Constituirea-institutiilor-de-credit

CUPRINS I. Noțiuni introductive ………………………………………………..………….……….. 3 II. Reglementare …………………….…………………………………………….……….. 3 III. Procedura de autorizare ………..……………………………………….…………….. 4 1. Aprobarea constituirii instituției de credit …………………………….……………. 4 A. Îndeplinirea condițiilor minime prevăzute de legislația specială ………...… 5 B. Procedura de autorizare a constituirii instituțiilor de credit ………...……. 15 2. Constituirea insituției de credit …………………………………………………….. 19 A. Procedură …………………………………………………………….……….. 19 B. Efecte ………………………………………………………………………….. 20 3. Autorizarea de funcționare din partea BNR ............................................................ 21 A. Procedura de autorizare a funcționării .......................................................... 21 B. Respingerea cererii de autorizare, retragerea sau încetarea valabilității autorizației ........................................................................................................ 22

I. Noțiuni introductive Insituțiile de credit potrivit art.3 din O.U.G 99/2006 se pot constitui și funcționa într-una dintre următoarele categorii: a)

Bănci

b)

Organizații cooperatiste de credit

c)

Bănci de economisire și creditare în domeniul locativ

d)

Bănci de credit ipotecar

e)

Instituții emitente de monedă electronică

II. Reglementare Dispozitiile O.U.G nr.99/2006 și reglementările specifice ale Băncii Naționale a României sunt cele care reglementează accesul la activitatea bancară, completate de dispozițiile Legii societăților nr.31/1990 și ale noului Cod civil. Cu excepția organizațiilor cooperatiste de credit, celalalte forme de instituții de credit se înființează sub forma societăților pe acțiuni. Organizatiile cooperatiste de credit chiar dacă nu au forma societăților pe acțiuni, sunt supuse regimului acestora conform art.335 din O.U.G nr. 99/2006. Procedura de constituire a instituțiilor de credit, spre deosebire de cea prevăzută de lege pentru societățile comerciale, este una sui generis, datorită statutului special al acestui gen de societăți comerciale care au un monopol legal asupra activităților bancare. Pentru a avea acces la activități bancare, instituțiile trec printr-un control public de către BNR sub forma procedurilor de autorizare. Procedura constă într-un ansamblu de reguli de natură administrativă ce privesc înființarea și funcționarea instituțiilor de credit. Autorizația, ca și procedură efectivă, este cea îndeplinită de către autorități sau organe competente, și se finalizează cu soluționarea unei cereri. Potrivit O.U.G 99/2006 și Reglementului nr. 11 din 13 noiembrie 2007 , prevăd procedura de autorizare a instituțiilor de 2

credit persoane juridice române. Termenul de „autorizare„ definește o procedură ce cuprinde 2 etape: - aprobarea constituirii institutiei de credit, - autorizarea functionarii acesteia.

III. Procedura de autorizare Procedura de autorizare de către Banca Centrală cuprinde două etape ce marchează două momente esențiale în procesul de constituire a unei instituții de credit și totodată determină momentul dobândirii capacității juridice și întinderea acesteia. Ambele momente sunt inițiate pe baza unei cereri adresate de fondatori băncii centrale, însoțite de documentația justificată și se încheie cu emiterea de către BNR, în calitate de autoritate administrativă autonomă, a unor acte administrative de autoritate: aprobarea de constituire și autorizația de funcționare. Procedura înființări a unei instituții de credit cuprinde patru momente esențiale: 1) întocmirea documentaței necesare și îndeplinirea condițiilor prevăzute de legislația specială în vederea obținerii autorizației de constituire, 2) aprobarea de către BNR a constituirii instuțutiei de credit în conformitate cu dispozițiile Legii nr.31.1990, 3) constituirea instituției de credit în conformitate cu Legea nr.31/1990, 4) autorizarea funcționării instituției de credit urmată de înregistrarea instituției de credit. Regulamentul BNR nr. 11/2007 , stabilește condițiile de autorizare, dar mai ales descrie procedura de autorizare aplicată instituțiilor de credit și trăsăturile specifice fiecărei categorii de instituții de credit. 1. Aprobarea constituirii institutiei de credit Procedura de aprobare a constituirii societății bancare urmărește verificarea de către BNR a întrunirii garanțiilor financiare, de competență și moralitate, prevăzute de Ordonanța privind instituțiile de credit și de reglementările proprii ale băncii centrale privind acesul la activitatea bancară, în scopul desfășurării activității în condiții de siguranță și de respectare a cerințelor unei administrări prudente și sănătoase, care să asigure protejarea intereselor deponenților și ai altor creditori și buna funcționare a sistemului bancar.

3

Verificarea are ca și obiect asigurarea îndeplinirii de către viitoarea institușie de credit a condițiilor de fond impuse de O.U.G nr.99/2006. A. Îndeplinirea condițiilor minime prevăzute de legislația specială Condițiile minime sunt cuprinse în norme cu caracter special, derogatorii față de cele cuprinse în Legea 31/1990 privind societățile, dar se completează cu acestea din urmă. Există două categorii de cerințe: -

cerințe de fond: implică limitări ale accesului la activitatea bancară, referitor la anumite categorii de persoane juridice și la calitatea de asociat a acestora. Prima limitare pentru persoanele juridice la activitatea bancară este legată de forma juridică pe care o poate avea o instituție de credit.

-

A doua limitare este legată de calitatea și structura acționariatului( fondatorului) -

cerințe de procedură. Sunt reglementate și condiții speciale cu privire la elementele constitutive ale persoanei juridice, cum ar fi: -patrimoniul societății, -obiectul de activitate, -organizarea proprie, -denumirea, -sediul social al persoanei juridice.

Forma juridică a instituției de credit În ceea ce privește băncile, legea specifică în mod concret calitatea acestora de societăți pe acțiuni. Astfe,l regăsim o dublă limitare a sferei persoanelor juridice care pot desfășura activități bancare: numai o societate poate avea calitatea de banc, cu excluderea regulilor autonome, a organizațiilor cooperatiste, a asociațiilor și fundațiilor, etc, banca nu poate funcționa decât sub forma de societate pe acțiuni. Cerințe referitoare la acționariat În ceea ce privește structura actționariatului unei bănci, BNR trebuie să fie informată cu privire la identitatea acționarilor direcți ți indirecți și cu privire la participărie acestora.

4

În situația în care există acționari sau membri care urmează să dețină direct sau indirect dețineri calificate la instituția de credit, BNR va fi informată cu privire la valoarea deținerilor. În cazul în care nu există dețineri calificate, BNR va fi informată cu privire la identitatea celor mai mari 20 de acționari sau membri despre valoarea participațiilor deținute de aceștia. Orice achizitor potențial trebuie să notifice în prealabil sau în mod excepțional cel târziu la data achiziționării, în scris, BNR , în legătură cu orice achiziție propusă. Achizitorul potențial este orice persoană fizică sau juridică, ori grup de astfel de persoane care acționează în legatură cu o achiziție propusă. Achiziția propusă constă într-o decizie luată de un achizitor potențial de a achiziționa, direct sau indirect, o deținere calificată într-o înstituție de credit, peroana juridică română, dobândind prin aceasta pentru prima dată calitatea de acționar. Regulametul U.E nr. 575/2013 definește participația calificată drept o participație directă sau indirectă într-o întreprindere care reprezintă cel puțin 10% din capitalul sau drepturile de vot care fac posibilă exercitarea unei influențe semnificative asupra administrării respective. Critetiile de evaluare ale acționariatului Criteriile ce se vor avea în vedere la evaluarea acționarilor seminificativi, direcți și indirecți, trebuie îndeplinite cumulativ și se referă la: -reputația acționarilor: integritatea și competența lor -solidaritatea financiară -capacitatea instituției de credit de a respecta cerințele prudențiale -existența unor suspiciuni privind spălarea banilor sau finanțarea terorismului Condițiile legate de reputația acționarului seminificativ Din perspectiva integrității sunt considerate relevante și vor fi analizate urmatoarele aspecte și situații: - existent unei condamnări pentru infracțiuni de corupție, spălare de bani, infracțiuni contra parimoniului, abuz în serviciu sau dare de mită, fals și uz de fals, infracțiuni prevăzute de legislația specială în domeniul financiar-bancar, - acționarul a fost sau este cercetat penal ori judecat pentru orice infracțiune prevazută mai sus, - investigații în curs ori derulate în trecut și/sau măsuri aplicate acționarului ori 5

impunerea unei sancțiuni administrative, ori a oricărei prevederi relevante. În ceea ce privește competența profesională a acționarului seminificativ, legiuitorul consideră că aceasta este alcătuită din competența managerială, care se referă la compentența în administrare și competența tehnică, ce privește sfera activitățior financiare desfășurate în bancă. Ambele tipuri de competențe se evaluează prin raportare la experiența anterioară a acționarului. Conditii legate de solidaritatea financiară a acționarului semnificativ Solidaritatea finanaciară a acționarului semnificativ este importantă din perspectiva capacității acestuia de a finanța propria participație, de a menține o structură financiară solidă, precum și de a asigura administrarea prudentă și sănătoasă a băncii. Comformarea băncii la cerințele prudentiale Conformarea băncii presupune capacitatea instituției de credit de a respecta cerințele prudențiale prevăzute de legislația specială, în concret O.U.G nr. 99/2006, de regulamentul UE nr. 575/2013 și de reglementările emise în aplicarea acestora, precum și de a se conforma permanent acestor cerințe. BNR va lua în considerare și dacă acționarul este semnificativ în masura : a) Să furnizeze băncii susținerea financiară de care aceasta ar putea avea nevoie pentru activitatea preconizată, b) Să furnizeze capitalul de care banca ar putea avea nevoie pentru dezvoltarea viitoare a activității, c) Să implementeze orice situație adecvată pentru a ajusta viitoarele necesități de fonduri proprii ale băncii Susupiciuni privind spălarea banilor sau finanțarea terorismului Calitatea unui acționar semnificativ nu va fi considerată adecvată dacă: - este suspectat sau cunoscut, pe plan intern sau internațional, ca fiind implicat în operațiuni de spălare de bani sau tentative de acest fel, -dacă acționarul este suspectat ca fiind terrorist sau că finanțează acte de terorism, -dacă acționarul este stabilit într-un stat sau teritoriu considerat de către FATF-GAFI- Grupul de Acțiune Financiară Internațională ca fiind necooperant. 6

Capitalul inițial Patrimoniul propriu este unul din elementele necesare pentru existența persoanelor juridice. Acesta cuprinde ansamblul de valori economice, cu regim juridic determinat, ce îi permite să participe în nume propriu la viața economică în vederea realizării scopului pentru care a fost constituită. În cadrul patrimoniului se distinge capitalul social, cel care constituie baza de pornire a societății, fondul de comerț, denumit și patrimoniu comercial precum și alte drepturi și obligații. Delimitarea între capitalul social și patrimoniul societății se face încă de la data constituirii societății, chiar dacă în acel moment diferențierea nu este relevantă. Capitalul social originar este alcătuit din aporturile asociaților și nu trebuie confundat cu noțiunea de activ social. În timp ce valoarea capitalului social rămâne de-a lungul timpului în principiu constantă, valoarea activului social variază în funcție de rezultatele activității societății. În același mod variază și patrimoniul social cu toate elementele sale, drepturi și obligații cu valoare economică. Societatea pe acțiuni se poate constitui conform egii societăților prin subscriere integrală și simultană a capitalului social de către semnatarii actului constitutiv sau prin subscripție publică. În prima variată de constituire capitalul social vărsat nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris iar diferența de capital se va vărsa, în termen de 12 luni în cazul acțiunilor emise pentru numerar și de cel mult 2 ani pentru aportul în natură. Capitalul social minim al unei societăți pe acțiuni nu poate fi mai mic de 90000 de lei. Aportul asociaților poate fi în numerar, în bunuri corporale sau necorporale (creanțe, părți sociale, acțiuni, cambii, titluri de valoare), dar și prestații ori cunoștințe specifice. La constituirea unei instituții de credit, persoană juridică română, capitalul inițial este reprezentat de capitalul social, cu exceptția cazurilor în care instituția de credit care se constituie este rezultată dintr-un proces de reorganizare, prin fuziune sau divizare. Pentru a putea primi autorizație din partea BNR, societatea bancară trebuie să dispună de fonduri proprii distincte sau de un nivel al capitalului inițial cel puțin egal cu nivelul minim stabilit prin reglementări, care nu poate fi mai mic decât echivalentul în ei a 5 milioane de Euro. Regulamentul BNR nr.5/2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit face trimitere, în ceea ce privește elementele ce alcătuiesc capitalul inițial al unei instituții de credit, la Regulamentul UE nr. 575/2013. Capitalul inițial al unei instituții de credit este 7

constituit din unul sau mai multe dintre următoarele elemente ale fondurilor proprii de nivel 1 de bază, respectiv: instrumente de capital, conturi de prime de emisiune aferente instrumentelor de capital, rezultatul reportat,alte elemente ale rezultatului global acumulate și alte rezerve. În coformitate cu prevederile regulamentului BNR, capitalul inițial de care băncile trebuie să dispună în momentul autorizării este de minim 37 de milioane de lei pentru băncile persoane juridice române, iar pentru băncile de credit ipotecar și băncile de economisire și creditare în domeniul locativ este de minim 25 de milioane de lei. Sucursalele din România ale instituțiilor de credit din state terțe trebuie să mențină permanent capitalul inițial cel puțin la nivelul minim aplicabil stabilit prin regulament pentru fiecare categorie de instituție de credit în parte. Casele centrale trebuie să dețină echivalentul în lei a 5 milioane de euro ca și nivel minim al capitalului inițial și, respectiv, al fondurilor proprii. Fondurile proprii ale unei cooperative de credit vor fi de 300 de mii de lei, iar la nivel de rețele cooperatiste este stabilit nivelul minim al capitalului agregat respectiv al fondurilor proprii la echivalentul în lei a 10 milioane de euro. Capitalul social al unei instituții de credit trebuie astfel vărsat până la limita minimă menționată mai sus, stabilită prin reglementări BNR, integral și în numerar la momentul subscrierii, inclusiv în cazul majorării acestuia, aporturile în natură nefiind permise. Astfel, fiecare acționar va vărsa în formă bănească valoarea acțiunilor subscrise până la momentul constituirii societății. Acțiunile instituției de credit, persoană juridică română, pot fi numai nominative, iar fiecare acțiune dă dreptul la un singur vot, principiu de la care instituțiile de credit nu pot deroga prin actele constitutive. Sintetizând, se poate constata că în ceea ce privește instituțiile de credit ce iau forma societătilor pe actiuni, sunt stabilite cinci importante derogări de la regimul general al societăților pe acțiuni. În primul rând, limita minimă a capitalului social este net superioară față de cea prevăzută de Legea 31/1991. În al doilea rând, aporturile la capitalul social al unei instituții de credit nu pot fi făcute decât în numerar, cu excluderea aporturilor în creanțe, permis la societățile pe acțiuni și a celor în natură. În al treilea rînd, valoarea acțiulirol subscrise trebuie vărsată integral până la momentul 8

constituirii societății, spre deosebire de societățile ordinare pe acțiuni cre în cazul subscrierii integrale și simultane a capitalului social de către toți semnatarii actului constitutiv, la momentul cnstituirii capitalului social vărsat nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris, diferența urmând a fi vărsată ulterior astfel cum am observat mai sus. În al patrulea rând, în cazul instituțiilor de credit, fiecare acțiune dă dreptul la un singur vot, nu ca în cazul societăților ordinare pe acțiuni unde prin actul constitutiv se pote stabili și altfel. O ultimă deosebire este aceea că societățile bacare, spre deosebire de societățile pe acțiuni ordinare, nu se pot constitui prin subscripție publică. Obiectul de activitate Scopul pentru care este înființată persoana juridică se materializează în obiectul de activitate al acesteia. Obiectul de activitate al băncilor poate cuprinde totalitatea activităților permise instituților de credit, prevăzute în ART 18 al OUG nr. 99/2006, motiv pentru care se afirmă că acestea ar fi instituții de credit cu vocație universală. Obiectul de activitate alunei persoane juridice este o materializare a scopului pentru care aceasta este înființată. Pe lângă activitățile bancare, mai există și alte genuri de activități permise instituțiilor de credit cu îndeplinirea anumitor condiții. Astfel banca poate desfășura operațiuni nefinanciare, operațiuni de administrare a patrimoniului, precum și operațiuni cu bunuri mobile și imobile. Banca centrală va analiza din planul de activitate propus, care sunt tipurile de activități propuse spre a fi realizateși daca sunt întrunite condițiile necesare îndeplinirii obiectivelor stabilite în concordanță cu regulile unei practici bancare prudente și sănătoase. Nu vor fi autorizate decât acele activități pentru care este fundamentată în mod corespunzător capacitatea băncii de a le desfășura. Băncile de economisire și creditare în domeniul locativ pot desfășura activitățile enumerate limitativ în cuprinsul art 292 al OUG nr.99/2006, între care principala activitate este aceea de economisire și creditare în sistem colectiv pentru domniul locativ, alături de operațiuni de finanțare anticipată și finanțare intermediară, pe baza contractelor de economisire și creditare, dar și acordarea de credite pentru activități în domeniul locativ. Pot efectua și alte operațiuni specifice activității bancare, precum emiterea de instrumente de plată și de credit, operațiuni de 9

plăți, consultanță financiar-bancară, precum și alte activități decât cele prevăzute de art. 18 al OUG 99/2006, în măsura în care susțin realizarea obiectului de activitate. Băncile de credit ipotecar au ca obiect principal de activitate desfășurarea cu titlu profesional a activității de acordare de credite ipotecare pentru investiții imobiliare și atragere de fonduri rambursabile de la public prin activități de emisiune de obligațiuni ipotecare. Acestea nu pot desfășura operațiunea de atragere de depozite, însă au acces la oricare dintre operațiunile prevăzute de art 18 al OUG nr.99/2006,î n măsura în care acestea susțin activitatea principală. Dispozițiile art 20-22 din OUG nr.99/2006 referitoare la alte operațiuni se aplică în mod corespunzător și băncilor de credit ipotecar. Cooperativele de credit nu pot desfășura activități de leasing financia, nu pot tranzacționa în cont propriu și/sau pe contul clienților, în condițiile legii, cu instrumente ale pieței monetare (cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit) sau contracte futures și options financiare, nici cu instrumente având la bază cursul de schimb și rata dobânzii. Le este interzis de asemenea să participe la emisiunea de titluri de valoare, să presteze servicii de consultanță cu privire la structura capitalului, strategia de afaceri și alte aspecte legate de afaceri comerciale, servicii legate de fuziuni și achiziții și prestarea altor servicii de consultanță, să administreze portofolii și consultanță legată de aceasta, servicii de custodie și administrare de instrumente financiare, de intermediere pe piața inter-bancară ori servicii privind furnizarea de date și referințe în domeniul creditării. Nu pot desfățura operațiuni cu metale și pietre prețioase și obiecte confecționate din acestea și nici să dobândească participații la capitalul altor entități. Cooperativele de credit pot să atragă depozite sau alte fonduri rambursabile de la mebri acestora, percum si de la persoane fizice, juridice ori alte entități, care domiciliază, au reședința sau locul de muncă, respectiv au sediul social și desfășoară activitate în raza teritorială de operare a acesteia. Cooperativele de credit nu pot emite obligațiuni. Acestea se pot finanța din împrumuturi inter-cooperatiste sau de la alte instituții de credit însă cu asigurarea gestionării resurselor disponibile din rețea. Conducerea operativă Tot la nivel de proiect, în această etapă, fondatorii tebuie să aleagă sistemul de administrare și/sau conducere a instituției de credit. 10

Aceștia pot opta, indiferent de tipul instituției de credit înființate, între sistemul unitar de administrare și sistemul dualist de administrare. Banca Națională analizează fiecare persoană dintre cele ce vor deține funcții cu responsabilități de administrare sau conducere, în sensul verificării îndeplinirii condițiilor de reputație și experiență. Se va analiza existența, în ultimii 10 ani, a unor incidente relevante pentru evaluarea acestora, cum ar fi spre exemplu eventualele conflicte ale acestora cu vreo autoritate de supraveghere din domeniul financiar, sancnțiuni aplicate de acestea din urmă ori refuzul emiterii unei autorizații, exercitarea unor funcții n lipsa aprobării autorității precum și situații în care persoana respetivă nu și-a asumat responsabilitățile ori instituția condusă anterior de către aceasta a făcut obiectul unor măsuri de supraveghere specială, administrare specială ori alte măsuri. Se vor avea în vedere și criterii stabilite în evaluare integrității și competenței profesionale acționarilor semnificativi, legate de existența unor cercetări penale, judecări sau condamnări penale referitor la infracțiuni de spălare de bani, de corupție, infracțiuni contra patrimoniului, abuz în serviciu, luare de mită, fals, uz de fals și alte infracțiuni prevăzute de legislația financiar-bancară ori comercială. Denumirea Persoanele juridice române nu pot utiliza o denumire specifică altei categorii de instituție de credit reglementate de OUG nr.99/2006. Mai mult decât atât, denumirea trebuie stabilită în așa fel încât să nu creeze confuziue cu denumirea altor bănci autorizate să funcționeze pe teritoriul României. Denumirea unei bănci trebuie să fie în limba română, cu excepția cazului în care banca face parte dintr-un grup a cărui societate mamă este situatăîn afara teritoriului României și preia în denumirea sa, parțial sau în totalitate, denumirea utilizată în cadrul grupului. Denumirea unei bănci de economisire și creditare în domeniul locativ, persoană juridică română, trebuie să includă sintagma „bancă de economisire și creditare în domeniul locativ” sau o altă expresie care să indice specializarea acesteia în finanțarea domeniului locativ, în cea a unei bănci de credit ipotecar trebuie să includă sintagma „bancă de credit ipotecare” sau sintagma „bancă ipotecară”. 11

Cooperativele de credit trebuie să cuprindă în denumire sintagma „cooperativă de credit” sau ”bancă cooperatistă” și numele localității în care are sediul social. Cooperativele de credit din cadrul aceleiași rețele cooperatiste sunt obligatesă asigure utilizarea într-un mod unitar a unei dintre cele două sintagme posibile. În ceea ce privește instituțiile de credit dintr-un alt stat membru, acestea pot utiliza în România, denumirea pe care o au în statul membru de origine, mai puțin în situțiile în care se pot creea confuzii, caz în care Banca Centrală le poate solicita ca denumirea să fie însoțită de o mențiune explicativă. Sediul Sediul social și, după caz, sediul real, a instituției de credit, persoană juridică română, trebuie să fie situate pe teritoriul României. Sediul real reprezintă locația în care se situează centrul de conducere și de gestiune a activității statutare, în cazul în care acesta nu este situat la sediul social. Instituția de credit trebuie să desfășoare fectiv și cu preponderență pe teritoriul României activitatea pentru care a fost autorizată. Planul de activitate Oricare cerere de autorizare a unei instituții de credit trebuie să fie însoțită de un plan de activitate, care să cuprindă cel puțin tipurile de activități propuse a fi desfășurate și structura organizatorică a unei instituții de credit din care să rezulte capacitatea acesteia de a-și realiza obiectivele propuse în condiții compatibile cu regulile unei practici bancare prudente și sănătoase. Esențială pentru aceasta este adecvarea cadrului de conducere, a procedurilor, a mecanismelor intenrne și a structurii capitalului la tipul, volumul și complexitatea activităților pe care își propune să le desfășore instituția de credit. Planul de activitate, din care să rezulte inclusiv fezabilitatea proiectului, însușit de persoanele desemnate să exercite responsabilități de administrare și/sau de conducere în calitate de administrator, director, respectiv de membru al consiliului de supraveghere sau al directoratului, trebuie întocmit în conformitate cu prevederile regulamentului BNR nr.11/2007. Planul de activitate, însușit de conducătorii și administratorii propuși ai băncii, dar și de acționarii direcți ai băncii cuprinde: 12

a) obiectivele, politicile și strategiile băncii; b) estimările situațiilor financiare (cuprinzând bilanțul, contul de profit și pierdere, situația modificării capitalului propriu, situația fluxurilor de trezorerie, politicile contabile și notele explicateive), precum și estimările anuale ale indicatorului de solvabilitate, pe primii trei ani de funcționare, întocmite cu respectarea reglementărilor în materie emise de Banca Națională României; c) prezentarea proceselor de identificare, administrare, monitorizare și raportare a riscurilor, precum și a procesului intern de evaluare a adecvării capitalului la profilul de risc; d) cadrul formal de administrare a activității băncii, cuprinde proiectul structurii organizatorice a băncii, atribuțiile fiecărui compartiment al băncii și relațiile dintre aceștia, atribuțiile sucursalelor și ale altor sedii secundare ale băncii, atribuțiile comitetului de audit, ale comitetului de administrare a riscurilor și, dacă este cazul, ale altor organe specializate ale băncii, competențele conducătorilor băncii, ale persoanelor care asigură conducerea compartimentelor din cadrul băncii, a sucursalelor și a altor sedii secundare și ale altor salariați care efectuează operațiuni în numele și pe contul băncii și descrierea mecanismului de control intern și a organizării și desfășurării activității de audit intern, în conformitate cu normele Băncii Naționale a României privind organiarea și controlul intern al activității instituțiilor de credit în administrarea riscurilor semnificative, precum și organizarea și desfășurarea activității de audit intern a instituțiilor de credit; e) lista persoanelor care au legături strânse cu banca; f) orice alte informații pe care fondatorii le consideră de natură să susțină viabilitatea proiectului prezentat. Banca de economisire și creditare în domeniul locativ trebuie să întocmească estimări ale situațiilor financiare pentru primii 10 ani de activitate, iar planul de activitate trebuie să cuprindă în plus față de cele menționate mai sus și următoarele: a) estimările privind finanțările anticipate și intermediare, contractele de valoare mare, finațările legate de construirea de spații comerciale, industriale și social-culturale, expunerea față de scietățile comerciale la care banca de economisire și creditare în domeniul locativ are participații, construirea și utilizarea findului special, cu încadrarea în limitele și cerințele prevăzute pentru acestea în normele Băncii Naționale a României nr.5/2003 privind condițiile specifice de funcționare a caselor de economii pentru domeniul locativ; 13

b) date referitoare la organizarea specifică a activității ce va fi desfășurată, descrierea modalităților de distribuire a produselor și de instruire a agenților de vânzare, după caz. Planul de activitate va fi însoțit și de un raport al unui auditor financiar asupra sistemului de gestionare a activității de economisire-creditare în sistem colectiv pentru domeniul locativ, întocmit în conformitate cu standardele internaționale relevante și cu contractul încheiat între părți. Planul de activitate depus de băncile de credit ipotecar treuie să cuprindă în plus prezentarea emisiunilor de obligațiuni ipotecare prevăzute pentru a fi efectuate în primii 3 ani de activitate, inclusiv informații privind data estimată a fiecărei emisiuni și principalele caracteristici ale împrumuturilor obligatare și ale portofoliilor de credit ipotecare efectuate acestora, corespunzător prevederilor art.20 alin.(1) lit.b și c din Legea nr.32/2006. Prevederea proceselor de identificare, administrare, monitorizare și raportare a riscurilor, a procesului intern de evaluare a adecvării capitalului la profilul de risc și estimările situațiilor financiare vor fi întocmite atât pentru casa centrală, cît și pentru rețeaua cooperatistă de credit în ansamblul său.

B. Procedura de autorizare a constituirii instituțiilor de credit În vederea obținerii aprobării de constituire, solicitanții trebuie să prezinte Băncii Naționale a României o cerere de autorizare, însoțită de o documentație vastă care să permită băncii centrale a statului analiza îndeplinirii de principiu a condițiilor minime de acces la activitate. În termen de 4 luni de la data în care cererea a fost primită, Banca Națională a României va decide dacă se va aproba constituirea instituției de credit sau dacă se va respinge cererea și comunicându-i în scris solicitatntului hotărârea sa cu motivele care au stat la baza acesteia. Criteriile de apreciere sunt de două feluri: obiective (privesc condițiile speciale referitoare la forma juridcă, capitalul social minim, conducători, administratori, cenzori, etc.) și criterii subiective (cuprinse în studiul de fezabilitate și în chestionarul completat de fondatori, cu informații despre participanții la capitalul social al băncii).

14

Decizia Băncii Naționale a României poate fi contestată în termen de 15 zile de la comunicare la consiliul de administrație al acesteia, care va pronunța în termen de 30 de zile de la data sesizării prin hotarare motivată. Hotărârea luată de consiliul de administrație al BNR poate fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 15 zile de la comunicare. Insțanta de judecată nu se poate pronunța decât cu privire la legalitatea actelor BNR și nu are competența de apreciere a considerentelor de oportunitate, a evaluărilor și analizelor calitative care stau la baza emiterii actelor sale, acestea fiind de o competența exclusivă a BNR. Important de precizat este faptul

că aprobarea constituirii instituției de credit nu

garantează obținerea autorizației de funcționare, aceasta indicând doar permisiunea dată fondatorilor de a proceda la constituirea instituției de credit potrivit dispozițiilor legale și în conformitate cu modalitățile prevăzute în documentația prezentată. Aparitia unor modificări față de condițiile în care a fost acordată aprobarea de constituire a instituției de credit va determina o nouă evaluare din partea BNR în etapa de autorizare a funcționării instituției de credit, putând atrage revocarea hotărârii de aprobare a constituirii, în cazul în care aceste modificări sunt contrare prevederilor legale sau normelor BNR. Instituția de credit este obligată ca, în termen de mxim 2 luni de la comunicarea aprobării de constituire să prezinte Băncii Naționale a României, documentele care atestă constituirea legală, conform dispozițiilor aplicabile, pentru a se putea trece la etapa de autorizare a funcționării acesteia. Documentația necesară constituirii instituției de credit Cele mai importante documente ce trebuie pregătite în scopul obținerii aurizației de constituire sunt: - proiectul actului constitutiv unde este descris obiectul de activitate, persoanele care asigură conducerea și limita mandatului acestora; - o informare cu privire la cota parte din capitalul social și din drepturile de vot deținute de acționarii direcți și de acționarii semnificativi indirecti precum și documentația cu scop de identificare a acestora;

15

- documentația specifică de identificare a persoanelor desemnate să exercite responsabilități de adinistrare și/sau conducere; - planul de activitate semnat de acționarii semnificativi și însușit de persoanele desemnate să exercite responsabilități de conducere/administrare. Documentația necesară pentru acționarii persoane juridice, cuprinde în general documente prin care se poate identifica persoana juridică și care pot reflecta activitățile și modul de desfășurare al acestora precum și capacitatea financiară a societății. Același este scopul depunerii documentației din partea acționarilor persoane fizice. În funcție de calitatea persoanelor, documentația cerută este diferită. Spre exemplu, documentația ce trebuie depusă de acționarii semnificativi persoane juridice constă în: a. Certificat constatator, eliberat de Oficiul Registrului Comertului sau orice alt document echilavent eliberat de autoritatea similară din țara de origine, care să ateste cel puțin denumirea, data înmatriculării, persoanele împuternicite legal să reprezinte persoana juridică și obiectul de activitate al acesteia; b. Chestionarul pentru participanții la capitalul social al băncii, conform unnui model standard, completat de toți acționarii în parte; c. Copii de pe ultimele 3 situații financiare individuale auditate; d. Estimări ale bilanțului și ale contului de profit și pierderea pentru următorii 3 ani, la nivel individual, și după caz la nivel consolidat, semnate de acționar, însoțite de fundamentarea valorilor prognozate; e. Curriculum vitae și certificat de cazier judiciar. Banca Națională a României poate solicita orice informații și documente suplimentare în vederea evaluării persoanelor implicate în activitatea bancară ori a celor care ar putea influența în orice mod activitatea. Băncilor de economisire și creditare le sunt aplicate dispozițiile generale stabilite pentru bănci. În ceea ce privește documentația necesară constituirii aceasta trebuie să cuprindă și 16

condițiile generale de afaceri, condiții generale ale contractelor de economisire și creditare și tipurile de contracte oferote clientilor, iar planul de activitate trebuie să cuprindă informațiile suplimentare. În ceea ce priveste băncile de credit ipotecar, nu sunt prevăzute alte documente suplimentare decât acelea ce privesc informațiile necesare în planul de afaceri. Cooperativele de credit se pot constitui simultan cu casele centrale sau prin afilierea la casele centrale deja existente. În functie de modalitățile de constituire a acestora vor fi nevoite să depună o anumită documentație. În prima variantă, cererea de aprobare a constituirii se va adresa BNR, după un model standard, semnată de persoanele împuternicite de membrii cooperatori prin procură, sau prin delegație avocațială, la nivelul fiecărei cooperative de credit. Pentru fiecare cooperativă de credit care se constituie simultan cu casa centrală se vor transmite următoarele documente : - proiectul actului constitutiv; - lista cumprinzând membrii cooperatori; - membrii cooperatori care au subscris părți sociale reprezentând minim 10% din capitalul social al cooperativei de credit vor depune curriculum vitae, certificat de cazier judiciar, angajament cum că nu vor formula cerere de retragere din cooperativă timp de doi ani de la data subscrierii părților sociale; - indicarea razei teritoriale de operare a cooperativei de credit cu specificarea vecinătăților. În plus, trebuie depus și un angajament de afiliere, sub semnătura persoanelor nominalizate să exercite responsabilități de conducere și/sau de administrare a cooperativei de credit, precum și procura pentru persoanele care au semnat în baza unei împuterniciri primite de la membrii cooperatori. Casa centrală va depune și aceasta documentația necesară conform legii în vigoare. În cazul constituirii cooperativei de credit prin afiliere la o casă centrală deja existentă, documentația este aceeași, însă cuprinde mici deosebiri.

17

Efecte: În această etapă, instituția de credit există doar la nivel de proiect, fiind practic în prezența unei intenții de înființare a unei persoane juridice, nematerializată încă întru-un act constitutiv. Documentația va duce la nașterea unei noi entități cu personalitate juridică, efectuată sub rezerva aprobării de către BNR și nu produce alte efecte decât acela de a permite participarea la o procedură administrativă ce se poate finaliza cu obținerea autorizației necesare. Participanții la proiect trebuie să se asigure de faptul că proiectul realizat urmărește și îndeplinește, cel putin la nivel de propunere, condițiile de fond stabilite de lege pentru a permite accesul la activitatea bancară.

II. Constituirea instituției de credit Aprobarea constituirii instituției de credit este urmată de parcurgerea de către fondatori a tuturor procedurilor de constituire a acesteia în conformitate cu dispozițiile Legii nr.31/1990 republicată cu respectarea prevederilor specifice în OUG nr.99/2006. A. Procedură Instituțiile de crdit se constituie prin contract de societate și statut. Contractele de societate și statut pot fi încheiate sub forma unui înscris unic denumit act constitutiv. Actul constitutiv nu este necesar să fie încheiat în formă autentică, find suficientă încheierea sub semnătură privată semnată de toți acționarii. Singura modalitate de constituire a societății bancare în funcție de modul de formare al capitalului social este prin subscriere integrală și simutană a capitalului social de către semnatarii actului constitutiv, acționarii acoperind prin aportul lor întregul capital social și efectuâd vărsămintele până la momentul constituirii. În termen de 15 zile de la data încheierii actului consitutiv, persoanele competente sau un împuternicit poate cere înmatricularea în registrul comerțului în a cărui rază teritorială se află societatea. 18

Pentru a fi înregistrată la camera de comerț, cererea va fi însoțită de: - actul constitutiv al societății - dovada efectuării vărsămintelor în condițiile actului constitutiv - dovada sediului declarat și a disponibilității firmei - actele constatatoare ale operațiunilor încheiate în contul societății și aprobate de asociați - declarație pe propria răspundere a fodatorilor că îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea nr.31/1990 B. Efecte Înainte de data înmatriculări, societatea bancară, dispune de o capacitate de folosință restrânsă, ce se rezumă la posibilitatea de a dobândi drepturile constituite în favoarea ei, de a îndeplini obligații și orice măsuri preliminare ar fi necesare, pentru ca persoana juridică să ia ființă în mod valabil. Societatea are deci în această etapă o capacitate juridică ce îi permite să încheie actele juridice necesare dobândirii unui sediu, să efectueze operațiunile bancare în scopul subscrierii capitalului social inițial, necesar pentru constituirea legală a tuturor demersurilor legale pentru constituire. Această etapă prezintă procedura dobândirii personalității juridice, moment ce transformă entitatea fără personalitate juridică alcătuită prin semnarea unui act de asociere, într-o persoana juridică care are capacitatea de a fi titulară de drepturi și obligații. Capacitatea juridică a instituțiilor de credit reprezintă aptitudinea generală a acestora de a participa la orice raporturi juridice reglementate de orice ramură de drept. Odată obținută autorizarea din partea directorului Registrului Comerțului și dispusă înmatricularea societății bancare, aceasta dobândește personalitate juridică și implicit capacitate juridică de folosință și de exerițiu. Cu toate acestea, societățile bancare se deosebesc de celelalte societăți reglementate prin regimul juridic special instituit pentru acestea.

19

3. Autorizarea de funcționare din partea BNR A. Procedura de autorizare a funcționării În termen de maxim 2 luni de la comunicarea aprobării de constituire în vederea obținerii autorizației de funcționare, vor fi prezentate băncii centrale documentele care atestă constituirea legală a instituției de credit însoțite de documentația prevăzută de Regulamentul BNR. Dacă au apărut modificări față de condițiile în care a fost acordată aprobarea de constituire a băncii, BNR va fi informată despre aceasta prin anexarea documentației corespunzătoare, în scopul evaluării modificărilor apărute. BNR decide cu privire la autorizarea funcționării unei instituții de credit în termen de cel mult 4 luni de la data primirii documentelor referitoare la constituire, precum și a celor prevăzute în ROI BNR. În procesul de analiză a unei cereri de autorizare, BNR poate solicita orice informație și documente suplimentare, dacă cele prevăzute sunt incomplete sau insuficiente pentru evaluarea respectării condițiilor prevăzute pentru acordarea autorizației. De asemenea, se va consulta cu autoritățile competente ale unui alt stat membru implicat dacă: -instituția de credit, PJ română, este o filială a unei instituții de credit autorizate în statul membru respectiv, -instituția de credit, PJ română, este o filială a societății-mamă a unei instituții de credit autorizate în statul membru respectiv, -instituția de credit, PJ română, este controlată de aceleași persoane care controlează o instituție de credit autorizată în statul membru respectiv. BNR va consulta Autoritatea de Supraveghere Financiară, respectiv autoritatea responsabilă cu supravegherea societăților de asigurare sau a firmelor de investiți în situația în care: -instituția de credit, PJ română, este o filială a unei societăți de asigurare, a unei societăți de servicii de investiții financiare sau a unei firme de investiții autorizate într-un alt stat membru, -instituția de credit, PJ română, este o filială a unei societăți de investiții financiare sau a unei firme de investiții autorizate într-un alt stat membru, -instituția de credit, PJ română, este controlată de aceeași persoană care controlează o societate de asigurare, o societate de servicii de investiții financiare sau o firmă de investiții 20

autorizată într-un alt stat membru. BNR notifică Autorității Bancare Europene orice autorizație acordată, pentru ca denumirea instituției de credit să fie inclusă în lista instituțiilor de credit întocmită și actualizată de aceasta, care se publică pe website-ul acesteia. Autorizația acordată este valabilă pe o perioadă nedeterminată și nu poate fi transferată unei alte entități. Instituțiile de credit autorizate sunt înregistrate în registrul ținut de BNR. Abia după obținerea autorizației de funcționare de către societatea bancară putem vorbi despre dobândirea unei capacități juridice depline, materializate în posibilitatea PJ de a dobândi și exercita drepturile și de a asuma și îndeplini obligațiile în limitele stabilite de obiectivul de activitate și ale legii. Cu toate acestea, pe întreg parcursul existenței instituției de credit, capacitatea juridică este mereu condiționată de menținerea autorizației de funcționare. Întinderea capacității juridice este influențată de intervențiile BNR în activitatea desfășurată de către instituțiile de credit.

B. Respingerea cererii de autorizare, retragerea sau încetarea valabilității autorizației Nerespectarea cerințelor legale ce privesc înființarea instituțiilor de credit, dacă această situație intervine în cursul procedurii de autorizare a înființării, va avea drept consecință respingerea cererii de autorizare. Această situație poate interveni înainte de acordarea autorizației de constituire sau după acordarea acesteia cu consecința respingerii cererii de autorizare a funcționării și a revocării autorizației de constituire. Nerespectarea termenului de 2 luni stabilit pentru depunerea documentației în scopul obținerii autorizației de funcționare duce de asemenea la revocarea aprobării de constituire, situație în care societatea neconstituită nu se va mai putea constitui, iar societatea constituită intră în lichidare. În alte situații intervenite după acordarea autorizației, valabilitatea acesteia poate să înceteze fie la inițiativa BNR prin retragerea autorizației, fie la inițiativa membrilor/acționarilor prin renunțarea la autorizație, ori de drept în cazurile prevăzute de lege. Respingerea cererii BNR poate respinge o cerere de autorizare, dacă: a) documentația prezentată este incompletă sau nu este întocmită în conformitate cu 21

dispozițiile legale în vigoare, precum și în situația în care informațiile prevăzute nu sunt relevante ori sunt insuficiente pentru evaluarea respectării condițiilor prevăzute pentru acordarea autorizației, b) instituția de credit dispune de fonduri proprii separate sau capitalul inițial se situează sub nivelul minim stabilit de BNR, c) forma juridică este alta decât cea prevăzută pentru categoria de instituție de credit ce urmează a fi constituită, d) înainte de obținerea aprobării de constituire, fondatorii au făcut comunicări publice cu privire la funcționarea instituției de credit, e) BNR nu este satisfăcută de calitatea persoanelor care asigură administrarea și/sau conducerea instituției de credit, întrucât reputația sau experiența profesională a acestora nu este adecvată naturii, volumului și complexității activității instituției de credit sau nu corespunde necesității asigurării unui management prudent și sănătos.

Retragerea autorizației de către BNR și pierderea valabilității autorizației Autorizația de funcționare poate să fie retrasă de către BNR sau să își piardă valabilitatea în anumite condiții. În ambele situații instituția de credit pierde dreptul de a desfășura obiectul de activitate cu consecința lichidării acesteia. BNR poate retrage autorizația acordată unei instituții de credit cu titlu de sancțiune în următoarele situații: a) instituția de credit nu și-a început activitatea pentru care a fost autorizată în termen de 1 an de la data acordării autorizației sau a încetat să mai desfășoare activitate de mai mult de 6 luni; b) autorizația a fost obținută pe baza unor informații false sau prin orice alt mijloc ilegal,; c) instituția de credit nu mai îndeplinește condițiile care au stat la baza acordări autorizației; d) instituția de credit are elemente care conduc la concluzia că într-un termen scurt instituția nu își va mai putea îndeplini obligațiile față de creditorii săi și, în special, nu mi poate garanta siguranța activelor care i-au fost încredințate de către deponenții săi. Acționarii sau membrii instituției de credit pot renunța la autorizație, hotărând dizolvarea 22

și lichidarea instituției de credit. Această situație este posibilă însă doar în situația în care instituția de credit nu se află în vreuna din situațiile de insolvență prevăzute de lege pentru declanșarea falimentului. Hotărârea adunării generale a acționarilor, respectiv a membrilor privind dizolvarea și lichidarea instituției de credit, se va comunica BNR însoțită de cel puțin un plan de lichidare a activului și de stingere a pasivului, care să asigure plata integrală a creanțelor deponenților și ale altor creditori. Pe baza evaluării planului de lichidare, BNR poate confirma instituției de credit încetarea valabilității autorizației. Autorizația unei instituții de credit își încetează de drept valabilitatea în următoarele situații: 1. a avut loc o fuziune sau o diviziare a instituției de credit în urma căreia aceasta își încetează existența; 2. a avut loc o transformare a instituției de credit în altă categorie de instituție; 3. s-a pronunțat o hotărâre de declanșare a procedurii falimentului instituției de credit; 4. în alte cazuri prevăzute de OUG nr. 99/2006 Ambele situații de încetare a valabilității autorizației băncii, prin renunțare la autorizație sau încetare de drept a valabilității, se publică de către BNR în Monitorul Oficial al României, partea a IV a, și în cel puțin două cotidiene de circulație națională. Hotărarea BNR de retragere a autorizației se comunică în scris instituției de credit, împreună cu motivele pe care se fundamentează și se publică în Monitorul Oficial al României, partea a IV a, și în cel puțin două cotidiene de circulație națională. Hotărârea produce efecte de la data publicării ei în Monitorul Oficial sau de la o dată ulterioară, specificată în hotărârea respectivă. Retragerea autorizației unei instituții de credit și, după caz, încetarea valabilității acesteia se notifică de îndată Autorității Bancare Europene. De la data intrării în vigoare a hotărârii de retragere a autorizației, respectiv a încetării valabilității autorizației la inițiativa acționarilor sau a membrilor instituției de credit ori în cazul pronunțării unei hotărâri de declanșare a procedurii falimentului instituției de credit, aceasta nu poate desfășura alte activități decât cele strict legate de lichidare. Prin urmare, în etapa lichidării societatea bancară are din nou o capacitate juridică restrânsă la operațiunile de lichidare.

23