Fise De Drept Civil Ed 4 2019 .pdf
This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA
Overview
Download & View Fise De Drept Civil Ed 4 2019 .pdf as PDF for free.
More details
- Words: 109,743
- Pages: 1,023
Loading documents preview...
Fi~e
de drept
generaiii.. Persoanele. Drepturile v<•n~;a;
f'artf-:1
Edi\ia a 4-a, revizuifa ~i adaugita
Lucrare distinsa cu diploma de cxcelenta a Uniunii Juri;jtilor din Romfinia pe anul 201.6
Copyrighl©2019 Edilura Hamangiu SRL Editura de prestigiu recunoscut ln domeniul :?tHn!elor sodale C~NATDCU Toate drepturiJe rezervate Editurli Ha1nangiu Nicio partc din aceasta lucrare nu poate fi copiata_ fara acordul scris al Edlturii t'fan.1angiu Edi!ura Hamangiu: Str. Mitropolit Filarel nr. 39-39A. Sector 4, Bucure:iti, O.P. 5, CP. 91 Tel.IF ax: 021.336.04.43; 031.805.80.21; Vanzilri: 021.336.01.25; 031.425.42.24 E-mail: redactia@h;::unangiu.ro 1escnere:a CIP a Biblio!ecii Na\ionale a Romaniei Fi:ie de drept civii : partea generalii, persoanele, drepturlle reale principale, obliga!iile, contractele, mo;;tenirea, fomilia I Gabriel Boroi (coord.}1 Carla Alexandrr1 Anghelescu, Bogdan Nazat, Ioana Nicolae. Ed. a 4-a, reviz. 9i adaug .. - Bucure7ti: Editura l:Iamangiu, 2019 lSBN 978-606-27~1297~6 I. Boroi, Gabriel
Il. Anghelescu, Cada Alexandra III. Nazal, Bogdan
e Editia a
revizuita :;;i adaugita
volum coordonat de G
I,tlcrarea a fost elaborata
Editia a 4-a a fost revizuita du pa cum urmeaza: Pal'iea generafa. - Gabriel Boroi, Carla Alexandra Anghelescu Drepturile reale - Gabriel Boroi, Bogdan Nazat Obligatiile - Gabriel Boroi Contrac!ele ·- Gabriel Boroi Mrn;>tenirea - Gabriel Boroi Familia - Gabriel Boroi, Ioana Nicolae
La realizarea lucrarii au fost valorificate, ca surse bibliografice principale, urmatoarele materiale: • Gabriel Boroi, Carla Alexandra Anghelescu, Curs de drept civil. Partea generaUf, ed. a 2-a, Ed. Hamangiu, Bucure~ti, 2012; • Gabriel Boroi, Carla Alexandra Anghelescn, Bogdan Nazat, Curs de drept civil. Drepturile reale principale, ed. a 2-a, Ed. Hamangiu, Bucure9li, 2013; • Gabriel Boroi, Liviu Stanciulescu, Institutii de tirept civil 1n reglementarea noului Cod civil, Ed. Hamangiu, Bucurei;lti, 2012; • Gabriel Boroi, Drept civil. Partea genera/a. Persoanele, ed. a 4-a, Hamangiu, Bucure9ti, 2010;
• • • •
Gabriel Boroi, Gabri.e!a Raducan, Drept civil. Obligafiile. Curs universitar. Aplicatii, Ed. Ifamangiu, Bucure9ti, 2009; Gabriel Boroi, Ilie Alexandru, Comentariile Codului cic1il. Garantiile personale. Privilegiile ~i garan/iile reale, Ed. Hamangiu, Bucme9ti, 2012; Ioana Nicolae, Devolufiunea legala 7i testamentara a mo'?tenirii, Ed. Hamangiu, Bucure~ti, 2016; loana Nkolae, Dreptu/ familiei 111 context national ~i in mporturile de drept international privat, Hamangiu, Bucure~ti, 2014.
St·utiii: Ooctor Jn Drept al Facuit8tii de Drept, Unlversitatea din Bucureqti Facultilfii de Drept, Universitatea din Bucure?ti (1988). fn pregEitire in cadrul Universitatii "Sophia Antipolis" dln N!sa,
ln
1991-1992. a urmat un
J1 de
Acti11itate profesionaii:i: Rector al Universita\ii ,,Nicolae Titulescu" din Bucure?ti (din 2012); Profesor uni·
versitar 5i conduditor de doctoral ia Facultatea de Drept, Universitatea ,,Nicolae Titulescu" din Bucu· re?ti (1ncepand cu anul 2001, respectiv 2003j; Membru In Consiliul general al Consiiiului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor 5i Certificatelor Universitare - CNATDCU 51 Pre5edinte al Comisiei de ~tiin\e juridice {2012·2016); Formator 'ii al Catedrei de Drept procesual civil ~i al Catedrei de Drept civil la lnstitutul National al Magistraturii {din 2001); redactor·;;ef al revistei ,,Curierul judiciar" (2002"2005); colaborator extern al FacultiHii de Drept, Universitatea din Bucure,ti 5i cadre didactic titular la aceea1i facultate (1988·2014j; avocat 1n Colegiul de avoca\i lalomi\a (1988,1990). A participat la diverse comisii de concurs pentru ocuparea de posturi juridice 'ii la diverse comisii de eiaborare a unor proiecte de acte normative. Este membru titular al Academiei de $tiinte Juridice din Romania din 2016.
Publicatii recente: Fi5e de procedura civilii (coautor), Ed. Hamangiu, 2019; Fi5e de drept civil {coautor ?i coordonator), 3 edi\ii, Ed. Hamangiu, 2016, 2017, 2018; Nau! Cod de procedur6 civi!IJ - comentariu pe articole, 2 volume {coautor ,; coordonator), 2 editii, Ed. Hamangiu, 2013 ~i 2016; Drept procesua/ civil {ln colaborare cu Mlrela Stancu), 4 edi\ii, Ed. Hamangiu, 2015, 2016 ~i 2017; Curs de drept civil. Drepturi· le reale principo/e (in colaborare cu Carla Alexandra Anghelescu Bogdan Nazat), 2 edi\ii, Ed. Hamangiu, 2012 'i 2013; Curs de drept civil, Partea genera/a (ln colaborare cu Carla Alexandra Anghelescu), 2 edi\ii, Ed. Hamangiu, 2011 'i 2012; lnstitutii de drept civil in reg/ementarea noufui Cod civil (Jn colaborare cu Liviu Stanciulescu), Ed. Hamangiu, 2012; Drept civil. Partea genera/a. Persoanele, 4 ediiii, Ed. All Beck '' Ed. Hamangiu; Drept procesual civil. Curs se/ectiv. Teste gril/i (coautor), 5 editii, Ed. C.H. Beck; Drept civil. Partea genera/a. Explicatii tearetice, spete ~i gri/e (coautor), Ed. Hamangiu, 2008.
,1
Premii 5/ Diploma de excelen;a pentru contribu\ii la ?tiin\a dreptului In domeniul procedurii civile, acordata de Societatea de .;;tiin\e Juridice, 2016; Premiul ,,Mihail Eliescu" al Uniunii Juri§tilor din Romania, pentru lucrarea Drept procesuaf civil, Ed. Hamangiu, 2015; premiul ,,Paul C. Vlachide" a! Uniunii Juri§tilor din Romania, pentru luuarea Comentariile Codului civil - Garantiile persona/e. Privilegiile Ji garantiile reole (coautor), Ed. Hamangiu, 2012.; Premiul ,,Andrei Radulescu" al Academiei Romane, ln anu! 2001, pentru lucrarea Codul de procedurii civilii comentat Ji adnotat, Ed. All Beck, 2001.
Carla 1-ue,,Grrtara ANGHELESCU Studii: Doctor in Drept al Faculta\ii de Drept a Universita\ii ,,Nicolae Titulescu" din Bucure§ti, sub indrumarea prof. univ. dr. Gabriel Boroi (2015); licen\iata ln Drept a Facu!ta\ii de Drept a Universita\ii ,,Nicolae Titulescu" din Bucure§ti (2010); absolventii a lnstitutului National al Magistraturii (2012).
Activitate Sectorului 1 Bucure~ti.
Tn pelioada 2012~iunle 2016 a !ndepHnit functia de judecator la Judec8toria
Tn
prezent este JUdecator la Tribunalul didactlc21 In calltote de asistent universitar fa Facult8tea de disciplinele Drept civil ~i Drept procesual civil.
desfa';urancl >i activ1tate 1 a Universitd~ii "Nk:olae Tituiescu' ,
de dreptci'lil (coautor), 3 editii, Ed. H;Jrnangiu, 2016, 2017 ;;i Curs de civil. Drepturile rea/e principa/e (coautor), 2 editii, Ed. Harnangiu, 2012 ~i Curs de drept civil Partea genera/a (coautor), 2 edi\ii, Ed. Harnangiu, 2011 'ii 2012; Fxceptiile iii procesul civil. Jurisprudenta comentatii ,; reglementarea din noul Cod de procedura civilil (coaulor), Ed. Hamangiu, 2012; Drept civil. Drepturile rea/e principa/e. Note de curs. Jurisprudentii relevantii. Spete. Teste grila (coautor), 2 edi\ii,
Publi:cm:iirecente:
Ed. Hamangiu, 2010 ?i 2011.
Bogdan NAZAT Studii: Doctor in Drept al Faculta\ii de Drept a Universitatii ,,Nicolae Titulescu" din
Bucure~ti,
sub
indrumarea prof. univ. dr. Gabriel Boroi (2015); licentiat in Drept al Faculta\ii de Drept a Universita\ii ,,Nicolae Titulescu" din Bucure$ti (2007).
Activitate profesiona/ii: Tn paralel cu exercitarea profesiei de avocat, a debutat $i in cariera universitara, fiind ln prezent asistent universitar la disciplina Drept civil in cadrul Faculta\ii de Drept a Universita\ii ,,Nicolae Titulescu" din Bucure~ti. Totodata. este partener fondator al Societatii Civi!e de Avocatura Sinescu&Nazat, membru fondator in cadrul Asocia\iei Juri'itilor Practicieni In Domeniul Afaceriior (A.J.P.DA) $i, din anul 2008, avocat definitiv al Baroului Bucure~ti.
Publicatli recente: Fi~e de drept civil (coautor), 3 editii, Ed. Hamangiu, 2016, 2017 ;;i 2018; Curs de drept civil. Drepturile reole principale (coautor), 2 edi\ii, Ed. Hamangiu, 2012 >i 2013.
Ioana NICOLAE Studil: Doctor \n Drept al Facultiitii de Drept ,,Simian Barnu\iu", Universitatea ,,Lucian Blaga" din Sibiu {2007); licen\iata in Drept a Faculta\ii de Drept ,,Simian Bamu\iu", Universitatea ,,Lucian Blaga" din Sibiu (2000).
Activitate profesionalii: Cadru universitar al Facultiitii de Drept, Universitatea ,Transilvania" din Bra5ov, din anul 2001; profesor universitar la aceeasi facultate din anul 201.5 ?i prodecan din anul 2016; mernbru al Colegiului editorial al Journal of Politics and Law, Canada; rnernbru al Colegiului editorial al revistei Bulletin of the Transilvania University of Bra:;ov. Series VII: Social Sciences. Low; membru al Agentiei Romane de Asigurare a Calita\ii in lnva\amantul Superior; mernbru al Societa\ii Romane de
Drept European; avocatin Baroul Bra;;ov din anul 2000. Publicatii recente: Fi;;e de drept civil (coautor), 3 editii, Ed. Hamangiu, 2016, 2017 si 2018; Devolutiunea legalii :;i testamentarii a mo:;tenirii, Ed. Harnangiu, 2016; Dreptul familiei in context national ;;i in raporturi/e de drept international privat, Ed. Harnangiu, 2014; Drept civil. Succesiuni. MoJtenirea /egalil, Ed. Harnangiu, 2014; Drept civil. Succesiuni. Mo}tenirea testamentara, Ed. Hamangiu, 2014.
NR.
Al'UCAREA LEGll CIVILE
L PRINClPll CARE GUVERNEAZA APUCAREA l.EGll 1, Principiu! neretroactiv!t2tti legli civile __ 2. Principiul aplicarii imediate
a legii dviie
•.;cm:f\"''·--·-----·-··---------·---- 3 3
•v•-------------------------···-- 4
IL APLICAREA IN Tll\/IP A CODULUI CIVIL DIN 2009 - - - - - - ·
4
L Legea aplicabila actului juridic"'"---------·---------·------·---··---·- 4 2. Legea aplicabila prescrip\iei extinctive~; dedderii _ _ _ _ __ 3. Legea aplicabila accesiunil, uzucapiunii $i posesiei ..
-----·- 7 3.1. Acc:es1unE,a _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 7
3.2. Uzucapiunea 3.3. Posesia 4. legea aplicabila dezmembramintelor dreptului de proprietate privata 4.1. Dreptul de 4.2. Dreptul de uzufruct, dreptul de uz $i dreptul de
7 8 8 8 8
4.3. Drep!ul de servitute -------------------------- 9 5. Legea aplicablla faptelor ju rid ice licite ca izvoare de oblig<1\ii _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _~ 9 6, Legea aplicabila Jn materia faptelor ilicite ca lzvoare de obliga\il 9 7. legea aplicabila in materie de mo~tenire legala 9 10 8. Legea apiicabilii in materie de mo$tenire testamentara 9. Legea apiicabila efec!elor viitoare ale altar situa\ii juridlce trecute Ill. ASPECTE PARTICULARE - - - - - - - -
10
lllR. 2. RAl'ORTULJURIDIC !. NOTIUNEA ;>I CARACTERELE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL _ __ 12 II. IZVOARELE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL CONCl~H ____________________ 12
1. Clasificarea lzvoarelor raporturllor juridice civi!e concrete_ . -···---·------111. STRUCTURA RAPORTULUI JURIDIC
12
1. Elementele constitutive ale raportului juridic"'"---···-·--------------··- E 2. Continutul raportului juridic civil 13
2.L Considera\ii g e 1 1 e r a l e · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 13 2.2. Dreptul subiectiv civil _ _ __ - - - - - - - - - 14 2.2.1. No\iune ei trasilturi juridice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 14 2.2.2. Clasificarea drepturilor subiective 14 2.2-2.1. Drepturi subiective civile absolute §i drepturi subiective civife 14 2.22.2. Drepturi subiective civi/e patrimoniale §i drepturi subiective civile nepatrimoniale -------· _ _ _ _ _ _ 15
Viii
CUPR1NS
2.2.2.3. Dreptur! subiective cjvfle prjncipah~ ?i drepturi subiective ctvile acctsorfi --------··· 2.2.2.4, Drepturi subfectfi,.·r:: civile pure :;I sjrnp!e $i drepturf subiective civile
16
au,rnJrP de n1odahtGti ------'"·-----··~---·------··----- --~------··--- ",, _________ 17 2.2.3. Exercltarea drepturilor sublective civile, Abuzu! de 18
2.2.3.1. Exercitarea drepturilor subiective L'lf""----.... ---·---·--·--·---..-------------- 18 2.2.3.2. Abuzul de drept - - - - - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - - - - - 18 ..- -........._ _ 2.3. Obliga;ia civila - - - - · - - · · - - - - - - - · ·..----·------2.3.1. Notiune :;.i tri§sJturi - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2.3.2. Elementele raportului juridic obllgajional - - - - · - - - - - - - - - - · - - - 2.3.3. !zvoarele obliga\iei
19 19 19
20
2.3A. Clasificarea obliga\iilor civile - - - · ·
20 2.3.4.1. Categorii de obligatii civi/e, dupa obiectu/ !or 20 A. Ob/igatii de a da, abiigatii de a face ;;i obligajii de a nu 20 21 R Obligatii pozitive !ii obligatii ne!1ative __· · - - - - - - - - - · - - - - - - · - - - C. Obligatii de rezultat ;;i obligatii de mij/oace 22
2.3.4.2. Categorii de ob/igatii civile, dupa sanctiune - - - - - - - - - - - - - - - 22 2.3.4.3. Categorii de obligatii civile, dupii gradul de opozabi!itate (In raport
de persoanele fata de wre pot produce
23
2.3.4.4. Categorii de obligatii civile, dupa co1YJp/exitate_______________ 24 24 3. Obiectul raportuiui juridic civil. Bunurile - - - - - - - - - - - - - - - - 3.1. Deflnitia obiectului raportului juridic civil - - - - - - · - - - - - - - - - - - - 24 3.2. Bunuriie _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _, _ _ _ _ _ _ __ 25 3.2.1. Not;iune. Corelatia dintre bunuri
,1 patrimoniu - - - · - - - - - - - - - - - - 25
25 3.2.2. Clasificarea bunurilor - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - · 25 3.2.2.1. Bunuri imobile 5i bunuri mobile------------- - - - - - - 3.2.2.2. Bunuri af/ate i'n circuitul civil 5i bunuri scoase din circuitul civil _ __ 27 3.2.2.3- Bunuri fungibile 5i bunuri nefungibile - - - - - - - - - - - ·------ 28 3.2.2.4. Bunuri consumptibile ?i bunuri neconsumptibi/e _____________ 29 3,2.2,5, Bunuri divizibile fji bunuri indivizibi/e _ . _____________ _
29
3.2.2.6. 8unuri principale 'ii bunuri occesorii -··
30 30
3.2.2. 7. Bunuri frugifere ;;i bunuri nefrugifere _ __
3.2.2.8. Bunuri corporate 'ii bunuri incorporale - - - · - - - - - - - - - - - - - 32 32 3.2.2.9. Bunuri sesiwbile 'ii bunvri insesizobi/e - - - - - - - - - - - - - 3.2.2.10. Bunuri din domeniul public >i bunuri din domeniul 33 4. Subiectele {par\ile) raportului juridic civil _ _ _ __ 33 4.1. Categoriile subiectelor de drept civii ···--- 33 4.2. Determinarea, pluralitatea $i schimbarea subiecteior raportvlui juridic civil 34 4.2.1. Determinarea subiectelor raportului juridic civil ___,_ _ _ _ __ 34 4.2.2. Pluralitatea subiectelor raportului juridic c i v i l - - - - - - - - - - - - - - - 34 4.2.2.1. Preciziiri pr<eail1b/,!e ________________________ _ 34 4.2.2.2. Pluraiitatea subiectelor in raporturile reale 34
------------··------------------
CUPRlf\lS
c!/,.L.2.3. PJuraiitatea subiecte/or i'n roporturi!e ob!igafionofe 42.2.4. Comparatie rntre obligatio solidara c;i oh/iqotia indivizibila
·-------··-·-·---, ...,,,.SB ., 39 :i9
4.2.3. Schirnbarea sub!ectelor
4.2,3 .1. PrecizC!ri introductiv2 ·--·--··---- ___ , 4.2.3.2. Schimbarea persoonei subiectului ---··-·-""' '"""""" ·-··· ·---·"·-····~-~~-- -~-- 39 4.2.3.3. Schimbarea persoanei suhiectului 40 Nit 3. ACTUl JURIDIC CIVIL. CONTRACTUl - IZllOR DE <-ll>•Llu,f'\J ''---·-----------···---·--.·-'i2 PARTEA L ACTULJURIDIC CiVll, CA IZVOR DE u1>uu,,,.1
___ _____ ___ ___
,,, I. CONSIDERAT!I GENERALE - - - - - - - - 11. CLASIFICAREA ACTELOR JU RI DICE CIVILE _________ ,_____ ,.,____,_ __ ,
,,
42 42 42
1. Acte juridice dvile unilaterale, acte juridice civile bilaterale }I acte juridice civile plurilaterale · - - -...- - - - - - - - · - - 42 2. Acte juridice civlle cu titlu oneros ~i acte juridice civife cu titfu ''""',--...- - - · - - - - · 44 3, Acte juridice civile constitutive, acte juridice civile translative ji acte juridice civile declarative 4. Acte juridice civile de conservare, acte juridice civile de admlnlstrare
~;
acte
46
juridice civile de dispozitie - - - - - - - - - - · 5. Acte juridice civile consensuale, acte ju rid ice civiie solemne (formale) >i acte juridice civile
48
6. Acte juridice civile patrimoniale ji acte ju rid ice civile nepatrimoniale - - - - - - - - - - 49 7. Acte juridice civile cu executare dintr-o data (uno ictu) ji acte juridice clvile cu executare continua sau succesiva ____________________ 49 8. Acte juridice civile principale ji acte ju rid ice clvile accesorii
51
9. Acte juridice civile strict personale (intuitu personae) <;i acte juridice civile ,_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 51 care pot fi lncheiate >i prin reprezentant - - ·
10. Acte juridice civile intre vii (inter vivas) <;i acte juridice civile pentru cauza 52 52 53
de moarte {mortis causa)
11. Acte juridice clvlle sublective ~i acte juridice c!vHe conditie - - · - - - - - - - - - - - · 12. Acte juridice civile pure 'ii simple 'ii acte juridice civi!e afectate de modalitati.___ 13. Acte juridice civile cauzale acte juridice civile abstracte __ ··~ 53 14. Acte ju rid ice civile numite (tipice) ~i acte juridice civile nenumite (atipice) ·------·54 , , 55 Iii. CONDITllLE ACTULUI JURIDIC _ _ _ _ _ _ 55 1. No\iunea ;;i dasificarea condi\iilor actului juridic civil·---· 1.1. No\iune ----~--· -----~~~·~···- 55 1.2, 2. Capacitatea de a 1ncheia actul juridic civil ___________,_ _ _ _ _ _ _ _ _ 55 2.1. No\iunea de capacitate ·-·--~---
,1
_________________ ______ ___
,_
2.2. Regula (prlncipiul) capacitaiii de a incheia acte juridice ii excep\ia incapacita)ii · - - · - - 56 3. Consimtamantul . 57 3.1, Notiune ~i aspecte generale 57
X
CU PRINS 3.2, Core!atia dintre co1·1si101t3mant ']i vointa jurid!c8. PrincipiHe voinlei 1u:H.m;~ 3.2.1. Precizari introductive
-·-------·-··----
··------
59 59
3.2.2. Pr!ncipiile vointei jurldice ··---~--"-~·----------··--~-------··-~·~·-·-~···~- S9 3.2.2.1. Principiu! libertatii de vointil ----------··· ____ ___ -----· ----·---··· 59
3.2.2.2. Principiul voinfei reale --·--·--------·· --------------- _ _ _ _ 60 3.3. Cerintele valabll!ttitii 3.3,1. En um era rea coi1ditiihJr ---·------·------···-------·--·-··--·-----·-----···-·--·---- 61 _ _ _ 61 3.3.2. Conslrntarnfintul trebuie sa provin3 de !a o persoana cu discernamant
3.3.3. Consim\amantul sa fie exprimat cu inten\ia de a produce efecte juridice
_ _ _ 62
3.3.4. Consim\amantul sa fie liber, adica sa nu fie alterat de vreun viciu de consim\amant
4. Viciile de consim~amant - - - - 4.1. Eroarea
63 63 63
4.1.1. No\iune - - - - - - - - - -·-··--- - - - - - - - - - - 63 4.1.2. Clasifkare · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 63 4.1.2.1. Eroareo esentiaia :;I eroarea neesentialii 63
4.1.2.2. Eroarea de fapt !ji eroarea de - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 65 4.1.23. Eroarea scuzabilo !ji eroarea nescuzabilii ____ ,, 65 4.1.3. Structura erorli 4.1.4. Cerintele erorii pentru a fi viciu de consim\amant 4.1.5. Sanqiunea in cazul erorii esentiale ~i 4,2,
66 66
4.2.1. Notiune
66 67 67
4.2.2. Structura dolului 4.2.3. Cerinta
68 68
____________________________ 69 4.2.5. Proba 4.3. Violenp 4.3.1. Notiune 4.3.2. Clasilicarea
- · - - - - - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 70 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 70 70
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 70
43.2.1. Violenta fizicii :;i vio!enta 43.2.2. Amenintarea legitimii ~i amenintarea ne,1eg1t1rna _____________ 4.3.3. Structura violentei 4.3.4. Cerin\ele vic1ler1te!i _________________________ 4.3.S. Sanctiunea ~i proba violen\ei 4.4. 4.4.1. Nojiune 4.4.2. Structura 4.4.3. Domeniul de aplicare al leziunii 4.4.4. Sanctiunea leziunii 4.5. Viciile de consim\amant. Tabel comparativ
70
71 71 71 72
73 73 73
74 75 76
CUPR!N:::;
Xl
5. Obiectul actului juridic
77
SJ... Notiune ~..-~-·------.------- ..---·--··~··~----·~-···---·..-~~ 5.2. Distinctle intre obiectul octului juridic clvJI ;>i obiectul
·-------·- --····-·- Tl
'77
5.3. valablltt8ti! obiPctu!ui actului civil ~-- ..· - · - - - - - 5.3.1. Enurnerarea cerlntelor vaiabili18tii obiectului actului juridic civl! __ ,,~..----····-~-- 78 5.3,2. Obiectul actului juridit sa fie determinat :;i obiectui obliga'1iei sa fie determinat sau eel putfn deterrn!nabll _._._,,_..____ ~-----
~·~-- . ·--·--·~-----·--···--
78
S. 3.3. Obiectul s8 fie "c''-·····----·--·--------------------·-···-------·--·---------··-- 79 79 5.3.4. Obiectul sa existe - - - - - · 5.35. Obiectul sa fie posibil __ _ 5.3.6. Obiectul sa fie In circuitul civil
---~-----··----------~--·---- 81
5.3.7. Obiectul sa fie o fapta personal:\ a celui care se obliga .. 5.3.8. Existen\a autoriza\iei administrative sau judiciare ori a altei cerin\e previizute de lege . 6. Cauza (scopul) actului juridic
81 81 82
82 82 --------- 83 83 6.2.1. Enumerarea cerintelor valabilita\ii cauzei actului juridic civil 83 6.2.2. Cauza sa existe ---~ 6.2.3. Cauza sa fie licita ____ _ 83 6.2.4. Cauza sa fie moral a____ 84 6.3.Proba,a,,.c. ______________________________ 84 85 7. Forma actului juridic civil - - - - - - - - - - - · - - - - 7.1. Considera!ii ge11e1·a1E1 _______________________________ 85 6.1. No\iune 6.2. Cerin\ele valabilita\ii cauzei actului juridic civil _ _ __
85 7.1.1. No\iunea de forrna a actului juridic 7.1.2. Principiul cor1se11suali>mu:iu1 ________________________ _ 85 7.1.3. Clasificarea condi\iilor de forma ale actului juridic civil _ _ __ 7.1.3.1. Forma ad validitatem,formo ad probationem :;;iforma pentru
86
86 opozabilitate foti1 de terti - - - - - - - - - - 7.1.3.2. Forma legafli :;;i forrna voluntara (conventiono/6} __________ 86 7.2. Fonna ad voliditatem _ __ ----·- 86
7.3.Formaadprc1bc1Uc>nem _________________________..... ____________________ _ 89
7.4. Forrna pentru opozabilitate fata de terti (ad oppo:m!;ilil'atem) ________________ 90
8. Modalitatile actului juridic 8.1. Termenul 8.1.1. Notiune _ __ 8.1.2. Clasifirnre
91 91
91 ----· 92
92 8.1.2.1. Termen suspensiv :;;i termen extinctiv - - - - - - - - - - - - 8.1.2.2. Termen in fovoarea debitorului, termen in fovooreo creditoru/ui 92 :;i termen In fovoarea ambelor parti 8.1.2.3. Termen voluntar (termen conventianal), termen legal $i terrnen jurisdictional __ 92
XH
CU PRINS
8.1.2.4. Termen cu srnde1·1tilcertG ;:i t:ermen cu
94
8.1.3. Efectele termenului -------------------------------------------------------- 94 8.1,3,1. Precizdri introductive ----·-~··--------~-""------------------------~-- _ 94
8.Ll2. Efectele termenulul suspensiv -------------------------------- 94
8.1.3.3.
terrr.enului extinctiv
96
8.2. Conditia ------------------------------------------------------ 96 8.2.1. No!iune _____ 8,2.2. Clasificare ~-----·-----
------------- ------------------------ 96
_______ 96
8.2.2.1. Conditie suspensiva 9i conditie rezolutorie - - - - - - - - - - _ _ _ 8.2.2. 2. Condijie cazualii, conditfe mixtii ;;i conditie potestativii 8.2.23. Conditie pozitivii ;;i condi(ie negativil _
96 97 98
8.2.2.4. Conditie posibiia ;;i condifie impasibila - - - - - - - - - - - - - - - - 99 8.2.2.5. Condijie /icitii ;;i mora/6 ;;I conditie ilicitil sou 99 8.2.3. Efectele condi\iei 8.23.1. Aspecte generale 8.2.3.2. Efectele conditiei suspensive 8.233. Efecte/e conditiei 8.2.4. Comparatie intre termen >i conditie 8.3. Sarcina 8.3.1. Notiune 8.3.2. Clasificare 8.3.3. Efecte 8.3.4. Compara\ie intre conditie :;i IV. EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL
100 100 100
101 102 103 103 103 104 104 105
1. Considera\ii generale privind efectele actului juridic civil LL No\iunea de efecte ale actului juridic civil
105 105
1.2. Determinarea efectelor actului juridic civil - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1.3. No\iunea ,i enumerarea principiilor efectelor actului juridic civil 2. Principiile efectelor actului juridic 2.1. Principiul for\ei obligatorii (pacta sunt servanda) 2.1. L No\iune ,; 2.1.2. Excep\iile de la principiul for\ei 21.2.1. Consideratii generale 2.1.2.2. Cawri de restrangere afortei obligatorii 2.1.2.3. Cawri de extindere a fortei obligatorii 2.1.2.4. Prevederea de catre lege a posibilitiitii madificorii unilatera/e a contractulul __ 2.1.2.5. Revizuirea efectelor octelor juridice ca urmare a ruperii echilibrului contractual (impreviziuneaj -~2.1-2.6. Revizulrea conditiilor :;I a sarc/nilor In materia /iberalitatiior 2.1.3. Situa\ii care nu constituie excep\ii de la principiul fortei obligatorii____
105 107 107 107 107
,i
108 108
108 109 110
110 111 112
2.2. lrevocabllitatea efectelor actului juridic c i v i l - - - - - - - - - - - - - - - - 112 2.2.1. No\iune 112
;rn:
CUPRJNS de 12 irevocabl!itatea efecLeior actuiui
113 113 113
Co11sfrieratii generafe · · · - - ··-~----~~-~-~ ·-~------ -----~-----·-·--2.2.2.2. tx.cet1tiide la irevacabi/itr;tea ac1'ei<Jr iiiria!ice civile bilaterale suu olc!fiitneraie 2.2,2.3. ExcePl'iif:/e fa irevocabi!itatea acte!11r 1ur1d1c·e civife unilaterole ------·----~-~---
114 115
2.2.2.4. Denun}·area unfiatera!i1 --··-
2.2.3,
care nu constituie exceptli de 1a irevrn:at>ili1:ate .•. __···--------·--·-·------··- 116
2.3. Prlnclpiu! efectelor actu!ui civil··--·-·----·---···-·······---------·--·---·-·--- 116 2.3.1. No}iune ~l justificare -·------2.3.2. Principiul reiativita\ii ,; opozabilitatea de a acl:ului juridic-·-· . 116
23.2.1. Coreiatia dintre relativitate $i opozabilitate ---------·-----~ 116 2.3.2.2. Distinctia dintre relativitatea $i opowhilitatea fatii de terti a actului juridic·--- 117 2.3.3. No\iunile de parte, tert
>i avand-cauza. Categorii de avanzi-cauza.____,_________ 117
23.4. Exceptii de la principiui re!ativita\ii efectelor actului juridic 2.3.4.1. Consideratii genera/e 2.3.4.2. Cotegorii de exceptii de la principiu/ relativitiltii efectelor actului juridic ____ 23.5. Excep\ii de la opozabilitatea actului juridic V. NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL L No\luni generale
1.1. Definitia ;i trasaturile 1.2. Func\iile nulita\ii 1.3. Delimitarea nulita\ii de alte sanqiuni de drept civil (alte cauze de ineficacitate)
120
120 120 122 123
123 123 124
_124
1.3.1. Nulitatea ''
124
1.3.2. Nulltatea ~i rezilierea
125
1.3.3. Nulitatea
126
,i
caducitatea
1.3.4, Nulitatea 1i revocarea
127
1.3.5. Nulitatea 1i 1.3.6. Nulitatea 1i reductiunea
127 128
1.4. Clasificarea nulitatilor actului juridic civil----~--1.4.1. Nuiitatea relativa :;i nulitatea 1.4.2. Nulitatea totala 'Ii nuiitatea 1.4.3. Nulitatea expresa 1i nulitatea virtuaiil _ __ 1.4.4. Nulitati de fond 'Ii nulita\i de forma - - · · - - - ·
1.4.5. Nulitati judiciare, nulitati amiabile >i
nulita~i
de
128 128
129 130
----·-~----~ 130 131
2. Cauzele de nulitate - - - - 133 2.1. Precizari 133 2.2. Cauzele de nulitate ou,u1ucd _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _, 134
2.3. Cauzele de nulitate 3. Regimul juridic al nulltatii ___ 3.1. Precizari 3.2. Regimul juridic al nulita\ii 3.2.1. Enumerarea regulilor care guvemeazil regimul juridic al nulitatii relative
137 138 138 ---~
138 138
XIV
CU PRINS 3.2.2. Nuiitatea relativ3 poate fJ invocat8, i'r1 principlu, nurnal de persoana ntcresa1:a ~-- 138 3,2.3, Nulitatea relativ3: este prescriptibilZ1 pe cale de actiune ?~, ca regula, imprescriptibila pe cale de excep\ie _____ 139
3.2.4. Nulitatea relativa poate fi acoperita prin conflrmare expresa ori
33. Regimul juridic al nulitatii 3,3.1, Enumerarea regulilor care guverneaza regirnul juridic al nuHtiitfi absolute
139 141 141
3.3.2. Nulitatea absoiuta poate fi fnvocat3 de oriclne are interes, de instant3, de procuror sau de alte organe prevazute de lege ••.
···--·-···
142
3.3.3. Nulitatea absoiuta este imprescriptibila · · · · - - · - - - - - - - - - - · - - · - 143 3.3.4. Nulitatea absoluta, in principiu, nu poate fi acoperita prin confirmare. 143 3.4. Tabel recapitulativ privind regimul juridic al 144 145 4. Efectele nulita~ii - - - - - - - - - - - - 4.1. Consideratii generaie 145 -----145 4.1.1. Notiunea de efecte ale nulitatii - - - - - - - - - - 4.1.2. Enumerarea principiilor efectelor nulit~1\ll _________________ 145 4.2. Principiul retroactivita\ii efectelor nulita\il - - - - - - - - - - - - - - - 4.3. Principiul restabilirii situa\iei anterioare prin restituirea presta\iilor (restitut/o in mteg1'uno} ______,________________________
146
146 4.3.1. No\iune ~i excep\ii 146 149 4.3.2. Modalita\I de rnc'"""'°--------------------------4.3.2.1. Principiile care opereazii in materia restit1cin'i- - - - - - - - - - - - - - 149 4.3.2.2. Reguli privind restituirea prln echivalent in lpoteze/e vizate
de art. 1641-1646 C.civ. - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 149 4.4. Prlncipiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului ini\ial (resoluto lure dontis, resolvitur ius occipientis) _ _,______________ 151 4.5. Cazuri care inlatura principiul quad nullum est, nu/lum producit Prnecrum _ _ _ _ __ 152 4.5.1. Precizari prealabile - · - · - - - - - - - · · - - - - - - - - - - - - - - 4.5.2. Conversiunea actului juridic
4.5.3. Error communis facit ius _____ ··--··----·----·--··------4.5.4. Principiul raspunderii civi!e delictuale - - - - - - - - - - - - - - - -----
PARTEA A II-A. l'ART!CULARITAT! ALE CONTRACTUlUi CA IZVOR DE ui:i,Lll»"I
152 153 154 154 155
155 155 1. Considera\ii generale - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
I. 1NCHEIEREA CONTRACTELOR - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2. Reguli privind incheierea contractului _____ - - - - - - - - - - - - - - - - - - 155
3. Negocierile rm•rn,ntri1rnJa1e - · - - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 155 4. Oferta de a contracta 156 4.1. Consideratii generale 156 4.2. Cerin\ele propunerii pentru a constitui o oferta de a contracta - - - - - - - - - - - 156 4.2.1. Sa fie o manifestare de vointa reala, neviciata, fiicuta cu inten\ia de a produce efecte 156 157 4.2.2. Sa fie precisa ~i completa - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
CUPRlNS
XV
4,4. Tioologia ofertei de a contracta [fecte 4-5. Revocarea ofertei ;?i retragerea
4.6. Oferta de a contracta 5i arrtecontractu.! --~--~----· -~~---.-----·---·------~--- . --- ___ 159 5. Aoce~>ta1·E;<1 ofertei -~···-· .. ········-····--····-·---·-~···--··· ... ···- ··········-·· 6. J\Aomentul :q,i locul !ncheieri.i
159 161
6.1. fVlornentu! !ncheierii contractului ·---~------ -----~~-.-·-~------~~-- --~~ . ~~-~------'----~~~~ 161
11. PACTUL DE OPTiUNE ~I PROMISIUNEA OE A CONTRACTA ·-···--·------·· _ _ _ 1. Pactul de optiune
162 162 · · · - · - - · - - - - _____ 162
2. Promisiunea de a contracta - - - - - !ii. PARTICULARITATI PRIVIND EFECHLE CONTRACTELOR - - - - - -
166
1. Exceptii de la principiul relativita\ii efectelor contractelor - - - · - · · · - - 166 1.1. Stipulatia pentru altul 166 1.2. Promisiunea faptei altuia _______ 168 1.3. Cesiunea contractului
168
l.3.1. Consideratii generaie
168
1.3.2. Condi!iile cesiunii contractului
169
1.3.3. Efoctele cesiunii contractului 170 2.. Exceptii de la principiui opozabiiitatii efecteior co1ntraci:uh1i ________________ 171
2.1. Simula\ia 2.1.1. Considera\ii generale
171 171
2.1.2. Formele
172
2.1.3. Efectele
174
2.1.3.1. Efectele generale ale simulatiei -·--------174 _ _ _ _ _ 175 2.1.3.2. Efectele simulatiei fata de parfi ~i terti - - - - - · 2.1.4. Ac\iunea in '"""----·..- · - - - - - - - - - · - - - - - - · · - 1 7 6 2.2. Creditorii chirografari - - · · - - · · - - - - · · - - - - · - - - · - - - - · - - - · · 178
IV. RiSCUl Fl~A
~c•."----·------------·---·--------- 178
NR. 4. PRESCR:lpYI
I. CONSIDERATll GENERALE REFERITOARE lA PRESCRIPTIA EXTINCTIVi\ - - · · - - - - - - - · · · - · - 180 1. Defini\ia, natura juridica ;;i reglementarea prescrip\iei extinctive ___ 180 2. !nvocarea prescrip\iei ex1:irn:fo•e ________•. ___________________ 181 3. Efectul prescrip\iei extinctive
3.1. Notiun-e .;;i consecinte 3.2. Principiiie efectului prescriptiei extinctive
182. ---·-~~-
182 183
4. Delimitarea prescriptiei extinctive de alte ms.m'U>I''---·--------------- 185 4.1. Prescrip!ia extinctiva $i uzucapiunea - - - · - - · · · - - - - · - · · · · · - · · - · - - - · · - · 185 4.2. Prescr\p\\a extinct\va ~l termenul, ca modalltate a actului juridic 186
XVI
CU PRINS
IL DO!VlENIUL DE APl!CAf\E AL PRESCRIPTIEI
1. No\iune ____ ··-·----··-···-····-·····-···---·---·-----··-··--·· 186 2. Domeniui prescrip\iei extinctive In cadrul 187 2.1. Prescrip\ia extinctiva si drepturile de crean\a · · - - - - · · · - - · - - - - - · - · - - 187 2.2. Prescrip\ia extinctiva si drepturile reale accesorii · - · · · - - · · · - - · - · · · 187 2.3. Prescrip\ia extinctiva si crepturile reale principale · · · - - · · - - - · - - - - · ····--···· 187 3. Domeniul prescrip\iei 1n cadrul drepturilor nepatrimoniale 188 _ _ _ 188 3.1. Principiul imprescriptibllita\ii drepluri!or nepatrimoniale · · - - - - 3.2. Excep\ii de la principiul imprescriptibilita\ii drepturilor nepatrimoniale •.- - · · - - - 189 4. Probieme speciale referitoare la domeniul prescrip\iei extinctive 189 4.1. Valorificarea dreptului subiectiv civil pe ca lea excep\iei (a apararii de fond) 189 4.2. Actiunea in constatare - - - - - - - - · - - - · - - - - - - - - - - - - -
191
4.3. AC\iunile " " " - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - · - - - - - - 4.4. Dualitatea de ac\iuni - - - - - - - - - - - - - - ----··· 4.5. Drepturile potestative 1;ecu:;iu,;i ' - - - - - - · - - - - - - - · - - - - - - - · · 4.6. Ac\iunea in repararea (compensarea) prejudlciuiui moral
191 191 192 193
4.7. Ac\iunea in restituirea presta\iiior executate in baza unui act juridic civil desfiin\at, desfacut sau ale carui obliga\ii au devenit imposibil de executat - - - - - - - - - - · 193 4.8. Ac\iunea in restituire intemeiata pe plata nedatorata ~i alte ac\iuni in restituire 194 4.9. Aqiunile in materie succesorala . 194 4.10. Aqiunile 1n materie de carte funciara 4.11. Alte ac\iuni in justitie
Ill. TERMENELE DE PRESCRIPTIE 1. Notiune ?i 2. Terrnenul general de prescrip\ie extlnctiva 3. Termene specia!e de prescrip\ie extinctiva IV. CURSUL PRESCRIPT!EI EXTINCTIVE.
1. inceputul prescrip\iei 1.1. Regula generala privind inceputul prescrip\iei extinctive 1.2. Reguli speciale privind inceputul prescrip\iei extinctive 1.2.1. lpoteza dreptuiui la ac\iunea in executarea obllga\iei de a da sau de a face 1.2.2. lpoteza dreptului la ac\iunea in restituirea presta\iilor 1.2.3. lpoteza dreptului la ac\iunea in executarea prestatiilor succesive 1.2.4. lpoteza dreptului la actiunea In materia asigurarilor contractuaie 1.2.5. lpoteza dreptului la aqiunea In repararea pagubei cauzate printr·o fapta
197 198 199 199 . 200 201 . 202
202 202 203 203 203 204 204
ilicita ;;i cazuri aslmilate - - - - - - - · - - - - · - - - - - - - - - - - 204 1.2.6. lpoteza dreptului ia aqiunealn anularea actuluijuridic , ________._ _ _ 205 1.2.7. lpoteza dreptului la ac\iunea Jn raspundere pentru vicli aparente
207
1.2.8. lpoteza dreptului la aqiunea Jn raspundere pentru vicii ascunse_·---··---··- 207 1.2.9. Alte reguli speciale privind inceputul prescriptiei 208
CU PRINS 2. Suspendarea prescr!ptiei extinctive-·-·---~-----------------------·-----~~" . -.. __ __ 2.1. Notiune. Justificare ~-------· ..- - - - - - - - - - . . .. _ _ _ .. 2.2. Cauze de suspenda-re a cursuiul tmescriotiei extinctlvE:
1
~
-------~~~~-~---------~-
2.2.L Cauze generale de sur,oend;Jre a cursului
extinctive ......_______ ...._ ~
2.2.2. Cauze speciale de suspendare a cursu!ui nr?»cnoti""' extinctlve
2.3. Efecte!e suspendarii prescriptlei ___...........___.. 2.3.1 Hectul general
-···-----------..
_,
-----------=
.....- ....-~..._ .........___... ~
2.3..2. Efectul special-·--.. _ ............._ ..__ ..
.. 2.3.3. Beneficiul si extinderea efectului suspendarii - ..·--···---.. 215 3. lntreruperea prescrip\lel extinctive · · - · - - - - - · - · -.. 2lS 3.1. No\iune. Justificare 3.2. Cauzele de lntrerupere a prescrlp\iel 3.3. Efectele 1ntreruperii prescrip\iei 3.4. Beneficiul sl extlnderea efectului intreruperii 4. Repunerea !n termenul de prescrip\ie _ _ _ __ • 221 , '
223
L Precizari prealabile ----------------- n 3 2. Regulile de stabilire a momentului lmplinlrii prescrip\iei extinctive - - - - - - - - · -_223 fl~A Nit 5. DF.CADEREA
. .===========-.----i;is
I. NOTIUNE. CLASIFICA:R·E=A=T=E:::R:-M:::1E=N=E=LO=R=o=E= .. ·o=E=c:-:::A=o=ER=E=-_----=-=~~--:....-.-
1. No\iunea de decadere - - - - - - · · - - - - " - - - 2. Claslficarea termenelor de decadere IL DOM ENI UL DE APUCARE Al VC,..P.C•Ct\I" _ _ _ _ _ Ill. REGIMUL JURIDIC AL TERMENELOR DE DE CAD ERE IV. EFECTELE DECADERll
--___ 22s --------225
-··---------"------
226 - - - - - - - - - - - - - - -.. 228
--------~-------
.
-·--~~----~~-----~-~-----·~---
v. COMPARATIE INTRE PRESCRIPTIA EXTINCTIVA $1 DECADE RE----··-~·"--..-~....._ 230 NR. 6. PERSOANA FIZICA $1 PERSOANA JURID!CA. PROFES!ONISTUl SI IN1rREPRINDERl:A I. PERSOANA FIZlcA. CAPACITATEA 1. Consideratii generale 2. Capacitatea de folosin\a a persoanel fizice - " - - - - . - -....·-·-··-····............ _______ 234 2.1. No\lunea 5i caracterele juridice ale capacita\ii de folosin\a a persoanei fizice - - · - · - . . 234
2.2. fnceputul capacita\ii de folosin\a a persoanei
235
2.3. Con\inutul capacita\li d<e folosin\a a persoanei
2.4. Sfan;itul capacita\li de folosin\a a persoanel 2.4.1. Declararea judecatoreasca a mor,:ii - · - - - - - - - - - - - - - -
_L__ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ .
_...._ .
XV!H
CUPRIN5
3.1, Notiunea ~i caracterele jurid1ce a!e capac!tit~1! de exercit-iu a persoanei fizice ~.·----" 241
32. Situa~ii juridice privlnd capacitatea de el<erci\iu a persoanei fake __· · - - - · - - - · 242 11. PERSOANA JURIDICA - - · - · - - - ·..· - - · - - - - - · - - - 249 ---·--'""'"1. Consldera\ii generale ....._ _ .... ___________,,____...____.. _____,. _______ 249 ___..... 249 1.1. Notiune, enumerare ~i clasificare _ .._~-----..· - - - - - · - - - - - 1.2. Elemer.te constitutive _________________...__, ____________ 250
2. Tnfiin\area persoanei juridice 2.1. Moduri de 1nfiintare
_ _ _ 252 ____ 252
2.2. Durata persoanei ju rid ice
253
2.3. lnregistrarea persoanei juridice - - - - · - - - - - -..- - - - - - - - - - - 253 2.4. Nulitatea persoanei juridice 254
2.4.1. 2.4.2. 2.4.3. 2.4.4.
Cazuriie ~i regimul juridic a! nulitatii absolute Cazurile $i regimul juridic al nulitatii relative Particularitati privind nulitatea persoanelor juridice de drept public Efectele nulitatii ___
3. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice
254 254 255 255 256
3.1. No\iunea ;;i caracterele juridice ale capacitatii de fo!osin~a a persoanei juridice ____ 256
3.2. Tnceputul capacitatii de folosinta a persoanei 3.3. Con\inutui capacita\ii de folosinta a persoanei 3.4. Sfar~itul capacita\ii de folosin\a a persoanei 1ur1di1:e ____,_ _ _ _ _ _ _ _ __
255 257
4. Capacitatea de exerci\iu a persoanei juridice - - - - - - - - - - - - - - - - - · 4.1. No\iunea de capacitate de exerci\iu a persoanei juridice - - - - - - - · 4.2. lnceputul capacita\ii de exerci\iu a persoanei juridi,ce · - - - - - - - - - - - - - - - 4.3. Continutul capacitatii de exerci\iu a persoanei •ur1n11'.e - - - - - - - - - - - - - - 4.4. Star~itul capacitatii de exerci\iu a persoanei imirl;,-~ - - - - - - - - - - · - - - 5. Functionarea persoanei
258
258
258
258 259 260 260
260 5.1. Consideratii generale - - - - - - - - - - - - 5.2. Actiunea In anularea actelor emise de organele persoanei juridice _ _ __ - - - 261 5.3. Raspunderea pentru actejurid•,ce _______________________ 262 5.4. Raspunderea pentru fapte juridice · - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 262 5.4.1. Persoane juridice de drept 262 5.4.2. Persoane ju rid ice de drept 262 5.5. lndependen\a patrimoniala 263 263 5.6. Raspunderea rnembrilor organelor persoanei juridice - - - - - - - - - - - 6. ldentificarea persoanei Juridice. Atribute de identificare _ _..... 7. Reorganizarea persoanei Jur1d1,ce ______________________________
7.1. No\iune - - - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - _ _ __ 7.2. Moduri de reorganizare - - - - - - 7.2.1. Fuziunea persoanei juridice .. 7.2.2. Divizarea persoanei juridice
264 266
266 266 267
267
CUPRlf\JS
XlX
7.2.3. Transforrnarea ···------·--··-----~·-~"···------- -· --·---~----~---------·· 268 l.3. Efecte comune tuturor formelor de reorganlz-are a ""'"'c'nci 1un1rnc:e ·····---··--·-·- 269 7J!; OpozitH 'frnpotrlva actelor prin care s--a hot2r8t reorganlzarea -~~~-- ----~~-~----------- . 270
s. Tncetarea
no
8.1. Enumerarea rnodurilor de 'incetare a persoanei
1Ln1rn1:e
--------~-----------·-~-~----- 2·10
8:2. Dizolvarea persoanei juridice --·····-·-····--··-··· ··--··--·--···--··-··-······--
no
····---·---------···-··-no
8.2.1. Notiune -···
270 271 8.3. Comparajie lntre dizolvare 9i recirg:mi:rnre_···-------------------·--- 272 8.4. 1ncetarea anumitor persoane 272 8.5. Data !ncetarli personalitatii juridice 272 8.2.2. Caz.uri de dizolvare - · · - - · · · - - - - - - - - · - - · - · · - - - - - - · - · · · · 8.2.3. Electele dizolvarii _ _ _ _ . - - - - - ·
Ill. PROFESIONISTUL )i lNTREPRINDEREA
l. Principiul.
273
- · - - - 273
2. Profesionistu! 3.
273 275
DREPTURllE REALE PRINCll'A!.E _ _ _ _ _ _ _._________,,___ ·····----..-··---.. F!$A NR. 7. PATRIMON!Ul - - - - - - - - - - · · - - - - - - - · - -..--···--··-------~v~ I. CONSIDERATll GENERALE _ __ 281 II. ELEMENTELE PATRIMONIULUI
1. Activul patrimonial - - - - - - -
2. Pasivul patrimonial II!. CARACTERELE JURIDICE ALE PATRIMONIULUI - - - - - - -
281 · - - - - - - - - · · 281 . - - - - " - - 282 · - - - - - _ _ _ 282
1. Este o universalitate juridic:!\---··--···---
282
2. Orice persoana are un patrlmoniu _ _ _ _ _
283
3. Este unic
283
··--------------------------283
4.Estedivizit>il ______
5. Este IV. FUNCTllLE PATRIMON!ULUI
285 285
1. Constitule garan\ia comuna a creditorilor chlrngrafari - · · - - · - - - - - - - - · - - - · - - - - 285 2. Explica '' permite subrogatla reala cu titlu 285 3. Explica si permite transmisiunea universala :;;i transm'1slunea cu titlu un·iversal _ _ _ _ _ _ 288
fl;;A NR. !l. DREPTUL OE l'ROPRIETATE - - - - - - - - - - · · - - - - - - - - - - · · - · · · I. CONSIDERATll GENERALE 289 IL DREPTUl DE PROPRIETATE PRIVATA
.. · · · · - - · - 289
1. Notiune
239
2. Tituiari. Obiect. Moduri de dobandire
289
XX
CUPRiNS 3. Continutul juridic al dreptului de priv
4.2. Limite legale de interes privet stabi!ite de Codul civil _____ - - - · - - - · · - - - - - 293 4.2.1. Li mite referitoare la foiosirea aoelor -····-·--·---·-··---...- - - · - - - - - - - - 293 4.2.2. Pic2tura stre~iniJ ....- - - · 4.2.3. Distan\a ~i lucrarile intermediare cerute pentru anumite constructii, lucrari ~i
295
4.2.4. Li mite privind vederea asupra proprieta-tii vecinului ----------~. 295 4.2.5. Limite referitoare la dreptui de trecere 296 4.2.5.1. Considerat;ii ge11eraie _______ ..______________ 296
----·------------ 297 4.2.5.3. Act;iunea in justitie prin care se cere recunoa$terea unui drept de trecere _ _ _ 297 4.2.5.4. Dreptul la despiJgubire. Actiunea in despiigubire 298 4.2.5.2. Caracterele1·uridice ale dreptului de trecere
A Considerat;ii generale
298
B. Act;iunea in despiigubire - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 298 4.2.5.5. Stingerea dreptului de trecere ___ ________________ 298
4.2.5. 6. Rascumpiirarea dreptului de
4.3. Aile limite legale de interes privat/public stobilite de Codul civil 4.4. Limite conven;ionale (voluntare) 4.4.1. Clauza de inalienabilitate 4.4.1.1. Consideratii genera/e.. 4.4.1.2. Clauza de inalienabilitote expresii ;;i clauza de ina/ienobilitate implicitii 4.4.13. lnvocarea clauzei de inalienabilitate 4.4.1.4. Conditiile speciale de va/abilitate 4.4.1.5, Opozabilitatea clauzei de inalienabilitate.. 4.4.1.6. Efecte/e clauzei de 4.4.1. 7. Sanc;iunea nerespectarii clauzei de inalienabilitate
299 299 300 300 300 300 301 301 302 303 303
4.4.1.8. Tncetoreo efectelor clauzei de inalienabi/itate inainte de lmplinirea terrnenului ___,._ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _•_________ 303 5. Regimul juridic al imobilelor proprietate
5.1. Reaiizarea ?i desfiin\area constructiilor 5.1.1. Considera\ii generale 5.1.2. Amer.ajarea teritoriuiui
5.1.2.1. Consideratii genera/e 5.1.2.2. A Consideratii genera/e
304 . 304
. 304 304
8. Certificatul de urbanism
304 304 304 305
C Autoriwtia de
308
CUPR1NS
'.:~X1
512 E Ar1ui1Jreo/•;ustJe.nd1Jre'O uutorizatiilor de construire sau de desfilntore _. _,_ ··-"~·-··---·-. - 313 5.2. nsrrw1wR ln cartea funciur.3 a dreptu!ui de asuprz1 5,3. Clrculatia juridic;} a !mobiieior proprietate pnvd''"-.........- -····-· . ···········--· -···-~·--·~"'····---~·~~. 5.3.1. Rc•guli
P0110r8l0 ..- - - · · · · · - - - - - · · - - - - - · - · · · - - · - · · · - · - - · - - - - - - · - - · · · - · -
5.3.2. Reguli privind dob<3ndirea
314
de anmriet.'ltP
situate tn Romiinia de cZJtre· str3lne ~i aoalrizi .....--·--··· J15 5.3.3. Forma ad validitatem a actelor juridice de JnstrBinare a irnobilelor ;;f lnscrierea acestora In cartea funci.)ra --··-·"-·-----"'-----·---·------- 316 5.3.4. Cerinte speclale privind instrainarea
316
53.S. Dreptul de preemptiune (drept prioritar la cumparare) --···--·-----····-··· 319 5.3.5.1. Notiune. Reguli generate-·-·------·· 319 5.3 5.2. Preemptiunea regiementata prin legi specia/e - - - - - - - - - - - - · - - - - - - 319 Ill. DREPTUL DE PROPRIETATE
321
1. Notiune - - - - - - - - - - - - - - -
321
2. Titularii dreptului de proprietate public:!··-----------2.1. Titularii dreptului de proprietate publica
321 321
- - - - - - ·-----------..-
2.2. Subiectele de drept care exercita dreptul de proprietate publicil (drepturile reale corespunzatoare proprietatii publice)
321 321 321 3.2. Principalele reglementari privind bunurile proprietate publi<:a __· · · - - - - - - - - · - - 322
3. Obiectul dreptului de proprietate pub!ica 3.1. Criterii de apartenen\a la domeniul
3.3. Regimul juridic al unor categorii de bunuri proprietate publica - - - · - - - - - - · - 323 3.4. Delimitarea domeniului public na\ional, jude\ean $i local. Criterii. Transferul bunurilor - - - - - - - - - - · - · - - · - - · · - - · · - - · · · - - - 323 4. Caracterele juridice specifice dreptului de proprietate publica - - - - - - ·-·--- 324 -~~-·"~-'-~
····~·----~-··----
5. Modurile de dobandire a dreptuiui de proprietate oubll<:ii ___·-------------·---5.1. Exproprierea pentru cauza de utilitate 5.1.1. Considera\ii generale 5.1.2. Exproprierea In sistemul Legii nr.
324 325 325 325
5.1.2.1. Oeclararea utilitiitii pub/ice 5.1.2.2. Miisuri/e premergatoare exproprierii _ 5.1.2.3. Exproprierea propriu-zisii !ji stabi!irea despagubiri!or __.. ________.. _···-5.1.3. Exproprierea 1n sistemul Legii nr.
327
328 329
333 6. Exercitarea dreptului de proprietate purn1<:a _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _,____ 340
6.1. Considera\ii
340
6.2. Dreptul de administrare 6.2.1. Titularii ,; caracterele dreptului de
342 342
6.2.2. Natura juridica a dreptului de 6.2.2.1. Categorii de raporturi juridice 6.2.2.2. Natura juridica mixtli !ji continutul juridic al dreptului de administrare
342 342
343
XX!!
C!JPRINS
6.2.3. nn°rarc>;i dreµtu!ul Ge administrare _ _ _ __ 6.3, Concesionarea bunurilor proprietate
344
6.3.1, No~iunea ~i deflnitla legal3 a contractului de concesiune ~·
· - - - - - - 34-{J
6.3.2, Stab!Hrea cadrului juridic incident ··--..·----------··--~~---~-·-- 345 6.3.3. PartlcularitJ~i privind contractul de concesiune ~~----~----~------------·-~· 345 6.3.4. Actiunile In just!tle -·-6.4, bunurilor proprietate 6.5. Dreptul de folosmta
~----~------~----·---··-·----·------------~-~--- 347 348 348
7. fncetarea dreptului de proprietate publica -·
NII. !l. MODAllTATllE lURIDICE A.LE DREPTUlU! DE PROPRIETATE
-·-------·--··-·~- 349 1>m•11a1rA
- - - - - 350
I. CONSiDERATil GENERALE - - - - - -
350
350 .. 350 2. Dreptul de proprletate comuna pe cote-parll (coproprietatea) - - - - - - - - - - - 351 2.1. No\iune >i caractere juridice. Clasificare. Prezum!ia de coproprietate _ _ _ _ _ __ 351 351 2.2. Coproprietatea obi>nuitil - - - - - - - - - ______ 2.2.1. No\iune. lzvoare. Titular!. Pcezum\ia de egalitate a cotelor-pilrti __,, _ _ _ _ __ 351 352 2.2.2. Exercitarea posesiei asupra bunului aflat in coproprietate
IL PROPRIETATEA 1. No\iunea >i formele
proprieta~ll
comune _ __
2.2.3. Drepturile coproprietarlior cu privire la intregul bun - - - - - - - -
2.2.3.1. Acte!e moteria/e (actele privind exercitarea atrihutului fo/osintei) A. Exercitarea atr!hutului folosintei _ _ __ 8. Exercitarea dreptului de a culege fructele - - - - - - - ·
352
352 352 353
2.2.3.2. Acte1e,1urn11ce _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _· - - - - - - - - - - 354 2.2.4. Contractul de administrare a co1prc>prieta\ll ________________ 356
2.2.5, Drepturile coproprietarilor cu privire la cota-parte proprie din drept - - - - - - 356 2.2.6. Aqiunile 1n justitie 357 ---358 2.2.7. Obliga\iile coproprietarilor - · - · - - - - - -
2.2.8. fncetarea coproprieta\ii obi~nuite - - - - - - - - - - - - 2.3. Coproprietatea for\atii ----~------
359
359 2.3.1. No\iune >i ~~''''-·-------------------·------ 359 2.3.2. Drepturile ~i obliga\iile cm1roori•etarilc>r - - - - - - - - - - - - - - - - - - 360 2.3.3. Coproprietatea asupra piirtilor comune din cladirile cu mai multe etaje sau apartamente avand proprietari diferi\i - - - - - - - - - - - - - - - - - 361 23.3.1. 361 2.3.3.2. Exercitarea dreptului de foiosinta _____ 361 A. Partiie comune $i exercitorea dreptului de folosinta asupra aoeston1 ___~---- 361 8. Ohligatiiie coproprietarilor 362 233.3. Situatia distrugerii cliidirii 362 2.3.3.4. Tncetarea destinatiei de folasintiJ comuna 363 2.3.4. Coproprietatea asupra despar\iturilor comune 363 2.3.4.1. Notiune. Prezumtia de comunitate 363
CUPR.lNS
XXtH
23.42.
4. Partajui ·-----~~-·---- --·~,,·----- ---·· -~-~-·---·- __ ···-- ---------..··· ......... 4,l. Notiune. tnurnerarea fe!urllor partaju!ui ~--------~----"-"--·-··----····-~ _366 Forrnele de coproprietate Jn care partajul se: poate real!za -~-----·----~--~~··" 366 4.3. Felurile partajului. Forma actuiui In care partajul se poate rerdiza 4.4. lmprescr\ptibHltatea partajului
45. Suspendarea partajulul _
..----~·~·""·---------- 367
..--~----..--·-·----·-····----..----· 367 _________.. _ _ .._. ________ 368
4.6. Modurile de 1mpar\ire __ 4.6.L Reguli procedurale privind modurile de
··-------·----..· - - - · - - - 358 __________________ 368
4.6.2. Reguli privind partajul judiciar - - - - - - - _ _ __
_______ 369
4. 7. Stingerea datoriilor sl situa\ia creditorilor - - - - - - - - - - - - - 369 4.7.1. Stingerea datoriilor nascute In legiitura cu bunul comun 369
4.7.2. Executarea silita privitoare la bunul comun. Drepturile creditorilor 369 4.8. Efectele partajului 370 Iii. PROPRIETATEA PERIODICA, PROPRIETATEA REZOlUBILA ~i PROPRIETATEA ANUlABILA _ _ 372 1. Proprietatea periodica - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 372 2. Proprietatea rezolubila 374
3. Proprietatea anulabiia
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 375
F1$A NR. 10. AqlUNEA ill! REVENDICARE - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - - - - - - - ~· I. ASPECTE GENERALE 376
1. No\iune >i caractere 2. Delimitarea ac\iunii in revendicare de alte aqiuni 2.1. Actiunea In revendicare 'ii aqiunea posesorie 2.2. Aqiunea In revendicare 'ii actiunea confesorie
2.3. Ac\iunea 1n revendicare c;i ac\iunea negatorie - - - - - - - - 2.4. Ac\iunea In revendicare >i ac\iunea in grani\uire 2.5. Ac1iunea in revendicare §i actiunea in constatare
376 377
3l7 377 378
379 380
2.6. Ac\iunea In revendicare 11i actiunea in evacuare --------·---380 2.7. Ac\iunea in revendicare 'Ii peti\ia de en,cwcaL'e _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _.______ 381
3. Calitatea procesuala 3.1. Calitatea procesualii activa 3.2. Calitatea procesuala 3.3. Aspecte procesuale
382 382 383
II. ACJ!UNEA]N REVENDiCARE IMOBIUARA - - - - - - - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - - - - - - 384 384 1. Proba dreptului de proprietate - - - - - - - - - - - · Ll. Considern\ii introductive __________ 384
1.2. Situa\ii de distins 1n funqie de modul de dobandire a dreptului de proprletate _ _ _ _ _ _ _ _ 385 asupra imobiluiui revendicat _______.. _______
XXIV
Cl!PRINS
1,3, No~iunea de titiu 1·n 1Y1aterio aq;1urrn 'ln revendicare ···-------··---------~------- 386
387
1.4. Situa\ii posibile - - - - · - - - ·
1.4.:l. Precizari prealabile ·--·--·- _ -----·-~~------··----------------- 387 1.4.2. Enumerarea ipotezelor posibile -·------·-----~--· ______ 388 1.4.3. 'in care ambele par\i delin titlu - - · · - - - - · - - - - - - - - - - - - - lJJ.3.1, Ambeie titluri provfn de la ace}a!ji autor -~---~~1.43.2. Cele doua tltiuri provin de la outori diferiti ----------1.4.4. 'in care numai una dintre pari;i are ------~·--·~------·-----------·-1.4.5. Situa\ia In care niciuna dintre par\i nu are titlu ________________
388
388 390 390 390
2. lmprescrlptibilitatea aqiunli 1n revendicare imobiliara .._____, ___, __·················------·---- 391 2.1. Ac\iunea in revendicare imobiliara lntemeiata pe dreptul de proprietate privata _ _ __ 391 391 7...2. Ac\iunea 1n revendicare 1ntemeiata pe dreptul de proprietate publica - - · - - Iii. ACTiUNEATN REVENDICARE MOBILIARA - - - - - - - - - - - - - 1. Situa\ii de 2. ipoteza regiementata de art. 937 alin. (1) C.civ. 2.1, Precizari prea!abile - - - - - - - - -
2.2. Conditii - - - - - - - - - - - - - - - 3. Revendicarea de la tertul dobanditor de buna-credinta a bunului mobil pierdut
391 391 392 392 392
394 sau furat - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 4. Revendicarea bunului mobil de ia ho\, de la gasitorul care nu s--a conformal dispozi\iilor art.. 942 si urm . C.civ. sau de la ter\ul dobandltor de rea-credin\a _ _ _ _ __ 395
5. lpoteza in care gasitorul bunului mobi! s-a conformal dispozi\iilor art. 942 'ii urm. IV . EFECTELE ADMITERll ACTIUNll fN REVENDICARE l. Precizari introductive _ _ __
2. Efectele 1ntre par\i 2.1. Restituirea lucrului
396
397
---- 397
397 397
2.2. Restituirea productelor §i a fructelor - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 399 2.3. Suportarea cheltuielilor facute de catre posesor cu lucrul pe care ii restituie - - - - - 399 2.4. Dreptul de reten\ie _ _ _ _ - - - - - - - - - - - - - ·
400
3. Opozabilitatea fa\a de ter\i - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 401 Nit 11. DEl'.MEM!lRAl\llll\ITEI DREPTUlUI DE PROl'RIETATE
402
402 I. CONSIDERATI! GENERALE - - - - · - - - - - - - - 1. No\iune. Domeniu de aplicare. Caractere juridice. En,um1er;Jre ____________ _ 402 II. DREPTUL DE SUPERF!CIE 403 1. Notiune §l caractere juridice
403
2. Constituirea dreptului de su1)erficie __· - - - - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - 404 3. Exercitarea dreptului de superficie - - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 406 3.1. limitele 5i conditiile de exercitare a dreptului 406 3.2. Drepturiie ?i obliga\iile superficiarului si ale proprietarulul u?remJ1u1 ________.... 406 3.2.1. Drepturile si obliga\iile superficiarului - - - - - - - - - - - - - - - - - 406
CUPRiNS
XXV
terenului
3.2.3. Prestatia datoratB de constltuite cu t!tiu oneros ··-·---..----·-··--·------------···---···- ---·-~~~-~·~------ 407
- - - -·· -·-----··--····----- 407
408 4,1, Eriurnerarea cau:zelor de oti1Wt'r0 a dreptu!ui de c111i;0r·fic1 __ ·-----·-···------·---···----- 408 4.2. Cauze de stingere-a de su1CJc:i11c1c ~----··--··--"-..· - - ----·-----~~--------· 408 Ill. DREPTUL DE UZUFRUCT____________ . ··---·· - - - - - 410 l, Noi;iune ~i caractere Jur1mue ___________·--·--------·--------·-----------·-··--·---- 410 2. Constituirea dreptului de 2.1. Domeniul de aplicare (obiectul uzufructului). Titularul dreptului de uzufruct 411 2.2. Modalitliti de rrni
2.3. Durata uzufructului
412
3. Efecteie 413 3.1. Drepturile uZ
419
3.4. Obliga\iile nudului proprietar ___
419 420
4. Stingerea IV. DREPTUl DE UZ ~I DREPTUl DE
421
1. Noi;iune
421
2. Asemanari $1 deosebiri intre dreptui de uz ;;i dreptul de abitatie
421
V. DREPTUL DE SERViTUTE
1. No\iune
422
>i caractere
422 ···-----·~-- 423
2. Clasificarea servitu\ilor
3. Constituirea servltu\ii - - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 424 424 4. Exercitarea dreptului de servltute 4.1. Drepturile $i obliga\iile proprietaruiui fondului --------·----------- 424 4.2. Drepturile $i obliga\iile proprietarului fondului aservit 425 43. Exercitarea servitu\ii 1n caz de impartire a fondurilor --~----- 426 5. Stingerea servitutilor _____
426
5,1, Enumerarea cauzelor de stingere -------~·
5.2. Cauzele de stingere a servitutii
426
- - - - - - - - - - - - - 426
l\IR.12. POSESIA - - - - - - - - - - · - - - - - - - - · - - - · - - - - - - - - - - - - - - · - !. CONSIDERATli GENERALE 428
1. No\iune ____ - - - - - - - - - - - · 2. Elementele constitutive ale posesiei - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 3. Delimitarea poseslei, ca stare de fapt, de alte situatii juridice _ 3.1. Posesia, ca stare de fapt, ~l posesia, ca stare de drept (ca atribut al unui drept real principal) _ __ - - - - ------- ___
428 428 429
429
XX\'I
CUPRlNS 3.2. Posesia :jl oe:ter1\1a
3.3. lntervertirea detentiel precare ·in posesie - - · · · - - - - - 4. Dobandirea ~i oie•rd12rr•a poSf~SH?i _______________._______.....------·------··-·------- 431 II. \/ICllLE POSESIEI
431
1. Preclzi3ri lntroductive ---~--~-·-----·~---
432 2.. Discontinultatea - - - - · - 3. V1olerY\a _________· - - - - - - · - · · · · - - - - · - · - · · · · · · - - - - - - · · - - - - - - - - - - - · - - - - - 4.32 4. Clandestinitatea ---···------··-··Ill. EFECTELE POSESIEI
433 433
1. Precizari introductive 2. Posesia creeaza o prezum\ie de proprietate 3. Posesia de buna-credin\a conduce la dobiindirea fructelor produse de bunul asupta
433 434
dru~H
~5
4. Aqiunile posesorii
4.1. Notiune. Feluri de actiuni posesorii 4.2. Ac\iunea posesorie generala {ac\iunea In comp!angere) 4.3. Ac\iunea posesorie speciala (aqiunea In reintegrare) 4.4. Aspecte procesuale privind ac\iunile posesorii 4.5, Luarea n1asurHor pentru conservarea bunului asupra caruia se exerciti3 posesia
.. 436 436 436 437 437 438
FISA Nit 13. ACCESIUNfA - - - - - - - - - - - - - - - - - - · - - - - - - - · - - !. CONSIDERATll GENERALE IL ACCESIUNEA IMOBILIARA NATURALA 1. No\iune 2. Cazurile de accesiune imobiliara naturala prevazute de Codul civil ~i regimul lor juridic ___
44D 440 440 440
3 Natura 1urid1ca a unor termene prevazute de Codul civil ________ ······--··----· 441 HI. ACCESIUNEA IMOBILIARA 442 1. Considera\ii generaie 442 2. Accesiunea imobiliara artificiala ca prezum\ie de proprietate __ 442 3. Notiunea de lucrari autonome lucrari adaugate 443 4. Realizarea !ucrarii de catre proprietarul imobilului cu materialele altei persoane 444
,1
5. 6. 7. 8. 9.
Realizarea unei lucrari autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia - - · Realizarea unei lucrari adaugate cu caracter durabil asupra imobilului altuia Lucrarile realizate parj'.ial asupra imobilului Lucrarile provizorii Rea!izarea unei lucrari asupra imobilului altuia cu materialele unui ter\
447
10. Aspecte care privesc atat pe autorul de bunikredin\a, cat ~i pe autorul de rea-credin\ii IV. ACCESIUNEA MOBIUARA
449 452
1. Notiune
444 446 448 448
2. Confeqionarea bunului mobil cu materialele a!tei persoane
452 452
3. Unirea a doua bunuri mobile
452
CUPRlN:S Nil. 14, UZUCAPl!JNEA
xxvn r!53
2. Bunur!le care nu fi dobandite prin ---·-·-~----··-----------~---·3. Felurile uzucapiunii In sisten1ui Codului civil din 2009 --------·--~-·-------...-~--·--- 454 4. Posesia util3, conditie _____________,_,____ ,..-~--~454 IL UZUCAPIUNEA IMOBIUAR/I, Vinu11 ___._ _ 456 Ill. UZUCAPIUNU\ iMOBIUARA TABULAR)\ IV, UZUCAPiUNEA 1\110BILIARA
------·--------
··---·---···---------· 457 V. A.SPECTE COMUNE UZUCAP!UNll EXTRATABULARE, TABULARE !;>I MOBIUARE - - - 457 457 1. Jonctlunea posesiilor - - - - - - - - - 2, Calculul terrnenului uzucapiunii - - - - · - -
458
VI. INVOCAREA ""';"Mnv .., ·-----·-------·--------------------- 458 1. lnvocarea uzucapiunii imobiliare 458
2. lnvocarea uzucapiunii imobillare 3. lnvocarea uzucapiunii
461
461
fl$A NR, 15, fAPTUl JURIDIC L GESTIUNEA DE Ar!~LCC\•,_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 465
1. Considera\ii prealabile 2. Condl\iile gestlunii de afaceri 3, Efectele gestlunil de afacerl
465 465 466
3,1. Obliga\iile 3,2. Obliga\iile geratului 3,3, Ratlficarea gestiunii
466 467 468
II. PLATA NEDATORATi\ 1. Consideratil generale
468 468
2. Condi\iile plat ii ---------··------- _____..__ ···--··-··-----·····- ·--- 468 3. Efectele platii nedatorate ____....... - - - - - - - - - - - - - - - - - - 469
Ill. lMBOGi\JIREA FARA JUSTA CAUZi\ 1. Consideratii genera!e 2. Condl'tfi pentru exercitarea actiunii In restituire (actio de in rem
470 470 470
3. Efectele <mbogiltirii fara justa '"'''"-----..- - - - - - - · - - - - · - - · - - - - - · · 471 !V. ASPECTE PAIUICULARE 471 fi$A 11!11. 16. RAsl'UillDEREA
473 L CONSIDERATll GENERALE - - · - - - · - -..- - - - - - - - - · -.... --~--· 1. No\iune _____________ - - - - - - - - - - - 473 2.Forrne - - - · - - - - ·
- - - - - - - - - - - - ___________ 473
XXVlil
CUPHINS
IL CONDIJllLE Ri\SPUNDERll CIVILE DELICTUALt PENTRU FAPTil. i'ROPRIE
_ _ _ 474
1. Prejudiciul __·---··-·-----···--·-···----···------·-··-·--·---···-·1,1. Notiune. Prejudiciul patrimonial-?! prejudiciul 1.2. Cerin\ele repararii prejudiciului ·-----·--·· 1.2.1. Prejudiciul sa fie 1.2.2. Prejudkiui sa nu fi fast rMn"''in prealabil de o terVi persoana fizica sau Jurrdicii _
475 475
477 477 478
1.3. Principiile repararii pr<eJUJJlCiUI.. ·---------·---·---·-·--··-·---·-··-- 479 _____ .479 1.3.1. Principiul posibilitatii reparilrii prejudiciului pe cale conven\ionala 1.3.Z. Principiul repararii integrale a pn,judiciului_.____________· · - - - - - - - - - 479 1.3.3. Principiul repararii in natura a 480 1.3.4. Principiul raspunderii solidare 481 1.4. Repararea prin echivalent a 481 1.4.1. Modalitaii de reparare prin echivalent a prejudiciului 481 1.4.2. Stabilirea despagubirilor in cazul repararii prin echivalent a prejudiciului _____ 482 2. Fapta ilicita 484 484 2.1. No\iune 2.2. Fapta ilicita, element distinct al raspunderii civile delictuale_________ 485 2.3. Cauzele care inlatura caracterul ilicit al faptei prejudiciabile ____________ 486 2.3.1. Precizilri introductive 486 2.3.2. Legitima aparare 486 486 2.3.3. Starea de necesitate 2.3.4. fndep!inirea unei activita\i impuse ori permise de !ege sau ordinul superiorului ___ 487 2.35. Divulgarea secretului comercial impusi! de anumite imprejudiri . 488 2.3.6. Exercitarea normaia a unui drept subiectiv _______.______ 488
2.3.7. Consim\amantul victimei - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 3. Raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita ii prejudiciu 4. ----------4.1. No\iunea c;i structura vinovatiei __ _, ________________________ 4.2. Formele 7i modallta\lle 43. Criterii pentru stabilirea vinova\iei _ _. 4.4. Discernamantul (capacitatea delictuala) 4.5. Cauzele care inlatura 5, Aspecte specifice privind raspunderea civila dellctuala a persoanei juridice pentru
fapta sa
489
490 491 491 491 493 493 494 497
5.1. Particularita\i privind condi\iile raspunderii persoanei jurldice pentru fapta proprie __ 497
5.2. Efectele rilspunderii persoanei juridke -··· II!. RASPUNDEREA CIVILA DELICTUALi\ INDIRECTA
1. Raspunderea pentru fapta altuia
497 498
498 1.1. Raspunderea pentru fapta minorului sau a celui pus sub interdic\ie - - - - · - - - - 498 1.1.1. Reglementare. Domeniul de 498
CUPfllNS
l.l.2, tundamentare.a
pentru
XXIX
m1norulul sau a celui pus sub
interdictle ~---·------------- · - - - - - - · · - - 1.1.3. Condi!ille rfispunder!i pentru 1.1.4. Efecte!e
pentru
rninoruiui sau a ceiui
pu~
sub
mlnoru!u! sau a r.::elul pus sub
1.1.5. Corela·tia dintre r8spunderea parintllor sau a tutorelui
~i
r2spunderea altei
persoane care avea obilga\ia de supraveghere a rnlnorvlui ---~~~~-""--·"- . -·---·-..-~~--~~ . . 501 1.2. R3spunderea comitentu!ui pentru fapta ···--·-----~~~--~-:;02 1.2.1. RegJementare. Domenful de aplicare ~--------------"
502
1.2.2. Condi\iile raspunderii comitentului pentru fapta prepusului
503
1.2.3. Efectele raspunderH comitentului pentru fapta 1.2.3.1. Efectele raspunderii comitentu/ui in raporturi/e dintre comitent >i victima
504
prejudiciului -··
504
1.2.3.2. Efectele rOspunderii comitentului fn raporturile dintre comitent ~i prepus. Regresul
1.2.4. Corela\ia dintre raspunderea parin\ilor 'ii raspunderea 2. Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale sau de 2.1. Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri In general 2.Ll. Reglementare. Domeniul de ap!fcare 2.1.2. Condi\iile raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general. Cauze exoneratoare de raspundere 2.1.3. Efectele raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri In general 2.1.4. Corela\ia cu alte forme de
505 507 507
507 507
509 511
511 2.2. Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale 512 2.2.1. Reglementare. Domeniul de apiicare 512 2.2.2. Condi\iile raspunderii pentru prejudiciile cauzate de animale. Cauzele exoneratoare de raspundere 513 2.2.3. Efectele raspunderii pentru prejudiciile cauzate de 513 2.3. Raspunderea pentru prejudiciile cauzate prin ruina edificiului 513 2.3.L Reglementare. Domeniul de aplicare 513 2.3.2. Condi\iile raspunderii pentru prejudiciile cauzate prin ruina edificiului. Cauzeie exoneratoare de raspundere 514 2.3.3. Efectele raspunderii pentru prejudiciiie cauzate prin ruina edificiului - - - - - - - 515 2.4. R.3spunderea pentru prejudk:iul cauzat prin caderea sau aruncarea din tmobl/ a unui 515
IV. ASPECTE PARTICULARE - - - - · - - - - - - - - - - - - - - - · - - - - - - 516
I.
·--------------------·-----·---·------522 L Consideratii generale 2. Subiectele P'"'•"~--·~---------------------2.1. Persoanele care pot face piata 2.2. Persoanele care pot primi plata
522
522 522 524
XXX
CUPRlNS
3. Condittile $l obiectul pfa~ii ~---·--·- ·--·~~··------~--------~--··..---------··--------
525
3.1. Condi\lile platii -····--------. --·-·---··-·--..---- ....-------------··---------- 525 3.2. Obiectui platii. Obliga\iile delJitc»'l ""-----------·-------------------- 526 4. Data pla\ii --------·--------·-·----····-------------------···-------·---------- 527 5. locul 528 ti. Suportarea cheltuielilor pentru efectuarea pla\li -------·-··-------------·-- 528
?. Dovada 8. lmputa\ia platii _ _ ___
529 530
9. Punerea 7n lntarztere a creditoruiui 9.1. No\iune. Cazuri!e de punere fn fntarziere a creditorului _ _ _ __
-----------------
·---- 531 531
9.2. Procedura prin care debitorul se libereaza de ob'ligr1\IE'---------·----·- 532 533 9.3. Efectele punerii 1·n intarziere a creditorului - - - · - - - - - - - - - !!. EXECUTAREA SIUTA AVDILl'-'1'<.I 534 1. Conslderatii prealabile 534 2. Executarea silita Jn natura - - - - - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - - - - 2.1. Pfincipiul executarii silite in
536
536 2.2. Executarea in natura a obliga\iilor In func\ie de obiectul 536 3. Executarea prin ed1ivr1le11t _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _~ 538 3.1. Natura juridicil a executarii obligatiilor prin echivalent _ _ _ _ _ _ _ __ 3.2. Condi\iile acordarii de despagubiri _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
538 539
3.3. Fapta ilicita - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 539 3.4. Prejudiciul _ _ _ _ _ _ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 540 3.5. Raportul de cauzalitate __________________ 542 3.6. Vinovaj'ia 542 3.7. Punerea in intarziere a debitorului 543 3.8. Clauzele cu privire la raspundere -------------------~ 545 3.9. Evaluarea de,;paguib1rilor_________________________ 546 3.9.1. Evaluarea judiciara 546 -------3.9.2. Evaluarea co1nv€m\ionala _______________________ 547
3.9.2.1. Determinarea de catre pilr;i a intinderii prejudiciu!ui ~i a cuantumului despiigubiriior inainte ca acesta sii se fi an>dc"
----------------- 547 547
A. C/ouza pena/6 _ _ _ _ ------~- - - - - - - - - - - - - B. Arvuna confirmotorie 550
3.9,3. Evaluarea legala - - - - - - - - - - - - - - 4. Rezolu\iunea _____________~------------4.1. Considera\ii generale --------~ - - - - - - - - - - - 4,2. Rezolu\iunea
551 552 552 553
4.2.1. Condi\iile rezolu\iunii ju
CU PRINS
XXXI
s. 6. Cauze justi-ficate de neexecutare a obligatiHor co,ntrac1ua1e ......------- -·---·--··------- 558
6,1. Considera\ii
558
6.2. Excep-&ia de neexecutare {exceptfo non adimpfeti
~i59
6.3. ln1posibilitatea de ex
562
·---
2. rv1i:isurile conservatorii _ __
3. Aqiunea obiica
-----
553 563
563 3.1. No\iune ,; caracterizare general@--------·---3.2. Domeniul de ~nlir;i,cp 564 --............ ..------··-·-·..---····-·--3.3. Condi\iile exercitarii ac\iunii 564 3.4. Efectele aqiunii 566 566 4. Actiunea revocatorie (pauliana) - - - - -..- - - - - 4.1. No\iune ~i domeniul de ap!icare 566 4.2. Condi\iiie exercitarii ac\iunii revocatorii __________ 567 4.3. Efectele admiterii ac\iunii revoc3torii ______________________ 569
•--·----·---------·--
4.4. Compara\ie lntre aqiunea oblica ,; aqiunea revocator'1e - - - - - - - - - - - - 570 4.5. Comparatie intre actiunea 1n simula\ie ,; aqiunea re11ocatc,ri!e,_. ___ -_________ 570 IV, ASPECTE PARTICULARE - - - - - - - - - - - - - -
571
Fl$A NR.1!!. TRANSM!SIUNEA, TRANSFORMAREA SI STINGEREA OBllGAJlllOR _ _ _ _ _ _ ,,&
t. TRANSMISIUNEA OBLIGATllLOR - - - - - - - - - - - - -
572
572
1. Precizari prealablle - - - - - - - - · · - - - 2. Cesiunea de crean\a - - - - - - - - - - - 572 2.1. No\iunea ~i func\iile cesiunii de crean\ii. Deosebiri fata de cesiunea contractuiui _ _ _ 572
2.2. Felurile cesiunii de creanta ---·-·--·-·-----..- - - · - -..--~-·· ..·-·-···-----~· 573 2.2.1. Cesiunea de crean\ii cu titlu oneros c;i cesiunea de crean\ii cu titlu gratuit ---·-·-- 573 2.2.2. Cesiunea de crean\a total a c;i cesiunea de crean\a paq1
2.3.1.1. Obiectu/ cesiunii de creanta. Creantele incesibile
a
2.3.2. Condi\iile de form ale cesiunii de creanta __ ....~..
2.4. Publicitatea cesiunii de creanja - · 2.5. Efectele cesiunil de 2.5,1. Considera\il generale 2.5.2. Efectele cesiunii de crean\a intre
2.5.2.1. Stramutarea dreptului de creant6
575 576 577 580 580 580 580
XXXll
CU PRINS 2.5.2.Z. Obligofio de gcirtm\ie - · - - - - · · · · - - - - · · - - , · - · · - - · - · · · · · - - . - -.. 581 /t Existenta ob!fgathzi de garantie? Jn funcrie de caracteru! oneros sau nu ai
B. Obligatio legala ;;i obligatia conventionalii de garantie in cazul cesiunii de creanta cu tit/u oneras
2.5.3. Efectele cesiunii de de terti - - - · - · · · - - - - - - - - - - - · · 2.53.1. cesiunil de creanfa fatii de debitorul cedat _ _ , ___,, ________ 2.53.2. Efectele ceslunfi de creanto fatii de ceilalti ter(i 2.6. Cesiunea unei creante constatate printr-un titlu nominatlv, la ordln sau la purtator_ _ 3. Subroga\ia personala 3.1. No\iunea ~i felurile subroga\iel personale - - - - - 3.2. Subroga\ia legala (de drept) _ _ _ _ _ _ _ _, _ _,, 3.3. Subroga\ia conven\ionala
582 584 584 585 586 587 587 587 588
3.3.1. Subroga\ia consim\ita de creditor . 588 3.3.2. Subroga\ia consim\ita de delbitcir ,,_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _,____, .. 589 3.4. Efecteie subroga\iei personaie 589 4. Preiuarea datoriei 590 4.1. Considera\ii genera le 590 4.2. Condi\iile preluarii datoriei 591 4.3. Efectele pre!uarii datoriei 591 4.3.1. Efecte 1ntre partile preluarii datoriei 591 4.3.2. Efecte fa\a de creditor , 591 4.4. lneficacitatea preluarii de 593 II. TRANSFORMAREA
1. Nova\ia 1.1. No\iunea ;;i felurlle nova\iei 1.2. Condi\iile nova\iei 1.3. Efecteie nova\iei
593
593 593 594 595
ill. STINGEREA 1. Considera\ii generale 2. 2.1. No\iune ~; domeniul de aplicare ______________________
596 596 596
2.2. Feluriie compensatiei 2.3. Efectele 3, Confuziunea 3.1. Notiune ~i domeniul de aplica1re .._ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _,,_______
597 599 601 601
3.2. Efectele confuziunii 3.3. Desfiintarea confuzlunii 4. Darea ln plata 4.1. Notiunea §i conditiile darii in plata 4.2. Efectele dilrii In
602 602 603 603 603
596
5,1. Notiune -··~~----·-·----··-~----···--~-----~~----~~-··-"---....
5.2.
C!r~sificarea
604
rern!terii de dator1c
604
5.3. Pr;)ba remiterii de
505
5.4. Efectele ren·dterli de datorie ·--···-·---··············-·-·-···········-· ··--···-· ·····--·-- 605 6. lmposibilitatea fortuita de 60U 6.1. Notiune ~; conditii --·---~~-·-"-··- ··--~--·--··---
6.2. Efecte
606
·----·---···--···-·---··---
Nit 19. FIDEIUSIUNEA - - - · - - - - - - · · · · · · - · · - - - - - · - - · - · - - - · - · · ~··~ L CONSIDERATll GENERALE - - - - - - - - - - - - - - · ----· 608 1. No\iune. Natura contractuala a fideiusiunii _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ 608 2. Caracterele juridice ale contractului de fid1=iu1;iur1e __________________
II. CONDITllLE DE V.'\LAlllUTATE ALE CONTRACTULUI DE FIDEIUSIUNE llL OBIECTUL FIDEIUSIUNll - - - - - - - - - - - - IV. UMITELE }I fNTINDEREA FiDEIUSIUNll - - - V. PARTILE CONTRACTUlUI DE FIDEIUSIUNE _ _ _ _ _ _ _ __ 1. Partile raportului juridic de garantie person ala (fideiusiune) - - - - - - - - - - - - 2. Par\ile contractului de fideiusiune ..._ _ _ _ __
VL FELURILE FIDEIUSIUNll - - - - · - - - - - · - - 1. Clasificarea fideiusiunii 2. Fideiusiunea obligatorie _ _ _ __
----
·------
608 610 610 610 611 611
612 612
612 613
614 615 1. Efecte lntre creditor,; fideiusor _ _ _ _ _ _ _ __ ..- - · · · · - - 615 2. Efecte lntre debitor §i fideiusor - - - - - - - - - - - · - - - - - - - · - - - 618 VIII. fNCETAREA r1c1rnJC>1ui. 621 621 1. Consideratii generale - - - · - · - - ·
VII. EFECTELE
·--------------------··-----·-··
2. Clasificarea modurflor de !ncetare a ·fideiuslunii - - - - - · 3. Stingerea fideiusiunii prin unul dintre moduriie generale de stingere a obligatiilor___
621 621
3.1. Moduri genera le de stingere a obliga\iei de fideiusiune
621
3.2. Compensa\ia creantei - ..- - · · - - - - - - - - - - - 622 3.3. Co11fu:1iur1ea ____________..______..________________ 622 3.4. Darea 1n plata - - - - - - - - - - - - - - - - - - · · - - - - · - · - · · - - · · - 623 3.5. No1ra!i
3.6. Remiterea de rfat1,riP 3. 7. lmposibilitatea fortuita de executare
··-·-----·--·--·-------------·--
.....
624 624
3.8. Prescrip\ia obliga\iei de fideiusiune ~i a obligatiei ·--··--·----·~------ 625 4. Stingerea fideiusiunii prin unul dintre modurile specifice de stingere a obliga\iei _ _ _ _ _ _ _ 625 de fideiusiune - - - - - - - - - - - - - - - 4.1. liberarea fideiusorului prin fapta creditorului - - - - - - - - - - · · - - - · - 625
XXX!V
CUPRlNS
4,2. Uberarev fideiusorului pentru obligatiile vlltoare Siiu nedeterrninate _ __
4.3,
626
fideiusiunii prin decesul
4.'t Stingerea fideh1s1unil la lrnplinirea terrnenu!ul principale - - · · - - - · - - - 627 45. fideiuslunii prin lncetarea func\iei de!inute de catre debitorul principal-----··- 628 IX. ASPCCTE PARTICULARE 629 ----·-·~·--------·
631 NR.20.CONTRACTUlDEVANll~RE
________________________ 633 633 633 634 636
I. CONSIDERATll GENERALE · - - - - - ·
1. Notiune 2. Caractere juridice II. CONDIJll DE VALIDITATE ALE CONTRACTULIJI DE 1. Capacitatea de a
636
1.1. Consideratii generale 1.2. lncapacita\i specia!e de a 1.3. lncapacita\i speciale de a vinde 1.4. Calitatea procesuala activa
636 636 640 641
2. Consim\amantul - - - - · 2.1. Considera\ii generale 2.2. Promislunea unilateralii de vanzare sau de cumparare ~i promisiunea bilaterala de vanzare (antecontractui de vanzare) 2.2.l. Notiune 2.2.2. Aspecte comune privind promisiunea unilaterala de vanzare sau de cumparare ~i promisiunea bilaterala de 2.2.3. Efecte specifice 1n caz de nelndepiinire a obliga\iilor asumate prin promisiunea de vanzare 2.2.4. Deosebiri ale promisiunii unilaterale de vanzare sau de cum pa rare ~i ale promis1unii bilaterale de vanzare fa\a de contractul de vanzare 2.3. Aspecte privind arvuna i'i contractul de vanzare 2.4. Pactul de op\iune privincl contractul de vanzare 2.5. Problema pactului de 2.6. Dreptul de preemp!iune
3. Obiectui contractului de vanzare 3.1. Consideratii generale privind obiectul contractului 3.2. Bunul vandut 3.2.1. Conditii 3.3. Pretul 3.3.1. Condi\iile pre\ului llL EFECTELE CONTRACTULUi DE VANZARE 1. lnterpretarea dauzelor contractJlui de vanzare _
~i
obiectul obligatiei
642 642 642 642 644 644 648 648 649 652 652 658 658 658 658 662 662 665 665
CUPP.If-JS
'-·----·-·---~-~-----~---~-~~---~---
2. ObHgatiile v3nz3toruluJ
665
21. Obllga\ia de a transmite proprietatea ssu dreptul 2.1.1. Prli1cJplui transmiterii
de
a
Y:XXV
655 de rm,miPt2tP --·-···-····--····· 666
2.1.2. Exceptii de la prinr.ipiul transmlterli lrnediate a dreptului de
'·--···-····-----· 666
2,1.3. Efectele transmiterii or1·rm1Pt~!ii -~--------~-~~--~-----------..------~~ . ~------~--- 513 2.1.4. Hiscul pieirH fortuite a bunulu1 In cazu! contractului de vanzare ~-----------·-----.. ----~- 674
2.2. Ob!igatia de a bunul ····---·····-····--·-······· ··--···-·· 614 2.3. Obligatia de a-l garanta pe curnparator pentru evictiune ----"-·---·--··--- 680 2.3.1. Aspecte ger1er;,le ________________________________ 680 2.3.2. Modalitatea ·;n care opereaza garantia ?i raspunderea per.tru evictiune dupa cum evict!unea s-a produs sau n u - - - - - · 2.3.3. fntinderea garantiei ln situatia in care evictiunea s-a produs
684
684 2.3.4. IVlodificarea sau 1nlaturarea garan\lel pentru evic\iune prin conven\ia pa11til1or ·--·-- 687 2.4. Obliga\ia de a·I garanta pe curnparator pentru viciile ascunse ale bunului 688 2.4.1. Considera\li generale 688
2.4.2. Condi\iile angajarii raspunderii pentru vicii ascunse. Proba -~·----·---·--·- 689 2,4,3. Dtstinctie lntre viciul ascuns ;;i eroarea esentiala cu prlvire. !a caracteristici1e bunului 2.4.4. Modificarea sau lnlliturarea garan\iei pen!ru vicii ascunse --·· 2.4.5. Efectele garan\iei vanzatorului pentru vicli ascunse 2.4.5.1. Dreptul de optiune al cumparatoru/ui
691 692 692 692.
2.4.5.2. Procedura prea/abila a denunti!l'ii viciilor ascunse, pentru a se putea obtine
rezc>lutiun~J~------~--~---~------·-·----··-·---~- .. 693 694
2.4.5.3. Actiunea in ri!spundere pentru vicii ascunse
2.5. Garantia pentru buna functionare a bunului vandut --------------~ 696 3. Ob!igatii!e cumparatorului ---··· 697 3.1. Obligatia de plata a pre\u!ui 697 3.1.1. Aspecte 697 3.1.2. Mijloace juridice puse la 1ndemana vanzatorului in caz de neplata a pre\ului _ _ _ 699 3.2. Obligaiia cumparatorului de a prelua bunul de la 701 3.3. Obliga\ia de a suporta cheltuielile 702 IV. VARIETATI DE VANZARE 702 1. Viinzarea cu plata pretuiui Jn rate si rezerva proprietatii 702 2.Vanzareauneimc•st•~nin ________________________ ~--------~703
3. Vanzarea cu op\iune de
705
V. ASPECTE
707
F1$A NR. 21. CONTRACTUl DE
DOl~A1'1E
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 70S
I. CONSIDERATll GENERALE
1. No!iune
>i deiimitari conceptuale
709 -~·-··-------
709
2. Caractere juridice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - · - - - - 709
11. CONDITil DE VALiDiTATE ALE CONTHACTULUI DE DONAJIE ._•.••.• · - - - - - - - - - - - - - - 711
1. Capadatea par\ilor · - · - - · - - - - - - - - - - - - · · - ... 711 1.1. Aspecte ··-···- 711 1.2. lncapacitfiti de a dispune prin donatiL.--..··-------·--·----·---·---- 712 l.3. incapacit3ti de ci primi don!:ltii --~·-~-··----~---·~---·-------2. Alte condi\ii de validitate, de fond __··-·-····--·--·.......- - . ill. TNCHEIEREA CONTRACTULUI DE OONATIE.
713
716 716
1. lncheierea contractvlui de dona\ie - - 2. P;;rticularita\i privind lncheierea dona\lei !ntre persoane aoser1te·-··-----·-·--- 717
3. Promlsiunea de dona\ie
· - · - · · - - - - - - - - - - - 718
IV. PRINCiP!UL IREVOCABIUTATll OONATllLOR · - - - - - - - - - - - - - - -
719
V. VARIETATI DE n n " " ' ' ' i · - - - - · - - - - - - - · · - - - - - - - - - - - - - 1. Oona\iile 2. Oona\lile indirecte 3. Darul
720
4. Dona\ia cu sarcina VI. PARTICULARITATI PRIVIND DONATIA TNTRE SOT! $1 DONATIA FACUTA VllTORILOR SOT! Vil. EFECTELE 1. Obllgatiile donatorului . 2. Obliga\iile donatarului VIII. REVOCAREA DONATIEI 1. Dispozitii comune ln materia revocarii donatiei -·· 2. Revocarea donatiei pentru ingratitudine 3. Revocarea dona~iei pentru neexecutarea sarcinii IX. ASPECTE PARTICULARE ll!fl. 22. CONTRACTUL DE I. CONSIDERATll GENEHALE
720 721 722 723 723 725 725
726 726 726 726 729 730
1. No\iune
731 731 731
2. Caractere juridice
732
II. CONDITil DE VAUDITATE ALE CONTRACTULUI DE LOCAJIUNE
733
1. Capacitatea par\ilor _ 2. Consim\amantul 3. Obiectul 4. Ourata 5. Situaji
733 734 734 735 736 736 737
--------------~737 739 2. Obliga\iile locatarului --------------·--------~ 1. Obliga\iiie locatorului _ __
CU PRINS
XXXVH
l\!. oCJrn.•,p.e", HV.,:cM:/I CESiUNEA CONTRACTUI UI DE
v.
CONTRACTUlU! DE NI!. 23. CONTl'l.ACTUl DE MANDAT
I. DISPOZITI! COMUNE TUTUROR FEUJRILOR 1. Notiune ;;I feluri, puterea de a HC<Jr2ze11ta
··-~----
_____
'/49
...·-······--·-··-·--"••-" ,,_,,_ 749 -~·-·----·----·--~-·---~--··~--~~-~ .. 750
2. Caractere Jurfdtce _ II. MANDATUL CU REPREZENTARE ----··-~----··-------- 750 1. Notiune ;;i conditii de vallditate ale contractuiui de mandat cu reprezer,tare · - - - 750 1,1. Notlune, forrria, acceptarea ~i dovada mandatt-i!ui 750 1.2. Capacitatea n;;i'fll<>r - - - - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 752
752 1.4. Cauza mandatului - - - - - - - - · -.. -
...
1.5. Obiectul mandatului 1.6. lntinderea m;.ntli,h 1.7. Durata mandatulul - - - · 2. Efectele mandatului intre
752 753 ---
753
---------
753 754
754 2.1. Obl!gaiille mandatarulul - - - - - - - - 2.2. Obliga\iile mand•antu1u1_._ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ 757
3. Efectele mandatului fatii de ter\i _ _ __ 4. lncetarea mandatului
758
4 .1. Cauzele de incetare
760 760
4.2. Aspecte comune ale incetarli contractulul de
762
--------------------------
763 · - - 763 763 2. Efectele mandatulul fiira reprezentare - - - - - - - - - - - - - - - - - - - IV. APLICATll ALE MANDATUlUI FARA 765 1. Contractul de co1n1slon _____________________________ 765
Ill. MANDATUL FARA REPREZENTARE - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1. Notiune _ _ _ _ _ _ __
1.1. Precizarl prealabile .
765
1.2. No\iune ,; caractere juridice .... ·--·-"···-·...· · - - - · - - · ,____ ,, __,,_,,___...... 765 1.3. Conditii de validitate ale contractului de comision - . - - -........------------
766
. 767 1.4. forma $1 proba contractului de comision - - - - - 1.5. Efectele contractului de co1nisior1 ____._ _ _ _ _ _ _ _,,.,_____,_ _ _ _ 767 1.5.1. Efectele contractului in raporturlle dintre comitent ?i comisionar ____.._____ 767 1.5.1.1. Ob/igafiile 767 1.5.1.2. Obligafiile comitentului _________ ,,_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ .___ 769 1.5.2. Efectele <;xecutaril contractulul fata de 770 1.6. lncetarea contractului de co1rni,;io11 ____,____________ , __.._ _ _ 771 2. Contractul de 2.1. Precizari prealablle
772 T72
2.2. No\lune jl caractere ju rid Ice
772
XXXVill
CUPRiNS
2.3. Condilii de validitate ale contractu!u1 de cor1signa1.ie -·-··--·····-- ·-·-·--- 713 2.4. Efectele contractului de T14 2.4.1. Obligatiile ,1 drepturile cor1'.l•na11t1 2.4.2. Obligatiile ~i drepturile consignatarului --·-··--·-- ··---···-------·-· '176 2.4.3. Efecteie e\<ecutarii contractu!ui - - - · - - - - - · - · · - - - - · - - · - - - 778 2.5. Tncetarea contractului de consignatle 778
2.6. Deosebiri lntre contractu! de consignatie ;;i contractul de corriislon, 3. Contractul de expeditie - · ··----· _____
---·---~~-,--
3.1. Precizari prea!abile 3.2. No\iune ~i caractere
778 779 779 779
3.3. Condi\ii de validitate ale contractului de expedi!ie - - - · - - - · - - - · - - - - · · 780 3.4. Efectele contractului de expedi\ie 781 3.4.1. Obliga\iile expeditorului _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 781
3.4.2. Raspunderea expeditorului .
782
3.4.3. Obliga\iile cornitentului - - - - - - - - - - - - - - - 783 3.5. Tncetarea contractului de expeditie _ _ _ - - - - - - - - - - - - - - - 785 Fl$A NR. 24. CONTRACTUL DE I. CONSIDERAJli GENERALE
--------··-----------·-786 786
II. TMPRUMUTUL DE FOLOSiNTA (COMODATUL) 1. Consideratii generale
_ _ _ - - - - - - - - - - 786 786
1.1. No\iune - · ----·------1.2. Caractere juridice - - - - - - - - - - - - - · - - - - - - _____ 2. Condi\ii de validitate si dovada contractului de 3. Efecteie 3.1. Obliga\iile comodatarului 3.2. Obliga\iile 4. fncetarea contractului de comodat 111. lMPRUMUTUL DE 1. Consideratii generale
786 786 788 789 789 793 794 795
795
1.1. No\iune
795
1.2. Caractere juridice
795
2. Condi\ii de va!iditate ?i dovada contractului de imprumut de consuma\le 3. Efectele imprumutulul de 4. lmprumutul cu 4.1. Consideratii generale
4.2. Dobanda 5. lncetarea contractului de lmprumut de
796 796 799 '799 800 803
IV. COM PARATIE INTRE TMPRUMUTUL DE FOLOSINTA ~I lMPRUMUTUL DE CONSUMl'.TIE - · - · - 804
CU PRINS r~R.
xxx•x
25. CONJRACTUl f))E
L CONS!DERATll GENER/1LE IL CAR/KfERE JUR!DICE !!!. DE VAL!D!TATE AlE CONTRACTULUi DE
80"7
IV. ffECTELE CONTRACfULUI ---·····-·--····-···-·-----···-·-·---···--·········--····- 807
1. Obliga\iile credirentierului ------············---·······--···-···--- ·······-·-···--·- 807 2. Ob!igatlile debirentlerului ·~--·~c-"··-----------··--------···-·-~-·-~·. 807 fl$A l\IR. 26. CONTRACTUL DE l•n·,,•·r1N1•1>• - - - - · · · - - - · · - - - - - - · · · - - - - · · · - - · · I. CONSIDERATll GENERALE ··---·· - - - - - - · - - - 809 1. No\iune. Par\ile contractului. Durata cor1tr;1ctu.~·-·-----·----·--·-·--·----------- 809
2. Caractere ju rid ice
809 811
1. Delimitarea contractului de lntre\inere fa\a de contractul de rentil viagera .
811
·------------11. DELIMITAREA FATA DE ALTE CONTRACTE - - - - - ___
2. Delimitarea contractului de1ntretinere fata de contractul de v~r'""."---------·-- 811 Ill. CONDITll DE VAUDITATE ALE CONTRACTULUI DE 1NTRET!NERE - - - · ·-·----·
812
IV. EFECTELE CONTRACTULUI DE iNTHETINERE 1. Obliga\iile creditorului _ _ __ 2. Obligatiile debitorului _ _ _ _ _ _ __
8.13
813
. - - - - - - - - - - - - - - 813
V. TNCETAREA CONTRACTULUI DE 1NTRETINERE - - - - -
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 815
817
VI. ASPECfE PARTICULARE - - - - - - - - - - ·
NfL 27. CONTRACTUL DE TRANZAC'J1E - - - - - - - - - - - - - - - - - - · - ~-·~ I. CONSIDERATll GENERALE 818
1. Notiune ~i
818
2. Caractere juridice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - II. CONDITll DE VAUDITATE ALE CONTRACTULUI DE TRANZACTIE - - - · · - - - - - - · Iii. EFECTELE CONTRACTULUI DE IV. DESFllNTAREA CONTRACTULUI DE TRANZACTIE
818
819 821 822
"~""'""' NEDEMNITATEA ~i REPREZENTAREA
I. PRINCIPllLE GENERALE ALE OEVOLUTIUNll LEGt1LE A MO~TENIRll - · · - - - - - - · · - - - · - 827
1. Considerajii generale privind devolu;iunea legala a mo~tenlrii ---~··--··----------· 827 2. Principlul chemarii la mo,tenire a rudeior in ordinea claselor de mo~tenitori 827 _ _ _ _ _ 827 2.1. Clasele de mo?tenitori legali _ _ _ _ _ _ _ __ 2.2, Chemarea la mo;.tenire a sotu!ul supravietuitor _ _ __
2.3. Dubla calitate de mo~tenitor legal 2.4. Concursui dintre doui:i clase de mo;;tenitori _ _ _ __
_L__ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
828 ~--828
_ _ _ _ _ _ 828
XL
CUPRlNS 3, Prlnclpiu! proxim!t3tii gradu!u\ de ruden!e Tntre rno;;tenitoril din ae<,ea•;;i ._,.,,., __________ 829 4. Prlnc!piul egalitat!i !ntre rudele din aceea?i clas2 ;.i de IL CONDITllLE PFNTRU CA 0
chemate la
829
SA POAT.AVENI l/1 MO~TFNiRE - - - - - - - · - - - - 829
llL NEDEMNITATEASUCCESORALA --------------------·-·---·
--.-----···- 830
1. Consider<:tii generale - - - - - - - - - - - · - - - - - - · - - - - - - - - · - - - - · · 830 1.1. No\iunea de nedemnitate SU\:cesorala _____________________________ 830 1.2. Caracterele ju rid ice ale nedemnita\ii succesorale --------------830 2. Nedemnitatea de drept - - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - - - 830 2.1. Persoane nedemne de drept de a mo$teni
_830
2.2. Constatarea nedemnitatii de drept 3. Nedemnitatea judkiara ___
831
832
3. 1. Persoane care pot fi declarate nedemne
832
3.2. Declararea nedemnita\ii
832
4. Deosebiri intre nedemnitatea de drept c;i nedemnitatea judiciara _,, 5. Efectele nedemnitatii succesorale _____ 5.1. Consideratii generale __ 5,2. Efectele nedemnitatii la\a de nedemn 5.3. Efectele nedemnita\ii lata de descenden\ii nedemnului 5.4. Efecte/e nedemnita\ii la\a de ter\i 6. Tnlaturarea efectelor IV. REPREZENTAREA
833 834 834 834 835 835 836 837
1. Considera\ii generale 2. Domeniul de aplicare al reprezentarii succesoraie 3. Conditiile reprezentarii
837
838 838
3.1. Cadrulgeneral
838
3.2. Cel reprezental sa fie deced;'lt (lipsit de capacitatea de a moeteni) sau nedemn (la\a de defunct) la data deschiderii mo5tenirii ,,. 838 3.3. Reprezentantul sa !ndeplineasca condi\iile genera le pentru a-I mo5teni pe de cuius _ _ 839 4. Modul in care opereazii reprezentarea succesorala
840
5. Hectele repre~entarii succesorale 841 5.1. Electul general al reprezentarii su<:ce.sorale ______ ,, _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 841
S.2. Efectul particular al reprezentarii succesorale _,,
842
5.2.1. Obliga\ia la
842
5.2.2. Distinc\ie lntre reprezentarea succesorala si retransmiterea dreptului de optiune succesorala -~-..·-~-----·---------------- 843
NR. 29. ~I ClASELE DE !. DREPTURILE SUCCESORALE ALE SOTULUI SUPRAVIETUITOR
·----~---" 845 - - - - - - - - - - - 845
L Categorii de drepturl ale so1ului up1ravie\uitor- - - - - - - - - - - - - - - - -..- - 845 2. Conditiile dreptului de mo5tenire al so\ului 845 3. Comunitatea de bunuri ,; dreptul de mo?tenire al sotului supravie\uitor
846
CUPRlNS 4. Cota succesora!Zi
G so·~ulul
XU
srnorav:etuitor _ _ _ _ -----···-~~~'"·~
4.L Reguli generale 4.3. Cota succesorai.3 a supravfetultor ln ~·--~--~.."-~-·----·----··--~ 847 5. Dreptul special de mo?tenlre al so\uiui supravie\u!tor ------·· -----·-- 848 5.L No\iune >I justificare --·----..- - · - - - - - - -.. ···-···---· .. -------·-·------- 848 5.2. Obiectul dreptului special de 848 5.3. Natura juridica
a dreptului special al sotului supravie\uitor -..
SA Mobilierul ~i obiec!ele de uz casnic
· - - - - - - - - 849
..- - - ·
849
6. Dreptu! de abitatie al sotului supravie\uitor - - - - - - - - - - - - - -... - - - - - - - · - - 850 6.1. No\iune >i caractere juridice _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _· - - - - - - - - - - - - - · 850 62. Conditiile dreptu!ui de abita\ie al so\ului supravie\uitor __ - - - - - - - - · · 850 6.3. Modificari ale dreptului de abita\ie permise de iege 851 6.4. Stingerea dreptului de abita\ie al so\ului supravietuitor _ .._______________ 851 IL CLASELE DE MO;iTENITORI LEGALi 851 1. Clasa I de mo,tenitori Jegali. Desc<mclen,tii_________..__________.____ 851
1.1. Notiunea de descendenti .. 1.2. Dreptul de moc;ten";re al 1.3. Tmpar\irea mo,tenirii intre 2. Clasa a II-a de mo~tenitori legali. Ascendentii privilegia\i si colateralii privilegiati ... 2.1. No\iune. Vocatia la 2.2. Ascendentii privilegia\i 2.2.1. No\iune. Voca\ia succesorala in cazul adop\iei 2.2.2. lmparteala mo,tenirii
2.3. Colateralii 2.3.1. No\iune 2.3.2. Tmpar\eala mo,tenirii 2.4. Concursul clasei a 11 .. a de mo;;tenitori cu so\ul supravie\uitor _ _ _ _ 2.4.1. 3. Clasa a Ill-a de mo'llenitori legali. Ascenden\ii
851 852 852
853 853 854 854 . 855
855 855
855 857
857 858
3.1. Notlune ____ ...---·------·- 858 858 3.2. lmparteala mo,,tenirii - ..· · - - - - - - 4. Clasa a IV-a de mo?lenitori legali. Colateralii ordinari __________ ----~859 4.1. No\lune _ __ 859
4.2. Tmpiir\eala mo~tenirii
------~
----------~----859
5. Caracterele juridice ale dreptuil1i de mo?tenire al sotului supravietuitor ?I al rudelor defunctului din cele patru clase de mo'ltenitori • c c • " ' ' - - - · - - - - - -..·---- 860 6. Aspecte 861
XUI
CU PRINS
L REZERVA SUCCESORALA ?I COT!TATEA DiSPONIBILA _ __
· - - - - - - - 852 1. Rezerva succesorala ---·-----~·---------·--··------------~-~~~~--- 862 1.1. Conslderatii generate - - - - - - - - - - - - - - - - 862
l.2. Caracterele rezervel succesor.ale - - - - · - - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - - :L3. Mo;;tenitorli rezerv-atari ?i lntinderea rezervei 1.3.1. Mo5tenitorii rezervatari ?i lntlnderea rezervei succesorale. Reguli genera le 1.3.2. Rezerva sotului supravie\ultor
863 864 864 865
1.3.3. Rezerva descenden\ilor
865
1.3.4. Rezerva ascendentilor
866
2. Cotitatea
866
2.1.N~lune
~
2.2. Cotitatea disponibila speclala a so\ulul supravietuitor
866
II. CALCULUL MASE! SUCCESORALE, Al REZERVEI '.;I AL COTITATll DISPONIBILE
872
1. Considera\ii generale 2. Actlvul brut ~i activul net al 2.1. Activul brut 2.2. Activul net 3. Reunirea fictlva la activul net a dona\iilor 3.1. No\iune 3.2. Reguli privind reunirea ficlivii si stabilirea masel de calcul
872
873 873 873 874 874 874 874 874
3.2.1. Evaluarea bunurilor obiect al dona\lilor supuse reunirii
3.2.2. Bunurile supuse reuniril 3.2.3. Ordinea opera\iilor pentru stabllirea masei de calcul
875
Ill. REDUCTIUNEA LIBERALITATILOR
876
1. Considera\il generale 2. Caile de realizare a reduqlunii _ _ _ _ _ _ _ _ _ _· - - - - - - - - - - - - 3. Ordinea ?i regulile reduc\lunii liberallta\ilor exceslve 4. Efectele reduc\iunii liberalita\ilor excesive
876 876 877
878 878
5. intreglrea rezerve1 succesorale 6. Reduc\iunea unor llberalita\i speciale
879 880
7. lmputarea liberallta\ilor Fl$A NR. 31. DREl'TUL DE OPTIUNE SUCCESORALA
881
I. NOTIUNI GENERALE, SUBIE(Tll ~I CARACTERELE JURIDICE ALE DREPTULUI DE OPTIUNE
SUCCESORl~LA.------~-~----~--~---~----881 1. Notiunile de op\iune succesorala ~i de succesibil. Transmisiunea succesorala provizorie _ _ 881 2. Subiectil dreptului de optlune succesorala
882
_ _ _ 882
2.1. Considera\il generale - - - - · - - -..- - - · - - - - - - 2.2. Mo>tenitorli legall ---··············-- .....--·-···..· - - 882
CUPHINS
XUii
2.4. Vocatia multipla la moetienire - · - - · - · - - · · - - · - · · · - - - - - · - - · - - · · - - · - - · 883 2.5. Creditorii succesibilului 883 - - - ----···-·-······ 3, Caracterele juridice a!e dreptului de -···--···---··--------·-·····-··· 886 IL COND!TllLE DE VALIDiTATE ALE ACTULUi DE OPTIUNE SUCC:ESCJRt\LA II! TERMENUL DE OPjlUNE SUCCESORALA __· - - - · - - · · - - · - - · - · · - - · - - - - .... 892 IV. EXERCITAREA DREPTULUI DE OPf!UNE SU•CCESORA!J.\ ---··----···-·---·······-----·· 897
1. Acceptarea mo5te11irii.. __·-·--··---··------·-····-·········-----··--·············· 897 1.1. Notiunea ji felurile acceptarii mojtenirii 897 1.2. Acceptarea vo!untara a mo$tenirii 897 1.3. Acceptarea fon;ata a mo,tenirii - - · 905 1.4. lntocmirea inventarului ;;ii iuarea masurilor speclale de conservare a bunuritor suc.ces<Jral•e _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _. _ _ _ _ _~909
2. Renuntarea la mo>tenire - - - - - - · - - - - - - - · · - · · - - - - - - 2.1. No\iune
domeniul de aplicare 2.2. Condi\iile renuni;arii la mostenire ji
9l.1 911
._ _ _ _ 912
2.3. Efectele renun;aril la mo>tenire - - - - - - - - - - · - - - - - - · · - - - - 915
FAMILIA
-------------------------------M
fl~A NR. 32. DESFACEREA cAsATORIEI ---·------------····------~!. CONSIDERATll GENERALE _ _ _ _ · - - - - - - - - - - - · .._ _ _ _ _ _ _ 919 II. CAZURILE DE DIVORT ___ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 919 1. Cazurile ,1 motlvele de divor\. Enumerare _ _ _ _ _ _.___ 2. Divor\ul prin acordul so\iior pe cale judiciara _
2.1. 2.2. Cererea de 3. Divor\ul prin acordul so\ilor pe cale 4. Divor\ul prin acordul so\ilor prin procedura
919
____ 920
9W 920 922 923
5. Divortul din culpa ····---···---···- ····--·------ ··-···--···--····--·····--·--··· 925 5.1. Enumerarea cazurilor de dlvor\ din --------····-------·······-925 5.2. Divor1;ul pentru motive temeinice, intemeiat pe art. 373 lit. b) C.civ. _ _ __ 926 5.3. Divor\ul pentru separarea in fapt indelungata _ _ _ _ _ _ _ __ 927 6. Divortul din cauta starii de sanatate a unui so\ _ _ _ _ _ _ _ _ -------~ 927 Ill. EFECTELE
1. Data deslacerii casatoriei 2. Electeie divor\uiui cu privire !a raporturile nepatrimoniale dintre
3. Efectele divor\ului cu privire la raporturile patrimoniale dintre 3.1. Categorii de efecte __
928
928 928 929 929
3.2. Efecte cu privire la reglmul
929
3.3. Dreptul la despiigubiri
931
XUV
CUPRH\JS
3A ObHga\ia de 1ntre\inere fntr2 fo5tii so\i --·--··-··-········--·---·---·-····---- 931 3.5, Presta~la compensatorie ---·-·---··---MM·-~-~~-~.~-~-~------~..~-"'""- 932 4, Efectele divori;ului cu prlvlre la raporturi!e dintre ]i coplil for rninori - - - · · 934 4.1. Considera\ii generale - · - - · - - · ·
4.2. Exercitarea autorita\ii 4.3. Stabilirea iocuintei copiiului dupa divort ---··--·-··-··--··-·---..- - - - - 935 4.4. Stabiiirea contrlbutiei pZlrin~ilor la cheltulelile de cre;;teref educare, !nv8~8tura pregatire profesionala a copilului --·· 936 4.5. Modificarea masurilor luate cu privire la copil 937 IV. ASPECTE PARTICUlARE 937
*'
Fl$A NR. :B. flllATIA i. NOTIUNI INTROOUCTIVE II. O!SPOZITll GENERALE PRIVIND STABIUREA FIUATIEI. PREZUMTIA DE PATERNITATE 1. Clasificarea filiatiei 2. Modurile de stabHire a filiatiei 3. Oovada filia\iei 4. Posesia de stat (folosirea starii civile) - - · 5. Prezum\ia de paternitate 6. Timpul legal al concep(iunii Iii. RECUNOASTEREA COPILULUI 1. No\iune ~i caractere juridice
938 938 938 . 938 938 939 939 940 941 942 942
2. Felurile recunoa~terii ---·····
943
3. Nulitatea 4. Contestarea recunoa5terii 1. Dispozi\ii comune privind ac\iunile referitoare la 2. Contestarea 3. Ac\iunea in stabilirea fiiia\iei fa\a de mama (in stabilirea maternita\ii)
943 944 944 944 947 948
4. Ac\iunea in stabilirea filia\iei fa\a de tatal din afara casatoriei (in stabilirea paternita\ii din afara
949
IV. ACJIUNILE PRIVINO
5. Ac\iunile privind filia\ia fata de tatal din casatorie - - ·
950
5.1. Considera\ii
950
5.2. Trasaturi specifice ac\iunii In tagada paternita\ii, in functie de titularul ei
951
Fl$A Nft 34. OBLIGATIA DE TNTRETINERE
I. NOTIUNE '?I CARACTERE JU RI DICE II. PERSOANELE TNTRE CARE EXISTAOBLIGATIA DE INTRETINERE $1 ORDINEA TN CARE ACEASTA SE DATOREAZ)\ 1. Persoanele intre care exista obliga\ia de intre\inere
955 955 956 956
CUPH!NS
XLV
2. Ordinea ln cate se datorea23: obligat!a de lntretin 3. Particularitii\i ale obllga\iel de "intr0tin0,re_..••...•. ·--······--··············-··········-···················---· 958 ill. CONDl]llLE OBLIGATiEI DE 111. STAB ILi REA SI EXECUTAREA OBUGA]!!EI DE !NTRF.TINERf Nil. 35. AUTORiTATEA PAiR!NITEl\Sl:A ··--------·--·-··-·-··············-··----··-·"". I. NO]IUNE. DURATA $1 EXERCITAREA AUTOR!Ti\]11 Pi\R!NTE~T! ---·-·· 964 II. DREPTURILE $1 TNDATORIRILE 965 Ill. MODUL DE EXERCITARE A AUTORITAJll PARINTE;'iTI --·--··----···------·--·-···-···- 969 L Modul de exercitare a autorita\i1 969 2. Exercitarea autoritatii parinte~ti 1n caz de divort sau In cazul copilului din afara 970 casatoriei, a carui filiatie a lost stabilita fata de piirinti - - - - · IV. DECADEREA DIN EXERCITIUL DREPTURILOR PARINTE$TI _ _ __ · - - - - - - - - - 971
PARTEA GENERALA PERSOANELE
,-
reguia juridlca potrivit careia o lege civil2 se aplic.3 nurnai situa!Hlor juridlce care se
, ivesc In practici:l dupa !ntrarea ei !n vlgoare, !ar nu $i s!tuat1Hor anterloare [art 15 i alin. (2) Constitutia Romaniei ~i art. 6 alin. (1) Cdv. 20091 11]; este un principiu constitutional; pe cale de consecinta, ar fi neconstitutional@ preve" J derea dintr-o eventuala lege c!vHa (ordinara sau organica) sau dintr-un alt act normaj tiv ce ar dispune c.3 acea lege sau ace[ act normativ s-ar aptlca retroactfv; ar putea i
I-
avea caracter retroactiv numai un act normativ de o for\il juridlca egala Constitutiei, , deci numai printr-o lege constitutionala, legiuitorul ar putea stabili di dispozitiile aces-
j__
! Criteriui
I teia se aplica retroactlv.
I j
_] ~.. lege ;, fi retroa~tiva -daC::i ~;,reglementa fie f~pte care, i~ainte d~, intrare~ ei in !
!
vigoare, au dat na5tere sau, dupii caz, au modificat ori au stins o situa\ie juridicii, fie efecte pe care acea situatie juridica le-a produs 1nainte de aceea5i data.
I
-----
' - distinctia tine cont atilt de principiul neretroactivita\ii, cat ;;i de posibilitatea fegiui, . torului de a opta 1ntre aplicarea imediata a legii noi ~; ultraactivitatea legii vechi: , l. facto praeterita: faptele constitutive, modificatoare sau extinctive de situa\ii juridi, ce, realizate in 1·ntregime inainte de intrarea in vigoare a legii noi, cat,; efectele produse de acea situatie juridica inainte de acest moment; acestor situatii Ii se va aplica exclusiv /egea veche {legea in vigoare la data producerii faptei ori a efecteior ei); 2. facto pendentia: situa\iile juridice In curs de formare, modificare sau stingere la data intrc3ril In vigo:are a legii noi; in privin~a acestora, se va aplica legea noud a putea Ii considerata retroactivii), 1nsa legiuitorul poate opta pentru supravieW1rea
l
legii vechi; daca insa elementele ce alcatuiesc constituirea sau, dupa caz,. n1odificarea ori stingerea au individualitate proprte, atunci pentru flecare element se aplic8 Jegea
l !n vigoare la momentui la care acesta s-a produs;
I"
1:1 de exemplu, prescriptllle lncepute ~i neTmplinite ia data intri3rii In vigoare a legii noi reprezint:3 facta pendentia, ca situatii juridice in curs de formare, modlficare sau stingere la data aparltiei acestela; la fel §i posesiile 1ncepute ~i ne!'mplinite la data intrBrii i'n vigoare a !egli noi; ,
I it facto futura: situatiile juridice care se vor na~te, modifica sau du pa intrarea j_ln vigoare a legii noi, precum ~i efectele vii~"..ar
111 Tn cuprlnsul acestei file, aviind !'n vedere 'tema abordata, a fost folosit5 abrevierea C.civ. 2009 pentru a se evita orice posibil2: coofuzie.1n restul fi;;elor, Codul civil din 2009 1 adoptat prin Legea nr. 287/2009, a fost abreviat C.civ.
APLICAKEA LEGll GVILE
ll\i l IMP
privlnta ace.stora1 se va aplica Jegea nou6, afar2 de cazu1 ?n care
vechi.
de drept conf~-;;-··-~~aef·~dat~,.C,~-~···r.~~··-~-~j·~,gea cl~i12 notili··-~~l aplic8 tututor situa~iilor juridice ivite dup8 intrarea el In vigoare, excluz<3nd apiicarea
!
legii dvile vechi fart.Galin. (5) >i (6) C.civ. 2009];
:
astfel, legea· civHa nouil se apl1c:5 tuturor actelor 5i faptelor lncheiate sau, dup3 c;:;z, ! prod use ori savar;;ite dupa intrarea sa in vigoare, precum :;;i situatiilor juridice nascute : dupa lntrarea sa 'in vlgoare [art. 6 alin. (5) C.clv. 2009], precum >i efectelor viltoare ale situatlilor juridice nascute anterior intrarli In vigoare a acesteia_, derivate din starea ~i capacitatea persoanelor, din casatorie, filia\ie, adop\ie ~i obliga\ia legala de intre\i· nere, din raporturl!e de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, ;;i din raporturile de vecinatate, daca aceste situatii juridlce subzista dupa intrarea 1n vigoare a noi 6 alir.. C.civ. -- u!traoetivitotea (supravietuirea) !egii vechi, care presupune aplicarea, unor situa\ii determinate, a legii civile vechi, de~i a fntrat !n vigoare o noua lege civi!a; i - exceptia ultraactivitiliii legii vechi i;;i gase;;te aplicare in doua ipoteze: : 1, dind legea nouil prevede Jn mod expres aplicarea legii vechl; in cazul
APLICAREA IN TIMP A CODULUI CIVIL DIN 2009 - la aplicarea in timp a Coduiui civil din 2009 (intrat in vigoare la data de 1 octombrie 2011), in raport de reglementarile anterioare, trebuie avute Jn vedere 71 dispozitiile Legii nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287 /2009 privind Codul civil (LPA).
1, Legea aplicabila
juridic d'1il
;-------·------. i Regula I - actele juridice nule, anuiabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data ini trarii In vigoare a legii noi sunt supuse dispozitiilor legii vechi, neputand fi considerate : j valablle ori, dupa caz, eficace potrivit dispozi\iilor legii noi [art. 6 alin. (3) C.civ, 2009, I ' art 4 LPA, art. 102 alin. (1) LPA]. ; ----··--~------·--··-~~~-""~--~---
vechi actelor care B!"2'U
anulabi!e sau
afectate de alte (auze de ineftcaritate ta dat2 lntradi in a noi
I
I validitatea clauzei de inalienabilitate instituite prin conven\ie sau testament este I
, Aplitatii
'
guvernata de legea in vigoare la data !ncheierii conventlei sau testamentu!ul (art. 60
1~~
..
proprietatea comuna 1n devalma,ie poate avea ca izvor >i actul juridic numai pentru ! actele juridice 1ncheiate dup5 intrarea 111 vigoare a Codului civil din 2009 (art. 65 LPA); ~J modificarea contractului se face cu respectarea tuturor condiiiilor prevarnte de legea fn vigoare la data modificarii, iar elementele ce nu_fac obiectul modificarli sunt -·----I[
I
--
----~--··-----
1'\PUC/\RE1}, L!:Gl! C!V!LE TN T1fVlP
5
LPA); - dispozitH!e art. 2515 C.civ, 2009 {care permit p~ri;Hor s.3 modiflce, In anurnlte ~onditil, durati:'l terrnenelor sau cursul im:sc1'ip\iei) nu vaiideazB co:nvE'ntille avand ca obiect n1odificarea reglmului legal al nn,i 1·ncheiate anterior intriirli !or in vigoare
(art 202 LPA). , - prevederile din vechea reg!ementare referitoare !a revocclrea donatiei pentru sur. I venientB de copJI {caz de revocare care a fost prev.3zut de Codu! clvil din 1854, dar care nu a mai fost reg\ementat de Codul civil din 2009) nu se apnca 1n ipoteza In care copilui s-a nascut du pa intrarea in vigoare a Codului civil din 2009 (art. 96 LPA); _,, daca formalitatiie de opozabilitate nu au fost 1ndeplinite cu privire la un contract de loca\iune 1n curs de executare la data intrarii in vigoare a Codului civil din 2009 bu nu I dat 1n ioca\iune este lnstrainat dupa aceasta data, contractul de loca\iune este opozabil dobanditorului numai daca sunt indeplini!e formalitaiile prevazute ia C.civ. 2009 130
,i
- legea in vigoare la data incheierii unui act juridic va reglementa atilt efecte!e cute, adica efectele care s,au produs sub imperiul ei (principiul neretroactivitatii),
data fncheiedi unui ::.tct
~f efecte!e viitoare1 adic3 efectele
tuturor efectelor sale trecutoe ?i viitoare
care se vor produce dupa intrarea in vfgoare a
noi (ultraactivitatea legii vechi} [art. 6 alin. (2) C.civ. 2009 '?i art. 3 LPAJ. Aplicatii legale - efectele juridice ale clauzei de ina!ienabilitate instituite prin conven\ie sunt guvernate de legea 1n vigoare la momentul 'lncheierii conventiei [art. 60 alin. (1) LPAJ; - efectul constitutiv al conven\iei de partaj, precum ~i alte efecte ale acesteia se aplica doar conven~iilor de partaj incheiate ulterior intrarii in vigoare a Codului civil din 2009, , deci conven\Hle de partaj anterioare produc efectele reglementate de legea in vigoare , la data 1ncheierii lor, ceea ce lnseamna, 1ntre altele, cii au efect dedarativ [art. 66 !
i
alin. (1) LPA]; - dispoziiiile art. 1271 C.civ. 2009 privitoare la impreviziune se aplica numai contractelor lncheiate du pa intrarea in vigoare a acestui cod (art. 107 LP/\,); - dfspoz!tiile art, 1274 C.clv. 2009 privitoare la transferul riscudlor ln contracteie translative de proprietate se aplica numai contractelor inrheiate dupa intrarea lui in vigoare 108 LPA); - contractele de mandat inchelate lnainte de lntrarea Jn vigoare a Codu!ui civil din 2009, pentru care pBrtfle nu au prevazut un termen,. raman supuse legfi In vigoare la data incheierii ior (art, 142 LPA).
- anumite dispozi\ii ale Codului civil din 2009 referitoare la obiiga\ia de garan\ie contra viciilor iucrului vandut (deci la un efect ai contractului de vanzare), anume art, 1710, art. 1711, art. 1712 alin. (2) :;i art. 1713, se apiica :;i ln cazurile 1n care vicii!e ascunse au lost descoperite dupa data intrilril in vigoare a Codului civil din 2009 121
6
APUCAREA lEGll CIViLE IN TlfVlP
ratoruiui, se aplicii ~i contractelor lncheiate 'ina!nte de data intrari! Jn vigoare a acestul ln cazui In crJre cornportamentu! cump3r3torului care pricinuie~te deicecC(iur1ea intervine dupii aceasta data (art. 122 LPA); - daca !egea nu prevede altfel, dlspoz.itlile art. 1734 C.civ. 2009, referitoare la concursul !ntre preerr1ptorl, se aplica ~i drepturllor de preemptlune izvorBte dir: contracte fncheiate !nainte de iotrarea in vigoare a actualuiui Cod civil (art 125 LPA); - dispozitlile art. 1807 Cciv. 2009, care, intre altele, rnnfera locatorului o aqiune directa de sublocatar, sunt aplicabi!e contractelor de sub!oca;iune lncheiate dupii data intrarii In vigoare a Codului civil din 2009, cniar >i in cazurile 1n care contractul de locaiiune s-a lncheiat anterior acestei date (art. 128 LPA); - dispozitiile art. 1810 C.civ. 2009, care institule o cerin\a supllmentaril ·in ceea ce prive§te taclta reloca\lune fata de reglementarea anterioara (1ndeplinirea obliga\iilor de catre locatar), sunt aplicabile in cazul tuturor contractelor de loca;iune al caror termen se 1mpline,,te du pa data intrarii in vigoare a Codului civil din 2009 {art. 129 LPA); - prevederile art. 1823 C.civ. 2009 referitoare la 1mbunata\irile efectuate de locatar se aplidl :;i contractelor de locatiune in curs la data intrarii in vigoare a Codului civil din 2009, dadi lucrarile adaugate sau autonome au fost efectuate dupa aceastil data (art, 131 LPA); - art 1834 C.civ. 2009 (privitor la a nu mite particularita\i In cazul decesului chirla:;ului) se aplica si contractelor de inchiriere a !ocuin\elor aflate ln curs de executare la data Codului civil din 134
2, Legea aplicabila p.rescriptiei exi:indive :ii decaderii lncepute si neimpiinite la data intrarii in vigoare supuse dispozi\lilor iegale care le-au instituit [art 6 si (2) C.civ. 2009 (referitoare la lmposibiiitatea de principiu de suspendare :;i intrerupere, dar si la for\a majora drept cauza generala de suspendare a termenelor de dedldere) se aplica numai termenelor de decadere care au In a Codului civil din 2009 205 isp
IWUCAliEt1 LEGil CIVILE]N TIMP
--
-
7
''HH~ • • ~-·----~~---~-----------
-- ca fa pt juridic; este supusa legii in la dat;; producBrii sau sa11arsirii 1mon,iurii· rii sau care incidenta accesiunii:
- daca este vorba Norme
faptr~
va fi apHcabi!3 legea 'fn Vi!!oai·e la mornentul
- dispozitil!e art 5·75 C.civ. 2009 {referitoare la acceslunea n2tura!a a anirnale!or) se aplicii situa\iilor ni:iscute dupa intrarea 'n vigoare a Codului civil din 2009 (art 57 LPA); - In toate cazuriie fn care acces!unea imobiiiara artific!a!;J presupune exercitarea unui drept de op\iune de catre proprietarul imobilului, efecteie accesiunii sunt guvernate de legea 1n vigoare la data 1nceperii lucrarii; la 1ndeplinirea conditiilor prevazute in art. 56 alin. (1) LPA privind aplicarea dispozitiilor Codului civil din 2009 referitoare la dob3ndirea drepturllor reale imobi!iare prin efectul lnscrierii acestora Jn cartea funciara, ori de cate ori proprietarul imobilului are un drept de op\iune, el dobande,te , dreptul de proprietate asupra lucrarii 1ncepute dupa intrarea 1n vigoare a Codului civilj . de la data cererii de chemare in judecatli prin care a solicitat recunoa,terea dreptuiui
pana
'!
sau de PF()jllietate asupra lucrarii, daca ac\iunea a fost. admisa (arto.58 LPA)_._ · - - · ·
3.2.
i
T~ca efect al posesiei de lungii ci'urata, va Ii sup~sa dispozitiilor 1n vigoare la momentul I i la care a 1nceput posesia [art. 6 alin. (4) C.civ. 2009]. si!~~·&li;;,;;,ibi!e.J -daca po~esia asupra unui imobil a inceput anterio~irrtrilrii 1n vigoare ~ Codul;;i civif din 2009, uzucapiunea va fi guvernata de reglementarea anterioara, indiferent daca era deschisa ori nu carte funciara pentru imobilul respectiv; '
I
dac.3 posesia asupra unul imobil a lnceput ulterior momentu!ui intrarii In a Codului civil din 2009, iar pentru acel imobii era deschisa carte funciara, se vor aplica dispozi\iile legii actuale, cu precizarea ca, pana la 1ndeplinirea condi\iilor prevazute 1n art. 56 alin. (1) LPA privind aplicarea dispozitiilor Codului civil din 2009 referitoare la dob§ndirea dreptur.ilor reale imobiliare prin efectul lnscrierii acestoro cartea funciara, uzucaplunea extratabulara prev@zuta 1n art 930 C.clv, 2009 l~i produce efectele de la data introducerii cererii de chemare in judecata prin care s-a solicitat constatarea 1ndeplinirii cerintelor legale ale acestui mod de dobandire, daca ac\iunea a fost : admisa, respediv de la data invocarli excep~iei uzucapiunii, daca aceasta exceptie a lost admisa 82 LPA, modificat prin Legea nr. 60/2012 de aprobare a O.U.G. nr. 79/2011j; daca posesia asupra unui itnobil a lnceput Jn lnterva!ul de timp 1 octombrie 2011 (data intraril in vigoare a noului Cod civil) ~i 20 aprilie 2012 {data intrarii 1n vigoare a Legii nr. 60/2012 de aprobare a O.U.G. nr. 79/2011 pentru reglernentarea unor masuri necesare intrarii in vigoare a legil nr. 287/2009 privind Codul civil, deci data modificarii art. 82 LPA), dar !a ace! moment nu era deschisa carte funciara pentru imobilul respectiv, uzu~apiLinea va.Ji...supusil dispozi\iilor Codului civil din 1864,
rn
8
APUCAREA LEGll CIVILE iN TIMP
aCE!as:ca solutie decurg3nd din art. 6 al in. (4) C.civ., lpoteza nefiind 2coperita de art. 82 !n forma modificat::i; pentru poseslile lncepute du pa 2.0 2012, daca nu era deschlsi1 carte funciara oentru lmobilul respect!v, uzucapiunea va fl reglementata de arL 930 C.c!v.; - uzucapiunea mobi!iara (art, 939 Cciv 2009) va pulea fi invocata numai daci\ poulterior datei de 1 octombrie bunului mobil a
posesia (fapt juridic), In general, va produce acele efecte recunoscute de legea la momentul 6 Cciv. - dispozi\iile art. 920 C.civ. 2009 (referitoare la intervertirea detenjiei precare posesie) se aplica numai cazurilor de intervertjre ap5rute ulterior lntr5rii In v1eri;,,-e Codului civil 81
legea aplicabilii dezmembriimi:ntelor dreptului
proprietate privata
4.1. Dreptul de superfide - va fi guvernat de Codul civil actual numai daca a fost constituit ulterior a
68
4.2. Dreptul de uzufruct, dreptul de uz ~i dreptul de abital;ie drepturile de uzufruct, potrivit art. 69 LPA, precum ~;, pentru identitate de ra\iune, drepturile de uz ~i drepturile de abita\ie in fiin\a >i dupa intrarea in vigoare a Codului civil din 2009 se exercita potrivit dispozi\iilor acestuia, dadi nu se prevede altfel prin nr. de in a Codului civil. - dispozi\iile art. 714 Cciv. 2.009 (referitoare la cesiunea uzufructului) se aplica ferent de data constituirii uzufructului; in cazul uzufructului constituit prin crnnw>ntie !ncheiata anterior intraril 'in vigoare a Codului civil din 2009 1 acesta este ~i rarnar1e incesibil, mai pu\in in cazul in care paf\ile convin altfel (art. 70 LPA); - dlspozi\iile art. 715 alin. (2)-(4) Cciv, 2009 (referitoare la opozabi!itatea sau lnce-
tarea anumltor contracte-) se api1-c3 numai In cazurile ln care lncheierea sau relnnoirea contractelor de loca\lune ori de arendare are loc dupa intrarea 1n vigoare a Codului civil din 2009 (art, 71 lPA); - dispoziliile art, 746 alin. (1) lit. e) Cciv. 2009 (referitoare ia stingerea uzufructului , prin neuzi se aplid drepturilor de uzufruct constituite ulterior intrarii ln vigoare a ! Codului civil din 2009 (art 72 LPA); - dispozi\iile art 747 C.civ, 2009 (referitoare la stingerea uzufructului orin abuz de folosinta) sunt aplicabiie ~i !n cazul uzufructului constituit anterior intrarii in vigoare a Codului civil din 2009, daca abuzul de folosin\a este savar§it ulterior acestei date
73
APUCAf>;EA LEGll Cl\/lLE
THVlP
t11spoici\llie crL 748 tJlin. C"civ. la uzufructu!ui pieirea bunului) se aplic3 ln toate c:azurlie in care bunul a fost dlstrus u!terlor intr3rii 1n a civil din 2009 74
viHoar·e ia momentul la care a fast constituit [art. 6 stir1eere" prin neuz a ser~ se aplica numai drepturilor de servitute constituite uiterior lntrarii ln vigoare .a civil din 2009 75
- obliga\iiie nascute din faptele juridice l!cite (fapte extracontractuaie) sunt supuse disJa data lor 103
· Gestiunea de afaceri
~
se va ap!lca acea lege In vigoare I.a momentul la care a inceput gestiunea 1 fie i efectuarea unui act material, fie a unui act juridic, facut cu inten\ia de a gera resele altu1a 110 - este guvernata de legea in vigoare la momentul la care solvensul a executat de care nu era - este guvemata de legea ln vigoare la data la care s-a produs lmprejurarea ce a dus la imboga\irea neimputabi!a, dar fara ternei jur'dic, a unei persoane, !n
6. Legea aplicabila nascute din faptele juridice ilicite (fapte extracontractuale) ce atrag punderea civilii delictuala sunt supuse dispozi\iilor legii in vigoare la data 1JHJm1ce1 lor extracontractuale n5scute din rillspunderea civil8 delictuaJa 1nainte vlgoare a Codu!ui civi! actua 1sunt sup use modurilor de stingere prevBzute
llE
7. tegea aplicabila
mater:1e de mc•l;!tE:nu:e legala
- este guvern.ata de legea In vigoare la data deschiderii succesiunii, adlc3 celui a este vorba prevederile art. 958 !ii art 959 Cciv. 2009 (reforitoare la cazurile de aplica numai faptelor savilr~ite dupa intrarea in vigoare a Codului civil din 2009, inainte de 1 octornbrie 2011 93 chiar daca a
S
10
APUCARE/l, LEGll CIVILE
TIMP
in privinta valiciit3tii testarnentu!ui,. acesta f!!nd uri .act juridic, se va avea ln vedere legea Tn vigoare la mornentul intocrnlrii lui, pe cand In privinta efectelor acestula, se va .avea In vedere de la rnomentu! deschider!i succesiunli. vaiabil!tatea c!auzei de inalienabtlitate instituite prin testament este orn1e>rne1:" In vigoare la data 1ncheierii acestuia, iar efectele clauzei sunt "'"'ernc1·rp 60 alin.
··~~·--··-~·~····-~~
efedelm: viitoare ale altor situatii
art. 6 alin. C.dv. 2009
£xc:e1:rfil de la : art. 6 aHn. !
C.dv. 2009
uricu~:e
trecute
- efectele viitoare ale altor situatif juridice sunt guvernate 1 de regu!a, de legea ln la data ori lor 6 al in. C.dv. 2009 art. 3 - dispozi\iile legii noi sunt apllcabile efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute anterior intrarH In vigoare a acesteia, derivate din starea !}i capacitatea persoanelor, din ci'isiitorie,filiatie, odoptie ~i obligatia legalii de intret;inere, din raporturile de pro· prietate, incluslv regimul general a! bunurilor, ~i din raporturile de vecinatate, dacii aceste situatii jurldice subzista dupa intrarea In vigoare a legil noi [art. 6 alin. (6) - dispozl;iile art. 602-625 C.civ. 2009 (referitoare la llmltele legale ale proprletate) nu se aplicii sltuatiilor jurldice nascute anterior lntraril in vigoare a Codului civil actual (art. 59 LPA); - dispozitllle art. 630 C.clv. 2009 (referitoare ia depac;irea inconvenlentelor normale ale vecinatatil) se apHca numai inconvenientelor cauzate dupa data intrarii In vigoare a Codului civil din 2009 (art. 61 LPA); - dispozi\iile art. 641 C.civ. 2009 (referltoare la regula majorita\ii sau a unanimita\ii materia coproprieta;ll) se aplica numai actelor juridice lncheiate dupa intrarea a Codulul civil din 2009 52
• Recurs 111 interesul /egii. in interpretarea 'ji aplicarea dispozi!iiior art. 5, art. 201, art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea In apllcare a legil nr. 287/2009 privind Codul civil 'ji ale art. 6 a!in. {4), art. 2512, art. 2513 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, prescrlp\iile extinctive incepute anterior datel de 1 octombrie 2011, lmp!inite Ori nelmplinite la aceea,i data, raman supuse dispozl\iilor art. 18 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, republlcat, astfel incat atat lnstantele de judecata, din oficiu, cat ,,1 par\lle interesate pot invoca excep\ia prescrip\iei extinctive, indlferent de stadiul proce· sual, chlar in iitigii incepute dupa 1 octombrie 2011 (1.C.C.J., Completul competent sa judece recursu! !n interesul legii, Decizia nr.1/2014, M, Ot nr. 283 din 17 aprilie 2014).
APUCAHEA LE(d! ClVitI Recurs 'in interesul ff:'gfi, ~l
ln
achizlthit:
THVlP
JJ
sub imperiul
ltT;plinite
intrarea ln vigoare a Leg!! nr_ ] /1996, dq,1u1me !'n constatarea dob8ndirii de carte funciara su11t d-e rli,nnrltiii0 vechl 1 respectlv ale Decretului-!ege nr, din 14 oGtornbrie 2008). m Recurs In interesul legii. Tn ?i apHcarea art 22.3 raportat la art 39 ailn. din nr. '71/2011 pentm punerea 1n ap!icare a Legii nr. 287/2009 privind Codui civil, art. 396-404 C.civ. 2009, referitoare la efectele divortuiui cu privlre la raporturi!e dlntre piirin\i ,; cop1ii lor minori, sunt aplicabile §l cerer!lor de divort formulate lnainte de fntrare;:J 1n vigoare a noulul Cod civli ;;l aflate pe rolul instan\elor de judecata in caile de atac (LC.C.J., Cornpletul competent sa judece recursul 1n interesul legii, Decizia nr. 4/2013, M. Of. nr. 226 din 19 aprilie 2013). • Daca pr!n lege nu se prevede altfel, procesele ?i cererile In rnaterie civila sau cornerciala in curs de solu·· tionare la data intr11rii !n vigoare a Codului civil se soiutioneaza de c:3tre lnstante!e legal lnvestlte, !n conformitate cu dispoziliile legale, materiale ~i procedurale In vigoare la data cl.ind ocestea au Jost pomite (art. 223 din Legea nr. 71/2011). Ca exemple de dispozitii o/e Legii nr. 71/2011 core previid altfel rnen\ionam ort. 39 a/in. (2), a7a cum s-a re\inut in Decizia nr, 4/20.13, pronuntata in recurs in interesul legli, prin care s-a stabilit ca ,,prevederile art. 396-404 C.dv., refer'1toare la efectele dlvor\ului cu privire la raporturile dintre parin\i ;;i copiii lor minori, sunt aplicablle ;;i cererllor de divor\ formulate 1nainte de intrarea In vigoare a noului Cod civil si aflate pe rolul instan\elor de judecata in caile de atac, art. 39 al in. (2) din Legea nr. 71/2011 reprezentand 0 norma derogatorie de la prevederile art. 223 din aceea?i iege". De asemenea, in Decizia nr. 1/2014, pronun\ata in recurs in interesul legii, s-a re\lnut art. 201 din Legea nr. 71/201.1, text legal situat 1n capltolul VIII, seqiunea 1, intltulat ,,Dispozi\ii tranzitorii ;;i de punere in aplicare a car\ii a VI-a «Despre prescrip\ia extinctiva, decadere §i calculul termenelorn a Codului civil", constituie, atat prin arnplasarea sa ·;n corpul legii, cat ;;i prin campul sau de aplicare , destinat reglarii tranzitorii a domeniului particular privitor la prescrip\iile 1n curs la data intrarii in vigoare a Codului civil - o norma tranzitorie speciala (sau norrna conflictuala speciala). Cum specialul deroga de la general '.ii se aplica cu intaietate, insearnna ca dispozi\ille art. 223 nu vor putea fi aplicate niciodata in reglarea conf!ictului de drept intertemporal privitor ia regirnul aplicabil prescriptiilor incepute >i implinite ori neimplinite la data de 1 octombrie 2011, fond inlilturate de la aplicare de norma conflictuala speciala a art 201 din acela,1 act norrnativ, devenind lipsit de relevan\a faptul ca procesul a inceput dupa data de 1 octombrie 2011, din perspectiva problemei de drept analizate.
ca
re!a\ia sociala, patrimoniaia sau nepatrimonialii, reglernentatii de norma de drept
raport socia/1 fn sensul ca prive?te exclusiv relatii !ntre persoane, persoane fizice ori persoane juridice, chiar ~i atunci cand conduita pe1·5o;rnE,ior
leg3tur.3 cu anumite lucrurl; raport volitional, in sensu! prin reglementarea de catre norma de drept civil. raportul juridic reprezinta vointa /egiuitoru/ui; - atunci cand raportul juridic are ca izvor vointa pi'irtilor, adica se najte dintr-un act juridic civil, raportul juridic prezinta caracter dub/u volitional; se gasesc pe pozftie de egalitate juridica, acest caracter semnificand ideea civil.
ca
IZVOARELE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL CONCRET
1. Clasificarea izvoarelor raporturilm: juridice dvile concrete cum depind sau nu de vointa umana, izvoarele raporturilor juridice civile con· se Impart ·in fapte {ale omulvi) ji evenimente (numite uneori, relativ impropriu, ~i
fapte naturale);
- dupii sfera lor, deosebim 1ntre fapt juridic in sens /arg {!ato sensu) $i fapt juridic in
sens restrdns 1. Evenimerte
acele \mprejurari care se produc independent de vointa omului $i de care legea , : leagii anumite efecte juridice; m spre exemplu: moartea lnseamn.3 lncetarea capacit3til de folosin~a ~i de exerdtiu, i -
--r-
marcheaza momentu! d-eschlderii succeslunH etc.
omuiui
Acte HJYll
actiuni -~le omui~i savar'.;ite cu intentia de a produce efecte juridice, : adica de a na~te, modifica sau stinge un raport juridic civil concret. : . · 1 -· aqluni ~le omului savar5ite faro intentia de a produce efecte j~ril dice, dar care i>i produc efectele 1n temeiul legii; · a din c~tegor~a faptelor }urid!ce ln sen: re. st~~l!is (strfcto sen:~) fac '
I
: .l____...f"lrle 51 even1mentele (faptele natura1eJ,_cl!fE!Fen\a de sl
HAPCRTULJURIDIC CJVlL
13
Tn sens larg ,?i
,
~
aq1un1 sau a1e une1 persoane pnr; care caic.5 dreptunle sau intereseie legitirne alr unP1
G
te persoane, provocandu·se astfel un pre1ud1c1u I
_ matenal sau moral (art. 1349, art, :351·1395 C.c1v.).
- v1zeaza opunerea actulw JUridic de faptu/ Juridic in injeles restrans, int~r. acestea exista 1mportante diferente de reg1m 1urid1c1 sp1e exempiu a) faptul jund'c in ln\eles restrans poate f1 probat, in prmc1p1u, fara 1ngrad1n, fond adm1sibl! ocice m•jloc de pcoba, in vrerne ce dovada actelor JUndice c1v1le este ,
tnteres.ui
ciasificfir!i
supusa unor condi\ii restrictive; b) capacitatea civilii cunoa,te reguli diferite, dupa cum este vorba de acte juridice civile sau de fapte ju rid ice In in\eles restrans; c) reprezentarea opereaza numaf In materia actelor jurldice; cl) problemo exclusiv in cazul etc.
IIL STRUCTURA RAPORTUtUI 1. Elementele constitutive ale raportului juridic civil - persoanele fizice ori juridice,
de
calitate de
de drepturi subiective civile sau
civile.
- totalltatea drepturiior subiective civile ~i a obliga\i'ilor civile pe care le au - conduita par\ilor, adica ac\iunile sau inac\iunile
Obiectul
care sunt 1ndrituite par\lie sau
care sunt
Consideratii gene·raile laturi!e nutuh.;i rapor
- latura activa, alcatuita din drepturile subiective civile; -~ latura pasiv8, alcatuit<3 din obfiga~iiie civile core!ative.
ca
i
raportul juridic real ~i eel nepatrimonial sunt raporturi simple, in sensul subiectul activ are in principiu nurnai drepturi, lar subiectul pasiv nedeterminat are nurnai obli· gaiia negativa de a nu face nimic de natura sa adudi atingere exerci!iului dreptului real ori i ," :~i de c3tre,titularu! '
14
R1WORTUUURIDIC CIVIL
juridic obh'gationol (de creant3} poate i1 nu numal un raportjuridic slrnplu1 raport juridic complex, ln sensui fi-ecare parte a raportului juridic poate
ca
at§t
clvi!e.
posibllitatea subiectului activ, 'fn limitele norme!or juridice civlle, de a avea anurnita conduita, de a pretinde subiectului pasiv o conduita corespunz:.ltoare 1 lar, In caz de de a a statului. 1. subiectiv civil este o posibilitate putere) recunoscuta de legea civila subiectului activ (titularului); 2. dreptul subiectiv civil presupune trei componente, anume: a) posibilitatea subiectului activ de a avea el lnsu~i o anumita conduita, in iimitele prevazute de lege; b) posibilitatea subiectului activ de a pretinde, 1n limitele stabilite de lege, subiec· tului pasiv sa aiba o conduita corespunzatoare (sa dea, sa faca ori sa nu faca ceva); c) posibilitatea subiectuiui activ de a recurge la concursul for\ei de constrangere a statului, daca dreptul sau este nesocotit sau 1ncalcat, pentru a ob\ine conduita corespunzatoare ce ii incumba subiectului pasiv; 3. existen\a dreptului subiectiv civil nu trebuie confundata cu exercitiul acestuia, deci posibllitatea juridica nu este acela~i lucru cu posibilitatea materializata (cu efectiva
In valoare a
2.2.2. Clasificarea drepturilor subiective ci'IJile
2.2.2.1. Drepturi subiective civile absolute ~i drepturi subiective civile relative f
C~1i~riut de
cum titularul dreptului poate sa ~H exercite, cu sau fara concursul drepturile subiective civile sunt absolute >i relative; w. uneorl, se considerii ca opozabilitatea drepturilor ar fi crlteriul acestei c!asific3ri, 1nsa, ca realitate juridica, orice drept subiectiv civil este, ln prlnciplu, opozabil tuturor subiecte!or de drept, i"ri sensul ca acestea din urma nu pot sa TI nesocoteasc5; distinc1ia lntre cpozabilitatea erga omnes a dreptului real (mai larg. a dreptului absolut) >i opozabilitatea fa\a de debitor a dreptului de crean\a la dreptului re!ativ) este consecinta unei confuzii lntre, pe de o parte, opozabilitatea unul drept1 1ar, pe de alta efectul unul Noilune: drepturile In temeiul carora titularul !or poate avea o anumit5 conduit3 1 a avea nevoie de concursu! altor persoane pentru a le exercita; -in aceasta categorie intra drepturiie reale ~i drepturile nepatrimoniale.
clasificare
fara :
absolute '
I ~~~::~ titularul este determinat, ca subiect activ al raportului juridic 1n al carui i
8
I '
I
continut intra, subiecrnl pasi11!iind nedeterminat, format.din toa.~e celelalte persoane; '
RAPC>RTULJUR1DIC CiVIL
15
obiig1t\ia "n1·10ralnde a nu face rev;ne tuturor ceiodalte persoane- (uneori se
absolut e~s·t(fe:__oj2_()1
J
l\lotiune: drepturile Jn temeiul carora subiectul actiV (titularul} poate s2 pret1nd;5 SL!, biectului o anun1lta conduit.a, fiira de care mc1m·u1 nu poate fl ex1r•rcitat: -- in aceasta intra toate drepturile d€ rrc:an:ta.
Laractere 1. este cunoscut atat subiectui activ (creditorul), cat si eel pas iv (debitorul); 1
2, ii corespunde fie o ob!iga\ie de a cla (ac\iune), fie o obliga\ie de a face (actiune), fie
·1·
[ o obliga\ie de a nu face (ab\inere); , J 3. obligatia corelativ@ incurnba numai subiectului paslv {uneori se af!rma, relativ 1 1
l_irripropfi<J-'
ca dreptul_relativ esteopozabil_numai subiectului p~siv):. _ _...___ _j
Dre:pturi subiective civile patrimaniale ?i drepturi subiective civilt nepatrimoniale Criteriu~
- dupa natura continutului drepturilor subiective civile, acestea sunt patrimoniole
de c!asifica;e
nepgtrimoniale.
Notlune: drepturile al caror continut poate Ii evaluat 1n bani;
- intra in aceasta categorle: a) drepturile reale; b)drepturile de'.~~~.r1~.__------·-···--·---····--··--··---····-------·---·---l - drepturile st1iJle,ct111e patrimoniale 1n temeiul carora subiectui activ t§i poate exercita prerogativele asupra unui bun, In mod direct ei nemijlocit, fara concursul altei persoane; - titularul dreptulu·1 este cunoscut, 1n timp ce subiectul pasiv este nedeterminat, fiind format din toate celelalte persoane; - drepturile reale sunt expres prevazute de lege (art, 551 C.civ.) §i sunt 11mitate ca
Dreplturi reale
numar; dreptului real Ii corespunde obliga\ia generaia ~i negative de a nu i se aduce atingere; - dreptul real este lnsotit de prerogativa urrn.3ririi ;;i de prerogatlva preferintel; prerogatlva urrnC!ririi: posib.1litatea titularului dreptu!ul rea\ de a unnarl bunul ln m.3inile oricui s-ar g8s1 ~idea pretinde restituirea lui; spre exemplu: proprietarul !~! poate revendica imobHuJ de la orice persoana care It de1ine; tituiarul unei servituti Jqi poate exercita dreptul, chiar dac.3 fondul aservit a fost lnstr2iinat de proprietarul origfnar; Jn cazul dreptulu! real de ipoteca, daca debitorul care a garantat restituirea unei sume de bani tmprumutate prlntr-o lpoteca arlnstraina bunul ipotecat -?l nu ;;l-ar executa de bunavoie obiiga!la de restituire a sun1ei lmprumutate, atunci creditoru! ipotecar poate urrnari bunul afectat garantiei ?i 1n rnainile nou!ui pro1111
1 1
l
prletar etc.; m prE'rogativa preferintei: prerogativa tltularului dreptufui real de rea\iza drep- ! .. __l!JI cu prioritate fa\a de titul.arii altor drepturi; de exemplu: din pretul~ burculul lpo-J
RAP0RTULJUR1DiC CIVIL
16
----·----------- --------tecat, scos !8 vanzare sHlta
... -----· ,,_ - --··----Hcitatie, rnai intai l:;;i va satlsface crean~a creditorul lpotecar, ca titular a! dreptului real de iar nun1ai eventualu! rest va ·-------~-·-~ ~-~
distribu1t
al
--~
urm5rit.
-- dreptLlrlle subiectlve patrimor.iale In temeiul c&rora subiectui activ, nurnit crE,di1.or, faca ori sa nu faca poate pretinde subiectului nurnit debitor l
sa
sa
sub sanctlunea constr3ngerli de catre stat; - sunt cunoscut! atat subiectul activ (creditorul}, cat gi subiectul paslv (debltorul); - sunt nelirnitate ca nurriar ~l nu sunt prev;;izute expres de lege; ·- drepturile de creanta izvorasc din acte juridice (contracte sau acte juridice unilaterale), precum ?i din fapte juridice 1n sens restrans (fapta ilicita cauzatoare de prejudicii, gestiunea de afaceri, plata nedatorata ~i lmboga\irea Iara justa cauzaj; - dreptuiui de crean\a 'ii corespunde fie o obliga\ie de a da, fie o obliga\ie de a face, fie o obliga\ie de a nu face, care inseamna insa obliga\ia debitoruiui de a se ab\ine de la ceva ce arfi putut face dad nu s~ar fl obligat la absten\iune;
_-dreptu! de cr~anta nu e~te lnsotit de prero~~tl~~ urrr>~rirl.!_ ~1 _cea a pre~~rlntei·----~ r
- obl!ga\ia generala de a nu face, corelativil unui drept absolut 5i care incumba : subiectului pasiv, nedeterminat, nu trebuie confundata cu obliga\ia de a nu face, !
?recizare
corelativa unui drept de crean\a, care 1i revine unui subiect pasiv determinat (debitor) 5i care presupune ab\inerea de la o ac\iune la care ar fi fost indrituit daca nu 5i-ar fi asumat obliga\ia t'
----- -
,, ___ .,
fata de creditor
. --------
--
--·
.
I l\lo\iune: drepturile al caror continut nu poate fi exprimat in bani;
1I !
intra in aceasta categorie: a) drepturi care privesc existen\a ,; integritatea fizica sau morala a persoanei (dreptul ia via\a, dreptul la sanatate, dreptul la onoare sau la reputa\ie, dreptul la demnitate etc.); b) drepturi care privesc identificarea persoanei (dreptul la nume, dreptul la domiciliu, dreptul la stare civila, dreptul la na\ionalitate etc.); intelectuala din
masura in care nu sun!
2.2.2.3. Drepturi subiective civile principale qi drepturi subiective civile accesorii -Criteriul d.;; clasiffr;:are :subiective
civi!e
- dupa criteriul corelatiei dintre drepturile subiective civile, acestea pot
sau , Noiiune: drepturile care au o existenta de sine statatoare, a caror soarta nu depin1de de a altor drepturi; i -toate drepturiie nepatrimoniale sunt drepturi principale; - majoritatea drepturilor de crean\a sunt clrepturi principale; sunt drepturi reale principaie: a) dreptul de proprietate (publica >i privata); b) dezmembramintele dreptului de proprietate privata (dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitatie, dreptul de superficie, dreptul de servitute); c) dreptul de administrare al regiilor autonome sau, dupa caz, ai autorita\ilor administratiei publice centrale sau locale !ii altor institu\ii..£.ublice de interns national, [
i
I
l_.
R/.\PORTULJUR!DIC CJ\/IL
io1osii1\acs rezultdi din concesiiJne 871-873 e.J dreptul de fo!usintti cu tit!u asupra bunurilor proprletate
17
a statului
sau a unit3tilor In conditlile utllltate publlca f) dre-ptul de folosinta a unor bunuri proprletatea anurn!tor persoane juridice 1 con ferit de anex8 etc. NO~iltne:
subiecbve .;;ivHe acc-esor~l
drepturile care nu au o exlstenta de sine statatoare 1 in sensul ca eie fiin··
teaza pe !§nga aite drepturi subiective civile, acestea din urma avand rolul de drepturl principale; - drepturile accesorli pot avea ca drept principal numai un drept de creanta; - sunt drepturi reale accesorii (care au 1ntotdeauna ca drept principal un drept de creanta): a) dreptul de ipotecil (art. 2343-2479 C.civ.); b) dreptul de gaj (art. 2480-2494 C.dv.); c} prlvilegille (art 2333-2342 C.civ.); , d) dreptul de reten\ie (art. 2495-2499 C.civ.); 1 -sunt drepturl de creanta accesorii: a} dreptul de a pretlnde dobanda; b) dreptul de a pretinde presta\ia nilscutil din dauza penala (art. 1538-1546 C.civ.); , c} dreptul subiectiv care izvora,te din fideiusiune (art. 2280-2320 C.civ.);
d) dreptul de a pretincje arvl!na (art. 1544-154~ C.tivl____________ __ i soarta juridica a dreptului accesoriu ova urma pe aceea a dreptului principai; daci1 dreptul principal va fi desfiintat, aceea~i soarta o va avea ~i dreptul accesoriu, In j ·--~eiul principiului acc_c:sa~ium sequitur erincpale. __________.._____ ·--~-
!
I-
I
d;isifaarii
2-2.2.4, Drepturi subiective civile pure ~i simple §i drepturi subiectivc civile afectate de moda-
liillti c~·it£riut
l -~ias.ificare : :::-ubiective !
ch1f!?::
?i
dupil criteriul gradului de certitudine conferit tituiarilor, drepturile sul)ie<:fo•e fi sau de Notm,ne: drepturile care confera maxima certitudine titularilor !or, deoarece nici tenta ~i nici exercitarea lor nu depind de o imprejurare viitoare; ele pot fi exercitate lmediat ce s-au nascut; necondi~ionat; sunt
Notiune: drepturi!e a caror existenta ori exercitare depinde de un eveniment viitcr, slgur ori nesigur ca rea!izare; mr,da:litiltilede care poate fi afectat un drept sont: termenul (art 1411-1420 C.civ.i, 1399,1410 sarcina.
18
RAPOHTUL JURIDIC CIVIL
- exercitarea unui drept subiectiv civil nu este obiigatorie 1 fiincl i.3sata la !atitudinea
acestuia,
. rumulative care exercttarea subiective cMle
1. dreptul subiectiv civil trebuie exercitat cu respectarea 1egli $i a rnora!e1 [art. alin. (1) Cciv.j; 2. dreptul subiectiv civil trebuie exercitat in limitele sale externe, atilt de ord;n material (de exernp/u, propr1etarul unui teren nu poate sa construiasca dincolo de linia vecinata\ii), cat 'i de ordin juridic (spre exemplu, creclitorul nu poate pretinde debitorului sau mai mult deciit acesta ii datoreaza); 3. dreptul subiectiv civil trebuie exercitat in limitele sale interne, adica numai potrivit
scopului economic ~l social In vederea
c~ruia
,i
este recunoscut de lege, iar nu In scopul
de a vatama sau pagubi pe altul ori intr-un mod excesiv nerezonabil, contrar bunei-credin\e {art. 15 C.civ.); 4. dreptul subiectiv civil trebuie exercitat cu buna-credin\a [art. 57 din Const:itu\ie, 14 alin. (1) C.civ.j.
2.2.3.2. Abuzul de drepl
Elerr;ente
con::.Ututlv10
- niciun drept nu poate fi exercitat scopul de a sau pagubi pe altul ori lntr-un mod excesiv >i nerezonabil, contrar bunei-credin\e (art. 15 C.civ.); - abuzul de drept nu lnseamna depa5irea limitelor exteme, de ordin material sau ale dreptului respectiv, ipoteza In care am fi in prezen\a unui fapt juridic sih•ar~;it fara drept, cl depaiirea limitelor interne ale dreptutui subiectiv civil; ultimele doua principii privind exercitarea drepturilor subiective civile vizeaza ii de un element subiectiv, care consta in exercitarea cu rea-credin\a a dreptului subiectiv civil; 2. un element obiectiv, care consta in deturnarea dreptului subiectiv de la scopul pentru care a fost recunoscut, de la finalitatea sa legala, faptul savar~it neputand fi
1. sa existe un drept subiectiv civil, ceea ce presupune, printre altele, respectarea limitelor externe aie dreptului; 1. autorui abuzului sa lie titularui dreptului subiectiv civil in cauza ,; sa fie capabil sa ii exercite; 3. dreptul sa fie dirijat spre realizarea unui alt scop decat acela pentru care a fost recunoscut de lege, adica titularul sa l:.?i exercite dreptul subiectiv civil !n scopul de a vatama sau pagubl pe altul ori 1ntr-un mod excesiv ~i nerezonabil etc.; 4. dreptul sa fie exercitat cu rea-credinta; ill existenta unui prejudiciu de natura sa angajeze r.3spunderea civi!.3- nu este de esen\a abuzului de drept, 1n sensu\ ca ei
I
RAPORTUL JUR!DiC CIVIL
19
art. 641 alin. (3) C.c.lv., sau pot cere instantei s3 supl'lne:asca acordu\ coµropr!etaruiuf (... ) care se opune abuziv la efectuarea unui act de adrninistrare lndispensabll "'"'ntine,cii utihtil!ii sau valoril 11
c--- _________b__u_n_,u_ l_u___i _
_
_
_
_
_
__
cu caracter
--
const:1
---~-
i
_
!11
r3spunden1 crvde dehctuaie
a1
autoruiu1 abuzulu1, pentru prE:Jud1c1u1 de ordin sav moral cauzat pnn e>:erc1tarea abuziva a dreptului sanct1un1 cu caracrer special ar putea 1nterven1 In rn.§sura ln care au fast prevazute : mod expres de o norma special5, spre exemplu, art 641 alin. (3) C.clv., art. 1823
etc.
2.3.1. Nofiune incbtrwirP" sublectulu! paslv al raportului juridic civil de a avea o anumlta cores;pu1nzatclare dreptului subiectiv civil corelativ, care poate consta in a da, a face
sau a nu face ceva
~i
care, !n caz de nevoie, poate fi irripusa prin
for~a
coercltiv'5 a
statului; - art. 1164 Cciv_ define$te obliga\ia ca flind o legatura de drept In virtutea careia debitorul
este tinut sa procure
0
prestaiie creditorului, iar acesta are dreptul sa
ob\ina presta\ia datorata; - in sens larg, prin obliga\ie civila se desemneaza raportui juridic obliga\ional (numit si raport de obliga\ii), adica un raport juridic civil in care subiectul activ (numit creditor) poate pretinde subiectului pasiv (numit debitor) sa dea, sa faca ori sa nu fodi ceva; - in sens restrans, reprezinta indatorirea subiectului pasiv al raportului juridic civil de
a avea o anumita conduita, corespunzatoare dreptului subiectiv coreiativ, care poate consta ln a da, a face sau a nu face ceva ;;i care, In caz de nevoie, poate fi impusa prin fort;a coercitivil a statului; - In anumlte cazur\, prln obHgatie se mal desemneaz.a
~i
lnscrisul constatator al unel
a) lndatorirea subiectului pasiv consta !ntr-o conduita corespunz<3toare conduitei care o poate avea subiectul activ; b} lndatorlrea subiectului paslv poate consta tntr~o actiune sau, dupa caz, lntr-o
ab\inere; de nevoie, lndatorirea poate fi impusa subiectului pasiv prin fort;a coercitiva a
2.3.2. Elementele raportului iuri·aic 011111g11tt•Jntll Subiectele
pot fi atilt persoaneie fizice, Cat ~i persoanele lllfl
20
RAPORTULJURIDIC CIVIL
pot exista rzporturl jundice Yn care
subiect
sa 1·ntrune2scB atat ca!itatec de
creditor al unel prestatii, cat -'}l pe cea de debitor al aitel prestati! (de exernplu, !n cazul bilaterale ori aic3tuit dir: dreptul de ce apan;ine creditorului '' obliga!ia (1ndatorirea) care lncumb8 debitorulul. ~
consta in actlunea sau
absten~lunea
-----~~-,~--~------~------;
concret3 la care este indatorat debitorul
~i
1ndrepta!it creditorul;
poate consta In a da, a face sau a nu face ceva ce ar ft putut sa fa.ca subiectul
asurnate,
2.3.3. Izvoarele ce dau
unor
Enumerare - actul juridic unilateral; - faptui juridic licit (gestionea de afaceri, lmbogatirea
Iara
justa
cauza,
plata neda-
torata); -fapta ilicita;
I -orice alt act sau fapl de care legea leaga na?terea unei obiigatii {art.1165 Cciv_); ) • poate fi re\inuta ;;i legea ca izvor distinct de obligatii civile, In masura In care · aceasta ar genera direct :.?i nemijlocit obligatii civile, fara a mai fl nevoie sa intervina
,____u~ fapt !~ric!!~ sa rnedieze na;;teEea acesto: obHgatil.
: izvoarele !or
---·
"-~-----1
acte juridice unilaterale; I contracte. r- B. obiigatii izvorate dinL~bligatiile civil~ nasc~te din fapte ilicite,i fapte Jtiridice in sens 2. obligatiile civile nascute dinfapte liclte: I restrons a) obliga\ii nascute din gestiunea de afaceri; b) obliga\ii nascute din plata nedatorata; A. obligatii izvorate din acte juridice civi/e
I
: 1. obllga\ii nascute din 2. obliga\ii nascute din
·--------------·· i
c) _obli!la\ii
nascute din
1
l '
j' !
imbag_iiJirea far ii justa cauzii_ .
2.3_4_1. Categorii de obligatii civile, dupii obiectul lor
A Obligafii de a da, obliga}ii de a face 9i ohligntii de a nu face Najiune: presupune 1ndatorirea de a constitui sau de a transmite un drept real; l!i exemple: obligatia vanzatoruiui de a transmite dreptuf de proprietate lucrului vandut In patrimoniul cumparatorului (art. 1650 C.civ_); 1ndatorirea pe ~i-o asum3 eel care a lmprumutat o- suma de ban! de a constitul un drept de
In favoarea celui care !-a lmprumutat, pentru a garanta dreptui de acestuia din urma
2343
crean~8
H1:?!,PfJtfJULJUR1DIC CIVIL
21
obligil\ia de a da prJate presupune obliga1ti3 de a ::onstitul sou transrnite un reai pdncipal {drept de nrrmriPt1''" sau de:zmerr1br.am precum !ii pe cea de a {:onstitui sau transrnlte un crept real accesoriu (spre ext'm;:;lu, nh""',c;., de constitui un drept de lpoteci'.i);
"' obligat!a de a da nu se confunda cu obHgatia de a
nki
nu o contine p-e ace;;}sta din urma; a exceptii.i) obligatia de a strarnuta proprietatea (ob!igatle de i:l da) ~i ob!igatla de ~1 preda !ucrul ji de a-1 conserva la predare [art. 1483 alin. (1} C.civ.); If} obligatia de a stramuta proprletatea, In privinta irr:obilelor in;crlse 1n cartea funciara 1 impHc8 ~I ob!igatia de a pied.a 'i'nscrisurile nec-esare pentru efectuarea
pana
1483 Notiune: presupune lndatorirea de a preda un bun, a executa o lucrare sau a serviciu, Jn general orice prestatie pozftiva in afara celor care se 1ncadreaza Jn
face
nu'""''"d de a da; m exemple: obligatia vtinzatorului de a preda In materia!itatea s.a lucrul vandut (art. 1585 C.civl obliga\ia iocatorului de a pune la dispozi\ia locatarului lucru! 1nchiriat [art.1786 !it. a) C.civ.]; obliga\i.a donatorului de a preda lucrul donat; obliga\ia de a presta intre\inerea in temeiul contractului de 1ntre;inere (art. 2254 C.civ.); obliga\ia de a preda un bun individual determinat o cuprinde ji pe aceea de a-I
.
I lc;l;~ga•ti~dd;;e·~a~··· nu face
•
~-_<:£nserva pana la _pred<Jre (art. J:'.!85 C.civ_.)._ _..
· · - - - - - · - - -..·~
! Notiune: consta in \ndatorirea subiectului pasiv de a se abtine de la anumite ac\iuni I,
sau inaqiuni; con\inutul obliga\iei de a nu face difera dupa cum obliga\ia este corelativa unui drept absolut sau unui drept relativ: a) obliga\ia de a nu face corelativa unui drept abso!ut inseamna 'indatorirea generala de a nu face nimic de natura a aduce atingere acestui drept; spre exemplu, obilgatla ce revlne oricarel persoane de a nu stJnjeni exercitiul
iI
1111
dreptului de proprietate al titularului unui asemenea drept;
.cfaslficirii
b) obliga\ia de a nu face corelativa unui drept relativ (de creanta) este 1ndatorirea subiectu!ui pasiv (debitorului) de a nu face ceva ce ar fi putut sa fad! daca nu s-ar fi obligat la abtinere; lll spre exe1npfu: obligatia de a nu vinde un anumit produs agrlcol Jntr~o anumit.3 piata, asumata de un produc@tor fata de alt produc5tor, 1n schimbu! unei sume de bani; obliga1ia pe care $1-o asuma eel !mprumutat de a nu -1nstr8fna un anumit bun ci§nd efectua etc. - califrcarea unor acte ju rid ice; aducerii la silita a
B. Obligatii pozitive $i obligatii negative obligatii care implica o actiune (obliga\ii de a da !,ii de a face) .
...
.
obliga\ii care presupun o abstentiune (obliga\ii de a nu face) .
1.
22
RAPORTU.L JURIDIC CIVIL
cazul lhcfilci3rii unei obliga~ii negatlve 1 debitorul este de drept Jn intJrziere !art. 1523 alin. (2) lit b) C.civ.], pe cand 'in cazul neexecutarii unei obligalii pozitive este necesara, ca regui3, punerea ln int3rziere a debitoru!ui 1528 alln. {2} C,dv,]; - fn cazul neexccutaril obligatiel de a creditorul poate, pe cheltuiala debitorului, sa execute el insu?i ori sa faca sa fie executata obligatla [art. 1528 alin. (1) C.civ.], pc c:3nd In cazul 11eexecut5rli ob!iga\iel de a nu face, credltorul poate cere lnstan~ei !ncu~ viintarea sa !nl3ture orl sa rldice ceea ce debitorul a f<Jcut cu lncalcarea ob!lgatiei, pe debitorului, in !imita stabilit2 prin hotarare judecatoreasca (art. 152.9
C. Obligafii
rezultat 9i obligatii de mijloace Nopune: obliga;ii care constau In lndatorirea debitorului de a obtine un rezull-at
!
de:termi11at [art. 1481 alin. (1) C.civ.].
re:euitat
debitorului de a depune toata staruin\a care constau Jn pentru atlngerea unui anumit rezultat, f3ri3 a se obliga la lnsu:;i rezu!tatul preconizat [art. 1481 alin. (2) C.civ.); u exemple« indatorirea ce revine medicului de a ac!fona cu toata prudenta !Ji toatZ diligenta cerute de ?tiin!a ~i etica medicai3, In vederea vindecarii pacientului de o anumita maladie; obliga\ia asumata de avocat la\a de clientul sau; obliga\la asu· I rr:ata de o persoana de a pregati o aita persoana in vederea reu~itei la un concurs; I ob!igatia unui savant de a efectua cercetari In vederea unei descoperiri ~tiintifice. ! Criterii de 'Fpentru a stabili dad\ o obliga\ie este de mijloace sau de ;ezultat se va tine seama I det€rminare a f fndeosebi de [art. 1481 alin. (3) C.civ.]: folului a) modul in care obliga\ia este stipulata in contract; ' b) existenta ~i natura contraprestaiiei §i celelalte elemente ale contractului; c) gradul de rise pe care ii presupune atingerea rezultatului; d) influen\a pe care cealalta parte o are asupra executiirii obligatiei. 1
i
+-------··
I - int:res sub aspect pro_batoriu:
claslficarii
1
I ,
I •• 1
-----
..
.
~---·----~
. . . , · a} in matena obltga\Hlor de rezultat, simpia neobtinere a rezultatulu1 da na~tere unei prezumtii de culpa In sarcina debitorului (art. 1548 C.civ.); b) Jn materia obliga\iilor de mijloace, neatingerea rezultatului preconizat nu na~te o prezumtie de culpa, ci creditorul are sarcina de a dovedi in mod direct lmprejurarea ca debitorul nu a depu_stoatil st~_ruinta pentru 'lndeplinire_
2.3.4.2. Categorii de obiigafii citiile, dupif sancfiune lllo;lune: obliga\ii care se bucura integral de sanc\lune
In sensul ca, in caz
"''''°""· creditorul poate ob1ine concursul fortei coercitive a statului pentru execulor. civi~e i
fecte
obliga~ii a caror executare nu se poate obtine pe silit3'; dar 1 1·n m2sura In care ar fi executate de bunavoie de catre debitor, acesta din urmil nu are dreptul sa
restituirea
RAPC>RTUl JUHID!C CiVll ,,,,,,,
'
"""
----~-,.·~-----
---·------· --------
---
------------
de a une! datorii n,3scute dintr--un corrtn;c;t de pariu, pentru care nu se aplic3 disp•Jzitiile unei n°'-'h»n&>nti\ci s;>eciale !;>
SZ!U
Je
:a!in. juridica a obligatiel civile imperfecte nu pe calea ofensiviD a actluriil, ci pe cJiea a {a daca debitorul unei -obligatH lrnperfecte, nu putea fl constrilns prln 1ntermed!ul coerclbve a statulul execute acea obHga!lt:, a executat-o de bun5voie, atuncl el nu va mai restltuirea putea sa ll actioneze In juclecata pe fostul sau creditor pentru a executate de bunavoie.
sa
23.43, Categorii de obligafii civile, dupii gradul de opozabilitate (fn raporl de persoaneie ji1tii de care pot produce efecte) obliga\iile care incumba debitorului
fa\a de
care s-au nascut; urmeazii
"''""'"ate ,_,intre p8rti"1 ca dreptul de cr-eantlli; civile
formata din asemenea
Notiune: obligatH care se nasc in legatura cu un lucru !ii care i;;i produc efecte!e !ii asupra unei terte persoane care dobande;;te ulterior un drept real asupra lucrului respectiv, chiar daca aceasta per:soana nu a participat in vreun fel la na;;terea ra-
se1-i{1i'ae in rem {e;~m:ab,ilesl
portului juridic ce are In con\inut acele obliga\ii; 5 exemptu: daca bunu! dat In locatiune este lnstriT!inat, iar Jn contractul de locatiune nu s-a stipulat fncetarea acestuia ·in cazul lnstri3ini3rii bunutui [art 1812 alin. (1} !ii (2) Cciv.J, dreptul locatarului este opozabil dobanditorului, dupa cum urrneaza (art. 1811 C.civ,): i) in cazul imobilelor lnscris.e i'n cartea funciara 1 dad! locatiunea a fost notata !n cartea funciara; ii) In cazul imobi!elor nelnscrlse Tn cartea fundara, daca data cert3 a locatiunii este anterioara datei certe a instr.31n.3rii; iii) In cazul mobilelor supuse unor formalit.:r~i de publlcitate, daca locatarul a indeplinit aceste formalita\i; iv) In cazui celorlalte bunuri mobile 1 daca la data 1nstr.3in3rii bunui se at1a In fo!oTndatoririle ce incumba, In temeiul !egii sau chiar al conventlei pi'.ir~i!or, detin5toruiui unui lucruF pentru ratiuni precum: protectia unor Jucruri de irnportanta nationala, exploatarea judicioas.a ori conservarea unor calitiiti ale unor lucruri impor-
tante, exlsten\a unor raporturi de buna vecinatate etc; ' exemp/e: obliga\ia de grani\uire (art, 560 C.civ,l; obliga\ia proprietarului de conservare a ctadlrii constand 1n asigurarea lntretlneril spatiului care constituie bunul principal, astfel 1ncat cladirea sa se pastreze In stare buna (art. 655 C.civ,); obliga~ia
j 1
L
-
coproprletarl!or de a suporta cheltuleli!e ocazlonate de 1ntretinerea ~i repararc:a despartiturii comune, propor\ional cu dreptul fiecaruia (art, 663 Cciv,); • denumirea de obligatie real.a nu trebule sa duca la concluzia ca ar fi vorba de ob!igatia corelativa unui drept real {printre aitele, .;;i din cauza 1·mprejur.3rii ca Inda-tori~~~~_lncumba oricarei persoane, c~numai dettnatorilor lucrur!,l_
24
RAP{)RTUL jLJRlDJC ClVJL
Catv''or1i de obligaf ii
dupa C(ll'nt•le:rn.atc
oblig;ttii afectate fie de un termen viitor ~i ca realizacre, de ca.rt:: depinde executarea sau obligatiei - art. 1411 alin. (1) C.civ.], fie de o con· ditie {evenirnent viitor ~i nesigur ca realizare de care depinde eficacitatea sau desfi,
·-art. 1399 =~c..c..=~-'..!.C... ......~----~- .. -··-~~.-~.. ·-~- .. -·-----4 - obHgatia este alternativa atunci cand are ca obiect doua prestatii princ1pale, iar executarea uneia dintre acestea II libereaza pe debitor de "intreaga obliga\ie. Obliga\ia ramane alterr;at!v3 chiar daca, la rnornentul la care se na5tey una cHntre prestatii era imposibil de executat iart. 1461 alin. (1) >I (2) C.civ.]; - obliga\ia este facultativa atuncl cand are ca oblect o singura presta\ie principalii de care debitorul se poate lnsa llbera executand o alta presta\ie determinata; debitorul liberat dadi, fara culpa sa, presta\ia principala devine imposlbil de executat 1468 oh!igrrtm este divizibila intre mai mul\i debitori atunci cand ace,tia sun! obliga\i de creditor la aceea;;i prestatie, dar fiecare dintre ei nu poate fi constrans la
p!u;r;ilita!te tie
executarea obliga\iei dedit separat 1i in lirnita par\ii sale din datorie; - obliga\ia este divlziblia lntre mal mui\i creditori atunci dlnd fiecare dintre ace;;tia nu poate sa ceara de la debitorul comun decal executarea par\ii sale din crean\a [art. 1422 alln. (1) si (2) C.civ.]; ob!igatlile solidare sunt ace!ea care exdud dlvlzarea atat a datoriel (dacii sunt mal multi debitori), cat ?i a crean\ei (daca sunt mai multi creditori) (art. 1434-1460 C.civ.); - obligatiile indivizlblle sunt acele obliga\ii care nu se pot divide (material sau intelectual) nici intre creditor!, nici !ntre debitorl (si nici fata de succesorii acestora), indivizibilitatea decurgand fie din natura bunului, fie din voin\a
1424-1425
jm:1d:1c civil. Bunurile
juridic - conduita par\ilor, adica ac\lunea sau lnac\iunea la care este Jndrituit subiectul activ subiectul de care este - nu trebuie confundat cu con\inutul raportu!ui juridic civil, eel din urma constand !n drepturile ,; obliga\iile paf\ilor, adica 1n posibilita\ile juridice ale unor aci;iunl :;i In ·;nriat,ori1·:1e jurldice corespunzatoare; - ln raporturile juridice patrimoniale, conduita par1;ilor se refera adesea la lucruri, dar acestea nu pot fl ir.ciuse 1·n structura raportulul jur~dic civil, t!n§nd cont de caracterul
social al acestuia; de regula
lucrul este luat in considerare ca ob!ect der1vat al
raportului juridic civil; , ; - juridic, lucrul poarta denumirea de bun daca prezintii utihtate, are valoare eco- J / nomica 1i poate fi aprop.rlat .sub forma drepturilor patrimoni.ale._____.___ ..~_J i
RAPOKfUL JlJR'D\C CIVIL
25
- lucrurile, corpora!e sau necorporale, care constltu!e obiectul unuf
535 targ, desemneaz8 a tat iucruri!e, cat ;;i drepturile privitoare la atestea; sens restr3ns, desernneaza nurnai !uc:rurile asupra carora pot exista nr0nt·n"
, d1ntre btJnuri
patrimoniaie se refera la bunuri; bunurlle privite globai 1 ca o universalitate juridica apartinand unei persoane, desemneaza latura activa a patrimonlului acelei persoane; - prin patrimoniu se 1ntelege totalitatea drepturilor :;i obliga\iilor patrimoniaie care apar\in unei persoane fizice sau juridice [art 31 alin. (1) Cciv.J - o universalitate de drept (universalitate jurididi); astfel, patrimoniul unei persoa:ne nu este format din bunurl, cl din totalltatea drepturilor (latura activa) ~;a obliga\iilor (latura pasiva) evaiuabile in bani; ~w mai multe bunurf care apartln ace!eia$l persoane ~i au o destinatie comuna stabflit<3 lJi.rin voin\a acesteia sau prin lege alcatuiesc o universalitate .cJ.':'!".iot jart. 541 C.civ)~·~
J;
!
3.2.2.1. Bunuri imobile ~i bunuri mobile Criteriul de
dupa crlteriul naturii
~i calificarii
date de lege (art. 536 C.civ.), bunurile
clasificare
mobile ?i imobile.
Bu nu rile !mobile
Notiu11e: bunurile care nu se pot deplasa, care au o a~ezare fixa, permanenta.
Subclasificare 1. bunuri imobile prln natura lor: sunt imobile terenurile, lzvoareie ~i cursurlle de ap2, . planta\iile prinse 1n radac\ni, construc\iile ~; orice aite lucriiri fixate in pamiln! cu ! caracter permanent, platformele ~i alte instala\ii de exploatare a resurselor submari-
; ne situate pe platoul continental, precum ~i tot -ceea ce, in rnod natural sau artificial, -este fncorporatln ace-stea cu caracter permanent {art 531 C.clv.); 2. bur.uri imobile prin destinatle: sunt prin natura lor lucruri mobile, lns3, data fiind 1
I destina\ia lor, stabilita de proprietar, legea le considera imobile:
J
.
o} rliman bunurl imobile materialele separate ln mod provizoriu de un imobil, pentru a fi din nou intrebuin\ate, atilt ti mp cat sunt pastrate in aceea>i forma, precum ~i partile integrante ale unui imobil care sunt temporar deta~ate de acesta, dacil sunt destinate spre a fi reintegrate [art. 538 alin. (1) C.civ.]; b) materialele aduse pentru a fi intrebuin\ate ln locul celor vechi devin bunuri imo·· bile din momentul 1·n care au dobandit aceasta destina\ie [art. 538 alin. (2) C.civ.]; 3. bunuri imobile prln determinarea legii: reale daca nu se
''-"
}'.-';
~~
Ir;
altfel
25
HAPOl\TlJL JURIDIC CIVIL
b) actlunile fn juStitle care au ca scop valorificarea unul rea~ asupra unui bun lrnobil; 0 dreptu! de wsupra unui lucru imobil nu este un bun imobll prin deterrninarea h~g1i, d un bun irnobi! prin natura lui, deoarece dreptul de pro~ prietate este !ncorporat :ti rnaterializat In ob)ectul sau, ded se confu11d3 cu !ucrul ce Yi obiectuL No!iune: bunurile care se pot deplasa dinlr·un Joe in altul, fie prin putere proprie, fie cu ajutorul unel forte striline. Subclasificare 1. bunurl mobile prin natura !or; a} bunurile pe care legea mi le considera !mobile [art. 539 alin. (1) Cciv.J; b} undele electromagnetice sau asimilate acestora, precum ~i energia de orlce fel produse, captate ~i tran$mlse, in condi~iJle legil 1 de orlce persoana ~i puse fn serviciul sau, indiferent de natura mobiiiara sau imobiliara a sursei acestora [art. 539 alin, (2) C.civ.]; Z, bunuri mobile prin anticipa\le: bogatlile de orice natura ale solului 'ii subsolului, fructele neculese in ca, plantatiile ,_;I construc\iile Incorporate in sol devin mobile prin anticipatie, atunci cand, prin voin\a par\i!or, sunt privite in natura lor indivlduala in vederea deta;;arii !or; pentru opozabllitate fata de ter1;i este necesara notarea in cartea funciara [art. 540 alin. (1) ;;i (2) Cciv.]; 3. bunuri mobile prin determinarea legii: aj drepturile patrimoniale, cu excep\ia celor reale asupra imobllelor, sunt supuse regulilor referitoare la bunurile mobile [art. 542 alin. (2) Cclv.]; b} ac1iunile 1n justi\ie referitoare la un drept mobiliar; 111 dreptul de proprietate asupra unui lucru niobil nu este un bun mobH prin deterrninarea !egl!, ci un bun mobil prin natura lu1, deoarece dreptul de proprietate este 1ncorporat ?i materializat In obiectul sau, deci se confund3 cu lucrul ce Ii
I
I
- efectel€ posesiei: pentru bunuriie imobile, posesia poate condl1ce ia uzucapiune, ln condi\iiie art. 930 sl urm. Cciv., iar pentru bunurile mobile, posesorul este prezumat \ ca are un titlu de dobandire a dreptu!ui de proprietate {art. 935 C.civ.), putand Ii vorba chiar de un mod de dobandire a dreptului de proprietate asupra bunului mobil
!rnpor~dn}a
i c!as1flcc.5ril
I
ln masura In care sunt lndepiinite ceriniele care rezu!t::i din art. 937 C.civ. sau posesia poate conduce la dobandirea proprieta\ii prin uzucapiune fn condi\iile art 939 Cciv.; - publicitatea Jnstrainarilor se aplica, in principal, 1n materia bunurilor !mobile; - lnstr.2iinarea bunurilor imobl!e este supusa, ca reguli\ 1 unor cerinte mai riguroase; - bunurile comune ale so\ilor: 1nstrainarea sau grevarea unui bun imobil nu poate fi i facuta de catre unul dintre so1i decat cu consim\amantul expres al celuilalt so\: de asemenea, este necesar acordul ambilor soti pentru a se dlspune, cu titlu oneros, de bunurile rnobiie comune a caror este supusa 1 potrivlt legii, anumitor ,1 i formalita\i de publicitate, precum ~i pentru schimbarea destina\iei bunului comun; I pentru situa\ia In care instrainarea bunului mobil comun nu este supusa unor astlel de formalita\i, pentru darurile obl~nuite, precum >i pentru actele de dobandire a l.Eunurilor cornune, nu este necesar consimtam~ntul celuilalt s.o\ (art,_345·346 C.civJ;_J
I
!nstri.!in~re
i
I
--
-
-··
-----
l
I
-----------------------------~
R/\PC)FfrUtJURID!C CIV\L
- ---------------- ---;;;;;
27
;~-;;;;f;~ r;;;;~;!i,j;f~;;t;;
dupa curn se urrnc1·es1:e un bun rnobil sau un bun reale: doar bunurlle rnobi!e pot forrna obiPctul unul de 2480 c.civ.L In timp ce Jn matede de putern vorbi at§t de bunuri rnob1le cat;;! de bunuri lrnobile (art 2343 C.civ.); contractul de daca donatia are ca ob!ect un bun tmobfl, trebule s2, lmbrace forrna autentit8, ad validitate1n 1011 alln. {l) 1n timp ce_, daca pri~ ve;;te bunuri mobile corporale 1·n valoare de pana Jn 25.000 nu E>~<;te necesadi ' -- executarea silita e:;,.te supusa unor reguli
1
respectarea acestei forme ~ dar manuai [art 1011 aiin. (4)
- competen\a teritoriala in pricinile prlvitoare la imobile aparjine, de regula, instan~ei !n a carei circumscriptie teritoriala se afla $ltuat imobi!ui, tnsa In cauzeie referltoare la bunuri mobile este competenti!i, Jn principiu, instan\a de la domicHiul paratu!ui; - Jn dreptul international privat, lmobilele sunt carmuite de legea locului imobilului . (lex rei sitae), iar mobilele sunt carmuite de legea personala (lex personolis), care j 1 poate fi legea__rJ1J\ion_alii (lex_e_o:E'.iC!::l_sau /egea dof11_iciliului (lex domici!ii)_, __ .~-- _J
3.2.2.2. Bunuri ~flate in circuitul civil §i bimuri scoase din circuitul civil I Crlteriul de
: ctastfltare BunurHe a?lqte
In circuitut civH
Bu nu rile
scoa:se d~n cJrcuitul z:ivU
- dupa criteriul regimului circulatiei lor juridice, bunuriie pot sa se afle in circuitul din circuituf civil. NotiUne: bunurile care pot fl dobandite sau 1nstrainate prin acte juridice; - regula: bunurile sunt in drcuitul civil, afarii de excepiille prevazute expres de lege; ele pot fi instralnate, pot face obiectul unei unnariri silite ?i pot fi dobandite prin orice mod prevazut de lege [art. 553 alin. (4) C.civ.]; -- distingem: a) bunurile care pot circuia liber, ne1ngradit; b) bunurile care pot fi dobandite, detinute sau lnstrainate numal cu respectarea anumitor condi\ii restrictive (spre exemplu, armele de foe 'ii muni\iile, materialele explozi11e, produsele 'ii substan1ele toxlce,_oblecte de c_ult). -~---i Notlune: bunurile care nu pot face obiectul unui act juridic civil translativ sau constitutiv de drepturi reale (art. 1229 C.civ.); - sunt scoase dln circuitul civil numai lucrurile care, prin natura !or1 nu sunt suscep~ tibile de a forma obiectul dreptului de proprietate 'Ii, pe cale de consecinta, obiect (derivat) al actelor juridice, adica a,,a-numltele lucruri comune (aerul, razele soarelui, apa m.3rii etc.), care, fiind inepuizabile, nu aparJ;in nimfinui ;;i al caror uz este comun limitele de
ior.
'--~'. -'i'~;_
28
RAPORTUL JURIDIC CIVIL
. ---···
--~,.~--.----
~--
cdterlul po:;ibiiit2tii de a fl lnloculte uneie cu altele in executor ea c.jas1fk:are Surn.tile
une~
obliga\ii
:!!.lbcu1uri.i". S.U>(lt.J1Jr'fi.1t>11...".._'1.' nej<mgibile, ........ ·····-·-··-···--·-·· ·--······-----; alteie Jn exe:cc'.']u.t;tairrc;e;Ja u.ri"i1".t!i~1i'..l'lri:_5,lj~~in~t~5!:~~,L-- ··-·······i bunurlle care nu pot fi inlocuite cu alteie in executarea unei obliga\ii, a,a incat debi· r:u este 1iberat bunulul caracterul fungibil sau nefungibil al unui bun este dat nu numai de natura bunu/w~ poate fi dat ~i de vointa pdrtilor unui act juridic, ceea ce tnseamna ca parti!e pot conveni ca un bun fungibil prin natura sa sa fie considerat nefungibil [art 543 alin. (3) C.civ.]; - bunurile fungiblle sunt bunuri determinate generic (bunuri care se individualizeaza prin insu~irHe speciei sau categoriel din care fac parte, ~i anume prin indlcarea numarului, greuti:itii, masurH etc.); - bunurlle nefungiblle sunt bunuri individual deterrninate, certe (bunuri care, potrivit naturii lor sau vointei exprimate de partile actului juridic, se individualizeaza prin insu- aprecierea valabilita\ii pla)ii: a) In cazul bunurilor nefungibile, debitorul face o plata valabila numai daca bu nu I nefungibil, obiect al raportu!ui juridic incheiat cu creditorul; b} in cazul bunurilor fungibile, debitorul se poate libera de obligatie daca preda creditorului un bun de acelasi gen si calitate; - aprecierea momentului transmiterli sau constituirii dfeptului real: a) in cazul bunurilor nefungibile (certe), dreptul real se transmite prin acordul de voin\e al partilor, chiar daca bunul nu a fast predat [art. 1273 alin, (1) teza I C.civ.]; b) fn cazul bunurilor fungibile (de gen), dreptul se transmite din momentul indivi· dualizarii bunurilor [art. 1273 al in. (1) teza finala C.civ.]; - locul de executare a obliga\iei de predare: a) bun nefungibil (cert) - unde se gase5te bunul in momentul lncheierii contractului [art 1494 aiin. (1) lit b) C.civ.]; b) bun fungibii (de gen) - plata se face la domiciliul sau sediui debitorului de la data lncheierii contractului [art. 1494 alin. (1) lit. c) C.civ.]; c} In cazu: sumelor de bani (bunuri de gen) care trebuie predate, obiiga\iile bane'}ti trebule executate la domiciliul sau, dupa caz, sediul creditorului de la data pla\ii \art. 1494 alin. (1) lit. a) C.civ.]; riscul contractului (raspunde la intrebarea cine suporta consecintele pieirii fortuite a bunului care face obiectul presta\iei, inainte de executarea obligatiei de predare): a) bunuri nefungibile (certe) - riscul este suportat de debitorul obliga\iei de predare, chiar dad\ proprietatea a lost transferata dobanditorului, 1n sensu! ca debi· torul obliga\iei de predare pierde dreptul la contraprestaj:le, iar dadi a primit·o, va trebui sa o restituie [art. 1274 alln, (1) C.civ,]; b} bunuri fungibile (de gen) - riscul este suportat tot de debitorul obligaj:iei de prein sensul ca acesta va trebui sa de valoare
!
Hl\PORTUL JUR:OiC CiVlt
-- --------··-
--
2.9
~-----~~--
f:@r8 a f:.n1e0 dreprul s& cear5 de doua ori
ciln parte~1 ere~
ditoruluL
B{.-f!iuri co11.srtrnplibile ~i ' - ---------------- ------------------------------
Crltedu~
·: cl10s,;fk:~1re fh.trti.Jfl~;:;; i
------ -----------, criteriul consumi3rH substantei or! Tnstrainfiri.I prin trebu'int;i<eci bunurllor bunurHe sunt mobile a ctlror intrebuintare obi0nuit3 irnplic2l 1nstr3inarea sau cu1riscm1-ctrea substantei [art 544 alin. (2) C.civ_]; m combustibilil etc. ~ bunurHe care pot f1 folosite In mod repetat fiira sa fie necesara) pentru aceasta, consumarea substantei sau lnstrZiinarea lor; ----~-----
- calitatea de bun consumptibil sau neconsumptibil este data si de voinia pariilor, printr-un act juridic de schimbare a intrebuintarii urmi bun consumptibil prin natura sa, acesta putand deveni neconsumptibil [art 544 al in. (3) C.civ,];
'i
: - in majoritatea cazurilor, bunurile consumptibile sent funglbile, iar ce!e neconsumptibile sunt nefungibile, insa cele doua clasificari nu se suprapun, deci consumptibllitatea nu trebuie confundata cu fungibilitatea; fl! de exemplu; ultima sticla cu vin dintr~o product;ie de vin celebra este un bun nu ·- In materia contractuiui de lmprumut daca -r·mprumutul are ca obiect bunuri con .. sumptiblle, ne vom afla 1n prezenta unui imprumut de consumatie (mutuum) , (art. 2158-2170 C.civ.); daca 1mprumutul are ca obiect bunuri neconsumptibile, ne vom afla in prezen\a unui imprumut de foloslnta (comodat) (art 2146-2157 C.clv.); : - in materia dreptului de uzufruct: ca regu/a, uzufructui are ca oblect bunuri neconsumptibile, care trebuie restituite, la momentul 1ncetarii dreptului, catre nudul proprietar (art. 703 ~i art. 713 Cciv.); prin exceptie, uzufructul poate purta si asupra unor bunuri consumpt!bile, caz tn care ne vom afla in fata unui cvasiuzufruct, lar uzu~ fructuarul trebuie sa restituie bunuri de aceea5i caiitate, cantitate si valoare (art. 712
i
poslbilitatii impartirii bunurilor, bunurile sunt divizibile
.:J
ii se sch imha
divh:ib11£ Bwnuri!~
clasificarea vlzeaza lmp3rtlrea ln natura a bunurilor; lmpi1irtirea judlciara a bunurilor este intotdeauna posibila; un bun divizibil prin natura lui poate fi considerat indivizibil {art. 545
MPORTUL JURIDIC CIVIL
30
- fn materia part
natura lor sunt vazute ca
bu'r'nl':Ju;riri1 ..lll.~'.'1'~'ll_e):___ ..~.
__J
3.2.2.6. Bunuri principale §i lnmuri accesorii dupa criteriul corela\iei dintre bunuri (art. 546 C.civ.), bunurile sunt prlncipaie care poate fi folosit in mod independent,
Iara sa fie destinat a servi la intre-
economica a altui bun, care a lost destinat, 1n mod stabil 'Ii exclusiv, intrebuin\arii economice a altui accesoriu atat cat satisface aceasta utilizare 546 alin.
BunurHe accesorU
Precizi3ri
car·aciter,ul de bun principal sau accesoriu deriva nu atat din insu'iiriie fizice bunului, cat mai ales din voin\a omului, numai proprietaru! ambelor bunuri stabili destinatia comuna a acestora [art. 546 alin. (2) C.civ.]; - prin transformarea unui bun principal \ntr·un bun accesoriu nu se aduce atingere drepturilor unui ter1; cu privire la acesta [art. 546 alin. {6) C.civ.); - separarea temporara a unui bun accesoriu de bunul principal nu ii inlatura aceasta
546 alin. accesoriu urmeaza soarta bunului principal (accesorium sequitur principale),
clasifici'Jrii
aeo»;;cir, 1n lipsa de stipula\ie expresa in sens contrar, inclusiv in caz de instrainare sau de grevare a bunului principal [art. 546 alin. (3) C.civ.J; - lncetarea calita\ii de bun accesoriu nu poate fi insa opusa unui ten; care a dobandit anterior drepturi privitoare la bunul principal [art. 546 alin. (4) C.civ.]; e nu exista suprapunere lntre claslfitarea dreptur!!or reale !n principal€ ~i accesor11 ~i clasificarea bunurllor in princtpale ~i accesorH, deoarece aceasta din urm3 prive~te bunurlle ln materialitatea !or; asupra unul bun principal pnate s5 existe un ; drept real accesoriu (spre exemp!u, un autoturism este dat in gaj), dupJ cum asupra unul bun accesoriu exlsta ~i un drept real principal (spre exempfu, ch-ela
l
unui
Bunuri frugifere
i Crf'teriut de
~i
~acat
este
unei
bunuri nefrugifere
criteriul posibilitii\ii de a produce sau nu alte bunuri, bunuriie sunt/rugljere
clasificare BunurJJe na~;te1-e
bunurile care, in mod periodic ?i fara consumarea substan\ei altor bunurl, nu mite fructe;
bunurilor
RAPORTUI. JUH!DIC CIVIL
·-------------- . -----·----
-~-··---
31
····~~e;;tibiicie-:;-i
de a
forrna obiectui unui contract de focatiune este sus obt.lnute
derlv3) dln fo!oslrea acestora
tart:
consumarea ori dirnlnuarea substantei !or fart. _S48 ailn. {l) C.civ.]. Cl~1sifi<4re
:l. fructe naturale: produ.sele directe .?i periodio~ ale unui ventfa omului, cum ar fi acelea pe tare p8mBntul le
fi3r2 inter, de !a sine, productia ~i
sporul animalelor [art. 548 alin. (2) C.civ.J; , 2. fructe industriale: produseie directe ;;i periodice ale unui bun, ob\inute ca rezultat ! al interven\iei omu!uL cum ar fi retoltele de orice fel [art 548 alin. (3) C.civ.]; 3. fructe civile: veniturile rezuitate din folosirea bunu!ui de catre o alt3 persoana In
virtutea unul act juridic, precurn ch!riile, arenzi!e, dobanzile, venitui rentelor dendele [art. 548 alin. (4) C.civ.].
~i
divi-
lmportanta daslfkilrii fructelor - modul de dobandife: a) dreptui de proprietate asupra fructeior naturale si lndustriale se dobandeste la data separarii de bu nu\ care le-a produs [art. 550 alin. (2) C.civ.]; b) dreptul de proprietate asupra fructelor civile se dobande?te zi cu zi [art. 550 alin. (3) C.civ.]; - In materie de uzufruct: a) fructele naturale si industriale percepute dupa constituirea uwfructului apar\in uzufructuarului, iar cele percepute dupa stingerea uzufructului revin nudului pro-
Iara
prietar, a putea pretinde <.mul altuia despagubiri pentru cheltuielile ocazionate de producerea lor (art. 710 C.civ.); b) fructele civile se cuvin uzufructuarului propor\ionai cu durata uzufructului, dreptul de a le pretinde dobandindu-se zi cu zi (art. 711 C.civ.); - In materia posesiei: a) posesorul de buna-credinla al unui bun frugifer dobilnde,te dreptul de proprie-tate asupra fructelor; posesorul trebuie sa fie de buna-credin\a la data perceperii fructelor; fructele civile percepute anticipat revin posesorului !n rnasura 1n care buna sa credinta se men\ine la data scadentei acestora; b) posesorul de rea-credin\a trebuie sa restituie fructele percepute, precum '.Ii contravaloarea acelora care a ornis sa le 948
produsele obtinute dintr-un bun cu consumarea s.au diminuarea substantei acestuia, precum copacil unef paduri, piatra dintr-o cariera ~i alte!e asemenea {art 549
dintre fructe
l '<",
b
~i
- fructeie ?i productele se cuvin proprietarului, daca prin lege nu se [art. 550 aiin. (1) C.civ.]; - posesorul de buna-credinta dobande,,te doar fructele, nu si productele (art. 948
C.civ.}; - 'Jzufructuarul are dreptul nurnai la fructe, nu 'Ii la producte, care se cuvin midului
32
RAPORTULJURiDiC CIVIL
, Bunw.:He
bunurile care nu au lnsu;;lrea de a da nagtere altor produse, 'in rnod periodic ~i
consumarea
312.8. Bunuri carporale Cdtedul
Jor,
bunuri incorporale
criteriul modului de percepere, bunurile sunt corparaie ~i incorpara/e,
clasiflt.a!"t: Bunur!te
omuluL Bunurile
llloiiune: valorile economice care au o existenta ideala, abstracta; 2
spre exemplu, drepturi!e subiective patrimon1ale.
Categorii de bunuri incorporale
1. drepturile reale, altele decat dreptul de proprietate (care este lncorporal 1n obiectul asupra caruia poarta); 2. proprietatile incorporale (drepturiie de proprietate industrial§, drepturile de autor ~i drepturile conexe acestora); 3. titlurile de va!oare: valorile mobiliare (aqlunile, obligatiunile, instrumenteie finan" ciare derivate sau orice alte titluri de credit lncadrate de Autoritatea de Supraveghere Financiara In aceasta categorie), precum ,; efectele de comert (cambia, biletul la ordin 'i cecui); dobar1di1·ea proprietatii asupra bunuri!or mobile ca elect al posesiei de dinta (art. 937 C.civ.) vizeaza numal bumJrile mobile corporale, iar numai in exceptional ~; unele bunuri mobile incorporale, anume titlurile la purtator (art. 940 C.civ.); - dobandirea proprietatii prin simpla tradi\iune {remitere) se aplica numai 1n privin\a bunurilor mobile corporale ~i, prin excep\ie, titlurilor la purtator; - regimul de drept international privat difera, dupa distinc\iile cuprinse Jn Cartea a VII-a a Codului civil.
3.2.2.9. Bunuri sesizabile ~i bunuri insesizabile (rlteriui de tlasiflcare Bu nu rile sesizaoHe Bunurile
- dupa criteriu! posibilita\ii de a forma obiectul executarii silite, bunurile sunt care sunt susceptibile de a forma obiectul
silite a debltorului.
uu1:iu111e care, potr\vit legii, nu pot fl urm8r!te silit pentru realizarea une!
Jnsesizabile
n·r+portant.a £!asifidlrii
materla ipotecii 1 bunurile inaHenabile sau insesizabile nu pot fi 2351 alin. (1) C.civ.]; - daca un bun este declarat, pe cale conventiona!a, lnalienabil, atunci el va fi ~i zabil pentru aceea?i perioada, daca prin lege nu se prevede altfel [art. 629
RAPORTUl JURIDiC CIVIL
33
dotneniui crlteriu! forrnei nrr"m'" din domeniul privat; clasif!carea nrives;te, cu prc,dder'e, bunurlle ce apartin statului t'j
- bunurile care Jntra ln proprietatea publica a statului ritoriale.
.BunurHe dfri domerittui
~i
a unitatHor
~i
unita!i;lor ad mi-
adrninistratfv,,te~
···t-::to:.rte-bu~~;;;;;;:~a~~t;;;ct,;;:~~~h,i;~bi~;~i~ ·--·------·~---·-·-· ! ~ bunurlle care nu apartln dorneniului public ~i care ln~ra Jn proprietatea privata ' a stalului sau a unitatilor administrativ-teritoria!e {precum si a persoanelor juridice de drepl public sau de drept privat). 1··~ bunu;il; din dome~iul p~biic sunt"iri"aiienabil,;:-~pr~scfipti.bile ~i insesizabile , [art. 861 aim. {l) C.crv.], proprietatea asupra bunurilor din domeniul pub!ic nu se stinge prin neuz >i nu ' poate fi dobandita de terti prin uzucaplune sau, dupa caz, prin posesia de buna-cre1 din\ii asupra bunurilor mobile [art 861 alin. (2) C.civ.]; cu alte cuvinte, aceste bunuri \ sunt imprescriptibile; - bunurile din domeniul public nu pot fl instrainate (sunt inalienabile), lnsii pot fi date in administrare sau ln fo\osin\a 1i pot fi concesionate ori 1nchiriate [art. 861 alin. (3) . C.civ.]; bunurile din domeniul privat au acela?i regim juridic de circula\ie, indiferent de titular (statul, unita(ile administrativ-teritoriale sau persoanele juridice de drept public sau de drept privat); - dacii prin lege nu se prevede altfel, dispozitii!e aplicabiie dreptu!ui de proprietate prlvata se aplfci!i ~i dreptului de proprletate pub!ic3, Tnsa numai In tn8sura in care sunt cu acesta din urma 554 alin.
l
I
I
I !-
l
4. Subiedele (partile) raportului 4.1. Categoriile subiedelor de drept dvil Persoana
persoana fizica este omul, privit individual, ca titular de drepturi ;;I de obligatii 25 alin. - persoana juridica este orice lorma de organizare care, 1ntrunind conditiiie cerute de lege, este titulara de drepturi §i de obliga\ii civile [art. 25 alin. (3) C.civ.]; - condi\ii!e cerute de lege ca o entitate sa fie persoana juridica (art. 187 C.civ.): 1. alba organizare de sine statatoare; 2. sa alba un patrimor.fu propriu; sa aiba un licit cu interesul
sa
34
XAPORTUL JURIDIC CIVIL
prin determinarea subiectelor raportulu1 juridic civil se inte!ege cunoa:_;terea partilor
acelui ...•.~.-.....-~~·~····~~·~..~~~-·-~~~~···-~········~····~·· ·-In raporturile juridice care au Jn continut un drept abs.olut (raporturi rea!e sau per-
\ut nut;&! i
rapor~
tu!ui
sonal nepatrimoniale), subiectul activ este determinat (titularul dreptului civil), in timp ce subiectul pasiv este nedeterminat, fiind alcatuit din toate celelalte persoane care au obligatia generala, negativa de a nu aduce atingere dreptului subiectiv absolut. 1n raporturile juridice care au In con;inut un drept relativ (raporturi obiiig
masura in care, printr-o fapta ilicita, se aduce atingere unui drept absolut (real sau personal nepatrimonial), se va na5te un raport juridic obliga\ional, in con(inutul intra dreptui la repararea prejudiciului cauzat ji obliga\ia corelativa a acestui fiind determinaji atat subiectul activ (creditorul), cat si subiectul pasiv (debi· ,
iiicita
!
4.2.2. Pluralitatea subiectelor raportului juridic civil ? 1 1. [!• ·- ' . preal ab1'l e 4···-· · 1ec1zarz
raportul juridic cu pluralitate de subiecte exista In situa(ia !n care acesta se stabiintre mai multe persoarie, fie ca sublecte active, fie ca subiecte pasive; poate exista: a) o pluralitate activa (mai multe subiecte active); i bi o pluralitate pasiva (mai multe subiecte pasive); c) pluralitate mixta (mai multe subiecte active ~i mai multe subiecte pasive); -1n cazui raporturilor juridice nepatrimoniale, pluralltatea pasiva nu prezinta interes 1 (subiectui pasiv este nedeterminat, constituit din toate celelalte subiecte de drept civil, cu exceptia subiectului activ), iar pluralitatea activa este rara, decurgand doar din creatia intelectuaia (coautoratul); - In cazul raporturilor juridice reale, piuralitatea pasiva nu prezinta interes (subiectul este plural, nedeterminat), fnsa poate exista pluralitate activa; cazul raporturilor obliga\ionale (de crean\a), poate exista atilt pluralitate activa,
' I
4.2.2.2. Pluralitatea subiectelor In raporturile reale P~uraiitatea
activa
posibila atat in materia dreptului de proprietate, cat >i fn cazul reale.
RAPt1RTUL JlJRlDlC C!VJ L
activa 'fn1brac5 forma propriet2tii corr1ur.2, care, Jz: randul
3.S
de
632
pe cote<<pa1i) l<:oriro1:iri:et13!c:a):
a)
b) proprietatea in devaima$ie (devalma5ia)<
'"'
In !W!mrielcte l:ri bun sau m.ai mu!te bu' nuri sau o universa!itate (spre exempfu, patrin1oniul succesoral), fiecare- av8nd a cata~partey
ide2:13
~\
abstracta, din dreptul de nrr10rlf1trit:0 dar nu 5l o
din
bun (bunurt universalitate) privit(e) in niaterialitatea Jui rn spre exemp!u: Prirnus $i Secundus cumpara 1mpreun3 o cas.3, convenind ca fiecare sa aib<1 cate o cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra casei respec,
tive; mo~tenitorn legal; ?i legatarii unlversan sau cu titlu universal a! unei persoane detin patr\monlu! succesorai 1n coproprletate pana la data efectuf!rll partajului succesoral; - coproprietatea poate fi obi5nuita sau fortata [2rt< 632 alin< (2) C.civ<]<
Proprietatea In deie - exista proprietate In devaima~ie atunci cand, prin efectul legii sau In temeiul unui act juridic, dreptul de proprietate apartine concomitent mai multor persoane fiira ca vreuna dintre acestea sa fie titularul unei cote<parji determinate din dreptul de proprietate asupra bunului sau bunurilor comune (art, 667 Cxiv<); "de exemp}u: proprietatea SO!iior asupra bunurilor comune dob'3ndite In timpul ciSisBtoriei In cadrul regimului comunit'3tH !egale; pentru deva!m.3~ia lzvorata dintr···un act juridic, doi parteneri de viata convin ca bunuri!e pe care le-ar dobandi oricare dintre ei In timpul parteneriatului sa fie proprietatea lor comuna ln
devalma?ie<
focetarea proprietiitii comune - In general, proprietatea comuna lnceteaza prin partaj voluntar sau judiciar, cu ex.:e~>tia proprietatii pe cote-par~i fortate, care nu poate lnceta prin partaj judidar alin.
4.2.23< Pluralitatea :;ubiectelor in mporturi/e obligafionale (de crean/a)
I dhtizibiie
Notkme 1. divizibilil:atea attivil: obliga\ia este divizibila lntre mai multi creditori atunci cand fiecare dintre ace~tia nu poate sa ceara de la debitorul comun dec<3t executarea piJrtii
sale din crean\a [art. 1422 alin, (2) Cciv<]; .. de exemplu: daca Primus ~i Secundus TI ·1mprumuta pe Tertius cu 10.000 de lei, !a scadenta, In tipsa de stipulatie contrara, Primus va fi !ndrept:3tit sd solicite de I.a Tertius doar parte:a sa din crean1a, adic@ 5.000 de le!, iar Secundus va putea s3~l
cear.3 lui Tertius 5.000 de iei; 2. divizibilitatea pasi11a: obligatia este divizibila intre mai multi debitori atunci cand aCe$tia sun! obligati fata de creditor ia aceea$i presta\ie, dar fiecare dintre ei nu fi constrans la executarea obligatiei decat separat ~i in limita partii sale din 1422 alin,
'* spre exempiu: daca Prlmus Ii ~i rert!us cu 12,0GO cie lei, la In !ips;':l de contrara, datoria se va Yntre eel dol debi~ tori, astfel lnc3t Secundus este ~inut .sil-i pl.3teasc3 lu\ Primus doar partea ce~1 re-vlne din ciatorleJ ad!c3 6.000 de lei, lar Tertius va fi tinut s8-i plii:teasca !ui Primus difen:Pta de 6.000 d.e lei; - diviz.ibi!itatea reg.ula in 1naterie de ob!iga\ii cu plura!itate de subiecte 1424 C.2iv.}; daca lege orl pdn contract nu se dispune altfei, debitorli unei obligatii dlvizlbile sunt tlnuti fata de creditor !'n parti egale iar creditoril pot soi!cita de ia debltorl p2rt1 egale din valoarea creantel datorate {art 1423 C.civ.); m ln cazul raporturi!or juridice civile obHgatlonale, pluralitatea poate sa fie ql mi>.tCT (mai multi creditori $i mai mul\i debitori); m exempJu de divizibifitate mixtG: Primus ~l Securrdus Ii lmprumuta pe rertius ~i Quartius cu suma de 18.000 de lei; In scadenta, Primus nu poate pretinde decat 9,000 de lei, Secundus nu po.ate pretinde decat 9.000 de lei, respectiv Tertius nu poate fl obligat decBt la restituirea surnei de 9.000 de !ei, ca de a{tfe! Ji Quartius. Conslderam ca suma datorata fiecarui creditor urmeaza ci fl plc3tlta ln rnod egal de ambii debitor1, ceea ce tnseamn5 ca Primus este lndreptattt sa primeasctl de la Tertius 4500 de lei >i de la Quartius 4.500 de iei, la fel cum Secundus este indrepta\it sil primeasca de la Tertlus 4500 de lei $i de la Quartius 4.500 de lei. Daca s-ar admite ca unu! dintre creditori poate ob1ine partea sa din creanta de le oricare dlntre debitori, ar insemna in realitate o combina~ie de divizibi!itate activa cu solidaritate pasiv-1 prin raportare la fiecare creditor, 1nsii raportul juridic caracterizat prin divizlbilitate mixta poate fi asimHat cu situatla In care ar exista doua raporturi juridice dlstincte nascute-, pe de o parte, intre unui dlntre credltorl ~i cei doi debitori, iar, pe de alta parte, Jntre celalalt creditor ~i eel doi debitori. Altfel spus, daca Primus i~ar Ii 1mprumutat pe Tertius ?i Quartius cu suma de 9.000 de lei ;;i, printr-un alt act jurldlc, Secundus 1-ar ft imprumutat pe eel doi debitori tinu~i divizibil cu suma de 9.000 de lei, Primus ar fi putut ob\ine cate 4.500 de lei de la fiecare dintre cei doi debitori, iar Secundus ar fi putut ob\ine dlte 4.500 de lei de la fiecare dintre cei doi debltorL 1
1. solidaritatea activa: obliga\iile in care fiecare creditor poate cere de la debitor lntreaga datorie 1 iar plata fJicuta de debltor unuia dintre creditorii so!idari i1 libereazi'i fata de toti ceilalti creditori soiidarl; creditorul care a lncasat toata creanja are dreptul de a da chitan\a liberatorie pentru tot ,; este obligat sa o 1mparta cu ceilalii creditor! (art. 1434 C.civ.); •de exemplu: Primus $i Secundus Ii lmprumuta pe Tertius cu suma de 10.000 de le!, 1n contractu! de imprumut pi3rtile prevazand solidaritatea actlvZI; aceasta !nseamna ca, ia scadent8 1 oricare dintre eel dol crediton poate cere intreaga surn.3 de 10.000 de lei de la Tertius, care, dupa ce plateste unuia dintre ei, se libereaza si fa\a de celalalt; - debitorul poate plati, la alegerea sa, oridiruia dintre creditorii solidari, liberandu-se astfel fa\a de to\i, 1nsa numai atat timp cat nlciunul dintre creditor! nu I-a urmarit justi\ie; 1n acest din urma caz, debitorul nu se poate libera decat platind 1437 reclamant
HAP()RfUL JURID!( CIVJL
··- soildaritatea activ3 poate
r(lent, deci dintr-un act 1. solidaritatea
sa se nasc3 nurnal din
37
s;;;u din testa·
1435 fiecare debltor este tinut
de creditor pe<1tru ?n>cc ,•vv datorie, Jar plata facuta de unu! dintre codebitorii so!ldari ·1·1 !ibereaza ~i pe ceilalti de creditor {art. 1443 C.c!v.); codebitorul care a p!Eitit are sa se 'i11tlre1JtE· 7mpot(1v-a ceiorlol·~l codeb"iton ~J sa pret1nd2 tot ce a peste partea sa, 7nsJ datoria acestora fati'i de el nu rnai este so!idara 1 ci divizibH8 rart 1455 alin. {1} - soHdaritatea pasivi3 se poate na~te fie din lege exen1piv, sa11ar>ir
tament) (ar1. 1445 Cciv.); - daca obl'lgatia solidara este contractata 1n lnteresu! excluslv al unuia dintre code~ bitori sau rezultii din fapta unuia dintre ei, acesta este tinut singur de lntreaga datorie fata de cef!alti codebitori, care, In acest caz, sunt rnnsideratl, 1n raport cu acesta, fideiusori (art. 1459 Cciv.); a spre deosebJre de reglementarea anterioara, i11 care insolvabHitatea unuia dintre codebitorii tlnutl in sol!dar era suportata de codebltoru! care a p!i'ltit 1·ntreaga dato·~ rie, art. 1457 alin. (1) C.civ. prevede ca pierderea ocaziona!a de insolvabilitatea unuia dlntre codebltorii solidari se suport3 de cJtre to~i cellaltl codebitori In proportJe cu partea din datorle ce revlne fiec8ruia d!ntre ei; B exemplu de solidaritate posivO: Primus, Secundus '.ji Tertius savaf?eSC irnpreuna 0 fapta ilicit3 1 care produce un prejudiciu in cuantum de 30.000 de fei lul Quartius, angajandu-se astfel raspunderea lor civila delictuala. Potrivit art. 1370 ~i art. 1382 C.civ., eel trei vor r8spunde solidar fat3 de v!ctim3, deci Quartius poate pretlnde de la oricare dintre eel trei autori ai faptei ilicite plata 1ntregii sume de 30.000 de lei (7n mod 11orma!1 prin cererea de chemare In judecata se solicit3 obllgarea, in solidar, a tuturor autorilor faptei ilicite la plata despagubirilor pentru prejudiciul cauzat1 i
sa
sa
::if-
~··
38
RAPORTULJURlDlC ClVlL
·- daca obllgatla este indlvi?.ibHa, indiferent de nurn3rul creditori!or sau a! debito'"i'or fiecare dlntre credltori sau dintre succesorH lor poate cere !ntreaga presta~ie ce for~ meaza obiectu1 ob!igatie!, iar flecare dintre debltori sau cHntre succesorli .acestora poate fl constr§ns s.3 execute lntreaga presta\ie [art. 1425 alin" (2} C.civ.]; piata f2icuta
de oricare dintre debitoril obliga\i indivizibii stinge datoria fa\a de toti ceilalti cod.;;bitorl; $\
exemple:
~i Secundus se oblig.3 sa il predea lul TerUus UD paiton, nu este posib-i'I ca fiecare debitor sa predea c3te 1/2, astfel lncat Tertius poate cere pre .. darea pa!tonu1ui fie de la Primus, fie de I.a Secundus; ii} Primus }i Secundus \mprumutil suma de 10.000 de lei de la Tertius }i Qumtiu" iar In contractu! de 'imprumut se stipuleaza !ndivizibilitatea atat pasiva, cat ;;i activa; 15 spre deosebire de so!idaritate, ob\!gal;ia indivizibil3 nu se divide !ntre debitori, intre creditori ?i nici !ntre mo,tenitorii acestora [art. 1425 alin. (1) C.civ.]; • de exempiu, X ii imprumuta pe Y ?i z cu suma de 15.000 lei, iar pana la data
i) daca Prfn1us
scadentei z decedeaz2,
mo~tenirea
sa fiind acceptata de M $,i N, fiecaruia dintre
aceqtia revenindu-J o cota de 1/2, In cazul In care Y?i Z s.e obl!gasera solidar de X, acesta din urma ar fl 7ndrept8tit s3 soHdte de la Y plata lntregii datorli, 7ntruc8t debitorul Y ramane t!nut In soHdar, lnsa de !a M sau N numai ciite 1/2 din partea ce ar fi revenit autorului lor, deci numai 3.750 lei de la fiecare. In cazul in care Y ?i Z se obligasera indivizibil fa\a de X, acesta din urma ar fi lndreptii\it sa solicite de la oricare dintte Y, M 9i N plata 1ntregii datorii, deoarece indivizibilitatea se m'>ntinP de debitorului decedat.
4.2.2.4. Comparafie intre obligatia solidarCf ~i obligatia indivizibilii
I
Oeosebiri prive?te legatur~ dintre subiectele obiig~tie;, ' .. ;,;, refera, Jn principiu, la obi~ctul obliga\iei;
1
oblig_a1~ei;
J··--··-·----····-------·---· ! - are ca izvor !egea, voin\a par\ilor ori natura obiec·
ea nefiind de natura - are ca i:vor voin\a parinor .(solidaritat~a activa
t
_s.".ll..Pas1va) sau legea. (solidantatea pas1.va); . 1 tulw ..- - - · · - - · · - func\ioneaza numai fati'l de cei intre care s-a se transmite ~i la mo~tenitori [art. 1425 alin. (1) nascut (fata de succesori obligatia se transmite C.civ.]; dlvizata ... art. 1460 - in materie de solidaritate pasiva, debitorul chemat !n judecata poate sa ceara introducerea in proces ~i a celorla!ti debitori numai pentru a se intoarce lmpotriva lor pentru partea datorat.3 de fiecare dintre ei [art. 1447 alin. (2) teza a 11-a raportat la art. 1443 C.civ.].
- Jn cazul indivizibiliti3tii pasive, debitorul chemat 'Jn
!
Judecata poate sa Ii introduca in cauza pe ceilaltl debitori cu scopul de a fi obliga\i Ympreuna !a executarea presta\iei datorate [art. 1432 alin. (3) C.civ.j.
Asemf]n;J;ri
- presupun dreptui creditorului de a pretinde de la oricare dintre debitori plata intregii datorii (plura· litate paslva), respectiv obliga'~ia debitorului de a plati intreaga datorie oricaruia dintre credltori (plura· "ll!a_te
ac~va), _ _· - - - · -·--~·----··..--..- - - -..····---..·------·--·-----··---··-~
HAPClFflUl JUHiDIC CIV!l
Prenzari· introductive
39
__
..---.. .. - -.. .. ...........- ............................................. problema schlmb3dl subier:telo~ raportului c.ivil se pune nurnaf Yn iYiateria ra- i porturllor lntruc8t Jn materia r2porturilor este ! intransmlslbl! (deci subiectu! activ r3m3ne aceia:;:i), iar subiectul schimbat (Tntrucat este nedeterminat}; -Tn raporturiie c:e au ln continut un drept reaL doar subiectul activ poate fi schimbat, subiectui paslv flind nedeterminat; - in de fi schirnbat ::::.~:::.::.~~~~c~.::.:..::::.:·""....':~~1.:.:::::'..':"'~~~ .._ _ J
~··~--~~
·~-
--~~------
·--~·----·--
Schimbarea persoanei subiectului activ
i
· - subiectul activ poate fi in acelea'?i moduri prin care se poate dobandi drept real: dreptul de proprietate se poate dobandi, In condi\iile legii, prin conven\ie, mo?tenire legala sau testamentara, accesiune1 uzucapiune 1 ca efect al posesiei de buna-credin\a in cazul bunurilor mobile §i al fructelor, prin ocupa\iune, tradi\iune, precum ~i prin hot.3r<3re judecatoreasca, atunci c5nd este transiativa de proprtetate prin ea insa,i [art. 557 alin. (1) C.civ.]; in cazurile prevazute de lege, proprietatea se poate dobandi prin efectul unui act adrninistrativ [art. 557 alin. {2) C.dv.] ori prin alte j moduri de dobandire a dreptului de proprietate, previlzute de lege [art. 557 a!in. (3) i C.dv.; constituirea dreptului de proprietate 1n temelul Legii nr. 13/1991 privind fondu! funciar]; cu exceptia cazuri!or anume prevazute de lege, In cazul bunurilor !mobile j dreptul de proprietate se dobande,te prin inscriere In cartea funciara, cu respectarea ! ia art. 888 C.civ. 557 alin. - mijloace juridice, directe sau indirecte, de schimbare a subiectului activ (creditoru- : lui): cesiunea de creanta (art. 1566-1592 C.civ.); subroga\ia personala (art. 1593-1598 C.civ . ); nova\ia prin schimbare de creditor [art. 1609 aiin. (3) C.civ.]; cesiunea con .. ! tractului {art.1315-1320 C.civ.); poprirea (art 781 ,; urm. C.procdv.); stipula\ia pentru altul (art. 1284-1288 C.civ.); mo>tenirea (in cazul persoaneior fizice) (art. 953 ~i urm. C.civ.}i fuziunea 1 dlvfzarea sl transformarea (1n cazul persoanelor jurid!ce} (art. 232-243 C.civ.).
subtectuh~i
I ac:tiv in
I
l
Schimbarea pers-oanei
subiectuiu: 'in
Cesiunea de creanta = conventia prin care creditorul cedent transmite cesionarului o creanta lmpotriva unui tert [art. 1566 aiin. (1) C.civ.J. Pan;ile unei cesiuni de crean\a sunt cedentul (eel care transrnite crean\a) si cesionarul (eel care ia locul creditorului ini\ial prin preluarea crean\ei). Creanja care a format obiectul cesiunii ramane insa neschimbata, pt3strandu~se natura precum ~f eventualeie garantil ce o insoteau; I cesionarui devlne creditor al debitorului cedat pentru valoarea nominala a creantei, indiferent de pretul cesiunii §i chiar ~i atunci dind cesiunea s.. a facut cu titlu gratuit. .
,
l:··.
Sulbrc•ga\ia pe:rsona!ii- modalitcitea de transmitere, legala sau conventionala, a drep . . tului de crean\a catre un ter'\ care J.. a platit pe creditorul initial 1n iocul debitorului. ! Persoana care plate~te datoria debitorului se nurne,te solvens, iar creditorul care
- -~-
--
--~·-----
-
I
I I
-~
40
R.l\POHTUL JURlDiC ClVlL
prin1e?te plata se nurne?te Qlr1[Jien_;-. Ca efect ai subrogatiei personale, sofvensul ia !ocut (se subrogZ:} accipiensuluf, deci subiectul actlv ini~ial este lnlocuit cu o alt3 perdebltor. Sofvensu! {subrogatul) dob8nsoan3, care devine noul creditor a! de,te toate drepturile accipiensului (creditorului p!atit), deci dobande~te crean\a cu toatf:\ drepturlle ~i accesoriHe inclusiv cu eventua!eie garantii ce o !nsotesc. schimbare de tr-editor:::: substituirea unul nou creditor celui vechi, debitoru! devenind obligat fa\a de nou! creditor ~i fiind liberal fata de vechiul creditor; are !oc atunci c.§nd debitorul contracteaza de noul creditor o obiigatie noua, care 1nlocuie'.;te §i stinge obliga\ia ini\iala [art. 1609 alin. (3) C.civ.J. Tn acest caz, crean\a veche se stinge <;i se transforma intr·o noua crean\a, avand ca titular pe noul creditor (de§i obliga\ia veche se stinge, efectele obiiga\iei vechi nu inceteaza, ci se transforma In efectele obliga\iei nascute prin nova\ie ).
i Cesiunea de contract=
o parte poate sa i>i substituie un ter\ in raporturile nascute
I dintr-un contract numai daca prestatllle nu au fost Inca lntegral executate, iar cealait5
' parte consimte la aceasta [art. 1315 alin. (1) C.civ.]. Pentru raportul juridic obliga\io· nal izvorat din acel contract, in care cedentul avea calitatea de creditor al contractantului cedat, cesiunea de contract constituie un mijloc juridic direct de schimbare a creditorului.
i Poprirea ~ forma de executare silita indirecta, prin care creditorul urmare?te sumele : pe care debitorul sau le are de primit de la o terta persoana. Creditorul care
I i
urmare~·
te sumele se nume?te creditor popritor, debitorul urmarit se nume>te debitor poprit, iar ter\ul, care este debitorul debitorului poprit, se nume,te ter\ poprit. Dacii luam fn considerare raportul juridic obliga\ional dintre debitorul poprit {care are calitatea de creditor in acest raport juridic) $i ter\ul poprit (debitor in acest raport juridic), popri· rea poate fi privita si ca un mijloc de schimbare a creditorului, deoarece creditorul urmaritor va deveni creditor al ter\ului poprit, in limita a ceea ce Ji datoreaza debi· torul urmarit si 1n limita a ceea ce datoreaza ter1;ul poprit fa\a de debitorul poprit.
= acel contract prin care una dintre par1;i (promitentuli se obliga fata de cealalta parte (stipulantul) sa efectueze o prestatie in folosul unei terte i persoane (tert beneficiar), Iara ca ter1;ul beneficiar sa participe la fncheierea contrac· ' tului personal sau reprezentat de stipulant. Stipulatia pentru altul poate constitui un mijloc juridic indirect de schimbare a persoanei subiectului activ al raportului juddic obliga\ional, anume atunci cand ea este dublata de stingerea unei obligatii anterioare a promitentului de stipulant, obligatie avand ca obiect prestaiia pe care promi· tentul sa o execute In favoarea beneficiar.
, Stipu!atia pentni altul
4.2..3.3. Schimbarea persoanei subiectului pasiv Schirnbarea subiectu!ui
sul)ie1;tul pasiv lntr-un raport obliga\ional (debitorul) poate fi schimbat !uarea de datorie (art.1599-1608 C.civ.), novatia prin schimbare de debitor [art. 1609 alirL (2) C.civ.], cesiunea de contract, poprire, stipulatia pentru altul, mo~tenire cazul persoanelor fizice), fuziune, divizare si transformare (In cazul ne:"n~nr,lnr
HAPOi~TUl
JUB!DlC C!VJl
41
i;;; prob!e111a schlmb3rli sub!ectu!ul nu se pozte pune ln ace!e (~1Zt)ri 1·n care obligatia trebuie executat8 persona! de c3tre debltor, !ntn.ic'3t a fost
stabllit3 In considerarea
per.'.>oane~
iui (obligatie intuitu pei'Sonm')
Preh..1arrea de datorie "' obliga~ia de a p!i3-ti o suma d.P: bani or! de
execut2 o alt-2: prestatie poate fi transmtsa de debitor unel alte persoane: a) fie printr-un {:ontract lncheiat !ntre debitorul ?i nou! Ci5lZ fn care datorlel va produce efectele nurnai daca creditorul 1$i da acordul; b) fie printr.,un contract lncheiat l'ntre creditor j>l nouJ debltor, prin care acesta d~n urm:? asuma obHgatia (art. 1599 C.civ.), Ca efect al pre!ui:irH de datorie nu se na;;te o noua obliga}'ie 1 ci se . transmite o obliga\ie preexistenta, ca regula, impreuna cu accesoriile :;i garan\iile care ' o lnsoteau, cu excep\ia garan\iilor care nu pot fi despar\ite de persoana debitorului initial, a obligatiei fideiusorului sau a garan\ii!or constituite de un tert pentru reali·, zarea crean\ei, care se sting daca fideiusorul sau tef\ul nu i>i
da acordul la preiuare.
Novaj'.ia prin sdiimbare de debitor ~ cand un debitor nou ii 1nlocuieo;te pe eel initial, j care este Hberat de creditor, stingilndu-se astfel obligotia initiala. Tn acest caz, novatia poate opera fara consim\amantul debitorului initial [art, 1609 aiin, (2) Cciv,]. 'I
1
i
Cesilmea de contract poate constitui, pentru raportul juridic obliga~ional In care . cedentul avea calitatea de debitor al contractantului cedat, un mijloc juridic direct de '!
schimbare
a debitorului.
'
, Poprirea poate ff privita 5i ca un mijloc de schimbare a debitorului, deoarece ter\ul , poprit devlne debitor al creditorului popritor.
i
Stipulatia pentru altul poate duce, indirect, la o schimbare de debitor, anume atunci \ cand stipula\ia este facuta 1n scopul achltarii unei datorii de catre debitorul inl\ial, i Lflrin intermediul unei a.lte persoane, pe care o fa_(;e debltor al credltorului_ sau.___ ~_J
I
l:
PARTEAl
JURIDIC CIVIL,
I. CONSIDERATII GENERALE manifestarea de voin\a sau, dupa caz, acordul de voin\e facut cu inten\ia de a proefecte juridice, adica de a na~te, de a modifica sau de a stinge un raport juridic 1. prezen\a unei manifestari de vointa sau a unor manifestari de voin\e rnr1u1rfi~ (acord de voin\e), din partea uneia sau mai multor persoane fizice ori persoane juridice; 2. manifestarea de vointa este exprimata cu inten\ia de a produce efecte juridice civile;
cu11ar1rn1 .,act" poate avea doua in\elesuri: 1. primul sens este acela de opera\iune juridica (pentru aces\ sens se utilizeaza ?i i
Precizare
formula negotium /uris sau, mai scurt, negotium);
,
:!., al doilea sens este acela de fnscris constatator al manifestarii de vointa, adica su-1 portul material care consemneaza sau reda opera\iunea juridica (pentru acest sens se
: l
fo!ose~te
;;I expresia instrumentum probationis saul mai scurt, instrumentum;
Tntr~o
,,
_exp.rimare r_iguros exacta, ar tr(!bui_sa__se foloseasdi termem.il_<J!:' ,,inscris"). ··-- -·~---- 1
CLASIFICAREA ACTELOR JUlllDICE
ade
1. juridke plurilaterale ' Crit~rl~I de , c!asificare
numarul par\ilor, actele juridice civile se clasiflca in acte unilaterole, actele juridice care reprezinta rezultatul voin\ei unei singure par\i (art.
C.clv.}; 00 spre exemplu: testamentul, acceptarea mo;;teniril, renuntarea ta mo?tenln:, denuntarea unui contract de catre una dintre pZ!f!i 1 oferta de a contracta 1 promisiude confirmarea etc
ACTUL JURIDIC CIVIL CONTRt>.CTIJL- IZVOR DE OBUGATii
Sobd<>sificare - dupa cum formare21 sau destlnataru! dire£t al actulul, actele
1. acte
unilateraie supuse
43
efectelor impune sau nu cvmunlcarea c3.tre unilaterale se subdasific31n: c:omunic3lr~i
ciind
modific@ sau
stlnge un drept 0] destinatarulu1 ~i ori de c8te orl inforrnarea destinatarului estenecesar2 potrlvit n'lturii actului -·art. 1326 alln. {1) $ spre exe1T1plu: oferta de a contracta, promlsiunea publ!c3 de recorr1pensa, denuntarea uni!ateralfl a contractului de mandat etc,; 2" acte unilateraJe nesupuse e
bilaterz;ie
doua pilf\i; = spre exemp!u: contractul de vanzare1 contractul de schirnb 1 contractu! de donatie, contractu! de locatiune, contracted de mandat etc.
Subdasificare - dupa contlnut contractele se subclasifica In: L contracte unilateraie - dau na;;tere la obligatii numai pentru una dintre paf\i, cea1
lalta parte avand nu ma! caiitatea de creditor; w de exemplu; contractu! de dona\ie, contractul de 'lmprumut de folosln~a {corno~ dat), contractul de !mprumut de consumatie (mutuurn), chlar ;;i atuncf cB:nd ar fl cu dobanda, ai depozitulul cu tltlu gratuit (neremunerat), al promisiunii unilaterale de vanzare sau de cumparare (afara de cazul In care beneficiaru! promisiunii, in schim~ bul dreptului de op\iune ce i se confera, se obliga la plata unei sume de bani) etc; m daca in urma incheierll contractulul, doar una dintre pi3ri;i are ca!itatea de credi" tor, cealalta fiind debitor, vom ft Jn fa\a unui contract unilateral, chiar daca pe parcurs se nasc obligatil In sarcina p3f!;li care avea calitatea de creditor, obligatH neurm3rite de p8:rf1 la rnomentuf incheierii contractului, obliga1iile nascute in sardna ambelor par;i nefiind reciproce >i interdependente (art 1171 teza finala C.dv.); 2. contracte bllaterale (sinalagmatice) ~ se caracterizeaza prin reciprocitatea obligatiilor ce revin par\iior ~i prin interdependen\a obliga\iilor reciproce (art. 1171 teza ! C.civ.), deci fiecare parte are atilt ca!itatea de creditor, 5i calitatea de debitor; !fl spre exemp/u: contractul de vanzare,. contractul de antrepriz3, contractu! de schimb, contractul de locatlune, contractul de lnchiriere a suprafetelor !ocative,
cat
contractul de arendare, contractul de depozit cu titiu oneros, contractu! de lntre!lnere1 contractul de tranzactie, promisiunea bllaterata de vanzare~cump2irare etc.; w toate contractele, decl ~l contractele unil:aterale, fac parte din categoria actelor juridlce bilaterale sau p!urilaterale, 7n schin1b, actele juridlce unilaterale nu sunt contracte, deoarece nu sunt conseclnta unui acord de volnte" cl sunt rezultatul unei manifest3ri unilaterale de - acteie juridice care reprezinta rezultatul acordului de vointe (vointelor concordante) a trei sau mai multor par\i; Eide exemplu: contractu! de societate, daca a fost Jncheiat de eel puttn trei asociatl; contractul de tranzactie lncheiat de eel putln trei piflr}i; conventla de partaj atunci cand sunt trei sau m.ai multi coparta~i; contractul de joc sau prln.soare dintre trei
sau mai multe
etc.
44
ACTUl JURIDIC CIVIL CONTRACfUl ·~ IZVOR DE OBLIGATll
?mporta.r,ta '. <:lastfia'irll
tormarea valabila a actelor jurldice:
a) 7n cazul actelor Juridice unilatera!e, cercetarea va!abilit'1tii vointe\ unice este nu nurnai necesara, dar §i suficienta;
!
b) J'n cazul acte~or jur!cHce bllaterale sau plurilaterale, trebuie sf! se cerceteze flecare dintre ce!e doua sau rnai multe manifest3ri de voint8; -- reglrnul jurtdlc al vlcilior de consim\i3m8nt este diferen~iat; actele jurldice bilaterale sau plurilaterale pot fi revocate de comun acord de catre p.3rti 1 deci printr-un act simetrlc celui de constitulre 1 In vreme ce asupra acteior juridlce unilaterale nu se poate reveni prin manlfestarea de vointi:i In sens contrar a autorului actului, cu excep\ia cazurilor expres prevazute de iege; -In materia cauzei ilic!te sau imorale 1 sanctiunea nu!1t5tii absolute lntervine dac8 sunt fndeplinite unele conditii suplimentare 1n cazul actelor juridlce bilaterale iart. 1238
oneros i;;i ade Cri1:eri,Ji de dasifkare Acte
momentul lncheierii 1or1 acteie jur1dice civlle se
cu titlu actele juridice prin care fiecare parte urmare~te sa i~i procure un avantaj obligatiilor asumate [art. 1172 alin. (1) C.civ.]: * spre exemplu: contractul de vanzare, contractul de !ocatiune, contractul de mandat remunerat etc,
cu
tltlu ooeros
Subclasificare l. acte comutative - acele acte juridice cu tltlu oneros 1n care, la momentul 1ncheierii lor, existenta drepturilor ~i obligatiilor par1;ilor este certa, lar lntinderea acestora este determinata sau determinabila !art. 1173 alin. (1) Cciv.]; ~ spre exemplu: contractul de vflnzare, contractui de iocatiune 1 contractul de antrepriz3 etc; 2. acte aleatorii - ace!e acte juridice cu titiu oneros care, prin natura lor sau prin voinia par1;ilor, ofera eel pu\in uneia dintre par1;i ~ansa unui ca$tig ,; o expune totodata la riscul unei pierderi, ce depind de un eveniment viitor §i incert [art. 1173 alin. (2)
C.civ.]; m de
exe:nplu: contractu! de renta viagera \cu tit1u oneros), contractul de
lntre~
~inere (cu tltlu oneros), contractu1 de joc sau prinsoare, contractul de asigurare,
conventia de constituire (cu tltlu oneros) a unui uzufruct viager, vanzarea unu! lucru viitor atunci c<3nd cumparatorul f~i asuma rlscul nerealizariL vanzarea unui drept litigios etc. lmportan~a subdasiflciirli - leziunea ca viciu de cons!mtf:imant poate -exista numai !n cazul actelor comutative1 nu insii >i in cazul celor aleatorii (art. 1224 C.civ.); - actele juridice aleatorii care se referii la jocuri de noroc interzise de lege sunt lovite de nulitate cauzii ilicita.
ACTUL JU!iiDiC CIVIL. CONTRACTUL ·- iZVOR DE ..
45
-~.-~··----·-·-·-~··---~·
Notiune: acte!e prln can::' una dlntre un·n§re:;t2 s.3 procure ceieHa!te un beneficiu 1 f2ir8 a ob'tine 1n schlmb vreun ~1rmtc.i 1172 alin. (2i C.civ.]; 2 de exemplu: ·1rnprurnutul de folosint3 {comodatul) 1 !mprumuiu! de con. sumatie f3ra dob3nd;1, mandatu! gratuit, nerernune\·at, etc
Subclasificare in tot sau Jn parte, !n favoarea unei alte persoane [art, m de exempJu: dona~Ja, leg:atu! [art. 984 allr.. (2) C.clv.1; 2. at.te dezfnteresate - aceie acte juridice cu tlt!u gratuit prin care dispunBtorul procura un beneficiu cuiva f;}ri:l sa J~i mic:,;ore:ze patrlmonlul; spre exempfu: m.andatul gratuit, cornodatul, depozitul neren1unerat. ijJ
lm1omta11ta subdas1fki!rii - condiiiile de forma sunt mai restrictive In cazul liberalita;ilor (in general, liberali· Ii ; ta\i!e sunt acte juridice solemne, ceea ce nu este cazul actelor dezinteresate); regulile preva:zute In materle succesorala in legatura cu reductiunea se aplica numal f in cazu! liberalita;ilor, iar cele privitoare la raport se aplidl numai donatiilor, iar nu si 1 ·· · -din punctul de mai
I I
\~ ~~:~~t~~~~i~~~ferit
rlastficarii
i
v~dere al~~pacita\ll:legea est~~1~-gener,;\ I
exigenta atunci cand este vorba de acte juridice cu titlu gratLrit (sunt instituite anumite incapacita\i speciale; actele cu titlu gratuit nu pot fi 1ncheiate de catre persoanele lipslte de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransii nici prin r reprezentantul legal sau, du pa caz, nici cu autorizarea prealabila a ocrotitorului legal); ' - in unele cazuri, regimul juridic al viciilor de consimtiimant diferii dupa cum este vorba de un act cu titlu oneros sau de un act cu titlu gratuit (de exemplu, problema le· ziunii nu se pune in actele juridice cu titlu gratuit; pentru a fi vorba de o eroare esentiala, in cazul acte!or cu titlu oneros este necesara o cerin\a suplimentara fatii de actele cu titlu gratuit); - in cazul actelor cu titlu oneros, obligatiile partilor sunt reglementate w mai multa severitate (de exemplu, garan\ia impotriva evic\iunii apare, de regula, in actele cu titlu oneros ?i numai In mod excep\ional in actele cu titlu gratuit), iar raspunderea se apreciaza cu mai multa severitate [spre exemplu, "in materia mandatului, art. 2018 aiin. {1} C.clv. prevede c2 "daca mandatul este cu titlu oneros, mandataru! este tinut sa execute mandatul cu diligen\a unui bun proprietar", iar ,,daca mandatul este cu titlu gratuit, mandatarul este obligat sa ii indeplineasdi cu diligenta pe care o manifesta in propriile afaceri"]; - aqiunea revocatorie (pauiiana) va reu?i in conditii mai !esnicioase dadl se pune problerna inlaturarii opozabilita\ii unor acte cu titlu gratuit, fiind suficient sa se dovedeasca frauda savarjita de catre debitor, 'ar nu ji participarea la frauda a ter\ului dobanditor al bunului [art 1562 alin. (2) Cciv.]; m;;terie succE>sorala, exista o serie de reguli deosebite pentru anumite acte cu 'I·
!
;
I
I I ! !
I
I ,
, '
46
ACTUL JURIDIC CIVIL, CONTRACTUL- !ZVOR DE OBUGATll
Criteriul de
- dupa efec.tele produse, actele juridice dvile se clasifica ln acte constitutive, acte
ciasifk:ar€
translative
ikte juridi1:e
Ni:J!iu:oe: acele acte juridice care dau na;;tere unui drept subiectiv civil ce nu a existat
acte declarative.
tonstltutive spre exempfu: instltuirea unui uzufruct.. contractul prin care se constftule un contractul de de Acte iurifli1:e
transiative Acte juridi<:e
declarative
N<>tilm1?: aceie acte juridice care stramuta un drept subiectiv din patrimoniul unei persoane 1n patrimoniul altei persoane; 0 de contractul de cesiunea de etc No;iune: acele acte juridice care consolideaza sau definitlveaza un drept subiectiv civil preexistent; ~ spre exemplu: actul juridic confirmativ; tranzactla care, Tn prlncipiu, produce efecte declarative, fnsa 1 fn anumite cazur!; ea poate produce g.i efecte constitutive sau . translative [de exemplu, atunci cand, In schfmbul renuntarnor facute de o parte, ! cealalta parte efectueaza sau promite anumite presta\ii - art 2267 alin, (1)
teza ciasific3rii
- actele juridice constitutive 'ii cele translative 1,; produc efectele numai pentru (ex nunc), lnsa actele juridice declarative l'i produc efectele ?i pentru trecut (ex - calitatea de avand-cauza o are numai dobanditorul unui drept printr-un act juridic translativ sau constitutiv, iar nu,; partea dintr-un act juridic declarativ; -1n principiu, numai actele juridice constitutive 'ii ceie translative sunt supuse publicitiiiii imobiliare; - numai actele juridice translative ?i constitutive sunt supuse rezolutiunil sauj dupa
4. Acte iuridice dvile de conservare, acte juridke civile de administrare juridice dispozitie Critertul de r:iasHficare Acte1mKm;~
-de r:onservare
~i
acte
- dupa tmportanta !or in raport cu un bun sau cu un patrimoniu 1 act-ele juridice ctvi!e clasifica fn de de acte de """""'" actele juridlce prln incheierea carora se urmare~te p3strarea unui drept subiectiv civil sau pre1ntampinarea pierderii unui drept subiectiv civil; '. - actul de conservare este fntotdeauna un act avantajos pentru autorul sau, deoarece .
presupune cheituieli de o valoare mult mai mica decal valoarea dreptului ce se tindej' a fi pastrat ori salvat;
·--"__:E!! ex~_mpiu~int~~ruper::a unei.prescrip\i~: lnscrierea unei ipoteci,_soma~1'a ~tc. ---Acte 11um11;e de adml-
nistrare
! Notiune: actul juridic civil prin care se urmare1te sa se realizeze o normala punere In :
\ valoare a unui bun sau patrimoniu; l m de exempiu: culegerea fructelor, aslgurarea unui bun; !ocatiunea unui bun etc.; trebuie facuta distinC\ia 1ntre actul de administrare a unui bun privit izolat de alte .~i (ut ~inguli) ~i actul de administra~n.',11.Ea!rlmoniu: primul are sernnlficatia
I-
! i
ACTIJL JURlDJC CfVIL CDf\fJgACTUL-·"- lZVOR DE
de act de punere In va!oare a unui bun, f8ra sa se
i;;i 1nstr3inarea
eel de-al
doilea include Tnsa ;;i acte care, raportate la un anumit bun, act12 de Ynstr.3!· nare, raportate l-a un n;c;tri1T1c1ni!J. n°mf•zmta 111asuri de norrnal2 !oloslre. tare{ valorificare a patrirnontu!ui respectiv; 0 spre lnstrdinarea unot bunurl d!r1 patrirnoniu un act de dispoziti-e raportat la respective!e bunuri 1 Tnsa act de adrninlstrare ropor·
tat la Jn Nouu1me: actele jundice care 0u ca scop
sau din pal:rirno11iu a untJi grevarea cu sarcini reale a unui bun; n de exernplu: vanzarea, donatia, renun~area I.a un drept, constltuirea dreptu!ui de uzufruct, de superficie const!tuirea unei lpotecl, a unui gaj; - uneori, prin norrne speclale, anurnlte ,acte juridice sunt asimi!ate acte!or de tllSjpm·•·· tie doar sub anumite aspecte1 de exe1nplu, din perspectiva capacitatii civile de exercitiu, locatiunile incheiate pe o durata rnai mare de 5 ani sunt aslm!late actelor um1('lff'P de 1784 alin. - capacitatea de a lncheia acte juridice civile: a) actele de conservare pot fi lnchei<Jte singur ?i de eel lipsit de capacitate de exer· citiu [art. 43 alin. (3) C.civ.]; b) actele de administrare, in masura 1n care nu sunt lezionare, pot fi 1ncheiate de mi· norul cu capacitate de exercitiu restransil filra a fi nevoie de 1ncuviintarea prealabila a ocrotitorului legal [art. 41 alin. (3) C.civ.]; pentru eel \ips'1t de capacitate de exer· '. ci\iu, actele de administrare se incheie de reprezentantul legal [art. 43 alin. (2) C.civ.]; c) actele de dispozi\ie pot fi incheiate de eel cu capacitate de exercitiu deplina, de minorul cu capacitate de exerci\iu restransa, dar numai cu incuviintarea prealabila a ocrotitorului legal, precum ~; cu autorizarea instan\ei de tutela, iar pentru eel incapabil de catre reprezentantul legal, cu autorizarea instan\ei de tutelii; prin excep\ie, actele de dispozitie pot fl incheiate, filra nicio incuviintare sau autorizare, atilt de persoanele lipsite de capacitate de exercitiu, cat ~i de persoanele cu capacitate de exercitiu restrtenirea (art. 1110 C.civ.); - doar actele de conservare sau de administrare pot constltui obiectul gestiunii de afaceri (art. 1330 C.civ.); -1n materia coproprieta\ii obi'.inuite, actele de administrare pot fl facute, ca regula, cu acordul coproprietarilor ce detin majoritatea cotelor-parti, pe cand actele de dispo· zl\ie cu privire la bunul comun nu se pot 1ncheia cecat cu acordul tuturor coproprieta· 641 de ·incetarea de rllor 1
48
ACTUL JUR!D!C Cl\/IL CONTRA{1"UL
~-
!ZVOR DE OBUGAT1!
--. du pa n1od·~·1··~i;fu·~;;~re 1 aCte!e
·~~----~T~ile se cla~ifica In
acte Cons~:~~u;f;;- acte.. ]
acte
iiicte mr•inif·e
s"o1f:mnt:
Notiune: actele juridice care iau na~tere fn -mod valabil prin slmp!a voin\ii a partii sau a par\ilor, neinsotite de niciun fel de forma [art. 1174 alin. (2) C.civ.]; ~ chiar dacii par;i!e 'in\eieg sa 1nso\easca manifestarea de vointii de redactarea unui 1nscris care sa o consemneze, ele o fac nu pentru validitatea actului, ci pentru a~$i asigura un mijloc de probii privind incheierea >i con\inutul acestuia; ln materici acte!or illotiunl": actele juridice a caror validitate este supusa lndeplinirii unor formalita\i prevazute de lege [art. 1174 alin. (3) C.civ.]; aceasta forma (de regula, forma autentica) reprezinta o condi\ie pentru 1nsa,i vaiabilitatea actului juridic respectiv; ., spre exempfu: testamentul, contractul de donatie, contractul de lpoteca, contrac~ tu1 prin care se stramuta ori se constituie drepturi reale ce urmeaza a fl tnscrise In cartea funclara etc.; - reprezlnta exceptia Jn rnateria lnchelerii actelor juridice; - de regula, formalita\ile cerute de lege se refera la forrna pe care trebuie sa o irnbrace actul, insa nu btotdeauna formalitatea vizeaza numai acest aspect; 1$ de exemplu: in materia contractului de fiducle 1 solemnitatea consta In lndeplini~ rea urm5tnarelor condltll: un anurnlt continut predeterminat de lege (art. 779
C.civ.) + obligativitatea fnregisttarii fiscale (art. 780 C.civ.) + forma autentica a contractului [art. 774 alin. (1) C.civ.]; m nu trebuie sa se confunde actul juridic solemn cu actul autentic ?i nici cu actul notarial: i) astfe!, actul juridic solemn se refera la noi!unea de act 1n sensul de negotium, pe cilnd actul autentic :Jl eel notarial se refera la no~iunea de act vazut ca instrumentum; if} nu toate actele so/emne sunt ~i acte autentice; spre exemplu, testamentul o!ograf este un act solemn (legea cere lndeplinirea anumitor formalitati pentru valabilitatea luiL 1nsa nu este ~i un act autentic, cl un lnscris sub semnatura privata (scris, semnat $i datat de mana testatorului- art 1041 C.civ.); iii) nu toate acteie autentice sunt acte solemne; astfel, pafi:ile pot sa convina sa 1ncheie un anumlt act, pentru care legea nu prevede o fo<mifl anume, in forma autentkii; ace! act nu va deveni aci soiernn, intruc§t vointa p3rtilor nu poate reprezenta izvorul caracterului solemn al unui act juridic civil; 1V) nu toate actele autentice sunt acte notariale; astfel1 inscrisur!le autentice I cuprind toate actele ce emana de la o autorltate competenta, material ~i teritorlat j s.3 le 1nch-ele; spre exemplu 1 actul de na~tere, de casatorie de deces, cartea de .identltate, proces_ul-ver~~~.~ constata_.:e a unel contrayentiL ~~~ 1
I
·----··-------··- - ---------·-· ··-···-- .. --·-·---- --·---···----·-- - . ---Notiumo: actele juridice penttu a c3ror va!lditate este necesara rerniterea bunuiui [art. 1174 alin. (4) C.civ.j; ·-o in cazl!t acte!or nu tine dt:) r::xecutarea chlar de lncheierea lul valabil3,. un asemenea act nelu.:ind ln mod valabii decat din mornentul (remlterii materiale a} bunului care face obiectul debitorului; ;: spre exemp/u: imprumutul, atat eel de folosin~a {corriodatul), cat ~l eel de consudaru! - actele jurldice solernne: nerespectarea formei prescrise de atrage sa11q1ur1ea nulita\ii absolute [art. 1242 alin. (1) C.civ.]; -1nche'1erea actulul juridic solernn prin mandatar: apilc3ndu-se principtul sfmetrlei de forma, este necesar ca ~i procura sa 1mbrace forma solemna [art. 2013 alin. (2) C.civ.]; - modillcarea actului juridic solemn nu se poate face dedit tot prin forma solemna 1243 C.civ.); este diferitin cazul celortrei de
-··-··------
6. Ade juridice dvile patrimoniale §i acte Criteriul de rnonu!ne: actele jurid'ice care au un con\inut evaluabil pecuniar;
In principiu, sunt asemenea acte cele care privesc dreptur!le reale
~i mE!mun1e
No!iu1ne: actele juridice care au un continut bani; "de exemplu~ 1ntetegerea parin!11or unul copil din af.ara casatorle'1 ca acesta sa !a numete de fami!ie al unuia el sau numele lor de reunite.
- 1n materia nulitati!or: nu se pune problerna ,,restituiri'I presta\Hlor" in cazul actelor nepatrimoniale; -- -1n materia simu!atiei: regull!e dln materia simulatiei sunt ap\icablle nurnal \n cazul juridice patrimoniale, nu ;;i l"n cazul actelor juridice nepatrimoniale (art. 1294 ocrotirii
7. Ade ju:ridice cu ex~~cu:tm·e executare continua sau succ1esi1va Criterlui de
amt:r~o
dupa modul de executare, actele jurid\ce dvile se dasifica in acte cu executare
cu cu exectitare dintr-o dala
I
Ir
(u110
contlnu{; sau
actele juridlce a c;3ror executare presupune una sau mo:l mu!te prestati'1 din partea debitorului1 care se execut.:i instantaneu, dee! dintr-o data, iar nu continuu sau
succesiv.
SO
ACTUUURIDIC CIVIL CONTRACTUl - IZVOk Dt OBUCiAJll
timp; de exernpJu: presupun prestatil succesive contractul de !ocatit1ne, contractu! de arendare, contractui d<: societate; "' actul juridic care are In continut o ob!igatie de a nu face :se executa contlnuu, In 0
sensul ca debitorui unel asen1enea obHgatil este tinut permanent sa se abtin~, de !a o
anurnlta activitate; contractul de furnizare de servidi poate fl cu executare continua sau succesiv-3, Jn de prestatlile concrete {aiimentarea permanenta cu api§ sau aprovizionarea
cu pentru neexecutarea imputabila sau pentru executarea necorespunzatoare s,au cu 1ntl3rz!ere este rezolutiunea, In cazu! contractelor cu executare dlntr.. o data,
; contractul desfiintandu-se cu efect retroactiv, iar In cazul contractelor cu executare j succesiva va intervenl rezilierea, care are ca efect desfacerea contractu!ui numai pentru ! viitor, lnsii efectele nulita\ii opereaza atat pentru trecut, cat ?i pentru viitor, indiferent I de felul actului (cu executare succesiva/dintr-o data)- art. 1254 alin. (3) Cciv.; a potrivit art 2263 alin, (2} C.civ,, 1n materia contractului de \ntre\inere, neexecutarea culpab11;5 a obllgatlei de lntretinere atrage ca sanctiune rezoltitiunea, iar nu rezl!lerea, deoarece aceasta din urma presupune ca, In contractele slnalagmatlce, obligatii1e ambelor p@rti contractante sa alb§ caracter succesiv, ceea ce nu se lnt§mpla In cazul contractului de intretinere cu titlu oneros, deoarece transferui dreptului de la crecHtorul lntretinern la debitorul acesteia se produce uno ictu; In caz de neexecutare imputabi15, contractul de lntretinere se desf1inteaza ~i bunu! sau alta prestatie se redob3nde~te cu efect retroactiv, iar imprejurarea ca 1 In ipoteza in care culpa apar\:lne debltorului intretinerii, nu se restituie va!oarea lntretinerii prestate {~i contravaloarea folosintei bunufu1) este justificata de ideea de sanc}iune specifica :;;l de caracterul aleatorlu al contractului (respectiv de compensarea cu prestatiile efectuate}; 0 sanctiunea lnddenta este rezolutiunea (iar nu rezilierea} ~i In cazul contractului de renta viagera, conform art. 2251 C.civ. {desigur, numai fn acele ipoteze In care legea admite desfiintarea contractului de renta viager3 pentru neexecutare), precum ~i in cazul aitor contracte Jn care obligatia unela dintre p3f1i presupune o slngura presta~ie (de exemplu, v§nzarea cu plata pre·~ului In rate; de altfel, referltor la acest exemp!u, se poate considera ca p~ata ln rate reprezinta doar o modalitate de executare a unei
prestatii unice, anume plata pre\tllui); - in cazul contractelor cu executare dintr-o data, creditorul nu are dreptul la rezolu\iune atunci c3nd neexecutarea este de mica insemnatate, pe cand In cazul contractelor cu 1
executare succesiva, creditorul are dreptul la reziliere, chiar daca neexecutarea este de mica 'lnsemnatate, 1nsa are un caracter repetat [art. 1551 alin. (1) C.civ,]; suspendarea executarii, din motive de for\a majora, pe toata durata imposibilita\ii de executare [art 1557 alin. (2) teza i C.civ,J, poate interveni numai 1·n cazu,1 actelor juridice cu executare succesivi*;
- dad\ una dintre par\ile contractante are dreptul de a denun\a unilateral contractul, condi\iile exercitarii acestuia difera dupa cum contractul este cu executare dintr-o data
cu executare succesiv.3
1276
ACTUI. JURIDlC CiVIL CONTRACrnL
IZVUH DE OFJUUAJil
51
rlPnuntitrii un!iaterale 2 contractuiui lnchelat pe durata nedeterrr!inat2i
vizeazZ\ contracte\e cu ex-ecutare succesivi:i; 11ir1uH:e cu. executare su<:ces1va, pentru fiecare Lm!St<1!1e curge cate
d10;tir1cta, cu
cazuiul ln care
succeslve
a!ca~
flnaHtatea lor, rezultat.3 din lege sau din vointa p2rtilor, un tot unitar
"""m-e cu executare continua sau
1n llpsa unei
contrare, efectele
rezolutorii se produc numai pentru viltor, In sensul 1407 alin,
prestat!ile
accesorii
8, Acte :
ca
raportul dintre ele, actele juridice civile se clasifica In acte principaie
de
,.,"~--Fi""""f"' t.·:<$':»'"
I Acte jm'idiice ,'4<'tr
'\;;
~;
acte
-
1
NOfm:ne: actele juridice care au o existenta de sine statatoare, regimul lor
de eel al altui llio\iune: actele juridice care nu au o existen\a de sine statatoare, soarta lor juridicii depinzand de soarta altui act juridic, principal; 0
spre exemplu, c\auza penala, flde-Jus·1unea 1 arvuna, contractul de gaj, conventia de
validitatea actului juridic principal '' men\inerea lui se examineazii numai in func\ie propriile elemente, independent de alte acte juridice, pe cand validitatea ;;i eficaactulul juridic accesoriu se apreciaza nu numai 1n raport de propriile elemente, i ci j:l 1n funqie de validitatea $i eficacitatea actului juridic principal; ~ - soarta jurididl a actului juridic accesoriu urmeaza soarta actului juridic principal, !n ca desfiintarea sau 1ncetarea actului jur'1dic principal atrage 'ii desfiintarea sau actu!ul
accesoriu.
9, Ade !Ulrld,ice uwu" reprezentant pot fl 1ncheJ:ate ~i """''" •m d£c
dupa moda!itatea fncheierii !or, actele juridice civ1le se claslfk:ii in aete strict
care iJersona~e
] Acte 1
-- ---------
incheiate
Notiune: actele juridice care nu pot fi incheiate decat personal, nefiind deci susceptiblle de a fi lnchelate prin reprezentare; - reprezinta excepfia Tn materie; unu! juridice care pot fi Jncheiate nu numal personal, ci 'ii printr-un
care potfi in,
- i::hei~~te «?i excep\ia, normele juridice care reglementeaza actul juridic strict
S2
ACTUL JURIDIC CIVIL, CONTRACTUL '"'" IZVOR DE OBLiG;\Tll
capac1tatea de a fncheia acte juridice strici personale este guvernat.:3 de "1nun1ite i speclale, prevazute expres de lege; ' iurldk:e strict pot inche!a nurna! persoane!e - valabilitatea actului juridic strict personal se apreciaza numai ln raport de persoana sau persoane!e care II "lncheie, Jn schilnb, de regul3, I.a aprecierea actului juridic !richeiat prin reprezentare se are In vedere ~i persoana reprezentantului; 111 de exemp!u, potrivit art, 1299 C.civ,, actul juridic lnchelat reprezentare este anulabi1 pentru vicii de consimt.3rn.?int atunc1 cand consimt3rnf!ntul reprezentantului a fost vidat1 !nsa, daca vidul de consirnt3m8nt prlve:;;te elernente stabilite de
daca
10. Ade juridice intre moarte (mortis causa)
(inter vivos) ~i
- dupa momentul In care i,i produc
intre vii
a fost vlciata.
juridice actele juridice civile se clasifica in
cauza de moarte care 1?i produc efectele neconditionat de moartea autoru!ui
acte
lllo~iune: acteie juridice
autorilor !or. actele juridice de a caror este faptul ca nu 1'.;i produc efectele decilt la moartea autorului lor, asemenea acte juridice fiind facute tocmai fn considerarea cazul testamentului.
ciaslfk:arii
- actele juridice mortis causa se bucura de o reglementare amanun\ita, pe cand nu toate actele juridice inter vivos au o asemenea reglementare; - actele juridice mortis causa nu pot fi decat cele prevazute de lege, ded sunt numai acte juridice nu mite (tipice): - actele juridice mortis causa sunt supuse, in general, unor condi\li mai restrictive In ceea ce prive,te capacitatea de a dispune, iar uneori 'Ii capacitatea de a primi; - actele mortis causa sunt acte juridice so!emne, 1n vreme ce actele inter vivos sunt
condi\ie voin\ei par\ilor in stabilirea con\inutului lor, actele juridice civile se clasi-
lor;
civlle intra in aceasta No;iune: actele la a caror incheiere paf\iie is: exprima voin\a numai in privin\a na,terii, con\inutul acestora fiind predeterminat de norme de la care paf\ile nu pot deroga; Iii de exempfu, casatoria; - categorie intermediara: contractul de adeziune, ale carui dauze esen\iale sunt impuse ori sunt redactate de una dintre paf\i, pentru aceasta sau ca urmare a instruccealalta dedh sa !e ca atare 1175
53 cond1t1i:ior !or de va!abi!ltate; 1'n cazul actelor 'I tor flind :stabiHt de norrne imperative: pZi?1ile nu pot prin vointa lor, aceste ~i nicl r.u pot ueroga de la decl reg;rnul :atestor acte este an;rec:iat cu rnult3 Jn cazul actf'!or juridice pot de i la normele juridice dlspozitlve, astfel lncdt unor asemenea acte I se face Jn iirnite ma! ·· actele juridice nu pot fl decat cele stabilite de lege sunt acte juridice numfte), pe cand acte!e juridice subiective nu se llrniteaza la cele 0xpres. reglementate : de iege; -- rn cazuf contractelor de clauzelor abuziv.e. mai frecvent
!
I
Criteriui de
cfasifit:ar+:
J -
dupa legatura lor cu modalitatile (termen, conditie, sarcina), actele juridice civile
in acte
acte
de
No,;iune: actele juridice care nu cuprind o modalitate (termen, condi\ie, sarcina).
Notiime: actele juridice care cuprind o modalitate, adica un termen, o conditie sau o sarcina. Precizarr:
acte juridice:
a) sunt incompatibile cu modalitatile (de exemp/u, casatoria, recunoa:?terea voiun·
tara a filiatiei, actui de op\iune succesorala); b) sunt inseparabile de modalita\i (de exemplu, contractul de 1mprumut, contractul de intre\inere, contractul de renta viagera); c) pot fi sau nu alectate de modalitati (de exemp/u, contractul de vanzare, cor1tr
de exemplu, Jn cazul actelor juridice de a
existen\a unei modalitati, lipsa acesteia conduce la inelicacitatea ac1:ult1i;
acte leg.3tura 1or cu cauza (scopul), actele juridice clvile se clasifica In
acte cauza!e ~i
abstracte. No,til.1ne: actele juridice a caror valabiiitate impiica analiza cauzei lor (scopului !or); In cazul ln care cauza Jipse?te, este illciti3 sau irnora!a, lnsu~i actul juridic este lovit de No;iune: actele juridice a caror valabilitate nu implid\ analiza cauzei; !!I :;pre exempfu, tltiurile de vatoare (actul juridic care a dat na;;tere unui raport obligational -este inseparabil de lnscrisul constatator, deci Jnscrisul resp-ectiv lncor~ poreaza creanta ce a luat na?tere dln actul jurldic}; avantajul titlurilor de valoare
consta In
ca executarea lor nu cere o cercetare a
54
ACfUL JURIDIC CIVIL CONTRACTUL
IZVOR DE OBUG1\fll
juridic, debitorul ncput3nd lnvoca exceptia nevalcibilit'3~li cauzei pentru a refuza
executarea.
dupa reglementarea §I denumirea lor legala, actele juridice civile se dasifica 1n
numite
acte nenurnite
No;lune: actele jurldice care au o denurnire stabillta de lege, precum §i o reg:lerneinrnouune: actele juridice care nu se bucura de o reglernentare iegala proprie;
nenumite
existen\a unor asemenea acte juridice este o consecin\a a principiulul llberta\ii actelor jurldice; z de exempfu, legislatia noastr3 actual.1 nu mai reglementeaza delegatia imperfecta, deci, contractu1 prfn care un tet1 se obliga fa1a de creditor sa execute alaturi de debitorul initial obligatla asumata anter!or de acesta din urma este un contract nenumit; •In categoria contractelor nenurnite nu se inc!ud ~i contractefe complexe, adic<3 acele contracte care reunesc e!ementele a doua sau mai multor contracte numite (de exemplu, contractul hotelier, ce reune,te elementele contractului de loca\iune, in privint;a camerei inchiriate, precurr. ~i ale contractului de depozit, Yn privin\a lucrurllor c81atorului aduse in hotel}; pentru asernenea contracte, In n1asura in care nu ar exlsta o reglementare speciala, se vor apHca normele prevazute de lege rentru..elementele (contracteie) com~onent~. - - - - : - pentru actele juridice num!te, nu este necesar ca pi3rti1e sa prevada intotdeauna J intregul continut al lor, ci, in masura in care nu au derogat de la dispozi\iile legale ce ' reglementeaza actul juridic incheiat (sau nu puteau sa deroge), acestea se vor aplica mod automat ?i cornplet; simpla calificare a actului juridic (Tncadrarea lui intr-un anumit tip de act juridic nurnlt} este suficienta pentru cunoaiterea regirnului sau juridic; -'in cazul acteior juridice nenumite, se vor aplica regulile stabilite de par\i, lar pentru l : aspecte!e la care p3rtile nu s-au referit In mod expres 1!?i vor gasi aplicare reguiHe [ genera le care dlrrnuiesc materia obliga\iilor, iar dadl acestea nu sunt indestu!atoare, i regulile speciale prlvitoare la actul juridic cu care se asearnana eel rnai rnult (art. 1168
.. I Jmporta11~a
: clasificilril
I rn I
I
i ~.c1v.); !
'
('>
"
•
• spre exemp/u, potrivlt art. 1651 C.civ., dlspozitiile privind obliga\iile vanzatorului
se apiic8, In mod corespunz3tor, obl!gatiilor lnstraini3torului In cazu! oricarui alt contract av;§nd ca efect transmiterea unui drept, daca din reglementBrile aplicabile acelui contract sau din cele referitoare !a ob!igatii fn general nu rezu!t3 aJtfel; de asemene.a, promisiunea de a !nchela tn viitor un contract real nu va fi guvernata de reguille ap!icabile contractului real proiectat, ci de cele generale Jn materie de obligatii, iar numai pentru situatiile neprevaz.ute de regu!ile generaie se vor aplica la contractul real etc.
ACTUi..IURIDIC CIVIL coN·:·11ACTUL-- IZVOR DE OBUGAT!I
SS
m1mion,en1'PIP care trebuie sau pot sa intre In structura actului juridic civii 1 de:ci ele-
dir, care este alc2itu1t acesta. Sensul
l tent al cuviin-
- desemneaza ~i o modalitate a actului juridic civil, adica un eveniment viitor 1i nesigur ca realizare, de care depinde eficacitatea sau desfiintarea actului juridic civil;
! tid -~ l ,,cim1lif
nea ce intervi-
a 1. conditii esen\iale: acelea care trebuie in mod ob!igatoriu, lipsa dintre e!e atragand nevalabilitatea actului juridic; 2. condi\ii neesen\iale: acelea care pot fi prezente sau pot lipsl din actul juridic, faril a valabilitatea acestula, de nerespectarea condi\ii!or de 'Jaliditate se sanc\ioneazil cu umaIE•ri actu!ui juridic civil;
ne in -cazul nerespe•:til1·ii lor
cor1diltii de eficacitate: nerespectarea condi\iilor de eficadtate nu atrage nulitatea civil, ci, eventual, alte sanc\iuni (spre exemplu, inopozabilitatea fa\a
numai anumite acte
civHe.
2. Capacitatea de a mc:heia adul 2.1. Nothmea
capacitate - aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi ~i obliga\ii civile prin 1ncheierea acte!or juridice civi!e;
- capacitatea este o conditie de fond, generalii, esen\iala ~i de validitate a actului civii.
- capacitatea de a 1ncheia actul juridic civil este numai o parte a capacita\ii civile, reu~ nind 1 'In structura sa, o parte din capacitatea de folosinta a persoanef fizice sau _juride a
56
ACTULJURID!C CIVIL CONTRACTUL·· iZVOR DE OBLIGATll
Crsµ:ac!tatea de
cz:nrtr:actn
- regula: capacitatea de a contracta art. 1652 C.civ"
art 29 alin. (1)j art 11801 art, 987 alin.
~
pentru persoarele juridice 1 regula o constituie capacitatea de a dob3ndi orice drepturi ;;;i ob!lgatii civi!e 1 afar3 de acelea care, pr!n natura 1or sau potrivit !egii, nu pot apariine decat persoanei fizice [art. 206 al in. (1) Cciv.]; : in cawl persoanelor juridice fara scop lucrativ, regula capacitatii de a incheia acte _ ..•• : juridice civile_;;,ste subordonata principiuluispedalita\ii_[art: 206 alin. i~
r-
I
- incapacitatea de a 1·ncheia acte juridice civiie trebuie sa fie expres prev:!iwta de lege .. 1 1 [art. 29 aim. (1) C.c1v.]; - orice dispozi\ie iegala care instituie astfel de incapacita\i este de stricta interpretare :1 $i aplicare (art. 10 C.civ.). i -------------------. ----~----------· . ~ Clasificarea Dupa natura !or I 1. incapacita\i de exercitiu; : 2. incapacita\i de folosin\a.
de a contracta
~
Dupa can;inutul sau intinderea ior
1. incapacitiiti generale -vizeaza, in principiu, toate actele juridice; 2. incapacitai;i speciaie- sunt instituite pentru anumite acte juridice. Dupa izvorul (sursa) lor 1. incapacita\i stabilite de !egea civila (incapacitai;ile de exerci\iu ~i majoritatea incapacitai;ilor de folosinta); 2. incapadtati civile stabilite de legea penala (pedepse accesorii sau complementare; interzicerea exercitarii drepturilor parinte~ti, a dreptului de a fi tutore sau curator,
lnterzlcerea exerc1taril dreptulul de a parasi teritorlul Romanief, a dreotului de a se afla In anumite localita\i, aceste din urma pedepse afectand dreptul la libera circulatie
ca drept subiectiv civil nepatrimonial). modul 1n care opereazii 1. incapacitali ce aqioneaza de drept (ope legis); 2. incapacit8\i ce opereaza ca efect a! unei hot3r£lri judecSitore~.ti {In aceasta din urma categorie se lnclud unele incapacitatl de foioslnta cu caracter de sanctlune, spre
exemplu, deciiderea din exerci\iul drepturilor parinte,ti, precum ,i incapacitatea de exerci\iu a persoanei puse sub interdlc\ie). Dupa opozab!litatea lcr 1. incapadta\i absolute (In sensul ca \mpiedica incheierea valabila a actului juridic de catre incapabii cu orice alta persoana); 2. incapacita\i relative [in sensul ca Jmpiedica incheierea va!abila a actului juridic de catre incapab!I cu o anumita persoana sau cu anumlte persoane; spre exemplu, incapacita\ile stabilite de art. 147 alin. (1), art. 990, art. 991, art. 1653 alin. (1), art. 1654
1 !
ACTUL.IUR![liC CIVIL. CONTRAClUL- IZVOR DE OBl.IGAfi!
cu caracter de sanctiune
(d,,c~dere2
cftati!e ctvHe stabHite de
2. incapacit3ti cu caracter de protectle sau de ocroUre [tutorele nu poate, ln nuine!e mlnoruiui, sa fac.3. ii nlci sa garanteze oltuia art 144 alin. incapacitate fiind 1nstitult:3 )i pentru minor,. in conditiile art. 146 alirL {3)
- nerespectarea lncapacita1ii de a lncheia actul juridic c!vi! a11rage, In prlncipiu, sancurmeaza:
·~iunea nulitatii actu!ui juridic respectiv, dupa cum
, Persoana fizicil
i - nuiitate absoluta: dadl s-a nesocotit o incapacitate de folosinta irnpusa pentru ocrotirea unui interes general;
- nulitate relativa: dacii actul juridic a fost 1ncheiat cu lncalcarea unei incapacitati de folosintB instituite pentru ocrotirea unui interes individual sau tu nesocotirea regu~ lilor referitoare la capacitatea de exerci\\u.
l'ersoana jurididl nulitate absoluta; a} lipsa capacita\ii de folosin\a la momentul incheierii actului juridic civil; b} nerespectarea principiului specialitalii capacita\ii de folosin\a de catre persoanele juridice fara scop !ucrativ [art. 206 alin. (3) C.civ.]; - nulitate relativa; a} actele incheiate de persoana juridica din ale caror organe de adrninistrare ~i de control fac parte incapabilii, cei cu capacitate de exercipu restransil, cei decazu\i din dreptul de a exercita o lunc\ie in cadrul acestor organe, precurn >i cei declara\i prin lege sau prin actul de constituire incompatibili sa ocupe o astfel de funqie, dad\ s-a produs o viltamare [art. 211 alin. (1) M(2) C.civ.J; b) depa';irea, de catre organele persoanei juridice, a puterii de reprezentare confe, rite prin actul de constituire sau statut, 1nsa numai daca ter\ul contractant cuno~tea, la data 1ncheierii actului, aceasta depa~ire [art. 218 alin. (2) C.civ., interpretat per a cantrario ~i art. 1251 C.tiv.]; i:;:
In principiu, nesocotirea regulilo-r referitoare l<::l realfzarea caµacit3tli de exercitiu
a persoanelor juridice nu se sanctioneaza cu nulitatea [art. 210 alin. (2)
~i
art. 218
Consimtamiintul 3.1. Notiune
~i as1pe1cte
- exteriorizarea hotararii de a incheia un act juridic civil; consimtamantul este o condi\ie de fond, esentialii, de validitate >i generala a actului juridic civil.
58
ACTUL JURiDIC CIVIL CONTRACIUL - IZVOR DE OBUGAfl1
regula: p8rtile sunt libere sa
forrna de exteriorizare a
lor;
* exceptie: cazul acielor jurldice pentru care legezi cere ca rnanifestarea de vo!n-ra 7mbrace o forma speciali'i; "' spre exerupht1 acte-le julidlce solemne 1174 alin. {3) - manifestarea de vointifi poate fl: 1. expn~sa: atunci cfilnd ease exterlorizeaza prln Inoda!it5ti de natura sZ o fac3 ln mod nemijlocit cunoscutl1 cocontractantului or\ ter~ilor; 2. tacita (implicita): atunci cand ea se deduce; de exernplu, succesibilul care face un act de dispozitie cu priv!re la un bun sue~ mo~tenlrea [art 1110 alin. (2} C.civ.]; 0
cesora! este socotft c-8 a acceptat, In mod tacit,
; - pentru anumite acte juridice este necesara manifestarea expresG de vointa; • spre exemp/u, actele solemne, fiducia [art. 774 aiin. (1) teza a II-a C.civ.); scutirea de raport a dona(iilor [art. 1146 alin. (2) ji art. 1150 alin. (1) lit. a) C.civ.]; acceptarea unei donatii [art. 1013 alin. (1) teza I C.civ.]; indivizibilitatea conventionala (art. 1424 C.civ.); solidaritatea conventiona18 (art. 1435 C.civ.); subroga\ia conven. tionala [art. 1593 alin. (3) C.civ.]; fideiusiunea (art. 2282 C.civ.); i - uneie acte juridice pot fi fi!\cute fie printr-o manifestare expresa a voin\ei, fie printr·o manifestare tac/ta a voin\ei: • de exemplu, acceptarea mo~tenirii [art. 1108 alin. (1) C.civ.]; revocarea vo!untara expresa sau tacita a testamentulul (art. 1051 si art. 1052 C.civ.); retractarea revocarii voluntare a testamentului [art. 1053 alin. (1) (2) C.civ.]; relocatiunea i I .. (art. 1810 C.civ.); renunjarea la compensatie [art. 1617 alln. (3) C.civ.]. i
i
,1
M<>dr1litatide 1-=-co~~lm\ii;antul poate ti.exprlmat \n s~ris, verbal sa~ pr!n fapte ori gesturi c~nciu-1 exteriorizare a J dente care, potrivit legii, conventlel p'3Ji:Hor, practicilor statornlcite lntre acestea sau uzantelor, nu lasa nicio urma de indoiala asupra lntentiei de a produce efecte juridice . I mantului J (art. 1240 C.CIV. ); I I • spre exemplu: In cazul unei lidtatil, ridicarea m5inf[ poate avea valoare de acceptare a ofertel; acoperlrea nuHt3~ii relative prin executarea voluntara a obligatiei la
I
I'
data la care ea putea fl valabH confirmat5 de c3tre partea interesat3 [art. 1263 alin, (5) C.clv,]; stationarea unui 11 taxi" av3nd afi:?at indicatorul ,,liber" reprez.inta o
oferta tacitii de a contracta, iar urcarea !n autoturism constituie o acceptare tacita
a ofertei etc. Valoarea juridir:ii a tiicerli - regula: tacerea nu valoreaza consim\amant;
exceptie: tacerea vaioreaza consimtamant In urmatoarele cazurl: a)_ cand leg.ea prevede expres aceasta [spre exemplu, tacita reloca;iune - art. 1810 ©
,
L
I
I
aim. (1) C.c1v.]; b) daca par';lie au atribuit expres tacerii o anumita semnifica;ie juridica (de exemplu, In cazul stabilirii modalita\ii de reJnnoire a unei conven\ii sau de denun\are a aces- 1 tela); l c) cand tacerea are valoare de consim;amant potrivit obiceiului sau uzurilor profe· sionale [de exemplu., art. 1196_alln. (2) C.civ., in materia acceptarii ofertel]. ____
I
J
S9
,
vointa este indispensabilii -incheieril actu!ui filnd o ce valoare juridlc3 numai rnanifestarea sa; ! - vointa rt:!unejte 'i'n structuro sa doua el~;mente: con.s!rnt3rr1Aintul ?1 cauza (scopul}; prin urmare, !ntre vointa juridlca ~i exist2 o de lntreg-parte_; - pr!ncipiiie care guverneaza vointa juridica sunt principiul Hbert5t'il de vo\n1Zt (prlndautonomiei de reale
!
3.2.2.1. Principiul libertilfii de voinfii p2lf\:ile sunt libere sa !ncheie orice acte juridice ~i sa determine continutul acestora, In limitele impuse de lege, de ordinea publica ~; de bunele moravuri (art 1169 C.dv., care, sub denumirea marginala de ,,libertatea de a contracta", se refera la contracte, temeiul art. 1325
s;nt:eza eiementf!ior : de m:1tnmt : zil pri1,ci1ii1.dui
C.civ., potrivit carora ,,nu se poate deroga prin conventii sau acte juridice unilaiterale de la legile care intereseaza ordinea publica sau de la bunele moravuri", nrinrioi111 libertatii de voin\a poate fi sintetizat 1n urmatoarele idei: - subiectele de drept civil sunt libere sii incheie ori nu un act juridic civil; - subiectul de drept civil este liber sa aleaga cu cine va 1nche·1a contractul sau, dad este cazul, cine va fi beneficiarul actului juridic unilateral; daca se incheie un act juridic civil, piirti!e sunt libere sa stabileasca du pa cum doresc continutui acestuia; - partile sunt libere ca 1 prin acordul lor 1 sa modifice actul juridic pe care l~au lncheiat anterior; - partile sunt !ibere ca, prin acordul lor, sa puna capat actului Juridic pe care /,au incheiat anterior. subiectele de drept civil sunt libere sil incheie nu numai acte jwidice nu1n1tH. acte juridice nenumite (art. 1168 C.civ.); - cand legea nu prevede i'n mod expres altfel, par\ile sunt libere sa aleaga forma pe
care o vor da actului
1178
1. !imite!e trasate de normefe juridlce imperative {indusiv cele care reglementeaza ordinea pubiica), precum side bunele moravurl; - sanqiunea care intervlne pentru nerespectarea acestor limite este nulitatea abso, astfei luta relatlva a actului
fE·•.
-limJti3rlle ·----de-;C~·le d-i;p~~i!li
--~~~potrivlt c3rora nu toate e!em-fu~t~te un~Tl
cur11."'ct sunt rezuJtatul direct ~i nemij!ocit al acordulu1 de vointe ai p3rtilor: _I a) contractu! de adez:une ··- volnta uneia d!ntce parti mal mult 'incheiere0 actu!ui dectit stabilirea conth1utu!ui acestuia (art. 1175 C.civ.); b) cazul fn care p3rtfie au convenit elernentele esentlale ale contractului, dar ulterior nu ajung !a un acord asupra elementelor secundare orl persoana c3.rela i-a fost lncredintata deterrninarea ior nu 1a o decizle, asti·el lnc5t instanta va dispune, !a cererea oriciJreia dintre pfirtl, completarea contractului, ttnand cont, dupa fmprejurarl, de natura acestuia 'ii de intentia par!iior [art. 1182 alin. (3) C.civ.];
c) stabilirea de ditre instan\a a cuantumului remunera\iei depozitarului, atunci cand acesta nu este stabilit prin contract [art. 2105 alin. (2) C.civ.];
d) stabillrea de catre instanta a termenului de restituire a imprurnutului de consurnatie, daca acesta nu a lost convenit de par,i (art. 2162 C.civ.); e) cazurile in care instanta poate aduce rnodificari contractului ori poate dispune Jn-
cetarea acestuia; • de exemplu, reducerea cuantumului clauzei penale, in conditiile art 1541 alin. (1) C.civ., adaptarea .contractului, fn caz de impreviziune [art 1271 alin. (2) lit a) C.clv.} ori incetarea lui din acela?i motiv [art. 1271 alln. (2) lit. b) C.civ.j; ' j
' 1
3. limitarile impuse de ,,contractele obligatorii", in sensul obligativita\ii impuse de lege
1 ,
de a lnchela anumlte contracte;
!
Ii
w spre
exemplu, obligativitatea lncheierii de contracte de asigurare de raspundere
civlla de c3tre propr!etarH de autoturisme; · JI. limitarile impuse de respectarea principiului nediscriminarH in alegerea parte- I nerului contractual. precum :;i de respectarea dreptului de preemp\iune recunoscut
L_d_e_l'."_l,l8 unor a nu mite categoril df'. persoane, (art. 1730 $iurm. 5.civJ: _ _ _ _ _ _~
Principiu I voin/ei reale cate ori nu existii identitate intre voin\a interna o;i voin\a exteriorizata, potrivit
i concep\iei subiective imbrii\i:;ate de legiuitorul roman, se va acorda prioritate voin\ei : reale (inteme) a par\ilor, satisfacandu·se prin aceasta securitatea statica a circuitului civil. ·----··-----~--------·-·-·-
Consscrarea
--
~~·-···-------~----~-·.-----··--··~
____,
- contractele se interpreteaza dupa voin!a concordanta a par\ilor, iar nu dupii sensul literal al termenilor [art. 1266 alin. (1) C.civ.];
- aceea:;.i concep\ie subiectiva se desprinde :)i din reglementarea simula\iei, \n sensul ca actul juridic secret este singurul care produce efecte Yntre par\i [in masura \n care . 1ndep!ine!;te conditiile de validitate de fond - art. 1289 alin. (2) C.civ.], acesta repre- :
i
zentand voin\a reala a partilor, indiferent de con\inutul actului public [art. 1289
; alin. (1) Cciv.]; - In plus, manifestarea de voin\a a par\li va produce efecte juridice numai daca a fast libera 'ii con:)tienta, adica reala, nu :;i dacii a lost a!teratii printr-un viciu de con-
1206
de sirnulatie, tertilor de bunii-credin\a nu le poate Ii opus actul juridic secret, , Lc.<e_c:?!£SPUnd.e vointei reale a par\iior contractante, d numai actul juridic apare.rrtJ :
caz
61
deoarece numai acesta putea fl cunoscut indrept8tjti sa invoce Jn l"avoarea for )i ·1mpotriva secret -- arL 1290 -- situatia Yn care vointa consen1nat.3 in !nscris nu este cea real;] ~i real8 s-ar putea stabiH 309 alin. (5) L(lrO
J,J, 1. Lmm1enmea art. 1204 C.civ., rezultil urmatoarele condi~ii ce trebule indeplinite, cumulativ; pentru valabil!tatea consimtamantului: 1. sa fie exprimat In cuno~tinta de cauzii, adica sa provinil de la o persoana cu discer..
Cc·nd•itii rnmu· · lative p.Bntru valabilitatea
namant;
I tului
2. sa fie serios, adica sa fie dat cu inten\ia de a produce efecte juridice; 3. sa adica sa nu fie viciat.
3.3.2. Consimfiimantul trebuie
proziina de
a persoanii cu
di1>c1m1rii1n~int
- discernamantul consta in aptitudinea psihica a unei persoane de a intelege semnifica\ia fapte!or sale, de a avea puterea aprecieze efectele juridice care se produc in baza manilestarii sale de voin\a; - lipsa d1scern<':im
sa
Preclzare
CoreJarea notiunii de
ca(llKita1:e w cea de disr:er . .
namant
.:~;'.
-?c'i
'?!
b
( I
I
l
62
ACTULJUH!DIC CIV!L CONTHAC1UL-!ZVOR DE OBLIGATI! p-entru persoane!e jurldice nu se pun prob!eme !n aceastii prlvinta, deoarece
!or sunt lntotdeauna fizice cu de -- este :Jnu!ab!! contr.actuf lncheiat de o care, la rnomentul !nchelerii tula, se fie '.?i numai vremelnic, 1ntr-o stare care o punea in neputinta de da seama de urrn3rHe faptei sale {art, 1205 a!in, {1) C.civ,J; prin urmare1 actu! tnche1at de o lips!t3 de discernamant este lovlt de nufitote relativO; - contractul lncheiat de o persoand pusa ulterior sub interdiqie poate fi anulat ia tTion1entul c'3nd actul a fost fi3cut, cauze!e punerii sub interdictie exlstau ~l erau lndeob5te cunoscute [art. 1205 alin. (2) Cciv.j; "'.art. 1205 aHn. {2) C.dv. trebuie interpretat restrictiv1 In sensul !egiuitorul, lntr~o tormulare nefericita, a dorit sa sub!ir.ieze ca, !n ipoteza respectiva, anuJarea nu poate interveni pentru lipsa capacita!ii de exerdtiu, cl pentru lipsa discernamflntuluL Upsa discern3m3ntu!ui filnd o conditle necesara punerii sub interdictie, nu exista !nsa nicio ra~iune ca, In ipoteza !ipsei discern5m3ntului la incheierea actu~ lul juridic, sa se faca vreo d\stlnqle dupa curn partea lipsit3 de discernamant a fost ulterior pusa sub interdlctie sau nu, iar, In p!us1 sa existe ma1 multe condl1ii pentru anu!area actului lncheiat .anterior puneril sub interdictie dec8t pentru anularea unui act lncheiat de o persoana care ulterior nu a fost pusa sub interdictie, cu at8t mal mult cu cat punerea sub interdictie este o masura de ocrotire. De altfel, : condi\iile anularii unui act juridic pentru lipsa discemamantului nu pot sa difere 1n raport de momentul introducerii cererii fn aou!are {ln.alnte sau dupa punerea sub
ca
I
~--interdic\ieteve,°"tual, >i dedurata. solu\icmarii pnl_ci:csului.
3.3.3. Consimtiimtlntul sii fie exprimat cu illtenfia de a produce efecte juridice CPrint-a-r€iut-
- condi\ia rezulta din !nsa>i defini\ia contractului civil (act juridic bilateral sau lateral), potrivit careia contractul este acordul de vointe dintre doua sau mai persoane cu in tentla de a constitui1 modifica sau stinge un raport juridic {art. 1166 Cciv,), precum 5i din definitia actului juridic unilateral, conform careia acesta presupune manifestarea de voin\a a autorului sau (art. 1324 Cdv.).
I' tata {.iln defin-i*
consim\amantul dat 1n gluma (iocandi causa), din prietenie, din curtoazie sau pura
Cazuri in tare lm,;es'le
ce
intf.~n-
complezenta;
ef~cte
dice
1
!
1
,___J
- consimtamantul a fast dat cu o rezervi3 mentala, cunoscuta de destinatarul Ed; - consim\amantul a lost dat sub condi\ie suspensiva pur potestativa din partea celui care se obliga (art 1403 Cciv.); manifestarea de
53 l'fU
. . ,-·--··-··--·····-···-. . ~ vk:i!le de sunt acele
~-- -·-·~···
.
-····--···~~~.;;:ac.;e;:;;:;;;:;;;;;;;;;;t~
care afecteazEi caracterut
~j
lib er al de a !nchela un act juridic; -- speclfic viclilor de es1e ca existd manifestarea de consimtamant}, 1ns3 aceasta este a!terata fie In continutul sau mte1r,ct1Ja1, con~tient
{in cazu! erorii
~l al dolului), fie In caracteru!
sau liber (in cazui vfolen\el ?l al
leziunli); ~
denumirea ma!
exacta
altereaza nu
ar fi aceea de vicii ale vofntei juridice, deoarece vlciile ci
- viciile de consimtamant sunt (art. 1206 Cciv.):
1. eroarea; 2.dolu!; 3. violen\a;
4.1. Eroarea
Notiune - viciul de consim\amant care consta in falsa reprezentare a unor imprejurari
incheierea unui act juridic.
Prr'""'" nu este
Precizare
de partea cocontractanta, ci se datoreaza chiar
in eroare (eroarea este spontana).
Clasificare 4.1.. 2.1. Eroarea esentialii ~i eroarea neesenfialii In functie de consecinteie care intervin 1 eroarea este
esentl.ala ~l neesential3
No~iune:
falsa reprezentare a realita\ii cade asupra unor frnprejurari considerate im·portante de ditre par\i la momentul incheierii actului [art. 1207 alin. (2) C.civ.]; - daca partea ar fi avut o reprezentare corecta a 1·mprejurBr!i respective, atuncJ e-a nu ar mai fl 1ncheiat actui juridic sau 1-ar fi incheiat in cu totul alte conditii. Cazuri 1. eroarea poarta asupra naturii sau obiectului actuiui juridic ce se incheie (error in negotium), 1n sensui ca o parte crede ca incheie un anumit act juridic, iar crede ca incheie un alt
64
ACTUL jLJRIDIC CIVIL CONTRACTUL - IZVOE DE OBLIGATil spre exen1pfu, o p;;rtE· crc:de ca fncheie un contract de !ocatiurH?1 iar parte crede ca fricheie un contract de vanzare; 2. eroarea poarta asupta identlt;3tfi tiz\ce 2 obiectuk1i in corpore), sensul ca una dintre pi1ri;i crede ca trateaza cu privire la un anurriit bun, iar cealalta
parte are In veden.,:; un alt "' de exempJu, o parte: vrea sa vancla un imobil situat ln Predeal, Jar ceata!ta parte accept8, crez.3nd ca este vorba -de -un imobll situat 1n Bucure;.tl; 3. eroarea asupra calitl3tilor substan~iale ale obiectului prestatiel ori asupra a!tei imprejurGri considerate esentiale de catre p;!;\fti In absenta c5reia actu! juridic nu s"ar Ii incheiat (error in substantiam); !!I spre exemptu, o persoana cumpara un lucru confectionat din bronz, crez8ndu-l tonfectionat din aur; 4 jurisprudent6: substanta obiectului este const1tuit8 din acele calit21tl ale sale core au fast determinante pentru p3J1i sau pa rte lntr-o asen1enea m.3sur3 fncat, daca ar fl fost cunoscuta lipsa acestora 1 actu! juridic nu s-ar mai fl lnche!at {C.S.J, s. civ., dee. nr. 160/1993, in Dreptul nr. 7/1994. p. 84); "' eroarea asupra substantel obiectulul nu trebuie confundat5 cu viclile ascunse sau aparente ale lucru!ui; de exemplu, va ti vorba de eroare In cazuf In care o persoana a cumparat 0 tableta deja folosit
m
titili;ii sau lnsu:jirilor esen\ia!e ale persoanei cocontractante sau beneficiare a actului juridic unilateral sau a stipula;iei pentru altul vizeaza, de regula, acteie juridice ln-
cheiate In considerarea unei anumite persoane, deci acte!e juridice intuitu personae; i:i
eroorea lezionarO {ce intervine atunci c§nd falsa reprezentare cade asupra valorii
econornice a contraprestatfef) nu este supusa reguli!or de la eroare (error in substantiam), cl reguhlor de la leziune ca vidu de consimt3m3nt; prln urmare, rezutta ca majorul nu va putea obtine anularea actului juridic astfe! Tncheiat decat
in condi\iile art. 1221 alin. (1) >i art. 1222 alin. {2) C.clv.; " dispozl~iile privitoare la eroare se ap!ica In mod corespunztJtor ~l !n cazu! eroril de cornunlcare sau transmitere, deci atunci cand eroarea poarta asupra declara1iel de vo\nti?i or1 -c3nd declaratia a fost transmisa inexact prin lntermed!ul unei alte persoane sau prln mijloace de comunicare la distan\8 (art.1211 C.civ.).
Sanej:im1e eroarea esen\iala atrage
nulitatea relativa a actului juridic [art.
1207 alin. {l) C.civ.
art. 1325 Eroarea
t~otiune:
falsa reprezentare a realiti:ltH cade asupra unor lmprejurari mai putin impor• tante la incheierea actului juridic, ·in sensul partea ar fl incheiat actul juridic !ii daca J ar Ii avut o corectii reprezentare a acelor 1mprejurari, astfel incat nu este afectatii
ca
\ 1nsil>i valabilitatea acestuia;
j \
.J
* de exemplu, eroarea asupra s-tarn civi1e a cump3r3-torului, eroarea asupra calltZltilor nesubstan\iale a\e obiectului etc., deslgur, daca p3crtile nu au conslde-rat 1mpre- , jur3rile rt2spectfve esentia.le
pen~:u l~t!eie~~a actului J.~ridic. ---··--·----~·---]
ACfUL JURIDIC C1ViL CONTRACTUL
w,
!Z\/()B DE
I Qizuri ' 1. ero:are8 care prive;;te rnotive ale contractului 1 cu cazuiut -:n care prin p3r\ilor asemenea rnotlve au fost considercte hot3r3toare 1207
l alin. (4) C.civ.]; j
! 2. sirnpla eroare de cu!c:ul v:a
doar ta cerered oric5rela dintre cazului In care, concretiz3ndu-se !ntr-o eroare asupra a fost !' esentiata pentru fnchelerea contractulul 1210
1 cu
1-
eroar.ea neesentia!a poate atrage eel 111u!t o dirninuare (sau majorare) valor!c3 a I:
LF.'.estatiei, l~sa poate.r3rnane chiar ~l f~:~.~c;,in~ejurid!_~.~··"'
---~----
.2.2. Eroarea de fapt ;;i eroarea de drept Ullk!llW d~
reprezentate; eroarea se d!stlnge intre eroare
c~as!ticare
reprezentare a unei stari sau situa\ii faptice la eroarea care falsa reprezentare a realita;ii le i'ncheierea juridic cu prlvire la existenta sau con\inutul unei norme juridice; - eroarea de drept este esentialii atunci cand priveste 0 norrna juridica determinanta, potrivit voin\ei plirj:ilor, pentru 1ncheierea contractului [art. 1207 alin. (3) C.civ.] si care nu este nici previzibila $i nici accesibild {art. 1208 a!in. (21 C.civ.]; !ii de exemplu, daca ln.ainte de acceptarea unei oferte de a contracta a.pare o dispozitie lega!Ei imperativ.3 care s-ar apllca §i conttactului ce urmeaz.3 a se fncheia (sa presupunem ca T.V.A. ar ft de 5% la data ofertei de cump3rare a unui bun, 1nsa s-e majoreaza la 30% p3n8 la data acceptarif ofertei respective), dlspozitie care, dacG ar fl existat anterior, l·ar fi determinat pe ofertant nu maf doreasca !ncheierea contractu!ui respectiv, atuncl ofertantul poate sa invoce eroarea !n privinta ofertei
sa
de a contracta;
I
l
$ referlrea la dispozitii legal€ previzibi!e sugereaza ca ar putea fi vorba de o eroare de drept ;;i 1n cazu! In care, dupa 1·ncheier-ea actu!ui juridic, se adopt3 o norma juridicii ce ar urrna sii se ap!ice, prin derogare de la art 6 alin. (2) C.civ., ,; efectelor vHtoare ale a(;telor jurldice Jn curs de executare. Totu;;l, apredern lntr-o astfel de situatle ar fi incldent art 1271 C.civ ... care reglementeaza impreviziunea, Jar numai !n mod exceptional; In functie de lmprejur8rile partlculare ale spe\ei .$i numai daca nu sunt aplicablle preveder!le art. 1271 C.civ., s-·ar putea invoca eroa-· rea de drept, -;n sensu! existentel unor dispozltii lega!e !mprevlzlbi!e.
ca
.. - · · - - - - " · - - · · · - · - - - - - - - · - - - - -.. ·--···~~-~-~·~···
Crktc:-!:"41 dB clasificare
i
Eroarea
1
>euzablla .;,_~,
-:0
~·
cum este sau nu !mputablla pflrtii aflate In eroare 1 eroarea poate ft scuzabllii ~i
1208
I i
(
!
---~~
Eroarea scuzabilii ~i eroarea nescuzabilii 1
1
ACfUL JURIDIC CiVIL CONTHACTUL- IZVOR DE OBL!Gl"Ji!
66
r tn::m·ea rie:scuzahHZ:
11'k;;ti;;;~;:-e~;roarea irnputab!i2
!n st:nsul
ca poart5 asupra unui fapt care,
: l'mprejur3ri, putea fi cunoscut cu d!ligente rezonabile
1208 alin, (1) C.clv.];
I - nu sunt scuz2bile: eroarea asupra sofvabi!itati! cocontractantulul; aprecierea erona! ta asupra rentab1lit5tii une! operatiuni juridice; eroarea asupra unui element cu privire ia care riscul de eroare a fost asumat de eel care o invoca sau, dup3 !mprejur3ri, , trebuia fie asurnat de acest:a {art 1209 C.civ.); I m ciind partea aflat@ In eroare a fost negHjenta. nu se rnai justific2 aplicarea unei .1;
sa
1-- .
, (ntfi!'nt de
aorer:ie1·e a
caracterului scuzab!I
·1~--c-a-ra-~terul scuzabil se aP~~·Ciaza fn Practi-~·a, d~~ regul~·: dup5 un··-criteriu s!J.biectiv (in
I
4.1.3. Structura erorii structura erorii intra un singur element, de natura subiectivt3 1 §i anume falsa
nu poate facuta dlrect, ti numai indirect, prin probarea unor elesa rezulte starea subiectiva a celui care pretinde ca a avut o falsa re1JrE,zent
Cerinfele erorii pentru a fi viciu de consimtamant 1. sa fie esentiala; 2. fie scuzabila; 3. in cazul actelor juridice bilaterale sau plurilaterale cu t1tlu oneros, este necesar ca partea cocontractanta sa fi 5tiut ori sa fi trebuit sa stie ca Yrnprejurarea fals reprezentata este determinantii pentru incheierea actului juridic fart 1207 alin. (1)
sa
4.1,5. Sancfiunea 1-----
, Nulitatea 1 relativfi
·j
concreto), cle la caz la caz, in raport de experienta de viata, de pregatirea !ji de alte r date care ii privesc pe eel aflat in eroare; - se poate recurge ,i la un criteriu abstract {obiectiv), anurne cornportarnentul unei persoane cu o diligen\a rnedie "intr-o situa\le slrnilara; !il de exemplu, daca un vtinzator cere un pret foarte mic pentru o mobila pe care cumparatorui o considera de epoca, acesta din urma nu va putea invoca ulterior eroarea a.supra substantel lucrului, lntrucat pretu1 foarte mic nu !ndrepti3tea un om sa creada ca fi un de
Proba erorli
!
sanctiuni ce ar urn1a sa produca efecte $cl asupra 11nel a!te persoane; rnen~lnerea l actu!ui juridlc lntr-un asemenea caz poate fi privit8: ~i ca o prel~tampinare a [ prejudiciului care s-ar fi pricinuit cocontractantului daca s-ar anula contractuL \
erorii esenf:iale §i sc:u.z,avtte daca eroarea este esen\iala ,; scuzabila, actul juridic va fi Jovit de nulitate rel11tf11a
1207 alin.
1
i
67
in cazu1 actelor juridice bilatc:ra!e sau plur!laterait.: . nu este necesar r.a fiecarr:: sa se Jn eroarel pentru a fl In vlciulul de cons!mt5rn2nt d este sufi-
cient sa cad3 In eroare nunTcil una dintre-
arnbe!e p2rtl rnat rnulte part;i, Jn c3zul contractelor p!urllaterale) au fost ln eroare, flecan:: se poate ""'vcb de eroarea ln care s~;:.; aflat; dac5
jurisprudenti!t: s-a deds i"n cazuJ ln care contractul de ln1prumvt s~a lrH.:heiat "in form8 autenticB, nu s-ar putea invoca eroarea asupra naturii juridice a actului .]i nici eroarea asupra persoanel cocontractante dec§t daca partea se 1nscrie in deoarece este vorba de con1haterea unor constatBri personale ale notarului public \prezenta p.3rtilor, continutul declaratfflor !or, faptul ca ji s-a citit contractu! anterior semniirii) (CA Bucure;;ti, s. a IV-a civ., dee. nr. 425/1999, in C.PJ.C. 1999, p. 44), De prlncipiu, iar nu la situatia concreta din spetii, solutia tre.buie nuantata, deoarece s~ar putea invoca, spre exemplu, eroarea asupra- persoanei cocontractante, dar nu cu privire la ldentitatea acesteia, ci In sensuf ca parted a avut o reprezentare falsa a existentel unor legaturi/ raporturi cu acea persoana; a partea care este victirna unei erori nu se poate prevala de ace.asta contrar exi·· gentelor bunei-credinle (art. 1212 C.civ.); i
m eroarea nescuzabil3 ~i eroarea asumata nu pot conduce !a anulabilitatea actu!ui \ juridic [art. 1208 alin. (1) ~i art.1209 C.civ.]; !:! spre deosebire de reglementarea anterioar.3, In Codu! civil actual, eroarea de co~ sau de transmitere anularea actului 1211
I
anularea poate fi evitata daca are loc adaptarea contractului (art. 1213 Cciv.); - poate fi dispusa in unnatoarele conditii: a) partea care nu s-a aflat Jn eroare declare dore~!e sa execute ori sa execute contractul a;;a cum I-a 1nteles partea indreptatita la anulare; b) in acest caz, inainte de a se pronunta anularea, dar in termen de eel mult 3 luni de la data cand a fost informata (printr-o notificare) asupra felului 1n care partea indrepta\ita !a anulare a lnteles contractul ori, dupa caz, de la data comunicarii cererli de chemare in judecata (prin care se solicita anu1area), partea care nu a fost
sa
In
eroare
sa
declare
ca
ca
este de acord cu executarea sau
sa
execute
fara lnt3rziere
contractul, a}a cum a fost'in\eles de cealalta parte [art. 1213 alin. (1) 5i (2) C.civ.]; -· efectele adaptarii contractului presupun: a) stingerea dreptului de a ob\ine anularea contractuiui; efecte a 1213 alin.
I - viclul de consimt3milnt care const8 In inducerea In eroare a unei persoane, prin--·-1 mij_iJ.oace vldene, pen!.'.." a o determina siiincheie unJi'1"'.'lil__<J<:l_jurldic (art. 1214 Cdv.). I ~---·---·---
··-----~-·---~-~--···
1
Precizari
! i
i
dolul este o eroare provocata, iar nu spontana, precum eroarea propriu-zisa; sfera de aplicare a doiului este mai mare decat cea in cazul erorii, 1ntrucat, potr!vit art. 1214 alin. {2) C.dv., partea al carei consimtamant a fost viciat prln dol poate cere ,
l_anular.e.a
I
cont_ractului, chiar dad§ eroarea 1n cares-a aflat nu a fost
esentiala;
,___J
ACTUL JUlliD'C CIVIL CONTRACTUL - iZVOR DE OBUGATll
68
a exemp!u, atunci ctind ceea ce l-a determinat pe Primus sd cumpere un anum\t lucru de la Secundus B fost credinta eronat5 a pierdut un lucru !dent!c, con tractul de vanz;;;;:re nu pcate fi anulat pentru eroare spontana1 lns3, dacB aceasta
ca
eroare a fost provocat5 de Secundus, care a sustras ori a ascuns lucrul identlc pe care JI avea Primus, pentru a-i face sa creada ca l··a pienJut, atund contractul de v3nzare este de nulitate dol.
EJementul
obiectiv
Notiune: utilizarea de mijloace videne (manopere frauduloase, >iretenii) pentru a induce ln eroare; "" nu constitu\e do!, dln cauza lipsei elementuiui oblectiv 1 simplui fapt de a profita,, ia !ncheierea actului juridic, de !gnoranta sau de Hpsa de experienta a unei persoane, !nsa 1 In raport de lmprejurarile concrete aie spetei, nevalabllitatea actului juridic ar putea fi atrasa de alte cauze; * eroarea {spontana) asupra valorii prestatiei nu constituie nici dol, nlci eroare, ca viciu de consimtamant, dar, daca vanz8toru!, prin manopere dolosive, !-a Indus in eroare pe curnparator cu privire la valoarea bunu1ui, contractul de vanzare este :
anulabii pentru dol; - poate consta atilt 1ntr-o ac\iune (fapta comisiva), cat ,; 1ntr-o inactiune (fapta omisiva); u spre exemplu, in materia liberalit3tHor, fapta comisiva se concretizeaza In sugestie sau capta'}ie, adici In specu!area afectlunii sau pasiunli unei persoane pentru a o determina sa faca o donatie sau un legat;
- dad\ elementul obiectiv consta intr-o fapta omisiva, se vorbe>te despre do! prin reticent6, care se concretizeaza in ascunderea sau necomunicarea celeilalte par(i, in mod fraudulos, a unei imprejurari (esen\iale sau neesentiale), pe care aceasta ar Ii trebuit Elementu!
subiectht
Noiiune: intentia de a induce in eroare o persoana, pentru a o determina un anumit act juridic; !!I
nu exista dol
sa 1ncheie
daca 1mprejurarea pretins ascunsa era cunoscuta de cealalta parte;
fara
rea-credinta nu constituie do!; fn aceasti5 situa~ie, partea indusa In eroore din neglijenta celeilalte p3rti va putea so!icita despagubiri, iar dacii sunt l'ndeplinfte cor.dftiile eroril esentiale, va putea cere anularea actului pentru acest motiv; :;!
provocarea unel erori
dlscernamantului este
cu dolul sub
Cet'inta dolului dolului
- manoperele videne sa provinii de la cealalta parte, de la reprezentantul, prepusul ori gerantul afacerilor celeilalte parti sau de la un ter(, 1nsa, in acest din urma caz,
numai atunci cand cocontractantul a cunoscut sau~ dup.3 caz, ar fi trebuit sa cunoasca existenta dolului la incheierea contractului [art_ 1214 alin. (1) ,; (3) 'i
Cdv_].
art 1215 al in. (1)
I
I
b9
din aceasta ar rezulta c3 dolul este aplk~abil doar acteior jurldlce biledeoarece numai Jn caz:..il accstora se poate vorbi de ca do!ul (sub forrna captatiei s-au poate fi 1ntJ!nit ;;i 'in c:szul acteh)r 11mc"'" unl!aterale; Tn acest c.3z 1 nu mai este necesar8 lndeplinfrea cpr·int<>i , altfel, potrivit art 1038 alln. (2) C.civ., doiul poate anularea te,;ta1n<1n!ultJi. ! chiar daca manoperele dolosive nu ;:nJ fost savar~ite d€ beneflciaru{ dis.pozi\iiic:rtesta~ mentare ~i nicl nu au fost cunoscute de catre zcesta; - In cazu/ ln care nu ar fl indeplinit3 aceasta cerinta a dolului, actul juridic bilateral este totu~i anulabii daca sunt intrunite cerintete erorii esentiafe; daca nu sunt indep!Jnite cer!ntele erorii esent!ale, victima doluiul comis de un tert are !a lndemana numai o actiune in despagubire 1mpotriva tertului, autor a! dolului [art. 1215 alin. (2) Cciv.L nu !nsa ~i lmpotr!va r.eleilalte p13rtl contractante, care este strain3 de dolul ln - in actuala reglementare, nu mai este necesar ca dolul sa fie determinant pentru In·
4.2.4. ;,a11cp•u111rn Nulitatea
reiativ.3
.s; fost viciat
atJIUlirn
sanctiunea ce intervine In cazul dolului este nw'itatea relativii a actului juridic afectat de acest viciu; - nu este necesar ca dolul sa fie comun-, adlca sa existe pentru fiecare parte a actului juridic bilateral (sau plurilateral); dacii exista reciprocitate de dol, fiecare parte are dreptul sa ceara anularea actului pentru dolul a carui victima este; - chiar si 1n situatia 1n care manoperele frauduloase intrebuintate de una dintre parti nu au determinat 1nsa§i 1nchelerea actului juridic, d numai acceptarea de catre cealalta parte a unor clauze mai ptJ\in favorabile, se va putea invoca nulitatea relativa a
1. aqiunea in dedararea nulitiitii relative a actului juridic; 2. actiunea 111 raspunciere dvi!a delictualll; - in afara de anulare, ce! al carui consim\amant a fost viciat prin dol are dreptul si la daune-interese sau1 daca pr€fera mentinerea contractulul, po.ate solicita numai reducerea prestatiei sa!e cu valoarea daunelor-interese la care ar fi 'indreptiilit {art. 1257 C.civ.); - deci, vict!ma dolului are 12 1ndemana doua actiuni, una In anulare :;i alta 1n raspundere civiia delictuala, pe care le poate ~i cumula; daca insa dolul a provenit de la un tert, Jar ceaialt3 parte nu a cunoscut ori, dupa caz, nu ar fi trebuit sa cunoasca do!u!, eel indus in eroare nu poate cere anularea contractului, ci nun1ai daune-lnterese de la autorul faptei ilicite [art 1215 alin. \2) C.civ.]; - victima dolului poate opta pentru mentlnerea contractului, cu echilibrarea corespunz8toare a prestatiilor, ~ln3ndu-se cont de prejudiciul pe care J-a suferlt ca urmare a dolului (art. 1257 teza finala C.civ.); chiar daca alege sa confirme actul anulabil (adica sa renunte la a invoca militatea relativa), victima dolului poate in continuare sa pretinda daune-interese pentru indusa ln eroare 1265 alin.
/,\CTUL JURIDIC CIVIL CONTRACTUL-- IZVOR DE OBL!GATil
70
lntruc§t dolui este o eroare provocata, s·a pus prob!erna daca ar fi po:>ill11a rea, prin anaiogle.. a dispoz.ltlllor art. 1213 C.civ. referitoare !a adaptarea cantractufai, fn masura i'n care ln1prejurarfle concrete ale permit aceasto_; solutia majnritara este In sens negativ 1 avand in vede-re cB do!ul presupune 1ntent1a fraudulnas3 <'.! urieia : dintre p3rtl 1 a5a !neat actul juridic nu ar trebui mentinut decat daca partea indus8 Jn eroare aceasta; in plus, daca legiultorul ar fl vrut sa facB aplicarea $i in materia dolului, ar fi putut sa {; reglemer:teze expres, cum a facut··O la leziune
Praba ao1nrn1u Celceinvoca do!u! trebuie sa I! dmte-
deasd
- dolul nu se prezurni\ [art. 1214 alin. (4) C.civ.], deci, persoana care solicita anularea actului juridic pe motiv ca a avut consim\amantul viciat prin dol trebuie sa laca dovada acestuia; m de exempfu, 1ntrMo speta, s-a .s.ollcltat anularea, pentru do!, a unui contract de v3nzare av8nd ca obiec..t un teren, pe motlv ca vanzatorul nu !-a !n~tilntat pe cumparator de existenta unor magistrale de transport a gazului metan pe terenul respectiv, !nsa, din probele administrate, nu a rezu!tat ca vanzatorul avea cuno~tint5 de existenta acestora, i.ar dolul presupune un element subiectiv, anume lntentia de a induce In
eroare (LCC.J., s. civ., dee. m. 5149 din 3 decembrie 2003, www.scj.ro); -fiind un fa pt juridic stricto sensu. eel care pretinde ca a lost indus In eroare poate fa. ce proba dolului prin orice mijioc de proba, inclusiv prin declaratii de martori :;i prezurntif; - spre deosebire de proba erorii, dovada dolului este mai u~or de facut datorita elementului sau material.
4.3. Violenta 4.3.1. Nofiune care consta In amenintarea unei persoane cu un rau
v!ciul de natura sa ii produci\,
fara drept, a temere ce 0 determina sa fncheie un act juridic, pe
care altfel nu 1-ar fi lncheiat; 8 vidul de consimtam8nt al violen!ei poate fl 1nt.3lnlt ~j In cazul persoanelor juridice, avand in vedere ca 1egea nu face vreo dlstinc\ie 1n func~ie de victima amenin~arii $i ca persoanele juridice 1~i exprima consim1amantu! tot prln intermediul
Clasificarea violentei
4.3.2.1, Violerqa fizica §i vinlenta morala raului cu care se amenin\a, violen\a poate sa lie
I 1
ACTUL JURlDiC C!V1L CONTRACTUl
12'.Vi)R DE OBUC1ATll
·;~t
flzlc3 a oe,rsnan,e1ori bunuri!e .sa!e onoarea, cinstea ori ::.cntlmentele unei persoane,
- in functle de caracteru! arr.enintdril, ameniritarea estc fegitirnfi {justii) sau
fritBrmi de-: clastficare
ma nu const!tuie viciu de cons1mtamant; ~ de exemplu, cazu! creditoruiul care YI arneninta cu darea ·i·n judecata pe- debitoru1 sau; In cazu! in care acesta din urm3 nu l~i execut8 de bunavo~e- obligatla; - dadi 1nsa amenin\area cu un drept a fost un prilej pentru creditor de a ob\ine un
avantaj exagerat c?i injust, atunci
violen~a
va deveni neiegttirnii, constttu!nd vlciu de
consim\amiint (art 1217 Cciv.); s fotos!rea unul mij!oc legal lntr-un scop ilicit, daca nu sunt lndeplin!te cerinte!e
va - urmilre~te
fi
ca un abuz de
sa induca o temere fara drept,, astfel lncat constituie vicfu de consimta-
mant, atragand nulitatea relativa a actului juridic incheiat sub imperiul ei; "'de exempfu, pentru a determina o persoana sa 11 faca o donatie, cineva o ame· cu vatamarea
4.3.3. Structura violenfei ivu<mn": consta In amenintarea cu un rau;
Elementul obiectiv
~ amenintarea
poate sa priveasca un rau de natur3 patrimori1ala {spre exempfu,
distrugerea unui bun), un riiu de natura fizica (spre exemplu, vatamarea corpora la) ori un rau de natura morala (spre exemplu, compromiterea reputa\iei);
raul cu care se ameninta poate sa priveasca nu doar persoana v1ctlma a vlolentel, cl 5i o persoana aproptata acesteia, precum sctul, sotia, ascendentii sau descendentil persoanei care 1ncheie actul juridic [art. 1216 alin. (3) C.dv.], deci o persoana de care eel
I Eien1entu_i
Noth,ine: consta 'In inducerea unei temeri persoanei amenintate; - constltuie vlo!enta ch'1ar amenintarea cu un rau vHtor, In m@sura in care s-ar insufla
subie-etiv
o temere considerabil.3
.
la Tncheierea contr.actuluL
.
4.3.4. Cerintele violentei ! Temerea
sa fie
determinanta
- temerea insuflata sa fie determinanta (justificata) pentru inchelerea actului juridic
civil [art. 1216 alin. (1) C.dv.]; _., temerea insuflata este determinanta atunci cand partea amenintata putea sa
72
P,CTUL JURilJIC C1VlL CfJNTRACTUL
IZVOR DE 08UGATl!
cont
~i
de
starea preCLJl(l :;;i de orlce att3 ce a st.area acestuia !a rnornentul !ncheieril contractului [art 1216 alin, (4} C.civ.], decl criteriu! de apreciere est-e unul sublectiv, iar nu obiectiv, ----------- -- -------1 an1en1iritar;,a sa fie (nelegltin1a); 2V'·'"'"' sanatatf'.3 '."?i caratteful ce!ui (J5LJpra caruia 5-<J exercitat
----~~~----------··~~-~~-~
astfel violen~a viclu de consirntamant Jn cazul Jn care,
de~i
se
reaiizarea ~u1ul dreptl s-ar folosi mjjloace ilicite; rn spre exempfu, pentru a obt!ne recunoa~tetea datorlei de c@tre debitor, creditorul 11 ameninta cu vatamarea integritatii corpora!e; . - simpla temere reverentiara, izvorata din respect, nu constituie violen\a (art 1219 i C.civ~); contractul 1ncheiat de o parte aflata in stare de necesitate va fi anulat numai daca cealalta parte a profitat de aceasta imprejurare (art. 1218 Cciv.), actul juridic respectiv fiind susceptibil de anulare potrivit regu!ilor de la violen\a, !ar nu de la lez!une; !ill prin stare de n:ecesltate, Jn ace-st context, ar trebui sa se lnteleaga un pericol grav ~i iminent, care nu provine de la cocontractant sau de la beneflclaru! actului, cl se datoreaza unui -+----~.- ..--. 1n actele juridice biiateraie ji plurilaterale, amenin\area trebuie sa provina de la cea-lalta parte contractanta sau. daca provine de la un tert, cocontractantul sa cunoasca ia cealaH:a ori, dupa caz, sa fj trebuit sii cunoasca violenta savar,ita de catre ter\ [art. 1216 alin. (1) ,; art. 1220 alin. (1) C.civ.]; ~ parte $3U 5;3 fie ) C!lJTlOSCUt3 - daca violenta a lost savar,ita de un ter\, iar cocontractantul celui amenin\at nu a acensta ori sBi fi cunoscut §i 1 dupa caz, nici nu ar fi trebuit sa cunoasca violenta, partea amenintata nu mai poate soliclta anularea actului, insa are la lndemana impotriva tef\u!u! o a(\iune tce!:iuit sa " w1no;,;ca, dadi in despiigubiri [art 1220 a!in. (2) Cciv.], nu !li impotr!va celeilalte par\i contractante, nnm;irP de la care este straina de vioienta fn cauza; - daca violen\a provine de la reprezentantul, prepusul ori gerantui afacerilor celeilalte parti, prevederile art. 1214 alin. (3) C.civ. se aplica fn mod corespunzator, ceea ce lnseamna ca nu va fi incidenta condliia restr!ct!va stabilita de art. 1220 al!n. (1) partea finala Cciv., deci violen\a savilr>ita de reprezentantul, prepusul ori gerantul afacerilor celeilalte par\i se asimileaza violen\ei care provine de la cocontractantul celui amer.ecesar, pentru -existenta vio-
I
I ..
- sanctiunea ce intervine In cazul vlo!entei este nulitatea refa1:iv6 a actului afectat de acest v!ciu 1216 al!n. (1) Cciv.]; m se admite in mod excep\ional, violen\a ar putea atrage jl nulitatea absoluta a actu!ui juridic, anume atunci c5nd, din cauza ei 1 consimtamantul llpse~te cu desa~ var~ire, spre exempfu, o persoana este silita sa semneze lns:crisul constatator al unui act juridic prin aceea ca alte persoane ii tin ~i 11 conduc rr1ana; In acest ca este vorba mat mult decat de
acti1me in ;,,'{f:r.s;;;ja.nel
af-e-ctate
rils1~11r1de1re
in afara de anu!are 1 eel al ci:lrui c.cnsirnt8xrii3nt los,l vlciat prln vicile1•1\il are dnmtol :_{1 la da:une-lnterese sau, daca prefer3 contractului, poate solicita nu:Yrai reducerea prestatiel sale cu valoarea daunelor-interese !a care ar fj (art 125'7 C.civ.); - deci 1 victirna vlolentei are la 1ndemana doua ac}iuni, una 1n anulare ~i alta Jn rn'nu:ndere civila dellctuai3, pe care !e poate ;;I cumula; daca 1nsa violenta a provenit de la un
teJ"i:, iar cea!aita parte nu a cunoscut ori dupa caz, nu ar fi trebuit sa cunoasca 1
eel arnenintat nu poate cere anularea contractului 1 ci numoi daune-fnterese de la autorul faptei ilicite [art 1220 alin. (2) C.civ.]; - victima vioien\ei poate opta pentru mentlnerea contractului, cu echilibrarea corespunzatoare a presta\iilor, \inandu-se cont de prejudiciul pe care I-a suferit ca urmare a violentei (art. 1257 teza f!nala C.civ.); - chiar daca alege sa confirme actul anu!abil (adlca sa renunte la a invoca nu!itatea relativa), victima violen\ei poate Jn continuare sa pretinda daune-interese pentru 1265 alin.
Leziunea
Notiune '
de consim\amilnt care consta ln prejudiciul material suferit de una dlntre a !ncheierii unui contract
lezlunea consta in disproportia vadita de valoare lntre prestatii 1 ce Jn chiar momentul !ncheierii contractului; cazul minorului1 notiunea de paguba prime~te un lnteles mai !arg, putfind fi vorba de de el la sau ori la alte
element obiectiv: vildita disproporiie de valoare 1ntre presta\ii;
element subiectlv: una dintre parti sa profite; la lncheierea contractu!uJ, de starea
subiectiv
de
de
ori
de
a celeilalte ::..r..c_s::.__
obiectiv: prejudiciul material egai cu dispropor\ia de vaioare dintre presta~ \IL
,..
i Cc;0>:1crare1a
noastra a -eonsacrat ambele concep~ii: !n c2zui minorului are la baza rn11t:Fnlin obiectivil; in consec!nta, eel ce !eziunea trebule dovedeasctl doar paguba suferit3 de rnlnor; b) leziunea in cazul majoruluf are la baz3 conceptia subiectivd; eel ce lnvoca leziunea trebuie s~ dovedeasca at:'lt paguba suferita, cat~; faptul cil cealalta parte a profitat, la lncheierea contractuiui, de starea de nevoie, de lipsa de experienia ori de !ipsa a celeilal te
sa
mv
de?i
in literatura de specialitate se folose$te terminologia llleziunea ln cazuj
ru!u( ;i u!eziunea-ln cazul minoru!ul", raportarea corect8 trebuie tacuta la capacitatea de exercitiu a persoanei; astfe!, c2nd se face vorbire despre leziunea In cazul majo-
rulu! ar trebui sa lnielegem leziunea ln materie de acte juridice fncheiate de persoane cu capacitate deplina de execd\iu (care, in mod excep\ional 1 pot fi ~i minori), iar dnd este vorba despre leziunea In cazul minorului, in realitate este vorba despre persoanele cu capacitate de exerci\iu restransa (doar o categorie a minorilor); pentru u>urinta in exprimare !nsa, vom utiliza in continuare terminologia intrata in limbajul
aplicare l%~zJunea
I tn t.azul m!noruhJ;
sii fle vorba de un act
de a
restransa ar putea sa incheie singur acte de dispozitie 1n mod valabil; sub aspectul !eziunli, acte!e juridice prir. care minoru! dlspune singur de veniturile dob3ndite In
condi\iiie art. 42 aiin. (2) Cciv, sunt supuse art.1221 alin. (3) Cciv., iar nu art.1221 aiin. (1) C.cfv. deoarece legea nu a lnteles sa confere minorului respectiv capacitate deplina de exerci\iu; bilateral, cu titlu oneros 'li co111ui 18 ani), tad~ ocrotitorului legali l - daca actul a fast 1ncheiat cu lncuviin\area ocrotitorului legal, de'li este lezionar, el nu mai poate fi anulat, c! 1 eventuai 1 se va angaja r5spunderea ocrotitorului legal fat.3 de 1
asum2 o obllgatle excesiv5 prin raportare !a starea sa la avantajele pe cere ie din contract [art 1221 alin. Cciv.]; rn caracterui £'.xces'1v 01 ob!lgatie! asurnate
la ansan·1biul circu:mstaiW''ior
prin raportare la rriornentul lnchelerll contra:ctuluL -·ca regullt 1 pot fl atacate acte jurldice bliaterale, c:u titlu oneros .'.?i co1nutat!ve, indife-
rent dac.a sunt de administrare orf de rli,:nr>?itip· - exlstenta lezfunli se apreciaza ~i !n functie de natura {?i scupul contractului fart. 1221 alin. (2) Cciv.]; rn In cazul acte!or juridice unllaterale nu poate exista o disproportie lntre prestatli, deoarece numal o parte se obliga; E daca sunt acte juridice cu titlu gratult1 nu poate exista leziune; 111 daca sunt acte jurldice aleatorii, nu se poate stabili, la data fncheierll actului juridic, daca exista o disproportie lntre prestatii, deoarece nu se cunoaste lntinderea prestatl11or; mde altfel, potrivtt art. 1224 C,clv., nu pot fi atacate pentru lezlune contractele
contracte anume
Sanctiunea
de
le2:iu:nu
leziunea j·n cazul
uneia dint?e
poate cere: 1. anularea contractului; - actiunea 1n anulare este admisibila numai daca leziunea depa'iec;te jumatate din valoarea pe care o avea, la momentul 1ncheierii contractului, presta\ia promisa sau e><ecutata de partea lezata, iar dispropol\ia trebuie sa subziste pana la data cererii de anuiare [art. 1222 alin. (2) C.civ.];
2. reducerea sau, Yndeplinirea conditiei rln,otul la ac\iunea Jn anulare sau 1n reducerea (majorarea) obliga\iilor pentru leziune se prescrie 1n termen de un an de la data lncheierii contractului [art. 1223 alin. (1)
C.civ.J; - ;mulabilitatea contractului nu poate fi opusa pe cale de excep\ie dnd dreptul la ac\lune este prescris [art. 1223 alln. {2) C.civ.], deci anuiarea pentru leziune este supusa prescrip\iei extinctive indiferent case solicit@ pe cale de ac\iune sau pe cale de
- in toate cazurile, instan\a poate sa mentina contractLil daca cealal!a parte In mod echitabil, o reducere corespunzatoare a propriei creante sau o majorare a pro1:;
obliga\ii, actul juridic putand fi adaptat In condi\iiie art. 1213 C.civ. [art. 1222
ACTULJURIOIC CIVIL CONTRACTUL •· !ZVOR DE OBLIGAJll
'
.
- textul dt-: lege prezint3 interes practic Jn Tn can:: partea al carel m8nt a fost vic!at prin leziune solicitii anularea contractului; contractu!ul este posibll3. ati1t In ipotcza leziunH !·n cazul mlnorcdui1 c3t
'
~i
cea a leziunii l'n cazul
froarett
·1'·--~ element subiecti~:--- -.
Structurfi
I
r_:·element
.
-
I subiectiv :;i •
Dovada. Sardna
A
~~i;c~:t
~--; ~ j~ ma}~rl: element
element
subiectiv ~i
subiectlv ;i element
~~~e~;:,~ri: element
• element obiectiv. •
•
1 1
I i obiectiv. I .. ~ ~ i - eel care se pretinde victima viciului de consim\amilnt trebuie sa fadl dovada I
i ,-··~··-··-----~-~--·--~-~-
I existentei lui;
Domeniu de
•
poate folosi once m11!oc de proba. plicabile oricaror -categorl1 de acte JUndice, 1r.clus1v celo;:i - nu s~-ap/1di actetorii ?I tranznctier, lor aleatoriC tranzac' \1e1, precum ~' altor
.i' 1
,
j•
... ·--·---
j -=-3'~ni d;;-ia momentul
act:iur1ii in
z1ua cand a ' reprezentamul sau legal lost desori eel chemat de lege , coperit sil ii incuviin\eze sau sa [art. 2529 ii autorizeze actul a cualin. (1) lit. b) noscut cauza anularii, C.dv.].
am.ilare
I la care eel indreptilt1t,
T:~,~ -
i
contracte expres stab11lte de lege . ·~~-;:;nan de la mo----!
I -3 ani de cand a
I incetat vlolen\a [art 2529 / alin. (1) lit. a) i C.civ.], ·
i
mentul 1nche1eri1 actului [art. 1223 alin. (1) C.civ.j.
I I
termen care incepe sa
curga nu mai tarziu de implinirea unui termen de 18 luni de la momentul incheierii actului
I
[art. 2529 a!in. (1) lit. c)
i
c.c1v.1.
'1·
I
__L_---1
~'
.
.
~·
.
, - invocarea pe cale de excep\ie a nu!ita\ii relative pentru . - invocarea pe cale , eroare, dol sau violenta este irnprescriptibila extinctiv i de excep\ie a leziunii [art 1249 alin. (2) C.civ.]. · este prescriptibila extinctiv In termenui
I I
P,CTUl JUHID!C CiVIL CONTRACTUL -· IZVOR DE OtlUGAjil
- nuiitate ~i
,_ nulftate n::lativ5
nui!tate re!ativa
re!ativd
Tl
$(JU
acli1lrlP
'in civHZ:
rivila
prestati1lor.
delictua!a.
Nopune -Codul civil distinge intre: 1. obiectu! contractului: operatiunea juridica, precum v3nzarea? locatiunea 1 fmprumutul 5! altele asemenea, corwenitii de piirti, astfei cum aceasta reiese din ansamblul drepturilor si obliga\iilor contractuaie [art. 1225 alin. (1) C.civ.]; si obiectu/ ob/igatiei: prestatla la care se angajeaza debitorul [art.1226 alin. (1) .
in anumite cazuri, s-ar mai putea distinge si obiectu/ prestajiei, adid\ bunu! ia care refera presta\ia (obiectul derivat al actu/ui juridic);
obiectul este o condi\ie de fond, esen\iala, de validitate si genera Iii a actului
obiedul adulul. juridic civil
obiectul obligafiei
Obiectul act1dui Obiectut oblig;3\if!i - operat-iUnea jurldlc3, precum vanzarea, !o-. \ ~ prestatia la care se angajeaza debitorul ca!iunea, imprumutul ,; altele ;:isemenea, I [art. 1226 alin. (1) C.6v.); convenita de pi3rtl, astfel cum aceasta reiese : din ansamblul drepturilor si obligatiilor con· tractuale !art. 1225 alin. (1) C.civ.]; - se refera la aqiunlle sau lnaylunile la se refera, 1n realitate, la conduita par\ilor; spre exen1p}u~ ob!ectul contractului de care sunt tinute par}ile; vanzare ii reprezinta transmiterea unui spre exernplu, vanz8torul l}i asuma, prindrept patrimonial de catre 0 pa rte contractre allele, obligatia de a preda lucrul cumtantii ln schimbui pliitii unui pr€\ de catre pJr3torului, \ar aceasta abllgatie are ca cealalta coritractanta, ·- detern1inat; - determinat sau determinabil; 2
Conditil
.. ficit. Sanctlune
- 'In cazul nerespect5rii condi~iilor es<en\ial12, intervine absolutil.
-iiciL
In cazu! nerespectarH conditlilor eS<entiai•'· nulitate
78
1~CTUL JURIDIC
CIVIL CONTilACTUL- 1ZVOR DE OBUGATI!
,..---··· -
-.----··---··--··~~.---~-··--·---· ~------~- -~------------
..
,.
--·· __..,
1. obiectu! sa fie determinat sau, pentru obiectul obliga\iei, eel pu\in determinabil [art. 1225 aiin. (2) ,; art. 1226 a!in. (2) C.civ.J; :t obiectul sii fie licit [art. J.225 alin. (2) ;;i art. 1226 alin. (2) C.civ.J;
valabilitatea obiectului anumitor acte juridice civile e"ista insa ;;i cerin\e spe· dale: 1. sa fie un fapt personal al celui care se obliga; 2. existe autoriza\ia administrativa sau judiciara prevazuta de lege; actele de derivat
sa
~
Obiectul sil fie
c!n::umscJ·is anumitor bunuri
natura unor acte ju rid ice lmpune ca obiectul lor sa priveasca numai anumite bunuri; '" spre exemp!u, imprumutul de folosinta prive51te numai bunuri neconsumpt!blle, 1'mprumutul de consumatie nu poate prlvl decat bunuri fungibi!e ~i consumptfbife naturii lor1 gajul se refera la un bun mobH etc.
5.3.2. Obiedul actului juridic st1 rninat sau eel putin determinabil
determinat §i obiecti.Jl obiigatiei
1-~n "~~t juridi~ care nu a~ avea ca oblect
ar
0 op~ratiune juridi~a determinata fi lovit I de nulitate absoluta [art. 1225 alin. (2) C.civ"], nefilnd suficienta nici macar o opera" sii fie '! tiune juridica determinabil~; , - prestatia (obiectul obliga\iei) trebuie sa fie determinata sau eel pu\in determinabila j la momentul incheierii actului juridic \art. 1226 al in. (2) C.civ.], ca, de altfel, ~i obiectul I obiectul I sa fie derivat (bunul); "cand obiectul prlve~te un bun individual determinat (res certa), prin ipoteza. determinat sau 1 ' cej aceasta cerinta d€ valabiHtate a obiectului este 1ndeplinita~ • daca este vorba de bunuri determinate generic (res genera}, cerinta este lndedeterminabil pl111ita fie prin stabilirea preclsa a cantit3tii, calita\ii {obiectul este determinat ~l atunci c§nd partile stabilesc cantltatea, fara sa precizeze lt1sa ca!itatea, fntruc3t,
Obiectul
actului
i
partile nederog§nd prin stipulatie expresa, l;;i va g3si apllcare crlteriul legal de
sta~
bilire a calitatii, criteriu prev2zut de art. 1486 teza a ll·a C.civ., potrivit caruia debitoru! nu este !iberat deca-t prin predarea unor bunuri de calitate eel putin medle}, a valorii (lntr-o asemenea sltuatie, se spune ca obiectul este determinat) 1 fie prin sta- 1 bilirea numai a unor criterif de determfnare, care se vor fofosi In momentui execu- '. tarli actului juridic (in acest caz, se spune di obiectul este determinabil]; i m atunci cand nu poate fi stabiHtd potriv!t contractu1u!, ca\ltatea prestatiei sau a obiectului acesteia trebule sa fie rez.onabi!3 sau, dupa lrnprejurari 1 eel putin de 1 nivel mediu (art. 1231 Cciv.); ! Ill obiectul poate fi determinai ~i de c8tre un tert, care trebu!e sa actioneze Yn mod J corect, d11igent ~i echidistant; daca terj;u! nu poate sau nu dore~te sa actioneze or1 j aprecierea sa este In mod manifest nerezonabna, instanta, la cererea partli intej
!
i .
L
~"---···-------..
.
···--·-----··----·-·~---
ACTUL JURIDIC CIVIL CONTRACTUL - IZVOR DE OBUGATU
79
resat€1 va staoi!il dup.5 caz;, ip)rr;;2-\t1uli1-,,;,;,J,~Ll;·;;J;;C;;;;;:;t;:1-,n:;;;e:;;dl;Jettre?1;r:;;m;;linnaatt.cdl~e:-zca~"it;r~e·
pil\i-i
(ort. 1232 C.civ.); 0
lntre
dac<J In contract nu es-te stab!!lt
ca
;;i ntci nu
lndlc8 a
moda!itate pentru a-I determina, se presupune pZirtile au avut Jn ve-dere pretul nrcrrtirat In mod obi1nuit !n donu:~niul r£spectiv pentru presta~ii retiliz>:te in
conditii cornparabi!e sau, In lipsa unul asemenea pre\, un pret rezonabil
1233
C,civ.); 111
c@nd, potrivit contractului, pretu! se determln.3 prin raportare !a un factor de acceslblt
referin~a 1 iar acest factor nu exist-a, a 1ncetat sa mal existe ori nu ma! este
else lnlocuie~te, In absen1a unei conventii contra re, cu factorul de referinta ce1 mal
j
apropiat (art.1234 C.civ.).
Sanctiune
i
! - in cazul nerespectarii acestei conditii privind obiectul actului juridic sau, dupa caz, i obiectul
obllgatiei asumate ori oblectul presta~iei, intervine nulitatea absolutii a
I actulul!<Jridic civiL___ ···---------·----···---···- .-------------~ 533, Obiectul - cu referire la operatlunea juridica, art. 1225 alin.
ca
C.civ. dispune ,,obiectul este i!icit atunci c:lnd este prohibit de lege sau contravine ordinii publice ori bunelor mo·
ravurin; nu exista o cerin\a distincta a obiectului contractului de a fl moral, ci aceasta este o componenta a cerintei ca obiectul sa fie licit; -1n privinta obiectului obliga\iei, presta\iile par\ilor actului juridic civil trebuie sil fie in concordanta atat cu legea, cat ~i cu bunele moravuri (regulile de convie\uire sociaia sau moralil).
Sanctiune - nerespectarea acestei cerin\e atrage nulitatecr absolutii a actului juridic civil [art. 1225 alin. (2), art. 1226 alin, (2) Cdv.]; • este posibil ca obiectul actului juridic (opera\iunea juridic@), in ansamblul lui, sii fie ilicit, desi obiectul fiecarei obligatii (fiecare prestatie privita izolat) nu aiba acest caracter, ori invers; de exemplu, transferu! de sange .]l plata unel sume de bani, !uate separat, sunt lldte, dar a!aturarea celor doua prestatii in acela~i act
sa
i. Obiectul sii existe fn care conduita par~ilor prive~te un bun, devin incidente urmatoarele
Oblectul s3 existe
regull: 1. daca bunul a existat, dar nu mai exista la data fncheieri! actulul juridic, cerinta nu este 1ndeplinita >i, deci, actul juridic nu este valabil, caz in care va interveni nulitatea absolutii a acestuia.: Ill spre exernplu, rn materia vanzarii _I/daca 1n momentu1 vanzar1i unul bun 1ndividua~ 1 ____det~rminat acesta pJ~rise 'In fntreglme,~contractur nu pr'?.~~~ nfciun efect. £?.~~
'L
80
ACIUL JURIDIC CIVIL. CONTRACTUL- IZVOR
m: OBUGATll
bunu! plerlse numal In parte, care nu r::uno~tea acest !n rnomen~ tul vanzdrH poate cere fie anu!area v.1nzE!rii 1 fie reducerea corespunz3toare a pretului" {art. 1659 C.civ.); 2. bunul prezent !n momentu! ·1ncheierli actului juridic lndep!ine~te cerinta in discutie,
chiar daca bunu1
ulterior;
3. un bun viitor poate forma, In (art. 1228 Cciv.);
obiect valabil al unui act juridic civil
~ spre exemplu:
o recolta viitoare, o casa ce se va ediflca etc.; ?i exceptii, de exemplu1 mo~tenirea viitoare nu poate forma obiect nici pentru conventie, nici pentru actu\ juridic unilaterai care consta in acceptarea sau renun\area la succesiune (art. 956 C.civ.); cerin!a ca obiectu1 sa e:xiste este lndeplinit3 ~\In ipoteza in care se Tncheie un act juridic privind un bun care apar\ine unui tert (art 1230 Cciv.); win acest caz, debitorul este ob!lgat sa procure bunul ~! sa 11 transmrra cceditorulu1 sau, dup8 caz, s~ obtlna acordul ter~ulu!, iar fn cazul neexecutarii obHga~iel, de~ ™exist3: 1nsa
bitorul r8spunde pentru prejudicii!e cauzate;
""spre exemplu: i) 1n cazul vanzarii bunului individual determinat proprietatea altuia [art. 1683 alin. (1)-(4) C.civ.), 1ntrucat transmiterea dreptuiui de proprietate este un efect al contractului de vanzare (este vorba despre executarea obligatlei de a da asurnata de catre v.3nzator), lipsa ca!itiitH de proprietar a vanztjtorutui la mamentu! lnchelerii contractului nu atrage nevalabilitatea vanzar~i, 7nstl 1 Tn ap!icarea prindpiului nerno pfus Juris ad alium transferre potest, quam ipse habet1 cumparatoru! va deveni proprietar al bunulu! numai daca v<'.'!nzatorul dob5ndeste proprietatea asupra .acestu!a orl daca v3nzarea este ratificata de c3tre tertul prcprletar; daca vanzatorul nu asigura transmiterea propriet<1tii c8tre cumparator, fnseamna ca nu *·i-a executat obllgatia asumata, astfel !neat cumparatorul poate cere rezolu~iunea con~ tractulul, restitulrea pretului, precurn ~i, daca este cazui, daune-lnterese;
ii) in cazul instrainarii bunurilor de gen (fungibile), lipsa calita\ii de proprietar in momentul lncheieril actuiui juridic nu atrage neva!abilltatea acestuia, cu ati!lt ma! rnult cu cat, !n asemenea cazuri, dreptul de proprletate nu se tr:ansmite din momentui incheierH actului juridic, ci in momentu! individualiz8:rii bunurilor, astfel incat doar la acel moment se poate pune problerna raspunderii debltorului (art 1678 C.c1v.); iii) In materia copropriet3~li, atunci c3nd un copropdetar a v3ndut bunut proprietate cornuna ?i ulterior nu asigura transmiterea proprietatii lntregului bun catre cun1parator, acesta din urma poate cere, pe 1anga daune-interese1 la alege" rea sa, fie reducerea pretului proportional cu cota-parte pe care nu a dob<3ndit-o, fie rezolutlunea contracrului fn cazu! Yn care nu ar fi cum rat dac3 ar fi :?tiut nu
pa
ca
va dobandi proprietatea intregului bun [art. 1683 alin. (5) C.civ.]; "' exista ~i norme speciale care derog3 de ia regula lnscrisa In art. 1230 C.civ., in sensu! ca, pentru ipotezele la care se refera In mod expres (~i limitativ}, situeaza problema lnstriilnarii bunului altuia nu pe taramul executilri! actulul juridic, ci pe
eel al !ncheierli valabi!e; de exemplu, potrivit art. 1064 alin. (2) C.civ., dadl, la data '
'.ntocrniri! testamentului, testatorul nu a ~tiut ca bunul nu este al sau, legatul
________
anulabil.
,._,
...._ . , ,..
_____ ____ __ ____ ___ -"·--·""'
,.,,
,
,,,
,,
..
juridic este va!abi'. chlar dacd1 la rnomentul ·1nchelerii una dh1tre pi3rti se aft? fo de iJ··§i executa ob!igatia afara de cazul h1 care prln se prevede altfel (art. 1227 Cdv.); "" cerinta ar fi nelndeplinit3 nurnai In cazul ln care este vorba de o imposibilitate abso~ luta {oblectivi3), in sensul ca obiectul este imposlbil pentru oriclne; - Jn cazul impostbi!ftatii relative {ob!ectul este imposibil pentru debitor, nu !ns8 ?,i pentru o alta persoana), obiectul actulul juridic este posibii, deci actul juridic este valabil, lar !n caz de neexecutare culpabila din partea debitorului, se va angaja ras· punderea sa clvili1; .• imposlbilitatea poate fie: a) de ordin material (daca obiectul actului juridic nu poate fi lnfaptuit din cauza unei stari de fapt); b} de ordinjuridic (dadl se datoreazil uneiimprejurari de drept). 1
sa
daca obiectul obliga\iei asumate este imposibil absoiut va interven\ nulitatea absolutil a actului juridic civil; w daca, In momentul 1ncheieril unul contract, oblectul era poslbil, dar ulterior exe~ cutarea lul devine imposibilfi din cauza unui caz fortuit sau de forta majorii, atund pune prob!ema rlsculu! contractului, jar daca executarea devine imposib!!.3
sa clvila.
atunci se va
Obiectul sa fie in circui'tul civil Obiectu! sa fie in cln:uitul civ!t
- numai bunuri!e care sunt !n circuitul civil pot face obiectul unei presta\li contractuale (art. 1229 C.civ.); m bunurile aflate 'In circuitu! civil sunt acele bunuri care pot fJ dobandHe sau lnstrilinate prin acte juridice civile, indfferent ca ar fi vorba despre bunuri care pot circula nelngradit sau despre bunuri care pot clrcula 1n condit1l restrictive. Sanqiune
- lnchelerea actului juridic cu nesocotirea interdictiei de lnstr6iinare sau a cerintelor restrictive de drcula\ie a anumitor bunuri atrage sanctiunea nulita[ii absolute a
Obiectul
o .fapta pe1rsona1ia a
care se abtixa
nu poate promite fntr-un act juridic fapta altuia, ci numai propria sa fapta, cu exceptia ipotezei "In care promisiunea s-ar face In calitate de reprezentant al acelei persoane; -· este valabil actul juridic prin care o parte se obliga sa depuna toata diligenta pentru a COllVinge Un tef\ Jncheie Ori ratifice Lill act juridic (COnl/enile de DO.rte-tort!. deoarece este vorba de propria fapta a celui care ~i-a asumat o asemenea obliga\ie, adera la un el incheie un
Sa
I
l:···
Sa
82
ACTOLJURID!C CIVIL. CONTRACTiJL .. IZVOR DE OBLIGil}ll
sa [art. 1283 alin. (1) C.civ.J; in caz contrar, eel care se on~ctJeo·•a ta a determina un tert s5 !ni::heie sau s3 ratiflce un act este tinut repare prejudiciui ccuzat daca tertul refuz8 sa se oblige [art 1283 alin. (1) C.clv.]; : -Tn acteie juridke cu caracter strict personal (tntuitu personae), precurr1 contractul de
sa
I
, mand.at, :o~traLiul de antrepr~za, con~ractul de a~g~jare a unui avocat etc. 1 ob!ec~ui trebu1e sa fie o persona!a a ce!u1 care se obhga, deoarece cocontractantul a in-
~
cheiat §!Ctul i~Ei'.:iic ir~_con.~iderarea f0su~1'rilor ace.~!.~.'.~· ..............- .. --··-···--··-~
5.3.8. t:xistenta
a
de In cazul actlvita\ilor care trebuie autorizate de orgimele competente, dreptul de a asemenea activitatl se na,te numai din momentul obtinerii autoriza\iei res· pectlve, daca prin lege nu se prevede altfel, sub sanqiunea nulitiitii absolute a actelor ~l operatiunilor lncheiate autorizatiile necesare (art, 207 C.civ.); · 1n cazul unor acte juridice care au ca obiect (derivat) anumite bunuri, sub sanc\iu· nea nulita\ii absolute, actul juridic nu poate fi incheiat daca nu se ob\ine autoriza\ia administrativa prevazuta de lege (spre exemp/u, Legea nr. 295/2004 privind roo1m•111 al desfa~ura
administrative s:au
ori a altei ce1rinlte jJ?e· vazute de
fara
6. Cauza (scopul) actului juridic civil 6.1. Noth.me - motivui care determina fiecare parte sa lncheie contractul (art. 1235 C.dv.); · motivul determinant se poate referi fie la lnsu,iriie unei prestatii, fie la calita1ile unei persoane; • motivul determinant este concret ?i variabil de la o categorie la alta de acte juridice civile ?i chiar In cadrul aceleia'?i categorii de acte juridice civile; m de exempfu, 1·n cazu! contractu!ui de vanzare, scopul mediat consta in destinatia concret3 ce urmeaza .a se da iucrului cump3rat, respectiv sumei ce reprezinta pre~ut,
astfel !neat dlfera de la cumparator la curnp3riitor {o persoana cumpilra o lo-
cuinta pentru a o dona cuiva_, alta persoana cumpara o casa pentru a locui In ea, iar o alta persoana curnpara o casa pentru a face o investitle etc,}, respectiv de la
la v8rizator (o persoana vinde un lucru pentru ca din suma obt!nuta ca sa 1·5i cumpere un alt lucru, o a1t3 persoana vinde un lucru pentru ca din suma
vanz3:tor
saw plateasca 0 datorie etc.); este o con&tie de fond, esentiala, de validitate si generala a actului juridic Precizari
, - cauza actului juridic nu se confunda cu consim\amantul, cl, dimpotriva, !mpreuna ! acesta formeaza vointa juridica; trebuie confundata nici cu oblectul actului juridic ?i nlci cu izvorul
civil concret.
ACTUL JURJDlC CJVJL CONTRACTUl -~ lZVCJR DE
pentru a fi va!abil8, trebuie sa in,Jerilirrea:sc3, cumu!ativ, urrriatoarele 1, cauza sa e;dste; cauza sa fie iicita; 3. cauza sa fie morai2 1236 alin. {1) Cciv.]; ,, da::a obiectul actului juridic civil c:ontravine normelor imperative, ordlnli i sau bunelor moravuri, atund gl cauza actu!ul juridic respBttiv este iliciti3 sau : imorcla; In schimb, pot exista situatii In care cauza actu1ui juridic sa fie lHcit3 sau L _____J.":r()'~~i.ci
J
CoUtt:l
i ex:fste
- cauza exista cand partea are aptitudinea de
reprezenta (prefigura) corect faptele sale ori consecintele acestora; 1n alte c:uvinte, 11psa cauze-l se poate datora lipsef discernamantulul;
- lipsa cauzei indude ?i ipoteza In care cauza este jalsa, deci cand partea s-a aflat lntr-o eroare esentiala ~i scuzabil.:J asupra existentei cauzei, adlc3 asupra motivului care a determlnat-o sa 'incheie actu\ juridic; w de exempfu, s-ar putea obtlne anularea unul legat pentru lipsa cauzei (cauza falsfi)
daca se face dovada ca testatoru! nu a ~tiut ca i se va na5te un copil (ceea ce implic3
-
necunoa;;terea 1 de c3tre testator, a sarcinii temeii) ;;i ca, daca ar fi cunoscut aceasta !mprejurare, nu ar mai fi !asat legatul; existenta cauzei se apreciaza prin raportare la momentul lnchelerii actului juridic; a dacii lmprejurarea care a determinat pe una din partl sa lncheie actu! juridic a suferit modificari sau a disp5rut pilna la executarea <Jcestuia1 atunci nu se va pune prob!ema anul3rii actu!uf juridic pentru llpsa cauzei, ci, dupa caz, probiema revizuirli efectelor pe temeiul irnpreviziunii, a riscului sau chiar a lez!uniL
--- lipsa cauzei atrage anulabi!itatea contractulul, cu excep\ia cazulul Tn care contractul a fost gre]it calificat 'ii poate produce alte efecte juridice (art. 1238 alin. (1) '1l i'n situatla cauzel false, nulltatea re/ativ8 a a:ctului juridic va intervenl numai dacB de
eroare ca vicfu de
este ilicita atunci cand este contrara legii 'ii ordinii publice [art 1236 a!in. (2) precum ;;l atuncf ci311d actul juridic este doar miHocul pentru a eiuda apiicarea unei norme legale imperative-frauda la lege (art. 1237 C.civ.); - In cazu! actelor juridice nenurnite 1 ar putea sa alba caracter lllcit nu numai motivul determinant, ci chiar prestatia la care se obliga una din paf1i; 111 spre exemplu, contractul prln care Primus se obnga sa 1i plfiteasca lul Secundus o
de bani
o
,
nulitatea absolutii a actului Jurid.tc dac;:3 este comun@ ori, In caz
- cauza lliciti!
rn1'1trar,d.aca ceala!til .a cunoscut~o sau, ·1mprejur~ir1, tr-r;;buia s5 o cunoasca !_art 1238 aiirt (2) C.dv.]; prestatk3 primit8 sau executata In terneiu! unei cauze iHcite restltu!rii 1638 C.civ.); rbirn8ne lntctdeauna v doca !a lncheierea unui contract doar una dlntre p3rtl a urm8rlt un scop ilicit, 1ar ce.alalt3 parte nu a cunoscut ~l nic! nu trebuia sa cunoasca ace.as.ta lmprejurare, apreciem ca respectivul contract este va!abll, cu exceotia cazului in car~ o norma specia!a, inclusiv apartinEind alt-el ramur\ de drept, ar dlspune a!tfel; o pot exista norme speclale care sa sanei;:ioneze cazuri particu!are de cauz-5 llicita <:u nulitatea relativa, de exemplu, art. 1() alin. (1) din Legea nr, 78/2014 privind reg!~ mentarea activlti3tii de vo!untarlat ln Romania interzlce, sub sanctiunea anulabili·· t8:1ili incheierea contractuluf de voluntarlat in scopul de a evita incheierea unui contract Individual de munca sau, dupa caz, a unui contract civil de prest8ri de serv1cii ~--·orl a ~;tu1 .~ontract civil cu )l~lu one.~os pentru ..efectuarea prestatiilor r~spective.
fie iniJrtHa i
Cau:za s:& fit:~ moralil
cauza este imorala atunci cand este contrara bunelor moravuri [art, 1236 alin. (3) C.civ,]; 111 de exen1plu, s-a decis ca antecontractul de v§nzare lncheiat pentru a se men\ine o reiatie de concubinaj este lovit de nulitate absotuta pentru cauza irnora13 {CA Ploiejti, dee, civ, nr, 211/1998, 1n BJ,, semestrul 1/1998, p, 198),
Sanctlune - cauza imorala atrage nulitotea absolutii a actului juridic daca este comuna ori, in caz contrar,
daca cealalta parte a cunoscut·o sau, dupa imprejurari, trebuia sa o cunoasca
[art. 1238 alin. {2) Cciv.]; presta\ia primita sau executata In temeiul unei cauze imorale ramiine Jntotdeauna supusa restituirii (art. 1638 Cciv,); i1
cat prive)te corela\ia dintre art. 1238 a!in. (2) C.civ. ~l art. 11 (_civ., conform
caruia nu se poate deroga prin conventi1 sau acte juridice unil.aterale de la !egile care intereseaza ordinea pub1ic3 sau de la bune!-e moravuri". se observa ca nu 11
exista o suprapunere !ntre dorr1eniile de aplicare ale ce1or doua texte de !ege, In sensu1 ln baz.a art. 11 C.civ., pot fi dedarate nule numai actele juridice avan.d o cauza ce contravine dispozit1ilor exprese care lntereseaza ordi11ea publica .;;l bunele moravuri, a,a incat vor putea fl declarate nule, numai pe temeiul art, 1238 alin. C.civ., acele acte jurldice a caror cauza, de~i imorala, nu contravine unel mspo;"tii
cauza este prezumata ca exista, chiar daca nu este expres prevazuta 1239 (1) Cciv.J ~i este valabila, la proba contrara [art, 1239 alin. (2) C.civ.]; eel care invoca lipsa ori nevalabilitatea cauzei are sarcina probei; fiind vorba de un de este admisibil
ca
pana
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
/.1,CJULJU!t!DiC ClVIL CON!RACTUL-lZVOR Df.
In sens restrans: rr1odalitatea de exteriorizare a rnanifestilrii de vointa, f3cut3 cu !ntentia de a crea, mod!fica sau stinge un raport juridic civn concret; - ln sens iarg, desemneaza trei cerlnte de forrna:
1. forma ad validitatem sau ad salemnitatem (forma ceruta pentru insa~i vaiiditatea actului juridic); 2. forma ad probationem (forma ceruta pentru probarea actului juridic); 3. forma actului de
7.1..2. Pri111ci11iul
ca11rse11's1mtis11~ul1~i ---~·--··----··---··~·------···-···-··----·-··-····
- regula de drept potrivit careia sirnpla manlfestare de voln~a este nu nun1ai nece- · sara, ci ,; suflcienta pentru ca actul juridic civil sa ia na,tere in mod valabil sub aspec· tul formei care 1mbraca manifestarea de voin\a facuta in scopui de a produce efecte
1178 juridice -in 1nieles restrans, forma actului juridic civil este guvemata de principiul consensualismulut, care, la randul luf, reprezlnta o aplicare, In aceasta materie, a princlpiului lorma actului
cons.en~
suaHsrnultii
liberta\ii actelor juridice civile (principiul autonomiei de voin\a); - pentru a produce efecte juridice civile, manifestarea de vointa nu trebuie 1mbra· o formii eKpresa cu caracter general al prindpiului - contractul se 1ncheie prin simplul a cord de voin\e al partilor, dad! legea nu impune o anumita forrnalltate pentru 1ncheierea sa valabila (art. 1178 Cciv.); excepliile trebuie sa fie expres ,, iimitativ prevazute de lege,
sa
I
: Reglementarea expresa am.1mite de in materla contractului de vanzare, cu excep!ia cazuriior prevazute de lege ori daca din vointa par\ilor nu rezulta contrariul, proprietatea se strilmuta de drept curnpara· ! torului din n1omentul lnchelerli contractului, chiar daca bunul nu a fost predat orl pre\ul nu a fost platit Inca (art. 1674 C.civ.); j . ' -In materia contractelor translative de drepturi reale, drepturile reale se constituie )i . se tr·ansmit prin acordul de voln\e al pa1'\ilor, chiar daca bunurile nu au fast predate, '
i
I
) daca acest acord poarta asupra unor bunuri determinate, ori prfn individualizarea bul_rltir~()i:,_daca a~ordul poa~t~ asupra~nor bunuri de gen [art.12~3 alin. {1) Cciv.J. .
!
_j
7 protJ•atioi1e1m 9i ji!rma pentni opozabilitate fa/ii de
?. terfi (6t;;fiul
I 'j":J>r•-fit""'""'f0. ;. IVl•H'-~'2!,
forn1a
validitatem
l
~:orma
1
: ad ! zm?tl£111£me·m fcrma pentru
consecirr~e1e nerespectari! formei, aceasta se clasifk:a in forma ad voiiditatern, ad probotionem si forma pentru opozabilitate fa\a de terti (ad opposobi/ito-
l\!otiune: conditie de validitate, esent1ala §i speciala 1 care consta in necesitatea lndelormalitatilor prestabilite de lege, in lipsa dirora actul juridic civi! nu na!?te In mod vaiabil.
nulitatea absolutG a actului '!ncheiat cu Noth.me: cerin\a care consta in intocmirea unui lnscris cu scopul de a juridic civil.
Sa11q;im1e: imposibilitatea dovedirii cu un alt mij/oc de probii a actului juridic incheiat acestei forme. lllotiun•;: fmmo>lit,,ti10 care sunt necesare, potrivit legii, pentru a face actul juridic opozabil ~i persoanelor care nu au participat la incheierea lui, in scopul ocrotirii drepturilor sau intereselor lor. Sanciilme: inopozabilitatea fata de terti a actului juridic 1ncheiat cu nerespectarea acestei forme; ter\ii sun! in drept sa faca abstractie de actul juridic civil ce trebuia sa le adus la deci \i
sa
7.1.3.2. Forma iegala ~i Jonna voluntara (convenfionala) i
Criteriul de c:iasifh:are
- dupa sursa (izvorui) ei, forma actului juridic civii se clasifica in forma /egalti ?iforma voluntarii (conventionala}.
-forma este impusa printr-o dispozi\ie a legii; - dad actul juridic nu respect§ forma ceruta de lege, sanctiunea este cea stabilitil prin norma legala ce a impus ob!igativitatea respective! forme {nulitatea actulul juria actului dic, imposibilitatea de a proba actul juridic, inopozabilitatea fa\a de
- daca partile s-au lnvolt ca un contract sa fie lncheiat Jntr-o anumlt3 forma; pe care !egea nu o cere, contractul se socote~te valabil, chiar daca forma nu a fast respectata
1242
7.2. Forma - condi\ie de validitate, esen\iala >i speciala, care consta in necesitatea 1ndeplinirii torma,11t<1t!ll)r prestabilite de lege, in iipsa carora actul juridic civil nu s-ar putea na,te
ACTUl JURlDtC Ci\/l L. ClJNTf
u~u,,Pd
11
87
in ce\e n1al (fH.!lte
furrna ar! vaJidltorern pre::upunc actului prin lnscris E!Utentic nr;:!:irl:ii Pu existJ ins@ identitate lntre forrr,a od va!iditatern ~; forrna c;uter1tir.:i: m 5pre cxempiu~- te:. rel="nofollow">tamentul o!cgraf este un act solemn, deoarer:e fie scris, sernnat :Ji datat de r118na teste:respe::Wreii curnulativ5 a trei condfpi f5r3 a f1 un act autentlc. ""'ntinn""'~
H1stltuirli
forme: ad validltatern
~----------~~-~"--"
p.3Jtl!or asupra importantei deosebite pe care o au anumite acte juri-
dice pentru patrimonlul celui care le face sau pentru patrirnoniile ce!or care le fac exemplu, In cazul donatiei, a~ renuntaril exprese la succesiune
- asigurarea llberttltli ;;i certitudin!i consimtEimantului (cum este cazul testamentului); - exercitarea unui control a! societatn, prin organele statului, cu !a acte!e juridice civlle care prezinta o importan\a ce depil>e>te cadrul strict a! intereselor par;ilor (de exempiu, In cazul contractulul prin care se lnfiinteaza o sacietate cu personalitate juridlc3, al conventiilor care stramuta sau const!tvie drepturi reale ce urmeaza a fi
<noe,i
I
I= respectat2 pentru
I
nu s-ar putea face trimitere la clauzele convenite de p8rti 1n antecontractul de
fon·nei voUditatem
varrzare tncheiat anterior; 1n ca-zul In care contractul, pentru care legea pretinde fonrla
ad validitatem, este
incheiat prin corespondenta, atat oferta de a contracta, cat $i acceptarea ofertei trebuie emise in acea forma (art. 1187 C.civ.); - fn cazul pactului de op~lune, dac.3 pentru contractul pe care p5rtiie unnaresc s2 'ii incheie legea pretinde forma ad validitatem, atuncf atat pactul de op\iune, cat >i declaratia de acceptare trebuie sa 1mbrace aceea:,i formil [art 1278 alin. (5) C.civ.]; actul juridic aflat in interdependenta el forma so!emna;
cu
un act juridic solemn trebuie sa imbrace ~i
e spre exemplu: mandatul dat pentru inche:lerea unui act juricilc solemn trebuie constatat printr-o procura autentica; cesiunea contractuh;i ?f acceptarea acesteia de catre contractantul cedat trebuie Inch-elate In forma ceruta de lege pentru validitatea contractului cedat (art. 1316 C.civ.) etc.; - actul juridic prin care se modifica un act juridic solemn trebuie sii 1mbrace ~i el forma solemnii (art.1243 Cciv.); - actul juridic care determina ineficien\a unui act juridic solemn trebuie sa lmbrace }i
88
ACTUL JURIDIC CIVIL
CONT~i\CTUL
IZVOR Ot OBUGATll
• excepjii:
a) legatul poate fi revocat si In mod tacit (art 1052 Cciv.); b) desernnarea tutorelui de c3tre pi3rirn:e poate fi f3cuta nurnai !n forrna autcnUc3 1 "1ns3 revocarea poote fl f<3cut;; chlar ~i printr-un lnscris sub se1nn'3tura prlvata
114 ::.:..c.:!::.___________________ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - --\------=°'-=.:=-:.::::
1ser1ctiun11a
-· nulitaten obsolut6 a actulul juridic civil tart. 1242 ali"- {1)
nerespect'lrii ; formei ad
!
t--1!~.!Y!~"!pte~ :
ate formei ad
validitatem
- conventia matrimoniala, care, sub sanctiunea absolute, trebuie 1ncheiata prin inscris autentificat de notarul public !art. 330 alin. (1) C.civ.]; -partajul conven\ional in timpul comunita\ii de bunurl iart. 358 a!in. (1) C.civ.]; - iichidarea regimului legal al comunita\ii de bunuri pe caie conven\ionala [art. 355 alin. (1) C.civ.);
- renuntarea la dreptu! de proprietate asupra bunului imobii 1 inscris In cartea funciara [art. 562 alin. (2) C.civ.]; - contractul de dona\ie [art. 1011 alin. (1) C.civ.]; - promisiunea de dona\ie [art. 1014 alin. (1) C.civ.]; - testamentul (art. 1040 C.civ.); - revocarea expresa a unui legat [art. 1051 alin. (1) C.civ.]; - renun\area expresa la succesiune [art. 1120 alin. (2) C.civ.]; -Tnlaturarea efectelor nedemnita\ii de drept sau judiciare [art. 961 alin. (1) C.civ.]; - partajul succesoral in cazul existen\ei bunurilor imobile succesora!e [art. 1144 alin. (1) teza a II-a C.civ.]; - conven\iile care stramuta sau constituie drepturi reale ce urmeaza a ft inscrise ln cartea funciarii, care, sub sanctiunea nulita\ii absolute, trebuie sii fie incheiate prin lnscris autentic (art. 1244 C.civ.);
- lnscrierea In cartea funciara In cazul lnstrain3rii ~i const\tuirii de drepturi reale imobiliare [art. 885 alin. (1) C.civ.j, cu precizarea cil prevederea lega!a referitoare !a caracterul constitutiv al 1nscrierii in cartea lunciara se va aplica numai dupa linalizarea lucrarilor de cadastru pentru fiecare unltate administrativ·teritorialii, pana la acea data inscrierea lacandu-se numai in scop de opozabilitate iata de terti; -vanzarea unei mo~teniri [art 1747 alin. (2) C.civ.]; - contractul de intretinere (art. 2255 C.civ,); - contractul de arendare, care trebuie 1ncheiat in scris, sub sanc\iunea nulitatii absolute [art, 1838 alin. (1) C.civ.]; fidefusiunea, care trebuie asumata In rnod expres printr-un lnscr!s 1 autentic sau sub semnatura privata, sub sanqiunea nulitatii absolute {art. 2282 C.civ.);
conventia de constitulre a unui drept de ipoteca imobiliara, care se lncheie ln forrna ; autentica de ditre notarul public, sub sanc\iunea nulitil\ii absolute [art. 2378 alin. (1) i -
C.civ.] sau mobiliara, care se 1ncheie 1n forma autentica sau sub semnatura privata, sub sanctiunea nulitatii absolute (art. 2388 C.civ.); '"jarisprudenfO: lnserarea In conven1ia piirtilor {un contract de credit) a unei clauze prin care debitorul constituie un drept de ipoteca imobiliara In favoarea credito·-·-ruiul nu este s~fkienEa, ~.~ta vreme conventia nu a.Jost !nchelcta T.~ forma auten-
I! ' L
89 care trebuia urrnata de lncheierea contractuiui de ipotecil 1·n form<J autenth::d {C,SJ., s. cofn., dee.
alin. (2) contractul de cr:!slune a drepturilor asupra din trebule fncheiat ·1n serfs [art, 41 aiin.
-M
care, .sub
nulit3~H,
nr. 84/1998 prlvind marcile ?i
indica~;iile gBografice, republicat5]; - exprimarea In scris a conslmtamantuiui de a dona organe tesuturi 5i celu!e de umanil, In scop terapeutic [art. 144 alin (1) lit. a) din nr. 95/2006 pri· vind reforrna In domeniul saniita\11, republicatiil; contractul de voluntariat, care trebuie lncheiat In forrna scris.J, in limba romZina, 1
forma scrisa fiind obiigatorie pentru incheierea valabila a contractului [art. 11 alin. (1)
din legea nr, 78/2014 privind reglementarea activitatli de voluntarlat in Romania]: I - actul de mecenat, care se inchele 'in forma autentica !art. 1 alln. (4) din m. 32/1994 privind sponsoriz~!"a, c.u modifidlrile >i ccimp~i:ijrile ulterloare] etc.
J
I
f H·a~mnea h1stituJrii
forrnei
consta 1n lntocmlrea unui
de a dovedi actul
anumitor acte jurid1ce civile; - avantajul practic pe care ea 11 prezinta, in sensul ca aslgura redarea certa ~i fidela a contlnutului actului juridic civH Ji, prin aceasta, fie preven!rea unor eventuale litigii 1 fie U$Urarea sarcinil organului de jurisdic\ie ln ceea ce priVe$le stabilirea situatiel de fapt
determinata.
-forma ad probationem este obligatorie, iar nu facultatlva; - nerespectarea formei ad probationem nu atrage nevalabilitatea actului juridic civil, ci, in prlnciplu, sanc\iunea care intervine consta in imposlbilitatea dovedirii actului ju·
civil cu un alt
de
1. institulrea formei od probationem pentru o anumita categorle de acte jurldice civi!e anume cele care au un obiect de o valoare mai mare decat cea prevazuta de 1
torn1£:;i
lege (250 lei) [art. 309 alin. (2) C.proc.civ.J; , Z. instftuirea formei ad probaUonem, cu caracter particular, pentru anumite aci:e juri· I . ! drce, precum: contractu! de societate, care se lncheie in forrna l1€cesara numai pentru dovada rnntractului, daca pr'111 lege nu se prevede altfel [art. 1884 alin. (1) C.civ.]; - contractul de comision, care se 1ncheie 7n form3 scrtsa, autenticd sau sub sernnatura private, necesara numai pentru dovada contractului, daca prin lege nu se prevede
altfel (art. 2044 C.clv.);
Lo11tractul de
cons~gnatie,
care se inchele ln forma
necesara nurnai pentru
dovada contractulul, daca prin lege nu se prevede altfe! (art. 2055 CsJv.);
- contractul de agentie, care trebuie inchelat fn forma scris3, autentlca sau sub semn5tur5 privata, necesara numal pt;ntru dovada contractului, daca prin lege nu se a!tfel 2078 alin.
90
ACTULJURiOIC CIVIL CONTRllCTUL "IZVOR DE OBUGATll
- contractul de · depozit, care trebuie !ncheiat In scrls pentru a putea fi dovedit [art. 2104 C.civ.; !nsa, potrivit art 2124 alin. (2) C.civ., depozitul necesa1 fi dovedit cu orice mijloc de proba, indiferent de v3loarea lul 1 iar, Jn cazul depozitu!ui hotelier, conform art. 2133 C.civ., dovada introducerii bunurilor in hotel, indiferent de
valoarea ior, poate fl f;3cut5 prin de rnarl:ori]; contractu! de asigurare, care trebuie lnchelat tn scris pentru a putea fi dovedit [art. 2200 alin. {l) teza I C.clv.]; contractcll nu ;:JOate fi probat cu martori, chiar atunci cand exists un lnceput de dovada scrisa [art. 2200 alin. (1) teza a ll·a C.civ.]; - contractu! de tranzactie, care trebuie lncheiat in scris pentru a putea fi dovedit
~
(art. 2272 C.civ.); contractul de sponsorizare, care se incheie fn forma scrisa [art. 1 alin. (2) din Legea nr. 32/1994 privlnd sponsorlzarea, cu modificiirile $1 completarile ulterioare]; ; - contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor, de reprezentare teatrala sau de execuiie muzicala, de cesiune a dreptului la adaptarea audiovizuala [art, 43, i art. 60 alin. (1) $i art. 69 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor ;;;Ji
!
I
J drepturile conexe, republicatilJ._"IL -·-
.
.....~_.. __....
7.4. Forma pen!ru opozabilitate faµi de terti (ad opposabilitatem) necesare, potrivit legii, pentru a face actul juridic opozabil ~i
au participat la incheierea lui, Jn scopul ocrotirii drepturilor de eventualele efecte civile, expres prevazute de lege.
Rati1mea insti· tuirii lormei pentru opoza· bilitate de
ale unor acte juridic:e
pentru opozabilitate are caracter obligatoriu, iar nu facultativ. nerespectarea cerute pentru opozabilitate nu atrage nevalabilitatea juridic civil, ci sanctiunea consta in inopozabilitatea acestuia (posibilitatea tef\ului in· teresat de a ignora actul juridic invocat de partile acestuia sau de una dintre ele lmpo· . triva sa); actul juridic civil produce efecte intre parti, dar este ineficace Fata de terti (partlle nu i ,,_'lllJJ()Sibilitat,ea sa se prev.a,leze .de drepturiie izvorate din acel act juridi°"fata de terti). i - inregistrarea operatiunilor privind ipotecile mobiliare, a opera\iunilor asimilate aces· formei ;:ie11trn ! tora, precum ~i a altar drepturi prevazute de lege 1n Registrul National de Publicitate ~ Mobiliara (Legea nc. 297/2018) [art. 2413 alin. (1) C.civ.J; publicitatea constituirii gajului bunurilor mobile corporale prin 1nscrierea Jn Registrul ' National de Publicitate Mobiliara (Legea nr. 297/2018) [art 2482 alin. {1) C.civ.]; - comunicarea scris3 a cesiunii, acceptarea ceslunii de c3tre debitor prlntr-un Jnscris cu data certa [art. 1578 alin. (1) C.civ.]; - opozabilitatea fa\ii de tertl a cesiunii unei universalitati de crean\e, actuale sau 1 viitoare, prin inscrierea ei in Registrul National de Publicitate Mobiliara (Legea 1579 teza I
·1-
J !
I
I -·
ACfUL JURIDIC CIV!L CONTRACTUL ----~------
IZVOR DE OBLIGAfil
91
-----------------------~--------"··--~------
cesiunli unei de creante1 actl~3ie sau 1579 teza a n~a C.civ.]; - forma scrisa pentru subrogatia !n dritpturile creditul\Jlui coi1si111titii de c~tre debitor sau c~·editor; pentru 8 fl tertllor publJcltatea conventillor matrirr1onia!e prln inscrierea !'n Registrul national notarial al regimurilor matrimoniale 334 alirL (l) - pub!fcitatea inventarulul de bunurl mobile In cazul regfrnufui separatiel de bunuri prln anexarea la convt~n~ia matrimonial3 ;;l Tnscrierea Tn Registrul national notarial a:! regimurilor matrimoniale [art. 361 alin. (3) ~ notarea in cartea funciarii pentru bunurile mobile prin anticipatie [art. 540 alin. {2) Cciv.]; - lnscrierea la cartea funclara a declara\iei de rewluJiune sau de reziliere [art. 1552 alin. (3) Cciv.]; - inregistrarea contractului de arendare lntr-un registru special tinut de se.cretarul consiliului local Jn a carui raza se afla bunurile agricole arendate [art. 1838 alin, (3) Cciv.]; data certa a 1nscrisului sub semnatura privatil, dobandita prin una dintre cele 5ase modalita\i prevazute de art. 278 alin. {1) C.proc.clv.; --1nregistrarea in registrele de publicitate imobiliara sau 1n cartea funciara a contrac·· telor de concesiune a terenurilor de orice natura (art 71 din O.U.G. nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune proprietate publica, astfel cum a fast aprobata prin legea nr. 22/2007j; - inregistrarea In Cartea petroliera a actelor juridice de orice natura prlvitoare la perimetrele de exploatare 'ii/sau explorare [art 54 lit. k) din Legea petroluiui op10221biiitatea fat-8 de debltor
cornunicarea acesteia
i
nr. 238/2004]; -1nregistrarile sau, dupa caz, lnscrierile prevazute de Legea nr, 64/1991 privind brevetele de invenlii, republicata, de Legea nr. 129/1992 privind proteqia desenelor ;;i modelelor, republicata, de legea nr. 84/1998 privind marcile 'ii indica\iile geografice, repubilcata, cu modificarile ulterioare, de legea nr. 255/1998 privind proteqia noilor soiuri de plante, republicatii; - men\iunile cu caracter de proteqie, precum 'ii \nregistrarile 1n materia dreptului de autor de etc.
8, Modalitiiple actului
civil
8.1.. 1. Notiune ev<ernmf>nt viitor ~i sigur ca realizare, la care este am.anat3 lnceperea sau, dupa caz, stingerea exerci\iului drepturilor subiective civile !ii a executarii obliga\iilcr civlle corelatlve.
92
ACTUL JURIDIC CiV!L CONTRACTUl - IZVOR DE OBUGAfil
dupa efectele produse~ tennenul se ctasific@ ln t.ermen suspensiv ~! termen extinctfv_
Crite1·iu! de ch;,;sifii'.'.are
-· amana, p5nB la lrnplinlrea lui, inceputu1 exerc!tiului dreptului subiectiv civil ~l al exe-
cutarii obliga\iei civile corelatlve, fiind astfei arnanata scaden\a obilga\iei [art 1412 alln, (1) C.clv.J; "ln cazul ln care, tntr~un contract sinalagmatlc, s-a prev8zut un termen suspensiv doar pentru obllga\la unela dintre piirj:I, obliga\ia celeilalte par\i este pura ~i slmpl8 scadenta din chiar mornentul Termen
- amana, pana la lmp!!nirea luil stingerea exercltlului dreptu!ui sub1ectiv civil si a e)(e-
extim:tiv
cutarll obliga\iei corelative, cu precizarea ca, odata cu stingerea exerci\iu!ui dreptului, se corelativa 1412 alin.
8.1.2.2. Termen in favoarea debitorului, tem1en in favoarea creditorulr1i §i termen in favoarea ambelor pi7rfi [ Criterlul de : dasilicare
~
dupa persoana care beneficiaza de termen, se clasifica 1n termen voarea debitorului, termen fn favoarea creditorului ?i termen in favoarea arr1b€o/or reguia [art. 1413 alin. (1) C.clv,]; spre exempJu: termenu1 de restituire a sumei lmprumutate Jntr-un co11tr<3Ct Imon1m1.it de cu titlu (art 2161 teza a II-a
Termenln favoarea Termen In favoarea creditorului
T-ermen in favoarea
amhelor
' rlasificiiril
e
prevazut expres in favoarea creditorului prin conventia partilor, prin sau sa reiasa astfel din !mprejurari [art. 1413 alin. (1) C.civ.]; de termenul In favoarea prevazut expres In favoarea ambelor parti prin conventia paf1ilor, prin sau sa reiasa astfel din imprejurari [art. 1413 alin, (1) Cciv.j; a s,ore exempfu: termenul de restituire a sumei lmprumutate intr-un contract de de cu titlu oneros 2161 I eel in folosul caruia este stabilit exclusiv termenul poate sa renunte oricand la beneficiul lui, fara consirn\amantul ce/eilalte par\i [art. 1413 alin. (2) Cciv.J; -in cazul In care terrnenul a lost fixat atatin favoarea creditorului, cat $i a debitorului, poate renunja la beneficiul termenului respectiv decat prin acordul ambelor !'ii
8.1.2.3, Termen zmluntar (termen conventional), termen legal ~i termen jurisdic/ional dupa iz.vorui sau, termenul se c!asifica In termen vo!untar (termen conv,2n1'io11al),
Criterfut de Termen
vo!untar
,-
termenul ce s-a stabilit printr-un act juridic unilateral, sau plurilateral; , rnajor.~tiJtea termenelor este formata din aceasta categorie;·-~~-·-~---_J
93
termenul vo!untar poate sa fie expres catre pfirti) sau tacit
cdnd este
este aedus din natura
Di'f'Vfizut
ln rnod expres de
juridic c0ncret sau din a!te
stablHt act normativ termenul acordat debitorului, ln cazurl!e
Termen
jurisdic\ie; · ciind organul de jurisdiqie este o lmt~c;tl\ jw]<;;:atonea
de termen judiciar. Exemple: 1. instan\a va putea, ia cererea uneia dintre par\i, sa fixeze termenul atunci cand par~ile au convenit sa amane stabilirea termenului sau au prevazut aceasta obliga\ie In sarclr1a uneia dintre ele ~~ cand 1 dupa o durata rezonabiii3 de timp, termenul nu a fost Inca stabilit; fixarea termenului se va realiza tin§ndu-se seama de natura obliga\iei, de situa\ia partilor ~;de orice alte Tmprejurari [art. 1415 alin. (J.) C.civ.]; 2. instan\a va putea fixeze termenul atunci cand obliga';ia presupune, prln natura sa, un termen ;;I nu exista nicfo conventle prin care acesta sa poata fi determlnat
sa
!art. 1415 alin. (2) c.civ.J; In ambe!e fpoteze; cererea privind stabilirea unui terrnen de ci3tre instant;]} este supusa regulilor aplicabile procedurii ordonan\ei pre,edin\iale, fiind prescriptibila in termenul general de 3 ani, care lncepe sa curga de la data lncheierli contractu!ui [art. 1415 alin. (3) C.civ.]; m dlspozltl'lle art 1415 C,civ. sunt aplicabile ori de cate ori, potrivit 1egi! sau contractului, debltorul sau_. du pa caz, tltularul unu1 drept ori facultc3~i trebuie sa execute o obligatie sau o presta~ie, sa accepte orl sa exercite un drept sau o facultate ori, dupa caz, sa adere {a un contract, de~! nlcl legea ;;i nici contractul nu prevad un termen In acest scop (art. 110 2 din Legea nr. 71/2011); , 3. 1n materia 1mprumutului de consumatie (mutuum), termenu! de restituire stabilit de instanta. atunci cand par\ile nu au stipulat in contract termenul restitulrii [art. 2162 I al in, (1) C.c1v.]; ' 4. termenul de gra\ie [art. 397 alin. (3) C.proc.civ.J: m se acord.3 de instanta care sofut;ioneaza cauza In fond; prln urmare1 terrnenul de gratie poate fi acordat de prima lnstanta sau chiar de lnstanta de ape! ofi de instanta care pricina ln fond dupa anu!area/casarea cu retinere; mr se acordi;i prin chiar dispozltivuf hot3r
l
ia pronuntarif subzista vreunu! dintre rnotivele prevazL'i:e !a art. 675 aiin. {1) C.proc.dv., u ami3n2, !a 'frnp!lnlre-a lui la dec2derea debitorulul din beneficiul termenului de gratie), executarea si!lt8 a obHgatiei, lns.3 nu Yrnpied!c8, daca este
1619
8.l,2,4. Termen cu scadentii certa §i tennen cu scadenfi'i incerta ,,,,._,,,,,, 1
t:rit;eriui cjasifitare
......................
Termen c-t::-
-----·----------··~~---·~.v~-'••••
•-·~---~--------,,--,---
- dupa criterlul cunoa~terH datei lmplinirii termenu1ui termenul se clasifici'i in t:ermen 1
cu scadentii cert6 ~i termen cu scadentO fncertii,
.. ·--------.~------ ..c-------------~---c-·--c.. ----·~c-i tP'-m''"' Ii a carui data (calendaristica} de implinire se cunoa!}te din chiar mr>mPnt111
r-~··--~---·~~·----
lncheierii actului juridic. - desemneaza termenul (deci tot un eveniment viitor <;i sigur ca realizare) a carui de implinire nu este cunoscuta Jn momentul lncheierii actului juridic, de;;i Jmplinirea lvi este sigura;
1ntr-un contract
8.1.3. Efectele tennenului
8.1.3.1. Precizari introrluctive -termenul, ca modalitate a actului juridic, afecteaza numai executarea actului nu <;i existenta acestuia; termenului se cum acesta este sau ext!nctlv,
8.1.3.2. Efectele termenului suspensiv j .Termenuf
Pendente termine (inalnte de scaden1iil
' Sl.lii!le1nsiv
- daca debitorul executa obligatia sa inainte de scadenta, adica !nainte de Tmnlir1i«'" termenului suspensiv, atunci el face o plata valabila, iar nu una nedatorata, a~a !neat nu poate cere restituirea ei (art. 1414 C.civ. >i art. 1343 teza I C.civ.); cu toate acestea,
stabilit ln ! ravoarea i '"
1 i
debitorului
debitorul va putea cere restituirea atunci cand plata s-a fikut prin dol sau violen\a (art. 1343 tern I C.civ.); l!i In cazuf In care, din eroare, debitorui pl:.ite;;te Jnainte de termen o suma care, p-otrlvit actului juridic, nu era produc3toare de dob<3nzi, el nu va putea pretind3 nici suma reprezentiind dobanda aferenta sumei platite (pentru perloada cuprinsa
sa
intre momentui
pl8~li
.?i momentu! la care urma sa se imp!ineasca termenul sus-
pensiv stipu!at In favoarea debitoru!uil; • renuntarea la beneficiui termenului suspensiv produce aceleai,)i efecte ca Jmp!inirea lui, obliga\ia devenind de indata exigibila (art. 1418 C.civ.), dupil cum <Jcela<;i este !;>i efectul decaderii din beneliciul termenului suspensiv (art. 1418 C.dv.); a sanq:iunea decaderii dtr. beneficiul terme-nutui intervine In urrn5toarele cazuri [art. 1417 alin. (1) >i (3) C.civ.]: i) deb!torul se afla In stare de insolvabllltate sau, dupa caz, de insolvent8 dectarata
Tn
ACl UL JURlDlC ClV!L. COi\JTRACTUl ··· !lVOR DE OBUGAill
9')
ii) c§rid, cu intentie sau <:Hr:tr·o grava, debitorul c!Jminu06£a prin 1~ai:;t0 :;a ""'"mtritie constitulte in favoarea creditoruiul sau nu constituie gdrantiile on2tnisf:; iii) cEind, din sa 1 riebltoru! 21jur.gr:: /ti situatia de~ a nu rnai satlsface v ce:n1dnit:t cons.iderata esentialfi de creditor ta data 1ncheierli contractulul, daca au 'fost zt';te expres in contract caracterul esen}ial al conditiei ~i posibilltatea dec.2deri! 0-' e1dst2t un ·1nteres legit!rn pentru creditor sa considere acea co!1ditie drept P'f'ntiriiii: ~In sensu! art, 1417 alin. (1) C.civ,, starea de inso!vabi!ltate rezult3 din lnferioritatea activu!ui patrin1onial ce poate fi supus, potrivit legii, execut3ril silite, de valoarea totala a datoriiior e>dgiblle; daca prin nu se al,tfei 1 aceastii stare se constata de instantii, care, in acest scop, poate seama de anurnite 7mprejurilrl, precum disparl~la intempestlv3 a debitorului, nep!ata unor datorii devenite scadente, decian5a-rea Tinpotriva sa a unei proceduri de executare silita '.)i alteie asemenea [art 1417 alin. (2) C.civ.l; ~ !nainte de Ymplinfrea termenului suspensiv, titularul dreptuiui poate iua mllsuri conservatorii asupra patrimoniului debitorului s!lu; - 1n actele juridice translative de drepturi reale cu priv:re la bunuri individual deter· minate, termenul suspensiv nu amana transferul acestor drepturi, afara de cazu1 ln cares-a prevazut In mod expres contrariu!; - in actele juridice translative de proprietate, riscul pieirii fortuite a bunului individual determinat lnainte de impHnlrea termenufui suspensiv va fi suportat de catre instraJ., nator, chiar daca proprietatea a fost transferata dobanditorului (art. 1274 C.civ.); astfel, in cazul pieirii fortuite a bunului, debiton;I obligatiei de predare pierde dreptul la contrapresta\ie, iar daca a primit-o, este obligat o restituie (fiind astfel aplicabili:i regula res perit debitori); cu toate acestea, credltorul pus In intarziere preia riscul pieirii fortuite a bunului, el neputandu-se libera chiar dadi ar dovedi bunul ar fi pierit 'ii daca obliga\ia de predare ar fi fast executatii la timp; , - pan la impllnlrea termenului suspensiv, creditorul nu poate cere plata de la debitor (art. 1414 C.civ.); -1nainte de 1mplinirea termenului suspensiv, creditorul nu poate opune debitorului ' compensa\ia [art. 1617 alin. (1) C.civ.]; totu:;i, termenul de graiie, de'ii este un termen suspensiv In favoarea debitorului, nu 1mpiedica compensa\ia (art. 1619 C.dv.), ci numai executarea sllitEt; M chiar daca obllgatia nu este scadenta, creditorui poate sf! introduca: i} actiunea revocatorie, art. 1563 C.civ. prevazand cerinta potrivlt c8rela creanta trebule sa fie certa la _data introducerii aqiunfi, !ar nu s;l exigibH3; ii} actiunea oblica, /ns:.3 numal daca, pentru a~~l justifica interesul procesua!, dove-· de$te insolvabliltatea debitoru!ui, caz 1n care creanta va devenl exlg!bf!a anticipat, ca elect al deci\deril debitorului din beneficiul termenului (art. 1417-1418 C.civ.).
sa
ca
I
a
I
Eveniente termine (dupa scaden!iil - prescrip\ia extinctlva 1ncepe sa curgB de la data lmplinirii terrnenului suspensiv sau, dupa caz, de la data renuntarii la beneficiul termenului stabilit exciusiv in favoarea creditorului [art. 2524 alin. (2) C.civ.]; obligatia devine scadent6 1 iar debitorul este obligat sa o aduca !a lndeplinire ~l creditorul poate sa apeleze la forta de constrangere a statului pentru a ob\ine execu-
a
ACTULJURlDiC C!VlL CONTEACTUL ~ 1ZVOR DE OBl.lGAJ11
96
f3voare2
-- daca terrnenul eSte numai In favoarea creditoruluL acesta poate oric.lnd s.a rf'
de drept
generaiii.. Persoanele. Drepturile v<•n~;a;
f'artf-:1
Edi\ia a 4-a, revizuifa ~i adaugita
Lucrare distinsa cu diploma de cxcelenta a Uniunii Juri;jtilor din Romfinia pe anul 201.6
Copyrighl©2019 Edilura Hamangiu SRL Editura de prestigiu recunoscut ln domeniul :?tHn!elor sodale C~NATDCU Toate drepturiJe rezervate Editurli Ha1nangiu Nicio partc din aceasta lucrare nu poate fi copiata_ fara acordul scris al Edlturii t'fan.1angiu Edi!ura Hamangiu: Str. Mitropolit Filarel nr. 39-39A. Sector 4, Bucure:iti, O.P. 5, CP. 91 Tel.IF ax: 021.336.04.43; 031.805.80.21; Vanzilri: 021.336.01.25; 031.425.42.24 E-mail: redactia@h;::unangiu.ro 1escnere:a CIP a Biblio!ecii Na\ionale a Romaniei Fi:ie de drept civii : partea generalii, persoanele, drepturlle reale principale, obliga!iile, contractele, mo;;tenirea, fomilia I Gabriel Boroi (coord.}1 Carla Alexandrr1 Anghelescu, Bogdan Nazat, Ioana Nicolae. Ed. a 4-a, reviz. 9i adaug .. - Bucure7ti: Editura l:Iamangiu, 2019 lSBN 978-606-27~1297~6 I. Boroi, Gabriel
Il. Anghelescu, Cada Alexandra III. Nazal, Bogdan
e Editia a
revizuita :;;i adaugita
volum coordonat de G
I,tlcrarea a fost elaborata
Editia a 4-a a fost revizuita du pa cum urmeaza: Pal'iea generafa. - Gabriel Boroi, Carla Alexandra Anghelescu Drepturile reale - Gabriel Boroi, Bogdan Nazat Obligatiile - Gabriel Boroi Contrac!ele ·- Gabriel Boroi Mrn;>tenirea - Gabriel Boroi Familia - Gabriel Boroi, Ioana Nicolae
La realizarea lucrarii au fost valorificate, ca surse bibliografice principale, urmatoarele materiale: • Gabriel Boroi, Carla Alexandra Anghelescu, Curs de drept civil. Partea generaUf, ed. a 2-a, Ed. Hamangiu, Bucure~ti, 2012; • Gabriel Boroi, Carla Alexandra Anghelescn, Bogdan Nazat, Curs de drept civil. Drepturile reale principale, ed. a 2-a, Ed. Hamangiu, Bucure9li, 2013; • Gabriel Boroi, Liviu Stanciulescu, Institutii de tirept civil 1n reglementarea noului Cod civil, Ed. Hamangiu, Bucurei;lti, 2012; • Gabriel Boroi, Drept civil. Partea genera/a. Persoanele, ed. a 4-a, Hamangiu, Bucure9ti, 2010;
• • • •
Gabriel Boroi, Gabri.e!a Raducan, Drept civil. Obligafiile. Curs universitar. Aplicatii, Ed. Ifamangiu, Bucure9ti, 2009; Gabriel Boroi, Ilie Alexandru, Comentariile Codului cic1il. Garantiile personale. Privilegiile ~i garan/iile reale, Ed. Hamangiu, Bucme9ti, 2012; Ioana Nicolae, Devolufiunea legala 7i testamentara a mo'?tenirii, Ed. Hamangiu, Bucure~ti, 2016; loana Nkolae, Dreptu/ familiei 111 context national ~i in mporturile de drept international privat, Hamangiu, Bucure~ti, 2014.
St·utiii: Ooctor Jn Drept al Facuit8tii de Drept, Unlversitatea din Bucureqti Facultilfii de Drept, Universitatea din Bucure?ti (1988). fn pregEitire in cadrul Universitatii "Sophia Antipolis" dln N!sa,
ln
1991-1992. a urmat un
J1 de
Acti11itate profesionaii:i: Rector al Universita\ii ,,Nicolae Titulescu" din Bucure?ti (din 2012); Profesor uni·
versitar 5i conduditor de doctoral ia Facultatea de Drept, Universitatea ,,Nicolae Titulescu" din Bucu· re?ti (1ncepand cu anul 2001, respectiv 2003j; Membru In Consiliul general al Consiiiului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor 5i Certificatelor Universitare - CNATDCU 51 Pre5edinte al Comisiei de ~tiin\e juridice {2012·2016); Formator 'ii al Catedrei de Drept procesual civil ~i al Catedrei de Drept civil la lnstitutul National al Magistraturii {din 2001); redactor·;;ef al revistei ,,Curierul judiciar" (2002"2005); colaborator extern al FacultiHii de Drept, Universitatea din Bucure,ti 5i cadre didactic titular la aceea1i facultate (1988·2014j; avocat 1n Colegiul de avoca\i lalomi\a (1988,1990). A participat la diverse comisii de concurs pentru ocuparea de posturi juridice 'ii la diverse comisii de eiaborare a unor proiecte de acte normative. Este membru titular al Academiei de $tiinte Juridice din Romania din 2016.
Publicatii recente: Fi5e de procedura civilii (coautor), Ed. Hamangiu, 2019; Fi5e de drept civil {coautor ?i coordonator), 3 edi\ii, Ed. Hamangiu, 2016, 2017, 2018; Nau! Cod de procedur6 civi!IJ - comentariu pe articole, 2 volume {coautor ,; coordonator), 2 editii, Ed. Hamangiu, 2013 ~i 2016; Drept procesua/ civil {ln colaborare cu Mlrela Stancu), 4 edi\ii, Ed. Hamangiu, 2015, 2016 ~i 2017; Curs de drept civil. Drepturi· le reale principo/e (in colaborare cu Carla Alexandra Anghelescu Bogdan Nazat), 2 edi\ii, Ed. Hamangiu, 2012 'i 2013; Curs de drept civil, Partea genera/a (ln colaborare cu Carla Alexandra Anghelescu), 2 edi\ii, Ed. Hamangiu, 2011 'i 2012; lnstitutii de drept civil in reg/ementarea noufui Cod civil (Jn colaborare cu Liviu Stanciulescu), Ed. Hamangiu, 2012; Drept civil. Partea genera/a. Persoanele, 4 ediiii, Ed. All Beck '' Ed. Hamangiu; Drept procesual civil. Curs se/ectiv. Teste gril/i (coautor), 5 editii, Ed. C.H. Beck; Drept civil. Partea genera/a. Explicatii tearetice, spete ~i gri/e (coautor), Ed. Hamangiu, 2008.
,1
Premii 5/ Diploma de excelen;a pentru contribu\ii la ?tiin\a dreptului In domeniul procedurii civile, acordata de Societatea de .;;tiin\e Juridice, 2016; Premiul ,,Mihail Eliescu" al Uniunii Juri§tilor din Romania, pentru lucrarea Drept procesuaf civil, Ed. Hamangiu, 2015; premiul ,,Paul C. Vlachide" a! Uniunii Juri§tilor din Romania, pentru luuarea Comentariile Codului civil - Garantiile persona/e. Privilegiile Ji garantiile reole (coautor), Ed. Hamangiu, 2012.; Premiul ,,Andrei Radulescu" al Academiei Romane, ln anu! 2001, pentru lucrarea Codul de procedurii civilii comentat Ji adnotat, Ed. All Beck, 2001.
Carla 1-ue,,Grrtara ANGHELESCU Studii: Doctor in Drept al Faculta\ii de Drept a Universita\ii ,,Nicolae Titulescu" din Bucure§ti, sub indrumarea prof. univ. dr. Gabriel Boroi (2015); licen\iata ln Drept a Facu!ta\ii de Drept a Universita\ii ,,Nicolae Titulescu" din Bucure§ti (2010); absolventii a lnstitutului National al Magistraturii (2012).
Activitate Sectorului 1 Bucure~ti.
Tn pelioada 2012~iunle 2016 a !ndepHnit functia de judecator la Judec8toria
Tn
prezent este JUdecator la Tribunalul didactlc21 In calltote de asistent universitar fa Facult8tea de disciplinele Drept civil ~i Drept procesual civil.
desfa';urancl >i activ1tate 1 a Universitd~ii "Nk:olae Tituiescu' ,
de dreptci'lil (coautor), 3 editii, Ed. H;Jrnangiu, 2016, 2017 ;;i Curs de civil. Drepturile rea/e principa/e (coautor), 2 editii, Ed. Harnangiu, 2012 ~i Curs de drept civil Partea genera/a (coautor), 2 edi\ii, Ed. Harnangiu, 2011 'ii 2012; Fxceptiile iii procesul civil. Jurisprudenta comentatii ,; reglementarea din noul Cod de procedura civilil (coaulor), Ed. Hamangiu, 2012; Drept civil. Drepturile rea/e principa/e. Note de curs. Jurisprudentii relevantii. Spete. Teste grila (coautor), 2 edi\ii,
Publi:cm:iirecente:
Ed. Hamangiu, 2010 ?i 2011.
Bogdan NAZAT Studii: Doctor in Drept al Faculta\ii de Drept a Universitatii ,,Nicolae Titulescu" din
Bucure~ti,
sub
indrumarea prof. univ. dr. Gabriel Boroi (2015); licentiat in Drept al Faculta\ii de Drept a Universita\ii ,,Nicolae Titulescu" din Bucure$ti (2007).
Activitate profesiona/ii: Tn paralel cu exercitarea profesiei de avocat, a debutat $i in cariera universitara, fiind ln prezent asistent universitar la disciplina Drept civil in cadrul Faculta\ii de Drept a Universita\ii ,,Nicolae Titulescu" din Bucure~ti. Totodata. este partener fondator al Societatii Civi!e de Avocatura Sinescu&Nazat, membru fondator in cadrul Asocia\iei Juri'itilor Practicieni In Domeniul Afaceriior (A.J.P.DA) $i, din anul 2008, avocat definitiv al Baroului Bucure~ti.
Publicatli recente: Fi~e de drept civil (coautor), 3 editii, Ed. Hamangiu, 2016, 2017 ;;i 2018; Curs de drept civil. Drepturile reole principale (coautor), 2 edi\ii, Ed. Hamangiu, 2012 >i 2013.
Ioana NICOLAE Studil: Doctor \n Drept al Facultiitii de Drept ,,Simian Barnu\iu", Universitatea ,,Lucian Blaga" din Sibiu {2007); licen\iata in Drept a Faculta\ii de Drept ,,Simian Bamu\iu", Universitatea ,,Lucian Blaga" din Sibiu (2000).
Activitate profesionalii: Cadru universitar al Facultiitii de Drept, Universitatea ,Transilvania" din Bra5ov, din anul 2001; profesor universitar la aceeasi facultate din anul 201.5 ?i prodecan din anul 2016; mernbru al Colegiului editorial al Journal of Politics and Law, Canada; rnernbru al Colegiului editorial al revistei Bulletin of the Transilvania University of Bra:;ov. Series VII: Social Sciences. Low; membru al Agentiei Romane de Asigurare a Calita\ii in lnva\amantul Superior; mernbru al Societa\ii Romane de
Drept European; avocatin Baroul Bra;;ov din anul 2000. Publicatii recente: Fi;;e de drept civil (coautor), 3 editii, Ed. Hamangiu, 2016, 2017 si 2018; Devolutiunea legalii :;i testamentarii a mo:;tenirii, Ed. Harnangiu, 2016; Dreptul familiei in context national ;;i in raporturi/e de drept international privat, Ed. Harnangiu, 2014; Drept civil. Succesiuni. MoJtenirea /egalil, Ed. Harnangiu, 2014; Drept civil. Succesiuni. Mo}tenirea testamentara, Ed. Hamangiu, 2014.
NR.
Al'UCAREA LEGll CIVILE
L PRINClPll CARE GUVERNEAZA APUCAREA l.EGll 1, Principiu! neretroactiv!t2tti legli civile __ 2. Principiul aplicarii imediate
a legii dviie
•.;cm:f\"''·--·-----·-··---------·---- 3 3
•v•-------------------------···-- 4
IL APLICAREA IN Tll\/IP A CODULUI CIVIL DIN 2009 - - - - - - ·
4
L Legea aplicabila actului juridic"'"---------·---------·------·---··---·- 4 2. Legea aplicabila prescrip\iei extinctive~; dedderii _ _ _ _ __ 3. Legea aplicabila accesiunil, uzucapiunii $i posesiei ..
-----·- 7 3.1. Acc:es1unE,a _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 7
3.2. Uzucapiunea 3.3. Posesia 4. legea aplicabila dezmembramintelor dreptului de proprietate privata 4.1. Dreptul de 4.2. Dreptul de uzufruct, dreptul de uz $i dreptul de
7 8 8 8 8
4.3. Drep!ul de servitute -------------------------- 9 5. Legea aplicablla faptelor ju rid ice licite ca izvoare de oblig<1\ii _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _~ 9 6, Legea aplicabila Jn materia faptelor ilicite ca lzvoare de obliga\il 9 7. legea aplicabila in materie de mo~tenire legala 9 10 8. Legea apiicabilii in materie de mo$tenire testamentara 9. Legea apiicabila efec!elor viitoare ale altar situa\ii juridlce trecute Ill. ASPECTE PARTICULARE - - - - - - - -
10
lllR. 2. RAl'ORTULJURIDIC !. NOTIUNEA ;>I CARACTERELE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL _ __ 12 II. IZVOARELE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL CONCl~H ____________________ 12
1. Clasificarea lzvoarelor raporturllor juridice civi!e concrete_ . -···---·------111. STRUCTURA RAPORTULUI JURIDIC
12
1. Elementele constitutive ale raportului juridic"'"---···-·--------------··- E 2. Continutul raportului juridic civil 13
2.L Considera\ii g e 1 1 e r a l e · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 13 2.2. Dreptul subiectiv civil _ _ __ - - - - - - - - - 14 2.2.1. No\iune ei trasilturi juridice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 14 2.2.2. Clasificarea drepturilor subiective 14 2.2-2.1. Drepturi subiective civile absolute §i drepturi subiective civife 14 2.22.2. Drepturi subiective civi/e patrimoniale §i drepturi subiective civile nepatrimoniale -------· _ _ _ _ _ _ 15
Viii
CUPR1NS
2.2.2.3. Dreptur! subiective cjvfle prjncipah~ ?i drepturi subiective ctvile acctsorfi --------··· 2.2.2.4, Drepturi subfectfi,.·r:: civile pure :;I sjrnp!e $i drepturf subiective civile
16
au,rnJrP de n1odahtGti ------'"·-----··~---·------··----- --~------··--- ",, _________ 17 2.2.3. Exercltarea drepturilor sublective civile, Abuzu! de 18
2.2.3.1. Exercitarea drepturilor subiective L'lf""----.... ---·---·--·--·---..-------------- 18 2.2.3.2. Abuzul de drept - - - - - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - - - - - 18 ..- -........._ _ 2.3. Obliga;ia civila - - - - · - - · · - - - - - - - · ·..----·------2.3.1. Notiune :;.i tri§sJturi - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2.3.2. Elementele raportului juridic obllgajional - - - - · - - - - - - - - - - · - - - 2.3.3. !zvoarele obliga\iei
19 19 19
20
2.3A. Clasificarea obliga\iilor civile - - - · ·
20 2.3.4.1. Categorii de obligatii civi/e, dupa obiectu/ !or 20 A. Ob/igatii de a da, abiigatii de a face ;;i obligajii de a nu 20 21 R Obligatii pozitive !ii obligatii ne!1ative __· · - - - - - - - - - · - - - - - - · - - - C. Obligatii de rezultat ;;i obligatii de mij/oace 22
2.3.4.2. Categorii de ob/igatii civile, dupa sanctiune - - - - - - - - - - - - - - - 22 2.3.4.3. Categorii de obligatii civile, dupii gradul de opozabi!itate (In raport
de persoanele fata de wre pot produce
23
2.3.4.4. Categorii de obligatii civile, dupa co1YJp/exitate_______________ 24 24 3. Obiectul raportuiui juridic civil. Bunurile - - - - - - - - - - - - - - - - 3.1. Deflnitia obiectului raportului juridic civil - - - - - - · - - - - - - - - - - - - 24 3.2. Bunuriie _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _, _ _ _ _ _ _ __ 25 3.2.1. Not;iune. Corelatia dintre bunuri
,1 patrimoniu - - - · - - - - - - - - - - - - 25
25 3.2.2. Clasificarea bunurilor - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - · 25 3.2.2.1. Bunuri imobile 5i bunuri mobile------------- - - - - - - 3.2.2.2. Bunuri af/ate i'n circuitul civil 5i bunuri scoase din circuitul civil _ __ 27 3.2.2.3- Bunuri fungibile 5i bunuri nefungibile - - - - - - - - - - - ·------ 28 3.2.2.4. Bunuri consumptibile ?i bunuri neconsumptibi/e _____________ 29 3,2.2,5, Bunuri divizibile fji bunuri indivizibi/e _ . _____________ _
29
3.2.2.6. 8unuri principale 'ii bunuri occesorii -··
30 30
3.2.2. 7. Bunuri frugifere ;;i bunuri nefrugifere _ __
3.2.2.8. Bunuri corporate 'ii bunuri incorporale - - - · - - - - - - - - - - - - - 32 32 3.2.2.9. Bunuri sesiwbile 'ii bunvri insesizobi/e - - - - - - - - - - - - - 3.2.2.10. Bunuri din domeniul public >i bunuri din domeniul 33 4. Subiectele {par\ile) raportului juridic civil _ _ _ __ 33 4.1. Categoriile subiectelor de drept civii ···--- 33 4.2. Determinarea, pluralitatea $i schimbarea subiecteior raportvlui juridic civil 34 4.2.1. Determinarea subiectelor raportului juridic civil ___,_ _ _ _ __ 34 4.2.2. Pluralitatea subiectelor raportului juridic c i v i l - - - - - - - - - - - - - - - 34 4.2.2.1. Preciziiri pr<eail1b/,!e ________________________ _ 34 4.2.2.2. Pluraiitatea subiectelor in raporturile reale 34
------------··------------------
CUPRlf\lS
c!/,.L.2.3. PJuraiitatea subiecte/or i'n roporturi!e ob!igafionofe 42.2.4. Comparatie rntre obligatio solidara c;i oh/iqotia indivizibila
·-------··-·-·---, ...,,,.SB ., 39 :i9
4.2.3. Schirnbarea sub!ectelor
4.2,3 .1. PrecizC!ri introductiv2 ·--·--··---- ___ , 4.2.3.2. Schimbarea persoonei subiectului ---··-·-""' '"""""" ·-··· ·---·"·-····~-~~-- -~-- 39 4.2.3.3. Schimbarea persoanei suhiectului 40 Nit 3. ACTUl JURIDIC CIVIL. CONTRACTUl - IZllOR DE <-ll>•Llu,f'\J ''---·-----------···---·--.·-'i2 PARTEA L ACTULJURIDIC CiVll, CA IZVOR DE u1>uu,,,.1
___ _____ ___ ___
,,, I. CONSIDERAT!I GENERALE - - - - - - - - 11. CLASIFICAREA ACTELOR JU RI DICE CIVILE _________ ,_____ ,.,____,_ __ ,
,,
42 42 42
1. Acte juridice dvile unilaterale, acte juridice civile bilaterale }I acte juridice civile plurilaterale · - - -...- - - - - - - - · - - 42 2. Acte juridice civlle cu titlu oneros ~i acte juridice civife cu titfu ''""',--...- - - · - - - - · 44 3, Acte juridice civile constitutive, acte juridice civile translative ji acte juridice civile declarative 4. Acte juridice civile de conservare, acte juridice civile de admlnlstrare
~;
acte
46
juridice civile de dispozitie - - - - - - - - - - · 5. Acte juridice civile consensuale, acte ju rid ice civiie solemne (formale) >i acte juridice civile
48
6. Acte juridice civile patrimoniale ji acte ju rid ice civile nepatrimoniale - - - - - - - - - - 49 7. Acte juridice civile cu executare dintr-o data (uno ictu) ji acte juridice clvile cu executare continua sau succesiva ____________________ 49 8. Acte juridice civile principale ji acte ju rid ice clvile accesorii
51
9. Acte juridice civile strict personale (intuitu personae) <;i acte juridice civile ,_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 51 care pot fi lncheiate >i prin reprezentant - - ·
10. Acte juridice civile intre vii (inter vivas) <;i acte juridice civile pentru cauza 52 52 53
de moarte {mortis causa)
11. Acte juridice clvlle sublective ~i acte juridice c!vHe conditie - - · - - - - - - - - - - - · 12. Acte juridice civile pure 'ii simple 'ii acte juridice civi!e afectate de modalitati.___ 13. Acte juridice civile cauzale acte juridice civile abstracte __ ··~ 53 14. Acte ju rid ice civile numite (tipice) ~i acte juridice civile nenumite (atipice) ·------·54 , , 55 Iii. CONDITllLE ACTULUI JURIDIC _ _ _ _ _ _ 55 1. No\iunea ;;i dasificarea condi\iilor actului juridic civil·---· 1.1. No\iune ----~--· -----~~~·~···- 55 1.2, 2. Capacitatea de a 1ncheia actul juridic civil ___________,_ _ _ _ _ _ _ _ _ 55 2.1. No\iunea de capacitate ·-·--~---
,1
_________________ ______ ___
,_
2.2. Regula (prlncipiul) capacitaiii de a incheia acte juridice ii excep\ia incapacita)ii · - - · - - 56 3. Consimtamantul . 57 3.1, Notiune ~i aspecte generale 57
X
CU PRINS 3.2, Core!atia dintre co1·1si101t3mant ']i vointa jurid!c8. PrincipiHe voinlei 1u:H.m;~ 3.2.1. Precizari introductive
-·-------·-··----
··------
59 59
3.2.2. Pr!ncipiile vointei jurldice ··---~--"-~·----------··--~-------··-~·~·-·-~···~- S9 3.2.2.1. Principiu! libertatii de vointil ----------··· ____ ___ -----· ----·---··· 59
3.2.2.2. Principiul voinfei reale --·--·--------·· --------------- _ _ _ _ 60 3.3. Cerintele valabll!ttitii 3.3,1. En um era rea coi1ditiihJr ---·------·------···-------·--·-··--·-----·-----···-·--·---- 61 _ _ _ 61 3.3.2. Conslrntarnfintul trebuie sa provin3 de !a o persoana cu discernamant
3.3.3. Consim\amantul sa fie exprimat cu inten\ia de a produce efecte juridice
_ _ _ 62
3.3.4. Consim\amantul sa fie liber, adica sa nu fie alterat de vreun viciu de consim\amant
4. Viciile de consim~amant - - - - 4.1. Eroarea
63 63 63
4.1.1. No\iune - - - - - - - - - -·-··--- - - - - - - - - - - 63 4.1.2. Clasifkare · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 63 4.1.2.1. Eroareo esentiaia :;I eroarea neesentialii 63
4.1.2.2. Eroarea de fapt !ji eroarea de - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 65 4.1.23. Eroarea scuzabilo !ji eroarea nescuzabilii ____ ,, 65 4.1.3. Structura erorli 4.1.4. Cerintele erorii pentru a fi viciu de consim\amant 4.1.5. Sanqiunea in cazul erorii esentiale ~i 4,2,
66 66
4.2.1. Notiune
66 67 67
4.2.2. Structura dolului 4.2.3. Cerinta
68 68
____________________________ 69 4.2.5. Proba 4.3. Violenp 4.3.1. Notiune 4.3.2. Clasilicarea
- · - - - - - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 70 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 70 70
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 70
43.2.1. Violenta fizicii :;i vio!enta 43.2.2. Amenintarea legitimii ~i amenintarea ne,1eg1t1rna _____________ 4.3.3. Structura violentei 4.3.4. Cerin\ele vic1ler1te!i _________________________ 4.3.S. Sanctiunea ~i proba violen\ei 4.4. 4.4.1. Nojiune 4.4.2. Structura 4.4.3. Domeniul de aplicare al leziunii 4.4.4. Sanctiunea leziunii 4.5. Viciile de consim\amant. Tabel comparativ
70
71 71 71 72
73 73 73
74 75 76
CUPR!N:::;
Xl
5. Obiectul actului juridic
77
SJ... Notiune ~..-~-·------.------- ..---·--··~··~----·~-···---·..-~~ 5.2. Distinctle intre obiectul octului juridic clvJI ;>i obiectul
·-------·- --····-·- Tl
'77
5.3. valablltt8ti! obiPctu!ui actului civil ~-- ..· - · - - - - - 5.3.1. Enurnerarea cerlntelor vaiabili18tii obiectului actului juridic civl! __ ,,~..----····-~-- 78 5.3,2. Obiectul actului juridit sa fie determinat :;i obiectui obliga'1iei sa fie determinat sau eel putfn deterrn!nabll _._._,,_..____ ~-----
~·~-- . ·--·--·~-----·--···--
78
S. 3.3. Obiectul s8 fie "c''-·····----·--·--------------------·-···-------·--·---------··-- 79 79 5.3.4. Obiectul sa existe - - - - - · 5.35. Obiectul sa fie posibil __ _ 5.3.6. Obiectul sa fie In circuitul civil
---~-----··----------~--·---- 81
5.3.7. Obiectul sa fie o fapta personal:\ a celui care se obliga .. 5.3.8. Existen\a autoriza\iei administrative sau judiciare ori a altei cerin\e previizute de lege . 6. Cauza (scopul) actului juridic
81 81 82
82 82 --------- 83 83 6.2.1. Enumerarea cerintelor valabilita\ii cauzei actului juridic civil 83 6.2.2. Cauza sa existe ---~ 6.2.3. Cauza sa fie licita ____ _ 83 6.2.4. Cauza sa fie moral a____ 84 6.3.Proba,a,,.c. ______________________________ 84 85 7. Forma actului juridic civil - - - - - - - - - - - · - - - - 7.1. Considera!ii ge11e1·a1E1 _______________________________ 85 6.1. No\iune 6.2. Cerin\ele valabilita\ii cauzei actului juridic civil _ _ __
85 7.1.1. No\iunea de forrna a actului juridic 7.1.2. Principiul cor1se11suali>mu:iu1 ________________________ _ 85 7.1.3. Clasificarea condi\iilor de forma ale actului juridic civil _ _ __ 7.1.3.1. Forma ad validitatem,formo ad probationem :;;iforma pentru
86
86 opozabilitate foti1 de terti - - - - - - - - - - 7.1.3.2. Forma legafli :;;i forrna voluntara (conventiono/6} __________ 86 7.2. Fonna ad voliditatem _ __ ----·- 86
7.3.Formaadprc1bc1Uc>nem _________________________..... ____________________ _ 89
7.4. Forrna pentru opozabilitate fata de terti (ad oppo:m!;ilil'atem) ________________ 90
8. Modalitatile actului juridic 8.1. Termenul 8.1.1. Notiune _ __ 8.1.2. Clasifirnre
91 91
91 ----· 92
92 8.1.2.1. Termen suspensiv :;;i termen extinctiv - - - - - - - - - - - - 8.1.2.2. Termen in fovoarea debitorului, termen in fovooreo creditoru/ui 92 :;i termen In fovoarea ambelor parti 8.1.2.3. Termen voluntar (termen conventianal), termen legal $i terrnen jurisdictional __ 92
XH
CU PRINS
8.1.2.4. Termen cu srnde1·1tilcertG ;:i t:ermen cu
94
8.1.3. Efectele termenului -------------------------------------------------------- 94 8.1,3,1. Precizdri introductive ----·-~··--------~-""------------------------~-- _ 94
8.Ll2. Efectele termenulul suspensiv -------------------------------- 94
8.1.3.3.
terrr.enului extinctiv
96
8.2. Conditia ------------------------------------------------------ 96 8.2.1. No!iune _____ 8,2.2. Clasificare ~-----·-----
------------- ------------------------ 96
_______ 96
8.2.2.1. Conditie suspensiva 9i conditie rezolutorie - - - - - - - - - - _ _ _ 8.2.2. 2. Condijie cazualii, conditfe mixtii ;;i conditie potestativii 8.2.23. Conditie pozitivii ;;i condi(ie negativil _
96 97 98
8.2.2.4. Conditie posibiia ;;i condifie impasibila - - - - - - - - - - - - - - - - 99 8.2.2.5. Condijie /icitii ;;i mora/6 ;;I conditie ilicitil sou 99 8.2.3. Efectele condi\iei 8.23.1. Aspecte generale 8.2.3.2. Efectele conditiei suspensive 8.233. Efecte/e conditiei 8.2.4. Comparatie intre termen >i conditie 8.3. Sarcina 8.3.1. Notiune 8.3.2. Clasificare 8.3.3. Efecte 8.3.4. Compara\ie intre conditie :;i IV. EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL
100 100 100
101 102 103 103 103 104 104 105
1. Considera\ii generale privind efectele actului juridic civil LL No\iunea de efecte ale actului juridic civil
105 105
1.2. Determinarea efectelor actului juridic civil - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1.3. No\iunea ,i enumerarea principiilor efectelor actului juridic civil 2. Principiile efectelor actului juridic 2.1. Principiul for\ei obligatorii (pacta sunt servanda) 2.1. L No\iune ,; 2.1.2. Excep\iile de la principiul for\ei 21.2.1. Consideratii generale 2.1.2.2. Cawri de restrangere afortei obligatorii 2.1.2.3. Cawri de extindere a fortei obligatorii 2.1.2.4. Prevederea de catre lege a posibilitiitii madificorii unilatera/e a contractulul __ 2.1.2.5. Revizuirea efectelor octelor juridice ca urmare a ruperii echilibrului contractual (impreviziuneaj -~2.1-2.6. Revizulrea conditiilor :;I a sarc/nilor In materia /iberalitatiior 2.1.3. Situa\ii care nu constituie excep\ii de la principiul fortei obligatorii____
105 107 107 107 107
,i
108 108
108 109 110
110 111 112
2.2. lrevocabllitatea efectelor actului juridic c i v i l - - - - - - - - - - - - - - - - 112 2.2.1. No\iune 112
;rn:
CUPRJNS de 12 irevocabl!itatea efecLeior actuiui
113 113 113
Co11sfrieratii generafe · · · - - ··-~----~~-~-~ ·-~------ -----~-----·-·--2.2.2.2. tx.cet1tiide la irevacabi/itr;tea ac1'ei<Jr iiiria!ice civile bilaterale suu olc!fiitneraie 2.2,2.3. ExcePl'iif:/e fa irevocabi!itatea acte!11r 1ur1d1c·e civife unilaterole ------·----~-~---
114 115
2.2.2.4. Denun}·area unfiatera!i1 --··-
2.2.3,
care nu constituie exceptli de 1a irevrn:at>ili1:ate .•. __···--------·--·-·------··- 116
2.3. Prlnclpiu! efectelor actu!ui civil··--·-·----·---···-·······---------·--·---·-·--- 116 2.3.1. No}iune ~l justificare -·------2.3.2. Principiul reiativita\ii ,; opozabilitatea de a acl:ului juridic-·-· . 116
23.2.1. Coreiatia dintre relativitate $i opozabilitate ---------·-----~ 116 2.3.2.2. Distinctia dintre relativitatea $i opowhilitatea fatii de terti a actului juridic·--- 117 2.3.3. No\iunile de parte, tert
>i avand-cauza. Categorii de avanzi-cauza.____,_________ 117
23.4. Exceptii de la principiui re!ativita\ii efectelor actului juridic 2.3.4.1. Consideratii genera/e 2.3.4.2. Cotegorii de exceptii de la principiu/ relativitiltii efectelor actului juridic ____ 23.5. Excep\ii de la opozabilitatea actului juridic V. NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL L No\luni generale
1.1. Definitia ;i trasaturile 1.2. Func\iile nulita\ii 1.3. Delimitarea nulita\ii de alte sanqiuni de drept civil (alte cauze de ineficacitate)
120
120 120 122 123
123 123 124
_124
1.3.1. Nulitatea ''
124
1.3.2. Nulltatea ~i rezilierea
125
1.3.3. Nulitatea
126
,i
caducitatea
1.3.4, Nulitatea 1i revocarea
127
1.3.5. Nulitatea 1i 1.3.6. Nulitatea 1i reductiunea
127 128
1.4. Clasificarea nulitatilor actului juridic civil----~--1.4.1. Nuiitatea relativa :;i nulitatea 1.4.2. Nulitatea totala 'Ii nuiitatea 1.4.3. Nulitatea expresa 1i nulitatea virtuaiil _ __ 1.4.4. Nulitati de fond 'Ii nulita\i de forma - - · · - - - ·
1.4.5. Nulitati judiciare, nulitati amiabile >i
nulita~i
de
128 128
129 130
----·-~----~ 130 131
2. Cauzele de nulitate - - - - 133 2.1. Precizari 133 2.2. Cauzele de nulitate ou,u1ucd _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _, 134
2.3. Cauzele de nulitate 3. Regimul juridic al nulltatii ___ 3.1. Precizari 3.2. Regimul juridic al nulita\ii 3.2.1. Enumerarea regulilor care guvemeazil regimul juridic al nulitatii relative
137 138 138 ---~
138 138
XIV
CU PRINS 3.2.2. Nuiitatea relativ3 poate fJ invocat8, i'r1 principlu, nurnal de persoana ntcresa1:a ~-- 138 3,2.3, Nulitatea relativ3: este prescriptibilZ1 pe cale de actiune ?~, ca regula, imprescriptibila pe cale de excep\ie _____ 139
3.2.4. Nulitatea relativa poate fi acoperita prin conflrmare expresa ori
33. Regimul juridic al nulitatii 3,3.1, Enumerarea regulilor care guverneaza regirnul juridic al nuHtiitfi absolute
139 141 141
3.3.2. Nulitatea absoiuta poate fi fnvocat3 de oriclne are interes, de instant3, de procuror sau de alte organe prevazute de lege ••.
···--·-···
142
3.3.3. Nulitatea absoiuta este imprescriptibila · · · · - - · - - - - - - - - - - · - - · - 143 3.3.4. Nulitatea absoluta, in principiu, nu poate fi acoperita prin confirmare. 143 3.4. Tabel recapitulativ privind regimul juridic al 144 145 4. Efectele nulita~ii - - - - - - - - - - - - 4.1. Consideratii generaie 145 -----145 4.1.1. Notiunea de efecte ale nulitatii - - - - - - - - - - 4.1.2. Enumerarea principiilor efectelor nulit~1\ll _________________ 145 4.2. Principiul retroactivita\ii efectelor nulita\il - - - - - - - - - - - - - - - 4.3. Principiul restabilirii situa\iei anterioare prin restituirea presta\iilor (restitut/o in mteg1'uno} ______,________________________
146
146 4.3.1. No\iune ~i excep\ii 146 149 4.3.2. Modalita\I de rnc'"""'°--------------------------4.3.2.1. Principiile care opereazii in materia restit1cin'i- - - - - - - - - - - - - - 149 4.3.2.2. Reguli privind restituirea prln echivalent in lpoteze/e vizate
de art. 1641-1646 C.civ. - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 149 4.4. Prlncipiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului ini\ial (resoluto lure dontis, resolvitur ius occipientis) _ _,______________ 151 4.5. Cazuri care inlatura principiul quad nullum est, nu/lum producit Prnecrum _ _ _ _ __ 152 4.5.1. Precizari prealabile - · - · - - - - - - - · · - - - - - - - - - - - - - - 4.5.2. Conversiunea actului juridic
4.5.3. Error communis facit ius _____ ··--··----·----·--··------4.5.4. Principiul raspunderii civi!e delictuale - - - - - - - - - - - - - - - -----
PARTEA A II-A. l'ART!CULARITAT! ALE CONTRACTUlUi CA IZVOR DE ui:i,Lll»"I
152 153 154 154 155
155 155 1. Considera\ii generale - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
I. 1NCHEIEREA CONTRACTELOR - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2. Reguli privind incheierea contractului _____ - - - - - - - - - - - - - - - - - - 155
3. Negocierile rm•rn,ntri1rnJa1e - · - - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 155 4. Oferta de a contracta 156 4.1. Consideratii generale 156 4.2. Cerin\ele propunerii pentru a constitui o oferta de a contracta - - - - - - - - - - - 156 4.2.1. Sa fie o manifestare de vointa reala, neviciata, fiicuta cu inten\ia de a produce efecte 156 157 4.2.2. Sa fie precisa ~i completa - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
CUPRlNS
XV
4,4. Tioologia ofertei de a contracta [fecte 4-5. Revocarea ofertei ;?i retragerea
4.6. Oferta de a contracta 5i arrtecontractu.! --~--~----· -~~---.-----·---·------~--- . --- ___ 159 5. Aoce~>ta1·E;<1 ofertei -~···-· .. ········-····--····-·---·-~···--··· ... ···- ··········-·· 6. J\Aomentul :q,i locul !ncheieri.i
159 161
6.1. fVlornentu! !ncheierii contractului ·---~------ -----~~-.-·-~------~~-- --~~ . ~~-~------'----~~~~ 161
11. PACTUL DE OPTiUNE ~I PROMISIUNEA OE A CONTRACTA ·-···--·------·· _ _ _ 1. Pactul de optiune
162 162 · · · - · - - · - - - - _____ 162
2. Promisiunea de a contracta - - - - - !ii. PARTICULARITATI PRIVIND EFECHLE CONTRACTELOR - - - - - -
166
1. Exceptii de la principiul relativita\ii efectelor contractelor - - - · - · · · - - 166 1.1. Stipulatia pentru altul 166 1.2. Promisiunea faptei altuia _______ 168 1.3. Cesiunea contractului
168
l.3.1. Consideratii generaie
168
1.3.2. Condi!iile cesiunii contractului
169
1.3.3. Efoctele cesiunii contractului 170 2.. Exceptii de la principiui opozabiiitatii efecteior co1ntraci:uh1i ________________ 171
2.1. Simula\ia 2.1.1. Considera\ii generale
171 171
2.1.2. Formele
172
2.1.3. Efectele
174
2.1.3.1. Efectele generale ale simulatiei -·--------174 _ _ _ _ _ 175 2.1.3.2. Efectele simulatiei fata de parfi ~i terti - - - - - · 2.1.4. Ac\iunea in '"""----·..- · - - - - - - - - - · - - - - - - · · - 1 7 6 2.2. Creditorii chirografari - - · · - - · · - - - - · · - - - - · - - - · - - - - · - - - · · 178
IV. RiSCUl Fl~A
~c•."----·------------·---·--------- 178
NR. 4. PRESCR:lpYI
I. CONSIDERATll GENERALE REFERITOARE lA PRESCRIPTIA EXTINCTIVi\ - - · · - - - - - - - · · · - · - 180 1. Defini\ia, natura juridica ;;i reglementarea prescrip\iei extinctive ___ 180 2. !nvocarea prescrip\iei ex1:irn:fo•e ________•. ___________________ 181 3. Efectul prescrip\iei extinctive
3.1. Notiun-e .;;i consecinte 3.2. Principiiie efectului prescriptiei extinctive
182. ---·-~~-
182 183
4. Delimitarea prescriptiei extinctive de alte ms.m'U>I''---·--------------- 185 4.1. Prescrip!ia extinctiva $i uzucapiunea - - - · - - · · · - - - - · - · · · · · - · · - · - - - · · - · 185 4.2. Prescr\p\\a extinct\va ~l termenul, ca modalltate a actului juridic 186
XVI
CU PRINS
IL DO!VlENIUL DE APl!CAf\E AL PRESCRIPTIEI
1. No\iune ____ ··-·----··-···-····-·····-···---·---·-----··-··--·· 186 2. Domeniui prescrip\iei extinctive In cadrul 187 2.1. Prescrip\ia extinctiva si drepturile de crean\a · · - - - - · · · - - · - - - - - · - · - - 187 2.2. Prescrip\ia extinctiva si drepturile reale accesorii · - · · · - - · · · - - · - · · · 187 2.3. Prescrip\ia extinctiva si crepturile reale principale · · · - - · · - - - · - - - - · ····--···· 187 3. Domeniul prescrip\iei 1n cadrul drepturilor nepatrimoniale 188 _ _ _ 188 3.1. Principiul imprescriptibllita\ii drepluri!or nepatrimoniale · · - - - - 3.2. Excep\ii de la principiul imprescriptibilita\ii drepturilor nepatrimoniale •.- - · · - - - 189 4. Probieme speciale referitoare la domeniul prescrip\iei extinctive 189 4.1. Valorificarea dreptului subiectiv civil pe ca lea excep\iei (a apararii de fond) 189 4.2. Actiunea in constatare - - - - - - - - · - - - · - - - - - - - - - - - - -
191
4.3. AC\iunile " " " - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - · - - - - - - 4.4. Dualitatea de ac\iuni - - - - - - - - - - - - - - ----··· 4.5. Drepturile potestative 1;ecu:;iu,;i ' - - - - - - · - - - - - - - · - - - - - - - · · 4.6. Ac\iunea in repararea (compensarea) prejudlciuiui moral
191 191 192 193
4.7. Ac\iunea in restituirea presta\iiior executate in baza unui act juridic civil desfiin\at, desfacut sau ale carui obliga\ii au devenit imposibil de executat - - - - - - - - - - · 193 4.8. Ac\iunea in restituire intemeiata pe plata nedatorata ~i alte ac\iuni in restituire 194 4.9. Aqiunile in materie succesorala . 194 4.10. Aqiunile 1n materie de carte funciara 4.11. Alte ac\iuni in justitie
Ill. TERMENELE DE PRESCRIPTIE 1. Notiune ?i 2. Terrnenul general de prescrip\ie extlnctiva 3. Termene specia!e de prescrip\ie extinctiva IV. CURSUL PRESCRIPT!EI EXTINCTIVE.
1. inceputul prescrip\iei 1.1. Regula generala privind inceputul prescrip\iei extinctive 1.2. Reguli speciale privind inceputul prescrip\iei extinctive 1.2.1. lpoteza dreptuiui la ac\iunea in executarea obllga\iei de a da sau de a face 1.2.2. lpoteza dreptului la ac\iunea in restituirea presta\iilor 1.2.3. lpoteza dreptului la ac\iunea in executarea prestatiilor succesive 1.2.4. lpoteza dreptului la actiunea In materia asigurarilor contractuaie 1.2.5. lpoteza dreptului la aqiunea In repararea pagubei cauzate printr·o fapta
197 198 199 199 . 200 201 . 202
202 202 203 203 203 204 204
ilicita ;;i cazuri aslmilate - - - - - - - · - - - - · - - - - - - - - - - - 204 1.2.6. lpoteza dreptului ia aqiunealn anularea actuluijuridic , ________._ _ _ 205 1.2.7. lpoteza dreptului la ac\iunea Jn raspundere pentru vicli aparente
207
1.2.8. lpoteza dreptului la aqiunea Jn raspundere pentru vicii ascunse_·---··---··- 207 1.2.9. Alte reguli speciale privind inceputul prescriptiei 208
CU PRINS 2. Suspendarea prescr!ptiei extinctive-·-·---~-----------------------·-----~~" . -.. __ __ 2.1. Notiune. Justificare ~-------· ..- - - - - - - - - - . . .. _ _ _ .. 2.2. Cauze de suspenda-re a cursuiul tmescriotiei extinctlvE:
1
~
-------~~~~-~---------~-
2.2.L Cauze generale de sur,oend;Jre a cursului
extinctive ......_______ ...._ ~
2.2.2. Cauze speciale de suspendare a cursu!ui nr?»cnoti""' extinctlve
2.3. Efecte!e suspendarii prescriptlei ___...........___.. 2.3.1 Hectul general
-···-----------..
_,
-----------=
.....- ....-~..._ .........___... ~
2.3..2. Efectul special-·--.. _ ............._ ..__ ..
.. 2.3.3. Beneficiul si extinderea efectului suspendarii - ..·--···---.. 215 3. lntreruperea prescrip\lel extinctive · · - · - - - - - · - · -.. 2lS 3.1. No\iune. Justificare 3.2. Cauzele de lntrerupere a prescrlp\iel 3.3. Efectele 1ntreruperii prescrip\iei 3.4. Beneficiul sl extlnderea efectului intreruperii 4. Repunerea !n termenul de prescrip\ie _ _ _ __ • 221 , '
223
L Precizari prealabile ----------------- n 3 2. Regulile de stabilire a momentului lmplinlrii prescrip\iei extinctive - - - - - - - - · -_223 fl~A Nit 5. DF.CADEREA
. .===========-.----i;is
I. NOTIUNE. CLASIFICA:R·E=A=T=E:::R:-M:::1E=N=E=LO=R=o=E= .. ·o=E=c:-:::A=o=ER=E=-_----=-=~~--:....-.-
1. No\iunea de decadere - - - - - - · · - - - - " - - - 2. Claslficarea termenelor de decadere IL DOM ENI UL DE APUCARE Al VC,..P.C•Ct\I" _ _ _ _ _ Ill. REGIMUL JURIDIC AL TERMENELOR DE DE CAD ERE IV. EFECTELE DECADERll
--___ 22s --------225
-··---------"------
226 - - - - - - - - - - - - - - -.. 228
--------~-------
.
-·--~~----~~-----~-~-----·~---
v. COMPARATIE INTRE PRESCRIPTIA EXTINCTIVA $1 DECADE RE----··-~·"--..-~....._ 230 NR. 6. PERSOANA FIZICA $1 PERSOANA JURID!CA. PROFES!ONISTUl SI IN1rREPRINDERl:A I. PERSOANA FIZlcA. CAPACITATEA 1. Consideratii generale 2. Capacitatea de folosin\a a persoanel fizice - " - - - - . - -....·-·-··-····............ _______ 234 2.1. No\lunea 5i caracterele juridice ale capacita\ii de folosin\a a persoanei fizice - - · - · - . . 234
2.2. fnceputul capacita\ii de folosin\a a persoanei
235
2.3. Con\inutul capacita\li d<e folosin\a a persoanei
2.4. Sfan;itul capacita\li de folosin\a a persoanel 2.4.1. Declararea judecatoreasca a mor,:ii - · - - - - - - - - - - - - - -
_L__ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ .
_...._ .
XV!H
CUPRIN5
3.1, Notiunea ~i caracterele jurid1ce a!e capac!tit~1! de exercit-iu a persoanei fizice ~.·----" 241
32. Situa~ii juridice privlnd capacitatea de el<erci\iu a persoanei fake __· · - - - · - - - · 242 11. PERSOANA JURIDICA - - · - · - - - ·..· - - · - - - - - · - - - 249 ---·--'""'"1. Consldera\ii generale ....._ _ .... ___________,,____...____.. _____,. _______ 249 ___..... 249 1.1. Notiune, enumerare ~i clasificare _ .._~-----..· - - - - - · - - - - - 1.2. Elemer.te constitutive _________________...__, ____________ 250
2. Tnfiin\area persoanei juridice 2.1. Moduri de 1nfiintare
_ _ _ 252 ____ 252
2.2. Durata persoanei ju rid ice
253
2.3. lnregistrarea persoanei juridice - - - - · - - - - - -..- - - - - - - - - - - 253 2.4. Nulitatea persoanei juridice 254
2.4.1. 2.4.2. 2.4.3. 2.4.4.
Cazuriie ~i regimul juridic a! nulitatii absolute Cazurile $i regimul juridic al nulitatii relative Particularitati privind nulitatea persoanelor juridice de drept public Efectele nulitatii ___
3. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice
254 254 255 255 256
3.1. No\iunea ;;i caracterele juridice ale capacitatii de fo!osin~a a persoanei juridice ____ 256
3.2. Tnceputul capacitatii de folosinta a persoanei 3.3. Con\inutui capacita\ii de folosinta a persoanei 3.4. Sfar~itul capacita\ii de folosin\a a persoanei 1ur1di1:e ____,_ _ _ _ _ _ _ _ __
255 257
4. Capacitatea de exerci\iu a persoanei juridice - - - - - - - - - - - - - - - - - · 4.1. No\iunea de capacitate de exerci\iu a persoanei juridice - - - - - - - · 4.2. lnceputul capacita\ii de exerci\iu a persoanei juridi,ce · - - - - - - - - - - - - - - - 4.3. Continutul capacitatii de exerci\iu a persoanei •ur1n11'.e - - - - - - - - - - - - - - 4.4. Star~itul capacitatii de exerci\iu a persoanei imirl;,-~ - - - - - - - - - - · - - - 5. Functionarea persoanei
258
258
258
258 259 260 260
260 5.1. Consideratii generale - - - - - - - - - - - - 5.2. Actiunea In anularea actelor emise de organele persoanei juridice _ _ __ - - - 261 5.3. Raspunderea pentru actejurid•,ce _______________________ 262 5.4. Raspunderea pentru fapte juridice · - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 262 5.4.1. Persoane juridice de drept 262 5.4.2. Persoane ju rid ice de drept 262 5.5. lndependen\a patrimoniala 263 263 5.6. Raspunderea rnembrilor organelor persoanei juridice - - - - - - - - - - - 6. ldentificarea persoanei Juridice. Atribute de identificare _ _..... 7. Reorganizarea persoanei Jur1d1,ce ______________________________
7.1. No\iune - - - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - _ _ __ 7.2. Moduri de reorganizare - - - - - - 7.2.1. Fuziunea persoanei juridice .. 7.2.2. Divizarea persoanei juridice
264 266
266 266 267
267
CUPRlf\JS
XlX
7.2.3. Transforrnarea ···------·--··-----~·-~"···------- -· --·---~----~---------·· 268 l.3. Efecte comune tuturor formelor de reorganlz-are a ""'"'c'nci 1un1rnc:e ·····---··--·-·- 269 7J!; OpozitH 'frnpotrlva actelor prin care s--a hot2r8t reorganlzarea -~~~-- ----~~-~----------- . 270
s. Tncetarea
no
8.1. Enumerarea rnodurilor de 'incetare a persoanei
1Ln1rn1:e
--------~-----------·-~-~----- 2·10
8:2. Dizolvarea persoanei juridice --·····-·-····--··-··· ··--··--·--···--··-··-······--
no
····---·---------···-··-no
8.2.1. Notiune -···
270 271 8.3. Comparajie lntre dizolvare 9i recirg:mi:rnre_···-------------------·--- 272 8.4. 1ncetarea anumitor persoane 272 8.5. Data !ncetarli personalitatii juridice 272 8.2.2. Caz.uri de dizolvare - · · - - · · · - - - - - - - - · - - · - · · - - - - - - · - · · · · 8.2.3. Electele dizolvarii _ _ _ _ . - - - - - ·
Ill. PROFESIONISTUL )i lNTREPRINDEREA
l. Principiul.
273
- · - - - 273
2. Profesionistu! 3.
273 275
DREPTURllE REALE PRINCll'A!.E _ _ _ _ _ _ _._________,,___ ·····----..-··---.. F!$A NR. 7. PATRIMON!Ul - - - - - - - - - - · · - - - - - - - · - -..--···--··-------~v~ I. CONSIDERATll GENERALE _ __ 281 II. ELEMENTELE PATRIMONIULUI
1. Activul patrimonial - - - - - - -
2. Pasivul patrimonial II!. CARACTERELE JURIDICE ALE PATRIMONIULUI - - - - - - -
281 · - - - - - - - - · · 281 . - - - - " - - 282 · - - - - - _ _ _ 282
1. Este o universalitate juridic:!\---··--···---
282
2. Orice persoana are un patrlmoniu _ _ _ _ _
283
3. Este unic
283
··--------------------------283
4.Estedivizit>il ______
5. Este IV. FUNCTllLE PATRIMON!ULUI
285 285
1. Constitule garan\ia comuna a creditorilor chlrngrafari - · · - - · - - - - - - - - · - - - · - - - - 285 2. Explica '' permite subrogatla reala cu titlu 285 3. Explica si permite transmisiunea universala :;;i transm'1slunea cu titlu un·iversal _ _ _ _ _ _ 288
fl;;A NR. !l. DREPTUL OE l'ROPRIETATE - - - - - - - - - - · · - - - - - - - - - - · · - · · · I. CONSIDERATll GENERALE 289 IL DREPTUl DE PROPRIETATE PRIVATA
.. · · · · - - · - 289
1. Notiune
239
2. Tituiari. Obiect. Moduri de dobandire
289
XX
CUPRiNS 3. Continutul juridic al dreptului de priv
4.2. Limite legale de interes privet stabi!ite de Codul civil _____ - - - · - - - · · - - - - - 293 4.2.1. Li mite referitoare la foiosirea aoelor -····-·--·---·-··---...- - - · - - - - - - - - 293 4.2.2. Pic2tura stre~iniJ ....- - - · 4.2.3. Distan\a ~i lucrarile intermediare cerute pentru anumite constructii, lucrari ~i
295
4.2.4. Li mite privind vederea asupra proprieta-tii vecinului ----------~. 295 4.2.5. Limite referitoare la dreptui de trecere 296 4.2.5.1. Considerat;ii ge11eraie _______ ..______________ 296
----·------------ 297 4.2.5.3. Act;iunea in justitie prin care se cere recunoa$terea unui drept de trecere _ _ _ 297 4.2.5.4. Dreptul la despiJgubire. Actiunea in despiigubire 298 4.2.5.2. Caracterele1·uridice ale dreptului de trecere
A Considerat;ii generale
298
B. Act;iunea in despiigubire - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 298 4.2.5.5. Stingerea dreptului de trecere ___ ________________ 298
4.2.5. 6. Rascumpiirarea dreptului de
4.3. Aile limite legale de interes privat/public stobilite de Codul civil 4.4. Limite conven;ionale (voluntare) 4.4.1. Clauza de inalienabilitate 4.4.1.1. Consideratii genera/e.. 4.4.1.2. Clauza de inalienabilitote expresii ;;i clauza de ina/ienobilitate implicitii 4.4.13. lnvocarea clauzei de inalienabilitate 4.4.1.4. Conditiile speciale de va/abilitate 4.4.1.5, Opozabilitatea clauzei de inalienabilitate.. 4.4.1.6. Efecte/e clauzei de 4.4.1. 7. Sanc;iunea nerespectarii clauzei de inalienabilitate
299 299 300 300 300 300 301 301 302 303 303
4.4.1.8. Tncetoreo efectelor clauzei de inalienabi/itate inainte de lmplinirea terrnenului ___,._ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _•_________ 303 5. Regimul juridic al imobilelor proprietate
5.1. Reaiizarea ?i desfiin\area constructiilor 5.1.1. Considera\ii generale 5.1.2. Amer.ajarea teritoriuiui
5.1.2.1. Consideratii genera/e 5.1.2.2. A Consideratii genera/e
304 . 304
. 304 304
8. Certificatul de urbanism
304 304 304 305
C Autoriwtia de
308
CUPR1NS
'.:~X1
512 E Ar1ui1Jreo/•;ustJe.nd1Jre'O uutorizatiilor de construire sau de desfilntore _. _,_ ··-"~·-··---·-. - 313 5.2. nsrrw1wR ln cartea funciur.3 a dreptu!ui de asuprz1 5,3. Clrculatia juridic;} a !mobiieior proprietate pnvd''"-.........- -····-· . ···········--· -···-~·--·~"'····---~·~~. 5.3.1. Rc•guli
P0110r8l0 ..- - - · · · · · - - - - - · · - - - - - · - · · · - - · - · · · - · - - · - - - - - - · - - · · · - · -
5.3.2. Reguli privind dob<3ndirea
314
de anmriet.'ltP
situate tn Romiinia de cZJtre· str3lne ~i aoalrizi .....--·--··· J15 5.3.3. Forma ad validitatem a actelor juridice de JnstrBinare a irnobilelor ;;f lnscrierea acestora In cartea funci.)ra --··-·"-·-----"'-----·---·------- 316 5.3.4. Cerinte speclale privind instrainarea
316
53.S. Dreptul de preemptiune (drept prioritar la cumparare) --···--·-----····-··· 319 5.3.5.1. Notiune. Reguli generate-·-·------·· 319 5.3 5.2. Preemptiunea regiementata prin legi specia/e - - - - - - - - - - - - · - - - - - - 319 Ill. DREPTUL DE PROPRIETATE
321
1. Notiune - - - - - - - - - - - - - - -
321
2. Titularii dreptului de proprietate public:!··-----------2.1. Titularii dreptului de proprietate publica
321 321
- - - - - - ·-----------..-
2.2. Subiectele de drept care exercita dreptul de proprietate publicil (drepturile reale corespunzatoare proprietatii publice)
321 321 321 3.2. Principalele reglementari privind bunurile proprietate publi<:a __· · · - - - - - - - - · - - 322
3. Obiectul dreptului de proprietate pub!ica 3.1. Criterii de apartenen\a la domeniul
3.3. Regimul juridic al unor categorii de bunuri proprietate publica - - - · - - - - - - · - 323 3.4. Delimitarea domeniului public na\ional, jude\ean $i local. Criterii. Transferul bunurilor - - - - - - - - - - · - · - - · - - · · - - · · - - · · · - - - 323 4. Caracterele juridice specifice dreptului de proprietate publica - - - - - - ·-·--- 324 -~~-·"~-'-~
····~·----~-··----
5. Modurile de dobandire a dreptuiui de proprietate oubll<:ii ___·-------------·---5.1. Exproprierea pentru cauza de utilitate 5.1.1. Considera\ii generale 5.1.2. Exproprierea In sistemul Legii nr.
324 325 325 325
5.1.2.1. Oeclararea utilitiitii pub/ice 5.1.2.2. Miisuri/e premergatoare exproprierii _ 5.1.2.3. Exproprierea propriu-zisii !ji stabi!irea despagubiri!or __.. ________.. _···-5.1.3. Exproprierea 1n sistemul Legii nr.
327
328 329
333 6. Exercitarea dreptului de proprietate purn1<:a _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _,____ 340
6.1. Considera\ii
340
6.2. Dreptul de administrare 6.2.1. Titularii ,; caracterele dreptului de
342 342
6.2.2. Natura juridica a dreptului de 6.2.2.1. Categorii de raporturi juridice 6.2.2.2. Natura juridica mixtli !ji continutul juridic al dreptului de administrare
342 342
343
XX!!
C!JPRINS
6.2.3. nn°rarc>;i dreµtu!ul Ge administrare _ _ _ __ 6.3, Concesionarea bunurilor proprietate
344
6.3.1, No~iunea ~i deflnitla legal3 a contractului de concesiune ~·
· - - - - - - 34-{J
6.3.2, Stab!Hrea cadrului juridic incident ··--..·----------··--~~---~-·-- 345 6.3.3. PartlcularitJ~i privind contractul de concesiune ~~----~----~------------·-~· 345 6.3.4. Actiunile In just!tle -·-6.4, bunurilor proprietate 6.5. Dreptul de folosmta
~----~------~----·---··-·----·------------~-~--- 347 348 348
7. fncetarea dreptului de proprietate publica -·
NII. !l. MODAllTATllE lURIDICE A.LE DREPTUlU! DE PROPRIETATE
-·-------·--··-·~- 349 1>m•11a1rA
- - - - - 350
I. CONSiDERATil GENERALE - - - - - -
350
350 .. 350 2. Dreptul de proprletate comuna pe cote-parll (coproprietatea) - - - - - - - - - - - 351 2.1. No\iune >i caractere juridice. Clasificare. Prezum!ia de coproprietate _ _ _ _ _ __ 351 351 2.2. Coproprietatea obi>nuitil - - - - - - - - - ______ 2.2.1. No\iune. lzvoare. Titular!. Pcezum\ia de egalitate a cotelor-pilrti __,, _ _ _ _ __ 351 352 2.2.2. Exercitarea posesiei asupra bunului aflat in coproprietate
IL PROPRIETATEA 1. No\iunea >i formele
proprieta~ll
comune _ __
2.2.3. Drepturile coproprietarlior cu privire la intregul bun - - - - - - - -
2.2.3.1. Acte!e moteria/e (actele privind exercitarea atrihutului fo/osintei) A. Exercitarea atr!hutului folosintei _ _ __ 8. Exercitarea dreptului de a culege fructele - - - - - - - ·
352
352 352 353
2.2.3.2. Acte1e,1urn11ce _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _· - - - - - - - - - - 354 2.2.4. Contractul de administrare a co1prc>prieta\ll ________________ 356
2.2.5, Drepturile coproprietarilor cu privire la cota-parte proprie din drept - - - - - - 356 2.2.6. Aqiunile 1n justitie 357 ---358 2.2.7. Obliga\iile coproprietarilor - · - · - - - - - -
2.2.8. fncetarea coproprieta\ii obi~nuite - - - - - - - - - - - - 2.3. Coproprietatea for\atii ----~------
359
359 2.3.1. No\iune >i ~~''''-·-------------------·------ 359 2.3.2. Drepturile ~i obliga\iile cm1roori•etarilc>r - - - - - - - - - - - - - - - - - - 360 2.3.3. Coproprietatea asupra piirtilor comune din cladirile cu mai multe etaje sau apartamente avand proprietari diferi\i - - - - - - - - - - - - - - - - - 361 23.3.1. 361 2.3.3.2. Exercitarea dreptului de foiosinta _____ 361 A. Partiie comune $i exercitorea dreptului de folosinta asupra aoeston1 ___~---- 361 8. Ohligatiiie coproprietarilor 362 233.3. Situatia distrugerii cliidirii 362 2.3.3.4. Tncetarea destinatiei de folasintiJ comuna 363 2.3.4. Coproprietatea asupra despar\iturilor comune 363 2.3.4.1. Notiune. Prezumtia de comunitate 363
CUPR.lNS
XXtH
23.42.
4. Partajui ·-----~~-·---- --·~,,·----- ---·· -~-~-·---·- __ ···-- ---------..··· ......... 4,l. Notiune. tnurnerarea fe!urllor partaju!ui ~--------~----"-"--·-··----····-~ _366 Forrnele de coproprietate Jn care partajul se: poate real!za -~-----·----~--~~··" 366 4.3. Felurile partajului. Forma actuiui In care partajul se poate rerdiza 4.4. lmprescr\ptibHltatea partajului
45. Suspendarea partajulul _
..----~·~·""·---------- 367
..--~----..--·-·----·-····----..----· 367 _________.. _ _ .._. ________ 368
4.6. Modurile de 1mpar\ire __ 4.6.L Reguli procedurale privind modurile de
··-------·----..· - - - · - - - 358 __________________ 368
4.6.2. Reguli privind partajul judiciar - - - - - - - _ _ __
_______ 369
4. 7. Stingerea datoriilor sl situa\ia creditorilor - - - - - - - - - - - - - 369 4.7.1. Stingerea datoriilor nascute In legiitura cu bunul comun 369
4.7.2. Executarea silita privitoare la bunul comun. Drepturile creditorilor 369 4.8. Efectele partajului 370 Iii. PROPRIETATEA PERIODICA, PROPRIETATEA REZOlUBILA ~i PROPRIETATEA ANUlABILA _ _ 372 1. Proprietatea periodica - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 372 2. Proprietatea rezolubila 374
3. Proprietatea anulabiia
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 375
F1$A NR. 10. AqlUNEA ill! REVENDICARE - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - - - - - - - ~· I. ASPECTE GENERALE 376
1. No\iune >i caractere 2. Delimitarea ac\iunii in revendicare de alte aqiuni 2.1. Actiunea In revendicare 'ii aqiunea posesorie 2.2. Aqiunea In revendicare 'ii actiunea confesorie
2.3. Ac\iunea 1n revendicare c;i ac\iunea negatorie - - - - - - - - 2.4. Ac\iunea In revendicare >i ac\iunea in grani\uire 2.5. Ac1iunea in revendicare §i actiunea in constatare
376 377
3l7 377 378
379 380
2.6. Ac\iunea In revendicare 11i actiunea in evacuare --------·---380 2.7. Ac\iunea in revendicare 'Ii peti\ia de en,cwcaL'e _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _.______ 381
3. Calitatea procesuala 3.1. Calitatea procesualii activa 3.2. Calitatea procesuala 3.3. Aspecte procesuale
382 382 383
II. ACJ!UNEA]N REVENDiCARE IMOBIUARA - - - - - - - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - - - - - - 384 384 1. Proba dreptului de proprietate - - - - - - - - - - - · Ll. Considern\ii introductive __________ 384
1.2. Situa\ii de distins 1n funqie de modul de dobandire a dreptului de proprletate _ _ _ _ _ _ _ _ 385 asupra imobiluiui revendicat _______.. _______
XXIV
Cl!PRINS
1,3, No~iunea de titiu 1·n 1Y1aterio aq;1urrn 'ln revendicare ···-------··---------~------- 386
387
1.4. Situa\ii posibile - - - - · - - - ·
1.4.:l. Precizari prealabile ·--·--·- _ -----·-~~------··----------------- 387 1.4.2. Enumerarea ipotezelor posibile -·------·-----~--· ______ 388 1.4.3. 'in care ambele par\i delin titlu - - · · - - - - · - - - - - - - - - - - - - lJJ.3.1, Ambeie titluri provfn de la ace}a!ji autor -~---~~1.43.2. Cele doua tltiuri provin de la outori diferiti ----------1.4.4. 'in care numai una dintre pari;i are ------~·--·~------·-----------·-1.4.5. Situa\ia In care niciuna dintre par\i nu are titlu ________________
388
388 390 390 390
2. lmprescrlptibilitatea aqiunli 1n revendicare imobiliara .._____, ___, __·················------·---- 391 2.1. Ac\iunea in revendicare imobiliara lntemeiata pe dreptul de proprietate privata _ _ __ 391 391 7...2. Ac\iunea 1n revendicare 1ntemeiata pe dreptul de proprietate publica - - · - - Iii. ACTiUNEATN REVENDICARE MOBILIARA - - - - - - - - - - - - - 1. Situa\ii de 2. ipoteza regiementata de art. 937 alin. (1) C.civ. 2.1, Precizari prea!abile - - - - - - - - -
2.2. Conditii - - - - - - - - - - - - - - - 3. Revendicarea de la tertul dobanditor de buna-credinta a bunului mobil pierdut
391 391 392 392 392
394 sau furat - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 4. Revendicarea bunului mobil de ia ho\, de la gasitorul care nu s--a conformal dispozi\iilor art.. 942 si urm . C.civ. sau de la ter\ul dobandltor de rea-credin\a _ _ _ _ __ 395
5. lpoteza in care gasitorul bunului mobi! s-a conformal dispozi\iilor art. 942 'ii urm. IV . EFECTELE ADMITERll ACTIUNll fN REVENDICARE l. Precizari introductive _ _ __
2. Efectele 1ntre par\i 2.1. Restituirea lucrului
396
397
---- 397
397 397
2.2. Restituirea productelor §i a fructelor - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 399 2.3. Suportarea cheltuielilor facute de catre posesor cu lucrul pe care ii restituie - - - - - 399 2.4. Dreptul de reten\ie _ _ _ _ - - - - - - - - - - - - - ·
400
3. Opozabilitatea fa\a de ter\i - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 401 Nit 11. DEl'.MEM!lRAl\llll\ITEI DREPTUlUI DE PROl'RIETATE
402
402 I. CONSIDERATI! GENERALE - - - - · - - - - - - - - 1. No\iune. Domeniu de aplicare. Caractere juridice. En,um1er;Jre ____________ _ 402 II. DREPTUL DE SUPERF!CIE 403 1. Notiune §l caractere juridice
403
2. Constituirea dreptului de su1)erficie __· - - - - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - 404 3. Exercitarea dreptului de superficie - - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 406 3.1. limitele 5i conditiile de exercitare a dreptului 406 3.2. Drepturiie ?i obliga\iile superficiarului si ale proprietarulul u?remJ1u1 ________.... 406 3.2.1. Drepturile si obliga\iile superficiarului - - - - - - - - - - - - - - - - - 406
CUPRiNS
XXV
terenului
3.2.3. Prestatia datoratB de constltuite cu t!tiu oneros ··-·---..----·-··--·------------···---···- ---·-~~~-~·~------ 407
- - - -·· -·-----··--····----- 407
408 4,1, Eriurnerarea cau:zelor de oti1Wt'r0 a dreptu!ui de c111i;0r·fic1 __ ·-----·-···------·---···----- 408 4.2. Cauze de stingere-a de su1CJc:i11c1c ~----··--··--"-..· - - ----·-----~~--------· 408 Ill. DREPTUL DE UZUFRUCT____________ . ··---·· - - - - - 410 l, Noi;iune ~i caractere Jur1mue ___________·--·--------·--------·-----------·-··--·---- 410 2. Constituirea dreptului de 2.1. Domeniul de aplicare (obiectul uzufructului). Titularul dreptului de uzufruct 411 2.2. Modalitliti de rrni
2.3. Durata uzufructului
412
3. Efecteie 413 3.1. Drepturile uZ
419
3.4. Obliga\iile nudului proprietar ___
419 420
4. Stingerea IV. DREPTUl DE UZ ~I DREPTUl DE
421
1. Noi;iune
421
2. Asemanari $1 deosebiri intre dreptui de uz ;;i dreptul de abitatie
421
V. DREPTUL DE SERViTUTE
1. No\iune
422
>i caractere
422 ···-----·~-- 423
2. Clasificarea servitu\ilor
3. Constituirea servltu\ii - - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 424 424 4. Exercitarea dreptului de servltute 4.1. Drepturile $i obliga\iile proprietaruiui fondului --------·----------- 424 4.2. Drepturile $i obliga\iile proprietarului fondului aservit 425 43. Exercitarea servitu\ii 1n caz de impartire a fondurilor --~----- 426 5. Stingerea servitutilor _____
426
5,1, Enumerarea cauzelor de stingere -------~·
5.2. Cauzele de stingere a servitutii
426
- - - - - - - - - - - - - 426
l\IR.12. POSESIA - - - - - - - - - - · - - - - - - - - · - - - · - - - - - - - - - - - - - - · - !. CONSIDERATli GENERALE 428
1. No\iune ____ - - - - - - - - - - - · 2. Elementele constitutive ale posesiei - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 3. Delimitarea poseslei, ca stare de fapt, de alte situatii juridice _ 3.1. Posesia, ca stare de fapt, ~l posesia, ca stare de drept (ca atribut al unui drept real principal) _ __ - - - - ------- ___
428 428 429
429
XX\'I
CUPRlNS 3.2. Posesia :jl oe:ter1\1a
3.3. lntervertirea detentiel precare ·in posesie - - · · · - - - - - 4. Dobandirea ~i oie•rd12rr•a poSf~SH?i _______________._______.....------·------··-·------- 431 II. \/ICllLE POSESIEI
431
1. Preclzi3ri lntroductive ---~--~-·-----·~---
432 2.. Discontinultatea - - - - · - 3. V1olerY\a _________· - - - - - - · - · · · · - - - - · - · - · · · · · · - - - - - - · · - - - - - - - - - - - · - - - - - 4.32 4. Clandestinitatea ---···------··-··Ill. EFECTELE POSESIEI
433 433
1. Precizari introductive 2. Posesia creeaza o prezum\ie de proprietate 3. Posesia de buna-credin\a conduce la dobiindirea fructelor produse de bunul asupta
433 434
dru~H
~5
4. Aqiunile posesorii
4.1. Notiune. Feluri de actiuni posesorii 4.2. Ac\iunea posesorie generala {ac\iunea In comp!angere) 4.3. Ac\iunea posesorie speciala (aqiunea In reintegrare) 4.4. Aspecte procesuale privind ac\iunile posesorii 4.5, Luarea n1asurHor pentru conservarea bunului asupra caruia se exerciti3 posesia
.. 436 436 436 437 437 438
FISA Nit 13. ACCESIUNfA - - - - - - - - - - - - - - - - - - · - - - - - - - · - - !. CONSIDERATll GENERALE IL ACCESIUNEA IMOBILIARA NATURALA 1. No\iune 2. Cazurile de accesiune imobiliara naturala prevazute de Codul civil ~i regimul lor juridic ___
44D 440 440 440
3 Natura 1urid1ca a unor termene prevazute de Codul civil ________ ······--··----· 441 HI. ACCESIUNEA IMOBILIARA 442 1. Considera\ii generaie 442 2. Accesiunea imobiliara artificiala ca prezum\ie de proprietate __ 442 3. Notiunea de lucrari autonome lucrari adaugate 443 4. Realizarea !ucrarii de catre proprietarul imobilului cu materialele altei persoane 444
,1
5. 6. 7. 8. 9.
Realizarea unei lucrari autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia - - · Realizarea unei lucrari adaugate cu caracter durabil asupra imobilului altuia Lucrarile realizate parj'.ial asupra imobilului Lucrarile provizorii Rea!izarea unei lucrari asupra imobilului altuia cu materialele unui ter\
447
10. Aspecte care privesc atat pe autorul de bunikredin\a, cat ~i pe autorul de rea-credin\ii IV. ACCESIUNEA MOBIUARA
449 452
1. Notiune
444 446 448 448
2. Confeqionarea bunului mobil cu materialele a!tei persoane
452 452
3. Unirea a doua bunuri mobile
452
CUPRlN:S Nil. 14, UZUCAPl!JNEA
xxvn r!53
2. Bunur!le care nu fi dobandite prin ---·-·-~----··-----------~---·3. Felurile uzucapiunii In sisten1ui Codului civil din 2009 --------·--~-·-------...-~--·--- 454 4. Posesia util3, conditie _____________,_,____ ,..-~--~454 IL UZUCAPIUNEA IMOBIUAR/I, Vinu11 ___._ _ 456 Ill. UZUCAPIUNU\ iMOBIUARA TABULAR)\ IV, UZUCAPiUNEA 1\110BILIARA
------·--------
··---·---···---------· 457 V. A.SPECTE COMUNE UZUCAP!UNll EXTRATABULARE, TABULARE !;>I MOBIUARE - - - 457 457 1. Jonctlunea posesiilor - - - - - - - - - 2, Calculul terrnenului uzucapiunii - - - - · - -
458
VI. INVOCAREA ""';"Mnv .., ·-----·-------·--------------------- 458 1. lnvocarea uzucapiunii imobiliare 458
2. lnvocarea uzucapiunii imobillare 3. lnvocarea uzucapiunii
461
461
fl$A NR, 15, fAPTUl JURIDIC L GESTIUNEA DE Ar!~LCC\•,_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 465
1. Considera\ii prealabile 2. Condl\iile gestlunii de afaceri 3, Efectele gestlunil de afacerl
465 465 466
3,1. Obliga\iile 3,2. Obliga\iile geratului 3,3, Ratlficarea gestiunii
466 467 468
II. PLATA NEDATORATi\ 1. Consideratil generale
468 468
2. Condi\iile plat ii ---------··------- _____..__ ···--··-··-----·····- ·--- 468 3. Efectele platii nedatorate ____....... - - - - - - - - - - - - - - - - - - 469
Ill. lMBOGi\JIREA FARA JUSTA CAUZi\ 1. Consideratii genera!e 2. Condl'tfi pentru exercitarea actiunii In restituire (actio de in rem
470 470 470
3. Efectele <mbogiltirii fara justa '"'''"-----..- - - - - - - · - - - - · - - · - - - - - · · 471 !V. ASPECTE PAIUICULARE 471 fi$A 11!11. 16. RAsl'UillDEREA
473 L CONSIDERATll GENERALE - - · - - - · - -..- - - - - - - - - · -.... --~--· 1. No\iune _____________ - - - - - - - - - - - 473 2.Forrne - - - · - - - - ·
- - - - - - - - - - - - ___________ 473
XXVlil
CUPHINS
IL CONDIJllLE Ri\SPUNDERll CIVILE DELICTUALt PENTRU FAPTil. i'ROPRIE
_ _ _ 474
1. Prejudiciul __·---··-·-----···--·-···----···------·-··-·--·---···-·1,1. Notiune. Prejudiciul patrimonial-?! prejudiciul 1.2. Cerin\ele repararii prejudiciului ·-----·--·· 1.2.1. Prejudiciul sa fie 1.2.2. Prejudkiui sa nu fi fast rMn"''in prealabil de o terVi persoana fizica sau Jurrdicii _
475 475
477 477 478
1.3. Principiile repararii pr<eJUJJlCiUI.. ·---------·---·---·-·--··-·---·-··-- 479 _____ .479 1.3.1. Principiul posibilitatii reparilrii prejudiciului pe cale conven\ionala 1.3.Z. Principiul repararii integrale a pn,judiciului_.____________· · - - - - - - - - - 479 1.3.3. Principiul repararii in natura a 480 1.3.4. Principiul raspunderii solidare 481 1.4. Repararea prin echivalent a 481 1.4.1. Modalitaii de reparare prin echivalent a prejudiciului 481 1.4.2. Stabilirea despagubirilor in cazul repararii prin echivalent a prejudiciului _____ 482 2. Fapta ilicita 484 484 2.1. No\iune 2.2. Fapta ilicita, element distinct al raspunderii civile delictuale_________ 485 2.3. Cauzele care inlatura caracterul ilicit al faptei prejudiciabile ____________ 486 2.3.1. Precizilri introductive 486 2.3.2. Legitima aparare 486 486 2.3.3. Starea de necesitate 2.3.4. fndep!inirea unei activita\i impuse ori permise de !ege sau ordinul superiorului ___ 487 2.35. Divulgarea secretului comercial impusi! de anumite imprejudiri . 488 2.3.6. Exercitarea normaia a unui drept subiectiv _______.______ 488
2.3.7. Consim\amantul victimei - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 3. Raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita ii prejudiciu 4. ----------4.1. No\iunea c;i structura vinovatiei __ _, ________________________ 4.2. Formele 7i modallta\lle 43. Criterii pentru stabilirea vinova\iei _ _. 4.4. Discernamantul (capacitatea delictuala) 4.5. Cauzele care inlatura 5, Aspecte specifice privind raspunderea civila dellctuala a persoanei juridice pentru
fapta sa
489
490 491 491 491 493 493 494 497
5.1. Particularita\i privind condi\iile raspunderii persoanei jurldice pentru fapta proprie __ 497
5.2. Efectele rilspunderii persoanei juridke -··· II!. RASPUNDEREA CIVILA DELICTUALi\ INDIRECTA
1. Raspunderea pentru fapta altuia
497 498
498 1.1. Raspunderea pentru fapta minorului sau a celui pus sub interdic\ie - - - - · - - - - 498 1.1.1. Reglementare. Domeniul de 498
CUPfllNS
l.l.2, tundamentare.a
pentru
XXIX
m1norulul sau a celui pus sub
interdictle ~---·------------- · - - - - - - · · - - 1.1.3. Condi!ille rfispunder!i pentru 1.1.4. Efecte!e
pentru
rninoruiui sau a ceiui
pu~
sub
mlnoru!u! sau a r.::elul pus sub
1.1.5. Corela·tia dintre r8spunderea parintllor sau a tutorelui
~i
r2spunderea altei
persoane care avea obilga\ia de supraveghere a rnlnorvlui ---~~~~-""--·"- . -·---·-..-~~--~~ . . 501 1.2. R3spunderea comitentu!ui pentru fapta ···--·-----~~~--~-:;02 1.2.1. RegJementare. Domenful de aplicare ~--------------"
502
1.2.2. Condi\iile raspunderii comitentului pentru fapta prepusului
503
1.2.3. Efectele raspunderH comitentului pentru fapta 1.2.3.1. Efectele raspunderii comitentu/ui in raporturi/e dintre comitent >i victima
504
prejudiciului -··
504
1.2.3.2. Efectele rOspunderii comitentului fn raporturile dintre comitent ~i prepus. Regresul
1.2.4. Corela\ia dintre raspunderea parin\ilor 'ii raspunderea 2. Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale sau de 2.1. Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri In general 2.Ll. Reglementare. Domeniul de ap!fcare 2.1.2. Condi\iile raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general. Cauze exoneratoare de raspundere 2.1.3. Efectele raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri In general 2.1.4. Corela\ia cu alte forme de
505 507 507
507 507
509 511
511 2.2. Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale 512 2.2.1. Reglementare. Domeniul de apiicare 512 2.2.2. Condi\iile raspunderii pentru prejudiciile cauzate de animale. Cauzele exoneratoare de raspundere 513 2.2.3. Efectele raspunderii pentru prejudiciile cauzate de 513 2.3. Raspunderea pentru prejudiciile cauzate prin ruina edificiului 513 2.3.L Reglementare. Domeniul de aplicare 513 2.3.2. Condi\iile raspunderii pentru prejudiciile cauzate prin ruina edificiului. Cauzeie exoneratoare de raspundere 514 2.3.3. Efectele raspunderii pentru prejudiciiie cauzate prin ruina edificiului - - - - - - - 515 2.4. R.3spunderea pentru prejudk:iul cauzat prin caderea sau aruncarea din tmobl/ a unui 515
IV. ASPECTE PARTICULARE - - - - · - - - - - - - - - - - - - - - · - - - - - - 516
I.
·--------------------·-----·---·------522 L Consideratii generale 2. Subiectele P'"'•"~--·~---------------------2.1. Persoanele care pot face piata 2.2. Persoanele care pot primi plata
522
522 522 524
XXX
CUPRlNS
3. Condittile $l obiectul pfa~ii ~---·--·- ·--·~~··------~--------~--··..---------··--------
525
3.1. Condi\lile platii -····--------. --·-·---··-·--..---- ....-------------··---------- 525 3.2. Obiectui platii. Obliga\iile delJitc»'l ""-----------·-------------------- 526 4. Data pla\ii --------·--------·-·----····-------------------···-------·---------- 527 5. locul 528 ti. Suportarea cheltuielilor pentru efectuarea pla\li -------·-··-------------·-- 528
?. Dovada 8. lmputa\ia platii _ _ ___
529 530
9. Punerea 7n lntarztere a creditoruiui 9.1. No\iune. Cazuri!e de punere fn fntarziere a creditorului _ _ _ __
-----------------
·---- 531 531
9.2. Procedura prin care debitorul se libereaza de ob'ligr1\IE'---------·----·- 532 533 9.3. Efectele punerii 1·n intarziere a creditorului - - - · - - - - - - - - - !!. EXECUTAREA SIUTA AVDILl'-'1'<.I 534 1. Conslderatii prealabile 534 2. Executarea silita Jn natura - - - - - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - - - - 2.1. Pfincipiul executarii silite in
536
536 2.2. Executarea in natura a obliga\iilor In func\ie de obiectul 536 3. Executarea prin ed1ivr1le11t _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _~ 538 3.1. Natura juridicil a executarii obligatiilor prin echivalent _ _ _ _ _ _ _ __ 3.2. Condi\iile acordarii de despagubiri _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
538 539
3.3. Fapta ilicita - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 539 3.4. Prejudiciul _ _ _ _ _ _ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 540 3.5. Raportul de cauzalitate __________________ 542 3.6. Vinovaj'ia 542 3.7. Punerea in intarziere a debitorului 543 3.8. Clauzele cu privire la raspundere -------------------~ 545 3.9. Evaluarea de,;paguib1rilor_________________________ 546 3.9.1. Evaluarea judiciara 546 -------3.9.2. Evaluarea co1nv€m\ionala _______________________ 547
3.9.2.1. Determinarea de catre pilr;i a intinderii prejudiciu!ui ~i a cuantumului despiigubiriior inainte ca acesta sii se fi an>dc"
----------------- 547 547
A. C/ouza pena/6 _ _ _ _ ------~- - - - - - - - - - - - - B. Arvuna confirmotorie 550
3.9,3. Evaluarea legala - - - - - - - - - - - - - - 4. Rezolu\iunea _____________~------------4.1. Considera\ii generale --------~ - - - - - - - - - - - 4,2. Rezolu\iunea
551 552 552 553
4.2.1. Condi\iile rezolu\iunii ju
CU PRINS
XXXI
s. 6. Cauze justi-ficate de neexecutare a obligatiHor co,ntrac1ua1e ......------- -·---·--··------- 558
6,1. Considera\ii
558
6.2. Excep-&ia de neexecutare {exceptfo non adimpfeti
~i59
6.3. ln1posibilitatea de ex
562
·---
2. rv1i:isurile conservatorii _ __
3. Aqiunea obiica
-----
553 563
563 3.1. No\iune ,; caracterizare general@--------·---3.2. Domeniul de ~nlir;i,cp 564 --............ ..------··-·-·..---····-·--3.3. Condi\iile exercitarii ac\iunii 564 3.4. Efectele aqiunii 566 566 4. Actiunea revocatorie (pauliana) - - - - -..- - - - - 4.1. No\iune ~i domeniul de ap!icare 566 4.2. Condi\iiie exercitarii ac\iunii revocatorii __________ 567 4.3. Efectele admiterii ac\iunii revoc3torii ______________________ 569
•--·----·---------·--
4.4. Compara\ie lntre aqiunea oblica ,; aqiunea revocator'1e - - - - - - - - - - - - 570 4.5. Comparatie intre actiunea 1n simula\ie ,; aqiunea re11ocatc,ri!e,_. ___ -_________ 570 IV, ASPECTE PARTICULARE - - - - - - - - - - - - - -
571
Fl$A NR.1!!. TRANSM!SIUNEA, TRANSFORMAREA SI STINGEREA OBllGAJlllOR _ _ _ _ _ _ ,,&
t. TRANSMISIUNEA OBLIGATllLOR - - - - - - - - - - - - -
572
572
1. Precizari prealablle - - - - - - - - · · - - - 2. Cesiunea de crean\a - - - - - - - - - - - 572 2.1. No\iunea ~i func\iile cesiunii de crean\ii. Deosebiri fata de cesiunea contractuiui _ _ _ 572
2.2. Felurile cesiunii de creanta ---·-·--·-·-----..- - - · - -..--~-·· ..·-·-···-----~· 573 2.2.1. Cesiunea de crean\ii cu titlu oneros c;i cesiunea de crean\ii cu titlu gratuit ---·-·-- 573 2.2.2. Cesiunea de crean\a total a c;i cesiunea de crean\a paq1
2.3.1.1. Obiectu/ cesiunii de creanta. Creantele incesibile
a
2.3.2. Condi\iile de form ale cesiunii de creanta __ ....~..
2.4. Publicitatea cesiunii de creanja - · 2.5. Efectele cesiunil de 2.5,1. Considera\il generale 2.5.2. Efectele cesiunii de crean\a intre
2.5.2.1. Stramutarea dreptului de creant6
575 576 577 580 580 580 580
XXXll
CU PRINS 2.5.2.Z. Obligofio de gcirtm\ie - · - - - - · · · · - - - - · · - - , · - · · - - · - · · · · · - - . - -.. 581 /t Existenta ob!fgathzi de garantie? Jn funcrie de caracteru! oneros sau nu ai
B. Obligatio legala ;;i obligatia conventionalii de garantie in cazul cesiunii de creanta cu tit/u oneras
2.5.3. Efectele cesiunii de de terti - - - · - · · · - - - - - - - - - - - · · 2.53.1. cesiunil de creanfa fatii de debitorul cedat _ _ , ___,, ________ 2.53.2. Efectele ceslunfi de creanto fatii de ceilalti ter(i 2.6. Cesiunea unei creante constatate printr-un titlu nominatlv, la ordln sau la purtator_ _ 3. Subroga\ia personala 3.1. No\iunea ~i felurile subroga\iel personale - - - - - 3.2. Subroga\ia legala (de drept) _ _ _ _ _ _ _ _, _ _,, 3.3. Subroga\ia conven\ionala
582 584 584 585 586 587 587 587 588
3.3.1. Subroga\ia consim\ita de creditor . 588 3.3.2. Subroga\ia consim\ita de delbitcir ,,_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _,____, .. 589 3.4. Efecteie subroga\iei personaie 589 4. Preiuarea datoriei 590 4.1. Considera\ii genera le 590 4.2. Condi\iile preluarii datoriei 591 4.3. Efectele pre!uarii datoriei 591 4.3.1. Efecte 1ntre partile preluarii datoriei 591 4.3.2. Efecte fa\a de creditor , 591 4.4. lneficacitatea preluarii de 593 II. TRANSFORMAREA
1. Nova\ia 1.1. No\iunea ;;i felurlle nova\iei 1.2. Condi\iile nova\iei 1.3. Efecteie nova\iei
593
593 593 594 595
ill. STINGEREA 1. Considera\ii generale 2. 2.1. No\iune ~; domeniul de aplicare ______________________
596 596 596
2.2. Feluriie compensatiei 2.3. Efectele 3, Confuziunea 3.1. Notiune ~i domeniul de aplica1re .._ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _,,_______
597 599 601 601
3.2. Efectele confuziunii 3.3. Desfiintarea confuzlunii 4. Darea ln plata 4.1. Notiunea §i conditiile darii in plata 4.2. Efectele dilrii In
602 602 603 603 603
596
5,1. Notiune -··~~----·-·----··-~----···--~-----~~----~~-··-"---....
5.2.
C!r~sificarea
604
rern!terii de dator1c
604
5.3. Pr;)ba remiterii de
505
5.4. Efectele ren·dterli de datorie ·--···-·---··············-·-·-···········-· ··--···-· ·····--·-- 605 6. lmposibilitatea fortuita de 60U 6.1. Notiune ~; conditii --·---~~-·-"-··- ··--~--·--··---
6.2. Efecte
606
·----·---···--···-·---··---
Nit 19. FIDEIUSIUNEA - - - · - - - - - - · · · · · · - · · - - - - - · - - · - · - - - · - · · ~··~ L CONSIDERATll GENERALE - - - - - - - - - - - - - - · ----· 608 1. No\iune. Natura contractuala a fideiusiunii _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ 608 2. Caracterele juridice ale contractului de fid1=iu1;iur1e __________________
II. CONDITllLE DE V.'\LAlllUTATE ALE CONTRACTULUI DE FIDEIUSIUNE llL OBIECTUL FIDEIUSIUNll - - - - - - - - - - - - IV. UMITELE }I fNTINDEREA FiDEIUSIUNll - - - V. PARTILE CONTRACTUlUI DE FIDEIUSIUNE _ _ _ _ _ _ _ __ 1. Partile raportului juridic de garantie person ala (fideiusiune) - - - - - - - - - - - - 2. Par\ile contractului de fideiusiune ..._ _ _ _ __
VL FELURILE FIDEIUSIUNll - - - - · - - - - - · - - 1. Clasificarea fideiusiunii 2. Fideiusiunea obligatorie _ _ _ __
----
·------
608 610 610 610 611 611
612 612
612 613
614 615 1. Efecte lntre creditor,; fideiusor _ _ _ _ _ _ _ __ ..- - · · · · - - 615 2. Efecte lntre debitor §i fideiusor - - - - - - - - - - - · - - - - - - - · - - - 618 VIII. fNCETAREA r1c1rnJC>1ui. 621 621 1. Consideratii generale - - - · - · - - ·
VII. EFECTELE
·--------------------··-----·-··
2. Clasificarea modurflor de !ncetare a ·fideiuslunii - - - - - · 3. Stingerea fideiusiunii prin unul dintre moduriie generale de stingere a obligatiilor___
621 621
3.1. Moduri genera le de stingere a obliga\iei de fideiusiune
621
3.2. Compensa\ia creantei - ..- - · · - - - - - - - - - - - 622 3.3. Co11fu:1iur1ea ____________..______..________________ 622 3.4. Darea 1n plata - - - - - - - - - - - - - - - - - - · · - - - - · - · - · · - - · · - 623 3.5. No1ra!i
3.6. Remiterea de rfat1,riP 3. 7. lmposibilitatea fortuita de executare
··-·-----·--·--·-------------·--
.....
624 624
3.8. Prescrip\ia obliga\iei de fideiusiune ~i a obligatiei ·--··--·----·~------ 625 4. Stingerea fideiusiunii prin unul dintre modurile specifice de stingere a obliga\iei _ _ _ _ _ _ _ 625 de fideiusiune - - - - - - - - - - - - - - - 4.1. liberarea fideiusorului prin fapta creditorului - - - - - - - - - - · · - - - · - 625
XXX!V
CUPRlNS
4,2. Uberarev fideiusorului pentru obligatiile vlltoare Siiu nedeterrninate _ __
4.3,
626
fideiusiunii prin decesul
4.'t Stingerea fideh1s1unil la lrnplinirea terrnenu!ul principale - - · · - - - · - - - 627 45. fideiuslunii prin lncetarea func\iei de!inute de catre debitorul principal-----··- 628 IX. ASPCCTE PARTICULARE 629 ----·-·~·--------·
631 NR.20.CONTRACTUlDEVANll~RE
________________________ 633 633 633 634 636
I. CONSIDERATll GENERALE · - - - - - ·
1. Notiune 2. Caractere juridice II. CONDIJll DE VALIDITATE ALE CONTRACTULIJI DE 1. Capacitatea de a
636
1.1. Consideratii generale 1.2. lncapacita\i specia!e de a 1.3. lncapacita\i speciale de a vinde 1.4. Calitatea procesuala activa
636 636 640 641
2. Consim\amantul - - - - · 2.1. Considera\ii generale 2.2. Promislunea unilateralii de vanzare sau de cumparare ~i promisiunea bilaterala de vanzare (antecontractui de vanzare) 2.2.l. Notiune 2.2.2. Aspecte comune privind promisiunea unilaterala de vanzare sau de cumparare ~i promisiunea bilaterala de 2.2.3. Efecte specifice 1n caz de nelndepiinire a obliga\iilor asumate prin promisiunea de vanzare 2.2.4. Deosebiri ale promisiunii unilaterale de vanzare sau de cum pa rare ~i ale promis1unii bilaterale de vanzare fa\a de contractul de vanzare 2.3. Aspecte privind arvuna i'i contractul de vanzare 2.4. Pactul de op\iune privincl contractul de vanzare 2.5. Problema pactului de 2.6. Dreptul de preemp!iune
3. Obiectui contractului de vanzare 3.1. Consideratii generale privind obiectul contractului 3.2. Bunul vandut 3.2.1. Conditii 3.3. Pretul 3.3.1. Condi\iile pre\ului llL EFECTELE CONTRACTULUi DE VANZARE 1. lnterpretarea dauzelor contractJlui de vanzare _
~i
obiectul obligatiei
642 642 642 642 644 644 648 648 649 652 652 658 658 658 658 662 662 665 665
CUPP.If-JS
'-·----·-·---~-~-----~---~-~~---~---
2. ObHgatiile v3nz3toruluJ
665
21. Obllga\ia de a transmite proprietatea ssu dreptul 2.1.1. Prli1cJplui transmiterii
de
a
Y:XXV
655 de rm,miPt2tP --·-···-····--····· 666
2.1.2. Exceptii de la prinr.ipiul transmlterli lrnediate a dreptului de
'·--···-····-----· 666
2,1.3. Efectele transmiterii or1·rm1Pt~!ii -~--------~-~~--~-----------..------~~ . ~------~--- 513 2.1.4. Hiscul pieirH fortuite a bunulu1 In cazu! contractului de vanzare ~-----------·-----.. ----~- 674
2.2. Ob!igatia de a bunul ····---·····-····--·-······· ··--···-·· 614 2.3. Obligatia de a-l garanta pe curnparator pentru evictiune ----"-·---·--··--- 680 2.3.1. Aspecte ger1er;,le ________________________________ 680 2.3.2. Modalitatea ·;n care opereaza garantia ?i raspunderea per.tru evictiune dupa cum evict!unea s-a produs sau n u - - - - - · 2.3.3. fntinderea garantiei ln situatia in care evictiunea s-a produs
684
684 2.3.4. IVlodificarea sau 1nlaturarea garan\lel pentru evic\iune prin conven\ia pa11til1or ·--·-- 687 2.4. Obliga\ia de a·I garanta pe curnparator pentru viciile ascunse ale bunului 688 2.4.1. Considera\li generale 688
2.4.2. Condi\iile angajarii raspunderii pentru vicii ascunse. Proba -~·----·---·--·- 689 2,4,3. Dtstinctie lntre viciul ascuns ;;i eroarea esentiala cu prlvire. !a caracteristici1e bunului 2.4.4. Modificarea sau lnlliturarea garan\iei pen!ru vicii ascunse --·· 2.4.5. Efectele garan\iei vanzatorului pentru vicli ascunse 2.4.5.1. Dreptul de optiune al cumparatoru/ui
691 692 692 692.
2.4.5.2. Procedura prea/abila a denunti!l'ii viciilor ascunse, pentru a se putea obtine
rezc>lutiun~J~------~--~---~------·-·----··-·---~- .. 693 694
2.4.5.3. Actiunea in ri!spundere pentru vicii ascunse
2.5. Garantia pentru buna functionare a bunului vandut --------------~ 696 3. Ob!igatii!e cumparatorului ---··· 697 3.1. Obligatia de plata a pre\u!ui 697 3.1.1. Aspecte 697 3.1.2. Mijloace juridice puse la 1ndemana vanzatorului in caz de neplata a pre\ului _ _ _ 699 3.2. Obligaiia cumparatorului de a prelua bunul de la 701 3.3. Obliga\ia de a suporta cheltuielile 702 IV. VARIETATI DE VANZARE 702 1. Viinzarea cu plata pretuiui Jn rate si rezerva proprietatii 702 2.Vanzareauneimc•st•~nin ________________________ ~--------~703
3. Vanzarea cu op\iune de
705
V. ASPECTE
707
F1$A NR. 21. CONTRACTUl DE
DOl~A1'1E
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 70S
I. CONSIDERATll GENERALE
1. No!iune
>i deiimitari conceptuale
709 -~·-··-------
709
2. Caractere juridice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - · - - - - 709
11. CONDITil DE VALiDiTATE ALE CONTHACTULUI DE DONAJIE ._•.••.• · - - - - - - - - - - - - - - 711
1. Capadatea par\ilor · - · - - · - - - - - - - - - - - - · · - ... 711 1.1. Aspecte ··-···- 711 1.2. lncapacitfiti de a dispune prin donatiL.--..··-------·--·----·---·---- 712 l.3. incapacit3ti de ci primi don!:ltii --~·-~-··----~---·~---·-------2. Alte condi\ii de validitate, de fond __··-·-····--·--·.......- - . ill. TNCHEIEREA CONTRACTULUI DE OONATIE.
713
716 716
1. lncheierea contractvlui de dona\ie - - 2. P;;rticularita\i privind lncheierea dona\lei !ntre persoane aoser1te·-··-----·-·--- 717
3. Promlsiunea de dona\ie
· - · - · · - - - - - - - - - - - 718
IV. PRINCiP!UL IREVOCABIUTATll OONATllLOR · - - - - - - - - - - - - - - -
719
V. VARIETATI DE n n " " ' ' ' i · - - - - · - - - - - - - · · - - - - - - - - - - - - - 1. Oona\iile 2. Oona\lile indirecte 3. Darul
720
4. Dona\ia cu sarcina VI. PARTICULARITATI PRIVIND DONATIA TNTRE SOT! $1 DONATIA FACUTA VllTORILOR SOT! Vil. EFECTELE 1. Obllgatiile donatorului . 2. Obliga\iile donatarului VIII. REVOCAREA DONATIEI 1. Dispozitii comune ln materia revocarii donatiei -·· 2. Revocarea donatiei pentru ingratitudine 3. Revocarea dona~iei pentru neexecutarea sarcinii IX. ASPECTE PARTICULARE ll!fl. 22. CONTRACTUL DE I. CONSIDERATll GENEHALE
720 721 722 723 723 725 725
726 726 726 726 729 730
1. No\iune
731 731 731
2. Caractere juridice
732
II. CONDITil DE VAUDITATE ALE CONTRACTULUI DE LOCAJIUNE
733
1. Capacitatea par\ilor _ 2. Consim\amantul 3. Obiectul 4. Ourata 5. Situaji
733 734 734 735 736 736 737
--------------~737 739 2. Obliga\iile locatarului --------------·--------~ 1. Obliga\iiie locatorului _ __
CU PRINS
XXXVH
l\!. oCJrn.•,p.e", HV.,:cM:/I CESiUNEA CONTRACTUI UI DE
v.
CONTRACTUlU! DE NI!. 23. CONTl'l.ACTUl DE MANDAT
I. DISPOZITI! COMUNE TUTUROR FEUJRILOR 1. Notiune ;;I feluri, puterea de a HC<Jr2ze11ta
··-~----
_____
'/49
...·-······--·-··-·--"••-" ,,_,,_ 749 -~·-·----·----·--~-·---~--··~--~~-~ .. 750
2. Caractere Jurfdtce _ II. MANDATUL CU REPREZENTARE ----··-~----··-------- 750 1. Notiune ;;i conditii de vallditate ale contractuiui de mandat cu reprezer,tare · - - - 750 1,1. Notlune, forrria, acceptarea ~i dovada mandatt-i!ui 750 1.2. Capacitatea n;;i'fll<>r - - - - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 752
752 1.4. Cauza mandatului - - - - - - - - · -.. -
...
1.5. Obiectul mandatului 1.6. lntinderea m;.ntli,h 1.7. Durata mandatulul - - - · 2. Efectele mandatului intre
752 753 ---
753
---------
753 754
754 2.1. Obl!gaiille mandatarulul - - - - - - - - 2.2. Obliga\iile mand•antu1u1_._ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ 757
3. Efectele mandatului fatii de ter\i _ _ __ 4. lncetarea mandatului
758
4 .1. Cauzele de incetare
760 760
4.2. Aspecte comune ale incetarli contractulul de
762
--------------------------
763 · - - 763 763 2. Efectele mandatulul fiira reprezentare - - - - - - - - - - - - - - - - - - - IV. APLICATll ALE MANDATUlUI FARA 765 1. Contractul de co1n1slon _____________________________ 765
Ill. MANDATUL FARA REPREZENTARE - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1. Notiune _ _ _ _ _ _ __
1.1. Precizarl prealabile .
765
1.2. No\iune ,; caractere juridice .... ·--·-"···-·...· · - - - · - - · ,____ ,, __,,_,,___...... 765 1.3. Conditii de validitate ale contractului de comision - . - - -........------------
766
. 767 1.4. forma $1 proba contractului de comision - - - - - 1.5. Efectele contractului de co1nisior1 ____._ _ _ _ _ _ _ _,,.,_____,_ _ _ _ 767 1.5.1. Efectele contractului in raporturlle dintre comitent ?i comisionar ____.._____ 767 1.5.1.1. Ob/igafiile 767 1.5.1.2. Obligafiile comitentului _________ ,,_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ .___ 769 1.5.2. Efectele <;xecutaril contractulul fata de 770 1.6. lncetarea contractului de co1rni,;io11 ____,____________ , __.._ _ _ 771 2. Contractul de 2.1. Precizari prealablle
772 T72
2.2. No\lune jl caractere ju rid Ice
772
XXXVill
CUPRiNS
2.3. Condilii de validitate ale contractu!u1 de cor1signa1.ie -·-··--·····-- ·-·-·--- 713 2.4. Efectele contractului de T14 2.4.1. Obligatiile ,1 drepturile cor1'.l•na11t1 2.4.2. Obligatiile ~i drepturile consignatarului --·-··--·-- ··---···-------·-· '176 2.4.3. Efecteie e\<ecutarii contractu!ui - - - · - - - - - · - · · - - - - · - - · - - - 778 2.5. Tncetarea contractului de consignatle 778
2.6. Deosebiri lntre contractu! de consignatie ;;i contractul de corriislon, 3. Contractul de expeditie - · ··----· _____
---·---~~-,--
3.1. Precizari prea!abile 3.2. No\iune ~i caractere
778 779 779 779
3.3. Condi\ii de validitate ale contractului de expedi!ie - - - · - - - · - - - · - - - - · · 780 3.4. Efectele contractului de expedi\ie 781 3.4.1. Obliga\iile expeditorului _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 781
3.4.2. Raspunderea expeditorului .
782
3.4.3. Obliga\iile cornitentului - - - - - - - - - - - - - - - 783 3.5. Tncetarea contractului de expeditie _ _ _ - - - - - - - - - - - - - - - 785 Fl$A NR. 24. CONTRACTUL DE I. CONSIDERAJli GENERALE
--------··-----------·-786 786
II. TMPRUMUTUL DE FOLOSiNTA (COMODATUL) 1. Consideratii generale
_ _ _ - - - - - - - - - - 786 786
1.1. No\iune - · ----·------1.2. Caractere juridice - - - - - - - - - - - - - · - - - - - - _____ 2. Condi\ii de validitate si dovada contractului de 3. Efecteie 3.1. Obliga\iile comodatarului 3.2. Obliga\iile 4. fncetarea contractului de comodat 111. lMPRUMUTUL DE 1. Consideratii generale
786 786 788 789 789 793 794 795
795
1.1. No\iune
795
1.2. Caractere juridice
795
2. Condi\ii de va!iditate ?i dovada contractului de imprumut de consuma\le 3. Efectele imprumutulul de 4. lmprumutul cu 4.1. Consideratii generale
4.2. Dobanda 5. lncetarea contractului de lmprumut de
796 796 799 '799 800 803
IV. COM PARATIE INTRE TMPRUMUTUL DE FOLOSINTA ~I lMPRUMUTUL DE CONSUMl'.TIE - · - · - 804
CU PRINS r~R.
xxx•x
25. CONJRACTUl f))E
L CONS!DERATll GENER/1LE IL CAR/KfERE JUR!DICE !!!. DE VAL!D!TATE AlE CONTRACTULUi DE
80"7
IV. ffECTELE CONTRACfULUI ---·····-·--····-···-·-----···-·-·---···--·········--····- 807
1. Obliga\iile credirentierului ------············---·······--···-···--- ·······-·-···--·- 807 2. Ob!igatlile debirentlerului ·~--·~c-"··-----------··--------···-·-~-·-~·. 807 fl$A l\IR. 26. CONTRACTUL DE l•n·,,•·r1N1•1>• - - - - · · · - - - · · - - - - - - · · · - - - - · · · - - · · I. CONSIDERATll GENERALE ··---·· - - - - - - · - - - 809 1. No\iune. Par\ile contractului. Durata cor1tr;1ctu.~·-·-----·----·--·-·--·----------- 809
2. Caractere ju rid ice
809 811
1. Delimitarea contractului de lntre\inere fa\a de contractul de rentil viagera .
811
·------------11. DELIMITAREA FATA DE ALTE CONTRACTE - - - - - ___
2. Delimitarea contractului de1ntretinere fata de contractul de v~r'""."---------·-- 811 Ill. CONDITll DE VAUDITATE ALE CONTRACTULUI DE 1NTRET!NERE - - - · ·-·----·
812
IV. EFECTELE CONTRACTULUI DE iNTHETINERE 1. Obliga\iile creditorului _ _ __ 2. Obligatiile debitorului _ _ _ _ _ _ __
8.13
813
. - - - - - - - - - - - - - - 813
V. TNCETAREA CONTRACTULUI DE 1NTRETINERE - - - - -
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 815
817
VI. ASPECfE PARTICULARE - - - - - - - - - - ·
NfL 27. CONTRACTUL DE TRANZAC'J1E - - - - - - - - - - - - - - - - - - · - ~-·~ I. CONSIDERATll GENERALE 818
1. Notiune ~i
818
2. Caractere juridice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - II. CONDITll DE VAUDITATE ALE CONTRACTULUI DE TRANZACTIE - - - · · - - - - - - · Iii. EFECTELE CONTRACTULUI DE IV. DESFllNTAREA CONTRACTULUI DE TRANZACTIE
818
819 821 822
"~""'""' NEDEMNITATEA ~i REPREZENTAREA
I. PRINCIPllLE GENERALE ALE OEVOLUTIUNll LEGt1LE A MO~TENIRll - · · - - - - - - · · - - - · - 827
1. Considerajii generale privind devolu;iunea legala a mo~tenlrii ---~··--··----------· 827 2. Principlul chemarii la mo,tenire a rudeior in ordinea claselor de mo~tenitori 827 _ _ _ _ _ 827 2.1. Clasele de mo?tenitori legali _ _ _ _ _ _ _ __ 2.2, Chemarea la mo;.tenire a sotu!ul supravietuitor _ _ __
2.3. Dubla calitate de mo~tenitor legal 2.4. Concursui dintre doui:i clase de mo;;tenitori _ _ _ __
_L__ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
828 ~--828
_ _ _ _ _ _ 828
XL
CUPRlNS 3, Prlnclpiu! proxim!t3tii gradu!u\ de ruden!e Tntre rno;;tenitoril din ae<,ea•;;i ._,.,,., __________ 829 4. Prlnc!piul egalitat!i !ntre rudele din aceea?i clas2 ;.i de IL CONDITllLE PFNTRU CA 0
chemate la
829
SA POAT.AVENI l/1 MO~TFNiRE - - - - - - - · - - - - 829
llL NEDEMNITATEASUCCESORALA --------------------·-·---·
--.-----···- 830
1. Consider<:tii generale - - - - - - - - - - - · - - - - - - · - - - - - - - - · - - - - · · 830 1.1. No\iunea de nedemnitate SU\:cesorala _____________________________ 830 1.2. Caracterele ju rid ice ale nedemnita\ii succesorale --------------830 2. Nedemnitatea de drept - - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - - - 830 2.1. Persoane nedemne de drept de a mo$teni
_830
2.2. Constatarea nedemnitatii de drept 3. Nedemnitatea judkiara ___
831
832
3. 1. Persoane care pot fi declarate nedemne
832
3.2. Declararea nedemnita\ii
832
4. Deosebiri intre nedemnitatea de drept c;i nedemnitatea judiciara _,, 5. Efectele nedemnitatii succesorale _____ 5.1. Consideratii generale __ 5,2. Efectele nedemnitatii la\a de nedemn 5.3. Efectele nedemnita\ii lata de descenden\ii nedemnului 5.4. Efecte/e nedemnita\ii la\a de ter\i 6. Tnlaturarea efectelor IV. REPREZENTAREA
833 834 834 834 835 835 836 837
1. Considera\ii generale 2. Domeniul de aplicare al reprezentarii succesoraie 3. Conditiile reprezentarii
837
838 838
3.1. Cadrulgeneral
838
3.2. Cel reprezental sa fie deced;'lt (lipsit de capacitatea de a moeteni) sau nedemn (la\a de defunct) la data deschiderii mo5tenirii ,,. 838 3.3. Reprezentantul sa !ndeplineasca condi\iile genera le pentru a-I mo5teni pe de cuius _ _ 839 4. Modul in care opereazii reprezentarea succesorala
840
5. Hectele repre~entarii succesorale 841 5.1. Electul general al reprezentarii su<:ce.sorale ______ ,, _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 841
S.2. Efectul particular al reprezentarii succesorale _,,
842
5.2.1. Obliga\ia la
842
5.2.2. Distinc\ie lntre reprezentarea succesorala si retransmiterea dreptului de optiune succesorala -~-..·-~-----·---------------- 843
NR. 29. ~I ClASELE DE !. DREPTURILE SUCCESORALE ALE SOTULUI SUPRAVIETUITOR
·----~---" 845 - - - - - - - - - - - 845
L Categorii de drepturl ale so1ului up1ravie\uitor- - - - - - - - - - - - - - - - -..- - 845 2. Conditiile dreptului de mo5tenire al so\ului 845 3. Comunitatea de bunuri ,; dreptul de mo?tenire al sotului supravie\uitor
846
CUPRlNS 4. Cota succesora!Zi
G so·~ulul
XU
srnorav:etuitor _ _ _ _ -----···-~~~'"·~
4.L Reguli generale 4.3. Cota succesorai.3 a supravfetultor ln ~·--~--~.."-~-·----·----··--~ 847 5. Dreptul special de mo?tenlre al so\uiui supravie\u!tor ------·· -----·-- 848 5.L No\iune >I justificare --·----..- - · - - - - - - -.. ···-···---· .. -------·-·------- 848 5.2. Obiectul dreptului special de 848 5.3. Natura juridica
a dreptului special al sotului supravie\uitor -..
SA Mobilierul ~i obiec!ele de uz casnic
· - - - - - - - - 849
..- - - ·
849
6. Dreptu! de abitatie al sotului supravie\uitor - - - - - - - - - - - - - -... - - - - - - - · - - 850 6.1. No\iune >i caractere juridice _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _· - - - - - - - - - - - - - · 850 62. Conditiile dreptu!ui de abita\ie al so\ului supravie\uitor __ - - - - - - - - · · 850 6.3. Modificari ale dreptului de abita\ie permise de iege 851 6.4. Stingerea dreptului de abita\ie al so\ului supravietuitor _ .._______________ 851 IL CLASELE DE MO;iTENITORI LEGALi 851 1. Clasa I de mo,tenitori Jegali. Desc<mclen,tii_________..__________.____ 851
1.1. Notiunea de descendenti .. 1.2. Dreptul de moc;ten";re al 1.3. Tmpar\irea mo,tenirii intre 2. Clasa a II-a de mo~tenitori legali. Ascendentii privilegia\i si colateralii privilegiati ... 2.1. No\iune. Vocatia la 2.2. Ascendentii privilegia\i 2.2.1. No\iune. Voca\ia succesorala in cazul adop\iei 2.2.2. lmparteala mo,tenirii
2.3. Colateralii 2.3.1. No\iune 2.3.2. Tmpar\eala mo,tenirii 2.4. Concursul clasei a 11 .. a de mo;;tenitori cu so\ul supravie\uitor _ _ _ _ 2.4.1. 3. Clasa a Ill-a de mo'llenitori legali. Ascenden\ii
851 852 852
853 853 854 854 . 855
855 855
855 857
857 858
3.1. Notlune ____ ...---·------·- 858 858 3.2. lmparteala mo,,tenirii - ..· · - - - - - - 4. Clasa a IV-a de mo?lenitori legali. Colateralii ordinari __________ ----~859 4.1. No\lune _ __ 859
4.2. Tmpiir\eala mo~tenirii
------~
----------~----859
5. Caracterele juridice ale dreptuil1i de mo?tenire al sotului supravietuitor ?I al rudelor defunctului din cele patru clase de mo'ltenitori • c c • " ' ' - - - · - - - - - -..·---- 860 6. Aspecte 861
XUI
CU PRINS
L REZERVA SUCCESORALA ?I COT!TATEA DiSPONIBILA _ __
· - - - - - - - 852 1. Rezerva succesorala ---·-----~·---------·--··------------~-~~~~--- 862 1.1. Conslderatii generate - - - - - - - - - - - - - - - - 862
l.2. Caracterele rezervel succesor.ale - - - - · - - - - - - - - - - · - - - - - - - - - - - :L3. Mo;;tenitorli rezerv-atari ?i lntinderea rezervei 1.3.1. Mo5tenitorii rezervatari ?i lntlnderea rezervei succesorale. Reguli genera le 1.3.2. Rezerva sotului supravie\ultor
863 864 864 865
1.3.3. Rezerva descenden\ilor
865
1.3.4. Rezerva ascendentilor
866
2. Cotitatea
866
2.1.N~lune
~
2.2. Cotitatea disponibila speclala a so\ulul supravietuitor
866
II. CALCULUL MASE! SUCCESORALE, Al REZERVEI '.;I AL COTITATll DISPONIBILE
872
1. Considera\ii generale 2. Actlvul brut ~i activul net al 2.1. Activul brut 2.2. Activul net 3. Reunirea fictlva la activul net a dona\iilor 3.1. No\iune 3.2. Reguli privind reunirea ficlivii si stabilirea masel de calcul
872
873 873 873 874 874 874 874 874
3.2.1. Evaluarea bunurilor obiect al dona\lilor supuse reunirii
3.2.2. Bunurile supuse reuniril 3.2.3. Ordinea opera\iilor pentru stabllirea masei de calcul
875
Ill. REDUCTIUNEA LIBERALITATILOR
876
1. Considera\il generale 2. Caile de realizare a reduqlunii _ _ _ _ _ _ _ _ _ _· - - - - - - - - - - - - 3. Ordinea ?i regulile reduc\lunii liberallta\ilor exceslve 4. Efectele reduc\iunii liberalita\ilor excesive
876 876 877
878 878
5. intreglrea rezerve1 succesorale 6. Reduc\iunea unor llberalita\i speciale
879 880
7. lmputarea liberallta\ilor Fl$A NR. 31. DREl'TUL DE OPTIUNE SUCCESORALA
881
I. NOTIUNI GENERALE, SUBIE(Tll ~I CARACTERELE JURIDICE ALE DREPTULUI DE OPTIUNE
SUCCESORl~LA.------~-~----~--~---~----881 1. Notiunile de op\iune succesorala ~i de succesibil. Transmisiunea succesorala provizorie _ _ 881 2. Subiectil dreptului de optlune succesorala
882
_ _ _ 882
2.1. Considera\il generale - - - - · - - -..- - - · - - - - - - 2.2. Mo>tenitorli legall ---··············-- .....--·-···..· - - 882
CUPHINS
XUii
2.4. Vocatia multipla la moetienire - · - - · - · - - · · - - · - · · · - - - - - · - - · - - · · - - · - - · 883 2.5. Creditorii succesibilului 883 - - - ----···-·-······ 3, Caracterele juridice a!e dreptului de -···--···---··--------·-·····-··· 886 IL COND!TllLE DE VALIDiTATE ALE ACTULUi DE OPTIUNE SUCC:ESCJRt\LA II! TERMENUL DE OPjlUNE SUCCESORALA __· - - - · - - · · - - · - - · - · · - - · - - - - .... 892 IV. EXERCITAREA DREPTULUI DE OPf!UNE SU•CCESORA!J.\ ---··----···-·---·······-----·· 897
1. Acceptarea mo5te11irii.. __·-·--··---··------·-····-·········-----··--·············· 897 1.1. Notiunea ji felurile acceptarii mojtenirii 897 1.2. Acceptarea vo!untara a mo$tenirii 897 1.3. Acceptarea fon;ata a mo,tenirii - - · 905 1.4. lntocmirea inventarului ;;ii iuarea masurilor speclale de conservare a bunuritor suc.ces<Jral•e _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _. _ _ _ _ _~909
2. Renuntarea la mo>tenire - - - - - - · - - - - - - - · · - · · - - - - - - 2.1. No\iune
domeniul de aplicare 2.2. Condi\iile renuni;arii la mostenire ji
9l.1 911
._ _ _ _ 912
2.3. Efectele renun;aril la mo>tenire - - - - - - - - - - · - - - - - - · · - - - - 915
FAMILIA
-------------------------------M
fl~A NR. 32. DESFACEREA cAsATORIEI ---·------------····------~!. CONSIDERATll GENERALE _ _ _ _ · - - - - - - - - - - - · .._ _ _ _ _ _ _ 919 II. CAZURILE DE DIVORT ___ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 919 1. Cazurile ,1 motlvele de divor\. Enumerare _ _ _ _ _ _.___ 2. Divor\ul prin acordul so\iior pe cale judiciara _
2.1. 2.2. Cererea de 3. Divor\ul prin acordul so\ilor pe cale 4. Divor\ul prin acordul so\ilor prin procedura
919
____ 920
9W 920 922 923
5. Divortul din culpa ····---···---···- ····--·------ ··-···--···--····--·····--·--··· 925 5.1. Enumerarea cazurilor de dlvor\ din --------····-------·······-925 5.2. Divor1;ul pentru motive temeinice, intemeiat pe art. 373 lit. b) C.civ. _ _ __ 926 5.3. Divor\ul pentru separarea in fapt indelungata _ _ _ _ _ _ _ __ 927 6. Divortul din cauta starii de sanatate a unui so\ _ _ _ _ _ _ _ _ -------~ 927 Ill. EFECTELE
1. Data deslacerii casatoriei 2. Electeie divor\uiui cu privire !a raporturile nepatrimoniale dintre
3. Efectele divor\ului cu privire la raporturile patrimoniale dintre 3.1. Categorii de efecte __
928
928 928 929 929
3.2. Efecte cu privire la reglmul
929
3.3. Dreptul la despiigubiri
931
XUV
CUPRH\JS
3A ObHga\ia de 1ntre\inere fntr2 fo5tii so\i --·--··-··-········--·---·---·-····---- 931 3.5, Presta~la compensatorie ---·-·---··---MM·-~-~~-~.~-~-~------~..~-"'""- 932 4, Efectele divori;ului cu prlvlre la raporturi!e dintre ]i coplil for rninori - - - · · 934 4.1. Considera\ii generale - · - - · - - · ·
4.2. Exercitarea autorita\ii 4.3. Stabilirea iocuintei copiiului dupa divort ---··--·-··-··--··-·---..- - - - - 935 4.4. Stabiiirea contrlbutiei pZlrin~ilor la cheltulelile de cre;;teref educare, !nv8~8tura pregatire profesionala a copilului --·· 936 4.5. Modificarea masurilor luate cu privire la copil 937 IV. ASPECTE PARTICUlARE 937
*'
Fl$A NR. :B. flllATIA i. NOTIUNI INTROOUCTIVE II. O!SPOZITll GENERALE PRIVIND STABIUREA FIUATIEI. PREZUMTIA DE PATERNITATE 1. Clasificarea filiatiei 2. Modurile de stabHire a filiatiei 3. Oovada filia\iei 4. Posesia de stat (folosirea starii civile) - - · 5. Prezum\ia de paternitate 6. Timpul legal al concep(iunii Iii. RECUNOASTEREA COPILULUI 1. No\iune ~i caractere juridice
938 938 938 . 938 938 939 939 940 941 942 942
2. Felurile recunoa~terii ---·····
943
3. Nulitatea 4. Contestarea recunoa5terii 1. Dispozi\ii comune privind ac\iunile referitoare la 2. Contestarea 3. Ac\iunea in stabilirea fiiia\iei fa\a de mama (in stabilirea maternita\ii)
943 944 944 944 947 948
4. Ac\iunea in stabilirea filia\iei fa\a de tatal din afara casatoriei (in stabilirea paternita\ii din afara
949
IV. ACJIUNILE PRIVINO
5. Ac\iunile privind filia\ia fata de tatal din casatorie - - ·
950
5.1. Considera\ii
950
5.2. Trasaturi specifice ac\iunii In tagada paternita\ii, in functie de titularul ei
951
Fl$A Nft 34. OBLIGATIA DE TNTRETINERE
I. NOTIUNE '?I CARACTERE JU RI DICE II. PERSOANELE TNTRE CARE EXISTAOBLIGATIA DE INTRETINERE $1 ORDINEA TN CARE ACEASTA SE DATOREAZ)\ 1. Persoanele intre care exista obliga\ia de intre\inere
955 955 956 956
CUPH!NS
XLV
2. Ordinea ln cate se datorea23: obligat!a de lntretin 3. Particularitii\i ale obllga\iel de "intr0tin0,re_..••...•. ·--······--··············-··········-···················---· 958 ill. CONDl]llLE OBLIGATiEI DE 111. STAB ILi REA SI EXECUTAREA OBUGA]!!EI DE !NTRF.TINERf Nil. 35. AUTORiTATEA PAiR!NITEl\Sl:A ··--------·--·-··-·-··············-··----··-·"". I. NO]IUNE. DURATA $1 EXERCITAREA AUTOR!Ti\]11 Pi\R!NTE~T! ---·-·· 964 II. DREPTURILE $1 TNDATORIRILE 965 Ill. MODUL DE EXERCITARE A AUTORITAJll PARINTE;'iTI --·--··----···------·--·-···-···- 969 L Modul de exercitare a autorita\i1 969 2. Exercitarea autoritatii parinte~ti 1n caz de divort sau In cazul copilului din afara 970 casatoriei, a carui filiatie a lost stabilita fata de piirinti - - - - · IV. DECADEREA DIN EXERCITIUL DREPTURILOR PARINTE$TI _ _ __ · - - - - - - - - - 971
PARTEA GENERALA PERSOANELE
,-
reguia juridlca potrivit careia o lege civil2 se aplic.3 nurnai situa!Hlor juridlce care se
, ivesc In practici:l dupa !ntrarea ei !n vlgoare, !ar nu $i s!tuat1Hor anterloare [art 15 i alin. (2) Constitutia Romaniei ~i art. 6 alin. (1) Cdv. 20091 11]; este un principiu constitutional; pe cale de consecinta, ar fi neconstitutional@ preve" J derea dintr-o eventuala lege c!vHa (ordinara sau organica) sau dintr-un alt act normaj tiv ce ar dispune c.3 acea lege sau ace[ act normativ s-ar aptlca retroactfv; ar putea i
I-
avea caracter retroactiv numai un act normativ de o for\il juridlca egala Constitutiei, , deci numai printr-o lege constitutionala, legiuitorul ar putea stabili di dispozitiile aces-
j__
! Criteriui
I teia se aplica retroactlv.
I j
_] ~.. lege ;, fi retroa~tiva -daC::i ~;,reglementa fie f~pte care, i~ainte d~, intrare~ ei in !
!
vigoare, au dat na5tere sau, dupii caz, au modificat ori au stins o situa\ie juridicii, fie efecte pe care acea situatie juridica le-a produs 1nainte de aceea5i data.
I
-----
' - distinctia tine cont atilt de principiul neretroactivita\ii, cat ;;i de posibilitatea fegiui, . torului de a opta 1ntre aplicarea imediata a legii noi ~; ultraactivitatea legii vechi: , l. facto praeterita: faptele constitutive, modificatoare sau extinctive de situa\ii juridi, ce, realizate in 1·ntregime inainte de intrarea in vigoare a legii noi, cat,; efectele produse de acea situatie juridica inainte de acest moment; acestor situatii Ii se va aplica exclusiv /egea veche {legea in vigoare la data producerii faptei ori a efecteior ei); 2. facto pendentia: situa\iile juridice In curs de formare, modificare sau stingere la data intrc3ril In vigo:are a legii noi; in privin~a acestora, se va aplica legea noud a putea Ii considerata retroactivii), 1nsa legiuitorul poate opta pentru supravieW1rea
l
legii vechi; daca insa elementele ce alcatuiesc constituirea sau, dupa caz,. n1odificarea ori stingerea au individualitate proprte, atunci pentru flecare element se aplic8 Jegea
l !n vigoare la momentui la care acesta s-a produs;
I"
1:1 de exemplu, prescriptllle lncepute ~i neTmplinite ia data intri3rii In vigoare a legii noi reprezint:3 facta pendentia, ca situatii juridice in curs de formare, modlficare sau stingere la data aparltiei acestela; la fel §i posesiile 1ncepute ~i ne!'mplinite la data intrBrii i'n vigoare a !egli noi; ,
I it facto futura: situatiile juridice care se vor na~te, modifica sau du pa intrarea j_ln vigoare a legii noi, precum ~i efectele vii~"..ar
111 Tn cuprlnsul acestei file, aviind !'n vedere 'tema abordata, a fost folosit5 abrevierea C.civ. 2009 pentru a se evita orice posibil2: coofuzie.1n restul fi;;elor, Codul civil din 2009 1 adoptat prin Legea nr. 287/2009, a fost abreviat C.civ.
APLICAKEA LEGll GVILE
ll\i l IMP
privlnta ace.stora1 se va aplica Jegea nou6, afar2 de cazu1 ?n care
vechi.
de drept conf~-;;-··-~~aef·~dat~,.C,~-~···r.~~··-~-~j·~,gea cl~i12 notili··-~~l aplic8 tututor situa~iilor juridice ivite dup8 intrarea el In vigoare, excluz<3nd apiicarea
!
legii dvile vechi fart.Galin. (5) >i (6) C.civ. 2009];
:
astfel, legea· civHa nouil se apl1c:5 tuturor actelor 5i faptelor lncheiate sau, dup3 c;:;z, ! prod use ori savar;;ite dupa intrarea sa in vigoare, precum :;;i situatiilor juridice nascute : dupa lntrarea sa 'in vlgoare [art. 6 alin. (5) C.clv. 2009], precum >i efectelor viltoare ale situatlilor juridice nascute anterior intrarli In vigoare a acesteia_, derivate din starea ~i capacitatea persoanelor, din casatorie, filia\ie, adop\ie ~i obliga\ia legala de intre\i· nere, din raporturl!e de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, ;;i din raporturile de vecinatate, daca aceste situatii juridlce subzista dupa intrarea 1n vigoare a noi 6 alir.. C.civ. -- u!traoetivitotea (supravietuirea) !egii vechi, care presupune aplicarea, unor situa\ii determinate, a legii civile vechi, de~i a fntrat !n vigoare o noua lege civi!a; i - exceptia ultraactivitiliii legii vechi i;;i gase;;te aplicare in doua ipoteze: : 1, dind legea nouil prevede Jn mod expres aplicarea legii vechl; in cazul
APLICAREA IN TIMP A CODULUI CIVIL DIN 2009 - la aplicarea in timp a Coduiui civil din 2009 (intrat in vigoare la data de 1 octombrie 2011), in raport de reglementarile anterioare, trebuie avute Jn vedere 71 dispozitiile Legii nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287 /2009 privind Codul civil (LPA).
1, Legea aplicabila
juridic d'1il
;-------·------. i Regula I - actele juridice nule, anuiabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data ini trarii In vigoare a legii noi sunt supuse dispozitiilor legii vechi, neputand fi considerate : j valablle ori, dupa caz, eficace potrivit dispozi\iilor legii noi [art. 6 alin. (3) C.civ, 2009, I ' art 4 LPA, art. 102 alin. (1) LPA]. ; ----··--~------·--··-~~~-""~--~---
vechi actelor care B!"2'U
anulabi!e sau
afectate de alte (auze de ineftcaritate ta dat2 lntradi in a noi
I
I validitatea clauzei de inalienabilitate instituite prin conven\ie sau testament este I
, Aplitatii
'
guvernata de legea in vigoare la data !ncheierii conventlei sau testamentu!ul (art. 60
1~~
..
proprietatea comuna 1n devalma,ie poate avea ca izvor >i actul juridic numai pentru ! actele juridice 1ncheiate dup5 intrarea 111 vigoare a Codului civil din 2009 (art. 65 LPA); ~J modificarea contractului se face cu respectarea tuturor condiiiilor prevarnte de legea fn vigoare la data modificarii, iar elementele ce nu_fac obiectul modificarli sunt -·----I[
I
--
----~--··-----
1'\PUC/\RE1}, L!:Gl! C!V!LE TN T1fVlP
5
LPA); - dispozitH!e art. 2515 C.civ, 2009 {care permit p~ri;Hor s.3 modiflce, In anurnlte ~onditil, durati:'l terrnenelor sau cursul im:sc1'ip\iei) nu vaiideazB co:nvE'ntille avand ca obiect n1odificarea reglmului legal al nn,
(art 202 LPA). , - prevederile din vechea reg!ementare referitoare !a revocclrea donatiei pentru sur. I venientB de copJI {caz de revocare care a fost prev.3zut de Codu! clvil din 1854, dar care nu a mai fost reg\ementat de Codul civil din 2009) nu se apnca 1n ipoteza In care copilui s-a nascut du pa intrarea in vigoare a Codului civil din 2009 (art. 96 LPA); _,, daca formalitatiie de opozabilitate nu au fost 1ndeplinite cu privire la un contract de loca\iune 1n curs de executare la data intrarii in vigoare a Codului civil din 2009 bu nu I dat 1n ioca\iune este lnstrainat dupa aceasta data, contractul de loca\iune este opozabil dobanditorului numai daca sunt indeplini!e formalitaiile prevazute ia C.civ. 2009 130
,i
- legea in vigoare la data incheierii unui act juridic va reglementa atilt efecte!e cute, adica efectele care s,au produs sub imperiul ei (principiul neretroactivitatii),
data fncheiedi unui ::.tct
~f efecte!e viitoare1 adic3 efectele
tuturor efectelor sale trecutoe ?i viitoare
care se vor produce dupa intrarea in vfgoare a
noi (ultraactivitatea legii vechi} [art. 6 alin. (2) C.civ. 2009 '?i art. 3 LPAJ. Aplicatii legale - efectele juridice ale clauzei de ina!ienabilitate instituite prin conven\ie sunt guvernate de legea 1n vigoare la momentul 'lncheierii conventiei [art. 60 alin. (1) LPAJ; - efectul constitutiv al conven\iei de partaj, precum ~i alte efecte ale acesteia se aplica doar conven~iilor de partaj incheiate ulterior intrarii in vigoare a Codului civil din 2009, , deci conven\Hle de partaj anterioare produc efectele reglementate de legea in vigoare , la data 1ncheierii lor, ceea ce lnseamna, 1ntre altele, cii au efect dedarativ [art. 66 !
i
alin. (1) LPA]; - dispoziiiile art. 1271 C.civ. 2009 privitoare la impreviziune se aplica numai contractelor lncheiate du pa intrarea in vigoare a acestui cod (art. 107 LP/\,); - dfspoz!tiile art, 1274 C.clv. 2009 privitoare la transferul riscudlor ln contracteie translative de proprietate se aplica numai contractelor inrheiate dupa intrarea lui in vigoare 108 LPA); - contractele de mandat inchelate lnainte de lntrarea Jn vigoare a Codu!ui civil din 2009, pentru care pBrtfle nu au prevazut un termen,. raman supuse legfi In vigoare la data incheierii ior (art, 142 LPA).
- anumite dispozi\ii ale Codului civil din 2009 referitoare la obiiga\ia de garan\ie contra viciilor iucrului vandut (deci la un efect ai contractului de vanzare), anume art, 1710, art. 1711, art. 1712 alin. (2) :;i art. 1713, se apiica :;i ln cazurile 1n care vicii!e ascunse au lost descoperite dupa data intrilril in vigoare a Codului civil din 2009 121
6
APUCAREA lEGll CIViLE IN TlfVlP
ratoruiui, se aplicii ~i contractelor lncheiate 'ina!nte de data intrari! Jn vigoare a acestul ln cazui In crJre cornportamentu! cump3r3torului care pricinuie~te deicecC(iur1ea intervine dupii aceasta data (art. 122 LPA); - daca !egea nu prevede altfel, dlspoz.itlile art. 1734 C.civ. 2009, referitoare la concursul !ntre preerr1ptorl, se aplica ~i drepturllor de preemptlune izvorBte dir: contracte fncheiate !nainte de iotrarea in vigoare a actualuiui Cod civil (art 125 LPA); - dispozitlile art. 1807 Cciv. 2009, care, intre altele, rnnfera locatorului o aqiune directa de sublocatar, sunt aplicabi!e contractelor de sub!oca;iune lncheiate dupii data intrarii In vigoare a Codului civil din 2009, cniar >i in cazurile 1n care contractul de locaiiune s-a lncheiat anterior acestei date (art. 128 LPA); - dispozitiile art. 1810 C.civ. 2009, care institule o cerin\a supllmentaril ·in ceea ce prive§te taclta reloca\lune fata de reglementarea anterioara (1ndeplinirea obliga\iilor de catre locatar), sunt aplicabile in cazul tuturor contractelor de loca;iune al caror termen se 1mpline,,te du pa data intrarii in vigoare a Codului civil din 2009 {art. 129 LPA); - prevederile art. 1823 C.civ. 2009 referitoare la 1mbunata\irile efectuate de locatar se aplidl :;i contractelor de locatiune in curs la data intrarii in vigoare a Codului civil din 2009, dadi lucrarile adaugate sau autonome au fost efectuate dupa aceastil data (art, 131 LPA); - art 1834 C.civ. 2009 (privitor la a nu mite particularita\i In cazul decesului chirla:;ului) se aplica si contractelor de inchiriere a !ocuin\elor aflate ln curs de executare la data Codului civil din 134
2, Legea aplicabila p.rescriptiei exi:indive :ii decaderii lncepute si neimpiinite la data intrarii in vigoare supuse dispozi\lilor iegale care le-au instituit [art 6 si (2) C.civ. 2009 (referitoare la lmposibiiitatea de principiu de suspendare :;i intrerupere, dar si la for\a majora drept cauza generala de suspendare a termenelor de dedldere) se aplica numai termenelor de decadere care au In a Codului civil din 2009 205 isp
IWUCAliEt1 LEGil CIVILE]N TIMP
--
-
7
''HH~ • • ~-·----~~---~-----------
-- ca fa pt juridic; este supusa legii in la dat;; producBrii sau sa11arsirii 1mon,iurii· rii sau care incidenta accesiunii:
- daca este vorba Norme
faptr~
va fi apHcabi!3 legea 'fn Vi!!oai·e la mornentul
- dispozitil!e art 5·75 C.civ. 2009 {referitoare la acceslunea n2tura!a a anirnale!or) se aplicii situa\iilor ni:iscute dupa intrarea 'n vigoare a Codului civil din 2009 (art 57 LPA); - In toate cazuriie fn care acces!unea imobiiiara artific!a!;J presupune exercitarea unui drept de op\iune de catre proprietarul imobilului, efecteie accesiunii sunt guvernate de legea 1n vigoare la data 1nceperii lucrarii; la 1ndeplinirea conditiilor prevazute in art. 56 alin. (1) LPA privind aplicarea dispozitiilor Codului civil din 2009 referitoare la dob3ndirea drepturllor reale imobi!iare prin efectul lnscrierii acestora Jn cartea funciara, ori de cate ori proprietarul imobilului are un drept de op\iune, el dobande,te , dreptul de proprietate asupra lucrarii 1ncepute dupa intrarea 1n vigoare a Codului civilj . de la data cererii de chemare in judecatli prin care a solicitat recunoa,terea dreptuiui
pana
'!
sau de PF()jllietate asupra lucrarii, daca ac\iunea a fost. admisa (arto.58 LPA)_._ · - - · ·
3.2.
i
T~ca efect al posesiei de lungii ci'urata, va Ii sup~sa dispozitiilor 1n vigoare la momentul I i la care a 1nceput posesia [art. 6 alin. (4) C.civ. 2009]. si!~~·&li;;,;;,ibi!e.J -daca po~esia asupra unui imobil a inceput anterio~irrtrilrii 1n vigoare ~ Codul;;i civif din 2009, uzucapiunea va fi guvernata de reglementarea anterioara, indiferent daca era deschisa ori nu carte funciara pentru imobilul respectiv; '
I
dac.3 posesia asupra unul imobil a lnceput ulterior momentu!ui intrarii In a Codului civil din 2009, iar pentru acel imobii era deschisa carte funciara, se vor aplica dispozi\iile legii actuale, cu precizarea ca, pana la 1ndeplinirea condi\iilor prevazute 1n art. 56 alin. (1) LPA privind aplicarea dispozitiilor Codului civil din 2009 referitoare la dob§ndirea dreptur.ilor reale imobiliare prin efectul lnscrierii acestoro cartea funciara, uzucaplunea extratabulara prev@zuta 1n art 930 C.clv, 2009 l~i produce efectele de la data introducerii cererii de chemare in judecata prin care s-a solicitat constatarea 1ndeplinirii cerintelor legale ale acestui mod de dobandire, daca ac\iunea a fost : admisa, respediv de la data invocarli excep~iei uzucapiunii, daca aceasta exceptie a lost admisa 82 LPA, modificat prin Legea nr. 60/2012 de aprobare a O.U.G. nr. 79/2011j; daca posesia asupra unui itnobil a lnceput Jn lnterva!ul de timp 1 octombrie 2011 (data intraril in vigoare a noului Cod civil) ~i 20 aprilie 2012 {data intrarii 1n vigoare a Legii nr. 60/2012 de aprobare a O.U.G. nr. 79/2011 pentru reglernentarea unor masuri necesare intrarii in vigoare a legil nr. 287/2009 privind Codul civil, deci data modificarii art. 82 LPA), dar !a ace! moment nu era deschisa carte funciara pentru imobilul respectiv, uzu~apiLinea va.Ji...supusil dispozi\iilor Codului civil din 1864,
rn
8
APUCAREA LEGll CIVILE iN TIMP
aCE!as:ca solutie decurg3nd din art. 6 al in. (4) C.civ., lpoteza nefiind 2coperita de art. 82 !n forma modificat::i; pentru poseslile lncepute du pa 2.0 2012, daca nu era deschlsi1 carte funciara oentru lmobilul respect!v, uzucapiunea va fl reglementata de arL 930 C.c!v.; - uzucapiunea mobi!iara (art, 939 Cciv 2009) va pulea fi invocata numai daci\ poulterior datei de 1 octombrie bunului mobil a
posesia (fapt juridic), In general, va produce acele efecte recunoscute de legea la momentul 6 Cciv. - dispozi\iile art. 920 C.civ. 2009 (referitoare la intervertirea detenjiei precare posesie) se aplica numai cazurilor de intervertjre ap5rute ulterior lntr5rii In v1eri;,,-e Codului civil 81
legea aplicabilii dezmembriimi:ntelor dreptului
proprietate privata
4.1. Dreptul de superfide - va fi guvernat de Codul civil actual numai daca a fost constituit ulterior a
68
4.2. Dreptul de uzufruct, dreptul de uz ~i dreptul de abital;ie drepturile de uzufruct, potrivit art. 69 LPA, precum ~;, pentru identitate de ra\iune, drepturile de uz ~i drepturile de abita\ie in fiin\a >i dupa intrarea in vigoare a Codului civil din 2009 se exercita potrivit dispozi\iilor acestuia, dadi nu se prevede altfel prin nr. de in a Codului civil. - dispozi\iile art. 714 Cciv. 2.009 (referitoare la cesiunea uzufructului) se aplica ferent de data constituirii uzufructului; in cazul uzufructului constituit prin crnnw>ntie !ncheiata anterior intraril 'in vigoare a Codului civil din 2009 1 acesta este ~i rarnar1e incesibil, mai pu\in in cazul in care paf\ile convin altfel (art. 70 LPA); - dlspozi\iile art. 715 alin. (2)-(4) Cciv, 2009 (referitoare la opozabi!itatea sau lnce-
tarea anumltor contracte-) se api1-c3 numai In cazurile ln care lncheierea sau relnnoirea contractelor de loca\lune ori de arendare are loc dupa intrarea 1n vigoare a Codului civil din 2009 (art, 71 lPA); - dispoziliile art, 746 alin. (1) lit. e) Cciv. 2009 (referitoare ia stingerea uzufructului , prin neuzi se aplid drepturilor de uzufruct constituite ulterior intrarii ln vigoare a ! Codului civil din 2009 (art 72 LPA); - dispozi\iile art 747 C.civ, 2009 (referitoare la stingerea uzufructului orin abuz de folosinta) sunt aplicabiie ~i !n cazul uzufructului constituit anterior intrarii in vigoare a Codului civil din 2009, daca abuzul de folosin\a este savar§it ulterior acestei date
73
APUCAf>;EA LEGll Cl\/lLE
THVlP
t11spoici\llie crL 748 tJlin. C"civ. la uzufructu!ui pieirea bunului) se aplic3 ln toate c:azurlie in care bunul a fost dlstrus u!terlor intr3rii 1n a civil din 2009 74
viHoar·e ia momentul la care a fast constituit [art. 6 stir1eere" prin neuz a ser~ se aplica numai drepturilor de servitute constituite uiterior lntrarii ln vigoare .a civil din 2009 75
- obliga\iiie nascute din faptele juridice l!cite (fapte extracontractuaie) sunt supuse disJa data lor 103
· Gestiunea de afaceri
~
se va ap!lca acea lege In vigoare I.a momentul la care a inceput gestiunea 1 fie i efectuarea unui act material, fie a unui act juridic, facut cu inten\ia de a gera resele altu1a 110 - este guvernata de legea in vigoare la momentul la care solvensul a executat de care nu era - este guvemata de legea ln vigoare la data la care s-a produs lmprejurarea ce a dus la imboga\irea neimputabi!a, dar fara ternei jur'dic, a unei persoane, !n
6. Legea aplicabila nascute din faptele juridice ilicite (fapte extracontractuale) ce atrag punderea civilii delictuala sunt supuse dispozi\iilor legii in vigoare la data 1JHJm1ce1 lor extracontractuale n5scute din rillspunderea civil8 delictuaJa 1nainte vlgoare a Codu!ui civi! actua 1sunt sup use modurilor de stingere prevBzute
llE
7. tegea aplicabila
mater:1e de mc•l;!tE:nu:e legala
- este guvern.ata de legea In vigoare la data deschiderii succesiunii, adlc3 celui a este vorba prevederile art. 958 !ii art 959 Cciv. 2009 (reforitoare la cazurile de aplica numai faptelor savilr~ite dupa intrarea in vigoare a Codului civil din 2009, inainte de 1 octornbrie 2011 93 chiar daca a
S
10
APUCARE/l, LEGll CIVILE
TIMP
in privinta valiciit3tii testarnentu!ui,. acesta f!!nd uri .act juridic, se va avea ln vedere legea Tn vigoare la mornentul intocrnlrii lui, pe cand In privinta efectelor acestula, se va .avea In vedere de la rnomentu! deschider!i succesiunli. vaiabil!tatea c!auzei de inalienabtlitate instituite prin testament este orn1e>rne1:" In vigoare la data 1ncheierii acestuia, iar efectele clauzei sunt "'"'ernc1·rp 60 alin.
··~~·--··-~·~····-~~
efedelm: viitoare ale altor situatii
art. 6 alin. C.dv. 2009
£xc:e1:rfil de la : art. 6 aHn. !
C.dv. 2009
uricu~:e
trecute
- efectele viitoare ale altor situatif juridice sunt guvernate 1 de regu!a, de legea ln la data ori lor 6 al in. C.dv. 2009 art. 3 - dispozi\iile legii noi sunt apllcabile efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute anterior intrarH In vigoare a acesteia, derivate din starea !}i capacitatea persoanelor, din ci'isiitorie,filiatie, odoptie ~i obligatia legalii de intret;inere, din raporturile de pro· prietate, incluslv regimul general a! bunurilor, ~i din raporturile de vecinatate, dacii aceste situatii jurldice subzista dupa intrarea In vigoare a legil noi [art. 6 alin. (6) - dispozl;iile art. 602-625 C.civ. 2009 (referitoare la llmltele legale ale proprletate) nu se aplicii sltuatiilor jurldice nascute anterior lntraril in vigoare a Codului civil actual (art. 59 LPA); - dispozitllle art. 630 C.clv. 2009 (referitoare ia depac;irea inconvenlentelor normale ale vecinatatil) se apHca numai inconvenientelor cauzate dupa data intrarii In vigoare a Codului civil din 2009 (art. 61 LPA); - dispozi\iile art. 641 C.civ. 2009 (referltoare la regula majorita\ii sau a unanimita\ii materia coproprieta;ll) se aplica numai actelor juridice lncheiate dupa intrarea a Codulul civil din 2009 52
• Recurs 111 interesul /egii. in interpretarea 'ji aplicarea dispozi!iiior art. 5, art. 201, art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea In apllcare a legil nr. 287/2009 privind Codul civil 'ji ale art. 6 a!in. {4), art. 2512, art. 2513 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, prescrlp\iile extinctive incepute anterior datel de 1 octombrie 2011, lmp!inite Ori nelmplinite la aceea,i data, raman supuse dispozl\iilor art. 18 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, republlcat, astfel incat atat lnstantele de judecata, din oficiu, cat ,,1 par\lle interesate pot invoca excep\ia prescrip\iei extinctive, indlferent de stadiul proce· sual, chlar in iitigii incepute dupa 1 octombrie 2011 (1.C.C.J., Completul competent sa judece recursu! !n interesul legii, Decizia nr.1/2014, M, Ot nr. 283 din 17 aprilie 2014).
APUCAHEA LE(d! ClVitI Recurs 'in interesul ff:'gfi, ~l
ln
achizlthit:
THVlP
JJ
sub imperiul
ltT;plinite
intrarea ln vigoare a Leg!! nr_ ] /1996, dq,1u1me !'n constatarea dob8ndirii de carte funciara su11t d-e rli,nnrltiii0 vechl 1 respectlv ale Decretului-!ege nr, din 14 oGtornbrie 2008). m Recurs In interesul legii. Tn ?i apHcarea art 22.3 raportat la art 39 ailn. din nr. '71/2011 pentm punerea 1n ap!icare a Legii nr. 287/2009 privind Codui civil, art. 396-404 C.civ. 2009, referitoare la efectele divortuiui cu privlre la raporturi!e dlntre piirin\i ,; cop1ii lor minori, sunt aplicabile §l cerer!lor de divort formulate lnainte de fntrare;:J 1n vigoare a noulul Cod civli ;;l aflate pe rolul instan\elor de judecata in caile de atac (LC.C.J., Cornpletul competent sa judece recursul 1n interesul legii, Decizia nr. 4/2013, M. Of. nr. 226 din 19 aprilie 2013). • Daca pr!n lege nu se prevede altfel, procesele ?i cererile In rnaterie civila sau cornerciala in curs de solu·· tionare la data intr11rii !n vigoare a Codului civil se soiutioneaza de c:3tre lnstante!e legal lnvestlte, !n conformitate cu dispoziliile legale, materiale ~i procedurale In vigoare la data cl.ind ocestea au Jost pomite (art. 223 din Legea nr. 71/2011). Ca exemple de dispozitii o/e Legii nr. 71/2011 core previid altfel rnen\ionam ort. 39 a/in. (2), a7a cum s-a re\inut in Decizia nr, 4/20.13, pronuntata in recurs in interesul legli, prin care s-a stabilit ca ,,prevederile art. 396-404 C.dv., refer'1toare la efectele dlvor\ului cu privire la raporturile dintre parin\i ;;i copiii lor minori, sunt aplicablle ;;i cererllor de divor\ formulate 1nainte de intrarea In vigoare a noului Cod civil si aflate pe rolul instan\elor de judecata in caile de atac, art. 39 al in. (2) din Legea nr. 71/2011 reprezentand 0 norma derogatorie de la prevederile art. 223 din aceea?i iege". De asemenea, in Decizia nr. 1/2014, pronun\ata in recurs in interesul legii, s-a re\lnut art. 201 din Legea nr. 71/201.1, text legal situat 1n capltolul VIII, seqiunea 1, intltulat ,,Dispozi\ii tranzitorii ;;i de punere in aplicare a car\ii a VI-a «Despre prescrip\ia extinctiva, decadere §i calculul termenelorn a Codului civil", constituie, atat prin arnplasarea sa ·;n corpul legii, cat ;;i prin campul sau de aplicare , destinat reglarii tranzitorii a domeniului particular privitor la prescrip\iile 1n curs la data intrarii in vigoare a Codului civil - o norma tranzitorie speciala (sau norrna conflictuala speciala). Cum specialul deroga de la general '.ii se aplica cu intaietate, insearnna ca dispozi\ille art. 223 nu vor putea fi aplicate niciodata in reglarea conf!ictului de drept intertemporal privitor ia regirnul aplicabil prescriptiilor incepute >i implinite ori neimplinite la data de 1 octombrie 2011, fond inlilturate de la aplicare de norma conflictuala speciala a art 201 din acela,1 act norrnativ, devenind lipsit de relevan\a faptul ca procesul a inceput dupa data de 1 octombrie 2011, din perspectiva problemei de drept analizate.
ca
re!a\ia sociala, patrimoniaia sau nepatrimonialii, reglernentatii de norma de drept
raport socia/1 fn sensul ca prive?te exclusiv relatii !ntre persoane, persoane fizice ori persoane juridice, chiar ~i atunci cand conduita pe1·5o;rnE,ior
leg3tur.3 cu anumite lucrurl; raport volitional, in sensu! prin reglementarea de catre norma de drept civil. raportul juridic reprezinta vointa /egiuitoru/ui; - atunci cand raportul juridic are ca izvor vointa pi'irtilor, adica se najte dintr-un act juridic civil, raportul juridic prezinta caracter dub/u volitional; se gasesc pe pozftie de egalitate juridica, acest caracter semnificand ideea civil.
ca
IZVOARELE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL CONCRET
1. Clasificarea izvoarelor raporturilm: juridice dvile concrete cum depind sau nu de vointa umana, izvoarele raporturilor juridice civile con· se Impart ·in fapte {ale omulvi) ji evenimente (numite uneori, relativ impropriu, ~i
fapte naturale);
- dupii sfera lor, deosebim 1ntre fapt juridic in sens /arg {!ato sensu) $i fapt juridic in
sens restrdns 1. Evenimerte
acele \mprejurari care se produc independent de vointa omului $i de care legea , : leagii anumite efecte juridice; m spre exemplu: moartea lnseamn.3 lncetarea capacit3til de folosin~a ~i de exerdtiu, i -
--r-
marcheaza momentu! d-eschlderii succeslunH etc.
omuiui
Acte HJYll
actiuni -~le omui~i savar'.;ite cu intentia de a produce efecte juridice, : adica de a na~te, modifica sau stinge un raport juridic civil concret. : . · 1 -· aqluni ~le omului savar5ite faro intentia de a produce efecte j~ril dice, dar care i>i produc efectele 1n temeiul legii; · a din c~tegor~a faptelor }urid!ce ln sen: re. st~~l!is (strfcto sen:~) fac '
I
: .l____...f"lrle 51 even1mentele (faptele natura1eJ,_cl!fE!Fen\a de sl
HAPCRTULJURIDIC CJVlL
13
Tn sens larg ,?i
,
~
aq1un1 sau a1e une1 persoane pnr; care caic.5 dreptunle sau intereseie legitirne alr unP1
G
te persoane, provocandu·se astfel un pre1ud1c1u I
_ matenal sau moral (art. 1349, art, :351·1395 C.c1v.).
- v1zeaza opunerea actulw JUridic de faptu/ Juridic in injeles restrans, int~r. acestea exista 1mportante diferente de reg1m 1urid1c1 sp1e exempiu a) faptul jund'c in ln\eles restrans poate f1 probat, in prmc1p1u, fara 1ngrad1n, fond adm1sibl! ocice m•jloc de pcoba, in vrerne ce dovada actelor JUndice c1v1le este ,
tnteres.ui
ciasificfir!i
supusa unor condi\ii restrictive; b) capacitatea civilii cunoa,te reguli diferite, dupa cum este vorba de acte juridice civile sau de fapte ju rid ice In in\eles restrans; c) reprezentarea opereaza numaf In materia actelor jurldice; cl) problemo exclusiv in cazul etc.
IIL STRUCTURA RAPORTUtUI 1. Elementele constitutive ale raportului juridic civil - persoanele fizice ori juridice,
de
calitate de
de drepturi subiective civile sau
civile.
- totalltatea drepturiior subiective civile ~i a obliga\i'ilor civile pe care le au - conduita par\ilor, adica ac\iunile sau inac\iunile
Obiectul
care sunt 1ndrituite par\lie sau
care sunt
Consideratii gene·raile laturi!e nutuh.;i rapor
- latura activa, alcatuita din drepturile subiective civile; -~ latura pasiv8, alcatuit<3 din obfiga~iiie civile core!ative.
ca
i
raportul juridic real ~i eel nepatrimonial sunt raporturi simple, in sensul subiectul activ are in principiu nurnai drepturi, lar subiectul pasiv nedeterminat are nurnai obli· gaiia negativa de a nu face nimic de natura sa adudi atingere exerci!iului dreptului real ori i ," :~i de c3tre,titularu! '
14
R1WORTUUURIDIC CIVIL
juridic obh'gationol (de creant3} poate i1 nu numal un raportjuridic slrnplu1 raport juridic complex, ln sensui fi-ecare parte a raportului juridic poate
ca
at§t
clvi!e.
posibllitatea subiectului activ, 'fn limitele norme!or juridice civlle, de a avea anurnita conduita, de a pretinde subiectului pasiv o conduita corespunz:.ltoare 1 lar, In caz de de a a statului. 1. subiectiv civil este o posibilitate putere) recunoscuta de legea civila subiectului activ (titularului); 2. dreptul subiectiv civil presupune trei componente, anume: a) posibilitatea subiectului activ de a avea el lnsu~i o anumita conduita, in iimitele prevazute de lege; b) posibilitatea subiectului activ de a pretinde, 1n limitele stabilite de lege, subiec· tului pasiv sa aiba o conduita corespunzatoare (sa dea, sa faca ori sa nu faca ceva); c) posibilitatea subiectuiui activ de a recurge la concursul for\ei de constrangere a statului, daca dreptul sau este nesocotit sau 1ncalcat, pentru a ob\ine conduita corespunzatoare ce ii incumba subiectului pasiv; 3. existen\a dreptului subiectiv civil nu trebuie confundata cu exercitiul acestuia, deci posibllitatea juridica nu este acela~i lucru cu posibilitatea materializata (cu efectiva
In valoare a
2.2.2. Clasificarea drepturilor subiective ci'IJile
2.2.2.1. Drepturi subiective civile absolute ~i drepturi subiective civile relative f
C~1i~riut de
cum titularul dreptului poate sa ~H exercite, cu sau fara concursul drepturile subiective civile sunt absolute >i relative; w. uneorl, se considerii ca opozabilitatea drepturilor ar fi crlteriul acestei c!asific3ri, 1nsa, ca realitate juridica, orice drept subiectiv civil este, ln prlnciplu, opozabil tuturor subiecte!or de drept, i"ri sensul ca acestea din urma nu pot sa TI nesocoteasc5; distinc1ia lntre cpozabilitatea erga omnes a dreptului real (mai larg. a dreptului absolut) >i opozabilitatea fa\a de debitor a dreptului de crean\a la dreptului re!ativ) este consecinta unei confuzii lntre, pe de o parte, opozabilitatea unul drept1 1ar, pe de alta efectul unul Noilune: drepturile In temeiul carora titularul !or poate avea o anumit5 conduit3 1 a avea nevoie de concursu! altor persoane pentru a le exercita; -in aceasta categorie intra drepturiie reale ~i drepturile nepatrimoniale.
clasificare
fara :
absolute '
I ~~~::~ titularul este determinat, ca subiect activ al raportului juridic 1n al carui i
8
I '
I
continut intra, subiecrnl pasi11!iind nedeterminat, format.din toa.~e celelalte persoane; '
RAPC>RTULJUR1DIC CiVIL
15
obiig1t\ia "n1·10ralnde a nu face rev;ne tuturor ceiodalte persoane- (uneori se
absolut e~s·t(fe:__oj2_()1
J
l\lotiune: drepturile Jn temeiul carora subiectul actiV (titularul} poate s2 pret1nd;5 SL!, biectului o anun1lta conduit.a, fiira de care mc1m·u1 nu poate fl ex1r•rcitat: -- in aceasta intra toate drepturile d€ rrc:an:ta.
Laractere 1. este cunoscut atat subiectui activ (creditorul), cat si eel pas iv (debitorul); 1
2, ii corespunde fie o ob!iga\ie de a cla (ac\iune), fie o obliga\ie de a face (actiune), fie
·1·
[ o obliga\ie de a nu face (ab\inere); , J 3. obligatia corelativ@ incurnba numai subiectului paslv {uneori se af!rma, relativ 1 1
l_irripropfi<J-'
ca dreptul_relativ esteopozabil_numai subiectului p~siv):. _ _...___ _j
Dre:pturi subiective civile patrimaniale ?i drepturi subiective civilt nepatrimoniale Criteriu~
- dupa natura continutului drepturilor subiective civile, acestea sunt patrimoniole
de c!asifica;e
nepgtrimoniale.
Notlune: drepturile al caror continut poate Ii evaluat 1n bani;
- intra in aceasta categorle: a) drepturile reale; b)drepturile de'.~~~.r1~.__------·-···--·---····--··--··---····-------·---·---l - drepturile st1iJle,ct111e patrimoniale 1n temeiul carora subiectui activ t§i poate exercita prerogativele asupra unui bun, In mod direct ei nemijlocit, fara concursul altei persoane; - titularul dreptulu·1 este cunoscut, 1n timp ce subiectul pasiv este nedeterminat, fiind format din toate celelalte persoane; - drepturile reale sunt expres prevazute de lege (art, 551 C.civ.) §i sunt 11mitate ca
Dreplturi reale
numar; dreptului real Ii corespunde obliga\ia generaia ~i negative de a nu i se aduce atingere; - dreptul real este lnsotit de prerogativa urrn.3ririi ;;i de prerogatlva preferintel; prerogatlva urrnC!ririi: posib.1litatea titularului dreptu!ul rea\ de a unnarl bunul ln m.3inile oricui s-ar g8s1 ~idea pretinde restituirea lui; spre exemplu: proprietarul !~! poate revendica imobHuJ de la orice persoana care It de1ine; tituiarul unei servituti Jqi poate exercita dreptul, chiar dac.3 fondul aservit a fost lnstr2iinat de proprietarul origfnar; Jn cazul dreptulu! real de ipoteca, daca debitorul care a garantat restituirea unei sume de bani tmprumutate prlntr-o lpoteca arlnstraina bunul ipotecat -?l nu ;;l-ar executa de bunavoie obiiga!la de restituire a sun1ei lmprumutate, atunci creditoru! ipotecar poate urrnari bunul afectat garantiei ?i 1n rnainile nou!ui pro1111
1 1
l
prletar etc.; m prE'rogativa preferintei: prerogativa tltularului dreptufui real de rea\iza drep- ! .. __l!JI cu prioritate fa\a de titul.arii altor drepturi; de exemplu: din pretul~ burculul lpo-J
RAP0RTULJUR1DiC CIVIL
16
----·----------- --------tecat, scos !8 vanzare sHlta
... -----· ,,_ - --··----Hcitatie, rnai intai l:;;i va satlsface crean~a creditorul lpotecar, ca titular a! dreptului real de iar nun1ai eventualu! rest va ·-------~-·-~ ~-~
distribu1t
al
--~
urm5rit.
-- dreptLlrlle subiectlve patrimor.iale In temeiul c&rora subiectui activ, nurnit crE,di1.or, faca ori sa nu faca poate pretinde subiectului nurnit debitor l
sa
sa
sub sanctlunea constr3ngerli de catre stat; - sunt cunoscut! atat subiectul activ (creditorul}, cat gi subiectul paslv (debltorul); - sunt nelirnitate ca nurriar ~l nu sunt prev;;izute expres de lege; ·- drepturile de creanta izvorasc din acte juridice (contracte sau acte juridice unilaterale), precum ?i din fapte juridice 1n sens restrans (fapta ilicita cauzatoare de prejudicii, gestiunea de afaceri, plata nedatorata ~i lmboga\irea Iara justa cauzaj; - dreptuiui de crean\a 'ii corespunde fie o obliga\ie de a da, fie o obliga\ie de a face, fie o obliga\ie de a nu face, care inseamna insa obliga\ia debitoruiui de a se ab\ine de la ceva ce arfi putut face dad nu s~ar fl obligat la absten\iune;
_-dreptu! de cr~anta nu e~te lnsotit de prero~~tl~~ urrr>~rirl.!_ ~1 _cea a pre~~rlntei·----~ r
- obl!ga\ia generala de a nu face, corelativil unui drept absolut 5i care incumba : subiectului pasiv, nedeterminat, nu trebuie confundata cu obliga\ia de a nu face, !
?recizare
corelativa unui drept de crean\a, care 1i revine unui subiect pasiv determinat (debitor) 5i care presupune ab\inerea de la o ac\iune la care ar fi fost indrituit daca nu 5i-ar fi asumat obliga\ia t'
----- -
,, ___ .,
fata de creditor
. --------
--
--·
.
I l\lo\iune: drepturile al caror continut nu poate fi exprimat in bani;
1I !
intra in aceasta categorie: a) drepturi care privesc existen\a ,; integritatea fizica sau morala a persoanei (dreptul ia via\a, dreptul la sanatate, dreptul la onoare sau la reputa\ie, dreptul la demnitate etc.); b) drepturi care privesc identificarea persoanei (dreptul la nume, dreptul la domiciliu, dreptul la stare civila, dreptul la na\ionalitate etc.); intelectuala din
masura in care nu sun!
2.2.2.3. Drepturi subiective civile principale qi drepturi subiective civile accesorii -Criteriul d.;; clasiffr;:are :subiective
civi!e
- dupa criteriul corelatiei dintre drepturile subiective civile, acestea pot
sau , Noiiune: drepturile care au o existenta de sine statatoare, a caror soarta nu depin1de de a altor drepturi; i -toate drepturiie nepatrimoniale sunt drepturi principale; - majoritatea drepturilor de crean\a sunt clrepturi principale; sunt drepturi reale principaie: a) dreptul de proprietate (publica >i privata); b) dezmembramintele dreptului de proprietate privata (dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitatie, dreptul de superficie, dreptul de servitute); c) dreptul de administrare al regiilor autonome sau, dupa caz, ai autorita\ilor administratiei publice centrale sau locale !ii altor institu\ii..£.ublice de interns national, [
i
I
l_.
R/.\PORTULJUR!DIC CJ\/IL
io1osii1\acs rezultdi din concesiiJne 871-873 e.J dreptul de fo!usintti cu tit!u asupra bunurilor proprletate
17
a statului
sau a unit3tilor In conditlile utllltate publlca f) dre-ptul de folosinta a unor bunuri proprletatea anurn!tor persoane juridice 1 con ferit de anex8 etc. NO~iltne:
subiecbve .;;ivHe acc-esor~l
drepturile care nu au o exlstenta de sine statatoare 1 in sensul ca eie fiin··
teaza pe !§nga aite drepturi subiective civile, acestea din urma avand rolul de drepturl principale; - drepturile accesorli pot avea ca drept principal numai un drept de creanta; - sunt drepturi reale accesorii (care au 1ntotdeauna ca drept principal un drept de creanta): a) dreptul de ipotecil (art. 2343-2479 C.civ.); b) dreptul de gaj (art. 2480-2494 C.dv.); c} prlvilegille (art 2333-2342 C.civ.); , d) dreptul de reten\ie (art. 2495-2499 C.civ.); 1 -sunt drepturl de creanta accesorii: a} dreptul de a pretlnde dobanda; b) dreptul de a pretinde presta\ia nilscutil din dauza penala (art. 1538-1546 C.civ.); , c} dreptul subiectiv care izvora,te din fideiusiune (art. 2280-2320 C.civ.);
d) dreptul de a pretincje arvl!na (art. 1544-154~ C.tivl____________ __ i soarta juridica a dreptului accesoriu ova urma pe aceea a dreptului principai; daci1 dreptul principal va fi desfiintat, aceea~i soarta o va avea ~i dreptul accesoriu, In j ·--~eiul principiului acc_c:sa~ium sequitur erincpale. __________.._____ ·--~-
!
I-
I
d;isifaarii
2-2.2.4, Drepturi subiective civile pure ~i simple §i drepturi subiectivc civile afectate de moda-
liillti c~·it£riut
l -~ias.ificare : :::-ubiective !
ch1f!?::
?i
dupil criteriul gradului de certitudine conferit tituiarilor, drepturile sul)ie<:fo•e fi sau de Notm,ne: drepturile care confera maxima certitudine titularilor !or, deoarece nici tenta ~i nici exercitarea lor nu depind de o imprejurare viitoare; ele pot fi exercitate lmediat ce s-au nascut; necondi~ionat; sunt
Notiune: drepturi!e a caror existenta ori exercitare depinde de un eveniment viitcr, slgur ori nesigur ca rea!izare; mr,da:litiltilede care poate fi afectat un drept sont: termenul (art 1411-1420 C.civ.i, 1399,1410 sarcina.
18
RAPOHTUL JURIDIC CIVIL
- exercitarea unui drept subiectiv civil nu este obiigatorie 1 fiincl i.3sata la !atitudinea
acestuia,
. rumulative care exercttarea subiective cMle
1. dreptul subiectiv civil trebuie exercitat cu respectarea 1egli $i a rnora!e1 [art. alin. (1) Cciv.j; 2. dreptul subiectiv civil trebuie exercitat in limitele sale externe, atilt de ord;n material (de exernp/u, propr1etarul unui teren nu poate sa construiasca dincolo de linia vecinata\ii), cat 'i de ordin juridic (spre exemplu, creclitorul nu poate pretinde debitorului sau mai mult deciit acesta ii datoreaza); 3. dreptul subiectiv civil trebuie exercitat in limitele sale interne, adica numai potrivit
scopului economic ~l social In vederea
c~ruia
,i
este recunoscut de lege, iar nu In scopul
de a vatama sau pagubi pe altul ori intr-un mod excesiv nerezonabil, contrar bunei-credin\e {art. 15 C.civ.); 4. dreptul subiectiv civil trebuie exercitat cu buna-credin\a [art. 57 din Const:itu\ie, 14 alin. (1) C.civ.j.
2.2.3.2. Abuzul de drepl
Elerr;ente
con::.Ututlv10
- niciun drept nu poate fi exercitat scopul de a sau pagubi pe altul ori lntr-un mod excesiv >i nerezonabil, contrar bunei-credin\e (art. 15 C.civ.); - abuzul de drept nu lnseamna depa5irea limitelor exteme, de ordin material sau ale dreptului respectiv, ipoteza In care am fi in prezen\a unui fapt juridic sih•ar~;it fara drept, cl depaiirea limitelor interne ale dreptutui subiectiv civil; ultimele doua principii privind exercitarea drepturilor subiective civile vizeaza ii de un element subiectiv, care consta in exercitarea cu rea-credin\a a dreptului subiectiv civil; 2. un element obiectiv, care consta in deturnarea dreptului subiectiv de la scopul pentru care a fost recunoscut, de la finalitatea sa legala, faptul savar~it neputand fi
1. sa existe un drept subiectiv civil, ceea ce presupune, printre altele, respectarea limitelor externe aie dreptului; 1. autorui abuzului sa lie titularui dreptului subiectiv civil in cauza ,; sa fie capabil sa ii exercite; 3. dreptul sa fie dirijat spre realizarea unui alt scop decat acela pentru care a fost recunoscut de lege, adica titularul sa l:.?i exercite dreptul subiectiv civil !n scopul de a vatama sau pagubl pe altul ori 1ntr-un mod excesiv ~i nerezonabil etc.; 4. dreptul sa fie exercitat cu rea-credinta; ill existenta unui prejudiciu de natura sa angajeze r.3spunderea civi!.3- nu este de esen\a abuzului de drept, 1n sensu\ ca ei
I
RAPORTUL JUR!DiC CIVIL
19
art. 641 alin. (3) C.c.lv., sau pot cere instantei s3 supl'lne:asca acordu\ coµropr!etaruiuf (... ) care se opune abuziv la efectuarea unui act de adrninistrare lndispensabll "'"'ntine,cii utihtil!ii sau valoril 11
c--- _________b__u_n_,u_ l_u___i _
_
_
_
_
_
__
cu caracter
--
const:1
---~-
i
_
!11
r3spunden1 crvde dehctuaie
a1
autoruiu1 abuzulu1, pentru prE:Jud1c1u1 de ordin sav moral cauzat pnn e>:erc1tarea abuziva a dreptului sanct1un1 cu caracrer special ar putea 1nterven1 In rn.§sura ln care au fast prevazute : mod expres de o norma special5, spre exemplu, art 641 alin. (3) C.clv., art. 1823
etc.
2.3.1. Nofiune incbtrwirP" sublectulu! paslv al raportului juridic civil de a avea o anumlta cores;pu1nzatclare dreptului subiectiv civil corelativ, care poate consta in a da, a face
sau a nu face ceva
~i
care, !n caz de nevoie, poate fi irripusa prin
for~a
coercltiv'5 a
statului; - art. 1164 Cciv_ define$te obliga\ia ca flind o legatura de drept In virtutea careia debitorul
este tinut sa procure
0
prestaiie creditorului, iar acesta are dreptul sa
ob\ina presta\ia datorata; - in sens larg, prin obliga\ie civila se desemneaza raportui juridic obliga\ional (numit si raport de obliga\ii), adica un raport juridic civil in care subiectul activ (numit creditor) poate pretinde subiectului pasiv (numit debitor) sa dea, sa faca ori sa nu fodi ceva; - in sens restrans, reprezinta indatorirea subiectului pasiv al raportului juridic civil de
a avea o anumita conduita, corespunzatoare dreptului subiectiv coreiativ, care poate consta ln a da, a face sau a nu face ceva ;;i care, In caz de nevoie, poate fi impusa prin fort;a coercitivil a statului; - In anumlte cazur\, prln obHgatie se mal desemneaz.a
~i
lnscrisul constatator al unel
a) lndatorirea subiectului pasiv consta !ntr-o conduita corespunz<3toare conduitei care o poate avea subiectul activ; b} lndatorlrea subiectului paslv poate consta tntr~o actiune sau, dupa caz, lntr-o
ab\inere; de nevoie, lndatorirea poate fi impusa subiectului pasiv prin fort;a coercitiva a
2.3.2. Elementele raportului iuri·aic 011111g11tt•Jntll Subiectele
pot fi atilt persoaneie fizice, Cat ~i persoanele lllfl
20
RAPORTULJURIDIC CIVIL
pot exista rzporturl jundice Yn care
subiect
sa 1·ntrune2scB atat ca!itatec de
creditor al unel prestatii, cat -'}l pe cea de debitor al aitel prestati! (de exernplu, !n cazul bilaterale ori aic3tuit dir: dreptul de ce apan;ine creditorului '' obliga!ia (1ndatorirea) care lncumb8 debitorulul. ~
consta in actlunea sau
absten~lunea
-----~~-,~--~------~------;
concret3 la care este indatorat debitorul
~i
1ndrepta!it creditorul;
poate consta In a da, a face sau a nu face ceva ce ar ft putut sa fa.ca subiectul
asurnate,
2.3.3. Izvoarele ce dau
unor
Enumerare - actul juridic unilateral; - faptui juridic licit (gestionea de afaceri, lmbogatirea
Iara
justa
cauza,
plata neda-
torata); -fapta ilicita;
I -orice alt act sau fapl de care legea leaga na?terea unei obiigatii {art.1165 Cciv_); ) • poate fi re\inuta ;;i legea ca izvor distinct de obligatii civile, In masura In care · aceasta ar genera direct :.?i nemijlocit obligatii civile, fara a mai fl nevoie sa intervina
,____u~ fapt !~ric!!~ sa rnedieze na;;teEea acesto: obHgatil.
: izvoarele !or
---·
"-~-----1
acte juridice unilaterale; I contracte. r- B. obiigatii izvorate dinL~bligatiile civil~ nasc~te din fapte ilicite,i fapte Jtiridice in sens 2. obligatiile civile nascute dinfapte liclte: I restrons a) obliga\ii nascute din gestiunea de afaceri; b) obliga\ii nascute din plata nedatorata; A. obligatii izvorate din acte juridice civi/e
I
: 1. obllga\ii nascute din 2. obliga\ii nascute din
·--------------·· i
c) _obli!la\ii
nascute din
1
l '
j' !
imbag_iiJirea far ii justa cauzii_ .
2.3_4_1. Categorii de obligatii civile, dupii obiectul lor
A Obligafii de a da, obliga}ii de a face 9i ohligntii de a nu face Najiune: presupune 1ndatorirea de a constitui sau de a transmite un drept real; l!i exemple: obligatia vanzatoruiui de a transmite dreptuf de proprietate lucrului vandut In patrimoniul cumparatorului (art. 1650 C.civ_); 1ndatorirea pe ~i-o asum3 eel care a lmprumutat o- suma de ban! de a constitul un drept de
In favoarea celui care !-a lmprumutat, pentru a garanta dreptui de acestuia din urma
2343
crean~8
H1:?!,PfJtfJULJUR1DIC CIVIL
21
obligil\ia de a da prJate presupune obliga1ti3 de a ::onstitul sou transrnite un reai pdncipal {drept de nrrmriPt1''" sau de:zmerr1br.am precum !ii pe cea de a {:onstitui sau transrnlte un crept real accesoriu (spre ext'm;:;lu, nh""',c;., de constitui un drept de lpoteci'.i);
"' obligat!a de a da nu se confunda cu obHgatia de a
nki
nu o contine p-e ace;;}sta din urma; a exceptii.i) obligatia de a strarnuta proprietatea (ob!igatle de i:l da) ~i ob!igatla de ~1 preda !ucrul ji de a-1 conserva la predare [art. 1483 alin. (1} C.civ.); If} obligatia de a stramuta proprletatea, In privinta irr:obilelor in;crlse 1n cartea funciara 1 impHc8 ~I ob!igatia de a pied.a 'i'nscrisurile nec-esare pentru efectuarea
pana
1483 Notiune: presupune lndatorirea de a preda un bun, a executa o lucrare sau a serviciu, Jn general orice prestatie pozftiva in afara celor care se 1ncadreaza Jn
face
nu'""''"d de a da; m exemple: obligatia vtinzatorului de a preda In materia!itatea s.a lucrul vandut (art. 1585 C.civl obliga\ia iocatorului de a pune la dispozi\ia locatarului lucru! 1nchiriat [art.1786 !it. a) C.civ.]; obliga\i.a donatorului de a preda lucrul donat; obliga\ia de a presta intre\inerea in temeiul contractului de 1ntre;inere (art. 2254 C.civ.); obliga\ia de a preda un bun individual determinat o cuprinde ji pe aceea de a-I
.
I lc;l;~ga•ti~dd;;e·~a~··· nu face
•
~-_<:£nserva pana la _pred<Jre (art. J:'.!85 C.civ_.)._ _..
· · - - - - - · - - -..·~
! Notiune: consta in \ndatorirea subiectului pasiv de a se abtine de la anumite ac\iuni I,
sau inaqiuni; con\inutul obliga\iei de a nu face difera dupa cum obliga\ia este corelativa unui drept absolut sau unui drept relativ: a) obliga\ia de a nu face corelativa unui drept abso!ut inseamna 'indatorirea generala de a nu face nimic de natura a aduce atingere acestui drept; spre exemplu, obilgatla ce revlne oricarel persoane de a nu stJnjeni exercitiul
iI
1111
dreptului de proprietate al titularului unui asemenea drept;
.cfaslficirii
b) obliga\ia de a nu face corelativa unui drept relativ (de creanta) este 1ndatorirea subiectu!ui pasiv (debitorului) de a nu face ceva ce ar fi putut sa fad! daca nu s-ar fi obligat la abtinere; lll spre exe1npfu: obligatia de a nu vinde un anumit produs agrlcol Jntr~o anumit.3 piata, asumata de un produc@tor fata de alt produc5tor, 1n schimbu! unei sume de bani; obliga1ia pe care $1-o asuma eel !mprumutat de a nu -1nstr8fna un anumit bun ci§nd efectua etc. - califrcarea unor acte ju rid ice; aducerii la silita a
B. Obligatii pozitive $i obligatii negative obligatii care implica o actiune (obliga\ii de a da !,ii de a face) .
...
.
obliga\ii care presupun o abstentiune (obliga\ii de a nu face) .
1.
22
RAPORTU.L JURIDIC CIVIL
cazul lhcfilci3rii unei obliga~ii negatlve 1 debitorul este de drept Jn intJrziere !art. 1523 alin. (2) lit b) C.civ.], pe cand 'in cazul neexecutarii unei obligalii pozitive este necesara, ca regui3, punerea ln int3rziere a debitoru!ui 1528 alln. {2} C,dv,]; - fn cazul neexccutaril obligatiel de a creditorul poate, pe cheltuiala debitorului, sa execute el insu?i ori sa faca sa fie executata obligatla [art. 1528 alin. (1) C.civ.], pc c:3nd In cazul 11eexecut5rli ob!iga\iel de a nu face, credltorul poate cere lnstan~ei !ncu~ viintarea sa !nl3ture orl sa rldice ceea ce debitorul a f<Jcut cu lncalcarea ob!lgatiei, pe debitorului, in !imita stabilit2 prin hotarare judecatoreasca (art. 152.9
C. Obligafii
rezultat 9i obligatii de mijloace Nopune: obliga;ii care constau In lndatorirea debitorului de a obtine un rezull-at
!
de:termi11at [art. 1481 alin. (1) C.civ.].
re:euitat
debitorului de a depune toata staruin\a care constau Jn pentru atlngerea unui anumit rezultat, f3ri3 a se obliga la lnsu:;i rezu!tatul preconizat [art. 1481 alin. (2) C.civ.); u exemple« indatorirea ce revine medicului de a ac!fona cu toata prudenta !Ji toatZ diligenta cerute de ?tiin!a ~i etica medicai3, In vederea vindecarii pacientului de o anumita maladie; obliga\ia asumata de avocat la\a de clientul sau; obliga\la asu· I rr:ata de o persoana de a pregati o aita persoana in vederea reu~itei la un concurs; I ob!igatia unui savant de a efectua cercetari In vederea unei descoperiri ~tiintifice. ! Criterii de 'Fpentru a stabili dad\ o obliga\ie este de mijloace sau de ;ezultat se va tine seama I det€rminare a f fndeosebi de [art. 1481 alin. (3) C.civ.]: folului a) modul in care obliga\ia este stipulata in contract; ' b) existenta ~i natura contraprestaiiei §i celelalte elemente ale contractului; c) gradul de rise pe care ii presupune atingerea rezultatului; d) influen\a pe care cealalta parte o are asupra executiirii obligatiei. 1
i
+-------··
I - int:res sub aspect pro_batoriu:
claslficarii
1
I ,
I •• 1
-----
..
.
~---·----~
. . . , · a} in matena obltga\Hlor de rezultat, simpia neobtinere a rezultatulu1 da na~tere unei prezumtii de culpa In sarcina debitorului (art. 1548 C.civ.); b) Jn materia obliga\iilor de mijloace, neatingerea rezultatului preconizat nu na~te o prezumtie de culpa, ci creditorul are sarcina de a dovedi in mod direct lmprejurarea ca debitorul nu a depu_stoatil st~_ruinta pentru 'lndeplinire_
2.3.4.2. Categorii de obiigafii citiile, dupif sancfiune lllo;lune: obliga\ii care se bucura integral de sanc\lune
In sensul ca, in caz
"''''°""· creditorul poate ob1ine concursul fortei coercitive a statului pentru execulor. civi~e i
fecte
obliga~ii a caror executare nu se poate obtine pe silit3'; dar 1 1·n m2sura In care ar fi executate de bunavoie de catre debitor, acesta din urmil nu are dreptul sa
restituirea
RAPC>RTUl JUHID!C CiVll ,,,,,,,
'
"""
----~-,.·~-----
---·------· --------
---
------------
de a une! datorii n,3scute dintr--un corrtn;c;t de pariu, pentru care nu se aplic3 disp•Jzitiile unei n°'-'h»n&>nti\ci s;>eciale !;>
SZ!U
Je
:a!in. juridica a obligatiel civile imperfecte nu pe calea ofensiviD a actluriil, ci pe cJiea a {a daca debitorul unei -obligatH lrnperfecte, nu putea fl constrilns prln 1ntermed!ul coerclbve a statulul execute acea obHga!lt:, a executat-o de bun5voie, atuncl el nu va mai restltuirea putea sa ll actioneze In juclecata pe fostul sau creditor pentru a executate de bunavoie.
sa
23.43, Categorii de obligafii civile, dupii gradul de opozabilitate (fn raporl de persoaneie ji1tii de care pot produce efecte) obliga\iile care incumba debitorului
fa\a de
care s-au nascut; urmeazii
"''""'"ate ,_,intre p8rti"1 ca dreptul de cr-eantlli; civile
formata din asemenea
Notiune: obligatH care se nasc in legatura cu un lucru !ii care i;;i produc efecte!e !ii asupra unei terte persoane care dobande;;te ulterior un drept real asupra lucrului respectiv, chiar daca aceasta per:soana nu a participat in vreun fel la na;;terea ra-
se1-i{1i'ae in rem {e;~m:ab,ilesl
portului juridic ce are In con\inut acele obliga\ii; 5 exemptu: daca bunu! dat In locatiune este lnstriT!inat, iar Jn contractul de locatiune nu s-a stipulat fncetarea acestuia ·in cazul lnstri3ini3rii bunutui [art 1812 alin. (1} !ii (2) Cciv.J, dreptul locatarului este opozabil dobanditorului, dupa cum urrneaza (art. 1811 C.civ,): i) in cazul imobilelor lnscris.e i'n cartea funciara 1 dad! locatiunea a fost notata !n cartea funciara; ii) In cazul imobi!elor nelnscrlse Tn cartea fundara, daca data cert3 a locatiunii este anterioara datei certe a instr.31n.3rii; iii) In cazul mobilelor supuse unor formalit.:r~i de publlcitate, daca locatarul a indeplinit aceste formalita\i; iv) In cazui celorlalte bunuri mobile 1 daca la data 1nstr.3in3rii bunui se at1a In fo!oTndatoririle ce incumba, In temeiul !egii sau chiar al conventlei pi'.ir~i!or, detin5toruiui unui lucruF pentru ratiuni precum: protectia unor Jucruri de irnportanta nationala, exploatarea judicioas.a ori conservarea unor calitiiti ale unor lucruri impor-
tante, exlsten\a unor raporturi de buna vecinatate etc; ' exemp/e: obliga\ia de grani\uire (art, 560 C.civ,l; obliga\ia proprietarului de conservare a ctadlrii constand 1n asigurarea lntretlneril spatiului care constituie bunul principal, astfel 1ncat cladirea sa se pastreze In stare buna (art. 655 C.civ,); obliga~ia
j 1
L
-
coproprletarl!or de a suporta cheltuleli!e ocazlonate de 1ntretinerea ~i repararc:a despartiturii comune, propor\ional cu dreptul fiecaruia (art, 663 Cciv,); • denumirea de obligatie real.a nu trebule sa duca la concluzia ca ar fi vorba de ob!igatia corelativa unui drept real {printre aitele, .;;i din cauza 1·mprejur.3rii ca Inda-tori~~~~_lncumba oricarei persoane, c~numai dettnatorilor lucrur!,l_
24
RAP{)RTUL jLJRlDJC ClVJL
Catv''or1i de obligaf ii
dupa C(ll'nt•le:rn.atc
oblig;ttii afectate fie de un termen viitor ~i ca realizacre, de ca.rt:: depinde executarea sau obligatiei - art. 1411 alin. (1) C.civ.], fie de o con· ditie {evenirnent viitor ~i nesigur ca realizare de care depinde eficacitatea sau desfi,
·-art. 1399 =~c..c..=~-'..!.C... ......~----~- .. -··-~~.-~.. ·-~- .. -·-----4 - obHgatia este alternativa atunci cand are ca obiect doua prestatii princ1pale, iar executarea uneia dintre acestea II libereaza pe debitor de "intreaga obliga\ie. Obliga\ia ramane alterr;at!v3 chiar daca, la rnornentul la care se na5tey una cHntre prestatii era imposibil de executat iart. 1461 alin. (1) >I (2) C.civ.]; - obliga\ia este facultativa atuncl cand are ca oblect o singura presta\ie principalii de care debitorul se poate lnsa llbera executand o alta presta\ie determinata; debitorul liberat dadi, fara culpa sa, presta\ia principala devine imposlbil de executat 1468 oh!igrrtm este divizibila intre mai mul\i debitori atunci cand ace,tia sun! obliga\i de creditor la aceea;;i prestatie, dar fiecare dintre ei nu poate fi constrans la
p!u;r;ilita!te tie
executarea obliga\iei dedit separat 1i in lirnita par\ii sale din datorie; - obliga\ia este divlziblia lntre mal mui\i creditori atunci dlnd fiecare dintre ace;;tia nu poate sa ceara de la debitorul comun decal executarea par\ii sale din crean\a [art. 1422 alln. (1) si (2) C.civ.]; ob!igatlile solidare sunt ace!ea care exdud dlvlzarea atat a datoriel (dacii sunt mal multi debitori), cat ?i a crean\ei (daca sunt mai multi creditori) (art. 1434-1460 C.civ.); - obligatiile indivizlblle sunt acele obliga\ii care nu se pot divide (material sau intelectual) nici intre creditor!, nici !ntre debitorl (si nici fata de succesorii acestora), indivizibilitatea decurgand fie din natura bunului, fie din voin\a
1424-1425
jm:1d:1c civil. Bunurile
juridic - conduita par\ilor, adica ac\lunea sau lnac\iunea la care este Jndrituit subiectul activ subiectul de care este - nu trebuie confundat cu con\inutul raportu!ui juridic civil, eel din urma constand !n drepturile ,; obliga\iile paf\ilor, adica 1n posibilita\ile juridice ale unor aci;iunl :;i In ·;nriat,ori1·:1e jurldice corespunzatoare; - ln raporturile juridice patrimoniale, conduita par1;ilor se refera adesea la lucruri, dar acestea nu pot fl ir.ciuse 1·n structura raportulul jur~dic civil, t!n§nd cont de caracterul
social al acestuia; de regula
lucrul este luat in considerare ca ob!ect der1vat al
raportului juridic civil; , ; - juridic, lucrul poarta denumirea de bun daca prezintii utihtate, are valoare eco- J / nomica 1i poate fi aprop.rlat .sub forma drepturilor patrimoni.ale._____.___ ..~_J i
RAPOKfUL JlJR'D\C CIVIL
25
- lucrurile, corpora!e sau necorporale, care constltu!e obiectul unuf
535 targ, desemneaz8 a tat iucruri!e, cat ;;i drepturile privitoare la atestea; sens restr3ns, desernneaza nurnai !uc:rurile asupra carora pot exista nr0nt·n"
, d1ntre btJnuri
patrimoniaie se refera la bunuri; bunurlle privite globai 1 ca o universalitate juridica apartinand unei persoane, desemneaza latura activa a patrimonlului acelei persoane; - prin patrimoniu se 1ntelege totalitatea drepturilor :;i obliga\iilor patrimoniaie care apar\in unei persoane fizice sau juridice [art 31 alin. (1) Cciv.J - o universalitate de drept (universalitate jurididi); astfel, patrimoniul unei persoa:ne nu este format din bunurl, cl din totalltatea drepturilor (latura activa) ~;a obliga\iilor (latura pasiva) evaiuabile in bani; ~w mai multe bunurf care apartln ace!eia$l persoane ~i au o destinatie comuna stabflit<3 lJi.rin voin\a acesteia sau prin lege alcatuiesc o universalitate .cJ.':'!".iot jart. 541 C.civ)~·~
J;
!
3.2.2.1. Bunuri imobile ~i bunuri mobile Criteriul de
dupa crlteriul naturii
~i calificarii
date de lege (art. 536 C.civ.), bunurile
clasificare
mobile ?i imobile.
Bu nu rile !mobile
Notiu11e: bunurile care nu se pot deplasa, care au o a~ezare fixa, permanenta.
Subclasificare 1. bunuri imobile prln natura lor: sunt imobile terenurile, lzvoareie ~i cursurlle de ap2, . planta\iile prinse 1n radac\ni, construc\iile ~; orice aite lucriiri fixate in pamiln! cu ! caracter permanent, platformele ~i alte instala\ii de exploatare a resurselor submari-
; ne situate pe platoul continental, precum ~i tot -ceea ce, in rnod natural sau artificial, -este fncorporatln ace-stea cu caracter permanent {art 531 C.clv.); 2. bur.uri imobile prin destinatle: sunt prin natura lor lucruri mobile, lns3, data fiind 1
I destina\ia lor, stabilita de proprietar, legea le considera imobile:
J
.
o} rliman bunurl imobile materialele separate ln mod provizoriu de un imobil, pentru a fi din nou intrebuin\ate, atilt ti mp cat sunt pastrate in aceea>i forma, precum ~i partile integrante ale unui imobil care sunt temporar deta~ate de acesta, dacil sunt destinate spre a fi reintegrate [art. 538 alin. (1) C.civ.]; b) materialele aduse pentru a fi intrebuin\ate ln locul celor vechi devin bunuri imo·· bile din momentul 1·n care au dobandit aceasta destina\ie [art. 538 alin. (2) C.civ.]; 3. bunuri imobile prln determinarea legii: reale daca nu se
''-"
}'.-';
~~
Ir;
altfel
25
HAPOl\TlJL JURIDIC CIVIL
b) actlunile fn juStitle care au ca scop valorificarea unul rea~ asupra unui bun lrnobil; 0 dreptu! de wsupra unui lucru imobil nu este un bun imobll prin deterrninarea h~g1i, d un bun irnobi! prin natura lui, deoarece dreptul de pro~ prietate este !ncorporat :ti rnaterializat In ob)ectul sau, ded se confu11d3 cu !ucrul ce Yi obiectuL No!iune: bunurile care se pot deplasa dinlr·un Joe in altul, fie prin putere proprie, fie cu ajutorul unel forte striline. Subclasificare 1. bunurl mobile prin natura !or; a} bunurile pe care legea mi le considera !mobile [art. 539 alin. (1) Cciv.J; b} undele electromagnetice sau asimilate acestora, precum ~i energia de orlce fel produse, captate ~i tran$mlse, in condi~iJle legil 1 de orlce persoana ~i puse fn serviciul sau, indiferent de natura mobiiiara sau imobiliara a sursei acestora [art. 539 alin, (2) C.civ.]; Z, bunuri mobile prin anticipa\le: bogatlile de orice natura ale solului 'ii subsolului, fructele neculese in ca, plantatiile ,_;I construc\iile Incorporate in sol devin mobile prin anticipatie, atunci cand, prin voin\a par\i!or, sunt privite in natura lor indivlduala in vederea deta;;arii !or; pentru opozabllitate fata de ter1;i este necesara notarea in cartea funciara [art. 540 alin. (1) ;;i (2) Cciv.]; 3. bunuri mobile prin determinarea legii: aj drepturile patrimoniale, cu excep\ia celor reale asupra imobllelor, sunt supuse regulilor referitoare la bunurile mobile [art. 542 alin. (2) Cclv.]; b} ac1iunile 1n justi\ie referitoare la un drept mobiliar; 111 dreptul de proprietate asupra unui lucru niobil nu este un bun mobH prin deterrninarea !egl!, ci un bun mobil prin natura lu1, deoarece dreptul de proprietate este 1ncorporat ?i materializat In obiectul sau, deci se confund3 cu lucrul ce Ii
I
I
- efectel€ posesiei: pentru bunuriie imobile, posesia poate condl1ce ia uzucapiune, ln condi\iiie art. 930 sl urm. Cciv., iar pentru bunurile mobile, posesorul este prezumat \ ca are un titlu de dobandire a dreptu!ui de proprietate {art. 935 C.civ.), putand Ii vorba chiar de un mod de dobandire a dreptului de proprietate asupra bunului mobil
!rnpor~dn}a
i c!as1flcc.5ril
I
ln masura In care sunt lndepiinite ceriniele care rezu!t::i din art. 937 C.civ. sau posesia poate conduce la dobandirea proprieta\ii prin uzucapiune fn condi\iile art 939 Cciv.; - publicitatea Jnstrainarilor se aplica, in principal, 1n materia bunurilor !mobile; - lnstr.2iinarea bunurilor imobl!e este supusa, ca reguli\ 1 unor cerinte mai riguroase; - bunurile comune ale so\ilor: 1nstrainarea sau grevarea unui bun imobil nu poate fi i facuta de catre unul dintre so1i decat cu consim\amantul expres al celuilalt so\: de asemenea, este necesar acordul ambilor soti pentru a se dlspune, cu titlu oneros, de bunurile rnobiie comune a caror este supusa 1 potrivlt legii, anumitor ,1 i formalita\i de publicitate, precum ~i pentru schimbarea destina\iei bunului comun; I pentru situa\ia In care instrainarea bunului mobil comun nu este supusa unor astlel de formalita\i, pentru darurile obl~nuite, precum >i pentru actele de dobandire a l.Eunurilor cornune, nu este necesar consimtam~ntul celuilalt s.o\ (art,_345·346 C.civJ;_J
I
!nstri.!in~re
i
I
--
-
-··
-----
l
I
-----------------------------~
R/\PC)FfrUtJURID!C CIV\L
- ---------------- ---;;;;;
27
;~-;;;;f;~ r;;;;~;!i,j;f~;;t;;
dupa curn se urrnc1·es1:e un bun rnobil sau un bun reale: doar bunurlle rnobi!e pot forrna obiPctul unul de 2480 c.civ.L In timp ce Jn matede de putern vorbi at§t de bunuri rnob1le cat;;! de bunuri lrnobile (art 2343 C.civ.); contractul de daca donatia are ca ob!ect un bun tmobfl, trebule s2, lmbrace forrna autentit8, ad validitate1n 1011 alln. {l) 1n timp ce_, daca pri~ ve;;te bunuri mobile corporale 1·n valoare de pana Jn 25.000 nu E>~<;te necesadi ' -- executarea silita e:;,.te supusa unor reguli
1
respectarea acestei forme ~ dar manuai [art 1011 aiin. (4)
- competen\a teritoriala in pricinile prlvitoare la imobile aparjine, de regula, instan~ei !n a carei circumscriptie teritoriala se afla $ltuat imobi!ui, tnsa In cauzeie referltoare la bunuri mobile este competenti!i, Jn principiu, instan\a de la domicHiul paratu!ui; - Jn dreptul international privat, lmobilele sunt carmuite de legea locului imobilului . (lex rei sitae), iar mobilele sunt carmuite de legea personala (lex personolis), care j 1 poate fi legea__rJ1J\ion_alii (lex_e_o:E'.iC!::l_sau /egea dof11_iciliului (lex domici!ii)_, __ .~-- _J
3.2.2.2. Bunuri ~flate in circuitul civil §i bimuri scoase din circuitul civil I Crlteriul de
: ctastfltare BunurHe a?lqte
In circuitut civH
Bu nu rile
scoa:se d~n cJrcuitul z:ivU
- dupa criteriul regimului circulatiei lor juridice, bunuriie pot sa se afle in circuitul din circuituf civil. NotiUne: bunurile care pot fl dobandite sau 1nstrainate prin acte juridice; - regula: bunurile sunt in drcuitul civil, afarii de excepiille prevazute expres de lege; ele pot fi instralnate, pot face obiectul unei unnariri silite ?i pot fi dobandite prin orice mod prevazut de lege [art. 553 alin. (4) C.civ.]; -- distingem: a) bunurile care pot circuia liber, ne1ngradit; b) bunurile care pot fi dobandite, detinute sau lnstrainate numal cu respectarea anumitor condi\ii restrictive (spre exemplu, armele de foe 'ii muni\iile, materialele explozi11e, produsele 'ii substan1ele toxlce,_oblecte de c_ult). -~---i Notlune: bunurile care nu pot face obiectul unui act juridic civil translativ sau constitutiv de drepturi reale (art. 1229 C.civ.); - sunt scoase dln circuitul civil numai lucrurile care, prin natura !or1 nu sunt suscep~ tibile de a forma obiectul dreptului de proprietate 'Ii, pe cale de consecinta, obiect (derivat) al actelor juridice, adica a,,a-numltele lucruri comune (aerul, razele soarelui, apa m.3rii etc.), care, fiind inepuizabile, nu aparJ;in nimfinui ;;i al caror uz este comun limitele de
ior.
'--~'. -'i'~;_
28
RAPORTUL JURIDIC CIVIL
. ---···
--~,.~--.----
~--
cdterlul po:;ibiiit2tii de a fl lnloculte uneie cu altele in executor ea c.jas1fk:are Surn.tile
une~
obliga\ii
:!!.lbcu1uri.i". S.U>(lt.J1Jr'fi.1t>11...".._'1.' nej<mgibile, ........ ·····-·-··-···--·-·· ·--······-----; alteie Jn exe:cc'.']u.t;tairrc;e;Ja u.ri"i1".t!i~1i'..l'lri:_5,lj~~in~t~5!:~~,L-- ··-·······i bunurlle care nu pot fi inlocuite cu alteie in executarea unei obliga\ii, a,a incat debi· r:u este 1iberat bunulul caracterul fungibil sau nefungibil al unui bun este dat nu numai de natura bunu/w~ poate fi dat ~i de vointa pdrtilor unui act juridic, ceea ce tnseamna ca parti!e pot conveni ca un bun fungibil prin natura sa sa fie considerat nefungibil [art 543 alin. (3) C.civ.]; - bunurile fungiblle sunt bunuri determinate generic (bunuri care se individualizeaza prin insu~irHe speciei sau categoriel din care fac parte, ~i anume prin indlcarea numarului, greuti:itii, masurH etc.); - bunurlle nefungiblle sunt bunuri individual deterrninate, certe (bunuri care, potrivit naturii lor sau vointei exprimate de partile actului juridic, se individualizeaza prin insu- aprecierea valabilita\ii pla)ii: a) In cazul bunurilor nefungibile, debitorul face o plata valabila numai daca bu nu I nefungibil, obiect al raportu!ui juridic incheiat cu creditorul; b} in cazul bunurilor fungibile, debitorul se poate libera de obligatie daca preda creditorului un bun de acelasi gen si calitate; - aprecierea momentului transmiterli sau constituirii dfeptului real: a) in cazul bunurilor nefungibile (certe), dreptul real se transmite prin acordul de voin\e al partilor, chiar daca bunul nu a fast predat [art. 1273 alin, (1) teza I C.civ.]; b) fn cazul bunurilor fungibile (de gen), dreptul se transmite din momentul indivi· dualizarii bunurilor [art. 1273 al in. (1) teza finala C.civ.]; - locul de executare a obliga\iei de predare: a) bun nefungibil (cert) - unde se gase5te bunul in momentul lncheierii contractului [art 1494 aiin. (1) lit b) C.civ.]; b) bun fungibii (de gen) - plata se face la domiciliul sau sediui debitorului de la data lncheierii contractului [art. 1494 alin. (1) lit. c) C.civ.]; c} In cazu: sumelor de bani (bunuri de gen) care trebuie predate, obiiga\iile bane'}ti trebule executate la domiciliul sau, dupa caz, sediul creditorului de la data pla\ii \art. 1494 alin. (1) lit. a) C.civ.]; riscul contractului (raspunde la intrebarea cine suporta consecintele pieirii fortuite a bunului care face obiectul presta\iei, inainte de executarea obligatiei de predare): a) bunuri nefungibile (certe) - riscul este suportat de debitorul obliga\iei de predare, chiar dad\ proprietatea a lost transferata dobanditorului, 1n sensu! ca debi· torul obliga\iei de predare pierde dreptul la contraprestaj:le, iar dadi a primit·o, va trebui sa o restituie [art. 1274 alln, (1) C.civ,]; b} bunuri fungibile (de gen) - riscul este suportat tot de debitorul obligaj:iei de prein sensul ca acesta va trebui sa de valoare
!
Hl\PORTUL JUR:OiC CiVlt
-- --------··-
--
2.9
~-----~~--
f:@r8 a f:.n1e0 dreprul s& cear5 de doua ori
ciln parte~1 ere~
ditoruluL
B{.-f!iuri co11.srtrnplibile ~i ' - ---------------- ------------------------------
Crltedu~
·: cl10s,;fk:~1re fh.trti.Jfl~;:;; i
------ -----------, criteriul consumi3rH substantei or! Tnstrainfiri.I prin trebu'int;i<eci bunurllor bunurHe sunt mobile a ctlror intrebuintare obi0nuit3 irnplic2l 1nstr3inarea sau cu1riscm1-ctrea substantei [art 544 alin. (2) C.civ_]; m combustibilil etc. ~ bunurHe care pot f1 folosite In mod repetat fiira sa fie necesara) pentru aceasta, consumarea substantei sau lnstrZiinarea lor; ----~-----
- calitatea de bun consumptibil sau neconsumptibil este data si de voinia pariilor, printr-un act juridic de schimbare a intrebuintarii urmi bun consumptibil prin natura sa, acesta putand deveni neconsumptibil [art 544 al in. (3) C.civ,];
'i
: - in majoritatea cazurilor, bunurile consumptibile sent funglbile, iar ce!e neconsumptibile sunt nefungibile, insa cele doua clasificari nu se suprapun, deci consumptibllitatea nu trebuie confundata cu fungibilitatea; fl! de exemplu; ultima sticla cu vin dintr~o product;ie de vin celebra este un bun nu ·- In materia contractuiui de lmprumut daca -r·mprumutul are ca obiect bunuri con .. sumptiblle, ne vom afla 1n prezenta unui imprumut de consumatie (mutuum) , (art. 2158-2170 C.civ.); daca 1mprumutul are ca obiect bunuri neconsumptibile, ne vom afla in prezen\a unui imprumut de foloslnta (comodat) (art 2146-2157 C.clv.); : - in materia dreptului de uzufruct: ca regu/a, uzufructui are ca oblect bunuri neconsumptibile, care trebuie restituite, la momentul 1ncetarii dreptului, catre nudul proprietar (art. 703 ~i art. 713 Cciv.); prin exceptie, uzufructul poate purta si asupra unor bunuri consumpt!bile, caz tn care ne vom afla in fata unui cvasiuzufruct, lar uzu~ fructuarul trebuie sa restituie bunuri de aceea5i caiitate, cantitate si valoare (art. 712
i
poslbilitatii impartirii bunurilor, bunurile sunt divizibile
.:J
ii se sch imha
divh:ib11£ Bwnuri!~
clasificarea vlzeaza lmp3rtlrea ln natura a bunurilor; lmpi1irtirea judlciara a bunurilor este intotdeauna posibila; un bun divizibil prin natura lui poate fi considerat indivizibil {art. 545
MPORTUL JURIDIC CIVIL
30
- fn materia part
natura lor sunt vazute ca
bu'r'nl':Ju;riri1 ..lll.~'.'1'~'ll_e):___ ..~.
__J
3.2.2.6. Bunuri principale §i lnmuri accesorii dupa criteriul corela\iei dintre bunuri (art. 546 C.civ.), bunurile sunt prlncipaie care poate fi folosit in mod independent,
Iara sa fie destinat a servi la intre-
economica a altui bun, care a lost destinat, 1n mod stabil 'Ii exclusiv, intrebuin\arii economice a altui accesoriu atat cat satisface aceasta utilizare 546 alin.
BunurHe accesorU
Precizi3ri
car·aciter,ul de bun principal sau accesoriu deriva nu atat din insu'iiriie fizice bunului, cat mai ales din voin\a omului, numai proprietaru! ambelor bunuri stabili destinatia comuna a acestora [art. 546 alin. (2) C.civ.]; - prin transformarea unui bun principal \ntr·un bun accesoriu nu se aduce atingere drepturilor unui ter1; cu privire la acesta [art. 546 alin. {6) C.civ.); - separarea temporara a unui bun accesoriu de bunul principal nu ii inlatura aceasta
546 alin. accesoriu urmeaza soarta bunului principal (accesorium sequitur principale),
clasifici'Jrii
aeo»;;cir, 1n lipsa de stipula\ie expresa in sens contrar, inclusiv in caz de instrainare sau de grevare a bunului principal [art. 546 alin. (3) C.civ.J; - lncetarea calita\ii de bun accesoriu nu poate fi insa opusa unui ten; care a dobandit anterior drepturi privitoare la bunul principal [art. 546 alin. (4) C.civ.]; e nu exista suprapunere lntre claslfitarea dreptur!!or reale !n principal€ ~i accesor11 ~i clasificarea bunurllor in princtpale ~i accesorH, deoarece aceasta din urm3 prive~te bunurlle ln materialitatea !or; asupra unul bun principal pnate s5 existe un ; drept real accesoriu (spre exemp!u, un autoturism este dat in gaj), dupJ cum asupra unul bun accesoriu exlsta ~i un drept real principal (spre exempfu, ch-ela
l
unui
Bunuri frugifere
i Crf'teriut de
~i
~acat
este
unei
bunuri nefrugifere
criteriul posibilitii\ii de a produce sau nu alte bunuri, bunuriie sunt/rugljere
clasificare BunurJJe na~;te1-e
bunurile care, in mod periodic ?i fara consumarea substan\ei altor bunurl, nu mite fructe;
bunurilor
RAPORTUI. JUH!DIC CIVIL
·-------------- . -----·----
-~-··---
31
····~~e;;tibiicie-:;-i
de a
forrna obiectui unui contract de focatiune este sus obt.lnute
derlv3) dln fo!oslrea acestora
tart:
consumarea ori dirnlnuarea substantei !or fart. _S48 ailn. {l) C.civ.]. Cl~1sifi<4re
:l. fructe naturale: produ.sele directe .?i periodio~ ale unui ventfa omului, cum ar fi acelea pe tare p8mBntul le
fi3r2 inter, de !a sine, productia ~i
sporul animalelor [art. 548 alin. (2) C.civ.J; , 2. fructe industriale: produseie directe ;;i periodice ale unui bun, ob\inute ca rezultat ! al interven\iei omu!uL cum ar fi retoltele de orice fel [art 548 alin. (3) C.civ.]; 3. fructe civile: veniturile rezuitate din folosirea bunu!ui de catre o alt3 persoana In
virtutea unul act juridic, precurn ch!riile, arenzi!e, dobanzile, venitui rentelor dendele [art. 548 alin. (4) C.civ.].
~i
divi-
lmportanta daslfkilrii fructelor - modul de dobandife: a) dreptui de proprietate asupra fructeior naturale si lndustriale se dobandeste la data separarii de bu nu\ care le-a produs [art. 550 alin. (2) C.civ.]; b) dreptul de proprietate asupra fructelor civile se dobande?te zi cu zi [art. 550 alin. (3) C.civ.]; - In materie de uzufruct: a) fructele naturale si industriale percepute dupa constituirea uwfructului apar\in uzufructuarului, iar cele percepute dupa stingerea uzufructului revin nudului pro-
Iara
prietar, a putea pretinde <.mul altuia despagubiri pentru cheltuielile ocazionate de producerea lor (art. 710 C.civ.); b) fructele civile se cuvin uzufructuarului propor\ionai cu durata uzufructului, dreptul de a le pretinde dobandindu-se zi cu zi (art. 711 C.civ.); - In materia posesiei: a) posesorul de buna-credinla al unui bun frugifer dobilnde,te dreptul de proprie-tate asupra fructelor; posesorul trebuie sa fie de buna-credin\a la data perceperii fructelor; fructele civile percepute anticipat revin posesorului !n rnasura 1n care buna sa credinta se men\ine la data scadentei acestora; b) posesorul de rea-credin\a trebuie sa restituie fructele percepute, precum '.Ii contravaloarea acelora care a ornis sa le 948
produsele obtinute dintr-un bun cu consumarea s.au diminuarea substantei acestuia, precum copacil unef paduri, piatra dintr-o cariera ~i alte!e asemenea {art 549
dintre fructe
l '<",
b
~i
- fructeie ?i productele se cuvin proprietarului, daca prin lege nu se [art. 550 aiin. (1) C.civ.]; - posesorul de buna-credinta dobande,,te doar fructele, nu si productele (art. 948
C.civ.}; - 'Jzufructuarul are dreptul nurnai la fructe, nu 'Ii la producte, care se cuvin midului
32
RAPORTULJURiDiC CIVIL
, Bunw.:He
bunurile care nu au lnsu;;lrea de a da nagtere altor produse, 'in rnod periodic ~i
consumarea
312.8. Bunuri carporale Cdtedul
Jor,
bunuri incorporale
criteriul modului de percepere, bunurile sunt corparaie ~i incorpara/e,
clasiflt.a!"t: Bunur!te
omuluL Bunurile
llloiiune: valorile economice care au o existenta ideala, abstracta; 2
spre exemplu, drepturi!e subiective patrimon1ale.
Categorii de bunuri incorporale
1. drepturile reale, altele decat dreptul de proprietate (care este lncorporal 1n obiectul asupra caruia poarta); 2. proprietatile incorporale (drepturiie de proprietate industrial§, drepturile de autor ~i drepturile conexe acestora); 3. titlurile de va!oare: valorile mobiliare (aqlunile, obligatiunile, instrumenteie finan" ciare derivate sau orice alte titluri de credit lncadrate de Autoritatea de Supraveghere Financiara In aceasta categorie), precum ,; efectele de comert (cambia, biletul la ordin 'i cecui); dobar1di1·ea proprietatii asupra bunuri!or mobile ca elect al posesiei de dinta (art. 937 C.civ.) vizeaza numal bumJrile mobile corporale, iar numai in exceptional ~; unele bunuri mobile incorporale, anume titlurile la purtator (art. 940 C.civ.); - dobandirea proprietatii prin simpla tradi\iune {remitere) se aplica numai 1n privin\a bunurilor mobile corporale ~i, prin excep\ie, titlurilor la purtator; - regimul de drept international privat difera, dupa distinc\iile cuprinse Jn Cartea a VII-a a Codului civil.
3.2.2.9. Bunuri sesizabile ~i bunuri insesizabile (rlteriui de tlasiflcare Bu nu rile sesizaoHe Bunurile
- dupa criteriu! posibilita\ii de a forma obiectul executarii silite, bunurile sunt care sunt susceptibile de a forma obiectul
silite a debltorului.
uu1:iu111e care, potr\vit legii, nu pot fl urm8r!te silit pentru realizarea une!
Jnsesizabile
n·r+portant.a £!asifidlrii
materla ipotecii 1 bunurile inaHenabile sau insesizabile nu pot fi 2351 alin. (1) C.civ.]; - daca un bun este declarat, pe cale conventiona!a, lnalienabil, atunci el va fi ~i zabil pentru aceea?i perioada, daca prin lege nu se prevede altfel [art. 629
RAPORTUl JURIDiC CIVIL
33
dotneniui crlteriu! forrnei nrr"m'" din domeniul privat; clasif!carea nrives;te, cu prc,dder'e, bunurlle ce apartin statului t'j
- bunurile care Jntra ln proprietatea publica a statului ritoriale.
.BunurHe dfri domerittui
~i
a unitatHor
~i
unita!i;lor ad mi-
adrninistratfv,,te~
···t-::to:.rte-bu~~;;;;;;:~a~~t;;;ct,;;:~~~h,i;~bi~;~i~ ·--·------·~---·-·-· ! ~ bunurlle care nu apartln dorneniului public ~i care ln~ra Jn proprietatea privata ' a stalului sau a unitatilor administrativ-teritoria!e {precum si a persoanelor juridice de drepl public sau de drept privat). 1··~ bunu;il; din dome~iul p~biic sunt"iri"aiienabil,;:-~pr~scfipti.bile ~i insesizabile , [art. 861 aim. {l) C.crv.], proprietatea asupra bunurilor din domeniul pub!ic nu se stinge prin neuz >i nu ' poate fi dobandita de terti prin uzucaplune sau, dupa caz, prin posesia de buna-cre1 din\ii asupra bunurilor mobile [art 861 alin. (2) C.civ.]; cu alte cuvinte, aceste bunuri \ sunt imprescriptibile; - bunurile din domeniul public nu pot fl instrainate (sunt inalienabile), lnsii pot fi date in administrare sau ln fo\osin\a 1i pot fi concesionate ori 1nchiriate [art. 861 alin. (3) . C.civ.]; bunurile din domeniul privat au acela?i regim juridic de circula\ie, indiferent de titular (statul, unita(ile administrativ-teritoriale sau persoanele juridice de drept public sau de drept privat); - dacii prin lege nu se prevede altfel, dispozitii!e aplicabiie dreptu!ui de proprietate prlvata se aplfci!i ~i dreptului de proprletate pub!ic3, Tnsa numai In tn8sura in care sunt cu acesta din urma 554 alin.
l
I
I
I !-
l
4. Subiedele (partile) raportului 4.1. Categoriile subiedelor de drept dvil Persoana
persoana fizica este omul, privit individual, ca titular de drepturi ;;I de obligatii 25 alin. - persoana juridica este orice lorma de organizare care, 1ntrunind conditiiie cerute de lege, este titulara de drepturi §i de obliga\ii civile [art. 25 alin. (3) C.civ.]; - condi\ii!e cerute de lege ca o entitate sa fie persoana juridica (art. 187 C.civ.): 1. alba organizare de sine statatoare; 2. sa alba un patrimor.fu propriu; sa aiba un licit cu interesul
sa
34
XAPORTUL JURIDIC CIVIL
prin determinarea subiectelor raportulu1 juridic civil se inte!ege cunoa:_;terea partilor
acelui ...•.~.-.....-~~·~····~~·~..~~~-·-~~~~···-~········~····~·· ·-In raporturile juridice care au Jn continut un drept abs.olut (raporturi rea!e sau per-
\ut nut;&! i
rapor~
tu!ui
sonal nepatrimoniale), subiectul activ este determinat (titularul dreptului civil), in timp ce subiectul pasiv este nedeterminat, fiind alcatuit din toate celelalte persoane care au obligatia generala, negativa de a nu aduce atingere dreptului subiectiv absolut. 1n raporturile juridice care au In con;inut un drept relativ (raporturi obiiig
masura in care, printr-o fapta ilicita, se aduce atingere unui drept absolut (real sau personal nepatrimonial), se va na5te un raport juridic obliga\ional, in con(inutul intra dreptui la repararea prejudiciului cauzat ji obliga\ia corelativa a acestui fiind determinaji atat subiectul activ (creditorul), cat si subiectul pasiv (debi· ,
iiicita
!
4.2.2. Pluralitatea subiectelor raportului juridic civil ? 1 1. [!• ·- ' . preal ab1'l e 4···-· · 1ec1zarz
raportul juridic cu pluralitate de subiecte exista In situa(ia !n care acesta se stabiintre mai multe persoarie, fie ca sublecte active, fie ca subiecte pasive; poate exista: a) o pluralitate activa (mai multe subiecte active); i bi o pluralitate pasiva (mai multe subiecte pasive); c) pluralitate mixta (mai multe subiecte active ~i mai multe subiecte pasive); -1n cazui raporturilor juridice nepatrimoniale, pluralltatea pasiva nu prezinta interes 1 (subiectui pasiv este nedeterminat, constituit din toate celelalte subiecte de drept civil, cu exceptia subiectului activ), iar pluralitatea activa este rara, decurgand doar din creatia intelectuaia (coautoratul); - In cazul raporturilor juridice reale, piuralitatea pasiva nu prezinta interes (subiectul este plural, nedeterminat), fnsa poate exista pluralitate activa; cazul raporturilor obliga\ionale (de crean\a), poate exista atilt pluralitate activa,
' I
4.2.2.2. Pluralitatea subiectelor In raporturile reale P~uraiitatea
activa
posibila atat in materia dreptului de proprietate, cat >i fn cazul reale.
RAPt1RTUL JlJRlDlC C!VJ L
activa 'fn1brac5 forma propriet2tii corr1ur.2, care, Jz: randul
3.S
de
632
pe cote<<pa1i) l<:oriro1:iri:et13!c:a):
a)
b) proprietatea in devaima$ie (devalma5ia)<
'"'
In !W!mrielcte l:ri bun sau m.ai mu!te bu' nuri sau o universa!itate (spre exempfu, patrin1oniul succesoral), fiecare- av8nd a cata~partey
ide2:13
~\
abstracta, din dreptul de nrr10rlf1trit:0 dar nu 5l o
din
bun (bunurt universalitate) privit(e) in niaterialitatea Jui rn spre exemp!u: Prirnus $i Secundus cumpara 1mpreun3 o cas.3, convenind ca fiecare sa aib<1 cate o cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra casei respec,
tive; mo~tenitorn legal; ?i legatarii unlversan sau cu titlu universal a! unei persoane detin patr\monlu! succesorai 1n coproprletate pana la data efectuf!rll partajului succesoral; - coproprietatea poate fi obi5nuita sau fortata [2rt< 632 alin< (2) C.civ<]<
Proprietatea In de
devalma?ie<
focetarea proprietiitii comune - In general, proprietatea comuna lnceteaza prin partaj voluntar sau judiciar, cu ex.:e~>tia proprietatii pe cote-par~i fortate, care nu poate lnceta prin partaj judidar alin.
4.2.23< Pluralitatea :;ubiectelor in mporturi/e obligafionale (de crean/a)
I dhtizibiie
Notkme 1. divizibilil:atea attivil: obliga\ia este divizibila lntre mai multi creditori atunci cand fiecare dintre ace~tia nu poate sa ceara de la debitorul comun dec<3t executarea piJrtii
sale din crean\a [art. 1422 alin, (2) Cciv<]; .. de exemplu: daca Primus ~i Secundus TI ·1mprumuta pe Tertius cu 10.000 de lei, !a scadenta, In tipsa de stipulatie contrara, Primus va fi !ndrept:3tit sd solicite de I.a Tertius doar parte:a sa din crean1a, adic@ 5.000 de le!, iar Secundus va putea s3~l
cear.3 lui Tertius 5.000 de iei; 2. divizibilitatea pasi11a: obligatia este divizibila intre mai multi debitori atunci cand aCe$tia sun! obligati fata de creditor ia aceea$i presta\ie, dar fiecare dintre ei nu fi constrans la executarea obligatiei decat separat ~i in limita partii sale din 1422 alin,
'* spre exempiu: daca Prlmus Ii ~i rert!us cu 12,0GO cie lei, la In !ips;':l de contrara, datoria se va Yntre eel dol debi~ tori, astfel lnc3t Secundus este ~inut .sil-i pl.3teasc3 lu\ Primus doar partea ce~1 re-vlne din ciatorleJ ad!c3 6.000 de lei, lar Tertius va fi tinut s8-i plii:teasca !ui Primus difen:Pta de 6.000 d.e lei; - diviz.ibi!itatea reg.ula in 1naterie de ob!iga\ii cu plura!itate de subiecte 1424 C.2iv.}; daca lege orl pdn contract nu se dispune altfei, debitorli unei obligatii dlvizlbile sunt tlnuti fata de creditor !'n parti egale iar creditoril pot soi!cita de ia debltorl p2rt1 egale din valoarea creantel datorate {art 1423 C.civ.); m ln cazul raporturi!or juridice civile obHgatlonale, pluralitatea poate sa fie ql mi>.tCT (mai multi creditori $i mai mul\i debitori); m exempJu de divizibifitate mixtG: Primus ~l Securrdus Ii lmprumuta pe rertius ~i Quartius cu suma de 18.000 de lei; In scadenta, Primus nu poate pretinde decat 9,000 de lei, Secundus nu po.ate pretinde decat 9.000 de lei, respectiv Tertius nu poate fl obligat decBt la restituirea surnei de 9.000 de !ei, ca de a{tfe! Ji Quartius. Conslderam ca suma datorata fiecarui creditor urmeaza ci fl plc3tlta ln rnod egal de ambii debitor1, ceea ce tnseamn5 ca Primus este lndreptattt sa primeasctl de la Tertius 4500 de lei >i de la Quartius 4.500 de iei, la fel cum Secundus este indrepta\it sil primeasca de la Tertlus 4500 de lei $i de la Quartius 4.500 de lei. Daca s-ar admite ca unu! dintre creditori poate ob1ine partea sa din creanta de le oricare dlntre debitori, ar insemna in realitate o combina~ie de divizibi!itate activa cu solidaritate pasiv-1 prin raportare la fiecare creditor, 1nsii raportul juridic caracterizat prin divizlbilitate mixta poate fi asimHat cu situatla In care ar exista doua raporturi juridice dlstincte nascute-, pe de o parte, intre unui dlntre credltorl ~i cei doi debitori, iar, pe de alta parte, Jntre celalalt creditor ~i eel doi debitori. Altfel spus, daca Primus i~ar Ii 1mprumutat pe Tertius ?i Quartius cu suma de 9.000 de lei ;;i, printr-un alt act jurldlc, Secundus 1-ar ft imprumutat pe eel doi debitori tinu~i divizibil cu suma de 9.000 de lei, Primus ar fi putut ob\ine cate 4.500 de lei de la fiecare dintre cei doi debitori, iar Secundus ar fi putut ob\ine dlte 4.500 de lei de la fiecare dintre cei doi debltorL 1
1. solidaritatea activa: obliga\iile in care fiecare creditor poate cere de la debitor lntreaga datorie 1 iar plata fJicuta de debltor unuia dintre creditorii so!idari i1 libereazi'i fata de toti ceilalti creditori soiidarl; creditorul care a lncasat toata creanja are dreptul de a da chitan\a liberatorie pentru tot ,; este obligat sa o 1mparta cu ceilalii creditor! (art. 1434 C.civ.); •de exemplu: Primus $i Secundus Ii lmprumuta pe Tertius cu suma de 10.000 de le!, 1n contractu! de imprumut pi3rtile prevazand solidaritatea actlvZI; aceasta !nseamna ca, ia scadent8 1 oricare dintre eel dol crediton poate cere intreaga surn.3 de 10.000 de lei de la Tertius, care, dupa ce plateste unuia dintre ei, se libereaza si fa\a de celalalt; - debitorul poate plati, la alegerea sa, oridiruia dintre creditorii solidari, liberandu-se astfel fa\a de to\i, 1nsa numai atat timp cat nlciunul dintre creditor! nu I-a urmarit justi\ie; 1n acest din urma caz, debitorul nu se poate libera decat platind 1437 reclamant
HAP()RfUL JURID!( CIVJL
··- soildaritatea activ3 poate
r(lent, deci dintr-un act 1. solidaritatea
sa se nasc3 nurnal din
37
s;;;u din testa·
1435 fiecare debltor este tinut
de creditor pe<1tru ?n>cc ,•vv datorie, Jar plata facuta de unu! dintre codebitorii so!ldari ·1·1 !ibereaza ~i pe ceilalti de creditor {art. 1443 C.c!v.); codebitorul care a p!Eitit are sa se 'i11tlre1JtE· 7mpot(1v-a ceiorlol·~l codeb"iton ~J sa pret1nd2 tot ce a peste partea sa, 7nsJ datoria acestora fati'i de el nu rnai este so!idara 1 ci divizibH8 rart 1455 alin. {1} - soHdaritatea pasivi3 se poate na~te fie din lege exen1piv, sa11ar>ir
tament) (ar1. 1445 Cciv.); - daca obl'lgatia solidara este contractata 1n lnteresu! excluslv al unuia dintre code~ bitori sau rezultii din fapta unuia dintre ei, acesta este tinut singur de lntreaga datorie fata de cef!alti codebitori, care, In acest caz, sunt rnnsideratl, 1n raport cu acesta, fideiusori (art. 1459 Cciv.); a spre deosebJre de reglementarea anterioara, i11 care insolvabHitatea unuia dintre codebitorii tlnutl in sol!dar era suportata de codebltoru! care a p!i'ltit 1·ntreaga dato·~ rie, art. 1457 alin. (1) C.civ. prevede ca pierderea ocaziona!a de insolvabilitatea unuia dlntre codebltorii solidari se suport3 de cJtre to~i cellaltl codebitori In proportJe cu partea din datorle ce revlne fiec8ruia d!ntre ei; B exemplu de solidaritate posivO: Primus, Secundus '.ji Tertius savaf?eSC irnpreuna 0 fapta ilicit3 1 care produce un prejudiciu in cuantum de 30.000 de fei lul Quartius, angajandu-se astfel raspunderea lor civila delictuala. Potrivit art. 1370 ~i art. 1382 C.civ., eel trei vor r8spunde solidar fat3 de v!ctim3, deci Quartius poate pretlnde de la oricare dintre eel trei autori ai faptei ilicite plata 1ntregii sume de 30.000 de lei (7n mod 11orma!1 prin cererea de chemare In judecata se solicit3 obllgarea, in solidar, a tuturor autorilor faptei ilicite la plata despagubirilor pentru prejudiciul cauzat1 i
sa
sa
::if-
~··
38
RAPORTULJURlDlC ClVlL
·- daca obllgatla este indlvi?.ibHa, indiferent de nurn3rul creditori!or sau a! debito'"i'or fiecare dlntre credltori sau dintre succesorH lor poate cere !ntreaga presta~ie ce for~ meaza obiectu1 ob!igatie!, iar flecare dintre debltori sau cHntre succesorli .acestora poate fl constr§ns s.3 execute lntreaga presta\ie [art. 1425 alin" (2} C.civ.]; piata f2icuta
de oricare dintre debitoril obliga\i indivizibii stinge datoria fa\a de toti ceilalti cod.;;bitorl; $\
exemple:
~i Secundus se oblig.3 sa il predea lul TerUus UD paiton, nu este posib-i'I ca fiecare debitor sa predea c3te 1/2, astfel lncat Tertius poate cere pre .. darea pa!tonu1ui fie de la Primus, fie de I.a Secundus; ii} Primus }i Secundus \mprumutil suma de 10.000 de lei de la Tertius }i Qumtiu" iar In contractu! de 'imprumut se stipuleaza !ndivizibilitatea atat pasiva, cat ;;i activa; 15 spre deosebire de so!idaritate, ob\!gal;ia indivizibil3 nu se divide !ntre debitori, intre creditori ?i nici !ntre mo,tenitorii acestora [art. 1425 alin. (1) C.civ.]; • de exempiu, X ii imprumuta pe Y ?i z cu suma de 15.000 lei, iar pana la data
i) daca Prfn1us
scadentei z decedeaz2,
mo~tenirea
sa fiind acceptata de M $,i N, fiecaruia dintre
aceqtia revenindu-J o cota de 1/2, In cazul In care Y?i Z s.e obl!gasera solidar de X, acesta din urma ar fl 7ndrept8tit s3 soHdte de la Y plata lntregii datorli, 7ntruc8t debitorul Y ramane t!nut In soHdar, lnsa de !a M sau N numai ciite 1/2 din partea ce ar fi revenit autorului lor, deci numai 3.750 lei de la fiecare. In cazul in care Y ?i Z se obligasera indivizibil fa\a de X, acesta din urma ar fi lndreptii\it sa solicite de la oricare dintte Y, M 9i N plata 1ntregii datorii, deoarece indivizibilitatea se m'>ntinP de debitorului decedat.
4.2.2.4. Comparafie intre obligatia solidarCf ~i obligatia indivizibilii
I
Oeosebiri prive?te legatur~ dintre subiectele obiig~tie;, ' .. ;,;, refera, Jn principiu, la obi~ctul obliga\iei;
1
oblig_a1~ei;
J··--··-·----····-------·---· ! - are ca izvor !egea, voin\a par\ilor ori natura obiec·
ea nefiind de natura - are ca i:vor voin\a parinor .(solidaritat~a activa
t
_s.".ll..Pas1va) sau legea. (solidantatea pas1.va); . 1 tulw ..- - - · · - - · · - func\ioneaza numai fati'l de cei intre care s-a se transmite ~i la mo~tenitori [art. 1425 alin. (1) nascut (fata de succesori obligatia se transmite C.civ.]; dlvizata ... art. 1460 - in materie de solidaritate pasiva, debitorul chemat !n judecata poate sa ceara introducerea in proces ~i a celorla!ti debitori numai pentru a se intoarce lmpotriva lor pentru partea datorat.3 de fiecare dintre ei [art. 1447 alin. (2) teza a 11-a raportat la art. 1443 C.civ.].
- Jn cazul indivizibiliti3tii pasive, debitorul chemat 'Jn
!
Judecata poate sa Ii introduca in cauza pe ceilaltl debitori cu scopul de a fi obliga\i Ympreuna !a executarea presta\iei datorate [art. 1432 alin. (3) C.civ.j.
Asemf]n;J;ri
- presupun dreptui creditorului de a pretinde de la oricare dintre debitori plata intregii datorii (plura· litate paslva), respectiv obliga'~ia debitorului de a plati intreaga datorie oricaruia dintre credltori (plura· "ll!a_te
ac~va), _ _· - - - · -·--~·----··..--..- - - -..····---..·------·--·-----··---··-~
HAPClFflUl JUHiDIC CIV!l
Prenzari· introductive
39
__
..---.. .. - -.. .. ...........- ............................................. problema schlmb3dl subier:telo~ raportului c.ivil se pune nurnaf Yn iYiateria ra- i porturllor lntruc8t Jn materia r2porturilor este ! intransmlslbl! (deci subiectu! activ r3m3ne aceia:;:i), iar subiectul schimbat (Tntrucat este nedeterminat}; -Tn raporturiie c:e au ln continut un drept reaL doar subiectul activ poate fi schimbat, subiectui paslv flind nedeterminat; - in de fi schirnbat ::::.~:::.::.~~~~c~.::.:..::::.:·""....':~~1.:.:::::'..':"'~~~ .._ _ J
~··~--~~
·~-
--~~------
·--~·----·--
Schimbarea persoanei subiectului activ
i
· - subiectul activ poate fi in acelea'?i moduri prin care se poate dobandi drept real: dreptul de proprietate se poate dobandi, In condi\iile legii, prin conven\ie, mo?tenire legala sau testamentara, accesiune1 uzucapiune 1 ca efect al posesiei de buna-credin\a in cazul bunurilor mobile §i al fructelor, prin ocupa\iune, tradi\iune, precum ~i prin hot.3r<3re judecatoreasca, atunci c5nd este transiativa de proprtetate prin ea insa,i [art. 557 alin. (1) C.civ.]; in cazurile prevazute de lege, proprietatea se poate dobandi prin efectul unui act adrninistrativ [art. 557 alin. {2) C.dv.] ori prin alte j moduri de dobandire a dreptului de proprietate, previlzute de lege [art. 557 a!in. (3) i C.dv.; constituirea dreptului de proprietate 1n temelul Legii nr. 13/1991 privind fondu! funciar]; cu exceptia cazuri!or anume prevazute de lege, In cazul bunurilor !mobile j dreptul de proprietate se dobande,te prin inscriere In cartea funciara, cu respectarea ! ia art. 888 C.civ. 557 alin. - mijloace juridice, directe sau indirecte, de schimbare a subiectului activ (creditoru- : lui): cesiunea de creanta (art. 1566-1592 C.civ.); subroga\ia personala (art. 1593-1598 C.civ . ); nova\ia prin schimbare de creditor [art. 1609 aiin. (3) C.civ.]; cesiunea con .. ! tractului {art.1315-1320 C.civ.); poprirea (art 781 ,; urm. C.procdv.); stipula\ia pentru altul (art. 1284-1288 C.civ.); mo>tenirea (in cazul persoaneior fizice) (art. 953 ~i urm. C.civ.}i fuziunea 1 dlvfzarea sl transformarea (1n cazul persoanelor jurid!ce} (art. 232-243 C.civ.).
subtectuh~i
I ac:tiv in
I
l
Schimbarea pers-oanei
subiectuiu: 'in
Cesiunea de creanta = conventia prin care creditorul cedent transmite cesionarului o creanta lmpotriva unui tert [art. 1566 aiin. (1) C.civ.J. Pan;ile unei cesiuni de crean\a sunt cedentul (eel care transrnite crean\a) si cesionarul (eel care ia locul creditorului ini\ial prin preluarea crean\ei). Creanja care a format obiectul cesiunii ramane insa neschimbata, pt3strandu~se natura precum ~f eventualeie garantil ce o insoteau; I cesionarui devlne creditor al debitorului cedat pentru valoarea nominala a creantei, indiferent de pretul cesiunii §i chiar ~i atunci dind cesiunea s.. a facut cu titlu gratuit. .
,
l:··.
Sulbrc•ga\ia pe:rsona!ii- modalitcitea de transmitere, legala sau conventionala, a drep . . tului de crean\a catre un ter'\ care J.. a platit pe creditorul initial 1n iocul debitorului. ! Persoana care plate~te datoria debitorului se nurne,te solvens, iar creditorul care
- -~-
--
--~·-----
-
I
I I
-~
40
R.l\POHTUL JURlDiC ClVlL
prin1e?te plata se nurne?te Qlr1[Jien_;-. Ca efect ai subrogatiei personale, sofvensul ia !ocut (se subrogZ:} accipiensuluf, deci subiectul actlv ini~ial este lnlocuit cu o alt3 perdebltor. Sofvensu! {subrogatul) dob8nsoan3, care devine noul creditor a! de,te toate drepturile accipiensului (creditorului p!atit), deci dobande~te crean\a cu toatf:\ drepturlle ~i accesoriHe inclusiv cu eventua!eie garantii ce o !nsotesc. schimbare de tr-editor:::: substituirea unul nou creditor celui vechi, debitoru! devenind obligat fa\a de nou! creditor ~i fiind liberal fata de vechiul creditor; are !oc atunci c.§nd debitorul contracteaza de noul creditor o obiigatie noua, care 1nlocuie'.;te §i stinge obliga\ia ini\iala [art. 1609 alin. (3) C.civ.J. Tn acest caz, crean\a veche se stinge <;i se transforma intr·o noua crean\a, avand ca titular pe noul creditor (de§i obliga\ia veche se stinge, efectele obiiga\iei vechi nu inceteaza, ci se transforma In efectele obliga\iei nascute prin nova\ie ).
i Cesiunea de contract=
o parte poate sa i>i substituie un ter\ in raporturile nascute
I dintr-un contract numai daca prestatllle nu au fost Inca lntegral executate, iar cealait5
' parte consimte la aceasta [art. 1315 alin. (1) C.civ.]. Pentru raportul juridic obliga\io· nal izvorat din acel contract, in care cedentul avea calitatea de creditor al contractantului cedat, cesiunea de contract constituie un mijloc juridic direct de schimbare a creditorului.
i Poprirea ~ forma de executare silita indirecta, prin care creditorul urmare?te sumele : pe care debitorul sau le are de primit de la o terta persoana. Creditorul care
I i
urmare~·
te sumele se nume?te creditor popritor, debitorul urmarit se nume>te debitor poprit, iar ter\ul, care este debitorul debitorului poprit, se nume,te ter\ poprit. Dacii luam fn considerare raportul juridic obliga\ional dintre debitorul poprit {care are calitatea de creditor in acest raport juridic) $i ter\ul poprit (debitor in acest raport juridic), popri· rea poate fi privita si ca un mijloc de schimbare a creditorului, deoarece creditorul urmaritor va deveni creditor al ter\ului poprit, in limita a ceea ce Ji datoreaza debi· torul urmarit si 1n limita a ceea ce datoreaza ter1;ul poprit fa\a de debitorul poprit.
= acel contract prin care una dintre par1;i (promitentuli se obliga fata de cealalta parte (stipulantul) sa efectueze o prestatie in folosul unei terte i persoane (tert beneficiar), Iara ca ter1;ul beneficiar sa participe la fncheierea contrac· ' tului personal sau reprezentat de stipulant. Stipulatia pentru altul poate constitui un mijloc juridic indirect de schimbare a persoanei subiectului activ al raportului juddic obliga\ional, anume atunci cand ea este dublata de stingerea unei obligatii anterioare a promitentului de stipulant, obligatie avand ca obiect prestaiia pe care promi· tentul sa o execute In favoarea beneficiar.
, Stipu!atia pentni altul
4.2..3.3. Schimbarea persoanei subiectului pasiv Schirnbarea subiectu!ui
sul)ie1;tul pasiv lntr-un raport obliga\ional (debitorul) poate fi schimbat !uarea de datorie (art.1599-1608 C.civ.), novatia prin schimbare de debitor [art. 1609 alirL (2) C.civ.], cesiunea de contract, poprire, stipulatia pentru altul, mo~tenire cazul persoanelor fizice), fuziune, divizare si transformare (In cazul ne:"n~nr,lnr
HAPOi~TUl
JUB!DlC C!VJl
41
i;;; prob!e111a schlmb3rli sub!ectu!ul nu se pozte pune ln ace!e (~1Zt)ri 1·n care obligatia trebuie executat8 persona! de c3tre debltor, !ntn.ic'3t a fost
stabllit3 In considerarea
per.'.>oane~
iui (obligatie intuitu pei'Sonm')
Preh..1arrea de datorie "' obliga~ia de a p!i3-ti o suma d.P: bani or! de
execut2 o alt-2: prestatie poate fi transmtsa de debitor unel alte persoane: a) fie printr-un {:ontract lncheiat !ntre debitorul ?i nou! Ci5lZ fn care datorlel va produce efectele nurnai daca creditorul 1$i da acordul; b) fie printr.,un contract lncheiat l'ntre creditor j>l nouJ debltor, prin care acesta d~n urm:? asuma obHgatia (art. 1599 C.civ.), Ca efect al pre!ui:irH de datorie nu se na;;te o noua obliga}'ie 1 ci se . transmite o obliga\ie preexistenta, ca regula, impreuna cu accesoriile :;i garan\iile care ' o lnsoteau, cu excep\ia garan\iilor care nu pot fi despar\ite de persoana debitorului initial, a obligatiei fideiusorului sau a garan\ii!or constituite de un tert pentru reali·, zarea crean\ei, care se sting daca fideiusorul sau tef\ul nu i>i
da acordul la preiuare.
Novaj'.ia prin sdiimbare de debitor ~ cand un debitor nou ii 1nlocuieo;te pe eel initial, j care este Hberat de creditor, stingilndu-se astfel obligotia initiala. Tn acest caz, novatia poate opera fara consim\amantul debitorului initial [art, 1609 aiin, (2) Cciv,]. 'I
1
i
Cesilmea de contract poate constitui, pentru raportul juridic obliga~ional In care . cedentul avea calitatea de debitor al contractantului cedat, un mijloc juridic direct de '!
schimbare
a debitorului.
'
, Poprirea poate ff privita 5i ca un mijloc de schimbare a debitorului, deoarece ter\ul , poprit devlne debitor al creditorului popritor.
i
Stipulatia pentru altul poate duce, indirect, la o schimbare de debitor, anume atunci \ cand stipula\ia este facuta 1n scopul achltarii unei datorii de catre debitorul inl\ial, i Lflrin intermediul unei a.lte persoane, pe care o fa_(;e debltor al credltorului_ sau.___ ~_J
I
l:
PARTEAl
JURIDIC CIVIL,
I. CONSIDERATII GENERALE manifestarea de voin\a sau, dupa caz, acordul de voin\e facut cu inten\ia de a proefecte juridice, adica de a na~te, de a modifica sau de a stinge un raport juridic 1. prezen\a unei manifestari de vointa sau a unor manifestari de voin\e rnr1u1rfi~ (acord de voin\e), din partea uneia sau mai multor persoane fizice ori persoane juridice; 2. manifestarea de vointa este exprimata cu inten\ia de a produce efecte juridice civile;
cu11ar1rn1 .,act" poate avea doua in\elesuri: 1. primul sens este acela de opera\iune juridica (pentru aces\ sens se utilizeaza ?i i
Precizare
formula negotium /uris sau, mai scurt, negotium);
,
:!., al doilea sens este acela de fnscris constatator al manifestarii de vointa, adica su-1 portul material care consemneaza sau reda opera\iunea juridica (pentru acest sens se
: l
fo!ose~te
;;I expresia instrumentum probationis saul mai scurt, instrumentum;
Tntr~o
,,
_exp.rimare r_iguros exacta, ar tr(!bui_sa__se foloseasdi termem.il_<J!:' ,,inscris"). ··-- -·~---- 1
CLASIFICAREA ACTELOR JUlllDICE
ade
1. juridke plurilaterale ' Crit~rl~I de , c!asificare
numarul par\ilor, actele juridice civile se clasiflca in acte unilaterole, actele juridice care reprezinta rezultatul voin\ei unei singure par\i (art.
C.clv.}; 00 spre exemplu: testamentul, acceptarea mo;;teniril, renuntarea ta mo?tenln:, denuntarea unui contract de catre una dintre pZ!f!i 1 oferta de a contracta 1 promisiude confirmarea etc
ACTUL JURIDIC CIVIL CONTRt>.CTIJL- IZVOR DE OBUGATii
Sobd<>sificare - dupa cum formare21 sau destlnataru! dire£t al actulul, actele
1. acte
unilateraie supuse
43
efectelor impune sau nu cvmunlcarea c3.tre unilaterale se subdasific31n: c:omunic3lr~i
ciind
modific@ sau
stlnge un drept 0] destinatarulu1 ~i ori de c8te orl inforrnarea destinatarului estenecesar2 potrlvit n'lturii actului -·art. 1326 alln. {1) $ spre exe1T1plu: oferta de a contracta, promlsiunea publ!c3 de recorr1pensa, denuntarea uni!ateralfl a contractului de mandat etc,; 2" acte unilateraJe nesupuse e
bilaterz;ie
doua pilf\i; = spre exemp!u: contractul de vanzare1 contractul de schirnb 1 contractu! de donatie, contractu! de locatiune, contracted de mandat etc.
Subdasificare - dupa contlnut contractele se subclasifica In: L contracte unilateraie - dau na;;tere la obligatii numai pentru una dintre paf\i, cea1
lalta parte avand nu ma! caiitatea de creditor; w de exemplu; contractu! de dona\ie, contractul de 'lmprumut de folosln~a {corno~ dat), contractul de !mprumut de consumatie (mutuurn), chlar ;;i atuncf cB:nd ar fl cu dobanda, ai depozitulul cu tltlu gratuit (neremunerat), al promisiunii unilaterale de vanzare sau de cumparare (afara de cazul In care beneficiaru! promisiunii, in schim~ bul dreptului de op\iune ce i se confera, se obliga la plata unei sume de bani) etc; m daca in urma incheierll contractulul, doar una dintre pi3ri;i are ca!itatea de credi" tor, cealalta fiind debitor, vom ft Jn fa\a unui contract unilateral, chiar daca pe parcurs se nasc obligatil In sarcina p3f!;li care avea calitatea de creditor, obligatH neurm3rite de p8:rf1 la rnomentuf incheierii contractului, obliga1iile nascute in sardna ambelor par;i nefiind reciproce >i interdependente (art 1171 teza finala C.dv.); 2. contracte bllaterale (sinalagmatice) ~ se caracterizeaza prin reciprocitatea obligatiilor ce revin par\iior ~i prin interdependen\a obliga\iilor reciproce (art. 1171 teza ! C.civ.), deci fiecare parte are atilt ca!itatea de creditor, 5i calitatea de debitor; !fl spre exemp/u: contractul de vanzare,. contractul de antrepriz3, contractu! de schimb, contractul de locatlune, contractul de lnchiriere a suprafetelor !ocative,
cat
contractul de arendare, contractul de depozit cu titiu oneros, contractu! de lntre!lnere1 contractul de tranzactie, promisiunea bllaterata de vanzare~cump2irare etc.; w toate contractele, decl ~l contractele unil:aterale, fac parte din categoria actelor juridlce bilaterale sau p!urilaterale, 7n schin1b, actele juridlce unilaterale nu sunt contracte, deoarece nu sunt conseclnta unui acord de volnte" cl sunt rezultatul unei manifest3ri unilaterale de - acteie juridice care reprezinta rezultatul acordului de vointe (vointelor concordante) a trei sau mai multor par\i; Eide exemplu: contractu! de societate, daca a fost Jncheiat de eel puttn trei asociatl; contractul de tranzactie lncheiat de eel putln trei piflr}i; conventla de partaj atunci cand sunt trei sau m.ai multi coparta~i; contractul de joc sau prln.soare dintre trei
sau mai multe
etc.
44
ACTUl JURIDIC CIVIL CONTRACfUl ·~ IZVOR DE OBLIGATll
?mporta.r,ta '. <:lastfia'irll
tormarea valabila a actelor jurldice:
a) 7n cazul actelor Juridice unilatera!e, cercetarea va!abilit'1tii vointe\ unice este nu nurnai necesara, dar §i suficienta;
!
b) J'n cazul acte~or jur!cHce bllaterale sau plurilaterale, trebuie sf! se cerceteze flecare dintre ce!e doua sau rnai multe manifest3ri de voint8; -- reglrnul jurtdlc al vlcilior de consim\i3m8nt este diferen~iat; actele jurldice bilaterale sau plurilaterale pot fi revocate de comun acord de catre p.3rti 1 deci printr-un act simetrlc celui de constitulre 1 In vreme ce asupra acteior juridlce unilaterale nu se poate reveni prin manlfestarea de vointi:i In sens contrar a autorului actului, cu excep\ia cazurilor expres prevazute de iege; -In materia cauzei ilic!te sau imorale 1 sanctiunea nu!1t5tii absolute lntervine dac8 sunt fndeplinite unele conditii suplimentare 1n cazul actelor juridlce bilaterale iart. 1238
oneros i;;i ade Cri1:eri,Ji de dasifkare Acte
momentul lncheierii 1or1 acteie jur1dice civlle se
cu titlu actele juridice prin care fiecare parte urmare~te sa i~i procure un avantaj obligatiilor asumate [art. 1172 alin. (1) C.civ.]: * spre exemplu: contractul de vanzare, contractul de !ocatiune, contractul de mandat remunerat etc,
cu
tltlu ooeros
Subclasificare l. acte comutative - acele acte juridice cu tltlu oneros 1n care, la momentul 1ncheierii lor, existenta drepturilor ~i obligatiilor par1;ilor este certa, lar lntinderea acestora este determinata sau determinabila !art. 1173 alin. (1) Cciv.]; ~ spre exemplu: contractul de vflnzare, contractui de iocatiune 1 contractul de antrepriz3 etc; 2. acte aleatorii - ace!e acte juridice cu titiu oneros care, prin natura lor sau prin voinia par1;ilor, ofera eel pu\in uneia dintre par1;i ~ansa unui ca$tig ,; o expune totodata la riscul unei pierderi, ce depind de un eveniment viitor §i incert [art. 1173 alin. (2)
C.civ.]; m de
exe:nplu: contractu! de renta viagera \cu tit1u oneros), contractul de
lntre~
~inere (cu tltlu oneros), contractu1 de joc sau prinsoare, contractul de asigurare,
conventia de constituire (cu tltlu oneros) a unui uzufruct viager, vanzarea unu! lucru viitor atunci c<3nd cumparatorul f~i asuma rlscul nerealizariL vanzarea unui drept litigios etc. lmportan~a subdasiflciirli - leziunea ca viciu de cons!mtf:imant poate -exista numai !n cazul actelor comutative1 nu insii >i in cazul celor aleatorii (art. 1224 C.civ.); - actele juridice aleatorii care se referii la jocuri de noroc interzise de lege sunt lovite de nulitate cauzii ilicita.
ACTUL JU!iiDiC CIVIL. CONTRACTUL ·- iZVOR DE ..
45
-~.-~··----·-·-·-~··---~·
Notiune: acte!e prln can::' una dlntre un·n§re:;t2 s.3 procure ceieHa!te un beneficiu 1 f2ir8 a ob'tine 1n schlmb vreun ~1rmtc.i 1172 alin. (2i C.civ.]; 2 de exemplu: ·1rnprurnutul de folosint3 {comodatul) 1 !mprumuiu! de con. sumatie f3ra dob3nd;1, mandatu! gratuit, nerernune\·at, etc
Subclasificare in tot sau Jn parte, !n favoarea unei alte persoane [art, m de exempJu: dona~Ja, leg:atu! [art. 984 allr.. (2) C.clv.1; 2. at.te dezfnteresate - aceie acte juridice cu tlt!u gratuit prin care dispunBtorul procura un beneficiu cuiva f;}ri:l sa J~i mic:,;ore:ze patrlmonlul; spre exempfu: m.andatul gratuit, cornodatul, depozitul neren1unerat. ijJ
lm1omta11ta subdas1fki!rii - condiiiile de forma sunt mai restrictive In cazul liberalita;ilor (in general, liberali· Ii ; ta\i!e sunt acte juridice solemne, ceea ce nu este cazul actelor dezinteresate); regulile preva:zute In materle succesorala in legatura cu reductiunea se aplica numal f in cazu! liberalita;ilor, iar cele privitoare la raport se aplidl numai donatiilor, iar nu si 1 ·· · -din punctul de mai
I I
\~ ~~:~~t~~~~i~~~ferit
rlastficarii
i
v~dere al~~pacita\ll:legea est~~1~-gener,;\ I
exigenta atunci cand este vorba de acte juridice cu titlu gratLrit (sunt instituite anumite incapacita\i speciale; actele cu titlu gratuit nu pot fi 1ncheiate de catre persoanele lipslte de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransii nici prin r reprezentantul legal sau, du pa caz, nici cu autorizarea prealabila a ocrotitorului legal); ' - in unele cazuri, regimul juridic al viciilor de consimtiimant diferii dupa cum este vorba de un act cu titlu oneros sau de un act cu titlu gratuit (de exemplu, problema le· ziunii nu se pune in actele juridice cu titlu gratuit; pentru a fi vorba de o eroare esentiala, in cazul acte!or cu titlu oneros este necesara o cerin\a suplimentara fatii de actele cu titlu gratuit); - in cazul actelor cu titlu oneros, obligatiile partilor sunt reglementate w mai multa severitate (de exemplu, garan\ia impotriva evic\iunii apare, de regula, in actele cu titlu oneros ?i numai In mod excep\ional in actele cu titlu gratuit), iar raspunderea se apreciaza cu mai multa severitate [spre exemplu, "in materia mandatului, art. 2018 aiin. {1} C.clv. prevede c2 "daca mandatul este cu titlu oneros, mandataru! este tinut sa execute mandatul cu diligen\a unui bun proprietar", iar ,,daca mandatul este cu titlu gratuit, mandatarul este obligat sa ii indeplineasdi cu diligenta pe care o manifesta in propriile afaceri"]; - aqiunea revocatorie (pauiiana) va reu?i in conditii mai !esnicioase dadl se pune problerna inlaturarii opozabilita\ii unor acte cu titlu gratuit, fiind suficient sa se dovedeasca frauda savarjita de catre debitor, 'ar nu ji participarea la frauda a ter\ului dobanditor al bunului [art 1562 alin. (2) Cciv.]; m;;terie succE>sorala, exista o serie de reguli deosebite pentru anumite acte cu 'I·
!
;
I
I I ! !
I
I ,
, '
46
ACTUL JURIDIC CIVIL, CONTRACTUL- !ZVOR DE OBUGATll
Criteriul de
- dupa efec.tele produse, actele juridice dvile se clasifica ln acte constitutive, acte
ciasifk:ar€
translative
ikte juridi1:e
Ni:J!iu:oe: acele acte juridice care dau na;;tere unui drept subiectiv civil ce nu a existat
acte declarative.
tonstltutive spre exempfu: instltuirea unui uzufruct.. contractul prin care se constftule un contractul de de Acte iurifli1:e
transiative Acte juridi<:e
declarative
N<>tilm1?: aceie acte juridice care stramuta un drept subiectiv din patrimoniul unei persoane 1n patrimoniul altei persoane; 0 de contractul de cesiunea de etc No;iune: acele acte juridice care consolideaza sau definitlveaza un drept subiectiv civil preexistent; ~ spre exemplu: actul juridic confirmativ; tranzactla care, Tn prlncipiu, produce efecte declarative, fnsa 1 fn anumite cazur!; ea poate produce g.i efecte constitutive sau . translative [de exemplu, atunci cand, In schfmbul renuntarnor facute de o parte, ! cealalta parte efectueaza sau promite anumite presta\ii - art 2267 alin, (1)
teza ciasific3rii
- actele juridice constitutive 'ii cele translative 1,; produc efectele numai pentru (ex nunc), lnsa actele juridice declarative l'i produc efectele ?i pentru trecut (ex - calitatea de avand-cauza o are numai dobanditorul unui drept printr-un act juridic translativ sau constitutiv, iar nu,; partea dintr-un act juridic declarativ; -1n principiu, numai actele juridice constitutive 'ii ceie translative sunt supuse publicitiiiii imobiliare; - numai actele juridice translative ?i constitutive sunt supuse rezolutiunil sauj dupa
4. Acte iuridice dvile de conservare, acte juridke civile de administrare juridice dispozitie Critertul de r:iasHficare Acte1mKm;~
-de r:onservare
~i
acte
- dupa tmportanta !or in raport cu un bun sau cu un patrimoniu 1 act-ele juridice ctvi!e clasifica fn de de acte de """""'" actele juridlce prln incheierea carora se urmare~te p3strarea unui drept subiectiv civil sau pre1ntampinarea pierderii unui drept subiectiv civil; '. - actul de conservare este fntotdeauna un act avantajos pentru autorul sau, deoarece .
presupune cheituieli de o valoare mult mai mica decal valoarea dreptului ce se tindej' a fi pastrat ori salvat;
·--"__:E!! ex~_mpiu~int~~ruper::a unei.prescrip\i~: lnscrierea unei ipoteci,_soma~1'a ~tc. ---Acte 11um11;e de adml-
nistrare
! Notiune: actul juridic civil prin care se urmare1te sa se realizeze o normala punere In :
\ valoare a unui bun sau patrimoniu; l m de exempiu: culegerea fructelor, aslgurarea unui bun; !ocatiunea unui bun etc.; trebuie facuta distinC\ia 1ntre actul de administrare a unui bun privit izolat de alte .~i (ut ~inguli) ~i actul de administra~n.',11.Ea!rlmoniu: primul are sernnlficatia
I-
! i
ACTIJL JURlDJC CfVIL CDf\fJgACTUL-·"- lZVOR DE
de act de punere In va!oare a unui bun, f8ra sa se
i;;i 1nstr3inarea
eel de-al
doilea include Tnsa ;;i acte care, raportate la un anumit bun, act12 de Ynstr.3!· nare, raportate l-a un n;c;tri1T1c1ni!J. n°mf•zmta 111asuri de norrnal2 !oloslre. tare{ valorificare a patrirnontu!ui respectiv; 0 spre lnstrdinarea unot bunurl d!r1 patrirnoniu un act de dispoziti-e raportat la respective!e bunuri 1 Tnsa act de adrninlstrare ropor·
tat la Jn Nouu1me: actele jundice care 0u ca scop
sau din pal:rirno11iu a untJi grevarea cu sarcini reale a unui bun; n de exernplu: vanzarea, donatia, renun~area I.a un drept, constltuirea dreptu!ui de uzufruct, de superficie const!tuirea unei lpotecl, a unui gaj; - uneori, prin norrne speclale, anurnlte ,acte juridice sunt asimi!ate acte!or de tllSjpm·•·· tie doar sub anumite aspecte1 de exe1nplu, din perspectiva capacitatii civile de exercitiu, locatiunile incheiate pe o durata rnai mare de 5 ani sunt aslm!late actelor um1('lff'P de 1784 alin. - capacitatea de a lncheia acte juridice civile: a) actele de conservare pot fi lnchei<Jte singur ?i de eel lipsit de capacitate de exer· citiu [art. 43 alin. (3) C.civ.]; b) actele de administrare, in masura 1n care nu sunt lezionare, pot fi 1ncheiate de mi· norul cu capacitate de exercitiu restransil filra a fi nevoie de 1ncuviintarea prealabila a ocrotitorului legal [art. 41 alin. (3) C.civ.]; pentru eel \ips'1t de capacitate de exer· '. ci\iu, actele de administrare se incheie de reprezentantul legal [art. 43 alin. (2) C.civ.]; c) actele de dispozi\ie pot fi incheiate de eel cu capacitate de exercitiu deplina, de minorul cu capacitate de exerci\iu restransa, dar numai cu incuviintarea prealabila a ocrotitorului legal, precum ~; cu autorizarea instan\ei de tutela, iar pentru eel incapabil de catre reprezentantul legal, cu autorizarea instan\ei de tutelii; prin excep\ie, actele de dispozitie pot fl incheiate, filra nicio incuviintare sau autorizare, atilt de persoanele lipsite de capacitate de exercitiu, cat ~i de persoanele cu capacitate de exercitiu restrtenirea (art. 1110 C.civ.); - doar actele de conservare sau de administrare pot constltui obiectul gestiunii de afaceri (art. 1330 C.civ.); -1n materia coproprieta\ii obi'.inuite, actele de administrare pot fl facute, ca regula, cu acordul coproprietarilor ce detin majoritatea cotelor-parti, pe cand actele de dispo· zl\ie cu privire la bunul comun nu se pot 1ncheia cecat cu acordul tuturor coproprieta· 641 de ·incetarea de rllor 1
48
ACTUL JUR!D!C Cl\/IL CONTRA{1"UL
~-
!ZVOR DE OBUGAT1!
--. du pa n1od·~·1··~i;fu·~;;~re 1 aCte!e
·~~----~T~ile se cla~ifica In
acte Cons~:~~u;f;;- acte.. ]
acte
iiicte mr•inif·e
s"o1f:mnt:
Notiune: actele juridice care iau na~tere fn -mod valabil prin slmp!a voin\ii a partii sau a par\ilor, neinsotite de niciun fel de forma [art. 1174 alin. (2) C.civ.]; ~ chiar dacii par;i!e 'in\eieg sa 1nso\easca manifestarea de vointii de redactarea unui 1nscris care sa o consemneze, ele o fac nu pentru validitatea actului, ci pentru a~$i asigura un mijloc de probii privind incheierea >i con\inutul acestuia; ln materici acte!or illotiunl": actele juridice a caror validitate este supusa lndeplinirii unor formalita\i prevazute de lege [art. 1174 alin. (3) C.civ.]; aceasta forma (de regula, forma autentica) reprezinta o condi\ie pentru 1nsa,i vaiabilitatea actului juridic respectiv; ., spre exempfu: testamentul, contractul de donatie, contractul de lpoteca, contrac~ tu1 prin care se stramuta ori se constituie drepturi reale ce urmeaza a fl tnscrise In cartea funclara etc.; - reprezlnta exceptia Jn rnateria lnchelerii actelor juridice; - de regula, formalita\ile cerute de lege se refera la forrna pe care trebuie sa o irnbrace actul, insa nu btotdeauna formalitatea vizeaza numai acest aspect; 1$ de exemplu: in materia contractului de fiducle 1 solemnitatea consta In lndeplini~ rea urm5tnarelor condltll: un anurnlt continut predeterminat de lege (art. 779
C.civ.) + obligativitatea fnregisttarii fiscale (art. 780 C.civ.) + forma autentica a contractului [art. 774 alin. (1) C.civ.]; m nu trebuie sa se confunde actul juridic solemn cu actul autentic ?i nici cu actul notarial: i) astfe!, actul juridic solemn se refera la noi!unea de act 1n sensul de negotium, pe cilnd actul autentic :Jl eel notarial se refera la no~iunea de act vazut ca instrumentum; if} nu toate actele so/emne sunt ~i acte autentice; spre exemplu, testamentul o!ograf este un act solemn (legea cere lndeplinirea anumitor formalitati pentru valabilitatea luiL 1nsa nu este ~i un act autentic, cl un lnscris sub semnatura privata (scris, semnat $i datat de mana testatorului- art 1041 C.civ.); iii) nu toate acteie autentice sunt acte solemne; astfel, pafi:ile pot sa convina sa 1ncheie un anumlt act, pentru care legea nu prevede o fo<mifl anume, in forma autentkii; ace! act nu va deveni aci soiernn, intruc§t vointa p3rtilor nu poate reprezenta izvorul caracterului solemn al unui act juridic civil; 1V) nu toate actele autentice sunt acte notariale; astfel1 inscrisur!le autentice I cuprind toate actele ce emana de la o autorltate competenta, material ~i teritorlat j s.3 le 1nch-ele; spre exemplu 1 actul de na~tere, de casatorie de deces, cartea de .identltate, proces_ul-ver~~~.~ constata_.:e a unel contrayentiL ~~~ 1
I
·----··-------··- - ---------·-· ··-···-- .. --·-·---- --·---···----·-- - . ---Notiumo: actele juridice penttu a c3ror va!lditate este necesara rerniterea bunuiui [art. 1174 alin. (4) C.civ.j; ·-o in cazl!t acte!or nu tine dt:) r::xecutarea chlar de lncheierea lul valabil3,. un asemenea act nelu.:ind ln mod valabii decat din mornentul (remlterii materiale a} bunului care face obiectul debitorului; ;: spre exemp/u: imprumutul, atat eel de folosin~a {corriodatul), cat ~l eel de consudaru! - actele jurldice solernne: nerespectarea formei prescrise de atrage sa11q1ur1ea nulita\ii absolute [art. 1242 alin. (1) C.civ.]; -1nche'1erea actulul juridic solernn prin mandatar: apilc3ndu-se principtul sfmetrlei de forma, este necesar ca ~i procura sa 1mbrace forma solemna [art. 2013 alin. (2) C.civ.]; - modillcarea actului juridic solemn nu se poate face dedit tot prin forma solemna 1243 C.civ.); este diferitin cazul celortrei de
-··-··------
6. Ade juridice dvile patrimoniale §i acte Criteriul de rnonu!ne: actele jurid'ice care au un con\inut evaluabil pecuniar;
In principiu, sunt asemenea acte cele care privesc dreptur!le reale
~i mE!mun1e
No!iu1ne: actele juridice care au un continut bani; "de exemplu~ 1ntetegerea parin!11or unul copil din af.ara casatorle'1 ca acesta sa !a numete de fami!ie al unuia el sau numele lor de reunite.
- 1n materia nulitati!or: nu se pune problerna ,,restituiri'I presta\Hlor" in cazul actelor nepatrimoniale; -- -1n materia simu!atiei: regull!e dln materia simulatiei sunt ap\icablle nurnal \n cazul juridice patrimoniale, nu ;;i l"n cazul actelor juridice nepatrimoniale (art. 1294 ocrotirii
7. Ade ju:ridice cu ex~~cu:tm·e executare continua sau succ1esi1va Criterlui de
amt:r~o
dupa modul de executare, actele jurid\ce dvile se dasifica in acte cu executare
cu cu exectitare dintr-o dala
I
Ir
(u110
contlnu{; sau
actele juridlce a c;3ror executare presupune una sau mo:l mu!te prestati'1 din partea debitorului1 care se execut.:i instantaneu, dee! dintr-o data, iar nu continuu sau
succesiv.
SO
ACTUUURIDIC CIVIL CONTRACTUl - IZVOk Dt OBUCiAJll
timp; de exernpJu: presupun prestatil succesive contractul de !ocatit1ne, contractu! de arendare, contractui d<: societate; "' actul juridic care are In continut o ob!igatie de a nu face :se executa contlnuu, In 0
sensul ca debitorui unel asen1enea obHgatil este tinut permanent sa se abtin~, de !a o
anurnlta activitate; contractul de furnizare de servidi poate fl cu executare continua sau succesiv-3, Jn de prestatlile concrete {aiimentarea permanenta cu api§ sau aprovizionarea
cu pentru neexecutarea imputabila sau pentru executarea necorespunzatoare s,au cu 1ntl3rz!ere este rezolutiunea, In cazu! contractelor cu executare dlntr.. o data,
; contractul desfiintandu-se cu efect retroactiv, iar In cazul contractelor cu executare j succesiva va intervenl rezilierea, care are ca efect desfacerea contractu!ui numai pentru ! viitor, lnsii efectele nulita\ii opereaza atat pentru trecut, cat ?i pentru viitor, indiferent I de felul actului (cu executare succesiva/dintr-o data)- art. 1254 alin. (3) Cciv.; a potrivit art 2263 alin, (2} C.civ,, 1n materia contractului de \ntre\inere, neexecutarea culpab11;5 a obllgatlei de lntretinere atrage ca sanctiune rezoltitiunea, iar nu rezl!lerea, deoarece aceasta din urma presupune ca, In contractele slnalagmatlce, obligatii1e ambelor p@rti contractante sa alb§ caracter succesiv, ceea ce nu se lnt§mpla In cazul contractului de intretinere cu titlu oneros, deoarece transferui dreptului de la crecHtorul lntretinern la debitorul acesteia se produce uno ictu; In caz de neexecutare imputabi15, contractul de lntretinere se desf1inteaza ~i bunu! sau alta prestatie se redob3nde~te cu efect retroactiv, iar imprejurarea ca 1 In ipoteza in care culpa apar\:lne debltorului intretinerii, nu se restituie va!oarea lntretinerii prestate {~i contravaloarea folosintei bunufu1) este justificata de ideea de sanc}iune specifica :;;l de caracterul aleatorlu al contractului (respectiv de compensarea cu prestatiile efectuate}; 0 sanctiunea lnddenta este rezolutiunea (iar nu rezilierea} ~i In cazul contractului de renta viagera, conform art. 2251 C.civ. {desigur, numai fn acele ipoteze In care legea admite desfiintarea contractului de renta viager3 pentru neexecutare), precum ~i in cazul aitor contracte Jn care obligatia unela dintre p3f1i presupune o slngura presta~ie (de exemplu, v§nzarea cu plata pre·~ului In rate; de altfel, referltor la acest exemp!u, se poate considera ca p~ata ln rate reprezinta doar o modalitate de executare a unei
prestatii unice, anume plata pre\tllui); - in cazul contractelor cu executare dintr-o data, creditorul nu are dreptul la rezolu\iune atunci c3nd neexecutarea este de mica insemnatate, pe cand In cazul contractelor cu 1
executare succesiva, creditorul are dreptul la reziliere, chiar daca neexecutarea este de mica 'lnsemnatate, 1nsa are un caracter repetat [art. 1551 alin. (1) C.civ,]; suspendarea executarii, din motive de for\a majora, pe toata durata imposibilita\ii de executare [art 1557 alin. (2) teza i C.civ,J, poate interveni numai 1·n cazu,1 actelor juridice cu executare succesivi*;
- dad\ una dintre par\ile contractante are dreptul de a denun\a unilateral contractul, condi\iile exercitarii acestuia difera dupa cum contractul este cu executare dintr-o data
cu executare succesiv.3
1276
ACTUI. JURIDlC CiVIL CONTRACrnL
IZVUH DE OFJUUAJil
51
rlPnuntitrii un!iaterale 2 contractuiui lnchelat pe durata nedeterrr!inat2i
vizeazZ\ contracte\e cu ex-ecutare succesivi:i; 11ir1uH:e cu. executare su<:ces1va, pentru fiecare Lm!St<1!1e curge cate
d10;tir1cta, cu
cazuiul ln care
succeslve
a!ca~
flnaHtatea lor, rezultat.3 din lege sau din vointa p2rtilor, un tot unitar
"""m-e cu executare continua sau
1n llpsa unei
contrare, efectele
rezolutorii se produc numai pentru viltor, In sensul 1407 alin,
prestat!ile
accesorii
8, Acte :
ca
raportul dintre ele, actele juridice civile se clasifica In acte principaie
de
,.,"~--Fi""""f"' t.·:<$':»'"
I Acte jm'idiice ,'4<'tr
'\;;
~;
acte
-
1
NOfm:ne: actele juridice care au o existenta de sine statatoare, regimul lor
de eel al altui llio\iune: actele juridice care nu au o existen\a de sine statatoare, soarta lor juridicii depinzand de soarta altui act juridic, principal; 0
spre exemplu, c\auza penala, flde-Jus·1unea 1 arvuna, contractul de gaj, conventia de
validitatea actului juridic principal '' men\inerea lui se examineazii numai in func\ie propriile elemente, independent de alte acte juridice, pe cand validitatea ;;i eficaactulul juridic accesoriu se apreciaza nu numai 1n raport de propriile elemente, i ci j:l 1n funqie de validitatea $i eficacitatea actului juridic principal; ~ - soarta jurididl a actului juridic accesoriu urmeaza soarta actului juridic principal, !n ca desfiintarea sau 1ncetarea actului jur'1dic principal atrage 'ii desfiintarea sau actu!ul
accesoriu.
9, Ade !Ulrld,ice uwu" reprezentant pot fl 1ncheJ:ate ~i """''" •m d£c
dupa moda!itatea fncheierii !or, actele juridice civ1le se claslfk:ii in aete strict
care iJersona~e
] Acte 1
-- ---------
incheiate
Notiune: actele juridice care nu pot fi incheiate decat personal, nefiind deci susceptiblle de a fi lnchelate prin reprezentare; - reprezinta excepfia Tn materie; unu! juridice care pot fi Jncheiate nu numal personal, ci 'ii printr-un
care potfi in,
- i::hei~~te «?i excep\ia, normele juridice care reglementeaza actul juridic strict
S2
ACTUL JURIDIC CIVIL, CONTRACTUL '"'" IZVOR DE OBLiG;\Tll
capac1tatea de a fncheia acte juridice strici personale este guvernat.:3 de "1nun1ite i speclale, prevazute expres de lege; ' iurldk:e strict pot inche!a nurna! persoane!e - valabilitatea actului juridic strict personal se apreciaza numai ln raport de persoana sau persoane!e care II "lncheie, Jn schilnb, de regul3, I.a aprecierea actului juridic !richeiat prin reprezentare se are In vedere ~i persoana reprezentantului; 111 de exemp!u, potrivit art, 1299 C.civ,, actul juridic lnchelat reprezentare este anulabi1 pentru vicii de consimt.3rn.?int atunc1 cand consimt3rnf!ntul reprezentantului a fost vidat1 !nsa, daca vidul de consirnt3m8nt prlve:;;te elernente stabilite de
daca
10. Ade juridice intre moarte (mortis causa)
(inter vivos) ~i
- dupa momentul In care i,i produc
intre vii
a fost vlciata.
juridice actele juridice civile se clasifica in
cauza de moarte care 1?i produc efectele neconditionat de moartea autoru!ui
acte
lllo~iune: acteie juridice
autorilor !or. actele juridice de a caror este faptul ca nu 1'.;i produc efectele decilt la moartea autorului lor, asemenea acte juridice fiind facute tocmai fn considerarea cazul testamentului.
ciaslfk:arii
- actele juridice mortis causa se bucura de o reglementare amanun\ita, pe cand nu toate actele juridice inter vivos au o asemenea reglementare; - actele juridice mortis causa nu pot fi decat cele prevazute de lege, ded sunt numai acte juridice nu mite (tipice): - actele juridice mortis causa sunt supuse, in general, unor condi\li mai restrictive In ceea ce prive,te capacitatea de a dispune, iar uneori 'Ii capacitatea de a primi; - actele mortis causa sunt acte juridice so!emne, 1n vreme ce actele inter vivos sunt
condi\ie voin\ei par\ilor in stabilirea con\inutului lor, actele juridice civile se clasi-
lor;
civlle intra in aceasta No;iune: actele la a caror incheiere paf\iie is: exprima voin\a numai in privin\a na,terii, con\inutul acestora fiind predeterminat de norme de la care paf\ile nu pot deroga; Iii de exempfu, casatoria; - categorie intermediara: contractul de adeziune, ale carui dauze esen\iale sunt impuse ori sunt redactate de una dintre paf\i, pentru aceasta sau ca urmare a instruccealalta dedh sa !e ca atare 1175
53 cond1t1i:ior !or de va!abi!ltate; 1'n cazul actelor 'I tor flind :stabiHt de norrne imperative: pZi?1ile nu pot prin vointa lor, aceste ~i nicl r.u pot ueroga de la decl reg;rnul :atestor acte este an;rec:iat cu rnult3 Jn cazul actf'!or juridice pot de i la normele juridice dlspozitlve, astfel lncdt unor asemenea acte I se face Jn iirnite ma! ·· actele juridice nu pot fl decat cele stabilite de lege sunt acte juridice numfte), pe cand acte!e juridice subiective nu se llrniteaza la cele 0xpres. reglementate : de iege; -- rn cazuf contractelor de clauzelor abuziv.e. mai frecvent
!
I
Criteriui de
cfasifit:ar+:
J -
dupa legatura lor cu modalitatile (termen, conditie, sarcina), actele juridice civile
in acte
acte
de
No,;iune: actele juridice care nu cuprind o modalitate (termen, condi\ie, sarcina).
Notiime: actele juridice care cuprind o modalitate, adica un termen, o conditie sau o sarcina. Precizarr:
acte juridice:
a) sunt incompatibile cu modalitatile (de exemp/u, casatoria, recunoa:?terea voiun·
tara a filiatiei, actui de op\iune succesorala); b) sunt inseparabile de modalita\i (de exemplu, contractul de 1mprumut, contractul de intre\inere, contractul de renta viagera); c) pot fi sau nu alectate de modalitati (de exemp/u, contractul de vanzare, cor1tr
de exemplu, Jn cazul actelor juridice de a
existen\a unei modalitati, lipsa acesteia conduce la inelicacitatea ac1:ult1i;
acte leg.3tura 1or cu cauza (scopul), actele juridice clvile se clasifica In
acte cauza!e ~i
abstracte. No,til.1ne: actele juridice a caror valabiiitate impiica analiza cauzei lor (scopului !or); In cazul ln care cauza Jipse?te, este illciti3 sau irnora!a, lnsu~i actul juridic este lovit de No;iune: actele juridice a caror valabilitate nu implid\ analiza cauzei; !!I :;pre exempfu, tltiurile de vatoare (actul juridic care a dat na;;tere unui raport obligational -este inseparabil de lnscrisul constatator, deci Jnscrisul resp-ectiv lncor~ poreaza creanta ce a luat na?tere dln actul jurldic}; avantajul titlurilor de valoare
consta In
ca executarea lor nu cere o cercetare a
54
ACfUL JURIDIC CIVIL CONTRACTUL
IZVOR DE OBUG1\fll
juridic, debitorul ncput3nd lnvoca exceptia nevalcibilit'3~li cauzei pentru a refuza
executarea.
dupa reglementarea §I denumirea lor legala, actele juridice civile se dasifica 1n
numite
acte nenurnite
No;lune: actele jurldice care au o denurnire stabillta de lege, precum §i o reg:lerneinrnouune: actele juridice care nu se bucura de o reglernentare iegala proprie;
nenumite
existen\a unor asemenea acte juridice este o consecin\a a principiulul llberta\ii actelor jurldice; z de exempfu, legislatia noastr3 actual.1 nu mai reglementeaza delegatia imperfecta, deci, contractu1 prfn care un tet1 se obliga fa1a de creditor sa execute alaturi de debitorul initial obligatla asumata anter!or de acesta din urma este un contract nenumit; •In categoria contractelor nenurnite nu se inc!ud ~i contractefe complexe, adic<3 acele contracte care reunesc e!ementele a doua sau mai multor contracte numite (de exemplu, contractul hotelier, ce reune,te elementele contractului de loca\iune, in privint;a camerei inchiriate, precurr. ~i ale contractului de depozit, Yn privin\a lucrurllor c81atorului aduse in hotel}; pentru asernenea contracte, In n1asura in care nu ar exlsta o reglementare speciala, se vor apHca normele prevazute de lege rentru..elementele (contracteie) com~onent~. - - - - : - pentru actele juridice num!te, nu este necesar ca pi3rti1e sa prevada intotdeauna J intregul continut al lor, ci, in masura in care nu au derogat de la dispozi\iile legale ce ' reglementeaza actul juridic incheiat (sau nu puteau sa deroge), acestea se vor aplica mod automat ?i cornplet; simpla calificare a actului juridic (Tncadrarea lui intr-un anumit tip de act juridic nurnlt} este suficienta pentru cunoaiterea regirnului sau juridic; -'in cazul acteior juridice nenumite, se vor aplica regulile stabilite de par\i, lar pentru l : aspecte!e la care p3rtile nu s-au referit In mod expres 1!?i vor gasi aplicare reguiHe [ genera le care dlrrnuiesc materia obliga\iilor, iar dadl acestea nu sunt indestu!atoare, i regulile speciale prlvitoare la actul juridic cu care se asearnana eel rnai rnult (art. 1168
.. I Jmporta11~a
: clasificilril
I rn I
I
i ~.c1v.); !
'
('>
"
•
• spre exemp/u, potrivlt art. 1651 C.civ., dlspozitiile privind obliga\iile vanzatorului
se apiic8, In mod corespunz3tor, obl!gatiilor lnstraini3torului In cazu! oricarui alt contract av;§nd ca efect transmiterea unui drept, daca din reglementBrile aplicabile acelui contract sau din cele referitoare !a ob!igatii fn general nu rezu!t3 aJtfel; de asemene.a, promisiunea de a !nchela tn viitor un contract real nu va fi guvernata de reguille ap!icabile contractului real proiectat, ci de cele generale Jn materie de obligatii, iar numai pentru situatiile neprevaz.ute de regu!ile generaie se vor aplica la contractul real etc.
ACTUi..IURIDIC CIVIL coN·:·11ACTUL-- IZVOR DE OBUGAT!I
SS
m1mion,en1'PIP care trebuie sau pot sa intre In structura actului juridic civii 1 de:ci ele-
dir, care este alc2itu1t acesta. Sensul
l tent al cuviin-
- desemneaza ~i o modalitate a actului juridic civil, adica un eveniment viitor 1i nesigur ca realizare, de care depinde eficacitatea sau desfiintarea actului juridic civil;
! tid -~ l ,,cim1lif
nea ce intervi-
a 1. conditii esen\iale: acelea care trebuie in mod ob!igatoriu, lipsa dintre e!e atragand nevalabilitatea actului juridic; 2. condi\ii neesen\iale: acelea care pot fi prezente sau pot lipsl din actul juridic, faril a valabilitatea acestula, de nerespectarea condi\ii!or de 'Jaliditate se sanc\ioneazil cu umaIE•ri actu!ui juridic civil;
ne in -cazul nerespe•:til1·ii lor
cor1diltii de eficacitate: nerespectarea condi\iilor de eficadtate nu atrage nulitatea civil, ci, eventual, alte sanc\iuni (spre exemplu, inopozabilitatea fa\a
numai anumite acte
civHe.
2. Capacitatea de a mc:heia adul 2.1. Nothmea
capacitate - aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi ~i obliga\ii civile prin 1ncheierea acte!or juridice civi!e;
- capacitatea este o conditie de fond, generalii, esen\iala ~i de validitate a actului civii.
- capacitatea de a 1ncheia actul juridic civil este numai o parte a capacita\ii civile, reu~ nind 1 'In structura sa, o parte din capacitatea de folosinta a persoanef fizice sau _juride a
56
ACTULJURID!C CIVIL CONTRACTUL·· iZVOR DE OBLIGATll
Crsµ:ac!tatea de
cz:nrtr:actn
- regula: capacitatea de a contracta art. 1652 C.civ"
art 29 alin. (1)j art 11801 art, 987 alin.
~
pentru persoarele juridice 1 regula o constituie capacitatea de a dob3ndi orice drepturi ;;;i ob!lgatii civi!e 1 afar3 de acelea care, pr!n natura 1or sau potrivit !egii, nu pot apariine decat persoanei fizice [art. 206 al in. (1) Cciv.]; : in cawl persoanelor juridice fara scop lucrativ, regula capacitatii de a incheia acte _ ..•• : juridice civile_;;,ste subordonata principiuluispedalita\ii_[art: 206 alin. i~
r-
I
- incapacitatea de a 1·ncheia acte juridice civiie trebuie sa fie expres prev:!iwta de lege .. 1 1 [art. 29 aim. (1) C.c1v.]; - orice dispozi\ie iegala care instituie astfel de incapacita\i este de stricta interpretare :1 $i aplicare (art. 10 C.civ.). i -------------------. ----~----------· . ~ Clasificarea Dupa natura !or I 1. incapacita\i de exercitiu; : 2. incapacita\i de folosin\a.
de a contracta
~
Dupa can;inutul sau intinderea ior
1. incapacitiiti generale -vizeaza, in principiu, toate actele juridice; 2. incapacitai;i speciaie- sunt instituite pentru anumite acte juridice. Dupa izvorul (sursa) lor 1. incapacita\i stabilite de !egea civila (incapacitai;ile de exerci\iu ~i majoritatea incapacitai;ilor de folosinta); 2. incapadtati civile stabilite de legea penala (pedepse accesorii sau complementare; interzicerea exercitarii drepturilor parinte~ti, a dreptului de a fi tutore sau curator,
lnterzlcerea exerc1taril dreptulul de a parasi teritorlul Romanief, a dreotului de a se afla In anumite localita\i, aceste din urma pedepse afectand dreptul la libera circulatie
ca drept subiectiv civil nepatrimonial). modul 1n care opereazii 1. incapacitali ce aqioneaza de drept (ope legis); 2. incapacit8\i ce opereaza ca efect a! unei hot3r£lri judecSitore~.ti {In aceasta din urma categorie se lnclud unele incapacitatl de foioslnta cu caracter de sanctlune, spre
exemplu, deciiderea din exerci\iul drepturilor parinte,ti, precum ,i incapacitatea de exerci\iu a persoanei puse sub interdlc\ie). Dupa opozab!litatea lcr 1. incapadta\i absolute (In sensul ca \mpiedica incheierea valabila a actului juridic de catre incapabii cu orice alta persoana); 2. incapacita\i relative [in sensul ca Jmpiedica incheierea va!abila a actului juridic de catre incapab!I cu o anumita persoana sau cu anumlte persoane; spre exemplu, incapacita\ile stabilite de art. 147 alin. (1), art. 990, art. 991, art. 1653 alin. (1), art. 1654
1 !
ACTUL.IUR![liC CIVIL. CONTRAClUL- IZVOR DE OBl.IGAfi!
cu caracter de sanctiune
(d,,c~dere2
cftati!e ctvHe stabHite de
2. incapacit3ti cu caracter de protectle sau de ocroUre [tutorele nu poate, ln nuine!e mlnoruiui, sa fac.3. ii nlci sa garanteze oltuia art 144 alin. incapacitate fiind 1nstitult:3 )i pentru minor,. in conditiile art. 146 alirL {3)
- nerespectarea lncapacita1ii de a lncheia actul juridic c!vi! a11rage, In prlncipiu, sancurmeaza:
·~iunea nulitatii actu!ui juridic respectiv, dupa cum
, Persoana fizicil
i - nuiitate absoluta: dadl s-a nesocotit o incapacitate de folosinta irnpusa pentru ocrotirea unui interes general;
- nulitate relativa: dacii actul juridic a fost 1ncheiat cu lncalcarea unei incapacitati de folosintB instituite pentru ocrotirea unui interes individual sau tu nesocotirea regu~ lilor referitoare la capacitatea de exerci\\u.
l'ersoana jurididl nulitate absoluta; a} lipsa capacita\ii de folosin\a la momentul incheierii actului juridic civil; b} nerespectarea principiului specialitalii capacita\ii de folosin\a de catre persoanele juridice fara scop !ucrativ [art. 206 alin. (3) C.civ.]; - nulitate relativa; a} actele incheiate de persoana juridica din ale caror organe de adrninistrare ~i de control fac parte incapabilii, cei cu capacitate de exercipu restransil, cei decazu\i din dreptul de a exercita o lunc\ie in cadrul acestor organe, precurn >i cei declara\i prin lege sau prin actul de constituire incompatibili sa ocupe o astfel de funqie, dad\ s-a produs o viltamare [art. 211 alin. (1) M(2) C.civ.J; b) depa';irea, de catre organele persoanei juridice, a puterii de reprezentare confe, rite prin actul de constituire sau statut, 1nsa numai daca ter\ul contractant cuno~tea, la data 1ncheierii actului, aceasta depa~ire [art. 218 alin. (2) C.civ., interpretat per a cantrario ~i art. 1251 C.tiv.]; i:;:
In principiu, nesocotirea regulilo-r referitoare l<::l realfzarea caµacit3tli de exercitiu
a persoanelor juridice nu se sanctioneaza cu nulitatea [art. 210 alin. (2)
~i
art. 218
Consimtamiintul 3.1. Notiune
~i as1pe1cte
- exteriorizarea hotararii de a incheia un act juridic civil; consimtamantul este o condi\ie de fond, esentialii, de validitate >i generala a actului juridic civil.
58
ACTUL JURiDIC CIVIL CONTRACIUL - IZVOR DE OBUGAfl1
regula: p8rtile sunt libere sa
forrna de exteriorizare a
lor;
* exceptie: cazul acielor jurldice pentru care legezi cere ca rnanifestarea de vo!n-ra 7mbrace o forma speciali'i; "' spre exerupht1 acte-le julidlce solemne 1174 alin. {3) - manifestarea de vointifi poate fl: 1. expn~sa: atunci cfilnd ease exterlorizeaza prln Inoda!it5ti de natura sZ o fac3 ln mod nemijlocit cunoscutl1 cocontractantului or\ ter~ilor; 2. tacita (implicita): atunci cand ea se deduce; de exernplu, succesibilul care face un act de dispozitie cu priv!re la un bun sue~ mo~tenlrea [art 1110 alin. (2} C.civ.]; 0
cesora! este socotft c-8 a acceptat, In mod tacit,
; - pentru anumite acte juridice este necesara manifestarea expresG de vointa; • spre exemp/u, actele solemne, fiducia [art. 774 aiin. (1) teza a II-a C.civ.); scutirea de raport a dona(iilor [art. 1146 alin. (2) ji art. 1150 alin. (1) lit. a) C.civ.]; acceptarea unei donatii [art. 1013 alin. (1) teza I C.civ.]; indivizibilitatea conventionala (art. 1424 C.civ.); solidaritatea conventiona18 (art. 1435 C.civ.); subroga\ia conven. tionala [art. 1593 alin. (3) C.civ.]; fideiusiunea (art. 2282 C.civ.); i - uneie acte juridice pot fi fi!\cute fie printr-o manifestare expresa a voin\ei, fie printr·o manifestare tac/ta a voin\ei: • de exemplu, acceptarea mo~tenirii [art. 1108 alin. (1) C.civ.]; revocarea vo!untara expresa sau tacita a testamentulul (art. 1051 si art. 1052 C.civ.); retractarea revocarii voluntare a testamentului [art. 1053 alin. (1) (2) C.civ.]; relocatiunea i I .. (art. 1810 C.civ.); renunjarea la compensatie [art. 1617 alln. (3) C.civ.]. i
i
,1
M<>dr1litatide 1-=-co~~lm\ii;antul poate ti.exprlmat \n s~ris, verbal sa~ pr!n fapte ori gesturi c~nciu-1 exteriorizare a J dente care, potrivit legii, conventlel p'3Ji:Hor, practicilor statornlcite lntre acestea sau uzantelor, nu lasa nicio urma de indoiala asupra lntentiei de a produce efecte juridice . I mantului J (art. 1240 C.CIV. ); I I • spre exemplu: In cazul unei lidtatil, ridicarea m5inf[ poate avea valoare de acceptare a ofertel; acoperlrea nuHt3~ii relative prin executarea voluntara a obligatiei la
I
I'
data la care ea putea fl valabH confirmat5 de c3tre partea interesat3 [art. 1263 alin, (5) C.clv,]; stationarea unui 11 taxi" av3nd afi:?at indicatorul ,,liber" reprez.inta o
oferta tacitii de a contracta, iar urcarea !n autoturism constituie o acceptare tacita
a ofertei etc. Valoarea juridir:ii a tiicerli - regula: tacerea nu valoreaza consim\amant;
exceptie: tacerea vaioreaza consimtamant In urmatoarele cazurl: a)_ cand leg.ea prevede expres aceasta [spre exemplu, tacita reloca;iune - art. 1810 ©
,
L
I
I
aim. (1) C.c1v.]; b) daca par';lie au atribuit expres tacerii o anumita semnifica;ie juridica (de exemplu, In cazul stabilirii modalita\ii de reJnnoire a unei conven\ii sau de denun\are a aces- 1 tela); l c) cand tacerea are valoare de consim;amant potrivit obiceiului sau uzurilor profe· sionale [de exemplu., art. 1196_alln. (2) C.civ., in materia acceptarii ofertel]. ____
I
J
S9
,
vointa este indispensabilii -incheieril actu!ui filnd o ce valoare juridlc3 numai rnanifestarea sa; ! - vointa rt:!unejte 'i'n structuro sa doua el~;mente: con.s!rnt3rr1Aintul ?1 cauza (scopul}; prin urmare, !ntre vointa juridlca ~i exist2 o de lntreg-parte_; - pr!ncipiiie care guverneaza vointa juridica sunt principiul Hbert5t'il de vo\n1Zt (prlndautonomiei de reale
!
3.2.2.1. Principiul libertilfii de voinfii p2lf\:ile sunt libere sa !ncheie orice acte juridice ~i sa determine continutul acestora, In limitele impuse de lege, de ordinea publica ~; de bunele moravuri (art 1169 C.dv., care, sub denumirea marginala de ,,libertatea de a contracta", se refera la contracte, temeiul art. 1325
s;nt:eza eiementf!ior : de m:1tnmt : zil pri1,ci1ii1.dui
C.civ., potrivit carora ,,nu se poate deroga prin conventii sau acte juridice unilaiterale de la legile care intereseaza ordinea publica sau de la bunele moravuri", nrinrioi111 libertatii de voin\a poate fi sintetizat 1n urmatoarele idei: - subiectele de drept civil sunt libere sii incheie ori nu un act juridic civil; - subiectul de drept civil este liber sa aleaga cu cine va 1nche·1a contractul sau, dad este cazul, cine va fi beneficiarul actului juridic unilateral; daca se incheie un act juridic civil, piirti!e sunt libere sa stabileasca du pa cum doresc continutui acestuia; - partile sunt libere ca 1 prin acordul lor 1 sa modifice actul juridic pe care l~au lncheiat anterior; - partile sunt !ibere ca, prin acordul lor, sa puna capat actului Juridic pe care /,au incheiat anterior. subiectele de drept civil sunt libere sil incheie nu numai acte jwidice nu1n1tH. acte juridice nenumite (art. 1168 C.civ.); - cand legea nu prevede i'n mod expres altfel, par\ile sunt libere sa aleaga forma pe
care o vor da actului
1178
1. !imite!e trasate de normefe juridlce imperative {indusiv cele care reglementeaza ordinea pubiica), precum side bunele moravurl; - sanqiunea care intervlne pentru nerespectarea acestor limite este nulitatea abso, astfei luta relatlva a actului
fE·•.
-limJti3rlle ·----de-;C~·le d-i;p~~i!li
--~~~potrivlt c3rora nu toate e!em-fu~t~te un~Tl
cur11."'ct sunt rezuJtatul direct ~i nemij!ocit al acordulu1 de vointe ai p3rtilor: _I a) contractu! de adez:une ··- volnta uneia d!ntce parti mal mult 'incheiere0 actu!ui dectit stabilirea conth1utu!ui acestuia (art. 1175 C.civ.); b) cazul fn care p3rtfie au convenit elernentele esentlale ale contractului, dar ulterior nu ajung !a un acord asupra elementelor secundare orl persoana c3.rela i-a fost lncredintata deterrninarea ior nu 1a o decizle, asti·el lnc5t instanta va dispune, !a cererea oriciJreia dintre pfirtl, completarea contractului, ttnand cont, dupa fmprejurarl, de natura acestuia 'ii de intentia par!iior [art. 1182 alin. (3) C.civ.];
c) stabilirea de ditre instan\a a cuantumului remunera\iei depozitarului, atunci cand acesta nu este stabilit prin contract [art. 2105 alin. (2) C.civ.];
d) stabillrea de catre instanta a termenului de restituire a imprurnutului de consurnatie, daca acesta nu a lost convenit de par,i (art. 2162 C.civ.); e) cazurile in care instanta poate aduce rnodificari contractului ori poate dispune Jn-
cetarea acestuia; • de exemplu, reducerea cuantumului clauzei penale, in conditiile art 1541 alin. (1) C.civ., adaptarea .contractului, fn caz de impreviziune [art 1271 alin. (2) lit a) C.clv.} ori incetarea lui din acela?i motiv [art. 1271 alln. (2) lit. b) C.civ.j; ' j
' 1
3. limitarile impuse de ,,contractele obligatorii", in sensul obligativita\ii impuse de lege
1 ,
de a lnchela anumlte contracte;
!
Ii
w spre
exemplu, obligativitatea lncheierii de contracte de asigurare de raspundere
civlla de c3tre propr!etarH de autoturisme; · JI. limitarile impuse de respectarea principiului nediscriminarH in alegerea parte- I nerului contractual. precum :;i de respectarea dreptului de preemp\iune recunoscut
L_d_e_l'."_l,l8 unor a nu mite categoril df'. persoane, (art. 1730 $iurm. 5.civJ: _ _ _ _ _ _~
Principiu I voin/ei reale cate ori nu existii identitate intre voin\a interna o;i voin\a exteriorizata, potrivit
i concep\iei subiective imbrii\i:;ate de legiuitorul roman, se va acorda prioritate voin\ei : reale (inteme) a par\ilor, satisfacandu·se prin aceasta securitatea statica a circuitului civil. ·----··-----~--------·-·-·-
Consscrarea
--
~~·-···-------~----~-·.-----··--··~
____,
- contractele se interpreteaza dupa voin!a concordanta a par\ilor, iar nu dupii sensul literal al termenilor [art. 1266 alin. (1) C.civ.];
- aceea:;.i concep\ie subiectiva se desprinde :)i din reglementarea simula\iei, \n sensul ca actul juridic secret este singurul care produce efecte Yntre par\i [in masura \n care . 1ndep!ine!;te conditiile de validitate de fond - art. 1289 alin. (2) C.civ.], acesta repre- :
i
zentand voin\a reala a partilor, indiferent de con\inutul actului public [art. 1289
; alin. (1) Cciv.]; - In plus, manifestarea de voin\a a par\li va produce efecte juridice numai daca a fast libera 'ii con:)tienta, adica reala, nu :;i dacii a lost a!teratii printr-un viciu de con-
1206
de sirnulatie, tertilor de bunii-credin\a nu le poate Ii opus actul juridic secret, , Lc.<e_c:?!£SPUnd.e vointei reale a par\iior contractante, d numai actul juridic apare.rrtJ :
caz
61
deoarece numai acesta putea fl cunoscut indrept8tjti sa invoce Jn l"avoarea for )i ·1mpotriva secret -- arL 1290 -- situatia Yn care vointa consen1nat.3 in !nscris nu este cea real;] ~i real8 s-ar putea stabiH 309 alin. (5) L(lrO
J,J, 1. Lmm1enmea art. 1204 C.civ., rezultil urmatoarele condi~ii ce trebule indeplinite, cumulativ; pentru valabil!tatea consimtamantului: 1. sa fie exprimat In cuno~tinta de cauzii, adica sa provinil de la o persoana cu discer..
Cc·nd•itii rnmu· · lative p.Bntru valabilitatea
namant;
I tului
2. sa fie serios, adica sa fie dat cu inten\ia de a produce efecte juridice; 3. sa adica sa nu fie viciat.
3.3.2. Consimfiimantul trebuie
proziina de
a persoanii cu
di1>c1m1rii1n~int
- discernamantul consta in aptitudinea psihica a unei persoane de a intelege semnifica\ia fapte!or sale, de a avea puterea aprecieze efectele juridice care se produc in baza manilestarii sale de voin\a; - lipsa d1scern<':im
sa
Preclzare
CoreJarea notiunii de
ca(llKita1:e w cea de disr:er . .
namant
.:~;'.
-?c'i
'?!
b
( I
I
l
62
ACTULJUH!DIC CIV!L CONTHAC1UL-!ZVOR DE OBLIGATI! p-entru persoane!e jurldice nu se pun prob!eme !n aceastii prlvinta, deoarece
!or sunt lntotdeauna fizice cu de -- este :Jnu!ab!! contr.actuf lncheiat de o care, la rnomentul !nchelerii tula, se fie '.?i numai vremelnic, 1ntr-o stare care o punea in neputinta de da seama de urrn3rHe faptei sale {art, 1205 a!in, {1) C.civ,J; prin urmare1 actu! tnche1at de o lips!t3 de discernamant este lovlt de nufitote relativO; - contractul lncheiat de o persoand pusa ulterior sub interdiqie poate fi anulat ia tTion1entul c'3nd actul a fost fi3cut, cauze!e punerii sub interdictie exlstau ~l erau lndeob5te cunoscute [art. 1205 alin. (2) Cciv.j; "'.art. 1205 aHn. {2) C.dv. trebuie interpretat restrictiv1 In sensul !egiuitorul, lntr~o tormulare nefericita, a dorit sa sub!ir.ieze ca, !n ipoteza respectiva, anuJarea nu poate interveni pentru lipsa capacita!ii de exerdtiu, cl pentru lipsa discernamflntuluL Upsa discern3m3ntu!ui filnd o conditle necesara punerii sub interdictie, nu exista !nsa nicio ra~iune ca, In ipoteza !ipsei discern5m3ntului la incheierea actu~ lul juridic, sa se faca vreo d\stlnqle dupa curn partea lipsit3 de discernamant a fost ulterior pusa sub interdlctie sau nu, iar, In p!us1 sa existe ma1 multe condl1ii pentru anu!area actului lncheiat .anterior puneril sub interdictie dec8t pentru anularea unui act lncheiat de o persoana care ulterior nu a fost pusa sub interdictie, cu at8t mal mult cu cat punerea sub interdictie este o masura de ocrotire. De altfel, : condi\iile anularii unui act juridic pentru lipsa discemamantului nu pot sa difere 1n raport de momentul introducerii cererii fn aou!are {ln.alnte sau dupa punerea sub
ca
I
~--interdic\ieteve,°"tual, >i dedurata. solu\icmarii pnl_ci:csului.
3.3.3. Consimtiimtlntul sii fie exprimat cu illtenfia de a produce efecte juridice CPrint-a-r€iut-
- condi\ia rezulta din !nsa>i defini\ia contractului civil (act juridic bilateral sau lateral), potrivit careia contractul este acordul de vointe dintre doua sau mai persoane cu in tentla de a constitui1 modifica sau stinge un raport juridic {art. 1166 Cciv,), precum 5i din definitia actului juridic unilateral, conform careia acesta presupune manifestarea de voin\a a autorului sau (art. 1324 Cdv.).
I' tata {.iln defin-i*
consim\amantul dat 1n gluma (iocandi causa), din prietenie, din curtoazie sau pura
Cazuri in tare lm,;es'le
ce
intf.~n-
complezenta;
ef~cte
dice
1
!
1
,___J
- consimtamantul a fast dat cu o rezervi3 mentala, cunoscuta de destinatarul Ed; - consim\amantul a lost dat sub condi\ie suspensiva pur potestativa din partea celui care se obliga (art 1403 Cciv.); manifestarea de
53 l'fU
. . ,-·--··-··--·····-···-. . ~ vk:i!le de sunt acele
~-- -·-·~···
.
-····--···~~~.;;:ac.;e;:;;:;;;:;;;;;;;;;;t~
care afecteazEi caracterut
~j
lib er al de a !nchela un act juridic; -- speclfic viclilor de es1e ca existd manifestarea de consimtamant}, 1ns3 aceasta este a!terata fie In continutul sau mte1r,ct1Ja1, con~tient
{in cazu! erorii
~l al dolului), fie In caracteru!
sau liber (in cazui vfolen\el ?l al
leziunli); ~
denumirea ma!
exacta
altereaza nu
ar fi aceea de vicii ale vofntei juridice, deoarece vlciile ci
- viciile de consimtamant sunt (art. 1206 Cciv.):
1. eroarea; 2.dolu!; 3. violen\a;
4.1. Eroarea
Notiune - viciul de consim\amant care consta in falsa reprezentare a unor imprejurari
incheierea unui act juridic.
Prr'""'" nu este
Precizare
de partea cocontractanta, ci se datoreaza chiar
in eroare (eroarea este spontana).
Clasificare 4.1.. 2.1. Eroarea esentialii ~i eroarea neesenfialii In functie de consecinteie care intervin 1 eroarea este
esentl.ala ~l neesential3
No~iune:
falsa reprezentare a realita\ii cade asupra unor frnprejurari considerate im·portante de ditre par\i la momentul incheierii actului [art. 1207 alin. (2) C.civ.]; - daca partea ar fi avut o reprezentare corecta a 1·mprejurBr!i respective, atuncJ e-a nu ar mai fl 1ncheiat actui juridic sau 1-ar fi incheiat in cu totul alte conditii. Cazuri 1. eroarea poarta asupra naturii sau obiectului actuiui juridic ce se incheie (error in negotium), 1n sensui ca o parte crede ca incheie un anumit act juridic, iar crede ca incheie un alt
64
ACTUL jLJRIDIC CIVIL CONTRACTUL - IZVOE DE OBLIGATil spre exen1pfu, o p;;rtE· crc:de ca fncheie un contract de !ocatiurH?1 iar parte crede ca fricheie un contract de vanzare; 2. eroarea poarta asupta identlt;3tfi tiz\ce 2 obiectuk1i in corpore), sensul ca una dintre pi1ri;i crede ca trateaza cu privire la un anurriit bun, iar cealalta
parte are In veden.,:; un alt "' de exempJu, o parte: vrea sa vancla un imobil situat ln Predeal, Jar ceata!ta parte accept8, crez.3nd ca este vorba -de -un imobll situat 1n Bucure;.tl; 3. eroarea asupra calitl3tilor substan~iale ale obiectului prestatiel ori asupra a!tei imprejurGri considerate esentiale de catre p;!;\fti In absenta c5reia actu! juridic nu s"ar Ii incheiat (error in substantiam); !!I spre exemptu, o persoana cumpara un lucru confectionat din bronz, crez8ndu-l tonfectionat din aur; 4 jurisprudent6: substanta obiectului este const1tuit8 din acele calit21tl ale sale core au fast determinante pentru p3J1i sau pa rte lntr-o asen1enea m.3sur3 fncat, daca ar fl fost cunoscuta lipsa acestora 1 actu! juridic nu s-ar mai fl lnche!at {C.S.J, s. civ., dee. nr. 160/1993, in Dreptul nr. 7/1994. p. 84); "' eroarea asupra substantel obiectulul nu trebuie confundat5 cu viclile ascunse sau aparente ale lucru!ui; de exemplu, va ti vorba de eroare In cazuf In care o persoana a cumparat 0 tableta deja folosit
m
titili;ii sau lnsu:jirilor esen\ia!e ale persoanei cocontractante sau beneficiare a actului juridic unilateral sau a stipula;iei pentru altul vizeaza, de regula, acteie juridice ln-
cheiate In considerarea unei anumite persoane, deci acte!e juridice intuitu personae; i:i
eroorea lezionarO {ce intervine atunci c§nd falsa reprezentare cade asupra valorii
econornice a contraprestatfef) nu este supusa reguli!or de la eroare (error in substantiam), cl reguhlor de la leziune ca vidu de consimt3m3nt; prln urmare, rezutta ca majorul nu va putea obtine anularea actului juridic astfe! Tncheiat decat
in condi\iile art. 1221 alin. (1) >i art. 1222 alin. {2) C.clv.; " dispozl~iile privitoare la eroare se ap!ica In mod corespunztJtor ~l !n cazu! eroril de cornunlcare sau transmitere, deci atunci cand eroarea poarta asupra declara1iel de vo\nti?i or1 -c3nd declaratia a fost transmisa inexact prin lntermed!ul unei alte persoane sau prln mijloace de comunicare la distan\8 (art.1211 C.civ.).
Sanej:im1e eroarea esen\iala atrage
nulitatea relativa a actului juridic [art.
1207 alin. {l) C.civ.
art. 1325 Eroarea
t~otiune:
falsa reprezentare a realiti:ltH cade asupra unor lmprejurari mai putin impor• tante la incheierea actului juridic, ·in sensul partea ar fl incheiat actul juridic !ii daca J ar Ii avut o corectii reprezentare a acelor 1mprejurari, astfel incat nu este afectatii
ca
\ 1nsil>i valabilitatea acestuia;
j \
.J
* de exemplu, eroarea asupra s-tarn civi1e a cump3r3-torului, eroarea asupra calltZltilor nesubstan\iale a\e obiectului etc., deslgur, daca p3crtile nu au conslde-rat 1mpre- , jur3rile rt2spectfve esentia.le
pen~:u l~t!eie~~a actului J.~ridic. ---··--·----~·---]
ACfUL JURIDIC C1ViL CONTRACTUL
w,
!Z\/()B DE
I Qizuri ' 1. ero:are8 care prive;;te rnotive ale contractului 1 cu cazuiut -:n care prin p3r\ilor asemenea rnotlve au fost considercte hot3r3toare 1207
l alin. (4) C.civ.]; j
! 2. sirnpla eroare de cu!c:ul v:a
doar ta cerered oric5rela dintre cazului In care, concretiz3ndu-se !ntr-o eroare asupra a fost !' esentiata pentru fnchelerea contractulul 1210
1 cu
1-
eroar.ea neesentia!a poate atrage eel 111u!t o dirninuare (sau majorare) valor!c3 a I:
LF.'.estatiei, l~sa poate.r3rnane chiar ~l f~:~.~c;,in~ejurid!_~.~··"'
---~----
.2.2. Eroarea de fapt ;;i eroarea de drept Ullk!llW d~
reprezentate; eroarea se d!stlnge intre eroare
c~as!ticare
reprezentare a unei stari sau situa\ii faptice la eroarea care falsa reprezentare a realita;ii le i'ncheierea juridic cu prlvire la existenta sau con\inutul unei norme juridice; - eroarea de drept este esentialii atunci cand priveste 0 norrna juridica determinanta, potrivit voin\ei plirj:ilor, pentru 1ncheierea contractului [art. 1207 alin. (3) C.civ.] si care nu este nici previzibila $i nici accesibild {art. 1208 a!in. (21 C.civ.]; !ii de exemplu, daca ln.ainte de acceptarea unei oferte de a contracta a.pare o dispozitie lega!Ei imperativ.3 care s-ar apllca §i conttactului ce urmeaz.3 a se fncheia (sa presupunem ca T.V.A. ar ft de 5% la data ofertei de cump3rare a unui bun, 1nsa s-e majoreaza la 30% p3n8 la data acceptarif ofertei respective), dlspozitie care, dacG ar fl existat anterior, l·ar fi determinat pe ofertant nu maf doreasca !ncheierea contractu!ui respectiv, atuncl ofertantul poate sa invoce eroarea !n privinta ofertei
sa
de a contracta;
I
l
$ referlrea la dispozitii legal€ previzibi!e sugereaza ca ar putea fi vorba de o eroare de drept ;;i 1n cazu! In care, dupa 1·ncheier-ea actu!ui juridic, se adopt3 o norma juridicii ce ar urrna sii se ap!ice, prin derogare de la art 6 alin. (2) C.civ., ,; efectelor vHtoare ale a(;telor jurldice Jn curs de executare. Totu;;l, apredern lntr-o astfel de situatle ar fi incldent art 1271 C.civ ... care reglementeaza impreviziunea, Jar numai !n mod exceptional; In functie de lmprejur8rile partlculare ale spe\ei .$i numai daca nu sunt aplicablle preveder!le art. 1271 C.civ., s-·ar putea invoca eroa-· rea de drept, -;n sensu! existentel unor dispozltii lega!e !mprevlzlbi!e.
ca
.. - · · - - - - " · - - · · · - · - - - - - - - · - - - - -.. ·--···~~-~-~·~···
Crktc:-!:"41 dB clasificare
i
Eroarea
1
>euzablla .;,_~,
-:0
~·
cum este sau nu !mputablla pflrtii aflate In eroare 1 eroarea poate ft scuzabllii ~i
1208
I i
(
!
---~~
Eroarea scuzabilii ~i eroarea nescuzabilii 1
1
ACfUL JURIDIC CiVIL CONTHACTUL- IZVOR DE OBL!Gl"Ji!
66
r tn::m·ea rie:scuzahHZ:
11'k;;ti;;;~;:-e~;roarea irnputab!i2
!n st:nsul
ca poart5 asupra unui fapt care,
: l'mprejur3ri, putea fi cunoscut cu d!ligente rezonabile
1208 alin, (1) C.clv.];
I - nu sunt scuz2bile: eroarea asupra sofvabi!itati! cocontractantulul; aprecierea erona! ta asupra rentab1lit5tii une! operatiuni juridice; eroarea asupra unui element cu privire ia care riscul de eroare a fost asumat de eel care o invoca sau, dup3 !mprejur3ri, , trebuia fie asurnat de acest:a {art 1209 C.civ.); I m ciind partea aflat@ In eroare a fost negHjenta. nu se rnai justific2 aplicarea unei .1;
sa
1-- .
, (ntfi!'nt de
aorer:ie1·e a
caracterului scuzab!I
·1~--c-a-ra-~terul scuzabil se aP~~·Ciaza fn Practi-~·a, d~~ regul~·: dup5 un··-criteriu s!J.biectiv (in
I
4.1.3. Structura erorii structura erorii intra un singur element, de natura subiectivt3 1 §i anume falsa
nu poate facuta dlrect, ti numai indirect, prin probarea unor elesa rezulte starea subiectiva a celui care pretinde ca a avut o falsa re1JrE,zent
Cerinfele erorii pentru a fi viciu de consimtamant 1. sa fie esentiala; 2. fie scuzabila; 3. in cazul actelor juridice bilaterale sau plurilaterale cu t1tlu oneros, este necesar ca partea cocontractanta sa fi 5tiut ori sa fi trebuit sa stie ca Yrnprejurarea fals reprezentata este determinantii pentru incheierea actului juridic fart 1207 alin. (1)
sa
4.1,5. Sancfiunea 1-----
, Nulitatea 1 relativfi
·j
concreto), cle la caz la caz, in raport de experienta de viata, de pregatirea !ji de alte r date care ii privesc pe eel aflat in eroare; - se poate recurge ,i la un criteriu abstract {obiectiv), anurne cornportarnentul unei persoane cu o diligen\a rnedie "intr-o situa\le slrnilara; !il de exemplu, daca un vtinzator cere un pret foarte mic pentru o mobila pe care cumparatorui o considera de epoca, acesta din urma nu va putea invoca ulterior eroarea a.supra substantel lucrului, lntrucat pretu1 foarte mic nu !ndrepti3tea un om sa creada ca fi un de
Proba erorli
!
sanctiuni ce ar urn1a sa produca efecte $cl asupra 11nel a!te persoane; rnen~lnerea l actu!ui juridlc lntr-un asemenea caz poate fi privit8: ~i ca o prel~tampinare a [ prejudiciului care s-ar fi pricinuit cocontractantului daca s-ar anula contractuL \
erorii esenf:iale §i sc:u.z,avtte daca eroarea este esen\iala ,; scuzabila, actul juridic va fi Jovit de nulitate rel11tf11a
1207 alin.
1
i
67
in cazu1 actelor juridice bilatc:ra!e sau plur!laterait.: . nu este necesar r.a fiecarr:: sa se Jn eroarel pentru a fl In vlciulul de cons!mt5rn2nt d este sufi-
cient sa cad3 In eroare nunTcil una dintre-
arnbe!e p2rtl rnat rnulte part;i, Jn c3zul contractelor p!urllaterale) au fost ln eroare, flecan:: se poate ""'vcb de eroarea ln care s~;:.; aflat; dac5
jurisprudenti!t: s-a deds i"n cazuJ ln care contractul de ln1prumvt s~a lrH.:heiat "in form8 autenticB, nu s-ar putea invoca eroarea asupra naturii juridice a actului .]i nici eroarea asupra persoanel cocontractante dec§t daca partea se 1nscrie in deoarece este vorba de con1haterea unor constatBri personale ale notarului public \prezenta p.3rtilor, continutul declaratfflor !or, faptul ca ji s-a citit contractu! anterior semniirii) (CA Bucure;;ti, s. a IV-a civ., dee. nr. 425/1999, in C.PJ.C. 1999, p. 44), De prlncipiu, iar nu la situatia concreta din spetii, solutia tre.buie nuantata, deoarece s~ar putea invoca, spre exemplu, eroarea asupra- persoanei cocontractante, dar nu cu privire la ldentitatea acesteia, ci In sensuf ca parted a avut o reprezentare falsa a existentel unor legaturi/ raporturi cu acea persoana; a partea care este victirna unei erori nu se poate prevala de ace.asta contrar exi·· gentelor bunei-credinle (art. 1212 C.civ.); i
m eroarea nescuzabil3 ~i eroarea asumata nu pot conduce !a anulabilitatea actu!ui \ juridic [art. 1208 alin. (1) ~i art.1209 C.civ.]; !:! spre deosebire de reglementarea anterioar.3, In Codu! civil actual, eroarea de co~ sau de transmitere anularea actului 1211
I
anularea poate fi evitata daca are loc adaptarea contractului (art. 1213 Cciv.); - poate fi dispusa in unnatoarele conditii: a) partea care nu s-a aflat Jn eroare declare dore~!e sa execute ori sa execute contractul a;;a cum I-a 1nteles partea indreptatita la anulare; b) in acest caz, inainte de a se pronunta anularea, dar in termen de eel mult 3 luni de la data cand a fost informata (printr-o notificare) asupra felului 1n care partea indrepta\ita !a anulare a lnteles contractul ori, dupa caz, de la data comunicarii cererli de chemare in judecata (prin care se solicita anu1area), partea care nu a fost
sa
In
eroare
sa
declare
ca
ca
este de acord cu executarea sau
sa
execute
fara lnt3rziere
contractul, a}a cum a fost'in\eles de cealalta parte [art. 1213 alin. (1) 5i (2) C.civ.]; -· efectele adaptarii contractului presupun: a) stingerea dreptului de a ob\ine anularea contractuiui; efecte a 1213 alin.
I - viclul de consimt3milnt care const8 In inducerea In eroare a unei persoane, prin--·-1 mij_iJ.oace vldene, pen!.'.." a o determina siiincheie unJi'1"'.'lil__<J<:l_jurldic (art. 1214 Cdv.). I ~---·---·---
··-----~-·---~-~--···
1
Precizari
! i
i
dolul este o eroare provocata, iar nu spontana, precum eroarea propriu-zisa; sfera de aplicare a doiului este mai mare decat cea in cazul erorii, 1ntrucat, potr!vit art. 1214 alin. {2) C.dv., partea al carei consimtamant a fost viciat prln dol poate cere ,
l_anular.e.a
I
cont_ractului, chiar dad§ eroarea 1n cares-a aflat nu a fost
esentiala;
,___J
ACTUL JUlliD'C CIVIL CONTRACTUL - iZVOR DE OBUGATll
68
a exemp!u, atunci ctind ceea ce l-a determinat pe Primus sd cumpere un anum\t lucru de la Secundus B fost credinta eronat5 a pierdut un lucru !dent!c, con tractul de vanz;;;;:re nu pcate fi anulat pentru eroare spontana1 lns3, dacB aceasta
ca
eroare a fost provocat5 de Secundus, care a sustras ori a ascuns lucrul identlc pe care JI avea Primus, pentru a-i face sa creada ca l··a pienJut, atund contractul de v3nzare este de nulitate dol.
EJementul
obiectiv
Notiune: utilizarea de mijloace videne (manopere frauduloase, >iretenii) pentru a induce ln eroare; "" nu constitu\e do!, dln cauza lipsei elementuiui oblectiv 1 simplui fapt de a profita,, ia !ncheierea actului juridic, de !gnoranta sau de Hpsa de experienta a unei persoane, !nsa 1 In raport de lmprejurarile concrete aie spetei, nevalabllitatea actului juridic ar putea fi atrasa de alte cauze; * eroarea {spontana) asupra valorii prestatiei nu constituie nici dol, nlci eroare, ca viciu de consimtamant, dar, daca vanz8toru!, prin manopere dolosive, !-a Indus in eroare pe curnparator cu privire la valoarea bunu1ui, contractul de vanzare este :
anulabii pentru dol; - poate consta atilt 1ntr-o ac\iune (fapta comisiva), cat ,; 1ntr-o inactiune (fapta omisiva); u spre exemplu, in materia liberalit3tHor, fapta comisiva se concretizeaza In sugestie sau capta'}ie, adici In specu!area afectlunii sau pasiunli unei persoane pentru a o determina sa faca o donatie sau un legat;
- dad\ elementul obiectiv consta intr-o fapta omisiva, se vorbe>te despre do! prin reticent6, care se concretizeaza in ascunderea sau necomunicarea celeilalte par(i, in mod fraudulos, a unei imprejurari (esen\iale sau neesentiale), pe care aceasta ar Ii trebuit Elementu!
subiectht
Noiiune: intentia de a induce in eroare o persoana, pentru a o determina un anumit act juridic; !!I
nu exista dol
sa 1ncheie
daca 1mprejurarea pretins ascunsa era cunoscuta de cealalta parte;
fara
rea-credinta nu constituie do!; fn aceasti5 situa~ie, partea indusa In eroore din neglijenta celeilalte p3rti va putea so!icita despagubiri, iar dacii sunt l'ndeplinfte cor.dftiile eroril esentiale, va putea cere anularea actului pentru acest motiv; :;!
provocarea unel erori
dlscernamantului este
cu dolul sub
Cet'inta dolului dolului
- manoperele videne sa provinii de la cealalta parte, de la reprezentantul, prepusul ori gerantul afacerilor celeilalte parti sau de la un ter(, 1nsa, in acest din urma caz,
numai atunci cand cocontractantul a cunoscut sau~ dup.3 caz, ar fi trebuit sa cunoasca existenta dolului la incheierea contractului [art_ 1214 alin. (1) ,; (3) 'i
Cdv_].
art 1215 al in. (1)
I
I
b9
din aceasta ar rezulta c3 dolul este aplk~abil doar acteior jurldlce biledeoarece numai Jn caz:..il accstora se poate vorbi de ca do!ul (sub forrna captatiei s-au poate fi 1ntJ!nit ;;i 'in c:szul acteh)r 11mc"'" unl!aterale; Tn acest c.3z 1 nu mai este necesar8 lndeplinfrea cpr·int<>i , altfel, potrivit art 1038 alln. (2) C.civ., doiul poate anularea te,;ta1n<1n!ultJi. ! chiar daca manoperele dolosive nu ;:nJ fost savar~ite d€ beneflciaru{ dis.pozi\iiic:rtesta~ mentare ~i nicl nu au fost cunoscute de catre zcesta; - In cazu/ ln care nu ar fl indeplinit3 aceasta cerinta a dolului, actul juridic bilateral este totu~i anulabii daca sunt intrunite cerintete erorii esentiafe; daca nu sunt indep!Jnite cer!ntele erorii esent!ale, victima doluiul comis de un tert are !a lndemana numai o actiune in despagubire 1mpotriva tertului, autor a! dolului [art. 1215 alin. (2) Cciv.L nu !nsa ~i lmpotr!va r.eleilalte p13rtl contractante, care este strain3 de dolul ln - in actuala reglementare, nu mai este necesar ca dolul sa fie determinant pentru In·
4.2.4. ;,a11cp•u111rn Nulitatea
reiativ.3
.s; fost viciat
atJIUlirn
sanctiunea ce intervine In cazul dolului este nw'itatea relativii a actului juridic afectat de acest viciu; - nu este necesar ca dolul sa fie comun-, adlca sa existe pentru fiecare parte a actului juridic bilateral (sau plurilateral); dacii exista reciprocitate de dol, fiecare parte are dreptul sa ceara anularea actului pentru dolul a carui victima este; - chiar si 1n situatia 1n care manoperele frauduloase intrebuintate de una dintre parti nu au determinat 1nsa§i 1nchelerea actului juridic, d numai acceptarea de catre cealalta parte a unor clauze mai ptJ\in favorabile, se va putea invoca nulitatea relativa a
1. aqiunea in dedararea nulitiitii relative a actului juridic; 2. actiunea 111 raspunciere dvi!a delictualll; - in afara de anulare, ce! al carui consim\amant a fost viciat prin dol are dreptul si la daune-interese sau1 daca pr€fera mentinerea contractulul, po.ate solicita numai reducerea prestatiei sa!e cu valoarea daunelor-interese la care ar fi 'indreptiilit {art. 1257 C.civ.); - deci, vict!ma dolului are 12 1ndemana doua actiuni, una In anulare :;i alta 1n raspundere civiia delictuala, pe care le poate ~i cumula; daca insa dolul a provenit de la un tert, Jar ceaialt3 parte nu a cunoscut ori, dupa caz, nu ar fi trebuit sa cunoasca do!u!, eel indus in eroare nu poate cere anularea contractului, ci nun1ai daune-lnterese de la autorul faptei ilicite [art 1215 alin. \2) C.civ.]; - victima dolului poate opta pentru mentlnerea contractului, cu echilibrarea corespunz8toare a prestatiilor, ~ln3ndu-se cont de prejudiciul pe care J-a suferlt ca urmare a dolului (art. 1257 teza finala C.civ.); chiar daca alege sa confirme actul anulabil (adica sa renunte la a invoca militatea relativa), victima dolului poate in continuare sa pretinda daune-interese pentru indusa ln eroare 1265 alin.
/,\CTUL JURIDIC CIVIL CONTRACTUL-- IZVOR DE OBL!GATil
70
lntruc§t dolui este o eroare provocata, s·a pus prob!erna daca ar fi po:>ill11a rea, prin anaiogle.. a dispoz.ltlllor art. 1213 C.civ. referitoare !a adaptarea cantractufai, fn masura i'n care ln1prejurarfle concrete ale permit aceasto_; solutia majnritara este In sens negativ 1 avand in vede-re cB do!ul presupune 1ntent1a fraudulnas3 <'.! urieia : dintre p3rtl 1 a5a !neat actul juridic nu ar trebui mentinut decat daca partea indus8 Jn eroare aceasta; in plus, daca legiultorul ar fl vrut sa facB aplicarea $i in materia dolului, ar fi putut sa {; reglemer:teze expres, cum a facut··O la leziune
Praba ao1nrn1u Celceinvoca do!u! trebuie sa I! dmte-
deasd
- dolul nu se prezurni\ [art. 1214 alin. (4) C.civ.], deci, persoana care solicita anularea actului juridic pe motiv ca a avut consim\amantul viciat prin dol trebuie sa laca dovada acestuia; m de exempfu, 1ntrMo speta, s-a .s.ollcltat anularea, pentru do!, a unui contract de v3nzare av8nd ca obiec..t un teren, pe motlv ca vanzatorul nu !-a !n~tilntat pe cumparator de existenta unor magistrale de transport a gazului metan pe terenul respectiv, !nsa, din probele administrate, nu a rezu!tat ca vanzatorul avea cuno~tint5 de existenta acestora, i.ar dolul presupune un element subiectiv, anume lntentia de a induce In
eroare (LCC.J., s. civ., dee. m. 5149 din 3 decembrie 2003, www.scj.ro); -fiind un fa pt juridic stricto sensu. eel care pretinde ca a lost indus In eroare poate fa. ce proba dolului prin orice mijioc de proba, inclusiv prin declaratii de martori :;i prezurntif; - spre deosebire de proba erorii, dovada dolului este mai u~or de facut datorita elementului sau material.
4.3. Violenta 4.3.1. Nofiune care consta In amenintarea unei persoane cu un rau
v!ciul de natura sa ii produci\,
fara drept, a temere ce 0 determina sa fncheie un act juridic, pe
care altfel nu 1-ar fi lncheiat; 8 vidul de consimtam8nt al violen!ei poate fl 1nt.3lnlt ~j In cazul persoanelor juridice, avand in vedere ca 1egea nu face vreo dlstinc\ie 1n func~ie de victima amenin~arii $i ca persoanele juridice 1~i exprima consim1amantu! tot prln intermediul
Clasificarea violentei
4.3.2.1, Violerqa fizica §i vinlenta morala raului cu care se amenin\a, violen\a poate sa lie
I 1
ACTUL JURlDiC C!V1L CONTRACTUl
12'.Vi)R DE OBUC1ATll
·;~t
flzlc3 a oe,rsnan,e1ori bunuri!e .sa!e onoarea, cinstea ori ::.cntlmentele unei persoane,
- in functle de caracteru! arr.enintdril, ameniritarea estc fegitirnfi {justii) sau
fritBrmi de-: clastficare
ma nu const!tuie viciu de cons1mtamant; ~ de exemplu, cazu! creditoruiul care YI arneninta cu darea ·i·n judecata pe- debitoru1 sau; In cazu! in care acesta din urm3 nu l~i execut8 de bunavo~e- obligatla; - dadi 1nsa amenin\area cu un drept a fost un prilej pentru creditor de a ob\ine un
avantaj exagerat c?i injust, atunci
violen~a
va deveni neiegttirnii, constttu!nd vlciu de
consim\amiint (art 1217 Cciv.); s fotos!rea unul mij!oc legal lntr-un scop ilicit, daca nu sunt lndeplin!te cerinte!e
va - urmilre~te
fi
ca un abuz de
sa induca o temere fara drept,, astfel lncat constituie vicfu de consimta-
mant, atragand nulitatea relativa a actului juridic incheiat sub imperiul ei; "'de exempfu, pentru a determina o persoana sa 11 faca o donatie, cineva o ame· cu vatamarea
4.3.3. Structura violenfei ivu<mn": consta In amenintarea cu un rau;
Elementul obiectiv
~ amenintarea
poate sa priveasca un rau de natur3 patrimori1ala {spre exempfu,
distrugerea unui bun), un riiu de natura fizica (spre exemplu, vatamarea corpora la) ori un rau de natura morala (spre exemplu, compromiterea reputa\iei);
raul cu care se ameninta poate sa priveasca nu doar persoana v1ctlma a vlolentel, cl 5i o persoana aproptata acesteia, precum sctul, sotia, ascendentii sau descendentil persoanei care 1ncheie actul juridic [art. 1216 alin. (3) C.dv.], deci o persoana de care eel
I Eien1entu_i
Noth,ine: consta 'In inducerea unei temeri persoanei amenintate; - constltuie vlo!enta ch'1ar amenintarea cu un rau vHtor, In m@sura in care s-ar insufla
subie-etiv
o temere considerabil.3
.
la Tncheierea contr.actuluL
.
4.3.4. Cerintele violentei ! Temerea
sa fie
determinanta
- temerea insuflata sa fie determinanta (justificata) pentru inchelerea actului juridic
civil [art. 1216 alin. (1) C.dv.]; _., temerea insuflata este determinanta atunci cand partea amenintata putea sa
72
P,CTUL JURilJIC C1VlL CfJNTRACTUL
IZVOR DE 08UGATl!
cont
~i
de
starea preCLJl(l :;;i de orlce att3 ce a st.area acestuia !a rnornentul !ncheieril contractului [art 1216 alin, (4} C.civ.], decl criteriu! de apreciere est-e unul sublectiv, iar nu obiectiv, ----------- -- -------1 an1en1iritar;,a sa fie (nelegltin1a); 2V'·'"'"' sanatatf'.3 '."?i caratteful ce!ui (J5LJpra caruia 5-<J exercitat
----~~~----------··~~-~~-~
astfel violen~a viclu de consirntamant Jn cazul Jn care,
de~i
se
reaiizarea ~u1ul dreptl s-ar folosi mjjloace ilicite; rn spre exempfu, pentru a obt!ne recunoa~tetea datorlei de c@tre debitor, creditorul 11 ameninta cu vatamarea integritatii corpora!e; . - simpla temere reverentiara, izvorata din respect, nu constituie violen\a (art 1219 i C.civ~); contractul 1ncheiat de o parte aflata in stare de necesitate va fi anulat numai daca cealalta parte a profitat de aceasta imprejurare (art. 1218 Cciv.), actul juridic respectiv fiind susceptibil de anulare potrivit regu!ilor de la violen\a, !ar nu de la lez!une; !ill prin stare de n:ecesltate, Jn ace-st context, ar trebui sa se lnteleaga un pericol grav ~i iminent, care nu provine de la cocontractant sau de la beneflclaru! actului, cl se datoreaza unui -+----~.- ..--. 1n actele juridice biiateraie ji plurilaterale, amenin\area trebuie sa provina de la cea-lalta parte contractanta sau. daca provine de la un tert, cocontractantul sa cunoasca ia cealaH:a ori, dupa caz, sa fj trebuit sii cunoasca violenta savar,ita de catre ter\ [art. 1216 alin. (1) ,; art. 1220 alin. (1) C.civ.]; ~ parte $3U 5;3 fie ) C!lJTlOSCUt3 - daca violenta a lost savar,ita de un ter\, iar cocontractantul celui amenin\at nu a acensta ori sBi fi cunoscut §i 1 dupa caz, nici nu ar fi trebuit sa cunoasca violenta, partea amenintata nu mai poate soliclta anularea actului, insa are la lndemana impotriva tef\u!u! o a(\iune tce!:iuit sa " w1no;,;ca, dadi in despiigubiri [art 1220 a!in. (2) Cciv.], nu !li impotr!va celeilalte par\i contractante, nnm;irP de la care este straina de vioienta fn cauza; - daca violen\a provine de la reprezentantul, prepusul ori gerantui afacerilor celeilalte parti, prevederile art. 1214 alin. (3) C.civ. se aplica fn mod corespunzator, ceea ce lnseamna ca nu va fi incidenta condliia restr!ct!va stabilita de art. 1220 al!n. (1) partea finala Cciv., deci violen\a savilr>ita de reprezentantul, prepusul ori gerantul afacerilor celeilalte par\i se asimileaza violen\ei care provine de la cocontractantul celui amer.ecesar, pentru -existenta vio-
I
I ..
- sanctiunea ce intervine In cazul vlo!entei este nulitatea refa1:iv6 a actului afectat de acest v!ciu 1216 al!n. (1) Cciv.]; m se admite in mod excep\ional, violen\a ar putea atrage jl nulitatea absoluta a actu!ui juridic, anume atunci c5nd, din cauza ei 1 consimtamantul llpse~te cu desa~ var~ire, spre exempfu, o persoana este silita sa semneze lns:crisul constatator al unui act juridic prin aceea ca alte persoane ii tin ~i 11 conduc rr1ana; In acest ca este vorba mat mult decat de
acti1me in ;,,'{f:r.s;;;ja.nel
af-e-ctate
rils1~11r1de1re
in afara de anu!are 1 eel al ci:lrui c.cnsirnt8xrii3nt los,l vlciat prln vicile1•1\il are dnmtol :_{1 la da:une-lnterese sau, daca prefer3 contractului, poate solicita nu:Yrai reducerea prestatiel sale cu valoarea daunelor-interese !a care ar fj (art 125'7 C.civ.); - deci 1 victirna vlolentei are la 1ndemana doua ac}iuni, una 1n anulare ~i alta Jn rn'nu:ndere civila dellctuai3, pe care !e poate ;;I cumula; daca 1nsa violenta a provenit de la un
teJ"i:, iar cea!aita parte nu a cunoscut ori dupa caz, nu ar fi trebuit sa cunoasca 1
eel arnenintat nu poate cere anularea contractului 1 ci numoi daune-fnterese de la autorul faptei ilicite [art 1220 alin. (2) C.civ.]; - victima vioien\ei poate opta pentru mentlnerea contractului, cu echilibrarea corespunzatoare a presta\iilor, \inandu-se cont de prejudiciul pe care I-a suferit ca urmare a violentei (art. 1257 teza f!nala C.civ.); - chiar daca alege sa confirme actul anu!abil (adlca sa renunte la a invoca nu!itatea relativa), victima violen\ei poate Jn continuare sa pretinda daune-interese pentru 1265 alin.
Leziunea
Notiune '
de consim\amilnt care consta ln prejudiciul material suferit de una dlntre a !ncheierii unui contract
lezlunea consta in disproportia vadita de valoare lntre prestatii 1 ce Jn chiar momentul !ncheierii contractului; cazul minorului1 notiunea de paguba prime~te un lnteles mai !arg, putfind fi vorba de de el la sau ori la alte
element obiectiv: vildita disproporiie de valoare 1ntre presta\ii;
element subiectlv: una dintre parti sa profite; la lncheierea contractu!uJ, de starea
subiectiv
de
de
ori
de
a celeilalte ::..r..c_s::.__
obiectiv: prejudiciul material egai cu dispropor\ia de vaioare dintre presta~ \IL
,..
i Cc;0>:1crare1a
noastra a -eonsacrat ambele concep~ii: !n c2zui minorului are la baza rn11t:Fnlin obiectivil; in consec!nta, eel ce !eziunea trebule dovedeasctl doar paguba suferit3 de rnlnor; b) leziunea in cazul majoruluf are la baz3 conceptia subiectivd; eel ce lnvoca leziunea trebuie s~ dovedeasca at:'lt paguba suferita, cat~; faptul cil cealalta parte a profitat, la lncheierea contractuiui, de starea de nevoie, de lipsa de experienia ori de !ipsa a celeilal te
sa
mv
de?i
in literatura de specialitate se folose$te terminologia llleziunea ln cazuj
ru!u( ;i u!eziunea-ln cazul minoru!ul", raportarea corect8 trebuie tacuta la capacitatea de exercitiu a persoanei; astfe!, c2nd se face vorbire despre leziunea In cazul majo-
rulu! ar trebui sa lnielegem leziunea ln materie de acte juridice fncheiate de persoane cu capacitate deplina de execd\iu (care, in mod excep\ional 1 pot fi ~i minori), iar dnd este vorba despre leziunea In cazul minorului, in realitate este vorba despre persoanele cu capacitate de exerci\iu restransa (doar o categorie a minorilor); pentru u>urinta in exprimare !nsa, vom utiliza in continuare terminologia intrata in limbajul
aplicare l%~zJunea
I tn t.azul m!noruhJ;
sii fle vorba de un act
de a
restransa ar putea sa incheie singur acte de dispozitie 1n mod valabil; sub aspectul !eziunli, acte!e juridice prir. care minoru! dlspune singur de veniturile dob3ndite In
condi\iiie art. 42 aiin. (2) Cciv, sunt supuse art.1221 alin. (3) Cciv., iar nu art.1221 aiin. (1) C.cfv. deoarece legea nu a lnteles sa confere minorului respectiv capacitate deplina de exerci\iu; bilateral, cu titlu oneros 'li co111u
asum2 o obllgatle excesiv5 prin raportare !a starea sa la avantajele pe cere ie din contract [art 1221 alin. Cciv.]; rn caracterui £'.xces'1v 01 ob!lgatie! asurnate
la ansan·1biul circu:mstaiW''ior
prin raportare la rriornentul lnchelerll contra:ctuluL -·ca regullt 1 pot fl atacate acte jurldice bliaterale, c:u titlu oneros .'.?i co1nutat!ve, indife-
rent dac.a sunt de administrare orf de rli,:nr>?itip· - exlstenta lezfunli se apreciaza ~i !n functie de natura {?i scupul contractului fart. 1221 alin. (2) Cciv.]; rn In cazul acte!or juridice unllaterale nu poate exista o disproportie lntre prestatli, deoarece numal o parte se obliga; E daca sunt acte juridice cu titlu gratult1 nu poate exista leziune; 111 daca sunt acte jurldice aleatorii, nu se poate stabili, la data fncheierll actului juridic, daca exista o disproportie lntre prestatii, deoarece nu se cunoaste lntinderea prestatl11or; mde altfel, potrivtt art. 1224 C,clv., nu pot fi atacate pentru lezlune contractele
contracte anume
Sanctiunea
de
le2:iu:nu
leziunea j·n cazul
uneia dint?e
poate cere: 1. anularea contractului; - actiunea 1n anulare este admisibila numai daca leziunea depa'iec;te jumatate din valoarea pe care o avea, la momentul 1ncheierii contractului, presta\ia promisa sau e><ecutata de partea lezata, iar dispropol\ia trebuie sa subziste pana la data cererii de anuiare [art. 1222 alin. (2) C.civ.];
2. reducerea sau, Yndeplinirea conditiei rln,otul la ac\iunea Jn anulare sau 1n reducerea (majorarea) obliga\iilor pentru leziune se prescrie 1n termen de un an de la data lncheierii contractului [art. 1223 alin. (1)
C.civ.J; - ;mulabilitatea contractului nu poate fi opusa pe cale de excep\ie dnd dreptul la ac\lune este prescris [art. 1223 alln. {2) C.civ.], deci anuiarea pentru leziune este supusa prescrip\iei extinctive indiferent case solicit@ pe cale de ac\iune sau pe cale de
- in toate cazurile, instan\a poate sa mentina contractLil daca cealal!a parte In mod echitabil, o reducere corespunzatoare a propriei creante sau o majorare a pro1:;
obliga\ii, actul juridic putand fi adaptat In condi\iiie art. 1213 C.civ. [art. 1222
ACTULJURIOIC CIVIL CONTRACTUL •· !ZVOR DE OBLIGAJll
'
.
- textul dt-: lege prezint3 interes practic Jn Tn can:: partea al carel m8nt a fost vic!at prin leziune solicitii anularea contractului; contractu!ul este posibll3. ati1t In ipotcza leziunH !·n cazul mlnorcdui1 c3t
'
~i
cea a leziunii l'n cazul
froarett
·1'·--~ element subiecti~:--- -.
Structurfi
I
r_:·element
.
-
I subiectiv :;i •
Dovada. Sardna
A
~~i;c~:t
~--; ~ j~ ma}~rl: element
element
subiectiv ~i
subiectlv ;i element
~~~e~;:,~ri: element
• element obiectiv. •
•
1 1
I i obiectiv. I .. ~ ~ i - eel care se pretinde victima viciului de consim\amilnt trebuie sa fadl dovada I
i ,-··~··-··-----~-~--·--~-~-
I existentei lui;
Domeniu de
•
poate folosi once m11!oc de proba. plicabile oricaror -categorl1 de acte JUndice, 1r.clus1v celo;:i - nu s~-ap/1di actetorii ?I tranznctier, lor aleatoriC tranzac' \1e1, precum ~' altor
.i' 1
,
j•
... ·--·---
j -=-3'~ni d;;-ia momentul
act:iur1ii in
z1ua cand a ' reprezentamul sau legal lost desori eel chemat de lege , coperit sil ii incuviin\eze sau sa [art. 2529 ii autorizeze actul a cualin. (1) lit. b) noscut cauza anularii, C.dv.].
am.ilare
I la care eel indreptilt1t,
T:~,~ -
i
contracte expres stab11lte de lege . ·~~-;:;nan de la mo----!
I -3 ani de cand a
I incetat vlolen\a [art 2529 / alin. (1) lit. a) i C.civ.], ·
i
mentul 1nche1eri1 actului [art. 1223 alin. (1) C.civ.j.
I I
termen care incepe sa
curga nu mai tarziu de implinirea unui termen de 18 luni de la momentul incheierii actului
I
[art. 2529 a!in. (1) lit. c)
i
c.c1v.1.
'1·
I
__L_---1
~'
.
.
~·
.
, - invocarea pe cale de excep\ie a nu!ita\ii relative pentru . - invocarea pe cale , eroare, dol sau violenta este irnprescriptibila extinctiv i de excep\ie a leziunii [art 1249 alin. (2) C.civ.]. · este prescriptibila extinctiv In termenui
I I
P,CTUl JUHID!C CiVIL CONTRACTUL -· IZVOR DE OtlUGAjil
- nuiitate ~i
,_ nulftate n::lativ5
nui!tate re!ativa
re!ativd
Tl
$(JU
acli1lrlP
'in civHZ:
rivila
prestati1lor.
delictua!a.
Nopune -Codul civil distinge intre: 1. obiectu! contractului: operatiunea juridica, precum v3nzarea? locatiunea 1 fmprumutul 5! altele asemenea, corwenitii de piirti, astfei cum aceasta reiese din ansamblul drepturilor si obliga\iilor contractuaie [art. 1225 alin. (1) C.civ.]; si obiectu/ ob/igatiei: prestatla la care se angajeaza debitorul [art.1226 alin. (1) .
in anumite cazuri, s-ar mai putea distinge si obiectu/ prestajiei, adid\ bunu! ia care refera presta\ia (obiectul derivat al actu/ui juridic);
obiectul este o condi\ie de fond, esen\iala, de validitate si genera Iii a actului
obiedul adulul. juridic civil
obiectul obligafiei
Obiectul act1dui Obiectut oblig;3\if!i - operat-iUnea jurldlc3, precum vanzarea, !o-. \ ~ prestatia la care se angajeaza debitorul ca!iunea, imprumutul ,; altele ;:isemenea, I [art. 1226 alin. (1) C.6v.); convenita de pi3rtl, astfel cum aceasta reiese : din ansamblul drepturilor si obligatiilor con· tractuale !art. 1225 alin. (1) C.civ.]; - se refera la aqiunlle sau lnaylunile la se refera, 1n realitate, la conduita par\ilor; spre exen1p}u~ ob!ectul contractului de care sunt tinute par}ile; vanzare ii reprezinta transmiterea unui spre exernplu, vanz8torul l}i asuma, prindrept patrimonial de catre 0 pa rte contractre allele, obligatia de a preda lucrul cumtantii ln schimbui pliitii unui pr€\ de catre pJr3torului, \ar aceasta abllgatie are ca cealalta coritractanta, ·- detern1inat; - determinat sau determinabil; 2
Conditil
.. ficit. Sanctlune
- 'In cazul nerespect5rii condi~iilor es<en\ial12, intervine absolutil.
-iiciL
In cazu! nerespectarH conditlilor eS<entiai•'· nulitate
78
1~CTUL JURIDIC
CIVIL CONTilACTUL- 1ZVOR DE OBUGATI!
,..---··· -
-.----··---··--··~~.---~-··--·---· ~------~- -~------------
..
,.
--·· __..,
1. obiectu! sa fie determinat sau, pentru obiectul obliga\iei, eel pu\in determinabil [art. 1225 aiin. (2) ,; art. 1226 a!in. (2) C.civ.J; :t obiectul sii fie licit [art. J.225 alin. (2) ;;i art. 1226 alin. (2) C.civ.J;
valabilitatea obiectului anumitor acte juridice civile e"ista insa ;;i cerin\e spe· dale: 1. sa fie un fapt personal al celui care se obliga; 2. existe autoriza\ia administrativa sau judiciara prevazuta de lege; actele de derivat
sa
~
Obiectul sil fie
c!n::umscJ·is anumitor bunuri
natura unor acte ju rid ice lmpune ca obiectul lor sa priveasca numai anumite bunuri; '" spre exemp!u, imprumutul de folosinta prive51te numai bunuri neconsumpt!blle, 1'mprumutul de consumatie nu poate prlvl decat bunuri fungibi!e ~i consumptfbife naturii lor1 gajul se refera la un bun mobH etc.
5.3.2. Obiedul actului juridic st1 rninat sau eel putin determinabil
determinat §i obiecti.Jl obiigatiei
1-~n "~~t juridi~ care nu a~ avea ca oblect
ar
0 op~ratiune juridi~a determinata fi lovit I de nulitate absoluta [art. 1225 alin. (2) C.civ"], nefilnd suficienta nici macar o opera" sii fie '! tiune juridica determinabil~; , - prestatia (obiectul obliga\iei) trebuie sa fie determinata sau eel pu\in determinabila j la momentul incheierii actului juridic \art. 1226 al in. (2) C.civ.], ca, de altfel, ~i obiectul I obiectul I sa fie derivat (bunul); "cand obiectul prlve~te un bun individual determinat (res certa), prin ipoteza. determinat sau 1 ' cej aceasta cerinta d€ valabiHtate a obiectului este 1ndeplinita~ • daca este vorba de bunuri determinate generic (res genera}, cerinta este lndedeterminabil pl111ita fie prin stabilirea preclsa a cantit3tii, calita\ii {obiectul este determinat ~l atunci c§nd partile stabilesc cantltatea, fara sa precizeze lt1sa ca!itatea, fntruc3t,
Obiectul
actului
i
partile nederog§nd prin stipulatie expresa, l;;i va g3si apllcare crlteriul legal de
sta~
bilire a calitatii, criteriu prev2zut de art. 1486 teza a ll·a C.civ., potrivit caruia debitoru! nu este !iberat deca-t prin predarea unor bunuri de calitate eel putin medle}, a valorii (lntr-o asemenea sltuatie, se spune ca obiectul este determinat) 1 fie prin sta- 1 bilirea numai a unor criterif de determfnare, care se vor fofosi In momentui execu- '. tarli actului juridic (in acest caz, se spune di obiectul este determinabil]; i m atunci cand nu poate fi stabiHtd potriv!t contractu1u!, ca\ltatea prestatiei sau a obiectului acesteia trebule sa fie rez.onabi!3 sau, dupa lrnprejurari 1 eel putin de 1 nivel mediu (art. 1231 Cciv.); ! Ill obiectul poate fi determinai ~i de c8tre un tert, care trebu!e sa actioneze Yn mod J corect, d11igent ~i echidistant; daca terj;u! nu poate sau nu dore~te sa actioneze or1 j aprecierea sa este In mod manifest nerezonabna, instanta, la cererea partli intej
!
i .
L
~"---···-------..
.
···--·-----··----·-·~---
ACTUL JURIDIC CIVIL CONTRACTUL - IZVOR DE OBUGATU
79
resat€1 va staoi!il dup.5 caz;, ip)rr;;2-\t1uli1-,,;,;,J,~Ll;·;;J;;C;;;;;:;t;:1-,n:;;;e:;;dl;Jettre?1;r:;;m;;linnaatt.cdl~e:-zca~"it;r~e·
pil\i-i
(ort. 1232 C.civ.); 0
lntre
dac<J In contract nu es-te stab!!lt
ca
;;i ntci nu
lndlc8 a
moda!itate pentru a-I determina, se presupune pZirtile au avut Jn ve-dere pretul nrcrrtirat In mod obi1nuit !n donu:~niul r£spectiv pentru presta~ii retiliz>:te in
conditii cornparabi!e sau, In lipsa unul asemenea pre\, un pret rezonabil
1233
C,civ.); 111
c@nd, potrivit contractului, pretu! se determln.3 prin raportare !a un factor de acceslblt
referin~a 1 iar acest factor nu exist-a, a 1ncetat sa mal existe ori nu ma! este
else lnlocuie~te, In absen1a unei conventii contra re, cu factorul de referinta ce1 mal
j
apropiat (art.1234 C.civ.).
Sanctiune
i
! - in cazul nerespectarii acestei conditii privind obiectul actului juridic sau, dupa caz, i obiectul
obllgatiei asumate ori oblectul presta~iei, intervine nulitatea absolutii a
I actulul!<Jridic civiL___ ···---------·----···---···- .-------------~ 533, Obiectul - cu referire la operatlunea juridica, art. 1225 alin.
ca
C.civ. dispune ,,obiectul este i!icit atunci c:lnd este prohibit de lege sau contravine ordinii publice ori bunelor mo·
ravurin; nu exista o cerin\a distincta a obiectului contractului de a fl moral, ci aceasta este o componenta a cerintei ca obiectul sa fie licit; -1n privinta obiectului obliga\iei, presta\iile par\ilor actului juridic civil trebuie sil fie in concordanta atat cu legea, cat ~i cu bunele moravuri (regulile de convie\uire sociaia sau moralil).
Sanctiune - nerespectarea acestei cerin\e atrage nulitatecr absolutii a actului juridic civil [art. 1225 alin. (2), art. 1226 alin, (2) Cdv.]; • este posibil ca obiectul actului juridic (opera\iunea juridic@), in ansamblul lui, sii fie ilicit, desi obiectul fiecarei obligatii (fiecare prestatie privita izolat) nu aiba acest caracter, ori invers; de exemplu, transferu! de sange .]l plata unel sume de bani, !uate separat, sunt lldte, dar a!aturarea celor doua prestatii in acela~i act
sa
i. Obiectul sii existe fn care conduita par~ilor prive~te un bun, devin incidente urmatoarele
Oblectul s3 existe
regull: 1. daca bunul a existat, dar nu mai exista la data fncheieri! actulul juridic, cerinta nu este 1ndeplinita >i, deci, actul juridic nu este valabil, caz in care va interveni nulitatea absolutii a acestuia.: Ill spre exernplu, rn materia vanzarii _I/daca 1n momentu1 vanzar1i unul bun 1ndividua~ 1 ____det~rminat acesta pJ~rise 'In fntreglme,~contractur nu pr'?.~~~ nfciun efect. £?.~~
'L
80
ACIUL JURIDIC CIVIL. CONTRACTUL- IZVOR
m: OBUGATll
bunu! plerlse numal In parte, care nu r::uno~tea acest !n rnomen~ tul vanzdrH poate cere fie anu!area v.1nzE!rii 1 fie reducerea corespunz3toare a pretului" {art. 1659 C.civ.); 2. bunul prezent !n momentu! ·1ncheierli actului juridic lndep!ine~te cerinta in discutie,
chiar daca bunu1
ulterior;
3. un bun viitor poate forma, In (art. 1228 Cciv.);
obiect valabil al unui act juridic civil
~ spre exemplu:
o recolta viitoare, o casa ce se va ediflca etc.; ?i exceptii, de exemplu1 mo~tenirea viitoare nu poate forma obiect nici pentru conventie, nici pentru actu\ juridic unilaterai care consta in acceptarea sau renun\area la succesiune (art. 956 C.civ.); cerin!a ca obiectu1 sa e:xiste este lndeplinit3 ~\In ipoteza in care se Tncheie un act juridic privind un bun care apar\ine unui tert (art 1230 Cciv.); win acest caz, debitorul este ob!lgat sa procure bunul ~! sa 11 transmrra cceditorulu1 sau, dup8 caz, s~ obtlna acordul ter~ulu!, iar fn cazul neexecutarii obHga~iel, de~ ™exist3: 1nsa
bitorul r8spunde pentru prejudicii!e cauzate;
""spre exemplu: i) 1n cazul vanzarii bunului individual determinat proprietatea altuia [art. 1683 alin. (1)-(4) C.civ.), 1ntrucat transmiterea dreptuiui de proprietate este un efect al contractului de vanzare (este vorba despre executarea obligatlei de a da asurnata de catre v.3nzator), lipsa ca!itiitH de proprietar a vanztjtorutui la mamentu! lnchelerii contractului nu atrage nevalabilitatea vanzar~i, 7nstl 1 Tn ap!icarea prindpiului nerno pfus Juris ad alium transferre potest, quam ipse habet1 cumparatoru! va deveni proprietar al bunulu! numai daca v<'.'!nzatorul dob5ndeste proprietatea asupra .acestu!a orl daca v3nzarea este ratificata de c3tre tertul prcprletar; daca vanzatorul nu asigura transmiterea propriet<1tii c8tre cumparator, fnseamna ca nu *·i-a executat obllgatia asumata, astfel !neat cumparatorul poate cere rezolu~iunea con~ tractulul, restitulrea pretului, precurn ~i, daca este cazui, daune-lnterese;
ii) in cazul instrainarii bunurilor de gen (fungibile), lipsa calita\ii de proprietar in momentul lncheieril actuiui juridic nu atrage neva!abilltatea acestuia, cu ati!lt ma! rnult cu cat, !n asemenea cazuri, dreptul de proprletate nu se tr:ansmite din momentui incheierH actului juridic, ci in momentu! individualiz8:rii bunurilor, astfel incat doar la acel moment se poate pune problerna raspunderii debltorului (art 1678 C.c1v.); iii) In materia copropriet3~li, atunci c3nd un copropdetar a v3ndut bunut proprietate cornuna ?i ulterior nu asigura transmiterea proprietatii lntregului bun catre cun1parator, acesta din urma poate cere, pe 1anga daune-interese1 la alege" rea sa, fie reducerea pretului proportional cu cota-parte pe care nu a dob<3ndit-o, fie rezolutlunea contracrului fn cazu! Yn care nu ar fi cum rat dac3 ar fi :?tiut nu
pa
ca
va dobandi proprietatea intregului bun [art. 1683 alin. (5) C.civ.]; "' exista ~i norme speciale care derog3 de ia regula lnscrisa In art. 1230 C.civ., in sensu! ca, pentru ipotezele la care se refera In mod expres (~i limitativ}, situeaza problema lnstriilnarii bunului altuia nu pe taramul executilri! actulul juridic, ci pe
eel al !ncheierli valabi!e; de exemplu, potrivit art. 1064 alin. (2) C.civ., dadl, la data '
'.ntocrniri! testamentului, testatorul nu a ~tiut ca bunul nu este al sau, legatul
________
anulabil.
,._,
...._ . , ,..
_____ ____ __ ____ ___ -"·--·""'
,.,,
,
,,,
,,
..
juridic este va!abi'. chlar dacd1 la rnomentul ·1nchelerii una dh1tre pi3rti se aft? fo de iJ··§i executa ob!igatia afara de cazul h1 care prln se prevede altfel (art. 1227 Cdv.); "" cerinta ar fi nelndeplinit3 nurnai In cazul ln care este vorba de o imposibilitate abso~ luta {oblectivi3), in sensul ca obiectul este imposlbil pentru oriclne; - Jn cazul impostbi!ftatii relative {ob!ectul este imposibil pentru debitor, nu !ns8 ?,i pentru o alta persoana), obiectul actulul juridic este posibii, deci actul juridic este valabil, lar !n caz de neexecutare culpabila din partea debitorului, se va angaja ras· punderea sa clvili1; .• imposlbilitatea poate fie: a) de ordin material (daca obiectul actului juridic nu poate fi lnfaptuit din cauza unei stari de fapt); b} de ordinjuridic (dadl se datoreazil uneiimprejurari de drept). 1
sa
daca obiectul obliga\iei asumate este imposibil absoiut va interven\ nulitatea absolutil a actului juridic civil; w daca, In momentul 1ncheieril unul contract, oblectul era poslbil, dar ulterior exe~ cutarea lul devine imposibilfi din cauza unui caz fortuit sau de forta majorii, atund pune prob!ema rlsculu! contractului, jar daca executarea devine imposib!!.3
sa clvila.
atunci se va
Obiectul sa fie in circui'tul civil Obiectu! sa fie in cln:uitul civ!t
- numai bunuri!e care sunt !n circuitul civil pot face obiectul unei presta\li contractuale (art. 1229 C.civ.); m bunurile aflate 'In circuitu! civil sunt acele bunuri care pot fJ dobandHe sau lnstrilinate prin acte juridice civile, indfferent ca ar fi vorba despre bunuri care pot circula nelngradit sau despre bunuri care pot clrcula 1n condit1l restrictive. Sanqiune
- lnchelerea actului juridic cu nesocotirea interdictiei de lnstr6iinare sau a cerintelor restrictive de drcula\ie a anumitor bunuri atrage sanctiunea nulita[ii absolute a
Obiectul
o .fapta pe1rsona1ia a
care se abtixa
nu poate promite fntr-un act juridic fapta altuia, ci numai propria sa fapta, cu exceptia ipotezei "In care promisiunea s-ar face In calitate de reprezentant al acelei persoane; -· este valabil actul juridic prin care o parte se obliga sa depuna toata diligenta pentru a COllVinge Un tef\ Jncheie Ori ratifice Lill act juridic (COnl/enile de DO.rte-tort!. deoarece este vorba de propria fapta a celui care ~i-a asumat o asemenea obliga\ie, adera la un el incheie un
Sa
I
l:···
Sa
82
ACTOLJURID!C CIVIL. CONTRACTiJL .. IZVOR DE OBLIGil}ll
sa [art. 1283 alin. (1) C.civ.J; in caz contrar, eel care se on~ctJeo·•a ta a determina un tert s5 !ni::heie sau s3 ratiflce un act este tinut repare prejudiciui ccuzat daca tertul refuz8 sa se oblige [art 1283 alin. (1) C.clv.]; : -Tn acteie juridke cu caracter strict personal (tntuitu personae), precurr1 contractul de
sa
I
, mand.at, :o~traLiul de antrepr~za, con~ractul de a~g~jare a unui avocat etc. 1 ob!ec~ui trebu1e sa fie o persona!a a ce!u1 care se obhga, deoarece cocontractantul a in-
~
cheiat §!Ctul i~Ei'.:iic ir~_con.~iderarea f0su~1'rilor ace.~!.~.'.~· ..............- .. --··-···--··-~
5.3.8. t:xistenta
a
de In cazul actlvita\ilor care trebuie autorizate de orgimele competente, dreptul de a asemenea activitatl se na,te numai din momentul obtinerii autoriza\iei res· pectlve, daca prin lege nu se prevede altfel, sub sanqiunea nulitiitii absolute a actelor ~l operatiunilor lncheiate autorizatiile necesare (art, 207 C.civ.); · 1n cazul unor acte juridice care au ca obiect (derivat) anumite bunuri, sub sanc\iu· nea nulita\ii absolute, actul juridic nu poate fi incheiat daca nu se ob\ine autoriza\ia administrativa prevazuta de lege (spre exemp/u, Legea nr. 295/2004 privind roo1m•111 al desfa~ura
administrative s:au
ori a altei ce1rinlte jJ?e· vazute de
fara
6. Cauza (scopul) actului juridic civil 6.1. Noth.me - motivui care determina fiecare parte sa lncheie contractul (art. 1235 C.dv.); · motivul determinant se poate referi fie la lnsu,iriie unei prestatii, fie la calita1ile unei persoane; • motivul determinant este concret ?i variabil de la o categorie la alta de acte juridice civile ?i chiar In cadrul aceleia'?i categorii de acte juridice civile; m de exempfu, 1·n cazu! contractu!ui de vanzare, scopul mediat consta in destinatia concret3 ce urmeaza .a se da iucrului cump3rat, respectiv sumei ce reprezinta pre~ut,
astfel !neat dlfera de la cumparator la curnp3riitor {o persoana cumpilra o lo-
cuinta pentru a o dona cuiva_, alta persoana cumpara o casa pentru a locui In ea, iar o alta persoana curnpara o casa pentru a face o investitle etc,}, respectiv de la
la v8rizator (o persoana vinde un lucru pentru ca din suma obt!nuta ca sa 1·5i cumpere un alt lucru, o a1t3 persoana vinde un lucru pentru ca din suma
vanz3:tor
saw plateasca 0 datorie etc.); este o con&tie de fond, esentiala, de validitate si generala a actului juridic Precizari
, - cauza actului juridic nu se confunda cu consim\amantul, cl, dimpotriva, !mpreuna ! acesta formeaza vointa juridica; trebuie confundata nici cu oblectul actului juridic ?i nlci cu izvorul
civil concret.
ACTUL JURJDlC CJVJL CONTRACTUl -~ lZVCJR DE
pentru a fi va!abil8, trebuie sa in,Jerilirrea:sc3, cumu!ativ, urrriatoarele 1, cauza sa e;dste; cauza sa fie iicita; 3. cauza sa fie morai2 1236 alin. {1) Cciv.]; ,, da::a obiectul actului juridic civil c:ontravine normelor imperative, ordlnli i sau bunelor moravuri, atund gl cauza actu!ul juridic respBttiv este iliciti3 sau : imorcla; In schimb, pot exista situatii In care cauza actu1ui juridic sa fie lHcit3 sau L _____J.":r()'~~i.ci
J
CoUtt:l
i ex:fste
- cauza exista cand partea are aptitudinea de
reprezenta (prefigura) corect faptele sale ori consecintele acestora; 1n alte c:uvinte, 11psa cauze-l se poate datora lipsef discernamantulul;
- lipsa cauzei indude ?i ipoteza In care cauza este jalsa, deci cand partea s-a aflat lntr-o eroare esentiala ~i scuzabil.:J asupra existentei cauzei, adlc3 asupra motivului care a determlnat-o sa 'incheie actu\ juridic; w de exempfu, s-ar putea obtlne anularea unul legat pentru lipsa cauzei (cauza falsfi)
daca se face dovada ca testatoru! nu a ~tiut ca i se va na5te un copil (ceea ce implic3
-
necunoa;;terea 1 de c3tre testator, a sarcinii temeii) ;;i ca, daca ar fi cunoscut aceasta !mprejurare, nu ar mai fi !asat legatul; existenta cauzei se apreciaza prin raportare la momentul lnchelerii actului juridic; a dacii lmprejurarea care a determinat pe una din partl sa lncheie actu! juridic a suferit modificari sau a disp5rut pilna la executarea <Jcestuia1 atunci nu se va pune prob!ema anul3rii actu!uf juridic pentru llpsa cauzei, ci, dupa caz, probiema revizuirli efectelor pe temeiul irnpreviziunii, a riscului sau chiar a lez!uniL
--- lipsa cauzei atrage anulabi!itatea contractulul, cu excep\ia cazulul Tn care contractul a fost gre]it calificat 'ii poate produce alte efecte juridice (art. 1238 alin. (1) '1l i'n situatla cauzel false, nulltatea re/ativ8 a a:ctului juridic va intervenl numai dacB de
eroare ca vicfu de
este ilicita atunci cand este contrara legii 'ii ordinii publice [art 1236 a!in. (2) precum ;;l atuncf ci311d actul juridic este doar miHocul pentru a eiuda apiicarea unei norme legale imperative-frauda la lege (art. 1237 C.civ.); - In cazu! actelor juridice nenurnite 1 ar putea sa alba caracter lllcit nu numai motivul determinant, ci chiar prestatia la care se obliga una din paf1i; 111 spre exemplu, contractul prln care Primus se obnga sa 1i plfiteasca lul Secundus o
de bani
o
,
nulitatea absolutii a actului Jurid.tc dac;:3 este comun@ ori, In caz
- cauza lliciti!
rn1'1trar,d.aca ceala!til .a cunoscut~o sau, ·1mprejur~ir1, tr-r;;buia s5 o cunoasca !_art 1238 aiirt (2) C.dv.]; prestatk3 primit8 sau executata In terneiu! unei cauze iHcite restltu!rii 1638 C.civ.); rbirn8ne lntctdeauna v doca !a lncheierea unui contract doar una dlntre p3rtl a urm8rlt un scop ilicit, 1ar ce.alalt3 parte nu a cunoscut ~l nic! nu trebuia sa cunoasca ace.as.ta lmprejurare, apreciem ca respectivul contract este va!abll, cu exceotia cazului in car~ o norma specia!a, inclusiv apartinEind alt-el ramur\ de drept, ar dlspune a!tfel; o pot exista norme speclale care sa sanei;:ioneze cazuri particu!are de cauz-5 llicita <:u nulitatea relativa, de exemplu, art. 1() alin. (1) din Legea nr, 78/2014 privind reg!~ mentarea activlti3tii de vo!untarlat ln Romania interzlce, sub sanctiunea anulabili·· t8:1ili incheierea contractuluf de voluntarlat in scopul de a evita incheierea unui contract Individual de munca sau, dupa caz, a unui contract civil de prest8ri de serv1cii ~--·orl a ~;tu1 .~ontract civil cu )l~lu one.~os pentru ..efectuarea prestatiilor r~spective.
fie iniJrtHa i
Cau:za s:& fit:~ moralil
cauza este imorala atunci cand este contrara bunelor moravuri [art, 1236 alin. (3) C.civ,]; 111 de exen1plu, s-a decis ca antecontractul de v§nzare lncheiat pentru a se men\ine o reiatie de concubinaj este lovit de nulitate absotuta pentru cauza irnora13 {CA Ploiejti, dee, civ, nr, 211/1998, 1n BJ,, semestrul 1/1998, p, 198),
Sanctlune - cauza imorala atrage nulitotea absolutii a actului juridic daca este comuna ori, in caz contrar,
daca cealalta parte a cunoscut·o sau, dupa imprejurari, trebuia sa o cunoasca
[art. 1238 alin. {2) Cciv.]; presta\ia primita sau executata In temeiul unei cauze imorale ramiine Jntotdeauna supusa restituirii (art. 1638 Cciv,); i1
cat prive)te corela\ia dintre art. 1238 a!in. (2) C.civ. ~l art. 11 (_civ., conform
caruia nu se poate deroga prin conventi1 sau acte juridice unil.aterale de la !egile care intereseaza ordinea pub1ic3 sau de la bune!-e moravuri". se observa ca nu 11
exista o suprapunere !ntre dorr1eniile de aplicare ale ce1or doua texte de !ege, In sensu1 ln baz.a art. 11 C.civ., pot fi dedarate nule numai actele juridice avan.d o cauza ce contravine dispozit1ilor exprese care lntereseaza ordi11ea publica .;;l bunele moravuri, a,a incat vor putea fl declarate nule, numai pe temeiul art, 1238 alin. C.civ., acele acte jurldice a caror cauza, de~i imorala, nu contravine unel mspo;"tii
cauza este prezumata ca exista, chiar daca nu este expres prevazuta 1239 (1) Cciv.J ~i este valabila, la proba contrara [art, 1239 alin. (2) C.civ.]; eel care invoca lipsa ori nevalabilitatea cauzei are sarcina probei; fiind vorba de un de este admisibil
ca
pana
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
/.1,CJULJU!t!DiC ClVIL CON!RACTUL-lZVOR Df.
In sens restrans: rr1odalitatea de exteriorizare a rnanifestilrii de vointa, f3cut3 cu !ntentia de a crea, mod!fica sau stinge un raport juridic civn concret; - ln sens iarg, desemneaza trei cerlnte de forrna:
1. forma ad validitatem sau ad salemnitatem (forma ceruta pentru insa~i vaiiditatea actului juridic); 2. forma ad probationem (forma ceruta pentru probarea actului juridic); 3. forma actului de
7.1..2. Pri111ci11iul
ca11rse11's1mtis11~ul1~i ---~·--··----··---··~·------···-···-··----·-··-····
- regula de drept potrivit careia sirnpla manlfestare de voln~a este nu nun1ai nece- · sara, ci ,; suflcienta pentru ca actul juridic civil sa ia na,tere in mod valabil sub aspec· tul formei care 1mbraca manifestarea de voin\a facuta in scopui de a produce efecte
1178 juridice -in 1nieles restrans, forma actului juridic civil este guvemata de principiul consensualismulut, care, la randul luf, reprezlnta o aplicare, In aceasta materie, a princlpiului lorma actului
cons.en~
suaHsrnultii
liberta\ii actelor juridice civile (principiul autonomiei de voin\a); - pentru a produce efecte juridice civile, manifestarea de vointa nu trebuie 1mbra· o formii eKpresa cu caracter general al prindpiului - contractul se 1ncheie prin simplul a cord de voin\e al partilor, dad! legea nu impune o anumita forrnalltate pentru 1ncheierea sa valabila (art. 1178 Cciv.); excepliile trebuie sa fie expres ,, iimitativ prevazute de lege,
sa
I
: Reglementarea expresa am.1mite de in materla contractului de vanzare, cu excep!ia cazuriior prevazute de lege ori daca din vointa par\ilor nu rezulta contrariul, proprietatea se strilmuta de drept curnpara· ! torului din n1omentul lnchelerli contractului, chiar daca bunul nu a fost predat orl pre\ul nu a fost platit Inca (art. 1674 C.civ.); j . ' -In materia contractelor translative de drepturi reale, drepturile reale se constituie )i . se tr·ansmit prin acordul de voln\e al pa1'\ilor, chiar daca bunurile nu au fast predate, '
i
I
) daca acest acord poarta asupra unor bunuri determinate, ori prfn individualizarea bul_rltir~()i:,_daca a~ordul poa~t~ asupra~nor bunuri de gen [art.12~3 alin. {1) Cciv.J. .
!
_j
7 protJ•atioi1e1m 9i ji!rma pentni opozabilitate fa/ii de
?. terfi (6t;;fiul
I 'j":J>r•-fit""'""'f0. ;. IVl•H'-~'2!,
forn1a
validitatem
l
~:orma
1
: ad ! zm?tl£111£me·m fcrma pentru
consecirr~e1e nerespectari! formei, aceasta se clasifk:a in forma ad voiiditatern, ad probotionem si forma pentru opozabilitate fa\a de terti (ad opposobi/ito-
l\!otiune: conditie de validitate, esent1ala §i speciala 1 care consta in necesitatea lndelormalitatilor prestabilite de lege, in lipsa dirora actul juridic civi! nu na!?te In mod vaiabil.
nulitatea absolutG a actului '!ncheiat cu Noth.me: cerin\a care consta in intocmirea unui lnscris cu scopul de a juridic civil.
Sa11q;im1e: imposibilitatea dovedirii cu un alt mij/oc de probii a actului juridic incheiat acestei forme. lllotiun•;: fmmo>lit,,ti10 care sunt necesare, potrivit legii, pentru a face actul juridic opozabil ~i persoanelor care nu au participat la incheierea lui, in scopul ocrotirii drepturilor sau intereselor lor. Sanciilme: inopozabilitatea fata de terti a actului juridic 1ncheiat cu nerespectarea acestei forme; ter\ii sun! in drept sa faca abstractie de actul juridic civil ce trebuia sa le adus la deci \i
sa
7.1.3.2. Forma iegala ~i Jonna voluntara (convenfionala) i
Criteriul de c:iasifh:are
- dupa sursa (izvorui) ei, forma actului juridic civii se clasifica in forma /egalti ?iforma voluntarii (conventionala}.
-forma este impusa printr-o dispozi\ie a legii; - dad actul juridic nu respect§ forma ceruta de lege, sanctiunea este cea stabilitil prin norma legala ce a impus ob!igativitatea respective! forme {nulitatea actulul juria actului dic, imposibilitatea de a proba actul juridic, inopozabilitatea fa\a de
- daca partile s-au lnvolt ca un contract sa fie lncheiat Jntr-o anumlt3 forma; pe care !egea nu o cere, contractul se socote~te valabil, chiar daca forma nu a fast respectata
1242
7.2. Forma - condi\ie de validitate, esen\iala >i speciala, care consta in necesitatea 1ndeplinirii torma,11t<1t!ll)r prestabilite de lege, in iipsa carora actul juridic civil nu s-ar putea na,te
ACTUl JURlDtC Ci\/l L. ClJNTf
u~u,,Pd
11
87
in ce\e n1al (fH.!lte
furrna ar! vaJidltorern pre::upunc actului prin lnscris E!Utentic nr;:!:irl:ii Pu existJ ins@ identitate lntre forrr,a od va!iditatern ~; forrna c;uter1tir.:i: m 5pre cxempiu~- te:. rel="nofollow">tamentul o!cgraf este un act solemn, deoarer:e fie scris, sernnat :Ji datat de r118na teste:respe::Wreii curnulativ5 a trei condfpi f5r3 a f1 un act autentlc. ""'ntinn""'~
H1stltuirli
forme: ad validltatern
~----------~~-~"--"
p.3Jtl!or asupra importantei deosebite pe care o au anumite acte juri-
dice pentru patrimonlul celui care le face sau pentru patrirnoniile ce!or care le fac exemplu, In cazul donatiei, a~ renuntaril exprese la succesiune
- asigurarea llberttltli ;;i certitudin!i consimtEimantului (cum este cazul testamentului); - exercitarea unui control a! societatn, prin organele statului, cu !a acte!e juridice civlle care prezinta o importan\a ce depil>e>te cadrul strict a! intereselor par;ilor (de exempiu, In cazul contractulul prin care se lnfiinteaza o sacietate cu personalitate juridlc3, al conventiilor care stramuta sau const!tvie drepturi reale ce urmeaza a fi
<noe,i
I
I= respectat2 pentru
I
nu s-ar putea face trimitere la clauzele convenite de p8rti 1n antecontractul de
fon·nei voUditatem
varrzare tncheiat anterior; 1n ca-zul In care contractul, pentru care legea pretinde fonrla
ad validitatem, este
incheiat prin corespondenta, atat oferta de a contracta, cat $i acceptarea ofertei trebuie emise in acea forma (art. 1187 C.civ.); - fn cazul pactului de op~lune, dac.3 pentru contractul pe care p5rtiie unnaresc s2 'ii incheie legea pretinde forma ad validitatem, atuncf atat pactul de op\iune, cat >i declaratia de acceptare trebuie sa 1mbrace aceea:,i formil [art 1278 alin. (5) C.civ.]; actul juridic aflat in interdependenta el forma so!emna;
cu
un act juridic solemn trebuie sa imbrace ~i
e spre exemplu: mandatul dat pentru inche:lerea unui act juricilc solemn trebuie constatat printr-o procura autentica; cesiunea contractuh;i ?f acceptarea acesteia de catre contractantul cedat trebuie Inch-elate In forma ceruta de lege pentru validitatea contractului cedat (art. 1316 C.civ.) etc.; - actul juridic prin care se modifica un act juridic solemn trebuie sii 1mbrace ~i el forma solemnii (art.1243 Cciv.); - actul juridic care determina ineficien\a unui act juridic solemn trebuie sa lmbrace }i
88
ACTUL JURIDIC CIVIL
CONT~i\CTUL
IZVOR Ot OBUGATll
• excepjii:
a) legatul poate fi revocat si In mod tacit (art 1052 Cciv.); b) desernnarea tutorelui de c3tre pi3rirn:e poate fi f3cuta nurnai !n forrna autcnUc3 1 "1ns3 revocarea poote fl f<3cut;; chlar ~i printr-un lnscris sub se1nn'3tura prlvata
114 ::.:..c.:!::.___________________ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - --\------=°'-=.:=-:.::::
1ser1ctiun11a
-· nulitaten obsolut6 a actulul juridic civil tart. 1242 ali"- {1)
nerespect'lrii ; formei ad
!
t--1!~.!Y!~"!pte~ :
ate formei ad
validitatem
- conventia matrimoniala, care, sub sanctiunea absolute, trebuie 1ncheiata prin inscris autentificat de notarul public !art. 330 alin. (1) C.civ.]; -partajul conven\ional in timpul comunita\ii de bunurl iart. 358 a!in. (1) C.civ.]; - iichidarea regimului legal al comunita\ii de bunuri pe caie conven\ionala [art. 355 alin. (1) C.civ.);
- renuntarea la dreptu! de proprietate asupra bunului imobii 1 inscris In cartea funciara [art. 562 alin. (2) C.civ.]; - contractul de dona\ie [art. 1011 alin. (1) C.civ.]; - promisiunea de dona\ie [art. 1014 alin. (1) C.civ.]; - testamentul (art. 1040 C.civ.); - revocarea expresa a unui legat [art. 1051 alin. (1) C.civ.]; - renun\area expresa la succesiune [art. 1120 alin. (2) C.civ.]; -Tnlaturarea efectelor nedemnita\ii de drept sau judiciare [art. 961 alin. (1) C.civ.]; - partajul succesoral in cazul existen\ei bunurilor imobile succesora!e [art. 1144 alin. (1) teza a II-a C.civ.]; - conven\iile care stramuta sau constituie drepturi reale ce urmeaza a ft inscrise ln cartea funciarii, care, sub sanctiunea nulita\ii absolute, trebuie sii fie incheiate prin lnscris autentic (art. 1244 C.civ.);
- lnscrierea In cartea funciara In cazul lnstrain3rii ~i const\tuirii de drepturi reale imobiliare [art. 885 alin. (1) C.civ.j, cu precizarea cil prevederea lega!a referitoare !a caracterul constitutiv al 1nscrierii in cartea lunciara se va aplica numai dupa linalizarea lucrarilor de cadastru pentru fiecare unltate administrativ·teritorialii, pana la acea data inscrierea lacandu-se numai in scop de opozabilitate iata de terti; -vanzarea unei mo~teniri [art 1747 alin. (2) C.civ.]; - contractul de intretinere (art. 2255 C.civ,); - contractul de arendare, care trebuie 1ncheiat in scris, sub sanc\iunea nulitatii absolute [art, 1838 alin. (1) C.civ.]; fidefusiunea, care trebuie asumata In rnod expres printr-un lnscr!s 1 autentic sau sub semnatura privata, sub sanqiunea nulitatii absolute {art. 2282 C.civ.);
conventia de constitulre a unui drept de ipoteca imobiliara, care se lncheie ln forrna ; autentica de ditre notarul public, sub sanc\iunea nulitil\ii absolute [art. 2378 alin. (1) i -
C.civ.] sau mobiliara, care se 1ncheie 1n forma autentica sau sub semnatura privata, sub sanctiunea nulitatii absolute (art. 2388 C.civ.); '"jarisprudenfO: lnserarea In conven1ia piirtilor {un contract de credit) a unei clauze prin care debitorul constituie un drept de ipoteca imobiliara In favoarea credito·-·-ruiul nu este s~fkienEa, ~.~ta vreme conventia nu a.Jost !nchelcta T.~ forma auten-
I! ' L
89 care trebuia urrnata de lncheierea contractuiui de ipotecil 1·n form<J autenth::d {C,SJ., s. cofn., dee.
alin. (2) contractul de cr:!slune a drepturilor asupra din trebule fncheiat ·1n serfs [art, 41 aiin.
-M
care, .sub
nulit3~H,
nr. 84/1998 prlvind marcile ?i
indica~;iile gBografice, republicat5]; - exprimarea In scris a conslmtamantuiui de a dona organe tesuturi 5i celu!e de umanil, In scop terapeutic [art. 144 alin (1) lit. a) din nr. 95/2006 pri· vind reforrna In domeniul saniita\11, republicatiil; contractul de voluntariat, care trebuie lncheiat In forrna scris.J, in limba romZina, 1
forma scrisa fiind obiigatorie pentru incheierea valabila a contractului [art. 11 alin. (1)
din legea nr, 78/2014 privind reglementarea activitatli de voluntarlat in Romania]: I - actul de mecenat, care se inchele 'in forma autentica !art. 1 alln. (4) din m. 32/1994 privind sponsoriz~!"a, c.u modifidlrile >i ccimp~i:ijrile ulterloare] etc.
J
I
f H·a~mnea h1stituJrii
forrnei
consta 1n lntocmlrea unui
de a dovedi actul
anumitor acte jurid1ce civile; - avantajul practic pe care ea 11 prezinta, in sensul ca aslgura redarea certa ~i fidela a contlnutului actului juridic civH Ji, prin aceasta, fie preven!rea unor eventuale litigii 1 fie U$Urarea sarcinil organului de jurisdic\ie ln ceea ce priVe$le stabilirea situatiel de fapt
determinata.
-forma ad probationem este obligatorie, iar nu facultatlva; - nerespectarea formei ad probationem nu atrage nevalabilitatea actului juridic civil, ci, in prlnciplu, sanc\iunea care intervine consta in imposlbilitatea dovedirii actului ju·
civil cu un alt
de
1. institulrea formei od probationem pentru o anumita categorle de acte jurldice civi!e anume cele care au un obiect de o valoare mai mare decat cea prevazuta de 1
torn1£:;i
lege (250 lei) [art. 309 alin. (2) C.proc.civ.J; , Z. instftuirea formei ad probaUonem, cu caracter particular, pentru anumite aci:e juri· I . ! drce, precum: contractu! de societate, care se lncheie in forrna l1€cesara numai pentru dovada rnntractului, daca pr'111 lege nu se prevede altfel [art. 1884 alin. (1) C.civ.]; - contractul de comision, care se 1ncheie 7n form3 scrtsa, autenticd sau sub sernnatura private, necesara numai pentru dovada contractului, daca prin lege nu se prevede
altfel (art. 2044 C.clv.);
Lo11tractul de
cons~gnatie,
care se inchele ln forma
necesara nurnai pentru
dovada contractulul, daca prin lege nu se prevede altfe! (art. 2055 CsJv.);
- contractul de agentie, care trebuie inchelat fn forma scris3, autentlca sau sub semn5tur5 privata, necesara numal pt;ntru dovada contractului, daca prin lege nu se a!tfel 2078 alin.
90
ACTULJURiOIC CIVIL CONTRllCTUL "IZVOR DE OBUGATll
- contractul de · depozit, care trebuie !ncheiat In scrls pentru a putea fi dovedit [art. 2104 C.civ.; !nsa, potrivit art 2124 alin. (2) C.civ., depozitul necesa1 fi dovedit cu orice mijloc de proba, indiferent de v3loarea lul 1 iar, Jn cazul depozitu!ui hotelier, conform art. 2133 C.civ., dovada introducerii bunurilor in hotel, indiferent de
valoarea ior, poate fl f;3cut5 prin de rnarl:ori]; contractu! de asigurare, care trebuie lnchelat tn scris pentru a putea fi dovedit [art. 2200 alin. {l) teza I C.clv.]; contractcll nu ;:JOate fi probat cu martori, chiar atunci cand exists un lnceput de dovada scrisa [art. 2200 alin. (1) teza a ll·a C.civ.]; - contractu! de tranzactie, care trebuie lncheiat in scris pentru a putea fi dovedit
~
(art. 2272 C.civ.); contractul de sponsorizare, care se incheie fn forma scrisa [art. 1 alin. (2) din Legea nr. 32/1994 privlnd sponsorlzarea, cu modificiirile $1 completarile ulterioare]; ; - contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor, de reprezentare teatrala sau de execuiie muzicala, de cesiune a dreptului la adaptarea audiovizuala [art, 43, i art. 60 alin. (1) $i art. 69 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor ;;;Ji
!
I
J drepturile conexe, republicatilJ._"IL -·-
.
.....~_.. __....
7.4. Forma pen!ru opozabilitate faµi de terti (ad opposabilitatem) necesare, potrivit legii, pentru a face actul juridic opozabil ~i
au participat la incheierea lui, Jn scopul ocrotirii drepturilor de eventualele efecte civile, expres prevazute de lege.
Rati1mea insti· tuirii lormei pentru opoza· bilitate de
ale unor acte juridic:e
pentru opozabilitate are caracter obligatoriu, iar nu facultativ. nerespectarea cerute pentru opozabilitate nu atrage nevalabilitatea juridic civil, ci sanctiunea consta in inopozabilitatea acestuia (posibilitatea tef\ului in· teresat de a ignora actul juridic invocat de partile acestuia sau de una dintre ele lmpo· . triva sa); actul juridic civil produce efecte intre parti, dar este ineficace Fata de terti (partlle nu i ,,_'lllJJ()Sibilitat,ea sa se prev.a,leze .de drepturiie izvorate din acel act juridi°"fata de terti). i - inregistrarea operatiunilor privind ipotecile mobiliare, a opera\iunilor asimilate aces· formei ;:ie11trn ! tora, precum ~i a altar drepturi prevazute de lege 1n Registrul National de Publicitate ~ Mobiliara (Legea nc. 297/2018) [art. 2413 alin. (1) C.civ.J; publicitatea constituirii gajului bunurilor mobile corporale prin 1nscrierea Jn Registrul ' National de Publicitate Mobiliara (Legea nr. 297/2018) [art 2482 alin. {1) C.civ.]; - comunicarea scris3 a cesiunii, acceptarea ceslunii de c3tre debitor prlntr-un Jnscris cu data certa [art. 1578 alin. (1) C.civ.]; - opozabilitatea fa\ii de tertl a cesiunii unei universalitati de crean\e, actuale sau 1 viitoare, prin inscrierea ei in Registrul National de Publicitate Mobiliara (Legea 1579 teza I
·1-
J !
I
I -·
ACfUL JURIDIC CIV!L CONTRACTUL ----~------
IZVOR DE OBLIGAfil
91
-----------------------~--------"··--~------
cesiunli unei de creante1 actl~3ie sau 1579 teza a n~a C.civ.]; - forma scrisa pentru subrogatia !n dritpturile creditul\Jlui coi1si111titii de c~tre debitor sau c~·editor; pentru 8 fl tertllor publJcltatea conventillor matrirr1onia!e prln inscrierea !'n Registrul national notarial al regimurilor matrimoniale 334 alirL (l) - pub!fcitatea inventarulul de bunurl mobile In cazul regfrnufui separatiel de bunuri prln anexarea la convt~n~ia matrimonial3 ;;l Tnscrierea Tn Registrul national notarial a:! regimurilor matrimoniale [art. 361 alin. (3) ~ notarea in cartea funciarii pentru bunurile mobile prin anticipatie [art. 540 alin. {2) Cciv.]; - lnscrierea la cartea funclara a declara\iei de rewluJiune sau de reziliere [art. 1552 alin. (3) Cciv.]; - inregistrarea contractului de arendare lntr-un registru special tinut de se.cretarul consiliului local Jn a carui raza se afla bunurile agricole arendate [art. 1838 alin, (3) Cciv.]; data certa a 1nscrisului sub semnatura privatil, dobandita prin una dintre cele 5ase modalita\i prevazute de art. 278 alin. {1) C.proc.clv.; --1nregistrarea in registrele de publicitate imobiliara sau 1n cartea funciara a contrac·· telor de concesiune a terenurilor de orice natura (art 71 din O.U.G. nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune proprietate publica, astfel cum a fast aprobata prin legea nr. 22/2007j; - inregistrarea In Cartea petroliera a actelor juridice de orice natura prlvitoare la perimetrele de exploatare 'ii/sau explorare [art 54 lit. k) din Legea petroluiui op10221biiitatea fat-8 de debltor
cornunicarea acesteia
i
nr. 238/2004]; -1nregistrarile sau, dupa caz, lnscrierile prevazute de Legea nr, 64/1991 privind brevetele de invenlii, republicata, de Legea nr. 129/1992 privind proteqia desenelor ;;i modelelor, republicata, de legea nr. 84/1998 privind marcile 'ii indica\iile geografice, repubilcata, cu modificarile ulterioare, de legea nr. 255/1998 privind proteqia noilor soiuri de plante, republicatii; - men\iunile cu caracter de proteqie, precum 'ii \nregistrarile 1n materia dreptului de autor de etc.
8, Modalitiiple actului
civil
8.1.. 1. Notiune ev<ernmf>nt viitor ~i sigur ca realizare, la care este am.anat3 lnceperea sau, dupa caz, stingerea exerci\iului drepturilor subiective civile !ii a executarii obliga\iilcr civlle corelatlve.
92
ACTUL JURIDIC CiV!L CONTRACTUl - IZVOR DE OBUGAfil
dupa efectele produse~ tennenul se ctasific@ ln t.ermen suspensiv ~! termen extinctfv_
Crite1·iu! de ch;,;sifii'.'.are
-· amana, p5nB la lrnplinlrea lui, inceputu1 exerc!tiului dreptului subiectiv civil ~l al exe-
cutarii obliga\iei civile corelatlve, fiind astfei arnanata scaden\a obilga\iei [art 1412 alln, (1) C.clv.J; "ln cazul ln care, tntr~un contract sinalagmatlc, s-a prev8zut un termen suspensiv doar pentru obllga\la unela dintre piirj:I, obliga\ia celeilalte par\i este pura ~i slmpl8 scadenta din chiar mornentul Termen
- amana, pana la lmp!!nirea luil stingerea exercltlului dreptu!ui sub1ectiv civil si a e)(e-
extim:tiv
cutarll obliga\iei corelative, cu precizarea ca, odata cu stingerea exerci\iu!ui dreptului, se corelativa 1412 alin.
8.1.2.2. Termen in favoarea debitorului, tem1en in favoarea creditorulr1i §i termen in favoarea ambelor pi7rfi [ Criterlul de : dasilicare
~
dupa persoana care beneficiaza de termen, se clasifica 1n termen voarea debitorului, termen fn favoarea creditorului ?i termen in favoarea arr1b€o/or reguia [art. 1413 alin. (1) C.clv,]; spre exempJu: termenu1 de restituire a sumei lmprumutate Jntr-un co11tr<3Ct Imon1m1.it de cu titlu (art 2161 teza a II-a
Termenln favoarea Termen In favoarea creditorului
T-ermen in favoarea
amhelor
' rlasificiiril
e
prevazut expres in favoarea creditorului prin conventia partilor, prin sau sa reiasa astfel din !mprejurari [art. 1413 alin. (1) C.civ.]; de termenul In favoarea prevazut expres In favoarea ambelor parti prin conventia paf1ilor, prin sau sa reiasa astfel din imprejurari [art. 1413 alin, (1) Cciv.j; a s,ore exempfu: termenul de restituire a sumei lmprumutate intr-un contract de de cu titlu oneros 2161 I eel in folosul caruia este stabilit exclusiv termenul poate sa renunte oricand la beneficiul lui, fara consirn\amantul ce/eilalte par\i [art. 1413 alin. (2) Cciv.J; -in cazul In care terrnenul a lost fixat atatin favoarea creditorului, cat $i a debitorului, poate renunja la beneficiul termenului respectiv decat prin acordul ambelor !'ii
8.1.2.3, Termen zmluntar (termen conventional), termen legal ~i termen jurisdic/ional dupa iz.vorui sau, termenul se c!asifica In termen vo!untar (termen conv,2n1'io11al),
Criterfut de Termen
vo!untar
,-
termenul ce s-a stabilit printr-un act juridic unilateral, sau plurilateral; , rnajor.~tiJtea termenelor este formata din aceasta categorie;·-~~-·-~---_J
93
termenul vo!untar poate sa fie expres catre pfirti) sau tacit
cdnd este
este aedus din natura
Di'f'Vfizut
ln rnod expres de
juridic c0ncret sau din a!te
stablHt act normativ termenul acordat debitorului, ln cazurl!e
Termen
jurisdic\ie; · ciind organul de jurisdiqie este o lmt~c;tl\ jw]<;;:atonea
de termen judiciar. Exemple: 1. instan\a va putea, ia cererea uneia dintre par\i, sa fixeze termenul atunci cand par~ile au convenit sa amane stabilirea termenului sau au prevazut aceasta obliga\ie In sarclr1a uneia dintre ele ~~ cand 1 dupa o durata rezonabiii3 de timp, termenul nu a fost Inca stabilit; fixarea termenului se va realiza tin§ndu-se seama de natura obliga\iei, de situa\ia partilor ~;de orice alte Tmprejurari [art. 1415 alin. (J.) C.civ.]; 2. instan\a va putea fixeze termenul atunci cand obliga';ia presupune, prln natura sa, un termen ;;I nu exista nicfo conventle prin care acesta sa poata fi determlnat
sa
!art. 1415 alin. (2) c.civ.J; In ambe!e fpoteze; cererea privind stabilirea unui terrnen de ci3tre instant;]} este supusa regulilor aplicabile procedurii ordonan\ei pre,edin\iale, fiind prescriptibila in termenul general de 3 ani, care lncepe sa curga de la data lncheierli contractu!ui [art. 1415 alin. (3) C.civ.]; m dlspozltl'lle art 1415 C,civ. sunt aplicabile ori de cate ori, potrivit 1egi! sau contractului, debltorul sau_. du pa caz, tltularul unu1 drept ori facultc3~i trebuie sa execute o obligatie sau o presta~ie, sa accepte orl sa exercite un drept sau o facultate ori, dupa caz, sa adere {a un contract, de~! nlcl legea ;;i nici contractul nu prevad un termen In acest scop (art. 110 2 din Legea nr. 71/2011); , 3. 1n materia 1mprumutului de consumatie (mutuum), termenu! de restituire stabilit de instanta. atunci cand par\ile nu au stipulat in contract termenul restitulrii [art. 2162 I al in, (1) C.c1v.]; ' 4. termenul de gra\ie [art. 397 alin. (3) C.proc.civ.J: m se acord.3 de instanta care sofut;ioneaza cauza In fond; prln urmare1 terrnenul de gratie poate fi acordat de prima lnstanta sau chiar de lnstanta de ape! ofi de instanta care pricina ln fond dupa anu!area/casarea cu retinere; mr se acordi;i prin chiar dispozltivuf hot3r
l
ia pronuntarif subzista vreunu! dintre rnotivele prevazL'i:e !a art. 675 aiin. {1) C.proc.dv., u ami3n2, !a 'frnp!lnlre-a lui la dec2derea debitorulul din beneficiul termenului de gratie), executarea si!lt8 a obHgatiei, lns.3 nu Yrnpied!c8, daca este
1619
8.l,2,4. Termen cu scadentii certa §i tennen cu scadenfi'i incerta ,,,,._,,,,,, 1
t:rit;eriui cjasifitare
......................
Termen c-t::-
-----·----------··~~---·~.v~-'••••
•-·~---~--------,,--,---
- dupa criterlul cunoa~terH datei lmplinirii termenu1ui termenul se clasifici'i in t:ermen 1
cu scadentii cert6 ~i termen cu scadentO fncertii,
.. ·--------.~------ ..c-------------~---c-·--c.. ----·~c-i tP'-m''"' Ii a carui data (calendaristica} de implinire se cunoa!}te din chiar mr>mPnt111
r-~··--~---·~~·----
lncheierii actului juridic. - desemneaza termenul (deci tot un eveniment viitor <;i sigur ca realizare) a carui de implinire nu este cunoscuta Jn momentul lncheierii actului juridic, de;;i Jmplinirea lvi este sigura;
1ntr-un contract
8.1.3. Efectele tennenului
8.1.3.1. Precizari introrluctive -termenul, ca modalitate a actului juridic, afecteaza numai executarea actului nu <;i existenta acestuia; termenului se cum acesta este sau ext!nctlv,
8.1.3.2. Efectele termenului suspensiv j .Termenuf
Pendente termine (inalnte de scaden1iil
' Sl.lii!le1nsiv
- daca debitorul executa obligatia sa inainte de scadenta, adica !nainte de Tmnlir1i«'" termenului suspensiv, atunci el face o plata valabila, iar nu una nedatorata, a~a !neat nu poate cere restituirea ei (art. 1414 C.civ. >i art. 1343 teza I C.civ.); cu toate acestea,
stabilit ln ! ravoarea i '"
1 i
debitorului
debitorul va putea cere restituirea atunci cand plata s-a fikut prin dol sau violen\a (art. 1343 tern I C.civ.); l!i In cazuf In care, din eroare, debitorui pl:.ite;;te Jnainte de termen o suma care, p-otrlvit actului juridic, nu era produc3toare de dob<3nzi, el nu va putea pretind3 nici suma reprezentiind dobanda aferenta sumei platite (pentru perloada cuprinsa
sa
intre momentui
pl8~li
.?i momentu! la care urma sa se imp!ineasca termenul sus-
pensiv stipu!at In favoarea debitoru!uil; • renuntarea la beneficiui termenului suspensiv produce aceleai,)i efecte ca Jmp!inirea lui, obliga\ia devenind de indata exigibila (art. 1418 C.civ.), dupil cum <Jcela<;i este !;>i efectul decaderii din beneliciul termenului suspensiv (art. 1418 C.dv.); a sanq:iunea decaderii dtr. beneficiul terme-nutui intervine In urrn5toarele cazuri [art. 1417 alin. (1) >i (3) C.civ.]: i) deb!torul se afla In stare de insolvabllltate sau, dupa caz, de insolvent8 dectarata
Tn
ACl UL JURlDlC ClV!L. COi\JTRACTUl ··· !lVOR DE OBUGAill
9')
ii) c§rid, cu intentie sau <:Hr:tr·o grava, debitorul c!Jminu06£a prin 1~ai:;t0 :;a ""'"mtritie constitulte in favoarea creditoruiul sau nu constituie gdrantiile on2tnisf:; iii) cEind, din sa 1 riebltoru! 21jur.gr:: /ti situatia de~ a nu rnai satlsface v ce:n1dnit:t cons.iderata esentialfi de creditor ta data 1ncheierli contractulul, daca au 'fost zt';te expres in contract caracterul esen}ial al conditiei ~i posibilltatea dec.2deri! 0-' e1dst2t un ·1nteres legit!rn pentru creditor sa considere acea co!1ditie drept P'f'ntiriiii: ~In sensu! art, 1417 alin. (1) C.civ,, starea de inso!vabi!ltate rezult3 din lnferioritatea activu!ui patrin1onial ce poate fi supus, potrivit legii, execut3ril silite, de valoarea totala a datoriiior e>dgiblle; daca prin nu se al,tfei 1 aceastii stare se constata de instantii, care, in acest scop, poate seama de anurnite 7mprejurilrl, precum disparl~la intempestlv3 a debitorului, nep!ata unor datorii devenite scadente, decian5a-rea Tinpotriva sa a unei proceduri de executare silita '.)i alteie asemenea [art 1417 alin. (2) C.civ.l; ~ !nainte de Ymplinfrea termenului suspensiv, titularul dreptuiui poate iua mllsuri conservatorii asupra patrimoniului debitorului s!lu; - 1n actele juridice translative de drepturi reale cu priv:re la bunuri individual deter· minate, termenul suspensiv nu amana transferul acestor drepturi, afara de cazu1 ln cares-a prevazut In mod expres contrariu!; - in actele juridice translative de proprietate, riscul pieirii fortuite a bunului individual determinat lnainte de impHnlrea termenufui suspensiv va fi suportat de catre instraJ., nator, chiar daca proprietatea a fost transferata dobanditorului (art. 1274 C.civ.); astfel, in cazul pieirii fortuite a bunului, debiton;I obligatiei de predare pierde dreptul la contrapresta\ie, iar daca a primit-o, este obligat o restituie (fiind astfel aplicabili:i regula res perit debitori); cu toate acestea, credltorul pus In intarziere preia riscul pieirii fortuite a bunului, el neputandu-se libera chiar dadi ar dovedi bunul ar fi pierit 'ii daca obliga\ia de predare ar fi fast executatii la timp; , - pan la impllnlrea termenului suspensiv, creditorul nu poate cere plata de la debitor (art. 1414 C.civ.); -1nainte de 1mplinirea termenului suspensiv, creditorul nu poate opune debitorului ' compensa\ia [art. 1617 alin. (1) C.civ.]; totu:;i, termenul de graiie, de'ii este un termen suspensiv In favoarea debitorului, nu 1mpiedica compensa\ia (art. 1619 C.dv.), ci numai executarea sllitEt; M chiar daca obllgatia nu este scadenta, creditorui poate sf! introduca: i} actiunea revocatorie, art. 1563 C.civ. prevazand cerinta potrivlt c8rela creanta trebule sa fie certa la _data introducerii aqiunfi, !ar nu s;l exigibH3; ii} actiunea oblica, /ns:.3 numal daca, pentru a~~l justifica interesul procesua!, dove-· de$te insolvabliltatea debitoru!ui, caz 1n care creanta va devenl exlg!bf!a anticipat, ca elect al deci\deril debitorului din beneficiul termenului (art. 1417-1418 C.civ.).
sa
ca
I
a
I
Eveniente termine (dupa scaden!iil - prescrip\ia extinctlva 1ncepe sa curgB de la data lmplinirii terrnenului suspensiv sau, dupa caz, de la data renuntarii la beneficiul termenului stabilit exciusiv in favoarea creditorului [art. 2524 alin. (2) C.civ.]; obligatia devine scadent6 1 iar debitorul este obligat sa o aduca !a lndeplinire ~l creditorul poate sa apeleze la forta de constrangere a statului pentru a ob\ine execu-
a
ACTULJURlDiC C!VlL CONTEACTUL ~ 1ZVOR DE OBl.lGAJ11
96
f3voare2
-- daca terrnenul eSte numai In favoarea creditoruluL acesta poate oric.lnd s.a rf'
1re ia: heneficlul !u!, deci creditorul poate sa so1k:ite oric~1r:d executarea obHgatiei atuncl c§nd termenul a fost stipulat exduslv Jn favoarea Ju!; - prescrip;ia exttnctiv3 lncepe sa curga de la data !mpliniril termenutul suspensiv sau; caz, de lo data renunt8rli la beneficlul terrnenului stabl!it exclusiv '(n favoarea
' srecUtcrulul
2524alin.
Efectele tern1enului extt'1tcfiv -· raportul juridic civil concret i~i produce efectele sale, ca ji cum nu ar ti afectat modaHtate.
Eveniente termine
- efectele raportului juridic civil concret (drepturile si obiiga\iile corelative) dupa acest moment; e de exempfu: moartea credirentierului marcheaza momentul la care iau sffir~it atilt dreptul de a pretinde renta viagera, cat ;;i obliga\ia de a o plati; expirarea ter- I rnenu!ui pentru care a fost lncheiat contractul de !ocatiune are ca efect stingerea ; j
atat a dreptulul de fo!osinta al locataru!ul, cat ~l a dreptului la chirie al locatoruiui core!ative
8.2. Condipa 82.1. Notiune
8.2.2. Cla.sificare 8.2.2.1. Condifie sus17ensiv11 ~i condifie rezolutorie Cr!tedul d~~ ri;1siftcare
·- dupa efectele produse, condi\ia se clasifka In
conditie suspensivil
ji
co1od1tie
/utorie. condi\ia de a carei indeplinire depinde na?terea drepturilor subiective civile ?i a obliga\ii!or corelative {art. 1400 C.civ.); m spre exempfu: !ti vand garsonlera mea, daca voi fi transferat Jn alta localitate; vanzarea pe lncercate; care se lncheie sub condltia suspensiv3 ca, ln urma lncercc3rii, bunul sa corespunda criteriilor stabilite la lnchelerea contractului ori, In lipsa acestora, destinatiei bunului, potrivit naturii sale [art. 1681 alin. {li Cciv,]; vanzarea bunu!ui cu privire la care exista un drept de preemptiune legal sau conventional, care se poate face catre un terl; numai sub conditia suspensiva a neexercitarii dreptului de preemp\iune de catre preemptor (art. 1731 C.civ.); bunu!ui a1tuia etc.
a direi !ndeplinire depinde desfiin\area drepturilor subiective civile I - condi\ia I corelative
~i
a
ACTUL JURiDiC CJV!L. CONTR/'.\CTUl ill
de
1-J
JZVOR fJE OBUGAj!!
9'7
lti vand autoturismul rneu, dar, daca rna v;noii nrr1,~u;tt;;a'1~n:;-~;:,:;;;1,:;;,;; ~;;;5-:
anu!u!,. v3nzarea se c21re este o vanz;::11·0 af2ctat8 de condit·a dreptul de a r.3sc1-u11p8r.a burn1I sau
vanzarea cu
de r
rezo1utork~
a1in. (1) C.civ,]; - cond}tla se prezun1ii a fi rezolutorie orl de cate ori
8.2.22. Condi"tie cazuala, conditie mixtti 't'ci conditie potestativti ~ .; Criteriu!
de c~asifitare realizarea evenimentului depinde de hazard (de 1ntamplilre) sau exclusiv de unui tert, deci vointa partii sau a p5rtilor actului juridic nu are vreun ro! 1n lmplinirea condltiei; in de exemp/U.' ltl vand schiurile mele, daca pi3n3 la Cliciun nu va ninge; In materla donatiel, ,,contractul poate sa prevada lntoarcerea bunurilor d.3ruite, fie pentru cazu1 c8nd donatarul ar predeceda donatorului, fie pentru cazul c2ind at8t donatarui, cat >i descendenJii sai ar predeceda donalorului" [art 1016 alin. (1) Cciv.J; 11'1 except.§nd cazurile '!n care lncheierea actului juridic cu lnc.ilcarea dreptvlui de preemptiune se sanctioneaza expres cu nulltatea absolut~ sau relatlva, vflnzarea bunu!ui cu prlvire la care exista un drept de preemptiune legal sau conventional catre o altEJ persoana dec3t preemptorul este, potrivit art. 1731 C.civ., o vBnzare sub conditia suspensiv"ii a neexercitarll dreptului de preemptlune de catre preemptor, iar o asemenea conditie poate fi asimi1ata condftiei cazuale, avand -;n vedere ca realizarea condltiei nu depfnde de vointa vreuneia dlntre partile actulul
mbrtB
- realizarea evenimentului depinde de voin\a uneia dintre pan;i, cat ~i de voin\a unei persoane determinate; P. spre exemplu: ma oblig sa 1ti vand garsoniera mea, daca p3ni3 la sf3rlitul anuiui voi cu X,
realizarea evenimentului depinde de voin\a uneia dintre pan;L
Conditia puril - condi\ia a carei realizare depinde exclusiv de voin\a uneia dintre pari;i; "exernple: iti viind autoturismu! 1neu. daca vreau; lti donez autoturismu! n1eu; daca vei dorl sa 11 prirne~tL
Conditia po1:esl:ativa - conditia a carei rea!izare depinde at3t de vofnta uneia dintre p'3rti, cat ;;i de un ele~ ment exterior aceste!a {fapt exterior sau voin~a unei persoane nedeterminate); 11 de exempfu.' !ti [email protected] aceasta casa, daca te vei ca-satori. lmnon:<111ta ciasificarii - obliga\ia asumata sub condi\ie suspensiva pur potestativa din partea ce!ui care se
98
->
ACllJL ~UR1D!C (J\ll!, C()!\!TBJl.CTUL- !ZVOR DE OBLIG,Ji,,T!I
·· · ·- -r= ;;bii;~~;j;;···asurnuta sub conditle {suspensiv8 sau rezolutorie) pur potestDtiva din part:ea cred1toruiui este valabil3;
ob!igatia asumata sub condltle rezolutorfe pur din partea dei:frl:orulu1 este valabila, deoarece exista inten\ia de a se obliga, dar debitorul >i-a rezervat drep-tui puna obligatlei atunci cand va dorli obliga1;ia asumata sub condi\ie (suspensiva sau rewlutorie) potestativa simplil este chiar daca de debitorului.
sa
8.2.2.3, Condifie pozitiva §i condifie negativi'i .
cum const
clasifica
In condi\ie pozitiva ,; condi\ie negativa. ..-----------.. .. afecteaza existen\a drepturilor subiective civile ~i a obligatii!or corelative , printr.. w1 eveniment ce urmeaza se \ndeplineasca, mai exact, daca este formulata · I in sens afirmativ; a de exempfu, !ti vand autoturismui n1eu, daca voi fi transferat In provlncle. I
,-~~
-~--
I
~-------------
sa
I lmoortanta
sa
ctaca s-a prevazut ca evenimentul trebuie aiba loc intr-un anumit termen ~; acest termen a expirat fara ca evenimentul sa Ii avut loc, condi\ia pozitiva se socote~te neindeplinita, iar daca nu s-a prevazut vreun termen, condi\ia pozitiva se socote~te neindeplinita numai atunci cand este sigur ca evenimentul nu se va mai produce 1404 alin,
I-
No~iune:
consta lntr-un eveniment care urmeaza s3 nu se produca, mai exact, cand este fonnulata in sens negativ; 00 spre exemplu, Tti v;§nd apartamentul meu, daca in termen de doi ani nu n1! se va na>te un copiL lmportan~a
: -dac.3 s-a prevazut ca eveni1nentul nu trebuie sa aib3 loc fntr-un anumit termen, condi\ia negativa se socote~te 1ndeplinita daca termenul a expirat filra ca evenimer.tul se fi produs sau chiar rnal lnainte de implinirea termenului daca este sigur ca eveni~ mentul nu se va produce [art. 1404 alin. (3) teza I C.civ.];
sa
--- daca nu s-a preva-zut vreun termen, condi!ia negativc3 este indeplinlt21 numai atunci dnd este sigur ca evenimentul nu se va mai produce [art 1404 alin, (3) teza a II-a condi\iei se apreciaza dupa criteriile stabilite de par\i sau pe este probabil sale Ii avut in vedere dupa imprejurari [art 1404 alin. (1) - partea interesata poate cere oricand instan\ei sa constate 1ndeplinirea sau ne1ndeplinirea conditiei [art 1404 alin, (4) Cciv.]; ~ con
ACTUlJURlD!C CIVIL CONTRf,CTUL--IZVOR DE OBUGATil
r-·- condit!a SI?
Tndepllnit§ daca
reaiizarea el
ob!Jgat sub
99
a
1405 al in-
"''de exen1pJu, m.J oblig sa fti un d'2 '.:.> z!le !o Predeal ;Jaci.l vel 1Ll8 nota 10 la examenu! de drept civil, iu-r apoi te in1pledic sa te la exam12rvJl
respectiv; conditla se va t_.0nsidera lndepilnit3, dee\ va trebui - condltla se considera nelndeplinfta daca partea int(:~resatii de irnJe1Jlir>irc!a determ\nit, cu rea-credlnta, realizarea even!mentulul 1405 alin. {2} de exernpiu, te obligi sa 1·m1 plate.;;ti un se.jur d€' 5 zi!e ia Carcassonne daca nu 11el promova examenul de drept civil, lar, la insistentele mele, profesorul lti dtl nota 4, !;a
de:;;;! lucrarea era de trecere; conditia se va considera netndep!inittl, deci nu v,;.i trebui sa Im! plate$ti costul sejurului;
partea In al carei interes exc!usiv a fost stipulatii conditia este iiberil sa renunte unilateral la aceasta atat timp cat conditia nu s·a indeplinit; in acest caz obiiga\ia se translormii din obliga\ie alectatii de rnodalitiiti in obliga\ie simplil (art. 1406 C.civ.); %
indiferent daca este pozitiva sau negativ3t realizare,:; sau nerea!izarea conditiei
trebuie
fie
8.2.2.4. Condifie posibila ~i condi[ie imposibi/il evenirnent care poate avea loc, fie sub aspect material, fie sub aspect
juridic; - este considerata nescrisa; - va atrage nulitatea obsolutii a actului juridic atund cand constituie 1nsa'?i cauza acestuia (art. 1402 C.civ.); 111 conditia imposibHa desfilnteaza actuf juridic clvil numai atunci c3nd este vorba de o condi~ie .suspensivi); ij)
'in schimb, daca este o cond'1tie rezofutorie, ea nu rlesflfnteaza actu! juridic, cl,
flind conslderat8 nescrisa, actu! juridic se va socoti ca neflind afectat de aceasta
modalitate; conditia imposibila nu reprezinta totu~i o veritabil2 conditie ca modalitate a actu!ui juridic, deoarece ace<'lsta din urma este un eveniment viitor ~i nesigur ca nereaHzarea este lil
8.2.2.5. Condi{ie licitii ;;i moralii. ?i conditie ilicitii sau imorala ······ 1Nofiune;·~veniment a carui indeplinire respecta atat
moravuri 1 cat ;;l dispo-
ace.a condl~ie ce contravine legi'i sau bunelor rnora-vuri;
- este considerata nescris.3; - va atrage nulitatea absolutii a actului juridic atunci cand constituie insil~i cauza acestuia (art. 1402 C.civ.); m conditia i!icita sau lmoral.3 desfiinteaza actul juridic civil numai atuncl cand este 0
100
/3,CTUL JURIDIC Cl\/lL CONTRl\CTUL ~ 1ZVOR DE OBL!GAJl!
"'In schirnb, d:ac3 este o condi~ie rezo!utorie, -ea nu desfilnteaza actu! ci. fiind cons1derat3 ne:scrisa, ac.tu! juridic se va socoti ca nefiind afectat de aceasta rnodalitate.
82.3.I. Aspecte generale - efectele condi~iei sunt guvernate de doua reguli: 1. condi\ia afecteaza 1nsil5i existen\a drepturilor subiective civile :;i a obliga\iilor civile corelative (eficacitatea sau desfiin\area - art 1399 Cciv.); 2. efectele condi\iei se produc, 1·n principiu, retroactiv {ex tune), in sensul dl momentul de la care sau la care se produc nu este acela al indeplinirii sau neindeplinirii condi\iei, ci rnomentul incheierii actului juridic civil sub condi\ie, ,,daca din voin\a partilor, natura contractului ori dispozi\iile Jegale nu rezulta contrariul" (art. 1407 C.civ.); i:.i rezulta ca aceasta dispozitle nu are- caracter Jmperativ, a~a lncat p3rtile ar putea deroga, prin vointa lor, de la aceasta regul8, prevazand In mod expres ca efectele conditiei se vor produce din momentul fndepllnlrii sou al nelndeplinlrii eveni~ mentulul.
pana
8.2.3.2. Efectele condifiei suspensive Pendente conditione
lllOliune: actul juridic Inca nu >i-a produs efectele, existenta (eficacitatea) a obliga\iiior corelative fiind sub semnul incertitudinii.
Efecte - creditorul nu poate cere executarea obliga\iei (plata); - debitorul nu datoreaza nimic, iar dacil totu';i plate<;te, el poate cere restituirea pla\ii ca fiind nedatorata (art 1343 teza a II-a Cciv.); - obliga\ia nu se poate stinge prin compensa\ie, deoarece nu se stinge nici prin plata; -prescrip\ia extinctiva nu incepe curga [art. 2524 alin. (3) C.civ.j; -in actele juridice translative de drepturi reale nu se produce efectul translativ; - in actele juridice translative de proprietate, riscul pieirli fortuite a bunului individual determinat, care face obiectui obliga\iei de a cla, va Ii suportat de debitorul obliga\iei de predare [art. i274 aiin. (1) Cciv.j, adica de instrainiitor; a de exemplu, In cazu! unui contract de vanzare lnchelat sub conditle suspensiva, daca lucrul piere fortuit, iar ulterior se lndepline~te conditia suspensiva, riscu! va fi suportat
sa
pretu!}; - creditorul poate, totu~i, sa facii acte de conservare a dreptului sau (art. 1409 Cdv.); - dobanditorul sub condi!ie suspensiva al unui drept real irnobiliar ii poate 1nscrie provizoriu in cartea funciara (art. 898 Cciv.); dad\ lnsa nu se dovede~te indeplinirea condi\iei suspensive in termen de 5 ani de la inscriere, atunci dreptul afectat de se va radia din oficiu 912 alin.
ACTULJUHIDIC CIVIL. CONTfVICTUL
- rreditorul poJte sa soiicite $l s.3 obtina
ILVOf1 DE OBUGATll
101
1poteca, fide·
iuslune);
creditorui poate sa prin acte inter vivos sau prin :acte rnortis causa dreptu! sau co~ditional, acesta trans:mit:andu-se catre dobanditor a;;a cum se g!J:se1te 1408 alin. (1) nu ca drept pur ~I in ca1ul prelu5rii unei ob!igatii afectate de vor fi aplicabile reguii!e dln rnateria preluarli datoriei µrev.3zute df~ arL 1599-1608 C.civ. 1408 alin. (2) C.civ.]; @ excepfie: potrlvlt art. 1071 lit. e) orice legat d2vine caduc atunci c3nd legatarul decedeaza inalntea !mplin!rii condi~iei suspensive ce afecteaza iegatul, daca aceasta avea un caracter Noiiune: condit1a s-a este considerat, retroactiv, ca a fost pur :;i simplu, neafectat de modalitatea conditiei. 1
Eveniente
, Efecte
' - plata efectuata pendente conditione, de.:Ji era nedatorata §i se putea cere restituirea? este vafidata prin !ndeplinirea conditiei ~i nu mal poate fi restltuita; - transmisiunile de drepturi consimtite pendente conditione de ditre tituiarul drep. , tului conditional sunt consolidate [art. 1407 alin. (3) teza a II-a Cciv.]. Exceptii de la caracterul retroactiv al efectelor condi~iei suspensive 1. prescrip\ia extinctiva incepe sa curga numai de la data 1ndeplinirii condi\iei [art. 2524 alin. (3i C.civ.]; 2. 1n lipsii de stipulatie sau prevedere legaia contrara, fructele culese ori incasate de eel care a 1nstrainat bu nu I raman ale sale, de;;i dreptul sau dispare cu efect retroactiv, a;;a 1ncat dobanditorul va culege fructele numai din momentul indeplinirii condi\iei (art. 1410 C.civ.); 3. actele de administrare facute de eel care a 1nstrainat ina!nte de indeplinirea con· . ' dTei ramiln valablle. de;;i, ca efect al indeplinirii condl\iei suspensive, se considera ca u_ a mai fost proprie_tarul bunului din momentul 1nc~eierli actuluijuridic___.._~ \lune: condi\ia nus-a realizat ;;I, deci, dreptul ;;i obliga\la corelativa se considera ca ' ! nu au exlstat nic!odata. ,
I
z:onditione
Efecte
-toate prestatiile efectuate trebuie restituite; -garantlile constltuite se desfiinteaz.3; - toate drepturile constituite de ditre debitor se consolideaza; a spre exernplu, daca pendente conditione vanz8torul a constltult In favoarea unul tert o ipoteca asupra imobilului vandut sub conditie suspens!va, aceasta lpoteca se
consolideaz.3.
8.2.3.3. Efectele condifiei rezolutorii Pendente r-0nditione
l\lo~ll.me:
pilna la realizarea conditiei, actui juridic se comportil ca un act pur ,; sm»utu.
Efecte trebuie sa l)i execute obligatia asurnata, iar creditorul poate sa solicite
102
ACTULJURID!C CIVIL CONTR/,CTUL
IZVOR DE OBUGATli
~ dreptut
Evenfenie
dobilhdit sub condltie rezoiutorie poate fl transrnis acte inter vivos sau i acte mortis causa va fi dobandit tot sub rezo!utorle. ' Norn"""' conditia rezo!utorie s-a lndeplinit actul se desfiinteaz.3 cu efect
a:mditiom:
caz In care se considera cil actu! nu a existat rdciodat5,
1
Efecte oarti!e tfebuie sa i;;l restituie prestatiile efectuate 1407 a!ln. {4) C,civ,J, adic5 dobanditorul trebuie sa restituie bunul, iar eel care I-a instrainat trebuie sa restituie
pretul; - daca pendente conditione dobanditorul a constituit anumite drepturi cu privire la bun, acestea se desflin1eaza retroactiv ~i, lnvers, drepturile constltulte de eel care a lnstr3inat se consolideazi'l,
Exceptli de la caracterul retroactiv al efectelor ci:mditiel rezolutorii 1. actele de administrare facute de dobanditorul sub conditie rezolutorie raman valabile; 2. in lipsa de stipula\ie sau prevedere lega!a contrara, fructele cuiese sau fncasate de dobanditorul sub condi\ie rezolutorie ramiin 1n proprietatea sa (art. 1410 Cciv.); . 3.1n actele ju rid ice cu executare continua sau succesiva, in lipsa unei stipula\ii contra· j
"' """''. '"" °'" """ '°"'''" '""''°" "
"om•' '""co """
ocod"' I•rt. "'"' , aim. (2) C.c1v.]. j No\iune: condit-ia-re_z_o_li_1t(;~;e nu. s-a 1ndepl1nit, iar actul juri.dic ;e consolideaza d~ffconditione
1
nitiv.
I
I
. - in cazul dreptului afectat de o condi\ie rezolutorie inscris in cartea funciara, condi\ia
I
rezoiutorie va fi radiata din oficiu daca timp de 10 ani de la inscriere nu s-a cerut \ -~ierea d_i:~ptulu_i inscris sut;i__c> asemenc;a condi\ie [art. 912 alin. (2) Cciv.].
I
II~~ - actul este socotit Inca de la na5terea sa ca pur ~i simplu;
8.2.4. Comparafie fotre tennen !fi condifie Oeosebiri - termenul este 1ntotdeauna un eveniment sigur - conditia presupune, Jntotdeauna, un eveniment
ca realizare, chiar daca este incert;
nesigur ca realizare;
prive~te eficacitatea actului juridic con- termenul afecteaza executarea obliga\iilor ?i exercitarea drepturilor; di~ional; - termenul nu produce niciodata efecte retro- - conditia produce, 1n principiu, efecte retroactive. active, Asemanar; - atilt termenul, cat !Ii condi\ia sunt modalitati ale actului juridic civil; un eveniment viitor.
- conditia
i
I
i
l\CTUL JURIDIC CIVIL CONTRAC:TUL
IZVOR DE OBUGAJI!
modalitate specifica liberalitii;tlor, care consta tntr-o obligatie de a de ci3tre
103
a face sau a
8.3.2. Clasifit:are san.::ina 1n favour-ea bene-fic:iaruh-
- de exemplu,
!ntr~un
contract de Gonatie, do-
natoru! ii impune donatarului obligatia de a-i plilti o datorie a sa fata de un tert; 2. sarcina in favoarea - de exemplt!, intr-un contract de donatie, dona·· toru! impune donatarului sa fo!oseasca suma de bani donata In scopul efectuar\1 unei lucrari de speclalitate;
3. sarc:lna in favoarea unuj - de exemplu, se las.a prin testament o casa unei persoane1 cu t·ndatorirea !egataru!ui de a plat o renta viagera sotiei supravie~ultoare a - clasificarea prezintil interes datorita regimului juridic diferit al
clasificarn
trei feluri de sarclna, astfel: 1. numai printr-o donatie se poate lnstitui o sarcina In favoarea dispunatorului {donatorulul) ce urmeaza a Ii prestati\ 1n timpul vie\ii acestuia, gratificatui neputand fi obligat prin testament sa execute o indatorire a testatorului in timpul vie\il acestuia, deoarece, pe de o parte, efectele testamentului se produc numai dupa moartea testatorulul, iar, pe de alta parte, In caz contrar, ar fi vorba, practic, de un pact asupra unei succesiuni viitoare, expres prohibit de art. 956 C.civ. (este 1nsa valabila dauza testarnentara prin care se instituie o sarcina 1n interesul testatorului, daca sarcina urmeaza a fi executata de catre legatar dupa deschiderea succesiunii, spre exemp/u, sarcina consta Jn suportarea1 de c3tre legatar, a cheltuielilor ocazionate de in1norm3ntarea testatorului};
2. sarclna poate influenta natura actu!ui juridic, in sensul ca, atunci c@nd consta intr-o obligatie care- egaleaza sau intrece valoarea emolumentu!ul "donatiei'1 1 actul juridic nu ma! este cu titlu gratuit1 ci devine un act juridic cu titlu oneros, cu toate consecintele ce decurg dintr-o astfel de calificare juridlca; 3. donatorul va rlispunde pentru viciile ascunse asemenea vanziitorului, In llmita valorii sarcinllor [art. 1019 alin. (3) C.civ.]; 4. sarcina In favoarea unui tert este o forma de manifestare a stipula\iei pentru altul, iar nu a simulatfei p-rin interpunere de persoane, ceea ce !nseamna, printre altele, ca tertul beneficiar va avea dreptu! de a cere executarea obligat!ei, lar nu $i posib!litatea
de a so!lcita revocarea actului pentru neindep!inirea sarcinii, deoarece nu este parte !n contractul lnchelat 1ntre stipulant $i promltent [art. 1027 alin. (2) $1 art. 1284
-;/J
::::iJ
l:
104
ACTUUURiDIC CIVIL CONTRACTUL
i - donatarul este \inut
IZVOR DE OBUGATll
sa
sarcina nur11ai In limita valoril bunuhJi
' actualizata la data la care sarcina trebuia 1ndeplinita \art. 1028 C.civ.); - 1n cazu! 1-n care, dupa !richeierea donatlei, din cauza unor situa\H imprevlziblle neimputabiie beneficiarului, executare~ sardni!or (sau lndeplinlrea conditiilor} care afecteazti contractul a deven!t extrern de difici!Zt ori exceslv de oneroas;'S, donatarul
poate cere revlzuirea sarclnilor (sau a conditiilor) (art 1006 C.civ.); - In caz de neexecutare, sarc:ina nu afecteaza valabilitatea actu!ui, ci doar eficacitatea acestula; san<:;iunea, In caz de neexecutare a sarcinli, const.3 1 In principiu, In revocarea liberalitiltii prin care a lost instituita; - daca donatarul nu indepline!;te sarcina la care s-a obllgat, donatorul sau succesorii sai in drepturi (atat mo,tenitorii donatorului, cat ~i creditorii acestuia, pe calea aciiunil oblice) pat salicita fie executarea sarcinii, fie revocarea dona\iei [art 1027 alin. (1) Cciv.]; in cazul in care sarcina a fast stipulata 'in favoarea unui tert, acesta poate cere numai eJ<ecutarea sarcinii [art. 1027 al in, (2) Cciv.]; 111
dreptu! la aei;iunea prin care se solicita executarea sarcinli sau revocarea donatiei
se prescrie 'in terrr1en de 3 ani de la data la care sarcina trebuia executata [art. 1027 alin. (3) Cciv.j;
cand dona\ia este revocata pentru neindeplinirea sarcinilor, bunul reintra in patrimoniul donatorului liber de orice drepturi constituite intre timp asupra lui, sub rezerva dispozi\iilor art. 1648 Cdv. (art. 1029 C.civ.); - !n cazul legatului, revocarea judeciltoreasdi poate Ii ceruta 1n cazul ne!ndeplinirii, Iara justificare, a sarcinii instituite de testator; nelndeplinirea fortuita a sarcinii poate atrage revocarea numai dadi, potrivit voin\ei testatorului, eficacitatea legatulul este condi\ionata de executarea sarcinii [art.1069 alin, (1) Cciv.]; w
dreptul la ae1;iunea fn revocarea
judecatoreasca a legatulul se prescrie In termen
de un an de la data la care sarcina trebuia executata (art. 1070 Cciv.); - revocarea pentru neexecutarea sarcinii trebuie dispusa de instan\a, ea neoperand de plin drept (art 1027 !?i art. 1069 C.civ.); se admite insii ca piirlile pot stipula !n contractul de dona!ie, In mod valabil, un pact comisoriu expres, prevazand revocarea neexecutarii sarcinii,
8.3.4. Comparatie
conditie ;;i sarcinii
Deos.ebh·i - condi\ia poate afecta, in principiu, orice act juridic civil 1 fie cu titlu oneros 1 fie cu tit!u gratuit; - conditia afecteaza existen;a efectelor actului sarcina alecteaza eficacitatea actului juridic;
,i
ACTUL J'..JRIDK CIVIL CONTRACTUL ··· ll.VOR DE OBLIGATI!
tei limit.3ndu-se doar !a a
pentru neexecutarea sarcfnli dispusa de instant3, ea neoper.3nd 1027 ,; art. 1069 C.dv.);
constata ·1nrienlinlr0c
ori nelY1depiinirea conditiei
105
1404
C.civ.);
- san::lna stabile~te obligatii pentru µutin- i du·-sc exercita actiunea In executarea sarcini1; '
- prin ex!stenta unei concHtii 1 chiar daca ar fi potestativ-5 din partea gratificatului, nu se cret:'."l;JZ3 nicio obligatie in sarcina neput8nd fl
I
angajat3 raspunderea sa; - aqlunea prln care se soiicita instantei consta- ,~ actiunea prin ccHe se solicita executarea sarcinH tarea lndeplinirii sau neindeplinirii condi\iei este sau revocarea donatiei pentru neexecutarea ei este o actiune l'n constatare }i" prin urmare, este im- o actiune in realizare, prescriptibil<3 In termen de 3 prescriptibila extinctiv ( precum orice aej:iune 1n I ani de la data la care_ sarcina trebuia executata constatare) [art. 1404 alin. (4) C.civ.]. ., [art. 1027 alin. (3) C.civ.j; ac\iunea in revocarea legatuluf pentru neexecutarea sarcinii se prescrie ln
. termer. de un an de la data la care sarcina trebuia ---· _ I
-·- executat.a Jart. 1070 C.civ.).
Asemanari - atilt revocarea pentru neexecutarea sarcinii, cat ji desfiintarea actului juridic pentru 1ndeplinirea sau, dupa caz, nelndeplinirea condi\iei produc, ir. principiu, efecte retroactiv; - excep\iile de la retroactivitate sunt, de regula, acelea~i; - este posibil~ revizuirea atat a sarcinilor, cat,; ~~.iiiilor care afecteaza lib.erallta\ile (a_r!J:(J06 C:'.'iv.)_j
IV. EFECTELE ACTULUI JURIDIC
1. Consideratii generale privind efectele actului juridic 1.1. Nofiunea de efecte ale actului juridic subiective civile ~i obligatiile dvile carora actul juridic le da na,tere, le le - continutul raportului juridic clvii constltuie, 1-n ace/:a~l timp, efectele actu!ul jurldic
civil care a
ace!
1.2. De•terminarea efectefor actului juridic 't•hili,rP~ sau fixarea drepturilor subiective clvile gi a obliga!iilor corelative generate,
Necesitatea detennin
efectelor
sau stinse de actul dvil. rrn1tirrnt11I actului juridic poate include clauze neclare, a nP<:orisemr>arii de vointa intr·un inscris, gre>ita exprimare a partilor la incheierea actului juricuvinte conciziunea termenilor etc.
Proba actulul juridic civil determinarea
reprezinta faza prealabila, dar obligatorie, pentru stabilirea efecteior actului juridic
"'-'\
i
•!!!LL__ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ .... --·-
106
.i\CTULJURIDIC CIVIL CONTRACTUL-IZVOR DE OBUGATll ~
I ;;u:tuh;i
daca nu se dovcidt:§te existenta rnanifest3ril de volnta a partii ori a p8rtilor, nu se mai pune problema stabil!rii efecte!or actului; , - aceastf.i faza presupune apHcarea regufilor privind de prob3 reglementate de lege; ·- odata dovedita existen\a actu!ui juridic, se poate trece la a doua daca este aceea a intf.Jrpretarii clauze!or actu!uL
!
- interpretarea poate avea ca finalitate fie caifficarea actufut fie 13rnurirea intelesului unor clauze, fie atilt calificarea actului, cat ~i stabilirea intelesului ciauzelor; - art.1266-1269 C.civ. ~i art. 1272 C.civ. stabilesc anumite reguli referitoare la inter· pretarea contractelor; in baza art. 1325 C.civ., aceste reguli se aplica ~i in cazul interpret3rii actelor juriclice civile unilaterale, cu exceptia celor care, prin ipotezi:i, presu~ pun un act juridic bilateral sau plurilateral;
- reguli de interpretare stabilite, cu caracter supletiv, de Codu! civil: a) actul juridic se interpreteaza dupa voin\a concordanta a par\ilor. iar nu dupa sensul literal al termenilor, la stabilirea voin\ei concordante a pafiilor \inandu-se seama, 1ntre altele, de scopul contractului, de negocierile purtate de pafi;i, de practici!e
statornicite intre acestea ?i de comportamentul ulterior 1ncheierii contractului (art. 1266 C.civ.); b) clauzele unui act juridic trebuie supuse unei interpretliri sistematice, deci se interpreteaza unele prin altele, dandu-se fiecareia 1n\elesul ce rezulta din ansamblul actului (art.1267 C.civ.); c) dauzele indoielnice se interpreteaza in sensul ce se potriVe$te eel mai bine naturii <;i obiectului actului juridic [art. 1268 alin. (1) C.civ.]; d) clauzele indoielnice se interpreteaza \inand seama, intre alteie, de natura actului juridic, de imprejurarile in care a fast 1ncheiat, de interpretarea data anterior de par\i, de sensul atribuit in general clauzelor ,1 expresiilor in domeniu ,; de uzante [art. 1268 alin. (2) C.civ.]; e) daca o clauza este susceptibila de a primi doua in\elesuri, ea se interpreteaza In
sensu! !n care poate produce efecte iar nu In sensul In care nu ar produce vreun elect [art. 1268 alin. {3) C.civ.]; f) oric:lt de generali ar fi termenii 1ntrebuin\a\i, actul juridic nu cuprinde decat lucrul 1
asupra caruia par\iie ?i-au propus a contracta
1268 alin. (4) C.civ.];
g) dauzele destinate sa exemplifice sau sa in!ature orice \ndoiala asupra aplicarii actuiui juridic la un caz particular nu ii restrang aplicarea in alte cazuri care nu au fast expres prevazute [art. 1268 alin. (5) C.civ.]; h) data, dupa aplicarea regulilor de interpretare, actul JUridic ramane neclar, acesta i I
se interpreteaza in favoarea celui care se oblig
!
I
I
I
J
107
j) dauzele obi?r-:uite !ntr-un expres [art 1272 alln. {2] C,civ,};
nu sunt stiptJ\atc ;,,
"' pentru anurnite acte exist3 -Ji unele specJale de spre exemplu, In cazul testarnentulul, elementele extrinseci lnscrisului testarnent3r pot ff folosite numai in f'n3stira -,-n care se pe eel<: !ntrinseci 1039 alh1. {2} a fi C.cfv,l, lar 7n sltuatia llJ care legatu! este rn favoarea creditorufui, nu se 1039 alin. - - ~-------_]
- acele reguli de drept civil care arata modul 'In care se produc efectele actului civil, respectlv curr1 1 In ce condltll Ji fata de cine s.e produc - prindpille efectelor actulul juridic civil sunt consacrate iegislativ ~i sun! aplica!Jile Enurnerare - actul juridic valabil 1ncheiat are putere de
1ntre partile contractante ['In cazul
contractelor - art.1270 alin. (1) C.civ.] sau fatii de partea care I-a facut
(1n cazul
actelor juridice unilaterale);
2. irevocabllitatea; - pentru contracte - contractul se modifica sau inceteaza numai prin acordul parliior ori din cauze autorizate de lege [art. 1270 alin. (2) C.civ.);
ca
- pentru actele juridice unilateraie - rezulta implicit din aceea legea mentioneaza expres situa\iile in care actul juridic unilateral este revocabil, ceea ce lnseamna ca, Jn celelalte cazuri, actul juridic unilateral este irevocabil (pentru unele acte juridice uni- I laterale, irevocabi\itatea este consacrata in mod expres; de exemplu, art. 1191 1
, C.civ. pentru oferta cu termen);
13. princlpiul relativitatif;
1
,
- contractul produce efecte numai intre piirti, daca prin lege nu se prevede altfe/ [art.1_2,!lO ali11. {1) C.civ.].
,...~~--~-,~-·--·-'-,~-..
I
,,_...~
2.
2.1. 2.1.1. Nof:iune - regula de drept potrivit.carei~ actul juridic civil legal inche1at se i':'pune plir\ilor (1n cazul contractelor) sau par\H (in cazul actelor .1und1ce un1lacerale) mtocma1 legea
c;,
'. [art. 1270 alin. (1) C.civ,).
Predzi'iri
r:
\i~ute
obfigatiil~.
deve~lt
,
1 ,
parJile sunt sa i>i execute chiar daca executarea lo;-a m;,-41 fie datoritii costurllor executiirii propriei obligatii, fie datorita ; sci.iderii valorii contrapresta\iei [art 1271 alin. (1) C.civ.]; 1 \ - actul juridic civil legal 1ncheiat are forJii obligatorie nu numai pentru pilt1ile aces- :
j oneroasii,
cre~terii
I tuia,_ci ,; pentru organuJde,jurisdic\ie 1nvesti! cu solutionar_ea unui litigiudecurgand I
'(03
ACTUL JURIDIC CIVIL COf\ffRACrLJL- IZVOR DE OBLIGAJll
dintr-un astfel de act, deci instanta este obHgata s8: as!gure L::xecutarea actului
iegal fncheiat, ~in8nd seama, in clauzelor lul, de vointa piirtilor; w spre ex<::rnpfu, dac2 parti!e au }.)revazut o clauza penata (adlcZ au deterrninat encticinet echlvalentul prejudiciulul suferit de creditor ca urmare a neexecut8ril ori executarH cu fntiirziere sa.u necorespunz3toare a ob1igatiei asumate de c8tre debitor}.. lnstanta nu poate nicl sa suprime; nici sa reduca, nic\ sa majoreze cuantumu1 dauzei penale (art 1541 C.dv. perrnite lnstan~ei mic)oreze cuantumul acesteia
sa
numaf atunci c2nd obligatia principala a fost executata In parte ;)i aceasta executare a profitat creditorulul sau c3nd penalitatea este v&idit excesiva fata de prejudiciui ce putea fi prevazut de parti la lncheierea contractu!ui, pena!itatea astfel redusa trebu!e fnsa rarnana - pe de o parte, necesitatea asigurarii stabilita\ii ~i sigurantei raporturilor juridice generate de actele juridlce civile, lar, pe de alta parte, imperativul moral al respectarii
cuvantului dat; de osemenea 1 actele juridice sunt utile ~i chiar necesare dezvottarii de aceea trebuie executate.
2.1.2.1. Consid.erafii generale ln care efectele actelor juridice nu se mal produc a~a cum au prevazut tile la [ncheierea lor, ci independent de
vointa
partii
sau a partilor,
dupa caz, aceste
f1ind mai intinse sau mai restranse decat cele
fnumerare
'
cazuri de restrangere a for\ei obligatorii; 2. cazuri de extindere a for;ei obligatorii; 3. prevederea de catre lege a posibilita\ii modificarii unilaterale a contractului; 4. revizuirea efectelor actelor juridice ca urmare a ruperii echilibrului (impreviziunea - art. 1271 C,clv.}; sarcinHorl·n rnateria 1006-1008 5~ revizuirea
2.1.2.2. Cazuri de restrangere a forfei obligatorii - situa\iile inainte
de
prevazute in mod expres de lege, ·in care contractul din cauza unui element al sau.
l~i 1nceteaza et,,ct•21e
- incetarea de drept a contractuiui de loca\lune din cauza pieirii totale sau derabile
a lucrului !art. 1818 alin. (1) C.civ.];
- incetarea de drept a contractului de loca\iune ca urmare a desfiin\ilril dreptului permltea locatorului sa asigure folosin\a bunului inchlriat [art. 1819 aiin. (1) C.civ.], cu excep\ia cazului fn cire locatarul a fost de buna-credin\a la data fncheierii loc31iunii, contractul urmand a produce efecte pe durata stipulata de parti, dar nu mai mult de un an de la data desfiin\arii titluiul locatorului [art. 1819 alin. (2) C.civ.J; 1ncetarea contractului de lnchiriere a locuin\ei fn termen de 30 de zile de la data
1834 alin.
i
109 1ncetaref:l contractuiu1 de socletate din cauzc, onurnitor cauze Pf''11azu1:ede art. 1937 art 1938 -- Jncetarea contractului rnandat dln cauza mandantului ori a mandatarulul [art 2030 !lt. c) C.civ.]; ob•liganoa c.omm1;it<:ru.iuL de cdtre la restituirl:lti lucrului inainte de rarea termenului de pfirti sau fnainte de a se fi foiosit de bun conven~ tiei, 1nsa nurnai atunci ctind cornoda:ntu! are o nevoie urgenta ~i neprevazuta de bun" atunci cilnd comodat.arul decedeaza sau atunci cam! acesta incalca obliga\iile (art. 2156 C.civ.); - i'ncetarea contractului de arendare prin decesul 1 lncapacitatea sau falimentu1 aren~ da§ului (art. 1850 C.civ.); - Yncetarea contractlJlui de antrepriza prin decesul beneficiarului, daca aceasta face imposibila sau inutila executarea sa (art. 1870 C.civ.); - incetarea contractului de antrepriza din cauza decesului sau incapacita\ii antreprenorului, neimputabiia acestuia, dad\ a fost inchelat 1n considerarea aptitudinllor per- , I sonale ale antreprenorului [art. 1871 alin. (1) C.civ.], precum ~i 1·ncetarea altor acte juridice intuitu personae ca urmare a mortfi p5rtii in conslderarea c5reia s-a lncheiat actul; ! -1ncetarea contractului de !ntre~inere incheiat pe durata determinata, din cauza mortii credirentierului, dadi aceasta a survenit inainte de expirarea duratel contractului [art. 2263 alin, (1) C.civ.]; - incetarea lldeiusiunii prin decesul fideiusorului, chiar dacii exista stipu!aiie contrarii (art. 2319 C.civ.); - desfiintarea de drept a contractului de asigurare 1n cazul 1n care, lnainte ca obligatla asiguratorului sa 1nceapa a produce efecte, riscul asigurat s-a produs sau producerea sa a devenit imposibila, precum '.Ii daca, dupa ce obligatia mentionata a i'nceput sa produca efecte, intervenirea riscului asigurat a devenit imposibilii [art. 2205 alln. (1)
I
C.civ.]; - stabilirea, prin lege, fie a duratei contractului inferloara ceiel prevazute de parti Y-n contractul aflat in curs de executare fie a altor efecte; mal restranse decat ceie prev.51
1
zute de parti, 'in masura in care o asemenea lege ar prevedea 1n mod expres ca se contractelor in de
2.1.2.3. Cazuri de extindere a forfei obligatorii I Clzuride [ exti?Eder~ a
~
:t:;¥ ~::,~
::;t~
L
~
-----··-------~
···- .
~
....
~.-~
. - . . . .,_ . !
prorogarea (prelungirea) efectelor anumitor acte juridice, prin efectul legii, peste rmenul convenit de par\i (spre exemp/u, prorogarea, d·1n 5 In 5 ani sau la alte I : intervale de timp, a unor contracte de lnchiriere, cum a fost cazu! art. 1 din Legea 1 ! nr.17/1994, al art. 7 alin. (1) din Legea nr. 112/1995, al art. 1 din 0.U,G . nr. 40/1999, O.U.G. nr. 8/2004 etc.]; 1• prelungirea efectelor actului juridic cu executare succeslv3 din cauza suspendiirii ' temporare a executaril acestu·1a, pe tot timpul cat dureaz.3 cauza de suspendare; j - moratoriul legal, adica acordarea, prin legej a unui termen care are ca efect amaID l L.f1area ~.enerala a execut~rii u11~o_bliga\ii contractual~c:tt?_.catre o anumita categor\J
l ''jj
...-.. . .
···~~-
I
-
110
ACTlJL JURiDIC CiVIL Cf)[\'TRACTUL- IZVOH OE OBLIGAjll
de debitorf, l'n ccnslderarea unor J'mprejurarl exceptlona!e, precurn crlze eet)r.£lmice, conflicte miiltare etc.
L 2,
Prevederea
Pr<±vederea dr.~ <::Btr~:::
; unllatera!e a 1,.;.ontr0ctuh.ti
[
ciitn.: lege a fJOSibilW'i(ii modificiirii uni/aterale a contractului
--- constituie exceptil de la principiul fof1el obllgatorii ;;;i acele situatH In care \egea af recunoa~te unefa dintre pi:irtile actului juridic posibilitatea de a aduce modific3rf unilaterale actului respectiv, deci de a 1nodifica qctul juridlc f§r8 a avea nevofe de acordul cele!lalte partJ si fara ca aceasto din urm.3 sa se poata opune; ™de exempfu, pos!bilitatBa concedentuiui de a modifica In mod unilateral contractul de concesiune fncheiat In baza 0.U.G. nr. 54/2006,
~~------------~--~~---~~
2,J.25 Reziizuirea efectelor actelor juridice ca urmare a ruperii echilibrului contractual (impreviziunea) - presupune survenirea unor imprejuri3ri exceptionale care fac excesiv de oneroasa executarea contractului, in raport cu care ob!iga\ia debitorului devine vadit injusta [art. 1271 alin. (2) C.civ,]; - consecin\a a schimbarii excep\ionale a imprejurarilor avute 1n vedere de par\i la 1ncheierea contractului, se ajunge ca efectele actului juridic sa fie alte!e decal cele pe care par\iie, in momentul incheierii actului, au in\eles
sa le stabileasca ~i care sil fie
ele. - clauza prin care paf\ile au prevazut posibilitatea revizuirii efectelor contractului in cazul schimbiirii 1mprejurarilor avute 1n vedere 1n momentul 1ncheierii nu constltuie o
exceptie de ia principiul pacta sunt servando, ci o aplicare a principiului libertiliii con-
se aplica in materia contractelor sinalagmatrce, cu titlu oneros, tive, cu executare succesiva;
- poate fi dispusa
~i
lntr-un contract cu executare uno ictu, In masura in care !mpre-
jurarea care rupe echilibrul contractuai surJine dupa incheierea acestuia, dar inainte
de momentul la care obligatiile pariiior trebuiau executate; - poate fi dispusa >i in cazul unor contracte unilaterale, atunci cand s-ar lmpune distribuirea echitabila a pierderilor care ar rezulta din cauza imprejurarii exterioare ce a
sa
Conctitii
facut ca e><ecutarea obliga\iei devinii e"cesiv de oneroasa pentru debitorul ei; In materia Ccmdilli de fond [art 1271 alin, iit. a)-c) C.civ.] 1. schimbarea imprejurarilor avute in vedere de piirti la incheierea contractului a intervenit du pa acest moment; 2, schimbarea frnprejur8rilor 1 precum li Tntfnderea acesteia nu au fost 1f nicf nu
puteau fi avute !n vedere de catre debitor, in mod rezonabli, In momentul incheleril contractului; 3. debitorul nu asumat riscul schimbarii imprejurarilor ~i nici nu putea fi In mod considerat dl fi asumat aces\
1~CTULJUHIDIC
r··4. dezechi!ibrul
CIVIL CONTRACTUL ,, iZVOR DE OBUGATll
111
-~~tt:: ..datorat une\ sch·i·1nb~~1·-,~';;';;:~.~'·pj;,;;';~',:;;1;,":;;a ;;,~pr ·~·--,I r8rllor avute In vedere de p3rt,:f In rnornentu! lncheJeril contractu~ui; 5; dezechHibrul a fa cut excesiv de oneroas8 executatea contractului pentru eel care o CG!1tructu2\
lnvoca.
sa
lntr-un termen rezonabil §1 cu negocierea adapti'.irii rezonabile ;;i echitabile a contractului; . !!I in cazul nerespectdrii acestei proceduri prealabiler cererea poate fl respinsZ ca iriadmisibila, Jnsa neparcurgerea procedurn poate fi invocata nurnai de ci:'itre . prin 1ntampinare, sub sanc\iunea decaderii, conform art 193 alin. (1) 71 (2) j I debitorul trebuie
uu
~.,,~""·
I
I
ad~~~~~:f~;::~~~~
instan~a va~t:blli
m:~'i
a} caz in care modul de ::tribulre In echltabll 'lntre parti a pierderilor ,; beneficiilor ce rezulta din schimbarea 1mprejura, rilor, efectele contractului urmand a se produce in conditiile stabilite prin hotararea judecatoreasca; bj \ncetarea contractului, la momentul ,1 1n conditil!e pe care le stabile,te instan\a
Revizuirea condifiilor 11i a sarcinilor In materia liberalitii!ilot intervlne daca, din cauza unor s'1tuatli impreviziblle ~i neimputabile be11etici
1006 de fond
fi
in
<:aiuf admiteri!
sererii de
f.eiiizuire a efectelor
ii
nlir1ir<'a conditiilor sau executarea sarcinilor care afecteaza liberaHtatea a deve~ nit extrem de diflcila ori exceslv de oneroasa pentru beneficiar; 2. schimbarea imprejurarllor a intervenit dupa acceptarea libera!itaf1i; 3, aparitla situatiei, precum §i lntinderea acesteia nu au fost ~i nici nu puteau f1 avute In vedere de catre debitor (beneficiar}, 1n mod rezonabi!, in momentul acceptarli liberalita\ii (situa\ie lmprevizibila); 4. schimbarea 7mprejur3rilor nu s~.a datorat culpei beneflciarului \situatie nein1putabili'i Soluj;loi1a1·ea cererii de relliwire ~ stabilirea unor modificari cantitative sau calitative ale condi\iilor sau ale sarcinilor care afecteaza llberalttatea; - gruparea condftiifor s<1u a sarclnilor cu acelea similare provenind din a!te llberalitatti - autorlzarea 'instrainaril par\iale sau totale a obiectulul liberalitalii, in aces! caz in, stan\a s!abi!ind ca pre\ul fie folosit in scopuri Conforme cu vointa dlspunatorului; orice alte masuri care sa mentina pe cat posibil destina\ia urmarlta de dispunator (acestea vor fi dispuse insa cu respectarea principiului disponibilita\ii, fiind necesara lor de catre 1007
sa
112
ACTUL JURiDiC CIVIL CONTRACTUL - iZVOR DE OBUGA"fll
lnliihiranm e-fectelo; revizuirii instanta va putea dispune, la cererea persoanef 1nten2sc112. '1'nl.aturarea pentru viitor a efecte!or revizulril (de la rnomentu! r2irn3nerii definitive hot2r3r1i judecatoresti sau de la un alt moment considerat oportun), d
revizuirea
sau a sarcinllor nu mai subzlst.3
1008
- anumite situa\ii in care se produc mai multe efecte cele stabllite la incheierea contractu1u1 nu constituie exceptii de la principiul forjei obligatorii a contractului, deoarer:e acestea se produc in temeiul acordului de vointa tacit sau, dupa caz, expres Nu <:onstitufe ia
ex1ce~>tiide
- tacita reloca\iune {daca, dupa expirarea termenului stipulat ln contractul de loca-
l \iune, locatarul continua sa foloseasca lucrul ,; sa i§i lndeplineasca obiiga\iile fiira vreo [ 1mpotrivire din partea locatorului), caz in care este vorba despre un nou contract de : loca\iune, ce se considera a Ii lncheiat in conditiile primului contract, dar fiira termen ! (art. 1810 C.civ.); - relnnoirea de drept a contractului de arendare, pentru aceea,i durata, daca niciuna dintre piirti nu a comunicat cocontractantului, in scris, refuzul sau cu eel pu\in 6 luni inainte de expirarea termenului, iar in cazul terenurilor cu destina\ie agricola, cu eel pu\in un an, termenele de refuz al re1nnoirii reducandu-se la jumatate daca durata contractului de arendare este de un an sau mai scurta (art. 1848 C.civ.); - prelungirea tacita a contractului de societate, care intervine in cazul in care societatea continua sa execute opera\iunile sale, iar asocia\li continua sa ini\ieze opera\iuni ce intra 1n obiectul sau 'ii sa se comporte ca asocia\i, prorogare ce opereaza pe o durata de un an, continuand din an ln an, de la data expirarii duratei, daca sunt indeplinite acelea>i condi\ii (art. 1931 C.civ.); - cazul in care par\ile contractante au prevazut, la incheierea contractului, posibilitatea preiungirii efectelor acestuia sau a reinnoirii contractului; m de exemplu, intr-un contract de depozit bancar la termen se insereaz3 clauza po-
I
trivit careia, in cazul in care, !a expirarea termenului, deponentul nu solicita restituirea sumei, se va considera incheiat un nou depozlt pe acela:,;i termen $i in
Notiune ?i justificare - actului juridic bilateral sau plurilateral nu i se poate pune ca pat prin voin\a numai a uneia dintre parti [art. 1270 alin. (2) C.civ.J; - actului juridic unilateral nu i se poate pune capat prin manifestarea de voin\a, in din 0
a acestui
care serJesc ca justi-
ACfUlJURIDIC CIVIL. CONTRACTUL- IZVOR DE OBllGATll
ficare
principiu!ui
113
obfigatorii sunt, Jn
!~~:>l''rr1'<:iil~-~ir~e~V£0£Ca~b~i~H~ta~t~e~a.~a~ct~u~llLJiui -~~------ .... -·-·---·- ---· .... ____.. -- ____...._, ....~ ·- lrevocabi!itateZ! (art 1015 C,civ.) nu rerwe:?mt~ o simpl3 ap1:1ca:tie a irevocabi!it3til actului civil fn sensui irevocabi!i-tatea nu numai efecteJe actului contractului de
donatie, fiind o conditle de vallditate pentru fonnarea acestuia; tocmai de aceea, uneor!, se face pe de o parte, de gr;;:;du! f', care viz-ea;,;; actul juridic in general, pc de alta piirte, ,,irevocabilitatea de gradul 11", care la contractu! de
- cazuri In care actului juridic bilateral i se poate pune cap3t prin vointa uneia parti, actu!ui juridic plurilateral i se poate pune capat prin vointa uneia sau mai parti, dar nu a tuturor, iar actulul juridic unilateral i se poate pune capat prin voinlui. Enumerare
ex.cer>till'e de la irevocabilltatea actelor JUridice civile bilaterale sau n1Jir11,,tpr;1iP: 2. exceptiile de la irevocabilitatea actelor juridice civile unilaterale;
2.2.2.2 . .Excepfii de la irevocabilitatea actclor juridice civile bilaterale sau plurilaterale Ex<eo:>!tli de la
lrevocabllitatea actelor "''""''"
civiie biiaterate
timpul revocarea donatiei intre so\i, care poate avea loc numai 1031 C.civ.); - revocarea de ciltre stipulant a stipula\iei pentru altul timp acceptarea beneficiarului nu a ajuns la stlpu!ant sau fa pro.mitent; cu exceptia cazului In care promitentui ar avea interesul de a o executa [art 1286 alin. (2} teza I ji art. 1287 alin, (1) C.civ.]; - denuntarea unll&t-eral8 a contractului 1ncheiat pe durata nedeterminata de oricare dintre p.3:fti, cu respectarea unui termen rezonabll de preaviz, orice clauza contrara sau stipu!area unei prestdtil in schimbul denun!3rii contractuiui considerBndu-se nescrisa (art. 1277 C.civ.); - denun\area contractu!ui de loca\iune inchelat pe dura-Ui nedetermlnata [art.181& alin. (1) C.civ.]; - denun\area de catre chiria, a contractului de inchiriere a locuin\ei lnainte de fmp!inirea termenuiui stabilit, cu conditia notificarH prea!abfJe lntr-un termen de ce! putin 60 de zile (art 1825 C.civ.); - denuntarea de c3tre chlria? a contractu!ui de lnchiriere a iocuin~el pe durata nedeterminata, cu condftia notificaril preaiabile Tntr-un tern1en care nu poate fl mai mic i decat sfertul intervalului de timp pentru care s-a stabi\it plata chiriei fart. 18241' alin. (1) C.civ.]; - denun\area de catre locator a contractului de inchiriere a locuin\ei pe durata nede.. :
cat
I
Lter~i~ata~u c~n.cti·tia ~.~.!~~carii-pr~_ali3bile lntr-un termer.'.. care ~__ po~te fi mai !'.!~~de J
~···
114
ACTUL lllR!DiC CiVIL CONTRACTUL - IZVOR DE OBUGAT!I
60 de zile, daca lntervaJul de ti mp pentru care s~a stabillt
r-
sau mai mare, respectiv de minim 15 zi!e,
ch!rlei este de
0
lun3
daca acest interval e-ste ma! rnic de o luna
I.art. 1824 a!in. \2) C.civ.]; - revocarea contractului de mandat de ditre mandant [art 2030 alin. (1) lit. a) Cciv.] ~i renuntarea mandataru!ui la m;.mdat [art. 2030 alin. \1)
lit b)
·• 1ncetarea contractului de depozit la cererea deponentului [art. 2115 a!in, (1) C.civ.] sau prJn restituirea bunului de ci:itre depozltar oric§nd, !n cazui depozltului f5r8 termen [art. 2115 alirL (4) C.civ.]; ·· denunjarea de catre oricare dintre parti a contractuiui de cont curent incheiat pe durata nedeterminata, la incheierea contului, in~tiin\ancl·o pe ceaia!ta parte cu 15 zHe 1nainte [art 2183 alin. (2) C.civ.]; - denun~area de catre oricare dintre /!-curenti;;ti'', de catre reprezentantul incapabilului sau de catre mo~tenitori a contractului de cont curent in caz de incapacitate, inso!ven\a sau moarte a uneia dintre
parti, 1n~tiin\and cealalta parte cu 15 zile Tnainte
[art. 2183 alin. (3) C.civ.J; - denun\area de catre oricare dintre
par~i a contractului de cont curent bancar 1ncheiat pe durata nedeterminata, cu respectarea unui termen de preaviz de 15 zile
[art. 2188 C.CIV,]; - denuntarea de catre oricare dintre parti a facilita\ii de credit 1ncheiate pe durata necleterminata, cu respectarea unui termen de preaviz de 15 zile, daca din contract sau din uzanie nu rezulta altfel fart. 2195 alin. {3) C.civ.]; - denuniarea contractului de asigurare, cu condiiia notificiirii prealabile a celeilalte parti intr-un termen de eel pu\in 20 de zile (art. 2209 C.civ.); - renuntarea asiguratului la contractul de asigurare de via\a individual, incheiat pe o durata mai mare de 6 luni, fiira preaviz, 1n termen de eel mult 20 de zile de la data
de catre
2229
2.2.23. Excepjii de ta irevocabilitatea actelor juridice civile unilaterale Excep1;ii de la irevotab~Utatea
acte~or
(art, 1034 C.civ.); - dispozi\ia prin care se revoca un testament poate fi retractata in mod expres prin
1u"'""·" , act autentic notarial sau prin testament (art. 1053 C.civ.);
civiJe
un!laterale
legatul (art. 1068 C.civ.);
- revocarea renunt.3rii la mo:;:tenire, care poate avea foe daca nu a exp!rat termenu/ pentru exercitarea dreptului de op\iune succesorala [un an de la data deschiderii . mo~tenirii - art. 1103 alin, (1) C.civ.] ~i daca, intre ti mp, mo~tenirea nu a fost accep' tata de al\i succesibili care au voca\ie la partea care i-ar reveni [art. 1123 alin. (1) C.civ.]; consimtarnantu! parintelui firesc sau, dupa caz, al tutorelui la 1ncuviin\area adop\iei poate Ii revocat In termen de 30 de zile de la exprimarea lui in condi\iile legii [art. 466 alin. (2) C.civ.]; - consim\amantu! de a recurge la reproducerea asistata medical cuter\ donator poa-
sa asigure asisten~a .I pentru reproducerea cu ten; clonator [art. 442 alin. (_2) teza a U-a C.civ.]; ..._ _ __ l te fi revocat oric2ind, In scrls inclusiv In fata medicului chemat 1
f,CTUl JURiDIC CIVIL. CONTRACTUL - !ZVOR DE OBUGATll -·---~--,----"~···-
lEi
-···-···-----·--- ··---,
oferta farB terrneri ori, dup.3 caz, acceptCJrea ofertei poate fi retrasa daca ,,,;-,,gp:·P•
la destinatar anterior orl concomltent cu oferto sau, taz, cu acc~pt2rea (art. 1199 coroborat cu art. 1191 C.civ.); oferta este lrevocabil3 de 1ndata ce autorui ei se obHga sJ. o mentin3 un anumlt termen, precun1 ;;i atunci c3nd poate fl conSJderata astfel in temeiul acordulu1 p5H;iior, al practic!!or statornicite !ntre acestea a! negocierHor, al continutuiul ofertel ori al uzantelor, o eventual.a de revocare a unel oferte irevocablle neproducand niciun j - promisiunea publicii de recompensa este susceptibHa de revocare 1·n form
fn care a fast fiicuta publidi sau 1ntr-o form3 echivalenta 1329 alin. (1) C.civ.J; - marturisirea judiclara poate fl revocata pentru eroare de fapt scuzabW\ [art 349
1-;;anifestare ·unnater~ra de voi~'tiGn';roasa sau g~atuit·~, izv-;;~~ta cltn c~nve-;=;ti~~~-a-;.l
... ! \iior saudin lege, car<:_are drept efect incetarea contr_a_ctullJi:
I Conditii [art. 1276 alin. (l) si alin. (3) C.civ.
----~_____j
norme supietive] : 1 1. sa fie prevawt expres dreptul uneia dintre par(i de denuntare unilaterala; I 2. executarea sil nu fi inceput; j 3. daca par\i!e au previlzut o presta\ie in schimbul denun\iirii (deci dezicerea 2ste cu I;
Actew executare dintr-o data
I
________ Kit!u or:~!osL aceasta produce efecte num_~i cSnd prestatia ~ste ~~~~ut~ta.
continua
!ncheJate pe
i executare;
durata
I 3. daca partile au prevazut o presta\ie fn
cu
executare succeslvli sau
I
'12.
schlmbul denun\arii ldeci dezlcerea este cu .:
! titlu oneros). aceasta produce efecte numai dlnd presta\ia este executata;
I 4. dreptu! sa fie exercltat cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz. [ar1:1217 C.civ. - norma imperativa, ori~~ c!auza contrara fiind considerate
I i
1
Conditii [art. 1276 alin. (2) si alin. (3) C.civ. - norme supletlve] : : 1. sa fie prevazut expres dreptul unela dintre par;i de denun\are uniiaterala; nu prezinta importan\a daca a inceput sau nu executarea contractului, insa demin- I , \area nu produce efecte fn privinla presta\iilor executate sau care se afla 1n curs de !I
Acte
1
!
I
e>:ec:utan?
nescrisa]
succesiv;i
1," dreptul de denuntare unilateralil este legal, nu trebuie sa fie prevawt expres de J
: sau continua
! lncheiate
1
part•;
I 2. nu prezinta importanta daca a fnceput sau nu executarea contractului;
\ pe durata f 3. stipularea unel prestati! In sch!mbul denuntilril este considerata nescrisa (dezicerea · nedeterminata ' este doar cu titiu gratult); 4. fie cu unui termen rezonabil de
de dezJcere cu tith.1 oneros
' - arvuna penalizatoare: daca in contract este stipulat expres dreptui uneia dintre sau dreptui ambelor parti de a se dezice de contract, eel care denunta crn>tro4rt1 pierde arvuna data sau, dupa caz, trebuie sa restltuie dublul celei prlmite (art.
116
ACTULJURiDIC CIVIL. CONTHACTUL-IZVOR DE OBL!GAJll
1. situatia Jn care revocarea opereaza cu
iar nu In baza simplel
"'"''P\fi de
\ea partii;
irevo{.;bi1Hate
m de exemplu, revocarea donatlei pentru ingratitudine (art. 1023 ?i urrn. revocarea donai;iel pentru neexecutarea sarcinil (art. 1027 ;;f urrrL C.civ.); invocarea rezolutiunii uni!aterale a contractu!ui1 conform art. 1552 C.civ. etc.; 2. cazurile ln care revocarea opereaza de drept; 0 spre exen1piu, revocarea promisiunii de donatie atunci c3nd, anterior execut8ri!
sale, situatia materia13 a promltentulul s-a deteriorat !ntr-o asemenea masura !neat executarea promisiunii a devenit excesiv de oneroas8 pentru acesta ori prom!-
tentul a devenit insolvabii [art. 1022 alin. (2) C.civ.]; 3. ipoteza in care revocarea se realizeaza in temeiul acordului ulterior de voin\e al par1;ilor, ca expresie a principiului libertii\ii contractuale (a~a cum contractul se incheie mutuus consensus, tot astfel I se poate pune capiit prin mutuus dissensus); ~
revocarea prin acordul p3rtilor este pos1bil3 cit timp contractu! nu ;;i-a produs
principalele efecte; daca 1nsa contractul 51-a produs efectele, par1;ile nu ar avea deschis8 decat calea unui nou contract, 1n sens invers1 spre exen1plu, printr-un contract ulterior, cumparatorul din primul contract sa Ii vanda bunu! vanz3torulul
din
2.3.1. Nofiune !jii justificare de drept potrivit careia actul juridic civil produce efecte numai fa\a de autosau, dupa caz, autorii iui, Iara a putea sa profite ori sa dauneze teti;eior persoane Justifirare
- pe de o parte, insa,i natura voli\ionala a actului civil impune un asemenea daca este firesc ca o persoana sa devina debitor sau creditor principiu, 1n sensui ca ~i-a manifestat vointa Tn acest sens, !a tel de firesc este ca o alta persoana sa debitor sau creditor fl!ra voia sa, iar, pe de alta pa rte, solutia contrara ar fi
juridic 2.3.2.1. Corelafia dintre relativitate ~i opozabilitate dintre relath1itate
~j
act juridic, ca regula, nu poate sa dea na~tere la drepturi subiective o;i Yn beneficiul, respectiv In sarcina p5rt;ilor actului juridic {prlncipiul relativlta\ii), aceasta nu 1nseamna ca ter\ii ar putea sa TI ignore sau sa 11 nesocoteasca; dimpotriva, actul juridic, ca realitate sociala (ca situa\ie juridica), este opozabil ~i per·srnine,lor straine de el, iar drepturile $i obliga\iile partilor actului juridic trebuie
ACTUl JURIDIC CIVIL CONTRACTIJL- IZ\IOR DE Ot>UGAfli -
de
----------~-------~-
:Ill
··-··----···---·············-
potriv!t care!a contractul (mai actuJ este opozab!I ter~Hor, care nu pot aduce atingere drepturllor ~i ob!igatillor ni3scttte din contract;
se pot prevaia de efecteie contractului, !nsa fi3ra a avea dreptul de a cere executarea !ui, cu cazurilof de lege (art. 1281 C.civ.); ~- l'n concret1 opozabilitatea actului juridic fat3 de tertl lnseamna dreptui lnvoca acel act juridic lrnpotriva care ar rldica preten'tii tn feg3turfl cu un iar prin inopozob!iitatea actusubiectiv dob.Jndit de parte prin actu! juridic !ui juridic fata de terti se lntelege lipsa unui asemenea clrept; de regula, opozabHltatt:a fata de terti a unul act juridic este conditionat3 de respectare2 anumitor forrnalitati;
exista cazuri In care
persoane ar ave.a interesu! acestuia.
sa lnvoce, tn favoan~a !or.
L3.2.2. Distincfia din Ire relativilatea Ji opozabilitatea Jati'i de terfi a actull1i juridic 1280
i
'j
"
I - ter\Ji nu pot aduce at1ngere dreptunlor ,, obliga- I \11ior nascute dm contract i r - un contract:~gula:-;:;u poate sii dea na'ltere la -:::_-contractui, ca s1tua;le 1und1ca, e~te opozabil 'i' 1 I. dreptun sublect1ve ,, obl1ga\1i decat in benef1ciul, ! persoanelor straine de el, in priv. m\a dreptunlor 'i' f.'espectlv in sarcina par\llor lui; [ obliga\iilor ce revin paftllor acelui contract; j - pentru a produ-;;;;fect~l;;tr;part;:-cont-;~~tul I - pentru a putea fi opo;;bil tertilor, c;;-~tr;ctul trecontractul prod,Jce efecte numa; 1ntre paftl, daca pnn lege nu se prevede altfel;
1
·1·
I trebule
sa fie valabil incheiat, deci trebule respec- i buie sa respecte forma prevazuta de lege pentru
I tata eventuaJa formii ceruta ad va/iditaterri;
'~tre I
J..t>Ecizabllitate fa\a de .tef\i; · - _
par\i, dovedirea contractului este supusa regulilor privind administrarea probei cu1nscrisuri;
r-;;rtil; pot cere executarea contractului;
_J
II -
intrucat fa\a de terti contractui este un fapt juri· ' die stricto sensu, ace'itia pot dovedi existenta lui cu orice ml1toc de proba; i ·--!·_ tertii nu pot. cere ex;cutar;a contractuiul, da1 se
L---·-··-----··-·
I 1
! pot prev~J_a de efectel"._sale; __.~··-··--- _j I
! - nerespectarea contractului de catre una dintre · - nerespectarea de catre un tert a unui drept ce
I p3:rti atrage raspur.derea contractuala a acesteia. L--·
2.3.3. Nofiunile
··--~·
pa rte,
decurge dintr-un contract atrage rBspunderea civl- '
la delictuaia a acestula.
f?i av~ind--cai1za. Cate5lo1ii
persoana core lncheie actul juridic civil, personal sau prin reprezentare; -?f In patrirnoniul careia ori fata de care se produc efectele actulul respectiv; cuvantul ,,parte" desemneaza atat pe una dintre partile actului juridic civil bilateral sau plurilateral, >i pe autorul actului juridic civil unilateral; -1n sens juridic, prin parte se intelege nu numai persoana care incheie direct >i per· sonal un anumit act jurldic civil, ci ~i persoana care incheie actul prin intermediul unui
cat
sau
1.18
ACTUL JURIDIC Ci\llL. CONTRACTIJL- IZVOR Df. OBUGAJll ~
dln punct de juridic, o parte a actuiui mu!te persoane fizlce sau juridice car;; promove21za ori au un interes sau o
i comuna;
fata de care actul juridic dvH !5i proefectele in al No,iiune: persoanele straine de un anumit act juridic, care nu au particlpat nlcl direct la !nchelereq acestuia. No•tiuma: persoana care, de)I nu a partic!pat !a !ncheierea actului juridic civil, este totu§i indrituita sa profite de efectele actulul respectiv sau, dupa caz, este \inuta sa suporte aceste efecte, din cauza legaturii sale juridice cu una dintre partile acelui act juridic;
· - piJf"!ile reprezinta acea categorie de persoane
- sunt avanzi-cauza: succesorE universal! ~i eel cu titlu universal; succesorU cu titlu
------- --------de
-
--~c;~~[;i;c~rfe~d~1tp,o~r1~1~~;:;~;;~;;;-~;ctob§-;;:d;;:;t~-~~;a~ri'~,;;;:;;;;,~a;ji;;~-;;-;;;:;;:;;e;:•sa:-i universal: persoana care dobande~te un patrimoniu, adidi o unlversa-
av3fl:zJ~caula m spre exernplu: mo~tenltoru! legal unlc, legataru! t:Qre a cu1es 'lntreaga mo]-ten1re; persoana juridica dob3nditoare a unui patrimoniu ca efect al fuziunii (absorb1iei sau contopliif} ori al transformZirii;
2. succesorul cu titlu universal: acea persoana care dobandejte o fraqiune dintr-un patrimoniu; • de exemplu: moitenitorii legali, legatarul sau legatarii care a(u) dobiindit o , cota-parte din mo?ten!re, persoana juridica dobtlnditoare a unei par~i din patrlmo~ 1
niul persoanel juridice divizate (indiferent daca ar fl vorba de o dlvlzare totala sau 1, de o divlzare parJiala); l1l din perspectiva stabii!rii callti3tii de avandMcauza, intereseaza transmisiunea (dobandirea) efectlva, iar nu voca\ia; Jntre succesorii universal! Si succesorii cu titlu universal ai pc1f11lor actului juridic nu exlsta vreo deosebire de ordin ca!itativ, d numai de ordin cantitativ; 1ii succesorii universali sau cu titlu universal a! piJrtilor actului juridic sunt considerati continuatori ai personalit5\ii autorului Jor; • ace;;ti succesori preiau toate sau o parte dit1 drepturile subiectlve ~i obligatiHe patrlmoniale ale autorului, cu excepjio drepturilor ii obllga\iilor strans legate de persoana autorului, precum $1 cele declarate de pE!rti ca intransmisibUe fart. 1282 alin. (1) C.civ.l; l!I Jn cazurlie prevazute de lege, este posibili3: incetarea ca!tta\li de avand-cauza a succesorilor universali sau cu titlu universal fata de anumite acte juridice lncheiate de autorul lor; de exemplu, mo~tenitorii legali rezervatari In prlvinta 11beralit3tilor facute de autorul !or ~l care le lncak:a rezerva succesorala; 111
3. succesorul cu titlu acea persoana care dobande;;te un anumlt drept subiectlv, privit individual; 00 de exernpiu.· cvmpar8toru! unul bun, donalarul, cesionarul, legatarut cu titlu par- I ticular; ! - ·in cazul succesorului cu titlu particular, calitatea sa de avand-cauza se apreciaza nu I' I 1n raport de actul juridic prin care a dobandit un anumll drept sub1ectlv \in acest act j : i)J_i:~d_lc_ avand pozi\ia juridica de parte) 5i nici 1n raport de alte acte juridice 1nchei_
ACTUL JiJRIDIC CIVIL CONTRACTUL ~~ IZVOR OE OBUGt,.j!I
119
de autorul sf:lu (eel de la care a dob@ndit acei subiectlv) cu :a!te persoane :;;i acte nu au nk:lo \eg2Jtur8 cu subiectiv respectlv de aceste actt:c av;§nd poz1tLa de tert}, ci nur-nai fr1 raport cu acte!e anterioare
referitoare la ace!a$i
sau bun, lncheiate cu alte persoane
de
acest~
cHn
urrn.3 atte succesorul cu tit!u sB fie avand--cauza sau - dob5nditorul unui anumft are calitatea de av2lnd~cauz~ daca sunt mclcrilinitr' cumulativ urmatoarele trei condltii: a) sa fie vorba de cirepturi ~i obligatii str:lns legate de drr'plul sublectiv dobandit; b) sa fie vorba de acte juridice incheiate de autorul lui cu alte persoane 1i referitoare ia aceia1l drept sau bun; c) actul juridic fatii de care urmeaza a se stabili calitatea de avand-cauza sau de teri a succesorulul cu titiu particular sa lndepHrieasca cerinte!e privitoare la forrria pentru opozabilitate fata de terti; ~ de exemptu: J) daca se lncheie un contract de locatiune cu privlre /a un irnobil lnscris fn cartea funciara, far, ulterior, proprietarul (locatorul) vinde imobilul respectiv unel terte persoane, dar 1n contractul de locatiune nu s-a stipulat fncetarea ace.stula 111 cazul 1nstri3ln3rii bunulul, sunt posibile urmatoarele situatll: dac
ta
C.civ.]; iii) d5c3 in contractul de Jocatiune s-a prevazut expres lncetarea acestuia tn cazul v§nzl3rli, locatiunea r5m2ine opozabHa dobZlnditoruluf (va produce efecte fatil de acesta) chtar -?i dupa ce locatarutui i s-a notificat !nstrainarea, pentru un anum!t termen stahilit potrlvit art. 1812 alin. (2) C.civ.; iv) tn acelea;?i conditii, contractul de loca;iune l$l va produce efectele ~i fat8 de dobi3ndltorl cu titlu particular al bunu!ui ce i1 forrneaza obiectul (sp.re exemplu, in cazul instr3in;3rll bunului printr~un contract de don<.r~ie, de intre~inere, de schirnb etc.), precum ;;l fata de eel carula !ocatorul Ji constitule un dezme1nbramant al dreptului de proprietate asupra bunului respectiv (de exemplu, conventia de constituire a unui drept de uzufruct sau a unui drept de superflcie); ~ prob!ema stabilirii caHt3tii de avand-cauza orl de tert a dobandltorului cu titfu particular se poate fvi ~i l"n cazul 1ncetarH prin acordul partilor (mutuus dfssensus) sau al modific8rll actului juridic lncheiat anterior de catre eel ce i~a transmis dreptul; daca la data !.a care a dobandit calitatea de succesor cu titlu particular, actuf prin care au fost aduse modifici3ri sau prln care p3rt;He au convenit lncetarea actutui anterior nu indep!inea formalitatea cerut8 pe:ntru opozab!litate, atund
dob§nditorul cu titlu particular devine teri desavar,it fa\a de actul de m<JdifiGire
no
ACTULJUR!DiC CIVIL. CONTRl'.CTUL·-IZVOR DE OBUGATll
4. creditorli
:;unt creditor!i care nu au o
reala care sa le asirn1·e
realfzarea .::reantei pe care o detin hnpotr!va debitoruiui (ipoteca, p;1vilegiu), ci numai un drept de general 11 asupta bunuriior mobile ?; Jrnobile, ~i
viitoare ale debitoru1ui !or, aceste bunuri .servind drept garantie cornuna a credltorilor 2324 ali11. C.civ.J; pozitla creditori!or chirografari lr: raport de acte!e juridlce lncheiate de debltorul !or cu terte persoane nu vizeaza atat princlplul relativit3tii efectelor actului Juridic {din perspectiva acestui prindpiu, creditorii .chirografari urmeaza a fi inclu~i Jn cate~ goria tertilor), c;§t opozabilitatea fa\3 de terti a clrepturilor subiective clvile ~i, implicit, a ob!iga;iilor partilor actului juridic; 1.1 analiza pozitief \or juridice fn raport cu actele lncheiate de debitorul lor cu terte
este tratata In
a
ll~a
a acestei
ll!.2.2.
2.3.4.1. Considemtii generale - situa\iile In care efectele actului juridic se produc ,1 fata de alte persoane care la 1ncheierea actului
Prer:iz:are
pentru a fi vorba de o veritabila excep\ie de la principiul relativita\ii, actul juridic ar trebui sa dea na,tere, exc/usiv in baza vaintelor partilor actu!ui, la drepturi sulJie,cti\1e in favoarea altei persoane, respectiv la obliga\ir 1n sarcina altei persoane decat
fnumerarf:
l. stipula\ia pentru altul; 2. promisiunea faptei altuia; 3. situatia avanzilor-cauza;
4. reprezentarea; 5. actiunile directe; 6, cesiunea de creanta; 7. cesiunea de contract.
2.3.4.2. Calegorii de excepfii de la principiul relativitiitii efectelor actului juridic - constituie o exceptie veritabila de la principiul relativita\ii, 1mrucat, ca efect al contractului prin care promitentul s-a obligat fatii de stipulant sa execute o prestatie in favoarea unei ter\e persoane (tert beneficiar), aceasta din urma dobilnde~te dreptui (sub condi\ia rezolutorie a neacceptarii) direct din contractul incheiat intre cele doua par\i, fara a fi participat la 1ncheierea conventiei; - analiza stipulatiei pentru altul se regase5te in partea a !!-a a acestei fi>e. sec\iu1
Promisiunc.a
aituia
nea 11!.:1:2_._____··--··
__J
l - nu constituie o excep\ie veritabila de la principiul relativitatii efectelor contractului,J!
i
1~trucat teri;ul la a carui presta\ie s-a obiigat promite11tul in contractul lncheiat cu crel_Clltorul P.romisi~nii va deve_~i pa rte al acestui contract doar daca !~i va ~a consi.mta:
ACTUl JUfl!DiC CIVIL CONTRACTUL-- ilVOR DE OBLKiATll
rnfintu! 7n acest sens, Jar
~......_._. ____ ~~~~dit~~~~·1·-l~;· ·,;,,;,;,;;;; ;s.~a f~
ob tine consirnl<1m3ntul tertuluf la Ynchelerea unui contract);
·- analiza """";.,i,.inE nea flLlJ., - nu constituie o extcep•\l<' verltabi!5 de la principful relatlvitdtii efectelor actului .iuridk;
civil, deoarece: ~i cei cu titlu universal sunt persoane asl1nl!ate 'fn sensul ca lau !ocu! p<3r~ilor initiale In privinta efectelor actulul juridic, tifnd deci "con~ tinuatorl ai autoru!ul lor", iar, de cele mai multe ori {de exernpfu, Jn cazul fuziunii}, aceasta imprejurare nici nu este str£lina de vointa acestor succesori; ;
a) succesorii universali
I
b) succesorul cu titlu particular, i'n masura indeplinirii celor trei conditii ia locul partii actului juridic, dobandirea calitii\li de avilnd-cauza facandu-se cu voia iuL -- +----------- -----~----------------·· ---~---, Repr
I-
I
I
II 1,
I ·!
suma pe care o datoreaz5 antreprenorului la momentui introducerlf actiuniL
~;tile conventiel car~~-C~biect c~Slt~ne~·-·unei creant~ sun! ..cedentu! «;i ceslonarul, debitorul cedat fiind un ter\ de aceasta conven\ie, totu$i, dupii ce i-a de~ venit opozabila, debitorui va trebui sa efectueze plata catre cesionar; ' - nu constituie o exceptie veritabila de la principiul relativitati'I efectelor actului juridic civil, deoarece efectele cesiunii se produc ln temeiul legii, iar debltorul cedat are eventualelor accesoril sau datorie
-: 1
l
I
122
I-
ACTUL lURJDIC CIVIL_ CONTRACTUL-IZVOH DE OBUGl\Tll
nu constituie o
exceptle veritabi13 de !a princlpiu! re!ativ1t3tii efectelor contractului,
deoarece 1 pentru a opera transmiterea c5tre tert {contractant cesionar) a drepturiior :;;:i obligat1ilor neexecutate Inca ale contractantului cedent, trebuie
sa exlste rnnSl,mtamilntul, anticipat sau ulterior cesiunli, al ce!eilalte p3rp, respectiv ai contractantului cedat; · · anallza cesiun\1 de contract se regase~te 1n a Ii-a a acestel fiJe, nea Ui..1.3. -·· exceptii aparente de la princlpiul relativlt3·~ii efectelor ar putea rezulta ~i din: aj gestiunea de afaceri, in sensul di actul juridic incheiat de gerant, in masura care este necesar sau util, va produce efecte fat5 de gerat, pe temeiul art alin_ (2) Cciv.; b) actele juridice colective (hotararile asocia\iior, hotarariie unora dintre coproprietari), care produc efecte >i fa\a de asocia\ii (coproprietarii) care nu au partlcipat la adoptarea lor, precum ;;i fa\a de cei care au votat 1mpotriva, In temeiul legii, precum !ii, uneori, al unui consim\amilnt tacit $i prea!abil dedus din actul juridic la care ace>tia au consim\it initial (actu! constitutlv, actul juridic de coachizi\ie), de exempfu, in materia coproprieta\ii obi?nuite, actele de administrare pot fi facute, ca regula, cu acordul coproprietarilor ce de\in rnajoritatea cote!or-parl;i [art 641 alin.(1) Cciv.]; c) raspunderea civila de/ictuala a terfului care, prin fapta sa ilicita ?i culpabi!a, a Im- . piedicat executarea unei obligatil asumate printr-un contract; creditorul acelei i obliga\ii nu are irnpotriva ter\ului o ac\iune contractualil, ci o actiune in raspundere , civila delictuala, in cadrul careia ter1;ul este \inut sa repare integral prejudiciul cauzat , prin fapta sa, iar, in funqie de imprejurarile concrete, despagubirea la care va fi obli- 1 gat ter\ul ar putea echivala cu valo_are_apresta\ieinee~ecut
situa\iile in care ter(.u! poate refuza sa cunoasca ,; sa accepte situa\iile 1ur1mr:e : create prin anumite contracte fncheiate !ntre alte - constituie o veritabila excep\ie de la principiul opozabilitatii actelor juridice terti, deoarece dintre cele doua acte lncheiate intre par\i (unul public, aparent, insa
simulat, ~i eel ascuns, secret, lnsa adevi:irat 1 prln care se creeaza o alta situatie juridic.3 decat cea stabilita prin actul aparent) nu le va fi opozabil actul juridic secret (dar real) lncheiat intre part!, ci doar actul juridic aparent (simulat); ~ tertii care sunt de bun3-credinta vor putea invoca ?l impotriva pi:lrtilor actul juridic secre~ prin intermediul aqiunii i'n simulatie;
anallza
se
ln
a 11 .. a a acestel
UL2.1.
- pozi\ia creditorilor chirografari in raport de actele juridice incheiate de debitorul lor cu ter\e persoane nu vizeaza atilt prindpiul relativita\ii efectelor actului juridic (din perspectiva acestui principiu, creditorii chirografari urmeaza a fi inclu~i In categoria ' teri;ilorj, cat opozabilitatea fa\a de terti a drepturilor subiective civile >i, implicit, a obliga\iilor pan;ilor actului juridic; i - analiza pozi\iei lor juridice in raport cu actele 1ncheiate de debitorul lor cu terl;e _JJer_s_oane_se regase,te In partea a II-a a acestei ri,e, sec\iunea llL2-2. __J
i
I
ACTUL JUf\IDiC CIVIL CONTRl\CTUL ~. iZ\iOR DE
sanctlunea care !lpse)te actul furid!c sa valabila ·~:.::.:..=
12.3
contraril norrneior
- este o sanctiune de drept civil; - prive~te numai actele juridice, nu si faptele juridice stricto sensu; ill exista ~i dfspozitii iega!e din care re.zulta ca nuiitatea este o sanctiune care nu se aplica exdusiv actelor juridlce; de exemplu 1 art 196-199 C.civ. reglementeaz;J nulitatea persoanelor juridice; art, 100 alin. (1) ?l {4) C.civ. se refera !a anularea acteior
de stare dvil.3-
~i
a mentiunllor !nscrise pe acestea (cu preclzarea ca actele de stare
civila nu sunt acte juridice In sens de negotium, ci acte in sens de fr1strumentum, adlca 1nscrlsuri); intervine cand nu sunt respectate condi\iile de validltate de fond orl de forma ale actului juridic civil; - consta 1n llpsirea actului juridic de efectele care contravin normelor juridice edictate pentru 1·ncheierea sa valabilil, deci nu prive,te, lntotdeauna, actul jurldlc1n 1ntregul lul; - pentru stabilirea concordan\ei sau neconcordan\ei cu legea a efectelor actului juridic, se recurge la finalitatea legii, 1n sensul actul juridic este lipslt numai de acele
ca
efecte care contravln scopului urmarit de dlspozi\ia legala 1ncalcata; - momentul 1n raport cu care se apreciazii conformitatea actului juridic cu legea este
acela al !ncheierii actuiui juridic; '1n cazul la care se refera art 1662 a/in. (3) C.civ. (determinarea pretului vanzarii de catre un tert), cauza de nu!itate exlsta !a momentul lncheierH contractultil, lnsa aplicarea sanctiunil este tondltlonata de nedeterminarea pretului variz'3rii 1n ter~ men de un an de la 1nchelerea contractulul; : 01 In ipoteza constltulrii rentei viagere cu tltlu oneros pe durata vietii unei persoane j afo•ct11te. la_ data !ncheierii contractului, de o boaJa 1-etala, din cauza clireia a murit in interval de eel mult 30 de zi!e de \a aceasta data [art. 224 7 C.civ., care, conform ; art. 2256 alin. (1} C.civ., se aplicll 1n cazul contractului de intretinere], cauza de ) nulitate exista fa data lncheieril contractului .?i consta 1'n iipsa elementului aleatorlu; 11 din 1rnprejurarea motivul de nulitate trebuie exlste la momentul lncheierii j actului juridic nu trebuie lnsa tras;li conciuzia ca acesta nu ar putea fi dovedit 5! prin 1 fapte anterloare sau ulterioare lnchelerii contractulu!, coroborate cu prezumtH sau ; alte mijloace de proba; de exempiu, existenta unei cauze ilfc·1te la lncheierea unul contract de achizitii publice 1 cu consecinta nulltatll absolute, ar putea fi doved!ta ?I cu ajutorul unor fapte precum: favorizarea unui anumlt participant la procedura de 11 selec\ie (spre pilda, prin comunicarea pre\ului oferit de un alt participant, prin stablllrea unor specificatii tehnice irelevante etc.); of€rirea 1 de catre eel caruia 1 S·-a _ atrlbuit contractuf sau de catre un interpus, de avantaje unui anumit functionar al autoritatfi contractante sau unui terj: care se afla 1ntr-o anumlta legatura cu func-1 L_..~E?nar~~spectiv; modificarea contractului, __de ~hizitii pu~!i£::J.~ SCUf'! timp ~-~I~
I
'i
ca
i
sa
·1
!
124
ACfUL JURIDIC CIVIL CONTR/\CTUL - IZVOR DE OBLIGt,Tll
incheierea lul 1 In avantzjul celui c3ruia i··a tost atrlbu1t contractul, fara o ius1:ifirare reala etc,; ~ nulltatea nu intervine dac3 1 la Tncheierea actului juridic a fost lncBicat.fi o condi\ie de va!iditate, printr~o norma speciaia se dispune altfel; de exempJu, art. 1.213 C.civ,, core permite contractului lovit de nu!itate iii)
relativ8 pentru eroare, art. 1222 a!ln. (1) C.clv. 1 tare prevede sanctiunea alternativ3 ·---'aa_rrliflalK".1l~n caz de leziune.
- consta i'n efectul inhibitor pe care nexercita asupra subiectelor de drept civil, , tate sa !ncheie actul juridic civil cu nerespectarea condi\iilor sale de vaiabilitate, 1·n sensul ca, $liind ca un asemenea act va fi lipsit de efecte, persoanele sunt descurajate
I
lndemnate sa
clvi12.
(
- intra in aqiune atunci cand func\ia preventiva nu gi-a dovedit eficien\a, cor1st,lnd inlaturarea efectelor contrare normelor juridice edictate pentru \ncheierea valabila a civl!.
1.3. Delimitarea nulita\ii de aUe sanctluni 1.3.1. Nulitatea
i t..JuHtatea
inefkacitate)
rezolutiunea - sanctiune ce intervine Jn cazul nerespectarii, la momentul lncheierH actului juridic unilateral, a conditiilor de validitate impuse de lege pentru \ncheierea - cauza de ineficacitate a contractelor (de reguia, sinalagmatice) cu executare dintr-o data, care intervlne In cazul neexecutarii, de regula imputabiie uneia dintre parti 1 a obliga\iilor nascute dintr-un contract (valabi! incheiat) $1 care are ca efect desfiin\area contractului 1549 art 1516 alin. 2 - ambele sunt cauze care atrag ineficacitatea actului juridic civil; - ambele sunt, in principiu, sanctiuni de drept civil; - atat rezolutiunea, cat ~i, ca regula, nulftatea produc efecte retroactiv (art. 1254 >i art. 1554 C.civ.); - ambele pot fi constatate atat pe cale judiciara, cat §i amiabil [art. 1246 alin. (3) :;i art. 1550 alin. (1) C.civ.]; , - in cazul ambelor sanqiuni, la cerere, se va putea dispune repunerea par\ilor in situa- ! restituirea executate.
Asemanari
Deoseb!ri
nulitatea presupune un act Incheiat fara respectarea conditiilor de validitate de lege, In timp ce rezolutiunea presupune un act valabil lncheiat; . - cauza nulitatii trebuie sa existe la momentul incheierii actului juridic, pe cand cauza rezolutiunii consta lntr-o actiune sau inactiune ulterioara datei la care contractul a fost, !n mod valabil 1 lncheiat; In mod exceptlona!, In cazul actfunii redhibitorii1 cauza rezolutiunii (viciui ascuns al lucrului) ar putea sa existe la momentul 1ncheierii con-
i
ACTUl JURIOIC CIVIL CONTRACTUL .... !ZVOfl DE OBUGAJll
- nu!itatea se
12S
tuturor ar:telor juridice: pe c?nd rezo!i1tiunea este
nurflai Jn cazul cont.r.actelor
juridic-e
c.lE: regu!a,
s1n;;1e~rr1~t1ce.
cu e1<e
0 •
cutare dintr-o - in anumlte
nulitatea nu mcmcicc efecte re1:roac1:iv: in rezolu~lune Ji at1iunea 'fn declararea nu!itEltii relative sunt supuse unor iar nulltatea pre·" diferite in privinta inceputului prescriptlei cum :;;1 nulitated relativa invocata pe cale de exceptie {cu t.:xceptia nu!it3tii relative pentru leziune) nu sunt supuse prescrfptlei extinctive (art. 2529 ;;i art. 2523 C.civ~);
"' dac2 'In legatura cu acela]! contract s-ar pune atiit prob!ema rezolutiunii, c2t ~i prob!ema nulit<3tii, atunci va fi analizata cu prioritate .aceas-ta din urn15; de exemplu, In cazul 1·n care reclamantul (una dintre p5!1ile contractante} solic!t.J rezolutiunea pentru neexecutate culpabi!3 (eventual cu daune-lnterese): i) daca paratul (cealoita parte contractanta) formuleaza o cerere reconventiona!.3 prin care .solicita desfiintarea contractu!ui pentru o cauza de nulitate re!auva sau absoluta, instanta va analiza cu prioritate cererea reconventionala, iar daca o va admfte (pronunt3nd In dfspozitivul hot3r3rii desfiintarea contractului pentru nulitate), va trebui sa respinga ca neintemefata (nefondat.3) cererea In rezolutiune, fara a mai administra probe pentru verificarea conditlilor rezolutiunli; ii) dac:ii paratul nu formuleaza cerere reconventionala, dar invoc-3 In mod Jnteme!at nu!ltatea contractului (ca mijloc de aparare), indiferent ca ar f! vorba de o cauza de nu!itate absoluta sau re!ativa, instanta va trebui sa resp1nga ca ne1ntemeiata {nefondata) actiun-ea In rezo!utiune, fara 1nsa a mai dispune desfilntarea contractului; iii) dacii ar Ii vorba de o cauza de nulitate absoluta de care pilratul nu s.-ar preva!a, instanta trebule sa invoce din oflclu nuhtatea absoluta a contractului ?i sa resping.3
I I
I.
ca nel'ntemeiata (nefondata) ac\iunea Jn rezolutiune, fara Jnsa a dispune desfiin-
!area contractului; iv) daca lnsa ar fi vorba de o cauza de nulitate relativa de care p.3r8tul nu s~ar pre~ vala, instanta nu poate sa invoce din oficiu nulltatea relativa $i deci va trebui sa pronunte pe rezolu~iunef administr.311d probe pentru verificarea conditHlor
- sanctiune {cauza de ineficacitate) care consta in desfacerea unui contract {de
regu!8 1 sinatagmatic) cu executare succesivfi 1 din cauza neexecut3r!i, de regula imputabila uneia dintre parti, a obligatiilor asumate prin acesta [art, 1549 raportat la art 1516 2
1246 a!in. (3) si
presupune un act inchei;it fara respectarea condi\iilor de validitate cerute de lege, Jn ti mp ce rezilierea presupune un act valabil 1ncheiat; - cauza nulitt:itii exista la mon1entu! lncheierii actului jurldfc1 pe c§nd cauza rezilierii consta lntr-o aqlune sau lnaqlune u'terloara datef la care contractul a fost, In mod
126
AGUt. JURIDIC CiVIL CONTRACTUL -- IZVOR DE OBLIGATll
- nul!t:atea se apl1c3 tuturor actelor juridice, pe c3nd reziHert:a este apl1cabil8 nurnai In cazul contractelor (acte juridice bilaterale), de regula, cu exetutare succesiva; 1
nLllitatea produce efecte? ca regul@, retroact!v, pe c;ilnd rezilierea produce efecte ! numai pentru viitor [art 1254 '§i art. 1554 alin, {3} C.civ,J; J
-
] - tn cazu! ln care contractu! este desfiintat pentru nulitate fiecare parte trebuie sa ! restitule celeilalte In natur3 sau prfn echlvalent1 prestatiile primitef chiar dac.J acestea fost executate su.ccesiv sau au avut un caracter contlnuu, pe c<Jnd In cazul rezilieril se rnai poate dispune restituirea presta\iiior deja executate [art. 1254 ~i art 1554 1
1
J3) C.civ:J_.- - - · - - · · - .,--····---·-··- - - - · - · · - - - . , - - - · « · - - - - · - - - '
1.3.3. Nulitatea §i ca,rtmc:it1~te'a -· cauza de ineficacitate, ulterioari'l lncheierii actulul juridic civil ~j 1ndependenta
voin}a par;ilor, care face imposibll!i producerea efectelor respectivului negotium;
exernpie de caducitate: i) art 333 alin. (4} C.dv.; conform carula ,,dauza de preciput devine caduca atund cand comunltatea lnceteaza In timpui vietii so~ilor, cEtnd sotul beneficiar a decedat lnaintea sotulul dispunator ori cand ace1tia au decedat '!n acela5i timp sau cand 111
bunurile care au f;Jcut obiectul ei au fost vandute la cererea credltorilor comuni"; ii) art 1013 alin. (1} C.civ., potrivit caruia incapacitatea sau decesul ofertantului
atrage caducitatea accept8rii ofertei de dona~le; iii) art. 1030 C.civ., conform caruia ,,donatiile filcute viitorilor so\i sau unuia dintre ei, sub condltla '1'ncheierii casatoriei, nu produc efecte ill cazul ln care casatoria nu se incheie"; iv} art. 1048 C.civ., care prevede ca ,,testamentul privilegiat devine caduc la 15 zile de la data cand dispunatorul ar fl putut sa testeze in vreuna dintre forrne!e ordi~ nare", cu precizarea ca 1$i va produce efectele dlspozitia testamentara prin care se recunoa~te un copil; v) art. 1071 C.civ., potrivit caruia orice legat devine caduc atunci c:lnd: legatarul nu mai este In via13 la data deschiderii mo~tenirH; legataru! este incapabil de a primi iegatul la data deschiderii mo~tenirii; legataruf este nedemn; legatarul renuntfi la legat; legatarul decedeaz8 inaintea impliniril conditiei suspensive ce afecteazB lega~
tul_, daca aceasta avea un caracter pur personal; bunul ce formeaza oblectui iegatulul cu titlu particular a pierlt Jn totalitate din motive care nu tin de vointa testatorului, In timpul vietii testatorului sau inaintea lmpliniril conditiei suspensive ce afecteaza legatul; vi) art. 1195 C.civ, 1 care prevede
ca oferta devine caduca: daca acceptarea nu ajunge !a ofertant ln termenul stabilit sau, In Hpsa, lntr-un termen rezonabil; dac.8 destinataru! o refuzi3; in cazul de;:esului sau irn.:apacit<'!i~ii ofertantutuf, Tnsa daca natura afacerii sau cadudtatea etc. Asemanari Deosebiri
- nulitatea este o .sanctiune civOa, pe c3nd caducitatea nu are acest caracte-r, nind de vreo
intN11e-
---- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
ACTULJURIDIC CIVIL COf;JTR/,GiJL- IZVOR DE OBUGATll
127
nu!Jtatea presupune un act ce a fost 1nche!at cu ne;respc,ctarea condl~ii!or de validi tate de !ege, pe cand c:aducitatea presupune un act valabi! !ncheiat; - cauza de nulitate exlst.3 la rnomentul !ncheieril actu.lul ce cadudtatea
intervine pentru motive ulterioare acestul rnoment alin.
333 alin" (4}., art, 1013
(1), art 1030, art 1048, art. 1052, art 1071, art. 1195
efecte ~i pentru trecut, ln ce caduc:itatea nu are - nu!itatea, Jn princlpiu 1 efecte decat pentru viitor; - regimui juridic al nulltiltil este unul legal, pe cand regullle care guverneaza materl<:i au fost stabilite de
13.4. Nulitatea
revocarea 1. sanctiunea specifica liberalita\ilor, ce intervine in caz de neexecutare culpabilil a sarcinii (art. 1027 ~i urm. C.civ.) ori in caz de ingratitudine a donatarului \art. 1023 'ii urm. C.civ.) sau a legatarului (art. 1069 C.civ.); 2. cauza de ineficacitate a actului juridic civil ce intervine prin denuntarea sa unilatera-
I
j·-··
. Asemanari
'i·~~~~~~~a~c~o~rd;u~l;;!~1;;;~~~;:;~;;;~a~rt~.~~~a~rt~.~~·!lt).:_:t;2~"-"a~rt~.}1~3~2~9~:<:i\':2:.~\ sunt cauze de ineficacitate a actului juridic civil;
nulitate
Deosebiri
este 1ntotdeauna o sane\iune civila, pe cand revocarea are aceasta functie numai in cazul liberalitatilor; - cauzele de nulitate exista la mornentul incheierii actului juridic, pe cand cauzele de revocare (!n toate fntelesurile notiunii) sunt ulterioare acestui moment; - nulitatea presupune un act ce nu a fost 1ncheiat cu respectarea conditiilor de vali·· prevazute de lege, pe cand revocarea presupune un act vaiabil incheiat;
diferite.
extinctiva este
Nulitatea
inopozabi!itatea nct1un:ece intervlne:
tea
caz de neindeplinire a unor forrnaiitati de pubiicitate cerute de lege tocmai cu scop; 2. Jn caz de inc:heiere de c8tre debitor a unor acte Yn fraucia intereselor creditorilor sai (daca se admite ac\iunea revocatorie); 3. In cazul incheierii unui act
tara szu cu dep3~irea 1mputern1cirii primite Fn materia
reprezentarii);
4. In caz.u! !ncheierii de acte Juridice cu privire la bunu! proprletate comuna tarJ respectarea anumitor reguli privind acordul coproprietariior; - in toate aceste cazuri, tertii fata de actul juridic vor putea ignora efecteie pe care
le
In
PRESC:R!iPTIA EXTIMCTl\/A
199
;;1 actiuni!e pe C(lre debitoru! reclamantu!ul le are fata de p3rat; daca exercitat prln interrnediu\ actiuni'1 oblice este prescrls, atunc~ va putea opune prescriptia :Ji credltoru!ui titularuiu! acestui a ln 'in cazul In care es.te prescrisa creanta red;;im;:intu!ui din actiunea nb!ic3 fa~a de titu!arul dreptului exercltat prin intermed[u! ocestei actiun!, actiunea obilcd nu va putea invoca prescriptia spre a ob~ine respingerea
oblice ca
de interes.
-- nu este reglementata ca o actiune ln constatarea inopozabiHti3ti1 acte!or juridire
chelate de debitor In frauda drepturilor creditorului sau, d ca o ac\iune Yn declararea lnopozabilita\ii [art 1562 alin. {1) ,1 (2) ,1 art. 1565 alin. (1) C.civ.], fiind deci o ac1;iur1e prescriptlbila extlnctiv in termen de un an, conform art. 1564 C.dv.; w In cazul In care creanta cred\torulul rec!amant este prescrisaf debiton.d {nu }i instanta din ofictu) va putea lnvoca prescrip!ia pentru a obtlne resplngerea actiunii revocatoril de
TERMENELE DE PRESCRIPTIE EXTINCTIVA
1. Nopune ~i dasificare de tlmp, stabillt de lege sau de catre pilr\i, cu respectarea limitelor Precfz3r!
carula trebule exercitat - termenul de prescriptie extinctlva are un inceput de momentul la care pe curga prescrip\ia extinctlva), o durata, precum >i un sfar5it (marcat de momentul implinirii prescriptlei extinctive); - ca reguli!, durata legala a termenului de prescriptie poate fi modificata insii, sub sanc\iunea nuiita\ii absolute a clauzei respective, numai prin acordul expres al paf\ilor $i numai cu respectarea limitelor fixate de art. 2515 alin. (4) C.civ. (pentru termenele legale mai mici de 10 ani, termenul convenit prin acord expres de catre parti poate avea o durata lntre 1 an $i 10 ani, iar pentru termenele legale de eel pulin 10 ani, termenul convenit nu poate depa5i 20 de ani); $ exceptie: durata termenului de prescriptie nu poate fi modificata de parti Yn cazul drepturi!or la actiune de care acestea nu pot sa dispuna ;;i nici al actfunilor derivate din contractele de adeziune, contractele de asigurare si contractele supuse tie! privind protectia consumatoruiui; orice conventle sau clauza contrara acestor dispozitii este lovtta de nulitate abso!utfi; - exista totu$1 un caz de prorogare legal3 a termenului de prescr!ptie extinctiva: In toate cazurile in care despiigubirea deriva dintr-un fapt supus de legea penala unei prescrip\ii mai lungi decat cea civilii, termenul de prescrip\ie a raspunderii penale se aplicii :;i dreptului la actiunea 1n raspundere civila (art.1394 C.civ.); !:I In cazu! rn care termenul de prescriptle prevazut de legea penali:i este maf scurt, fiecare termenului -ei de
sa
Q
200
PRESCRIPTIA EXT!Nt!l'VA
1. dupa lzvorul lor, termene!e de prescriptie extinctiv5 pot fi clasificate In terrnene legaie ~i termene conventionale {termenc legaie modificate de pi:irtl In conditiile
art 2515 C.civ"); 2, dupa voca\ia sau sfera lor de aplicare, se dlstinc\ie intre termenul legal general de prescr!p~ie extinctiv;§ ~i termenele !egale specia/e de prescrip\ie extlnctivi:l; 3. dup3 izvoru\ normativ, se deosebe:J-te lntre terrnene d-e prescriptle extinct iv@ instituite de Codu! civil ;;i tennene legale de prescrip\ie extinctiva instituite de a/te
I
i
acte norrnative,
Termenul general de pn~scnpt1e extm1:tn«:i termenul care se aplica ori de cate ori nu i;;i gaseo;te un termen de prescrip\ie extinctiva !ntr-un anume caz dat sau pi:irtile nu au convenit, cu limitelor de un termenul general de prescriptie extinctiva are o durata de 3 ani (art, 2517
Durata terme-
nului..~!l~!l'<J.1.... t--------<--~--------<------"····--------__J
Preti:rare
- termenul general de prescrip\ie de 3 ani nu 1>i va giisi aplicare in care, printr-o dispozi\ie legala expresa, se lnstituie un termen special de prescrip\ie tot de 3 ani; • preclzarea ar prezenta uti!itate practlc3 "In situatia In care legiuitorul ar modifica termenu! general de prescrip~ie extlnctiv5 1 fara i'nsa a modifica ?i normele specia!e, \inand cont de corela\ia care existii intre normele generale §i normele speciale (o norma specia!a nu podie fl modificata sau abrogata dee.at expres de o norma
Oomeniul de
-se aplicii tuturor aqlunilor personale (prin care se valorifica un drept de crean\a), cu excep\ia cazurilor in care exista termene legale speciale de prescrip\ie sau partile au convenit un alt termeri, indiferent de izvorul concret al raportului juridic obliga\ional j (act juridic sau !apt juridic stricto sensu licit sau ilicit), indusiv \n cazul pretentiilor I patrimoniale care insoiesc o ac\lune, prescriptibilii sau nu extinctiv (spre exemp/u, ' preten\iile patrimonia!e ce l"nso\esc ac\iunea 1n nulitate, actiunea l"n reduc\iune, aqiu· nea In rezolutiune sau rezi!tere etc.) 1 in masura In c<1re actlunea prin care se valorifica asemenea preten\ii are caracteru! unei ac\iuni patrimoniale >i personale; 111 spre exemplu: cererea prin care se solidta contravaloarea, proportional cu cota-parte, a fructelor naturale sau industriale 'lncasate doar de unul dlntre co~ proprietari; cererea prfn care se solicita rezolutiut1ea unul antecontract de vanzare; ac~lunea in desp.3gubire exercitata de proprietaru! fondului aservit lmpotrlva proprietarului fondului dominant (art" 620 alin" (1) Ccivj; ac\iunea In stabilirea unui termen de restituire in cazu! 1·mprumutului de consuma\ie {art. 2163 C.civ.); cererea prin care mandantul sollcit3 oblig.area mandatarului sa ii restituie bunurlie primlte de acesta din urrn8 in temeiul contractu!ul de rnandat ete,; m jurisprudenfO: intruc3t compensatiile so!icitate prin cererea de chemare Tn judecata constituie o forma de ajutor de stat ~i nu au natura juridlca a une1 creante bugetare fiscale, ln cauza nu sunt aplicabiie dispozi\iile Codului de procedura fiscal.3, ci dispozitiile de drept comun, care stabilesc termenul de 3 ani ca termen al prescrip\iei extinctive (LCCJ,, s" de conL adm" >i fisc,, dee nc 169 din 26 ianuarie
aplicare
I j
I
PRESCRIPTIA EXTINCTIVA
20J.
ffi 1-n cazul unul contr;:;ct de knprurnut nu au un terrnc:n pentru restitulreo J'mprumutului, lf'nprumut5torul c;re la !ndemfJna o
actiune prJn care puate
s-3 solidte inst:21n;el s3 s.tabi!eascZ un terrnen de rest\tuire,
doar -ca aceasta .aqiune nu este imprescriptibil3, ci trebuie formulat3 In trei .;;ini de la data 'incheierii contractuiui 1 care ar avea o -1n restituire,. nn°·-n-intibila in tre\ 'clni de !a data la care se fixase terrnenu! de restituire {LC.CJ., s. a ll-a civ., dee nr. 2004 din 24 noiembrie W\f\/v,1.scjxo). - termenul general de prescriptie este apiicabil ;;i ae!iunilor nepatrimoniale nr<>sci:-mtibile extinctiv pentru care legea nu stabile~te un termen special de prescrip\le extinc-
tiv.3; » spre exempiu, cazul actiunil ln nulitatea relativ2 a recunoa~terli copilulul [art 419 alin.
extim::tivii Terrnenu! de
extincth1J3 de 10 ani
- drepturile reaie care nu sunt declarate prin lege imprescriptibile orl nu sunt supuse altui termen de prescriptie extinctiva (art. 2518 pcL 1 Cciv.); de exemplu, actiunea confesorie prln care se apara dreptul de servltute, uz, abitatie 1 uzufruct [decl ae}iunile confesorii, cu exceptla actiunii confesorll prin care IQ
se apara uzufructul une! creante, caz In care termenul de prescriptie este de 2 ani art. 746 alin. (1) lit. e) Cciv., precum si a ac\iunii confesorii prin care se apara
dreptul de superficie, care este imprescriptibila - art 696 alin. (2) Cciv.j; , - repararea prejudiciulul moral sau material cauzat unel persoane prin ton:ura ori \ acte de barbarie sau, dupa caz, a celui cauzat prin violenta ori agresiuni sexuale comlse contra unui minor sau asupra unei persoane aflate 1n imposibilitate de a se ori de a-,i exprima vointa (art. 2518 pct. 2 Cciv.);
I apa]a-
f--------~---------t----~re~p_ararea prejudiciu_lui a~us me~iulu.~1nco~juriitor (art. 2518 p_ct. 3 Cciv,), _ - dreptul la aci;lune \ntemeiat pe un raport de asigurare sau reasigurare [art. 2519 !
; Termenul de
I eJ
j Terrnenu! de
! exHnt:tivA de unan
alln. (1) C.dv.]; - dreptul la actiune privind plata remuneratiei cuvenite intermediarilor pentru serviciile prestate in baza contractului de intermediere [art. 2519 alin. (2) Cciv.j; - termenul de prescriptie extinctiva de 2 ani aplicabil uzufructului unei crean\e 746 alin. lit_ - dreptul la actiune privltor la restituirea sumelor incasate din vanzarea bHetelor pen·· tru un spectacol care nu a mai avut loc [art. 2521 alln. (1) C.civ.J; - daca prin lege nu se dlspune altfel, se prescrie in termen de un an ~i dreptul la ac\iunea lzvorata dintr-un contract de transport de bunuri terestru, aerlan sau pe apa, Tndreptata impotriva transportatorulul [art. 2521 alin. (2) Cciv.J; • termenul de prescrip\ie este de 3 anl (termen special), atunci cand contractul de
transport a fost 1ncheiat spre a ft executat succesiv sau, dupa .caz, comblnat, cu acela~I mijloc de transport sau cu mijloace de transport diferite [art. 2521 alin_ (3) Cciv.]; - cazurile urmatorilor profesioni~ti [art. 2520 alin. (1) C.civ.]: pnolE!Sic>ni?tll din alimentatia publica sau hotelierii, pentru serviciile pe care le
I
202
PRESCRIPTIA EXTINCTIVA · - · - · ---------········-·····--····--·-······
I
2. profesorii, ihstitutorii, mae?trH ;;i
pentru lectlile date cu ora,. cu ziua sau cu
Juna; 3. medic!i, asfstentele ~i farm?1cis,ti pentru vizite, operatii s:au medic:;" rnente; 4. vanzatorii cu amanuntu1, pentru plata rnarfurilor vandute ~i a furniturilor !ivrate; 5, me~te?ugaril ~i artlzani1 1 pentru plata muncii !or; 6. avocatii, impotriva clientilor, pentru plata onorariilor si cheltuielilor. Termenul de prescrlptie se va calcu!a dln ziua ramanerii definitive a hotar.§rii sau dln aceea a ' impacarii par\ilor ori a revocarii mandatuluL 1n cazul afacerilor netermlnate, termenul de prescrip\ie este de 3 ani de !a data ult1mei presta\ii efectuate; 7. notarii publici ~i executorii judecatore~ti, in ceea ce prive~te plata sumelor ce le sunt datorate pentru actele func\iei !or. Termenul prescrip\iei se va socoti din ziua in care aceste sume au devenit exigibile; 8. inginerii, arhiteqii, geodezii, contabilii si al\i liber·profesioni~ti, pentru plata sumelor ce Ii se cuvin. Termenu! prescrlp!lei se va socoti din ziua c.3nd s-a terminat lucrarea; •in toate cazurile prevazute de art 2520 alin. (1) C.civ., continuarea lec\iilor, serviciilor 1 furnlturilor, actelor sau lucrarilor nu lntrerupe prescrip~fa pentru sume!e · 2520 alin. ' .....•,......• , ..,, ... , j . . .•••- • .:==.:~~:.;::~~.:::::::::.~::.::.i::I..:,=.::I.:~..- -..- ..- - . - -..-.--.-~---···-·-··~ -termenele enumerate mai sus sunt termene speciaie $i sunt stabilite de Codul civil; ! Termene sp1edale insti.. - termene specia!e de prescrlp\ie pot Ii lnsa instituite ~i prin alte acte normative; • spre exemplu, termenul de 6 luni previizut de art 11 alin. (1) din Legea contentuite de Codul cio>ului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, civil ~i termene pentru aqiunile prln care se solicita anu!area unui act adminlstrativ individual, a j sp•ecl;ale lnstl· unui contract administratlv, recunoa~terea dreptului pretins $i repararea pagubei I' i tulte alte cauzate; termenul de 3 ani 1 aplicabil aqiunit in revendlcarea imobilului adjudecat i acte normative 1n cadrul procedurii de u.rmarlre silita imobiliara [art. 860 alin. (2) Cproc.civ,], ______,
I I
IV. CURSUL PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE
1. Inceputul prescriptiei exlin(:tiv'e 1.1. Regula generala
inceputul prescriptiei extinctive
•· presCrip\ia lncepe
I
curgii de la data cand tituiarul dreptUIUi !a ac\iUl18 a CUflOS,CUi trebuia Sa cunoasca lui 2523 regula stabile5te doua momente alternative de la care prescrip\ia poate curga: l. un moment subiectlv, principal, constand in data la care titularul a cunoscut na?· terea dreptului la aqiune; 2, un moment obiectiv, subsid!ar, constand in data la care 1 dupa lmprejur@ri 1 titL!l~n;il sau la Sa
203 speciaia :;;\ nici p3ri;iie,
in condi~Hie artc 2515
nu au fixat un alt rnoment de la care
sa
e1<:tlnctiv&,
a
sau
fy1tJ7YH?ntul de ta care cu:rge
- prescrip\ia extinclivii 1ncepe sa curga de la data la care obligatia devine exigibila :;i debitorul trebuia astfel sa o execute [art 2524 alin. (1) C.civ.]; 'El spre exemplu; daca !ntr~un contract de van:zare nu s~a stipulat un terrnen de plata a pre~ului, atunci obligatla cun1paratorului de a plati pretul este scadentii dln
tern1enul de
chiar momentul lncheierii contrar.:tuiui, astfel ca prescrlptia extinctivti a dreptulul vanz3-torului de a pretinde plata pretului lncepe sa curga de la data inchelerii contractu!ui de v.3nzar€.
Drepturi afectate de un termen suspensiv - prescrip\ia extinctiva incepe sa curga de la implinirea termenului sau, dupa caz, de la data renuntiirli \a beneficiul termenului stabilit exc!usfv In favoarea credltorului [art. 2524 alin, (2) C.civ.J; a daca termenul este stabillt In favoarea atat a creditoru!ui, cat .?i a debitorului, re .. nun\area la termen presupune acordul ambelor par\i, iar de la data acestui acord obligatia devine exigibilii, astfel ca, Jn baza art. 2524 a!in. (1) C.civ., prestrip\ia
lncepe sa curga; ro daca termenul este stabilit exdus!vln favoarea debitorului, iar acesta renunta la beneficiul termenului, prescriptia incepe sa curgfl 1 pe ternelul art. 2523 C.civ., de !a data !a care creditorul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca faptul ca debitorui a renun1at I.a tennen.
Drepturi afectate de o conditle suspensivil - prescriptia extinctiva 'lncepe sa curgll de la data cand s-a l'ndep!lnit condi\ia
[art. 2524 alin. (3) C.civ.J; pentru ipoteza In care conditia suspensiv3 a fost stipulata exclusiv 'in interesiJl ur,eia dlntre pi3rti, iar aceasta renunta la condftie, astfel lnc§t, potrivlt art 1406 C.clv., obligatia devine simp!a, prescrip\ia !ncepe sa de la data renuntZirii creditorulul la condit!e sau, dupa caz, de la data la care creditoru! a cunoscut ori trebuia c~!:ioasca 1mprejurarea ca debitor~! a renunta~Ja conditia suspef!.~ivD:, ~-' !!}
i
l
sa
Ipoteza art•vtitlui la Momentulde ia care curge termenul de
acif:iu1~ea
1. In ipoteza dreptului la ac\iune pentru restituirea presta\ii!or facute in rP1CYJc•11" act anulat ori desfiintat pentru rezolu\iune sau alta cauza de ineficacitate, lncepe sa curga (art. 2525 C.civ.): de la data ramanerii a hotararn orl
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - --
-----
204
PHESCHIPT1A EXTlNCTIVA . ·······--··----- ... - - - · - - - - - · · - - - - - .. -----···--------··--· h) de la data la care declaratia de rezolut!une sau rezliiere a devenit lrevocabi!3; v desigur ca aceasta regu\;3 nu vizeaza cazuri:e 'in care actiunea 1n rcstituirea presta~iei
are ca:racterul unei actiuoi reale Jmprescriptlbi!e extlnctiv; prescrip~ia !ncepe de la data acordului
sa
2. pentru situatia nulit3tilor amiablie 1
Lf'il':!'l!'.''1":"1..'care acestea au constat:at sau dedarat
- prescrip\ia dreptuiui la actiune lncepe sa curga de la data la care fiecare prestatie devlne exiglbi13; -daca prestatii!e alct!ltu!esc un tot unitar, prescrlptia lncepe sa curgii de la data la care ultima devine 2526 - pr!ma ipoteza are ln vedere prestatiile succesive cu caracter individual) cum este cazul dobilnzilor; - cea de-a doua ipotezil se refera la prestaliile succesive care alcatuiesc, potrivit legii un tot cum este cazul 1n rate.
Mnmentul de '.;:; tare :i::urge terrner~u~
d<:
Precizare
1.2,4. lpoteza dreptului MomentuidE
la care curge termerml de Precizare
ac{:t~!.nea fn mirte,ria
asiguriirilor contractuale
cazul asigurilrii contractuaie, prescrip\ia 1ncepe sa curga de la expirarea nelor prevazute de lege ori stabilite de par\i pentru plata primei de asigurare, pectiv pentru plata indemniza\iei sau, dupa caz, a despagubirilor datorate de rat or 2527 - reguia vizeaza doar raporturile dintre contractante (asigurator •' / iar nu ~; raporturile dintre o parte contractanta tefie persoane ce ar raspunde de
'i
1.2.5. Ipoteza dreptului lltcctta ~i cazuri
! rvlorrientui
repararea
printr-o faptii
tare -cu1gt" terrnenul d-e-
-· prescrip\ia extinctiva a at\iunii in repararea unei pagube care a fost cauzata printr-o fapta ilicita 1ncepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca atat paguba, c:lt ,1i pe eel care raspunde de ea [art 2528 alin. (1) C.civ.J;
tazu! ac1iu•1ii
ta de producerea acestela surrt doua eiemente distincte care trebuie sa fie inde-
m
jurisprudentii: cunoa;;terea pagubei
~i
cunoa?terea persoanei care se face vinova-
plinite cumu!atlv pentru a determina curgerea termenului de prescriptle; ca atare,
repararea pa-
In situatia ln care prin hotariire definltlva a instantel penale persoa-na tr1misa in , , It
, 1
judecata pentru savar$irea infraq:iunHor de vatamare din culp.3, distrugere din culpa ?i omislunea de a raporta imediat orice accident major, daca a fost de natura , sa puna In pericol viata sau sanatatea u1T1ana, animala sau vegetala, a fost achitata, I' neput8ndu~se stabi!i vinovi3tia sa in producerea exp!ozlei, invocata ca fapt cau2ator r de prejudicii, nu se poate considera c<\i data la care persoanele vatamate s-au con· stituit p3rti civile In dosarul penal reprezlnta momentul la care au cunoscut ~i pe
L ___cel responsabil de producerea prej[Jdiciului; In acest caz, _termenul de prescrip\ie a
i
j
dreptu!ui material la act!unea lr: potrlvft dreptului comun nu a 1ncernff s2 anterior date! la care, prin hotarare defin!tiva, au luat cuno;;tint8 de lmprejurarea ca incu!patu! nu este autorul faptel ilidt0 s,
dee
847 din 19 mai
1. n1ornentu! sublectiv al cunoa~tern ~i a ce!ui care ce poate fi stabilit prin orke mijloc de proba, propus fie de ciitre ''":la11121nt, fie de c&tre p<3rtltul care pretinde
ca a ope rat prescrip!ia extinct1v~j);
2. momentul obiectiv urrneaza a fi deterrninat de instanta) a! datei la care bitul trebuia sa cunoasca aceste elemente; regula In discu\le se aplidi pentru repararea prejudkiului cauzat printr-o fapta ilicita, indiferent ca este vorba de raspundere civila delictuala sau de raspundere civila contractual lntruc.3t textu~ de lege nu face vreo d"1stlnctle In acest sens, evident, In In care nu exlsta alte reguia se aplica in mod corespunzator 1n cazul aqiunii 1n restituire ·;ntemeiate pe fara justa cauza, pe plata nedatorata sau pe gestiunea de alaceri [art. 2528 alin. {2) C.clv.J; 111 de exemplu, Jn cazul actiunif 7ntemeiate pe imb.ogffitlrea f3r3 justa cauza, prescrip~ia incepe sa curg3 de la data la care eel care mic~orat patrimonlul a
a,
Cazuri asimllate
cunoscut sau trebula sa cunoasca atat faptul m.8ririi artui patrimoniu.. cat §i pe eel care a beneficiat de aceasta rni!!rire; a jurisprudent6: pentru aqiunile izvor§nd din tmbog3tlfea f;3ra just temei1 termenul de prescriptie incepe sa curg.3 de la un rnoment sublectlv, respectiv din momentul In care eel care ~l-a mic5orat patrimoniul a cunoscut s<Ju trebuia
sa
cunoasca atat faptul m3rirll altui patrimoniu, cat ~I pe eel care a beneflciat de aceasta marire ~i lmpotriva caruia se indreapta cu actiunea 1n restltuire; de aitfel, in cazul acestor actiunl, termenul prescrip1iei nu poate lncepe sJ curg<1l de la un n1oment oblectiv1 ca de exemp!u momentul savar?irli faptel, care, In spe!2, este considerat ca fl ind eel a! finaH2<3rii lucr3rllor de construire, lgienizare ~i amenajare a imobHulul, c.3ci, la aceasta data, rec!aman~ll avand posesia !ntregulul imobli, toate lucrarile de imbunatil\iri efectuate le-au profitat din plin. Momentul la care reclamantii au cunoscut paguba incercatEl, $i anume fa ptul ca Ii ska mic~orat patrlmoniu! prin efectuarea Jucrarilor de 1mbunatZ!tiri asupra unor spa\ii din imobil, este eel la care au cunoscut ca ace!e spatii au fost restitulte In nature paratuh.iL respectiv 1.a data ramanerli definitive a hotararii judecatore;;ti de retrocedare. f'.Aomentul na~·· terH dreptului la actiune al redarnantilor es:te momentul cunoa?terii proprietarului ptlrtilor de imobil restituite care} in acela.?i timp, este ?i benefidarul respectiveior lucrari s. I din 21
1.2.6. lpoteza dreptului la acj:iu11ea MomentiAl de la tare .;::urg£ termenu~ de
relativa invocata de termenul de prescriptie lncepe
partea interesatil
sa curga:
in caz de violen\a, din ziua cand a incetat vloien\a (art. 2529 alin. (1) lit. a) Cciv.];
1n cazul
din ziua cand a fest
2529 aiin.
206
PRESCB!VfJA
c) In caz de eroare orl in celelalte cazurl de anulare (lipsa discernam3ntulul, capacittltii de exercitiu a persoanei fizk:e etc.}, din ziua cand eel 1ndrept3tlt, repre- i zentantui sau legal ori eel chem.at de lege sa ·n sau sa ll autorizeze actele ; a cunoscut cauza anu!arii, !nsa nu rnai tarziu de lmp!inirea a 18 Junl din ziua incheierii actului juridic [art 2529 al in. (1) lit. c) IB terrnenu! de 18 !:uni este un termen legal In care se prezuma ca trebuie sa fie cunoscut<J cauza de anu!are ;;1, daca nu va fi cunoscuta 1 la momentul lrnplinirii
sa
acestui terrnen va lncepe curgti prescriptia extinctiv8; c de exemplu, sa presupunem di, la data de 3 octombrie 2016, Primus, aflandu-se 'intr-o eroare esential.3, cumpara un bun de la Secundus. Daca Primus a descoperit ca a avut o fals.8 reprezentare la !ncheierea acestul contract de v3nzare la data de 5 septembrie 2017 (deci 1nauntrul termenului de 18 luni de la data lncheierii con· tractului}, atunci de la aceast
sa
C.civ.j; e) de la alte momente decat cele prevazute de art 2529 C.civ., In cazurile In care prin norme speciale se stabile>te astfel: a spre exemp!u: 1n cazul actiunii In anularea cas.atoriei, p.rescrip~ia curge de la momente dilerite In functie de cauza de anulare [art. 301 alin. (2) ~i (3) C.civ.]; In cazul
casatorie'j lnche1ate lntre tutore ji persoana mlnorfi aflat3 sub tute!a
Sa;
de la data
incheierii casatoriei [art 301 alin. (4) C.civ.]; termenul de prescriptie de 6 !uni pentru aqlunea 'Jn declararea nulitB:~ii relative a adoptiel incepe sa curg2 de la des~ coperirea erorii sau a dotului ori de la data !ncet§rii vio!entel, dar nu mai tflrziu de 2 ani de la 1ncheierea adoptiei [art. 479 aiin. (2) C.civ.]; termenul general de prescrip-
11e de 3 ani pentru actiunea In anularea dispozltiei testamentare prin care mo~te" nltorH !egali au fost dezmo~teniti turge de la data la care eel dezn1o~teniti au luat cuno~tinta de dispozitia testamentara prin care au fost 1nl&turati de la mo$tenlre, dar nu mai devreme de data deschiderii mo9tenirii (art 1076 C.civ.); dreptul la aci;iunea in anularea acceptarii sau renun13.rii la mo;;tenire se prescrie In termen de 6 Iuni, calcula.t Jn caz de violenta de la lncet:area acesteio, iar in celelalte cazuri din momentul in care titularul dreptu!ui la ac1;iune a cunoscut cauza de nulitate relativa (art 1124 C.civ.) etc.; Pll corespunz3.tor reglementarii anterioare, se admitea ca regula prevazut8 de fostu1 art. 9 din Decretu1 nr. 167/1958, care era asemEin.3tor, nu Jnsa identlc cu actualul art. 2529 alin. (1) C.civ., nu se aplica 1n cazul aqiunii in anularea unui legat,
apreciindu-se ca prescriptia lncepe sa curga de la data deschideri! succesiuniL In lipsa unui text de lege expres1 consideram preferabi!3 o a!t3 so!u!ie, In sensu! de a se ap!ica regu!a speciala stabilita de lege pentru aqiunea in anularea actului juridic lnsa cu o derogare, const§nd ln aceea ca termenul subiectiv de 18 luni sa se calculeze nu de la data Jncheierii actului, ci de la data deschiderii succesiunii; 1
• In s1stemul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile on'1uare mod abuziv in perioada 6 martie 1945 • 22 decembrie 1989, indiferent de cauza nulltate sau termenul de extlnctiv3: a
PRESCHlPJIA EXTiNCTIVft,
potrlvlt art, 45 alln, data de 14 februarie 2001,
de !a data
ln vigoan~ a acestei
2D/
adic:J oe la
Nuiitate© reia'dv8 invocata tie ~in
cazurlle in care nulit;::1tea relativa poate fl invoc2t;3 de o tert3 nersc,anil. rnresicrin
\ia 1ncepe sa daca prin cut cauzei de nu!itatc
nu se altfel, de la data cand tertul a cunos2529 alin. {2) ~ spre exemptu: prin lncheierea unui contract de vanzatt~ po.ate fl lnc:tlkat de preemptiune al unei terte persoane fart. 629 alln. (2) C,cl\1,}, iar1 u.neori, prln norrne speciaie, 1nc'3!c.area dreptu!ui de preemptlune se sanctloneaz.3 cu nulitatea re!ativa; 1:1 'fn a-ceasta ipotezB nu i'§i mai g3:se?te apllcare terrnenu! de 18 luni la care se afin. !it. C.civ.
Mom;:intul
de ta care curge te<mem.il de
dreptului la actJune izvorat dln transmlterea unor bunuri sau ex•eCL>Ld1rea unor lucr8ri, cu vicii aparente, In cazurf!e in care legea sau contractul oblig<'i la garan\ie ,; pentru asemenea vicii, 1ncepe sa curga de la data: 1. predadi sau receptiei finale a bunului ori a lucrarii (moment obiectiv principal); sau 2. 1mplinirii termenului prevazut de lege ori stabiiit prln procesul-verbal de constatare a viciilor, pentru inlaturarea de catre debitor a viciilor constatate (mom
Precizad
peri:t_, fara cuno>tin\e speciale, printr-o verific_are normalaJart. 2530,,<J~.n. (2) C.civ.J:~!' - o regula similara este inscrisa in art. 1880 alin. (1) C.civ. in materia contractului de . antreprlza pentru lucrari de construC1;ii, potrivit caruia prescrip\la dreptului la actiune i pentru vidi aparente incepe sa curga de la data recep\iei finale sau, dupa caz, a ' ' ; implinirii termenului acordat antreprenorului prin prncesul-verbal de recep;ie finala, ;
pentru lnlaturarea v!ciilor constatate; - in cazul In care, potrivlt unei dispozitli speciale sau vointei pflrtHor, vlciile aparente trebuiau denuntate, sub sanctiunea dec.?.derii,
lntr~un
anumit termen, nerespectarea
"''"""'" atrage insa,i pierderea dreptului de garantie, nemaipunandu-se problema
- prescrip\ia incepe sa curga de la data descoperirii viciilor, lnsa eel mai tarziu de
aceste vlcii. - daca prin lege nu se prevede prescrip\ia dreptului la actiune pentru viciile ascunse1ncepe sa curga [art. 2531 ailn. (1) ~i (2) C.civ.j: 1. in cazul bunului transmis sau al unei lucrari executate, alta decat o construqie, de la la data ori finale a bunului sau a 'in
208
PRESCRIPJIA l'Xf!NCl IVA afara cazuh1! 1n care viciul a fost descoperit rnal !nalnte; cZlnd prescriptia va :;a curga de la data descoperiril; 2. In cazu! unei constructii, de la lmpltnirea a 3 an~ de !a data pred.2rii sau rec:eptiei
finale a constructiei 1 afar§ numai daca vlciul a fost descoperlt mai !nalnte, c8nd pressa curga de la data descoperirii; 3. pentru executarea unor lucrar1 curente la un bun transmis sau a lucrare exensrn:ca, a!ta dec§t o construc\ie 1 terrnenuf este de o luna, iar Jn cazul unei construc~ii este de criptia va fncepe
3 luni; ~ dlspozitiile art 2531 Cciv. alin. (1)
>i
(2) se aplidi >i in cazul lipsei calitatHor
convenlte ori al lipsurilor cantitative 1 lns.3 numai daca orlcare d!ntre aceste !lpsuri nu puteau fi descoperite, fi'ira cuno~linie speciale, printr-o verificare normala [art. 2531 alin. (3) C.civ.]; - dispozltiile art 2531 C.civ. se aplidi ~i In cazul produselor pentru care s-a prevazut un termen de valabi!itate, ca ~i 1n cazuri!e bunurilor sau lucrarilor pentru care exista termen de
Precb:iiri
bun a
2531 alin.
de mai sus stabile~te doua momente alternative de la care poate 1ncepe sa curga prescl'iptia:
1. un moment subiectiv, constand in data descoperirii viciilor (acest moment urmeaza a Ii dovedit prin once mijloc de proba); 2. un moment obiectiv, constand in data expirarii termenului de garan\ie (pentru cazul in care partea nu a descoperit viciul ascuns 1·nauntrul termenului de garantie); - termenele prevazute 1n art. 2531 C.civ. sunt termene de garantie lnauntrul carora
sa
se iveasca [art. 2531 alin. (4) C.civ.j; viciile trebuie, ln toate cazurile, - daca insa viciile ascunse nu au aparut inauntrul termenului de garantie, atunci obligatia de garantie se stinge in momentul expirarii termenului de garantie, astlel indit nu se va mai pune problema inceputului prescrlp\iei ac\iunii in raspundere, chiar >i atunci ci:l:nd 1 dupa acest moment, s-ar ivf vicii1e respective; - termenele de garantie prevazute de art. 2531 C.civ. au caracter subsidiar >i general,
'In sensui ca expirarea lor marcheaza momentul la care eel mai tarziu poate 1ncepe sa curga prescrip\ia extinctiva, numai daca, fr\ cazul concret, nu l>i gase,te aplicare un termen special de garantie, indiferent ca acesta ar fi legal sau conventional (art. 2531 alin. (5) C.civ.]; re spre exemp!u, art 30 din Legea nr. 10/1995 privind ca!itatea In cons.truqii1 republicata, prevede doua termene spedale de garantie, ~i anume un termen determlnat (10 anl de la receptla lucri3rii) pentru viciile ascunse obi~nuite, precum ~! un
termen nedeterminat ldurata de existenta a construqiei} pentru viciile structurii de rezistenta rezultate din nerespectarea normelor de proiectare ~i de executie in la data reaHz:irii ei.
cazui aqiunii prin care se solicita restituirea darurilor prirnite in conslderarea logodnei sau, pe durata acesteia, Jn considerarea casatoriei (art. 268 C.civ.), cat In exercitata
PRESC.R1P"flA EXT!NCTlVi\
209
termenui de prescrlptie extlnctlv2 de un an de 270 - tennenul de extinctiv8 de un an apHcabil revocatorH exerc\tat12 de cred!torii prejudk:iat1 prin schimbarez sau lichidarea regimu!ui inatrimonlal Yncepe sii curg3 la data la care au fost '!ndepHnite forma!itatlle de publicltate sau1 caz, de cfind au !uat cuno~tint3 1nai lnainte de aceste lrnprejurari pe altd ca!e 369 alin. (3) C.civ.]; - ln cazu! actiuni\ In stabillrea rnaternit5tii, pentru ipoteza ln care copi!u! a decedat . lnainte de a introduce actlunea, mo~tenitorii sai o introduce In terrnenul de i prescriptie ext!nctiv.3 de un an care !ncepe sa curga de la data decesu!ui acestuia ' abuziv (art 269
[art. 423 alin. (5) C.civ.); rno,tenitoril copilu!ui pot introduce ac\iunea In stabilirea patemita\ii, pentru ipoteza in care copilul a decedat 1nainte de a introduce ac\iunea, 1n termenul de prescrip\ie extinctiva de un an care 1ncepe sa curga de la data decesului acestuia [art. 427 alin. (2) !ii art. 423 alin. (5) C.civ.];
- Jn cazul actiunli In despiilgubire exercitate de tTiama copilului !mpotriva pretinsului tata pentru plata a jumatate din cheltuieiile nao;terii, ale lehuziei §I cele efectuate cu 1ntretir.erea ei In timpul sarclnH :}i in perioada de lehuzie1 termenuf de prescr!ptie extinctiva de 3 ani 1ncepe sii curga de la na;;terea copilului [art 428 aiin. (3) C.civ.j; - 1n privin\a aqiunii 1n tagada patemitat!i exercitate de cat re sotul mamei, termenul de prescrip\ie de 3 ani incepe sa curga fie de la data la care so\ul a cunoscut ca este prezumat tata al copilului, fie de la 0 data ulterioara, cand a aflat ca prezum\ia nu corespunde realita\ii [art. 430 alin. (1) C.civ.]; - in ipoteza ac\iunii in tagada paternita\ii pornlte de catre mama, terrnenul de prescrip\ie de 3 ani ·;ncepe sa curga de la data na;;terii copilului [art. 431 alin. (1) C.civ.]; - ac\iunea 1n tagada paternita\ii exercitata fie de mo;;tenitorii so\ului marnei, fie de cti!tre mo~tenitorii marneC ln cazul In care ace~tia au decedat lnainte de lmplinirea termenului de prescrip\ie de 3 ani, se prescrie 1n termen de un an de la data decesului [art. 430 alin, (3) ~i art. 431 alin. (2) C.civ.]; - aqiunea 1n tagada paternitajii formulata de mo,tenitorii tataiui biologic este supusa unui termen de prescripJie de un an care 1ncepe sa curga de !a data decesului [art. 432 alin. (2) teza a 11-a C.civ.]; - pentru actiunea in t<3gada paternltatii exercltata de rno~tenltorii copilului, In cazul In care acesta a decedat lnalnte de a introduce actiunea, termenul de prescrlptie de un an incepe sa curgi! de la data decesului [art. 433 alin. (3) ,; art. 423 alin. (5) C.civ.]; In cazu1 actiunii ln revendlcare pentru avu!siune, termenul de prescriptie de un an incepe sa curga de ia data ia care por1iunea de rnal din teren este smulsa ei alipita la : terenul altui proprietar riveran (art, 572 C.civ.); j - pentru actiunea in revendicarea animaleior domestice ratacite pe terenul aitula, termenul de prescrip\ie de 30 de zile rncepe sa curga de la data dedaro\iel 1acute la ; primarie de catre proprietarul terenului [art. 576 alin. (1) C.civ.]; , prescrip\ia extinctlva a ac\iunii Jn despagubire exercitate de proprietarul fonduiui ! aserv!t !mpotriva proprletarulul fonduiui dominant lncepe sa curga din momentul
I
' statJilirii <Jr:eRt~lui de trecei:e iart.fi,:Zll_alin. {1) C.dv,J; ____ ,,
..__,,_ _ _ _ J
210
PRESCJ~IPTlA EXTlNCT1VA
r --
cazul actiunii posesorii, terrnenul de prescrlptle de un an !ricepe s8 curga de la i tulburarii sau deposedarii 951 alin. {1) C.civ.]; ; ipoteza actiunil !n revocarea don.atiel pentru ingratitudlne, termenul de prescrip-
l tie de un an !ncepe sa curga din ziua In care donatorul a ~tiut ca donatarul a savar~it i de ingratitudine [art. 1024 a!in. (l) C.civ.], iar daca donatorul a decedat farii sa fi cunoscut cauza de revocare, rnoqtenitoril acestuia pct introduce ac\iunea Jn revocare in termen de un an de la data decesului [arL 1024 aiin. (3) C.civ.];
- in cazu! aqiunii de revocare a donatiei pentru neexecutarea sarcinii, terrnenul de prescrip\ie de 3 ani incepe sa curga de la data la care sarcina trebuia executata [art. 1027 alin. (3) C.civ.]; - terrnenul de prescriptie de un an pentru ac\iunea in despiigubire in cazul revocarii fiirii justa cauza a prornisiunii publlce de recompensa incepe curga de la data pu-
sa
blicarii revocarii [art. 1329 alin. (4) C.civ.J; - terrnenu! de prescrip\ie de un an 1n cazul ac\iunii revocatorii incepe sii curgii de la . data la care credltorul a cunoscut sau trebula sa cunoasca prejudiciul ce rezultii din actul atacat, dadl prln norrne speciale nu se prevede altfel (art. 1564 C.civ.); .
I, - in cazul aqiunii prin care se solicita pronun\area unei hotarari care sa \Ina loc de I contract, termenul de prescriptie de 6 luni curge de la data la care contractul trebuia incheiat [art. 1669 aHn. (2) C.civ.]; - cu exceptia nulita\ii pentru obiectul iliclt al societa\ii, care poate fi ceruta oricand, pentru aqiunea in constatarea sau in declararea nulita\ii socleta\ii, termenul de prescrip\ie de 3 ani curge de la data lncheierii contractului [art. 1933 alin. (3) C.clv.]; - dreptul la ac\iunea In repararea prejudiciului cauzat prln declararea sau, dupa caz, i
constatarea nuHtatii
societa~ii
se prescrie In termen de 3 ani, care tncepe sa curga de
la data rarnanerli definitive a hotararii judecatoreiti de declarare sau constatare a nulita\ii. Dispari\ia cauzei de nulitate sau regularizarea societa\li nu impiedica exercitarea dreptului la ac\iune in despagubiri pentru repararea prejudiciului suferit prin interven\la nulita\ii, dreptul la actiune, fiind supus prescrip\iei, se prescrie in termen de 3 ani din ziua in care nulitatea a fost acoperita {art. 1936 C.civ.); - dreptul la aqiune izvorand din contractul de expedi\ie se prescrie In termen de un an socotit din ziua predarii bunurilor la locul de destina\ie sau din ziua in care ar fi trebuit sa se faca predarea lor, cu excep\ia dreptului la ac\iunea referitoare la transporturile care lncep sau se tennlna In afara Europei, care se prescrle In termen de 18 luni (art. 2071 C.civ.); - termenul general de prescrip\ie extinctiva de 3 ani pentru ac\iunea in stabilirea de
: catre instanta a unui termen de restitufre In cazui lmprumutuluf de consumatie
! 1ncepe sa curga de la data 1ncheierii contractului (art. 2163 C.civ,);
[ - !n materia contractului de cont curent, termenul de prescrip\ie de un an pentru ac~iunea
prin care se sollclt:ll rectificarea erorilor de calcul, facute cu ocazia stabilirll
soldului, a omisiunilor, a inscrieriior duble ~i altora asemenea incepe sa curga de la data cornunicarii extrasului de cont cu rent 2182 C.civ.); - pentru contractul de cont bancar curent, dreptul la ac\iunea Jn restituirea soldului creditor rezultat la inchiderea contului curent se
1n termen de 5 ani de la
!
PRESCRWflA EXTINCTIVA
211
data 1nc:hiderii r.ontului curent. cazui Jn care contul curen-t .a fost lnchis lnstitu\iei de credit, termenul de prescrlp\ie se calculeazii de la data la cnre titularut
sau, du pa caz, flecare cotltular a\ contulu! a fost notificat 1n acest sens prlr1 scrisoare recomand_ata cu confirmare de
la ultimul domidliu s.ziu sediu adus la
cuno§tinta instltu\lei de credit (art. 2190 C.clv.);
In cazul imobiielor care sunt lnscrise fr1 cartea funciara de catre executorul lud!ecl· toresc 1-n vederea unniiririi sl!ite, prescrlptla extlnctiv3 a Jn revendicarea imobllu!ui ce a forrnat oblectul urrnaririi silite iinobiliare (sau a actiunii confesorii prin care se pretinde un dezmembramant al dreptului de proprietate asupra acestul lmobil orl chiar al ac\iunii persor.ale prin care se invod\ un drept de folosin\a asupra imobilului respectiv) incepe sa curga de la data 1nscrierii actului de adjudecare In cartea funciara [art. 860 a!in. (21 C.proc.civ.J, cu mentiunea in rnateria urmaririi imobiliare, pentru imob!iele !nscrise In cartea funclara anterior Tnceperii urm<3rirli silite, orice actiune cu efect de evfcttune, totala sau partiala, impotrlva adjudecaeste definitiv stinsa
860 alin.
Suspendarea p.rescriptiei extinctive No\iune. Justifkare - acea modificare a cursului prescrlptiei extinctive care consta in oprirea de curgerii termenului de prescrlp\ie, pe timpul cat dureaza sltua\iile, limltatlv prevazute de iege sau stabilite de pafii in limitele ~i condi\ille prevazute de lege, care 11 pun pe la 1n de a
PrecJziri
- cauzele de suspendare sunt legale, limitativ prevazute de lege ~i produc efecte de drept (ope legis); -1n conditille art. 2515 C.civ., par[ile care au capacitatea deplina de exercl\iu pot lnsa, prin acord expres, sa modifice con\inutul cauzelor legale de suspendare, tara 1nsa a le putea suprlma; fac excep\ie drepturiie la ac\iune de care par\ile nu pot sa dispuna si actiunile derivate din contractele de adeziune, din contractele de asigurare '' din contractele supuse legislatiei prlvind protectia consumatoru!ui; pentru a intervenl suspendarea, este necesar ca lmprejurarile care constituie cauze de suspendare sa apara 1n timp ce prescriptla extlnctiva este in curs; daca aceste lmprejurari lntervin mai inainte de inceperea cursului prescriptiei extinctive, efectul va fi de amanare a inceputului prescrip\iei extinctive {prescriptia nu 1ncepe sa curga),
iar nu de suspendare, ceea ce lnseamna
ca
nu se va produce efectul special al
212
PRESCRIPTIA EXTiNCTIVA
prescr!p~ta ext!nctiv3 nu curge: 1. Jntre soti, cat tirnp dureazii ciisfJtoria J;i nu sunt separaf,f 111 fapt (art. 2532 pct. 1
C.civ.); Ill este necesar ca raportul jurldic, av3nd in continut dreptul prescriptibli1 sa se nasca inainte de lncheierea casatoriei (daca se na~te In timpu! casatoriel va fi vorba despre 0 amanare a I11ceputu!ul cursului prescriptiei), Jar termenul de prescrip1ie sa nu se fl lmplinit anterior lnchelerii casatoriei;
• aceasta cauza de suspendare nu se poate ap!ica, prin analogie, raporturHor dintre partenerii de viat3;
2. lntre piirint;i, tutore sau curator ~i cei /ipsit;i de capacitate de exercit;iu sau cu capacitate de exercitlu restrGnsii ori fntre curatori $i cei pe care 1i reprezinti1 cOt tlmp dureaza ocrotirea !ji socotelile nu au fast date !ji aprobate (art. 2532 pct 2 Cciv.); 3. lntre orice persoanii care, in temeiul legii, al unei hotarari judecatore>ti sau ai unui act juridic, administreaza bunurile altora !ji cei ale ciiror bunuri sunt astfei administrate, cat timp administrarea nu a incetat !ji socotelile nu au fost date ;;i oprobate (art. 2532 pct 3 Cciv.); 1
!Q spre exemplu: In materia mandatului, a gestiunii de afaceri, In materia contractului de depozit; 4. in cazul celui /ipsit de capacitate de exercitiu sou cu capacitate de exercitiu restrilnsa, timp nu are reprezentant sou ocrotitor /ego/, in afara de cazurile in care exista o dispozi\ie legala contraril {art. 2532 pcL 4 C.civ.); = de exemplu, aceasta cauza de suspendare nu se aplica in cazuf cererli de evic~ \iune, totala sau par\ialil, privind imobilul adjudecat in cadrul procedurH de urmarire silita imobiliara, deoarece art. 860 alin. (2) Cproc.clv. instituie o derogare de !a dreptul comun, prevazand ca ,,prescriptia curge ~i !mpotrlva m!norilor 5i persoa~ nelor puse sub interdic\ie judeciltoreasca";
cat
5. cat timp debitorul, In mod de!iberat, ascunde creditorului existenja datoriei sau exigibilitatea acesteio (art 2532 pct 5 C.civ.); s spre exemplu: debitorul sustrage titlu! constatator a! crean!;e! care a fost transmis3 prin mo~tenlrea de pe urma creditoru!ui;
6. pe fntreaga durat6 a negocierilor purtate in scopul rezolvarii pe ca/e amiabi!a a
neintelegerilor dintre par\i, insa numai daca ocestea au fost tinute in ultimele 6 /uni inainte de expirorea termenului de prescriptie (art. 2532 pcL 6 C.civ.); 7. 'in cazul In care eel indreptiltit la octiune trebuie sau poate. potrivit legii sau contractuiui, sii foioseascii o anumitii procedurii prea/abi/6, cum sunt reclama\ia administratlvi'i, !ncercarea de lmpacare sau a!te!e asemenea, c6t timp nu a cunoscut ;i nici nu trebuia sa cunoasca rezultatul acelei proceduri, insil nu mai mult de 3 /uni de la declan!jarea procedurii, dacii prin lege sau contract nu s-a stabilit un alt termen (art. 2532 pct. 7 Cciv.); • dispozi\iile art. 2532 pct 6
>i 7 Cciv. privitoare la suspendarea
I
, cursului prescrip- :
tiei se ap!ica ~i In cazul p~escriptiilor -lncepute lnai~_~e de lr:!rarea lf! vlgoare a !
EXT!NCTIVA
213
-- --------- •• •• --------------·•WWW________ _ Codulul clvH, din urrna data
Jmpre-jur3rile care atr;;;g suspendarea s-au produs 203 din Legea nr. 71/2011);
S. fr; cazul Jn care tifularuJ dreptului sau eel
can:~
{-a fnciiicat
.a-ceast8
parte din fortele
armate ale Rorniiniei, c6t timp acesteo se af/Q ?n stare de mobiltzare sau de rGzhoi; sunt avute 1-n vedere ~i persoane-fe civil€ care se g5sesc fr1 armate pentru ratiuni de servfciu impuse de necesitatile riizboiuiul (art, 2532 pct, 8 C.civ,}; 9. In cazu! Tn c;ire ce! impotriva c.3ruia curge sau ar urrna curg3 prescrlptia este !mpiedicat de Un Caz de for}6 major{; s3 faca acte de 1ntrerupere, c3t t!mp nu a 1ncetat aceast8 lmpiedicare; forta majora, cand este ternporara. nu constituic o cauza de suspendare a prescripiiei decal dad survine In ultimele 6 luni inainte de expirarea termenului de prescriptie (art. 2532 pct. 9 C.civ.); il1l jurisprudentO: momentui !nceperii prescriptiei In cazul actiunli in r2spundere civlla detictual2 este r11arcat de data la care p3gubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca atat paguba, cat ;;J pe eel care raspunde de ea 1 In speta> acest moment av.3nd Joe la data preJuarH abuzive, de c3tre stat a bunurilor din patrimoniul reclamantelor; lnsa, lntruc.3t pilna Jn anul 1990 nu era posibilfl 1 In mod obiectiv, formularea actlunii, data fiind natura regimului politic de pana la acel moment, existenta regimului politic comunist fiind aslmllablla unel cauze de fort.a rnaJora,
sa
susceptfbHa de a suspenda cursu1 prescriptlei extinctive, pentru pretentiile aferente
perioadei anterioare anului 1990, prescriptia a lnceput sa curga in anul 1990 s, I dee. nr. 1705 din 31
2.2.2. Cauze speciale de suspe11dare a cursului prescripfiei extinctive -prescrip\ia nu curge: j 1. contra creditorilor defunctului in privinta creantelor pe care acqtia le au asupra j mo$tenirii cat timp aceasta nu a fost acceptata de catre succesibili ori, Jn lipsa acceptarii, cilt limp nu a fost numit un curator care sa ii reprezinte [art 2533 alin. (1) C.civ.]; contra mo~tenitorilor defunctu/ui cat timp ace>tia nu au acceptat mo,tenirea ori nu 2. 1 ; a fost numit un curator care sa Ii reprezinte [art. 2533 alin. (2) C.civ.l; ' 3. contra mo$tenitori/or, ih privin\a crean\elor pe care ace>tia le au asupra mo,tenirii, de la data acceptarii mo'itenirii ,; piina la data lichidarii ei [art. 2533 aiin. {3) C.civ.]; - in cazul dreptului la actiunea !n ti3gada paternita~ii de c2tre sotul mamei, termenul de prescriptie nu curge 1mpotnva sotului pus sub interdic\ie judecatoreasca pe intervalul de limp situat 1ntre punerea sub interdiclie 'ii ridicarea interdic\iei, indiferent daca acesta are sau nu tutore !art 430 aiin. (2) C.civ.]; - In materla acces!unii imobiliare artific!ale, prescriptfa actlunii autorulul lucr2irii ! vind plata indemniza\iei nu curge cat timp el este lasat de proprietar sa de\ina imoi bilul (art. 591 C.civ.); prescrip\ia actiunii pnn care proprietarul terenului solicita obligarea superficiarului , care a modificat structura construc\iei la repunerea in situatia anterioara este suspendata pana la expirarea duratei superficiei [art. 695 alin. (3) C.civ.]; ! - prescriptia aqiunii in raspundere pentru !inerea defectuoasa a cartii funciare este i suspendata prin exercitarea actiunilor >i cililor de atac prevazute de lege pentru inla-JI ----~~-~--------u_urarea _efectelor faptei pagubit()are f
I 1,
I
-
21~
PRESCRIPTlA EXTiNCTIVA - prescrip1ia dreptului la actiune cu privire la repararea prejudic!ulul cauzat prin v5ti3-
marea integrita~H corporale sau a sanat.3tii orl prin decesu! unei persoane este sus~ pendata pdn3 la stabilirea penslei s.au -a ajutoarelor ce s-ar cuvenl, ln cqdrui la 1395 rarilor cc~:c"":.:c:.. .. ~~~ .. ~~·······-~·~~ .. ~J
2.3. Efe(:tele suspe11rda1ii pJres<:riptiei
, Efoctui
- pe durata cauzei de suspendare, efectul consta in oprirea cursului prescrip\lei extinctive, deci intervalul de timp situat intre momentul apari\iei cauzei de suspendare -;;i momentui lncet3rii cauzei de suspendare nu va intra In calculul termenului de prescriptie extlnctlvi3; suspendarea nu are lnsa caracter judiciar, nu trebuie pronuntata de organul de jurisdic\ie, efectele ei se produc de drept; - de la data cand cauza de suspendare a incetat, prescriplia 1!ii reia cursul, soco· tindu·se pe.ntru 1mplinlrea termenuiui $1 timpul scurs inainte de suspendare Iart. 2534 alin. (1) C.c1v.]; - practic, daca a operat o cauza de suspendare a cursului prescrip\iei extinctive, determinarea momentului pana la care poate fi declan!jata aqiunea se face prin adaugarea ia durata termenului de prescrip\ie aplicabil ln spe\a, socotit de la data la care prescrip\ia extinctivii a 1nceput curga, a intervalului de timp cat a durat cauza de suspendare; w spre exemplu, daca termenul de prescriptie extinctiva de 3 ani a lnceput sa curgS la data de 3 octombrie 2015, iar la data de 1 august 2016 a aparut o cauza de sus· pendare a cursului prescrip(iei care a lncetat la data de 1 octombrie 2016, deci sus· pendarea a durat 2 luni, prescrip\ia extinctiva s·a 1mplinit la data de 3 decembrie
sa
i I ; j
, 1
•
l
!
! '
2018.
2.3.2. Efectul specia I : Efectu!
- consta ln prorogarea, daca este cazul, a momentului 1mplinirii termenului de prescriptie extinctiva in a5a fel lncat intervalul de limp cuprins 1ntre momentul !ncetarii cauzei de suspendare si eel al implinirii prescrip(iei extinctive sa fie de 6 luni sau de 0 luna, dupa cum termenul de prescriptle extinctiva aplicabil 1n speta este mai mare de este de 6 luni sau mai 2534 alin. cand de la momentul incetarii cauzei de suspendare si pana la 1mplinirea menului de prescrip\ie extinctiva au ramas mai pu\in de 6 luni, daca termenu! de prescrip\ie extinctiva aplicabil 1n spe\a este mai mare de 6 luni; 2. cand de la momentul lncetarii cauzei de suspendare si la implinirea ter· ' menului de prescrip\le extinctiva a ramas mai pu\in de o luna, daca termenul de prescrip\ie extinctiva aplicabil 1n spe\a respectiva este de 6 luni ori mai swrt de 6 luni; "" spre exempfu, daca un termen de prescriptle extlnctivii de un an a inceput sa la 5 octombr!e iar In intervalul 10 iunle-10 iulie a ,1·
pana
EXT!NCTlVA
215
cauz2' de a cursu\vi prescr\ptie;i.1:,-;;prr;e~sc~1ri1;µ;,.,~ii;a1:s;.a;;i,:;.;;;;;~\ii1,a1i10 iunuade 2019 iar nu la S noiembrie 2018; i "' daca un termen de- prescriptie extincttva de 3 luni z:: s1 lei 1s ! 1
ianuarie 2019, iar In intervalul 1~20 aprl!ie 2019 cursul prescriptiei a fost sus~
s··a
la 20 mai
T---------~------·----~-·--------···-
:zo1g_
--·---- ...
~-
$USpendarea prescriptiei poate fi invocata numai de Catre
Beneficftd
care a fost dicata sa faca acte de -intrerupere, afara de cazul l"n care prin lege se dispune a!tfe!
efectului
(art. 2535 Cdv.);
-·· suspendarea nu are lnsa caracter judlciar, In sensu! c.3 nu trebule pronuntata de organul de jurisdictie, ci electele acesteia se produc de
(ope legis), 1n masura 1n
care est.e lnvocata de partea care a fost lmpiedlcata sa faca acte de lntrerupere t
1
dacil, 1n cursul procesului, partea adversa 1i opune prescrip\ia extinctiva, instan\a doar
va constata, la cererea titularu!ui dreptulut prescriptibil, ca a operat suspendarea extinctive va !a cauzei In fond. cursului Extinderea efectului
- pentru ipoteza In care obligatia corelativa dreptuluisupus prescrip\iei extinctive a lost garantata de un fideiusor, suspendarea prescrip\iei fa\a de debitorul principal ori fa\a de fideiusor produce efecte In privinJa amandurora (art 2536 Cciv.); , - pentru obliga\iile indivizibiie, indiferent ca ar fi vorba de o indivizibilitate activa sau [ pasiva, suspendarea prescriptiei fa\a de unul dintre creditori sau, dupa caz, debitori ' produce efecte ~i fa\a de ceilai\i [art.1433 alin. (1) C.civ.J; - in cazul obliga\iilor solidare, suspendarea prescrip\iei 1n lolosul unuia dintre creditorii solidari poate fi invocata ~i de ditre ceilal\i creditori solidari [art. 1441 alin. (1) C.civ.J, iar suspendarea prescrip\iei fa\a de unul dintre debitorii soiidari produce de codebitori 1449 al in.
Notiune. Justifkare cursului prescriptlei extinctive const§nd In '!nlaturarea prescriptiei
scurse
PrEclzari
unei cauze de
unei alt.e - cauzele de 1ntrerupere sunt legale, limitativ prevazute de lege o;i produc efecte de drept (ope /egis); - par\ile care au capacitatea deplina de exerci\iu pot insa, prin acord expres, sa modifice continutul cauzelor legale de intrerupere a prescrip\iei (fara 1nsil a le putea suprima), cu excep\ia drepturilor la ac\iune de care paf\iie nu pot sa dispuna ?i a actiunilor derivate din contractele de adeziune, din contractele de asigurare >i din contractele supuse legisla\iei privind protectia consumatorului; - cauzele de intrerupere trebule sa intervina dupa ce prescrip(ia extinctiva a 1nceput sa curga ~i mai 1nainte de 1mplinirea termenului de prescrip\ie extlnctiva; totu~i,
scr\s sau constituirea de
216
PRtSCRIPTl.I\
produce, 1·n baza art. 2505 alin. {4) ?i art. 2510 alin. (1)
te(menului de
.~.civ., ..~:.="-e:...f~ct ca ~.i_!ntreru£e_re_.a_·--·······-·-··-·····--·······-· --·-·······---··-·-; '-trebuie porn it de la pren11sele fundarnentu!ui extinctive 1 anurne: a} lipsa de convingere a titularulul dreptului Tn privin!a temelnlcief pretentiei
lip.sa dedusi:l din starea sa de pasivitate; b) prezumarea sltua1lei de fapt a celui ln folosul c2ruia curge prescriptia extinctiva ca fiind conform cu starea de drept, bazata pe !mpotrivirea acestuia; ~ ori de c§te ori aceste doua premise nu se n1ai confirn1.3 1 nu se rnai justific3 producerea efectu!ui extinctive.
a
·---·····---··--·-··---···---··---·-~
1. octul voluntar de executare sau recunoa;;terea, fn orice aft mod, a dreptului a ciirui actiune se prescrie, fi!cutiJ de catre eel in fo/osui caruia curge prescript/a [art. 2537 , pct. 1 Cdv.]; I - recunoa~terea dreptului se poate face unilateral sau conven\ional ;;i poate fi e;(presa sau tacita [art. 2538 alln. (1) C.civ.J: a) cand recunoa;;terea este tacita, ea trebule sil rezulte faril echivoc din manifestari care sa ateste existenta dreptului celui lmpotriva caruia curge prescriptia; a spre exempJu, constituie acte de recunoa~tere tacit3: plata partia!a a datorfei;
achitarea, In tot sau in parte, a dobanzl!or sau penalitatilor; solicitarea unui termen de plata [art. 2538 alln. (2) C.civ.]; * predarea bunu1ui ce formeaza obiectu! antecontractului de v§nzare in poses!a celui care urrneaza sa i'I cumpere echivaleaza cu o recunoa~tere a dreptu!u1 acestula de a cere lncheierea contractului de vanzare, recunoaqtere care lntrerupe pres.crlptta, iar 0 noua prescriptie extinctiva nu va incepe sa curga atat timp cat bunu! se afla !n posesia celul care urmeaza sS-! cumpere; u jurisprudentd: pentru a se produce efectul lntreruptlv de prescriptie extinctiva, recunoa~terea de datorie poate fi cuprlnsa atat intr-un act juridic unilateral al ciebltorului, cat :;.i lntr-un act juridic b!!atera1 lncheiat !ntre debitor ~i creditor. Yn conditiile Jn care compensatia, ca modalitate de stlngere a ob!igatlllor, poate avea ;;i natura conventionala 1 rezulta ca p5rtile care !ncheie a astfel de conventie pornesc de la prern!sa ca au atat calitatea de debitor, ctlt ~i calitatea de creditoL Astfel, prin 1ntheierea unei conven~ii de compensare opereaza efectul 1ntreruptlv al prescriptfei extinctive, ca urmare a recunoa:;;teril de catre pi3rtile conventiei a 'I datoriilor lor reciprocc (l.C.C.J., s. a II-a civ., dee. nr. 780 din 4 mai 2017, www.scj.ro); I a jurisprudentii: declaratia formulata Jn fata organu!ui de urmarire penal@, cu 'i caracter neindolelnic (data In deplina cuno5tin~a de cauza) ~1 voiuntara, de persoana In folosul carela curge prescriptia, prir. care s~a atestat exlstenta dreptului : reclam,;;intului de a solicita restituirea unor su111e Jrnprumutate, intrune?te toate condl\iile de validitate prevazute de lege pentru a intrerupe prescriptia. Nu poate fi lnl
I
fara
j
PRESCRIPTlA EXflNCTIVI\
2.17
beneficiul termenu!u! de prescriptie scurs dee. nL 1616 din 6 octombrie 2016, wvvw.scpc));
b) poate !nvoca recunoa~terea tacita $1 eel lndrept3tit !a restltuirea unel pn?s::itii f3cute in executareo unui act juridic ce a fost desfiintat pentru nulitate, rezo!utiune sau orlce a!ta cau.za de at3.t c<1t bunu\ indivld',;a\ pdmit de la cealalta parte cu ocaz!a executi3rii actu!ui nu este dt~ aceasta din urrna pe cale de actiune rea!a sau 2538 aJin, {3) - efectele recunoa';'terii: a) recunoa~terea este un act declarativ, deoarece efe-etele ei se produc .?i pentru trecut, jlergand prescrip\ia scursa; bj efectele lntreruperii prescriptiei extinctive prin recunoa,terea dreptului de catre eel In folosul caruia curge prescrip!ia se produc instantaneu;
2. introducerea unei cereri de chemare in judecat6 sou de arhitrare, lnscrierea crean-
'f
tei la masa credo/a in codrul procedurii inso/ventei, depunerea cererii de intervenfie in cadrul urmdrfril silite pornite de alfi creditori ori invocarea, pe ca!e de exceptie, a dreptu/ui a ciirui actiune se prescrie [art. 2537 pcL Z Cciv.]; - prescrip\ia este 1ntreruptii chiar dad\ sesizarea a lost facuta la un organ de juris· diqie ori de urmarire penala necompetent sau chiar daca este nula pentru lipsa de forma, caz In care prescrip!ia se considera intrerupta de la data tntroducerii cererfi la acel organ, iar nu de la data ia care seslzarea ajunge la organu! competent [art. 2539 alin. (1) C.clv.J; - prescrlptla extinctiva nu va fi considerata lntrerupta atunci cand, fond sesizata o in· stan\i! necompetenta, aceasta nu ar urma pronun\e solu\la declinarii competen\ei, ci va respinge cererea ca nefiind de competen\a instan\elor romane sau ca fiind de competen\a unui organ fara activitate jurisdic\lonala; 1n cazul 1ntreruperil prescrip\iei extinctive prin introducerea cererii de chernare 1n judecata sau de arbitrare ori de lnterven\ie in procedura insolven\ei sau a urmaririi silite, efectefe intreruperii Se produc definitiV la data ramanerii definitive a hotararii de admitere a cererii respective; Ill a.stfe!, lntre data ses!zblrii instan1ei ~i data ram.anerii definitive a hot3r5rii, !ntre-
sa
ca
ruperea prescrfptiei este provizorie §i conditionata, 1n sensu! definltivarea efectului 1ntreruptiv este condttionata de admiterea cererii de chemare In judecata ~id€- ramanerea def!nftivB a hot3r3rii;
!nsa efectu! 1-ntreruptlv a! prescript;ei v.a dlsparea cu efect retroactiv daca nu se va ajunge la pronuntarea unel hotar.3ri definitive de admitere a cereril respective; - prescriptfa nu este lntrerupta daca eel care a facut cererea de chemare ln judecat5 sau de arbitrare ori de interven\ie in procedura insolven\ei sau a urrnaririi silite a renun\at la ea, nici daca cererea a lost respinsa, anulata ori s·a perimat printr-o hotii· rare ramasa definitivii [art. 2539 alin. (2) teza I C.civ.]; a cu toat€ acestea, daca reciamantul, In terrnen de 6 !uni de la data c3nd hota~ rarea de respingere sau de anulare ori prln care s~a lual act de renuntarea la: judecata ori s-a constatat per~marea a r5mas definitiva, introduce o noua cerere, prescrip1ia este considerata 1ntrerupt3 prin cererea de cherr,are In jud-ecata sau de arbitrare precedenta, cu condltia ca noua cerere sa fre admisa 2539 a!in, (2) (JI
teza a li·a C.civ. ii art 205 1 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea 1n aplicare a Legii nr.
218
PRESCR!PTiA EXTINCTIVA a Tr cazul !'r1 care cererea chemare a J-ost respinsa ca neintemeiata {ded instanta, solutioniJnd procesul pe fond, a constatat ca subiectiv pretins de reclamant nu ex1sta sau ca reclamantu! nu este titularul acestui drept}, nu va rnai prez-enta interes faptu\ ca prescrip~la e:xt\nct!va i1tl a fost intrerupta, ori de c§te ori, tntr-un af doilea proces, p2rtltul s~ar putea apara Jnvoc§nd excep~ia autoritdtii de lucru judecat dedusa din prirna hot8r§re ce presupune
trip)a identitate de elemente: aceiea~i p.3ft:f, acela1i obiect ~l
aceea~l
cauz3};
"" ambele teze ale art. 2539 alln. {2) C.dv. nu se aplica ~J cererll anuiate pentru vic!i
de form.3, deoarece, dac.3 s"ar admite solutia contrara, partea fina!a a a!in. (1) ar deveni o dispozitie legal3 inutl!3; prin urmare, !n cazul anul3rii cererll pentru vicH de forma, prescrlptia extinctiva se consl<J.era lntrerupta la data la care a fost introdusa acea cerere, ch'1ar daca nu a fost reiterata 1n termen de 6 lunl de la data ramanerii definitive a hotararH de anulare; !ll dlspozitia !nscrisa in art 2539 alin. {2} teza all-a C.civ. are Jn vedere cu precadere ipoteza cand termenul de 6 luni de la ramanerea definitiva a hotararH ar expira dupa lmplinlrea termenului de prescriptiei
' clispozitiile art. 2539 alin. (2) teza a ll·a C.civ. se aplica :,;i 1n cazul cererii de chemare In judecata sau de arbitrare lntroduse dupa intrarea In vigoare a Codului j civil (art. 204 din Legea nr. 71/2011); - prescrip\ia nu este lntrerupta nici daca hotararea judecatoreasca sau arbitrala >i·a ' pierdut puterea executorie prin 1mplinirea termenului de prescrip\ie a dreptului de ob tine executarea silita; in acest caz insa, dad dreptul de a ob\ine obligarea paratului este imprescriptibil sau nu s-a prescris inca, se va putea face o noua cerere de che· mare 1n judecata ori de arbitrare, Iara a se putea opune excep\ia autorita\ii de lucru judecat [art. 2539 al in. (3) C.civ.]; 0 subliniem ca, in eel de-al doilea proces, titularul dreptului se va putea prevala de hot.3rfi.rea pronLu1:;ati!i In primul proces1 care, potrivit art. 434 C.proc.civ,, are forta probanta a unuf lnscrls autentic; dispozi\iile art. 2539 C.civ. se aplica, in mod corespunzator, ;;i atunci cand pres, crip\ia a fost lntrerupta prin invocarea, pe cale de excep\ie, a dreptului a carui aqiune . se prescrie [art. 2539 alin. (4) C.civ.]; !
I
3. constituirea ca parte civili:i pe parwrsul urmaririi penale sau in fata instantei de judecata penale pana la inceperea cercetarii judecatore9ti (art. 2537 pct 3 C.civ.); - In cazul In care desp3gubirile se acorda, potrivit iegii, din oficiu, lnceperea urmaririi penale lntrerupe cursul prescriptiel, chiar daca nu a avut loc constltuirea ca parte
civlla;
4. orice act prin care eel in folosul caruio curge prescriptia este pus in inttirziere (art. 2537 pct. 4 C.civ.); - conditie pentru a opera acest caz de i'ntrerupere: prescrip\ia este intrerupta prin punerea In lntarziere a celui In fo!osui caruia curge prescriptia numal daca aceasta este urmata de chemarea lui in judecata in termen de 6 luni de la data punerii in 1ntarziere {art. 2540C.civ.); - ~; in acest caz 1ntreruperea prescrip\iei extinctive este provizorie ~i condi\ionata de declan!1area procesului; · ~ a~adar, daca in termen de eel mult 6 !uni de la data punerli Jn lntarztere creL_ dito~ul declan~:::~za pro~es~~~.~~-~!Ptia se consldera !ntrerupta la _data la care a
I I
219
daca l'nsa
creditor~1!
nu !! cheama In
pe debitcr Tn terrnen d0 te! mult 6
!uni de ia data punerii ln lntdrziere, atunci disparE; retroactlv efectu! !ntreruptiv al punerli in 1nt2irziere; 5~
orice aite cazuri
~terge
prescriptia fnceputa lnainte de a se fi tvit cauza de intrerupere; dupa 1ntrerupere 1ncepe sa curga o noua prescrip\ie [art, 2541 alin, (1) >i (2) Cciv,]; • felui {natura) non prescriptii extinctive care tncepe sa curga dupa ce a operat lntreruperea se determina In raport de cauza de lntrerupere a prescrlptiel
lntreruperea prescriptiel a avut ioc prin recunoa~terea de catre eel 1n folosul caruia curgea, va incepe sa curga 0 noua prescrip\ie de acela~i fel [art 2541 alin. (3) Cciv,]; 2., In cazui in care prescrip\ia a fostintrerupta prlntr-o cerere de chemare de chemare in judecata ori de arbitrare, noua prescrlp\ie a dreptuiui de a ob\ine executarea silita nu va 1ncepe sa curga cat ti mp hotararea de admitere a acjiunii nu a ramas definitiva [art. 2541 aiin, (4) Cciv,]; • jurisprudent(i: cererea de obligare a paratului la executarea antecontractului prln !nchelerea unul contract de cesiune ii cererea prln care se soliclt.3 pronuntarea hotararii judecatore~ti care sa \inii loc de contract de ceslune valorifica acela?i drept: un drept personal al creditorulul de a ob\ine 1ndeplinirea exacta a promlsiunll, lar din aceasta perspectiva este lfpsit de relevanta care este mijlocul procesual la care redamantul a recurs pentru valoriflcarea dreptului sau {actfunea de a face - de a 1ncheia contractul or1 ac\iunea pentru executarea obliga\iei de a face -
de pronunjare a unei hotarari care sa semnifice contractul), lntruciit dreptul material la actiune nu poate f1 disociat de dreptui subiectlv civil valorlficatr fHnd o componenta a acestula§ daca In cele doua actluni succeslve (privlte ca mijloc) se va!orifica acela:?i drept, acestuia i se ata~eaza o prescriptie unic8. Prin urmare; prescriptia dreptului mater'lal la actiunea care are ca obiect executarea ob\igatle1 paratei de a !ncheia contractul de cesiune prin pronuntarea hot@rarH judecaton:::?ti care sa tina loc de contract a fost Jntrerupt3 prln 1ni~ierea !}i admlterea dernersu!ui judiciar anterior ce a avut ca abiect obHgarea p§r§tel la !ncheierea contractulul de cesiune (LC.CJ" s, a !I-a civ., dee nL 552 din 15 martle 2016, wwwscj.ra); 3. daca intreruperea rezulta din interven\ia fiicuta 1n procedura lnso\ven\ei sau a urmilririi si!ite, prescrip\la (de acela,i fel) va reincepe sa curga de la data la care exista din nou posibilitatea legala de valorificare a crean\ei ramase neacopefite [art 2541 alin, (5) C.c!v,]; 4. 1n cazul in care prescrip\ia a fast intrerupta potrivit art 2537 pct 3 C.civ., intreruperea opereaza: a} pana la comunicarea: (iJ ordonan\ei de clasare, {ii) a ordonan\ei de suspendare a --~maril p_enale ori (iii) a hotararii de suspendare a judeca\ii; sau
--~j
PHESCRIPJIA EXTINCTl\IA
220
b) pana la pronuntarea hotararii definitive a instarr;e1 penale; potrivit legii, din of!ciu, p8na la data c§nd eel !mpotriva c3rui;i a lnceput curg3 prestrlp\1a a cunoscut sau trebuia cunoas.ct-1
c) daca repararea pagube1 se
sa
sa
hotararea deflnitiva a lnstantel penaie prin care ar fi trebuit sa se stabileasca despagubirea [art. 2541 alin. {6) C.civ.j; ?i ln aceasta ipotez.a incepe sa curga tot o prescriptle a dreptuluf m.aterial ia actlune, afara de cazu1 ln care instanta penala a soiutionat latura civi13, c§nd noua
prescriptie care va lncepe v.a avea ca obiect dreptul de a obt!ne executarea sHita; li!i ;urisprudent6: ipotez.a exercit2irii actlunli civne In procesul penal finalizat cu o hotarare definitiv3 prin care s-a !asat nesolu~ionat8 ac~iunea civii3 ca urmare a fncetarii procesului penal fn cazurile prevazute de lege reprez1'nta un ca2 de fntrerupere a termenulul de prescrip\le, de vreme ce persoana prejud!ciata prin fapta ilicit3 $i~a manifestat vointa de a-si recupera prejudiciu! prin constituirea ca parte civila §i, Iara o atitudine culpabila din partea sa (solu\ia pe latura penala a cauzei intervine ca urmare a prescriptiei r3spunderii penale a inculpatului), se afla In sftua~fa fn care procesul per.al a fncetat, far pretentlile sale nu au primil nicio rezolvare pe fond. Termenul genera! de prescr!ptie de 3 ani pentru actiunea formulata la !nstanta civi!a fncepe sa curga de !a momentu! ramanerii definitive a hotararii penale prin care a fost IJ:\sat.3 nesotutionata actlunea civi18 1 atat pentru ipoteza In care procesul penal a rnceput chiar de la momentul comiterii faptei ilicite >i eel raspunzator de paguba este cunoscut, ipoteza ·111 care termenu! de prescriptie nu a lnceput sa curga, cat ~i pentru cazul In care procesul penal a fost demarat mai tarziu, sltuatle ·in care are loc o intrerupere a termenulul de prescriptie 1 cu consecinta curgerii unu1 nou termen de la rnomentul ramaneril definitive a hotararli pronun\ate de instanta penala, prin care s-a lilsat nesolu\ionata ac\iunea civila
· · · · - - (l.C~J., s. I. dv., dee,. nr... 605 dinJ2 februarie 2018, ~;ww.sq,'._r_o~)·------~
3.4. Benefidul §i extinderea efadului intrerupe:rii llenefklul efectulul
- efectele intreruperii prescriptiei profita celui de la care emana actul pot fi opuse decat celui impotriva caruia a fost 1ndreptat un asemenea act, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel (art. 2542 C.civ.); a- spre exemplu, daca prescriptla a fost 1ntrerupta prin recunoa~terea dreptului de catre eel In folosul carula curgea, efectele !ntreruperii profita celui lmpotriva ciiruia a curs fi
! fxtinderea
pentru ipoteza in care obliga\ia corelativa dreptului supus prescrip\iei extinctive a fost garantata de un fideiusor, intrernperea prescrip\iei extinctive fa\a de debitorul principal ori fa\a de fideiusor produce efecte in privinta amandurora (art. 2543 C.civ.);
efectului
- pentru obliga\iile indivizibile, indiferent ca ar Ii vorba de o indivizlbilitate activa sau pasiva, lntreruperea prescrip\iei extinctive de unul dintre creditori sau, dupa caz,
"i
debitori produce efecte fa\a de ceilalti [art. 1433 alin. {2) C.civ.]; - In cazul obliga\iilor solidare, intreruperea prescrip\iei extinctive in privin\a unuia , dintre creditorii solidari profita tuturor creditorilor solidari [art. 1441 alin. (2) C.civ.], ·\• iar intreruperea prescrip\iei extinctive fa\a de unul dintre debitorii solidari produce efecte !?i fa\a de ceilal\i codebitori [art. 1449 alin. (.1) C.ci\f.], lnsa intrerupereapres-
I j•
. .L
-- - --------- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
PRESCRIPTIA EXTINC!IVA criptiel f a-;a de un
.
;;:;~;;1~;,;j:;~~····~allr
................ .
codebitori decat
beneficiui recunoscut de lege titulariior drepturilor subiective, In conditiile \n temelul caruia ace'jtia 1'ii pot valorifica drepturile, chiar daca termenul
pnev~izute,
s-a
· .Justifkare
- permite inlfiturarea contradictiel ce ar aparea
extinctive
a prezumat
ceea ce
Domeniul repunerii !n termenul de prescrippe extindivii Oomeniul rep1unerii in
termen
de repunere 1n termen nu sunt expres prevdzute de lege; legiuitorul aratli doar ca acestea trebuie sa fie temeinic justificate, iar instan\a va Ii cea care va aprecia, de la caz la caz, temeinicla motivelor invocate; !ii spre exemplu: spitalizarea indelung.ata sau repetat8 a mamel 1mpreuna cu copiiul in numele carula urma sa introduca actiunea; p:lr8sirea minoru1ui de catre reprezentantu! legal; cunoa~terea unor fapte stabilite de organul de urmarire pe~ na!a numai dupa lmpllnirea termenu!u! de prescrip~ie extinctiva; ~ in cazul erorii de drept invocate de titularu! dreptului subiectiv, solutia trebuie nuantata, luand in considerare,; solu\ia data de art, 1208 a!in. (2) C.civ. In ceea ce prive~te
eroarea de drept ca vldu de consimt<Jm3nt, deoarece ratiuni!e sunt ace- i lea~i; a;;adar, 1n cazul Tn care dispozitii!e !egale referftoare la exercitarea dreptului ' la actiune }ntr-un anumit termen sunt ,,accesib11e ~i previziblie", necunoa;;terea acestora sau inte!egerea lor gre~it3 nu justifica repunerea In termen; dlmpotriva, In lpoteza h1 care eroarea de drept ar privi dispozftll legale care nu sunt ,,accesibi!e :;:i previzibife", tftularul dreptu!ui ar putea fi repus, la cererea s.a, ln termenul de prescript!e extinctiva; - prin motive temeinic justificote in\elegem acele imprejurari care, fara a constitui cazuri {!tnprejurari} care, potrivit iegii, suspenda prescrip~ia extinctivi3 sunt exclusive de culpa, liind deci vorba de piedici relative, iar nu absolute, in e"ercitarea dreptului la actiune, In sensul ca lmprejurarile de fapt respective au caracteru! de piedica In 1
exercitarea actiunii pentru reclamant ?f pentru cei care s-ar af!a fn conditii asem<'i"" natoare (dar nu 1n mod necesar 'Ii pentru un om foarte diligent) ,;, totodata, nu I se poate imputa vreo culpa titularului dreptului ia ac\iune; - repunerea in termenul de prescriptie extinctivil exclude atat culpa, cat ?i acele care constitule cauze de
!
222
PRESCRlPTIA EXT!NCTlVA domEcni11I repuneril tn termenu! de prescnptie extlnctlv.3 lncepe und-e :m:et12a1:a lnceteaza unde domeniul extinctive.
~. repunerea fn termen poate
fi dispusa doar daca partea ~i-a exercitot dreptuJ la actiune !nainte de implinirea unui termen de 30 de zlle, socotit dln ziua In care a cunoscut sau trebula sa cunoasca lncetarea motivelor care au justificat depi:i~irea termenului de prescrip\ie [art. 2522 alin. (2) C.civ.]; termenul de 30 de zile prive~te atat cererea de repunere 1n termenul de prescrip\ie extinctiva, cat ~i introducerea cererli prin care se exercita dreptul la actiune pdvind preten\1a pe fond; - termenul de 30 de zile este un termen de prescriptie, iar nu de decadere (art. 2547
\ 1er-me7t
de 30 de zile
4.4. Efed:ul repunerii
tennen
1- repun~rea l~-t~rmen ar~ repunerii in
termen
ca efect considerareaprescriptiei ~~tinctive ca ~eimplinit~l termenul de prescrip\ie extinctiva a expirat, astfel ·1ncat instania poate trece la ; solutionarea cauzei pe fond; ' - spre deosebire de suspendarea ~i 1ntreruperea prescrip\iei, ale caror efecte se produc de drept, iar organui de jurisdiqie doar constata intervenirea unei cauze, repunerea 1n termenul de prescrip\ie extinctiva are caracter judiciar, deci presupune pronun\area unei hotarari de catre organul de jurisdictie, hotarare care trebuie motivata, spre a putea fi supusa controlului judiciar; - solu\ionarea cererii de repunere In termenul de prescriptie extinctiva este de competen\a organului de jurisdic\ie competent sa rezolve pricina care are ca obiect protec\ia judiciara a dreptului subiectiv respectiv; - in actuala reglementare, repunerea in termenul de prescrip\ie extinctiva nu mai poate fi dispusa din oficiu de dltre organul de jurisdic\ie, ci trebuie solicitata de tituiarul dreptului la ac\iune supus prescrip\iei; w se poate formula o singura cerere de chemare in judecata care sa contina un prim capat de cerere prin care se sollclta repunerea ·1n termenul de prescrip~ie extinctiva, precum ~i un alt cap.3t de cerere priv!nd valorificarea pretentiei; acesta din urm8 va fl cercetat pe fond numai dac8 instanta va lncuviinta cererea de repunere In termenu! de prescrip!ie extinctivi3; 111 c§nd cererea de repunere in termenul de prescript!e extinctiv.3 se respinge (ca nelntemeiata sau chiar ca prescris3), cap3tul de cerere privlnd preten1ia va fl de~i
I
PRESCRIPTIA EXTINCTIVA
223
1, Elemer,te lu'i~ti1e
de cam
rnomentuJ
care se
~ terroenui
de prescript-1e extinctlva ap!lcabil in data de la care s3 curg3 acest termen;
- daca a \ntervenit sau nu vreo cauza de suspendare sau de a prescrlptic.:~l extinctive; _, regulile ln functle de care se detenr1in:3 momentul la care se !ropllne~te prescrip·~ia extinctiva.
2, Regulile TerrrH~ne
stabilite
pe sap1tamam, ani
- In ziua corespunzatoare din ultima saptamana ori lunii sau din ultimul an [art. 2552 alin. (1) C.civ.]; e de exempfu: un termen de prescriptie extinctiva de 3 ani, care a lnceput sa curga !a data de 16 mai 2016 ~I care nu a fost suspendat sau lntrerupt, s-a lmplinit la data de 16 mai 2019; un termen de prescrip\ie de joi - 9 mai 2019 s-a lmplinit joi 16 mai 2019.
0
saptamilna care a lnceput
sa curga
Mod de calcul
- daca ultima luna nu are o zi corespunziitoare celei in care termenul a inceput sa curga, termenul se impline;;te in ultima zi a acestei Iuni [art 2552 alin. (2) C.civ.]; •de exemplu, un termen de prescrip\ie de o luna care a 1nceput sa curga la data de 31 ianuarie 2019 (si care nu a fost intrerupt ori suspendat) s-a implinit la data de 28 februarie 2019; mijlocul lunii se socote,te a cincisprezecea zi [art 2552 alin. (3) Cciv.]; - daca termenui este stabiiit pe o luna ~i jumatate sau pe mai multe !uni :;i jumatate, 15 zile se vor socoti la srar1itul termenului [art 2552 alin. {4) C.dv.l; daca ultima zi a termenului este o zi nelucratoare, termenui se considera 1mplinit la
zile
care 'ii urmeazi?.
2554
:
la ora 24,00 a ultimei zile [art. 2553 al in. (2) C.civ.]; -· cand actul trebuie lndeplinit lntr-un loc de munca, termenul se va 1mplini la ora carelnceteaza programul normal de lucru [art 2553 alin. (3) C.civ.].
Mod de calcul - nu se iau 1n calcul prima ~i ultima zi a termenului [art 2553 alin_ (1) C.civ.]; , - daca uitima zi a termenului este o zi nelucrfitoare; termenul se considera lrnpllnit la sfilr!;itul primei zile lucratoare care i1 urmeaza (art 2554 Cciv.); a rezulta ca termenul de prescriptie extinctivB nu s-ar putea lmpllni ~ntr-o zi nelu-
cratoare; In schimb1 termenui de prescrlptie poate sa tnceap3
!
tntr~o
zi
cr3toare; iar zilele nelucr3toare din interioru! termenului vor fi luate- !n co11si<Jerare calculul deci nu trebuie
_L___ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ --- -------
224
PRESCRIPT!A EXTINCTIVA
spre exem'plu, un termen de prescriptle de 5 zile a putut sa 'i'ncecip3 :;8 ct1rga duminica ·-· 19 mai 2019, lnsa r.u s-a lmplinlt s8mb3t8 25 mai 2019, c! !uni - 27 0
mai
fenmme stabiUttJ p-e ere
Arte consideratt: facute in termen
la expirarea intervalului de timp fixat ca ore. de ealcul nu se iau fn calcul ultima ora a termenului 255.5 - indiferent de faptul ca termenul este stabilit pe oni, pe luni, pe saptamilni, pe zile sau pe ore, actele se socotesc Facute "in termen, daca inscrisurile care le constata au fost predate prin scrisoare recomandata la ofidul PO?tal sau telegrafic ori la un serviciu de curie rat rapid sau la un serviciu specializat de comunicare, eel mai tarziu in ultima zi a termenului, pana la ora cand inceteaza In mod obi~nuit activitatea la acei oficiu 2556 C.civ. cu art. 205 2 din
1. Notiumea - sanciiunea de drept civil care consta Jn stingerea dreptului subiectiv civil neexerc!tat in termenul prevazut de Jege sau stabilit de par\i ori in impiedicarea, 1n condi!ii!e legii, unilateral
sau
termE,nele de decadere au vedere: a} fie exercitarea unui drept; fie
2. Clasificarea termenelor Dupa iz11or
unor acte unilaterale
decadere
termene de declidere legale; - sunt stabHite de lege; 11 de exemp/u, art. 1103 C.civ. privind termenul de optiune succesoraia;
2. termene de deciidere corfl!entionale; I - sun! stabillte prin voin\a partilor; • clauza prin care se stabile•te un termen de decildere ce ar face excesiv de dificila exercltarea dreptului sau savar:;irea actului de catre partea interesata este lovita de nulitate absoluta (art. 2546 C.civ.); * pi3rt;He nu pot sa transforme un termen de prescrlp~ie extinctiva ·1n termen de deciidere
i11tenm1I ocrotit
decadere de ordine pubiicii; - partile nu pot renunta, nici anticipat, nici dupa 'inceperea cursulu1 !or, la termenele de decadere de ordine publica >i nici nu le pot modifica, mic!lorandu-le sau marindu·le [art 2549 alin. (2) C.civ.];
2. termene de dedldere de ordine .,,;.,atil: - eel in favoarea ciiruia a fost stipulat (prin contract) ori instituit {printr-o dispozi\ie legalii care ocrote!ite un interes privat) poate sa renun\e, dupa 1mplinirea termenului, . la beneficiul decaderii; dad! renun\area intervine 1nainte de implinirea termenului, se aplica regulile de la i 1ntreruperea prescrip\iei extinctive prin recunoa~terea dreptului [art. 2549 alin. (1) I C.civ.];
!-
- pot fi modificate prin voinia par\ilor [art. 2549 alin. (2) C.civ. per a contrarioj; ' termenele Jegale pot fi de ordine publica sau de ordine privata, In timp ce ter·· menele
tntotdeauna
226
DECADEHEA
:' Sediut
matertei
- daca din lege sau din conventla p3rt11or nu
rezutta fn
rnod nefndoielnic ca un anumit
termen este de ded\dere, sunt apiicabi!e regulile de la prescrip!ie {art. 2547 C.civ.); ;,; dac5 un termen a fost instltuit prin iege sau pdn voin1a parti!or (In acest dln urma caz, cu respectarea limite!or Jmpuse de lege) pentru exercitarea dreptului la actiune {exercitarea unei actiuni In justitie) sau ln !egaturi:l cu aceasta ~i nus-a prevazut ca nerespectarea lul atrage pierderea dreptului subiectiv sau lmpiedicarea efectu.3rii unul act unilateral, atuncl trebuie calificat ca termen de prescriptie extiru:tlva.: In sch·1mb, termenul care nu prive~te exercitarea dreptului la actiune (exercitarea unei ac~iuni Tn justitie} nu poate fi ca!iflcat ca termen de prescript1e extinctiva, ci ca termen de decadere {desigur, afara de cazul c3nd ar fi un termen ca rnodalitate a ' actu1ui juridic); s !n rnod exceptional, exercitarea dreptului trebuie facuta l-i-1 termenul de prescriptie extinctiv.3, de~i nu este vorba de lntroducerea unei actiuni In justitie, Jn cazul 00
j
prevazut de art. 1552 alin, (2) C.civ., conform caruia declaraiia de rezolutiune sau
de reziliere unilaterala trebuie facuta In termenul de prescrip1ie prevazut de lege pentru ac~iunea fn rezolutiune .sau reziliere;
este posibil ca un termen de decadere sa cvrga fn paralet ru un termen de prescriptie extinctiv8, neexcluz§ndu-se unul pe cela!alt, de exemplu, termenul de clecadere de 6 luni stabilit de art 1263 alin. (6) Cciv, poate curge In paralel cu termenul de prescriptie extinctiva a dreptuluJ la actiunea "tn anulare, §
i~.~-~···
: Cazuri de
; deciidere
___j
; - constituie situa\iile in care prin lege sau prin actul juridic al par!iior se instituie u,n termen >i, totodata, se prevede in mod expres ca depa,;rea termenului atrage decil· derea.
I
I ,1
Exemple de termene legate de declidere: - termenul de decadere de 3 ani aplicabil actiunii 1n revendicarea bunului mobil pier· , dut sau furat de la posesorul de buna.credin\a, care incepe sa curga de la data la care proprietarul a pierdut stapanirea materiala a bunu!ui [art. 937 al in, (2) Cciv,]; - termenul de decadere de 6 !uni aplicabil dreptului proprietarului de a pretinde restituirea bunu!ui gasit sau pretul ob\inut din valorificarea acestuia, care lncepe sa curga de la data predarii bunuiui catre organele de poli;ie din localitatea in care a lost gasit [art. 945 alin, (1) ,i art, 942 alin. (2) teza a ll·a C.civ,]; - termenul de decadere de un an, aplicabil ac!iunii prin care succesibilul solicita declararea nedemnita!ii, care lncepe sa curga de la data deschiderii succesiunii sau, ln ipoteza pronun\iirii hotararii judecatore5ti de condamnare pentru faptele prevazute la art. 959 alin. (1) lit. a) C.civ. ulterior deschiderii succesiunii, de la data ramanerii definitive a hotararii [art. 959 alin, (2) ~i {3) C.civ.]; - termenul de un an aplicabil dreptului de op\iune succesorala, care 1ncepe sa curga, ca regula, de la data deschiderii mo~tenirii [art, 1103 alin. (1) ?i art. 1112 alin. (2) C.civ.]; - termenul de decadere de 6 luni aplicabil dreptului de a cere anularea contractului, care lncepe sa curga de la data notificarii prin care partea interesata ii solicita celui : indrepta\it sa invoce nulitatea relativil. fie sa confirme actul anulabil, fie sa exercite ac\iunea 1n anulare [art, 1263 alin. J.~..C.:civJ,_'-~-·---.-~·-·· . ,I·
I
--------
-----------
---- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
227
, - - tennenui "rezonablY', care lncepe sa curga de la data d~~~;;;;;:~;;ii~viciiior as<_:unser Jni~UtitruJ caruia cumpi3ratoruf trebuje 53 Je aduc;} la CU!lOSti11t8 VOllZiltrn·ul\Ji. 1 sanctlunea dec8deril din dreptul de a solicita re2:rn1i11tmE!iJ v.onz•an,: In I , ipc1te11a In ca:re viciul a.pare 7n mod gradual, termenu! sa din ziua in care curnp5riitorul !~i da se.ama de gravitatea ~i intinderea vlciului; in cazui !n care cum~ paratoru! este !cir bunui v'3ndut este mobil corporal, terrnenuf de dedidere este de doea zile lucriitoare l.709 alin, (l)-(3) Cciv.]; ·1:
terrnenul de garantie in3untrul c5rula cumparatorul trebuie s5 comunice defet1 iiunea, sub sanqiunea decilderii din dreptul de garantie pentru buna func\ionare a j bunuluf vandut; daca aceasta cornunicare nu a putut fi facuta In termenul de garanth?_, i din motive obiecrive, cumparatoru! are obllgatia sa cornunice defet1iunea intr-un I termen rezonabil de la data expirarii termenului de garan\ie 1718 alin. (1) Cciv.]; termenul de decadere de un an, care 1ncepe sa curga de la data 1ncheierii contrac1 tulul de vanzare, aplicabil ac\lunii vanzatorulul pentru suplimentul de pret ~i actluni! [ cumparatorului pentru reducerea pretului sau pentru rezolut!unea contractulul; Tn 1 ipoteza 1n care partile au fixat o data pentru masurarea imobiiului, termenul de decil· dere de un an curge de la acea data (art. 1744 C.civ,); termenul de o lunil, care incepe sii curga de la data notificarii cumparatorului de catre vanzatorul care inten\ioneaza exercite op\iunea de rascumparare, lnauntrul caruia vanzatorul trebuie consemneze pretul primit ,; cheltuielile efectuate de i cumpilrator pentru 1ncheierea contractului de vanzare $1 realizarea formalita\ilor de publicitate, la dispozitia cumparatorului sau, dupii caz, a ter\ului subdobanditor, sub sanci;iunea decaderii din dreptul de a exercita optiunea de rascumparare [art. 1760 :
I-
. I
sa
sa
I
Cazuride dedidere implicita
·
t:'..'.i:~~;i~~~:v:i~ua\iile 1n care prin l~g~sau prin a~tul juridical-par\il~r se instituie ~-~ I termen, fara a se preciza dad\ depil!;irea acestuia atrage decaderea, dar din care
\ rezulta nelndoielnic ca 1mplinirea termenului atrage pierderea dreptulu'1 subiectiv, caz
I 1n care va fi vorba de o decadere tacitil (implicitil), Trebuie calificate ca termene de decadere: -- termenul de 10 zile aplicabi! dreptulul de preemp\iune In cazul vanzarii de bunuri mobile sau de 30 de zile in cazul vanzarii de bunuri imobile, termen care lncepe sa curga de la data comunlcilrH catre preemptor a notific5ril cuprinsului contractului in·· cheiat cu tertul [art 1732 alin. (4) C.civ.]; - termenul de doua zile de la data !a care roiu! de albine a trecut pe terenul in care proprietaru! roiuluf trebuie s.3 11 urm.3reasc3, respectiv terrn'2nul de doua zile de la data la care proprletarul roiului a 1·ncetat urmarirea [art. 576 alin. (3) C.civ.]; • jurisprudenta: termenul previizut de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, pentru lnregistrarea notlfl<.:2ril 1 este un termen de dec3dere 1 de drept substant1ai, aspect ce rezulta din dispozitiile alin. (5) al aceluia'i articol, care men\ioneaza nerespectarea termenului ari-ltat se sanctloneaza cu pierderea dreptulul de a solldta In justltie masurl reparatorli In natura sau prln echivalent Din acest punct de vedere, termenul prevazut de art. 22 alln, (1) din legea nr. 10/2001 este incompatibil cu i~.stit~lia rep~ner!i In termen reglemen!ata de d!spozitiiie art .103
ca
228 .alin. (1} C.pro'c.civ,, dispozl~ii ce au ca obiect un drept procedurai pe cano dec8derea prevazuta de art 22 alin. {S) din nr. 10i20D1 are Jr. veder-e S. l dee, llf. 518 dJri 19 februarie
to11a majora existenta la data la care ar fi trebuit sa inceapa curgerea termenului de decadere amana inceputul termenului pana la data lncetarii for(ei majore;
2. fori;a majorii care apare in timpul curgerii termenului de declldere are ca efect suspendarea acestuia [art. 2548 al in. (2) C.civ.]; m daca !nsa, dupa reluarea cursului tern1enului, ar ram.ane mai putln de 5 zlle din termenul de decadere, atunci acesta se 1mplinejte dupa 5 zile de la data cand
suspendarea a lncetat; 3. daca realizarea dreptului subiectiv presupune exercitarea unei actiuni in justi\ie, termenu1 de decadere este lntrerupt pe data introducerli cererii de chemare 1n judecata sau de arbitrare ori de punere in intarziere, dupa caz, dispozi\iile privitoare la intreruperea prescrip\iei !iind aplicabile in mod corespunzator [art. 2548 alin. (3) C.clv,J; • aceste exceptli au vocatia sa se aplice oricarui termen de decadere;
• pentru anumite termene de decildere pot exista §i alte exceptii; spre exemp!u: termenulul de exercitare v dreptului de op~lune succesorata i se aplica dlspozJtiile legale referitoare la suspendarea prescripjiei extinctive (art. 2532 ~i urm. C.civ.) '?i la repunerea in termenul de prescrip\ie extinctiva (art 2522 C.civ.) [art. 1103 alin. (3) C.civ.]; • art. 1718 alin. (1) C.civ. se refera la necomunicarea din motive obiective de catre cump3r8tor a defectiunii tn termenui de garantie, caz 1n care are la dispozitie un termen rezonabll de la data expirarii termenu!ui de garantie, ceea ce echivaleaza cu o repunere In termen etc.; dispozi\iile art, 2548 alin. (1) ?i (2) Cciv. se aplicil numai termenelor de decadere care au lnceput sa curga du pa lntrarea In vigoare a Codu!ui civil actual (art 205 din Legea nr. 71/2011). I lmpiinirii de decadere se determina aplica.iea i
,I I ' I '
:
:
Srabilirna momentu,ui termenuh;i de
dedidere
·1=· mome~tul
ter;,,e~ului.
pri~-
reg~·lilor
, prevazute de art. 2551-2556 C.civ.; m spre exemp!u: daca termenul a lnceput sa curga miercuri 1 31 ianuarie 2018, ora 10100, fara sa existe lmprejur
!
DECADERE/\ iii) un terrnen de dec3dere de o sar11:am;:n'1
7.29
!ropl!nit rnlercurl, 7 februarle 2013
[art. 2552 alin. (1) C.civ.J; iv) un terrnen de dec3dere de o !unffh s.~21 :m101::·iit miercuri 1 [art 2552 alin. (1) ~i (2) C.civ,J;
:zg
februarie 2018
~-- ·--" un terrnen de dec'3d ere t1d<0e cv1rni;air.r11_: CS:,.·_ila Jri:'E!i!'i!J."i',}}Jl_a_an-~~-le_~}._9_.__ ··- --~--- ..
£feeteie dedlderii
dreptuiui subiectiv inauntrul termenului stabilit atrage pierderea lui,
!ar In cazul actelor unHaterale, 1mpiedicarea, In cond!tille !egii, a savar51irii lor [art. 2545 alin. (2) C.civ.];
partea interesata poate opune decaderea (de ordine privata) numai la judecata in prlmi'i tnstanta, eel ma! tarziu la primul termen de judecata la care partile sunt citate [art. 2550 alin. (1) C.civ.];
dad!i terrnenul de decadere a fost stabilit de catre parti sau instituit printr~o dispo· zitie lega!a care ocrote~te un interes privat, eel In favoarea ci3ruia a fast stipulat crl instituit poate sa renun\e, dupa 1mplinirea termenu!ui, la beneficlul decaderii; daca renun\area la un asemenea terrnen intervine \nainte de implinirea acestuia (partea declara expres sau rezult8 tacit c.3 renunta la invocarea decaderil la momentui !a care
termenul de decadere se va implini), de la data renun\arii Tncepe sa curga un nou termen de dedidere [art. 2549 alin. (1) C.civ.]; • cerinte pentru v.aiabilitatea renunt3rii la beneficiul decaderii: i) termenul de decadere sa fie de ordine privat3; ii) renuntarea sa emane de ia partea Jn favoarea c3ruia a fost stlpulat sau instltuit termenul de decadere; iii) aceasta parte sa aib.3 capacitatea deolina de exercltlu ?i sa faca actul renuntiJril avand consimtan1&inl valabil exprlmat; iv) renuntarea sa fie expresa sau sa rezulte din fapte care sa nu lase n!cio lndoiala asupra intentiei de renuntare la beneficiul deci3derii; v) renuntarea, pentru a viza un beneflciu concret, iar nu unul eventuai, trebuie : intervina dup8 !mplinirea termenu!ui de dec2derei ! organul de jurisdic\ie este obligat sa invoce ;;i sa aplice dir. oficiu termenul de decadere, indiferent daca eel inte;esat fl pune sau nu 1n discu\ie, cu excep\ia cazului cand
sa
decaderea prive~te un drept de care par\ile pot dispune [art. 2550 alin. (2) C.civ.]; ™decl, daca termenu! de decadere este un termen legal de ordine publlca, instanta trebuie sa invoce din oficiv decaderea; deci3derea de ordine pubHca poate fi invocata, in cadrui unui proces, oricand pana la inchlderea dezbateri!or asupra fondu1ui, [ndusiv direct In caile de atfl.C de ijl
reformare; - pJ.it1ile nu pot sa
renun~:e, nici anticipat ;;1 nlcl dup3 inceperea cursu1ui !or, la ter~
, menele de decadere de ordine publica §i nici nu le pot modifica, miqorandu~le sau I Lrnarind11-le,_dupa
c~i [art. 254~_.alin. (2.)Cciv.].-___ . -.. --···
···"'·_]
~conduce
la stlngerea dreptului material
- const3 in stingerea dreptu!uJ subiect1v civil
la aqiune (arL 2500 a!in. (1/ Cdv.].
- presupune exe-rcltarea une!
ac~iunl
ln
justi!ie prin care se solicitil protec\ia judi( clara a dreptului subiectiv [cu excep\ia cazurilor anume prevazute de lege, spre de art. 1552 alin.
lnvocare
- instanta nu poate invoca extinctive din oficiu {art. 2512
despre exercitarea dreptului ia ac\iune.
decaderea trebuie invocata din oficiu instanta, daca termenu! de decildere este de ordine publica fart. 2550 alin. (2) C.civ.], ·1nsa nu poate fi invocata din oficiu daca termenul de decadere este de ordine privata.
- !ermenele de prescrip\ie extinctiva sunt stabilite de lege, partile avand posibilitatea sa le modifice in anumite conditii [art 2515 alin. (3), (4), (5) C.civ.].
- termenele de decMere izvorasc din lege sau din vointa parJilor [art 2545 alin. (l)
- cursul prescrip\iei este susceptibil fi suspend at (art 2532 C.civ.).
- terrnenele de decadere nu sunt supuse ;
a
Cdv.]; - par1;ile nu pot sa modifice termenele de decadere de ordine publica [art 2549
suspendarii decat in anumite imprejurari 2548 alin.
cursul prescrip\iei este susceptibil de a fi intrerupt (art 2537 C.civ.), - exista posibilitatea repunerii in
i tiva implinita sau la beneficiul termenului ' scurs pentru prescrlptia 1nceputa ~i neimplinita (art 2.507 Cciv.).
exista posibilltatea repuneril In terde decadere, afara de cazul in care nr;,,tc.. n norrna s-ar altfeL se poate renun\a, dupa sau inainte de irnplinirea termenului de decadere, daca acesta a lost stabilit prin contract sau instituit printr-o dispoziiie legala care ocrote:;te un interes privat [art. 2549 alin. (1) Cciv.];
- nu se poate renunta la termenele de decadere de ordine publica [art 2549 alin. (2)
I
231
- sunt sanctiuni de drept civil;
- au.efect extinctiv; -presupun curgerea unor termene; termenelor se face
6 PERSOANA ~I INTREPRINDEREA CIVILA 1. Consideratii genera!e Persona!itatea ·• aptitudinea de a fi subiect de drept, deci aptitudinea de a fi titular de drepturi 'ii obligatii; 1
I'
im pentru desemnarea personaiitB:!ii juridice se mal folosesc ~i notiunlle de capacitate juridica sau capacitate de drept; - personalitatea jurididl este unica, adica una singura pentru fiecare subiect de drept;
'j -
~·-"~"-~··~-~--
Subiectele de drept dvll
...~
o pa rte a capacitatii juridice este capacitatea civila; • personalitatea (capacitatea) juridicil nu trebuie confundatil cu no\iunea de persoan<'i juridica, deoarece vocatia de a fi subiect de drept este recunoscuta at§t
pe~.soanelo~)uridice:. cZit ~i pe~~Oa_:1elor fiz~c_e_.---·---------.---·· Notit.me - participan\ii la raporturile juridice civile (purtatorii de drepturi subiective civile ~i de
r
I
obliga\ii civile).
, Clasifkare
r·---
I oe1·sc•an1a
. - se impart !n doua categorii [art 25 alin. (1) C.civ,J: persoanele fizice; I' a)b) persoanele _ __ juridice.~.
de
··1- etimologic, t~rmenul.,,persoana"
provine din c~vantul J~tin ,,pe;:,;ona"' ce dese,;;na la teatru masca pe care o purta pe scena actorul, sugerand rolul sau In piesa;
'I
preluandu-.se acest cuvant Jn drept, S·a dorit sa se exprime rolul omului de actor pe scena vietii juridice; In !imbajul juridic actual, termenul ,,persoana" este utilizat uneori pentru a desemna numai fiinta umana ca subiect de cirept; alteori, se desemneaza atat persoanele fizice, cat ~i persoaneie juridice; sensul in care este intrebuintata notiunea de ,,persoana" rezulta dln context; :>de exempfu, potrivit art. 28 alln. {1) C.civ. 1 capadtatea civila este recunoscuta tuturor persoanelor (cu sensul de persoane fizice si persoane juridice); potrivit art. 55 C.civ., orice persoana interes.ata {cu sensul de persoana flzica sau jurldica) poate cere oricand anu!area hotar3rii declarative de moarte, In cazul In care se descopera certificatul de deces al celui declarat mort; potrivit art. 58 alin. {1) C.civ., orice persoana (cu sensul de persoana fizica) are dreptul la via\a, la sanatate, la integrltate fJzici3 ~i psihica, la den1nitate, !a proprla imagine~ ia respectarea vie~ii
I !
recunoscute de
PEHSOANA FIZICA $i PERSOANA J!JRiDICk PROFESIONISTUL 51
233
Perscanr.i
fiiidi
·- ornu!, µrlvit individual, ca titular de
>I de obligatii civi!e
25 alin. (2}
C~civ,j;
- Jn dreptul modern, or1ce fiinta umana are calitatea de subiect de drept civil, deci orice orn are calltatea de oer·sormii fizica.
Clasifkare 1. In raport de criteriul varstei: a) minorii la lmplinirea varstei de 14 b} minorii cu varsta cuprinsa fntre 14 ,, 18 ani; c) majorii {persoanele fizice de peste 18 ani); 2. dup@ cum au sau nu capacitate de exercitiu: a) persoaneie fizice lipsite de capacitate de exercitiu (minorii la 1mplinirea varstei de 14 ani ,; persoanele puse sub interdic\ie judecatoreasca); b) persoaneie fizice cu capacitate de exercitiu restransa (minorii cu varsta cuprlnsa !ntre 14 ~1 18 anil cu exceptia celor pu~i sub interdictie, a minorilor care se casa~ toresc, in conditiile prevazute de lege, inainte de 1mplinirea varstei de 18 ani !ii a mlnorilor care au lmplinit viirsta de 16 ani ~; carora instanta de tutela le-a recunoscut, pentru motive temeinice, capacitatea de exerci;iu deplina); c) persoanele fizice cu capacitate de exerci!iu deplina (majoril, cu excep\ia celor pu!ii sub interdictie judecatoreasca; minorii care se casatoresc, In conditiile prevazute de iege, inainte de implinirea varstei de 18 ani; minoril care au implinit varsta de 16 ani !ii carora lnstanta de tutela le-a recunoscut, pentru motive temeinice, capacitatea 1 1 de exercitlu deplina); J :i. in raport de criteriul ceta\eniei: I a) persoanele fizlce cu ceta\enie romana; b) persoanele fizice cu ceta\enie straina; c) persoanele fizice cetatenie (apatrizli); • cetatenii strBini :'?i apatrfzi! sunt asimilati, In condi!iile legii, cu cetatenii rom3ni, in ceea ce prlve~te drepturile ,; llberta\ile !or civi!e [art. 27 a!in. {1) C.civ.]; 0 cetatenil stri3Jni §i apatrizil pot dobandi dreptu! de proprletate privata asupra terenurHor numal In cond!!ille rezultate din aderarea Romantet !a Uniunea Euro~ peana ~i din alte tratate internatlonale !a care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, In condltlile previizute prtn lege organic;}, precum :,?i prin mo~tenire legalii fart. 44 alin. (2) din Constitu\ie]; 111 schfrnbarea nume!ul pe ca1e administrativiJ poate fi solicltat3 de cet3!enii rom2ini ji de apatrizii domiciliati in Romania (art. 4 ji art. 5 din O.G. nr, 41/2003 privind dob£indirea ?i schlrnbarea pe cale administratlv3 a numelor persoanelor fizice); 4. in raport de criteriul domiciliului: a) persoanele fizice cu domiciliul 1n Romania; b) persoanele fizice cu domicillul in strainatate; 5. dupa cum exploateaza sau nu o 1ntreprindere: a) profosioni>ti [cei care exploateaza o fntreprindere, In sensul art. 3 aiin. (3) C.civ.];
pana
!
fara
234
I civila a fJzice
PERSOANA FIZ!Ci\,
Si PERSOANAJURIDIOt PROFESIONISTUL ~I lNTREPRINDEREA
- parte a capaclta1n juridice care consta in aptitudlnea persoanei fizice de a drepturi subiective clvile :;.i oblig;;;til civlle ~} 'ln de a doband1 ;;l exerc!ta drepturi subiective civile, precum ,; de incheierea de acte jurldlce civile.
a-~i
asurna §i executa
obliga~ii
civile, prin
Structurii 1. capacitatea de folosinra; 2. capacitatea de exerci\iu.
l'r!ndpil - capacitatea civila este recunoscutii tuturor persoaneior [art. 28 alin. (1) C.civ.]; - orice persoana are capacitate de folosintii ?i, cu excep\ia cazuriior prevazute de lege, capacitate de exerci\iu [art. 28 al in. (2) C.civ.]. Limitele capadta\ll dvile - nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosin\a sau lipsit, in tot sau in parte, de capacitatea de exerci~iu, decat in cawrile ,; conditiile expres prevazute de lege [art. 29 alin. (1) C.civ.]; - nimeni nu poate renun\a, 1n tot sau 1n parte, la capacitatea de folosin\a sau la l capacitatea de exerci\iu [art. 29 aiin. (2) C.civ.].
Egalitatea in fata Jegii civile rasa, culoarea, na\ionalitatea, originea etnicii, limba, religia, varsta, sexul sau orien· tarea sexuala, opinia, convingerile personale, apartenen\a politica, sindicala, la o cate· gorie sociala on la o categorie defavorizata, averea, originea sodala, gradul de cul· tura, precum $1 orice alta situa\1e similara nu au nicio influen\a asupra capacitatii civile
(art. 30 C.dv.).
tapacitatea de a 1ncheia actul juridic civil - consta in aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi $1 obligatii civile prin 1ncheierea actelor juridice civile; - este nurnai o parte a capacita\ii civile, reunind, In structura sa, o parte din capacitatea de folosin\a a persoanei fizice sau juridice, precurn ,; capacitatea de exerci\iu a acestela.
2. Capacitatea de folosinµ a persoanei fizke 2.1. Nofiunea ~i cai·aciter<~l.e juridice ale ca1oai:lt obligatii -- capacitatea civl!a de folosin\a nu se reduce la capacitatea de a !ncheia juridic cu alte cuvinte, 1n ceea ce prive~te capacitatea civila de tolosin\a, nu prezinta rP"'',"'nr:. izvoarele raporturilor juridice civile (acte juridice sau fapte juridice in sens
i
PERSOANA FiZ!CA $1 PERSOANA JtJRilliCA. PROFES!ONISTUL $1 TNTREPRINDEREA
CarattereJe iuri1dkii ale cal>i3'ita1~>\ ue !oi•osin~a a
fizice
. _. __
~
__..____ --··-1e;;:;--;,:;·t
~;;;;:··-··--
235
.. -- ...-----·--
{!nstituire 1 lnteput, :::ontJnut, !ncetare) referitoare ia capacitatea civila de folosinta; reglementarea capacita}ii de folo .. sinta exduslv de dornenh1I legii, ea nefllnd de domenlul vointel lndlviduale; . -generalitatea1 de folosinta a fizice se ex1prn11a ap'titt11clir1ea gener~la ~I abstracta de a avea toate drepturile ;;i obligatlile civiie (art 34 C.civ,); j -- inalienohilitatea: nu poate forn1a obiect de nici mi3car ;;i nici obiect de instrainare 29 alh C.civ.J; , . - intangibilitatea: nu} se pot aduce limitarl (ingradiri) decal prin texte exprese de
\ - !egaiitatea:
rett:
toate
I !
[art. 29 aim. (1) C.c1v.J; ; - egalitatea: constituie concretizarea, pentru aceasta a principiului egalita\ii ' a\a legii civile (art. 30 C.civ.); niversalltatea: consta Tn insu,irea capacitatii de folosin\a de a fi recunoscuta (atri._ a) tLJ!~!<:": oamenilor [art. 28 alin. (1) C.civl _______..___..~-- _
2.2. Incei!'utu1 capacitajii de follosinta a persoanei tiz.ice de - drepturile copilului sunt recunoscute de la concep\iune, viu (art. 36 C.civ.).
Jnsa numai daca else
Cond!lii 1. sa fie vorba despre drepturile copilului, iar nu de obliga\ii civile pentru el; • condi\ia este 1ndeplinita nu numai atunci cand ar fi vorba de dobandirea unui drept subiectiv civil ut singuli, ci ~i atuncl ciind copilul este chemat la o mo?tenire , lntreag
l
§'i care se calculeaza zi cu zi; prin mlj!oace de proba ~tHn\ifice se poate face dovada
concep\iunii copilului 1ntr-o anumita perioada din acest interval de timp sau chiar Tn acestui 412
2.3. Confinutul capadtafii de aptitudinea persoanei fizice de a avea toate drepturile
actlv5: aptitudinea persoanei flzice de a avea drepturi subiective clvi!e; de a avea - Jn con\inutul capacita\li de folosin\a a persoanei fizice nu intra1 a) drepturile interzise prin lngradirile capacita\ii de foiosin\a; b) drepturile apar\inand altor ramuri de drept (de exemplu, drepturile c;i obllga\iile
nascute In
cu contractul de munca
ramurli - art. 29 alin. (1) C.civ.; ,,nimeni nu poate fi lngradit in capacitatea de folosinta de -s::
';;~
~ -~- - - -
236
PERSOANA HZICA ;ii PERSOANA JURIDIC/\. PROFESIONLSTUl ~1 lNTREPRINDEREA
capacit'3tH civile de folosint3 a persoanei fizice: -"'"l a) nu pot exista decat in cazurile ~!in cond!~i!le prevazute expres de lege; h} ca excep\ii de la reguia capadtaiii, sun! de stricta interpretare ~i aplicare, neput3nd fi extinse prin analogie ~i nici deduse pe caie de interpretare; c) pot fi calificate ca incapaclt.3ti speciale de drept civiL
·-- rezulta ca
Clasifkare 1. dupa izvorul !or: a) incapacita\i de folosin\a stabilite de legea civila; b) incapacita\i de fo!osin\a stabilite de legea penala (de exemplu, pedepse!e accesorii ~i complementare constand !n interzicerea unor drepturi civile); 2. dupa fina!itatea lor: a} incapacita\i cu caracter de sanctiune, care, la randul lor, pot fi: incapaclta\i cu caracter de sanqiune penala (de exemp/u, interzicerea drepturilor parinte'iti, interzicerea dreptului de a fi tutore sau curator) :;i lncapacita\I cu caracter de sanc\iune civila {de exemplu, decaderea din exercitiul drepturilor parlnte~ti - art. 508-512 C.civ., nedemnitatea succesorala- art. 958-961 Cciv.); b) incapacita\ile civile cu caracter de protec\ie sau de ocrotire [spre exemplu, in materia liberalitatilor - art 990 alin. (1) ~i (3) Cciv., in materia contractului de vanzare- art. 1653, art. 1654, art. 1655 C.civ.]; 3. ln raport de opozabilitatea lor: a) incapacita\i absolute: !mpiedica incheierea valabila a actului juridic de catre incapabil cu orice alta persoana [spre exemplu, art. 146 alin. (3) C.civ.]; bj incapadtati relative: impiedica incheierea valabila a actului juridic de catre inca- . p~bil cu o ~numita persoana sau doar cu anumite persoane [spre exemplu, art. 147 \ aim. 11) Cciv.]; ; 4. 1n func\le de modul 'in care opereaza: a) incapacita\i ce aqioneaza de drept (ope legis); i b} incapacita\i care opereaza ca efect al unei hotarari judecatore,,ti (de exemplu, . ~.aderea din exerci\i.ul dreeturilor parinte,,ti), -------~----·------··___]
1
2.4. Sfar~itul capadtiipi
I de folosinta a fizke
folosintii a persoanei fizice
- incetarea capacita\ii de folosinja are loc odata cu moartea persoanei fizice (art, 35 teza finala C.dv,); - data mortil este, du pa caz: l. data trecuta in actul de deces (in cazul mortii fizic constatate); · 2, data pe care hotararea judecatoreasca ramasa definitiva a stabilit-o ca fiind aceea a declararii a - art. 49-57
2.4.1. Dedararea judeciitareascii a tmirt:ii 1n care o persoana este dispiiruta ~; exista indidi ca a inte!at din 11ia1a - daca o persoana este disparuta $i exista indicii ca a lncetat din via\a, aceasta poate fi moarta hotarare la cererea
PERSOANA F!ZiCA ;;1 PERSOANA JURIDICA. PROFES!ONISTUL )! 1N1!RE.PRIN!)Eflrn
sate, daca au trecut eel putin 2 ani de la data din care rezult8 ca era Yn viata fart. 49 alin, C.civ.]; - condit·Jf, care trebuie !ndepilnite cumulativ:
persoana
237
uitirnelor inforroatii sau indicil
sa fie disp8rut8;
2. sa exlste lndicii ca aceasta ar fi incetat din viat.3; 3. de la data prin1iri1ultimeior1nformatl1 sau ind!cil dln care rezuJta ca persoana era In
sa fi trecut eel pu~in 2 ani; fl!
dac.3 data prlmiril u!timelor informatii sau indidi despre eel dispE!rut nu se poate
stabilJ cu exactitate, termenul de 2 anise
socote~te
de la
sf~r?itul
iunii Jn cares-au
primit ultimele Jnformatil s.au indidi, iar In cazul Jn care nu se poate stabili nicl luna .. de la sfar~itul anului calendaristic [art 49 a!in. (2) Cciv.];
dovada acestor conditii, indusiv a disparitiei, se lace in cadrul procedurii de deda· rare a mor!ii, reglementata de art 944-951 Cproc.civ., ca o procedura judiciara speciala (cu caracter necontencios); ' - fiind vorba despre fapte juridice, condi\iile declararii mortii pot fi dovedite cu orice
m·· c de
admis de
inclusiv cu martori.
cazul in care" persoanii a disparutin imprejurl!ri deosebite . - eel disparut 1n 1mprejurari deosebite, cum sunt inundatiile, cutremurul, catastrofa
I: de cale ferata ori aeriana, naufragiu!, in cursul unor fapte de razboi sau 1ntr-o alta imprejurare asemanatoare, ce indreptaje;;te a se presupune decesul, poate fl dedarat mort, daca au trecut eel pu\in 6 luni de la data imprejurarii in care a avut loc dispari\ia [art. 50 alin. (1) C.civ.]; n dac.3 ziua in care a intervenit lmprejurarea ci3nd a avut loc disparltia nu poate fi stabillta, terrr1enu! de 6 luni se socotef?te de ta sfar~ltul lunii in care a intervenit lmprejurarea cand a avut loc disparitia, far In cazul Jn care nu se poate stabi!i nlc! luna, de la sfilr>itul anului calendaristic !art. 50 alin. (1) coroborat cu art 49 alin. (2) C.civ.]. Caw! in care este sigurii producerea decesului persoanel disparute atunci cand este sigur di decesul s-a produs, de!ii cadavrul nu poate Ii gasit sau , I identificat, moartea poate fi declarata prin hotanlre judecatoreasca, fara a se a>tepta implinirea vreunyi termen de la disparitie [art 50 alin: (3) (_,civ.J. .. _™™_j
i
I
lnstanta
I
judec3toria in a ciirei circumscriptie persoana dlsp.'.lruta a avut ultimu! domlciliu 1 I cunoscut [art. 94 pct. 1 lit. i) ~i art. 944 C.procciv.]; ··-in cazul special reglementat de art. 50 alin. (3) C.civ., cererea se poate introduce,; la , instanta 1n a carei circumscriptie a decedat persoana al carei cadavru nu poate fi I I ori identificat [art. 948 al in. (1) Cproc.civ.]; se instituie astfel o competen\a teritoria!a I alternativa. -
I
! I
; Ca!itate procesualli activii - orice persoana interesata (art. 49 C.civ.).
I
Masuri prealabile . - se dispun dupa sesizarea instantei, de catre pre~edintele completului caruia i s-a repartizat cauza (art._ 123 din legea nr. 76/2012); ·-~---··· .
i
J
.J
238
PERSOANA FIZicJ, SI PERSOANAJURIDICA PROFESIONISTUL ?I INTREPRINDEREA
constau ln: a} cererea adresata prim.3riei comunei, ora5ului1 mun!clpiului sau sectorulul rnuni~ cipiulul Bucure~t!, precurn ~i organelor politiel Tn a c.3ror raza teritorla!a a avut ultimul domiciliu cunoscut eel disparut sa culeega inlormatli cu la acesta [art. 945 alln. (1) Cproc.civ.]; h) Zlfi5area cererH la ultirnul domiciliu cunoscut al celui dlsparut; la sediul primar!ei cornunei 1 ora~ului, rnunldpiului sau sectoruiui munlcipiului Bucure~ti :;.i la sediu! instanJ;ei, precum :?i pubHcarea tntr-un ziar de larga circolatie a unul anunt despre deschiderea proce-durii de declarare a mortii 1 cu invltatia ca orice persoana sa comunice datele pe care !e cunoa~te 1n legatura cu eel disparut [art. 945 alin. (2)
C.proc.civ.J; c) sesizarea instantei de tutela de la ultlrnul domiciliu cunoscut al celui a carui moarte se cere a fl declarata, spre a numi, daca este cazul, un curator, in condi\iile prevazute de Codul civil [art. 945 alin. (3) C.procciv.]; d) solicltarea 1 din oflciu, prlvlnd notarea cererii in cartea funciara 1 daca In patrin10niu1 persoanei a carei moarte se cere a fl declarata exista bunur! imobile, precum ~i inreglstrarea acestela in registrul comertulul, daca este profeslonlst [art. 945 alin. (4) C.proc.clv.J; in cazul special reglementat de art. 50 alin. (3) C.clv., cererea se poate introduce de indata ce s-a cunoscut faptul mortii, pe baza cercetarilor facute de organele competente; instan\a nu va mai dispune, in acest caz, luarea prime!e doua masuri prealabile judeca\il, prevazute de art. 945 alin. (1) ?i (2) C.proc.civ. [art. 948 alin. (2} C.proc.civ.], insa va putea dispune adminlstrarea altar probe, in afara cercetarilor facute de organele competente.
Fixarea termenului de judecatil - se face dupil trecerea a doua !uni de la data efectuarii publica\iilor >i dupa prlmirea rezultatelor cercetarilor [art. 946 alln. (1) C.proc.civ.]; - in cazul special reglementat de art. 50 alin. (3) C.civ., dispozi\iile art. 946 alin. (1)
i
C.proc.civ. nu sunt aplicabile [art. 948 alln. (2) C.proc.civ.].
Cita rea - persoana a carei moarte se cere a fi dedaratil este citata la ultimul domiclllu cunoscut; citatla se publica ,1 intr-un ziar de larga circula\le; - mandatarul persoanei ln cauza (dacii a avut) va fl citat pentru a da \amuriri instan\ei;
-va fi citat ~; curatorul numit in condi\iile art. 945 alln. (3] C.proc.civ. [art. 946 alin. (2) ~i (3) C.proc.civ.].
, Partkiparea procurorului
'I
participarea la judecata a procurorului este obligatorie [art. 946 alin. (4) C.proc.civ.]; . - lipsa concluziilor reprezentantului Ministerului Public atrage nulitatea hotilraril. ;
l
Hotararea dedaratMi de moarte asupra cereril de declarare a morl;ii instan\a se va pronun\a prin sentin\a;
:::. hotar~rea este supusa nurriai apelului [art. 534 alln. (2) C.1:iroc.civ.];
"----~
PERSOANA
~! PERSOAN.11 Ji.JRlDlcA. PROFES
239
~
dispozitivul hot2ir3ril de declnra:re a mortil rarnase definit!v.8 se va nica, v.a fi notat in cartea funcl(lr3 ~·1 se va 'im-eizist1·a in alte in -· prin hot3r3re se stabi!esc, Tn mod ob!igatoriu, data ']i ora telor de la dosar; data este data pe care hotar§rea Judec8toreascd r.:imasa definltiva a stobiiit. c ca fiind aceea a mortil; daca hot:J:rarea nu aratd ?i ora n1ortil, se c5 eel dedarat mort a !ncetat din viat3 Jn u!tima ora a zllel stabillte ca flind aceea a rnort;H; - in lipsa unor lndicli lndestul3toare, se va stab!!i eel deciarat mort a lncetat din via\a in ultima ora a celel din urma zile a termenului de 2 ani [prevazut de art. 49 (1) C.civ.] sau de 6 !uni [previlwt de art. 50 alin. {l) C.civ.], dupa caz [art. 52
ca
Efocte!e ttotarar~i
dedarative de
mo a rte
produce efecte retroactiv: persoana dlsparuta este considerata ca a murit la prin hotarare ca fiind a mortii, care, prin ipoteza, este anterioara dztei pronun~arii hotarari!i - de la data mortii astfel stabilita inceteaza capacitatea juridica a persoanei declarate decedate; casatoria inceteaza de la data declararii mor\ii unuia dintre so\i [art 259 alin. (5) C.civ.];
1 Rectifkarea date! mortii
- termenul de op\iune succesorala curge de la data inregistrarii mortii in registrul de stare civila, dadi inregistrarea se face in temeiui unei hotarari judecatore~ti de decla· rare a mor\ii celui care lasa mo~tenirea, afara numai daca succesibilul a cunoscut sau hotararea de dedarare a mortii la o data anterioara, caz in care 1103 a!in. lit. poate rectifica data mon;ii stabilita potrivit dispozi\iilor (1) ~i {2) C.civ., daca se dovede~te ca nu era posibil ca persoana declarata moarta sa fi decedat la acea data; 1n acest caz, data mor\il este cea stabilita prin hotararea de rectificare [art. 52 alin. (3) C.civ.]; poate fi ceruta de orice persoana interesata; - sunt aplicabile regulile procedurale prevazute de art. 949 C.proc.civ {art. 950 C.proc.civ.); · - daca ·in patrimoniul persoanei a carei moarte a fost deciarata exista bunuri imobile,
----···· -·-········+-~~:~-~it-~-~-,;~ Cd;0 ~~~~~ va di:tl::__n:tarea cer::_de rec@care in cartea funo:~~~ Am.darea hotilrilrii declarative de mo;;rte
"" M" 1. daca eel declarat rnort este in viata fart. 54 alin. (1) C.civ.]; - cererea de anulare se poate face oricand; - calitate procesuala activa: ce! declarat mort si orice a!ta persoana 2. daca se descopera certificatul de deces al celui dedarat mort {art. 55 C.civ.); - cererea de anulare se poate face orlcilnd;
- calitate procesuala activa: orice persoana interesata.
Aspecte procedurale - instanta cor11petenta: in.stanta care a pronuntat hotararea (in am_bele cawri); ···~-
I ' / I ' J
J.
HO
PERSOANA FIZICA $1 PERSONJA JURiDK:A PROFESIONISTUL $1 TNTREPRINDET(EA
- judecata se face c·u citc?rea persoaneJo( care au fost p3rti in nHwPqJI de declarare a morti\; participarea procurorului este obllgatorie; - daca In patrirnoniu! persoanel a ciirei moarte a fost dedarata exista bunuri imobile, lnstanta, din oficlu, va dlspune notarea cereril de constatare a nulit3tii "in cartea funtiara (art. 951 Cproc.civ.); - dispozitivul hotararn de constatare a nulit3tii hot5rari1 1 cu n1en\iunea ca aceasta a ramas definltlva, se con1unic3 serviciuiui public comunitar !oca! de evide:nta a persoanelor pentru anularea inregistrarii {art. 949 Cprocciv.). Efecte in cazul in rare eel dedarat mort este ln 1. 11epatri1mor1iale - se inlatura, cu efect retroactiv, incetarea capacita\ii de folosin\a a persoanei in cauza; in cazul in care sotul unei persoane declarate moarte s·a recasatorit ~i, dupa aceas-
ta, hotararea declarativa de moarte este anuiat3/ noua casatorie ramane va!abil8 1 daca so\ul celui declarat mort a fost de buna-credin\a; prima casatorie se considera desfacuta pe data 1ncheierii noii ciisatorii {art. 293 alin. (2) C.dv.];
2. palrimoniale - inapoierea bunurilor In natura catre eel declarat rnort 1 Jar daca aceasta nu este cu putin\a, restituirea lor prin echivalen! [art. 54 alin. (2) teza I C.civ.]; • exceptie: dobanditoru! cu titiu oneros nu este obligat sii le 1napoieze decat daca,
sub rezerva dispozi\iilor in materie de carte funciara, se va face dovada ca la data dobandirii !ilia ori trebuia sa !ilie ca persoana declarata moarta este in via\a [art. 54 alin. (2) teza finala C.civ.]; 1£' rezulta urm8toarele reguli: f) in cazul Jn care mo~tenitorul (aparent) a !nstrainat cu titlu oneros un bun din succesiune catre un tert de buna-credin\a, eel declarat mort prin hotarare judecatoreasc3 u~terior anulat8 nu va mai putea cere Ji obtlne obligarea tertului la restituirea ace!ui bun, urm8nd a exercfta o actlune persona!a (In desp3gubire} 1rnpo-
triva
rno~tenitoruiui
care a contractat cu tertui de bun3-credin~a;
ii) excep\ia nu se aplica In cazul tertului dobanditor cu titlu gratuit (spre exemplu, eel carula mo!}tenitorul aparent i-a donat un imobil din succesiune), lndiferent de buna-credln~a s.au de reauaMcredintZI a acestuia, ~i nici tertului dobanditor cu tit!u oneros; dar de rea-credin;a, ded asemenea te11i vor fl tinutl sa restituie bunul catre adevaratul proprietar, urmand ca tertul dobanditor cu titlu oneros ji de rea-cred1n~a sJi exercite o ac1iune !n desp.3gublre !mpotriva moo;;tenltorului (a parent) pentru a primi pretul platit; iii) ac~iunea In restituire a bunurllor, fiind o ac!iune patrimonialfl 1 este supusa regu~ lilor prescrip\iei dreptului cornun; cand se solic.ita rest!tulrea in natura, actiunea are caracter real Ji este imprescriptibila extinctlv;
plata fiicuta mojlenitorilor legali sau legatarilor unei persoane, care reapare ulterior hotararii declarative de moarte, este valabiia ji liberatorie, daca a lost facuta lnainte de radierea din registrul de stare civila a men\iunii privitoare la deces; • exceptie: cazul in care eel care a facut plata a wnoscut faptul cil persoana declaeste 1n
2.41
mo'.?tenltorul aparerit care afl2i ca persoana care fos.t dec!;_Hata decedata hotar3re judec@toreasc;t;i este -:n bunurilor ~! rioilenr1·P
.
Notiunea acea parte a capacit5tii civi!e care consta in aptitudinea persoanei fizice de a dobdn~i exercita drepturf subiective civHe, precum
:Ji de asuma ?i executa obligatll prin lncheierea de acte juridice civile; defini!ie iegala: aptitudinea persoanei de a 1ncheia singura acte juridice civile
37
d11ile 1fo
- existen\a capacita\ii civi!e de foiosin\a; - existen\a discernamantului, adica existen\a puterii individului de a-5i re1;re·ze,nta corect consecin\ele juridice ale manifestarii sale de voin\a (aceasta µremisa se apre-
Caracterele
ciaza in raport cu viirsta, precum ;;i cu starea sanatatii mintii); n regu!He referitoare la capacitatea civila de exerd~iu vlzeaza numai lncheierea actelor juridice civile, lnsa, Jn materie dellctual.3, prezinta relevanta numa! existenta discerr.amantulul {Hpsa acestuia antreniind lipsa vlnov31iei}, cu precizarea ca, In unele sisteme de drept, raspunderea civHa pentru fapta Uictta cauzatoare de j prejudlcii se angajeaza chiar ~l 1n cazul lipsei de dlscernamant. \ /eg-alitatea: consta in faptul legea reglem~nteaza toate aspectele referitoare la
, ·11,
mru:m:e ale
·1
ca
I
, instituirea, 1nceputul, stabilirea continutulur ~I lncetarea capacitatii civile de exercitiu; I reglementarea capacitatH de exerci\iu tine exclusiv de domeniul legii, ea nefiind de .
I domeniul vointei individuale;
: - genera/itatea: consta In faptul
!
ca prin capacitatea
civila de exerci\iu a persoanei I fizice se exprima aptitudinea de a dobandi §i exercita drepturile subiective civile 5i de a executa obliga\iile civile prin 1ncheierea oricaror acte juridice civile, cu excep\ia celor
i
I 1
oprite de lege; gradul de generalitate a capacita\ii de exerci\iu difera dupa cum este · vorba de capacitate de exercitiu deplina sau restriinsa;
inalienahilitatea: nu poate forma obiect de renun\are, nici macar partiala, ~i nici obiect de instrainare [art. 29 alin. (2) C.civ.]; - intangibilitatea: lipsirea, totala sau partialil, de capacitatea de exerci\iu intervine numai in cazurile si In condi\iile expres stabiiite de lege [art. 29 al in. (1) C.civ.j; egaiitatea: rasa, culoare.a, nationalitatea, origlnea etnica, !imba, reHgia 1 varsta 1 sexul sau orientarea sexuala, opinia, convlngerile personale, apartenenta politic@ .. sindk:aJa, la o categorie sociala orf la o categorie defavorizata, averea, orlginea soclal8, gradul de cu!tura, precum Ji orice alta situatle slmilara nu au nicio influenta asupra capa-
civiie
30
242
PERSOANA FIZICA ?i PERSOANA JURiDlci\, PROFESIONISTUL ?I 'iNTREPRINDEREA
deplin3 de exercitiu; cariacitatea restransa de exercltlu;
de dep,lin~
de
I Regula
l-
de exercitiu dep!lna Jncepe la data cand persoana fiz1c'3 devine majora, : adidi la implinirea varstei de 18 ani {art 38 C.civ,), afara de cazul in care persoana respectiva este pusa sub interdictie judecatoreasca; m rerunoa~terea capacit3ti1 depllne de exercitiu este cor.ditionata de existenta discernamantului; leglultorul prezuma ca, la lmp!inirea varstei de 18 ani, persoana are discernamant; prezumtla este una relativa.
Exceptii - minorul care Se casatore?te (incepand CU varsta de 16 ani) dobande?te capacitate deplina de exerci\iu [art, 39 alin, {1) coroborat cu art, 294 alin. (1) C.civ.]; - minorul care a implinit varsta de 16 ani poate, pentru motive temeinice, sa doban' deasca anticipat capacitate deplina de exercitiu, In condi!iile art 40 C.civ,, prin hotararea instan\ei de tutela, luata cu ascultarea minorului, a parin\ilor sau a tutorelui acestuia ';'i, daca este cazul, cu avizul consiliului de famille; : - persoana pusa sub interdic\ie judecatoreasca inainte sa Ii 1mplinit 18 ani dobande~te capacitate deplina de exerci\iu prin ridicarea interdic\iei judecatore~ti la un moment ulterior celui la care persoana a implinit 18 ani. 11
Con\inut
- este dat de aptitudinea generala
~i abstracta a celui 1n cauza de a fncheia, personal
"i singur, toate actele juridice prin care dobande5te sau exercita drepturi subiective civile ori i~i asuma sau executa obliga\ii civile, cu exceptia actelor juridice care sunt oprite de lege, prin instituirea unor incapacitati speciale de folosinta.
inceta re - odata cu lncetarea cap3citatii de fo!osinta, adic@ la moartea persoanei; - prin punerea sub interdictie judecatoreasca;
-- fa!ii de minorul de rea-credin\a, prin anu!area casatoriei mai fnainte ca acesta
sa
implineasdl varsta de 18 ani [per a contrario art. 39 al in. (2) C.civ.] (1n acest din urma caz este vorba de o 1ncetare temporara a capacitatii depline de exercitiu, respectiva persoana revenind la capacitatea restr§nsa de exerci~iu 1 dar numai pana la impHnlrea varstei de 18 ani sau, dupa caz, pana la o noua casatorie incheiata 1nainte de aceasta varsta ori pana !a dobandirea anticipata a capacita\ii depline de exerci\iu in condi\iile art, 40 Cciv,); &!I mlnorul care a fost de bun8-credint8 la !richeierea casatoriei, ulterior anulatal pastreaza capacitatea deplina de exercitiu [art 39 alln, (2) C.civ,]; • minoru! care a dobandit deplina capacitate de exercitiu prin !ncheierea casatorlei lnainte de a fi lmplinlt v§rsta de 18 ani nu pierde aceasta capacitate ·in cazul desfaceri\ casator1el prln dlvor~ ~j nlcl ln cazul lncet3rii casatoriel prin decesul so\ulul Ynainte ca sa fi varsta de 18 anl.
243
-·- aptitudinea rninorului cu v3rsta cuprins3 lntre 14 ani s;i 18 ani de;; dobilinrll '.?i exer-
cita sublectlve civile ~i de asurna -?i execut\i ob!igatH dv!ie, rea, pers_onal, a anumitor act.e _juridice civi!e.
?ncheie~
Regula ~·la
impUnirea v3rste\ de 14 ani
Excep;le - cazul In care 1 la fmp!inirea v§rstei de 14 ani, minorul se afl.J sub !nterdictie judeca~
toreasca; e daca minorul a fost pus s.ub interdiqie, lar aceasta se ridic3 1na1nte de 'lmplinirea varste! de 18 anl, capadtatea de exerci\lu restr@insa va lncepe pe data ridic3rii
interdic\ieL Principiul
- minorul 1ntre 14,18 ani are posibilitatea sa lncheie personal acte juridice civile, lnsa, pentru a fl vala.bil lncheiate1 minorui are nevoie, In principiu, de anumfte
lncuviinlari
prealabile; - actele juridice ale minorului cu capacitate de exerci\iu restransa se 1ncheie de catre acesta, cu 1ncuviintarea parintilor sau, dupa caz, a tutorelui, iar in cazurile prevazute de lege, ?i cu autorizarea instantei de tutela; re 1ncuviintarea sau autorizarea poate fi data, cei mai tarz!u, In momentul lncheieril actului [art. 41 a/in, (2) C.civ.]; -1n cazul exercitarii tutelei asupra bunurllor minorului, minorul care a 1mplinit varsta de 14 ani 1ncheie actele juridice cu incuviin\area scrisa a tutorelui sau, dupa caz, a curatorului [art 146 alin, (1) C.civ.]; I - daca actul pe care minorul care a 1mplinit varsta de 14 ani urmeaza sa 1! !ncheie face ! parte dlntre acelea pe care tutorele nu le poate face dedlt cu autorizarea lnstanjei de tutela ~i cu avizul consiliului de fam;Jie, va Ii necesara atilt autorizarea acesteia, cot ;1i avizul conslliu!ui de familie [art, 146 alin. (2) C.civ.j; w este vorba despre actele de -i·nstrl3inare, 'Jmpar~ea!a, ipotecare ori de grevare cu aite sarcini reale a bunurilor minoru!ul, renun\area la drepturile patrimonlale ale
acestuia, precum side orice alte acte ce depa?esc dreptul de aclministrare [art. 144 alin. (2) C.civ.]; - oferta de dona\ie facuta unei persoane cu capacitate de exercitiu restransa poate fi acceptata de catre aceasta, cu 1ncuviintarea ocrotitorului legal [art. 1013 alin, (4) C.civ.]. Exceptii
- minorul cu capacitate de exerci\iu restransa poate sa faca singur: a} acte de conservare; b) ac'\e de administrare care nu 11 prejudiciaza; c) acte de dispozitie de mica valoare, cu caracter curent 'i care se executa !a data acestora 41 a!in.
244
PERSOANA FIZICA ';;I PERSOANA JURIDlcA, PROFESIONISTUL ?I lNTREPRINDEflEA - minorul po.ate s8 lncheie acte jurid1ce privind munca, J·nde!etnicirile artistice sau sportive ori referitoare la profesia sa, cu lncuviintarea p3rin·~i!or sau a tutorelul, pre-
cum
~l
n~1inorul
cu respectarea dlspozitlilor !egii Specic;!e, daca este cazul; ln aceste """"I"' exercit8: singur drepturlle ;;;i executa tot astfe! obligatiile izvorate din aceste
acte .
persoana fizk:a dobande~te capacitate de munca la lmpllnlrea v§rstel de 16 ani; persoana fizica poate lncheia un contract de munca Ir: calitate de salariat ;;i la l"mpHnlrea varstei de 15 ani, cu acordul pI3rintiior sau al reprezentantHor !egali 1 'I!
pentru actlvlt.31i potrivite cu dezvoltarea fiz!ca, aptitudinile $i cuno$tin~eie sale, daca .astfei nu Ii sunt periditate silin8tatea, dezvo!tarea ~i pregi3t\rea profesional.3
[art. 13 alin, (1) 'fi 121 C.muncii]; poate !nche1a contract de ucenicie persoana care a implinit varsta de 16 ani gi indeplineste celelalte condi\ii prevazute de art 7 din Legea nr. 279/2005 privind 111
ucenicia la locul de munca, republlcatil;
- exista 'ii acte juridice civile care, de'ii permise majorului, sunt interzise minorului, indusiv celui cu capacitate de exerci\iu restransa: a) minoru! nu poate sa fad\ dona\ii, altele decat darurile obi§nuite potrivit starii lui materiale, si nici sa garanteze obliga\ia altuia [art. 146 alin. {3) C.civ.]; m. nici tutorele nu poate, in nurnele minoruiui, sa faca donatll §i nlci s.3 garanteze obliga\ia altuia; fac excep\ie darurile obi>nuite, potrivite cu starea materiala a minorului [art. 144 alin, (1) C.civ.]; b) sunt anulabile actele juridice incheiate intre tutore sau so\ul, o ruda 1n linie dreapta ori fra\ii sau surorile tutorelui, pe de o parte, ~i minor, pe de alta parte iart. 147 alin. (1) C.civ.]; exceptie: oricare dintre aceste persoane poate cumpara la licita!ie publica un bun al minorului, daca are o garan\ie real a asupra acestui bun ori ll det)ne in coproprietate cu minorul, dupa car fart, 147 alin. (2) Cciv,].
!
lncetare
I
1
- prin punerea sub interdiqie judecatoreasca; ; - prin dobilndirea capacita\ii depline de exerci\iu (fie la majorat, fie prin casatoria in- ' cheiata 'i'nainte de 18 ani, fie 1n conditiile art 40 C.civ. - capacitatea anticipata de [ exercitiu);
r
.... ~;:~~inceta~a capacita\ii de,.!_olosint_a, la f!l()_artea persoaneL ca1>acitiic~iide
1
··~
nu au capacitate de exerci\iu (art 43 alin. (1) C.civ.]: a) persoanele care nu au implinit varsta de 14 ani;
b) persoanele puse sub interdic\ie judeciitoreasca. Ii Con~lm1t Principiul
- pentru cei care nu au capacitate de exercitlu, actele juridice se 1ncheie1 !n numele
acestora, de reprezc.ntan\ii lor legali (parinte, tutore sau curator), fn condi\iile previizute de lege [art, 43 al in, (2) C.civ-]. Exceptii
- persoana lipsita de capacitatea de exerci\iu poate incheia singura [art 43 alin. Cciv.]: acteie anume
de
PERSOANA HZ\CA $1 PERSOANA JURiDicl\. PROFESIONISTUL $1lN"fREPRINDERE;\
24';
b) acte!e dB conservare (d€ ex.2mnlu lnscrierea unel ,,,,,,.c •.. , 1r1tnern1oere" trlmiterea unel somatii); "" aceast8 poslbilitalea este JUStiflcata tie faptul ca printr~un .a;;ernenea act se urrn3re]te pns::!·nt'3rnpinarea pierderli unui drept sub!P.ctiv civil, ded irrtotde.auna este vorba de un act profitabil tltularulul dreptului sublecUv respect!v;
cj actele de dispozi!'ie de mica cu caracter curent ;;i care se executa la momentul lncheierii ior (de exemplu, cumpararea de dulciuri, rechlzlte ,colare, lncheierea de contracte de transport cu rntreprinder!le de transport in comun); w posibl!itatea lncheierii valabila a acestor acte juridice este justificat3 de cacacterui curent ai unor astfel de acte, de natura acestor acte juridice, de faptul ca ele nu pot sa aduca atingere intereselor autorului lor; n actele pe care minorul fara capacitate de exercitlu restr3nsa le poate lncheia singur pot fl fl'icute ;Ii de catre reprezentantul sau leg.al, afara de cazu! In care legea ar dispune altfel sau natura actului nu i-ar permite acest lucru Iart. 43 alin. (4) I Cciv.J; - minorui poate sa incheie acte juridlce pr!vind munca, indeletnic\rile artistice .sau , sportive ori referitoare Ja profesla sa, cu lncuviintarea pJrintilor sau a tutorelul, precum ~; cu respectarea dispozl\lllor legii speciale [art. 43 alin. (2) ,; art. 42 alin. (1)
I
C.civ.]; 1
- cei lipsit de capacitate de exercitiu are posibilitatea de a face §i anumite acte juridice nepatrimoniale, cum ar fi ascultarea minorului care ;i lmplinit 10 ani In cazul exercitilrii tutefe"1 cu privire la persoana mlnorului (art. 139 Cciv,), in vederea constituirii consiliului de familie {art. 128 Cclv.), la luarea declzHlor de catre consiliul de famllle (art. 130 C.civ.), ascultarea minorului care a impllnit varsta de 10 ani in vederea adoptiel etc.; s minorul care a lmpHnit varsta de 10 ani va fl ascultat In conditiile art. 264 C.dv.; 111 In procedurile administrative sau judiciare care II privesc. ascu!tarea copiiuiui care a lmp/Jnft varsta de 10 ani este obligatorte; cu toate acestea, poate fi ascultat 5l copi!ul care nu a lmplinit varsta de 10 ani 1 daca autoritatea competenta consider.3 ca acest lucru este necesar pentru solu\ionarea cauzei [art 264 a!in. (1) Cciv.].
! lncetare I
: - pentru minor: fie la fmplinirea varstei de 14 anl {dind minorul dobande§te capacltatea civila de exercltlu restrflns.3)1 fie prfn moarte; - pentru ce! pus sub interdictie judecatoreascii: fie prin ridicarea interdic\iei (cand eel in cauzil dobande~te capacltatea civila de exerci\iu deplinil sau, dupa caz, capacitatea ' civilii de fie moarte.
i Actele anulablle in cazul nerespectiirii regulilor referitcare ' dvlla de exercith.1 sanct!unea nerespecti3rii regulilor referltoare la capacitatea civila de exerc!tlu este nulitatea relativa a actului juridic civil incheiat de o persoana care nu are capacitatea
-
I' ceruta de lege pentru actul respectiv;
actele tacute de persoana lipsit8 de capacitate de exercitiu sau cu capacitate exerci\iu restransil, altele decat cele prevazute la art. 41 alin. (3) >i la art. tutore fara
m
246
PERSOAN.'1 FIZICA ';I PERSQ.l\fiA JURIDICk PROFtSIONISTUL ~i 1NTREPRiNDEREA
tutel3, atunCi c3nd aceasta autorizare este cerut3 de
sunt anu!abl!e, chiar
dovedirea unu! prejudldu {arL 44 alln. {1.} C.civ.I; e pentru m·1noru\ care a lmplinit v3rsta de 14 ani, acte!e f;)cute cu lnc31carea dispozi\Hlor art, 146 alin, (1)-(3) Cciv, sun! anulabile [art, 146 aiin, (4) Cciv,]; '11 ca regula, actete juridice incheiate lntre tutore sa11 sotul 1 o rvdZJ in linie drc,aoita orl ·fratii sau surorile tutore!ui, pe de o parte, ~i minor, pe de alta parte, sunt anulabile [art 147 alin, (1) Cciv,]; * actele lncheiate de tutore In lipsa avizului consultatlv al conslliului de faml!ie sunt
anu!abile fart. 130 ali11. (4) C.civ.}; de asernenea, actele f3cute de tutore cu ·1nc31carea dispozi\iilor art 144 alin, (1) si (2) sunt anulabile [art, 144 alin, (3) Cciv,]; Ill actele juridice lncheiate de persoana pusa sub !nterdic~ie judecatoreasca, altele decat cele prevazute la art 43 alin, (3) Cciv,, sunt anulabile, chlar dadl la data lncheieri! !or aceasta arfi avut discernamant {art.172 C,clv.); . • contractul este anulabil cand au fost nesocotite dispoii\iile legale privrtoare la i capacitatea de exerci\iu (art, 1251 Cciv,); I - a>adar, sunt lovite de nulitate relativa: a) actui juridic de dispozi\ie de mare valoare, 1ncheiat de eel lipsit de capacitate de exerci\iu sau de eel cu capacitate de exerci\lu restransa, lar5 incuviin\area reprezentantulul legal sau a ocrotitorului legal, precum ~i a instan\ei de tutela, indiferent daca actui respectiv ii prejudiciaza ori nu; b) actul juridic de dispozitie de mica valoare, cu executare succesiva ori afectat de termen sau conditie, incheiat de eel lipsit de capacitate de exerci\iu sau de eel cu capacitate de exercitiu restr§nsa, fara lncuvilntarea reprezentantului legal sau a ocrotitorului legal, indiferent daca actul respectiv i1 prejudiciaza ori nu; c) actul juridic de dispozi\ie 1ncheiat de reprezentantul legal fara autorizarea instan\ei de tutela (;;i fara avizul consiliului de familie, in cazul 1n care rninorul este sub tutela), atunci cand aceasta autorizare este ceruta de lege, indiferent daca actul respectiv ii prejudiclaza ori nu pe incapabil; d) actul juridic de dispozitie de mare valoare lncheiat de eel cu capacitate de exerci\iu restr:lnsa cu incuviinlarea ocrotitorului legal, dar fara autorizarea instan\ei de tutela ('Ii avizul consiliului de famllie, in cazul in care minorul este sub tutela); e) actul juridic de administrare lncheiat de eel lipsit de capacitate de exerci\iu, indiferent daca actul respectiv 11 prejudiciaza ori nu pe incapabil; f) actul juridic de administrare incheiat de eel cu capacitate de exerci\iu restransa
Iara
fara lncuvHntarea ocrotitorului legal; lnsa numai in masura Jn care 1i prejudiciaza; g) acteie juridice pe care eel lipsit de capacitate de exerci\iu sau eel cu capacitate de exerci\iu restransa nu le poate incheia, nici singur $i nici prin reprezentare, respectiv n!ci cu lncuviintare sau autorizare prealabi!a; h) actele juridice privind rnunca, lndeletnicirile artlstice sau sportive ori referitoare la profesia minorului, lncheiate de acesta Iara lncuviin\area parin\ilor sau a tutorelui sau Iara respectarea dispozi\iilor legii speciale, daca legea speciala nu prevede o alta sanqiune,
Actiunea In anulare - ac\iunea in anulare poate fi exercitata de reprezentantul legal, de minorul care a vilrsta de 14 de ocrotitorul 46 aiin,
I i I
I
PERSOAN/.\
!ii
Pf:RSOANA JUR!DICA. PROFESIONISTUL ~! INTREPRINDEREA
241
atunci c;3nd attul S·-a lncheiat fJ:iri§ c;utorizarea de necesara potrivit !egii, aceasta va sesiza procurorul tn vederea exercitt'.irii actiunil fn anulare 46 aiin. (3} C.clv.J; procurorul poate exerclta ]l d!r1 oficlu actiuneal'n anulare, ln conditHle art. ;;;t 92 C.proc.civ.;
- 1n cazul actelor fi.\cute cu incalcarea dispozi\iilor art. 144 alin. (1) 5i (2) C.civ., ac!iunea fn anu!are fi exercltata dt:: tutore 1 de consiliu! de farnille sau de orica:r1~ membru a! acestuia, precum ~i de catre procuror, din oficlu sau la seslzarea msrnrm01 de tutelil [art. 144 alin. (3) C.civ.]; - nulitatea relativa mai poate fi invocata de: a) succesorli universal! sau cu titlu universal ai incapabiiulut sau al celui cu capacitate de exerci~lu restransa,. afara de cazul Jn care ar fi vorba de o actiune intuitu
personae; b) creditorii chirografari ai incapabilului sau ai celui cu capacitate de exercitiu restransa, pe calea ac\iunii oblice, cu exceptia situa\iei cand ar fi vorba de drepturi strict personale (art. 1560 C.civ.); - eel lipsit de capacitate de exerci\lu sau cu capacitate de exerci\iu restransa poate invoca >i singur, in aparare (pe cale de excep\iej, anulabilitatea actului pentru incapacitatea sa rezultata din minorltate ori din punerea sub lnterdictie judec3toreasc3 [art. 44 alin. (2) C.civ.]; - persoanele capabile de a contracta nu pot opune rninorului sau celui pus sub interdiqie judecatoreasca incapacitatea acestula [art. 46 alin. (1) C.civ.]; astfel, majorul cu care s"a contractat nu poate solicita 'i obiine anularea actului juridic pe motiv dl cealaltil parte a fast lipsita de capacitate de exerci\iu sau cu capacitate de
exerci!iu restri1ns8;
- ac\iunea 1n declararea nulita\ii relative a actuiui juridic 1ncheiat cu nerespectarea regulilor referitoare la capacitatea de exerci\iu se prescrie in terrnen de 3 ani, care incepe sil curga de la data ia care eel indrepta\it, reprezentantul sau legal ori cei chemat de lege sa ii incuviin\eze sau sa ii autorizeze actele a cunoscut cauza anularii, insa eel mai tarziu de la 1rnplinirea a 18 luni de la data incheierii actu!ui juridic 2529 alin. (1) lit. c) C.civ.); s cursul prescrip\iei nu lncepe sa curga ori, dupi3 caz, este suspendat cat timp eel llpstt de capacitate de exerc'itiu nu are reprezentant legal, respecf1v cat timp eel cu capacitate de exe-rci!iu restransa nu are ocrotitor legal, 'Jn atar.3 de cazurile In care exist.a o dlspozitie legala contrara; principalul efect al anul3rli actu1ui juridic consta Jn desfiintarea retroactiva a acestuia, astfel !neat eventualele prestatH executate In temeiu! actului juridic respectiv urmeaza .a se restitu1; !:'.! persoana !ipslta de capacitate de exercitlu sau cu capacitate de exerciiiu restrilns8 nu este lnsa obllgata la restituire decat In lirnlta fo!osu!ui realizat, apreciat la data cererii de restitulre, sarcina probe! acestel lrnbogi3tiri revenind celui care soil~ cita restituirea [arL 47 teza I >i art. 1647 alin. (lj C.civ.]; Ill face exceptie lpoteza In care eel llpslt de capacitate de exercitlu sau 1 dup3 caz.1 cu capacitate de exercitiu restransa, cu interr\ie sau din culpa grava, a tacut ca restituirea sa fie imposibil3, srtuatie In care va fl tinut la restituirea integral8 1647 alin.
248
PERSOANA FIZICA SI PERSOANA JURIDICA. PROfESIONISTUl ~! li~TREPRINDEREA
actului am!labil - mlnoru! devenit n1ajor poate confirma actul facut singur In timpul minoritatli, atunci -c§nd el trebuia sf.i fie reprezerrtt1t sau asistat; dupa descfircarea tutorelul, el poate, de
asemenea,
sa
confirme actul f3:cut de tutorele
sau fara
respectarea tuturor forma-
lita\ilor cerute pentru lncheierea lui valabila (art 48 teza I ')I a II-a Cdv.); ·-Jn timpul minorit5til, conflrmarea actulul snu!abH se poate face nun1af fri conditiile art 1263 :;i art. 1264 C.civ. (art. 48 teza finala Cciv.);
"'astfei, daca partea este lipslta In continuare de capacftatea de exercittu, confirmarea se face prin intermediul reprezeotantului legal ~i, daca este cazul, cu autorizarea prealabila a instanlei de tutela >i avizul consiliului de familie; \!I
eel cu capacitate de exerci\iu restransa poate acoper! prln confirmare actul anu- j
labH, insa nun1a1 cu !ncuviintarea ocrotitorului legal 9i; daca este cazul, cu rizarea prealabila a instan\ei de tutela
auto~ •
si avizul consiliului de familie.
1,
Frauda comisa de incapabil. Mentinerea efectelor actulul juridic amilabil - principiul raspunderii civile delictuale poate conduce la rnen\inerea efectelor actului juridic civil lovit de nulitate relativa pentru nerespectarea regulilor referitoare la ca pa· citatea civila de exercitiu; - simpla declaratie ca este capabil sa contracteze, facuta de eel lipsit de capacitate de
exerci!iu sau cu capacitate de exerci\iu restransa 1 nu lnlatura anuLabilitatea actului; daca lnsa a folosit manopere dolosive, instan\a. la cererea par\ii induse in eroare, poate men\ine contractul atunci cand apreciaza ca aceasta ar constitul o sanqiune civila adecvata (art. 45 C.civ.); • astfel, dacii la incheierea actului juridic anulabil, eel lipsit de capacitate de exerci\iu sau cu capacitate de exercitiu restr3nsa a declarat ca este major/capabil
sii contracteze, actiunea In anulare nu ;mate Ii paralizata (art 45 teza I C.civ.); • daca lnsa eel lipsit de capacitate de exercitlu sau cu capacltate de exercitiu restransa nu s-a limitat doar la a face o simpla dedara\ie, ci a savar~it o serie de fapte materiale (manopere) doiosive, de natura a lntari convingerea celeilalte par\i Jn sensuf ca aceasta din urma contracteaza cu o persoana cu deplin\3 capacitate de exercitlu, atunci l~i va g8si apl!care art. 45 teza all-a C.civ.
Sanctitmea aplicabila tn cawl lncakarii, In
acela~i
timp, a capacitiitii de exerdtiu
restranse ~i a capaciti!;li de folosinta ~ in cazul In care nesocotirea unei
reguii referitoare la capacitatea de exercitiu restransa constituie, In acelaqi tlmp, ~i !ncEilcarea unei incapacltati de folosinta, atunci sanc\iunea este cea aplicabila 1ncalcarii acelei incapacitiiii, deci actul juridic va fi lovit de nulitate absoluta sau relatlva in funqie de natura interesului ocrotit prin edictarea incapacita\li de folosinta respective; m spre exempfu, daca o persoana cu capacitate de e1:ercitlu restrans3, fara vreo ;
lncuvHntare prealabi!a, vinde unu! cetatean strain (a carui iara de orlgine nici nu 1 este stat rnernbru al Uniunii Europene, nici nu a !ncheiat cu Romania un tratat prin care- s~ fle stabilite relatii de reciprocitate In domeniu} un teren situat In Romania, j contractu! de vanzare nu va fi lovit de nulitate relativ8 pentru nerespectarea ;. regulllor referitoare la capacitatea civila de exercitiu, cl sanctlunea este nulitatea l absolut8 pentru lncalcarea incapacitatii speciale de folosinta prevazute de art. alin.0_din Constit_utie >id~ art. 3J:i.art. 6 alin. (1) din Legea nr. 312/2005.
I
, :I
l
....
L
4; I _J
5i Pf:RSOANA JUf
PERSOANA
Enumerare
249
forma de organfzare care 1 lntrunind condltil!e cerute de est:e titul.ara de drepturi §i de obliga\ii civile [art. 25 alin. (3) C.civ.j; - sunt persoane juridice entita\ile previlzute de lege, precum ji orlce alte organiza\ii legal 1nfiin\ate care, de?i nu sunt dedarate de lege persoane juridice, 1ndeplinesc toate la art. C.civ. , - statul; unita\ile administrativ..teritoriale; organele autorita\ii legislative; Pre,edintia ' Romaniei 'ii organele autorita\ii executive; organele autorita\ii judecatore§ti; Curtea Constitu\ionala; alte persoane juridice de stat, adica ageni;ii economic! de stat ;;i inslitu!iile de stat; partidele politice; organiza\iiie sindicale; organizatiile patronale; nr. 31/1990; cooperativele si uniunile acestora; societatile reglementate de societatile agricole; asocia\iile ;;i funda\iile; cultele religioase etc.; g persona!itatea juridic§ este conferit3 de lege unitdtH administrativ-teritorlafe (jude\, ora;;, inclusiv municipiu, comuna) [art. 21 alin. (1) din Legea administra\iei publice locale nr. 215/2001], iar nu funci;iilor elective sau organelor (consiliu jude\ean, consiliu local, primar); tocmai de aceea art. 21 al in. (2 1 ) din Legea nr. 215/2001 prevede ca, pentru apararea interes:elor uniti3tilor admirf1straf1v-te{1toriale, prlmarul sau, dupa caz, pre-?edintele consiHului judetean sta 1·n judecata ca reprezen:tant legal (al comunei, ora?ului, munictp\ului sau, dupa caz.1 judetului); 1111
jurisprudentO: in Munlclpiul Bucure~ti, subdiviziunile administrativ-teritoriale
(sectoarele) au capacitate procesuala de folosinta ;;i, prin urmare, pot sta 1n judecata In nume proprlu. S-ectoarele Municipiului Bucure$tl au capacitate de exercltlu, respectiv autoritatile administratiei pubHce locale constituite din consiliile locale (organe deliberative) ~i primari (organe executive) sunt organe de administrare (1.C.C.J., s. I civ., dee. nr. 2624 din 21 iunie 2018, www.scj.ro); Ill hotDrdre prealabilii: 1ntreprinderea individualEi constitule o forma de actlvitate economica organlzata in conditille legii de persoana fizic3 titutara, iar nu o entitate de sine statatoare, capabila a dobandi drepturi ;ii obiiga\ii proprii 1n condi\iile pre· v@zute de art 188 C.civ.; fntreprinderea indlviduafa, forma de activltate economlca organizata de Yntreprinzatorul persoana fizica In temeiul d!spozltiilor O.U,G. nr. 44/2008, nu are calitatea de persoana juridica !ii, prin urmare, nu poate raspunde penal In conditiiie prevazute de art. 135 C.pen. (i.C.C.J., Compietul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 1/201.6, 1\1. Of. nr. 138 din 23 februarle
1. 1n func\ie de regimul juridic aplicabil (art. 189 C.civ.): a) persoane juridlce de drept public (se infiin\eaza prin lege; prin excep\ie, In cazurile anume prevazute de lege, se pot lnfiinta prin acte ale autoritili;ilor administratiei publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevazute de lege - art. 191 b) persoane jurid;ce de drept privat (se pot constitui, In mod liber, in una
lormele
- art. 190
250
;;i PERSOANA JUHIO!CA. PROFESIONISTUL 51 lN"fREPRiNDEREA
PER SO ANA
2. In raport de natura scopulul lor: a) persoane jurid\ce cu scop pctrimonlai (cu scop lucrativ); _b) persoane juridlce cu scop nepatrimonia! {nonprofit sau :scop lucrativ); a aceastd clasificare prezinta lnteres sub aspectul lnfiint3rii, al reglmului juridic af bunur11or din p:atrimonlu, precurn ~i sub aspet.i: fiscal; = pentru anumite categorH de persoane juridice cu scop nepatrimonla!_. per.. mite desf;3$urarea de activltati economice, Jn rn3sura ·1n care acestea sunt necesare ori contribuie la realizarea scopului nepatrlmonial; astfe!, art, 47 din O.G. nr. 26/2000 prevede ca ,,asocialiile, fund<Jjiile ,1 federatiile pot lnfiinta societa\i i comerclale. D1v1dende1e obtinute de asociatii, fundatii ;;i federatii din activitatiie acestor soci-et3ti comerciale, daca nu se reinvestesc In acelea~i soc:!etZ:ti comercia!e, se folosesc obligatoriu pentru realizarea scopu!ui asodatiei, funda1iei sau federatiei", iar art. 48 din acela5i act normativ dispune ,,asoda\iile, fundatiile ?I federa\Ele pot desfa~ura orice alte activit:l\l economice directe, daca acestea au caracter : accesoriu ?i sunt In stransa legatura cu scopul principal al persoanei jurldlce'.. ; I 3. du na\ionalitatea lor: a) persoane juridice romane; b) persoane juridice straine; 4. dupa sediul lor: j a) persoane juridice cu sediul in Romania; I b) persoane juridice cu sediul ln strainatate; i 5. dupa corela\ia dintre ele: ' a) persoane juridice principale; b) persoane juridice anexa (regimul juridic al persoanei juridice anexa este, de . ~.':'la, acela>i ca al persoanei j~ridice principaie).
far a
ca
pa
!
I
1·
----------"""
1.2. Elemente constitutive Enumerare. Caractere
- orice persoana moniu propriu 1 afectat rea!izari! unui anumit scop !lcit ?i mora!, Jn acord cu tnteresul genera! (art. 187 C.civ.); - caracterele elementeior constitutive ale persoanei juridice: a) sunt legate: sunt instituite prin !ege ~i @mai un act normatlv poate institui sau
poate circumstantia un asemenea element constitutiv; b) sunt generale: sunt ap!icabile tuturor categoriilor de persoane juridice, deci orice
i
entitate, pentru a dobandi personalitate juridica, trebuie sa Tntruneasca cele trei elemente constitutive: c) sunt cumulative: entitatea trebule sa intruneasca toate cele trei elemente pentru existenta calitalli de persoana juridica, lipsa oricaruia dintre acestea avilnd drept consecinta lnexistenta personaliti3i!i juridice; d) sunt exclusive: cele trei elemente mentionate sunt nu numai necesare, ci ~i sufi" ciente pentru ca entitatea sa dobandeasca, 1n conditiiie previizute de lege, personalitate juridica; a in. actele normative ap!icabile anumitor categoril de persoane juridice exista dis~
L~.,~·---~·~---~ --~. \ --~z1tii care circumstan~iaz:a un
ete01ent constltutiv o:.!_ altul; de _f!xemplu, la socie-
PERSOANA FIZIC.'i ';I PEHSOANA.
1 Org;2niz:2rea i
de sine st
PROfESIONISTUL 'ii faicrncP~IND!EREA
251
oerso·ane1 J1mt!1Ce care con.st;] in ak5tulrea ca un tot unitar s:tructur.area, compartimentarea entit3tii pe activit>£i~i ce urmeaza a se uesrasw·a precurn ,§i prc,w·an2a fJerso.anei orl a persciar1eliJr care VO( repret:i::n::a persoana juri-
constltutlv al persoanei jurid!ce care const3 In total!tatea drepturi!or patrimcniale ~i a ob!igatiilor patrlmoniale ce au ca titular chiar persoana juridici.i; - patrimoniul persoanei juridice este distinct de patrimoniile aitor persoane, fiztce sau jurldice, !nclusiv de patrimoniile persoaneior ce alc2tuiesc persoana Juridk:5 In cauz3;
este format din doua laturi:
a) latura activa (toate drepturile patrimoniale ale persoanei juridice); b) latura pasiva (toate obliga\iile evaluablle pecuniar ale persoanei juridice, indiferent de natura contractuala sau ex:tracontractuala a acestora); - patrimon1uf propriu permfte persoanei jurldfce sa part!cipe la circuitul civil/ 1ndeosebi in raporturile juridice patrimonlale, In nume propriu ]i, totodata, sa aiba o raspundere patrimoniaia proprle; patrimoniul este eiementul care, de cele mai multe ori, diferen\iaza o entitate ce are calitatea de persoana juridica de entitatea care nu are personalitate juridica;
In practica, exista entlti3ti care au organizare proprie ~i scop propriu, dar, In lipsa unui patrimoniu propriu, nu au calitatea de persoana juridica {este cazul, spre exemplu 1 al sucursaletor, nu lnsa ;;i at ftHalelor, aceste-a din urma avBnd personal'ltate juridJca, deoarece lntrunesc toate cele trei elemente constitutive); a
sa
- membrli organelor de administrare au obliga\ia sa asigure :;i men\lna separa\ia dintre patrimoniul persoanei juridice :;i propriul lor patrimoniu [art. 214 alln. (1) Cciv.]; - membrii organelor de administrare nu pot folosi fn profltui ori Yn interesul Jar sau al unor terti, dupa caz, bunurile persoanei juridice ori informa\iile pe care le ob\in
virtutea functiei lor, afara de cazu! Jn care ar fi autorizati In acest scop de catre cei care i-au numit [art. 214 alin. (2) C.civ.]; - persoana juridicii avand in subordine 0 alta persoanii juridic'! nu riispunde pentru neexecutarea ob!iga\iilor acestela din urma '.ii nici persoana juridica subordonata nu raspunde pentru persoana jurididl fata de care este subordonata, dacii prin lege nu
se
altfel
222
- elementul constitutiv al persoanei juridice prin care se desemneaza obiectul de activitate al acestela; - determina limitele capacita\ii de folosintii a persoanei Jurldice fara scop lucrativ (fara scop patrimonial), care este guvemata de a>a-numltul principlu al specialita\ii
[art. 206 al in. (2) C.civ.]; - condi\ii: sa fie licit 'ii moral, determinat >I in acord cu interesul general (art. 187
- nerespectarea orlcaru\a dintre constitutlve poate avea ca efect lnexis. ten\a persoanei jurldice ori apari\ia unei p"rsoane juridke nelegal con~!itui~ ___ J
252
PEHSOANA FiZiCA ;;1 PERSOAN.'I JURIDICA. PROFESIONiSTUL ~I iNTREPRINDEREA
,------------- ----------- ------------- -------------------------------~ fn principiu, neindepiinirea cerinte!or legaJe pentru oricare d!ntre cede trel elemerne
constitutive are
efect:
a) impostbilitatea constituirii unei
juriciice
188 C,civ.} (de exeniplu,
.iudecatorul de!egat, din oficiu sau la cererea oric3ror persoane care fonnuleaza o cerere de nt
constltutive
196
2.
Prin 3ctu.! df: 1nt11;niare ai
- spre exemp!u: prin lege, hotarare a Guvernului sau prin hotararea sau deeizia autori-
tatii publice locaie sau jude\ene, in cazul autoritil\ilor ,; al institu\iilor publice, al unita\ilor administrativ·teritoriale, precum ,; al operatorilor economici care se constituie de ciltre stat sau de ciltre unitil\i!e administrativ-teritoriale; - acest mod de infiin\are prive,te, cu precildere, categoria persoanelor juridice de stat (Senatul ,; Camera Deputa\iior, Guvernul ,; ministerele, organele autorita\ii jude· catoret;ti etc.); in toate cazurile, actul de infiinjare trebuie sil prevada In mod expres dad autopublicil sau institutia publica este persoana juridica [art. 194 alin. (1) lit. a)
competent
- acest mod presupune, pe de o parte, actul de infiintore, iar, pe de alta parte, rizarea, care este actul ce provine de la o instan\il judecatoreasca ori, dupa caz, de la un organ al puterii executive [art 194 alin. (1) lit. b) C.dv.]; • spre exemplu: societatile reg!ementate de Legea nr. 31/1990, partidele politice, sindicatele, asociatiile jl funda\iile; 111 aparent, din art 200 C.civ. referitor !a lnregistrarea persoanei juridice ar rez:utta
Prin aetul de intillntarn al
ceior care o constitule, autorizat, In
ca, l'n une!e cazuri, infi!ntarea comp1et3 a pers.oanei juridlce supuse acestui mod de lnfiintare ar mai presupune o operatiune juridica, anume lnmatricularea sau, dupa caz, lnscriere-a ori lndepHnirea altei formallti3tl de pubHcitate prevazute de lege
(induse in notiunea de .,inregistrare") 1 operatiune care vizeaza fie dobandlrea deplinei capadt3ti de fo1osin!8 1 fie doar opozabiHtatea fat8 de terti; In realitate, chiar ~! ln aceste cazuri, lnregistrarea nu este altceva decat o componenta (o etapa} a autorizarii, iar cererea de autorizare a lnfiintarii inciude ~i soHcltarea lnregistrarii; - daca prin lege nu se dispune altfei, prin act de infiiniare se in\elege actu/ de constituire a persoanei ju rid ice o;i, dupa caz, statutu/ acesteia [art. 194 alin. (2) C.civ.]; , ..=;ices! mo_d de infiintare_este se_e:;ific persoanelor juridice de drept privat. i -
I • de
L_
j
spre exemplu:
---j
a) statu! roman a fost declarat persoana jurididi direct de lege (art. 25 din Decretul nr. 31/1954, ·in prezent abrogat; in regiementarea actuaia, art. 22.3 Cciv., de>i nu ! L__preved-"-'"xpres ca statul este persoa_na juridica, face referire la participarea nemijJ
[
253
PERSOA.NA
r-;;O~T·~~i~i:t~a,-aa -.:i,;;;1~"I;;;-,i~n1 -nnUU1rnn:~e
;;;;;;;;~;,:,;a:-ttfjhtu~:lIa;; ,:.·rld;;eici:h~;ePP''tt.~u;;t": l ;~;i
;ibii;;a tiii~a-· ra ''°''' u,.,
juridice civile); b) misiunile 3i oficiile nr. se ·infiin\ea,'.a prin decret prezidentia!, la propunerea Guvernu!ui; c) asociailile de localari s-au infrinlat de prin indeplinirea condiiillor
zute de tosta
nr.
~i
de Statutul asocia!iilor de
Jar,
mf>r>t;<rp uiterioara, asoc!a1iile de locatari au fost obligate sa se transfonr1e fr1
de
2.2. Durata persoa:nei juridil:e - persoana juridica se infiinteaza pe duratii nedelerrninatii, daca prin lege, sau statut nu se altfel
ins.crio>rp" inrnatricularea sau, dupii caz, orice alta forrnalitate de publicitate previizuta de lege, facuta in scopul dobandirii personallta\ii juridice sau al luarii In evidenta , a persoanelor juridice legal 1nfflntate, dupa caz [art 200 alin. (2) C.civ.]; ,
'
::-forrnalitat;,a de publicltate specifica pers_oane_ior juridice de drept prjv."!:.__ __ ~-·1' - persoanele juridice sunt supuse inregistrarii, daca leglle care le sunt aplicabiie prevad aceasta inregistrare [art. 200 alin. (1) C.dv.]; ' spre exemplu: sindicatul dobande,te personalitate jurldica de la data inscrierii, in , 'I registrul special al sindicatelor, a hotararii judecatoresti definitive (art. 18 din Legea · dialogului social nr. 62/2011, republicata); 1nregistrarea se face la cerere sau, in cazurlle anume prevazute de lege, din oficiu [art 200 alin. (3) C.civ.]; • spre exe;npfu: inscrierea in registrul special al sindicatelor se face din oficiu, In termen de 7 zHe de la data ramaneril definitive a hot2ir3ril pronuntate de judecatorie [art. 17 alin. (2) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata]; i - persoana juridic@ este obligata sa verlflce identitatea dintre textul actului constltutiv ! sau al statutului si textul depus la reglstrul public ;;i eel aparut intr-o publicatie ofl-
1
1 clala; •in caz de neconcordan\a. tertii pot opune persoanei juridice oricare dintre aceste I r texte, In afara de cazu1 1-n care se face dovada ca ei cuno$teau textul depus !a f ; registru {art:_~Ql C.civ.). ._ . -~I - daca lnreglstrarea persoanel jurldice are caracter constitutiv ;;i nu a fost efectuat~', persoana juridica nu se considera legal infiintata (llpsa infiintarii) [art. 202 alin. (1) C.civ.]; rude exemplu~ societatea este perso.ana juridic3 de la data lnmatricul8rii saie in [ , registrul comertului [art. 41 alin. (1) din Legea nr. 31/1990]; i daca lnregistrarea este ceruta numai pentru opozabilitate ~i nu a fost efectuata . I intervine inopozabilltatea fa\a de terti a actelor sau faptelor juridice facute In numele j' __ ----~~u In contul_persoanei j~ridic~;____..---~---· _______ _
PERSOANA FIZICA $1 PERSON4,\ JURIDICi\, PROFESIONISTUL ?1 lNTREPRH,DEREA
254
ca
pentru neefe£:-tuar0a
inopozabilitatea nu opereaza cand se face dovada ca cuno~teau nu a fast .., fondator!i 1 reprezeritantii persoanei juridice supuse lnregistr.flrii 1 precum ~l primii membri ai organelor de conducere) de admlnistrare ~i de control ale acesteia raspund nelirnitat §i solidar pentru pre_judlciu! cauzat prin nelndeplinirea formalitiitilor de lnre--
I mocliflrarilor
gistrare a persoanei jurldice, daca aceste formaHta11 trebuiau s3 fie cerute de aceste 203 ~ dispozitille r~feritoare la 'fnregistrare se aplfca In mod ~i ln cazul !nre~ gistrZ\rii modific3ri!or aduse actului de lnfiintare a persoanei juridice, realizate cu res~
: aduse a-ctu!ul
pectarea condi\iilor prevazute de iege sau de actul de infiin\are a acesteia, du pa caz
204
dz:
2A Nulitatea persoanei jmidice
Cazurile : Criz11ri de
I nulitate absolutii
lipse~te actul de infiin\are sau nu a fost incheiat in forma autentica In situa\iile
- nulitatea absoluta se constata exclusiv de instan\a judeditoreasca fart, 196 alin, (1)
teza I Cciv,]; - nulitatea absoluta a persoanei juridice poate fi invocata oridind, de la momentul inregistrarii sau infiin\arii acesteia (ac\iunea este imprescriptibila); - nulitatea absoluta a persoanei juridice se acopera in toate cazurile, daca, panii la inc.h1dler<'a dezbaterilor in fata prlmei instan\e de judecatii, cauza de nulitate a fast alin,
nulitiitii relative i Cazur$ nu!itate reh~tlv
fondatorii sau asocia\ii au fast, potrivit legii, incapabili, la data lnfiin\arii persoanei juridice [art 196 alln. (1) lit b) C.clv.]; 2. nu s-a respectat numarul minim de fondatori sau asocia\i previizut de lege [art 196 alin. (1) lit h) Cciv,]; 3, au fast nesocotite alte dispozi\li legale imperative prevazute sub sanqiunea nuiita\ii de a alin, lit
1
PERSOMIA
51 PERSOANA
PHOFESiONISTUL ~i iNTREPRINDtBEA
- nu!itatea re!ativa se dedar3 exc!usiv de in•>tc•nt" iwjec:at1)rcasi:; tez
fi invocat3 1n terr'len de un an d0 la data
sau !nfiintarii ac12steia. nulitatea reiativil a oersc•ane
1
c~-~uri d<:
i,
miiitate
unele dintre cauzele de reglementate de art 196 C.civ. nu sunt tuturor persoanelor juridice; astfel, se admite nu sunt aplicabile persoanelor dice de drept public urmatoarele cauze de nulitate absoluta sau relativa: nerespectarea formei autentice la lncheierea actult;i de lnfiintare; !lpsa autor!zatlei administrative; neprevederea In actui de infiin\are a aporturilor fondatorilor sau ale asocia\ilor ori a capitaiului social subscris si varsat; incalcarea dispozi\iilor legaie privind patrimoniu! initial sau capitaiul social minim, subscris si varsat; incapacitatea fondatorilor sau a asocia\ilor; nerespectarea numarului minim de fondatori sau asociati prevazut de lege; - nuiitatea persoanelor juridice de drept public lnfiin\ate prin lege poate fi atrasa ~i de declararea ca neconstitu\ionala a legii de lnfiintare; - sunt lovite de nulitate si persoanele juridice de drept public, ca $i ageniii economici 1nfiin\a\'1 de acestea, daca acteie administrative prin care au lost inliintate
ca
2.4,4. Efectele nultttitii Efecte
pe,rso.an2 juridica lnceteaza fara efect retroactiv >i intra in lichidare, de la data la judecatoreasca de constatare sau deciarare a nulitalii a devenit defi[art. 198 alin. (1) C.civ.j;
- se numesc Hchldatorll prin hotararea judecatoreasca de constatare sau deciarare a nu!itil!ii [art. 198 alin. (2) C.civ.]; - hotarilrea judecatoreasca definltiva se comunica, din oficiu, spre a fi notata 'i'n toate registrele publice 1n care persoana juridica a fost lnregistrata sau, dupa caz, men\ionata [art. 198 alin. (3) C.civ.]; - in toate cazurile, fondatorii sau asocia!ii raspund, In condi\iile legii, pentru obliga\iile persoanei juridlce care s-au nascut in sarcina acestela de la data inflin\arii ei >;i panii la data notarii In registrele publice a hotararii judecatore>ti [art. 198 alin. (4) C.civ.]; , - nulitatea nu aduce atingere actelor 1ncheiate anterior in numele persoanei jurid'ice de catre organele de adrninistrare, direct sau prin reprezentare, dupa caz [art. 199 i alin. (1) Cciv.]; "in consecin~a, cu ocazia lithid2rii persoanei juridice ca efect al nulltiltiL vor fl !uate In considerare ?i drepturl!e ?i obllgatiile nilscute din actele juridlce incheiate anterior co~stat3rii sau dedar5ril nulltatii R~rsoar:!.~.!)uridice:. in masura In care acest::J
I 1·
256
PERSOANA FIZICA ;1 PERSOAN!I. JURIDlcA. PROi'ESIONiSTUL ?I TNTREPRINDEREA drepturf sau Obflgntil rr1a! ex!sta In patrlrnori~ul persoanei Juridice respective la data intri3rii ln llchiciare; ~'"
nlci persoana juridic3 si nici fondatorii -sav asociatii nu pot opune terl;Hor nutitatea acEost<:ia. in afara de cazul in care se dovede;;te ca ace?tia cuno5teau cauza de nulitate la momentul 1ncheierii actului 199 alin. (2) C.civ.);
ca regu/6, nulitatea pruduce efecte fatfi de ter~l dln momentu! efectuarn mentiu~ nilor 1n de 198 alin, 1253 •· spre deoseblre de nulitatea actulul juridic civil, care poate fl >i virtuaia I C.civ.], nulitatea persoanei juridice nu poate Ii decal expresd [art. 196 alin. (1) Cclv.], cauze!e de nulitate fiind doar cele expres prevazute de lege; 0 astfel dup3 ce enumera o serie de situatii generlce, !egea indica pentru or!ce alte 1 cazuri de nulitate necesitatea stabilirii lor prin lege [art. 196 a!in, (1) lit. I) C.civ.], ceea te lnseamna ca nu pot fi admise cauze de nulitate a persoanei jurtdice care sa 21
Deosebki
de nulitzmia at1tdui r.ivi!
nu rezu!te expres din lege;
Jnsa, pentru actul de infHntare, lntrucat acesta este un act juridic, sunt aplicabile dispozi\iile generale din materia nulita\ii actului juridic civil, fiind deci po,;ibile Iii!
3. Capacitatea de fo!osinta a persoanei juridice 3.1. Notiunea ~i caracterele juridice ale capacitatii de folosinta a persoanei juridice : Noiiune
- aptitudinea de a avea drepturi subiective civile >i obliga\ii 205 acel caracter care consta 1n faptul ca numai prin acte normative se reglementeaza toate aspectele referitoare la instltuirea, inceputul, con\inutul >i ince·
tarea acestei capacit5ti; folosinµ a
- ina/ienabilitatea: nu poate fi instrainata ori cedata ,; nu se poate renun\a la ea, nici , macar In parte;
- intangibilitatea: acea caracteristica a capacita\ii de lolosinja a persoanei juridice de a nu i se putea aduce limltari (ingradiri) decat in cazurile ?i in condijiile prevazute expres de lege;
genera/itatea: prin capacitatea de folosinja se exprima aptitudinea abstracta a persoanei juridice de a avea drepturi subiective civile §i obliga\ii civile In general, fara o a !or. enumerare
3.2. Inceputul capacitatii de folosinta a persoanei juridke cazul persoanelor juridice supuse inregistrarii, de la data inregistrarii [art. (1) C.civ,j; - Jn cazul persoanelor juridice nesupuse inregistrarii, de la data actului de 1nfiintare, de la data autorizarii constituirii ior sau de la data indepllnirii orid\rei alte cerin\e 205 alin. de
- ------- ------ ------------------- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
i
PEHSOANA
'.ii PERSOANA JUHIDICA, PROFESiONiSTUL
?i iNTREPRINDERU\
25'7
-------'"'"'"'e supuse pot dobftncl! pot ~sumo obilga~li chiar de la data actului de infiintare, lns3 numal Jn rn.Jsura necesar:?i pentru ca persoana sa fii01ta 1n rnod valabil de toimint~i solidar la\a de ter\i pentru actele juridice 1richeiate 1n contul acesteia cu lncfllcarea dispozitiilor referitoare la capacitatea de folosinta ant!cipata; cy exceptie: aceste per.soane nu r5spund Tn cazul In care persoana juridica ou--creata, dupa ce a dob;lndit personalitate jurididi, le-a preluat asupra sa; actele stfel preluate sunt considerate a fi ale persoanei jurldice lnc8 de !a data incheierii _ o,r-?i produc efect~..~ep!lne [art. 205 ~lin, ~) C.cly.J. _ --~-~------' ~·
·------
'
: Ll
-- I -
pe;:-soan~-juridlc~ poate avea orlce""d;'epturi ~ioblig~\ii dvile, afara de acelea ca-;:~,ll
! pr'1n
natura lor sau potrivit legii, nu pot apaf1ine dedlt persoanei fizice (art 206 ' I I alin. (1) Cciv.]; I _ sanctiune: actul juridic incheiat cu 1ncalcarea acestel dtspozl\li legale este lovit de i
_ nulitate absoluta [art. 206 alin. (3) C.clv.]. --------··-- .. - - - - · - - 1 persoaneie juridice fara scop lucratlv (nonprofit) pot avea doar acele drepturi >i : obliga!H civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constitulre sau statut [art. 205 alin. {2) Cciv.] (principiul specialitiifii capacitatii de : folosinta a persoanelor juridice fara scop patrimonial); • excepfie: cazul 1n care ar fi vorba de primirea de liberalitati In condi\iile art, 208 '
i-
1I
C.cfv.;
- sanctiune: actul juridic Tncheiat cu 1ncalcarea acestor dispozi\ii legale este iovit absoluta 206 alin, cazul actlvita\llor care trebuie autorizate de organele competente, desf8~ura asemenea activit.3ti se na~te numai din momentul obtinerii autorizatiei respective, dacil prin lege nu se prevede altfel [ati. 207 alin. (1) Cciv,]; ! - sanctiune: actele ~i opera\iunile savilr>ite fara autorizatiile prevazute de !ege sunt !ovite de nulitate absoiutii, iar persoanefe care le-au fiicut r3spund nefimitat >i solidar pentru toate prejudiciile cauzate, independent de apiicarea altor sanci'1uni prevazute 207 aiin,
:-
I
lca1p~; lt~1le;lod'ee.- t~~~e~x~~,·~E~~tfi~e~d~e'tla~~p:~re~v~e~dl~e·~ri~le;-a;;;rtt:.22io)~5;--aai1i1;n;, f{3~)i1c::.. cciiVv:-,s~)cdi;;a:Cc~app.hri"1n"llee.gg;e;-;:;n~u~seecdlli:s~p;t:u;;Jnee I 1
a
altfel, orice persoana juridica poate prlmi liberalitil\i in conditiile dreptului comun, de 1 la data actului de infiinjare sau, 1n cazul fundajiilor testamentare, din momentul des- ! chider'ii mo~tenlril testatorului, chiar ,?i !n cazul 111 care !ibera!it3tlle nu sunt necesare ~ pentru ca persoana juridica sa ia fiinta 1-n mod legal (art. 208 C.clv.), -T-'Pentru determlnarea continutuiui capacitatii-de foi;;sint'ii·-;;-persoanel juridice , l trebule sa se tin;) cont de urmatoarele reguli referitoare la !im1tele acestei capacitElti: ! ersoana ]uridlca nu poate avea ace!e drepturi ~l ob!igatii care, prin natura lor sau rivit legii, pot apar\ine numai persoanelor fizice; i
!
--···---------
------~~--·
-
"
.
--···-··--·-·---··~~
2.58
PER50ANA FiZICli ~I PrnSOANA JURIDICA. PROFES!Or,ISTUL ~I iNTREPR!MDEREA
2. continutul capaciti3!li de folosin15 a persoane! juridlce es}.e deterrninat ~i de coracterul sau natura fiecarei categorii de persoane juridice; , 3. continutu! capacit.3tii de foioslnt5 a persoanei juridice este deterrninat $i de prin··
cipiul specialita\ii capacita\ii de lolosin\a a persoanelor JUridice nonprofit (fara scop lucrativ); j dln lnterpretarea per a contrario a art. 206 alln. {2} C.clv,, dar $l din noua conj
'
j J
ceptfe privind scopui lnfiin13rii soclet2'.itll, a;>a curn aceasta rezu!ta din art 1881 : alin, (1) C.dv. {de a_ realiza profit sau de a se folosi de economia ce ar putea rezu1ta, J mal !arg.. de a opt1m!za anumite procese), rezulta ca persoanele juridice cu scop 1
L
patrimonial pot des-f5-?ura orice activitate de natura econo.rnic3, farB restriqii,
!
indiferent de obiectul sau de activitate 1 deci1 aceste persoane juridice au o j .._c_•~1:::_:~itate de f<::_losinta nelngr3.di!5 In domeniul e.~ono':'.11c/p~!_:~:on_!~-L~·-__J
3.4. Sfar§itul ca1pa1:1tiltl1 de folosinfa a persoanei juridice ca1>acita1~ii
carJacitatea de a persoanei juridice inceteaza odata cu 1ncetarea np1·so"'""' juridice printr·unul dintre modurile prevazute de lege (constatarea ori det:larar£'a nulitatii, fuziune, divizare totala, transformare, dizolvare sau desfilntare ori un prevazut de actul constitutiv sau de lege - art. 244 Cdv.).
de
fol•osiintil a
4. Capadtatea de exerdtiu a persoanei juridice 4.1. Nol;iunea de capacitate de exerdtiu a persoanei juridke - componenta a capacita\ii civile a persoanei juridice, care consta in aptitudinea dobandi si exercita drepturi subiective civile si de a·.ji asuma si lndeplini obliga!ii civi· inchelerea de acte de sale administrare.
4.2. Inceputul capacitatii de exercifiu a persoanei juridice .
···----···-~-··~-------·-----
··-·~---··--~
, - persoana juridica lsi exercita drepturile si isi indeplineste obliga\iile prin organele i sale de administrare, de la data constituirii lor [art 209 alin. (1) Cciv,], afara de cazul i Jn care printr·o norma speciala, pentru o anumita categorie de persoane juridice, nu i i se prevede un alt organ; i
1
I;!
din perspectiva capacit&!ii de
exerci~lu a persoane1 juridice, atunci cand ne
I
I
referim la organe!e de administrare, nu avem in vedere un subiect de drept distinct, d o parte componenta a lnse!}l persoanei juridice a cEirei capacitate de exerdtiu se pune In valoare pr1n organele sale de administrare; a~adar, titular al capacit8tii de : exercit!u -::ste chiar persoana juridica, iar nu organul.. (sau ~~ga~ele) de administra~~~ - pana la data constituirii organelor de administrare, exercitarea drepturilor ~i inde· . plinirea obliga\iilor care privesc persoana juridica se lac de catre fondatori ori de catre persoanele fizice sau persoanele juridice desemnate In acest scop [art 210 alin. (1) : j
!
PERSOANA
~I PERSOAN!I JIJRIDICA. PROFESIONISTIJL S! lNTREPHINDEREP.
259
a per~ma.ne1 i uridi;:e
I.= -,c=a.a~p,;;a~ciitt~a~t.;:e~a·-~dke;-e:®;;ij•i~-,a;~p~~e;:;rsoanei jur!dice nu poate -fi tatea de faios!nt8, at3t !n
de folosint3
rriai lnt1nsa dectlt capad~
cat ~i a ca1iacitai;i1
depline de folosin\ii;
- In plus, spre deoseblre de capacitatea de folosinVi, care insearnna
de a
avea drepturi ~i obligatil indiferent de izvorul acestora 1 capacitatea de exercitiu vi·Lc~a
za exclusiv lncheierea de acte de
- prin orgene de administrare se 1n\elege persoanele fizice sau persoanele jurldice
admintstrare
care, prin !ege, actu! de constituire sau statut, sunt desernnate sa actioneze, In rapor-
ale
turi!e cu tertii, individual sau coiectivJ !n numele ~i pe seama persoanei juridice [art 209 alin. (2) C.civ.); - nu pot face parte din organele de administrare ~i de control ale persoanei juridice [art 211 alin. (1) Cdv.]: a) incapabilii;
de
b) cei cu capacitate de exerci\iu restransa; c) cei decazu\i din dreptul de a exercita o func\ie In cadrul acestor organe; d) cei declara\i prin lege sau prin actul de constituire incompatibili sa ocupe o astfel de fungie; · - sanctiune: actele 1ncheiate de catre persoanele care nu pot face parte din organele de adminlstrare ~i de control ale persoanei juridice sunt anulabile numai daca s-a produs o vatamare [art 211 alin. (2) Cciv.J; 1 - raporturile dintre persoana juridica si cei care alcatuiesc organele sale de administrare sunt supuse, prln analogie, regu!ilor mandatului, daca nu s-a prevazut altfel prin lege, actul de rnnstituire sau statut [art 209 al in. (3) Cciv.];
a juri
• excepjie: cazul prevazut de art 210 alin. (2) C.civ. (cand var fi aplicabile regulile gestiunii de alaceri) - actele juridice 1ncheiate de catre fondatori sau de catre persoanele desemnate cu depa5lrea puterilor conferite potrivit legii, actului de constituire ori statutului, pentru 1nfiin\area persoanei juridice, precum si actele 1ncheiate
de alte persoane nedesemnate obliga persoana juridica in condi\iile gestiunii de
' I! -
afaceri; • prin derogare de la regula stabilitii de art 1309 alin. (1) Cciv., art. 218 C.civ. dispune ca persoana juridlca nu poate invoca fat3 de terti dep@:~irea !imitelor mandatului rncredintat1 de catre membrii organelor sale de conducere, pentru a considera inopozabile actele jurid!ce incheiate de ace~tia In numele ei 1 cu except!a \ ipotezei In care tertii cuno?teau, !a data lncheierii actului, care este puterea de j reprezentare a organului persoanei jurldice; eel care contracteaza pentru persoana juridica ramane personal \inut de ter\i '
I
'
I
I daca aceasta nu se infiinteaza ori daca nu !~i asuma obligatia contractata, 1'n afara ca- I -
I zului cilnd prin contract a fost exonerat de aceasta obliga\ie [art. 210 al in. (3) C.civ.l
__ L.._ _ _ _ _ _ _ . . - _ _ _ _
I
------~---,.----·-----~_)
260
PERSOANA FIZICJ\ $i PERSOANA JURIDIC;\. PROFESIONISTUL 51 iNTREPHINDEREA
sfc3r;;itul capaclta~ii de exercitiu a persoanei jurldfce corespunde cu 1ncetarea capasale de folosin\CL
Considerapi geirier·ale emise de organele persoanei juridice (hotar.\lrile ,1 declzille : de conducere ,; admlnistrare in condiiiile legii, ale actului de constituire sau statutu· >i opoz;1biiitatea actelor I lui) sunt obllgatorii chiar pentru cei care nu au luat parte la deliberare sau au votat emise de orga· impotriva [art. 212 alin. (1j Cdv.]; ne!e pe.rso'""'i J - aceste acte devin opozabiie tertilor de la data publicarii lor, in cazurlle ,; conditiile ' prevazute de lege, in afara de cazul in care se face dovada ca ace,tia le-au cunoscut 212 alin.
i
Conduita membrilor orn•am2lor de administrare
- membrii organelor de administrare ale unei persoane juridice: a) trebuie sa ac\ioneze ln interesul acesteia, cu prudenia >i diligen!a cerute unul bun proprietar (art 213 C.civ.); b) au obliga!io sa asigure >i men\ina separa\ia dintre patrimoniui persoanei juri· dice >i propriul lor patrimoniu [art. 214 alin. (1) C.civ.J; c) nu pot folosi 1n prolitul ori in interesul lor sau al unor ter\I, dupa caz, bunuri!e persoanei juridice ori informa\iile pe care le ob\in l'n virtutea func\iei lor, afara de cazul in care ar fi autoriza\i in acest scop de catre cei care I-au numit [art. 214 alin.
sa
persoanei juridice de un - este anulabil actul juridic lncheiat ln frauda membru al organelor de administrare, daca acesta din urma, so\ul, ascenden\ii sau i fraudufoase" descenden\ii lui, rudele in linie colaterala sau afinii sai, pana ia gradu! al patrulea Contrarietatea indusiv, aveau vreun interes sa se incheie acel act §i daca partea cealalta a cunoscut sau trebuia sa cunoasdi acest lucru [art. 215 alin. (lj C.civ.j; i de 1nteres
• actelor
I
PERSOANA
+-,
'II PERSOANA JURiDICk PROFESIONISTUL Si fNTREPRINDEREI\
regula: contrarietatea hot3r8rHor 9i deciz!Hor fat3 de
26'.!
actuJ de constltufre sau
statut [art._ 216 allrt (1) o- exceptie: nu pot fi atacate hot3rarHe privitoare la revocarea admfnistratorilor din din urmB au nurnai dreptui de a fi daca revocarea a fost nejust!ficata sau internpestiv.ii ?i au suferit astfel un prejudiciu 216 aHn. Calitate
- !n caz de nulitate relativa: oricare dintre membrii organelor de conducere sau de
adm!nistrare care nu au participat la deliberare orl care au votat 1rnpotrlva ~! au insereze aceasta in procesul··verbal de ~edin\a !art. 216 alln. (1) teza a II-a de nulitate absoluta: orice persoana interesata [art. 216 alin. (6) teza a
, activa
216 alin. (3) teza hotararea este atacata de to\i admin·1stratorii, persoana juridica este reprezer1tata 1n justi\ie de persoana desemnata de pre,edintele instantel dintre rnembrii , persoanel juridicer care va !ndepllni mandatul cu care a fost lnsarcinata pana c§nd i organul de conducere competent, convocat in acest scop, va aiege o alta persoana 216 alin. Jn caz nulitate relativa: in termen de 15 zile de la data cand titularilor ac\iunii comunicat copia de pe hotararea sau decizia respectiva ori de la data cilnd a ?edin~a, du pa caz [art. 216 al in. (1) teza finala C.civ.J; in caz de nulltate absoluta: aci;iunea este lmprescriptibi!a [art. 216 alin. (6) teza - cererea de anulare se solu\ioneaza !n camera de consiliu de catre instan\a competenta in circumscrip\ia ciireia persoana juridica i9i are sediul jart. 216 alin. (3) leza I
C.civ.];
anulare va fi men\ionata Jn registrul public In care este 1nre·· glstrata persoana jurldica, fiind opozabila de la aceasta data fa\ii de orice persoana, inclusiv fa\a de mernbrii acelei persoane juridice [art. 216 alin. (Si C.civ.J; - odata cu intentarea ac\iunii 1n anulare, reclamantul poate cere instan\ei, pe cale de - hotararea definitiva de
ordonan\a presedintiala, suspendarea executiirii actelor atacate; pentru a Jncuviir.\a suspendarea, instan\a 11 poate obliga pe reclamant depuna o cautiune, in condi\iile legii (art. 217 C.civ.); - hotararea instantei prin care se sol~ioneaza aq:iunea In anulare este supusa numai [art. 216 alin. (3) teza finala C.civ.], ded calea de atac a recursului este
sa
····~····-········r~~~~1n~~~~~m~a~te~rqie~.:;;;i;~ci-;:;-~iii;;te;;-;;:ct~i;;;:-;,:~~;~~;;g;~ei;;p;;;;:;:;;~;ij;;;:~ art 216 C.civ, pr1vind nulitatea actelor ern!se de organele persoanei
Pr-eci.ia1E.'
aplica 1n masura in care prin legi speciale nu se dispune altfel [art. 216 alin.
262
PERSOANA FIZICA ;ii PERSOANA JU RI Diel\. PROFESIONiSTUL
te-rrHor orga,.
si TNTREPRINDEREA
acte!e jurldlce facute de organe!e de adrninistrare ale persoanei jurldice 1 ln iimitele putedlor ce le-au fost sunt acte1e juridlce lnse;;i [art 2.18 alin. {1}
netor de
C.civ.];
admin~str:are
- in raporturile cu tertii, persoana juridic.:1 este anga.iati3 prin actele organelor sale, chiar daca aceste acte depa~esc puterea de reprezentare conferit,3 prin actul de consti-
·in('.heierea
tuire sau statut [art. 218 alin. (2) C.civ.]; • exceptie: persoana juridica nu este angajatii prin astfel de acte data dovede,te ca tertii cuno,teau, la data lncheierii actului, puterea de reprezentare a organului persoanei juridice; Iii
simpla publicare a actului de constituire sau a statutului persoanei jurldlce nu
constituie dovada cunoa~terli acestui fapt; sancfiune: dauzele sau dispozitiile actului de constituire ori ale statutului, precum >i hotararile organelor statutare ale persoanei juridice care limiteazii sau largesc puterile conferite exclusiv de lege acestor organe sunt considerate nescrise, chiar daca au lost 218 alin.
5.4. Raspunderea pentru fapte juridice 5.4.1. Persoane juridice de drept privat
I-
pentru Pilfltele !kite 1
sau ilidte
faPt~le licite
sau ilicite
s~var?ite de organele pers.;anei juridice obliga insa~i per·.,
I soana juridica, insa numai dadi ele au Jegatura cu atribu\iile sau cu scopul func\iiior I
l
incredin\ate [art. 219 alin. (1) C.civ.]; - faptele ilicite atrag ?i raspunderea personala ,i solidara a celor care le-au savar,it, .. atat fata de persoana juridica, cat si fa\a de ter\i [art. 219 alin. (2) C.civ.]. J
5.4.2. Persoane juridice
i
drept public
- persoanele juridice de drept public sunt obligate pentru faptele licite sau ilicite organele lor in aceleasi condi\ii ca persoanele juridice de drept privat, daca prin se altfel 221 - daca prin lege nu se dispune altfel, statui nu raspunde decat In mod subsidiar pentru obliga\iile organelor, autorita\ilor 'ii institu\iilor publice care sunt persoane juridice 'ii niciuna dintre aceste persoane juridice nu raspunde pentru obliga\iile statului [art. 224 alin. (1) C.civ.]; - unitalile administratlv-teritoriale nu raspund decat fn mod subsidlar pentru obliga\iiie organelor, institutiilor ?i serviciilor publice din subordinea acestora, atunci cand acestea au personalitate juridica [art. 224 alin. (2) C.civ.]; - in raporturile civile In care se prezinta nemijlocit, Jn nume propriu, ca titular de drepturi ~i ob!iga\ii, statul participa prln Ministerul Finantelor Publice, afara de cazul in un alt in aces! sens 223 alin.
I 1
263
L
juridica nu r~spu~d~~P8-1tr~--I
persoana Juridic5 av3nd ·fr1 subordir:.e o cilt3
I
neexecutarea obligatiilor acesteia din urrna ~i nic! persoana jurldlc5 subordonata nu rZ!spunde pentru persoana juridlcG fata de care este subordonat3, daca prln lege nu se i dispune altfei (art 222 C.civ.);
recurs 1n interesul legii: In interpretarea
II
~i
aplicarea d\spozitillor art. 21 d'1n Legea nr. 500/2002 privind finanteie publice 1 cu modificilrite ~i completilriie ulterloare, ale : art. 7 alin. (3) din O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea i'i func\ionarea Ministe· ru!ui Afacerilor !nterne, cu modific'3rHe ~i completiirile ulterioare, coroborate cu prevederile art. 4 din O.G. nr. 22/2002 privind executarea obliga\iilor de platil ale institutiffor publice_, stabilite prin titkiri executorii, cu modific&ri!e ~i completarl!e ulte-rioare§ ~l ale art, 222 C.dv,, tVlinisteru! Afacerilor interne, In cailtatea sa de ordonator princlp-al de credite, nu are calitate procesualZ pasivll in litigiile dlntre angaja\i ii institutiiie/unitatile cu personalilate juridicil aflate In subordinea sa, avand ca obiect solidtarea unor drepturi de natura salariala (LC.CJ., Completu! competent sa judece recursul 1n interesul legii, Decizia nr. 13/2016, M. Of. nr 763 din 29 septembrie 2016). Tn motivare1 instanta suprema a avut in vedere, printre alte!e, dlspozi~ille art. 222 C.clv, 1 sub denumirea m:arglnata ,,!ndependenta patrimoniali3", care consacra prin~ clpiul potrivit caruia persoana juridica avand in subordine 0 aita persoana juridlca nu rS!spunde pentru neexecutar-ea obligatiilor acesteia din urn1a- ~i nlci persoana jurldfca subordonata nu raspunde pentru persoana jurldica fata de care este s-ubor~ donata, daca prin lege nu se dispune altfel; a~adar, independent de existen\a din punct de vedere juridic a unei relatii de subordonare lntre doua persoane juridice, legea opre~te confuziunea patrimoniala intre acestea :Ji, 1n consecinta, interzice . 00
--·"~·-· rasr~_nderea reciproca ~. celo! do~~J?.~_r~<:1.~ne juridice ~::ntr~--?bliga~file P.'..9P~_J
Raspunderea mE~mlbri1orori~a111eliu pers;oanei juridke
care
~~·~~1;t·r~to~iG·~-~zorii1···a1rectorii ;;i"·-~1t;-·p;;5;;~~e au ~ct1onat···f~~~l1t~t;;~1 membri ai organelor persoanei ju rid ice, care 1-au cauzat prejudicfi prin tncalcarea inch;i." 1 I toriri!or stabillte in sarcina lor, vor r3spunde fat~ de persoana juridtca ca urmare a '
I
admiterii aqiunli In raspundere introduse 1n instan\a, In numele persoanei juridice, de catre persoana desemnata de organui de conducere competent [art. 220 alin. (1) ,; 13)
C.civ.]; - hotararea de a introduce actiunea se ia cu majoritatea ceruta de lege, iar, In lipsii; cu
I' majoritatea ceruta de prevederile statutare [art. 220 alin. (11 teza linalii C.civ.], chiar : daca problema raspunderii persoanelor aratate rnai sus nu figureaza pe ordinea de zi I [art 220 alin. (2) C.civ.]; cu aceea~i majoritate se desemneaza persoana insarcinata sa 1
exerclte aqiunea In justi\ie fart. 22.0 alin. {3) C.civ.];
..
..~---""~-----'
264
PERSOANA FlZlCA $1 PEESOAi\~.A URIDiCA. PROFESIONISTUL ~I lNTREPRiNDEREA ------·--..------·----WWW--------•• daca s-a hotarat introducerea actiu.nii !n r3spundere 1·mpotriva adminlstratoriior, mandatui acestora lnceteazi1 de drept ,)i organul de conducere competent va proceda !a Jnloculrea !or [art 220 alln. \4) daca se introduce !mpotriva directorilor angajati In baza unul alt contract decat a unul contract individual de munc3 1 ace5tla sunt suspendati de drept din functie ddinitiva a hotararii 220 alin. --~~-···---
~
persoanei juridice in raporturile juridice
care participa ca ;w,,<:•cc
I Atrlbute··d·:·e····· - iL_~c(]a~ in!)_st _tit'-"u~\!ir,e'(;1cju. _r_i.d·:-ic-ac-,"'i"'d-n-t-cif=ic·--ar e ..e._a_p..e.-rs_o_a_n-ei.j-u-r-id'-ic--e-,-t-re-:"b·u--ie~c··a-l""if'"ic_a_t_a:c--c-a--=---c--1 tdent!ficare, Natura imirfo-!i
institutie complexa, deoarece norrnele juridice care o alcituiesc apartin rnai ramuri de drept (drept civil, drept constitu\iona!, drept administrativ etc.); ' - din punct de vedere al dreptului civil, mijloacele prin care se rea!izeaza identificarea persoanei juridice (atributele de identilicare a persoanei juridice) sunt drepturi subiective nepatrimoniole, cu toate consecintele care decurg din aceasta calificare (spre exemplu, sub aspectui ocrotirii pe cale civila); - anumite atribute de identificare pot fi calificate :;i din perspectiva altei ramuri de drept sau, chiar si din perspectiva dreptului civil, unele atribute de identificare pot fi si altceva decat Noth.me: apartenen\a la un anumit stat; - atributul de identificare a persoanei juridice echivalent ceta\eniei pentru persoana ! fizica; sunt de nationalitate romana toate persoanele juridice al caror sediu, potrivit actului de constituire sau statutu!ui, este stabilit in Romania (art. 225 C.civ.). Noiiune: at~ibut de-ldentifica;e a persoanei juridice care consta in cuvantul sau grupul ;
!i
Dem.imirea
····.,,I
1
1 • de cuvinte stabilit, cu aceasta semnifica\le, In conditiile legii; atributul de identificare a persoanei juridice care corespunde numelui pentru per- . soana flzica: i i - persoana juridica poarta denumirea stabilita, In condijiile legii, prin actul de consti- : tuire sau prin statut [art. 226 alin. (1) C.civ.]; - odata cu inregistrarea persoanei juridice se vor trece ·:n registrul public denumirea ei ~i celelalte atribute de identificare [art 226 alin. (2) C.civ.]; - persoana juridica poate sa 1$i schimbe denumirea In condi\iile prevazute de lege (art. 228 teza I C.civ.); - in raporturile cu ter\ii, dovada denumirii persoanei juridice se face cu men\iunile lnscrise in registrele de publicitate sau de eviden\a previlzute de lege pentru persoana juridica respectlvil [art. 229 alin. (1) C.civ.]; m in lips.a acestor mentiuni, stabilirea sau s:chimbarea denumlrii nu va altor 229 Noiiune: desemneaza atributul de identiflcare a persoanei juridice prin indicarea anumit loc, stabi!it cu aceasta semnifica\ie, ln condi\iile legii; - atributul de identificare a persoanei juridice care corespunde domiciliului
.I
Sediul
PERSOANA
$! PERSOAN_A JUHlD!CA. PROFESlC)l\llSTUL Sl 1NTREPRH'4DEREA
·-·_··-s·e--d--i-u_I__ --- ~-------.,-~fU~-1diC~-- se ~t~1loi1~;!•~---~potr!vit octului de constltuire sau statutulul
[art 227 alin. (1) C.civ.]; - ln functle de oblectul de persoana poate avea rnzj rnulte sedH cu caracter secundar pentru sucursalele, reprez.entante!e sale teritoria!e ~i puncte!e de lucru {art. 227 alin. (2) teza I C.civ.];
pi3rtile unul act jurldit pot
sa a!eag3 un sediu In vederea exercitJr!i
sau
execut3rH ob!Jga~H!or niiscute din acel act; alegerea sedluluf trebuie facuta 7n scris [art 227 alin. (2) teza a II-a coroborat cu art. 97 - persoana juridica poate sa l?l schimbe sediul in conditllle prevazute de 228 C.civ.); - in raporturi!e cu terjii, dovada sediului persoanei juridice se face cu mentiunile , lnscrise In registrele de publicitate sau de evidenta prevazu!e de lege pentru persoana . I jurldica respectiva [art. 229 alin. (1) C.civ.]; ; m 1n !lpsa acestor mentiuni, stabi!irea sau schlmbarea sediului nu va putea fi opusa I ] . altor persoane [art. 229 alin. [2) C.civ.]. I ----1---=1~-f-und;ie d~-- spe~lficul ;·biectu!uf de activit~t;,-p~~~~~~na juridica ma/· poate avea·--~
I I
[ A!te
' atribute de : identifk:are
' alte atribute de Jdentlficare, cum sunt num5ru! de lnregistrare In registrul comer~ului J sau intr-un alt registru public, codul unic de lnregistrare ?i alte elemente de iden- : tificare, in conc!itiile legii [art. 230 C.civ.); i, - sun! astfel de atribute de identificare: 1. contul bancar;
2. codul fiscal Ide identificare fiscala) [un atribut de identificare in cadrul raporturilor fiscale; astfel, potrivit art. 82 alin. (1) C.proc.fisc., orice persoana sau entitate care
este subiect lntr-un raport juridic fiscal se inregistreazil fisrnl primind un cod de identificare fiscala (CIF); codul de identificare fiscala este: a) pentru persoanele fizice i 5i juridice, precum si pentru alte entitati care se lnregistreaza potrivit legii Speciale la : registru! comer\ului, codul unic de inregistrare atribuit potrivit legii speciale - Legea nr. 359/2004; b) pentru persoanele juridice, precum si pentru asocieri si alte entita\i fara personalitate jurldica, cu exceptia celor pcevazute mai sus_. codul de 7nregistrare fiscala atribuit de organul fiscal; atributul fiscal ata?at codului de identificare fiscala, o secven\ii de litere, indica daca persoana juridica este pliititor de TVA sau platitor de accize]; 3, codu! unic de ihregistrare (CUI) [atribut de identificare caracteristic persoanelor jurid!ce cu scop patrimonial, care consta 'intr-o secventa numeric@ unfca atrlbuitJ la Tnfiintarea persoanei jurldice ~i care va fi ut!lizzta fara rnodificar! pana la radierea persoanei juridice respective; este atributul de identificare care corespunde codului : numeric personal pentru persoana fizic3; pentn.1 atrlbuirea CUl, a se vedea art 10-15 din Legea nr. 359/2004]; 4. identificatorul unic la nivel european (EUIDj (utilizat pentru identlflcarea persoa~ nelor flzlce sau juridice 1nregistrate 1n registru! comertului, inclusiv ln con1unicarea dintre reglstrele comer\ului din statele membre ale Uniunii Europene prin sistemu! de interconectare- Ordinul minlstrului justi\iei nr. 1876/C din 6 iulie 2017); ' S. numarul de inregistrare in registrul comerjului {numilrul de ordine din reg1.mu1 comer\ulul, conform Legii nr. 359/2004) sau, dupa caz, numarul de inmatriculare bancar ori numarul de lnscriere Jn
i
266
PERSOAN.i; F!ZIC/I, 51 PERSOAN!~ JURIDIC/\. PROfESIQNISTUL $1 fNTREPHINDEHEA
-t;1,?(;5;;t,;;-cid;;e-;:c;;o
I
i
pe parcursu! existente-i unel persoane jurid!ce exemplu, numarul de ordlne ln registru! comer~ulul se poate sch1rnba_, in functie de mentiunile inregistrate !n reglstrul come11ului, \n cazul in care sediul unei societa\i este mutat in alt judeii; 6. capitalul social; 7. finT>a [numele sau, dupa caz, denumirea sub care un profesionist {comerciant) 1,i exercita activitatea 'Ii sub care semneaza - art 30 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 privind reglstrul comertului, republicat3; firmi a profesionistului persoana fizica]; 8. emblema [semnul sau denumirea care deosebe';te o anurnita persoana juridica de altele ce desfa5oara acela-;i lei de activitate - art 30 alin. (2) din Legea m. 26/1990, republicata]; 9. marca (sernnul susceptibil de reprezentare grafica servind la deoseblrea produselor sau a serviciilor unei persoane de produsele sau serviciile ce apar\in altor persoane); website. - atribute de identificare genera!e: denurnirea, sediul, na\ionalitatea, contul bancar, codul fiscal sau, du pa caz, codul unic de lnregistrare; - atribute de identificare specifice anurnitor persoane juridice: identiflcatorul unic la nivel european, numarul de 1nmatriculare Jn registrul comertului, numarul de inmatriculare in registrul bancar, numarul de Jnscriere \n registrul persoanelor juridice,
marca. - toate docurnenteie, indiferent de forma, care emana persoana juridica trebuie i 1 sa cuprinda denumirea ~i sedlul, precum ~i alte atribute de identificare, In cazurile prevazute de lege, sub sanc\iunea platii de daune-interese persoanei prejudiciate
231
7. Reorganizarea persoanei juridice 7.1. No\iune
r·Ne•tiuroe
I
juridica In care pot Ii implicate una sau mai multe persoane 1ur1rnr:e care are ca efecte rnodificarea ori 1ncetarea 232 nu este vorba de o reorganizare, in sens juridic, atunci cand se produc structurale In interioru! unei
7.2. Moduri
reorganiza.re
Precizore
Modurl
2. divizarea; 3. transformarea; - reorganizarea se face cu respectarea conditiilor prevazute pentru dobandirea personalita\ii juridice, in afara de cazurile In care prin lege, actul de constituire sau statut se
altfel
233
267
PERSO.i\Ni\
form3 de fuzlune care consta l'n l·ncorporarea un.ei persoane ju rid ice, care T~i
Absorbtl:a
lnceteaza existenta, lntr-o a!ta jurfdicil.' ce spore?te astfel activitatea (art. 234 tez;i I Cdv"1; - in cazul absorb\iei nu dispar toate persoanele juridice implicate 1n aceasta formii de j reorganizare, ci numai persoana jur!dic3 absorbit8 1 In schirnb, persoana juridicB ; absorbanta i~i continua existen\a ca subiect de drepL
Efecte
I - drepturile 'ii obliga\iile persoanei juridice absorbite se transfera in patrimoniul per1
m
contr;pj;rea
soanei juridice care o absoarbe [art 235 alin. (1) C.civ,];
-1-
n,u se_dec!an~eaz~ procedura lichidarii [art 248 alin, (~) C.c~----·----Noiiune: forma de fuziune care consta in unirea a doua sau mai muitor persoan~ I juridice, care 1~i inceteaza existen\a, infiin\andu··se astfel o nouii persoana juridica i (art. 234 teza fina!a C.dv.); . , ' - in cazul acestei forme de reorganizare dispar, ca subiecte de drept, toate persoa- I nele juridice implicate, iar in locul lor apare o noua persoana juridica, dee! un subiect ' de drept distinct de cele existente anterior.
i Efecte 1
drepturile $i obliga\iile persoanelor contopite se transfera in patrimoniul persoanei inrirlir'P nou-infiin\ate [art. 235 alin. (2) C.civ.]; lichidarii 248 alin.
-
7.2.2. Divizarea persoanei juridice forme
Oivi.zarea
i.om1ne: consta in desprinderea unei parti din patrimoniul unei persoane 1ur1dlce. care continua sa existe, ?i In transmiterea acestel pilrti catre una sau mai muite per~ soane juridice care exista sau care se infiin\eaza in acest mod [art. 236 alin. (3i C.civ,]; - persoana juridica supusa divizarii par\iale nu dispare ca subiect de drept, ci i?i continua existenta 1 lnsa cu un patrimoniu diminuat. Efe
j
PERSOANA FlZICA ;>I PERSOANA JURIDlc:A. PROFESIONISTUL ~I lNTREPRINDEREA
258
iar fntre persoanele Jun'dice dobanditoare,
,
p3rtif desm·1m.e
' se va face ;·n mod ega!, daca prin actul ce a dlspus dlvizarea nu s-a stabil!t o alt3 C.civ. ]; I proportie [art. 237 alin. -- nu se declan§eaza procedura Uchidarli, deo;;rece persoana jurldic3 supusa divlz8rii :
continua sa existe ca !
D~viz;:i:vea
; totalii
de
Notiune: se face prin !mp;1lri;irea 1ntregului patrimoniu al unei persoane juridice lntre
doua sau mai multe persoane juridice care exista deja sau care se Ynfiinteaza prin divizare [art. 236 alin. (2) C.civ.];
· persoana juridicii supusa divizarii totale dispare ca subiect de drept, lnsa aparltia unui nou subiect de drept nu este de esen\a divizMi totale, deoarece patrimoniul poate fi transmis dltre doua (sau mai multe) subiecte de drept deja existente si care i nu vor suferi decal modificari cantitative.
i Efecte
- patrimoniu! persoanei juridlce care a lncetat de a avea flin~a prin divizare se lmparte
I
I In mod egal lntre
persoanele juridice dobanditoare, daca prin actul ce a dispuJ· area nus-a stabilit o alta propof1ie [art. 237 alin. (1) C.civ.]; ' se declan5eaza procedura lichidarii [art. 248 alin. (3) C.civ.]. r·~---··-·· ·-·-----··--····----· ···--·------------lntimlerea : -fiecare dintre persoanele juridice dobanditoare va raspunde: : ras•pu11d1eriiin a) pentru obliga\iile legate de bunurile care formeaza obiectul drepturilor dobandite j caz de divizare sau pastrate integral; I b} pentru celelalte obligaiii ale persoanei juridice divizate, proportional cu valoarea : drepturilor dobandite sau pastrate, socotitil dupa sdiderea obliga!iilor prevazute I anterior (art. 238 al in. (1) C.civ.]; - daca o persoana juridid\ lnfiintata 1n conditiile art. 194 alln. (1) lit. a) C.civ. (prin actul de infiintare al organuiui competent, in cawl autoritatilor ;;i al institutiilor publice, al unitatilor administrativ-teritoriale, precum ;;i al operatorilor economici : I care se const11u1e de catre stat sau cte catre un1tatile actm1n1strat1v-teritor1a1e) este i ; supusa divizarii, prin actul de reorganizare se va putea stabili >i un alt mod de repar- ; ..... µ;zar!' a oblig_a\iilor dec:it ace la mentionat mai sus {art. 238 alin. (2)C.civ._].____ ll0n;i;:ti7;m>;i ~ - in caz de divizare, contractele se vor repartiza, cu respectarea dispozi\iilor art. 206 ! contractelor in ' aiin. (2) C.civ. (principiul specialita\ii capacita\ii de folosin\a a persoanelor juridice fara ' ca1 de divizare scop lucrativ), art. 237 C.civ. (efecteie divizarii) ,i art. 238. C.civ. (1ntinderea raspunderii In caz de divizare), astfel incat executarea fiecaruia dintre ele sa se faca in lntre1 gime de catre o.singura persoana juridic3 dobanditoare, afara numai daca aceasta nu !
=-1
L
~cu putin\a (art._239 C.civj:.___··----·-····
..
..
Tn:msfonnarea persoanei iu1'1.a1ce opera\iunea juridic!\ ce intervine In cazuriie si in condi\iile special reglementate de prin care o persoana jurldica lsi lnceteaza existen\a, concomitent cu 1nliin\area, [ In locul ei, a unei alte persoanejuridice (art. 241 C.civ.); i - In cazul transformilrfi persoanei juridice, transmisiunea este universala 1 decl noua
[ persoana juridica este succesoarea universala a persoanei juridice care a fncetat prin .. 1 transformare (afara de cazul in care legea speciala ar dispune altfel).
II
PERSOANA HZIC.l\ ';>i PtRSOANA .!URIDICI\ PROFESI01\llSl UL ~i fNTREPRINDEREA
drepturile ~i obHgatiile persoanei jurJdice care patrimoniul persoane! juridk:e nou-Ynfiin!.ate, cu
269
fncetat se transfera l'n cazului in care prin 3ctul
cares-a d!spus transtormarea se altfeJ [art 241 a!in. {2} teza I in din urrna cazuri 1 dispozitille
241 alin.
a ll·a
- dintre cazurile de transformare a persoanelor juridice, ment!onam:
a) transformarea fostelor unit31i economice de stat In regli autonome orl societilti comerciale 1 prin Legea nr, 15/1990, care vorbe~te Jns.3 despre ,,reorgan!zare"; h) transformarea !ntreprfnderilor mid }f asociatiilor cu scop lucrativ, persoane
juridice, infiin\ate in baza fostului DecreHege nr. 54/1990, 1n societaii comerciale (fostul art. 222 din Legea nr. 31/1990, care, de asemenea, utilizeaza cuvantul ,,reor· ganizare11 );
c) transformarea unor regii autonome, prin hotarari de Guvem, in societa\i comer·
in temeiul fostei
al O.U.G. nr.
Efecte comune tuturor to:rm.e!<Jr Data transmtterii drepturikr ~I
cazul persoanelor juridice supuse 1nregistrarii, transmlterea se realizeaza, parii, cat >i fata de ter\i, numai prin lnregistrarea opera\iunii ji de ia data acesteia [art. 242 alin. (1) Cciv.l; - in cazul persoanelor juridice nesupuse inregistrarii, transmiterea se realizeaza, atat intre par\i, cat >i fa\a de ter1;i, numai pe data aprobarii de catre organul competent a inventarului, a bilan\ului contabil lntocmit 1n vederea predarii-primirii, a eviden\ei >i a repartizarii tuturor contractelor ln curs de executare, precum >i a oricaror alte asemenea acte prevazute de lege [art. 242 alin. (2) C.civ.]; - in cazul bunurilor imobile care fac obiectul transmisiunii, dreptul de proprietate >i celelalte drepturi reale se dobandesc numai prin inscrierea in cartea funciara, in baza actului de reorganizare incheiat in forma autentica sau, dupa caz, a actului adminlstrativ prin cares-a dispus reorganizan:.~a 1
ln
ambele
situatii lnsotit, daca este cazul,
de certificatul de inregistrare a persoanel juridice nou·infiintate [art. 242 alin. (3)
unor
ro:ttracte
- !n cazul contracte!or lncheiate In considerarea calit8tii persoanei juridice supuse reorganiz.3rii., acestea nu inceteaz:a efectele, cu exceptia cazului in care partile au stlpulat expres contrariul sau mentlnerea orl repartizarea contractului este condlt1onatil de acordul pilr1;ii interesate [art. 240 alin. (1] C.civ.]; - daca mentinerea sau repartizarea contractului este conditionata de acordul partii interesate, aceasta va fl notificata sau, dupa caz, !n~tiintata prin scrisoare recomandatil, cu confirmare de primire, pentru a·§'i da ori nu consimtamantul ln termen de 10 zile lucriltoare de la comunicarea notificarii sau !n-;tiin\arii; lipsa de raspuns In acest termen echivaleaza cu refuzui de men\inere sau preluare a contractului de catre succesoare 240 alin.
270
PH\SOANA FIZICA 51 PERSOANA JURIDIC)\. PROFESIONISTUL $1 ]NTREPRJNDEREA
I
• 21aelor
actele prin care s-a hotarat pot fi daca prin lege nu se dlsaltfel, cu opozitle 1 de catre creditori .)i orlce alte persoane interesate 1 In termen 30 de zile de la data cand au luat cuno§tin\a despre aprobarea reorganizarii, dar nu
car€' s-a
mai tElrziu de un an de la data publlc::irii acestela sau, du pa caz, de la data aprobiirH de
notarEti.
catre organul competent, potrivit legii [art. 243 alin. (1) C.civ.I; - opmi\ia suspenda executarea fa\a de oponen\i pana ia ramanerea definitivil a hotarilrii judeditore~ti, 1n afara de cazul in care persoana juridica debitoare face dovada executarii obliga\iilor sau ofera garan\ii acceptate de creditori ori incheie cu ace~tia un acord pentru plata datoriilor [art. 243 alin. (2) C.civ.]; - opozltia se judeca 1n camera de consiliu, cu citarea par\ilor, de catre instan\a com· petenta [art. 243 alin. (3) C.c1v.]; hotararea pronuntata asupra opozi\iei este supusa numai apelului [art. 243 alin. (4)
8. incetarea persoanei juridice 8.1. Enumernrea modu.rHor de incetare a persoanei juridke
3. divizare totala;
4. transformare; 5. dizolvare; de actul constitutiv sau de
8.2. Dizolvarea persoanei 1m·uiice 8.2.1. Notiune de \ncetare a persoanei juridice care se aplica In cazurile prevazute de lege lichidarea.
8.2.2. Cazuri de dizolvare 1. daca termenul pentru care au lost constituite s-a 1mplinit; 2. daca scopui a fast realizat ori nu mai poate fi lndeplinit; 3. dadi scopul pe care 1l urmaresc sau mijloacele 1ntrebuin\ate pentru realizarea acestuia au devenit contrare legii sau ordinii publice ori daca ele urmaresc un alt scop decat eel declarat; 4. prin hot8r5.rea organelor competente ale acestora; orice alt mod actul de constituire sau statut
PERSO.i\NA
}I PERSOANA JliRiDICi\. PROfESIONISTUL }I f!\ITREPRINDEREA
jurirlk:e de drept anume prevazute de lege (art. 246
!' Lich!darea
271
se d!zo!vB nurnai Jn cazurile ;;1 In concHtiile
- efectui esential at dizolvZirii este !ichidarea persoanei juridice; numa! !o Jncetarea lichid2irii Se poate spune c5 persoana jufidici3 respectivi3 a Tncetat; prln lichidare se fnielege efectui direct ~; obligatoriu al dizolvarii, care consta in ope· : ratiunile juridice de realizare a activului (incasarea drepturilor ce se cuvin persoanel juridice 1n lichldare de la alte subiecte de drept) ;;i de p/atii a pasivului persoanei
: I
. juridice respective (1ndeplinirea obligatiilor persoanei juridice 1n lichidare fata de alte
.
I sublecte de drept) [art. 248 alin. (1) C.civ.].
Cazuri in c:are nu se dedan-
[ - dac5 lncetarea persoanei juridice are loc prin fuziune, transformare sau prin divlzare : totala, nu se declan~eaza procedura lichidarii [art. 248 alin. (3) C.civ.];
I ;,~;::::;::,::~~:,;:::.,~~::~:~;'!.,~~,;",,';'.:;,:~;~;:,:o:!:~~~oorn~ • j-?~~t;~rea c~:~ 1~i p~streazii-
I ''" ,:;:::::;,
persoana jurid.1ca
I
dvile
capacitatea-civilii pent;u opera\lunile necesare lichi- 1
darii pana la finallzarea acesteia [art. 248 alin. (2) Cciv.];
·
! pentru ope' - fata de capadtatea de folosinta anterioara intrilrli in lichidare, este vorba despre o j ratiunlle nece- ! capacitate de folosinta lirnitata la aptltudinea de a avea drepttJrlle •i obliga\iile : sare lid•idaril necesare realizani act1vulu1 ~i pla\ii pas1vulu1; apacitatea de exerc1\1u a persoane1 jurid1ce aflate in lich1dare se real1Zeaza prin ----·
: Activul ramas ciupa incheierea
rmediul lich1datortlor, md1ferent de organul care 1-a numit. uli de atribulre
~-~
__J
aca, ciupa 1nche1erea opera11un11or de hchiciare, ma1 rarnan elemente de act1v
I (bu_nuri pr~vite ut singuli) ale persoanei juridice dizolvate, soarta acestora este, Jn prin1
de lichidare
1 ,
I
c1p1u urmatoarea: a) vor primi destina\ia stabilita in actul de constituire sau statut; h) Jn lipsa de prevedere ln actu! de inflin\are sau statut, vor primi destina(ia stabilita 1
in hotararea organului competent, luata inainte de dizo!vare; m aceste reguli se aplica lndiferent care a fost cauza dizolvarii fort. 249 alln. {1) C.civ.J; c) in lipsa unei asemenea prevederi in actul de constituire sau statut ori fn lipsa unei hotarari luate de organul competent, precum ~i in cazui 1n care prevederea sau hotararea este contrara iegii sau ordlnii publice, la propunerea lichidatorului, bunurlle ramase dupa lichidare se atribuie de instan\a competentii, prln hotariire supusa numai apelului, unei persoane juridice cu scop ldentic sau asemanator, daca prln lege nu se prevede altfel; atunci cand exista mai multe astfei de persoane juridice, lichidatorul propune eel pu\in 3 persoane juridice, caz in care bunurile se atribule ,
I
prin tragere la sortl [art. 249 a!'in. (2) C.civ.]; d) in cazui in care persoana jurldica a fost dizolvata prln hotararea organelor compe-
L._t,:nte, precum. ~i in__cazul in care .niclo_persoan~a juridica nu este de acord. cu preluarea
.I
272
PERSOANA FiZJC!\ ~I PEHSO.'INA JURIDIC!\. PROFESIONISTUL ~I TNTREPRINDEREA
bunur!lor r3rrrase dup-3 Hchidare ln urma atribuirii acestora ln baza unei judec3tore;;tl~
acestea vor trece In proprietatea comunei, ora~u!ui sou rnunic!piului 249 a!in. (3) C.civ.]; i a carui raza teritoriala se afla bu nu rile 2 In cazurile prev3zute de art. 249 .alin, ~i (3) C.civ., destinatia bunurHor se :
stablle~t-e de lnstanta de
;
Mome11t1.1I transmiteril
I
de
- pentru toate cazurlle prev3zute mai sus 1 transmiterea dreptuluJ de proprietate asu~ pra bunurilor ramBse dupa !ichidare are loc la data preluarii !or de catre beneficiari,
! !I
...............•.•.,__d_ac_a~p~rin lege.~u se prevede_a[tfel [ars._;11j9 alin. (4) teza I C.civ.]. . Titlul de pro· - procesul-verbal de predare·primire ~i hotararea judecatoreasca ramasa definltiva ' constituie titlu de proprietate sau, du caz, pot servi drept temei juridic pentru inta· ; Tem
pa
pentru intabu· !area in cartea
in cazul bunurilor !mobile, transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor \ imobile ramase dupa lichidare se realizeaza numai dupa intabularea In cartea funciara, ,
l '-
.. dispoziiiile art. 1244 C.civ. {forma ce. ruta pentru fnscrierea In cartea fundarii) >i cele fn r . rri_aterie de carte funciara fiind aplic_a~ile [ar!. 24..9 alin. (4) teza finala .~.:Civ.J:_ _.............J
funcianl .
8.3. Compara\ie intre dizolvare :?i reorganizare
i Cazuri1
[~=:~-
Dizolvare
.
-T- cazurile de dizolvare sunt stabilite
__
I Domeniul de Felul
! transmisiunii
·····- [
Jn mo_d expres de !ege_.---~~
tudinea partilor.
l~o~;~~:;:~i~:~::.supune, in mod obliga·
~- dizolvarea se aplica in special per· soanelor juridice de tip asociativ. ........ :dizolva;ea presupune o tran;misiune L_____._.
- reorganizarea nu presupune 1
-
-
reorganizarea este aplicabila, in principiu,
·r=;; cazul reorg~nizarii opereaza ~ transmi'
universala sau cu titlu universal.
persoanele juridice Jnfiintate de catre autorita\ile publice centraie sau locale, nesu· puse dizolvarii, pot fi desfiin\ate prin hotararea organului care le-a infiin\at; - in lipsa de stipulatie contrara, drepturile ?i obliga\iiie persoanei juridice desfiin\ate persoanei juridice dobanditoare, propor\ional cu valoarea uan"""·e acesteia, \inandu·se insa seama ~i de natura obliga\iilor res.pecti11e
Data lneetarti
i I
I I j :
---~
8.4. Incetarea anurrntci:r persoane juridice
8.5.
J
I
l~chidarea.
I tuturor categoriilor de persoane juridice. ' siune
, cu tftlu partlcular. -
- cazuril~de reorganizare sunt la;~te la lati·
PERSOANA
sl PERSOANA
PROFESIONISTUL 51 [NTREPRINDEREA
2.7.:)
socmelc juridir.e nesupuse inregistrilril lnceh_?aza ia data actuiui pr!n care s-a dispus ·1ncetarea sau, caz, la data 1ndepllnirli orici?rei alte prevazute de
1. dispozi\iile Codului civil se aplica ~i raporturilor juridice dintre profesioni~ti, orice a!te subiecte de 3 aiin"
2. Profesionistul - sunt consideratl profesioni~i to~i cei care exploateaza o 1ntreprindere {art 3 alin. (2) C.civ.); - constituie exploatarea unei intreprinderi exercitarea sisternatica, de ciltre una sau mai multe persoane, a unei activitali organizate ce consta in producerea, administrarea ori instrainarea de bunuri sau in prestarea de servicii, indiferent daca are sau nu lucrativ 3 alin . .,profesionist" include categoriile de [art. 8 alir.. (1) din Legea
a) comerciant; b) 1ntreprinzator; c) operator economic; d) orice alte persoane autorizate sa desfa,oare activitati economice sau profesionale, astfel cum aceste no;luni sunt prevazute de lege, la data lntrarii 1n vigoare a Codului civil; referirile la comercianti fiicute in cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrarii In vigoare a Codului civil se considera a fi facute la persoanele fizice sou, dupii caz, la persoanele juridice supuse i'nregistrGrii in registrul comertului, potrivit preve~ derilor art. 1 din Legea nr. 26/1990 privind registrul corner~ului, republicata [art 6 alin. 11) din Legea nr. 71/2011]; - dispozi\iile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 nu se aplica terrnenului ,,comerciant11 prevazut Jn; o) legea nr" 84/1998 privind marcile ~i indica\iile geografice, republicata; b) Legea pomiculturii nr. 348/2003, republicata; c) Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare; d) orice alte acte normative ln care termenul vcomerc·rant" are un inteles specific dispozitiil~r ,cuprinse in aceste din urrnii acte normative [art. 6 alin. 12) din Legea nr. 71/20111, 1 In legisla\ia privind protec\ia drepturilor consumatorului, termenul ,,comerciant" se 1 inlocuieJte cu eel de ,,profesionist" [art. 6 aJin.:13) din Legea.rir:2!/"_2_0_1_1~]._ __ j
I
;>; T:
I'
!
274
PERSOANA F!ZICA ~i PERSOANA JUHIOICA. PHOFESIONISTUL ~I [NTREPRINDEREA
·, - profesionistu.! este o--··-~~re;-·--~m--a) exercit3 o actlvitate organizat8 !n mod contlnuu, asum::lndu-:;l un rise; b) este supusa ob!lgatiei de !nrnatrlcuiare, autorizare, !nscriere In reglstre pubilce; c) are un patrimoniu ;:;;fectat exercitlului lntreprinderii; m In ceea ce prive~te distinctla dintre profeslonl.i)ti ~i neprofesioni~ti, numai profe· sionl~tli pot exploata o lntreprindere, ceea ce irnplic.3, printre altele: obtinerea unei autorfz3ri preaJablle, respectarea regulilor prev3zute de iege pentru desf.3!iurarea respectiv-ei actlvitii1i, posibilitatea penlru profesloniktii persoane fizice de a avea un patrimoniu profesiona! individual (afectat exerciti§rii unei profesii .autorizate ~ 33 un domidiiu 96 1. persoanele (persoane!e f1zice autorizate, intreprinzatorii individual!, persoanele care exercita profesii liberale); 2. persoanele juridice; 3. entita\ile colective fara personalitate juridica \grupurile de societa\i, societa\lle 1
Ca1te1;
1. sunt instituite anumite obligatii pentru profesioni'iti exemp/u, obliga\ia de 1n· matriculare, obliga\ia de \inere a unor registre pentru eviden\a activitatii desfil· o;urate); 2. 1n materie procedurala, Codul de procedura civila instituie anumite dispozi\ii spe· , ciale (spre exemp!u, art. 119, art. 121 C.proc.civ. in materie de competen\a terito· rlalii); 3. Codul civil instituie reguli spedale aplicabiie raporturilor juridice la care participa profesion>,tii: - art. 1233 C.civ.: ,,Dacil un contract incheiat 1ntre profesioni!;ti nu stablle>te pre\ul ~i nici nu indica o modalitate pentru a·I determina, se presupune ca pilr\ile au avut in vedere pre\ul practical in mod obi§nuit in domenlul respectiv pentru acelea>i presta\ii
11oi:iurol1de
1
1
!
rea!izate !n condi~ii comparabile sau 1 In lipsa unui asemenea pret, un pret rezonabl1 11 ; art. 1358 C.civ,: ,,Pentru aprecierea vinova\iei se va \ine seama de imprejurarile 1n cares-a produs prejudiciul, striline de persoana autorului faptei, precum >i, dacil este cazul, de faptul ca prejudiciul a lost cauzat de un profesionist 'ln exploatarea unei
'lntrepr!nderi''; --ort.1101 din Legea nr. 71/2011 referitor la art. 1363 C.civ.: ,,Clauza exoneratoare de raspundere prevazuta la art. 1363 C.civ. privitoare la divulgarea secretului comercial f sau pmfesional de care sunt tinuti profesioni:;tii se aplica atat in cazul raspunderii ' delictuale pentru fapta proprie, cat :;i In cazul raspunderii contractuale"; - art. 1709 C.civ.: ,,(1) Cumparatorul care a descoperit vicii!e ascunse ale lucrului este obligat sa le aduca la cuno5tin\a vanzatorului intr·un termen rezonabil, stabilit potrivit cu lmprejurarile, sub sanc\iunea decaderii din dreptul de a cere rnasura prevazuta la • art. 1710 alin. (1) lit. d). {2) Tn cazul In care cumparatorul este profesionist, iar bunui [ vandut este mobil corporal, terrnenul prevazut la alin. (1) este de doua zile lucratoare
I
'I ( ... )";
- art. 1778 C.civ.; ,,(1) Loca\iunea bunuriior imobile
~i aceea a bunurilor mobile se
, nume'ite 1nchiriere, iar loca\iunea bunurilor agricole poarta denumirea de arendare, Dispozi!iHe prezentei _s_e~\iuni sunt. aplicabile, Jn mod corespunzator,. inchifierii
lg)
i
i
I I
··-----·· ., .... ----···--- ..... _________ locuintelor ~i daca sunt corY1p1atiriile cu p-artlculare >.nt·vci•'.u contracte. {3) Locatlunea spat!ilor destinate exercitiidi ;;ctivitatii precum ;;i dispu1,i\iilor -------~-~------
1828-1.831";
-- art 1
C.civ.: nDaca In contract partile nu au aratat durata
lnr"ti1mii
dorlt sa contracteze pe o durata nedeterminat3, Jn lipsa uzante-tor, se consider3 lncheiat.3: a) pentru un an, In cazuJ locuin~elor nernobllate sau spatlilor pentru 1 exercitarea activftat!i unui profesionlst {. .. )' ;
- art. 2107 Cciv.: ,,(1) Oadi nu Vil convenit altfel, depozitarui numai In cazul In care nu a depus diligen~a dovedita pentru pastrarea propriilor sale bunuri. (2) ln lipsa de stipulatie contrara, atunci cand depozitarul este remunerat sau este un profesionist ori i s-a permis sa se foloseasca de bunul depozitat, el are obligatia cie a pastra bunul cu prudenta o;i diligen\a"; - art. 151 din Legea nr. 71/2011 referitor la art. 2324 Cciv.: ,,(1) Dispozitiile art. 2324 alin. (4) C.civ. se aplicil in toate cazurile 1n care profesionistu/ Isl opereaza diviziunea patrimoniului, dar :iumal cu privire la drepturile si obliga\iile nascute dupa intrarea In vigoare a Codului civii. (2) Creditorii prevazuti la art. 2324 alin. (4) C.civ. inciud 5i statul si organele fiscale"; art. 2520 C.civ.: ,,(1) Se prescrie in termen de un an dreptul la actiune 1n cazul: 1. profesioni~tilor din alimenta\ia publidi sau hotelierilor, pentru serviciile pe care le presteaza; 2. profesorilor, institutorilor, mae;;trilor 'ii arli§tilor. pentru lec\iile date cu I ora, cu ziua sau cu luna; 3. medicilor, moa'?elor, asistentelor ;;i farmaci'itilor, pentru , vizite, opera\ii sau medicamente; 4. vimzatorilor cu amanuntul, pentru plata marl furilor vandute 'ii a furniturilor livrate; 5, me;;te,,ugarilor §i artizanilor, pentru plata muncii lor; 6. avoca\ilor, lmpotriva dien\ilor, pentru plata onorariilor 'ii cheltuielilor. J, Termenul de prescrip\ie se va calcula din ziua ramanerii definitive a hotararii sau din aceea a 1mpilcarii partilor ori a revocarii mandatulul. In cazul afacerilor neterminate, termenul de prescrip\ie este de 3 ani de la data ultimei prestatii efectuate; 7, notarilor publid ;;i executorilor judecatore~ti, in ceea ce prive;;te plata sumelor ce le sunt datorate pentru actele funqiei lor. Termenul prescrip\iei se va socoti db ziua In care aceste sume au devenit exigibile; 8. inginerilor, arhitectilor, geodezilor, contabililor >i altar liber-profesioni;;ti, pentru plata sumelor ce ii se cuvin. Termenul prescrip\iei se
!
'
. ,.
I ; 1
I
I
va socoti din ziua cand s-a tennlnat Jucrarea. {2) In toate cazurile, continuarea Hor, servici!lor, furniturilor 1 actelor sau lucrarilor nu Tntrerupe prescriptia pentru mele scadente".
3, Intreprinderea - o activitate sistematk: organlzata, autonoma, reallzata de una sau mai muite perpe riscul lor, const§nd in producerea, administr.area ori lnstrainarea de bunuri 1
ex.!cu1ta1·ea de lucr3ri sau prestarea de servicii, indiferent daca are sau nu scop Caractere
:
275
PERSOANA FIZlcA SI PERSOANA JURIDICA. PROFESIONiSTUL SI INTREPRINDEREA ~:;;:-~;;;7-;;;,;.·;··-··-·-··-·
----····-·-·· -··---·-····-····---··------··-·-
activ'iti§tii are caracter autonom, dee! eel care organizeaza activitatea este independent in luarea deciziilor; 3, actlvitatea este realizattil pe rlscul unei persoane ~au al mai multor persoane, ce au ca!itatea de profesionist; riscul presupune §ansa ob\inerll unui di§tig sau posibilitatea
! :
suportarii unei pierderi;
4. obiectul activitatii const<\i In producerea, adrninistrarea ori i'nstr3inarea de bunuri, executarea de lucrari sau prestarea de servicl1; S. scopu! activita\i! poate fl lucrativ ori nelucrativ; a cu alte cuvinte, exploatarea une11ntreprlnderl presupune desf<3?Urarea fizlc-3 a unei activitll~i (rea!izarea unor operatiuni materia!e $i juridlce ce reprezinta cont!- j nutul constitutiv al activiti3tli}, asumata din punct de vedere Juridic (acceptarea / tuturor consecintelor desfa}urarii fizice a activit'3tii), care trebu!e sa se realizeze Jn
,____ l ;
mod repetat, astfel !neat
!--·-··~--~-~--
i ~orme!e
sa creeze aparen\a de continuitate
avan_d un caracter orga".izat !}l autonom.
l
a desfa;;urarii sale,
···----···-·--·---
i 1. economica (comerciala), dadi are ca scop ob\inerea unui profit;
l intreprimlerii I 2, civila (necomerciala}, daca nu are ca scop ob\inerea unui profit f ---·--~----r- art 9G. Cciv.: Cel care exploateaza o Fntreprindere are domi~iliul ~i!al.ocul din I i C<>dul civil
i
1
referitoare la intreprindere
I
aceiei 0 1ntreprinderi, In tot ceea ce prive~te obliga\iile patrimoniale ce s-au nascut sau urmeaza a se executa In ace! loc''; - art. 741 Cciv_: ,,(1) Dreptul de vot aferent unei aqiuni sau altei valori mobiliare, unei pari;i indivize, unei cote-par1;i din dreptul de proprietate sau oricarui alt bun apar1;ine uzufructuaruluL (2) Cu toate acestea, apartine nudului proprietar votul care are ca elect modificarea substan\ei bunului principal, cum ar fi capitalul social sau bunul detinut in coproprietate, ori schimbarea destina\iei acestui bun sau 1ncetarea 1 societaiii, reorganizarea ori lncetarea persoanei juridice sau, dupa caz, a unei fntreprinderi. (3) Repartizarea exercitarii dreptului de vot 1n alte condi1;ii decat cele preva. zute ia alin. (1) ~i (2) nu este opozabila ter\ilor, afara de cazui in care ace~tia au 1
I .1,
! cunoscut-o In mod expresn;
' - art. 1297 Cciv.: ,,(1) Contractul incheiat de reprezentant In limita puterilor conferite, atunci cand ter\ul contractant nu cuno,tea ,i nici nu ar fi treouit sil cunoasca faptul ca reprezentantul aqlona in aceasta calitate, Ii obliga numai pe reprezentant ~i peter\, daca prin lege nu se prevede a!tfeL (2) Cu toate acestea, daca reprezentantul, atunci cand contracteaza cu tertul in limita puterllcr conferite, pe seama unei intreprinderi, pretinde ca este titularul acesteia, tertul care descopera ulterior identitatea adevaratului titular poate sa exercite ~i fmpotriva acestuia din urma drepturile pe care le are impotriva reprezentantului"; - art 1358 C.civ.: ,,Pentru aprecierea vinova\iei se va \ine seama de imprejurarile in cares-a produs prejudiciul, straine de persoana autorului laptei, precum 'ii, dacii este cazul, de faptul ca prejudiciul a lost cauzat de un profesionist Jn exploatarea unei intreprinderf'; - art 1446 Cciv.: ,,Solidaritatea se prezuma 1ntre debito(ii unei obliga\ii contractate Jn ' exerci\iul activita\ii unei intreprinderi, daca prin lege nu se prevede altfel"; art 1523 a/in. (2) Cciv.: ,,de asemenea, debitorul se afla de drept in lntarziere in __lc.azurile anume prevazute d.e lege, precum ?i atunci cand: {...) d) nu a fost executata
I: _
1
PERSOAN;\
$1 PERSO/\NA
2.77
obllgatia d2 a o s1sma de unei ( .. .)"; - art 2339 alfn. (:l)-C.civ,; asupra anuff1itor !:.H__.lnurl rnohl\e sunt urrnatoarele: a) creanta v8nzatorului nepl8tit pentru bunului mobil vSndut unei persoane fizlce este privilegi&t3 cu prlvlre la bunul vtlndut, cu cazu!ui ln can:; cumparatorul dobflnde;;;te bunu! pentru servicFu1 sau exploatarea unei Jntrer.lfm'den; b) creanta ceiui care exercitZi un drept de reten~ie este privileglata cu privire 1a bunui
asupra c.3ruia se exercit3 dreptul de retentte, atat timp cat acest drept subz\st8;/; 2368 C.civ.: ,)poteca conventional3 asupra unei universalitiltt de bunuri rr1obi!e sau imobile prezente ori vfito-are, corporale sau incorporale nu poate fi cons!mtit;3 ~art.
1
decitt cu privire la bunurile afectate acttvit<3tli unei fntreprindert; art. 2389 C.civ.: ,,Se pot ipoteca: a) creante bane~ti niiscute din contractul de vanza· re, contractul de locatiune sau orice alt act lncheiat cu privire la un bun, cele rezultate dintr-un contract de asigurare, cele nascute 1n considerarea asum3rii unei obligatii sau .a constitulril unei garantii, a fofosirii unei cfirtf de cn2dit ori de debit ori a c3~tigarH unul premiu !a o loterie sau alte jocuri de noroc organizate in conditiile legii; b) crean· te constatate prin titlur1 norninative1 la ordin sau la purtator; c) conturi bancare; d) actiuni >i pari;i sociale, valori mobiliare >i alte instrumente financiare; e) drepturi de proprietate intelectualil ~i orice alte bunuri incorporale; f) petrolui, gazul naturai §i ce· lelalte resurse minerale care urmeaza a Ii extrase; g) efectivele de anlmale; h) recol~ tele care urmeaza a fl culese; i) padurile care urmeaza a fi taiate; j) bunurile corporale care fac obiectul unui contract de loca\lune, care sunt de\inute 1n vederea v:lnzarii, inchirierii ori furnizflrii In temeiul unui contract de prestari de servicii, care sunt furnizate in temeiul unui contract de prestari de servicii, precum §I materia prima ;;i materialele destinate a fi consumate sau prelucrate 1n exploatarea unei intreprinderi, produsele ln curs de fabrica\ie ~I produsele finite; k) echipamentele, instala\ii!e :;i orice alte bunuri destinate sa serveasca Jn mod durabil exploatarii unei intreprinderi; I) orice alte bunuri mobile, corpora le sau incorporale"; - art. 2393 C.civ.: ,,(1) Cel care achizi\ioneazii un bun In cursul obi,nuit al activita\ii unei intreprinderi care 1nstraineaza bunuri de acela~i fel dobande~te bunul liber de ipotecile constituite de instrainator, chiar daca ipoteca este perfectii, iar dobanditorul cunoa~te exlstenta acesteia" (2) In acest caz 1 ipoteca se stramuta asupra pretuiui sau aitor bunuri rewltate din lnstrainarea bunului ipotecat"; - art. 2468 C.civ.: ,,(1) Creditorul care are o lpoteca asupra bunuriior unei rntreprinderi poate prelua bunurile ipotecate 1n vederea actministrarii daca notificil hotadlrea sa persoanelor previlzute la art 2450 si 1nscrie la arhlva un aviz de executare, dispozi\iile art. 2449-2451 aplicandu-se 1n mod corespumator. (2) Preluarea bunuriior se face eel mult la satlsfacerea constituit
DREPTURILE REALE PRINCIPALE
orice persoana fizica sau persoana juridica este tltulartl a unui patrimoniu include toate drepturile §i datoriile ce pot fl evaluate 1n bani §l apar\in acesteia [art. alin.
1. drepturi ~; obliga!ii inc/use: drepturile ei obliga;iile cu valoare economica; 2. drepturi ,; obliga\ii excluse: drepturile nepatrimoniale; • exemple: dreptul la nu me (art 82 C.civ.), dreptul la via\a privata (art. 71 C.civ.), dreptul la demnitate (art. 72 C.civ.); daca prin !ncalcarea drepturllor nepatrlmonia/e se cauzeaza un prejudiciu, atunci se va na~te In patrimonlul acelei persoane u.n drept de creanta lmpotriva aut.orului 253 alin. Iii'
ELEMENTELE PA TRIMONIULUI
1. Activul patrimonial curmriae toate drepturile patrimoniale {exprimabile pecuniarj;
Conti nut
m exempfe:
i) drepturi reale (dreptul de proprietate asupra anumilor bunuri, dreptul de superficie asupra unui teren, dreptu! de uzufruct asupra unor bunuri, dreptul de abita\ie asupra unei locuin\e etc.); ii) drepturi de creanta (cum .arfi dreptul de a priml suma !mprumutata,. dreptu! de
din
de vede-
din punct de vedere economic, activul patrimonial se imparte in:
1. capitaluri;
re economic
l
I Venh:uri
t
- expresia valorica a unor bunuri care fac parte din patrimoniul unei persoane; bunurile pot fi producatoare de venituri (un imobil lnchiriat produce chirii) imobil in care
o biblioteca de
- resurse periodice care sunt realizate de o anumita persoana ~I care fac sa
acesteia valori in
282
PATRIMONiUl - pot avea orig~ne diversa, reprezentJnd surne de ban! obt1nute din f)Xploatarea unuf bun productiv {chlrHle Jncasate prin lnchirierea unu! imobii, dob§nzile unor surne im··
prumutate); pot consta ;,i In bunuri fn natura, cum ar fi produse!e obtinute prin arendare.a unei
de 1:eren.
Pasivul patn1m111m. a1 . - cuprlnde toate datorllle evaluabile pecuniar pe care !e are o anumita persoana; , datoria poate consta in: a da (a transmite sau constitui un drept real), a face (a 1· 1 preda un bun, a presta un serviciu sau a executa o lucrare), a nu face (a se ab\ine de la o ac\iune ia care, in iipsa abJinerii, era indrepta\it). --~-··--~·
1-
i
HI. CARACTERELE JURIDICE ALE P ATRIMONIULUI
1, Este o universaiitate juridicii dn;pturile ,; obliga\iile ce alcatuiesc patrimoniul sunt privite \n totalitatea lor, a interesa identitatea fiecarui sau a fiecarei - drepturile :;i obligatiile care alcatuiesc patrimoniul sunt legate 1ntre ele, form and un tot unitar; - patrimoniu! poate sa fie format :;i din mai multe mase de bunuri, fiecare masa avand un regim juridic distinct; · - drepturile :;i obliga\iile care alcatuiesc patrimoniu! sunt distincte de universalitate, astfel !neat schimbarile ce se produc 1n legatura cu aceste drepturi >l obliga\ii nu pun 1·n In ansamblul ei. ,,constituie o universalitate de fapt ansamblul bunurilor care apar\in aceleia~i perUniversalitatea soane >i au o destina\ie comuna stabilita prin voin\a acesteia sau prin lege; bunurile de care aicatuiesc universalitatea de fapt pot, impreuna sau separat, sa faca obiectul unor acte sau raporturi juridice distincte" (art 541 C.civ.); - este caracterizata prin aceea ca bunurile ce o compun au acela$i proprietar $i o destina\ie comuna data de acesta sau de iege; 111 exempiu: titularul patrimon!ului constituie din mai multe bunuri~ o universalitate 1 de fapt cu scopul de a constitui un drept de uzufruct asupra acestei universalitati (art. 706 C.clv.); constituirea unu1 drept de !poteca -asupra unei un1versa!lt3tl de bunuri [art. 2350 al in. (2j C.civ.]; e se apreciaza ca, pentru a fi In prezenta unei asemenea universalit8ti, destinatia co~ muna a bunurilor ar trebui s.B fie p8strat.3 pe toata durata de existe:n~a a ansambiului, adica a universalita\ii de fapt; * lnstr::linarea unor bunurt individual determinate din ansamb!ul un1versa!it5tii de i fapt va conduce la dimlnuarea ei 1 lntrucat In privinta acesteia nu opereaza subroga~ 'i tla reala cu tltlu particular; astfel, pre1ul nu va lua locul bunului instr3inat; l s spre deosebire de universa!itatea de fapt, patrlmonlul este o universalitate juri- \ dica, o unive.rsalitate .de drept, care exista independent de voin\a titularului ei. _J
I
PATfUh!lONlUt
283
lmpilcil, 1n mod ne~ calltatea unei persoane fii1ce s.z;u jurldice de subiect de cesar; exLstenta unui patrimoniu; - anumite elernente ale activu!ui patrimonial pot fl dob§ndite chlar lnai.nte de na~te rea fizice (art, 35 C.clv.: drepturile copilului sunt recunoscute de ia conceptlune, i"nsB numal daca else na!?te viu); - Jn ceea ce prlve§te persoane!e juridice, existenta dint re
3. Este nP•·«••mil fizidl sau juridica este titulara a unui patnmoniu [art. 31 alin. (1) C.civ.]; ner·'
;
-
de eel al asoclatului unic - art. 187
4. Este divizibil poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectaiiuni numai Jn cazurile ,; condiiille prevazute de lege [art. 31 alin. (2) C.civ.]; -de'li este unic, elementele sale nu au unul 5i acela5i regim juridic; - se 1mparte 1n mai multe grupe, mase, categorii de drepturi ~i obiigaiii, fiecare fara a··i afecta unic. - cuprind masele patrimoniale fiduciare, constitllile potrivit dispozi\iilor titlului IV al dir1;ii a !II-a din Codul civil, cele afectate exercitilrii unei profesii autorizate, precum 5i alte patrimonil determinate potrivit legii {art. 31 alin. (3) C.civ.].
Masele patrimoniaie flduciare -liducia este operatiunea juridica prin care unul sau mai mu!ii constituitori transferil drepturi reale, drepturi de creanta, garantii ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente ori viitoare, catre unu! sau mai multi fidu· ciari care le exerciti3 cu un scop determinat, Jn folosut unuia sau mai multor bene-
ficiari; aceste drepturi alcatuiesc o masa patrimoniala autonoma, distincta de celelalte drepturi ~i obliga\ii din patrimoniile fiduciari!or (art. 773 C.civ.).
l'atrimoniul afectat exercitiirii unei profesii autorizate (profesi
284
PATRIMONIUL ''"hil0
Alte patrimonii determinate potrivl! legii spre exemplu, masa patrimoniala !n cadrul patrimoniului intreprinzatorului (persoana fizica care organizeaza o
~le, modificat prin Legea nL182/2016l · · - - · - - - - - < ___ <_.! Transferul intra- [ <-in caz de diviziune sau afectatiune, transferul drepturilor ;;I obligatiilor dintr-o masa · patrimoniala in alta, In cadrul aceluia~i patrimoniu, se face cu respectarea condi1;iilor : prevazute de lege $i filri:i a prejudicia drepturile creditorilor asupra fied:irei mase patrimoniale; un astfel de transfer dintr-o masa patrimoniala ln alta nu constituie o i instralnare (art< 32 C.civ<); 2 In conditiile in care transferurile de bunuri efectuate lntre masele patrimoniale ale aceluia~l patrimoniu nu constttule lnstr3inari, actul juridic prin care se efec~ tueaza un asemenea transfer nu trebuie sa fie tncheiat in forma autentica, chiar daca aceasta forma ar fi ceruta de lege pentru un transfer propriu-zis, adica lntr-un alt patrimoniu; j
!
roi de asemenea, transferul 1ntrapatrimonial nu este impozabil din punct de vederj fiscal. regula: creditorii ale caror creante s-au nascut ln legatura cu o anu1nita diviziune a , patrimoniului, autorizata de lege, trebuie sa urmareasca mai intai bunurile care fac obiectul aceiei mase patrimoniale; daca acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea crean\elor, pot fi urmarite ~i celelalte bunuri ale debitorului [art. 2324 alin. (3) Cciv<]; • exceptia: bunurile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate exerci- < \iului unei profesii autorizate de lege pot fl urmarite numai de creditorii ale caror crean\e s-au nascut ln legatura cu profesia respectiva; ace~ti creditori nu vor putea urmari ceielalte bu nun ale debitorului [art 2324 aiin. (4) C.civ<]; • dispozi\iile art 2324 alin. (4) Cciv. se vor aplica ln cazurile In care profesionlstul 1~i opereaza diviziunea patrimoniului dup;S intrarea !n vigoare a actualulu! Cod civil [art< 151 alin< (1) din legea nr 71/2011]; • creditorii prevazu\i la arc 2324 alin< (4) Cciv< inciud ~i statul §i organele 151 alin< din --···--·-·-·-------·-----~-··~-----·-------~---~------
I
creante niiscute in anumitiJ
ziune a
cu div~-·
1·
'
PATRHV!ON!UL
285
-- art. 339 C,clv.: bunurHe dobandite in t1111pu! ref'Hm1:w comun!t3tii legale de oricdre dintre soti sunt, de la data dobiindiril lor, bunuri cornune !n ;ale sotHor; ! art 1114 al!n. (2) C.clv,: rno~tenitorii iegali ~i legatarli universali sau cu titlu univer· sal r5spwnd pentru datoriile ji sarcinl!e rno~tenlrii numai cu bunurile din oa1trinnm1iul succesorai, proportion.al cu cota fieci:iruia; -- art. 1156 a!fn. (1) C.clv.: inalnte de partajul creditorii personali al unul mo!?tenitor nu pot urm3ri partea acestuia din bunurile mo~tenirii; . - ca o consecint3 a corelat!ei divfzlbiHt<3tii patrimoniuiui cu unicitatea patrimonlului, confuziunea nu opereaza daca datoria :Ji crean\a se In tH.:elaql patrimoniu, dar · In mase de bunuri diferite 1624 i
i
5. Este intrammtlsibil ,- Jntransrnisi1 bilitatea
nu poate transmite, prin acte juridice intre vii; 1ntreg patrimoniul sau; 0 persoana fizica sau jurididl poate transmite, prin acte juridice intre vii, unul sau mai multe drepturi din patrimoniul sau, insa nu 1ntreg patrimoniul; - regufa: transmisiunea patrimoniului in integralitatea lui poate avea loc numai la decesul unei persoane fizlce, respectiv in caz de lncetare· a unei persoane ju rid ice; j • exceptie: in cazul reorganizarii persoanei juridice prin divizare par\iala are loc o · transmisiune cu titlu universal a patrimoniului respective I persoane juridice, sa inceteze 236 alin.
FUNCfHLE PA TRIMONIULUI 1. Constituie garanVa comuna a creditorilor chirografari - eel care este obligat personal raspunde cu toate bunurile sale mobile :;i imobile, j.i viitoare; ele servesc drept garaniie comuna a creditorilor sai [art.
! comune
de creditorii chirografari (acei creditori care nu au o garan\ie reala), debitorul raspunde cu bunurile sale prezente ;;i viitoare; - garantia comuna prive:;te toate bunurile urmaribile ale debitorulul din momentul executarii silite, indiferent de modificilrile petrecute in patrimoniul debitorului de la data na5terii creantei :;i pana la data executarii sillte; - constituie garan\ie comuna nu numai pentru creditorii chirografari, ci ~i pentru creditorii privilegia\i, precum ~i pentru cei care au garan\ii reaie; j - creditorui ~i debitorul au posibilitatea de a conveni limitarea dreptului creditorului 2325 · de urmari bunurile care nu 1i sunt insu~i patrimoniul debitorului, iar nu bunuri concrete, individualizate din
286
PATRIMONIUL
,--------------- debltoru!
\ Pre11turile
! debitorutui ..;;u
------ - - - - - -------------- -- - ------ ---------- -------------sa tnstrBineze bunurl dln patrfmoniul s~u orl s2 dob§ndeasca alte
bunLff!;
··- regula: actele de dispozitle a!e debitoru!ui cu privire la bunurHe din patrirnonlu! si:lu sunt opozabile creditorilor chirografari;
exceptia; actele juridice prin care sunt fraudate intereseie creditorilor chlrografari; m daca actele de lnstr3in.are au caracter fraudulos, creditorii chlrografari pot exer~ dta
revocatorie
1562
urm.
I - presupune substituirea (inlocuirea) unui bun cu un alt bun, prin efectul careia bunurile si valorile inlocuitoare dobandesc situa\ia juridica a celor inlocuite_ reale - subrogatia realii poa te fi: 1. cu titlu universal; 2. cu titlu particular.
rea!e -~
- se raporteaza la cuprinsul intregului patrimoniu, facandu-se abstractie de ,,inclivi,d-'1ualitatea bunului care iese din patrimoniu ~i a ceiui care 11 inlocuie~te; - se produce automat, fara a fi nevoie ca o dispozi\ie legala sa o prevada in mod expres; ' - locul bunului instralnat va f1 luat de eel prim1t, incat cred1torii ch1rografan vor I 1 putea sa urmareasca, la scaden!a, bunurile concrete ce se vor afla fn patrirnoniul : debitorului Jn momentul declansarii executarii silite; 1
,
reala cu titlu
uni11ersal
a~a
I
:s~b~.;;~atiia rea!ii Cl! tit!u
-
- este in stransa legatunl cu divizibilitatea patrimoniu!ui, deoarece, in cazul unui patrimoniu divizat, !nlocuirea se produce 1-n cadrul aceleia!;i_f11ase patrimoniale_ __ r-~-:-;;op0:eeir:;;e:aaza numai atunci cand legea o prevede In mod expres 'ii prive,te un bun ' determinat_ Exemple: - art 682 Cciv_; garan\iile constituite de un coproprietar asupra cotei sale paf\i se
strarnuta de drept asupra bunului atribuit acestuia sau, dupa caz, a sumelor de bani care i-au fost atribuite prin partaj; - in cazul !ncetarii dreptului de superficie prin expirarea termenului, art. 699 a/in, (3) Cciv_ prevede ipotecile care greveaza dreptul de superlicie: a) se strarnuta de drept asupra sumei primite de la proprietarul terenului in cazul in 1 care acesta dobande~te dreptul de proprietate asupra constructiei edificate de ~ superficiar, prin accesiune, cu obligatia de a plati valoarea de circula\ie a acesteia de la data expirarii termenuiui; sau i
ca
!
b) se exUnd de drept asupra terenului fn cazul fn care superficlarul este obligat sa cumpere terenul la valoarea de circula\ie pe care acesta ar Ii avut·o daca nu ar fi
1'
1
exist.at constructia; sau ! c) se stramuta de drept asupra rnaterialelor atunci cand constructorui refuza sa
I
I
cumpere terenul, repunandu-1 in situatia anterioara;
~---~~"--~··-----·----·-----~--·
'
~---
PATRJMONlUL .. -- - ort. 699 aiilt (4) C,civ, pnecizecu5 c.3 ipoteclle .constit11ite cu pr1vire
-···~-~-
.-~---"-
28'/
----·~····---------··---
teten pe durata
e)(i.stentei superftc'iel:
se str5rnuta de cazul In care superf!c!arul este sa cumpere terenu! la vdloarea de c!rcui"'tie pe care acesta ar fi avut-o daclii nu ar fi existat constructia; sau b) se extind de cu privire I.a lntregul teren In cazul ln care constructorul refuz.3 s~ cumpere terenul, repunandu-1 in s!tu:atia anterioara; - 'fn cazul distrugerii integrale sau partiale a bunuluf ce face obiectu! u.zufructului, art. 748 a/in. (2) Cciv. prevede ca uzufructul va continua asupra despagubirii platite de tert sau, du pa caz, a.supra indemniza~iel de asigurare,
daca
aceasta nu este folosit@
pentru repararea bunului; in cazul stramutarii garanilei, art. 2330 C.civ. stablle!lte di, dadi bunul grevat a plerlt ori a fost deteriorat, indemnizalia de asigurare sau, dupii caz, suma datoratii cu titlu de despagubire este afectata la plata crean)elor prlvilegiate sau ipotecare, dupii rangul !or; sunt afectate plii)ii acelora$1 crean\e sumele datorate 1n temeiul exproprlerii pentru cauza de utilitate publlca sau cu tltlu de despagubire pentru \ngradlri ale dreptului de proprietate stabilite prin lege; 1n cazul 1nstrainarii bunului ipotecat, art. 2393 C.civ. prevede di eel care achizltioneaza un bun in cursul obisnuit al activitilili unei intreprinderi care 'lnstrilineaza bunuri de acelasi fel dobandeste bunul liber de ipotecile constituite de instrainator, chiar daca ipoteca este perfecta, iar dobanditorui cunoa~te existenla acesteia; in acest caz, ipoteca se stramuta asupra pretului sau altor bunuri rezultate din 7nstrainarea bunului ipotecat; • potrivit art 172 din legea nr. 71/2011, in cazul instrainarii bunului ipotecat, in condi!lile art. 2393 C.civ., 1n lipsa de dispozi!ie contrara 1n contractul de ipoteca, debitorul ipotecar va depune pretul 1ntr-un cont bancar distinct si ii va informa pe creditorul lpotecar cu privlre la acesta; creditorul tpotecar are dreptu! sa soliclte informa\ii de la banca deponenta cu privire la operatiunile reaiizate de debitorul ipote-car asupra sumefor depuse in acest cont;
- in cazul exproprierii pentru cauza de utilitate publica, lpoteca ,; privilegiul se stramutil :• de drept asupra despagubirilor stabilite prin hotarare judecatoreasca s·1 care trebuie platite de catre expropriator expropriatului (art 28 alin. (2) din legea nL 33/1994 1
J
de transferul
privind e.'P.ropriere;i pentru cauza de utilltate publid, r_epublicat~J:.----~-- subroga'i;ia reala universala ori cu titlu universal nu se confunda cu transferul drepturilor si obliga\iilor cu con!inut economic dintr-o masa patrimoniala in alta, 1n con di\iile art. 32 al in, (2) Cclv.; 111 transferu! dintr-o masi? patrimonial.a Jn alta nu constitule o instr.3lnare; un asemenea transfer presupune simpla schimbare a destinatiei bunului, prin volnta titularului patrimoniulu! lnauntrul caruia opereaza, iar nu fnlocuirea unui bun din masa cadrul c8reia acesta se cu un alt bun.
288
PATRUVION!UL
transrnisimiea cu ttansm1s>iune
transrr1isfunea este universal@ atuncl -cZind lntreg patrimoniul unel persoane .se transmite catre 0 ait;3 persoanfL
universal5
- transrnlsiunea este cu titlu universal atunci c.find se transrnite o fractiune din transm~s~une
patrirnoniu.
cu universa~
tr~nsmi:siunii h1
cazul oei
fizke
transmisluniJ in cazul
decesul persoanei fizice se transmit nu drepturile ~i obligaliile acesteia izolat, ci toate drepturile si obliga\iile ce au apar\inut subiectului de drept respectiv: a) ca o universalitate, daca transmisiunea se face catre un singur mo?tenitor (legal dupa caz, legatar universal); o fraqiune din universalitate, daca transmisiunea se face catre mai multi ori universal! sau cu titlu trebuie distins intre reorganizarea prin divizare ~i ce!elalte forme de rec>rg<mizare persoanei juridice, astfei: 1~ transmisiune cu titfu universal Jn cazul: a) divizarii totale (art. 236 alin. (2) C.civ.]; b} divizarii paf'\iale [art. 236 alin. (3) C.civ.];
2. trans.misiune universata !n cazul:
Precizare
a) fuziunii prin absorbtie [art. 235 alin. (1) C.civ.J; b) fuziunii prin contopire [art. 235 alin. (2) C.civ.]; c) transformarii, cu exceptia cazului in care prin actul prin care s-a dispus transformarea se altfel 241 transmisiunea universala >i transmisiunea cu titlu universal nu exista deosebiri ordin cl numai de ordin cantitativ.
I. subiectiv care
da expresie aproprierii unui lucru perrni\8nd titu!aruiui 1
P"''rritP po!;esia, sa foloseasca
~i
sa dispuna de acel iucru, In putere proprie !;i In
w real asupra unui Jucru corporal: a) mobil (proprietatea mobiliara); bl imobil (proprietatea imobiliara); ! - obiect al dreptului de proprietate: Jucrul asupra caruia poarta dreptul de proprie-1
tate;
1
drept real asupra unui lucru incorporal: fond de comert, drepturile de proprietate [ industrial drepturile de autor.~i drepturile conexe acestora. _____._______!
a,
formele
I
- potrivit art 552 C.civ. ~i art. 136 alin. (1) din Constitu\ia Romaniei: a) dreptul de proprietate publica;
j)fOpri.".tat€'........... L-fJ) dreptul de proprietate_priva_til.:___
H.DREPTUL
_J'
···~~--
PROPRIETATE PRIVATA
1. Notiune subiectiv asupra unor bunuri, altele cele care alcatuiesc dorneniul In temeiul ciiruia titularul sau exercita posesia, folosinta §i dispozitia, 1n putere In limitele determinate de
2. Ti!ulari. Obiect. Moduri de dobandire Titulari
persoana flzica sau jurldicil de drept privat ori de drept public, inclusiv statu! administrativ-teritoriale subiect de lucru sau imobil, de uz sau de interes privat {art. 553 alin. (1) Cciv.J; • excepfie: nu pot face obiect al dreptului de proprietate privata bunurile care, prin natura lor, formeaza obiectul exclusiv al propriela\ii publice, precurn c;i ceie care nu susceptibile de apropriere; ~ biJnuri!e obiect al propriet8tll private, indiferent de titular, sunt $1 r3m§n !n circuitul fi
290
DREPHJL DE PROPR!ETATE ~i pot fi dobdndite prin orice rnod prevazut de 553 aiin. (4) Cciv.j; 1:1 exista anumite bunuri proprietate privat3 care sunt s.upuse unui regim juridic : special, datorit3 importantei lor ~1 In considerarea unor !nterese de ordin general, i
obleau! unel urm3rlri sl!ite
iar nen::spectarea regimului juridic special poate atrage sanctluni adrninlstrative, civile sau penale (de exernplu, arme\e ~i rr1uni~iile, substantele stupef\ante, bunurile din patrimonlul cultural national etc.); w mo~tenirile vacante ~i imobHele cu privice la care s-a renun~at la dreptul de pro~ pdetate conform art 562 alln. {2) C.clv. intra In domeniul privat al comunei, ora$u-lui sau muri!cipiului, dupa caz, fara !nscriere In cartea funciara, cu exceptia ce:lor
I
ede -·f~;fii~a~fl~a~te;,~-,n;;~~~fl~'c~a~re~~se~~cu~v~i~n~s~ta~t~u~lu~i~ro~mni!ja~nJ'!~S~5~3~"'!al~in~.J?lf~lS;~~~~-~ - prin conventie
Moduriie de
dobam:lire a dr.aoitului de
- prin mo~tenire legala sau testamentara; - prin accesiune; prin uzucapiune;
- ca efect al posesiei de buna-credin\a in cazul bunurilor mobile,; al fructelor; prin ocupa\iune; - prin tradi\iune; - prin hotarare judeciitoreasca, atunci cand este translativa de proprietate prin ea insa~i;
prin efectul unui act adminlstratfv, insa numai 'In cazurile expres prevazute de lege; - prin alte moduri prevazute de lege [art 557 alin. (1)-(3) C.civ.]; • in cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate privata se dobande>te prin !nscriere In cartea funciara, cu respect.area dispoziti!lor prevazute ia art. 888 C.civ., cu excep!ia cazurilor anume prevazute de lege [art. 557 alin, (4) Cciv.j; ""' dispozi\iile Codului civil privltoare la dob;3ndirea drepturilor reale imobl!lare prln
efectul Jnscrierii acestora In cartea funciara se ap!lca lnsa numai dupa flna1izarea lucrarilar de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala :;i deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cart;ilor funciare pentru lmobile!e respective, In conforrnidispozi~iile Legii cadastrului ,; a publicita\ii imobiliare nr. 7/1996, republicata, cu modific3rile ~i completarile u!terioare; anterior acestui moment, lnscrierea In cartea funciar.3 a dreptului de proprietate ?i a altar drepturi reale, pe baza actetor prin cares-au transmis, constltuit ori modificat In mod valabli, se face numai In scop de opozabilitate fa\a de ter\i (art. 56 din Legea nr. 71/2011); m drepturile reale 1 deci ~i dreptul de proprietate imobiliara, se dobt3nd€sc f8r3
tate cu
inscriere ln cartea funciara cf!nd provin din mo~tenire, accesiune natura!a, vanzare sillta, exproprlere pentru cauza de utllitate public3 1 pretum ~i In alte cazuri expres
3. Conpnutul juridic
dreptului
proprietate nri'v~tii
Nol;iune. Atributele dreptului de proprietate privata - prin con\inutul juridic al dreptului de proprietate privata sunt desemnate atributele acestui drept, respectiv prerogativele pe care proprietarul le are asupra lucrului ce -
obiectui U1
' .. i .. : sau.
.
DREPTUL DE PRC;.;PRIETA'ft
29j
este expresla jurfdicZ! a ;;i st5p8nlril !ucrului in rn.:1terlalitatea sa; est€ o stare de drept (nu o stare de fapt); fl exen::itata, putere proprie ~i in interes propr!i_i, de c@Lre orl o a!t~ in nurnele in interesul sau, s3 fie exercitata de proprietate de a uza de iucrui sau ,; de a··i pune PY<,!nobCP~ 8C€$(Uia in propriu! SOU dobandind frtJctele pe
-'" fructele pot rezuita din: a) exploatarea directa ;;i nemijlocita de catre titularul dreptului de proprietate materiale - pentru fructele naturale si industriale); b) cedarea folosintei unei alte persoane 1n schimbul unei sume de bani (acte juridice -pentru fructele civile); -1n ceea ce prive;;te bunurile consumptibile, de regula, uzul lor se confunda cu dreptu! de a dispune de ele din punct de vedere material, deoarece consumarea presupu1
1
i
ne dispari\ia lor; Ii implica 'li un aspect negativ, anume facultatea titularului de a nu uza de bun, de a nu
J -
f-·· ····-·~~--- ··----~
I
obutendi i s;ni
I se servi de el, in afara situaliilor in care insaei legea ii obliga sa o faca (spre exemplu, in ·.•
unor obligatii propter rem), precum :;i opii_unea qe a nu culege fructele. · · · - - ; prerogativa titularului dreptului de proprietate de a dispune de iucru; atributul dis' pozitiei este specific dreptului de proprietate $i nu se mai 1ntalne:;te la niciun alt drept .• real, transmiterea acestui atribut inseamnii transmiterea 1nsa:;i a dreptului de pro- 1 prietate; - este de doua feluri: ; a) dispozitia materiala: prerogativa titularului dreptului de proprietate de a dispune de substan~a lucruluL prln consumare, transformare sau chlar dfstrugerej cu respec- ' tarea prevederilor legale; I f b) dispozi\ia juridica: prerogativa de a instrilina lucrul sau d€ a constitui asupra lui i pturi reale in favoarea altor persoane, precum ,; de a abandona lucrul mobil sau a renun\a la dreptul de proprietate. eptul de proprietate este aparat prin intermediul actiunii "In revendicare sau al I
i
i-
I
i I
L_<1ltor ac\iuni ln justiJie.
Caracterul
<:arzu:ten.d exclu:r.iv
--·----·--~--·----·-
_
_____j
- singurul drept real care reune!jte cele trei atribute (posesia, folosinia ;;i dispozitiaj; m nu trebuie confundat caracterul absoiut al dreptului de proprletate cu faptul acesta este, alaturi de celelalte drepturi reale !ji de drepturile nepatrimoniale, nu relativ. exercita singur toate atributele dreptului de proprietate, celelalte persoane obligatia de a nu face nimlc de natura a aduce atingere dreptului titularului; a) existen\a unui dezmembramant al dreptului de proprietate privata (art. 693·772
C.civ.}; b) sitc1a\ia in care bu nut frugifer se afli\ In posesia unui tert de buna-<:redin\a (art. 94'3
292
DREPTUL DE PROPRIETATE
, Car?H:terul
; ps:rpe-ts:u
i
c) situat!a fn care a!tor persoane decat proprletarul le este oferita posibilitatea de a exercitc:1 anumlte elemente care akfi:tuiesc atributul fotosintei; cazul de trecere de ort. G'l.7 urrn, C.clv. dreptul de proprietate nu are o durata limitata in timp; - dreptul de proprietate nu se pierde prin ne!ntrebuintare din partea tituiarului; - dreptu! de dureaza cat timp existfl lucrul c2re formeaza obiectul acestui
drept; dreptul de proprietate nu se stinge prin 'i'nstrainarea lucrului 5i nu se pierde prin moartea titularului sau, dup8 caz 1 disparitia persoanei juridice; fimite: a) in cazul exproprierii este posibil sa se schimbe natura 5i con\inutul dreptului; b) in anumite cazuri expres prevazute de lege, aqiunea in revendicare este supusa prescriptiei extinctive sau unui termen de decadere; astfel, neuzul poate afecta proteqia juridicil sau poate duce chiar la pierderea dreptului de proprietate (fara a se stinge insa dreptul de proprietate ca drept abstract); c) in cazul bunului mobil abandonat de proprietarul sau, se poate admite di dreptul de proprietate asupra lucrului abandon at este stins in intervalul de ti mp situat 1ntre momentul abandonarii ,i momentul dobandirii dreptului de proprietate prin ocupa\iune de catre 0 alta persoana; • dreptul se stinge in momentul abandonarii (parasirii) bunului mobil, urmilnd ca dobandirea dreptului de proprietate prin ocupaiiune asupra lucrului mobil care nu apar\ine nimanui sa aiba loc la data intrarii 1n posesie in condi\iile legii [art. 562 alin. art. 941 urm.
4. Limitele exerdtarii dreptuiui de proprietate privata 4.1. Consideratii generale. Categorii de limite
i
Umitele
I materiale
dreptul de proprietate poate fi exercitat in limitele materiale ale obiectului sau; acestea sun! limiteie corporale ale bunu!ui care formeaza obiectul dreptului de proprietate, cu ingradirile stabilite prin lege [art. 556 alin. (1) C.civ.]; m spre exemplu1 art 559 C.civ, prevede ca proprletatea asupra terenului se intinde ~i asupra subsoluiui ~l a spatiului de deasupra terenu!u!1 cu respectarea llmiteior legate;
~
I
proprietarul poate exercita atat asupra spa~!ului supra pus terenului, cat ~i In subsoiul . 1 terenulul anum!te acte materiale pe care !e gase~te de cuviintB, fnsa este tinut sa / i respecte, de exemplu, drepturi!e tef1ilor asupra resurselor minera!e ale subsolului. I L-_E.~~relor .%} ap~~!or subt~rane 1 lucr~riior .5i ir:i_?talatiil.or su~te~ane ?i altora ase~~enea~ j
lJmltele
[ - limitele care vizeaza exercitarea atributelor dreptului de proprietate 'ii care pot i izvor1 din: lege; uzan\e (mai exact, din obicei); act juridic; hotarare judecatoreasca. :
I
limitele legale - exerc1\iul atributelor dreptului de proprietate poate fi limitat prin lege [art. 556 , alin. (2) Cciv.], fie In interes public, fie in interes privat [art. 602 alin. (1) C.civ.]; a) limitele legale stabilite in interes public: limitarea are drept scop protejarea unor
I
interese
DREP'I UL DE PROPKIETATE
b} ifrnitele
stabilite fn interes pr/vat: !imltarea ;nre
293
scop protejar.ea unor
interese particufare, privite Jn rood individual; 0 decurg din raporturile de vedn'1tate; 00 pot fi modificate ori desfiintate temporar prin acordul p.3rtHor;
pentru opozabllitate fat8 de este necesard 1rideplinirea forrna!it3~ilor de publicitate prev@zute de lege; ii In cu Hrnitele iegale de interes privat? p'3rt,ile pot conv<:ni constituirea
n
unui drept de servltute, ca drept rea1 dezmembramant al dreptulul de nnom·i0· tate, care sa aib3 un contlnut diferlt, chiar contrar !imitei legate stabHite de lege; 0 spre exemplu, proprletarii a doua irnobile vecine pot conveni constituirea unei
servltutl de trece-re, cri'lar daca fondul dominant nu are caracterul de loc lnfundat, a unei servituti contrare limitef !ega!e privlnd distanta rninirna pentru fereastra de vedere etc.
limitele corllll'!!nti<male (voltmtare) - exerci\iul atributelor dreptului de proprietate poate fi limitat prin voin\a proprietaruiui (conven\ie sau act juridic unilateral), daca nu 'incalca ordin0a publidi ~i bunele moravuri [art. 556 alin. (3) C.civ.].
limitele judidare - instan\a poate restabili echilibrul intre interesele mai multor proprietari, In situa\ia
I dee_a~irii inconvenientelor normale ale vec.inat~tii {art._§.30 C.civJ...- -..-----j Codul civil
Limite referitoare . 1
r~feri-
tcare Ia
-curge~
; rea fin?t:lsca a
i
folosirea apelor
- proprietaru! fondului inferior nu poate 1mpiedica 1n niciun fel curgerea fireascil a apeior provenite de pe fondul superior [art. 604 alin. (1) C.civ.]; - daca aceasta curgere cauzeaza prejudicii fondulul inferlor, proprietarul acestuia poate cere instantei sa Ii permita sa fadi pe fondul sau lucrarile necesare schirnbaril direc\iei apelor, suportand toate cheltuielile ocazionate [art. 604 a!in. (2) C.civ.]; - la randul silu, proprietarul fondului superior este obllgat sa nu efectueze nicio lucrare de natura sa fondulul 604 alin. regula: proprletarul fondulul Inferior nu poate impiedica nici curgerea provocata de proprietarul fondului superior sau de alte persoane, a~a cum este cazu! apelor care . \a~nesc pe acest din urma fond datorita unor lucrari subterane ·intreprinse de propriej tarul acestula, al apelor provenite din secarea terenurilor mli§;;tlnoase, al ape!or folosi-
-
I
te 7ntr un scop casnic, agrlcol sau industrial, !nsa numa1 dacii aceasta curgere preceda varsarea intr-un curs de apa sau lntr·un 7an\ [art. 605 alin. (1) C.civ.]; 1 I In acest caz, proprletarul fondu!ui superior este obligat sa calea ?i 1nij!oa1
4
(ij
,
cele de scurgere de natura sa aduca prejudicii mlnime fondului inferior, ramanand dator la plata unei despagubiri juste si prealabile ciitre proprietarul acestui din urma fond [art. 605 alin. (2) C.civ.J;
• exceptie: atunci cilnd pe fondul inferior se afla o construc\ie, 1mpreuna cu gradina c;i curtea aferentil, sau un cimltlr, regula de mal sus nu se aplica [art. 605 alin. (3) C.civ.].
J
294
DREPTUL DE PROPRH:TATE
·1·-_:. reQuJ~~ pr~~~t~;lj! care··~rea
sa f~;!~seasC~··p;ntr~~i·ri·garea terenUk~iwsau
r.atu~
, rale ~; artitlciale de care poate dispune In mod efectiv an:: dreptul ca 1 pe cheltuiala sa ::xc!uslv'3, ~a fac.3 !~ terenul riveranului opus Jucr3rlle necesa. re pentru captarea apei tart 606 aim, (1) c.e1v.]; : " obHgatll ale proprietarului: sa aleaga calea ~i mijloacele de natura a aduce prej judicl! rninirr1e fondului riveran opus; sil pl3teasca o desp3gubire just3 )i prealabH8 proprietarului fondului riveran opus [art. 606 a!Jn. (2) C.ch1. 1 care face trimitere, pentru o aplicare corespunzatoare, la art 605 alin. (2) ?i (3) C.civ,]; 1
'i
'fl;
exceptie: atunci cand pe fondu! riveran opus se afl8 o constructte, lmpreuna cu gra-
dina ~i curtea aferenta, sau un cimitir, dispozi\ille art 606 C.civ. nu sunt aplicabile. i
A<:tiune 'i'n justitie
I - daca par\ile nu se in\eleg, proprietarul care vrea sa ! C.civ, (nu .}i titularul unui alt drept sau posesorul de
I
uzeze de dispozi\iile art. 606
fapt) va solicita instan\ei, in contrad1ctor1u cu propr1etaru1 tondu1u1 riveran opus, sa tt rncuviinteze etectuarea
I lucrilrilor pe acest fond;
'!
'I
- instan\a competenta este cea in a care! razii teritoriala se
afla
fondul pe care
urmeaz3 a se efectua lucrJrile; · - nefiind vorba despre luarea unor masuri provizorii, calea procesuala este cea a unul litigiu de drept comun, iar nu cea a ordonan\ei pre:;edin\iale;
- instanta va trebui sa stablleasca !n concret In ce constau lucrarlle, precum ;Ji despagubirea pe care proprietarul fondului riveran opus trebuie sa o primeasca, chiar
daca acesta nu a cerut-o expres; - hotararea instan\ei este susceptibila de executare, insa executarea sillta poate avea loc numai daca se plate>te despagubirea stabilita de instan\a, inclusiv prin recurgerea prcicedu1ca ofertei de plata 'ii consemnatiunii reglementata de art. 1006 >i urm.
i
caruia H
caruia 1i prisosefi!e apa pentru necesita\ile curente {art. 607 C.civ.): obligat ca, Jn schimbul unei juste 'ii prealabile compensa\ii, sa ofere acest surplus pentru proprietarul care nu >i-ar putea procura apa necesaril pentru fondul siiu decat cu o cheltuiala excesiva;
b) nu poate fi scutit de aceasta obligatie pretinzand ca ar putea acorda surplusului de apa o aita destina\ie decat satisfacerea necesita\ilor curente, \nsa poate cere des· pagubiri suplimentare proprietarului
aflat in
nevoie,
cu
conditia de
a
dovedi exis-
reala a - proprietarul fondului pe care se afla izvorul:
toare ia lntre-
a) poate acorda orice intrebuin\are izvorului, sub rezerva de a nu aduce atlngere drepturilor dobandite de proprietarul fondului inferior [art. 608 alin. (1) C.civ.];
b) nu poate sa n schimbe cursul daca prin aceasta schimbare ar lipsi !ocuitorii unei localitati de apa necesara pentru satisfacerea nevoilor curente [art. 608 alin, (2) C.civ.];
DREPTUL OF PROPRIETATE
2.95
d} daca st.area de fapt o poate pretlnde restabilirea anterioare atund cand apa era lndispensabila pentru fondului sau [art. 609 alin. (2) C.civ.]; * d!spozi~iile art. 609 alln. {1} ~i (2} C.civ. se aplicV, In rnod corespunz3tor, ~i In cazul in care lzvoru! se Yntinde pe doua fonduri !nvecin8te, tinZ!nd se.ama de !nt!nderea izvorului fiecare fond
nrrmr.i<>t;>ru! are
obligatia sa 1,; fa Fondul
ca strea>ina casei
- constructiile, lucrarile >i planta\iile se pot face de ciitre proprietarul fondului numai
minimiiin
cu respectarea
unei distanie minime de 60 de centimetrl la\a de linia de hotar, daca nu se prevede altfel prin !ege sau prin regulamentul de urbanism, astfel incat sil nu se
adudl atingere drepturilor proprietaru!ui vecin; - orice derogare de la distan\a minima se poate face prin acordul par\ilor eX>omn~r printr·un inscris autentic
612
- In lipsa unor dispozi\ii cuprinse in lege, regulamentul de urbanism sau a 1
minima
locului, arborii trebuie sadi\i la o distan\a de eel pu\in 2 metri de linia de
pentru
excep\ia acelora mai rnici de 2 metri, a planta\iilor ~i a gardurilor vii [art. 613 alin. (1) C.civ.j;
arbori
-1n caz de nerespectare a distan\ei, proprietarul vecin este indrepta\it sa ceara scoaterea ori, dupa caz, talerea, la lnilltimea cuvenit3, a arborftor, plantatiilor ori a gardurHor v'!i, pe cheltu'1ala proprietaru1u·1 fondului pe care acestea sun! ridicate [art. 613 alin. (2) C.civ.]; - proprietarul fondului peste care se lntind radacinile sau ramurile arborilor aparti· nand proprietarului vecin are dreptul de a le taia, precum ?i dreptu! de a pastra frucln mod natural fondul sau 613 alin. LC=.c~;;.:..:.c.:C
4.2.4. Limite privind vederea asupra proprietaf:ii ve1c:inull1i Fereastm~ ss:altUJ' 1--=·;;;:;-;;t.;";;;;:;:;;;-~s:iia-;s:ee~f';;acical'f;fe;;r:;;e;;-as;\t:riral;;sa;;u~d ;e,;:;c:th~i;dJ;e;;r;;:eiln~z~idl~ulll-~COQm;;.,~u~;n,·raj·;e;;c~~attcc~u -~-c'Or~J;:;'li deschiderea in orcmr·ietarilor(art. 614 C.civ.).
de
uu11gawr1
dlstanta se calculeaza perpendicular de !a punctul eel mal aprop·1at de iinia de hotar, existent pe fata zldului in care s~a deschls vederea sau, dupa caz, pe linia
!!I
a
la linia de hotar
I
296
DREPTUL DE PfiOPRiETATE
- - r=··fereastra pentru vedere, ba!conu! orl alte asemenea lucr3ri neparalele cu !lnla de ] hotar spr€ fondui lnvecinat sunt interzise 1a o distanta rnai rnic.3 de un metru [art. 615 alin. (2) C.civ.J; n :?i In cazul !ucri5ri!or neparalele, distanta se masoara tot perpendicular, de !a punctul eel mal apropiat al lucr3rii de Hnia de hoiar ?i p§n.5 la aceasta Hnie 615 1 alin. (3) teza a li·a Fereastr:e
lumin3
··r-~. proprieta.rul are.dreptul de a-~i deschide, fara limita de distan!a, ferestre de
I daca sunt astfel construite !neat sa lmpiedice vederea spre fondul lnvecinat (art.
4.2.5. Limite referitoare
4.2.5.1. Considera[ii generate - proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publica are dreptul sa i se per· mita trecerea pe fondul vecinuiui sau pentru exploatarea fondulul proprlu [art. 617 alin. acces1.1lui : - sintagma presupune: la c;•lea p1.11om:a ! a) o imposibilitate absoluta de ie~ire la drumul public a celui care reclama constituirea dreptului de trecere pe terenul proprietatea altei persoane; sau b) accesul la calea publica disponibil proprietarulu! prezinta inconveniente grave sau este periculos; a lntruc3t 1nst1tulrea unui drept de trecere constrtule o lngr8.dlre a dreptului de proprietate pentru proprietarul fondulut aservlt1 cu consecinta mic:?orilirii valoril econo~ mice, exercitarea dreptului de trecere influentiJnd negativ fo!osirea deplinil a terenului aservit, daca locu! pretins 1nfundat are ie,ire la caiea publica pe un drum care poate deveni practicabil cu efectuarea unor cheltuieli, textul nu i;i mai gase,te aplicarea, cu atilt mai mult cu cat ~i In cazul dreptului de trecere, proprietarul fondu!uij' dominant este tinut sa plateasca despagub!ri catre proprietarul fondului aservit -.. ~~-~·-· - ~--~-~-~----~~·---" .-..---1 - intinderea ,; modui de exercitare a dreptului de trecere sunt determinate prin in\e· 1 modulde 1 legerea par\ilor, prin hotarare judecatoreasca sau printr-o folosinta continua pe timp i de 10 ani (art. 619 C.civ.); stabilire a dadi lipsa accesului provine dintr-un act juridic, fara a putea fi identificata o culpa a . proprietarului In pierderea accesului la calea publica, trecerea nu va putea fi ceruta 1 trecere decat ceior care au dobandit partea de teren pe care se facea anterior trecerea
Ii
I 1
[art. 618 alin. (1) C.civ.]; 0 spre exempfu, un teren detinut in coproprietate de doua persoane are acces la calea pubiica pe una dln laturl, iar pe celelalte laturi se t'nveclneaza cu terenurl apar- , tinand unor persoane diferlte, care au acces la alte cai pubUce; Yn cazu1 ?n care cei do1 coproprietari reaJlzeaza un partaj In natura, astfe! !neat lotul ce revlne unuia dintre ei nu are acces la calea pubHca, eel 1-n cauza nu poate s.3 pretlnda un drept de trecere l vecinilor1 ci doar coproprietarului caruia l~a revenit lotul cu acces la calea publicil; - daca un fond a avut acces la calea publica, 1nsa acesta s·a pierdut din motive imputabile proprietarului fondulul respectiv (de exemplu, proprietarul a edificat o construqie , care a blocat accesul la calea publica; a 1nstrainat partea din imobil pe care se realiza la calea de cu acces la calea
DREPTUL DE PROPRIETATE
poate fi stabilit numa1 pdn
[art. 61.8 aiin.
C.civ,], nu
rare judecatoreasca; 1m.tar1t" este obllgata sa
297
~i
dar in specla1
de celE:• ale arL 617 alirL {2} C,c!v, ·-trecerea tn~buie sa se faca In de natura sa aduca o minirna stanjenlre exercit2r1i dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces ia calea public8; ln cazu! ln care mai multe fonduri veclne au acces la caiea oulJlica, trecerea se va face pe fondul caruia i s·ar aduce ceie mai putine preJudicii; lolosinta continua timp de 10 ani trebuie sa fie acceptata de proprietarul fondului
4.25.2. Caracterele juridice ale dreptu/ui de trecere - se stinge In momentul in care fondul dominant dobande5te un alt acces la 617 alin. caracter accesoriu al fondului fara acces la calea pubiidl (fond dominant) . poate fl despartit spre a forma un drept de sine statator; du1·ea.za cat timp se men\ine situa\ia juridica din care s·a nascut, indiferent de sdiim:barea tituiarului dreptului de proprietate asupra fondului cu acces la calea
4.2.5.3, Actiunm fn justitie prin care se cere rernnoa§terea unui drept de trecere Natura jurldidl
aqiune reala >i petitorie; ii
-
dreptul de trecere nu poate fi stabilit pe calea unei act;iuni posesorii, de trecere fi comun;
ordonan~a
rnsa
pre;;edin\iala: dreptui de trecere poate fl recunoscut, provizoriu, 1n
Caiitattee•aa············ ~\'":'~i~~~p;;r;;o:Zce~.:s;;:u;;;a:lilal~a;,c:tt"hiv~aia~p;;iarnrt~i;n:;;e;rrnu~mmaaiiPr(;p,:iet:m:i~i"i(;,)d,:,:;-;i;dj;o;;m:nTrin;;;arnn•~t;;- ·"l detentorul fondului lipsit de acces la ca lea publicli (de exemplu, arenda~ul, locatarul etc.j nu are calitate procesuala; el va trebul sa il solidte proprietarului acestui fond (arendatorului, locatorului etc.) sa Ii asigure folosinta terenulul dat 1n arenda, loca· tiune etc.; u actiunea formulata de detentor va fl respinsa ca filnd introdus.3 de o persoana
tara
calitatea apar\ine proprietarului fondului cu acces la calea (fond aservit); - daca lipsa accesului provine din vilnzare, schirnb, partaj sau dintr·un alt act juridic, trecerea nu va putea fl ceruta decat In contradictoriu cu cei care au dob!lndit partea ....................~d~e¥ci~~~;a'~;J;~if~a~c~ea~;~~~!~~~~~ilii6~1;s~a~li~n~.~&;~~)m1etalc:-al~d;;~ Probe actiunii implica, 1ntre altele, dovedirea dreptului de proprietate al recla· m;innmll asupra fondului dominant; m Jn cazul In care reclamantul nu dovede?te dreptul sau de proprietate, act1unea va fl resplnsa ca fiind introdusa de o persoana fara calltate procesuala activa, iar nu ca
298
On";;tu~
DREPTUL DE PROPR!ETATE
- proprietarul fondului pe care se face trecerea {proprietaru!ui fondului aservit) i"ndrept3tit sa pretind2 0 despagublre de !a proprietarul fondului lipsit de acces la calea fondului rlrnmh-1"ntl
121
a) de c3tre parti - pdn conven~ie;
,i
ditre instanta - In caz de neln\elegere a par\ilor numai la cererea proprietarului fondu!ui aservit cu men;lunea ca, atunci cand lipsa accesulul este irnputabi13
:stabiH:re
b) de
1
proprietarului care pretinde trecerea, stabilirea dreptului de trecere se poate face dublului
B. AcJiunea In despiigubire ; Obiect formula re
acordarea de despagubiri pentru acoperirea pagubei suferite prin stabilirea dreptului de trecere. - pe cale principala, printr-un proces separat, declan,at de proprietarul fondului vit dupa stabilirea dreptului de trecere; : - prin cerere reconven\ionala, formulata de para! (proprietarul fondului aservit) in J cadru! procesului In care proprietarul foodului dominant solicita sa i se recunoasca un de trecere. -
i
- termenul de prescrip\ie pentru dreptul la ac\iunea ln despagubire incepe sa din momentul stabilirii dreptului de trecere [art. 620 alin. (1) C.civ.]; - este termenul de de 3 ani 2517
exclusa ~ instan\a nu Ii poate obliga pe proprietarul fondului dea in compensare proprietarului fondului aservit o suprafajii de teren egala cu cea care
Ii -
I
serve~te ca acces la calea publica.
paf\ile se pot 1n\elege ca, in locul pla\ii unei sume de bani cu titlu de despagubire, sa i : fie transmisa o suprafa\a de teren din fondul dominant: ' I a} printr·o corwen\ie incheiata In forma autentidi;
I
b} in cursul judeca\ii,
caz in care
instan\a va lua act de in\elegerea par\ilor ~i va pro-
nun\a o hotarare de expedient; , - 'in ar11bele situatil, in cartea funciara va trebuie sa se lnscrie atat dez!fplrea, cat
1
4.255. Stingerea dreptului de trecere
Re-stH:uir-ea
~i
~~-99
DREPTUL DE PROPR!ETl\TE
-
ac1~unea
In restltulre este o
ff:nd-, In Ups.a unor
spe~
prescriptibila "lr1 termen de 3 an!; termenul !ncepe sa de !a data la care proprietaru! fonclului dorninant ci cunoscut S'3U trebuia sa cunoasca ciJ rln,n1·111 de trecere a fncetat
42.5.6. Rtisrnmplirarea dreptului
j
I
trecere
- servitutea de trecere va put-ea fJ r3scump8rata de proprletaru! fondulu\ aservit daca exista o dlsproportie vadlta -1ntre utilitatea care o procura fondului dornlnant >i inconvenientelE sau deprecierea provocata fondu!ui aservit [art. 772 alin. (1) 1 : C.civ.]; In caz de neTntelegere lntre p<3rti1 lnstanta poate suplinl consimtain§ntul proprieta1 rulu! fondului dominant, iar 1ntr-o asemenea situa\ie, la stabilirea pretului de r8scumparare, instan\a va tine cont de vechimea servitu\ii (dreptului de trecere) <;i de schim1
i
barea valorii celor
I.
4.3.
772 alin.
limite Iegale
acele situa\ii spedale de restr~ngere/limitare a exercitiuiui dreptului de on>orietate unor interese de ordin sau de ordin Regulile pri· - dreptul de proprietate obiiga la respectarea sarcinilor privind protec\ia mceuH11u: vind prc;te<:tla j asigurarea bunei vecinata\i, precum <;i la respectarea celorla!te sarcini care, potrivrt med!ului <;i bu- l legii sau obiceiului, revin proprietarului (art. 603 C.civ.).
n.a vecinlitate Dreptulde
- proprietarul este obiigat sa permitii trecerea prin fondul sau a retelelor deservesc fondurl lnvecfnate sau din aceea~f zona, de natura conductelor de apii,
trecere pentru
: sau a!tel.e asemenea, a canalelor
~i
a cablurllor electr·1ce, subterane or'r aer·1ene,
j caz, precum o;i a oricaror alte instala\ii sau materiale cu acela~i scop [art 621 alin. (1) ' C.civ.); - ob1igatia subzista numal pentru situatia In care trecerea prin alta pa rte ar fl imposlbila, periculoasa sau foarte costlsitoare [art. 621 alln. (2) C.civ.]; , -1n toate cazurile, proprietarul are dreptul la plata unei despagubiri juste, iar dad!
' este vorba despre utilitati noi, despagubirea trebuie sa fie >i prealabila [art. 621 alin. (3) C.civ.J; - cladirile, cur~ile ~; gradinile acestora sunt exceptate de la acest drept de trecere. 1
daca trecerea are ca obiect conducte ~i canale subterane, in cazul !n care aces tea sunt
utilitati noi [art. 621 alin. (4) C.civ.]; e jurisprudentd: dispozitiile art. 621 C.civ., al c8.ror continut instituie caracteru! oneros al iimitarUor aduse dreptului de proprietate prin exerci.tiul dreptuiui de trecere, sunt apllcabile ~l efecteior vlitoare aie situa\ii!or juridice nascute anterior intr@rH Jn vtgoare a Codulu! civil, daca sltuai;!a juridic8 subzista dupa intrarea Jn j . vlgoare a Codului civil {l.C.C.J.f s. I civ,, dee. nr. 452/2014, vvww.scj.ro}. i ···----··-
I I
. trecere
lucrari necesare fondului lnvecinat, precum >i acce~tJi..'lf'cinului.Pe t_ereritJI sau pentru ,
300
DREPTUL DE PROPR!ETATE
dac.3 este cazul tfilerea crengi!or ~! cu1ee.erE'a fructe!or, ·Jn schlmbul unei [art. 622 a!in. (1) C.dv.]; j - obHgatia subzist2 numai pen tru altd pa rte ar fi !n1posi1 bi!a, periculoasZ sau foarte costlsitoare J _ pt:~·p·~iet~~ul unui fond nu poate impiedka accesul altuia pentru a redobandf po,;esia ! i:rec.ere p-entru 1 unui bun al s3u, ajuns !t1tt1mp!8tor pe fondul respectiv, daca a fost ln?tiintat ln ' =~nint"'""re-:: I bil [art. 623 alin. (1) C.civ.]; 1 ·~ ,,q -'" 1 · · in toate cazurile, proprietarul fondului are dreptul la o justa despagublre pentru prejudicli!e ocazionate de reintrarea In posesie, precum ~i pentru ce!e pe care bunul cauzat fondului 623 alin, l - in cazul in care o persoana a folosit sau a distrus un bun al altuia pentru a se necesitate pe sine ori pe altul de un pericol iminent, proprietarul bunului are dreptul sa , despagubire echitabila numai de la eel care a fost salvat [art. 624 alin. (1) Cciv.]; nu poate pretinde nicio despagubire proprietarul care a provocat sau a favorizat apari\ia pericolului 624 alin. disp-;:;:;·i\iile Codului civil referltoare la limitele legalese completeaza cu U<>~U,:1\H<e I legilor speciale priv!nd reglmul juridic al anumitor bunuri, cum ar fi terenurile §i construc\iile de orice fol, padurile, bunurile din patrimonlul na\ional-cultural, bunurile ale cultelor 625
I
-
r-I
4.4. Limite convenponale (voluntare) - !imitele conven\ionale (voluntare) In exercitarea dreptului (de proprietate) prin vointa omului (proprietaruluii, exprimata prin acte juridice, cu co:ndltia a nu se 1ncalca ordinea bunele moravuri 626
I L Clauza
inalienabi!itate
4.4.1.1. Considcratii generale
Forme
- clauza prevazuta 1ntr-un act juridic prin care se restrictioneaza sever dreptul unui bun. -poate fi dispusa prin [art. 627 alin. (1) teza ! Cciv.]: a} conventie;
4.4.1..2. Clauza de inalienabilitale expresii §i clauza de inalienabilitate implicitii - !n principiu, trebu'e sii fie vorba des pre un contract translativ de proprietate, indife .. rent daca este cu titlu oneros sau cu titlu gratuit; - o persoana nu ar putea sa indisponibllizeze bunul in propriul patrimoniu; In lipsa unei aceasta ar sa fraudeze interesele creditorilor sai.
DREPTUL DE PR()?R!ETATE
301
- cfauza de inailenabilftate este sublri\ei:eas2 de ;;] transm~te in viitor rmnm·ipf'"""
[art 627 alin. (4) exernple: contractul translatlv de proprietate ln care transmiterea dreptulul de proprietate este amanata la un mon1eot ulterior Jncheierii rnntr;wtlllli u
siunea de
- clauza d€ lnallenabllltate poate fi stlpulata ~1 lntr-un coni:ract de vedere ca partajul produce efecte pentru viitor (art 680 Cciv.); w se apreciaza cl ?i in cazu! partajului rea!izat pe tale judiciara,
avand Jn cop,;Jrta~H
se pot
tntelege ca un anumit bun sa fie lndisponiblllzat o per\oada de tlmp dup.3 partaj; nu va produce efecte fa\a de dobanditor clauza de inalienabiiitate prevazuta intr·un contract de ipotedl [art. 2376, art 2384 alin. (1) ~i art 2393 alin. (1) C.civ.];
- in cazul pactului de op\iune privind contractul de varizare exista o inalienabilitate legala, astfel 1ncat nu mai este necesara includerea 1ntr·un asemenea pact a unei clauze de inalienabilitate [art. 1668 a!in. (1) C.civ. - ,,intre data incheierii pactului ~i i data exercttaril optiunii sau, dupa caz aceea a explr3:rH termenuiui de optiune nu se ' de bunul care constituie obiectul 7
4.4.1.3. lnvocarea clauzei de inalienabilitate
penlru ·;r. invocata
lmpotriv~ dobanditoril~r bunului sauac~~ditor'1ior prop~
ului car: S·a Obligat sa nu instraineze, clauza de inalienabilitate trebuie [art 628
i
n. (1) C.c1v.]: a) sa fie valabila; si b) sa indeplineasca condi\iile de
4.4.1.4. Co11difiile speciale de valabilitate -termenul incepe sa curga de la data dobandirii bunului [art. 627 alin. (1) C.civ.]; a dauza de inalienabilitate stipufata pe o durata mai mare de 49 de a-ni este de nulitate absoluta (fiind vorba de o condi\ie de validitate speciala instituita printr-o norma de ordine publica) ?i paf\iala (numai pentru ceea ce depaseste durata de ded va dura 49 de anL interesu! serios - poate sa apar\ina fie uneia dintre par\ile actului juridic care con\ine clauza torul obliga\iei de a nu instraina sau debitorul acestei obliga\ii), fie unui tert alin. (1) C.civ.]; 'ill atunci cand beneficiarul clauzei de inalienabilitate este un ten;, acesta trebu!e sa fie determinat sau eel putln determinabl!; ;;; lnteresul poate consta In garantarea executilrii unei obligatii, p3strarea calit8tii de nud proprietar de catre o onumita persoan2, folosirea bunului un anumlt timp de catre dobanditor etc.; » jurispruden56: termenii !n care a fost redactata clauza de inaHenabilitate exclud I posibilitatea de a r-ncheia contractul de vanzare fara acordu! expres al creditorulul 1 ipotecar, obliga~ie asumata de garant prin contractul de garantie- reala 1mobiliar!3. --~mltarea. conven~ionala v9luntara a prerogativelor dreptu_[~~- proprietat~ asup~~J
de eel mu!t 49 de ani
L
I
302
DREPTUL DE PROPRlETATE
terenului !itigios, In toate contractele de garantie lrnobiliara, cat ~i Jn antecontractul de v2nzare-cump3r.are, a fost institultEi pentru protejarea unui interes leg!tirn ;;;i serfos al creditoarei, care a ,;;i dernarat procedura de executare si!it3 a irrlobilului adus !n garantie pentru neexecutarea obliga~iilor asumate de catre rec!amanta debitoan:, ln acest conte;(t, nu se poate retine a fl abuz1v refuzul creditorulul pentru lnstr.§inarea irnobllu!ui, de vreme ce aducerea bunului in patrirnoniu! debitoru~ !ui (prornltentul~cumparator}, aflat In procedura lnsoJventei, ar permite tnscrierea la masa creda!a ;;.i a altar c:editorl 1 dirninu3ndu-! astfel ?ansele de recuperare a s. i dee. nr. : ··· nu!itatea actului juridic !n care a fost inserata clauza de lnalienabi!itate, care poate
! fi co1c,di'tiil1>r de
valabiUtate
' tote>it1
-1n cazul In care clauza de inalienabilitate a fost determinantil la incheierea contractului In care a fost inserata, nulitntea ciauzei va atrage nulitatea intregului contract [art. 627 alin. (3) teza I C.civ.]; - caracterul determinant al clauzei de inalienabilitate contractelor cu titlu oneros, la proba contrara
se prezumil in cazul
pana 627 alin. (3) teza a II-a ~ In cazu! Jn care clauza de inalienabiHtate nu a fost deterrnlnanta la lncheierea actului juridic, acesta este lovit de nulitate par\iala, deci numai In clauzei.
4.4.1.5. Opozabilitatea clauzei de ina/.ienabilit11te a fi opozabila, clauza de inalienabllitate trebuie supusa formalita\ilor de de daca este cazul 628 alin. 1, contract cu tit/u oneros clauza poate fl opusa numai creditorilor ulteriori ai \inut de obliga\la de inallenabiiitate, dacii sunt indeplinite eventualele formalitii\i de opozabllitate; I 2. contract cu titlu gratuit - clauza este opozabila >i creditorilor anteriori ai doban· ' ditorului [art. 628 alin. (4) C.civ.]; 3, bunuri mobile - clauza de inalienabilitate nu poate fl invocata impotriva tertului dobanditor, in masura in care sunt indeplinite condiiiile care rezulta din art. 937 alin. (1)·(3) C.civ., pentru dobandirea proprieta\ii prin posesia de buna-credinta [art. 628 alin. (3) C.civ.]; 4. bunuri !mobile - interdictia wnventionala de instrainare a unui imobil poate fi numai din noti3rii ei Jn cartea funciara,
- In cazul ln care clauza de inalienabliitate este valabila. dar nu au fost indeplinite condi\iiie de opozabilitate, iar bunul a fost instrainat, beneficiarul ciauzei nu se mai poate prevala fa\a de ter\ul dobanditor de dauza de inalienabilitate, insa are dreptul a pretinde daune-interese proprietarului care nus-a conformat obligatiei de inaliede care era 628 alin.
DREPTUL !lE PROPRIETATE
.. ···---~·-···--··--
la
ditB
~ntre
··~----·-.
terme::u!u!
··········-:-·
30.3
-:····;······:-··,.--c-···-~--······-·;;·
nu rnai noate fi
in
'
lnstri3inat prin acte jurldice Jntre vii, afura de cazu! in care constituitoru! a prev.:5zut aceastil d;3 acordui -· p<Jn.3 la termenului prevazut In cuprinsul clauzei, asupra bwnu!ui nu pot fi dezmembr3rn\nte, afara de cazu! 'in care constltultoru1 a aceasta sau da
Vli
Dezmem·
tJrmirire
inaiienabl!itate nu poate opri trans1niterea bunului pe [art. 627 alin. (5) C.civ.]; q poate fl vorba nu numai de trans1niterea bunu!ul cu privire !a care exist<~ de i11alienabilitate pe caie de mo;;tenire, cl )i de transmiterea bunului In cazul
4.4.1.7. Sancfiunea nerespecUirii clauzei de inalienabilitate - revocarea judecatoreasca a legatului [art. 1069 alin. (1) C.civ.]; - termenul de prescriptie de un an 1ncepe sa curga de la data la care mo?tenitorul a cunoscut clauza
Cl;mxa ""'pcisa 'intr~un
Clauza mspu:;a actlunea Jn revocarea donatlel poate fi exercltata numaJ de donator sau de
1ntr·o do,riatie
acestuia
Clauza
' - rezolu\iunea [art. 629 alin. (1) C.civ.]; ezolutiunea poate fi ceruta numai de creditoru! obliga\iei de a nu instraina {instrilltor), nu ?i de o ter1;a persoana, chiar daca inalienab'ilitatea a fost prevazuta in favoa-
!ntt-un a-It contract
___ Anu!area
a acestefa 1 !ntrucat nu este parte contractant~----··,---··· ! - beneficiarul dauzei de inalienabilitate (Jnstriliniltorul sau ten;ul in favoarea cilrula
actuhJi
i s·a stipulat inalienabilitatea) poate cere anularea actuiui subsecvent lncheiat cu 1ncal·
subsecvent
1
carea dauzei {art. 629 alin. (2) C.civ.]; mart. 629 al!n. (2) C.dv, nu acopera ~l 1poteza antecontractului 1n care s~a prevazut ' I o clauza d.e inalienabilitate, lnsa, pentru identitate de ra\iune, trebuie admls ~i j
I
________ l
fap-1
tul ca partea care ar urma sa dob3ndeasca poate cere an-ularea actului juridic in·-
c!:"teiat cu 'inctilcarea obligatiei de a nu lnstraina.
,.."·~----··--~---··
4.4.1.8. fncelarea efectelor clauzei de inalienabilitate inainte de implinirea termenului Autorizarea
cu autorizarea instantei 1 ca urmare a de a pune de bun, formulata de tltularul dreptului indlsponibllizat, atunci cand [art 627 alin. (2) C.civ.]: o} a disparut interesul care a ]ustiflcat dauza de lnalienabHitate; sau
' srecUtcrulul
2524alin.
Efectele tern1enului extt'1tcfiv -· raportul juridic civil concret i~i produce efectele sale, ca ji cum nu ar ti afectat modaHtate.
Eveniente termine
- efectele raportului juridic civil concret (drepturile si obiiga\iile corelative) dupa acest moment; e de exempfu: moartea credirentierului marcheaza momentul la care iau sffir~it atilt dreptul de a pretinde renta viagera, cat ;;i obliga\ia de a o plati; expirarea ter- I rnenu!ui pentru care a fost lncheiat contractul de !ocatiune are ca efect stingerea ; j
atat a dreptulul de fo!osinta al locataru!ul, cat ~l a dreptului la chirie al locatoruiui core!ative
8.2. Condipa 82.1. Notiune
8.2.2. Cla.sificare 8.2.2.1. Condifie sus17ensiv11 ~i condifie rezolutorie Cr!tedul d~~ ri;1siftcare
·- dupa efectele produse, condi\ia se clasifka In
conditie suspensivil
ji
co1od1tie
/utorie. condi\ia de a carei indeplinire depinde na?terea drepturilor subiective civile ?i a obliga\ii!or corelative {art. 1400 C.civ.); m spre exempfu: !ti vand garsonlera mea, daca voi fi transferat Jn alta localitate; vanzarea pe lncercate; care se lncheie sub condltia suspensiv3 ca, ln urma lncercc3rii, bunul sa corespunda criteriilor stabilite la lnchelerea contractului ori, In lipsa acestora, destinatiei bunului, potrivit naturii sale [art. 1681 alin. {li Cciv,]; vanzarea bunu!ui cu privire la care exista un drept de preemptiune legal sau conventional, care se poate face catre un terl; numai sub conditia suspensiva a neexercitarii dreptului de preemp\iune de catre preemptor (art. 1731 C.civ.); bunu!ui a1tuia etc.
a direi !ndeplinire depinde desfiin\area drepturilor subiective civile I - condi\ia I corelative
~i
a
ACTUL JURiDiC CJV!L. CONTR/'.\CTUl ill
de
1-J
JZVOR fJE OBUGAj!!
9'7
lti vand autoturismul rneu, dar, daca rna v;noii nrr1,~u;tt;;a'1~n:;-~;:,:;;;1,:;;,;; ~;;;5-:
anu!u!,. v3nzarea se c21re este o vanz;::11·0 af2ctat8 de condit·a dreptul de a r.3sc1-u11p8r.a burn1I sau
vanzarea cu
de r
rezo1utork~
a1in. (1) C.civ,]; - cond}tla se prezun1ii a fi rezolutorie orl de cate ori
8.2.22. Condi"tie cazuala, conditie mixtti 't'ci conditie potestativti ~ .; Criteriu!
de c~asifitare realizarea evenimentului depinde de hazard (de 1ntamplilre) sau exclusiv de unui tert, deci vointa partii sau a p5rtilor actului juridic nu are vreun ro! 1n lmplinirea condltiei; in de exemp/U.' ltl vand schiurile mele, daca pi3n3 la Cliciun nu va ninge; In materla donatiel, ,,contractul poate sa prevada lntoarcerea bunurilor d.3ruite, fie pentru cazu1 c8nd donatarul ar predeceda donatorului, fie pentru cazul c2ind at8t donatarui, cat >i descendenJii sai ar predeceda donalorului" [art 1016 alin. (1) Cciv.J; 11'1 except.§nd cazurile '!n care lncheierea actului juridic cu lnc.ilcarea dreptvlui de preemptiune se sanctioneaza expres cu nulltatea absolut~ sau relatlva, vflnzarea bunu!ui cu prlvire la care exista un drept de preemptiune legal sau conventional catre o altEJ persoana dec3t preemptorul este, potrivit art. 1731 C.civ., o vBnzare sub conditia suspensiv"ii a neexercitarll dreptului de preemptlune de catre preemptor, iar o asemenea conditie poate fi asimi1ata condftiei cazuale, avand -;n vedere ca realizarea condltiei nu depfnde de vointa vreuneia dlntre partile actulul
mbrtB
- realizarea evenimentului depinde de voin\a uneia dintre pan;i, cat ~i de voin\a unei persoane determinate; P. spre exemplu: ma oblig sa 1ti vand garsoniera mea, daca p3ni3 la sf3rlitul anuiui voi cu X,
realizarea evenimentului depinde de voin\a uneia dintre pan;L
Conditia puril - condi\ia a carei realizare depinde exclusiv de voin\a uneia dintre pari;i; "exernple: iti viind autoturismu! 1neu. daca vreau; lti donez autoturismu! n1eu; daca vei dorl sa 11 prirne~tL
Conditia po1:esl:ativa - conditia a carei rea!izare depinde at3t de vofnta uneia dintre p'3rti, cat ;;i de un ele~ ment exterior aceste!a {fapt exterior sau voin~a unei persoane nedeterminate); 11 de exempfu.' !ti [email protected] aceasta casa, daca te vei ca-satori. lmnon:<111ta ciasificarii - obliga\ia asumata sub condi\ie suspensiva pur potestativa din partea ce!ui care se
98
->
ACllJL ~UR1D!C (J\ll!, C()!\!TBJl.CTUL- !ZVOR DE OBLIG,Ji,,T!I
·· · ·- -r= ;;bii;~~;j;;···asurnuta sub conditle {suspensiv8 sau rezolutorie) pur potestDtiva din part:ea cred1toruiui este valabil3;
ob!igatia asumata sub condltle rezolutorfe pur din partea dei:frl:orulu1 este valabila, deoarece exista inten\ia de a se obliga, dar debitorul >i-a rezervat drep-tui puna obligatlei atunci cand va dorli obliga1;ia asumata sub condi\ie (suspensiva sau rewlutorie) potestativa simplil este chiar daca de debitorului.
sa
8.2.2.3, Condifie pozitiva §i condifie negativi'i .
cum const
clasifica
In condi\ie pozitiva ,; condi\ie negativa. ..-----------.. .. afecteaza existen\a drepturilor subiective civile ~i a obligatii!or corelative , printr.. w1 eveniment ce urmeaza se \ndeplineasca, mai exact, daca este formulata · I in sens afirmativ; a de exempfu, !ti vand autoturismui n1eu, daca voi fi transferat In provlncle. I
,-~~
-~--
I
~-------------
sa
I lmoortanta
sa
ctaca s-a prevazut ca evenimentul trebuie aiba loc intr-un anumit termen ~; acest termen a expirat fara ca evenimentul sa Ii avut loc, condi\ia pozitiva se socote~te neindeplinita, iar daca nu s-a prevazut vreun termen, condi\ia pozitiva se socote~te neindeplinita numai atunci cand este sigur ca evenimentul nu se va mai produce 1404 alin,
I-
No~iune:
consta lntr-un eveniment care urmeaza s3 nu se produca, mai exact, cand este fonnulata in sens negativ; 00 spre exemplu, Tti v;§nd apartamentul meu, daca in termen de doi ani nu n1! se va na>te un copiL lmportan~a
: -dac.3 s-a prevazut ca eveni1nentul nu trebuie sa aib3 loc fntr-un anumit termen, condi\ia negativa se socote~te 1ndeplinita daca termenul a expirat filra ca evenimer.tul se fi produs sau chiar rnal lnainte de implinirea termenului daca este sigur ca eveni~ mentul nu se va produce [art. 1404 alin. (3) teza I C.civ.];
sa
--- daca nu s-a preva-zut vreun termen, condi!ia negativc3 este indeplinlt21 numai atunci dnd este sigur ca evenimentul nu se va mai produce [art 1404 alin, (3) teza a II-a condi\iei se apreciaza dupa criteriile stabilite de par\i sau pe este probabil sale Ii avut in vedere dupa imprejurari [art 1404 alin. (1) - partea interesata poate cere oricand instan\ei sa constate 1ndeplinirea sau ne1ndeplinirea conditiei [art 1404 alin, (4) Cciv.]; ~ con
ACTUlJURlD!C CIVIL CONTRf,CTUL--IZVOR DE OBUGATil
r-·- condit!a SI?
Tndepllnit§ daca
reaiizarea el
ob!Jgat sub
99
a
1405 al in-
"''de exen1pJu, m.J oblig sa fti un d'2 '.:.> z!le !o Predeal ;Jaci.l vel 1Ll8 nota 10 la examenu! de drept civil, iu-r apoi te in1pledic sa te la exam12rvJl
respectiv; conditla se va t_.0nsidera lndepilnit3, dee\ va trebui - condltla se considera nelndeplinfta daca partea int(:~resatii de irnJe1Jlir>irc!a determ\nit, cu rea-credlnta, realizarea even!mentulul 1405 alin. {2} de exernpiu, te obligi sa 1·m1 plate.;;ti un se.jur d€' 5 zi!e ia Carcassonne daca nu 11el promova examenul de drept civil, lar, la insistentele mele, profesorul lti dtl nota 4, !;a
de:;;;! lucrarea era de trecere; conditia se va considera netndep!inittl, deci nu v,;.i trebui sa Im! plate$ti costul sejurului;
partea In al carei interes exc!usiv a fost stipulatii conditia este iiberil sa renunte unilateral la aceasta atat timp cat conditia nu s·a indeplinit; in acest caz obiiga\ia se translormii din obliga\ie alectatii de rnodalitiiti in obliga\ie simplil (art. 1406 C.civ.); %
indiferent daca este pozitiva sau negativ3t realizare,:; sau nerea!izarea conditiei
trebuie
fie
8.2.2.4. Condifie posibila ~i condi[ie imposibi/il evenirnent care poate avea loc, fie sub aspect material, fie sub aspect
juridic; - este considerata nescrisa; - va atrage nulitatea obsolutii a actului juridic atund cand constituie 1nsa'?i cauza acestuia (art. 1402 C.civ.); 111 conditia imposibHa desfilnteaza actuf juridic clvil numai atunci c3nd este vorba de o condi~ie .suspensivi); ij)
'in schimb, daca este o cond'1tie rezofutorie, ea nu rlesflfnteaza actu! juridic, cl,
flind conslderat8 nescrisa, actu! juridic se va socoti ca neflind afectat de aceasta
modalitate; conditia imposibila nu reprezinta totu~i o veritabil2 conditie ca modalitate a actu!ui juridic, deoarece ace<'lsta din urma este un eveniment viitor ~i nesigur ca nereaHzarea este lil
8.2.2.5. Condi{ie licitii ;;i moralii. ?i conditie ilicitii sau imorala ······ 1Nofiune;·~veniment a carui indeplinire respecta atat
moravuri 1 cat ;;l dispo-
ace.a condl~ie ce contravine legi'i sau bunelor rnora-vuri;
- este considerata nescris.3; - va atrage nulitatea absolutii a actului juridic atunci cand constituie insil~i cauza acestuia (art. 1402 C.civ.); m conditia i!icita sau lmoral.3 desfiinteaza actul juridic civil numai atuncl cand este 0
100
/3,CTUL JURIDIC Cl\/lL CONTRl\CTUL ~ 1ZVOR DE OBL!GAJl!
"'In schirnb, d:ac3 este o condi~ie rezo!utorie, -ea nu desfilnteaza actu! ci. fiind cons1derat3 ne:scrisa, ac.tu! juridic se va socoti ca nefiind afectat de aceasta rnodalitate.
82.3.I. Aspecte generale - efectele condi~iei sunt guvernate de doua reguli: 1. condi\ia afecteaza 1nsil5i existen\a drepturilor subiective civile :;i a obliga\iilor civile corelative (eficacitatea sau desfiin\area - art 1399 Cciv.); 2. efectele condi\iei se produc, 1·n principiu, retroactiv {ex tune), in sensul dl momentul de la care sau la care se produc nu este acela al indeplinirii sau neindeplinirii condi\iei, ci rnomentul incheierii actului juridic civil sub condi\ie, ,,daca din voin\a partilor, natura contractului ori dispozi\iile Jegale nu rezulta contrariul" (art. 1407 C.civ.); i:.i rezulta ca aceasta dispozitle nu are- caracter Jmperativ, a~a lncat p3rtile ar putea deroga, prin vointa lor, de la aceasta regul8, prevazand In mod expres ca efectele conditiei se vor produce din momentul fndepllnlrii sou al nelndeplinlrii eveni~ mentulul.
pana
8.2.3.2. Efectele condifiei suspensive Pendente conditione
lllOliune: actul juridic Inca nu >i-a produs efectele, existenta (eficacitatea) a obliga\iiior corelative fiind sub semnul incertitudinii.
Efecte - creditorul nu poate cere executarea obliga\iei (plata); - debitorul nu datoreaza nimic, iar dacil totu';i plate<;te, el poate cere restituirea pla\ii ca fiind nedatorata (art 1343 teza a II-a Cciv.); - obliga\ia nu se poate stinge prin compensa\ie, deoarece nu se stinge nici prin plata; -prescrip\ia extinctiva nu incepe curga [art. 2524 alin. (3) C.civ.j; -in actele juridice translative de drepturi reale nu se produce efectul translativ; - in actele juridice translative de proprietate, riscul pieirli fortuite a bunului individual determinat, care face obiectui obliga\iei de a cla, va Ii suportat de debitorul obliga\iei de predare [art. i274 aiin. (1) Cciv.j, adica de instrainiitor; a de exemplu, In cazu! unui contract de vanzare lnchelat sub conditle suspensiva, daca lucrul piere fortuit, iar ulterior se lndepline~te conditia suspensiva, riscu! va fi suportat
sa
pretu!}; - creditorul poate, totu~i, sa facii acte de conservare a dreptului sau (art. 1409 Cdv.); - dobanditorul sub condi!ie suspensiva al unui drept real irnobiliar ii poate 1nscrie provizoriu in cartea funciara (art. 898 Cciv.); dad\ lnsa nu se dovede~te indeplinirea condi\iei suspensive in termen de 5 ani de la inscriere, atunci dreptul afectat de se va radia din oficiu 912 alin.
ACTULJUHIDIC CIVIL. CONTfVICTUL
- rreditorul poJte sa soiicite $l s.3 obtina
ILVOf1 DE OBUGATll
101
1poteca, fide·
iuslune);
creditorui poate sa prin acte inter vivos sau prin :acte rnortis causa dreptu! sau co~ditional, acesta trans:mit:andu-se catre dobanditor a;;a cum se g!J:se1te 1408 alin. (1) nu ca drept pur ~I in ca1ul prelu5rii unei ob!igatii afectate de vor fi aplicabile reguii!e dln rnateria preluarli datoriei µrev.3zute df~ arL 1599-1608 C.civ. 1408 alin. (2) C.civ.]; @ excepfie: potrlvlt art. 1071 lit. e) orice legat d2vine caduc atunci c3nd legatarul decedeaza inalntea !mplin!rii condi~iei suspensive ce afecteaza iegatul, daca aceasta avea un caracter Noiiune: condit1a s-a este considerat, retroactiv, ca a fost pur :;i simplu, neafectat de modalitatea conditiei. 1
Eveniente
, Efecte
' - plata efectuata pendente conditione, de.:Ji era nedatorata §i se putea cere restituirea? este vafidata prin !ndeplinirea conditiei ~i nu mal poate fi restltuita; - transmisiunile de drepturi consimtite pendente conditione de ditre tituiarul drep. , tului conditional sunt consolidate [art. 1407 alin. (3) teza a II-a Cciv.]. Exceptii de la caracterul retroactiv al efectelor condi~iei suspensive 1. prescrip\ia extinctiva incepe sa curga numai de la data 1ndeplinirii condi\iei [art. 2524 alin. (3i C.civ.]; 2. 1n lipsii de stipulatie sau prevedere legaia contrara, fructele culese ori incasate de eel care a 1nstrainat bu nu I raman ale sale, de;;i dreptul sau dispare cu efect retroactiv, a;;a 1ncat dobanditorul va culege fructele numai din momentul indeplinirii condi\iei (art. 1410 C.civ.); 3. actele de administrare facute de eel care a 1nstrainat ina!nte de indeplinirea con· . ' dTei ramiln valablle. de;;i, ca efect al indeplinirii condl\iei suspensive, se considera ca u_ a mai fost proprie_tarul bunului din momentul 1nc~eierli actuluijuridic___.._~ \lune: condi\ia nus-a realizat ;;I, deci, dreptul ;;i obliga\la corelativa se considera ca ' ! nu au exlstat nic!odata. ,
I
z:onditione
Efecte
-toate prestatiile efectuate trebuie restituite; -garantlile constltuite se desfiinteaz.3; - toate drepturile constituite de ditre debitor se consolideaza; a spre exernplu, daca pendente conditione vanz8torul a constltult In favoarea unul tert o ipoteca asupra imobilului vandut sub conditie suspens!va, aceasta lpoteca se
consolideaz.3.
8.2.3.3. Efectele condifiei rezolutorii Pendente r-0nditione
l\lo~ll.me:
pilna la realizarea conditiei, actui juridic se comportil ca un act pur ,; sm»utu.
Efecte trebuie sa l)i execute obligatia asurnata, iar creditorul poate sa solicite
102
ACTULJURID!C CIVIL CONTR/,CTUL
IZVOR DE OBUGATli
~ dreptut
Evenfenie
dobilhdit sub condltie rezoiutorie poate fl transrnis acte inter vivos sau i acte mortis causa va fi dobandit tot sub rezo!utorle. ' Norn"""' conditia rezo!utorie s-a lndeplinit actul se desfiinteaz.3 cu efect
a:mditiom:
caz In care se considera cil actu! nu a existat rdciodat5,
1
Efecte oarti!e tfebuie sa i;;l restituie prestatiile efectuate 1407 a!ln. {4) C,civ,J, adic5 dobanditorul trebuie sa restituie bunul, iar eel care I-a instrainat trebuie sa restituie
pretul; - daca pendente conditione dobanditorul a constituit anumite drepturi cu privire la bun, acestea se desflin1eaza retroactiv ~i, lnvers, drepturile constltulte de eel care a lnstr3inat se consolideazi'l,
Exceptli de la caracterul retroactiv al efectelor ci:mditiel rezolutorii 1. actele de administrare facute de dobanditorul sub conditie rezolutorie raman valabile; 2. in lipsa de stipula\ie sau prevedere lega!a contrara, fructele cuiese sau fncasate de dobanditorul sub condi\ie rezolutorie ramiin 1n proprietatea sa (art. 1410 Cciv.); . 3.1n actele ju rid ice cu executare continua sau succesiva, in lipsa unei stipula\ii contra· j
"' """''. '"" °'" """ '°"'''" '""''°" "
"om•' '""co """
ocod"' I•rt. "'"' , aim. (2) C.c1v.]. j No\iune: condit-ia-re_z_o_li_1t(;~;e nu. s-a 1ndepl1nit, iar actul juri.dic ;e consolideaza d~ffconditione
1
nitiv.
I
I
. - in cazul dreptului afectat de o condi\ie rezolutorie inscris in cartea funciara, condi\ia
I
rezoiutorie va fi radiata din oficiu daca timp de 10 ani de la inscriere nu s-a cerut \ -~ierea d_i:~ptulu_i inscris sut;i__c> asemenc;a condi\ie [art. 912 alin. (2) Cciv.].
I
II~~ - actul este socotit Inca de la na5terea sa ca pur ~i simplu;
8.2.4. Comparafie fotre tennen !fi condifie Oeosebiri - termenul este 1ntotdeauna un eveniment sigur - conditia presupune, Jntotdeauna, un eveniment
ca realizare, chiar daca este incert;
nesigur ca realizare;
prive~te eficacitatea actului juridic con- termenul afecteaza executarea obliga\iilor ?i exercitarea drepturilor; di~ional; - termenul nu produce niciodata efecte retro- - conditia produce, 1n principiu, efecte retroactive. active, Asemanar; - atilt termenul, cat !Ii condi\ia sunt modalitati ale actului juridic civil; un eveniment viitor.
- conditia
i
I
i
l\CTUL JURIDIC CIVIL CONTRAC:TUL
IZVOR DE OBUGAJI!
modalitate specifica liberalitii;tlor, care consta tntr-o obligatie de a de ci3tre
103
a face sau a
8.3.2. Clasifit:are san.::ina 1n favour-ea bene-fic:iaruh-
- de exemplu,
!ntr~un
contract de Gonatie, do-
natoru! ii impune donatarului obligatia de a-i plilti o datorie a sa fata de un tert; 2. sarcina in favoarea - de exemplt!, intr-un contract de donatie, dona·· toru! impune donatarului sa fo!oseasca suma de bani donata In scopul efectuar\1 unei lucrari de speclalitate;
3. sarc:lna in favoarea unuj - de exemplu, se las.a prin testament o casa unei persoane1 cu t·ndatorirea !egataru!ui de a plat o renta viagera sotiei supravie~ultoare a - clasificarea prezintil interes datorita regimului juridic diferit al
clasificarn
trei feluri de sarclna, astfel: 1. numai printr-o donatie se poate lnstitui o sarcina In favoarea dispunatorului {donatorulul) ce urmeaza a Ii prestati\ 1n timpul vie\ii acestuia, gratificatui neputand fi obligat prin testament sa execute o indatorire a testatorului in timpul vie\il acestuia, deoarece, pe de o parte, efectele testamentului se produc numai dupa moartea testatorulul, iar, pe de alta parte, In caz contrar, ar fi vorba, practic, de un pact asupra unei succesiuni viitoare, expres prohibit de art. 956 C.civ. (este 1nsa valabila dauza testarnentara prin care se instituie o sarcina 1n interesul testatorului, daca sarcina urmeaza a fi executata de catre legatar dupa deschiderea succesiunii, spre exemp/u, sarcina consta Jn suportarea1 de c3tre legatar, a cheltuielilor ocazionate de in1norm3ntarea testatorului};
2. sarclna poate influenta natura actu!ui juridic, in sensul ca, atunci c@nd consta intr-o obligatie care- egaleaza sau intrece valoarea emolumentu!ul "donatiei'1 1 actul juridic nu ma! este cu titlu gratuit1 ci devine un act juridic cu titlu oneros, cu toate consecintele ce decurg dintr-o astfel de calificare juridlca; 3. donatorul va rlispunde pentru viciile ascunse asemenea vanziitorului, In llmita valorii sarcinllor [art. 1019 alin. (3) C.civ.]; 4. sarcina In favoarea unui tert este o forma de manifestare a stipula\iei pentru altul, iar nu a simulatfei p-rin interpunere de persoane, ceea ce !nseamna, printre altele, ca tertul beneficiar va avea dreptu! de a cere executarea obligat!ei, lar nu $i posib!litatea
de a so!lcita revocarea actului pentru neindep!inirea sarcinii, deoarece nu este parte !n contractul lnchelat 1ntre stipulant $i promltent [art. 1027 alin. (2) $1 art. 1284
-;/J
::::iJ
l:
104
ACTUUURiDIC CIVIL CONTRACTUL
i - donatarul este \inut
IZVOR DE OBUGATll
sa
sarcina nur11ai In limita valoril bunuhJi
' actualizata la data la care sarcina trebuia 1ndeplinita \art. 1028 C.civ.); - 1n cazu! 1-n care, dupa !richeierea donatlei, din cauza unor situa\H imprevlziblle neimputabiie beneficiarului, executare~ sardni!or (sau lndeplinlrea conditiilor} care afecteazti contractul a deven!t extrern de difici!Zt ori exceslv de oneroas;'S, donatarul
poate cere revlzuirea sarclnilor (sau a conditiilor) (art 1006 C.civ.); - In caz de neexecutare, sarc:ina nu afecteaza valabilitatea actu!ui, ci doar eficacitatea acestula; san<:;iunea, In caz de neexecutare a sarcinli, const.3 1 In principiu, In revocarea liberalitiltii prin care a lost instituita; - daca donatarul nu indepline!;te sarcina la care s-a obllgat, donatorul sau succesorii sai in drepturi (atat mo,tenitorii donatorului, cat ~i creditorii acestuia, pe calea aciiunil oblice) pat salicita fie executarea sarcinii, fie revocarea dona\iei [art 1027 alin. (1) Cciv.]; in cazul in care sarcina a fast stipulata 'in favoarea unui tert, acesta poate cere numai eJ<ecutarea sarcinii [art. 1027 al in, (2) Cciv.]; 111
dreptu! la aei;iunea prin care se solicita executarea sarcinli sau revocarea donatiei
se prescrie 'in terrr1en de 3 ani de la data la care sarcina trebuia executata [art. 1027 alin. (3) Cciv.j;
cand dona\ia este revocata pentru neindeplinirea sarcinilor, bunul reintra in patrimoniul donatorului liber de orice drepturi constituite intre timp asupra lui, sub rezerva dispozi\iilor art. 1648 Cdv. (art. 1029 C.civ.); - !n cazul legatului, revocarea judeciltoreasdi poate Ii ceruta 1n cazul ne!ndeplinirii, Iara justificare, a sarcinii instituite de testator; nelndeplinirea fortuita a sarcinii poate atrage revocarea numai dadi, potrivit voin\ei testatorului, eficacitatea legatulul este condi\ionata de executarea sarcinii [art.1069 alin, (1) Cciv.]; w
dreptul la ae1;iunea fn revocarea
judecatoreasca a legatulul se prescrie In termen
de un an de la data la care sarcina trebuia executata (art. 1070 Cciv.); - revocarea pentru neexecutarea sarcinii trebuie dispusa de instan\a, ea neoperand de plin drept (art 1027 !?i art. 1069 C.civ.); se admite insii ca piirlile pot stipula !n contractul de dona!ie, In mod valabil, un pact comisoriu expres, prevazand revocarea neexecutarii sarcinii,
8.3.4. Comparatie
conditie ;;i sarcinii
Deos.ebh·i - condi\ia poate afecta, in principiu, orice act juridic civil 1 fie cu titlu oneros 1 fie cu tit!u gratuit; - conditia afecteaza existen;a efectelor actului sarcina alecteaza eficacitatea actului juridic;
,i
ACTUL J'..JRIDK CIVIL CONTRACTUL ··· ll.VOR DE OBLIGATI!
tei limit.3ndu-se doar !a a
pentru neexecutarea sarcfnli dispusa de instant3, ea neoper.3nd 1027 ,; art. 1069 C.dv.);
constata ·1nrienlinlr0c
ori nelY1depiinirea conditiei
105
1404
C.civ.);
- san::lna stabile~te obligatii pentru µutin- i du·-sc exercita actiunea In executarea sarcini1; '
- prin ex!stenta unei concHtii 1 chiar daca ar fi potestativ-5 din partea gratificatului, nu se cret:'."l;JZ3 nicio obligatie in sarcina neput8nd fl
I
angajat3 raspunderea sa; - aqlunea prln care se soiicita instantei consta- ,~ actiunea prin ccHe se solicita executarea sarcinH tarea lndeplinirii sau neindeplinirii condi\iei este sau revocarea donatiei pentru neexecutarea ei este o actiune l'n constatare }i" prin urmare, este im- o actiune in realizare, prescriptibil<3 In termen de 3 prescriptibila extinctiv ( precum orice aej:iune 1n I ani de la data la care_ sarcina trebuia executata constatare) [art. 1404 alin. (4) C.civ.]. ., [art. 1027 alin. (3) C.civ.j; ac\iunea in revocarea legatuluf pentru neexecutarea sarcinii se prescrie ln
. termer. de un an de la data la care sarcina trebuia ---· _ I
-·- executat.a Jart. 1070 C.civ.).
Asemanari - atilt revocarea pentru neexecutarea sarcinii, cat ji desfiintarea actului juridic pentru 1ndeplinirea sau, dupa caz, nelndeplinirea condi\iei produc, ir. principiu, efecte retroactiv; - excep\iile de la retroactivitate sunt, de regula, acelea~i; - este posibil~ revizuirea atat a sarcinilor, cat,; ~~.iiiilor care afecteaza lib.erallta\ile (a_r!J:(J06 C:'.'iv.)_j
IV. EFECTELE ACTULUI JURIDIC
1. Consideratii generale privind efectele actului juridic 1.1. Nofiunea de efecte ale actului juridic subiective civile ~i obligatiile dvile carora actul juridic le da na,tere, le le - continutul raportului juridic clvii constltuie, 1-n ace/:a~l timp, efectele actu!ul jurldic
civil care a
ace!
1.2. De•terminarea efectefor actului juridic 't•hili,rP~ sau fixarea drepturilor subiective clvile gi a obliga!iilor corelative generate,
Necesitatea detennin
efectelor
sau stinse de actul dvil. rrn1tirrnt11I actului juridic poate include clauze neclare, a nP<:orisemr>arii de vointa intr·un inscris, gre>ita exprimare a partilor la incheierea actului juricuvinte conciziunea termenilor etc.
Proba actulul juridic civil determinarea
reprezinta faza prealabila, dar obligatorie, pentru stabilirea efecteior actului juridic
"'-'\
i
•!!!LL__ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ .... --·-
106
.i\CTULJURIDIC CIVIL CONTRACTUL-IZVOR DE OBUGATll ~
I ;;u:tuh;i
daca nu se dovcidt:§te existenta rnanifest3ril de volnta a partii ori a p8rtilor, nu se mai pune problema stabil!rii efecte!or actului; , - aceastf.i faza presupune apHcarea regufilor privind de prob3 reglementate de lege; ·- odata dovedita existen\a actu!ui juridic, se poate trece la a doua daca este aceea a intf.Jrpretarii clauze!or actu!uL
!
- interpretarea poate avea ca finalitate fie caifficarea actufut fie 13rnurirea intelesului unor clauze, fie atilt calificarea actului, cat ~i stabilirea intelesului ciauzelor; - art.1266-1269 C.civ. ~i art. 1272 C.civ. stabilesc anumite reguli referitoare la inter· pretarea contractelor; in baza art. 1325 C.civ., aceste reguli se aplica ~i in cazul interpret3rii actelor juriclice civile unilaterale, cu exceptia celor care, prin ipotezi:i, presu~ pun un act juridic bilateral sau plurilateral;
- reguli de interpretare stabilite, cu caracter supletiv, de Codu! civil: a) actul juridic se interpreteaza dupa voin\a concordanta a par\ilor. iar nu dupa sensul literal al termenilor, la stabilirea voin\ei concordante a pafiilor \inandu-se seama, 1ntre altele, de scopul contractului, de negocierile purtate de pafi;i, de practici!e
statornicite intre acestea ?i de comportamentul ulterior 1ncheierii contractului (art. 1266 C.civ.); b) clauzele unui act juridic trebuie supuse unei interpretliri sistematice, deci se interpreteaza unele prin altele, dandu-se fiecareia 1n\elesul ce rezulta din ansamblul actului (art.1267 C.civ.); c) dauzele indoielnice se interpreteaza in sensul ce se potriVe$te eel mai bine naturii <;i obiectului actului juridic [art. 1268 alin. (1) C.civ.]; d) clauzele indoielnice se interpreteaza \inand seama, intre alteie, de natura actului juridic, de imprejurarile in care a fast 1ncheiat, de interpretarea data anterior de par\i, de sensul atribuit in general clauzelor ,1 expresiilor in domeniu ,; de uzante [art. 1268 alin. (2) C.civ.]; e) daca o clauza este susceptibila de a primi doua in\elesuri, ea se interpreteaza In
sensu! !n care poate produce efecte iar nu In sensul In care nu ar produce vreun elect [art. 1268 alin. {3) C.civ.]; f) oric:lt de generali ar fi termenii 1ntrebuin\a\i, actul juridic nu cuprinde decat lucrul 1
asupra caruia par\iie ?i-au propus a contracta
1268 alin. (4) C.civ.];
g) dauzele destinate sa exemplifice sau sa in!ature orice \ndoiala asupra aplicarii actuiui juridic la un caz particular nu ii restrang aplicarea in alte cazuri care nu au fast expres prevazute [art. 1268 alin. (5) C.civ.]; h) data, dupa aplicarea regulilor de interpretare, actul JUridic ramane neclar, acesta i I
se interpreteaza in favoarea celui care se oblig
!
I
I
I
J
107
j) dauzele obi?r-:uite !ntr-un expres [art 1272 alln. {2] C,civ,};
nu sunt stiptJ\atc ;,,
"' pentru anurnite acte exist3 -Ji unele specJale de spre exemplu, In cazul testarnentulul, elementele extrinseci lnscrisului testarnent3r pot ff folosite numai in f'n3stira -,-n care se pe eel<: !ntrinseci 1039 alh1. {2} a fi C.cfv,l, lar 7n sltuatia llJ care legatu! este rn favoarea creditorufui, nu se 1039 alin. - - ~-------_]
- acele reguli de drept civil care arata modul 'In care se produc efectele actului civil, respectlv curr1 1 In ce condltll Ji fata de cine s.e produc - prindpille efectelor actulul juridic civil sunt consacrate iegislativ ~i sun! aplica!Jile Enurnerare - actul juridic valabil 1ncheiat are putere de
1ntre partile contractante ['In cazul
contractelor - art.1270 alin. (1) C.civ.] sau fatii de partea care I-a facut
(1n cazul
actelor juridice unilaterale);
2. irevocabllitatea; - pentru contracte - contractul se modifica sau inceteaza numai prin acordul parliior ori din cauze autorizate de lege [art. 1270 alin. (2) C.civ.);
ca
- pentru actele juridice unilateraie - rezulta implicit din aceea legea mentioneaza expres situa\iile in care actul juridic unilateral este revocabil, ceea ce lnseamna ca, Jn celelalte cazuri, actul juridic unilateral este irevocabil (pentru unele acte juridice uni- I laterale, irevocabi\itatea este consacrata in mod expres; de exemplu, art. 1191 1
, C.civ. pentru oferta cu termen);
13. princlpiul relativitatif;
1
,
- contractul produce efecte numai intre piirti, daca prin lege nu se prevede altfe/ [art.1_2,!lO ali11. {1) C.civ.].
,...~~--~-,~-·--·-'-,~-..
I
,,_...~
2.
2.1. 2.1.1. Nof:iune - regula de drept potrivit.carei~ actul juridic civil legal inche1at se i':'pune plir\ilor (1n cazul contractelor) sau par\H (in cazul actelor .1und1ce un1lacerale) mtocma1 legea
c;,
'. [art. 1270 alin. (1) C.civ,).
Predzi'iri
r:
\i~ute
obfigatiil~.
deve~lt
,
1 ,
parJile sunt sa i>i execute chiar daca executarea lo;-a m;,-41 fie datoritii costurllor executiirii propriei obligatii, fie datorita ; sci.iderii valorii contrapresta\iei [art 1271 alin. (1) C.civ.]; 1 \ - actul juridic civil legal 1ncheiat are forJii obligatorie nu numai pentru pilt1ile aces- :
j oneroasii,
cre~terii
I tuia,_ci ,; pentru organuJde,jurisdic\ie 1nvesti! cu solutionar_ea unui litigiudecurgand I
'(03
ACTUL JURIDIC CIVIL COf\ffRACrLJL- IZVOR DE OBLIGAJll
dintr-un astfel de act, deci instanta este obHgata s8: as!gure L::xecutarea actului
iegal fncheiat, ~in8nd seama, in clauzelor lul, de vointa piirtilor; w spre ex<::rnpfu, dac2 parti!e au }.)revazut o clauza penata (adlcZ au deterrninat encticinet echlvalentul prejudiciulul suferit de creditor ca urmare a neexecut8ril ori executarH cu fntiirziere sa.u necorespunz3toare a ob1igatiei asumate de c8tre debitor}.. lnstanta nu poate nicl sa suprime; nici sa reduca, nic\ sa majoreze cuantumu1 dauzei penale (art 1541 C.dv. perrnite lnstan~ei mic)oreze cuantumul acesteia
sa
numaf atunci c2nd obligatia principala a fost executata In parte ;)i aceasta executare a profitat creditorulul sau c3nd penalitatea este v&idit excesiva fata de prejudiciui ce putea fi prevazut de parti la lncheierea contractu!ui, pena!itatea astfel redusa trebu!e fnsa rarnana - pe de o parte, necesitatea asigurarii stabilita\ii ~i sigurantei raporturilor juridice generate de actele juridlce civile, lar, pe de alta parte, imperativul moral al respectarii
cuvantului dat; de osemenea 1 actele juridice sunt utile ~i chiar necesare dezvottarii de aceea trebuie executate.
2.1.2.1. Consid.erafii generale ln care efectele actelor juridice nu se mal produc a~a cum au prevazut tile la [ncheierea lor, ci independent de
vointa
partii
sau a partilor,
dupa caz, aceste
f1ind mai intinse sau mai restranse decat cele
fnumerare
'
cazuri de restrangere a for\ei obligatorii; 2. cazuri de extindere a for;ei obligatorii; 3. prevederea de catre lege a posibilita\ii modificarii unilaterale a contractului; 4. revizuirea efectelor actelor juridice ca urmare a ruperii echilibrului (impreviziunea - art. 1271 C,clv.}; sarcinHorl·n rnateria 1006-1008 5~ revizuirea
2.1.2.2. Cazuri de restrangere a forfei obligatorii - situa\iile inainte
de
prevazute in mod expres de lege, ·in care contractul din cauza unui element al sau.
l~i 1nceteaza et,,ct•21e
- incetarea de drept a contractuiui de loca\lune din cauza pieirii totale sau derabile
a lucrului !art. 1818 alin. (1) C.civ.];
- incetarea de drept a contractului de loca\iune ca urmare a desfiin\ilril dreptului permltea locatorului sa asigure folosin\a bunului inchlriat [art. 1819 aiin. (1) C.civ.], cu excep\ia cazului fn cire locatarul a fost de buna-credin\a la data fncheierii loc31iunii, contractul urmand a produce efecte pe durata stipulata de parti, dar nu mai mult de un an de la data desfiin\arii titluiul locatorului [art. 1819 alin. (2) C.civ.J; 1ncetarea contractului de lnchiriere a locuin\ei fn termen de 30 de zile de la data
1834 alin.
i
109 1ncetaref:l contractuiu1 de socletate din cauzc, onurnitor cauze Pf''11azu1:ede art. 1937 art 1938 -- Jncetarea contractului rnandat dln cauza mandantului ori a mandatarulul [art 2030 !lt. c) C.civ.]; ob•liganoa c.omm1;it<:ru.iuL de cdtre la restituirl:lti lucrului inainte de rarea termenului de pfirti sau fnainte de a se fi foiosit de bun conven~ tiei, 1nsa nurnai atunci ctind cornoda:ntu! are o nevoie urgenta ~i neprevazuta de bun" atunci cilnd comodat.arul decedeaza sau atunci cam! acesta incalca obliga\iile (art. 2156 C.civ.); - i'ncetarea contractului de arendare prin decesul 1 lncapacitatea sau falimentu1 aren~ da§ului (art. 1850 C.civ.); - Yncetarea contractlJlui de antrepriza prin decesul beneficiarului, daca aceasta face imposibila sau inutila executarea sa (art. 1870 C.civ.); - incetarea contractului de antrepriza din cauza decesului sau incapacita\ii antreprenorului, neimputabiia acestuia, dad\ a fost inchelat 1n considerarea aptitudinllor per- , I sonale ale antreprenorului [art. 1871 alin. (1) C.civ.], precum ~i 1·ncetarea altor acte juridice intuitu personae ca urmare a mortfi p5rtii in conslderarea c5reia s-a lncheiat actul; ! -1ncetarea contractului de !ntre~inere incheiat pe durata determinata, din cauza mortii credirentierului, dadi aceasta a survenit inainte de expirarea duratel contractului [art. 2263 alin, (1) C.civ.]; - incetarea lldeiusiunii prin decesul fideiusorului, chiar dacii exista stipu!aiie contrarii (art. 2319 C.civ.); - desfiintarea de drept a contractului de asigurare 1n cazul 1n care, lnainte ca obligatla asiguratorului sa 1nceapa a produce efecte, riscul asigurat s-a produs sau producerea sa a devenit imposibila, precum '.Ii daca, dupa ce obligatia mentionata a i'nceput sa produca efecte, intervenirea riscului asigurat a devenit imposibilii [art. 2205 alln. (1)
I
C.civ.]; - stabilirea, prin lege, fie a duratei contractului inferloara ceiel prevazute de parti Y-n contractul aflat in curs de executare fie a altor efecte; mal restranse decat ceie prev.51
1
zute de parti, 'in masura in care o asemenea lege ar prevedea 1n mod expres ca se contractelor in de
2.1.2.3. Cazuri de extindere a forfei obligatorii I Clzuride [ exti?Eder~ a
~
:t:;¥ ~::,~
::;t~
L
~
-----··-------~
···- .
~
....
~.-~
. - . . . .,_ . !
prorogarea (prelungirea) efectelor anumitor acte juridice, prin efectul legii, peste rmenul convenit de par\i (spre exemp/u, prorogarea, d·1n 5 In 5 ani sau la alte I : intervale de timp, a unor contracte de lnchiriere, cum a fost cazu! art. 1 din Legea 1 ! nr.17/1994, al art. 7 alin. (1) din Legea nr. 112/1995, al art. 1 din 0.U,G . nr. 40/1999, O.U.G. nr. 8/2004 etc.]; 1• prelungirea efectelor actului juridic cu executare succeslv3 din cauza suspendiirii ' temporare a executaril acestu·1a, pe tot timpul cat dureaz.3 cauza de suspendare; j - moratoriul legal, adica acordarea, prin legej a unui termen care are ca efect amaID l L.f1area ~.enerala a execut~rii u11~o_bliga\ii contractual~c:tt?_.catre o anumita categor\J
l ''jj
...-.. . .
···~~-
I
-
110
ACTlJL JURiDIC CiVIL Cf)[\'TRACTUL- IZVOH OE OBLIGAjll
de debitorf, l'n ccnslderarea unor J'mprejurarl exceptlona!e, precurn crlze eet)r.£lmice, conflicte miiltare etc.
L 2,
Prevederea
Pr<±vederea dr.~ <::Btr~:::
; unllatera!e a 1,.;.ontr0ctuh.ti
[
ciitn.: lege a fJOSibilW'i(ii modificiirii uni/aterale a contractului
--- constituie exceptil de la principiul fof1el obllgatorii ;;;i acele situatH In care \egea af recunoa~te unefa dintre pi:irtile actului juridic posibilitatea de a aduce modific3rf unilaterale actului respectiv, deci de a 1nodifica qctul juridlc f§r8 a avea nevofe de acordul cele!lalte partJ si fara ca aceasto din urm.3 sa se poata opune; ™de exempfu, pos!bilitatBa concedentuiui de a modifica In mod unilateral contractul de concesiune fncheiat In baza 0.U.G. nr. 54/2006,
~~------------~--~~---~~
2,J.25 Reziizuirea efectelor actelor juridice ca urmare a ruperii echilibrului contractual (impreviziunea) - presupune survenirea unor imprejuri3ri exceptionale care fac excesiv de oneroasa executarea contractului, in raport cu care ob!iga\ia debitorului devine vadit injusta [art. 1271 alin. (2) C.civ,]; - consecin\a a schimbarii excep\ionale a imprejurarilor avute 1n vedere de par\i la 1ncheierea contractului, se ajunge ca efectele actului juridic sa fie alte!e decal cele pe care par\iie, in momentul incheierii actului, au in\eles
sa le stabileasca ~i care sil fie
ele. - clauza prin care paf\ile au prevazut posibilitatea revizuirii efectelor contractului in cazul schimbiirii 1mprejurarilor avute 1n vedere 1n momentul 1ncheierii nu constltuie o
exceptie de ia principiul pacta sunt servando, ci o aplicare a principiului libertiliii con-
se aplica in materia contractelor sinalagmatrce, cu titlu oneros, tive, cu executare succesiva;
- poate fi dispusa
~i
lntr-un contract cu executare uno ictu, In masura in care !mpre-
jurarea care rupe echilibrul contractuai surJine dupa incheierea acestuia, dar inainte
de momentul la care obligatiile pariiior trebuiau executate; - poate fi dispusa >i in cazul unor contracte unilaterale, atunci cand s-ar lmpune distribuirea echitabila a pierderilor care ar rezulta din cauza imprejurarii exterioare ce a
sa
Conctitii
facut ca e><ecutarea obliga\iei devinii e"cesiv de oneroasa pentru debitorul ei; In materia Ccmdilli de fond [art 1271 alin, iit. a)-c) C.civ.] 1. schimbarea imprejurarilor avute in vedere de piirti la incheierea contractului a intervenit du pa acest moment; 2, schimbarea frnprejur8rilor 1 precum li Tntfnderea acesteia nu au fost 1f nicf nu
puteau fi avute !n vedere de catre debitor, in mod rezonabli, In momentul incheleril contractului; 3. debitorul nu asumat riscul schimbarii imprejurarilor ~i nici nu putea fi In mod considerat dl fi asumat aces\
1~CTULJUHIDIC
r··4. dezechi!ibrul
CIVIL CONTRACTUL ,, iZVOR DE OBUGATll
111
-~~tt:: ..datorat une\ sch·i·1nb~~1·-,~';;';;:~.~'·pj;,;;';~',:;;1;,":;;a ;;,~pr ·~·--,I r8rllor avute In vedere de p3rt,:f In rnornentu! lncheJeril contractu~ui; 5; dezechHibrul a fa cut excesiv de oneroas8 executatea contractului pentru eel care o CG!1tructu2\
lnvoca.
sa
lntr-un termen rezonabil §1 cu negocierea adapti'.irii rezonabile ;;i echitabile a contractului; . !!I in cazul nerespectdrii acestei proceduri prealabiler cererea poate fl respinsZ ca iriadmisibila, Jnsa neparcurgerea procedurn poate fi invocata nurnai de ci:'itre . prin 1ntampinare, sub sanc\iunea decaderii, conform art 193 alin. (1) 71 (2) j I debitorul trebuie
uu
~.,,~""·
I
I
ad~~~~~:f~;::~~~~
instan~a va~t:blli
m:~'i
a} caz in care modul de ::tribulre In echltabll 'lntre parti a pierderilor ,; beneficiilor ce rezulta din schimbarea 1mprejura, rilor, efectele contractului urmand a se produce in conditiile stabilite prin hotararea judecatoreasca; bj \ncetarea contractului, la momentul ,1 1n conditil!e pe care le stabile,te instan\a
Revizuirea condifiilor 11i a sarcinilor In materia liberalitii!ilot intervlne daca, din cauza unor s'1tuatli impreviziblle ~i neimputabile be11etici
1006 de fond
fi
in
<:aiuf admiteri!
sererii de
f.eiiizuire a efectelor
ii
nlir1ir<'a conditiilor sau executarea sarcinilor care afecteaza liberaHtatea a deve~ nit extrem de diflcila ori exceslv de oneroasa pentru beneficiar; 2. schimbarea imprejurarllor a intervenit dupa acceptarea libera!itaf1i; 3, aparitla situatiei, precum §i lntinderea acesteia nu au fost ~i nici nu puteau f1 avute In vedere de catre debitor (beneficiar}, 1n mod rezonabi!, in momentul acceptarli liberalita\ii (situa\ie lmprevizibila); 4. schimbarea 7mprejur3rilor nu s~.a datorat culpei beneflciarului \situatie nein1putabili'i Soluj;loi1a1·ea cererii de relliwire ~ stabilirea unor modificari cantitative sau calitative ale condi\iilor sau ale sarcinilor care afecteaza llberalttatea; - gruparea condftiifor s<1u a sarclnilor cu acelea similare provenind din a!te llberalitatti - autorlzarea 'instrainaril par\iale sau totale a obiectulul liberalitalii, in aces! caz in, stan\a s!abi!ind ca pre\ul fie folosit in scopuri Conforme cu vointa dlspunatorului; orice alte masuri care sa mentina pe cat posibil destina\ia urmarlta de dispunator (acestea vor fi dispuse insa cu respectarea principiului disponibilita\ii, fiind necesara lor de catre 1007
sa
112
ACTUL JURiDiC CIVIL CONTRACTUL - iZVOR DE OBUGA"fll
lnliihiranm e-fectelo; revizuirii instanta va putea dispune, la cererea persoanef 1nten2sc112. '1'nl.aturarea pentru viitor a efecte!or revizulril (de la rnomentu! r2irn3nerii definitive hot2r3r1i judecatoresti sau de la un alt moment considerat oportun), d
revizuirea
sau a sarcinllor nu mai subzlst.3
1008
- anumite situa\ii in care se produc mai multe efecte cele stabllite la incheierea contractu1u1 nu constituie exceptii de la principiul forjei obligatorii a contractului, deoarer:e acestea se produc in temeiul acordului de vointa tacit sau, dupa caz, expres Nu <:onstitufe ia
ex1ce~>tiide
- tacita reloca\iune {daca, dupa expirarea termenului stipulat ln contractul de loca-
l \iune, locatarul continua sa foloseasca lucrul ,; sa i§i lndeplineasca obiiga\iile fiira vreo [ 1mpotrivire din partea locatorului), caz in care este vorba despre un nou contract de : loca\iune, ce se considera a Ii lncheiat in conditiile primului contract, dar fiira termen ! (art. 1810 C.civ.); - relnnoirea de drept a contractului de arendare, pentru aceea,i durata, daca niciuna dintre piirti nu a comunicat cocontractantului, in scris, refuzul sau cu eel pu\in 6 luni inainte de expirarea termenului, iar in cazul terenurilor cu destina\ie agricola, cu eel pu\in un an, termenele de refuz al re1nnoirii reducandu-se la jumatate daca durata contractului de arendare este de un an sau mai scurta (art. 1848 C.civ.); - prelungirea tacita a contractului de societate, care intervine in cazul in care societatea continua sa execute opera\iunile sale, iar asocia\li continua sa ini\ieze opera\iuni ce intra 1n obiectul sau 'ii sa se comporte ca asocia\i, prorogare ce opereaza pe o durata de un an, continuand din an ln an, de la data expirarii duratei, daca sunt indeplinite acelea>i condi\ii (art. 1931 C.civ.); - cazul in care par\ile contractante au prevazut, la incheierea contractului, posibilitatea preiungirii efectelor acestuia sau a reinnoirii contractului; m de exemplu, intr-un contract de depozit bancar la termen se insereaz3 clauza po-
I
trivit careia, in cazul in care, !a expirarea termenului, deponentul nu solicita restituirea sumei, se va considera incheiat un nou depozlt pe acela:,;i termen $i in
Notiune ?i justificare - actului juridic bilateral sau plurilateral nu i se poate pune ca pat prin voin\a numai a uneia dintre parti [art. 1270 alin. (2) C.civ.J; - actului juridic unilateral nu i se poate pune capat prin manifestarea de voin\a, in din 0
a acestui
care serJesc ca justi-
ACfUlJURIDIC CIVIL. CONTRACTUL- IZVOR DE OBllGATll
ficare
principiu!ui
113
obfigatorii sunt, Jn
!~~:>l''rr1'<:iil~-~ir~e~V£0£Ca~b~i~H~ta~t~e~a.~a~ct~u~llLJiui -~~------ .... -·-·---·- ---· .... ____.. -- ____...._, ....~ ·- lrevocabi!itateZ! (art 1015 C,civ.) nu rerwe:?mt~ o simpl3 ap1:1ca:tie a irevocabi!it3til actului civil fn sensui irevocabi!i-tatea nu numai efecteJe actului contractului de
donatie, fiind o conditle de vallditate pentru fonnarea acestuia; tocmai de aceea, uneor!, se face pe de o parte, de gr;;:;du! f', care viz-ea;,;; actul juridic in general, pc de alta piirte, ,,irevocabilitatea de gradul 11", care la contractu! de
- cazuri In care actului juridic bilateral i se poate pune cap3t prin vointa uneia parti, actu!ui juridic plurilateral i se poate pune capat prin vointa uneia sau mai parti, dar nu a tuturor, iar actulul juridic unilateral i se poate pune capat prin voinlui. Enumerare
ex.cer>till'e de la irevocabilltatea actelor JUridice civile bilaterale sau n1Jir11,,tpr;1iP: 2. exceptiile de la irevocabilitatea actelor juridice civile unilaterale;
2.2.2.2 . .Excepfii de la irevocabilitatea actclor juridice civile bilaterale sau plurilaterale Ex<eo:>!tli de la
lrevocabllitatea actelor "''""''"
civiie biiaterate
timpul revocarea donatiei intre so\i, care poate avea loc numai 1031 C.civ.); - revocarea de ciltre stipulant a stipula\iei pentru altul timp acceptarea beneficiarului nu a ajuns la stlpu!ant sau fa pro.mitent; cu exceptia cazului In care promitentui ar avea interesul de a o executa [art 1286 alin. (2} teza I ji art. 1287 alin, (1) C.civ.]; - denuntarea unll&t-eral8 a contractului 1ncheiat pe durata nedeterminata de oricare dintre p.3:fti, cu respectarea unui termen rezonabll de preaviz, orice clauza contrara sau stipu!area unei prestdtil in schimbul denun!3rii contractuiui considerBndu-se nescrisa (art. 1277 C.civ.); - denun\area contractu!ui de loca\iune inchelat pe dura-Ui nedetermlnata [art.181& alin. (1) C.civ.]; - denun\area de catre chiria, a contractului de inchiriere a locuin\ei lnainte de fmp!inirea termenuiui stabilit, cu conditia notificarH prea!abfJe lntr-un termen de ce! putin 60 de zile (art 1825 C.civ.); - denuntarea de c3tre chlria? a contractu!ui de lnchiriere a iocuin~el pe durata nedeterminata, cu condftia notificaril preaiabile Tntr-un tern1en care nu poate fl mai mic i decat sfertul intervalului de timp pentru care s-a stabi\it plata chiriei fart. 18241' alin. (1) C.civ.]; - denun\area de catre locator a contractului de inchiriere a locuin\ei pe durata nede.. :
cat
I
Lter~i~ata~u c~n.cti·tia ~.~.!~~carii-pr~_ali3bile lntr-un termer.'.. care ~__ po~te fi mai !'.!~~de J
~···
114
ACTUL lllR!DiC CiVIL CONTRACTUL - IZVOR DE OBUGAT!I
60 de zile, daca lntervaJul de ti mp pentru care s~a stabillt
r-
sau mai mare, respectiv de minim 15 zi!e,
ch!rlei este de
0
lun3
daca acest interval e-ste ma! rnic de o luna
I.art. 1824 a!in. \2) C.civ.]; - revocarea contractului de mandat de ditre mandant [art 2030 alin. (1) lit. a) Cciv.] ~i renuntarea mandataru!ui la m;.mdat [art. 2030 alin. \1)
lit b)
·• 1ncetarea contractului de depozit la cererea deponentului [art. 2115 a!in, (1) C.civ.] sau prJn restituirea bunului de ci:itre depozltar oric§nd, !n cazui depozltului f5r8 termen [art. 2115 alirL (4) C.civ.]; ·· denunjarea de catre oricare dintre parti a contractuiui de cont curent incheiat pe durata nedeterminata, la incheierea contului, in~tiin\ancl·o pe ceaia!ta parte cu 15 zHe 1nainte [art 2183 alin. (2) C.civ.]; - denun~area de catre oricare dintre /!-curenti;;ti'', de catre reprezentantul incapabilului sau de catre mo~tenitori a contractului de cont curent in caz de incapacitate, inso!ven\a sau moarte a uneia dintre
parti, 1n~tiin\and cealalta parte cu 15 zile Tnainte
[art. 2183 alin. (3) C.civ.J; - denun\area de catre oricare dintre
par~i a contractului de cont curent bancar 1ncheiat pe durata nedeterminata, cu respectarea unui termen de preaviz de 15 zile
[art. 2188 C.CIV,]; - denuntarea de catre oricare dintre parti a facilita\ii de credit 1ncheiate pe durata necleterminata, cu respectarea unui termen de preaviz de 15 zile, daca din contract sau din uzanie nu rezulta altfel fart. 2195 alin. {3) C.civ.]; - denuniarea contractului de asigurare, cu condiiia notificiirii prealabile a celeilalte parti intr-un termen de eel pu\in 20 de zile (art. 2209 C.civ.); - renuntarea asiguratului la contractul de asigurare de via\a individual, incheiat pe o durata mai mare de 6 luni, fiira preaviz, 1n termen de eel mult 20 de zile de la data
de catre
2229
2.2.23. Excepjii de ta irevocabilitatea actelor juridice civile unilaterale Excep1;ii de la irevotab~Utatea
acte~or
(art, 1034 C.civ.); - dispozi\ia prin care se revoca un testament poate fi retractata in mod expres prin
1u"'""·" , act autentic notarial sau prin testament (art. 1053 C.civ.);
civiJe
un!laterale
legatul (art. 1068 C.civ.);
- revocarea renunt.3rii la mo:;:tenire, care poate avea foe daca nu a exp!rat termenu/ pentru exercitarea dreptului de op\iune succesorala [un an de la data deschiderii . mo~tenirii - art. 1103 alin, (1) C.civ.] ~i daca, intre ti mp, mo~tenirea nu a fost accep' tata de al\i succesibili care au voca\ie la partea care i-ar reveni [art. 1123 alin. (1) C.civ.]; consimtarnantu! parintelui firesc sau, dupa caz, al tutorelui la 1ncuviin\area adop\iei poate Ii revocat In termen de 30 de zile de la exprimarea lui in condi\iile legii [art. 466 alin. (2) C.civ.]; - consim\amantu! de a recurge la reproducerea asistata medical cuter\ donator poa-
sa asigure asisten~a .I pentru reproducerea cu ten; clonator [art. 442 alin. (_2) teza a U-a C.civ.]; ..._ _ __ l te fi revocat oric2ind, In scrls inclusiv In fata medicului chemat 1
f,CTUl JURiDIC CIVIL. CONTRACTUL - !ZVOR DE OBUGATll -·---~--,----"~···-
lEi
-···-···-----·--- ··---,
oferta farB terrneri ori, dup.3 caz, acceptCJrea ofertei poate fi retrasa daca ,,,;-,,gp:·P•
la destinatar anterior orl concomltent cu oferto sau, taz, cu acc~pt2rea (art. 1199 coroborat cu art. 1191 C.civ.); oferta este lrevocabil3 de 1ndata ce autorui ei se obHga sJ. o mentin3 un anumlt termen, precun1 ;;i atunci c3nd poate fl conSJderata astfel in temeiul acordulu1 p5H;iior, al practic!!or statornicite !ntre acestea a! negocierHor, al continutuiul ofertel ori al uzantelor, o eventual.a de revocare a unel oferte irevocablle neproducand niciun j - promisiunea publicii de recompensa este susceptibHa de revocare 1·n form
fn care a fast fiicuta publidi sau 1ntr-o form3 echivalenta 1329 alin. (1) C.civ.J; - marturisirea judiclara poate fl revocata pentru eroare de fapt scuzabW\ [art 349
1-;;anifestare ·unnater~ra de voi~'tiGn';roasa sau g~atuit·~, izv-;;~~ta cltn c~nve-;=;ti~~~-a-;.l
... ! \iior saudin lege, car<:_are drept efect incetarea contr_a_ctullJi:
I Conditii [art. 1276 alin. (l) si alin. (3) C.civ.
----~_____j
norme supietive] : 1 1. sa fie prevawt expres dreptul uneia dintre par(i de denuntare unilaterala; I 2. executarea sil nu fi inceput; j 3. daca par\i!e au previlzut o presta\ie in schimbul denun\iirii (deci dezicerea 2ste cu I;
Actew executare dintr-o data
I
________ Kit!u or:~!osL aceasta produce efecte num_~i cSnd prestatia ~ste ~~~~ut~ta.
continua
!ncheJate pe
i executare;
durata
I 3. daca partile au prevazut o presta\ie fn
cu
executare succeslvli sau
I
'12.
schlmbul denun\arii ldeci dezlcerea este cu .:
! titlu oneros). aceasta produce efecte numai dlnd presta\ia este executata;
I 4. dreptu! sa fie exercltat cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz. [ar1:1217 C.civ. - norma imperativa, ori~~ c!auza contrara fiind considerate
I i
1
Conditii [art. 1276 alin. (2) si alin. (3) C.civ. - norme supletlve] : : 1. sa fie prevazut expres dreptul unela dintre par;i de denun\are uniiaterala; nu prezinta importan\a daca a inceput sau nu executarea contractului, insa demin- I , \area nu produce efecte fn privinla presta\iilor executate sau care se afla 1n curs de !I
Acte
1
!
I
e>:ec:utan?
nescrisa]
succesiv;i
1," dreptul de denuntare unilateralil este legal, nu trebuie sa fie prevawt expres de J
: sau continua
! lncheiate
1
part•;
I 2. nu prezinta importanta daca a fnceput sau nu executarea contractului;
\ pe durata f 3. stipularea unel prestati! In sch!mbul denuntilril este considerata nescrisa (dezicerea · nedeterminata ' este doar cu titiu gratult); 4. fie cu unui termen rezonabil de
de dezJcere cu tith.1 oneros
' - arvuna penalizatoare: daca in contract este stipulat expres dreptui uneia dintre sau dreptui ambelor parti de a se dezice de contract, eel care denunta crn>tro4rt1 pierde arvuna data sau, dupa caz, trebuie sa restltuie dublul celei prlmite (art.
116
ACTULJURiDIC CIVIL. CONTHACTUL-IZVOR DE OBL!GAJll
1. situatia Jn care revocarea opereaza cu
iar nu In baza simplel
"'"''P\fi de
\ea partii;
irevo{.;bi1Hate
m de exemplu, revocarea donatlei pentru ingratitudine (art. 1023 ?i urrn. revocarea donai;iel pentru neexecutarea sarcinil (art. 1027 ;;f urrrL C.civ.); invocarea rezolutiunii uni!aterale a contractu!ui1 conform art. 1552 C.civ. etc.; 2. cazurile ln care revocarea opereaza de drept; 0 spre exen1piu, revocarea promisiunii de donatie atunci c3nd, anterior execut8ri!
sale, situatia materia13 a promltentulul s-a deteriorat !ntr-o asemenea masura !neat executarea promisiunii a devenit excesiv de oneroas8 pentru acesta ori prom!-
tentul a devenit insolvabii [art. 1022 alin. (2) C.civ.]; 3. ipoteza in care revocarea se realizeaza in temeiul acordului ulterior de voin\e al par1;ilor, ca expresie a principiului libertii\ii contractuale (a~a cum contractul se incheie mutuus consensus, tot astfel I se poate pune capiit prin mutuus dissensus); ~
revocarea prin acordul p3rtilor este pos1bil3 cit timp contractu! nu ;;i-a produs
principalele efecte; daca 1nsa contractul 51-a produs efectele, par1;ile nu ar avea deschis8 decat calea unui nou contract, 1n sens invers1 spre exen1plu, printr-un contract ulterior, cumparatorul din primul contract sa Ii vanda bunu! vanz3torulul
din
2.3.1. Nofiune !jii justificare de drept potrivit careia actul juridic civil produce efecte numai fa\a de autosau, dupa caz, autorii iui, Iara a putea sa profite ori sa dauneze teti;eior persoane Justifirare
- pe de o parte, insa,i natura voli\ionala a actului civil impune un asemenea daca este firesc ca o persoana sa devina debitor sau creditor principiu, 1n sensui ca ~i-a manifestat vointa Tn acest sens, !a tel de firesc este ca o alta persoana sa debitor sau creditor fl!ra voia sa, iar, pe de alta pa rte, solutia contrara ar fi
juridic 2.3.2.1. Corelafia dintre relativitate ~i opozabilitate dintre relath1itate
~j
act juridic, ca regula, nu poate sa dea na~tere la drepturi subiective o;i Yn beneficiul, respectiv In sarcina p5rt;ilor actului juridic {prlncipiul relativlta\ii), aceasta nu 1nseamna ca ter\ii ar putea sa TI ignore sau sa 11 nesocoteasca; dimpotriva, actul juridic, ca realitate sociala (ca situa\ie juridica), este opozabil ~i per·srnine,lor straine de el, iar drepturile $i obliga\iile partilor actului juridic trebuie
ACTUl JURIDIC CIVIL CONTRACTIJL- IZ\IOR DE Ot>UGAfli -
de
----------~-------~-
:Ill
··-··----···---·············-
potriv!t care!a contractul (mai actuJ este opozab!I ter~Hor, care nu pot aduce atingere drepturllor ~i ob!igatillor ni3scttte din contract;
se pot prevaia de efecteie contractului, !nsa fi3ra a avea dreptul de a cere executarea !ui, cu cazurilof de lege (art. 1281 C.civ.); ~- l'n concret1 opozabilitatea actului juridic fat3 de tertl lnseamna dreptui lnvoca acel act juridic lrnpotriva care ar rldica preten'tii tn feg3turfl cu un iar prin inopozob!iitatea actusubiectiv dob.Jndit de parte prin actu! juridic !ui juridic fata de terti se lntelege lipsa unui asemenea clrept; de regula, opozabHltatt:a fata de terti a unul act juridic este conditionat3 de respectare2 anumitor forrnalitati;
exista cazuri In care
persoane ar ave.a interesu! acestuia.
sa lnvoce, tn favoan~a !or.
L3.2.2. Distincfia din Ire relativilatea Ji opozabilitatea Jati'i de terfi a actull1i juridic 1280
i
'j
"
I - ter\Ji nu pot aduce at1ngere dreptunlor ,, obliga- I \11ior nascute dm contract i r - un contract:~gula:-;:;u poate sii dea na'ltere la -:::_-contractui, ca s1tua;le 1und1ca, e~te opozabil 'i' 1 I. dreptun sublect1ve ,, obl1ga\1i decat in benef1ciul, ! persoanelor straine de el, in priv. m\a dreptunlor 'i' f.'espectlv in sarcina par\llor lui; [ obliga\iilor ce revin paftllor acelui contract; j - pentru a produ-;;;;fect~l;;tr;part;:-cont-;~~tul I - pentru a putea fi opo;;bil tertilor, c;;-~tr;ctul trecontractul prod,Jce efecte numa; 1ntre paftl, daca pnn lege nu se prevede altfel;
1
·1·
I trebule
sa fie valabil incheiat, deci trebule respec- i buie sa respecte forma prevazuta de lege pentru
I tata eventuaJa formii ceruta ad va/iditaterri;
'~tre I
J..t>Ecizabllitate fa\a de .tef\i; · - _
par\i, dovedirea contractului este supusa regulilor privind administrarea probei cu1nscrisuri;
r-;;rtil; pot cere executarea contractului;
_J
II -
intrucat fa\a de terti contractui este un fapt juri· ' die stricto sensu, ace'itia pot dovedi existenta lui cu orice ml1toc de proba; i ·--!·_ tertii nu pot. cere ex;cutar;a contractuiul, da1 se
L---·-··-----··-·
I 1
! pot prev~J_a de efectel"._sale; __.~··-··--- _j I
! - nerespectarea contractului de catre una dintre · - nerespectarea de catre un tert a unui drept ce
I p3:rti atrage raspur.derea contractuala a acesteia. L--·
2.3.3. Nofiunile
··--~·
pa rte,
decurge dintr-un contract atrage rBspunderea civl- '
la delictuaia a acestula.
f?i av~ind--cai1za. Cate5lo1ii
persoana core lncheie actul juridic civil, personal sau prin reprezentare; -?f In patrirnoniul careia ori fata de care se produc efectele actulul respectiv; cuvantul ,,parte" desemneaza atat pe una dintre partile actului juridic civil bilateral sau plurilateral, >i pe autorul actului juridic civil unilateral; -1n sens juridic, prin parte se intelege nu numai persoana care incheie direct >i per· sonal un anumit act jurldic civil, ci ~i persoana care incheie actul prin intermediul unui
cat
sau
1.18
ACTUL JURIDIC Ci\llL. CONTRACTIJL- IZVOR Df. OBUGAJll ~
dln punct de juridic, o parte a actuiui mu!te persoane fizlce sau juridice car;; promove21za ori au un interes sau o
i comuna;
fata de care actul juridic dvH !5i proefectele in al No,iiune: persoanele straine de un anumit act juridic, care nu au particlpat nlcl direct la !nchelereq acestuia. No•tiuma: persoana care, de)I nu a partic!pat !a !ncheierea actului juridic civil, este totu§i indrituita sa profite de efectele actulul respectiv sau, dupa caz, este \inuta sa suporte aceste efecte, din cauza legaturii sale juridice cu una dintre partile acelui act juridic;
· - piJf"!ile reprezinta acea categorie de persoane
- sunt avanzi-cauza: succesorE universal! ~i eel cu titlu universal; succesorU cu titlu
------- --------de
-
--~c;~~[;i;c~rfe~d~1tp,o~r1~1~~;:;~;;~;;;-~;ctob§-;;:d;;:;t~-~~;a~ri'~,;;;:;;;;,~a;ji;;~-;;-;;;:;;:;;e;:•sa:-i universal: persoana care dobande~te un patrimoniu, adidi o unlversa-
av3fl:zJ~caula m spre exernplu: mo~tenltoru! legal unlc, legataru! t:Qre a cu1es 'lntreaga mo]-ten1re; persoana juridica dob3nditoare a unui patrimoniu ca efect al fuziunii (absorb1iei sau contopliif} ori al transformZirii;
2. succesorul cu titlu universal: acea persoana care dobandejte o fraqiune dintr-un patrimoniu; • de exemplu: moitenitorii legali, legatarul sau legatarii care a(u) dobiindit o , cota-parte din mo?ten!re, persoana juridica dobtlnditoare a unei par~i din patrlmo~ 1
niul persoanel juridice divizate (indiferent daca ar fl vorba de o dlvlzare totala sau 1, de o divlzare parJiala); l1l din perspectiva stabii!rii callti3tii de avandMcauza, intereseaza transmisiunea (dobandirea) efectlva, iar nu voca\ia; Jntre succesorii universal! Si succesorii cu titlu universal ai pc1f11lor actului juridic nu exlsta vreo deosebire de ordin ca!itativ, d numai de ordin cantitativ; 1ii succesorii universali sau cu titlu universal a! piJrtilor actului juridic sunt considerati continuatori ai personalit5\ii autorului Jor; • ace;;ti succesori preiau toate sau o parte dit1 drepturile subiectlve ~i obligatiHe patrlmoniale ale autorului, cu excepjio drepturilor ii obllga\iilor strans legate de persoana autorului, precum $1 cele declarate de pE!rti ca intransmisibUe fart. 1282 alin. (1) C.civ.l; l!I Jn cazurlie prevazute de lege, este posibili3: incetarea ca!tta\li de avand-cauza a succesorilor universali sau cu titlu universal fata de anumite acte juridice lncheiate de autorul lor; de exemplu, mo~tenitorii legali rezervatari In prlvinta 11beralit3tilor facute de autorul !or ~l care le lncak:a rezerva succesorala; 111
3. succesorul cu titlu acea persoana care dobande;;te un anumlt drept subiectlv, privit individual; 00 de exernpiu.· cvmpar8toru! unul bun, donalarul, cesionarul, legatarut cu titlu par- I ticular; ! - ·in cazul succesorului cu titlu particular, calitatea sa de avand-cauza se apreciaza nu I' I 1n raport de actul juridic prin care a dobandit un anumll drept sub1ectlv \in acest act j : i)J_i:~d_lc_ avand pozi\ia juridica de parte) 5i nici 1n raport de alte acte juridice 1nchei_
ACTUL JiJRIDIC CIVIL CONTRACTUL ~~ IZVOR OE OBUGt,.j!I
119
de autorul sf:lu (eel de la care a dob@ndit acei subiectlv) cu :a!te persoane :;;i acte nu au nk:lo \eg2Jtur8 cu subiectiv respectlv de aceste actt:c av;§nd poz1tLa de tert}, ci nur-nai fr1 raport cu acte!e anterioare
referitoare la ace!a$i
sau bun, lncheiate cu alte persoane
de
acest~
cHn
urrn.3 atte succesorul cu tit!u sB fie avand--cauza sau - dob5nditorul unui anumft are calitatea de av2lnd~cauz~ daca sunt mclcrilinitr' cumulativ urmatoarele trei condltii: a) sa fie vorba de cirepturi ~i obligatii str:lns legate de drr'plul sublectiv dobandit; b) sa fie vorba de acte juridice incheiate de autorul lui cu alte persoane 1i referitoare ia aceia1l drept sau bun; c) actul juridic fatii de care urmeaza a se stabili calitatea de avand-cauza sau de teri a succesorulul cu titiu particular sa lndepHrieasca cerinte!e privitoare la forrria pentru opozabilitate fata de terti; ~ de exemptu: J) daca se lncheie un contract de locatiune cu privlre /a un irnobil lnscris fn cartea funciara, far, ulterior, proprietarul (locatorul) vinde imobilul respectiv unel terte persoane, dar 1n contractul de locatiune nu s-a stipulat fncetarea ace.stula 111 cazul 1nstri3ln3rii bunulul, sunt posibile urmatoarele situatll: dac
ta
C.civ.]; iii) d5c3 in contractul de Jocatiune s-a prevazut expres lncetarea acestuia tn cazul v§nzl3rli, locatiunea r5m2ine opozabHa dobZlnditoruluf (va produce efecte fatil de acesta) chtar -?i dupa ce locatarutui i s-a notificat !nstrainarea, pentru un anum!t termen stahilit potrlvit art. 1812 alin. (2) C.civ.; iv) tn acelea;?i conditii, contractul de loca;iune l$l va produce efectele ~i fat8 de dobi3ndltorl cu titlu particular al bunu!ui ce i1 forrneaza obiectul (sp.re exemplu, in cazul instr3in;3rll bunului printr~un contract de don<.r~ie, de intre~inere, de schirnb etc.), precum ;;l fata de eel carula !ocatorul Ji constitule un dezme1nbramant al dreptului de proprietate asupra bunului respectiv (de exemplu, conventia de constituire a unui drept de uzufruct sau a unui drept de superflcie); ~ prob!ema stabilirii caHt3tii de avand-cauza orl de tert a dobandltorului cu titfu particular se poate fvi ~i l"n cazul 1ncetarH prin acordul partilor (mutuus dfssensus) sau al modific8rll actului juridic lncheiat anterior de catre eel ce i~a transmis dreptul; daca la data !.a care a dobandit calitatea de succesor cu titlu particular, actuf prin care au fost aduse modifici3ri sau prln care p3rt;He au convenit lncetarea actutui anterior nu indep!inea formalitatea cerut8 pe:ntru opozab!litate, atund
dob§nditorul cu titlu particular devine teri desavar,it fa\a de actul de m<JdifiGire
no
ACTULJUR!DiC CIVIL. CONTRl'.CTUL·-IZVOR DE OBUGATll
4. creditorli
:;unt creditor!i care nu au o
reala care sa le asirn1·e
realfzarea .::reantei pe care o detin hnpotr!va debitoruiui (ipoteca, p;1vilegiu), ci numai un drept de general 11 asupta bunuriior mobile ?; Jrnobile, ~i
viitoare ale debitoru1ui !or, aceste bunuri .servind drept garantie cornuna a credltorilor 2324 ali11. C.civ.J; pozitla creditori!or chirografari lr: raport de acte!e juridlce lncheiate de debltorul !or cu terte persoane nu vizeaza atat princlplul relativit3tii efectelor actului Juridic {din perspectiva acestui prindpiu, creditorii .chirografari urmeaza a fi inclu~i Jn cate~ goria tertilor), c;§t opozabilitatea fa\3 de terti a clrepturilor subiective clvile ~i, implicit, a ob!iga;iilor partilor actului juridic; 1.1 analiza pozitief \or juridice fn raport cu actele lncheiate de debitorul lor cu terte
este tratata In
a
ll~a
a acestei
ll!.2.2.
2.3.4.1. Considemtii generale - situa\iile In care efectele actului juridic se produc ,1 fata de alte persoane care la 1ncheierea actului
Prer:iz:are
pentru a fi vorba de o veritabila excep\ie de la principiul relativita\ii, actul juridic ar trebui sa dea na,tere, exc/usiv in baza vaintelor partilor actu!ui, la drepturi sulJie,cti\1e in favoarea altei persoane, respectiv la obliga\ir 1n sarcina altei persoane decat
fnumerarf:
l. stipula\ia pentru altul; 2. promisiunea faptei altuia; 3. situatia avanzilor-cauza;
4. reprezentarea; 5. actiunile directe; 6, cesiunea de creanta; 7. cesiunea de contract.
2.3.4.2. Calegorii de excepfii de la principiul relativitiitii efectelor actului juridic - constituie o exceptie veritabila de la principiul relativita\ii, 1mrucat, ca efect al contractului prin care promitentul s-a obligat fatii de stipulant sa execute o prestatie in favoarea unei ter\e persoane (tert beneficiar), aceasta din urma dobilnde~te dreptui (sub condi\ia rezolutorie a neacceptarii) direct din contractul incheiat intre cele doua par\i, fara a fi participat la 1ncheierea conventiei; - analiza stipulatiei pentru altul se regase5te in partea a !!-a a acestei fi>e. sec\iu1
Promisiunc.a
aituia
nea 11!.:1:2_._____··--··
__J
l - nu constituie o excep\ie veritabila de la principiul relativitatii efectelor contractului,J!
i
1~trucat teri;ul la a carui presta\ie s-a obiigat promite11tul in contractul lncheiat cu crel_Clltorul P.romisi~nii va deve_~i pa rte al acestui contract doar daca !~i va ~a consi.mta:
ACTUl JUfl!DiC CIVIL CONTRACTUL-- ilVOR DE OBLKiATll
rnfintu! 7n acest sens, Jar
~......_._. ____ ~~~~dit~~~~·1·-l~;· ·,;,,;,;,;;;; ;s.~a f~
ob tine consirnl<1m3ntul tertuluf la Ynchelerea unui contract);
·- analiza """";.,i,.inE nea flLlJ., - nu constituie o extcep•\l<' verltabi!5 de la principful relatlvitdtii efectelor actului .iuridk;
civil, deoarece: ~i cei cu titlu universal sunt persoane asl1nl!ate 'fn sensul ca lau !ocu! p<3r~ilor initiale In privinta efectelor actulul juridic, tifnd deci "con~ tinuatorl ai autoru!ul lor", iar, de cele mai multe ori {de exernpfu, Jn cazul fuziunii}, aceasta imprejurare nici nu este str£lina de vointa acestor succesori; ;
a) succesorii universali
I
b) succesorul cu titlu particular, i'n masura indeplinirii celor trei conditii ia locul partii actului juridic, dobandirea calitii\li de avilnd-cauza facandu-se cu voia iuL -- +----------- -----~----------------·· ---~---, Repr
I-
I
I
II 1,
I ·!
suma pe care o datoreaz5 antreprenorului la momentui introducerlf actiuniL
~;tile conventiel car~~-C~biect c~Slt~ne~·-·unei creant~ sun! ..cedentu! «;i ceslonarul, debitorul cedat fiind un ter\ de aceasta conven\ie, totu$i, dupii ce i-a de~ venit opozabila, debitorui va trebui sa efectueze plata catre cesionar; ' - nu constituie o exceptie veritabila de la principiul relativitati'I efectelor actului juridic civil, deoarece efectele cesiunii se produc ln temeiul legii, iar debltorul cedat are eventualelor accesoril sau datorie
-: 1
l
I
122
I-
ACTUL lURJDIC CIVIL_ CONTRACTUL-IZVOH DE OBUGl\Tll
nu constituie o
exceptle veritabi13 de !a princlpiu! re!ativ1t3tii efectelor contractului,
deoarece 1 pentru a opera transmiterea c5tre tert {contractant cesionar) a drepturiior :;;:i obligat1ilor neexecutate Inca ale contractantului cedent, trebuie
sa exlste rnnSl,mtamilntul, anticipat sau ulterior cesiunli, al ce!eilalte p3rp, respectiv ai contractantului cedat; · · anallza cesiun\1 de contract se regase~te 1n a Ii-a a acestel fiJe, nea Ui..1.3. -·· exceptii aparente de la princlpiul relativlt3·~ii efectelor ar putea rezulta ~i din: aj gestiunea de afaceri, in sensul di actul juridic incheiat de gerant, in masura care este necesar sau util, va produce efecte fat5 de gerat, pe temeiul art alin_ (2) Cciv.; b) actele juridice colective (hotararile asocia\iior, hotarariie unora dintre coproprietari), care produc efecte >i fa\a de asocia\ii (coproprietarii) care nu au partlcipat la adoptarea lor, precum ;;i fa\a de cei care au votat 1mpotriva, In temeiul legii, precum !ii, uneori, al unui consim\amilnt tacit $i prea!abil dedus din actul juridic la care ace>tia au consim\it initial (actu! constitutlv, actul juridic de coachizi\ie), de exempfu, in materia coproprieta\ii obi?nuite, actele de administrare pot fi facute, ca regula, cu acordul coproprietarilor ce de\in rnajoritatea cote!or-parl;i [art 641 alin.(1) Cciv.]; c) raspunderea civila de/ictuala a terfului care, prin fapta sa ilicita ?i culpabi!a, a Im- . piedicat executarea unei obligatil asumate printr-un contract; creditorul acelei i obliga\ii nu are irnpotriva ter\ului o ac\iune contractualil, ci o actiune in raspundere , civila delictuala, in cadrul careia ter1;ul este \inut sa repare integral prejudiciul cauzat , prin fapta sa, iar, in funqie de imprejurarile concrete, despagubirea la care va fi obli- 1 gat ter\ul ar putea echivala cu valo_are_apresta\ieinee~ecut
situa\iile in care ter(.u! poate refuza sa cunoasca ,; sa accepte situa\iile 1ur1mr:e : create prin anumite contracte fncheiate !ntre alte - constituie o veritabila excep\ie de la principiul opozabilitatii actelor juridice terti, deoarece dintre cele doua acte lncheiate intre par\i (unul public, aparent, insa
simulat, ~i eel ascuns, secret, lnsa adevi:irat 1 prln care se creeaza o alta situatie juridic.3 decat cea stabilita prin actul aparent) nu le va fi opozabil actul juridic secret (dar real) lncheiat intre part!, ci doar actul juridic aparent (simulat); ~ tertii care sunt de bun3-credinta vor putea invoca ?l impotriva pi:lrtilor actul juridic secre~ prin intermediul aqiunii i'n simulatie;
anallza
se
ln
a 11 .. a a acestel
UL2.1.
- pozi\ia creditorilor chirografari in raport de actele juridice incheiate de debitorul lor cu ter\e persoane nu vizeaza atilt prindpiul relativita\ii efectelor actului juridic (din perspectiva acestui principiu, creditorii chirografari urmeaza a fi inclu~i In categoria ' teri;ilorj, cat opozabilitatea fa\a de terti a drepturilor subiective civile >i, implicit, a obliga\iilor pan;ilor actului juridic; i - analiza pozi\iei lor juridice in raport cu actele 1ncheiate de debitorul lor cu terl;e _JJer_s_oane_se regase,te In partea a II-a a acestei ri,e, sec\iunea llL2-2. __J
i
I
ACTUL JUf\IDiC CIVIL CONTRl\CTUL ~. iZ\iOR DE
sanctlunea care !lpse)te actul furid!c sa valabila ·~:.::.:..=
12.3
contraril norrneior
- este o sanctiune de drept civil; - prive~te numai actele juridice, nu si faptele juridice stricto sensu; ill exista ~i dfspozitii iega!e din care re.zulta ca nuiitatea este o sanctiune care nu se aplica exdusiv actelor juridlce; de exemplu 1 art 196-199 C.civ. reglementeaz;J nulitatea persoanelor juridice; art, 100 alin. (1) ?l {4) C.civ. se refera !a anularea acteior
de stare dvil.3-
~i
a mentiunllor !nscrise pe acestea (cu preclzarea ca actele de stare
civila nu sunt acte juridice In sens de negotium, ci acte in sens de fr1strumentum, adlca 1nscrlsuri); intervine cand nu sunt respectate condi\iile de validltate de fond orl de forma ale actului juridic civil; - consta 1n llpsirea actului juridic de efectele care contravin normelor juridice edictate pentru 1·ncheierea sa valabilil, deci nu prive,te, lntotdeauna, actul jurldlc1n 1ntregul lul; - pentru stabilirea concordan\ei sau neconcordan\ei cu legea a efectelor actului juridic, se recurge la finalitatea legii, 1n sensul actul juridic este lipslt numai de acele
ca
efecte care contravln scopului urmarit de dlspozi\ia legala 1ncalcata; - momentul 1n raport cu care se apreciazii conformitatea actului juridic cu legea este
acela al !ncheierii actuiui juridic; '1n cazul la care se refera art 1662 a/in. (3) C.civ. (determinarea pretului vanzarii de catre un tert), cauza de nu!itate exlsta !a momentul lncheierH contractultil, lnsa aplicarea sanctiunil este tondltlonata de nedeterminarea pretului variz'3rii 1n ter~ men de un an de la 1nchelerea contractulul; : 01 In ipoteza constltulrii rentei viagere cu tltlu oneros pe durata vietii unei persoane j afo•ct11te. la_ data !ncheierii contractului, de o boaJa 1-etala, din cauza clireia a murit in interval de eel mult 30 de zi!e de \a aceasta data [art. 224 7 C.civ., care, conform ; art. 2256 alin. (1} C.civ., se aplicll 1n cazul contractului de intretinere], cauza de ) nulitate exista fa data lncheieril contractului .?i consta 1'n iipsa elementului aleatorlu; 11 din 1rnprejurarea motivul de nulitate trebuie exlste la momentul lncheierii j actului juridic nu trebuie lnsa tras;li conciuzia ca acesta nu ar putea fi dovedit 5! prin 1 fapte anterloare sau ulterioare lnchelerii contractulu!, coroborate cu prezumtH sau ; alte mijloace de proba; de exempiu, existenta unei cauze ilfc·1te la lncheierea unul contract de achizitii publice 1 cu consecinta nulltatll absolute, ar putea fi doved!ta ?I cu ajutorul unor fapte precum: favorizarea unui anumlt participant la procedura de 11 selec\ie (spre pilda, prin comunicarea pre\ului oferit de un alt participant, prin stablllrea unor specificatii tehnice irelevante etc.); of€rirea 1 de catre eel caruia 1 S·-a _ atrlbuit contractuf sau de catre un interpus, de avantaje unui anumit functionar al autoritatfi contractante sau unui terj: care se afla 1ntr-o anumlta legatura cu func-1 L_..~E?nar~~spectiv; modificarea contractului, __de ~hizitii pu~!i£::J.~ SCUf'! timp ~-~I~
I
'i
ca
i
sa
·1
!
124
ACfUL JURIDIC CIVIL CONTR/\CTUL - IZVOR DE OBLIGt,Tll
incheierea lul 1 In avantzjul celui c3ruia i··a tost atrlbu1t contractul, fara o ius1:ifirare reala etc,; ~ nulltatea nu intervine dac3 1 la Tncheierea actului juridic a fost lncBicat.fi o condi\ie de va!iditate, printr~o norma speciaia se dispune altfel; de exempJu, art. 1.213 C.civ,, core permite contractului lovit de nu!itate iii)
relativ8 pentru eroare, art. 1222 a!ln. (1) C.clv. 1 tare prevede sanctiunea alternativ3 ·---'aa_rr
- consta i'n efectul inhibitor pe care nexercita asupra subiectelor de drept civil, , tate sa !ncheie actul juridic civil cu nerespectarea condi\iilor sale de vaiabilitate, 1·n sensul ca, $liind ca un asemenea act va fi lipsit de efecte, persoanele sunt descurajate
I
lndemnate sa
clvi12.
(
- intra in aqiune atunci cand func\ia preventiva nu gi-a dovedit eficien\a, cor1st,lnd inlaturarea efectelor contrare normelor juridice edictate pentru \ncheierea valabila a civl!.
1.3. Delimitarea nulita\ii de aUe sanctluni 1.3.1. Nulitatea
i t..JuHtatea
inefkacitate)
rezolutiunea - sanctiune ce intervine Jn cazul nerespectarii, la momentul lncheierH actului juridic unilateral, a conditiilor de validitate impuse de lege pentru \ncheierea - cauza de ineficacitate a contractelor (de reguia, sinalagmatice) cu executare dintr-o data, care intervlne In cazul neexecutarii, de regula imputabiie uneia dintre parti 1 a obliga\iilor nascute dintr-un contract (valabi! incheiat) $1 care are ca efect desfiin\area contractului 1549 art 1516 alin. 2 - ambele sunt cauze care atrag ineficacitatea actului juridic civil; - ambele sunt, in principiu, sanctiuni de drept civil; - atat rezolutiunea, cat ~i, ca regula, nulftatea produc efecte retroactiv (art. 1254 >i art. 1554 C.civ.); - ambele pot fi constatate atat pe cale judiciara, cat §i amiabil [art. 1246 alin. (3) :;i art. 1550 alin. (1) C.civ.]; , - in cazul ambelor sanqiuni, la cerere, se va putea dispune repunerea par\ilor in situa- ! restituirea executate.
Asemanari
Deoseb!ri
nulitatea presupune un act Incheiat fara respectarea conditiilor de validitate de lege, In timp ce rezolutiunea presupune un act valabil lncheiat; . - cauza nulitatii trebuie sa existe la momentul incheierii actului juridic, pe cand cauza rezolutiunii consta lntr-o actiune sau inactiune ulterioara datei la care contractul a fost, !n mod valabil 1 lncheiat; In mod exceptlona!, In cazul actfunii redhibitorii1 cauza rezolutiunii (viciui ascuns al lucrului) ar putea sa existe la momentul 1ncheierii con-
i
ACTUl JURIOIC CIVIL CONTRACTUL .... !ZVOfl DE OBUGAJll
- nu!itatea se
12S
tuturor ar:telor juridice: pe c?nd rezo!i1tiunea este
nurflai Jn cazul cont.r.actelor
juridic-e
c.lE: regu!a,
s1n;;1e~rr1~t1ce.
cu e1<e
0 •
cutare dintr-o - in anumlte
nulitatea nu mcmcicc efecte re1:roac1:iv: in rezolu~lune Ji at1iunea 'fn declararea nu!itEltii relative sunt supuse unor iar nulltatea pre·" diferite in privinta inceputului prescriptlei cum :;;1 nulitated relativa invocata pe cale de exceptie {cu t.:xceptia nu!it3tii relative pentru leziune) nu sunt supuse prescrfptlei extinctive (art. 2529 ;;i art. 2523 C.civ~);
"' dac2 'In legatura cu acela]! contract s-ar pune atiit prob!ema rezolutiunii, c2t ~i prob!ema nulit<3tii, atunci va fi analizata cu prioritate .aceas-ta din urn15; de exemplu, In cazul 1·n care reclamantul (una dintre p5!1ile contractante} solic!t.J rezolutiunea pentru neexecutate culpabi!3 (eventual cu daune-lnterese): i) daca paratul (cealoita parte contractanta) formuleaza o cerere reconventiona!.3 prin care .solicita desfiintarea contractu!ui pentru o cauza de nulitate re!auva sau absoluta, instanta va analiza cu prioritate cererea reconventionala, iar daca o va admfte (pronunt3nd In dfspozitivul hot3r3rii desfiintarea contractului pentru nulitate), va trebui sa respinga ca neintemefata (nefondat.3) cererea In rezolutiune, fara a mai administra probe pentru verificarea conditlilor rezolutiunli; ii) dac:ii paratul nu formuleaza cerere reconventionala, dar invoc-3 In mod Jnteme!at nu!ltatea contractului (ca mijloc de aparare), indiferent ca ar f! vorba de o cauza de nu!itate absoluta sau re!ativa, instanta va trebui sa resp1nga ca ne1ntemeiata {nefondata) actiun-ea In rezo!utiune, fara 1nsa a mai dispune desfilntarea contractului; iii) dacii ar Ii vorba de o cauza de nulitate absoluta de care pilratul nu s.-ar preva!a, instanta trebule sa invoce din oflclu nuhtatea absoluta a contractului ?i sa resping.3
I I
I.
ca nel'ntemeiata (nefondata) ac\iunea Jn rezolutiune, fara Jnsa a dispune desfiin-
!area contractului; iv) daca lnsa ar fi vorba de o cauza de nulitate relativa de care p.3r8tul nu s~ar pre~ vala, instanta nu poate sa invoce din oficiu nulltatea relativa $i deci va trebui sa pronunte pe rezolu~iunef administr.311d probe pentru verificarea conditHlor
- sanctiune {cauza de ineficacitate) care consta in desfacerea unui contract {de
regu!8 1 sinatagmatic) cu executare succesivfi 1 din cauza neexecut3r!i, de regula imputabila uneia dintre parti, a obligatiilor asumate prin acesta [art, 1549 raportat la art 1516 2
1246 a!in. (3) si
presupune un act inchei;it fara respectarea condi\iilor de validitate cerute de lege, Jn ti mp ce rezilierea presupune un act valabil 1ncheiat; - cauza nulitt:itii exista la mon1entu! lncheierii actului jurldfc1 pe c§nd cauza rezilierii consta lntr-o aqlune sau lnaqlune u'terloara datef la care contractul a fost, In mod
126
AGUt. JURIDIC CiVIL CONTRACTUL -- IZVOR DE OBLIGATll
- nul!t:atea se apl1c3 tuturor actelor juridice, pe c3nd reziHert:a este apl1cabil8 nurnai In cazul contractelor (acte juridice bilaterale), de regula, cu exetutare succesiva; 1
nLllitatea produce efecte? ca regul@, retroact!v, pe c;ilnd rezilierea produce efecte ! numai pentru viitor [art 1254 '§i art. 1554 alin, {3} C.civ,J; J
-
] - tn cazu! ln care contractu! este desfiintat pentru nulitate fiecare parte trebuie sa ! restitule celeilalte In natur3 sau prfn echlvalent1 prestatiile primitef chiar dac.J acestea fost executate su.ccesiv sau au avut un caracter contlnuu, pe c<Jnd In cazul rezilieril se rnai poate dispune restituirea presta\iiior deja executate [art. 1254 ~i art 1554 1
1
J3) C.civ:J_.- - - · - - · · - .,--····---·-··- - - - · - · · - - - . , - - - · « · - - - - · - - - '
1.3.3. Nulitatea §i ca,rtmc:it1~te'a -· cauza de ineficacitate, ulterioari'l lncheierii actulul juridic civil ~j 1ndependenta
voin}a par;ilor, care face imposibll!i producerea efectelor respectivului negotium;
exernpie de caducitate: i) art 333 alin. (4} C.dv.; conform carula ,,dauza de preciput devine caduca atund cand comunltatea lnceteaza In timpui vietii so~ilor, cEtnd sotul beneficiar a decedat lnaintea sotulul dispunator ori cand ace1tia au decedat '!n acela5i timp sau cand 111
bunurile care au f;Jcut obiectul ei au fost vandute la cererea credltorilor comuni"; ii) art 1013 alin. (1} C.civ., potrivit caruia incapacitatea sau decesul ofertantului
atrage caducitatea accept8rii ofertei de dona~le; iii) art. 1030 C.civ., conform caruia ,,donatiile filcute viitorilor so\i sau unuia dintre ei, sub condltla '1'ncheierii casatoriei, nu produc efecte ill cazul ln care casatoria nu se incheie"; iv} art. 1048 C.civ., care prevede ca ,,testamentul privilegiat devine caduc la 15 zile de la data cand dispunatorul ar fl putut sa testeze in vreuna dintre forrne!e ordi~ nare", cu precizarea ca 1$i va produce efectele dlspozitia testamentara prin care se recunoa~te un copil; v) art. 1071 C.civ., potrivit caruia orice legat devine caduc atunci c:lnd: legatarul nu mai este In via13 la data deschiderii mo~tenirH; legataru! este incapabil de a primi iegatul la data deschiderii mo~tenirii; legataruf este nedemn; legatarul renuntfi la legat; legatarul decedeaz8 inaintea impliniril conditiei suspensive ce afecteazB lega~
tul_, daca aceasta avea un caracter pur personal; bunul ce formeaza oblectui iegatulul cu titlu particular a pierlt Jn totalitate din motive care nu tin de vointa testatorului, In timpul vietii testatorului sau inaintea lmpliniril conditiei suspensive ce afecteaza legatul; vi) art. 1195 C.civ, 1 care prevede
ca oferta devine caduca: daca acceptarea nu ajunge !a ofertant ln termenul stabilit sau, In Hpsa, lntr-un termen rezonabil; dac.8 destinataru! o refuzi3; in cazul de;:esului sau irn.:apacit<'!i~ii ofertantutuf, Tnsa daca natura afacerii sau cadudtatea etc. Asemanari Deosebiri
- nulitatea este o .sanctiune civOa, pe c3nd caducitatea nu are acest caracte-r, nind de vreo
intN11e-
---- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
ACTULJURIDIC CIVIL COf;JTR/,GiJL- IZVOR DE OBUGATll
127
nu!Jtatea presupune un act ce a fost 1nche!at cu ne;respc,ctarea condl~ii!or de validi tate de !ege, pe cand c:aducitatea presupune un act valabi! !ncheiat; - cauza de nulitate exlst.3 la rnomentul !ncheieril actu.lul ce cadudtatea
intervine pentru motive ulterioare acestul rnoment alin.
333 alin" (4}., art, 1013
(1), art 1030, art 1048, art. 1052, art 1071, art. 1195
efecte ~i pentru trecut, ln ce caduc:itatea nu are - nu!itatea, Jn princlpiu 1 efecte decat pentru viitor; - regimui juridic al nulltiltil este unul legal, pe cand regullle care guverneaza materl<:i au fost stabilite de
13.4. Nulitatea
revocarea 1. sanctiunea specifica liberalita\ilor, ce intervine in caz de neexecutare culpabilil a sarcinii (art. 1027 ~i urm. C.civ.) ori in caz de ingratitudine a donatarului \art. 1023 'ii urm. C.civ.) sau a legatarului (art. 1069 C.civ.); 2. cauza de ineficacitate a actului juridic civil ce intervine prin denuntarea sa unilatera-
I
j·-··
. Asemanari
'i·~~~~~~~a~c~o~rd;u~l;;!~1;;;~~~;:;~;;;~a~rt~.~~~a~rt~.~~·!lt).:_:t;2~"-"a~rt~.}1~3~2~9~:<:i\':2:.~\ sunt cauze de ineficacitate a actului juridic civil;
nulitate
Deosebiri
este 1ntotdeauna o sane\iune civila, pe cand revocarea are aceasta functie numai in cazul liberalitatilor; - cauzele de nulitate exista la mornentul incheierii actului juridic, pe cand cauzele de revocare (!n toate fntelesurile notiunii) sunt ulterioare acestui moment; - nulitatea presupune un act ce nu a fost 1ncheiat cu respectarea conditiilor de vali·· prevazute de lege, pe cand revocarea presupune un act vaiabil incheiat;
diferite.
extinctiva este
Nulitatea
inopozabi!itatea nct1un:ece intervlne:
tea
caz de neindeplinire a unor forrnaiitati de pubiicitate cerute de lege tocmai cu scop; 2. Jn caz de inc:heiere de c8tre debitor a unor acte Yn fraucia intereselor creditorilor sai (daca se admite ac\iunea revocatorie); 3. In cazul incheierii unui act
tara szu cu dep3~irea 1mputern1cirii primite Fn materia
reprezentarii);
4. In caz.u! !ncheierii de acte Juridice cu privire la bunu! proprletate comuna tarJ respectarea anumitor reguli privind acordul coproprietariior; - in toate aceste cazuri, tertii fata de actul juridic vor putea ignora efecteie pe care
le
In
PRESC:R!iPTIA EXTIMCTl\/A
199
;;1 actiuni!e pe C(lre debitoru! reclamantu!ul le are fata de p3rat; daca exercitat prln interrnediu\ actiuni'1 oblice este prescrls, atunc~ va putea opune prescriptia :Ji credltoru!ui titularuiu! acestui a ln 'in cazul In care es.te prescrisa creanta red;;im;:intu!ui din actiunea nb!ic3 fa~a de titu!arul dreptului exercltat prin intermed[u! ocestei actiun!, actiunea obilcd nu va putea invoca prescriptia spre a ob~ine respingerea
oblice ca
de interes.
-- nu este reglementata ca o actiune ln constatarea inopozabiHti3ti1 acte!or juridire
chelate de debitor In frauda drepturilor creditorului sau, d ca o ac\iune Yn declararea lnopozabilita\ii [art 1562 alin. {1) ,1 (2) ,1 art. 1565 alin. (1) C.civ.], fiind deci o ac1;iur1e prescriptlbila extlnctiv in termen de un an, conform art. 1564 C.dv.; w In cazul In care creanta cred\torulul rec!amant este prescrisaf debiton.d {nu }i instanta din ofictu) va putea lnvoca prescrip!ia pentru a obtlne resplngerea actiunii revocatoril de
TERMENELE DE PRESCRIPTIE EXTINCTIVA
1. Nopune ~i dasificare de tlmp, stabillt de lege sau de catre pilr\i, cu respectarea limitelor Precfz3r!
carula trebule exercitat - termenul de prescriptie extinctlva are un inceput de momentul la care pe curga prescrip\ia extinctlva), o durata, precum >i un sfar5it (marcat de momentul implinirii prescriptlei extinctive); - ca reguli!, durata legala a termenului de prescriptie poate fi modificata insii, sub sanc\iunea nuiita\ii absolute a clauzei respective, numai prin acordul expres al paf\ilor $i numai cu respectarea limitelor fixate de art. 2515 alin. (4) C.civ. (pentru termenele legale mai mici de 10 ani, termenul convenit prin acord expres de catre parti poate avea o durata lntre 1 an $i 10 ani, iar pentru termenele legale de eel pulin 10 ani, termenul convenit nu poate depa5i 20 de ani); $ exceptie: durata termenului de prescriptie nu poate fi modificata de parti Yn cazul drepturi!or la actiune de care acestea nu pot sa dispuna ;;i nici al actfunilor derivate din contractele de adeziune, contractele de asigurare si contractele supuse tie! privind protectia consumatoruiui; orice conventle sau clauza contrara acestor dispozitii este lovtta de nulitate abso!utfi; - exista totu$1 un caz de prorogare legal3 a termenului de prescr!ptie extinctiva: In toate cazurile in care despiigubirea deriva dintr-un fapt supus de legea penala unei prescrip\ii mai lungi decat cea civilii, termenul de prescrip\ie a raspunderii penale se aplicii :;i dreptului la actiunea 1n raspundere civila (art.1394 C.civ.); !:I In cazu! rn care termenul de prescriptle prevazut de legea penali:i este maf scurt, fiecare termenului -ei de
sa
Q
200
PRESCRIPTIA EXT!Nt!l'VA
1. dupa lzvorul lor, termene!e de prescriptie extinctiv5 pot fi clasificate In terrnene legaie ~i termene conventionale {termenc legaie modificate de pi:irtl In conditiile
art 2515 C.civ"); 2, dupa voca\ia sau sfera lor de aplicare, se dlstinc\ie intre termenul legal general de prescr!p~ie extinctiv;§ ~i termenele !egale specia/e de prescrip\ie extlnctivi:l; 3. dup3 izvoru\ normativ, se deosebe:J-te lntre terrnene d-e prescriptle extinct iv@ instituite de Codu! civil ;;i tennene legale de prescrip\ie extinctiva instituite de a/te
I
i
acte norrnative,
Termenul general de pn~scnpt1e extm1:tn«:i termenul care se aplica ori de cate ori nu i;;i gaseo;te un termen de prescrip\ie extinctiva !ntr-un anume caz dat sau pi:irtile nu au convenit, cu limitelor de un termenul general de prescriptie extinctiva are o durata de 3 ani (art, 2517
Durata terme-
nului..~!l~!l'<J.1.... t--------<--~--------<------"····--------__J
Preti:rare
- termenul general de prescrip\ie de 3 ani nu 1>i va giisi aplicare in care, printr-o dispozi\ie legala expresa, se lnstituie un termen special de prescrip\ie tot de 3 ani; • preclzarea ar prezenta uti!itate practlc3 "In situatia In care legiuitorul ar modifica termenu! general de prescrip~ie extlnctiv5 1 fara i'nsa a modifica ?i normele specia!e, \inand cont de corela\ia care existii intre normele generale §i normele speciale (o norma specia!a nu podie fl modificata sau abrogata dee.at expres de o norma
Oomeniul de
-se aplicii tuturor aqlunilor personale (prin care se valorifica un drept de crean\a), cu excep\ia cazurilor in care exista termene legale speciale de prescrip\ie sau partile au convenit un alt termeri, indiferent de izvorul concret al raportului juridic obliga\ional j (act juridic sau !apt juridic stricto sensu licit sau ilicit), indusiv \n cazul pretentiilor I patrimoniale care insoiesc o ac\lune, prescriptibilii sau nu extinctiv (spre exemp/u, ' preten\iile patrimonia!e ce l"nso\esc ac\iunea 1n nulitate, actiunea l"n reduc\iune, aqiu· nea In rezolutiune sau rezi!tere etc.) 1 in masura In c<1re actlunea prin care se valorifica asemenea preten\ii are caracteru! unei ac\iuni patrimoniale >i personale; 111 spre exemplu: cererea prin care se solidta contravaloarea, proportional cu cota-parte, a fructelor naturale sau industriale 'lncasate doar de unul dlntre co~ proprietari; cererea prfn care se solicita rezolutiut1ea unul antecontract de vanzare; ac~lunea in desp.3gubire exercitata de proprietaru! fondului aservit lmpotrlva proprietarului fondului dominant (art" 620 alin" (1) Ccivj; ac\iunea In stabilirea unui termen de restituire in cazu! 1·mprumutului de consuma\ie {art. 2163 C.civ.); cererea prin care mandantul sollcit3 oblig.area mandatarului sa ii restituie bunurlie primlte de acesta din urrn8 in temeiul contractu!ul de rnandat ete,; m jurisprudenfO: intruc3t compensatiile so!icitate prin cererea de chemare Tn judecata constituie o forma de ajutor de stat ~i nu au natura juridlca a une1 creante bugetare fiscale, ln cauza nu sunt aplicabiie dispozi\iile Codului de procedura fiscal.3, ci dispozitiile de drept comun, care stabilesc termenul de 3 ani ca termen al prescrip\iei extinctive (LCCJ,, s" de conL adm" >i fisc,, dee nc 169 din 26 ianuarie
aplicare
I j
I
PRESCRIPTIA EXTINCTIVA
20J.
ffi 1-n cazul unul contr;:;ct de knprurnut nu au un terrnc:n pentru restitulreo J'mprumutului, lf'nprumut5torul c;re la !ndemfJna o
actiune prJn care puate
s-3 solidte inst:21n;el s3 s.tabi!eascZ un terrnen de rest\tuire,
doar -ca aceasta .aqiune nu este imprescriptibil3, ci trebuie formulat3 In trei .;;ini de la data 'incheierii contractuiui 1 care ar avea o -1n restituire,. nn°·-n-intibila in tre\ 'clni de !a data la care se fixase terrnenu! de restituire {LC.CJ., s. a ll-a civ., dee nr. 2004 din 24 noiembrie W\f\/v,1.scjxo). - termenul general de prescriptie este apiicabil ;;i ae!iunilor nepatrimoniale nr<>sci:-mtibile extinctiv pentru care legea nu stabile~te un termen special de prescrip\le extinc-
tiv.3; » spre exempiu, cazul actiunil ln nulitatea relativ2 a recunoa~terli copilulul [art 419 alin.
extim::tivii Terrnenu! de
extincth1J3 de 10 ani
- drepturile reaie care nu sunt declarate prin lege imprescriptibile orl nu sunt supuse altui termen de prescriptie extinctiva (art. 2518 pcL 1 Cciv.); de exemplu, actiunea confesorie prln care se apara dreptul de servltute, uz, abitatie 1 uzufruct [decl ae}iunile confesorii, cu exceptla actiunii confesorll prin care IQ
se apara uzufructul une! creante, caz In care termenul de prescriptie este de 2 ani art. 746 alin. (1) lit. e) Cciv., precum si a ac\iunii confesorii prin care se apara
dreptul de superficie, care este imprescriptibila - art 696 alin. (2) Cciv.j; , - repararea prejudiciulul moral sau material cauzat unel persoane prin ton:ura ori \ acte de barbarie sau, dupa caz, a celui cauzat prin violenta ori agresiuni sexuale comlse contra unui minor sau asupra unei persoane aflate 1n imposibilitate de a se ori de a-,i exprima vointa (art. 2518 pct. 2 Cciv.);
I apa]a-
f--------~---------t----~re~p_ararea prejudiciu_lui a~us me~iulu.~1nco~juriitor (art. 2518 p_ct. 3 Cciv,), _ - dreptul la aci;lune \ntemeiat pe un raport de asigurare sau reasigurare [art. 2519 !
; Termenul de
I eJ
j Terrnenu! de
! exHnt:tivA de unan
alln. (1) C.dv.]; - dreptul la actiune privind plata remuneratiei cuvenite intermediarilor pentru serviciile prestate in baza contractului de intermediere [art. 2519 alin. (2) Cciv.j; - termenul de prescriptie extinctiva de 2 ani aplicabil uzufructului unei crean\e 746 alin. lit_ - dreptul la actiune privltor la restituirea sumelor incasate din vanzarea bHetelor pen·· tru un spectacol care nu a mai avut loc [art. 2521 alln. (1) C.civ.J; - daca prin lege nu se dlspune altfel, se prescrie in termen de un an ~i dreptul la ac\iunea lzvorata dintr-un contract de transport de bunuri terestru, aerlan sau pe apa, Tndreptata impotriva transportatorulul [art. 2521 alin. (2) Cciv.J; • termenul de prescrip\ie este de 3 anl (termen special), atunci cand contractul de
transport a fost 1ncheiat spre a ft executat succesiv sau, dupa .caz, comblnat, cu acela~I mijloc de transport sau cu mijloace de transport diferite [art. 2521 alin_ (3) Cciv.]; - cazurile urmatorilor profesioni~ti [art. 2520 alin. (1) C.civ.]: pnolE!Sic>ni?tll din alimentatia publica sau hotelierii, pentru serviciile pe care le
I
202
PRESCRIPTIA EXTINCTIVA · - · - · ---------········-·····--····--·-······
I
2. profesorii, ihstitutorii, mae?trH ;;i
pentru lectlile date cu ora,. cu ziua sau cu
Juna; 3. medic!i, asfstentele ~i farm?1cis,ti pentru vizite, operatii s:au medic:;" rnente; 4. vanzatorii cu amanuntu1, pentru plata rnarfurilor vandute ~i a furniturilor !ivrate; 5, me~te?ugaril ~i artlzani1 1 pentru plata muncii !or; 6. avocatii, impotriva clientilor, pentru plata onorariilor si cheltuielilor. Termenul de prescrlptie se va calcu!a dln ziua ramanerii definitive a hotar.§rii sau dln aceea a ' impacarii par\ilor ori a revocarii mandatuluL 1n cazul afacerilor netermlnate, termenul de prescrip\ie este de 3 ani de !a data ult1mei presta\ii efectuate; 7. notarii publici ~i executorii judecatore~ti, in ceea ce prive~te plata sumelor ce le sunt datorate pentru actele func\iei !or. Termenul prescrip\iei se va socoti din ziua in care aceste sume au devenit exigibile; 8. inginerii, arhiteqii, geodezii, contabilii si al\i liber·profesioni~ti, pentru plata sumelor ce Ii se cuvin. Termenu! prescrlp!lei se va socoti din ziua c.3nd s-a terminat lucrarea; •in toate cazurile prevazute de art 2520 alin. (1) C.civ., continuarea lec\iilor, serviciilor 1 furnlturilor, actelor sau lucrarilor nu lntrerupe prescrip~fa pentru sume!e · 2520 alin. ' .....•,......• , ..,, ... , j . . .•••- • .:==.:~~:.;::~~.:::::::::.~::.::.i::I..:,=.::I.:~..- -..- ..- - . - -..-.--.-~---···-·-··~ -termenele enumerate mai sus sunt termene speciaie $i sunt stabilite de Codul civil; ! Termene sp1edale insti.. - termene specia!e de prescrlp\ie pot Ii lnsa instituite ~i prin alte acte normative; • spre exemplu, termenul de 6 luni previizut de art 11 alin. (1) din Legea contentuite de Codul cio>ului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, civil ~i termene pentru aqiunile prln care se solicita anu!area unui act adminlstrativ individual, a j sp•ecl;ale lnstl· unui contract administratlv, recunoa~terea dreptului pretins $i repararea pagubei I' i tulte alte cauzate; termenul de 3 ani 1 aplicabil aqiunit in revendlcarea imobilului adjudecat i acte normative 1n cadrul procedurii de u.rmarlre silita imobiliara [art. 860 alin. (2) Cproc.civ,], ______,
I I
IV. CURSUL PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE
1. Inceputul prescriptiei exlin(:tiv'e 1.1. Regula generala
inceputul prescriptiei extinctive
•· presCrip\ia lncepe
I
curgii de la data cand tituiarul dreptUIUi !a ac\iUl18 a CUflOS,CUi trebuia Sa cunoasca lui 2523 regula stabile5te doua momente alternative de la care prescrip\ia poate curga: l. un moment subiectlv, principal, constand in data la care titularul a cunoscut na?· terea dreptului la aqiune; 2, un moment obiectiv, subsid!ar, constand in data la care 1 dupa lmprejur@ri 1 titL!l~n;il sau la Sa
203 speciaia :;;\ nici p3ri;iie,
in condi~Hie artc 2515
nu au fixat un alt rnoment de la care
sa
e1<:tlnctiv&,
a
sau
fy1tJ7YH?ntul de ta care cu:rge
- prescrip\ia extinclivii 1ncepe sa curga de la data la care obligatia devine exigibila :;i debitorul trebuia astfel sa o execute [art 2524 alin. (1) C.civ.]; 'El spre exemplu; daca !ntr~un contract de van:zare nu s~a stipulat un terrnen de plata a pre~ului, atunci obligatla cun1paratorului de a plati pretul este scadentii dln
tern1enul de
chiar momentul lncheierii contrar.:tuiui, astfel ca prescrlptia extinctivti a dreptulul vanz3-torului de a pretinde plata pretului lncepe sa curga de la data inchelerii contractu!ui de v.3nzar€.
Drepturi afectate de un termen suspensiv - prescrip\ia extinctiva incepe sa curga de la implinirea termenului sau, dupa caz, de la data renuntiirli \a beneficiul termenului stabilit exc!usfv In favoarea credltorului [art. 2524 alin, (2) C.civ.J; a daca termenul este stabillt In favoarea atat a creditoru!ui, cat .?i a debitorului, re .. nun\area la termen presupune acordul ambelor par\i, iar de la data acestui acord obligatia devine exigibilii, astfel ca, Jn baza art. 2524 a!in. (1) C.civ., prestrip\ia
lncepe sa curga; ro daca termenul este stabilit exdus!vln favoarea debitorului, iar acesta renunta la beneficiul termenului, prescriptia incepe sa curgfl 1 pe ternelul art. 2523 C.civ., de !a data !a care creditorul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca faptul ca debitorui a renun1at I.a tennen.
Drepturi afectate de o conditle suspensivil - prescriptia extinctiva 'lncepe sa curgll de la data cand s-a l'ndep!lnit condi\ia
[art. 2524 alin. (3) C.civ.J; pentru ipoteza In care conditia suspensiv3 a fost stipulata exclusiv 'in interesiJl ur,eia dlntre pi3rti, iar aceasta renunta la condftie, astfel lnc§t, potrivlt art 1406 C.clv., obligatia devine simp!a, prescrip\ia !ncepe sa de la data renuntZirii creditorulul la condit!e sau, dupa caz, de la data la care creditoru! a cunoscut ori trebuia c~!:ioasca 1mprejurarea ca debitor~! a renunta~Ja conditia suspef!.~ivD:, ~-' !!}
i
l
sa
Ipoteza art•vtitlui la Momentulde ia care curge termenul de
acif:iu1~ea
1. In ipoteza dreptului la ac\iune pentru restituirea presta\ii!or facute in rP1CYJc•11" act anulat ori desfiintat pentru rezolu\iune sau alta cauza de ineficacitate, lncepe sa curga (art. 2525 C.civ.): de la data ramanerii a hotararn orl
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - --
-----
204
PHESCHIPT1A EXTlNCTIVA . ·······--··----- ... - - - · - - - - - · · - - - - - .. -----···--------··--· h) de la data la care declaratia de rezolut!une sau rezliiere a devenit lrevocabi!3; v desigur ca aceasta regu\;3 nu vizeaza cazuri:e 'in care actiunea 1n rcstituirea presta~iei
are ca:racterul unei actiuoi reale Jmprescriptlbi!e extlnctiv; prescrip~ia !ncepe de la data acordului
sa
2. pentru situatia nulit3tilor amiablie 1
Lf'il':!'l!'.''1":"1..'care acestea au constat:at sau dedarat
- prescrip\ia dreptuiui la actiune lncepe sa curga de la data la care fiecare prestatie devlne exiglbi13; -daca prestatii!e alct!ltu!esc un tot unitar, prescrlptia lncepe sa curgii de la data la care ultima devine 2526 - pr!ma ipoteza are ln vedere prestatiile succesive cu caracter individual) cum este cazul dobilnzilor; - cea de-a doua ipotezil se refera la prestaliile succesive care alcatuiesc, potrivit legii un tot cum este cazul 1n rate.
Mnmentul de '.;:; tare :i::urge terrner~u~
d<:
Precizare
1.2,4. lpoteza dreptului MomentuidE
la care curge termerml de Precizare
ac{:t~!.nea fn mirte,ria
asiguriirilor contractuale
cazul asigurilrii contractuaie, prescrip\ia 1ncepe sa curga de la expirarea nelor prevazute de lege ori stabilite de par\i pentru plata primei de asigurare, pectiv pentru plata indemniza\iei sau, dupa caz, a despagubirilor datorate de rat or 2527 - reguia vizeaza doar raporturile dintre contractante (asigurator •' / iar nu ~; raporturile dintre o parte contractanta tefie persoane ce ar raspunde de
'i
1.2.5. Ipoteza dreptului lltcctta ~i cazuri
! rvlorrientui
repararea
printr-o faptii
tare -cu1gt" terrnenul d-e-
-· prescrip\ia extinctiva a at\iunii in repararea unei pagube care a fost cauzata printr-o fapta ilicita 1ncepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca atat paguba, c:lt ,1i pe eel care raspunde de ea [art 2528 alin. (1) C.civ.J;
tazu! ac1iu•1ii
ta de producerea acestela surrt doua eiemente distincte care trebuie sa fie inde-
m
jurisprudentii: cunoa;;terea pagubei
~i
cunoa?terea persoanei care se face vinova-
plinite cumu!atlv pentru a determina curgerea termenului de prescriptle; ca atare,
repararea pa-
In situatia ln care prin hotariire definltlva a instantel penale persoa-na tr1misa in , , It
, 1
judecata pentru savar$irea infraq:iunHor de vatamare din culp.3, distrugere din culpa ?i omislunea de a raporta imediat orice accident major, daca a fost de natura , sa puna In pericol viata sau sanatatea u1T1ana, animala sau vegetala, a fost achitata, I' neput8ndu~se stabi!i vinovi3tia sa in producerea exp!ozlei, invocata ca fapt cau2ator r de prejudicii, nu se poate considera c<\i data la care persoanele vatamate s-au con· stituit p3rti civile In dosarul penal reprezlnta momentul la care au cunoscut ~i pe
L ___cel responsabil de producerea prej[Jdiciului; In acest caz, _termenul de prescrip\ie a
i
j
dreptu!ui material la act!unea lr: potrlvft dreptului comun nu a 1ncernff s2 anterior date! la care, prin hotarare defin!tiva, au luat cuno;;tint8 de lmprejurarea ca incu!patu! nu este autorul faptel ilidt0 s,
dee
847 din 19 mai
1. n1ornentu! sublectiv al cunoa~tern ~i a ce!ui care ce poate fi stabilit prin orke mijloc de proba, propus fie de ciitre ''":la11121nt, fie de c&tre p<3rtltul care pretinde
ca a ope rat prescrip!ia extinct1v~j);
2. momentul obiectiv urrneaza a fi deterrninat de instanta) a! datei la care bitul trebuia sa cunoasca aceste elemente; regula In discu\le se aplidi pentru repararea prejudkiului cauzat printr-o fapta ilicita, indiferent ca este vorba de raspundere civila delictuala sau de raspundere civila contractual lntruc.3t textu~ de lege nu face vreo d"1stlnctle In acest sens, evident, In In care nu exlsta alte reguia se aplica in mod corespunzator 1n cazul aqiunii 1n restituire ·;ntemeiate pe fara justa cauza, pe plata nedatorata sau pe gestiunea de alaceri [art. 2528 alin. {2) C.clv.J; 111 de exemplu, Jn cazul actiunif 7ntemeiate pe imb.ogffitlrea f3r3 justa cauza, prescrip~ia incepe sa curg3 de la data la care eel care mic~orat patrimonlul a
a,
Cazuri asimllate
cunoscut sau trebula sa cunoasca atat faptul m.8ririi artui patrimoniu.. cat §i pe eel care a beneficiat de aceasta rni!!rire; a jurisprudent6: pentru aqiunile izvor§nd din tmbog3tlfea f;3ra just temei1 termenul de prescriptie incepe sa curg.3 de la un rnoment sublectlv, respectiv din momentul In care eel care ~l-a mic5orat patrimoniul a cunoscut s<Ju trebuia
sa
cunoasca atat faptul m3rirll altui patrimoniu, cat ~I pe eel care a beneflciat de aceasta marire ~i lmpotriva caruia se indreapta cu actiunea 1n restltuire; de aitfel, in cazul acestor actiunl, termenul prescrip1iei nu poate lncepe sJ curg<1l de la un n1oment oblectiv1 ca de exemp!u momentul savar?irli faptel, care, In spe!2, este considerat ca fl ind eel a! finaH2<3rii lucr3rllor de construire, lgienizare ~i amenajare a imobHulul, c.3ci, la aceasta data, rec!aman~ll avand posesia !ntregulul imobli, toate lucrarile de imbunatil\iri efectuate le-au profitat din plin. Momentul la care reclamantii au cunoscut paguba incercatEl, $i anume fa ptul ca Ii ska mic~orat patrlmoniu! prin efectuarea Jucrarilor de 1mbunatZ!tiri asupra unor spa\ii din imobil, este eel la care au cunoscut ca ace!e spatii au fost restitulte In nature paratuh.iL respectiv 1.a data ramanerli definitive a hotararii judecatore;;ti de retrocedare. f'.Aomentul na~·· terH dreptului la actiune al redarnantilor es:te momentul cunoa?terii proprietarului ptlrtilor de imobil restituite care} in acela.?i timp, este ?i benefidarul respectiveior lucrari s. I din 21
1.2.6. lpoteza dreptului la acj:iu11ea MomentiAl de la tare .;::urg£ termenu~ de
relativa invocata de termenul de prescriptie lncepe
partea interesatil
sa curga:
in caz de violen\a, din ziua cand a incetat vloien\a (art. 2529 alin. (1) lit. a) Cciv.];
1n cazul
din ziua cand a fest
2529 aiin.
206
PRESCB!VfJA
c) In caz de eroare orl in celelalte cazurl de anulare (lipsa discernam3ntulul, capacittltii de exercitiu a persoanei fizk:e etc.}, din ziua cand eel 1ndrept3tlt, repre- i zentantui sau legal ori eel chem.at de lege sa ·n sau sa ll autorizeze actele ; a cunoscut cauza anu!arii, !nsa nu rnai tarziu de lmp!inirea a 18 Junl din ziua incheierii actului juridic [art 2529 al in. (1) lit. c) IB terrnenu! de 18 !:uni este un termen legal In care se prezuma ca trebuie sa fie cunoscut<J cauza de anu!are ;;1, daca nu va fi cunoscuta 1 la momentul lrnplinirii
sa
acestui terrnen va lncepe curgti prescriptia extinctiv8; c de exemplu, sa presupunem di, la data de 3 octombrie 2016, Primus, aflandu-se 'intr-o eroare esential.3, cumpara un bun de la Secundus. Daca Primus a descoperit ca a avut o fals.8 reprezentare la !ncheierea acestul contract de v3nzare la data de 5 septembrie 2017 (deci 1nauntrul termenului de 18 luni de la data lncheierii con· tractului}, atunci de la aceast
sa
C.civ.j; e) de la alte momente decat cele prevazute de art 2529 C.civ., In cazurile In care prin norme speciale se stabile>te astfel: a spre exemp!u: 1n cazul actiunii In anularea cas.atoriei, p.rescrip~ia curge de la momente dilerite In functie de cauza de anulare [art. 301 alin. (2) ~i (3) C.civ.]; In cazul
casatorie'j lnche1ate lntre tutore ji persoana mlnorfi aflat3 sub tute!a
Sa;
de la data
incheierii casatoriei [art 301 alin. (4) C.civ.]; termenul de prescriptie de 6 !uni pentru aqlunea 'Jn declararea nulitB:~ii relative a adoptiel incepe sa curg2 de la des~ coperirea erorii sau a dotului ori de la data !ncet§rii vio!entel, dar nu mai tflrziu de 2 ani de la 1ncheierea adoptiei [art. 479 aiin. (2) C.civ.]; termenul general de prescrip-
11e de 3 ani pentru actiunea In anularea dispozltiei testamentare prin care mo~te" nltorH !egali au fost dezmo~teniti turge de la data la care eel dezn1o~teniti au luat cuno~tinta de dispozitia testamentara prin care au fost 1nl&turati de la mo$tenlre, dar nu mai devreme de data deschiderii mo9tenirii (art 1076 C.civ.); dreptul la aci;iunea in anularea acceptarii sau renun13.rii la mo;;tenire se prescrie In termen de 6 Iuni, calcula.t Jn caz de violenta de la lncet:area acesteio, iar in celelalte cazuri din momentul in care titularul dreptu!ui la ac1;iune a cunoscut cauza de nulitate relativa (art 1124 C.civ.) etc.; Pll corespunz3.tor reglementarii anterioare, se admitea ca regula prevazut8 de fostu1 art. 9 din Decretu1 nr. 167/1958, care era asemEin.3tor, nu Jnsa identlc cu actualul art. 2529 alin. (1) C.civ., nu se aplica 1n cazul aqiunii in anularea unui legat,
apreciindu-se ca prescriptia lncepe sa curga de la data deschideri! succesiuniL In lipsa unui text de lege expres1 consideram preferabi!3 o a!t3 so!u!ie, In sensu! de a se ap!ica regu!a speciala stabilita de lege pentru aqiunea in anularea actului juridic lnsa cu o derogare, const§nd ln aceea ca termenul subiectiv de 18 luni sa se calculeze nu de la data Jncheierii actului, ci de la data deschiderii succesiunii; 1
• In s1stemul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile on'1uare mod abuziv in perioada 6 martie 1945 • 22 decembrie 1989, indiferent de cauza nulltate sau termenul de extlnctiv3: a
PRESCHlPJIA EXTiNCTIVft,
potrlvlt art, 45 alln, data de 14 februarie 2001,
de !a data
ln vigoan~ a acestei
2D/
adic:J oe la
Nuiitate© reia'dv8 invocata tie ~in
cazurlle in care nulit;::1tea relativa poate fl invoc2t;3 de o tert3 nersc,anil. rnresicrin
\ia 1ncepe sa daca prin cut cauzei de nu!itatc
nu se altfel, de la data cand tertul a cunos2529 alin. {2) ~ spre exemptu: prin lncheierea unui contract de vanzatt~ po.ate fl lnc:tlkat de preemptiune al unei terte persoane fart. 629 alln. (2) C,cl\1,}, iar1 u.neori, prln norrne speciaie, 1nc'3!c.area dreptu!ui de preemptlune se sanctloneaz.3 cu nulitatea re!ativa; 1:1 'fn a-ceasta ipotezB nu i'§i mai g3:se?te apllcare terrnenu! de 18 luni la care se afin. !it. C.civ.
Mom;:intul
de ta care curge te<mem.il de
dreptului la actJune izvorat dln transmlterea unor bunuri sau ex•eCL>Ld1rea unor lucr8ri, cu vicii aparente, In cazurf!e in care legea sau contractul oblig<'i la garan\ie ,; pentru asemenea vicii, 1ncepe sa curga de la data: 1. predadi sau receptiei finale a bunului ori a lucrarii (moment obiectiv principal); sau 2. 1mplinirii termenului prevazut de lege ori stabiiit prln procesul-verbal de constatare a viciilor, pentru inlaturarea de catre debitor a viciilor constatate (mom
Precizad
peri:t_, fara cuno>tin\e speciale, printr-o verific_are normalaJart. 2530,,<J~.n. (2) C.civ.J:~!' - o regula similara este inscrisa in art. 1880 alin. (1) C.civ. in materia contractului de . antreprlza pentru lucrari de construC1;ii, potrivit caruia prescrip\la dreptului la actiune i pentru vidi aparente incepe sa curga de la data recep\iei finale sau, dupa caz, a ' ' ; implinirii termenului acordat antreprenorului prin prncesul-verbal de recep;ie finala, ;
pentru lnlaturarea v!ciilor constatate; - in cazul In care, potrivlt unei dispozitli speciale sau vointei pflrtHor, vlciile aparente trebuiau denuntate, sub sanctiunea dec.?.derii,
lntr~un
anumit termen, nerespectarea
"''"""'" atrage insa,i pierderea dreptului de garantie, nemaipunandu-se problema
- prescrip\ia incepe sa curga de la data descoperirii viciilor, lnsa eel mai tarziu de
aceste vlcii. - daca prin lege nu se prevede prescrip\ia dreptului la actiune pentru viciile ascunse1ncepe sa curga [art. 2531 ailn. (1) ~i (2) C.civ.j: 1. in cazul bunului transmis sau al unei lucrari executate, alta decat o construqie, de la la data ori finale a bunului sau a 'in
208
PRESCRIPJIA l'Xf!NCl IVA afara cazuh1! 1n care viciul a fost descoperit rnal !nalnte; cZlnd prescriptia va :;a curga de la data descoperiril; 2. In cazu! unei constructii, de la lmpltnirea a 3 an~ de !a data pred.2rii sau rec:eptiei
finale a constructiei 1 afar§ numai daca vlciul a fost descoperlt mai !nalnte, c8nd pressa curga de la data descoperirii; 3. pentru executarea unor lucrar1 curente la un bun transmis sau a lucrare exensrn:ca, a!ta dec§t o construc\ie 1 terrnenuf este de o luna, iar Jn cazul unei construc~ii este de criptia va fncepe
3 luni; ~ dlspozitiile art 2531 Cciv. alin. (1)
>i
(2) se aplidi >i in cazul lipsei calitatHor
convenlte ori al lipsurilor cantitative 1 lns.3 numai daca orlcare d!ntre aceste !lpsuri nu puteau fi descoperite, fi'ira cuno~linie speciale, printr-o verificare normala [art. 2531 alin. (3) C.civ.]; - dispozltiile art 2531 C.civ. se aplidi ~i In cazul produselor pentru care s-a prevazut un termen de valabi!itate, ca ~i 1n cazuri!e bunurilor sau lucrarilor pentru care exista termen de
Precb:iiri
bun a
2531 alin.
de mai sus stabile~te doua momente alternative de la care poate 1ncepe sa curga prescl'iptia:
1. un moment subiectiv, constand in data descoperirii viciilor (acest moment urmeaza a Ii dovedit prin once mijloc de proba); 2. un moment obiectiv, constand in data expirarii termenului de garan\ie (pentru cazul in care partea nu a descoperit viciul ascuns 1·nauntrul termenului de garantie); - termenele prevazute 1n art. 2531 C.civ. sunt termene de garantie lnauntrul carora
sa
se iveasca [art. 2531 alin. (4) C.civ.j; viciile trebuie, ln toate cazurile, - daca insa viciile ascunse nu au aparut inauntrul termenului de garantie, atunci obligatia de garantie se stinge in momentul expirarii termenului de garantie, astlel indit nu se va mai pune problema inceputului prescrlp\iei ac\iunii in raspundere, chiar >i atunci ci:l:nd 1 dupa acest moment, s-ar ivf vicii1e respective; - termenele de garantie prevazute de art. 2531 C.civ. au caracter subsidiar >i general,
'In sensui ca expirarea lor marcheaza momentul la care eel mai tarziu poate 1ncepe sa curga prescrip\ia extinctiva, numai daca, fr\ cazul concret, nu l>i gase,te aplicare un termen special de garantie, indiferent ca acesta ar fi legal sau conventional (art. 2531 alin. (5) C.civ.]; re spre exemp!u, art 30 din Legea nr. 10/1995 privind ca!itatea In cons.truqii1 republicata, prevede doua termene spedale de garantie, ~i anume un termen determlnat (10 anl de la receptla lucri3rii) pentru viciile ascunse obi~nuite, precum ~! un
termen nedeterminat ldurata de existenta a construqiei} pentru viciile structurii de rezistenta rezultate din nerespectarea normelor de proiectare ~i de executie in la data reaHz:irii ei.
cazui aqiunii prin care se solicita restituirea darurilor prirnite in conslderarea logodnei sau, pe durata acesteia, Jn considerarea casatoriei (art. 268 C.civ.), cat In exercitata
PRESC.R1P"flA EXT!NCTlVi\
209
termenui de prescrlptie extlnctlv2 de un an de 270 - tennenul de extinctiv8 de un an apHcabil revocatorH exerc\tat12 de cred!torii prejudk:iat1 prin schimbarez sau lichidarea regimu!ui inatrimonlal Yncepe sii curg3 la data la care au fost '!ndepHnite forma!itatlle de publicltate sau1 caz, de cfind au !uat cuno~tint3 1nai lnainte de aceste lrnprejurari pe altd ca!e 369 alin. (3) C.civ.]; - ln cazu! actiuni\ In stabillrea rnaternit5tii, pentru ipoteza ln care copi!u! a decedat . lnainte de a introduce actlunea, mo~tenitorii sai o introduce In terrnenul de i prescriptie ext!nctiv.3 de un an care !ncepe sa curga de la data decesu!ui acestuia ' abuziv (art 269
[art. 423 alin. (5) C.civ.); rno,tenitoril copilu!ui pot introduce ac\iunea In stabilirea patemita\ii, pentru ipoteza in care copilul a decedat 1nainte de a introduce ac\iunea, 1n termenul de prescrip\ie extinctiva de un an care 1ncepe sa curga de la data decesului acestuia [art. 427 alin. (2) !ii art. 423 alin. (5) C.civ.];
- Jn cazul actiunli In despiilgubire exercitate de tTiama copilului !mpotriva pretinsului tata pentru plata a jumatate din cheltuieiile nao;terii, ale lehuziei §I cele efectuate cu 1ntretir.erea ei In timpul sarclnH :}i in perioada de lehuzie1 termenuf de prescr!ptie extinctiva de 3 ani 1ncepe sii curga de la na;;terea copilului [art 428 aiin. (3) C.civ.j; - 1n privin\a aqiunii 1n tagada patemitat!i exercitate de cat re sotul mamei, termenul de prescrip\ie de 3 ani incepe sa curga fie de la data la care so\ul a cunoscut ca este prezumat tata al copilului, fie de la 0 data ulterioara, cand a aflat ca prezum\ia nu corespunde realita\ii [art. 430 alin. (1) C.civ.]; - in ipoteza ac\iunii in tagada paternita\ii pornlte de catre mama, terrnenul de prescrip\ie de 3 ani ·;ncepe sa curga de la data na;;terii copilului [art. 431 alin. (1) C.civ.]; - ac\iunea 1n tagada paternita\ii exercitata fie de mo;;tenitorii so\ului marnei, fie de cti!tre mo~tenitorii marneC ln cazul In care ace~tia au decedat lnainte de lmplinirea termenului de prescrip\ie de 3 ani, se prescrie 1n termen de un an de la data decesului [art. 430 alin, (3) ~i art. 431 alin. (2) C.civ.]; - aqiunea 1n tagada paternitajii formulata de mo,tenitorii tataiui biologic este supusa unui termen de prescripJie de un an care 1ncepe sa curga de !a data decesului [art. 432 alin. (2) teza a 11-a C.civ.]; - pentru actiunea in t<3gada paternltatii exercltata de rno~tenltorii copilului, In cazul In care acesta a decedat lnalnte de a introduce actiunea, termenul de prescrlptie de un an incepe sa curgi! de la data decesului [art. 433 alin. (3) ,; art. 423 alin. (5) C.civ.]; In cazu1 actiunii ln revendlcare pentru avu!siune, termenul de prescriptie de un an incepe sa curga de ia data ia care por1iunea de rnal din teren este smulsa ei alipita la : terenul altui proprietar riveran (art, 572 C.civ.); j - pentru actiunea in revendicarea animaleior domestice ratacite pe terenul aitula, termenul de prescrip\ie de 30 de zile rncepe sa curga de la data dedaro\iel 1acute la ; primarie de catre proprietarul terenului [art. 576 alin. (1) C.civ.]; , prescrip\ia extinctlva a ac\iunii Jn despagubire exercitate de proprietarul fonduiui ! aserv!t !mpotriva proprletarulul fonduiui dominant lncepe sa curga din momentul
I
' statJilirii <Jr:eRt~lui de trecei:e iart.fi,:Zll_alin. {1) C.dv,J; ____ ,,
..__,,_ _ _ _ J
210
PRESCJ~IPTlA EXTlNCT1VA
r --
cazul actiunii posesorii, terrnenul de prescrlptle de un an !ricepe s8 curga de la i tulburarii sau deposedarii 951 alin. {1) C.civ.]; ; ipoteza actiunil !n revocarea don.atiel pentru ingratitudlne, termenul de prescrip-
l tie de un an !ncepe sa curga din ziua In care donatorul a ~tiut ca donatarul a savar~it i de ingratitudine [art. 1024 a!in. (l) C.civ.], iar daca donatorul a decedat farii sa fi cunoscut cauza de revocare, rnoqtenitoril acestuia pct introduce ac\iunea Jn revocare in termen de un an de la data decesului [arL 1024 aiin. (3) C.civ.];
- in cazu! aqiunii de revocare a donatiei pentru neexecutarea sarcinii, terrnenul de prescrip\ie de 3 ani incepe sa curga de la data la care sarcina trebuia executata [art. 1027 alin. (3) C.civ.]; - terrnenul de prescriptie de un an pentru ac\iunea in despiigubire in cazul revocarii fiirii justa cauza a prornisiunii publlce de recompensa incepe curga de la data pu-
sa
blicarii revocarii [art. 1329 alin. (4) C.civ.J; - terrnenu! de prescrip\ie de un an 1n cazul ac\iunii revocatorii incepe sii curgii de la . data la care credltorul a cunoscut sau trebula sa cunoasca prejudiciul ce rezultii din actul atacat, dadl prln norrne speciale nu se prevede altfel (art. 1564 C.civ.); .
I, - in cazul aqiunii prin care se solicita pronun\area unei hotarari care sa \Ina loc de I contract, termenul de prescriptie de 6 luni curge de la data la care contractul trebuia incheiat [art. 1669 aHn. (2) C.civ.]; - cu exceptia nulita\ii pentru obiectul iliclt al societa\ii, care poate fi ceruta oricand, pentru aqiunea in constatarea sau in declararea nulita\ii socleta\ii, termenul de prescrip\ie de 3 ani curge de la data lncheierii contractului [art. 1933 alin. (3) C.clv.]; - dreptul la ac\iunea In repararea prejudiciului cauzat prln declararea sau, dupa caz, i
constatarea nuHtatii
societa~ii
se prescrie In termen de 3 ani, care tncepe sa curga de
la data rarnanerli definitive a hotararii judecatoreiti de declarare sau constatare a nulita\ii. Dispari\ia cauzei de nulitate sau regularizarea societa\li nu impiedica exercitarea dreptului la ac\iune in despagubiri pentru repararea prejudiciului suferit prin interven\la nulita\ii, dreptul la actiune, fiind supus prescrip\iei, se prescrie in termen de 3 ani din ziua in care nulitatea a fost acoperita {art. 1936 C.civ.); - dreptul la aqiune izvorand din contractul de expedi\ie se prescrie In termen de un an socotit din ziua predarii bunurilor la locul de destina\ie sau din ziua in care ar fi trebuit sa se faca predarea lor, cu excep\ia dreptului la ac\iunea referitoare la transporturile care lncep sau se tennlna In afara Europei, care se prescrle In termen de 18 luni (art. 2071 C.civ.); - termenul general de prescrip\ie extinctiva de 3 ani pentru ac\iunea in stabilirea de
: catre instanta a unui termen de restitufre In cazui lmprumutuluf de consumatie
! 1ncepe sa curga de la data 1ncheierii contractului (art. 2163 C.civ,);
[ - !n materia contractului de cont curent, termenul de prescrip\ie de un an pentru ac~iunea
prin care se sollclt:ll rectificarea erorilor de calcul, facute cu ocazia stabilirll
soldului, a omisiunilor, a inscrieriior duble ~i altora asemenea incepe sa curga de la data cornunicarii extrasului de cont cu rent 2182 C.civ.); - pentru contractul de cont bancar curent, dreptul la ac\iunea Jn restituirea soldului creditor rezultat la inchiderea contului curent se
1n termen de 5 ani de la
!
PRESCRWflA EXTINCTIVA
211
data 1nc:hiderii r.ontului curent. cazui Jn care contul curen-t .a fost lnchis lnstitu\iei de credit, termenul de prescrlp\ie se calculeazii de la data la cnre titularut
sau, du pa caz, flecare cotltular a\ contulu! a fost notificat 1n acest sens prlr1 scrisoare recomand_ata cu confirmare de
la ultimul domidliu s.ziu sediu adus la
cuno§tinta instltu\lei de credit (art. 2190 C.clv.);
In cazul imobiielor care sunt lnscrise fr1 cartea funciara de catre executorul lud!ecl· toresc 1-n vederea unniiririi sl!ite, prescrlptla extlnctiv3 a Jn revendicarea imobllu!ui ce a forrnat oblectul urrnaririi silite iinobiliare (sau a actiunii confesorii prin care se pretinde un dezmembramant al dreptului de proprietate asupra acestul lmobil orl chiar al ac\iunii persor.ale prin care se invod\ un drept de folosin\a asupra imobilului respectiv) incepe sa curga de la data 1nscrierii actului de adjudecare In cartea funciara [art. 860 a!in. (21 C.proc.civ.J, cu mentiunea in rnateria urmaririi imobiliare, pentru imob!iele !nscrise In cartea funclara anterior Tnceperii urm<3rirli silite, orice actiune cu efect de evfcttune, totala sau partiala, impotrlva adjudecaeste definitiv stinsa
860 alin.
Suspendarea p.rescriptiei extinctive No\iune. Justifkare - acea modificare a cursului prescrlptiei extinctive care consta in oprirea de curgerii termenului de prescrlp\ie, pe timpul cat dureaza sltua\iile, limltatlv prevazute de iege sau stabilite de pafii in limitele ~i condi\ille prevazute de lege, care 11 pun pe la 1n de a
PrecJziri
- cauzele de suspendare sunt legale, limitativ prevazute de lege ~i produc efecte de drept (ope legis); -1n conditille art. 2515 C.civ., par[ile care au capacitatea deplina de exercl\iu pot lnsa, prin acord expres, sa modifice con\inutul cauzelor legale de suspendare, tara 1nsa a le putea suprlma; fac excep\ie drepturiie la ac\iune de care par\ile nu pot sa dispuna si actiunile derivate din contractele de adeziune, din contractele de asigurare '' din contractele supuse legislatiei prlvind protectia consumatoru!ui; pentru a intervenl suspendarea, este necesar ca lmprejurarile care constituie cauze de suspendare sa apara 1n timp ce prescriptla extlnctiva este in curs; daca aceste lmprejurari lntervin mai inainte de inceperea cursului prescriptiei extinctive, efectul va fi de amanare a inceputului prescrip\iei extinctive {prescriptia nu 1ncepe sa curga),
iar nu de suspendare, ceea ce lnseamna
ca
nu se va produce efectul special al
212
PRESCRIPTIA EXTiNCTIVA
prescr!p~ta ext!nctiv3 nu curge: 1. Jntre soti, cat tirnp dureazii ciisfJtoria J;i nu sunt separaf,f 111 fapt (art. 2532 pct. 1
C.civ.); Ill este necesar ca raportul jurldic, av3nd in continut dreptul prescriptibli1 sa se nasca inainte de lncheierea casatoriei (daca se na~te In timpu! casatoriel va fi vorba despre 0 amanare a I11ceputu!ul cursului prescriptiei), Jar termenul de prescrip1ie sa nu se fl lmplinit anterior lnchelerii casatoriei;
• aceasta cauza de suspendare nu se poate ap!ica, prin analogie, raporturHor dintre partenerii de viat3;
2. lntre piirint;i, tutore sau curator ~i cei /ipsit;i de capacitate de exercit;iu sau cu capacitate de exercitlu restrGnsii ori fntre curatori $i cei pe care 1i reprezinti1 cOt tlmp dureaza ocrotirea !ji socotelile nu au fast date !ji aprobate (art. 2532 pct 2 Cciv.); 3. lntre orice persoanii care, in temeiul legii, al unei hotarari judecatore>ti sau ai unui act juridic, administreaza bunurile altora !ji cei ale ciiror bunuri sunt astfei administrate, cat timp administrarea nu a incetat !ji socotelile nu au fost date ;;i oprobate (art. 2532 pct 3 Cciv.); 1
!Q spre exemplu: In materia mandatului, a gestiunii de afaceri, In materia contractului de depozit; 4. in cazul celui /ipsit de capacitate de exercitiu sou cu capacitate de exercitiu restrilnsa, timp nu are reprezentant sou ocrotitor /ego/, in afara de cazurile in care exista o dispozi\ie legala contraril {art. 2532 pcL 4 C.civ.); = de exemplu, aceasta cauza de suspendare nu se aplica in cazuf cererli de evic~ \iune, totala sau par\ialil, privind imobilul adjudecat in cadrul procedurH de urmarire silita imobiliara, deoarece art. 860 alin. (2) Cproc.clv. instituie o derogare de !a dreptul comun, prevazand ca ,,prescriptia curge ~i !mpotrlva m!norilor 5i persoa~ nelor puse sub interdic\ie judeciltoreasca";
cat
5. cat timp debitorul, In mod de!iberat, ascunde creditorului existenja datoriei sau exigibilitatea acesteio (art 2532 pct 5 C.civ.); s spre exemplu: debitorul sustrage titlu! constatator a! crean!;e! care a fost transmis3 prin mo~tenlrea de pe urma creditoru!ui;
6. pe fntreaga durat6 a negocierilor purtate in scopul rezolvarii pe ca/e amiabi!a a
neintelegerilor dintre par\i, insa numai daca ocestea au fost tinute in ultimele 6 /uni inainte de expirorea termenului de prescriptie (art. 2532 pcL 6 C.civ.); 7. 'in cazul In care eel indreptiltit la octiune trebuie sau poate. potrivit legii sau contractuiui, sii foioseascii o anumitii procedurii prea/abi/6, cum sunt reclama\ia administratlvi'i, !ncercarea de lmpacare sau a!te!e asemenea, c6t timp nu a cunoscut ;i nici nu trebuia sa cunoasca rezultatul acelei proceduri, insil nu mai mult de 3 /uni de la declan!jarea procedurii, dacii prin lege sau contract nu s-a stabilit un alt termen (art. 2532 pct. 7 Cciv.); • dispozi\iile art. 2532 pct 6
>i 7 Cciv. privitoare la suspendarea
I
, cursului prescrip- :
tiei se ap!ica ~i In cazul p~escriptiilor -lncepute lnai~_~e de lr:!rarea lf! vlgoare a !
EXT!NCTIVA
213
-- --------- •• •• --------------·•WWW________ _ Codulul clvH, din urrna data
Jmpre-jur3rile care atr;;;g suspendarea s-au produs 203 din Legea nr. 71/2011);
S. fr; cazul Jn care tifularuJ dreptului sau eel
can:~
{-a fnciiicat
.a-ceast8
parte din fortele
armate ale Rorniiniei, c6t timp acesteo se af/Q ?n stare de mobiltzare sau de rGzhoi; sunt avute 1-n vedere ~i persoane-fe civil€ care se g5sesc fr1 armate pentru ratiuni de servfciu impuse de necesitatile riizboiuiul (art, 2532 pct, 8 C.civ,}; 9. In cazu! Tn c;ire ce! impotriva c.3ruia curge sau ar urrna curg3 prescrlptia este !mpiedicat de Un Caz de for}6 major{; s3 faca acte de 1ntrerupere, c3t t!mp nu a 1ncetat aceast8 lmpiedicare; forta majora, cand este ternporara. nu constituic o cauza de suspendare a prescripiiei decal dad survine In ultimele 6 luni inainte de expirarea termenului de prescriptie (art. 2532 pct. 9 C.civ.); il1l jurisprudentO: momentui !nceperii prescriptiei In cazul actiunli in r2spundere civlla detictual2 este r11arcat de data la care p3gubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca atat paguba, cat ;;J pe eel care raspunde de ea 1 In speta> acest moment av.3nd Joe la data preJuarH abuzive, de c3tre stat a bunurilor din patrimoniul reclamantelor; lnsa, lntruc.3t pilna Jn anul 1990 nu era posibilfl 1 In mod obiectiv, formularea actlunii, data fiind natura regimului politic de pana la acel moment, existenta regimului politic comunist fiind aslmllablla unel cauze de fort.a rnaJora,
sa
susceptfbHa de a suspenda cursu1 prescriptlei extinctive, pentru pretentiile aferente
perioadei anterioare anului 1990, prescriptia a lnceput sa curga in anul 1990 s, I dee. nr. 1705 din 31
2.2.2. Cauze speciale de suspe11dare a cursului prescripfiei extinctive -prescrip\ia nu curge: j 1. contra creditorilor defunctului in privinta creantelor pe care acqtia le au asupra j mo$tenirii cat timp aceasta nu a fost acceptata de catre succesibili ori, Jn lipsa acceptarii, cilt limp nu a fost numit un curator care sa ii reprezinte [art 2533 alin. (1) C.civ.]; contra mo~tenitorilor defunctu/ui cat timp ace>tia nu au acceptat mo,tenirea ori nu 2. 1 ; a fost numit un curator care sa Ii reprezinte [art. 2533 alin. (2) C.civ.l; ' 3. contra mo$tenitori/or, ih privin\a crean\elor pe care ace>tia le au asupra mo,tenirii, de la data acceptarii mo'itenirii ,; piina la data lichidarii ei [art. 2533 aiin. {3) C.civ.]; - in cazul dreptului la actiunea !n ti3gada paternita~ii de c2tre sotul mamei, termenul de prescriptie nu curge 1mpotnva sotului pus sub interdic\ie judecatoreasca pe intervalul de limp situat 1ntre punerea sub interdiclie 'ii ridicarea interdic\iei, indiferent daca acesta are sau nu tutore !art 430 aiin. (2) C.civ.]; - In materla acces!unii imobiliare artific!ale, prescriptfa actlunii autorulul lucr2irii ! vind plata indemniza\iei nu curge cat timp el este lasat de proprietar sa de\ina imoi bilul (art. 591 C.civ.); prescrip\ia actiunii pnn care proprietarul terenului solicita obligarea superficiarului , care a modificat structura construc\iei la repunerea in situatia anterioara este suspendata pana la expirarea duratei superficiei [art. 695 alin. (3) C.civ.]; ! - prescriptia aqiunii in raspundere pentru !inerea defectuoasa a cartii funciare este i suspendata prin exercitarea actiunilor >i cililor de atac prevazute de lege pentru inla-JI ----~~-~--------u_urarea _efectelor faptei pagubit()are f
I 1,
I
-
21~
PRESCRIPTlA EXTiNCTIVA - prescrip1ia dreptului la actiune cu privire la repararea prejudic!ulul cauzat prin v5ti3-
marea integrita~H corporale sau a sanat.3tii orl prin decesu! unei persoane este sus~ pendata pdn3 la stabilirea penslei s.au -a ajutoarelor ce s-ar cuvenl, ln cqdrui la 1395 rarilor cc~:c"":.:c:.. .. ~~~ .. ~~·······-~·~~ .. ~J
2.3. Efe(:tele suspe11rda1ii pJres<:riptiei
, Efoctui
- pe durata cauzei de suspendare, efectul consta in oprirea cursului prescrip\lei extinctive, deci intervalul de timp situat intre momentul apari\iei cauzei de suspendare -;;i momentui lncet3rii cauzei de suspendare nu va intra In calculul termenului de prescriptie extlnctlvi3; suspendarea nu are lnsa caracter judiciar, nu trebuie pronuntata de organul de jurisdic\ie, efectele ei se produc de drept; - de la data cand cauza de suspendare a incetat, prescriplia 1!ii reia cursul, soco· tindu·se pe.ntru 1mplinlrea termenuiui $1 timpul scurs inainte de suspendare Iart. 2534 alin. (1) C.c1v.]; - practic, daca a operat o cauza de suspendare a cursului prescrip\iei extinctive, determinarea momentului pana la care poate fi declan!jata aqiunea se face prin adaugarea ia durata termenului de prescrip\ie aplicabil ln spe\a, socotit de la data la care prescrip\ia extinctivii a 1nceput curga, a intervalului de timp cat a durat cauza de suspendare; w spre exemplu, daca termenul de prescriptie extinctiva de 3 ani a lnceput sa curgS la data de 3 octombrie 2015, iar la data de 1 august 2016 a aparut o cauza de sus· pendare a cursului prescrip(iei care a lncetat la data de 1 octombrie 2016, deci sus· pendarea a durat 2 luni, prescrip\ia extinctiva s·a 1mplinit la data de 3 decembrie
sa
i I ; j
, 1
•
l
!
! '
2018.
2.3.2. Efectul specia I : Efectu!
- consta ln prorogarea, daca este cazul, a momentului 1mplinirii termenului de prescriptie extinctiva in a5a fel lncat intervalul de limp cuprins 1ntre momentul !ncetarii cauzei de suspendare si eel al implinirii prescrip(iei extinctive sa fie de 6 luni sau de 0 luna, dupa cum termenul de prescriptle extinctiva aplicabil 1n speta este mai mare de este de 6 luni sau mai 2534 alin. cand de la momentul incetarii cauzei de suspendare si pana la 1mplinirea menului de prescrip\ie extinctiva au ramas mai pu\in de 6 luni, daca termenu! de prescrip\ie extinctiva aplicabil 1n spe\a este mai mare de 6 luni; 2. cand de la momentul lncetarii cauzei de suspendare si la implinirea ter· ' menului de prescrip\le extinctiva a ramas mai pu\in de o luna, daca termenul de prescrip\ie extinctiva aplicabil 1n spe\a respectiva este de 6 luni ori mai swrt de 6 luni; "" spre exempfu, daca un termen de prescriptle extlnctivii de un an a inceput sa la 5 octombr!e iar In intervalul 10 iunle-10 iulie a ,1·
pana
EXT!NCTlVA
215
cauz2' de a cursu\vi prescr\ptie;i.1:,-;;prr;e~sc~1ri1;µ;,.,~ii;a1:s;.a;;i,:;.;;;;;~\ii1,a1i10 iunuade 2019 iar nu la S noiembrie 2018; i "' daca un termen de- prescriptie extincttva de 3 luni z:: s1 lei 1s ! 1
ianuarie 2019, iar In intervalul 1~20 aprl!ie 2019 cursul prescriptiei a fost sus~
s··a
la 20 mai
T---------~------·----~-·--------···-
:zo1g_
--·---- ...
~-
$USpendarea prescriptiei poate fi invocata numai de Catre
Beneficftd
care a fost dicata sa faca acte de -intrerupere, afara de cazul l"n care prin lege se dispune a!tfe!
efectului
(art. 2535 Cdv.);
-·· suspendarea nu are lnsa caracter judlciar, In sensu! c.3 nu trebule pronuntata de organul de jurisdictie, ci electele acesteia se produc de
(ope legis), 1n masura 1n
care est.e lnvocata de partea care a fost lmpiedlcata sa faca acte de lntrerupere t
1
dacil, 1n cursul procesului, partea adversa 1i opune prescrip\ia extinctiva, instan\a doar
va constata, la cererea titularu!ui dreptulut prescriptibil, ca a operat suspendarea extinctive va !a cauzei In fond. cursului Extinderea efectului
- pentru ipoteza In care obligatia corelativa dreptuluisupus prescrip\iei extinctive a lost garantata de un fideiusor, suspendarea prescrip\iei fa\a de debitorul principal ori fa\a de fideiusor produce efecte In privinJa amandurora (art 2536 Cciv.); , - pentru obliga\iile indivizibiie, indiferent ca ar fi vorba de o indivizibilitate activa sau [ pasiva, suspendarea prescriptiei fa\a de unul dintre creditori sau, dupa caz, debitori ' produce efecte ~i fa\a de ceilai\i [art.1433 alin. (1) C.civ.J; - in cazul obliga\iilor solidare, suspendarea prescrip\iei 1n lolosul unuia dintre creditorii solidari poate fi invocata ~i de ditre ceilal\i creditori solidari [art. 1441 alin. (1) C.civ.J, iar suspendarea prescrip\iei fa\a de unul dintre debitorii soiidari produce de codebitori 1449 al in.
Notiune. Justifkare cursului prescriptlei extinctive const§nd In '!nlaturarea prescriptiei
scurse
PrEclzari
unei cauze de
unei alt.e - cauzele de 1ntrerupere sunt legale, limitativ prevazute de lege o;i produc efecte de drept (ope /egis); - par\ile care au capacitatea deplina de exerci\iu pot insa, prin acord expres, sa modifice continutul cauzelor legale de intrerupere a prescrip\iei (fara 1nsil a le putea suprima), cu excep\ia drepturilor la ac\iune de care paf\iie nu pot sa dispuna ?i a actiunilor derivate din contractele de adeziune, din contractele de asigurare >i din contractele supuse legisla\iei privind protectia consumatorului; - cauzele de intrerupere trebule sa intervina dupa ce prescrip(ia extinctiva a 1nceput sa curga ~i mai 1nainte de 1mplinirea termenului de prescrip\ie extlnctiva; totu~i,
scr\s sau constituirea de
216
PRtSCRIPTl.I\
produce, 1·n baza art. 2505 alin. {4) ?i art. 2510 alin. (1)
te(menului de
.~.civ., ..~:.="-e:...f~ct ca ~.i_!ntreru£e_re_.a_·--·······-·-··-·····--·······-· --·-·······---··-·-; '-trebuie porn it de la pren11sele fundarnentu!ui extinctive 1 anurne: a} lipsa de convingere a titularulul dreptului Tn privin!a temelnlcief pretentiei
lip.sa dedusi:l din starea sa de pasivitate; b) prezumarea sltua1lei de fapt a celui ln folosul c2ruia curge prescriptia extinctiva ca fiind conform cu starea de drept, bazata pe !mpotrivirea acestuia; ~ ori de c§te ori aceste doua premise nu se n1ai confirn1.3 1 nu se rnai justific3 producerea efectu!ui extinctive.
a
·---·····---··--·-··---···---··---·-~
1. octul voluntar de executare sau recunoa;;terea, fn orice aft mod, a dreptului a ciirui actiune se prescrie, fi!cutiJ de catre eel in fo/osui caruia curge prescript/a [art. 2537 , pct. 1 Cdv.]; I - recunoa~terea dreptului se poate face unilateral sau conven\ional ;;i poate fi e;(presa sau tacita [art. 2538 alln. (1) C.civ.J: a) cand recunoa;;terea este tacita, ea trebule sil rezulte faril echivoc din manifestari care sa ateste existenta dreptului celui lmpotriva caruia curge prescriptia; a spre exempJu, constituie acte de recunoa~tere tacit3: plata partia!a a datorfei;
achitarea, In tot sau in parte, a dobanzl!or sau penalitatilor; solicitarea unui termen de plata [art. 2538 alln. (2) C.civ.]; * predarea bunu1ui ce formeaza obiectu! antecontractului de v§nzare in poses!a celui care urrneaza sa i'I cumpere echivaleaza cu o recunoa~tere a dreptu!u1 acestula de a cere lncheierea contractului de vanzare, recunoaqtere care lntrerupe pres.crlptta, iar 0 noua prescriptie extinctiva nu va incepe sa curga atat timp cat bunu! se afla !n posesia celul care urmeaza sS-! cumpere; u jurisprudentd: pentru a se produce efectul lntreruptlv de prescriptie extinctiva, recunoa~terea de datorie poate fi cuprlnsa atat intr-un act juridic unilateral al ciebltorului, cat :;.i lntr-un act juridic b!!atera1 lncheiat !ntre debitor ~i creditor. Yn conditiile Jn care compensatia, ca modalitate de stlngere a ob!igatlllor, poate avea ;;i natura conventionala 1 rezulta ca p5rtile care !ncheie a astfel de conventie pornesc de la prern!sa ca au atat calitatea de debitor, ctlt ~i calitatea de creditoL Astfel, prin 1ntheierea unei conven~ii de compensare opereaza efectul 1ntreruptlv al prescriptfei extinctive, ca urmare a recunoa:;;teril de catre pi3rtile conventiei a 'I datoriilor lor reciprocc (l.C.C.J., s. a II-a civ., dee. nr. 780 din 4 mai 2017, www.scj.ro); I a jurisprudentii: declaratia formulata Jn fata organu!ui de urmarire penal@, cu 'i caracter neindolelnic (data In deplina cuno5tin~a de cauza) ~1 voiuntara, de persoana In folosul carela curge prescriptia, prir. care s~a atestat exlstenta dreptului : reclam,;;intului de a solicita restituirea unor su111e Jrnprumutate, intrune?te toate condl\iile de validitate prevazute de lege pentru a intrerupe prescriptia. Nu poate fi lnl
I
fara
j
PRESCRIPTlA EXflNCTIVI\
2.17
beneficiul termenu!u! de prescriptie scurs dee. nL 1616 din 6 octombrie 2016, wvvw.scpc));
b) poate !nvoca recunoa~terea tacita $1 eel lndrept3tit !a restltuirea unel pn?s::itii f3cute in executareo unui act juridic ce a fost desfiintat pentru nulitate, rezo!utiune sau orlce a!ta cau.za de at3.t c<1t bunu\ indivld',;a\ pdmit de la cealalta parte cu ocaz!a executi3rii actu!ui nu este dt~ aceasta din urrna pe cale de actiune rea!a sau 2538 aJin, {3) - efectele recunoa';'terii: a) recunoa~terea este un act declarativ, deoarece efe-etele ei se produc .?i pentru trecut, jlergand prescrip\ia scursa; bj efectele lntreruperii prescriptiei extinctive prin recunoa,terea dreptului de catre eel In folosul caruia curge prescrip!ia se produc instantaneu;
2. introducerea unei cereri de chemare in judecat6 sou de arhitrare, lnscrierea crean-
'f
tei la masa credo/a in codrul procedurii inso/ventei, depunerea cererii de intervenfie in cadrul urmdrfril silite pornite de alfi creditori ori invocarea, pe ca!e de exceptie, a dreptu/ui a ciirui actiune se prescrie [art. 2537 pcL Z Cciv.]; - prescrip\ia este 1ntreruptii chiar dad\ sesizarea a lost facuta la un organ de juris· diqie ori de urmarire penala necompetent sau chiar daca este nula pentru lipsa de forma, caz In care prescrip!ia se considera intrerupta de la data tntroducerii cererfi la acel organ, iar nu de la data ia care seslzarea ajunge la organu! competent [art. 2539 alin. (1) C.clv.J; - prescrlptla extinctiva nu va fi considerata lntrerupta atunci cand, fond sesizata o in· stan\i! necompetenta, aceasta nu ar urma pronun\e solu\la declinarii competen\ei, ci va respinge cererea ca nefiind de competen\a instan\elor romane sau ca fiind de competen\a unui organ fara activitate jurisdic\lonala; 1n cazul 1ntreruperil prescrip\iei extinctive prin introducerea cererii de chernare 1n judecata sau de arbitrare ori de lnterven\ie in procedura insolven\ei sau a urmaririi silite, efectefe intreruperii Se produc definitiV la data ramanerii definitive a hotararii de admitere a cererii respective; Ill a.stfe!, lntre data ses!zblrii instan1ei ~i data ram.anerii definitive a hot3r5rii, !ntre-
sa
ca
ruperea prescrfptiei este provizorie §i conditionata, 1n sensu! definltivarea efectului 1ntreruptiv este condttionata de admiterea cererii de chemare In judecata ~id€- ramanerea def!nftivB a hot3r3rii;
!nsa efectu! 1-ntreruptlv a! prescript;ei v.a dlsparea cu efect retroactiv daca nu se va ajunge la pronuntarea unel hotar.3ri definitive de admitere a cereril respective; - prescriptfa nu este lntrerupta daca eel care a facut cererea de chemare ln judecat5 sau de arbitrare ori de interven\ie in procedura insolven\ei sau a urrnaririi silite a renun\at la ea, nici daca cererea a lost respinsa, anulata ori s·a perimat printr-o hotii· rare ramasa definitivii [art. 2539 alin. (2) teza I C.civ.]; a cu toat€ acestea, daca reciamantul, In terrnen de 6 !uni de la data c3nd hota~ rarea de respingere sau de anulare ori prln care s~a lual act de renuntarea la: judecata ori s-a constatat per~marea a r5mas definitiva, introduce o noua cerere, prescrip1ia este considerata 1ntrerupt3 prin cererea de cherr,are In jud-ecata sau de arbitrare precedenta, cu condltia ca noua cerere sa fre admisa 2539 a!in, (2) (JI
teza a li·a C.civ. ii art 205 1 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea 1n aplicare a Legii nr.
218
PRESCR!PTiA EXTINCTIVA a Tr cazul !'r1 care cererea chemare a J-ost respinsa ca neintemeiata {ded instanta, solutioniJnd procesul pe fond, a constatat ca subiectiv pretins de reclamant nu ex1sta sau ca reclamantu! nu este titularul acestui drept}, nu va rnai prez-enta interes faptu\ ca prescrip~la e:xt\nct!va i1tl a fost intrerupta, ori de c§te ori, tntr-un af doilea proces, p2rtltul s~ar putea apara Jnvoc§nd excep~ia autoritdtii de lucru judecat dedusa din prirna hot8r§re ce presupune
trip)a identitate de elemente: aceiea~i p.3ft:f, acela1i obiect ~l
aceea~l
cauz3};
"" ambele teze ale art. 2539 alln. {2) C.dv. nu se aplica ~J cererll anuiate pentru vic!i
de form.3, deoarece, dac.3 s"ar admite solutia contrara, partea fina!a a a!in. (1) ar deveni o dispozitie legal3 inutl!3; prin urmare, !n cazul anul3rii cererll pentru vicH de forma, prescrlptia extinctiva se consl<J.era lntrerupta la data la care a fost introdusa acea cerere, ch'1ar daca nu a fost reiterata 1n termen de 6 lunl de la data ramanerii definitive a hotararH de anulare; !ll dlspozitia !nscrisa in art 2539 alin. {2} teza all-a C.civ. are Jn vedere cu precadere ipoteza cand termenul de 6 luni de la ramanerea definitiva a hotararH ar expira dupa lmplinlrea termenului de prescriptiei
' clispozitiile art. 2539 alin. (2) teza a ll·a C.civ. se aplica :,;i 1n cazul cererii de chemare In judecata sau de arbitrare lntroduse dupa intrarea In vigoare a Codului j civil (art. 204 din Legea nr. 71/2011); - prescrip\ia nu este lntrerupta nici daca hotararea judecatoreasca sau arbitrala >i·a ' pierdut puterea executorie prin 1mplinirea termenului de prescrip\ie a dreptului de ob tine executarea silita; in acest caz insa, dad dreptul de a ob\ine obligarea paratului este imprescriptibil sau nu s-a prescris inca, se va putea face o noua cerere de che· mare 1n judecata ori de arbitrare, Iara a se putea opune excep\ia autorita\ii de lucru judecat [art. 2539 al in. (3) C.civ.]; 0 subliniem ca, in eel de-al doilea proces, titularul dreptului se va putea prevala de hot.3rfi.rea pronLu1:;ati!i In primul proces1 care, potrivit art. 434 C.proc.civ,, are forta probanta a unuf lnscrls autentic; dispozi\iile art. 2539 C.civ. se aplica, in mod corespunzator, ;;i atunci cand pres, crip\ia a fost lntrerupta prin invocarea, pe cale de excep\ie, a dreptului a carui aqiune . se prescrie [art. 2539 alin. (4) C.civ.]; !
I
3. constituirea ca parte civili:i pe parwrsul urmaririi penale sau in fata instantei de judecata penale pana la inceperea cercetarii judecatore9ti (art. 2537 pct 3 C.civ.); - In cazul In care desp3gubirile se acorda, potrivit iegii, din oficiu, lnceperea urmaririi penale lntrerupe cursul prescriptiel, chiar daca nu a avut loc constltuirea ca parte
civlla;
4. orice act prin care eel in folosul caruio curge prescriptia este pus in inttirziere (art. 2537 pct. 4 C.civ.); - conditie pentru a opera acest caz de i'ntrerupere: prescrip\ia este intrerupta prin punerea In lntarziere a celui In fo!osui caruia curge prescriptia numal daca aceasta este urmata de chemarea lui in judecata in termen de 6 luni de la data punerii in 1ntarziere {art. 2540C.civ.); - ~; in acest caz 1ntreruperea prescrip\iei extinctive este provizorie ~i condi\ionata de declan!1area procesului; · ~ a~adar, daca in termen de eel mult 6 !uni de la data punerli Jn lntarztere creL_ dito~ul declan~:::~za pro~es~~~.~~-~!Ptia se consldera !ntrerupta la _data la care a
I I
219
daca l'nsa
creditor~1!
nu !! cheama In
pe debitcr Tn terrnen d0 te! mult 6
!uni de ia data punerii ln lntdrziere, atunci disparE; retroactlv efectu! !ntreruptiv al punerli in 1nt2irziere; 5~
orice aite cazuri
~terge
prescriptia fnceputa lnainte de a se fi tvit cauza de intrerupere; dupa 1ntrerupere 1ncepe sa curga o noua prescrip\ie [art, 2541 alin, (1) >i (2) Cciv,]; • felui {natura) non prescriptii extinctive care tncepe sa curga dupa ce a operat lntreruperea se determina In raport de cauza de lntrerupere a prescrlptiel
lntreruperea prescriptiel a avut ioc prin recunoa~terea de catre eel 1n folosul caruia curgea, va incepe sa curga 0 noua prescrip\ie de acela~i fel [art 2541 alin. (3) Cciv,]; 2., In cazui in care prescrip\ia a fostintrerupta prlntr-o cerere de chemare de chemare in judecata ori de arbitrare, noua prescrlp\ie a dreptuiui de a ob\ine executarea silita nu va 1ncepe sa curga cat ti mp hotararea de admitere a acjiunii nu a ramas definitiva [art. 2541 aiin, (4) Cciv,]; • jurisprudent(i: cererea de obligare a paratului la executarea antecontractului prln !nchelerea unul contract de cesiune ii cererea prln care se soliclt.3 pronuntarea hotararii judecatore~ti care sa \inii loc de contract de ceslune valorifica acela?i drept: un drept personal al creditorulul de a ob\ine 1ndeplinirea exacta a promlsiunll, lar din aceasta perspectiva este lfpsit de relevanta care este mijlocul procesual la care redamantul a recurs pentru valoriflcarea dreptului sau {actfunea de a face - de a 1ncheia contractul or1 ac\iunea pentru executarea obliga\iei de a face -
de pronunjare a unei hotarari care sa semnifice contractul), lntruciit dreptul material la actiune nu poate f1 disociat de dreptui subiectlv civil valorlficatr fHnd o componenta a acestula§ daca In cele doua actluni succeslve (privlte ca mijloc) se va!orifica acela:?i drept, acestuia i se ata~eaza o prescriptie unic8. Prin urmare; prescriptia dreptului mater'lal la actiunea care are ca obiect executarea ob\igatle1 paratei de a !ncheia contractul de cesiune prin pronuntarea hot@rarH judecaton:::?ti care sa tina loc de contract a fost Jntrerupt3 prln 1ni~ierea !}i admlterea dernersu!ui judiciar anterior ce a avut ca abiect obHgarea p§r§tel la !ncheierea contractulul de cesiune (LC.CJ" s, a !I-a civ., dee nL 552 din 15 martle 2016, wwwscj.ra); 3. daca intreruperea rezulta din interven\ia fiicuta 1n procedura lnso\ven\ei sau a urmilririi si!ite, prescrip\la (de acela,i fel) va reincepe sa curga de la data la care exista din nou posibilitatea legala de valorificare a crean\ei ramase neacopefite [art 2541 alin, (5) C.c!v,]; 4. 1n cazul in care prescrip\ia a fast intrerupta potrivit art 2537 pct 3 C.civ., intreruperea opereaza: a} pana la comunicarea: (iJ ordonan\ei de clasare, {ii) a ordonan\ei de suspendare a --~maril p_enale ori (iii) a hotararii de suspendare a judeca\ii; sau
--~j
PHESCRIPJIA EXTINCTl\IA
220
b) pana la pronuntarea hotararii definitive a instarr;e1 penale; potrivit legii, din of!ciu, p8na la data c§nd eel !mpotriva c3rui;i a lnceput curg3 prestrlp\1a a cunoscut sau trebuia cunoas.ct-1
c) daca repararea pagube1 se
sa
sa
hotararea deflnitiva a lnstantel penaie prin care ar fi trebuit sa se stabileasca despagubirea [art. 2541 alin. {6) C.civ.j; ?i ln aceasta ipotez.a incepe sa curga tot o prescriptle a dreptuluf m.aterial ia actlune, afara de cazu1 ln care instanta penala a soiutionat latura civi13, c§nd noua
prescriptie care va lncepe v.a avea ca obiect dreptul de a obt!ne executarea sHita; li!i ;urisprudent6: ipotez.a exercit2irii actlunli civne In procesul penal finalizat cu o hotarare definitiv3 prin care s-a !asat nesolu~ionat8 ac~iunea civii3 ca urmare a fncetarii procesului penal fn cazurile prevazute de lege reprez1'nta un ca2 de fntrerupere a termenulul de prescrip\le, de vreme ce persoana prejud!ciata prin fapta ilicit3 $i~a manifestat vointa de a-si recupera prejudiciu! prin constituirea ca parte civila §i, Iara o atitudine culpabila din partea sa (solu\ia pe latura penala a cauzei intervine ca urmare a prescriptiei r3spunderii penale a inculpatului), se afla In sftua~fa fn care procesul per.al a fncetat, far pretentlile sale nu au primil nicio rezolvare pe fond. Termenul genera! de prescr!ptie de 3 ani pentru actiunea formulata la !nstanta civi!a fncepe sa curga de !a momentu! ramanerii definitive a hotararii penale prin care a fost IJ:\sat.3 nesotutionata actlunea civi18 1 atat pentru ipoteza In care procesul penal a rnceput chiar de la momentul comiterii faptei ilicite >i eel raspunzator de paguba este cunoscut, ipoteza ·111 care termenu! de prescriptie nu a lnceput sa curga, cat ~i pentru cazul In care procesul penal a fost demarat mai tarziu, sltuatle ·in care are loc o intrerupere a termenulul de prescriptie 1 cu consecinta curgerii unu1 nou termen de la rnomentul ramaneril definitive a hotararli pronun\ate de instanta penala, prin care s-a lilsat nesolu\ionata ac\iunea civila
· · · · - - (l.C~J., s. I. dv., dee,. nr... 605 dinJ2 februarie 2018, ~;ww.sq,'._r_o~)·------~
3.4. Benefidul §i extinderea efadului intrerupe:rii llenefklul efectulul
- efectele intreruperii prescriptiei profita celui de la care emana actul pot fi opuse decat celui impotriva caruia a fost 1ndreptat un asemenea act, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel (art. 2542 C.civ.); a- spre exemplu, daca prescriptla a fost 1ntrerupta prin recunoa~terea dreptului de catre eel In folosul carula curgea, efectele !ntreruperii profita celui lmpotriva ciiruia a curs fi
! fxtinderea
pentru ipoteza in care obliga\ia corelativa dreptului supus prescrip\iei extinctive a fost garantata de un fideiusor, intrernperea prescrip\iei extinctive fa\a de debitorul principal ori fa\a de fideiusor produce efecte in privinta amandurora (art. 2543 C.civ.);
efectului
- pentru obliga\iile indivizibile, indiferent ca ar Ii vorba de o indivizlbilitate activa sau pasiva, lntreruperea prescrip\iei extinctive de unul dintre creditori sau, dupa caz,
"i
debitori produce efecte fa\a de ceilalti [art. 1433 alin. {2) C.civ.]; - In cazul obliga\iilor solidare, intreruperea prescrip\iei extinctive in privin\a unuia , dintre creditorii solidari profita tuturor creditorilor solidari [art. 1441 alin. (2) C.civ.], ·\• iar intreruperea prescrip\iei extinctive fa\a de unul dintre debitorii solidari produce efecte !?i fa\a de ceilal\i codebitori [art. 1449 alin. (.1) C.ci\f.], lnsa intrerupereapres-
I j•
. .L
-- - --------- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
PRESCRIPTIA EXTINC!IVA criptiel f a-;a de un
.
;;:;~;;1~;,;j:;~~····~allr
................ .
codebitori decat
beneficiui recunoscut de lege titulariior drepturilor subiective, In conditiile \n temelul caruia ace'jtia 1'ii pot valorifica drepturile, chiar daca termenul
pnev~izute,
s-a
· .Justifkare
- permite inlfiturarea contradictiel ce ar aparea
extinctive
a prezumat
ceea ce
Domeniul repunerii !n termenul de prescrippe extindivii Oomeniul rep1unerii in
termen
de repunere 1n termen nu sunt expres prevdzute de lege; legiuitorul aratli doar ca acestea trebuie sa fie temeinic justificate, iar instan\a va Ii cea care va aprecia, de la caz la caz, temeinicla motivelor invocate; !ii spre exemplu: spitalizarea indelung.ata sau repetat8 a mamel 1mpreuna cu copiiul in numele carula urma sa introduca actiunea; p:lr8sirea minoru1ui de catre reprezentantu! legal; cunoa~terea unor fapte stabilite de organul de urmarire pe~ na!a numai dupa lmpllnirea termenu!u! de prescrip~ie extinctiva; ~ in cazul erorii de drept invocate de titularu! dreptului subiectiv, solutia trebuie nuantata, luand in considerare,; solu\ia data de art, 1208 a!in. (2) C.civ. In ceea ce prive~te
eroarea de drept ca vldu de consimt<Jm3nt, deoarece ratiuni!e sunt ace- i lea~i; a;;adar, 1n cazul Tn care dispozitii!e !egale referftoare la exercitarea dreptului ' la actiune }ntr-un anumit termen sunt ,,accesib11e ~i previziblie", necunoa;;terea acestora sau inte!egerea lor gre~it3 nu justifica repunerea In termen; dlmpotriva, In lpoteza h1 care eroarea de drept ar privi dispozftll legale care nu sunt ,,accesibi!e :;:i previzibife", tftularul dreptu!ui ar putea fi repus, la cererea s.a, ln termenul de prescript!e extinctiva; - prin motive temeinic justificote in\elegem acele imprejurari care, fara a constitui cazuri {!tnprejurari} care, potrivit iegii, suspenda prescrip~ia extinctivi3 sunt exclusive de culpa, liind deci vorba de piedici relative, iar nu absolute, in e"ercitarea dreptului la actiune, In sensul ca lmprejurarile de fapt respective au caracteru! de piedica In 1
exercitarea actiunii pentru reclamant ?f pentru cei care s-ar af!a fn conditii asem<'i"" natoare (dar nu 1n mod necesar 'Ii pentru un om foarte diligent) ,;, totodata, nu I se poate imputa vreo culpa titularului dreptului ia ac\iune; - repunerea in termenul de prescriptie extinctivil exclude atat culpa, cat ?i acele care constitule cauze de
!
222
PRESCRlPTIA EXT!NCTlVA domEcni11I repuneril tn termenu! de prescnptie extlnctlv.3 lncepe und-e :m:et12a1:a lnceteaza unde domeniul extinctive.
~. repunerea fn termen poate
fi dispusa doar daca partea ~i-a exercitot dreptuJ la actiune !nainte de implinirea unui termen de 30 de zlle, socotit dln ziua In care a cunoscut sau trebula sa cunoasca lncetarea motivelor care au justificat depi:i~irea termenului de prescrip\ie [art. 2522 alin. (2) C.civ.]; termenul de 30 de zile prive~te atat cererea de repunere 1n termenul de prescrip\ie extinctiva, cat ~i introducerea cererli prin care se exercita dreptul la actiune pdvind preten\1a pe fond; - termenul de 30 de zile este un termen de prescriptie, iar nu de decadere (art. 2547
\ 1er-me7t
de 30 de zile
4.4. Efed:ul repunerii
tennen
1- repun~rea l~-t~rmen ar~ repunerii in
termen
ca efect considerareaprescriptiei ~~tinctive ca ~eimplinit~l termenul de prescrip\ie extinctiva a expirat, astfel ·1ncat instania poate trece la ; solutionarea cauzei pe fond; ' - spre deosebire de suspendarea ~i 1ntreruperea prescrip\iei, ale caror efecte se produc de drept, iar organui de jurisdiqie doar constata intervenirea unei cauze, repunerea 1n termenul de prescrip\ie extinctiva are caracter judiciar, deci presupune pronun\area unei hotarari de catre organul de jurisdictie, hotarare care trebuie motivata, spre a putea fi supusa controlului judiciar; - solu\ionarea cererii de repunere In termenul de prescriptie extinctiva este de competen\a organului de jurisdic\ie competent sa rezolve pricina care are ca obiect protec\ia judiciara a dreptului subiectiv respectiv; - in actuala reglementare, repunerea in termenul de prescrip\ie extinctiva nu mai poate fi dispusa din oficiu de dltre organul de jurisdic\ie, ci trebuie solicitata de tituiarul dreptului la ac\iune supus prescrip\iei; w se poate formula o singura cerere de chemare in judecata care sa contina un prim capat de cerere prin care se sollclta repunerea ·1n termenul de prescrip~ie extinctiva, precum ~i un alt cap.3t de cerere priv!nd valorificarea pretentiei; acesta din urm8 va fl cercetat pe fond numai dac8 instanta va lncuviinta cererea de repunere In termenu! de prescrip!ie extinctivi3; 111 c§nd cererea de repunere in termenul de prescript!e extinctiv.3 se respinge (ca nelntemeiata sau chiar ca prescris3), cap3tul de cerere privlnd preten1ia va fl de~i
I
PRESCRIPTIA EXTINCTIVA
223
1, Elemer,te lu'i~ti1e
de cam
rnomentuJ
care se
~ terroenui
de prescript-1e extinctlva ap!lcabil in data de la care s3 curg3 acest termen;
- daca a \ntervenit sau nu vreo cauza de suspendare sau de a prescrlptic.:~l extinctive; _, regulile ln functle de care se detenr1in:3 momentul la care se !ropllne~te prescrip·~ia extinctiva.
2, Regulile TerrrH~ne
stabilite
pe sap1tamam, ani
- In ziua corespunzatoare din ultima saptamana ori lunii sau din ultimul an [art. 2552 alin. (1) C.civ.]; e de exempfu: un termen de prescriptie extinctiva de 3 ani, care a lnceput sa curga !a data de 16 mai 2016 ~I care nu a fost suspendat sau lntrerupt, s-a lmplinit la data de 16 mai 2019; un termen de prescrip\ie de joi - 9 mai 2019 s-a lmplinit joi 16 mai 2019.
0
saptamilna care a lnceput
sa curga
Mod de calcul
- daca ultima luna nu are o zi corespunziitoare celei in care termenul a inceput sa curga, termenul se impline;;te in ultima zi a acestei Iuni [art 2552 alin. (2) C.civ.]; •de exemplu, un termen de prescrip\ie de o luna care a 1nceput sa curga la data de 31 ianuarie 2019 (si care nu a fost intrerupt ori suspendat) s-a implinit la data de 28 februarie 2019; mijlocul lunii se socote,te a cincisprezecea zi [art 2552 alin. (3) Cciv.]; - daca termenui este stabiiit pe o luna ~i jumatate sau pe mai multe !uni :;i jumatate, 15 zile se vor socoti la srar1itul termenului [art 2552 alin. {4) C.dv.l; daca ultima zi a termenului este o zi nelucratoare, termenui se considera 1mplinit la
zile
care 'ii urmeazi?.
2554
:
la ora 24,00 a ultimei zile [art. 2553 al in. (2) C.civ.]; -· cand actul trebuie lndeplinit lntr-un loc de munca, termenul se va 1mplini la ora carelnceteaza programul normal de lucru [art 2553 alin. (3) C.civ.].
Mod de calcul - nu se iau 1n calcul prima ~i ultima zi a termenului [art 2553 alin_ (1) C.civ.]; , - daca uitima zi a termenului este o zi nelucrfitoare; termenul se considera lrnpllnit la sfilr!;itul primei zile lucratoare care i1 urmeaza (art 2554 Cciv.); a rezulta ca termenul de prescriptie extinctivB nu s-ar putea lmpllni ~ntr-o zi nelu-
cratoare; In schimb1 termenui de prescrlptie poate sa tnceap3
!
tntr~o
zi
cr3toare; iar zilele nelucr3toare din interioru! termenului vor fi luate- !n co11si<Jerare calculul deci nu trebuie
_L___ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ --- -------
224
PRESCRIPT!A EXTINCTIVA
spre exem'plu, un termen de prescriptle de 5 zile a putut sa 'i'ncecip3 :;8 ct1rga duminica ·-· 19 mai 2019, lnsa r.u s-a lmplinlt s8mb3t8 25 mai 2019, c! !uni - 27 0
mai
fenmme stabiUttJ p-e ere
Arte consideratt: facute in termen
la expirarea intervalului de timp fixat ca ore. de ealcul nu se iau fn calcul ultima ora a termenului 255.5 - indiferent de faptul ca termenul este stabilit pe oni, pe luni, pe saptamilni, pe zile sau pe ore, actele se socotesc Facute "in termen, daca inscrisurile care le constata au fost predate prin scrisoare recomandata la ofidul PO?tal sau telegrafic ori la un serviciu de curie rat rapid sau la un serviciu specializat de comunicare, eel mai tarziu in ultima zi a termenului, pana la ora cand inceteaza In mod obi~nuit activitatea la acei oficiu 2556 C.civ. cu art. 205 2 din
1. Notiumea - sanciiunea de drept civil care consta Jn stingerea dreptului subiectiv civil neexerc!tat in termenul prevazut de Jege sau stabilit de par\i ori in impiedicarea, 1n condi!ii!e legii, unilateral
sau
termE,nele de decadere au vedere: a} fie exercitarea unui drept; fie
2. Clasificarea termenelor Dupa iz11or
unor acte unilaterale
decadere
termene de declidere legale; - sunt stabHite de lege; 11 de exemp/u, art. 1103 C.civ. privind termenul de optiune succesoraia;
2. termene de deciidere corfl!entionale; I - sun! stabillte prin voin\a partilor; • clauza prin care se stabile•te un termen de decildere ce ar face excesiv de dificila exercltarea dreptului sau savar:;irea actului de catre partea interesata este lovita de nulitate absoluta (art. 2546 C.civ.); * pi3rt;He nu pot sa transforme un termen de prescrlp~ie extinctiva ·1n termen de deciidere
i11tenm1I ocrotit
decadere de ordine pubiicii; - partile nu pot renunta, nici anticipat, nici dupa 'inceperea cursulu1 !or, la termenele de decadere de ordine publica >i nici nu le pot modifica, mic!lorandu-le sau marindu·le [art 2549 alin. (2) C.civ.];
2. termene de dedldere de ordine .,,;.,atil: - eel in favoarea ciiruia a fost stipulat (prin contract) ori instituit {printr-o dispozi\ie legalii care ocrote!ite un interes privat) poate sa renun\e, dupa 1mplinirea termenului, . la beneficiul decaderii; dad! renun\area intervine 1nainte de implinirea termenului, se aplica regulile de la i 1ntreruperea prescrip\iei extinctive prin recunoa~terea dreptului [art. 2549 alin. (1) I C.civ.];
!-
- pot fi modificate prin voinia par\ilor [art. 2549 alin. (2) C.civ. per a contrarioj; ' termenele Jegale pot fi de ordine publica sau de ordine privata, In timp ce ter·· menele
tntotdeauna
226
DECADEHEA
:' Sediut
matertei
- daca din lege sau din conventla p3rt11or nu
rezutta fn
rnod nefndoielnic ca un anumit
termen este de ded\dere, sunt apiicabi!e regulile de la prescrip!ie {art. 2547 C.civ.); ;,; dac5 un termen a fost instltuit prin iege sau pdn voin1a parti!or (In acest dln urma caz, cu respectarea limite!or Jmpuse de lege) pentru exercitarea dreptului la actiune {exercitarea unei actiuni In justitie) sau ln !egaturi:l cu aceasta ~i nus-a prevazut ca nerespectarea lul atrage pierderea dreptului subiectiv sau lmpiedicarea efectu.3rii unul act unilateral, atuncl trebuie calificat ca termen de prescriptie extiru:tlva.: In sch·1mb, termenul care nu prive~te exercitarea dreptului la actiune (exercitarea unei ac~iuni Tn justitie} nu poate fi ca!iflcat ca termen de prescript1e extinctiva, ci ca termen de decadere {desigur, afara de cazul c3nd ar fi un termen ca rnodalitate a ' actu1ui juridic); s !n rnod exceptional, exercitarea dreptului trebuie facuta l-i-1 termenul de prescriptie extinctiv.3, de~i nu este vorba de lntroducerea unei actiuni In justitie, Jn cazul 00
j
prevazut de art. 1552 alin, (2) C.civ., conform caruia declaraiia de rezolutiune sau
de reziliere unilaterala trebuie facuta In termenul de prescrip1ie prevazut de lege pentru ac~iunea fn rezolutiune .sau reziliere;
este posibil ca un termen de decadere sa cvrga fn paralet ru un termen de prescriptie extinctiv8, neexcluz§ndu-se unul pe cela!alt, de exemplu, termenul de clecadere de 6 luni stabilit de art 1263 alin. (6) Cciv, poate curge In paralel cu termenul de prescriptie extinctiva a dreptuluJ la actiunea "tn anulare, §
i~.~-~···
: Cazuri de
; deciidere
___j
; - constituie situa\iile in care prin lege sau prin actul juridic al par!iior se instituie u,n termen >i, totodata, se prevede in mod expres ca depa,;rea termenului atrage decil· derea.
I
I ,1
Exemple de termene legate de declidere: - termenul de decadere de 3 ani aplicabil actiunii 1n revendicarea bunului mobil pier· , dut sau furat de la posesorul de buna.credin\a, care incepe sa curga de la data la care proprietarul a pierdut stapanirea materiala a bunu!ui [art. 937 al in, (2) Cciv,]; - termenul de decadere de 6 !uni aplicabil dreptului proprietarului de a pretinde restituirea bunu!ui gasit sau pretul ob\inut din valorificarea acestuia, care lncepe sa curga de la data predarii bunuiui catre organele de poli;ie din localitatea in care a lost gasit [art. 945 alin, (1) ,i art, 942 alin. (2) teza a ll·a C.civ,]; - termenul de decadere de un an, aplicabil ac!iunii prin care succesibilul solicita declararea nedemnita!ii, care lncepe sa curga de la data deschiderii succesiunii sau, ln ipoteza pronun\iirii hotararii judecatore5ti de condamnare pentru faptele prevazute la art. 959 alin. (1) lit. a) C.civ. ulterior deschiderii succesiunii, de la data ramanerii definitive a hotararii [art. 959 alin, (2) ~i {3) C.civ.]; - termenul de un an aplicabil dreptului de op\iune succesorala, care 1ncepe sa curga, ca regula, de la data deschiderii mo~tenirii [art, 1103 alin. (1) ?i art. 1112 alin. (2) C.civ.]; - termenul de decadere de 6 luni aplicabil dreptului de a cere anularea contractului, care lncepe sa curga de la data notificarii prin care partea interesata ii solicita celui : indrepta\it sa invoce nulitatea relativil. fie sa confirme actul anulabil, fie sa exercite ac\iunea 1n anulare [art, 1263 alin. J.~..C.:civJ,_'-~-·---.-~·-·· . ,I·
I
--------
-----------
---- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
227
, - - tennenui "rezonablY', care lncepe sa curga de la data d~~~;;;;;:~;;ii~viciiior as<_:unser Jni~UtitruJ caruia cumpi3ratoruf trebuje 53 Je aduc;} la CU!lOSti11t8 VOllZiltrn·ul\Ji. 1 sanctlunea dec8deril din dreptul de a solicita re2:rn1i11tmE!iJ v.onz•an,: In I , ipc1te11a In ca:re viciul a.pare 7n mod gradual, termenu! sa din ziua in care curnp5riitorul !~i da se.ama de gravitatea ~i intinderea vlciului; in cazui !n care cum~ paratoru! este !cir bunui v'3ndut este mobil corporal, terrnenuf de dedidere este de doea zile lucriitoare l.709 alin, (l)-(3) Cciv.]; ·1:
terrnenul de garantie in3untrul c5rula cumparatorul trebuie s5 comunice defet1 iiunea, sub sanqiunea decilderii din dreptul de garantie pentru buna func\ionare a j bunuluf vandut; daca aceasta cornunicare nu a putut fi facuta In termenul de garanth?_, i din motive obiecrive, cumparatoru! are obllgatia sa cornunice defet1iunea intr-un I termen rezonabil de la data expirarii termenului de garan\ie 1718 alin. (1) Cciv.]; termenul de decadere de un an, care 1ncepe sa curga de la data 1ncheierii contrac1 tulul de vanzare, aplicabil ac\lunii vanzatorulul pentru suplimentul de pret ~i actluni! [ cumparatorului pentru reducerea pretului sau pentru rezolut!unea contractulul; Tn 1 ipoteza 1n care partile au fixat o data pentru masurarea imobiiului, termenul de decil· dere de un an curge de la acea data (art. 1744 C.civ,); termenul de o lunil, care incepe sii curga de la data notificarii cumparatorului de catre vanzatorul care inten\ioneaza exercite op\iunea de rascumparare, lnauntrul caruia vanzatorul trebuie consemneze pretul primit ,; cheltuielile efectuate de i cumpilrator pentru 1ncheierea contractului de vanzare $1 realizarea formalita\ilor de publicitate, la dispozitia cumparatorului sau, dupii caz, a ter\ului subdobanditor, sub sanci;iunea decaderii din dreptul de a exercita optiunea de rascumparare [art. 1760 :
I-
. I
sa
sa
I
Cazuride dedidere implicita
·
t:'..'.i:~~;i~~~:v:i~ua\iile 1n care prin l~g~sau prin a~tul juridical-par\il~r se instituie ~-~ I termen, fara a se preciza dad\ depil!;irea acestuia atrage decaderea, dar din care
\ rezulta nelndoielnic ca 1mplinirea termenului atrage pierderea dreptulu'1 subiectiv, caz
I 1n care va fi vorba de o decadere tacitil (implicitil), Trebuie calificate ca termene de decadere: -- termenul de 10 zile aplicabi! dreptulul de preemp\iune In cazul vanzarii de bunuri mobile sau de 30 de zile in cazul vanzarii de bunuri imobile, termen care lncepe sa curga de la data comunlcilrH catre preemptor a notific5ril cuprinsului contractului in·· cheiat cu tertul [art 1732 alin. (4) C.civ.]; - termenul de doua zile de la data !a care roiu! de albine a trecut pe terenul in care proprietaru! roiuluf trebuie s.3 11 urm.3reasc3, respectiv terrn'2nul de doua zile de la data la care proprletarul roiului a 1·ncetat urmarirea [art. 576 alin. (3) C.civ.]; • jurisprudenta: termenul previizut de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, pentru lnregistrarea notlfl<.:2ril 1 este un termen de dec3dere 1 de drept substant1ai, aspect ce rezulta din dispozitiile alin. (5) al aceluia'i articol, care men\ioneaza nerespectarea termenului ari-ltat se sanctloneaza cu pierderea dreptulul de a solldta In justltie masurl reparatorli In natura sau prln echivalent Din acest punct de vedere, termenul prevazut de art. 22 alln, (1) din legea nr. 10/2001 este incompatibil cu i~.stit~lia rep~ner!i In termen reglemen!ata de d!spozitiiie art .103
ca
228 .alin. (1} C.pro'c.civ,, dispozl~ii ce au ca obiect un drept procedurai pe cano dec8derea prevazuta de art 22 alin. {S) din nr. 10i20D1 are Jr. veder-e S. l dee, llf. 518 dJri 19 februarie
to11a majora existenta la data la care ar fi trebuit sa inceapa curgerea termenului de decadere amana inceputul termenului pana la data lncetarii for(ei majore;
2. fori;a majorii care apare in timpul curgerii termenului de declldere are ca efect suspendarea acestuia [art. 2548 al in. (2) C.civ.]; m daca !nsa, dupa reluarea cursului tern1enului, ar ram.ane mai putln de 5 zlle din termenul de decadere, atunci acesta se 1mplinejte dupa 5 zile de la data cand
suspendarea a lncetat; 3. daca realizarea dreptului subiectiv presupune exercitarea unei actiuni in justi\ie, termenu1 de decadere este lntrerupt pe data introducerli cererii de chemare 1n judecata sau de arbitrare ori de punere in intarziere, dupa caz, dispozi\iile privitoare la intreruperea prescrip\iei !iind aplicabile in mod corespunzator [art. 2548 alin. (3) C.clv,J; • aceste exceptli au vocatia sa se aplice oricarui termen de decadere;
• pentru anumite termene de decildere pot exista §i alte exceptii; spre exemp!u: termenulul de exercitare v dreptului de op~lune succesorata i se aplica dlspozJtiile legale referitoare la suspendarea prescripjiei extinctive (art. 2532 ~i urm. C.civ.) '?i la repunerea in termenul de prescrip\ie extinctiva (art 2522 C.civ.) [art. 1103 alin. (3) C.civ.]; • art. 1718 alin. (1) C.civ. se refera la necomunicarea din motive obiective de catre cump3r8tor a defectiunii tn termenui de garantie, caz 1n care are la dispozitie un termen rezonabll de la data expirarii termenu!ui de garantie, ceea ce echivaleaza cu o repunere In termen etc.; dispozi\iile art, 2548 alin. (1) ?i (2) Cciv. se aplicil numai termenelor de decadere care au lnceput sa curga du pa lntrarea In vigoare a Codu!ui civil actual (art 205 din Legea nr. 71/2011). I lmpiinirii de decadere se determina aplica.iea i
,I I ' I '
:
:
Srabilirna momentu,ui termenuh;i de
dedidere
·1=· mome~tul
ter;,,e~ului.
pri~-
reg~·lilor
, prevazute de art. 2551-2556 C.civ.; m spre exemp!u: daca termenul a lnceput sa curga miercuri 1 31 ianuarie 2018, ora 10100, fara sa existe lmprejur
!
DECADERE/\ iii) un terrnen de dec3dere de o sar11:am;:n'1
7.29
!ropl!nit rnlercurl, 7 februarle 2013
[art. 2552 alin. (1) C.civ.J; iv) un terrnen de dec3dere de o !unffh s.~21 :m101::·iit miercuri 1 [art 2552 alin. (1) ~i (2) C.civ,J;
:zg
februarie 2018
~-- ·--" un terrnen de dec'3d ere t1d<0e cv1rni;air.r11_: CS:,.·_ila Jri:'E!i!'i!J."i',}}Jl_a_an-~~-le_~}._9_.__ ··- --~--- ..
£feeteie dedlderii
dreptuiui subiectiv inauntrul termenului stabilit atrage pierderea lui,
!ar In cazul actelor unHaterale, 1mpiedicarea, In cond!tille !egii, a savar51irii lor [art. 2545 alin. (2) C.civ.];
partea interesata poate opune decaderea (de ordine privata) numai la judecata in prlmi'i tnstanta, eel ma! tarziu la primul termen de judecata la care partile sunt citate [art. 2550 alin. (1) C.civ.];
dad!i terrnenul de decadere a fost stabilit de catre parti sau instituit printr~o dispo· zitie lega!a care ocrote~te un interes privat, eel In favoarea ci3ruia a fast stipulat crl instituit poate sa renun\e, dupa 1mplinirea termenu!ui, la beneficlul decaderii; daca renun\area la un asemenea terrnen intervine \nainte de implinirea acestuia (partea declara expres sau rezult8 tacit c.3 renunta la invocarea decaderil la momentui !a care
termenul de decadere se va implini), de la data renun\arii Tncepe sa curga un nou termen de dedidere [art. 2549 alin. (1) C.civ.]; • cerinte pentru v.aiabilitatea renunt3rii la beneficiul decaderii: i) termenul de decadere sa fie de ordine privat3; ii) renuntarea sa emane de ia partea Jn favoarea c3ruia a fost stlpulat sau instltuit termenul de decadere; iii) aceasta parte sa aib.3 capacitatea deolina de exercltlu ?i sa faca actul renuntiJril avand consimtan1&inl valabil exprlmat; iv) renuntarea sa fie expresa sau sa rezulte din fapte care sa nu lase n!cio lndoiala asupra intentiei de renuntare la beneficiul deci3derii; v) renuntarea, pentru a viza un beneflciu concret, iar nu unul eventuai, trebuie : intervina dup8 !mplinirea termenu!ui de dec2derei ! organul de jurisdic\ie este obligat sa invoce ;;i sa aplice dir. oficiu termenul de decadere, indiferent daca eel inte;esat fl pune sau nu 1n discu\ie, cu excep\ia cazului cand
sa
decaderea prive~te un drept de care par\ile pot dispune [art. 2550 alin. (2) C.civ.]; ™decl, daca termenu! de decadere este un termen legal de ordine publlca, instanta trebuie sa invoce din oficiv decaderea; deci3derea de ordine pubHca poate fi invocata, in cadrui unui proces, oricand pana la inchlderea dezbateri!or asupra fondu1ui, [ndusiv direct In caile de atfl.C de ijl
reformare; - pJ.it1ile nu pot sa
renun~:e, nici anticipat ;;1 nlcl dup3 inceperea cursu1ui !or, la ter~
, menele de decadere de ordine publica §i nici nu le pot modifica, miqorandu~le sau I Lrnarind11-le,_dupa
c~i [art. 254~_.alin. (2.)Cciv.].-___ . -.. --···
···"'·_]
~conduce
la stlngerea dreptului material
- const3 in stingerea dreptu!uJ subiect1v civil
la aqiune (arL 2500 a!in. (1/ Cdv.].
- presupune exe-rcltarea une!
ac~iunl
ln
justi!ie prin care se solicitil protec\ia judi( clara a dreptului subiectiv [cu excep\ia cazurilor anume prevazute de lege, spre de art. 1552 alin.
lnvocare
- instanta nu poate invoca extinctive din oficiu {art. 2512
despre exercitarea dreptului ia ac\iune.
decaderea trebuie invocata din oficiu instanta, daca termenu! de decildere este de ordine publica fart. 2550 alin. (2) C.civ.], ·1nsa nu poate fi invocata din oficiu daca termenul de decadere este de ordine privata.
- !ermenele de prescrip\ie extinctiva sunt stabilite de lege, partile avand posibilitatea sa le modifice in anumite conditii [art 2515 alin. (3), (4), (5) C.civ.].
- termenele de decMere izvorasc din lege sau din vointa parJilor [art 2545 alin. (l)
- cursul prescrip\iei este susceptibil fi suspend at (art 2532 C.civ.).
- terrnenele de decadere nu sunt supuse ;
a
Cdv.]; - par1;ile nu pot sa modifice termenele de decadere de ordine publica [art 2549
suspendarii decat in anumite imprejurari 2548 alin.
cursul prescrip\iei este susceptibil de a fi intrerupt (art 2537 C.civ.), - exista posibilitatea repunerii in
i tiva implinita sau la beneficiul termenului ' scurs pentru prescrlptia 1nceputa ~i neimplinita (art 2.507 Cciv.).
exista posibilltatea repuneril In terde decadere, afara de cazul in care nr;,,tc.. n norrna s-ar altfeL se poate renun\a, dupa sau inainte de irnplinirea termenului de decadere, daca acesta a lost stabilit prin contract sau instituit printr-o dispoziiie legala care ocrote:;te un interes privat [art. 2549 alin. (1) Cciv.];
- nu se poate renunta la termenele de decadere de ordine publica [art 2549 alin. (2)
I
231
- sunt sanctiuni de drept civil;
- au.efect extinctiv; -presupun curgerea unor termene; termenelor se face
6 PERSOANA ~I INTREPRINDEREA CIVILA 1. Consideratii genera!e Persona!itatea ·• aptitudinea de a fi subiect de drept, deci aptitudinea de a fi titular de drepturi 'ii obligatii; 1
I'
im pentru desemnarea personaiitB:!ii juridice se mal folosesc ~i notiunlle de capacitate juridica sau capacitate de drept; - personalitatea jurididl este unica, adica una singura pentru fiecare subiect de drept;
'j -
~·-"~"-~··~-~--
Subiectele de drept dvll
...~
o pa rte a capacitatii juridice este capacitatea civila; • personalitatea (capacitatea) juridicil nu trebuie confundatil cu no\iunea de persoan<'i juridica, deoarece vocatia de a fi subiect de drept este recunoscuta at§t
pe~.soanelo~)uridice:. cZit ~i pe~~Oa_:1elor fiz~c_e_.---·---------.---·· Notit.me - participan\ii la raporturile juridice civile (purtatorii de drepturi subiective civile ~i de
r
I
obliga\ii civile).
, Clasifkare
r·---
I oe1·sc•an1a
. - se impart !n doua categorii [art 25 alin. (1) C.civ,J: persoanele fizice; I' a)b) persoanele _ __ juridice.~.
de
··1- etimologic, t~rmenul.,,persoana"
provine din c~vantul J~tin ,,pe;:,;ona"' ce dese,;;na la teatru masca pe care o purta pe scena actorul, sugerand rolul sau In piesa;
'I
preluandu-.se acest cuvant Jn drept, S·a dorit sa se exprime rolul omului de actor pe scena vietii juridice; In !imbajul juridic actual, termenul ,,persoana" este utilizat uneori pentru a desemna numai fiinta umana ca subiect de cirept; alteori, se desemneaza atat persoanele fizice, cat ~i persoaneie juridice; sensul in care este intrebuintata notiunea de ,,persoana" rezulta dln context; :>de exempfu, potrivit art. 28 alln. {1) C.civ. 1 capadtatea civila este recunoscuta tuturor persoanelor (cu sensul de persoane fizice si persoane juridice); potrivit art. 55 C.civ., orice persoana interes.ata {cu sensul de persoana flzica sau jurldica) poate cere oricand anu!area hotar3rii declarative de moarte, In cazul In care se descopera certificatul de deces al celui declarat mort; potrivit art. 58 alin. {1) C.civ., orice persoana (cu sensul de persoana fizica) are dreptul la via\a, la sanatate, la integrltate fJzici3 ~i psihica, la den1nitate, !a proprla imagine~ ia respectarea vie~ii
I !
recunoscute de
PEHSOANA FIZICA $i PERSOANA J!JRiDICk PROFESIONISTUL 51
233
Perscanr.i
fiiidi
·- ornu!, µrlvit individual, ca titular de
>I de obligatii civi!e
25 alin. (2}
C~civ,j;
- Jn dreptul modern, or1ce fiinta umana are calitatea de subiect de drept civil, deci orice orn are calltatea de oer·sormii fizica.
Clasifkare 1. In raport de criteriul varstei: a) minorii la lmplinirea varstei de 14 b} minorii cu varsta cuprinsa fntre 14 ,, 18 ani; c) majorii {persoanele fizice de peste 18 ani); 2. dup@ cum au sau nu capacitate de exercitiu: a) persoaneie fizice lipsite de capacitate de exercitiu (minorii la 1mplinirea varstei de 14 ani ,; persoanele puse sub interdic\ie judecatoreasca); b) persoaneie fizice cu capacitate de exercitiu restransa (minorii cu varsta cuprlnsa !ntre 14 ~1 18 anil cu exceptia celor pu~i sub interdictie, a minorilor care se casa~ toresc, in conditiile prevazute de lege, inainte de 1mplinirea varstei de 18 ani !ii a mlnorilor care au lmplinit viirsta de 16 ani ~; carora instanta de tutela le-a recunoscut, pentru motive temeinice, capacitatea de exerci;iu deplina); c) persoanele fizice cu capacitate de exerci!iu deplina (majoril, cu excep\ia celor pu!ii sub interdictie judecatoreasca; minorii care se casatoresc, In conditiile prevazute de iege, inainte de implinirea varstei de 18 ani; minoril care au implinit varsta de 16 ani !ii carora lnstanta de tutela le-a recunoscut, pentru motive temeinice, capacitatea 1 1 de exercitlu deplina); J :i. in raport de criteriul ceta\eniei: I a) persoanele fizlce cu ceta\enie romana; b) persoanele fizice cu ceta\enie straina; c) persoanele fizice cetatenie (apatrizli); • cetatenii strBini :'?i apatrfzi! sunt asimilati, In condi!iile legii, cu cetatenii rom3ni, in ceea ce prlve~te drepturile ,; llberta\ile !or civi!e [art. 27 a!in. {1) C.civ.]; 0 cetatenil stri3Jni §i apatrizil pot dobandi dreptu! de proprletate privata asupra terenurHor numal In cond!!ille rezultate din aderarea Romantet !a Uniunea Euro~ peana ~i din alte tratate internatlonale !a care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, In condltlile previizute prtn lege organic;}, precum :,?i prin mo~tenire legalii fart. 44 alin. (2) din Constitu\ie]; 111 schfrnbarea nume!ul pe ca1e administrativiJ poate fi solicltat3 de cet3!enii rom2ini ji de apatrizii domiciliati in Romania (art. 4 ji art. 5 din O.G. nr, 41/2003 privind dob£indirea ?i schlrnbarea pe cale administratlv3 a numelor persoanelor fizice); 4. in raport de criteriul domiciliului: a) persoanele fizice cu domiciliul 1n Romania; b) persoanele fizice cu domicillul in strainatate; 5. dupa cum exploateaza sau nu o 1ntreprindere: a) profosioni>ti [cei care exploateaza o fntreprindere, In sensul art. 3 aiin. (3) C.civ.];
pana
!
fara
234
I civila a fJzice
PERSOANA FIZ!Ci\,
Si PERSOANAJURIDIOt PROFESIONISTUL ~I lNTREPRINDEREA
- parte a capaclta1n juridice care consta in aptitudlnea persoanei fizice de a drepturi subiective clvile :;.i oblig;;;til civlle ~} 'ln de a doband1 ;;l exerc!ta drepturi subiective civile, precum ,; de incheierea de acte jurldlce civile.
a-~i
asurna §i executa
obliga~ii
civile, prin
Structurii 1. capacitatea de folosinra; 2. capacitatea de exerci\iu.
l'r!ndpil - capacitatea civila este recunoscutii tuturor persoaneior [art. 28 alin. (1) C.civ.]; - orice persoana are capacitate de folosintii ?i, cu excep\ia cazuriior prevazute de lege, capacitate de exerci\iu [art. 28 al in. (2) C.civ.]. Limitele capadta\ll dvile - nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosin\a sau lipsit, in tot sau in parte, de capacitatea de exerci~iu, decat in cawrile ,; conditiile expres prevazute de lege [art. 29 alin. (1) C.civ.]; - nimeni nu poate renun\a, 1n tot sau 1n parte, la capacitatea de folosin\a sau la l capacitatea de exerci\iu [art. 29 aiin. (2) C.civ.].
Egalitatea in fata Jegii civile rasa, culoarea, na\ionalitatea, originea etnicii, limba, religia, varsta, sexul sau orien· tarea sexuala, opinia, convingerile personale, apartenen\a politica, sindicala, la o cate· gorie sociala on la o categorie defavorizata, averea, originea sodala, gradul de cul· tura, precum $1 orice alta situa\1e similara nu au nicio influen\a asupra capacitatii civile
(art. 30 C.dv.).
tapacitatea de a 1ncheia actul juridic civil - consta in aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi $1 obligatii civile prin 1ncheierea actelor juridice civile; - este nurnai o parte a capacita\ii civile, reunind, In structura sa, o parte din capacitatea de folosin\a a persoanei fizice sau juridice, precurn ,; capacitatea de exerci\iu a acestela.
2. Capacitatea de folosinµ a persoanei fizke 2.1. Nofiunea ~i cai·aciter<~l.e juridice ale ca1oai:lt
i
PERSOANA FiZ!CA $1 PERSOANA JtJRilliCA. PROFES!ONISTUL $1 TNTREPRINDEREA
CarattereJe iuri1dkii ale cal>i3'ita1~>\ ue !oi•osin~a a
fizice
. _. __
~
__..____ --··-1e;;:;--;,:;·t
~;;;;:··-··--
235
.. -- ...-----·--
{!nstituire 1 lnteput, :::ontJnut, !ncetare) referitoare ia capacitatea civila de folosinta; reglementarea capacita}ii de folo .. sinta exduslv de dornenh1I legii, ea nefllnd de domenlul vointel lndlviduale; . -generalitatea1 de folosinta a fizice se ex1prn11a ap'titt11clir1ea gener~la ~I abstracta de a avea toate drepturile ;;i obligatlile civiie (art 34 C.civ,); j -- inalienohilitatea: nu poate forn1a obiect de nici mi3car ;;i nici obiect de instrainare 29 alh C.civ.J; , . - intangibilitatea: nu} se pot aduce limitarl (ingradiri) decal prin texte exprese de
\ - !egaiitatea:
rett:
toate
I !
[art. 29 aim. (1) C.c1v.J; ; - egalitatea: constituie concretizarea, pentru aceasta a principiului egalita\ii ' a\a legii civile (art. 30 C.civ.); niversalltatea: consta Tn insu,irea capacitatii de folosin\a de a fi recunoscuta (atri._ a) tLJ!~!<:": oamenilor [art. 28 alin. (1) C.civl _______..___..~-- _
2.2. Incei!'utu1 capacitajii de follosinta a persoanei tiz.ice de - drepturile copilului sunt recunoscute de la concep\iune, viu (art. 36 C.civ.).
Jnsa numai daca else
Cond!lii 1. sa fie vorba despre drepturile copilului, iar nu de obliga\ii civile pentru el; • condi\ia este 1ndeplinita nu numai atunci cand ar fi vorba de dobandirea unui drept subiectiv civil ut singuli, ci ~i atuncl ciind copilul este chemat la o mo?tenire , lntreag
l
§'i care se calculeaza zi cu zi; prin mlj!oace de proba ~tHn\ifice se poate face dovada
concep\iunii copilului 1ntr-o anumita perioada din acest interval de timp sau chiar Tn acestui 412
2.3. Confinutul capadtafii de aptitudinea persoanei fizice de a avea toate drepturile
actlv5: aptitudinea persoanei flzice de a avea drepturi subiective clvi!e; de a avea - Jn con\inutul capacita\li de folosin\a a persoanei fizice nu intra1 a) drepturile interzise prin lngradirile capacita\ii de foiosin\a; b) drepturile apar\inand altor ramuri de drept (de exemplu, drepturile c;i obllga\iile
nascute In
cu contractul de munca
ramurli - art. 29 alin. (1) C.civ.; ,,nimeni nu poate fi lngradit in capacitatea de folosinta de -s::
';;~
~ -~- - - -
236
PERSOANA HZICA ;ii PERSOANA JURIDIC/\. PROFESIONLSTUl ~1 lNTREPRINDEREA
capacit'3tH civile de folosint3 a persoanei fizice: -"'"l a) nu pot exista decat in cazurile ~!in cond!~i!le prevazute expres de lege; h} ca excep\ii de la reguia capadtaiii, sun! de stricta interpretare ~i aplicare, neput3nd fi extinse prin analogie ~i nici deduse pe caie de interpretare; c) pot fi calificate ca incapaclt.3ti speciale de drept civiL
·-- rezulta ca
Clasifkare 1. dupa izvorul !or: a) incapacita\i de folosin\a stabilite de legea civila; b) incapacita\i de fo!osin\a stabilite de legea penala (de exemplu, pedepse!e accesorii ~i complementare constand !n interzicerea unor drepturi civile); 2. dupa fina!itatea lor: a} incapacita\i cu caracter de sanctiune, care, la randul lor, pot fi: incapaclta\i cu caracter de sanqiune penala (de exemp/u, interzicerea drepturilor parinte'iti, interzicerea dreptului de a fi tutore sau curator) :;i lncapacita\I cu caracter de sanc\iune civila {de exemplu, decaderea din exercitiul drepturilor parlnte~ti - art. 508-512 C.civ., nedemnitatea succesorala- art. 958-961 Cciv.); b) incapacita\ile civile cu caracter de protec\ie sau de ocrotire [spre exemplu, in materia liberalitatilor - art 990 alin. (1) ~i (3) Cciv., in materia contractului de vanzare- art. 1653, art. 1654, art. 1655 C.civ.]; 3. ln raport de opozabilitatea lor: a) incapacita\i absolute: !mpiedica incheierea valabila a actului juridic de catre incapabil cu orice alta persoana [spre exemplu, art. 146 alin. (3) C.civ.]; bj incapadtati relative: impiedica incheierea valabila a actului juridic de catre inca- . p~bil cu o ~numita persoana sau doar cu anumite persoane [spre exemplu, art. 147 \ aim. 11) Cciv.]; ; 4. 1n func\le de modul 'in care opereaza: a) incapacita\i ce aqioneaza de drept (ope legis); i b} incapacita\i care opereaza ca efect al unei hotarari judecatore,,ti (de exemplu, . ~.aderea din exerci\i.ul dreeturilor parinte,,ti), -------~----·------··___]
1
2.4. Sfar~itul capadtiipi
I de folosinta a fizke
folosintii a persoanei fizice
- incetarea capacita\ii de folosinja are loc odata cu moartea persoanei fizice (art, 35 teza finala C.dv,); - data mortil este, du pa caz: l. data trecuta in actul de deces (in cazul mortii fizic constatate); · 2, data pe care hotararea judecatoreasca ramasa definitiva a stabilit-o ca fiind aceea a declararii a - art. 49-57
2.4.1. Dedararea judeciitareascii a tmirt:ii 1n care o persoana este dispiiruta ~; exista indidi ca a inte!at din 11ia1a - daca o persoana este disparuta $i exista indicii ca a lncetat din via\a, aceasta poate fi moarta hotarare la cererea
PERSOANA F!ZiCA ;;1 PERSOANA JURIDICA. PROFES!ONISTUL )! 1N1!RE.PRIN!)Eflrn
sate, daca au trecut eel putin 2 ani de la data din care rezult8 ca era Yn viata fart. 49 alin, C.civ.]; - condit·Jf, care trebuie !ndepilnite cumulativ:
persoana
237
uitirnelor inforroatii sau indicil
sa fie disp8rut8;
2. sa exlste lndicii ca aceasta ar fi incetat din viat.3; 3. de la data prin1iri1ultimeior1nformatl1 sau ind!cil dln care rezuJta ca persoana era In
sa fi trecut eel pu~in 2 ani; fl!
dac.3 data prlmiril u!timelor informatii sau indidi despre eel dispE!rut nu se poate
stabilJ cu exactitate, termenul de 2 anise
socote~te
de la
sf~r?itul
iunii Jn cares-au
primit ultimele Jnformatil s.au indidi, iar In cazul Jn care nu se poate stabili nicl luna .. de la sfar~itul anului calendaristic [art 49 a!in. (2) Cciv.];
dovada acestor conditii, indusiv a disparitiei, se lace in cadrul procedurii de deda· rare a mor!ii, reglementata de art 944-951 Cproc.civ., ca o procedura judiciara speciala (cu caracter necontencios); ' - fiind vorba despre fapte juridice, condi\iile declararii mortii pot fi dovedite cu orice
m·· c de
admis de
inclusiv cu martori.
cazul in care" persoanii a disparutin imprejurl!ri deosebite . - eel disparut 1n 1mprejurari deosebite, cum sunt inundatiile, cutremurul, catastrofa
I: de cale ferata ori aeriana, naufragiu!, in cursul unor fapte de razboi sau 1ntr-o alta imprejurare asemanatoare, ce indreptaje;;te a se presupune decesul, poate fl dedarat mort, daca au trecut eel pu\in 6 luni de la data imprejurarii in care a avut loc dispari\ia [art. 50 alin. (1) C.civ.]; n dac.3 ziua in care a intervenit lmprejurarea ci3nd a avut loc disparltia nu poate fi stabillta, terrr1enu! de 6 luni se socotef?te de ta sfar~ltul lunii in care a intervenit lmprejurarea cand a avut loc disparitia, far In cazul Jn care nu se poate stabi!i nlc! luna, de la sfilr>itul anului calendaristic !art. 50 alin. (1) coroborat cu art 49 alin. (2) C.civ.]. Caw! in care este sigurii producerea decesului persoanel disparute atunci cand este sigur di decesul s-a produs, de!ii cadavrul nu poate Ii gasit sau , I identificat, moartea poate fi declarata prin hotanlre judecatoreasca, fara a se a>tepta implinirea vreunyi termen de la disparitie [art 50 alin: (3) (_,civ.J. .. _™™_j
i
I
lnstanta
I
judec3toria in a ciirei circumscriptie persoana dlsp.'.lruta a avut ultimu! domlciliu 1 I cunoscut [art. 94 pct. 1 lit. i) ~i art. 944 C.procciv.]; ··-in cazul special reglementat de art. 50 alin. (3) C.civ., cererea se poate introduce,; la , instanta 1n a carei circumscriptie a decedat persoana al carei cadavru nu poate fi I I ori identificat [art. 948 al in. (1) Cproc.civ.]; se instituie astfel o competen\a teritoria!a I alternativa. -
I
! I
; Ca!itate procesualli activii - orice persoana interesata (art. 49 C.civ.).
I
Masuri prealabile . - se dispun dupa sesizarea instantei, de catre pre~edintele completului caruia i s-a repartizat cauza (art._ 123 din legea nr. 76/2012); ·-~---··· .
i
J
.J
238
PERSOANA FIZicJ, SI PERSOANAJURIDICA PROFESIONISTUL ?I INTREPRINDEREA
constau ln: a} cererea adresata prim.3riei comunei, ora5ului1 mun!clpiului sau sectorulul rnuni~ cipiulul Bucure~t!, precurn ~i organelor politiel Tn a c.3ror raza teritorla!a a avut ultimul domiciliu cunoscut eel disparut sa culeega inlormatli cu la acesta [art. 945 alln. (1) Cproc.civ.]; h) Zlfi5area cererH la ultirnul domiciliu cunoscut al celui dlsparut; la sediul primar!ei cornunei 1 ora~ului, rnunldpiului sau sectoruiui munlcipiului Bucure~ti :;.i la sediu! instanJ;ei, precum :?i pubHcarea tntr-un ziar de larga circolatie a unul anunt despre deschiderea proce-durii de declarare a mortii 1 cu invltatia ca orice persoana sa comunice datele pe care !e cunoa~te 1n legatura cu eel disparut [art. 945 alin. (2)
C.proc.civ.J; c) sesizarea instantei de tutela de la ultlrnul domiciliu cunoscut al celui a carui moarte se cere a fl declarata, spre a numi, daca este cazul, un curator, in condi\iile prevazute de Codul civil [art. 945 alin. (3) C.procciv.]; d) solicltarea 1 din oflciu, prlvlnd notarea cererii in cartea funciara 1 daca In patrin10niu1 persoanei a carei moarte se cere a fl declarata exista bunur! imobile, precum ~i inreglstrarea acestela in registrul comertulul, daca este profeslonlst [art. 945 alin. (4) C.proc.clv.J; in cazul special reglementat de art. 50 alin. (3) C.clv., cererea se poate introduce de indata ce s-a cunoscut faptul mortii, pe baza cercetarilor facute de organele competente; instan\a nu va mai dispune, in acest caz, luarea prime!e doua masuri prealabile judeca\il, prevazute de art. 945 alin. (1) ?i (2) C.proc.civ. [art. 948 alin. (2} C.proc.civ.], insa va putea dispune adminlstrarea altar probe, in afara cercetarilor facute de organele competente.
Fixarea termenului de judecatil - se face dupil trecerea a doua !uni de la data efectuarii publica\iilor >i dupa prlmirea rezultatelor cercetarilor [art. 946 alln. (1) C.proc.civ.]; - in cazul special reglementat de art. 50 alin. (3) C.civ., dispozi\iile art. 946 alin. (1)
i
C.proc.civ. nu sunt aplicabile [art. 948 alln. (2) C.proc.civ.].
Cita rea - persoana a carei moarte se cere a fi dedaratil este citata la ultimul domiclllu cunoscut; citatla se publica ,1 intr-un ziar de larga circula\le; - mandatarul persoanei ln cauza (dacii a avut) va fl citat pentru a da \amuriri instan\ei;
-va fi citat ~; curatorul numit in condi\iile art. 945 alln. (3] C.proc.civ. [art. 946 alin. (2) ~i (3) C.proc.civ.].
, Partkiparea procurorului
'I
participarea la judecata a procurorului este obligatorie [art. 946 alin. (4) C.proc.civ.]; . - lipsa concluziilor reprezentantului Ministerului Public atrage nulitatea hotilraril. ;
l
Hotararea dedaratMi de moarte asupra cereril de declarare a morl;ii instan\a se va pronun\a prin sentin\a;
:::. hotar~rea este supusa nurriai apelului [art. 534 alln. (2) C.1:iroc.civ.];
"----~
PERSOANA
~! PERSOAN.11 Ji.JRlDlcA. PROFES
239
~
dispozitivul hot2ir3ril de declnra:re a mortil rarnase definit!v.8 se va nica, v.a fi notat in cartea funcl(lr3 ~·1 se va 'im-eizist1·a in alte in -· prin hot3r3re se stabi!esc, Tn mod ob!igatoriu, data ']i ora telor de la dosar; data este data pe care hotar§rea Judec8toreascd r.:imasa definltiva a stobiiit. c ca fiind aceea a mortil; daca hot:J:rarea nu aratd ?i ora n1ortil, se c5 eel dedarat mort a !ncetat din viat3 Jn u!tima ora a zllel stabillte ca flind aceea a rnort;H; - in lipsa unor lndicli lndestul3toare, se va stab!!i eel deciarat mort a lncetat din via\a in ultima ora a celel din urma zile a termenului de 2 ani [prevazut de art. 49 (1) C.civ.] sau de 6 !uni [previlwt de art. 50 alin. {l) C.civ.], dupa caz [art. 52
ca
Efocte!e ttotarar~i
dedarative de
mo a rte
produce efecte retroactiv: persoana dlsparuta este considerata ca a murit la prin hotarare ca fiind a mortii, care, prin ipoteza, este anterioara dztei pronun~arii hotarari!i - de la data mortii astfel stabilita inceteaza capacitatea juridica a persoanei declarate decedate; casatoria inceteaza de la data declararii mor\ii unuia dintre so\i [art 259 alin. (5) C.civ.];
1 Rectifkarea date! mortii
- termenul de op\iune succesorala curge de la data inregistrarii mortii in registrul de stare civila, dadi inregistrarea se face in temeiui unei hotarari judecatore~ti de decla· rare a mor\ii celui care lasa mo~tenirea, afara numai daca succesibilul a cunoscut sau hotararea de dedarare a mortii la o data anterioara, caz in care 1103 a!in. lit. poate rectifica data mon;ii stabilita potrivit dispozi\iilor (1) ~i {2) C.civ., daca se dovede~te ca nu era posibil ca persoana declarata moarta sa fi decedat la acea data; 1n acest caz, data mor\il este cea stabilita prin hotararea de rectificare [art. 52 alin. (3) C.civ.]; poate fi ceruta de orice persoana interesata; - sunt aplicabile regulile procedurale prevazute de art. 949 C.proc.civ {art. 950 C.proc.civ.); · - daca ·in patrimoniul persoanei a carei moarte a fost deciarata exista bunuri imobile,
----···· -·-········+-~~:~-~it-~-~-,;~ Cd;0 ~~~~~ va di:tl::__n:tarea cer::_de rec@care in cartea funo:~~~ Am.darea hotilrilrii declarative de mo;;rte
"" M" 1. daca eel declarat rnort este in viata fart. 54 alin. (1) C.civ.]; - cererea de anulare se poate face oricand; - calitate procesuala activa: ce! declarat mort si orice a!ta persoana 2. daca se descopera certificatul de deces al celui dedarat mort {art. 55 C.civ.); - cererea de anulare se poate face orlcilnd;
- calitate procesuala activa: orice persoana interesata.
Aspecte procedurale - instanta cor11petenta: in.stanta care a pronuntat hotararea (in am_bele cawri); ···~-
I ' / I ' J
J.
HO
PERSOANA FIZICA $1 PERSONJA JURiDK:A PROFESIONISTUL $1 TNTREPRINDET(EA
- judecata se face c·u citc?rea persoaneJo( care au fost p3rti in nHwPqJI de declarare a morti\; participarea procurorului este obllgatorie; - daca In patrirnoniu! persoanel a ciirei moarte a fost dedarata exista bunuri imobile, lnstanta, din oficlu, va dlspune notarea cereril de constatare a nulit3tii "in cartea funtiara (art. 951 Cproc.civ.); - dispozitivul hotararn de constatare a nulit3tii hot5rari1 1 cu n1en\iunea ca aceasta a ramas definltlva, se con1unic3 serviciuiui public comunitar !oca! de evide:nta a persoanelor pentru anularea inregistrarii {art. 949 Cprocciv.). Efecte in cazul in rare eel dedarat mort este ln 1. 11epatri1mor1iale - se inlatura, cu efect retroactiv, incetarea capacita\ii de folosin\a a persoanei in cauza; in cazul in care sotul unei persoane declarate moarte s·a recasatorit ~i, dupa aceas-
ta, hotararea declarativa de moarte este anuiat3/ noua casatorie ramane va!abil8 1 daca so\ul celui declarat mort a fost de buna-credin\a; prima casatorie se considera desfacuta pe data 1ncheierii noii ciisatorii {art. 293 alin. (2) C.dv.];
2. palrimoniale - inapoierea bunurilor In natura catre eel declarat rnort 1 Jar daca aceasta nu este cu putin\a, restituirea lor prin echivalen! [art. 54 alin. (2) teza I C.civ.]; • exceptie: dobanditoru! cu titiu oneros nu este obligat sii le 1napoieze decat daca,
sub rezerva dispozi\iilor in materie de carte funciara, se va face dovada ca la data dobandirii !ilia ori trebuia sa !ilie ca persoana declarata moarta este in via\a [art. 54 alin. (2) teza finala C.civ.]; 1£' rezulta urm8toarele reguli: f) in cazul Jn care mo~tenitorul (aparent) a !nstrainat cu titlu oneros un bun din succesiune catre un tert de buna-credin\a, eel declarat mort prin hotarare judecatoreasc3 u~terior anulat8 nu va mai putea cere Ji obtlne obligarea tertului la restituirea ace!ui bun, urm8nd a exercfta o actlune persona!a (In desp3gubire} 1rnpo-
triva
rno~tenitoruiui
care a contractat cu tertui de bun3-credin~a;
ii) excep\ia nu se aplica In cazul tertului dobanditor cu titlu gratuit (spre exemplu, eel carula mo!}tenitorul aparent i-a donat un imobil din succesiune), lndiferent de buna-credln~a s.au de reauaMcredintZI a acestuia, ~i nici tertului dobanditor cu tit!u oneros; dar de rea-credin;a, ded asemenea te11i vor fl tinutl sa restituie bunul catre adevaratul proprietar, urmand ca tertul dobanditor cu titlu oneros ji de rea-cred1n~a sJi exercite o ac1iune !n desp.3gublre !mpotriva moo;;tenltorului (a parent) pentru a primi pretul platit; iii) ac~iunea In restituire a bunurllor, fiind o ac!iune patrimonialfl 1 este supusa regu~ lilor prescrip\iei dreptului cornun; cand se solic.ita rest!tulrea in natura, actiunea are caracter real Ji este imprescriptibila extinctlv;
plata fiicuta mojlenitorilor legali sau legatarilor unei persoane, care reapare ulterior hotararii declarative de moarte, este valabiia ji liberatorie, daca a lost facuta lnainte de radierea din registrul de stare civila a men\iunii privitoare la deces; • exceptie: cazul in care eel care a facut plata a wnoscut faptul cil persoana declaeste 1n
2.41
mo'.?tenltorul aparerit care afl2i ca persoana care fos.t dec!;_Hata decedata hotar3re judec@toreasc;t;i este -:n bunurilor ~! rioilenr1·P
.
Notiunea acea parte a capacit5tii civi!e care consta in aptitudinea persoanei fizice de a dobdn~i exercita drepturf subiective civHe, precum
:Ji de asuma ?i executa obligatll prin lncheierea de acte juridice civile; defini!ie iegala: aptitudinea persoanei de a 1ncheia singura acte juridice civile
37
d11ile 1fo
- existen\a capacita\ii civi!e de foiosin\a; - existen\a discernamantului, adica existen\a puterii individului de a-5i re1;re·ze,nta corect consecin\ele juridice ale manifestarii sale de voin\a (aceasta µremisa se apre-
Caracterele
ciaza in raport cu viirsta, precum ;;i cu starea sanatatii mintii); n regu!He referitoare la capacitatea civila de exerd~iu vlzeaza numai lncheierea actelor juridice civile, lnsa, Jn materie dellctual.3, prezinta relevanta numa! existenta discerr.amantulul {Hpsa acestuia antreniind lipsa vlnov31iei}, cu precizarea ca, In unele sisteme de drept, raspunderea civHa pentru fapta Uictta cauzatoare de j prejudlcii se angajeaza chiar ~l 1n cazul lipsei de dlscernamant. \ /eg-alitatea: consta in faptul legea reglem~nteaza toate aspectele referitoare la
, ·11,
mru:m:e ale
·1
ca
I
, instituirea, 1nceputul, stabilirea continutulur ~I lncetarea capacitatii civile de exercitiu; I reglementarea capacitatH de exerci\iu tine exclusiv de domeniul legii, ea nefiind de .
I domeniul vointei individuale;
: - genera/itatea: consta In faptul
!
ca prin capacitatea
civila de exerci\iu a persoanei I fizice se exprima aptitudinea de a dobandi §i exercita drepturile subiective civile 5i de a executa obliga\iile civile prin 1ncheierea oricaror acte juridice civile, cu excep\ia celor
i
I 1
oprite de lege; gradul de generalitate a capacita\ii de exerci\iu difera dupa cum este · vorba de capacitate de exercitiu deplina sau restriinsa;
inalienahilitatea: nu poate forma obiect de renun\are, nici macar partiala, ~i nici obiect de instrainare [art. 29 alin. (2) C.civ.]; - intangibilitatea: lipsirea, totala sau partialil, de capacitatea de exerci\iu intervine numai in cazurile si In condi\iile expres stabiiite de lege [art. 29 al in. (1) C.civ.j; egaiitatea: rasa, culoare.a, nationalitatea, origlnea etnica, !imba, reHgia 1 varsta 1 sexul sau orientarea sexuala, opinia, convlngerile personale, apartenenta politic@ .. sindk:aJa, la o categorie sociala orf la o categorie defavorizata, averea, orlginea soclal8, gradul de cu!tura, precum Ji orice alta situatle slmilara nu au nicio influenta asupra capa-
civiie
30
242
PERSOANA FIZICA ?i PERSOANA JURiDlci\, PROFESIONISTUL ?I 'iNTREPRINDEREA
deplin3 de exercitiu; cariacitatea restransa de exercltlu;
de dep,lin~
de
I Regula
l-
de exercitiu dep!lna Jncepe la data cand persoana fiz1c'3 devine majora, : adidi la implinirea varstei de 18 ani {art 38 C.civ,), afara de cazul in care persoana respectiva este pusa sub interdictie judecatoreasca; m rerunoa~terea capacit3ti1 depllne de exercitiu este cor.ditionata de existenta discernamantului; leglultorul prezuma ca, la lmp!inirea varstei de 18 ani, persoana are discernamant; prezumtla este una relativa.
Exceptii - minorul care Se casatore?te (incepand CU varsta de 16 ani) dobande?te capacitate deplina de exerci\iu [art, 39 alin, {1) coroborat cu art, 294 alin. (1) C.civ.]; - minorul care a implinit varsta de 16 ani poate, pentru motive temeinice, sa doban' deasca anticipat capacitate deplina de exercitiu, In condi!iile art 40 C.civ,, prin hotararea instan\ei de tutela, luata cu ascultarea minorului, a parin\ilor sau a tutorelui acestuia ';'i, daca este cazul, cu avizul consiliului de famille; : - persoana pusa sub interdic\ie judecatoreasca inainte sa Ii 1mplinit 18 ani dobande~te capacitate deplina de exerci\iu prin ridicarea interdic\iei judecatore~ti la un moment ulterior celui la care persoana a implinit 18 ani. 11
Con\inut
- este dat de aptitudinea generala
~i abstracta a celui 1n cauza de a fncheia, personal
"i singur, toate actele juridice prin care dobande5te sau exercita drepturi subiective civile ori i~i asuma sau executa obliga\ii civile, cu exceptia actelor juridice care sunt oprite de lege, prin instituirea unor incapacitati speciale de folosinta.
inceta re - odata cu lncetarea cap3citatii de fo!osinta, adic@ la moartea persoanei; - prin punerea sub interdictie judecatoreasca;
-- fa!ii de minorul de rea-credin\a, prin anu!area casatoriei mai fnainte ca acesta
sa
implineasdl varsta de 18 ani [per a contrario art. 39 al in. (2) C.civ.] (1n acest din urma caz este vorba de o 1ncetare temporara a capacitatii depline de exercitiu, respectiva persoana revenind la capacitatea restr§nsa de exerci~iu 1 dar numai pana la impHnlrea varstei de 18 ani sau, dupa caz, pana la o noua casatorie incheiata 1nainte de aceasta varsta ori pana !a dobandirea anticipata a capacita\ii depline de exerci\iu in condi\iile art, 40 Cciv,); &!I mlnorul care a fost de bun8-credint8 la !richeierea casatoriei, ulterior anulatal pastreaza capacitatea deplina de exercitiu [art 39 alln, (2) C.civ,]; • minoru! care a dobandit deplina capacitate de exercitiu prin !ncheierea casatorlei lnainte de a fi lmplinlt v§rsta de 18 ani nu pierde aceasta capacitate ·in cazul desfaceri\ casator1el prln dlvor~ ~j nlcl ln cazul lncet3rii casatoriel prin decesul so\ulul Ynainte ca sa fi varsta de 18 anl.
243
-·- aptitudinea rninorului cu v3rsta cuprins3 lntre 14 ani s;i 18 ani de;; dobilinrll '.?i exer-
cita sublectlve civile ~i de asurna -?i execut\i ob!igatH dv!ie, rea, pers_onal, a anumitor act.e _juridice civi!e.
?ncheie~
Regula ~·la
impUnirea v3rste\ de 14 ani
Excep;le - cazul In care 1 la fmp!inirea v§rstei de 14 ani, minorul se afl.J sub !nterdictie judeca~
toreasca; e daca minorul a fost pus s.ub interdiqie, lar aceasta se ridic3 1na1nte de 'lmplinirea varste! de 18 anl, capadtatea de exerci\lu restr@insa va lncepe pe data ridic3rii
interdic\ieL Principiul
- minorul 1ntre 14,18 ani are posibilitatea sa lncheie personal acte juridice civile, lnsa, pentru a fl vala.bil lncheiate1 minorui are nevoie, In principiu, de anumfte
lncuviinlari
prealabile; - actele juridice ale minorului cu capacitate de exerci\iu restransa se 1ncheie de catre acesta, cu 1ncuviintarea parintilor sau, dupa caz, a tutorelui, iar in cazurile prevazute de lege, ?i cu autorizarea instantei de tutela; re 1ncuviintarea sau autorizarea poate fi data, cei mai tarz!u, In momentul lncheieril actului [art. 41 a/in, (2) C.civ.]; -1n cazul exercitarii tutelei asupra bunurllor minorului, minorul care a 1mplinit varsta de 14 ani 1ncheie actele juridice cu incuviin\area scrisa a tutorelui sau, dupa caz, a curatorului [art 146 alin, (1) C.civ.]; I - daca actul pe care minorul care a 1mplinit varsta de 14 ani urmeaza sa 1! !ncheie face ! parte dlntre acelea pe care tutorele nu le poate face dedlt cu autorizarea lnstanjei de tutela ~i cu avizul consiliului de fam;Jie, va Ii necesara atilt autorizarea acesteia, cot ;1i avizul conslliu!ui de familie [art, 146 alin. (2) C.civ.j; w este vorba despre actele de -i·nstrl3inare, 'Jmpar~ea!a, ipotecare ori de grevare cu aite sarcini reale a bunurilor minoru!ul, renun\area la drepturile patrimonlale ale
acestuia, precum side orice alte acte ce depa?esc dreptul de aclministrare [art. 144 alin. (2) C.civ.]; - oferta de dona\ie facuta unei persoane cu capacitate de exercitiu restransa poate fi acceptata de catre aceasta, cu 1ncuviintarea ocrotitorului legal [art. 1013 alin, (4) C.civ.]. Exceptii
- minorul cu capacitate de exerci\iu restransa poate sa faca singur: a} acte de conservare; b) ac'\e de administrare care nu 11 prejudiciaza; c) acte de dispozitie de mica valoare, cu caracter curent 'i care se executa !a data acestora 41 a!in.
244
PERSOANA FIZICA ';;I PERSOANA JURIDlcA, PROFESIONISTUL ?I lNTREPRINDEflEA - minorul po.ate s8 lncheie acte jurid1ce privind munca, J·nde!etnicirile artistice sau sportive ori referitoare la profesia sa, cu lncuviintarea p3rin·~i!or sau a tutorelul, pre-
cum
~l
n~1inorul
cu respectarea dlspozitlilor !egii Specic;!e, daca este cazul; ln aceste """"I"' exercit8: singur drepturlle ;;;i executa tot astfe! obligatiile izvorate din aceste
acte .
persoana fizk:a dobande~te capacitate de munca la lmpllnlrea v§rstel de 16 ani; persoana fizica poate lncheia un contract de munca Ir: calitate de salariat ;;i la l"mpHnlrea varstei de 15 ani, cu acordul pI3rintiior sau al reprezentantHor !egali 1 'I!
pentru actlvlt.31i potrivite cu dezvoltarea fiz!ca, aptitudinile $i cuno$tin~eie sale, daca .astfei nu Ii sunt periditate silin8tatea, dezvo!tarea ~i pregi3t\rea profesional.3
[art. 13 alin, (1) 'fi 121 C.muncii]; poate !nche1a contract de ucenicie persoana care a implinit varsta de 16 ani gi indeplineste celelalte condi\ii prevazute de art 7 din Legea nr. 279/2005 privind 111
ucenicia la locul de munca, republlcatil;
- exista 'ii acte juridice civile care, de'ii permise majorului, sunt interzise minorului, indusiv celui cu capacitate de exerci\iu restransa: a) minoru! nu poate sa fad\ dona\ii, altele decat darurile obi§nuite potrivit starii lui materiale, si nici sa garanteze obliga\ia altuia [art. 146 alin. {3) C.civ.]; m. nici tutorele nu poate, in nurnele minoruiui, sa faca donatll §i nlci s.3 garanteze obliga\ia altuia; fac excep\ie darurile obi>nuite, potrivite cu starea materiala a minorului [art. 144 alin, (1) C.civ.]; b) sunt anulabile actele juridice incheiate intre tutore sau so\ul, o ruda 1n linie dreapta ori fra\ii sau surorile tutorelui, pe de o parte, ~i minor, pe de alta parte iart. 147 alin. (1) C.civ.]; exceptie: oricare dintre aceste persoane poate cumpara la licita!ie publica un bun al minorului, daca are o garan\ie real a asupra acestui bun ori ll det)ne in coproprietate cu minorul, dupa car fart, 147 alin. (2) Cciv,].
!
lncetare
I
1
- prin punerea sub interdiqie judecatoreasca; ; - prin dobilndirea capacita\ii depline de exerci\iu (fie la majorat, fie prin casatoria in- ' cheiata 'i'nainte de 18 ani, fie 1n conditiile art 40 C.civ. - capacitatea anticipata de [ exercitiu);
r
.... ~;:~~inceta~a capacita\ii de,.!_olosint_a, la f!l()_artea persoaneL ca1>acitiic~iide
1
··~
nu au capacitate de exerci\iu (art 43 alin. (1) C.civ.]: a) persoanele care nu au implinit varsta de 14 ani;
b) persoanele puse sub interdic\ie judeciitoreasca. Ii Con~lm1t Principiul
- pentru cei care nu au capacitate de exercitlu, actele juridice se 1ncheie1 !n numele
acestora, de reprezc.ntan\ii lor legali (parinte, tutore sau curator), fn condi\iile previizute de lege [art, 43 al in, (2) C.civ-]. Exceptii
- persoana lipsita de capacitatea de exerci\iu poate incheia singura [art 43 alin. Cciv.]: acteie anume
de
PERSOANA HZ\CA $1 PERSOANA JURiDicl\. PROFESIONISTUL $1lN"fREPRINDERE;\
24';
b) acte!e dB conservare (d€ ex.2mnlu lnscrierea unel ,,,,,,.c •.. , 1r1tnern1oere" trlmiterea unel somatii); "" aceast8 poslbilitalea este JUStiflcata tie faptul ca printr~un .a;;ernenea act se urrn3re]te pns::!·nt'3rnpinarea pierderli unui drept sub!P.ctiv civil, ded irrtotde.auna este vorba de un act profitabil tltularulul dreptului sublecUv respect!v;
cj actele de dispozi!'ie de mica cu caracter curent ;;i care se executa la momentul lncheierii ior (de exemplu, cumpararea de dulciuri, rechlzlte ,colare, lncheierea de contracte de transport cu rntreprinder!le de transport in comun); w posibl!itatea lncheierii valabila a acestor acte juridice este justificat3 de cacacterui curent ai unor astfel de acte, de natura acestor acte juridice, de faptul ca ele nu pot sa aduca atingere intereselor autorului lor; n actele pe care minorul fara capacitate de exercitlu restr3nsa le poate lncheia singur pot fl fl'icute ;Ii de catre reprezentantul sau leg.al, afara de cazu! In care legea ar dispune altfel sau natura actului nu i-ar permite acest lucru Iart. 43 alin. (4) I Cciv.J; - minorui poate sa incheie acte juridlce pr!vind munca, indeletnic\rile artistice .sau , sportive ori referitoare Ja profesla sa, cu lncuviintarea pJrintilor sau a tutorelul, precum ~; cu respectarea dispozl\lllor legii speciale [art. 43 alin. (2) ,; art. 42 alin. (1)
I
C.civ.]; 1
- cei lipsit de capacitate de exercitiu are posibilitatea de a face §i anumite acte juridice nepatrimoniale, cum ar fi ascultarea minorului care ;i lmplinit 10 ani In cazul exercitilrii tutefe"1 cu privire la persoana mlnorului (art. 139 Cciv,), in vederea constituirii consiliului de familie {art. 128 Cclv.), la luarea declzHlor de catre consiliul de famllle (art. 130 C.civ.), ascultarea minorului care a impllnit varsta de 10 ani in vederea adoptiel etc.; s minorul care a lmpHnit varsta de 10 ani va fl ascultat In conditiile art. 264 C.dv.; 111 In procedurile administrative sau judiciare care II privesc. ascu!tarea copiiuiui care a lmp/Jnft varsta de 10 ani este obligatorte; cu toate acestea, poate fi ascultat 5l copi!ul care nu a lmplinit varsta de 10 ani 1 daca autoritatea competenta consider.3 ca acest lucru este necesar pentru solu\ionarea cauzei [art 264 a!in. (1) Cciv.].
! lncetare I
: - pentru minor: fie la fmplinirea varstei de 14 anl {dind minorul dobande§te capacltatea civila de exercltlu restrflns.3)1 fie prfn moarte; - pentru ce! pus sub interdictie judecatoreascii: fie prin ridicarea interdic\iei (cand eel in cauzil dobande~te capacltatea civila de exerci\iu deplinil sau, dupa caz, capacitatea ' civilii de fie moarte.
i Actele anulablle in cazul nerespectiirii regulilor referitcare ' dvlla de exercith.1 sanct!unea nerespecti3rii regulilor referltoare la capacitatea civila de exerc!tlu este nulitatea relativa a actului juridic civil incheiat de o persoana care nu are capacitatea
-
I' ceruta de lege pentru actul respectiv;
actele tacute de persoana lipsit8 de capacitate de exercitiu sau cu capacitate exerci\iu restransil, altele decat cele prevazute la art. 41 alin. (3) >i la art. tutore fara
m
246
PERSOAN.'1 FIZICA ';I PERSQ.l\fiA JURIDICk PROFtSIONISTUL ~i 1NTREPRiNDEREA
tutel3, atunCi c3nd aceasta autorizare este cerut3 de
sunt anu!abl!e, chiar
dovedirea unu! prejudldu {arL 44 alln. {1.} C.civ.I; e pentru m·1noru\ care a lmplinit v3rsta de 14 ani, acte!e f;)cute cu lnc31carea dispozi\Hlor art, 146 alin, (1)-(3) Cciv, sun! anulabile [art, 146 aiin, (4) Cciv,]; '11 ca regula, actete juridice incheiate lntre tutore sa11 sotul 1 o rvdZJ in linie drc,aoita orl ·fratii sau surorile tutore!ui, pe de o parte, ~i minor, pe de alta parte, sunt anulabile [art 147 alin, (1) Cciv,]; * actele lncheiate de tutore In lipsa avizului consultatlv al conslliului de faml!ie sunt
anu!abile fart. 130 ali11. (4) C.civ.}; de asernenea, actele f3cute de tutore cu ·1nc31carea dispozi\iilor art 144 alin, (1) si (2) sunt anulabile [art, 144 alin, (3) Cciv,]; Ill actele juridice lncheiate de persoana pusa sub !nterdic~ie judecatoreasca, altele decat cele prevazute la art 43 alin, (3) Cciv,, sunt anulabile, chlar dadl la data lncheieri! !or aceasta arfi avut discernamant {art.172 C,clv.); . • contractul este anulabil cand au fost nesocotite dispoii\iile legale privrtoare la i capacitatea de exerci\iu (art, 1251 Cciv,); I - a>adar, sunt lovite de nulitate relativa: a) actui juridic de dispozi\ie de mare valoare, 1ncheiat de eel lipsit de capacitate de exerci\iu sau de eel cu capacitate de exerci\lu restransa, lar5 incuviin\area reprezentantulul legal sau a ocrotitorului legal, precum ~i a instan\ei de tutela, indiferent daca actui respectiv ii prejudiciaza ori nu; b) actul juridic de dispozitie de mica valoare, cu executare succesiva ori afectat de termen sau conditie, incheiat de eel lipsit de capacitate de exerci\iu sau de eel cu capacitate de exercitiu restr§nsa, fara lncuvilntarea reprezentantului legal sau a ocrotitorului legal, indiferent daca actul respectiv i1 prejudiciaza ori nu; c) actul juridic de dispozi\ie 1ncheiat de reprezentantul legal fara autorizarea instan\ei de tutela (;;i fara avizul consiliului de familie, in cazul 1n care rninorul este sub tutela), atunci cand aceasta autorizare este ceruta de lege, indiferent daca actul respectiv ii prejudiclaza ori nu pe incapabil; d) actul juridic de dispozitie de mare valoare lncheiat de eel cu capacitate de exerci\iu restr:lnsa cu incuviinlarea ocrotitorului legal, dar fara autorizarea instan\ei de tutela ('Ii avizul consiliului de famllie, in cazul in care minorul este sub tutela); e) actul juridic de administrare lncheiat de eel lipsit de capacitate de exerci\iu, indiferent daca actul respectiv 11 prejudiciaza ori nu pe incapabil; f) actul juridic de administrare incheiat de eel cu capacitate de exerci\iu restransa
Iara
fara lncuvHntarea ocrotitorului legal; lnsa numai in masura Jn care 1i prejudiciaza; g) acteie juridice pe care eel lipsit de capacitate de exerci\iu sau eel cu capacitate de exerci\iu restransa nu le poate incheia, nici singur $i nici prin reprezentare, respectiv n!ci cu lncuviintare sau autorizare prealabi!a; h) actele juridice privind rnunca, lndeletnicirile artlstice sau sportive ori referitoare la profesia minorului, lncheiate de acesta Iara lncuviin\area parin\ilor sau a tutorelui sau Iara respectarea dispozi\iilor legii speciale, daca legea speciala nu prevede o alta sanqiune,
Actiunea In anulare - ac\iunea in anulare poate fi exercitata de reprezentantul legal, de minorul care a vilrsta de 14 de ocrotitorul 46 aiin,
I i I
I
PERSOAN/.\
!ii
Pf:RSOANA JUR!DICA. PROFESIONISTUL ~! INTREPRINDEREA
241
atunci c;3nd attul S·-a lncheiat fJ:iri§ c;utorizarea de necesara potrivit !egii, aceasta va sesiza procurorul tn vederea exercitt'.irii actiunil fn anulare 46 aiin. (3} C.clv.J; procurorul poate exerclta ]l d!r1 oficlu actiuneal'n anulare, ln conditHle art. ;;;t 92 C.proc.civ.;
- 1n cazul actelor fi.\cute cu incalcarea dispozi\iilor art. 144 alin. (1) 5i (2) C.civ., ac!iunea fn anu!are fi exercltata dt:: tutore 1 de consiliu! de farnille sau de orica:r1~ membru a! acestuia, precum ~i de catre procuror, din oficlu sau la seslzarea msrnrm01 de tutelil [art. 144 alin. (3) C.civ.]; - nulitatea relativa mai poate fi invocata de: a) succesorli universal! sau cu titlu universal ai incapabiiulut sau al celui cu capacitate de exerci~lu restransa,. afara de cazul Jn care ar fi vorba de o actiune intuitu
personae; b) creditorii chirografari ai incapabilului sau ai celui cu capacitate de exercitiu restransa, pe calea ac\iunii oblice, cu exceptia situa\iei cand ar fi vorba de drepturi strict personale (art. 1560 C.civ.); - eel lipsit de capacitate de exerci\lu sau cu capacitate de exerci\iu restransa poate invoca >i singur, in aparare (pe cale de excep\iej, anulabilitatea actului pentru incapacitatea sa rezultata din minorltate ori din punerea sub lnterdictie judec3toreasc3 [art. 44 alin. (2) C.civ.]; - persoanele capabile de a contracta nu pot opune rninorului sau celui pus sub interdiqie judecatoreasca incapacitatea acestula [art. 46 alin. (1) C.civ.]; astfel, majorul cu care s"a contractat nu poate solicita 'i obiine anularea actului juridic pe motiv dl cealaltil parte a fast lipsita de capacitate de exerci\iu sau cu capacitate de
exerci!iu restri1ns8;
- ac\iunea 1n declararea nulita\ii relative a actuiui juridic 1ncheiat cu nerespectarea regulilor referitoare la capacitatea de exerci\iu se prescrie in terrnen de 3 ani, care incepe sil curga de la data ia care eel indrepta\it, reprezentantul sau legal ori cei chemat de lege sa ii incuviin\eze sau sa ii autorizeze actele a cunoscut cauza anularii, insa eel mai tarziu de la 1rnplinirea a 18 luni de la data incheierii actu!ui juridic 2529 alin. (1) lit. c) C.civ.); s cursul prescrip\iei nu lncepe sa curga ori, dupi3 caz, este suspendat cat timp eel llpstt de capacitate de exerc'itiu nu are reprezentant legal, respecf1v cat timp eel cu capacitate de exe-rci!iu restransa nu are ocrotitor legal, 'Jn atar.3 de cazurile In care exist.a o dlspozitie legala contrara; principalul efect al anul3rli actu1ui juridic consta Jn desfiintarea retroactiva a acestuia, astfel !neat eventualele prestatH executate In temeiu! actului juridic respectiv urmeaza .a se restitu1; !:'.! persoana !ipslta de capacitate de exercitlu sau cu capacitate de exerciiiu restrilns8 nu este lnsa obllgata la restituire decat In lirnlta fo!osu!ui realizat, apreciat la data cererii de restitulre, sarcina probe! acestel lrnbogi3tiri revenind celui care soil~ cita restituirea [arL 47 teza I >i art. 1647 alin. (lj C.civ.]; Ill face exceptie lpoteza In care eel llpslt de capacitate de exercitlu sau 1 dup3 caz.1 cu capacitate de exercitiu restransa, cu interr\ie sau din culpa grava, a tacut ca restituirea sa fie imposibil3, srtuatie In care va fl tinut la restituirea integral8 1647 alin.
248
PERSOANA FIZICA SI PERSOANA JURIDICA. PROfESIONISTUl ~! li~TREPRINDEREA
actului am!labil - mlnoru! devenit n1ajor poate confirma actul facut singur In timpul minoritatli, atunci -c§nd el trebuia sf.i fie reprezerrtt1t sau asistat; dupa descfircarea tutorelul, el poate, de
asemenea,
sa
confirme actul f3:cut de tutorele
sau fara
respectarea tuturor forma-
lita\ilor cerute pentru lncheierea lui valabila (art 48 teza I ')I a II-a Cdv.); ·-Jn timpul minorit5til, conflrmarea actulul snu!abH se poate face nun1af fri conditiile art 1263 :;i art. 1264 C.civ. (art. 48 teza finala Cciv.);
"'astfei, daca partea este lipslta In continuare de capacftatea de exercittu, confirmarea se face prin intermediul reprezeotantului legal ~i, daca este cazul, cu autorizarea prealabila a instanlei de tutela >i avizul consiliului de familie; \!I
eel cu capacitate de exerci\iu restransa poate acoper! prln confirmare actul anu- j
labH, insa nun1a1 cu !ncuviintarea ocrotitorului legal 9i; daca este cazul, cu rizarea prealabila a instan\ei de tutela
auto~ •
si avizul consiliului de familie.
1,
Frauda comisa de incapabil. Mentinerea efectelor actulul juridic amilabil - principiul raspunderii civile delictuale poate conduce la rnen\inerea efectelor actului juridic civil lovit de nulitate relativa pentru nerespectarea regulilor referitoare la ca pa· citatea civila de exercitiu; - simpla declaratie ca este capabil sa contracteze, facuta de eel lipsit de capacitate de
exerci!iu sau cu capacitate de exerci\iu restransa 1 nu lnlatura anuLabilitatea actului; daca lnsa a folosit manopere dolosive, instan\a. la cererea par\ii induse in eroare, poate men\ine contractul atunci cand apreciaza ca aceasta ar constitul o sanqiune civila adecvata (art. 45 C.civ.); • astfel, dacii la incheierea actului juridic anulabil, eel lipsit de capacitate de exerci\iu sau cu capacitate de exercitiu restr3nsa a declarat ca este major/capabil
sii contracteze, actiunea In anulare nu ;mate Ii paralizata (art 45 teza I C.civ.); • daca lnsa eel lipsit de capacitate de exercitlu sau cu capacltate de exercitiu restransa nu s-a limitat doar la a face o simpla dedara\ie, ci a savar~it o serie de fapte materiale (manopere) doiosive, de natura a lntari convingerea celeilalte par\i Jn sensuf ca aceasta din urma contracteaza cu o persoana cu deplin\3 capacitate de exercitlu, atunci l~i va g8si apl!care art. 45 teza all-a C.civ.
Sanctitmea aplicabila tn cawl lncakarii, In
acela~i
timp, a capacitiitii de exerdtiu
restranse ~i a capaciti!;li de folosinta ~ in cazul In care nesocotirea unei
reguii referitoare la capacitatea de exercitiu restransa constituie, In acelaqi tlmp, ~i !ncEilcarea unei incapacltati de folosinta, atunci sanc\iunea este cea aplicabila 1ncalcarii acelei incapacitiiii, deci actul juridic va fi lovit de nulitate absoluta sau relatlva in funqie de natura interesului ocrotit prin edictarea incapacita\li de folosinta respective; m spre exempfu, daca o persoana cu capacitate de e1:ercitlu restrans3, fara vreo ;
lncuvHntare prealabi!a, vinde unu! cetatean strain (a carui iara de orlgine nici nu 1 este stat rnernbru al Uniunii Europene, nici nu a !ncheiat cu Romania un tratat prin care- s~ fle stabilite relatii de reciprocitate In domeniu} un teren situat In Romania, j contractu! de vanzare nu va fi lovit de nulitate relativ8 pentru nerespectarea ;. regulllor referitoare la capacitatea civila de exercitiu, cl sanctlunea este nulitatea l absolut8 pentru lncalcarea incapacitatii speciale de folosinta prevazute de art. alin.0_din Constit_utie >id~ art. 3J:i.art. 6 alin. (1) din Legea nr. 312/2005.
I
, :I
l
....
L
4; I _J
5i Pf:RSOANA JUf
PERSOANA
Enumerare
249
forma de organfzare care 1 lntrunind condltil!e cerute de est:e titul.ara de drepturi §i de obliga\ii civile [art. 25 alin. (3) C.civ.j; - sunt persoane juridice entita\ile previlzute de lege, precum ji orlce alte organiza\ii legal 1nfiin\ate care, de?i nu sunt dedarate de lege persoane juridice, 1ndeplinesc toate la art. C.civ. , - statul; unita\ile administrativ..teritoriale; organele autorita\ii legislative; Pre,edintia ' Romaniei 'ii organele autorita\ii executive; organele autorita\ii judecatore§ti; Curtea Constitu\ionala; alte persoane juridice de stat, adica ageni;ii economic! de stat ;;i inslitu!iile de stat; partidele politice; organiza\iiie sindicale; organizatiile patronale; nr. 31/1990; cooperativele si uniunile acestora; societatile reglementate de societatile agricole; asocia\iile ;;i funda\iile; cultele religioase etc.; g persona!itatea juridic§ este conferit3 de lege unitdtH administrativ-teritorlafe (jude\, ora;;, inclusiv municipiu, comuna) [art. 21 alin. (1) din Legea administra\iei publice locale nr. 215/2001], iar nu funci;iilor elective sau organelor (consiliu jude\ean, consiliu local, primar); tocmai de aceea art. 21 al in. (2 1 ) din Legea nr. 215/2001 prevede ca, pentru apararea interes:elor uniti3tilor admirf1straf1v-te{1toriale, prlmarul sau, dupa caz, pre-?edintele consiHului judetean sta 1·n judecata ca reprezen:tant legal (al comunei, ora?ului, munictp\ului sau, dupa caz.1 judetului); 1111
jurisprudentO: in Munlclpiul Bucure~ti, subdiviziunile administrativ-teritoriale
(sectoarele) au capacitate procesuala de folosinta ;;i, prin urmare, pot sta 1n judecata In nume proprlu. S-ectoarele Municipiului Bucure$tl au capacitate de exercltlu, respectiv autoritatile administratiei pubHce locale constituite din consiliile locale (organe deliberative) ~i primari (organe executive) sunt organe de administrare (1.C.C.J., s. I civ., dee. nr. 2624 din 21 iunie 2018, www.scj.ro); Ill hotDrdre prealabilii: 1ntreprinderea individualEi constitule o forma de actlvitate economica organlzata in conditille legii de persoana fizic3 titutara, iar nu o entitate de sine statatoare, capabila a dobandi drepturi ;ii obiiga\ii proprii 1n condi\iile pre· v@zute de art 188 C.civ.; fntreprinderea indlviduafa, forma de activltate economlca organizata de Yntreprinzatorul persoana fizica In temeiul d!spozltiilor O.U,G. nr. 44/2008, nu are calitatea de persoana juridica !ii, prin urmare, nu poate raspunde penal In conditiiie prevazute de art. 135 C.pen. (i.C.C.J., Compietul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 1/201.6, 1\1. Of. nr. 138 din 23 februarle
1. 1n func\ie de regimul juridic aplicabil (art. 189 C.civ.): a) persoane juridlce de drept public (se infiin\eaza prin lege; prin excep\ie, In cazurile anume prevazute de lege, se pot lnfiinta prin acte ale autoritili;ilor administratiei publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevazute de lege - art. 191 b) persoane jurid;ce de drept privat (se pot constitui, In mod liber, in una
lormele
- art. 190
250
;;i PERSOANA JUHIO!CA. PROFESIONISTUL 51 lN"fREPRiNDEREA
PER SO ANA
2. In raport de natura scopulul lor: a) persoane jurid\ce cu scop pctrimonlai (cu scop lucrativ); _b) persoane juridlce cu scop nepatrimonia! {nonprofit sau :scop lucrativ); a aceastd clasificare prezinta lnteres sub aspectul lnfiint3rii, al reglmului juridic af bunur11or din p:atrimonlu, precurn ~i sub aspet.i: fiscal; = pentru anumite categorH de persoane juridice cu scop nepatrimonla!_. per.. mite desf;3$urarea de activltati economice, Jn rn3sura ·1n care acestea sunt necesare ori contribuie la realizarea scopului nepatrlmonial; astfe!, art, 47 din O.G. nr. 26/2000 prevede ca ,,asocialiile, fund<Jjiile ,1 federatiile pot lnfiinta societa\i i comerclale. D1v1dende1e obtinute de asociatii, fundatii ;;i federatii din activitatiie acestor soci-et3ti comerciale, daca nu se reinvestesc In acelea~i soc:!etZ:ti comercia!e, se folosesc obligatoriu pentru realizarea scopu!ui asodatiei, funda1iei sau federatiei", iar art. 48 din acela5i act normativ dispune ,,asoda\iile, fundatiile ?I federa\Ele pot desfa~ura orice alte activit:l\l economice directe, daca acestea au caracter : accesoriu ?i sunt In stransa legatura cu scopul principal al persoanei jurldlce'.. ; I 3. du na\ionalitatea lor: a) persoane juridice romane; b) persoane juridice straine; 4. dupa sediul lor: j a) persoane juridice cu sediul in Romania; I b) persoane juridice cu sediul ln strainatate; i 5. dupa corela\ia dintre ele: ' a) persoane juridice principale; b) persoane juridice anexa (regimul juridic al persoanei juridice anexa este, de . ~.':'la, acela>i ca al persoanei j~ridice principaie).
far a
ca
pa
!
I
1·
----------"""
1.2. Elemente constitutive Enumerare. Caractere
- orice persoana moniu propriu 1 afectat rea!izari! unui anumit scop !lcit ?i mora!, Jn acord cu tnteresul genera! (art. 187 C.civ.); - caracterele elementeior constitutive ale persoanei juridice: a) sunt legate: sunt instituite prin !ege ~i @mai un act normatlv poate institui sau
poate circumstantia un asemenea element constitutiv; b) sunt generale: sunt ap!icabile tuturor categoriilor de persoane juridice, deci orice
i
entitate, pentru a dobandi personalitate juridica, trebuie sa Tntruneasca cele trei elemente constitutive: c) sunt cumulative: entitatea trebule sa intruneasca toate cele trei elemente pentru existenta calitalli de persoana juridica, lipsa oricaruia dintre acestea avilnd drept consecinta lnexistenta personaliti3i!i juridice; d) sunt exclusive: cele trei elemente mentionate sunt nu numai necesare, ci ~i sufi" ciente pentru ca entitatea sa dobandeasca, 1n conditiiie previizute de lege, personalitate juridica; a in. actele normative ap!icabile anumitor categoril de persoane juridice exista dis~
L~.,~·---~·~---~ --~. \ --~z1tii care circumstan~iaz:a un
ete01ent constltutiv o:.!_ altul; de _f!xemplu, la socie-
PERSOANA FIZIC.'i ';I PEHSOANA.
1 Org;2niz:2rea i
de sine st
PROfESIONISTUL 'ii faicrncP~IND!EREA
251
oerso·ane1 J1mt!1Ce care con.st;] in ak5tulrea ca un tot unitar s:tructur.area, compartimentarea entit3tii pe activit>£i~i ce urmeaza a se uesrasw·a precurn ,§i prc,w·an2a fJerso.anei orl a persciar1eliJr care VO( repret:i::n::a persoana juri-
constltutlv al persoanei jurid!ce care const3 In total!tatea drepturi!or patrimcniale ~i a ob!igatiilor patrlmoniale ce au ca titular chiar persoana juridici.i; - patrimoniul persoanei juridice este distinct de patrimoniile aitor persoane, fiztce sau jurldice, !nclusiv de patrimoniile persoaneior ce alc2tuiesc persoana Juridk:5 In cauz3;
este format din doua laturi:
a) latura activa (toate drepturile patrimoniale ale persoanei juridice); b) latura pasiva (toate obliga\iile evaluablle pecuniar ale persoanei juridice, indiferent de natura contractuala sau ex:tracontractuala a acestora); - patrimon1uf propriu permfte persoanei jurldfce sa part!cipe la circuitul civil/ 1ndeosebi in raporturile juridice patrimonlale, In nume propriu ]i, totodata, sa aiba o raspundere patrimoniaia proprle; patrimoniul este eiementul care, de cele mai multe ori, diferen\iaza o entitate ce are calitatea de persoana juridica de entitatea care nu are personalitate juridica;
In practica, exista entlti3ti care au organizare proprie ~i scop propriu, dar, In lipsa unui patrimoniu propriu, nu au calitatea de persoana juridica {este cazul, spre exemplu 1 al sucursaletor, nu lnsa ;;i at ftHalelor, aceste-a din urma avBnd personal'ltate juridJca, deoarece lntrunesc toate cele trei elemente constitutive); a
sa
- membrli organelor de administrare au obliga\ia sa asigure :;i men\lna separa\ia dintre patrimoniul persoanei juridice :;i propriul lor patrimoniu [art. 214 alln. (1) Cciv.]; - membrii organelor de administrare nu pot folosi fn profltui ori Yn interesul Jar sau al unor terti, dupa caz, bunurile persoanei juridice ori informa\iile pe care le ob\in
virtutea functiei lor, afara de cazu! Jn care ar fi autorizati In acest scop de catre cei care i-au numit [art. 214 alin. (2) C.civ.]; - persoana juridicii avand in subordine 0 alta persoanii juridic'! nu riispunde pentru neexecutarea ob!iga\iilor acestela din urma '.ii nici persoana juridica subordonata nu raspunde pentru persoana jurididl fata de care este subordonata, dacii prin lege nu
se
altfel
222
- elementul constitutiv al persoanei juridice prin care se desemneaza obiectul de activitate al acestela; - determina limitele capacita\ii de folosintii a persoanei Jurldice fara scop lucrativ (fara scop patrimonial), care este guvemata de a>a-numltul principlu al specialita\ii
[art. 206 al in. (2) C.civ.]; - condi\ii: sa fie licit 'ii moral, determinat >I in acord cu interesul general (art. 187
- nerespectarea orlcaru\a dintre constitutlve poate avea ca efect lnexis. ten\a persoanei jurldice ori apari\ia unei p"rsoane juridke nelegal con~!itui~ ___ J
252
PEHSOANA FiZiCA ;;1 PERSOAN.'I JURIDICA. PROFESIONiSTUL ~I iNTREPRINDEREA
,------------- ----------- ------------- -------------------------------~ fn principiu, neindepiinirea cerinte!or legaJe pentru oricare d!ntre cede trel elemerne
constitutive are
efect:
a) impostbilitatea constituirii unei
juriciice
188 C,civ.} (de exeniplu,
.iudecatorul de!egat, din oficiu sau la cererea oric3ror persoane care fonnuleaza o cerere de nt
constltutive
196
2.
Prin 3ctu.! df: 1nt11;niare ai
- spre exemp!u: prin lege, hotarare a Guvernului sau prin hotararea sau deeizia autori-
tatii publice locaie sau jude\ene, in cazul autoritil\ilor ,; al institu\iilor publice, al unita\ilor administrativ·teritoriale, precum ,; al operatorilor economici care se constituie de ciltre stat sau de ciltre unitil\i!e administrativ-teritoriale; - acest mod de infiin\are prive,te, cu precildere, categoria persoanelor juridice de stat (Senatul ,; Camera Deputa\iior, Guvernul ,; ministerele, organele autorita\ii jude· catoret;ti etc.); in toate cazurile, actul de infiinjare trebuie sil prevada In mod expres dad autopublicil sau institutia publica este persoana juridica [art. 194 alin. (1) lit. a)
competent
- acest mod presupune, pe de o parte, actul de infiintore, iar, pe de alta parte, rizarea, care este actul ce provine de la o instan\il judecatoreasca ori, dupa caz, de la un organ al puterii executive [art 194 alin. (1) lit. b) C.dv.]; • spre exemplu: societatile reg!ementate de Legea nr. 31/1990, partidele politice, sindicatele, asociatiile jl funda\iile; 111 aparent, din art 200 C.civ. referitor !a lnregistrarea persoanei juridice ar rez:utta
Prin aetul de intillntarn al
ceior care o constitule, autorizat, In
ca, l'n une!e cazuri, infi!ntarea comp1et3 a pers.oanei juridlce supuse acestui mod de lnfiintare ar mai presupune o operatiune juridica, anume lnmatricularea sau, dupa caz, lnscriere-a ori lndepHnirea altei formallti3tl de pubHcitate prevazute de lege
(induse in notiunea de .,inregistrare") 1 operatiune care vizeaza fie dobandlrea deplinei capadt3ti de fo1osin!8 1 fie doar opozabiHtatea fat8 de terti; In realitate, chiar ~! ln aceste cazuri, lnregistrarea nu este altceva decat o componenta (o etapa} a autorizarii, iar cererea de autorizare a lnfiintarii inciude ~i soHcltarea lnregistrarii; - daca prin lege nu se dispune altfei, prin act de infiiniare se in\elege actu/ de constituire a persoanei ju rid ice o;i, dupa caz, statutu/ acesteia [art. 194 alin. (2) C.civ.]; , ..=;ices! mo_d de infiintare_este se_e:;ific persoanelor juridice de drept privat. i -
I • de
L_
j
spre exemplu:
---j
a) statu! roman a fost declarat persoana jurididi direct de lege (art. 25 din Decretul nr. 31/1954, ·in prezent abrogat; in regiementarea actuaia, art. 22.3 Cciv., de>i nu ! L__preved-"-'"xpres ca statul este persoa_na juridica, face referire la participarea nemijJ
[
253
PERSOA.NA
r-;;O~T·~~i~i:t~a,-aa -.:i,;;;1~"I;;;-,i~n1 -nnUU1rnn:~e
;;;;;;;;~;,:,;a:-ttfjhtu~:lIa;; ,:.·rld;;eici:h~;ePP''tt.~u;;t": l ;~;i
;ibii;;a tiii~a-· ra ''°''' u,.,
juridice civile); b) misiunile 3i oficiile nr. se ·infiin\ea,'.a prin decret prezidentia!, la propunerea Guvernu!ui; c) asociailile de localari s-au infrinlat de prin indeplinirea condiiillor
zute de tosta
nr.
~i
de Statutul asocia!iilor de
Jar,
mf>r>t;<rp uiterioara, asoc!a1iile de locatari au fost obligate sa se transfonr1e fr1
de
2.2. Durata persoa:nei juridil:e - persoana juridica se infiinteaza pe duratii nedelerrninatii, daca prin lege, sau statut nu se altfel
ins.crio>rp" inrnatricularea sau, dupii caz, orice alta forrnalitate de publicitate previizuta de lege, facuta in scopul dobandirii personallta\ii juridice sau al luarii In evidenta , a persoanelor juridice legal 1nfflntate, dupa caz [art 200 alin. (2) C.civ.]; ,
'
::-forrnalitat;,a de publicltate specifica pers_oane_ior juridice de drept prjv."!:.__ __ ~-·1' - persoanele juridice sunt supuse inregistrarii, daca leglle care le sunt aplicabiie prevad aceasta inregistrare [art. 200 alin. (1) C.dv.]; ' spre exemplu: sindicatul dobande,te personalitate jurldica de la data inscrierii, in , 'I registrul special al sindicatelor, a hotararii judecatoresti definitive (art. 18 din Legea · dialogului social nr. 62/2011, republicata); 1nregistrarea se face la cerere sau, in cazurlle anume prevazute de lege, din oficiu [art 200 alin. (3) C.civ.]; • spre exe;npfu: inscrierea in registrul special al sindicatelor se face din oficiu, In termen de 7 zHe de la data ramaneril definitive a hot2ir3ril pronuntate de judecatorie [art. 17 alin. (2) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata]; i - persoana juridic@ este obligata sa verlflce identitatea dintre textul actului constltutiv ! sau al statutului si textul depus la reglstrul public ;;i eel aparut intr-o publicatie ofl-
1
1 clala; •in caz de neconcordan\a. tertii pot opune persoanei juridice oricare dintre aceste I r texte, In afara de cazu1 1-n care se face dovada ca ei cuno$teau textul depus !a f ; registru {art:_~Ql C.civ.). ._ . -~I - daca lnreglstrarea persoanel jurldice are caracter constitutiv ;;i nu a fost efectuat~', persoana juridica nu se considera legal infiintata (llpsa infiintarii) [art. 202 alin. (1) C.civ.]; rude exemplu~ societatea este perso.ana juridic3 de la data lnmatricul8rii saie in [ , registrul comertului [art. 41 alin. (1) din Legea nr. 31/1990]; i daca lnregistrarea este ceruta numai pentru opozabilitate ~i nu a fost efectuata . I intervine inopozabilltatea fa\a de terti a actelor sau faptelor juridice facute In numele j' __ ----~~u In contul_persoanei j~ridic~;____..---~---· _______ _
PERSOANA FIZICA $1 PERSON4,\ JURIDICi\, PROFESIONISTUL ?1 lNTREPRH,DEREA
254
ca
pentru neefe£:-tuar0a
inopozabilitatea nu opereaza cand se face dovada ca cuno~teau nu a fast .., fondator!i 1 reprezeritantii persoanei juridice supuse lnregistr.flrii 1 precum ~l primii membri ai organelor de conducere) de admlnistrare ~i de control ale acesteia raspund nelirnitat §i solidar pentru pre_judlciu! cauzat prin nelndeplinirea formalitiitilor de lnre--
I mocliflrarilor
gistrare a persoanei jurldice, daca aceste formaHta11 trebuiau s3 fie cerute de aceste 203 ~ dispozitille r~feritoare la 'fnregistrare se aplfca In mod ~i ln cazul !nre~ gistrZ\rii modific3ri!or aduse actului de lnfiintare a persoanei juridice, realizate cu res~
: aduse a-ctu!ul
pectarea condi\iilor prevazute de iege sau de actul de infiin\are a acesteia, du pa caz
204
dz:
2A Nulitatea persoanei jmidice
Cazurile : Criz11ri de
I nulitate absolutii
lipse~te actul de infiin\are sau nu a fost incheiat in forma autentica In situa\iile
- nulitatea absoluta se constata exclusiv de instan\a judeditoreasca fart, 196 alin, (1)
teza I Cciv,]; - nulitatea absoluta a persoanei juridice poate fi invocata oridind, de la momentul inregistrarii sau infiin\arii acesteia (ac\iunea este imprescriptibila); - nulitatea absoluta a persoanei juridice se acopera in toate cazurile, daca, panii la inc.h1dler<'a dezbaterilor in fata prlmei instan\e de judecatii, cauza de nulitate a fast alin,
nulitiitii relative i Cazur$ nu!itate reh~tlv
fondatorii sau asocia\ii au fast, potrivit legii, incapabili, la data lnfiin\arii persoanei juridice [art 196 alln. (1) lit b) C.clv.]; 2. nu s-a respectat numarul minim de fondatori sau asocia\i previizut de lege [art 196 alin. (1) lit h) Cciv,]; 3, au fast nesocotite alte dispozi\li legale imperative prevazute sub sanqiunea nuiita\ii de a alin, lit
1
PERSOMIA
51 PERSOANA
PHOFESiONISTUL ~i iNTREPRINDtBEA
- nu!itatea re!ativa se dedar3 exc!usiv de in•>tc•nt" iwjec:at1)rcasi:; tez
fi invocat3 1n terr'len de un an d0 la data
sau !nfiintarii ac12steia. nulitatea reiativil a oersc•ane
1
c~-~uri d<:
i,
miiitate
unele dintre cauzele de reglementate de art 196 C.civ. nu sunt tuturor persoanelor juridice; astfel, se admite nu sunt aplicabile persoanelor dice de drept public urmatoarele cauze de nulitate absoluta sau relativa: nerespectarea formei autentice la lncheierea actult;i de lnfiintare; !lpsa autor!zatlei administrative; neprevederea In actui de infiin\are a aporturilor fondatorilor sau ale asocia\ilor ori a capitaiului social subscris si varsat; incalcarea dispozi\iilor legaie privind patrimoniu! initial sau capitaiul social minim, subscris si varsat; incapacitatea fondatorilor sau a asocia\ilor; nerespectarea numarului minim de fondatori sau asociati prevazut de lege; - nuiitatea persoanelor juridice de drept public lnfiin\ate prin lege poate fi atrasa ~i de declararea ca neconstitu\ionala a legii de lnfiintare; - sunt lovite de nulitate si persoanele juridice de drept public, ca $i ageniii economici 1nfiin\a\'1 de acestea, daca acteie administrative prin care au lost inliintate
ca
2.4,4. Efectele nultttitii Efecte
pe,rso.an2 juridica lnceteaza fara efect retroactiv >i intra in lichidare, de la data la judecatoreasca de constatare sau deciarare a nulitalii a devenit defi[art. 198 alin. (1) C.civ.j;
- se numesc Hchldatorll prin hotararea judecatoreasca de constatare sau deciarare a nu!itil!ii [art. 198 alin. (2) C.civ.]; - hotarilrea judecatoreasca definltiva se comunica, din oficiu, spre a fi notata 'i'n toate registrele publice 1n care persoana juridica a fost lnregistrata sau, dupa caz, men\ionata [art. 198 alin. (3) C.civ.]; - in toate cazurile, fondatorii sau asocia!ii raspund, In condi\iile legii, pentru obliga\iile persoanei juridlce care s-au nascut in sarcina acestela de la data inflin\arii ei >;i panii la data notarii In registrele publice a hotararii judecatore>ti [art. 198 alin. (4) C.civ.]; , - nulitatea nu aduce atingere actelor 1ncheiate anterior in numele persoanei jurid'ice de catre organele de adrninistrare, direct sau prin reprezentare, dupa caz [art. 199 i alin. (1) Cciv.]; "in consecin~a, cu ocazia lithid2rii persoanei juridice ca efect al nulltiltiL vor fl !uate In considerare ?i drepturl!e ?i obllgatiile nilscute din actele juridlce incheiate anterior co~stat3rii sau dedar5ril nulltatii R~rsoar:!.~.!)uridice:. in masura In care acest::J
I 1·
256
PERSOANA FIZICA ;1 PERSOAN!I. JURIDlcA. PROi'ESIONiSTUL ?I TNTREPRINDEREA drepturf sau Obflgntil rr1a! ex!sta In patrlrnori~ul persoanei Juridice respective la data intri3rii ln llchiciare; ~'"
nlci persoana juridic3 si nici fondatorii -sav asociatii nu pot opune terl;Hor nutitatea acEost<:ia. in afara de cazul in care se dovede;;te ca ace?tia cuno5teau cauza de nulitate la momentul 1ncheierii actului 199 alin. (2) C.civ.);
ca regu/6, nulitatea pruduce efecte fatfi de ter~l dln momentu! efectuarn mentiu~ nilor 1n de 198 alin, 1253 •· spre deoseblre de nulitatea actulul juridic civil, care poate fl >i virtuaia I C.civ.], nulitatea persoanei juridice nu poate Ii decal expresd [art. 196 alin. (1) Cclv.], cauze!e de nulitate fiind doar cele expres prevazute de lege; 0 astfel dup3 ce enumera o serie de situatii generlce, !egea indica pentru or!ce alte 1 cazuri de nulitate necesitatea stabilirii lor prin lege [art. 196 a!in, (1) lit. I) C.civ.], ceea te lnseamna ca nu pot fi admise cauze de nulitate a persoanei jurtdice care sa 21
Deosebki
de nulitzmia at1tdui r.ivi!
nu rezu!te expres din lege;
Jnsa, pentru actul de infHntare, lntrucat acesta este un act juridic, sunt aplicabile dispozi\iile generale din materia nulita\ii actului juridic civil, fiind deci po,;ibile Iii!
3. Capacitatea de fo!osinta a persoanei juridice 3.1. Notiunea ~i caracterele juridice ale capacitatii de folosinta a persoanei juridice : Noiiune
- aptitudinea de a avea drepturi subiective civile >i obliga\ii 205 acel caracter care consta 1n faptul ca numai prin acte normative se reglementeaza toate aspectele referitoare la instltuirea, inceputul, con\inutul >i ince·
tarea acestei capacit5ti; folosinµ a
- ina/ienabilitatea: nu poate fi instrainata ori cedata ,; nu se poate renun\a la ea, nici , macar In parte;
- intangibilitatea: acea caracteristica a capacita\ii de lolosinja a persoanei juridice de a nu i se putea aduce limltari (ingradiri) decat in cazurile ?i in condijiile prevazute expres de lege;
genera/itatea: prin capacitatea de folosinja se exprima aptitudinea abstracta a persoanei juridice de a avea drepturi subiective civile §i obliga\ii civile In general, fara o a !or. enumerare
3.2. Inceputul capacitatii de folosinta a persoanei juridke cazul persoanelor juridice supuse inregistrarii, de la data inregistrarii [art. (1) C.civ,j; - Jn cazul persoanelor juridice nesupuse inregistrarii, de la data actului de 1nfiintare, de la data autorizarii constituirii ior sau de la data indepllnirii orid\rei alte cerin\e 205 alin. de
- ------- ------ ------------------- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
i
PEHSOANA
'.ii PERSOANA JUHIDICA, PROFESiONiSTUL
?i iNTREPRINDERU\
25'7
-------'"'"'"'e supuse pot dobftncl! pot ~sumo obilga~li chiar de la data actului de infiintare, lns3 numal Jn rn.Jsura necesar:?i pentru ca persoana sa fii01ta 1n rnod valabil de toimint~
·------
'
: Ll
-- I -
pe;:-soan~-juridlc~ poate avea orlce""d;'epturi ~ioblig~\ii dvile, afara de acelea ca-;:~,ll
! pr'1n
natura lor sau potrivit legii, nu pot apaf1ine dedlt persoanei fizice (art 206 ' I I alin. (1) Cciv.]; I _ sanctiune: actul juridic incheiat cu 1ncalcarea acestel dtspozl\li legale este lovit de i
_ nulitate absoluta [art. 206 alin. (3) C.clv.]. --------··-- .. - - - - · - - 1 persoaneie juridice fara scop lucratlv (nonprofit) pot avea doar acele drepturi >i : obliga!H civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constitulre sau statut [art. 205 alin. {2) Cciv.] (principiul specialitiifii capacitatii de : folosinta a persoanelor juridice fara scop patrimonial); • excepfie: cazul 1n care ar fi vorba de primirea de liberalitati In condi\iile art, 208 '
i-
1I
C.cfv.;
- sanctiune: actul juridic Tncheiat cu 1ncalcarea acestor dispozi\ii legale este iovit absoluta 206 alin, cazul actlvita\llor care trebuie autorizate de organele competente, desf8~ura asemenea activit.3ti se na~te numai din momentul obtinerii autorizatiei respective, dacil prin lege nu se prevede altfel [ati. 207 alin. (1) Cciv,]; ! - sanctiune: actele ~i opera\iunile savilr>ite fara autorizatiile prevazute de !ege sunt !ovite de nulitate absoiutii, iar persoanefe care le-au fiicut r3spund nefimitat >i solidar pentru toate prejudiciile cauzate, independent de apiicarea altor sanci'1uni prevazute 207 aiin,
:-
I
lca1p~; lt~1le;lod'ee.- t~~~e~x~~,·~E~~tfi~e~d~e'tla~~p:~re~v~e~dl~e·~ri~le;-a;;;rtt:.22io)~5;--aai1i1;n;, f{3~)i1c::.. cciiVv:-,s~)cdi;;a:Cc~app.hri"1n"llee.gg;e;-;:;n~u~seecdlli:s~p;t:u;;Jnee I 1
a
altfel, orice persoana juridica poate prlmi liberalitil\i in conditiile dreptului comun, de 1 la data actului de infiinjare sau, 1n cazul fundajiilor testamentare, din momentul des- ! chider'ii mo~tenlril testatorului, chiar ,?i !n cazul 111 care !ibera!it3tlle nu sunt necesare ~ pentru ca persoana juridica sa ia fiinta 1-n mod legal (art. 208 C.clv.), -T-'Pentru determlnarea continutuiui capacitatii-de foi;;sint'ii·-;;-persoanel juridice , l trebule sa se tin;) cont de urmatoarele reguli referitoare la !im1tele acestei capacitElti: ! ersoana ]uridlca nu poate avea ace!e drepturi ~l ob!igatii care, prin natura lor sau rivit legii, pot apar\ine numai persoanelor fizice; i
!
--···---------
------~~--·
-
"
.
--···-··--·-·---··~~
2.58
PER50ANA FiZICli ~I PrnSOANA JURIDICA. PROFES!Or,ISTUL ~I iNTREPR!MDEREA
2. continutul capaciti3!li de folosin15 a persoane! juridlce es}.e deterrninat ~i de coracterul sau natura fiecarei categorii de persoane juridice; , 3. continutu! capacit.3tii de foioslnt5 a persoanei juridice este deterrninat $i de prin··
cipiul specialita\ii capacita\ii de lolosin\a a persoanelor JUridice nonprofit (fara scop lucrativ); j dln lnterpretarea per a contrario a art. 206 alln. {2} C.clv,, dar $l din noua conj
'
j J
ceptfe privind scopui lnfiin13rii soclet2'.itll, a;>a curn aceasta rezu!ta din art 1881 : alin, (1) C.dv. {de a_ realiza profit sau de a se folosi de economia ce ar putea rezu1ta, J mal !arg.. de a opt1m!za anumite procese), rezulta ca persoanele juridice cu scop 1
L
patrimonial pot des-f5-?ura orice activitate de natura econo.rnic3, farB restriqii,
!
indiferent de obiectul sau de activitate 1 deci1 aceste persoane juridice au o j .._c_•~1:::_:~itate de f<::_losinta nelngr3.di!5 In domeniul e.~ono':'.11c/p~!_:~:on_!~-L~·-__J
3.4. Sfar§itul ca1pa1:1tiltl1 de folosinfa a persoanei juridice ca1>acita1~ii
carJacitatea de a persoanei juridice inceteaza odata cu 1ncetarea np1·so"'""' juridice printr·unul dintre modurile prevazute de lege (constatarea ori det:larar£'a nulitatii, fuziune, divizare totala, transformare, dizolvare sau desfilntare ori un prevazut de actul constitutiv sau de lege - art. 244 Cdv.).
de
fol•osiintil a
4. Capadtatea de exerdtiu a persoanei juridice 4.1. Nol;iunea de capacitate de exerdtiu a persoanei juridke - componenta a capacita\ii civile a persoanei juridice, care consta in aptitudinea dobandi si exercita drepturi subiective civile si de a·.ji asuma si lndeplini obliga!ii civi· inchelerea de acte de sale administrare.
4.2. Inceputul capacitatii de exercifiu a persoanei juridice .
···----···-~-··~-------·-----
··-·~---··--~
, - persoana juridica lsi exercita drepturile si isi indeplineste obliga\iile prin organele i sale de administrare, de la data constituirii lor [art 209 alin. (1) Cciv,], afara de cazul i Jn care printr·o norma speciala, pentru o anumita categorie de persoane juridice, nu i i se prevede un alt organ; i
1
I;!
din perspectiva capacit&!ii de
exerci~lu a persoane1 juridice, atunci cand ne
I
I
referim la organe!e de administrare, nu avem in vedere un subiect de drept distinct, d o parte componenta a lnse!}l persoanei juridice a cEirei capacitate de exerdtiu se pune In valoare pr1n organele sale de administrare; a~adar, titular al capacit8tii de : exercit!u -::ste chiar persoana juridica, iar nu organul.. (sau ~~ga~ele) de administra~~~ - pana la data constituirii organelor de administrare, exercitarea drepturilor ~i inde· . plinirea obliga\iilor care privesc persoana juridica se lac de catre fondatori ori de catre persoanele fizice sau persoanele juridice desemnate In acest scop [art 210 alin. (1) : j
!
PERSOANA
~I PERSOAN!I JIJRIDICA. PROFESIONISTIJL S! lNTREPHINDEREP.
259
a per~ma.ne1 i uridi;:e
I.= -,c=a.a~p,;;a~ciitt~a~t.;:e~a·-~dke;-e:®;;ij•i~-,a;~p~~e;:;rsoanei jur!dice nu poate -fi tatea de faios!nt8, at3t !n
de folosint3
rriai lnt1nsa dectlt capad~
cat ~i a ca1iacitai;i1
depline de folosin\ii;
- In plus, spre deoseblre de capacitatea de folosinVi, care insearnna
de a
avea drepturi ~i obligatil indiferent de izvorul acestora 1 capacitatea de exercitiu vi·Lc~a
za exclusiv lncheierea de acte de
- prin orgene de administrare se 1n\elege persoanele fizice sau persoanele jurldice
admintstrare
care, prin !ege, actu! de constituire sau statut, sunt desernnate sa actioneze, In rapor-
ale
turi!e cu tertii, individual sau coiectivJ !n numele ~i pe seama persoanei juridice [art 209 alin. (2) C.civ.); - nu pot face parte din organele de administrare ~i de control ale persoanei juridice [art 211 alin. (1) Cdv.]: a) incapabilii;
de
b) cei cu capacitate de exerci\iu restransa; c) cei decazu\i din dreptul de a exercita o func\ie In cadrul acestor organe; d) cei declara\i prin lege sau prin actul de constituire incompatibili sa ocupe o astfel de fungie; · - sanctiune: actele 1ncheiate de catre persoanele care nu pot face parte din organele de adminlstrare ~i de control ale persoanei juridice sunt anulabile numai daca s-a produs o vatamare [art 211 alin. (2) Cciv.J; 1 - raporturile dintre persoana juridica si cei care alcatuiesc organele sale de administrare sunt supuse, prln analogie, regu!ilor mandatului, daca nu s-a prevazut altfel prin lege, actul de rnnstituire sau statut [art 209 al in. (3) Cciv.];
a juri
• excepjie: cazul prevazut de art 210 alin. (2) C.civ. (cand var fi aplicabile regulile gestiunii de alaceri) - actele juridice 1ncheiate de catre fondatori sau de catre persoanele desemnate cu depa5lrea puterilor conferite potrivit legii, actului de constituire ori statutului, pentru 1nfiin\area persoanei juridice, precum si actele 1ncheiate
de alte persoane nedesemnate obliga persoana juridica in condi\iile gestiunii de
' I! -
afaceri; • prin derogare de la regula stabilitii de art 1309 alin. (1) Cciv., art. 218 C.civ. dispune ca persoana juridlca nu poate invoca fat3 de terti dep@:~irea !imitelor mandatului rncredintat1 de catre membrii organelor sale de conducere, pentru a considera inopozabile actele jurid!ce incheiate de ace~tia In numele ei 1 cu except!a \ ipotezei In care tertii cuno?teau, !a data lncheierii actului, care este puterea de j reprezentare a organului persoanei jurldice; eel care contracteaza pentru persoana juridica ramane personal \inut de ter\i '
I
'
I
I daca aceasta nu se infiinteaza ori daca nu !~i asuma obligatia contractata, 1'n afara ca- I -
I zului cilnd prin contract a fost exonerat de aceasta obliga\ie [art. 210 al in. (3) C.civ.l
__ L.._ _ _ _ _ _ _ . . - _ _ _ _
I
------~---,.----·-----~_)
260
PERSOANA FIZICJ\ $i PERSOANA JURIDIC;\. PROFESIONISTUL 51 iNTREPHINDEREA
sfc3r;;itul capaclta~ii de exercitiu a persoanei jurldfce corespunde cu 1ncetarea capasale de folosin\CL
Considerapi geirier·ale emise de organele persoanei juridice (hotar.\lrile ,1 declzille : de conducere ,; admlnistrare in condiiiile legii, ale actului de constituire sau statutu· >i opoz;1biiitatea actelor I lui) sunt obllgatorii chiar pentru cei care nu au luat parte la deliberare sau au votat emise de orga· impotriva [art. 212 alin. (1j Cdv.]; ne!e pe.rso'""'i J - aceste acte devin opozabiie tertilor de la data publicarii lor, in cazurlle ,; conditiile ' prevazute de lege, in afara de cazul in care se face dovada ca ace,tia le-au cunoscut 212 alin.
i
Conduita membrilor orn•am2lor de administrare
- membrii organelor de administrare ale unei persoane juridice: a) trebuie sa ac\ioneze ln interesul acesteia, cu prudenia >i diligen!a cerute unul bun proprietar (art 213 C.civ.); b) au obliga!io sa asigure >i men\ina separa\ia dintre patrimoniui persoanei juri· dice >i propriul lor patrimoniu [art. 214 alin. (1) C.civ.J; c) nu pot folosi 1n prolitul ori in interesul lor sau al unor ter\I, dupa caz, bunuri!e persoanei juridice ori informa\iile pe care le ob\in l'n virtutea func\iei lor, afara de cazul in care ar fi autoriza\i in acest scop de catre cei care I-au numit [art. 214 alin.
sa
persoanei juridice de un - este anulabil actul juridic lncheiat ln frauda membru al organelor de administrare, daca acesta din urma, so\ul, ascenden\ii sau i fraudufoase" descenden\ii lui, rudele in linie colaterala sau afinii sai, pana ia gradu! al patrulea Contrarietatea indusiv, aveau vreun interes sa se incheie acel act §i daca partea cealalta a cunoscut sau trebuia sa cunoasdi acest lucru [art. 215 alin. (lj C.civ.j; i de 1nteres
• actelor
I
PERSOANA
+-,
'II PERSOANA JURiDICk PROFESIONISTUL Si fNTREPRINDEREI\
regula: contrarietatea hot3r8rHor 9i deciz!Hor fat3 de
26'.!
actuJ de constltufre sau
statut [art._ 216 allrt (1) o- exceptie: nu pot fi atacate hot3rarHe privitoare la revocarea admfnistratorilor din din urmB au nurnai dreptui de a fi daca revocarea a fost nejust!ficata sau internpestiv.ii ?i au suferit astfel un prejudiciu 216 aHn. Calitate
- !n caz de nulitate relativa: oricare dintre membrii organelor de conducere sau de
adm!nistrare care nu au participat la deliberare orl care au votat 1rnpotrlva ~! au insereze aceasta in procesul··verbal de ~edin\a !art. 216 alln. (1) teza a II-a de nulitate absoluta: orice persoana interesata [art. 216 alin. (6) teza a
, activa
216 alin. (3) teza hotararea este atacata de to\i admin·1stratorii, persoana juridica este reprezer1tata 1n justi\ie de persoana desemnata de pre,edintele instantel dintre rnembrii , persoanel juridicer care va !ndepllni mandatul cu care a fost lnsarcinata pana c§nd i organul de conducere competent, convocat in acest scop, va aiege o alta persoana 216 alin. Jn caz nulitate relativa: in termen de 15 zile de la data cand titularilor ac\iunii comunicat copia de pe hotararea sau decizia respectiva ori de la data cilnd a ?edin~a, du pa caz [art. 216 al in. (1) teza finala C.civ.J; in caz de nulltate absoluta: aci;iunea este lmprescriptibi!a [art. 216 alin. (6) teza - cererea de anulare se solu\ioneaza !n camera de consiliu de catre instan\a competenta in circumscrip\ia ciireia persoana juridica i9i are sediul jart. 216 alin. (3) leza I
C.civ.];
anulare va fi men\ionata Jn registrul public In care este 1nre·· glstrata persoana jurldica, fiind opozabila de la aceasta data fa\ii de orice persoana, inclusiv fa\a de mernbrii acelei persoane juridice [art. 216 alin. (Si C.civ.J; - odata cu intentarea ac\iunii 1n anulare, reclamantul poate cere instan\ei, pe cale de - hotararea definitiva de
ordonan\a presedintiala, suspendarea executiirii actelor atacate; pentru a Jncuviir.\a suspendarea, instan\a 11 poate obliga pe reclamant depuna o cautiune, in condi\iile legii (art. 217 C.civ.); - hotararea instantei prin care se sol~ioneaza aq:iunea In anulare este supusa numai [art. 216 alin. (3) teza finala C.civ.], ded calea de atac a recursului este
sa
····~····-········r~~~~1n~~~~~m~a~te~rqie~.:;;;i;~ci-;:;-~iii;;te;;-;;:ct~i;;;:-;,:~~;~~;;g;~ei;;p;;;;:;:;;~;ij;;;:~ art 216 C.civ, pr1vind nulitatea actelor ern!se de organele persoanei
Pr-eci.ia1E.'
aplica 1n masura in care prin legi speciale nu se dispune altfel [art. 216 alin.
262
PERSOANA FIZICA ;ii PERSOANA JU RI Diel\. PROFESIONiSTUL
te-rrHor orga,.
si TNTREPRINDEREA
acte!e jurldlce facute de organe!e de adrninistrare ale persoanei jurldice 1 ln iimitele putedlor ce le-au fost sunt acte1e juridlce lnse;;i [art 2.18 alin. {1}
netor de
C.civ.];
admin~str:are
- in raporturile cu tertii, persoana juridic.:1 este anga.iati3 prin actele organelor sale, chiar daca aceste acte depa~esc puterea de reprezentare conferit,3 prin actul de consti-
·in('.heierea
tuire sau statut [art. 218 alin. (2) C.civ.]; • exceptie: persoana juridica nu este angajatii prin astfel de acte data dovede,te ca tertii cuno,teau, la data lncheierii actului, puterea de reprezentare a organului persoanei juridice; Iii
simpla publicare a actului de constituire sau a statutului persoanei jurldlce nu
constituie dovada cunoa~terli acestui fapt; sancfiune: dauzele sau dispozitiile actului de constituire ori ale statutului, precum >i hotararile organelor statutare ale persoanei juridice care limiteazii sau largesc puterile conferite exclusiv de lege acestor organe sunt considerate nescrise, chiar daca au lost 218 alin.
5.4. Raspunderea pentru fapte juridice 5.4.1. Persoane juridice de drept privat
I-
pentru Pilfltele !kite 1
sau ilidte
faPt~le licite
sau ilicite
s~var?ite de organele pers.;anei juridice obliga insa~i per·.,
I soana juridica, insa numai dadi ele au Jegatura cu atribu\iile sau cu scopul func\iiior I
l
incredin\ate [art. 219 alin. (1) C.civ.]; - faptele ilicite atrag ?i raspunderea personala ,i solidara a celor care le-au savar,it, .. atat fata de persoana juridica, cat si fa\a de ter\i [art. 219 alin. (2) C.civ.]. J
5.4.2. Persoane juridice
i
drept public
- persoanele juridice de drept public sunt obligate pentru faptele licite sau ilicite organele lor in aceleasi condi\ii ca persoanele juridice de drept privat, daca prin se altfel 221 - daca prin lege nu se dispune altfel, statui nu raspunde decat In mod subsidiar pentru obliga\iile organelor, autorita\ilor 'ii institu\iilor publice care sunt persoane juridice 'ii niciuna dintre aceste persoane juridice nu raspunde pentru obliga\iile statului [art. 224 alin. (1) C.civ.]; - unitalile administratlv-teritoriale nu raspund decat fn mod subsidlar pentru obliga\iiie organelor, institutiilor ?i serviciilor publice din subordinea acestora, atunci cand acestea au personalitate juridica [art. 224 alin. (2) C.civ.]; - in raporturile civile In care se prezinta nemijlocit, Jn nume propriu, ca titular de drepturi ~i ob!iga\ii, statul participa prln Ministerul Finantelor Publice, afara de cazul in un alt in aces! sens 223 alin.
I 1
263
L
juridica nu r~spu~d~~P8-1tr~--I
persoana Juridic5 av3nd ·fr1 subordir:.e o cilt3
I
neexecutarea obligatiilor acesteia din urrna ~i nic! persoana jurldlc5 subordonata nu rZ!spunde pentru persoana juridlcG fata de care este subordonat3, daca prln lege nu se i dispune altfei (art 222 C.civ.);
recurs 1n interesul legii: In interpretarea
II
~i
aplicarea d\spozitillor art. 21 d'1n Legea nr. 500/2002 privind finanteie publice 1 cu modificilrite ~i completilriie ulterloare, ale : art. 7 alin. (3) din O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea i'i func\ionarea Ministe· ru!ui Afacerilor !nterne, cu modific'3rHe ~i completiirile ulterioare, coroborate cu prevederile art. 4 din O.G. nr. 22/2002 privind executarea obliga\iilor de platil ale institutiffor publice_, stabilite prin titkiri executorii, cu modific&ri!e ~i completarl!e ulte-rioare§ ~l ale art, 222 C.dv,, tVlinisteru! Afacerilor interne, In cailtatea sa de ordonator princlp-al de credite, nu are calitate procesualZ pasivll in litigiile dlntre angaja\i ii institutiiie/unitatile cu personalilate juridicil aflate In subordinea sa, avand ca obiect solidtarea unor drepturi de natura salariala (LC.CJ., Completu! competent sa judece recursul 1n interesul legii, Decizia nr. 13/2016, M. Of. nr 763 din 29 septembrie 2016). Tn motivare1 instanta suprema a avut in vedere, printre alte!e, dlspozi~ille art. 222 C.clv, 1 sub denumirea m:arglnata ,,!ndependenta patrimoniali3", care consacra prin~ clpiul potrivit caruia persoana juridica avand in subordine 0 aita persoana juridlca nu rS!spunde pentru neexecutar-ea obligatiilor acesteia din urn1a- ~i nlci persoana jurldfca subordonata nu raspunde pentru persoana jurldica fata de care este s-ubor~ donata, daca prin lege nu se dispune altfel; a~adar, independent de existen\a din punct de vedere juridic a unei relatii de subordonare lntre doua persoane juridice, legea opre~te confuziunea patrimoniala intre acestea :Ji, 1n consecinta, interzice . 00
--·"~·-· rasr~_nderea reciproca ~. celo! do~~J?.~_r~<:1.~ne juridice ~::ntr~--?bliga~file P.'..9P~_J
Raspunderea mE~mlbri1orori~a111eliu pers;oanei juridke
care
~~·~~1;t·r~to~iG·~-~zorii1···a1rectorii ;;i"·-~1t;-·p;;5;;~~e au ~ct1onat···f~~~l1t~t;;~1 membri ai organelor persoanei ju rid ice, care 1-au cauzat prejudicfi prin tncalcarea inch;i." 1 I toriri!or stabillte in sarcina lor, vor r3spunde fat~ de persoana juridtca ca urmare a '
I
admiterii aqiunli In raspundere introduse 1n instan\a, In numele persoanei juridice, de catre persoana desemnata de organui de conducere competent [art. 220 alin. (1) ,; 13)
C.civ.]; - hotararea de a introduce actiunea se ia cu majoritatea ceruta de lege, iar, In lipsii; cu
I' majoritatea ceruta de prevederile statutare [art. 220 alin. (11 teza linalii C.civ.], chiar : daca problema raspunderii persoanelor aratate rnai sus nu figureaza pe ordinea de zi I [art 220 alin. (2) C.civ.]; cu aceea~i majoritate se desemneaza persoana insarcinata sa 1
exerclte aqiunea In justi\ie fart. 22.0 alin. {3) C.civ.];
..
..~---""~-----'
264
PERSOANA FlZlCA $1 PEESOAi\~.A URIDiCA. PROFESIONISTUL ~I lNTREPRiNDEREA ------·--..------·----WWW--------•• daca s-a hotarat introducerea actiu.nii !n r3spundere 1·mpotriva adminlstratoriior, mandatui acestora lnceteazi1 de drept ,)i organul de conducere competent va proceda !a Jnloculrea !or [art 220 alln. \4) daca se introduce !mpotriva directorilor angajati In baza unul alt contract decat a unul contract individual de munc3 1 ace5tla sunt suspendati de drept din functie ddinitiva a hotararii 220 alin. --~~-···---
~
persoanei juridice in raporturile juridice
care participa ca ;w,,<:•cc
I Atrlbute··d·:·e····· - iL_~c(]a~ in!)_st _tit'-"u~\!ir,e'(;1cju. _r_i.d·:-ic-ac-,"'i"'d-n-t-cif=ic·--ar e ..e._a_p..e.-rs_o_a_n-ei.j-u-r-id'-ic--e-,-t-re-:"b·u--ie~c··a-l""if'"ic_a_t_a:c--c-a--=---c--1 tdent!ficare, Natura imirfo-!i
institutie complexa, deoarece norrnele juridice care o alcituiesc apartin rnai ramuri de drept (drept civil, drept constitu\iona!, drept administrativ etc.); ' - din punct de vedere al dreptului civil, mijloacele prin care se rea!izeaza identificarea persoanei juridice (atributele de identilicare a persoanei juridice) sunt drepturi subiective nepatrimoniole, cu toate consecintele care decurg din aceasta calificare (spre exemplu, sub aspectui ocrotirii pe cale civila); - anumite atribute de identificare pot fi calificate :;i din perspectiva altei ramuri de drept sau, chiar si din perspectiva dreptului civil, unele atribute de identificare pot fi si altceva decat Noth.me: apartenen\a la un anumit stat; - atributul de identificare a persoanei juridice echivalent ceta\eniei pentru persoana ! fizica; sunt de nationalitate romana toate persoanele juridice al caror sediu, potrivit actului de constituire sau statutu!ui, este stabilit in Romania (art. 225 C.civ.). Noiiune: at~ibut de-ldentifica;e a persoanei juridice care consta in cuvantul sau grupul ;
!i
Dem.imirea
····.,,I
1
1 • de cuvinte stabilit, cu aceasta semnifica\le, In conditiile legii; atributul de identificare a persoanei juridice care corespunde numelui pentru per- . soana flzica: i i - persoana juridica poarta denumirea stabilita, In condijiile legii, prin actul de consti- : tuire sau prin statut [art. 226 alin. (1) C.civ.]; - odata cu inregistrarea persoanei juridice se vor trece ·:n registrul public denumirea ei ~i celelalte atribute de identificare [art 226 alin. (2) C.civ.]; - persoana juridica poate sa 1$i schimbe denumirea In condi\iile prevazute de lege (art. 228 teza I C.civ.); - in raporturile cu ter\ii, dovada denumirii persoanei juridice se face cu men\iunile lnscrise in registrele de publicitate sau de eviden\a previlzute de lege pentru persoana juridica respectlvil [art. 229 alin. (1) C.civ.]; m in lips.a acestor mentiuni, stabilirea sau s:chimbarea denumlrii nu va altor 229 Noiiune: desemneaza atributul de identiflcare a persoanei juridice prin indicarea anumit loc, stabi!it cu aceasta semnifica\ie, ln condi\iile legii; - atributul de identificare a persoanei juridice care corespunde domiciliului
.I
Sediul
PERSOANA
$! PERSOAN_A JUHlD!CA. PROFESlC)l\llSTUL Sl 1NTREPRH'4DEREA
·-·_··-s·e--d--i-u_I__ --- ~-------.,-~fU~-1diC~-- se ~t~1loi1~;!•~---~potr!vit octului de constltuire sau statutulul
[art 227 alin. (1) C.civ.]; - ln functle de oblectul de persoana poate avea rnzj rnulte sedH cu caracter secundar pentru sucursalele, reprez.entante!e sale teritoria!e ~i puncte!e de lucru {art. 227 alin. (2) teza I C.civ.];
pi3rtile unul act jurldit pot
sa a!eag3 un sediu In vederea exercitJr!i
sau
execut3rH ob!Jga~H!or niiscute din acel act; alegerea sedluluf trebuie facuta 7n scris [art 227 alin. (2) teza a II-a coroborat cu art. 97 - persoana juridica poate sa l?l schimbe sediul in conditllle prevazute de 228 C.civ.); - in raporturi!e cu terjii, dovada sediului persoanei juridice se face cu mentiunile , lnscrise In registrele de publicitate sau de evidenta prevazu!e de lege pentru persoana . I jurldica respectiva [art. 229 alin. (1) C.civ.]; ; m 1n !lpsa acestor mentiuni, stabi!irea sau schlmbarea sediului nu va putea fi opusa I ] . altor persoane [art. 229 alin. [2) C.civ.]. I ----1---=1~-f-und;ie d~-- spe~lficul ;·biectu!uf de activit~t;,-p~~~~~~na juridica ma/· poate avea·--~
I I
[ A!te
' atribute de : identifk:are
' alte atribute de Jdentlficare, cum sunt num5ru! de lnregistrare In registrul comer~ului J sau intr-un alt registru public, codul unic de lnregistrare ?i alte elemente de iden- : tificare, in conc!itiile legii [art. 230 C.civ.); i, - sun! astfel de atribute de identificare: 1. contul bancar;
2. codul fiscal Ide identificare fiscala) [un atribut de identificare in cadrul raporturilor fiscale; astfel, potrivit art. 82 alin. (1) C.proc.fisc., orice persoana sau entitate care
este subiect lntr-un raport juridic fiscal se inregistreazil fisrnl primind un cod de identificare fiscala (CIF); codul de identificare fiscala este: a) pentru persoanele fizice i 5i juridice, precum si pentru alte entitati care se lnregistreaza potrivit legii Speciale la : registru! comer\ului, codul unic de inregistrare atribuit potrivit legii speciale - Legea nr. 359/2004; b) pentru persoanele juridice, precum si pentru asocieri si alte entita\i fara personalitate jurldica, cu exceptia celor pcevazute mai sus_. codul de 7nregistrare fiscala atribuit de organul fiscal; atributul fiscal ata?at codului de identificare fiscala, o secven\ii de litere, indica daca persoana juridica este pliititor de TVA sau platitor de accize]; 3, codu! unic de ihregistrare (CUI) [atribut de identificare caracteristic persoanelor jurid!ce cu scop patrimonial, care consta 'intr-o secventa numeric@ unfca atrlbuitJ la Tnfiintarea persoanei jurldice ~i care va fi ut!lizzta fara rnodificar! pana la radierea persoanei juridice respective; este atributul de identificare care corespunde codului : numeric personal pentru persoana fizic3; pentn.1 atrlbuirea CUl, a se vedea art 10-15 din Legea nr. 359/2004]; 4. identificatorul unic la nivel european (EUIDj (utilizat pentru identlflcarea persoa~ nelor flzlce sau juridice 1nregistrate 1n registru! comertului, inclusiv ln con1unicarea dintre reglstrele comer\ului din statele membre ale Uniunii Europene prin sistemu! de interconectare- Ordinul minlstrului justi\iei nr. 1876/C din 6 iulie 2017); ' S. numarul de inregistrare in registrul comerjului {numilrul de ordine din reg1.mu1 comer\ulul, conform Legii nr. 359/2004) sau, dupa caz, numarul de inmatriculare bancar ori numarul de lnscriere Jn
i
266
PERSOAN.i; F!ZIC/I, 51 PERSOAN!~ JURIDIC/\. PROfESIQNISTUL $1 fNTREPHINDEHEA
-t;1,?(;5;;t,;;-cid;;e-;:c;;o
I
i
pe parcursu! existente-i unel persoane jurid!ce exemplu, numarul de ordlne ln registru! comer~ulul se poate sch1rnba_, in functie de mentiunile inregistrate !n reglstrul come11ului, \n cazul in care sediul unei societa\i este mutat in alt judeii; 6. capitalul social; 7. finT>a [numele sau, dupa caz, denumirea sub care un profesionist {comerciant) 1,i exercita activitatea 'Ii sub care semneaza - art 30 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 privind reglstrul comertului, republicat3; firm
marca. - toate docurnenteie, indiferent de forma, care emana persoana juridica trebuie i 1 sa cuprinda denumirea ~i sedlul, precum ~i alte atribute de identificare, In cazurile prevazute de lege, sub sanc\iunea platii de daune-interese persoanei prejudiciate
231
7. Reorganizarea persoanei juridice 7.1. No\iune
r·Ne•tiuroe
I
juridica In care pot Ii implicate una sau mai multe persoane 1ur1rnr:e care are ca efecte rnodificarea ori 1ncetarea 232 nu este vorba de o reorganizare, in sens juridic, atunci cand se produc structurale In interioru! unei
7.2. Moduri
reorganiza.re
Precizore
Modurl
2. divizarea; 3. transformarea; - reorganizarea se face cu respectarea conditiilor prevazute pentru dobandirea personalita\ii juridice, in afara de cazurile In care prin lege, actul de constituire sau statut se
altfel
233
267
PERSO.i\Ni\
form3 de fuzlune care consta l'n l·ncorporarea un.ei persoane ju rid ice, care T~i
Absorbtl:a
lnceteaza existenta, lntr-o a!ta jurfdicil.' ce spore?te astfel activitatea (art. 234 tez;i I Cdv"1; - in cazul absorb\iei nu dispar toate persoanele juridice implicate 1n aceasta formii de j reorganizare, ci numai persoana jur!dic3 absorbit8 1 In schirnb, persoana juridicB ; absorbanta i~i continua existen\a ca subiect de drepL
Efecte
I - drepturile 'ii obliga\iile persoanei juridice absorbite se transfera in patrimoniul per1
m
contr;pj;rea
soanei juridice care o absoarbe [art 235 alin. (1) C.civ,];
-1-
n,u se_dec!an~eaz~ procedura lichidarii [art 248 alin, (~) C.c~----·----Noiiune: forma de fuziune care consta in unirea a doua sau mai muitor persoan~ I juridice, care 1~i inceteaza existen\a, infiin\andu··se astfel o nouii persoana juridica i (art. 234 teza fina!a C.dv.); . , ' - in cazul acestei forme de reorganizare dispar, ca subiecte de drept, toate persoa- I nele juridice implicate, iar in locul lor apare o noua persoana juridica, dee! un subiect ' de drept distinct de cele existente anterior.
i Efecte 1
drepturile $i obliga\iile persoanelor contopite se transfera in patrimoniul persoanei inrirlir'P nou-infiin\ate [art. 235 alin. (2) C.civ.]; lichidarii 248 alin.
-
7.2.2. Divizarea persoanei juridice forme
Oivi.zarea
i.om1ne: consta in desprinderea unei parti din patrimoniul unei persoane 1ur1dlce. care continua sa existe, ?i In transmiterea acestel pilrti catre una sau mai muite per~ soane juridice care exista sau care se infiin\eaza in acest mod [art. 236 alin. (3i C.civ,]; - persoana juridica supusa divizarii par\iale nu dispare ca subiect de drept, ci i?i continua existenta 1 lnsa cu un patrimoniu diminuat. Efe
j
PERSOANA FlZICA ;>I PERSOANA JURIDlc:A. PROFESIONISTUL ~I lNTREPRINDEREA
258
iar fntre persoanele Jun'dice dobanditoare,
,
p3rtif desm·1m.e
' se va face ;·n mod ega!, daca prin actul ce a dlspus dlvizarea nu s-a stabil!t o alt3 C.civ. ]; I proportie [art. 237 alin. -- nu se declan§eaza procedura Uchidarli, deo;;rece persoana jurldic3 supusa divlz8rii :
continua sa existe ca !
D~viz;:i:vea
; totalii
de
Notiune: se face prin !mp;1lri;irea 1ntregului patrimoniu al unei persoane juridice lntre
doua sau mai multe persoane juridice care exista deja sau care se Ynfiinteaza prin divizare [art. 236 alin. (2) C.civ.];
· persoana juridicii supusa divizarii totale dispare ca subiect de drept, lnsa aparltia unui nou subiect de drept nu este de esen\a divizMi totale, deoarece patrimoniul poate fi transmis dltre doua (sau mai multe) subiecte de drept deja existente si care i nu vor suferi decal modificari cantitative.
i Efecte
- patrimoniu! persoanei juridlce care a lncetat de a avea flin~a prin divizare se lmparte
I
I In mod egal lntre
persoanele juridice dobanditoare, daca prin actul ce a dispuJ· area nus-a stabilit o alta propof1ie [art. 237 alin. (1) C.civ.]; ' se declan5eaza procedura lichidarii [art. 248 alin. (3) C.civ.]. r·~---··-·· ·-·-----··--····----· ···--·------------lntimlerea : -fiecare dintre persoanele juridice dobanditoare va raspunde: : ras•pu11d1eriiin a) pentru obliga\iile legate de bunurile care formeaza obiectul drepturilor dobandite j caz de divizare sau pastrate integral; I b} pentru celelalte obligaiii ale persoanei juridice divizate, proportional cu valoarea : drepturilor dobandite sau pastrate, socotitil dupa sdiderea obliga!iilor prevazute I anterior (art. 238 al in. (1) C.civ.]; - daca o persoana juridid\ lnfiintata 1n conditiile art. 194 alln. (1) lit. a) C.civ. (prin actul de infiintare al organuiui competent, in cawl autoritatilor ;;i al institutiilor publice, al unitatilor administrativ-teritoriale, precum ;;i al operatorilor economici : I care se const11u1e de catre stat sau cte catre un1tatile actm1n1strat1v-teritor1a1e) este i ; supusa divizarii, prin actul de reorganizare se va putea stabili >i un alt mod de repar- ; ..... µ;zar!' a oblig_a\iilor dec:it ace la mentionat mai sus {art. 238 alin. (2)C.civ._].____ ll0n;i;:ti7;m>;i ~ - in caz de divizare, contractele se vor repartiza, cu respectarea dispozi\iilor art. 206 ! contractelor in ' aiin. (2) C.civ. (principiul specialita\ii capacita\ii de folosin\a a persoanelor juridice fara ' ca1 de divizare scop lucrativ), art. 237 C.civ. (efecteie divizarii) ,i art. 238. C.civ. (1ntinderea raspunderii In caz de divizare), astfel incat executarea fiecaruia dintre ele sa se faca in lntre1 gime de catre o.singura persoana juridic3 dobanditoare, afara numai daca aceasta nu !
=-1
L
~cu putin\a (art._239 C.civj:.___··----·-····
..
..
Tn:msfonnarea persoanei iu1'1.a1ce opera\iunea juridic!\ ce intervine In cazuriie si in condi\iile special reglementate de prin care o persoana jurldica lsi lnceteaza existen\a, concomitent cu 1nliin\area, [ In locul ei, a unei alte persoanejuridice (art. 241 C.civ.); i - In cazul transformilrfi persoanei juridice, transmisiunea este universala 1 decl noua
[ persoana juridica este succesoarea universala a persoanei juridice care a fncetat prin .. 1 transformare (afara de cazul in care legea speciala ar dispune altfel).
II
PERSOANA HZIC.l\ ';>i PtRSOANA .!URIDICI\ PROFESI01\llSl UL ~i fNTREPRINDEREA
drepturile ~i obHgatiile persoanei jurJdice care patrimoniul persoane! juridk:e nou-Ynfiin!.ate, cu
269
fncetat se transfera l'n cazului in care prin 3ctul
cares-a d!spus transtormarea se altfeJ [art 241 a!in. {2} teza I in din urrna cazuri 1 dispozitille
241 alin.
a ll·a
- dintre cazurile de transformare a persoanelor juridice, ment!onam:
a) transformarea fostelor unit31i economice de stat In regli autonome orl societilti comerciale 1 prin Legea nr, 15/1990, care vorbe~te Jns.3 despre ,,reorgan!zare"; h) transformarea !ntreprfnderilor mid }f asociatiilor cu scop lucrativ, persoane
juridice, infiin\ate in baza fostului DecreHege nr. 54/1990, 1n societaii comerciale (fostul art. 222 din Legea nr. 31/1990, care, de asemenea, utilizeaza cuvantul ,,reor· ganizare11 );
c) transformarea unor regii autonome, prin hotarari de Guvem, in societa\i comer·
in temeiul fostei
al O.U.G. nr.
Efecte comune tuturor to:rm.e!<Jr Data transmtterii drepturikr ~I
cazul persoanelor juridice supuse 1nregistrarii, transmlterea se realizeaza, parii, cat >i fata de ter\i, numai prin lnregistrarea opera\iunii ji de ia data acesteia [art. 242 alin. (1) Cciv.l; - in cazul persoanelor juridice nesupuse inregistrarii, transmiterea se realizeaza, atat intre par\i, cat >i fa\a de ter1;i, numai pe data aprobarii de catre organul competent a inventarului, a bilan\ului contabil lntocmit 1n vederea predarii-primirii, a eviden\ei >i a repartizarii tuturor contractelor ln curs de executare, precum >i a oricaror alte asemenea acte prevazute de lege [art. 242 alin. (2) C.civ.]; - in cazul bunurilor imobile care fac obiectul transmisiunii, dreptul de proprietate >i celelalte drepturi reale se dobandesc numai prin inscrierea in cartea funciara, in baza actului de reorganizare incheiat in forma autentica sau, dupa caz, a actului adminlstrativ prin cares-a dispus reorganizan:.~a 1
ln
ambele
situatii lnsotit, daca este cazul,
de certificatul de inregistrare a persoanel juridice nou·infiintate [art. 242 alin. (3)
unor
ro:ttracte
- !n cazul contracte!or lncheiate In considerarea calit8tii persoanei juridice supuse reorganiz.3rii., acestea nu inceteaz:a efectele, cu exceptia cazului in care partile au stlpulat expres contrariul sau mentlnerea orl repartizarea contractului este condlt1onatil de acordul pilr1;ii interesate [art. 240 alin. (1] C.civ.]; - daca mentinerea sau repartizarea contractului este conditionata de acordul partii interesate, aceasta va fl notificata sau, dupa caz, !n~tiintata prin scrisoare recomandatil, cu confirmare de primire, pentru a·§'i da ori nu consimtamantul ln termen de 10 zile lucriltoare de la comunicarea notificarii sau !n-;tiin\arii; lipsa de raspuns In acest termen echivaleaza cu refuzui de men\inere sau preluare a contractului de catre succesoare 240 alin.
270
PH\SOANA FIZICA 51 PERSOANA JURIDIC)\. PROFESIONISTUL $1 ]NTREPRJNDEREA
I
• 21aelor
actele prin care s-a hotarat pot fi daca prin lege nu se dlsaltfel, cu opozitle 1 de catre creditori .)i orlce alte persoane interesate 1 In termen 30 de zile de la data cand au luat cuno§tin\a despre aprobarea reorganizarii, dar nu
car€' s-a
mai tElrziu de un an de la data publlc::irii acestela sau, du pa caz, de la data aprobiirH de
notarEti.
catre organul competent, potrivit legii [art. 243 alin. (1) C.civ.I; - opmi\ia suspenda executarea fa\a de oponen\i pana ia ramanerea definitivil a hotarilrii judeditore~ti, 1n afara de cazul in care persoana juridica debitoare face dovada executarii obliga\iilor sau ofera garan\ii acceptate de creditori ori incheie cu ace~tia un acord pentru plata datoriilor [art. 243 alin. (2) C.civ.]; - opozltia se judeca 1n camera de consiliu, cu citarea par\ilor, de catre instan\a com· petenta [art. 243 alin. (3) C.c1v.]; hotararea pronuntata asupra opozi\iei este supusa numai apelului [art. 243 alin. (4)
8. incetarea persoanei juridice 8.1. Enumernrea modu.rHor de incetare a persoanei juridke
3. divizare totala;
4. transformare; 5. dizolvare; de actul constitutiv sau de
8.2. Dizolvarea persoanei 1m·uiice 8.2.1. Notiune de \ncetare a persoanei juridice care se aplica In cazurile prevazute de lege lichidarea.
8.2.2. Cazuri de dizolvare 1. daca termenul pentru care au lost constituite s-a 1mplinit; 2. daca scopui a fast realizat ori nu mai poate fi lndeplinit; 3. dadi scopul pe care 1l urmaresc sau mijloacele 1ntrebuin\ate pentru realizarea acestuia au devenit contrare legii sau ordinii publice ori daca ele urmaresc un alt scop decat eel declarat; 4. prin hot8r5.rea organelor competente ale acestora; orice alt mod actul de constituire sau statut
PERSO.i\NA
}I PERSOANA JliRiDICi\. PROfESIONISTUL }I f!\ITREPRINDEREA
jurirlk:e de drept anume prevazute de lege (art. 246
!' Lich!darea
271
se d!zo!vB nurnai Jn cazurile ;;1 In concHtiile
- efectui esential at dizolvZirii este !ichidarea persoanei juridice; numa! !o Jncetarea lichid2irii Se poate spune c5 persoana jufidici3 respectivi3 a Tncetat; prln lichidare se fnielege efectui direct ~; obligatoriu al dizolvarii, care consta in ope· : ratiunile juridice de realizare a activului (incasarea drepturilor ce se cuvin persoanel juridice 1n lichldare de la alte subiecte de drept) ;;i de p/atii a pasivului persoanei
: I
. juridice respective (1ndeplinirea obligatiilor persoanei juridice 1n lichidare fata de alte
.
I sublecte de drept) [art. 248 alin. (1) C.civ.].
Cazuri in c:are nu se dedan-
[ - dac5 lncetarea persoanei juridice are loc prin fuziune, transformare sau prin divlzare : totala, nu se declan~eaza procedura lichidarii [art. 248 alin. (3) C.civ.];
I ;,~;::::;::,::~~:,;:::.,~~::~:~;'!.,~~,;",,';'.:;,:~;~;:,:o:!:~~~oorn~ • j-?~~t;~rea c~:~ 1~i p~streazii-
I ''" ,:;:::::;,
persoana jurid.1ca
I
dvile
capacitatea-civilii pent;u opera\lunile necesare lichi- 1
darii pana la finallzarea acesteia [art. 248 alin. (2) Cciv.];
·
! pentru ope' - fata de capadtatea de folosinta anterioara intrilrli in lichidare, este vorba despre o j ratiunlle nece- ! capacitate de folosinta lirnitata la aptltudinea de a avea drepttJrlle •i obliga\iile : sare lid•idaril necesare realizani act1vulu1 ~i pla\ii pas1vulu1; apacitatea de exerc1\1u a persoane1 jurid1ce aflate in lich1dare se real1Zeaza prin ----·
: Activul ramas ciupa incheierea
rmediul lich1datortlor, md1ferent de organul care 1-a numit. uli de atribulre
~-~
__J
aca, ciupa 1nche1erea opera11un11or de hchiciare, ma1 rarnan elemente de act1v
I (bu_nuri pr~vite ut singuli) ale persoanei juridice dizolvate, soarta acestora este, Jn prin1
de lichidare
1 ,
I
c1p1u urmatoarea: a) vor primi destina\ia stabilita in actul de constituire sau statut; h) Jn lipsa de prevedere ln actu! de inflin\are sau statut, vor primi destina(ia stabilita 1
in hotararea organului competent, luata inainte de dizo!vare; m aceste reguli se aplica lndiferent care a fost cauza dizolvarii fort. 249 alln. {1) C.civ.J; c) in lipsa unei asemenea prevederi in actul de constituire sau statut ori fn lipsa unei hotarari luate de organul competent, precum ~i in cazui 1n care prevederea sau hotararea este contrara iegii sau ordlnii publice, la propunerea lichidatorului, bunurlle ramase dupa lichidare se atribuie de instan\a competentii, prln hotariire supusa numai apelului, unei persoane juridice cu scop ldentic sau asemanator, daca prln lege nu se prevede altfel; atunci cand exista mai multe astfei de persoane juridice, lichidatorul propune eel pu\in 3 persoane juridice, caz in care bunurile se atribule ,
I
prin tragere la sortl [art. 249 a!'in. (2) C.civ.]; d) in cazui in care persoana jurldica a fost dizolvata prln hotararea organelor compe-
L._t,:nte, precum. ~i in__cazul in care .niclo_persoan~a juridica nu este de acord. cu preluarea
.I
272
PERSOANA FiZJC!\ ~I PEHSO.'INA JURIDIC!\. PROFESIONISTUL ~I TNTREPRINDEREA
bunur!lor r3rrrase dup-3 Hchidare ln urma atribuirii acestora ln baza unei judec3tore;;tl~
acestea vor trece In proprietatea comunei, ora~u!ui sou rnunic!piului 249 a!in. (3) C.civ.]; i a carui raza teritoriala se afla bu nu rile 2 In cazurile prev3zute de art. 249 .alin, ~i (3) C.civ., destinatia bunurHor se :
stablle~t-e de lnstanta de
;
Mome11t1.1I transmiteril
I
de
- pentru toate cazurlle prev3zute mai sus 1 transmiterea dreptuluJ de proprietate asu~ pra bunurilor ramBse dupa !ichidare are loc la data preluarii !or de catre beneficiari,
! !I
...............•.•.,__d_ac_a~p~rin lege.~u se prevede_a[tfel [ars._;11j9 alin. (4) teza I C.civ.]. . Titlul de pro· - procesul-verbal de predare·primire ~i hotararea judecatoreasca ramasa definltiva ' constituie titlu de proprietate sau, du caz, pot servi drept temei juridic pentru inta· ; Tem
pa
pentru intabu· !area in cartea
in cazul bunurilor !mobile, transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor \ imobile ramase dupa lichidare se realizeaza numai dupa intabularea In cartea funciara, ,
l '-
.. dispoziiiile art. 1244 C.civ. {forma ce. ruta pentru fnscrierea In cartea fundarii) >i cele fn r . rri_aterie de carte funciara fiind aplic_a~ile [ar!. 24..9 alin. (4) teza finala .~.:Civ.J:_ _.............J
funcianl .
8.3. Compara\ie intre dizolvare :?i reorganizare
i Cazuri1
[~=:~-
Dizolvare
.
-T- cazurile de dizolvare sunt stabilite
__
I Domeniul de Felul
! transmisiunii
·····- [
Jn mo_d expres de !ege_.---~~
tudinea partilor.
l~o~;~~:;:~i~:~::.supune, in mod obliga·
~- dizolvarea se aplica in special per· soanelor juridice de tip asociativ. ........ :dizolva;ea presupune o tran;misiune L_____._.
- reorganizarea nu presupune 1
-
-
reorganizarea este aplicabila, in principiu,
·r=;; cazul reorg~nizarii opereaza ~ transmi'
universala sau cu titlu universal.
persoanele juridice Jnfiintate de catre autorita\ile publice centraie sau locale, nesu· puse dizolvarii, pot fi desfiin\ate prin hotararea organului care le-a infiin\at; - in lipsa de stipulatie contrara, drepturile ?i obliga\iiie persoanei juridice desfiin\ate persoanei juridice dobanditoare, propor\ional cu valoarea uan"""·e acesteia, \inandu·se insa seama ~i de natura obliga\iilor res.pecti11e
Data lneetarti
i I
I I j :
---~
8.4. Incetarea anurrntci:r persoane juridice
8.5.
J
I
l~chidarea.
I tuturor categoriilor de persoane juridice. ' siune
, cu tftlu partlcular. -
- cazuril~de reorganizare sunt la;~te la lati·
PERSOANA
sl PERSOANA
PROFESIONISTUL 51 [NTREPRINDEREA
2.7.:)
socmelc juridir.e nesupuse inregistrilril lnceh_?aza ia data actuiui pr!n care s-a dispus ·1ncetarea sau, caz, la data 1ndepllnirli orici?rei alte prevazute de
1. dispozi\iile Codului civil se aplica ~i raporturilor juridice dintre profesioni~ti, orice a!te subiecte de 3 aiin"
2. Profesionistul - sunt consideratl profesioni~i to~i cei care exploateaza o 1ntreprindere {art 3 alin. (2) C.civ.); - constituie exploatarea unei intreprinderi exercitarea sisternatica, de ciltre una sau mai multe persoane, a unei activitali organizate ce consta in producerea, administrarea ori instrainarea de bunuri sau in prestarea de servicii, indiferent daca are sau nu lucrativ 3 alin . .,profesionist" include categoriile de [art. 8 alir.. (1) din Legea
a) comerciant; b) 1ntreprinzator; c) operator economic; d) orice alte persoane autorizate sa desfa,oare activitati economice sau profesionale, astfel cum aceste no;luni sunt prevazute de lege, la data lntrarii 1n vigoare a Codului civil; referirile la comercianti fiicute in cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrarii In vigoare a Codului civil se considera a fi facute la persoanele fizice sou, dupii caz, la persoanele juridice supuse i'nregistrGrii in registrul comertului, potrivit preve~ derilor art. 1 din Legea nr. 26/1990 privind registrul corner~ului, republicata [art 6 alin. 11) din Legea nr. 71/2011]; - dispozi\iile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 nu se aplica terrnenului ,,comerciant11 prevazut Jn; o) legea nr" 84/1998 privind marcile ~i indica\iile geografice, republicata; b) Legea pomiculturii nr. 348/2003, republicata; c) Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare; d) orice alte acte normative ln care termenul vcomerc·rant" are un inteles specific dispozitiil~r ,cuprinse in aceste din urrnii acte normative [art. 6 alin. 12) din Legea nr. 71/20111, 1 In legisla\ia privind protec\ia drepturilor consumatorului, termenul ,,comerciant" se 1 inlocuieJte cu eel de ,,profesionist" [art. 6 aJin.:13) din Legea.rir:2!/"_2_0_1_1~]._ __ j
I
;>; T:
I'
!
274
PERSOANA F!ZICA ~i PERSOANA JUHIOICA. PHOFESIONISTUL ~I [NTREPRINDEREA
·, - profesionistu.! este o--··-~~re;-·--~m--a) exercit3 o actlvitate organizat8 !n mod contlnuu, asum::lndu-:;l un rise; b) este supusa ob!lgatiei de !nrnatrlcuiare, autorizare, !nscriere In reglstre pubilce; c) are un patrimoniu ;:;;fectat exercitlului lntreprinderii; m In ceea ce prive~te distinctla dintre profeslonl.i)ti ~i neprofesioni~ti, numai profe· sionl~tli pot exploata o lntreprindere, ceea ce irnplic.3, printre altele: obtinerea unei autorfz3ri preaJablle, respectarea regulilor prev3zute de iege pentru desf.3!iurarea respectiv-ei actlvitii1i, posibilitatea penlru profesloniktii persoane fizice de a avea un patrimoniu profesiona! individual (afectat exerciti§rii unei profesii .autorizate ~ 33 un domidiiu 96 1. persoanele (persoane!e f1zice autorizate, intreprinzatorii individual!, persoanele care exercita profesii liberale); 2. persoanele juridice; 3. entita\ile colective fara personalitate juridica \grupurile de societa\i, societa\lle 1
Ca1te1;
1. sunt instituite anumite obligatii pentru profesioni'iti exemp/u, obliga\ia de 1n· matriculare, obliga\ia de \inere a unor registre pentru eviden\a activitatii desfil· o;urate); 2. 1n materie procedurala, Codul de procedura civila instituie anumite dispozi\ii spe· , ciale (spre exemp!u, art. 119, art. 121 C.proc.civ. in materie de competen\a terito· rlalii); 3. Codul civil instituie reguli spedale aplicabiie raporturilor juridice la care participa profesion>,tii: - art. 1233 C.civ.: ,,Dacil un contract incheiat 1ntre profesioni!;ti nu stablle>te pre\ul ~i nici nu indica o modalitate pentru a·I determina, se presupune ca pilr\ile au avut in vedere pre\ul practical in mod obi§nuit in domenlul respectiv pentru acelea>i presta\ii
11oi:iurol1de
1
1
!
rea!izate !n condi~ii comparabile sau 1 In lipsa unui asemenea pret, un pret rezonabl1 11 ; art. 1358 C.civ,: ,,Pentru aprecierea vinova\iei se va \ine seama de imprejurarile 1n cares-a produs prejudiciul, striline de persoana autorului faptei, precum >i, dacil este cazul, de faptul ca prejudiciul a lost cauzat de un profesionist 'ln exploatarea unei
'lntrepr!nderi''; --ort.1101 din Legea nr. 71/2011 referitor la art. 1363 C.civ.: ,,Clauza exoneratoare de raspundere prevazuta la art. 1363 C.civ. privitoare la divulgarea secretului comercial f sau pmfesional de care sunt tinuti profesioni:;tii se aplica atat in cazul raspunderii ' delictuale pentru fapta proprie, cat :;i In cazul raspunderii contractuale"; - art. 1709 C.civ.: ,,(1) Cumparatorul care a descoperit vicii!e ascunse ale lucrului este obligat sa le aduca la cuno5tin\a vanzatorului intr·un termen rezonabil, stabilit potrivit cu lmprejurarile, sub sanc\iunea decaderii din dreptul de a cere rnasura prevazuta la • art. 1710 alin. (1) lit. d). {2) Tn cazul In care cumparatorul este profesionist, iar bunui [ vandut este mobil corporal, terrnenul prevazut la alin. (1) este de doua zile lucratoare
I
'I ( ... )";
- art. 1778 C.civ.; ,,(1) Loca\iunea bunuriior imobile
~i aceea a bunurilor mobile se
, nume'ite 1nchiriere, iar loca\iunea bunurilor agricole poarta denumirea de arendare, Dispozi!iHe prezentei _s_e~\iuni sunt. aplicabile, Jn mod corespunzator,. inchifierii
lg)
i
i
I I
··-----·· ., .... ----···--- ..... _________ locuintelor ~i daca sunt corY1p1atiriile cu p-artlculare >.nt·vci•'.u contracte. {3) Locatlunea spat!ilor destinate exercitiidi ;;ctivitatii precum ;;i dispu1,i\iilor -------~-~------
1828-1.831";
-- art 1
C.civ.: nDaca In contract partile nu au aratat durata
lnr"ti1mii
dorlt sa contracteze pe o durata nedeterminat3, Jn lipsa uzante-tor, se consider3 lncheiat.3: a) pentru un an, In cazuJ locuin~elor nernobllate sau spatlilor pentru 1 exercitarea activftat!i unui profesionlst {. .. )' ;
- art. 2107 Cciv.: ,,(1) Oadi nu Vil convenit altfel, depozitarui numai In cazul In care nu a depus diligen~a dovedita pentru pastrarea propriilor sale bunuri. (2) ln lipsa de stipulatie contrara, atunci cand depozitarul este remunerat sau este un profesionist ori i s-a permis sa se foloseasca de bunul depozitat, el are obligatia cie a pastra bunul cu prudenta o;i diligen\a"; - art. 151 din Legea nr. 71/2011 referitor la art. 2324 Cciv.: ,,(1) Dispozitiile art. 2324 alin. (4) C.civ. se aplicil in toate cazurile 1n care profesionistu/ Isl opereaza diviziunea patrimoniului, dar :iumal cu privire la drepturile si obliga\iile nascute dupa intrarea In vigoare a Codului civii. (2) Creditorii prevazuti la art. 2324 alin. (4) C.civ. inciud 5i statul si organele fiscale"; art. 2520 C.civ.: ,,(1) Se prescrie in termen de un an dreptul la actiune 1n cazul: 1. profesioni~tilor din alimenta\ia publidi sau hotelierilor, pentru serviciile pe care le presteaza; 2. profesorilor, institutorilor, mae;;trilor 'ii arli§tilor. pentru lec\iile date cu I ora, cu ziua sau cu luna; 3. medicilor, moa'?elor, asistentelor ;;i farmaci'itilor, pentru , vizite, opera\ii sau medicamente; 4. vimzatorilor cu amanuntul, pentru plata marl furilor vandute 'ii a furniturilor livrate; 5, me;;te,,ugarilor §i artizanilor, pentru plata muncii lor; 6. avoca\ilor, lmpotriva dien\ilor, pentru plata onorariilor 'ii cheltuielilor. J, Termenul de prescrip\ie se va calcula din ziua ramanerii definitive a hotararii sau din aceea a 1mpilcarii partilor ori a revocarii mandatulul. In cazul afacerilor neterminate, termenul de prescrip\ie este de 3 ani de la data ultimei prestatii efectuate; 7, notarilor publid ;;i executorilor judecatore~ti, in ceea ce prive;;te plata sumelor ce le sunt datorate pentru actele funqiei lor. Termenul prescrip\iei se va socoti db ziua In care aceste sume au devenit exigibile; 8. inginerilor, arhitectilor, geodezilor, contabililor >i altar liber-profesioni;;ti, pentru plata sumelor ce ii se cuvin. Termenul prescrip\iei se
!
'
. ,.
I ; 1
I
I
va socoti din ziua cand s-a tennlnat Jucrarea. {2) In toate cazurile, continuarea Hor, servici!lor, furniturilor 1 actelor sau lucrarilor nu Tntrerupe prescriptia pentru mele scadente".
3, Intreprinderea - o activitate sistematk: organlzata, autonoma, reallzata de una sau mai muite perpe riscul lor, const§nd in producerea, administr.area ori lnstrainarea de bunuri 1
ex.!cu1ta1·ea de lucr3ri sau prestarea de servicii, indiferent daca are sau nu scop Caractere
:
275
PERSOANA FIZlcA SI PERSOANA JURIDICA. PROFESIONiSTUL SI INTREPRINDEREA ~:;;:-~;;;7-;;;,;.·;··-··-·-··-·
----····-·-·· -··---·-····-····---··------··-·-
activ'iti§tii are caracter autonom, dee! eel care organizeaza activitatea este independent in luarea deciziilor; 3, actlvitatea este realizattil pe rlscul unei persoane ~au al mai multor persoane, ce au ca!itatea de profesionist; riscul presupune §ansa ob\inerll unui di§tig sau posibilitatea
! :
suportarii unei pierderi;
4. obiectul activitatii const<\i In producerea, adrninistrarea ori i'nstr3inarea de bunuri, executarea de lucrari sau prestarea de servicl1; S. scopu! activita\i! poate fl lucrativ ori nelucrativ; a cu alte cuvinte, exploatarea une11ntreprlnderl presupune desf<3?Urarea fizlc-3 a unei activitll~i (rea!izarea unor operatiuni materia!e $i juridlce ce reprezinta cont!- j nutul constitutiv al activiti3tli}, asumata din punct de vedere Juridic (acceptarea / tuturor consecintelor desfa}urarii fizice a activit'3tii), care trebu!e sa se realizeze Jn
,____ l ;
mod repetat, astfel !neat
!--·-··~--~-~--
i ~orme!e
sa creeze aparen\a de continuitate
avan_d un caracter orga".izat !}l autonom.
l
a desfa;;urarii sale,
···----···-·--·---
i 1. economica (comerciala), dadi are ca scop ob\inerea unui profit;
l intreprimlerii I 2, civila (necomerciala}, daca nu are ca scop ob\inerea unui profit f ---·--~----r- art 9G. Cciv.: Cel care exploateaza o Fntreprindere are domi~iliul ~i!al.ocul din I i C<>dul civil
i
1
referitoare la intreprindere
I
aceiei 0 1ntreprinderi, In tot ceea ce prive~te obliga\iile patrimoniale ce s-au nascut sau urmeaza a se executa In ace! loc''; - art. 741 Cciv_: ,,(1) Dreptul de vot aferent unei aqiuni sau altei valori mobiliare, unei pari;i indivize, unei cote-par1;i din dreptul de proprietate sau oricarui alt bun apar1;ine uzufructuaruluL (2) Cu toate acestea, apartine nudului proprietar votul care are ca elect modificarea substan\ei bunului principal, cum ar fi capitalul social sau bunul detinut in coproprietate, ori schimbarea destina\iei acestui bun sau 1ncetarea 1 societaiii, reorganizarea ori lncetarea persoanei juridice sau, dupa caz, a unei fntreprinderi. (3) Repartizarea exercitarii dreptului de vot 1n alte condi1;ii decat cele preva. zute ia alin. (1) ~i (2) nu este opozabila ter\ilor, afara de cazui in care ace~tia au 1
I .1,
! cunoscut-o In mod expresn;
' - art. 1297 Cciv.: ,,(1) Contractul incheiat de reprezentant In limita puterilor conferite, atunci cand ter\ul contractant nu cuno,tea ,i nici nu ar fi treouit sil cunoasca faptul ca reprezentantul aqlona in aceasta calitate, Ii obliga numai pe reprezentant ~i peter\, daca prin lege nu se prevede a!tfeL (2) Cu toate acestea, daca reprezentantul, atunci cand contracteaza cu tertul in limita puterllcr conferite, pe seama unei intreprinderi, pretinde ca este titularul acesteia, tertul care descopera ulterior identitatea adevaratului titular poate sa exercite ~i fmpotriva acestuia din urma drepturile pe care le are impotriva reprezentantului"; - art 1358 C.civ.: ,,Pentru aprecierea vinova\iei se va \ine seama de imprejurarile in cares-a produs prejudiciul, straine de persoana autorului laptei, precum 'ii, dacii este cazul, de faptul ca prejudiciul a lost cauzat de un profesionist Jn exploatarea unei intreprinderf'; - art 1446 Cciv.: ,,Solidaritatea se prezuma 1ntre debito(ii unei obliga\ii contractate Jn ' exerci\iul activita\ii unei intreprinderi, daca prin lege nu se prevede altfel"; art 1523 a/in. (2) Cciv.: ,,de asemenea, debitorul se afla de drept in lntarziere in __lc.azurile anume prevazute d.e lege, precum ?i atunci cand: {...) d) nu a fost executata
I: _
1
PERSOAN;\
$1 PERSO/\NA
2.77
obllgatia d2 a o s1sma de unei ( .. .)"; - art 2339 alfn. (:l)-C.civ,; asupra anuff1itor !:.H__.lnurl rnohl\e sunt urrnatoarele: a) creanta v8nzatorului nepl8tit pentru bunului mobil vSndut unei persoane fizlce este privilegi&t3 cu prlvlre la bunul vtlndut, cu cazu!ui ln can:; cumparatorul dobflnde;;;te bunu! pentru servicFu1 sau exploatarea unei Jntrer.lfm'den; b) creanta ceiui care exercitZi un drept de reten~ie este privileglata cu privire 1a bunui
asupra c.3ruia se exercit3 dreptul de retentte, atat timp cat acest drept subz\st8;/; 2368 C.civ.: ,)poteca conventional3 asupra unei universalitiltt de bunuri rr1obi!e sau imobile prezente ori vfito-are, corporale sau incorporale nu poate fi cons!mtit;3 ~art.
1
decitt cu privire la bunurile afectate acttvit<3tli unei fntreprindert; art. 2389 C.civ.: ,,Se pot ipoteca: a) creante bane~ti niiscute din contractul de vanza· re, contractul de locatiune sau orice alt act lncheiat cu privire la un bun, cele rezultate dintr-un contract de asigurare, cele nascute 1n considerarea asum3rii unei obligatii sau .a constitulril unei garantii, a fofosirii unei cfirtf de cn2dit ori de debit ori a c3~tigarH unul premiu !a o loterie sau alte jocuri de noroc organizate in conditiile legii; b) crean· te constatate prin titlur1 norninative1 la ordin sau la purtator; c) conturi bancare; d) actiuni >i pari;i sociale, valori mobiliare >i alte instrumente financiare; e) drepturi de proprietate intelectualil ~i orice alte bunuri incorporale; f) petrolui, gazul naturai §i ce· lelalte resurse minerale care urmeaza a Ii extrase; g) efectivele de anlmale; h) recol~ tele care urmeaza a fl culese; i) padurile care urmeaza a fi taiate; j) bunurile corporale care fac obiectul unui contract de loca\lune, care sunt de\inute 1n vederea v:lnzarii, inchirierii ori furnizflrii In temeiul unui contract de prestari de servicii, care sunt furnizate in temeiul unui contract de prestari de servicii, precum §I materia prima ;;i materialele destinate a fi consumate sau prelucrate 1n exploatarea unei intreprinderi, produsele ln curs de fabrica\ie ~I produsele finite; k) echipamentele, instala\ii!e :;i orice alte bunuri destinate sa serveasca Jn mod durabil exploatarii unei intreprinderi; I) orice alte bunuri mobile, corpora le sau incorporale"; - art. 2393 C.civ.: ,,(1) Cel care achizi\ioneazii un bun In cursul obi,nuit al activita\ii unei intreprinderi care 1nstraineaza bunuri de acela~i fel dobande~te bunul liber de ipotecile constituite de instrainator, chiar daca ipoteca este perfectii, iar dobanditorul cunoa~te exlstenta acesteia" (2) In acest caz 1 ipoteca se stramuta asupra pretuiui sau aitor bunuri rewltate din lnstrainarea bunului ipotecat"; - art. 2468 C.civ.: ,,(1) Creditorul care are o lpoteca asupra bunuriior unei rntreprinderi poate prelua bunurile ipotecate 1n vederea actministrarii daca notificil hotadlrea sa persoanelor previlzute la art 2450 si 1nscrie la arhlva un aviz de executare, dispozi\iile art. 2449-2451 aplicandu-se 1n mod corespumator. (2) Preluarea bunuriior se face eel mult la satlsfacerea constituit
DREPTURILE REALE PRINCIPALE
orice persoana fizica sau persoana juridica este tltulartl a unui patrimoniu include toate drepturile §i datoriile ce pot fl evaluate 1n bani §l apar\in acesteia [art. alin.
1. drepturi ~; obliga!ii inc/use: drepturile ei obliga;iile cu valoare economica; 2. drepturi ,; obliga\ii excluse: drepturile nepatrimoniale; • exemple: dreptul la nu me (art 82 C.civ.), dreptul la via\a privata (art. 71 C.civ.), dreptul la demnitate (art. 72 C.civ.); daca prin !ncalcarea drepturllor nepatrlmonia/e se cauzeaza un prejudiciu, atunci se va na~te In patrimonlul acelei persoane u.n drept de creanta lmpotriva aut.orului 253 alin. Iii'
ELEMENTELE PA TRIMONIULUI
1. Activul patrimonial curmriae toate drepturile patrimoniale {exprimabile pecuniarj;
Conti nut
m exempfe:
i) drepturi reale (dreptul de proprietate asupra anumilor bunuri, dreptul de superficie asupra unui teren, dreptu! de uzufruct asupra unor bunuri, dreptul de abita\ie asupra unei locuin\e etc.); ii) drepturi de creanta (cum .arfi dreptul de a priml suma !mprumutata,. dreptu! de
din
de vede-
din punct de vedere economic, activul patrimonial se imparte in:
1. capitaluri;
re economic
l
I Venh:uri
t
- expresia valorica a unor bunuri care fac parte din patrimoniul unei persoane; bunurile pot fi producatoare de venituri (un imobil lnchiriat produce chirii) imobil in care
o biblioteca de
- resurse periodice care sunt realizate de o anumita persoana ~I care fac sa
acesteia valori in
282
PATRIMONiUl - pot avea orig~ne diversa, reprezentJnd surne de ban! obt1nute din f)Xploatarea unuf bun productiv {chlrHle Jncasate prin lnchirierea unu! imobii, dob§nzile unor surne im··
prumutate); pot consta ;,i In bunuri fn natura, cum ar fi produse!e obtinute prin arendare.a unei
de 1:eren.
Pasivul patn1m111m. a1 . - cuprlnde toate datorllle evaluabile pecuniar pe care !e are o anumita persoana; , datoria poate consta in: a da (a transmite sau constitui un drept real), a face (a 1· 1 preda un bun, a presta un serviciu sau a executa o lucrare), a nu face (a se ab\ine de la o ac\iune ia care, in iipsa abJinerii, era indrepta\it). --~-··--~·
1-
i
HI. CARACTERELE JURIDICE ALE P ATRIMONIULUI
1, Este o universaiitate juridicii dn;pturile ,; obliga\iile ce alcatuiesc patrimoniul sunt privite \n totalitatea lor, a interesa identitatea fiecarui sau a fiecarei - drepturile :;i obligatiile care alcatuiesc patrimoniul sunt legate 1ntre ele, form and un tot unitar; - patrimoniu! poate sa fie format :;i din mai multe mase de bunuri, fiecare masa avand un regim juridic distinct; · - drepturile :;i obliga\iile care alcatuiesc patrimoniu! sunt distincte de universalitate, astfel !neat schimbarile ce se produc 1n legatura cu aceste drepturi >l obliga\ii nu pun 1·n In ansamblul ei. ,,constituie o universalitate de fapt ansamblul bunurilor care apar\in aceleia~i perUniversalitatea soane >i au o destina\ie comuna stabilita prin voin\a acesteia sau prin lege; bunurile de care aicatuiesc universalitatea de fapt pot, impreuna sau separat, sa faca obiectul unor acte sau raporturi juridice distincte" (art 541 C.civ.); - este caracterizata prin aceea ca bunurile ce o compun au acela$i proprietar $i o destina\ie comuna data de acesta sau de iege; 111 exempiu: titularul patrimon!ului constituie din mai multe bunuri~ o universalitate 1 de fapt cu scopul de a constitui un drept de uzufruct asupra acestei universalitati (art. 706 C.clv.); constituirea unu1 drept de !poteca -asupra unei un1versa!lt3tl de bunuri [art. 2350 al in. (2j C.civ.]; e se apreciaza ca, pentru a fi In prezenta unei asemenea universalit8ti, destinatia co~ muna a bunurilor ar trebui s.B fie p8strat.3 pe toata durata de existe:n~a a ansambiului, adica a universalita\ii de fapt; * lnstr::linarea unor bunurt individual determinate din ansamb!ul un1versa!it5tii de i fapt va conduce la dimlnuarea ei 1 lntrucat In privinta acesteia nu opereaza subroga~ 'i tla reala cu tltlu particular; astfel, pre1ul nu va lua locul bunului instr3inat; l s spre deosebire de universa!itatea de fapt, patrlmonlul este o universalitate juri- \ dica, o unive.rsalitate .de drept, care exista independent de voin\a titularului ei. _J
I
PATfUh!lONlUt
283
lmpilcil, 1n mod ne~ calltatea unei persoane fii1ce s.z;u jurldice de subiect de cesar; exLstenta unui patrimoniu; - anumite elernente ale activu!ui patrimonial pot fl dob§ndite chlar lnai.nte de na~te rea fizice (art, 35 C.clv.: drepturile copilului sunt recunoscute de ia conceptlune, i"nsB numal daca else na!?te viu); - Jn ceea ce prlve§te persoane!e juridice, existenta dint re
3. Este nP•·«••mil fizidl sau juridica este titulara a unui patnmoniu [art. 31 alin. (1) C.civ.]; ner·'
;
-
de eel al asoclatului unic - art. 187
4. Este divizibil poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectaiiuni numai Jn cazurile ,; condiiille prevazute de lege [art. 31 alin. (2) C.civ.]; -de'li este unic, elementele sale nu au unul 5i acela5i regim juridic; - se 1mparte 1n mai multe grupe, mase, categorii de drepturi ~i obiigaiii, fiecare fara a··i afecta unic. - cuprind masele patrimoniale fiduciare, constitllile potrivit dispozi\iilor titlului IV al dir1;ii a !II-a din Codul civil, cele afectate exercitilrii unei profesii autorizate, precum 5i alte patrimonil determinate potrivit legii {art. 31 alin. (3) C.civ.].
Masele patrimoniaie flduciare -liducia este operatiunea juridica prin care unul sau mai mu!ii constituitori transferil drepturi reale, drepturi de creanta, garantii ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente ori viitoare, catre unu! sau mai multi fidu· ciari care le exerciti3 cu un scop determinat, Jn folosut unuia sau mai multor bene-
ficiari; aceste drepturi alcatuiesc o masa patrimoniala autonoma, distincta de celelalte drepturi ~i obliga\ii din patrimoniile fiduciari!or (art. 773 C.civ.).
l'atrimoniul afectat exercitiirii unei profesii autorizate (profesi
284
PATRIMONIUL ''"hil0
Alte patrimonii determinate potrivl! legii spre exemplu, masa patrimoniala !n cadrul patrimoniului intreprinzatorului (persoana fizica care organizeaza o
~le, modificat prin Legea nL182/2016l · · - - · - - - - - < ___ <_.! Transferul intra- [ <-in caz de diviziune sau afectatiune, transferul drepturilor ;;I obligatiilor dintr-o masa · patrimoniala in alta, In cadrul aceluia~i patrimoniu, se face cu respectarea condi1;iilor : prevazute de lege $i filri:i a prejudicia drepturile creditorilor asupra fied:irei mase patrimoniale; un astfel de transfer dintr-o masa patrimoniala ln alta nu constituie o i instralnare (art< 32 C.civ<); 2 In conditiile in care transferurile de bunuri efectuate lntre masele patrimoniale ale aceluia~l patrimoniu nu constttule lnstr3inari, actul juridic prin care se efec~ tueaza un asemenea transfer nu trebuie sa fie tncheiat in forma autentica, chiar daca aceasta forma ar fi ceruta de lege pentru un transfer propriu-zis, adica lntr-un alt patrimoniu; j
!
roi de asemenea, transferul 1ntrapatrimonial nu este impozabil din punct de vederj fiscal. regula: creditorii ale caror creante s-au nascut ln legatura cu o anu1nita diviziune a , patrimoniului, autorizata de lege, trebuie sa urmareasca mai intai bunurile care fac obiectul aceiei mase patrimoniale; daca acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea crean\elor, pot fi urmarite ~i celelalte bunuri ale debitorului [art. 2324 alin. (3) Cciv<]; • exceptia: bunurile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate exerci- < \iului unei profesii autorizate de lege pot fl urmarite numai de creditorii ale caror crean\e s-au nascut ln legatura cu profesia respectiva; ace~ti creditori nu vor putea urmari ceielalte bu nun ale debitorului [art 2324 aiin. (4) C.civ<]; • dispozi\iile art 2324 alin. (4) Cciv. se vor aplica ln cazurile In care profesionlstul 1~i opereaza diviziunea patrimoniului dup;S intrarea !n vigoare a actualulu! Cod civil [art< 151 alin< (1) din legea nr 71/2011]; • creditorii prevazu\i la arc 2324 alin< (4) Cciv< inciud ~i statul §i organele 151 alin< din --···--·-·-·-------·-----~-··~-----·-------~---~------
I
creante niiscute in anumitiJ
ziune a
cu div~-·
1·
'
PATRHV!ON!UL
285
-- art. 339 C,clv.: bunurHe dobandite in t1111pu! ref'Hm1:w comun!t3tii legale de oricdre dintre soti sunt, de la data dobiindiril lor, bunuri cornune !n ;ale sotHor; ! art 1114 al!n. (2) C.clv,: rno~tenitorii iegali ~i legatarli universali sau cu titlu univer· sal r5spwnd pentru datoriile ji sarcinl!e rno~tenlrii numai cu bunurile din oa1trinnm1iul succesorai, proportion.al cu cota fieci:iruia; -- art. 1156 a!fn. (1) C.clv.: inalnte de partajul creditorii personali al unul mo!?tenitor nu pot urm3ri partea acestuia din bunurile mo~tenirii; . - ca o consecint3 a corelat!ei divfzlbiHt<3tii patrimoniuiui cu unicitatea patrimonlului, confuziunea nu opereaza daca datoria :Ji crean\a se In tH.:elaql patrimoniu, dar · In mase de bunuri diferite 1624 i
i
5. Este intrammtlsibil ,- Jntransrnisi1 bilitatea
nu poate transmite, prin acte juridice intre vii; 1ntreg patrimoniul sau; 0 persoana fizica sau jurididl poate transmite, prin acte juridice intre vii, unul sau mai multe drepturi din patrimoniul sau, insa nu 1ntreg patrimoniul; - regufa: transmisiunea patrimoniului in integralitatea lui poate avea loc numai la decesul unei persoane fizlce, respectiv in caz de lncetare· a unei persoane ju rid ice; j • exceptie: in cazul reorganizarii persoanei juridice prin divizare par\iala are loc o · transmisiune cu titlu universal a patrimoniului respective I persoane juridice, sa inceteze 236 alin.
FUNCfHLE PA TRIMONIULUI 1. Constituie garanVa comuna a creditorilor chirografari - eel care este obligat personal raspunde cu toate bunurile sale mobile :;i imobile, j.i viitoare; ele servesc drept garaniie comuna a creditorilor sai [art.
! comune
de creditorii chirografari (acei creditori care nu au o garan\ie reala), debitorul raspunde cu bunurile sale prezente ;;i viitoare; - garantia comuna prive:;te toate bunurile urmaribile ale debitorulul din momentul executarii silite, indiferent de modificilrile petrecute in patrimoniul debitorului de la data na5terii creantei :;i pana la data executarii sillte; - constituie garan\ie comuna nu numai pentru creditorii chirografari, ci ~i pentru creditorii privilegia\i, precum ~i pentru cei care au garan\ii reaie; j - creditorui ~i debitorul au posibilitatea de a conveni limitarea dreptului creditorului 2325 · de urmari bunurile care nu 1i sunt insu~i patrimoniul debitorului, iar nu bunuri concrete, individualizate din
286
PATRIMONIUL
,--------------- debltoru!
\ Pre11turile
! debitorutui ..;;u
------ - - - - - -------------- -- - ------ ---------- -------------sa tnstrBineze bunurl dln patrfmoniul s~u orl s2 dob§ndeasca alte
bunLff!;
··- regula: actele de dispozitle a!e debitoru!ui cu privire la bunurHe din patrirnonlu! si:lu sunt opozabile creditorilor chirografari;
exceptia; actele juridice prin care sunt fraudate intereseie creditorilor chlrografari; m daca actele de lnstr3in.are au caracter fraudulos, creditorii chlrografari pot exer~ dta
revocatorie
1562
urm.
I - presupune substituirea (inlocuirea) unui bun cu un alt bun, prin efectul careia bunurile si valorile inlocuitoare dobandesc situa\ia juridica a celor inlocuite_ reale - subrogatia realii poa te fi: 1. cu titlu universal; 2. cu titlu particular.
rea!e -~
- se raporteaza la cuprinsul intregului patrimoniu, facandu-se abstractie de ,,inclivi,d-'1ualitatea bunului care iese din patrimoniu ~i a ceiui care 11 inlocuie~te; - se produce automat, fara a fi nevoie ca o dispozi\ie legala sa o prevada in mod expres; ' - locul bunului instralnat va f1 luat de eel prim1t, incat cred1torii ch1rografan vor I 1 putea sa urmareasca, la scaden!a, bunurile concrete ce se vor afla fn patrirnoniul : debitorului Jn momentul declansarii executarii silite; 1
,
reala cu titlu
uni11ersal
a~a
I
:s~b~.;;~atiia rea!ii Cl! tit!u
-
- este in stransa legatunl cu divizibilitatea patrimoniu!ui, deoarece, in cazul unui patrimoniu divizat, !nlocuirea se produce 1-n cadrul aceleia!;i_f11ase patrimoniale_ __ r-~-:-;;op0:eeir:;;e:aaza numai atunci cand legea o prevede In mod expres 'ii prive,te un bun ' determinat_ Exemple: - art 682 Cciv_; garan\iile constituite de un coproprietar asupra cotei sale paf\i se
strarnuta de drept asupra bunului atribuit acestuia sau, dupa caz, a sumelor de bani care i-au fost atribuite prin partaj; - in cazul !ncetarii dreptului de superficie prin expirarea termenului, art. 699 a/in, (3) Cciv_ prevede ipotecile care greveaza dreptul de superlicie: a) se strarnuta de drept asupra sumei primite de la proprietarul terenului in cazul in 1 care acesta dobande~te dreptul de proprietate asupra constructiei edificate de ~ superficiar, prin accesiune, cu obligatia de a plati valoarea de circula\ie a acesteia de la data expirarii termenuiui; sau i
ca
!
b) se exUnd de drept asupra terenului fn cazul fn care superficlarul este obligat sa cumpere terenul la valoarea de circula\ie pe care acesta ar Ii avut·o daca nu ar fi
1'
1
exist.at constructia; sau ! c) se stramuta de drept asupra rnaterialelor atunci cand constructorui refuza sa
I
I
cumpere terenul, repunandu-1 in situatia anterioara;
~---~~"--~··-----·----·-----~--·
'
~---
PATRJMONlUL .. -- - ort. 699 aiilt (4) C,civ, pnecizecu5 c.3 ipoteclle .constit11ite cu pr1vire
-···~-~-
.-~---"-
28'/
----·~····---------··---
teten pe durata
e)(i.stentei superftc'iel:
se str5rnuta de cazul In care superf!c!arul este sa cumpere terenu! la vdloarea de c!rcui"'tie pe care acesta ar fi avut-o daclii nu ar fi existat constructia; sau b) se extind de cu privire I.a lntregul teren In cazul ln care constructorul refuz.3 s~ cumpere terenul, repunandu-1 in s!tu:atia anterioara; - 'fn cazul distrugerii integrale sau partiale a bunuluf ce face obiectu! u.zufructului, art. 748 a/in. (2) Cciv. prevede ca uzufructul va continua asupra despagubirii platite de tert sau, du pa caz, a.supra indemniza~iel de asigurare,
daca
aceasta nu este folosit@
pentru repararea bunului; in cazul stramutarii garanilei, art. 2330 C.civ. stablle!lte di, dadi bunul grevat a plerlt ori a fost deteriorat, indemnizalia de asigurare sau, dupii caz, suma datoratii cu titlu de despagubire este afectata la plata crean)elor prlvilegiate sau ipotecare, dupii rangul !or; sunt afectate plii)ii acelora$1 crean\e sumele datorate 1n temeiul exproprlerii pentru cauza de utilitate publlca sau cu tltlu de despagubire pentru \ngradlri ale dreptului de proprietate stabilite prin lege; 1n cazul 1nstrainarii bunului ipotecat, art. 2393 C.civ. prevede di eel care achizltioneaza un bun in cursul obisnuit al activitilili unei intreprinderi care 'lnstrilineaza bunuri de acelasi fel dobandeste bunul liber de ipotecile constituite de instrainator, chiar daca ipoteca este perfecta, iar dobanditorui cunoa~te existenla acesteia; in acest caz, ipoteca se stramuta asupra pretului sau altor bunuri rezultate din 7nstrainarea bunului ipotecat; • potrivit art 172 din legea nr. 71/2011, in cazul instrainarii bunului ipotecat, in condi!lile art. 2393 C.civ., 1n lipsa de dispozi!ie contrara 1n contractul de ipoteca, debitorul ipotecar va depune pretul 1ntr-un cont bancar distinct si ii va informa pe creditorul lpotecar cu privlre la acesta; creditorul tpotecar are dreptu! sa soliclte informa\ii de la banca deponenta cu privire la operatiunile reaiizate de debitorul ipote-car asupra sumefor depuse in acest cont;
- in cazul exproprierii pentru cauza de utilitate publica, lpoteca ,; privilegiul se stramutil :• de drept asupra despagubirilor stabilite prin hotarare judecatoreasca s·1 care trebuie platite de catre expropriator expropriatului (art 28 alin. (2) din legea nL 33/1994 1
J
de transferul
privind e.'P.ropriere;i pentru cauza de utilltate publid, r_epublicat~J:.----~-- subroga'i;ia reala universala ori cu titlu universal nu se confunda cu transferul drepturilor si obliga\iilor cu con!inut economic dintr-o masa patrimoniala in alta, 1n con di\iile art. 32 al in, (2) Cclv.; 111 transferu! dintr-o masi? patrimonial.a Jn alta nu constitule o instr.3lnare; un asemenea transfer presupune simpla schimbare a destinatiei bunului, prin volnta titularului patrimoniulu! lnauntrul caruia opereaza, iar nu fnlocuirea unui bun din masa cadrul c8reia acesta se cu un alt bun.
288
PATRUVION!UL
transrnisimiea cu ttansm1s>iune
transrr1isfunea este universal@ atuncl -cZind lntreg patrimoniul unel persoane .se transmite catre 0 ait;3 persoanfL
universal5
- transrnlsiunea este cu titlu universal atunci c.find se transrnite o fractiune din transm~s~une
patrirnoniu.
cu universa~
tr~nsmi:siunii h1
cazul oe
fizke
transmisluniJ in cazul
decesul persoanei fizice se transmit nu drepturile ~i obligaliile acesteia izolat, ci toate drepturile si obliga\iile ce au apar\inut subiectului de drept respectiv: a) ca o universalitate, daca transmisiunea se face catre un singur mo?tenitor (legal dupa caz, legatar universal); o fraqiune din universalitate, daca transmisiunea se face catre mai multi ori universal! sau cu titlu trebuie distins intre reorganizarea prin divizare ~i ce!elalte forme de rec>rg<mizare persoanei juridice, astfei: 1~ transmisiune cu titfu universal Jn cazul: a) divizarii totale (art. 236 alin. (2) C.civ.]; b} divizarii paf'\iale [art. 236 alin. (3) C.civ.];
2. trans.misiune universata !n cazul:
Precizare
a) fuziunii prin absorbtie [art. 235 alin. (1) C.civ.J; b) fuziunii prin contopire [art. 235 alin. (2) C.civ.]; c) transformarii, cu exceptia cazului in care prin actul prin care s-a dispus transformarea se altfel 241 transmisiunea universala >i transmisiunea cu titlu universal nu exista deosebiri ordin cl numai de ordin cantitativ.
I. subiectiv care
da expresie aproprierii unui lucru perrni\8nd titu!aruiui 1
P"''rritP po!;esia, sa foloseasca
~i
sa dispuna de acel iucru, In putere proprie !;i In
w real asupra unui Jucru corporal: a) mobil (proprietatea mobiliara); bl imobil (proprietatea imobiliara); ! - obiect al dreptului de proprietate: Jucrul asupra caruia poarta dreptul de proprie-1
tate;
1
drept real asupra unui lucru incorporal: fond de comert, drepturile de proprietate [ industrial drepturile de autor.~i drepturile conexe acestora. _____._______!
a,
formele
I
- potrivit art 552 C.civ. ~i art. 136 alin. (1) din Constitu\ia Romaniei: a) dreptul de proprietate publica;
j)fOpri.".tat€'........... L-fJ) dreptul de proprietate_priva_til.:___
H.DREPTUL
_J'
···~~--
PROPRIETATE PRIVATA
1. Notiune subiectiv asupra unor bunuri, altele cele care alcatuiesc dorneniul In temeiul ciiruia titularul sau exercita posesia, folosinta §i dispozitia, 1n putere In limitele determinate de
2. Ti!ulari. Obiect. Moduri de dobandire Titulari
persoana flzica sau jurldicil de drept privat ori de drept public, inclusiv statu! administrativ-teritoriale subiect de lucru sau imobil, de uz sau de interes privat {art. 553 alin. (1) Cciv.J; • excepfie: nu pot face obiect al dreptului de proprietate privata bunurile care, prin natura lor, formeaza obiectul exclusiv al propriela\ii publice, precurn c;i ceie care nu susceptibile de apropriere; ~ biJnuri!e obiect al propriet8tll private, indiferent de titular, sunt $1 r3m§n !n circuitul fi
290
DREPHJL DE PROPR!ETATE ~i pot fi dobdndite prin orice rnod prevazut de 553 aiin. (4) Cciv.j; 1:1 exista anumite bunuri proprietate privat3 care sunt s.upuse unui regim juridic : special, datorit3 importantei lor ~1 In considerarea unor !nterese de ordin general, i
obleau! unel urm3rlri sl!ite
iar nen::spectarea regimului juridic special poate atrage sanctluni adrninlstrative, civile sau penale (de exernplu, arme\e ~i rr1uni~iile, substantele stupef\ante, bunurile din patrimonlul cultural national etc.); w mo~tenirile vacante ~i imobHele cu privice la care s-a renun~at la dreptul de pro~ pdetate conform art 562 alln. {2) C.clv. intra In domeniul privat al comunei, ora$u-lui sau muri!cipiului, dupa caz, fara !nscriere In cartea funciara, cu exceptia ce:lor
I
ede -·f~;fii~a~fl~a~te;,~-,n;;~~~fl~'c~a~re~~se~~cu~v~i~n~s~ta~t~u~lu~i~ro~mni!ja~nJ'!~S~5~3~"'!al~in~.J?lf~lS;~~~~-~ - prin conventie
Moduriie de
dobam:lire a dr.aoitului de
- prin mo~tenire legala sau testamentara; - prin accesiune; prin uzucapiune;
- ca efect al posesiei de buna-credin\a in cazul bunurilor mobile,; al fructelor; prin ocupa\iune; - prin tradi\iune; - prin hotarare judeciitoreasca, atunci cand este translativa de proprietate prin ea insa~i;
prin efectul unui act adminlstratfv, insa numai 'In cazurile expres prevazute de lege; - prin alte moduri prevazute de lege [art 557 alin. (1)-(3) C.civ.]; • in cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate privata se dobande>te prin !nscriere In cartea funciara, cu respect.area dispoziti!lor prevazute ia art. 888 C.civ., cu excep!ia cazurilor anume prevazute de lege [art. 557 alin, (4) Cciv.j; ""' dispozi\iile Codului civil privltoare la dob;3ndirea drepturilor reale imobl!lare prln
efectul Jnscrierii acestora In cartea funciara se ap!lca lnsa numai dupa flna1izarea lucrarilar de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala :;i deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cart;ilor funciare pentru lmobile!e respective, In conforrnidispozi~iile Legii cadastrului ,; a publicita\ii imobiliare nr. 7/1996, republicata, cu modific3rile ~i completarile u!terioare; anterior acestui moment, lnscrierea In cartea funciar.3 a dreptului de proprietate ?i a altar drepturi reale, pe baza actetor prin cares-au transmis, constltuit ori modificat In mod valabli, se face numai In scop de opozabilitate fa\a de ter\i (art. 56 din Legea nr. 71/2011); m drepturile reale 1 deci ~i dreptul de proprietate imobiliara, se dobt3nd€sc f8r3
tate cu
inscriere ln cartea funciara cf!nd provin din mo~tenire, accesiune natura!a, vanzare sillta, exproprlere pentru cauza de utllitate public3 1 pretum ~i In alte cazuri expres
3. Conpnutul juridic
dreptului
proprietate nri'v~tii
Nol;iune. Atributele dreptului de proprietate privata - prin con\inutul juridic al dreptului de proprietate privata sunt desemnate atributele acestui drept, respectiv prerogativele pe care proprietarul le are asupra lucrului ce -
obiectui U1
' .. i .. : sau.
.
DREPTUL DE PRC;.;PRIETA'ft
29j
este expresla jurfdicZ! a ;;i st5p8nlril !ucrului in rn.:1terlalitatea sa; est€ o stare de drept (nu o stare de fapt); fl exen::itata, putere proprie ~i in interes propr!i_i, de c@Lre orl o a!t~ in nurnele in interesul sau, s3 fie exercitata de proprietate de a uza de iucrui sau ,; de a··i pune PY<,!nobCP~ 8C€$(Uia in propriu! SOU dobandind frtJctele pe
-'" fructele pot rezuita din: a) exploatarea directa ;;i nemijlocita de catre titularul dreptului de proprietate materiale - pentru fructele naturale si industriale); b) cedarea folosintei unei alte persoane 1n schimbul unei sume de bani (acte juridice -pentru fructele civile); -1n ceea ce prive;;te bunurile consumptibile, de regula, uzul lor se confunda cu dreptu! de a dispune de ele din punct de vedere material, deoarece consumarea presupu1
1
i
ne dispari\ia lor; Ii implica 'li un aspect negativ, anume facultatea titularului de a nu uza de bun, de a nu
J -
f-·· ····-·~~--- ··----~
I
obutendi i s;ni
I se servi de el, in afara situaliilor in care insaei legea ii obliga sa o faca (spre exemplu, in ·.•
unor obligatii propter rem), precum :;i opii_unea qe a nu culege fructele. · · · - - ; prerogativa titularului dreptului de proprietate de a dispune de iucru; atributul dis' pozitiei este specific dreptului de proprietate $i nu se mai 1ntalne:;te la niciun alt drept .• real, transmiterea acestui atribut inseamnii transmiterea 1nsa:;i a dreptului de pro- 1 prietate; - este de doua feluri: ; a) dispozitia materiala: prerogativa titularului dreptului de proprietate de a dispune de substan~a lucruluL prln consumare, transformare sau chlar dfstrugerej cu respec- ' tarea prevederilor legale; I f b) dispozi\ia juridica: prerogativa de a instrilina lucrul sau d€ a constitui asupra lui i pturi reale in favoarea altor persoane, precum ,; de a abandona lucrul mobil sau a renun\a la dreptul de proprietate. eptul de proprietate este aparat prin intermediul actiunii "In revendicare sau al I
i
i-
I
i I
L_<1ltor ac\iuni ln justiJie.
Caracterul
<:arzu:ten.d exclu:r.iv
--·----·--~--·----·-
_
_____j
- singurul drept real care reune!jte cele trei atribute (posesia, folosinia ;;i dispozitiaj; m nu trebuie confundat caracterul absoiut al dreptului de proprletate cu faptul acesta este, alaturi de celelalte drepturi reale !ji de drepturile nepatrimoniale, nu relativ. exercita singur toate atributele dreptului de proprietate, celelalte persoane obligatia de a nu face nimlc de natura a aduce atingere dreptului titularului; a) existen\a unui dezmembramant al dreptului de proprietate privata (art. 693·772
C.civ.}; b) sitc1a\ia in care bu nut frugifer se afli\ In posesia unui tert de buna-<:redin\a (art. 94'3
292
DREPTUL DE PROPRIETATE
, Car?H:terul
; ps:rpe-ts:u
i
c) situat!a fn care a!tor persoane decat proprletarul le este oferita posibilitatea de a exercitc:1 anumlte elemente care akfi:tuiesc atributul fotosintei; cazul de trecere de ort. G'l.7 urrn, C.clv. dreptul de proprietate nu are o durata limitata in timp; - dreptul de proprietate nu se pierde prin ne!ntrebuintare din partea tituiarului; - dreptu! de dureaza cat timp existfl lucrul c2re formeaza obiectul acestui
drept; dreptul de proprietate nu se stinge prin 'i'nstrainarea lucrului 5i nu se pierde prin moartea titularului sau, dup8 caz 1 disparitia persoanei juridice; fimite: a) in cazul exproprierii este posibil sa se schimbe natura 5i con\inutul dreptului; b) in anumite cazuri expres prevazute de lege, aqiunea in revendicare este supusa prescriptiei extinctive sau unui termen de decadere; astfel, neuzul poate afecta proteqia juridicil sau poate duce chiar la pierderea dreptului de proprietate (fara a se stinge insa dreptul de proprietate ca drept abstract); c) in cazul bunului mobil abandonat de proprietarul sau, se poate admite di dreptul de proprietate asupra lucrului abandon at este stins in intervalul de ti mp situat 1ntre momentul abandonarii ,i momentul dobandirii dreptului de proprietate prin ocupa\iune de catre 0 alta persoana; • dreptul se stinge in momentul abandonarii (parasirii) bunului mobil, urmilnd ca dobandirea dreptului de proprietate prin ocupaiiune asupra lucrului mobil care nu apar\ine nimanui sa aiba loc la data intrarii 1n posesie in condi\iile legii [art. 562 alin. art. 941 urm.
4. Limitele exerdtarii dreptuiui de proprietate privata 4.1. Consideratii generale. Categorii de limite
i
Umitele
I materiale
dreptul de proprietate poate fi exercitat in limitele materiale ale obiectului sau; acestea sun! limiteie corporale ale bunu!ui care formeaza obiectul dreptului de proprietate, cu ingradirile stabilite prin lege [art. 556 alin. (1) C.civ.]; m spre exemplu1 art 559 C.civ, prevede ca proprletatea asupra terenului se intinde ~i asupra subsoluiui ~l a spatiului de deasupra terenu!u!1 cu respectarea llmiteior legate;
~
I
proprietarul poate exercita atat asupra spa~!ului supra pus terenului, cat ~i In subsoiul . 1 terenulul anum!te acte materiale pe care !e gase~te de cuviintB, fnsa este tinut sa / i respecte, de exemplu, drepturi!e tef1ilor asupra resurselor minera!e ale subsolului. I L-_E.~~relor .%} ap~~!or subt~rane 1 lucr~riior .5i ir:i_?talatiil.or su~te~ane ?i altora ase~~enea~ j
lJmltele
[ - limitele care vizeaza exercitarea atributelor dreptului de proprietate 'ii care pot i izvor1 din: lege; uzan\e (mai exact, din obicei); act juridic; hotarare judecatoreasca. :
I
limitele legale - exerc1\iul atributelor dreptului de proprietate poate fi limitat prin lege [art. 556 , alin. (2) Cciv.], fie In interes public, fie in interes privat [art. 602 alin. (1) C.civ.]; a) limitele legale stabilite in interes public: limitarea are drept scop protejarea unor
I
interese
DREP'I UL DE PROPKIETATE
b} ifrnitele
stabilite fn interes pr/vat: !imltarea ;nre
293
scop protejar.ea unor
interese particufare, privite Jn rood individual; 0 decurg din raporturile de vedn'1tate; 00 pot fi modificate ori desfiintate temporar prin acordul p.3rtHor;
pentru opozabllitate fat8 de este necesard 1rideplinirea forrna!it3~ilor de publicitate prev@zute de lege; ii In cu Hrnitele iegale de interes privat? p'3rt,ile pot conv<:ni constituirea
n
unui drept de servltute, ca drept rea1 dezmembramant al dreptulul de nnom·i0· tate, care sa aib3 un contlnut diferlt, chiar contrar !imitei legate stabHite de lege; 0 spre exemplu, proprletarii a doua irnobile vecine pot conveni constituirea unei
servltutl de trece-re, cri'lar daca fondul dominant nu are caracterul de loc lnfundat, a unei servituti contrare limitef !ega!e privlnd distanta rninirna pentru fereastra de vedere etc.
limitele corllll'!!nti<male (voltmtare) - exerci\iul atributelor dreptului de proprietate poate fi limitat prin voin\a proprietaruiui (conven\ie sau act juridic unilateral), daca nu 'incalca ordin0a publidi ~i bunele moravuri [art. 556 alin. (3) C.civ.].
limitele judidare - instan\a poate restabili echilibrul intre interesele mai multor proprietari, In situa\ia
I dee_a~irii inconvenientelor normale ale vec.inat~tii {art._§.30 C.civJ...- -..-----j Codul civil
Limite referitoare . 1
r~feri-
tcare Ia
-curge~
; rea fin?t:lsca a
i
folosirea apelor
- proprietaru! fondului inferior nu poate 1mpiedica 1n niciun fel curgerea fireascil a apeior provenite de pe fondul superior [art. 604 alin. (1) C.civ.]; - daca aceasta curgere cauzeaza prejudicii fondulul inferlor, proprietarul acestuia poate cere instantei sa Ii permita sa fadi pe fondul sau lucrarile necesare schirnbaril direc\iei apelor, suportand toate cheltuielile ocazionate [art. 604 a!in. (2) C.civ.]; - la randul silu, proprietarul fondului superior este obllgat sa nu efectueze nicio lucrare de natura sa fondulul 604 alin. regula: proprletarul fondulul Inferior nu poate impiedica nici curgerea provocata de proprietarul fondului superior sau de alte persoane, a~a cum este cazu! apelor care . \a~nesc pe acest din urma fond datorita unor lucrari subterane ·intreprinse de propriej tarul acestula, al apelor provenite din secarea terenurilor mli§;;tlnoase, al ape!or folosi-
-
I
te 7ntr un scop casnic, agrlcol sau industrial, !nsa numa1 dacii aceasta curgere preceda varsarea intr-un curs de apa sau lntr·un 7an\ [art. 605 alin. (1) C.civ.]; 1 I In acest caz, proprletarul fondu!ui superior este obligat sa calea ?i 1nij!oa1
4
(ij
,
cele de scurgere de natura sa aduca prejudicii mlnime fondului inferior, ramanand dator la plata unei despagubiri juste si prealabile ciitre proprietarul acestui din urma fond [art. 605 alin. (2) C.civ.J;
• exceptie: atunci cilnd pe fondul inferior se afla o construc\ie, 1mpreuna cu gradina c;i curtea aferentil, sau un cimltlr, regula de mal sus nu se aplica [art. 605 alin. (3) C.civ.].
J
294
DREPTUL DE PROPRH:TATE
·1·-_:. reQuJ~~ pr~~~t~;lj! care··~rea
sa f~;!~seasC~··p;ntr~~i·ri·garea terenUk~iwsau
r.atu~
, rale ~; artitlciale de care poate dispune In mod efectiv an:: dreptul ca 1 pe cheltuiala sa ::xc!uslv'3, ~a fac.3 !~ terenul riveranului opus Jucr3rlle necesa. re pentru captarea apei tart 606 aim, (1) c.e1v.]; : " obHgatll ale proprietarului: sa aleaga calea ~i mijloacele de natura a aduce prej judicl! rninirr1e fondului riveran opus; sil pl3teasca o desp3gubire just3 )i prealabH8 proprietarului fondului riveran opus [art. 606 a!Jn. (2) C.ch1. 1 care face trimitere, pentru o aplicare corespunzatoare, la art 605 alin. (2) ?i (3) C.civ,]; 1
'i
'fl;
exceptie: atunci cand pe fondu! riveran opus se afl8 o constructte, lmpreuna cu gra-
dina ~i curtea aferenta, sau un cimitir, dispozi\ille art 606 C.civ. nu sunt aplicabile. i
A<:tiune 'i'n justitie
I - daca par\ile nu se in\eleg, proprietarul care vrea sa ! C.civ, (nu .}i titularul unui alt drept sau posesorul de
I
uzeze de dispozi\iile art. 606
fapt) va solicita instan\ei, in contrad1ctor1u cu propr1etaru1 tondu1u1 riveran opus, sa tt rncuviinteze etectuarea
I lucrilrilor pe acest fond;
'!
'I
- instan\a competenta este cea in a care! razii teritoriala se
afla
fondul pe care
urmeaz3 a se efectua lucrJrile; · - nefiind vorba despre luarea unor masuri provizorii, calea procesuala este cea a unul litigiu de drept comun, iar nu cea a ordonan\ei pre:;edin\iale;
- instanta va trebui sa stablleasca !n concret In ce constau lucrarlle, precum ;Ji despagubirea pe care proprietarul fondului riveran opus trebuie sa o primeasca, chiar
daca acesta nu a cerut-o expres; - hotararea instan\ei este susceptibila de executare, insa executarea sillta poate avea loc numai daca se plate>te despagubirea stabilita de instan\a, inclusiv prin recurgerea prcicedu1ca ofertei de plata 'ii consemnatiunii reglementata de art. 1006 >i urm.
i
caruia H
caruia 1i prisosefi!e apa pentru necesita\ile curente {art. 607 C.civ.): obligat ca, Jn schimbul unei juste 'ii prealabile compensa\ii, sa ofere acest surplus pentru proprietarul care nu >i-ar putea procura apa necesaril pentru fondul siiu decat cu o cheltuiala excesiva;
b) nu poate fi scutit de aceasta obligatie pretinzand ca ar putea acorda surplusului de apa o aita destina\ie decat satisfacerea necesita\ilor curente, \nsa poate cere des· pagubiri suplimentare proprietarului
aflat in
nevoie,
cu
conditia de
a
dovedi exis-
reala a - proprietarul fondului pe care se afla izvorul:
toare ia lntre-
a) poate acorda orice intrebuin\are izvorului, sub rezerva de a nu aduce atlngere drepturilor dobandite de proprietarul fondului inferior [art. 608 alin. (1) C.civ.];
b) nu poate sa n schimbe cursul daca prin aceasta schimbare ar lipsi !ocuitorii unei localitati de apa necesara pentru satisfacerea nevoilor curente [art. 608 alin, (2) C.civ.];
DREPTUL OF PROPRIETATE
2.95
d} daca st.area de fapt o poate pretlnde restabilirea anterioare atund cand apa era lndispensabila pentru fondului sau [art. 609 alin. (2) C.civ.]; * d!spozi~iile art. 609 alln. {1} ~i (2} C.civ. se aplicV, In rnod corespunz3tor, ~i In cazul in care lzvoru! se Yntinde pe doua fonduri !nvecin8te, tinZ!nd se.ama de !nt!nderea izvorului fiecare fond
nrrmr.i<>t;>ru! are
obligatia sa 1,; fa Fondul
ca strea>ina casei
- constructiile, lucrarile >i planta\iile se pot face de ciitre proprietarul fondului numai
minimiiin
cu respectarea
unei distanie minime de 60 de centimetrl la\a de linia de hotar, daca nu se prevede altfel prin !ege sau prin regulamentul de urbanism, astfel incat sil nu se
adudl atingere drepturilor proprietaru!ui vecin; - orice derogare de la distan\a minima se poate face prin acordul par\ilor eX>omn~r printr·un inscris autentic
612
- In lipsa unor dispozi\ii cuprinse in lege, regulamentul de urbanism sau a 1
minima
locului, arborii trebuie sadi\i la o distan\a de eel pu\in 2 metri de linia de
pentru
excep\ia acelora mai rnici de 2 metri, a planta\iilor ~i a gardurilor vii [art. 613 alin. (1) C.civ.j;
arbori
-1n caz de nerespectare a distan\ei, proprietarul vecin este indrepta\it sa ceara scoaterea ori, dupa caz, talerea, la lnilltimea cuvenit3, a arborftor, plantatiilor ori a gardurHor v'!i, pe cheltu'1ala proprietaru1u·1 fondului pe care acestea sun! ridicate [art. 613 alin. (2) C.civ.]; - proprietarul fondului peste care se lntind radacinile sau ramurile arborilor aparti· nand proprietarului vecin are dreptul de a le taia, precum ?i dreptu! de a pastra frucln mod natural fondul sau 613 alin. LC=.c~;;.:..:.c.:C
4.2.4. Limite privind vederea asupra proprietaf:ii ve1c:inull1i Fereastm~ ss:altUJ' 1--=·;;;:;-;;t.;";;;;:;:;;;-~s:iia-;s:ee~f';;acical'f;fe;;r:;;e;;-as;\t:riral;;sa;;u~d ;e,;:;c:th~i;dJ;e;;r;;:eiln~z~idl~ulll-~COQm;;.,~u~;n,·raj·;e;;c~~attcc~u -~-c'Or~J;:;'li deschiderea in orcmr·ietarilor(art. 614 C.civ.).
de
uu11gawr1
dlstanta se calculeaza perpendicular de !a punctul eel mal aprop·1at de iinia de hotar, existent pe fata zldului in care s~a deschls vederea sau, dupa caz, pe linia
!!I
a
la linia de hotar
I
296
DREPTUL DE PfiOPRiETATE
- - r=··fereastra pentru vedere, ba!conu! orl alte asemenea lucr3ri neparalele cu !lnla de ] hotar spr€ fondui lnvecinat sunt interzise 1a o distanta rnai rnic.3 de un metru [art. 615 alin. (2) C.civ.J; n :?i In cazul !ucri5ri!or neparalele, distanta se masoara tot perpendicular, de !a punctul eel mal apropiat al lucr3rii de Hnia de hoiar ?i p§n.5 la aceasta Hnie 615 1 alin. (3) teza a li·a Fereastr:e
lumin3
··r-~. proprieta.rul are.dreptul de a-~i deschide, fara limita de distan!a, ferestre de
I daca sunt astfel construite !neat sa lmpiedice vederea spre fondul lnvecinat (art.
4.2.5. Limite referitoare
4.2.5.1. Considera[ii generate - proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publica are dreptul sa i se per· mita trecerea pe fondul vecinuiui sau pentru exploatarea fondulul proprlu [art. 617 alin. acces1.1lui : - sintagma presupune: la c;•lea p1.11om:a ! a) o imposibilitate absoluta de ie~ire la drumul public a celui care reclama constituirea dreptului de trecere pe terenul proprietatea altei persoane; sau b) accesul la calea publica disponibil proprietarulu! prezinta inconveniente grave sau este periculos; a lntruc3t 1nst1tulrea unui drept de trecere constrtule o lngr8.dlre a dreptului de proprietate pentru proprietarul fondulut aservlt1 cu consecinta mic:?orilirii valoril econo~ mice, exercitarea dreptului de trecere influentiJnd negativ fo!osirea deplinil a terenului aservit, daca locu! pretins 1nfundat are ie,ire la caiea publica pe un drum care poate deveni practicabil cu efectuarea unor cheltuieli, textul nu i;i mai gase,te aplicarea, cu atilt mai mult cu cat ~i In cazul dreptului de trecere, proprietarul fondu!uij' dominant este tinut sa plateasca despagub!ri catre proprietarul fondului aservit -.. ~~-~·-· - ~--~-~-~----~~·---" .-..---1 - intinderea ,; modui de exercitare a dreptului de trecere sunt determinate prin in\e· 1 modulde 1 legerea par\ilor, prin hotarare judecatoreasca sau printr-o folosinta continua pe timp i de 10 ani (art. 619 C.civ.); stabilire a dadi lipsa accesului provine dintr-un act juridic, fara a putea fi identificata o culpa a . proprietarului In pierderea accesului la calea publica, trecerea nu va putea fi ceruta 1 trecere decat ceior care au dobandit partea de teren pe care se facea anterior trecerea
Ii
I 1
[art. 618 alin. (1) C.civ.]; 0 spre exempfu, un teren detinut in coproprietate de doua persoane are acces la calea pubiica pe una dln laturl, iar pe celelalte laturi se t'nveclneaza cu terenurl apar- , tinand unor persoane diferlte, care au acces la alte cai pubUce; Yn cazu1 ?n care cei do1 coproprietari reaJlzeaza un partaj In natura, astfe! !neat lotul ce revlne unuia dintre ei nu are acces la calea pubHca, eel 1-n cauza nu poate s.3 pretlnda un drept de trecere l vecinilor1 ci doar coproprietarului caruia l~a revenit lotul cu acces la calea publicil; - daca un fond a avut acces la calea publica, 1nsa acesta s·a pierdut din motive imputabile proprietarului fondulul respectiv (de exemplu, proprietarul a edificat o construqie , care a blocat accesul la calea publica; a 1nstrainat partea din imobil pe care se realiza la calea de cu acces la calea
DREPTUL DE PROPRIETATE
poate fi stabilit numa1 pdn
[art. 61.8 aiin.
C.civ,], nu
rare judecatoreasca; 1m.tar1t" este obllgata sa
297
~i
dar in specla1
de celE:• ale arL 617 alirL {2} C,c!v, ·-trecerea tn~buie sa se faca In de natura sa aduca o minirna stanjenlre exercit2r1i dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces ia calea public8; ln cazu! ln care mai multe fonduri veclne au acces la caiea oulJlica, trecerea se va face pe fondul caruia i s·ar aduce ceie mai putine preJudicii; lolosinta continua timp de 10 ani trebuie sa fie acceptata de proprietarul fondului
4.25.2. Caracterele juridice ale dreptu/ui de trecere - se stinge In momentul in care fondul dominant dobande5te un alt acces la 617 alin. caracter accesoriu al fondului fara acces la calea pubiidl (fond dominant) . poate fl despartit spre a forma un drept de sine statator; du1·ea.za cat timp se men\ine situa\ia juridica din care s·a nascut, indiferent de sdiim:barea tituiarului dreptului de proprietate asupra fondului cu acces la calea
4.2.5.3, Actiunm fn justitie prin care se cere rernnoa§terea unui drept de trecere Natura jurldidl
aqiune reala >i petitorie; ii
-
dreptul de trecere nu poate fi stabilit pe calea unei act;iuni posesorii, de trecere fi comun;
ordonan~a
rnsa
pre;;edin\iala: dreptui de trecere poate fl recunoscut, provizoriu, 1n
Caiitattee•aa············ ~\'":'~i~~~p;;r;;o:Zce~.:s;;:u;;;a:lilal~a;,c:tt"hiv~aia~p;;iarnrt~i;n:;;e;rrnu~mmaaiiPr(;p,:iet:m:i~i"i(;,)d,:,:;-;i;dj;o;;m:nTrin;;;arnn•~t;;- ·"l detentorul fondului lipsit de acces la ca lea publicli (de exemplu, arenda~ul, locatarul etc.j nu are calitate procesuala; el va trebul sa il solidte proprietarului acestui fond (arendatorului, locatorului etc.) sa Ii asigure folosinta terenulul dat 1n arenda, loca· tiune etc.; u actiunea formulata de detentor va fl respinsa ca filnd introdus.3 de o persoana
tara
calitatea apar\ine proprietarului fondului cu acces la calea (fond aservit); - daca lipsa accesului provine din vilnzare, schirnb, partaj sau dintr·un alt act juridic, trecerea nu va putea fl ceruta decat In contradictoriu cu cei care au dob!lndit partea ....................~d~e¥ci~~~;a'~;J;~if~a~c~ea~;~~~!~~~~~ilii6~1;s~a~li~n~.~&;~~)m1etalc:-al~d;;~ Probe actiunii implica, 1ntre altele, dovedirea dreptului de proprietate al recla· m;innmll asupra fondului dominant; m Jn cazul In care reclamantul nu dovede?te dreptul sau de proprietate, act1unea va fl resplnsa ca fiind introdusa de o persoana fara calltate procesuala activa, iar nu ca
298
On";;tu~
DREPTUL DE PROPR!ETATE
- proprietarul fondului pe care se face trecerea {proprietaru!ui fondului aservit) i"ndrept3tit sa pretind2 0 despagublre de !a proprietarul fondului lipsit de acces la calea fondului rlrnmh-1"ntl
121
a) de c3tre parti - pdn conven~ie;
,i
ditre instanta - In caz de neln\elegere a par\ilor numai la cererea proprietarului fondu!ui aservit cu men;lunea ca, atunci cand lipsa accesulul este irnputabi13
:stabiH:re
b) de
1
proprietarului care pretinde trecerea, stabilirea dreptului de trecere se poate face dublului
B. AcJiunea In despiigubire ; Obiect formula re
acordarea de despagubiri pentru acoperirea pagubei suferite prin stabilirea dreptului de trecere. - pe cale principala, printr-un proces separat, declan,at de proprietarul fondului vit dupa stabilirea dreptului de trecere; : - prin cerere reconven\ionala, formulata de para! (proprietarul fondului aservit) in J cadru! procesului In care proprietarul foodului dominant solicita sa i se recunoasca un de trecere. -
i
- termenul de prescrip\ie pentru dreptul la ac\iunea ln despagubire incepe sa din momentul stabilirii dreptului de trecere [art. 620 alin. (1) C.civ.]; - este termenul de de 3 ani 2517
exclusa ~ instan\a nu Ii poate obliga pe proprietarul fondului dea in compensare proprietarului fondului aservit o suprafajii de teren egala cu cea care
Ii -
I
serve~te ca acces la calea publica.
paf\ile se pot 1n\elege ca, in locul pla\ii unei sume de bani cu titlu de despagubire, sa i : fie transmisa o suprafa\a de teren din fondul dominant: ' I a} printr·o corwen\ie incheiata In forma autentidi;
I
b} in cursul judeca\ii,
caz in care
instan\a va lua act de in\elegerea par\ilor ~i va pro-
nun\a o hotarare de expedient; , - 'in ar11bele situatil, in cartea funciara va trebuie sa se lnscrie atat dez!fplrea, cat
1
4.255. Stingerea dreptului de trecere
Re-stH:uir-ea
~i
~~-99
DREPTUL DE PROPR!ETl\TE
-
ac1~unea
In restltulre este o
ff:nd-, In Ups.a unor
spe~
prescriptibila "lr1 termen de 3 an!; termenul !ncepe sa de !a data la care proprietaru! fonclului dorninant ci cunoscut S'3U trebuia sa cunoasca ciJ rln,n1·111 de trecere a fncetat
42.5.6. Rtisrnmplirarea dreptului
j
I
trecere
- servitutea de trecere va put-ea fJ r3scump8rata de proprletaru! fondulu\ aservit daca exista o dlsproportie vadlta -1ntre utilitatea care o procura fondului dornlnant >i inconvenientelE sau deprecierea provocata fondu!ui aservit [art. 772 alin. (1) 1 : C.civ.]; In caz de neTntelegere lntre p<3rti1 lnstanta poate suplinl consimtain§ntul proprieta1 rulu! fondului dominant, iar 1ntr-o asemenea situa\ie, la stabilirea pretului de r8scumparare, instan\a va tine cont de vechimea servitu\ii (dreptului de trecere) <;i de schim1
i
barea valorii celor
I.
4.3.
772 alin.
limite Iegale
acele situa\ii spedale de restr~ngere/limitare a exercitiuiui dreptului de on>orietate unor interese de ordin sau de ordin Regulile pri· - dreptul de proprietate obiiga la respectarea sarcinilor privind protec\ia mceuH11u: vind prc;te<:tla j asigurarea bunei vecinata\i, precum <;i la respectarea celorla!te sarcini care, potrivrt med!ului <;i bu- l legii sau obiceiului, revin proprietarului (art. 603 C.civ.).
n.a vecinlitate Dreptulde
- proprietarul este obiigat sa permitii trecerea prin fondul sau a retelelor deservesc fondurl lnvecfnate sau din aceea~f zona, de natura conductelor de apii,
trecere pentru
: sau a!tel.e asemenea, a canalelor
~i
a cablurllor electr·1ce, subterane or'r aer·1ene,
j caz, precum o;i a oricaror alte instala\ii sau materiale cu acela~i scop [art 621 alin. (1) ' C.civ.); - ob1igatia subzista numal pentru situatia In care trecerea prin alta pa rte ar fl imposlbila, periculoasa sau foarte costlsitoare [art. 621 alln. (2) C.civ.]; , -1n toate cazurile, proprietarul are dreptul la plata unei despagubiri juste, iar dad!
' este vorba despre utilitati noi, despagubirea trebuie sa fie >i prealabila [art. 621 alin. (3) C.civ.J; - cladirile, cur~ile ~; gradinile acestora sunt exceptate de la acest drept de trecere. 1
daca trecerea are ca obiect conducte ~i canale subterane, in cazul !n care aces tea sunt
utilitati noi [art. 621 alin. (4) C.civ.]; e jurisprudentd: dispozitiile art. 621 C.civ., al c8.ror continut instituie caracteru! oneros al iimitarUor aduse dreptului de proprietate prin exerci.tiul dreptuiui de trecere, sunt apllcabile ~l efecteior vlitoare aie situa\ii!or juridice nascute anterior intr@rH Jn vtgoare a Codulu! civil, daca sltuai;!a juridic8 subzista dupa intrarea Jn j . vlgoare a Codului civil {l.C.C.J.f s. I civ,, dee. nr. 452/2014, vvww.scj.ro}. i ···----··-
I I
. trecere
lucrari necesare fondului lnvecinat, precum >i acce~tJi..'lf'cinului.Pe t_ereritJI sau pentru ,
300
DREPTUL DE PROPR!ETATE
dac.3 este cazul tfilerea crengi!or ~! cu1ee.erE'a fructe!or, ·Jn schlmbul unei [art. 622 a!in. (1) C.dv.]; j - obHgatia subzist2 numai pen tru altd pa rte ar fi !n1posi1 bi!a, periculoasZ sau foarte costlsitoare J _ pt:~·p·~iet~~ul unui fond nu poate impiedka accesul altuia pentru a redobandf po,;esia ! i:rec.ere p-entru 1 unui bun al s3u, ajuns !t1tt1mp!8tor pe fondul respectiv, daca a fost ln?tiintat ln ' =~nint"'""re-:: I bil [art. 623 alin. (1) C.civ.]; 1 ·~ ,,q -'" 1 · · in toate cazurile, proprietarul fondului are dreptul la o justa despagublre pentru prejudicli!e ocazionate de reintrarea In posesie, precum ~i pentru ce!e pe care bunul cauzat fondului 623 alin, l - in cazul in care o persoana a folosit sau a distrus un bun al altuia pentru a se necesitate pe sine ori pe altul de un pericol iminent, proprietarul bunului are dreptul sa , despagubire echitabila numai de la eel care a fost salvat [art. 624 alin. (1) Cciv.]; nu poate pretinde nicio despagubire proprietarul care a provocat sau a favorizat apari\ia pericolului 624 alin. disp-;:;:;·i\iile Codului civil referltoare la limitele legalese completeaza cu U<>~U,:1\H<e I legilor speciale priv!nd reglmul juridic al anumitor bunuri, cum ar fi terenurile §i construc\iile de orice fol, padurile, bunurile din patrimonlul na\ional-cultural, bunurile ale cultelor 625
I
-
r-I
4.4. Limite convenponale (voluntare) - !imitele conven\ionale (voluntare) In exercitarea dreptului (de proprietate) prin vointa omului (proprietaruluii, exprimata prin acte juridice, cu co:ndltia a nu se 1ncalca ordinea bunele moravuri 626
I L Clauza
inalienabi!itate
4.4.1.1. Considcratii generale
Forme
- clauza prevazuta 1ntr-un act juridic prin care se restrictioneaza sever dreptul unui bun. -poate fi dispusa prin [art. 627 alin. (1) teza ! Cciv.]: a} conventie;
4.4.1..2. Clauza de inalienabilitale expresii §i clauza de inalienabilitate implicitii - !n principiu, trebu'e sii fie vorba des pre un contract translativ de proprietate, indife .. rent daca este cu titlu oneros sau cu titlu gratuit; - o persoana nu ar putea sa indisponibllizeze bunul in propriul patrimoniu; In lipsa unei aceasta ar sa fraudeze interesele creditorilor sai.
DREPTUL DE PR()?R!ETATE
301
- cfauza de inailenabilftate este sublri\ei:eas2 de ;;] transm~te in viitor rmnm·ipf'"""
[art 627 alin. (4) exernple: contractul translatlv de proprietate ln care transmiterea dreptulul de proprietate este amanata la un mon1eot ulterior Jncheierii rnntr;wtlllli u
siunea de
- clauza d€ lnallenabllltate poate fi stlpulata ~1 lntr-un coni:ract de vedere ca partajul produce efecte pentru viitor (art 680 Cciv.); w se apreciaza cl ?i in cazu! partajului rea!izat pe tale judiciara,
avand Jn cop,;Jrta~H
se pot
tntelege ca un anumit bun sa fie lndisponiblllzat o per\oada de tlmp dup.3 partaj; nu va produce efecte fa\a de dobanditor clauza de inalienabiiitate prevazuta intr·un contract de ipotedl [art. 2376, art 2384 alin. (1) ~i art 2393 alin. (1) C.civ.];
- in cazul pactului de op\iune privind contractul de varizare exista o inalienabilitate legala, astfel 1ncat nu mai este necesara includerea 1ntr·un asemenea pact a unei clauze de inalienabilitate [art. 1668 a!in. (1) C.civ. - ,,intre data incheierii pactului ~i i data exercttaril optiunii sau, dupa caz aceea a explr3:rH termenuiui de optiune nu se ' de bunul care constituie obiectul 7
4.4.1.3. lnvocarea clauzei de inalienabilitate
penlru ·;r. invocata
lmpotriv~ dobanditoril~r bunului sauac~~ditor'1ior prop~
ului car: S·a Obligat sa nu instraineze, clauza de inalienabilitate trebuie [art 628
i
n. (1) C.c1v.]: a) sa fie valabila; si b) sa indeplineasca condi\iile de
4.4.1.4. Co11difiile speciale de valabilitate -termenul incepe sa curga de la data dobandirii bunului [art. 627 alin. (1) C.civ.]; a dauza de inalienabilitate stipufata pe o durata mai mare de 49 de a-ni este de nulitate absoluta (fiind vorba de o condi\ie de validitate speciala instituita printr-o norma de ordine publica) ?i paf\iala (numai pentru ceea ce depaseste durata de ded va dura 49 de anL interesu! serios - poate sa apar\ina fie uneia dintre par\ile actului juridic care con\ine clauza torul obliga\iei de a nu instraina sau debitorul acestei obliga\ii), fie unui tert alin. (1) C.civ.]; 'ill atunci cand beneficiarul clauzei de inalienabilitate este un ten;, acesta trebu!e sa fie determinat sau eel putln determinabl!; ;;; lnteresul poate consta In garantarea executilrii unei obligatii, p3strarea calit8tii de nud proprietar de catre o onumita persoan2, folosirea bunului un anumlt timp de catre dobanditor etc.; » jurispruden56: termenii !n care a fost redactata clauza de inaHenabilitate exclud I posibilitatea de a r-ncheia contractul de vanzare fara acordu! expres al creditorulul 1 ipotecar, obliga~ie asumata de garant prin contractul de garantie- reala 1mobiliar!3. --~mltarea. conven~ionala v9luntara a prerogativelor dreptu_[~~- proprietat~ asup~~J
de eel mu!t 49 de ani
L
I
302
DREPTUL DE PROPRlETATE
terenului !itigios, In toate contractele de garantie lrnobiliara, cat ~i Jn antecontractul de v2nzare-cump3r.are, a fost institultEi pentru protejarea unui interes leg!tirn ;;;i serfos al creditoarei, care a ,;;i dernarat procedura de executare si!it3 a irrlobilului adus !n garantie pentru neexecutarea obliga~iilor asumate de catre rec!amanta debitoan:, ln acest conte;(t, nu se poate retine a fl abuz1v refuzul creditorulul pentru lnstr.§inarea irnobllu!ui, de vreme ce aducerea bunului in patrirnoniu! debitoru~ !ui (prornltentul~cumparator}, aflat In procedura lnsoJventei, ar permite tnscrierea la masa creda!a ;;.i a altar c:editorl 1 dirninu3ndu-! astfel ?ansele de recuperare a s. i dee. nr. : ··· nu!itatea actului juridic !n care a fost inserata clauza de lnalienabi!itate, care poate
! fi co1c,di'tiil1>r de
valabiUtate
' tote>it1
-1n cazul In care clauza de inalienabilitate a fost determinantil la incheierea contractului In care a fost inserata, nulitntea ciauzei va atrage nulitatea intregului contract [art. 627 alin. (3) teza I C.civ.]; - caracterul determinant al clauzei de inalienabilitate contractelor cu titlu oneros, la proba contrara
se prezumil in cazul
pana 627 alin. (3) teza a II-a ~ In cazu! Jn care clauza de inalienabiHtate nu a fost deterrnlnanta la lncheierea actului juridic, acesta este lovit de nulitate par\iala, deci numai In clauzei.
4.4.1.5. Opozabilitatea clauzei de ina/.ienabilit11te a fi opozabila, clauza de inalienabllitate trebuie supusa formalita\ilor de de daca este cazul 628 alin. 1, contract cu tit/u oneros clauza poate fl opusa numai creditorilor ulteriori ai \inut de obliga\la de inallenabiiitate, dacii sunt indeplinite eventualele formalitii\i de opozabllitate; I 2. contract cu titlu gratuit - clauza este opozabila >i creditorilor anteriori ai doban· ' ditorului [art. 628 alin. (4) C.civ.]; 3, bunuri mobile - clauza de inalienabilitate nu poate fl invocata impotriva tertului dobanditor, in masura in care sunt indeplinite condiiiile care rezulta din art. 937 alin. (1)·(3) C.civ., pentru dobandirea proprieta\ii prin posesia de buna-credinta [art. 628 alin. (3) C.civ.]; 4. bunuri !mobile - interdictia wnventionala de instrainare a unui imobil poate fi numai din noti3rii ei Jn cartea funciara,
- In cazul ln care clauza de inalienabliitate este valabila. dar nu au fost indeplinite condi\iiie de opozabilitate, iar bunul a fost instrainat, beneficiarul ciauzei nu se mai poate prevala fa\a de ter\ul dobanditor de dauza de inalienabilitate, insa are dreptul a pretinde daune-interese proprietarului care nus-a conformat obligatiei de inaliede care era 628 alin.
DREPTUL !lE PROPRIETATE
.. ···---~·-···--··--
la
ditB
~ntre
··~----·-.
terme::u!u!
··········-:-·
30.3
-:····;······:-··,.--c-···-~--······-·;;·
nu rnai noate fi
in
'
lnstri3inat prin acte jurldice Jntre vii, afura de cazu! in care constituitoru! a prev.:5zut aceastil d;3 acordui -· p<Jn.3 la termenului prevazut In cuprinsul clauzei, asupra bwnu!ui nu pot fi dezmembr3rn\nte, afara de cazu! 'in care constltultoru1 a aceasta sau da
Vli
Dezmem·
tJrmirire
inaiienabl!itate nu poate opri trans1niterea bunului pe [art. 627 alin. (5) C.civ.]; q poate fl vorba nu numai de trans1niterea bunu!ul cu privire !a care exist<~ de i11alienabilitate pe caie de mo;;tenire, cl )i de transmiterea bunului In cazul
4.4.1.7. Sancfiunea nerespecUirii clauzei de inalienabilitate - revocarea judecatoreasca a legatului [art. 1069 alin. (1) C.civ.]; - termenul de prescriptie de un an 1ncepe sa curga de la data la care mo?tenitorul a cunoscut clauza
Cl;mxa ""'pcisa 'intr~un
Clauza mspu:;a actlunea Jn revocarea donatlel poate fi exercltata numaJ de donator sau de
1ntr·o do,riatie
acestuia
Clauza
' - rezolu\iunea [art. 629 alin. (1) C.civ.]; ezolutiunea poate fi ceruta numai de creditoru! obliga\iei de a nu instraina {instrilltor), nu ?i de o ter1;a persoana, chiar daca inalienab'ilitatea a fost prevazuta in favoa-
!ntt-un a-It contract
___ Anu!area
a acestefa 1 !ntrucat nu este parte contractant~----··,---··· ! - beneficiarul dauzei de inalienabilitate (Jnstriliniltorul sau ten;ul in favoarea cilrula
actuhJi
i s·a stipulat inalienabilitatea) poate cere anularea actuiui subsecvent lncheiat cu 1ncal·
subsecvent
1
carea dauzei {art. 629 alin. (2) C.civ.]; mart. 629 al!n. (2) C.dv, nu acopera ~l 1poteza antecontractului 1n care s~a prevazut ' I o clauza d.e inalienabilitate, lnsa, pentru identitate de ra\iune, trebuie admls ~i j
I
________ l
fap-1
tul ca partea care ar urma sa dob3ndeasca poate cere an-ularea actului juridic in·-
c!:"teiat cu 'inctilcarea obligatiei de a nu lnstraina.
,.."·~----··--~---··
4.4.1.8. fncelarea efectelor clauzei de inalienabilitate inainte de implinirea termenului Autorizarea
cu autorizarea instantei 1 ca urmare a de a pune de bun, formulata de tltularul dreptului indlsponibllizat, atunci cand [art 627 alin. (2) C.civ.]: o} a disparut interesul care a ]ustiflcat dauza de lnalienabHitate; sau
Related Documents
Fise De Drept Civil Ed 4 2019 .pdf
January 2021 1
Fise De Drept Civil
January 2021 1
Fise+de+drept+penal
January 2021 14
Fise De Drept Penal - Partea Generala
February 2021 1
Drept Penal Parte Generala Ed.4 Udroiu
February 2021 0
Drept Civil. Succesiuni
January 2021 1More Documents from ""
Fise De Drept Civil Ed 4 2019 .pdf
January 2021 1
Drept Penal Partea Generala 2019.pdf
January 2021 1