e inchis; 4 pricina: fabula I ekula $i pull corbulai". Lebada'. era poetul, Vulpea" cei ce au tinut sa-I ferece trei

luni de zile, In inchisoarea militara din mahllaua Gorgani, de unde-1 scoate prietenul sän, intors din strainatate. In Inchisoare a tradus Meropa" lui Voltaire. Ghica pleaca la Iasi. In 1842. face impreuna cu Ghica, venit in concediu, o calatorie de o luna si jutnatate ,

prin Oltenia, izitand toate la dtt., si la intors cutreerând toti muntii, din Win t in stânä", cum zice Ghica. La mânustirea Co7ia, 1) Romania" jurnal cotidian. Redactori: F. Aron sl G. Hill, lar editor Fred. Valbaum. 1838.

Ion Ghtca se inseala cand spune câ i poezia Miezul noptii" a fost scrisa ctInd poetul sta la tatal stiu, deoarece poezla apare In cea dintâi eulegere de poezii la 1833. 2) Scrisoarea citat5".

3) Scrisori de Grigore Alexandrescu" publicate de d. Bogdan Duicti fn Viata Româneasa" No. 7 si 8, An. I, Iasi 1906.

4) Acel care 1-a dus la Inchisoare trebue sri fie locotenentul sau capitanul de pe atuncl Chirculescu, vezi scrisoarea XXI lui Alex. din 1844 Ghenarie 11. Mai tilrzin, sub domnla lui Cuza, Chirculescu ajunse colonel. 5) Vezi Memorialul" pag 1 (Ed. 1863.

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

VIII

Alexandrescu a

scris Umbra lui Mircea"; la

Tismana Rasdrilul lunii"; la Drägäsani Mormintele". Toate apar, una dupä alta, in editia dela 1847. Umbra lui Mircea la Cozia" apäruse mai inainte in Propäsirea", din 7 Mai 1841. Aceasta e cea dintk cälitorie a unor literati, intreprinsä cu scopul de a vedea si scrie, la noi in farà. Memorialul avea sä fie scris de amandoi, dar Ghica trebuia sä se intoard ,la Iasi, si Alexandrescu incepu sä-1 redacteze singur, tinându-1 pe Ghica in curent cu ceea ce facea. Astfel, in scrisoarea IX din toamna Anului

18421),

Alexandrescu

cunostintä pe

pune in

(ihica despre cele ce scria de dansul in articolul

Ocnele Mari: ,Iancu

Ghica; incantat

atk de manierele, cat si de frumusetea gazdei noastre, i-a scos pe furis portretul. E de prisos sà laud aplicarea ce are la desen, cici poate ca prieten sä fiu banuit el Il pärtinesc si cä am

privit

lucrarea cu ochii amorului. Atka

numai spui cà dupl ce mi-a arätat portretul, fäcând jurämant cd este femeia eämärasului,

pe care o vedeam in tot ceasul. m'am *Meredintat ca" tovaräsul meu are un talent deosebit pentru... mineralogie". Alexandrescu adaogA:

Iti place? $i mai furi altä data' portreturi?" Se vede lug cä lui Ghica nu i-a pläcut. Aceasta o afläm tot dinteo scrisoare a poefului (XVII-a,

1843 Noembrie 2): Je ne croyas pas que le 1) Serisorlle" citate.

www.digibuc.ro

Culegerl asupra vietli lui

IX

petit article du portrait pourrait te déplaire et je fooncois encore moins kiomment il peut nuire., a la rèputation d'homme d'esprit ou a tres autres qualités; mais puisque tu veux absolument passer pour un bon peintre, soit, je ne m'y oppose point"). Cu toate acestea ironia la adresa prietenului säu se gheste

in Memorial" (p. XIIXIII), dar subt o raltä forma, mai putin inchegatà. InIteo scrisoare din 1842, Ghenarie 29, Alexandrescu 'face cunoscut lui Ghica la Iasi, ar primi acolo un post in slujba administrativA sau judeatoreasca", dar n'ar vrea 1

un loc la scoalä. Insa Ghica ne spune cà prietenul sat a fost numit, in 1842, impiegat la postelnicie, la masa jAlbilor 2). Slujba lui era titiile, s4 fad, de fiecare,

sA

citeascg pe-

ate un

extract

si sl le inainteze celor in drept Noclä Bibescu, multumit de dansul, fi ia cu el, lunile de varit la Breaza. Fàrä Indoiall ca incepAnd cu vara anului 1843, deoarece in 1842 intreprinde cr lätoria.

Despre mergerea la Iasi vorbeste si in altà 1) Traducem: Nu credern ea micul articol despre por,

fret ar putea sa-ti displaca, i cu atat mai putin inteleg corn ar putea el sit strice renumelui tau de orn de spirit sau celorlalte insusiri ale tale; dar flinda vrei cu mice pret sa treci drept un pictor bun, fie, nu ma impotrivese de loc".

2) Scrisoarea" cit. p. 11.

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandresca

X

cu stampila postei din 10 Martie 1812; el scrie: Gräbeste-te a-mi räspunde mai curind, 5i a-mi trirnite banii,1) cäci ard de dorinta le a pleca". Cum se vede slujba dela masa jalbilor nu-1 incânta In anul 1846, Alexandrescu, 'Ana atunci set*. dar, e inaltat la rangul de paharnic; $1 a-nul 1848 it gaseste sef al sectiei I din secretwriatul Statului, al trebilor din läuntru" 2). In 1818 devine unul din redactorii Poporului Swveran", dar lärä sä se (lee niciodatä pevfatä 3). In 1849, 27 Iunie, face lui Ghica cunpscut

scrilsoare,

cA abia a putut sä scape din ghiarele patricr t dot Cornescu 5i beizadea Scarlat". Si in (a ceeasi scrisdare, in câteva rânduri, care inceP

Vieata este tristä si descurajarea adâncä", poetul incepe a-5i aräta oboseala ce-1 cuprinsese, 5i desgustul de lume. Poetul, care luase pänä atuci parte la vieata sgomotoasiä, ce

curgea in valuri de veselie, IniBucuresti,s lati afanä, la tail, Incepe sä se tragä mai in, itrini-

ba in linistea colfului de intuneric pe care odaia cuiva, oricât ar fi de säracä, 11 are lotdeauna gata a primi. El scrie: De tmultä 1) Bann dela Donici, pe volumul apsrut fn 1842. 2) Bogdan-Daicn. Articolul din Convorbiri. D-sa ne (IS 0 No. raportului .,Almanahul StatuluP. pe 1848 p. 166 ; la rat-1gal de paharnic s'a ridicat serdarul Gr. Alexandrescu fa

1846, In urma raportulul cu No. 675 al marelui postelnlc. Vezi Buletin, gazeta ofleialä. 1846; 29 Apriiie, p. 1080. 3) Acelqi articol.

www.digibuc.ro

Culegeri asupra vietil lul

XI

vrenie traesc foarte retirat

$i taiat mai toate relatiile cu societatea cea Ina RV 1) In 1852 îi arata, tot catre Ghica, dorul

de prieteni: Este multd vreme de and nu mai

am iluzii pentru nimic, afara numai pentru prietesug, de vreme ce intalneste cineva vieata prieteni ca tine. Prin urmare, and pauzi ca fac ate o inerozie, crede ca o ,fac i, stingele cel mai rece $i numai ca sa. se Implineasa,scripr tura" 2). Puterea Ii descreste cii, incetul, din când in

cand flacara geniului sau mai palpaie Inca; In 1855, Romania Literara" 3) a lui Alexandri, ii publica: Rasbunarea $oarecilor sau moartea lui Sion"; $i fabula: ,,lepurele, ogarul ,si copoiul". Tot In acest an, o fabula: Lupul $i vulpea", Ii atrage ura unui boier care se plânge la caimacarn, dar acesta respinge plângerea cu o rezolutie cunoscul-a tocmai In 1862, când , Re_ forma" dela 15 Noembrie reproduce fabula 4). lata si raspunsul caimacamului: Deoarece nu se ataca inimeni personal prin aceasta poezie, de ce và plangeti, dece sA VA bagati lingura uncle nu vä fierbe oala?". Amestecat din ce In ce In politicA, vaza de

care se bucura II Malta' In 1859 in scaunul de 1) Acelast articol. 2) Acelasl articol. 3) ,,Romania Ltterael". Foate periodica, sub dir V. Alexandrt, I 1855, Iasi. 4) Bogdan-Dulcil. Articolul Mat.

www.digibuc.ro

XII

Gr. M. Alexandrescti

ininistru, pe care II refuzà. Iatä dece nu-1 primeste: (scfisoarea dare Ghica, din 31 Martie. 1859 '). Nu stiu cum ai privit refuzul meu de a intra in minister. Poz4ia era frumoasa §i a$ fi primit oarecare alt minister, de exemplu Ipe al cultului, pe al pricinilor straine, chiar $i pe al controlului, afara insä de al finante:or. Prefacerile ce se cer in toate ramuri:e sale sunt numenoase, timpul foarte scurt si camera cum o stii. Apoi m'am temut sä fiu ministru nu-

mai pentru douä, trei luai, nefiind in pozitie materialà independentä ca sa mä pociu sustine in urmk". Dupd cateva zile dela aceasta e numit director la ministerul cultelor si instructiei. In 1860 este trimis la Focsani ca ntembru in comisia interituard, cea din urmä insärcinare ce primeste, aci aici este lovit de boalä, puterile ii scad cu incetul, Isi poetul incepe a scobori calea, pe care se ridicase in resfrin-

gerea razelor unui soare strä:ucitor. In 1864, in sesiunea prelungitä a adunärii i se voteazd (dimpreund cu Vaillant $i Donici, acestui din urra peste pensia legiuità) o recorillgensii nafionalil. (Vezi A. D. Xenopol. ,,Domnia lui Cuza voda". Vol. I pag. 374). Dar intunerecul Isi aruncä välul sätt peste inintea minunatä de mai inainte. Cele din urmä poezii ale sale, Incerdri $terse prin care t e mai sträcluia sä ia parte la vieata care Incepea 1) Bogdan-Duica, Articolul citat.

www.digibuc.ro

Culegeri asupta vietil luí

Xlii

.14 fägäduiascä o altä soartä României, sunil douä bucäti cuprinse in culegerea flcutl de

D. Gusti1) i pe care le däm manai ca nlste documente literare. Grozava boalä II doboarä cu incetul, Ii sthge cu desävârsire scknteia dumnczeeascä ce purta in suflet $i, in seara de 25 Noembrie 1885, poetui Woare. La 28 NoemL

Ingroapl färd nido pompä, färii sgrkmot, uemat de câtiva prieteni, in linistea care dupä pairu ani de zile, un dric purta $i pt. brie il

Mihail Eminescu.

0 parte caracteristid si pentru Grigorie Alecsandrescu si pentru epoca literarä in care dânsul a strälucit, e polemica lui cu Ion E-

(jade. Asupra acgstei polemici vreau s auk oprese, se tva vedea mai itoolo pentru ce, argtând cum, de ce a Purees, $i 'AA la 1,Ce met a ajuns cearta. Prin 1831, Eliade, care väzuse 1:re poet In casa lui Dumitru Ghica, it ia la dânsul. In 1832 si scoate, in tipografia sa, cea dintai editie a poeziilor lui. Dar prietenia aceasta era menitä sä, se 'sfarme, ruptura sä facä räsunet, sä rämale turnatä chiar si in bucati literare. Cele dintâi Inghimp4i ale lui Eliade, impotriva fostu-

lui säu prieten, parcä räsar inaintasi datä idin 1) ,,Armonil" dela 14 Martie I 19 Maiu 1881. 1a0. Tip. Goldner 1881.

www.digibuc.ro

Gr. M. Aiexandrescu

XIV

prefata poeziilor

lui Paris

Mumuleanu 1). E-

liade spune cà Mumuleanu ar putea fi utv model pentra multi versificatori, cari scriu fari a se ',gandi, strivesc $i inghiesuieso biata rima, nu le place a-si exprima ideile cele strava-

gante ca lumea, si dupä ce isi insirä pe hartie niste neinsirate cugetäri dintr'un cap crud $i bolnav, se socoate a a sburat Minerva din capu-me". Eliade nici nu ne lasä sä stäm mult la indoiala înpotriva cui îi indreapti sagetile, cad In Acela$i an ciä, fatis, lovitura lui Alexandrescu. In artioolul Critic?" Literare 2), dansul analizeaza, vers cu vers, fabula lui Alexandrescu: V ulpea, cal ul lupul publicatä irb ziarul 'de pe atunci Romania" 3 . latà ce rice

Eliade: In Romania No. 48

si

45 s'au

väzut doua bucatele In sti!iuri ce se zic poezii, mici la wedere $i la citit Inca si mai lmici,

pierde cineva rabdarea de:a ce:e dintai randuri. Aceste numite poezii sunt iscälite de

ca Isi

un poet necunosiut"... si mai incolo: Numele acestui poet este G. A-scu"... eu mä socotesc cä aceste trei semne pot sä zica Ghitä Ariciulescu". Si pe tema aceasta, declarand mai

versurile sunt o monstruozitate" vrednice de un cabinet de istorie naturall", incolo,

1) Poezii ale lui Paris Mumuleantu Bucuresti, in tip. tut Eliad, 1837. Prefatti publicata In ,,Curierul de AmbeSexe". Periodul T, pag. 90. 2) Curierul de Ambe-Sexe, acelasi an, p. 228. 3) Romania", No, 55; 1 Martie 1818.

www.digibuc.ro

Culegeri asupra vietil lui

XV

dupà ce ia in bätaie de joc, in câteva cuvinte, Ferjcirea"I), trece la fabulä 2) pe care o reproduce si o stoarce de nu mai rämâne si

nimic; apoi ll'ace el o alta, pe scare zice cä

o därueste d-lui G. A-scu", adäugänd: Ce stii? Poate c Ii voiu mai fi däruit si altä datä" 3). Fabula lui Eliade e intifulan Calul,

vulpea, lupul"

i

incepe astfel:

0 vulpe copilandra ce-abea se apu.ase De ceea-ce 'nvätase;

Sä calce 'n urma mäsii, in pungl färä bani, Sä cumpere la gäste, gäini, cocosi, curcani, etc.

Apoi la pagina 251 dä incà odatä fabula lui cu indreptärile greseilor gra-

Mexandrescu, maticale.

Alexandrescu mai publicâ, inteadins, o poe-

zie: Ciinele soldatului" in ,RomdIrtia',4)- iscklind-o cu nume:e intreg. Cu toate aceste cri`ica editia poeziilor lui Eliade 1-a durut räu; lui din 1838, fabula criticatä lipseste, ca si din cele urmAtoare. In schimb o inlocuieste prin io alta, Privighetoarea i mdgaru1", ca räspuns lui Eliade, in al cireia sfarsit Ii spunea de-a dreptul: 1) Publicata tn Romania", No. 48, 25 Febr. 1836.

2) 0 reproducem pentru intaia datà in aceasta editie. 3) Aluzte rautacioasa. la vrernea cand poetul fusese kjutat de dänsul. 4) Romania" No. 73, 20 Marto 1873.

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandresou

XVI

.... Povafa e'n zadar,

d'as urma-o, nu e'ncioialä CA eu in locu-fi n'as fi magar".

Caci

OricAt de mare ar

fost vaza lui Eliad,

fabula trebue sA fi avut mare succes, deoarece Eliad rAspunde printeo poezie Ingratui"1) de 12 stiofe, in care Alexandrescu e arAtat lcum (-a

ingrijit, cum

1-a

ajutat, cum

1--a

scApat

dela moarte; prin astfel de versuri: Te bolnAvisi vipera; cu brafee deschise Te primii in casa"... DA si mumele boalei: Alexandrescu stkferise de lfinlgoare";. ba ne face sA infelegem si pricina rupturii prieteniei lor:

SA urlii de turbare and fi-or cAdea blesteme A dota inimi calde ce tu le-ai desunit. Pricina era o fernee! Poezia poartA data de 1836 April 7. Fireste, culgerea de poezii a lui Eliade din acel

in an 2), poezia

lipseste. Eliad sau o avea si n'a publicat-o, sau a scris-o In 1838 si-i pune aceastä datA, care aproape sigur e aceea a rupturii prietesugului lor. In acelasi an, de doug 1) Curierul de Ambe-Sexe. Periodul IT, pag. 74. 2) Culegere dln:scrieorile lul El lad de proze ei de poeziel Bueureotl, In:110.1u1 Ilia4111836.

www.digibuc.ro

Culegeri asupra vietil lul

XVII

ori, in articolele: Au lorii" $i D. SarsaiM", publicate tot in Curierul", love$te iar pe Alexandrescu. Autorii descrisi de Eliad nu se deosibesc deloc cei cari misuiesc in stratul râmäforilor" i fac niste parascovenii", pe care le numesc satirä", päcälindlu-se tot pe cf. Alexandrescu isi scoase cu:egerea a doua de poezii.

Dusmänia lor nu s'a curMat decât eu nioar,Aceasta se vede si din corespondenta lui Alexandrescu cktre Ghica. Asa, inteo scrisoare din 12 Februarie 1843, poetul räspunde prietenului sau, care li cerea o inseinnare de cärtile iesite In tipografia lui Eliad: nu sunt tocrnai prieten cu Eliad, ca si-i ceiu cr asemenea inseninare..." si nu stiu dece socotea tor.

titi cä jurnalul Vostru nu poate iei färä a fi imbogältit eu asemenea sgriícii". Apoi, inteo alta, din 1814, Ghenarie 11, critica pe Eliad

dimpreunä eu Marcovici puneau Minur sittle pe ate 40.000 lei pentrit ostenelile dumm nealor In literaturl". Adlugänd: Norociti muritori cari au darul a pläcea tuturor guvernekn., in Vreme ce noi, ¶gonifi subt cel trecut, sUferiti de eel de acum, suntem ca niste jecare

puri fricosi"... In

politic,

Alexandrescu loveste un bärbat protector al lui Eliade, prin fabula:

1861.

cu dopotei"; Eliade rdspunde printr'o alta: Caine le bolnav de ochi",1) publicatä In 1) Bogdan-Duka. Convorbiri. Articolul citat.

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexaudrescu

XVIII

Natkmalul" No. 30, Alexandrescu ii rispunde. Dar cele mai grozave lovituri, dela Ingratul". $i le-au dat amândoi prin ni$te sa(ire", care au circulat in manuscris, $i pe care Aricesicu le dd In culegerea lui1). La cele '5 strofe ale lui Alexandrescu, Eliade svârlä 39! Si numai mormântul a pus un sfâr$it acestei uri care, din partea lui Eliade, n'a avut margini! desvälui

Dacä

pentru intâia oarä mai Pe

larg aceastä polemicA, cea mai invegunatä care a fost vreodatä in vre-o literaturä, o fac, in

afarä de cele ce-am spus mai inainte de a p

ca si

serveasca de invätämânt. Line arati cii vremea, acest Mare critic, domole$te orice furtunä, orice urä, asezAnd pe fiecare la locul lui. N'a fost scriitor care si aibsä un mai Mare aräta, nistea

$i

cu care o privim astizi,

dusman cum a avut Alexandrescu

in Eliade,

du$man care sä-I loveasci la inceputul carierei lui. N'au fost leclii mai distrugitoare ca adat. Feriti-vä de 01" celea pe care Eliack i sfdtuia criticul pe scriitorii tineri! Si totusi cine e Alexandrescu astäzi ca poet, ce in urmi ii rätnâne criticul, ce departe in urmä! Cad ni1) Satire politice" care au circulat in public manuscrise oi anonime, Mire and 1890- 66. Culesc de C. D. Aricescu, Elucureoti 1848.

www.digibuc.ro

Culegerl asupra vietii lui

meni nu poate innlbusi talentul

i

XIX

geniul. Cat

de reci ni se par searbädele articole din Curierul", cat de frumoasl e fabula Privighetoarea si Mägarul"! $i Eliade a fost mare; dar cei mdrunti, cei ce stau ca frunzele pe copac, ca praful pe drum? Aceia vor alcdtui nisipul pustiului prickei literaturi, nisipul pe care il calci In picioare, ca sä ajungi la Oaza! Kogälniceanu nu se inselase când, In prefata poeziilor lui Hrisoverghi1), vorbind desprestarea literaturii .de pe la 1834, spunea: Cele

a lui Alexandres:u iesiserä asemine de subt tipar, si yestea Romfinilor (Lin Intai incerclri

mare Poet". Gr. Alexandrescu este cel mai mare poet al Munteniei, si alaturi (le Mihail Eminescu, cei mai mari poeti ai nostri. Cu

mult 'mai putin artist deck Eminescu, ei cu canoastere

putin deplina

mai

a

limbii, Ale-

xandrescu se ridicä totusi, de multe ori, deasupra lui Eminescu, printeo gândire adkucá, printr'un netärmurit avant ce-i iea sufletul ori de câte ori dânsul vibreazä pentru fericirea omenirii.

La niciun pont

al.

nostru nu se gäseste ark

entusiasm, atata lepädare de sine, si dragoste pentru altii, ca la Grigorie Alexandres u. Durerea lui nu-I nelinisteste, ci aceea a altora. Pentru a lui gäseste puterea el si-o innAbusä inchizandu-se intensa, ca'n eernentuir 1) Poezia luí Hrlsovergh1, Ia It, 1845.

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

XX

El nu cere nimic dela soartä, pe care o klorea legatä cu a tuturor celorlalti: Eu inu Iti ceiu In parte nimica pentru mine, Soarta-mi cu a multimii as vrea sa" o unese... Ne spune in Attu! 1840", care e p capodoped a literaturii noastre. Ori de câte ori insä

isi opreste andirea la

patimi!e lui, isi pierde

din avant; de aceea poeziile In care descrie dragostele lui sunt slabe. Talentul lui e ea vijelia, care nu poate misca numai o

frunzä, ci

freamätä intreaga adure

supt aripile ei.

Alexandrescu e un uria$ care, cu o singurä smucitura, se scuturà de tot ce-1 inconjoad, ca sä rämäie singur. Asa se scuturà de influenta literaturii franceze, pe care o cuno$tea deplin, si chiar atunci când o ia de tovaräis In ealea{ lui de scriitor, cât de prizäritd, ce umilitä se tine de pasii lui ! Cäei ei Ii aratä drumul, el Q Invatd cum sä meargä. Neinduplecat,

duios

si märet, muscätor

zâmbitor In aceeasi vreme, asa ni se aratä, In

Satire". Biciuitor in ,,Fabule", dânsul eroieste o lume nouä, lumea dolftoacelor ce vorbesc, a dobiboacelor ce vin din adâncul codrilor si, fermecate de puterea vräjitorului-poet, injgheabä,

subt ochii nostri, o vieag npuä, menità sä ne indrepte paii, sä ni-i intoard dintr'un drum, trimitându-i pe un altul. Pe eine vreti sfà gäsiti? Pe ajunsul, burg-verde, care nu mai

cunoaste pe nimeni? Pe secktura care se sbuwww.digibuc.ro

Culegerl asupra vietii lui

XXI

ciuma, si tipa: ea% ce avern, el a croit?? Pe teInsemnatul clizeva, de co:o, care se cla d,ept scoborîtor al ,cutärui neam domnesc? Pe Fifi(i

pomadit, dar sec, asezat, to,mai pentru aceasia, fruntea bucatelor? Pe un oarecare ce-si. vinde, In margini:e pu:erii lui, tara? Pe atâtea in

sa aureasca un stalp, mai mult, al portii lor? $i mai pe cine? Pe increatorii de sine, pe mecinstiti, pe bârfitori? Dar pe toti ii veti gäsi; n'aveti teama, cäci fabulele lui Alexandrescu sunt vesnice, ca si patimile sufletului omenesc!

ASUPRA EDITIILOR SCRIERILOR LUI

GRIGORE M. ALEXANDRESCU Cele cinci editii aparute cat poetul era in vieatä sunt: I) 1832. Eliezer ,si Neftali. Poemä ,tradusä din Florian de Gr. Aleksandreskm. Bucuresti 1831. In Tipografia lui Eliad4 Vol. in 8°, de 120 pagini.

Paginile 87-120 cuprind: Poezii ale D. Gr. Alelesandresku; Elogii: I. Miezul noptii. II, Prietesugul, III. Adio. IV, Intristarea, V, Intoarcerea.

,,Adio lui lord Biron la sotia sa". Traductiet. ,,Intristare". Traductie din Delamartin. (sic).

www.digibuc.ro

XXII

Gr. M. Alexandrescu

Fluturele". Traductie din Delarnartin. (sic).

Fabu:e: I. Vulpoiul Predicator.

II. Privighe-

toarea si Piiunul. III. Mägarul rásatat. IV. Papapagalul si celelalte päsäri. V. Catärul ce lauciä nobilitatea. II) 1838.

Poezl ale D. Gr. Aleksandre)leul.

Bucuresti. Tipärite la Zaharia Karka'eki. 1838. Vol. in 80 de 55 pagini Eligii si fabule: Meditatia Elisa. Asteptarea. mnima mea e trlsta. Pestera. Barca. Candela. Fericirea. Cânele soldatului. Episfolä farniliarà Domnului Ctunpianul. Rugälciunea.

Fabule:

Polkovnic I.

Lebäda si puii corbu'ui

Privighetoarea in colisie. Ursul si lupul. Boul $i vitelul. Câinele izgonit. Soarecele si pisica. Privighetoarea i rrägarul. III) 1842. Poezii a lui Gr. Alecsandrescu.

Editie cornplectà. Iasi. La Kantora Foaiei SAtesti, 1842, Vol. lb°, pag. XIV si 228, urmate de 1 pag. cu Scara". Editia cuprinde urmätoarele bucAti: (le cläni in ordinea scärii). I) Pe spatele copertei Insn. a ardlat locul st data Bucurest! 1839". Aci trebue sa mai adnugArn en Alexandrescu mai

are, Inainte de aceasta o traducere Ici versurl ,,Alziri sau Americanii. Tragedie In 3 acte de Voltaire. 1855, Bucurelti.

www.digibuc.ro

Culegerl asupra vIetll Jul

XXIII

Epistole: I) Marelui Logofdt I. Vdclirescul, II) Epist. Familiard, d. Colonel I. Câmpineanu. 111) Catrii Volter. IV) D. Mellor Vo'neseu V) D. Aleksandru Doeci, fabulist moldovan.

VI) Satird, Duku lui mea.

Meditatii: I) Meditarie. II) Pe,stera. Ill) Barca. IV) Candela. V) Rugdciunea. VI) Anal 1810. VII) Viea(a cdmpeneascd.

Elegii: I) Miezul nopgii. II) Prietesugul. III) .1dio. IV) Intristarea. V) Intoarcerea. VI) Elisa VII) A$teptarea. VIII) lnima mea e tristd. VC) Cânele soldatului. X) Te mai veizta odatd. XI) Prielesugul $i amoral Emiliei. XII) De ce suspint. XIII) Meinglierea unei tinere frmei. XIV) Mulgumirea. XV) Clind dar o stl gu,sti pacea. Traductii: I) Adio lui lord Biron la s'ogia sa. II) Intristare. Ill) Fluturele. IV) Fericirea. Fabule: predicidor. 11) Privighetoarea ,si pdunul. 111) Mdgarul rdsfd(at. 1V) Papagalul ,s1 celelalte paseri. V) CaMrul ce-,si laudd nobilitatea. VI) Lebdda $1 pull corbului.

VII) Privighetoarea in colivie. VIII) Ursul ci lu(ul. IX) Bout $i vigelu$111. X) Cane le lzgonit. VI) 5'oarecele $1 pisica. XII) Privigheloarea si mdgarul. XIII) Câne le $1 cdgelul. XIV) Pisica $1 figrul. XV) Dervi,sul $1 fata. XVI) Dreptalea leului. XXII) Nebania $1 amoral. XVIII) Lupul moralist. XIV) Vulpea liberal?1.

sillbalicd

XX) Mer la $1 bufni(a. VVI) Cucul. VVII) Meal $1 gdinele. XXIII) Oglindele.'VVIV) Cdnele $1 mdgurul,

www.digibuc.ro

XXIV

Gr. M. Alexandrescu

Epigrame: /)... //) Celui ce scria C1 poezia esle o Goal nelecuild. Ill). D*** IV). V). Am dat cupriinsul acestui volum, de oarece, fiind foarte

rar, (bibliotecile

nu-1

au, chiar

nid aceea a Academiei) cercetätorii se lovesc de o piedia. Mai cu seamä, ca, desi aceastä editie are pe alocurea unele moldovenisme, pe clansa si aceea dela 1847, trebue sä se sprijine orice editare a operei lui Gr. Alecsandrescu. In privinfa acestei editii, se poate cerceta, cu mult lobos, scrisorile lui Alexandrescu, pu-

blicate de atre d. Bogdan Duicl. Asa Alexandrescu scrie la 17 Martie 1842 cä e mai de un an" de and a trimis lui Donici Manuscriptul spre tipä'rire, lucru ce-1 hotärise (se vede din scrisoare) si si-1 retragg In cazul

and n'ar iesi mai repede. Banii pentru aceste poezii, ce-i cere Mereu prin scrisori, prietenului

säu, pe care-1 roagä sä stäruiasd, li primeste Insfarsit, i chiar räspunde, la 15 Aprilie 1842: Banii dela Donici primit, i i-am cheltuit sänätos". Cat priveste pentru o parte din volumele ce i se cuveneau, corespondenta aminteste 'hick prin NoeMbrie 23, acelasi an, rugand pe Ghica sä Incredinfeze pe editori c'd le cere, nu ca sä le vanzä, pAgubindu-i prin aceasta, ci sä le deie la uncle persoane care nu obisnuesc sä cuMpere niciodatä cat-0 românesti").

Din aceastà editie s'a dat la o parte o poeSpovedania", care nu s'a tipärit, si rä-

zie:

1) Erau i pe atunci.

www.digibuc.ro

Culegeri asupra vietil lui

XXV

mâne pentru totdeauna pierdutä. CAci poetul Iii zadar cere, prin Ghica, s i se inapoieze; In 11

Ghenarie 1844, Inca tot nu o primise... Si ce este mai de mirat Inch% nu-mi räspunzi mnimic la cererea ce t'am Meat inteatâtea rânduri a-mi trimite cu orce pret versurile -mele dela Cogäliniceanu; stii cä nici Inteun chip nu voiu sä rämâie acolo; sileste-te dar, odatd pentru totdeauna, a no.' Indatora cu trimiterea tor..." In fruntea volumului se afla urnatoarea:

PREFAT

41)

Precuvântarea in fruntea unei cärfi este

ate odatä foarte trebuincioasä; intâi, pentruca adaogI la numärul foilor (lucru nu pujn folositor pentru multumirea ochilor si pentru speculatie), iar al doilea pentrucA autorul are aci sä vorbeascá cat va pofti de de nedestoinLia vräjnasilor sai. Ori cum va fi, imi venise dorinta sa fac i su

câmp deschis

meritul säu

i

o precuvântare: vrând sa dea cetitorilor o inaltà idee de invätäturä mea, hotärisem sä insir ca intr'un panelnic numele tuturor autorilor Morti sau vii, crestini sau pagâni, pe

cari i-am citit sau voiu sä-i citesc, sà puiu câteva epigrafe latinesti, citiva tedmini de chimie,

si cu äst chip

sä

spariu pe acei cari .ar ,in-

dräsni sà buna judece. Dar o ideee räpide ma M."1) 0 darn 1ntocmai.

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

XXVI

al sa-mi

schimb

hotarirea: ma gindii cá o

asemenea colektie nu poate sluji deck sä dove-

deasca boggia nestiintii mele; cä as vorbi In zadar de regulile lui Aristot, când nu le pazesc: când el a scris bine, $i eu cuan vedeti. it4a, infatisez Para forMalitati un amestec de poQii;

o parte din ele au fast Inca odatä tiparite 5i criticate: cu

a

doua* editie

astept o a doua

critica.

In zadar

striga unii ca critica

e

primej-

dioasä, ca omoarä taleniele, dumneei nu face atata rau cat vor sa arate, si nu väz Ice almarocire ar fi de ar putea sä zugrume câteva din acele duhuri lunatice care, plângandurse .de putina intelegere a veacului lor, se inchid ini viitorie ca inteo cetatue nepatrunsä, $i a$teapta acolo slava care ii priveste cu milk' 5i ride de dânsii.

laar critica trebue

sa fie iertata,

insa nu

numai unora, ci de obste; nu acea care defaimä pe olm, dar acea care arata greseele scrierii. 0 asemenea critica poate sä indrepteze pe multi, poate sa formeze gustul. Geniul e ca

toate puterile ceresti, care adorm inteo oarba incredintare, când nimeni nu le arata adevärul. Sri, nu credem Insa ca meritul unui autar se Poate cerceta $i hotari numai de acei de o meserie cu dânsul: adeseori pana lor este poväftlitA de patima, si interesul ce au a insela ii face nedrepti. E destul sl aibd cineva un duh firesc ceva cultivat, si niste organe simtitoare,

www.digibuc.ro

Culegeri asupra vietii lul

XXVII

ca sä pretuiasca talentul. Meritul unui poet stä In pläcuta intipärire ce ne lasä citirea poezklor sale, si cititorul chiar

de nu va sti

regulile,

tot poate spune de a simtit multumire sau nepläcere, dacä versurile sunt melodioase sau aspre, deslusite sau Incurcate, felurite sau monotone. Autorul a Implinit toate conditiile, de . va izbuti sä-mi mulfumeascä duhul, inima, si urechea, potrivit cu felul la care se apleacä. Eu niciodata n'am criticat pe nimeni, pentrucä Ini-a placut sa fiu In pace cu toatä liimea, si pentrucä prea putini oameni suferä cu multumire sä le aräti greselile; jar de n'am rdspuns la personalitati:e adresate asupra-Mi, meritul acesta nu e al Ineu, ci al censurii Ce bine voitoare care nu In'a inggcluit: altfel, poate n'as fi avut filosofia a le privi cu dis-

pretuirea ce meritä; a läsa In pedeapsa cugetului

lor pe acei oameni cari nu se

rusineazd

de nimic, cari si-au mIntit lor si obstii; cari ini-au %cut tot räul ce le-a fost orin putintä,

si au dat Scrierilor mele un duh vinovat

nu-1 au avut. Ruso zice cä nu trebue sä 0mortm un o.n, ca sä-i dovecrm pria aceasta n'are dreptate la räul ce vorbeste de noi;

urma-o bucuros cu acei care ar critica poeziile mele, cäci färä sa fiu ca acei ipocriti, care se zic ei Insusi cei mai pädtosi Inaintea lui Dumnezeu, ca sä se Mire lumea de modestia lor, tot 1) Rousseau. (N. E.)

www.digibuc.ro

XXVIII

Gr. M. Alexandreseu

cunosc ce-mi lipseste, desi nu pociu face mai bine 1).

Dar väz cà färä sä voiu, era aproape sä va dau o precuvântare dupa toate formele; norocire pentru cititori cä alu prins de veste la vreme; altfel, le-asi

fi

fäcut apologia fies-cAreia

plimbat pe asternului väilor si pe varful muntilor; le-asi fi vorbit de ware Si de lunä, de zefir si de flori; fi dus faca cunostinfa de dobitoacele mele, ca sä vaza cat sunt de nevinovate si i-asi fi lasat sä scape din bucäfi, i-asi fi

vizuinii cu orice mijloc vor sti. Acum linsä ii iert; dar sfârsind multumesc prietenilor care, orbiti negresti de prietesug, mi fac o viná cà scriu asa de putin. Ei ar avea cuvânt ma intrebe cum lucrez, si atat, dupä toate nemultumirile ce am suferit din pricina aplearii

mele. Cat pentru duhurile satirice, toff acei care

si pentru judecä cu asprime, si privesc

greselele noastre cu telescopul, de tni vor Wee si cat aln scris este prea mult, le voiu räsmulfumesc Punde, cà chiar de as fi vrut si sä nu scriu nimica, aceasta mi-ar fi fost peste putintä; cä am avut datoria sä fac aceea ce arfl putut; à puiu si eu o peateä cif' 'de

micA la zidirea obsteasca; 5i In sfarsit cä poate pilda Imea nu va fi de tot nefolositoare pentru

alti tined Mai cu talent decât mine, cari. ii tin Scrierile lor ascunse ca niste crinie de stat 2) Aluzie la critica lui Ellad din Curierul de AmbeSexe". (N. E.)

www.digibuc.ro

Culegerì asupra vletii lul

XXIX

$i socotesc viata petrecutä in moleciune, ca Icea mai buna recomandatie pentru ei, n ziva 'de astAzi'. IV. 18'17 Suvenire chi impresii ep:stole chi labule de Grig )rie .1leeesandrescu. Bucuresti. Tipografia lui K. 'A. Rosetti $i Vinterhalter,

18471). Vol. in

8°;

278::: inainte

Câteva cuvinte in locu sfârsit o foaie cu Tab la". $i

3

foi cu titlul

(le

prefata"; la

1) Tot In acest an se tipareste Merona, din Voltaire, tradusit de Alexandrescu, in 1844. In vremea cat a stat inchis.

A fost tiparita cu fondurile Asociatiel literare". In Serisoarea" sa, ÇlhIca, neaducandu-si aminte, se intreabil s'o If facut traducerea ?

www.digibuc.ro

XXX

Gr. M. Alexandrescu

CATEVA CUVINTE IN LOC DE PREFATA Pentru ce nu publici scrisorile Damitale intrebaiu fnai deunäzi pe un bärbat de spirit $i de gust care tine ascunse In portofoliul säti, mai multe manuscrite de poezii !

_ Nam speriat, imi räspunse, de când am väzut atkia poeti...

Negre$it, niciodatä nu am avut mai multá Indestulare, nu zic de poezie, ci, de versuri. De

unde vine aceasta? Poate In parte din gresita idee cà arta poetului ar fi mai uwarä deck a prozatorului, dupä cum socotim cei mai mulfi atunci când intram In cariera literelor cu toat4 increderea junetii $i neesperientei; 1) poate Irma asemenea dintr'o lege 'Malta', care va ca poetii

sä fie cele d'ântäi instrumente ale geniului ioroadelor 2), când geniul acesta Incepe sà se destepte. In adevär, armonia avand o atractie naturalä pentru cei 'mai multi oameni, si versurile frulmoase Intipkindu-se cu lesnire ln memorie, toti aceia tari le Inceputul civilita-

tiilor, sant sau cred a simti In sufletul br o scântee divinä, aleg instrumentul acesta ca cel sigur spre räspâneli ideile bor. De aceea poezia e cea mai anticl artä a spiritului omenesc, de aceea legile popoarelor celor antice erau scrise In versuri; de aceea in ierar$ia lite-

relor poezia are un loc asa de inalt. Ea face 1) 4i neesperientei" (lipseste In editia din 1863).

www.digibuc.ro

Culegeri asupra vietil lui

XXXI

cea mai mare parte a gloriei natiilor, si cele mai insemnate fapte, cele mai Matte descoperiri

au trebuinta de ajutorul ei ea sa poatä Dar cu cat arta este mai frumoasä, atit este mai anevoie; cu cat sunt mai rari productii care au lasat nuMele lor la veazuri1), atat mai numerosi aceia cari s'au pierdvit In adancul tärii. Fairnosul

Béranger

puternicul liric al

timpilor moderni, poet popular cu aristocratice forMe, si unul din capetele cele mai rezonabile -ale Frantei, zice ea'

lte din cantecele pale

cele 'mici l-au costat douä si trei saptämand de lucru; Märturisire ce dovedeste catä strasnicie trebue sä, aduca un autor la compunerea scrierilor sale; 616, arta este asa de Intinsä si variatä, frumosul are atatea nuante delicate si fugitive, lucrkrile imaginatiei atata trebuintä de ale rezonului ca

sä poatä ajunge tinta

care este frdmosul ideal, sau strälucirea adevärului, dupä cum zice Platon, Incat nu este de inirare clack' desävarsirea lipseste la multi, cä!rora Insä nu le lipseste talentul, si dacä literatura noasträ mai ales, a egreia parte poetica nu se compune panä In anii din until decat de niste balade traditionale, inspiratii necultivate ale suferintei si ale naturii sälbatice, Inu este zic de Mirare, dacä literatura nosträ produs Inca niciun cap de operä care sä poatä sluji de model netagaduit; acelea nu ies decal 1) Seca 11. (t861).

www.digibuc.ro

XXXII in

Gr. M. Alexandrescu

literaturile forMate, si In limbile statorni-

cite, dupä cum o stiu mai cu osebire toti aceia cari scriu,

si

prin

urmare cunosc influenta,

ce are limba asupra stilutui. Ce pociu zice acum de poeziile mele? 0 parte din ele s'au mai tipärit la Iasi, anul

1842, si defavorul de care ma' bucuram atunci, a contribuit negresit la primirea ce li s'a %cut, dupä cum se Intâmpla cu tot ce este poprit. Retipärindu-le acum, am $ters pe unele, am vrut sä indepärteze pe altee, si am adiogat câteva, Intre care unele sujeturi istorice de un interes national, si prin urmare i mai puiin egoist; caJci eu sunt din numarul acelora cari cred cä poezia, pe lânga neapärata conditi2 Ele a pläcea, conditie a existentei sale, este datoare sa exprime trebuintele societätii si sä destepte simtiminte frumoase

si

nobile, care inalta su-

fletul prin idei morale si divine pana In viitorul nem.arginit si In anii cei vesnici 2).

Sunt departe de a crede icìl ant tratat aceste sujete cu tot interesul de care sunt primitoare. Dar o scriere este totdeauna un mijloc de a face alta mai desavarsitä, si eu voiu fi cel dintâiu a aplauda 3) pe acela ce va face mai bine. V. 1863. Meditatii, elogii, epistole, satire AlexandreseJ. Bucufabule de Grigorie 1) Societatti (1863). 2) Eterni (1863). 3) Aplaude (1863).

www.digibuc.ro

Culegerl asupra vIetli lul

.resti. Tipografia nationalä

a

XXXIII

lui Stefan Rassi-

descu, Ca lea NeMteascä, hotelul German No, 27, 1863.

in 8°, de 5 zoi nepag., LX si 414 pagine,

Aceastä editie e vestitä incä din 1861 ca o éditie rari si pompoasä, de cätre G. Cre(ianu, in articolul: Mixarea literard din anal 1861, in Wile Romeine"1). latà ce scrie Cretianu: ,De altä parte afläm cä d. Gr. Alecsandrescu, poetul elegiac al Amara 18'i0 i fabulistul Munteniei, pregäteste o nouä editie a operelor sale, veleiogad cu poezii inedite si ilustratil cu ingrijire de artisti din Paris". In schimb editia a apärut in 1863, in conditiuni tipografice cu totul inferioare celor din 1842, 1847, neilustrat% si inferioarä ca valoare literal% prin schimbärile forMei si a limbii ce poetul a adus operei sale. Aceastä editie are in frunte: Cliteva cuvinte in loc de prefa(d", luate din editia din 1847, si o inchinare lui Ion Ghica; iat-o:

Ca unui bun si statornic ante, care am peIrma o mare parte a tvietel mele; ea care am visitat, juni ameindoi plini de ilusii pentru viltorul ttei noastre, mondstirile de dincolo de Olt, acele Matte uvenire ale marire1 trecute

ale decadentei actuate a României,

1) Revista Rotninä" pentru Sciinte, Litere i Arte Vol. I, p. 845, 1854. BucureSti.

www.digibuc.ro

2

Gr. M. Alexandrescu

XXXIV

inspirat poesiile eroice coprinse in

ce

cartea mea, W dedic aceastd carte, ca doatnicie itadd de am'cia ,si stima ce-ti pástrez; pentru amide ce'mi-ai ardtat totd'auna, ,si s!ti,md peniru necontestatele tale merite ,si VI. 1893. -- Serien î,z versari ,si prozd, cil un

portret si un Fac-simile. Bucuresti. Edit. Libr. Socec, 1893.

Editorii ne spun cg edifia ce o dau publicului ani dupä cea din urinä. fäcuta de autor, este Intocmitä dupä toate edifiunile

acuma 30 de

anterioare, luând insa de bazä pe tcea din ur-

mä a

autorului, dela 1863".

Edifia a aparut supt ingrijirea lui Ion 9hica. Ea dä toate poeziile apärute in cele cinci edifii, de autor în unele din ele, cum sunt: Intri,starea", Prietesupti" i Intoarcerea", publicate numai In 1832 si 1842. In afarä de aceasta se mai adaogä 3 poezii rärnase pânä atunci intre (manuscriptele däruite de Ion Ghica. Academiei. Aceste trei poezii sunt: IV oap-

chiar cele omise

1) Cea din urma carte tipdritti de Grigore Alexandrescu

e urmatoarea traducere: POVE$TI AL13ASTRE, dupd Eduard Laboulaye dela Institut Bucure8t1 1872, Cartea poartä urmdtoarea dedicatie : Dedlcatli filcei mele ,,Angelina". Volumul Acaderniel poartdInchinarea autograitt: Excelentei sale d-1 General Ndsturel Herescu, respectos suvenir, Gr. M. Alexandrescu".

www.digibuc.ro

Culegeri asupra vietil lul

XXXV

tea sléintului Botez"; Inaltimii Sale Prink-

lui stdpânitor al Moldova, Mihail Sturdzea, pen-

Ira anul 1842"; Majestdtii Sale Victor Emanuel Regele Italia'. Dar aceasa editie cätueste tocmai pentruca a luat de baza editia din 1863, neacând nicio comparatie cu forrnele anterioare ale poeziilor, publicate in 1842 si 1847, editii care pästreazl curatä limba ver-

surilor. In afarä de aceasta, editia e plind de greseli unele reproduse dupä cea din .o1863 altele acute din mu; iar in unele locuri lipsesc chiar versuri intregi. VII. (Ford datd1). Gr. Alecsandrescu. Medilatii, Elegii, Epistole, Satire 5i Fabule. Iasi Edit. Libr. Fratilor Saraga. Cuprinde o prefatä,

si ca parte ineditd, fatä de editiile de dinaintea ei: 0 Satird politid la adresa lui Eliad (pagina

175) luaa din culegerile

lui Aricescu; si trei

articole in prozä: Giistele bunului DumnPzeu", (din Albina Pindului", 1868 ; Lorelei sau steinea Lorei frumoasa fermecaloare" si Inmormiinlarea poeziel" (arnândouä din Calendarul GIOnpelui" pe 1847); in frunte, pe lângä prefetele 1642 si 1847, e push* si dedicatia lui Alexandru Donici (Râtil si Helesteul in care acesta invinueste pe Alexandrescu de lene". (Aceastl 1) In oHce caz igsita dupa editia Socec din 1892, deoarece

eredem ca dupii aceasta reproducere i cele 3 poezii aflate In manuscript, In biblioteca Academiei.

www.digibuc.ro

XXXVI

Gr. M. Alexandrescu

declicatie e pusä de insusi Alexandrescu, 5i fri Ed. din 1863). VIII. 1902. Gr. Alecsandrescu, Scrieri in versuri i proa cu o prefatä de G. Co$buc. Edit. Minervei, Bucuresti.

E o reimprimare a editiei din 1893. IX. 1902. Gr. Al. Atexandrescu. Proz.1 $1 versuri. Bucuresti. Edit. Libr. Alcalay. (Biblioteca

pentru toti) cu o prefatà in care se reproduce Parti din articolul d-lui Barbu Delavrancea, din uRevista Noul" (1888); cuprinde buati de proversuri, astazi, in:

zit $i

5i

care editie se coMplecteazä

1907. Cu aceasta, in care s'a luat ca bazä editiile din 1842 $i 1847. Pentru toate poeziile, flea deosebire, se aratä foima primitivä, in

note, cat si schimbärile de pe urmä, atunci dud ele au oarecare insemnätate. S'au arätat jurnalele sau revistele in care ele au apärut, prin cat ne-a fost cu putintä. S'a acaogat fabula: Vulpea, calul 5.1 lupul", care nu se aflà nici inteo editie a scrierilor lui Alexattdrescu; $i s'au dat, ca documente literare, ,,Satira" culeask de Aricescu, $i cele douä bucäti de versuri din culegerea Armonii", a lui Gusti. S'a pästrat titlul din 1842: Poezii urmand Fa al doilea volum sä cuprinclà Proza, i poate un al treilea: Scrisorile. 13:Asti-Am aceeasi ordine läsäm scrisoarea lui Ion Ghica, acolo, tin www.digibuc.ro

Culegeri asupra v fetil lui

XXXVII

frunte, aláturi de operele poetului, cum aláturate au fost sufletele acestor prieteni cat au trait 1.).

Bucureti. August 1907. EM. GÄRLEANU

1) In alard de editla aceasta sunt cateva altele care cuprinde culegeri sau mimai de poezii, sau numai de fabule,

Cea mai Insemnata dintre aceste, prin imprejurarile locul In care apare, este urmatoarea: Poezil ale d. Gr. Alexandrescu, VAcArescu i Elliad. Intaia oarti In Bucuresti, iar a doua (sic) oara cu cheltuiala lui Petru Lupulov. In tes. Craesc Clerical. Institut din Zara de a III clasa profesor. TIpArite In Buda. Cu tiparul kr. tipografil, 1845. (In afara de ateva paglni dela sfArsit, tot volumul cuprinde numai poeziile lui Alexandrescu).

Alte editii sunt; A. Donici, Gr. Alexandrescu, G. Assaki, (Bolintineanu, Raleti, Rddulescu, Carp; Tttut ; Nichitache, Gusti, Seulescu, Ureche), Fabule Române Alese, adunate si publicate de G. Petrini. Iasi. Fart{ data. Gr. Ale-

xancirescu. Poezii i fabule. Editie scolara. aprobatä de Ministerul Instr. Publ. Bucurestl, 1900.

Edit. Socec.

Ale-

xandrescu Cr. Noua biblioteca populara. Apare odata pe tun& Edit. D. I. Cerbureanu, Bucurestf.

www.digibuc.ro

AMINTIRI DESPRE

GRIGORIE ALEXANDRESCU DE

ION GHICA1) De câte ori ant venit In Londra, una (lin Intâiele mele visite a fost pentru Muzeul Britanic, acel palat In care se afla adunate manuscriptele cele mai pretioase ale lumii Invätate si minunile artei antice, unde se desfasurä ca inteo panorama istoria geniului omenesc. Intr'una din zile, pe când eram 2) cu familia mea In sala î n care sunt expuse 3), pe piedestale si pe pgreti, vestitele Imarmure Elgin, si stam admirând fruinoasele metode dintre triglifele frisei exterioare ale Partenonului, pe care stint reprezentate In ronde bosse luptele Zeilor 4) cu Centaurii, aud pe cineva c ne 5) zice: Nu vg mai tiitati 6 la mizerabilele astea de pietre"!

Mg Intorc sg vgz cine mA apostrofeazg, si clan cu ochii de Lordul Ald.., un vechiu amic 7) 1) Reproducern dupa edit, din 1903, dt1nd, In note, deoseWrite ce se glisesc In brosura din 1887. 2) Eram acolo (Brosura din 1887), 3) Expuse de mar Imprejur (1887). 4) Grecilor (Brosura 1887). 5) Ca-mi (1887).

6) Nu te mai ulta (1887). 7) Antic. Turcoill fanatic (1887).

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

2

care isi urmeazd vorba inainte In modul mrmAtor:

Vezi pietrele astea, cu rapsodiile lui Homer, cu tragediile lui Sofocle, ale lui Euripid si cu scrierile lui Platon, ale lui Aristotel si Herodot, au fost cauza cä puterile Europei nu au läsat

pe Turci

la

1821

sä striveaseä pe Greci 11.

,,Acestea au fäcut pe Byron cu tinerimea ¡din Cambridge, din Oxford si din toate universi-

tdtile Europei, sä alerge in ajutorul Grecilor, sä exalte opiniunea pânä a si:i 2) sä ardä flota turceascä la Navarin 5i sa proclame independenta Moreei. Avea dreptate nobilul Lord. Asa e arta si literatura Oameni de acum trei mi de ani au luptat pentru liberarea Greciei alaturi cu mai eroici palicari ai A..goanei.

cei

daca s'o intampla Cu vremea Romania s'ardice fruntea sa, ,Pe-a Dambovltei vale ostiri de s'or ivi, ,Ai luptelor cumplite partasi el vor mai fia.

Alexandrescu (Trecutul la Mantistlrea Dealului)

In secolul in care träim, când toate se mä,soarä cu bulgäri de aur, o pâtizA a lui Rafael s'a plätit mai zilele trecute 75.000 de lire st. aproape douà milioane de franci (450 oca de aur). Apoi intreb : cum ar putea sä piarti 1) Cand s'au prezentat contra Sultanulul (1887). 2) Sill pe Europa (1887).

www.digibuc.ro

Arn Intirl de Ion Ghica

3

natiune, care a produs astfel de oameni, care a dat nastere lui Dante, lui Michel Angelo, Tasso täsi Petrarca? Si cine ar putea vreodatä gaduiasca ratiunea si dreptul de a fi? Potcoava Ungurului si a Croatului a putut s'o calce, dai n'a putut s'o nimiceasa nici s'o opreascá de a se ridica. Natiunile traiesc si se glorificg prin oamenii

ce au produs si prin lucrärile lor geniale. Vai de popoarele acelea care nu au profeti! Fie

ele cat de mari, cat de puternice; numere suflärile cu sutele de milioane, cucereascä lumea intreagä, ele sunt condamnate pierii si uitärii. Urmele biruitorilor se pot sterge dar ale lui Molière, Racine,

Hugo.

Cuvier

$i

Lamartine

niciodatà. Cat de mari $i de puternici fie un Moltke, un Bismark, g'oria lor este trecatoare, pe and a lui Goethe, Humboldt $'a lid Beethoven va rämanea etelinä. Mai an capitala noasträ era in picioare; fr lergau toti In toate pärti:e, da om peste om. Ostirea pe jos si cälare, iniratä pe strade, cu arma la päMânt si cu steagurile In zäbranic negru, cu muzici la toate rkspantiile, clopotele

nari si .mici stmau

la

o sutä de biserici, de

luau auzul; urla orasul de vuiet si tunul se auzea In depärtare, trägand a jale. Corpurile constituite toate, unul dui-A altul, cu presedintii In frunte, faculatile si scoalele cu profesorii lor, corporatiile cu baniere, urmau In caderrtá.

www.digibuc.ro

4

Gr. M. Alexandrescu

Lumea alerga pe capete sä vazg carele (linear-

cate cu sute de coroane de lauri $i de flori, urmate de dricul poleit, care ducea la ultima locuintä pe un bärbat de stat, fost de zece oi ministru, acoperit de sus pâtiä jos cu cruci, stele si cordoane.

Acum nu de natlt, tot pe aceea$i cale $i tot catre acel loca$, mergea in acere i nebagat In seama, fgrä steaguri, färä tobe $i färä surle, dricul modest In caie erau rämäsitele pämántesti ale poetului Alexandrescu. Täcutul 5i putin numerosul acest cortegiu facea contrast cu acea märeatä $i sgomotoasä petrecere a fostului ministru.

Mi-am

zis

pentru marele

cA,

poet, era momentul cand rasärea ziva din kare incepea a &Ai etetn in inima Româniior.

5i

in memoria

...Multi oameni marf 1 buni Lumli tolosítoare, au trecut de nebuni;

Au fost persecutatt Tn vremea ce-au trait foarte iAudaíi Duptt ce au murlt°.

Alexandrescu (Respunsu1 Cometet din 1854)

Mi-aduc aminte din copilärie, cfind dascilui Vaillant, venit de curând in targ, cam pe la anul 1831, deschise o clasä de limba francezii inteo odäitä In Sfântul Sava. Adunase ativa bAieti, dintr'acei cari mai aveau ceva cuno$tinte de acea limb5, cäpätate pe ici re colea de pe la daseälii Luigi, Coulin, Janeloni 5i Vanzand.

www.digibuc.ro

Amintiri' de Ion Ghlca Clasa se compunea, dupa cit in'ajutä memoria, de:

Costache C. Baläceanu, Nae I. Budisteanu, Ion D. Ghica,

Grigorie Sc. Gradisteanu, Scar lat N. Filipescu, Costache A. Rosetti.

Vaillant ne dicta din: Grandeur et décadence des Romains de Montesquieu; amain versiuni In prozâ din la Henriade" a lui Voltaire, $i ne da de invalam pe din afail Satire si Epistole d'ale

lui

Boileau.

Noi acesti vase ne credeam mai tari an limba 4rancez1 decât

toti bäietii

unul din noi fâcea

din Bucuresti,

ba

versuri. Desi ii spuneam CA erau cant din topor lucrate, el tot stâruia sä ne impuie urechile citindu-ne odele si satirele sale.

si

Cele românesti

incepeau mai tot-

deauna a la Paris Momuleanu co: .0 ce dud& cat ma ink, De al cutärui (sau cuterel) haractir°.

Rosotacke era mai modest, ne inveselea cu spirituoasele cuplete ce aciäoga pe toatä ziva la cântecele de modä. In primâvari, Vaillant mai recrutase un elev.

Se ivise pe banca din fund, Una perete, un Win.

parcI-1 vIci l

infâsurat trite= surtuc

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

6

cafeniu, oaches, foarte oaches, pand negru, sprâncenele groase imbinate, ochii cbrii si sane teetori; mustata ii mija pe buzä. Nu $liu, mica deosebire de värstä sau superioritatea ce cre.dea cä avem noi in limba ce venea sä invete si el, it Ticea sä se tie á razna. ,La sfärsitul clasei, noi ieseam gramadd

i

sgomoto$i,

pe când el se strecura binisor si i?i lua drumul singur spre casà. Acesta era tânärul Grigorie Alexaridrescu.

Odatà Vaillant, dupä ce ne ia d'arândul sä-i recitäm epistola lui Boileau atre Molière: Rare et fameux exprit dont la fertile veine Ignore en écrivant le travail et la peine...

si cei vechi ne incurcäm toti, unul dupà altul, care la versul dintâi, care dela cel de al doilea, färä ca unul mdcar s'o putem scoate la cäpdChu, se Indrepteazä atre noul venit, ziandu-i: Voyons, Monsieur Grégoire, pouvez-vouz me débiter cela? Al lons, du courage!" Tânärul se roseste, clipeste de douä trei ori din ochi, Incepe a recita i p duce !Ana la sfârsit, fArà cea mai mid. esitatiune, färä ingâtiare i färä o singurà gresealä, indicând cu precisiune punctuatiunea i trecând peAe rimä

färä a o*auta. Ceila lti ne uitärn unul la altul, exprimând mirare, admiratiune sau gelozie. Niciodatä 'Ana' atunci nu auzisem o dictiune mai corectä si mai nläcutä; desi citisem

www.digibuc.ro

AmIntid" de Ion Ohica

sem de o sutà de ori acea epistolä, dar pot zice cii numai atunci i-am inteles spiritul

i

e-

leganta.

La iesirea din clasä m'am sinifit atras icatre acel tânär, m'am apropiat de dânsul, si mergeam tot pe o cale, ne-am luat la vorbi pe drum. Mi-a recitat cu entusiasm scene intregi din Andromaca si din Phedra de Racine. (La Intrebarea mea, clack' n'a cercat sii scrie ror mâneste, mi-a rAspuns recitându-mi Adio la Tirgovige. Culcat p'aste ruine sub care adâncita A gloria strabuna l umbre de eroi...

Dinteacea zi am fost amici, si iubirea goastrá unul pentru altul nu s'a desmitit tnicir odatä.

sedeam pe Podul Ca litii (Ca lea Craiovei).

Alexandrescu locuia inteun beciu sub scarä la Mitropolie, la unchiul

säu, pärintele Ieremia.

Eram vecini si ne vedeam n toate zilele ; pregäteam lectiile noastre impreunä.

Iancu Vdcärescu, venit dela mosie, dela Motoeni, träsese In gazdä la tatä-meg, si intrând odatA In camera mea, ne gäseste, pe Alexanr drescu si pe mine, invätându-ne eu, Boileau in mânä, ascultam cum camaradul meu zice pe dinafarä l'Art poétique. Väcärescu,

mirare de modul cum

In acel tânAr recita ver-

surile, a petrecut toatà seara cu noi. Alexandrescu, care avea o memorie extraordinarl, i-a

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

8

recitat toate poeziile ce publicase inteo mica brosuricä: Ceasornicul indreptat, Oda la Sterna Tdrii, Prirmivara Amorului, etc.

Väcärescu, Incântat,

1-a

luat in brate si

1-a

särutat, zicându-i: Baiete, tu o sä fii un poet mare". Alexandrescu mi-a spus de multe ori cä

area seará a fost una din cele mai fericite viefii sale. A face cunastinta lui Väcärescu flysese visul copiläriei lui. A doua seat-A, adunare numeroasa In salonul tatälui meu. Intre mosafiri se gäseau: Väcärescu, Frosin

Poteca, Egad, Popa Grigorie., fratii Câmpineni si alti doi, trei, rude si amici, Alexandrescu a recitat scene intregi din Sofocle

si Euripid in limba elenä; stia pe Anacrone din scoartà panä in scoartä. Ariacrone era poetul favorit VacArescului, care adesea iui versul din gura lui Alexandrescu, pânä ajungea la çâte o strofä care Ii scApa din memorie, de unde apoi urma iar Alexandrescu nainte; si serata s'a incheiat, dupá cum se obisnuia pe 1

atunci, In -sofragerie

cu un curcan fript

dr

mirat de Intreaga adunare, blagoslovit de plrintele Grigorie Poenäreanu si salutat de tltnärul poet cu fabula sa, care se termina cu: Printule, in loc de plata, Ati poft1 catl-va curcanr. (Vulpolul predicator)

www.digibuc.ro

Amlni Id" de Jon Ghica

9

Deatunci vedeam pe Alexandrescu mai rar; il luase Eliade acasä la dânsul In tnahalaua Dudescului. In ajunul sfântului Ioan, a venit de trii-a adus un plic mare pecetluit, rugându-ni ä. sà-I pun, Mel sä stie nimeni, In asternutul Vácä,rescului sub cApätâiu. Acel plic continea oda: Tu care-ai lost din pruncie al muzelor favo,it ca striimcleascli-avere geniul Inotenit, CrintAtor al primaverii...

Mai târziu s'a mutat la maiorul Câmpineann, adunau zi $1 noapte Manolache 13äleanu, Grigorie Cantacuzino, Iancu Ruset, Costache Bälcescu, ofiteri români dintr'un regiment cu Câmpineanu, cApitanii Golesti, Stefan $i Nicolae, clpitanii Cretulesti, Costache $i uncle se

Scarlat, cäpitanul Teologu,

cApitanul

Voinescu

mai multi iineri de pe atunci, cari petreceau citind istoril militare: campaniile lui 'Napoleon, memoriile lui Frederic cel mare, si scrieri de ale poetilor In renume: Lamartine, Hugo, Béranger, etc. Alexandrescu Inveselea auditorul cu câte o elegie, II, sublocotenentul Rusetache, si

b satirä, sau o fabull. Adolo s'a format Societatea filarmonicä, pentru care Eliad a tradus pe Mahornet al lui Voltaire, Aristia pe Saul din Affieri, AlexandrefCu pe Alzira, tragedii cu care s'a inaugurat scena românä. Atunci s'au tradus mai multe din OF inediile lui Moliere,

dintre care Amfitrion

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

10

avut un mare succes cestor opere au fosi:

pe scenä. Interpretii a-

D-nii Andronescu, Curie, Iamandi, Mihäileanu,

Caragiali, Lascarescu,

D-nele Carnioni. Ralita Mihäileanu,

Eufrosina Vlasto (Eufrosina Popescu). Contactul cu tinerii xandrescu sä doreascA cje arme. Recomandat tor, el a fost admis

ofiteri

a ficut pe

a deveni camaradul lor spätarului ca bun scriiin mica noasträ armata

de atunci ca iunher", atasat la Diurstvi"; 'Ana când Inteo zi $eful sàu, dându-i sä copieze o pretioasä ,otno$enie", proa pe care autorul ei se a$tepta s'o vazI trecutä la nemurire in litere gotice cu flori, s'a speriat de icoana noului iunker $i l-a trimes la granitä la Focsani, sä studieze stiinta caligrafid, dându-i importanta misiune de-a intrebba de papport pe toti câti voiau sä treaa $antul, care des-

/A/ea partea orasului moldovenesc de cea munteneaseäf, si

s

taie la raboj oile care ve-

neau dinteun mal la celalt al Milcovului. Neputându-se impäca cu aceastä slujbl, desi fusese tnältat la rangul de sublocotenent. Alexan-

www.digibuc.ro

Amintirl° de Ion Mica

11

drescu si-a dat demisiunea, ca si se poata consacra cu totul literelor,. fata cum descriea poetul punctul de paza ce i ise Incredintase: .Spre apus curge o apa fntre flout). tad botar : Frafi a cAror neunire a avut sfargit amar ; Pe o margine e zimbrul, far pe alta e un vultur. Care nici numai viseazA la al Tlbrului murmur, Care sub o nouti forma gi numire ce a luat CA multi, cantecul, purtarea el náravul gi-a schimbat°. (Epistola cAtre D. I. A.)

P'atunci eu eram Ia Paris si tata-meu, (care avea o mare afecfiune pentru Alexandrescu, if

luase acasa la dansul, unde a sezut mai multi ani1) sinteo camera din casa, care se affa unde este acum hotelul Brofft, peste drum de teatru. Inteacea camera a scris cele mai multe idin meditatii: Ferktrea, Multunzirea, dedkata fetitei Voinescului

II

(acum

contesa de Rocihemon-

teux). Viata ampneeasa dedicatä lui Grigorie Cantacuzino, proprietarul mosiei Fforesti, uncle

a petrecut o varà; Epistola Mire Volla;re

gi

altele; acolo a scris Anut 18404 SA stapAnim durerea care pe orn supune SA agteptAm In pace at soartei ajutor...

1) In camera dedesubtul aceleia ce a ocupat act.= doi ant In hotel Brofft. Brog. cit. 1

7.

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandresou

12

A scris Mewl Noplii: Frumoasa primavard acumn se grabeste La caru-i sä tnharne pe zefirii usori. Pdsaste 01 tn unna-1 verdeata se iveste St cerul se desbracd de vlforosil non°. Aco lo

a sais

fabulele: Toporut

Una le si ceil, Boul

si

paduree,

vielul, Lupul moralist, Vulpea Leblida si pull corbului, etc. Când m'am intors itn tark, pe la anul 1841, am gâsit pe Alexandrescu tot la Diurstvi, In mahalaua Gorgani, unde 11 llisaseem; dar de asta datl nu ea iunker, nu ca copist ei ca pensionar, sub chee $i cu pazI de soldat Cu 17,14C1 la u$S. Iata cum meritase el aceaste 6i

noruri. General-consulul gAsise in inalta-i Judecat a in fabula Lebdda si pull Corbulut,

vulpea vicleang semina aidoma cu guvernul ce 'reprezenta,

de Romani,

câ, puii corbului $i leblcia

erau nevinovatii

omul care a sfaturi

bune, si ceruse

pedeapsa cutezâtorulul autor.

A Ms.

Ca lupli, unit loll, vorbesc de stapardre. .$1 la duptt orn pleas ca lupul dupa oale, ,,Ca lebada e omul ce di( poveltulre, ,Acelor Carl umblu pe calea de peke...

Alexandrescu Epistola catre Voittescu (!)

Ma era

p'atunci,

o vorbl rea

la

palat, o

simpla bknuialä a consulului te ducea nejude-

cat si cteadreptul la pusarie sau cel putin la

www.digibuc.ro

Amlntiri de Ion Ghica

13

vre-o mânästire, fla a

fi se permite sA vezi alta figurA amicd cleat pe a pAzitorului. Voind 1) sA, vAd pe Alexandrescu la spAtArie, unde era Inchis, mi-a trebuit sA alerg o säptämânä, sà mA cAciulesc pe la toate autoritätile civile $i militare, dela dorobant pAnA la Vornicul cel mare, pâtiä sä dobândesc o scrisoare

cu trei

puterea areia un Ofiter

iscAlituri, In

mi-a deschis u$a ordaii prizonierului. TAnArul ofiter, care m'a IntovArA$it, simpatiza, sunt sigur, mai mult cu prizoulierii, precum Ii numea cii einfasA,

deck cu

acei cari

dedese fn

pazä. Când am ie$it din camera lui Alexanidrescu, nu mai era nirneni prin. curte ; se irPtunecase $i plecase toti amploiatii ; tânärul Pa. fiter mi-a propus sA mä ducA sä vAz $i pe Nicu Bälcesicu, aci i iunkerul LiAlcescu era

inchis acolo de mai multe luni, pentrua spu sese unor sergenti din regimentul sAu eh' Mir$i Stefan, fusese ni$te domni Vi-

cea, Michai teji ;

In anul de gratie 1841 nu era iertat de a

aspAndi asemenea vorbe. Tot atunci colonelul Câmpineanu, twins de vre-o doi ani la Märgineni, fusese transferat In Inchisoarea dela Plum;

Báleanu era surghiunit 14 Marin Serghiescu (nationalun la Oc-

Manolache

Bolintin %,

na de sare la Telega, iar Bolliac, luai norocit, respira aer curat de munte, surghiunit la schitul Poiana-MArului,

unde nu avernic alugär

1) $111 c, voind.. (Br, 1887).

www.digibuc.ro

Cir. M. Alexandrescit

14

rus ii citea In toate diminetile moatvele Sfântului Vasile.

Politia, dung ce si-a sal,fLut pe deplin kuriozitatea, citind trei luni, zi si noapte Maine si cgricele lui Alexandrescu, a declarat tatK fneu, dându-i cheea pail, cA nu mai pttne peceti pe usg, si cA avea ordin sg libereze pe prizonier.

A doua zi m'am dus de 1-am luat dela in-

chisoare, sg-1 aduc acasg, dar a stgruit sg se mute la hotelul Conduri, unde a inchiriat odaie. Insg, dupa vre-o trei sau patru plecând eu la Iasi, s'a mtiat jar la tatg-meu, unde a sezut pâng la 1814.

Când m'am dus de 1-am vgzut la inchisoare, avea un vraf de hârtii pe masg, Pline de stersk turi si de crud, in toate pgrfile. Când scria

avea mania de se citea clrepta; dobândise

si

tot stergea si

in4

patima asta, citind ladesea

versul lui Boileau: Si récris quatre mots, j'en effacerat trois".

Acel vraf de hârtii era traducfiumea Meropei cu care se ocupase in inchisoare, ca treacii de urit. Ce s'a fi fgcut acea traducere? Iii vara anului 1842, profiand de vacantele Academiei din Iasi, venisem in Bucuresti, Unul din concesionarii

ocnelor

de

sare, räposatul

Oteteleseanu, care pe atunci imi era cam frudg,

ne invid pe intoväräsim la

Alexandrescu si Baia

pe

mine $A-1

de Arami. Se propunea

www.digibuc.ro

Amintlri de Ion Ohica

15

companiei sä cumpere acea mosie, pentru exploatarea metalului, ocaziunea era favorabilä; pu. team färä

cheltuialä sä ne satisfadem

mare

o dorintä veche ce aveam, de a vizita mânItirile de peste Olt. Intr'acea cälätorie am mers din mânästire in mânästire si din schit 'in schit, dela Cozia Ong la Tismana; ne-am boborit la Turnu-Severin si apoi ne-am intors, urmând obârsia munfilor din stânä in staff& cälätorind când pe jos, când cälare, din Gura Bahnei in Dunäre nand la valea Oltului, La Turnu Rosu. Alexandrescu a descris p parte din acea cAlAtorie inteun memorial1). In pelerinagiul la Cozia a scris Umb-a lui Mircea: ,Mircea, Imi rdspunde dealul, Mircea Olful repeteazd : ,,Acest sunet, acest nume valurile II primesc. Uuul altuia ii spune, Dundrea se Imtlinteazd, $i-ale ei spumate unde cdtre mare 11 pornesc. ,,Lumea e In Weptare... turnurile cele nalte, »Ca fantome de mari secoll, pe eroii lor jelesc,

S'ale valurior mdndre generatii spumegande, Zidul vechi al mansstirli In cadenta II izbesc". (Umbra lui Mircea In Cozia)

La Tismana a scris

l(1 Dr0mai multe alte poezii pline de cugetäri märete ca aspirafiunile sufletului sau, si de tablouri descoperite, vesele si inflorite ca frumoasele locuri ce vizita i ca sburarile inimii sale.

gäsant Morminlele,

Rdtsceirilul

i

1) Acest memorial" se gssegte publicat In Biblioteca pentru toli"

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

16

laudatA fie memoria marelui poet, a cArui sA invieze umbrele glorioase ale eroicului nostru trecut, s'a Impodobit vechile tradifiuni legendare ale istoriei nationale, MtpanA a stiut

lbrAcându-le in strAlucitele colori ale bogatei sale imaginatiuni! La auul 1842, Alexandrescu a fost numit impiegat la postelnicie, la masa jAlbilor. Ser-

viciul cu care II InsArcinase seful sau era de a citi toate petitiunile adresate Domnului, de-a

face pentru fiecare ate un estract si de a le

adresa autoritatilor respective cu apostolia domneascA. Voila Bibescu, multumit de modul cum isi indeplinea datoria, a voit s4-1 aiba pe lânga dânsul, il lua la Breaza, unde petrecea ¡unile de varA. Desi in mare favoare la Curtea lui VoclA dar nici intriga, nici lingusirea nu

¿Bibescu,

s'a putut apropia vreodata de dânsul. Vorbea tare, fArA a-si ascunde gândurile si credintele. OdatA, aflându-ma cu unchiu-meu la Chin-

pina, m'am dus

sä-1 vAz la Breaza, Doamna Bibescu, aflând ea' eram In odaie la Alexandrescu, a trimis de m'a poftit la (masA. Prânzul

a fost vesel. Alexandrescu, bine dispus, a po-

vesiit o multime de istorioare tArAniesti, In care vestitul Carcalechi, ziaristul curtii, juca rolul principal. Doamna, care-1 asculta cu p1Acere si 'Idea mult la acele povestiri, li zice: SI vii sA InAnânci In toate zilele cu noi". Apoi, Intorcându-see cAtre VodA cu un ton poruncitor:

www.digibuc.ro

Amintiri de Ion Mica

17

,,Numeste-1 poet al curfii". Alexandrescu, färä sa astepte care era fie hotarirea dornneasca, raspunde; Sä

si

nânc, foarte bine, merge, dar sä. fiu poet de poruncearä yid,

ca.

Maria

Ta n'ai

citit o

ce 'am fäcut acum vre-o cafiva ond unui poet de cUrte de atunci, pe care-1 povafuiam cu versurile: la-li nddragil de atlas

Deli fa steagul la Parnae.

Apoi ce voiu imbraca

fac

eu

acele

cu

nadragi de

ersuri, dad

atlas".

Mai târziu a fost numit director la departamentul Credinfei, pe când mosiile manästirilor, inchinate si neinchinate,

se

arendau cum da

Domnul, post important si ambifionat de tofi acei cari cautau sä facä averi mari. El, care I-a ocupat atafi ani, a iesit de acolo sarac precum intrase.

In anul 1853 se auzea de räzboiu. Alexandrescu, ca si Nicu Balcescu, au avut totdeauna credinfa ca. Romania numai prin anne se puo tea ridica la rangul ce i se cuvine. Era vorba

ca o armatä auxiliarä francezi sa vie sa ocupe valea Dunärii de jos, iar flota engleza sa cuprincia Marea Neagra;; se suna si de venirea lui Magheru cu proscrisii romani, 5i tinerimea incepuse a bate

din

pinteni. Atunci Alexan-

drescu a scris: Cenfecul Pe câmpul Rointlniei Trornpetele clInd rdsunh

La glasul datoriei

"05tlrea se aduntl...`

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

18

Tot atunci

a

salutat

pe

Halcinski

cu un

lung adio in versuri. De ce n'a voit Dumnezeu sa" mail vedea si el pe Români urcând ca vijelia printre gloantele si mitralierele dealul Grivitei, infigand in crestet gloriosul lor steag, si pe viteazul Si fiorosul Osman-Pasa, inchinând sabia lui und tânär colonel roman! La 1859, dupà suirea lui Voda-Cuza In scaunuldomnesc al Principatelor-Unite, Alexandrescu a ocupat postul de ministru interimar la Culte. Modestia, care-1 caracteriza, nu i-a per-

mis sa primeascA a fi numit la acel interim ca titular. Mai In urtnä, la 1860, a fost trimis la Focsani ca membru la comisia centralä. Acolo a fost lovit de o boalà siernilostia .care 1-a

tinut aproape un sfert de secol mort intre cel vii.

De copil, Alexandrescu cunostea pcetii greci, vechi si moderni; la vârsta de saptesprezece ani citise pe toti clasicii francezi, si sta pe din afarà tot ce era märet si frumos in lite-

raturä.

Cine era

si

de unde venise acel Mat in

scoala lui Vaillant, 5i unde siudiase el panil

atunci, in ce scoalä si cu care dascAl? Studiase acolo unde au studiat oamen'i de felul lui, oamenii de geniu: la scoa'a inimii si a spirittului, sub directiunea dorintei si a pläcerii de

www.digibuc.ro

Amintlri de Ion Gillen

. 19

a $tii si de-a admira. $tiu numai cL In podul easel la Mitropolie, stau aruneate vre-o mie de volume, clae peste grämadä, neclasate, necatalogate. Acolo se Inchidea Alexandrescu de

citea. Multe ore pläcute am petreent noi impreunä, In mijlocul acelor infolio, eland când vietile oamenilor ilustri de Plutarch, când vieli e sfinitilor In Cazanie, Xenofon !

când pe Tucijid sau pe

Alexandrescu, fiul visierului Mihaiu si al Ma-

riei Fusea, sorà cu Niculae Fusea, fatal

Ifos-

tului deputat, CosticA Fusea, era nàscu tri Thrgoviste la anul 1812, in patria Vacärestilor, a- lui

Eliad si a lui Cârlova 1). Zâna care a prezidat la nasterea

lui

1-a

Inzestrat cu

imbelsugare

cu o mare memorie 5i cu darul armoniei. $i-a petrecut anii copiläriei sale Impreunä cu poetul Cârlova si cu Costache Bäläcescu, Invätând scrie româneste si greceste p'aici pe colea pe apucate 2) Poeziile lui se deosebese prin mari calitäti de stil, de eugetare si de simtire, care-1 pun Intre fruntasii poeziei române.

Meditatille au un sbor Inalt, care fe ridica aläturi cu acele ale lui Lamartine. Satirele lui surit Inarmate cu impunsäturi de felul lui Boileau.

Fabulele, care formeazA o parte Insemnatä si originalä din scrierile lui Alexandrescu, multe, 1) Datele asupra familiel lui, lipsesc din brosura. 2) Fraza aceasta llpseste deasemenea.

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandresou

20

precurn Lebada

eorbului, Pddurea a /0.

porul, Vulpea liberaltl i altele, le-ar fi subsemnat insusi La Fontaine.

A zice de clânsul el a fost poet, si poet de un talent superior, nu este destul. El a fost un suflet mare si nobil, o inima curata si generoasä; vesel si glumet; Ii pläzea societatea aleasä, si dadi cite

odatà cauta ,singurAtatea

era mai mult ca o alinare la amaraciunile vietii, de aceea si scrierile lui dintr'acele momente respirA o stare de Intristare melancolica a sufletului salt.

Era de Koala aceea care considera darul poe-

ziei ca un depozit sacru, pe care omul inzestrat de sus este dator sä-1 pästreze curat, neatins de patimile si släbiziunile omenesti, asa ca el privea de sus in liniste seninä spendoarea adevärului si frumosului, care lumileazä binele si loveste viciul $i nemernicia;

ii

mândra

majestoasa sa indignatiune, condeLd säu stigmatiza injosirea, cinismul i lipsa de probitate, precum o vedem in unele din poeziile sale. Vieata lui a fost o vieatä de luptä si de martir; a luptat pe fatA, cu curaj, la lumina mare, pentru libertate in contra despotismului, pentru dreptate in contra abuzului si nApastuirii, pAstrAnd totdeauna cäldura si devotamentul tineretii. A luptat färä altä ambitiune

decAt aceea de a fi Tolositor tärii sale. Condeiul säu original si plin de spirit si de gratie nu

www.digibuc.ro

AmIntiri de Ion Ghica s'a inspirat deck de pulsatiunile mari triotice ale sufletului sau.

21 $i

pa-

Generatia veche a adtnirat cu iubire scrierile lui Alexandrescu, le-a avut ca un catechism de virtute $i de patriotism;; 5i multi poke ca au pg$it pe calea cea dreaptä, de teamd sii nu-$i recunoasca abaterile in vreo satira sau In vreo fabulä d'ale lui Alexandrescu. Tinerilor romani ai generatiunii care se ridica le zic: Fiti patrioti $i modesti ea Alexandrescu, i cand voiti sa stiti cum se glorifica faptele cele marl, cititi Ode le $i Elegiile lui; and voiti sä $titi

cum se rade de ambitio9ii de rand $i cum se biciueste vitiul, cititi Satire le $i Fabulele lui Alexandrescu.

Dotat de un talent mare, ei si-a iubit tan, s'a respectat pe sine si a läsat In memoria

noasträ operele spiritului

$i

ale inimii sale.

www.digibuc.ro

I

POEZII

www.digibuc.ro

A N U L 1840 1) S4 slapânim durerea care pe orn supune, Sti asteptlim in pace al soartel ajuto,-; Cad cine stie oare, 4 eine imi va spane Ce-o2) sd aducti ziva si anu! viitor? poinifiine, poate soarele

jericirii

Se va ardta vesel pa orizon sen'n: Binele-ades vine pe

mâhnirii amar suspin.

urinele

$i o ziimbire dulce dap'

Asa zice lot mid ce 'n viitor trdieste, Asa zicea odatd copildria mea; $i un an vine, trece, ,s'alt an V mcOenesie $1 ce !lade/di da anal, aceld!all le ia. Patine-as vrea, labile, din zilele-mi pie/clute, Zile ce 'n vesnicie lsi iau repeclele sbur; Patine suvenire din ele am pldcu!e: A lost numa 'n durere varietatea lor!

Dar pe tine, an tândr,3) te vdd cu tnulurnirel 51 eu sunt hnicd parte din trista omenire, $i eu a ta sosire u lunea o sldvesc! Pe4) tine te doreste tot neamul omenesc! 1) Putdidatil tutaia oarii in Dacia Literarà 1840 (IL 44. Ed. I, 318 Ed. 11). In numand pe Mai-Iunie. E iscalit U. din B. 2) Ce-o (1863). 3) Trener (1842). 4) Pre (1842)

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

26

Cand se 'disci: copilul ce s'astepta sii v'e, Ca sa ridice iarasi pe omul cel 'cazut,1) Un batran 11 luei 'n (brate, striand icutbucur:e:

,,Sloboade-ma, stapiine, landed I-am viaut!

AstIel dreptii ar zice, de ar vedea 'mpIinite Cate intr'al tau nume ne stint fagaduite, 0 an, prezis atita, mare( reformator! rästoarna, i imbunitateazit. Arata semrt acelor ce nu voiesc sa creaza; Ada, lard zabava, o turma s'un pastor. Incepi,

A lumii temelie se misca, se clateste, Vechile-i institutii se sterg, s'au ruzinit; Un duh fierbe n lume, si onua ce gIinde,ste Alearga dare tine, clici vrentea a sosit! Ici, umbre de noroade le vezi ocartnuite De umbra unor pravili calcee, siluite De alte mai mici timbre, neinsemna(i pitici. Ori-care sim'tirninte2) inalte, generca e, We par ca niste basme3) de poveXt trumoase. $i tot entusiasmul izvor de idei mici. Politica adâncil

siUi

in lanfa.onadd

51 sliinta vie(ii in egoism cumplit; D'a omului marire nitnic nu cla dovadll .5i numai despolismul e bine intari#. 1) Cdsut (1863). Facut (1893). 2) Slmtiminte (1842, 47, 63).

3) Basne (1842, 47). Dacia Literara.

www.digibuc.ro

Potzli

27

An noul Astept minunea-ti ca o cereasca kge: Dacd lnsd pdstorul ce tu ni l-ai alege ' Va fi tot ca plistorii de care-avem destui. Atunci... lasd in starea-i bdtrdnd &ante,

La darurile tale eu nu simt bucurie, De 'mbundtd(iri rele cdt vrei suntem sdlui. Ce bine va aduce o astlel de schimbare? $1 ce mai Mu ar lace o stea, untcomet more,

Care sd ardd global s'ai lui locuitoril 1) Ce pasa bietei turme, in veci nenorocitil,

stie de ce mind va fi $i dacd are unul sau multi aptislitori?

Eu nu Iti cei in parte nimica pentru mine: Soarta-mi cu a multimil as vrea sd o unesc; Dacd numai asuprd-mi nit poti s'aduci vr'un blue, Eu râd da mea durere i o dispre(uesc.

Dupd suleriri multe, llama se 'mpetre,ste; Lantul ce 'n veci ne-apasti uitdm cdt e de greu; Rdul se face fire, sindirea amorteste, trdiesc in durere ca 'n elernentul meu.

Dar as vrea sá vad ziva piimiintului Sd r4.sullu2) un aer mai slobod3), mai curat; Cd lumea mostenire 'ntdmpl4rilor 4) s'a dal! 1) Llicuitorli (1842). 2) Si sti respir (1863). 3) Liber (1863).

4) Despotilor (1863) 1hr... (tfilharlior) Dacia LiterarA.

www.digibuc.ro

28

Gr. M. Alexandrescu

Aland dac' i mea frunte galben.11), obosi(l, Vaca a mea privire s'o 'nloarce ,spre enormánl,

Dac' a vieti-Mi tristä2) Wile oshnditti S'o 'ntuneca, s'ar silage d'al patimilor v4nt.

Pe aripele mortii eelei matuitoare, V oiu pdrasi locasul unde-am nädtlicluit;') Vola Msa fericirea aceluia ce-o are, 61 a mea pomenire *) acelor ce-arn iubit.

(Ed. 18't2, 1847, 1863).

I) Pandit (1863). 2) Tr;ste (1842, 47, 63). 3) Nedejdult (1817, 63). 4) Suvenire (1863).

www.digibuc.ro

TRECUTUL LA MANASTIREA DEALULUI DEDICAT MARIE! SALE PRINTULUI NOSTRU9

Precum o sentinelä, pe dealul departat Domneste mânästirea; si zidu-i cel inalt Se 'ntinde imprejuru-i, pustiu $i invechit De iedera batranä, de muschiu-acoperit 2). Acolo au odihna, loca$ adanc, tacut,

Eroi ce mai nainte mult sgomot au flcut. Un cap ii prezideazä 3) $i, dad s'o intampla, Cu vremea, Romania s'ardice fruntea sa, P'a Dâmbovitei vale o$tiri de s'or ivi, Ai luptelor cumplite pärtasi ei vor mai fi.

Eu in copilärie iubeam sä mä opresc Pe dealu14) manästirii, $i 'n vale sa privesc Maretul Turn, trist martur l'al nostru trist apus, S'a carui origina in veacuri6) s'a rapus; Turnul din care-odata barbatii renumiii Vedeau romine taberi pe campi nemärginiti, 6) In preajma-i e cetatea! Ai ei locuitori Ruina-i azi cu fa'a arat la cllatori; 1) In editia din 1863, dedica(ia lipseste. 2) Pe cAnd scriam aceste versuri, reinoirea monumentelor nu incepuse Inca. (N. A.) 3) Caput lut Mihai Viteazul. (N. A.) 4) Mutt (1863). 5) Secoli (1863).

6) Turnul Curtii Domnesti kNota autorului).

www.digibuc.ro

30

Gr. M. Alexandrescu

Precum atâti nevrednici, traind in moliciuni,

Se laud cu mari fapte acute de strabuni. Dar pentru ce orasul, atât de stralucit, Atum intre orase e cel mai umilit? Ce voe prea inaltä, ce lege porunci Caderea d'o potrivä at inältarea-i-a fi?

E o fatal/ soartä? sau pe acest pamint

Ilea urmele sale blestemul unui Sf Ant? 1)

Dacä insä o tarä, un neam, ar fi dator.

Când au gresit despotii, nelegiuirea lor A o pläti; atuncea, orasul osindit,

Si numele din lume de mult ar fi pierit. Clci mii de glasuri stinse d'al tiraniei fier, In strigäri dureroase s'au inältat la cer; Clci ploi ce in iorente de veacuri s'au värsat Sângele dupä pietre inch' nu l-au spälat. Oricum va fi, mi-e scumpà cetatea ce-a domnit; si catci a suferit; Si precum anticarul, la patima-i supus, Culege veche-aramä ce nu mai are curs,

0 iubesc, aci e tristä

Fiu al acestor ruine, tärana lor slävesc. Asa in a mea rivnä, pe locul pärintesc, Incä mi-aduc aminte de groaza ce simteam, Cfind la apusul zilei scheletul lor priveam.

P'aci, ziceau bdtrânii, o bola aratând, I) Sfantul Nifon, care se zice ca a blestemat pe Radu IV. (Nota autorulul).

www.digibuc.ro

Poezii

31

lntra tânära 1) Doamna, frutnoasii si fugand De cetele tartare, când ele-acest palat

Lipsind ostirea noasträ in treacat au pradat Pestera, ce se 'ntinde departe sub pämânt, Prin drumuri ratäcite in loc necunoscut

Isi are räsuflarea: In sânul ei gäsesti Averi nenumärate, comorile domnesti; In preajmä-le ard focuri, cAci ele se pAzesc De iesme, tauri negri ce 3) ladul locuiesc; Si and vr'un orn aproape a inerge-a cutezat,

El la lumina zilei nu s'a mai arätat". Astfel ziceau, si vremea 4) un pas a niai fatut, Si chiar acele iezrne azilul si-au pierdut; Tot e acut si jalnic; Insä, asa cum -e$ti, Singurä porfi novara maririi românesti, Târgoviste cAzutä! Poetul, intristat, Colore variate In sânu-fi a aflat:

Razboinicul, modeluri; si, dac'arn asculta Ceea ce in favoru-fi reclamg slava ta,

A vitejilor umbrä d'am sti sä o cinstirn. Vrednici de libertate noi am putea sä fim. Am afla dela dânsii ce jertle trebuesc, Prin câtä energie nafii se mântuiesc.

A! facä provedinfa ca 'naltul simfiment, Ce 'nchinä vitejiei märeful monument, 1) 0 jund (1863).

2) Traditie. Nota autorului, ,Predat"

in editia din 1863

3) Ca (1863).

4) Timpul (1863).

www.digibuc.ro

32

Gr. M. Alexaudrescu

Ce-alege pe 'naltime al nemuririi loc,

Sa fie nouä arma, coloana cea de foc, Coloana ce odatà din -tam de exil Pe calea mântuirii ducea pe Israil! (1817, 1863)

www.digibuc.ro

UMBRA LUI MIRCEA LA COZIA t) Ale tunurilor umbre peste uncle stau culcate; CAtre tärmul dinpotrivg se intind, se prelungesc, S'ale valurilor mândre generatii spumegate, Zidul vechiu al rnänästirii in cadentà ll izbesc.

Dintr'o pesterä, din ripa, noaptea iese, mä 'm[presoarà;

De pe 2) muchie, de pe stand, chipuri negre se [cobor ;

Muschiul zidului se miscä.., p' intre iarba se [strecoarä

0 suflare, care trece ca prin vine un firm Este ceasul $) nalucirii: un mormint se desveleste, 0 fantomä 'rMordatä din el iese.., o zäresc... lese.., vine cätre tärmuri... stä: In preajma ei [priveste...

Raul inapoi se trage... muntii varful Isi clätesc, Ascultati !... marea fantomä face semn... clà o [poruncg... Ostiri, taberi färä numär imprejuru-i inviez...

Glasul ei se'ntinde, creste, repetat din stâncä 'n [stâncA,

Transilvania 1-aude, Ungurii se Inarmez. 1) Aparuta intaiu In Propäsirea", 7 Mai 1844, sub titlul

Umbra-lui Mircea, sau o sears la Cozia". 2) Depe (1847, 63). 3) Ora (1863).

www.digibuc.ro

34

Gr. M. Alexandrescu

Oltule, care-ai fost martor vitejilor trecu,te Si puternici 1 egioane p'a ta margine-ai privit, Virtuti mari, fapte cumplite, ilti sunt fie cunoscute,

Cine oar' poate sa fie omul care te-a 'ngrozit? Este el, cum II arata sabia lui si armura, 1) Cavaler de ai credintei sau al Tibrului stapan, Traian, gloria 2) Romei ce se luptä cu natura? 3) Urias e al Daciei, sau e Mircea cel bâtrin? Mircea ! Imi raspunde dealul ; Mircea! Oltul !

[repeteaza.

Acest sunet, acest nume valurile II primesc, Unul altuia ill spune; Dunärea se 'nstiinteaza. Si-ale ei spumate unde catre mare ll pornesc.

Salutare 4) umbra veche ! primeste linchinaciune

De la fii 5) Romaniei, care tu o ai cinstit; Noi venim mirarea noastra la mormântu-ti

a

[depune ;

Veacurile ce 'nghit neamuri al tau nume l-au [hrapit.

Ravna-ti fu neobositä, indelung'a ta silinta, Pana l'adânci bâtrânete pe Romani imbärbatasi ; 1) In biserica de la Cozia Mircea este zugravit In costum de cruciat. (Nota autorulut). 2) In alte editil: cinstea.

3) Pe malul stang al Oltulul se vad drurnurl facute de Trojan. (Nota autorului). 4) Sdrutare (1847, 63, 93). 5) Fit ai (1863).

www.digibuc.ro

PoezIl

35

Insä, vai! n'a iertat soarta sa'ncununi a ta do[rinfà,

si-al tau nume mostenire libertatii si Dar cu slabele-ti mijloace faptele-ti sunt de mi [rare: Pricina, nu rezultatul, laude ti-a cistigat; Intreprinderea-ti fu dreaptä', a fost nobila [mare; De aceeea al tau nume va fi scump si.nepatat.

In acel locas de piatri, drum ce duce la Necie, Unde tu te gandesti poate la norodul ce-ai iubit, Cita ai simtit plicere când a lui Mihai sotie 2) A venit si-ti povesteascA fapte ce l-au strAlucit! Noi citim luptele voastre, cum privim vechea ar[mull

Ce un urias odatA in razboaie a purtat; Greutatea ei ne-apasA 8), trece slaba-ne mAsurl, Ne 'ndoim dac'asa oameni Intru adevAr au stat. Au trecut vremile-acelea,4) vremi de fapte striDucite,

msA triste si amare; legi, niravuri se 'ndulcesc; 1) Il Iasi (1853 . 11 Idsasi (1843).

2) Doamna Florica so(ia lui Mihai, este Ingropatn in ace-

Iasi mormtint cu Mircea, dupd cum arata inscrippa de pe (Nota autorului). 3) Ne apurn (1863). 4) Au trecut timpii aceie, timpii... (1863).

www.digibuc.ro

36

Gr. M. Alexandrescu

Prin stiinte $i prin arte naliile infritite In gindire si in pace drutnul slavei 1) 11 gäsesc, Caci razbelul e biciu groaznic, care moartea 11 Dubeste,

Si ai lui singerati dafini natiile II platesc; E a cerului urgie, este foc care topeste CrAngurile inflorite, päduri care 112) hranesc.

Dar a noptii neagrä manta peste dealuri 'se [läteste.

La anus se adun norii, se intind ca un vesmint; Peste unde $1 'n tärie intunericul domneste: Tot e gt¡oaza si Were... umbra intrá in mormânt.

Lumea e In asteptare... turnuriie cele 'nalte Ca fantome de mari veacuri s tte eroii 1or jelesc; Si-ale valurilor mândre generatii spumegate Zidul vechiu al mânästirii in cadenti 11 izbesc.

1) Glorle gdeesc (180$). 2) PAdure ce-1 (1863). 3) &moll (1863).

www.digibuc.ro

RASARITUL LUNII LA TISMANA

Dealt in fromoasa noapte când plApAnda-i lina [raza

A iubitei1) dulce frunte cu vii umbre colora, 0 priveliste c'aceea ochi-mi in'au putut ä van Lun'-asa Incântäteare n'am avut a admira. 2)

Si intâiu, ca o stelutä, ca faclie departatl, Ce drumetul o aprinde in pustiuri rätacind, In a brazilor desime, in pädurea 'ntunecata, P'intre frunzele clätite, am zarit-o licurind. Apoi, tainicele-i raze dând piezis pe 3) o zildire,

Ce pe muche se ridicA, locas trist, nelecuit, Mângâie a ei ruinä cu o palidà zâmbire. Ca un vis ce se strecoarä intr'un suflet pustiit. Apoi, glob rubines, noptii dând miscare si [vieatA,

Se 'nalta, si dimprejuru-i dese timbre departând, P'ale stejarilor virfuri, piramide de verdeata, Se opri; apoi, privirea-i peste lume aruncând, Lumina' adânci

prapAstii,

mânästirea invechita,

Feedalä cetAtue, ce, de turnuri ocolitä, Ce de lunA coloratA, si privitä de departe, PArea unul din acele Osianice palate, I) Copilel (1863) 2) AmmIra (1863). 3) Pre (1863)

www.digibuc.ro

38

Gr. M. Alexandrescu

Unde geniuri, fantome cu urgie se izbesc; 5i pustiul fära margini, si cärarea ratkita, Stâncä, pestera adâncä, In vechime locuitä

De al mutitelui sfânt pustnic,

ce

särmanii il [iubesc.

Erau dulci acele ceasuri1) de estaz si de gArdire; $oaptele, adânci murmure ce iau vieata 2)in pustii,

A mormintelor Were ce domnea in mânästire, Loc de sgomot altädatd, de politici vijelii. Noaptea, totul astei scene colosale de marire, Doua nobile instincte cu putere destepta: Unu-a cerului credintä, altu-a patriei iubire, Ce odatä 'n aste locuri pe stramosi II insufla.

Muntii nostri-au fost adesea scump azil de

li-

libertate; $i din vârful lor Românii, torent iute furios, S'aruncau: multimi bärbare pentru pradà adunate,

Lei sosind, erau la fugä ca un cerb ränit, fricos.

Cu trufie Craiul 3) ungur cAtre tart 'nainr [teaza:4)

Sunt plini muntii de ostire, sunä zalele de fier; Pintenii lucesc; la lunä säbiile scânteiazä; 1) Ore (1863). 2) Vieala (1847) 3) Riga (1863).

4) Carol I, regele Ungarlei, la anul 1330. (N. A.).

www.digibuc.ro

Poezit

39

Elasarab inchee pacea cum vräjinasi' lui o cer 1)

Dar Românii nu vor pacea, nu vor trista uDnilinfä

Ce asuprä-le aduce un necinstitor tractat; Ura lor e ne'mpAcatä; In a lor crudi dorintä Cuprind munfii, inchid drumul Ungurului späi[mântat.

Astfel e atunci ornorul, cât ostasul inceteazi Obosit, si Riga singur cu pufini scapà fugind; Strälucitele-i vesminte le aruncä el de groazi,

Prange si, in a sa fail, se btoarce blestemând. Niciodatä astä lunä ce innoatà In tärie, Ca fanal purtat de valuri pe a märilor câmpie, Mai mult numär de cadavre de atunci n'a lur [minat,

Niciodatà mândru vultur ce 'n väzduh se cum[päneste.

Acel domn al atmosferei, ce un veac intreg [pineste,

De o prad' asa bogati Incl nu s'a 'ndestulat. Se gäsesc s'acum pe ripe bucafi de armuri [sdrobite;

Am vazut insine pinteni de rugini putrezifi, Si p'al rázboiului munte monstruoasele morrninte, Unde sefii ungurimii zac cu tofii grämädifi. 1) loan Basarab, (Nota autorulul).

www.digibuc.ro

40

Gr. M. Alexandrescu

Dar Românii, fii ai celor ce'n vechime se [luptarä,

Cu sudori Alp pAmântul, câstig hrana In dureri; Sunt plugari; 5i alte nume, oameni noi se ,[1nAltarl,

Oameni ne'nsemnati si mândri de vechimea lor [de ieri.

StrAini printi ce ne-apäsarA, au dat lor drept [mAnaiere Averi, cinsti, care odatä se 'mpäiteau drept [rAsplAtiri;

Monopol fac azi de drepturi; In a lor scurta r

Lvedere

Propäsirii neInvinse pun ei dese 'mnotriviri.

Nu-i asa legea naturii, nu-i asa a tärii lege; Ca tot ce nu e la locu-i va cldea trufia lor; Al sudorilor sträine rod ei nu-1 vor mai culege; Va fi mare tot Românul tärii lui folositpr.

Cugetäri antic ascunse, idei drepte si inalte, Ce In inimile-alese ura lor le apAsa. Vor vedea lumina zilei; si In formä de mari [fapte,

Subt privirea providentel, lumil se vor arAta. (1842)

www.digibuc.ro

MORMINTELE LA DRAGA$ANI

Cand vizitam odata locasurIle sfinte, Märefe suvenire din vremi ce-au incetat, Eu mä oprii pe valea bogatä in morminte, Unde atâfi räzboinici ai Greciei slävite Strigarea libertáfii intâiu au inälfat.

Ziva de mult trecuse; natura, obositä, Se odihnea: nid sgomot, nici cel mai usor vânt; Nimic viu; eram singur in lumea adormitä, $i stelele d'asupra pe lunca pgräsitä Luceau ca niste candeli aprinse p'un mormânt. E

Din vreme 'n vreme numai de dincolo de [dealuri

PArea c'aud un sunet, un uet depärtat, Ce glasul unei ape ce 'ncalcl-ale ei maluri, Sau ca ale mulfimii intärâtate valuri, Când din robie scapä un neam impovärat. $i ochi-mi

s'afintirä pe

semnul mântuinfei

Ce singur se inalfä In locul de suspin; Protector al durerii, nadelde-a suferinfei, Labarum vechiu al luptei, simbol al biruinfei,

Prin care-a 'nvins barbarii crestinul Constantin. $i niä gAndeam l'aceia ce umbra-i Invä leste, La Greda modern/ ce ei au sprijinit;

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

42

Clci jertfa pentru natii la cer se primeste.

Clci singele de martiri e plantä ce rodeste Curând, târziu, odatà, dar insä nelipsit. Prectim cei d'intli preoti ce crucea o purt lei, Din

pesteri, din

pustiuni,

säraci,

disprettal

In circ, amfiteatruri, puterea infruntarä,

Pe purpura romanl credinta asezarà, Si 'nvinserä pe idoli In Capitol sllviti; Asa sângele-acelor ce-aicea se jertfirá Näscu phi, libertätii ivestiti rlsbunAtori;

Parnasul si Olimpul cu fall se privirä, Când flotele barbare sdrobite le zärirä, Si flaclra din ele suindu-se la nori. Sunt vrednici de vechimea din veacuri fa Lbuloase,

Sunt mari cum fu robia sub limpedele-i cer, Si lupta si izbanda a Greciei frumoase, lar Botari, Miauli, colosuri fiproase, Se par ca serniezii1) eroi ai lui Omer.

A! dac'a ta vieatä de lume admirata, Cind natiei gemânde venisesl ajutor,

De asprele ursite nu ar fi fost curmatä, D'ai fi vlzut tu ziva fn ceruri Insemnatl, Arold al desnldejdii, sllbatic cAlltor. 0 noul epopee, poeml strillucità, Crestinl Iliadà pilinântu-ar fi 'ncântat, 1) Demizeii (1847).

www.digibuc.ro

Poezii

43

Ca trambif a 'nvierii de suflet presimfita, Puteernica ta lit% de mana-fi pipaitä A veacurilor stinse cenusä-ar fi mi$cat. PArnantul farii noastre e azi ad4ostire L'a Grecilor Wand; iar agonia lor Cu jale a väzut-o a Oltului ostire, Si semne de fräfie, dovada de iubire,

Le-a dat ea indestule In ziva de omor. CAci nu gandifi, o umbre, de lume depärtate, CA locul morfii voastre e luptelor strain. 0$tirile cre$tine de cruce insuflate Adesea se vAzurä aici impreunate Sub Uniad Romanul, sub Mafia? Corvin.

Si cat ura robiei, a patriei iubire, In limbi deosebite se vor numi virtufi; Cat vor nurnära Grecii, intre vestite zile, Ziva and Leonida

cAzu

la Termopi.e.

$i cat va purta Oltul diadema-i de munfi, Voi yeti trAi; cäci vouä Grecia

e

datoare,

CAci voi afi dat semnalul la libertatea sa; $i'n vremi de suferinfä, In vremi de apAsare, NAdejde $i credinfA, virtufi mântuitoare,

A voasträ pomenire1) ades va destepta. (Ed. 1847, 1863).

lalie 1842.

I) Suvenire (1863).

www.digibuc.ro

0 IMPRESIE1) DEDICATA OSTIRII ROMANE 22 APRILIE 1846 2)

Putini erau la numAr ostasii României,

Dar and ale lor cete pe luciul câmpiei Semet InaintarA cu pas asunAtor. Din sulite, din coifuri, din armele albite, Când soarele in unde, in raze aurite, Lumina Isi rAsfrânse pe steagul tricolor; Când caii, repezi, ageri, cu coame rasfirate, Cu narile aprinse, cu gurile spumate, Muscând de neastAmpAr zAbala ce-i finea lzbind subt ei pämântul i rásuflind omorul,

La sunete de luptA pe câmp Isi luau sborul, Ca vulturi ce In aer o pradA ar vedea; $i când auzii glasul aramei tunAtoare, $i când vazui silitra de fulger purtAtoare, Câmpia, atmosfera de fum intunecând, Iar printre fum, prin ceatA, egretele-albicioase 1) Publicata mal intal pe o foale volanta, i Upartta la Rosetti sl Vlnterhalder. Reprodusa de Foaia pentrit minte,

1846, 26 Mal, cu tittul ,,0 impresle, inchinatA ostaallor

romani cu prIlelul reviziel dela 22 Aprille 1846". In

Foale llpseste strofa a noua; ce se aflii in editia din 1847, care n'are tnsa pe cea din urrnti, din revista. 2) ZI In care are loc o revlsta militarâ, facuta cu ocazIa vlzItei PrIntulul M. Sturza, al Moldova

www.digibuc.ro

46

Gr. M. Alexandrescu

MiscAndu-se departe, ca timbre fioroase Ce ies din lintuneric o crimA-amenintând; Electric:a scântee 1

simtii... si bucuria,

Din inimä pe chipu-mi suitA ca mânia, Pe fruntea-mi se aprinse, in ochi-mii strIluci; Subt pasurile mele simtii arzind pAinântul, Si vechea strklucire, cu sgomotul, cu vântul. fluzii-mi bogate cu

falA

se ivi.

A! unde e acuma puternica mArire Din vremea când a tärii eroicA ostire In lupte uriase Buzestii comanda; Când vulturul Daciei cu fruntea 'ncoronata. Si duhul räsbunärii cu manta-i sAngeratä, De semnul biruintei si calea ne-arAta? CAlugärenii Inca'

pästreazA

pomenirea

Vitefilor ce 'n valea-i aflarä nemurirea.

Al faptelor de cinste pret vesnic meritat; lar praful ce acolp de vânturi viscoloase In aer se ridicl, e pulbere de oase, Ce tabere dusmane In treacAt au läsat

Spun cA, In urma luptei, In Asia bogatä,

Dad' Maometanii vedeau ate odatA Un armAsar ce 'n preajrnä-i cAta el sforAind; Cuprinsi d'adânck spaimä ziceau cu 'nfiorare, I) SchIntee (i840).

www.digibuc.ro

Poezii

47

CA el a vAzut umbra acea ingrozitoare A lui Mihai Viteazul asurnl-le viind.

Asa erau odata RornAnii, dar unirea Ce le

hranea curajul, ce le 'nsufla marirea.

Cu vechea sirnplitate din inimi a lipsit; A patriei iubire, obiect de ironie. In veci este pe buza acelui care stie Cu numele-i se tragA norodul amAgit.

Asa in proaste capisti, care treceau de sfinte, Al idolilor preot, cu magice cuvinte, Mulfimii adunate oracole 'mpArfea: Oracole viclene, de interes dictate, De infeles lipsite, de pathni explicate, 5i 'n care neshinfa neincetat credea.

Dar tot se aflA incá virtufi, si viitorul In ele se increde, asteaptA ajutorul Ce Il aduc la nafii bArbafi mAntuitori; Domnul naturii zisese altAdatri, CA pentr'un drept el iartA Gomora vinovatA: Insusi

Dreptatea si virtutea in ceruri sunt surori. lar voi, razboinici tineri, drage batalioane, Fiice ale acelor vestite legioane

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

48

Care intre noroade 1) un nutne ne-au lasat; Voi, carora acest nwne e dat el In pdstrare, Cu cinste veti raspunde l'a patriei chemare, Când vechiul nostru sAnge nu poatel fi schimbat '). tulle, 1842.

(Ed. 1847, 1863).

I) Popoare (1863'.

2) In Portia pentru minte mal urmeaza strola aceasta: Asa Inetalurt scumpe, amor sl omentrll Cand Inca nelucrate-1 ascund In sanul flrli De pete InnegrIte cu greu le osibesti, Dar cland mdna deplinsa le-alege, lamureste, Metalu-arunca raze, maret trnpodobeste $1 sanul fruxnusetli, sl capete cralesti".

www.digibuc.ro

RUGACIUNEA Al totului parinte, tu a arui voinfa, La lumi ne'nfiinfate ai dAruit fiintA, Stapâne ziditor ) Putere bra' margini, izvor de vesnicie, Al caruia sfänt nume pämântul nu If stie, Nici omul muritor Daca la cer s'aude glasul flpturii tale,

Fa ca intotdeauna pe a virtutii cale Sa merg nesträmutat. Cfind soarta mä apasä, turn si and imi, zitmbeste, Cänd veselä m'ajutä, când asprä mä goneste, SA pociu fi neschimbat.

Mindia 'n fericire sä nu mA stäpaneascA, Wahnirea in restriste sA nu mg umileascl, Dreptatea sA o stiu. Constiinf a sA-mi fie cereasca ta povata, Prin ea, tu mä'ndrepteazä, si and gresesc Triä Pnvatä

Cum trebue FA sA

sA

fiu.

doresc de obste

Sa mA cunosc pe insumi,

al omenirii bine, i

p'altul decât tine

SA nu am Dumnezeu.

La oameni adevärul

sä-1

spui färä

1) Creator (1M, e3).

www.digibuc.ro

Po

Gr. M. Alexandrescu

De cel ce rau imi face, de cela ce ma 'trise,ala SA nu imi r5sbun eu.

Si fg ca totdeauna al meu suflet sA vaza Lumina a$teptafA, a nemuririi raza, Dincolo de mormânt, Acolo unde vieata cea vesnica zâ nbe$te Sarrnanului acela ce

'n

vieatä pätimeste,

Gonit p'acest päm Ant.

Stiu cum CA lumea noasträ, litre globurile 1) [multe

Ce sunt pentru märirea-ti 2) cu un cuvânt facute DupA un ve$nic plan, Nimica Inainte-ti nu poate sA se creazA ;

C'a$a de putin este, $'atâta insemneaza Un val in Ocean.

Cunoso cu toate-acestea $i vad cu 'neredintare. CA'n fapta cea mai micA $i'n lucrul cel mai [mare

De o potrivA esti ; CA la a ta dreptate nu este pArtinire ;

CA ingrijesti de toate, cA fArg osebire S'asupra mea prive$ti.

Cu tunetul din ceruri tu ocolesti plinântul ; Inflore$ti cu natura si rkore$ti cu vântul ; Esti vieata ce ne-ai dat. 1) Globurile (1842, 47, 63). 2) Slava-ti (1842).

www.digibuc.ro

Poezli

51

Ascultä dar, SQL-Jane, supusa rugaciune Ce sufletul o ce inima depune La tronu-ti ne'ncetat.

Pana'n ceasul din urma amorul tau sa-mi

fie

Comoarä de nadejde, de dulce bucurie, lzvor de fericiri; El singur sa-mi stea fatä in acele minute, Când planuri viitoare si amägiri trecute Se 5terg ca näluciri. (Ed. 1838, 184.2, 1847, .1863).

www.digibuc.ro

UC1GA$UL FARA VOIE

0 temnita-adânca imi e locuinta 1);

Prin dese, prin negre zabrele de fier 0 raza ipierduta imi spune fiinta Cerescului soare, seninului cer.

$i frigul ma 'ngheatä; e umed pamiirdul;

De ziduri, de lanturi eu sunt ocolit; Aici suferinta asteapta mormântul,

Caci legile lumii asa au voit.

Adus ca o crudä, sälbatica fiara, L'a temnitei poartä nädejclea-am (äsat. ST srmi chinuire atât mai amarà

Cu cât a mea soartä eu n'am meritat.

0, noapte fatalä! o, noapte cumplità! Pe patu-mi de truciä dormeam obosit; Era despre zita; sotia-mi iubità Sedea lângä mine.., un vis, vis cumplit! 1) Sujetul acestei poezii este o Intamplare adevarata Osand tul, socotesc cli traeste Inca, si nu e mat mult de patru

ant de cand s'a judecat prlcina la trIbunaluri, unde el marturlsind fapta, cauta a se desvinovajl prin povestirea nenorocosului vis. Dar judecatorii, ten-al/Wu-se ca nu cumva ?Mu-

mma catre acesta sa Insufle sl altora dorinja de a visa, au aplicat pravila, care, nu cuprinde rilmic despre vlse. Cad ! pravila criminala, diva cum stlm, e Inca nedesavarsita (Nota autorulu ).

www.digibuc.ro

Poezii

Vazui: in bAtrâne pAcluri departate Parea cä triA aflu; eram cälätor;

Dar calea pierdusem ; pe ramuri uscate Cânta cucuveaua cu glas cobitor. Copacii in preajmA-mi ['Area ca 'nviazA;

Din toatä tulpina un gelnet iesea; FlämâncIA, cumplita, vedeam ca-mi urmeazA

0 ceata turbatä de lupi, ce urla. Si eu fugeam iute, fugeam cu grabire, Dar locul subt mine de sânge 'nehegat Silinte-mi zadarnici punea 'mpotrivire;

D'o rece sudoare eram inundat.

Sufla un vânt iute,

si luna ,'ngrozita vesnici trecea alergand, Cu stinsele-i raze, cu fata-i pAlitä, In spatiuri

Intinse pustiuri abia luminând.

Apoi de odatà in nori se ascunse, Si lipsa ei dete cumplitul semnal; In spaima nespusä ce-atunci ma pätrunse, Vazui trecând moartea pe palidu-i cal. Schelet d'altà lume, cu forme cumplite, Râniind, cAtre mine privea neclintit:

In mâna-i uscatA, in unghi ascutite Tinea o femee... Din capu-i sdrobit

Musca câteodatä, musca cu turbare.

www.digibuc.ro

53

Gr. M. Alexandrescu

54

Si creeri si oase din gurä i cadea. Uimit rämäsesem: la orice miseare Parea cä ea rupe din inima mea.

Dar ceata de fiare o vgd... mg sose$te... Fierbintea-i suflare acum o simtii... Mg plec, cat, si mâna-mi grea piatrg 'ntâlne$te, Curaj desngdejdea 'hi dg, si... izbii... Un tipet s'aude... eu saiu in picioare, Din somnu-mi de groaza atunci desteptat, Sotia-mi lipsitä d'a vietii suflare Zacea... capu-i tângr era sfarâmat! D'atunci zile multe si noptii osândite

Pe frunte-mi trecura! Eu nici am simtit A lor osebire; vedenii cumplite Si tipetu-acela in veci m'a 'nsotit! Rasuna el

seara, 1-aud

dimineata,

Precum in minutul prin crimg 'nsemnat; $1 eu trgiesc Inca! trgicsc, cg-i vieata, Amara' pedeapsg, in dar mi s'a dat.

Aici a$tept vremea si ziva dorita,

Sa vgd daca dreptul ceresc imparat Prive$te la fapta-mi ce este cumplitä,

Sau numai la cuget, ce este curat. .18112,1)

(Ed.

1847, 1863)

1) Hotarhn data dupti notita ce o face insui autorul.

www.digibuc.ro

CANDELA Tâcerea

e

adâncd

noaptea 'ntunecoasa;

$i

Norii ascund vederea inaltelor târii S'a stelelor de aur 1) multime luminoasg, Ce smältuiau seninul cerestilor campii. Numai

religioasa a

Aprinsâ de credintä,

candelei

lumia,

lirnpede 2 $i lina, icoanei ce slAvesc ! $i

Luceste inaintea Emblema-a bunätätii,

Ea para primeste,

mângâitoare razà,

pared 'nfatiseaza." Rugaciunile noastre stäpanului obstesc ! $i

In minutele-acelea când sufletul 5 gindeste, Când omul se coboarà in oonstiinta lui, Ca unei inimi 4) care cu noi compätimeste Fratestii ei lumine durerea mea supui. Câte chinuri

ascunse,

cite lacrimi värsate

Au avut-o de martor, si i-am incredintat! Câte dorinti smerite $i neinfiintate Am tainuit de lume,

$i

ei am arätat 5) !

I) $'a falancelor stele (1842). 2) Galbena (1842). 3) Inima (1842). 4) Ca unul suflet (1842).

5) In Ed. din 1842 urmeaza acestelalte doua strafe care In Ed.1847, 63, lipsesc :

www.digibuc.ro

56

Gr. M. Alexandrescu

Dumnezeu, ce de fata pe cruce se aratä, El care-a nedreptätii e pildä de 'ngrozit. Imi spune ca 'nainte-i se va vedea odata Cel ce nedreptAteste cu cel nedreptatit. Atunci cre$tinu-acela cu fruntea 1 in Walla, Dar cu otrava'n buze, si cu fierul in mânä, (Jmilit, ca sä 'nsale, si bland 2) uciator. Tronul 3) Dumnezeirii cum va putea sä-1 4) vaza, Când la un semn puternic se vor clAti cu groaza Cerurile-asezate pe polurile lor ?

Dar adânca odihna a firii 5) Inceteazä : Religiosul clopot se Ieagänä in vint, themind pe credinciosii ce somnu 'mpoväreaza, Din ale lor loca$uri, In locasul cel sfänt. Atunci ca 51 acuma, vlata neplacuta! Cand sant la Mutate tiranit marginiti? Veacurile stau M(ä, gl vremea cea trecuta Ne arata atalla slavitl nenorocill! Dar vegnicie n'are raci chiar nenorocirea :

Omul de mice treapta e ca un muncitor Ce la sfargItul zilel g'agteapta rasplatiren; Intocmal ca särmanii gi fmpäratlf mor. 1) Ce cu fruntea'n Wand (1842). 2) SMnt (1842). 3) Slava (1842). 4) S'o (1842).

5) In lume 1nceteazá: (1817, 63).

www.digibuc.ro

Poezli

57

Intunecirnea noptii, care Inca dornneste,

Ca un orn ce cu vieata se mai luptä, murind, Se 'mprästie cu 'ncetul, treptat se risipeste Si 'n umbra diminetei se pierde 'ngälbenind. Se desfä$or' in ochi-mi minunile zidirii; Credinta se de$teapta in omul rätacit; Din imnuri osebite se 'naltä imnul firii 1La cel ce dupä noapte si zi ne-a daruit.

lar tu, candelä sfântä, a cäreia vedere Imi aduce luninte atâtea näluciri 1 Imi vei fi totdeauna razd de mângâiere. Vei $tii de o potrivä 5i- fapte $i gândiri.

Voiu alerga la tine in dureri 5i inecazuri. De oameni $i de soarta când voiu fi apitsat: Astfel coräbierul când marea e 'n talazuri, Aleargä la lirnanul ce-adesea I-a sclipat.

(Ed. 1838, 18i-2, 1847, 1863).

1) Si 'nalta a ei rugs cu imnul mullumiret Ed. (1847, 63).

www.digibuc.ro

FRUMUSETEA D-REI... Adesea pe campie Auz o armonie, Un ce melodios;

Un glas, care se pare Ascuns in depärtare, Un imn misterios.

De unde oare vine? Din sferele senine?

Din zefirii ce sbor? Din iarba ce sopteste? Din planta ce traieste? Din floare? din izvor? Din niciuna in parte. Din multe 'mpreunate,

Din toate e 'ntocmit; E glas al suferintei, Al lumii s'al fiintei Suspin nemärginit.

Asa e frumusetea: Dulceata, tineretea,

Blândetea, eleganta, o 'ucing, o incunun: Chipu-i e crin, podia, Inima ei, o lira; Cuvintele ei soapte, ce 'n inima rasun'.

www.digibuc.ro

Poez11

$i flacka privirii $i gratia zarnbirii In ochii ei se joad, pc buze-i Din preajmä-i ea goneste, Durerea ce munceste; Icoattä-a fericirii, ituzii o 'nsofesc.

Un dar, ce nume n'are In limbl muritoare, MiscArile-i insuflà, In umbletu-i fl yea

$i toate, in unire, astig-acea nutlike, Ce rar e meritatii, ce tu o meritezi. (Ed. 1847, 1863).

www.digibuc.ro

PR1ETE$UGUL $1 AMORUL Zici c'ai vrea prieteneste SA iubesti, sA fii iubAl; Zici c'amorul te 'ngrozesti

Zici cii-i patimA cumplitA; Zici cA este trecAtoare, FlacAra-i cea

arzAtoare!

$i ce nu e trecAtor? Dupl vara cea bogatA Vine iarna 'ntArätatA,5) Bate %rant lingrozitor. Trandafirul din grädinA,

Inflorit de dirnineatä, Zace vested pe tulpinA, Dupà 4)

ziva de vieatA.

Dar, cAci iarna

i

durerea

Sunt conditia vietii, Trebue sä las plAcerea, Bunurile tineretii? CAci zAmbirea-ti grati-al Vremea o sä rf-o rApeascl. Trebue, eat esti frumoaQA.

Nimeni sä nu te iubeasci? 5) 1) Acest vers iipsege din Ed. 1863. prin urmare iliateaceea din 1893. 2) Dup8 vara calduroasa (1842) 3) Viscoloasa (1812). 4) Dupe (18G3).

Shveasc1) (18'i1).

www.digibuc.ro

PoezIl

Asa cum mirosi o floare, Care trece, care moare, Care maine n'o gäsesti? Primävara, noua fire» De ce 'nvie-a ta simfire,

Iaina nu fi-o 'nchipuiesti? 0, asculta-ma doritä, Scumpä, draga Emilie !

0 zi bung, fericità,

E o parte din

vecie.

Vezi pläcerile ware, Imprejurul täu uni!e, Dänfuiesc färä 'ncelare De amor poväftrite;

Te 'mpresor cu mulfumire. Fiecare ti se'nclinä, Si amorul cu mahnire Te priN este si suspinä. Dä-le, ciä-le ascultare ! Pentru tine adunate,

Subt coloare de mirare Vor sti 2) lumea sd-fi arate.

Paul n'ajungi timpul rece. Bucutit-te de naturä.

Apoi, and vremea va trece Peste-a inimii cäldurä,

Cand din hora Ce vieata ta coprMde, 1) PrimAvara, a ei zAmbire (1847, 63). 2) $i (1863, 03).

www.digibuc.ro

61

62

Gr. M. Alexandrescu

Cu o fatä intlistatä Gratiile s'or desprinde; Când odatä $i...or lua sborul Tinerete, bucurie;

De-i pofti atund amorul, L-om numi o nebmie. Iti voiu fi prieten, frate, Iti voiu fi orice It place, $i de lume $i de toate Impreunä ne-om desfa.e. (Ed. 1842, 1847, 1863)

www.digibuc.ro

SUFERINT A lmi place

a

naturii sätbaticl manie,

$i negurA si viscol, si cer IntAritat, Si tot ce e de groazA, ce e in prmonie Cu focul care arde In pieptu mi sfâ$iat. La umbra, 'n intuneric, gândirea-mi se arata Ca tigrul In pustiuri, o jertfA asteptând; Si prada ii e gata... De fulger luminata, Ca valea chinuirii se vede sângerând. Incerce acum soarta sA-mi creascI suferirea; Adauge chiar iadul $erpi, furii ce muncesc; Durerea mea e mutA 1) ca desnAdejduirea, E neagrä ca si ziva când nu te intalnesc: CAci

astfel e acuma vieata-mi osânditä,

0 lunga agonie in care tu domne$ti; La glasu-ti, la privirea-ti simt Mima-mi izbita, Luptându-se 'n convulsii cum nu-ti Inchipue$ti.

Si ochii mei in lacrimi innoatA In tacere, Si pismuesc adesea pe cei ce nu mai sânt. ZadarnicA dorintA, când sufletul nu piere, Nu o sA-mi turburi oare si pacea din mormânt? N'o sA se 'ntoarcA umbra-mi, cumplitä, fioroasA,

Pe pasurile tale ori unde locuiesti? 1Mu1ta (1863)

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

64

E lume, e vede atata de frumoasa, In

cat sä

uit pamantul ce tu Impodobesti?

Sa mor, dar

la picioare-ti;

sa mor, dar de [placere.

In ceasul cel din urmA s'aud ca m'ai iubit, Sa strâng draga ta maul, sa simt a ta durere Varsandu-se asupra-mi ca balsam fericit.

$i sufletu-mi atuncea, pe buzele-ti sA sboare, Sa ia un lung, un dulce, un vesnic sarutat. Din bratele-ti, din sinu-ti sä treaca el In soare, SA ducA la vecie placerea ce-a g-ustat. (Ed.

www.digibuc.ro

18'17,

1863).

NU, A TA MOARTE... Nu, a ta moarte nu-mi foloseste; Nu, astä jerta eu n'am dorit; Da-mi numai pacea care-mi lipseste, Pacea adânc6 ce mi-ai rapit. la-mi1) suferinte

aspre,

turbate,

De adanci chinuri vesnic izvor, Zile amare, nopti turburate, Pline de tine, d'al meu amor.

In zadar ochii-ti arät lubirea, Ce esti departe d'a o. (n zadar chipu-ti poarta mâhnirea. Umpra durerii ce

Sub asta mascä vac' bucurie, Vad multumirea-ti sä patimesc; Si ori ce-ai zice, vrei ca 'n vecie Cias de odihnä sä nu gasesc. Cunosc prea bine a mea greseal Dar cunostinta nu m'a indreptat,

Cad a mea soarta trisU,

fatala,

Zâmbirii tale prada m'a dat. Astfel In crânguri o päsarica Aude-aproape un ciripit, 1) 1am (1847, 83).

www.digibuc.ro

66

Gr. M. Alexandrescu

Sboarä indatä, si WI fricii LAngä colibI ea s'a oprit. Priveste, - ascultä, dar fära veste

Tainica cursä ce i s'a 'ntins Se 'nchide... roabil ea se gaseste;

Un glas s'aude zicând: te-am prins". Si vânätorul,

ce

imiteaza

Pe frunzulità un glas sträin. De viclesugu-i se ingAmleazä. De bucurie el este plin.

0! ate lupte, dite suspine, Täcuta noapte n'a ascultat; CAte pustiuri de groaza pline

A mea durere n'a vizitat!

M'a vIzut soimul pe 'nalta stâncä, A cärii vArfuri s'ascund in noH. Si al lui tipet in vale-adâncä

S'a 'ntins departe plin de Hod. Dar nici pustiul, nici depäitarea, Gândiri cumplite n'au biruit; Moliftii, brazii, ce port räcoarea, Ei suferinta-mi n'att räcorit.

www.digibuc.ro

Poezil

67

Te itibesc astazi ca mai 'nainte, Ca in minutul cel incantat, Cand eu de pieptu-ti tartar, fierbinte, Tremurand, fruntea mi-am

rezimat.

Minutu-acela, 'n veci má munceste,

Ca o senitintä e 'n mintea mea; De ating fruntea-mi simt cä svacne$te, Focul din sanu-ti arde in ea. Fierul cel rosu, care-I apasä Marta cruzimii p'un osandit, Mai adanci urme nici el nu lasä Decat minutul acel dorit 1)

A mea durere trecut nu are; Ea nici va creste, nici va scadea; Si fericita, dulcea uitare Ce crezi cà cearca inima mea,

E c'acea tristä, vie tacere, Care domneste dupa razboiu, P'un camp de groazä $i de durere, De molt, de chinuri, si de nevoi,

Uncle un tatà pe un fiu plange, Unde nadejdea toata-a 'ncetat;

Unde se 'nalta un fum de singe, Ca blestem jalnic

si necurmat !

1) Dealt amoral astfel siratit. (Ed. 1863).

www.digibuc.ro

68

Or. M. Alexandrescu

Mai mult d'atata nu poti a face; Asta e soarta ce mi-ai gAtit;; Singurul bine, singura-mi pace, Dupà amoruf ce-am suferit.

(Id. 107)

www.digibuc.ro

CAND DAR 0 SA GU$T1 PACEA

Când dar o sl gusti pacea, o inimA mAhnitA? Când dar o sA 'nceteze arnarul flu suspin? Vieata ta e luptA i) grozavA, ne'mblânziti;

lubirea vepic chin. Din cupa desfAtArii amArAciunea naste; Din ochi frumosi durerea li ia al ei izvor; 0 singurA privire vieata vestejeste 2) Cu lanturi de amor !

Amor, care adoarme si legi $i datorie, Ce slava umileste 8), ce n'are nimic sfânt; Antonie-i jertfe$te a lumii 'mpArAtie... Si aflA un mormântl

Nu sunt patimi mai nobili, mai mari, mai [lAudate.

Mai vrednici sA s'aprindA in iaimi bArbItesti? viatA,

cinste, simfirile

'nfocate

Femeii le jertfesti !

Crezi tu cl pentru tine rAsare sau sfinteste Acel urias falnic, al zilei domnitor? La patrie, la lume, la tot ce pAtime$te, 1) Lunga (1862). 2) Vegejagte (1893). 3) Ce gloria o ¡tinge (1842).

www.digibuc.ro

70

Gr. M. Alexandrescu

Nimic nu esti dator?1

Eu lanturile mele le sguiui (At manie, Ca robui ce se luptä c'un jug neomenos, Ca feu! ce izbeste a teain;tei tarie. $i gerne furios.

Dar rana e adânca si patima cumplita, $i lacrima de sânge, o brajn mei ariând, Resfrânge frumusetea, icoana osfinditâ, Ce o blestem plângând

1) In Ed. din 18?, dupa aceasta strola se gasesc urmatoarele patru: Natura p'a mea frunte a 'ntiparit gandirea: A cugeta mari fapte este povara mea. Cel ce numai In sine si-a marginit simtirea E nevrednic de ea. La soarta omenif tot omul ia o parte; Astfel legile fidi pe noi ne 'ndatorez; Destuie vietl triste, de interes delarte, Pdmfintul 'mpovarez.

Dar tineretea noastra aga ea se strecoara Ctind ornul nemuriril, al valurilor far, Durerea ii inneacti, 1)1 peste lumi el sboara P'al tuneteior car.

De ce nu pot astfel sa 'nec a mea durere, sa trag din a mea ranti un tier oträvitor, sa uit acea Wend, fatale ei putere glas facanttltor.

www.digibuc.ro

Poezit

7i

0 vAd ziva i noaptea, seara i dimineata; Ca un ränit de moarte simt In piept uinfier greu; Voiu s'A-1 trag; fierul ie3e, dar InsA cu vieata, $i cu sufletul meu!

(Ed. 1842, 1847, 1863)

www.digibuc.ro

r NI CA 0 ZI Inca o zi cu -find, o zi de fericire In dukele extazuri ce simt cand te privesc; Inca un ceas... un zambet... Adanca mea lubire

Izvoarele näclejdii mai mult nu o hränesc. $i soarele mai palid din zi in zi imi 'pare; $i coardee vietii in pieptu-mi obo3it Se rup! Nici tierctza, nizi scumpa-ti särutare Nu pot ee sa schimbe ce soarta a vol. Intorc acum a upra-ti privirea-mi dureroasa,

Ca cel din urma,d o la tot ce am pierdut; Din ceuta %e3n:ci i, stea planda luminoasä, Te vad lucind departe, departe In trecut.

$i tot ce e 'n natura, obiecte Panorama de umbre, se 'ntunec, se s recor; Iluzia ma laSa... si arta si si.inte Sunt stavile zadarnici l'al sufletului sbor?

As vrea numai, bland Inger, ca numele-mi [sa fie

Scump, drag inimii tale, ades sa-1 repetezi, Precum un dulce sunet, precu-n o melodie In inima-ti ramasá din ani ce regretezi.

Caci toata-a mea vieata iti fu ea inchinati; Cael alt decfit iubirea-ti ea nu avu mai slant;

www.digibuc.ro

Poezli

73

CAci tu e$ti Ina asMzi dorinta-mi neschimhati,

Si visu-mi cel din until aicea pe pämânt.

Eu stiu a la povara-mi si tu ai luat parte, Eu stiu cä'n suferinta-mi si tu ai su'erit; C'aceeasi ne-a fost calea: a 'unuia In moarte

S'a sAvarsit; ce stria? n'am vrut a fi iubit? N'a fost aceasta tinta, afarsitul pentru care (itindirea-mi fArá preget In munci am främântat? Nu dobAndesc räsplata doritg cu 'nfocare? Nu e acesta rodul ce en am semanat? Apoi dac'al tä'u suflet 1-am banuit veodatl, Dac5 nemultumirer.-mi adesea te-a mahnit, E vremea de iertare... vecia ne'mplcati.

Mà chiaml... cerul fartä celor ce-au iubit. De ce sit* plâng vieata? In trista-i prelungire Ar fi vIzut ea, poate, amoru-ti apuind:

Minciuna, calomnia dau tainicA izbire, Lumina, adevärul In inimi Innegrind, Dar cánd ia Ins Asi moartea a noastra apAraie,

Cad neagra sa pecete pe groapa s'a 'nsetnnat, Ca martor de credintà, cheza$ de neuitare, Pitstreaz4 suvenirul

acelui

depärtat.

www.digibuc.ro

74

Gr. M. Alexandrescu Valea räsunAtoare, a raului murmura,

Vesteda toamnei frung, ce fluturà in vânt, Palida lunii razà, puternica naturä, Iti vor sopti adesea cuvinte din mormânt. (Ed. 1847, 1863).

www.digibuc.ro

UN CEAS E DE CAND ANUL TRECU... Un cleas e de cind anul trecu... Mi-aduc aminte

Cu ce nadejdi zimbinde, ce dulce a 'nceput! Ce vie salutare din inimA fierbinte L-a primit! ce seara! de an atunci trecut.

Ziceau: s'a dus s'a esta c'o parte din xieata; Mar ziva lui din urmA cu drag o pomenesc; Frumos apus vesteste fiumoasa dimineata, Si anul ce incepe tot astfel Il doresc". Asa-1 doream! In lungA, in oarba'ncredintare

Eu nu vedeam d soarta zimbeste cu amar; CA vremii

5i

durerii gateste rAsbunare,

La vechile lor drepturi uitate in zadar. Schimbat nimic nu pare: alesele liinte, Prieteni d'altAdatA, string astAzi mina mea:

De voia intimplArii mai multe din clod* Cu grabA implinite putui a le vedea.

Apoi, unde e räul? de ce si cuvintul Om nu poate sA-1 stie, afarA deck eu; Ascuns e in adincuri, tAcut e ca mormintul, lar martor suferinti-mi e numai Dumnezeu. A! dad 'n asta lume ceva putea fen stare sA adoarma un chin sfisietor,

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

76

0 stiu, ar

fi

Acel shntimänt

fratia-ti acea mAngaietoare, t5n5r, ce eu iti §unt dator,

E scump prietesugul Deprinsä

a-1

Si dulcele ei 2

'nsufl' o fernee a-1 s:rnti; suflet, eectriA scAnti e, ce

cunoaste, nIscutá

Mängiie orke suflet la care s'o

ivi.

Ades, dud sunt In lupt5 cu gandurile mele, Muncit d'al suferintei demon nelmblänzit, Imi pari un silf ce vine pe raza unei stele, Din sfere luminoase, din aer balsämit.

Apoi, negurä deasä lumina 'ntuneceazi; Fantome d'altä lume soptesc, mi Inconjor; In fiecare $oapfl o munc5 laviazl, In ochii-mi se cufunda trecut si viitor. Cad stiu eu viitorul... el nu poaie sá Decal ca anu-acesta, ca anul cel trecut: Bogat de chinuire, de$ert de bucurie,

fie

Pustiu, aa nälejle, sä.batic f tkut. Stejarul de pe munte, ce sa I:1cl In picioare, se:net

izbe4te. si nec:intit;

Dari nima-i e arsä, $i oricat mai trale$te,

D. nicio prinavarä nu poate

fi 'nverzit.

(Ed. 18'7, 1863). 1) Slintiment (1847. 833 2) Seu (1883).

www.digibuc.ro

BUCHETUL DoritA odata era a lui soartA,

Pe când alt1 mânä de el Ingrijea; Dar astAzi se stinge, zâmbirea-i e moartA, Si pierde colora ce chii 'ncânta. SfArsitu-i cel jalnic It vAd cj 'ntri tare, CAci eu pe vieata-i punearn un pret mare.

0 singura frunza aLum mai pluteste; Ea plânge atâtia tovarAsi de flori: Sträing, uitatd, de ce mai trAieste?

De ce, drag5 frunza, tu nu pati sa mori? Când pierzi o fiiata, ob ect d- iubire, 0 lungA vieata e nenoroCre. Când florile-acelea in mAna-mi cAzurg,

Favor ce 'n creclinta eu n'am meritat. Trei tinere nirnfe pe rani mi-I cerurA, $i mult se rugarI... iar eu, nu 1-am dat. Imi pare cl Inca le vAd cite tree, Jaluse,') privindu-I

in

mâni,e mele,

SA vedeti acuma d'a fost cu putinta pretioasi dorinti s'ascult; CA lox li se cade, a mea const:intA IndatA mi-ct spuse; eu nu gAnd:i mult. Acea

Ca

Paris, cu poama acea faktIoa3A,

tiotArli buchetul la cea mai frumoasit 1) Geloase.

www.digibuc.ro

78

Gr. M. Alexan Ireseu

Oar, atunci nevoie, atunci greutate.

Sa fac osebire in zadar an vrut: Asa din trei fluturi cu grea ochiul poatS'aleagä p'acela ce e mai placut; A a trei garoafe p'aceeasi tulpinä Rumene i) si 'mite domnesc Ii grading. Vazaind eu aceasta, it luai cu mine; Cu multa 'ngrijire acasä 1-am du>, Si limpede apa si tot ice e bine pus. l-am dat, si silinta cu dânsul Factind orice poate un om sä gândeascg, Oricâte o murng ar sti sg gäseasog.

Zaclarnici dolinte, nimio n'ajutara! nädejdea-am 3) p:erdut; Din ceasul ace:a Vieata la mine ii pgrea amarg, Stiind cine-I dete, cine I-a cerut. $i palid si vested trecu fgra veste.

Si astazi cenusg In mâna mea este.

Asa dar sfârsitu-i veni din dorinta; Buchet ca acela eu nu mai gäsesc. Centisa lui scumpg o tiu cu credinta; Ce-a fost 5i ce este adesea gândesc. Eu sufer de moartea-i, de-a lui pgtirnire, Si-a floarii trecute pg,trez pomenire 4),

(Ed. 18'f7, 1863). 1) Frumoase (1863).

2) Din ora acea (1863). 3) SperaM'am (1863) 4) Suvenire (1863/.

www.digibuc.ro

REVERIA De sgomot departe, in s esela vale A carei s erdeat 1 ades a it cAlcat. In listea noptii, privirile tale Se 'n-ilt , se atintä pe cer 1 uminat.

De unde oare x ine a ta reverie? Ce visuri placute in preajmä-ti se foe' Admiri tu natura, a ei armonie? Citesti viitorul in

literi de foc?

Sau cauti departe o c tea fas orita. Ce crezi ca asuprä-ti priveste zâmbind?

Dar nu, e instinctul d'o vie* dorita, Ce n'o afla omul aicea träind. Caci sufletul nosti u, ca

raza de soare,

Ce-si are 'nceputul mai sus de pämfint, Desi lumineazä a sa inchisoare, Isi

afla in ceruri izvorul cel sfânt.

D'acolo adânca acea aspirare Spre bunuri ascunse, ce noi degiläm ; D'acolo desertul,

dorinf i,

intrht ire,

Ce chiar In pläcere ades le aflam. Un clopot

ce

seara s'aude la turme,

Ce sta, reincepe, abia rasunând, www.digibuc.ro

Or. M. Alexandrescu

80

Ca glas care moartea-i aproape sA-I curme, CAnd vieata 'nceteaz4 treptat inghetind; Un greer ;de Cana% o iarba. risura, Stufoasa pAdure, pierdute cArAri, AdAnca murmurA ce 'nvie natura Ca geniuri tainici ascunse p'In flori;

Tpt misca. Manta a noastrA andire, Tot are un farinec, tot este mister; NAdejdile noastre, suspin, suferire, Dorinti farA flume, se 'ndrept cAtre cer.

Acolo, in stele, ca 'n lumi de luminA, Sunt suflete, Ingeri ce cant si ador; Fiinti gratioase ce brand se Inc linA. CAtAndu-si

In lume tovarAs:i bon

Sic And, stapAnita d'a vietii mihnire.

Te plimbi tu pe cArnpul tAcerii 'nchinat; De simti o suflare, d'auzi o soptire, E glasu-unui Inger de tine 'ncAntat. De ce Insa gAndirea-mi se 'ntoarce cu durere Spre zilele acelea? Timpi ce v'sti depArtat. CAnd pe urmele voastre tot intrA In tkere, CAnd stergeti plAceri, chinuri, ce omul a cercat;

CAnd inima sAtulI de urA, de iubire, N'o m4c.1 niciun bine, n'o trage niciun dor;

www.digibuc.ro

Poezti

81

De ce smgure numai a voastre suvenlre Tràiesc ele In sânu-mi ca un nestins amor? Sunteti voi acel sunet, a stândlor vieatä, care träieste in loc nelocuA? Sau sunteti Aurora, care stia sä scoatä Din statua lui Memnon suspin nemärginit? Lcho,

(Ed. 18'7, 1863).

www.digibuc.ro

MEDITATIE Vara si-apucä sporul spre tärmuri departate, Al toamnei dulce soare se pleacä la anus, $i galbenele frunze, pe dealuri semänate, Simtiri deosebite In suflet mi-au adus.

0! cum vremea cu moartea cosesc farà 'ncetare! Cum schimbatoarea lume fugand o re'noiesc!

Câtä nemärginitä pun ele depäitare Intre cei din morminte $i acei ce doresc! Unde, atâti prieteni, p'äcuti de tinerefe? finite cu cal e am crescut? Abia ajunsi In vArsta frumoasei deminete, Ca ea, fär'a se 'ntoarce, ca dânsa au trecut! Unde-acele

f

Ce netedä campie ! cum ochiul se uimeste 1), Ce de$ert se aratä, ori Incotro prive$ti!

Intinsa depärtare se pare cl uneste, Cu ale lumii märgini, hotarele ceresti.

Cât singe aste locuri setoase inghitirà! Câte oase räzboiul aici a semanat! Câti veterani räzboinici, nioartea purtând, murira Pentru izbânzi de care ei nu s'au bucurat! 1) Campia Braila (Nota autorului).

www.digibuc.ro

83

Poez11

Imi pare cä-i vAd Ind rAsturnati in tarânA,

Pe 'ncretita lor frunte sfârsital arätând. Dar mai clAtin.lu-$i capul, $i c'o mud WA inâna, Fierul care le scapä cu furie strAngAnd.

Ei nu gândesc la moarte, nu gândesc la vieata. Ei nu gândesc la fapte, ce 'n vieatä au urmat, Ci când sufletul sboarA, când sAigele 1nghiata,

Toata durerea le-este, cä nu $i-au rasbunat

Putin mai inainte un monument s'arata: priviin... Dar ce semne de cinste ') pe el

Sa-1

[sânt?

Negresit cei dintrinsul slaviti au fost odatA;

Azi slaa sta cl'asupra, si omul in pämânt! lata, frá 'ndoialA, o mare mAngiiere!

0 voi, care un titlu $'ua nume Când tot ce e 'nalt cade, i când märirea piere, Marirea, inaltarea, la ce le mai doriti?

Din vremile trecute, in %eacuri viitoare Un nume sl räsune, cu slax 'mpodobit,

Sa treaca peste vârste, si peste ani sa sboare. Acela ce 11 poartä cu ce s'a folosit? 1) D'onoare (1863).

www.digibuc.ro

84

Gr. M. Alexandrescu

Când marea 'ntArfirata corabia-fi sdrobeste,

Când loc de mântuire nu este, nici liman, Când cu grozave furii asupra ta porneste Spumoasele lui

valuri

bAtrAnul

Ocean:

Spune-ini, ifi pasA-atuncea sa stii de mai pluteste Catartul fAra pfinze ce nu fi-e de-ajutor.

SA vezi dacA pe wide se fine, se clAteste, Si dac'ai fost odatA, in barcA sau vapor?1) 1) Din aceastil stroftt urineaza, in edltia din 1842 urrnatoarele strofe: Cinstea d'a face bine e negreglt slavita; Frumos e s duci moartea l'al binelul dultnani; Set scapl de asuprire o patrie iubita, $1 sa adapl pamantul cu sange de tirani. Dar clne e acela, Pe care constiinta Il va feria sit spue, cd ori la ce-a lucrat, Pentru obOescu1 bine t-a fost toata sllinta, CA la folos In parte de loc n'a cugetat ?

Eu ma gandesc adese l'atati morti fara moarte ; Wiz ca l'acele fapte, prin care se slavesc, Pricini deosebite s'a intamplat sI4-1 poarte ; $i virtutea pornita de patimi o gäsesc Unul drepturi pierdute cata sit dobandeascii, Altul o sangerata necInste-a rasbuna. Unul calcand puterea voia sa stapaneasca, $1 altul iar de alte objecturi se 'ndemna Ei sunt c'acele pasari de binefacatoare. Ce curatti campia de 8erpi otravitori, $i poate fart vole ne sunt folositoare, Outland sd duea hranit la pul nesburatori.

www.digibuc.ro

Poezli

85

Vieata e o lupta, o drama variatä $i actu-i cel din urniti in veci e sangerat: Moartea-I incoloneaza, moartea neImpacatá,

Care in a sa cale pe nimeni n'a uitat 1

.

privirea spre veacurile trecute, pamantul vazandu-I pustiit, Vazand tot aste rele, tot zile neplaclife, A!

intorcând

$i ne'ncetat

De soarta omenirii din suflet m'arn mahnit!

Cate feluri de chinuri asupra-i se adunä! Insa vezi cum nadejdea 2 o 'nsalä, nencetat? Cu o dulce zambire vine, tiind de mina Icoana fericirii. Dai s'o prinzi .. A scapat! Astfel un vis ti-arata o iubitä fiintä; Astfel cu bucurie voiesti s'o imbratisezi, umbra 'nsalä zadarnica-ti silinta; Acum din mani iti scapa, acum iaräsi o vezi.

Dar astfel

Ce rar se nasc acele duhurl marinimoase, Care nestapanite de patiml sufleteVI, Si fait sa prhreascli le 'mpart ele foloase. Pentru nImIc fac bine, ca duhurile cereiti. Acestii intre oameni nu pun deosebite, Legi, locurt sau credinte, pe el nu if opresc,

Tot scoposul le este sarmana omentre SI ajutti de ob%e pe cei ce phtimesc. Asttel stapanul zilei tntinde-a sa caldura, Ori unde e vieata, 5'or unde e ptimant, Ma ale lui raze se 'mprastle 'n natura, S'ori in ce loc al lumil tn patria lor sant. 1) Aceasta stroffi lipseete din Ed. 1838, 1842 2) Sperm* (1863).

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

86

Dac i in cartea soartei ointi-ar $ti sa citeasca. Sa-si afle

fieseare

grozavut

viitor,

Cin'ar mai rea, stapâne, aicea sä trdias Când himea e de chinuri nede$ertat Vremea d'acurn, trecutul,

avem putere ;

Numai te-a sa se 'ntâmple noi nil putem vedea ; Dar cand ceasul soseste, când nalucirea piel e,

Se trage de odata

$i

ve$nica perdea.

(Ed. 1838, 102, 1847, 1853).

1) Ora (1863).

www.digibuc.ro

CIMITIRUL PESTERA 1)

Pestera 'ntunecata, azil al poca'ntei Unde omenesti fuinuri ca fu nui ile pier. Uncle eroii credintd

Au murit pentru lume, ca sa traiasca 'n cer

Tu care ai fost martur l'atâtea i ugAminte, Ce se soptea in umbra si In räcoarea ta, Cfind inima fierbinte

Vie* de vecie In lacrimi o cäta.

Dar boltile tale, ce nu pot fi patrunse De omenesti suspinuri, d'al patimPor vânt, Duc sufletul prin locuri si prin cäräri ascunse, Departe de pamânt.

lartä cumplita spaima, ce

iii

sinu-mi aprinse

Uricioasa 2 privire a fosti'or parinti,

$i altarul de piaträ pe care stau intinse Mädulare de sfinti. 1) Titlul I s'a schimbat in edi(ia din 1842, 2) Furloasa (1863).

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

88

Fionoasa râceall ce 'nsufl'a ±a vedere Vesnicul intuneric aicea domni or, $i grozava Were, Arat umbrele mortii ce p'intre oase sbor.

Imi pare cA ma aflu in locuint' adinca A unei groaznici iezme, ce sângiuri o hränesc,

$i care de o stâncl Pe Orator sfAramA c'un sbieret sät.inesc. Sau in pAdurea aceea, in care mai 'nainte Druizii cei sälbatici jertfeau pe osanditi.

Când, setosi de omoruri, ti eceau de puteri sfinte Stejari 'mbâtraniti ! Aici, cu toate-acebtea

religia vorbeste

Celor ce vor s'asculte cuvântul lui Hristos; Groaza cu 'ncetul piere, 5i omul intilneste Povete de folos. Vicleanul

1st

desbracä

aici

ipocrizia.

/keel cäit se 'mpacA cu ceru 'ntârAtat, Aici fapta

cea

bunA 1)

viseaza vesnicia.

1) Cea mai buns (1863),

www.digibuc.ro

Poezti

89

S'a$teaptà nencetat 1)

Si omul care crede, $i omul ce a$teaptá D'o sfântä mângâiere In veci e insotità; Pacea va fi cu dânsul, el va lua resplatâ, Cáci a nádájduit. 5)

1) Dupa aceasta strofa urmeaza alte douti fa Ed. 183a 1842.

Dar facHa-m1 se stinge, si flacara el plere. Trebue a ma 'ntoarce. Ma'ntorc Insa mahnit. Caci Inca-aveam placere, In lundul astii pester( sa umblu ratacit.

Ma facila vietil pe om cand parasege, De placmile lumii el nu este sätul, Vori cat de mult traieste, Atuncl tot I se pare, ca n'a trait destul. 2) Stroftt adaogata In Ed.1847, tnloculndpe celelalte doua.

www.digibuc.ro

BARC A Paseste lin, o bard, pe unda ado rmitA ;

repaos treator; Inima mea de sgomot cu total obositä, Ca la un scump tovarAs se 'ncrede l'al tau sbpr. Respecteaz'al firii 1

Poarta-ma'n sus, in laturi, oriuide vrei si-ti [place,

Unde te'mpinge vântul, sau unde tu doresti ; Toate-mi sunt d'opotrivä, dacA mä duci in pace, Dad cu multumire vederea-mi rAtAcesti 2 . Voi cunoasteti, o unde, cu cAtA bucurie, De ce sfârsit pornitA, cu ce cuget curat, Barca mea totdeauna, p'a voa Ail 'mpärätie, Ca 'ntr'ale ei coprinsuri jucând s'a preumblat. 1) Naturii (1847, 63).

2) In Ed. din 1838, 1842, urmeaza aceste trei strole,scoase din Ed. 1847 51 1863.

Negre5it ca furtuna de vanturi atatata, Poate curand sa schimbe placerea'n groza v1i, Adancul sti-1 deschida ; 5i mares 'ntaratata, Un mormant sa ne arate, departe de cel vil.. Dar pamantul nu are talazuri mai cumplite, Stanci mai primejdioase, mai grele de trecut. A 1 martur iau p'acela, ce asprele urslte. Vieata de durere 51 chlnuri I-a tesut 1 Salta iubita barca 1 Nimic nu te opre5te, Aerul este dulce, tot sgomotut e mort, Naciejdea tine carma, 51 cerul ne zambeyte, Subt toat'a lui latime, noi nu vom gas1 port ?

www.digibuc.ro

Pnezil

91

Thghititi pe Mlharii a cAror Indräsnealä,

Cu trupuri singerate, cu morti và tràvesc, Ce Intocmesc cotnploturi, si WA de sfialä, Aproape de pierzare, ucideri chibzuiesc. lush' melancolia, amorul si pläcerea,

Primiti-le vesel ca pe ai vostrii fii; Eu vA cunosc märirea, eu vA slAvesc puterea, Când alerg p'ale voastre mult umede câmpii. Din rAtAcita-mi barcI, ce-o las la intâmplare, Ochii mei cätre ceruri uimit ii atintez; Seninul lor insuflA sfialA si mirare;

Eu mA rog in Were, värs lacrimi si mä'ncrez.

Cerul o sA ne ajute, zicea a mea iubitä, El pAnA acum tare! S'a" n'o fi ascultat? 1) Si poate frumusetea a o vedea mAhnitä, Aducându-i drept iertfä suspin neincetat?

Dacg infeaceste ceasuri de vie desatare S'ar afla Iângä mine... minut durnnezeit!

Vieata nu stä 'n zile, si eu cu 'ncredintare, Câtä-mi rämâne-as da-o, mi-as zice: Am trAit?

Mergi, mergi usoarä bard, in dreptul celei [stele,

CAreia i-am dat nume.., un nume ce slavesc, Nume ce'n infocarea inchipuirii mele Pe strilucita-i frunte if vAd si Il citesc. 1) In Ed. 1842, aceasta Intrebare e subliniata.

www.digibuc.ro

5

92

Gr. M. Alexandreccu

Acolo te opreste, acolo priveglieaza, Cat raza ei asupra ti s'asupra-mi va zambi; Când va pieri cu noaptea, atunci te departeaza, Si iar cu noaptea vino la dansa a privi.

13ânä and fericirea, atâta asteptatä. Imi va raspläti veacuri trecute cu amar; Dad 'astä nadejde cca altele 'n$elata, N'o trece ca speranta i n'o fi in zadar ! (Ed. 1838. 1602, 1847,.18633).

1) Speranta (11353).

www.digibuc.ro

INTRISTAREA Al noptii cer prea dulce, A sa räcoare ling, In

aduce

0 razg... Dar se duce Ca vântul ce susping!

Sat-bit peste mgsura De sgomotul cetgtii, Eu catit îii naturg Un loc fgr' de murmura Supus singurgtgtii.

Ca Fenix far' de moarte Se naste-a mea durere $i pieptul meu sg poarte Lovirea astei soarte

E prea fara putere. Fantoma I)

plângatoare,

'Eu trec aceastg lume, Ca frunza plutitoare 1) Fantoma (1632).

www.digibuc.ro

94

Gr. M. Alexandrescu

Ce saltä pânii moare Pe Arm WA de nume. Când somnul se aratk La oameni, sä aline Strigarea turburatl, Ce e asemanatä C'un vuiet 1) de albine,

Tovarl$ 2) de 'ntristare, Un câine, lângä mine, Prin urletele sale. Natura sk räscoale, In aste locuri vine.

Fiintä Mr' de mime, Ce pasärii dai sbor, Ce märilor dai spume, Ce omului dai lume $i apelor izvor;

Ce pui copaci pe munte, Pe ceruri. curcubeu,

Necazuri p'a mea frunte Ca furiile crunte, Slavite Dumnezeu ! 1) Uet (1832). nalrappg I th122.1.

www.digibuc.ro

Poezit

95

Din bolta de märire Coboarä-te p'un nor Alini a mea simfire De rele peste fire; Ori voie sA mor! (Ed.

1832,

www.digibuc.ro

18*21).

MIEZUL NOPTII Aici, p'aste ruine 1),

mândre suvenire Privesc cum orizontul se umple 31 de fäclii. Cum luna in tAcere s'arata sä inspire 4 Oândiri religioase ') l'ai lui Apolon fii. cu

2)

Când nu mai e miscare in lumea celor vii, Când tot doarme'n natura, cfind tot e linistire, Desteaptä privegheazA a mea tristä gândire, Precum o piramidä se 'nalta in pustii. 6) Ai mei

ochi

se

preumbla

pe

dealuri, pe [câmpie,

Al meu suflet se 'naltà pe aripi d'un foc sfânt,7) In sboru-i se ridicA la poarta de vecie, 1) Ziduri (1832, 42). ,2) In lin4te senind (1832, 42). 3) St{ umple (1842). 4) S'aratd i e plind (1832, 42).

5) De cugetári de ganduri (1832, 42). 6) Aceastd strofd lipsege in edi(iiie din 1832, 42; o adauget in edifia din 1847, intrebuintand o comparafie luatá din strofa a risea a poeziei Prietegugul". 7) Sfánt loc (1832, 42).

www.digibuc.ro

Poezli

97

Caci nicio legäturd nu are pre pämânt 1). Nddejdea 2

mea din lume, de moarte se pre[curmä ;3)

Trecu ea precum trece un fulger pIntre nor, 4) S'a sters precum se sterge a vulturului urmä, Cand spintecd väzduhul In falnicul säu sbor 5). I) SA mergem de se pane pe poarta de vecie: Cad grabnic strain fuge d'acest painantesc loc" (1832, 42). DupA care stroia vin urmAtoarele trei, cc lipsesc din editia 1832, 63.

Eu volu d'aceasta lume sA fiu In veci departe ; Nimica pentru mine ea Ware de WWI TrIstarea'ml-e rApaos si ea Pmi-a cAzut parte, Din alarm ce vieala ghimpoa,A ml-a ursit. Acum e miezul Natura toatA tace Ma I dar dela mine odihna a lipsit. Eu vaz al vine ziva la cei ce dorm in pace, Razele ei pe mine tot astfel m'au gasit. Pu(ine sunt la numAr aceste lurni de stele; Marimea lor e mic8 d'otu vrea sA socotesc, SI fie asemAnare cu chinurile mele, Sa spui cu ce rastriste pe urmA mA gonesc. 2) Speran(a (1863).

3) S'a dus pe duh de moarte (1832, 42). 4) S'a sters s'acea lucire ca fulgerul in nor. 0 lasA, sau ca urma vulturului ce poate SA spintice... (1832, 42).

5) UrmeazA aceasta strolA in edit 1832, 42 ;

Te plang iubitA mamA (mated, in ed. 1842). Te plAng [o, scump parinte Cu lacrimile-acuma durerea-mi aromez. Dar numele acestea, aceste nume sfinte Meld o desteaptil. o 'mpunge, o turbez.

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

98

De când pierdui pärinti-mi 1) trei ierni Intregi ftrecurä,

Trei ierni, aci dupa 2) ierne vieata-mi socotesc, CAci zilele-mi ca iarna de viscoloase-mi s) furä, Copaci 4) din miezul iernii ce vânturi ii 5) clätesc. Frumoasa 6) primävarà acuma se gräbe$te La caru-i sä inhame pe zefirii usori; PA$este, $i pe urmä-i verdeatà se iveote Si cerul se desbracä de viforo$ii nori 7). 1) Din ziva lntristaril (1832, 42). 2) Trel tern's! Dupa... (1842). 3) Friguroase-mi (1832, 42). 4) Copaciu (1863). 5) Il (1863).

6) A patra (1832, 42),

7) In bd. 1832, 42, urmeaza aceste opt strofe, care in ed. 1847, 63, sunt inlocuite cu cele trei ce se gAsesc In randul 1. In poesie.

Peste putina vreme o trista pasarica Va face sa rasune cel jalnic crangusor. Va spune di durerea (cu toate ca e mica) i m11 de suveniruri pe dansa o 'mpresor. 0 01111 e sora Proonii ce plange despartlrea ; Nutura desiateaza cu glasu-i plangator, Ea face In Were s'asculte toata Ikea, 5i eu ascult. ., Dar mie mi-e de dureri izvor I

Fatala lumit soarta, a altora 'ntristate, Acel ce nu se 'mparte de dansa, o iubesc 1 Ascult eu cu placere gemete, suspinare, In relele straine petrecere gasesc. Eu nu aunt filomela ; dar cat singuratate 1 1ntocmai ca g clansa lumina eu urasc,

www.digibuc.ro

Poezii

99

Zefirul printre frunze misterios susping, E limpede-orizontul si cerul luminos;

A riurilor soaptg... Dar unda br e ling, Iar sufletu-mi e 'n valuri, n'am soare seninos. Cgci inchinat dürerii, amara mea vieata D'atunci e pentru mine nisip neroditor, Ce vara II usucg, ce iarna II ingheatg, Pe care flori nu aflg särmanul algtor.

Lgsat strgin in lume, lipsit de odce bine, Vgzând cg nu-mi rämâne plgcere pe pgmint, Vazând zilele mele de suferinte pline, Pun mâna p'a mea frunte si caut un mormânt. Lumina otravIta de reaua strambatatel Ca dansa, dar, in frunze, la umbra ma tarasc! De ce glasul meu n'are a tut Orfeu putere ? Dar.., ce sa lac cu dansa, caci Platon (Pluton 1832) a surzit,

Cad Cerber nu mai larta de el apropiere, Caci basmele acele cu veacul au pierit

and sufletu-mi s'absoarbe di am, ca e 'nviere ; Cand vad c'acel Eu este In veci nemuritor Atunci plina de raze tn mine o mangaiere Luceste de lumina (lumine, 1832), adoarme al meu dor, Dar cand nelegluitul Imi smulge fericirea,

sit nu stiu de e moartea prieten sau dusman, Atuncea Wiz ca Mere omul ca naluclrea. Ca !Atli ce se pierde In vesnic ocean. Parintii mei odatd au fost si ei In lume ! Au lost! dar acum unde-s ? Ali, nu stiu unde sant I $i ce mi-au lasat mie ? Nimic cleat un nume. 5'un trup ce se va duce ca pulberea tn %rant.

www.digibuc.ro

100

Gr. M. Alexandrescu

si glasu-mi se va stinge, d'a bate in pieptu-mi va 'nceta! Atunei farä 'ndoiala eu soarta voiu in\ inge,

Puting vreme inca,

$i

$i a vietii taing 1,1 moarte xoiu afla 2

.

(Ld. 1832, 18'12, 1847, n.63).

1) Inima-rni (1832, 42).

2) $1 pasurile mole la el volu 1ndrepta". (1832, 42).

www.digibuc.ro

PRIETESUGUL1) Picati, lacrimi, siroaie pe coarda lirei 2) mele, Picati! Insa plácute ca roua de pe 3) flori,

Ca raza aurorei, ce noaptea fdrä stele. Gonind-o, ne arata väzduhul färä nori; Ca glasul de prieten, ce-adanc el balsameste, Ca visuri de nadejde la dreptii cari mor, Ca plânsul desfätärii ce'n ochi ni S2 iveste, Când pieptul gemând scoate sus.)inuri de amor. Suflati, racorosi zefiti, iubitä pritnavara Imprastie-mi milhnirel ca iarna ce-o gonesti,

Si fa in al meti suflet nädejdea sa rasara, Precum rasare floarea in Valea ce 'nverzesti. Veniti, cugetari veseli; fugiti suspinuri, jale, Eu stiu ce este omul!... Dar nu hulesc; eu cant! Iatä c'a noastre pasuri p'a mortii S2 duc cale; $1 toate la durere supuse aici sant. 1) In studiul d-lui Bogdan-Duice, din Convorbiri", 1900, citat In lucrarea aceasta de repe(ite nanduri. D-sa spune et{ aceastti poezie ar parea adresatti lui Ion Ghica. E ciudat Met cd In ed. din 1863, intreaga Inchinata lui Ghica, poezia lipse*te ca gii din acea dela 1847. 2) LIM (1842). 3) Dupti (1832).

www.digibuc.ro

102

Gr. M. Alexandrescu

Urechea mea ascultA torentul ce plesneste, Talazul ce se sparge de malul sAu plAnand; Si glasul meu le 'ntreabA ca noi de pAtimeste, $i tot are un cuget, o vorbA si un .gAnd. 5i eu adese, singur, când noaptea domnea 'n fire,

Lipsit de mângâiere, departe de cei

vii,

Vedeam cA se iveste a mea tristA gândire Precum o piramidA se 'naltA In pustii1).

In mina mea cea

slabA

plecarn galbena-mi

tfrunte,

$i trista-mi tânguire In vânt se raspAndea; Simfirea-mi o 'mpietrise necazul ca un munte; La gemetele mele Echo Imi rAspundea. Acuma, letargie era a mea durere, $i mA aflam de chinuri cu totul amortit;

De toate 'ndestulatA era a mea vedere; De toate eram gata sl fiu eu despArtit. Dar InsA, de odatA, un dull de mângAiere. Un sunet cu dulceatà, un glas pAtrunzAtor In sufletu-mi

rAsunA,

amArAciunea piere.

CAci aflu la necazuri un suflet simtitor.

Acel'al cArui nume e scris pe cer, pe luna, Pe soare, pe planete, pe rAsArit, p'apus, 1) A se vedea nota dela strofa a doua a poeztel Miezul Noptil".

www.digibuc.ro

Poezif

103

In cupa vietii noastre cu vejnica sa mina% Nectar de indulcire peste otrav'a pus.

Ne-a dat prietesugul a fi spre mângâiere, In ceasuri de manire cu cel de foc amor... Amorul este dulce, dar el ne lasà, piere; Pe aripile vremii plkerile lui sbor.

$i ce rämâne 'n suflet dupl a lui lipsire? Aceea ce rämâne din ziva ce-am pierdut; Desert färä de margini, o grea nemultumire! Noaptea urmeazä zilei, gerul pe foc trecut! Prietesugul singur e nesupus el moartei! El e

fkä stricare c'al

sàu incepätor,

$i el ne intäreste spre infruntarea soartei, Ne face-amorul 1) vietii ceva suferitor. La glasul säu cel dulce, ca noaptea care cade,

Când soarele cel falnic s'arata sus pe cer, A mea nenorocire se curätä si scade, Simtirile durerii se 'mprästie si pier.

Acum prin el nädejdea in mine vad, räsare; $i sufletu-mi s'alinä cu 'ncetul si usor, Ca pruncul ce-1 adoarme a mumei lui cântare, Ca pasärea ce-o trage murmurul de izvor. 1) Amorul (1812).

www.digibuc.ro

104

Gr. M. Alexandrescu

Slävesc cu umilina pe vesnicul pärinte, Pe calea cea ghimpoasä eu merg neimputând, $i orice fel de chinuri, le sufer eu ca sfinte, La moarte mä voiu duce ca lebäda cântând. (Ed. 1832, 18i2).

www.digibuc.ro

ELIZ A Spune-mi, scumpá Elizo, ce este feriArea? Pe ce tarrnuri rasare, ce lor ii e placut? E veche ca pamintul, lmpodobeste lirea De mult, satt de odata cu tine s'a näscut!?

Am catat-o 'n pusliuri, am ea:at-0 1 in lume Am catat-o pe dealuri, pe munti si pe cimpii; Am catat-o 'n desertul echo al unui nurne, Pe valurile marii, In titluri, bagatii 2 . Zadarnica silinta! Fericirea s'ascunde! Fara folos pe urma-i vecleam ca ostenesc; 0 chemarn cu 'nfocare, dar nu vrea a-mi ras[punde:

Te Intilnii, iubitä, si 'n ochi-ti o gäsesc! Vedeti aceste locuri, aceste stAnci rilpoase? Vedeti pamantu-acesta de tot neocult? Ei bine, aici toate mie Imi par frumoase! Mai mult deck ori uncle ai i sunt fericit.

Eliza e vieata ce toate 'nsufleteste; Zámbirea-i e cereasca, privirea ei Amor; A ei 3) duke suflare, ast aer ba'sameste, $i

gratiile 'ntrinsa yid o tânarä sor. 1) Criutat-o'n (1863). 2) $i chiar In bog8(11 (1832, 42). 3) A sa (1863).

www.digibuc.ro

106

Gr. M. Alexandrescu

DacA ar fi pämântul in vechea sitnplitate, Când cea d'ntai femee In raiu s'a pomenit, f rumoasä, 'mpodobitä cu darurile toate, $i nobila-i icoanä In unde si-a privit: Negresit cA Eliza, de sine Incântata, Väzându-si In fântânä 1) atâtea frumuseti, Tovaräsele sale: Veniti, le-ar zice 'tidatä,

In cristalul acesta, minune sa vedeti. Voi sunteti prea pläcute, si dulcea-vä privire Inima mea o trage, mi-e drag sä vA ascult; Dar vAd colo, In and, un lucru peste fire, Un chip care vA 'ntrece, si-mi place si mai [mat!" PAnä nu o vAzusem, pAnI' a nu o cunoaste, Eram de nopti, de zile, de toate desgustat, Vremea 2) ce-acuma shoal% pArea ea* se târaste,

Anii ca o povarä grozavä de purtat! Vitu-mi pArea suflare zadarnicA si rece;

Cerul ca o câmpie de care sunt sätul;

Echo numai un sunet ce fall folos trece, Aurora o razA privitä Indestul.

Ziceam: 0 zi ca alta, si tot acelasi soare! In lume vedeam chinuri, pe ceruri vedeam nori, 1) Fontana (1863). 2) Tirnpul (1863).

www.digibuc.ro

Poezii

107

Le privesc cu Eliza: totul schimbat Imi pare, Cerul este cu stele, campiile cu flori. Aurora, o nimfa de soare prea iubitä, Se desteaptä, sin aer alunea zambind, De cele d'intâi ceasuri1), d'ai säi fii ocolita, La soare ce-o urmeaza cu dragoste privind.

Zefirul, o fiintä de bine facátoare, Care cAtre cer duce suspinuri omenesti: Echo, o zeitate la chinuri simtitoare, Ce repeteazá glasul acelei ce slävesti.

Când täcerea Elizei imi spune-a ei iubire, Când mâna ei mä strAnge, cand ochii-i imi [vorbesc;

Când !Ina ea uit lumea si nu mai am istmtire Deck pentru minutul In care o privesc. Zic; Vieata este scurtä 2) 5i fericirea trece; ,,Spun a plIcerea stinge Melia lui Amor:

Dad iubirea

noasträ s) e s'aibà sfarsit rece, ,,De ce 'n minutu-acesta 4), de ce acum nu mor?"

1) Ore (1863).

2) E scurte (1842). 3) Dace g'astill sim(ire (1842). 4) MInutul 1sta41842).

www.digibuc.ro

A $TEPTAREA ,,Acesta este ceasul...1) sat cel putin sose¡te,

Dar ea uncle si fie? De ce nu se ire$te? Minuturi fericite sunt oare de pierdut? Foarte putine omul in vieata lui are! Se auzi un sunet... Si ascult... mi se pare:.. Nu

e nritnic; o frunza In vale a cizut.

,,Ncaptea, in aste locuri, n'are de loc tacere; Totul se mi$ca, umblL dar toate sunt parere; cand cred a o leclea. Vintul, umbra mi Luna aci s'arati, aci iar se ascunde: pitrunde, Abia cite odati 'ntunericul

$i norii inainte-i se pun ca o perdea. Poate el

si

ea

are o tainici 'ntilnire.

Poate ci stipiniti

de-asemenea simtire Piiseste 'nviluitit in umbra unui nor, Chiar In acele sfere, care au ceresc nume; Poate-amorul domneste ca aerul in lume;

Cu ce drept omul singur si fie simlitor?

Nu $tiu, dar la atitea rele nesuferite, Ce asupri-mi adese se par a fi unite, Singur amorul este inotul fericit, Ce fär incetare m'adapi cu uitare, 1) Aceasta este ora (1863). 1) Intunerlcul (1863).

www.digibuc.ro

PoezIt

109

Ca undele vestite fântân:i 1) de mirare, Prin care mortii uità cà 'n tume au trait 21.. Zile nepretuite ale copildrie., Tovarali ai vietii si fii ai bucuriei De mi-ar fi iertat astati a 'ncepe sa trAies,!,

.Cite mi-a dat amorul, minuturi, ceasuri 5) bu le.

La un loc adunate, cu voi sa se 'mpreune, $i din toate o scurta vieata sa 'ntocmesc! 1) Fontanii (1863).

2) In ed. din 1842, dupd aceastd strofd, vin urmittoarele trei, ce lipsesc in ed. 1847, 63.

Inima mea intrinsul nouti puteri gdseste, De-ala despre(uire curajul umilelte: Poate Wit aceasta Val meu ar fi slabit. N'am vrizut nedreptatea de drepturi Intarita. Cu cuvrintul puterii asupra mea pornitd; InstW negiinta destul nu m'a ?

Ici proasta tdritoare stfi c'o frunte semeajd; Colo ipocrizia de cloud feti mareatd, Sub mased de prieten, ce cearc'a ma prada ; Dincoaci Indemnui firii trece de vina mare; De ce vantul ce sun& si paserea ce sboara

St clue t-a dat vole pe 'n frunze a canta ? Dar uncle md Impinge zadarnica-mi pornlre ? Oricare cugetare sl oricare gandire lzvor e pentru mine de marl nemultumirl. fnima mea e tocmai ca acele ruinuri, Prin care nu poji trece far'a gAndi la chlnurl, La oameni, la caderea trecutei straluciri. 3) Ore (1863).

www.digibuc.ro

110

Gr. M. Alexandrescu

M'as duce unde sboari atâtea

rinduinele,1)

Când viscolul incepe, când vine vremile rele; Pe pasur'le verdetii ca ele m'as ivi. Din loc in loc as trece in climele straine, Unde sunt alte stele si ceruri mai senine, Dar iarlsi m'a$ intoarce când firea ar zâmbi.

Sätul de mari nimicuri ce nu dau fericirea, CAtând in vieatà pacea, $i 'n pace multumirea, Ca râul farà nume as trece nestiut. Ori eat de mic e ternplul, dar tot 11 locuie0e Ace la ce pämântul si cerul stApineste: Numai pentru-a lui slavä si omul s'a nascut! Nadajduiese intrInsul; el poate sa-mi arate. Un drum fârà primejdii, cäräri neseminate De asupriri nedrepte, de curse vicienesti.

Din frunza 'ntunecatä a pädurii vecine Se intinde o umbrà... Cineva paia vine... Pärere 'n$elltoare s'acum mà amige$ti?

Dar nu! VAd o SO

fiintä... spre mine 'nalinteazi...

rn'arAt... De vederea-mi ea nu se splimân[teazi. 1) Randurele (1842). Rondurele (1836).

www.digibuc.ro

ill

Poezif

Un stain De aicea sfiall ar avea. Ea

pAseste,

ia

seama... o

aud

di sopteste,,

Negresit, e femee... Ce zice? MI numeste! Pieptul, inima-mi bate. Aceasta este ea.

(Ed. 1842, 1847, 1863).

www.digibuc.ro

ÎNTOARCEREA Särutare! Locuri triste ce pla.tgind am parasit

Si pe care cu placere acum iarai v'arn gasit; Sarutare copaci tineri, ce prin grija mea

,

[cresteafi,

Ce îii virsta mea

(le

aur

cii

verzi frunze ana lumbreafi!

La a mea trlstä plecare v'am laNat

$i acum vä aflu iaräsi frageti, tineri, inflolífi. Tamar I) cram c'Aurora, ca 7efirul de usor,

Cind subt voi cu mie1ueii ma jucam încetisor. Pe voi Inca vä 'noeste primavara s'un izvor; far a mea vieafa trece! Ale mele sbo,r! Alcurn

mihnirea,

grijile,

Eu voiu pierde

al meu (mormint; farä vreme, minte, vieafa si

gatesc

i ni

Icuvânt;

Eu voiu insofi farina trupului meu trecätor,

Cu farina unui tatä anti vieafa sunt dator. (Ed. 1832, 18`t2).

1) Tener (1842).

www.digibuc.ro

INIMA MEA E TRISTA Inima-mi e 'ntristata $1 'n lacrimi inecata, La fericiri trecute gAryle.te in ndar! PlAcere, multumire, Vieatä, fericire.

Le-am gustat. A lor lipsa" acum o simt armar. Ace le dulci

suspinuri,

Cum se schimbYn I chintiri, $i pucuria noasträ in oträvit venin !

Cfit räu duo' atät bine! Asa furtuna vine

Cind soarele zimbeste, cind cerul e senin. n'am euvinte, SA-ti arät tot ce simte, Adio !

In astfel de minuturi, mahnit qifletul meu. E o durere mare, pe care $i suferinti A le simti pociu numai, a le descii nii-e Arreu.

cit de Inuit amari Vieata o sä-mi pare !

1) schimbs In (1863). 2) $i slat shntIrl (1838, 42).

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

114

Minuturile veacuri 1) o sä A oricArei zi razA,

le socotesc.

Noui lacrimi o sä Yazd CAnd pe strAine tärmuri strAin o sA trAiesc ! Spune-mi insa, iubitä, CAnd inima-ti lipsita D'un credincios prieten cu

el

nu va mai fi.

Vei putea uita toate. PlAcerile

gustate?

Simtirea se va stinge,

si nu-1

vei mai dori?

AceastA lege-obsteascA Se cade sA 'ngrozeascl

Amorul, care vrernea atita 1-a 'ntarit? In ce loc, pe ce cale, CälcAnd pasuele tale,

Vei avea drept a zice: Aici nu m'a iubit?" Durerea cea mai mare Nu poate sä omoare: P'a mea, care-a 'ntrecut-o? Dar tot nu pot sa mor I A!

de-i mai tine minte

AtAtea juraminte,

Imi vei mai pästra, poate, o urmä de amor !

1) Seçoli(1863).

www.digibuc.ro

Poezil

Cand, seara, tu vei merge 1) Pe cfimpuri, a culege 2)

Flori tinere ca tine, 3)

s'acoperi fruntea ta,

Dad din intimplare Vei nemeri o floare Ce poartä un scump nume, ce-i zic: Nu ma' Nita".

Atunci, atunci andeste De mine c4-ti vorbeste, Asta-mi este nAdejdea 4), si d'asta mai träiesc, Eu tot cred cà e 'n fire Acea compätimire, Ce inimile leagä cu lantul sufletesc, (Ed. 1838, 1842, 1847, 1863).

1) Te vel duce (1832, 42). 2) A aduce (1848, 42). 3) Flor1 tinere ca 4I tine (1803). 4) Speranta (1863).

www.digibuc.ro

TE MAI VAZUI ODATA

Te mai vAcui odatà, fan% de htbire, 0 inger ' ce slavesc! $i ceasurite

repezi,

i

scumpa ta zâmbire,

Cu suflet, cu vieata sunt gata sa platesc. In

valurile-acelea

de

lume

incantata.

In care ne-am gasit, In vesele cadrile, in saki luminata.. Stam singur

si

mâhnit.

Placerea, frumusetea, podoabe fe'urite, Tot era in zadar; Ele nu pot sa 'nvie simturile-amortite D'al patimii amar.

Bucuria ce 'n preajmâ-mi trecea cu repe.iune, Trist, rece ma gasea, $i trià gândeam la vremea 2), care in veci n'apune In pomenirea mea. Atunci intrasi 4

D'odatii, de pe a mea vedere

Se ridicA un nor; Te presiintii; hni spuse a ta apropiere,

Un aer de amor. 1) Angel (1863). 2) Timpul (1863). 3) Suvenlrea (1863).

4) Dar tu MVO (1842).

www.digibuc.ro

Poezii

117

Lambila primaveiii asa ea ne imparte Desfätätor miros. Asa dulcele-i suflet se simte de departe. In aer räcoros. noastre, si ochii se 'ntálnira; Sirnfii ce pätimesti;

Un râmbet trist mi-o spuse: ett tine inti zámbirá Puterile ceresti! Vaiui pieptul tau tánär batând de turburare,

Subt valul ce salta; Te privii in tacere; cunoscusi a mea stare, Vazusi puterea ta. Dar cunt se strecurara delirul, fericirea!

Ce iute au trecut! Jalusa d'al meu bine, fácu nenorocirea Un semn, si te-am pierdut!

Multe rele d'atuncea am suferit, iubita! Multe am pätimit! Soarta mea credincioasä la ura-i ne'mblánzita Din sboru-i s'a oprit. Viitorul, in ochi-mi i5i pierde näludrea;

Toate ma obosesc;

www.digibuc.ro

118

Gr. M. Alexandrescu

Tu imi erai näclejdea 1), tu-mi insuflai3) gin[direa,

Tu aceai sI träiesc. Roua buzelor tale sufletul räcore5te, DA vieatä 3) 5i placed:

Sub urnedele-ti gene e un foc ce topeste Tot felul de dureri. Dar departe de tine, ce pot sà-mi foloseascA') Lumea s'ale ei bunuri, si ori ce as aVea? Pustiul unui suflet stiu ele sI 'mplineasca? Pot s'adua trecutul, pot face-a te vedea? 1) Sperania (1863). 2) Inspira (1863). 3) E vieafti (1842).

4. In edit. din 1842, aceasta strola e schimbatti, si e urmatil de alte patru ce lipsesc din ed. 1847, 63.

Dar departat de tine, sunt ratacit in fume; De sgomot ma ascunz: Mica inima-mi bate, e numni In al tau nume, OH unde li auz.

De 'ntainesc o dumbrava, valcele racoroase, Un delisor tacut, Le privesc cu durere, zic mi-ar parea frumoase Dacii a§ fi cu dansa, dad{ i-ar fi placut. Toate-mi vorbesc de tine l Chipul tau mi s'arate In noapte si in zi;

Para toata natura s'ar crede 'ndatorata, De tine a-mi vorbi,

www.digibuc.ro

119

Poez11

Pot sä intoarci timpul si ceasurile 1) sfinte Care sunt al tlu dar, Ca sI mai värs odati o lacrimi fierbinte P'al inimii-ti altar? (Ed.

18'1.2,

1847,

1863).

Am iubit cinstea, slava; putere, bogMie, Mtirirea am dorit: Dar numai pentru tine, ca sti le Inchin tie, Sti Hi mandre odatit pentrucil m'ai iubit. Acum, mtirirea, slava, ce pot sti foloseascA, Dacti chiar le-a., avea? Pustiul unui suflet gtiu ele sA'mplineascti ? Pot s'aduca trecutul, pot face-a te vedea ?

Aceste din lima douti versuri sunt Intrebuintate, dupa cum se vede, in strofa penultimti, din edit. 1847, luata de bazti In aceastli lucrare. 1) S'acele ore sfinte (1863).

www.digibuc.ro

DE CE SUSPIN`) $i cum pociu a-ti rAspunde? De ce m'ai intrebat? Eu 5titt c'am suspinat, Dar taina mea e trista 5i va a se nscunde. Sà zic cA esti frumoasA Ca visul de amor, Cà pasul tAu usor Abia se insemneazA pe iarba 'mlAdioasä:

Ca chiar privighetoarea Te crede trandafir; Ca dulcele zefir Saruta cu plAcere o frunte gratnasA; CA florile grAdinii

Cu pisma te privesc, $i 'n chipu-ti se unesc, Cu gratie cereascA, garoafele

si

crinii.

Sa zic c'acestea toate MA fac sA patimesc, SA-ti spui cA te slávesc, CA ochii-ti imi insuflA suspinuri in`o:ate, 1) De ce suspine'. Ed. 1863.

www.digibuc.ro

Poezii

121

C'adánca mea Mbire

Dar nu voiu sä-ti descriu Amorul meu cel viu;

Las Mima sl-ti spuie a mea nenorocire 1) (Ed. 18'12, 1847, 1863

1) In Ed. din 1842.

Ar ft o multumire. Dar nu pociu izbuti. Simfirea-mi a rinsed! Voiu Mime spuie a mea nenorocire.

www.digibuc.ro

.

MANGAIEREA UNEI TINERE,I) FEMEI

De ce urdsti vieata, tu, fiica armoniei? De ce dintr'al tau suflet nadejdea 8) Fa i gonit? Care dureri ascunse, vrajmase bucuriei, A varstei nälucire i visuri ti-au rapit?

Tu n'ai desertat cupa ce este inca plinL Tu nu stii de-ti pastreaza otrava sau nectar, Dar plangi 1 Zefirul astfel 4) flea cuvant suspina ; Toata lacrima 'n ochii-ti e un margaritar.

Eu nu voiu sa adaog a ta melancolie, Sa-ti zugravesc icoana durerii omenesti, Sà desfasor in ochii-mi a mea copilärie, Ca osânda de moarte in care sà citesti ; SA-4i

arät imprejuru-mi un larg cerc de mor[minte,

In care dorm frati, rude, parinti ce m'au iubit; Sà vezi ce e durerea, sa vezi d'aveam cuvinte, Cand chiar de provedinta nevrand m'am indoit. 1) June (1863),

2) Cu urmatorul motto" in ed. din 18'e2. Epoha tineretii, E timp de fericire. $1 211ele verdetli

A mufti zambire. 3) Speranta (1863). 4) A5a zefirul (1842).

www.digibuc.ro

Poezil

12a

SI vezi apoi In lume cumplita reutate Otrevindu-mi ani, zile, chiar umbre de pleceri; SA vezi... Ah 1 atunci numai, atunci ai N edea [poate Cate un singur suflet cuprinde 'n el dureri!

Lurnea me crede vesel, dar astä veselie Nu spune-a mea gandire, nu m'arate cum sant! E hainä de podoabe, masce de bucurie, $i mahnirea mi-e numai al inimii ve;mant.

Dace nu dupe zile, ci dupa suferinte Ni s'ar socoti versta, stii, mare Dumnezeu, Pentru cari ani, veacuri1) $i lume $i fiinte stii singur cati aninaavea eu! Nu sunt nimic,

A mea credinte inse nu este Ina moartä, Mângaietor tovaräs, ea nu m'a peri3it; In umbra' hni deschide a vepiciei poartä, $i negura mahnirii ades' mi-a risirt.

Dar tu, cerei nedeidea 2) s'aratä aurit 1,

Tu cerei viitorul pestreaza ne:uciri; Când tanera ta varste zambeste inflorill Cand nu ai nicio coarde a inimii izbitä De viscolele lumii $i de nenorociri; 1) Secoli (1863). 2) Speranta (1863).

www.digibuc.ro

Gr. M. AlexandresCu

124

Mâttgaie-te oopila, $i si nte multumirea Care o 'nsufla daruri ce firea ti le-a dat. Eu, când te-ascult, nit toate, uit cniar nenoIrocirea ; Ma aflu 'n alta hime, uirnit si incântat.

Subt degetele tale. In sune e-argintoase

Clavirul când asunä and dulce preludezi, De$tepti in

al

meu suflet cenusä

acorduri

fioroase,

A patimilor stinse

Talentul, frumusefea, adesea pätime$t.!; De soarta cea obsteasca 1) si tu poa` e sa

tu

Dar vezi dreapta naturä curn te despagube$te: Glasu-ti este esenta ceetii melodi

Desavârsitul bine nu-1 poate-avea plimântUl. Ce mari färaa talazuri, ce inian ra chin? Omul este o taina care-o $tie mcmântul, Femeia e un Inger, vieata-i un

1) Comunti (1863).

www.digibuc.ro

MULTUMIREA Z... IN vARSTA DE UN AN') Asa!

imi trimiti daruri,

iubita copilitä ;

Abia esti de o palma si vrei sa fe 'slävesc ! De ochii tai albastri, de mica ta gurita. In limba armoniei fti place sa-ti vorbesc?

Eu nu stiu ce as face d'ai fi mai maricia Eu nu stiu ce as zice, nici cunt te-as fi cântat, Dar stiu cu 'neredintare, c'as cere fárä fria Drept plata ostenelii, un dulce säru tat. Acum in,A, adio dorinti amägiloare!

Cu astfel de moneda eu n'o sä fiu plätit ; Când tu pe scena lumii vei fi, vesela floare, De ani, dureri, de patimi má vei gài släbit.

Para te väd, frumoasà, de fluturi ocolitä, Sburdalnicei lo r trupe cu gratie zâmbind ; Cununa modestiei pe frunte .ti impletità, A inimilor tineri slävire priimind. Stiu bine c'al meu suflet e sfânt 2), nu 'inbaItrâneste,

Ca as putea $'atuncea sa-ti spui cà te

iubesc ;

1) Inchinata feti(ei Voinescului H, mai tarziu contesa de Rochemonteux. (Vezi: Scrisearea" ltd. Ion Ghica). 2) Sant (1863).

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

126

Dar tristA rolA joacA un sfAnt care trAieste

In niste vechi ruine ce-abia se sprijinesc. M cel putin, copilA, atunci adu-'i aminte, leagAnu-ti adesea te-am binecuvAntat; cu rAbdare trezitele-mi cuvinte, Zâmbe$te-mi cAteodatA, $'oiu fi Indestulat. CA

'n

AscultA

lar clack' vreun tAnAr1), In dreapta-i jalusie, Se va mira d'atAta nemeritat favor, Zi-i: Asta2) mA cunoaste din mica mea pruncie, La tot ce simt, ce-mi place, s'arata simtitor.

A fost In casa noastrA, la price intimplare, $tiu de and trAiesc; Cu tatA-meu odatA el deserta pahare, De mult au fost prieteni $i IncA se iubesc. Mà mAngAia adesea,

(Ed. 1842, 1847, 1863).

1) June (1563). 2) Ista (1842).

www.digibuc.ro

N

I

N

A')

Dupa atata cochetarie $i nccredinta si Insfârsit, Nino, simt ca traiesc, Inima-mi astazi e izbAità D'acea sclavie nesuferita,

Mai mult asuprä mi nu m'arnagesc. S'a stins in mine flacara toatä: Supt o mânie neadevarata Mai mult amorul nu e ascuns,

Dug in

lipsa-ti esti pomenita,

Sau inainte-mi de esti slavita.

De turburare nu sunt patruns. Eu dorm in pace fara de tine; Când deschid ochii, cand ziva vine Nu esti dorinta-mi cea mai dintai, Nu-mi mai insufli nicio andire; Fära placere, fära manire Te las, te 'ntampin, ma duc când vii. Nici ale mete lacrimi trecute, Nici suvenire dulci

5i

placute,

Nu pot a face sa te doresc. Cat mi-esti de scumpa poti vedea bine; 1) TipariM mai înt&i in Foaea pentru minte" la Mai 1845.

www.digibuc.ro

128

Gr. M. Alexandrescu

Farä de pismä, acum de tine Chiar cu rivalu-mi pot sa vorbesc.

Fii cât de mandrä, fii nempacatä A ta mândrie e ne'nsimnatit Ca si blândetea ce ai avea. Nu-mi zic nimica vorbele tale,

5i nici chiar ochi-ti nu mii ati

cale

Ca sa pätrundä 'n inima mea.

La al tätt zimbet, l'a ta mânie, A mea manire sau bucurie Nu not nici creste, nici a slabi. Crânguri stufoase, i esteri tacute.

Fail de tine Imi sunt pläcute Si iar cti tine pot a nu-mi fi. Tu-mi pari

frumoasä ca s'altadata,

Dar mai mutt nu e4ti Nina ce odata Desavarsita eu o vedeam. Dreapta gândire, ce târziu

n e,

Azi mä Invatà $i väd in tine Gre$eli ce gratii atunci numeam, Când sdrobii lantul robiei mele,

Doamne! ce lupte, ce chinuri grele! In mâna mortii credeam a fi, Dar in nevoie, când omul are Curaj statornic, pentru scApare

Ce räu nu poate a suferi? www.digibuc.ro

Poezll Asa, din cursa

129

primejiioasa,

0 pä arich simplä fricoa,1 Prilej sä scape can I a gii;it. Pierzându-si pe.te, h mäsuri buie Si

'nvatatura de 'ntelepciune

Sä se fereasca de ce a Wit.

Tu crezi ca poate tot te släveste Acela care Inca vorb.:ste De niste chinuri ce a cercat; Dar insä astfel, scAnand din mare Corabieful, fara

'ncetare

Spune 'n ce valtiri

s'a aflat.

el

Acel razboinic ce biruieste, Dupa izbândä ne pove3teste Prin ce primejdii el a trecut; Si robul slaw( dupä robie

La toti arata cu bucurie Lantul In care ani a zäcut. Iti arät starea-mi fara

Vorbele mele n'att In lo'ala, TIll gândesti; $1 orice-ai zLe, fär' o ebire, De loc nu-mi pasa n'am muljuntire

Ca sunt zadarde sa Sä stiu de mine ce 1) Liber (1863).

fel vorbesti.

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

130

Nici frumusetea-ti prea Eudaig Nici viclenia-ti n'or gA;i 'ndatà Amorez astfel cum mä fälesc.

Te pierd, dar soarta rea nu Itni pare, Ca'ci eu o altà inselAtoare

Mai cu lesnire pot a gLesc. (Imitotic).

(Ed. 18 i7, 1863).

www.digibuc.ro

CAINELE SOLDATULUI

Unit in

räzboaie, soldatul cäzuse, $i'n putine zile chinuit muri, Departe d'o murna care II crescuse $i care-I iubi !

Särman, -WA rude, pe tärmuri strline, N'avea nici prieteni, niciun ajutor;

Nu era fiintä care sä suspine Pentr'un trecator! 1) Tipdritit Intdiasi data, si iscélité çu numele Intreg al autorului In România" No. 74, 28 Mart. 1838.

Aceasté poezie e imitaté dupl Le chien de Louvre' a lul Casimir Delavigne, dar poetul romén a izbutit sé r3 ridice cu mult de-asupra modelului ce si-a luat. "Cdnele soldatului" a fost tradusd In limba francezd ?I

publicaté sub titlul Le chien du veteran" In Spicultorrl Moldo-Rornén", a lid Maki, in fasciculele pe fanuar-Fi.bruarie 1841, pag. 81. Traducerea e iscélitel A. V. (V. Alec

sandri?) si-i apéruté cu urmétoarea noté, pe care o dam aci tradustl: Aceastä traducere, In versuri, a unei poezie moldo-roméne, plind de simiire, va fi, féré Indohld, bine primitd de cétre cititorii revistei". laté si cea dintai strofé, din traducerea francezé : Tombé percé de coups, vieux debris de la guerre, Trois jours aprés de douleurs consume: Le Veteran mourralt loin de sa mere. Loin du coeur qui l'avait aimé.

Aceasté poezie s'a tipérit si in Spitalul Arnoru1t0 a lui Anton Pann (pag. 79) 1850, cu bowie multe greseli.

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

132

Singurul tovaiä$ de ner.orocire, Singura-i avere, un dine iubilt Sedea lânga dânsul, i 'n mare milhnire Parea adâncit.

Acum tot e gEta pentru Ingroparet. Acum ridic trupul pe mâni de solda'i Cinste hotarlta

ace:ora cai e

Mor pentru 'mrarati.

In fruntea paiadei anele porneste, Din ochii lui pica lacrimi pe pamânt.

Ca un iubit frate,

el II Insofeste

13ânä la mormant.

Aci se opt este, aci se a5a2a, Nimic nu II face a se departa; Asteap'a sa-1 strige, crede c'o sa-1 vaza, Cand s'o destepta! Câte-odata cearca piatra s'o ridice,

Câte-odata lata dup' un calä or; Cuprins de durere: Vino, parc'ar /ice, Sa-mi dai ajutor". Apoi, când strainul,

de rag,

voieste

A-I trage 1) d'o parte si hrana a-i da, El

1$i

pleaca

capul, In parnânt pris este,

Si nimica nu va! I) A-I duce, (1863).

www.digibuc.ro

Poezii

13 3

De dotiä ori noaptea cu umbrele sale Emisferul nostru l-a invätuit,

$i sarmanul dine din locul de jale A fost nelipsit ! Dar in dimineata acea viitoare, Pe când se desteaptà oinui muncitor, acea lângä groapii mort de intristare, Cainele A zor !

(Imitafiel.

(Ed. 1838, 1842, 1817, 1863).

www.digibuc.ro

A

D

I

01)

LA TARGOVI*TE lcat p'aste ruine 2), subt care adincitit slava strAmoseasd. 3) si umbra de eroi, in liniste, Were, vd lumea adormità Ce uita'n vremea 4) noptii necazuri si nevoi. i;

Dar cine se aude? Si ce este at sunet? Ce oameni, sau ce armii

si

ce repede pas?

Pzimântul Il clateste razboinicescul tunet; -gomot de taberi, soapte, trece, vâjie-un glas... -

Dtr unde sunt acestea? S'au dus! Au fost [prirere!

(Nci armele, vitejii, si toate au Licut, Asa, orice märire nimicnicita piere!

A noastrá, a Palmirei s'a Romei a trecut pe tärâna-aceea, de care-odinioara Se spAimântau tiranii, de frica tre-nurând, sboara, A 1 noptii Mbar vine, pasäli cobe 5) Pc monumente 6) trece päistorul suierând.

1) Numai Adio" in 1832-42 Ed. 1832, 42. ) Ruinurl (1832, 42). 3) Gloria strabuna (1863). 4) TImpul (1863). 5) Cobe pasdri (1832, 42). 6) Monumenturl (1832. 42).

www.digibuc.ro

Poezii

135

mg mut d'aicea, duc pasurile mele, Ce pipgie cararea, In fundul unui crâng; MA scol ; $i las

aste morminte cu suveniruri 1)

grele,

Pe care nu am lacrimi destule ca sä" plâng. '

Aicea am nidejde 2) sg aflu multumire: Eu voiu sg aud unda si cerul sg-1 privesc, SA vgd a Aurorei mult veselg zâmbire, Razele diminetii ce norli auresc.

Aci stejari cu fall la cer 3) se lndrepteazg, INAltând 4) ale lor ramuri spre sfintele 5) câmpii, Aci plopii cu frunzs o vale 'ncoroneazg 8 ;

Acolo se vgd dealuri, s'aici salbatici vii. Din coasta astor 7) stânce, din varful rutui [munte,

De unde isi apucg vulturul al sau sbor, A noptii stea revarsg lumina p'a mea frunte, $i razele ei calde 8 pe limpede izvor. Aici zefirul vesel prin frunze 'ncet su 'ping; Aicea orizontul e dulce, lutninos ; 1) Suvenire (1863). 2) Speranta (1863).

3) Ac1 8tejart cu fall se 'nail, se indrepteaza (1868). 4) Urcand (1863).

5) Spre azurile carnpli, (1868). 6) Incoroneaza (1863).

7) Din coasta acestor (1864 a) Si raza-1 se reflecta... (1868).

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexartdrescu

136

Aici aceste 1) râuri...

Dar unda lor

e lina

lar 2) sufletu-mi e 'n valuri, n'ain soare seni o

,

Din sânul maicii niele. näscut in griui, necazuri 3), Restristea mi-a fost leagän, cu lacrimi Warn Ehranit;

Ca ale rnarii repezi $i groaznice la azuri, De vântul relei soarte spre stânci am fost gonit. Acuma, pretutindeni intorc a mea vedere; Dar ochii-mi mulfumire de loc nu intâlnesc, Calci nimenea nu simte cumplita mea dui ere,

Si oamenii pe mine trecând mä oco:esc. Asa! asa! iubite, s'a dus scumpul meu bine ! Väzand ca nu-mi ramâne placere pe päinfint. Väzând ca pentru mine s'au dus zilele line, Pun mâna p'a mea frunte, $i caut un mormânt I) Aice este (1842). 2) Dar, (1812).

3) De aid publicata si in Spitalul Amorului" a lui Anton.Pann (pag. 821-1850). Reprodusd sub alta formil

din

fiecare strofd alcatulte doud, cu fiecare emisth drept un vers

aceasid parte a poeziei a fost bowie popularil, si se

canta pe o melodie tdrägAnata, din psaltichle, care mai tftrzlu, ludnd tempo de mars, a trecut prin imprumut, la marsul lul Mureeanu, Desteapta-te Române". Fostul Mitropolit al Moldovei sl Sucevei, losif Naniescu, il avea scris acest cantec chiar de mana lui Anton Pann; i-1 scrlsese la Buzau, in Septembrle 1839. (Vezl Arhiva", din laC An. 1895 ;

VI. 1895; pag. 223; Aria lui De§teaptà-te Române" de O. Muzicescu.

www.digibuc.ro

Poezil

137

Din zilele trecute, din \ echea fericire, Din veacul meu de aur, din dub-Atli lor amor, Idei au rämas numai, precum o nä"ucire Rämâne dimineata din visuri care sbor.

Asa, fall 'ndoialä, amara mea vieata. D'acum e pentru

mine nisip 2) tneroditor,

Ce vara il usucä si iarna II Inghiata. Si nicio floare n'aflä sarmanul calltor.

Dar insa suvenirul fiintelor iubite Va fi la al meu suflet In veci 3) infatisat; Ca frunzele aduse de vijelii pornite La vechea lor tulpinä ce-odata le a purtat. Din visurile voastre, nadejdi 4) amagitoare, Acum peste masura ma vad Indestulat; Fugiti zadarnici zile, ce griji orrorlloare Pe tanara mea frunte 5) curând ati adunat.

Cand toamna se aratá

al iernii rece soare, Copacii plini de jale pierd 6 frunza, se usuc; Asa nenorocirea uscând a V Arsti-mi floare, Zic lumii un adio, iau lira si ma duc.

(Ed. 1832, 1842, 1863).

.

1) Din varsta mea, (1863). 2) Nesip (1863). "3) Etern (1863). 4) Snerante (1863). 5) Varsta (1863).

6) Cowl fait slava las frunza, se usuc (1842).

www.digibuc.ro

NOAPTEA SFANTULUI BOTEZ

Este oara miez de noapte, Oara tainicilor $oapte, Oara tainicului Voi, Români, ce-a% eti credinti

Exprinuti orke dozirtä Acum tot e cu putinlä Acum cerul e deschis, Creatoru-acum

eghu.zd.

Isus mâ'ne se botea, Eu din parte-mi rog fiertinte Pc acel A-tot-rn tnte,

Eu il rog $i 11 implor Ca sä scape asta De intriga din afa. D'umilinlä, de ocai ä Si de orice-apIsItor; De contracte 'ngrozitoare, Credite straordinare, Ce tezauru-au secat, De concesii medicale, De comploturi internale, Ce ne sunt ades fatale, Când Ministru-a ordonat; 1) Publicatä pentru intnia owl In ed. Socec 1893, dupil inanuscrisul original",

www.digibuc.ro

Poezil

139

5i d'abuzul de putere Ce de 'mprejui Ari se ceie. Eu voiesc realizare Dorintei celei mai mare

Ce Ora a exprirnat, DorintA prin care toate Intrigile sunt curmate,

Sperantele 'ncurajate, Spionajul rusinat.

SI nu mai vedem

ti Adare,

Nedreptate, arlsare,

RAH pe cei buni acând, $i trAndava moliciune $i plAcerile nebune,

Care ne aduc Orice merit insultând. SA piarA favoritismul, SA se schimbe egoismul In sinttimAnt blind, divin; S'avem o dreap ä balantd, S'avem strâncl aliantA, Care inimile

Cu tot poporul cre;f n. Voiu ca Tara RomAneascA SI poata sA se fAleascA

Cu cei ce-o reprezentez; 5i ea legile

votate,

www.digibuc.ro

1-40

Gr. M. Alexandrescu Ca legile

confirmate,

SA nu mai fie

cAlcate

De cei ce le prezentez

Voiu ca m.tia românä, Când a lua stindaru 'n mti Pentru drepturile ei, SA albA ajutatoare Crucea cea stiälucitoare, Crucea cea biruitoare, Sä ajute, fratii mei.

Rog pe cel ce se boteazA $i credinta InviazA

In tot neamul otnenesc, SA facä sA fim mai bine, S'avem zile mai senine, Tara sä nu mai suspine In anii ce urmäresc. (Dupd manascrisul original)

www.digibuc.ro

(Ed. 1893).

VIEATA CAMPENEASCA D. Vornicului Gr. Cantacuzino

Asa, natura itni place,

0 simt, mi te

atnäges,ti,

Si cu multamire-as face Descrierea ce doresti 1). Dar florile si erdeata, Apusul de dimineatii, Si

fluierul câmpenesc,

Cu patimi, cu chinuri grele Cu starea inimii mele, Niel cum nu se potrivesc. Departe d'acele Waal, Ce poate m'ar fi 'nsuflat, De tAra'nestile jocuri,

Ce-adesea m'au incântat; Cuprins de nemultumire De grijä si de mihnire, De soarta mea ocolit, 1) In ed. 1817, 63, aceste patru versurl sunt schimbate; le Om pe cele din ed. 1842 dupa cum facern si cu Intreaga poezie Hind mai caracter;stIce. Se pare al aceastil poezie i sa cerut oare cum lui Alexandrescu. IMO cum incepe scrisoarea in ed. 1847, 62.

Asa, simpla vietuire Eu stiu sti o pretuiesc SI de acea fericire Voiu bucuros salt vorbesc.

www.digibuc.ro

142

Gr. M. Alexandreseu

In rele ce ml 'mpresoarl Ce gânduri, idei omoarA, Duhul1) î$i pierde puterea; E greu sl descrii plIcerea, Când sufletul e mAhnit.

Cu toate-aceste, dorinta, Pofta de a-ti multumi, Pentru zilele plAcute, La câmpul tAu petrecute, MA fac sä-mi puiu silinta, Locul acel a descri 2. MAcar In vorbele mele, SA pot sä gäsesc vApsele, SA stiu sA 'ntrebuintez Colorele osebite, Tonurile felurite, Care stilu 'nsufletez; S'arät atâta simtire, CAtA simteam multumire,

Când dulcea serii rAcoare In preajmä-mi se intindea, $i patimi sfA$iitoare, 1) Spirltul (1863).

2) In Edit. din 1847, 65:

Insa a mea multumire Pentru a ta gazduire Eu tot nu o pociu uita. $i cat va sta prin putinta Volt: pune a mea sillnta Adavar a imita.

www.digibuc.ro

Poezii

143

Ca aburi din lac, de mare, Desertul mi le-absorbea. Cuprinsul unde, cu tine,

Firea o am pretuit, Si pläcerile

senine

Zilele mi-au indulcit,

Este un camp lat, ce are i firesti hotare Un mal cAtre räsärit,

De vechi

lar cAtre aptis o apä, Ce saduri, grAdini adapä, Ce uciA tärmul setos, $i'n ramuri multe 'mpArtita Curge mandrA, linistita, Pe patu-i cel nisipos. Casa, p'o

muche

cläditä,

E lucru

cu osebire, Singurà campul dornninci,

De umbrA neocolitä, 0 vezi in aer albind,

Ca e d'o

arhitecturä natura

CapodoperA in

De loc nu mi-ar pIrea greu ; Insl aceastA minciva Desi indestul de bunä 1) In Edit 1847, 63.

Cuprinsul unde odatn Impreun'arn $i placere adevarata,

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

144

Apasa cugetul meu. Asa dar, iau indrAsneala $i spui cà adex arat,

N'are nimic de mirat, Dar are, fAra 'ndoiala

Tot ce

e

neaparat.

Spre patru parti ale lumii Patru ferestre privesc, $i, &CA pe tonul glumei Slobod i) 1ml e sA vorbesc, Al lor numar, micsorime,

Cu a

casei

AtAt nu se 'nvoiesc, IncAt ochiul ce le vede, Cu lesnire poate crede.

CA se plátea altadata Vr'o dajdie InsemnatA

Sub nume de ferestr,t; MAcar ea nu mi se pal e Nici undeva am citit, CA la vreo IntAmplare Nobilii sA fi platit. Astfel (le nAtavuri proaste, Daca vreodat' au fost,

N'au putut

fi

ale noastre

Ci-ale norodului prost.

Numai el singur pla.e5tc Fiind mai

obisnuit,

1) Liber (1863).

www.digibuc.ro

Poezli

Iar de ce,

nici se vorbeste, dcatul ar fi cumplit. Pricina e delicall, Si prea putin cAstigAtn, La multimea ne'nsemna'a,

Adeväruri

s'aruncAm.

Dar in vorbA neplAcutä

Ca sä nu ne Incuram, Si ca nu, din IntAmplare, S'aduc la multi surArare, Mai bine sA o urmam. Aproape de casA, 'ndatä, Spre miazAnoapte s'aratä 0 bisericA smeritä, Un templu dumneieesc, muncitorul vine Inchine; Prinoasele F

Uncle

Unde ruga urnilitA, Ca tärnäia cea sfintiiä, Este la cer primitä De pArintele obstesc, Tot cAtre aceasta parte, Un sat putin Insemnat, In doug rânduri se'mparte,

Pe linie asezat.

In vale se vAd desisuri, Saduri, livezi, alunisuri. pe urmA ochiul zäi este

www.digibuc.ro

195

146

Gr. M. Alexandrescu

Un deal ce

se prelungeste Verde si impestritat. Coastele-i sunt invelite, De vii, de sämänäturi, De tarine felurite,

Muntii mai in depârtate Se vAd ca tulbure nor ; Vara le e la picioare Si iaina pe fruntea lor. latä, dup'a mea pare! e, Locul atata dont, Unde zile de p'Icere,

Zile scurnpe am till Frumoasä singtu Mate, Bunurile-ade% ärate, In sânul täii le-ain simtit ; Pace, lini$te, ieall, Toate-acolo mA 'nsot ea ;

Si din orice dimineitä Multumirea se nästea, Daca vre-o cugetare C'o umbrä ele Intristare Fruntea mea acoperea, Usoara-i Intipärire, Ca cercul acel subtire, Ce-atâtä din Intâmplare P'o undä nemiscAtoal e, Un vânt cu linä suflare, Trecea, se pierdea de sine, S'al firii glas simtitor,

www.digibuc.ro

Poezif

147

$i ideile semine,

Luau iarAsi cursul lor.

Adeseori, pe câmpie, Departe

mg.

rAtIceam,

Adesea cu bucurie In dulci

gândiri

inA

pierdeam.

Simboluri de tinerete,

Fluturi cu vesele fete

Privirea mea o ti4ea ; Pe iarbA, in depArtare, Fluturele pArea floare; Dar, când umbletu-mi simtea Insectele 1)-amAgitoare Se 'nAlta, gAsea scApare

Aripele-si scuturând.

$i eu, c'o dulce mirare Vedeam florile sburân I.

Nori desi, negri, cAteodatk Cerul Ii Intuneca,

$i ploaia 'n ei adunatA Pe amnia 'nsetosatii, In (torenturi 2), se N Arsa ; Apoi, razele-i lobite Soarele 'ncet (IesfA-And,

$i 'n munti, valuri aurite Norii umezi prefAcând, I) Insecta (1863). 2) Toronte (1847, 63). www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

148

C'o privire 'nflAz6rattl Lumea el o cuprinjea,

$i o mreajä purpurat6 Peste dealuri intindea; Cand acea stea arz6toace, Aproape d'al ei sfintit, Pärea a da sarutare PAmântului ce-a 'neál7 t,

Si mai Intorcând o raz6 Ca zâmbet prietenesc, Sta un minut s6 o vaza

Ochii cari o doresc; Ochii acei pentru care

Este cel din urinä soare Ce el

poate mai privesc.

Supus la acea uimire. L'acea aJâncä simtire Care subt ceruri serfne Seara aduce cu sine; Slobod ') de griji, de dorin,e In cugetu-mi mu'turnit,

SI5vin1 o 'Tula pute e Eu ascultam lu tä-el e Al multor mii de fiinte Concertul nemii ginit. $i când

lun'

argintui

A'bnd iarha de pe

vale, lesea linä ocolità De stelele curtii sale;

1) Liber (1863).

www.digibuc.ro

Poezii

Pe dealurile

rApoase,

Stam, mä oprearn sA privesc Cerurile samanate De globuri nenumärate, Care, fäclii luminoase,

In umbra nopfii lucesc.

Prin alunis sufla vântul, Frunza usor clätina, Nucii batrâni ca piimântul D'a lungul se desina; Unda cea arinonioasA

A unui ascuns izvor, Ca o s,oaptä amoroasa S'auzea, In preajma lor,

Curmând adânca täcere A câmpului linistit, Un glas cânta cu plâcere Un cântec obisnuit. Acest glas, acea câmpie, Noaptea care ma 'nvelea, aindiri de melancolie In inimA-mi invia, Si florile tinerefei, Visuri, nädejdí, amAgini

Acea gbirland' a viefii TesutA de näluciri, Care, câte una-una Treptat s'au desfiintat, Ca frunzele ce furtuna

www.digibuc.ro

149

Gr. M. Alexandrescu

150

De verzi le-a smuls 1), le-a uscat, Mi

s'arAta Inainte.

Cu gandul ma Intorcearn La locurile dorite, In valea ce-atât iubeain. vedeam livada, gradina, Poteca ce des calcam, PArul Inalt si tulpina Unde copil mA jucam,

Astfel In tAri ckpArtate, Unde strAin te numesti,

D'auzi pe neasteptate Limba care o doresti, Limba acea pärinteascA.

In care tu te Ondeai, Ce in varsta copiläreasca,

Cu maid-ta o vorbeai, Orick de urlta fie, AsprA, grea la auzit, Se naste 2) o bucurie, Un ce neobisnuit,

0 simfire vie-adand $i crezi cà te afli Inca, In tam ce-ai pgräsit. A! dacA o provedintä Asupra mea ar privi, Daca smerita-mi dorintA 1) Smuls (1847, 63). 2) Simp atunci (1863).

www.digibuc.ro

Poezil

Soarta o ar

151

implini,

Departe d'ai rAutatii 1) Tovaräsi nelegiuiti, De cursele nedreptätii, De oameni neomeniti,

De tot ce se crede mare In fapte ce necinstesc, De zambete protectoare Care le nesocotesc; Staturilor !fate Le suflä cäclerea lor;

La camp locas de placere, In sanul firii-as trai 2), Linistit

5i

In täcere,

Ziva mea as Implini. La binele ce Imi place, $i neamului meu doresc, Pe voi cati puteti a-I face

M cerca sä vä pornesc. As pune mica mea parte, Silinta-vä läudand,

Isprava nu prea departe, 1) Aceste patru versuri ce urmeaz6, au fost Indreptate astfel, de catre editorui din Iasi, Donici, dupti cererea lui Alexandrescu, (prin scrisoarea din 29 Ghenarie 1842, cittre ion Ghica) fn Petit. din 1847 si cea din 1863, Tilsit versurile au !limas ca'n cea dintai formit a lot.:

Departe d'ai tiraniei Tovartisi nelegiui(i De cursele vicieniei De oameni neomeniti. 2) Nu multumit a trat (1847, 63).

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

152

Bunä, dreaptä, arätänd; V'as aräta räsplätirea $'un Inger ajutätor, $i cinsteal) si multumirea Ce inimile aprinde; tar celuia ce se vincie Un trasnet razbunätor. (Ed. 18;2, 1847, 1863).

1) $'onoarea.

www.digibuc.ro

iNALTIMII SALE

MIHAIL STURZEA PRINTUL STAPANITOR AL MOLDOVEI PENTRU ANIJI,

1892

Astazi un an se 'ncepe si altul se sfarseste, Dar Printi vrednici de slava traiese In viitor. Vremea pe rând inghite fiinte ce ea naste, Dar Printi vrednici de slava traiesc In vii tor. Oricine nu iubeste tale rtu', 'nväfälura, Este vrajmas al lumii si al lui Du nnezeu, Pe om Il necinsteste intInecä Natura, Pamantului ce-1 poarta cu dansul Ii e gred. Eu nu-ti sunt stunts, Printe, insl a mea 'nchi tare Sa 'nfatisez la tronu-ti m4 so otese datir: 1) Pubicata intdiagi datd, dupd manuscriptul original in edit. 1893, tipdrita sub ingejirea lui Ion Ghica. 2) Data; 1832 din ed. Socec" e gregità, deoarece MIhai Sturza se suie pe scaunul Moldovei la sfdrgitul Ocupatiunii Rusegti, In anul 1834. Fard Indoiala, data adevdratd e 1842, data intemeiata i pe propdgirea intelectuald care incepe mai cu osebire in 1890, gi de care poetul vorbegte in strofa a treia (...Talentele in preajma-ti iau nota desvoltare") cat g pe faptul cd, dupd cum am vdzut, prietenul sau Ion Ghica,in acest an era in lagi, iar Alexandrescu, chiar in luna lanuarie,

vorbegte de putinta strtimutdrit lui fn Capitala Moldovei. Prin poezie igi bdtea oarecum cärarea. Dupa întàiul vers al dedicatiei" hotdrim data intregitd: 1 lanuarie 1842.

www.digibuc.ro

154

Gr. M. Alexandrescu

Talentele in preajmi-ti iau naul de.voltare; Cu mine te sliveste Românul gâ iditor, Când beau stapânitorii, norolul se imbata'', Zicea un print eizboinic, poet hcoronat, Tu cultivezi stiinta, pilda, de tine data', Electrici scântee In alai a desteptat.

Astfel, ateodatä râul ce ne desparte, Ce curge in ticere miret si linistit, Izbeste stânci striine si maluri depärtate C'un val care din malul Moldovei s'a pornit.

Triieste ani multi Prin e peitr.i al nostru bine, Di, lasa al tau nume, la veacuri a-1 purtà, $i lä ca omenirea ce'n urma noastri vine Si laude trecutul si pomenirea ta. (Ed. 1893.

Dupá manuscriptul original).

www.digibuc.ro

mAJESTATH SALE

VICTOR EMANUEL REGELE ITALIE1

Italia de secoli gema subt apäsare, Abandonat de soarta, pärea al säu popor; Dar Cel A-tot-putinte,') pentru a lui salvare, Dintre toti te alese, eroice Victor. Demn de-a ta origine si de ilustru-ti nume,

0 mug Italie,

in juru-ti se formä; Orice inteligenta, din orice colt de lume,

lzbandele-ti märete citi

$i

admiri.

Pamantul libertätii izbindii-1 cu pLiorul, Dintr'insul legioane scosei de bravi soldati; Te 'nconjurau vitejii, te adorä poporul, Românii tresärirä simpati7ând ca frati! Turinul, ce atuncea

l-aveai de capitala,

A fost ca Roma-anticä a vitejiei $coalä; Ofiteri, soldati din jun'i roastrà armata Au dobândit acolo protectia-Va 'naliä Când pala ta cea lungä pe câmpi (le bätälie Facea cäräri prin dusmani, tr,când ca vijelie, Când invingätor vesel intrai vreo cetate, Nesocotind vie* pentru-a ei libertate; 1) A-tot-puternic. Publicaul tie lon (Mica fn 1893.

www.digibuc.ro

7

156

Or. M. Alexandresctt

Eroii Romaniei cu sabiile goale Din vechi1e morminte credeam c'or sA se scoale Si-alAturea cu tine, pdn fapte de renume,

SA facA Romania faimoasi iar in lume.

Bogat de rnäreti fapte si 'nte'epciune-aclanca Mu lt bine-ai fAcut lumii, $i vei mai fact Inca; AspirAri legitime in poro1i se de$teapta.

Roma spre tine catä, te chiamA, te asteaptä. Prime$te, mare Rege, profun Ja-mi salutare, UrAri de fericire, respectul ce.1 mai mare; UrAri, respect, omagiu ce ea mA cred dator,

Regelui ce ne este de binefAcAtor. (Tiparita de autor pe o toaie volarna In traducere franceze).

www.digibuc.ro

UNIREA PRINCIPATELOR

1)

DEDICATA VIITORILOR DEPUTATI AI ROMANIEI

Pe antice monumente, am vazut adei sculptaie Acvila ce poarta crucea. Zirnbru tärii 'nvecinate, Subt o mána, o cotoanä, întrunite figurând; Si In vechea capitalà, o märeatä mânästire '), Dupa lupte sângeroase, monument de Infratire, D'al Moldovei Domn41, clädita stä trecutul a[testând.

Ce spun aste suvenire? Ele-arät a 5) altädatk, Inaintea-acelor lupte, In vechimea depärtaq, Fii ai Rornei cei eterne. acesti popoli au foist [frati; C'ale lor restristi cumplite au izvor in despar[tire,

Cä la räul ce-i apasä nu pot s'afle lecuire, Decât mimai in unirea, atre care sunt chemati. 1) Publicatti in Concordia" la 30 Martie 1857, apoi in Revista Romana" pentru stiinte, Mere si arte; vol. I, 1881,

Bucurestl, (pag. 172

173).

2) Dedicatia lipseste in Rev. Romana". 3) Biserica Steil din Targoviste. (Nota autorului). In Rev. Romana" nota e intregitd; Monastirea Stelei din Targoviste clAclitti de Vas:le Lupu, In unna tatttiliei ce a avut cu Mate! Basarab".

4) D'al Moldovei Domn (,Rev. Romana'). 5) Ce (Rev. Rom.").

www.digibuc.ro

158

Gr. M. Alexaudrescu

CAci de ale noastre lupte 1), mult a profitit [sträinul,

CAci 'n suflete si'n inimi el a infiltrat veninui, Ce corupe, ce Inneacä tot instinctul generos; Caci släbiti prin moliciune, umiliti prin apásare, In furtune si In intrigi balotati fär 'ncetare, Am uitat noi vechea cale, si trecutul glorios.

Astazi nu ni se cer lupte, sacrificiuri de sânge, Virtuti mari de altäda h; astäzi tinta vom ajunge Prin credinta In unire, prin unire In dorinti, Mari puteri iau acum 2) parte la destinul ce [ne-asteapt a.

Orizontul se 'nsenina, calea noastri este dreaptä, $i asupra-ne se 'ntinde rnâna bunei provedinti. unirea! Ascultati... glasu-i [räsung. Dela fiii României cere patrie comma..

Romani! Sfânta

e

Steaua merv Thainte, simbol 4) sacru pe pamânt; Cum In Betleem 5), odatä, stea din cer mântui. Itoare Conducea pe'ncoronatii cavaleri din depärtare,

Dela marginile lumii, eitre leagänul 1) Cd de urele interne (1863), 2) Acum Iau (1863). 3) Dulce (1863). 4) Simbolu-I (1863). 5) Vitleem (1863).

www.digibuc.ro

cel sfânt

Poezii

159

Câncl citim in vechea carte a istoriei sträbune 1), Virtuti mari, ilustre fapte, ale natiei române,

Care inimâ stä rece? Care suflet nemiscat? Cine n'are dor sä vadä tam sa in fericire, Cu legi bune, cu legi drepte, in tärie si'n unire, Cultivând artele paLii, pe al silu pämânt bogat? In

tacutele inorminte, Bogdan, Mircea se'rital[nirâ,

$i'ntr'o 2) lunga 'mbrätisare Romani

1;

infratiril-

Imprejuru-le stau dese umbre de märeti croi... Ele astazi sbor in

aer, inimile 'nfläcäreazA ei privirea alinteaza;

Deputati! asupra voastra

Fala sau rusinea Ord ei

asteaptâ dela voi.

Fiii vostri vor ascunde a ilor frunte Ìu tarana. Daa voi acum yeti pierde marea cauza rot/lain, Prin meschine interese ce'n mici inimi se nu[tresc 4),

Timpul trece, omul piere; dar a patriei iubire E averea cea mai rarl, cea mai scumpä mostc[fire,

Ce dela parinti de merit nobili fl o priinesr. (Ed. 1863).

1) Aceasta strofa 1ip5ege in Rev. Romana". 2) Intr'o (.Rev. Rom."). 3) Se a§teapt8 (1863). 4) Locuege (1863)

www.digibuc.ro

MARIEI SALE DOMNULUI

ALEXANDRU WAN I ANUL 185Q

Pentru ziva intrarii sale in Bucuresti 1)

Timp dorit,

zi

de sperante,

Fiu al farii, salulare! România, investita

e-m'nte de seibaie,

In

Iti doreste,

iti ureaza

De mari fapte vieat i p'ina, $i se'nchina stelei tale Ce sträluce de lumina.

(And, de glasul umenirii Inspiratá si conduc.6 Pleiada eurupeana Be i tue,nici regi cornpusa. Recla natiei gernânde

Antici drepturi

5i tärie, Soarta-ti se'nsciii in ceruri

Cu

lumina cea mai vie.

1) Publicata

i în ,Steaua Duniírli" la 21 Februarie 1859,

Se poate ca poezia s8 fi lost tIptirltit ii pe o foae volanta, cum a fficut poetul t cu anti poezie a sa: O impresie inchinatd ostaellor romani"; In acest din urmd caz data ei ar fi acea de s Februarte 109, ziva intraril lui Cuza In Bucure§tl.

www.digibuc.ro

Poezit

FA dar numele-fi s

161

tread

Intre numele divine, Celor ce au fost ai lumii Nobili fricAtori de bine. Secolul sl te admire, $i cu noi sä se filleascA, F rant a, nafia cea mare, Nat ia

caval ereascA

CAci e asprA datorie

Ce o nafie i npune, CAci e g ea, mull grea, coroana Ce pe capul tA i se pune.

Tara ta te

saiutA 1),

Prinfe,

Cu plAcere si iubire, Si-fi 1ncrede viitoru-i

Zâmb'tor de fericire. (Ed. 1863).

1) ,Teura te saluta" (1bb3). Desi forma din 1863: ,Teart tn te salutti", strich ritmul versului credem cti poetul itnteadins a ifisat-o, vroind sa apese t mal mutt, prin aceasta

bucuria Ca se putea mstarsit spune unui Domn Roman : .Tara ta`, pentru amandoult ladle surori; i noi pastrAin versul din 1863.

www.digibuc.ro

CANTCUL SOLDATULUI

1)

1.

Pe câmpia Romfiniei

Trompeta and rasuna La glasul datoriei Ostirea se adwia

$i steagul o urnbreste 5i-arrna-le luceste

$i inirnile 'n piep tut i Bat repede, voio3,

De niciun fe de vreme

Soldatul nu se terne, Deviza-i

e

credint a

Si suflet curajos.

Când bolta din tärie

De nor se incununä, Pe mturti si pe câm pie Când fulgerä si tunä, Soldatu 'nainteaza, $i marsul sän

za ;

1) Asupra imprejuOrilor in care Alexandrescu a scrls aceasta poezie, vezi Scrisoarea" lui Ion Ghica.

www.digibuc.ro

Poezii

16;

De misia sa mAndru Nu catä inapoi. El legea implineste $i tara-si ocroteste,

E 'n totdeauna gata In pace si 'n rAzboiu. In

astä lume mare,

Ori uncle soarta-I duce, Vieafa-i schimbitoare

Pläceri ea ne aduce. IH.

Apoi, and totul trece. CAnd bate ceasul rece,

De fratii sai de arme Märet e 'ninormAntat.

El vesel viefuieste Si moare bärbäteste, CAci astfel este traiul

$i moartea de soldat. 18 Seplembrie,

1853,

(Ed. 1863 ).

www.digibuc.ro

D-NEI PRINCESE

ALEXANDRINA ION GHICA 15 Mai 1857

Bucurefti

veselg, $i jung, te-am cunoscut odatä; Cu aceleasi defecte acum iar te gásesc; Pe sotul ce te-asteaptg In tail derärtata, Desi sträin de tara-i eu tot Il felicesc.

Caci spiritul ce 'ncânig si gratia doritä, Vieata-i viscoloasä ades a indulcit. Pe calea Insemnatg de-a omului ursitá Nemultumiri, p!gcere, cu el ai Impgrli .

A until vechiu prieten amabill sttie, In insula straing, In care locuiti, Când yeti vorbi 'mpreung d'a tárii j oezie, VA rog, ate odatg, la mine sg. DuNI menu.scriptul orig. n(Il.

(Ed. 1863).

1) Doamnei P. A. G." (1853). Edit. din 1895 intregc§tc titlul si adaoga data, dupa manuscriptul ¡original,

www.digibuc.ro

D-NEI ANGELINA ION BALACEANU

Angelii port al au nume, Ca ei blândä, dulce esti! Tot ce e pacut in lume In person ta unesti; Eleganta si Inn*, Gratie si frumusete Te Incunjar, te Incunun,

Florile cu vii coloare Trimet fie salutare, Zefirii numele-ti spun.

Cind dai nume fiicei mele 2). Atunci una dintre stele, De lumina, strälucind, Lua misie cereascâ In vieatA s'o 'nsoteascit Dela ea rAul gonind. $i

când asta copilitä

Va fi 'n virsa s vorbeascl. Voi deprin de-a ei gurit

Cu amor sit te nurneascâ, 1) Doamnei A. B." (edit. 1863). Titlul Intregit in ed. din 1883.

2) Asupra vietii de mai tarziu a lui Alexandrescu nu cunootem nimic ; aici e vorba, dupd cum se 1nte1ege de film poetutul Angelina. (Vexi dedicatia volumulul Poveel( Albastre" de Gr. M. Alexandrescu, Bucuresti. 1872).

www.digibuc.ro

166

Gr. M. Alexandrescu

$i ssá ailA pentru tine Tot acea simtire vie, MA inima-mi contine Pentru Iancu amicie. (Ed. 1863).

www.digibuc.ro

b-NEI MARIA ION CANTACUZINO 1)

In albumul dumitale, Doamna mea, dorind a scri 2), Nu putui ggsi culoare, Nici omagiuri a descri 2), Frumusetea 'neântätoare, Gratiile zâmbitoare, Acel spirit cultivat,

Ce adesea 'n convorbire M'a pâtruns de multumire $i'n Eden4 m'a transportat. tâu nobil, bun consoarte, II iubesc ca pe un frate, Clci amic bun 1-am aflat,

$i la amândoi unire Vä urez si fericire, Train plâcut, $i 'ndelungat (Ed. 1863).

1) Doninnei M. C." (18(13). Dedicatia intregitti in ed. din 1893.

2) Serie (1893), 3) Descrle (1893). Edeni (1893).

www.digibuc.ro

D-NEI ZINCHEI DONICI Numele-fi este vieatä, Zâmbetul plin de dulceaf A,

Chipu-ti e incântätor; Ochi-ti vii, raze

de soare,

Atrag inimi simfitoare,

Ce se 'nclin si te ador. Pork la piept o cruciulita Mica' si strAlucitoare,

Ca simbol sfânt de credinta, Dulce si mângâitoare.

Ajutor dar ea sä-ti

fie,

Precum si mie ikni este, Crucea, care din pruncie De mari rele m5 fere3te. SA-fi aducA ea aminte,

Când vei fi in departare. Un amic care fierbinte IV aduce salutare. (Ed. 1863).

www.digibuc.ro

D-RA S. LA') Imi place micsuneaua, zambila dulce floare, Simboluri de iluzii ce nu vietuiesc mult; Imi place trandafirul, dar mai frumos Imi pale Privirea, ce le-alese si mâna ce le a smult. CAci spiritul ce cântà si gratia doritä, Si daruri ce, unite, prea rar se Intalnesc, De flori neperitoare ghirlancla fericitá Sunt scumpele podoabe, ce nu te plirisesc.

A! fie-ti vieata dulce si zilele senine

Si numai pentru floare sl ai gândiri, dorinti: A inimi-ti odihnà nimic sA n'o 'nvenine. Amarul fericirii In veci sa nu II simti. (Ed. 1863),

)

In ed. din 1863, titlul se geseste tot neintregit.

www.digibuc.ro

UNEI NECUNOSCUTE MOLDOVENCE CARE MI-A CERUT VERSURI

De vreme ce iti place a lärii Doyle, Prin calitäti alese cred eä te osijesti; Cred cä ai elegantä $i'n suflet armonie, Misterioasä limbg a silfilor cere$ii.

Se zice MA, doamnä, ca esti

i

mult fru[moasä,

Nobilä 'n sentimente, In spirit grafoasa,

Dar vai! nu sunt perfecte flit* omenesti; CAci se mai zice Ina $i foarte räu Tani pare, Ca lingá toate-acestea ai si un defect mare, Cä, sclavä datoriei, numai tin om iubesti. 10 luttie1),

(Ed. 1863).

1) 1anuar:e (M3),

www.digibuc.ro

FRUMOASA E NATURA

Frumoasa e natui a, frumoasâ dimineata, Placut este al undei murmur melodios: Si roua si zefirul, $i floarea si verdeata, Dar lumea nimic n'are ca tine de frumos! A mea inimä, suflet, pe pasurile-fi slim, $i vântul Iti sopteste inisteruri de amor.

Sunt dulci ale prunciei dorite suvenire Si visuri fericite, iluzii togeresti, Dar nu e nimic dulce ca dulcea ta zâmbire, Dar niciun vis nu-mi place de nu-1 pricinuiesti.

Când soarta ne'inbInzia m'adapl cu durere, Când lumea s'or ce bunuri as vrea a le Vita, Nimic nu ceiu viefii, märire nici putere, Nimic nu ing mângâie decât iubirea ta. A mea ininiii, suflet, pe pasurile-ti sbor, Si vântul Iti sopteste misteruri de amor. (Ed. 1863).

www.digibuc.ro

IN CEASURI ') DE MAHNIRE In ore de mAhnire Se 'ntAmplä cAte-odatä S'alin a ta privire

$i fruntea-ti cea curata,

Pe care umbra tristä in veci n'o Inveleste, Pe care linistirea si pacea locuieste. Atuncea, In mirare

Intreb: e cu putintâ

Un suflet ce nu are Nid patimi, nici dorintA?

Sau care adânc stie mAbnirea a-si ascunde, Ca negrele-i impresii sA nu putem 4) pätrunde? Vieata-i este visul 6), Ce vesel se renaste, (Tìândirea-i chiparisul,

Ce nu se vestejaste 6). Ce iarna, and in preajmX-i e viscoL intristare, El, verde, primäverif trimite sgrutare. 11 Ore (1863).

2) Aparutd !Mai In Propänirea"foale pentru interesele materlale j intelectuale" In 16 Noembrle 1844. N'a fost republicatti. dectit In ed. din 1893. Noi o dtim dupd Propttslrea". 3) Sim(lrea (1863). 4) Str.nu le po(1 (1863). 5) via(a e ca vlsul (1863) 6) Vegteje§te (1863).

www.digibuc.ro

Poezii

178

Sau este ca vulcanul ce arde In tAcere 1), Ce'n fag si In preajna-i s'aratA Când sAnul lui cuprinde si muna, si durere trAieste, ca tot ce a trait 2),

Ca tot care

Ori cum va fi, copilä, seninAti e privirea, BlAndetea, bunAtatea, de soil te-au luat; Ca ele in tot locul insufli multumirea, La nasterea-ti natura zâmbind te a 'mbratisat. Când cosite, in bucle i inele 5) Se joacl, se coboarA pe chipu-ti linistit, 1mi pare un silf ce vine, pe raza unei stele, Din sfere luminoase, din aer bAlsArnit.

Sunt scumpe-aceste daruri din inima hrânite,

Si duhul ce incântL i gratii suiletesti ; Pan' ochii-mi totdeauna au fost mai prettfte, Când le-am gAsit unite Cu daruri mai zadarnici, cu grata' mai trupesti, 1) Sau este ca vulcanul, ce arde In täcere (1863). 2) Ca ori si ce trtiteste, ca ori i ce-a trait (1863). 3) Aceasta stroffi, i cu urmiltoarea, au fost Inlocuite in ed. din 1863 prin aceastrilalt6 : Daruri ce vin din suflet sunt negresit dorite, Sunt vrednici de iubire ori uncle te 'ntälnesti:

Eu le ador, dar ele Imi par mai pretuite Cfind le gäsesc unite Ca daruri mat zadarnici, cu gratii mat trupesti, Inima din fire asa este Wilt& trista omenire asa este nriscutl.

www.digibuc.ro

174

Gr. M. Alexandrescu

Inima mea din fire,

Ma este flcutit; $i trista omenire,

Asa o cred nIscutä Voi, fiicele-Aurorei, dulci tinere pmsol",

Flori care o cunolsteti, flori care o itibiti, Frumoase ca icoana din visurile mele, Nu puteti câte-odatä de mine sA i vorbiti? (Ed. 1863).

www.digibuc.ro

I

MN

Destinat a se canta la Inaguratia Teatrului

Venifi Romani sa consacram

0 zi

Insemnatoare, cultivam

Si artelor ce

S'aducem salutare. Insfarsit, iata-1 ridicat, Templu la muze dedicat, Tempul maref impodobit, De unde 'n viitor Se va 'nälfa in sbor

Vestea rasunatoare,

Ca sa arate in lume CA si-ale noastre nume Pot fi neperitoare.

Artisti, poeti, care simtiti Scanteia

Acuff' deschisa voi privifi Arena 'naintarii.

Nobile nafii se falest Cu scrieri laudate, Prin sentimente ce tr4iesc $i prin idei bogate. Venifi, va'ntreceti, tiiumfati.

Cum triumfa odata

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

176

Esehil,

Sofocle-aplaudati

In Grecia 'ncintati.

Talentele îi vor gäsi Aicea räsplAtire,

Idei märete vor rodi In Mimi cu simfire. Aici se va 1ncorona Virtutea läudatA,

$i vitiul se va 'nfrunta Prin fapta-i imitati. PlAceri si plinsuri, Mired i räsuri, Ce fac vieata p'acest pAmAnt: Toate Impreuna

Scena le-adunA.

Folositoare toate ne sAnt.

Veniti, dar In acest templu. In solemnelA searg, SA onorAm barbafii Acei ce

II

foniarA,

Un cuget, o andire Pe toti sA ne 'nfrAteasch, SA zicem in un:re: TräiascA Ora noastrii $i arta romAneascA.

1 lanuarie 1833.

www.digibuc.ro

(Ed. 1863

MAJESTATII SALE

CAROL I REGELE ROMANIEI 1)

Cand Romania, Sire,Rege V'a chemat $i Dumnezeu din ceruri V'a bine-cuvantat; Eu Va urez din parte-mi, ani multi, zile fruEmoase

$i Domnie bogatä In fapte glorioase. I3ucuresti.

1) Versurfle din aceastti strofti si acele din poezia urmtitoare, credem di Bunt cele din unnti ale poetului. Un eventment attit de mare, ca proclamarea Regatului, a dat pentru o cliptt putere poetului sail arate, dad{ nu arta si cugetarea de aitticlatd, ciar aviintul 4i trestirirea sufleteascti

ce simtise. Versurile fac parte din colectia lui D. Gust' : "Arm:mil", deia 14 Martie si 16 Mai 1881. Editura tipografiei Versurile se Fräsesc in paginile 9 li 66. II. Goldner.

www.digibuc.ro

MAJESTAT1I SALE

CAROL I REGELE ROMÂNIEI

Sus pe deal, la catedralä, Vad multimea alergând S'armia, a tarii falä, Steagul tricolor purtând.

Ce sa fie, ce sa

fie,

Asta rnare bucurie? Asta este ziva mare,

Este ziva de serbare, Ziva de Incoronare;

Tot roporul adunat Saluta azi Incântat, Salutä el cu ardoai e

Pe Regele sau cel Mare P'al sàu Rege si ReginA, Carora toti se Inch.na, Urându-Le zile multe, Zile veseli $i placute Cii fericiri necurmate

$i de glorie bogate. Bucure$li, Mai 1881.

www.digibuc.ro

11

EPISTOLE

www.digibuc.ro

EPISTOL A MARELUI LOGOFAT I. VACARESCU 1) Aulorul Primduerli Amorulul"

Tu care $i ca

ai

fost din pruncie al Muzelor

strämoseasa-avere

[favorit, geniul 1-ai mostenit,

Ciintâtor al primäverii, ce ai darul a placea, A fi 'nal't cu des1usire, simplu fgrâ a cadea; Care Yucruri, mici de sine, stii sa le mare5ti [frumos,

$i sa nu zici niciodatà cuvânt ce-ar fi de prisos; DacA mai gândesii si astäzi, cum atuncea so[cote li, 1) Titlul acesta se gaseste si In ed. 1838, 1842, fara a se

adtioga: Autorul Primáveril Amorului", addogire care se gilseste In ed. 1847, 1863, In care Inchinarea Insd e Inlocuttli

pdn initialele: Epistola D. 1. V." Ed. din 1842, Incepe cu aceastA epistola. Acestei Inchindri, I. Vitcdrescu rdspunde ptinteo strofft de ease versuri: (In Colectia din poeziile d-lut Marelui logof M I. Vlarescu" Bucurestl, 1848).

LUI GRIGORIE ALEXANDRESCU Rilspuns la o epistolli a sa, in anal 1838, August 24

Co esti, Inca din pruncie-ti, pe deplin am prevAzut, Ca Orfeului si tie cerul dar ti-a Increzut, &diet (land la dobitoace, omeniril dai poveti Cele prea folositoare, prea plticute, prea !step, Nu Elsa dar niciodata lenea a te rugini, *i acel ce te cunoaste ca stt te faci ce poti fi".

www.digibuc.ro

Epistole

Când hotarlt 1) de natura

181

fiu poet ma creIdeal,

a-ti voibi de folosul bunelor tale pmeti La a mea nedeslusire alerg Inca, sa ma'nveti, Când ne'nrteleasa na'ura, din sAnu-i cel rodilor.

Cu talentul poeziei naste pe un muri or, (Fara sa mergem departe, atât a dori sa-mi [sou i)

Hot5r4te de odat6 felul scrierii lui? Multi tini Lic cum ca aceasta nu e de tag-Adult, Si ca tot omul s'apleaca la ce este inai pornit; CA acela ce 'n tragedii face patimi a vorbi, Nu poate si 'n elegie chinuri'e a descri. i

Daca iar in cea din urma stii frumos s

zugrA-

Nesti:Placerea, melancol'a, amor, elfnuri sufletesti, Al odei cei infocate ton 'Malt nu poti sa-I tii,

Nici sa alergi p'ale slavei pline de sânge câmpii. Felurile-s 3) osebite, $i vo'esc osebit dar: Ion Ghica se ingald insa asupra vretnii cand aceastd cpistold a fost scrisa: data ei adevdratd trebue sa fie aceasta,

aratata de I. Wiefirescu: Raspuns la o scrisoare a sa, In anul 1837, August 29", In care nu e vorba de data pe care o pune Vactirescu; credem ea trebue sa se citeasca din" anui... Din frisdsi epistola lui Alexandrescu reese cd dansul a serfs poezia ea muit mal tarziu de cum aratil prietenul ski : Dacia mai gandesti l astazi cum atuncea socoteai, ,,(2and hotdrit de natera sii fiu poet ma credeai". 1) Destinat (1863). 2) Felurile sunt (1838).

www.digibuc.ro

182

Gr. M. Alexandrescu

Cine 'n mai muRe se cearcä, osteneala-i e (zadar.

Eu dar ce, din cruda-mi vârstä, de and ochii lam

deschis,

Când a 'nceput pentru mine al vietii amar vis, Am iubit de o potrivg to ce mi-a pärut fru nos, Tot ce sufletul Ina lta si e mintii de folos; Poet cuin pot a mä crede, când al lirei DulnInezeu

Inca nu vrea, sa-mi arate care este felul meu? Tot ce-mi place ma aprinde si'n minutul ce citesc

A putea hicra Intocmai d'o cam data socotesc, Apoi vine cugetarea. P'al men dub I( intreb: [Stii,

Dac4 tu In felu-acesta esti näscut sau nu, sa scrii? Câte planuri astä asprä idee, mi-a stânienit!

Si din ce cäräri pläcute cu putere m'a onrit! Eu asemän a mea stare cu al unui Care, nestiindu-ti calea fard povätuitor, Se opreste p'o câmpie si, cu totul Intristat, Drumuri vede, dar nu tie care e adevarat. Pleacä, se intoarce 'ndatä, se porneste iar pe loc, Pierde vremea pretioisä $i aleargä 'nteun tnoroc, Astfel sunt si eu; ca dâncul, totdeauna rätIcit. Ca sä nu-1 pierd, lâsând driimul, poate când [1-am nemerit,

Apoi nu ajunge asta,

ci

si chiar când knä Dior[nesc,

A hicra cu hotärfre, pe un plan ce Imi croiesc, 1) Pe-al meu spirit (1838).

www.digibuc.ro

Epistole

183

Nu pot pazi cuviinta, nici c'un umblet mä'surat La sfarsit s'ajung d'adreptul, fära sä ma mai [abat.

Daca clescriu o padure, suma de copaci Ii las Si la un 5tejar mai mare tree cu Uil repede pas. Daca stint intr'o graclina, pe la flori de rand [nu merg, Ci la trandafiri indata, si apoi la crin alerg. Depärtarea eel mai mai e, si ocolul cel mai lung Un ceas nu ma zaboveste, fac trei pasuri $i [a jung

Märuntisurile-mi scapa si ideile ce mi vin,

Daca 'ncep cu o zâmbire, se sfirsesc cu un [suspin.

Aplicarea imi lipseste, 5i n'am darul lnsemnat

A strica si a preface, cite sunt de indreptat. Färä astä s'abiciune ceva tot as izbuti, Osteneala si rabdarea pot orke a dobândi.

Insa eu, ca sä ma apar, las un lucru inceput, intr'un sfert eric câte-odatä, ce 'nteo lunä

Si

Earn

facut.

De pamânt trântesc condeiul, meseria o urasc, 51 sa nu-1 mai iau in vieati, eu ma jur sa ho[tarlsc.

Dar precum Boalo zice: un astampar ne'nteles Ne'ncetat se'mpotriveste hotaririi ce-am

ales:

De urechi parca ma trage, din somn noaptea [ma destept

Si cu multä plecaciune rima mandrá o astept. Patima i) iniinii mele, chiar $ i straine nevoi, 1) Chinurile (1838, 42).

www.digibuc.ro

184

Or. M. Alexandrescu

A le pune pe hârtie sunt

silit farä sa voiu.

Apoi când in elegie destul nu rot sä vorbesc, $i s'arät WA sfialà toate ate socotesc, Vreun dobitoc Indata vine inaintea mea, $i-mi ridicA cu lesnire sarcina ori cfit de grea; Lupii, ursii imi fac slujbA, leii chiar mi se supun, Adevitrul, d'un pret

mare. când le poruncesc, fei spun.

Socotesc ca putem zice, färä sä ne indoim, CA e prea bun pentru fabuli secoli 'n care [träim;

Mäcar ca se af!A oameni cari nu pricep de loc. Cum a putut sa vorbeascA un sälbatic dobitoc,

$i care vin sä te 'ntrebe, dacä e adevärat. CA' In vremea veche câinii, au vorbit asa curat? Insa, cum 5tii foarte bine, adevärul desk Alit,

Färä mastä, Intre oameii lesne nu este primit; $i sub feluri .de podoabe daca nu It tainuiesti, Ne'nteleapta lui ivire poate scump sa o platesti'), 1) In ed. 1838. 1842, urmeaza versurtle aceste: Astfel istorla aratti, pe poetul acel vestit, Care, de sftanta iubire a patriei lui pornit, De nobletea Livoniel ca un deputat ales, Sri ducti plângerile tilrii, la Carol Hind trimes,

A vorbit cu acea rilvna, cu acel ton barbatesc, Care fn nenoroclre oamenii cel marl gasesc, Craiul zambind li rAspunse: Domnule I sunt multumit, Pentru tara dumitale ca un Inger ai vorblt, Dar peste putine zile poetul cel nevinovat, Pentru vina plasmuita, de moarte fu judecat. Aid tu zambesti acuma, si frni zici c'ai vrea sk sill, Ce-are-aface Livonia, cu ale male poezil ? Alt nirsic nu pot raspunde, dealt numai ca ti-am spus, Ca l'asemenea capritii al meu geniu e supus.

www.digibuc.ro

Eplstole

185

Tu dar, care-ai zis odatä cum ca neamurile 1) rncep Prin poezie fiinta $i-a lor stare de-si pricep,

Slabiciunea muzei mele vino a o Indrepta; CAci, de scriu astäzi In versuri, asta este vina ta. Tu arnorul poesiei mie mi l-ai insuflat, Si exemplul 2) indestule de ce e frumos ai dat, Ma, and viitorimea, al nostru jideator, Care, färä de sfialL aspru, nepartinitor, L'al sat' tribunal sudune pe razboinidi vestiji, Pe despoti si pe ministri, scriitorii straluci,i,

Va voi sa cerceteze ) pe acei cari Statura incepitorii românestii Poezii, In celor de frunte numele tau va 4) gI;i, $i a 'ntemeierii cinste dela ea ve' dobandi, Sunt mult mai vrednici de slava cari au

(acut, In stiinti,

sau

mesteouguri ') fericitul inceput,

De at cei ce dupa dânsii,

si

.

dela dänsii infdreptati, ajuta,i.

Au ajuns desavârsirea de exempluri

(Ed. 1838, 1842, 18/7, 1863).

1) NaI111e (1863).

2) Exemple (1863). 3) Ne arate (1818, 42). 4) Vom (1842, 47).

5) In Wri(e sau tn acte (1863). 8) Exemplul.

www.digibuc.ro

EPISTOLA FAMILIERA 1)-LUI COLONEL I. CialPINEANUL') Prietene mai tit minte, acele povItuiri, Care-mi dai la ale mete tiecute nemultuniri?

C'aveai cuvânt, o vad bine; eu prea inselat cram.

Când socoteai de cumplite relele ce-atuni cer[cam.

Intr'o zi (de atunci insa multA vreme a tre ut),

Povestindu-ti eu o noua neplAcere ce-am avut, inters, si c'o zâmbire; Vad adeväl at,

Te-ai

[mi-ai Lis.

$i cunosc ca ai dreptate, dar arata-o in scris.

$i In

versuri,

iar nu 'n

Voie a va plânge

proza, cA-i ori câti

[-un'eti poeti, 'n prozA, de l'Apolon nu

[aveti". Uitasem aceastA glumA. Acum fAra sA gânciesc. Cea dintre noi depArtare, locul unde locuiesc.

Ne'ngrijirea, nelucrarea, poet , mi silesc sA fiu $i in

versuri de un stânjin lucruri (le nimic scriu.

Sunt incredint it c'ai i âde, câ id veodata ai [pu'et 1) In Ed. 1847: Epistola D. I. C.", in cea din 1b63: ,,Epistola D. I. A." Cuvântul Familierti" se gaseste In amandouâ ed. 1838 sl 1842 (in care colonel e Inlocuit cu polcovnic"). Aceastil epistoIn e scristi cu prilejul trimeteril poetului pe cOlod era In oaste, la granitO la Focsani.

www.digibuc.ro

tpistole

i87

vezi umblând pe câmpuri, rgtäcit cu muza [mea,

Si vrând

idee, câte-o rima, un cuvânt,

Când p'in lung $i On stele, când pe cer si pe [pgmânt.

lar de gropi nici ca e vorbg, càci in câte-am [cgzut eu,

Cäutând câte-un fras mobil, tie numai D-zeu! Nu gândi cu toate-acestea curn ca mg ggtesc [sä cânt, Slava vremilor 1) trecute, velcuri ) care nu mai [sunt, Sail

sä laud pe vitej;i fii

vechii libertäti, zidul s:intei cetgti, ai

Cari cu fierul in mâna, pe Pentru a unei cruci umbra in rdzboae au pierit, Si chirlanda vesniciei cu-a lor moaKe-au dcAstfel

de

'nalte

sujeturi

pentru

[bândit. muza mea

[nu sunt: Pân'a nu sbura in ceruri, ea se cearcg re plaint, Precum soldatul ce este pentru razbo'it preatit, Pân'a nu pleca si-'ncearc-t al sabiei ascutit 3) Vino dar, de ai

rahdare, si ascallg [descriu,

1) Gloria vremii (1863). 2) Secoll (1863). 3) Urmeaza aceste patru versuri care lipsesc in ed. 1847, 63

Mai bine voiu pe o lina apa a ma ardta. Decat cu o bared slabd, pe mare a innota ; Cad nimlc nu desgusteaza attlt pe un cetitor, Dectlt mari sugeturi scrlse de un lanar autor".

www.digibuc.ro

188

Gr. M. Alexandrescu

Un cuprins unde 'ntamplarea astazi voieste s. fiti,

Ca sä n'ai cuvânt a

zice

c'a mea muza n'a [facut,

Pentru buna ta placere, orice'n mâna i-a statut

Aici nu sunt vai sau dealuri, nu sunt crânoiri [sau paduri,

Care 'mpodobesc cu fala sfinul veselei naturi,

$i de unde îi inalta cântaretul sburator Inmurile-armonioase l'al naturii Ziditor 1) Nu e locul insuflarii 2) s'al inaltei cugetari,

Ce umple duhul de gânduri, inima de desfatäri; Ci campie farä margini, ce arata ne'ncetat 0 vedere monotona ochiului cel intristat, Spre amiaza-zi se vede niste pomi 4i niste vii, Niste salcii semanate ici i colea pe câmpii; lar la rasarit, departe, a lor frunte îi ivesc

Niste munti, cari cu slava cea pierduta se fälesc.

Spre apus curge o apa, intre dota tari hotar: Frati a caror neunire a avut sfarsit amar. Pe o margine e Zimbrul, iar pe alta un Vultur, Care nici nu mai viseaza de al Tibrului murmur, Cari subt o voila forma si numire ce-a luat, naravul si-a [schimbat. Alt' ori incotro 'ntorci ochii si ori Incotro ) [privesti, Ca multi,

cântecul, put tarea si

1) Creator (1863). 2) Inspirarli (1863). 3) Incotro-1 (1842).

www.digibuc.ro

Epistole

Nimic nu se mai aratä, desertul

189

il intillne$ti.

Se preumblä peste câmpuri milioane de tântari, Cari, dupá räutate, seamänä a oameni mari; Muscä cât ii iartá gura, $i cu eäte au puteri, Prin cântäri mä desfAteazä, parc'ar fi paracliseri, Turme de oi sunt muitime, insä Inca n'am gäsit Un pästor ea in idile, un cioban de pismuit, Si nu $tiu cum, in vechime, atiti mari biruitori Paräseau avere, slavg, $i träiau intre pastori, Dar adesea ori poetii lucrurile zugrävesc, Nu precum sunt in fiintä, ci cum $i le'nehipuiesc. Si acei ce fericita

neavere-au läudat,

Ale ei dulceti $i bunuri nu cred sä le fi gustat. Nimfele le vAd desculte, Imbracate 'n piei de oi, Pästoritele pe visco11), pe furtune $i pe ploi

De a lor ticalosie ocolite ca d'un rant.

IV ridia toatä pofta de a face vr'un romaht. Mie-mi pare rätt din suflet, clef de a$ fi nimerit Ciobäncute cum vazusem inteo carte ce-am eitit,

Ca un om care din fire nu am fost aristocrat Färä pierdére de vreme m'as fi $i amorezat. Acum insä ce pot face, cu ce mijloc sä suspin, Când nimica nu ma doare si când nu simt nicifun chin?

dacä vederea as putea s'o amägesc S'un objet, ce mit este, frumos 4-1 inchipuiesc: Dar inäcar de si'nchid ochii, nu pot imita de tot Pe modelul rätäcirii, pe viteazul Don Chipt. Bine-ar fi

Asa, märginit in sine-mi, trgiesc aci ca un stânt, 1) Vicol (1842).

www.digibuc.ro

190

Gr. M. Alexanclrescu

$i 'mpgrat al nefiintei mi se pare cum cd sânt. Fericit, and se intAmplg, gonit de veuri iscol [reu,

Un algtor sg s'abata putin in locasul meu! Nu cg e desert pgmântul, de tot de locuitpri ; P'in prejur sunt ativa nobil de rno.-¡ii stapA: it3ri

Care din copilArie aici s'au obisnuit S'ale lui Avraam bunuri din stramosi au master-tit.

Dar vorbesc numai de vreme, n'a 'nvg,at a se [gAndi,

Si deck zilele lunii, alta nu doresc a sti. Poate vrei sg-i afli-anume, insa alt nu pot sa-ti [spui,

Deck cg fiestecare e copil al mumei lui. pgraQise-al sgu locas, Nu de mult, unul Cu 1) cuvânt cA-1 locuieste al ceruri1or vrajmas;

Dar in zilele trecute, dung cum am auzit, C'o sfestanie cruce 2), e toti dracii i-a gonit. Despre altele, buni oameni: eu sunt gata-a arata, CA, dupA sfânta Scripturg, cred tot fAr'a terceta.

Pentru ce? Ast cuvânt aspru, la auz supgrabr, Si de turburari grozave lumii pric;nuitor; Cuvânt vrednic de osândg, care totdeauna-a fost Ca un termin de himie s) la norodul acest prost, Nu se zice p'aste tArmuri, unde omul linistit, Se ingrasg 'n nestiintg, ca in veacul aurit, Dar destul, iubitg muza! stai sg te mai odih(nesti, 1) Subt (1863).

2) Cu trimtlie $1 o cruce (1847, 63). 3) Chimie (1863).

www.digibuc.ro

Epistole

191

CA puterea-ti este slaba, si cum lesne ostenesti, $i tu, intelept prieten, care adesea-ori mi-ai dat Povete folositoare, ce eu nu prea le-am urmat; Ale carui fapte bune sunt vrednice-a se cinsti 1) $i o dreaptit rasplatire merita a dobandi. De se vor pune vr'odata, in cumpenile ceresti, La

portile vesniciei purtarille omenesti,

Adio! de ale mele nu-ti mai vorbesc rataciri. Singur, pricinä adesea, mi-am fast de nenorociri, Macar c i a mea soarta, care nu prea mi-a [zarnbit,

Ne'ncetat ca o fantoma pretutindeni m'a gonit. Dar ce sunt relele mele? Nimicuri le socotesc, Cand cu ale soartei ta'e nedreptati le-asemuiesc.

Astfel and de pe un munte ma uit in jos pe [pamant,

Dealurile celelalte foarte mici tini par ca sant ; Ochiul abia se opreste p'al lor varf neinsemnat $i mare imi pare numai mun'ele cel iqältat. (Ed. /838, 1842, 18/7, 3863).

1) Tu ale cdruia gdnduri, sunt vrednici a sh'mplinl (1838).

www.digibuc.ro

EPISTOLA

1)

D-LUI MA IOR VOINESCU II

cl in vieati cea mai plAcutii stare E a omului slobod 2) de ()rice 'nsArcinare, Care grijile lumii departe le aruna, Ziceai

$i'n pace, In tAcere 8), In liniste adfinca, Lungit frumos pe spate, cu un ciubuc In gluri, Avându-si

Intru toate plAcerea de mAsurA,

La fumul ce se 'naltA se uitA, se gânde$te, $i slava drept nimica, drept fum o socote$te.

Tu dar, strasaic apostol 4) al acestei doctrine, Care ne izbAveste de grijile strAine, Spune-mi prin ce mijloace pot firea a-mi pre[face 5 ),

$i zilele ca altii

sA

le

petrec In pace?

Cum sA ma scap de muze, de vechea tiranc, De ale lor capritii, de-a lor cochetArie, Care totdeauna mi-au fost supArAtoare, $i pricini lelurite de lungA intristare?

In ce muzele noastre pot sA te 6) foloseasca? Nici chiar de un datornic nu $tiu sA te 7) plk[teased !

1) In Ed. 1847, 63: Eplstola D. V. II." 2) Liber (1863).

3) Care, singur, In pace (1842). 4) Apostol vrednic (1847, 63). 3) Natura-'rnI pociu preface (1847, 63), 6) Ne (1847, 63). 7 ) Ne (1847, 63).

www.digibuc.ro

Epistole

193

In zadar mai dAunazi am vrut, prin poezie, SA scap d'o bagatela, d'o mica datorie 1), $'am aratat acelui care cerea parale, Ca vie* e scurta si vrednicl de jale; CA aurul, argintul, metaluri pacAtoase,

La omul ce-o sA moara nu sunt trebuincioase. CA averea p'o ducem in lumea viitoare; I-am fagaduit gruel o elegie mare,

Care pe larg sa-i spuie, curat sa-i dovedeasca, Cum trebue averea sa o dispretuiascA, $i versuri din gramada i-am dat ca sa-si aleagl; Dar tot'a mea silinta A fost peste putinta, Puterea armoniei, sa-I fac s'o inteleaga. M'as mangaia d'aceasta, and as vedea cA poate Prin scrieri vom 2) preface inAravuri desfranate ; Atunci, lasand odihna pentru al multor s) bine As zice si as face cat spanzurA de mine. Acum InsA ce iese d'oiu alerga p'in casA. De m'oiu lovi d'un scaun, de soba si de masa. Ca sä arat in versuri, in randuri mAsurate, 1) Vers citat de catre A. Donici in fabula Poetul si bogatul":

,,Prin care, cum am zis un frate 'n poezie Nu poti sctIpa macar de o mica datorie" (Fabule de A. Donici. Kartea If. Mgt (1842, pag. 12). 2) S'ar (1802). 3) Pentru al mul(umil bine (1803).

www.digibuc.ro

194

Gr. M. AlexandrescU

CA cinstea 5i virtutea stint lucruri laudate, CA numai fapta buna este izvor de bine, j.ar cea rea isi aduce pedeapsa ei cu sine?

Aste sunt prea frumoase si bune pe harfe, Cine insä le asculta, sau va sA le stie? De cand lumea e lume, ce carte omeneasca Putu de fapte rele pe oameai sà opreasca, Tiranilor sà 'nsufle a neamului 1 iubire, Pe cei fari de stifle! sA-i faca cu cimfire, Pe hoti sa-i indemneze cu cinste sa traiascA, Si cafi judec norodul 2) sa nu-1 napAstuiascA? CAnte lupii si ursii in pilde cat le place, Omu-si cautA treaba si tot ce a'nvatat face.

Povetele sunt ,vorbe, dar fapta e departe $i prea putini urinea7A mora'ul 3) dinteo carte De as avea 'ncai darul sA scriu de poruncealii, Si cand cearcä pgmantul o micA sguduialA, Sa fac cate-o duzinA de ode sugrumate, Sa laud rail sau bine, as fi mullumit poate; In vreme ce acuma, vorb:nd cum mi se pare. Imi fac vräjmasi.

Stint oameni ce nu tau

in-

klrep(are lar mai vArtos aceia ce N o r sA ne munceasca, Cantandu-ne cu iadul, cantarea cea drAceascA,

Tu stii cA am pAtit-o, and am cercat a spune CA versuri schilogite nu cred sa fie bune, 1) Petrie (18't7, 63). 2) Poporul (1863). 3) Morale (1863)

www.digibuc.ro

Epistole

195

cà deocarndatä noi nu $tim latineste. Ura nelinpacata, ce'n furia-i scrAsneste, $i-a revärsat Verrinul, a %Tut sa-$i rasplAteascd $i

$i fabulile mele spre räu sa talcuiascä 1). A zis: (ce uriit vede a ornului orbire! CA lupii, ursii, leii vorbesc de stapinire; CA lupul e cutare, ce judeca, despoaie, $i ia de ix 2) pm pielea ca lupul de pe oaie; CA lebAda e ornul ce dà povatuire, Ace lor cari umbla pe c, le de pie e; CA boul e cutare, ajuns In treapta mare,

Dator de brice bine la oarba $i 'nsfärsit ca magarul, ce sbiarä si räcneste, E un gjutor jalnic ce prost ne sfátuie$te 3 )1.

lata ce Intelesuri si ce cugete re:e Vrajmasii farA lege dau scrierilor mete; Apoi pas de lucreaza In aste vremi de jale,

eind vor sä 'ncurce sfatul

tu pricini literate 4).

In zadar i cenzura, de mine 'ncredintat'A. $i alti câtiva prieteni cu banä judecata, Ma apärä In lume, le spun Ca' au gre$eala, Caci ei 9 tin tot una si zic Ca nu se'nsalà. Multurnesc, astädata si stapânirii noastre, Care nici vru s'asculte la vorbe asa proaste, Altfel, ZAu &mi e teama, an loc (le multumire, M'ar fi fAcut prieten cu vrej mânästire, 1) Aceste delta versuri llpsesc din ed. din 1847, 63, 93. 2) Dui:4 (187, 63). 3) In(epäturti linpotriva lui Eliad care, in critica din Curierul", 11 sfatuia cum ar trebui stí scrie. 4) 1.,1terare (1847, 671.

www.digibuc.ro

196

Or. M. Alexandrescu

Unde, spAlAndu-mi vina prin post si nemAncare,

Mergeam in raiu d'a dreptul

5i

fArA cercetare.

De ce, domnilor critici, atata uriciunt? Dobitoacele rnele au cugete prea bune; $i numai ton de cArciumi, poezii inonstruoase, Censura cea 'desteapta e drept sA nu le lase, Ele ne stricA gustul si trista lor manie Parnasul II preface In proasta bAcAnie.

Dar fabulele mele, de tot nevinovate, Nu se ating de nimeni, n'au personalitate. De vA gAsiti in ele, imi pare foarte bine; InsA, de va e leamA, ca nu cumva prin mine SA se 'ndrepteze lurnea, greseala vA e proasta: Puteti sA luati pilda chiar dela dunmeavoastrA, Care nu vA prefaceti 5i, fArA incetare, Acelor ce v'ascultA aduceti supArare.

Oricum, imi e cam frica; de astAzi Inainte La pAsAri, lighioane voiu da alte cuvinte, Desi mai aveam IncA, mArturisesc pAcatul,

SA zic cAteva vorbe, de PAris 2) rAposatul, Care, bArbat de cinste, om plin de bunAtate, FAcea versuri d'acelea ca din topor lucrate, Cum faceti dumneavoastrA. Dar iar v'auzim gura, $i iar mAnjiti hArtie, iar v'arAtati cAldura. Furiosi de InAnie, iar strigati dupA mine;

Auzi nelegiuitul, cl mortii nu scriu bine! 1) Lighloale (1842).

2) 1302 Momuleanu, poetul.

www.digibuc.ro

Epistole

197

Auzi ale cui versuri le socoteste glume! 51 cu ce chip vorbeste de dusii de pe lume! Aceasta este vini grozavA, criminali,

$i merita

osânda,

pedeaps'à

capitala".

Asa, ca sA nu sufär strigäri, nemultumire. Ca sl nu trag asupra-mi vreo nenorocire, Candeste-te si-mi spune un mijloc de'ndreptare, Cu, care petreci vremea1) in stânta nelucrare, Care ai scri prea bine, de ai avea dorinta,

Dar care in odihnA Iti marginesti silinta, Spime-mi cum pot de lima, de muza-a ma [desface,

$i eu, drept räsplatire, o satira ti-oitt face.

(Ed. 182, 1847,

1) TImpul (1864

www.digibuc.ro

1863).

EPISTOLA D-LUI ALEXANDRU DONICI Fabulist moldovean1)

Cum mAsori ti se masoarä: este un proverb [$tiut,

Aste versuri, de lungimea celor ce tu mi-ai facut,

Sunt pornite sa-ti aduca ale mele multumiri, Stint räspuns la ale tale vrednici de cinste Nu $tiu bine dacä cerul, precum 7ici, m'a [inzestrat pare putin, stab, neinfsetnnat, Dar itibesc talentu-acesta, care tu Il pretuie.3ti; Tot ce e mai dint, mai nobil, in duh, inirni [ornenesti, Prin el ni se 'nfätiseaza. $i al binehti amor C'un

talent, ce mi se

Se aprinde ca Melia unui geniu creator. 1) Rdspuns la poezia si la fabula pe care A. Donici Ii harazeste" lui Alexandrescu: fabula Raul si Helesteul" a Orel morala e aceasta : Asa talentele, cand lenea le cuprinde, Slabind din zi in zi, se pierd, farti a se Intinde". e In legaturti cu o poezie; D. Grlgore Alexandrescu", (,La harazire fabulli : Raul sl helesteul), serlsti In Bucuresti, unde Donici se dusese In priclni de judecati'. Poezia Md. sueste ca sfatul Scrie I Scrie I MM.-0 lege, ce trebue sa urmez, Pentru ca sti Ili ca raul l 'n viitor sA visezl°. (Fabule de A. Donici. Cartea Il, Iasi, 1842, pag. 16 si 56.

www.digibuc.ro

Eptstole

199

Pe acei ce mi-i dai pildA eu adesea i-am citit; La o slavä meritata cu mandrie m'am smerit; SA-i urmez este alt lucru; cinstea poate o [doresc,

Dar a

lui Torquato soartä nici

de cum n'o [pismuiesc.

Am temeinice cuvinte; mä cunosc, mà simt [prea mic,

Si nevrednic sä iau urma unui mare mucenic. Eu, sa-ti spui, nu 'nteleg bine cum Asti oameni [sträluc4i

Produceau grA 'ncetare, când erau nenorocifi. Pentru mine griji, necazuri, trebuinte, nepläceri, Sunt izvorul nelucrArii

si

al vesniciei

taceri.

Cred cu tine1) cá talentul nu e din cer (Bruit, CA e %eke care se stinge, dacä nu va fi hränit 2), Si de ram o zi mai linä, lun ceas bun de intAlnesc, Cu plAcere a-1 aprinde, a-i da hranA m`d silesc.

Dar oe om si-a lui naturA destul nu ai cercetat, De voiesti sä fiu ca rAul, care curge ne'ncetat. Acel rAu trece pe vale, pe câmpie, p'intre flori, far prin relele vietii e mai greu sà te strecori; Prozaice umilinte nu pot a le infrunta. Tu

vezi tvremile

de astäzi,

Te'ntreb daca [muza ta,

I) Crez ca Va1(i (1842). 2) Nutrit (1863).

www.digibuc.ro

200

Gr. M. Alexandrescu

Poftita la tribunaluri, ar merge sa dea cuvant, Sa spuie In Nina proza de ce umblä dupä vant. De ti-ar zice judecata: Findc'ain aflat cà scrii, Fiindca vorbesti cu norii si pui slove pe hart Adu versurile tale, avem pofta sà citim, Si de n'ai atins pe nimeni, noi osanda-ti mar[ginim".

Daca, zic, placeri d'acestea de l'ai tai ai

fi

[cercat,

La atatea dobitoace suflet bare ai fi dat? Ai fi zis cu Indriisneala de-un vulpoiu judecator, CA II

vezi eke odata eu puf alb pe bot4or?

CA in cumpana dreptatii casul el 1-a cumpanit, Pang ce priganitorii cu mimic s'au pomenit?

La voi stint mai dornoli oameni, ei nu s'ating [de nimic; Aicea dau cle nevoie, odce ma incerc sa zic. De voiu sä cânt eroismul bunilor nostri stramosi,

Aud o suta de glasuri: Ce? noi suntem

ti-

[calosi?

Numai cei verbi Iti plac tie? Prilejul s'a

in-

E.Atosat,

Si noui dovezi de virtute, curaj nu am aratat?"

De laud venn om de merit,

vreun amploiat [cinstit,

A! Ifni zic de pe delaturi, pe noi acum te-ai Laudand faptele bune, arati

i

[pornit? invederat,

Ca nu suntem de aceia! Pe noi tu ne-ai satirat 1"

www.digibuc.ro

Eplstole

201

CAci dumnealor stiu prea bine, ca oameni cari [citesc,

CA in lauda virtutii

acei rai

se osindesc.

De ar fi o tnultumire sii te vezi ln tipar dat, 5i pe uliti, câteodata, cu degetul arätat; S'auzi: Ista e cutare! apoi eu te-as ferici Pentru scrierile tale ce inbesc 1 a le citi, Ale carora sujeturi, stil (usor si lamurit, Au a fabulei pläcute merit netägäcluit.

zice Inteo carte ca, in Grecia, de vrei, Poti sa scrii orice iti place, farä vorbe $i 'dei, Multi din autorii nostri au acest talent dorit, Cu locul, cu 'mprejurarea, cu vremile potrivit. Väd cA o duc foarte bine, si eu o sä i imitez; 0 sä-i intrec, de se poate, nimic n'o sa mai 51.01

[lucrez.

Numai din vreme in vreme, ai sä afli di trAiese, 5i muzelor din Moldova cä stiu sd le pretuiesc. (Ed. 1842, 18-17, 18631.

1) Çare-ml plac (1942).

www.digibuc.ro

EPISTOLA CATRE VOLTAIRE Din ziva când am citit scrisoarea ciitre Oras.1)

Doream de s'ar fi putut, toata sa las, Sa-ti scriu pc un ton märet, cat mai maret s'ar [putea,

Si sà-ti pornesc un bilet lucrat In fabrica mea, voi, poeti, scriitori vestii Dar auzisem Indatä ce ati murit, vg faceti cam neciopliti, Cam grosi, necivilizati; drept sä spuiu ma i

SA nu-mi intorci un riisuuns mai aspru deck [doream:

Räspuns ca acel ce zici ca'n anul treait li au (iat Din partea lui Boa lo 2 un secretar ne'nvCat, Aicea, ca si la voi, se OA multi nafarai,

Cari s'ar da bucuros cl sunt secretafi ai tai. Cu toate-acestea acum, dor;n:a mea o ascult; Respectul numelui Mu, nu ma opre.?te mai mult, $i, pare-ti bine sau räu, loijo13) din parted mea festi.

Nu cercetez daca 'n raiu, daca In iad locuiesti. La ce fel de munci, pedepsi, plcatele-ti te-au [supus,

$i dacg. In lungi frigäri dracii acolo te-au pus. Sunt sigur c sfintii 4) toti asupra-ti au reclamat, 1) Horatiu. 2) Boileau. 3) Liber (1863). 4) Santii (1863).

www.digibuc.ro

Eplstole

203

Si chiar de nu-i fi präjit, esti negresit afumat, Trebile colo 'n iad nu merg c'aici pe pärnant, Uncle ptigani sau crestini cu totii la un foe sant, Unde vedem fericiti pe cei mai mari pAcatosi, $i soarele luminand, pe räi ea pe credinciosi: Faptele-acele ne pun la locul drept meritat. Dar spune-mi te rog, Volter, tu ce folos ai [aflat,

De si al legii vräsmas, sä critici, sä osandesti Ace le matte cantäri, acele gandiri ceresti, Care al firii 1) stäpân, el Insusi le-a insuflat, Spre slava numelui sàu, poetului lmpärat?

De nu ca orn,

ca crestin,

dar Insä ca autor,

Vrednic erai, socotesc, sä simti Inaltitnea lor Si geniul täu frurnos, palm acolo sä-1 sui. Cerul, täria vestind faptele mânilor lui ; Din pavilionu-i de nori acel prea Malt tunând; Cu fulgerele-i de foc vrijrnasii lui rasturnand; Pämântul din temelii cladit, desrädäcinat ;

Suflarea-acelei mânii ce märile-a 'ntäratat; AceIe märete träsuri, tu cum le disprefuiesti? Idei, icoane, figuri, toate In ele gäse$ti ; Rasin,2) 13e care-I iubeal, din ele s'a acläpat; Rllso,3) pe care-1 urai, aclesea le-a imitat,

Toate acestea le stii, dar furia-ti te-a orbit,

Tu, ca odatä Satan, pe orn

din raiu l-ai [gonit 4 ;

1) Naturli (1617. 63).

2) Racine. 3) J. J. Rousseau. 4) RtIpit (1842).

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

204

NAdejdea 1), rodul ceresc 2), In inimi o ai cAlcat; Si care despAgubiri In locul ei ne-ai lAsat? Ucideri si desfrAnAri, iatA ce-ti suntem datori.

Vieata-ai flcut-o grea sArmanilor muritori, far pe scelerati i-ai scos din jugul lor nepMcut. Vor in zadar a-ti gAsi un cuget ce n'ai avut: A zice cà te-ai luptat abuzul sa rAzboiesti. Nu,

temelia-ai

surpat in dogmele crestinesti.

A! dacA alentul tau, mai bine 'ntrebuintat, Cu soarta-i a se lupta pe om 1-ar fi inarmat, DacA pe drepti IntArind, pe ri ai fi ingrozit,

Ingerii nurnele tau cu drag 1-ar fi pomenit. Ani ai trait indestul, rolA mAreatA-ai jucat; lurnii stApAnitori adesea te-au vizitat ; Acum acestea pe noi nimic nu ne folosesc;

Ai

far duhu-ti nemArginit 3) e singur ce pismuiesc, La toate-ai fost norocit; nu cred c'atit 17Ibuteai,

D'ai fi avut sA formezi limba In care scriai; In vr emea dud te-ai

Dar veacul te-a ajutat ;

in/scut,

Stilul era curiltit si di umul era facut. Astfel e 'n tarit la noi; noi trebue sA fornam, SA clAm un aer, un ton, limbii In care lucrAm ; Pe nebAtute cArAri loc de trecut sA gAsim, $i nelucrate cAmpii de ghimpi sA le curAtim. 1) Speranta (1863). 2) Ast fruct ceresc (1863). 3) Iar genial tau sublhp (1863),

www.digibuc.ro

205

Epistole

A$ vrea sa poti sA'nviezi, o zi numai sA Parnasul nostru sA-1 vezi, apoi sA ne mai vor[besti.

Unul, iscoditor trist de termeni incoronati, Lipsiti de duh creator nume$te pe toti ceilalti: Se plfinge cA nu 'nteleg acei cari Il ascult, In vreme ce insusi el nu se 'nfelege mai mull. Ar vrea sA nu mai avem, nici un cuvint fcre$tinesc.

Altul, striand furios, cA suntem neam latinesc. Si lumii sA arAtAm cl nu ne-am i) degenerat

Altul ce scrie pe sleau ca preotul dela sat, Zice cA e deslu$it, se crede simplu: iar eu MA trag d'oparte, privesc, $i scriu cum (IA [Dumnezeu.

Cu toate-acestea ltain titluri de mari autori, DAm sfaturi i osAndim, ai lui Apo Ion nepoti,

RAdem de und cAtiva, $i publkul de noi Mi. Amestecul intAmplat in limbile omene$ti,

CAnd s'a zidit acel turn,

in vrernile pagAne$t),

N'a fost atAt de pestrit, n'a putut fi

mai [ciudat,

Dec At acel ce aid urmeazd neincetat. Uniti am face ceva, am fi de vreun folos: Aveni un dialect bun, usor $i inmlAdios: In el fie$ce cuvAnt nu e ca la voi begat, Cu un articol semet, cu un pronume ciuclat; Pronume-articole (ungi, care sufletul 1) Cti nu am (Edit. 1847, 63).

www.digibuc.ro

ti-1

scot,

1::16

Gr. M. Alexandrescu

$i seamäni, când päsesc, suita

until Despot.

Dar ce mai mult sá vorbesc? Cite am avut [de zis, Cite de tine glindesc, ma vezi cá slobod 1) [le-am scris.

Cât pentru noui lucruri mari nu e sa nadaj[du' esti,

Numai acel Dtnnnezeu, sub ntina cáruia esti, Duhul unirii de sus spre noi de II va porni,

Pärerile ce se bat, el numai le va 'nvoi. Altfel, decât sá gindesc ca noi ne-am alatura, Mai lesne as putea sá cred 2) ci tu te vei [boteza.

(Ed. 1842, 1817, 1863).

I) Liber (1863). 2) Mai lesne poctu st1 te crez (1842).

www.digibuc.ro

III

SATIRE

www.digibuc.ro

SATIRA DUHULUI 1) MEU

Trageti toti cate-o carte! Domnule, esti cu [mine,

Sezi mä rog impotriva, 4i vezi de joack bine. Dar ti-am spus, coconita, ca eu, din intâniIplare, cercare. Am cuvintele mele: . asa jocuri pläcute, Nici bine, nici

inebine nu pot sä fac

Cu voia dumitale imi sunt necunoscute. Nebun cine te-o crede, vrei sä te rugAm oate; AstAzi chiar si copiii stiu jocurile toate, Veacul inainteazä. Caro: vezi cA ti-e rândul.

f)ar ce fäcusi acolo? unde îi este gindul ? Când ea a dat de riga, bati CU alta mai mare? Astfel de nestiintä e lucru de mirare! Ava-mi zicea deunäzi, cu totul supärata,

0 damä ce la jocuri e foarie invatata 2. Apoi soptind pe tainä cu cateva vecine: Vedeti, zise 3), ce soartA, $i ce pkat pe mine? DouA greseli ca asta, zau, sufletul mi-1 scot, A! ce nenorocire! ma chère, ce idiot A)I. Vino acum de fatii, si stai la judecat 1. Tu care le fad astea, cluh fiintä ciudata 3). 1) Spiritului (1863).

2) 0 dama i plecuta si bine luvatate (1842), 3) Zice (1842).

4) A I ce nenoroctre I ce mare idiot! (1812). 5) Tu care le tad astea, Mite prea cludeta (1883).

www.digibuc.ro

Satire

209

Ce vrei, ce loci o roll In lumea trecatoare ; De ce treaba-mi esti buna, putere ganditoare, Cfind nu pot la nimica sit ma ajut cu tine, Child nu te-ai deprins Inca nici vistul sa-1 joci [bine?

Nu mai esti tu acela, care 'n copilarie Stiai

pe

dinafara

vestit' Alexandrie,

Si vieata ciudatä a unui craiu cu minte, Care lasa pe dracu WA' Mall am inte? 1) Tu care, Mai In urma, razind d'aceste toate, De rost puteai a spune tragedii Insernnate, Meropa, Atalia, si altele mai multe, Declarandu.le toate cui vrea sa te asculte ?

Negresit, Imi N ei zice, tiu minte ce imi place,

Dar cartile cu mine e greu sa. se Impace Mai lesne pot sä numär pe degetele mele Cati sfinti avem pe luna, si Cate versuri rele,

Deat sä bag de seama ce carte nu e data. A cui este mai mica, i cine o sa batä. Cand sunt in adunare, n'am ata multumire

Decal sä se deschida sujeturi de vorbire ; Muriel, stint gata, slobod 5) ascult si cu placere, Tusesc, fambesc, ma leagan si-rni dau a mea [Were. I) Arghlr, eroul poemet co poarttt numele lui, a furat dela dracu o pereche de papucl, cart slujeanu drept aripl acelul ce se Malta cu &Ms% (N. Aut.) 2) Nu pot sit se tmpace (1863), 3) Liber (1863).

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

210

Frumos rAspuns! Asculta; pe cat mie im¡ pare,

De lume, de naravuri, Trebue sA

ai slaba incercare. tií jocul, si dantul ce-ti lipseste,

Si niste mici petreceri ce se zic româneste Jocuri nevinovate". Nevinovate fie, Mäcar cA vini destule din ele pot sa vie. Trebue sä fad pasuri si complimente bune;

La vorbe serioase cand altii se vor pune SA n'sculti, sa s ui glune, sA coti la jucarii,

Si pan' a rade altii, sA razi tu mai intiiu. Vezi domnisoru cela, care toate le stie, Caruia vorba, duhul '), îi sta in pAlarie, In chipul d'a o scoate cu gratii prefacute? Hainele depe dansul sunt la Paris cunrte; Singur ne'ncredinteaza. Lprneta, atirnata, Este si mai strainä, d'o formä minunata, Vrea s'o cumpere printul, dar, ca un om cu fininte,

Dumnealui o tocrnise ceva mai inainte. Cand le-a spus astea toate, o ia la ochi, priveste

Chiar pe dama aceea cu care-atun i vorbeste; I-o da în nas, se pleacd,

si

insfarsit o lasä,

Zicandu-i: ce lorneta! te-arata mai

frumoasä!

Fiesicine cunoaste, ce cap tanarul are; Dar pentruca da bine din maini si din picioare, Si

trânteste la vorbe färä

sA

se

gandeasca,

Am vazut multa lume cu duli sl-I socoteascA. latA de ce talente avem noi trebuing! 1) Spirit (1863)

www.digibuc.ro

Satire

211

Dar tu, care uiti lesne, duh fára de stiintg11, Socotesti ca poti oare, prin altfel de mijloace Argtandu-te 'n lume vreo figura' a face? Pretentia aceasta mi s'ar parea ciudatä,

Cand pe la nunte, baluri, ne ducem vre-odat.i, t(Caci

din

nenorocire puternica

natura

Ne-a unit Impreuna cu-o strinsa legaturg , Rad vazandu-te singur, si lintr'ua colt d'o paite. Parc'ai fi mers acolo ca sa compui o carte, lar nu ca sa te bucuri cu lumea dimpreuna. Dug vr'o cuconitä, frumoasg, dulce, bung. Crezand ca ne prefacem, ne'ndeamna, ne pofHeste,

Ne ia la joc, greseala-i Indata $i o plateste: Rar sg se afte damg de mijloc a$a tare,

Ca sg n'o fac sä cadg la cea d'Intai mi$care, Asta Iti e talentul si darurile toate!

Cat pentru darul vorbei, ce crezi ca 11 ai

E numai o parere; t,i

Lein

si

[poate. iertaciu..e,

Ca inici pentru prieteili minciani nu voiu a spuae. Adevgrat, se 'ritamp'a sä zici pe la soroace,

Cate o vorba dulce, care la un'i place; In ate randuri insa distractiile tale Te fac sa scoti cuvinte ce nu ar fi en cale! Sa superi din gresealg persoane lusemnate, Ba Inca, cate-odata $i dame delicate. 1) Spirit fill' de *Uinta (1863).

www.digibuc.ro

212

Gt. M. Alexandrescu

/Wand d'acele doua, statornica pereche, Care Ii petrec seara wptindu-si la ureche; De celelalte patru contese ideale. Umflate de pretentii si vrednice de jale.

Pe care, dacä printul le ia la bal de liana, Nu mai vorbesc cu nimeni câte o saptamânä,

d'o pedanta, maine d'o prefioasa ; Zici de una ajunsa in vârstá cuvioasä,

Astazi razi

CA atestatul vremii nu va sa-1 primeasca; Si d'alta ce iubeste de cinste sa vorbeasca, veci ti-o pomeneste, Ce lauda virtutea Zici cä e virtuoasa, cat stim noi evreeste, Greselile acestea Iti fac un urli nume.

Tu stii ce se intimpla când se aude 'n

lumo

cinevasi s'apuca cusururi sa arate 1); .Multi scot subt al lui nume minciuni netAi [marate.

S'a vorbit inteo casa de un fanfaron mare, Declamând sentimente 2) ce sigur nu le are. Care la lot ar pune suflare omeneasca,

Când cineva cu dânsul ar vrea sa o tocmeasc S'a zis ceva de Iancu, de Stan, de lAurescu; Cine le-a scos acestea ?

Le-a scos A!exan[drescu.

Far'a zice nimica, singura ta zambire. De te-i afla de fata, e o 'nvinavatirel. 1) Defecturi sti arate (1847); Defectele s'arate (1863). 2) SentImenturt (1842).

www.digibuc.ro

Satire

213

!a zadar te porti bine si lauzi cateodata, Chiar lauda In gurà-ti de satirl-i luatà.

Asa, in loc sa critici gre$ealele straine,

In loc sa rázi de altii, mai bine rAzi de tine, Invatä dantul, visul i multe d'al de alea, lar de vrei sa laci versuri, ia pildií dela Pralea 1). ((Ed. 1842, 18.17, 186?).

1) Pra lea. traducatorut psaltirti tn vereuri (N. aut.)

www.digibuc.ro

0 PROFESIUNE DE CREDINTA

Domnilor alegatori, ma rog sä fiu ascultat, Si dupa ce m'eti citi, mä rog sA fiu deputat; Caci am cuviinfte sä icred cä, la Divanul Ad-hoc,

Bine lumii o sa fac,

si

rol nobil o sa joc.

Dupa cum puteti vedea Din marturisirea mea. Inca pâna a nu, mA naste, eu am fost patriot [mare,

Si -dupa ce m'am nascut, Pentru ale noastre drepturi m'am luptat fara ['ncetare

PAna intr'acest minut. Cunoscând ca, intr'o tara, fericirea generalä Se commute totdeauna din acea particu'arA, Ca un iconom po'itic, prin mici sliajbe, miJ [lefsoare,

Am imbogatit eu statul, cumpArAndu-mi mo[sioare.

lar guvernul, ce vazuse vrednicia si talentul, Imi da ranguri pe tot anul, siluind iegulamentui, Pe când multi pacAtosi altii, lipsiti de capacitate, Servind tárii din pruncie, stau cu buzele umflate. Apoi, când straine armii tara noastrA ocuparA, De la cine inlesnirea intru toate ele-aflara? Cine pentru nee earl a facut ades cinci sute, Numai ca sä nu se 'ntâmple s'aud vorbe nepla-

www.digibuc.ro

[cute?

Satire

215

Cand era in lipsa tara, subt a mea ispravInicie,

Am tinut-o eu cu grane, precum fiecine $tie. Apoi, daca neplAtite au rAmas prin multe sate, Daca eu la socoteala le-am trecut ceva 'ncar[cate,

Am facut-o 'n constiinta, de iubirea omenirii.

Numai de a ma deprinde cu regula inmultirii.

'Las d'o parte ale mele osteneli $i cheltuiala, Caci imi place a le crede nepuse la indoialä. Caci acesta mai cu seama fu rezonul cel mai [mare,

Pentru care azi Europa,

foarte

recunoscA-

Roare, Dupa lupte sangeroase incheind tractat de [pace,

Hotarl pe Romania fericita a o face. Pe aceste dar temeiuri, frati Romani, eu vA cer [votul,

Si la cauza cea sacra azi ma devotez en totul. Apoi,

dacA

dup' acestea

mai

aveti

cumva

[dorinta

SA v'arat, printeo programa, care e a mea [dorintA,

La Divan ce voiu sustine, va pot da Mere[dintare

Ca unirea o

cred

sfantA,

c'o

voiu cere cu

['nfocare; Caci marindu-se pArnantul,

lefile poate vor

www.digibuc.ro

[crege;

Or. M. Alexandrescu

216

Insa print strain nu-mi place, cáci nu stie ro[mâneste.

5i, and slujbe

li

vom cere,

el de loc n'o sa [priveasca

De suntem boieri sau finern de vr'o casä boie[reasca,

Ci d'avern talent, virtute, merite sau probitate, Calitäti din altä lume, foarte grele si ciu[date.

Pentru cea mai mica

viná, ce

o va numi

Ne vom vedea prin gazete, poate Protejati ca

[hotie, si la pu$[cärie.

protectori. toti vom fierbe intr'o

i

loalä ; $i-a stráinului donmie tárii îi va fi fatala. $i religia vom pierde, si vom uita româneste,

Ca in Grecia modernA, unde a7i vorbesc nemlie0e. Pe când unul dintr'ai no$tri, dom it de vitA ro[mâneasca,

Tot mai lesne o sa ierte slabiciunea orne[neasca. Nu-1

voiu insa ereditar, cici

Pe domn chiar $i

$i

e

tarii veche

din opind ne da

asa, cu chipu-acesta,

de

lac nu

liege voie a-I [alege ; e de

[in irat e

Daca chiar

i

nottä rândul ne-o veni din in[tâmpla re.

www.digibuc.ro

Satire

217

Autonomia-mi place, o voiu cum e scrisa 'n [carte.

0 cer pentru tara'ntreaga, dar si pentru mine Adica in orice cazuri sa

['n parte; urmez eu cum itni

Furl a putea guvernul observatie a-mi Cat pentru

guvern si

forma-i

cea

[place. face.

constitur [tionala,

Vrand sa ma declar de-acuma simt o mare [indoiala,

Caci, vorbind drept, nu stiu bine ast cuvânt ce [va sa zicA, $i in

loc de bine tarii sa nu-i faci 1) mai rau [mi-e frica,

Daca, cum mi-a spus un dascal cu destula pri[copseala,

Un guvern in constitutii e supus la socoteala; Daca adunäri sau cameri pot vorbi fär'a se Astea n'or sa

[teme. de [vreme,

ne aduca deck pierdere

Decât lupte farà margini si desbateri incurcate. Care plac junimii noastre cei cu capete stricate. Trebile cu vechea forma mi

cerc nicio'mpie[decare,

$'un ofis, redijat bine, e o lege'n prescurtare. Dupa'aceste dar cuvinte, frati Români, ce ma'nhelegeti, 1) Stl nu-1 lac (1883).

www.digibuc.ro

218

Gt. M. Alexandreseu

Puteti färä de sfiall, la Divan sä ma alegeti, Cáci sä nu fiti la 'ndoialä, vä voiu face treaba Ibuna. $i-mi

veti multumi odata, daca-mi yeti cadea [pe mâna.

lar 'Ana sa vie vremea sä vedeti asta minune, Stint stmusul dumneavoasträ, si ma 'nchin cu [plecaciune.

12 August 1857. (Ed. 1863).

www.digibuc.ro

RAZBUNAREA SOARECILOR 1) SAU MOARTEA LUI SION

I.

Pe dealul Mitropoliei, In Archiva României, Unde statul

grämädeste

Tot ce nu-i mai trebuieste, Unde s'aflä aruncate Secdturi nenumärate:

Hârtii, condici osândite, Judecati nenorocite;

Are cuiburi de vechime, Numeroasä sorecime, Seminfie roditoare,

$i de literi rozatoare. 1) Aparuta intai in Romania Literard", forde periodica, sub dir. d-lui V. Alecsandri, I. 1855. Jassi. Inaintea fabulei e pus/I nobs urmdtoare, din partea redactiei. Jalnica tragodie a lui lorgu Sion, mdncat de pared. Cu durere nemangaiatd Implortdsim cititorilor nostri

vestea unei intampldri grozave, a careia jertfá au fost I. Sion, si pe care prietenul nostru Gr. Alexandrescu au cantat-o In versuri eroice. Care insd au fost pricina acelei neprevazute intamplari ?

Dupd multe cercetari s'au descoperit ca rdposatul intru soricime I. Sion ar fi amenintand pe autorul Impresillor sl

www.digibuc.ro

9

Gr. M. Alexandrescu

220

$eful ei un guzgan1) mare, In dosare

locuieste,

Nume de Rozon el are $i pe poiie domneste.

El e stranepot de frate Raton, care odata Traia de sgomot departe, Lui

Inteo camera privata. Inteo zi, nu, era sear% Dup'a lui Rozon porunca, $oarecii iori s'adunara $i 'nteo tiicere adânca Aste vorbe ascultara: De and subt aceste bolte ne afläm adaposti[I, »Fratilor! voi stiii

prea bine cat am fost de [ferici[i.

$eful de azi al archivei, orn de pace iubitor, Ne-a fost chiar ca un parinte, un zelos ocro[titor. Suvenirilor", pe cfind acesta era directorul Arbivei din Bucuregal cu urmatorul epltaf:

fatA un poet ce zace nid proza nu ma! face Soarecil dela Arhlvf1

f-au ros pana cea activa S'alt9 panti nu gdsegte Ca sti scrie de trtilegte... etc.

Si neamul goricesc din Arhiva Bucuregtilor hotart pe loc a etzbuna pe lubitul lor protector, latfi istoria acelef cumplite rdzbunitri..., de care slit fereasca Duranezeu pe toll abonatil Romaniel Literare". Raspunsul ILA Sion, e In aceeagl revista, p. 79. 1) Clhlscan (1863).

www.digibuc.ro

Satire

221

,,Nimeni din voi nu se plânge cA din cuib a [fost gon:t,

Sau cA Inteaceste ziduri veo pisicA a 'ntAlnit,

Sau cà n'a putut sA roadA de frica veunui [duman Pergamentele ant:ce, condi.ele de &van. Sparta ne era prosperA, $eful trezea zâmbitor, Generatiile noastre aveau falnic v:i.or. Dar azi, vai! totul se schimbl, azi suntem a[ffierfnfati,

SA ne pierdem locuinta

CAci un

si

s'A

Moldovan obraznic,

fin di.3gratiati, Sion,

care a Icântat

Paradisul (de $i iadul el cu drept I-a meritat),

A scris, nu de multá vreme, intr'un stil Cd a sefului Archivei pana noi

ne-

lomer.os: o am fi ros.

Apoi suferi-vom pare ca acel cutezAtor,

Vrednic a purta mai bine nume de defaimAtor, SA vie precum venise, chiar inteal nostru pA[mânt

SA ne strice fericirea? Nu, at eu In v:eatä sint Nu va fi. Acum e timpul sä ne rAzbunAm noi,

S'arAtAm cA 'n soareci curge nobil sAnge de eroi

Si cA pAgAnul acela, ce ura a meritat, Nume de Moldovan vrednic cu nedrept a 6$[tigat.

Mergeti dar $i 'n astA noapte picioarele1) vA [gAtiti I) Plcerile (1863).

www.digibuc.ro

Or. M. Alexandrescu

222

$i când s'o ivi de zitul cu totii pe drum sä fiti, Ca min mars, repede, grabnic la Moldova sa-1 [calcAm,

Cine stint soarecii no$tri $i Rozan sä-i arätäni. De veti gasi 'mpotrivire &A nu vä descurajati, $i la price intâmplare totdeauna s'alergati Unde-ti zari c5 se mi$cä vârful dela coada mea,

Ce pe a gloriei cale, pururea o yeti vedea". Zise si auzitorii asa mult au aplaudat, Cât dulapurile toate In archivä s'au mi$cat. A doua zi $orecimea, cu mare grab5 pomi, Fäcu la Fooani gustare, $i seara la Iasi sosi. II.

Noaptea domnea in naturd Si zefirii racoro$i

Sufla cu-aceea$i masurà La drepti sau necredincio$L De a zilei ostenealà

Sion dormea obosit: Dormea! Farä indoialà In somnul cel fericit, Vise le,

tainici fiinte,

Din loc in

loc

purta dorinte

ill

Si toate-ale lui

Implinite-i aräta.

C'o gratioasä Manteancä i se pärea cä vorbea, $i inima ei si mâna c'o buna zeste cerea. Când de odatd el dete un tipät ingrozitor: rarcovnicii cu lungi plete alerg intru ajutor;

www.digibuc.ro

Satire

223

Departamentul credintei, la care fu mädular, Cu toti darabanit vine... Insä târziu $i'n zadar; Pe patul lui de odihnä, Sion zAcea sângerat, Ca un cascaval de Parma, pe jumätate mâncat, Urechile lui $i nasul, chiar dacA le-ar fi avut,

Atuncea sä se gäseasa de loc nu s'a mai putut Nurnai la doua 'nviere eu cred ci se vor gäsi, Când soarecii leor aduce, clack' or mai trebui. Cu toate acestea lupta, de-o fi cum am auzit, Mortului face onoare, cdci mult s'a impotrivit. $i s'au gäsit imprejuru-i, de mina lui sugrumati,

Un mare numär de soareci, tot de cei mai InEsemnati.

(dar aceasta eu nu v'o asigurez, CAci fapta e de mirare, $i nu imi vine s'o crez), Spun cä si chiar comandirul, faimosul acel Ba hick' spun

[Rozon,

Läsä o laba in mâna eroicului Sion. Ce s'a Intâmplat In urmä, eu nici am mai [cercat,

CAci de pierderea aceasta foarte mult m'am [Intristat.

Sion amic imi fusese, talent si inim' avea, $i cred c'ar fi träit Ina dacä attmci nu murea. Literaturii române el ar fi fost de folos, Dacä, din nenorocire, $oarecii nu 1-ar fi ros. (Ed. 1863).

www.digibuc.ro

A DIO PENTRU

PLE CAREA PROCONSULULUI HALCINSSKI 1)

Pocit, faimos proconsul, model de tiranie, Cumplitä fie calea pe care ai plecat! Cu apa consacratä prin somnul de vecie Vom curäti pämäntul, ce tu ai Intinat. Schelet fantasmagogic, fiintä infernalä!

Geroasä, trista-ti climl, ea IncA n'a produs Jiganie mai crudä, o iazing mai fateä, De când soarele seara se pleacä In apus. Dator este Românul a sa recunostinta Monarhului ce tara cu tine InzeAra 2) Cäci zelul täti sälbatic, fanat:ca-ti silintä,

De grafia robiei pe robi chiar desgustä 3) Cäci multi, cari imprejuru-ti cerseau a ta râniire, Vräjmasi ai libertätii, ce binele nu-I vor, Näscuti erau sä fie cu tine In unire, De nu umileai, crude 4), si chiar basetea lor. 1) In ed. din 1863 titiul e dupa manuscriptul original. 2) Inzestra (1863). 3) Desgusta (1863). 4) Crede (1863).

Ed. din 19081-a Intregit,

www.digibuc.ro

Satire

225

Tiran omeopatic 1) cum mu des se gäseste, Otrava prin otrava in noi ai vindecat, 0 natie intreaga prin mine-ti multumeste Si te proclama din parte-i al tarii Ipocrat.

M Dacä vom ajunge la tinta mult visata, De voin trai atuncea (si-mi place sa o crez), Tu vei avea, fii sigur, o statua bogata, Al carei bust cu lanturi eu am sä-I decorez.

In jocul lor copiii te vor 2) scuipa In fag; $j când vreunui Ode vorn da numele tau. Acel om se va crede nevredn:c de vie*,

Pierdut din omenire, bait de Dumnezeu. Asa, când toamna rodul s'a copt In vii, gradina, Tgranul ce se teme de hotii sburatori, Pe ramura Malta, expune la lumina Scheletul cotofenei, cadavrul 2) unei ciori. Spectacolul goneste jivine rapitoare,

De lacoma lor ceata ogorul e ferit. Taranu-atunci profita de-a fetei lui sudoare, E vesela inatura si omul multumit. 1) Omlo patic, (1863).

2) 0 vor sculpa (1863). 3) Cadaverul (1863).

www.digibuc.ro

226

Gr. M. Alexandrescu

Adio! lung adio! si färä revedere, Departe, mult departe, te du din fara mea! Pustiul Siberiei te-asteaptä cu pläcere,

Päinântul sl te 'nghiti si dracul sä te ia! (Dup li manuscriplul original).

(Ed. 1863).

www.digibuc.ro

CONFESIUNEA UNUI RENEGAT AscultA-mä, sfant preot,ascultA-mil parinte, AscultA un nevrednic, lipsit de ajutor; ConsolA un trist suflet ce soarta hi presimte, Cand sund ceasul groaznic, veciei vestitor,

Vieata-mi de necinste $i crimele-mi trecute Ca furii ne'mpAcate asupra-mi

nAvAlesc.

Vanz Ari, satanesti planuri, de lume nestiute,

In inima-mi pun ladul, ca iezme tmi scrknesc. goptile-tmi sunt grozave, tAcerea tmi sopteste, Mà Inccmjor präpästii la fiecare pas;

PArul meu c'al lui Cain

pe

frunte-mi se [sbarleste;

Gura mi se 'nclesteazA, $i nu pot scoate glas. MA rAtAcesc pe campuri, dar iarba InviazA, Dar arborul pädurii ia formä, mi-e vrAjmav,

Vulturul mg prive$te

$i

ochiu-i scanteiazA,

$i-a sfkia e gata un le$ de ucigas. Vezi ceasornicu-acesta, rare la pieptu-mi bate? E vechea 2) recompensA unui pAcat cumplit! Cate cu a mea faptA, am drepturi cktigate? Vanzarea fu plAcutA, dar eu dispretuit. 1) Aparuta sub thlul: Confesiunea until 1apAdat",In Independenta", Maid 1861. 2) 0 veche (1808).

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

228

Am cunoscut bärbali lucrând l'al tärii bine, Cu 'nalte simtiminte la ei m'am arätat: Tärindu-mä la dânsii, s'au Increzut in mine, leri le-am jurat credintä, si astäzi i-am trädat.

Grind orice virtute ce n'o puteam ajunge, Pe orke om de merit In veci am desfAimat. Proteu cu fete mu!te, strigoiu setos de sAnge. La umbrä, la 'ntuneric, pe toti am sugrumat.

Subt aer de blândete urmam a mea turbare, gbiara-mi veninatä In inimi Infigeam. Av And nepedepsirea de pret l'a mea vânzare, Si

Minciuni

nerusinate eu

liber tipäream.

Angel de Intuneric, pentru-ale lor pacate, lesind din adâncitnea 1) noptosului Tartar, Am auzit cu spaimä cuvântul de dreptate, M'am prefkut ca-mi place, si am zâmbit amar.

Am zis: iatä sperantä, prilej de bucurie! $i bogätil si titluri acum sA dobAndesc;

E timpul sA se'nalte smerita mea trufie, Am imitat virtutea, dar o s'o prigonesc. Pot sä sugrum p'asti oameni si sA le iau vestImântul, lor,

aci eu sunt cel mai tare, având tainele Multe flare ca mine le sufere pAmântul, $i cerul cu zThavä trimite ajutor. p Adâncirea (1863),

www.digibuc.ro

Satire

229

De urä nici nu-mi pasä, când e färl putere; Dispreful e o vorbà desartä de'nteles. Mai sunt poate si alfii cu mine de-o pärere, Si cfind fac al meu bine, drum sigur mi-am ales. latA pufine, taid, din multele-mi plcate, latä crime ce astki nu pot sA mai lucrez 1), Inteal lui Hristos nume dräceste-au fost [lucrate;

RAdeam de semnul crucii, dar Una moarte crez.

Ästa e adevarul ce pocr.nta-1 naste; De frica judecatii In sAnti-li II depuiu;

AmAgitorul same abea se mai târaste; La glasul vesniciei cu groazA mA

Dar ce-am zis? Nu voiu ruga, nu volu a ta [credinf A;

Uräsc a voasträ lege si-al vostru ajutor. Este o slablciune oricare pocAintA; Oficle-am fost In

vieaf A,

$1 ade voiu sA mor, (Ed. 1863).

1) Sii le mat lucrez (18133).

www.digibuc.ro

COMETEI ANOSANTE PENTRU 13 IUN1E 1)

Cometä cu lungi coade, insä cu scurtä minte, De ce vrei sä arzi globul ce noi 11 locuim? El, drept, mult nu plateste, dar tot avem cuvinte Vieata-i päcatoasä câtva sä prelungim. De ne vei arde-acuma, sä $tii cA or sä nascA In locu-ne fiinte mai rele decât noi,

Ce 'n grab' or sä 'ntärite mânia ta

steleascä,

Prin fapte mai cumplite, prin crime $i razboiu. Ce! ai

uitat tu care potopul d'altridatä,

La care, cum s'aude, destul ai conlucrat, Atunci când tata Noe, In luntrea-i de$elatä,

Plutea pe universul subt unde Innecat? Ei bine! omenirea ce mosteni pämântul, Fiinte, lighioane, ce

'n urmä s'au

ivit,

Intrec ele p'acelea ce $i-au gäsit mormântul In marea adâncime $i monstri au nutrit? I.,

Campine de astäzi sunt cele mai mänoase Deal cele antice? mägarii mai de$tepti? Broasca mai muzicantä, In bältile stufoase?

Tigrii mai cu blândete si oamenii mai drepti? I) Pub licata al la Concordia, 13 Febr. 1857. (Vezl B. D. Convorblrl" pag. 852, 1900).

www.digibuc.ro

Satire

Nu, nu! baga de seamä sä nu faci o gresealL De care mai in urma, amar sà te cAiesti; Ba inca sa dai poate o aspra socoteala Prea bunului Parinte al rasei omenesti. Caci noi avem de lucru In Tara Romäneasca; Legi vechi si ruginite avem sa le 'noim; Regulamentul multe are sa pätimeasca, De ne-or lasa in race asa precum dorim.

De esti tu executor Inaltelor decrete, Mai da-ne un mic termin de zece mii de ani, sit ne'ndreptäni purtarea, sä ne späldm de pete, Sä nu cadern In iaduri, pe ghiare de satani.

Atuncea dacä globul n'o merita vieata, Pori sä-1 präjesti in voie-ti, eu nu ma 'mpotrivesc,

Dar azi topeste numai a inimilor ghiatä Si arde astrologii ce lumea ingrozesc. 12 Februarie 1857.

(Ed. 1863).

www.digibuc.ro

RASPUNSUL COMETEI 1) 1041 muritor,

AstAzi am primit Prin posta cereascA Biletul tAti pornit, Din Tara-RomAneascA.

Odata cunosteam, Subt nume de Roman, Un prea puternic inearn, Al lumii crud tiran; Neam ce-1 credeam pierit, CAci nu 1-am mai zArit. Si pAna 'nteast 2) minut (MA jur pe al men nume),

Eu nid as SA

fi crezut existati pe lume,

Dar de vreme ce scriti, Voi trebue sA fiti.

Numal nu Inteleg cine v'a putut spune CA aveam pentru glob intentii 11$a bune. E netAgIduit, C'a lui desfiintare 1) PublIcattl 41 tn ,,Concordie, 29 Mai. 1857, (ve 1 d B. D. Conv." p. 853, 1900).

2) $1 parka 'ntfalt mlnut (1883).

www.digibuc.ro

Satire

233

De timp nepomenit Mi-era in cugetare, In cerc tot vitios Vazand ca se 'nvfirte4te, Si omul pacCos.

In rele mult sporeste; Vazand ca jos la voi multi oameni mari si buni, Lumii folositori, au trecut de nebuni, Au fost persecutati In vrerne ce-au trait. 5i foarte läudati

Dupa ce au rnurit. Eu prea räu am urmat, Cand am läsat odata Pe Noe de-a scapat Cu luntrea-i

deselata,

Ca stii ce a facut Cat liber s'a vazut?

El a sadit o vie Si-a cazut pe betie! lar fetele jui Ce-au mai fäcut, nu spuhr.

far de atunci incoace din el citi s'au prasit, Acei ce tau fost tari pe cei slabi au robit. Soarele-au spaimantat prin lupte si mar, Pentru globul pamant ce nu era al lor. Caci socotesc el stii, nevoie n'am sa-ti spuiu. Ca nu-i al vostru el, ci voi sunteti ai lui.

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

234

Apoi Vati apucat Cerul de-ati spionat, Prin stide cercetänd

Ce avem noi de gind, Ce fel ne preumbrám, Pâria si ce mâncAm,

Ba 'MO ati scornit Feluri de seaturi,

$i pe voi v'ati numit Alese creaturi.

Aceasta, drept sä spuiu, eu nu le sufeream, $i räzbunarea mea, in tainä pregAteam; Dar, fiindcä imi

scrii a sunteti

ocupati

Proastelor voastre legi spoialà sa le dati, Fiinda ai cerut sorocul märginit De zece mii de ani; fiindc'a mijlocit $i-o gratioasä stea dintr'ale curtii mete Pentru câtiva poeti ce casc gura la stele, Mä 'nduplec, insfârsit, astämpär al meu foc:

Imi pui caii la grajd si coadele la toc, Numai luati másuri, ginditi, si cAutaii

De indulgenta mea acum sa profitati, CAci, dad spre pämânt vreodatà m'oiu porni, Vä pot incredinta CA bine nu yeti') fi. (Scris In palatal nostru de yarn), 14 Mai, 1863.

(Ed. 1863). 1) Nu v'si fi 1864,

www.digibuc.ro

PATRIOTUL VEACULUI

Prea cinstitä stäpânire vreme este socotesc, Cu adâncä pleckiune douä vorbe sä-fi soptesc! Te-am slujit färA 'ncetare, si la orice s'a [intâmplat,

Faptele Märiei tale, glasul meu le-au läudat! $i In versuri, si In prozä, tuturor le-am dovedit, C'asa bund stäpânire de mult nu s'a pomenit!... Când asprimea, nedreptatea, vorba fie hire npi... Ap Asa särmana Tarä, in necazuri si nevoi, Eu povätuiam norodul, a 'mpleti cununi de flori, $i strigam cA se pogoarä fericirfle din mini! Când, acum, cu toate aceste, pentru câte am If äcut,

Vreo dreaptä räsplätire dela tine n'am vazut! 1) In studiul citat al d-lui Bogdan-Duick d-sa aminteste de poezia Patrlotul Veacului din manuscriptui No:21, pag. 33 al Academiei: (Bibi. Scheiana) i inclinti a crede di ea este a lui Gr. M. Aiexandrescu. Avf tnd In vedere celeialte satire ale poetuiui, caracteristica yersuriloy lui din acestea, noi nu starn.o clipa la Indoiala sà trecein printre poezille sale i aceastli satirk Mai mult ca In cuiegerea de poezii din manuscript, poezia e iscillità Gr. Aiexandrescu, si trebue sA fie copiata dintr'un ziar sau vre-o foale, In care a lost uitatk Un !apt care adevereste pttrerea aceasta, e ca in culegere se mai :ilia l alte poezil

ale tut Alexandrescu Intoarcerea in patrie" pag. 10, "Adio" (La Taxgovige) pag. 20,

Miezul Noptii" pag. 27,

iar celelalte poezil sunt toate date, cu multa bitgare de searna, §1 cu nurnele autorilor lor deArept.

www.digibuc.ro

235

Gr. M. Alexandrescu

Domnul meu, sA ni 'ntelegem, cAci de nu-mi vei [da ce cer,

Veacul fericirii Roastre il prefac In veac- de fier! Iti ridic fiirA zAbavA bunurile ce-am luat Din staturi!e unite, i c'o vorbd ti le-am dat! Opozitia m'asteapta, ea dore$te al meu vot,

vedea când se aprinde sângele de patriot! Drepturile tärii mele, care nu prea se pAze-sc. Sunt materii indestule ca sA scriu $i sA vorbesct

lnsä de-i voi sA 'ntrebi cum defaim ce-am [lAudat.

Atunci, atund voiu raspunde ca vre.ni:e s'au [schimbat!

CA era odatä bine, sau mAcar de suferit, Dar acuma neamul nostru au ajuns nenorocit! CA tAranul pAtime$te $i se aflA 'mpovirat, Si la judecatA pierde tot acel nevinovat! CA dreptatea este surdA, cl pravila au cazut. CA intriga e cinstitä, $1 meritul nevIzutH

Cu'n cuvânt, nuniai eu singur oia sä strig cit [stried toti! Voiu sA las patriotismul mo$tenire la nepoti! (Maauscriptul No 21 a) Academiet pag. 33).

www.digibuc.ro

SATIR A CONTRA LUI ELIADE 9 I.

Cine e acela care viseazzi Atâtea proaste, mici secaturi,

$i vrea de Inger lumea sa-I creaza CA ne vorbeste ca din scripturi? II.

Acesta este nea lonica,

Care se crede satiric; 0 mica iazmil, un nas de pica.

Vopsele multe nu voiu sa stric. IlL

Eu, In credinta, zâmbesc de mill

Mid vad atatia oameni cinsti,i Cum cA de dAnsul nu le e silA,

$i a de vorba-i stint anrAgiti. 1) Vezi: Satire politice" care au circulat in public, manuscrlse sl anonime, Intre anti 1840-1866. Culese de C. D.

Aricescu, Bucurestl, 1881 (pag. 284 Reprodusti numai de ed. Saraga, pag. 1Th. Rtispunsul lui El1ade, In aceeavi brozura, paging unnatoare 9).

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexancirestu Iv.

bih eme'n vreme la ceruri cata, lh sus trimete cate-un su3pin; lnima-i Insa cea necurata Al vicleniei poarta venin. V.

Parca cu sfintii el se ruaeste, De conOintä 1-auzi vorbind; De porunceala lacrimi gase$te, Nimicnicia lumii jelind. (.Satire politice,

www.digibuc.ro

1884).

IV

FABULE

www.digibuc.ro

VULPOIUL PREDICATOR

Un vulpoiu coprins de boalä. La putere foarte prost, InsA Inväta in scoalA, Logica 1)

stiind de rost.

Facu plan ca sä vorbeasca $i sA predice 'n pustii: Se silea sä dovedeascI C'un stil dulce, vorbe mii,

CA cu o simpaitate $i cu traiul cel cinstit, Cu näravuri lauclate, E oricine fericit; C'astd lume desfranata Totdeauna ne-amAgeste,

FArA a ne da veodatä Cate ne fägAdue.este.

Dar la buna-i predicare Nimeni nu da ascultare. Cfitiva soared, ceibi de munte, Veneau rar sA o gsculte. Insä ei In departare, Neavand nici de cum stare, FArA enste sau. favor,

Nu putea da 'ncrediutare, Slavl Astui orator. Asa el schimbA vorbirea, 1) Log Wen 1842.

www.digibuc.ro

Fab ule DefAirnä näpästuirea,

Pe ursi, tigri, lei, pardosi. Ar Mind a lor turbare $i a sangeitti vä'rsare, $i d stint nesä!lasi. Atunci cerbi, ciute' e toate,

Ascultau intru mirare, $i in lacrimi cufundate Plecau dela adunare. Vulpea-si fActi mare nume,

Un leu foarte cu credinta, Donut p'acea parte de lume,

Sa o vaz' avu dorintä. Deci si ea cu bucurie La palat gräbi sä vie, ajungind vorbeste. Tonul ei inmärmureste P'ai pädurilor tirani : Uncle

Cu puterea ea descrie Slava nevinovätie, Prada 1) acestor dusmani. Cufundatä In durere

Cerind la 'nalta putere Asuprä-le ajutor; Curtezanii, In mirare, Ascultau cu supärare, CAci asa vrea printul lor, Care, plin de bucurie.

La palat pofti sä vie 1) 3artva (1832, 42).

www.digibuc.ro

241

242

Gr. M. Alexandrescu

Vulpea In acel minut.

Ce-ai yore,

ii zise, 'mi place ,

Cäci pdn tine mi se face ,,Adevärul cunoscut; Insä, pentru ostenealä,

Spune fail de sfialä

,,Ce vrei? slujbä, rang sau bani?" Oratorul 1) zice 'ndatä:

Priatule, In loc de platä As pofti cfiliva curcani 2)" (Ed. 1832, 1842, 1863).

1) Autorul (1832).

2) Vezi Scrisoarea" lui Ion Ghica, despre poet.

www.digibuc.ro

PRIVIGHETOAREA 1) $1 PAUNUL Filomela drägästoasä, Vilzand vremea cea frumoasä,

Zile dulci de fericiri, Povestea cu Intristare La Echo rescântAtoare Tristele-i nenorociri... Attmci linsd deodatii

Un piiun i se aratä (Domn era inteacel loc). Veni plin de supärare; Mânios si c'un ton mare

Astfel ii vorbi pe loc: ,,Nu vezi cd nulti $ade bine, CA mid nu ti se cuvine,

Cu acel

cioc urIcios,

Cu a ochilor grosime, Cu 2) a penii 'ntunecime ,,Sä cânti In äst crâng frumos?

Frumusetea cu dreptate Cat va vrea a cânta poatc1::

Pe ea cântece n'o stric: Dar tu cum n'ai stimpärareF Eu sunt frumos de mirare, Si tot nu vorbesc nimic". Filomela ii räspunde:

Iartä-mä, nu pot ascunde, 1) Privighetoarea (1832). 2) Ca (1832, 42).

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexanctrescu

244

Frunioasa de loc nu sânt; ,,Si de cant câte odatä In pädurea adâncati, Soarta mea este de cânt1). Tu 'frisk' ce, cu mândrie, ,,Astfel tini poruncesti mie,

Si atâta sgomot faci, Tu nu cânti, cad n'ai putere, Si singura-ti manaiere Este cA gândesti 6 piaci. Trupul tätt frumos s'aratä, i cu coada-ti laudatà Poate mult sä strälucesti; Dar amorul vederi n'are; ,,La auz s'aduci mirare, ..Asta vezi sä dobAndesti".

(Ed. 1832, 1842, 1863).

1) Tithil 'nee tste A Ant t1232). Title% meu este de 4ant (1E-ia).

www.digibuc.ro

MAGARUL RASFATAT

Un mägar vazu odath P'al ski stäpan ch dormea, $i s'apropie indath Binisor a-I mangâia.

Dar sä stifi ca dinainte Era trist si supärat, Chci vedea cu ce cuvinte Mangaia invederat Un chteIus mic din cash, Glume, jocuri ce-i fAcea, $i cu klinsul tot la mash Ziva, noaptea, petrecea.

0, ce rea nenorocire!" Isi zicea

bietul mägar,

De ce astä osebire? Are potaia vr'un dar? ,,Eu, cä alerg pand seara, CI mun:esc neconlen:t, , Ar cu boii toath vara

,,$i de fan chiar sunt lipsit, Ba adesea si ciomege Pe spinare cam castig,

Asta este a mea lege,

Sh ml ierte,

...

surda strig.

BIesternatului de dine,

Caci Ii joach imprejur, Ii dau cea mai bunh paine Si pe mine toti ml 'njur.

www.digibuc.ro

246

Gr. M. Alexandrescu

Dug lingusirea este Miilocul de-a Inainta. SA mA duc dar fArä veste , Ca $i ciánsul a-i &Alta".

Si când s'apropie bine, Vine, calcA 'ncetisor,

love$te c'un picior 11 Atât de greu In spinare,

Ba Ina aldturând Drägästosul glas ce are, Ca mai mult sä-i placä vrând) Incât omul de mirare, De durere stäpAnit, Strigä, se vaitA tare: ,,Säriti, cä m'a präpadit"! Slugile alerg indatà, Pe jupAn II ciomägesc, CA e MAgar ii aratä, Cu tufele-i multumesc. Nu silifi natura; Vefi fi nepläcufi

-

Cu talentul care Nu suntefi nascuti. (Ed. 1832, 1842, 1863).

www.digibuc.ro

PAPAGALUL $1 CELELALTE PASAR1

LAand a sa colivie, In pridure vru sä vie Papagalu-a se plimba1). Si indatä ce ajunse SA judece el se puse

Pasärile ce anta, CA de loc nu suie bine, CA glasul ei prea lung tine Filomelei tot zicea. $i asa pe orisicare,

Pasäre mia sau mare,

El sA taa le

fäcea.

Dar, odatä, supArate, Pasärile adunate Impotriva lui strigänd,

Merserä ca sä vorbeasa Cu dAnsul si sà-1 sileasa SA ante ceva, zicând:

Cântä dar tu, impArate; FA aceastä bunätate, Un exemplu sä ne dai; ,,CAci din a ta suierare, 1) Uita (1832, 42).

www.digibuc.ro

248

Gr. M. Alexandrescu

Socotirn cu 'ncredintare Cä prea minunat glas ai". El atunci stä la 'ndoialä.

-5i, prea cu multä sfiall. Le räspunde c'un cuvant:

Domnilor! eu rad prea bine D'alfd, iar cat pentru mine Deloc cantäret nu ant". (Ed. 1832, 1842, 1863).

www.digibuc.ro

CATARUL CE-$1 LAUDA NOBILITATEA

Catfirul, unui pArinte,

Cu proastele lui cuvinte Nob lefea hi lAuda, ZicAnd

farà Incetare

CJ, de o virtute mare, Exempluri 1 mumä-sa da. CA ea a fost la rAzboa:e, ca la cutare bAtaie SingurA a biruit,

$i cà la a ei

privire

Oricare orn cu simtire De tot rämAnea uimit. De aceea se cuvine Oamend sA i se t'nchine, Domnul catAr socotea.

$i uitAnd a sa rea stare, PArinteascA 'oaintare.

La luminI tot scotea. Dar cum se sfarsi nobletea? C..find li veni bAtranetea

1) Esempluri (1863).

www.digibuc.ro

250

Gr. M. Alexanclrescu

La râsnitä el fu pus, Uncle, prost, In scapàtare, De -NM sAn magar mare El aminte vi-a adus. (Ed. 1832,

www.digibuc.ro

1842,

1863).

TOPORUL

SI PADUREA

Minuni in vremea noastrA nu vAl a se mai face,

Dar el vorbea odal lenne si dobilcace pentru:fi, de n'ar fi. Nu rAmâne Nici nu s'ar povesli. $i cail lui Achil, cari prooroceau, Slegresit cA au fost, de vreme ce-1 trAgeau. Intâmplarea ce stiu i voiu s'o povestesc Mi-a spus-o un bitrân, pe care II cinsteze,

$i care tni zicea CA si

el o stia

De la strämos:i lui. Carl strAmosi at lui zi:eau

i

ei c'e st:u

Dela un alt strAmos, ce nu mai este vlu, $i p'a cArui strAmosi, zu, lnu pot sA vi Inteo pädure veche, In ce lo: nu ne pasA,

Un Oran se dusese sä-si fa leame de casA. Trebue sä tii însä, i pot sA dau dovadd, CA pe vremea aceea toporul n'a:ea caaJA.

Astfel se beep toat:: vremea des'ivärse;te Orice scorneste omul, i orice duhul naste8). Asa, Oranul nostru, numai cu fieru 'n manA,

Incepu sl sluteasca päiuea cea bät-ânä. Tufani, paltini, ghindari, se Ingrozird coarte:

TristA veste, prieteni, sä ne gAtim de moarte"; Incepu sA toporul e aproape! 1) 1 Pitclurea (1842) ; Chl padurea 1847. 2) Inventd (1847, 63). 3) Orke spIrltul nags (19133).

www.digibuc.ro

it)

252

Gr. M. Alexandrescu

In fundul unei sobe järanu-o sä ne'ngroapel" ...E vreunul d'ai nostri cu el ca sä-i ajute"?1). Zise un stejar mare, ce avea ani trei sute, $i care era singur ceva mai la o parte? Asa; fiji In pace: asta dat'avem ,,Nu". [parte;

Toporul si täranul alt n'o sä izbuteasci, Decât sä osteneasc t".

Stejaru-avu d eptate. Dupä multà silinjä, cercari Incle'ungate. Dând in dreapta si 'n stânga, cu pufiná sporire,

Täranul se Intoarse färä de izbutire. Dar când avu toporul o coada de lemn tare. Puteti judeca singuri ce tristá intâmplare. lstoria aceasta, d'o fi adeväratä.

Imi pare a aratä, CI In fiesice tail Cele mai multe rele nu vin din e) afarä; Nu le aduc sträinii: ci ni le fac toate Un pämântean d'ai nostri, o ruciä sau un frate. (Ed. 1842, 1847, 1863).

1) Cu el sa le ajute (1842, 1841), 2) De pe (1842).

www.digibuc.ro

ELEFANTUL In vremea de demult, dobitoacele toate. De impäratul leu sätule, desgustate, Isi alezerd lor

Un alt stipan't3r. Pe domnul Elefant, cu nasul invârt t, Puternic indestul, dar Insa ne_ioplit $i de cap tare gros, cat vre,i sä socotiti. Insd, ca sl puteti sä vi-I inchipuiti, Mä gräbesc sä va spuiu 0 judecatä a lui. Noul stäpan:tor,

Cat s'a orandu:t, Puse 'n slujbä pe boi,

lar lupul initiator Se facu favorit

$i ministru la oi.

VI las s

judecati,

Câfi miei furà mincali. $i Cite oi slutte De fiarele cumplite! In zadar fac strigare Oile 'mpovärate, Chip nu e de scapare, $i plângeri necurmate Ce vin de pe la turme, Räul nu ,pot sä-1 curme. Lupul dar lsi urmeazá A sa nelegiuire;

www.digibuc.ro

259

Gr. M. Alexandrescu

CAci de ce se lucreazA Craiul 1) n'are de iire; Ba cA:e lupul spune

Le ia toate de bune. A! cAnd o sl ne vie, 0 zi de bucurie, Zi foarte asteptatA,

$i scumpl la nevoi, Ca sA vedem odaa Pe lupi mfincai de oi?

O! asta ins se poate", Zic unil altil 'n lume. Domn'i mei, se pot toate,

Desi le spui dregt glume. Apoi, sli,i dumneavosstrà

CA oaia este proastl. $i cä nAdAjduieste Aceea ce doreste.

Eu cu /ncredintare Am auzit odatl, La o turmA cam mare, 0 vorb' asa ciudatä, Dar cum pot sti ce spune Oile Intre ele?

Pentru asti minune Am cuvintee mele. Acum sA venim iar la vorba Inceputl; VAzAnd bietele oi cà toate o sl 1) Riga (1863)

www.digibuc.ro

Fabule

255

Dui:A lungi chibztfri s'aleserä o sui Si merserá la Craiu 1) izblvire sä ceark. Cra'ul 2) sta ocolt de o nutneroasä carte: Cerbii cu come .1ungi, ursii cu coade seurte, Alatuiau un st..b vredniz a fi privit.

Un berbe:e 'nvätat ce stia sä cifeasca, Se 'nfltise smeiL, si 'neepu sä vorbaascat ,,Ne ruglm sa ne-ascuItati, Craide Alucit 3) sä Intorci spre noi mila mär:ei ta'e; Starea 'n ca-e ne-aflärn e vreem'cl c:e jale. Pentru cà domml ce ne-ai dat,

In loc a ne päzi, de tot ne-a Domnul lup, intrebat, Räspunse cu glas mare: Stäpane luminat!

Niciun cuvant nu are: Card le-am näpästul? Chili am secs biruri gre'e? Eu iau obi:nuit

De ode cl e-o

piele.

Dar prostitrea ciudatä A-3a e Invätatä, Si Mr' a .sti ce cere,

Va ne 'n:etat

sä.

sb:ere".

Märetul Elefant, dupä ce se ginlesie, DI de trei ori din cap $i lupului vorbeata: 1) Print (1853), 2) Printul (1863). 3) Rege prea strfiluclot (1863).

www.digibuc.ro

256

Gr. M. Alexandrescu

Ascultà, z:ce, 5i ia aminte La ale noastre ctle.3ti1) cuvinte CAA penteo piele bead". mearga,

Fiinda singur spui c'ai dreptate.

Dar pentruc'astizi oaia a'earga La mila noasträ ca-e mu:t poate. O iert; de dajiii fie scut Ca; Ale ei tplinge:i voiu sA lz-ascult,

Si defit pfe.ea obi,ruita Sä nu poti cere un par mai mult". (Ed. 1842,

1) Demnelt1 (11103).

www.digibuc.ro

1817,

1863).

OGLINDELE Am citit altädatä, nu mai $tiu In ce carte, CA inteo tarl mare, de aici nu departe. Pliicuta frumtrie.e t. ecea de urIzitne: Câti se 'ntâmpla s'o aitiä se socoteau slutiti; lar frumosi de minune

Se socoteau aceia ce erau mai pociti. Oglinzi ca sa se vadá nu se afla In tail, $i era poprit lucru sa se aducä d'afarä. Asa fiestecine Socotea despre

sine

Ceea ce auzea. Calci chiar undele gârlei, ce curgea prin cetate,

Erau atât de negre si-atit de 'ntunecate, Incât nu putea omul nici umbra a-si vedea. Dar dupii multe zile si vreme 'ndelungatä,

0 corabie mare cu oglinzi

Incärcatä,

Trecând pe Iâng4 tam de care va vorbesc, 0 apucii furtuna, o fin tuna cumplitä; Sau, ca sä z.c mai bine, furtunä norocitä; Pricinä de pi efaceri, de un folos obstesc; Si pentru-al obstei bine, o pagubä oricare

Nu mi se pare mare. Mai vârtos când aceasta nu s'atinge de mine, lmpinsä de talazuri, corabia slábitä Se sfärimä, dar marfá putinä s'a Innecat; $i In a ei pornire,

unda neImb:ânzità,

Oglindele mai toate le scoase la uscat. Locuitorii

tärii,

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

258

Câti se aflau aturrea pe tärmurile márii. Cu totli alergará, $i 'n grab le adunarä. Se privirá in e:e si, coprinsi de mirare, Vrtzurá adevárul, multi lasä cu 'ntrL tare.

Dar af:ând di e2.1tori minunea LAp:an Poruncirà indatá

A se sparge cu pietre, si-a se de3iiinta Oglinde:e acelea, ori unde s'ar ala. Multe se sfärämarä, dar ascun-erä mule Acei cari porunca nu vrurrt s'o asculte $i din vre:nea aceea toti oamenii frumoi Arbil câte-o ogl:m1ä ace:or uri.Lisi 1). Din povestirea Eoastrd multe idei pot scoate, Dar mil cp.:eac la una, ce le cox:nde toate: Cfind al duhului soare. Lumineaz'

adevärul si i vine-spre-ajutor,

In zadar nestlata Ii e 'mpct:iv:toa:e, Soare:e o pätrun:le si-I vezi triumfátor. (Ed. 1842, 1817,

1863).

1) In ed. dln 1847, 68, tabula se starietite ale!.

www.digibuc.ro

CMNELE IZGONIT Lupul, cu toatl prostia, Cfirmuia tnpAi A la $i, ca un

Unora le da ave.e, Altora, pe o päi e:e, Le lua chiar sta.ea lor. Favor, ttril schimbA'o2re, lzgon:re sau cl:e:nale,

era plan, gorit de soirtl,

Al cräiei 1)

S'auz:se cum cd poartA Sentimenturi de du3man;

C'ar fi z13, nu 3tiu la cunt,

Cum a nu este prea bine A mfinca atCia miei; $i cä dacA le adunä, Lana lor pe orice lunä, SA-i lase ntäcar cu piei 3). Asemenea mari cuvinte, Precum 3) f:e3icine simte, 1) Domnlei (1847, 63).

2) SA fi lase 'ncai cu piel (1838. 42). 3) PA cum (1838).

www.digibuc.ro

260

Gr. M. Alexandrescu

Nu sunt prea de suferit. Pe loc vrurA sA-I goneascli; Dar politica crAiascA 1) Alte pricini i-a gasit.

A zis 2) cä mimic nu tie. CA nu este bun sä tie Un rang intre curtezani; Ca la orice-I rfinduieste. Nicio slujbA nu 'mplineste.

a nu face nici doi bani. Atunci vulpe, same, broascA. FArA mAcar sä-1 cunoascA,

De prostia lui vorbea. Until zicea cA glas n'are.

Altul cl nu este 'n stare

0 piatrA de ios sä ia. Se mid cum de rAblase Craiul 3) si nu depArtase

Pe un dine ticalos, A cAruia toatA treaba,

E sA mAnfince de geaba, FAr' a face veun folos. 1) Domneasca (1847, 83). 2) Zicea (1838, 42).

3) Domnul (1847. 63).

www.digibuc.ro

Fabule

Dar, dunk" o luna vreme, In zadar a genre, .1alba câ.nee a dat, Zicând cí d'acu 'nainte Sätul

Toate ii vor pärea sfinte. Numai sä fie iertat. (Adesea

nenorocirea

Schimbi gandul si simtireal)

Pe loc fu si slobozit. Cinsti, averi, nu se mai spune Ce zicea el era bune, Duhul lui 1) era vestit,

Inteo zi neavând treabä, Craiul pe ai sai intreabär Voi de câine ce anditi!" Serbi, sopârle, de odatá; Toti rdspunserä indatà; Inältime, sà &NO!

Tuturor este

plAcuta

"Cinstea cea cu drept fAcutà Astui vrednic dobitoc.

Al lui cap, a lui stiintä. Glas, putere, iscusintä, Pentru noi sunt cu noroc, 1) Sphitul (1863).

www.digibuc.ro

281

262

Gr. M. Alexancirescu

De trup e3te prea puternic, De slujbi multe e_te vredniz,

Si in lupte e re_ft 1)". Asl.ea le

Stint ce

f,-t'am

prea bine,

i se cuvi.r.e,

Dar atunci eri'gonit". (Ed. 1838, 1842, 1817, 1863).

I) In riksboale e yenta (183S, 42}

www.digibuc.ro

$OARECELE $1 PI8ICA

lin soarece de neam, i anume Raton. Ce fusese crescut sub pat la pen ion, $i care, insfarsit, dupi un nobil plan, Petre.sea retIrat Ltr'un vec- fa parme_an,

Intalni Inteo zi pe Chir Cotoiu care avea bun rune 'r.t.-e Cum cA domnul Raton Indati s'a gaLt SA o ia la picior, nu e de Indoit. Dar stneritul cotoiu cu ochii In pAmant,

Cu capu 'ntre urechi, cu un aer de sfant. Incepu a Istria: De ce fugi, domnul meu? Nu cumva Ifi fac rau? Nu Lumva te gonesc, Bindle soricesc gat de mult It dorese.

Si cat Imi esti de scump, o st e Dunmezeu! Cunosc ce räu.äi v'au famt frCii mei, Si ca ave5 cuvant sA va plangeti de ei; Dar eu nu stint cum crezi; Cid chiar asupra lor

Veneam sà

vä slujesc,

de vreli un ajutor. soco'esc,

Eu carne nu maniac; ba Inca

De va vrea Dumnezeu, sa ma CA uzaresc". La 1st frumos cuvant, Raton Induplezat, Vazand ca Dumnezeu de martur e Ii ceru iertaciuni, si-1 pofti a veni, Cu neamul soricesc a se 'mp:ieteni. 11 duse pe la tofi, si 11 MAIO

Ca un prieten bun ce norocul le da. SA fi vazut Ia ei jocuri i veselill Caci soarecii cred mult la fizionomii,

www.digibuc.ro

264

Gr. M. Alexandrescu

S'a acestui strain atita de cinstit,

Nu le infatisa nimic de bänuit. Dar intr'o zi, când toti Ii deterä un bal, Dui-A ce refuzI si limbi si cascaval,

Zicând d e in post si nu poate mânca, Pe prietenii sui ceru a 'mbrätisa. Ce fel de imbrätiseri! Ce fel de särutat! Pe Cali gura punea, Indatd ii jertfea; Incât abia doi trei cu fuga au scapat.

Cotoiul cel smerit E omul ipocrit 1).

(Ed. 1838, 1842, 1847, 1863).

1) In ed. 1847 tabula se sfArleste alci. Aceste clout& versuri lipsesc din ed. 1838, 1842, in care tabula stilrseste asttel:

Eu prin cotolui acesta sti vtt arid, m'am stilt, Icoana adevAratti a omului ipocrit, C8I1 ni se Intatiseaza supt un chip prietenesc, Si apoi cu odce mijloc sà ne piardli se silesc`. In ed. din 1883, fabulei II lipsesc nurnai aceste douti versuri din urmti, care o sfArtiesc In ed. 1833, 1842.

www.digibuc.ro

VULPEA, CALUL $1 LUPUL

0 vulpe de ani mica, insä de minte mare, Si care meseria abia si-o incepuse. Pentru intAiasi clan' vazu din litâmp'a Un cal, dobitoc falnic, ce ea nu mai vazuie, Asa, dupa ce vreme destulä it priveste, Plina de multumire, D'acea descoperire, Pe cumätrul lup cauta, ei-i z'ce: Te giteste SA mergem impreunä acilea la un loc, SA-4i arát un frumos $i mare dobitoc, Ce tii, cum se intamplä, poate sd-ti iasä bine"... Lupul rânj:nd räspunse: ,,Sd se lupte cu mine, SA vezi jucArie! Insä ia 'ncepi sä-mi spui,

Ce fel de gull are, cum e fäptura lui? 0! pentru astadatä sä fiu iertata". li zice doamna Vulpe: Eu li spuiu ce-am vlzut;

Dar ca

sä fac portreturi,

zugrav nu m'am [näscut,

Si, dupà cum

stii

singur, sunt foarte ne'n[vätatä".

I) Publicaftl intaia 1 singura datA In: nor/Aida" jurnal cotidian, No. 55, din 5 Martie 1833. Ellade o criticd foarte

aspru In Curierul de ambe sexe". (Per. 1, pag. 241). Alexandrescu Ii rAspunde printeo altA fabuld: Privighetoarea

mägarul", dar pe aceea din Romftuia" se fereste a o pune in vre-o editie. Acum o dam pentru IntAla oard pentru Warta RomAnia", unde fabula e Iscálitá G. A-scu.

www.digibuc.ro

263

Gr. M. Alexandrescu

VorbUd a$a 'ntre e:e Dobitoace:e mele,

IndatA au sos:t La locul dorit. Ca lul, cat le zAreste, De fugA se gA CAci vizita lupeascl

Nu vrea s'o primeasca; Si ni_i n'avea dorintA SA beg cuno$tin',.A.

Dar vulpea cu iuealA li iese Inainte, $i cearcA sA-1 Incurce prin aceste cuvinte: St Apane! D'avern voie si de gA3esti cu cale,

Noi, cele prea plecate slugi ale dumitale, Am avea o cinste, sA 'ntrebäin cine eAi? Care hi este neamul, $i ce fel te nume$ti?" Calul, ce cu lesnire gandul lor II pAtrunde, FArà a pierde vreme sA 'ntoarce i rAspunde: Domnilor, de dorid nume:e meu sä-1 $1.0, Il am scris pe potcoavA, si puteli sà-1 cititi". Vulpea, cu-aceste vorbe se trage la o parte; Cat pentru mine", zise, vA spuiu cA nu $tiu [carte;

$i neavand mijloace la scoall nu m'a dat; Dar a domnului lup, $i mare si bogatA, Mai mult deck o carte nescrisA l-a 'nvAtat". Lupul, umflat in sine, de lauda vulpeasa.

www.digibuc.ro

Fabule

267

Veni pánA aproape, numele sA-I citeascl. Calul, care sta gata, cu t.m picior in vint, li dA o loviturA si-1 mica la pAmAnt. Deslusit ne dovedeste

Fabula ce am vAzut, CA 'nte:eptul se fereste De orice necunoscut. (Romiinia"

www.digibuc.ro

1838).

PRIVIGHETOAREA SI MAGARUL Nenorocita

privighetoare

Cfinta 'n padure a ei durere, $i toatä firea 2) da ascultare, Tot imprejuru-i era tAcere.

Altul in locu-mi ar descri poate Ace le tonuri neimitate,

Ce c'o 'ntorsurä, uni, usoari. Olasul acela mladietor

Treptat se urcA si se coboara, PIM de simfire, plin de amor.

Eu vä spui nurnai a despärfirea $i suvenire pline de jale, CI nedreptatea, nelegiuirea,

Era sujetul antarii sale. Un mAgar mare, CC-3 ascultase,

$i ca un aspru judeator Capul phostise, sau ridicase CAte-o ureche 'n semn de favor,

lesi 'nainte sa-i dea povatä, $i c'o neroadä incredintare: 1) Aceasta fabula e un räspuns la critica aspre pe care Eliad i-o Meuse In Curierul de ambe-sexe", (Per. I, pa& 233) relative la tabula : Vulpea, calW l lupul", critIce In care Ii da sfdturi cum ar trebul se scrle. 2) Nature 'ntreaga,

www.digibuc.ro

289

Fabule

fost". ii zise, .,aici de fat5, Dar zAu nu-ni place a la clintare;

Cu toate-aLestel ant nadijdi bunt; De nu i pare Jucru prea greu, La niste reguli a te supune,

Luând de pilda

cântecul meu".

Atunci incepe CLI bucurie

Un cântec jalnic si ne ioplit, Incât de aspra lui armonie Toata padurea s'a ingroz.t. Privighetoarea, fára

Zise: Povata e In radar,

Cad, d'as urma-o, nu e CA eu in locu-ti as fi mägar". (Ed. 1838, 1842, 18.17, 1563).

1) D'esernplu (1863).

www.digibuc.ro

CAINELE SI CATELUL

Cat imi sunt de uri.e unele dobitoace, Cum lup!i, ursii si alte câteva, Care cred despre s:ne cä pre;mi2se ceva!

De se trag din neam mare, Asta e o 'ntâmplare: Si eu poate sunt nobil, dar s'o arat nu-mi [place.

Oamenii spun adesea cà 'n täri civilizate Este egalitate. Toate iau schimbare, si lumea se ciopleste, ,,Nurnai pe noi mândria nu ne mai pärlseste. Cat pentru mine unul, fiestecine st:e C'o arn de bucurie

and toatä

lighioana, miicar si

cea

mai

[proastä,

Mine sadea lmi zice, iar eu donufa-voastrO. Asa vorbea deunäzi cu un bou oarecare Samson, duläu de curte ce ldtra foartt. tare.

Cätelul Samurache, ce sedea la o parte, Ca simplu privitor, Auzind vorba lor,

$i el nu au mândrie, nici capritii desarte, S'apropie Indatä SA-si arate iubirea ce are pentru ei: Gândirea voasträ", zise, lmi pare minunatä ; $i simtimântul 1) vostru II cinstesc 2), fratii Imei" , I) Sentimentul (1848). 2) Stlmez (1863).

www.digibuc.ro

Fabule

271

Noi, frafii tAi", räspunse Samson plin de (iiânie.

Noi fraii ti, potaie? 1) ..0 sä-fi eárn o bätzia

Care s'o

pomene

Cunosti b cine suatem, si fi se cade fie, Lichea ne:ui.iat askel sa ne vorbesti?" Dar ziceafi..." $i ce-fi pasá? Te 'ntreb feu ce ziceam ?

Adevärul vorbeam, Ca nu iubesc mândria, si cä urAsc pe lei, Ca voiu egali fate, dar nu pentru Aceasta Intre noi adesea o vedem, $i numai cu cei mari egalitCe vrem. (Ed. 1842, 1817, 1863).

1) Putae (1812).

www.digibuc.ro

PISICA SALBATICA $1 T1GRUL

Un cotoiu sau D:n cloud nu stiu care, Nici mare nici prea mica. Dar foarte mâncatoare, $i din soiul acela ce 'n päduri locu:este $i pe copaci triiieste,

Vázu un tigru mare

pe o

Trecând

cärare.

De sus, de pe gh:ndarul, unde era urcatä. Pisica

soeoti

CA poaie7a4 ingrozi; Si

fär'a pierde vrerne se adresa indatä La tigrul ce tiecea, Farä a o vedea.

Ia stäi, Ind rog, putin, jupâne de pe jos,

Care te

socotesti

CA nu stiu cine est. Mândria ce aräti cu noi e de prisos, $tii din ce neam mä trag, si cä stranloSii Inei Sunt fii de Dumnezei? Nemuritorii toti, din cer când au fugit, Subt nume de pisici in lume au träit, Preotii eghipteni in templ.uri Ii slAvesc, Si niste tigri mici cu noi se potrivesc". Dacä strämosii tài cu tine semAna,

Negresit erau prosti, câti lor se inchina", RAspunse t:grul meu: iar clacI au avut I) Pisica sillbaticti 41 tIgrul (1842).

www.digibuc.ro

Fabule

Vr'un merit

273

cu.noscut,

Ceva dumneteesc,

Atunci eu te cAiesc, Si pentru starea ta de- mila sunt patrons, CA d'ar fi câte spui. Zit' prea räu ai ajuns Desi multi au zis-a, eu tot o mai zic: Slava stramoseascA 1) pe strämosi cinstej

In zadar nepotul cu ea se falete, Când e, cum se 'ntâmpla, un orn de nimic. (Ed. 1842., 1817, 1863).

1) Gloria strabunk (ItItG).

www.digibuc.ro

DERV1$UL $1 FATA Se povesteste cum cA odatI, Un dervis pustn1.7, am cuvios, S'amorezase, vAzAnd o fatA

Cu trup subtire, cu chip frumos. vcrba aduse stil need patima-;i spuse, ZicAnd: AscultA, eu te itibesc, $i pentru tine mult pAtimesc". Dintr'una $i

Stilul acesta, adevArat,

Nu mi se pare prea minunat; Dar, pentr'un pusnic trit departe De ale lumii valuri de;arte, Putem sA zicem cl nu e prost. Fata rAspunse: Poate-as fi fost Destul de bunA ca sA te crez, ',Dar aste haine bisericesti

Nici n'au aface cu ce-mi vorbesti; ,.5'apoi de barbA mA 'nfiorez", Pusnicul nostru pe loc se duse, Isi rase barba, se pieptInA, Nemteste Ene se ImbrAcA, $'o pAlArie pe cap 1) isi puse, 1) In cap (1842. 47).

www.digibuc.ro

Fabule

275

Veni la fata: Cum ti se pare?" "0 'ntrebä: Spune-mi, mai tendoiesti? Vezi ce nutere amorul are? Mi-am läsat legea; alt mai vo:e3ti"? voiu nimica", atunci ea zise: Cred:tnios mie curn o sA-mi f.i, Cad jurAminte, In ceruri scrise,

a la lege nu noti s'o tit" Fata avea dreptate, de nu vrea sA-1 asculte: Cine-a fAcut o crimA, noate face mai multe. (Ed. 1842, 1817, 1863).

www.digibuc.ro

DREPTATEA LEULUI Leul, de multa

vreme,

ridicase ostire,

SA se batä cu craiul 1) ce se numea Pardos; Cäci era Intre dAnsii o veche prigonire,

$i acevire male, pentru un Vreau adicA, sa ste,

rnic

folos.

Cui mai mult se cuvine

SA tie pentru sine Un petec de cimpe 2) Si un colt de padure, de tot ne 'nsemndtor, Ce despartea tinutul si staturile lor. Acurn sAnge mult curse, si multe inni trecurà, Fär' a se putea sti Cine va birui. Elefantul ndsos, Si bivolul pieptos, Cu lupul coaciä-lunga, Multe izbAnzi fgcurä.

Fiesicare tulpinA era plinä de sänge, Ici se vedea un taur jumatate mAncat; LAngA el un tovaräs ce sbiarä i II plänge; Colo, un pore salbatc fArA doua pLioare; $i mai la vale vulpea se täväleste, moare, OftAnd dupa curcanii ce incä i-au scäpat; lar mai vrecinic de jale era viteazul urs, De douä coarne groase in inirnä pätruns. Leul, väzänd cà lupta nu se mai ispräveste, 1) Riga (1847, 63).

2) Versul acesta lipseVe din ed. 1842.

www.digibuc.ro

Fabule Trimise la

maimutä, vezftä

277

vräj:toare,

Ce spun ca stia multe, si el prctx.ocea Intamplarile toate, dupa' ce se t:e-el; zi:, la dânsa, fad. Lt ebare Cum poate sa ajanga sfar$itul. ce eo eAe. Ea se puse pe ganduri, tui, apoi raspun3e, Rozand cu mullumire daruri e adu e:

.Ca sa poata 'mparabl lesne s biruia3ca, Trebue sà jeiteascä Pe acel ce In oaste e de:at to5 mai tare, Mai vestit in räzboaie, mai vrednic si

mai [mare.

Auzind astea, leul stranse a sa ostire:

Lighioaneor!" zise, viu sä vä dau de stire, Cä astäzi din noi unul trebue sà muritn: Asa va prco-ocul. Rarnâne-acum sà tim

Cine este mai tare. Cat pentru mine unul, cum vreti... dar mi se

Cä nu

prea sunt puternic, caci

[pare pLimesc

[de tuse".

Vulpea era aproape: Ce-are afaze!" räspunse, Inalfimea ta esti Ori cat de slab pofte$ti. ,,Dar $i puterea noastra E indestul de proasta". Strigarä tigrii, ur$ii, $i cu un cuvaint bate Lighioanele-acelea ce erau mai coltate. "Nu ramâne 'ndoiala", le raspunse 'mpäratul. tragea päcatul cred lepurele, särmanul,

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

278

Sau pdcate mai multe De mos:i lui %cute, Veni sa-si dea pdrerea. Dar toti, cât

il zärirä,

Asupra-i näväirä.

la vedeli-l!" st.igara.cu buna 'reredintare El este mai tare! S'ascundea urechiatul,

i

nu-i pläcea sd moarä,

Ca sä ne facd mud biruinta u;oa7d! Pe el, cop:i! Luati-!! el are sd 'mpl:neased ne-a z:s prco o_ul CA:nii

atanzi

porunca cereasca"! sdii:d

$i 'n grab ti-1 japuird. Se afld vreo fat% unde l'a;a 'ntd:nplare Sd se jerfeascd leul? N:ciuna, mi se pare. Nu stiu cum se urme.azI, nu prize cum se poate,

Dar vdd cd cei puternii ori unde au dreptate. (Ed. 1842, 1817, 1863).

www.digibuc.ro

LUPUL MORALIS

V'am spus, cum mi se pare, de nu i,i

fi

uitat,

CA lupul se 'ntamplase s'ajungd impArat. Dar fiindcA v'am spus-o, voia licà sl vl spuiu Ceea ce s'a urmat subt stlipinirea lui. Auzind impAratal cA 'n statu.i e sale Fac nApLtuiri mule pAroF,ii dregLtori; CA pravila stA 'n ghiare; cA nu e deal sau vale Unde sA nu vezi je:tfe mai multi prigonitori: Porunci sA se strangA 1) obAeasca aduriare LangA un copac mare; CAci vrea pe unii alt:i s5 ii cam dojeneascA 5i 'n putine cuviate SA le aduc' aminte Datorii:e lor. Toti se 'nfAtiarg, $i 'nCtimea lupeascA Incepu

sal

vorbeascA

C'un glas dojenitor: Domnilor de tot felul! Bune swat astea toate? Datoriile slujbei ast:el le impl:niti? ,,Nu aveti nici sfialA, nici fricA de pAcate, SA faceti nedreptate, si sA näpAstuiti? .,Toate slujbele voastre tara vi le pläteste; IncA, pe la soroace,

Si cite-un dar vA face. Dar reaua nAravire,

Ce o

aveti din fire,

1) Sa se adune (1803).

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

280

,,Nu se tämäclueste.

Vedeti cu ce Morti grele, Se isprävesc 1) din lume,

$i cum lasä räu nume, Acei cari fac ree. Gänditi-vä c poate ve,i da cuvint odatä

La 'nalta

jude.ata.

Gänditi-vä la suflet, 5i luati dela mine Pildä a face bine". Ast cuvânt minunat, Pe care domnul lup aud ca l-a 'nvätat.

Trecând ne lingä sat, La ziva unui sfänt, and preatul citea $i propoveduia,

Pe multi din dregatori sa plingä i-a 'ndemnat.

E! ce

ati hotarit, jupâni amploiati?

Oare o sä vä 'ndreptati?" li

intreba atunci inältimea 'mblänita,

Ce purta o manta de oaie junuita. Souneti o sà schimbati purtarea-vä cee proastit?" Sä träiti la multi ani dob:tocia voasträ.". laspunse un vulpoiu, in slujbe lgudat: Ne poate fi iertat 1) StivAllesc (1883).

www.digibuc.ro

Fabule

281

Sä va 'ntrebärn srnerit, de vreti a ne-arata 1). .,De unde-ati cumparat postavul de manta? Când mantaua crYa,c6 2) este de piei de oa.e. Atunci judecatorii fiti siguti ca

deroaie.

(Ed. 1842, 1847, 1863).

1) Pe Intil(tmea ta. (1863). 2) Dumneasca (1867, 63).

www.digibuc.ro

NEBUNIA SI AMORUL

In niste fabuli un poet scrie CA Nebunla .si prun:u-Àmor

Se jucau singuri pe o cAmp:e, In primAvara vie,ii lor.

Stitt ca copil cu In!emire GAsesc sujeturi de neurire; Ei doar odati se gAlcevirA Pentru o floare ce IntAlnirA.

Striga amorul In gura mare; CealaltA InsA, minut cumplit!

izbi 'ndatA atat de tare, Cfit de luminA ea I-a lipsit. Il

AdAnc

copilul sinrti

durere,

RAma:nd asfel Iärä vedere. Trista lui mumA jalbA porneste L'al sAu plrinte, stApan ceresc: Va rAsbunare, se tAngu:e3te; Cu ea toti ze:i compAtimesc. Mars si Apo Ion, mal c'osebIre.

ArAtau mumel a lor mithalre.

www.digibuc.ro

Fabule

283

S'adun4 sfatul cel WA moarte, $i hotArirl, In obstea lor, Ca Nebunia In veci sl poarte,

SA ciirmuiascA pe orbu-Amor. AceastA dreaptA, grea osAndire,

Din ziva aceea luA 'mplinire; Din ziva aceea sunt ImpreunA. $i Nebunia-1 tine de mânA. (Ed. 1842, 1847, 1863).

www.digibuc.ro

11

LEBADA $1 Pull CORBULU1 t) LebAda odat' aflase Insa cum se Intamplase,

Nu pot sI vä dau cuvint Curn-cä intr'un colt de lume. Intr'un loc cu mare nume, $i pe un frumos pämânt, Niste paseri osandite,

Corbi de cEiva ani numite, In primejdie

trgesc.

Lebedele au din fire, 0 ciudata presimtire. Care este dar ceresc. Asa, sä le izbXveascil,

Cu o ravriä parinteasca, Ea pleca Oda' In zori, Ajungind Inteo

livede,

In culcus de vulpe vede Pui de corb nesburgtori, Cari intr'o

vizuira

Petreceau ca in grädinri, D'a lor soartä znultumiti. Pasgrea cea a1135'ndatA, 1) FabulA ce a atras poetulul, dupit put:Meares al, balmsoarea. (Vezi ,,Scrlsoarea" lui Ion Gillen).

www.digibuc.ro

Fabule

Dintre dânsii se arati. Zice:

Puilor iubiti!

Soarta voastra e de mila! Spuneti cum pe voi In sila Alci vulpea v'a adus V Corbuletii, In mirare, Raspund iute, razänd tare:

Noi de voie ne-am supus. Vulpe, ce e, nu stim spune, Deck ea' näravuri bune Acea damä, arata, Ca avea coacia pe spate, "Cal ei par in galben bate, Si ca ochi luc:o.3i purta.

Ea, cand ne-a luat de-acasa. "Ne-a spus ca la a sa masä Are feluri de mancari: Ca e print de dobitoace, Cä pe noi va a ne face Sä ajungem la mari stäri. Ne-a mai spus cä he e ruda, Cä din varsta cea mai cruda Neamul nostru l-a iubit.

"Ea, ca si al nostru tatä, Ca ne tragern, ne arata, Din vulturul cel slay&

www.digibuc.ro

285

286

Or. M. Alexandrescu

Si adesea he vorbeste, CA din suflet se sileste, A ne da slava dintâiu". Leb Ada strigl cu jale:

Sunteti pe a mortii cale, ,.0 voi, ai corbilor fii!

Dar al vostru sec pArinte, Cum nu si-a adus aminte

Ceea ce Cand tsi

s'a IntAmplat, pAräsi locasul, i

$i din gurA lAsA casul,

lar de vulpe inselat?"

Puii, nebAand-o 'n searnA, zic, madame, Cale brine ,,Noi nu tim ce ne vorbesti, Si prin astfel de cuvinte SA ne scofi acum din minte,

Cam de geaba te

silesti".

Eu mA duc", lebeda zise, InsA vouA vl sunt scrise Mu lte rele sA rAbdati; CAci prostia-vA cea mare,

Ca si-a

penii 'fitunecare,

,,Nu se poate s'o spälati". (Ed. 1838, 1842, 1847, 1863).

www.digibuc.ro

PRIVIGHETOAREA

IN COME

0 cântäreafl privighetoare, De micA prinsg, sta la 'nchisoare, $i colivia-i era locas. Vrerne la mijloc multd trecuse,

Dar ea sä uite tot nu putuse De unde-a luat-o o.nul vräjmas.

Ne 'ncetat tristä, gfindea cu ¡ale L'a tineretii vesela vale, L'acele cranguri, l'acel izvor,

Unde l'a nopii lina tacere Ea a viefii cânta pläcere, Razele zilei, dulcele-amor.

La ate pasäri sunt sburgoare. Sloboda 2) vieafä e lucru mare, Natura este patria lor. Asa si mica pasäre-a noastra, Care de minte era cam proasta, CAta mijloace sä scape 'n sbor.

Asta dorinfa e läudatä, Când e 'ntäritä pe judecatä $i când folosul e preväzut;

Dar ea uitase cä mai 'nainte 1) Priviglitoare (1838).

2) Merit (1863).

www.digibuc.ro

288

Gr. M. Alexandrescu

O 'njinfase un putu cuminte, Ca vrand sä sboare mu ti au clad. Ea n'avea aripi; fara mij:oace O pasarica ce poate face, Deck supusä soartei a fi 1), Sau sa astepte, pana sa-i creasca Smulsele aripi, si sa gaseasca Nola mij:oace de a fugi?

Astfel pe dansa o sfatueste O randunicä ce o iubeste, $i care gandul ei II stia. Exernpluri multe des if tot spune, $i ii arata cu dovezi bune, C'acum sa scape nu va putea. Dar tinerefea 2) neInteleapta

Povesti n'ascuM, vremi nu asteaptä; Toate 'nainte-i juckii sant.

P'intre zabree ea se strecoara,

Putin se 'naltä, d'o paIrra sboari, $i cade 'ndata jos pe pamant. (Ed. 1838, 1842, 1847, 1863).

1) Decal la soarta-i supustra fi (1863). 2) lust junejea (1863).

www.digibuc.ro

URSUL SI LUPUL ImpArAtia dobito:eascA,

Ca si a noasträ cea omeneascl, Statornicie ve,rfci n'are ; Toate

supuse sunt la

schimbare!

Din mAnA 'n mAnA, schiptrul 1) se plimbA,

Cel de ieri mare, astral e ado; Leu pe urs bate, urs pe leu schimbI, Dintr'o 'ntâmplare prea de nirnic.

De curind ursul, pe leu schiaibase, $i, pe crAescul 2)

tron inAltat,

arma In labe tare-o luase, $i cu verzi tufe sta 'ncoronat. Dator eu InsA sunt a vA spune CA ursul cela 9, mAcar cA urs, Dar sentimente 5) avea prea bune.

De-al obstei bine era pAtruns. toate 'ndatä ce-aflarA, CA le-a dat cerul un stApAn nou. SA se inchine lui alergarA, Una c'o vacA, alta c'un bou. Fiarele 5),

1) Sceptrul (1847, 63). 2) Domnescul (1847, 63).

3) Ca ursu-acela (1838). 4) Sentimenturi (1838). 5) Blare le (1838).

www.digibuc.ro

290

Gr. M. Alexandrescu

Lupul in urmi sore tron se duce, $i dupa vechiul bun_ obiceiu, Märiei-sale plocon ii duce,

$i inainte-i pune doi miei. Inteo frurnoasa precuvantare, li dovedeste c'ar fi avand Niste chrisoave aratatoare

Ce-au facut urii. zau nu stiu dud. C'aste chrisoave, pe piei

de oa a

Scrise cu apa, spun lamurit, Cum au mers ursii la o bataie, $i cite mure ei au jertfit Cu plecaciune apoi i-arata,

Cum a din suflet s'a bucurat. De intâmplarea cea minunata,

De 'neoronare and a aflat; Curn ea doreste supus sa fie. Ca totdeauna el 1-a iubit, CA pentru dansul vieti o mie SI le jertfeasca e multumit.

Astfel de vorbe se zic in lume, Insa drept forma se socotesc; Caci fiesicine le ia de glume, Care se uita cat se vorbesc. www.digibuc.ro

Fabulei

291

Dar ursul crede, se amägeste, In slujbe pune neamul lupesc; Cum ea' prieleni are, gandeste, Cari persoana lui o slävesc.

Dupä o vreme, leul se scoalä, Tocmai and ur$ii mort It credea; Dupä o mare $i lungl boalA, Vine sä-$i cearä tronul ce-avea. Locuitorii se iingroz.ra ;

Vestea se duse pan' la palat; Lupii lndata la lei 1) fugirä; P'al lor prieten toti I-au Mat. Taurii numai, ce niciodatä

prieteni nu s'au jurat, Peste cinci sute venirl 'ndatä, Pe domu $i tara ei au scIpat. A-i fi

Prea cu lesnire ornul se 'n$alä!

Dar foarte mare fa..e gre$ealä, Cine la vorbe ciä crezAmant; Faptele numai ne dovedeste, -fie$tecine cat pretuie$te. D'avem prieteni, si cari slut.

(Ed. 1838, 7 842, 1847, 1863).

1) Leu (1863).

www.digibuc.ro

BOUL $1 VITELUL

Un bou ca toti boi, putin la simtire, In zilele noastre de soart'ajutat,

$i deck toti fratii mai cu osebire, DobAndi 'n cireadA un post lose nnat.

Un bou in post mare? Drept cam ciudat vine. Dar asta se 'ntA uplA in ori'care loc; Deck multa minte, stiu cA e mai bne SA ai 1) totdeauna un dram de noroc. Asa, de-a vietii veselA schimbare. Cum

si

de mAndrie, boul stApAnit,

Se crede el este dezAt toti mai mare, CA cu dAnsul nimeni nu e potriv.t. Vitelul atuncea, plin de blcurie, Auzind cà unchiul s'a fäcut boier, CA are clAi surnA si livezi o mie ; MA duc", zise 'ndatä fln si-i cer".

Fir'. a pieide vreme, vitelul

porneste ;

Ajunge la unchiul, cearcA

intra;

a

li Aibi (1838).

2) ,MA cluc :ice Indatli (1838, 42).

www.digibuc.ro

Fabule

293

Dar pe loc o sIugI vine si-1 opreste; ,.Acum doarme", zise ,,nu-1 pat supAra".

,,Acurn doarme? ce fel! pentru Duna prânz sA doarm5.! obiceiul lui

dati

Era sd nu seadA zltra Ast somn nu prea-mi place, si o sA i-o spuiu". Ba sl-ti cau:i treaba, cA mAnânci trântealik, ,.S'a schimbat boierul, nu e curn II stii: Trebue 'nainte-i sA mergi cu sfialA,

Primit n casA dacA vrei

sA

fii".

La o mojicie atAta de mare, Vitelul

rAspunde

Dar unchiul se

cä va

astepta:

plead la plimbare, Pe langl el trece, fAr' a se u:ta. scoalA,

Cu mAhnire toate bAiatul le vede, InsA socoteste el unchiu-a orbl; CAci fArA 'ndoialA nu putea a crede

C. buna sa rudI sI-1 fi oco:it. A doua zi iarlsi prea dedimineatI SA-i

gAseascA vreme la dânsul veni;

0 slugd, ce-afarA Il vede cI 'nghiatA, Ca sA-i faci bine de el pomeni.

www.digibuc.ro

Z94

Gr. M. Alexandrescu

Boierule,

zise, asteaptä afarl ,,Ruda dumitale, al doamnei vaci fin". . Cine? a knea ruda? mergi de-I di pe scara; ,./I'arn astfel de rude, $i nici vaiu si-1 Via".

(Ed. 1838, 1842, 1847, F863.

www.digibuc.ro

VULPEA LIBERALA

Vulpea frä 'ncetare Striga in gura mare, CA, de and elefantul peste pAduri doinne te. Trebile merg la vale si lumea pätimeste; CA este nedreptate, CA va sl cheltuiasca 1) Veniturile toate Pentru masa craiasca 2).

De-aeestea elefantul cat a luat de stire. Temandu-se, cu dreptul, de vreo rasvratire, Pe iepure la vulpe cu un bilet trimise; 0 invitA la curte, o 'mbrAtisA si-i zise: Am aflat, jupttneasA, cA ai mare talent ;

Voiu sA te puiu In paine, Si, incepand de maine, Iti clAm cu mullumire, Ca un semn de cinsare,

Al anilor noastre Intins departament; CautA-ti bine treaba". Pe seama mea te WIT." RAspunse oratorul si sArutandu-i laba, Se intoarse acasA.

In ziva viitoare, veni la adunare; Dar InsA oblojitá, pe subt barbA legatA,

Vulpea, ca totdeauna

1) Ca va sa cheltulasca (1863)* 2) Domneasca (1863).

www.digibuc.ro

296

Gr. M. Alexamirescu

cu Un lipan mare la cap InfAsuratl. Ce ai, de suferi ast:e1"1) o intreabA toate. Imi e rAu de asearA, trni e rAu cit se poate, -cu .trebi:e fàrii sA mA làsali In pace. Craiul 2) stie ce face: El ne'ncetat gândeste la al obst:i folos. Adio! sunt benavä; m'am innecat c'un os". $i

Cunosc multi liberali: la vorbe ei se 'ntrec.

Dar ping In stirsit cu oase se Innec. (Ed. 1842, 1847, 1863).

.Ce ai, cte egtt asttel? (1842). 2) Domnut (1863).

www.digibuc.ro

MIERLA $1 BUFNITA Inteo plclure deasä, de cetäti depärtata, Mier la se 'ntAlni seara cu bufnita umflatä. Prietenä", Ii zise 1), t:-as face o 'ntrebare,

Dacä

a mea 'ndräsnealà n'aduce supärare: Spune-mi, Ind rog, lumina de ce nu-ti

[plAcutä?

De ce stai toatä ziva ascunsi, nevAzutä ? ,.Nu cunosti cum se vede razele Dulceata primäverii, plAcerile vietii. Poate esti rusinoasà, si crezi ci nu cânti bine. Dar eu i alte päsäri, mai vrednici 2) decât [mine,

Iti vom da 'nvätäturä si vom pune SA-ti mai subtiem glasul cât va fi cu Vino maine la mine sä mergem la plimbare, Ca sä faci cunosting cu o privighetoare". Bufnita ii räspunse: Iti multumesc, iubitä, Eu cu soarele vostru nu sint obisnaità; lmi supärä vederea. Lumea o sä mä vazà, lug, când m'oiu deprinde cu a lumin.i razà".

Multi zic, cä neamul nostru nu este Ina 'n [stare,

Ca altele, sl facä cercIri de 'naintare; CA 'nvätätue adâncL idei, filosofie, 114.0.

1) Zice (1863). 2) Demne (1863).

www.digibuc.ro

296

Or. M. Alexandrescu

Sunt prea vAtAmAtoare l'a lui copilArie. Declamatia aceastá, pompoasl, IngimfatA.

De vreti, poate sl fie despo,llor iertati; Numai lor le e bunA a unui neam orbire. Cáci nu-1 lasA sl-si vadA a sa nenorocire. Dar In gura acelor ce-o zic pe dina:arl. Sau e o nerozie, sau este o ocarA, Noi le-am putea rAspunde putinele cuvinte Bufnitei adresate de merla cea cuminte:

Ai vorbit de minune. Dar ia spune-mi, vecina, DacA mAcar cercare tu nu fai vreodatA, SA scoti cel putin capul din noaptea 'ntunecatä, Apoi cum te-i deprinde, cu soare, cu luminAr (Ed. 1842, 1847, 1863).

www.digibuc.ro

CUCUL Cucul, pasäre proastä, dar plinä de mándrie, Socotind c'al sAu nume Este vestit in lume,

HotarI sA mai fad vreo calatorie, Ca s'adune respecturi, si insusi sa priveascA Cu ce chip II släveste natia päsIreascä. Plea; dar abia merse !Ana 'n vecinlitate $i gäsi felurime de pasäri adunate, Care din intamplare Se 'ntreceau la cantare. Stätu sä le asculte; toate pe rand cantarl, Care prost, care bine, talentu-si arätarl. lar bietei cotofene ii cerurA iertare, CA nu-i dau ascultare;

ziserä: Tad, soro, te roagl obstea noastri, Despre cantec ne iartä, esti ca un cuc de li

[proasta"

Astfel päti si cioara; in ras ea fu luatä, $i cu un cuc nemernic de toate comparatA. De asemenea cinste 1), cucul supArat foarte,

Se duse mai departe. Dar ori uncle mergea, Nimic alt n'auzea. In sfarsit, obosit $i desnäclAjduit, 1) Do-neemensa onoruri (1955)._

www.digibuc.ro

Or. M. Alexandrescu

300

La cuibul

5ätt

veni,

Far' a se mai opri. Puii, cat I! zarira, Pe loc II ocolirä. Apoi

II

intrebarä:

Ce mai ve,te p'afarä?" .Utita", le raspunse, si vrednica de jale, Am umblat multe locuri, dar nu m'am mul[tumit.

Toate imi par schirnbate, si toate merg la vale, Pasärile stint bete si lumea a'nebunit". Tot ornul despre sine se amägeste. Nimeni nu isi este aspru judecätor; Dar judecata obAii e o invatätur11). Multi, ce se cred pe sine un ce rar in natura 2), Mai lesne zic ca lurnea nu stie ce vorbeste. Decal sa va sä-si simtä nimicnicia lor. (Ed. 1842, 1817, 1863).

1) Povtquire (1842)

4 Un 1enoisten In fire (1844

www.digibuc.ro

ULEUL $1 GAINILE

Ion prinse un uleiu i ducandu-I acasi, Il legl cu o sfoarä 1), Langa cotet afara. De o vecinatate asa primejd.oasä, cocosi

i

gilste Intai se Ingroziril

Dar cu'ncetul cu'ricetul se mai obisnuirL

Incepurä sa vie cat colea

sä-I

priveasca,

sa-i vorbeasca.

Cleul cu blandete le primi pe toate;

Le spuse ca se crede din suflet norocit, Pentru vizit' aceasta cu care 1-au enstit. Dar li pare räu foarte, cad el Insusi nu poate 2), Vizita sa le 'ntoarca, dup' a sa datorle. adaugä Msä ca, daca dumnellor li vor da ajutor

. Mai

Ca sä poata scapa, El le fagadueste, $i Dumnezeu cunoaste cum vorba i o pazeste CA la oHce primejdi va sti a le-ajuta;

Incr din Inaltime el le va da stire, Când asupra-le vulpea va face navillire. Astä fagacluiall Nu mai lasa 'ndoialä.

ce doreau sa gaseasca Pe cineva destoinie sa va s le pazeascL $i gaintile proaste,

1) Stara (1842).

.2) Cad el tee* nu poste, dar U pare rdu toarte 1863, 91

www.digibuc.ro

302

Or. M. Alexandrescu

S'apucarA de tucrut azi, miine, se 'ncercarA,

$i cu ciocuri, cu unghii, .abia Uleu-si luA sborul.

deslegarA.

11

Dar se 'ntoarse 'ndati

$i rApi o gäinA, pe ttrmA dotAA, trei.

Pe urmä ate vrei. .,Ce paza este asta? strigit una cu jale. Vorba mAriei tale .,Era sA ne pAzesti,

lar nu sä ne jertfesti". 01 eu stiu foarte bine cuväntul ce dat, $i ce fel Warn jurat. Dar, când mA juram astfel, cram legat, supui, Acura bisA sunt liber, i vA vorbesc de sus". Eu, de-as fi fost gAinA, nu 17as fi slobozit. Durnnealor au ficut-o si vdd cA s'au E o gresealä mare pe hoti sä ajutäm, PänA sA nu cunoastem cu cine ne'ncurcArn. Ei abia se vAd slobozi si-adip jurimânt! Ca Fontaine 2) la aceasta, vorbeste ca un sfänt: Uleii sunt cinstiti, C.find sunt renorociti. (Ed. 1842,

1847,

1) Dar se Intoarce 'ndatit (1842). 2) La Fenton (1842).

www.digibuc.ro

1863).

CAIN EL E SI MAGARUL Cu - urechea pliostitA,

cu coada 'ntre

picickare,

trist i alnic, memo, pc o cArare. Duna indestul um b'et, iatä cA-1 1.111neste Un m 'Agar si-I opreste: Uncle te duci" ii zise 1) ; Ce rAu ti s'a intim plat ? Stii, parcA te-a [plouat ), Asa stai de mahnit".

Dar sunt nemultumit. .,La ImpAratul leu In sluibA m'am aflat ;

lug purtarea

lui,

De e slobod s'o spuiu, M'a silit, insfarsit, sA fug, sA-I

pArAsesc.

Acum cat alt stApAn ; bun unde sA-1 gAsesc? ,,Numai d'atât te pl Angi?", mägarul intrebi. StapAnul I-ai gäsit, il vezi, de fatA stA.

Vino numaidecAt la mine sA te bngi

Eu iti

fAgAduesc,

,,Nu rAu sA te hrAnesc; ,,Nimic n'o sA lucrezi, nici grijg sl tragi". La propunerea sa câinele i-a rAspuns: AscultA-rni sA-ti spuiu: e rAu a fi supus

La oricare tiran; dar slugA la mAgat .,E mal umilitor, i Ind mai amar". (Ed. 1842, 1847, 1863). 1) Zice (1842).

2) Stli parca te-a plouat, ce rau

s'Intaraplat? ed. 1842.

www.digibuc.ro

BURSUCUL SI VULPEA Bursueului If venise rAndul si el sA domneasel Peste un pogon de ttee In pädurea pkinteascA. Pe marginea 1) unei ape. ,Regatul /i era mic, $i acei ce II vitzurA

Toti inteo unire

zic,

Se invoiesc a spune cä nu era alt nirnic

Deck o

miniaturA.

Dar riga volaja-e, $i 'n strilin-Lte-afase CA un bursuc dornnitor, Ce va ski facA un 'flume Mare si faimos ln lume, E neapärat dator Sä ia un ton de märirt, SA dea porunci pe ostire,

Chiar d n'ar avea soldati, CAci

astfel

obisnu:esc

Toi acei cari domnese, Dud, sau regi, sau impArati.

Ma el si slobozi 'Patru ordine de zi Inteacest chip redigeate: CAtre armiile noastre de linie sl de mare, Cavalerii, infanterii, si artilerti usoare, Poruncim i celelalte". 0 poruncA din acestea, nu stiu curn s'a [tntimplat, 1) Pe margines (1M).

www.digibuc.ro

Fabule

305

De vant a fost aruncata In fan invecinatä, Uncle domnea leopardul. Acest domn s'a 'ingrijat. Väzind a bursucul are

Armie asa de mare. Spre a fi Inca mai sigur, el Inteacolo porni Pe ministrul din afarä, pe vulpe, si-i porunci SI saluteze pe prinful, dar In tain' a spiona $i a trage cu urechea, iar mai ales a afla Cum merg trebile p'acolo, cat e de primejdios, $i catä armie fine vecinul sau cel päros. Sfarsindu-se ambasada, vulpea Inapoi veni; Se infIfisä la curte, se inchinä si vorbi.

Porunca ant implinit; Cu ochii-mi le-am vdzut toate, $1 poti dormi linistit Färi sä ai griji desarte. CIci toate acele armii de linie si de mare, Cavalerii, infanterii si artilerii usoare, Nu sunt all, poti fi prea s:gur, pestrifule [Impärat,

Vanitatea e mic vifiu, dar cu bunä 'ncredinfare Ea adesea ne expune la ridicol foarte mare. (Ed. 1863).

www.digibuc.ro

$ARLATANUL $1 BOLNAVUL 1)

La un negutAtor mare,

arui vederea-i slàb:se, FArA nicio invitare Um doctor vestit venise. Cand zic vestit,

se'n;elege a nimeni

nu-I

[cunostea;

InsA avea atestate

Nurnai in aer legate, Diplome ce 'n Acadernii luase, cum el zicea, Prin fad care niciodata Nu au figurat pe harta., Dar care cu bunA seaml el nici le-ar fi pArAsit, D'ar fi mai avut acolo vr'un bo:nav de lecuit. Bunul pätimas tl crede,

Doctorul vreme nu pierde, unge c'o alifie, apoi la ochi I-a legat. Apoi, dupá ce -ti spune din partea lui lpocrat CA are sA sada astfel o saptamara deplin, Intinde mina... pe masA era un frumos rubin, Ci-1

Inel de forma anticA, vechiu suvenir pArintesc; Doctorul 11 ia, se duce si, ca sA vg. povestesc

Mai pe scurt, el vine iari, a doua si-a treia zi, 5i ne 'ncetat, totdeauria, la orke vizitä noug LuA ate unul, dou'A, Din lucrurile.scumpe cite In cag gäsi,

Cand se 'mpltni slptárnâng, pe bolnav el [deslegA: 1) PublIcatit In ,Reforma" 23 Oct. 1862.

www.digibuc.ro

Fabule

307

Uitä-te, cum ti se pare, si cum vezi?"

ll

[Intretd.

Cum 00" räspunse bolaavul, Imprejurul [slu privind".

Si din averile sale nirnica. ale mai zärind; Cum vád? nu stiu, frate, atâta numai pot sä [zic,

CA din ce vedeam odatä acum nu mai vlid [nimic".

Cunosc patrioti politici, cari a$a exploatez Simplitatea popularä si ei singuri profitez. (Ed. 1863).

www.digibuc.ro

ATELAJUL ETEROGEN

Un orn având un arnalsar Il inhärnd la jug

C'o vita de mägar $i cu Un bou de plug. Boul fiind sacat, 2) La un picior räzft, Mägarul ne 'ncältat, $i prea räu närävit, StäpAnul lor din car Striga, plesnea 'n zadar: Calul se asvarlea, Dar boul 11 oprea, Mägarul il lovea:

$i cand nu mergea.

,,Prea rau i-ai potrivit", Zicea un trecätor.

Esti foarte arnägit. Domnule privitor",

Räspunse omul: Eu Lumea am vizitat, 1) Publicatil In .11eforma", 23 Oct. 1882. 2) Vattimat (A. Candrea).

www.digibuc.ro

Fabule

309

Si, daca vrei s5 Inteinsa am aflat "Mu Ite dregAtorii

Tot astfel intocmite ca atelajul men. (Ed. 1863).

www.digibuc.ro

OGARUL $1 IEPURILE

Calitätile noastre cele mai insemnate Ne sunt ades In lume drept crime imputate 8), Mai ales când se 'ntimplä s'aducl 'mpiedecare i) La cugetäri si fapte vrednici de defAimare.

Aste ne 'ncredinteazA Fabula ce urmeazä. lepurile odatá Fu tras la judecata

De un ogar. In tufe atuncea prezida Copoiul, si sentinte färä apel el da, Ogarul atre el asa se. adresä, $i in limba lui strigä: 0, tu ce prezidezi senatul cel anesc, Te rog s m asculti: eu vin sä jeluiesc

De acest Ce sufletul mi-a scos.

CAci vrând a-1 intilni, pe deal sau pe cimpii,

El fuge parc'ar fi gonit de vijaii; S'apoi n'aleargä drept, 1) Aptirutti IntOt In Romitnia Literarti` No. 11, din Aprille 1855. 0 dam dupA aceastA revistA, arAtAnd in note schimbArile,

nu In bine, acute tn ed. din 1863, in care Mild e acesta:

,Epurile, ogarul oi copqiur. 2) Ltiudate (1863, 93). 3) Reprogate (1863, 93).

4) Aceste patru versuri ce urmeazti sunt Inloculte In edit. 1863, prin urmAtoarele versurl:

,Aceasta se IntAmplA de ate orl pr1n ele Oprim esecutarea intentillor rele.

www.digibuc.ro

Fabule

Cu el

311

sä Doti da pient,

Ci merge tot cotis Si sare curmezis; .,C'un cuvant n'are pas, nici umb!et crest;nesc. Dar ce sä mai vorbese, CAnd chiar //Aria ta, d'o fi cum am aflat, Ai fi adesea ori de dAnsul Inselat? Destul, raspunde-acum, spin necuviincios 1. Urechiat si fricos,

Zi, ce s'ar fi 'ntAmplat dada domnul ogar, Gonindu-te 'n zadar, Isi fringe veun spicior? 5i cum de Indräsnesti Sä faci a asuda ogarii boeresti?" lepurele-a räspuns: ,;MAria-ta, gindesc, CA nu päcätuiesc

Fiinddi am vrolt Prin fuga sä ml scap de un vrälmas cumplit".

Te 'nseli,

atunci copoiul cafeniu;

In condidä e scris, pe cAt eu minte tit!, La fata saptezeci, al sesea paragraf 1) Acest sfAr§it s'a Inlocuit In ed. din 1863 cu urrnittorul:

Destul'. fatal atuncl copoiul cafeniu: Pe el nid il ascult, purtArile-1 le qt1u. .0rice pentru el crez, i iatA-I ostinclit SA fie jupult, ,Carnea va räm8nea pentru judecAtor, J ar labelefvor 11 pentru jeluitor'.

www.digibuc.ro

312

Gr. M. Alexandrescu

CA orice vAnAtor te poate face praf DacA te va 'nfAlni; ai drept a te lupta,

Dar nu-ti este iertat prin fugA a scApa. Pe acest temeiu dar, iatA, te-arn osAndit SA fii de tribunal IndatA jupuit. Carnea se va pAstra pentru juiecAtor, lar labele vor fi pentru jeluitor.

( komhnia Lilerarda 1855, Ed. 1863).

www.digibuc.ro

URSUL $1 VULPEA 1)

Ce bine au sä meargä trebile In pädure. Pe impäratul tigru când II vom rästurna $i noi vorn guverna; Zicea unei vulpi ursul,,c'oricine a sä jure

Cä nu s'a pomenit Un timp mai felicit". $i 'n ce o sä stea oare Binele acest' mare?" ll intreb5.

In toate

Mai ales in dreptate: Abuzul, tâlhäria, avem sä le stârpim, Si legea critninall s'o Imbunätkim; Caci pe vinovati tigrul 'kW ii judeca I) Aparuta In ,PatrIa' din 1855, (reprodusa si de ,Steaua

Dundrei", din 3 Noembrie, acelasi an) sub titlui ,Lupul oi Vulpea', In ed. din 1863 i s'a schimbat titiul. si i s'a scos Inceputul, (inceputui repelat mai tttrziu, tn 1857, cu un adaos gl In fabula Corbii qi barza"). Le reproducem duptt studiul citat al cl. Sogdan-Duica din Convorbiri' XXXIV, 1900: ,A lost un timp rand multe din fabuiele mete Se explica de oamenI In timpurl foarte rele, Crezand cei cu Mu cuget ca eu prin dobitoace Pe hot!, spioni si alp nu i-as lasa ta pace. Sall trial meseria. De-atuncl Invatal palate Si yeti vedea la vale Ce tel m'am pus la cale, Ca sit nu dau priclni la asUel de IspIte". Unneasa tabula

www.digibuc.ro

314

Gr. M. Alexandrescu

$'apoi li

sugruma".

Dar voi ce-o sA le faceti?" i,,Noi o sA4 sugrumllin

S'apoi sA4 judeam". Cutare sau cutare,

Cari se cred In stare Lumea a guverna, DacA din Inamplare Ar face Incereare, Tot astf el ar urma. (Ed. 1863).

www.digibuc.ro

COREIII $1 BAFIZA i)

Pe o cAmpie Mare, bogatA,

Urma odatà 0 bAtAlie, AsprA,

cumplitA, neasemlnatA,

Mat cadavre nenumArate ZAceau grämadä neingropate. Corbii indatA luarA stre; Lacomi de pradA, ei nAvAlirä,

$i cu gräbire Aci sosirä. $i dupl ce mâncarA, si dupti ce !Aura' Mult sAnge, incepurA

C'un plac ingrozitor SA cAnte cina lor. Barza cea simtitoare,

Care pe orn iubeste, $i 'n preajtna-i se nutreste, VAzAndu-i de departe,

Le stria:

Cum se poate,

Asa nerusinare; 1) Vezi Inceputul din nota fabulei ,,Ursul gi Vulpetto.

Acel fnceput a lost repetat rfl fn Corbil gii barza", in Concordia" 12 Niartie 1857, cu urmatorul adaus: (B. D. Convorbiri, XXXIV, 1909). ,,Oici fabulele mele ce -au sa vie,

Nevinovate blande ca miei au sa fie, Cum e doveditoare Fabula urmatoara:°.

www.digibuc.ro

12

316

Gr. M. Alexandrescu

E locul pentru cinä? e ora de plAcere Pe un pAmânt ode doliu, In Iziva de durere?

Mumele isi plâng Izvorul bogAtiei, Câmpul, e ruinat;

lar voi vA indopati $i cântaIi!" De-acestea ne iertati". Räspunse deodatA

Ceata intunecatd:

Omului cat

Poate fi

ii place

ruinat,

Dar noi suntem In pace Si mult ne-am IngrA$at". Acei ce de a fArii tgrea soarta profitarl; Ce de strAini In posturi, in ranguri se 'nälfarii; Ce prin trAdäri, basefe sunt astäzi mari, bogati, Poate $i decorati, DupA a mea pArere sunt corbi nerusinatiDar as dori sä-mi spuneti, domnilor cititori, (CAci eu vorbesc de-o farà

De tot imaginarä) La noi se nflA oare astfel cle muritori?

DacA aveti de oameni idee a$a proastä, Las

rAspunderea

toata asupra Dumneavoasträ,

(Ed. 1863).

www.digibuc.ro

CALUL VANDUT DIAMANTUL CUMPARAT Min de bucurie mare Oarecine îmi spunea, C'a vândut din Intamplare $i cu un pret de mirare Un cal prost ce el avea.

Caci bietul cumpärätor", Zicea el, s'a inselat ,,$i, putin cunosator, Orice i-am cerut mi-a dat". La aceasta ce sa-i zic? Atunci n'am räspuns nimic. Dar peste putine zile Il väd Insa furios, $i imi strigä: Nu stii, frate, un misel, un [ticälos

Ce semäna orn de treabg, fära milà m'a înselat: Mi-a vândut o sticlà proastä drept un diamant [curat.

,,Cum ti se pare aceasta?"

Zdu asa cum

[mi-a pärut Intâmplarea de däunäzi cu calul ce ai vânclut"..

www.digibuc.ro

318

Gr. M. Alexandrescu Strigäni pi protestärn tare

Când nedreptate cercäm, Dar multi urmäin la 'ntarnplare Fapta ce o defAimim. (Ed. 1863).

www.digibuc.ro

PORCUL LIBERAT i)

CAnd s'au liberat Tigani, In anul de la Hristos 0 mie si..., nu Ku câte, unul din ei, omenos, Vru si el sä libereze pe un porc ce il avea, Si In jug de mu:id vrerne Iângä satrà il tinea. Il chemä dar, si ii z:se: Porcule, purcelul meu, Cunosc Insumi, din cercare, jugul cat este de [greu,

De aceea te fac liber; de-acum poti a vietui Oricum ti-o pläcea, si brans singur a ti o [dobândi.

S5 träesti! insä, stäpine, in grädini pot [eu intra, Pepeni, dovleci si verze färä grijä a minca? ,,Ba nu, astea stint oprite". Asa dar 'hi

Cu un sfert de Ba cred chiar

[multumesc: libertate, drept sä spuiu nu Trni 'nvoiesc. el e rusine, când toti porcii [au trait

La cosare In robie, si ies eu mai osebit: 1) PublIca% In .Reforma" 23 Tanuarie, 1863.

www.digibuc.ro

320

Gr. M. Alexandrescu

Sä"-rni ridic mai pe sus botul si de treapta lor [sä fug.

$'apoi ce ar zice boii, vAzindu-má färä jug? Unii 'nte1eg libertatea ca porcul cel tigänesc; Altii, deprinsi cu robia, de ea greu se despärtesc. (Ed. 1863).

www.digibuc.ro

CASTORUL $1 ALTE LIGHION11)

Mai multe lighioane, locuind intr'o vale, Erau des vätämate d'un iute rau vecin, Care iesind cu sgomot din malurile sale Strica vizuini, cuiburi, si traiul lor cel lin.

Ele dar s'adunarl $i mult se consultarä, Ce fel ar putea face $i prim care mijloace Stavild ar opune L'acea linneckiune.

Frati", zise un castor, Zidar de soiul lui,

Eu asta

socotesc:

De mi-ati da ajutor, Sä m'apuc sA clädesc Zid tare de päinânt si apei sä-1 opui.

Bravo, bine-ai gindit", Strigarà toti pe loc; Esti patriot vestit

$i mare dobitoc". Castorul, Incântat,

Fär'a mai zabovi, S'apuca de lucrat. Dar nu fu ajutat. $i prea eau izbuti, CAci râtil

furios,

1) Pub1lcatti 0 In RomAnul", 22 Aprl He 1858 (V. B. D. Convorblri", WOO, p. 853.

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandreseu

322

De multe ploi umflate, Izbi 4'asvâr1i jos

Pämântul inältat. Atunci cei1a4i fugind Pe mester Nestemau

$i toti

11 defAimau

Ziand: Ce ticAlos! El a pricinuit Räul ce s'a intamplat, Pentrua a cercat In neroada-i dorintä Lucrul peste putintl. Eu I-am povaluit,

Dar nu m'a ascu:tat Si de aceea noi Tragem aste nevoi". Adeseori virtutea asa se .pretuieste: Orice nobilä faptä, orice dreapta 'ncercare, Pentru-al multimii bine s'a tärii apärare, Miseii o defaimA, daci nu izbutqte. (Ed. 1863).

www.digibuc.ro

MIELUL MURIND 1)

Fiu al unui berbec, care de mult murise, Un miel se bolndvise, Muscând din intAmplare

0 'nveninatA floare Sau iarbA, nu se $tie;

Destul a a lui moarte Nu mai era departe. Acum el Isi fAcuse datoriile toate Cite si le fac mieii In ceasul cel cumplit. MumA-sa cu durere Incepuse sä sbiere: 11 sAruta sArmana 2) plângind necontenit

Si-f zicea: Ce-mi e bunA vieata Uri tine? Cui mg lavi, fAtul meu? Spune tatg-tAu dragA, a viu curând si eu, CAci pe aceastä lume nu rnai a$tept vr'un llar ce sA-i rAspund, marnA

[bine!" intrebA micui [miel

De-mi va face 'ntrebare Despre a turmei stare?

Tu $tii bine a el

lubea mult sA vorbeascA, De dulAii din ¡tiring si de ceata lupeascA". 1) PublIcata In Romano!" 16 Februarie 861. (V. B. D. ,,Conv.", 1900, p. 853). 2) Sarraana (1863).

www.digibuc.ro

324

Gr. M. Alexandrescu

Spune-i cA turma toatä zace de rea alibeazA;

CA are $apte doctori ce prea räu o trateazä. Mai spune-i cA ciobanul a pus pe un nepot, Ce tatd-tAu 11 cunoaste, ingrijitor la turme, Ca sA stirpesc' abuzul $i relele sä curme. /At 'Ma spune-i numai $i 'ntelege el tot". DupA cei din preajmä, cari li ocolesc,

Poti judeca prea lesne pe cei ce cArmuiesc. (Ed. 1863).

www.digibuc.ro

ZUGRAVUL $1 PORTRETUL

La un zugrav foarte vestit, mergänd din IntAm[plare,

Portretul meu 11 comandai; InHi insä. 'ntrebare Artistului Ii adresai; de poate sä mi-1 fad Asa cA oricui

1-o

vedea portretul ineu si [placa;

CAci am un mare interes, voiu ca 'n strAinAtate,

S'anume 'n Franta mai ales, la ochi sA pot [eu bate,

Fiind acum de mdritat o fatA foarte rarA, $'ai ei epitropi cAutAnd bärbat In ala tarä.

Prea lesne",

Imi rAspunse

el, nu e

in[tAiasi datA

CAnd pe urIti facând frumosi luai o bunä platA.

Esti negru, te voiu face alb; esti slab, te In[gras bine;

,,Numai vezi de portret departe a te tine", Vorbind asa mA zugrävi,

i dacA al meu nume

Jos la portret n'ar figura, niciun crestin pe [lume

N'ar putea crede cA sunt eu, atit sunt de Ischimbate Träsurile-mi, ochi, gurA, nas, si Infrumusetate.

Ai nostril rid cAti mA cunose, dar prea putin [Irni pasA,

1) PublIcatá In Romanul" 30 Mart le 1861. (V. B. D. Cony." 1900 p. 853). Aceastd fabula se and l In manuscriptul Academiel (p. 186) ce cuprinde scrlsorlle poetului.

www.digibuc.ro

326

Gr. M. Alexandrescu.

De voiu putea sä dobandesc pe nobila mireasä, $i daca vretm venitic, iesit din OH sträine, Vr'un Romin mai indrasnet, n'o izbuti mai bine. Redactori cari läudati

Pe unii dintre candidati, Ce prostilor le dati virtuti, $i -elocventä celor muti;

Ce pe räi faceti virtuosi. $i patrioti pe Cred Ca nu rAu vä potriviti cu omul ce m'a [zugrävit,

Sau cu vestitul Carcalechi, redactor care a trait, Al cgrui jurnal fabulos Era destul de mincinos, Dar care cel putin spunea

Acelor ce nu It credea, CA adevdru-adevetrar, Este prea lesne de aflat; CA n'au cleat sä ia pe dos Cate a scris el de prisos, S'atunci .pot fi Incredintati CA n'au si fie inselati. (Ed. 1863).

www.digibuc.ro

CATARUL CU CLOPOTEI 1)

Deunäzi un vAcar de sat CatArului i-a atArnat

Salbä de clopotei, Numindu-I el ingrijitor $i inainte rnergAtor

Ciredei de vitei. Insä curAnd s'a IncredinIat CA s'a %cut mare pAcat Cu bietul dobitoc,

Care, at s'a simfit Ma Impodobit,

Striga: 0, ce noroc! 4ItisfArsit iatA-mä chemat

La gradul ce am meritat. ,Aeritul meu necunoscut De lumea toatA e vizut. Acum de sus am sä tratez Soiul dobitocesc; Pe nimeni nu imai salutez, CAci prea mA umilesc".

Ma zicând, asa fAcu, Si plin, de Ingimfare, El clopofeii Incepu SI-i sune foarte tare.

Asa de tare

ti sunA,

1) PublIcate In Rorndnu1", 12 Febr. 18131, (V. B. D. .Conv." 1900 p. 853). Fabule Itndreptatti Impotriva unui protector a WI Mad.

www.digibuc.ro

328

Or. M. Alexandrescu

at mintea i e rästurnä; $i el, care june fiind Trecea de cam smintit.

Acum mai mult imbAtrânind

De tot a 'nebunit. Cum socotiti

$i

dumneavoasträ,

Dar eu gândesc ea 'n Ora noasträ Se OM asa dregltor Numit chiar excelentä, Ce cu catârul sunätor Poate da concurentä, Care se crede orn de stat Chiar si politic insemnat $i care netäglduit De clopotei este smintit. (Ed. 1863).

www.digibuc.ro

L1$1TA, RATA $1 GASCA 1)

Spun cA ',n vara trecutä, o lisitä eo ratä, Ai lebedei de baltä consilieri privati, Supt presedinfia gistei s'au strAns de dimineatA Pe lac la Cismigiu. Acolo invitati

Erau, din inalt ordin, a botdri in sfat 0 pricinA de stat, AdicA prin desbateri adAnci sA chibzuiascA Pentru un peste mare cu ce sos sä-1 gAteascA: CAci lebAda gAtoasA

Voia sA dea o masi. Mare le fu gAlceava si lungA convorbirea,

Prezidentul le zise: Fratilor senatori, SA lAsItn chibzuirea.

Pricina, cum se vede, e foarte delicatA, Si dup'a mea pArere trebue aminatA: ,,Veniti mAine In zori. Propunerea aceasta cu toti o aplaudarA $i pentru 'ntAia-oarA Pe giscA lAudarA

Pentru a ei idee, apoi se risipirA $i a doua zi iarA la acelasi loc venia. 1) Publicatit In ,,Reforma" 28 Oct. 1862.

www.digibuc.ro

330

Or, M. Alexandrescu

PAn'a doua zi insà, AO ce sva 'ntâniplat? Fiind vat% si soare si o aldurg Pestele s'a stricat $i racii l-au mâncat.

mare.

Cuvintele-aici scrise sA nu NI parä glume; Consiliuri d'acestea vedem destule'n lume $i la noi mai ales $e 'ntfimpll foarte des. (Ed. 1863).

www.digibuc.ro

v

EPIGRAME

www.digibuc.ro

I.

Un osándit la moarte pentru o vinä mare, Ruga pe un prieten sä facä Incercare,

Ca unul ce

curte avea multà putere, De la craiu 1) sau ministri iertarea lui a cere. la

A! räspunse acela, nu te pot ajuta, Pentrucd de as face-o, eu te-as compromita" 2)

(Ed. 1842, 1847, 1863).

II.

CELUI CE SCRIA CA POEZIA E 0 BOALA NELECUITA

Dar boala poeziei este nelecuitä ;

Ai zis si ttu in vieata-ti un singur adevär, Dovadä la aceasta e muza-ti cea pocitä, $i versurile tale, care se trag de pär. De-atâta vreme lumea isi bate joc de tine, 1) Print (1847, 63). 2)

Comprometa (1844

www.digibuc.ro

Epigrame

a33

loc sä pui silintä a scri ceva mai bine. i)ri zi mai tare te väd cä schiopatezi. Ce doctor asa mare poate sa se gaseasca, De a ta nebunie sa te tamaduiasca, Sau cel putin sä faca In proza sä visezi? Si 'n

Din zi

(Ed. 1842, 1847, 1863).

D. ***

M'am silit totdeauna sa-mi dobandesc bun nume

Si prin purtari cinstite sa ma cinste,c In lume, Fall sd am mandria sa zic c'am izbutit. Dar de and luai tire ca tu, s'altii ca tine, Ma defäimati In obste 5i vorbili rau de mine. Incep sit' ma cred singur ') de ceea ce-am dorit. (Ed. 1842, 1847, 1863).

IV.

Un preot cuvios Odata spovedea Uncraiu 2) religios, Si

astfel li vorbea:

1) Sigur (1863).

2) Print (1863).

www.digibuc.ro

Or. M. Alexandreseu

334

Ajutä, domnul meu,

Pe câti

säraci gäsesti,

Clci chiar pe Dumnezeu IntrInsii cinstesti. 11

Stii ceea ce-a grait

Al lumii ziditor 1), Cd cerul e gätit De mostenire lor".

O! dacä e asa", aspunse multumit Acel spoveduit,

Nicio grijä si n'ai, cuviosia ta; CAci bunul Dumnezeu, de ma va aju(a. Eu Iti fäggduiesc Pe toti supusii mei de raiu sä-i pregatesc". (Ed. 1842, 1847, 1863).

V.

In iad, mai deunäzi, cativa raposatl, Cari in vieafA treceau de 'nvatati. Dedeseri jalbä, arätând a cer SA se pedepseasca jupinul Volter,2)

Pentru die rele de dânsii vorbea, 1) Creator (1803).

2) Voltaire.

www.digibuc.ro

Epfgrame

335

Atunci când träia. Domnilor", striga" Volter mânios, ,,Jalba ce ati dat este de prisos;

Ce pedeapsà-mi vreti? Ce räu imi doriti? Eu va socoteam destul multumiti, Când in Bucuresti, dupä cum v'am spus,

Doi vräjmasi ai mei stiti cum m'au tradus"'). (Ed. 1842,

1847, 1863).

1) Epfgrama e Indreptata Impotriva lui Eliad si V. Pogor

(cel dol vrasmasi") cart tradusesera cel dIntal: Fanatismul sau Mohamet proorocul" BucurestI, 1831; si al doilea: Henriada" Bucurestl 1838.

www.digibuc.ro

VI

TRADUCER!

www.digibuc.ro

A DIO LUI

LORD BYRON LA SOTIA SA

$i in sffirsit adio! $i daca relei soarte Ii place a fi vesnic... adio iarlsi zic! Zadarnia ti-e ura, crn pieptu-rni flea' moarte Dragostea mea viazA ; nid veacuri 1) nu o stric. De ce nu pot in ochi-ti inima-mi a desf ace, Pe care-adesea capu-ti II rezemai cu pace, Cind somnul cu dulceatA pe gene-ti odihneal $i astfel sA-ti arate ascunsa ei gAndire, Cki poate vei cunoaste c'ai fost in anagire,

$'a ta dispretuire tedreaptä vei vedea. Lovirea ce-mi dai mie de oameni se slAveste,

Mad rana-mi singereazà, plAceri ei afl' atunci! Dar vezi cA astA lume amar te necinsteste, Intemeindu-ti slava pe ale mele munci. Cu toate cl n ereding greseala-mi este mare.

Cu toate a in faptI dui:4 a mea purtare, Destule am eu singur asuprA-mi a 'Inman.

Dar cruzii nu puturl un alt brat sl gäseascA, MAt sa mg sfAsie s'adAnc sl mA rIneascA, DecAt bratul ce-odatA cu drag mA 'mbrAtisa?

SA nu te 'nseli atAta; amorul cu 'met piere

Dar iarAsi nu mai crede cl inimile pot 1) Seca (ISM.

www.digibuc.ro

Traducer!

339

Prin orice depärtare, prin oricare ficere. Prin orice silnicie schimbate-a fi de tot. A ta IncA pastreazA amorul cätre mine, A mea e sângerândä, dar Insä pentru tine Bate, s'asvârle, arde, si arde ne'ncetat. 0 cugetare groaznic' pe arnfindoi pätrunde: Voiu fi pe alte färmuri, si cine stie unde? Sunt jalnice-aste vorbe ca geamätul de moarte, Sunt jalnice-aste vorbe geamätul de nioarte, Ca piatra mormantalä pe noi ne-a 'nfiorat, Tristele diminefe când vom träi departe

Ne vor afla cu jale p'un vlduv pustiu pat! Când vei vrea sa te mângâi cu fiica ta iubitä, $i când va fi vr'odatä urechea ta izbitä. De glasul ei cel tânär, de vorbele-i dintâi, Vei inväfa-o oare sä zicA; al meu tate, Mäcar cä n'o sa- poati sä-1 vacia vreodatà Sä-i dea imbrafisare In lumea celor vii?

Când mânile-i prea fragezi te-or stringe cu [dulceaf5,

Când mica ei gurifä va cere pe a ta, Gândeste la acela ce nu va mai fi fafä, Ce 'n veci de fericirea-fi el cerul va ruga, L'acela ce amoru-fi putea sà-1 fericeascä $i clack acest martur d'o dragoste cereascA

sdu aer ceva d'al tatä-sau, A ta inim'atuncea va bate pentru mine; V'avea

Fior rece va trece prin ale tale vine, Repede se va strAiige, va bate pulsul tau.

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

340

Cumplita-mi ratacire ti-e cunoscutà poate;

Dar nimene sä stie smintirea mea nu crez. Pe urma-ti 1) in tot locul a mele nädejdi toate Se vestejesc, si iargsi pe urmä-ti inviez. A intimi-mi simtire cu totul sovaieste, Trufia-mi, ce la nimeni ea nu se umileste,

La tine se inching, la tine s'a supus. Dar... päräsit de tine, si sufletul ml lasa, Vieata mi-e povarA, o simt cum ma apasA $i orice fericire o vgd cA mi-a apus.

Destul, in zadar este oricare rugAciune,

$'a mea nu se ascultä; Sii nu vorbim mai mutt, Cad sunt cugetiiri triste ce 'n silä ne supune, Ce fär' de voie scapil, de lege nu ascult. OdatA Inc' adio! Lipsit acum de toate De cAte-mi erau scumpe, simtirea-mi nu mai [poate,

Inima-mi osteneste de a mai suferi, Sunt jalnic, singuratic, cuprins de intristare, $i desnädajduirea-mi se face tot mai mare, $i sila-i ma' inneacA, cAd nu pot a muri. (Ed.

1) Urm6-(1 (1863).

1832,

www.digibuc.ro

1842,

1863).

INTRISTARE1) Ducefi-mä acolo pe farmuri fericite,

Ziceam, unde Neapol pe al märii sin prea lin Räsfrânge dealuri, stele de nori neinvelite, $i unde cresc oranzii subt cerul cel senin. Ce 'ntârziem? Sä mergem; din unda cea albitä Sä %FRI iesind Vesuvul in fläcäri care sbor; SI vad pe 2) Aurora pe dealuri strälucità, $i voiu, finând In !fling usor p'a mea iubitä, Din aste nälfimi vesel, visând sà mä cobor, Urmeazà-mi in ocolul acestor golfuri line; Sä 'ntoarcem pasii nostri pe färmul cunoscut, L'a lui Virgil cenusd, l-a Cintiei grädine, L'al Vinerei 3) vechiu templu, Orin' acum Malt.

Acolo subt oranze, supt via inflorità, A cäreia mlädife cu mi-rfii se märità

$i fruntea si-o 'mpleteste c'o boltà de lungi [flori,

L'al apei dulce sgomot, l'a vântului murmurä, Noi singuri cu amorul, cu vesela naturd, Gustând vieafä dulce, pläcufi vom avea sori. A galbenelor zile Melia se topeste, 1) Cu doi ani mai Mainte apäruse nigte traduced datorite

lui Eliad. Cartea era intltulata MedIat1i poetice, dintre ale lui A. dela Maritin" traduse i alaturate cu alte bucari originale, prin D. I. Eliad, 1860. Cartea cuprinde urmatoarele

traduced: Lacul", Desnädejduirea°, ,Providenta la ornu"; Ruglclunea de seare, Räzbolul" i Toamna". 2) Stl vilz Aurora (1863). 3) Venerei (1863).

www.digibuc.ro

342

Gr. M. Alexandrescu

Se strange cu Incetul de a restri$t:i

vânt4

OH clack' cate-odatà putin mai falfae$te. Scanteile-i aprinse di suveniru-li sant.

Eu mu stiu dad cerul In marea-i indurare Voie$te al meu suflet In äst loc a ie$i; Vieata-mi e aproape de rece:e i ho,are, $'abia pe un an poate d IncA va 1313i. Dar dac'a veni moartea In primävara vietii, De trebue in locul la bine inchinat

Sä scap din a mea mina o cup' a tineretii, Pe care cu flori soarta pärea c'a 'ncoronat; Eu nu rog Dumnezeii deck sä merg odatä Pe färmul ce pästreazA suvenir,

Si zic tm lung adio la clima cea cural, Si wade am gustat vieaf a sä pierd al vietii fir.

(Ed. 1832, 1842, 1863).

www.digibuc.ro

FLUTURELE1) Cu primIvara naste, cu roza 2) el sl moarA,

In unde de luminA cu zefirii a 'nota. Pe flori a se da 'n leagAn c'o aripà usoarA, De aer, de miroase, sinin a se 'mbdta, De praf a sale aripi de tAnAr 3) sA cläteasc5,

SA sboare cu suflarea la bolta cea cereascl, A fluturelui astfel e soarta de iubit. El este ca dorinta ce'n veci nu se asazA, Nemultumit de toate, din toate vrind sA vazA, Se duce s'afle 'n ceruri plAcerea ce-a dorit.

(Ed. 1832, 1842, 1863).

popen...........ple

1) Aceastit poesie a fost tsadusa 11 de C. Sternei sub

titlul: Cc este flutuntl" (Musa Romtineascl", pag. NU 2) Rasa (1842). 3) June (1883).

www.digibuc.ro

FERICIREA1) 0 vedeti colo, colo In vale, Unde natura vesel zambeste, Unde pästorul zilele sale In paza turmei le märgineste? Inima simplä, nevinovatä.

Orice dorintä lesne 'mplinitä; La camp simtirea e-adeväratä, La camp vieata e fericitä; La camp, nedejdea zice: veniti, In fericire de vreti sä fiti.

0 vedeti colo, in 2) palat mare, Inconjuratä de

bogätie,

Vedeti ce cinste, ce drepturi are, Vedeti pe fruntea-i ce , bucurie? Relele-i fapte se schimb In bune 3), Orice dorintä-si are 'mplinirea, Nurnai märirea toate supune, Numa 'n palaturi e fericirea, MarIrI, nadeidea 4) zice, ,,gonIti,

In fericire de vreti sä fiti!" 1) Publicata Intilia oars fn România" No. 98 din 25 Februariet 1838.

2) Intrun (Roinfinial 3) Bine (Ed. 1842 ; 4) Speranta (1863).

o gre§ealti).

www.digibuc.ro

Traduceri

O vedeti colo, colo 'n räzboaie, De steagul slavil, falnic umbritä? 9 Ochll sunt groaznici, plini de vapale, 2) De morti, de singiuiri stä ozoitä; Apärä dreptul, legea, credinta, Si rasplatIrea-i 3) e nemurire.

A! ce pläcutä e biruinta! Ce fericire e la ostire! Ntideidea 4) zice : r lzboinici fiti, De fericire dacd doriti!"

O vedeti colo, colo pe mare, Cum isi Increde soarta la vânturi, Cum se preumblä färä 'ncetare, Si ce departe e de pamânturi? Busola, drumul la pol' i-arata Aflä lumi noud, creste simtirea, MAsoar' adâncul, latimea toata; Numai pe mare e fericirea, NAdeidea zice: pe märi träiti,

In fericire de vreti sä fiti". O vedeti colo, 'at tara greceascä, Azil al slavei s'al libertätii, Fantomä mandrä, urieseascä,

Unde-a scris Solon cartea dreptätii? Frumoasä climä, ceruri senine, Care insuflä 'n veci bucuria! 1) De-ale slavli steaguri umbrita (Romania"). 2) Och11 arunca focuri, yapae (RomPnia"). 3) Recompensu-i (1863). 4) Speranta (1863).

www.digibuc.ro

345

146

Or. M. Atexandrescti

Intr'aste locuri cât e de bine! Ce fericire e In Grecia! Ntideidea-acolo

zice,

traiti.

In fericire de vrefi sä fifi". 0 vedeti colo, colo departe. In norul cela ce se zâreste? A!" zice omul, care la moarte

Albit de zile mâhnit soseste: Ca voi odata aveam greseala, Dar al meu sânge astazi e rece, Astazi nadejdea 1) nu mai ma' 'nsalS: Veti vedea singud tnorul cum trece! Pân'atunci insa mergeti, goni,i, Norul acela unde-o zäriti 2)." (Imitalie 8) ( Ed. 1838, 1842, 1847, 1863).

1) Speranta (1862).

2) Umbra aceea care zdriti (Romtlnla"). 3) In Ed. 1842, e Insemnat: 13esanger, vl poezia e trocutil la Traductil".

www.digibuc.ro

VII

ADAOS SI BIBLIOGRAFIE

13

www.digibuc.ro

D-LUI GRIGORE ALEXANDRESCU 1)

LA HARAZIREA 2) FABULEI RAUL SI HELESTEUL

Nu gândeam ca pentru versuri se iau In mâna [condeiu,

CAnd fintire-rni aici este

la un alt!el de idei,

Care nu cer episoade, nici fabule de glu nit: Ci protesturi, reclamatii, drepturi de spriginit 3) Dar dorita IntAlnire-ti ma facu ,sA stau un ceas, $i din cuprinsul Temidei sa ma catär 4) pe [Parnas.

Rodul acestei Intreprinderi, e fabu'a ce-ti Inchin,

Scrisä cu o grabI mare, intr'un stil nu prea [senin;

Dar a mea iclorinfa este: ca tu sa fii vesmic 5) eau

De poezii curgatoare, de talentul cel mai viu: SA scrii pentru-a noastra slava, ca toi sa te flaudam, 1) Reproducem in acest Adaos" poezia si Fabula HA Donici, hardzite lui Gr. Alexandrescu, fiincicii insugi acest din urmti le-a pus In fruntea fabulelor sale. din ed. 1883, Noi reproducem dupa Fabule, de A. Donici, Iagi, 18G3" artitAnd gregelele gi schimbdrile, ((Acute poate de Alexandrescu din ed. 1863).

2) Haraitura ed. 1863.

3) MIL aflam In Bucuregti in pricini de judecati (Nota autorului). 4) Sil md caldr. Ed. 1863. 5) SA fil in veci. Ed. 1862.

www.digibuc.ro

Adaos i Blbliografie

Cati o limba româneasca

349

astäzi intrebuintam.

$tii prea bine ea talentul este dela ceruri dat $i oricare-si va da seamä cum in lume 1-au Itractat.

Talentul tau este mare si sama-ti va fi mai gre. Când din orice intamplare a-1 päräsi tu vei vre. Tofi poetii cearcä'n lume feluri de nemultumiri; Dar din ele scinteiaza cele mai vie simtiri. Atitati de 'mpotrivire ei se lupti ne'neetat: $i izbinda le e slava cu care s'a 'ncununat Scriel scrie! iata-ti lege, ce trebue sa urmezi, Pentru ca sá fii ca raid si 'n viitor 2) se viezi.

1) Precum Tassel. (Nota autorului). 2) $1 ne'r.cetat sift visezt. (Ed. 1863).

www.digibuc.ro

RAUL SI ELESTEUL1) D-LUI GR. ALEXANDRESCU

Ce vrea sa zica frate? Zicea catre un räu vecinul helesteu. Eu apele-ti mereu 2),

Le vad ca sunt miscate Si cum nu obosesti mi-e greu de Intäles; Apoi privesc ades Pe unda ta plutind, când barce incarcate, luntri de care sunt mai nenuCând plute, Imärate.

Aceste ostenele Zadarnice si grele, Cum nu le parasesti, Cum nu le rilduiesti,

De a mea vieata lina De desfatare plina. CAci eu desi nu sunt pe harta aratat, De 5i niciun poet vr'un viers nu mi-au cântat 1) Fabule de A. Don1ci. Partea 11-a MO, (1812). 2) Eu apelez mereu. (Ed. 1863).

www.digibuc.ro

Adaos la Bibliografie

Dar stau in maluri moi Pe perini de naroiu 1).

Ca o cucoand mare Pe puful cel mai moale. De barce, plute, luntri, nu sunt impovorat, '$i greutatea lor asupra-mi n'am cercat.

Viatä rail griii in pace mi-o petrec, Cäci toate pe pamant ca vânturile tree. DesertAciunile lumesti eu le urasc 2)

$i in filosofie prin so-nn ma adânce c. Dar filosofisând, Pkruns-ai legea bine:

CA apele miscând, Pästreaza prospetime?" Asupra ziselor lui, raul au räspuns:

,,$i dacd astazi eu nu sunt un rau ascuns De al istoriei prea falnica privire, Apoi pricina 3) e a mea neadormire, Cu care am urmat acestui 4 inteles, $i pentru care sunt din rauri eu 3) ales. Iar tu de secete vei fi 6) curand uscat In trandavul tau pat"!

Aceste zicere au fost proorocie, Cäci helesteul säc degraba s'au malit 7) 1) Glod. (Nota autorului). 2) Cu ura te privesc. (Ed. 1863). 3) Apol aceasta e a mea neadormire. (Ed. 1863). 4) Unui asa inieles. (Ed. 1863). 5) Din rauri mal ales. (Ed. 1863). 43) Vei ramanea uscat. (Ed. 1863). 7) Curand s'a namolit. (Ed. 1863).

www.digibuc.ro

331

352

Gr. M. Alexandrescu

lar rani astäzi stä 1) ; un râu de toti slävit. Miscând neincetat a sale ape vie.

Asa talentele, and lenea 1 e cuprinde, Släbind din zi lo zi, se pierd färä a se intinde. A. Donici

1) Ed. 1861

www.digibuc.ro

BIBLIOGRAFIE ASUPRA

OPEREI LUI GR. M. ALECSANDRESCU Studitle mai Insemnate apärute numal Mtre anti 1874-1900

Columna lui Trojan, 1874, An. V. No. 5, Poetul Grigoriu Alexandre.scu" (in text e )scris mereu Alessandrescu), de Bonilaciu Florescu.

Unul dintre rarele articole bune de criticä, de pe acea vreme. Comparä pe poet cu V. Hugo; amândoi stint numai vijelie". Despre roeziile lui spune ca s'ar fi putut scrie in orice limbä, Ele n'au patria". Cu toate acestea i Alexandrescu isi

iubeste patria, desi cautà mai sus

de patria", Despre Rugaciune spune c'à e ruga cea mai frumoasä", ce cunoaste In vreo literaturA. Spune despre Câinele soldatului" cA e superioarà modelului sau si adaoa cä Alessandrescu se Ina ltli cu ideea prin idee". Revista Noua, I, 1888, Grigore Alexandrescu (1812-18861). Un admirabil articol al lui Delavre7cea, asupra po?tului. 1) Data mortii gre5R6.

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

354

Meditatiile lui Gr. Alexandrescu, de I. vdnescu, Bucuresti 1896. (96 pagini . Un Intins studiu de analizä literara. Arhiva din Iasi, An. X, 1899 pag. 325, Do-

1842", de Gr. Ghibanescu. Alexandrescu a fost un spirit mediativ de prima mane, ne spune autorul articolului, apoi face o paralela Intre productivitatea unuia si celuilalt, gasind ca morala lui Alexandrescu

rzici 5i

Alexandrescu

in cele dintai

'in

fabule e asa de

generala, cà

devine aproape impersonala". Dimpotriva, la Donici

satira muscatoare, prea personala

pe a-

locurea".

Convorbiri XXX1V, 1900 p. 746-835. Bogdan Duic Despre Grigorie Alexandrescu". Cel mai

documentat studiu istoriografic, ce s'a scris asupra vietii si scrierilor lui Gr. Alexandre2cu. Gregoire Alecsandresco et ses Maitres Iran-

pis" de Ponzpiliu Eliade in Revue des Deux Mondes, 15 Decembrie 1904. Paris (pag. 871 909). Studiu mai intins despre inraurirea asupra lui Alecsandrescu a celor trei mari clasici francezi: La Fontaine, 1 amartine $i Boi!eau. Fabule Fabulisti", de Cristu S. Negoescu. Istoricul, genul si literatura lui. Bucuresti, 1905, Mihall Dragomirescu ci Gh. Adam3scu: Li-

www.digibuc.ro

Adaos si Bibliografie

355

leraturel Ronaina Moderne. Bucuresti, 1906. In aceastä lucrare se analizeazä in chip deslusit cateva poezii in parte, (Miezul noptii", Um-

bra lui Mircea la Cozia", Anul 1840"

etc.),

aratându-se insusirile rare ce hotäräsc lui Ale-

xandrescu locul in literatura noasträ. Teoria Poeziei, cu aplicare la poezia romane, de Mihail Dragonzirescu, Bucuresti, 1906.

In cursul acestui intins studiu, poeziile lui Gr. Alexandrescu sunt analizate cu fiecare prilej.

www.digibuc.ro

CUPRINSUL Fag.

Culegere asupra vietii $i operei . . . Amintiri despre Gr. Alex. de Ion Ghica

III I.

I. POEZIl Antil

18440

Trecutul la Mândstirea Dealului Umbra lui Mircea la Cozia RasAritul lunli la Tismana Mormintele la Drägg$ani 0 impresie

25 29 33 3T 41

45

Rugäciunea

49

Uciga$ul WA vole

52.

Candela

55 58 60 63

Frurnu eea Prietqugul $i amorul Suferinfa

Nu, a ta moarte Cand dar o sa gusti pacea Un ceas e de anci anul trecu

65 69 79 75

Buchetul

7T

Incd

o

.... ..

zi .

.

www.digibuc.ro

Gr. M. Alexandrescu

.358

Pag.

Reveria Meditatie Cimitirul (Pe -stera) Barca Intristarea

89

89 87 90 93

Miezul noptii Prietesugul Eliza

101

Asteptarea Intoarcerea

108 112

Inima mea e tristä

113 116 120 124 125 127

Te mai vazui odati . Cie ce suspin

96 105

-----

Mângâierea Mu ltumirea Nina Caine le soldatului

131

Adio la Târgoviste Noaptea sfântului botez

134 138

Vieata câmpeneasci 1nAltimii sale prinfului stapânitor al Moldovei Mihail Sturza Majestâtii sale Victor Emanuel Unirea Principatelor

141

www.digibuc.ro

153

155 157

Cuprinsul

359,

Pag.

Mariei sale d-lui Alexandru loan

Dnei Princese Al. loan Ghica

164 162 164

I.

Cintecul soldatului D-nei Angelina I. Balaceanu

165-

D-nei Maria I. Cantacuzino

16T

D-nei Zinchei Donici

D-ra S. La

168 169

Unei necunoscute Moldovence

170

Frumoasa e natwa In ceasuri de mâhnire lmn destinat a e cânta la inauguratia

171

Teatrului

172 17[5

Majestatii Sale Carol I Regele României Majestatii Sale Carol I Regele României

177 178

II. EPISTOLE Epistola Marelui Logofat 1. Vdcärescu Epistola d-lui Maior Voinescu II . . Epistola familiara dl. col. L Câmpineanul Epistola d-lui Alexandru Don Li . Epistola cat e Volaire .

180 -192 186-

198 202

Ill. SATIRE Satira duhului meu 0 profesiune de credinta

www.digibuc.ro

208

214 --

Gr. M. Alexandrescu

60

Pag.

Rásbunarea soarecilor sau moartea lui Sion

219

Adio pentru plecarea proconsului Halcinski

Confesiunea ugui renegat Cometei anonsate pentru Räspunsul cornetei Patriotul veacului

13

lunie

.Satira contra lui Eliade

994 227 230 232 235 237

IV. FABULE Vulpoiul predicator Privighetoarea si paunul

Mdgarul rásafat

.

Papagalul si celelalte'pasäri Catärul ce-si lauda nobilitatea Toporul si pädurea E1eranrul

240 243 245 247 249 251

253

.

Oglindele . ainele izgonit

Soarecele si pisica Vulpea, calul si lupul Privighetoarea si magartkl Caine le si cdtelul

..

www.digibuc.ro

257 259 263 265 268 270

Cuprinsul

361

Pag. Pisica sälbatica si tigrul Dervisul $i fata

Dreptatea leului Lupul moralist Nebunia si amorul Lebäda si puii corbului Privighetoarea in colivie

Ursul si lupul

272 274 276 279 282

284 287 289

vitelul

l292

Vulpea liberald Mier la si bufnita

295 297

Cucul Uleul si gainile

f299

Câinele si mägarul Bursucul si vulpea $arlatanul $i bolnavul Atelajul eterogen

303 304 306 308 310 313 315 317 319

Boul si

Ogarul si iepurele

Ursul si vulpea Corbii si barza Calul vândut si diamantul cumpärat Porcul liberat

Castorul si alte lighioni Mielul rnurind

www.digibuc.ro

301

321

323

Gr. M. Alexandrescu

362

Peg.

Zugravul si portretul Catarul cu clopotei Lisita, rata i g5sca

325 327 329

V. EPIGRAME e scria Là poezia e boalä

I, II, Celui

332 333 334

nelecuità

IH, D*** IV V,

VI. TRADUCER! ,Adio lui lord Byron la sotia sa

338

Intristare Fluturele Fericirea

341

343 344

VII. ADAOS

I BIBLIOGRAFIE

D-lui Grigorie Alexandrescu de A. Donici Râul si belesteul de Al. Donici . . . . Bibliografie

www.digibuc.ro

348 350 353

*

Il lifIr ..111 ,...

1,

me.

ev.arsom vvs4

...... =2 :4....r..=4::

anamvloaiuglanola a a a.saaantatat Lin Hi Ms*

.=.===..,1,...1,1==lia...,=== .... zcs-,-..,E. 2 Z == 2,..'..1.=,..2= '11......-It'S 7...72=1 .422........ -...:i ...",t, 2.1c,......,.... .r". ,-..!.,!',.."' "..'" .. , . - ''''":".:.:-.."..

---,NOPPI';'-''t?".';:l.T..1..,.41;VA.,....t??....... .

... .

...

.....; 1:

1....... 2 ...

.IW I

111!"11, to-Noll. if.

.

.......... -... an me .... ..,1,..k m. do mo tow .... IN -.Cm. ...,.., ,-...... "...' ,'''.--.1. racce.212 c .c: .... : 1-.4.-.=..,? nIti=""''''''''''.:Viti. .,!...r., ,....r-,...1,-.:-....,,,,..,....f. "1

iv

044,oio.por

Ifffill9111111, It 11011 I

,

i 11111

'Of

a

:10...--12=. 2..2..r...., ..... ..........................40;.Z. .. '.. ... .... f.......... ti

ti i imiiiitigti i ihilig

,I,,,p,

IA i 11

.1,

OiloOpflaiii911 1 $1 o o o.onlig 10 ; / .i,

J!!,611Tg1411I111101

iiii it a npv..11 1 II. Lriptpai 1. pori_ !NM" taigen ......v 4 r.ii: ::: .:=4-. a -.4Wi= E 5,.E =""° '4"-- 2-' - 7.

SI 111 10101,4 woo 011001

moiii .00,041511! o .0 ,,,A1V,41 high!. i =i =i ¡math Z1112:7== 3, = = =

sk 1

=:-..sale= = cs. ii E, i 3 Fa 3 - -

-::.=.- = c =:..,,... minim gi), i spapjmom i i Li aqiiitptple. '4= it i e siitili its s

..

www.digibuc.ro