Didactica Domeniului

mecherUniversitatea Alexandru Ioan Cuza Iași Facultatea de Psihologie și Stiinte ale Educației Masterat: Psihologie Educațională și Consiliere

-Didactica Domeniului-

Nume:Popa Luminița Liliana Master: Psihologie Educațională și Consiliere An II, Sem. I

Cuprinde: 1

1. O fişă cu două obiective operaţionale/competenţe derivate conform algoritmului lui R. Mager pentru domeniul cognitiv (modelul lui Bloom) 2. Trei fişe care să conţină 1-2 obiective şi 2-4 exerciţii/sarcini/aplicaţii didactice ce vizează: •

Dezvoltarea abilităţilor metacognitive ale elevilor

•

Dezvoltarea diverselor tipuri de inteligenţă conform TIM

•

Dezvoltarea gândirii critice a elevilor.

3. Trei fişe care să conţină: •

3-5 exemple de tipuri de cunoştinţe din disciplina/disciplinele predate

•

3-5 exemple de concepte şi prototipuri corespunzătoare, plauzibile pentru diverse teme din disciplinele predate

•

La alegere: un studiu de caz ilustrativ pentru teoria novici-experţi SAU teoria atribuirii

I. Obiective operaționale pentru domeniul cognitiv 2

Lecția: Limbajul

O1. La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili să explice raportul dintre limbaj și gândire pe baza unor exemple din viața lor. Obiectivul este realizat la nivel minim dacă elevii vor oferi cel putin o explicație cu privire la operațiile gândirii care ajută la asimilarea limbajului. – Comprehensiune

Lecția: Memoria

O2. La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili să indice factorii care optimizează funcționarea memoriei pe baza unor exemple prezentate într-o colecție de cazuri. Obiectivul este realizat la nivel minim dacă elevul numește cel puțin trei factori care conduc la optimizarea memoriei.- Analiză

3

II. Dezvoltarea abilităţilor metacognitive ale elevilor Obiective: O1. Să exerseze utilizarea capacităților metacognitive pe baza unor sarcini. Exerciții/sarcini/aplicații: 1. Se dă sarcina: Comentați din punct de vedere psihologic următorul text: “(..)dacă imaginea (mentală)ar constitui o simplă prelungire a percepției, ar trebui să intervină imediat după naștere. În realitate,(..)ea se manifestă de-abia o dată cu apariția funcției semiotice.”(J. Piaget, B. Inhelder, Psihologia copilului, 1969, p 58-59) Înainte de a trece la realizarea propriu-zisă a sarcinii, răspundeți la următoarele întrebări: 1. Am înțeles ceea ce am citit? 4

2. Ce nu înțeleg în legătură cu sarcina? 3. Ce știu să fac să înțeleg mai bine?

2. Sarcină pentru acasă: Realizați un jurnal în care să notați strategiile pe care le utilizați în rezolvarea sarcinilor primite pentru acasă iar la finalul fiecărei sarcini notați observații cu privire la eficacitatea strategiei respective și la cum altfel ați mai fi putut face.

• Dezvoltarea diverselor tipuri de inteligenţă conform TIM Obiectiv: •

Să recunoască tipul de inteligență care se urmărește a se dezvolta printr-o serie de exerciții.

Exerciții/aplicații Exercițiul 1. dezvoltarea inteligenței muzicale/ritmice

Pe baza unor melodii, elevii vor trebui să rezolve următoarele cerințe: 1. Identifică sunetele emise de către diferite instrumente muzicale. 2. Compară sunetele pe baza înălțimii, duratei, timbrului și intensității acestora. 3. Alege secvențe muzicale ce corespund următoarelor stări sufletești: bucurie, tristețe și frică.

Ex 2. Dezvoltarea inteligenței verbale Să continuăm povestea 5

A fost odată ca niciodată o fiică de împărat. Aceasta locuia într-un palat, lângă care era o fântână. Pe fundul acestei fântâni era o cutie........................……………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………… Astfel a reuşit fata împăratului să scoată cutia din fântână. Bucuroasă, a şters picăturile de apă rămase şi a deschis-o. Spre marea ei uimire, în cutie a găsit ............................................................... ………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………… (Scrie aici cum se încheie povestea)................................................................................................. …………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………

• Dezvoltarea gândirii critice a elevilor.

Obiective: Să exemplifice strategiile algoritmice și procedeele euristice prin activiățile propuse.

Exerciții/aplicații/sarcini:

6

III. 3-5 exemple de tipuri de cunoştinţe din disciplina/disciplinele predate

Tipurile de cunoștințe care pot fi asimilare prin intermediul studierii psihologiei, sunt următoarele: -

Declarative: -definiția metacognitiei; - clasificările stilului de învățare;

- Procedurale: -

•

3-5 exemple de concepte şi prototipuri corespunzătoare, plauzibile pentru diverse teme din disciplinele predate 1) Concept: Procese psihice cognitive sezoriale – cuprinde următoarele: Senzația, Percepția, Reprezentarea- Prototipul: Senzația 2) Concept: Procese psihice cognitive superioara: cuprinde: Gândirea, Memoria, Imaginația- Prototipul: Gândirea 7

3) Concept: Emoții: cuprinde: bucurie, tristete, furie, frică, dezgust, iubire, ura, neliniște, surpriză, etc; prototipul: Bucurie/tristețe 4) Concept: Inteligență: cuprinde: inteligență emoțională, inteligență socială, inteligență verbală, IQ, inteligență verbală,inteligență spațială, inteligență logicomatematică, etc. Prototipul- Inteligența cognitivă.

• Studiu de caz- Teoria atribuirii

I. Date personale și familiale Numele și prenumele: A.V. Data nașterii: 12.03. 1996 Clasa a XII-a Instituția: Liceul Teoretic E.B. Adjud; Informații tată: muncitor, 45 ani; Informații mamă: femeie de servici, 41 ani Frați: 4 frați(3 băieți și 1 fată) Condiții de locuit: nivel scăzut Relații dintre părinți: uneori tensionate, caracterizate prin lipsă de comunicare și certuri frecvente. Atitudinea părinților față de problemele de educație ale copilului: indiferență, părinții nu se prezintă la ședințele cu părinții, nu sună la școală, sunt greu de contactat; II.Date medicale: Tânărul are o dezvoltare psihosomatică normală pentru vârsta lui. 8

Diagnostic medical: clinic sănătos; III. Analiza activităţii şcolare: -Grad de absenteism ridicat; -Note mici la majoritatea materiilor; -Nu participă activ la ore; -Manifestă interes la : educație fizică. -Manifestă dezinteres la majoritatea materiilor. -Consum de tutun şi alcool; -Folosirea timpului liber într-un mod haotic, neproductiv. IV. Observaţii psihopedagogice: Inteligenţa – sub media vârstei; Gândirea – predominant concretă; nivel de abstractizare scăzut; Procesarea informaţiilor este deficitară şi datorită deficitului de atenţie. Limbajul scris/oral – destul de sărac în semnificaţii; Memoria – logică, prin recunoaştere; Copilul are o capacitate bună de stocare a informaţiilor. Memoria de lungă durată este bună. Procesal de reactualizare este afectat de cantitatea de informaţii redate într-un timp scurt. Conţinutul redării informaţiei este unul particular şi de tip narativ. Are o memorie vizuală bună. Imaginaţia – în general de tip reproductiv; Atenţia – capacitate redusă de concentrare, ; Voinţa – slabă, evită să ia decizii majore; Motivaţia – mai mult extrinsecă decât intrinsecă; Deprinderi verbale, senzoriale, motrice – normale, corespunzătoare vârstei; Afectivitate – prezintă dispoziţii afective pozitive în cea mai mare parte a timpului, este emotiv chiar dacă se străduişte să nu o arate; Caracter – dezinteresat total de şcoală, este împrăştiat, învaţă doar în situaţii extreme; are o atitudine negativă faţă de sine şi de colegi, uneori agresiv (verbal) dacă îi sunt lezate interesele; Echilibrul sistemului nervos – se plictiseşte uşor, un temperament introvertit; nu are încredere în propriile forţe. Comportament – nu este integrat în colectivul clasei, este necooperant cu colegii, acceptă greu frustrările şi se manifestă agresiv fizic şi verbal. V. Relaţii sociale Familie – relaţie conflictuală; Din ce afirmă A.V. pare că: -tatăl are un temperament predominant coleric, cu afectivitate oscilantă, neavând întotdeauna un rol activ în educarea celor doi copii. -mama este parte implicată în asigurarea siguranţei financiare, emotivă, suprasaturată de 9

multitudinea de sarcini şi de factorii de stres cărora trebuie să le facă faţă. Creşterea şi educarea copiilor au fost pe planul întâi, dar lupta pentru existenţă o face de multe ori să nu aibă suficient timp de supraveghere. Grupul de prieteni – A.V. are un anturaj destul de negativ ca influență; Colegii de clasă – relații distante, este exclus din colectiv datorită agresivității pe care o manifestă Depistarea cauzelor Depistrea cauzelor are la bază teoria atribuirii. Pentru a observa mai bine unde se poate interveni si unde nu, se vor introduce datele corespunzătoare următorului tabel:

Cauze Stabile

Instabile

Interne -Atenția- capacitate redusă -Coeficient inteligentă sub medie -introvertit

-

Gândire concretă Voința slabă Motivație intrinsecă Stimă de sine scăzută Agresiv Încredere scăzută Se plictisește ușor

Externe -număr ridicat de frați - tata-temperament coleric

-exclus din colectiv -relații familiale distante -certuri intrefamilale - indiferența părinților cu privire la rezultatele școlare -anturaj negativ

Având aceste date la dispoziție, se poate depista cu ușurință care sunt situațiile posibile cauzatoare ale insuccesului școlar și al comportamentului agresiv al elevului. Astfel, se vor lua măsuri asupra cauzelor instabile, care se pot controla- atât cele interne cât și externe. Se acţionează la nivel personal prin metode de intervenţie de tip consiliere educaţională, urmărind realizarea următoarelor aspecte: -creşterea încrederii în forţele proprii; -stimularea motivaţiei pentru învăţare; -modificarea atitudinii elevului faţă de învăţare; -modificarea atitudinii elevului faţă de profesori şi relaţiile cu aceştia; -modificarea sistemului de valori al tânărului. 10

Se acţionează la nivelul tuturor factorilor: părinţi, colegi, anturaj.

11