Referat Analiza Diagnostic Performanta Petrom

UNIVERSITATEA DANUBIUS FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE MASTERAT: MANAGEMENTUL FINANCIAR PUBLIC ŞI PRIVAT DISCIPLINA: DIAGNOSTICUL ŞI EVALUAREA FIRMEI

REFERAT Analiza diagnostic a performanţelor economico - financiare ale firmei S.C. PETROM S.A.

Coordonator, Prof. univ. dr. Bogdan Constantin Andronic

Masterand, Grigore Nicoleta

CUPRINS Capitolul I. Prezentarea generală a firmei 1.1. Scurt istoric al societăţii 1.2. Obiectul de activitate 1.3. Misiune, obiective, strategii 1.4. Structura organizatorică a S.C. PETROM S.A 1.5. Mediul extern Capitolul II. Analiza diagnostic a performanţelor economico - financiare ale firmei S.C. PETROM SA. 2.1. Analiza eficienţei utilizării resurselor umane şi materiale ale firmei 2.2. Contul de profit şi pierdere ca imagine a performanţei 2.3. Soldurile intermediare de gestiune 2.4. Indicatorii S.C. PETROM S.A. 2.4.1. Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri 2.4.2. Analiza rezultatului net prin soldurile intermediare de gestiune 2.4.3. Structura fluxurilor de trezorerie. Analiza eficienţei cheltuielilor Capitolul III. Analiza ratelor financiare – S.C. PETROM S.A. 3.1. Ratele finaciare ROA, ROE şi VAN 3.2. Analiza SWOT 3.3. Multipli bursieri: MBR, PER, PSR Concluzii Anexe Bibliografie

2

CAPITOLUL 1 Prezentarea societăţii S.C. PETROM S.A.

Acest capitol reprezintă o scurtă prezentare a societăţii S.C. OMV PETROM S.A. BUCUREŞTI, prin care se arată obiectul de activitate al societăţii, un scurt istoric, misiunea şi obiectivele cât şi strategiile de viitor. Începând cu 1 ianuarie 2010, denumirea companiei este OMV PETROM S.A., ca urmare a hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor din data de 20 octombrie 2009. Denumirea mărcii comerciale şi sigla companiei rămân neschimbate. Prin urmare, orice referire în lucrare la „Petrom” sau „Societate” va fi interpretată ca o referire la persoana juridică OMV Petrom S.A. Petrom, cea mai mare companie petrolieră din România şi din Europa de sud-est. Cifra de afaceri netă: 12,842 milioane RON Ţiţei procesat: 5,161 milioane tone Staţii de distribuţie: 546 Angajaţi: 27,470 1.1. Scurt istoric al societăţii Petrom este cea mai importantă companie petrolieră din România, cu activităţi de explorare şi producţie, rafinare şi petrochimie şi marketing având rezerve estimate de circa 1 mld barili echivalent petrol, o capacitate anuală de rafinare de 8 mil. de tone şi 550 de benzinării. În anul 1997, Societatea Comercială Petrom se înfiinţează prin O.U.G. nr. 49 din 15 septembrie 1997, prin unirea activităţilor Regiei Autonome Petrom, care avea ca obiect de 3

activitate explorarea şi producţia de petrol şi gaze, cu Compania Română de Petrol, care avea ca obiect de activitate rafinarea petrolului prin intermediul rafinăriilor Petrobrazi şi Arpechim şi distribuţia produselor petroliere prin intermediul staţiilor PECO. Anul 2005 a marcat o nouă eră pentru Petrom, după privatizarea din 23 iulie 2004, când compania a devenit o parte a grupului OMV Austria, care a achiziţionat 51% din acţiunile PETROM, formând cel mai mare grup integrat de petrol şi gaze din Europa Centrală. La sfârşitul anului 2009, Petrom avea rezerve dovedite de 843 mil. bep, o capacitate maximă anuală de rafinare de 8 mil. de tone, circa 546 de staţii de distribuţii în România şi circa 269 de benzinării în Moldova, Bulgaria şi Serbia. Volumul investiţional crescut, continuarea proiectelor de modernizare şi iniţierea de proiecte noi au determinat ca o consecinţă firească următoarele: 

Petrom are cea mai mare valoare de piaţă din România;



Programul de investiţii este cel mai mare din sectorul energetic românesc, şi anume mai mult de 3 mil de euro, până în 2010. Petrom este compania care contribuie cel mai mult la bugetul statului: aproximativ 45%

din EBITDA este distribuit instituţiilor statului sub formă de taxe, contribuţii şi dividende. 1.2.

Obiectul de activitate

Societatea OMV PETROM S.A. BUCUREŞTI este persoană juridică română, având forma juridică de societate comercială pe acţiuni. Sediul societăţii este în România, municipiul Bucureşti, Calea Dorobanţilor numărul 239, sector 1 şi este înmatriculată în Registrul Comerţului Bucureşti sub numărul J40/8302/1997, având codul unic de înregistrare 1590082. Capitalul social al S.C. PETROM S.A. la 31 decembrie 2009 este în sumă de 5.664.108.335 RON, reprezentând 56.644.108.335 de acţiuni, cu o valoare nominală de 0,1 RON pe acţiune. În prezent, structura acţionariatului Petrom se prezintă astfel1: Tabelul 1.2. Portofoliul de acţiuni la S.C. OMV PETROM S.A.

1

www.petrom.com

4

Societatea are ca obiect principal de activitate explorarea şi exploatarea zăcămintelor de petrol şi gaze naturale, conform clasificării CAEN-1110. Petrom, cel mai important operator integrat în domeniul petrolier din România şi din sud - estul Europei, desfăşoară activităţi de explorarea zăcămintelor şi producţie de ţiţei şi gaze naturale, rafinare şi petrochimie precum şi comercializare de carburanţi şi produse complemetare si, deasemenea, are activităţi în Kazahstan. Explorare şi producţie Petrom este cel mai mare producător de petrol şi gaze din sud-estul Europei. Îmbinând experienţa primei ţări petroliere din lume cu know how-ul internaţional al OMV, cel mai important grup de petrol şi gaze din Europa Centrală, s-au creat premizele transformării Petrom în cel mai de succes producător de ţiţei şi gaze din sud-estul Europei. Unul dintre obiectivele principale îl reprezintă finalizarea construcţiei staţiei de compresoare Hurezani. Programul de investiţii va viza în principal optimizarea livrării gazelor la Hurezani, forarea de sonde de dezvoltare şi de producţie, lucrările de intervenţie la sonde, instalaţiile de producţie şi infrastructură. Petrom face eforturi de a minimiza declinul natural al producţiei, astfel se va concentra pe managementul rezervoarelor, forajul de îndesire si menţinere a numărului de operaţiuni, în cadrul programului de intervenţii la sonde, la acelaşi nivel ca în 2009. În anul 2009, Petrom a produs, în România, 5,54 mil de tone de ţiţei condensat şi 5,55 mld mc de gaze naturale. În România, deţine dreptul de concesiune a 17 blocuri de explorare, dezvoltare şi producţie, respectiv circa 270 de câmpuri comerciale de petrol şi gaze naturale. Compania operează aproximativ 11.000 de sonde de petrol şi gaze pe teritoriul României (onshore) şi 7 platforme de producţie offshore în Marea Neagră. Petrom evaluează permanent oportunităţile de extindere în Marea Neagră, Regiunea Caspică, Rusia. Astfel, la sfârşitul anului 2008, Petrom şi Exxon Mobil Explorare şi Producţie Romania LTD au semnat un acord privind explorarea potenţialului de hidrocarburi din zona de mare adâncime a perimetrului Neptun, de pe platoul maritim românesc. Prospecţiunea seismică 3D în perimetrul Neptun a fost finalizată în noiembrie şi a acoperit o zonă de aproximativ 3.200 km2. Rafinare Procesarea ţiţeiului extras se realizează prin cele două rafinării, Petrobrazi şi Arpechim, ce au o capacitate totală de rafinare de 8 mil. tone/an. Capacitatea rafinăriei Petrobrazi va fi redusă la 4,2 mil tone/an, iar în intervalul 2010 -2014 vor fi efectuate investiţii în valoare de 750 mil euro pentru modernizare şi lucrări de mentenanţă. 5

Ambele rafinării, Petrobrazi şi Arpechim, sunt conectate la un sistem vast de conducte cu ajutorul cărora ţiţeiul este transportat atât de la zăcămintele Petrom precum şi de la terminalul de import de ţiţei din Constanţa. Infrastructura rafinăriilor Petrom permite acestora să livreze produsele prin conducte (pe piaţa internă şi la export prin terminalul Portului Constanţa), prin cisterne pe calea ferată şi prin autocisterne. Odată ce România a devenit membră a Uniunii Europeane, cadrul legal a trebuit să fie aliniat la standardele de calitate stabilite prin directive, astfel incat carburanţii produşi sunt conformi cu standardele europene. De aceea, toţi combustibilii vânduţi în România începând cu anul 2009, trebuie să aibă conţinutul maxim de sulf de 10 ppm. Ambele rafinării sunt producătoare ale întregii game de combustibil cu 10 ppm sulf pentru piaţa românească şi pot satisface cererile pieţei externe. Rata de utilizare a capacităţii de rafinare este de 65 %, acesta fiind efectul optimizării importurilor de ţiţei în condiţii economice nefavorabile. Petrom a renunţat la activităţile secundare (produsele chimice şi petrochimice) dat fiind mediul economic nefavorabil şi randamentul scăzut al acestor activităţi, şi a decis transferul activelor, la sfârşitul anului 2009, aferente activităţii de petrochimie din cadrul Arpechim, companiei Oltchim. Marketing Activitatea de marketing deţine 30 depozite în funcţiune, începând cu 2005 au fost închise din 146 de depozite, 116 până la sfârşitul anului 2009 şi deasemenea are 546 staţii de distribuţie funcţionale. Petrom ocupă o poziţie puternică pe piaţa internă. Aproape jumatăte din staţiile de distribuţie ale Petrom au fost modernizate şi recondiţionate. În acest sector, a fost finalizată modernizarea reţelei de staţii de distribuţie din România, sistemul full agency (staţii deţinute de Petrom şi administrate de dealerii independenţi) fiind implementat integral. Ca o consecinţă directă, volumul vânzărilor totale în Marketing a crescut, ajungând la nivelul de 4,823 mii tone în 2009, cu 12% comparativ cu 2008, în pofida mediului economic nefavorabil, ca urmare a investiţiilor în optimizarea reţelei staţiilor de distribuţie. Petrom este lider pe piaţa românească de distribuţie cu amănuntul, având o reţea puternică de staţii de distribuţie, cota de piaţă retail fiind de 40%. Pe o piaţă cu concurenţă crescută din partea companiilor ca Rompetrol, Lukoil, Mol şi Agip, Petrom păstrează un avantaj semnificativ în ceea ce priveşte asigurarea celui mai bun raport preţ-calitate în cele mai bine poziţionate staţii de distribuţie.

6

1.3. Misiune, obiective, strategii Petrom şi-a propus obiective ambiţioase pentru a asigura un nivel constant al producţiei de ţiţei şi gaze în România. Astfel, până în anul 2010, Petrom va stabiliza producţia zilnică la 210.000 bep şi va ajunge la o rată de înlocuire a rezervelor de 70%. Aceste obiective ambiţioase sunt susţinute de investiţii, dar la un nivel considerabil redus faţă de perioadele precedente, având în vedere condiţiile economice nefavorabile. O atenţie deosebită se acordă activităţii de explorare, pentru care sunt alocate anual sume considerabile pentru finanţarea programelor vaste de explorare, bazate pe experienţă internaţională în operarea zăcămintelor mature, fiind folosite în acest sens pe scară largă tehnologii moderne 3D. Se analizează continuu posibilitatea diversificării resurselor energetice prin explorarea oportunităţilor de afacere în domeniul energiei regenerabile, urmărindu-se integrarea acestora în activitatea de bază a companiei. Se implementează proiecte pentru modernizarea instalaţiilor şi se aplică programe tehnologice pentru zăcăminte mature, se doreşte reducerea semnificativă a costurilor de procesare şi se investeşte în eficienţa energetică şi în îmbunătăţirea mix-ului de produse. De asemenea, se investeşte semnificativ în extinderea activităţii în domeniul gazelor naturale şi se ia în considerare posibilitatea de a intra pe piaţa de energie electrică prin construirea unei centrale electrice pe gaze. Obiective Obiectivele E&P Petrom sunt de a stabiliza producţia, de a asigura o poziţie competitivă şi un viitor sigur pentru companie, de a se dezvolta pe plan internaţional şi de a avea cei mai buni angajaţi. Unul dintre obiectivele diviziei Rafinare este de a creşte cantitatea de ţiţei procesată de către rafinării pentru a atinge un grad de utilizare de 95%. Divizia de Marketing are ca scop optimizarea reţelei de distribuţie şi Petrom intenţionează să înlocuiască toate depozitele existente cu 9 terminale noi, în concordanţă cu standardele Petrom OMV. Strategia Petrom E&P (Explorare şi Producţie) 

maximizarea şi asigurarea producţiei de ţiţei şi gaze pe termen lung în România;



deblocarea producţie de gaze;



obţinerea unor costuri de producţie competitive;



dezvoltarea activităţilor internaţionale, regiunea Caspică în special. R&M (Rafinare şi Marketing)



extinderea şi modernizarea rafinăriei Petrobrazi;



consolidarea poziţiei pe piaţa combustibililor pentru aviaţie şi pe piaţa GPL; 7



menţinerea cotei de piaţă a vânzărilor cu amănuntul, prin furnizarea serviciilor de cea mai înaltă calitate şi prin sporirea eficienţei; G&E (Gaze şi Energie)



consolidarea poziţiei Petrom pe piaţa gazelor naturale, cu scopul de a deveni lider pe piaţa din România şi un important participant pe piaţa din Sud-Estul Europei.



intrarea pe piaţa energiei electrice, prin construirea unei centrale de cogenerare de 860 MW;



intrarea pe piaţa energiei regenerabile. 1.4. Structura organizatorică a S.C. OMV PETROM S.A Pentru personalul de la nivelul managementului de top, atribuţiile şi responsabilităţile

acestuia sunt descrise în Statutul societăţii, astfel: o Adunarea Generală a Acţionarilor o Consiliul de Administraţie o Comitetul Executiv o Directorul general al "SC OMV PETROM S.A" Bucureşti Organizarea structurală a Petrom este evidenţiată în documentele organizatorice din cadrul societăţii. Organigrama este piramidală, specifică unei structuri organizatorice de tip ierarhicfuncţional. Organigrama companiei Petrom arată modul în care este structurată conducerea, precum şi cele mai importante şi mai dezvoltate compartimente. Oamenii - cheie în structura şi funcţionalitatea societăţii sunt Directorul General, Directorul Financiar, precum şi membrii Directoratului. Aceştia au în subordine şefii de compartimente, care fac legătura între structura superioară şi angajaţii respectivului departament. La rândul său, fiecare departament are o ”miniorganigramă”, după care se conduce. Fiecare compartiment are atribuţiunile sale, bine stabilite, iar toate aceste elemente alăturate formează imaginea unei companii dezvoltate, ale cărei elemente conlucrează armonios. Pentru personalul de execuţie, sarcinile, competenţele şi responsabilităţile acestora sunt trecute in fişele fiecărui post. 1.5. Mediul extern Petrom este cea mai mare companie petrolieră din România şi face parte din grupul OMV Aktiengesellschaft, care este cea mai mare companie industrială listată din Austria şi este lider în 8

industria de petrol şi gaze din Europa Centrală, desfăşurând activităţi de rafinare şi marketing în 13 ţări. Lider al pieţei româneşti de distribuţie a carburanţilor, Petrom deţine cea mai extinsă reţea de distribuţie în România cu 546 benzinării, situate în toate judeţele ţării. În mai 2007, Petrom a achiziţionat pachetele majoritare ale Shell Gas şi Trans Gas Services, ca urmare a deciziei Shell de a renunţa la afacerea cu gaz petrolier lichefiat (GPL). Până în momentul achiziţiei, Petrom era prezent pe piaţa internă de GPL, în principal, prin propria reţea de distribuţie butelii precum şi prin participaţiile de 44,47% în Shell Gas România (cel mai mare operator pe piaţa de distribuţie a buteliilor) şi 20% în Trans Gas Services SRL, furnizor de propan din import. Societatea Petrom intră în relaţii directe, permanente şi puternic dictate de necesitatea atingerii obiectivelor sale. Agenţii din mediul extern firmei care au o importanţă deosebită pentru întreprindere sunt: furnizorii, clienţii şi concurenţii. Furnizorii Pentru buna desfăşurare a activităţii, compania Petrom întreţine relaţii comerciale, în calitate de furnizori de materiale şi prestatori de servicii, cu importante societăţi comerciale. Clienţii Clienţii Petrom se împart în trei mari categorii ale comerţului, respectiv: 

Comerţul cu amănuntul, care comercializează produsele noastre direct către consumatori;



Comerţul cu ridicata, care comercializează produse către terţe persoane;



Corporaţii industriale, agricole, de transport, de taximetrie etc. Petrom deţine marca cea mai cunoscută (86%), urmată de OMV şi Shell. Peste 65% din

conducătorii auto din România sunt clienţi ocazionali ai Petrom (au alimentat cel puţin o dată pe an de la Petrom) şi peste 45% sunt clienţi fideli, 20% din clienţii Petrom folosesc deasemenea magazinele Petrom din staţiile de benzină. Concurenţii În ceea ce priveşte distribuţia şi comercializarea produselor petroliere, Petrom este lider de piaţă având un număr de 819 staţii de benzină, în cadrul Grupului Petrom cu o cotă de piaţă pe sectorul retail de 40 % pe piaţa românească. După Petrom, următorii competitori sunt Lukoil şi Rompetrol, care au realizat investiţii semnificative în reţele de distribuţie începând cu anul 2004, urmate de Mol şi Agip care au investit şi ele sume considerabile creându-şi propriile reţele de benzinării în aproape toate regiunile ţării. Datorită poziţiei sale, Petrom este în mod clar cea care stabileşte preţurile pe această piaţă, cei mai mulţi dintre concurenţii săi ajustându-şi preţurile la acelaşi nivel, Lukoil fiind 9

singurul care se află în mod constant sub nivelul Petrom, OMV şi MOL aflându-se deasupra Petrom în ceea ce priveşte nivelul preţurilor. Pe plan naţional, Petrom are ca rival compania Rompetrol, deşi între cele două companii există înţelegeri de schimburi de produse petroliere, menite a fi de folos ambelor. Alt rival important pe piaţa GPL este Rubis, un operator internaţional din industria petrolieră cu sediul la Paris, specializat în sectorul downstream şi cu o experienţă semnificativă în domeniul GPL.

CAPITOLUL II Analiza diagnostic a performanţelor economico-financiare ale firmei S.C. PETROM SA. 2.1. Analiza eficienţei utilizării resurselor umane şi materiale ale firmei Pentru atingerea obiectivelor oricărei organizaţii, resursele umane sunt prioritare, constituind principala resursă actuală şi de perspectivă a organizaţiei. Resursele umane presupun investiţii continue din partea organizaţiei, care se dovedesc în timp cele mai rentabile. J. Naisbitt şi R. Aburdene afirmă „În noua societate informaţională, capitalul uman a înlocuit capitalul financiar ca resursa strategică”. Resursele de care dispune activitatea de IT&C sunt date de personal şi echipamente tehnice. Sub aspectul personalului, în această activitate sunt implicaţi 325 de specialişti cu studii superioare care veghează asupra bunei funcţionări atât a echipamentelor privite individual, cât şi a reţelei intranet din cadrul S.C. Petrom. Dotarea tehnică a companiei din punct de vedere al IT-ului cuprinde următoarele echipamente: 

175 de servere (Bull Express 5800; IBM - AS400; SUN; COMPAQ etc.);



2450 de calculatoare PC (staţii de lucru);



1270 imprimante, scanere, digitizoare, alte periferice;



125 de routere, 200 de modemuri, bridge-uri, hub-uri şi alte echipamente necesare conectării calculatoarelor în reţea. Ţinând cont că numărul total de personal de la 31 decembrie 2004 era de 56.694 angajaţi,

se poate calcula numărul de persoane care revin la 1 calculator, indicator egal cu aproximativ 25 de persoane la 1 calculator. Numărul de persoane care revin la un calculator este foarte mare, însă trebuie să se ţină seama de faptul că 70% din angajaţi fac parte din categoria muncitori şi lucrează pe teren. 10

Aplicaţii informatice În activitatea desfăşurată, Petrom foloseşte o serie de programe informatice necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţii zilnice a companiei. Aceste aplicaţii informatice vizează următoarele domenii: 

Producţie ţiţei şi gaze;



Rafinare ţiţei;



Transport şi distribuţie produse petroliere;



Forajul sondelor;



Geologie;



Mecano-energetic - transporturi;



Financiar-contabilitate-costuri;



Resurse umane şi salarizare;



Prognoză, planificare, urmărire indicatori specifici;



Aprovizionare, desfacere, stocuri. În prezent este în derulare un proiect al cărui obiectiv este informarea şi centralizarea mai

uşoară a datelor de la toate ramificaţiile companiei pentru a putea realiza diferite analize care să redea situaţia reală a companiei. Toate aceste analize reprezintă puncte de plecare în luarea deciziilor la nivelul managementului de nivel superior şi nu numai, care se vor concretiza într-o creştere a eficienţei întregii activităţi. Proiectul prevede implementarea unui Sistem Informaţional de Management realizat în tehnologie OLAP, folosite pentru dezvoltare şi pentru depozitarea datelor instrumentele ORACLE din clasa Oracle Express. Aplicaţia este concepută pe principiul tabloului de bord şi permite monitorizarea şi analiza indicatorilor privind activitatea din: 

explorare - extracţie;



distribuţie;



transport;



rafinare;



petrochimie. Pe baza situaţiilor financiare ale firmei şi a rapoartelor de analize economice se

calculează indicatorii economico - financiari care „măsoară” performanţele afacerii din punct de vedere al rentabilităţii, al lichidităţii şi al solvabilităţii. Sunt analizate conexiunile dintre venituri şi cheltuieli, dintre activele firmei şi sursele de finanţare proprii şi împrumutate, dintre profitul şi disponibilităţile băneşti ale firmei. 11

Cu ajutorul indicatorilor economico - financiari se poate evalua diagnosticul financiar al firmei care reprezintă „starea de sănătate financiară” a afacerii, pe baza căreia se pot elabora strategii pe termen mediu şi lung şi se pot stabili priorităţi pe termen scurt ale afacerii. Indicatorii economico - financiari se calculează după diverse formule standard, stabilite de instituţiile financiare sau reglementate de instituţiile publice – astfel încât să existe un etalon comun pentru compararea performanţelor între diverse firme din acelaşi domeniu de activitate.

2.2. Contul de profit şi pierdere ca imagine a performanţei Organismul internaţional de normalizare contabilă – IASC, consideră contul de profit şi pierdere ca o componentă a ansamblului de situaţii financiare destinate procesului de informare financiară. În „Cadrul de pregătire şi prezentare a situaţiilor financiare”, denumit şi cadru conceptual, IASC a definit ca elemente care măsoară performanţa întreprinderii veniturile şi cheltuielile. Veniturile sunt creşteri de avantaje economice pe parcursul perioadei de gestiune, sub formă de creşteri de active sau de diminuări de pasive, care au ca rezultat crearea de bogăţie (creşterea capitalurilor proprii, sub alte forme decât noile aporturi de capital). Cheltuielile sunt definite în cadrul conceptual IASC ca fiind diminuări de avantaje economice pe parcursul unui exerciţiu, sub forma diminuării activelor sau creşterii pasivelor şi care generează un consum de bogăţie (o scădere a capitalurilor proprii, altele decât distribuirile către proprietarii de capital). Pe baza contului de profit şi pierdere, investitorii pot evalua foarte exact valoarea economică a întreprinderii unde sunt acţionari, creditorii pot aprecia măsura în care îşi pot recupera creanţele asupra întreprinderii. Există de asemenea şi alţi utilizatori care se sprijină pe informaţiile degajate de contul de profit şi pierdere: clienţii sunt interesaţi dacă întreprinderea poate continua să le furnizeze bunurile şi serviciile de care au nevoie, sindicatele vor să cunoască rezultatele pentru negocierea de noi convenţii colective, Guvernele utilizează informaţiile oferite de contul de rezultate, pentru fundamentarea politicilor economice şi fiscale şi nu în ultimul rând managerii pentru evaluarea eficacităţii resurselor consumate şi proiectarea de noi strategii de firmă. Astfel, informaţiile despre performanţa întreprinderii (contul de profit şi pierdere) şi îndeosebi despre rentabilitatea acesteia, sunt folosite de utilizatori pentru: § a evalua potenţialele modificări ale resurselor economice ale întreprinderii ce pot fi controlate în viitor de aceasta. Informaţiile despre variabilitatea performanţelor sunt, de aceea, deosebit de importante; § a anticipa capacitatea întreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie cu resursele existente; 12

§ a formula raţionamente despre eficienţa cu care întreprinderea poate utiliza noi resurse. Deşi utilizatorii de informaţie contabilă se sprijină foarte mult pe informaţiile degajate de contul de rezultate, totuşi, aceştia trebuie să ţină cont de faptul că rezultatele contabile sunt consecinţa aplicării unei serii de postulate şi principii contabile, mai ales a principiului independenţei exerciţiului, constatării veniturilor şi conectării cheltuielilor la venituri şi, deci, să manifeste prudenţă în interpretarea şi utilizarea acestor informaţii, atunci când acestea vin să influenţeze deciziile lor economice. De asemenea, utilizatorii interpretează diferit performanţa unei întreprinderi, ţinând cont atât de interesele lor cât şi de postulatele şi principiile contabile aplicate de întreprindere la determinarea rezultatului. Unii utilizatori de informaţie contabilă sunt interesaţi mai mult de informaţia referitoare la beneficiu, alţii urmăresc fluxurile viitoare de trezorerie. Contul de profit şi pierdere prezintă astfel un interes dublu2: § permite determinarea unui rezultat global şi formularea unei aprecieri de ansamblu asupra performanţelor economico-financiare ale perioadei; § permite recapitularea exhaustivă a elementelor de venituri şi cheltuieli care au contribuit la realizarea lui şi identificarea factorilor favorabili sau nefavorabili care l-au influenţat. Cum am văzut deja, contul de profit şi pierdere permite crearea unei imagini a activităţii întreprinderii (a performanţei acesteia) într-o perioadă dată şi oferă informaţiile necesare pentru înţelegerea şi explicarea profitului sau pierderii înregistrate de un agent economic (explică modul de formare a rezultatelor). 2.3. Soldurile intermediare de gestiune Calculul şi prezentarea soldurilor intermediare de gestiune permit aducerea de informaţii complementare în vederea analizei financiare a performanţelor. Soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori sub formă de rezultate intermediare, ceea ce pune în evidenţă etapele formării rezultatului net al exerciţiului. În continuare sunt prezentaţi şi analizaţi indicatorii ce constituie tabloul soldurilor intermediare de gestiune, cu aplicabilitate directă şi realistă asupra Societăţii Comerciale PETROM S.A.

2.4. Indicatorii S.C. PETROM S.A. 2

Maria Niculescu – Diagnostic financiar, Vol. 2, Editura Economică, Bucureşti, 2005, pag. 130.

13

2.4.1. Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri OMFP nr. 234/2007 privind modificarea OMFP nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglemenarilor contabile conforme cu directivele europene defineşte cifra de afaceri înscrisă în Contul de profit şi pierdere, ca fiind suma provenită din vânzarea de produse finite şi furnizarea de servicii, după scăderea reducerilor comerciale şi a taxei pe valoare adăugată. Nivelul ridicat al cifrei de afaceri este premisa desfăşurării unei activităţi profitabile de întreprindere, precum şi garanţia creşterii valorii sale. Pentru a vedea evoluţia în timp a cifrei de afaceri vom trece la o analiză a acesteia pe mai mulţi ani succesivi, calculând indicatorul ritmurilor de creştere atât cu bază fixa, cât şi cu bază mobilă. Tabelul nr. 1 Analiza cifrei de afaceri în preţuri comparabile - RON Indicatori

Anii 2008

2009

2010

2011

2012

16.750.726.457

12.842.384.017

13.953.092.655

16.565.465.973

19.510.054.765

-

76.67

83.30

98.89

116.47

76.67

108.65

118.72

117.78

- 23.33

8.65

18.72

17.78

Cifră de afaceri Ritmul de creştere % - cu bază fixă - cu baza în lanţ

Rata nominală de

-

creştere a Ca – Rca %

Analiza datelor din tabelul nr.1 evidenţiază tendinţa crescătoare a cifrei de afaceri nominale. Fără a avea în vedere evoluţia ratei inflaţiei şi implicaţiile acesteia asupra cifrei de afaceri, întreprinderea poate fi caracterizată ca fiind dinamică, cu o poziţie bună pe piaţă şi cu perspective de creştere şi dezvoltare. Ritmul de creştere cu bază fixă reflectă creşteri semnificative ale indicatorului analizat, valoarea maximă fiind atinsă în ultimul an, respectiv 2012. Ritmul de creştere cu baza în lanţ sugerează creşteri moderate ale cifrei de afaceri, de la un an la altul în perioadele analizate, creşterea cea mai mare fiind cea din anul 2012, respectiv 117,47%. 2.4.2. Analiza rezultatului net prin soldurile intermediare de gestiune EBITDA este un acronim pentru câştigurile înainte de aplicarea taxelor, dobânzilor de depreciere şi amortizare, fiind o măsură des folosită în determinarea valorii unei afaceri. 14

EBITDA se foloseşte pentru a analiza profitabilitatea unei companii sau pentru a compara companii şi industrii pentru că din acesta sunt eliminate influentele deciziilor de ordin financiar sau contabil. EBITDA = Venit – Cheltuili EBIT (Earnings Before Interest and Taxes = Profitul înainte de dobânzi şi impozit) este excedentul brut înainte de deducerea impozitului pe profit şi a cheltuielilor cu dobânzile. După plata dobânzilor şi a impozitului pe profit rezultă profitul net folosit la constituirea fondurilor proprii şi remunerării acţionarilor. EBIT = Profitul brut + Cheltuielile cu dobândă Profitul brut (Pb) este reprezentat de partea ce rămâne din venitul total după ce s-au scăzut cheltuielile de producţie. Pb = Venitul – Cheltuieli de funcţionare Profitul net este partea din profitul brut care rămâne după ce au fost deduse: dobânda la capitalul propriu al întreprinzătorului, salariul ca recompensă pentru activitatea sa, arenda şi chiria pentru terenul şi clădirea care îi aparţin, impozitele şi taxele ce se suportă direct din profit. Marja profitului net - este un indicator de profitabilitate, care ne arată cât de profitabilă este activitatea totală a unei firme. Marja profitului se exprimă în procente şi rezultă din împărţirea profitului net realizat de companie la cifra sa de afaceri. % MPN = (Profit Net) / (CA) Marja profitului brut - reprezintă raportul dintre profitul brut şi vânzările nete. Marja profitului brut este un indicator al capacităţii unei firme de a transforma în profit un dolar obţinut din vânzări, după ce costul bunurilor vândute a fost acoperit. % MPB = (Profit Brut) / (CA) Tabelul nr. 2 Calculul indicatorilor 2008 – 2012 (S.C. PETROM S.A.) - mil. leiIndicatori

Anii 2008

2009

EBITDA

3.88

4.11

EBIT

1.21

EBITA ( 1 – T)

2010

2011

2012

5.80

5.48

8.51

1.62

2.99

4.94

5.66

3.25

3.45

4.87

6.52

7.12

PRB

1.605

1.697

2.215

4.478

4.583

PRN

1.002

1.368

1.799

3.685

3.850

%MPB

9,59

13,22

15,88

27,04

23,49

15

%MPN

6,10

10,65

12,89

22,25

19.74

Graficul nr. 1 Reprezentarea grafică a indicatorilor EBITDA, EBIT, MPB, MPN

În anii 2008 şi 2012 s-au înregistrat valori pozitive ale EBITA de 1.21 mld. lei, respectiv de 5.66 mld. lei, ce arată că firma dispune de resurse financiare necesare menţinerii sale sau creşterii acesteia. Valorile pozitive ale EBITA şi EBIT în 2008 - 2012 după remunerarea factorilor de producţie mână de lucru şi stat demonstrează performanţa economică a unităţii, independenţa politicii de investiţie şi a celei de dividend. Rezultatul din exploatare (Rexp) - reprezintă rezultatul net degajat de totalitatea operaţiunilor de exploatare, obţinut după deducerea cheltuielilor cu amortizarea, provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare. Rezultatul exploatării permite măsurarea rezultatului activităţii, necesar remunerării acţionarilor şi autofinanţării. De asemenea, el „permite măsurarea eficienţei aparatului productiv ca o combinaţie între capital şi forţa de muncă”3. Rezultatul din exploatare este un indicator de gestiune important din punct de vedere al menţinerii şi creşterii activităţii întreprinderii, însă, el este totodată şi primul flux de numerar care condiţionează capacitatea de dezvoltare a întreprinderii. Rexp caracterizează performanţele comerciale şi financiare ale unei întreprinderi, indiferent de politica fiscală şi financiară. Spre deosebire de EBE (excedent brut din exploatare), acest sold ţine seama de politica de amortizare şi de constituire a provizioanelor. Într-o accepţiune generală, rezultatul din exploatare este obţinut ca diferenţă între veniturile din exploatare şi cheltuielile aferente. Rexp = Venit. exploatare – Chelt. Exploatare Tabelul nr. 3 Calculul Rezultatului din exploatare 2008 – 2012 (S.C. PETROM S.A.) 3

Ph. Avare, G. Legros, L. Ravary, P. Lemonnier – Gestiune şi analiză financiară, Ediţia în limba română coordonată de M. Niculescu, Alain Burland, Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag. 66.

16

- RONVenit. din

2008 17.399.624.687

2009 13.206.182.757

2010 14.629.238.402

2011 17.031.523.630

2012 20.328.296.120

exploatare Chelt. de

16.090.391.456

12.008.904.293

11.427.544.855

11.997.938.356

15.075.560.013

exploatare Rexp

1.309.233.231

1.197.278.464

3.201.693.547

5.033.585.274

5.252.736.107

Graficul nr. 2 Reprezentarea grafică a Rexp 2008 - 2012

Datele de mai sus arată că societatea obţine profit din activitatea de exploatare în 2008 şi 2012, exprimând rentabilitatea activităţii curente din deducerea tuturor cheltuielilor din veniturile de exploatare. Rezultatul financiar – se calculează ca diferenţa dintre veniturile financiare si cheltuielile financiare. Evoluţia rezultatului financiar al S.C. PETROM S.A. pe anii 2008-2012 este redat în tabelul de mai jos, precum si în grafica mai jos realizată. Rfin = Venituri finaciare - Chelt. financiare

Tabelul nr. 4 Calculul rezultatului financiar S.C. PETROM S.A. - RON 2008

2009

2010

2011

2012

Venit. finaciare

1.931.761.930

1.119.379.543

910.503.264

686.085.705

634.387.442

Chel. financiare

1.635.431.821

619.138.262

1.896.557.792

1.241.031.741

1.303.653.892

Rezultatul finaciar

296.330.109

500.241.281

- 986.054.528

- 554.946.036

- 669.226.470

Grafic nr. 3 Rezultatul finaciar 2008 - 2012

17

Din calculele efectuate rezultă că rezultatul financiar a înregistrat atât valori pozitive, cât şi valori negative în perioada analizată. Deşi întreprinderea nu poate să finanţeze costul activităţii, rezultatul financiar puternic negativ înregistrat în perioada 2010 – 2012 înseamnă dezechilibrea bilanţieră, dar nu neapărat o întreprindere a cărei sănătate este periclitată, dinamismul economic creând adesea dezechilibre financiare, ceea ce nu este cazul pentru societatea luată în calcul. Rezultatul curent indică valoric scăderea performanţelor financiare ale întreprinderii în 2010 - 2012, în principal, datorită scăderii profitului din exploatare, dar şi datorită rezultatului financiar negativ. În 2008 şi 2009 rezultatul curent deţine o poziţie bună faţă de anul 2010. Rezultatul brut al exerciţiului concretizat în profit sau pierdere exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare cu care vor fi remuneraţi acţionarii pentru capitalurile proprii subscrise. Rezultatul brut al exerciţiului cuprinde veniturile totale şi cheltuielile totale, corectat cu participarea salariaţilor la profit şi impozitul pe profit; el este astfel egal cu suma veniturilor minus suma cheltuielilor exerciţiului. Rezultatul brut = Venituri totale – Cheltuieli totale

Tabelul nr. 5 Rezultatul exercitiului brut SC Petrom SA 2008 – 2012 - RON – 2008

2009

2010

2011

2012

Venit. totale

19.331.386.617

14.325.562.300

15.539.741.666

17.717.609.335

20.962.683.542

Chelt. Totale

17.725.823.277

12.628.042.555

13.324.102.019

13.328.970.097

16.379.213.905

Rez. Brut

1.022.387.463

1.697.519.745

2.215.639.019

4.478.639.238

4.583.469.637

Sursă: Contul de profit şi pierdere publicat de S.C. PETROM S.A.

Graficul nr. 4. Reprezentare grafică a Rezultatului Brut 2008 - 2012

18

Sursă : Contul de profit şi pierdere publicat de SC Petrom SA

Atât din tabelul de calcul cât şi din reprezentarea grafică a evoluţiei rezultatului brut al exerciţiului observăm o situaţie asemănătoare ca în cazul profitului net. Indicatorul principal care condiţionează profitul net este profitul brut. An de an profitul obţinut a fost reinvestit, rezultatul obţinut nefiind repartizat pe dividende; în exerciţiul financiar încheiat la 31.12.2008 societatea a înregistrat un profit brut în sumă de 1.022.387.463 RON, iar în 2012 acesta a ajuns să însumeze 4.583.469.637. Astfel, partea nedistribuită din profitul obţinut constituie o sursă de finanţare proprie sau un element de autofinanţare, izvorât din activitatea întreprinderii. Rata marjei nete (RMN) - exprimă eficienţa globală a întreprinderii, respectiv capacitatea sa de a realiza profit şi de a face faţă concurenţei. Rata marjei nete = Rezultatul net al exerciţiului/Cifra de afaceri Această rată prezintă facilităţi de calcul, deoarece nu presupune o pregătire prealabilă a datelor, fiind recomandată în analizele financiare specifice perioadelor scurte, dar şi întreprinderilor mici. De aceea, specific perioadelor mai lungi şi în special marilor întreprinderi, evaluarea activităţii de exploatare (comercială, industrială) este bine să fie făcută cu ajutorul ratei privind rentabilitatea exploatării (RRE). Pentru întreprinderea analizată, rata marjei nete înregistrează următoarele valori:

Tabelul nr.6 Rata marjei nete 19

Indicatori

Mil.lei

Anii 2008 1.002

2009 1.368

2010 1.799

2011 3.685

2012 2.030

exercitiului Cifra de

Mil.lei

16.750

12.842

13.953

16.565

19.510

afaceri Rata

%

5.98

10.65

12.89

22.25

10.40

Rezultatul

UM

net al

marjei nete Sursă: S.C. Petrom SA Graficul nr. 5 Rata marjei nete SC Petrom SA

Interpretarea rezultatelor Rata rentabilităţii comerciale utilizată îndeosebi de întreprinderile cu activitate comercială pune în evidenţă strategia comercială a întreprinderii analizate. Rata rentabilităţii comerciale la S.C Petrom S.A a avut o evoluţie crescătoare, de la an la an, exceptând faptul că în anul 2012 a scăzut deoarece începând cu sfârşitul anului 2011 aceasta a înregistrat o rentabilitate comercială scăzută. Aceasta se datorează faptului că unitatea economică a pierdut o serie de parteneri străini, cărora le exporta o mare parte din produse. Toate acestea au condus la micşorarea profitului şi implicit la diminuarea rentabilităţii comerciale. Rotaţia activelor - reprezintă o măsură a eficienţei utilizării activelor. Rotaţia activului total se calculează ca raport între cifra de afaceri netă şi totalul activelor societăţii, şi înseamnă de câte ori sunt transformate activele în vânzări pe parcursul unui an, sau mai simplu, câţi bani rezultă într-un an din utilizarea unor active de o anumită valoare (sau câţi lei de vânzări rezultă dintr-un leu de active). RA = Cifra de afaceri/ Total active Tabelul nr.7 Rotaţia activelor Indicator

UM

Anii

20

2008

2009

2010

2011

2012

Cifra de afaceri

Mil.lei

16.750

12.842

13.953

16.565

19.510

Total active

Mil.lei

28.917

30.526

32.028

35.624

37.410

Rata de rotaţie a

%

57.92

42.07

43.57

46.50

52.15

activelor

Graficul nr.6 Rotaţia stocurilor SC Petrom SA

Interpretarea rezultatelor Conform calculelor efectuate şi reprezentării grafice, viteza de rotaţie a activelor în perioada 2008-2012 la S.C „Petrom” S.A se prezintă astfel: § în 2009 viteza de rotaţie a activelor scade faţă de 2008. Aceasta se datorează scăderii veniturilor; încetinirea rotaţiei a activului total, concretizată în scăderea numărului de rotaţii, a avut o influenţă negativă asupra ratei rentabilităţii economice. De asemenea, scăderea ratei rentabilităţii comerciale a avut o influenţă negativă

asupra ratei rentabilităţii economice.

Acţiunea ratei comerciale (a ratei marjei nete) a adâncit efectul negativ al încetinirii rotaţiei activelor şi a condus la o scădere importantă a rentabilităţii economice. § în 2010, 2011 şi 2012 viteza de rotaţie a activelor înregistrează o creştere uşoară faţă de 2009, datorită creşterii vânzărilor. Din cele prezentate mai sus rezultă o diminuare a rentabilităţii activului ceea ce ar echivala cu o sporire a imobilizărilor în elemente patrimoniale, ca efect al încetinirii vitezei de rotaţie a întregului activ. 2.4.3. Structura fluxurilor de trezorerie. Analiza eficienţei cheltuielilor 21

a) Structura fluxurilor de trezorerie (Anexa 1, 2). O întreprindere nu poate înregistra performanţe fără ca aceasta să efectueze cheltuieli. Orice activitate din care se obţin venituri presupune că într-o perioadă anterioară să se fi realizat cheltuieli fie ele de natura financiară sau de exploatare. Pentru practica economică prezintă importanţă atât cunoaşterea eficienţei cheltuielilor, cât şi cunoaşterea efectului pe care îl are creşterea eficienţei acestora asupra activităţii întreprinderii. Toate operaţiile realizate de întreprindere se regăsesc, imediat sau la termen, sub forma fluxurilor de trezorerie, întâlnite şi sub denumirile de fluxuri de lichidităti, de disponibilităţi nete sau de numerar. Performaţa înregistrată de întreprindere se poate determina şi prin intermediul fluxurilor de trezorerie generate de activitatea de exploatare, investiţie şi cea de finanţare. De mărimea lor depinde aptitudinea întreprinderii de a menţine capacitatea de producţie, realiza noi investiţii, acorda noi dividende, rambursa împrumuturi fără a apela la surse de finanţare externe costisitoare. - fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare pozitive, înregistrează o creştere în perioada 2008 - 2012 cu 76%. Această situaţie este urmarea faptului că activitatea de exploatare este eficient gestionată. Amplificarea autonomiei financiare a întreprinderii se datorează îndeosebi creşterii valorii stocurilor cu 13.684%, creşterii creanţelor cu 286,28%, cât şi creşterii cheltuielilor cu amortizarea şi deprecierea cu 36,08%, în perioada curentă; - fluxurile de trezorerie din activitatea de investiţii pozitiv, reprezintă faptul că deşi societatea s-a angajat în unele investiţii în active imobilizate, cât şi în investiţii în titluri de participare în perioada analizată, aceasta a putut face faţa acestor cheltuieli; - fluxurile de trezorerie din activitatea de finanţare prezintă în 2008 un deficit de trezorerie, iar în perioada următoare de un excedent, datorat scăderii cu 11.2 % a dividendelor distribuite acţionarilor. În urma analizei observăm ca influenţa majoritară asupra performanţei întreprinderii o are trezoreria pozitivă derivată din activitatea de investiţii. Efectul pozitiv al activităţii de investiţii este mărită de numerarul generat din activitatea de exploatare. Fluxurile generate prin forţe proprii sunt suficiente pentru a acoperi investiţiile realizate în active imobilizate si titluri de participare, întreprinderea nefiind nevoită se recurgă la împrumuturi externe, acestea fiind suficiente pentru a acoperi deficitul de disponibilităţi generat de activitatea de investiţii. Deşi întreprinderea nu se confruntă cu lipsa de lichiditate, în prezent, investiţiile realizate îi pot mari în viitor autonomia financiară şi pot genera fluxuri de numerar excedentare. b) Analiza eficienţei cheltuielilor Pentru eficientizarea cheltuielilor totale, acestea trebuie să crească într-un ritm mai scăzut decât veniturile totale. Pentru a obţine nişte informaţii mai relevante asupra activităţii desfăşurate 22

de o întreprindere, eficienţa cheltuielior se determină pe fiecare categorie de cheltuială în parte şi respectiv pe fiecare tip de activitate (de exploatare, financiară, extraordinară). Tabelul nr.8 Analiza eficienţei cheltuielelor totale - RON Specificare

Perioada 2008

2009

2010

2011

2012

Cheltuieli de

16.090.391.456

12.008.904.293

11.427.544.855

11.997.938.356

15.075.560.013

exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli

1.635.431.821 0

619.138.262 0

1.896.557.792 0

1.241.031.741 0

1.303.653.892 0

extraordinate Cheltuieli totale Venituri din

17.725.823.277 17.399.624.687

12.268.042.555 13.206.182.757

13.324.102.647 14.629.238.402

13.238.970.097 17.031.523.630

16.379.213.905 20.328.296.120

exploatare Venituri financiare Ven.extr. Venituri totale

1.931.761.930 0 19.331.386.617

1.199.379.543 0 14.325.562.300

910.503.264 0 15.539.741.666

686.085.705 0 17.717.609.335

634.387.422 0 20.962.683.542

Specificare

Structura (Si)

Eficienţă (Efch)

An

2008

2009

2010

2011

2012

2008

2009

2010

2011

2012

Che

90.77

97.89

85.77

90.6

92.04

924.76

909.34

781.14

704.45

741.60

Chf

9.23

2.11

14.23

3 9.37

7.96

846.60

516.22

208.30

108.86

205.50

Chext

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Cht

100

100

100

100

100

916.95

856.37

857.42

747.21

781.35

Ve

90.01

92.19

94.14

96.1

96.97

-

-

-

-

-

Vf

9.99

7.81

5.86

3 3.87

3.03

-

-

-

-

-

Vext

0

0

0

0

0

-

-

-

-

-

Vt

100

100

100

100

100

-

-

-

-

-

Interpretarea rezultatelor În toata perioada analizată, indicatorul de eficienţă a cheltuielilor totale are valori ce nu depăşesc limita de 1000 lei, fapt pentru care întreprinderea înregistrează profit la 1000 lei venituri, respectiv 83.05 (1000 - 916.95) , 143.63 ( 1000 – 856.37), 142.58 ( 1000 – 857.42), 252.79 ( 1000 – 747.21) şi 218.65 ( 1000 – 781.35).

CAPITOLUL 3 Analiza ratelor financiare – S.C. PETROM S.A. 23

3.1. Ratele finaciare ROA, ROE şi VAN Ratele financiare sunt indicatori folosiţi pentru aprecierea performanţei şi poziţiei financiare a unei societăţi. Cea mai mare parte a acestor indicatori economico-financiari se calculează pe baza informaţiilor furnizate de întreprindere în situaţiile financiare. Utilitatea acestor indicatori economico-financiari constă atât în evidenţierea unui trend, căt mai ales în posibilitatea companiei analizate să poată fi comparată cu alte societăţi active în acelaşi sector. Indicatorii economico-financiari uşurează lucrul cu un volum de date ridicat într-o manieră organizată. Tabelul nr. 9 Rate finaciare S.C. PETROM S.A. -%ROA ROE

Modalitate de calcul Profit Net/ Active Totale Rezultat Net/ Capitaluri proprii

2008 4.71 7.42

2009 5.88 6.12

2010 9.22 13.59

2011 14.24 19.89

2012 15.16 17.25

VAN

Valoarea întreprinderii –

- 3.91

- 3.39

7.39

17.81

29.17

- 11.37

- 4.22

2.74

18.43

30.63

Active circulante - Imobilizări EVA

Profitul operaţional net – (Capital * Costul Capitalului)

Sursă: Raport anual S.C. Petrom SA 2008 - 2012

Graficul nr.7 Reprezentare grafică rate finaciare

24

Interpretarea rezultatelor Rentabilitatea activului total are tendinţă crescătoare în perioada analizată, de la 4.71% la 15,16%, ca urmare a creşterii rezultatului economic cu 31,59% şi a majorării activului total angajat în activitatea întreprinderii cu 15,94%. Rentabilitatea financiară mai este denumită şi rentabilitatea capitalurilor proprii. De mărimea acesteia se interesează îndeosebi investitorii, pentru că reprezintă măsura finală a rentabilizării resurselor pe care acţionarii le-au încredinţat întreprinderii sub forma capitalului de risc. Rentabilitatea capitalurilor proprii are o tendinţă crescătoare fapt care denotă că acţionarii SC Petrom SA sunt mulţumiţi de activitatea societăţii. Actualizarea valorii economice adăugate în funcţie de dinamica pieţii îşi are rostul deoarece investiţiile realizate de întreprindere crează valoare pentru acţionari. Referitor la EVA, din calculele efectuate rezultă faptul că întreprinderea nu creează valoare adăugată pentru acţionari din investiţiile efectuate în perioada 2008 - 2009. Observăm că nivelul capitalului investit este destul de semnificativ în următorii ani, însă acesta este atras de către societate cu un cost prea ridicat, astfel că profitul din exploatare după impozitare este mai mic decât remunerarea aşteptată de finanţatori. 3.2. Analiza SWOT Putem defini analiza SWOT ca fiind o radiografie a companiei la un moment dat. Evaluarea punctelor forte (strengths), a slăbiciunilor (weaknesses), a oportunităţilor de piaţă (opportunities) şi a ameninţărilor (threats). Prin intermediul unei analize SWOT se poate oferi o perspectivă nouă în ceea ce priveşte potenţialele probleme şi punctele critice care afectează o firmă. Aceasta ajută managementul să identifice forţele externe care influenţează, pozitiv sau negativ, succesul companiei/organizaţiei către atingerea obiectivului propus. În cazul S.C. PETROM S.A. analiza SWOT efectuată reiese din tabelul nr. 10. Punctele forte şi punctele slabe sunt elemente din interiorul companiei. Preţul destul de ridicat al petrolului pe piaţă este principalul punct forţe al companiei dar poate deveni un risc la un eventual colaps al preţului ţiţeiului. De asemenea, gradul redus de îndatorare poate fi un atuu în sensul obţinerii unor fonduri/împrumuturi suplimentare pentru finanţarea diverselor sectoare ale companiei, ducând la dezvoltare durabilă şi creşterea valorii de piaţă în funcţie de obiectivele propuse. În plan opus, principalul punct slab este dat de faptul că piaţa gazelor are preţuri reglementate parţial. Liberalizarea totală a preţului gazelor poate deveni în schimb o oportunitate care ar duce la creşterea profitului companiei şi al valorii acţiunilor. În plus, starea de

25

incertitudine a pieţei din România în general, prin măsurile politice, fiscale reprezintă un punct slab în concepţia investitorilor străini. Oportunităţile şi riscurile sunt elemente care nu ţin în totalalitate de companie, ci mai ales de piaţa ţării în care îşi desfăşoară activitatea, de măsurile guvernamentale, politice şi fiscale. Tabelul nr. 10 Analiza SWOT Puncte forţe Preţul ridicat al petrolului. Rezervele de ţiţei şi gaze. Mecanismul de stabilire a preţului, similar celui folosit pe pieţele dezvoltate. Personal calificat. Management puternic şi priceput. Acţiunile au un trend constant pe piaţă. Cash flow-ul stabil şi solid. Grad redus de îndatorare. Decizia Fitch privind îmbunătăţirea ratingului României până la „investment grade”.

Puncte slabe Starea de incertitudine de pe pieţele din România (a acţiunilor, a produselor) Rafinarea, care aduce pierderi companiei. Acţiunile nu sunt ieftine comparativ cu alte societăţi similare. Preţurile reglementate de pe piaţa de gaze.

Oportunităţi de piaţă

Ameninţări, Riscuri Incertitudinile privind data la care se va Liberalizarea pieţei de gaze. liberaliza total preţul la gaze. Domeniul energiei electrice. Mediul fiscal impredictibil. Trendul de creştere a preţului ţiţeiului. Epuizarea rezervelor petroliere într-un ritm Proiectul de explorare derulat cu Exxon în mai mare decât poate fi înlocuit cu Marea Neagră. descoperiri noi. Descoperirea unui potenţial zăcământ de Presiunea pe care o pune preţul ridicat al gaze. ţiţeiului pe marjele de rafinare. Programe guvernamentale, subvenţii, Cererea slabă de produse petroliere. fonduri europene. România este o piaţă mică. Risc regional. După cum am menţionat anterior, liberalizarea totală a preţului la gaze ar avea impact puternic asupra rezultatelor companiei. Printre oportunităţile importante ar face parte şi descoperirea unui zăcământ potenţial de gaze şi petrol, mai ales că epuizarea lor în ultimii ani creşte semnificativ faţă de ritmul găsirii a noi zăcăminte. Pericolele pentru acţionariatul PETROM ar putea surveni în principal din partea mişcărilor adverse de preţuri, atât în ceea ce priveşte piaţa de acţiuni, cât şi piaţa petrolului. În concluzie, mediul actual de piaţă este destul de prolific, iar PETROM continuă să fie o companie care încearcă să-şi menţină producţia, având o expunere mare pe segmentul upstream (expolatare şi producţie ) iar prin poziţionarea ei, ca şi companie, poate profita în contnuare de pe urma preţului ridicat al carburanţilor.

26

3.3. Multipli bursieri: MBR, PER, PSR Societatea OMV Petrom a fost listată la Bursa de Valori Bucureşti în anul 2001. Tranzacţionarea acţiunilor OMV Petrom (simbol SNP) a debutat în ziua de 3 septembrie, preţul de închidere fiind de 0,0720 RON. De atunci, valoarea acţiunilor a crescut semnificativ, fără a mai socoti si plăţile anuale ale dividendelor. Cea mai mare creştere a fost înregistrată la începutul anului 2005, când preţul acţiunilor a explodat după semnarea contractului de privatizare. Tabelul nr.11 Multipli bursieri 2008 - 2012 Multipli

2008

2009

2010

2011

2012

MBR

1,07

1,06

1,07

1,11

1,10

PER

14,87

17,34

7,90

5,56

6,39

PSR

0,72

0,93

0,93

0,92

0,96

bursieri

Sursă: www.petrom.com Grafic nr.8 Multipli bursieri 2008 - 2012

Sursă: www.petrom.com În 2009, preţul acţiunii Petrom a avut o revenire constantă după scăderea bruscă din anul 2008. În prima parte a anului 2009, preţul acţiunii Petrom a fost foarte volatil, reflectând evoluţia pieţei locale şi a celei internaţionale, atingând cel mai mic nivel din 2009, precum şi din ultimii 6 ani, în data de 3 martie, de 0,1160 lei/acţiune. După scăderea abruptă de la începutul anului, când indicele Brent al preţului mediu al barilului de ţiţei a atins nivelul minim, de 39,7 USD/bbl (pe 18 februarie), piaţa de capital a început să crească constant. Prin urmare, preţul acţiunii Petrom a crescut până la valoarea maximă înregistrată în 2009, de 0,2920 lei/acţiune (pe 23 octombrie), în timp ce la nivel anual, preţul acţiunii a crescut cu 38%. Indicele Brent al preţului mediu al barilului de ţiţei a atins valoarea maximă din 2009 în trimestrul al patrulea, de 78,9 USD/bbl (pe 18 noiembrie). Pe parcursul anului 2009, indicele BET, care include cele mai tranzacţionate zece companii listate la Bursa de Valori Bucureşti

27

(BVB), a avut o evoluţie mai bună decât a acţiunii Petrom, crescând cu 62% faţă de 2008, dar având o tendinţă generală similară cu a titlului Petrom. În anul 2010, preţul acţiunii Petrom a avut o tendinţă de creştere, cu o performanţă similară celei din 2009. Preţul acţiunii a început să crească încă de la debutul anului şi, după ce a atins valoarea minimă a anului la 0,252 lei, pe 4 ianuarie, preţul acţiunii a crescut până la 0,335 lei, pe 30 decembrie. În 2010, preţul acţiunii Petrom a crescut cu 35%, în comparaţie cu 2009, ajungând la valoarea maximă din an de 0,366 lei pe 9 aprilie, depăşind astfel performanţa pieţelor de capital locală şi internaţională. Pe parcursul 2010, indicele BET, care cuprinde cele mai tranzacţionate zece companii listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), a avut o performanţă mai scăzută decât Petrom, cunoscând o creştere anuală de 12%. Indicele BET-C (BET Compozit), care include acţiunile tuturor companiilor listate la BVB, a crescut cu 15%. În 2012, bursa de valori locală a traversat o perioadă de consolidare, înregistrând o tendinţă de creştere în primele cinci luni ale anului, urmată de o perioadă scurtă de corecţie şi revenire în a doua jumătate a anului 2012, principalii indici bursieri înregistrând o îmbunătăţire comparativ cu anul anterior, orientându-se după pieţele internaţionale. În ceea ce priveşte activitatea de tranzacţionare, preţul acţiunii Petrom a crescut în 2012, revenindu-şi comparativ cu performanţa slabă înregistrată în anul precedent. La începutul lunii ianuarie, acţiunile au atins nivelul minim al anului, de 0,2900 lei/acţiune, şi apoi au crescut constant până la nivelul maxim al anului, de 0,4327 lei/acţiune, atins spre sfârşitul lunii decembrie. Per ansamblu, preţul acţiunii Petrom a câştigat 47,6% în 2012, depăşind performanţa indicelui BET (cele mai tranzacţionate zece companii listate la BVB), care a avansat cu 18,7%, şi a indicelui BET-C (BET Composite), care a înregistrat o creştere de 6,3% în aceeaşi perioadă. Indicele ROTX, calculat la Bursa de Valori de la Viena, care reflectă în timp real evoluţia celor mai lichide 14 acţiuni tranzacţionate la BVB, a crescut cu 29,1% în 2012, în timp ce indicele sectorial BET-NG (companiile al căror domeniu de activitate principal este asociat sectorului energetic şi de utilităţi) a înregistrat doar o uşoară creştere pe parcursul anului (+2,6%). Capitalizarea bursieră a Petrom la sfârşitul anului 2012 a fost de 24,2 mld. lei şi a reprezentat 24,8% din capitalizarea totală a companiilor listate la BVB.

Concluzii Pentru limitarea diminuării cifrei de afaceri, întreprinderea trebuie să adopte măsuri ce pot privi: găsirea de noi pieţe de desfacere; schimbarea strategiei de produs; menţinerea în 28

structura producţiei a produselor care, prin rentabilitatea lor, contribuie în mod semnificativ la obţinerea rezultatului exerciţiului şi renunţarea la produsele la care nu se înregistrează marje pe produs semnificative; controlul dinamicii costurilor, cu consecinţe favorabile asupra foarfecelui preţ-cost; îmbunătăţirea calităţii produselor pentru a deveni competitive cu cele ale concurenţilor. Pentru creşterea eficienţei cheltuielilor totale, întreprinderea trebuie să promoveze măsuri care să aibă drept rezultat creşterea mai rapidă a veniturilor totale comparativ cu cheltuielile totale, cum ar fi: o mai bună utilizare a capacităţilor de producţie existente, prin reducerea fluctuaţiei volumului de producţie; alegerea clienţilor care să aibă o cerere stabilă astfel încât să se asigure desfacerea produselor, determinând creşterea veniturilor din exploatare ale companiei; reducerea cheltuielilor de producţie, prin realizarea de produse la un cost mai scăzut; achiziţionarea de materii prime şi materiale la preţuri mai avantajoase; creşterea productivităţii muncii; reducerea consumului specific pe unitatea de produs, să urmărească diminuarea cheltuielile financiare şi/sau creşterea veniturilor financiare. În ceea ce priveşte producţia exerciţiului, întreprinderea trebuie să urmărească creşterea producţiei vândute, ca urmare a politicii de produs, dezvoltării de noi pieţe, şi nu pe seama creşterii componenţei producţiei stocate, a cărei creştere ar putea fi consecinţa necorelării între cererea şi oferta de produse, poziţii slabe pe piaţă din cauza lipsei avantajelor competitive, concurenţa agresivă, strategii de piaţă neeficiente, utilizarea de materiale substituibile, puţin costisitoare şi calitativ superioare, optimizarea stocurilor de materii prime şi materiale consumabile, precum şi cele de produse finite destinate vânzării, etc. O evoluţie ascendntă a valorii adăugate se poate determina prin: creşterea producţiei exerciţiului, prin mărirea productivităţii medii anuale a muncii, ca urmare a creşterii motivării şi calificării personalului; modernizarea tehnologiilor de fabricaţie şi diminuarea pe cât posibil a ponderii consumurilor intermediare în producţia exerciţiului, procurarea factorilor de producţie la preţuri şi în condiţii avantajoase de la furnizori. O mai mare rentabilizare a vânzărilor întreprinderii ar putea fi realizată printr-o mai bună adaptare a portofoliului de produse la cerinţele consumatorilor, astfel încât să se asigure utilizarea integrală a capacităţilor de producţie existente, creşterea în structura vânzărilor a ponderii produselor care aduc marje semnificative de profit, optimizarea consumului de resurse, controlul calităţii materiilor prime utilizate în procesul de fabricaţie. Creşterea ratei rentabilităţii economice, de către companie, s-ar putea realiza prin creşterea performanţei activităţilor de exploatare şi financiare, astfel încât să se reducă dificultăţile de valorificare a producţiei, veniturile financiare să fie superioare cheltuielilor financiare, să se utilizeze cât mai eficient unele elemente de active imobilizate, prin antrenarea lor în activitatea de 29

exploatare, practicarea unei politici de stocare eficiente, diminuarea obligaţiilor faţă de participanţi la activitatea sa. În ceea ce priveşte rata rentabilităţii financiare, întreprinderea ar trebui să îşi diminueze gradul de îndatorare, astfel încât cheltuielile financiare să se diminueze, pentru că în caz contrar să se evite diminuarea raportului dintre rezultatul net şi rezultatul din exploatare.

30

Anexa 1 Structura fluxurilor de trezorerie 2008 – 2012

31

2008

2009

2010

2011

2012

1.605,56

1.697,51

2.605,32

4.608,59

4.826,26

- cheltuieli cu dobânzile

23.563,44

104,73

219,40

126,03

361,39

- venituri din dobânzi

1.352

119,40 58.28

43,32

38,36

0.62

9.10

-

Flux. de trezorerie din activ. de exploatare: Profit înainte de impozitare Ajustări pentru:

Mişcarea netă în provizioane pentru: - deprecierea activelor imobilizate - active financiare

1.085,09

285,82

- stocuri - creanţe

135,57

125,95

19.06

63.38

-

- litigii

48,72

628,48

119,78

28.92

207,07

- cheltuieli cu mediu

19,99

64,47

- beneficiile angajaţilor

692,72

360,52

14,09

101,93

50,13

- alte provizioane ptr.riscuri şi

29,04

53,51

cheltuieli

15,66

31,68

50,36

6,27

109,15

- restructurare

34,17

59,99

- pierdere/ câştig din cedarea

48,22

141,60

activelor fixe

54,08

201,90

288,48

264,71

625,04

- cheltuieli cu amoritizarea şi

1.170,90

1.466,49 248,78

131,00

263,54

deprecierea - câştig/pierdere din active finaciare

64.350

50.315

Trezoreria netă generată de

4.497,77

3.476,10

-

-

-

368,56

268,37

30,90

-

2,08

- creştere/ scădere a datoriilor şi

658,62

549,25

196,65

95,49

83,94

veniturilor în avans

68,72

96,35

- dobânzi plătite

5,38

9,20

8,71

4,68

74,38

- impozit pe profit plătit

683,89

236,38

0,77

-

-

activitatea de exploatare înainte de modificări ale capitalului circulant - creştere/ scădere stocului - creştere/ scădere a creanţelor şi cheltuielilor în avans

-dobânzi primite

Trezoreria netă generată de

32

Sursă: Rapoarte anuale 2008 – 2012 SC Petrom SA

33

Anexa 2 Analiza eficienţei cheltuielelor totale Calcule: 1. Structura cheltuielilor şi veniturilor SiChex2008= Cheex2008 / Tche2008 * 100 = 16.090.391.456/ 17.725.823.277 * 100 = 90.70 SiChef2008 = Chef2008 / Tche2008 * 100 = 1.635.431.821 / 17.725.823.277 * 100 = 9.23 SiVex2008 = Vex2008 / Tv2008 * 100 = 17.399.624.687 / 19.331.386.617 * 100 = 90.01 Sivf 2008= Vf2008 / Tvf2008 *100 = 1.931.761.930 / 19.331.386.617 *100 = 9.99 SiChex2009 = Cheex2009 / Tche * 100 = 12.008.904.293 / 12.268.042.555 * 100 = 97,89 SiChef 2009= Chef2009 / Tche2009 * 100 = 619.138.262 / 12.268.042.555 * 100 = 5.05 SiVex2009 = Vex2009 / Tv2009 * 100 = 13.206.182.757 / 14.325.562.300 * 100 = 92.19 SiVex2009 = Vf2009 / Tf2009 * 100 = 1.199.379.543 / 14.325.562.300 * 100 = 7.81 2. Eficienţa cheltuielilor şi veniturilor Echex2008 = Cheex2008 / Vex2008 * 1000 = 16.090.391.456 / 17.399.624.687 * 1000 = 924.76 Echef2008 = Chef2008 / Vf2008 * 1000 = 1.635.431.821 / 1.931.761.930 * 1000 = 846.60 ET 2008 = CheT2008 / VT2008 * 1000 = 17.725.823.277 / 19.331.386.617 * 1000 = 916.95 Echex2009= Cheex2009 / Vex2009 * 1000 = 12.008.904.283 / 13.206.182.757 * 1000 = 909.34 Echef2009 = Chef2009 / Vf2009* 1000 = 619.138.262 / 1.199.379.543 * 1000 = 516.22 ET 2009 = CheT2009 / VT2009 * 1000 = 12.268.042.555 / 14.325.562.300 * 1000 = 856.37

34

Bibliografie 1. Maria Niculescu – Diagnostic financiar, Vol. 2, Editura Economică, Bucureşti, 2005; 2. Ph. Avare, G. Legros, L. Ravary, P. Lemonnier – Gestiune şi analiză financiară, Ediţia în limba română coordonată de M. Niculescu, Alain Burland, Editura Economică, Bucureşti, 2002; 3. www.petrom.com

35