Ion Creanga Opere Vol 1

www.dacoromanica.ro

0

www.dacoromanica.ro

ION CREANGA

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ION CREANGA 0

P

E

IA

E

Edi lie ingrijitd, note gi vari ante,

glosar gi bibliografie de IORGU JORDAN i ELISABETA BRANCU$

introductiv de 1Studio ORGU IORDAN

SCRICTORI ROMANI

DITURA MINERVA .Bseuregti, 7970

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

I

Epoca cea mai interesantä din viata lui Creangg pentru Intelegerea creatiei lui literare ne-o Infatiseaza el insusi, cu multe detalii caracteristice, In Amintiri din copildrie, care shit nu numai o biografie a povestitorului, ci si o prezentare veridicd a vietii duse de locuitorii unui sat de munte românesc din prima jumgtate a secolului al XIX-lea.

*i cum de la un sat la altul deosebirile erau mai mult de amgnunt, urmeazd ca aceastä operg a lui Creangg, pe lingg valoarea ei artisticg, neobisnuit de mare, are si una istoricl, de document, In care se oglin-

desc aspecte ale realitatii sociale din numeroase regiuni ale tärii. Desi rgzesi Mg plminturi", cum ii numeste Creangg, humulestenii aveau o situatie economicg relativ bung, datoritg posibilitätii de a-si cistiga existenta pe cgi destul de numeroase. Despre pgrintii lui, de pildg, afläm cg fgceau agriculturg: aveau semlingturi de oväs (Vezi ca tata-tgu e dus la coasg, cad se scuturg ovgsul cela pe jos"),

desigur, pentru caii proprii, cltiar dacd acestia nu shit pomeniti, direct, niciodatä (cf. totusi pasajul unde povestitorul vorbeste de cinstita holerg", care 1-a lovit si pe dinsul: de la sting este dus acasä In cdruta trimisd de tatal ski), si semgraturi de porumb (mäsi trimite mama cu demincare In taring, la niste lingurari ce-i aveam tocmiti

prgsitori tocmai In Valea Sack aproape de Topolitä"); aveau vite mari (cel putin vaci, care le furnizau lapte si brina cf. episodul cu smIntinitul oalelor , poate si boi, cum ar rezulta, indirect, din faptul cl tatäl lui Creanga aducea lemne de foc pentru nevoile gospodäriei din padurea de la Dumesnicu) si oi (cind se Imbolndveste de

hole* Nicii se gasea la sting, In dumbrava Agapiei, lingg podul Cdrágitei, unde erau si oile noastre") ; teseau, In casg, pentru trebuintele lor, dar si, mai ales, pentru vinzare, siac, pe care 11 desfgceau la

tirg (Tirgul-Neamt) sau la bilciuri, In stare brutg sau transformat la obiecte de Imbracaminte (se Ingramgdise, ca mai totdeauna, o VII

www.dacoromanica.ro

multime de trebi pe capul mamei: niste sumani sA-i scoatA din stative; altii sä-i nivideascA si sA lump& a-i tese din nou ; un teanc de sumane croite, nalt pAnA-n grindä, astepta cusutul ;... venea cu fuga iarmarocul de FAlticeni, care acela este ce este"). Din alte fapte povestite de CreangA rezultä clar cA tatA-säu fAcea negot cu astfel de produse

si cumpArate de la altii (chiar mai dinioarea 1-am vazut [pe *tefan a Petrei] umblind prin tirg, cu cotul subsuoarA, dupA cumparat sumani,

cum Iti negustoria"; *i cum ajung In iarmaroc, 1ncep a mA purta Onto§ pintre oameni, de colo pan& colo, cu pupaza In mind, cA doer si eu eram oleacA fecior de negustor"). Din toate acestea se poate conchide cd tatAl povestitorului era pe jumAtate tAran, pe jumAtate negustor, un negustor rural sezonier,

cAci practice negustoria In anumite epoci ale anului si cu prilejul bilciurilor din regiunea respectivA, care aveau toate data fixA. Ca psihologie frisk el era täran autentic, cum dovedesc, 1ntre altele, parerile lui despre InvAtAtur& (vezi mai departe), despre viata de tail si cea de ores, despre slujbasii administrativi etc., si cum nu era posibil altfel In conditiile In care se nAscuse si Isi ducea existenta sa zilnia.

Aceasta situatie economicA oarecum complexl explica relative Indestulare a familiei povestitorului, scoasã adesea In evident& de cAtre acesta de-a lungul Amintirilor:

Ia las&-i si tu, mAi nevastA,

lasl-i, a se bucurti si ei de venirea mea, zicea tata, dlndu-ne huta. Ce le pas&? Lemne la trunchiu sunt ; slanin& si Mina In pod este de-a volna; brinza In putinA, asemene ; curechiu In poloboc, slavA Domnuluil" *i despre rudele apropiate ale lui CreangA aflAm lucruri asernanätoare cu privire la starea lor materiala, In general bunA. Locul de frunte 11 ocup4 bunicul sAu dupa marra, David CreangA, vornic, adic& pri-

mar, as zice pe viatl, In Pipirig, care suporta cheltuiala cu InvatAtura la Brosteni pen tru fiul sAu cel mai mic, Dumitru, si pentru nepotu-

s&u, dupA ce tinuse la scoalà, tot acolo, Inca doi bAieti mai mari, dintre care unul (Gheorghe) ajunge preot; despagubeste cu patru galbeni pe Irinuca pentru stricAciunile pricirmite de cei doi copii, care se distrau dind drumul de vale bolovanilor din preajma casei acestei gazde a lor; are, In cAmara lui, lucruri de tot felul pentru intimpinarea nevoilor prevAzute si neprev&zute (piele de pore sAlbatic pentru

opinci, dohot de mesteacAn 1mpotriva rill s.a.). Fratele mai mare al tatalui lui Creang& (Vasile Mogorogea) era de asemenea, pe cit se pare, un tAran relativ Instarit. Altfel nu se explica, de pildA, existenta unei gospodArii 1ntemeiate, avind Intre altele, In jurul casei o grAding de

zece, douAsprezece prAjini (circa 2.000 m2), semanat& cu cfnepa, VIII

www.dacoromanica.ro

posibilitatea de a-§i da bdiatul la §coala de catiheti din Fdlticeni, de a-1 imbrdca bine (Doi icusari plátise Mogorogea lui Pavel pentru ciubote. Dar ce-i drept, fdceau paralele acele, cdci pusese piele build, talpd de fund, §i erau cusute de tocmald") §i a-i procura cele trebui-

toare pentru intretinere (cf. Intimplarea cu cei trei purcei trimi§i Indatä dupd sarbdtorile de iarnd). Nu o duceau prea greu nici ceilalti locuitori ai Humule§tilor sau, cel putin, o build parte dintre din§ii. Ian. ce citim la inceputul primului capitol din Amintiri: S-apoi Humule§tii, §i pe vremea aceea,

nu erau numai a§a un sat de oameni fdr5. cdpatdiu, ci sat vechiu, rdzd§esc, Intemeiet In toatd puterea cuvintului; cu gospodari tot unul §i unul, cu flactii voinici §i fete mindre, care §tiau a Invirti §i hora dar §i suveica, de vuia satul de vatale in toate pärtile..." Si dacä acest pasaj este liric, deci suspect intrucitva sub raportul unei obiectivitäti

stricte, gdsim destule altele, lipsite de orice colorit afectiv, care vorbesc in acela§i sens. De pildd: Cdci trebuie O. vä spun cd la Humule§ti tore §i fetele §i bdietii, §i femeile §i bArbatii; §i se fac multe giguri

de sumani, §i läi, §i de noaten, care se vind §i Omura §i cusute; §i acolo, pe loc, la negustori armeni, veniti din alte tirguri: Foc§ani, Bac du, Roman, Tirgu-Frumos §i de pe aiurea, precum §i pe la iarma-

roace in toate pdrtile. Cu asta se hrdnesc mai mult humule§tenii, rdzà§i Mil pdminturi, §i cu negustoria din picioare: vite, cai, porci, oi, brinzd, lind, oloiu, sare §i Mind de popu§oi ; sumane mari, genunchere §i sdrdace; itari, bernevici, cdme§oaie, ldicere §i scorturi Inflo-

rite ; §tergare de burangic alese, §i alte lucruri, ce le duceau lunea In tirg de vinzare, sau joia pe la mdnástirile de maice, cdrora le vine cam peste mind tirgul". Sau In alt loc: In vacantie ne duceam acasd, §-apoi vorba tiganului cu «Craciunul sdtulul... E. Costite de porc afu-

mate, chi§te §i buft umplut, trandafiri usturoieti §i sldnind de cea subtire, Mute de casd, Mete la un loc, fripte bine In tigaie §i cu mdmdligutä caldá, se due unse pe git. Mai face el tdranul §i alte feluri de mincdri gustoase, and are din ce le face. Si, multdmitd Domnului, pdrint.ii no§tri aveau de unde, cáci sdrAcia nu se oplo§ise Inca la u§a

lor, pe chid §tiu eu". Dupd mama, Creangd se trAgea dintr-o famine nu numai relativ

Instäritd, ci §i cu un nivel de yield spirituald deasupra mijlociei. In capitolul I al Amintirilor, povestitorul stdruie destul de mult asupra ascendentilor sal In linie rnaternd, punind pe bunicu-sdu David sa povesteasca despre desalecatul" lui, al fratilor lui §i al altor locuitori din Pipirig §i din satele Invecinate, despre legAturile de rudenie cu acel Ciubuc Clopotarul vestit In vremea lui nu numai prin bogAtia-i IX

www.dacoromanica.ro

materiala, ci si prin cea spirituala, care i-a atras stima si simpatia domnitorului, formulate In porecla onaul lui Voda" data de oamenii din partea locului si devenita pentru el un adevarat titlu de noblete, despre Imprejurärile care i-au silit sa paraseasca Ardealul s.a. Originea ardeleneasca a ramurii maternel explica, cred eu, intr-o anumita masurd, atitudinea demna, dragostea de libertate si, uneori, dirzenia, care constituie trasaturile cele mai caracteristice ale Amintirilor. Spre a intelege mai bine si mai deplin nivelul general de viata al humulestenilor, deci si al lui Creanga, trebuie sa invocam si conditiile istorice din vremea aceea. Sintem In epoca Regulamentului Organic, care insemneaza un progres incontestabil feta de epoca precedentd. Libertatea economica, relativa, a tarilor noastre, smulsa Turciei prin Tratatul de la Adrianopole (1829), a creat sentimentul unei libertati de ordin politic, care a putut contribui cu atit mai virtos la cresterea demnitatii taranilor din regiunea de munte, cu cit acestia, nefiind iobagi, datorita faptului ca mi traiau pe mosia unui mare proprietar, se simteau oarecum mai liberi, in sensul ca nu depindeau direct de nimeni (cu exceptia, bineinteles, a autoritatii statului, care era acum

chiar mai efectiva decit inainte). Regulamentul Organic a insemnat un progres feta de perioada precedenta mai ales din punct de vedere administrativ (In sens larg). Acest fapt intereseaza In cazul nostru pentru aspectul cultural. S-au intemeiat scoli nu numai prin orase si tirguri, ci si in sate mai mari, adesea de catre proprietarii mosiilor pe care se aflau satele respective,

potrivit obligatiei impuse lor prin Regulamentul Organic. Asa se explica existenta scolii de la Brosteni, Infiintata de logofatul Alecu

Ba ls unde a invatat un timp povestitorul nostru, Impreuna cu Durnitru, fratele cel mai mic al maica-sei, continuind astfel traditia familiei lui David Creanga, ai carui fii mai In virstä (Vasile si Gheorghe) fusesera tot acolo elevii profesorului Nicolai Nanu, atit de mult laudat de catre bunicul David (Si, Doamne, peste ce profesor lutelept si iscusit a datl Ma vorbeste de blind si primeste cu bunatate pe fiecare, si ti-i mai mare dragul sa te duci la el! Ferice de parintii care 1-au nascut, ca bun suflet de om este, n-am ce zice I"). 1 DupA Gh. Ungureanu (Din viata lui Ion Creangd, Buc., 1940, p. 11), Si familia dupA tati a lui Creangl ar fi venit de peste munti. Luerul nu pare nevemsimil, dat fiind ca numeroase sate din regiunea muntoasA a RomAntei veelai au fost Intemelate, cum se atle, de ardeleni (multe poartA phi& astAzi numele de Ungureni, care Insemneazi romani din pArtile unguresti").

x www.dacoromanica.ro

De altminteri, chiar in sate mai modeste, ca Humulestii, de pildd, au luat fiintd scoli pe lingd biserici, sau, acolo unde ele existau de mai inainte, au cdpAtat o dezvoltare mai mare. La scoala din satul lui Creangd invdtau, cum ne informeazd acesta insusi, peste 40 cop ii Impresioneazd puternic osteneala pe care si-au dat-o locuitorii satului, in frunte cu preotul Joan Humulescu si cu dascAlul Vasile a Ilioaiei, pentru ca scoala sd functioneze in bune conditii: ...si ce chilie duratA s-a fAcut la poarta bisericei pentru scoald; s-apoi, sd fi vAzut

pe neobositul pdrinte cum umbla prin sat, din cask in cask 1mpreun5. cu bAdita Vasile a Ilioaiei, dascalul bisericei, un holteiu zdravdn, frumos si voinic, si sfAtuia pe oameni sd-si deie copiii la invdtAturd".

In cazul povestitorului, un rol hotdritor a jucat din acest punct de vedere mama lui, cum rezultd, la tot pasul, din Amintiri. Desi sint bine cunoscute discutiile contradictorii, adesea aprinse, dintre Smaranda Creangd si sotul ei cu privire la scoald, nu mi se pare de prisos reproducerea lor partiall in acest loc, unde este vorba de momentul biografic decisiv pentrupovestitorul nostru. Aceste discutii prezintd un interes deosebit, as spune de ordin istoric, intrucit ele caracterizeazd psihologia celei mai mari parti a tdrAnimii noastre din epoca in care conditiile social-economice si cele politice ii ingreuiau intelegerea necesitatii stiintei de carte. Si clad invdtam eu la scoall, mama invdta cu mine acasd, si citea acum la ceaslov, la psaltire si Alexandria mai bine decit mine, si se bucura grozav cind vedea a ma trag la carte. Din partea tatei, care ades imi zicea in bdtaie de joc: 4Logofete, brinzd-n cuiu, lapte acru-n callmari, chiu si vai prin buzunari 1 1), puteam sa rdmin cum era mai bine: eNic-a lui Stefan a Petrel», om de treabd si gospodar in Humulesti. Vorba ceea: oDecit codas in oras, / Mai bine-n satul tdu fruntas o... Doamne, !nig femeie, Doamne, multd minte-ti mai trebuie, zicea tata, vdzind-o asa de ahotnicd pentru mine. Dac-ar fi sd iasd toti invdtati, dupd cum socoti tu, n-ar mai aye cine sd ne traga ciubotele. N-ai auzit cd unul cicd s-a dus odatd bou la Paris, unde-a fi acolo, si a venit vacti?... Nu-1 vezi cd-i o tigoare de Wet, cobdit si lenes, de n-are pAreche. Dimineata, pAnA-1 scoli, iti stupesti sufletul. Cum 11 scoli, cere de mincare. CR ii mic, prinde muste cu ceaslovul si toatä ziulica bate prundurile dupà scAldat, in loc sd pascd cei cirlani si sd-mi deie ajutor la trebi,

dupd tit il ajutd puterea. Iarna, pe gheatd si la sdnius. Tu, cu scoala ta, 1-ai deprins cu ndrav..." Dorinta Smarandei CreangA de a-si da bdiatul cel mai mare la scoald, cu scopul de a-1 face popd, se explick intr-o anumitd masura, XI

www.dacoromanica.ro

prin psihologia mai mult ori mai putin generala a femeilor, care, in astfel de imprejurari, trec mai usor peste aspectul economic al problemei (cheltuiala in plus cu un copil scolar si, mai ales, scoaterea lui din productia gospoddriei familiale, fiindca, in loc sa dea ajutor la treburile gospodariei, el isi pierde vremea" si se considera scutit de orice obligatie in legatura cu munca de acasa) si totodata sint mai ainbitioase decit barbatii. A intervenit insa si altceva: pe de o parte, inteligenta ei, evident superioara aceleia a sotului, iar pe de On parte, si mai ales, atrnosfera din casa tatalui sat', care isi da mai bine seama de foloasele invdtaturii, dovada faptul ca isi trimisese la *coal& toti blietii. Sint extrem de interesante argumentele lui David Creanga (sau, daca vreti, ale lui Creanga insusi, dar atribuite bunicului sau)

in favoarea cultivárii omului prin scoala: Nu-i rau, mai Stefane, sa stie si baietul tau oleaca de carte; nu numaidecit pentru popie, cum chiteste Smaranda, cd si popia are multe nacafale, e greu de purtat. Si decit n-a fi cum se cade, mai bine sa nu fie. Dar cartea IV aduce si oarecare mingaiere... S-apoi, sa fie cineva de tot bou, Inca nu este bine. Din carti culegi multa intelepciune, si, la dreptul vorbind, nu esti numai asa, o vaca de muls pentru fiecare". In sfirsit, pentru intelegerea mediului in care s-a dezvoltat Creanga

ca copil si adolescent nu trebuie sa uitam asezarea Humulestilor la rascrucea atitor drumuri spre si dinspre locuri, in felul lor, celebre din diverse puncte de vedere. Ne-o spune povestitorul ins*, care isi da seama ca si conditiile exterioare ale vietii pot influenta asupra formatiei omului si a grupurilor sociale in general: ...si satul Humulestii, In care rn-am trezit, nu-i un sat laturalnic, mocnit si lipsit de privelistea lumii, ca alte sate... Inspre apus-miaza-zi vin monastirile Agapia... Varaticul... si satele Filioara..., Baltatestii... si Ceahlaiestii, Topolita si Ocea... ; iar spre crivat, peste Ozana, vine Tirgul-Neamtului, cu mahalalele Pometea..., Tutuienii... si Condrenii... Iar deasupra Condrenilor, pe virful unui deal nalt si plin de tiharli, se aflä vestita Cetatea Neamtului... Citi domnitori si mitropoliti s-au rinduit fn scaunul Moldovei, de and e tara asta, au trebuit sa treaca macar o data prin Humulesti spre monastiri. Apoi, unde pui cealalta lume, care s-a purtat prin satul nostru, si tot lume mai mult bogata si aleasa... Si cite tirnosiri si sfintiri de biserici din nou, si cite soboare si revizii de fete bisericesti si politicesti, si citi straini din toata lumea, si cite inimi purtate de dor, si cite suflete zdrobita si ratacite n-au trecut prin satul nostru spre monastiri?" XII

www.dacoromanica.ro

II Viata lui CreangA, pInA la intrarea In seminarul de la Socola, ne-o povesteste el ins* In Amintiri din copildrie. In aspectele-i exterioare, ea nu diferl prin nimic de viata oricArui copil si adolescent, fiu de tdran de la noi, din vremea aceea. CreangA s-a jucat, a Mut nAzbitii, unele destul de serioase prin urmarile lor, ca, de pildA, stricAciunile cauzate la gospodaria IrinucAi din Brosteni, sau distrugerea cinepei din grAdina unchiului slu Vasile Mogorogea, a InvAtat (In foarte multe locuri) la scoalA, unde, la fel cu alti baieti, se tinea de nebunii, pe

care, privindu-le din depArtarea virstei si ca scriitor, le exagereaa totusi, dind impresia a nu lua de loc In serios InvAtAtura (Eu, ca si MirAutd, nu ma prea osteneam pAnA-ntr-atita, sA mor InvAtind; a doar nu-mi plingeau copii[i] acasà, nici dAdusem catilietului cel poclon mare Ora pe-acolo"), se aduna cu tovarAsii de virstA la sealdat, la horA, precum si la sezAtori, unde se glumea, se spuneau povesti,

ghicitori etc., dar se si lucra, da ajutor mamei sale acasa, legAnind pe fratii mai mici, mAturInd prin casA s.a. Faptul di CreangA s-a nascut si a crescut Intr-o familie cu copii multi, a a avut rude numeroase, si ele bogate In copii, cA chiar In afara familiei propriu-zise el isi petrecea timpul In mijlocul tovaràsilor de joaca, de scoalA si de muncd, explicA, dupA mine, In largA mAsurA, dragostea lui de oameni, bucuria de a se gAsi in mijlocul lor, de a povesti si glumi cu dinsii, optimismul si seninatatea cu care priveste lumea, adicA, spus mai scurt, atmosfera de voie bunti, umorul si risul sanatos care strAbat de la un capat la celtilalt Intreaga lui operA literarA. Aceste trAsAturi ale caracterului sAu nu 1-au pArAsit pe Creangli

nici dupl ce, intrind In viata de oras, a avut de suferit multe nep1Aceri. Robustetea optimist/ dobinditA in copilArie si adolescental-a ajutat sA infrunte cu demnitate si adesea cu dlrzenie toate necazurile, I-a impins la atitudini hotArite si fAtise Impotriva senior sAi abuzivi, a politicienilor etc. Nu socot necesarA o descriere, fie si aproximativ amanuntita, a vietii povestitorului nostru. Ar Insemna sti repet foarte multe lucruri spuse, si nu numai o datA, de cAtre altii inaintea mea si cunoscute, In bunA parte, marii majoritAti a cititorilor prezentei editii. Cine doreste sd-si improspAteze cunostintele privitoare la biografia lui CreangA, eventual sA si le imbogAteascA, are la dispozitie un amplu material documentar In lucrArile lui N. Timira§ (loan Creangd, dupd documente vechi, insemndri f i marturii inedite, cu numeroase reproXIII

www.dacoromanica.ro

duceri de autografe, portrete f i vederi, Buc., 1933), G. CAlinescu (Viata

lui Ion Creangd, Buc., 1938), Gh. Ungureanu (Din victla lui Ion Creangd, Buc., 1940; cf. §i ed. Ion Creangd, .Documente, E.P.L., 1964) etc. De aceea eu mk voi opri numai asupra acelor momente din viata lui Creangl care mi se par mai caracteristice §i, poate, mai apte de a fi supuse discutiei.

Dupl absolvirea seminarului de la Socola, unde a urmat (Intre 1855 §i 1858) cursurile claselor IIIV1 (pentru clasa I i s-au luat In consideratie studiile Mute la catihetia din FAlticeni), a intrat in clerul iwan ca diacon (1859). Ca lui Creanga nu-i placea preotia (poate, mai exact, tagma preoteas*, aflAm cu prisosintA §i foarte direct din Amintiri. Informatiile bogate despre catihetia (sau, cum Ii spune el Intr-un anumit pasaj, fabrica de popi") de la Falticeni, cu conducatorul ei care fAcea ziva noapte §i noaptea zi, jucInd stos", cu elevi, cei mai multi oameni in virstä, adesea Insurati, nedeprin*i cu cartea, sau, unii dintre ei, ca bietul TrAsnea, absolut incapabili de a InvAta, aveau, In intentia autorului, rostul sA arate nu numai a§a-zisele metode de predare §i de InvAtare din vremea aceea, care, vorba lui Creangä, excelent InvAtator §i unanim recunoscut ca atare In momentul chid I§i scrie Amintirile, constituiau un cumplit me§te§ug de timpenie", ci §i slaba pregAtire, sub toate aspectele (chiar sub aspectul moral), a viitorilor preoti

*i, deci, starea de teribil5. inferioritate a clerului de toate gradele. PArerile lui Creanga despre clerici, pe de o parte sInt rezultatul experientei sale personale, ca seminarist *i ca membru, o bucatA de vreme, al clerului, iar pe de alta se datoresc faptului cA, Inca Inainte de a intra In seminarul de la Socola, el s-a lAsat, prin forta ImprejurArilor, influentat de mentalitatea tAranilor no§tri, mai vizibilã, cred eu, la cei moldoveni, care, deprin§i de veacuri, sA respecte, formal, pe reprezentantii bisericii, n-au putut O. nu observe §i sA nu aprecieze dupA cuviintA numeroasele §i gravele lor abateri de la normele

morale recomandate de ei In§i§i. De aceea, ori de cite ori crede necesar sa critice, sub toate formele ei, lacomia preotilor, else glse§te Intr-o situatie foarte wadi, In sensul a pune pe un tAran sA spun& ce crede §i el Insu5i, sau recurge la formule proverbiale Incetatenite de veacuri In limbd. IatA ce spune tatAl lui Ion Mogorogea, värul §i colegul de catihetie al lui CreangA: Na, 1 S-a multumit cu atlta, pentru motivul ca putea ajunge preot si cu aceste Prime patru clase seminariale. Nu-I exclus sa se fi glndit Inca de atuncl la Imbratisarea carierei didactice, care II atrAgea In mod deosebit. XIV

www.dacoromanica.ro

na, na, maria-ta Parch asta grijA am eu acum... Vorba ceea: oNu-i I

Tanda, si-i Manda; nu-i teiu beleiu, ci-i beleiu teiu... de curmeiu#. *i ce mai atIta Incunjur?... Mecet, Berechet, Plescan , cum s-a fi chemind, Ioane, stiu ch ne jupeste bine... -apoi cich popa-i cu patru ochi!... Ia mai bine rugati-vh cu toath inima sfintului hArasc Nicolai de la Humulesti, doar v-a ajuta sh vä vedetipopi o data I §-apoi atunci... ati schpat si voi deasupra nevoiei: bir n-aveti a da, si havalele nu faceti ; la mese sedeti fn capul cinstei i mincati tot pläcinte i gaini fripte. far la urmá vh plhteste §i dintaritul... Vorba ceea: aPicioare de cal,

gull de lup, obraz de scoarth si pIntec de iaph se cer unui poph*, si nu-i mai trebuie altAceva. Bine-ar fi, Doamne iarth-ma,' ca fetele bisericesti sh fie mai altfel !... dar... yeti fi auzit voi ch popa are mInA de luat, nu de dat ; el mhnInch si de pe viu si de pe mort. Vedeti clt de bine trhieste mecetul, f Ara sh munceasch din greu ca noi... Numai...

dal... darul se cinsteste I..." Ca o ilustrare concreth a portretului general schitat In pasajul acesta, apare, tot In Amintiri, celebrul poph Bung& ce-i ziceau si Ciuchlhu, din ulita Buciumenii, thmliet i aghezmuit gata des-dimineap. Dumnezeu sh-1 iepure !... Popa Buligh, desi era Wen, dach vede cä ni-i treaba de-asa, unde nu-si pune poalele antereului In brIu... Apoi zvirle potcapul deoparte, si la joc de-a valma cu noi, de-i phlh laiau pletele. i tragem un ropot, si doua, i trei, de era cit pe ce sh scoatem sufletul din poph. i asa 1-am vlAguit, de-i era acum lehamete de noi".

Cu astfel de phreri despre reprezentantii seculari" ai clerului, care, repet, au fost ale lui Creangh inch Inainte de a se preoti, fiindch erau ale thranilor In general, nu trebuie sA ne surprinda faptul ea el a ImbrAtisat cariera preoteasch fArA plAcere si a f Acut tot ce i-a stat in putinth ca sh scape de ea. Asa se explich Inscrierea sa (1863) la

Institutul pedagogic Vasile Lupu" din Iasi, pe care 11 termind In iunie 1865. Faptul ch a protestat, si Inch vehement, lmpotriva mAsurii

ilegale a forurilor bisericesti superioare trebuie interpretat mai ales ca o manifestare a revoltei contra unui act nedrept §i abuziv: interesul lui strict personal cade pe un plan oarecum secundar fata de jignirea

adush., prin acest act, constiintei sale de cetatean liber, sensibil la adevdr, dreptate i legalitate. Am impresia chiar ch povestitorul nostru

s-a bucurat Intr-un anumit fel ca sefii lui duhovnicesti i-au oferit prilejul sh-i demaste In ochii unei opinii publice, pe cit se pare, destul de atenth In acest caz special. CA aprecierile lui Creangh prezentate In Amintiri, de obicei anonim, prin gura altora, cu privire la clerul din vremea aceea Insemneazh o XV

www.dacoromanica.ro

luare de pozitie contra unor moravuri socotite de el primejdioase pentru educatia generala, dovedeste portretul pe care 11 face lui Isaia Teodorescu zis Popa Duhu", fostul sau profesor de la scoala dom-

neasca" din Tirgul-Neamtului (infiintata In 1852 de catre Grigore Ghica). Desi apar i aici ironii i aluzii la adresa clerului, tonul este, In general, serios, din punctul de vedere al atitudinii autorului. Se vade usor c. pentru Creanga acest personaj reprezenta, cu toate ciuda-

teniile lui, care erau, in cea mai mare parte, produsul unor foarte grele conditii de viata, un adevarat model de cleric: Invatat, cucernic, modest si atasat sincer de profesiunea sa duhovniceasca. Existenta In opera povestitorului nostru a acestei schite se explica si prin amintirile frumoase pe care i le-a lasat fostul sau dascal, asa de deosebit, In toate privintele, de toti ceilalti, dar si din nevoia de a-si manifesta literar, sub forma indignarii caustice a unui cleric cinstit, dispretul sau impotriva sefului suprem al bisericii moldovenesti, mitropolitul

Calinic Miclescu, care a patronat, direct sau indirect, scoaterea lui din rindurile clerului. Reproduc pasajul respectiv din Popa Duhu: O data, slujind un episcop oarecare de hramul bisericei, la Bunavestire din Iasi, parintele Duhu intra in biserica, se trichina rar pe la icoane, si cum era multa lume adunata i episcopul sta In strana arhiereasca, imbracat pompos i cu mitra pe cap, parintele Duhu se opreste In fata-i si zice in gura mare, clatinind din cap : Dragul mamei

Cinilic, bine-ti sede mitropolit... Unde-i neneaca-ta, sa te vada! Apoi, oftind adinc, mai adauga: Cind veti vedé uriciunea pustiirii stind la locul unde nu se cade sa steie, sa stiti ca aproape este sfirsitul, a zis Hristos. Dupa aceea se trage cu despret din fata episcopului 8i, iesind din biserica, ti cauta de drum". Si despre calugari se vorbeste in Amintiri, ceva mai putin, dar cu alit mai defavorabil decit despre preoti. Aceasta deosebire de atitudine din partea lui Creanga se datoreste pe de o parte faptului ca locuitorii Humulestilor, ai satelor invecinate i ai oraselului Tirgul-Neamt au avut mult de suferit din cauza Márastirii Neamtului, care juca, intr-o anumita masura, f ata de ei rolul unui boier, proprie tar de pamint, f MA de taranii muncitori de pe mosia lui, iar pe de alta parte, constatárii strict obiective, pe care au facut-o de-a lungul timpului oamenii

simpli si, Impreuna cu ei, Creanga lnsui, privitor la felul de viata al calugarilor si la rostul existentei lor considerata din punct de vedere social-economic.

In sensul primei explicatii vorbeste conflictul dintre preotul Oslobanu, pentru care, de altfel, povestitorul nostru nu manifesta de loc simpatie, i cei doi calugari veniti oarecum In inspectie de la XVI

www.dacoromanica.ro

Mänastirea Neamtului, la biserica Sf. Lazar de sub dealul Cetatii Neamtului, unde shijea preotul amintit: *i dupa ce ne-ati calicit, luindu-ne mosia (spune acesta), si Inchizindu-ne biserica cu zid, Inchi-

deti acum in ciuda si poarta spitalului; ba pana si clopotele ni le-au

oprit de tras cinerii de doftori, tot din pricina voastra, de ni s-au irnprastiet poporenii; nici chioar a. de baba nu mai da pe la biserica". La aceasta apostrofl, care aratä mai mult supárarea de ordin personal §i nu tocmai dezinteresata a preotului, Creanga adauga propriile sale comentarii; Ai mi se pare ea avea mare dreptate bietul batrin, caci In locul bisericei Sfintului Lazar fusese alta biserica, de lemn, al carei

hram era Sfintul Dimitrie, Mut& §i tnzestrata cu mosie de Vasile Lupu-voievod, ca si cea de la noi din Humulesti. Insa Monastirea Neamtului, buna mehengte, clnd a Mut spitalul din TIrgul-Neamtului, face §i biserica Sfintului Dumitru de peatra, Ii schimba hramul, numind-o Sf Intul Lazar, o Inchide cu zid In cuprinsul spitalului, si hramul Sfintului Dumitru 1-a pus la paraclisul de la spital. Iar mosia

preutilor a papat-o, ca si pe mosia Humulestii". De asta data, Creanga se declara solider cu interesele preotilor, care nu erau Insa exclusiv ale lor, caci o biserica bogata prezenta unele avantaje si pentru locuitorii satului unde se gasea ea. De fapt, solidarizarea lui cu clerul de mir are In cazul de fata §i un temei mai adinc, care este pe de o parte respectul pentru traditia Mina, inaugurata de

domnitorii vechi ai tarn §i continuata sub forme din ce In ce mai corespunzatoare nevoilor de ordin general ale populatiei (cf., de pilda, diversele asezaminte spitalice§ti, ca Sfintul Spiridon din Iasi, Brincovenesc din Bucuresti etc.), Ora In epoca noastra, iar pe de alta parte

inarea sensibilitate a lui Creanga pentru adevar si dreptate. Sint in Amintiri i alte pasaje severe, In ciuda tonului lor umoristic, consacrate calugarilor. Neputind sa se desparta de satul sail, cu oamenii si locurile de care era profund atasat, §i voind totusi sa faca, Intr-un anumit fel, pe voia maica-sei, Creanga se gindeste, un moment, sa se calugareasca. Ideea era un simplu pretext, pentru a-si arata parerile despre calugari si viata calugareasca: Vazind eu Ca nu-i chip de stat Impotriva parintilor, Incepui a ma gindi la pornire, zicind In sine-mi cu arnaraciune; oCe nacaz pe capul meu 1 Preutii n)stri din sat n-au mai treptidat pe la Socola, §i, mila sfintului I nu-i In-ape cureaua de pintecosi ce shit. D-apoi calugarii, o adunatura de zamparagii duglisi, din toata lumea, cuibariti prin manastire, ce nu ajung? *i eu sa Insir atitea §coli: In Humulesti, la Brosteni, In crierii muntilor, In Neamt, la Falticeni, si acum la Socola, pentru a cApata voie 81 ma fac, ia, acolo, un popa prost, cu preuteasa si copii; XVII

2

www.dacoromanica.ro

prea mult mi se cerelc.. Acus ii spun mamei cd: md duc la alugdrie, in Neamt, ori la Secu. Si cu end carte stiu, cu cità nu stiu, peste citiva ani pot s-ajung dichiu la vrun mitoc i sä string un stiubeiu plin de galbeni, ca pdrintele Chiri las, de la jugdrit, din Vindtorii Neamtului. S-apoi atunci... pune-ti, cuvioase Ilarie, plosca cu rachiu la sold, icrisoare moi, cit se poate de multe, i alteeva de gustare in buzundrile dulamei, pistoalele in briu, pe sub rasd, comanacul pe-o ureche si,

cu sabia Duhului in mind i pletele In vint, ia-o la papuc, peste aPiciorul Rdu* spre Cdrarea Afurisitb dintre Secu i Agapia diii deal, unde toatä vara se aude cintind cu glas ingeresc: sIci, in vale, la pir.u, / Mielusa lui Dumnezeul* Iar cite-un glas gros rdspunde: «Hop si eu de la Durdu, / Berbecu lui Dumnezeu !... Cxci, fru% s5

vreu, aflasem si eu, pdcatosul, cite ceva din tainele cdlugaresti... umblind vara cu baietii dupd... bureti, prin pdrtile acele, de uncle prinsesem si gust de cdlugarie... Stii, ca omul cuprins de evlavie". Acest fragment, pe care, desi lung, 1-am reprodus In intregime, pentru cd exprimd direct parerile lui Creangd cu privire la viata alugareascd, prezintd interes i prin faptul c confirmä explicatia data de mine aici mai sus in legAturd cu slaba lui inclinatie pentru preotie (un popl prost, cu preuteasä i copii") i, drept consecintä logica, renuntarea, impusd de sefii ierarhici, dar doritd, in fond, de dinsul,

la aceastd carierd. Sintem indreptätiti sä admitem cd povestitorul nostru gindea la fel despre clerul românesc din vremea lui i inainte de a se face preot: ce spune el in acest pasaj, ca si in atitea altele asemdndtoare, reprezintd, cum am mai afirmat de-a lungul discutiei de pin5

acum, pärerile de veacuri ale tdranilor nostri, bazate pe simpla observare a faptelor. As putea aduce si alt argument, dacd ar mai fi nevoie, in sprijinul explicatiei, de ordin oarecum subiectiv (din punctul de vedere al lui Creangd), in legAtur6 cu iesirea lui din tagma preoteascd. Este vorba de articolul Misiunea preotului la sate, publicat in ziarul Noul curier romdn (sub conducerea lui Scipione Bddescu), 19 februarie 1872 (si reprodus de B.P. Hasdeu in Columna lui Traian, 7 martie 1872). Cita deosebire intre acest articol si celelalte scrieri, chiar neliterare, ale lui Creangal*i nu ma refer la deosebirea de continut, care se lutelege de la sine, nici la cea de ordin stilistic, de asemenea fireascd, intrucit izvoraste in mod logic din natura diferitä a continutului. Este vorba de convingerea, de cAldura pe care le gdsim in intreaga lui opera si care lipsesc in articolul citat. Avem impresia ca autorui acestuia este altcineva, un om care si-a fdcut pur i simplu datoria, XVIII

www.dacoromanica.ro

dintr-o n3cesitate de ordin exterior, poate sub indemnul cuiva, iar nu din proprie initiativa. Daca preotia nu i-a placut, fiindca trecerea lui prin diversele scon duhovnicesti n-a putut sa-i zdruncine parerile despre aceasta cariera, in schimb profesia de invatator 1-a atras cu o fort& de neinvins. Factorul hotaritor in imbratisarea carierei didactice, ca si succesele reale, neobisnuit de mari, in activitatea sa de invatator 1-au jucat, cred eu, optimismul si dragostea lui nemäsurata de oameni, in special de copii, oameni in devenire, asupra formarii carora poll influenta mai usor si totdeauna cu folos.

Despre institutorul Creanga" s-au scris citeva studii, ale caror autori au cautat sa prezinte activitatea lui didactic& din diverse puncte

de vedere, insistind cu deosebire asupra exceptionalelor lui calitati de educator, pe care sint inclinat sa le atribui dragostei de oameni, amintita mai sus si izvorita, In primul rind, din op timismul lui robust si din bunul simt popular, caracteristic taranului nostru. La succesele lui didactice a contribuit si o rail constiinciozitate in indeplinirea sarcinilor, si aceasta tot o trasatura specifica a omului deprins de veacuri sa-si faca datoria oriunde 41 puneau Imprejurarile a munceasca.

Cred ca activitatea pedagogicd a lui Creanga, atit cea practica, de invatator care lucreaza in du& cu elevii, cit si cea de autor al unor manuale didactice, ajunse, unele, la peste dotazeci de editii, trebuie apreciata in strinsa legatura cu activitatea lui literara. *i aceasta, nu numai pentru a este vorba de aspectele creatiei uneia si aceleiasi personalitati, ci si, mai ales, pentru ca la succesele pedagogice ale lui Creanga a contribuit, in mare masura, si talentul lui literar. Capacitatea povestitorului nostru de a intui, pe baza observarii atente

a realitii, procesele vietii psihice a oamenilor, asa cum rezulta din intreaga lui opera literara, 1-a ajutat sa inteleaga sufletul copiilor cu aceeasi finete psihologica, la care s-au adaugat dragostea oarecum

fireasca a omului matur pentru semenii lui in devenire, precum si bucuria de a urmari de la o zi la alta dezvoltarea continua, sub propria-i indrumare, a fiintei umane. De altfel imbinarea calitatilor de scriitor cu acelea de pedagog se observa usor in manualele scolare, intocmite

in colaborare, ori de cite ori a intervenit direct si exclusiv Creanga. Este, intre altele, cazul unor povestiri cu continut didactic-educativ ca Acul f C barosul, Inul f i cdmefa etc., pe care toti editorii operei lui literare au socotit, pe drept cuvint, ca trebuie sa le pun& alaturi de Amintiri §i de Povefti. Am pomenit ceva mai inainte de marea constiinciozitate a lui

Craan31 in indeplinirea sarcinilor sale de invatator. La Arhivele

V

XIX

www.dacoromanica.ro

Statului din Iasi am vazut cloud.' mici registre de procese-verbale zilnice pe care le intocmea Creangd In calitate de invdtdtor al clasel a IV-a de la scoala Trei Ierarhi". Fiecare pagind plind a registrelor contine o dare de seamd amanuntita cu privire la munca lui din ziva respectivd: notarea absentelor, desemnarea monitorilor", adicd a elevilor Insdrcinati cu controlul disciplinei si al pregatirii lectiilor, ardtarea, pe scurt, a continutului lectiilor tinute In acea zi etc.)

Urmarind activitatea exemplard, sub toate raporturile, a lui Creangd educator, Intelegem mai just numeroasele pasaje din Amintiri unde se vorbeste despre munca sa Ca scolar Inainte de a intra in seminarul de la Socola. Faptele povestite acolo, autentice In intregimea lor, dateazd din vremea uceniciei sale, dar prezentarea si aprecierea

lor apartin Invdtätorului experimentat, care si-a dat seama, prin propria-i activitate In domeniul acesta, cd se pot obtine rezultate multumitoare, dacd educatorul are Intelegere pentru cei dati lui spre educare si se osten.ste sincer sd. le Imbogäteascd mintea si inima, in vederea formdrii lor Ca oameni si cetdteni. Paginile respective din Amintiri reprezintd o criticd a scolii românesti de pe la mijlocul secolului al XIX-lea, care nu-si pierde ascutimea din cauza tonului ei umoristic, ci, dimpotrivd, Isi atinge cu atit mai usor tinta, tocmai pentru cd este ImbrdcatA Intr-o formá artisticd accesibild oricui. Cd munca viitorilor preoti care Invdtau la catihetia din Fdlticeni este privitd. de Creangd cu ochii unui pedagog adevärat, dovedeste, Intre altele, insistenta Iui asupra felului cum bietii fldcdi sau oameni In toata firea se trudeau a-0 insuseasca cunostintele necesare: Invdtarea pe de rost a diverselor texte religioase si cdrti laice, fdrä nici o osteneald de a pricepe, care ar fi trebuit sä fie stimulatd, dar nu era, de cdtre profesori. Iatä unul dintre pasajele cele mai semnificative: *-apoi carte se Invdta acolo, nu glumd I Unii cintau la psaltichie, colea, cu ifos: oIson, oligon, petasti, / Doud chendime, homili», päna ce ráguseau ca magarii; altii, dintr-o rdsuflare, spuneau cu ochii Inchisi cele septe taine din catihisul cel mare. Gitlan se certa si prin somn cu uriesul Goliat. Musteciosul Davidicd de la FArcasa, pAnA tipärea o inämäligd, mintuia de spus pe de rost, r5pede si Ma gres, toatä istoria Vechiului Testament de Filaret Scriban, ImpArtitd In perioade, si pronumele conjunctive de dativ si acuzativ din gramatica lui Mdcdrescu: Mi-ti-i, ni-vi-li, me-te-Il-o, ne-ve-i-le ; me-te-ll-o, 1 Registrele In discutie au fost descoperite IntImplAtor de cAtre Gh. Ungureanu, directorul Arhivelor din Iasi, In anul 1946, la un rnic negustor, care urma BA le foloseascA drept hIrtie de Impachetatl

XX

www.dacoromanica.ro

ne-ve-i-le, mi-ti-i, ni-vi-li. Ce-a fi aceea, duck-se pe pustiiu! Unia donddneau ca nebunii, pdnd-i apuca ameteald; altii o duceau numai intr-un muget, cetind pdnd le perea vederea ; la unia le umblau buzele, pared erau cuprinsi de pedepsie; cei mai multi umblau bezmetici gi stateau pe ginduri, vdzind cum li pierd vremea, i numai of tau din greu, stiind cite nevoi Ii asteaptd acasd. Si turbare de cap si frinturd de limbd ca la acesti nefericiti dascali, nu mi s-a mai dat a vedé ; cumplit mestesug de timpenie, Doamne fereste I". Ca, In ciuda aparentelor, Creangd nu glumeste nici mkcar in amintire, punindu-se, adicd, In situatia de elev al acelei nenorocite catihetii, rezultä direct chiar din partea finald a acestei teribile scene de scolasticisrn anacronic, dar, mai ales, din alineatul imediat urmdtor, uncle face un admirabil portret al colegului stiu Davidicd, mort In plind tinerete: Dumnezeu s6-1 ierte I cá n-avu parte sd se preuteascd. A murit, sarmanul, lnainte de vreme, inecat cu pronumele conjunctive, peritu-le-ar fi numele, sd le peard, cd au mincat juvaier de Meat !" Nu lipsesc, asa cum am mai spus, in aceste observatii, aprecieri s,i comentarii asupra modului cum se pregateau, din punct de vedere didactic, viitorii preoti pe la mijlocul secolului trecut, aluziile, foarte transparente, la scoala din vremea cind povestitorul nostru era invdOtor. Formalismul preddrii, pe baza unor manuale deopotrivd de formaliste, si bucherismul insusirii cunostintelor, Incurajat de majoritatea colegilor sdi de breaslti, nu puteau lása indiferent pe acest minunat pedagog si autor de cdrti scolare. Reactiunea lui, formulatd, aparent, In acelasi ton ironic, izbucneste, steins legata de experienta facutd, desigur, Intr-o anumitd mdsurd, i pe cont propriu in vremea uceniciei sale catihetice. De ex.: Asta-i asta I Din ceaslov si psaltire, §i acele billmujite rdu, ca vai de ele, s. treci la gramaticd. Si Inca ce gramaticd! Nu ca aceste de acum, pozderie de gramatici: unele ((rationate)), allele adezvoltaten si ticsite de ocomplimente*, care, trebuie

spus fkrä... compliment, iti esplica... pana ce nu se mai intelege nimicd; adicd fácute anume pentru copii, de se joacä cu dinsele, de usoare ce suntL. Insa ce folos? I Peste Trásnea n-a dat asemene noroc... sá umble intr-ales..." Sau, In continuare, ceva mai departe: ,,Mai pune la socotealti cd si Trasnea era Inaintat.in virstä, bucher de frunte i timp in felul sku; cä profesorul, care si el se mira cum a ajuns profesor, zicea: duati de ici pdnd ici 1*, cum mi se pare cd se mai face pe une locuri i astdzi, i poate cd nu yeti aduce bdnat nici grama-

ticului, nici profesorului, nici lui Träsnea..." ImbrAtisarea carierei didactice este, WA Indoiald, evenimentul

cel mai important din viata lui Creangd, atit prin el insusi, cit si XXI

www.dacoromanica.ro

prin urmdri: I-a pus in situatia de a desfdaura o activitate pedagogicd vrednicd de cele mai mari elogii, adevdrat model de intelegere adinca a muncii de educator, care i-a asigurat un loc de frunte, Inca nevalorificat cum ar trebui, In istoria acorn romaneati, ai totodatd i-a fdcut.

posibild cunoatinta cu Eminescu, moment hotdritor pentru creatia lui literard. Marelui nostru poet, care a fost ai un mare pedagog, la fel cit Creangd, dar superior acestuia In ce priveate aspectul teoretic al problemelor, data fiind bogata ai adinca sa culturd filozofied, nu i-a fost greu sd constate, la inspectiile Mute, In calitate de revizor acolar, viitorului sau prieten, ed se gdseate In fata nu numai a unui excelent dasedl, ci ai a unui tot aaa de excelent povestitor. Este indiscutabil cd atit inceputul carierei literare, clt ai continuarea ei, cu succese din ce in ce mai mari, Creangl le datoreate, In primul rind, lui Eminescu, pentru care talentul spontan, proaspAt ai atit de original, in sens romdirsc, al feciorului de tdran din Humuleati reprezenta chintesenta calitdtilor poetice ale poporului nostru.

III Am insistat in paginile precedente asupra acelora dintre aspectele vietii lui Creangd pe care le consider mai semnificative pentru ceea ce constituie particularitatea esentiald ai totodatà originalitatea operei lui: caracterul ei popular. Cdci prin aceasta se deosebeate el, In cea mai mare mdsurd, de toti clasicii literaturii noastre. Continutul Amintirilor, al Poveftilor §i al Pooestirilor lui Creangd poate sta, din punctul de vedere al acestei trAsdturi caracteristice, aldturi de creatiile folclorice anonime ai intrece cu mult, prin autenticitate, pe al tuturor produselor similare provenite de la autori mai mult ori mai putin culti. Chiar basmele culese ori prelucrate de Ispirescu sau de alt scriitor asemAndtor cu acesta sint mai putin populare, mai putin autentice decit ale lui Creangd, care n-a fost totusi un culegator ai nici chiar un prelucrator de basme. Faptul se datoreate pe de co-

parte marelui talent al povestitorului moldovean, iar pe de alta, cunoaaterii si Intelegerii profunde a vietii populare, pe care a trdit-o el insuai cu toatd intensitatea pind In pragul primei tinereti ai a retrdit-o

apoi cu imaginatia creatoare a unui scriitor adevdrat. De altminteri, aceste calitati se Impletesc aaa de strins intre ele, Incit aproape se contopesc, In sensul cd talentul implied cunoaaterea ai Intelegerea realitatii, cum dovedeate, de pildA, Mihail Sadoveanu, ai cdrui tarani XXII

www.dacoromanica.ro

sint tot atit de autentici ca ai Iui Creangd, desi el i-a cunoscut in altfel

de conditii decit acesta. Pentru vremea cind scrie Creangd, notiunea de popular se confundii

cu aceea de rural: muncitorimea industriald era slab dezvoltatti, iar cqelalt,- categorii sociale (chiar locuitorii mahalalelor din tfrguri si orase) s,, deosebeau intr-o mdsurd mai mare ori mai mica, prin psihoIDgia lor, de Ward. Afirmatia mea este cu atft mai justd pentru epoca

in care s-a format Creanga, In care el a acumulat materialul uman si faptic elaborat mai tirziu in opera sa literard. *i pentru fntelegerea acesteia, ca reflectare fideld a realitatii, trebuie sd. ne referim nu la momentul cind a luat ea nastere, ci la acela al Inregistrárii continutului ei de cdtre scriitor. Tarani ca psihologie gut nu numai oamenii reali, ci si monstrii din flarap-Alb, capra si iezii ei, lupul, vulpea, ursul, ba chiar si diavolul Chirica din Povestea lui Stan Pdlitul. Exceptie fac citeva personaje din povestirile cu caracter strict istoric (Alex.I. Cuza, Popa Duhu), dar nici acestea in intregimea lor, intruclt au (Cuza fnsusi!) unele trasaturi care-i apropie de t &rani. Cft despre imptiratii si craii din Povefti, numai dimensiunile fantastice ale posibilit4ilor lor de trai ti deosebesc de ceilalti locuitori ai nesffrsitelor lor tdri.

Un astfel de continut nu putea fi exprimat decit intr-o formä corespunzdtoare, Intr-o limba populara, cu nuantd t Ardneascd. *i fiindcä oamenii si Intimpldrile din opera lui Creanga Isi au originea In Moldova (chiar atunci clnd apartin unei lumi ireale), urmeazd ca limbo. populard Intrebuintatd de dinsul are träsAturi caracteristice Imoldovenesti. Asa si este, si nu numai cind vorbesc personajele din Amintiri sau din Povefti etc. Mai mult decit atit. Unele particularitati lingvistice apartin exclusiv regiunii unde s-a ndscut Creanga. lnsemneazd atunci cd el este un scriitor... regional? Indirect, citeodatã si direct, s-a fdcut aceasta afirmatie, fn care n-ar trebui sa mai .creadd nimeni astázi, chiar daca addugarea unui glosar la opera lui pare a contribui la mentinerea ei. Prezenta glosarului este necesard, du ea nu dovedeste cd avem af ace cu un aspect local al limbii noastre,

.dupd cum explicarea unor cuvinte dintr-un roman istoric nu aratd ca autorul lui scrie fn limba epocii in care Isi plaseazd eroii si evenimentele. I ntr-un anumit sens, opera oricdrui scriitor are nevoie de un glosar, fiindcd contine un numar de termeni si expresii greu sau imposibil de inteles pentru o parte dintre cititori, uneori pentru cei mai multi sau, poate, pentru top. As putea da ca exempla romanul Deseulf Al lui Zaharia Stancu, la lectura cdruia eu insurni, lingvist de profesie, in-am gdsit in situatia de a utiliza cind si cind lucrári lexicografice, XXIII

www.dacoromanica.ro

spre a-mi lamuri sensul unor cuvinte. i dui:4 cit stiu, nimeni n-a afirmat (eu si mai putin) cä autorul acestui roman este un scriitor regional, cu toate ca ne gasim la aproape o mita de ani dupa Creanga,, clnd limba literara a fdcut progrese considerabile sub toate aspectele,, devenind cu adevarat nationala, adica unitard. Este drept ea la marele povestitor moldovean numarul cuvintelor care au nevoie de explicatie reprezinta o cifra mai ridicata. Dar In aprecierea gresita a caracterului asa-zis regional al limbil lui a intervenit ideea, pe care o au Inca unii cercetatori, bazati, poate,, si pe argumente de fapt, in legatura cu dezvoltarea limbii noastre, ca numai particularitatile locale nemuntenesti ar avea caracter regional, §i aceasta, pentru motivul cd, de pe la sfirsitul secolului al XIXlea Incoace, aspectul literar al limbii noastre a Inceput sa capete trasa-

turi tot mai accentuat muntenesti. Aceasta situatie, clara pentru oricine, nu ne da totusi dreptul sd confundam limba literara cu graiul din Muntenia (in realitate, numai cu acela din anumite tinuturi ale Munteniei), cum fac teoretic si, mai ales, practic numerosi contern-

porani ai nostri, printre ei chiar lingvistil. Discutiile care s-au dus la noi In ultimii ani asupra limbii literare au lamurit numeroase aspecte ale acestei probleme, printre ele i pe acela al limbii literaturii artistice, In sensul ea normele acesteia nia sint perfect identice cu ale limbii general literare. Pornind de la natura si scopul vorbirii omenesti, ca mijloc de comunicare Intre oameni,, s-a ajuns la ideea, inteleasa oarecum de la sine, cà intre continutul si forma comunicarii trebuie sa existe o corespondenta deplina. Aplicata la operele literare, aceasta idee duce la concluzia cà, dat fiind continutul lor specific, nu atit prin el insusi, cit prin felul cum se reflecta el In mintea scriitorului, mijloacele de exprimare folosite de acesta trebuie sa fie mai bogate, mai variate, mai cuprinzatoare, ceea ce

insemneaza ca libertatea lui In ce priveste utilizarea materialului pe care i-1 pune la dispozitie limba intregului popor este §i trebuie sa fie mai mare (In principiu, nelimitata, binetnteles cu conditia de a respecta legile impuse de structura gramaticalä, lexicala si fonetica a limbii In discutie). In modul acesta s-a realizat justificarea teoreticA

a unei situatii de fapt, aceea c. scriitorul nu numai poate, ci chiar 1 AS putea cita ca exemple folosirea lui asta, dla etc., care, din punctul de vedere al limbil literare, ant regionalisme, la fel cu mold. (a)ista ete., singurele socotlte drept neliterare, sau a formelor de viitor (cu nuante modale) o 85 spun, o spune, fata de mold, am sd spun, a spuns s.a. Unele aspecte fonetice muntenesti de felul lul cflne, miine etc. au fost proclarnate literare, desi got reglonale, atlt din punct de vedere istoric, eft si ca aspIndire geografica.

XXIV

www.dacoromanica.ro

trebuie s recurga la cuvinte si forme lingvistice pe care omul de sti-

inta, ideologul etc. nu au dreptul sa le Intrebuinteze, pentru crt ar ingreuia, daca nu cumva ar face imposibila Intelegerea continutului operei lor. Este vorba, In primul rind, de regionalisme si de arhaisme,

a caror prezenta In productiile literare ajuta, cind necesitatea cere, la caracterizarea oamenilor si a mediului inconjurator i, prin aceasta, la o Intelegere a continutului mai conforma cu realitatea si cu viziunea

scriitorului. Pentru cine ar mai avea nevoie de argumente In acest sens, pot aminti ca Dictionarul limbii romdne literare contemporane confine un numar enorm de citate din Eminescu, Creanga si Sadoveanu , cu particularitati lexicale, adesea i fonetice sau chiar gramaticale moldovenosti, care se abat, deci, de la regulile limb ii literare ge-

nerale, considerate oarecum In abstract, ca un fel de model sau de norma. Sa vedem acum citeva fapte din opera lui Creanga in lumina discu-

tiei de pia, aici. Inainte de aceasta trebuie sa arat, ceea ce, de altfel, stie oricine astazi, ca deosebirile de la un grai la altul al limbii noastre sint de natura aproape exclusiv fonetica i lexicala. Gramatica, adick structura gramaticald cu toate legile ei, este identica pretutindeni,

fiindca nu se poate altminteri: gramatica organizeaza materialul limbii, ea li dà forma de constructie bine Inchegata i apta de a Infrunta atacurile vremii, de unde marea ei forta de rezistenta de-a lungul

intregii existente a limbii date. 0 situatie aproximativ identica are fondul principal de cuvinte, pentru motivul ca, Intr-o masurti infinit mai mare cleat restul lexicului (vocabularul in sens strict), el serveste la Intelegerea intre oameni cu privire la lucrurile cele mai curente

din viata de toate zilele (ajutat, fireste, de structura gramaticala, organizatoarea materialului lexical, indiferent de natura acestuia si de pozitia lui In limba). Usoare deosebiri de la un grai la altul apar si in domeniul gramaticii i In acela al fondului principal de cuvinte, dar ele sint cu totul neinsemnate (mai ales in comparatie cu cele f onetice i cu cele privitoare la vocabularul propriu-zis), atit cantitativ, cit i, mai ales, calitativ vorbind.

Prin urmare, particularitatile regionale existente in opera lui Creanga se refera la pronuntare si la cuvinte. Ele sint mai putin numoroase decit se asteapta cei care, bazati pe atmosfera creata, din acest punct de vedere, In jurul povestitorului moldovean, pe vremea lipsei de intelegere justä pentru opera lui i pentru problemele limbii

literare, mai cred ca este vorba de un scriitor provincial, daca nit regional in sens strict. XXV

www.dacoromanica.ro

In ce priveste asp ectu 1 fonetic al limbii lui, trebuie aralat, din capul locului, c. manuscrisele Insei, ca sa nu mai pomenesc de diversele editii, fie si ingrij it intocmite, ale scrierilor sale prezintd

multe sovdiri. Ele se datoresc influentei limbii literare, exercitatd, cred, In majoritatea cazurilor, spontan i firesc, cum nu era posibil altfel prin anii 70 si 80 ai snolului trecut, iar uneori, probabil, In urma indemnurilor venite de la conducátorii Convorbirilor literare sau a discutiilor avute cu acestia, eventual cu alti oameni. Citeodatd a intervenit, desigur, i ortografia epocii, cum se va putea vedea din ..discutia asupra alcdtuirii editiei de fatd. Particularitdti fonetice prea diferite de aspectul literar nu ne Intimvilla la Creanga. Este, de pildd, cazul palatalizdrii labialelor, care, Kle altfel, constituie o caracteristicd a mai tuturor graiurilor limbii onoastre (printre ele, i cele muntenesti de est). Cu o singurd exceptie .(chiva pentru pizza), care se va fi explicind prin imprtanta deosebitd, sub raportul economic, pentru täranii hun-.ulesteni, -tesätori de sumani, a acestei masini primitive, in toate celelalte cuvinte labialele (b,p, v,

I, m) se pdstreazd neschimbate inaintea unui i imediat urmátor. Se stie cd situati a se prezintä aproape la fel si in textele moldovenesti

Arechi: afard de f, care nu apare nici el absolut totdeauna prefAcut ln h, celelalte labiale sint redate la fel ca In limba literard de astazi. Iatd principalele trásAturi fonetice neliterare existente la Creanga. Nu toate sint specific moldovenesti, cum se poate constata, Intre altele, cu ajutorul Atlasului lingvistic roman. Cele mai multe apartin vocalismului. 1. ie pentru ia accentuat la participiile verbelor de conjugarea I si la substantive avind finald identicd cu a acestora : haiet, cucuiet, diochet, incheiet, infuriet, intemeiet, intirziet, miniet, trnuiet, tamiiet, usturoiet etc. (impraFtiat se datoreste, foarte probabil ,corectorului, zetarului sau redactorului). 2. Asemändtor cu acest lenomen este acela al schimbárii lui ea accentuat final in e (deschis) di a lui ia accentuat final in ie (cu e deschis): avè , miniè, vede, ore etc. Ne Intimpind ceva mai rar decit precedentul (cf. taia §.a.) Putem Tune tot aici pe en pentru ian (aceastd formä apare de asemenea), Tarticuld exclamativd asemAnatoare cu o interjectie, In constructii .ca en stag... ! (ian stai oleaca ! ) §i rezultat din ia+nzi (cf. saracan de mine < saraca-mi de mine). 3. Si un ea neaccentuat devine e: ,dumneta (rdspindit si in graiuri nemoldovenesti, cf. totdeuna), cit ,pe ce ( < cit pe-aci) etc. 4. Inlocuirea unui a neaccentuat prin a sub Linfluenta altui a, accentuat, din acelasi cuvint: balan, barbat, celalalt, dascal, jaratic, neacar, vatrar (iu) etc. Sint destul de frecvente g i varianXXVI

www.dacoromanica.ro

tele literare cu a: barbat, dascal etc., chiar in manuscrisele povestitorului. 5. Prefacerea in a' a unui e dupa anumite consoane (in special, dupa suierAtoare si dup5 r): da (interj.: da, iarmaroc nu era?), indamina, imalcitor, ndcaz (§i ndcdji), razarna, rale, rapede, razas (si rdzc'tfesc ) ,

spovadanie v.a.; fenomenul nu e de loc general. 6. In conditii destul de asem5n5toare apare a In loc de ea: buchisa (pentru buchisea) , sand, (1i indesara), bucasca (pentru bufeasca). 7 . *i. un i devine i (iar dacä a fost consonantic, nu se mai pronunta) dui:4 aceleasi sunete: lacrand (pronuntat, probabil, lacrimi), f-oiu vette; f-au fdcut etc.; si acest fenomen este mai degraba sporadic. 8. Schimbul intre a §i e (eventual 4 se Intilneste si In alte conditii decit cele deja ardtate: besica, pareche, radicd, slabiciune, spdriam §.a. 9. Modificarea lui e neaccentuat in, i: Anghilifa, arminesc, asemine, liftiria, minglitor, prietin, reknit.. 10. e pentru ie: fert, impetritd, perd etc. 11. Diverse alte particula-

ritgi, referitoare, ca si precedentele, mai cu seamd la vocalism:: anapada, fereastd, halagie, mulfami, painjenifi, strefind, fase, ffara, sindild etc. 12. Aspecte fonetice vechi: ama, ceriu (subst.), intra, rotariu § .a. Repet ceea ce am spus ceva mai lnainte, anume cri o bunä parte

dintre fonetismele lnregistrate aici ne Intimping si In alte graiuri romãnesti, ba unele dintre ele sint mai raspindite si, etimologic vorbind, mai autentice, adicd mai apropiate de aspectul originar al cuvintelor respective, decit cele muntenesti, care au devenit astdzi literare. De asemenea trebuie amintit c5. numeroase cuvinte din lista Intocmità de mine, precum si altele, care se gasesc In aceleasi conditii fonetice cu acestea, shit redate de CreangA adeseori si sub forma lor literarà. DacA tinem seamä de aceste fapte, importante pentru discutia noastrgi, putem afirma cá particularitgile specific moldovenesti privitoare la sunete sint In opera acestui povestitor, socotit de unii drept scriitor

regional, relativ putine, chiar In ipoteza, care este o realitate, crt numárul moldovenismelor fonetice ar creste. In sfirsit, se cuvine sl lu5.m in consideratie momentul chid si-a scris Creang5. Poveftile §i Amintirile: desi nu prea IndepArtat, acest moment conteaz5. in dezvoltarea limbii noastre literare, prin faptul c5.' Insusirea ei cea mai carac,

teristic5., si anume unitatea, nu era realizatá decit intr-o masurä. relativ redusä. Si nu mrt gindesc la scriitori moldoveni sau ardeleni, nici la autori de mina a doua, ci la clasici de importanta lui Caragiale si Delavrancea, ale cAror productii literare contin destul de multefonetisme regionale muntenesti. XXVI b

www.dacoromanica.ro

2n ce priveste 1 ex i cu 1, aprecierile noastre (am In vedere pe nespecialisti, care alcdtuiesc marea majoritate a cititorilor) se lasd si mai usor influentate de aparente, chid e vorba de regionalisme. §i aceasta, fiindca ele sint, In parte, falsificate de comparatia pe care o facem nu cu limba literaturii artistice, cum s-ar cuveni, intrucit ne gasim In fata unei opere beletristice, ci cu limba operelor stiintilice, ideologice, publicistice etc., mult mai prezentd, aceasta, In min-

tea oamenilor culti, pentru motivul a ea este adevdrata limbd comund, In sensul ca pe ea o folosesc ei ca mijloc obisnuit de comunicare.

Limba folosita de Creanga prezintd si o serie de p art icul a-

n

i tat i m or f o 1 ogi c e, asupra carora cred util sa ma opresc

putin. Multe sint, In realitate, tot fonetice: modificarife suferite de sunetele existente In formele gramaticale respective au dat acestora o Infatisare diferitä de a celor literare, ceea ce scliimba, aparent, caracterul lingvistic al faptelor In discutie. Le enumer aici de-a valma,

fdra a tine seamd de natura lor reald. 1. Forme de plural Invechite (unele, poate, numai populare sau regionale In momentul de fatd): amagele, barbe, greFele, magulele, mustefe, talpe, turetce. De adaugat caret (sing. car), ferefti, plural regulat al lui fereasta (pentru fereastra,

cu r din silaba finala dispärut prin disimilatie totald la r al silabei precedente) si oca (citeva oca). 2. Articolul genitival (al, a, ai, ale) apare des sub forma unicd a, intocmai ca la cei mai multi scriitori moldoveni din secolul trecut si ca In vorbirea populard si familiard: dracu-i a lor; fie de-a mincarii; scroambele ieste a voastre. 3. Numeralul

ordinar se terming, la masculin singular, In e (in loc de ea): al doile, al treile etc. (avern a face cu un fenomen de naturd fonetica la origine). 4. Pronumele demonstrative sint Intrebuintate, de obicei, cu aspectul lor curent din graiul moldovenesc: aista, ailtia, de-aiestea, 4ti de pe la cimp, 4tiialalli,scroambele ieste etc.; adesea este lasat la o parte a final, atunci clnd aceste pronume au valoare substantivalg: chibrifurl de ieste; de aceste f i allele ca aceste. Trebuie sd adaug cd formele moldovenesti alterneazd de multe ori cu cele literare, si nu numai In povestirea directa a autorului: acesta-i adevarul; mi-afi fost deaceftia s.a. 5. Flexiunea verbald, data fiind marea ei bogdtie de forme, prezintá destul de nurneroase particularitdti care meritd sä fie relevate. .Avem, mai intli, indicativul si conjunctivul prezent al unor verbe ca a bea, a da, a lua, a sta, la care diftongul ea (ia) este Inlocuit prin e (ie): sa-1 beie; sa deie; (amt.?) ieu (varga), (de-ii) ie auzul, sa ieie etc. Cf. si (eu) vreu. Verbul a trimite apare cu aspecte destul de variate XXVIII

www.dacoromanica.ro

In ce priveste vocala din silaba penultimA: sii trimeatd, trintis, trimes, trimilindu-ne. Cred cd formele cu i se datoresc modelului literar, dupa. care se vor fi condus zetarii, eventual redactorul Convorbirilor literare sau, poate, i Creangd insusi. 0 situatie asemandtoare are a se mira:ma mir §i ma mier etc. (ultima e moldoveneascd). Auxiliarul perfec-

tului compus captità cIteodatA Infdtisarea din limba veche (au la ambele numere ale persoanei a III-a): cum au ars el...; nu s-au ales nimica. Nu mi se pare verosimild o influentd a textelor vechi pe care le va fi cunoscut povestitorul nostru. Trebuie sà contdm, mai degrabd,. cu o deprindere a lui din timpul studiilor la seminarul Socola i, in_ special, din perioada preotiei: se stie cd limbajul bisericesc pastreazd_ pind astdzi multe particularitAti arhaice, nu numai In vocabular, ci si in morfologie i sintaxd. Ne putem gindi, In subsidiar, i la unele formule din basme, devenite fixe cu vremea i datind din epoca veche

a limbii noastre. In sprijinul acestei ipoteze vorbeste faptul c In. povesti, cu deosebire In Harap-Alb, gdsim mai des exemple ca cele aici fn discutie: Atunci calul zboard lin ca vintul i, cind vintul auaburit, iaca i el la craiul in ogradd au sosit. (Constructia se repeta In unul dintre episoadele cu Sfinta Duminicd, unde amdinunt intere-

sant pentru problema noastrd

povestirea continua cu perfectul

compus sub forma actuald a auxiliarului: Sfinta Duminecd era acasit cum a vdzut pe Harap-Alb poposind la ttfa ei, pe loc l-a Intimpinat

i-a zis...). 0 singurd data am Intilnit forma populard moldoveneascd o: s-o miniet (in capitolul al III-lea din Amintiri), care se

ci

datoreste, cu sigurantd, unei scdpAri din vedere, cdci altfel nu se poate

explica situatia ei absolut izolatd. Bogatie mare de aspecte morfologice prezintä viitorul, ca, de altminteri, In limba literard i In toate graiurile regionale: aceastd forma verbald are si sensuri modale, si de aceea limba face, trebuie sd feed o deosebire formala intre nuantele ei strict temporale i cele modale. Iatd un exemplu, interesant prin. faptul ca in aceeasi frazd gasim cloud forme de viitor: dacd voiu muri,.

tot la bisericd am sd fed, prima cu sens strict temporal, deci neutrd in ce priveste atitudinea vorbitorului, a doua cu o nuantd modald, exprimind siguranta cd actiunea se va Indeplini. Aldturi de aceste forme intilnim Inca uni, specific moldoveneascd din punct de vedere

fonetic (la pers. II sing. si plur. si la pers. III sing.) si avind mai totdeauna un sens modal (de indoiald): unde a fi acolo; chsa a fi, n-a fi aga...; le-a trece zburddciunea, cind or fi marisi i-or lua grijile inainte. Din citatele reproduse aici rezultd cd Creangd intrebuinteazd si aspec-

tul literar al viitorului, si nu numai atunci cind vorbeste el insusi. LXIX

www.dacoromanica.ro

Discutia de pina aici a dovedit, sper, cä afirmatia mea despre caracterul nu regional, ci popular al limbii lui Creanga corespunde realitatii: majoritatea faptelor lingvistice citate (si altele, nu prea riumeroase, care s-ar mai putea adauga) apartin mai multor graiuri, adesea cele mai multe, nu numai graiului moldovenesc. In acelasi timp s-a putut vedea ca si o mare parte din particularitatile morfologice shit, de fapt, fonetice, indiferent de caile strabatute de limba spre a ajunge la ele ((lac& avem, adica, a face cu modificari de natura F u r fiziologica sau produse ale analogiei). De aceea voi trece peste ele in discutia care urmeaza si voi vorbi, cind ma voi referi la trasäturile caracteristice ale limbii lui Creanga, In sens strict, numai de Capte fonetice si lexicale. Caracterul popular al limbii lui Creanga nu se limiteaza la aceste

trasäturi, oarecum negative, In sensul ca particularitatile lexicale si fonetice pur regionale, singurele, aproape, care fac sa se deosebeasca

graiurile si intre ele si fata de limba literara, ocupa In opera lui Creanga un loc putin important In comparatie cu grosul materialului

lingvistic apartinlnd limbii Intregului popor. Sa vedem citeva dintre trasaturile caracteristice ale limbii povestitorului nostru care ne indreptatesc s-o consideram drept populara In sensul aratat la Inceputul capitolului de fata. De asta data ma voi ireferi si, In special, la fapte de stil, nu numai la fapte de limba, ca pina aici, pentru motivul ca a separa pe unele de altele Insemneaza

a distruge unitatea limbii ca mijloc de comunicare: materialul ei fonetic, lexical si gramatical nu exist& In el si pentru el insusi, ci serveste la transmiterea ideilor si sentimentelor trezite In sufletul vorbitorului de realitatea Inconjuratoare. Limba, una si aceeasi pentru toti membrii societatii care a creat-o, capata la fiecare dintre cei ce o folosesc un colorit personal, diferit de la individ la individ. Acest colorit este cu deosebire vizibil la scriitori, chiar atunci cind, c a In cazul nostru, scriitorul Isi Insuseste felul de a vorbi al unei imense

mese de oameni.

Trasatura cea mai caracteristica a povestitorului popular este or alit at e a: tot ce spune el poarta pecetea stilului vorbit, prin nimic esential deosebit de vorbirea curenta, expresie vie, spontana, naturala a glndirii si simtirii noastre. Vorbirea omeneasca este, de fapt, convorbire, cad presupune existenta a doi parteneri, fiecare, rind pe rind, vorbitor si ascultator. Aceasta insemneaza Intrebare si ras-

puns, afirmatie si aprobare sau dezaprobare a celor alirmate etc., adica dialog. Deprinderea de a avea in fata un partener duce la foloXXX

www.dacoromanica.ro

sirea dialogului si in cazul cind situatia obiectivd nu implied prezenta unui parteirr. In aceastd ipotezd, vorbitorul se dedubleaza oarecum, In sensul ea' joacá rolurile ambilor conlocutori, adresindu-se sie insusi,

sau li inchipuie prezent un partenn cu care poate sta de vorba. Creangd se identified perfect din acest punct de vedere cu un povesti-

tor popular. Desi scrie, el are mereu In fatä nu pe viitorul sdu cititor ci pe un ascultAtor, imaginar i totu5i foarte real, cdruia i se adreseazd necontenit si de la care primeste sugestii, Indemnuri, sfaturi etc. cu efecte asupra felului cum ii duce mai departe povestirea. i dacd in PoveFti, datoritä cadrului stabilit printr-o foarte indelungatd traditie, aceste particularitali stilistice au devenit oarecum obligatorii In Amintiri prezenta lor poate surprinde, Intrucit autorul procedeazd ca un poet liric, care urmAreste, pentru sine insusi, firul unor intimplari mai mult ori mai putin personale. Creangd nu face, din punctul. de vedere aici In discutie, nici o deosebire !titre povestile i amintirilesale. Iatd o serie de exemple, culese mai mult la intimplare. De-a mai. mare dragul sa fi privit pe Davidica, fldedu de munte, cu barba in furculitd si favorite frumoase...": in loc sd inceapa direct cu schitare& portretului acestui fost coleg de scoald, povestitorul nostru se adreseazd ascultdtorilor sdi fictivi cu o formula exclamativd, plind de admiratie, pe care vrea s-o impund anticipat i celor care Ina nu-k cunosc pe DavidicA, dar 11 vor cunoaste imediat, asa cum trdieste el in amintirea autorului. Povestind intimplarea cu ciresile din gradina lui mosu-sdu Vasile, care se termind cu distrugerea einepei, Creangl, are mereu In fatA un partener, 1 i cind vrea sA arate suprafata locului se teme cd ar putea gresi si de aceea preintimpind o eventuald greseald cu formula, foarte frecventA In vorbirea populard, sá nu spun minciuni adresatA presupusului ascultAtor. Cf. si reflectiile similare In. ce priveste caracterul vorbit al povestirii: mi se pare cd avea mare dreptate bietul bAtrin" (e vorba de pdrintele Oslobanu, care thud fulgerd contra parintelui Duhu); Peste citeva zile dupd asta, auzim, CA Nied Oslobanu s-a dus sd. invete la scoala catihetied din Folticeni vorbd sd fie". Dad. conditiile obiective nu fac (aparent!) posibild prezenta unui . partener, povestitorul std de vorbd cu sine insusi, asa cA dialogul se realizeazA totusi: Nu mi-ar fi ciudA, Incaltea, cind ai fi i tu ceva si de te miri unde, Imi zice cugetul meu" (asa incepe capitolul III din. Amintiri). Ei, ei! ce-i de fdcut, loane?"; Dar cum sit te cobori, cad, jos era prApAdenie I"; Ce-i de fdcut, mai Nicd, imi zic eu In mine". XXXL

www.dacoromanica.ro

Alt procedeu de stil vorbit, foarte des Intrebuintat de Creanga, este intrebarea adresata partenerului Inchipuit sau sie Ins*. Acest procedeu Invioreaza in masura maxima povestirea, datoritä pe de o parte formei dialogate a expunerii, iar pe de alta faptului a avem a. face cu o intrebare aparenta, care nu asteapta raspuns, Intrucit tontine In ea si raspunsul solicitat de povestitor. De pada: Cind am venit eu cu tata si cu fratii mei, Petrea si Alexandru si Nica, din Ardeal In Pipirig, acum sasezeci de ani trecuti, unde se pomeneau fcoli ca a lui Balo in Moldova?" ; Intr-o zi, fiind Irinuca dusk in sat si avind obiceiu a sedè uitata, ca fata vatamanului, noi n-avem ce lucra ?" ; Eu, atunci, sit nu-mi caut de drum tot inainte ?"; Ai ma 'Again In ochii mosneagului, §i faceam un taraboiu, de se strInsese lumea ca

la comedie Imprejurul nostru; dii, iarmaroc nu era?"; D-apoi vara, In zilele de sarbatoare, cu fetele pe cimpie, pe colnice si mai ales prin luncile §i dumbravile pline de mindrete, dupa cules rachitica de facut

galbenele, sovirv de umplut flori, dumbravnic si sulcina de pus pintre straie, cine umbla?"; Dar ce-mi bat eu capul cu craii si cu Imparatii, si nu-mi caut de copildria petrecuta In HumuIesti si de nevoile mele?" ; Mdi ! anapoda lucru F-aista, zic eu Inciudat, scotind caciula din cap si tuflind-o In gura scorburei". 0 varianta a dialogului fictiv o constituie schimbarea persoanei: povestitorul trete de la persoana I, cind nareaza lucruri privitoare la

el Insusi, sau de la persoana a III-a, cind vorbeste despre altii, la persoana a II-a, ca si cum ar avea In fata un ascultator, de care parca uitase, si de aceea, aduclndu-§i aminte de existenta lui, Ii adreseaza vorba. Deseori persoana a II-a, totdeauna sub forma singularului, are valoare de persoana generala, cu sensul fr. on, germ. man sau al rom. cineva, lumea, oamenii etc. Nuanta deosebitoare dintre aceste doll& sensuri ale persoanei a II-a este de multe ori asa de subtila, Inca nu poate fi precizata. Dau citeva exemple, fdra sa Totem a le separa dupa cum ilustreaza una sau alta dintre valorile semantice aici amin-

tite. Cind am auzit noi una ca asta, am Inceput a plinge cu zece rinduri de lacrami si a ne ruga de toti Dumnezeii, sa nu ne sluteasca.

Dar fi-ai gdsit?"; ...§i, In loc de Intelepciune, ma faceam tot mai neastimparat, si dorul meu era acum nemarginit; cad sprintar si triplater este gindul omului, pe ale caruia aripi te poartei dorul necontenit si nu te lasd In pace, pana ce intri in pamint !" ; *i cind cauta mama sa smlntineasca oalele, smintingte, Smdrandd, dacei ai ce..." ; *i iaca asa cu ciresele; s-a Implinit vorba mamei, sarmana, iute si degraba: oCa Dumnezeu n-ajuta celui care umbla cu furtusagc Insa ce fi-i XXXII

www.dacoromanica.ro

fASTrAgi 11 lfTt nteriy 401 i.f*

Oiorpti ¶II

""/

'

IN.. ri.no.etai.

II 0110

!et 4:

A

I/14

tAFA HAt!,fr,a A W

7

èi j 2

AgH

=1101.1 I

2,-,2: (~ olye f..- .. .a ,e1,, 41,e /' / wr../.... -_,/, c ...t 4, -1 J .4J, er ,...../r ,o .1. At. :,?11 /Uot -s, ,'..17car.#

I

("C'..

7c

r ,13: .:..

4.0 i I

,,,,, .

y

u

i.p.O.

.03'... .

:";

..,,,..

"?.. e e AA".

;

414.2 id

.

,

1 . ;0fcr d ,/

... 4. 4-

4a

otr I.-- cr.", -, ,,,, 'eo 1,40 4, o- t

1..

.-'%-'"*..."'"...,:.

roll.' a ^or.; ...").

'' ' ., .1....1;%4., ..., v k. le.- elr,...4 -I'

.. . ,i.-, ", 6,4.4.of.,.. ' i, , ,.../....\,, , At r eree-, le-_er ,

.,

,

.

(707,... 7:

.

LI.

._

fea---r

,...

i e arrOja,...1.-fe; e-, -eS

4.7C;11/

.4'

...-.

i

-

;;;""ra, oes

4, re...wee.

.

I ...14

.

-01, e';:'4".r.

.----.-.. re, ..e,4 e 4 ::. e - -, , .... If .. , "". .e..- 0...f.A. e ....";* ewe,. 0 11;) 2., .." ;? -- -7, e ...0 r- ..,,_.7.

V' e.,:e4 '..te e...., Cz..1":1?

4:.2,*".7

111.411* e

, ITIV"4$"1 .;.1114441i wi stu.a 6orfp(AG.

I

l1

I

4. (./47...(' :1- goo&

11177

e_

s

"r.,,,,,,,,,,,,-,--,,,,, ...,0; e

..."1.._,,-",..7::,,,,---------3:../.1*' -.?).," ' ,,,,,i. .f.! ) ..--./.. pett-i ,S, fr.; I ef.p.;:"

.,--

40, A', -.1, C.,..N.. re,,,,,,, , e le Or,- - 1 ,, el _ ,

1

!

jar4' a:V. kr-r,f'-.64`

.

''''.."

0...,,

..-........ ,

:.

.

)rf.%A r-''',...i,ete ',Mr'. .' .."."r-w;:; 7%1

1,,,f,.:*:,4;:;,,,,,,,,,r,,,,>0.1-ry, 4,,,,,,-..,-... ..."7 I..e.; .7 4 ,,,T7.,/,... y, .... ,......1..e: a 7 ,

.:?"..;11:2)*".MVA";;:

ar ,r, "4".21,1-,-,............,.., ../....... 44-7.47,. ....a. ,rie 1 'r. 7 ) )4 ............,,ir.vv%,.f.fr,".... r dr-.....-....../-,.., A.,,,redA-__ .;'; (;-711%'"'

(;),.)CfXere

A 41/5 I

-.-.r.r

.

,,,,

4'6 i"4 "4"...el&-, .19*(4 Cr vim,.

r 4 . . LAW "...f are, A-Pe,

ra4

(5,-

I

1

r , , e eta , coil '

e 1.7.71.614_ ... .....irli

ve

alitgo.e.

.7..-Orer

00. ..., ...... ..,

-

r.:::' rvet

, r I:

ei' "HA.--

7------.

,141

ref.

Actul de nastere al scriitorului (1839, iunie 10").

www.dacoromanica.ro

-

AL A -

Ael,./194.4

yo... rsalt- LA ,?..7,,,....4. ..i. 44.,ye ,iti r.

I .

..1.2....tim.. 9.1",-;eri

-,,,,,,i,,. er ,d, -..

rt../.04,2"...a 0...),;

II

e

I

4;47.";

I

/". '""; --.9

I

.

'

,00-'7-. ._.

,

.2:44*.>

-. :

.

n

.

..

Mir

--z--..-_

e'S'iii

- ..-.40.:=7"';'.

.-------sr..-.

.....- -.`

- ....-`-- -.....-

1k.

4.1.T:aktVe , =

Casa Orinteasca din Humulesti, astki Casa memorial:. Ion Creangd". www.dacoromanica.ro

bund pocainta dupà moarte? D-apoi rusinea mea, unde-o pui? Mai pasa de dd ochi cu maga Marioara, cu mos Vast le, cu Valli Ion si chiar cu baietii i fetele din sat..."; Dar cind auzeam de leganat copilul, nu stiu cum imi venea; cad tocmai pe mine cazuse pdcatul sa fiu cel mai mare intre frati. Insa ce era sd faci, cind te roagd mama?" ; Galbeni, stupi, oi, cai, boi i alte bagateluri de-alde aceste, preflicute

in parale, trebuia sa duct dascalii poclon catihetului de la fabrica de popi din Folticeni; s-apoi lasd-te in conta sfintiei-sale, cà te scoate poponet, ca din cutie..." Cf. si Atunci noi, la fugd, bdieli, mai dihai decit la popa Oslobanu...", unde schimbarea persoanei are loc in conditii speciale din punct de vedere strict gramatical, dar cu efecte stilistice sir mai bogate, datorita. faptului ca la fugd, bdiefi, propozitie eliptica de verb, pare a fi un fel de apozitie pe lingd subiectul ei logic,

care este noi. Citeodatd Creangd conabina doud dintre procedeele discutate pina aici, i anume auto-dialogul, daca-i pot spune asa, cu schimbarea persoanei, Ca In urmatorul pasaj: Apoi dar, mai ramii sdnatoasa, niatusd Mdrioara 1 vorba de dinioarea; si-mi pare rilu ca nu-i váru Ion

acasä, el tare-as fi avut placere sd ne scaldam impreuna... Dar in gindul meu: tii c-am nemerit-o? Bine cä nu-s acasa; i, de n-ar veni degraba, si mai bine-ar ))" Chiar atunci cind istoriseste un episod dezvoltat, cu amanunte numeroase i strins legate unele de altele, Creanga Ii intrerupe, o clip5., naratiunea prin unul dintre mijloacele proprii stilului vorbit. Astfel David Creanga, dupa ce face o lunga biografie a sa si a familiei sale, ca sä convingti pe parintii autorului de foloasele invdtdturii, se

adreseazd, la un moment dat, fiicei sale, care e de fata: Pe acest deal, Smdrandd, am fugit in vremea zaverei, cu md-ta, cu tine fi cu frate-cdu loan, de frica unei cete de turci...", iar apoi, continuind o bucatd de vreme cu povestirea faptelor autobiografice, procedeazd la fel, de asta data fatd de ginere-sau: Nu-i ràu, mdi ,,Ctefane, sa stie si bdietul tau oleaca de carte, nu numaidecit pentru popie, cum chi-teste Smaranda..." Sau pasajul unde Creanga vorbeste de multele gi marile minunatii" pe care stia sa le facd mama-sa: naratiunea este, aparent, intrerupta prin reproducerea, in vorbire directd, deci sub forma dialogului, a cuvintelor spuse de eroina povestirii: ...batea pamintul, sau paretele, sau vrun lemn de care ma pale= la cap, la mina sau la picior, zicind: Na, nal §i indata-mi trecea durerea...";

...oleaca de nu-i venea mamei la socoteala cautatura mea, indata pregatea, cu degetul imbalat, putina tind din colbul adunat pe opsasul 3

Ion CreangA

Opere vol. I

www.dacoromanica.ro

XXXIII

incaltarii, ori, mai In graba, lua funingenä de la gura sobei, zicind: Cum nu se dioache cdlediul sau gura sobei, afa sä nu mi se dioache copilaFull* §i-mi facea apoi cite-un benchiu boghet In frunte, ca sà nu-si prapadeasca odorul!..." Strins legata, prin caracterul ei vorbit, de procedeele stilistice discutate mai sus este exc I a mat i a, exprimarea direct& a mirarii, cu multiplele i variatele ei nuante, care merg de la simpla satisfactie admirativa pind la indignarea cea mai puternica si ping la imprecatie. Exclamatia constituie o caracteristica prin excelenta a vorbirii curente, indiferent de culturá si de mediu social, dar folcsirea ei creste In cantitate si in expresivitate In functie de naivitatea vorbitorului, de libertatea cu care acesta se manifesta In toate actiunile sale, deci si in Iimbaj. De aceea vorbirea oamenilor simpli, care, In toate privintele, se misca mult mai liber, foloseste exclamatia, absolut spontan, fireste, in mai mare masura decit vorbirea oamenilor culti, stapiniti, din cauza mediului unde s-au nascut si s-au format,

de rigorile unei anumite discipline sociale. Ma se explicti aparitia foarte frecventa a exclamatiei la povestitorii populari, In spetrt la Creanga. Din marea multime a constructiilor exclamative existente In opera lui voi reproduce numai citeva dintre cele mai expresive. Stim ca in Harap-Alb se petrec lucruri si apar personaje cu adevarat extraordinare. Este logic, deci, ca eroul principal, care, In ciuda aparenteIor, este un om de pe pamint, actor si spectator In acelasi timp, sa se minuneze si sa-si exprime uimirea la ivirea celebrilor monstri, chiar daca sint i ei, In fond, tot niste tarani moldoveni cu anumite trasáturi specifice, menite sa-i deosebeasca unii de altii, st-i individualizeze. De pilda: Multe mai vede omul acesta cit traieste ! Miii Ei, tartorule, nu minca haram i spune drept, tu esti Gerila?..."; apoi sa nu bufnesti de ris?! zise Harap-Alb. Mai, mai, mai! cà multe-ti

mai \Tad ochii !"; Mai! da' al dracului onanie de om e si acesta!" La fel si celelalte personaje ale povestei, in situatii asemanatoare. Alei, tolina ce-mi esti, zise fata imparatului, da' De exemplu:

Ghijoaga uricioasa ce esti! din toti caii, bine m-ai vindut"; tocmai tu te-ai gasit sa maninci jaratic? De te-a impinge pacatul sri Ptiu, drace, iaca mai vii odata, vai de steaua ta are sai fie I"; in ce incurcatura am intrat. Asta-i mai rail decit poftim la masa, zise el"; Alelei I fecior de om viclean ce te &esti; tocmai de ceea ce te-ai pazit n-ai scripat. Ei, ca bine mi te-am captusit I"; Si de-as muri mai degraba, ca sà scap odata de zbucium: decit asa viata, mai bine moarte de o mie de ori !"; Numai de nu i-ar muri multi inainte I XXXIV

www.dacoromanica.ro

sa traiasca trei zile cu cea de-alaltaieri!"; Al dracului sa fii cu tot neamul tau, in vecii vecilor, amin!" Tot a*a in celelalte pove*ti *i in Amintiri. De pildd: -- Ei, las', cornoratilor I De mi-ti mai pica vrodatã In mina, turbinca are sa va *tie de *tire I"; Haram de capul vostru! De n-a* fi eu aici, ati pati *i mai rau decit a*a"; Mai Chirica, tare mai e*ti *i tu nu *tiu cum; scoti omul din minti cu vorbele tale. Bun staroste mi-am gasit !";

Da' cum nu!? ; ca nu mi-oiu fe*teli eu minutele tatucutei *i marnucutei! Multe slugi ati avut ca mine?"; Dragutii mei fratiori! De nu s-ar fi induplecat, lupul nu i-ar fi mincat ! *i biata mama nu *tie de asta mare urgie ce-a venit pe capul ei!"; La cada cu dubala, cumatre lup, ca nu-i de chip !... Ia, de-acu se-ncepe fapta: Hai la treat* cumatrita, ca lupul ti-a dat de lucru!" ; Bine-ti *ede, co*cogeme

coblizan, sá umbli lela pe drumuri In halul acesta *i sa ma la*i tocmai la vremea asta fara leac de ajutor !"; Ei, ei! de-acum drege-ti ovoacea » *i descurca-te, mai Trdsne, daca poti"; Acti* te-oiu otinji cu ceva, de nu te-i putè hrani In toata viata!"; Nime n-are cap sa se odihneasca de raul vostru!" ; Apoi lasa-ti, baiete, satul, cu tot farmecul frumusetelor lui, *i pasa de te du in loc strain *i a*a departat, daca te lasa pirdalnica de inimti !" *i alte procedee de stil vorbit gäsim la Creanga. Se *tie, de pilda, cà in vorbirea familiara *i, mai cu searna, In cea populará apare particula demonstrativa iatd, cu variantele ei fonetice (mai des folosite) iacet i iaca, ori de cite ori vorbitorul se arata oarecum surprins de ivirea nea*teptata a unei persoane sau de producerea unui eveniment: surprinderea *i-o manifesta comunicind constatarea cu ajutorul unei propozitii sau fraze introduse prin aceasta particula. Deasa ei intrebuintare nu-i slabe*te totu*i expresivitatea, daca vorbitorul *tie s-o foloseasca in conditiile impuse de realitate, chiar atunci cind, ca la povestitorul nostru, ea se repeta de mai multe ori In acela*i pasaj. De pilda (In Fata babei si fata mosneagului): Cind, pe drum, iaca cuptiorul grijit de dinsa era plin de placinte crescute *i rumenite... Cind, mai Incolo, numai iaca fintina grijitti de dinsa era plina pana-n gura cu apa limpede cum Ii lacrima... *i mergind mai departe, iaca peirul grijit de dinsa era Incarcat de pere, galbene ca ceara... De-acolo mergind mai departe, iaca se intilneste i cu catelqa, care acum era voinica *i frumoasa..." Repetarea lui iaca tine mereu treaza atentia cititorului (adicti a ascultatorului) asupra tuturor aparitiilor nea*teptate, fiecare constituind, In felul ei, o minune, care trebuie scoasa in

evidenta aparte, separat de celelalte.

www.dacoromanica.ro

Chid surprinderea este provocata de un lucru a carui existenta povestitorul o percepe mai Intii cu urechea, locul lui iaca 11 ia sinonimul ia: Are cineva cap sa se linisteasca de raid tau? I-auzi-l-iii: parca-i o moará hodorogita". Ace Iasi efect stilistic se obtine si cu ajutorul unei Intrebari adresate

ascultatorului. De exemplu: Si cind colo, ce a vezi? Toti erau cu parul, cu barba si cu mustetele pline de promoroaca, de nu-i cunosteai,

oameni sunt, draci sunt, ori alte aratari". Si, cind se uita fata, ce sa meld? Ograda se umpluse, si padurea fojgaia de-o multime de balauri

si de tot soiul de jivine mici si marl..." Deseori Creanga, la fel cu toti povestitorii populari autentici, foloseste, In acelasi episod, ambele procedee amintite aici, combinate citeodat a. cu diverse altele, toate contribuind la crearea celui mai pur stil vorbit. Iata un pasaj foarte elocvent In sensul spuselor mele: Si mai merge el cit merge, si numai iaca ce aude o biziiturd innadu sag. Se uita el In dreapta, nu vede nimica; se uita in stinga, nici atita ; si cind se uita in sus, ce SI vada? Un roiu de albino se Invirtea In zbor pe deasupra capului sau si umblau bezmetice de colo panä colo, neavind loc unde sa se aseze".

Un rol important intre mijloacele stilistice populare folosite de Creanga joacd interject iil e, asa de asemanatoare cu construeVile exclamative prin spontaneitatea lor, prin caracterul lor aproape reflex, de element lingvistic oarecum neprelucrat, care, ajutat si de

o nuanta onomatopeica, existenta la cele mai multe dintre ele, le face apte de a exprima un continut foarte bogat, plin de rezonante multiple si variate. Deseori interjectiile au la Creanga valoare predicativa, fiind, de fapt, al doilea membru al unei locutiuni verbale eliptice, ceea ce explica posibilitatea de a fi urmate de un complement.

Dau aici un numar relativ mare de citate care contin interjectii , fara O. le separ dupa valoarea in context a acestei parti de vorbire. Duminicile biziiam la strana si farfti ! cite-un colac 1" ; Daca' vede ea si vede ca nu ma dau, zvirr ! de vro doua-trei ori cu bulgari In mine dar nu ma chiteste !"; Pupaza, zbirr! pe-o dugheana si, dupa ce se mai

odihneste putin, isi ie apoi drumul In zbor spre Humulesti ..." ; ...s-apoi, hnstiuliuc! §i eu in stioalna, de-a cufundul..." ; ...fac taviu! din balta s-o ieu la sanatoasa"; Si, cind racneste odata cit ce poate, eu zvirr! chibriturile din mina , in., tiu! la spatele lui Zaharia

si-ncepem a horai..." ; N-apuca a merge nici douazeci de prajini si prrr 1 se rupse un capat 1; La vro citeva obraturi, girnetul s-a inferMutat, s-a muiat si... foflenchiu I iar sare roata"; Si, nici una , nici doug, hal! pe ied de git..." ; Bocaneste el clt bocaneste, clnd iaca XXXVI

www.dacoromanica.ro

...ceci, cit era de pusnic, Ddnild tot mai mult se bizuia pe drughineatd decit in sfinta cruke, &i

pirr 1 cade copacul peste car de-1 sfarmd..." ;

plc! la timpla dracului cea dreapta, una 1"; ...Fdt-Frumos a intins mina, ca prin soma, i, cind s-a atins de mijlocul ei, dang! a plesnit cercul..." ; Ivan, atunci, nu perde vremea si face tranc !... capacul deasupra". De adaugat dra

cu variantele lui fonetice (ara, Ira, sara), care reprezinta inceputul, destul de profund modificat, al exclamatiei .sdracan de mine! (---= sdraca-mi de mine), ca expresie, la origine, a despe-

rdrii, apoi, prin atenuarea continutului, ca expresie a supardrii si a mirarii, sub toate formele lor, sau numai a unei usoare Lontrarieri. Ara! d-apoi aveti la stiinta ca v prea intreceti cu dediochiul. Acus ieu varga din coarda i vä croiesc de vd merg petecele"; ,,A...raIl mos Nichifor, nu mai spune de lup, cd tare md tem !"; Sd...ra !2 mai Chirica, ce spui tu? pared despre asta mi-as pune capul la mijloc"; A...ra...ca' de mine si de mine 13. Dar nici atita lucru nu stii?" Foarte des apare la Creanga rep et it i a, procedeu stilistic de asemenea caracteristic pentru vorbirea populard fl, ceva mai putin, pentru cea familiard in general). Rostul ei este sd mdreasca i sä Intl-

reascd expresivitatea cornunicarii, ori de cite ori continutul o cere. Repetitia poate avea aspecte multiple, dupd situatia in care se gaseste vorbitorul, precum i, in conditii determinate, dupd natura gramaticald a cuvintului respectiv. Astfel interjectiile se repetd pur si simplu, in sensul cà sint spuse de cloud sau de mai multe ori4, Mil a se recurge la un element de legiltura. De pada: $i atunci, numai iaca un ciocirlan schiop se vede viind, cit ce putea; i, ovi lc , o vi lc , pellc! se infdtiseazd inaintea sfintei Duminici"; Nct, na, na d-apoi pentru vrednicia lui mi 1-a

dat tata, cdci altfel de ce 1-as fi luat cu mine? Hei, hei! Nu stip 1 Aid avem a face nu cu o pauza clupa d-, et cu prelungirea acestei vocale, care capata si o intonatie speciall. Aceeasi observatie ea mai sus cu privire la sitaba initial& a acestul cuvInt. De asta data, formula exclamativa este folositi. Intreaga, dar cu aceeasi Insistenta asupra partli initiate ca In citatele precedente. Se pare ca interjectille bisilabice, clnd se repeta, apar de trei ori, pe end la cele monosilabice sltuatia se prezinta destul de variat din acest punct de vedere. Intervine, desigur, ritmul, felul cum povestitorul simte, In fiecare caz aparte, ca se produce miscarea pe care o Mita cu ajutorul interjectiei. In sprijinul acestei explicatti vorbeste, cred, faptul ca hai!, ca Insotitor al verbului porni sau avInd valoare predicativa, se repeta sau o singura data (hai, hai! ) sau de trei ori (hai, hai, hai, hai! ): fiecare hai corespunzInd until pas, si mersul omului consta, In mod obisnutt, dintr-un numar pereche de Pa-51.

XXXVII

www.dacoromanica.ro

d-voastrd ce poain-a dracului e Harap-Alb aista"; Ei, apoi sd nu bufnesti de ris? zise Harap-Alb. Mai, mai, mail, cd multe-ti mai vád ochii"; Si odatd pornesc ei, teleap, teleap, teleap !" Cind se repetà pronumele personal, de obicei ca determinant al lui vai !, elementele alcátuitoare ale repetitiei se leagd totdeauna prin .,si: Vai de mine fi de mine, Harap-Alb, zise sfinta Duminick parcd nu te-as fi crezut asa slab de Inger..." ; Vai de noi f i de noi, ca ne-a Inghetat limba in gull si mäduva In ciolane de frig !" Variate sint aspectele repetárii verbului, care e si cea mai des folositä. Cind se repeta a merge, ceea ce se intImpla de multe ori, cu deosebire in povesti, unde eroii au de strábAtut distante imense si, deci, trebuie O. umble zile, adesea luni si ani 1ntregi, intervin aproape totdeauna, ca cuvinte de legatura, fie f i, fie cit sau, uneori, ce (acestea cloud sint perfect sinonime). Formula ultima (in special cu cit) este

mai frecventd, pentru motivul cd exprima mai precis declt f i ideea de duratd: merge ell merge Insemneazd merge mult" (la origine merge atit cit trebuie", si cum eroul trebuie, de obicei, O. mearga vreme indelungatä, a cdpatat intelesul pe care 11 gdsim In vorbirea populard si

la Creanga, unde are valoarea unei adevdrate repetitii). Exemple: sS'i merge Ivan, f i merge, f i merge, pand cind pe inserate ajunge la curtile

cele"; ,5'i a mers, a mers tot inainte prin pustiuri un an de zile..." ; i mai merge el cit merge..."; ,Fi merse ea cit merse pe-un drum, pang ce, din intimplare, 1i iesi inainte o cdtelusk bolnavd..." ; Amu HarapAlb si cu ai sdi mai merg ei cit merg §i, Intr-o tirzie vreme, ajung la Impardtie..." . FtPpetarea verbului este o adevdratä reguld a vorbirii populare In imp r ecati i, datorità puternicei afectivitati care stdpIneste pe vorbitor. In ciuda extrem de frecventei ei Intrebuintari, formula In discutie continua O. fie neobisnuit de expresivd, si aceasta, din cauzil ca de fiecare data ea este creatd din nou, In sensul cd apare nu numai spontan, ci si ca un produs inevitabil al necesitátii vorbitorului de a exprima un anumit continut, pe care nu-1 poate exprima altfel. La Creanga, imprecatiile apar foarte des. Iatä o serie de citate: 21 - Vai! osindi-v-ar Dumnezeu sli va osindeascd, soiuri ticaloase ce sunteti! Nime n-are cap sä se odihneasca In casa asta de rdul vostru!" ;

S-apoi de ce nu m-ati sculat? Minca-v-ar ciuma sa va minince!"; Bine, mai babk Dar in gindul sdu: eDa' minca-l-ar brinca sd-t mdnince, surld, cd mult ma mai innAdusi cu dinsul! 4" ; ...am izbutit, mdicutd, sä facem si acum pe cheful Spinului, rdminere-af pagubaf de dinsul sd rdmin...1"; .,Dp-acum dormili, dormire-ati somnul de veci ,. cd v-am asternut eu bine!" XXXVIN

www.dacoromanica.ro

Observam ca in toate aceste citatel repetitia are o forma fixa: verbul sta odata la conditional (cu valoare de optativ, cad exprima o dorinta, foarte puternica, a vorbitorului, dovada inversarea celor cloud elemente alcatuitoare ale formei verbale: se pune intli verbul predicativ, fiindca el arata ce dorim sa se intimple), a doua oara sta la conjunctiv (cu valoare de imperativ: vorbitorul stie ca implinirea viei sale dorinte nu-i posibila färá interventia unei puteri supranaturale si de aceea apeleaza la ea, chiar cind, formal vorbind, actiunea respectiva depinde numai de el insusi, cum probeaza folosirea persoanei I

singular ; trebuie precizat, ceea ce, de altfel, simte usor oricine, C. conjunctivul are in asemenea constructii o nuanta optativa foarte precisa, care-i vine de la continutul afectiv al comunicarii). Cu a bate (poate i cu alte verbe aproximativ sinonime), repetitia capata un aspect gramatical diferit: in prima ei parte apare persoana a III-a a imperativului (sub forma conjunctivului, din cauza ca imperativul nu poseda o forma speciala pentru aceasta persoand). Faptul se

datoreste sensului oarecum figurat al verbului: nu-i vorba de bataie fizica, ci de una morald, pe care n-o poate executa decit o forta straina de om si superioara lui, adica, gramatical vorbind, numai persoana a III-a. Clad aceasta forta este binevoitoare (norocul" i diversele lui echivalente), repetitia ii poate pierde, Ora la disparitie totala, valoarea afectivd, transformindu-se intr-o formula exclamativa mai mult ori mai putin stereotipd, Vara semnificatie propriu-zisa. De la astfe 1 de cazuri s-a intins uzul, in sensul aratat aici, si la cazurile In care intentia initiala a vorbitorului a fost invocarea unei forte rauvoitoare, cel putin in privinta efectului bataii". Asa se explicd aparitia formulei batd-1 batd (cu obiectul direct variabil dupa persoana si dupa numar) fara indicarea subiectului, tocmai pentru motivul cà folosirea ei frecventa si in tot felul de imprejurari a golit-o de continutul, asa de asemanator cu al imprecatlilor, pe care 1-a avut la Inceput. Aceastd formula continua totusi sa aiba o valoare stilistica, chiar In vorbirea populara, unde o intilnim extrem de des, datorita intelesului lexical pe care i-1 da verbul, precum i felului cum e construita (repetarea verbului sub forma conjunctivului, odata frä sd, a doua oard cu set, Intocmai, aproape, ca imprecatiile propriu-zise). Creanga foloseste si el formula aceasta: Asa e tineretul ista, batd-1 sd-1 batd, zise 1 Cu exceptia ultimului, care are o situatie special& din punct de veclere strict gramatleal: fncepe cu imperativul si se termin& cu optativul. Altfel seaman&

cu celelalte attt ca procedeu, eft si ca valoare stilistici.

XXXIX

www.dacoromanica.ro

mcn Bodringa, sezind cucuiet pe niste buci si molfaind la pere uscate.

Aveti dreptate, baieti, acum vi-i vremea". Afara de aceste aspecte, specifice, datorite naturii lingvistice a verbului, rep etarea lui se prezinta si sub forma consacrata In cazul celorlalte Orli de vorbire. De pilda: Rizi tu, rizi, Harap-Alb, zise atunci Geri la tremurind, dar, unde mergi, fard de mine n-ai sa poti face nimica"2; .117u ma' duc, mama, nu ma duc la Socola, macar sa ma omori, ziceam eu, plingind cu zece rinduri de lacrimi !" Se repeta, iarasi Ca In vorbirea populara, si cuvintele introductive

ale propozitiilor comparative corelative, cu acelasi efect Intaritor al expresivitatii comunicarii. De pilda: ...si de ce se apropia, de ce lumina mai tare..." ; Si mai merg ei, eft mai merg, si de ce mergeau Inainte, de ce lui Harap-Alb i se tulburau mintile, uitIndu-se la fatal..." Un exemplu de repetitie, foarte interesant prin faptul Ca are, dato-

rita bogatiei lui formale, aspect aparent cult, aproape retoric, este urmatorul (din Pooestea lui Harap-Alb):

Iaca, Incepu el [Ochila]

a racni ca un smintit, toate lucrurile mi se arata gaurite ca sitisca si stravezii, ca apa cea limpede ; deasupra capului meu aid o multime nenumarata de vazute si nevazute; aid iarba cum creste din pamint; veid cum se rostogoleste soarele dupa deal, luna si stelele cufundate In marea; copacii cu virful In jos, vitele cu picioarele In sus si oamenii umblind cu capul Intre umere; kid, In sffrsit, ceea ce n-as mai dori

sli vadd nimene, pentru a-si osteni vederea: aid niste guri cascate uitindu-se la mine, si nu-mi pot da sama de ce va mirati asa, mira-v-ati de... frumusete-va I" Apare la Creanga, Intocmai ca In vorbirea popularil, si ceea ce eu

am numit cu alt prilej repet it ia se rn a nt ica: In loc sa

repete acelasi cuvint, recurge la un sinonim al lui. Cele mai multe repetitii de acest fel au devenit formule fixe, ca peste (nottei) mart: gi (noud)Jfitris; praf gi pulbere; mare gi tare etc. Povestitorul nostru le foloseste pe toate, asa cum ne Intimpina ele In vorbirea curenta (nu numai a maselor populare), adaugind altele, care slut, cred, creatia

lui proprie, de pilda tritind gi nemurind: ...nu te-am stiut eu ca-mi 1 Numal:adaosul aprobativ (aveti dreptate...") ne lamureste asupra adevaratelor intentirale vorbitorului exprimate prIn formula aici In discutle. ' Aceasta formula (rizi tu, rizi) apare, In Harap-Alb, de flecare data. cInd eroul povestirli se IntIlneste cu cei cinci monstrl, care aveau sa-1 ajute, la curtea Imparatulul Ros, a IndeplinI toate poruncile acestuia. ' Consider sinonime aceste cloud cuvinte, altfel foarte deosebite ca sens, Pentrli motivul ca. In prezenta Izolare flecare Insemneaza acelasi lucru, si anume Intindere mare de loc". XL

www.dacoromanica.ro

esti de-acestia, cd de mult Iti fdceam felul 1... Dar träind i nemurind, te-oi sluji eu, mdi badeo I..."

Un mijloc de a Intdri expresivitatea comunicdrii, de asemenea frecvent (mai frecvent chiar decit repetitia, cu care eu II pun Impreung si din punct de vedere material, cdci amlndoud se bazeazd pe un fe/ de acumulare cantitativd) In limba de toate zilele (indiferent de categoria social-culturald a vorbitorilor), este lu ngire a (adicd,

Intr-un anumit sens, repetarea) vocalei din tema cuvfntului

celui mai important din punct de vedue semantic al propozitiei. Iatd citeva exemple: Dupä ce hoata de vulpe a aruncat o multime de peste Build masa, cumatrà pe drum, biniiifor ! sare si ea din car..." ; Tiii I da' ce mai peste ai 1 Dd-mi si mie, c. taaare mi-i pond!" ; Mai mare pedeapsd decit asta, nici cd se mai poate ! Votchi nu-i, tabacioc nu-i, ldutari nu-s, guleaiu nu-i, nimica nu-i l Mai am numai trei zile de trait, i te-aaai dus, Ivane, de pe fata pamlntului!"

Asemanatoare cu repetitia este, strict formal vorbit, r eluar e a de catre conlocutor a Intrebdrii puse de vorbitor, ca tin Tel de introducere a raspunsului pe care II doreste acesta din urmd. Procedeul este caracteristic pentru vorbirea populard si are o mare fortd expresivá prin faptul cd, punindu-si si el Intrebarea pe care i-o pune celàlalt, partenerul pare a nu sti ce raspuns trebuie sd dea, *i aceasta, datoritäsituatieigrele In care se and, cum rezultd foarte clar din ceea ce se spune imediat dupd repetarea Intrebdrii. Ca urmare a schimbdrii rolurilor, se modificd i aspectul pur lingvistic al repetitiei:: persoana a II-a este Inlocuità prin persoana I, iar indicativul prini conjunctiv. Creanga utilizeazd des acest procedeu stilistic, care d'a dialogului o mare vioiciune i totodatd pare a desfiinta distanta dintre conlocutori, Intrucit trecerea de la spusele unuia la ale celuilalt se face pe nesimtite. De pildd: Da' ce cauti prin aceste locuri, copila, eine sá fiu, mdtusd? Ia, o fold sdracd, fara mamd si gi cine efti? fdra tatd, pot zice..." ; Da' de unde e.,sti tu, mài tfca? i ce cauti pe-aici, spaima cinilor? De unde sit fiu, badicd? Ia, sunt i eu un bdiet sdrman din toatá lumea, fàrà tatd i mama, i vreu sd Intru la stdpin"; Ce sd-li cer ? Ia, sd-mi dai de mfncare ce mi-i cere tu pentru trei ani? si de purtat eft mi-a trebui, iar cind mi s-or frnplini anii, sti am a lua din casa d-tale ce voi vrè eu"; El, stapIne, cum a ramas cuboierul?'

*i

Cum sd rdmIie, mdi Chiricd! Ia, m-am prins hat si bine sa-i dau griul In girezi, dupd cum ai zis"; Dar ce-ai pafit, ma pohontule, de te-ai sculat cu noaptea-n cap si faci asa larmd?... Ce sd pdiesc? zise Ivan dlrz. la! am cdptusit niste iepuroi si am de gind sd-ijumulesc." In unele dintre aceste citate, tonul interogativ al formulei repetate XLI

www.dacoromanica.ro

este asa de redus, incit avem impresia Ca cel ce o foloseste mai mutt exclarnd decit intreabd. Acest fapt dovedeste un inceput de gramaticalizare a ei, in sensul a este pe cale sd devind, in anumite conditii, o constructie oarecum fixd, golitd, in parte, de continutul afectiv pe care 1-a avut din capul locului. Opusd repetitiei este el ips a, ceva mai putin frecventii, nu numai la Creangd, ci i in vorbirea populara. NIA se datoreste, cred, unei simple intimplari faptul Ca' in Grarnatica limbii romdne, Academia

R.P.R., Bucuresti, 1963, ed. a II-a, vol. II, materialul cules din Creangd si din diverse texte populare este bogat in capitolul Repetifia (P. 407 si urm.), dar sdrac in capitolul Elipsa (p. 397 si urm.l. Iatd citeva exemple: Talpa-iadului, atunci, face tusti ! inläuntru,

dracii tronc! inchid poarta dupa Ivan, si puind zdvoarele bine, bucuria lor Cri au scdpat de turbincd"; Atunci, bucuria albinelor: se lasà jos cu toatele si se adunA ciotcd in

; ,.Si nebuna de mdtusa

Marioara, dupd mine, si eu fuga iepureste prin cinepà, si ea pe urma mea..." ; Si eu fuga, si ea fuga, i eu fuga, si ea fuga..." In ultimele doud citate avem elipse partiale (a rdmas neexprimat verbul locutiunii a da fuga), la fel in cazul celor mai multe dintre interjectiile cu valoare predicativd, pe care le-am amintit la p. X XXVI-XXXVII 1. Un fel de elipsa este si constructia cind colo, foarte des folosità in vorbirea populard si la Creanga, spre a ardta mirarea, provocatä de ceva cu totul neasteptat. Din punctul de vedere al continutului, acest grup sintactic petrificat, devenit, adicii, fix, este echivalentul unei propozitii circumstantiale de timp, introdusd prin cind §i al Carel complement de loc (co/o) a determinat, la inceput, un verb de miscare lásat, cu vremea, la o parte. De pildá: Sfintul Petre atunci desehide pi cind colo, se trezeste cu Ivan I"; In sfirsit, merge ea, nu merge, si de la o vreme ajunge la poarta raiului. Dar, cind colo, dà iar cu ochii de Ivan I" ; Si deodatà toatd suflarea s-a pus in miscare: lumea de pe lume fiind in mare nedumerire, alerga sa vadd ce minune poate sd fie. cind colo, eine era? Harap-Alb, care venea in pasul calului..." In locul adverbului co/o, poate apdrea un complement cu aceeasi functiune sintacticd, färà ca situatia sd difere decit doar prin faptul cd de astd data nu avem a face cu o formula fixd (intrucit determinantul

local poate avea aspecte foarte diferite, dupd conditiile objective in care se desfAsoard actiunea respectivd; : Mai merge el cit merge si, cind la poalele unui codru, numai iaca ce vede o dihanie de om, care se In (Daca vede ea $i vede ca nu ma dau) zvirr! de vreo doud /rei ori cu bulgari In mine", interjectia este al doilea membru al unei locutiuni verbale ((ace zvirr!).

XLII

www.dacoromanica.ro

pirpalea pe lingd un foc de doudzeci i patru de stinjini de lemne §i tot atunci striga, cit ii lua gura, cã moare de frig." Foarte numeroase sint c omp ar a t iii e, la fel ca in vorbirea populara i in cea familiard, care, cum s-a observat Inca de multa vreme, se deosebeste de limba scriitorilor culti tocmai prin preferinta pentru comparatie ca fiind mai concreta decit metafora. lea o serie de exemple din enorma cantitate pe care o contine opera lui Creanga. In sfirsit, Spinului ii mergea gura ca pupiiza..."; Fetele impdratului insa priveau la verisor... cum priveoe cinele pe mijd, i li era drag ca sarea-n ochi..."; I-auzi-1-4i: parcd-i o moard hodorogite ; Duceti-va pe pustiu, daca va place I duce-v-ati invirtindu-vd ca ciocirlia striga cei batrini"; ...o schimonositura de om avea in frunte numai un ochiu, mare cit o site I..." ; Iaca, incepu el a ritcni ca un smintit"; Chiar atunce avea un vrav de paseri dinainte i ospata dintr-insele cu läcomie, ca un vultan hdmisit"; Umblau dracii in toate partile, iute ca prisnelul"; ...doar s-a incAlzi citusi decit i n-a mai clantani atita din mdsele, ca un cocostirc de cei bätrinicioi, a pared ma stringe in spate cind 11 vad asa"; Hojma tolocdneste pentru nimica toata, curat ca un nebun"; Pentru niste saracuti ca noi e greu de fácut

trebi de acestea. Dar la o imparatie, ca cum te-ar pifca un purice; nu se mai bagd in sama"; *i atunci, numai iaca si impliratul vine ca un leu-paraleu, sà-§i ieie feta pe samd..." ; ...se repede ca prin foc §i ie trei smicele de mar dulce i apd vie si apa moarta, i apoi, ca fulgerul se intoarce inapoi"; Jail Sp inul, vdzind ca i s-a dat viclesugul pe feta, se rdpede ca an eine turbat la Harap-Alb §i-i zboara capul dintr-o

singurd lovitura de palos..." Aspectul lingvistic al comparatiilor continute in pasajele citate prezinta o mare variatie in ce priveste cuvintul de legaturd dintre elementele lor alcatuitoare, precum i modul cum este construit termenul al doilea, care constd cind dintr-un substantiv folosit singur, cind dintr-un substantiv insotit de un determinant atributiv, cinci dintr-o propozitie intreaga. Ceea ce mareste expresivitatea acestor comparatii este cd, indiferent de constructia lor gramaticala, ele au totdeauna, in a doua lor parte, cuvinte plastice, cu un continut foarte concret, legat de realitatea materiala, accesibila oricui.

Mult mai rare sint metaf orele, datoritd faptului ca procesul mintal care da nastere acestei figuri de stil este prea complex si prea abstract pentru gindirea linear% sirealista a maselor de vorbitori, cu care se identificd povestitorul popular Creangd. Iatá metaforele gasite de mine in aceleasi paginiclin care am inregistrat comparatiile reproduse mai sus: Mie unuia stiu Ca nu-mi suflä nimene Inbor;cIndvädc. XLIII

www.dacoromanica.ro

mita face mdrazuri, t-o string de ce add, de mdnincd si mere pddurete, cad n-are Incotro"; Se vede cà acesta-i vestitul Pdsdri-Lati-Lungila, fiul sdgetAtorului i nepotul arcasului, briul pamintului i scara ceriului; ciuma zburdtoarelor i spaima oamenilor, cd altfel nu te pricepi cum sd-i mai zici"; la, sd-i faci chica topor, spinarea dobd i pintecele cobzá, zise Setilä, cad altmintrelea nici nu e chip s-o scoti la capat cu boclucasul acesta"; Aici Inca trebuie sa fie un drac la mijloc, zise Geri la, cldtinind din cap. Ba Inca de cei bdtrini; sdgeata de noapte si dracul cel de ameazdzi, rdspunse Ochila. Dar nu s-a juca el mendrele indelung, asa cred eu"; ...Dar pe fata Imparatului Ro§ mai nu-i venea s-o clued, fiind nebun de dragostea ei. Cdci era boboc de trandafir din luna lui mai, scAldat in roua diminetii, dezmerdat de cele intdi raze ale soarelui, leganat de adierea

vIntului si naatins de ochii fluturilor"; In oaste am fost numai de zbucium: hdis harem, cea haram 1" Caracterul vorbit, in sens popular, al limbii lui Creangd se mani-

festa cu cea mai mare forta in expresiile idiomatice

(sat' izolar i, cum le spune, cu un termen mai cuprinzdtor, A. Philippide)1, grupuri sintactice devenite fixe cu vremea si avind un inteles figurat. Ele sint, in fond, comparatii sau metafore, adicd imagini, a cdtror expresivitate se datoreste tocmai faptului cd marea lor plast icitate serveste, de f apt, la sugerarea unei semnificatii oarecum abstracte. In citatele de pind aici apar numeroase expresii idiomatice, cdci orice pasaj din opera lui Creanga, fie cit de redus ca intindere, contine astfel de particularitAti stilistice. Si aceasta, pentru motivul cd ele

constituie o trasatura foarte caracteristicd a vorbirii populare. De altfel povestitorul nu face decit sa pund din plin la contributie bogatia inepuizabild In asemenea material expresiv a limbii noastre pentru satisfacerea necesitátilor sale artistice. Se poate spune ca el n-a inventat nimic In aceastdi privintd, dupd cum n-a inventat nici in alte aspecte

ale creatiei sale lingvistice, ci s-a limitat, dacd pot spune asa, sd utilizeze, cu un talent exceptional, materialul pus lui la dispozitie de limba Intregului popor. Originalitatea lui Creangd, care este, Intradevar, mare, constd In faptul, aparent extrem de simplu, cd s-a conformat, la fel cu toti scriitorii valorosi ai literaturii noastre (ca i ai In Principii de istoria limbii, Iati, 1894, p. 97-98, 105-106 el In Gramaticcl elementard a limbii romdne, Iasi, 1897, p. 177-178, unde se dä (mai ales In prima lucrare) o listä bogatä de asemenea expresit idionnatice (sau idlotisme), luate,

multe, din Creangl; cf. si Stilistica limbii romdne, Bucuresti, 1944, p. 292 si urm. de lorgu Iordan. XLIV

www.dacoromanica.ro

celei universale), regulilor limbii vorbite de intreaga colectivitate careia Ii apartine si a folosit-o in opera sa cu o arta neintrecuta. Reproduc pe cele mai plastice dintre expresiile idiomatice gäsite in citeva zeci de pagini ale povestilor. Calatorie sprincenata I zise boierul; de ramineai, imi erai ca un frate; iara de nu, imi esti ca doi"; Harem de capul vostru! D',"; n-as fi eu aici, ati pati si mai rail decit asa"; Asa ii-e treaba? Inca ma iei la trei parale ?"; Moartea, atunci, se via in turbincl, si Ivan o pune la pastrama, zicind..."; Nu stiu ce srt mai zic si despre Dumnezeu, ca sa nu gresesc. Pesemne

c-a ajuns si el in mintea copiilor, Daamne iarta-ma..."; La iad ai tras un guleaiu de ti s-a dus vestea ca de popa tuns"; *ii dupa aceste, faca Moartea ce va voi cu mine, caci vad eu bine ca mi s-a strins funia

la par"; Poate ma mai asteapta si altii sa le dau raves de drum"; Na 1 ca ti-am facut conetul! De-acum du-te pe apa simbetei I *i sa iesi din read, cind te-a scoate bunica din groapar; Bunatatea dumnevoastra, milostiva cucoand, dar degeaba mai voiti a strica orzul pe giste. Vedeti bine cd nu-1 duceni noi la spinzuratoare numai

asa, de flori de cue, sa-i luam naravul"; Fetele imparatului insa priveau la verisor... cum priveste cinele pe mita, i li era drag ca sarea-n ochi"; Cum n-or sta trebile balta!"; D-voastra, cinstiti oaspeti, se vede ca pasteti boboci, de nu va pricepeti al cui fapt e acesta"; $i nu cumva sa faci de altfel, cri te-ai dus de pe fata pamin-

tului"; ...acum am sa-mi arat puterile chiar de aici, de pe loc, in ciuda Spinului, ca sa-i punem venin la inima"; Pesemne c-aista-it I'MmInzild, foametea, sac fara fund, sau cine mai stie ce pricopsala a fi..." ; Din gardul Oancei ti-a da-o imparatul, daca n-oiu fi i eu. pe-acolo"; jumulite-nejumulite, ti le papa pe rudd, pe sriminta..."; $i gindesc eu ca din cinci nespalati citi merg cu Harap-Alb, i-a veni el vreunul de hac ; s-a mai da inwaratul Ro i peste oameni,. nu tot peste butuci, ea pana atunci"; acel unul are atunci in mina i pinea i cutitul i taie de unde vrè si cit ii place..." ; ...s-a pus el, imparb.tul Ros, boii in cird cu dracul, dar are sa-i scoata fard

coarne"; Destul acum, ca ne-ai facut capul calindar"; Apoi nu ma faceti din cal magar, ca va veti gasi mantaua cu mine"; Pared' v-a iesit un sf int din gura, luminate imparate, zise atunci FlemInzild..." ; Ia mai ingaduiti oleacd, mai! zise Ochilri, ca doar nu v-au mas. soarecii in pintece"; Vri vor iei ele toate aceste pe nos"; A veni ea si vremea aceea, voinice, zice imparatul cam cu jumatate de gura";

...fata i ochii din cap, caci atita vi-i leacul; v-ati dus pe copce cu toata smichiria voastra";

Mai, fetisoara imparatului ne-a

tras butucul" ; ...sa-i strimbi gitul oleacd, sa se invete ea de and' data XLV

www.dacoromanica.ro

a mai purta lumea pe degete"; 5i de-aceea Harap-Alb o prApOdea din och.i de dragd ce-i era"; ...si apoi, dindu-i drumul de-acolo, se face Spinul pAnA jos praf si pulbere"; C-apoi atunci iardsi mi-ti ajunge drägus la cdus..."; Si asa... am Inceput a umbla buciu-marginea..."; ...iar vara nu fAceam purici multi pe la scoalA ; trebuia s-ajut acasà...". ImpreunA cu expresiile idiomatice merg pr ov erb e 1 e, la fel de numeroase si la fel de caracteristice pentru vorbirea populard, ca si pentru limba lui Creangd. Deseori ele nu se pot deosebi In mod precis unele de altele, nu numai fiindcA exprimA un continut asemdnãtor, ci si din cauza identitAtii procedeelor folosite pentru redarea acestui continut. Am vAzut, ceea ce de altminteri se stie, ca idiotismele sint, de cele mai multe ori, imagini, In sensul larg al cuvIntului, la baza cOrora std o comparatie: pornind de la un fenomen material din lumea InconjurAtoare, pe care 1-au observat vreme IndelungatA, generatie dupd generatie, vorbitorii il substituie, din punctul de vedere al exprimArii, unui fenomen realmente sau numai aparent asemändtor din domeniul activitAtii spirituale, produs al relatiilor dintre oameni. De aici vin marea plasticitate si forta expresivä deosebitd a idiotismelor, precum si a proverbelor. Deosebirea dintre aceste clouä fapte stilistice este de naturA formald, In sensul cA mijloacele lingvistice folosite de vorbitori diferà de la unul la celAlalt, iar, drept consecinta logicA, diferä si efectul de ordin artistic pe care 11 produc ele asupra ascultAtorului. Rezultatul final este InsA ace1asi, Intrucit amindouA trezesc in mintea noastrA imagini. Bazindu-se pe limba popularA, CreangO recurge extraordinar de des atit la idiotisme, cum am vdzut, clt si la proverbe. Pe acestea din urmd tine sa le anunte ca atare, cu ajutorul formulei vorba ceea (citeodatA poyestea ceea sau bine-a zis cine-a zis), ap cum fac, de obicei, si oamenii simpli, cind folosesc un proverb. Procedeul seamanA cu

citatele din limbajul stiintific: pentru a mari forta convingdtoare a unei constatdri sau observatii personale, pentru a-i acorda o valoare oarecum generalà, vorbitorul invocA autoritatea unui for consacrat, In cazul proverbelor, autoritatea Intregii colectivitati umane, care, fiind vesnicA, stie ce spune", deci nu poate gresi. Citarea unui proverb insemneazA recunoasterea adevärului continut In el si totodatà confirmarea acestui adevar, printr-un f apt nou, descoperit de vorbitor, care isi manifesta astfel solidaritatea cu cei ce au Mut aceeasi experientA de-a lungul veacurilor. Trebuie sd ardt, inainte de a da o serie de exemple, a nu totdeauna avem a face cu proverbe, in sensul curent al termenului. De cele mai

multe ori este vorba de zicale (maxime sau sentinte), foarte XLVI

www.dacoromanica.ro

aseminlioare, de altfel, cu proverbele prin continutul lor, produs si el al unor observatii repetate fdcute asupra lumii inconjurdtoare. Deosebirea tap de proverbele propriu-zise, ca i fatä de idiotisme, consta in faptul cd expresia lor e mai directd, mai putin sau de loc figuratd, chiar dacd multe dintre ele trezesc ori pot trezi imagini in mint.a ascultdtorului, datoritd intelepciunii concentrate in ele pe bazd de constatdri in legaturd cu realitatea materiald. In sfirsit, unele sint adevdrate citate din cintece populare, care, circulind vreme indelungatd, au ajuns a fi cunoscute de toatd lumea. Ele amintesc bine de anumite formule, constructii etc. din opere literare culte, devenite asa zicind proverbiale, adica bun al intregii colecti-

vitati, din cauza continutului, i, drept urmare, a formei Mr usor accesibile oricui. Incerc sd grupez materialul, foarte bogat, desi cules dintr-un numär relativ mic de pagini, dupd distinctiile schitate mai sus. Incercarea

se impune mai ales din motive de ordin practic, pentru a inlesni cititorului o apreciere, eventual o lutre de pozitie. Din punct de vedere teoretic, separarea faptelor nu este indreptdtitd, si de aceea poate fi criticatd, mai ales cd eu insumi nu am totdeauna siguranta ca citatele apartin intr-adevär la categoria in care le-am. inglobat.

Pro verbe propriu-zis e. Vorba ceea Paza build trece

,rimejdia rea"; Vorba ceea: Toatd pasárea pe limba ei piere"; Vorba

ceeaf Falä goald, traistd ward"; Bine-a mai zis cine-a zis cd boii arã si caii mAnincd"; Vorba ceea: Pdrintii mAnincd aguridd, si fiilor

li se strepezesc dintii"; Vorba ceea: Frica pazeste bostándria"; Pentru cà tii vorba ceea: Omul sfinteste locul"; Vorba ceea: Capra sare masa, si iada sare casa"; Vorba ceea, soro: 5ede hirbu-n cale si ride de oale"; Si vorba ceea: Lucrul rdu nu piere cu una, cu cloud".

Zica/ e. Vorba ceea: Goldtatea incunjurd, iar foamea dä de-a dreptul"; Vorba ceea: In care cdmesd s-a miniet, intr-aceea s-a desminie"; Vorba ceea: Dacd s-a da baba jos din cdrutd, de-abia i-a fi mai usor iepei"; D-apoi vorba ceea: Nimeresc orbii Suceava, i eu nu erarn sit va nimaresc?"; Vorba ceea: Nu-i Tanda, si-i Manda; nu-i teiu-beleiu, ci-i beleiu-teiu... de curmeiu"; Vorba ceea: Arde focu-n paie ude"; Si vorba ceea: La calic slujesti, calic rdmii"; Pe semne n-ai auzit vorba ceea: cd de Or si de coate goale nu se plinge nimene"; Vorba ceea: Leaga calul unde zice stapinul"; Vorba ceea: Zi-i lume i te mintuie"; Vorba ceea: Gasise un sat fdra cini si se primbla fitrit bat..."; Vorba ceea: .96 nu dea Dumnezeu omului cit poate el suferi"; Caci stii cd este o vorbd: Nu aduce anul ce aduce XLVII

www.dacoromanica.ro

ceasul"; Dar vorba ceea: La unul fara suflet trebuie unul fara lege";

,Vorba ceea: Cine poate oase roade; cine nu, nici carne moale"; Ei apoi, vorba ceea: Fa bine, sa-ti auzi rau"; Vorba ceea: Da-i LU cinstea, sd piara rusinea"; Bine-a zis cine-a zis, cd sa te feresti (le omul ros, cáci e litai dracul In picioare, acum vad eu". Cita t e. ,4-apoi vorba ceea: Tiganului, cind i-i foame, cinta; boierul se primbld cu minile dinapoi, iar taranul nostru ii arde liu-

,,

leaua si mocneste intr-insul"; Vorba ceea: Lasa-1, mai! L-as lasa eu clar vezi ea nu ma lasa el acum 1" ; Dar vorba ceea: Poti opri vintul, apa i gurile oamenilor?"; Povestea ceea: Un nebun arunc-o peatra In band, i zece cuminti n-o pot scoate"; Vorba ceea: Hai In car Bai Hai in caruta Bai l Hai in teleaga I Bai 1 Hai I

I

pe jos! Bai l"; Vorba coca: La placinte inainte, si la rdzboiu Inapoi"; Vorba ceea: Da-mi, Doan- ne, ce n-am avut, sa ma mier c e rn-a gasit"; Vorba ceea: Vita-de-vie tot in vie, iara vita-de-boz tot ragoz"; Asta-i curat vorba ceea: Poftim punga la masa, daca 4i-ai adus de-acasa". Observam ca multe dintre citatele reproduse aici au forma de vers,

indiferent de chipul cum le prezinta Creanga din punct de vedere grafic. Caracterul de vers li-1 dau ritmul si, mai ales, rima sau asonanta. Citeva sint chiar fragmente de poezii populare. Constatarea nu trebuie sa ne surprinda, intrucit un povestitor popular autentic, fie anonirn, fie cunoscut, adica cultivat, ca in cazul de fata, stapineste .deopotriva de bine atit continutul de fapte si de idei, existent in pro(luctiile literare (in sens larg) ale poporului, cit si materialul lingvistic care serveste la exprimarea acestui continut. Deprinderea de a recurge, pe linga proverbe si zicale, la citate din cintecele populare ill face pe Creanga (intocmai ca i pe confratii lui anonimi) sa dea adesea, fàrà vreo intentie speciald, forma ritmatd §i chiarrimata unora dintre pasajele operei sale. (Aceasta pe cit pot judeca la prima vedere, numai in Povefti, ceea ce mi se pare perfect logic, caci id-ntificarea lui cu un autor popular anonim tocmai in aceste scrieri ale sale se manifesta In modul cel mai desavirsit.) Am notat un numar de exemple, pe care le reproduc ceva mai jos. In unele dintre ele sint inclinat sa presupun cá avem a face cu fragnente din vechi productii populare versificate disparute cu vremea si din care au rdmas, transmitindu-se ca un fel de constructii fixe,

versuri izolate, salvate de la pieire datorita continutului lor mai interesant sau formei lor mai usor de retinut. Care dintre citatele urmatoare pot fi interpretate in sensul ipotezei mele, este greu de XLVIII

www.dacoromanica.ro

spus, fara riscul de a gresi, si de aceea nu ma incumet sa le descopar. Separ totusi versurile propriu-zise, care se recunosc usor ca atare,

Intrucit sint luate din cintece populare sau, cel putin, fac aceasta impresie prin toate particularitatile lor de ordin tehnic, de simplele formule ritmate i rimate, care, uneori, pot fi creatii personale ale lui Creanga. a) Nu-mi e ciuda pe gindac,/ C-a mincat frunza de fag ;/ Dar mi-e ciuda pe omida,/ C-a mincat frunza de crucial N-a lásat sd odrasleascad Voinicii sa se umbreasca"; Frunza verde de cicoare,/ Asta noapte pe racoare/ Cinta o privighetoare,/ Cu viersul de fata mare./ Si cinta cu glas duios,/ De picau frunzele jos ;/ Si cinta cu glas subtire/ Pentru-anoastra despartire ;/ Si ofta i ciripea,/ Inima de t-o rupea!";

Pe deasupra codrilor,/ Peste virful muntilor,/ Peste apa marilor"; In Inaltul ceriului,/ Vazduhul pamintului ;/ Pe deasupra codrilor,/ Peste virful muntilor ;/ Prin ceata magurilor,/ Spre noianul marilor,/ La craiasa zinelor,/ Minunea minunelor,/ Din ostrovul florilor"; De la nouri catra soare,/ Pintre luna i luceferi,/ Stele mindre lucitcare"-.

Trebuiesa arat, ceea ce un cititor atent al lui Creanggi ii aminteste, desigur, ca versuri ca cele reproduse aici nu intrerup povestirea, ci, dimpotriva, se incadreazá perfect in ea, facind-o mai vie si dindu-i un colorit poetic popular. Legatura dintre ele si spusele directe ale povestitorului se face uneori printr-o formula asemanatoare cu bine cunoscuta vorba ceea . De pilda: Vorba cintecului: Fugi de-acole, vingi-ncoacel/ Sezi binisor, nu-mi da pace !" ; Vorba cintecului: Fa-ma, mama, cu noroc/ Si macar m-arunca-n foc". Integrarea orga-

nica In povestire a citatelor versificate ne intimpina, cu atit mai virtos, si In cazul celor din categoria urmatoare, despre care am afirmat ceva mai Inainte ca nu pot fi klentificate, In mod sigur, ca fragmente din productii folclorice de sine statgitoare. Cele mai multe cred ca shit luate din basme populare, unde au devenit un fel de constructii fixe obligatorii, ca ni;te formule de ritual, menite s. atraga atentia ascultatorului ca intimplarile povestite nu sint reale, iar altele trebuie

sa fie creatii personale ale lui Creanga. De aceea le pun in grupe diferite. Ei, stapine, cum ti se pare? Gindit-ai vrodata ea ai sa b) ajungi: Soarele cu picioarele, luna cu mina, si prin nouri sa cauti cununa?"; Se cam mai duc la imparatie, Dumnezeu sat ne tie, ca 4

MAK

www.dacoromanica.ro

cuvfntul din poveste, fnainte mult mai este"1; Stapine, tine-te bine pe mine, ca: Am sa zbor lin ca vintul, sa cutrieram pamintul"; ...*i calul, n.chezind odatá puternic, zboara cu dfnsul: In inaltut ceriului, /Vazduhul pámintului"; *i numai inghetai ce da dintr-fnsul: Ca e laie,/ Ca-i balaied Ca e ciutä,/ Ca-i cornutd"; Ma rog, minuni de-a lui: Cite-n luna *i in stele, de-ti venea sa fugi de ele. Sau sa rizi ca un nebun, credeti-ma ce va spun"; Dar iar ma intorc *i zic: mai *tii cum vine vrernea? Lumea asta e pe dos, toate merg cu capu-n jos;

Putini suie, multi coboara, unul macina la moara. S-apoi acel unlit are atunci in mInà i pinea, i cutitul *i taie de unde vre*i cit ii place, tu te uiti i n-ai ce-i face"; Iaca ap, tot omul are un dar qi tin amar: $i unde prisose*te darul,/ Nu se mai baga in sama amaruP'; Ina vorba cintecului: De-ar *ti omul ce-ar pati,/ Dinainte s-ar pazi"2; Crai, craiese*i-mparati, oameni In sama bagati, *-un pacat de povestariu, fara bani in buzunariu. Veselie mare intre toti era, chiar Ii sardcimea ospata *i bea." c) ...*i sa iasd Moartea la liman, sa-*i razbune*i ea acum pe Ivan";

Dar Harap-Alb ca de foe se ferea *i, urminduli calea fnainte, la stapinu-sau le ducea"; Poate cd acesta-i vestitul Ochild, frate cii Orbila, var primare cu Chiorild, nepot de sora lui Pindilä, din sat. de la Chitila, peste drum de Nimerila. Ori din sat de la Sa-l-cati megie* cu Cautati *i de urrna sa nu-i dati"; Oare nu curnva v-ati face *i voi, ni*te feciori de Olinda, fatati fn Linda, cà sunteti obraze

subtiri?"; Al dracului sa fii, cu tot neamul tau, in vecii vecilor, De asta *i eu md anin *i ma inchin la cinstita fata voastra, ca la un codru verde, cu un poloboc de yin *i cu unul de pelin, zise Gerila"; Ba cà chiar cà erai sä ne claruie*ti cu mila *i cu daruri imparate*ti, dacal nu te vedeam cind ai pa*lit-o, farmazoana ce e*ti, zise Ochila"; Ia, mai bine hai la culcu*, ca se face ziud acur ; HarapAlb *i ceilalti, nemaiavind ce zice, pleaca capul ru*inati, multamind lui Pasarild i vestitului Ochilä, caci li-au fost ca ni*te frati"; ...*i de la un loc, G.rila, Flaminzild i Setila, Pasari-Lati-Lungila pi nazamin !

dravanul Ochila se opresc cu toti-n cale, se opresc ci zic cu jale: HarapAlb, mergi sanatos! De-am fost rài, tu ni-i ierta, caci *i rata citeodata prinde bine la ceva! Harap-Alb le multame*te, *-apoi pleaca lini*tit. I Ultimele doua versuri apar adesea In povestea Harap-Alb; din cauza lun gimii et, autorul previne din loc In loc pe cititor ca mai are Inca mult de istorisit, un mijloc formal de a-i solicita bunavointa si atentia. Aceste trel citate seamana foarte bine cu piste zicale, In special prin con

tinutul lor sententios.

1

www.dacoromanica.ro

Fata vesel ii zimbeste, luna-n ceriu au asfintit. Dar in pieptul lor rasare... Ce rdsare? Ia un dor ; soare mindru, luminos si in sine arzato-

riu, ce se naste din scinteia unui ochiu farmdcatoriu!" In Popa Duhu apar versuri culte, cu acelasi scop de a inviora povestirea: fiind vorba de un continut diferit de al povestilor si al Amintirilor din copiliirie, este logic Ca povestitorul sà recurga la versuri

de altd naturd, desi deosebirea nu este prea mare in ce priveste atmo-

sfera generald. Iatd-le: Din tineretele mele, multe oale i ulcele se lupta cu mine; dar mai multe paharele, cite stele sunt pe ceriu... Ploscuta mea, iubit vas,/ Pasere cu 'Juice glas,/ Eu la gura te radic,/ Tu imi cinti: coglic ! coglic!/ Si nu md-ndur sã te las,/ Caci ma plesnesti tot in nas.../ Vai, sdrace poloboace,/ De te-ai face mai incoace,/ Sd ne stringem vro citiva,/ Noi, spre mintuirea ta./ S-om mai veni vro doi-trei,/ Si ti-om pune-un capdtaiu,/ S-om aduce-un popa rus,/ Si te-a da cu fundu-n sus !"; Diaconii i cu pochii,/ De treji ce sunt, de-abia vdd cu ochii./ Iar mamelor preutese, betia din cap nu le mai iese I"

Un procedeu stilistic bogat in efecte este intrebuintarea

cu sens augumentativ a diminutivelor, de

asemenea caracteristic pentru vorbirea populard. Coritrastul dintre forma si continut explica pe de o parte valoarea expresiva neobisnuit de mare a acestui procedeu, iar pe de alta, folosirea lui de preferinta atunci cind vorbitorul este ironic. De pilda: ...pozne Ikea (Gerild) cu buzisoarele sale, incit s-a ingrozit i imparatul Ros, cind 1-a vdzut Wind asa de frumusel" (cf. si Atunci Gerild sufid de trei ori cu buzisoarele sale cele iscusite"); Si dacd-ti putè scoate la capat trebusoara asta, atunci oiu mai vede eu"; Mài, fetisoara Imparatului ne-a tras butucul" ; N-oiu mai veni, Ivane, cite zilisoare-oiu ave eu, zicea Uciga-l-crucea..."; Tu i cu Talpa-iadului sunteti potrivita pareche. Imi vine sa Va rup cu dintii de bunisoare ce sunteti"; Dupd ce se mintuie cleicusoaral asta, lumea ne lasd in cit ne-a gasit..." Alaturi de aceste exemple, unde ironia iese clar la iveala, intilnim altele, deopotriva de expresive, dar fard vreo nuanta ironica: ...sa-mi lucrez racla cu mina mea asta slabanoaga, i sa ma asez singurel intr-insa"; Daca nu-s si eu un puisor de om in felul rneu, dar tot rn-a tras Harap-Alb pe sfard"; ...rastoarna albinele frumusel din pálarie in bustihan, 11 intoarce binisor cu gura in jos..."; Dar Harap-Alb 1E vorba despre Incaierarea dintre Paval Ciubotariul si Ion Mogorogea, care se soldeazi cu dartmarea sobel si cu interventia vecinilor alarmati de strigatele celor ce sarlsera sa-i desparV,

4*

LI

www.dacoromanica.ro

si cu ai sdi nici nu bindiseau de asta ; ei, cum au dat de cdldurica, pe loc li s-au muiet ciolanele..." ; Din partea mea, mincarea-i numai o zabavd; beiuturica mai este ce este, zise Setila"; ...indata face citiva pasi spre dinsa, o apucd frumufel de mina si zice ImpAratului..." *

Trecind acum la faptele de ordin pur lingvistic, incep cu unul care poate fi considerat ca element de legaturd intre stil in sens strict si gramaticd. Este vorba de constructia, bine cunoscuta din vorbirea populard, de tipul vine el tata, pe care a studiat-o, printre altii, J. Byck in Bulletin linguistique, V, p. 15 urm.1 La Creangd intilnim de multe ori acest mod de formulare pleonasticA a subiectului in conditii sintactice variate si cu efecte stilistice iardsi diferite de la un caz la altul.

Datorità acestei situatii, ne putem da bine seama cd cuvintul care urmeazd dupd pronumel, de persoana a III-a este intr-adevdr subiect, si nu apozitie, cum s-ar putea crede din cauza identitatii de forma cazuald intre aceste douà membre ale propozitiei, precum si a raportului, de asemenea identic, dintre subiect si apozitie de o parte si predicat de alta parte. Cdci apozitia este, de fapt, o prelungire a subiectului, In sensul ca II completeazd si, totodatA, II poate inlocui, claca condi-

tiile sintactice permit (daca, altfel spus, este exclusa posibilitatea unei intelegeri gresite a spuselor vorbitorului). 0 dovadd directa In sprijinul explicatiei, date Inca de la inceput, ca In constructia vine el tata avem o repetare a subiectului, gasim In urindtorul pasaj din Harap-Alb: S-odata cheamd Spinul pe Harap-Alb si-i zice: Du-te In Pddirea Cerbului, cum Ii sti tu... (urmeaza dezvoltarea ordinului, a cdrui executare este plind de primejdii, apoi povestirea continua). Harap-Alb vede el bine unde merge treaba, ca doar nu era din butuci..."

Daca schimbam ordinea celor douà subiecte, situatia ramine, sub raportul strict gramatical, exact aceeasi: Vede el bine Harap-Alb unde merge treaba", si constructia seamana perfect cu vine el tata, prototipul (fixat de cercetAtori!) al formulei aici In discutie. CU despre nuanta stilisticd, este evident ca ea difera, din cauza topicii predicatului deosebità de la un caz la altul: odata propozitia incepe cu aces t membru al ei, a doua oará cu subiectul, potrivit gindirii vorbitorului,

care In prima ipoteza staruie asupra actiunii, In a doua asupra auto1 Vezi 1 Stilistica limbii romdne citatã, p. 270 urm., unde se dau unele indicalif bibliografice.

LII

www.dacoromanica.ro

rului ei. Si deoarece ordinea normald" a cuvintelor este subiectpredicat, formula inversatd are o valoare stilistica mai mare, pentru motivul cd tot ce se abate, nu de la structura gramaticald, ci de la aplicarea curentä, adica banald, a unei reguli este mai expresiv, cáci

are o semnificatie anumitd, impusd de continutul comunicarii. In sensul aratat aici, ca, avem un subiect repetat si nu un subiect determinat de apozitie, pledeazd constructiile similare unde apar cloud' pronume (in loc de un pronume si un substantiv), de pilda: Si gindesc eu a din cinci nespdlati citi merg cu Harap-Alb i-a veni el vreunul de hac"; Vd vor iefi ek kate acestea pe nas", precum si acelea in care pronumele este despartit de substantiv printr-un adverb: Bine, voinice, zise imp dratul... ; a veni ea Fi vremea aceea"; ...se rdcdduieste el cu pusca, dar au prins ei acum dracii la minte"; In sfirsit,

trece ea tip o bucatd de vreme, clt a fi trecut..." In nici unul dintre aceste cazuri nu poate fi vorba de valoarea apozitionald a partii de propozitie care urmeaza dupa pronume: In ultimele trei, din cauza lui f i , acum §i afa, adverbe de mod, respectiv de timp, deci complemente circumstantiale, care nu se pot intercala Intre subiect si apozitia lui, iar in celelalte doud, pentru ca adevdratul subiect (as spune subiectul gramatical si logic in acelasi timp) este al doilea pronume (celalalt este numai subiect gramatical, cu sens oarecum neutral, adica nedefinit, de unde nevoia de a-1 defini" cu ajutorul celui urmator). Am afirmat ceva mai inainte cd valoarea stilistica (de fapt, nuanta acestei valori existente In toate Imprejurdrile) diferd de la un caz la altul, dupa continutul pe care II comunica vorbitorul, ceea ce se traduce, In realitate, prin atitudinea subiectivd a acestuia fata de situatia obiectivä data. Sa se compare, de ex., Mai face el felranul §i alte minrani gustoase, cind are din ce le face" ; Bate el Ivan in poarta di, poate,

se racaduieste el cu pusca...; Suspind ea Moartea, dar pace bund"; Vine ea fi turturica mai pe urma, dar ce-ti e bund?" si unele dintre citatele reproduse mai sus, unde expresivitatea este destul de stearsa, cu ...f-a pus el, imptiratul Roy, , boii In cird cu dracul, dar are sd-i scoatd MA coarne" sau, mai ales, cu Stdi, mai porcane, cd te ceiptufefte ea, Meirioara, acus I", care au o for ta. expresivd neobisnuit de mare, Intrucit vorbitorul, stápinit de o stare afectiva foarte puternica, ameninta pe cel ce i-a provocat enervarea (in ultimul exemplu, Marioara e pusa intre virgule, cu siguranta de cdtre Creang5. Insusi, tocmai

pentru a scoate si grafic In evidenta insistenta vorbitorului asupra LIII

www.dacoromanica.ro

autoruiui actiunii a captusi", care nu poate fi altul decit pagUbasuI revoltat de indrazneala infractorului)1. ARA particularitate sintacticd cu valoare stilistica, de asemenea caracteristica pentru vorbirea populara si care apare des la Creanga,

este asa numitul dativ eti c, exprimat prin forma neaccentuata a pronumelui personal de persoana I si a II-a. Vorbitorul, impresionat

puternic de Intimplarile povestite, datorità faptului cä le traieste cu Inchipuirea, le prezinta ca si cum s-ar petrece pentru el insusi, ca si cum el ar fi interesat direct la sAvIr§irea bor. Aceasta atitudine o exprima cu ajutorul lui mi. Dar el vrea ca i ascultatorul sd participe la evenimentele In discutie, caci doar de asta i le povesteste, i atunci recurge la aceeasi forma neaccentuatd de dativ a pronumelui de persoana a II-a /i. In felul acesta se creeazd o solidaritate Intre vorbitor ascultator din punctul de vedere al interesului lor fata de actiunile savirsite. Ambele situatii ne intimpina la Creanga, exact ca In vorbirea populard: odata apare mi singur, alta data mi Impreund cu fi. Valoare expresiva mai mare are, bineInteles, constructia cu ambele pronume, pentru motive usor de inteles, care rezultä indirect si din cele spuse chiar acum in legatura cu participarea ambilor parteneri la evenimentele povestite. De pilda: Hei, hei I zise Spinul In sine, tremurind de ciuda; nu te-am stiut eu ed-mi esti de acestia, Ca de mult iti faceam felul L.." ; Dar cind ajunge pe la strajerul Ochila, el sirei-

calm/ mi c-o vede, §i da de stire lui Pasdrila..."; Eu ti-oiu arata-o pe unde se ascunde, iara tu sei mi-o prinzi, cum ti-i mestesugul..."; Apoi, cuprinzind luna In brate, gabuieste pasarica, mi f-o in,sfaed de coadd, i cit pe ce sa-i suceasca gitul" ;

Alei, tonna ce-mi efti!

zise fata imparatului, da' bine m-ai vindut !"; Bine, atita am vrut sa aflu din gura ta, puiu de vipera ce mi-ai fost". Dintre faptele sintactice cu valoare stilistica ar mai fi de amintit

inversiunea, propozitia independenta introdusa prin unde §i citeva constructii t i-

p i c e. Schimbarea ordinii normale a cuvintelor se prezinta sub multiple si variate aspecte, cu nuante stilistice numeroase si diferite unele de

Acest exemplu este foarte interesant si prin faptul cii arata clar deosebirea dintre felul obisnuit de a ne exprima 5i cel folosit de CreangA. SA se compare stai, Ca te captusesc eu acus!" cu slat, ca te cAptuseste ea, Marioara, acus!" TotodatA el ne ajuta sä Intelegem cum a luat nastere o asemenea formula: sublectul la pers. I (eu), chiar dacA se poate repeta (numal In vorbirea culta: am sd te pun la pima eu, lonescu), nu exprimA cu aceea5l fortA ca pers. III-a in condltiile

date importanta mare pe care vorbitorul o acorn subiectulul 51, deci, nu satis face In aceeast masurA necesitatea de a Inststa asupra subiectului. LIV

www.dacoromanica.ro

altele in ce priveste forta lor expresivd. Procedeul nu este caracteristic pentru vorbirea populard, si nici numai pentru limba literaturii artistice. Cu toate acestea, Creangd, care 11 foloseste la tot pasul, da preferintd inversiunilor de tip popular, evident fail o intentie speciald, ci din simpla necesitate de a se conforma si din acest punct de vedere

normelor limbii vorbite de masele tardnesti, deprinsd de el In anii copilariei i asimilatti apoi pind la deplina lui identificare cu ea. Dau citeva exemple grupindu-le dupa functiunea sintactica a cuvintelor asezate in altd ordine decit cea obisnuitd. (Hirti 1 incolo, scirti ! Na ! car mi-a trebuit, car am gäsit !"; Incolo, carul se da inapoi). De unde dai, milostivul Dumnezeu sa-ti deie, zise baba ; i mult

sa te inzileascd, luminate craisor, cä mare norocire te asteapta"; FAtul meu, bun tovards ti-ai ales; de te-a invatat cineva, bine Sarti-a priit, iara de-ai facut-o din capul tdu, bun cap ai avut"; mane omule, räu drum ai apucat... Ai avut mare noroc de mine..." ; Ce-i scris omului in frunte e pus. Dar mare-i Cel-de-sus 1"; Mare-i Dumnezeu si mester Ii dracul 1" ; ...pentru ca tie a fost scris de sus sa-ti fie data aceasta cinste"; Bun sosit la noi, voinice, zise craiul cam cu jumdtate de gura. Dar aista cal ti 1-ai ales?" ; Cum vdd eu, frate-meu se poate culca pe-o ureche din partea voastrd; la Sfintul Asteaptd s-a implini dorinta lui"; Fiul craiului i-o &A, i Spinul, cum o pune la gura, pe loc o i ia, oterindu-se, i varsd toatä apa dintrInsa" ; Ei, ca bine mi te-am cap tusit !"; ...ca Spinul de fel nu samana In partea lor..." ; Acum degraba sa te duci, cum ii sti tu, si sd-mi aduci salati de aceste din Grddina Ursului"; S-or sfirsi ele i aceste de la o vreme"; Face ea sarmale, face plachie, face alivenci, face papa cu smintind si cu ouä, si fel de fel de bucate". Specific populare i datind dintr-o epoca indepartata a limbii noastre, cind regulile topicii nu permiteau, probabil, inceperea propoziliei cu un cuvint neaccentuat, sint inversiunile formelor verbale compusel sau alcAtuite cu ajutorul unui pronume reflexiv. De pildá: Fiul craiului atunci incalecd, i calul, scuturindu-se, mai arata-se

o data tinar, cum li placea craiului..." ; Bagat-ai In cap vorbele mele?" ; Nepoate, mai vazut-ai petre nestimate asa de mari si frumoase...?" ; DoamAuzit-ai ce am spus, slugd netrebnicd, zise Spinul..." ; no, prinde-l-voiu strigoiul cela odatä la oala cu smintind, zicea mama..." La fel cu membrele propozitiei se inverseazd i membrele frazei, adica propozitiile 1nsesi sau fragmente ale lor, cind cer nevoile comuI Se pare cl, cel putin In ce privezte perfectul compus, acest uz s-a transmis numal In constructille interogative; cf. exemplele. LV

www.dacoromanica.ro

nirarii. Exemple: SA umblati numai asa, frunza frasinelului, toata viata voastr i sa vA laudati ca sunteti feciori de craiu, asta nu miroasa a nas de om..."; Harap-Alb, pentru ca esti asa de bun si te-ai ostenit de ne-ai facut adapost, vreau sa-ti fac i eu un bine In viata mea"; Ce minca vad eu bine ca ai, despre asta nu e vorba, liltul meu..."

In ce priveste propozitiile independente introduse prin unde, trebuie aratat c valoarea lor expresiva este neobisnuit de mare, si aceasta, datorita mai multor cauze. In primul rind, unde, adverb relativ cu sens local, are in astfel de constructii sens mai mult tempo ral, asadar se produce o usoara discordanta intre forma si continut. La aceasta se adauga contradictia dintre aspectul negativ (caci untie

este urmat de nu) si sensul afirmativ foarte clar al propozitiei. In sfirsit, intervine intonatia, perfect identica cu a unei propozitii exclamative. Toate aceste particularitati, avind fiecare, prin ea Insasi. valoare stilistica, dau constructiei in discutie o forta expresiva exceptionala. CreangA o cunoaste, ca pe atitea altele, din vorbirea populara 5i o pune adesea In slujba maiestriei sale artistice. Dau citeva exemple:

Nu stiu cum se intimpla ca, aproape de Bunavestire, unde nu da o caldura ca aceea, si se topeste omatul, i curg piraiele, si se umfla Bistrita din mal In mal..."; ...ne pune dracul de urnim o stIncA din locul ei... qi unde nu porneste stinca la vale, saltind tot mai sus de un stat de om..."; ,4-odatä i incepem. i ce sá vezi? Unde nu se ie hapsine de nevasta lui Vasile-Anitei cu cociorva aprinsa dupA noi, cad tocrnai atunci tragea focul sa deie colacii in cuptior"; $i cum stam eu i ma chiteam In capul meu ea serpe cu pene nu poate sa fie..., unde nu ma Imbarbatez in sine-mi i iar bag mina sa scot pupaza..."

Interesant este faptul ca, alaturi de forma negativa a acestor constructii, intilnim la Creanga i, fireste, in vorbirea populara, mult mai rar insa, i pe cea pozitivd, cu acelasi tnteles, dar cu o valoare expresiva mai redusa. De pilda: Apoi incet-incet m-am furisat pintre oameni, i unde-am croit-o la fuga spre Humulesti, uitindu-ma Inapoi..."

Dintre constructiile, numeroase, care contribuie, Impreuna cu cele analizate pina aici, la crearea valorii artistice a limbii lui Creanga ma opresc asupra urmatoarelor doud, ambele foarte frecvente In vor-

birea populara (una dintre ele, i in cea familiarA). Iata-le. a) VA puteti inchipui ce vra sl zica a te scàlda In Bistrita, la Bro§teni, de doug ori pe zi, tocmai In postul cel mare! i nici tu junghiu, nici tu Ptiu, drace I iaca friguri, nici alta boala nu s-a lipit de noi..." ; LVI

www.dacoromanica.ro

in ce incurcdturd am intrat 1 Asta-i mai rdu decit poftim la masa, zise el. Nici tu sat, nici tu tirg, nici tu nimica"1 b) Si atunci, odatei se suie in pod si coboard de-acolo un cdpAstru, un friu, un biciu i o Fiul craiului... incalecd, i atunci calul o data zboard cu dinsul pand la noun i apoi se lasd in jos ca o sAgeatd"; 4-odata cheamei Spinul pe Harap-Alb si-i zice rAstit..."; Si cum iese Sfinta Duminicd afard, o data i porneste descultd prin mud, de culege o poald de somno-

roasd..."; Stdpine, zise atunci calul ; de-acum Inainte, ori cu capul de peatrd, ori cu peatra de cap, tot atIta-i; fii odatd barbat si nu-ti face voie rea". In citatele de sub b), odatd poartd pretutindeni un accent foarte puternic, care Intrece In intensitate pe al tuturor cuvintelor din propoz ilia respectivA, i, gall de asta, prezintd particularitatea cd se extinde asupra primelor cloud silabe (cea dintii, din cauzd cd e accentuatA cu o mai mare foga decit a doua, se lungeste si In acelasi timp pare a se separa de aceasta). Sensul lui odatd este modal, nu temporal; intervine, deci, ca la unde, discutat mai sus, o modificare semanticA cu efect

stilistic bine precizat. 0 situatie aparte are odatd In ultimul citat, atit din punctul de vedere al accentudrii (care e mai putin puternica si se limiteazd la silaba penultimd), cit si din acela al sensului: acesta, desi tot modal, prezintd o nuantd mai putin IndepartatA de cea temporaid, IntrucIt este aproape identic cu al lui definitiv (= odatd pentru totdeauna)2. Caracterul popular al limbii lui Creangd se manifestA si In fapte de naturd strict lingvisticd, lipsite de o semnificatie stilisticds. Am in vedere mai cu seamd unele aspecte ale sintaxei si o serie de elemente

Printre cele dintli trebuie relevatA pr edom inar ea coo rdollar i i asupra subordondrii in construirea frazei. La fel cu vorbitorii simpli, Creangd foloseste, de preferintd, propozitii principale, legate intre ele in mod obisnuit prin i, dupd care urmeazd iard, dar §.a. Prima dintre aceste conjunctii ne intimpind extrem de des ca element de legAturd nu numai intre membrele unei fraze, ci si Intre cloud fraze. Este un fel de conjunctie coordonatoare universald, cum ) In aceasta formula devenita fixa de multä vreme, La, pronumele de pers. II, are valoare generalS, dar cu aplicatte la pers. I, cum se vecle clar In primul citat, unde povestirea continuS folosind pe noi. 'Cf. interpretarea data acestui adverb In situatil ea cele amintite aici In Stilistica limbii ramble, p. 138. I Aceasta nu Insemneaza CS ele nu contribute la mdiestria artistica a operei povestitorului.

LVII

www.dacoromanica.ro

am numit-o cu un prilej oarecare. Dau un numdr de exemple mai caracteristice. *-o luOm noi de la popa Oslobanu, tocmai din capul satului, din sus, cu gind sa umbldm tot satul... Cind colo, popa tdia lemne la trunchiu afard i, cum a vázut cä ne asAzOm la fereastA i ne pregtitim de urat, a inceput a ne trage citeva nasteri indesate si a zice,.."; Si IntrOm noi la Vasile-Anitei i ne asezAm la

fereastA dupA obiceiu"; Ai cum .uitam ciuda, fuga iar la mos Chiorpec dupd curele. *i el, cind ma vedea intrind pe usa, imi zicea cu chef: tHe, heI bine-ai venit, nepurceleb, 5i iar ma rAbuia, facindu-ma de ris; i eu iar fugeam acasA, plingind, stupind pi blastemindu-l. *i mama avea un chin cu mine din pricina asta..." ; Si doar

ma 1i feream eu, intr-o parere, sä nu mai dau peste vro pacoste, dar parca naiba mA Impingea, de le fáceam atunci cu chiuita. *i tocmaimi-te f Indatd dup. cea cu ciresele, vine alta la rind"; Ai podul, cu

toate cele poruncite, era acum gata. Iarà bordeiul mosneagului se prefacuse intr-un palat mult mai strAlucitor decit al imparatului ! *i, deodatd, baba si mosneagul se trezesc imbracati in porfira impArateascA,

i toate bunatAtile de pe lume erau acum in palaturile lor.

lard purcelul zburda si se tologea numai pe covoare, In toate partile". *i din doud vorbe, fiul craiului ii tocmeste, i dupa aceea pornesc ImpreunA sA iasA la drum, pe undo aratd Spinul. *i mergind ei o bucatA bunA, Spinul se preface cA-i e sete i cere plosca cu apA de la stApinu-

sAu. Fiul craiului i-o da, i Spinul, cum o pune la gurd, pe loc o ia, oterindu-se, i varsd toatd apa dintr-insa"; *i de azi Mainte, eu sd fiu in locul tAu nepotul impAratului, despre care mi-ai vorbit, iarA tu, sluga mea ; i atita vreme sd ai a rnd sluji, pand cind ii muri si iar Ii Inviè. *i oriunde vei merge cu mine, nu care cumva sA blestesti din gurA catra cineva..." ; Si merg ei, i merg, cale lunga... i intr-o tirzie vreme ajung la imparatie. *i cum ajung, Spinul se infAtisazA... *i imparatul Verde, cetind cartea, are de bucurie cd i-a venit nepotul, pi pe datA 11 si face cunoscut curtii si fetelor sale..." ; Ai cum iese sfinta DuminicA afarA... *i mai stind sfinta DuminicA oleacA in prej ma

fintinei... *i cum ajunge la fintinA... *IL mai stà din bdut i iar incepe a mormdi..." ; Dar nu se poate apropiè nime de cerb... De aceea fuge

lumea de dinsul... Dar cu toate aceste, trebuie sd tii, nepoate..." Pe ling& conjunctiile coordonatoare ne IntimpinA foarte des adverbele a tunci §i apoi, tot la inceputul propozitiilor si mai ales al frazelor,, deci cu valoare conjunctionala, in sensul ca. servesc, Intocmai ca fi, iard etc..., drept cuvinte de legA-tura !Titre membrele frazei i Intre fraze. De multe ori ac este adverbe sint precedate de i, cu care se ImbinA, LVIII

www.dacoromanica.ro

formind impreund o unitate sintactica, chiar clack din punct de vedere grafic, ele apar adesea separate. Si astfel de constructii sint caracteristice pentru vorbirea populara. De pilda: Atunci, deodatd, tuturor mesenilor pe loc Ii s-a stricat cheful..."; Si atunci, Spfnul rdpede Ii atinteste privirile...";-Atunci Harap-Alb, iesind plin de mihnire..." ; Atunci Harap-Alb iar iese din mijlocul celorlalti si se infatisaza Imparatului..."; Atunci PAsArild se desird odatd si se Malta pAnd la lurid"; Si atunci, numai iaca i imparatul vine ca un

leu-paraleu, sa-si ieie feta pe samd..."; Atunci Harap-Alb iar se InfAtisazd Inaintea imparatului..."; Atunci Harap-Alb Incepe a-i

spune toate cu de-amdruntul..." ; Atunci Harap-Alb intrA, cu albina pe umAr, in odaia unde era Imparatul i cu fetele..." ; Atunci ea, tresdrind, odatil incepe a tipa si a se apdra cu ndframa...". Deseori atunci nu std la inceputul frazei, ci dup. cuvintul initial al acesteia, care este, de obicei, subiectul primei propozitii. Si In asemenea imprejurdri,

acest adverb Indeplineste, de fapt, functia ukei conjunctii, fiinda face legdtura cu fraza imediat precedentd. Ex.: Saila atunci se ie dupd Harap-Alb si pornesc tuspatru Inainte"; Harap-Alb atunci se bate cu mina peste gurd i zice:... sArmanul !" Spre deosebire de atunci, care, cum rezultA si din citatele de pInd aici, apare, de preferintd, la inceputul frazei, apoi ne Intimpind destul de des si in interiorul ei. IatA citeva exemple: Si apoi de la o vreme incepe a se Idsa lin ca vintul..." ; S-apoi acel unul are atunci In mind si pinea, i cutitul..."; Apoi Si lasä acolo, si el se duce in treaba lui"; Apoi nu ma faceti din cal magar, cd va yeti gdsi mantaua cu mine"; Dupd aceasta, Ii ie cele trebuitoare la drum, apoi IncalecA si ea pe un cal nazdravan..."; ...I1 incunjurd de trei ori cu cele trei smicele de mar dulce, toarnd apd moartd, sd steie singele i sä se princld pielea,

apoi ii stropeste cu apà vie..." De multe ori, atunci §i apoi sint folosite in acelasi alineat, fiecare la inceputul unei fraze si tot ca elemente de legatural. Constatarea prezintä interes, Intrucit confirma interpretarea data de mine functiunii lor sintactice. Reproduc cloud pasaje din Povestea lui HarapAlb': Atunci credinciosul impAratului se duce rApede i dä foc casei celei de aramd pe dedesupt, cu 24 de stinjini de lemne, de se face casa s Se MO lege ca valoarea lor conjunctionald este destul de slabd, In comparalie cu a unei conjunct!! adevdrate. Observatia se refera la toate cazurile In care aceste cloud. adverbe Indeplinese functiunea aici In discutie. De altfel, ar fi trebuit sS precizez de la Inceput ea mai cu seami In aceasti opera a Jul Creangi Intlinim adverbele de care md. ocup alci. Faptul se datorelte marl! ei extinderl, deci nevoH de a lega Intre ele action! numeroase si variate.

LIX

www.dacoromanica.ro

rosd cum e jdraticul. Apoi, cum insereazd, vine si pofteste pe oaspeti la culcare. Geri l'a atunci, nazdrdvan cum era el, cheamd pe tovardsii sdi deoparte..." ; Atunci Geri Id sun& de trei ori cu buzisoarele sale cele iscusite, si casa rtimine nici ferbinte, nici rece, cum e mai bine de dormit intr-insa. Apoi inträ cu totii iniduntru, se tologeste care unde apucti, §i tac md clieamd". Am afirmat ceva mai inainte cd in sintaxa limbii lui Creangd pre-

domind coordonarea. Aceastä afirmatie nu trebuie interpretatd in sensul cd sub or d onar ea ar fi foarte rard. Aceste cloud procedee de a lega intre ele propozitiile unei fraze se combind adesea. In orice

caz, subordonare purd nu existd: pentru a putea folosi propozitii subordonate, adicd, cu alt termen, care nu-i totusi perfect sinonim, secundare (sau dependente), este necesar sti avem cel putin o propozitie principald (sau independenta). I\ umai coordonare purd este posibild,

si vorbirea populard recurge deseori la ea, dupd cum §i povestitorul nostru o foloseste, dar mult mai rar decit vorbitorii neinstruiti din

sinul tdránimii. *i and particularitate, afard de frecventa ei nu prea mare, prezintd

subordonarea, si anume o variatie relativ redusd. Raspindite sint propozitiile relative, propozitiile circumstantiale de loc, de timp, de mod si de scop si propozitiile completive. Acestea din urma se leaga de regenta lor mai ales prin sd, adicd predicatul lor stä la conjunctiv si se gaseste la inceput, ceea ce face ca sa sd joace un rol dublu (de semn caracteristic al conjunctivului si de element de legiltura sintactica). i propozitiile de scop sint introduse, de obicei, prin sd. 0 conjunctie des folositd de Creanga este cum (adverb relativ de mod, cu valoare conjunctiona14), care exprima nu numai un raport modal

(cu nuanta secundarà de comparatie"), ci, de foarte multe ori, si unul temporal. Frecvent apare apoi de la inceputul unei propozitii consecutive sau finale (citeodatd, ceea ce considerd unii drept propo-

zitie finald este una principald, al arei de are acelasi sens ca 0). Propozitiile conditionale, nu prea numeroase, sint introduse adesea prin cind. Foarte rar gäsim propozitii concesive. Ele incep aproape totdeauna cu mdcar ed. In sfir§it, ar fi de amintit cd propozitiile cauzale, destul de frecvente, se leagd de regenta lor prin cd, conjunctie

subordonatoare universald" (in sensul in care este universala" conjunctia coordonatoare f i, v. mai sus), pentru cd, Mei §i, mull mai rar, Puled. Cu privire la cdci, care, se stie, nu este popular', trebuie 'De aceea p3vestitorul nostru II folosote adesea ea sinonim desdv1rsit aL lui pentru ca. LX

www.dacoromanica.ro

aratat ca Creanga 11 foloseste si in propozitii coordonate explicative,

asadar ca in limba literara. Voi da putine citate, si numai pentru uncle dintre situatiile schitate surnar aici. Da' ca ucide in bataie, cind a afla ca el a prins Te crede rnosul, nepoate, dar and ai pupAza, s-o chinuiasca"; sti cu ce greutate se capatd"; Ce sa zic, nepoate ! Ia, cind a aye eu o sluga ca aceasta, nu i-as trece pe dinainte"; Dar cu toate aceste, trebuie s tii, nepoate, CA unii oameni is mai al dracului decit dracul; nu se astimpard nici in ruptul capului; macar ca au Wit multe, tot cearca prin padurea lui, sa vad A, nu 1-or puté gabui cumva?" ; Asemene i eu gonitori, giupinesica... ca. de baieti nu mai trag nadejde,

pentru ca baba mea e o sterpatura..."; ...nu s-alege nimica de mine; pentru ca tot de stapini calici mi-am avut parte" ; Se vede lucru ca i mos Nichifor era Mut pe drumuri, cad, cum iesea afarA, la drum,

parca era altul..."; Omul bun n-are noroc; asta-i stiuta; rogu-te, sa nu-ti fie cu suparare, drumetule, dar, fiindcd a venit vorba de-asa,

iti spun, ca la un frate, ca din cruda copilarie slujesc prin straini, ai incaltea nu mi-ar fi ciuda, chid n-as vrè sa ma dau la treaba, caci

cu munca m-am trezit",. 0 trasatura caracteristica a vorbirii populare i, prin urmare, a

limbii lui Creanga o constituie a nacolutur i I e, constructii care nu se conformeaza normelor sintaxei literarea, dar respecta regulile structurii gramaticale a limbil noastre, intrucit nu sint ceea ce in mod obisnuit numim greseli. Ele nu trebuie considerate nici macar

abateri in sens strict, ci simple particularitati sintactice specifice aspectului familiar i, mai cu seama, celui popular al limbii nationale. Din multimea constructiilor de acest fel, care, impreuna cu atitea allele dintre cele discutate pina aici, dau limbii lui Creanga nu numai un caracter autentic popular, ci i o frumusete Inca neegalata in lite-

ratura noastra, reproduc citeva, culese la intimplare. Nu stiu altii cum sunt, dar eu, cind ma gindesc la locul nasterii mele, la casa Orin-

teased din Humulesti, la stilpul hornului unde lega mama o sfara cu motocei la capat, de crapau mitele jucindu-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care ma tineam cind incepusem a merge copacel, la cuptiorul pe care ma ascundeam, cind ne jucam noi, baietii, de-a 1AceastS. fraza este foarte interesanta, prin faptul ea confine numeroase 5i variate propozifil subordonate, fara sa-si piarda caracterul popular. Se 5tie doar ca limba literara are normele ei speciale, adia aplicarea, In condifille impuse de caracterul ei normativ, a regulilor limbll nafionale, tot a5a cum 51 celelalte aspecte ale acestela se conformend unor anumite norme mai mutt oni mai pulin diferite de la undl la altul. LXI

www.dacoromanica.ro

mijoarca, si la alte jocuri si jucdrii pline de hazul si farmecul cop ild-

resc, parca-mi salta si acum inima de bucuriel"; Putin mai este, si ai sA ajungi irnparat, care n-a mai stat altul pe fata pamintului asa de iubit, de slAvit si de puternic"; D-apoi calului meu de pe atunci cine mai stie unde i-or fi putrezind ciolanele ! Ca doar nu era sa traiasca

un veac de om ! Gine ti-a virit In cap si una ca aceasta, acela inca-i unul... Ori vorba ceea: Pesemne umbli dupA cai morti sà le iei potcoavele" ; Fetele imparatului intimplindu-se de fata, chid a lovit Spinul pe Harap-Alb, li s-au fAcut milA de dinsul si au zis Spinului cu binisorul: Vere, nu faci bine ceea ce faci. Daca este ca a lasat Dumnezeu sA. fim mai mari peste altii, ar trebui sa avem mild de dinsii, cd si ei,sarmanii, sunt oameni!"; De-aceea fuge lumea de clinsul deli

scoate ochii; si nu numai atita, dar ajar cind se uita la cineva, fie om sau orice dihanie a fi, pe loc rAmine moarta"; Si care dintre ei are indrázneala mare si noroc si mai mare, umblind pe acolo, gaseste din intimplare cite o peatrd de aceste, picatd de pe cerb, cind se scuturd el la septe ani odata, si apoi aceluia om nu-i trebuie alta negustorie mai buna".

Si unele f apte morf o log ic e contribuie la crearea caracterului popular al limbii lui Creangd. Ar fi de amintit, fnainte

de toate, folosirea extrem de deasA a p rezentului ist or ic (sau, cum ii spun altii, dr amat i c). Fenomenul apare nu numai In vorbirea popularA, ci si in celelalte aspecte ale limbii atit vorbite, cit si scrise, indiferent aproape de eontinutul comunicArii. Deosebirea

de la o varietate la alta a limbii considerate in intregime consta pe de o parte in frecventa mai mare ori mai mica a aparitiei lui, iar pe de alta, In mobilul care-i determina aparitia. In linii mari, se poate afirma cA cu cit comunicarea este mai naturald, mai spontana, cu atit intrebuintarea acestui fel de prezent ne IntimpinA mai des. UrmeazA, deci, cA limba vorbitA recurge la el in mai mare mAsurA decit

cea scrisa, iar dintre diversele stiluri, foarte bogat in forme de prezent dramatic este stilul artistic, de care putem alAtura pe cel istoric, adicA, cu un termen mai cuprinzator, valabil pentru amindoua, stilul narativ In general. Acest prezent apropie de momentul vorbirii evenimentele povestite, si de aceea este el foarte mult folosit

atit de catre scriitori, cit si de care istorici. Mai trebuie adAugat amdnuntul, foarte important, cd In limba operelor beletristice preferinta pentru prezentul cu valoare de perfect

este, in buna parte, rezultatul unui act de voing, sau, mai exact spus, izvordste, ca atitea alte mijloace stilistice, din necesitatea, constienta, a scriitorului de a da operei sale o forma artistica. In LXII

www.dacoromanica.ro

vorbirea familiara i, cu deosebire, in cea populara avein a face cu un produs absolut spontan, care se explica tot prin faptul Ca vorbitorul simte nPvoia de a prezenta continutul comunicarii sale ca si cum s-ar desfasura sub ochii lui i, deci, ai ascultatorului, in momentul insusi al relatärii faptelor. Dar satisfacerea acestei nevoi nu urmareste nici un scop stilistic, nu este pusd in serviciul artei, ca in cazul scriitorului sau al unui povestitor cult. Creanga procedeaza in cazul de feta mai mult ca un vorbitor obisnuit, fárà o preocupare artistica' constienta, chiar deed ii dà seama cd procedeul folosit prezintd avantaje de ordin stilistic. Cred ca Intrebuintarea neobisnuit de deasa a prezentului cu valoare de trecut In toatd opera povestitorului nostru, indiferent de continut, are si o cauzd pur lingvistica. Graiul moldovenesc viu nu mai cunoaste mina de pe vremea autorului Amintirilor perfectul simplu, si prezentul istorie este tocmai echivalentul acestei forme de perfect, nu a celui compus.

Faptul cà Creanga intrebuinteaza destul de des perfectul simplu, chiar in povestirea directd, adica in relatarea evenimentelor, nu poate fi invocat contra explicatiei mele. Si Mihail Sadoveanu, de pilda, face uz in scrierile sale de perfectul simplu, desi, cind vorbea, nu recurgea niciodata la aceastd forma verbala, pe care a Invatat-o, ca sa spun asa, din carte. Nefiind deprins din graiul sau natal cu perfectul simplu, Creangd 1-a inlocuit, foarte des, acolo unde nu putea folosi perfectul compus, prin prezent, care, repet, este echivalentul desavirsit al perfectului simplu i, In plus, are avantajul di se bucura de cea mai larga

circulatie in toate aspectele limbii noastre. Pot invoca, cred, In sprijinul parerii mele faptul cd actiuni care se petrec in aceeasi vreme sint exprimate cind prin prezent, chid prin perfectul simplu. (E vorba, bineinteIes, de alternarea acestor cloud

forme verbale In unul si acelasi pasaj.) De pilda: Se Induplecara si cele doug, intrara cu toatele in casa., luara pe baba de par s-o izbira cu capul de pareti pana i-1 dogira. Apoi cea mai tinara, fiind mai sugubata decit cele cloud, trinteste baba fn mijlocul casai s-o framIntä cu picioarele, s-o ghigoseste ca pe dinsa; apoi Ii scoate limba afara, i-o strapunge cu acul i i-o presura cu sare i cu piperi, asa ca limba Indata se umfla, i soacra nu mai putu zice nici etre !"; Zina 11 Indrepta Incotro sa apuce, ca sa gdsascà mai degraba pe sora-sa cea mijlocie, i Fat-Frumos, fàrá multa zabava, Ii luà ziva buna si porni. Si mergind el Incotro ii ardtase, pe la ameazd iaca vede niste curtd si mai frumoase declt cele dintai. Si apropiindu-se de dinsele, da si

de zina cea mijlocie, care si ea tocmai atunci spala niste cdmesi la fintina. Cum se vazura, amindoi se Imbratosara"; Zina II indrepta LXIII

www.dacoromanica.ro

Incotro sa apace, ca sa gasasca mai degraba pe sora-sa cea mica. *i Fat-Frumos, fail multa zabavd, isi ie ziva bung si porneste". Ultimele doua citate sint foarte interesante pentru discutia noastra, Intrucit inceputul unuia este perfect identic cu al celuilalt, singura deosebire dintre ele fiind de ordin pur formal: In primul toate trei verbele stau k perfectul simplu, pe cind In al doilea avem un verb la perfectul simplu, iar cloud la prezent. Aceasta deosebire nu schimba cu nimic situatia obiectiva, si de aceea cititorul nici n-o remarca. Alt fapt morfologic, asupra caruia socot util sa ma opresc, este In legatura cu viitorul. Creangd Intrebuinteaza toate formele acestui timp, care, cum stim, diferd una de alta nu numai prin aspectul lor pur morfologic, ci si prin nuanta semantica pe care o exprimd. El este, in general, foarte scrupulos In minuirea formelor de viitor In ce privestevaloarea lor semantico-stilistica. Astfel forma literarã (voi + in-

finitivul) are un sens oarecum neutral, fan luare de atitudine din partea vorbitorului, adica fail nici o nuanta modald. Celelalte cloud,

anume am + conjunctivul si oi + infinitivul, exprimä una sigurantd, cealalta Indoiald. Iata citeva exemple: Ma bucur si eu cd-i tocmai In dricul iarmarocului si poate mi-a pica ceva si and voiu veni inapoi. Numai as vre sa stiu, cind avem sa pornim"; ,4i ea, din pricina asta are sa moara, cind a muri..."; Vai de mine, mos Nichifor, avem sa innoptam in padure 1"; ...tot asa sä faci si tu ell capul babei, de pdretele cel despre apus, s-epoi ce i-oiu mai face si eu, yeti vedea voi"; Acolo vom poposi putin, oiu clatari plosca bine s-oiu umple-o cu apa proaspata, ca sa avem la drum, caci mai incolo nu prea sunt fintini, si, din partea apei, mi se pare ca i-om Imbraca-te iute In pielea cea de urs, care o ai de la duce dorul"; tata-tau, apuca pe ici tot inainte, si cum ii ajunge in rdscrucile drumului, ai sa si dai de Graf:Una. Ursului". Caracterul popular al limbii lui Creanga se manifesta si in folo-

sirea unui anumit vocabula r. Nu ma refer In mod special la cuvintele mai mult ori mai putin regionale, care contribuie si ele, in larga mdsura, la realizarea acestui aspect caracteristic al limbii lui. Am In vedere mai cu seamti elementele lexicale pe care le-as putea numi expresive in sensul cd, aproape independent de semnificatia lor obiectiva, ele creeaza o ambiantdpopulard, de nuanta ruralä, prin faptul di ele constituie o particularitate a vorbirii oamenilor de la tara. Aparitia lor In opera lui Creanga nu se datoreste unei anumite intentii de ordin estetic, ci este impusa de continut, cum am afirmat In mai multe rinduri de-a lungul acestui capitol. i daca, In ciuda absentei unei preocupari deliberate, el a realizat totusi o creatie artistica de LXIV

www.dacoromanica.ro

r-7?

s' '

froj, A

i..,%.,t.e.-,

e

t

r

441 Vd94,1717:

,

%P.

. -

4

Bojdeuca din Ticau.

www.dacoromanica.ro

-4°

....

.

' °

' i -., .

e'

Ion Creang5, diacon.

www.dacoromanica.ro

primul rang, explicatia trebuie cautata In talentul, intr-adevdr exceptional, cu care a stiut sd exprime, prin mijloacele cele mai potrivite, continutul de idei si de fapte al operei sale. Iatä o lista', mai degraba, sdracd, de asemenea cuvinte: anapoda, avan, babdtie, bdiddati, bihlit, balciz, bdráni, bazaconie, bechi,

bezmetic, bicisnic, bleti, bobletic, bobote, bodrogani, bolborosi, bongoase, boscorodi, buchisi, budihace, buli, bulhac, burzului,busi, cdrábäni, catrafuse, carpdnos, chelfdneald, chiolhAnos, chiurluit, chihti, cioarsd, ciondani, cirnosi, cldpaug, cobdit, coclauri, corhand, cotarld, cotrobdi, crimpoti, dabalazat, dihanie, dirdli, dobzdla, donddni, drughineatd, durdurd, duscd, farfasit, felestioc, firnlit, flocdi, gdbui, gdvozdit, ghibirdic, ghigosi, ghijoagd, gigilici, glagore, gligan, hapsin, hdlddui, hind, hlrjoand, hltru, hleab, hlizi, hoanghina, hojmaldu, horhdi, hrentui, hurtd, huzuri, Imbd lora, inchiorchiosat, izbeliste, jitie, jivind, jndpai, ldliu, leoarba, linchi, linciuri, lipcd, mahorcd, matahai, matrdsi, melian, migdi, mocni, mocosi, nandraldu, naboi, nacafale, ogirjit, onanie, oploi, otinji, paièle, pasli, paldldi, pdtdranie, pidosnic, piclisit, poard, pocinog, pogan, poghibale, pojijie, potaie, prapadenie, probozi, proclet, prujituri, rdbui, rdcddui, roboti, scdrfirlie, sclipui, scofald, scroambe, sfircai, stroh, stropsi, sotie, ovilcài, parli, terpeli, stioalnd, sugubdt, supuri, tapangele, tdbirci, WI:144a, tearfd, tigoare, tirsoagd, tihdraie, tiva, tolocdni, tologi, zdhdi, zdpsi, zdrghit, zbintui, zghihui, zgitie. Discutia facutd In prezentul capitol a dovedit, sper, Ca limba lui Creanga are caracter popular, iar nu regional, cum au afirmat, direct sau indirect, diversi cercetatori ai operei marelui nostru povestitor. Este drept cd o build parte a materialului lingvistic folosit de el apartine graiului moldovenesc, a cdrui arie, de altfel, depaseste adesea granitele Moldovei, dar aldturi de acest material existd altul, mult mai bogat, cunoscut, In grade diferite, tuturor graiurilor românesti, asadar limbii intregului nostru popor. Esential pentru punctul meu de vedere este lush' altceva. Indiferent dacd diversele particularitati fonetice i lexicale pe care le gdsim In opera lui Creanga apartin uneia sau alteia dintre varietdtile teritoriale ale limbii romanesti, ceea ce intereseazd In gradul cel mai Malt, caci reprezintä marea noutate adusd de autorul Amintirilor §i al Poveftilor in literatura noastrà modernd, este folosirea vorbirii autentic populare cu un succes unic prin stralucirea lui In zugrdvirea unui mediu tot atit de veridic ca i limba instsi. Ca sd-i gäsim un emul, trebuie sà mergem Inapoi, cupeste un secol, si tot in Moldova: este Neculce, singurul care li seamana prin carac5

Ion Creanga

Opere vol. I

www.dacoromanica.ro

DCV

terul popular al mijloacelor lingvistice, precum si prin simplitatea, spontaneitatea si naturalefea exprimArii (v. Ion Neculce, Letopisejul Tdrii Moldovei, ed. II, Bucuresti, 1959, p. XC si urna.). Dar batrinul

cronicar al veacului al XVIII-lea n-avea de ales intre mai multe feluri de a scrie, intrucit toatä literatura noastrti din vremea aceea era,

prin forta lucrurilor, populag, in sensul ca nu exista, altitu ri si In opozitie cu ea, una cultá, ca mai tirziu, chid, indiferent de continut si de caracterul anonim sau neanonim al operelor literare, se constat5.

dota directii, care, cu o oarecare aproximatie terminologicii, pot g fie numite una populag, cealaltà cultä. Afag de asta, din punctul de vedere al valorii artistice, Creanga intrece pe Neculce, asa cum ii intrece, Intr-o mAsug si mai mare, pe told cei care, dupä dinsul, au abordat aceleasi genuri literare. Cu mijloace lingvistice simple si, cantitativ vorbind, grace, la fel cu continutul obiectiv (sau material) al operei sale, povestitorul humulestean a izbutit g egaleze pe cei doi mari artisti ai cuvintului românesc, contemporani cu dinsul, care shit Eminescu si Caragiale. In aceasta vac' eu mAretia intr-adevar unic5. a creatiei lui artistice, monument nepieritor inchinat limbii noastre populare. Unicitatea ei o dovedeste si faptul cA Creangä n-a gAsit, si nici nu putea stt gAseasg, imitatori. IORGU IORDAN

www.dacoromanica.ro

NOTA DESPRE EDITIE

Cuprinsul ediçiei. Prezenta editie cuprinde intreaga opera literard

a lui Ion Creanga, alcatuita din P ov est i (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Pungwa cu doi bani, Dän.ilá Prepeleac, Povestea porcului, Povestea lui Stan Pligtul, Povestea lui Harap-Alb, Fata

babei gi fata mogneagului, Ivan Turbinca), Amintiri (I, II,

III, IV), Povestiri (Poveste, Mog Nichifor Cofcariul, Povestea unui om leneg, Mo.,s Ion Roatii, Popa Duhu, Cinci pini, Ion Roatii

fi Vodd Cuza). Intr-un capitol separat, pe care 1-am intitulat Varia, am inclus povestirile cu caracter instructiv-educativ i poeziile originale, publicate, a-tit unele cit i allele, in manualele scolare. Tot aici am facut loc poeziilor populare culese de Creanga, articolelor privind polemica prilejuita de aparitia manualelor, precum i scrierilor postume. Am reprodus i un numar de scrisori, adresate familiei (I), prietenilor, cunoscutilor sau unor oameni de cultura (II).

Gruparea textelor am facut-o in functie de continutul lor si de genul literar. In cadrul fiecarei sectiuni, lucrdrile shit date in ordine cronologica, cu exceptia scrisorilor, pe care le-am ordonat alfabetic, dupa numele destinatarilor, respectind cronologia numai in cazul in care mai multe scrisori sint adresate aceleiasi persoane. Nu am cuprins in editia de fag povestirea Calicul de la Talpalari, despre care primul ei editor' marturiseste ca a redactat-o el insusi dupd ce a auzit-o povestita de Creanga, i nici lista de cuvinte din Amintiri, cu glosarile atribuite lui Creang5.2. Se stie c5. aceasta lista a fost publicata de Gh. Kirileanu in ,Feziitoarea, XI, nr. 10 si 11, din decembrie 1903 ianuar 1904, p. 156-161 si reprodusa apoi in edit ia ' Ioan S. Ionescu, lii .5ezatoarea, vol. VI, 1901, p. 168 16Q. Cf. ,1 P. Grimm, Glosarul lui Creangd, In Dacoromania, X II, 1943, p. 330 334.

LXVII

5*

www.dacoromanica.ro

de Opere din 1939, Insotita de fotocopiile respective §i de o informatie

din care rezultd cd aceastd listd, primitd de la T. Maiorescu, a fost Intocmitd de Livia Maiorescu si trimisd lui Creangd spre a-i explica cuvintele necunoscute ei. Nu putem atribui lui Creangd acest glosar, pentru cti, dupd cum observá si Kirileanu, unele cuvinte (chirfosalii, glildmoz, cdlepe de tort, donddneau, sliptdmina hirjei sau cirneleaga) shit explicate gresit, iar altele (tirnosiri, scrombiiit, sfirloagele, pay,Use) stilt Insotite de mentiunea nu-1 cunosc". Mai mult decit atlta, la clteva se dau explicatii In limba francezd, dupd Dictionarul lui Cum. Aceste fapte ne Indreptd.tesc sd nu recunoastem pe Creangd drept autor al listei de cuvinte In discutie. Nu figureazd, de asemenea, In sumarul editiei poezia Oltenii In Ia.yi, Povestea poveytilor 0 Povestea lui Ionica cel prost.

Textul de brad. Cele mai multe scrieri ale lui Creangd au fost publicate mai trail In Convorbiri literare. Mar dupd aparitia lor, autorul si le revedea cu oclii critic, Mind modificdri. Dintr-o serisoare adresatd lui Titu Maiorescu la 25 mai 1883, afldm ca intentiona sd-si adune putinele scrieri" In volum si sd le tipAreascd la Socec. Proiectul WI nu s-a realizat Insd. Cu putin Inainte de moartea scriitorului, V.G. Mortun Incepuse

publicarea Poveytilor, din care s-au tipArit numai primele 10 coli. 0 data cu ImbolnAvirea lui Creanga, s-a Intrerupt publicarea. Dupd moartea scriitorului, s-a format, din initiativa cdpitanului Const. I. Creangd, un comitet care sd se ocupe de editarea Intregii opere. Comitetul, alcAtuit din: Grig. I. Alexandrescu, Eduard Gruber

si A.D. Xenopoll, a primit de la V.G. MFtun primele 10 coli, deja tipAritei din Poveyti §i a Ingrijit impkimarea In continuare a lor si a celorlalte lucrdri sub titlul general Scrierile lui loan Creangd. Primul volum, aparut la 1890, cu subtitlul Poveytile, cuprinde: Soacra

cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Mini ld Prepeleac, Pungufa cu doi bani, Povestea porcului, Moy .Nichifor Cotcariul, Povestea lui Stan Pdlitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei yi fata moyneagului, Ivan Turbine& Povestea unui om leney, o prefata de A.D. Xenopol (p. IIV) si o biografie amainuntitd scrisA de Grig. I. Alexandrescu (p. 1-29). Al doilea volum, subintitulat Diverse §i aparut peste doi ani, In 1892, cuprinde: Amintiri din copildrie, Popa Duhu, Cinci pini, loan Roatd f i Vodd Cuza, Ioan Roatei yi Unirea, Poezii poporane, Poezii proprii, Cuvinte, rostiri. Volumul este ilustrat (numai pentru Amintiri) de Teodor Buicliu. , A.D. Xenopol, Prefaid, vol. Scrierile lui loan Creangd, Ia$1, 1890, p. III.

LXVIII

www.dacoromanica.ro

Aceastã prima editie, aproximativ completd, are numeroase scaderi.

Dacä trecem peste ortografia usor etimologizanta, pe care si-o insusise partial si Creangd si pentru care nu putem face rdspunzdtori pe cei ce s-au ocupat de intocmirea editiei, precum si peste inconsec-

ventele In redarea unuia si aceluiasi cuvint, pentru motivul cà ele se tntilnesc chiar in manuscrisele autografe, trebuie relevate, In primul

rind, numeroasele greseli de tipar sau de transcriere (vol. I, p. 13, r. 2: Ia, dam busta in loc de Ia, sa dam busta; p. 87, r. 22: imparateasa cea tinara acasa in loc de imparateasa cea tinara sara acasa; p. 202,

r. 18: cind a In loc de cind am; p. 208, r. 13: Tu Sezi in loc de Tu sa

gezi; p. 210, v. 1: tot invie in loc de tot in vie; p. 211, r. 17: face slujba in loc de face aceasta slujba; p. 224, r. 6: obrazariul In loc de obrazarul; p. 256, r. 25: de le dirdiiau in gura in loc de de le dir-

diiau dinlii in gura; vol. al H-lea, p. 82, r. 13: lipsesc cuvintele cu calciiie cu tot, cif doar acum o dadusem gi eu pe ciubote; p. 85, r. 4:

spincenele In loc de sprincenele; p. 88, r. 20: indata la alai in loc de indata alta; p. 90, r. 23-24: qi gi cind In Mc de Fi cind; p. 93, r. 24: lipseste ce-i ziceau gi; p. 165, r. 9: Ei, oameni buni? in loc de Ei, oameni buni, vedeli?; p. 175, v. 5: neica in loc de neica; p. 191, v 18: Sea, copile... In loc de Stai, copile... etc.), confuzia, foarte frecventd, a lui E cu a si, mai rar, invers (randuit, tarnosire, lumanarea, romanegte, mind, atät, clici pentru claci, cici pentru caci, cilcaiul, gitejele etc.), ca si literarizarea unor fonetisme moldovenesti

(vol. I, p. 4, r. 18: abia, abia putu pentru abie, able putu; p. 39, r. 9: ia-i pentru ie-i; p. 66, r. 4: fereastra pentru fereasta; p. 111, r. 2: Vinerea Seacii pentru Vinerea Saca; p. 132, r. 21: securea pentru

sacurea; p. 154, r. 16: sparia pentru sparie; p. 187, r. 6: taia pentru taia; p. 202, r. 20: putea pentru pute; p. 223, r. 6: vrea pentru vre; vol. II, p. 61, r. 6: miinile pentru minele; p. 67, r. 20: ciiniipentru cinii etc.).

Din aceastá cauzd, credem cd editia de la Iasi nu poate fi adoptatd ca text de bud'. Am tinut totusi seama de faptul cd in ea au intrat cele 10 coli revazute de Creangd insusi, care a introdus modificdri si dezvoltdri fatd de versiunea din Convorbiri literare. De mentionat cd unele dintre indreptdrile fdcute de Creangd dupd aparitia lucrárilor sale in revistd nu sint prinse In a,ceastd. editie. Desi la Convorbiri literare i se corectau uneori textele trimise spre publicare (se cunosc protestele povestitorului In legaturd cu acest procedeu), este evident ca forma lor, asa cum au apdrut In revistd, se

prezintá mull mai Ingrijit decit In editia de la Iasi, conservä mult mai bine particularitdtile de limbd si stil, gratie faptului ca Creangd a urmärit de aproape imprimarea lor. LXIX

www.dacoromanica.ro

Noi socotim cd pentru Povegti, Amintiri (I, II, III) §i Povestiri tektul publicat in Convorbiri literare (cu luarea In consideratie a modi-

ficdrilor ulterioare fdcute de povestitor pe foile revistei, in scrisori sau in ccle zece coli folosite in editja de la Ia§i) reprezintd un text de bath mai scutit de erori, exprimind mai fidel ultima vointd a autorului.

Partea a IV-a din Amintiri am reprodus-o integral dupd cditia de la Ia§i, vol. II, 1892, p. 115-129, unde s-a publicat Intlia data, iar Poveste, dupd manualul Invdidtorul copiilor, ed. a VIII-a, 1886,

p. 12-14.

De§i postumd, ultima parte din Amintiri am grupat-o arguri de primele trei, de care se leagd In mod organic. In aceea§i situatie,

Prefaja la poveolle mele, scrisd cu putin inainte de moartea scriitorului §i tipAritd postum, am inclus-o printre antume. Pentru scrierile cuprinse in capitolul Yaria, am ales, ca texte de bath, ultimele variante apdrute, pe cind trdia scriitorul, In diversele editii ale manualelor sale gcolare, In periodice sau in bropri. Postumele le-am reprodus dupä editia de la Ia§i §i dupà manuscrisul autograf aflat sub numdrul 4.074 la Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania, iar corespondenta dupd originalele aflate la Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania (ms. 4.074) §i, partial, din unele periodice §i din I.E. Toroutiu, Studii gi documente literare, vol. III, 1932. In notele consacrate fiecdrei scrieri In parte am facut consideratii

detaliate privitoare la textul de bath. Stabilirea textului. Particulariatile fonetice §i gramaticale specifice limbii lui Creangd au fost respectate Intocmai in editia noastrd.

Grafiile etimologizante, Intilnite atit In textele de bath, cit §1 In variante, le-am inlocuit prin grafii fonetice, care reflecta pronuntarea

autorului. De asemenea, am eliminat erorile de tipar. Faptul cd opera lui Creangd a lost publicatd In Convorbiri literare reprezintd o mare Inlesnire pentru editorul ei de astazi, fiindcd, dupd cum se §tie, revista Junimii" aplica principiile ortografice stabilite §i explicate de cdtre Titu Maiorescu In celebra lui lucrare din 1866 Despre scrierea limbii romdne. Cercetarea acestor principii ortografice, bazate pe functiunea distinctivA a sunetelor, fere§te pe editor de a confunda ceea ce este pull grafie, fàrä valoare foneticA, de ceea ce

reprezintd realitatea lingvisticd din scrisul autorilor publicati In aceastd revista. Limba lui Creangd nu reflectd cu constanta, a§a cum se afirmA de reguld, pronuntarea graiului moldovenesc. Manuscrisele rämase de la el ne dezväluie tendinta lui permanentd de a depd§i, sub acest aspect, LXX

www.dacoromanica.ro

limitele graiului matern, de a se apropia de normele generale unice ale limbii literare, care erau, spre sfirsitul secolului trecut, in plin proces de desävirsire. In felul acesta trebuie explicate nenumdratele dublete fonetice (regional si literar) care apar, de multe ori, chiar pe aceeasi pagind si chiar la unul si acela§i cuvint. In cazurile in care am considerat c aceste dublete fonetice redau pronuntari reale in limba lui Creangd, noi nu le-am unificat, prin generalizarea unuia dintre cele doud aspecte, ci le-am reprodus fArd modificdri. Astfel, cuvinte terminate In -r se intilnesc in manuscrise sub formele: boier, captor, witrar etc., ca in limba literard si in graiurile muntenesti, si boieriu, cuptoriu, vdtrariu etc., cu r muiat si rotunjit, ca in graiurile moldovenesti si in limba mai veche. Un dublet asemAndtor reprezintd fel-feliu.

Pentru aceleasi motive, am respectat si finala -6 (care noteazA pe e deschis), proprie graiului din Moldova de nord §i care coexistd, In textul lui Creangd, cu -ea, specified limbii literare. Este cazul infinitivului verbelor de conjugarea a II-a si a persoanei a III-a singular a imperfectului verbelor de conjugarile a II-a, a III-a si a IV-a: ave-avea, pute-putea etc. Cu acestea merg formele ie §i ia de persoana a III-a singular a prezentului indicativ de la verbul a lua. De adaugat, tot ca dublete, formele regionale de conjunctiv: sd deie, sti ieie aldturi

de cele literare: sti dea, sá ia. Inclinarea lui Creangd de a adopta pronuntarea literard se poate

constata si din felul cum sint scrise de mina lui cuvintele care contin consoanele s, z, I, p, j. Aldturi de acu, citup, iart p-apoi, p-a (fdcut), f-ai (fdcut), Infdlopazd, pe insdrate etc., unde aceste consoane au timbrul dur, ca in graiurile moldovenesti, se intilnesc si formele acupi, cttupi, iarài, pi-apoi, pi-a (facia), fi-ai (rticut), infdloyeazd, pe inserate etc., ca in limba literard si in graiurile din Muntenia. *i in aceste cazuri, care reprezintd rostiri reale, editia noastrd se conformeazA

principiului enuntat mai sus. Foarte numeroase sint dubletele de tipul beilaur-balaur, bcirbatbarbat, dascdl-dascal, järatic-jaratic, mdcar-nzacar etc. Formele cu a

reflecta pronuntarea literard, cele cu a pronuntarea regionald, mai ales moldoveneascd. Formele dascal §i macar, neogrecesti de origine, pot fi considerate si ca arhaisme, cu a neaccentuat just if icat din punct de vedere etimologic.

Diftongii ia §i ie sint inlocuiti dupd consoane labiale prin ea, respectiv e. CreangA scrie, de exemplu, desmerda, fer, pele, fearbd, peardd etc., asa cum, desigur, i rostea, càci asemenea pronuntdri ne intimpind si astazi in graiurile moldovenesti. Aceste fonetisme LXXI

www.dacoromanica.ro

apar, impreund cu variantele literare ia i ie, si in textele publicate de Creanga in Convorbiri literare.

In manuscrise sau In diversele izvoare de la care porneste editia noastra, gdsim numeroase alte dublete fonetice izolate, care dovedesc aceeasi sovaire Intre pronuntia literal% i cea regionald. Iatä clteva exemple: bldstdmdlii i bldstemdlii (pl.), lacrimi i lacrdmi, mira §i miera (vb.), pdrintesc si parinlesc, printre i pintre, ridica i rddica, tritnite si trimete. *i de asta data am pastrat ambele forme paralele.

Am lasat neschimbate formele mullemi, pa.seri, fild, care apar aldturi de corespondentele lor din limba literal* din cauza ca ele reprezinta cazuri de scriere hipercorectä, ca efect al tendintei, deja amintite, a lui Creanga, de a se apropia de pronuntarea literal% si prin aceasta constituie o caracteristica importanta a limbii lui, mai bine zis a constiintei lingvistice. Paseri exista si la Sadoveanu, iar paseri e notat de G. Weigand (in IX. Jahresbericht des Instituts far rumanische Sprache zu Leipzig, p. 160) pentru unele puncte izolate din Moldova, ceea ce probeaza cà fonetismulpaseri corespunde sau cel putin a corespuns unei pronun-

tari reale. 0 situatie aparte au cuvintele cálcli, capita, intii, pind, pe care Creangd le scrie cdlcdiu, cdpatei (1i cdpdteiu), intei inteiu), pend si penã. Rostirea lor cu a este cunoscutd In Moldova alaturi de cea cu

11, de aceea, ambele forme au fost pastrate, dupa caz, In editia de f atd.

In schimb, pe ei i el, pronumele neaccentuate de dativ i acuzativ

ale persoanei a III-a singular, le-am Inlocuit prin ti i ii, chiar gi in situatiile 4n care é (=ii) exprima o probabila realitate foneticd. Verbul a minca apare regulat In manuscrise si in textele din Convorbiri literare sub aspectele mananca, maninca etc. (mai rar cu fone-

tismul -ni-), iar in editia de la Iasi, Intotdeauna cu formele, considerate, dc obicei, moldovenesti: minincd, minince2 etc. Noi le-am transcris In amindoud modurile, diva. caz (mdnincd §i minincd). Tot asa am procedat cu dubletele Pavel-Paveil, pe-pre, (sd)ai-(sd)aibi, precum i CU formele articulate de genitiv-dativ singular ale substantivelor feminine de felul urmatoarelor: bisericei1 Cf. ALR,s.n., I (1956), h. 53 $i 161, tn punctul cartografic Pipirig: cdpatiiu:

MALR, I, h. 90, In Tg.-Neamt: citicii; G. Weigand, IX. Jahresbericht, p. 164: catch( la Pip irig, cdlcdi la Agapia; Emil Petrol/lei, Texte dialeciale, SibiuLeipzig,

1943, p. 210, 211: miii ( < WU), eilnila, pind, pind-n Pa5ii, la Pipirig. 1 Cf. MALR, 1(1e, la. 151: indninc, Pipirig; id., I/I, h. 121: mininc, Tg.-

NeamI.

LXXII

www.dacoromanica.ro

bisericii, gramaticei-gramaticii, lumei-lumii, morfei-morfii etc. Trebuie precizat ca In Convorbiri literare §i In manuscrise predomina aproape exclus iv -ei.

Pe -u final 1-am pastrat ori de cite ori 1-am intilnit, fie In manuscrise, fie in texte luate ca baza,pentru motivul ea exprima o realitate fonetica, bineinteles regionalal. Asadar, forme Ca beiu, intdiu, obiceiu, trunchiu, usturoiu, (v)oiu etc., existente in manuscrise, au lost redate

ca atare in editia noastra. In cazul dubletelor cu s 0 z, am procedat la extinderea formelor cu z, pentru ca acestea si corespund unei realitati de rostire si slut predominante in comparatie cu celelalte. Odata cu lectiunea preferata, am mentionat In aparatul de variante,

pentru fiecare caz In parte, grafiile din textul original si din textele comparate.

Acelasi procedeu I-am aplicat In cazul formelor paralele intraintra, generalizind pe prima, frecvent folosita In manuscrise. Grafia

corespunzatoare din textele comparate figureaza la variante. Formele de prezent indicativ ale verbului a fi apar In manuscrise, ca si in textele din Convorbiri literare sau din alte publicatii de unde le reproducem, cu variantele sunt, suntem, suntefi. Noi am respectat grafia cu u (In editia de la Iasi, formele in cauza apar cu I), desi sintem siguri ca in vremea lui Creangl marea majoritate a vorbitorilor limbii noastre (printre care el Insusi) foloseau formele cu I. Rezulta din exemplele discutate pita aici ca am respectat cu strictete toate faptele de limba particulare existente In manuscrise sau in versiunile tiparite, atunci dud ele corespundeau unei realitati lingvistice. Uneori am pastrat chiar si pe acelea care par a nu se conforma sistemului limbii noastre. De exemplu, am reprodus intocmai numele Ivan Turbinca, cu a final, si constructia cu ca a formulei obisnuite In basm: ca cuvintul din poveste inainte mult mai este, desi acest ca pare a fi echivalentul lui cd explicativ ( =-- aci). In schimb, numele propriu Chirica, pe care Il intflnim cu a final In primele pagini ale povestii Stan Pdfitul, 1-am transcris peste tot Chiricd, cu a, forma folosita de Creanga Ins* In cea mai mare parte

a textului. , Se stie ca aria de raspindire a lui -u final cuprInde $i o bung parte din sudul

Moldovel. Pentru Pipirig si Tg.-Neamt, In ALR sint tnregistrate forme ea: cdpdttiU, cucuiu, genunchiu, gunoiu, rdrunchiu etc. E vorba de tin i consonantic, respectiv de o consoana mulata rotunjiti (cf. cele spuse mai sus despre e din cuptoriu etc.).

1,XXIII

www.dacoromanica.ro

In cuvintele cdnd, fantiinci, mdnile, remase, reposata, ris (acesta coexist& cu ridd pe aceeasi pagin6), respindi, scob orit, seu (pron. posesiv), serbdtori, sin, zinele etc., am tnlocuit pe ci, e , i prin e1, 1, din cauz& c& nu numai In epoca lui Creang& ci si mult mai Inainte pronuntarea

real& era cu a sau I dup5, caz. Deci: cind, finti nä, minile, rdmase, rdposata, ris, rdspindi, scoborit, &Yu, sdrbeitori, sin, zinele.

Dat fiind ca In limba noastr6 diftongul ea nu se poate realiza la initial& de cuvInt sau de silabA , am procedat la Inlocuirea lui prin ia In cuvintele ca: nevoea, rindueald, vieala etc . De asemenea, am eliminat pe e de la formele substantivale articula te de felul lui gospoddriea, pojijiea sau de la imperfectul unor verb e Ca f tieam . Grupul de litere oh 1-am tran3cris prin h in cuvi nte Ca archimandrit, Valachia. Dintre grafiile oscilante alene i a lene, am preferat-o pe cea dintii,

pe care am generalizat-o, In spiritul ortograf i ei actuale si chiar al preferintelor povestitorului (comp. formele aglutinate acasii, degeaba intilnite In manuscris). Imbinarile de cuvinte caracteristice stilului oral stilt ortografiate ea In textul original: este-o vorbd, cite-oleacd , pe-afarci, de-atita, deemu etc. In celelalte cazuri am aplicat normele ortografice actuale. In cazuri de omofonie sau de cuvinte putin cunoscute am indicat accentul: arnandea, 11?abet, ;blind. La fel am procedat cu e final accen-

tuat care corespunde diftongului ea din limba 1iterar6: aye, pute, fine etc. Numele proprii S pints!, Moartea, Ucigd-l-crucea, Cal-de-pe-comoard, le-am scris cu majuscula.

0 grijà deosebitä am acordat punctuatiei, pentru a upra Intelegerea exact& a acestei opere atlt de bogatà In nuante stilistice. Toate deosebirile fat& de lectiunile stabilite prin conjecturl sint mentionate In aparatul de variante. Gre§elile de tipar din textele de bazA sau din cele comparate pentru

stabilirea variantelor slut corectate In mod tacit. Interventiile noastre In textul original, putine la numär, shit redate In paranteze drepte . Aparatul critic Incepe cu o prezentare general& a aprecierilor unora

dintre istoricii si criticii literari care au studiat opera lui Creang6. Din bogata bibliografie existent6, am retinut contributiile fundamentale, care au meritul de a fi fixat criteriile esentiale pentru triteiegerea operei si a specificului ei artistic. Am Incercat sii tratam la un loc problemele privind factura operei, trAsliturile ei caracteristice, pe larg dezbätute de diversii comentatori "XXIV

www.dacoromanica.ro

ai scriitorulu i, p entru a nu le repeta, la fiecare scriere In parte, In cadrul notelor con sacrate acestora acordind o atentie special6 analizei f ilologice si stilistice a textelor scriitorului.

In notele din aparatul critic am indicat si bibliografia specialti pentru fiecare bucatd in parte, precizind data si locul primei aparitii, publicArile ulterioare, manuscrisul autograf (data existri), textut dupA care s-a fticut reproducerea. Tot In ace ste note am dat indicatii de ordin istorico-literar, date referitoare la persoanele sau personalitAtile care figureazA In scrierile originale sau In corespondentA, informatii cu privire la legilturile lor cu scriitorul etc. Variantele 1 e-am stabilit prin confruntarea textului de bazil cu textul tuturor tipAriturilor antume si cu cel din periodicele In care

scriitorul Ins* a publicat sau a reprodus unele scrieri. Chid a fost posibil, am Mut confruntarea si cu manuscrisele. In aparatul critic am Inregistrat toate variantele reale (care nu sint, adicä, grafii sau erori tipografice), din dorinta de a urnattri evolutia fiecärui text In parte, de a cuprinde toate versiunile si redac-

tArile, märturii ale unor reflexii prelungite, ale grijii scriitorului pentru exactitate si expresivitate. Aparatul critic mai cuprinde un glosar §i o bibliografie selectivii.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

POVETI

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

PREFATA LA POVE$TILE MELE

Iubite cetitoriu. 5

Multe prostii di fi cetit, de dud efli. Cetefte rogu-te fi ceste fi unde-i vede di nu-ti vin la socoteald, le pana In mind' fi cid qi ta altceva mai bun la ivald aci, eu atita rn-am priceput f i atita am fácut.

Autoria

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

SOACRA CU TREI NURORI (Poveste)

5

Era o data o baba, care avea trei feciori nalti ca niste brazi si tari de virtute, dar slabi de minte. 0 razesie destul de mare, casa batrineasca cu toata pojijia ei, o vie cu livadd frumoasà, vite si multe paseri akatuieu gospodaria babei. Pe linga acestea mai avea strinse si paralute albe pentru zile negre ; caci lega

10

15

paraua cu zece noduri si tremura dupa ban. Pentru a nu razleti feciorii de pe linga sine, mai dura 'Inca cloud case alature, una la dreapta si alta de-a stinga celei batrinesti. Dar tot atunci la hotarire nestramutatä a 0116 feciorii si viitoarele nurori pe linga sine in case batrineasca si a nu orindui nimic pentru imparteala pane' aproape de moartea sa. Asa facu; si-i ridea inima babei de bucurie cind gindea

numai cit de fericita are sa fie, ajutata de feciori si mingaiata de viitoarele nurori. Ba de multe ori zicea 20

25

30

in sine: Voiu privighea nurorile, le-oiu pune la lucru, le-oiu struni si nu le-oiu lasa nici pas a iesi din cash', in lipsa feciorilor mei. Soacra-mea fie-i tarna ward! asa a facut cu mine. Si barbatu-meu Dumnezeu sa mi-1 ierte1 nu s-a putut plunge cal-am triplet, sau i-am risipit casa;... desi citeodatä erau banuiele... §i ma probozea... dar acum s-au trecut toate 1" Tustrei feciorii babei umblau in carausie si cistigau multi bani. Celui mai mare ti veni vremea de insurat,

si baba, simtind asta, umbla valvirtej sa-i gaseasca mireasà; si in cinci-sese sate, abiè-abiè putu nimeri una dupa placul ei: nu prea tinara, nalta si uscativa, insa robace si supusa. Feciorul nu iesi din hotarirea

6

5

www.dacoromanica.ro

maicg-sa, nunta se fgcu, ci baba 10 lug cdmeca de soacrá, ba Inca netdiatá la gurd, care insemneazá cg 5

soacra nu trebuie sg fie cu gura mare ci a tot cirteascg de toate cele. Dupg ce s-a sfircit nunta, feciorii s-au dus in treaba lor, iar nora rgmase cu soacra. Chiar in acea zi, cgtrg sail, baba incepu sg puie la cale viata nurori-sa. Pen-

tru babd, sita noug nu mai avea loc in cuiu. De ce 1o

15

mi-am facut clecte? ca sg nu mg ard", zicea ea. Apoi se suie iute in pod ci scoboarà de acolo un ctiubeiu cu pene rgmase tocmai de la ráposata soacra-sa, nicte chite de cinepà ci vreo doug dimerlii de pasat. Iatà ce am gindit eu, noro, eh' poti lucra noptile. Piva-i in cgsoaia de algture, fusele In oboroc sub pat, iar furca dupg horn. Cind te-i sgtura de strujit pene, vei pisa malaiu; ci cind a veni barbatu-tgu de la drum, vom face plachie cu costite de porc, de cele afumate, din

20

25

30

35

40

pod, 0, Doamne, bine vom minca 1 Acum deodatd, pgng te-i mai odihni, iè furca In brIu, ci pang mini dimineata &á gdtecti fuioarele aceste de tors, penele de strujit ci malaiul de pisat. Eu ma las putin, &à mi-a trecut ciolan prin ciolan cu nunta voastrg. Dar tu s'a ctii cà eu dorm iepurecte; 0, pe lingd icti doi ochi, mai am unul la ceafg, care cede pururè deschis si cu care vád, ci noaptea ci ziva, tot ce se face prin mg. Ai inteles ce ri-am spus? Da, mgmucg. Numai ceva de mincare... De mincare? 0 ceapà, un usturoiu c-o bucatà de mamgliga rece din polità sunt destul pentru o nevastg tingra ca tine... Lapte, brinzg, unt ci oug de-am putè sclipui sg ducem in tirg ca sg facem ceva parale; ca'ci casa s-a mai ingreuiat cu un mincgu 0 eu nu vreu sg-mi pierd comindul. Apoi, cind inserg, baba se culcg pe pat, cu fata la

pgrete, ca sg n-o supere lumina de la opait, mai dind a intelege nurori-sa cg are s-o privigheze; dar somnul o cuprinse !Ada-Là, 0 habar n-avea de ce face norg-sa. Pe cind soacra horgia, dormind dusg, blajina norg miggia prin cash' ; acuc la strujit pene, acuc imbala tortul, acuc

pisa malaiul ci-1 vintura de buc. i dacg Enachi se punea pe gene-i, ea indatà lua apg rece 0-0 spala

6

www.dacoromanica.ro

fata, ca nu cumva s-o vadd neadormita soacr6 §i s'd-i bAnuiasca. A§a sa munci biata norá Ora dui:4 miezul noptii; dar, despre ziuà, somnul o dobori, §i adorrni 0 ea intre pene, caiere, fusele cu tort §i bucul de malaiu. 5

to

Baba, care se culcase odatá cu gAinile, se sculá cu noaptea-n cap §i incepu a trinti §-a plesni prin casá, incit biata nora, care de-abiè atipise, de voie, de nevoie, trebui sä se scoale, sa sa'rute mina soacrei §i

sd-i arne ce-a lucrat. Incet-incet, nora s-a dat la brazda, qi baba era mullmmit g. cu alegerea ce-a fácut.

Peste citeva zile, cgràu§ii sosesc, §i thara nevastà, vgzindu-§i bgrbAtelul, mai uit6 din cele necazuri I

15

Nu trece mult, §i baba pune la cale §i pe feciorul cel mijlociu, §i-§i ie un suflet de nora intocmai dupà chipul §i asemanarea celei dintai, cu deosebire numai cd aceasta era mai in virstd qi ceva incruci§atà, dar foc de harnica.

20

nurorile raimin iar cu soacra acasà. Dupa obiceiu, ea le dä de lucru cu m6surà §i, cum insereazà, se culcd, spuind nurorilor BA' fie harnice §i dindu-le de grijà ca

Dupa nuntä, feciorii se due iarg§i in cdr6usie §i

nu cumva sa" adoarmg, c'd le vede ochiul cel neadormit.

Nora cea mai mare tálnAci apoi celeilalte despre

25

ochiul soacrA-sa cel atoatevazator, §i a§a, una pe alta se indemnau la treabg, qi lucrul ie§ea girla din minile bor. Iar5. soacra huzurea de bine. Dar binele, citeodatà, a§teaptd §i eau. Nu trece tocmai mult, §i vine vremea de insurat §i feciorului celui

mic. Baba insa voia cu orice chip s6 aib5. o troitä 30

nedespartità de nurori... de aceea §i chitise una de mai

inainte. Dar nu-i totdeauna cum se chite§te, ce-i §i

cum se nimere§te. Intr-o bura dimineata, feciorul mamei li §i aduce o norá pe cuptor. Baba se scarman'd de

cap, &à la deal, (là la vale, dar n-are ce face, §i, de 35

voie, de nevoie, nunta s-a acut, §i pace bun'a I

Dupa nuntà, barbatii din nou se due in treaba lor §i nurorile ramin iar cu soacra acasà. Baba iarà§i le da de lucru cu masura §i, cum vine sara, se cubed dupg.

40

obiceiu. Cele douà nurori, vazind pe cea mai tinara codindu-se la treabA, li zic: Da' nu te tot codi, c6 mgmuca ne vede. 7

6

www.dacoromanica.ro

5

Cum? Eu o vgd cg. doarme. Ce fel de treabd e aceasta? noi sg lucrgm, si ea s'a doarmg? 1 Nu crtuta cá horgieste, zise cea mijlocie, mgmuca are la ceafà un ochiu neadormit, cu care vede tot ce facem, §-apoi tu nu stii cine-i mgmuca, n-ai mincat niciodatg moarea ei. La ceafg?... vede toate? n-am mIncat moarea ei?...

10

Bine ea' mi-am adus aminte... Dar ce mIncam noi, fetelor hai? Ia, rabdgri prAjite, dragg cumngticg... Iar dacg esti flAmInda, iè si tu o bucath de mgmgligg din coltar si cu niste ceapd si mgnincg.

15

n-a mincat asa bucate 1 Da' slgning nu-i in pod? unt nu-i? oug nu Bunt? Ba sunt de toate, ziserg cele cloud, dar Bunt a

Ceapg cu mgmgligg? d-apoi neam de neamul meu

mgmucgi.

Eu cred cd tot ce-i a mgmucgi e §-al nostru, si

20

ce-i al nostru e s-al ei. Fetelor hgi 1 s-a trecut de sagg. Voi lucrati, cg eu mg duo sà pregAtesc ceva de-a mlncArii ; stii, cole, ceva mai omeneste ; s-acus vg chem si

pe voi.

25

Doamne, ce vorbg. ti-a iesit din gura 1 ziserg cele doug. Vrei sd ne-aprindem paie In cap? sa ne zvirlA baba pe drum? Las' dacd v-a durg capul 1 CInd v-a intreba pe voi, sg dati vina pe mine si BA lasati O. vorbesc eu pentru toate. Apoi dar... dAl... là cum stii ; numai sg nu ne bagi

30

§i

pe noi In belea. Hai, fetelor, tAceti, gura vg meargg ; CA nu-i bung

pacea, si mi-e dragg gilceava. -5i iese cintind: Vai, saracu omul prost, Bun odor la cas-a fost 1 85

Nu trece nici un ceas la mijloc, s-un cuptor de plgcinte, cItiva pui pirplliti in frigare si prgjiti in unt, o strAchinoaie de brinzA cu sminting si mgmAliguta erau gata. Apoi iute cheamg si pe celelalte doug In bordeiu,

si se pun la masA cu toatele. 8

www.dacoromanica.ro

Hai, fetelor, mincat,i bine Bi pe Domnul laudati, ca eu ma rapad In crama s-aduc Bi un cofael de vin, ca 5

to

sä mearga placintele aceste mai bine pe git. Dupd ce-au mincat B-au baut bine, le-au venit a cinta, ca rusului din gura girliciului: Soacra, soacra, poamd acra, De te-ai coace cit te-ai coace, Du lce tot nu te-i mai face ; De te-ai coace toata toamna EBti mai acra decit coarna; De te-ai coace-un an s-o yard, Tot eSti acra Bi amara; IeBi afara ca o para. ;

15

Intri-n casa ca o coasà; ,5ezi in unghiu ca un junghiu. --au mIncat, B-au Mut, §-au cintat 'Yana au ador-

mit cu toatele pe loc.

Cind Be scoalä baba in zori de ziva, ia nurori daca ai de unde. Iese afara sparieta, da incolo, da pe din20

col°, §i cind intra in bordeiu, ce sa vada? bietele nurori jäleau pe soacra-sa... Pene impraBtiete pe jos, farina-

turi, blide aruncate In toate parlile, cofaelul de yin rasturnat, ticaloBie mare 1... 25

Da' ce-i acolo? striga baba inspaimintatä. Nurorile atunci sar arse In picioare; Bi cele mari

incep a tremura de fried, cum e varga, Bi lasa capul In jos de rucine. Iar cea cu pricina raspunde: 30

35

Da' bine, mainuca, nu OH c-au venit tatuca Bi cu mamuca, Bi le-am facut de mincare, Bi le-am scos un cofgel de yin, Bi de aceea ne-am chefaluit Bi noi oleaca. Iaca, chiar mai dineoarea s-au dus. i m-au vazut cuscrii cum dormeam? D-apoi cum sa nu te vaza, marnuca? I -apoi de ce nu in-gi sculat? Minca-v-ar ciuma sa va manincel D-apoi cid, mamuca, fetele aceste au spus ca d-ta

vezi tot; Bi de aceea am gindit ca eSti minioasa pe tatuca Bi pe marnuca, de nu te scoli. i ei erau aca de mihniti, de mai nu le-a ticnit mincarea. 9

www.dacoromanica.ro

Ei, lasä, ticaloaselor, cà vA voiu dobzala eu de acum inainte 1 Si de atunci nurorile n-au mai avut zi bunA In casA

cu baba. Cind ici aducea ea aminte de puicele cele

5

nadolence ci boghete, de vinicorul din cramt de risipa ce s-a fAcut cu munca ei, ci c-au vAzut-o cuscrii dormind aca l'AfAiatA, cum era, crApa de ciudà ci rodea

in nurori, cum roade cariul in lemn.

Se lehAmetisiserà pAnA ci cele cloud de gura cea rea a 10

15

babei; ci cea mai tinArà gasi acum prilej sà-i facA pe obraz §i S. orinduiascA totodata ci moctenirea babes prin o diatà nemaipomenità Onä atunci, ci iatà cum: Cumnatelor, zise ea Intr-o zi, cind se aflau singure in vie. Nu putem trAi in casa aceasta de n-om face toate chipurile s. scApdm de hirca de babA. Ei, cum? SA faceti cum v-oiu invAta eu, §i habar sd n-aveti.. Ce sa." facem? intrebA cea mai mare.

20

Ia, sA dam busta In casd la babA, ci tu s-o iei de cinepa dracului ci s-o trasne§ti cu capul de pAretele cel despre rAsArit, cit ii puth; tot aca sA faci §i tu cu capul babei, de pAretele cel despre apus, §-apoi ce i-oiu

25

mai face ci eu, yeti vedea voi. D-apoi cInd or veni ai noctri? - Atunci, voi sA vA faceti moarte-n popusoi, sA nu spuneti nici laie, nici balaie. Oiu vorbi eu ci cu dincii

ci las' dacA va fi ceval...

Se Induplecarà ci cele donA, IntrarA cu toatele in

casA, luarA pe babA de pAr §-o izbirA cu capul de pAreti 30

35

Ong i-1 dogirt Apoi cea mai tInArA, fiind mai §.ugubath' cleat cele douA, trIntecte baba In mijlocul casAi §-o frAmIntA cu picioarele, §-o ghigose§te ca pe dinsa ; apoi Ii scoate limba afarA, i-o strApunge cu acul §1 i-o presurA cu sare ci cu piperi, aca cA limba indatA se umfld, ci biata soacrA nu mai putu zice nici circ f ci, slabA ci st/lcitA cum era, cAzu la pat bolnavA de moarte. Apoi nurorile, dupA sfAtuirea celei cu pricina, asezarA baba lntr-un acternut curat, ca sA-§i mai aducA aminte de clod era mireasA ; ci dupA aceasta IncepurA a

40

scoate din lada babei valuri de pinzA, a-§i da ghiont, una alteia ci a vorbi despre stirlici, toiag, nAsAlie,

10

www.dacoromanica.ro

poduri, paraua din mina mortului, despre gAinele ori

oaia de dat peste groapà, despre strigoi si cite alte

nAzdrAvAnii infiortitoare, incit numai aceste erau de

ajuns, ba si de Intrecut, s-o vire in groapà pe biata

5

babd. laca fericirea visatA de mai inainte cum s-a implinit 1

Pe cind se petreceau aceste, iaca s-aud scirtiind

to

15

niste care: barbatii veneau. Nevestele lor le ies intru intimpinare si, dupa* slätuirea celei mai tinere, de la poartA s-aruncA In gitul barbatilor si incep a-i lua cu vorba si a-i dizmerda care de care mai mAgulitor. Da' ce face mgmuca? Intrebarà cu toii deodata" cind dejugau boii. Mdmuca, le lual cea mai tinArA vorba din gurA, mdmuca nu face bine ce face; are de gind sa." ne lese sAnAtate, sarmana.

Cum? ziserai barbatii 1nspAimintati, scâpind res-

20

teele din mind. Cum? Ia, sunt vreo cinci-sese zile de cind a fost &A ducA viteii la suhat, si un vint Mu pesemne a dat peste dinsa, sArmana I_ ielele i-au luat gura si picioarele.

25

30

Fiii se raped atunci cu totii In casä la patul minesa ;dar biata babg era umflatá cit o bute si nici putea blesti macar din gurA; simtirea frig nu si-o perduse de tot. i, vAzindu-i, Isi miscA putin mina si arata la nora cea mare si la paretele despre rasarit, apoi arata pe cea mijlocie si pAretele despre apus; pe urmA. pe cea mai tinged' si jos in mijlocul casei; dupa aceea de-abiè putu aduce putin mina spre gurd si indatà cAzu

35

intr-un lesin grozav. Toti plingeau si nu se puteau dumeri despre semnele ce face mama lor. Atunci nora cea tinArà zise, prefAcindu-se ca plinge si ea: Da' nu Intelegeti ce vrea mArnuca? Nu, ziserd ei. Biata mAnaucA lasA cu limbg de moarte: ca fratele cel mare sA ieie locul si casa cea despre rasarit; cel mijlociu cea despre apus; iara noi, ca mezini ce

40

suntem, BA ramInem aici, in casa bAtrineascA.

-

11

www.dacoromanica.ro

Ca bine mai zici tu, nevasta, raspunse barbatu-sau.

5

Atunci ceilalli nemaiavind incotro ovai, diata ramase blind Vacua. Baba rnuri chiar in acea zi, si nurorile, despletite, a boceau de vuia satul. Apoi, peste doua zile, o Ingropara cu cinste mare, si toate femeile din sat §i de prin meleagurile vecine vorbeau despre soacra cu trei nurori

§i ziceau: Ferice de dinsa c-a murit, ca §tiu ca are cine-o boci 1"

www.dacoromanica.ro

CAPRA CU TREI IEZI (Poveste)

5

Era odatd o capra care avea trei iezi. Iedul cel mare si cu cel mijlociu dau prin bdt de obraznici ce erau ; iard cel mic era harnic si cuminte. Vorba ceea: Sunt cinci degete la o mind si nu samAnd toate unul cu altul". Intr-o zi, capra cheamd iezii de pe-afard si le zice:

10

Dragii mamei copilasi! Eu ma due in 1:6:lure ca sd mai aduc ceva de-a mincdrii. Dar voi, incuieti usa dupd mine, ascultati unul de altul, si sd nu cumva sä deschideti pand ce nu-ti auzi glasul meu. Cind voiu veni eu, am sd vd dau de stire, ca sd ma cunoasteti,

si am sa vd spun asa:

15

20

Trei iezi cucuieti, Usa mamei descuieti! Ca mama v-aduce voug: Frunze-n buze, Lapte-n tite, Drob de sare In spinare, Malaies

25

In cdlcdies, Smoc de flori Pe subsuori. Auzit-ati ce-am spus eu? Da, mdmucd, ziserd iezii. Pot sa am nddejde in voi? SA n-ai nici o grijd mdmucd, apucard cu gura

lnainte cei mai mari. Noi suntem odatd bdieti, si 30

ce-am vorbit odatà vorbit rdmIne.

13

www.dacoromanica.ro

Dacg-i ap, apoi veniti sg. va sgrute mama! Dumnezeu sg vg apere de cele rele, §i mai rAmIneti cu bine! Mergi sAngtoasà, mgmucg, zise cel mic, cu lacrimi in ochi, §i Dumnezeu sg-ti ajute ca &A te Intoarne cu 5

to

15

bine §i sg ne-aduci demincare. Apoi capra iese §i se duce In treaba ei. Iar iezii Inchid up dupg dInsa §i trag zavorul. Dar vorba veche: Pgretii au urechi §i fere§tile ochi". Un du§man de §-apoi §titi care? Chiar cumgtrul caprei, lup care de mult pindea vreme cu prilej ca sg pape iezii, trAgea cu urechea la pgretele din dosul casei, clnd vorbea capra cu dIn§ii. Bun! zise el In gindul sgu. Ia, acu mi-e timpul... De i-ar Impinge pacatul sg-mi deschidg up, halal sg-mi fie! Stiu cà i-a§ cirnosi §i i-a§ jumulil" Cum zice,

§i vine la u§5.; §i cum vine, §i Incepe: Trei iezi cucuieti, Mamei up descuigi 1 20

CA mama v-aduce you'd: Frunze-n buze,

Lapte-n tile, Drop de sare In spinare, Máldie§

25

30

In cglcgie§, Smoc de flori Pe subsuori.

Hai ! deschideti cu fuga, dragii mamei, cu fuga 1 la! bgieti, zise cel mai mare, sgriti §i deschideti up, &A vine mama cu demincare. Saracutul de mine! zise cel mic. Sg. nu cumva sä faceti pozna sg deschideti, ca-i vai de noi 1 Asta nu-i

mamuca. Eu o cunosc de pe glas ; glasul ei nu-i ap 35

de gros qi rAgu§it, ci-i mai subt,ire qi mai frumos I Lupul auzind aceste, se duse la un ferar §i puse sg-i ascute limba §i dinoi, pentru a-§i subtia glasul, §-apoi, IntorcIndu-se, lncepu iar:

Trei iezi cucuieti, Mamei up descuieti I... 14

www.dacoromanica.ro

Ei, vedeti, zise iara§i cel mare ; daca ma potrivese eu you'd? Nu-i marnuca, nu-i mamuca! D-apoi cine-i daca nu-i ea?1 Ca doar §i eu am urechil Ma due sa-i deschid. 5

- Mica! badica 1 zise iara§i cel mic. Ascultati-ma

§i pe mine! Poate mai de-apoi a veni cineva §-a zice:

10

15

20

25

Deschideti u§a, Ca vine matusa 1 §-atunci voi trebuie numaidecit &a deschideti? D-apoi

nu §tildi c6 matu§a-i moarta de cind lupii albi §i s-a facut oale §i ulcioare, sdrmana? Apoi, da ! nu spun eu bine? zise cel mare. Ia, de-atunci e rau in lume, de cind a ajuns coada sa fie cap... Dacd te-i potrivi tu acestora, ii 0116 mult §i bine pe mamuca afara. Eu, unul, ma due sa deschid. Atunci mezinul se virà iute In horn §i, sprijinit cu picioarele de prichiciu §i cu nasul de funigine, tace ea pe§tele §i trernurd ca varga de fried. Dar frica-i din raiu, sarmana 1 Asemene cel mijlociu, tu§tiu! iute sub un chersin; se-nghemuie§te acolo cum poate, tace ca panaintul §i-i tremura carnea pe dinsul de fried: Fuga-i ru§inoasà, da-i sanatoasa L.. Insa cel mare se da dupa u§A. §i sd traga, sa nu traga? in sfir§it, trage zavorul... Cind iacal... ce sa vada? S-apoi mai are clnd -yea?... caci lupului ii scaparau ochii §i-i sfirlia gitle-

jul de flamind ce era. Si, nici una, nici douä, hat! 30

35

pe ied de git, ii rateaza capul pe loc §i-1 manInca a§a de iute §i cu a§a pofta, de-ti parea Ca nici pe-o másea n-are ce pune. Apoi se linge frumu§el pe bot §i incepe a se Invirti prin casa cu neastImpar, zicind: Nu §tiu, parerea m-a amagit, ori am auzit rnai multe glasuri? Dar ce Dumnezeu?! Pare-au intrat In parnint... Unde sa fie, unde sa fie? Se ite§te el pe colo, se ite§te pe dincolo, dar pace buna 1 iezii nu-s nicAiri 1 Ma I_ ca mare minune-i qi asta 1... dar nici acasa, n-am de coasa... ia sa mai odihnesc oleaca aste batrinete 1

40

Apoi se indoaie de §ele cam cu greu, §i se pune pe chersin. Si cind s-a pus pe chersin, nu §tiu cum s-au 15

www.dacoromanica.ro

Mut, cà ori chersinul a crapat, ori curnatrul a stranutat... Atunci iedul de sub chersin, sa nu taca? II pastea pacatul si-1 minca spinarea, saracuIul 1

5

10

15

20

Said fie de bine, nanasule! A I_ ghidi 1 ghidi 1 ghidusi ce esti! Aici mi-ai fost? Ia vind-ncoace la nanaselul, sà te pupe el 1 Apoi ridica chersinul binisor, insfaca iedul de urechi si-1 flocaieste si-1 jumuleste si pe acela de-i merg petecele L.. Vorba ceea: Ca toata paserea pe limba ei piere". Pe urma se mai invirte cit se mai invirte prin casa, doar a mai gasi ceva, dar nu gaseste nimic, caci iedul cel cuminte taicea molcum in horn, cum tace pestele In bors la foc. Daca vede lupul si vede cä nu mai 0-seste nimic, isi pune in gind una: asaza cele douà

capete cu dintii rinji0 In feresti, de ti se parea ca

rideau; pe urma unge too paretii cu singe, ca sa faca si mai mult in ciuda caprei, s-apoi iese si-si cauta de drum. Cum a iesit dusmanul din cask iedul cel mic se &à iute jos din horn si incuie usa bine. Apoi incepe a se scarmana de cap si a plinge cu amar dupa fra-

tiorii sai.

- Dragutii mei fratiori 1 De nu s-ar fi induplecat,

lupul nu i-ar fi mincat 1 i biata mama nu stie de asta 25

mare urgie ce-a venit pe capul ei 1 i boceste el si boceste pana il apuca lesinl Dar ce

era sà le faca? Vina nu era a lui, si ce-au cautat pe nas le-a dat. Cind jalea el asa, iaca si capra venea cit putea, incar-

30

cata cu de-a mincarii si gifuind. *i cum venea, cit de colo vede cele doua capete, cu dintii rinjiti, In feresti.

35

40

Dragii mamuculei, dragi 1 Cum asteapta ei cu bucurie si-mi rid inainte cind ma vdd 1 Bdiqii mamei, baieti, Frumusei si cucuieti! Bucuria caprei nu era proasta. Dar cind s-apropie bine, ce sa vada? Un fior rece ca gheata ii trece prin vine, picioarele i se taie, un tremur o cuprinde in tot trupul, si ochii i se painjinesc. i ce era nu era a bine L..

16

www.dacoromanica.ro

Ea insA tot merge On' la usA, cum poate, crezind cA parerea o insalä... si cum ajunge, si incepe: Trei iezi cucuieti, 5

Mamei usa descuieli I CA mama v-aduce vouA: Frunze-n buze,

Lapte-n rite, Drob de sare In spinare,

10

MAlAies

In cAlcAies,

15

20

Smoc de flori Pe subsuori. Atunci iedul mezin care acum era si cel dintAi si sare iute si-i deschide usa. Apoi s-acel de pe urmA runcA in bratele mine-sa si cu lacrimi de singe incepe a-i spune: MAmucA, mAmucd, uite ce am pAtit noi 1 Mare foc si potop au cAzut pe capul nostrul Capra atunci, holbind ochii lung prin casA, o cuprinde spaimA si rAmine incremenitAl... Dar mai pe urmA, imbArbAtindu-se, si-a mai venit putin in fire

s-a intrebat: Da' ce-a fost aici, copile?

25

Ce s'A fie, mArnucA? Ia, curn te-ai dus d-ta de-a-

casA, n-a trecut tocrnai mult si iaca cineva s-aude bAtind la usl si spunind: Trei iezi cucuieti, Mamei usa descuieti...

30

si?... Si frate-meu cel mare, nAting si neastimpArat cum il stii, fuga la usA sA deschidA. S-atunci?...

35

Atunci, eu rn-am virit iute in horn, si frate-meu cel mijlociu sub chersin, iarA cel mare, dupa cum iti spun, se cid cu nepAsare dupA usA si trage zavorul L. S-atunci?... Atunci, grozAvie mare! NAnasul nostru si prietenul d-tale, curnAtrul lup, se si arata in prag! 17

www.dacoromanica.ro

Cine? Cumatrul meu? El? Care s-a jurat pe parul

sail ca nu mi-a spariè copila§ii niciodata? Apoi da, mama! Cum vezi, i-a umplut de sparieti1 5

Ei las', ca l-oiu invata eu 1 Daca ma vede ca-s o

vaduva sarmana §i c-o ma de copii, apoi trebuie

sa-§i WA' joc de casa mea? §i pe voi sa va puie la pas-

io

trama? Nici o fapta fail plata... Ticalosul §i mangositul 1 Inca se rinjea la mine citeodata §i-mi Ikea cu maseaua... Apoi doar eu nu-s de-acelea de care crede el: n-am grit peste garduri niciodata de cind sunt. Ei, taci, cumatre, ca te-oiu dobzala eu 1 Cu mine ti-ai pus boii In plug? Apoi, tine minte ea ai sti-i scoti fail coarne 1

15

- Of, mamuca, of 1 Mai bine taci §i las5.-1 In plata lui Dumnezeu 1 Ca §tii ca este o vorba: Nici pe dracul sa-1 vezi, da' nici cruce sa-ti faci 1"

Ba nu, dragul mamei 1 Ca Ora la Dumnezeu, sfintii iti ieu sufletul." S-apoi tine tu minte, copile, 20

ce-si spun eu: &à de i-a mai da lui nasul BA mai miroase

pe-aici, apoi las' 1... Numai tu, sa nu cumva sa te rasufli cuiva, ca sa prinda el de veste. Si de-atunci cduta §i ea vreme cu prilej ca s5. faca pe

obraz cumatru-sau. Se pune ea pe ginduri §i sta In 25

cumpene, cum sa dreaga §i ce sa-i faca? Aha 1 ia, acu i-am gdsit leacul, zise ea in gindul sau. Taci 1 Ca i-oiu face eu curnatrului una de §i-a mu§ca labele 1"

Aproape de casa ei era o groapa adinca; acolo-i nadej-

30

35

dea caprei. La cada cu dubala, cumatre lup, cà riu-i de chip 1... Ia, de-acu sa-ncepe fapta: Hai la treaba, cumatrita, ca lupul ti-a dat de lucrul Si a§a zicind, pune poalele-n briu, I§i sufleca minicele, atita. focul §i s-apuca de Mut bucate. Face ea

sarmale, face plachie, face alivenci, face pasca cu smintinä §i cu oua. IF i fel de fel de bucate. Apoi umple 40

groapa cu jaratic §i cu lemne putregaioase, ca sl arda focul mocnit. Dupa asta a§aza o leasa de nuiele numai intinata §i ni§te frunzari peste dinsa ; peste frunzari toarna tarna §i peste tarnd a§terne o rogojina. Apoi

18

www.dacoromanica.ro

5

10

face un scAuie§ de cearà anume pentru lup. Pe urmA lag bucatele la foc sg. fearbA §i se duce prin padure sA caute pe cumAtru-sdu §i sA-1 pofteascd la praznic. Merge ea cit merge prin codru, Ora ce dà de-o prApastie grozavA §i intunecoasd §i pe-o tihdraie dA cu crucea peste lup. BunA vremea, cumAtrol Da' ce vint te-a aMtut pe-aici? Bung sA-ti fie inima, cumAtre, cum ti-i cAutAtura... apoi &A, nu §tii d-ta ca nevoia te duce pe unde nu ti-i

voia? Ia, nu §tiu cine-a fost pe la mine pe-acasd in

lipsa mea, cA §tiu cà mi-a fAcut-o bunAl Ca ce fel, cumAtritA dragA? Ia, a gAsit iezii singurei, i-a ucis §i i-a crimpot,it, 15

de li-am plins de 'nal Numai vAduvd BA nu mai fie

cineva 1

20

Da' nu mai spune, cumAtrAl Apoi de-acum, ori sA spun, ori sal nu mai spun, cA totuna mi-e. Ei, mititeii, s-au dus cAtrA Domnul, i datoria ne face &A le cautdm de suflet. De aceea am

25

ma mai mingAi... Bucuros, dragA cumAtrA, dar mai bucuros eram cind m-ai fi chemat la nuntà.

30

noi, ci-i cum vrè Cel-de-sus. Apoi capra porne§te inainte plingind, §i lupul dupl dinsa, prefacindu-se &à plinge. - Doamne, cumAtre, Doamne 1 zise capra suspi-

f Acut §i eu un praznic, dupd puterea mea, §i am

gdsit de cuviintá sa te poftesc §i pe d-ta, cumAtre ; ca sA

Te cred, cumatre, d-apoi, &A, nu-i cum vrem

nind. De ce ti-e mai drag in lume tocmai de-aceea n-ai parte... Apoi dd, cumAtrA, cind ar §ti omul ce-ar pAti, dinainte s-ar pAzi. Nu-ti face §i d-ta atita inimA rea, 35

c5. odatà avem BA mergem cu tooi acolo.

A§a este, cumatre, nu-i vorlià. Dar sArmanii

gigilici, de cruzi s-au mai dus 1 40

Apoi dà, cumdtrà; se vede ca §i lui Dumnezeu ii pin tot pui§ori de cei mai tineri. - Apoi, dacA i-ar fi luat Dumnezeu, ce ti-ar fi? D-apoi a§a?...

19

www.dacoromanica.ro

Doamne, cumatra, Doamne 1 Oiu face si eu ca prostul... Oare nu cumva nenea Martin a dat raita pe la d-ta pe-acasa? Ca mi-aduc aminte ca acu ca. 1-am

intilnit odata prin zmeuris; si mi-a spus Ca dac-ai

5

vrea d-ta sa-i dai un bdiet, sa-1 invete cojocaria. i din vorba-n vorba, din una-n alta, ajung pan-acasa la cumdtral

Ia poftim, cumatre, zise ea luind scauiesul si

to

15

20

25

punindu-1 deasupra groapei cu pricina, sezi cole si sa ospâtezi oleaca din ceea ce ne-a dat Dumnezeu 1 Rastoarna apoi sarmalele in strachina si i le pune dinainte. Atunci lupul nostril incepe a minca hilpov; si gogilt, gogilt, gogilt, ii mergeau sarmalele intregi pe git. - Dumnezeu sa ierte pe cei rdposati, cumatra, cd bune sarmale ai mai facut I i cum ospata el, buf I cade fara sine in groapa cu jaratic, calci scduiesul de ceara s-a topit, si leasa de pe groapa nu era bine sprijinità: nici mai bine, nici mai rdu, ca pentru cumatru.

Ei, ei I Acum scoate, lupe, ce-ai mincat 1 Cu capra ti-ai pus in cird? Capra ti-a venit de had! Valeu, curnatra, talpele melel M. rog, scoate-md, ca-mi arde inima-n mine! - Ba nu, cumatre; c-asa mi-a ars si mie inima dupd

iezisorii meil Lui Dumnezeu li plac pui de cei mai tineri; mie insa-mi plac si de isti mai bâtrini, numai sa fie bine fripti ; stii, cole, sa treaca focul printr-insii. Cumatra, ma pirlesc, ard de tot, mor, nu ma rasa!

30

35

- Arzi, cumdtre, mori, cà nici viu nu esti bun 1 De-abiè i-a mai trece baietului istuia de spariet, ca mult par imi trebuia de la tine ca sd-1 afuml Ti-aduci aminte, dihanie rautacioasa si spurcata, cind mi te-ai jurat pe pdrul tau? i bine mi-ai mincat iezisorii 1 - Ma ustura inima-n mine, cumatra 1 ma rog, scoate-md, si nu-ti mai face atita osinda cu mine! Moarte pentru moarte, cumatre, arsurd pentru arsurd, ca bine-o mai plesnisi dinioare cu cuvinte din scriptura i

40

Dupà aceasta, capra si cu iedul au luat o capita de fin s-au aruncat-o peste dinsul, in groapa, ca sa se mai

20

www.dacoromanica.ro

fr7--

.

f

7-------1,-.4.t_

ccZ

Adk

Al: /

,,

,v- ----12.e--, CC_

rt.A6-4-- 4,- 7,-,---v-_,c-4 le--

-4-e3' /

C,A--i

fr-p--c.-1--tL--,

71-4-<-

,I 'Z-

.,_ -)

_7

1

c-i-.---

, \t

)

4_ 8,--,-: /1, c_447---

1-%-,-e-e-

J

/,'

i?

',

pi.ckcl---1-t_e..:21_

,64

0-7 ' e,1,---,L_Is."

.1.7'

i

Ztc. '1

7

k-;'----4"

L

p

-C, Prefala la povepile mele, facsimil.

www.dacoromanica.ro

!MAMA CI:1 Trita 'atit0111.

SOACRA CU TREI NURORI. Pave 'Mt.

'gra estate o baba, care area trot restart nalli en nisto brad i thr rl virtnto, dar slabi do mint°. 0 ramie dental de mare, caim hiltritnensml en toga pcjijin ei, n vie an Urea kamoasa, rite si matte 'Insert aleittnean gospoilitria babel.

Pe lasted

aces, mai 'area shins°

pardluie cube pentrn zile negro; cirri legit parana en zero noilnri i tronera rinp.1 ban. Pentrn a nn reslell feciarii do pa tang sine. mai !lard ?Inca dead rase Mature, nen la dreapta t alta de-a stinga celei hiltranesti. Dar tot Muriel Ina hotariio nestramntart. a line feciarii si slitanrele nnrnri pelanga sine

in rasa biltranensedsi a en nrAnds1 nimic pentrn imparreala pana aproape moantea ga. Asa Net ; si-i ridea inima de burnrio rand olden munai eat do fericiti are SC fie, ajutall de fecieri i mangaeati, de viiJimmie nurori. Da de mite art zicea in sine: coin pririghin nnrorile, le-nin. pane la Inern, le-oin strunl t nn le-oin lam aid pas a ell

din rand. in ltet fecioriler cci. Soacra-mett fle-i ierna oral.* I :la a Meat en mine. $i barhatmmenDrenneldn vii mi-1 iertelnn s'a paint plange ca ram inselat, ma i am risipit coos: ... desi elite-Mack eran Muncie. si naIl prchozeit... dar acorn s'an trivia toate! Tnstrci belch babel nmhlan in drantie, ,1 eastigan multi haul. Celni mai mare di vont women de insnrat, i team simlind asta, umhla vat viIrtej sa-i glsdand mircand; si in and, sena nate, able, din path nimerl ann

si usdnplt plant el: an pren Naha, meta elltiva; Ansa reduce si suprisl. Federal nu ell din hotarirea malcd-sa, minds so tacit si

baba is,i Ind camels de gonad; ha Intl netatatii in gard; care insemnaaza cit soacra nn

trohne nit fie en pra mare i al tot eartraneN do teat° rein. Pupa cc s'a sfirsit canto, fecierli s'an dos in treats.% lir. ear tiara =maxi) cn soacra. Chin in area xi. ratrA &Ira, balm incept, sit pan la aide viola nareti-sa. Denim baba, sita noel nn mai area Inc in coin. De co

mi-am Pent desk'? ca cit nu nit aril. rico ex Apoi no see into in pod si senheara do :redo nn stinbein en pene remaso tormai do la reposata soacr:i-sa. Mlle chile de rancid pi vre-o dont dimerlii de pant. Kata re am Gandit en, norn, cit pail Neva noplile Pion-i in ea.5enea sic alltare,

-

fascia in ohnrce snh pat, ear hires dapa horn. Cand te-i F:atura de strujit Pene, rei plat malain; si atilt a veal lutrhatn-Idn de la drum, corn face plaehie cn costite rio pore, de telo afnmate, din pod. si Doamne, bine rem mann! Amin ileodata pini te-i mai oilihnl, io form in bran, i liana mini dimineatit sit gatesti blonde :west," de tors, panda do strujit malainl de pisat. En md Ina pntio cit mi- a trona violas prin ciolan en mita voastra.

Dar tn dl tii ca en dorm ieparesto; si pa herrl iti did ()chi, mai am nnnl la main. erle partire dexhis si en care red, pi noapten l nina, tot co no thee grin masa_ Ai e;rro

icicles co ti-am spas? ,Da, reamned. Namai coca de mAncare... De mancare? 0 ceapd, an netarnin s'n mdmitligh reee din /Oita. stint denImmata tal pentrn o nerasti triniir.t ca tine... Lapte.,

Soacra cu trei nurori (Poveste), facsimil.

www.dacoromanica.ro

potoleascd focul. Apoi, la urma urmelor, ndpddird asupra lui §i-i mai trintird in cap cu bolovani §i cu ce-au

apucat, pdnä-1 omorird de tot. 5i a§a s-a pdgubit 5

sdrmana caprà §i de cei doi iezi, da' si de cumdtru-sdu lupul pdguba§1 a rdmas, §i pdguba§5. sd fie. 5i auzind caprele din vecindtate de una ca aceasta,

tare le-au mai pdrut bine! 10

i s-au adunat cu toatele

la priveghiu §i unde nu s-au a§ternut pe mincate §i pe Mute, veselindu-se impreuna... i eram §i eu acolo de fald, §i-ndatd dupd aceea am incdlecat iute pe-o §ea §-am venit de v-am spus poves-

tea a§a, §-am mai incdlecat pe-o roata §i v-am spus jitia toata; §i uncle n-am mai incalecat §i pe-o cdp§uná §i v-am spus, oameni buni, o mare §i gogonata 15

7

minciundl

Ion CreangA

Opera vol. I

www.dacoromanica.ro

PUNGUTA CU DOI BANI

Era odatà o baba.' si un mosneag. Baba avea o gdind, si mosneagul un cucos ; gdina babei se oua de cite cloud 5

ori pe fiecare zi si baba minca o mullime de oud; iar mosneagului nu-i da nici unul. Mosneagul Intr-o zi perdu radarea si zise:

MAI baba, máninci ca in tirgul lui Cremene.

10

15

Ia dd-mi si mie niste oud, ca sd-mi prind pofta macar. Da' cum nu I zise baba, care era foarte zgircità. Dacd ai poftd de oud, bate si tu cucosul tau, sd facd oud, si-i minca ; cà eu asa am bätut gdina, si iacdtd-o cum se oud. Mosneagul, pofticios si hapsin, se ia dui:4 gura babei si, de ciudd, prinde jute si degraba cucosul si-i cid o bataie bung, zicind:

Na 1 ori te mid, ori du-te de la casa mea ; ca sa

20

25

nu mai strici mincarea degeaba. Cucosul, cum scdpd din minile mosneagului, fugi de-acasd si umbla pe drumuri, bezmetec. i cum mergea el pe-un drum, numai iatd gAseste o pungucd cu doi bani. i cum o &este, o si ia in dont si se intoarna cu dinsa inapoi spre casa mosneagului. Pe drum se in-

tilneste c-o trAsurd c-un boier si cu niste cucoane. Boierul se uità cu bdgare de seamd la cucos, vede in cloqu-i o punguld si zice vezeteului: Mai l ia date jos si vezi ce are cucosul cela in plisc.

30

Vezeteul se (Id iute jos din capra trásurei, si c-un feliu de mestesug, prinde cucosul si luindu-i punguta din dont o da boieriului. Boieriul o ia, fail pdsare o

22

www.dacoromanica.ro

pune in buzunar §i porne§te cu trasura inainte. Cuco§ul, suparat de asta, nu se lasa, ci se ia dupa trOsurà spuind neincetat: Cucurigu 1 boieri mari, 5

10

Dati punguta cu doi bani! Boierul, inciudat, cind ajunge in dreptul unei fintini, zice vezeteului:

Ma! ia cuco§ul ist obraznic §i-1 da in fintina ceea. Vezeteul se da iara§i jos din capra, prinde cuco§u1 §i-1 azvirle in tinting! Cuco§ul, vdzind aceasta mare primejdie, ce sa faca? Incepe-a inghiti la apa ; si-nghite,

§i-nghite, Ora ce-nghite toga apa din fintina. Apoi zboara de-acolo afara §i iara§i se ia in urma trasurei, zicind: 15

20

25

Cucurigu 1 boieri mari,

Dati punguta cu doi bani 1 Boierul, vazind aceasta, s-a mirat cumplit §i a zis: MA 1 da'al dracului oleo§ i-aista I Ei, las'ca ti-oiu da eu tie de cheltuiala, mai crestatule qi pintenatule I i cum ajunge acasa, zice unei babe de la bucatarie sa ia cuco§ul, sa-1 azvirle intr-un cuptor plin cu jaratic §i sa puna o lespede la gura cuptorului. Baba, cinoasd la inima, de cuvInt ; face cum i-a zis stapInu-sau. Cuco§ul, cum vede §i asta mare nedreptate, incepe a

varsa la apa; §i toarna el toata apa cea din fintind pe jaratic, pana ce stinge focul de tot, §i se racore§te cuptoriul; ba Inca face §-o apdraie prin casa, de s-au

indrácit de ciuda hirca de la bucatarie. Apoi cid o

30

35

bleanda lespezei de la gura cuptiorului, iesa teatar §i de-acolo, fuga la fereasta boierului F,;i incepe a trinti cu ciocul In geamuri §i a zice: Cucurigu I boieri mari, Dati punguta cu doi bani l Mai, ca mi-am gasit beleaua cu dihania asta de cuco§ zise boieriul cuprins de mierare. Vezeteu 1 Ia-1 de pe capul meu §i-1 zvirle in cireada boilor §-a vacilor; poate vrun buhaiu infuriat i-a veni de hac; I-a lua In coarne, §i-om scapa de suparare.

7*

23

www.dacoromanica.ro

Vezeteul iarasi ia cucosul si-1 zvirle in cireada!

Atunci, bucuria cucosului 1 S6-1 fi vazut cum inghitea

la buhai, la boi, la vaci si la vitei; pan-a inghitit el toata cireada, s-a facut un pintece mare, mare cit 5

10

15

20

25

un munte 1 Apoi iar vine la fereastra, intinde aripele in dreptul soarelui, de intuneca de tot casa boierului, si iarasi incepe: Cucurigu I boieri mari, Dati punguta cu doi bani! Boierul, cind mai vede si asta dandanaie, crape de ciuda si nu stia ce sa mai faca, doar va scapa de cucos. Mai sta boierul cit sta pe ginduri, pana-i vine iarasi in cap una. Am sa-1 dau in haznaua cu banii ; poate va inghiti la galbeni, i-a sta vreunul in git, s-a ineca si-oiu scapa de dinsul. cum zice, umfla cucosul de-o aripa si-1 zvirle in haznaua cu banii; caci boieriul acela, de mult banarit ce avea, nu-i mai stia numarul. Atunci cucosul inghite cu lacomie toti banii si lasa toate lazile pustii. Apoi iesa si de-acolo, el stie cum si pe unde, se duce la fereasta boierului si iar incepe: Cucurigu 1 boieri mari, Dati punguta cu doi bani 1 Acum, dupa toate cele intimplate, boierul, vazind Ca n-are ce-i mai face, i-azvirle punguta. Cucosul o ia de jos cu bucurie, se duce in treaba lui si lasá pe boier in pace. Atunci toate paserile din ograda boiereasca,

vazind voinicia cucosului s-au luat dupà dinsul, de BO

35

ti se pärea ca-i o nunta, si nu altaceva ; iara boierul se uita galis cum se duceau paserile si zise oftind: Duca-se si cobe si tot, numai bine cä am scdpat de belea, Ca nici lucru curat n-a fost aici 1 Cucosul insa mergea tantos, iar paserile dupa dinsul, si merge el cit merge, pana ce ajunge acasa la mosneag, si de pe la poarta incepe a cinta: Cucurigu 111 cucurigu! ! !"

Mosneagul, cum aude glasul cucosului, iesa afara cu bucurie; si, cind isi arunca ochii spre poarta, ce sa 24

www.dacoromanica.ro

vadà? 1 Cuco§u1 sa'u era ceva de spáriet 1 elefantul ti se

pdrea purice pe lingd acest cuco§; §-apoi in urma lui veneau cirduri nenumdrate de paseri, care de care mai 5

frumoase, mai cucuiete §i mai boghete. Mo§neagul, vazind pe cuco§ul &du a§a de mare §i de greoiu, §i incun-

jurat de-atit amar de galite, i-a deschis poarta. Atunci cuco§u1 i-a zis:

Stdpine, asterne un tol aici in mijlocul ogrAzii.

Mo§neagul, iute ca un prisnel, a§terne tolul. Cucosul

to

15

atunci se a§azA pe tol, scuturd puternic din aripi §i indatã se umple ograda §i livada mosneagului, pe lingd paseri, §i de cirezi de vite; iar6 pe tol toarnd o movilà de galbeni, care stràlucea la soare de-ti lua ochii 1 Mo§neagul, va.'zind aceste mari bogatii, nu §tia ce s'a." facd de bucurie, sàrutind mereu cuco§ul si dezmerdindu-1. Atunci, iaca §i baba vinea nu §tiu de unde; si, cind a

vAzut unele ca aceste, numa-i sclipeau rAutacioasei ochii in cap §i plesnea de ciudà.

Mo§nege, zise ea, ru§inatà, dà-mi si mie niste gal20

beni 1

Ba pune-ti pofta-n cuiu, mài babal Cind ti-am cerut ouà, §tii ce mi-ai ra.'spuns? Bate acum §i tu gdina,

sà-ti aducà galbeni; c-aqa am bätut eu cuco§ul, §tii 25

tu din a cui pricinà... §i iaca ce mi-a adus 1 Atunci baba se duce in poiatA, ggbuie§te ggina, o apucà de coadà §i o ia la bataie, de-ti venea sà-i plingi

de milà1 Biata gàing, cum scap g. din minile babei, fuge pe drumuri. i cum mergea pe drum, gase§te §i ea o mArgica §-o inghite. Apoi fapede se intoarce acasg. la 30

bab6 §i incepe de pe poartà: Cot, cot, cotcodac I"

35

Baba iesa' cu bucurie inaintea gdinei. Gdina sare peste poartà, trece iute pe Hugh' baba' §i se pune pe cuibariu; §i, dup6 vrun ceas de §edere, sare de pe cuibariu, cotcodocind. Baba atunci se duce cu fuga, sà vad a. ce i-a fácut gaina 1... i, cind se uitá in cuibariu, ce sa vadä? Gdina se ouase o mArgicA. Baba, cind vede ca §-a bdtut ggina joc de dinsa, o prinde §-o bate, §-o bate, pàn-o omoarà in bataie 1 i a§a, baba cea zgircita si nebuna: a rAmas de tot saraca, lipità pamintului. De-acu a mai

40

minca qi ràbd6ri prAjite In loc de ou'd; cä bine §i-a 25

www.dacoromanica.ro

Mut ris de g'ain6 §i-a ucis-o flrà sà-i fie vinovatà cu nemica, s grmana 1

Mo§neagul lug era foarte bogat ; el §i-a fácut case mari §i gradini frumoase §i traia foarte bine ; pe baba', 5

de milà, a pus-o Oil-161.46 , iarà pe cuco§ ilpurta in toate

pártile dupa' dinsul, cu salba de aur la git §i IncAltat cu ciubolele galbene §i cu pinteni la cAlcAie, de $i se parea cd-i un irod de cei frumo§i, iar6 nu cuco§ de facut cu bor§.

www.dacoromanica.ro

DANILA PREPELEAC (Poveste)

Erau odata lntr-un sat doi frati, §i amundoi erau

insurati. Cel mai mare era harnic, grijuliv §i chiabur,

5

pentru ca unde punea el mina punea §i Dumnezeu mila, dar n-avea copii. Iara cel mai mic era sarac.

De multe ori fugea el de noroc §i norocul de dinsul, cdci era lene§, nechitit la minte §i nechibzuit la trebi; §-apoi mai avea qi o multime de copii 1 Nevasta acestui sarac

10

15

era muncitoare §i buna la inima, iar a celui bogat era pestrita la mate §i foarte zgircita. Vorba veche: Tot un bou §-o belea". Fratele cel sarac sarac sa fie de pacate 1 tot avea §i el o pareche de boi, dar cole: porumbi la par, tineri, nalti de trup, tepo§i la coarne, amundoi cudalbi, tintati in frunte, ciolano§i §i gro§i, cum sunt mai buni de 1njugat la car, de ie§it cu din§ii in lume §i de facut treaba. Dar plug, graph', teleaga,

sanie, car, tinjala, circeie, coasá, hreapca, tapoiu,

grebla §i cite alte lucruri ce trebuiesc omului gospodar 20

25

30

nici ca se aflau la casa acestui om nesocotit. 5i cind avea trebuinta de asemene lucruri, totdeauna supara pe altii, iara mai ales pe frate-sau, care avea de toate. Nevasta celui bogat de multe ori facea zile fripte barbatului, ca sa-1 poata descotorosi odata de frate-sau. Ea zicea adeseori: Frate, frate, dar pita-i cu bani, barbate. Apoi da, mai nevasta, singele apà nu se face. Daca nu 1-oiu ajuta eu, cine sa-1 ajute? Nevasta, nemaiavind 1ncotro, tacea §i Inghitea noduri. Toate ca toate, dar carul sail era de haimana. Nu treceau doug-trei zile la mijloc, §i se trezea la u§a 27

www.dacoromanica.ro

ei cu Daring, cumnatu-sgu, cerind sg-i Imprumute

carul: ba sg-si aducg lemne din pAdure, ba faing de la moarg, ba cApiti din taring, ba multe de toate. 5

Mi frate, zise Intr-o zi cel mai mare istuilalt ; mi-e lehamite de frgtia noastrAh.. Tu ai boi, de ce

nu-ti inchipuiesti s-un car? Al meu 1-ai hirbuit de tot. Hodorog incolo, hodorogI pe dincolo, carul se stricg. §tii vorba ceea: DA4i, popg, pintenii si bate iapa cu calcgiele". I

10

Apoi, dg, frate, zise istalalt, scgrpinindu-se in

cap, ce sg. fac? Ce sg faci? Sà te-nvgt eu: boii tgi sunt mari si frumosi ; ie-i §i-i du la iarmaroc, vinde-i i cumpgrg altii 15

mai mici si mai ieftini, iar cu banii rgmasi cumpgra-ti §i un car, i iaca te-ai Mcut gospodar.

Ia, stii cd nu m-ai invgtat eau? asa am sA fac.

ZicInd aceste, se duce la dinsul acasg, ii ie boii de-o funie i porneste cu ei spre tirg. Dar, cum am spus, 20

25

30

35

40

omul nostru era un om de aceia cgruia-i mInca cinii din traistà, i toate trebile cite le fdcea, le fAcea pe dos. Tirgul era cam departe, i iarmarocul pe sfirsite. Dar cine poate sta Improtiva lui Dgnild Prepeleac? (cg asa ii era porecla, pentru cg atita odor avea si el pe lingg casg fAcut de mina lui). El tufleste cusma pe cap, o indeasg pe urechi i habar n-are: Nici nu-i pasA de Ngstasd ; de Nichita, nici atita". Mergind el cu Duman si faldsman ai sgi, tot inainte spre iarmaroc, tocmai pe cind suia un deal lung si trg&let, alt om venea dinspre tlrg cu un car nou, ce si-lcumpgrase chiar atunci i pe care 11 trAgea cu mlnele singur, la vale cu propele si la deal cu opintele. Stgi, prietene, zise ist cu boii, care se tot smunceau din funie, vgzind troscotul cel fraged i mindru de pe lingg drum. Stgi putin cu carul, c-am sg-ti spun ceva.

- Eu as sta, dar nu prea vrè el sg steie. Dar ce ai

sg-mi spui? Carul dumitale pang' merge singur. D-apoi... mai singur, nu-1 vezi? Prietene, tii una? .5tiu dacg mi-i spune.

28

www.dacoromanica.ro

5

Hai sA facem treampa: (16-mi carul §i n-ati boii. Nu vreu sa." le mai port grija In spate: ba fin, ba ocol, ba sà nu-i mAnince lupii, ba de multe de toate... Oiu fi eu vrednic sà trag un car, mai ales dacd merge singur. 5uguie§ti, mAi omule, ori ti-e intr-adins? Ba nu suguiesc, zise DAnild. Apoi dar, te vAd c. e§ti bun mehenghiu, zise cel cu carul ; m-ai gäsit intr-un chef bun; hai, noroc sA dea DumnezeuI SA-ti aibi parte de car, §i eu de boi Apoi dà carul, I§i ie boii, pleacA pe costi §A. intr-o parte spre pAdure §i se cam mai duce. Istalalt, adecA Danilti, zice In gindul sAu: Taci, ca-i cu buche ; 1-am potcovit bine. De nu cumva I

10

s-ar razgindi; dar parca nu era tigan, sà intoarcA". 15

Apoi igi iè §i el carul §i porne§te tot la vale inapoi spre casà.

Aho 1 car nebun, aho 1 Cind te-oiu IncArca zdravAn

cu saci de la moard, ori cu fin din tarinà atunci sA mergi a§a1 20

5i cit pe ce, cit pe ce sA nu-1 ieie carul inainte. Dar de la o vreme valea s-a sfir§it si s-a inceput un deal ; cind sa-1 suie la deal, suie-1 dacd poti 1... Hirti! incolo, scIrti I Incolo, carul se da Inapoi.

25

Nal car mi-a trebuit, car am gAsit Apoi cu mare greu hartoie§te carul intr-o parte, 11

opreste in loc, se pune pe protap §i se aF;terne pe ginduri. Mal... asta inca-i una De-oiu fi eu DAnilA PrepeI

30

leac, am prApAdit boii; iar de n-oiu fi eu acela, apoi am gAsit o cdrutA... Ba e Perpeleac, ba nu-i el... Cind iaca un om trecea iute spre tirg c-o caprA de vinzare. Prietene, zise DAnild, nu mi-i da capra ceea, st-ti dau carul ista?

Apoi... &á_ capra mea nu-i de cele gritoare,

35

§i-i bunA de lapte.

Ce mai la deal, la vale! buna, ne-bung, na-ti

carul §i dA-mi-o

1

Cela nu se pune de pricinA, dà capra qi ie carul.

40

Apoi a§teaptu 'Ana vin alte care, de-1 leagd dinapoia lor, §i se duce In treaba lui spre casà, lAsind pe DAnila guru casca tot pe loc. 29

www.dacoromanica.ro

5

Bun, zise Prepeleac. Ia, pe ist cu capra stiu incaltea ca bine 1-am boit 1 16 apoi si el capra si porneste iar spre tirg. Dar capra tot caprà ; se smuncea in toate partile, incit li era acum lehamite de dinsa. De-as ajunge mai degrabg in tirg, zise Prepeleac, ca sg scap de riia asta.

i mergind el mai departe, iaca se Intilneste c-un

10

15

om ce venea de la tirg c-o giscg in brate. Bun Intilnisul, om bun 1 zise Dgnilà. Cu bine sA dea Dumnezeu I

-

Nu vrei sa facem schimb? sg-ti dau capra asta si sä-mi dai gisca. N-ai nimerit-o, cg nu-i giscd, ci-i ginsac ; 1-am cumpgrat de sgminta. Da, dg-mi-1, da-mi-11 ca-ti dau si eu o samintg bung.

20

De mi-i da ceva adaos, poate sg ti-1 dau; keg' de nu, norocul gistilor de-acasd ; &A are sa facg un otrocol prin ele, de s-a duce vestea 1

In sfirsit, dur la deal, dur la vale, unul mai da,

altul mai lasA, si Prepeleac marita capra I Apoi Insfacg

ginsacul si pleacg tot inainte spre tirg. Cind ajunse in Virg , ginsacul, dorit de giste, tipa cit ii lua gura: ga, 25

30

ga, ga, ga 1"

Na I c-am scApat de dracul si am dat peste tatasau: acesta mg asurzeste I Las', &à te insor eu si pe tine acus, mgi buclucasule I i, trecind pe lingg un negustor cu pungi de Anzare, da ginsacul pe-o pungg de cele pe talger si cu baierile lungi, de pus ln git. 16 el punga, o suceste, o Invirteste s-apoi zice:

Na4i-o frintg, cg ti-am dres-o 1 Dintr-o pgreche de boi de-a mai mare dragul sg te uiti la ei am rgmas 35

c-o pungg goald. Mai I mai l mai l mai l Doar stiu cg nu

mi-i acum Intgiasi data, sg merg la drum; dar parcg

40

dracul mi-a luat mintile 1 Mai sede el cit sede de casca gura prin tirg, s-apoi Isi ig talpgsita spre casg. i, ajungind in sat, se duce drept la frate-sgu, ca sg-i ducg bucurie.

30

www.dacoromanica.ro

Bine v-am gdsit, bAditd1 Bine-ai venit, frate Danildl Da' mult ai zabovit la tirg I 5

Apoi dd., báditd; rn-am pornit cu graba si rn-am intilnit cu zdbava. Ei, ce veste ne mai aduci de pe la tirg? Ia, nu prea bung! Bietii boisorii mei s-au dus ca pe gura lupului. Vro dihanie a dat peste dinsii, ori ti i-a furat ci-

10

neva?

15

Apoi spuse din cal:4A toatd intimplarea, pe unde-a fost si ce-a pdlit; iar la urma urmelor zise: S-apoi, ce mai atita vorbd lungA, dintr-o pdreche de boi rn-am ales c-o pungd; s-apoi si asta pute a pu-

Ba I

I-am dat eu singur cu mina mea, WO.

stiu, WO dragg. Md 1

da, drept sà-ti spun, cd mare ndtdrdu mai

esti I

20

Apoi &V... WO 1 pdn-aici, toate-au fost cum au fost, da' de-acum am prins eu minte... Numai ce folos? Cind e minte, nu-i ce vinde; cind e brinza, nu-i bdrbintd. Iaca, it,i dau si dumitale punga asta, cd eu n-am ce face cu dinsa. Si te mai rog de toti dumne-

zeii sà-mi imprumuti macar o data' carul cu boii, 25

s-aduc niste lemne din pddure la nevastd si la copii,

&à n-au scinteie de foe in vatrd, sdrmaniil §-apoi, ce-a da Dumnezeul cred cA nu te-oiu mai supdra. Ptiul ma! zise frate-sdu, dupd ce 1-a ldsat sd sfirceased. Se vede cd Dumnezeu a umplut lumea asta cu 30

35

40

ce-a putut. Iaca-ti mai dau o data carul, dar asta ti-a fi cea de pe urrnd. Lui Danila atita i-a trebuit. Ia acurn carul cu boii

frAtine-sdu si porneste. Cum ajunge in pädure, chiteste un copac care era mai mare si trage carul lingd el; si, Mil sd dejuge boii, incepe a tdiè copacul, ca sa cadd in car deodatd. Trebi de ale lui Danila Prepeleac I Bocdneste el cit bocaneste, cind Om I cade copacul peste car de-1 sfarrnd si peste boi de-i ucidel Na 1 cA fAcui pacostea si fratine-meu I Ei, ei, acum, ce-i de Mcut?... Eu cred cà ce-i bine, nu-i rdu: Danild face, Ddnild trebuie sd desfacd. Ma due sd vdd, 31

www.dacoromanica.ro

n-oiu puta smomi pe frate-meu sa-mi imprumute §i iapa, sa fug apoi cu ea In lume, iar copiii §i nevasta sa-i las in §tirea Celui-de-sus.

A§a zicind, porne§te §i, mergind prin padure, s-a

5

10

ratacit. Dui:4 multa truda §i buimaceala, In loc SO iasa la drum, da de-un hele§teu §i, vazind ni§te lisite pe apa, zvirrr I cu toporul Intr-Insele, cu chip SO ucida vro una §i s-o clued pe§chis fratine-sau... Dar li§itile, nefiind chioare, nici moarte, au zburat ; toporul s-a cufundat, §i Prepeleac a ramas batind In buze. Ma 1... ea rau mi-a mai mers astazi I Ce zi pocita l Se vede cd mi-a luat cineva din urma I Apoi da din umere §i porne§te ; mai merge el cit mer-

ge, pana ce, cu mare greu, &este drumul. Apoi o ia 15

20

25

30

35

40

la papuc §i hai, hai I hai, hai 1 ajunge in sat, la frate-sau, §i pe loc cirpe§te o minciuna, care se potrivea ca nuca

In parete. Frate, mai la-mi un bine §i cu iapa, ca &a' min boii de Ware: in padure a plouat grozav, §i s-a facut o mizga §-un ghelu§, de nu te mai poti de feliu Iine pe picioare. Ma 1 zise frate-sau, se vede ca tu ai fost bun de calugdrit, iar nu de trait In lume, sä necaje§ti oamenii §i sa chinuie§te nevasta §i copii[i] I Haiti I lipse§ti dinaintea mea §i du-te unde-a dus surdul roata §i mutul iapa, ca sa nu mai aud de numele tau! Iapa? Las' pe Danila, Ca §tie el unde-a duce-o: sa-§i ieie iertaciune de la boi §i ziva bunä de la car. Apoi iese pe u§a, pune mina pe iapa §i pe-o secure, §i tunde-o l Chid se treze§te frate-sdu, iè iapa daca ai de unde 1 Prepeleac era tocmai la hele§teul din padure, sà caute toporul. Aici li trasni In cap lui Danila ca el ar fi bun de càlugar, dupa vorbele fratine-sau. Am sa durez o manastire pe paji§tea asta, de are sa se duca vestea In lume, zise el. i deoclata se §i apuc'd. Face mai Intai o cruce §-o Infige in pámint, de Insamna locul. Apoi se duce prin padure §i Incepe a chiti copacii trebuitori: ista-i bun de aminare, cela de talpi, ista de grinzi, cela de tumurugi, cela de costoroabe, ista de toaca; §i tot a§a dond5.-

32

www.dacoromanica.ro

nind el din gura, iaca se trezeste dinaintea lui c-un drac ce iesise din iaz. Ce vrei sd faci aici, mai omule? Da' nu vezi?

5

- &di, ma! nu te-apuca de ndzbutii. Iazul, locul

si padurea de pe-aici sunt ale noastre. Poate-i zice ca si rätele de pe apd sunt ale voasstre, si toporul meu din fundul iazului. V-oiu inv.* eu pe voi sa puneti stapinire pe lucrurile din lume, cor10

noratilor I

Dracul, neavind ce-i face, hustiuliuc I in iaz si da de

stire lui Scaraoschi despre omul lui Dumnezeu, cu naravul dracului. Ce sa faca dracii? Se sfatuiesc intre

dinsii, si Scaraoschi, capitenia dracilor, gaseste cu 15

20

25

cale sa trimeata pe unul din ei c-un burduf de bivol plin cu bani, sa-1 deie pusnicului Danila, ca sa-1 poata matura de-acolo. Na-ti, ma, banil zise dracul trimis; si sd te Cara-

banesti de aici; ca, de nu, e rau de tine! Prepeleac se uita la cruce, se uita la drac si la bani... da din umere s-apoi zice: Ave-ti noroc, spurcatilor, ca-mi sunt mai dragi banii decit pusnicia, ca v-as arata eu you'd! Dracul raspunde: Nu te pune in poard, mai omule, cu imparatul iadului; ci mai bine ie--ti banisorii si cauta-ti de nevoi. Apoi lasa banii si se intoarna. in helesteu, unde gage-

ste pe Scaraoschi tare mihnit pentru perderea unei

30

comori asa de mari, cu care ar fi putut dobindi o multime de suflete. Prepeleac, in acest timp, se chitea cum ar face ea

vadd banii acasa la dinsul. Bun 1 zise Danild. Nici asta nu se iè din drum. Tot manastiri sa croiesti, daca vrei sd te bage dracii 35

in Barna, sa-ti vie cu banii de-a gata la picioare si Ea te

40

facd paired de bogat. Pe cind se ingrijea el cum sa duca banii acasa, iaca un alt drac din iaz i se infatiseaza inainte, zicindu-i: Mai omule! Stapinu-meu s-a razgindit; el vrea mai intai sa ne cercam puterile s-apoi sa iei banii. 33

www.dacoromanica.ro

Ia, acu-i acu 1 zise Perpeleac in gindul sAu, oftind. Dar este o vorbA: tot bogatul minteos si tingrul frumos. DAnilA mai prinsese acum la minte. 5

to

Puterile? Ei, cum ci In ce fel? Iaca cum: dintru-ntAi si dintru-ntAi, care dintre noi amundoi a lua iapa ta In spate si va incunjura iazul de trei ori, fArA s-o puie jos ci sA se rAsufle, ai aceluia sA fie banii. cum zice, ci umflA dracul iapa in circA si intr-o

clipA incunjurA iazul de trei ori. Prepeleac, vazind

atita putere din partea dracului, nu-i prea veni la socotealA, dar tot Ili tinu firea si zise:

MAi MichidutA 1 doar eu te credeam mai tare decit 15

20

25

esti! AcA-i cA tu ai luat iapa in spate? InsA eu ti-oiu lua-o numai Intre picioare ; ci indatA se si azvirle pe iapA si IncunjurA iazul de trei ori, fArA sA se rAsufle. Dracul atunci se mirA mult de asta ci, neavind ce mai zice, iscodi alta. Acum sA ne intrecem din fugA, zise el. - Mai MichidutA I da' cu mine ti-ai gAsit CA poti tu sA te intreci din fugA? D-apoi cu eine? Vind incoace, sAii arAt eu cu eine! Apoi merge ImpreunA cu dracul in niste porumbrei, unde vede un iepure dormind, si i-1 aratA.

Vezi tu colo pe cineva ghemuit jos ci mititel? VAd.

Acela-i copilul meu cel mai mic. Atine-te I i cind 1-oiu trezi din somn, sA te iei dui:4 el. i-odatA 30

gi strigA: u I ta 1 na 1 na na 1...

Atunci iepurele Bare, si dracul dupa. el. Fug ei cit fug, ci de la o vreme dracul pierde urma iepurelui. PAnA acum toti rideau de Prepeleac, dar acum a ajuns sA 35

ridA §i el de dracul. Pe cind DAnilA se tinea cu mlna de inimA, rizind de prostia dracului, iaca si acesta se inturna gifuind. MA 1

40

34

da' sprinten ci sprintdroiu copil mai ai,

drept sAii spun 1 Cind aproape-aproape sd pun mina pe dinsul, i-am pierdut urma, ci sA te duci, dulutA 1 Samainl tAtAne-sAu, sireicanul 1 zise DAni1A. Ei? mai ai poftA sA te Intreci §i cu mine?

www.dacoromanica.ro

Ba mai pune-ti pofta-n cuiu 1... Mai bine sa ne intrecem din Writ& Din trintd? Doar de ti-e greu de viat4. Ma I tot am auzit din batrini Ca dracii nu-s prosti; d-apoi, cum 5

vad eu, tu numai nu dai In gropi, de prost ce esti.

Asculta I Eu am un unchiu batrin de 999 de ani si 52 de saptamini; si, de-1 vei puté trinti pe dinsul, atunci sa. te Incerci si cu mine, dar cred ca ti-a da pe nas. Zicind aceste, porneste inainte si face semn dracului 10

cu mina, sa vie dupd el. In fundul padurii, sub niste stinci, se afla o bizunie de ursi, peste care daduse Prepeleac, umblind citeodata, ca pusnic ce se gasea, dupg. vlastari salbatice si dupà zmeura. Ajungind ei aproape, Danild zise:

15

20

25

30

- Iaca locasul unchiului meu. Tara: inlauntru: ai sa-1 gasesti dormind in cenusa, cu nasul in taciuni. De vorbit, nu poate vorbi, cã maselele si dintii i-au cazut mai bine de o mie de ani. Dracul, cind n-are ce face, stiti ce face... Intra inlauntru si incepe a-si purta codita cea birligata pe la nasul unchesului. Atita i-a trebuit lui mos Ursila, s-apoi las' pe dinsul l Deodata sare minios din birlog, hat I dracul subsuoara si-1 stringe cu atita putere, de era sa-si deie sufletul, si ochii i-au iesit afard din cap cit cepele de mari. Na 1 nu cauti, s-o &esti, zise Danila, care privea de departe valmàsagul acesta si se strica de ris. Dar nu stiu ce face dracul, ca face el ce face, si cu mare greu scapa din labele lui mos Ursila. Danila, cum vede pe drac scapat, bun teafar... se face ca-1 scoate.

Ia las', mai omule, las' I nu-ti mai face obraz. Daca ai stiut ca ai un mos asa de grobian, pentru ce 35

40

m-ai indemnat &à ma lupt cu el? Da' CO Nu ti-a placut? Hai si cu mine! Cu tine, si numai cu tine, m-oiu intrece din chiuit ; si care-a chiui mai tare, acela sa ieie banii. Bun I... zise Danild In gind ; las', ca te-oiu chiui eu 1 Mai Michiduta I Ia chiuie tu intai, ca O. aud cum chiui.

Atunci dracul se craceste c-un picior la asfintit qi

cu unul la rasarit, s-apuca zdravan cu minele de tortile 35

www.dacoromanica.ro

5

ceriului, casca o gura cit o surd', si, cind chiuie odata, se cutremura pamintul, vane rasung, marile clocotesc si pestii din ele se sparie; dracii ies afara din iaz citd frunza si iarba I Si o leaca numai de nu s-a rasipit bolta cerului. Dani la Insa sedea Ware pe burduful cu ban ii si, tinindu-si firea, zise :

Ma 1 da' numai asa de tare poti chiui? Eu mai

10

'15

nu te-am auzit. Mai chiuie o data! Dracul chiuie si mai grozav. Tot nu te-am auzit. Inca o data! Dracul chiuie s-a treia oara, asa de tare, de credeai cà s-a rupt ceva intr-insul. Acum nu te-am auzit nici atita... Asä-i c-a venit si rindul meu?

- Mai apt

Mai, Michidut4 1 cind oiu chiui eu, ai sa asurzesti

s-au sa-ti sara creierii din cap. Inteles-ai tu? Insa eu ild priesc bine, daca-i vrè sa ma asculti. In ce fel? 20

25

30

- Ia sa-ti leg ochii si urechile c-un stergar, dacá

vrei sa mai traiesti. Leaga-mi ce stii si cu ce stii, numai sa nu mor I Atunci Danila leaga strins c-un stergar gros de cilti ochii si urechile dracului, ca la baba-oarba ; apoi ie 0 drughineata groasa de stejar in mind, caci, cit era de pusnic Danila, tot mai mult se bizuia pe drughineata decit in sfinta cruce, si pic 1 la timpla dracului

cea dreapta, una 1 A._ leu 1 destul 1 Nu mai chiui 1 - Ba nu 1 stai, Sarsaila I tu cum ai chiuit de trei ori? Trosc 1 si la stinga, una 1 Va... leu 1 destul!

Ba nu-i destul 1 si-i mai trage si-n numele tata-

lui una 1 35

- A...uleo! striga dracul ingrozitor 1 si cu ochii

legati, cum era, vaicarindu-se grozav si zvircolindu-se

ca sarpele, se arunca in iaz, spunind lui Scaraoschi cele intimplate si ca nu-i de suguit cu vrajitorul aeesta. Danila insa ofta din greu linga burduful eu banii si

40

se tot framinta cu gindul ce-i de facut. Cind, iaca al treilea drac i se infatiseaza inainte, c-un buzdugan

36

www.dacoromanica.ro

strasnic de mare In mina, pe care 11 trinteste la pamint zice: Mai omule 1 ia, acum sa te vad

I

Cine-a azvirli

buzduganul ista mai tare in sus, ai aceluia sa fie 5

banii.

Na 1 Dni1, zice el In gindul &au, asa-i c-ai sfe-

clit-o?"

Dar vorba ceea: Nevoia invata pe caraue.

to

15

20

Ia zvirle-1 tu Intài, mai dracule 1 Atunci dracul ie buzduganul de coada, i cind ii zvirle, se suie asa de tare, de nu se mai vede; i abia dupa trei zile si trei nopti, cazind jos, cu mare strasnicie s-a cufundat in fundul pamintului, de s-au zguduit temeliile lumii I Ia azvirle-1 i tu acum, zise dracul ingimfat. L-oiu zvirli eu, nu te ingriji, dar scoate-1 mai IntAiu la fata pAmintului, cum a fost i la tine. Dracul asculta si-1 scoate. Haitil mai rapede, mai rapede, ca n-am timp de asteptat. Mai Ingaduieste putin, tartarule, ca nu te trag copiii de poale Dracul ingaduie, caci n-are Incotro. Nu trecu mult i ziva se calatori. Cerul era limpede, §i luceferii sclipitori rideau la stele, iara luna, scatind capul de dupa dealuri, se legana in vazduh, luminind I

25

pdmintul. Da' nu-1 mai zvirli, omule? Ba am sa-1 zvirl de-acum; dar Ili spun dinainte, 30

sa te stergi pe bot despre dinsul. De ce?

35

40

Iaca de ce: vezi tu colo in luna niste pete? Le vad. Acolo-s fratii mei din ceea lume. i, Doamne, mare nevoie mai au de fer, ca sa-si potcoveasca caii. Ui'-te bine si vezi cum imi fac semn cu mina, sa le dau buzduganul ista; s-odata i pune mina pe dinsul. Stai, nepriceputule, ca buzduganul ista 11 avem lasat mostenire de la stramosul nostru; i nu-1 putem da nici pentru toata lumea; s-odata-i i smuncestebuz37

8

www.dacoromanica.ro

duganul din mina ei fuga cu el in iaz, spunind lui

Scaraoschi, ce era sa paceasca cu buzduganul. Atunci Scaraoschi, ingrijit ei minios grozav, chema

inaintea sa pe toata dracimea ei batu din picior,

5

to

15

strigind: Acum, in clipa, sa se aleaga unul dintre voi care sA meargi ei sa afuriseasca pe acest proclet ei vrajmarg, cumplit. Pe Mc §i vine unul inaintea sa, tremurind. SA traiti, mireAvia-voastrà 1 Eu ma duo sa indeplinese nelegiuita voastra porunca. Mergi 1 ei daca-i fi meeter ei-i izbuti, sa Oh c-am sA te fac mai mare. Atunci dracul porneete c-o falca-n cer ei cu una-n pamint, ei intr-o clipa ei ajunge la pusnicul Danila. Mai omule, zise dracul. Tu, cu emichiriile tale,

ai tulburat toata dracimea; da' acue am a te vir ei eu in toate grozile moqii 1 Hai sa ne blastamam, ei

20

25

care dintre noi amindoi a fi mai meeter, acela sa ieie baniil S-odata ei-ncepe dracul a boscorodi din gull ei a descinta, ca nu etiu ce face, de-i pocneete lui Danill un ochiu din cap. SAracul Prepeleac 1 se vede ca i-a fost scris tot el sA rdsplAteasca ei pacatele iepei frAtine-sau, a caprei, ale ginsacului logodit ei ale boilor uciei in pa'dure. Pesemne blastamul gietelor vAduvite 1-au ajuns, sarmanul 1 Doamne 1

Multe mai are de patimit un pusnic

adevarat clnd se departeaza de poftele lumeeti ei se 30

gindeete la fapte bune I_ Prepeleac pusnicul sestricase

acum de tot cu dracul... S-apoi ce este mai gingae

decit ochiul? Danila crapa de durere 1 dar, oricit 41 durea

de tare, el tot 10 tinu inima cu dinOi ei zise: 35

40

Nu ma. sparii tu cu de-alde-aceste, demon spurcat ce eeti 1 Am sa te fac sAii muCti minile ei sA ma pomeneqti In toatA viata ta 1 Da, &A, nu mai dondai atita din gura ei blastAma ei tu acum, sa te vad cit eeti de meeter. Ai sA iei burdufu cu banii in spate 0 ai sa mergi la casa mea, caci blastamurile parinteeti nu-s la mine. Inleles-ai?

38

www.dacoromanica.ro

5

10

15

20

cum zice, incalecg si Dgni la pe burduf ; iarg dracu-i umflà in spate si zboarg iute ca gindul taman la casa lui Dgnila Prepeleac. Copiii si nevasta lui, cind au vdzut un bivol zburind pe sus, au rupt-o de fugg, inspgimintali. Dgnild, insg, a inceput a-i striga pe nume; si ei, cunoscind glasul lui, s-au oprit. Dragii tatei, weld! Ia veniti incoace si aduceti cu voi si blgstemurile pgrintestil ragila si peptenii de peptdnat cilti 1 13gietii incep a curge toti, care dincotro, cu blgstemurile pgrintesti in ming. Ii venise acum si lui Ddnild apa la moara. Puneti mina, copii, pe jupinul ista, si incepeti a-1 blgstgina cum itd sti voi mai bine, ca sd-i placg si dumisale. Atunci lasg pe copii, cä si dracul fuge de dinsii. Au

tgbgrit cu totii pe dinsul si 1-au schingiuit dupg placul lui Dgnilg. -.au inceput dracul a tipa cit ii lua gura; si scgpind cu mare greu din minile lor, hirsclit si stilcit cum era, a lásat si bani si tot si s-a

dus pe urlati dupg ceilalti. 25

8'1

lug Dgnilg Prepeleac, nemaifiind supgrat de nimene si scgpind deasupra nevoiei, a mincat si a Mut si s-a desfdtat pgng la adinci bgtrinete, vgzindu-si pe fiii fiilor sgi imprejurul mesei sale.

www.dacoromanica.ro

POVESTEA PORCULUI

5

Cicd era odatá o baba si un mosneag: mosneagul de-o sutd de ani, si baba de noudzeci; si amundoi bdtrinii acestia erau albi ca iarna si posomoriti ca vremea cea rea din pricind Ca' nu aveau copii. i, Doamne 1 tare mai erau doriti &à aibd macar unul, caci, eit era ziulica si noaptea de mare, sedeau singurei ca cucul si le tiuia urechile, de urit ce li era. i apoi,

10

pe linga toate aceste, nici vreo scofald mare nu era de dinsii: un bordeiu ca vai de el, niste toale rupte, asternute pe lditi, si atita era tot. Ba, de la o vreme incoace, uritul ii minca si mai tare, cdci Openie de om

nu li deschidea usa; pared erau bolnavi de ciumd, sairmanii 1 15

In una din zile, baba ofta din greu si zise mosneagului: Doamne, mosnege, Doamne 1 De cind suntem

20

noi, inch' nu ne-a zis nime tatd si mama! Oare nu-i pdcat de Dumnezeu cà mai trdim noi pe lumea asta? Cdci la casa fdrd de copii nu cred cd mai este vrun Doamne-ajutal

Apoi dd, mdi baba, ce putem noi face inaintea

lui Dumnezeu?

25

30 43

Asa este, mosnege, vdd bine; dar, liana' la una, la alta, stii ce-am gindit eu astd-noapte? Stiu, mai baba, dacd mi-i spune. Ia, mine dimineatd, cum s-a amiji de ziud, sa te scoli si sà apuci incotro-i vede cu ochii; si ceti-a iesi Inainte intdi si-ntdi, dar a fi om, da' serpe, da', in sfirsit, orice altd jivina a fi, pune-o in traistd §i www.dacoromanica.ro

5

io

o add acasa; vom creste-o i noi cum vom putè, si acela sa fie copilul nostru. Mosneagul, sdtul si el de-atita singurdtate i dorit sd aibd copii, se scoald a doua zi des-dimineatA, Ii iè traista In bAt si face cum i-a zis baba... Porneste el si se duce tot inainte pe niste ponoare, pdnd ce da peste un bulhac. Si numai iaca cal vede in bulhac o

scroafd cu doisprezece purcei, care sedeau tologiti In glod si se pdleau la soare. Scroafa, cum vede pe mosneag &A vine asupra ei, IndatA incepe a grohdi, o rupe de fuga, i purceii dupd dinsa. Numai unul, care

era mai ogirjit, mai rdpdnos si mai rdpciugos, neputInd iesi din glod, rdmase pe loc. Mosneagul degrabd II prinde, 11 bagd in traistà, 15

asa plin de glod si de alte podoabe cum era, si porneste cu dinsul spre casd. Slava' tie, Doamne zise mosneagul cd pot sd duc 1

babei mete o mingdiere! Mai stiu eu ? Poate ori Dumnezeu, ori dracul i-a dat In gind ieri noapte de una ca asta. si

20

cum ajunge-acasa, zice: Iaca, mdi bAbuscd, ce odor ti-am adus eu 1 Numai sa-ti trAiascd 1 Un bdiet ochios, sprincenat i frumusel de nu se mai poate. Iti samánd tie, rupta bucatic61... Acum pune de ldutoare i grijeste-1 cum stii tu cA i

25

se grijesc bdietii: ca, dupd cum vezi, li cam colbait, mititelul I

Mosnege, mosnege 1 30

zise baba, nu ride, cd si

acesta-i fdptura lui Dumnezeu, ca i noi... Ba poate... §i mai nevinovat, sArmanul !

Apoi, sprintend ca o copilà, face degraba lesie, pregdteste de scdlddtoare i, fiindcd stia bine treaba mositului, I. purcelul, 11 scaldd, 11 trage frumusel cu unturd din opait pe la toate Incheiturile, stringe de nas si-1 sumutA, ca sd nu se dioache odorul. Apoi II peaptdnd si-1 grijeste asa de bine, cd peste cIteva zile Ii scoate din boald; i cu tarite, cu cojite, purcelul 1.1

35

Incepe a se infiripa si a creste vdzind cu ochii, de-ti era mai mare dragul sa te uiti la el. lard baba nu stia

4)

ce sä mai Ned' de bucurie &à are un bdiet asa de chipos,

de hazliu, de gras i InvAlit ca un pepene. Sa-i fi zis 41

www.dacoromanica.ro

toga lumea ca-i urit si obraznic, ea tinea una si bunA, ca baiet ca baietul ei, nu mai este altul 1 Numai de-un lucru era baba cu inimajignita: ca nu putea sal le zicA tatei §i mama. 5

Intr-una din zile, mosneagul voieste a merge la

tirg sa mai cumpere cite ceva.

Mosnege, zise baba, nu uita A. aduci si niste

10

roscove pentru ist baliet, ca tare-a fi dorit, mititelul t Bine, mai baba. Dar in gindul sau: Da' minca1-ar brinca sa-1 manince, surla, ca mult ma mai inna-

dusi cu dinsul. De-am ave pine si sare pentru noi,

da' nu sa-1 mai indop si pe dinsul cu bunätati...

Cind m-as potrivi eu babei la toate cele, apoi as lua cimpii 1" 15

20

25

In sfirsit, mosneagul se duce la tirg, tirguieste el ce are de tirguit, si, cind vine acasa, baba il intreabd, ca totdeauna:

Ei, mosnege, ce mai stii de pe la tirg? Ce BA stiu, mai baba? Ia, nu prea bune vesti: imparatul vrea sa-si marite fata. i asta-i veste rea, mosnege? D-apoi ingaduieste putin, mai baba, ca nu-i numa atita, ea, de ce-am auzit eu, mi s-a suit parul in virful capului. i cind ti-oiu spune panA la sfirsit, cred ca ti s-a incrincina si tie carnea pe tine. Da' de ce, mosnege? Vai de mine! D-apoi, iaca de ce, mai baba, ascultà: Imparatul

30

a dat de stire, prin crainicii sai, in toata lumea ca oricine s-a afla sa-i faca, de la casa aceluia si pana la curtile imparatesti, un pod de aur pardosit cu

petre scumpe si fel de fel de copaci, pe de-o parte si

pe de alta, si in copaci sa cinte tot felul de paseri, care nu se mai Etna' pe lumea asta, aceluia li da fata; ba cica-i mai da si jumatate din imparatia

35

40

lui. lard eine s-a bizui BA vie ca s-o ceara de nevasta si n-a izbuti sA facA podul, asa cum ti-am spus, aceluia pe loc ii si taie capul.*i cica pang acum o multime de feciori de crai si de imparati, cine mai stie de pe unde, au venit, si nici unul din ei n-a facut nici o isprava ; §i imparatul, dupa cum s-a hotarit, pe toti i-a taiat, WA crutare, de li plinge lumea de mild. Apoi, mai

42

www.dacoromanica.ro

5

baba, ce zici? bune ve§ti sunt aceste? Ba §i Imparatul cic à s-a bolnavit de supararel Of 1 mo§nege, of I boala imparalilor e ca sanatatea noastra 1 Numai despre fetii de imparat, ce mi-ai spus, mi se rupe inima din mine, cd mare jale §i alean or fi mai ducind mamele lor pentru din§ii I Mai bine ca al

nostril nu poate vorbi §i nu-1 duce capul, ca pe 10

a10i... la atitea iznoave. Bune-s §i acestea, mai baba; da' build' ar fi §i aceea cind ar aye cineva un fecior care sa faca podul §i sà ieie pe fata imparatului, ca §tiu c-ar incaleca pe nevoie §i, Doamne 1 mare slava ar mai dobindi in lume I

15

20

Cind vorbeau batrinii, purcelul §edea in culcu§, intr-un cotlon sub vatrd, cu ritul in sus, si uitindu-se tinta In ochii lor, asculta ce spun ei §i numai pufnea din cind in cind. i cum sfatuiau batrinii, ei In de ei, despre acestea, numai iaca se aude sub vatra: Tata §i mama! eu 11 fac". Baba atunci a ametit de bucurie, mo§neagul insà, gindind cd-i Uciga-l-crucea, s-a spa-

riet si, uimit, se uita prin bordeiu in toate partile, sa vada de unde a ie§it acel glas; dar, nevazind pe nime, §i-a mai venit in sine. Insa godacul iar a strigat: Tata, nu te infrico§a, ca eu Bunt 1 Ci treze§te pe

25

mama §i du-te la imparatul de-i spune cà eu li fac podul. Mo§neagul atunci zise ingaimat:

D-apoi ai sa-1 poti face, dragul tatei? Despre asta n-aibi grija, tata, ca e§ti cu mine.

30

Numai du-te §i veste§te imparatului ce-am spus eu 1 Baba, atunci, veninduli In sine, saruta baietul §i-i zise:

Dragul mamei, drag! Nu-ti pune viata in primej-

35

die, §i pe noi &à ne la§i, tocmai acum, straini, cu inima arsa §i fail nici un sprijin! Nu te ingriji, mamuca, de feliu; ca traind §i nemurind ai sa vezi cine sunt eu.

Atunci mo§neagul, nemaiavInd ce zice, i§i peaptana

barba frumos, iè toiagul batrInetelor In mina, apoi 40

iese din casa qi porne§te spre imparatie, §i cum ajunge

In tirg, se duce cu peptul deschis drept la palatul 43

www.dacoromanica.ro

Impdratului. Un strdjer, cum vede pe mosneag cA std pe-acolo, 11 intreabd: Da' ce vrei, mosule?

Ia, am treabd la impgratul; feciorul meu se

5

prinde cd i-a face podul. Strdjerul, stiind porunca, nu mai lungeste vorba, ci ie mosneagul si-1 duce inaintea impáratului. Impdratul, väzind pe mosneag, 11 Intreabd:

10

15

20

Ce voiesti de la mine, movie? S. trditi multi ani cu bine, luminate si preaputernice Imparate I Fecioru-meu, auzind cd aveli

feta' de mdritat, in-a trimis, din partea lui, ca sd aduc la cunostinta mdriei-voastre cd el, cicA, poate sd vd facd podul. - Dacd poate sA-1 feed, facd-1, mosnege; si atunci

fata si jumdtate din 1mpdra4ia mea ale lui sd fie.

lard* de nu, atunci... poate-i fi auzit ce-au pdtit altii, mai de vitd decit dinsul 1? Dacd te prinzi asa, apoi mergi de--ti add feciorul incoace. lard de nu, cautd-ti de drum si nu umbla cu gdrgdunii in cap. Mosneagul, auzind aceste chiar din gura impdratului, se pleaca pand la pdmint ; apoi iese si porneste spre casd,

25

ca sa-si aducd feciorul. i, cum ajunge acasà, spune fecioru-sdu ce a zis imparatul. Purcelul atunci, p1M de bucurie, incepe a zburda prin bordeiu, da un ropot pe sub laiti, mai rastoarnd citeva oale cu ritul si zice: Haidem, Valued, sa ma vadd imparatul 1

Baba, atunci, incepe a se boci si a zice:

30

SA' vede cd eu nu mai am parte in lumea asta de nimica 1 Pdnd acum in-am chinuit de 1-am crescut si 1-am scos din toatd nevoia, si acum... pared vdd c-am sa rdmin fdrà de dinsul 1 5i, tot bocind ea, o apued lesin de supdrare.

Iar mosneagul, de cuvint; pune cusma pe cap, o

35

indeasd pe urechi, 1si iè toiagul in mind, iese din casd

si zice:

Hai cu tata, bdiete, s-aducem Roil mine-ta. Purcelul, atunci, de bucurie, mai dd un ropot pe

40

sub lditi, apoi se iè dupd mosneag si, cit cole, mergea in urma lui, grohaind si musluind pe jos, cum e treaba porcului. Abiè ajung ei la portile palatului irnpArd-

44

www.dacoromanica.ro

tesc, §i strajerii, cum Ii vad, incep a se uita unul la altul §i a bufni de ris. Da' ce-i acesta, mo§ule? zise unul din ei.

5

D-apoi acesta mi-e feciorul, care se prinde c-a face podul imparatului. Doamne, mo§ule, Doamnel multa minte iti mai trebuiel zise un strajer batrin; se vede Ca i-ai urit zilelel

10

Apoi dd, ce-i scris omului in frunte-i este pus, §i tot de-o moarte are sd moara cineva.

D-ta, mo§ule, cum vedem noi, cauti pricina

ziva-miaza-mare, cu luminare, zisera strajerii.

D-apoi asta nu va priveste pe d-voastre; ia,

15

20

25

30

mai bine paziti-va gura §i dati de §tire imparatului c-am venit noi, rdspunse mo§neagul. Strajerii, atunci, se uitd lung unul la altul §i string §i ei din umere, apoi unul din ei veste§te imparatului despre venirea noilor petitori, mo§neagul cu purcelul sail! Atunci imparatul ii cheama inaintea sa. Mo§neagul, cum intra, se pleaca pana la pamint §i sta.' la u§a, smerit. lard' purcelul calca inainte pe covoare, grohaind, §i incepe a mu§lui prin casa.

Atunci imparatul, vazind a§a mare obraznicie, pe de-o parte i-a venit a ride, iard pe de alta se tulbura grozav §i zise: Da' bine, mo§nege, cind ai venit in cela rind, parch' erai in toata mintea; dar acum unde te visezi, de umbli cu porci dupa tine? 5i eine te-a pus la cale sa ma iei tocmai pe mine in bdtaie de joc?

Fereasca Dumnezeu 1 inaltate imparate, sa cuget

eu, om batrin, la una ca asta D-apoi, sa avem ier1

tare, luminarea-voastra, cà acesta mi-i flacaul, despre care v-am spus mai daunazi cà rn-a tramis la maria-

voastra, daca -yd. mai aduceti aminte. 35

- i el are sa-mi faca podul?

D-apoi a§a nadajduim in Dumnezeu, ca chiar el, maria-ta 1

Hai ie-ti porcul de-aici §i ie§i afara! 5i daca pana mine dimineap n-a fi podul gata, mo§nege, are sa-ti steie capul unde-ti stau talpele. Intelesu-m-ai? I

40

45

www.dacoromanica.ro

Milostiv este Cel-de-sus, rnaria-voastra 1 Iará dacA s-a Intimpla, sa nu banuiti, puternice imparatel dupa dorinta luminarii-voastre, apoi atunci sa ne tri-

miteld copila acasà. 5

10

i zicind aceste, se pleaca dupa obiceiu, Isi iè pureelul, iese si porneste spre cash., urmat de citiva ostasi, In paza carora 1-a dat Imparatul phnh a doua zi, ca sh vada ce poate fi una ca asta. Chci multa vorba, mult ris si mare nedumerire se mai fdcuse la palat si In toate parlile despre o astfel de batjocura nemaipomenita. *i, chtra sara, ajungInd mosneagul si cu purcelul

acasd, pe baba o si apuca un tremur, de spaima, si Incepe a se vaicara si a zice: Vai de mine, mosnegel da' ce foc mi-ai adus la 15

20

cash? Mie ostaci imi trebuiesc?

Inca mai ai gull sa Intrebi?1 acestea-s faptele tale; in-am luat dupá capul thu cel sec si m-am dus pe coclauri saii aduc copii de suflet. *i acum, iaca in ce chichion am intrat 1 C. n-am adus eu ostasii, ci ei m-au adus pe mine. *i capului meu se vede ch Ora mine diminealà i-a fost Boris sa mai steie unde stal Purcelul insa umbla musluind prin cash' dup a mincare si nici grija n-avea despre incurcala ce facuse. Mosnegii

25

30

35

s-au ciondanit cit s-au mai ciondanit si, cit erau ei de ingrijiti, despre ziuà au adormit. Iara purcelul atunci s-a suit binisor pe laita, a spart o fereastra de bardahan si, suflind o data din Tian, s-au Mut ca cloud suluri de foc, de la bordeiul mosneagului, care acum nu mai era bordeiu, si pang la palatul Imparatului. i podul, cu toate cele poruncite, era acum gata. Med bordeiul mosneagului se prefacuse Intr-un palat mult mai stralucitor decit al imparatului 1 i, deodata, baba si mosneagul se trezesc imbracati in porfirà Imparateasca, §i toate bunathlile de pe lume erau acum in palaturile

bor. Med purcelul zburda si se tologea numai pe

covoare, In toate parOle. Tot In acea vreme, si la Imparatie strasnica zvoana s-a Mut, si Insiqi Imparatul cu sfetnicii sai, vazind 40

aceasta mare minune, grozav s-au spariet, si temindu-se

Imparatul sa nu i se intimple ceva de rail, a facut 46

www.dacoromanica.ro

sfat si a gash cu cale &à deie fata dupa feciorul mosnea-

gului si de Indatä a si trimis-o. Caci si imparatul, cit era de Imparat, le daduse acum toate pe una, si nici macar aceea nu era bung: frica 1

5

10

Nunta n-a mai facut, caci cu eine era s-o fac'a? Fata Imparatului, cum a ajuns la casa mirelui, i-au placut palaturile si socrii. Iar cind a dat cu ochii de mire, pe loc a Incremenit, dar mai pe urmg, stringind ea din umere, a zis In inima sa: Daca asa au vrut cu mine parintii si Dumnezeu, apoi asa sa rgmlie". i s-a si apucat de gospodarie.

Purcelul toata ziva musluia prin casg, dui:4 obiceiul sail, iara noaptea, la culcare, lepada pelea cea 15

20

de pore si rgminea un fecior de impgrat foarte frumos 1 i n-a trecut mult, si nevasta lui s-a deprins cu dinsul,

de nu-i mai era acum asa de urit ca dintai. La vro sgptaminä, cloud, tingra imparateasg, cuprinsg de dor, s-a dus sa-si mai vada pgrintii ; iard pe barbat I-a lgsat acasà, caci nu-i da mina sa iasa cu dinsul. Pgrintii, cum au vgzut-o, s-au bucurat cu bucurie mare, si, Intrebind-o despre gospoddrie si

bgrbat, ea a spus tot ce stia. Atunci imparatul a Inceput s-o sfatuiasca, zicind: Draga tatei I SA' nu cumva sa te impinga pgcatul

25

sa-i faci vrun neajuns, ca sa nu pdtesti vreo nenorocire 1

Caci, dupà cum vad eu, omul acesta, sau ce-a fi el, are mare putere. i trebuie EA fie ceva neinteles de mintea noastrg, de vreme ce au facut lucruri peste

puterea omeneasca I 30

Dupà aceasta au iesit amundouà impgratesele In

gradina ca sa se primble. i aici, mama sfgtui pe fata

cu totul de alt fel: 35

40

Draga mamei, ce fel de viata ai sá mai duci tu dacd nu poti iesi In lume cu barbatul tau? Eu te sfdtuiesc asa: sa potrivesti totdeauna sa fie foc zdravgn in soba si, cInd a adormi barbatu-tgu, sa iei pelea cea de porc si s-o dai In foc, ca &à ardg, si atunci ai sa te mintui de dinsa 1 Ca bine zici, mama! iaca, mie nu mi-a venit in cap de una ca asta. 47

www.dacoromanica.ro

Si cum s-a Intors ImpdrAteasa cea tinArd sara acasd,

5

a si poruncit sd-i Med un foc bun in sobd. Si, cind dormea barbatu-sdu mai bine, ea a luat pelea cea de pore, de unde o punea el, si a dat-o pe foc I Atunci perii de pe dinsa au inceput a pirii si pielea a sfirli, prefdeindu-se in cioric ars si apoi in scrum; si s-a Mout In cash* o duhoare asa de grozavd, hien barbatul pe loc s-a trezit Inspdimintat, a sdrit drept

in picioare si s-a uitat cu jale In sobd. Si, cind a 10

vdzut aceastà mare nenorocire, a Mcrimat, zicind:

Alei 1 femeie nepriceputd1 Ce-ai Mcut? De te-a

Invdtat cineva, rdu ti-a priit, iard de-ai fAcut-o din capul tau, rdu cap ai avut 1 Atunci ea deodatd s-a vAzut incinsd peste mijloc cu

15

un cerc zdravdn de fer. lard' barbatu-sdu i-a zis:

Cind voiu pune eu mina mea cea dreapta pe mijlocul tdu, atunci sd plesneascd cercul acesta, si numai atunci sd se nascd pruncul din tine, pentru ea' ai ascul-

20

tat de sfaturile altora, de ai nenorocit si cAzAturile ieste de bdtrini, m-ai nenorocit si pe mine si pe tine

deodatà 1 Si dacd vei avea cindva nevoie de mine, atunci sA stii ca md cheamd Feit-Framos§i sd ma cauti la MA.nastirea-de-Tdmiie. 25

Cum a sfirsit de zis aceste, deodatd s-a stirnit un vint ndpraznic, si venind un virtej Infricosat, a ridicat pe ginerele impáratului In sus si s-a fdeut nevdzut.

Atunci podul cel minunat Indatä s-a stricat si s-a mistuit, de nu se stie ce s-a facut. lard' palatul in 30

care sedeau mosnegii si cu nora, cu toate bogatiile si podoabele din el, s-a schimbat iardsi in sArAcAciosul bordeiu al mosneagului, de mai nainte. Atunci bdtrlnii, vazind astd mare nenorocire si pe nora lor In asa

hal, au Inceput a o mustra, cu lacrimile In ochi, §i 35

40

a-i zice cu asprime sa se clued unde stie, cd ei n-au cu ce s-o tie. Ea, vdzindu-se acum asa de nenorocita si horopsitd, ce sa facd si Incotro s-apuce? Sd se (fwd.* la pdrinti? Se temea de asprimea tata-sau si de sugubata defaimare a oamenilor; sd rdmlie pe loc? Nu avea cele trebuitoare si-i era lehamite de mustrdrile socrilor. In sfirsit, s-a hotdrit a se duce In toata lumea, sti-si caute barbatul.

48

www.dacoromanica.ro

5

Si hotarindu-se astfel, a zis Doamne-ajuta I si a pornit incotro a vazut cu ochii. Si a mers ea, a mers tot Inainte, prin pustiuri, un an de zile, parka ce a ajuns intr-un loc salbatic i cu totul necunoscut. Si aici, 14'zind o casuta tupilata i acoperita cu muschiu, care marturisea despre vechimea ei, a batut la poarta. Atunci se aude dinlauntru un glas de femeie batrina, zicind: Cine-i acolo?

Eu sunt, un drumet ratacit.

- De esti orn bun, aproape de chilioara mea; iara de

10

esti om rAu, departe de pe locurile aceste, Ca am o catea cu dintii de *I, si, de i-oiu da drumul, te face mu si farime I

15

Om bun, malicuta Atunci i se deschide poarta i drumeata intrà inlauntru.

Da' ce vint te-a adus si cum ai putut razbate

prin aceste locuri, femeie, hdi? Ca pasere maiastra nu 20

vine pe aici, necum om pämintean. Atunci drumeata a oftat din greu si a zis: Ia, pacatele mele rn-au adus, maicuta. Gaut Manastirea-de-Tainlie si nu stiu in care parte a lumei se afla 1

25

Se vede ea tot mai ai oleaca de noroc de ai nimerit tocrnai la mine. Eu sunt sfinta Mercuri, de-i fi auzit de numele meu. De nume am auzit, maicuta, dar ca te afli in lu-

mea asta, nici prin cap nu mi-a trecut vreodata.

Vezi? Tot de noroc sa se plingd omul! Apoi sfinta Mercuri a strigat o data cu glas puternic,

30 gi

pe loc s-au adunat toate jivinile din imparatia ei;

gi, intrebindu-le despre Mandstirea-de-Tamiie, au ras35

puns toate deodata ea' nici n-au auzit macar pomenindu-se de numele ei. Sfinta Mercuri, auzind aceste, s-a aratat cu mare parere de rau, dar, neavind nici o putere, a dat drumetei un corn de prescura i un paharut de i i-a mai dat Inca o furcd de aur, care torcea singura, si i-a zis cu binesorul: Pastreaz-o, ea ti-a prinde bine la nevoie". Apoi a indreptat-o la sora-sa cea mai mare, la sfinta Vineri.

yin, ca sa-i fie pentru hrand la drum ; 40

49

www.dacoromanica.ro

Si drumeata, pornind, a mers iar un an de zile tot prin locuri salbatice i necunoscute, pana ce cu mare

greu ajunse la sfInta Vineri. Si aici i s-a Intimplat 5

ca si la sfinta Mercuri; numai c sfinta Vineri i-a mai dat si ea un corn de prescura, un paharut de yin si o virtelnita de aur care depana singura; si a indreptat-o si ea cu multa bunatate si blindeta la sora-sa cea mai mare, la sfinta Duminica. Si de aici drumeata, pornind chiar In acea zi, a mers iarási un an de zile prin niste

to

pustietati si mai grozave decIt cele de 'Ana aici. Si fiind Insaircinata pe al treile an, cu mare greutate a putut sa ajunga si Ora la sfinta Duminica. Si sfinta Duminica a primit-o cu aceeasi rInduiala si tot asa

15

ta nenorocitä §i struncinata fiinta, a strigat si sfinta Duminica o data, cIt a putut, i Indata s-au adunat toate vietatile; cele din ape, cele de pe uscat i cele zburatoare. 5i atunci ea le-a intrebat cu tot dinadinsul daca stie vreuna din ele In care parte a lumei se afla Manastirea-de-Tamlie. 5i toate au raspuns, ca dintr-o singura gurà, &à nu li s-au Intimplat sa auda macar vorbindu-se vreodata despre aceasta. Atunci sfinta Duminica a oftat din adincul inimei, s-a uitat galis la nenorocita drumeata si i-a zis - Se vede cà vrun blastam a lui Dumnezeu, sau altaceva, asa trebuie &a fie, de nu ai parte de ceea ce cat*, fiica mea I Ca aici este capatul unei lumi necunoscute Inca si de mine, si oriclt ai voi tu si oricare altul sa mai mearga inainte de aici, este cu neputinta. i atunci, numai iaca un ciocIrlan schiop se vede viind, cit ce putea; si, ovilc, ovIlc, sovIlc 1 se Inf

de bine ca si surorile sale. 5i, facindu-i-se ma' de aceas-

20

25

30

tiseaza Inaintea sfintei Duminici. Atunci ea 41 Intreaba §i pe acesta:

Tu, ciocirlane, nu cumva tii unde se afla Ma-

35

nastirea-de-Tamlie?

Da' cum sa nu stiu, stapina? Ca doar pe-acolo rn-a purtat dorul, de mi-am flint piciorul. Daca-i asa, apoi acum Indata iè pe aceasta femeie, du-o numaidecit acolo, cum Ii sti tu, i povatuieste-o

40

50

cum a fi mai bine. Atunci ciocirlanul, oftind, a raspuns cu smerenie: www.dacoromanica.ro

Ma supun cu toata inima la slujba mariei-voastre, stapinà, desi este foarte cu anevoie de mers pana acolo.

Apoi sfinta Duminica' a dat ci ea drumetei un corn de prescura §i un pahdrut de vin, ca sa-i fie pentru 5

hrana pand la Manastirea-de-Tamiie ; §i i-a mai dat o

tipsie mare de aur §i o clocca tot de aur, batuta cu

10

15

20

petre scumpe, §i cu puii tot de aur, ca sa-i prinda bine la nevoie ; §i apoi a dat-o pe sama ciocirlanului, care Indata a §i pornit, covilcaind. i cind ciocirlanul pe jos, cind drumeata pe sus, cind ea pe jos, cind el pe sus. i cind biata drumeata nu mai putea nici pe sus, nici pe jos, atunci indata ciocirlanul o lua pe aripioarele sale ci o ducea. i tot aca mergind ei Inca un an de zile, cu mare greutate ci zdruncen, au trecut peste nenumdrate tari §i maxi, ci prin codri ci pustietati aca de ingrozitoare, in care fojgaiau balauri, aspide veninoase, vasiliscul cel cu ochi farmacatori, vidre cite cu doudzeci ci patru de capete ci alta multime nenumarata de ginganii ci jiganii inspdimintatoare, care stateau cu gurile cascate, numai ci numai sa-i inghita; despre

a carora lacomie, viclenie ci rautate nu-i cu putinta sa povesteasca limba omeneasca. i, In sfircit, dupà atita amar de truda ci primejdii, cu mare ce au izbutit sa ajungd la gura unei pecteri. 25

Aici calatoarea s-a suit iaraci pe aripele ciocirlanului,

din care abia mai putea filfii, ci el ci-a dat drumul cu dinsa pe o altà lume, unde era un raiu, ci nu altaceva I

Iaca Manastirea-de-Tamiie I zise ciocirlanul. Aici

30

se afla Fdt-Frumos, pe care Il cauti tu de-atit amar de vreme. Nu cumva 0-i cunoscut ceva pe aici? Atunci ea, deci li fugeau ochii de atitea straluciri,

se uita mai cu bagare de sama ci indata cunoacte podul

cel minunat din ceea lume ci palatul in care traise ea 35

cu Fat-Frumos aca de putin, si indata i se umplura ochii

de lacrimi de bucurie.

Mai stai I ci nu te bucura aca degraba, ea Inca ecti nemernica pe aceste locuri ci tot n-ai scapat de primej40

dii, zise ciocirlanul. Ii arata apoi o fintina, unde trebuia &à se clued trei zile de-a rindul; ii spune cu cine are sal se intilneasca 51

www.dacoromanica.ro

5

10

§i ce sa vorbeasca; o povatuie§te ce sa facA, rind pe rind, cu furca, cu virtelnila, cu tipsia i cu clofca cu puii de aur daruite ei de cele trei surori: sfinta Mercuri, sfinta Vineri §i sfinta Duminica. Apoi, luindu-§i ziva buna de la calatoarea IncredinOVA lui, iute se intoarna inapoi, zburind nelneetat de fried sa nu-i mai rupd cineva §i celalalt picior. Iará nemernica drumeata, lacrimind, 11 petrecea cu ochii in zbor, mergind spre fintina ce-i aratase el. i cum ajunge la finting, scoate mai intai furca, de unde o avea string, §i apoi se pune jos sa se odihneasca.

Nu trece mult, §i, viind o slujnica s ieie apa, cum

vede o femeie necunoscuta §i furca cea minunata torcind singura fire de aur, de mii de ori mai subtiri cleat parul 15

2o

din cap, fuga la stapina-sa §i-i da de veste 1 StApina acestei slujnice era viespea care inalbise pe dracul, Ingrijitoarea de la palatul lui Fat-Frumos, o vrajitoare strapica, care 1nchega apa §i care §tia toate dracariile de pe lume. Dar numai un lucru nu §tia hirca: gindul omului. Talpa-iadului, cum aude despre aceasta minunalie, trimite slujnica degraba, sa-i cheme femeia

cea straina la palat, §i, cum vine, o intreabä:

Am auzit ca ai o furca de aur care toarce singura. Nu ti-e de vinzare, §i cit mi-i cere pe dinsa, femeie, 25

hal !

Ia, sa ma la§i s stau Intr-o noapte in odaia unde doarme imparatul. De ce nu? DA furca Incoace §i grafi aici Ona la

noapte, cind s-a inturna imparatul de la vinAtoare. 30

35

40

Atunci drumeata da furca §i ramine. tirba-babacloanta, §tiind cà imparatul are obiceiu a bea in toata sara o cupa de lapte dulce, i-a pregátit acum una ca sa doarma dus pana a doua zi dimineatA. i cum a venit imparatul de la vinatoare §i s-a pus In aqternut, hirca i-a §i trimis laptele ; §i cum 1-a Mut imparatul, pe loc a adormit ca mort. Atunci Talpa-iadului a chemat pe necunoscuta drumeata in odaia imparatului, dupa cum avuse tocmalà, §i a lasat-o acolo, zicindu-i inceti§or: eai aici pAnA despre ziuA, ca am sa vin atunci

tot eu sa te iau.

52

www.dacoromanica.ro

- - ......., .ft.e.......,....v:;,...rx Ai4-....., ce ........,_, ..,......&,,, .... ...f:..77-$ 7 .444 .,,,,,,,,_ ,74,, /7. 4 ......,z .4.:-,;,...4/...z.c.: /

_ ,.

ty-

.

........

.ou. .7, , aw,Yiet-

,

u

.7,,I::::,,Y- i,...4-

*/17-f-j

,

11-,. '''(47.'

i

/ :,,,gity...,....6. :

I:'

-

..

.

.g.2.;

2

64=4ii-:f-_. ,..

*

14,,,,,,,

/

,i- 4..

/

.7...a...te : _ a.....e., ?J.

_e

,,,,L,i .... t'e4.171 c-1,..

.

..-"irt".4.

0,1

47'

oe

ee4.,

4114:-atv4.--- .7----. ....4..-; '1)4W, 1..r.......i.- i e...... -41.1;)

i

il. ..i

4.,

...e...,/ Pe Af-A4-63:7 t.....:.... ;,...7-t..4. /..i.; 4,-.4. tter:''...

.1

.,

'1.'.

b't".9*

---4;,? _ -a-

-Z

ik.';

:'

';'sft,e

-...

4 ..40.-0,.. 41..**.e.e.. A'

;Xi' /. .....0-ti p.......t.Zieie..

,,;;.' .y7Z 3:,1kr,eret`.. ri.. .

r,1,., 4, 4. ,?t--.,-

cati. ad :*.***.t...,

r

1

71;

..,1

itdaZZ: _I./I..... ::''''..d'i e-,40ZA.).7, 44.2127, 444...a.-.0114,7A. l' I...,g .1, ..,. .1 v tl. 'TYa,Iri LI A::;:it=r-.-4:,::... 'if ''., ,..,-.1...., 1 ? it' ; lii, , it 4 '4,Pe .

,

fe:x....e67.47,: 0.2i9.14,47,Zit.... j.:' ge

'e::=4.-: 1/4 j C4i

A:

4

a---

,),./ze,

.z.Les )a._e.

,-.N"-it..t

.

/.

AiZ' !.

-

.,(--.. -4../ZA.,,,,4',

1E.:4.-1.-....1 /

cL,r.." ; 5,-_,..,:.VA '

*1-'4 ,tcr

___. . 4,,.,..-7.,

,

.

4--4,-,---..-r-zt; .....04, ,n-....4-

i

..

1 k er.t..e A, ..),.., 0,e,-0...e.,*.4 ,

1

1

,

e.....44d=

zi; -I..; f.,1 475,..

N1,-;:ilt ''',.% et:4- ,..:.-::...;-1.4' ,...,:%',-.9.4::. -1- \14 '4'..: v-41'4.-'44

ir

-.-

I. . . . . a. ..M0.4.

,,

)

C.

.4...Z

,I. 041.4 an' .2,44..,,

6.....Z,..

-,..... e.......Arl ,-11. A

)Ir''''''': 41t

-,...e.20.,4714.4- ..-L:44../ 4/4,14: .,,.1.. .

t'

72../....k.' 4,,,, A. .4,44--,,Y,-. ....L.t...etZ, 4..t;

,

[.....

.L47

C47 .4 .1.'"'"..

#

4,

0...1.. .;.V....1. 4 I. . .... ,..A4 . 0.; %).S., ? .

II

ak.- ...Z ......,

14C

C.

d, 4.," At t,..y -. ..1.----, a....,../. .14 (/ c-4,,,..- "-A.... IC no......_.

:

1

Z i c..Z; -Lila. 4.Y...et:

: t e- as,... )t 2.-

e,,t.

,.,z 14,...7 ALL ..:A,S b 7....

C..

reW,L+

AI

..2t'

, ..1. ...,'

,

S

f-e. -

;.,1 24. trey' A 4,g;'/Vt A ,,, 1^to.:e.. c... 7.1,:f Co,

e*-114.;;

4416 -45':. atc/...,.,...4, :_c**1-Ft

,,,I 1/4,1"

Go;:iii. *934 4 a 1 re 1.+,e.,1.- .I.

/

...i,.. .( r----4

t-St

.:.....4..p,'("i

ar...4, -..42.- ,1"..."-" 44.' Skt..1.,-,- ,.; 4, .1;1,, 7 ....... ...,,.....; a. c ea.m. 44. ,....t... ,-L' 4...--47, sr, ts::: e_ q'' .1...ce , e...../e..ail'..-4:47;.:71,- ,/,,,,,,,,

1,

.

4N'e-.....5,;.,',-;1. ,

ATWI-e

.1

ii

..4"

e.

.

e., 'Ada-2W J:e

Capra cu trei iezi, facsimil, ms. 4.074, f. 17 v.

www.dacoromanica.ro

.

1 5

g,

W. "....,:

-..g.1.3,:

d,...ez.-.

.e...g...)--,...._,,,

,,....

-...;

,,,'

P 4.1.47'14.4. C44,k, 1/1"-40--- . -4-1 *1_4_, 14,- 1 -4944--.' p.r.....n.441.4_

/I

.,

444'

.--- ..,_4(j?..E ye ,...

11.0-,/ ,...!.4.-

in.

,,....,44n. I1.....4,

........_",,,.. ...,p'...,,,,,: / 4. .,.. ',r...2jr: .c

.........

i.,.. ea

c.c.

_

4-..'41L 1-44--

441

Z

e

...,,.....1.

,..,,.,,,

---1.

e--VCD

4-...,

AZ- , .144, 4'.4--' ...z.,.,:-..,,..,.... ,x,,,-.,,,,>/ ,.--Ax.,,,e7 -.,._. --..-- -P

AY.4,111LAY.f

elis.

-v..

t:..e....

t 4, aec. ..Vizo. k , a- . ArCi./,..c,..,..e, :.,,,,... j,-...

a ..... ,,,,,,

--t-- 0 1,1,4 .......A pv....,.., Cia,a4,4,

h,-"",,,!.....-,----4,--i ..-

.

1,-

i.

°

c....,-- PT

4.4..e.t.÷.:.;::.,//,,,t./-4,-,, ,:

c...;-....<.

,

-7

lef-s-f-'7..0.

41.-..+3,..:-.. ,L ,

/

.,, ...

--;

` --

'

..,, ,t1 ,1:-Avs..,_ i.4.,,,t.../. ,o4-i--.'11 -L,,.......,,f.e.., *:"....$7'. Y ele6;:b.-e....-7 . x ..4..'7/un'-',,-. e.,..

t

-

.6-e-.4 ..,..4.14,14:.- , :14-'"irri"'"- r!" C-At-r--- ,4-0:- 2e. Ar...., 3.

-

.t/EleSt.

eLo-7 - a a - -

,

1/1A-4,-^4..."..te"i

74--74174t.,154 . I

1...

1 t

h' .ei

eftwAd ..,,,, 71-:,.

id .,,_,54,Z

7,/,,,,

F

/A-.

C,-- -..--

le' / -,,.. I.--v")--;21

1........,.A.LTp.

AV.

....

An1,140.p. ,.

6

...,.,

1

14, .

.

4.,...,.',,,,A.-

_

%,.'t.hly > -4'd 4-e -

,o-r 44-.--- c-;-.

7.-

4, 1 :,-r

.04-0-- "f'"....;11(

C.....7-14.,,,

4.....c

...

1".07: ----

.

, ......., fc_2,,,,,,,,---77,,,, -2.,,,,,z.:i.,4...4g___.....,,.....,... _. A

ita "A. ' 'I.

' 'Ilk g 11.1A-A41,-.L 11,,..4.44-t--. c.::,......aeeix. rii.i

41.4...-.......-

.4?.'e. r. .1...c...c.,.v.,e_....

cu.:,-; n

t C44,

!

.

co= 1....-F-,...

1

,

AZ-7"

"...y..:

........, A-

,.,....,..,:.--)..... ie.

7........

,

4,. :

/ ',,,-,---..--.7,A,c,..:......,r, ..z: -_- ft ,z.ii/ ..,-..z.,.........:-.. . I

,

i-

it

,,,

4,3;:-/ a- 6.::...,..c.,._ A, ' ics-,:-:«.-X---1---i; /4,...i1.1--e,,_, "4-/ (-74. -,---'-'--A, ? 14: 1 7 I

,,,

amoiseggo, I-1-... /2:4, 7, delt<

r...,.....4,......,

e.A.-e!

'IL c AV.-%

,....s-F---, -.--...-1,

'Z'A'.!-.. .,........f ..

;;;.:4"--v

:/;---4,--- ...-: 4 i,,..,..

.

;.

.e..,

ot.,... h.--,3

c.- 44A, -n.

z,.....2....._,...r.6i-ethilbfru:-.-± .."--, C.- et, .---4-4.---

Az, 644--,-, f-G,,,,,..-,$,4,4

V 1411.- t-e-,..-:. s4=4,c .,... ,., ,--:,_,..- c.-.J ,..tx:47,4;_ /...2.wt,,..-.4,,,,,t--,:,:ci

Povestea lui Harap-Alb, facsirnil, ms. 1.459, 1.5.r.

www.dacoromanica.ro

Hirca, nu doar ca.' §optea si umbla catinel ca sa n-o auda Imparatul, ci avea grija sg n-o auda, din odaia

de aMturea, un credincios al imparatului, care in

5

toate zilele umbla cu dinsul la vinat. §i cum s-a departat bgboiul de acolo, nenorocita drumeata a ingenuncheat linga patul sotului ei si a inceput a plinge cu amar §i a zice:

Fat-Frumos 1 Fat-Frumos 1 Intinde mina ta cea

10

15

dreapta peste mijlocul meu, ca sa plesneascg cercul ist afurisit si sà se nasca pruncul tau! i, sarmana, s-a chinuit asa paná despre ziud, dar in zadar, caci impgratul parca era dus pe ceea lume1 Despre ziva, Talpoiul a venit posomorità, a scos pe necunoscuta de acolo §i i-a zis cu ciudg sa iasg din ograda §i sa mearga unde §tie. i nenorocita, iesind cu

nepus in masa si necgjità ca vai de ea, s-a dus iardsi la fintind si a scos acum virtelnita. i viind iardsi slujnica la apa §i vazind si aceasta mare minune, fuga la stgpina-sa si-i spune ca femeia ceea de ieri are acum o

20

virtelnita de aur, care deapang singura §i care-i mult mai minunata decit furca ce i-a dat. Atunci pohoata de baba o cheama iard§i la dinsa prin slujnicg, pune

mina si pe virtelnitg, tot cu acela§i vicle§ug, §i a

doua zi des-dimineata o scoate iard§i din odaia impa25

ratului §i din ograda. Insa in aceasta noapte, credinciosul impgratului,

simtind ce s-a petrecut §i facindu-i-se mild de nenoro-

cita straina, s-a pus in gind sà descopere vicle§ugul 30

babei. i cum s-a sculat imparatul §i s-a pornit la vingtoare, credinciosul i-a spus cu de-amgruntul ce se pe-

trecuse in odaia lui in cele cloud nopti din urmg. *i irnparatul, cum a auzit aceste, pe loc a tresarit, de :35

40

parca i-a dat inima dintr-insul. Apoi a plecat ochii in jos si a inceput a lacrima. §i pe cind din ochii lui FatFrumos se scurgeau siroaie de lacrimi, la fintina stiutd, urgisita §i zbuciumata lui sotie scosese acum pe tipsie si closca cu puii de aur, cea mai de pe urma a ei nadejde 1 i cum sta ea in preajma fintinei, numai ce iaca pe slujnica stiutd iardsi o aduce Dumnezeu la finting, §i cind mai vede §i aceasta mare minungtie,

9 - Ion CreangA

Opere vol. I

www.dacoromanica.ro

9I

nici mai asteaptà sd ieie ape', ci fuga la staping-sa si-i spune. Doamne, stAping, Doamne 1 Ce-am vàzut eu / 5

Femeia ceea are acum o tipsie de aur si o closcd de aur, cu puii tot de aur, asa de frumosi, de-ti fug ochii pe dinsii 1

Belornita, cum aude aceasta, pe loc trimite s-o

10

15

20

25

cheme, zicind in gindul sdu: Dupd ce umbld ea nu se mdninc6". i cum vine strdina, hoanghina pune mina si pe tablaua cea de aur si pe closca de aur cu puii de aur, tot cu acelasi viclesug. Dar impdratul, cind a venit in asta-sarel de la vinat si cind i s-a adus laptele, a zis in gindul WI:

Acest lapte nu se mai be, si cum a zis, 1-a si aruncat pe furis, undeva, si pe loc s-a facut ca doarme dus. Dupd ce hirca s-a incredinlat Ca imparatul doarme, bizuindu-se ea si acum in puterea bduturei sale, a adus iardsi pe straind in odaia lui, tot cu aceeasi rinduia15 ca si in nopt,ile trecute ; si lasind-o acolo, s-a depàrtat 1 Atunci zbuciumata drumea-p, càzind iarasi in genunchi linga." patul sotului ei, se ineca in lacrimi, spuind iargsi cuvintele aceste: Fdt-Frumos 1 Fdt-Frumos 1 Fie-ti mild de cloud suflete nevinovate, care se chinuiesc de patru ani, cu osinda cea mai cumplite." 1 i intinde mina ta cea dreapta

peste mijlocul meu, sd plesneasc6 cercul si se.' se llama

pruncul tgu, ca nu mai pot duce aceasta nesuferità sarcin6 1 30

i cind a sfirsit de zis aceste, Fát-Frumos a intins mina, ca prin somn, si, cind s-a atins de mijlocul ei, dang 1 a plesnit cercul, si ea indata a ngscut pruncul,

fard a simid citus de putin durerile facerii. Dupà aceasta impa'ràteasa povesteste sotului s'au cite a pgti35

40

mit ea de cind s-a fàcut el nevàzut.

Atunci imparatul, chiar in puterea nop0i, se scoald, ridicd toatà curtea in picioare si porunceste sd-i aducd pe hirca de baba inaintea sa, dimpreunà cu toate odoarele luate cu viclesug de la impárgteasa lui. Apoi mai porunceste sa'-i aducd o iapa." sireapà si un sac plin cu nuci, si s'a lege si sacul cu nucele si pe hirc6 de coada

54

www.dacoromanica.ro

iepei, §i sa-i deie drumul. "'i a§a s-a facut. i cind a inceput iapa a fugi, unde pica nuca, pica §i din Talpa-

iadului bucatica; §i cind a picat sacul, i-a picat §i hircei capul. 5

Hirca aceasta de baba era scroafa cu purceii din

bulhacul peste care v-am spus ca daduse mo§neagul,

crescatorul lui Fat-Frumos. Ea, prin dra.'cariile ei, prefacuse atunci pe stapinu-sau,Fat-Frumos, in purcelul

10

cel ogirjit, rapciugos §i rapanos, cu chip sà-1 poata face mai pe urma ca sa ieie vreo fata de-a ei, din cele unsprezece ce avea §i care fugisera dupà dinsa din bul-

hac. Iaca dar pentru ce Fat-Frumos a pedepsit-o a§a de grozav. lark' pe credincios cu mari daruri 1-au 15

20

25

daruit imparatul §i imparateasa, qi pe linga dinsii 1-au tinut pdn'a la sfir§itul vietei lui. Acum, aduceti-va aminte, oameni buni, ea Fat-

Frumos nu Meuse nunta cind s-a insurat. Dar acum a fäcut §i nunta §i cumatria totodata, cum nu s-a mai pomenit §i nici cred ca s-a mai pomeni una ca aceasta undeva. i numai eft a gindit Fdt-Frumos, §i indata au si fost de fata parintii imparatesei lui §i crescatorii

sal, baba §i mo§neagul, imbracati iara§i in porfira imparateasca, pe care i-au pus in capul mesei. i s-a adunat lumea de pe lume la aceasta mare §i bogata nunta, si a tinut veselia trei zile §i trei nopti, §i mai tine §i astazi, dad, nu cumva s-a fi sfirflit.

9.

www.dacoromanica.ro

POVESTEA LUI STAN PATITUL

Era odatà un flAcdu stätut, pe care-1 chema Stan. 5i

fldcdul acela din copildria lui se trezise prin strdini, fdrà sd cunoascd tatd si mama'. si M.A. nici o rudd care 5

10

15

20

25

sd-1 ocroteascd si sà-1 ajute. i, ca bdiet strain ce se gdsea, nimernicind el de col° pdnd colo pe la usile oamenilor, de unde pdnd unde s-a oplosit de la o vreme intr-un sat mare si frumos.

si aici, slujind cu credinIa ba la unul, ba la altul, pdnd la virsta de treizeci si mai bine de ani, si-a sclipuit puOne parale, citeva oi, un car cu boi si o vdcupall cu lapte. Mai pe urmd si-a injghebat si o cdsuld, si apoi s-a statornicit in satul acela pentru totdeauna, tragindu-se la casa lui si muncind ca pentru dinsul. Vorba ceea: ,5i peatra prinde muschiu dac 6 sede mult intr-un loc". i cum s-a vdzut flacaul cu cash' si avere bunicicd, nu mai sta locului, cum nu stà apa pe pietre, si mai nu-1 prindea somnul de harnic ce era. Dintr-o parte venea cu carul, in alta se ducea, si toate trebile si le punea la cale singurel. Nu-i vorbd &A, de greu, greu li era; pentru cd, in lipsa lui, n-avea eine sd-i ingrijeascd de casd si de vitisoare cum trebuie. Numai, dal ce sd faca bietul om? Cum era sa se intindà mai mult, Ca de-abia acum se prinsese si el cu minele de yard.; si cite a tras pdnd s-a vdzut la casa lui numai unul Dumnezeu stie. De-aceea alerga singur zi si noapte in toate partile, cum putea, si muncea in dreapta si in stinga, cd doar-doar a incdleca pe nevoie, s-apoi atunci,

30

vdzind si fdcind.

www.dacoromanica.ro

Toate ca toate, dar uritul Ii venea de hac. In zile

de lucru, calea-valea; se lua cu treaba i uita de urit.

Dar in nopOle cele mari, cind era cite o givornila 5

cumplitd si se mai Intimpla sd fie si sarbatori la mijloc, nu mai stia ce sa faca i incotro sa apuce, vorba elutecului:

De urit ma due de-acasà,

uritul nu ma lasà; De urit sa fug in lume, Uritul fuge cu mine. Se vede lucru c. qa e facut omul, sa nu fie singur. De multe ori i-a venit flacaului in cap sd se insoare, dar cind ii aducea aminte uneori de cite i-au spus ca au patimit unii i alOi de la femeile lor, se lua pe ginSi

10

i amina, din zi in zi si de joi pada mai de-apoi, aceasta poznasa trebusoara i gingasa in multe privinti, dupa cum o numea el, gindindu-se mereu la multe de toate... Unia zic asa, ca femeia-i sac lard. fund. Ce-a

15

dun

20

mai fi i asta? Altii, ca sà. te fereasca Dumnezeu de femeia lenesa, mirsava i rasipitoare; alii, alte nastrusnicii, incit nu stii ce sà crezi i ce sa nu crezil?

Numa nu-i vorba, ca am vazut eu i destui bárbati mult mai tic'diti §i mai chitcalti decit cea mai biciznica 25

femeie. Si asa, trezindu-se el in multe rinduri vorbind singur, ca nebunii, sta in cumpene: &à se Insoare...

sa nu se insoarefl...

Si, ba s-a insura la toamna, ba la iarna, ba la prima-

SO

35

yard., ba la yard, ba iar la -Warn* ba vremea trece, flacaul incepe si el a se trece, mergind tot inainte cu burlacia, i insuratoarea ramine balta. i apoi este o vorba: cà pana la 20 de ani se Insoarà cineva singur; de la 20 25 il insoara altii; de la 25 30 11 insoard o baba, iard de la 30 de ani inainte numai dracu-i vine de hac. Tocmai asa s-a intimplat i cu flacaul acesta ca, pana la vremea asta, nici el de la sine, nici prietenii, nici babele citu-s ele de-a dracului, de prefacute tot nu 1-au putut face sä se insoare. i. iscoditoare 57

www.dacoromanica.ro

Stan era om tAcut in felul sAu, dar §i cind da cite-o vorbd dintr-insul vorba era vorbA, la locul ei, §i nu-1

putea rdpune te miri cine. 5

10

Multi trAgeau nAdejdea sa-1 ieie de ginere, dar f1AcAul era chitit la capul sAu §i nu se da cu una cu cloud. Si a§a, de la o vreme, §i prietenii §i babele, lehAmetin-

du-se, 1-au dat in burduhul dracului §i 1-au lAsat pe sama lui, sd facd de-acum inainte ce-a §ti el cu dinsul, cd. ei §-au luat toatd nAdejdea. Amu, intr-una din zile, flAcAul se scoalA de noapte, face mdmaligA ImbrinzitA §i ce-a mai dat Dumnezeu, pune mincarea in traistd, injugA boii la car, zice Doam-

15

ne-ajutA §i se duce la pAdure, sA-§i aducd un car de lemne. Si ajungind el in pAdure pe cind se amija de ziud, a Wet lemne, a incArcat carul zdravAn §i 1-a

cetluit bine §i, pAn-or mai minca boii, s-a pus sA

mAnince §i el ceva. Si dupd ce a mincat cit i-a trebuit, i-a mai rAmas o bucaticA de mdmAligA imbrinzitd §i, fAcind-o bot, a zis: Ce s-o mai duc acasd? ia s-o pun 20

ici pe te§itura asta, cA poate-a gAsi-o vreo lighioaie ceva,

a minca-o §i ea §-a zice-o bodaproste". Si punind mAmAliga pe te§iturd, injuga boii, zice iar un Doamne-

25

ajutd §i, pe la prinzi§or, porne§te spre casd. Si cum a pornit el din pAdure, pe loc s-a §i stirnit un vifor cumplit, cu lapovitd in cloud, de nu vedeai nici Inainte, nici inapoi. Minia lui Dumnezeu ce era afard 1

sd nu scoti eine din mg, dar Inca om Insd dracul 1

nu cautd mai bine; la a§a vreme te face sd perzi rAbdarea §i, fArd sa vrei, te vira in pAcat. 30

35

In acea zi, Scaraoschi, cdpitenia dracilor, voind

a-§i face mendrele cum §tie el, a dat poroncA tuturor slugilor sale ca aS. apuce care incotro a ved6 cu ochii, §i pretutindene, pe mare §i pe uscat, sd vire vrajba intre oameni si ad le facd pacoste. Atunci dracii s-au imprA§tiet, iute ca fulgerul, in toate pArtile. Unul din ei au apucat spre pAduri, sA

vadd de n-a puté trebalui ceva §i pe-acolo; doar a face pe vrun om sA birfeased improtiva lui Dumnezeu, 40

pe altul sd-§i chinuiased boii, altuia sd-i rupd vrun capdt sau altceva de la car, altuia sd-i schilogeascd

58,

www.dacoromanica.ro

5

vrun bou pe altii sd-i facd sd se batd pAnd s-or ucide, §i cite afte bazaconii §i ndzbutii de care iscode§te §i vrdje§te dracul. Ce-or fi isprdvit ceilalti draci nu §tim, dar acestui de la pddure nu i-a mers bine in acea zi. S-a pus el, nu-i vorbd, luntre §i punte ca sd-§i vire codita cea bir-

ligatà undeva, dar degeaba i-a fost, cd, pe unde se

1o

15

ducea, tot in gol umbla. Si tot cercind el ba ici, ba colea, inspre sara numai ce dd. de-o pirtie. Atunci se iè tiptil-tiptil pe urma ei si se duce tocmai la locul de unde incdrcase Stan lemnele. Si cind colo, gdse§te numai locul, pentru cd flácdul, dupd cum am spus, de mult ie§ise din padure §i se dusese in treaba lui.

Vdzind el dracul cd §i aici n-a izbutit nimica, cri§ca din mäsele §i crdpa de ciudd, pentru cà era ingrijit cu ce obraz sd se infali§eze inaintea lui Scaraoschi; §-apoi, afard de aceasta, era buimac de cap §i

20

hárnisit de foame, de atita umblet. i cum sta el pe ginduri, posomorit §i bezmetic,

numai iaca ce vede pe-o te§iturd un bot de märndligd. Atunci, bucuria draculuil Odat-o §i hale§te §i nu zice nimica. Apoi, nemaiavind ce face, 1§i ie coada intre

vine §i se intoarce la stdpinu-sdu, §i, cum ajunge in 25

iad, Scaraoschi 11 intreabd:

Ei, copile, ce ispravà ai fdcut? Cite suflete

mi-ai arvonit? MIA solia 1 30

Ia, mai nimica, stdpine, rdspunse dracul, ru§inat §i tremurind ca varga de fried; se vede c-am pornit intr-un ceas rdu. Vremea a fost prea dimpotrivd, cum §titi, §i numai un om a venit azi in padure, dar

§-acela a scdpat de mine, cdci am dat in urma lui tirziu, tocmai cind se dusese. Noroc numai c-am gdsit 35

pe-o te§iturd un but de mdindligd, de-am mincat, cdci 1mi giriiau ma-tele de foame. Alta nu mai §tiu nimica, intunecimea-voastrd. Ei bine, zmirdoare uricioasd ce e§ti, de mincat ai mincat botul cel de mdmdligd, dar ce-a zis omul

40

acela cind a pus mämdliga acolo, pe te§iturd, ai tu la §tiing? Ba de asta nu §tiu nimica, stilpine. 59

www.dacoromanica.ro

5

10

15

Apoi, ce paze§ti tu alta, dacd nu §tii nici macar ceea ce vorbesc muritorii? Sd-ti spun eu dard, de§i n-am fost in padure, ca tine: a zis cd cine-a minca botul cel de mdmdligd sd zicd bodaproste... zis-ai tu ceva cind ai mincat-o? Ba n-am zis nimica, stdpine. A§a? in loc sd-ti dai osteneald ca sal afli pdnd §i gindul oamenilor, tu nu §tii nici macar ceea ce vorbesc ei? Mai pot eu sd am nddejde in voi? Ei, las',

&did gdsesc eu acu§ leacul; te-i inväta tu minte de altd data! Hai, porne§te acum degrabd la omul acela, §i sd-I sluje§ti taman trei ani de zile, cu credinId, la ce te-a pune el 1 Simbrie in bani &à nu prime§ti de la dinsul, ci sd faci tocmald cd, dupd ce ti-i implini anii, sa ai a lua din casa lui ce-i vrea tu; qi aceea are

sd fie de trebuinta la talpa iadului, cd au inceput a putrezi cdpatdiele... Ia sd vedem, ti-a veni in cap ce ai sd iei? hai, gata e§ti? ie-ti talpd§ita 1 20

Gata, stdpine, iaca, pornesc 1 Atunci dracul dd o raità pe la talpa iadului, sd vada ce lipse§te, §i apoi iese iute ca scinteia §i se tot duce

inainte la slujbd, dupd poronca lui Scaraoschi.

25

30

35

i

cind pe aproape de casa lui Stan, dracul s-a prefAcut intr-un bdiet ca de opt ani, Imbrdcat cu straie nemte§ti, §i umbla zgribulind pe la poartd. Stan era acasà, §i chiar atunci luase ceaunul de pe foc, ca sd mestece mdmdliga; §i numai iaca ce vede cd se raped chili sd rupd omul, nu altdceva, §i cind se uità mai bine, ce sd vadd? Vede un bdiet cd se acatara pe stilpul portii, de teama cinilor. Atunci Stan aleargd la poartd, zicind; Tibd, Hormuz, na, Balan, nea 1 Zurzan, dativa-n laturi, cotarle 1 Da' de uncle e§ti tu, mai tied? §i ce cauti pe-aici, spaima cinilor?

- De unde sd fiu, bddica? Ia, aunt §i eu un Wet Farman, din toatd lumea, fard tatd §i mama, §i vreu ad Intru la stdpin. SA Intri la stdpin? d-apoi tu nici de pascut gi§tile

40

nu e§ti bun... Cam de elti ani li fi tu? - Ia, poate sä am vro treisprezece ani.

60

www.dacoromanica.ro

Ce spui tu, mgi?... Apoi dar bine-a zis cine-a zis, CA vrabia-i tot puiu, dar numai dracul o §tie de cind ii... Eu de-abia ti-a§ fi dat §epte, mult opt ani.

5

10

15

Dar ce, Doamne iartg-mg! pesemne cg §i straiele acestea pocite fac sg argti a§a de sfrijit §i inchircit. Am mai vgzut dgundzi umblind pe aici prin sat un ciofligar de-alde tine, dar acela era oleacg mai chipos §i altfel imbrdcat: Cu antereu de canavaig, Ce se tinea numa-n atA, Si cu nadragi de anglie, Petece pe ei o mie. Si cind mergea pe drum, nadragii mergeau algturea cu drumul: cicg umbla dupg strins pielcele, §i cum trecea pe la poarta mea, de-abia 1-am scos din gura lui Zurzan: 1-a piepanat de i-au mers petecele. Vorba ceea: A§ veni desard la voi, dar mi-e ru§ine de cini". 5i acum parcg-1 vgd cit era de ferfenitos §i cum i§i culegea boarfele de pe jos. Oleacg. de n-ai

20

25

30

patit §i tu ca dinsul. Si cum te cheamg pe tine?

Tot Chiricg mg cheamg. Mgi parpalecule, nu cumva e§ti botezat de sfintul Chiricg Schiopul, care tine dracii de par? Nu-1 §tiu pe acela, dar Chiricg mg. cheamg. Apoi, despre mine, fie oricine ti-a fi nAna§, dar

§tiu c-a nemerit-o bine, de ti-a pus numele Chiricg: pentru CA e§ti un fel de vrgbioiu inchircit. Apoi &à, bade, inchircit, vrgbioiu, cum mg vezi, acesta sunt, am vAzut eu §i hoituri mari §i nici de-o lume: la treat:4 se vede omul ce poate. Las' sg mg cheme cum m-a chema; ce ai d-ta de-acolo? Da' pe d-ta cum te cheamg? Tot Stan mg cheamg, dar, de la o boalg ce am

avut, cind eram mic, mi-au schimbat numele din 35

Stan in Ipate, §i de-atunci am rgmas cu doug mime. D-apoi ai la §tiintg, bade, CA §i d-ta ai cintec: Ipate, care da oca pe spate Si face cu mina sg-i mai aducg una. 61

www.dacoromanica.ro

Dar stii ca m-ai plesnit in palarie, mai Chirica? al dracului baiet 1 Parch' esti Cel-de-pe-comoara,

mai, de stii toate cele! De trup esti marunrel, nu-i

vorba, dar la fire esti mare. Ia sa te vedem, daca mi-i 5

gici tu cimilitura aceasta: Lata.

peste lath', peste WA

imbojorata,

peste Imbojorata-cracanatd, peste cracanatä maciulie, peste maciulie limpezeala, peste limpezeala galbeneala si peste galbeneala

10

huduler.

Chirica atunci incepe a zimbi si zice: De-oiu gici, mi-i da si mie o hrinca dintr-insa? D-apoi stiu eu ce crezi tu ca-i aceea? Giceste intai, sa. vedem. 15

-

Ce sa fie?! zise Chirica. Ia, fara casei, vatra, focul, pirostiile, ceaunul, apa dintr-insul, Mina si

culeserul sau melesteul. Bun, mai Chirica, ia acum vad si eu Ca nu esti 20

prost I Hai 1 mine?

cit said dau pe an ca sa te tocmesti la

Apoi eu... nu ma tocmesc cu anul. Dar cum te tocmesti tu?

Eu ma toemesc pe trei ani o data; pentru ea

25

30

nu-s deprins a umbla din stapin in stapin, si vreu sä cunosc ceva cind voiu iesi de la d-ta. Despre mine, cu atita mai bine, mai Chirica. i ce mi-i cere tu pentru trei ani? Ce sa-ri cer? ia, sd-mi dai de mincare si de purtat cit mi-a trebui, iar cind mi s-or implini anii, sa am a lua din casa d-tale ce voiu vrè eu.

Ce fel de vorba-i asta? Poate ca tu li barani atunci sa-mi iei sufletul din mine, ori mai stiu eu ce dracul ri-a veni in cap sa ceri !?

Ba nu, bade Ipate, n-aibi grija; nu ri-oiu mai

35

cere vrun lucru mare pang.' pe-acolo. -apoi, ce r-oiu

lua eu din ma nu-ri face trebuing d-tale. Apoi na 1 zise Ipate. Mdsura-i vorba cu Imblaciul. Balan sa-ri aleaga din gurd ce spui, daca nu vorbesti deslusit. 62

www.dacoromanica.ro

Apoi &A, bade Ipate, uncle-i vorbA, nu-i minie; mai bine sd te tocmesti intdi, decit pe urmA. Apoi aceasta-td spun si eu, inAi, ciotul dracu5

lui 1 dezleagd odatd calul de la gard, sA §tiu eu atunci de-oiu ajunge cu sdnAtate ce-i al täu si ce-i al

meu.

10

15

20

Ia lasà, bade Ipate, lasà, nu te mai pune si d-ta atita pentru te miri ce si mai nimica, cA doar n-are sä fie un cap de lard... Mal ChiricA, stii una? rAmii la mine, si ne-om ImpAca noi atunci. Te OA CA esti un baiet istet si mai stii pAcatul? poate si harnic; sameni a fi stiind de unde sä iei lucrul si unde sA-1 pui. Despre aceasta n-aibi grijA, bade, zise ChiricA. Nu cauta ca-s mic, dar trebile care ti le-oiu face eu, nu le-a face altul, macar sA fie cu stea in frunte. Mai stii? Bine-ar fi, mdi ChiricA, dac-ar fi toate cu lapte cite le spui. Dar tu curat ca ai dat peste un stdpin ca pinea cea bund; numai sa avem vorbd dinainte, sA nu fii rdu de gurd, c-apoi mi-i sa" nu ma scoti din sarite si sA ma faci citeodatà sd-mi ies din eau§ afard.

Nici despre asta nu ma telt c6.-i banui, bade.

25

30

Ipate. Vrea sa zicA ne-am inteles. De-acum vinA de-i minca si tu ceva. Iaca niste bulughine cu mujdeiu si cu mamaliga. Hai 1 dd-li colb s-apoi te apuca de treabd. BAietul se pune ciobAneste intr-un genunchiu, imbucA rApede ce imbucA si apoi se duce dupA trebi.

-

$i asa era ChiricA de linistit si de harnic la trebile lui, cA parcA era de-acolo de cind 1-a fAcut ma-sa, si

Ipate se indemna cu dinsul, uitase acum de urit si huzurea de bine, si din ziva in care s-a tocmit ChiricA 35

la Ipate, norocul ii curgea girlA din toate pArtile, si nu mai stia ce are la casa lui. Ce garduri stresinite cu spini, de mai nici vintul putea razbate printre ele 1 Ce suri si ocoale pentru

boi si vaci, perdea pentru oi, poieti pentru paseri, 40

cotete pentru porci, sisliac pentru pApusoi, hambare

pentru griu si cite alte lucruri de gospodArie, fAcute de 63

www.dacoromanica.ro

5

to

mina lui Chirica, cit ai bate din palme 1 Sd nu spun minciuni, dar Ipate se irnbogatise insutit si inrniit de cind a venit Chirica in slujba la dinsul. Acurn vazuse el ce poate Chirica, si-i era drag ca ochii din cap. Trecuse vreo doi ani la mijloc si in una din zile Chirica zice stapinului salt: Stdpine, sa nu bdnuiesti, da' am sa zic si eu o vorbd: de ce nu te insori? Ca mine-poimine te-i trezi ea' ai imbatrinit, si nuli ramine nici un urmas. Dupà viata este si moarte. De unde stii ce se intimpla, fereasca Durnnezeu 1 si atunci, cui ramine atita avere? Ce vorbesti tu, mdi Chirica? Daca nu rn-am insu-

rat eu cind am fost de insurat, apoi la vremea asta -ti-ai gasit sa md insor? Pesemne vrei sa-si faca dracul 15

20

ris de mine... Nu vezi ca a trecut soarele de-ameazi: sunt mai mult batrin decit tinar. Da' ia lasa-ma la pirdalnicul, stapine, ca-i spariè oarnenii cu vorbele d-talel Nu te mai face asa de bdtrin, ca doar nu ti-i vremea trecuta. Eu gindesc &á tocmai acum esti bun de insurat; pentru ca ai cu ce sä ii nevasta si copiii. Slava Domnuluil multi ar

dori sa aiba ceea ce ai d-ta. Ti-ai gasit, zise Ipate. Parcd esti nu stiu cum,

25

30

mai Chirica; vorbesti si tu, ia asa, in dodii, citeodata. Am eu samandturi? am eu toate cele trebuincioase pentru casa? Tu crezi ca numai asa se tine femeia... Vorba ceea: Cind se-nsoara, nu-i de moara". De asta te plingi, stapine? D-apoi, de care alta, mai Chirica? Nu stii tu cd gura inainte de toate si apoi celelalte? Stapine, daca-i numai atita, apoi las', Ca te fac eu cu griu, sa ai de unde face pine si colaci pentru nunta, ba si pentru curnatrie daca vrei. De unde, mdi Chiricd?

35

Vezi d-ta, colo departe, niste lanuri frumoase de griu, care da in copt? Le vad. Du-te chiar acum la stapinul mosiei si-i spune

cà te prinzi sa-i dai in girezi tot grim! cit 11 are &alma-

40

nat. Si daca te-a intreba cit sa-ti deie pentru aceasta ostenicioasd treaba, spune-i ca nu primesti bani, ci

64

www.dacoromanica.ro

5

10

15

numai atita griu, cu paie cu tot, cit ii putè duce d-ta in spate §i cu un bdiet al d-tale. Cum asta, mai Chiricd? Pared vorbe§ti de pe ceea lume. Crezi tu ca vom putè noi singuri secera §i stringe atita amar de griu, ca doar sute §i mii de brate trebuiesc acolo, nu §aga 1 -apoi, numai pentru douà sarcine de grlu? Ce nebun ai crede tu c-ar fi acela? Stapine, ca sa cuno§ti eine sunt eu §i eft pot, asculta-ma §i du-te la boier de-i spune cum te-am Invatat. Ipate, cu un gind sa se dual §i cu zece nu. In sfir§it, 1§i ia el inima-n dinti §i se duce la curte sa vadd ce are sa fie, §i cum ajunge, se infati§eaza inaintea boierului si zice: Sa nu va suparati, cucoane 1 Nu cumva aveti trebuinta de seceratori? Ba Inca mare nevoie am, om bun; para. Dumnezeu te-a adus. Cdci griul e copt, nu mai poate suferi intirziere.

Apoi, cucoane, ma prind eu sa ti-1 secer.

20

Cum, singur?

Asta-i treaba mea, cucoane, Eu ma prind sa

25

30

ti-I dau In girezi. Nu-i cuvint gospodaresc? Cum vad, te bizuie§ti in brate multe. Multe, cucoane, putine, cucoane, cite-a dat Dumnezeu; numai treaba s-o fac. -apoi ce mi-i cere, aqa cu hurta?

Ce sa cer, cucoane, ia, cind ti-oiu da griul hi girezi, sa am voie a lua numai atita griu, cu paie cu tot, cit oiu putè duce in spate eu §i c-un baietan al meu. ie§ti?

35

40

Mai omule, vorbe§ti inadins ori vrei &à §uguBa fereascd Dumnezeu, cucoane, vorbesc ilia-

dins. Boierul a crezut ca Ipate e nebun §i voia EA se min-

tuie de dinsul, zicind: Daca-i a§a, om bun, du-te mini dimineata §i te apuca de lucru; oiu ved6 eu ce treaba-i face §i ne-otti Impaca noi. Impacarea, cum ti-am spus, cocoane. 65

www.dacoromanica.ro

Ei, du-te, clu-te, si las I sa. vedemi

Atunci Ipate se intoarna acasa, si Chirica il in-

5

10

tr eaba: Ei, stapine, cum a ramas cu boierul? Cum sa ramiie, mai Chiricti 1 Ia, in-am prins

hat si bine sa-i dau griul in girezi, dupa cum ai zis. Dar rn-a luat groaza cind am trecut pe linga Ian si

I-am vazut citu-i de mare. Asta-i o treabh foarte grea, si mare lucru sa fie ca s-o putem noi scoate la capat. tiu eu tare bine cd boierul rn-a luat de nebun, dar nici cu minte nu sunt, dupd cit vad eu acum. Dracut stie ce avem sa facem 1

N-aibi grija, stapine, ca doar esti cu mine! zise

Chirica. 15

20

- Ia mai bine sa luam cele trebuitoare si haidem acolo chiar in asta-sara, C. mine dirnineatia sa ni se faca ziuà pe lan. i asa se ieu ei amundoi si se due. i cum ajung acolo, cam pe inseratelea, Ipate zice: - Vezi tu, mai Chirica? asta nu-i saga; mi se pare cà noi avem sd dam peste dracul. Stapine, 1:i tii ce? culca-te si te odihneste, si mini

25

dimineata vom vorbi amundoi. Ipate, ca cel cu grija in spate, se framinta el cu mintea cit se mai framinta si, obosit fiind, se lasa oleaca jos pe iarba si adormi dus. Chiricd atunci, el stie ce face si cum face, Ca intr-o clipa aduna toata

dracimea si-o pune la lucru pe cimp. Unii secerau, altii

legau snopi, altii faceau dai si suflau cu narile sa. 30

se usuce, altdi carau, altii durau girezi, ma rog, claca dracului era 1 ce sà spun mai mult?

Cind se trezeste Ipate, in zori de ziud, se sparie

35

40

ce vede: totul era mintuit; in locul griului de pe cimp vede acum o gireacla mare si douà mai mici asezate pe culmea dealului, iara pe Chirica nu-I vede nicairi. Atunci lui Ipate i s-a suit tot parul in virful

capului de frica si a inceput a cauta pe Chirica in toate pdrtile. i cind colo, numai ce iatà cd-1 vazu dormind pe virful unei girezi, si atunci isi mai veni putin in fire. Feciorii boreresti se sculara cu noaptea-n cap, cum ii treaba lor, si venird pe lanuri

66

www.dacoromanica.ro

5

10

15

sti vada ce mai este. i cind vazura ei una ca aceasta, ii cuprinse spaima, i fuga la boier, de-i vestira. Boierul atunci se scoala iute, se azvirle pe un cal §i tine numai o fuga pand pe lanuri, §i cind colo, vede si el ce nu se mai vazuse si nu se mai auzise de cind lumea §i pamintul.

Ei, cucoane, am mintuit trebupara, zise Ipate. Bine cd -aid apucat a veni §i d-voastra, ca sd fiti de fata cind ne-om lua dreptul. Atunci Chiricd, nici una, nici doug, scoate o funie cu care era incins, leaga bine gireada cea mare, cum stie el, o ia in spate §i pe ici ti-i drumul. Iara boierul, mai vazind §i aceasta, a incremenit cu minile subsuori, uitindu-se la dinsul cum se ducea. i crezind ca de-acum §i Ipate are sa ieie cele doua girezi mici i-1

calicgte de tot, crapa de necaz, dar n-avea

incotro. sorul:

i nestiind ce sa faca, zise lui Ipate cu bini-

Om bun, na-ti bani in locul grIului ce mai ai a

20

lua, §i lasa-ma in pace. N-am crezut cà am a face cu dracul. Fereasca Dumnezeu, cucoane cruce de aur cu

25

noi in ma! Departe de pe locurife aceste 1 Ba, zau, am muncit de-a dat inima din noi. - I a lasa-ma incolo, mai omule; pesemne tu ai sa ma inveti pe mine ce-i plugdrial? Ca doar nu saman

30

35

40

eu griu de ieri, de alaltaieri, sa nu fi mai avut a face cu secerdtori L.. i chiar de nu-i fi tu Uciga-l-crucea, tot n-ati umblat cu lucru curat; insa ce am eu cu sufletul vostru? voi aveti a da sama. Prime§te bani, cum ti-am spus, i mai duceti-va §i la alta casà, cà eu, unul, §tiu c-am patit-o buna. Ipate, auzind aceasta, parerea lui de bine; ia bani cu cit se invoie§te §i se duce §i el dupa Chirical. i cind ajunse acasà, Chirica trierase, vinturase, macinase ; In sfir§it, pusese toate trebile la cale. i Ipate, chid a mai vazut §i asta, nu mai §tia ce sa zica; mai ca-i venea a crede cd §i el are a face cu dracul. Mai Chirica, d-apoi §tii ca §i boierul, citu-i de boier, a pus-o de mamaliga. Iaca, mi-a dat §i bani de am adus acasà. 67

www.dacoromanica.ro

$i acestia-s buni, stdpine; pune-i la chimeriu

f. i taci molcom. Am stiut eu dinainte cd are sg. ne iasd 5

10

si de cheltuiald. A doua zi dupd asta, Chiricd zise lui Ipate: Ei, stdpine, de-acum cred cd n-ai ce mai zice; ca mine-poimine mi se implinesc anii, si rgmii fide de mine. Mai nainte, calea-valea; erai deprins a trgi singur, dar acum are sd-ti cadd greu ; mai ales cd ti s-a ingreuiat si gospodgria. Hai, ce zici, te insori ori ba?

Apoi cid, mai Chiricd, stiu eu ce sd fac? Pared tot

m-as insura; cind as da peste-o parte bung, as face poate si eu pasul acesta. Dar tare ma tern nu cumva sd-mi ieu pe dracul dupd cap, sd-1 aduc cu lgutari 15

in casd si pe urmd sd nu-1 pot scoate nici cu o mie de

popi; c-apoi atunci, lehamite si de insurat, si de avere, si de tot!

De asta ti-i acum in grijd,

stdpine? dac-a

farnas treaba Ong. la atita, apoi las' pe mine, ca 20

te-oiu face eu sd iei un drdgut de femeie care nu se mai

aflà! Caci eu sed calare in inima lor si, nu cg ma

laud, dar stiu toate mdruntaiele dintr-insele. Despre

asta nu mi-e rusine; pot sg-ti aleg una si noaptea

p-intuneric. Pentru altul n-as face-o, sa stiu &à mi-ar 25

30

35

40

da lumea de pe lume, dar pe d-ta vreu numaidecit sa te vdd om ca toti oamenii, in rind cu lumea. Nu vezi cd cei mai multi de teapa d-tale se tin cu nasul pe sus numai din pricina asta? Ca si cum pared' d-ta n-ai fi vrednic sd Ili o femeie! - Mai Chiricd, tare mai esti si tu nu stiu cum! scoti omul din minti cu vorbele tale. Bun staroste

mi-am gdsit I Nu stiu cine te-a indreptat la casa mea, cd stiu cd esti berechet bun. $-apoi, mult stau eu citeodatd si ma gindesc in mintea mea, de unde ai tu atita putere? Mai ca-mi vine sa zic si eu, ca boierul cela.

Nu stiu, nalucd sd fii, om sd fii, dracul &a fii, dar nici lucru curat nu esti. Numai fii ce-i fi, asta nu ma priveste; mie unuia stiu cà mi-ai priit bine, n-am ce zice 1 Ei, ia spune, cum zici tu cd mi-i alege femeie? - la, in duminica viitoare, stäpine, sa mergem in sat la hord. Eu oiu sta deoparte, cu baietii, iar d-ta

6$1

www.dacoromanica.ro

za te prinzi in joc ling-o fatá care ti-a placea. Eu atunci mi-oiu tirii piciorul pe linga d-ta, oiu ochi-o bine si apoi ti-oiu spune eu ce zace intr-insa. Da' stii c-ai chitit-o bine, mai Chirica? Tot cu

5

draci esti tu, bine zic eu. Apoi da, stapine, in ziva de azi, daca nu-i fi si cu draci oleaca, apoi cicá te fura sfintii si iar nu-i bine.

In sfirsit, ce spun ei, ce nu mai spun, cum vine

10

15

20

25

duminica, Ipate si cu Chirica se ieu si se due la hord in sat. Chirica, cum li treaba baietilor, se acatara pe cele garduri si se hlizea cu ceilalti baieti. Iar Ipate, de cuvint; se prinde in joc linga o fatd, care chiteste ca i-ar cam veni la socoteald; incepe el a o mdsura cu ochii de sus pänd jos si de jos pand sus si, cum se

invirtea hora, ba o stringea pe fatd de mind, ba o Oka pe picior, ba... cum e treaba flacdilor. i tropai, tropai, ropai, ropai 1 i se aprind lui Ipate al nostru calcaiele. Chiricd era si el pe-aeolo, si, cum se lag Ipate din joc, spiritusul dracului ii zice: - Ei, stapine, pared te-ai cam aburit la fata, nu stiu cum; ce zici, asa-i cd-ti vine la socoteald? Apoi da, nu stiu cum sa mai zic si eu; pesemne pacatele mele mi te-au scos inainte, mai Chiricd. Eu gindesc s-o pornesc pe treabd, fata-i hazulie si rn-a farmacat de-acum.

Ba nu, stapine; daca-i vrea sa ma asculti, eu te sfdtuiesc sa n-o iei pe asta. i focu-i hazliu, dar

tare rail te pirjoleste citeodata. Fetisoara asta, o vezi d-ta cit e de scumpd la ris? Panà ti-ar veni a 30

crede ca-i de cele cu crucea-n sin, dar, ia,una de aceste a innbit odatä, numai intr-o singurd noapte, pe mosu-

men in fintind.

Cum asta ma Chiria?

'35

40

Da', ia nu mai sti si d-ta cum, stApine 1 Ian auzi-1, mai degraba i-ai putè strimba fagelle decit vorba 1 Mai Chirica, eu gindesc cä s-a da dupd mine si s-a face si ea buna. I... hil da, cum nu? Eu insd iti spun prieteneste ca fetisoara asta are trei coaste de drac intr-insa; si chiar si cea mai buna dintre femei Inca tot mai are una. Sd te mai Iasi, stdpine, pdn-om da macar

10

69

www.dacoromanica.ro

peste una de acelea, §-apoi ti-oiu mai spune eu ce mai este de facut. Apoi da, mai Chiricg, tu m-ai tot cihait de cap

5

pang.' acum, sa' ma insor, sa ma insor, de mi-ai aprins pofta de insurat, si apoi, acum, tot tu o §urubuie§ti§i-o

intorci, cum iti vine -tie la socoteala. St:Opine, §tii ca eu nu-ti voiesc räul; asculta-ma,

10

15

20

ca n-ai &à gre§e§ti. Ipate, auzind a§a, se da dupa Chirica §i se intoarna ei sara acasa tot cum s-au dus. Insa cum ajunge acasg,

parca nu era acela; muncea el, nu muncea, dar §tiu ca. se framinta cu gindurile §i de-abia astepta sa vie duminica viitoare. Duminica vine, §i ei iara se duc la hoed, in alt sat. Chirica, dupa obiceiul au, se ia cu bgietii, keg' Ipate se prinde in joc linga o fata, care o chiteste el; joacg cit joaca §i linga aceea, §i, intrind In vorbà cu dinsa, fata, bung mehenghe, ii intoarce capul si Ipate vede ca. nu-i de lepadat. Dar Chirica era §i el pe-acolo si,

cum se lag Ipate din joc, li zice: Ei, stdpine, cum vad eu, nici de asta nu te-ai da in laturi; a§a-i ca ti-a cazut tronc la inima? Mai a§a, mai Chirica 1

Apoi Ili spun eu, stapine, ca' nici asta nu-i de

25

noi. 0 vezi cit e de pi§ing, dar §i asta are doug. coaste de drac Intr-insa. SA' te mai la§r, stdpine, cum ti-am spus eu.

Apoi &à, mai Chirica; in ziva de azi nu §tiu , zau, care-a mai fi cu crucea-n sin, cum cauti tu... 30

Eu gindesc ca tot om alege, om alege, pan-om culege. Ba nu, stapine; lasa pe mine, &O. §tiu eu ce fac. Ipate iar se lag dupa cum zice Chirica §i se intoarna

ei sara acasa tot cum s-au dus. Dar Ipate, acum,

35

40

nici de treaba nu-§i mai cauta, nici mincarea nu se prindea de dinsul, nici somnul nu-1 fura, era cum e mai ran; toatg ziva prindea buburuzi §1, punindu-i pe dosul minei, zicea: Buburuz, buburuz, Incotro vei zbura Intr-acolo rn-oiu insura.

70

www.dacoromanica.ro

5

Da, ce st-i zici? daduse si el in pirpara insuratului. -apoi stiti ca este-o vorba: Cind ii omul In doi peri, sa te feresti de dinsul, c-atunci e cum ii mai rau. Vorba ceea: Arde focu-n paie ude". Asa si Ipate, tot sughita, tot ofta din greu si de-abia astepta sa vie duminica.

10

15

Duminica iar vine, si ei acum se ieu si se due la joc in alt sat. i cum ajung acolo, Ipate se si prinde in joc linga un puisor de fata careia ii jucau ochii in cap ca la o serpoaica. Se invatase si el, siretul, a le alege asa de pe deasupra, dar numai Chirica baietul stia ce zace in inima lor si cit le poate calul ; ea ce-i mai greu de ales decit omul? Dar Chirica era si el pe-acolo. .Si ce-a facut el, ce-a dres, &à fetei si lui Ipate au inceput a li sfirii inima unul dupa altul. Boldul Satanei se vede ca-i inghimpase. i cum se last Ipate din joc, Chirica il trage deoparte s1-1 Intreaba :

Ei, stapine, cum ti se pare?

20

Cum st mi se pail, mai Chirica? Ia, parca-mi

vine s-o sorb cu ochii, de draga ce-mi e; daca n-a mai fi si asta, apoi nu ma mai Insor niciodata, ca destul

mi-ai tulburat mintile pan-acum. Asta-i bunt', stapine I zise Chirica. Nu-i vorba, 25

ea tot are si ea o coasta de drac ; dar, trdind si nemurind, i-om scoate-o noi si pe-aceea.

Atunci, bucuria lui Ipate I Incepe a se tinè de fata ca scaiul de oaie. i unde nu Ii-o Insfaca pe sus, si se 30

ieu ei ba din tilcuri, ba din cimilituri, ba din plena, ba din una, ba din alta si, de cole pant' colea, si-au placut unul altuia. i Ipate, nemaiavind rdbdare, se si duce la tata-sau si la mal-sa, de-o cere. Vorba ceea:

35

40

Vin' la mama de ma cere: De rn-a da, de nu rn-a da, Peste noapte mi-i fura. Parintii fetei, cind aud asta, au de bucurie Ca' le-a

picat un om asa de bun si o dau cu minici largi. Peste citeva zile nunta se face, si Ipate isi ia femeia, cu zestre cu tot, o duce acast la dinsul, si pace bung! i asa traiau ei de bine si se iubeau unul pe altul, ca niste

10*

71

www.dacoromanica.ro

hulubagi.

i

Ipate, fiind foarte multImit de asta,

zise intr-o zi: Doamne, mai Chirica, bun suflet de femeie mai am! Bine mi-am ales-o 1 5

10

15

- Buna, stäpine, nu-i cuvint, dar gtii ca este-o vorba: Cind nici nu gindegti, atunci te trintegte ;

las' sa vedem. Ia adu-ti aminte ce ti-am spus o data, ea gi asta, cit li de buna gi blaj ilia, tot are o coasta de drac intr-insa, care trebuie scoasa numaidecit, daca ti-i voia sa ai femeie cum trebuie gi s-o duci cu dinsa

pana la adinci batrinete. Apoi &à, nu gtiu cine ti-a mai putè intra si tie in voie, mai Chirica. Cite gtii tu, numai dracul cred ea poate sa-ti deie de fund. Dar nu se implinegte bine anul, gi femeia lui Ipate face un baiet. La vro doua-trei luni dupd asta, Ipate se trezegte Intr-o zi cu socru-sdu ca vine gi-1 cheama la

nunta unui Irate al femeiei sale. Chirica, simtind toate, curn ii dracul, trage pe stapinu-sau la o parte gi-i 20

zice:

25

copilul, iar d-ta spune ea, de-i ave vreme sa te duci mai pe urma, bine-de-bine, iara de nu, sa te ierte. i dupà asta, ti-oiu mai spune eu ce-i de facut. Ipate, deprins a asculta pe Chirica, zice socru-sau:

Stapine, lasa sa se clued numai nevasta d-tale cu

Tata, eu n-oiu putè merge, ca, dupa cum vezi, am tare multe trebi pe capul meu gi numai cu un argate1 ce-1 am de-abia le pot dovedi. Nevasta mea, insd, poa30

35

-10

te sa mearga, gi, de rn-a ierta vremea sa pot veni §i eu mai pe urma, bine-de-bine, iara de nu, te rog

sa ma ierti. Socru-sau atunci, nemaiavind ce zice, ia pe nevasta lui Ipate cu copil cu tot gi se ca' mai duce. In ziva de uncrop, Chirica zice lui Ipate: - Stapine, ia, acum a venit vremea ca sa scoatem coasta cea de drac din femeia d-tale. Hai, incalecd iute pe cal gi te du la nuntd. Dar sa gtii de la mine ce ai sd faci cind vei ajunge acolo. Alature cu casa socru-tau este o casug tupilata, in care gede un 01poiu de baba, megtegugoasa la trebile sale, cum 1i sfredelul dracului. Du-te de trage in gazda la dinsa

72

www.dacoromanica.ro

§i te f'd cd esti un drumet strain. Pune-te apoi pe lingd ea luntre si punte §i juruie§te-i ceriul si parnintul, ea 5

1o

said sinomeasca pe nevasta d-tale §i &à -i-o aduca acolo. Si atunci sg. vezi ce pot babele §i cit li de credincioasa femeial

Sa...ra 1 mai Chirica, ce spui tu? pared despre asta mi-as pune capul la mijloc. Ba nu fi asa de darnic, stdpine. Mai bine cruta-ti capul, cd poate si-a mai trebui. Dar oare nu in-or cunoa§te, mdi Chiricd?

N-aibi grijd, stdpine, pot,i sa. te duci si pe la nuntg., ca am facut ce §tiu eu, §i nime n-are sa te cunoasca.

Ipate, voind sd se incredinteze §i despre asta,

15

20

ascultd pe Chirica si se duce: §i cum ajunge in sat, trage In gazdd la baba, o ia cam pe departe si-i spune ea sa-i aduc g. desard pe nevasta lui Stan din satul eutare la dinsul. Baba, chid aude asta, pune mina la gull, clatina din cap §i zice: Doamne, om bun, cum crezi d-ta cà a§ face eu una ca asta, mai ales cà femeia are barbat bun, frumos §i bogat si nu-i de-acele de care ginde§ti d-ta? Atunci Ipate scoate plosca de la oblinc, &à babei

25

vreo citeva gituri de rachiu §i apoi li mai intinde §i el- pungd, tosca. de bani, zicind:

30

35

Matu§a, de mi-i face acest bine, atunci sa §tii ca ai sa ai si mai mult de la mine. Fii bine incredinIata ca n-are sg. ne stie nici pgmintul. Baba, deodatä, sta pe ginduri; parch' n-ar fi prea voit nici treaba s-o facd, dar nici punga s-o lese. In sfirsit, mai §ede ea pe ginduri cit §ede, apoi ia punga si zice: Om bun, minca-te-ar puricii sa te manince 1... Eu §tiu ce vra sg. zicg durerea la inima, bat-o pirdalnica s-o bath' L.. Nu §tiu, zdu, cum a sta §i asta I imi plesne§te obrazul de ru§ine cind gindesc cum am sá ma infatosez inaintea femeiei celeia cu vorbe de-aces-

40

tea... ma duc §i eu Intr-un noroc, sd vedem, §i de-oiu pute face ceva, bine-de-bine, iard de nu, mi-i crede §i 73

www.dacoromanica.ro

d-ta, Ca stiu cum se fac de greu trebile acestea, si rar le scoatem in capat. Crede si d-ta, matusA, ea de-i face pe treaba, n-are sa-Ii fie degeaba. 5

10

15

Atunci baba zice: Sa vedem; intrebarea n-are gres. Mai stii de unde sare iepurele? mai ales cal barbatu-sau nu este aici. Apoi, cam Inspre salsa, lasA pe drumet singur In casa si se duce alaturea la nunta si, cum ajunge, trage pe nevasta lui Ipate deoparte, ii spune codosca cite si mai multe s-o face pe femeie sa se alunece cu mintea. MAtusd, zice nevasta, d-apoi oare cum om face

noi ca sa fie mai bine? Acesta nu-i vrun lucru pan' pe-acolo, copilA, hal, zise baba. Ia, du-te In casa, trezeste-ti copilul din somn, si el atunci are sa Inceapa a plinge; pe urma

pisca-1 tot cite-oleacA, si el are &à Inceapa a tipa. 20

*i atunci tatu-tau, cum li el supArAcios, are sa zica de la o vreme sa iei baietul si sa-1 dai, ia, incolo, la baba

cea de-alaturea. Tu, cum li auzi asta, sa iei baietul

cu albie cu tot si sa vii cu dInsul la mine. -apoi 25

atunci... Femeia lui Ipate ascultal de baba, face cum i-a zis ea si, pe Inserate, si vine la dinsa cu copilul In brate; cum Intra In cash', incepe a se chicoti si a spune de

la nunta multe si marunte, fail sa cunoasca pe barb atu-sau .

Atunci Ipate li dal de baut pana le ameleste pe amun-

30

doug, apoi Isi full copilul din covaticA, dupa cum II Invatase ChiricA, si fuge cu dinsul acasa. Chirica, cum 11 vede viind, Ii iese Inainte de pe la poarta si zice:

Ei, stapine, minciuni Ii-am spus eu, ori ba? 35

40

Ba nu, mai Chirica; acum vad eu ce poate femeia. De-acum nu mai traiesc nici un ceas cu dinsa; am s-o dau dracului de pomana, soiu rail ce este eal Ba nu, stApine, sa nu faci una ca asta, ca femeia d-tale e una dintre cele mai bune femei. Da' stiu eu cine-i de vina aici. Las-o intal sa vie acasa, sa-i scoa-

74

www.dacoromanica.ro

tern costita ceea care ti-am spus eu, §i atunci Ii ved6 d-ta ce lucru de femeie are sa iasa dintr-insa. Acum, sa. ne intoarcem iar din urma.

Femeia lui Ipate §i cu baba, cind se trezesc din

5

10

ametald, nici tu drumet, nici tu cop il, nici tu nimica l Atunci ()data incep ele a se boci innadu§it §i a se bate cu pumnii peste cap, insa Mra nici un folos I Mai iscodmte ea pe ici, pe colea, s. vada, n-a putè afla ceva

despre copil, dar copilul pared intrase in parnint. Ei, ei 1 Acu-i acu. Vai de mine, nevasta, hai I zise baba; ce pacat mi-am gasit cu tine dracul §tie ce sa fac 1 Si cum sta baba impetrità, dracul ii §i &á in gind una:

15

Nevasta, hail alta nu-i de facut deeit sa in§omo1tacim motanul ista al meu cu ni§te petece, sä-1 punem in albiuta §i apoi sa dam foc casei pe dinlauntru, iara

noi sa ieim afara. Si cind s-a aprinde mai tare, noi sa incepem a ne boci in gura mare §i a striga: foc I

i, pan-or sari oamenii de la nunta, pana nu §tiu ce, casa are sd se topeasca. Si chid or gasi motanul scrum, au &à creadd ca au ars copilul, §i poate s-o tamaduim. foc 1

20

C. bine zici d-ta, matu§a, asta s-o facem

I

S-o facem, s-o facem I Dar eu ce fac tocmai acum,

25

30

35

la batrinete, fara leac de adapost? - Nu te ingriji de asta, matu§a draga, Ca am sa

te ieu cu mine §i-i trai pe linga noi ca banul cel

bun. Barbatu-meu e cum ii pinea cea Mina, §i te-om ave curat ca pe-o mama. Atunci baba se indupleca, caci n-are incotro, dau ele foc casei, si Ora cind sar oamenii, pand nu §tiu ce, §i casd, §i motan, §i tot se Meuse scrum. lard. ele plingeau de udau pamintul, zicind: Vai de noi §i de noi, cop ilmul nostru, cum au ars I Oamenii, vazindu-le zbuciumindu-se ma, au inceput care dincotro Oa' le mingaie. i a doua zi, tatul femeiei

lui Ipate trimite pe un argat al sari cu carul cu boii sa clued §i pe baba §i pe fiied-sa la barbatu-sdu acasa, aratindu-se cu mare parere de räu pentru asta cumpl ita 40

nenorocire. Pe drum, femeia lui Ipate zice babei: - Mat** vira-te ici in sacul acesta, §i cind vom ajunge acasa, intdi am sa spun barbatu-meu Ca aici 75

www.dacoromanica.ro

aunt niste buci de la mámuca, pentru Mut saci. 5i aceasta numai pAnd s-a duce de la noi un ticdlos de argat care-1 avem, cd chiar azi i se implineste. Baba ascultd si se vird in sac. 5i cum ajung acasA

5

10

15

§1

trag carul In ogradd, nevasta lui Ipate lasà toate cele in car si se duce de-a dreptul in casà, plingind, s. &eased pe bArbatu-sAu §i st-i spunA cele intimplate. Insd, cind colo, nici Ipate, nici ChiricA nu erau acasà. Atunci femeia lui Ipate i cu argatul VA-tine-84u abircesc sacul cum pot, il pun intr-o cAsoaie, pe cup-. tior, dupd horn, si apoi ea cid drumul argatului sd se clued' inapoi. 5i cum porneste acesta, Ipate i pica in. loc. Femeia lui, cum il vede, incepe a boci si a zice: Vai de mine si de mine, bArbate, ce-am pAtit Copilasul nostru nu mai este! 5i fi spune toatd intimplarea, dupd cum se Intelesese cu baba. Ipate atunci ii zice: Lasà, mäi femeie, cd, de-om trAi, vom fi noi har-

20

25

30

35

40

nici sd mai facem copii. Da, cu eine sd te sfddesti? pesemne asa a fost sd fie de la Dumnezeul 5i cum vorbeau ei, numai iaca IntrA si ChiricA pe usa, cu un ciocan, c-o dala i c-o pareche de clesi in mind. Femeia lui Ipate, cum il vede, incepe a i se tingui i lui. Dar Chiria, dupd ce-o ascultd, zice:

- 0 crezi, stApine, ce spune? Nu te mai uita in gura ei! Ia mai bine s-o cindtuim. Pune-o jos sä-i sooatem costita ceea. Atunci Ipate o data mi ti-o i InsfacA de cozi, o trinteste la pamint s-o tine bine. lard ChiricA incepe a-i numdra coastele din stinga, zicind: una, doud, trei si, cind la a patra, pune dalta, trinteste cu ciocanul, o apucd cu clestele s-o dA afard. Apoi asazà pielea la boo, pune el ce pune la rana, i pe loc se tdmaduieste. Dupd aceasta zice: - Stapmne, ia, de-acum ai femeie cumsecade ; numai s-o cam tii din friu i sd-i rAtezi unghiile din cfndt In cind, ca nu cumva sa-ti puna coarne. 5i odatd se duce Chiricd la casa de alAturea si aduce copilul. Femeia lui Ipate, cind a mai vAzut § i asta, numai i s-a Inclestat gura si a Inghetat de fried. Atunci ChiricA sdrutA mina lui Ipate i zice:

76

www.dacoromanica.ro

5

Ei, stapine, iaca, chiar azi mi s-au implinit anii de slujba. Ramii de-acum sanatos, Ca eu ma due de unde am venit. Dar sa §tii de la mine, §i sa spui §i altora, ca te-a slujit un drac trei ani de zile, numai pentru un bq de mamaliga de pe te§itura din padure §i pentru un putregaiu de capätaiu ce-mi trebuie§te sub talpa-iadului. $i atunci, odata §i in§facA Chirica sacul cel de dupa

10

15

horn cu baba cu tot §i se face nevazut. Femeia lui Ipate incepe atunci a Iipa grozav §i a zice: Alearga dupa dinsul, barbate, §i nu-1 l'asa I

Ciltii de la mamuca mi i-a luat 1... din ce sa mai facem. noi saci? Ipate insa nu avea acum grijile aceste; el era mihnit pentru perderea lui Chirica, care era bungtate de baiet

§i nu §tia unde 1-ar gasi, ca sa-i multameasca pentru atitea binefaceri ce primise de la dinsul.

20

Dar Chirica era acum tocmai in iad §i se desfata in sinul lui Scaraoschi, iar codo§ca de baba' gemea sub talpa-iadului §i numai motanul ei cel din ceea lume ii plingea de mild, pentru ca 1-a cocolit a§a de bine.

25

$i iaca a§a, oameni buni, s-a izbAvit Ipate §i de dracul §i de baba', traind in pace cu nevasta si cu copii[il sal. $i dupa aceea, cind ii spunea cumva cineva cite ceva de pe undeva, care era cam a§a si nu a§a, Ipate flutura din cap §i zicea:

Ia paziti-va mai bine treaba §i nu-mi tot spuneti cai verzi pe pgreti, ca eu sunt Stan patitul 1

www.dacoromanica.ro

POVESTEA LUI HARAP-ALB

Amu cica era odatà intr-o tarä un craiu, care avea

trei feciori. Si craiul acela mai avea un frate mai mare,

care era imparat intr-o altà tara, mai depdrtatd.

5

to

15

i

impàratul, fratele craiului, se numea Verde-impArat; si impàratul Verde nu avea feciori, ci numai fete. Multi ani trecuse la mijloc de cind acesti frati nu mai avuse prilej a se intilni amundoi. Iara verii, adicg feciorii craiului si fetele Impäratului, nu se vdzuse niciodatà de cind erau ei. i asa veni imprejurarea de nici impdratul Verde nu cunostea nepotii sdi, nici craiul nepoatele sale: pentru ca. tara in care impàrdtea fratele cel

mai mare era tocmai la o margine a parnintului, si crdia istuilalt la alta. margine. Si apoi, pe vremile acele, mai toate Orile erau bintuite de ràzboaie grozave, drumurile pe ape si pe uscat erau putin cunoscute si foarte incurcate si de aceea nu se putea cala"tori asa

de usor si fail primejdii ca in ziva de astdzi. Si cine apuca a se duce pe atunci intr-o parte a lumii adeseori 20

25

30

dus ra'rninea pand la moarte. Dar ia sa.' nu ne departAm cu vorba si so: incep a de-

'Ana firul povestii. Amu cic6 Impàratul acela, aproape de balrinete, c6zind la eacare, a scris carte fratine-sàu craiului, sal-i trginitá grabnic pe cel mai vrednic dirttre nepold, ca sà-1 lase impárat in locul sdu dupa moartea sa. Craiul, primind cartea, indatä cherrià tustrei feciorii inaintea sa si le zice: Iaca ce-mi scrie frate-meu si mosul vostru. Care dintre voi se simte destoinic a Imparati peste o tail asa

78

www.dacoromanica.ro

5

de mare si bogata, ca aceea, are voie din partea mea sa se ducA, ca sd implineascA vointa cea mai de pe urma a mosului vostru. Atunci feciorul cel mai mare iè indrazneala si zice: Tata, eu cred ca mie mi se cuvine aceasta cinste,

pentru cd sunt cel mai mare dintre fraii; de-aceea te rog sa-mi dai bani de cheltuiald, straie de primineald, arme si cal de calarie, ca sà si pornesc, fdra zabava.

Bine, dragul tatei, deed te bizuiesti ca-i puté

10

rAzbate pand acolo si crezi ca esti in stare a cirmui si pe altii, alege-0 un cal din herghelie, care-i vrea tu, ie-0 bani cit ti-or trebui, haine care ti-or placè, arme care-i crede caii vin la socoteala si mergi cu bine, fAtul meu.

15

20

Atunci feciorul craiului isi iè cele trebuitoare, sarutä mina tAtine-sau, primind carte de la dinsul cAtre impAratul, zice Minas bun fratilor sai si apoi incaleca si porneste cu bucurie spre imparalie.

Craiul insa, vrind sa-1 ispiteasca, tace molcum si, pe inserate, se imbraca pe ascuns intr-o piele de urs, apoi incaleca pe cal, iese inaintea fecioru-sau pe and cale

si se baga sub un pod. i cind sa treaca fiu-sAu pe acolo, numai iaca la capatul podului il si intimpind 25

30

35

un urs mornaind. Atunci calul fiului de craiu 1ncepe a sari in (loud picioare, foraind, si cit pe ce sa izbeasca pe stApinu-sau. i fiul craiului, nemaiputind struni calul si neindrAznind a mai merge inainte, se Intoarna rusinat inapoi la tatu-sau. ['Ana sd ajungA el, craiul pe de alta parte si ajunsese acasà, daduse drumul calului, indosise pielea cea de urs si astepta acum sa vie fecioru-sau. i numai iaca 11 si vede viind rapede, dar nu asa dupà cum se dusese. Da'ce-ai uitat, dragul tatei, de te-ai 1ntors inapoi, zise craiul cu mirare? Aista nu-i semn bun, dupd cit stiu eu.

De uitat, n-am uitat nimica, tata, dar ia, prin dreptul unui pod, mi-a iesit inainte un urs grozav, 40

care m-a virlt In tori sparietii. *i cu mare ce scApind din labele lui, am gasit cu cale sa ma 1ntorc la d-ta acasa cleat BA fiu prada fiarelor salbatece. i de-acum

inainte, duca-se, din partea mea, cine stie, ca mie 79

www.dacoromanica.ro

5

10

unuia nu-mi trebuie nici imparatie nici nimica ; doar n-am tali cit lumea, ca O. mostenesc pamintul. Despre aceasta bine ai chitit-o, dragul tatei. Se vede lucru cà nici tu nu esti de imparat, nici imparatia pentru tine; si decit sà incurci numai asa lumea, mai bine sa sezi departe, cum zici, caci, mila Domnului: Lac de-ar fi, broaste sunt destule". Numai as vrea sa stiu, cum ramine cu mosu-tau? Asa-i cd ne-am incurcat in slabaciune? Tata, zise atunci feciorul cel mijlociu, sa ma duc

eu, daca vrei.

Ai toata voia de la mine, fatul meu, dar mare lucru sa fie de nu ti s-or taiè si tie cardrile. Mai stii pacatul, poate sa-ti iasa inainte vreun iepure, ceva... 15

20

§i popic 1 m-oiu trezi cu tine acasà, ca si cu frate-tau, s-apoi atunci rusinea ta n-a fi proasta. Dar da, cearcá si tu, sa vezi cum ti-a sluji norocul. Vorba ceea: Fiecare pentru sine, croitor de pine". De-i izbuti, bine de bine, iard de nu, au mai patit si alti voinici ca tine... Atunci feciorul cel mijlociu, pregatindu-si cele

trebuitoare si primind si el carte din mina tata-sau &gra imparatul, isi ie ziva bund de la frati, si a doua

25

30

zi porneste si el. Si merge, si merge, pana ce innopteaza bine. Si cind prin dreptul podului, numai iaca si ursul: moll moil mon! Calul fiului de craiu incepe atunci a forai, a sari in cloud picioare si a da inapoi. Si fiul craiului, vazind ca nu-i lucru de saga, se lasa si el de imparatie si, cu rusinea lui, se intoarce inapoi la tata-sau acasa. Craiul, cum il vede, zice:

- Ei, dragul tatei, asa-i a s-a implinit vorba ceea:

Apara-ma de gaini, Ca de cini nu ma tern". Ce fel de vorba-i asta, tata? 1 zise fiu-sdu rusinat ;

la d-ta ursii se chearna gaini? Ba, ia acum cred eu

35

fratine-meu, ca asa urs ostirea intreaga este in stare sa o zdrumice... Inca ma mier cum am scapat cu viata ; lehamite si de imparatie si de tot, ca doar, slava Domnului, am ce minca la casa d-tale. Ce minca vad eu bine Ca ai, despre asta nu e vorbd,

40

fatul meu, zise craiul posomorit, dar, ia spuneti-mi, rusinea unde o puneti? Din trei feciori citi are tata, nici unul sa nu fie bun de nimica? I Apoi, drept sa. va

80

www.dacoromanica.ro

spun, ca atunci degeaba mai stricati mincarea, dragii mei... S. umblati numai a§a, frunza frdsinelului, toatà viata voastra §i sa va laudati ea sunteti feciori de craiu, asta nu miroasd a nas de om... Cum vad eu, frate-meu 5

se poate culca pe o urechie din partea voastra; la sfintul

A§teapta s-a implini dorinta lui. Halal de nepoti ce are! Vorba ceea:

La placinte, inainte Si la razboiu, inapoi. 1o

Fiul craiului cel mai mic, facindu-se atunci ro§ cum

li gotca, iese afara In gradina §i incepe a plinge in inima sa, lovit fiind In adincul sufletului de apasàtoarele cuvinte ale parintelui sal'. Si cum sta el pe 15

20

25

30

ginduri §i nu se dumerea ce sa faca pentru a scapa de ru§ine, numai iaca se treze§te dinaintea lui cu o baba girbova de batrinete, care umbla dupa milostenie. Da'ce stai a§a pe ginduri, luminate crai§or? zise baba; alunga mihnirea din inima ta, caci norocul Ili ride din toate pdrtile §i nu ai de ce fi supgrat. Ia, mai bine miluieste baba cu ceva.

Ia lasa-md-ncolo, matu§a, nu ma supara, zise fiul craiului; acum am altele la capul meu. Fecior de craiu, vede-te-a§ impdrat 1 Spune babei ce te chinuie§te; ca, de unde §tii, poate &a-0 ajute §i ea ceva. Matu§a, §tii ce? Una-i una si doug-s mai mune; lasil-ma-n pace, ea nu-mi vad lumea inaintea ochilor de necaz.

Luminate craisor, sa nu banuie§ti, dar nu te iuti a§a de tare, ca nu §tii de unde-ti poate veni ajutor.

Ce vorbe§ti In dodii, matu§a? tocmai de la una ca d-ta ti-ai gdsit sd a§tept eu ajutor? Poate ti-i de§ant de una ca aceasta? zise baba. 35

40

Hei, luminate crai§or! Cel-de-sus varsa darul sail si peste cei neputinciosi; se vede c5 a§a place sfintieisale. Nu cauta ca ma vezi girbova §i stremturoasa, dar, prin puterea ce-mi este data, §tiu dinainte ceea ce au de gind sa izvodeasca puternicii pämintului §i adeseori rid cu hohot de nepriceperea §i slabiciunea 81

www.dacoromanica.ro

bor. Asa-i ca. nu-ti vine a erede, dar sa te fereasca Dumnezeu de ispita 1 Caci multe au mai vazut ochii mei 5

de-atita amar de veacuri cite port pe umerele acestea. 011 craisorule I crede-ma, ca sa aibi tu puterea mea, ai vintura tarile si marile, pamintul 1-ai da de-a dura, lumea aceasta ai purta-o, uite asa, pe degete, si toate

ar fi dupg gindul tau. Dar uite ce vorbeste girbova si neputincioasa 1 Iarta-ma, Doamne, Ca nu stiu ce

mi-a iesit din gura 1 Luminate craisor, miluieste baba 10

cu ceva 1

Fiul craiului, farmacat de vorbele babei, scoate atunci un ban si zice:

Tine, matusa, de la mine putin si de la Dumnezeu mult.

15

20

- De unde dai, milostivul Dumnezeu sa-ti deie, zise baba, si mult sal te inzileasca, luminate craisor, ca mare norocire te asteaptd. Putin mai este, si ai

sa ajungi imparat, care n-a mai stat altul pe fata pamintului asa de iubit, de slavit si de puternic. Acum, luminate craisor, ca sa vezi cit poate sà-ti ajute milostenia, stai linistit, uita-te drept In ochii mei si asculta cu luare aminte ce ti-oiu spune: du-te la tatd-tau si cere sa-ti deie calul, armele si hainele

25

cu care a fost el mire, si atunci ai sà te poti duce, unde n-au putut merge fratii -Cal; pentru ca tie a fost scris de sus sa-ti fie data aceasta cinste. Tatutau s-a Impotrivi si n-a vrè sa te lase, dar tu staruieste

30

pe linga dinsul cu rugaminte, ea ai sa-1 indupleci. Hainele despre care ti-am vorbit sunt vechi si ponosite, si armele ruginite, iara calul ai sa-1 poti alege punind In mijlocul hergheliei o tava plina cu jaratic, si care dintre cai a veni la jaratic sa manince, acela are sa te duca la imparatie si are sa te scape din multe primejdii. Tine minte ce-ti spun eu, cd poate sa ne mai

35

Intilnim la vrun capat de lume: caci deal cu deal se ajunge, dar Inca. om cu om 1

i pe cind vorbea baba aceste, o vede Invaluita

intr-un hobot alb, ridicindu-se in vazduh, apoi 40

inaltindu-se tot mai sus, si dupd aceea n-o mai zari de fel. Atunci o infiorare cuprinde pe fiul craiului, raminind uimit de spaima' si mirare, dar pe urma,

82

www.dacoromanica.ro

venindu-i inima la loc si plin de Incredere in sine

5

10

15

cà va izbuti la ceea ce gindea, se infatiseaza inaintea tatu-sau, zicind: Da-mi voie ca sa ma duc i eu pe urma fratilor mei; nu de altà, dar ca sa-mi incerc norocul. i ori oiu putè izbuti, ori nu, dar Ii fagaduiesc dinainte &A,

o data pornit din casa d-tale, inapoi nu m-oiu mai intoarce, sa stiu bine ca.' m-oiu intilni i cu moartea in cale. Lucru negindit, dragul tatei, sa aud asa vorbe tocmai din gura ta, zise craiul. Fratii Val au dovedit cd nu au inima Intr-in§ii, si din partea lor mi-am luat toata nddejdea. Doar tu s. fii mai viteaz, dar pared tot nu-mi vine a crede. Insà, daca' vrei si vrei numaidecit sa te duci, eu nu te opresc, dar mi-i nu cumva sa te intilnesti cu scirba in drum si
cinstea pe rusine, c-apoi atunci curat iti spun cd nu mai ai ce cauta la casa mea. Apoi &à, tatd, omul e dator sd se Incerce. Am sal

20

pornesc i eu intr-un noroc si cum a da Dumnezeu I

Numai, te rog, da-mi calul, armele i hainele cu care

25

30

35

ai fost d-ta mire, ca sa ma pot duce. Craiul, auzind aceasta, parch' nu i-a prea venit la socotealà, i incretind din sprincene, a zis: Hei, heil dragul tatei, cu vorba aceasta mi-ai adus aminte de cintecul cela: Voinic tidal., cal batrin,

Greu se-ngdduie la drum! D-apoi calului meu de pe atunci cine mai stie unde i-or fi putrezind ciolanele I Ca doar nu era sal traiasca un veac de om! Cine ti-a virit in cap si una ca aceasta, acela Inca-i unul... Ori vorba ceea: Pesemne umbli

dupa cai morti sa le iei potcoavele. Tata, atita cer i eu de la d-ta. Acum, ori c-a fi traind calul, ori ca n-a fi traind, aceasta ma pri-

veste pe mine ; numai vreu sa stiu daca mi-1 dai ori ba. 40

Din partea mea, dat sa-ti fie, dragul tatei, dar

mi-i de-a mirarea de unde ai sa-1 iei, daca n-are fiinta pe lume. 83

www.dacoromanica.ro

Despre aceasta nu ma pling eu, tatd, bine cd. mi 1-ai dat; de unde-a fi, de unde n-a fi, dud 1-oiu gdsi,

al meu sd fie.

5

Si atunci, o data se suie in pod si coboara de-acolo un cdpAstru, un friu, un biciu si o sea, toate colbdite, sfarogite si vechi ca pdmintul. Apoi mai scoate dintr-un

gherghiriu niste straie foarte vechi, un arc, niste

sageti, un palo -10

i un buzdugan, toate pline de rugind,

si se apucd de le grijeste bine si le pune deoparte. Pe urmd umple o tavà cu jaratic, se duce cu dinsa la

herghelie si o pune jos intre cai. Si atunci, numai iaca

15

ce iese din mijlocul hergheliei o rdpciugd de cal, grebdnos, dupuros si slab, de-i numgrai coastele; §1 venind de-a dreptul la tavd, apucd o gurd de jaratic. Fiul craiului ii i trage atunci cu friul In cap, ziclnd:

Ghijoagd uricioasd ce esti! din too caii, tocmai

tu te-ai gdsit sä mdninci jaratic? De te-a Impinge pdcatul sd mai vii o data, vai de steaua ta are sd 20

fie 1

Apoi incepe a purta caii Incolo si incoace, si numai iaca sldbAtura cea de cal iar se repede i apucd o gurà

25

30

35

de jaratic. Fiul craiului li mai trage si atunci un friu in cap, cIt ce poate, i apoi iar Incepe a purta caii de colo .pdnA colo, sa vadd nu cumva a veni alt cal sd mdnince jaratic. Si numai iaca, si a treia oard, tot gloaba cea de cal vine si incepe a minca la jaratic, de n-a mai rAmas. Atunci fiul craiului, minios, Ii mai trage un friu, iar clot ce poate, apoi 11 prinde in cdpdstru si, puindu-i friul in cap, zice in gindul sari: S6-1 ieu, ori sa-i dau drumul; ma tern cd m-oiu face de ris. Decit cu asa cal, mai bine pedestru. Si cum sta el in cumpene, sà-1 ieie, sd nu-1 ieie, calul se si scuturd de trei ori si Indatd rdmine cu pa-

rul lins-prelins si tinAr ca un tretin, de nu era alt minzoc mai frumos in toatd herghelia. Si apoi, uitindu-

40

se -intà in ochii fiului de craiu, zice: Sui pe mine, stdpine, si tine-te bine. Fiul craiului, punindu-i zabala In gurd, incalecd, §i atunci calul o data zboara cu dinsul pAnd la nouri si apoi se lasA in jos ca o sageatd. Dupd aceea mai zboara

134

www.dacoromanica.ro

°:

t

Ion Creanga. Dup5 o fotografie din 1877.

www.dacoromanica.ro

444.. a.c.c

/ Y4no41.

4

.

t

'41.e

'C...At

4-,-e

;.

- d sZA. A

4-

ve.t es.; 44.1 .0-t;i

X,

;/..:c...0/ A-44A- A

,

,

,txe,

0,1141.,Z

v-tf k,..,ek _i_

Pe

h.e.

( c.; 0,645a 4 ste. Ace; n" -

414.44,14-e

4ra4;!i:

al: -0

-nah-e.

MOS

k44

A

4. A

te A

to:4*p

e

duzikeoe.

e.

4.44 yrksa. 471. 471'

I

"4;0.0-- -."0-C

Ir_a_c

c...r-nt4,1")

A

c7 Sta...

&at--

ecze,

.

h..44,AL,

epitr!,7.r

rat.r..-cal

.

et' ce"....h

gven.e.,

.Ye

4.44-<

#9" t

1:-/"."114/4L, Nitif 14`.. AZ Ofie.

CA-

&z..4=44

.,

4e.i

, A-Xe

Jae' c."

A ,/.

, -to-Je

7Ie .,:vi; err 4.; 0.-

._

7h,c.

,A;--

, er Yr'

Az

io.A, /0-...1.7-0-41!...7-7;7114: 11,0. cwi. *NI,

4

e-0-4-

; am_

,

n

"4+st 0 ' 040. 11. '4' "'a eit.L.Z 1.

c

/191044".-..

4

11,44.(1

.C7Spe. _ , -

Z...

C ohtli swICZ

64.4.4

Ivan Turbinca, facsimil, ms. 4.074, f.43 r. www.dacoromanica.ro

5

10

Inca o data pana la lund §i iar se lag in jos mai iute decit fulgerul. i unde nu mai zboard §i a treia oard pdra la soare qi, cind se lash' jos, intreaba: Ei, stapine, cum ti se pare? Gindit-ai vrodatd ca ai s5. ajungi: soarele cu picioarele, luna cu mina §i prin nouri sd cauti cununa?

Cum sd mi se pail, dragul meu tovard§? Ia, m-ai bágat In toate grozile mortii, cdci, cuprins de ametald, nu mai §tiam unde ma gdsesc §i cit pe ce erai ad ma prapadesti.

Ia, a§a am ametit §i eu, stdpine, cind mi-ai

dat cu friul in cap, sd ma prdpade§ti, §i cu asta am

vrut sa-mi rdstorc cele trei lovituri. Vorba ceea: 15

20

25

una pentru alta. Acum cred cd ma cuno§ti q.i de urit §i de frumos, gi de batrin gi de tindr, §i de slab §i de puternic; de-aceea ma fac iar cum m-ai vdzut in herghelie, vi de-acum inainte sunt gata ad te intovaragesc oriunde mi-i poronci, stdpine. Numai sa-mi spui dinainte cum &à te duo: ca vintul ori ca gindul? - De mi-i duce ca gindul, tu mi-i prdpadi, iar de mi-i duce ca vintul, tu mi-i folosi, cdlutul meu, zise fiul craiului. Bine, stdpine. Acum sui pe mine fdrg. grija §i hai sd. te duo unde vrei. Fiul craiului, Incdlecind, 11 neteze§te pe coarnd §i zice:

Hai, cdlutul meu 1 Atunci calul zboard lin ca vintul, §i cind vintul au

aburit, iaca si ei la craiul In ograda au sosit. 30

- Bun sosit la noi, voinicel zise craiul, cam cu juma-

tate de gull. Dar aista cal ti 1-ai ales?...

Apoi dä, tatä, cum a da tirgul §i norocul; am de trecut prin multe locuri i nu vreu BA' ma ieie oamenii la ochi. M-oiu duce §i eu at &glare, cit pe jos, cum 35

0 iu puté.

i zicind aceste, pune tarnita pe cal, anina armele la oblinc, 1§i ie merinde §i bani de ajuns, schimburi In desagi li o plosca plina cu al:4. Apoi sdrutd mina tatd-sdu, primind carte de la dinsul care impdratul, 40

zice rdmas bun fratilor sal §i a treia zi cdtrd Bard porne§te §i el, mergind din pasul calului. i merge el,

ii

Ion Creangit

Opera vol. I

www.dacoromanica.ro

85

sr merge, pAnä ce InnopteazA bine. i, clad prin dreptul

podului, numai iaca Ii iesA i lui ursul inainte, mornAind infricosat. Calul atunci dA nAvald asupra ursului, i fiul craiului, ridicind buzduganul BA deie, 5

10

numai iaca ce aude glas de om zicind: Dragul tatei, nu da, c eu sunt. Atunci fiul craiului descalecA, i tatà-sgu, cuprin-

zindu-1 in brate, 11 sdrutà gi-i zice: FAtul meu, bun tovarAs ti-ai ales; de te-a Invâtat cineva, bine ti-a priit, iard de-ai fAcut-o din caput tAu, bun cap ai avut. Mergi de-acum tot inainte, cA,

tu esti vrednic de impArat. Numai tine minte sfatul ce-ti dau: In cAlAtoria ta ai s. ai trebuintA si de rAi gi 15

de buni, dar sà. te feresti de omul ros, iarl mai ales de cel spin, cit Ii putè ; s'a" n-ai de-a face cu dingii, cci sunt foarte sugubeti. i, la toatà Intimplarea, calul, tovarAsul tau, te-a mai sfAtui si el ce ai BA faci, cA de multe primejdii rn-a scApat i pe mine In tineretele mele Na-ti acura si pelea asta de urs, cà ti-a prinde bine vreodatà. 1

20

25

30

Apoi, dezmierdind calul, ii mai sArutA de citeva ori pe amundoi si le zice: lUergeti in pace, dragii mei. De-acum inainte, Dumnezeu stie cind ne-om mai vedèL. Fiul craiului atunci incalecA, i calul, scuturindu-se, mai aratA-se o data tindr, cum Ii plAcea craiului, apoi face o saritura inapoi i una inainte si se cam mai due la imparatie, Dumnezeu sA ne tie, ca cuvintul din poveste, 1nainte mult mai este. i merg ei o zi, §i merg doua, i merg patruzeci i noud, pArià ce de la o vreme le intrà calea in codru i atunci numai iaca ce le iesa inainte un om spin si zice cu indrazneala

fiului de craiu: 35

Bun intilnisul, voinice 1 Nu ai trebuinta de sluga la drum? Prin locurile iestea e cam greu de cAlAtorit singur ; nu cumva ea-ti iasA vro dihanie ceva inainte

sd-ti scurteze cararile. Eu cunosc bine pe-aici, poate mai incolo sA ai nevoie de unul ca mine. Poate sa" am, poate sa n-am, zise fiul craiului, uitindu-se tinta in ochii Spinului, dar acum deodath gi gi

40 86

www.dacoromanica.ro

ma' las In voia intimplArii, §i apoi, dind pinteni calului, porne§te.

Mai merge el inainte prin codru cit merge, §i, la o strimtoare, numai iaca ce Spinul ia; li es'à inainte,

5

prefAcut In alte straie, ci me cu gle suptiratic rlii .

necunoscut: Bund calea, drumetule 1

to

Bung sà-ti fie inima, cum t,i-i dutatura, zise fiul craiului. Cit despre inima mea, s-o dea Dumnezeu oricui, zice Spinul oftind... Numai ce folos? Omul bun n-are noroc; asta-i etiuta; rogu-te, sA nu-ti fie cu supârare, drumqule, dar fiindcA a venit vorba de-aea, Iti spun, Ca la un frate, cA din cruda copilArie slujesc prin std.-

15

ini, qi incaltea nu mi-ar fi ciudd, cind n-ac vrè BA ma dau la treabA, dci cu munca m-am trezit. Dar aca muncesc, muncesc, qi nu s-alege nimica de mine;

pentru cA tot de stApini calici mi-am avut parte. Si vorba ceea: La calic slujecti, calic rAmii. Chid 20

ac da o data peste un stApin cum gindesc eu,n-ac ;Ai ce sa-i fac sa nu-1 smintesc. Nu cumva ai trebuinta de slugd, voinice? Cum te vAd, sameni a aye sAu la

rArunchi. De ce te scumpe§ti pentru nimica toatA 25

30

ci nu-ti iei o sluga vrednicA, ca sAli fie mina.' de ajutor la drum? Locurile aiestea sunt §ugubete; de unde

OH cum vine intimplarea, ci, Doamne ferecte, Ed nu-ti cadd greu singur. Acum deodatd Inca tot nu, zise fiul craiului cu mina pe buzdugan; m-oiu mai sluji ci eu singur, cum oiu putè, ci dind iar pinteni calului, porne§te mai rApede.

35

Si mergind el tot inainte prin codri intunecoci, de la un loc se inchide calea ci incep a i se incurca drArile, incit nu se mai pricepe fiul craiului acum incotro sa apuce ci pe unde sd meargA. Ptiu, drace 1 iaca in ce incurcAturA am intrat 1

Asta-i mai rail decit poftim la mad, zise el. Nici tu sat, nici tu tirg, nici tu nimica. De ce mergi ilia40

inte, numai peste pustietAti dai; pard a perit &Aminta omeneasd de pe fata pgmintului. Imi pare rAu cA n-am luat macar spinul cel de-al doile eu mine. Dad.

11*

R7

www.dacoromanica.ro

s-a aruncat In partea mine-sa, ce-i vinovat el? Tata asa a zis, Irish', la mare nevoie, ce-i de Mut? vorba ceea: Rau-i cu rau, dar e mai rau far' de rau. Si tot horhaind el cind pe o carare, cind pe un drum parasit, 5

lrl

15

numai iaca ce iar ii iese Spinul inainte, imbracat altfel si calare pe un cal frumos, si, prefacindu-si glasul, incepe a caina pe fiul craiului, zicind:

Sarmane omule, rdu drum ai apucat 1 Se vede ca esti strain si nu cunosti locurile pe aici. Ai avut mare noroc de mine, de n-ai apucat a coborl priporul ista, ca erai prapadit. Ia, colo devale, In infundatura ceea, un taur grozav la multi bezmeteci le-a curmat zilele. 5i eu, mai daurazi, cit ma vezi de voinic, de-abia am scapat de dinsul, ca prin urechile acului. Intoarce-te inapoi, ori, daca ai de dus inainte,

ie-ti in ajutor pe cineva. Chiar si eu m-as tocmi la d-ta, dacd ti-a fi cu placere.

Asa ar trebui sa urmez, om bun, zise fiul craiului,

dar ti-oiu spune drept: tata mi-a dat In grija, cind 20

am pornit de-acasà, ca sa ma feresc de omul ros, iara mai ales de cel spin, cit oiu putè ; sa n-am de a face cu

dinsii nici in clin, nici in mineca; si daca n-ai fi

25

spin, bucuros te-as tocmi. Hei, hei ! calatorule. Daca ti-i vorba de-asa, ai sa-ti rupi ciochinele umblind si tot n-ai sa gasesti sluga cum cauti d-ta, ca pe-aici sunt numai oameni

spini. S-apoi, cind este la adecalea, te-as intreba,

Ca' ce fel de zaticneala ai putè sa intimpini din pricina 30

asta? Pesemne n-ai auzit vorba ceea: ea, de par si de coate goale nu se plinge nimene. Si cind nu sunt ochi negri, saruti si albastri 1 Asa si d-ta: multameste lui Dumnezeu ca m-ai gasit si tocmeste-ma. Si daca-i apuca o data a te deprinde cu mine, stiu bine

35

40

ca n-am sa pot scdpa usor de d-ta, caci asa sunt eu in felul meu, stiu una si buna: sa-mi slujesc stapinul cu dreptate. Hai, nu mai sta la Indoiala, cä ma tern sa nu ne-apuce noaptea pe aici. Si cind ai ave incaltea un cal bun, calea-valea, dar cu smirtogul ista iti duo vergile. - Apoi &à, Spinule, nu stiu cum sa fac, zise fiul craiului. Din copilaria mea aunt deprins a asculta

88

www.dacoromanica.ro

5

de tata ci tocmindu-te pe tine, parca-mi vine nu ctiu cum. Dar, fiindca mi-au mai iecit pana acum inainte Inca doi spini, ci cu tine al treile, apoi mai-mi vine a crede cA aiasta-i Ora spinilor, 0 n-am incotro; mort-copt, trebuie sa te ieu cu mine, dacti zici cA

ctii bine locurile pe aici.

i din doua. vorbe, fiul craiului 11 tocmecte ci dupa aceea pornesc impreuna sa iasd la drum, pe unde arata Spinul. i mergind ei o bucatA buna, Sp Inul se preface 10

cA-i e sete ci cere plosca cu apA de la stapinu-sau. Fiul craiului i-o &A, ci Spinul, cum o pune la gura,

pe loc o ci ia, gerindu-se, ci varsd toatA apa dintr-Insa. Fiul craiului zice atunci suparat: Dar bine, Spinule, de ce te apuci? Nu vezi ca 15

20

pe aici e mare lipsa de apA? i pe arcita asta o sa ne uscAm de sete. SA avem iertare, stApine 1 Apa era bihlitd ci ne-am fi putut bolnAvi. Cit despre apa bunA, nu va.

ingrij4i; acuc avem sA dam peste o tinting cu apA dulce ci rece ca ghea-ta. Acolo vom poposi puOn,

oiu clatari plosca bine §-oiu umplè-o cu apd proaspata,

ca sa avem la drum, caci mai incolo nu prea sunt lintini, ci, din partea apei, mi se pare ca i-om duce dorul. i cirnind pe o cArare, mai merg ei oleacd 25

30

Inainte, pAnA ce ajung intr-o poianA ci numai iaca ce

dau de o fintind cu ghizdele de stejar ci cu un capac deschis In laturi. Fintina era adincd ci nu avea nici roatd, nici cumpand, ci numai o scara de coborit pada la apd. Ei, ei 1 Spinule, acum sa te vad cit ecti de vrednic, zise fiul craiului. Spinul atunci zimbecte puOn ci, coborindu-se in fintina, umple intai plosca ci o pune la cold. Apoi, mai stind acolo in fund pe scard, aproa-

pe de fala apei, zice:

35

40

Ei, da' ce rAcoare-i aici 1 Chima raului pe malul piraului 1" Imi vine BA nu mai ies afara. Dumnezeu sA ucureze pacatele celui cu fintina, ca bun lucru a mai facut. Pe arcitele ieste, o racoreald ca asta mult platecte I

Mai cede el acolo putin ci apoi iese afard, zicInd: - Doamne, stApine, nu ctii cit ma siintesc de ucor; parch' imi vine sä zbor, nu altaceva 1 Ia virA-te 0 d-ta 89

www.dacoromanica.ro

oleo.* sa vezi cum ai sa te racoresti; asa are sa-li vie de Indâmina dupa asta, de are ea ti se parà ca 5

10

15

20

esti usor cum li pana... Fiul craiului, boboc In felul sail la trebi de aieste, se potriveste Spinului si se baga in fintind, Vara sa-I trasneasca prin minte ce i se poate Intimpla. Si cum sta si el acolo de se racorea, Spinul face trancl capacul pe gura fintinei, apoi se suie deasupra lui si zice cu glas rautacios: Ale lei! fecior de om viclean ce te gasesti; tocmai de ceea ce te-ai pazit n-ai scapat. Ei, ea bine mi te-am captusit 1 Acum sa-mi spui tu eine esti, de unde vii si incotro te duci, Ca, de nu, acolo iti putrezesc ciolanelel Fiul craiului ce era sà faca? ii spune toate cu de-amanuntul, caci, &à, care om nu tine la viata inainte de toate? Bine, atita am vrut sà aflu din gura ta, puiu de vipera ce mi-ai fost, zice atunci Spinul: numai cata sa fie asa, ca, de te-oiu prinde cu oca mica, greu are

sd-O cada. Chiar acum as putè sa te omor, in voia cea buna, dar mi-i mila de tinerelele tale... Daca

vrei sa mai vezi soarele cu ochii si sa mai calci pe iarba 25

verde, atunci jura-mi-te pe ascuOsul palosului tau ca.' mi-i da ascultare si supunere intru toate, chiar si-n foc de -i-as zice sa te arunci. Si de azi inainte,

eu sa fiu in locul tau nepotul impdratului, despre care

mi-ai vorbit, iara tu, sluga mea; si atita vreme sa ai a ma sluji, pana cind li muri si iar ii inviè. Si

30

oriunde vei merge cu mine, nu care cumva sa blestesti din gura catra cineva despre ceea ce a urmat in-

tre noi, cà te-am sters de pe fal,a pamintului. Iti place asa sa mai traiesti, bine-de-bine ; iara de nu, 35

spune-mi verde in ochi, ca sa stiu ce leac trebuie sa-ti fac... Fiul craiului, vazindu-se prins in cleste si fara nici

o putere, ii juralcredin0 si supunere intru toate, 40

lasindu-se in stirea lui Dumnezeu, cum a vrè el sa faca. Atunci Spinul pune mina pe cartea, pe banii si pe armele fiului de craiu si le iè la sine; apoi il

90

www.dacoromanica.ro

scoate din fintina si-i dà palosul sa-1 sárute, ca semn de pecetluirea juramintului, zicind: Alb ; 5

De-acum inainte sa stii ea te cheama Harapaista ti-i numele, si altul nu.

Dupa aceasta incaleca, fiecare pe calul &au, si por-

nesc, Spinul inainte, ca stapin, Harap-Alb in urma, ca sluga, mergind spre imparatie, Dumnezeu sa ne tie, ca cuvintul din poveste, inainte mult mai este. Si merg ei, si merg, cale lunga sa le-ajunga, trecind

10

15

20

peste noua mari, peste nouà tari si peste nou'a ape mari, si Intr-o tirzie vreme ajung la imparatie. Si cum ajung, Spinul se infatisaza inaintea imparatului cu carte din partea craiului. Si imparatul Verde, cetind cartea, are de bucurie Ca i-a venit nepotul, si pe data 11 si face cunoscut curtii si fetelor sale, care il primesc cu toata cinstea cuvenità unui fin de craiu si mostenitor al Imparatului. Atunci Spinul, vazind ca i s-au prins minciunile de bune, cheamd la sine pe Harap-Alb si-i zice cu asprime:

Tu &à sezi la grajd nedezlipit si sa ingrijesti

de calul meu ca de ochii din cap, ca de-oiu veni pe-a-

colo si n-oiu gasi trebile facute dupa plac, vai de pielea ta are sa fie. Dar pana atunci, na-ti o palma, 25

ca sà tii minte ce ti-am spus. Bagat-ai in cap vorbele mele?

jos..

Da, stdpine, zise Harap-Alb, lasind ochii in

SI, lesind, porneste la grajdiu.

SO

Cu asta a voit Spinul sd-si arate arama si &à faca pe

Harap-Alb ca sa-i ieie si mai mult frica. Fetele imparatului Intimplindu-se de fatà, cind a

lovit Spinul pe Harap-Alb, li s-au facut mia de dinsul si au zis Spinului cu binisorul: 35

Vere, nu faci bine ceea ce faci. Daca este

ca

a lasat Dumnezeu &à fim mai mari peste altii, ar trebui sa avem min.' de dinsii, cd si ei, sdrmanii, sunt oameni 1 40

Hei, dragele mele vere, zice Spinul cu viclenia lui obicinuita; d-voastra Inca nu stiti ce-i pe lume. Daca dobitoacele n-ar fi fost infrinate, de demult 91

www.dacoromanica.ro

ar fi sfAsiet pe ora. i trebuie sà stiri ca §i intre oameni

cea mai mare parte aunt dobitoace, care trebuiesc 5

to

15

tinuri din friu, dacA ri-i voia sà faci treabd cu din§ii. Ei apoi... zi cä nu-i lumea de-apoil S. te fereascA Dumnezeu and prinde mAmAliga coajà. Vorba ceea: DA-mi Doamne, ce n-am avut, SA ma mier ce m-a gdsit. Fete le atunci au luat altà vorba, dar din inima lor nu s-a sters purtarea necuviincioasA a Spinului, cu toate lndreptarile si inrudirea lui, pentru ca bunAtatea nu are de-a face cu rAutatea. Vorba ceea: Vila-de-vie, tot in vie, lard vira-de-boz, tot ragoz. Si din ceasul acela au Inceput a vorbi ele In de ele, c Spinul de fel nu samana In partea lor, nici la chip, nici la bunAtate; i cà Harap-Alb, sluga lui, are o Infatisare mult mai plAcutA i samand a fi mult mai

omenos. Pesemne inima le spunea ca Spinul nu le 20

este val., i de-aceea nu-1 puteau mistui. Asa 11 urise ele de tare acum, &A, dacA ar fi fost In banii lor, s-ar fi lepadat de Spin ca de UcigA-1-crucea. Dar nu aveau

ce se face de Imparatul, ca s. nu-i aducd supArare.

Amu, Intru una din zile, cum sedea SpInul la ospAt impreun'a cu mosu-sAu, cu verele sale si cu alrii, cli 25

se Intimplase, ii s-au adus mai la urmA In masa si niste salari foarte minunate. Atunci impAratul zice Spinului: Nepoate, mai mincat-ai &MAO de aceste de cind esti?

30 Va

Ba nu, mosule, zice Spinul ; tocmai eram sA intreb de unde le averi, cä tare-s bune I... 0 ha-

raba intreagA a fi In stare sA mAninc, si pared tot nu m-as gitura.

Te crede mosul, nepoate, dar cind ai sti cu ce

35

greutate se capdtà 1 pentru cà numai In GrAdina Ursului, dacd-i fi auzit de dinsa, se aflà sAlAri de aceste, si mai rar om care s'A poatà lua dintr-Insele i s. scape cu viaà. Intre tori oamenii din Impararia mea, numai

un padurariu se bizuieste la treaba asta. i acela, 92

www.dacoromanica.ro

el gtie ce face, ce drege, de-mi aduce din cind In clnd

5

aga, cite putine, de poftá. Spinul, voind sà peardà acum pe Harap-Alb cu orice pret, zise ImpAratului: Doamne, mogule, de nu mi-a educe sluga mea

-

salati de aceste gi din peatra Bead, mare lucru sA fie I Ce vorbegti, nepoate I zise ImpAratul; unul ca dinsul, i Inca necunoscAtor de locurile acestea, cum crezi c. ar putè face aceastà slujbA? Doar de si-i greu 10

de viata lui. Ia las', mogule, nu-i duce grija; pun rAmagag

&A are sa-mi aducA salAti Intocmai ca aceste, i IncA

multe, cA stiu eu ce poate el.

S-odatA cheamA Spinul pe Harap-Alb si-i zice rAs-

15

tit:

Acum degrabA sA te duci cum li ti tu gi sA-mi

aduci sAlAti de aceste din GrAdina Ursului. Hai, iei rapede i pornegte, cA nu-i vreme de pierdut. 20

Dar nu cumva sA faci de altfel, cA nici In borta goarecului nu esti scApat de mine! Harap-Alb iese mihnit, se duce in grajd gi incepe a-gi netezi calul pe coamA, zicind:

Ei, cAlutul meu, cind ai sti tu in ce necaz am

Intrat I Sfint &A fie rostul tAtIne-meu, cA bine m-a 25

Invatat I Aga-i cA, dacA n-am tinut samA de vorbele

lui, am ajuns slugA la dirloagA i acum, vrInd-nevrInd,

trebuie s-ascult, cA mi-i capul In primejdie? StApIne, zise atunci calul ; de-acum Inainte, ori 30

cu capul de peat* ori cu peatra de cap, tot atIta-i; fii odatA barbat i nu-ti face voie rea. hicalecA pe mine, gi hai I Stiu eu unde te-oiu duce, gi mare-i Dumnezeu, ne-a scApa el gi din aceastal

Harap-Alb, mai prinzind oleacA la inimA, Incalecti gi se las5 In voia calului, unde vrè el 1344 ducA. 35

40

Atunci calul pornegte la pas, Oda ce iese mai Incolo, ca sA nu-i vadá nimene. Apoi Igi aratA puterile sale, zicInd: StApine, tine-te bine pe mine, cA am BA zbor lin ca vIntul, sA cutriertim pamIntul. Mare-i Dumnezeu tisi megteru-i dracul. Hèibetl vom putè veni de lute gi Spinului celuia, nu-i e vremea trecutA. 93

www.dacoromanica.ro

5

10

Si odata zboara calul cu. Harap-Alb Ora la nouri; apoi o ia de-a curmezi§ul pamintului: pe deasupra codrilor, peste virful muntilor, peste apa marilor §i dupa aceea se lasa incet-Incet Intr-un ostrov mindru din mijlocul unei mari, linga o cdsutà singuratica, pe care era crescut ni§te mu§chiu pletos de o podiná de gros, moale ca matasa §i verde ca buratecul. Atunci Harap-Alb descaleca, §i spre mai mare mirarea lui, numai iaca II Intimpina In pragul u§ei cer§itoarea cAreia ii daduse el un ban de pomana, inainte

de pornirea lui de acasa. Ei, Harap-Alb, a§a-i ca ai venit la vorbele mele, ca deal cu deal se ajunge, dar Inca om cu om? Afla

acum cá eu sunt sfinta DuminicA §i §tiu ce nevoie te-a 15

20

adus pe la mine. Spinul vrea s5.-ti rApuie capul cu orice chip §i de-aceea te-a tramis sa-i aduci salati din Gradina Ursului, dar i-or da ele odatà pe nas... Ramii aici In astA-noapte, ca sa vad ce-i de fAcut.

Harap-Alb ramine bucuros, multAmind sfintei Dumineci pentru buna gazduire §i Ingrijirea ce are de el.

Fii Incredintat ca nu eu, ci puterea milosteniei §i inima ta cea buna te ajuta, Harap-Alb, zice sfinta Duminica ie§ind §i lasIndu-1 in pace sa se lini§teascA.

Si cum iese sfinta Duminica afara, o data §i por-

25

ne§te desculta prin roua, de culege o poala de somno-

roasa, pe care o ferbe la un loc cu o vadra de lapte dulce §i cu una de miere §i apoi iè mursa aceea §i iute

30

se duce de o toarna In fintina din Gradina Ursului, care fintina era plina cu apd pana In gull. Si mai stind. sfinta Duminica oleaca In prejma fintInei, numai iaca ce vede CA vine ursul cu o falca in ceriu §i cu una In panaint, mornaind infrico§at. Si cum ajunge

la fintina, cum Incepe a bea lacom la apa §i a-§i linge

35

buzele de dulceata §i bunatatea ei. Si mai sta.* din Mut, §i iar incepe a mornai ; §i iar mai bea cIte un rastimp, §i iar mornaie§te, pana ce, de la o vreme, incep a-i slabi puterile §i, cuprins de ametala, pe loc cade jos §i adoarme mort, de puteai sa tai lemne pe dInsul. Atunci sfinta Duminica, vAzIndu-1 a§a, intr-o clipa

40

se duce §i, de§teptind pe Harap-Alb chiar In miezul noptei, ti zice:

94

www.dacoromanica.ro

Imbracd-te iute in pielea cea de urs, care o ai

de la tata-tau, apuca pe ici tot inainte, ti.i cuM li

5

ajunge In rascrucile drumului, ai sa §I dai de GrAdina Ursului. Atunci sai rApede Inlauntru deli ia &Cali Intr-ales, §i cIte-i vrea de multe, cad pe urs 1-am pus en la cale. Dar, la toata Intimplarea, de-i ved6 §i-i ved6 ca s-a trezit §i navale§te la tine, zvirle-i pelea

cea de urs §i apoi fugi incoace spre mine cit Ii putea.

Harap-Alb face cum ii zice sfinta Duminica. Si

10

15

cum ajunge In grading, odata Incepe a smulge la salati Intr-ales §i leaga o sarcinA mare, mare, cit pe ce sa n-o poata ridica in spinare. Si cInd BA iasa cu dInsa din grading', iaca ursul se treze§te, §i dui:4 &Maul, Gavrilel Harap-Alb, dacg vede reaua, i-arunca pelea cea de urs, §i apoi fuge cit ce poate cu sarcina In spate, tot Inainte la sfInta Duminicg, scgpind cu obraz curat. Dupà aceasta, Harap-Alb, multgmind sfintei Du-

mineci pentru binele ce i-a fAcut, li sgruta mina, 20

25

30

apoi I§i iè grape §i, incglecind, porne§te spre imparatie, Dumnezeu sa ne tie, ca cuvintul din poveste, Inainte mult mai este. Si mergind tot cum s-a dus, de la o vreme ajunge la Impgr Atie §i &à salatile In mina Spinului. Impgratul §i fetele sale, vgzind aceasta, le-a fost de-a mirarea. Atunci SpInul zice Ingimfat: Ei mo§ule, ce mai zici? Ce sa zic, nepoate? Ia, clnd a§ ave eu o slugA ca aceasta, nu i-a§ trece pe dinainte. D-apoi de ce mi 1-a dat tata de-acasg? numai de vrednicia lui, zise Spinul ; caci altfel nu-1 mai luam dupa mine, ca sA-mi Incurce zilele.

La vro clteva zile dupa aceasta, imparatul aratA SpInului ni§te petre scumpe, zicInd: 35

Nepoate, mai vazut-ai petre nestimate a§a de mari §i frumoase ca acestea de and e§ti?

Am vazut eu, mo§ule, felurite petre scumpe, dar ca aceste, drept sAli spun, n-am vazut. Oare pe unde se pot gAsi a§a petre? 95

www.dacoromanica.ro

Pe unde RA se gaseasca, nepoate 1 Ia, In Padurea Cerbului. i cerbul acela este batut tot cu petre scumpe,

mult mai mari qi mai frumoase decit aceste. Mai

5

Intai, cic . are una In frunte, de straluce§te ca un soare. Dar nu se poate apropiè nimene de cerb, caci este solomonit §i nici un fel de arm& nu-I prinde; lush' el, pe care 1-a zari, nu mai scapa cu viata. De-aceea fuge lumea de dInsul deli scoate ochii; §i nu numai atita,

dar chiar cind se uità la cineva, fie mu sau orice di-

10

15

20

25

hanie a fi, pe loc ramine moarta. i cica o multime de oameni ci de salbataciuni zac WA' suflare in padurea lui numai din asta pricina; se vede ea este solomonit, tutors de la tita, sau dracul mai etie ce are de-i aca de

primejdios. Dar cu toate aceste, trebuie sa §tii, nepoate, ca unii oameni Is mai al dracului cleat dracul; nu se astImpard nici In ruptul capului; macar cà au pat,it multe, tot cearca prin padurea lui, sa vada, nu I-or puté gabui cumva? i care dintre ei are Indrázneala mare ci. noroc §i mai mare, umblind pe acolo, gase§te din Intimplare cite o peatra de aceste, picata de pe cerb, cind se scutura el la §epte ani o data, §i

apoi aceluia om nu-i trebuie altà negustorie mai buna. Aduce peatra la mine ci i-o platesc cit nu face; ba Inca Bunt bucuros ca o pot capata. i afla, nepoate, ca a8emene petre fac podoaba Impdratiei mele, nu se gasese altele mai mari §i mai frumoase decit aceste la nici o

Impärätie, qi de-aceea s-a dus vestea despre ele In toata lumea. Mu 4i imparati §i crai Inadins via sa le vada, §i li-i de-a mirarea de unde le am. 30

Doamne , mocule 1 zise atunci Spinul; sa nu te superi, dar nu ctiu ce fel de oameni fricoci aveti pe aici. Eu pun rama§ag pe ce vrei cà sluga mea are sa-mi aduca pielea cerbului aceluia, cu cap cu tot, aca Impodobit cum este.

35

-odat5. cheama Spinul pe Harap-Alb §i-i zice: Du-te In Pádurea Cerbului, cum Ii eti tu, ci macar fa' pe dracul in patru, sou orice-i face, dar numai-

40

deal sa-mi aduci pielea cerbului, cu cap cu tot, aca Mute cu pietre scumpe, cum se gasesc. i doar te-a Impinge pacatul sa clintecti vreo peatra din locul ski,

96

www.dacoromanica.ro

iarà mai ales acea mare din fruntea cerbului, c-apoi atita ti-i leacul I Hai, porne§te iute, cd nu-i vreme de pierdut Harap-Alb vede el bine unde merge treaba, doar nu era din butuci; dar neavind 1ncotro, iese 1

5

to

ca.

nit, se duce iar in grajd la cal ci, netezindu-1 pe coma, Ii zice: Dragul meu &gut, la grea belea ra-a virlt iar

Spinul 1... De-oiu mai scApa si din asta cu viatd, apoi tot mai am zile de trait. Dar nu stiu, zAu, la en mi-a sta norocul 1

Nu-i nimica, stApIne, zise calul. Capul de-ar fi

sAnAtos, CA belelele curg gIna. Poate ai primit poroncA sA juperAi peatra morii ci BA duci pielea la ImpArAtie? 15

Ba nu, calutul meu; alta ci mai 1nfricocata, zise

Harap-Alb.

VorbA s'a fie, stdpine, cd tocmala-i gata, zise calul. Nu te teme, ctiu eu nAzdrAvAnii de ale Sp1nului; ci sA fi vrut, de demult i-ac fi fticut pe obraz, dar

20

lasa-1 sa-ci mai joace calul. Ce gindesti? Si unii ca acectia Bunt trebuitori pe luine citeodatà, pentru cdt fac pe oameni sA prinda la minte... Zi ci d-ta cd ai avut

sa tragi un pAcat stramocesc. Vorba ceea: Párintii mänfncA aguridA, si fiilor li se strepezesc dintii". Hai, 25

nu mai sta la ginduri; incalecA pe mine ci pune-ti nadejdea In Dumnezeu, ca mare-i puterea lui; nu ne-a lAsa el sA suferim Indelung. Cum vrei. Ce-i e scris

omului In frunte-i e pus." Doar' mare-i Cel-de-sus! S-or 011'ci ele ci aceste de la o vreme. 30

35

Harap-Alb atunci lncaleca, ci calul porne§te Ia pas, pAnA ce iese mai Incolo departe, ca BA nu-i ieie lumea la ochi. Si apoi, incordlndu-se ci scutur1ndu-se o data voinicecte, iarA-ci aratA puterile sale, zicind: Tine-te zdravan, stap1ne, cA iar am sA zbor: In Inaltul ceriului, VAzduhul pAmIntului; Pe deasupra codrilor,

Peste virful muntilor, Prin ceata magurilor,

97

www.dacoromanica.ro

5

Spre noianul marilor, La craiasa zinelor, Minunea minunelor, Din ostrovul florilor. i zicInd aceste, odata §i zboara cu Harap-Alb In Inaltul ceriului, Vazduhul pamintului;

ci o iè de-a curmezi§:

De la nouri call soare,

10

Pintre luna §i luceferi, Stele mindre lucitoare, §i apoi se lag IM ca vintul: In ostrovul florilor, La crAiasa zinelor, Minunea minunelor.

15

*i and vintul au aburit, iaca §i ei la sfinta Dumineca iar au sosit. Sfinta Dumineck era acasa §i, cum a vazut pe Harap-Alb poposind la u§a ei, pe loc 1-a IntImpinat §i i-a zis cu blIndeta: 20

- Ei, Harap-Alb, a§a-i ca iar te-a ajuns nevoia

de mine?

Ma este, maicuta, raspunse Harap-Alb, cufun-

dat In ginduri §i galbAn la fard, de parca-i luase pinza de pe obraz. SpInul vrea sa-mi rapuie capul cu orice

25

prq. 5i de-a§ muri mai degraba, a scap odatA de zbucium; cleat a§a viata, mai bine moarte de o mie de oril

30

Vai de mine §i de mine, Harap-Alb, zise sfinta DuminicA, parca nu te-a§ fi crezut a§a slab de Inger, dar, dupa at vad, e§ti mai fricos declt o femeiel Hai, nu mai sta ca o gaina plouata 1 rdmli la mine In astanoapte §i t-oiu da eu vrun ajutor. Mare-i Dumnezeul

N-a mai fi el dupa gindul Spinului. Lag mai rabda §i tu, fAtul meu, cà mult ai avut de rabdat §i putin

35

mai ai. PAn-acum t-a fost mai greu, dar de-acum Inainte tot a§a are said fie, pana ce-i le§i din slujba SOnului, de la care ai sA tragi Inca multe necazuri, dar

98

www.dacoromanica.ro

ai s4 scapi din toate cu capul teafAr, pentru &A norocul te ajutA.

Poate asa sA fie, mAiculA, zise Harap-Alb, dar prea multe s-au ingrAmAdit deodatà pe capul meu. 5

- Cite a dat Dumnezeu, Harap-Alb, zise sfinta DuminicA; asa a trebuit sA se intimple, si n-ai cui banui: pentru cá nu-i dupd cum gindeste omul, ci-i dupà cum vre Domnul. Cind vei ajunge si tu odatA

mare si tare, ii cAuta ad judeci lucrurile de-a fir-a-par 10

si vei crede celor asuprili si nectijiii, pentru cA stii acum ce e necazul. Dar pAnA atunci, mai rabc1A, Harap-

Alb, caci cu rAbdarea ii frigi pielea.

Harap-Alb, nemaiavind ce zice, mullameste lui

Dumnezeu, si de bine, si de rAu, si sfintei Dumineci 15

pentru buna gAzduire si ajutorul fAgAcluit. Ia, acum mai vii de-acasà, falul meu 1 Zica cine-a zice si cum a vre &A zica, dar cind este BA dai peste pa-

cat, dac6.-i inainte, te silesti sà-1 ajungi, iar dac6.-i In urmA, stai si-1 astepti. MA rog, ce mai la deal, la

20

vale? asa e lumea asta si, de-ai face ce-ai face, rAmine cum este ea; nu poti s-o intorci cu umArul, macar sa

te pui In ruptul capului. Vorba ceea: Zi-i lume si te 25

mintuie". Dar ia BA läsam toate la o parte si, pAnA la una-alta, hai sA vedem ce-i de facut cu cerbul, cA SOnul te-a fi asteptind cu neraldare. i, dA, stApin nu-i ?

trebuie sà-1 asculti. Vorba ceea: LeagA calul unde

zice stApinul". i odatil scoate sfinta Duminecal obrAzarul si sabia

30

35

lui Statu-Palma-Barba-Cot, de unde le avea, si dindu-le lui Harap-Alb, zice: Tine aceste, cA au sà-ti fie de mare trebuiniA unde mergem. i chiar haidem, cu ajutorul Domnului, sA isprAvim o data si trebusoara asta. i pe la cIntatul cucosilor se ie sfinta DuminecA Impreuna cu Harap-Alb si se duc In PAdurea Cerbului. Si cum ajung in pAdure, sapà o groapA adincA de un

stat de om, lIng6 un izvor, unde In fiecare zi pe la ameaza venea cerbul de bea apA, apoi se cuka acolo pe loc si dormea cit un beiu, pAnA ce asfintea soarele. 40

i dupA aceea, sculindu-se, o lua In pornealA si nu mai

da pe la izvor iar Ora a doua zi pe la ameazA.

99

www.dacoromanica.ro

Ei, eil acum groapa este gata, zise sfinta Dumineg. Tu, Harap-Alb, ramii aici intr-insa, toatá ziva, §i iaca ce ai de facut: puneii obrazarul cum se pune, 5

10

iara sabia sa n-o slabe§ti din mina; §i de-ameaza, cind a veni cerbul aici la izvor fa beie apa §i s-a culca §-a adormi, cu ochii deschi§i, cum i-i feliu§agul, tu, in. data ce li-i auzi horaind, sa ie§i inceti§or §i sa potri, ve§ti a§a ca sit-i zbori capul dintr-o singura lovitura

de sabie, §i apoi rapede sa te arunci In groapa §i sä §ezi acolo Intr-insa Ona dupa asfintitul soarelui. Capul cerbului are sa te strige pang atunci mereu penume,

15

20

25

30

ca sá te vada, dar tu nu cumva sa te indupleci de rugamintea lui qi sa te ite§ti la dinsul, &à are un ochiu otravit §i, cind 1-a pironi spre tine, nu mai traiesti. trig, cum a asfinti soarele, sa §tii ea' a murit cerbul. i atunci sa. ie§i farä fried, sa-i jupe§ti pielea, iara capul sa-1 iei a§a intreg, cum se gase§te, §i apoi sa vii pe la mine. i a§a, sfinta Duminica se ie §i se Intoarna singura acasa. MA. Harap-Alb ramine de pincla in groapà. i, cind pe la ameaza, numai iaca ce aude Harap-Alb un muget 1nnadu§it: cerbul venea boncaluind. i ajungind la izvor, odata §i incepe a be hilpav la apa race; apoi mai boncaluie§te, §i iar mai be cite un rdstimp, §i iar mai boncaluie§te, §i iar mai be, pana ce nu mai poate. Dupa aceea incepe a-§i arunca tarna dupa cap, ca buhaiul, §i apoi, scurmind de trei ori cu piciorul in pamint, se tologe§te jos pe paji§te, acolo pe loc, mai rumega el cit mai rumega, §1 pe urma se

Warne pe somn, §i unde nu incepe a mina porcii la jir.

Harap-Alb, cum 11 aude horaind, iese Mara Inceti§or §i, cind il croie§te o data cu sabia pe la mijlocul gitului, ii §i zboara capul cit colo de la trup §i apoi 35

Harap-Alb se aruncà färà sine In groapd, dupai cum 11 povatuise sfinta Damineca. Atunci singele cerbului odata a qi-nceput a curge gilglind i a se raispindi In

toate partile, indreptindu-se §i naboind In groapa. 40

peste Harap-Alb, de cit pe ce era sa-1 inece. Iara capul cerbului, zvircolindu-se dureros, striga au jale, zicind:

100

www.dacoromanica.ro

Harap-Alb, Harap-Alb 1 De nume ti-am auzit, dar de vazut nu te-am vazut. leci numai oleacà sà te vad incaltea, vrednic eati de comoara ce ti-o las, ai apoi sA mor cu plAcere, dragul meu 1 5

Dar Harap-Alb tAcea molcum O. de-abia lai putea

desclecta picioarele din singele 1nchegat, care era mai-mai sA umple groapa. In sfircit, mai strigd el, capul cerbului, cit mai strigk lnsA Harap-Alb nici nu rAspunde, nici se aratk ai de la o vreme se face tacere.

10

15

5i aaa, dupai asfintitul soarelui, Harap-Alb iese din groapk jupeate pielea cerbului cu bägare de seamk sA nu sminteascA vreo peatrà din locul ei, apoi ie capul Intreg, aaa cum se gAsea, ai se duce la sfinta Dumineck - Ei, Harap-Alb, zise afinta Duminecd, aaA-i ca am scos-o la capAt ai asta?

Aaa; cu ajutorul lui Dumnezeu ai cu al sfintieivoastre, rAspunse Harap-Alb, am izbutit, mAicutà, 20

s'A facem ci acum pe cheful Spinului, raminere-aa pagubaa de dinsul sa rdmin, ai s'A-1 vAd cind mi-oiu ved6

ceafa ; atunci, ai nici atunci, cA tare mi-i negru Inaintea ochilor 1

25

Las6-1 Harap-Alb, In plata lui Dumnezeu, cá ci-a da el Spinul peste om vrodatà; pentru cA nu-i nici o faptd WA platk zise sfinta Duminecg. Mergi de i le du ai acestea, &A i-or rAmInè ele de cap odatà.

Atunci Harap-Alb, multamind sfintei Dumineci, li sârutá mina, apoi Incalecà pe cal ci pornecte tot

30

cum a venit, merg1nd spre Impgratie, Dumnezeu Ea ne tie, ca cuvintul din poveste, 1nainte mult mai este... 5i pe unde trecea, lumea din toate partile 11 Inghesuia: pentru cA peatra cea mare din capul cerbului strAlucea de se pArea ca Harap-Alb soarele cu el 11 ducea. Multi crai ai Imparati ieceau Inaintea lui Harap-Alb,

35

ai care dincotro 11 ruga, unul sg-i deie bAnArit, clt a cere el, altul s5.-i deie fata ai jumAtate de Imparatie; altul sA-i deie fata ai ImpArAtia 1ntreagA pentru asemene odoare. Dar Harap-Alb ca de foc se ferea ai, urmIndu-ai calea Inainte, la stApinu-sAu le ducea.

40

5i intru una din seri, cum aedea Spinul ImpreunA cu mocu-sau ai cu verele sale sus Intr-un foicor, nu-

12

101

www.dacoromanica.ro

mai iaca e0 these in depArtare un sul de raze scinteitoare, care venea lnspre dinsii; si de ce se apropia, de 5

10

15

20

25

ce lumina mai tare, de li fura vederile. Si deodatA toga: suflarea s-a pus in miscare: lumea de pe lume, fiMd in mare nedumerire, alerga sA vadd ce minune

poate sA fie. Si, cind colo, eine era? Harap-Alb, care venea In pasul calului, aducind cu sine pielea si capul cerbului pe care le-au si dat In mina Spinului. La vederea acestei minundtii, toti au rámas Meremeniti si, uitIndu-se unii la altii, nu stiau ce sA zicA. Pentru ch" In adevár era si lucru de mirarel Dar Spinul, cu viclenia sa obicinuità, nu-si perde cumpAtul. Si, luind vorbA, zice ImpAratului: Ei, mosu1e, ce mai zici? adeveritu-s-au vorbele mele?

Ce sA mai zic, nepoate? I raspunse impAratul uimit. Ia, sA am eu o slugd asa de vrednicA si credincioasd ca Harap-Alb, as pune-o la mas6 cu mine, ca. mult prquieste omul acesta I Ba s5.-si puie pofta-n cuiu 1 rAspunse Spinul cu glas rautAcios. Asta n-as face-o eu de-ar mai fi el pe cit este; doar nu-i frate cu mama, sA-1 pun in capul cinsteil Eu stiu, mosu1e, CA sluga-i sluga si stApinu-i stApin; s-a mintuit vorba. Na, na, na 1 d-apoi pentru vrednicia lui mi 1-a dat tata, cAci altfel de ce 1-a§ fi luat cu mine. Hei, heil Nu stiti d-voastrA ce poam-a dracului e Harap-Alb aistal PAnA 1-am dat la brazdA,

-

mi-am stupit sufletul cu dinsul. Numai eu ii yin de 30

35

40

hac. Vorba ceea: Frica pAzeste bostAndria". Alt st5.pin In locul meu nu mai face brinzA cu Harap-A1b)

cit ii lumea si pAmintul. Ce te potrivesti, mosu1e? Cum vAd eu, d-ta prea intri in voia supusilor. De-a-

ceea nu-ti dau cerbii pietre scumpe si ursii shlAti. Mie unuia stiu ca." nu-mi suflA nimene in bog: cind vAd cA mile face mArazuri, t-o string de coadA, de mAnincA si mere pAdurete, cAci n-are incotro... DacA t-a ajuta Dumnezeu sA nag. rinduiesti mai degrabA in locul d-tale, ii yea, mostfle dragA, ce prefacere are sA ib Im-

pArAtia; n-or mai se& lucrurile tot asa moarte cum Bunt. Pentru cA kith vorba ceea: Omul sfinteste 1 o-

/02

www.dacoromanica.ro

cul"... Fost-ai si d-ta la tinerete, nu zic. Dar acum lti cred. Da, batrinete nu-s? Cum n-or sta trebile baltä 1 In sfirsit, Spinului li mergea gura ca pupaza, de-a 5

10

15

ametit pe imparatul, incit a uitat si de Harap-Alb, si de cerb, si de tot. Fetele impáratului insa priveau la verisor... cum

priveste cinele pe mita, si li era drag ca sarea-n ochi: pentru ca. le spunea inima ce om fail de lege este SOnul. Dar cum erau &à iasa ele cu vorba inaintea tatului lor? Spinul n-avea de cine... Vorba ceea: Gasise un sat farg cini si se primbla WA bat". Ca alta, ce pot BA zic? La vro citeva zile dupa asta, imparatul fdcu un ospat foarte mare in cinstea nepotu-sgu, la care ospat

au fost poftiti cei mai straluciti oaspeti: imparati, crai, voievozi, capitanii ostirilor, mai-marii oraselor si alte fete cinstite. In ziva de ospat, fetele imparatului s-au pus cu rugaminte pe Hugh' Spin sa deie voie lui Harap-Alb

20

25

30

35

40

ca sa slujeasca si el la masa. Spinul, neputindu-le strica hatirul, cheama pe Harap-Alb de fata cu dinsele si-i invoi aceasta, lug cu tocmalg, ca in tot timpul ospatului sà steie numai la spatele stgpinu-sau si nici macar sa-si ridice ochii la ceilalti meseni, ca de 1-oiu ved6 obraznicindu-se cumva, acolo pe loc 1i si taiu capul. Auzit-ai ce am spus, sluga netrebnica, zise Spinul, aratind lui Harap-Alb taiusul palosului, pe care jurase credinta si supunere Spinului la iesirea din tinting.

Da, stapine, raspunse Harap-Alb cu umilinta;

aunt gata la poronca luminarii-voastre. Fetele imparatului au multamit Spinului si pentru atita. Amu, tocmai pe cind era temeiul mesei, si oaspetii, tot gustind vinul de bun, incepuse a se chiurchiului cite oleaca, numai iaca o pasere maiastra se vede bg.tind la fereastra si zicind cu glas muieratic: Mincati, beti si va veseliti, dar de fata imparatuiui Ro§ nici nu gindild 1

12*

103

www.dacoromanica.ro

5

10

Atunci, deodat6, tuturor mesenilor pe loc li s-a stricat cheful ei au inceput a vorbi care ce etia ei cum li ducea capul: unii spuneau c'd impàratul Roe, avind inirag hainii, nu se mai satural de a vársa singe omenese; altii spuneau cg. fata lui este o farmazoan6 cumplitd, ei cal din pricina ei se fac atitea jertfe; altii Intgreau spusele celorlalti, zicind, cd chiar ea ar fi venit in chip de pasere de a M.-tut acum la fereastra, ca sä nu lese ei aici lumea in pace. Altii ziceau ca, oricum ar fi, dar riaserea aceasta nu-i lucru curat ; ei cti. trebuie 86 fie un trimis de undeva, numai pentru a iscodi casele oamenilor. Altii, mai fricoei, lei stupeau in sin, menind-o ca s6 se intoarca pe capul aceluia care

a trimis-o. In sfireit, unii spuneau intr-un fel, altii

15

in alt fel, ei multe se ziceau pe sama fetei impgratului Roe, dar nu se etia care din toate acele vorbe este cea adevAratà.

20

25

Spinul, dupg. ce-i ascultä pe toti cu luare-aminte, clAting din cap ei zise: - Rau e cind ai a face tot cu oameni care se tem ei de umbra lor 1 D-voastrd, cinstiti oaspeti, se vede &à paeteti boboci, de nu vd pricepeti al cui fapt e acesta. Si atunci Spinul rapede lei atinteete privirile asupra lui Harap-Alb ei, nu etiu cum, Il prinde zirabind.

- Ala... slugà vicleang ce-mi eeti? Vra 86 zicá tu

ai ctiinta de asta ei nu mi-ai spus. Acum degraM sà-rai

30

aduci pe fata impáratului Roe, de unde etii ei cum li eti tu. Hai, porneetel Si nu cumva sa'. faci de altfel, ca te-ai dus de pe fata pknintuluil Atunci Harap-Alb, ieeind plin de mihnire, se duce in grajd la cal ei, netezindu-lpe coama ei sárutindu-1, zice:

35

40

Dragul meu tovar6e, la grea nevoie m-a bàgat iar Spinul 1 Amu a scornit alta: cicg sg-i aduc pe fata impdratului Roe de unde-oiu eti. Asta-i curat vorba ceea:

Poftim pung6 la masa, dacd ti-ai adus de-acasP. Se vede ca mi s-a apropiet funia la par. Cine etie ce mi s-a mai intimplal Cu Spinul tot am dus-o cum am dus-o, clne-cineete, pana acum. Dar cu oraul roe nu etiu, z6u, la cit mi-a sta capul. -apoi, unde s-a fi gdsind acel impgrat Roe ei fata lui, care cia este o far-

104

www.dacoromanica.ro

mazoana cumplità, numai Cel-de-pe-comoara a fi etiind I Parch' dracul vrajeete, de n-apuc bine a scapa din

una ei dau peste alta. Se vede cd rn-a nascut mama Intr-un ceas rau, sau nu etiu cum sa mai zic, ca &à nu

5

lo

15

20

25

30

35

Inaintea lui Dumnezeu. Ma pricep eu tare bine ce ar trebui sa fac, ca &à se curme odata toate aceste. Dar rn-am deprins a tirl dupa mine o viala ticaloasà. Vorba ceea: Sa nu dea Dumnezeu omului cit poate el suferi". greeesc

Stapine, zise atunci calul, nechezind cu Infocare, nu te rnai olicai atita 1 Dupa vreme rea, a fi el vreodata ei senin. Dac-ar sta cineva sa-ei faca sarna de toate cele, cum chiteeti d-ta, apoi atunci ar trebui &à vezi tot oarneni morti pe toate cararile... Nu fi aea de nerabdator 1 De unde etii &à nu s-or schimba lucrurile In bine ei pentru d-ta? Ornul e dator sa se lupte cit a putè cu valurile vietii, caci etii &à este o vorbd: Nu aduce anul ce aduce ceasul". Cind stint zile ei noroc, treci prin apa ei prin foc ei din toate scapi nevatamat. Vorba antecului: Fa-ma, mama, cu noroc, i macar m-arunca-n foc.

Las' pe mine, stapine, cà etiu eu pe unde te-oiu duce la imparatul Roe: pentru cd rn-au mai purtat odata pacatele pe acolo cu tatu-tau, In tineretele lui. Hai, Incaleca pe mine ci Iine-te bine, &à acum am sd-mi arat puterile chiar de aici, de pe loc, In ciuda Spinului, ca sa-i punem venin la inima. Harap-Alb atunci Incaleca ei calul, nechezind o data puternic, zboara cu dinsul: In Inaltul ceriului, Vazduhul pämlntului, ei o iè de-a curmezie: De la nouri &Ara soare, Pintre luna ei luceferi, Stele mindre lucitoare. i apoi, de la o vreme, Incepe a se rasa lin ca vintul,

ei luind de-a lung pamIntul, merg spre Imparatie, 105

www.dacoromanica.ro

Dumnezeu sa ne tie, ca cuvIntul din poveste, Inainte mult mai este. Dar ia sa vedem, ce se mai petrece la masa. dupa ducerea lui Harap-Alb? 5

lo

15

20

25

- Hei, heil zise SpInul In sine, tremurInd de ciuda:

nu te-am gtiut eu ca-mi egti de acegtia, &à de mult Iti Mcearn felul 1... Dar blind gi nemurind, te-oiu sluji eu, mai badeo 1... Palogul ista are saii gtie de gtire... Ei, vedeti, mogule gi cinstiti meseni, cum hrdnegti pe dracul, Mil sa gtii cu cine ai de-a face? Daca nu-s gi eu un puigor de om In felul meu, dar tot rn-a tras Harap-Alb pe gfara. 1 Bine-a zis cine-a zis: Ca unde-i cetatea mai tare, acolo bate dracul razboiu mai puternic". In sfirgit, Imparatul, fetele sale gi toti oaspetii ramaserd incremeniti, Spinul, bodroganind din gura, nu gtia curn sa-gi ascunda ura, iard Harap-Alb, Ingrijit de ce i s-ar mai putè Intimpla In urma, mergea tot inainte prin locuri pustii gi cu greu de strabatut. i chid sa beach' un pod peste o apa mare, iaca o nunt5. de furnici trecea gi ea tocmai atunci podul. Ce sa faca Harap-Alb? Sta el oleacd gi se sfatuiegte cu gindul: Sa trec peste dinsele, am sa omor o multime; sa dau prin apa, ma tern ea m-oiu Ineca, cu cal cu tot. Dar tot mai bine &à dau prin apa, cum a da Dumnezeu, decit sa curm viata atItor gizulite nevinovate." Si zicind Doamne-ajuta, se arunca cu calul In apà, o trece inot dincolo, la cela mal, fara primejdie gi apoi igi ie

drumul lnainte. Si cum mergea el, numai iaca i se 30

35

Infatogaza o furnica zburatoare, zicind: Harap-Alb, fiindca egti aga de bun, de ti-a fost mila de viata noastra, cind treceam pe pod, gi nu ne-ai stricat veselia, vreu sa-ti fac gi eu un bine: na-ti aripa asta, gi chid Ii aye vrodata nevoie de mine, sa dai foc aripei, gi atunci eu Impreuna cu tot neamul rrieu avem sa-ti venim In ajutor. Harap-Alb, stringind aripa cu Ingrijire, multamegte furnicei pentru ajutorul fagaduit gi apoi pornegte

40

tot Inainte. i mai merge el cIt merge, gi numai iaca ce aude o blzlitura Innadugita. Se uita el In dreapta, nu vede

106

www.dacoromanica.ro

nimica; se uital In stinga, nici atita; si clnd se uitd In sus, ce ad vadd? Un roiu de albine se Invirtea in 5

10

15

20

25

30

35

zbor pe deasupra capului sdu si umblau bezmetice de colo pdn'a colo, neavind loc unde sa se aseze. HarapAlb, vAzIndu-le asa, i se face mild de dinsele si, luIndu-si pdldria din cap, o pune pe iarbd la pdmint, cu gura-n sus, si apoi el se dd intr-o parte. Atunci, bucuria albinelor ; se lasd jos cu toatele si se adund ciotcd In päldrie. Harap-Alb, aflindu-se cu pdrere de bine

despre asta, aleargd In dreapta si in stinga si nu se lasd pdnd ce gdseste-un bustihan putregdios, II scobeste cu ce poate si-i face urdinis; dupd aceea asazai niste -epusi intr-insul, 11 freacd pe dinduntru cu altusnicd, cu sulcind, cu mdtdciune, cu poala sintd-Mdriei si cu alte buruiene mirositoare si prielnice albinelor si apoi, luindu-1 pe umdr, se duce la roiu, rdstoarnd albinele frumusel din pdldrie In bustihan, 11 Intoarce binisor cu gura In jos, ii pune deasupra niste

captalani, ca sá nu rdzbatà soarele si ploaia inlduntru, si apoi, ldsindu-1 acolo pe clmp, Intre flori, Isi cautá de drum. i cum mergea el, mult,dmit In sine pentru aceastà facere de bine, numai iaca i se inf4isazd inainte elliasa albinelor, zicindu-i: Harap-Alb , pentru cd esti asa de bun si te-ai ostenit de ne-ai Mout addpost, vreu 364i fac si eu un bine in viala mea: na4i aripa asta si, clnd Ii aye vreodatá nevoie de mine, aprinde-o, si eu Indatd am sd-i,i vin intru ajutor. Harap-Alb, luInd aripa cu bucurie, o strInge cu lngrijire; apoi, multdmind crdiesei pentru ajutorul fdgdduit, porneste, urmindu-si calea tot inainte. Mai merge el di, merge si, chid la poalele unui codru, numai iaca ce vede o dihanie de om, care se pirpdlea pe llngd un foc de doudzeci si patru de stinjini de lemne si tot atunci striga, eft li lua gura, cd moare

-

de frig.

i-apoi, afard de aceasta, omul acela era ceva

de spdriet; avea niste urechi clapaluge si niste buzoaie groase si daldldzate. i clnd sufla cu dinsele, 40

cea de deasupra se rdsfringea In sus peste scdfirlia ca-

pului, iar cea de desubt atIrna in jos, de-i acoperea 107

www.dacoromanica.ro

pintecele. i, ori pe ce se oprea suflarea lui, se punea promoroaca mai groasa de-o palma. Nu era chip sä 5

io

te apropii de dinsul, cà a§a tremura de tare, de parca-1 zghihuia dracul. i dac-ar fi tremurat numai el, ce ti-ar fi fost? Dar toata suflarea §i faptura de prinpre-

jur ii tineau hangul: vintul gemea ca un nebun, copacii din padure se vaicarau, petrele tipau, vreascurile tiuiau qi chiar lemnele de pe foc pocneau de ger. lard veveritele, gavozdite una peste alta in scorburi de copaci, suflau in unghii §i plingeau in pumni, bras-

teminduli ceasul in care s-au nascut. M. rog, foc de ger era: ce sa va spun mai mult I Harap-Alb, numai o

tira cit a stat de s-a uitat, a facut turturi la gura 15

20

25

§i, neputinduli stapini risul, zise cu mirare: - Multe mai vede omul acesta cit traie§te I Mai tartorule, nu minca haram cii spune drept, tu e§ti Gerila? A§a-i ea taci?... Tu trebuie sà fii, pentru ca qi focul ingheata linga tine, de arzuliu ce e§ti. Rizi tu, rizi, Harap-Alb, zise atunci Gerila tre-

murind, dar, unde mergi, fail de mine n-ai sa poti

face nimica. Hai §i tu cu mine, daca vrei, zise Harap-Alb ; de-abia te-i mai incalzi mergind la drum, caci nu e bine cind stai locului. Gerila atunci se ie cu Harap-Alb si pornesc impreund. i mergind ei o bucata inainte, Harap-Alb vede

alta dracarie §i mai mare: o namila de om minca brazdele de pe urma a 24 de pluguri §i tot atunci 30

striga In gura mare ea crapa de foame. - Ei, apoi sa nu bufne§ti de ris? I zise Harap-Alb. Mai, mai, mai 1 ca multe-ti mai vdd ochii I Pesemne c-aista-i Flaminzila, foametea, sac fara fund sau eine mai §tie ce pricopseala a fi, de nu-1 mai poate satura

nici pamintul. 35

40

Rizi tu, rizi, Harap-Alb, zice atunci FlAminzila, dar, uncle mergeti voi, fara de mine n-aveti sa puteti face nici o isprava. Daca-i a§a, hai §i tu cu noi, zise Harap-Alb, ca doar n-am a te duce in spinare. Flaminzila atunci se ie dupà Harap-Alb §i pornesc tustrei inainte. i mai mergind ei o postata, numai

108

www.dacoromanica.ro

iaca Harap-Alb vede altd minunAtie §i mai mare: o arAtare de om Muse apa de la 24 de iazuri §i o &la pe care umblau numai 500 de mori §i tot atunci striga in gura mare cg se usucA de Bete. 5

10

15

20

25

30

35

40

Mai, da' al dracului onanie de om e §i acesta 1 zise Harap-Alb. Grozav burdAhan §i nesAtios gitlej, de nu pot sà-i potoleascA setea nici izvoarele pamintului; mare ghiol de apà trebuie s'a fie in matele luil Se vede cA acesta-i prapAdenia apelor, vestitul Setila, fiul Secetei, nAscut In zodia rAtelor §i impodobit cu darul suptului. Rizi tu, rizi, Harap-Alb, zise atunci Setilg, caruia Incepu a-i II§ni apa pe nari §i pe urechi, ca pe niste lAptoace de mori, dar, unde vd duceti voi, MR( de mine degeaba va duceti. Hai §i tu cu noi, daca vrei, zise Harap-Alb ; deabia nu te-i mai linciuri atita in cele ape, ii scapa de blAstemul broa§telor §i-i da rAgaz morilor sA umble, CA destul ti-ai fácut mendrele pand acum. Ce, Doamne iartà-mA, Ii face broa§te In pintece de atita apà 1 SetilA atunci se ie dupa Harap-Alb §i pornesc tuspatru inainte. i mai mergind ei o bucatà, numai iaca ce vede Harap-Alb altá minunAtie §i mai minunatà:

o schimonositurA de om avea in frunte numai un ochiu, mare cit o sità §i, cind il deschidea, nu vedea

nimica; da chior peste ce apuca. Iara cind II tinea inchis, dar fie zi, dar fie noapte, spunea cA vede cu dinsul §i in mAruntaiele pämintului. Iaca, incepu el a rAcni ca un zmintit, toate lucrurile mi se aratà gAurite, ca sitira §i stravezii, ca apa cea limpede; deasupra capului meu vAd o multime nenumAratà de vAzute §i nevAzute; vAd iarba cum cre§te din pAmint; vAd cum se rAstogole§te soarele dupd deal, luna §i stelele cufundate In marea; copacii cu virful In jos, vitele cu picioarele in sus §i oamenii umblind cu capul intre umere; vad, In sfilit, ceea ce n-a§ mai dori sd vadà nimene, pentru a-§i osteni vederea: vAd ni§te guri cAscate uitindu-se la mine §i nu-mi pot da samA de ce Ira mirati a§a, mira-v-ati de... frumusete-vál 109

www.dacoromanica.ro

Harap-Alb atunci se bate cu mina peste gull si zice: Doamne fereste de omul nebun, cà tare-i de là-

lit, särmanul 1 Pe de-o parte iti vine a ride si pe de alta iti vine a-1 plinge. Dar se vede ca asa 1-a lasat .5

Dumnezeu. Poate ca.' acesta-i vestitul Ochila, frate cu Orbila, var primare cu Chiorila, nepot de sora lui Pin-

dila, din sat de la Chitila, peste drum de Nimerild. Ori din tirg de la Sa-l-cati, megies cu Mts.-0 si de urma nu-i mai dati. M. rog, unu-i Ochila pe fata pa10

mintului, care vede toate si pe too altfel de cum vede lumea cealaltà; numai pe sine nu se vede eft e de fru-

musel. Parca-i un bot, chilimbot botit, in frunte cu un ochiu, numai sa nu fie de diochiul Rizi tu, rizi, Harap-Alb, zise atunci Ochila, ui15

tindu-se inchiorchiosat, dar, unde te duci, Ma de

mine rail are sa-ti cada. Fata imparatului Ro§ nu se capata asa de lesne cum crezi tu. Din gardul Oancei ti-a da-o impäratul, daca n-oiu fi si eu pe-acolo.

Hai si tu cu noi, daca vrei, zise Harap-Alb, ca.

20

25

30

35

40

doar n-avem a te duce de mina., ca pe un orb. Ochila atunci se iè si el dupa Harap-Alb si pornesc

tuscinci inainte. *i. mai mergind ei o bucata, numai iaca ce vede Harap-Alb alta bizdiganie si mai si: o pocitanie de om umbla cu arcul dupà vinat paseri. -apoi, chititi ca. numai In arc se inchia tot mestesugul si puterea omului aceluia? Ti-ai gasit 1 Avea un mestesug mai dracos si o putere mai pe sus decit isi poate dracul inchipui: cind voia, asa se latea de tare, de cuprindea pamintul in brate. i altà data, asa se desira si se lungea de grozav, de ajungea cu mina la lund, la stele, la soare si cit voia de sus. i daca se intimpla &à nu nimereasca paserile cu sageata, ele tot nu scapau de dinsul; ti le prindea cu mina din zbor, le rdsucea gitul cu ciudd si apoi le minca asa, crude, cu pene cu tot. Chiar atunci avea un vrav de paseri dinainte si ospata dintr-insele cu lacomie, ca un vultan hamisit. Harap-Alb, cuprins de mirare, zise: Dar oare pe acesta cum mama dracului 1-a fi mai chemind? Zi-i pe nume, A' ti-1 spun, raspunse atunci Ochila,

zimbind pe sub mustete. 110

www.dacoromanica.ro

Dar te mai duce capul ca s5.-1 botezi? SA-i zici

5

Pasarila... nu gresesti; sa-i zici Lati M.. nici atita; sa-i zici Lungila... asemene; s5.-i zici Pasári-LatiLungila, mi se pare ca e mai potrivit cu ndravul si apucaturile lui, zise Harap-Alb, induiosat de mila bietelor paseri. Se vede ca acesta-i vestitul PasariLati-Lungila, fiul sagetatorului si nepotul arcasului; briul pâmintului si scara ceriului; ciuma zburatoarelor si spaima oamenilor, ca altfel nu te pricepi cum

10

15

20

25

30

sa-i mai zici. Rizi tu de mine, rizi, Harap-Alb, zise atunci Pasari-L54,i-Lungi1a, dar mai bine ar fi sa rizi de tine, caci nu OH ce pacat te paste. Chitesti ea' fata

Imparatului Roc numai asa se capata? Poate n-ai stiinta ce vidma de fata e aceea: chid vrè, se face pasere maiastra, Ili arata coada, si ie-i urma daca poti 1 De n-a fi si unul ca mine pe-acolo, degeaba va mai bateti picioarele ducindu-va. Hai si tu cu noi, daca vrei, zise atunci HarapAlb ; de-abia mi-i lua pe Geril5. de tuluc si l-li purta cu nasul pe la scare, doar B-a incalzi MAIO decit si n-a mai clantani atita din masele, ca un cocostirc de cei batriniciosi, ca parca ma stringe in spate chid 11 vad asa. Pasari-Lati-Lungila se ie atunci dupg Harap-Alb si pornesc ei tussese Inainte. Si pe unde treceau, Orjol faceau: Gerilà potopea pgdurile prin ardere. Fla-

minzila minca lut si pamint amestecat cu humd si tot striga ca moare de foame. Setila sorbea apa de prin balti si iazuri, de se zbateau pestii pe uscat si

tipa serpele In gura broastei de seceta mare ce era pe acolo. Ochilg vedea toate cele ca dracul, si numai Inghetai ce da dintr-Insul:

Ca e laie, Ca-i balaie; Ca e ciutg Ca-i cornutg.

35

M. rog, nebunii de-a lui, cite-n lung si In stele, de-ti venea sA fugi de ele. Sau BA rIzi ca un nebun, crede40

Ii-mg ce NI spun!

111

www.dacoromanica.ro

In sfir§it, Pasari-Lati-Lungila adimenea zburatoarele §i, jumulite, nejumulite, ti le papa pe ruda, pe samtnta, de nu se mai stavea nimene cu paseri pe linga 5

10

15

20

25

30

35

40

112

casa de rdul lui. Numai Harap-Alb nu aducea nici o supgrare. Ina, ca tovara§, era partas la toate: §i la paguba, §i la c1§tag, §i prietenos cu fiecare, pentru cà avea nevoie de din§ii in calatoria sa la imparatul Ro§, care, zice, cica era un om picli§it §i rautacios la culme; nu avea liana de om nici cit de un eine. Dar vorba ceea: La unul MI% suflet trebuie unul lard de lege". §i gindesc eu ca din cinci nespalati citi merg cu Harap-Alb, i-a veni el vreunul de hac; §-a mai da imparatul Ro§ §i peste oameni, nu tot peste butuci, ca pana atunci. Dar iar ma intorc §i zic: mai §tii cum vine vremea? Lumea asta e pe dos, toate merg cu capu-n jos; putini suie, multi coboara, unul macina la moard. 5-apoi acel unul are atunci in mina §i pinea, §i cutitul §i taie de unde vre §i cit Ii place, tu te uiti §i n-ai ce-i face. Vorba

ceea: Cine poate oase roade; cine nu, nici carne

moale". A§a §i Harap-Alb §i cu ai sal; poate-or izbuti sa ieie fata impgratului Ro§, poate nu, dar acum, deodata, ei se tot due inainte §i, mai la uring, cum le-a fi norocul. Ce-mi pasa mie? Eu sunt dator sg spun povestea si va rog sa ascultati. Amu Harap-Alb §i cu ai sai mai merg ei cit merg §i,

Intr-o tirzie vreme, ajung la imparatie, Dumnezeu sä ne tie, ca cuvintul din poveste, Inainte mult mai este. 5i cum ajung, o data Intra buluc In ograda, tussese, Harap-Alb Inainte §i ceilalti In urma, care de care mai chipos §i mai imbracat, de se tiriiau atele si curgeau oghelele dupa dinsii, para. era oastea lui Papuc Hogea Hogegarul. 5i atunci, Harap-Alb se §i Infati§aza inaintea linparatului Ro§, spunIndu-i de unde, cum, eine §i pentru ce anume au venit. Impáratului i-a fost de-a mirarea, vazind ca ni§te golani au asemene Indrazneala, de yin cu neru§inare sa-i ceara fata, fie din partea oricui ar fi. Dar, nevoind a le strica inima, nu le spune nici da, nici ba, ci le da

raspuns ca sa ramlie peste noapte acolo, §i pang mine dimineata s-a mai gindi el ce trebuie &à faca... 5i pe www.dacoromanica.ro

altd parte, Imparatul o data cheamd in taina pe un

credincios al sdu §i dà poruncd sd-i culce in casa cea de aramd Infocatd, ca sd doarma pentru ve§nicie, dupa cum pdlise §i alti petitori, poate mai ceva decit ace§5

10

tia.

Atunci credinciosul Imparatului se duce rapede §i da foc casei celei de aramd pe dedesupt, cu 24 de stinjini de lemne, de se face casa ro§d cum e jaraticul. Apoi, cum Insereazd, vine §i pofte§te pe oaspetd la culcare. Geri là atunci, ndzdrdvan cum era el, cheamd [pe] tovard§ii sdi deoparte §i le zice Inceti§or: Mdi, nu cumva sd vd Impinga Mititelul sà intrati inaintea mea unde ne-a duce omul tapului ce-

lui ro§, ca nu mai ajungeti sd vedeti ziva de mine.

15

20

25

Doar unu-i imparatul Rq, vestit prin meleagurile aceste

pentru bundtatea lui cea nepomenità §i milostivirea lui cea neauzita. n gtiu eu cit e de primitor §i de darnic la spatele altora. Numai de nu i-ar muri multi inaintel sd trdiascd trei zile cu cea de-alaltaieril D-apoi feti§oara lui; a zis dracul §i s-a fdcut: bucdtied rupta tatd-sdu In picioare, ba 'Inca §i mai §i. Vorba ceea: Capra sare masa, §i iada sare casa". Dar las', cd c-au gdsit ei omul. De nu le-oiu veni eu de hac In asta noapte, nici mama dracului nu le mai vine! Ala gindesc §i eu, zise Fldminzild; c-a pus el, Imparatul Ros, boii In cird cu dracul, dar are sd-i scoatà fdral coarne. Ba mi se pare c-a da el §i teleagd, §i plug, §i otic, qi tot, numai sa scape de noi, zise Ochild.

30

- Ia ascultati, mdi 1 zise Gerild: Vorba lungd, sarácia omului." Mai bine haidem la culcare, ca ne a§teapta omul impdratului cu masa intinsà, cu While aprinse §i cu bratele deschise. 1-lai 1 Ascutild-vd dintii §i porniti dupa mine.

35

i odatd pornesc ei, teleap, teleap, teleapl i, cum ajung in dreptul usei, se opresc putin. Atunci Gerila sufld de trei ori cu buzicoarele sale cele iscusite §i casa

rAmine nici ferbinte, nici rece, cum e mai bine de dormit intr-insa. Apoi Intrà cu totii Inlduntru, se to40

loge§te care unde apuca, ci tac ma cheamd. lard cre113

www.dacoromanica.ro

dinciosul imparatului, incuind usa pe dinafara cu

5

rApegiune, le zice cu rautate: Las', cl v-am ggsit eu ac de cojoc. De-acum dormi0, dormire-a0 somnul cel de veci, c6 v-am asternut eu bine! Va veld face voi scrum Ora mine-dimineal,a.

10

15

Apoi ii lasa acolo §i el se duce In treaba lui. Dar Harap-Alb si cu ai sal nici nu bindiseau de asta; ei, cum au dat de calduricà, pe loc li s-au muiet ciolanele si au Inceput a se intinde si a se hirjoni In ciuda fetei imparatului Ros. Ba Inca Geri là se Intindea de caldura, de-i treceau genunchele de gull. i hojma morocanea pe ceila10, zicind: Numai din pricina voastra am racit casa; cAci pentru mine era numai buna, cum era. Dar asa pa-

-testi daca te iei cu niste bicisnici. Las', ca v-a mai pali

20

el berechetul acesta de altà data! tii cd are haz si asta? Voi &à va lgfait,i si ad huzuriti de caldura, iara eu sà crap de frig. Bu... na treaba 1 Sa-mi dau eu Hnistea mea pentru hatirul nu stiu cui? Acu§ va tirniiesc prin casà, pe ruda pe sâmintà; incaltea sa nu se aleaga nimica nici de somnul meu, dar nici de al vostru. Ia taca-ti gura, mai Gerila ! ziserd ceilalti. Acu§

30

se face ziva, §i tu nu mai stinchesti cu brasoave de-ale tale. Al dracului lighioaie mai esti! Destul acum, Ca ne-ai facut capul calindar. Cine-a mai dori sä faca tovàthsie cu tine aibà-si parte si poarteii portul. Ca pe noi stiu c6 ne-ai ametit. Are cineva cap sa se lini§teasca de ra'ul tau? I-auzi-l-gi: parca-i o moara hodorogità. Numai gura lui se aude In toate pAgile. Hojma tolocane§te pentru nimica toatà, curat ca un nebun. Tu, mai, esti bun de trait numai in padure, cu lupii §i cu ursii, dar nu in case impAratesti si intre niste oa-

35

meni cumsecade.

40

Ia ascultati, m6i, dar de chid ati pus voi stdpinire pe mine, zise Gerild? Apoi nu ma faceli din cal magar, ca va yeti gasi mantaua cu mine! Eu is bun cit is bun, dar §i cind in-a scoate cineva din rabdare, apoi nu-i trebuie nici tigan de laie impotriva mea.

25

114

www.dacoromanica.ro

Zau, nu suguiesti, mai Buzild.? Da' amarnic mai

5

to

esti la viatd; cind te minii, faci singe-n baliga, zise Flaminzild. Tare-mi esti drag I... Te-as viri in sin, dar nu incapi de urechi... Ia mai bine ogoieste-te oleaca si mai stringe-ti buzisoarele acasà; nu de alta, dar sa nu-ti pail rail pe urma, ca doar nu esti numai tu In casa asta. Ei, apoi I Vorba ceea: Fa bine, sa-ti auzi rail", zise Gerild. Daca nu v-am lasat sa intrati aici inaintea mea, asa mi se cade; ba Inca si mai eau decit asa. Cine-a face de altd data ca mine, ea mine sa pdteasca.

Ai dreptate, mai Gerild, numai tu nu te cauti,

15

zise Ochila. Dar cu prujituri de-a tale, ia, acu§ se duce noaptea, si vai de odihna noastrA. Macar tu sa fii acela, ce ai zice, cind ti-ar strica cineva somnul? Ba Inca ai

dat peste niste oameni ai lui Dumnezeu, dar, sa fi fost cu altii, hei, heil mincai papara pand acum. Dar nu mai We-0, mai? Ca ia acu§ tree cu picioarele prin pareti si ies afara cu acoperemintul In 20

cap, zise Lali-Lungild. Parch' nu faceti a bine, de nu vd mai astimpard dracul nici la vremea asta. Mai Buzila, mi se pare ca tu esti toatd pricina gilcevei dintre noi.

25

30

35

Ba bine cd nu, zise Ochila. Are el noroc de ce are, dar stiu eu ce i-ar trebui. Ia, sa-i faci chica topor, spinarea doba si pintecele cobzd, zise Setila, cdci altmintrelea nici nu e de chip s-o scold la capat cu boclucasul acesta. Gerild, vazind cd too ii stau impotriva, se minie atunci si unde nu trinteste o bruma pe pareti, de trei palme de groasA, de au inceput a clantani si ceilalti de frig, de sarea camesa de pe dinsii. Na 1 incaltea v-am facut si eu pe obraz. De-acum inainte, spuneti ce vd place, ea nu mi-a fi ciuda, zise Gerila, rizind cu hohot. Ei, apoi l? CicA sa nu te strici de ris L.. De Harap-Alb, nu zic. Dar voi, mangositilor

si farfasitilor, de cite ori iti fi dormit In stroh si pe tirnomata, sa am eu acum atitia bani In pungA nu mi-ar mai trebui alta I Oare nu cumva v-ati face si 40

voi, niste feciori de ghinda, fatao in tindA, ca sunteti obraze suptiri? 115

www.dacoromanica.ro

5

Iar cauti samintà de vorba, mai Buzila? zisera ceilalti. Al dracului sà fii cu tot neamul tau, In vecii vecilor, amin! De asta §i eu ma anin §i ma.' inchin la cinstita fata voastra, ca la un codru verde, cu un poloboc de vin §i cu unul de pelin, zise Geri la. i hai de-acum ea dormim, mai acu§ sa ne trezim, Intr-un gind sa ne

unim, pe Harap-Alb sal. slujim §i tot prieteni sa

10

fim; cdci cu vrajba §i urgie raiul n-o sa-1 dobindim. In sflr§it, ce-or fi mai dondanit ei, li cit or mai fi dondanit, ca numai iaca se face ziva 1... i atunci,

credinciosul Imparatului, crezind cà s-a curatit de oaspeti, vine cu gindul sa mature scrumul afara, dupa 15

rinduialà. .5i cInd ajunge mai aproape, ce sa vada? Casa cea de arama, infocata ap de strapic de cu sara, era acum toata numai un sloiu de gheatA, §i nu se mai

cuno§tea pe dinafara nici up, nici upri, nici gratii, nici obloane la fere§ti, nici nimica; iar inlauntru se auzea un taraboiu grozav; too bocaneau la u§a cit 20

ce puteau q.i strigau cit le lua gura, zicInd:

Nu §tim ce fel de Imparat e acesta, de ne lag farâ scinteie de foc In vatra, sa degeram aicea... Ap sairacie de lemne nu s-a vazut nici la bordeiul cel mai 25

saracalcios. Vai de noi §i de noi, ca ne-a Inghetat limba in gura §i maduva In ciolane de frig!".

Credinciosul Imparatului, auzind aceste, pe de-o parte I-a cuprins spaima, iara pe de alta s-a Indracit de ciuda. i da el &á descuie up, nu poate; (la s-o des-

prinda, nici atita. Pe urn* ce sa faca? Alearga §i 30

veste0e Imparatului despre cele Intimplate. Atunci

vine qi Imparatul cu o multime de oameni, cu cazmale

35

ascutite §i cu cazane pline cu uncrop ; §i unii aiau gheata cu cazmalele, altii aruncau cu uncrop pe la titinile u§ei §i In borta cheiei §i, dupa multa truda, cu mare ce haladuiesc de deschid up §i scot pe oaspeti gall. i cind colo, ce &à vezi? Toti erau cu parul, cu barba §i cu mustetele pline de promoroaca, de nu-i

cunqteai, oameni sunt, draci sunt, ori alte aratari. i ap tremurau de tare, de le dirdiiau dinoi in gull. 40

Iara mai ales pe Gerila parca-1 zghihuiau toti draciii

116

www.dacoromanica.ro

--

+.--- ..

.....4,,,..,/',..:

ri.!

.0:.i....ata, .1.- a:17

%

.

.

es'iS;;f2f.C-

fC9

.1E:

(....,,, la, 1, , t It

i'la Al,fii

.1%::

/I i,..e

n 0. 1 61z ft'

,

.

K.------'

-,.

,-1

..

I

c,r,,,..t.

,S..?

ca ..

(A

......1,.. "..lus.,../...rz h.:...

'EL i I I , I it. 4 ..drtr.,..e A61., t t 4,,z, 4,_ iitlif 7,.)1 / 1 I (a. e.,,,fig de__ lIff 1 litaL d irstol: 1.,1- 2,, 1/4.7cei.

4

A

4

k.

c

[

,/,,c A._

J..; Zt, es-

C ta7,41.1, c A i eas,,11.-

1,-e .44,

ot.y, /..o..,<( /. L e....1.4.

,,,,,,, (...'

ce/aiy i la _

,r..-

1

.40. ,./C....-,e3......1_ -"At

elite. J., 4-41 -4,--.144..- ,/e -,... 4.,:.,..tca ,k,' A a /A, /1...1/ *ft /.1,* 7-,,,f, irc"?` ); 1,"" ., /' c HP:c._ IL

L

J.

Cill C It'Liv t coc, ?v.,. 1:c A2 - i , it, 4 /72.1.1 c , i a 0/ /1.c. ;1f; 1 i I ti/. 1 l I A c o. i $4. 211..4 dt 4,covite- . a, ,t1...e." 41 L ,

/

,,t

5

lie

-; 1 i /f asif:ff41.

.t 54--; I c' 1.: : ef7t... ea:

'1,t.ik

.1.1ti..

L1 a ft

J 4.

fla-/f; f If.- f f

r

.1 .1

.7:',/ Ai ca./a_ ff ki.

e...-"ta...

I*, 7.

1

1;4i 1

bley.;, zio/ .ea. ? , 4, ,,,, L , - ,,.. ..,/-11, , ,:3-44-WZ nt t' I l. C-r. ytat,- ptei,..- rze,, c... p.:. (a c dc.....:14...: _ zi 1 ..,/ ..r/..*..,R 44 e., ..--...e..................e.,..... m! -fe.'", , ,0.1%, to.

'tf

r

N r. c'

:::1-11:

,'-,

e"`i f.f

,/2 0- "A at:" (It .,,t.e.a. a. '..-1-t J.-. t" . i 11,c 4 te .. 4..*,*?! 1,-,-.1.4/ ca

f

1,'

ij / .i to /, 4tic tc...4.

..,

'''':

depa-a

',Etc eilLetar 7 C4A.,

.gr

1-; c..9/1"1";,* ro./ ,

.f,L1 .

11i-a /it It_TTL! a i ,, Q

:,...,-c_40,.,__..'

'...

,ne. e07-4.

P.I.

mita- llo-ri.- liyvd: o /lb

.1;1" )

1

L._

4, lo- ,,,

1--,-,ty ../ ;...--

i

In coat ea-

g F=2,1

...L.

e

...-.1e-

e

1

..! o

4/

al,

. ;4 .11 o I

4'4

44,,..f.,... 1i .A.. -,, ;,. ..sle 4/ )

/

';',. , .T.i. yi 4,..... 7 LA-4.4,s. e ..,..,....,

7,1;h://k41.-

4.....:,

.

7,1)'e

(npile.., Ltd- led.tc.t.-1 ei:',4-6, ,, ,...7, km' e . ' 0 0.-r c--

G. I e.

71 ictA ea, a d t t pl.,.

---v

6/

..1,

; 7 ,1 filif 1/..tk ), '''.(*' / " / / 1Cf/ti Kf I/ /

,

,

liivr.,,,,,i1.5 ic t-e-,..kL. 'A,,D7 Ps

,fel

114"1, C,Atzl -t:1,4 y, a,leln a 1" e

,4

/ l zi I /4

Je... e.;..-

119-.0.7. 14:itc( fl paa...

...:

.,;',1

e.2,...c., a zz.. de-a..." .114:41, '1,4414:-- 4.-ce.--, d.ra-zeix,_ cu... 1j 12/1..G.4 i (*fief: ,, ... 4.,..47,....q, e_e_.) 94-44-'1.-':---; ni...u.i gi55:10; it Ari,,,,z7off :ite..a. il-

A,-

www.dacoromanica.ro Amintiri din copildrie, facsimil, ms. 4.074, f. 19 r.

;:fZe 4t,.

19,

W.

Va lea Ozanei.

_

Ruinele Cetritii Neamtuh:i.

www.dacoromanica.ro

5

t°

15

20

25

30

pozne fdcea cu buzisoarele sale, Inca s-a ingrozit si Impäratul Ros cInd 1-a vdzut Wind asa de frumusel. Atunci Harap-Alb, iesind dintre dinsii, se infatisazd cuviincios Inaintea Impdratului, zicind: Prea ináltate impgrate 1 Luminarea-sa, nepotul prea puternicului Verde-impárat, rn-a fi asteptind cu nerabdare. De-acum inainte, cred cd mi-ti da fata, ca sá vd. ldsdrn In pace si sd ne ducem In treaba noastrá. Bine, voinice, zise irnpáratul, uitindu-se la dinsii cam acru oarecum; a veni ea si vrernea aceea... Dar acum, deodatd, ia sd ospatati ceva, ca sd nu ziceti cd. qi iesit din casa mea ca de la o casd pustie. Pared v-a iesit un sfint din gurd, luminate imOrate, zise atunci Fldminzild, cd ne ghiordiesc matele de foame. Poate ni-ri da si ceva udeala, maria-ta, zise Setild, cd ni sfirlie gltlejul de sete. Ia ldsati, mai, zise Ochild, clipocind mereu din gene, cd. luminarea-sa stie ce ne trebuie. Asa cred si eu, zise PAsdrild, doar, de-a puterea

hi, am cd.zut la casa Impdrdteascd, si nu va temeti, cd are Indltimea-sa atita purtare de grijd, ca sa nu fim chinuiti cu frig, cu foame si cu sete. Mai rdrnine Indoiald despre asta zise Gerild, tremurInd cumplit. Dar n-aveti stiintd cd indltimea-sa este tata fldminzilor si al Insetatilor? i tocmai de asta ma bucur si eu, ca de-abia m-oiu mai Incdlzi oleacd blnd singele Domnului. Ei, tacd-vd gura de-acum, zise Fldminzild. Destul e o mdciucd la un car de oale. Nu tot cetarati pe ma-

ria-sa, cd om e dumnealui. Pentru niste sdracuti ca noi e greu de facut trebi de acestea. Dar la o impgrátie, ca cum te-ar pisca un purice; nu se mai bagd in samd.

40

D in partea mea, mincarea-i numai o zabava: bduturica mai este ce este, zise Setild; si as ruga pe luminarea-sa cd, dacd are de gind a ne ospdta, dupd cum s-a hotärlt, apoi sd ne indesascd mai mult cu udeala, pentru &à acolo stä toatà puterea si indrazneala. Vorba ceea: Era"-i cu cinstea, sd peara rusmee.

13

Ion Creangli

35

Opere vol. 1

www.dacoromanica.ro

117

Dar mi se pare ca ne-am prea intins cu vorba, §i luminarea-sa nu stie cum sa." ne mai Intre In voie.

Acum, de ne-ar da odatà ce ne-ar da, zise Flà-

minzild, caci ma roade la inimg de foame ce-mi e 1

Ia mai ingaduiti oleacg, m6i, zise Ochilà, cá

5

doar nu v-au mas soarecii in pintece. Acu§ s-or aduce si bucatele, si vinul, si numai de-ati aye pintece unde BA'

le puneti.

Indatá vi s-a aduce §i demincare si Muturg., zise

10

impâratul, numai de-ati pute dovedi cit vá voiu da

eu ; &à, de nu-ti fi mincdtori §i bblutori buni, v-ati ga-

sit beleaua cu mine, nu v6 parà lucru de saga! 15

De ne-ar da Dumnezeu tot atita suparare, luminarea-voastrá, zise atunci Flàrninzilà, tinindu-se cu minile de pintece. i inaltdmei-voastre gind bun si min6 slobodd, ca sa ne dati eft se poate mai multd mincare si bhuturicA, zise Setilá, cdruia li ldsa gura apà, ca" din mincare si biluturd, las' dacd ne-a intrece cineva; numai la treabd

20

nu ne prea punem cu toti nebunii. Imparatul tdcea la toate aceste, ii asculta cu dezgust si numai inghitea noduri. Dar, in gindul sàu: Bine, bine! Cercati voi marea cu degetul, dar ia sa.

vedem cum i-td da de fund? Va vor iesi ele toate aceste 25

30

pe nas." Dupa aceea ii ldsa si se duce in casà. In sfirsit, nu trece mult la mijloc, si numai iaca li se aduc 12 harabale cu pine, 12 ialovite fripte si 12 buti pline cu yin de cel hrànit, de care, cum bei cite oleaca, pe loc ti se taie picioarele, itd steclesc ochii In cap, ti se incleie limba in gurd si incepi a bolborosi turceste, fara sa stii bechiu macar. Flàrninzil6 §i Setira. ziserd atunci celorlaltd:

Wad, mincati voi Int6i §i beti cit yeti putè, dar

35

nu cumva sà vd puneti mintea cu toatá mincarea §i bdutura, c-apoi al vostru e dracul I

40

Atunci Harap-Alb, Gerilà, Ochild §i PAsAri-lAtiLungild se pun ei de ospneath si beu cit le trebuie. Dar ce are a face? parcd nici nu se cunostea de unde au mincat si au Mut ; c'd doar mincare si bAuturà era acolo, nu sagà; dà, ca la o impdrbitie.

118

www.dacoromanica.ro

Hai, ia dati-va deoparte, mti pacato§ilor, c.

numai ati crimpotit mincarea, zisera atunci Flaminzila §i Setila, care a§teptau cu neastimpar, fiind rupti In co§ de foame §i de sete. 5

i atunci unde nu incepe Flaminzild a carnal-1i deo-

data In gull cite o haraba de pine §i cite o ialovita Intreaga, §i rapede mi ti le-a Infulicat §i le-a forfacat,

de pared n-au mai fost. Iara Setila, dind fundurile afará la cite o bute, horp ti-o sugea dintr-o singura sorbitura ; qi, rapede-rapede, mi ti le-a supt pe toate 1

10

de-a rindul, de n-a mai ramas nici macar picatura de yin pe doage. Dupa aceea, Flaminzila a inceput a striga In gura mare ca moare de foame §i a zvirli cu ciolane In oa15

menii imparate§ti, care erau acolo de fata. Iara Setila striga §i el cit ce putea ca crapa de sete §i zvirlea cu doage i cu funduri de poloboc in toate pärtile, ca un nebun.

20

iese afará §i, cind vede aceste, isi pune minile In cap de necaz. Mai, mai, mai 1 Ace§tia-s curat saracie trimisa de la Dumnezeu pe capul meu, zise imparatul In sine, plin de amaraciune. Mi se pare ea, ia acum, mi-am dat §i eu peste oameni. Harap-Alb iese atunci din mijlocul celorlalti §i iar se infati§aza inaintea imparatului, zicind: Sa tràii, luminate imparate De-acum cred cà da fata, ca sá va lasam in pace §i s. ne ducem in treaba noastra, caci nepotul imparatului Verde ne-a fi a§teptind cu nerabdare. A veni ea §i vremea aceea, voinice, zise imparatul cam cu jurnatate de gull. Dar ia mai aveti putina rab-

Impdratul atunci, auzind vuiet tocmai din casa,

25

I

30

35

dare, caci fata nu-i de cele de pe drumuri, s-o luati numai a§a, cum s-ar intimpla. la sa mai vedem cam cum ar veni trebupara asta. Nu-i vorba, de mincat,

ati mincat §i de baut, ati baut fiecare cit §eptesprezece. Insa de-acum inainte mai aveti §i ceva treaba de facut: 40

iaca, va dau o mierta de saminta de mac, amestecata cu una de nasip maruntel; §i, pana mini dimineata, sa-mi alegeti macul de-o parte, fir de fir §i nasipul de 119

13*

www.dacoromanica.ro

altà parte ; nu cumva sd gdsesc vreun fir de mac printre

5

to

15

20

ndsip sau vreunul de ndsip pintre mac, ed atunci am stricat pacea. 5i dacd-ti putè scoate la capát trebusoara asta, atunci oiu mai yea eu... lard de nu, veld plai cu capul obrdznicia ce ao intrebuintat fatti cu mine, ca ad prindd si altii la minte vdzind de patima voasträ. 5i apoi, ducindu-se impdratul in treaba lui, i-a ldsat Cali batd capul cum vor sti. Atunci Harap-Alb si cu ai sal au inceput a strInge din umere, nepricepindu-se ce-i de fdcut. Bi, apoi saga vd pare? Cu chitibusuri de aceste sd ne zdbovim noi? Piclisit orn e impdratul Ros 1 se vede el, zise atunci Ochild. Eu, nu-i vorbd, macar cà e asa de intunerec, deosebesc tare bine firele de mac din cele de ndsip. Dar numai iutala si gurd de furnicd ar trebui sd aibi ca sd NO apuca, alege si culege niste flecustete ea aceste, in asa scurtà vreme. Bine-a zis cine-a zis ca sal te feresti de omul ros, cáci e listai dracul in picioare,

acum vdd eu.

Harap-Alb isi aduce atunci aminte

de

aripa

cea de furnicd, o scoate de unde-o avea strinsd, apoi scapArd si-i (là foc cu o bucdtdcd de iascd aprinsd.

25

5i atunci, minune mare ! Numai iaca au si inceput a curge furnicele cu droaia, citd pulbere si spuzd, end frunzd si iarbd; unele pe sub pdmint, altele pe deasupra pamintului si altele in zbor, de nu se mai curmau viind.

30

5i, intr-un buc, au si ales ndsipul de-o parte si macul de and parte ; sd fi dat mii de mii de lei, nu gdseai fir de mac printre ndsip sau fir de ndsip printre mac. 5i

apoi, in zori de ziud, cind e somnul mai dulce, de

doarme si pdmintul sub om, o multime de furnici de cele mdruntele au strdbdtut inlduntrul palatului si au 85

inceput a pisca din somn pe impdratul, de-1 frigeau, nu altdceva. 5i väzindu-se el cuprins de asa usturime, s-a

40

sculat cu nepus in masà, cdci nu mai era de chip sa doarma, cum dormea alte ddli, pänd pe la ameazà, nesupdrat de nimene. 5i, cum s-a sculat, a si inceput a cduta cu de-amdruntul prin asternut, sh vadd ce poate s'à fie. Dar a gásit nimica toatd, cdci furnicele

120

www.dacoromanica.ro

parea intrase in pamint; s-au mistuit, de nu se §tie ce s-au mai Mcut. A dracului treaba 1 Uite ce blindd mi-a iesit pe

trup. Sa fi fost nimica... pang nu-mi vine a crede. 5

10

15

20

25

30

35

40

Iliad mai §tiu eu?... Ori parerea ma in§ala, ori s-a stricat vremea, zise imparatul; din doua, una trebuie ad fie numaidecit. Dar, pana una-altg, ia sa mg duc sa vgd: ales-au nasipul din mac acei nespalati, care-mi rod urechile sä le dau fata?

Si cind se duce imparatul §i vede cum se indeplinise de bine poronca lui, se umple de bucurie... Si, nemaiavind ce pricing sa le caute, ramine pe ginduri. Atunci Harap-Alb iar iese din mijlocul celorlalti si se infati§aza imparatului, zicind: Prea Inaltate impgrate, de-acum cred ea mi-ti da fata, ca sa va lasdin in pace §i sa ne ducem de unde am venit. A veni ea §i vremea aceea, voinice, zise imparatul, inginind vorba pintre dinti, dar pana atunci mai este inca treaba; iaca ce aveti de facut: fata mea are sa se culce desara unde se culcg totdeauna, iard voi sa mi-o strajuiti toatd noaptea. Si daca mine dimineaM s-a afla tot acolo, atunci poate sa ti-o dau; iara de nu, ce-i pati, cu nime nu-i imparti... Inteles-ati?

S. traiti, luminate imparate, raspunse HarapAlb, numai de n-ar fi mai multà intirziere, caci stapinul ma a§teapta §i grozava urgie poate sa cada pe capul meu din asta pricina. Stapinu-tau, ca stapinu-tau; ce t-a face el, asta-i deosebit de ba§ca, zise imparatul, uitindu-se chioris la din§ii. Ieie-vg macar §i pielea de pe cap, ce am eu de-acolo? Insa pe mine cautati sa nu ma smintiti: fata §i ochii din cap, caci atita vi-i leacul; v-ati dus pe copee, cu toata §michiria voastra. Dupà aceasta, impgratul ii lag incurcati si se duce la ale sale. Aici Inca trebuie sg fie un drac la mijloc, zise Gerild, clatinind din cap. Ba 'Inca de cei batrini; sageata de noapte §i dracul cel de ameazazi, rdspunse Ochild. Dar nu S-a juca el mendrele indelung, a§a cred eu. 121

www.dacoromanica.ro

In sfircit, durai-vurai, sara vine, fata se culcg §i

Harap-Alb se pune de strajd chiar la uca ei, iard ceilalri se incird tot cite unul-unul pánd la poartd, dupd poroncd. 5

i, cind pe aproape de miezul noprii, fata impgra-

tului se preface intr-o pdsericd i zboard nevdzutd printre cinci sträji. Dar cind ajunge pe la strdjerul Ochild,

el, sireicanul, mi r-o vede ci da de ctire lui Pdsdrild, zicind: o

15

Mái, feticoara Impgratului ne-a tras butucul. A dracului zgitie de fatal s-a prefgcut in pdserica, a zburat ca sageata pe lingd cei1a1i ci ei habar n-au despre asta. Ei, apoi? Lasa-te in sama lor dacd vrei sd rdrnIi far' de cap. De-acum, numai noi o putem gasi ci. aduce

la urma ei. Taci molcum ci haidem dupa dinsa. Eu

ti-oiu ardta-o pe unde se ascunde, iard tu sd mi-o prinzi cum ri-i me§tqugul ci sa-i strimbi gitul oleacd, sd se

Invere ea de altä data a mai purta lumea pe degete.

20

25

30

35

40

i atunci, odatà ci pornesc ei dupd dinsa, ci nu merg tocmai mult ci Ochilg. zice: Mai Pdsdrild, iacdtd-o, ia I colo, in dosul pdmintului, tupilatd sub umbra iepurelui; pune mina pe dinsa ci n-o ldsa Pgsgrild atunci se ldreste cit ce poate, incepe a boj-

bdi prin toate buruienele ci, cind sd pund mina pe

dinsa, zbr 1 pe virful unui munte, ci se ascunde dupá o stincd. Iacdtd-oiu, mài, colo, In virful muntelui, dupd stinca ceea, zise Ochila. Pasgrild atunci se inalra putin si incepe a cotrobgi pe dupd stinci; ci, cind sà punà mina pe dinsa, zbr I ci de acolo ci se duce de se ascunde tocmai dupA lung. Mài Pdsdrild, iacdtd-oi, ia I colo dupd lund, zise Ochild ; cdci nu pot eu s-o ajung, sa-i dau o scärmandturd bung'. Atunci Pdsdrild se decira odatà ci se inalra pana la lund. Apoi, cuprinzind luna In brare, gdbuie§te pdsdrica, mi r-o insfaca de coadd si cit pe ce sä-i suceascg. gitul. Ea atunci se preface in fatd ci striga inspaimintatg:

122

www.dacoromanica.ro

5

10

15

20

25

Ddruie0e-mi viata, Pas Arild, cd te-oiu ddrui §i eu cu milA §i cu daruri imparAte§ti, ap sA trdieqti 1 Ba cal chiar cd erai et ne dAruieqti cu mild i cu daruri impArdte0i, dacd nu te vedeam dud ai paOit-o, farmazoara ce eOil zise Ochild. tiu cd am tras o durdurd build' cautindu-te. Ia, mai bine hai la culcu§, ca se face ziuà acu§. -apoi, ce-a mai fi a mai fi.

i ()data mi t-o in§facd ei, unul de-o mind §i altul de cealaltà si hai, hai 1 hai, hai 1 in zori de ziud ajung la palat §i, trecind cu dinsa printre strAji, o silesc ea' intre in odaia ei, tot cum a ie§it. Ei, Harap-Alb, zise atunci Ochild, daca nu eram eu §i cu PAsArilà, ce fdceati voi acum? Iaca a§a, tot omul are un dar gi un amar ; §i unde prisose§te darul nu se mai bagA in sama amarul. Amar era sd fie de voi, de nu eram noi amindoi. i cu strAjuirea voastrA, era vai de pielea noastrA 1 Harap-Alb qi ceilalti, nemaiavind ce zice, pleacd capul ru§inati, mulVdmind lui Pdsdrild §i vestitului Ochild, cAci li-au fost ca ni§te frati. i atunci, nurnai iaca §i ImpAratul vine ca un leuparaleu ea.-0 ieie fata pe samd §i, cind o gdse§te sub straja, dupA cum nu se a§tepta el, numa-i scinteiau ochii in cap de ciudd, dar nu avu ce face. Atunci Harap-Alb iar se infAti§azd inaintea impdratului, zicind:

Luminate impArate, de-acum cred cd mili da

fata, ca ed va Medal in pace i sa ne ducem in treaba noastrA.

30

35

- Bine, voinice, zise imparatul posomorit; a veni ea §i vremea aceea. bled eu mai am o fatA, luatd de suflet, tot de o virstà cu fata mea; §i nu e deosebire intre dinsele nici la frumusetà, nici la stat, nici la purtat. Hai, §i dacA-i cunomte-o care-i a mea adevdratà, ie-t-o §i duceti-va de pe capul meu, cd mi-atd scos peri

albi, de cind ati venit. Iaca, ma duc sá le pregAtesc, zise impAratul. Tu villä dupa mine, §i, dacA-i gici-o, ferice de tine a fi. lard de nu, luati-v5. catrafusele §i incepeti a vA cArAbAni de la casa mea, cAci nu v5. mai 40

pot suferil 123

www.dacoromanica.ro

5

10

Si ducindu-se Imparatul, pune de peaptanal §i Imbraca la fel pe amindouà fetele §i apoi cid porona BA vie Harap-Alb i s. giceasca care-i fata Imparatului. Harap-Alb, vdzindu-se pus in incurcald, nu mai §tia ce BA faa §i incotro s-o deie ca ad nu gre§easca tocmai acum, la dia. Si, mai stind el pe ginduri oleaca, cum e omul tulburat, f§i aduce aminte de aripa cea de albind si, scotind-o de unde-o avea strinsa, scapara §i-i cid foc cu o buatia de iasca aprinsa. Si atunci, numai iaca se pomene§te cu craiasa albinelor. Ce nevoie te-a ajuns de mine, Harap-Alb, zise ea, zburind pe umarul sau. Spune-mi, caci sunt gata s te slujesc. Atunci Harap-Alb Incepe a-i spune toate cu de-ama-

15

20

25

runtul §i o roaga de too dumnezeii ca sa-i deie ajutor. N-ai grija, Harap-Alb, zise craiasa albinelor ; las' cà te fac eu s-o cuno§ti §i dintr-o mie. Hai, intra in casd cu indraznealà, aci am sa fiu si eu pe-acolo. Si cum ii intra, stai putin §i te uita la fete ; §i care-i ved6-o a se apard cu naframa, sa §tii ca aceea este fata imparatului. Atunci Harap-Alb int* cu albina pe umar, in odaia unde era imparatul §i cu fetele, apoi std putin deoparte si incepe a se uita cind la una, cind la alta. Si cum sta el drept ca luminarea si le privea, cu bagare de sama, craiasa albinelor zboard pe obrazul fetei impdratului. Atunci ea, tresarind, o data incepe a tipa §i a se apara cu naframa, ca de un du§man. Lui Harap-Alb atita i-a

trebuit: indata face citiva pa§i spre dinsa, o apuca

35

frumusel de mina §i zice Impäratului: Luminarea-voastra, de-acum crecl cà nu mi-ti mai face nici o impiedecare, pentru ea am adus Intru hideplinire tot ceea ce ne-ati poroncit. Din partea mea poti s-o iei de-acum, Harap-Alb, zise imparatul, ovilit §i sarbad la fata de suparare §i

40

ru§ine ; daa n-a fost ea vrednica sa và rapuie capul, fii macar tu vrednic s-o stapinesti, aci acum t-o dau cu toata inima. Harap-Alb multame§te atunci imparatului §i apoi zice fetei:

30

124

www.dacoromanica.ro

5

10

De-acum putem sd mergem, cgci stapinu-meu, luminarea-sa nepotul Impgratului Verde, a fi Imbgtrinit agteptindu-mg. Ia mai Inggduiegte putin, nergbdgtorule, zise fata impgratului, luind o turturicd in brate, spunIndu-i nu gtiu ce la ureche gi sgrutInd-o cu drag; nu te grgbi aga, Harap-Alb, Ca te-i pripi. Stäi, cd mai ai gi cu mine oleacd de vorbg: inainte de pornire, trebuie &à mearga calul tgu gi cu turturica mea sg-mi aducg trei smicele de mar dulce gi apd vie gi apà moartg de unde se bat

muntii in capete. Si de-a veni turturica mea Inainte

cu smicelele gi apa, ie-ti nddejdea despre mine, cgci nu merg, fereascd Dumnezeu 1 Iarg de-i aye noroc gi-a 15

veni calul tgu mai intgi gi mi-a aduce cele poroncite, sd gtii cá merg cu tine, oriunde mi-i duce; s-a mintuit socoteala.

20

25

30

35

Si atunci, odatä pornesc gi turturica gi calul, fugind pe Intrecute, chid pe sus, cInd pe jos, dupg cum cerea trebuinta. Dar turturica, fiind mai ward, ajunge mai inainte; gi pindind tocmai cind era soarele In cruce, de se odihneau muntii numai pentru o clipitg, se repede ca prin foc gi iè trei smicele de mar dulce gi apai vie gi apd moartg, gi apoi, ca fulgerul se Intoarce Inapoi. Si, cind pe la poarta muntilor, calul ii iese Inainte, o propegte in cale gi o iè cu mggulele, zicindu-i: Turturicg-ricg, dragg pgserica, adg la mine cele trei smicele de mar dulce, apa cea vie si cea moartg, gi tu du-te Inapoi de-ti ie altele gi mi-i ajunge pe drum, cdci egti mai sprintend decit mine. Hai, nu mai sta la indoialà gi dg-mi-le, cgci atunci are sg fie bine gi de stgpinu-meu, gi de stApIna-ta, gi de mine, gi de tine; iarg de nu mi li-i da, stdpinu-meu Harap-Alb este In primejdie, gi de noi Inca n-are sg fie bine. Turturica parcg n-ar fi voit. Dar calul n-o mai Intreabd de ce-i e cojocul ; se rgpede gi-i iè apa gi smicelele

cu hapca gi apoi fuge cu dinsele la fata Impgratului 40

gi i le dg, de fatà cu Harap-Alb. Atunci lui Harap-Alb i s-a umplut inima de bucurie. Vine ea gi turturica mai pe urmg, dar ce-ti e bung? 125

www.dacoromanica.ro

Alei, tolind ce-mi e§ti, zise fata impàratului; da' bine m-ai vindut I Dacd e a§a, hai, porne§te chiar acum la imparatul Verde §i veste§te-i cà venim §i noi in urmd.

Atunci turturica porneste. lard fata impdratului

5

to

15

Ingenunchie dinaintea tdtine-sdu §i zice: Binecuvinteazd-md, tatd, §i rdmii sdnalos 1 Se vede cd a§a mi-a fost sortit §i n-am ce face ; trebuie sà merg cu Harap-Alb, §i pace build! Dupd aceasta, i§i iè cele trebuitoare la drum, apoi Incalecd §i ea pe un cal nâzdrdvan §i stá gata de pornire. lard Harap-Alb, luindu-§i oamenii s5.i, incalecd §i el §i pornesc spre imparatie, Dumnezeu s ne tie, ca cuvintul din poveste inainte mult mai este. Mers-au ei §i zi §i noapte, nu se §tie cit au mers ; §i, de la un loc, Gerild, Fldminzild §i Setild, Pasdri-LätiLungild §i ndzdrdvanul Ochild se opresc cu toti in cale, se opresc §i zic cu jale: Harap-Alb, mergi saindtos 1 De-am fost rdi, tu

ni-i ierta, cäci i rdul citeodatd prinde bine la ceva.

20

25

Harap-Alb le multdme§te §-apoi pleaca Iinitit. Fata vesel ii zimbe§te, luna-n ceriu au asfintit. Dar In pieptul lor rdsare... Ce rdsare? Ia, un dor ; soare mindru, luminos §i in sine arzdtoriu, ce se na§te din scinteia unui ochiu fdrmacdtoriu I imai merg ei cit mai merg §i de ce mergeau inainte,

de ce lui Harap-Alb i se tulburau minile, uitindu-se

la fatd §i vazind-o cit era de tindrd, de frumoasä §i plind de vind-ncoace. SalAtile din Grddina Ursului, pielea §i capul cerbu30

35

40

lui le-a dus la stdpinu-sdu cu toatá inima. Dar pe fata impdratului Ro§ mai nu-i venea so clued, fiind nebun de dragostea ei. Cdci era boboc de trandafir din luna lui maiu, scaldat in roua dimineii, dezmerdat de cele intdi raze ale soarelui, legdnat de adierea vintului si neatins de ochii fluturilor. Sau, cum s-ar mai zice la noi in tdrdne§te, era frumosd de mama focului; la soare te puteai uita, iar la dinsa ba. i de-aceea Harap-Alb o prápddea din ochi de draga ce-i era. Nu-i vorbd, §i ea

fura cu ochii, din cind in chid, pe Harap-Alb, §i in inima ei pared se petrecea nu §tiu ce... poate vreun

126

www.dacoromanica.ro

dor ascuns, care nu-i venea a-I spune. Vorba cintecului

5

10

15

Fugi de-acole, vina-ncoace I Sezi bini§or, nu-mi da pace I sou mai §tiu eu cum sà zic, ea sa nu gre§esc? Dar §tiu atita, câ ei mergeau fara a sirriti ea merg, parindu-li-se calea scurta §i vremea §i mai seurta ; ziva ceas §i ceasul clipa ; dd, cum e omul and merge la drum cu dragostea alaturea.

Nu §tia sarmanul Harap-Alb ce-1 asteapta acasa, eaci nu s-ar fi mai gindit la de-alde acestea. Insa vorba cintecului: De-ar Oi omul ce-ar pAti, Dinainte s-ar pazi I Dar iaca ce ro-am apucat de spus. Mai bine vä spu-

neam ca turturica ajunsese la imparatul Verde

t; i -1

in§tiintase ca. vine §i Harap-Alb cu fata Imparatului Ro§. 20

25

Atunci Imparatul Verde a §i inceput a face pregatire, ea pentru o fata de imparat, dind §i poronca sa ii ias6 intru intimpinare. MIA Spinul icnea In sine §i se gindea numai la razbunare. In sfir§it, mai merge Harap-Alb cu fata imparatului cit mai merge, §i de la o vreme ajung §i ei la imparatie. i, cind colo, numai iaca ce Ii iese Inainte Imparatul Verde, fetele sale, Spinul §i toata curtea linparateasca, ea sa-i primeasca. Si vazind Spinul cit e de frumoasa fata irnparatului Ro§, o data se rapede sa o iè In brale

de pe cal. Dar fata Ii pune atunci mina In piept, II

30

brince§te ell, colo §i zice:

Lipse§te dinaintea mea, Spinule I Doar n-am venit pentru tine, §-am venit pentru Harap-Alb, caci el este adevaratul nepot al Imparatului Verde. 35

Atunci imparatul Verde §i fetele sale au ramas Incremeniti de ceea ce au auzit. Iarà Spinul, vazind ea i s-a dat vicle§ugul pe fata, se rapede ca un clue turbat la Harap-Alb §i-i zboara capul dintr-o singura lovitura de palo§, zicInd: Na I a§a trebuie sa pateasea eine ealca juramIntul I 127

www.dacoromanica.ro

5

o

Dar calul lui Harap-Alb, indata se rapede §i el la Spin §i-i zice: Spinule I i odata mi ti-1 in§faca cu dintii de cap, zboara cu dinsul in inaltul ceriului, §i apoi, dindu-i drumul de-acolo, se face Spinul pang

jos praf §i pulbere. lard fata imparatului Ro§, in valma§agul acesta,

rapede pune capul lui Harap-Alb la loc, 11 incunjura de trei ori cu cele trei smicele de mar dulce, toarna apà moarta, sa steie singele §i sa se prinda pielea, apoi 11 strope§te cu apa vie, §i atunci Harap-Alb indata invie §i, §tergindu-se cu mina pe la ochi, zice suspinind: Ei, da' din greu mai adormisem Dormeai tu mult §i bine, Harap-Alb, de nu eram eu, zise fata imparatului Ro§, sdrutindu-1 cu drag §i dindu-i iar palo§ul in stapinire. apoi, ingenunchind amindoi dinaintea imparaI

15

tului Verde, i§i jura credinta unul altuia, primind binecuvintare de la dinsul §i imparatia totodata. 20

Dupä aceasta se incepe nunta, §-apoi, da Doamne binel Lumea de pe lume s-a strins de privea,

Soarele §i luna din ceriu le ridea. S-apoi fost-au fost poftiti la nunta: Craiasa furnici-

25

lor, Craiasa albinelor §i Craiasa zinelor, minunea minunilor din ostrovul florilor Si mai fost-au poftiti Inca: crai, craiese §i-mparati, oameni in samd bagati, §-un pacat de povestariu, Med bani in buzunariu. Veselie mare intre toti era, chiar §i saracimea ospata §i bea Si a tinut veselia ani intregi, §i acum mai tine Inca; cine se duce acolo be §i manincd. Iar pe la noi, eine are bani bea §i manincd, iara cine nu, se uita §i rabdd. I

30

I

www.dacoromanica.ro

FATA BABEI 5I FATA M051NEAGULUI

Era odatà un mo§neag §-o babg ; §i mo§neagul avea

o fatá, §i baba iar o fatd. Fata babei era slutd, len*, 5

-ifnoasa §i rea la inim6; dar, pentru cd era fata mamei, se alinta cum s-alintd cioara-n 14, 15.sind tot greul pe fata mo§neagului. Fata mo§neagului insd era frumoasà, harnicA, asculta.loare §i build la inimL Dumnezeu o

impodobise cu toate darurile cele bune §i frumoase. Dar aceasta fatà bung.' era horopsita §i de sora cea de

10

15

scoarta, ci de mama cea vitrigä; noroc de la Dumnezeu

a era o fatá robace §i radnoare; &dci altfel ar fi fost vai §-amar de pielea ei. Fata mo§neagului la deal, fata mo§neagului la vale ; ea dupd g6teje prin phdure, ea cu tabuietul in spate la moarg, ea, in sfircit, in toate pgrtile dupà treabg. Cit

era ziulica de mare, nuli mai stringea picioarele ;

dintr-o parte venea §i-n alta se ducea. 5-apoi baba §i cu odorul de fiic6.-sa tot cirtitoare §i nemultgmitoare 20

25

erau. Pentru babg, fata mo§neagului era peatra de moara in casa ; iar fata ei, busuioc de pus la icoane.

Cind se duceau amindoud fetele in sat la §ezatoare sara, fata mosneagului nu se incurca, ci torcea cite-un ciur p1M de fuse ; iar fata babei indruga ci ea cu mare ce cite-un fus ; c-apoi, cind veneau amindouà fetele acasa' noaptea tirziu, fata babei sgrea iute peste pirlaz ci zicea fetei mo§neagului sd-i deie ciurul cu fusele, ca sd-1 lie pgng va sa'ri §i ea. Atunci fata babei, vicleanä cum era, lua ciurul ci fuga in cas6 la babA ci la mo§neag,

spuind cà ea a tors acele fuse. In zadar fata mo§nea3 0

gului spunea in urrn6 Ca" acela este lucrul minelor sale ; 129

www.dacoromanica.ro

caci indata o apucau de obraz baba §i cu fiic5.-sa si tre-

5

10

15

20

25

30

35

buia numaidecit s. ramlie pe-a lor. Cind venea duminica §i sarbatorile, fata babei era inpopotatä §i netezit5. pe cap, de parc-o linsese viteii. Nu era joc, nu era claca in sat la care sa nu se duel fata babei, iar fata mosneagului era opritä cu asprime de la toate aceste. cind venea mosneagul de pe unde era dus, gura babei umbla cum umbla melita: c. fata lui nu asculta, ca-i usernica, ca-i lenesa, ca-i soiu rtu... ca-i laie, ca-i balaie; si c. s-o alunge de la ma; s-o trimitá la slujba, unde §tie, ca nu-i de chip s-o mai tie; pentru cä poate sd innaraveasca §i pe fata ei. Mo§neagul, fiind un gura-casca, sau cum 1i vrè sa-i ziceti, se uita In coarnele ei, si ce-i spunea ea sfint era. Din inima, bietul mosneag poate c-ar fi mai zis cite ceva; dar acum apucase a cinta gaina la casa lui, si cuco§ul nu mai avea nici o trecere §-apoi, ia sa-1 fi pus pacatul sà se intreaca cu caci baba si cu fiica-sa Ii umplea de bogdaprosti.

Intr-una din zile, mosneagul, fiind foarte amarit de cite-i spunea baba, chema fata §i-i zise: Draga tatei, iaca ce-mi tot spune ma-ta de tine: ca n-o asculti, ca esti rea de gull §i Innaravita si cd nu este de chip sa mai stai la casa mea; de-aceea du-te si tu Incotro te-a indrepta Dumnezeu, ca sa nu se mai fad( atita gilceava la casa asta, din pricina ta. Dar te sfatuiesc, ca un tata ce-ti sunt ca, or§iunde te-i duce, sa fii supusa, blajina §i harnica; caci la casa mea tot ai dus-o cum ai dus-o: c-a mai fost si mila parinteasca la mijloc I... dar prin straini, Dumnezeu §tie peste ce soiu de saminVa de oameni Ii da; §i nu ti-or puth rabda cite ti-am rabdat noi. Atunci biata fata, vdzind cd baba §i cu fiica-sa voiesc cu orice chip s-o alunge, saruta mina tata-sau §i, cu lacrimi in ochi, porneste In toatà lumea, departindu-se de casa parinteased fard nici o nadejde de intoarcere 1

merse ea cit merse pe-un drum, 011a ce, din intimplare, ii iesi inainte o catelusa, bolnava ca vai de 40

capul ei si slaba de-i numarai coastele; §i cum vazu p e fatd, Ii zise:

130

www.dacoromanica.ro

Fatà frumoasa §i harnicA, fie-0 mila de mine §i ma grijegte, cA ti-oiu prinde §i eu bine vrodata 1 Atunci fetei i se facu mila gi, luind catmlu§a, o spala gi-o griji foarte bine. Apoi o rasa acolo §i-gi cauta de 5

10

drum, multdmitA fiind in suflet cA a putut savir§i o faptd buna. Nu merse ea tocmai mult, gi numai iaca ce vede un

par frumos gi inflorit, dar plin de omizi in toate pArtile. Parul, cum vede pe fatA, zice: FatA frumoasa §i harnicd, grije§te-ma gi curata-ma de omizi, ea 0-oiu prinde gi eu bine vrodata

Fata, harnica cum era, curati parul de uscaturi §i de omizi cu mare ingrijire gi apoi se tot duce inainte sd-gi caute stapin. i, mergind ea mai departe, numai 15

iaca ce vede o fintina militA §i parAsita. Fintina atunci zice: FatA frumoasA gi harnica, ingrijegte-mA, cA ti-oiu prinde gi eu bine vrodatA Fata rine§te fintina §i-o grije§te foarte bine; apoi 0 lasa gi-gi cauta de drum. i, tot mergind mai departe, I

20

numai iaca ce da de-un cuptior nelipit §i mai-mai sa se risipeascA. Cuptiorul, cum vede pe fata, zice:

FatA frumoasA §i harnicA, lipe§te-ma §i grije§te-

ma, ca poate ti-oiu prinde §i eu bine vrodata 25

30

35

Fata, care §tia ch. de facut treabA nu mai cade coada nimarui, i§i sufleca minicile, calca lut §i lipi cuptiorul, II humui §i-1 griji, de-ti era mai mare dragul sA-I prive§ti! Apoi i§i spala frumugel minile de lut gi porni iara§i la drum. i mergind ea acum §i zi gi noapte, nu §tiu ce facu, CA se rataci; cu toate aceste, nu-§i pierdu nadejdea in Dumnezeu, ci rnerse tot inainte panA ce, intr-una din zile, des-dimineata, trecind printr-uncodru intunecos, dA de-o poiana foarte frumoasA, gi in poiana vede o casuVal umbrita de ni§te lozii pletoase; gi cind s-apropie de acea casa, numai iaca o baba intimpinA pe fata

cu blindetà §i-i zice: Da' ce cauti prin aceste locuri, copilA, gi eine egti?

40

.

- Gine sa fiu, matuga? Ia, o feta gra* WA mama

gi fara tata, pot zice; si numai Cel-de-sus §tie cite-am 131

www.dacoromanica.ro

tras de cind mama care ra-a facut a pus minile pe piepl 1

5

St Apin caut §i, necunoscind pe nime §i umblind din loc in loc, m-am ratAcit. Dumnezeu Insa m-a povatuit de-am nimerit la casa d-tale qi te rog sa-mi dai Wasluire. Sarmana fata I zise bAtrina. Cu adevArat numai

Dumnezeu te-a indreptat la mine §i te-a scapat de primejdii. Eu sunt sfinta Duminica. Sluje§te la mine 10

astai tF i fii incredintatd cà mine n-ai sa ie§i cu minile goale de la casa mea. Bine, mAicutd, dar nu §tiu ce trebi am sa fac.

Ia, sa-mi lai copila§ii, care dorm acum, §i sa-i hrane§ti; apoi sa-mi faci bucate; §i, cind m-oiu Intoarce eu de la biserica, sa le gasesc nici reci, nici fier15

20

biuti, ci cum Is mai bune de mincat. i, cum zice, bdtrina porne§te la bisericA, iará fata

suflica minicile §i s-apuca de treabà. Intai §i-ntdi face lautoare, apoi iese afard §i incepe a striga: Copii, copii, copii 1 Veniti la mama sa va leie 1 i cind se uitA fata, ce sa vada? Ograda se umpluse §i padurea fojgAia de-o multime de balauri §i de tot

soiul de jivine mici §i maril kg, tare In credintà §i cu nadejdea la Dumnezeu, fata nu se sparie; ci le ia

25

30

35

pe cite una §i le là §i le ingrije§te cit nu se poate mai bine. Apoi s-apucA de facut bucate, §i cind a venit sfinta Duminica de la bisericA §i a vazut copiii lauti frumos §i toate trebile bine facute, s-a umplut de bucurie ; §i dupa ce-a §ezut la masa', a zis fetei sa se suie in pod §i sa-§i aleaga de-acolo o ladà, care-a vrè ea, §i sa' §i-o ieie ca simbrie; dar sa n-o deschidd pAn-acasà, la tata-sau. Fata se Buie in pod §i vede acolo o multime de lazi: unele mai vechi §i mai urite, altele mai noua §i mai frumoase. Ea insd, nefiind lacoma, §-alege pe cea mai veche §i mai urità dintre toate. i cind se &à cu dinsa jos, sfinta Duminica cam Increteste din sprincene, dar n-are incotro. Ci binecuvinteaza pe fatä, care i§i ie lada in spate §i se intoarna spre casa parinteascA cu bucurie, tot pe drumul pe unde venise.

Cind, pe drum, iaca cuptiorul grijit de dinsa era 40

plin de placinte crescute §i rumenite... i mAninca fata

132

www.dacoromanica.ro

la plácinte, si maninca, hat bine; apoi isi mai ie citeva

la drum si porneste. 5

10

15

20

25

Chid, mai incolo, numai iaca fintina grijità de dinsa era plina pana-n gull cu apa limpede cum ii lacrima, duke si rece cum ii gheata. i pe colacul fintinei erau dou'a pahare de argint, cu care a Mut la apa pana s-a racorit. Apoi a luat paharele cu sine si a pornit inainte. i mergind mai departe, iaca parul grijit de dinsa era incarcat de pere, galbene ca ceara, de coapte ce erau, si dulci ca mierea. Parul, vazind pe fata, si-a plecat crengile-n jos; si ea a mincat la pere si s-a luat la drum cite i-a trebuit. De-acolo mergind mai departe, iaca se intilneste si cu catelusa, care acum era voinicá si frumoasà, iara la git purta o salba de galbeni pe care a dat-o fetei, ca multamità pentru ca a cautat-o la board. i de aici, fata, tot mergind Inainte, a ajuns acasa la tata-sau. Mosneagul, cind a vazut-o, i s-a umplut ochii de lacrimi si inima de bucurie. Fata atunci scoate salba si paharele cele de argint si le da tatine-sau ; apoi deschizind lada impreund, nenumarate herghelii de cai, cirezi de vite si turme de oi iese din ea, incit mosneagul pe loc a intinerit, vazind atitea bogatii 1 Iara baba a ramas oparità si nu stia ce sd faca de ciudd. Fata babei atunci si-a luat inima-n dinti si a zis: Las', mama, Ca' nu-i pradata lumea de bogatii; ma due sa-ti aduc eu si mai multe. i cum zice, porneste cu ciuda, trdsnind si plesnind. Merge si ea cit merge, tot pe acest drum, pe unde fusese

30

35

fata mosneagului; se intilneste si ea cu catelusa cea slaba si bolnava ; da si ea de parul cel ticsit de omide, de fintina cea milità si seaca si parasita, de cuptiorul

cel nelipit si aproape sa se risipeasca ; dar cind o roaga si catelusa, si parul, si fintina, si cuptiorul ca sa ingrijeasea de dinsele, ea le raspundea cu ciuda si in bataie de joc:

Da' cum nu l? Ca nu mi-oiu festeli eu minutele tatuciftei si a mamucutei 1 Multe slugi ati avut ca mine? 40

Atunci, cu toatele, stiind ca mai usor ar puté capata cineva lapte de la o vaca stearpá decit &à te indatoreasca o fata alintata si lenesà, au lasat-o sa-si urmeze

14

133

www.dacoromanica.ro

drumul In pace §i n-au mai cerut de la dinsa nici un ajutor. .5i mergind ea tot inainte, au ajuns apoi §i ea la sfinta Duminicg; dar §i aici s-a purtat tot hursuz, 5

10

cu obrAznicie §i proste§te. In loc sd facg bucatele bune §i potrivite §i sa." leie copiii sfintei Duminici cum i-a Mut fata mo§neagului de bine, ea i-a opgrit pe too, de tipau §i fugeau nebuni de usturime §i de durere. Apoi bucatele le-au fdcut afumate, arse §i sleite, de nu mai

era de chip sg le poatg lua cineva in gull... §i cind a venit sfinta Duminicd de la bisericg, §i-a pus minile-n cap de ceea ce-a gash acasg. Dar sfinta Duminicd, blindà §i inggcluitoare, n-a vrut sa-§i puie mintea c-o sturlubateca §i c-o lene§d de fatà ca aceasta; ci i-a spus ad se suie in pod, sà-§i aleagg de-acolo o ladg, care

15

i-a plgcea, §i sg se duck in plata lui Dumnezeu. Fata atunci s-a suit §i §-a ales lada cea mai noug si mai frumoasg ; c'aci ii plgcea sà ieie cit de mult §i ce-i mai bun

qi. mai frumos, dar sa Meg slujbd bung nu-i plgcea. Apoi, cum se dd jos din pod cu lada, nu se mai duce 20

25

30

35

40

sà-§i ieie ziva bung §i binecuvintare de la sfinta Duminied, ci porne§te ca de la o casA pustie §i se tot duce inainte; §i mergea de-i piriiau cglcgiele, de fried srt nu

se rgzgindeascd sfinta Duminicg sà porneascg dupg dinsa, s-o ajungg §i sg-i ieie lada. i cind ajunge la cuptior, frumoase pldcinte erau intr-insul 1 Dar cind s-apropie s'a ieie dintr-insele §i sg-§i prindg pofta, focul o arde §i nu poate lua. La tinting, a§ijderea: pghgrutele de argint, nu-i vorbg, erau, §i fintina pling cu apd pAng-n gurg; dar cind a vrut fata sa.' puie mina pe pahar qi sd ieie apà, paharele pe loc s-au cufundat, apa din finting intr-o clipg a se-

cat, §i fata de sete s-a uscat L.. Cind prin dreptul parului, nu-i vorbg, ca parcg era bdtut cu lopata de pere multe ce avea, dar credeti c-a avut fata parte sg guste vro una? Nu, cgci pgrul s-a Mut de-o mie de ori mai nalt de cum era, de-i ajunsese crengile in nouri! -atunci... scobe§te-te, fata babei, in dinti 1 Mergind mai inainte, cu cgtelu§a Inca s-a intilnit ; salbg de galbeni avea §i acum la git ; dar cind a vrut fata sg i-o ieie, cgtelu§a a murat-o de i-a rupt degetele §i n-a lásat-o sg puie mina pe dinsa. I§i mura fata acum degetelele

134

www.dacoromanica.ro

5

mAmuculei si ale tAtucutei de ciudd si de rusine, dar n-avea ce face. In sfirsit, cu mare ce a ajuns ea si acasti, la mA-sa, dar i aici nu le-au ticnit bogalia. CAci, deschizind lada, o multime de bAlauri au iesit dintr-Insa i pe loc au mincat pe babA, cu fatà cu tot, de parcAl n-au mai fost pe lumea asta i apoi s-au Mut bAlaurii nevAzuti cu ladà cu tot. Iar mosneagul a rAmas linistit din partea babei qi avea nenumArate bogAtii: el a mAritat pe fiicA-sa dupà

o

15

un om bun si harnic. Cucosii cintau acum pe stilpii portilor, in prag i In toate pArOle; iar gdinile nu mai

cintau cucoseste la casa mosneagului, &A mai facA a rAu ; c-apoi atunci nici zile multe nu mai aveau. Numai atita, c. mosneagul a rAmas plesuv i spetit de mult ce-1 netezise baba pe cap si de cercat in spatele lui cu cociorva, dacA-i copt malaiul.

14*

www.dacoromanica.ro

IVAN TURBINCA (Poveste)

5

io

Era odata un rus, pe care il chema Ivan. i rusul acela din copilarie se trezise In oaste. Si slujind el citeva soroace de-a rindul, acuma era batrin. i maimarii lui, vazindu-1 ca si-a facut datoria de ostas, 1-au slobozit din oaste, cu arme cu tot, sa* se due& unde-a vrea, dindu-i i douà carboave de cheltuiald. Ivan atunci multami mai-marilor sái i apoi, luindu-si ramas bun de la tovarasii lui de oaste, cu care mai trase cite-o dusca, cloud de rachiu, porneste la drum cintind.

Si cum mergea Ivan, sovaind cind la o margine de

drum, cind la alta, Vara' sa stie unde se duce, putin mai

15

inaintea lui mergeau din intimplare, pe-o carare laturalnica, Dumnezeu i cu sfintul Petre, vorbind ei

stiu ce. Sfintul Petre, auzind pe cineva cintind din

urma, se uita inapoi si, cind colo, vede un ostas mata20

Hind pe drum In toate partile. Doamne, zise atunci sfintul Petre, spariet: ori hai sa ne grdbim, ori sà ne dam intr-o parte, nu cumva ostasul cela s. aiba hartag, i s5. ne gdsim beleaua cu

25

dinsul. Stii c-am mai mincat eu o data de la unul ca acesta o chelfaneala. N-ai grija, Petre, zise Dumnezeu. De drumetul care cinta sa nu te temi. Ostasul acesta e un om bun la inima si milostiv. Vezi-l? Are numai douá carboave la sufletul sau; i, drept cercare, hai, fate tu cersitor

la capatul ist de pod, si eu la celalalt. Si sa vezi cum 30

are sd ne deie amundoud carboavele de pomana, bietul

cm! Adu-ti aminte, Petre, de cite ori ti-am spus, ca 136

www.dacoromanica.ro

unii ca acestia au sd mosteneascd impdratia ceriurilor.

Atunci sfintul Petre se pune jos la un capdt de pod, iard Dumnezeu la celalalt si Incep a cere de pomand.

5

10

15

Ivan, cum ajunge in dreptul podului, scoate cele doud carboave de unde le avea strinse si dd una lui sfintul Petre si una lui Dumnezeu, zicind: Dar din dar se face raiul. Na-val Dumnezeu mi-a dat, eu dau, si Dumnezeu iar mi-a da, ca are de unde. i apoi Ivan incepe iar a cinta si se tot duce inainte. Atunci sfIntul Petre zice cu mirare: Doamne, cu adevärat bun suflet de om e acesta, si n-ar trebui sd meargd nerdspldtit de la fata ta 1 Dar, Petre, las', cd am eu purtare de grijd pentru dinsul. Apoi Dumnezeu porneste cu sfintul Petre, si, cit ici, cit cole, ajung pe Ivan, care-o ducea tot Intr-un cintec, de pared era toatà lumea a lui.

Blind calea, Ivane, zise Dumnezeu. Dar anti,

20

25

anti, nu te-ncurci 1 Multämesc d-voastra, zise Ivan, tresdrind. Dar de unde stii asa de bine cd ma cheamd Ivan? D-apoi, dacd n-oiu sti eu, cine altul are sà stie? rdspunse Dumnezeu. Dar cine esti tu, zise Ivan cam zborsit, de te lauzi

-

cd stii toate?

30

35

40

Eu sunt cersitorul pe care l-ai miluit colo la pod, Ivane. 5i cine da saracilor Imprumutd pe Dumnezeu, zice scriptura. Na-ti imprumutul inapoi, caci noi nu avem trebuintà de bani. Ia numai am vrut s'd dovedesc lui Petre clt esti tu de milostiv. And acum, Ivane, cd eu sunt Dumnezeu si pot sà-ti dau orice-i cere de la mine; pentru cà si tu esti om cu dreptate si darnic. Ivan atunci, cuprins de fiori, pe loc s-a dezmetit, a cdzut In genunchi dinaintea lui Dumnezeu si a zis: Doamne, dacd esti tu cu adevdrat Dumnezeu, cum zici, rogu-te, blagosloveste-mi turbinca asta, ca, ori pe cine-oiu vrea eu, sd-1 vIr Intr-Insa; si apoi sd nu poata iesi de aici fdrà invoirea mea. Dumnezeu atunci, zhnbind, blagoslovi turbinca, dupd dorinta lui Ivan, si apoi zise: 137

www.dacoromanica.ro

Ivane, cind te-i sdtura tu de umblat prin lume, atunci sà vii sd sluje§ti §i la poarta mea, cdci nu ti-a fi rdu. 5

Cu toatd bucuria, Doamne ; am sd yin numaidecit, zise Ivan. Dar acum, deodatd, ma' duc sd vdd, nu mi-a

pica ceva la turbincd? Si zicind aceste, apucd peste cimpi de-a dreptul, spre ni§te curti mari, care de-abia se zilreau Inaintea lui, pe culmea unui deal. Si merge Ivan, §i merge, §i merge,

to

pánd cind, pe inserate, ajunge la curtile cele. Si cum ajunge, intrd Ia ogradd, se Infaticeazd inaintea boierului §i cere gázduire. Boierul acela cied era cam zgircit, dar, vázind cd Ivan este om impárdtesc, n-are ce sd feed. Si, vrind-nevrind, poronceste unei slugi sd

15

deie lui Ivan ceva de mincare §i apoi sd-1 culce in nicte case nelocuite, unde culca pe too musafirii care veneau ace, nitam-nisam. Sluga, ascultind poronca stdpinului, ia pe Ivan, fi dd ceva de mincare §i apoi 11 duce la locul

20

25

30

35

40

hotdrit, sd se culce. Las' I dacd nu i-a da odihna pe nas, zise boierul in gindul sau, dupd ce orindui cele de cuviintd. Stiu cd are sd aibd de lucru la noapte. Acum sd vedem care pe care! Ori el pe draci, ori dracii pe dinsul 1" Cdci trebuie sd vd spun ea' boierul acela avea o pareche de case, mai de-o parte, in care se zice cd locuia necuratul. Si tocmai acolo porunci sd culce §i pe Ivan! Ivan Insd habar n-ave de asta. El, cum a intrat In odaia unde 1-a dus omul boierului, ci-a pus armele In rinduiald, s-a inchinat dupd obiceiu §i apoi s-a tologit aca, imbracat cum era, pe un divan moale ca bumbacul, puninduli turbinca cu cele cloud carboave sub cdpdtdiu li asternIndu-se pe somn; cdci de-abia II tineau picioarele de trudit ce era. Dar poate, bietul, sd se odihneascd? Cad, cum a stins luminarea, odatà se treze§te cd-i smunce0e cineva perna de sub cap si i-o aruncd cit colo! Ivan atunci, puind mina pe sabie, se scoald rdpede, aprinde luminarea ci Incepe a cduta prin casd, in toate pdrtile, dar nu gdse§te pe nimene. Mai I Dar acest pacat? Ori casa asta nu-i curatd,

ori s-a cutremurat pdmintul, de mi-a grit perna de

sub cap, ci eu umblu bádddilind ca un nebun 1 Ce-or 138

www.dacoromanica.ro

5

10

mai fi §i cutremurile ieste?1 zise Ivan, mai facind elteva cruci liana la pamint, si apoi iara se cubed. Dar, cind sa atipeasca, deodata se aud prin casa o multime de glasuri, care de care mai uricioase: unele miorlaiau ca mita, altele covitau ca porcul, unele of& &Mau ca broasca, altele morndiau ca ursul, ma rog, fel de fel de glasuri schimonosite se auzeau, de nu se mai §tia ce mama dracului sà fie acolo 1 Ivan, atunci, se cam pricepe ce-ar fi asta. Apoi, stai dar 1 ca are Chira socotealk cum vad eu. Si odata incepe a striga puternic:

Pafol na turbinca, ciortil

15

Atunci diavolii odata incep a se carabani unul peste altul in turbinca, de parca-i aducea vintul. Si dupà ce intra ei cu totii inlauntru, Ivan incepe a-i ghigosi muscale§te. Dupa. aceea leaga turbinca strins la gura, o

pune sub cap, mai trintindu-le prin turbincd ni§te ghionturi ruse§ti, cole, cum §tia el, de da inima din

draci. Apoi se culcd cu capul pe din§ii §i, nemaifiind 20

supdrat de nimene, trage Ivan un somn de cele popesti...

Dar, cind aproape de cintätori, Scaraoschi, capitänia dracilor, vazind Ca parte din slugile lui se zabovesc, porne§te cu grabire la locul §tiut;s5. le caute. Si, ajungind intr-o clipa, se vird, el §tie cum §i pe unde, in 25

odaie la Ivan §i-i §terge o palma prin somn, cit ce poate.

Ivan, atunci, sare ars §i odata striga: Papl na turbinca!

Scaraoschi, atunci, intra §i el Fara vorba i se inghesuie§te peste ceilalti dimoni, cad n-are incotro. 30

Ei, las', ca và judec eu acu, necuratilor ; voiu

35

scoate incul din voi, zise Ivan tulburat. Cu mine v-ati gdsit de jucat? Am sa v. mu§truluiesc de au a' rida si cinii de voi I Si odata se imbracä §i se inarmeaza Ivan cu toate ale lui §i, ie§ind afara, incepe a face un taraboiu de s-a

sculat toatd ograda In gura lui. Dar ce-ai patit, ma pohontule, de te-ai sculat cu 40

noaptea-n cap, §i faci aqa larma, zisera oamenii boierului, care dau chiori unul peste altul, de parca aveau orbul gainilor. 139

www.dacoromanica.ro

Ce sal patesc? zise Ivan dirz. la! am captu§it

5

niste iepuroi §i am de gind sai-i jumulesc. Boierul, in zgomotul ista, se scoala §i el si intreaba: Ce vuiet e acolo prin ogradd? Ia, mai toata noaptea nu ne-am putut odihni din pricina rusului celuia. Dracul §tie ce are... Cicà a prins ni§te iepuroi §i vrè sa-i jumuleasca, sa iertati d-voastra 1

to

In vorbele aceste, numai iaca ce se infati§eaza §i Ivan Inaintea boierului, cu turbinca plinà de draci, care se zbateau ca pe§tii In vir§a. Iaca, gospodin, cu eine rn-am vinjolit toatà noap-

tea... dar incaltea ti-am curatit §i eu casa de draci §i 15

20

vi-i aduc poclon des-dimineata. Poronce§te sA-mi aduca ni§te palce, cà am sa-i bat la stroiu, BA pomeneascA ei

cit or trai cà au dat peste Ivan, robul lui Dumnezeu. Boierul, vazind aceasta, pe de-o parte 1-a cuprins spaima, iara pe de alta nu mai §tia ce sá facd de bucurie ; caci multe sarindare mai daduse el pand atunci pe la popi, in toate partile, ca sa.-i poatà izgoni dracii de la casà, §i nici ca fusese chip. Dar se vede cà panacum le-a fost si lor veleatul. Cu Ivan §i-au gash popa.

Bine, Ivane, zise boierul cu multamire. Sa-ti

aduca palce cite vrei, si fa-ti datoria cum stii; c-apoi oiu fi §i eu, hèlbet 1 In sfir§it, nu trece mult la mijloc, iaca se pomeneste

25

OM

30

el §i le leaga la un loc, tot cite douA-trei, dupà cum isi stia me§te§ugul. Dar, Ora la vremea asta, se adunase imprejurul lui

Ivan cu un car plin de palce cum li placea lui. Le ia

Ivan tot satul, ca sa vada de patima dracilor. Caci

35

40

lucru de mirare era acesta, nu saga' 1 Atunci Ivan dezleaga turbinca in fata tuturor, numai cit poate FA Incapà mina, si, luind cite pe un dracu§or de cornite, mi ti-1 ardea cu palcele, de-i crapa pielea. $i dupà ce-1

rafuia bine, II da drumul, cu tocmalà, sd nu mai vie pe acolo altadata. N-oiu mai veni, Ivane, cite zilisoare-oiu aye eu, zicea Uciga-l-crucea, cuprins de usturime, §i se tot ducea impu§cat. Iara oamenii ce priveau §i mai ales baietii lesinau de ris,

140

www.dacoromanica.ro

Dar, mai la urma urmelor, Ivan scoate de barbd si pe Scaraoschi si-i trage un frecus, de cele moschicesti, de-i fug6 sufletul. 5

10

15

Poftim I Dupd bucluc umbli, peste bucluc ai dat, mdi jupine Scaraoschi l S. te inveti tu de altddata a mai bintui oamenii, Sarsaild spurcat ce esti I i apoi, dindu-i drumul, na I" fuge si Scaraoschi dupd ceilaltd, ca tdunul cu paiul... Dumnezeu sd te inzileascd, zise atunci boierul, cuprinzind pe Ivan in brate si sdrutindu-1. De-acum rdmii la mine, Ivane, si, pentru cd mi-ai curdtit casa de draci, am sd te tin ca pe palma. Ba nu, gospodin, zise Ivan. Md. duc sd slujesc pe Dumnezeu, imparatul tuturor. i

zicind aceste, se incinge cu sabia, pune turbinca

la sold, isi ie ranita in spate si pusca de-a umär si,

pornind, se tot duce inainte, la Dumnezeu. lard privi-

torii, cu cdciulele in mind, ii urau drum bun, oriincotro s-a intoarce.

20

25

Calnor ie sprincenatà l zise boierul: de rdmi-

neai, imi erai ca un Irate; iard de nu, imi esti ca doi. Mi se pare mie ca si boierul, cit era de boier, luase frica turbincdi, de nu-i pdru asa de räu dupa Ivan, care-i Meuse atita bine. Ivan insd nici nu se gindea la asta; el isi cduta acum de drum, intrebind din om in om unde sede Dumne-

zeu. Dar toti pe citi ii intreba dddeau din umere, nestiind ce &à raspunda la asa intrebare ciudatd.

30

35

Numai sfintul Nicolai trebuie sd stie asta, zise Ivan, scotind o iconità din sin si sdrutind-o pe dos si pe fatd. *i atunci, ca prin minune, se si trezeste Ivan la poarta raiului I *i, nici una, nici doud, odatà incepe a bate in poartd cit putea. Atunci sfintul Petre intreabd dinlduntru: Cine-i acolo? Eu. Cine eu?

40

Eu, Ivan. - *i ce vrei?

Tabacioc este? 141

www.dacoromanica.ro

Nu-i.

Votchi este? Nu-i.

Femei sunt?

5

- Ba.

Lautari Bunt?

Nu-s, Ivane, ce ma tot cihale§ti de cap? Dar unde se gdsesc de aceste?

La iad, Ivane, nu aici.

'to

15

20

25

Mgi 1 Dar ce sgrdcie lucie pe aici, pe la raiu I... zise Ivan. Si, nemailungind vorba, indatà §i porne0e la iad. i el §tie pe unde cotige§te, ca nu umbld tocmai mult si numai iaca ce da §i de poarta iadului. i atunci, odatá incepe a bate in poartg, strigind: Ei 1 Tabacioc este? Este, raspunde cineva dinlhuntru. Votchi este? Este. - Femei sunt? Dar cum sd nu fie?! Lautari sunt? Ho, ho 1 Citi polte§ti. A 1 harap, harap 1 Aici e de mine! Deschideti

iute, zise Ivan, tropaind §i frecinduli minile. Dracul de la poartd, gindind ca e vreun mu§tereu vechiu de-a lor, deschide; si atunci, numai iaca ce se trezesc pe nea§teptate cu Ivan Turbinca 1 Vai de noi §i de noi 1 zisera atunci dracii, sc5r-

30

mánindu-se de cap in toate pgrtile. A§a-i c-am pa-

tit-o?

35

40

Ivan, insä, poronce§te sä-i aduca mai degraba votchi, tabacioc, lautari i femei frumoase, cd are gust sd facd un guleaiu. Se uità dracii unii la altii §i, vàzind ca nu-i chip de stat impotriva lui Ivan, incep a-i aduce, care dincotro, rachiu, tutun, lgutari §i tot ce-i poftea lui Ivan sufletul. Umblau dracii In toate pdrtile, iute ca prisnelul, §i-i intrau lui Ivan In voie cu toate cele,

aci se temeau de turbinca ca de nu §tiu ce; poate mai rau decit de sfinta cruce.

142

www.dacoromanica.ro

De la o vreme se chefdluieste Ivan cum se cade, si unde nu Incepe a chiui prin iad si a juca Horodinca si 5

Cazacinca, Mind si pe draci si pe drdcoaice la joc, cu nepus In mash' ; si, in virtejul cela, rdsturna tdrdbi si toate cele in toate partile, de-ti venea BA te strici de ris de iznoavele lui Ivan. Acum, ce ea Nod dracii, ca sd-1 urneascd de-acolo? Gindesc ei, se sucesc

ei, se frdmintà ei cu mintea fel si chip, dar nici unuia

le

15

nu-i vine In cap ce sd facd. Talpa-iadului frig, mai ajung de cap decit too dracii, zise atunci lui Scaraoschi:

Haram de capul vostru! de n-as fi eu aici, ao pdti voi si mai rdu decit asa. Aduceld-mi degrabd o puting, o pele de cine si cloud bete, sd fac o jucdrie, cum stiu eu, si acus vi-1 mdtur de-aici. Si atunci, indatà i se aduc cele cerute, si Td1poiul face iute o daraband; si apoi, furisindu-se de Ivan, iese cu dinsa afard si incepe a o bate ca de rdzboiu:

brr... brr... 20

25

30

35

Ivan, atunci, isi vine in simtire si Intr-unIbuc iese afard cu pusca la unadr, sd vadd ce este. Talpa-iadului, atunci, face tustil inlduntru, si dracii tronc 1 inchid poarta dupa Ivan, si puind zdvoarele bine, bucuria lor cd au scdpat de turbincd. Bate el Ivan In poartà cit poate, se rackluieste el cu pupa, dar au prins ei acum dracii la minte. Ei las', cornoratilor I De mi-ti mai pica vrodata in mind, turbinca are sa vd stie de §tire. Vdzind Ivan cd portile iadului sunt ferecate in toate pdrtile, si cd dracii n-au gind sd-i deschidd, se lehdmeteste el acum si de läutari, si de tabacioc, si de votchi si de tot, si porneste iar la raiu sd. slujeascd pe Dumnezeu. 5i cum ajunge la poarta raiului, dinafard, se si pune acolo de strajd si stà neadormit zi si noapte, tot Intru una, fdrd sd se clinteascd din loc.

Si nu mult dupd aceasta, numai iaca ce vine si

40

Moartea si vrea numaidecit sd Intre la Dumnezeu, ca sd primeascd poronci. Ivan atunci Ii pune spaga in pept si zice:

poi, Vidma! Unde vrei sä te duci?

143

www.dacoromanica.ro

La Dumnezeu, Ivane, sS. vedem ce mi-a mai poronci.

-

Nu-i voie, zise Ivan; las' a md due eu sa-ti

aduc raspuns. 5

Ba nu, Ivane, trebuie sa ma due eu. Ivan atunci, vazind ca Moartea da chioara peste

clinsul, se strop§e§te la ea ziclnd: Papl, Vidma, na turbinca! lo

Moartea atunci, neavind Incotro, se baga in turbinca ci acuc ienecte, acuc suspina, de-ti venea sa-i

plingi de mild. lug Ivan leaga turbinca la gurd cu nepasare c-o anina intr-un copac. Apoi incepe a bate In poarta. Sfintul Petre, atunci, deschide ci, cind colo, se trezecte cu Ivan.

15

- Ei, Ivane, doar te-ai saturat acum de umblat

prin lume dupa crancalicuri? M-am saturat §i m-am prea saturat, sfinte Petre. Ei, ci ce vrei acum? Ia, vreu sa ma due la Dumnezeu, sa-i spun ceva.

Bine, Ivane, du-te; nu ti-e oprità calea. De-a

20

25

puterea fi, acum esti de casa noastra. Ivan atunci se duce de-a dreptul Inaintea lui Dumnezeu ci zice: Doamne, nu ctiu daca ai la tiinà ori ba, dar eu slujesc la poarta raiului de multa vrerne. i acum vine Moartea ci intreaba ce mai poronciti. Spune-i, Ivane, din partea mea, ea poroncesc sà moara trei ani de zile de-a eindul, numai oameni

batrini, aca ca tine... zise Dumnezeu, zimbind cu 30

bunatate. Bine, Doamne, zise Ivan, uitindu-se cam lung

la Dumnezeu. Ma due sa-i spun cum ai poroncit. 35

Si ducindu-se el, scoate Moartea de la inchisoare ci-i zice: Dumnezeu a poroncit ca sa maninci trei ani de zile de-a rindul numai padure batrina; de cea tinara

-

sd nu te-atingi I Inteles-ai? Hai, pornecte ci-ti fa datoria I

Moartea, atunci, pornecte prin codri, suparata ca

40

vai de ea, si Incepe a roade la copaci batrini, de-i pocneau fair He.

144

www.dacoromanica.ro

5

10

15

Si dupg ce se implinesc trei ani in capAt, iar porneste la Dumnezeu, sa primeasca poronci. Dar cind stia ca are sA deie peste Ivan, i se täiau picioarele §-o stringea in spate de fricd. - Turbinca 1 afurisita de turbinca ma vied in toate boalele, zicea Moartea, suspinind. Decit n-am incotro ; trebuie sa ma. duo, zise ea oftind.

In sfirsit merge ea, nu merge, si de la o vreme ajunge la poarta raiului. Dar, cind colo, da iar cu ochii de Ivan. Tot aici esti, Ivane? tot?

Ba bine &à nu, zise Ivan, Wind stinga-mprejur si puindu-se drept in calea Mortii. Dar unde gindeai sa fiu, cind asta mi-e slujba? - Gindeam ca te-i fi dus prin lume, dupa berban-

tlicuri de-a tale.

Da cà doar de lume am fugit; o stiu eu cit

20

25

e de dulce si de amard, bat-o pustia s-o bath' 1 I-s roase lui Ivan urechile de dinsa. Dar ce-ai slAbit asa, Vidma? De bunAtatile tale, Ivane. Acum cred ca nu ti-i mai face blastam cu mine, mi-i da drumul sa intru la Dumnezeu, ea tare mare treaba mai am. Da, cum nu? 1 ia mai puneli pofta la o parte, ca doar nu piere lumea... nu cumva ai pofti oare sal te pui la taifasuri cu Dumnezeu?

Dar stii ca te prea intreci cu saga, Ivane. Asa ti-e treaba? Inca.' ma iei la trei parale? Pafol na turbinca, Vidma! 30

Moartea, atunci, se vied in turbinca, si Ivan o

pune la pastramd, zicind:

Sopircai cu cine sopircai, dar cu Ivan nu sopircai. Dumnezeu insA, stia de toate acestea, dar voia sA

mai facd si pe cheful lui Ivan, nu tot pe-a Mortii; a5

cAci multe bunatAti mai facuse si ea in viata ei 1 Ia deschide, sfinte Petre, zise Ivan, bAtind apoi

la poarta. Sfintul Petre deschide, §i Ivan se duce iar de se infAtiseazA inaintea lui Dumnezeu si zice:

40

Doamne , Moartea intreabal ce mai poronciti? Si sA nu vA supArati, dar tare-i neastimpAratA si avana, 145

www.dacoromanica.ro

drept se' va spun; §ede ca pe spini si vrea numaidecit

sa-i dati raspuns.

Du-i raspuns, Ivane, ce poroncesc sà moara deacum lnainte trei ani de zile de-a rindul numai oa5

meni tineri, si alti trei ani de zile se. moara numai copii obraznici.

Bine, Doamne, zise Ivan, inchinindu-se panel la pamint. Ma due sa-i spun cum ai poroncit... si

10

cum ajunge Ivan dinafara de poarta, scoate Moartea din turbince si-i zice:

15

tlnera; si alti trei ani de zile, numai vlastari fragede, rachitica, smicele, nuiele si altele de sama acestora; de padurea cea bâtrina sa nu te-atingi, ca-i pozna I

Dumnezeu a poroncit ca de-acum inainte sá manInci trei ani de zile de-a rindul numai padure Auzit-ai, Vidma? Hai, porneste pana te vad, si-ti

fa datoria cu sfintenie. Moartea atunci, inghitind noduri, porneste prin

dumbravi, lunci si huceaguri, superata ca vai de

20

25

30

capul ei. Si, de voie, de nevoie, incepe cind a roade la copaci tineri, cind a forfaca smicele si nuiele de-i pirliau mäselele si o dureau selele si grumazii intinzindu-se pe sus, la plopii cei inalti, si plecindu-se atita pe la radacinile celor tufari, dupe' mládite fragede. Se zamorea si ea, sarmana, cum puté. In sfirsit, s-a chinuit Moartea a§a trei ani de zile de-a rindul, si ince. alti trei ani, si dupà ce i se Implinesc cei sese ani de osinda, iar porneste la Dumnezeu sa. vada ce poronci i-a mai da. Nu-i vorba, ca.' stia Vidma ce-o astepta, dar ce era sa faca? Turbincal Minca-o-ar focul s-o mânince I zicea Moartea, ducindu-se la raiu ca si cum ar fi mers la ,

spinzuratoare. Nu stiu ce sa mai zic si clespre Dumnezeu, ca sa nu gresesc. Pesemne c-au ajuns si el in min35

40

tea copiilor, Doamne iarta-ma, de i-a dat lui Ivan cel nebun atita putere asupra mea. Bine mi-ar pare sa-1 vad si pe Dumnezeu Intr-o zi, cit e de mare si puternic, in turbinca lui Ivan; ori de nu, macar pe

sfintul Petrea; numai atunci mi-ar crede ei mie. i mergind ea tot bodroganind vrute §i nevrute,

ajunge la poarta raiului; si cind da iar de Ivan,

146

www.dacoromanica.ro

i se intuneca lumea inaintea ochilor si zice tind: 5

of-

Dar bine, Ivane, iar ai de gind sa ma chinuiesti cu turbinca ceea a ta? Ba, dac-as aye mai multa putere, ti-o spun drept ca ti-a§ scoate ochii ca la dracul §i te-as frige pe Inigare, zise Ivan cu ciuda, ca din pricina ta s-a prapa-

dit atita amar de lume, de la Adam si pang astazi.

10

Payol na turbinca, Vidma! i de-acum, nici mai spun lui Dumnezeu despre tine, hoanghina batring ce esti!

Tu si cu Talpa-iadului sunteti potrivita pareche. Imi vine sa va rup cu dintii de bunisoare ce sunteti.

Am sa te tin la pastrama, hat si bine! De-acum in

turbinca au sa--ti putrezeasca ciolanele. Ha, ha 1 15

20

25

30

Suspina ea Moartea, dar pace buna; Ivan, pared nici n-o vede, nici n-o aude. In sfir§it, trece ea asa o bucata de vreme, eft a fi trecut, si intr-una din zile vine Dumnezeu la poarta sa vada ce názbutii mai face Ivan cu turbinca ceea. Ei, Ivane, ce mai direguiesti? Moartea n-a mai venit pe-aici? Ivan, atunci, lag capul in jos si, tacind, incepe a face fete-fete. lard Moartea raspunde innadusit din turbinca: Iata-ma-s, Doamne, pusa la opreald; m-ai lasat de risul unui §uiu ca Ivan, nenorocita de mine! Dumnezeu, atunci, dezleaga turbinca, da. drumul Mortii si zice lui Ivan:

Ei, Ivane, destul de-acum; ti-ai trait traiul si ti-ai mincat malaiul! De milostiv, milostiv e§ti; de bun la inima, bun ai fost nu-i vorba. Dar, de la o vreme incoace, cam de pe cind ti-am blagoslovit

turbinca aceasta, te-ai facut prea nu §tiu cum. Cu dra-

cii de la boierul cela ai facut hara-para. La iad ai

35

tras un guleaiu de ti s-a dus vestea ca de popa tuns.

Cu Moartea te-am lasat pana acum de ti-ai fa:cut men-

40

drele, cum ai vrut ; n-ai ce zice. Dar toate-s pana la o vreme, latul meu. De-acum ti-a venit si tie rindul sa mori; n-am ce-ti face. Trebuie sa dam fiecaruia ce este al sail, caci si Moartea are socoteala ei; nu-i

lasata numai asa, degeaba, cum crezi tu.

147

www.dacoromanica.ro

Ivan atunci, vdzind &A s-au trecut de §agg, se pune

5

in genunchi dinaintea lui Dumnezeu qi-1 roagd cu lacrimi, zicind: Doamne 1 Rogu-te sd fiu ingdduit macar trei zile, in care sd-mi grijesc sufletul, sd-mi lucrez racla cu mina mea astd slabdnoagd §i sd ma a§ez singurel intr-insa ; §i dupd aceste facd Moartea ce va voi cu mine,

10

cdci vdd eu bine cd mi s-a strins funia la par ; Incep a sldbi vázind cu ochii. Dumnezeu ii invoie§te cererea aceasta §i apoi, luludu-i turbinca din stdpinire, 11 cid pe sama Vidmei,

15

ca dupa trei zile sa-i ieie sufletul I Ivan acum, ramiind singur, supdrat ca vai de el, pe de-o parte cd i-a luat Dumnezeu turbinca, pe de alta cd are sa moard, s-a pus pe ginduri

20

ales eu cit am trait pe lumea asta, zise Ivan in gindul sdu. In oaste am fost numai de zbucium: hdis, haram, cea, haram I De-atunci incoace am umblat ia a§a, teleleu Tanasd. M-am dus la raiu, de la raiu la iad, k;i

72

Alà rog, ia sd stau §i sä-mi fac socoteald cu ce m-am

de la iad iar la raiu. i tocmai acum, la died', n-am nici o mingaiere 1

Raiu mi-a trebuit mie la vremea asta?

Ia, a§a 1)446 dacd te strici cu dracul ; aici, la s5.rdcd-

ciosul ist de raiu, vorba ceea: «Fara' goald, traistà 25

ward »; §ezi cu banii In pungd f}i duci dorul la toate cele. Mai mare pedeapsa decit asta nici cd se mai poatel

30

Votchi nu-i, tabacioc nu-i, ldutari nu-s, guleaiu nu-i, nimica nu-i l Mai am numai trei zile de trait, §i te... ai dus, Ivane, de pe fata pdmintului I Oare nu-i de fdcut vreo §michirie pdná mai este Inca vreme?"

In sfir§it, mai std el Ivan oleacd a§a, cu fruntea

35

40

rAzdmatà pe mind, §i-i §i trdsne§te In gind una: Tacil Ca i-am dat de me§te§ug. Incaltea, ce-a fi, a fi; dar degeaba n-are sd fie... vdd eu bine eh tot de una mi-e acum. i odatd se duce Ivan rapede cu cele cloud carboave, el §tie unde, §i cumpdra unelte de teslärie, doud látunoaie groase, patru balamale, citeva piroane, cloud belciuge q.i un Idcdtoiu zdravdn, §i se aruncd deli face el singur o drdgutd de meld., sd poata eclè §i impäratul intr-insa.

148

www.dacoromanica.ro

Iaca, Ivane, si casa de veci, zise el. Trei coti de pAmInt, atita-i al tät' I Vezi in ce se incheie toatä sco5

10

15

fala de pe lumea asta? Dar n-apucd Ivan a stirsi bine vorba din urmA, si numai iaca se si trezeste cu Moartea la spate; Ei, Ivane, gata esti?

Gata, rAspunse el, zimbind. DacA esti gata, hai 1 Asazá-te mai rApede in raclA, CA n-am vreme de perdut. Poate mA mai asteaptA si altii BA le dau rAvas de drum.

Ivan, atunci, se pune In meld cu fata in jos. Nu asa, Ivane, zise Moartea. Dar cum? Pune-te cum trebuie sA sada' mortul Ivan se pune intr-o rilA si lasA picioarele spinzu-

rate afarA.

20

Dar bine, Ivane, una-i vorba, alta-i treaba; mult ai sA mA tii? Pune-te, mAi frate, bine, cum se pune 1 Ivan, atunci, se intoarce iar cu fata-n jos, cu capul bAlAlAu intr-o parte si iar cu picioarele afarA.

25

lucru nu stii? Se vede cA numai de blAstAmAtii ai fost bun In lumea asta. Ia fugi de-acolo, sa-ti ardt eu, nebunule ce esti! Ivan atunci, iese din raclA si stA in picioare umilit.

30

- A... ra... Ca' de mine si de mine] Dar nici atita

IarA Moartea, avind bundtate a dAscAli pe Ivan, se pune in raclA cu fata-n sus, cu picioarele intinse, cu minile pe pept si cu ochii inchisi, zicind: Iaca asa, Ivane, sA te asezi. Ivan, atunci, nu perde vremea si face tranc I capacul deasupra, incuie lacata, si, cu toatA rugAmintea Mortii, umflA racla in spate si se duce de-i dA drumul pe-o apd mare, curgAtoare, zicind:

35

40

15

Nal cA ri-am fAcut conetul. De-acum du-te pe apa simbetei l Si sA iesi din racld cind te-a scoate bunica din groapg. Mi-a luat el Dumnezeu turbinca din pricina ta, dar incaltea ti-am filcut-o bunA si eu. Ei, ei I Doamne, zise apostolul Petru rizind, vezi de ce s-a mai apucat acum Ivan al sfintiei-tale? Bine-a mai zis cine-a zis: DacA dai nas lui Ivan, el se suie pe divan". Ion Creanga

Opere vol. 1

www.dacoromanica.ro

149

Dumnezeu atunci, vazind pang unde merge indrazneala lui Ivan, a inceput a se cam lua si el pe ginduri 5

de nazdravaniile lui 1 i a§a, a zis Dumnezeu sd se desfacd sdcriul acolo unde era §i sa iasd Moartea la liman ca sa-§i razbune §i ea acum pe Ivan. i indata s-a facut a§a, §i cind nici nu visa Ivan ca are sa mai deie vro-

data ochii cu Moartea, numai iaca ce se treze§te cu dinsa fata-n fala, zicindu-i:

10

Dar bine, Ivane, a§a ne-a fost vorba? Ivan, atunci, a ramas 1ncremenit, fara sa mai poata zice un cuvint macar.

Inca te faci niznai? Ei, Ivane, Ivane! Numai

15

rabdarea §i bundtatea lui Dumnezeu cea fail de margini poate sä precovir§easca faradelegile §i 1nd5ratnicia ta. De demult erai tu matra§it din lumea asta §i ajuns de batjocura dracilor, daca nu-ti intra Dumnezeu in voie mai mult declt ins* fiului sau. SA' OH, Ivane, cà

de-acum inainte ai sa fii bucuros sä mori; §i ai sa

te tirii in brInci dupa mine, rugindu-ma sa-ti ieu sufle20

25

tul, dar eu am sd ma fac ca te-am uitat §i am sa te las sa traie§ti cit zidul Goliei §i Cetatea Neamtului, ca sa vezi tu cit e de nesuferità viata la aga de adinci batrinetel i 1-au lasat Moartea de izbeliste sa traiasca: Cite e lumea si pamIntul, Pe cuptior nu bate vintul.

30

i a§a, vazind Ivan &à nu mai moare, zise In sine: Oare nu cumva de-acum mi-oiu da cu paru-n cap de raid Vidmei? Ba, zau, nici nu gindesc. Deie-§i ea, daca vrè." 5i cica atunci unde nu s-a apucat rili el, in ciuda Mor%ii, de tras la mahorca ci de chilit la tuica §i holerca, de parc-o mistuia focul.

35

nesti de urit, zicea el.

Guleaiu peste guleaiu, Ivane ; &deli altfel innebu-

40

Da, ce era a faca bietul om, cind Moartea-i chioara si nu-1 vede?... i a§a, a trait Ivan cel fard de moarte veacuri nenumarate, §i poate ca §i acum a mai fi traind, daca n-a fi murit.

www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN COPILARIE

www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN COPILARIE Dedicatie dloarei L. M.

5

Stau citeodatà §i-mi aduc aminte ce vremi si ce oameni mai erau in pdrtile noastre pe cind incepusern si eu, dràgdlità-Doamne, a mO. ridica baietas la casa

Orintilor mei, in satul Humulestii, din tirg drept peste apa Neamtului; sat mare si vesel, impärtit in trei Orli, care se tin tot de una: Vatra satului, De le-

10

nii si Bejenii. S-apoi Humulestii, si pe vremea aceea, nu erau numai asa, un sat de oameni fdra' cdpatdiu, ci sat

vechiu razgsesc, intemeiet in toga puterea cuvintului:

cu gospodari tot unul si unul, cu f1cài voinici si 15

fete mindre, care stiau a invirti si hora, dar si suveica,

de vuia satul de vatale in toate pgrtile; cu bisericd frumoas6 si niste preoti si dascali si poporeni ca aceia, 20

25

de f 'aceau mare cinste satului lor. 5i pgrintele Ioan de sub deal, Doamne, ce om vrednic §i cu bundtate mai era! Prin indemnul sgu, ce mai de pomi s-au pus in tinterim, care era ingràdit cu zaplaz de birne, stresinit cu indi1à, i ce chilie duratà s-a flcut la poarta bisericei pentru scoalà; §-apoi, sg fi vAzut pe neobositul pgrinte cum umbla prin sat din cash' in cask', impreunA cu bddita Vasile a Ilioaei, dascalul bisericei, un holteiu zdravgn, frumos si voinic, si slatuia pe oameni sà-si deie copiii la invátàturà. Si unde nu s-au adunat o multime de bgieti si 153

www.dacoromanica.ro

fete la scoald, intre care eram si eu, un bdiet prizdrit, ru§inos si fricos si de umbra mea. §i cea dintdi scoldritd a fost insdsi Smdrdndita po5

pei, o sgitie de copild agerd la minte si a§a de silitoare, de intrecea mai pe too bdietii si din carte, dar si din nebunii. Insa parintele mai in toatà ziva da pe la scoald si vedea ce se petrece... Si ne pomenim intru una din zile cd pdrintele vine la scoald si ne aduce un

10

scaun nou si lung, si, dupd ce-a intrebat de dascäl, care cum ne purtdm, a stat putin pe ginduri, apoi a pus nume scaunului Calul Balan" si l-a ldsat in scoald. In altd zi ne trezim eh' iar vine pdrintele la scoald,

cu mos Fotea, cojocarul satului, care ne aduce. dar 15

20

de scoald noud, un dragut de biciusor de curele, impletit frumos, si pdrintele ii pune nume Sfintul Nicolai",

dupd cum este si hramul bisericei din Humulesti... Apoi pofteste pe mo§ Fotea cd, dacd i-or mai pica ceva curele bune, sá mai facd asa, din cind in cind, cite unul, si ceva mai grosut, dacd se poate... Bddita. Vasile a zimbit atunci, iard noi, §colarii, am rdmas cu ochii holbati unii la altii. Si a pus pdrintele pra-

vild si a zis cd in toatà simbdta sà se prociteascd baletii si fetele, adicd s'd asculte dascalul pe fiecare de tot

ce-a invatat peste sdptdmind; si cite gresele va face 25

s'd i le insemne cu cdrbune pe ceva, iar la urma urmelor, de fiecare gresald sd-i ardd scolarului cite un sfint-Ni-

colai. Atunci copila pdrintelui, cum era sprintard si plind de incuri, a bufnit de ris. Pdcatul ei, sdrmanal Ia poftim de incalecd pe Balan, jupineasal zise 30

parintele, de tot posomorit, sd facem pocinog sfintului Nicolai cel din cuiu.

Si cu toatd stdruinta lui Mos Fotea si a lui bádita Vasile, Smarandita a mincat papara, si pe urmd sedea

cu minile la ochi si plingea ca o mireasd, de sdrea 35

camesa de pe dinsa. Noi, cind am vdzut asta, am rdmas

inlemnitd. Iar pdrintele, ba azi, ba mine, aducind

pitaci si colaci din bisericd, a impArtit la fiecare, de ne-a Imblinzit, si treaba mergea strund; bdietii schimbau tabla in toate zilele, si simbdta procitanie. 40

Nu-i vorbd, &à noi tot ne f dceam felul, asa, citeodatd ;

cdci, din bdtul in care era asezatä fila cu cruce-ajutd 154

www.dacoromanica.ro

5

10

15

§i buchile scrise de bAdita Vasile pentru fiecare, am ajuns la trataji, de la trataji la ceaslov, §-apoi, &A, Doamne, bine 1 in lipsa pdrintelui si a dascAlului intram In tinterim, tineam ceaslovul deschis, si, cum erau filele cam unse, trageau mustele si bondarii la ele, si, cind clämpAneam ceaslovul, cite zece-doudzeci de suflete prapAdeam deodata ; potop era pe capul mustelor 1 Intru una din zile, ce-i vine parintelui, ne cautà ceasloavele §i, cind le vede asa singerate cum erau, i§i pune minile in cap de necaz. i cum aflà pricina, incepe a ne pofti pe fiecare la Balan si a ne mingAia cu sfintul ierarh Nicolai pentru durerile cuvioaselor muste si ale cuviosilor bondari, care din pricina

noastrà au pätimit. Nu trece mult dupd asta, si-ntr-o zi, prin luna lui

maiu, aproape de Mosi, indeamng pAcatul pe badita Vasile tintul, cd mai bine nu i-oiu zice, sa puie pe unul, Nic-a lui Costache, &A ma prociteascd. Nicd, 20

bAiet mai mare si inaintat in invAlAturd pAnd la genunchiul broastei, era sfddit cu mine din pricina SmArAn-

ditei popei, cdreia, cu toatd pArerea mea de rdu, i-am tras intr-o zi o bleandA, pentru cd nu-mi da pace sA prind muste... i NicA incepe O. mA asculte; si md ascultA el, si md ascultd, §i unde nu s-apucd de insemnat 25

30

la gresele cu ghiotura pe o dranita; una, douA, trei, pand la doudzeci si noud. Mai 1 !! s-a trecut de sagg, zic eu, in gindul meu; Inca nu m-a gAtit de ascultat, si cite au sA mai fie 1" i unde n-a inceput a mi se face negru pe dinaintea ochilor si a tremura de mini-

os... Ei, 6! acu-i acu. Ce-i de facut, mai NicA?"

imi zic eu in mine. i mA uitam pe furis la usa mintuirii si tot scApAram din picioare, asteptind cu neastimpAr sA vie un lainic de scolar de afard, cdci era 35

poruncA sA nu iesim cite doi deodatA; si-mi crApa mAseaua-n gurd cind vedeam cA nu mai vine, sA mA scu-

tesc de caldria lui Balan si de blagoslovenia lui Nicolai, fAcAtorul de vinAtAi. Dar adevairatul sfint Nicolai se vede cA a §tiut de stirea mea, cd numai iaca ce intrd afurisitul de baliet in §coald. Atunci eu, cu voie, fdrA 40

voie, plec spre usA, ies rApede si nu ma mai incurc prin-

prejurul scoalei, ci o ieu la sdnAtoasa spre casd.

i 155

www.dacoromanica.ro

cind ma uit inapoi, doi hojmaldi se §i luase dupa mine ; §i uncle nu incep a fugi de-mi scaparau picioarele ; §i

5

10

15

20

trec pe linga casa noastra, §i nu intru acasa, ci cotigesc In stinga §i Intru In ograda unui megie§ al nostru, §i din ogradd In ocol, §i din ocol In gradina cu papu§oi, care erau chiar atunci pra§iti de-al doilea, §i baietii dupa mine; §i, pana ad ma ajunga, eu, de fried, eine §tie cum, am izbutit de rn-am ingropat in tarna la radacina unui papu§oiu. i Nic-a lui Costache, du§manul meu, §i cu Toader a Catincai, alt hojmaldu, au trecut pe lingá mine vorbind cu mare ciuda; §i se

vede ca i-a orbit Dumnezeu de nu rn-au putu gabui. i de la o vreme, nernaiauzind nici o fo§niturd de papu§oi, nici o scurmatura de gaina, am ti§nit o data cu tarna-n cap, §i tiva la mama acasa, si am inceput a-i spune, cu lacrirni, ea nu ma mai duc la §coalà, macar sa §tiu bine ca m-or omori A doua zi Insa a venit parintele pe la noi, s-a ineles cu tata, rn-au luat ei cu bini§orul §i na-au dus iar la §coala. Ca, da, e pacat sa rarnii fara leac de invaVdtura, zicea parintele; doar ai trecut de bucheludeaz-

la §i bucheritazdra: e§ti acum la ceaslov, §i mine- poimine ai sa treci la psaltire, care este cheia tuturor inva-

25

taturilor, qi, mai §tii cum vine vremea? poate sa te faci §i popa aici, la biserica Sfintului Nicolai, ca eu pentru voi ma stradanuiesc. Am o singurd fata §-oiu vede eu pe eine mi-oiu alege de ginere." Hei, hei cind aud eu de popa §i de Smarandita po1

pei, las mustele In pace §i-mi ieu alte ginduri, alte

30

masuri ; incep a ma da §i la scris, §i la facut cadelnita

in biserica, §i la tinut isonul, de parcá eram baiet. i parintele ma ie la dragoste, §i Smarandita Incepe

din cind in cind a ma fura cu ochiul, §i badita Vasile

ma pune sa ascult pe altii, si alta Mina se macina

35

40

acurn la moard. Nic-a lui Costache, cel ragu§it, balciz si rautacios, nu mai avea stapinire asupra mea. Dar nu-i cum gindeste omul, ci-i cum vre Domnul. Intru una din zile, §i chiar in ziva de Sfintul Foca, scoate vornicul din sat pe oameni la o claca de dreg drumul. Se zicea ca are sa treaca Voda pe acolo spre manastiri. i 13660 Vasile n-are ce lucra? Hai §i noi,

156

www.dacoromanica.ro

5

10

15

mdi bdieti, s'd dam ajutor la drum, sd nu zica Vodd cind a trece pe aici, cd satul nostru e mai lene§ decit alte sate. Si ne luAm noi de la §coald §i ne ducem cu tolii. i care sdpau cu cazmalele, care cdrau cu tdrdboantele, care cu cdrutele, care cu covdtile, in sfirsit, lucrau oamenii cu tragere de inimd. Iar vornicul Nic-a Petricdi, cu pasnicul, vdtdmanul §i citiva nespdlati de mazili se purtau pintre oameni de colo pa'nd colo, §i, cind deodatd, numai iaca vedem in prund citiva oameni claie peste grdmadd, §i unul din ei mugind puternic. Ce sd fie acolo?" ziceau oamenii, alergind care de care din toate partile. Pe bddita Vasile 11 prinsese la oaste cu arcanul, ill cetluiau acum zdravAn §i-1 puneau in cdtu§i, sa.-1 trimita la Peatrd... Iaca pentru ce scosese atunci vornicul

oamenii la clad. A§a, cu amdgele, se prindeau pe vremea aceea flddii la oaste... Afurisita priveli§te mai fu §i asta I Flddii ceilalti pe data s-au fdcut neva"zuti, iard noi, copiii, ne-am Intors plingind pe la

20

casele noastre. Afurisit sg. fie cinerul de vornic, §i cum au ars el inima unei mame, a§a sd-i arda inima Sfintul Foca de astAzi, lui §i tuturor parta§ilor sdi 1 bldstdmau femeile din sat, cu lacrimi de foc, in toate

pArtile. Iar mama lui bddita Vasile 1§i petrecea bdietul 25

la Peatrd, bocindu-1 ca pe un mord Las', mama, cd

lumea asta nu-i numai at se vede cu ochii, zicea bAdita Vasile mingaind-o ; §i in oaste trdie§te omul bine, 30

dad. este vrednic. Ostean a fost §i sfintul Gheorghe, si sfintul Dimitrie, si alti sfinti mucenici, care au patimit pentru dragostea lui Hristos, mdcar de-am fi §i noi ca din§ii I" Ei, ei 1 pe bddita Vasile 1-am perdut ; s-a dus unde i-a fost scris. Si pdrintele loan umbla acum cu pletele

in vint sd &eased alt dascal, dar n-a mai gAsit un 35

badita Vasile, cuminte, harnic §i ru§inos ca o fatà mare.

Era in sat §i dascalul Iordache, firnlitul de la strana mare, dar ce ti-i bun? Stia §i el glasurile pe dinafard de bisericd, nu-i vorba, dar cl'ampdneade bdtrin ce era ; §-apoi mai avea §i darul suptului... A§adar §coala 40

a rAmas pustie pentru o bucatà de vreme, §i citiva

dintre noi, care ne tineam de pdrintele Joan, calea-va157

www.dacoromanica.ro

5

lea: biserica deschide pe om. Duminicile bizliam la strand, si hirsti I cite-un colac 1 Si, cind veneau cele cloud ajunuri, cite treizeci-patruzeci de bdieti fugeam inaintea popei, de rupeam omdtul de la o casd la alta, §1 la Crdciun nechezam ca minzii, iar la Boboteazd strigam chiraleisa de clocotea satul. Si, cind ajungea popa, noi ne asezam in cloud rinduri si-i deschideam calea, iard el isi trdgea barba si zicea cu mindrie cdtrd gazdd:

10

Ai§tia-s minzii popei, fiule. Niste zile mari ca aceste le asteaptd si ei, cu mare bucurie, tot anul. Gdtitu-le-ati ceva bob fert, gdluste, turte cu julfd si vat.zare?

Gaitit, cinstite pdrinte; poftim de ne blagosloviti

15

20

25

casa §i masa, si poftim de mai §edeti, sd ne §add petitorii. Cind auzeam noi de masd, tdbdram pe dinsa, §-apoi,

atine-te, gurd 1 Vorba ceea: De pldcinte ride gura, de vdrzare, §i mai tare". Ce sd faci, cd doar numai de cloud ori pe an este ajunul! Ba la un loc, mi-aduc aminte, ne-am grdmddit asa de tare si am rdsturnat masa omului, cu bucate cu tot, in mijlocul casei, de i-am dogorit obrazul parintelui de rusine. Dar el tot cu bundtate: - De unde nu-i, de-acolo nu se versa, fiilor ; insd mai

multd bagare de sama nu stria!

Apoi la hramul bisericei se tinea praznicul cite-o sdp-

30

35

40

tdmind incheietd, §i numai sd fi avut pintece unde sa pui coliva si bucatele, atit de multe erau. Si dascdli, i popi, si vlddici, si de tot soiul de oameni, din toate partile, se adunau la hramul bisericei din Humulesti, si toti ieseau multàmiti. Ba si pe la casele oamenilor se ospatau o multime de strdini. Si mama, Dumnezeu s-o ierte, strasnic se mai bucura cind se intimpla oaspeti la casa noastrà si avea prilej sd-si impartd pinea cu dinsii. Ori mi-or da feciorii dupd moarte de pomand, ori ba, mai bine sd-mi dau eu cu mina mea. Ca, oricum ar fi, tot is mai aproape dintii decit pdrintii. S-au vázut de acestea!

158

www.dacoromanica.ro

5

to

Si cind invatam eu la scoala, mama invata cu mine acasa si citea acum la ceaslov, la psaltire si Alexandria mai bine decit mine, si se bucura grozav cind vedea Ca ma trag la carte. Din partea tatei, care ades imi zicea in bataie de joc: Logofete, brinza-n cuiu, lapte acru-n calamari, chiu si vai prin buzunari 1", puteam sa ramin cum era mai bine: Nic-a lui tefan a Petrei", om de treaba si gospodar in Humulesti. Vorba ceea: Decit coda§ in oras, Mai bine-n satul tau fruntas. Mama insa era in stare sa toarca-n fur* si sa Invat mai departe. i tot cihaia mama pe tata sti ma mai

deie undeva la scoalà, caci auzise ea spuind la biserica, 15

20

in Parimei", cà omul invatat intelept va fi si pe cel neinvatat slugal va avea. 5i afara de aceasta, babele care trag pe fundul sitei in 41 de bobi, too zodierii si carturaresele pe la care cautase pentru mine si femeile bisericoase din sat li bagase mamei o multime de bazaconii In cap, care de care mai ciudate: ba cä am sa. petrec intre oameni mari,

25

30

ba ca-s plin de noroc, ca broasca de par, ba ca am un glas de Inger, si multe alte minunatii, incit mama, in slabaciunea ei pentru mine, ajunsese a crede ca am sa ies un al doilea Cucuzel, podoaba crestinatatii, care scotea lacrimi din orice inima Impetrita, aduna lumea de pe lume in pustiul codrilor si veselea intreaga fdpturd cu viersul sail. Doamne, mai femeie, Doamne, multà minte4i mai trebuie 1 zicea tata, vazind-o a§a de ahotnica pentru

mine. Dac-ar fi sa iasa too invatati, dupa cum socoti tu, n-ar mai aye eine sa ne traga ciubotele. N-ai auzit

ca unul cica s-a dus odata bou la Paris, unde-a fi acolo, si a venit vaca? Oare Grigore a lui Petre Lucali 35

de la noi din sat pe la ce scoli a invatat, de §tie a spune atitea bongoase si conacaria pe la nunti? Nu vezi tu ca, daca nu-i glagore-n cap, nu-i, si pace bunal

A§a a fi, n-a fi asa, zise mama, vreu sa-mi fac

Maul poi* ce ai tu?

159

www.dacoromanica.ro

Numaidecit popà, zise tata. Auzi, mai 1 Nu-1 vezi ca-i o tigoare de Wet, cobalt §i lene§, de n-are pareche. Dimineata, pgna-1 scoli, iti stupe§ti sufletul. 5

10

Cum 11 scoli, cere demincare. Cit ii mic, prinde mu§te cu ceaslovul §i toata ziulica bate prundurile dupg sealdat, in loc sal pascal cei cirlani §i sa-mi deie ajutor la trebi, dui:4 cit 11 ajutg puterea. Iarna, pe gheatal §i la sgniu§. Tu, cu §coala ta, 1-ai deprins cu ngrav. Cind s-a face mai mari§or, are sal 1nceapg a-i mirosi a catrintà, §i cu astal rinduialg n-am sal am folos de el niciodatd.

8i dupg cum am cinste a va. spune, multa vorbg s-a fgcut intre tata §i mama pentru mine, pang ce a venit In vara aceea, pe la august, i cinstita holerg de la

48 §i a inceput a secera prin Humu1e0i in dreapta 15

§i in stinga, de se auzea numai chiu i vai in toate par-

tile. 8i eu, neastimpalrat cum eram, ba ie§eam la

25

pirlaz, cind trecea cu mortul pe la poarta noasträ i-1 boscorodeam cu cimilitura: Chitigaie, gaie, ce ai in tigaie? Papa puilor duc in valea socilor. Ferice de gangur, cal §ede intr-un virf de soc 8i se roaga rugului §i se-nching. cucului 1 Nici pentru mine, nici pentru tine, Ci pentru budihacea de la groapà, Sg-i dai vaca de vacg §i doi boi sg tacd.

30

Ba 11 petreceam pang la bisericg §i apoi veneam acasá cu sinul incdrcat de covrigi, mere turture, nuci poleite, ro§cove §i smochine din pomul mortului, de se incrucea tata O. mama cind mg vedeau cu dinsele. 8i ca sg ma scape de belea, rn-au trimis la sting in dumbrava Aga-

20

35

piei, linga podul Carggitei, unde erau §i oile noastre, sg §ed acolo pang s-a mai potoli bolistea. Insal peste noapte a §i dat holera peste mine §i m-a framintat qi rn-a zgircit circel ; §i-mi ardea sufletul in mine de sete, §i ciobanii §i baciul habar n-aveau de asta, numai se intorceau pe ceea parte in tipetele mele §i horgiau mereu. Iarà eu ma tirliam cum puteam Ong la finting,

in dosul stinei, §i pe nimicd pe ceas beam cite-un

cofaliel intreg de apà. Pot zice ca In noaptea aceea la 160

www.dacoromanica.ro

5

fintind mi-a fost masul, si n-am inchis ochii nici cit ai scapara din aminar. Abia despe ziuà s-a indurat Vasile Bordeianu, strungarul nostru, de s-a dus in Humulesti, cale de doug. ceasuri cu piciorul, si a instiintat pe tata, de a venit cu Camila si ra-a luat acasa. Si pe drum, necontenit ceream apà, iar tata ma amina cu momele de la o fintina la alta, pada a dat Dumnezeu de am ajuns

in Humulesti. Si, cind colo, doftorii satului, mos Vasile Tandura i altul, nu-mi aduc aminte, erau la 10

15

20

25

30

noi acasa i prdjeau pe foc intr-un ceaun mare niste hostine cu sau ; i dupg ce mi-au tras o frecatura buna cu otet de leustean, mi-aduc aminte ca acum, au intins hostinele ferbincioare pe o pinzatura i rn-au infasat cu ele peste tot, ca pe un copil ; si nu pot sti cit a fi trecut la mijloc pand ce am adormit mort, i de-abia a doua zi pe la toacd rn-am trezit, sal-Mos ca toti sadatosii ; Dumnezeu sa odihneasca pe mos Tandura i pe tovardsul sail! Si, vorba ceea: Lucrul eau nu piere cu una, cu doua". Pang-n seara, am si colindat mai tot satul, ba i pe la scaldat am tras o raità, cu prietenul meu Chiriac a lui Goian, un lainic i un pierde-vard ca si mine. Dar tata nu mi-a mai zis atunci nimica; rn-a lásat in voia mea pentru o bucata de vreme.

Peste iarna, mama iar s-a pus pe capul tatei, sa ma deie undeva la scoald. Dar tata spunea ca nu mai are

bani de dat pentru mine.

Lui dascalul Vasile a Vasilcai [ii] plateam numai cite un sorocovat, pe luna. Iar postoronca de dascalul Simeon Fosa din Tutuieni, numai pentru cà vorbeste mai in tilcuri decit altii i sfirciieste toata ziva la tabac, cere cite trei husasi pe luna; auzi vorba I Nu face

baietul ista atIia husasi, cu straie cu tot, citi am dat eu pentru dinsul parka acum 1

35

Cind a mai auzit mama si asta, s-a facut foc. Sdrmane omule! Daca nu stii boaba de carte, cum ai sä ma intelegi? Cind tragi sorocovetii la musteatd, de ce nu te olicaiesti atita? Petre Todosiicdi, crismarul nostru, asa-i ca ti-a mincat noua sute de lei?

40

Vasile Roibu din Bejeni, mai pe-atitia, i alii citi? Rustei lui Valica i Mariucai lui Onofreiu &esti sa le 161

www.dacoromanica.ro

dai si ad le ra'sdai? Stiu eu, sã nu crezi c5. doarme Sma-

randa, dormire-ai somnul cel de veci s5. dormil Si 5

pentru baliet n-ai de unde da? Kai omule, m6i 1 Ai sà te duci in fundul iadului, si n-are sá aib6 cine te scoate, dad nu te-i sili sa-ti faci un baiet popal De spovddanie

fugi ca dracul de tàmiie. La biserid mergi din Pasti in Pasti. Asa cauti tu de suflet? Ian taci, rrai femeie, d biserica-i in inima mului, si, daa voiu muri, tot la bisericd am sà sed, zise 10

tata; nu mai face si tu atita vorIA, ca fariseul cel

15

In sfirsit, cit s-a b615.bánit mama cu tata din pricina mea, tot pe-a mamei a r'amas; caci intr-o duminic5.,

20

fAtarnic. Bate-te mai bine cu mina peste gurd si zi ca vamesul: Doamne, milostiv fii mie, padtoasei, care-mi tot imbalorez gura pe bgrbat degeaba.

prin cirneleaga, a venit tatul mamei, bunicu-meu David Creang6 din Pipirig, la noi si, vazind cearta iscatl intre tata si mama din pricina mea, a zis: Las', mgi Stefane si SmArAnduc5., nu v'à mai ingrijiti atita; ca azi e duminid, mine luni si zi de tirg, dar marti, de-om ajunge cu sànàtate, am a ieu nepotul cu mine si am sà-1 duc la Brosteni, cu Dumitru

25

30

35

40

al meu, la profesorul Nicolai Nanu de la scoala lui Balos, si-ti ved6 voi ce-a scoate el din b5.iet; d de ceilalti ba.leti ai mei, Vasile si Gheorghe, am rdmas

tare multAmit cit au invgtat acolo. De donazeci si mai bine de ani, de cind port vornicia in Pipirig, am dus-o cam anevoie numai cu rabusul. Ce folos cà citesc orice carte bisericeasd ; dacd nu stii a insemna macar citus de cit, e greu. !ma' de cind mi-au venit bAietii de la invatatura, imi tin socoteala ban cu ban, si huzuresc de bine; acum zic si eu cà poti duce vornicia pe viata, fa'rà sa te simti. Zgu, mare pomand si-a mai fdcut Alecu Balos cu scoala ceea a lui, eine vrea sa." inteleaga I Si,

Doamne, peste ce profesor intelept si iscusit a dat! Asa vorbeste de blind si primeste cu bundtate pe fiecare, de ti-i mai mare dragul sa te duci la el! Ferice

de pairintii care 1-au nascut, cá bun suflet de om este, n-am ce zice 1 Si mai ales pentru noi, taranii munteni, este o mare facere de bine. Cind am venit eu cu tata si cu fratii mei, Petrea si Vasile si Nick, din Ardeal

162

www.dacoromanica.ro

5

to

15

20

in Pipirig, acum sasezeci de ani trecuti, unde se pomeneau scoli ca a lui Ba los in Moldova? Doar la Iasi sä fi fost asa ceva si la Mdndstirea Neamtului, pe vremea lui mitropolitu Iacob, care era oleacd de cimotie cu noi, de pe Ciubuc Clopotarul de la Mdndstirea Nearntului, bunicul mine-ta, Smdrandd, al cdrui nume std scris §i astdzi pe clopotul bisericei din Pipirig. Ciubue Clopotarul tot din Ardeal stia putind carte, ca si mine; si apoi a pribegit de-acolo, ca si noi, s-a tras cu bucatele incoace, ca §i mo§ Dediu din Vingtori si alti mocani, din pricina papistasiei mai mult, pe cit stiu eu. 5i atit era de cuprins, de s-au umplut muntii: Hdlduca, Peatra lui Iepure, Bárnariul, Cotndrelul si Boampele, pand dincolo peste Pdtru-Vodd, de turmele si tamazlicurile lui. Si se pomene§te cd Ciubuc era om de omenie; fiecare oaspe ce trdgea la odaia lui era primit cu dragd

inima si ospdtat cu indestulare. Si se dusese vestea in toate pdrtile despre bundtatea si bogdtia sa. Pdnd si Vodd cic-ar fi tras o data in gazdd la Ciubuc, si intrebindu-1 cu eine mai tine atita amar de bucate, el ar fi rdspuns: Cu cei slabi de minte si tari de virtute, maria-ta". Atunci Vodd nu s-a putut stdpini de mirare,

spuind: Ia, aista-i om, zic si eu ; de-ar fi multi ca dinsul in domnia mea, putind lipsd ar duce tara la

25

30

nevoil" 1-a bdtut Vodd cu mina pe urndr, zicindu-i: Mosule, sd stii câ de azi inainte e§ti omul meu, si la domnie ti-i deschisd usa ori§icind." 5i de atunci i-a mers lui Ciubuc numele de omu lui Vodd, incit si pdnd astdzi un deal, in partea despre Plotunul, unde era mai mult asezarea lui Ciubuc, se cheamd Dealul Omului. Pe acest deal, Smaranda, am fugit in vremea zaverei,

cu ma-ta, cu tine si cu frate-tdu loan, de frica unei cete de turci, care se bdtuse chiar atunci cu volintirii 35

40

la Secu si apoi se indreptard spre Pipirig, dupd jdfuit. Iar pe sora-ta Ioana, de graiti ce-am fost, o uitasem

acasd, pe prispd, in albiutd. 5i ma-ta, cind a dat de copila cà nu-i, a inceput a-§i smulge pdrul din cap si a o boci innklusit, zicind: Vai de mine si de mine, copila mea, au strdpuns-o turcii!" 163

www.dacoromanica.ro

Eu lima rn-am suit in virful unui brad §i, cum am vazut ca. apuca turcii spre Plotunul, rn-am azvirlit Fara sine pe parul unui cal, am alergat acasa §i, cind colo, am gásit copila teafard, Irish' rasturnata cu albi-

5

10

15

uta de ni§te porci, care grohaiau imprejurul ei, cit pe ce sa o rupa. Iar pe la capdtul albiutei am gäsit

citeva rubele puse de turci, se vede, la capul copilei. Atunci am luat copila §i, de bucurie, nici nu §tiu cind am ajuns cu dinsa la ma-ta, in Dealul Omului. Si dupa ce mi-am venit putin in sine, am zis §i eu in amdraciune, ca multi inainte de mine: cei care n-au copii nu §tiu ce-i necazul. Buna minte mai au unia, in felul acesta, de nu se insoard1 Si unul dintr-ace§tia a fost §i Ciubuc mocanul, care, neavind femeie, nici copii, ce i-a venit mai tirziu, de evlavia cea multà ce avea,

sau din alte imprejurari, a inchinat toata averea sa Manastirii Neamtului, si el s-a calugarit, mai cu toti haidaii lui, Wind multe pomeniri cit a fost in viaVa. Iar astazi petrece in lini§te linga zidurile mandstirii, 20

25

30

35

Dumnezeu sa-1 ierte si sa-1 odihneasca intru imparatia cereasca 1 Caci §i noi ca mine avem a ne duce acolo 1 A§a-i ca voi habar n-aveti de toate aceste, de nu v-a§

fi spus eu? zise bunicul oftind. Nu-i eau, mai Stelane, sa §tie §i baietul tau oleaca de carte, nu numaidecit pentru popie, cum chite§te Smaranda, ea §i popia are multe nacdfale, e greu de purtat. Si decit n-a fi cum se cade, mai bine sa nu fie. Dar cartea iti aduce si oarecare mingaiere. Eu, sa nu fi §tiut a ceti, de mult a§ fi innebunit, cite am avut pe capul meu. !ma' deschid Vie file sfintilor §i vad atitea §i atitea §i zic: Doamne, multà rabdare ai dat ale§ilor tail" Ale noastre sunt flori la ureche pe linga cele ce spune in carti. S-apoi, sa fie cineva de tot bou, Inca nu este bine. Din carti culegi multa intelepciune, §i, la dreptul vorbind, nu e§ti numai a§a, o vaca de muls

pentru fiecare. Metal vad ea are tiere de mince §i, numai dupa cit a invatat, cinta §i cite0,e cit se poate de bine. De aceste §i altele ca aceste a vorbit bunicul David cu 40

mama §i cu tata, mai toata noaptea, duminica spre

164

www.dacoromanica.ro

luni i luni spre magi; cdci la noi minea cind venea din Pipirig la tirg sd-si cumpere cele trebuitoare. Jar marti des-dimineatà puse tarnitile i desagii pe cai i, legindu-i frumusel cu cdpdstrul: pe eel de al 5

doilea de coada celui intdiu, pe cel de-al treile de

coada celui al doile, pe cel de-al patrule de coada celui

to

15

al treile, cum Ii leagd muntenii, a zis: Ei, mài tefane i Smärdnducd, mai rdmineti cu sdngtate, Ca eu in-am dusu-m-am. Hai, nepoate, gata esti? Gata, bunicule, haidem, zisei, necgjindu-md cu niste costite de pore afumate i cu niste cirnati fripti, ce mi-i pusese mama dinainte. $i, luindu-mi rdmas bun dd la parinti, am purees cu bunicul spre Pipirig. *i era un puiu de ger in dimineata aceea, de crgpau lemnelel *i din sus de Vingtori, cum treceam puntea peste apa Neamtului, bunicul in urmd, cu caii de cdpgstru, i eu inainte, mi-au

lunecat ciubotele si am cgzut in Ozand cit mi ti-i

20

25

bàietult Noroc de bunicul *i scroambele ieste a voastre is pocite", zise el scotindu-md repede, murat pdnd la pele i inghetat hat bine, cgci ndboise apa in toate pdrtile ; j iute mi-a scos ciubotele din picioare, cd se Ilcuse bocng. Opinca-i bund, sdraca 1 1i sede piciorul hodinit, i la ger huzuresti cu dinsa." i pdnd a vorbit aceste, eram i invàlit intr-o saricd ghitoasg de Casina, bagat intr-o desagd pe cal, purces pe drum, si hai la Pipirig. i cind rn-a vgzut bunica in ce hal ma aflam,

ghemuit in desaga, ca un puiu de bogdaproste, cit

30

35

40

pe ce sa se prgpgdeascd plingind. Inca n-am vgzut asa femeie, sà plingd de toate cele: era miloasd din caleafarg. Carne de vita nu minca in viatd, tot din astA pricing ; i cind se ducea sgrbdtoarea la bisericg, bocea too mortii din tinterim, fie rudd, fie strain, fgrd deosebire. l3unicul insd era asezat la mintea lui, ii cduta de trebi cum stia el si lgsa pe bunica intr-ale sale, ca un cap de femeie ce se ggsea. Oiu, Doamne, Davide, cum nu te mai astimperi; de ce-ai scos bdietul din mg pe vremea asta? Ca sg te mieri tu, Nastasie, zise bunicul, scotind o pele de pore sdlbatic din egmard si croind cite-o pare-

16

165

www.dacoromanica.ro

5

che de opinci pentru Dumitru si pentru mine ; apoi le-a ingruzit frumos §i a petrecut cite-o pareche de ata neagra de par de cal prin cele nojite. a treia zi dupa asta, dindu-ne schimburi §i cite douà parechi de obiele de suman alb, ne-am incaltat

cu opincile binisor §i, sarutind mina bunicai, am luat-o

prin Boboiesti, iar cu bunicul, si cu Dumitru, fratele mamei cel mai mic, si suind pe la fundul HaM-

ucii, am ajuns dupa un tirziu In Farca§a unde ne-a fost

10

§i masul, impreuna cu parintele Dumitru de la Piraul Cirjei, care avea o gu§a' la git cit o plosca de cele mari §i girlia dintr-insa ca dintr-un cimpoiu, de n-am putut inchide ochii de raul sau mai toata noaptea. Nu era vinovat bietul preot, si, dupà cum spunea

15

§i el, e mai rdu de cei ce au gu§a in cap decit de cei ce o

poarta pe dinafara... A doua zi am purces din Farca§a pe la Borca spre Pirdul Cirjei §i Cotirga§, pand ce am ajuns §i la Brosteni. i dui:4 ce ne-a asezat bunicul in gazda, cu toata

20

cheltuiala lui, la una Irinuca, apoi ne-a dus pe la

profesor si pe la bisericd, de ne-a inchinat pe la icoane,

25

30

35

40

si pe urma ne-a lasat cu sanatate §i s-a Intors acasa, trimitindu-ne din cind in cind cele trebuitoare. i satul Bro§tenii fiind imprastiat, mai ca toate satele de la munte, nu se ru§ina lupul si ursul a se arata ziva-meaza-mare prin el ; o casa ici, sub tiharaia asta, alta dincolo de Bistrita, sub altä tiharaie, ma rog, unde i-a venit omului indamina sa si-o faca. i Irinuca avea o cocioabd veche de birne, cu ferestrele cit palma, acoperita cu scinduri, ingradita cu razlogi de brad si asezata chiar sub munte, pe malul sting aI Bistritei, aproape de pod. Irinuca era o femeie nici tinara, nici tocmai batring ; avea barbat si o Ntà balciza si lathe, de-ti era frica sa innoptezi cu dinsa In casa. Noroc numai ea de luni dimineata si pana simbata seara n-o mai vedeai ; se ducea cu tata-sau in munte, la facut ferestrea, §i lucra toata saptamina ca un barbat pentru nimica toad: doi oameni cu doi boi, la vreme de iarna, abia isi puteau scoate mamaliga. Ba la multi se intimpla de veneau simbata noaptea cite

166

www.dacoromanica.ro

5

to

cu un picior frint sau cu boii stilcitd, si aceasta le era cistig pe deasupra. Cocioaba de pe malul sting al Bistritei, barbatul, fata si boii din pddure, un tap si cloud capre slabe si riioase, ce dormeau pururea in tinda, era toata averea Irinucai. Dar si asta-i o avere, cind e omul sdnatos. Irish' ce ma priveste? Mai bine sä ne cautam de ale noastre. Noi, cum a plecat bunicul, a doua zi ne-am dus la scoald; si vazind profesorul Ca purtam plete, a poruncit unuia dintre scolari sa ne tundä. Cind am auzit noi una ca asta, am inceput a plinge cu zece rinduri de lacrimi si a ne ruga de too Dumnezeii sa nu ne slu-

teasca. Dar t-ai gasit ; profesorul a stat linga noi, 15

pana ce ne-a tuns chilug. Apoi ne-a pus in rind cu ceilalti scolari si ne-a dat de invatat, dupa putereanoastra,

intre una-alta, si Ingerul a strigat", pe dinafard.

Si am dus-o noi asa pana pe la Mezii-Paresii. Si unde

nu ne trezim intr-o buna dimineath plini ciucur de 20

25

riie capreasca' de la caprele Irinucai 1 Ei, ei 1 ce-i de fOcut? Daschlul nu ne mai primea In scoalà, Irinuca nu ne putea vindeca, pe bunicu n-ave cine-1 instiinta, merindele erau pe sfirsit, eau de noi! Nu stiu cum se intimpla, Ca, aproape de Bunavestire, unde nu &à o caldura ca aceea, si se topeste omatul, si curg pirdiele, si se umfla Bistrita din mal in mal, de cit

pe ce sa ieie casa Irinucai. Si noi, pe caldurile cele,

ne ungeam cu lesie tulbure, sedeam gall la soare 30

35

cu pelea goala, panà se usca cenusa pe noi, si apoi ne bàgam In Bistrita de ne scaldam. Asa ne invatase o baba sa facem, ca sa ne treaca de riie. VA puteti inchipui ce vra sà zicà a te scälda in Bistrita, la Brosteni, de cloud ori pe zi, tocmai in postul cel mare! i nici tu junghiu, nici tu friguri, nici altà boala nu s-a lipit de noi, dar nici de riie n-am scApat. Vorba ceea:

Se tine ca riia de om".

Intr-o zi, fiind Irinuca dusa in sat si avind obiceiu a sea uitata, ca fata vatOrnanului, noi n-avem ce lucra? Ne suim pe munte, la deal de casa ei, cite c-o bucata 40

de ralog in mina, si cum curgeau piraiele grozav, mai ales unul alb cum ii laptele, ne pune dracul de

16*

167

www.dacoromanica.ro

0

urnim o stincd din locul ei, care era numai intinatd, ci unde nu pornecte stinca la vale, sAltind tot mai sus de un stat de om ; i trece prin gardul i prin tinda Irinucdi, pe la capre, i se duce drept in Bistrit,d, de clocotea apa 1 Asta era in simbdta lui Lazdr, pe la amiazi. Ei, ei 1 ce-i de facut? Gardul i casa femeii ddrimate la pdmint, o caprd ruptá in bucáti, nu-i lucru de cagd. Uitasem acum ci rlie ci tot de spaimd. Stringe rapede ce mai ai, pdnd cind nu vine baba,

10

15

20

25

ci hai sä fugim cu pluta ceea la frate-meu Vasile, in Borca, zise Dumitru, cdci plutele incepuse a umbla. IncMcdm noi te mieri ce mai aveam, ne ducem degraIA la plutd, i plutacii, de cuvint, i pornesc. Ce-a fi zis Irinuca, in urma noastrd, ce n-a fi zis, nu stiu ; dar ctiu atita Ca eram cu gheata-n spate, de fried, pan-am ajuns la Borca, unde ne-a fost i masul. Iar a doua zi, In duminica de Florii, des-dimineatd am plecat din Borca

pe Plaiul-Bdtrin, impreund cu doi plaiei càlàri, spre Pipirig. Era o zi frumoasd In duminica aceea, ci pigieii spuneau cá n-au mai apucat aca primdvard devreme de cind is ei. Eu cu Dumitru insà o duceam intr-un cintec, stringind viorele ci toporaci de pe lingd plaiu, i mergeam tot zburdind i hirjonindu-ne, de pared nu eram noi riiosii din Brocteni, care fdcusem atita bucurie la

casa Irinucdi. Si mergind noi tot aca, cam pe la amiaza, deodatd s-a schimbat vremea cea frumoasd intr-o vijelie cumplità, sa rdstoarne brazii la pdmint, nu andceval Pesemne baba Dochia nu-0 lepadase toate cojoa30

35

40

cele. Incepe a bura, apoi o intoarce in lapovitd, pe

urma o dd. in frig ci ninsoare cumsecade i, intr-un buc, ne astupd drumul de nu ctiai Incotro s mergi. Si tot ninsoare i picld pdnd in pdmint, de nu se vedea om pe om aldture fiind. Ast-i cd' s-a diochet vremea? zise unul dintre pldieci oftind. Ma mieram eu sa fi mincat lupul iarna asta aca de In pripà. De pe la Intarcatori am prapadit drumul. De-acum s-o ludm de-a chioara, ci unde ne-a fi scris, acolo vom iesi. glasul unui cucoc, zise celalalt pldiec. Hai-

-

-

de0 sà apucdm intr-acolo ci poate sd iecim in sat undeva. 168

www.dacoromanica.ro

Si ne coborim noi, §i ne tot coborim, cu mare greutate, pe ni§te povirni§uri primejdioase, §1 ne incuream printre ciritei de brad, §i caii lunecau §i se duceau de-a 5

10

rastagolul, §i eu cu Dumitru mergeam zgribuliti §i plingeam in pumni de frig; §i plaie§ii numa icneau

§i-§i mu§cau buzele de necaz; §i ornatul se pusese pe une locuri 'Ana la brhi, §1 incepuse a innopta cind am ajuns intr-o infundaturd de munti, unde se auzea 14sunind glasul unui piraua§ ce venea, ca §i noi, din deal In vale, prdvalindu-se §i izbindu-se de cele stinci fard

vointa sa... Numai atita, cà el a trecut mai departe in drumul &au, iar noi am stat pe loc §i am pus-o de mamaliga, MA apà. Ei, mai baieti, ia ama trageti la aghioase, zise 15

un pldie§, scaparind §i dind foc unui brad. Ce ti-i scris in frunte ti-i pus ; chef §i voie buna,

zise celalalt scotind o hrinca inghetatd din desagi, pirpalind-o pe jaratic si dindu-ne §i noud cite-o har20

25

30

china. i a§a luneca hrinca aceea de u§or pe git, pared era masa cu unt 1 Dupa ce ne-am pus bine-rau gura la cale, ne-am covrigit imprejurul focului ; §i deasupra ninsoare, dedesubt udeala ; pe-o parte inghetai, pe una te frigeai, ca la vremea §i locul acela. i tot chinuindu-ne a§a, era sa ne pasca alt pant: cit pe ce sa' ne toropeasca bradul aprins, de nu baga de sama unul dintre pldiesi.

Pesemne blastamul Irinucai ne ajunsese. In sfir§it, se face §i ziuà §i, dupa ce ne spalam cu omat §i ne inchinam dupà obiceiul crestinesc, apoi pornim cu plaie§ii la deal, pe unde ne coborisem. Ninsoarea mai incetase, §i dupa multà truda am gäsit drumul ; §i hai, hai 1 hai, hai I CAM sara am ajuns la buni-

35

cul David in Pipirig. i cind ne-a vazut bunica, de bucurie a §i tras un bocit. David al meu are de gind sa ma bage de vie in mormint, cu apucaturile lui, cum vad eu. Inca ce rana-i

40

pe din§ii, sarmanii baieti l Cum i-a mincat riia prin straini, mititeii I i dupà ce ne-a cainat §i ne-a plins bunica, dupd obiceiul ei, §i dupa ce ne-a dat demincare tot ce avea mai bun si ne-a indopat bine, degraba s-a dus In ea169

www.dacoromanica.ro

mall, a scos un ulcior cu dohot de mesteacan, ne-a uns peste tot trupul din crestet pana in talpi si apoi ne-a culcat pe cuptior la caldura. 5i tot asa ne-a uns de cite doua-trei ori pe zi cu noapte, pand ce in Vinerea-

5

Saca ne-am trezit vindecati tafta. Dar Ora atunci a venit si veste de la Brosteni despre stricaciunea ce

fdcusem, si bunicul, f gra vorba, a multamit pe Irinuca cu patru galbeni. Apoi, in Simbdta Pastilor, rn-a trimis la parinti acasa 10

15

in Humulesti. 5i in ziva de Pasti am tras un Ingerul a strigat" la biserica, de au ramas too oamenii cu gurile cascate la mine. 5i mamei ii venea sa ma inghità de bucurie. 5i parintele Joan rn-a pus la masa. cu dinsul, si Smarandita a ciocnit o multime de ouà rosii cu mine. 5i bucurie peste bucurie venea pe capul meu. Iar la Invierea a doua nu mi-a mai mers asa de bine, caci toate fetele din sat, viind la biserica si unele din ele fiMd mai drdcoase, cum au dat cu ochii de

mine, le-a si bufnit risul, si au inceput a-mi zice: 20

Tunsul felegunsul, tunsul felegunsul, chili dupa dinsul 1"

Bucuresti, 1880, septembre

www.dacoromanica.ro

JI

Nu §tiu altii cum sunt, dar eu, cind ma gindesc la locul na§terii mele, la casa parinteasca din Humulesti, la 5

stilpul hornului unde lega mama o §fard cu motocei la capat, de cr6pau mitele jucindu-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care ma tineam and incepusem a merge copacel, la cuptiorul pe care ma ascundeam,

cind ne jucam noi, bàietii, de-a mijoarca, §i la alte

10

jocuri §i jucarii pline de hazul §i farmecul copilaresc, parca-mi salta §i acum inima de bucurie I $i, Doamne, frumos era pe atunci, caci §i pàrintii, §i fratii, §i suro-

rile imi erau sánato§i, §i casa ni era indestulatd, §i copiii §i copilele megiesilor erau de-a pururea in petrecere cu noi, §i toate imi mergeau dupa plac, Med leac de supárare, de parch' era toata lumea a mea 1

15

$i eu eram vesel ca vremea cea bund §i sturlubatic §i copildros ca vintul in turburarea sa. $i mama, care era vestita pentru nazdravaniile sale,

imi zicea cu zimbet uneori, cind incepea a se ivi soarele dintre nori dupd o ploaie indelungata: Iesi,

20

25

copile cu párul Man, afara §i ride la soare, doar s-a indrepta vremea" §i vremea se indrepta dupd risul meu... $tia, vezi bine, soarele cu cine are de-a face, caci eram feciorul mamei, care §i ea cu adevArat ca §tia a face multe §i mari minunatii: alunga nourii cei negri de pe deasupra satului nostru §i abatea grindina in alte Orti, infigind toporul in parnint, afara, dinaintea u§ei; inchega apa numai cu doua picioare de vacd, de se incrucea lumea de mirare ; 1)6-tea pamintul, sau pa'retele, 171

www.dacoromanica.ro

sau vrun lemn, de care ma pdleam la cap, la mind sau la picior, zicind: Na, na 1", §i indatd-mi trecea durerea... cind vuia in soba tdciunele aprins, care se 5

10

zice cd face a vint §i vreme rea, sau cind tiuia tdciunele, despre care se zice c. te vorbe§te cineva de Mu, mama II mustra acolo, in vatra focului, §i-1 buchisa cu cle§tele, s'd se mai potoleascd du§manul ; §i mai mult decit atita oleacd ce nu-i venea mamei la socoteald cdutdtura mea,

indatà pregAtea, cu degetul imbalat, putind tind din colbul adunat pe opsasul incâFàrii, ori, mai in graba, lua funingend de la gura sobei, zicind: Cum nu se dioache cdlcdiul sau gura sobei, a§a s'd nu mi se dioache

15

20

copila§ull" §i-mi fdcea apoi cite-un benchiu boghet in frunte, ca sà nu-§i prapadeasca odorul I... §i altele multe incd. facea... A.§a era mama in vremea copildriei mele, plina de minuratii, pe cit mi-aduc aminte ; §i-mi aduc bine aminte, cdci bratele ei m-au legdnat cind ii sugearn tita cea dulce §i ma alintam la sinu-i, gingurind §i uitindu-md. in ochi-i cu drag I i singe din singele ei §i came din carnea ei am imprumutat, §i a vorbi de la dinsa am invdtat. Iar intelepciunea de la Dumnezeu, cind vine vremea de a pricepe omul ce-i bine §i ce-i rd.u.

25

Dar vremea trecea cu amdgele, §i eu cre§team pe nesimtite, §i tot alte ginduri imi zburau prin cap, §i alte pldceri mi se de§teptau in suflet, §i, in loc de inte-

lepciune, ma fáceam tot mai neastimpgrat, §i dorul meu era acum nernarginit ; caci sprintar §i in§eldtor este gindul oraului, pe ale cdruia aripi te poartd dorul 30

necontenit §i nu te lasa in pace,pánd ce intri in mormint!

Insä vai de omul care se ia pe ginduri Uite cum te I

trage pe furi§ apa la adinc, §i din veselia cea mai mare

cazi deodatà in uricioasa. intristare Hai mai bine despre copildrie sa povestim, cAci ea singurd este veseld §i nevinovata. i, drept vorbind, acesta-i adevdrul. Ce-i pasa copilului cind mama §i tata se gindesc la neajunsurile vietii, la ce poate sà le aducd ziva de mine, sau ca-i framintà alte ginduri pline de ingrijire. Copilul, incalecat pe bdtul sdu, ginde§te ca se afld Ware pe un cal de cei mai stra§nici, pe care aleargd, I

35

40

1.72

www.dacoromanica.ro

cu voie bung, si-1 bate cu biciul 1i-1 struneste cu tot dinadinsul, i racneste la el din toga inima, de-ti ie auzul; si de cade jos, crede cä 1-a trintit calul, i pe

bà ii descarcà minia in toata puterea cuvintului... 5

Asa eram eu la virsta cea fericità, i asa cred ca au

fost toti copiii, de cind Ii lumea asta i pamintul, macar sà zica eine ce-a zice. Cind mama nu mai putea de obosità si se rasa cite-

oleacg ziva, sa se odineascg, noi, baietii, tocmai 10

15

atunci ridicam casa in slava_ Cind venea tata noaptea de la padure din Dumesnicu, inghetat de frig si plin de promoroaca, noi ii spgriam sarindu-i in spate pe intunerec. i 1, cit era de ostenit, ne prindea cite pe unul, ca la baba-oarba", ne ridica in grinda, zicind: 'tita mare!" i ne saruta mereu pe fiecare. Iar dupá ce se aprindea opaitul, i tata se punea sä mänince, noi scoteam mitele de prin ocnite i cotrutd si le flocaiam si le smotream dinaintea lui, de le mergea colbul ;

si nu puteau scdpa bietele mite din minile noastre

20

25

pand ce nu ne zgiriau i ne stupeau ca pe noi. Inca te uii la ei, bgrbate, zicea mama, si le dai paiele 1 Asd-i?... Ha, ha! bine v-au mai facut, pughibale spurcate ce sunteti 1 Ca nici o lighioaie nu se poate aciva pe linga casa de räul vostru. Iaca, daca nu v-am sacelat astgzi, faceti otrocol prin cele mite si dati la om ca cinii prm bat. Ara 1 d-apoi aveti la stiinta ca vg prea intreceti cu dediochiul Acus ieu varga din coardg va croiesc de vd merg petecele 1 Ia lasa-i i tu, mai nevastä, lasa-i, ca se bucurg si ei de venirea mea, zicea tata, dindu-ne huta. Ce le pasg? Lemne la trunchiu sunt;.slgning i faing in pod este de-a volna; brinzg in puting, asemene; curechiu in poloboc, slava Domnului! Numai de-ar fi sangtosi sa mgnince i sd se joace acum, cit is mititei; ea le-a trece lor zburddciunea cind or fi mai man i i-or lua grijile inainte; nu te teme, ca n-or scapa de asta. nu stii cg este-o vorba: Daca-i copil, sg se joace ; dacg-i cal, sa tragd; i dacg-i popa, sä citeasca...' Tie, omule, zise mama, asa ti-i a zice, ca nu sezi cu dinsh in casg teat:á ziulica, sa-ti scoatg peri albi, minca-i-ar pgmintul, sa-i manince, Doamne, iarta-mal 1

30

35

40

173

www.dacoromanica.ro

De-ar mai veni vara, sa se mai joace si pe-afara, cà m-am saturat de ei ca de mere padurete! Cite dracarii le vin in cap, toate le fac. Cind incepe a toca la biserica,

Zahei al tau cel cuminte, fuga si el gall si incepe a

5

toca in stative, de pirie paretii casei si duduie ferestile.

Iar stropsitul de Ion cu talanca de la oi, cu clestele

si cu vatrarul, face o hodorogeala si un taraboiu, de-ti ie auzul. Apoi isi pun cite-o toala in spate si cite-un 10

15

coif de hirtie in cap si cinta aliluiia" si Doamne miluieste, popa prinde peste", de te scot din casa.

asta in toate zilele de cite doua-trei ori, de-ti vine, citeodata, sa-i cosesti in bdtaie, dac-ai sta sa te potrivesti bor. 'Poi &à, mai femeie, tot esti tu bisericoasà, de s-a dus vestea; incaltea ti-au fdcut si baietii biserica aici pe loc, dupa cheful tau, macar ca-ti inträ biserica in

20

casa, de departe ce-i... De-amu puneti-va pe fdcut privigheri de toata noaptea si parascovenii cite Ira place, mai baieti; daca vi-i voia sa va deie ma-ta in toate zilele numai colaci de cei unsi cu miere de la Patruzeci de sfinti" si colivd cu miez de nucd. Ei, apoi 1 minte ai, omule? Ma mieram eu, de ce-s si ei asa de cuminti, mititeii; ca tu le dai nas si

25

tinta in ochii nostri, pared au de gind sa ne zugrdveasca. Ian sd-i fi sculat la treabd, s-apoi sa-i vezi

le tii hangul. Ia priveste-i cum stau toti treji si se uità cum se codesc, se drimboiesc si se sclifosesc, zise mama. Hai ! la culcat, baieti, ca trece noaptea ; you'd ce vd pasa,

30

cind aveti demincare sub nas! i dupd ce ne culcam cu totii, noi, baietii, ca baietii, ne luam la hirjoand, si nu puteam adormi de incuri, panâ ce era nevoità biata mama sa ne facà musai cite-un

35

40

surub, doua prin cap si sà ne deie citeva tapangele la spinare. i tata, saturindu-se citeodata de atita hdlagie, zicea mamei: Ei, taci, taci! ajungd-ti de-amu, herghelie 1 tiu cd doar nu-s babe, sà chiroteasca din picioare! Insii mama ne mai da atunci citeva pe deasupra, si mai indesate, zicind:

- Na-va de cheltuiald, ghiavoli ce sunteti! Nici

noaptea sa nu ma pot odihni de incotele voastre? 174

www.dacoromanica.ro

Si numai asa se putea linisti biata mama de raul nostru, biata sa fie de pdcate! S-apoi socotiti ca se 5

mintuia numai cu-atita? Ti-ai gash! A doua zi des-dimineata le incepeam din capat ; si iar lua mama nanasa, din coarda, si iar ne jnapaia, dar noi parch' bindiseam de asta?... Vorba ceea: Pelea rea si rapanoasà, ori o

bate, ori o lasa".

Si cite nu ne venea in cap, si cite nu faceam cu virf si indesate, mi-aduc aminte de pared acum mi se intimpla.

10

Mai pasa de tine minte toate cele si acum asa, daca te slujeste capul, bade Ioane.

La Craciun, cind taia tata porcul si-1 pirlea,

si-1

opärea, si-1 invalea iute cu paie, de-1 innadusea, ca sa se 15

poata rade mai frumos, eu incalecam pe pore deasupra paielor si faceam un chef de mii de lei, stiind cd mie are sà-mi deie coada porcului s-o frig si besica s-o urnplu cu graunte, s-o umflu si s-o zuraiesc dupa ce s-a usca; §-apoi vai de urechile mamei, panà ce nu mi-o spdrgea de cap 1

20

i , sa nu-mi uit cuvintul 1 Odata, la un Sfintul Va-

sile, ne prindem noi vro citiva baieti din sat sa ne

25

ducem cu plugul ; caci eram si eu mdrisor acum, din pacate. Si in ajunul Sfintului Vasile, toatal ziva am stat de capul tatei, sa-mi facd si mie un buhaiu ori, de nu, batdr un harapnic. Doamne, ce harapnic ti-oiu da eu, zise tata de

la o vreme. N-ai ce minca la casa mea? Vrei sa te buseasca cei nandralai prin omát? Acus te desca1t I 30

35

40

Vdzind eu cd mi-am aprins paie-n cap cu asta, am sterpelit-o de-acasa numai cu besica cea de porc, nu cumva sa-mi ieie tata ciubotele si sa rdmin de rusine inaintea tovarasi1or. Si nu stiu cum s-a intimplat, cà nici unul dintre tovarasi n-avea clopot. Talanca mea era acasà, dar ma putearn duce s-o ieu? In sfirsit, facem noi ce facem si sclipuim de cole o coasa ruptd, de ici o circeie de tinjald, mai un vdtrar cu belciug, mai besica cea de porc a mea, si, pe dupa toaca, si pornim pe la case. S-o luarn noi de la popa 0§1obanu, tocmai din capul satului din sus, cu gind sa umblam

tot satul... Cind colo, popa tdia lemne la trunchiu earl si, cum a vazut Ca ne asezam la fereasta si ne 175

www.dacoromanica.ro

pregatirn de urat, a inceput a ne trage citeva nasteri indesate si a zice: De-abia s-au culcat gainile, si voi ati si inceput? 5

10

1a stati oleaca, bldstematilor, sa. va dau eu 1 Noi, atunci, am pirlit-o la fuga. Iar el, zvirr 1 cu o

scurtatura in urma noastrd, caci era om hursuz si piclisit popa Oslobanu. Si, din spaima ceea, am fugit noi mai jumatate de sat inapoi, fara sa. avem cind ii zice popei: Drele pe podele si bureti pe pareti; cite pene pe cucosi, atitia copii burduhosi", cum obicinuiesc a zice plugarii pe la casele ce nu-i primesc. Mai, al dracului venetic si ceapcin de popa I

zicem noi, dupd ce ne adunam totd la un loc, inghetati de frig si sparieti. Cit pe ce era sa ne ologeasca boaita

15

cea indrácità, ved6-1-am dus pe Mahe la biserica Sfintului Dumitru de sub cetate, unde slujeste; curat

Uciga-l-crucea 1-a colacit sal vie si sa-si faca budihacea

cash' la noi in sat. Fereasca Dumnezeu sa fie preotii

20

nostri asa, ca nu te-ai mai infrupta cu nimica de la biserica in vecii vecilor 1 Si pana-1 mai menim noi pe popà, pana-1 mai boscorodim, pana una alta, amurgeste bine.

Ei, amu, ce-i de facut? Hai sal intram ici, in

25

ograda asta, zise Zaharia lui Gitlan, ca ne trecem vremea stind in mijlocul drumului. Si intram noi la Vasile-Anitei si ne asezdrn la fereastra

dupà obiceiu. Dar parca naiba vrajeste: cela nu suna coasa, ca-i e frig; celuia ca-i ingheatä minile pe cir30

ceie ; váru-meu Ion Mogorogea, cu valtrarul subsuoara, se punea de pricina ea nu ura, si numa-ti crapa inima-n tine de necaz !

Ura tu, mai Chiriece, zic eu lui Goian; si noi, mai Zaharie, sa prufnim din gull ca buhaiul ; iara istialalti sa strige: hai, hali 1

35

-odat'd si incepem. Si ce sa vezi? Unde nu se

iè

hapsina de nevasta lui Vasile-Anitei cu cociorva

aprinsa dupà noi, caci tocmai atunci tragea focul,

40

sa deie colacii in cuptior. Vai, aprinde-v-ar focul, sa va aprinda 1 zise ea, burzuluita grozav; dar cum se cheama asta? In obrazul cui v-a invatat !...

176

www.dacoromanica.ro

Atunci noi, la fuga, baieti, mai dihai decit la popa Oslobanu... Dar bun pocinog a mai fost s-aista, zicem noi, oprindu-ne in rascrucile drumului din mijlocul satului, aproape de biserica. Inca una-doud de aiestea, 5

i ne scot oamenii din sat afara ca pe niste laiesi. Mai bine sa mergem la culcare". Si dupa ce ne arvonini

noi si pe la anul, cu juramint, s. umblam tot impreuna, ne-am despaqit unul de altul, rabigiti de frig si hamisiti de foame, i hai fiecare pe la casa cui ne are, ca 10

mai bine-i pare. Si iaca asa ne-a fost umblarea cu plugul

in anul acela. D-apoicusmintinitul oalelor, ce calamandros fdceam 1

Cind punea mama laptele la prins, eu, fie post, fie

15

cislegi, de pe-a doua zi i incepeam a linchi grosciorul de pe deasupra oalelor ; si tot asa In toate zilele, Ora ce dam de chisleag. Si cind cduta mama sa smintineasca oalele, smIntineste, Smaranda, daca ai ce...

Poate c-au luat strigoaicele mana de la vaci,

20

mamucai, ziceam eu, sezind inchincit i cu limba scoasafara dinaintea mamei, jos linga oale.

25

oala cu smintina, zicea mama, uitindu-se lung la mine, s-apoi las' ! Nanasa din grinda are sa-i stie de stire, de nu 1-or putè scoate din mina mea tot neamul strigoilor s i al strigoaicelor din lume !... Se cunoaste el strigoiul,

Doamne, prinde-l-voiu strigoiul cela odata la

care a mIncat smintina, de pe limba... Urit mi-a fost in viata mea omul viclean i Iingàu, drept sa-ti spun, dragul mamei Si sa stii de la mine ca Dumnezeu n-ajuta celui care umbla cu furtusag, fie lucru de purtat, fie de-a mincarii, fie ori de ce-a fi. Ei, apoi unde-o plesneste mama si unde crapa 1", zic eu In gindul meu, ca doar tot nu eram asa de prost pang pe-acolo, sa' nu pricep atita lucru. I

30

35

D-apoi cu mos Chiorpec ciubotarul, megiesul nostru, ce necaz aveam I Ba adica, drept vorbind, el avea necaz

40

ind ciubotele cu dohot de cel bun, care face pelea cum i i bumbacul. i daca vedea omul i vedea ca nu se poate

cu mine; caci, una-doug, ma duceam la om §i-1 tot sucaleam sA-mi deie curele, ca sa-mi fac biciu. Si cele mai de multe ori gaseam pe mos Chiorpec rabu-

177

www.dacoromanica.ro

5

descotorosi de mine cu vorbe, ma lua frumusel de barbie cu mina stinga, iar cu cea dreaptd muia felestiocul in strachina cu dohot si-mi tragea un puiu de rabuiala ca aceea pe la bot, de-i bufnea risul pe toti ucenicii din ciubotdrie. i cind imi da drumul, ma duceam tot intr-o fuga acasa la mama, plingind si stupind in dreapta si in stinga. Uite, mama, Chiorpecul dracului, ce mi-a facut 1...

to

Doamne, parca 1-am invatat eu, zicea mama, cu parere de bine; am sa-1 cinstesc, zau asa, cind 1-oiu intilni ; ca sezi lipca unde te duci si scoti sufletul din om cu obrazniciile tale, usernic ce esti! Daca auzeam asa, ma spalam binisor pe la gull si-mi cautam de nevoie... i cum uitam ciuda, fuga iar la

15

mos Chiorpec dupa curele ! *i el, cind ma vedea intrind

pe usa, imi zicea cu chef: He, he 1 bine-ai venit, nepurcele !" i iar ma rabuia, facindu-ma de ris ; si eu iar fugeam acasa, plingind, stupind si blastemindu-1.

i mama avea un chin cu mine din pricina asta...

20

25

30

- Of I de-ar veni iarna, sa te mai dau odata la scoala

undeva, zicea mama, si sa cer dascalului sa-mi deie numai pielea si ciolanele de pe tine. Odata, vara, pe-aproape de Mosi, ma furisez din casa si ma duc, ziva miaza-mare, la mos Vasile, fratele tatei cel mai mare, sà fur niste cirese ; caci numai la dinsul si Inca la vro doua locuri din sat era cite-un cires varatic, care se cocea-palea de Duminica Mare. i ma chitesc eu in mine, cum s-o dau, ca sa nu ma prinda. Intru

mai intäi in casa omului si ma fac a cere pe Joan, sa ne ducem la scaldat.

Nu-i acasa Ion, zise matusa Marioara ; s-a dus cu mosu-tau Vasile sub cetate, la o chiuà din Condreni, s-aduca niste sumani. 35

Caci trebuie sa vd spun ca. la Humulesti torc si fetele §i bàietii, §i femeile si barbatii ; si se fac multe giguri de sumani, si lai, si de noaten, care se vind si panura, si cusute ; si acolo, pe loc, la negustori armeni, veniti

inadins din alte tirguri: Focsani, Baca'', Roman,

Tirgu-Frumos, si de pe aiurea, precum si pe la iarma40

roace In toate partile. Cu asta se hranesc mai mult

178

www.dacoromanica.ro

humulestenii, razási Vara' paminturi, si cu negustoria

din picioare: vite, cai, porci, oi, brinzà, lina, oloiu, 5

10

sare si Mina de popusoi ; sumane mari, genunchere si sardace ; itari, bernevici, cdmesoaie, laicere si scortur i inflorite ; stergare de burangic alese, si alte lucruri,

ce le duceau lunea in tirg de vinzare, sau joia pe la mandstirile de maice, cdrora le vine cam peste mina tirgul. Apoi dar, mai ramii sanatoasà, matusa Marioara / vorba de dinioarea; si-mi pare rau cà nu-i varu Ion acasà, Ca tare-as fi avut placere sa ne scaldam impreuna...

15

20

25

30

35

Dar in gindul meu: 5tii c-am nemerit-o? bine ca nu-s acasa ; si, de n-ar veni degraba, si mai bine-ar fi 1" ... 5i, scurt si cuprinzator, sarut mina matusei, luindu-mi ziva buna, ca un baiet de treaba, ies din casa cu chip ca ma duc la scäldat, ma supuresc pe unde pot si, cind colo, ma trezesc in ciresul femeiei si incep a cardbani la cirese in sin, crude, coapte, cum se &eau. 5i cum eram ingrijit si ma sileam sa fac ce-oiu face mai degraba, iaca matusa Marioara, c-o jordie in mina, la tulpina ciresului. Dar bine, ghiavole, aici ti-i scaldatul? zise ea, cu ochii holbati la mine ; scoboara-te jos, talharule, cä te-oiu invata eu 1 Dar cum sa te cobori, caci jos era prapadenie 1 Dacd vede ea si vede cd nu ma dau, zvirr 1 de vro doua-trei ori cu bulgári in mine, dar nu ma chiteste. Apoi incepe a se aburca pe cires in sus, zicind: Stai, mai porcane, ea te captuseste ea, Marioara, acus !" Atunci eu ma dau iute pe-o creanga, mai spre poale, si odata fac zup 1 in niste duel* care se intindea de la cires inainte si era cruda si pdna la briu de naltä. 5i nebuna de matusa Marioara, dupa mine, si eu fuga iepureste prin cinepa, si ea pe urma mea, pana la gardul din fundul gradinei, pe care neavind vreme sa-1 sar, o cotigeam inapoi, iar

prin cinepa, fugind tot iepureste, si ea dupa mine pana-n dreptul ocolului pe unde-mi era iar greu de sarit ;

pe de laturi iar gard, si hirsita de matusa nu ma slabea din fuga nici in ruptul capului 1 Cit pe ce sa puie mina 40

pe mine! 5i eu fuga, si ea fuga, si eu fuga, si ea fuga, pada'

ce dam cinepa toata palanca la pamint ; caci, sa nu 179

www.dacoromanica.ro

5

10

spun minciuni, erau vro zece-doudsprezece prAjini de cinepà, frumoasA si deasA cum ii peria, de care nu s-au ales nimica. i dupal ce facem noi trebusoara asta, mAtusa, nu stiu cum, se incilceste prin cinepà, ori se impedecà de ceva, si cade jos. Eu, atunci, iute ma rdsucesc intr-un picior, fac vro doug sArituri mai potrivite, mA azvirl peste gard, de parcA nici nu I-am atins, si-mi pierd urma, ducindu-mA acasa. si fiind foarte cuminte in ziva aceea... Dar mai in desarA, iaca si mo§ Vasile, cu vornicul si pasnicul, strigA pe tata la poartd, ii spun pricina si-1 cheamd sA fie de fatA cind s-a ispd§i cinepa si ciresele... caci, drept vorbind, si mo§ Vasile era un cArpAnos §-un

puiu de zgirie-brinzA, ca si mAtusa MArioara. Vorba 15

ceea: Au tunat si i-au adunat". Insd degeaba mai clAmpAnesc eu din gurd: cine ce are cu munca omului?

StricAciunea se Meuse, si vinovatul trebuia sA pläteascA. Vorba ceea: Nu plAteste bogatul, ci vinovatul". 20

Asa si tata: a dat gloabA pentru mine, si pace bund 1 *i. dupA ce-a venit el rusinat de la ispasA, mi-a tras o chelfAnealA ca aceea, zicind:

Na! saturA-te de cirese 1 De-amu sh stii cd ti-ai mincat liftiria de la mine, spinzuratule! Oare multe stricAciuni am sa." mai plAtesc eu pe urma ta? 25

i iaca asa cu ciresele ; s-a implinit vorba mamei,

sArmana, iute si degrabA: CA Dumnezeu n-ajutA celui care umblA cu furtusag". InsA ce ri-i bunA pocAinta

dupA moarte? D-apoi rusinea mea, unde o pui? Mai

pasA de dA ochi cu mAtusa MArioara, cu mos Vasile, 30

cu vAru Ion si chiar cu bdietii si fetele din sat ; mai ales duminica la bisericA, la horA, unde-i frumos de privit, si pe la scaldat, in Cierul Cucului, unde era bAtelistea flAcAilor si a fetelor, doriti unii de altii, toatA sAptAmina, de pe la lucrul

35

MA rog, mi se dusese buhul despre pozna ce fAcusem,

de n-aveai cap sA scoti obrazul in fume de rusine; si mai ales acum, cind se ridicase citeva fete frumusele in sat la noi si incepuse a ma scormoli si pe mine la 40

inimA. Vorba ceea: MA i Ioane, dragi ti-s fetele? Dragi I

180

www.dacoromanica.ro

Auld XIV. No, 10.

-

I

lattuarie Itiat.

,

CONVORBIRI LITERARE. l'ie-ro-rfic-Ci:

1.; ,

ILL. ,...,./ alio:- 0.-c c...,,,,_ 4.4." f

1mi .04 trt ret----15/

,,

Fir

tot. t C ..,,.. - " h (_ .1, ...Z. ' \ e-

.1"4" et-e

Apart. la 1 a tic caret luul.

.

rr2

,cfe. .e;"

..,.._:-.4::.

.4=1.1,1 .

,...-;...4%10.

2-'

.

__.,......_.

dii lArne stretinit eu LuuIiti. ,1i cu hitie thirst& a'a lima to pout:. biaericei penult

AMINTDII DIN COPILARIE. ,

.

,

mut' osuieni 0111 crania pirtile mast"; pc , vied ineepustau qi cii dragii-lita.11oalune a tun ridita Itietav la eau pirimilor mei, in natal liumulvii, din targ drept petite apa Ntaunoluit aat cure 1d tend, impirvit in u-ei [aril, cart se liu tot de mut: Votra b1- ! 111114i, IkInuii ti ustuttii. tempo; llumulqtii i Seat* cite.edatet i.uui Lilac airtime ce

,

vi CO

tt N

ti vnaut pc ut.bositul pl. rink. aunt utubla prin tat diu ea.11 in eau), intprouni eu bidips Yasuo a Maxi, dthettlul bisericei, un bulteiu hdravnn, &mays ti vol. nic ti tames pe utuneni sAji dee eupiii la

swell; t apoi ni

tk.hiare .11-0.: L. N.

iuvOpiturit. i time dii Lied

'1

wide nu eau &lutist o =I-

i fete la vcoalli, intro care maul ti eu, tut biet prizitrit,- retinas vi 1.6, rue vi du timbre euea.lyea de 'utki eee.

I

l'

, 7 C/ 3

rill a fuse inhuvi Siuiiunulila pope', o &gide de capita DiciA In mimeo vi apa de taitotuv, do intretwa mai pe toti Lierd diu carte

I

dar vi din nehunii.lklutele tuni in toati 3:-Q-2:,.. ,

Liu', tLs N In C(,)tilia 0.5 vOrn,A.. no petreee...1:. Igru tat dm ?de be pod,tutint de uameni fir* eltpitkiu, ei aat %whin, rldtpaie, itnerucet ill toad puterea curnu- 1. ea pArintele vine la t mall i no aduee uu uulni; tat guspodari tot unul it, unul; eu maim nou ti lung, i dupe ee-a intrebat devil suitittiffli fir mindre, care parlikedi de &suet tarn earn ne punka, I. 'Ant pupu 94, liErylieau a inv&U ;I auveiea, do tut* pe gauduri, hpei a Liu* moue tienunu4a ,Calul yawl de %lade in tuate partite; cu biIn tilts no ne 11111111'. i Vti ILat in teualk natetiell era:maul i tittle premi i daheatiT ttvzieu ea ear vine p.Sriutela in eoala cu ert en aeeia, do (damn& ware tinge aatuluZ hiof rotes, eujoccrul mauled, care no wince 4i plrintele loan do hub deal, Domunr, dar do sated tied uu dagut de Licit, et out manic 1 cu !amanita mai era! de verde impletit Emma', i pirititele ii %wawa acne& tat erau nutuai 1721 on

1

fiat

%

1

I,

co mai de pond a'au 'pima tuna. SlItutul Nicolai dupicum Cato Apoi pot% pull in tintetim, oaro era imp-atilt cu nop1:1; I tustuul.bioacieni ain Vein Mdetunul mut

1

., .-.......

memo,

aerl, 5..

.

01

, 1

4 '...=-

_ ,..

,... ` ,,,.._

"'"''

(L.

,,,,....ia

etc c.,.tc dhow( 4.. Ca

1.1/4e4ie/fr..... fi

L.Ls

..

t li

4....zweZt

Amintiri din copildrie (Partea I). Modifieari [acute de Creanga la textul publicat In Concorbiri literare.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Dar tu lor? Si ele mie

5

10

15

20

Irma ce-i de facut?... S-a trece ea si asta; obraz de scoarta, i las-o moarta-n papusoi, ca multe altele ce mi s-au intimplat in viata, nu asa intr-un an, doi ei deodata, ci in mai multi ani i pe rind, ca la moara. Si doar ma i feream eu, intr-o parere, sa nu mai dau peste vro pacoste, dar pared naiba ma impingea, de le faceam atunci cu chiuita. Si tocmai-mi-te Indata dupa cea cu ciresele, vine alta la rind. Ma trezeste mama intr-o dimineaVà din somn, cu vai-nevoie, zicindu-mi: Scoala, duglisule, inainte de rasaritul soarelui; iar vrei sa te pupe cucul arminesc §i sa te spurce, ca sa nu-ti mearga bine toata ziva?"... Caci asa ne arnagea mama cu o pupaza care-si facea cuib, de multi ani, intr-un teiu foarte bdtrin i scorburos, pe coasta dealului, la mos Andrei, fratele tatei cel mai mic. Si numai ce-o auzeai vara: Pu-pu-pup ! Pu-pu-pup!" des-dimineatA, in toate zilele, de vuia satul. Si cum ma scol, indata ma i trimite mama cu demincare in tarina, la niste lingurari ce-i aveam tocmiti

25

prasitori, tocmai in Valea-Saca, aproape de Topolita. Si pornind eu cu demincarea, numai ce i aud pupaza cintind: Pu-pu-pupl pu-pu-pup! pu-pu-pupl

Eu, atunci, sa nu-mi caut de drum tot inainte?

ma abat pe la teiu, cu gind sa prind pupaza, caci aveam 30

grozava ciuda pe dinsa; nu numaidecit pentru pupat, cum zicea mama, ci pentru c. ma. scula in toate zilele cu noaptea-n cap din pricina ei. Si cum ajung in dreptul teiului, pun demincarea jos in carare pe muchea dealului,

35

ma. suiu incetisor in teiu care te adormea de mirosul... floarei, bag mina in scorbura, unde stiam i, norocul meu!... gabuiesc pupaza pe oua i zic plin de multa-

mire: Taci, lelità, ca te-am captusit eu 1 ii mai pupa

tu si pe dracul de-acuml" Si cind aproape sa scot pupaza 40 17

afara, nu stiu cum se face, Ca ma spariu de creasta ei cea rotata, de pene, caci nu mai vazusem pupaza 'Ana atunci, ei-i dau iar drumul in scorbura. Si cum stam eu Ion CreangA

Opere vol. I

www.dacoromanica.ro

181

acum i ma chiteam in capul meu cd serpe cu pene

5

nu poate sd fie, dupd cum auzisem, din oameni, cd se and prin scorburi citeodata i serpi, unde nu ma !mbarbdtez in sine-mi j iar bag mina sd scot pupAza... pe ce-a fi... ; dar ea, sdrmana, se vede cd se mistuise de frica mea prin cotloanele scorburei, undeva, cdci n-am

mai dat de dinsa nicAiri ; pared intrase In pdmint. io

MAI! anapdda lucru s-aista 1", zic eu inciudat, scotind cdciula din cap si tuflind-o in gura scorburei. Apoi ma dau jos, caut o lespede potrività,mä suiu cu dinsa iar in teiu, imi ieu caciula si in locul ei pun lespedea, cu gind c-a iesi ea pupdza de undeva pAnd m-oiu intoarce

eu din tarind. Dupá aceea md dau iar jos si pornesc 15

20

rapede cu demincarea la lingurari... i oricit oiu fi mers eu de tare, vreme trecuse la mijloc doar, cit am umblat horhAind cine stie pe unde si cit am bojbAit i mocosit prin teiu, sA prind pupdza, i lingurarilor, nici mai rAmine cuvint, li se lungise urechile de foame asteptInd. S-apoi, vorba ceea: Tiganului, cind i-e foame, cintA ;

boierul se primblA cu minile dinapoi, iar Idranul nostru Ii arde luleaua i mocneste intr-insul". Asa si lingurarii nostri: cintau acum indrAcit pe ogor, sezind

in coada sapei, cu ochii painjeniti de-atita uitat, sA

25

vadd nu li vine mincare dincotrova? Cind, pe la prinzul cel mare, numai iacAtA-md-s i eu de dupd un dimb,

cu mincarea sleitd, veneam, nu veneam, auzindu-i

lAldind asa de cu chef... Atunci au si tAbArit bAlaurii pe mine, si cit pe ce sA ma inghitd, de nu era o chirandA 30

35

40

mai tindrA Intre dinii, sd-mi tie de parte. Hauileo, mo ogoiti-vd 1 ce tolocAniti bAiatul? Cu tatul sAu aveti ce-aveti, iar nu cu dinsul I Atunci lingurarii, nemaipuindu-si mintea cu mine, s-au asternut pe mincare, Wind molcum. i scApind eu cu obraz curat, Imi ieu traista cu blidele, pornesc spre sat, mA abat iar pe la teiu, ma suiu intr-Insul, pun urechea la gura scorburei i aud ceva zbAtindu-se mAuntru. Atunci ieu lespedea cu ingrijire, bag mina si 1

scot pupaza, vlAguitA de atita zbucium ; iar oudle, cind am vrut sa le ieu, erau toate numai o chisAli%A. Dupd asta yin acasA, leg pupdza de picior c-o aA s-o indosesc de mama vro cloud zile in pod prin cele putini hirbuite;

182

www.dacoromanica.ro

vi una-doua, la pupaza, de nu stiau cei din casa ce tot caut prin pod asa des. Irish' a doua zi dupa asta, iaca si matusa Mdriuca lui mo§ Andrei vine la noi, c-o falca-n 5

ceriu si cu una-n pamint, si se ia la ciondanit cu mama din pricina mea:

Mai auzit-ai dumneta, cumnatd, una ca asta,

fa fure Ion pupaza, care, zicea matusa cu jale, ne trezeste des-dimineata la lucru de atitda ani? 10

Grozav era de tulburata, si numa nu-i venea s'a' lacrameze, cind spunea aceste. i acum vad eu ca' avea mare

dreptate matusa, caci pupdza era ceasornicul satului. Irma mama, särmana, nu stia de asta nici cu spatele. Ce spui, cumnata? I Da' ca 1-as ucide in bataie, 15

cind as afla ca el a prins pupaza, s-o chinuiasca. De-amu bine ea mi-ai spus, las' pe mine, ca ti-1 ieu eu la depanat! Nici te mai 1ndoi despre asta, cumnata Smaranda,

zise matusa, cdci de zbintaitul ista al dumnitale ni-

20

25

mica nu scapa 1 Ce mai atita? Mi-au spus mie eine 1-au vazut ca Ion a luat-o ; gitul imi pun la mijloc ! Eu, fiind ascuns In Camara, cum aud unele ca aceste, iute ma suiu in pod, umflu pupaza de unde era, saiu cu

dinsa pe sub stresina casei si ma due de-a dreptul in tirgul vitelor, s-o vind, caci era tocmai lunea, intr-o zi de tirg. i cum ajung ln iarmaroc, incep a ma purta tanto§ pintre oameni, de colo pana colo, cu pupdza-n

mina, ca doar si eu eram oleaca de fecior de negustor. Un mosneag nebun, c-o vitica de funie, n-are ce lucra? De vinzare-ti e gainusa ceea... mai baiete? De vinzare, mosule I 30

- SiCitcitcreziceiqipedumneta dinsa? ca face !

Ia ad-o-ncoace la mosul, s-o dramaluiasca I 35

cum i-o dau In mina, jav ra dracului se face a o cauta de ou si-i dezleaga atunci frumusel ata de la picior; apoi mi-o arunca-n sus, zicind: Iaca pozna, c-am scapat-o !" Pupaza, zbrr 1 pe-o dugheana si, dupa

ce se mai odihneste putin, Isi ie apoi drumul In zbor spre Humulesti si ma lasa mare si devreme cu lacrimile pe obraz, uitindu-ma dupa dinsa !... Eu atunci, hat 1 de 40

sumanul mosneagului, sa-mi plateasca paserea...

17*

183

www.dacoromanica.ro

Ce gindesti dumneta, mosule? Te joci cu marfa omului? DacA nu ti-a fost de cumpArat, la ce i-ai dat

drumul? Ca nu scapi nici cu giunca asta de mine! Neles-ai? Nu-ti paie lucru de saga! i ma bagam in 5

ochii mosneagului, §i faceam un tArAboiu, de se strinsese lurnea ca la comedie imprejurul nostru ; da,

iarmaroc nu era?!

Dar stii CA' e§ti amarnic la viatà, mai baiete? I zise

10

mosneagul de la o vreme, rizind. In ce te bizui de te indirjesti asa, nepoate? Dec! nu cumva ai pofti sa-mi iei vitica pentr-un cuc armenesc? Pesemne te maninca spinarea, cum vdd eu, mai tica, si ia acu§ te scarpin, daca vrei, ba §-un topor iti fac, dacA mA crezi, de-i zice

15

aman, puiule!" cind ii scapa din mina mea 1 - Da pace baietului, mosule, zise un humulestean de-ai nostri, ca-i feciorul lui tefan a Petrei, gospodar de la noi din sat, si ti-i gasi beleaua cu dinsul pentru asta. He, he! sA fie sAnAtos dumnealui, om bun; d-apoi

20

25

chitesti dumneta cA nu ne cunoastem noi cu tefan a Petrei? zise mosneagul ; chiar mai dinioarea 1-am vazut umblind prin tirg, cu cotul subsuoara, dupa cumpArat surnani, cum ii e negustoria, si trebuie sa fie pe-aici undeva, ori in vro dugheang, la baut adAlmasul. Apoi bine ea stiu a cui esti, mAi icdI ian stai oleaca, sal

te due eu la tata-tau si sa Arad, el te-a trimes cu pupazi de vinzare, sA spurci iarmarocul?

30

Toate ca toatele, dar cind am auzit eu de tata, pe loc mi s-a muiet gura. Apoi incet-incet rn-am furisat pintre oameni, si unde-am croit-o la fuga spre Humulesti, uitindu-nag inapoi sa vAd nu ma ajunge mosneagul? CAci imi era acum a scapare de dinsul, drept BA vA spun. Vorba ceea: Lasa-1, mai L-a§ lasa eu, dar

vezi cA nu md lag el acum I" Tocrnai asa patisem §i 35

eu ; ba eram inca bucuros &A am scApat riumai cu-atita.

Bine-ar fi s-o pot scoate la capat, macar asa, cu mama si cu matusa Mariuca, gindeam eu, bAtindu-mi-se inima, ca-ntr-un iepure, de frica si de osteneala. 5i cind ajung acasa, aflu ca tata §i mama erau dusi 60

in tIrg; si fratii imi spun, cu spaimA, ca-i pozna cu matusa lui mo§ Andrei: a sculat mai tot satul in pi-

184

www.dacoromanica.ro

cioare din pricina pupAzdi din teiu; zice cd i-am fi luat-o noi, i pe mama a pus-o In mare supdrare cu asta. Stii cd j mAtusa Mdriuca e una din cele care 5

to

15

20

scoate mahmurul din om ; nu-i o femeie de Inteles, ca matusa Anghilita lui mos Chiriac, s-a mintuit vorba. Si cum imi spuneau ei ingrijiti, numai ce i auzim cintind in teiu: Pu-pu-pupl pu-pu-pupl pu-pu-pupl Sord-mea Catrina zice atunci cu mierare: I-auzi, badiVd 1 Doamne, cum sunt unia de napdstuiesc omul chiar pe sfinta dreptate1 Mai asa, sorioard I... Dar in gindul meu: Cind ati sti voi cite a patimit, sireaca, din pricina mea, i eu din pricina ei i-ati plinge de mild!" Zahei Insd ne ldsase vorbind si se ca' mai dusese In tirg, dupa mama, sd-i spuie bucurie despre pupdzà... Si a doua zi, marti, taman in ziva de Idsatul sAcului de postul Sin-Petrului, Wind mama un cuptior zdravan de alivenci i placinte cu poalele-n briu, i pdrp5.lind niste pui tineri la frigare, i apoi tävdlindu-i prin unt, pe la prinzul cel mic, cheamA pe mdtusa MAriuca lui mos Andrei la noi si-i zice cu draga inima:

Doamne, cumnatica-hai, cum se pot invedjbi

oamenii din nimica toatd, luindu-se dupd gurile cele 2.5

30

rdlel Ia poftim, soro, mai bine sd mincdm ceva din ce-a da Dumnezeu, s. cinstim cite-un pahar de vin in sand"tatea gospodarilor nostri si; Cele rale sd se spele, cele bune sd s-adune ; vrajba dintre noi sa piard, i neghina din ogoarel"

CAci, dac-ai sta sA faci voie rea de toate, zdu, ar

trebui de la o vreme s-apuci cimpii1 Asa, cumnatà dragA, zise mátusa Mariuca, stringind cu nedumerire din umere, chid se punea la masa'. 1

Vázut-ai dumneta? SA mai pui altAdata temeiu pe 35

vorbele oamenilor1 Apoi incepem cu totii a minca. Si altii ca altii, dar eu

stiu ca mi-am pus bine gura la cale, sa-mi fie pe toata ziva. Si Indatd ce m-am sculat de la masà, luindu-mi Minas bun de la calcdie, fuga la scaldat ; i cind sar 40

odatà voiniceste de pe-un mal nalt In stioalnA, din gresald, drept cu fata-n jos, numai scintei mi s-au fAcut 185

www.dacoromanica.ro

5

pe dinaintea ochilor de durere ; si am crezut cà mi-a plesnit pintecele, nu altaceva. i dupti ce-am iesit cu mare greu din apa si ra-am pus pe mal, tiindu-mA cu minile de inima, baieoi s-au strIns ciotca 1mprejurul meu si rn-au Inmormintat cu nAsip, §i rn-au prohodit cum stiau ei, si de-abia mi-am venit in simtire peste vrun ceas ; s-apoi am inceput a ma scalda in tiena, pand pe la asfintitul soarelui, potrivind-o sa yin acasA o data cu vacile si spuind rnaniei ca, scapindu-le

10

vacarul din ocol pe ale noastre la amiaza, eu singur le-am dus la pdscut, si de-aceea m-am Intlrziet 'Ana acum. i mama, crestinA bunA, crezindu-le toate laptoase, dupa rAbus, cum i le spusesem eu cu magulele, in-a laudat de vrednicia ce facusem si mi-a dat si demin-

15'

care. Iara eu, mincind lupeste, ma faceam smerit si numai rideam In mine, mierindu-ma tot atunci de ghibacia minciunilor ce potrivisem, de-mi venea maimai sa le cred si eu singur pe jumatate. laca, asa se poate Insela omul de multe ori, cind nici

20

25

30

35

n-a gindit, dacA nu stie a judeca bine. Insa iar mA Intorc si zic: Tot patitu-i priceput 1"

Intr-o zi, pe-aproape de Sint-Ilie, se Ingramadise, ca mai totdeauna, o rnultime de trebi pe capul mamei: niste sumani sa-i scoata din stative ; altii sa-i nivideaseá si sa Inceapà a-i tese din nou; un teanc de sumane croite, nalt pAna-n grinda, astepta cusutul ; peptanusii in Mita n-avea cine-i tinea de coadA ; roata sedea In mijlocul casei, si canura toarsa nu era pentru bAtdtura i *-apoi, vorba ceea: Nu sedea, ca-ti sede norocul" ; tevi de fAcut la sucala ; copil de to in albie, pe lingA alti vro cinci-sase, care asteptau sti le faci demincare. Treabá era acolo, nu Incurcala ; si Inca se cerea degraba, caci venea cu fuga iarmarocul de FAlticeni, care acela este ce este. i ma scoalA mama atunci mai diminegai decit alte dati si-mi zice cu toata inima:

Nica, dragul mamei 1 vezi ca tata-tau e dus la

coasa, cAci se scutura ovasul cela pe jos; si eu asemene

nu-mi vad capul de trebi; tu mai lasa drumurile 40

si stai linga mamuca, de-i fa tevi si leagana copilul ; c-apoi si eu ti-oiu lua de la FAlticeni o palariuta cul

156

www.dacoromanica.ro

tasma §-o curalusa de cele cu chimeriu, stii cole, ca pentru tine! Bine, mama! dar, In gindul meu, numai eu stiam.

Toate ea toatele, dar la cusut si saraduit sumane

5

10

si mai ales la roatd, ma intreceam cu fetele cele mari din tors; si din astd pricina, rautacioasa de Mariuca Savucului, care, drept sa Ira spun, nu-mi era urita, facea adeseori in ciuda mea si-mi bätea din pumni, poreclindu-md Ion Torcalau", cum li zicea unui tigan din Vindtori. Insá pentru asta tot imi era draga, § i torceam impreuna cu dinsa, la umbra nucului lor, cite-o

15

movild de drugi de canura, de md saruta mama, cind i le aratam sara acasa. Asa ne duceam baieoi si fetele unii la altii cu lucrul, ca sa ne luam de urit, ceea ce la taxa se cheama sdz5.toare si se face mai mult noaptea, lucrind fiecare al sau ; cum torceam eu, de-a mai mare dragul pe intrecute cu Mdriuca, si cum sfIrtia fusul rotii, asa-mi sfirlia inima-n mine de dragostea Mariucai ! Martur Imi este Dumnezeul

20

si-mi aduc aminte ca odata, noaptea, la o clacd de

dezghiocat pdpusoi, i-am scos Mariucdi un soarec din sin, care era s-o bage in boale pe biata copild, de n-as fi fost eu acolo.

D-apoi vara, in zilele de sarbatoare, cu fetele pe

25

cimpie, pe colnice si mai ales prin luncile §i dumbravile

cele pline de mindrete, dupd cules rachitica de facut galbenele, sovirv de umplut flori, dumbravnic §i sulcilia' de pus pintre straie, cine umbla? Povestea cintecului: 30

35

40

Fa-ma, Doamne, val de tei i m-arunca-ntre femei I i, scurta vorba, unde erau trei, eu eram al patrule. Dar cind auzeam de legdnat copilul, nu stiu cum imi venea; caci tocmai pe mine cazuse pdcatul sa fiu mai mare Intre frati. Insa ce era sa faci cind te roagd mama? Dar In ziva aceea, In care ma rugase ea, era un senin pe ceriu si a§a de frumos si de cald afara, ca-ti venea sa te scalzi pe uscat, ca gainile. Vdzind eu o vreme ea asta, am sparlit-o la balta, cu gind ran asupra mainei, cit Imi era de mama si de needjitd. Adevar spun, caci 187

www.dacoromanica.ro

Dumnezeu e deasupra 1 De la o vreme, mama, crezind

ca-s prin livadd undeva, iese gall si incepe a striga,

de da duhul dintr-insa: Ioane 1 Ioane 1 Ioane 1 Ioane I" si Ion, pace! VAzind ea cA nu dau rAspuns de nicairi, 5

lag toate in pAmint si se ia dupà mine la balta, unde stia ca ma duc ; si, cind colo, ma vede tologit, cu pelea goala pe nAsip, cit mi ti-i gliganul ; apoi, in picioare, -iind la urechi cite-o iespegioara ferbinte de la scare, cu argint printr-insele, si aci sAream Intr-un picior, aci

10

15

in -celdlalt, aci plecam capul in dreapta si la stinga, spuind cuvintele: Auras, pacuras, Scoate apa din urechi, Ca ti-oiu da parale vechi ; i ti-oiu spala cofele i ti-oiu bate dobele 1

Dupa aceea zvirleam petrele, pe rind, in stioalna

20

25

unde ma scAldam: una pentru Dumnezeu si una pentru dracul, fAcind parte dreapta la amundoi ; apoi mai zvirlearn citeva, de Incuiarn pe dracul in fundul stioahlei, cu bulbuci la gull ; s-apoi, bustiuliue 1 si eu in stioalnd, de-a cufundul, sa prind pe dracul de un picior, cAci asa ni era obiceiul sa facem la scäldat, de pe cind Adam-

Babadam. Dupa asta, ma mai cufundam de trei ori In rind, pentru Tatal, pentru Fiul si Duhul Sfint, si inc-o data pentru Amin. Apoi ma trAgeam incetisor pe-o coastA, la marginea baltii, eft mi ti-i moronul,

si ma uitam pe furis cum se joaca apa cu piciorusele cele

mindre ale unor fete ce ghileau pinza din susul meu. 30

35

Mai frumos lucru nici ca se mai poate, cred 1

Toate aceste le privea biata mama, uitatd cu minile subsuoarA, cum e omul necAjit, de dupa un dimb din prund, aproape de mine. Dar eu n-o vedeam pe dinsa, caci eram in treaba. In totului tot, a fi trecut la mijloc vro jumatate de ceas, eft a zAbovit mama acolo, mai vro trei-patru de cind fugisem de-acasa, s-ar fi trebuit sa inceapa a mi se pune soarele drept inimA, dupa cum se

zice, caci era trecut de amiaza. Insa en, In starea 40

In care ma aflam, fiind cuprins de fericire, uitasem ca mai traiesc pe lume 1 In sfirsit, mama, eft era ea de

188

www.dacoromanica.ro

tare de cap, de la o vreme pierde rabdarea si vine

5

10

tiptil, in virful degetelor, pe la spatele mele, cind mg_ uitam la fete, cum vg spun, imi iè toate hainele frumusel de pe mal i ma lasà cu pielea goalg in baltg,, zicindu-mi cu ngduh; Ii veni tu acasa, coropcarule, daca te-a rdzbi foamea, s-apoi atunci vom aye altd vorbg 1 i se tot duce.. Ei, ei I ce-i de fAcut, Ioane? Fete le de la ghilit, care vgzuse asta, numa-si dau ghiont una alteia i chico-

teau pe socoteala mea, de rásuna prundul. Iarg cii

15

intram in pgmint de rusine, i cit pe ce sg ma inec, de ciudg ce-mi era. i din dragostea cea mare de mai dinioarea, imi venea acum sg le string de git, nu altäceva. Dar vorba ceea: Poti opri vintul, apa i gurile. oamenilor?" De-aceea le-am lgsat i eu pe fete sa rida, pgnd ii s-a duce gura la ureche, i pindind vreme pe cind sed ele plecate i dau pinza in apg la ghilit,, fac tustiu 1 din baltg s-o ieu la sangtoasa; i asa fugeara de tare pe prund, de sgreau petrele, pe care le stirneam,

20

cu picioarele, cit mine de sus. i fuga, si fuga, färâ sg mg

mai uit in urmg, pgng ce dau intre huditi, pe drumul care ducea la noi acasà. Dar nu merg pe drum, de rusine 25

sg nu intilnesc vrun om, ci sar in grading la Costache ei merg tupilus prin pgpusoi; apoi intr-o huditg, din hudità in grdding la Trgsnea, i iar prin pApusoi ; it cind aproape sà ies din grgding, ma simtesc cinii lui. Trgsnea, si la mine, sg ma mpg 1 Ce-i de fgcut? Auzisemt eu din oameni cg, dacg vrei sg nu te muste cinii i sg

te lese in pace, cum li vezi cd sar la tine, sd te tupilezit 30

35

40

jos

la pgmint si st-i lasi sg te latre eft le place,.

fgrd sg te urnesti din loc ; cgci ei bat cit bat i, de la o, vreme, te pgrgsesc si se due. i adevgrat este, caci asa am scApat i eu de chili lui Trgsnea, atunci cind arth dat peste pacat cu ei i ei cu mine. Noroc din ceriu pgna-n pdmint cg nu rn-a prins melianul i haramninull de Trgsnea, care avea mare ciudg, pe mine, de cind mg, zgpsise in grAdina lui la furat mere domnesti si pere . sintilieeti, caci rn-ar fi snopit in bAtaie. S-apoi numait asta mi-ar fi mai trebuit acum, cit eram de pricopsit I. In sfirsit, dupg ce in-au lgsat cinii lui Trgsnea in pace,.

cum v-am spus, am grit in rgspintenele unui drum ;

9,

www.dacoromanica.ro

de acolo, In gradina la noi, §i atunci mi s-a parut ca ma aflu In sinul lui Dumnezeu. i merg eu acum fara pasare

prin papu§oi, Ora in dreptul ogrdzii, §i ma uit pintre gard §i vad pe mama cum se da In vint dupa trebi, cind in ma, cind afara ; §i-nii era mai mare mila de

5

dInsa, dar §i de pintecele meu cel stocit de apa Inca imi

era milà. Vorba ceea: Mila-mi e de tine, dar de mine mi se rupe inima de mila ce-mi este". i nemaiputind suferi foamea, incep a marnai ugilit pintre gard: Mamucái, iacata-rna-s 1" -odata §i sar in ograda, ma Inato§ez dinaintea mamei, a§a chipos cum eram, ii apuc mina cu sila, o sarut §i zic, scincind: Mama, bate-ma,

t0

ucide-ma, spinzura-ma, fa ce §tii cu mine ; numai da-mi ceva de mincare, ca mor de foame 1" Vorba ceea: Golà-

tatea incunjura, iara foamea da de-a dreptul". Ea atunci, cum e mama cu bunatate, se uita gali§ la

115

mine §i zice oftind: Bine-ti §ede, co§cogeme coblizan, sa umbli lela

pe drurnuri in halul acesta §i sa ma la§i tocmai la

vremea asta Vara leac de ajutor 1 Hai de maninca, dar sa §tii di nii te-ai lehametit de la inima; doar sa te porti de-acum tare bine, sa mai fiu ceea ce-am fost pentru tine ; dar nu §tiu, zau 1 i, scurta vorbd, NT-kind &à rn-am pus rau cu mama,

20

ii giuruiesc eu ea ce-am facut n-oiu mai face. Apoi

25

umblu tot cu bine§orul pe linga dinsa §i nu ies din cuvin-

tul ei afard nici cu fapta, nici cu vorba, caci: Vorba dulce mult aduce" ; la trebi-s harnicut cit se poate:

derdicam §i rnaturamprin casa ca o fata mare, de n-avea mama grija cind se ducea undeva. i-ntr-o zi o vdd ca ma saruta §i-mi zice cu blindeta: Dumnezeu sa te Inzileasca, Ionica, dragul rnamei,

30

§i sa-ti deie toate darurile sale cele bogate daca te-i

purta cum vad ea te porti de-o bucata de vrerne incoace 1 Atunci eu, pe loc am inceput a plinge, §i bucuria mea

35

n-a fost proasta. i mai multà mustrare am sirntit in cugetul meu decit oricind. i de rn-ar fi batut mama cu toate gardurile §i de m-ar fi izgonit de la casa ca pe un

strain, tot n-al fi ramas a§a de umilit in fata ei, ca

atunci chid m-a luat cu bine§orul. *i sa nu credeti ca

40 :

nu mi-am tinut cuvintul de joi pand mai de-apoi, pdritru

190.

www.dacoromanica.ro

cA asa am fost eu, radator si statornic la vorbd Srt

5

felul meu. 5i nu cal ma laud, cáci lauda-i fatd: prin somn, nu ceream demincare ; dacd mg sculam, nu mai asteptani 8A-mi deie altii ; si cind era de fAcut ceva treabA, o cam, rdream de pe-acasd. -apoi mai aveam si alte bunuri:

cind ma lua cineva cu rdul, putinA treabd fAcea cu.

10

15

mine ; cind m4 lua cu binesorul, nici atita ; iar cind inAL lasa de capul meu, fAceam cite-o drAguta. de trebusoar5 ca aceea, de nici sfinta Nastasia, izbAvitoarea de otravA, nu era in stare a o desface cu tot rnestesugui ei. Povestea

ceea: Un nebun arunc-o peatrA in baltA, si zece

cuminti n-o pot scoate". In sfirsit, ce mai atita vorbA pentru nirnica toatA? Ia, am fost si eu, in lumea asta, un bot cu ochi, o bucatA de hun-A insufletita din Humulesti, care nici frumos pana la douAzeci de ani, nici cu minte Ora la treizeci si nici bogat pAnA la patruzeci nu rn-am fAcut. Dar si sdrac asa ca in anul acesta, ca in anul trecut si ca de cind sunt, niciodatd n-am fost 1

www.dacoromanica.ro

III

Z

410

Nu mi-ar fi ciudd, incaltea, cind ai fi si tu ceva V i de te miri unde, lmi zice cugetul meu, dar asa, un but, cu ochi ce te gdsesti, o bucatà de humA insufletità In sat de la noi, si nu te 1as6 inima BA taci; asurzesti lumea cu tàrgniile tale! Nu ma lasà, vezi bine, cugete, cgci si eu sunt om din doi oameni; si satul Humulestii, in care m-am trezit, nu-i un sat ldturalnic, mocnit si lipsit de privelistea lumii, ca alte sate ; si locurile care incunjurá satul nostru Inc5.-s vrednice de amintire. Din sus de Humulesti vin Vinatorii Neamtului, cu saminta de oameni de aceia care s-au hdrtuit odinioarà cu Sobietzki, craiul polonilor. i mai din sus, monastirile Secul si Neamtul,

altddatà fala bisericei române si a doua vistirie a

ti 5

Moldovei. Din jos vin satele Boistea si Ghindàoanii, care injuga numai boi unguresti la cardle lor ; unde plugurile râmin singurele pe brazda in tarind, cu saptA-

minile, priskile färd priskar, holdele Varà jitar, si 20

25

nime nu se atinge de ele ; iar oamenii din aceste sate nu stiu ce-i judecata. Aproape de Boiste vine satul Blebea, care mai mult de jumatate, dupd ce-si scapä cáciula pe balta, zice: S6 fie de sufletul tatei !" Inspre apus miazá-zi yin mongstirile: Agapia, cea tàinuitä de lume; Varaticul, unde si-a petrecut viata Brancoveanca cea bogatà si milostiva, si satele Filioara, hAlasul cAprioarelor cu sprincene scdpate din monastire ; Baltatestii, cei plini de salamurà, si CeahlgieOH, Topolita si Ocea, care alungà cioara cu perja-n gull tocmai dincolo, peste hotar ; iar spre crivat, peste

192

www.dacoromanica.ro

5

Ozana, vine Tirgul-Neamtului, cu mahalalele Pometea de sub dealul Cociorva, unde la toata casa este livadti mare ; Tutuienii, veniti din Ardeal, care maninca slanina rinceda, se tin de coada oilor, lucreaza lind si aunt vestiti pentru teascurile de facut oloiu ; si Condrenii, cu morile de pe Nemtisor si piugle de facut sumani -

Iar deasupra Condrenilor, pe virful unui deal nalt si

plin de tiharai, se afla vestita Cetatea Neamtului, 10

ingradita cu pustiu, acoperità cu fulger, locuita vara de vitele fugarite de strechie si strajuita de ceucele si

vindereii care au gäsit-o buna de facut cuiburi intr-insa_

Dar asta nu ma priveste pe mine, baiet din Humulesti. Eu am alta treaba de facut ; vreu sa-mi dau sam6 despre satul nostru, despre copilaria petrecuta in el, si 15

atita-i tot.

Citi domnitori si mitropoliti s-au rinduit la scaunull

Moldovei, de cind e tam asta, au trebuit sa treaca macal20

o data prin Humulesti spre monastiri. Apoi, unde pui cealalta lume care s-a purtat prin satul nostru, si tot. lume mai mult bogata si aleasd. Ma rog, la Monastirea Neamtului : icoana facatoare de minuni, casa de nebuni,.

25

hram de Ispas si iarmaroc in tirg, tot atunci ; apoi tot, pe aici, treacat spre iarmaroace: la Peatra de Durninica Mare, si la Folticeni de Sint-Ilie ; la Secu, hram de Taierea capului sf. Joan Botezatorul ; la Agapia-n, deal, hram de Schimbarea la fall ; la Agapia-n vale,, hram de Sf. Voievozi ; si la Varaticu, hram de Sinta Maria mare ; lume §i iar lume 1

30

35

i cite tirnosiri si sfintiri de biserici din nou, si cite soboare si revizii de fete bisericesti si politicesti, sin citi straini din toata lumea, si cite inimi purtate de dor, si cite suflete zdrobite si ratacite n-au trecut prin satul nostru spre monastiri 1 Lume, lume si iar lume 1 i cite ostiri straine si o droaie de Mane calari, tot nemti de cei mari, imbracati numai in fir, au trecut in vremea copilariei mele, cu sabiile scoase, prin Humur lesti, spre monastirile de maice, dupà Natalita cea frumoasa 1 i au facut nemtii mare tdraboiu prin monastiri,

si au rascolit de-a fir-a-par toate chiliile maicelor 40

dar n-au gasit-o, caci si beciul privighitorului Parvu din Tirgul- Neamtului putea sa tainuiasca la nevoie o dom193,

www.dacoromanica.ro

nitd. i noroc de varAticence, care au stiut a-i dámoli luindu-i cu binisorul, si a-i face sA-si bage sàbiile in teac5,spuindu-le ca cei ce scot sabia, de sabie vor peri l 5

t0

Dar ce-mi bat eu capul cu craii si cu impAratii, si nu-mi caut de cop ilfaria petrecuta. in Humulesti si de nevoile rnele? Asa era cu cale sà fac de la inceput, dar am tinut sil ardt ca humulestenii nu-s trAiti ca in birlogulursului, ci au fericirea de a vedea lume de toatà mina. La 1852, in ziva cind s-a sfintit paraclisul spitalului din Tirgul-Neamtului si s-a deschis scoala domneasc5. de acolo, eu, impreund cu alti baieti, isonari ai bisericei,

stam aproape de Ghica-vodà, care era fata la acea 15

serbare, incunjurat de o multime de lume, si nu ne mai sàturam privindu-1. *i el, frumos la chip si blind cum era, vAzindu-ne pe mai toti de-a rindul, imbracali cu

20

opincute, spAlati curat si pieptanati, cu rusinea zugràvita in fata si cu frica lui Dumnezeu in inimA, aruna 0 privire pArinteasa spre noi, si zise:

camesuice cusute cu bibiluri si albe cum e helgea, cu bondite mindre, cu itari de tigaie si incdltati cu

lad, copii, scoala si sfinta bisericd, izvoarAle

25

mingàierii si ale fericirii sufletesti ; folositi-va de ele §i vA luminati, si pre Domnul lAudati I Aceste vorbe, rostite de gura domneasa, au brAzdat adinc inima norodului adunat acolo, si fárd intirziere scoala s-a umplut de bAietd doriti de invkaturà, intre

care eram si eu, cel mai bun de hirjoan5 si slAvit de

lenes; lenes f Ara pAreche ma facusem, calci mama, dup5 30

cità minte avea, nu se indura sA mg mai trimitá acum nici la o cola de apà, numai sa invat carte si sd ma fat popA, ca parintele Isaia Duhu, profesorul nostru. Bun mai era si pArintele Duhu, cind se afla in toane bune, Dumnezeu sà-1 ierte I Pus-a el baietii in rindu-

ialA cum nu mai vázusem Ora atunci ; cumpa-

35

40

ra-ni el vara, din banii sdi, cofe de zmeura si fel de fel de puricale de ni da s'd mincám, si, mai in toatà simbata ne incarca in o droaga de-a 116nAstirii Neamtului si ne ducea la stdritie, sd dAm esamen dinaintea staritului Nionil, un bAtrin olog, care ne sfAtuia cu

duhul blindetei sA ne tinem de ceaslov si psaltire ; cAci toate celelalte invAtAturi, zicea el, sunt numai

194

www.dacoromanica.ro

niste ereticii, care mai mult amArgsc inima si tulburg sufletul omului. Dar fost-a scris pgrintelui Duhu sA 5

nu asculte In totul sfaturile cuviosului starit, ci fa ne invete si cite oleacg de aritmetig, de gramaticg, de geografie si din toate cite ceva, dup6 priceperea noastrA.

Odatà, venind pgrintele Duhu supArat foc de la

mondstire, ne dete la regula de trei tema urmAtoare:

Dud o para luatä pe nedreptul

10

itd manincg

o sutà drepte, apoi sese mii de lei (leafa mea pe un an), care mi-a oprit-o staritul Nionil, pe nedreptul,

cite parale drepte vor mince de la MonAstirea Neamtului? 15

20

Dougzeci si patru de milioane de parale, cinstite pgrinte, sau sese sute de mii de lei, rgspunse Imul dintre noi, cu crida la tabelg.

Ia g-mi fug, Nig Oslobanu, incredintarea, zise pgrintele Duhu. Nieg Oslobanu, ca de obiceiu, se scoalg In picioare, eft mi ti-i melianul, si se roagA de iertare, spuincl cg-1 doare capul. i atunci, nu stiu cum ii cade un urs mare din sin si... de-a dura prin clasd ; nu de cei pe care-i joacg ursarii, ci de miimAligg, umplut cu bring, rotund, prAjit pe jaratic si de pus drept inimg,

25

cind ti-e foame. Bdietii dau sA-1 prindg, Oslobann se aruncA In mijlocul lor sä si-1 ieie, si se face o chir-

fosalg. s-un ris in scoala din pricina ursului celuia, de-i pozng 1 Atunci, parg-1 vAd cum s-a plesnit parintele Duhu cu palma peste frunte, zicind c-un oftat 30

adinc:

Pesemne pacatele mele cele mari si grele In-au aruncat si aici, sA linvät, niste topirlani sAlbatici I Mai fericit erai de-o mie de ori g pasti porcii la Cogeasca-Veche, Isaie, decit sA mai fi ajuns si zilele 35

aceste 1 Iar tu, moglanule de Oslobene, care te robesti pintecelui si nu-ti dai citus de puting osteneald mintii, te-i face popg, ca tatà-tAu, cind s-or pusnici toti bivolii din Mongstirea Neamtului 1

40

cit e negru sub unghie, Cali azvirle tArnd dupl cap, ca buhaiul. Cum se duce sara acag, si spune Wine-

Oslobanu, prost-prost, dar sa nu-1 atingA cineva CU

195

www.dacoromanica.ro

Z

to

15

20

25

sail ce a zis parintele Isaia. S-apoi, las'pe popa Niculai Oslobanu, caci el nu prea stie multe; slujeste cite trei liturghii pe zi §i pomeneste la hurta; pe monahi si ieromonahi, pe stariti, pe mitropoliti si pe sotiile si copii[i] lor, de le merge colbul! Intr-o dimineala, n-are ce lucra parintele Duhu? ! I6 pe Teofan, alt calugar de la spital, §i se duc impreuna la biserica Sfintului Lazar de sub dealul Ceta-

tii. i cum intra In biserica, incep a cauta pricina parintelui Oslobanu, care slujea, a nu se tine de

tipic. Tipic, boaite fatarnice? Ia sa va dau eu tipic l zise parintele Oslobanu, lasind sfintele incolo. Ne-ati luat cu smichirie pe marele mucenic Dimitrie, izvoritorul de mir, si ne-ati dat, in locul acestui sfint vestit, pe Lazar, un jidan tremturos, care tot moare si iar invie, si invie si iar moare, de nu mai stie nime de numele lui. Acesta-i hram? i dupa ce ne-ati calicit, luindu-ne mosia si inchizindu-ne biserica cu zid, Inchideti acum in ciuda si poarta spitalului; ba pana si clopotele ni le-au oprit de tras cinerii de doftori, tot din pricina voastra, de ni s-au imprästiet poporenii ; nici chioara de baba nu mai da pe la biserica I

i Inca una: de seizeci §i mai bine de ani, de cind slujesc pregia, voi aveti sa. ma invatati tipicul, pui de napirca ce suntetil Ia stati oleaca sa va scot eu

gargaunii din cap 1... i zvirr! cu pravila cea mare dupa calugari. Apoi,

-30

:35

umflind un sfesnic zdravan de alama, dupa dinsii, sa-i afurisasca 1... i, na 1 parintele Duhu si Teofan si-au prapadit papucii, fugind mai mult pe brinci decit in picioare; chiar dupa tipic! A doua zi, Nica Oslobanu ca mai ba sa deie pe la scoala; dar nici pdrintele Duhu pe la biserica Sfintului Lazar, ea 1-ar fi pironit parintele Oslobanu pe cruce si 1-ar fi pus in podul bisericei, spre pastrare, cu parte din icoanele rdmase aici de la Cetatea Neamtului.

§i mi se pare ca avea mare dreptate bietul batrin,

/40

caci in locul bisericei Sfintului Lazar fusese alta bise-

rica, de lemn, al carei hram era Sfintul Dimitrie,

Q96

www.dacoromanica.ro

facuta si Inzestratá eu mosie de Vasile Lupu-voievod,

ca si cea de la noi din Humulesti. Ina Monastirea Neamtmlui, buna mehenghe, cind a facut spitalul

5

din Tirgul-Neamtului, face si biserica Sfintului Dumitru de peatra, ii schimba hramul, numind-o Sfintul Lazar, o inchide cu zid in cuprinsul spitalului, si hramul Sfintului Dumitru I-a pus la paraclisul de la spital, iar mosia preuldlor a papat-o, ca si pe mosia

Humulestii. Si de aici supararea párintelui Oslo-

10

banu ajunsese la culme; sa nu vada saminta de calugar pe la biserica lui, ca-i potopeste 1 Ca prin urechile

acului de n-a facut mucenic pe parintele Duhu, in locul sfintului Dumitru, izvoritorul de mir. Peste citeva zile dupa asta, auzim &á Nica Oslo15

30

25

banu s-a dus sa' invete la scoala catihetica din Folticeni, vorba sa fie! Varu-meu Ion Mogorogea, Gitlan, Trasnea si alti cunoscuti ai mei se dusese tot acolo, mai de demult; bineinteles, pe socoteala pungei Orintilor lor. Si eu, ramiind fära tovarási de isprava, si mai dindu-mi si parintele Isaia un puiu de bate, asa din senin, cihaiam pe mama sa se puie pe l'inga tata, ca doar rn-a da si pe mine la catihet, macar ca. eram un ghibirdic si jumdtate. Galbeni, stupi, oi, cai, boi si alte bagateluri de alde aceste, prefacute In parale, trebuia sa duca dascalii

poclon catihetului de la fabrica de popi din Folti-

30

35

40

ceni; s-apoi lasà-te In conta sfintiei-sale, ca te scoate poponet, ca din cutie... Pentru mine insa numai doua merte de orz si dona de ovas a dat tata cui se cuvine, de am fost primit in Folticeni, caci scoala era numai de mintuiala; boii sa iasa I

Ajungind acolo toamna tirziu, rn-am asezat in gazda la Pavel ciubotarul din ulita Rádasenii, unde erau si ceilalti tovaräsi ai mei. Catihetul, care facea ziva noapte si noaptea zi, jucind stos, rar venea pe la scoala. Noi, daca vedeam asa, ne duceam si mai rar; dar nebunii stiu ca fàceam de-ajuns1 Pavel era holteiu, si casa lui destul de Incapa-

toare: laiti si paturi de jur imprejur; lingh soba, altul, si toate erau prinse. lard gazda, robotind zi

si noapte, se proslavea pe cuptor, intre sanuri, calu13

197

www.dacoromanica.ro

puri, asträgaciu, bedreag, dichiciu si alte custuri tliioase, musched, piedeca, llamà si clin, ace, mile, cleste, pile', ciocan, ghint, piele, ata, hirbul cu calacan, cleiu si tot ce trebuie unui ciubotar. 5

io

15

20

Cu noi sedea si Bodringa, un mosneag fara capataiu, insa de tot hazul. Pentru putina mincare si cite-oleacti de papa de cea de trei oca la para, slujea toata casa: Cala lemne, atita focul, aducea apa, matura, ne spunea la povesti nopld intregi, sezind cu nasul in taciuni,

si ne cinta din fluier: Doina, care te umple de fiori, Corabiasca, Mariuta, Horodinca, Alivencile, Tiitura, Ca la usa cortului, hori si alte cintece sculatele ca aceste, de jucam pana ce asudau podelele si ne sarea talpele de la ciubote cu calcaie cu tot, ca doar acum o dadusem si eu pe ciubote. i din pricina lui Pepelea de mos Bodringa, Pavel mai nu le putea dovedi din cirpit; ha si el, uneori, sarindu-si din minti, Isi rupea ciubotele ferfenitl, jucind impreuna cu noi. 0 data venise lui Oslobanu rindul sa cumpere lemne; si asa, cu toatà carpanosia lui, iese cine-cineste in medean, aproape de gazda noastra, si &este un

taran de la Sasca, pare-mi-se, ori de la Baia, cu un car incarcat cu lodbe de fag. Cit cei pe car, bade? zise Oslobanu, caruia nu-i 25

era a cumpara lemne cum nu mi-e mie acum a ma face poi:4.

Trei husasi, dascale. Ce spui, badisorule, pentru un brat de lemne? Da'ca le due in spate pe toate odata pan-acasa. 30

- Dacd le-i duce, dascale, ti le dau degeaba.

Zau, nu suguiesti, bade? Nici o saga, dascale; sa vedem cum le-i duce,

si halal said fie!

35

Oslobanul ie atunci lemnele din carul omului cite unul-unul si le razama In picioare linga bratu-i; dupa aceea descinge briul de pe linga sine si le imprejurd, legindu-le frumusel, sa nu se hrentuiasca; apoi, saltindu-le si aburcindu-le cam anevoie, le umfla-n spate si la gazda cu dinsele. Un baietan nebu-

40

natic de-alaturea, vázind asta, zise cu glas mare: Dascale-Trascale, be-he-he I dracul sti te ie I

198

www.dacoromanica.ro

Iar tdranul, fácindu-si cruce, a ramas cu gura &dBcatd, fdrd BA blesteascd un cuvint. Acum nu vd mai spun clt era de incarcat carul cu lemne, care, la asa loc, tinea pe vremea aceea septe 5

lei si jumdtate, si cit era de mare si de tare Nicd Oslobanu si alti vro seizeci ca dinsul, intre cari multi, ldsindu-si nevestele cite cu doi-trei copii acasd, In creierii muntilor, venise la Folticeni sd se pricopseasc d. de invdtaturd...

10

15

-apoi carte se invAta acolo, nu glurnd I Unii cintau la psaltichie, colea, cu ifos: Ison, oligon, petasti, Doud chendime, homili, pdnd ce ráguseau ea magarii; altii, dintr-o rdsuflare, spuneau cu ochii inchisi cele septe taine din catihisul

cel mare. Gitlan se certa si prin somn cu uriesul Goliat. Musteciosul Davidicd de la Fdrcasa, pdnd

tipdrea o maingligd, mintuia de spus pe de rost, rdpede

si fail gres, toatd istoria Vechiului Testament de 20

Filaret Scriban, impArtitä in perioade, si pronumele

conjunctive de dativ si acuzativ din gramatica lui

Mdcdrescu:

Mi-ti-i, ni-vi-li, me-te-il-o, ne-ve-i-le; me-te-

il-o, ne-ve-i-le, mi-ti-i, ni-vi-li. 25

Ce-a fi aceea, ducd-se pe pustiu! Unia donddneau ca nebunii, pdnd-i apuca ameteald; altii o duceau numai intr-un muget, cetind pand le perea vederea; la unia le umblau buzele parc erau cuprinsi de pedepsie; cei mai multi umblau bezmetici si stäteau pe ginduri, vdzind cum isi pierd vremea, si numai oftau din greu, stiind cite nevoi ii asteaptä acasá. Si turbare de cap .

30

si frinturd de limbd ca la acesti nefericiti dascali, nu mi s-a mai dat a vale; cumplit mestesug de tim35

40

penie, Doamne fereste 1 De-a mai mare dragul sd fi privit pe Davidicd, fix-

eau de munte, cu barba In furculità si favorite frumoase, cu pletele Crete si negre ca pana corbului, cu fruntea lad si senind, cu sprincenele tufoase, cu ochii mari, negri ca murele si scinteietori ca fulgerul, cu obrujii rumeni ca doi bujori, nalt la stat, lat In spete,

13`

199

www.dacoromanica.ro

5

10

15

subtire la mijloc, mlAdios ca un mesteacan, usor ca o caprioara si rusinos ca o fatA mare, Dumnezeu sd-1 iertel a n-avu parte sa se preuteasca. A murit, sax.manul, inainte de vreme, inecat cu pronumele conjunctive, peritu-le-ar fi numele sa le pearA, cA au mincat juvaier de flacdu! Mai bunA minte avea Mirauta din GrumAzesti, care umbla trela-lela, in puterea iernii, pe la tarAbile jidovesti, intrebind ba teacA de cosor, ba capestre de purici, ba cuie de la corabia lui Noe, ba fragi si capsune pentru cineva care pornise intr-adaos, ba cinta in pilda jidovilor: Nu-mi e ciudd pe gindac, C-a mincat frunza de fag; Dar mi-e ciudd pe omida, C-a mincat frunza de cruda: N-a lasat sa odrAsleascA, Voinicii sa se umbreasca. i alte drAcArii ce-i trasneau in cap. Nebun era el

20

sa-si pearda viata din pricina lui mi-ti-i, ni-vi-li, me-te-il-o, ne-ve-i-le, ca Davidica?

Eu, ca si MirautA, nu ma' prea osteneam pAnA-ntr-a-

25

tita, BA' mor invalind; ca doar nu-mi plingeau copii acasa, nici dadusem catihetului cel poclon mare pand pe-acolo. Pentru doua merle de orz si doud de ovas, nu era sa las copila popei de la Folticenii-Vechi

nemingaiata. Afara de aceasta, cind ma uitam in oghnda, barbd si mustete ca in palma; si doar le si pirleam eu intr-o privire si le ungeam in toata sara 30

cu sau amestecat cu muc de luminare si aluna arsà, dar degeaba muncA I -apoi, intrat in asemenea scoala,

35

40

mai numai barba si punga, bat-o pustia, te facea sA calci a popa I D-apoi lui TrAsnea, gracul, ce-i pAtea sufletul cu gramatica I Odata imi zise el, plin de mihnire: *tefanescule (eaci asa ma numeam la Folticeni), astAzi nu mai mergem la scoala, ca nu stiu tabla si vreu sa invat, pe mine la gramatica. Ma rog tie, hai cu mine la cimp spre Folticenii-Vechi; vom invAta impreunA, sau cite unul, eu la gramaticA qi tu la ce-i

200

www.dacoromanica.ro

5

t()

15

20

25

vrea; apoi mi-i asculta, sd vedem nu s-a prinde si de capul meu ceva? Las' cd nici la celelalte nu prea pot Invdta cu slova asta noug, care-a iesit, Insg afurisita de gramaticg Imi scoate peri albi, träsnit-o-ar fi s-o trAsneascal Parcg ai ce face cu dinsa la bisericg? Dar dacg se cere 1... Am s-o ieu si eu din capgt, si, poate, cu tine, care ai trecut pe la pgrintele Duhu, sà mg pot deslusi... Fiindcg la Folticenii-Vechi era ceva minggiere pentru mine, ma potrivesc lui Trdsnea, si ne ducem impreund. i era un ger uscat prin luna lui noiemvrie, si bgtea un vIntisor supOre in ziva aceea, de-ti frigea obrazull Cum ajungem la cimp, TrAsnea se tologeste pe-un hat si Incepe la gramaticd, din capat, Intrebarea si rgspunsul Intgiu: Intrebare: Ce este gramatica romand? Rcispuns: Gramatica româng este artea ce ne invata a vorbi si a scrie o limb& corect. Iar In altà editie: Gramatica este o invgVaturg ce ne aratà modul de a vorbi si de a scrie bine intr-o limbg. Asta-i astal Din ceaslov si psaltire, si acele bg.lmujite rgu, ca vai de ele, sa" treci la gramatick si Ina ce gramatica 1 Nu ca aceste de acum, pozderie de gra-

matici; unele rationate", altele dezvoltate" si tic-

site de complimente", care, trebuie spus fail compliment, Iti esplicg... pang ce nu se mai intelege nimicd; ading facute anume pentru copii, de se joacd cu dinsele, de usoare ce stint!". Insg ce folosfl Peste Trgs-

30

35

nea n-a dat asemene noroc... sa umble Intr-ales... El, pacgtosul, uitati-vii ce fel de gramaticg trebuia sg. Invete: artea, corect, Intr-o limbg.; silabg numim un sunet deplin, simplu sau compus cu una din consune, sau si cu mai multe consune, care insa sg se pronunte cu o scoatere de voace". Iar in altg editie: Prin silabg Intelegem rostitura unei pgrti de cu-

vint s.c.l."

Ei, ei 1 de-acum drege-ti voacea" si descurcg-te, mgi Trgsne, dacg poti 1 40

Iar la a treia paging, Indatg altd ngzbitie: Intrebare: Cite pArli are gramatica româng?

201

www.dacoromanica.ro

Ticispuns:

Gramatica romAn5 are patru Orli, care

sunt: 5

1. Etimologia; 2. Sintaxa; 3. Ortografia gi 4. Prosodia. Intrebare: Ce ne invaiA fiecare din partile aceste? Reispuns: 1. Etimologia ne Invat,A a cunoagte partile vorbei, adicA analisul gramatical. 2. Sintaxa ne invata a lega pArtile vorbei

dupá firea limbii noastre, adicd sintesul

to

15

20

gramatical.

3. Ortografia ne invatà a scrie bine, adicti dupd regulile gramaticei. 4. Prosodia ne Invai.A a accenta silabele gi a le rosti dui:4 firea cuvintelor gi scopul ce-1 avem In vorbire. Apoi: mi-ti-i, ni-vi-li, me-te-il-o, ne-ve-i-le. Si

alte iznoave hAzoase ca aceste! Mai pune la socotealá &A gi TrAsnea era inaintat in virstA, bucher de frunte gi timp in felul &Au; ca profesorul, care gi el se mira cum au ajuns profesor, zicea: Luati de ici pAnA ici", cum mi se pare cd se mai face pe une locuri gi astAzi, gi poate cA nu veli aduce bane, nici gramaticului, nici profesorului,

nici lui TrAsnea, ci intimplärii, care a Mut pe oa25

30

meni aga cum sunt: ori cutite de qel, ori de tinichea... S-apoi gindili cA TrAsnea citea intrebarea gi raspunsul, fiecare pe rind, rar gi lámurit, ca sA se poatà intelege ceva? Nu aga, necredinciogilor, ci WA cum: Ce este gramatica romAnA, este... ce este, este... este

arata... nu arata, artea... artea... ce... ce... ce ne invalà, invalA... invatA... ce ne inva0; a vorbi... bi... bi... ce ne invata... ce este, este... este arata, uite dracu 1 nu arata, artea ce ne invata... ce este, este..." Si tot aga dondAnind foarte rapede, bilblit

35

§i fArA pic de cugetare, pAna la a scrie intr-o limb& corect" rar ajungea, sArmanul ! Si dupà ce turba de cap hAt bine, ma striga s5.-1 ascult, a gtie. Luam eu cartea din mina lui gi-1 intrebam: Ce este gramatica, mái TrAsne?" Iar el, inchizind ochii, rAspundea iute,

40

iute gi mornAit, cum cer calicii la pod:

202

www.dacoromanica.ro

Ce este gramatica roma* este... ce este, este... celelalte, dupa obiceiu, schimonosind cuvintele §i IndrugIndu-le Vara nici o noima, de-ti venea sa-i plIngi de milál - Nu a§a, mai TrAsne I §i

5

to

15

Dar cum? Nu mai zice roma* §i spune numai raspunsul; ce ai cu Itntrebarea? Si se qi opintea el, intr-o privire, sd raspunda bine, dar degeaba; se Incurca §i rnai rau, incepea a ofta §i-i venea sd-§i sparga capul. Mai lasA-md oleacA, zicea el necdjit §i, clnd

te-oiu striga, fa vii iar sá ma asculti; si de n-oiu §ti nici atunci, apoi dracul sa ma ieie! Da, gramatica sa zicem ca n-o lnteleg §i s-o lasAm la o parte; artea, asemine; corect, tiji. D-apoi romând, este... ce... ne Invaá a vorbi §i a scrie bine intr-o limba" parcd-s cuvinte romAne§ti, ce naiba I Numai §i aici trebuie

sà fie ceva: a vorbi §i a scrie bine intr-o limba", 20

25

Indracit lucrul Cum sa scrii intr-o limba"? Poate cu limba, mai §tii pacatul? Pesemne ca noi, cum s-ar prinde, las' ca, de scris, talpa gi§tii, dar apoi §i de vorbit, pdcatele noastre, se vede Ca' vorbim pogan §i ran de tot; nu romane§te, ci tardne§te... Doamne, Doamne! Invatat mai trebuie sa fie §i acel care face

gramatici I Insa §i-n gramatica stau eu §i vad cd" masa tot masa, casa tot casA §i boul tot bou se zice, cum le

§tiu eu de la mama. Poate celelalte bizdiganii: rostitura, artea, corect, pronunte, analisul, sintesul, 30

35

40

prosodia, ortografia, sintaxa, etimologia, concrete, abstracte, conjunctive: mi-ti-i, ni-vi-li, rne-te-il-o, ne-ve-i-le" §i altele de sama acestora sa fie mai roma-

ne§ti... §i noi, prostimea, habar n-avem de dinsele 1 Noroc mare cd nu ne pune sa le §i cintam, c-ar fi §i mai rAu de capul nostru cel hodorogit 1 Decit taran, mai bine sA mori I Hai, du-te, tefanescule, ca rn-apuc de Invatat!... i, lasindu-1, ra-am dus §i eu In ciuda la fata popei, am gasit-o singura-singurica §i rn-am jucat cu dinsa In. ticnA pana-ndesara; cáci mama n-avea, §i tatA-. sail, ca popa, umbla dupa capatat... Apoi m-am In204

www.dacoromanica.ro

tors la cimp, cu zgardita de la gitul copilei, c-o naframa cusuta frumos cu flori de matasa. §i cu sinul plin de mere domne§ti; §i, cind colo, zarghitul de TrAsnea dormea pe hat, cu gramatica sub nas, §i 5

10

habar n-avea de frig. Sarace, &Alsace! nu e§ti nici de

zama oualor; decit a§a, mai bine te facea ma-ta un minz §i te mincau lupii", zic eu in mine. He! Trasnea, ma! scoala I §tii tabla? Sare el de jos, il ascult, cleiu. Haidem acasa, mai Trasne, cd m-a razbit foamea si frigul, §i mor de urit aicea pe cimp 1

15

20

Da, cA §i eu... Duca-se dracului gramatica I Mi s-a inAcrit sufletul de dinsa 1 Si osebit de asta, nici nu-mi e bine. - Un fel de lene, amestecata cu slabAciune, mai TrAsne, nu-i a§a?

Ba chiar ai nimerit: un fel de le§in la inima, amestecat cu intinsori, sau cam a§a ceva. Poate fiorile gramaticei, zic eu. - Mai §tii pacatul? Poate cA §-aceea sa fie, zise Trauma; caci, dracul s-o ieiel cum pui mina pe dinsa,

25

30

35

indatA-0 vine somn... Flecu§tete de-aceste nu se potrivesc cu rinduiala bisericei, s-a mintuit vorba... Osmoglasnicul" este ce este... Vorba tatei: Condacul umple sacul, si troparul hambarul, mai bAiete I" Ce umblam noi chinuindu-ne cu gramatica, Stefdnescule? Haidem! Si ne intoarcem noi la gazdA pe la asfintitul scarelui, mincam ce mIncarn §-apoi rugdm pe mo§ Bodringa sA ne elute; §i unde nu se adunA o multime de dascAlime la noi, caci aici era stani§tea lor; §i ne intartAm la joc, §tii cole, ca la virsta aceea, de nici simtiram cind a trecut noaptea. Si a§a am scapat, §i eu de urlt, §i TrAsnea de bolborosit prin somn: ce este gramatica romAna, este... ce este, este...", caalte &AO.

Insa veselia nu s-a Inchiet numai cu atita; alta

§i mai §i s-a inceput din capat. N-apucase mo§ BodringA a lua bine fluierul de la gurA, qi iaca ne trezim

cu popa Buliga, ce-i ziceau §i Ciucalau, din WO 40

Buciumenii, tAmaiet §i aghezmuit gata des-dimineata, Dumnezeu sa-1 iepure 1 Si cum ne binecuvin-

214

www.dacoromanica.ro

teaza, dupa obiceiul sail, cu amindoug minile, ca vlädicii, ne si trage cite-un ibrisin pe la nas despre fata popei de la Folticenii-Vechi: ba cg-i fata cuminte, 5

ba ca-i buna de preuteasà, ba c-ar fi potrivitg cu mine, ba ca are sd mi-o lege tata-sau de git, si cite ponosuri si tilcuri de-a lui popa Buliga cel buclucas,

pan-a inceput Gitlan a-I lua cu magulele, zicind: la las', las', cinstite pgrinte 1 nu mai umbla si 10

sfintia-ta cu scornituri de-aceste chiar in ziva de lasatul secului. Mai cinta incaltea, mos Bodringa, un ras-

timp, sa ne veselim de-ajuns, at pgrintele a fi bun si ne-a ierta... Mos Bodringa, de cuvint; iar incepe a cinta, si la joc, baieti 1 Popa Buligg, desi era bgtrin, daca vede 15

20

ca ni-i treaba de-asa, unde nu-si pune poalele antereului in briu, zicind: Din partea mea, tot chef si voie bung' sa vg dea Domnul, fiilor,.cIt a fi si-ti trgi 1 Apoi zvirle potcapul deoparte, si la joc de-a valma

cu noi, de-i palglgiau pletele. Si tragem un ropot, si cloud, si trei, de era cit pe ce sa scoatem sufletul

din popa. Si asa l-am vlaguit, de-i era acum lehamete de noi. Dar vorba ceea: Daca te-ai bggat in joc, trebuie sa jocil" De la o vreme, vgzind bietul poi:4 cg 25

s-a pus in cird cu nebunii, incepe s-o intoarca la

surub:

Mg asteaptg niste fii de duhovnicie, dragiimei, si trebuie sa ma duc mort-copt, cgci acesta ni-i plugul. 30

Pavgl, gazda noastrg, si pune atunci un talger de

uscaturi s-o garafa cu vin dinaintea pgrintelui Buligg, zicind:

35

Ia poftim, cinstite pgrinte, deli lua din masa noastra oleaca de gustare s-un pahar, cloud de vin, §-ap 0 i vaii duce, daca spuneti c-aveti asa de mare grabg.

Sfintia-sa, nemaipuindu-se de pricing, incruciseazg minile, dupg obiceiu, isi drege glasul si spune cu sme-

renie: Binecuvinteazg, Doamne, mincarea si ball40

turica robilor tai, amin l" Dupa aceea ridica un pahar, zicind: Mg inchin, baieti, la fata voastra cu sgnatale, 205

www.dacoromanica.ro

5

i0

15

ca la un codru verde! Cind ne-a fi mai rau, tot asa sa ne fiel" i da. paharul de dusca; apoi Inca vro cloudtrei, si peste acele alte citeva; dupa aceea ne binecuvinteaza iar cu amindoua minile, zicind: Ei, baieti, de-acum linistiti-va!" -apoi ne lasa in pace si-si cauta de drum. Insa noi, vorba ceea: Nici toate-ale doftorului, Nici toate-a duhovnicului; De ce petreci, De ce-ai mai petrece 1 Cam pe inserate, ne luam tiris, cu mos Bodringa cu tot, si ne bagain intr-o cinstita crisma, la fata vornicului de la Radaseni, unde mai multà lume se aduna de dragostea crismaritei decit de dorul vinului; caci era si frumoasa, bat-o hazul s-o bath' 1 -apoi, maritata

de curind dupd un vadaniu batrin s-un la-ma,

mama", cum e mai bine de tras la om In gazda. Cris20

25

30.

marita, cum ne-a vazut, pe loc lie-a Wit Inainte si ne-a dus deoparte, intr-o odaie mare, cu obloane la feresti si podita pe jos, unde eram numai inde noi si crismarita, cind poftea, ca la casa ei. Intr-un colt, al odaiei, citeva meile de fasole; in altul, saminta de cinepa; in al treilea, o movila de mere domnesti si pere de Radaseni, care traiesc pana pe dupà Pasti; in al patrulea, mazere si bob, despar-

%ite prin o scindura latd, iar alature, niste bostani turcesti; intr-o putind, pere uscate si dulci ca srnochinele ; mai incolo, un teanc de chite de cinepa si de in; pe-o grinda, calepe de tort si linuri boite fel de fel pentru scoarte si laicere; apoi cilti, buci si alte lucruri, zaháite prin cele politi si coltare, ca la casa unui gospodar fruntas de pe vremea aceea. i cum ne aflam noi in aceastä binecuvintata Casa',

crIsmarita iute a lasat obloanele in jos, a aprins 35

luminarea si, cit ai bate din palme, ni s-a si Infatosat cu o cana mare de lut, plina cu vin de Odobesti; si turnind prin pahare, sareau stropii din yin de-o schioapa in sus, de tare ce era. Gitlan, bun mehenghiu, ie un pahar si-1 intinde gazdei, zicind:

206

www.dacoromanica.ro

5

Ia poftim, puiculila, de cinste§te dumnetal intgi 1 sa vedem, poate c-ai pus ceva intr-insul. Cri§marila cea frumoasa, luind paharul, se inching' la too cu sanatate, rizindu-i ochii, §i, dupa ce gusta puIin, seroagg sa n-o zgbovim, cd mai are §i alti musterei, §i barbatu-sau nu poate dovedi singur. Darti-ai ggsit; noi, atiindu-i calea, o pofteam cu stgru-

l()

MO, sa cinsteasca de la fiecare. 5i ea tot ar fi stet mai mult cu noi, deed n-am fi alungat-o prosteste, multamindu-i cite c-o sgrutare plina de foc! Asa e tineritul ista, bata-1 sal-1 batg, zise mo§

Bodringg, sezind cucuiet pe niste buci §i molfgind la pere uscate. Aveti dreptate, baieti, acum vi-i vremeal 15

i cum zici, mosule, rgspunse crIsmarila, in-

trind atunci pe 1.10 c-o strachind de pMcinte ferbinti, c-o gaina friptg §i puindu-le pe masg dinaintea noastra. 5i, zau, mare pomana §i-a fgcut, cgci eram 20

25

flgminzi ca ni§te lupi! Dupa ce mintuim de baut cane ceea, ni se educe alta, pentru care multgmeam crismaritei tot cu sgrutari, pgna ce se Mee ca se minie §i iar fugea dintre noi. Mai pe urn* iar venea si iar fugea, caci cam asa se vinde vinul, pe unde se vinde... Ori, mai §tii pgcatul? Poate cg nici cri§maritei nu-i era tocmai urit a sta lntre noi, de ne cerca a§a des. La urma urme-

lor, unde nu-i &á §i Trgsnea cel uricios un pupoiu,

fard vestel Cgci la de-aceste mai tot prostul se pricepe. 30

5i atunci, crismari0 cea frumoasg curet ca s-a miniet. Dar ce sa-i facem? Vorba ceea: In care came§g s-a miniet, intr-aceea s-a dezminie". Ca altfel n-ai cum s-o ghibace§ti.

De la o vreme, prinzind mo§ Bodringa la curaj,

35

40

sg nu inceapa a cinta din fluier o Corgbiasca de cele frgmintate In loc? Noi, atunci, sg mi ne intgrtam la joc? 5i a§a o ferbeam de tare, de nu ne ajungea case, §i dam chiori§ prin fasole, prin mazere si bob, §i sgminta de cinepa se fgcea oloiu, pirlind sub talpele noastre. Cam pe dui:4 miezul noptii, vgzind cg mo§ BodrInga

ne-a parásit, incepem §i noi a ne strecura cite nnul, 207

www.dacoromanica.ro

unul, spre gazda; eu, cu sinul incarcat de pere uscate 3i c-un bostan mare, ce mi 1-a dat crismarita, caci,

pe cit era de frumoasa, pe atita era si de darnica, mititica I... Si cind ajung la gazda, ce sá vezi? mai

.5

fiecare tovaras al meu furluase cite ceva: unul mere

domnesti, altul pere de Radaseni; mos Bodringa

10

45

paslise o gramada de buci pentru atitat focul, i Trasnea, samintai de cinepd. Iar Oslobanu, cu ciubotele dintr-o vac& i cu talpele din alta, viind mai In urma tuturor, numai ce-1 vedem ca se pune cu crestetul pe pat si cu talpele In grinda, asa incaltat i imbracat cum era; i, ce sa-ti mai vada ochii? Sá nu spun minciuni, dar peste o dimerlie de fasole i-au curs atunci din turetce, pe care de obiceiu le purta suflecate, iar atunci le desuflecase, anume pentru trebusoara asta... Numai varu-meu, loan Mogorogea, fecior de gospodar

cinstit, nu luase nici un capat de ata. Iar Zaharia 20

25

30

35

lui Gitlan se multamise c-un sarutat din partea frumoasei crismdrite. Mare mingaiere pentru un baiet strain, in ziva de lasatul secului!... i ia acum luteleg eu cà Gitlan, cdruia-i zicea in scoald Zaharia Simionescu, a fost mai cu minte decit noi toti; caci el din cele aduse de noi s-a folosit; iara noi, din fericirea lui, pace! Ei, ei, toate bune i frumoase la vremea lor; dar de-acum trebuie sa ne mai punem si cite pe-oleaca de carte, caci mine-poimine vine vacantia de Craciun, i noi stricdm pima parintilor degeaba; nimic Med cheltuiala, i banii nu se ieu din drum. Unul cu altul la un loc aveam acum, la inceputul postului, vro patru-cinci ulcioare de oloiu, trei-patru saci de fdind de pdpusoi, citeva oci de peste sarat, perje uscate, fasole, mazere, bob, sare i lemne pentru citeva saptdmini; caci stam la masa toti impreuna, Wind mincare cu rindul, fiecare dintr-al sau pentru o zi. Insà Oslobanu, care minca cit septesprezece, ne cam pusese pe ginduri. Tata-sail, popa Neculai, nu-i vorbd,

avea de unde sa-i trimeatd; dar Ce-i in mina 40

nu-i minciund". Multe sunt de facut i putine de vorbit, daca ai cu eine te intelege. Ma sfatuiesc eu Intr-o zi cu Gitlan,

208

www.dacoromanica.ro

c-aici ar trebui ceva de fAcut, sa putem scApa de citiva mincAi, caci tovAra§ia nu ni se pdrea dreapta. i gAsim

un mijloc nu se poate mai nimerit: noaptea, chid vor adormi too, sa punem po§ta la talpe cui vOm 5

10

socoti noi; mai ales ca vro Oliva adormeau du§i, cum incepea mo§ BodringA a spune la povesti. i dupà ceam pus la cale unele ca aceste, pindim cind erau cei-

lalti du§i de-acasa. §i ne apucam de facut po§te, ca s-avem pe mai multa vreme. CIteva paturi de hlrtie, lipite una peste alta cu sail de lumlnare topit pe linga foc, puse incet la talpe, cind doarme omul greu, si aprinse c-un chibrit, mai sfint lucrunici ca se poate 1...

i fiindcA pe 0§lobanu too aveau ciuda mai mare,.

lui i-am facut pocinog Int Ain.

15

20

25

i cind 1-a ajuns arsura

la os, a sarit din somn, rAcnind ca un taur, si nu-§i gasea loc prin casA, de usturime. Dar, neaflind care-i vinovatul §i nebizuindu-se In putere a se bate cu toti, se puse la facut metanii §i ne blAstAma, de-i curgea foc din gurA. Noi Ina', cu toate blAstAmele lui, mai puindu-i In alte nopti citeva po§te §i facindu-i-se tal-

pele numai o rang, a fost nevoit &Ali ieie talpa§ita spre Humule§ti, lehAmetindu-se de popie si Mind toate merindele sale In stapinirea noastra. IndatA dupA asta, Gitlan scrise lui Oslobanu: Iubite 0§1obene,

MA inchin cu sanatate de la golatate, despoietii din,

urma. De n-aveti ce minca acolo, poftim la noi, sa

postim cu tooi. Al tau voitor de bine,

Zaharia,

30

Mare capitan de po§te"

Peste vro citeva zile am mai -Wet gustul de popie . unuia, care venise In gazdA la noi din proaspAt; Nica lui Constantin a Cosmei, din Humule§ti, se duse §i 35

el cu talpele besicate pe urma lui 0§lobanu. i cu atita mai bine, caci tot f§i pierdeau vremea in zadar. Iar Trasnea, fiind mai chilos §i mai tare de cap, rabdA

el cit rabda. §i, daca vede cal razbim cu po§tele, se209.

www.dacoromanica.ro

mutd la altd gazdá, luindu-si partea de merinde. $i cu asta rinduiald am rdmas noi acum numai trei la Pavel ciubotarul: eu, Gitlan, vdru-meu loan, 5

poreclit Mogorogea, §i mos Bodringd pe deasupra. VAru-meu, care vdzuse de patima celorlalti, luase obiceiu in toatd seara, la culcare, a-si coase minicile contásului si, virindu-si picioarele Intr-Insele, dormea fard grijà. Vorba ceea: Paza bunk trece primejdia rea". Aproape de Crdciun, Pavel fácu o pdreche de ciu-

bote de iuft vdrului meu loan, cu care era prietin unghie si came. Doi icusari praise Mogorogea lui '15

Pavel pentru ciubote. Dar, ce-i drept, fáceau paralele acele, cdci pusese piele bung, talpd de fund, si erau cusute de tocmald. Numai scirt uitase Pavel sd puie... i pentru asta rdu i s-a stricat inima lui Mogorogea! Noroc mare cd era o iarnd geroasà, si omdtul

ajuta la scirtiit.

In vacantie ne ducem acasd, s-apoi, vorba tiganului

20

25

30

35

40

cu Crdciunul satulul..." Costite de porc afumate, chiste si buft umplut, trandafiri usturoieti si sldnind de cea subtire, flcute de casà, tdiete la un loc, fripte bine in tigaie si cu mamAligutd caldd, se duc unse

pe git. Mai face el tdranul si alte feluri de mincari gustoase, cind are din ce le face. $i, multAmità Domnului, pdrintii nostri aveau de unde, cdci saracia nu se oplo-

vise Inca la usa lor, pe cind stiu eu. $i s nu-mi uit cuvintul! Petrecem noi sArbátorile frumos la pdrinti, in Humulesti, si dupd BoboteazA ne intoarcem iar in Folticeni, la Pavel, gazda noastrd. Pe la scoalà mai dam noi asa, citeodatd, de formA. Dar, la drept vorbind, nici n-aveam ce cAuta, cdci bucheaua poate s-o Invete i acasd cine vrea. Iar eine nu, ferice de dinsul! $i eu, unul, eram dintr-acei fericiti: cind e vorba de credintd, ce-ti mai trebuie invAlAturd? De la mos Bodringd zic si eu cd aveai ce invdta: fluierul sáu te fácea sà joci fárà sa vrei, si povestile lui nu-td dau vreme de dormit. Afara de asta, mai aveam noi cu ce ne trece vremea cind voiam: tencusa, ha tabacareasca sau concina, ba alteori, noaptea, ne puneam la taclale pAnd se fAcea ziva alba. Iar in sar-

_210

www.dacoromanica.ro

batori, o luam habauca prin cele sate, pe unde gtiam cà se fac hori. In IlAdd§eni, sat mare, frumos §i bogat, am jucat la trei jocuri intr-o singurd zi: unul

de fldcdi tomnatici, la care venise fetele cele mai.

5

tinere; altul de fldcdi tineri, la care venise fetele cele-

statute; iar al treilea, de copilandri, la care venea

cine poftea... Fldcdii abia se leganau in joc, gi hora se .

invirtea foarte incet. Fete le nu a§teptau rugate, ca pe-aiurea, ci fiecare desprindea minile a doi fldcdi,. 10

unde-i venea la socoteald, spunea bung ziva 1 §i urma

jocul inainte. Vdru-meu, fudulindu-se cu ciubotele. cele noud, juca numai lingd fata vornicului, Bora cu

crigmdrita cea frumoasd din Folticeni. Si Git lan care juca lingd mine, imi spuse la ureche: 15

Las'cd-i vede tu ce-am sd-i fac lui Mogorogea;, de i-a ticni ziva de azi, pdcat sd-mi fie! Taci, mai, zic eu, ce mai vorbe§ti in bobote Ca' s-a minié omul gi s-a duce §i el acasd.

Ei, §-apoi? Ce mare pagubd? Vorba ceea: Dacd

20

25

s-a da baba jos din cdrutd, de-abia i-a fi mai ugor iepei". Si jucdm inainte. Sara ne intoarcem la gazdà, gi Mogorogea, bdiet grijuliv, Igi curdtd ciubotele frumos gi le pune la uscat pe vatrd, deoparte, cum Ikea totdeauna. A treia zi dupd asta, ciubotele váru-meu se rup habuc

in toate pdrtile... Si el, supdrat la culme, se leaga de. Pavel sd-i facd altele in locul acelora, ori sd-i deie banii inddräpt numaidecit. Mi-ai pus piele scoaptd, cirpaciule, zise Mogo-

30

rogea infuriat; aga fel de prieten imi esti? Haiti!'

alege-ti una din cloud, cdci altfel dai cinstea pe rugine; iti trintesc scroambele de cap! Auzitu-m-ai?' Pavel, negtiindu-se vinovat, zise cu dispret: Ia ascultd, dascAle Mogoroge, nu te prea intrece.

35

cu vorba, cd nu-ti gede bine. Pe cine faci cirpaciu?'

Dupd ce-ai purtat ciubotele atita arnar de vreme

umblind toatá ziva in pogheazuri, gi le-ai scrombdit pe la jocuri.gi prin toate corhanele gi coclaurile, acum 40

ai vrea sà-0 dau gi banii inapoi, ori A4i fac in loc altele noud? Dar OH cd egti ajuns de cap?! Nu4i3

e destul ca m-ai ametit, puindu-ti sfirloagele pe calup,, 21L

www.dacoromanica.ro

tràgindu-le la san, i ungindu-le aici, pe cuptor, la nasul meu, in toate diminetele? Ba de cite ori mi-ai 5

-io

15

pus sit poste la picioare, i eu, ca omul cel bun, tot am tdcut i ti-arn raladat. Imi pare ran ca esti gros de obraz 1 Ei, las', cá te-oiu sluji eu de-acum, daca ti-i vorba de-asa! Ce spui, cirpaciule? zise väru-meu; i tu m'a mogorogesti? D-apoi numa-n ciubotele tale am stat

eu, bicisnicule? tnc. te obràznicesti? Acus te-oiu otinji, cu ceva, de nu te-i putè hrani in toatä viata

Ranh' ce mi-i otinji, zise Pavel, eu acus te cindtuiesc frumusel cu dichiciul; inteles-ai? Vkind noi ca era cit pe ce 86 se incaiere la bataie, ne punem la mijloc §i-i impdcam cu mare greu: loan sa." mai dea un irmilic lui Pavel, iar el sa-i c'dputeze ciubotele, si pace bunál Mai glumeau ei dupà aceasta cine-cineste, dar lui Mogorogea nu-i iesea de la inima afrontul ce i-1 Meuse Pavel.

20

In s5ptamina hIrtii, sau cirneleaga, mos Vasile, viind la Folticeni, intre alte merinde, aduce feciorului sh'u i trei purcei grijii gata.

25

20

-35

Bine-ai venit sa'ndtos, tata, zise loan, sgrutindu-i mina. As5.-i cà ne-ai nimerit? B in e v-am gásit sgnatosi, mäi b5.iei, ra'spunse

-

mos Vasile. D-apoi, vorba ceea: Nimeresc orbii Suceava, si eu nu erarn s'à v. nimeresc?"

Apoi, din vorb5. in vorM, ne intreabg: Ei, ce mai zice Mecetul despre popia voastra? Are gind sa va deie drumul degraba? Caci eu, drept sa va spun, rn-am s6turat de-atita zdruncen i cheltuialà. Nu se zice mecet, ci catihet, tat6, rdspunse loan rusinat.

-

na, na, maria-ta! parcd asta grijá am eu vorba ceea: Nu-i Tanda, §i-i Manda; nu-i teiu-beleiu, ci-i beleiu-teiu... de curmeiu". Si ce mai atita incunjur?... Mecet, Berechet, Plescan, cum s-a fi chemind, Ioane, stiu cl ne jupeste bine, zise mos Vasile. S-apoi cica popa-i cu patru ochil... Ia ma i Na,

acum

0 212

www.dacoromanica.ro

6

4

6

,

..:- -7....' -.").117°

'Iry

. .

.

..

-`4

/n

-; ..-1

11.

tv

d .1J1

,IiMd. .

Vedere din Fall iceniiVechi

,

o

.

$6,

;.

.

www.dacoromanica.ro

I

a

1

iii L

')

.I

., .;" ,...! .t ...,,,;...4..... .". 6 .

efiL

El ' r2-T'

7

-' 1

0(4-,

..,""...4

.4

'. .

g'r4r.

),(e. ,

,

,

0-r-i

zo-ei:

A' c2.i.,...

) ,

dam& )74-L tOge 1.44

/

'Is1,1:-

1

PALI.--

<404.- /Lii$Z de'. ti/nZ

.

diet& eV:me

9Acz 'fr-

d.,2

6----

1.44'

C..07:- ,,,,s.--IL-

/

Ai-

4.-1-

y.

k 6,. ) Pe-e-

Eliff4*.1 ,-

)

.

el

A.

ate-

A. 4'0 74,40-4c.,

4 d la-7'Oef-L,(2fritt. ii3Ot) ,is-7, L.../)

,

*44_ 701 d'a 4 04:-:1 44..: t-x-- -tu,daft- 4-fr-t#2.44 0-:1 r-.-tAfrrisq". 4vA, -1,......1f.:ca-f . \44- ILL" (01.6-) ,7s-t.

i

('Z

...Cfr,..47.4

,--i) C°11'4e21-4-/ I.i. F.)t k n-12.64.- tyl.'0eti-714.-e ekkt... 44

,,-,:'/15174..-

44-t ii, ait_a_ -417

4-d

.../f..-,

/

As--

a,

-o-vt.....-

1

L de_

7,1.;74

12c.c.c.e

4

o1**;t--64-

7,,,,,,Adk e._

-

44,

t

t-f-:',""-' A.- - b

/A C44.1.

le ra/Ze-

),3 Lt-4

,

V41--

iz.-..-....:, fxr4 c... 4,-40a-tit--

-a-heij

Li,

-

111- 2.-Cif.u.

e*.14-c- 1%44.

ZIA4.

I U t Z""744-7

f; a 4444t

"et*/ ISE_

-

do .

4.---e.to-ii.g ./.,-t

g i WeLl-C-

/ irie:

1)404_ az(.40,71.._

C.'

)

C

1P1 ic cl*PAd.

4---14-. 1

i

_

.

i

k vut, te- * diW.T.;..,2",..:4C: if

14.t4 4e144,99:k21124. t

-p. 7.zz--1.:-.4-)

014

pjr;

Qe- lei

71,1:141Z,

-rya- t".-ez,

6,-iAL---- rt."

X--

...,

iCa-C4, 1--

et!

44i---

/-

VW/AV

''(1/.1:ZILS\ zi,.. c

t. t/A..

;-

...

Amintiri din copildrie, facsimil, ms. 4.074, f. 25 r.

www.dacoromanica.ro

ION CREANGA

RECOLLECTIONS

With a Preface by Marco Beza

London & Toronto

J. M. DENT & SONS LTD, E. P. DUTTON & CO. INC. New York

Recollections [Amintiri]. London, 1930.

www.dacoromanica.ro

NARRATOR! MODERN! ION CREANCA

RICORDI D'INFAYZIA PHI M

THADUZIONE DAL HOMENO DI

A. SILVE:-;TIO-GIORGI PUEVAZWY4 DI R. CORSO

u

LA NUOVA ITALIA

0

ED1TRICE

FIRENZE

Ricordi d'infanzia [Amintiri din copildriel. Firenze, 1931.

www.dacoromanica.ro

bine rugati-và cu toata inima sfintului hara§c1 Nicolai de la Humule§ti, doar v-a ajuta sa va vedeti popi

oda* §-apoi atunci... ati scapat §i voi deasupra nevoiei: bir n-aveti a da, §i havalele nu faceti; la 5

to

15

mese §edeti in capul cinstei si mincati tot placinte §i gaini fripte. Iar la urma va plateste §i dintaritul... Vorba ceea: Picioare de cal, gura de lup, obraz de scoarta §i pintece de iapa se cer unui popr, §i nu-i mai trebuie altaceva. Bine-ar fi, Doamne iarta-ma, ca fetele biserice§ti sà fie mai altfel 1... dar... yeti fi auzit voi c popa are mina de luat, nu de dat; el manincd §i de pe viu, §i de pe mort. Vedeti cit de bine traie§te mecetul, fàrà s. munceasca din greu ca noi.. Numai... da 1... darul se cinste§te L.. Ioane, eu ti-am §i ochit un potcapic, zise mo§ Vasile, la pornire. Cata

de nu te lasa pe tinjalà, pune mina pe afi§tat2 mai rapede

20

§i vin-acasa; cad. Ioana lui Grigora§ Ro§u, de la noi, a§teapta cu neräbdare sa-ti fie preuteasa. Mai ramineti cu sänatate, dascale Zaharie §i nepoate, ca eu m-am dus!... Mergeti sanatos, mo§ Vasile, zicem noi, petrecindu-1 parà mai incolo, §i va rugam, spuneti Orintilor, din partea noastra, ca ne aflam bine §i-i dorim. Dupg ce se duce mo§ Vasile, eu zic lui Ion cu bini-

25

30

35

§orul:

Vere, ia sa frigem in asta sara un purcel de ceia, &à tare mi-i dor I... Mogorogea, nating si zgircit cum era, incepe a striga la mine: Ma! ia ascultati; eu nu-s Nica 0§1obanu, sa ma suciti cum vreti voi... Cu ce ma hraniti, cu aceea am sa va hranesc. Nu va dau nici o bucatica de purcel, macar sá crapati I Iar de nu, cel ce zice, raspunde Gitlan. Amin, ble§tesc eu cu jumatate de gura. §i eu ma anin, spuse Pavel de dupa soba. Amin, neamin, §tergeti-va pe bot despre purcei, zise Mogorogea cu ciuda; inteles-ati? Nu tot urn1 Ierarh. 2 Atestat.

19

Ion Creang4

Opere vol. I

www.dacoromanica.ro

213

blati dupe' bunatati; mai mincati si rabdari prajite, el nu v-a fi nimica! Ia lasati-1 incolo, mai ; sta-i-ar in git pe ceea lume !

5

10

zise Zaharia. §i ne punem, draga Doamne, la invatat. Lisa, fie vorba intre noi, nu ne era a invata, cum nu-i e cMelui a linge sare. In soba arsese un foc strasnic ; il invalisem si astupasem, caci era ger afara. Mos Bodringa se incurcase nu stiu pe unde In sara aceea, si Pavel,

neavind lucru ca alte dati, se culcase devreme. Iar Mogorogea, nadajduindu-se In potcapicul tatane-sau, adormise inaintea lui Pavel, cu picioarele in minicile

contasului, dupa obiceiu, si horaia zdravan. Vorba ceea: Lasd-ma, sa te las I" Mai -tirziu stingem si 15

noi luminarea si ne culcam; insa nu puteam adormi, gindindu-ne la purcel.

Mai Zaharie, nu mai ai tu vro posta de cele

undeva? zic eu Meet. 20

Nu, bre, raspunse Zaharia si mai incet ; si, Doamne, ce bine-ar fi sa trintim una lui Mogorogea! Dar, Onà la postai, pana la nu stiu ce, na cutitasul

meu, taie incetisor cusutura de la mineca lui Mogorogea, 25

30

35

40

in dreptul unei talpe, da-i o pirleala bung cu niste chibrituri de ieste, care ard mocnit, si las' daca i-or mai ticni purceii... Numai cata de nu te mocosi atita ! Ada cutitasul incoace, zic eu, si, la toata intimplarea, cred ea' nu ma vei da prin sperla si nu-1 vei läsa sa ma bath'. I Nici vorba nu mai Igraine, zise Zaharia; da-i pirleala Inainte, fail grija. Atunci... Imi ieu inima in dinti si fac tocmai asa cum fusesem povatuit de Gitlan; taiu cusutura incetisor si tin citu-ti-i smocul de chibrituri aprinse la calcaiul väru-meu, unde era pielea mai groasa, paná ce-1 razbeste focul. i, cind racneste odata cit ce poate, eu zvirrr I chibriturile din mina, tustiu 1 la spatele lui Zaharia si-ncepem a horai, de parca dormeam eine stie de cind... Ion insa, Impiedecat cu picioarele in minicile contäsului, cazuse alivanta la pamint, zvircolindu-se ca serpele si blastamlndu-ne cum ii venea la gull:

214

www.dacoromanica.ro

5

Vai! osindi-v-ar Dumnezeu sa vA osindeascA, soiuri ticaloase ce sunteti INime n-are cap sA se odihneascA in casa asta de rául vostru 1 Cine oare mi-a fácut sotia? Pe Zaharia si NicA ii aud horaind si nu cred sà fi indrAznit... Numai CA hotomanul de Pavel

mi-a fAcut-o... be-l-ar taunii sà-1 beie, cind i-a fi

somnul mai dulce! Si Inca se preface cd doarme, ticAlosul I Ia sd-1 invAt eu a-si mai bate altà datA joc de

to

om I

Si rapede ie cu clestele un cArbune aprins din vatrA, ei

15

20

25

cu dinsul pe cuptor la Pavel. Si cum dormea, sAr-

manul, cu fata in sus, ii pune cArbunele pe pieptul gol, zicind: Na 1 saturd-te de Mout sagA cu mine, cirpaciule! Atunci se aude un rAcnit spAimintAtor, i, o datA cu rAcnitul, Pavel, izbind cu picioarele In sobti, o i darmA la pAmint. Si in buimAceala ceea, trezin-

du-se cu Ion fatA In fatA, unde nu se incinge intre dinii o bAtaie crincenA; s-apoi stA de-i priveste, dacA te rabdd inima... Sai, Zaharie, cA se face moarte de om In casa asta, i noi avem sA dAm samA 1 zic eu tremurind ca varga de fried. Ho, mti I ce vA este? zise Zaharia, sArind ca un vultur intre dInii. Casa de oameni de treabA se cheamA asta?... IarA eu, amandea pe usA afarg, plingind, i incep a

rAcni cit imi lua gura, strigind megieii. Oamenii 30

35

40

sArirA buimaci, care dincotro, crezind cA-i foc, ori ne taie cAtanele, Doamne fereste!... CAci era ostire nemteascA in Folticeni pe vremea aceea. DupA ce se mintuie clAcusoara asta, lumea ne lasA In cit ne-a gAsit si se ImprAstie, huiduindu-ne. SA fi vAzut ce blAstAmAlde i gAlAmoz era in casA: ferestile sparte, soba dArAmatA, smocuri de par smuls din cap, singe pe jos, Pavel, cu pieptul ars, si Ion, cu cAlcAiul fript, sedeau la o parte gifuind; eu cu Zaharia, de alta, mirindu-ne de cele lntimplate... iar nevinovatii purcei, fiind spinzurald In tindA, la rticealA, nu se stie ce s-au fAcut!... Zaharia, de la o vrelw, voind a curma tAcerea, zise: 215

19 *

www.dacoromanica.ro

Cintg-le de-acum, Ioane: Cei fArA prihanA,

5

10

aliluia 1" qi nu mai tinji atita dupd din§ii ; se vede ca' a§a le-a fost scris, mititeii 1... Ia nu mai clampAni §i tu din gull, mAi, rAspunse Ion, plin de nAduh ; ati tot strigat asupra lor, §i iaca, vi s-a facut pe voie. In vorbele aceste, viind §i mo§ BodringA, chiurluit, incepe all face cruce de la u§a*. Ei, mo§ule, zic eu ; place-ti cum ne-ai gAsit? Pavel, care pAnd atunci sezuse ca mut, uitindu-se prin casA amärit, zise:

Ia ascultati, dascalilor: ca sA se mintuie toatg dihonia, cArabäniti-vd de la mine, §i mA lAsati in pace! 15

Noi, bucuro§i c-am scApat numai cu-atita, ne ludin

ce mai aveam gi ne mutdm la un ferar peste drum, dimpreuriA cu mo§ BodringA, mingAitorul nostru.

Prin postul cel mare se rhspindeste vuiet printre

dascali despre desfiintarea catihetilor §i trecerea 20

celor mai tineri dintre noi la Socola.

Na-ti-o bunA, cd ti-am frint-o 1 zise TrAsnea; cind

la dicA, nu-i nimica. Vorba ceea: Ne-am pricopsit cu

cai cu tot..." Dracul ma' punea sA-mi bat capul cu 25

30

35

gramatica?... De §tiam asta, mai bine §edeam acas4; §i cu banii citi s-au dat, pe ici, pe colea, i§i prindea tata altA nevoie. D-apoi noi, ziserd dascAlii cei insurati, oftind; ne-am calicit cu desAvir§ire: zimti, ba oite, ba stupi, ba cai §i boi s-au dus ca pe gura lupului 1 PArintele catihetul sd trAiascA L.. Ia tAceti, bre, rAspunse Zaharia ; banu-i ochiul dracului, s-a mintuit vorba 1... Ce-1 mai cisluiti atita pe bietul catihet? Parch' numai el e de-aceia?... -apoi §i vouA, nu §tiu, zAu, cum v-a mai intra cineva in

voie. Vorba ceea: Hai in car 1 cArutA 1 Baiu 1 Hai in jos 1 Baiu I" Ziceti mai

teleagA

Baiu 1 Baiu 1

Hai in

Hai pe

bine a VA trageti la teapa voastrA, ca apa la matcA. Eu-s mai bucuros cA s-a intimplat asta. La Socola sa mergem, dud voim sA 216

www.dacoromanica.ro

s

iesim dobg de carte I... Acolo-s profesorii cei mai invatati din lume, dupà cum aud eu. La Socola I strigà dasdlii cei mai tineri. Duceti-v6 pe pustiu, dad v6 place I duce-v-ati invIrtindu-v4 ca cioclrlia I striga cei bàtrini. Si asa, aproape de Pasti, ne-am I-Azle-tit unii de altii, si la Socola a rAmas sd mearga cine-a vrè In toamna viitoare, anul 1855. Bucuresti, 1881, septembre

www.dacoromanica.ro

IV

5

Cum nu se dA scos ursul din birlog, tAranul de la munte, strAmutat la cimp, i pruncul, dezlipit de la sinul mamei sale, asa nu ma dam eu dus din Humulesti in toamna anului 1855, cind veni vremea s5. plec la Socola, dupa staruinta mamei. i oare de ce nu m-a fi dat dus din Humulesti, nici in ruptul capului, cind mereu imi spunea mama cd pentru folosul mieu este aceasta? face de ce nu: drAgdlita Doamne, eram i eu acum holteiu, din pAcate ! i Iasii, pe care nu-i vAzusem

10

15

niciodatA, nu erau aproape de Neamt, ca FAlticenii, de unde, toamna tirziu si mai ales prin cislegile de iarnA, fiind noptile mari, rnd puteam repezi din cind

in cind, pislind-o asa cam pe dupd toacA, si tot inainte, sara pe lunA, cu tovarAsii mei la clAci in Humulesti, pe unde stiam noi, tinind tot o fugA, ca telegarii. i dup5.

ce jucam cit jucam, furam cite-un sArutat de la cele copile sprintare, si ping-n ziu5. fiind iesiti din sat, cam

pe la prinzul cel mare ne-aflam iar in FAlticeni, trecind desculti prin vad, in dreptul Baei, Moldova inghetatA 20

pe la margini, i la dus i la intors, de ne degera

mAduva-n oase de frig! Inima insA ne era ferbinte, cA ce gindeam i izbindeam. De la Neamt la FAlticeni 95

si de la FAlticeni la Neamt era pentru noi atunci o palmA de loc. Dar acum se schimba vorba: o cale scurtA de douA poste, de la FAlticeni la Neamt, nu se potriveste c-o intindere de sese poste, lungi si

obositoare, de la Iasi pinA la Neamt. CAci nu Ard parA.

sagA: de la Neamt, pinA la Iai e citu-i de la Iasi ping la Neamt nici mai mult, nici mai putin. i mai bine 218

www.dacoromanica.ro

5

$76. rarnii pe loc, Ioane, chiteam in mintea mea cea proastä, decit sa plingi nemingdiet §i sa te usuci, de dorul cui §tiu eu, vazind cu ochii!... Dar, vorba ceea: Ursul nu joaca de bunavoie". Mort-copt, trebui sa fac pe cheful mamei, sa plec fara vointa §i sd las ce-mi era drag!

Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos curgatoare §i limpede ca cristalul, in care se oglin40

15

90

de§te cu mihnire Cetatea-Neamtului de atitea veacuril Dragi-mi erau tata §i mama, fratii si surorile, §i

baigii satului, tovara§ii mei din copildrie, cu cari, in zile geroase de iarna, ma desfatam pe gheata §i la saniu§, iar vara, in zile frumoase de sarbatori, cintind §i chiuind, cutrieram dumbravile §i luncile umbroase, prundul cu §tioalnele, tarinile cu holdele, cimpul cu florile §i mindrele dealuri, de dupa cari-mi zirnbeau zorile in zburdalnica virsta a tineretei I Asemenea, dragi-mi erau §azatorile, clacile, horile §i toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare insufletirel De piatra de-ai fi fost, §i nu se putea sa nu-ti salte inima de bucurie cind auzeai uneori in puterea noptei, pe Mihai scripcariul din Humule§ti umblind tot satul cite c-o droaie de flacai dupa dinsul

0 cintind: 25

30

35

Frunza verde de cicoare, Astà noapte pe racoare Cinta o privighitoare Cu viersul de fata mare.

Si einta cu glas duios, De picau frunzele jos; Si cinta cu glas suptire Pentru-a noastra despartire ; Si ofta §i ciripea, Inima de t-o rupea I i cite §i mai cite nu cinta Mihai lautariul din gura §i din scripca sa räsunatoare, §i cite alte petreceri pline de veselie nu se faceau pe la noi, de-ti parea tot anul zi de sarbatoarel Vorba unei babe: Sa dea D-zeu

tot anul sà fie sarbatori §i numai o zi de lucru, §i 40

atunci sa fie praznic §i nunta".

219

www.dacoromanica.ro

Apoi lasa-ti, bdiete, satul, cu tot farmecul frumusetelor lui, si !ma' de te du in loc strein si asa departat, dacà

te lasa pirdalnica de inima 1 Si doar ma si sileam eu, intr-o parere, s-o fac a intalege pe mama ca pot sa ma 5

bolnavesc de dorul ei... si sa mor printre streini I

ca. varu-mieu Ion Mogorogea, Gheorghe Trasnea, Nica

Oslobanu si altii s-au Mat de invatat si, despre asta, tot maninca pine pe linga parintii lor. Dar zadarnica

truda 1 Mama avea alte ginduri; ea imi pregatea 10

cu ingrijire cele trebuitoare, zicindu-mi de la o vreme cu asprime: Ioane, cata sa nu dam cinsteape rusine si pacea pe

gilceava 1... Ai sa pleci unde zic eu. Si Zaharia lui 15

Gitlan merge cu tine. Luca Mosneagu, megiesul nostru, va duce cu caruta cu doi cai ca niste zmei. Ia, mai bine,

20

mine dez-dimineatA, cu ajutorul Domnului, plecati. Nu ma due, mama, nu ma due la Socola, macar sa ma omori 1 ziceam eu, plingind cu zece rinduri de lacrimi. Mai traiesc ei oamenii si fara popie.

25

30

35

40

rapezi-te pina la el de vezi, gata-i de drum? C.

Degeaba te mai sclifosesti, Ioane, raspunse mama cu nepasare 1 la mine nu se tree acestea... Paremi-se ca stii tu moarea mea... SA' nu ma faci, ia acus, &à ieu culeserul din ocnità si sa te dezmierd, cit esti de mare 1 Apoi cheama pe tata si-i zice hotaritor: Spune-i si d-ta baietului, omule, ce se cuvine,

ca Bali ieie naclejdea si sa-si caute de drum. Mai ramine vorba despre asta? zise tata posomorit. Are sa urmeze cum stim noi, nu cum vrea el, cà doar nu-i de capul sau. Cind rn-ar bate numai atita grija, mai femeie, ce mi-ar fi? Dar eu ma hipt cu gindul cum sa-i port de cheltuialà, caci banii nu se culeg de la trunchiu, ca surcelele. Si la isti vro sese, afar& de dinsul, daca ramin acasà, nu li mai trebuie nimica? Dar fiind el cel mai mare, norocul sail ; trebuie sa cautarn a-1 zburataci, caci nu se stiu zilele omului 1 Si poate vreodata sa fie si el sprijin pentru istialalti. Vazind eu &à nu-i chip de stat impotriva parintilor,

incepui a ma gindi la pornire, zicind in sine-mi cu amaraciune: Ce nacaz pe capul mieu 1 Preutii nostri

220

www.dacoromanica.ro

din sat n-au mai trepadat pe la Socola, si, mila gin-

tului I nu-i incape cureaua de pintecosi ce sint. D-apoi cAluggrii, o adundturd de zamparagii duglisi, din toatà 5

lumea, cuibdriti prin mindstire, ce nu ajung? i eu sd insir atitea scoli: in Humulesti, la Brosteni in crierii muntilor, in Neamt, la Fdlticeni, si acum la So-

cola, pentru a cdpdta voie sd ma fac, ia, acolo, un popd prost, cu preuteasd si copii; prea mult mi se cere 1"... 10

Acus ii spun mamei cd ma duo la cdlugarie, in Neamt, ori la Secu. i cu end carte stiu, cu end nu stiu, peste citiva ani pot s-ajung dichiu la vrun mitoc si sd string

un stiubeiu plin de galbeni, ca pdrintele Chirilas, de la jugdrit, din Vindtorii Neamtului. -apoi atunci...

pune-ti, cuvioase Ilarie, plosca cu rachiu la sold, 15

icrisoare moi cit se poate de multe si altceva de gustare in buzundrile dulamei, pistoalele in briu, pe sub rasa,

comanacul pe-o ureche si, cu sabia Duhului in mind si pletele in vint, ia-o la papuc, peste Piciorul Rdu",

spre Cdrarea Afurisità" dintre Secu si Agapia din

20

25

30

deal, unde toatd vara se aude cintind un glas ingeresc: Ici, in vale, la pirdu, Mielusa lui Dumnezeu 1

Iar cite-un glas gros rdspunde: Hop si eu de la Durdu, Berbecu lui Dumnezeu!... Cdci, fdrd sd vreu, aflasem si eu, pdcdtosul, cite

ceva din tainele calugdresti... umblind vara cu bdietii dupd... bureti prin pdrtile acele, de unde prinsesem si gust de cdlugdrie... tii, ca omul cuprins de evlavie. In sfirsit, ca sd nu-mi uit vorba, toatà noaptea cea dinainte de plecare, pind s-au revdrsat zorile, m-am frdmintat cu gindul, feliu si chip, cum as putea indupleca pe mama sd ma deie mai bine la mindstire ;

si tocmai cind eram hotdrit a spune mamei aceste, 35

iaca si soarele rásare, vestind o zi frumoasd, si Luca Mosneagu, insurdtel de-al doilea, a cdrui tindrd nevasta avusese grip: sà-1 trezeascd la timp si sd-1

pregdteascd de pornire... se si aude strigind afard:

Gata sinteti? Haidem I &A eu va astept cu caii Inha.-

www.dacoromanica.ro

5

10

15

mati." Mama atunci ma i ia rapede-rapede la pornit, fdra sd am cind ii spune de calugarie. Si, scurtà vorbd, ne adundm, cu rudele lui Zaharia, cu ale mele, In ogradd la mos Luca, sdrutdm noi mina pgriatilor, luindu-ne rámas bun cu ocbii inecati In lacrimi, i, dupd ce ne suim in cdruta, supdrati i plinsi, ca vai de noi, Luca Mosneagu, harabagiul nostru, dà biciu cailor, zicind nevestei sale,.care inchidea poarta dupa noi: Olimbiadd, ie sama bine de borta ceea 1" CAci niste porci, spdrgind gardul intr-un loc, se innddise in gradina lui la papusoi. Era dimineata, in ziva de Taierea capului sfintului loan Botezdtorul, cind ieseam din Humulesti, fetele i fldcdii, gatiti frumos, ca in zi de sarbdtoari, foiau prin sat in toate pdrldle, cu bucurie zugravite pe fete! Numai eu cu Zaharia, ghemuiti iii cdruta hid mos Luca, ne duceam surgun, dracului pomand, eh' mai

20

25

30

bine n-oiu putea zice. Rogu-te, mina mai tare, mos Luca, zic eu, sä nu se mai uite satul ca la urs la noit Luca Mosneagu, insd, mina cum stia el, caci smirtoagele lui de cai erau vIdguiti din cale-afard, i slabi, gi ogirjiti ca niste miti de cei lesinati, nu zmei, cum zicea mama, care nu stia cum sd ma urneasca mai degraba din casa. Fire-ar afurisit s'a fie eine a mai desfilntat i ca-

tihetiile cele, tocmai acum in vremea noastra I zise Zaharia lui Gitlan, plin de n'aduh, dupd ce-am iesit la drum, afard. Cind sa-ti petreci si tu tineretea, apu&Ate de cdrturdrie; pared are omul zece vieti 1 Tot umblind noi din scoald in scoald, mai mult, ia, asa De frunza frdsinelului", mine, poimine avem sà ne trezim niste babalici gubavi i oftigosi numai buni de fdcut popi, iesiti din Socola.

35

Ce zici dumneta, mos Luca, despre unele ca acestea?

Ce sd zic, dascdle Zaharia; stina noi cum vi-s formele? Eu trebuie sa vd duc la locul hotarit, i, de-aci

Incolo, cum v-a sluji capul. Hi, cdlutii tatei, sa ne 40

Intoarcem cit mai degrabd acasa I

222

www.dacoromanica.ro

Cind auzeam noi pe mo§ Luca pomenind cu drag de cash §i cind mai vedeam cum rAmin satele §i locurile frumoase in urmd, §i tot altele necunoscute se infdto5

pet' inainte-ne, supdrarea noastra cre§tea la culmet Pentru fiecare fintind, pdriu, vilcicd, dumbravd §i

alte locuri dragala§e ce Fasarn in urma-ne scoteam cite-un suspin adinc din piepturile noastre ! Si, dupd min-

io

tea ce-o aveam, ne-am fi Mors inapoi chiar atunci, de nu eram dap in sama lui mo§ Luca, de care ne ru§inam ca §i de pdrintii nostri. DupA un scurt popas, fdcut la podul de la Timi§esti, de pe Moldova, pornim inainte spre Motca §i suim incet-

incet codrul Pgranilor. Apoi, din virful acestui co-

15

dru, mai aruncdm, nimernicii de noi, eite-o cdutdturd jalnicd spre niurrtii Neamtului: urie§ii munti, cu virfurile ascunse In nouri, de unde purced izvoarele §i se revarsd pirdiele cu rdpejune, §opotind tainic, in mersul lor neincetat, §i ducind, poate, cu sine multe-multe

patimi §i ahturi ornene§ti, sd le inece in Dundrea 20

25

mare*. 1 Ei, ei! mAi Zaharie, zic eu, coborindu-ne la vale spre Pdscani; de-acuru §i muntii i-am pierdut din vedere, §i instrdinarea noastril este hotdrità cine §tie pentru citA vreme!

Cum ni-a fi scris de la Dumnezeu sfintul, zise

Zaharia, cu glasul aproape stins, §-apoi rdmase dus pe

30

ginduri tot drumul, pind la Bldge§ti, peste Siretiu, unde ni-a fost §i masul In noaptea aceea. Dar vai de masul nostril l Aici, pe prispa unui rotariu, putin de nu era sà yaminem chiori. De cu sara qi pind dupd miezul noptei am stal numai intr-o fumdraie

de baligi, ca la carantind, §i tot, ne-au co§it tintarii. 35

40

A§a-i viata cimpeneascd, zise mos Luca, cioamdlindu-se §i invirtindu-se ca pe jdratic, de raul tintdrimei. Cum treci Siretul, apa-i rea §i lemnele pe sponci; iar vara te inddu§i de chldurd, §i tintarii te chinuiesc amarnic. N-a§ trdi la cimp, Doamne fere§te 1 Halal pe la noi ! Apele-s dulci, limpezi ca cristalul §i reci ca gheata ; lemne, de-ajuns; vara, umbra §i facoare in toate pArtile; oamenii, mai sdnato§i, mai puternici, mai voinici §i mai voio§i, iar nu ca i§ti de pe la cimp: 223

www.dacoromanica.ro

sarbezi la fatà si zbirciti, de pared' se hrdnesc numai cu ciuperci fripte, in toatd viata lor. 5

10

15

tii una, mo§ Luca, zise Zaharia de la o vreme. Gdinusa-i spre asfintit, raritile de-asemine, §i luceafdrul de ziud de-acum trebuie sà rdsard; haidem sd pornim la drum! Ca bine zici, dascale Zahariel pared' 1,-a iesit un sfint din gurdl Decit ne-om tot invirti si ciosmoli pe iastd prispd, mai bine sd scurtdm din cale. Cdci mare-i Dumnezeu, ne-a feri el de intimplAri I *i asa, luindu-ne rdmas bun de la gazdd, care era tot afara culcat, pe altd prispà, plecdm. i cum iesim In sleah, parerea noastrd de bine: intilnim ativa oameni,

cu niste card cu dranitd, mergind spre Iasi. Ne Intovdrdsim cu dinsii, de frica ldiesilor din Ruginoasa, si hai-hai, hai-hai, pind-n ziud, iacd-td-ne in Tirgul-Frumos, unde-am si injunghiat citiva harbuji intr-ales, de ni-am potolit, deocamdatd, si foamea, si setea. Apoi, dupd ce s-au hodinit caii, am pornit inainte, spre Podu-

20

Leloaie; si de aici, tot inainte spre Iasi, mai mult pe jos decit in cdrutd, cdci zmeii lui mos Luca se muiese de tot ; si tdranii nostri, glumeti cum sint ei, ne tot

sfichiuiau, in treacAt, care dincotro, de ni-era mai 25

30

35

mare rusinea, de rusinea lui mo§ Luca. Iar, mai ales, pe la asfintitul soarelui, tocmai cind intram in Iasi, pe rohatca Pdcurari, un flAcAohn al dracului ne-a luat in ris cum se cade, zicind: Mosule, ie sama de tine bine telegarii ceia, ad nu ieie vint ; cd Iasul ista-i mare si, Doamne fereste, sd nu faci vro primejdiel... Atita i-a trebuit lui mos Luca, §-apoi lasd pe dinsul I cite parastase si panaghii, toate i le-a rddicat... I-auzi, mdi I Dac-ar sti el, chiolhAnosul si ticAitul, de unde-am pornit astA noapte, §-ar stringe lioarba acasd, n-ar mai dirdAi degeaba asupra cdisorilor

-apoi doar nu vin eu acum intdiasi data la Iasi, sd-mi deie povAt unul ca dinsul ce rinduiald

mei !

trebuie sd pAzesc. Patruzecile mine-sa de golan I Dacd 40

n-a stat oleacd, sd-1 invAt eu a mai lua de altd data drumetii In ris I

224

www.dacoromanica.ro

Vazind noi ca. ne ieu oamenii tot peste picior si pe mos Luca tulburat din cale-afara, cum eram in carutA, ne acoperim peste tot c-un tol, zicind eu, cam cu sfiala: Mos Luca, de te-a intreba cineva, de-acum inainte, 5

de ce trag caii asa de greu, sa spui ca aduci niste drobi de Bare de la Ocriti , §i las' daca nu te-a crede fiecare 1... Ei, apoi? 1 Stiutu-v-am eu ca si voi mi-ati fost de-a-

10

15

20

cestia? zise mos Luca, mergind pe linga cai, plin de naduh ; nu ma faceti, cà ia acus va ard citeva jordii prin tolul cela, de v-a trece spurcatul 1 Auzind noi ce ni se pregateste, ghiontitu-ne-am unul pe altul, chicotind inadusit, si ca' mai ba &à zicem nici circ 1 In sfirsit, dupa mune sfichiuiri ce-a primit mos Luca de la unii-altii, cum e lumea a dracului, mergind

noi in pasul cailor, din hop in hop, tot inainte prin ratacanile de pe ulitile Iasilor, am ajuns intr-un tirziu, noaptea, in cieriul Socolei si am tras cu caruta sub un plop mare, unde-am gasit o multime de dascalime adunata de pe la catiheti, din toate judetele Moldovei: unia mai tineri, iar cei mai multi cu niste tirsoage de barbe cit badanalele de mari, sezind pe iarba, impreuna cu parintii lor, si preuti si mireni, si marturisindu-si unul altuia pacatele 1

www.dacoromanica.ro

NOTE SI VARIANTE

www.dacoromanica.ro

Ion Creanga, autorul unei opere restrinse ca volum, dar monumental& prin originalitatea, prin calitatea artei si prin farmecul ei incom-

parabil, a lost apreciat multa vreme ca un scriitor poporal", un bun culegator de povesti populare, inzestrat cu oarecare talent, geniul lui fiind recunoscut tirziu. Contemporanii, cu exceptia lui Eminescu, nu aveau o imagine exacta a valorii sale. Desi majoritatea scrierilor lui Creanga s-au tiparit in revista Convorbiri literare, iar Junimea", in frunte cu Maiorescu, a lost favorabilä afirmarii talentului sail, el nu s-a bucurat acolo de o pretuire deplina. Junimisti ca I. Negruzzi, Gane, Panu, Pogor 1-au apreciat si inconjurat cu simpatie pentru talentul sau de povestitor, pentru umorul cu care stia sa istoriseasca snoave si anecdote, Vara' sa inteleaga suficient meritul artistic deosebit al povestilor citite de Creanga, nota lor originala. Iacob Negruzzi, care aminteste deseori de el, vorbeste admirativ, kaudind mai ales inteligenta si darul de a spune vorbe de duh populare:

Toba de anecdote, el avea totdeauna cite una disponibilk fiind mai ales cele ecorosive» specialitatea sa, spre marele haz al lui Pogor, Lambrior, ba se poate zice, afard de Naum, a tuturor junimistilor"1. tn ce priveste opera propriu-zisa, Negruzzi este departe de a intelege yaloarea covirsitoare a lui Creangd, pe care 11 socoate un scriitor poporal prin excelentk un talent naiv: ,4i cind aducea in oJunimea* cite o poveste sau nuvelk si mai tirziu cite un capitol din Amintirile sale, cu cita pläcere si haz ascultam sanatoasele produceri ale acestui

talent primitiv si necioplit"2. 1 Iacob Negruzzi, Amintiri din Junimea", cap. XI, Citeva portrele, Buc., 0939], p. 202. 2 Ibidem.

20

229

www.dacoromanica.ro

Titu Maiorescu, degi nu s-a ocupat special de opera lui Creangd, in repetate rinduri a fdcut aprecieri din care transpare intuirea talentului i originalitdtii pe linia specificului popular gi national al scriitorului. In 1881, vorbind despre neologisme gi noua orientare inauguratd de Junimea" i revista Convorbiri literare, Maiorescu II trece In rIndul scriitoriltIr dintre cei mai cu limbd româneascd ce i-a avut vreodatd literature noastra"1, alaturi de Eminescu, Slavici, Negruzzi, Lambrior etc. Situat pe o pozitie Inaintatä privind poezia populard si problemele limbii, el cita elogios, in studiul Literatura romdnd Si strdindtatea (1882), pe Alecsandri, Bolintineanu, Slavici, Negruzzi

gi Gane pentru originalitatea lor nationald. Toti autorii acegtia, párasind oarba imitare a conceptiunilor strdine, s-au inspirat de viata proprie a poporului lor..."2, mentionlnd, printre scriitorii care repre-

zintd un Intreg curent al gustului estetic In Europa", gi pe nepretuitul Creangd."2 cu ale sale Arnintiri din copildrie, iar In articolul Poeziile d-lui A. Naum, in care pleda pentru o literaturd inspiratd din viata poporului, II include gi pe Creangd In rindul autorilor el: Pastelurile ci Ostaii lui Alecsandri, povegtile gi Amintirile lui Creangd, poeziile lui Eminescu, pentru a nu vorbi declt de cei Incetati din yield, sunt manifestdrile acestei epoce de renagtere literarVg. Tot el, In articolul Leon C. Negruzzi Si Junimea" (1890), numegte pe scriitorul nostru virtosul glumet. Creangd"2, iar In Niwelele d-lui I.A. Briftescu-Voinefti (1907) considerd cd Pentru graiul cuminte si adeseori glumet al tdranului moldovean, Creangd este recunoscut ca model"2. FM% säi dedice o cercetare speciald, Maiorescu gi-a dat seama

de valoarea scriitorului, de vreme ce-1 citeazd aldturi de mari nume ale literaturii universale7, insd, aga cum s-a observat8, exprimarea unor judecdti de valoare asupra operei lui Creangd era, din cauza profundei ei originalitati, o Intreprindere dificild. Trebuiau stabilite rapor-

turile reale dintre folclor gi opera scriitorului, unicitatea ei In ce privegte modalitatea de exprimare. Critice, II, 1908, p. 162. Critice, III, 1915, p. 18. a Idem, p. 19. I

'

4 Idem, p. 246. ' Idem, p. 147.

Idem, p. 277. 7 Idem, p. 19. ' Zoe Dumltreseu-Bu*ulenga, Ion Creangd, Bue., E.P.L., 1963, p. 12; N. Barbu, Creangd §i Junimea", IauZ literar, XV, 11, noiembrie 1964, p. Ct. 4

230

www.dacoromanica.ro

Dintre contemporani, cel dintii care a vazut in Creanga un prozator

exceptional, un mare talent, este M. Eminescu. Lui ii apartine si prima mentiune scrisd despre opera marelui humulestean. In articolul publicat la 5 decemvrie 1876 in Curierul de Ictsi, poetul 11 asaza pe po-

vestitor aláturi de reprezentanti valorosi ai literaturii universale: germanul Fritz Reuter, americanul Francis Bret-Harte i maghiarut Pettifi, iar In numarul de la 10 august 1877, 11 pune aldturi de Alecsandri, Negruzzi si Slavici. Tot In Curierul de Iasi, cu data de 5 ianuarie 1877, Eminescu critica revista Colectorul literar, care aparea la Piatra-Neamt, ca publied

traduceri de o valoare Indoielnica" In loc sa exploreze tezaurul popular, acordind artei lui Creanga o Inalta valoare: Dar, la dreptul vorbind, la Piatra, intr-un tinut muntos, plin de legende, de proverbe, de locutiuni, apoi de localitati istorice, Colectorul nu gaseste ce sã culeagä? Un muntean de bastina, näscut aseminea in tinutul Neamtului, e loan Creangd. Citit-au vreodata colectorii pe Ddnild Prepeleac, pe Co2cra cu trei nurori §i altele, ca sä vada care ar trebui sa fie izvoardle din cari sa se inspire, si cum vorbesc si se misca tinutasii din Neamt?" Eminescu, care in nenumdrate rapoarte subliniase calitatile exceptionale ale manualelor lui Creangal, In ziarul Timpul, din 7 mai 1880, face o elogioasa prezentare a abecedarului I nvdliitorul copiilor, carte de cetit in clasele primare, cu litere, slove i buchi, cuprinzind inviilcituri morale si instructive, scos de Creangd in colabo-

rare cu institutorii C. Grigorescu si V. Raceanu. In recenzia despre nuvelele lui Slavici, poetul considera opera lui Creanga, alaturi de a lui Slavici, ca reprezenttnd tineretea etnica, curatia de moravuri, seninul neamului romanesc"2.

Dupa tiparirea Amintirilor in Convorbiri literare, Eminescu le reproduce in foiletoanele Timpului. in 1879, Angelo de Gubernatis 11 facea pe Creanga cunoscut strainatatii, mentionindu-1 in Dizionario biografico dcgli scrittori contemporanei. Cercul Con temporanului a primit cu simpatie literatura lui Creanga. I. Nadejde, cu prilejul observatiilor critice privitoare la partea stiintifica din manualul Inveitittorul copiilor (Contemporanul, 1, 6, sept.

16, 1881, p. 205-211), mentionPazd elogios pe scriitorul Creanga, I Ion Oreangll, Documente, Buc., E.P.L., 1964, p. 252. M. Eminevu, Opera politicd, vol. II, 1880-1883, ed. I. Cretu, Cugetarea,

(1941], P.

439.

231

zo*

www.dacoromanica.ro

iar in numerele din decembrie 1881 (p. 431-433) si ianuarie 1882 (p. 483-485) ale Contemporanului, povestitorul publicd citeva poezii populare: Cind eram in floarea mea, Mielufica, Bratu, auzite, pe cluck

era internat in spitalul Brincovenesc, de la mama Masa". In articolul Ineercdri de critith fait/With. II. Ion CreanO, Nicelae Iorga ne comunicd valoroase impresii cu privire la realismut scriitorului. Creangd, remarca Iorga, este un vizual. El este preocupat nu atit de descrieri de naturd si de portrete, cit mai ales de actiuni, modul lui de a vedea este mereu concret: Ca si poporul, cdlduza i inspiratorul

lui unic, el are putine idei abstracte in minte: icoanele, senzatiile predomind. Memoria lui e o memorie de ordine senzationald; el vede admirabil faptele care tree pe dinaintea ochilor lui glumeti..."2 Insistind asupra coloraturii speciale a operei, o considerd categoric superioard modelelor folclorice3, i Ii recunoaste scriitorului, fald

de Petre Ispirescu, merite superioare": Pe cit de strain de stilull curent este Creanga, pe atit de multe orizonturi deschide el cdtre lumea tdráneascd, speciala, din codrii Neamtului, pe atita este lipsit de

caracter local Ispirescu"4. Marele cdrturar ne-a lásat i o bunà apreciere a relatAilor lui

Creangd cu Junimea", care: nu 1-a ridicat niciodatd, ea insdsi, prea sus", ci a pretuit mai ales darul lui de povestitor de glume: Sint unele din povestirile lui care nu vor putea fi publicate niciodata.

Astfel de povestiri i se cereau lui in rindul intai. Dadeau drumui täranului acolo intre dInii, pentru ca sä simtä ceva nou"3. In prefata care insoteste culegerea de basme si povestiri ale scriitorului, traduse in limba francezdo, Iorga vorbeste cu mare admiratie

de Creangd, considerindu-1 un umanist de tip rabelaisian. nein(' referiri asupra unora dintre povesti si povestiri (de o atentie speciald se bucurd 1

Mof

1Vichifor

Co(cariul)7, criticul remarcd.

Convorbiri literare, XXIV, 3, 1 iunie 1890, p. 244-258. Idem, p. 246. Cf. 81 N. Iorga, Ceva despre Ion Creangd, Neamul romdnesc literar, We-

nn de Munte, II, 2,10 lanuar 1910, p. 17-19. a N. Iorga, Intoarcerea vechiului fond romdnesc, Istoria literaturii romdnesti.

Buc., 1929, p.

165.

a Idem, p. 164. Les littératures populaires de toutes les nations, tome I, Paris, 1931; Ion Creangd, Coutes populaires de Roumanie, [Povesti], traduction et notes par Stanciu

Stoian et Ode de Chateauvieux Lebel avec une Preface de monsieur N. lorga. Istoria literaturii romdnesti contemporane, Buc., vol. I, 1934, p. 219-223. 232

www.dacoromanica.ro

nude elemente ale artei satirice a scrierilor lui Creangd, ca i bogátia dialogului, si tot el afirmà, printre primii, su perioritatea Amintiritor

fall de Povesti. Primul critic insá care i-a inteles opera In esenta ei, care, printr-o analiza serioasa atit a continutului, eft si a mijloacelor de expresie, subliniat valoarea ei adevArata i permanentà, a fost G. Ibrdileanu. Lui Ii revine meritul de a fi relevat cà proza lui CreangA reprezinta sinteza, realizatd genial, dintre elementul popular si constiinta artistied individuald: Autorul profund demiurgos al operei lui Creangd e pop orul ; conceptiile lui Creangd sint ale poporului; al lui Creangd e numai talentul pe care-1 are din nastere"1. Tot lui IbrAileanu ii apartine formularea adevdrului cu privire la realismul operei lui Creangà, apropierea ei de viata concretà contemporaná, care se manifestO cu o fort& egald, contrar aparentelor, chiar

in povesti, adevdrate nuvele din viata de la tail" 2, ca si definirea trdslturii specif ice a basmelor scriitorului, anume reducerea fabulosului i miraculosului la proportii umane: miraculosul e secundar §i de multe ori e un ingredient pentru puterea realistá a picturii oamenilor i vietii lor sufletesti"3. IbrAileanu aratd, de pildà, cã in Capra ea trei iezi, modul cum se petrec lucrurile, cum se comport& i vorbesc animalele, nu diferà, in realitate, prin nimic de ceea ce existä in viata obisnuitti a oamenilor.

Tot asa in celelalte basme, unde intre imparati, sfinti etc., si tárani nu gasim absolut nici o deosebire in felul cum vdd ei lumea inconjurdtoare si cum Ii exprima pdrerile despre ea: Creangd este atit de realist, incit unele din povestile lui sint aproape lipsite de miraculos, care ingaduie povestitorului sá inzestreze pe eroii sal cu insusiri sufletesti i trupesti peste mäsura omeneasca. Iar creatiilor pur fantastice, ca zmeii s.c.1., Creangä le imprumutà o viata curat omeneascA,

§i anume taraneasca, Ii amestecti cu desavirsire in mediul vietii de toate zilele din Humulesti si-i trateazd pe un picior de perfecta egalitate"*. Ibraileanu surprinde, printre cei dintii, elementul viu al artei tii Creangá, plOcerea de a povesti, de a reface vorbirea personajelor, debitul verbal: Basmul, povestea, valoreaza cit valoreazA talentul cehii care povesteste. i Creang6 a avut un asa de mare talent, hien G. Ibräileanu, I. Creangd, fdranul i tirgovetul, Scriitori romdni fi strdini, HaV, 1926, p. 156. Idem, p. 150. 3 Ibidem. 4

F. 9.

G. Ibräileanu, Povestirile lui Creangd, Note

oi

impresii, Ia.I,

1920,

233

www.dacoromanica.ro

In toate povestile oamenii traiesc cu o individualitate §i cu o putere de viald extraordinarg". Tot cu el incepe sd se vorbeascg de caracterul dramatic al Amintirilor §i Poveytitor, de vioiciunea dialogului, de concentrarea i sobrietatea prezentärii.

Scotind In evidentà particularitatile operei lui Creangg, Ibraileanu sublinia i profundul ei caracter national: opera lui Creanggi este epopeea poporului roman; Creanga este Homer al nostru"2, ceea

ce a determinat prirnirea ei In patrimoniul literar universal: Irb Creangd trgiesc credintele, eresurile, datinile, obiceiurile, limba poezia, morala, filozofia poporului, cum s-au format In mii de ani de adaptare la Imprejurarile pamintului dacic, dedesubtul flustuatiunilor de la suprafata vietii nationa1e"3. Creanga este un reprezeniant perfect al sufletului romanesc intre popoare; al sufletului moldovean .

intre romani; al sufletului targnesc intre moldoveni; al sufletuluil omului de la munte intre t.granii moldoveni"4. Intre 1890-1933 se publica despre Creangg un mare numär de note, articole, lucrari memorialistice, biografii i studii5, cu o valoare documentarg de netgggduit, dar care pun accentul mai mult pe elementul de pitoresc biografic. Se simtea acut lipsa unor lucrgri de analizg in care sg se dezbatg. cu profunzime Insusirile operei. Jean Boutière are meritul de a fi dat, In 1930, la Paris, prima monografie despre Crean& La vie et l'oeuvre de Ion Creanga, care avea cal

scop, cum anuntd autorul in prefatg, a face cunoscut i pretuit pe unul dintre scriitorii moldoveni cei mai originali i pe unul dintre cei mai valorosi povestitori populari din Europa"6. Studiul se deschide cu un capitol dezvoltat asupra vietii povestitorului si care denotä o impresionantà muncg de cercetare. Utilizind tot materialul informativ de care dispunea in momentul intocmirii lucrarii sale, Boutire reconstituie viata scriitorului In toate etapeleei. De remarcat cg materialul aflat direct a fost completat cu laborioase cercetari personale. Autorul analizeaza amanuntit povestile lui Creangg din punctul de

vedere al continutului lor, In comparatie cu basmele aserngnatoare I Idern, p. 78. 1 Idem, p. 76. Ibidem.

Idern, p. 77. Cf. Bibliografia

' Jean Boutiere, op. cit., p.X. 234

www.dacoromanica.ro

frominesti i straine, cu scopul de a scoate In evidenta contributia original& a povestitorului moldovean si de a-i fixa locul printre autorii

.europeni de basme. El stabileste raportul lui Creanga cu tematica 4olclorick sustinind, spre deosebire de L. *aineanul, c& opera lui Creanga nu este rezultatul unei contopiri de variante disparate de basme populare, ca nu s-a recurs la combinatii personale", ci cä povestile lui reprezinta dezvoltarea unor teme populare bine cunoscute, cu trespectarea fondului folcloric traditional. Numai Harap-Alb §i Demi la

Prepeleac, remarca el, au actiuni care ar putea fi scindate In mai multe parti2. Boutière a demonstrat convingator originea integral :popular& a basmului Harap-Alb, lasind In discutie pe Dãnilä Prepedeac, In care vedea o adevarat& contaminare", datorat& nu atit lui

CreangA, cit mai ales traditiei populares. Creanga a pastrat fondul temelor folclorice, a imprumutat din tlimba vie a poporului multe forme de exprimare caracteristice: dia4oguri stereotipe In versuri, formule initiale, mediane si finale etc. Prin toate acestea el se apropie de ceilalti culegatori de folclor, dar se ,Indeparteaza de ei prin capacitatea realista de a fixa In putine cuvinte ,un gest sau o atitudine4", de a transforma basmul popular in opera de arti,. (prin introducerea vietii, prin vioiciunea personajelor, local--

marea actiunii, umorul caracteristic): El facea astfel, dintr-o tema popular& Imprumutata, o opera cu adevarat proprie; povestile sale, <cu toate cak sint foarte apropiate de ale celorlalti povestitori romani, prin actiunea lor i prin anumite elemente formale, au un aspect de .originalitate i o valoare mult superioard"5. Transformarea povestilor Qopulare In opere de arta este un procedeu ce nu se intilneste la multe Basmele romdne in comparatiune cu legendele antice clasice Buc., 1895. * Jean Boutière, op. cit., P. 151. Al. Dima, In Baza folclorica a povestirii lui Creangd Ddnild Prepelcac", vol. O

-Studii de istorie a teoriei literareromdnesti, Buc., E.P.L., 1962, P. 253-293, combate

teorille fanteziste cu privire la structura acestul basm, dovedind, In sensul celor -afirmate de Bouttere, prin cercetarea unul numar mai mare de variante si printr-o -analizi prolundl a substratulul psihologic al povestii, exislenta contaminarit -cigar In povestile populare: Si acest basm al lui Creang5 e o creatiune folcloricl sigurA, expresie a celui mai autentic spirit poporan, manifestat prin mentalltatea -complex asociativa sub forma contrastului, o contaminare care nu e de loc o sinteza personalA a scrlitorului, el numal un foarte obisnuit act psihologic, de delul celor nenumArate ce se produc netncetat pe toate tArlmurile etnografiei el ale folclorulul" (p. 269). Cf. si cercetarea lui Ovidiu BIrlea (Ion Creangd lolclorul, tn Stedua, Cluj, XV, 1, ianuarie 1965, p. 34-42) cu privire la varlantele tbasmelor lui Creang.

' I. Boutière, op. cit., p. 166. 'Op. cit., p. 176.

235

www.dacoromanica.ro

popoare. Editorii prozei populare, lucepind cu fratii Grimm, au 1nfrumusetat adesea povestile pe care le adunau, i reconstituiau de multe

ori variante ideale, contopind intr-un tot diferite versiuni necomplete... Insä foarte rari slut aceia care au avut talentul de a da viat4 si a Intineri vechile teme populare, cum a reusit Creanga". Dar inainte de toate, Creanga este un artist ca si Ch. Perrault. Se aflk In opera acestor doi povestitori aceeasi reproducere fidelA a vechilor plasmuiri, in limbajul simplu popular, aceeasi viata, aceeasi evocare a oamenilor umili dintr-o anumita epoca, acelasi spirit de buna calitate. Creanga nu se deosebeste de inaintasul sàu cleat printr-un realism impins uneori prea departe i, mai ales, prin bogata colectie de expresii, zicale i proverbe populare, pe care o ofera cititorilor s.i, colectie

care n-are echivalent, dupa stirea noastra, la nici un alt povestitoreuropean"2.

AceastA parte a lucrarii lui Boutière ocupà mai mult de jumatate din totalul paginilor i trebuie socotita, dupa rezultatele obtinute superioara celorlalte. Spatiul acordat povestirilor si mai ales Amintirilor este foarte redus. Recunoaste Amintirilor, peste valoarea documentara3, si o valoare literal% considerabilVa. Lucrarea se inch.eie cu o analiza a limbii si stilului scriitorului i cu un glosar de cuvinte dialectale sau rare. Ceea ce nu iese la iveala In mod clar din acest studiu, extrem de documentat, este valoarea artistica exceptionalá a operei lui Creanga, desi Boutière fsi dA bine seama ea' ea exista (cf. de pilda, p. 165, 166, 172, 175-179 etc.). Cu unele rectificari de detaliu5, cartea filologului francez are merite stiintifice incontestabile; ea a contribuit i contribuie Inca la cunoasterea povestitorului roman printre straini i, indirect, la trezirea interesului acestora pentru literalura romand clasica. ln monografia iata lui Ion Creangei (1938, a doua editie, revazutri, 1964), scriere de inestimabild valoare interpretativa i remareabilà opera de sinteza, 0. Calinescu urmareste atit prezentarea amanuntitá 10p cit., p. 176-177. 10p. cit., p. 179. .0p. cit., p. 192-194.

' Op. cit., p. 195. Cf. recenzille cArtii: Paul Zarifopol, In Viata romdaeoscd, XXII, 9 10, sept.-oct. 1930, P. 353-356; N. Cartojan, In Revista istoricd romdna, Bue., vol. I, fascicola I, 1931, p. 310-312; Gr. Gr. Scorpan, In Revista criticd, V, 2, april-iunie 1931, p. 133-141; Ion Breazu, In Dacorornania, Buc., NIL 1934, p. 379-381. 236

www.dacoromanica.ro

a biografiei scriitorului, bazata pe documente, cit si analiza operei in strinsa legaturd cu viata, realizind, pentru prima data, cu stralucitor

talent, portretul unui Creanga umanist, erudit, mare artist: Ca si in cazul lui Eminescu, am incercat a face portretul lui Creanga interpretind documentele. N-am Mut descoperiri noi, gall de putine (de acum inainte nici nu se mai pot afla decit doar preciziuni de date), dar pricepatorul in materie isi va da seama, credem, de felul nostru de a citi si de al altora. Judecatile asupra operei le-am unit cu naratiunea biografica intr-un portret totalitar, deoarece opera se afla, intrucit il priveste pe Creanga, strins legata de existenta lui. Portretul acesta este o lucrare de curata

stiintd. Informatia este riguroasa si completA, orice propozitie e documentata"1.

in ciuda marii bogAtii a materialului documentar folosit pentru reconstituirea reala a vietii povestitorului, autorul nu s-a lasat coplesit de multimea faptelor, ci, dimpotriva, a extras din ele tot ce este esential pentru a face sa traiascA cu adevarat aceasta mare figura a literaturii romAnesti. Elementele de portret, analiza psihologica, descrierile, tablourile de mediu, toate vadesc in personalitatea lui CAlinescu calitatile istoricului literar imbinate remarcabil cu cele ale romancierului, deci calitatile omului de stiinta conjugate cu cele ale creatorului

de literatura. in cadrul expunerii amAnuntite a biografiei scriitorului sint infatisate, documentar, familiile Creanga si Ciubotaru, anii cop ilariei si adolescentei scriitorului, profesorii si colegii pe care i-a avut la scoala catihetica din Falticeni si la Seminar, intimplarile legate de numirea ca diacon, de casatoria si supararile cu socrul sau, cop ilul Constantin, mutarea de la o biserica la alta, conflictul cu autoritAtile bisericesti; se urmareste indeaproape activitatea didactica si de autor de manuale scolare a lui Creanga, pedagog de exceptionala valoare. Reconstituirea integrala a vietii povestitorului prilejuieste criticului observatii revelatoare cu privire la evenimentele epocii, prietenia dintre Eminescu si Creanga, recompunerea, cu eruditie si arta, a atmos-

ferei Iasilor de dinainte de Unire in care descinde prima data scriitorul. Una din marile izbinzi ale criticii cAlinesciene o constituie inlAturarea definitiva a mitului despre un Creanga scriitor poporal"2. in capitolele finale ale monografiei: XIII, Creangd scriitor popor al" , XIV, Jovialitatea lui Creangd, XV , Creangli in timp f i spatiu, , G. Cilinescu, Ion Creangd, Buc., E.P.L., 1964, p. 384. ' Cf. 61 G. Callnescu, Despre scriuorutpoporal", Contemporanul, Buc ,nr. 10

(908), 6 manic 1964, p. 1-7.

237

www.dacoromanica.ro

se fixeazd criteriile esentiale pentru intelegerea operei, se precizeazd specificul artei lui Creangd demonstrat cu un ansamblu pretios de teoretizari generale despre arta. alinescu acorda o atentie speciall realismului operei lui Creangd. Personajele basmelor, se subliniazA In comentariu, sint situate realist in timp si spatiu, fabulosul nu Intunecd niciodat& datele reale ale

observatiei. Creangd transpune cu mult firesc elemente ale lumii reale intr-o lume inchipuitd, imprimA fabulosului culoarea vietii de toate zilele. Astfel, Harap-Alb, opera cu caracter fantastic, are scene de realism poznas": In plin fabulos dam de scene de un realism bufon. Gerild, Ochild si celelalte fiinte monstruoase de basm, intrate in casa de fier Infierbintatd a ImpAratului Ros, se cearta Intocmai ca dascAlii Ifl gazda la ciubotarul din FAlticeni, sau ca Smaranda cu copiii si cu bArbatul" (p. 317). Creangd respectd momentele de desfasurare ale basmului popular, insA individualizeazd i umanizeaz& fantasticul. Personajele din poves-

tile sale amintesc, prin ImbrAcdminte, comportare, de oamenii din satul scriitorului: Cea mai original& manierd de a trata fabulosul se dezvAluie in Povestea lui Stan Pálitul. DesfAsurarea scenicd este pastratA aproape peste tot, dar cu o notd neprevAzutA.Fantasticul e tratat realistic, cu multd culoare local& tArdneascA... Dialogul e plin de autenti-

citate, insd Ur& adincimea nuvelisticA el n-ar fi putut constitui o observatie. Efectul literar vine din originala alAturare a miraculosului cu cea mai specified realitate, §i e din cimpul comicului. Eroii sint, in intelesul bun literar, vulgari. Dumnezeu, sfinii, zmeii, imparaii, imparAtesele vorbesc ca nite fiinte ce §i-au uitat cuviinta rangului, dindu-si pe fata ingenuitatea sufleteascA... Tot ce In genere e transcendent in poveste la Creanga e readus pe pamint §i mic§orat. SA aruneam ochii prin povestea Ivan Turbincti §i sd extragem citeva fragmente de convorhire : a ...hai sa ne grabim, ori sd ne dam intr-o parte, nu cumva ostasul cela s& aibä hartag s i sä ni gasim beleaua cu dinsul. 5 tii c-am mai mincat eu o data de la unul ca acesta o chelfäneald a. a Ei, I vane, doar te-ai saturat acum de umblat prin lume dupd crancalicuri? Limbajul acesta e pitoresc de bunA seamà, dar fara un substrat fantastic sau realistic n-ar insemna mare lucru. Clnd insA aflArn ca sfintul Petre i Dumnezeu In.ii vorbesc asa de colorat, atunci efectul e de o inaltd bufonerie. Amestecul acesta de fabulos i taranie, de ireal si realism in sisteme dramatice in care toti eroii aproape numai

vorbesc, iar partea narativd este un monolog kl autorului, face tot f armecul povest Hoe'. G. Calinescu, Ion Creangd, Euc., E.P.L., 1961, p. 306-308. 238

www.dacoromanica.ro

Atit in nionografie, cit si in Istoria literaturii ronzdne (Buc., 1941, p. 423-425), G. CAlinescu relevA viziunea scenicA, caracterizarea dialogica, insusirile de creator dramatic ale scriitorului, considerind cd intreaga opera a lui Creangd este o suitd de dialoguri i monologuri: Nici Amintirile §i cu atit mai putin Povestile nu sint opere propriu-zise de prozator, valabile in neatirnare, ci pdrti narate dintr-o intocmire dramaticd cu un singur actor, monologica"1. Mijlocul de caracterizare nu este analiza, ci desfAsurarea dramaticA. Creangd are Insusiri de comediograf, i dacd ar fi scris piese de teatru, cum plAnuia,

ar fi izbutit si in acest gen"2. El nu numai cd retrdieste timpul pierdut", dar II face sensibil cititorului, fiind simultan erou i autor. Dialogul bogat, sustine criticul, dä posibilitate operelor sale sd fie reprezentate scenic: Ddnild Prepeleac se poate juca aproape In Intregime. Intonatia cuvintelor, gestul ghicit cu care eroul le spune, acestea sint totul" 3. $i in monografie, i in capitolul respectiv din Istoria literaturii romdne (p. 423-431), G. Cdlinescu descoperd apropieri intre Creangd si Caragiale, In sensul cà amlndoi dramatizeazd", c, adicA, vdd pe oameni In continui actiuni scenice . Creangd este un umanist i un erudit, scrie Cdlinescu. Eruditia lui insd este de o naturd speciald, asemändtoare, in ce priveste izvorul ei popular, cu eruditia lui Anton Pann i, In ciuda aparentelor atit de diferite, cu a lui Rabelais .5i a altor autori culti 4. Umanismul operei lui Creangd nu Ii afld izvorul in antichitatea greco-latind, afirmä criticul, ci In folclor, [In tezaurul paremiologic, gi scopul lui este, ca 5i la Rabelais, jovialitatea, hazul: Creangd este un umanist al stiintei stitesti, scotind din eruditia lui un ris gros, WA a fi totusi un autor evesel* prin materie. Continutul povestilor pi Amintirilor este indiferent In sine, ba chiar apt de a fi tratat liric ori fantastic, veseld este hohotirea interioarA, setea nestinsd de vorbe, sorbite pentru ele Insele, dintr-o voluptate strict intelectualà. Obiecte, animale, oameni, vorbesc intr-una, aruncind cele mai joviale vorbe prin forma lor neasteptatd., nicidecum frumoase prinarmoniasunetului, gi

citind neostenit

gi

cu o vitezd nemaipomenitd"5. Scriitori

ca Creangd nu pot apdrea decit acolo unde cuvintul e bAtrin, gnu de Idem, p. 297. * Idem, p. 303. I Idem, p. 305. 4 Cf. si G. Calinescu, Opera lui I. Creangd cu prilejul unei noi edifii, Adevdrul literar si artistic, Buc., XIX, 905, 10 aprilie 1938, p. 17.

G. Cilinescp, Ion Creangd, Buc., E.P.L., 1964, p. 351-352.

239

www.dacoromanica.ro

subintelesuri, aproape echivoc, i unde experienta s-a condensat in

formule nemiscatoare, tuturor cunoscute, asa !nett opera literard sä fie aproape numai o reaprindere a unor elemente tocite de uz. Era mai firesc ca un astfel de scriitor de cuvinte s rdsard peste citeva veacuri, intr-o epoca de umanism românesc. Näscut cu mult mai devreme, Creangd s-a ivit acolo unde existd o traditie veche i deci si un fel de eruditie, la sat, si Inca la satul de munte de dincolo de Siret, unde poporul e neamestecat i pdstrtitor si-si exprimã experienta impersonal si aforistic"1.

Se relevd, de asemenea, inegalabila virtute a lui Creangd de a descoperi i utiliza forta caracterizatoare a cuvintului popular. Scriito-

rul creeazd In stil popular, pastreazd fonetisme regionale, simplitatea vorbirii tdrdnesti, zicerile p line de savoare, insd toate acestea, considerate individual, sint Inzestrate cu valori artistice distincte:

El are pläcerea cuvintelor!si a zicerilor si mai ales acea voluptate de a le experimenta punindu-le in gura altora. In cImpul lui marginit, Creanga este un erudit, un estet al filologiei. Eroii lui nu traiesc din miscare ci din cuvint..." (p. 321)2. Folosirea expresiilor populare, a proverbelor i zicalelor reprezintd un mijloc plastic de a localiza i individualiza personajele, iar specificul de structura al frazei contribuie la realizarea impresiei de viatä autenticd, pe care Intreaga opera o degaja. De aceea realismul operei lui Creangd, care pune in evidentà o

puternicd individualitate stilisticd, apartine, dupd cum aratd Cálinescu, mai putin oralitdtii si mai mult artei lui de scriitor3. In monografie se cuprind i observatii deosebit de valoroase In legaturd cu povestirea Mof .Nichifor Colcariul: Cit despre istoria lui .11log .Nichifor Coicarita, subintitulatd modest epovestire glumeata*, ea nu are spoporal* decit mediul. i Caragiale si Sadoveanu ar putea

fi numiti dupa acest criteriu scriitori populari. Un tdran nu intelege nimic din acel dialog WA noimd, care nu duce la nimic. Mog Nichifor Cotcariul este Intlia mare nuveld romaneascd de atmosferd, si din ea se trage toatä nuvelistica noastrd moderna. Fard a fi citit probabil pe Maupassant, Creangd intuia deodata

legile genului, pornind numai din spirit de emulatie de la Slavici, care Insd scria mai degrabd scurte romane"4. Tot umorul bucdtii stä 1 Idem, p. 357. Cf. si G. Cdlinescu, Despre

Mos Nichifor Coivariul", Adevdrul literar ei

artistic, Buc., XIX, seria a III-a, nr. 909, 8 mai 1938, p. 16.

Cf. si G. Cllinescu, I. Creangd fi Ch. Perrault, Contemporanul, Buc., nr. 17

(915), 24 aprille 1964, p. 1. G. CAlinescu, Ion Creangd, Buc., E.P.L., 1964, p. 321-322. 240

www.dacoromanica.ro

In a incetini, spre o mai bung intuire, gesturile tipice ale persona_ jului, In a-1 lása a-0 rAstoarne toate expresiile care rezumA firea si experienta lui". Misterul lui CreangA nu e nici graiul bogat, nici

stilul, ci talentul literar de a caracteriza oamenii dupa modul lor verbal. Ace lasi era, cu alt mediu, talentul lui Caragiale"2. De-a lungul intregii analize, G. CAlinescu remara elementele specifice pe care CreangA le educe in cadrul literaturii universale: f ondul surizAtor, optimismul povestitorului hrAnit de creatia populara,

risul plin de vitalitate, asemAnat de G. CAlinescu cu celebra joyeuseté" a lui Rabelais, introducerea In povesti a elementelor specifice romilinesti.

In prefata volumului Ion Creangd, Opere, E.S.P.L.A., 1953, CAlinescu revine cu valoroase precizAri asupra realismului operei povestitorului: Realismul lui CreangA este cu atit mai plin de interes, cu cit cea mai mare parte din opera sa e de domeniul fabulosului, unde anume scriitori de linie romantia cultivau idealismul. Nu e vorba numai de realism, In intelesul ingust al cuvintului, de coloare localA, geografia si etnicA, dar de realism ca metodà cu valoare universalä, construità pe datele naturii §i In spiritul ei" (p. 8). Creangd foloseste folclorul In punctele lui cele mai realiste si mai comp lexe, fArAi a-1 altera, ceea ce conferA prozei sale o mare adincime. Astfel Popestea lui Harap-Alb este, lAsind la o parte orice eruditie, plinA de

elemente de cunoastere ale lumii morale. Craiul pune la incercare destoinicia celor trei feciori ai sAi speriindu-i la un pod cu pielea unui

urs. Este tema pedagogicA a probei. Fiii cei mai mari se dovedesc fricosi, cel mai mic, sfAtuit si de o babA, e mult mai bArbat. Un suflet

tinAr si aprins, bizuit pe intelepciunea bAtrinilor rdzbeste In viatA mai usor. Dintre top caii din herghelie, Harap-Alb alege un «cal grebAnos, dupuros si slab », singurul care manilla jAratic. E tema apa-

rentelor. De obicei calul cel slab are adunate in piept inimile celorlalti. Se demonstreazA, cum s-ar zice, fenomenul genialitAtii In speta cavalinA. Multi oameni, acesta e sensul, au Infatisare desAvirsità anatomiceste vorbind, fiind totusi lipsiti de energia creatoare. Alteori tema revine ca o demonstratie de modestie. Fata harnicA alege drept dar printre atitea lAzi ardtoase pe cea mai sArAcAcioasti la vedere, dovadA a unui simt al Insusirilor solide ce §tie sA deosebeascA super-

ficialitatile. In drum, Harap-Alb se intilneste cu un spin, de care se cam fereste, fiinda tatAl sAu 1-a sfatuit O. n-aibA de a face cu omul 1 Idem, p. 324. ' Idem, p. 331. 241

www.dacoromanica.ro

rosu si mai ales cu cel spin. Intr-adevar, viteazul om va avea de patit multe din partea spinului. De unde vine oare, In popor, aceasta judecata defavorabila tap de spin? Din experienta stiintifica In felul ei, ce spune ca o deficienta fiziologica, avind la lona o perturbare endocrinologica, produce o modificare a firii. E vorba deci de o caracterologie patologica populara, poate inrudita cu clasificatiile pe temei humoral ale lui Galenus. Harap-Alb e trimis de spin sa aduca Imparatului Verde salata din gradina ursului. Mitologic, e o munca herculean& ; asemanarea Intre Hercule si Fat-Frumos a mai fost relevata. In fond Hercule este, din punct de vedere social, simbolizarea soartei sclavului pus de stapInul capricios sa faca treburile cele mai hazardate. Salatile noastre corespund merelor hesperide. Din punct de vedere medical, pofta de salata a Imparatului provine din necesitatea organis-

mului animal de a se antrena printr-o substanta vie vegetala. Mai departe, Harap-Alb va fi trimis a aduca pielea batuta cu nestemate a unui cerb. Medicina veche a crezut de asemenea In virtutile pietrelor pretioase. In general, toate basmele scot in evidenta interdependenta

regnului animal de cel vegetal si mineral. Imparatul Ros e un alt tiran care pune pe Harap-Alb si pe Insotitorii sai Gerilä, Ochila, Pasari-Lati-Lungila, Flaminzila, Setila la munci dificile. Este de observat ca fiecare din acesti monstri ai naturii joase, aparent de o putere colosala ca si vechile spete azi disparute, nu sint in stare sa rezolve decit o singura problema. Ochila vede, Lungila se Intinde. Lumea animala inferioara poseda simturi acute, dar o adaptare, tocma i de aceea, insuficienta. Numai omul cu centri cerebrali dezvoltati, in cazul nostru Harap-Alb, poate O. f aca f ata In chip superior oricaror conditii de viata, studiind In fiecare imprejurare natura lucrurilor. Realismul lui Creanga este uimitor mai cu seama in basme, unde ne asteptam de obicei la un oarecare schematism si conventionalism. Nici vorba, poporul formuleaza artistic adevarurile generale ale vietii, creeaza tipuri si caractere, determina, mai ales poetic, scena de desfasurare a Intimplarilor. Totusi, cu greu s-ar vorbi de *analiza psihologican In basm, de nuante de caracter, de descriptie atenta a mediului. Poporul lucreaza In *alfresco)), indicind sumar liniile si coloritul. La Creanga dam, In plin fabulos, de scene de un realism meticulos ca al unui pictor olandez si uneori de un umor imens, avInd in vedere surpriza

pe care o produce faptul de a vedea atita coloare locala si individualitate In reprezentarile mitice. Astfel proceda Homer. In plin fabulos, Gerila, Ochila si celelalte monstruozitati ale basmului se odonclanescn in casa de tier inrosit a imparatului Ros ca dascalii In gazda la ciobo-

tarul din Falticeni, revelind fiecare, peste definitia lor caractero242

www.dacoromanica.ro

logica, anume trasaturi particulare de temperament ce le confer& o izbitoare umanitate. Geri là e bun si minios, o varietate de *posac bun la inimA* (burbero benefico), nu incapabil deci de anume malignitAti inocente: «Eu Is bun, cit is bun, dar cind rn-a scoate cineva din rabdare, apoi nu-i trebuie nici tigan de laie impotriva mea*. El aruncA, suflind, o bruma de trei palme de groasa pe pereti, ca sA-si rid& de cei-

lalti tovarási ai sai. FlAminzild e amarnic si muscAtor In vorbil, cu porecla gata In gura, cu ceva cump Ana si moale, un moldovean in fine care scoate din sarite pe Geri la prin calmul sari. Geri la e pentru el BuzilA», care nu Incape in sin de urechi, de o minie prapastioasa WA consecinte, Mind *singe-n ballet*. Vorbirea imparatului Ros e de o grasa prairie. Piscat de furnici (el crede de purici), maria-sa

dracuie. La Harap-Alb si la tovarasii lui el se uita *chioris* si ii amenintA cu parapon: «V-ati dus pe copce, cu toatA smichiria voastrA*.

Mosneagul din Povestea porcului este indraznet la vorba ca Mos Ion Roata, insa rnasurat, avind iritatia calmä (*D-apoi Ingaduieste putin, mai baba...*) si cind imparatul II ameninta cu tAierea capului nu se sperie si rAspunde Indesat: (1111i1ostiv este Cel-de-sus, maria-voastra. Iara daca s-a Intimpla sa nu banuiti, puternice Imparate dupa dorinta luminarii-voastre, apoi atunci sa ne trimiteti copila acasa*. Cum s-ar zice, rnosul suporta, de nevoie, tonul arogant al marimilor, dar in sufletul sari nnocneste ceva si In rAscoalele de la 1907 tatal adoptiv al porcului ar fi raspuns la judecata tot asa de chibzuit tantos. Momentul In care Chirica dracul apare imbracat In straie nemtesti pe ulita satului lui Stan PAtitul, pe chid acesta luase ceaunul de pe foc sa mestece marnaliga (deci atentle: mamaliga la tar% nu se mes(eca In timpul fierberii, ci ridicata de pe pirostrii, dupà ce malaiul a fost patruns bine), catärarea lui ChiricA pe uluci de teama clinilor solicit& atentia unui pictor al vietii rurale si totul e viu si plin de atmosfera. Creanga nu ramine in poveste Intr-o zonA mitica, ci se coboará pin& la social, culegind tipicul printr-o exagerare adecvata, la fata locului. Chiar Harap-Alb, cu toate 0, voinicul In general in folclor apare idealizat in Intelesta ca. e sublimat de note prea particulare, e un flacau taranesc plin de adevar, care atunci cind calul nazdrävan, prea ...1 jigarit, se apropie sa manince jaratic, 11 loveste cu friul in cap, trAgind si o injurAtura: *De te-ar impinge pacatul sa mai vii odata, vai de steaua ta are sa fie !* PinA si Intre obiecte se Incinge o sfada comica, relevind caractere umane: oMasoaragi vorbele, bAietel Auzi, soar nicovala, cum ne ride acusorul? Aud, dar n-am gura sa-i raspund ; si vad, dar trebuie sA rabd. Vorba ceea, soro: Sede hirbu-n cale 243

www.dacoromanica.ro

si ride de oale". Mai puschiulel ia sA vedem ce-ai facut tu mai mult decit noi?» Prin basme, completind Amintirile, I. Creangd a fdcut romanul vietii taranului din anume timp si loc, ridicindu-se la general prin tipizare, Mil a sterge toate particularitAtile istorice, geografice si individuale" (p. 12).

Printr-o cercetare amanuntitd a stilului povestitorului, Tudor Vianu si Vladimir Streinu au relevat, In studii de sintezd, originalitatea artistica a literaturii marelui nostru Creangd. Tudor Vianu, In Arta prozatorilor romdni, Buc., 1941, se opreste mai cu seamd asupra oralitatii artei lui Creangd, Insusire izvorltA natural din caracterul popular al operei sale: Toate [procedeele stilistice ale lui Creangd, n.n] decurg din Insusirea precumpdnitoare a artei sale orale, fticutA mai mult pentru a fi ascultatti declt absorbitä cu ochii in paginile unei cArti. Pentru a ilustra oralitatea artei lui Creangd, analizei i se impun mai Nth formele graiului viu: (q-apoi, da, Doamne, bine-i; si vorba ceea; hdt bine._ »" (p. 112). Orald este la Creangd si placerea pentru cuvinte, Insirate uneori In lungi enumerani WA alt scop declt acel artistic al defildrii lor cu atltea fizionomii variate" (p. 113). Orald este, In sfirsit, frumoasa caderqd, mai putin observata, a perioadei crengiste, In care scriitorul ne oferti unul din exernplele cele mai interesante ale artei sale rafinate" (p. 115). Observatiile criticului cu privire la locul folclorului In procesul de creatie al scriitorului, subliniazd si ele fuziunea dintre elementul popular si constiinta artistica individuald, personalitatea artistica a lui Creanga: Cu toate acestea, eine ar vedea In paginile lui Creanga o simpld culegere folcloricd sau un mediu IntImplAtor, prin care se rosteste fantazia lingvistica a poporului, ar comite una din cele mai grave erori ale judecatii literare. Zicerile tipice sint In Creanga mijloacele unui artist individual. Prin el ne vorbeste un om al poporului, dar nu un exemplar impersonal si anonim. Multimea expresiilor tipice in scrisul lui Creangd zugrdveste o naturd rustica si joviald, un stilist abundent, folosind formele oralitatii" (p. 111).

In studiul lui Vladimir Streinu Clasicii noftri. Ion

Creangd,

Casa scoalelor, 1943, p. 185-244, gdsim pretioase nuantdri referitoare

la oralitatea scrierilor lui Creangd (cu aceastd arta a spunerii" povestitorul provoacd In cititor simtamIntul de ascultAtor, ceea ce alimenteazd impresia unui puternic prezent epic", p. 224)1, la giganti1Cf. 0 Vladimir Streinu, Rapood popular, Gazeta literard, Buc., 51, 17 decem-

brie 1964, p.3. 244

www.dacoromanica.ro

-7.770F7'. 7:,-7

ION CREANGA i!

SOUVENIR WEN FAN C TRADUIT DU ROUMAIN PAR

YVES AUGER

DIDIER [73

ILL /7-

.!-tttis...t.t....12.tets44,-.....---yrr

Souvenirs d'enfance rAmintiri din copildriel. Paris, 1947.

www.dacoromanica.ro

IeV

11

re ..e.- IC f '11.

n

",

1

1 i''

ciriesdookker-- ...W.err, 0 , Ti'lliii.15i! 4 14 A A

r

11/11)fiii riii;;IIIIIIIIIii IIRR I II -,

'

-;--3 r

f

;

rwrve*-^*

Seminarul Veaiarnin Costache"

sfi

IT 1.- hi

f

4g,e-04.-:.fteetrzPi7

Academia

ili

www.dacoromanica.ro

41:14t

zarea din basme care urmAreste efecte comice, la arta naratiunii si originalitatea expresiei artistice. Desi creeazA In stil popular, pastrind fonetismele, vorbirea degajat4 a t Aranilor, zicerile, mentine fabulosul

popular, el dA intregului material un asa de mare sens artistic individual, tacit nu mai poti distinge elernentul popular de propria contributie a autorului. Umorul lui CraangA, afirmA criticul, nu este satiric. Voia bunA vine din intelegerea de cAtre scriitor a lumii concrete In toatà complexa ei varietate, ,Intelegere realizat5. cu jovialitate i spirit._Mentalitatea lui se IntemeiazA pe bun sirn i pe natural'.

Protestind Impotriva biografismului"

i istoriografismului",

reclamlnd contributii care sä insiste asupra Insusirilor fundamentale ale operei, criticul polernizeazA i cu cei ale cAror interpretAri pun accentul excesiv pe aspectele culte ale scrierilor lui Creanga, pe cArturarismul" scriitorului, Intrucit Creangl ar reprezenta, potrivit liii VI. Streinu, o spetA de homerism", d e rapsodism in cadre tArAnesti,

o perfectiune In elementaritate": Inca, desi restrinsi, opera lui formeazA un adevArat ciclu rapsodic tArAnesc. In versiune noul, pentru

adugi, el a stiut s. fixeze climatul de poveste popularA, al cArui lexic I-a rafinat, p Astrindu-I, aspru in sunet, a ajuns sä-i rotunjeascA arta compunerii, mentinind-o totusi naivA; a dat fabulei strAvechi valoare literarA culla, fàrä sà-i usuce frägezimile ; cu virtute proprie a sporit linia unor neinsemnate fapte scolAresti pinA la dimensiunea uria§a, a datinei, a superstitiei si a miturilor, a fAcut, In sfirsit, opera de Homer al tArAnimii romAnesti"2. Specificul scrierilor lui trebuie autat In bomerismul viziunii, adicA facultatea de a vedea i evoca in dimensium uriasd i structura rapsodica, adicA epicism i oralitate"3. Printre cercetAtorii vietii i operei lui CreangA se numArA Si Gh. T. Kirileanu, care, ani In sir, Mut un fel de cult din urrnarirea cu Intelegere i dragoste a existentei povestitorului Immulestean4. In ultimule douA decenii interesul pentru opera lui Creangä a sporit con3iderabil. Scrierile lui au fost retipArite In cele mai variate colectii i In editii care cunosc tiraje uriase. Au aparut exegeze care

aduc, dintr-o perspectivA tiinific, aprecieri noi cu privire la structura si sensurile operei. Cf. Si eon3ideratille critice pe marginea monografiel 1111 Zoe DumitresPu... Busulenga, Ion Creangd, din Via/a romdneascd, Buc., XVII, 2, 1964, p. 220-224_ Vl. Streinu, Ion Creangd, 1943, p. 201. Idem, p. 242. ' Cf. Bibliografia editlel. 21

- Ion CreanglI

Opere vol. I

www.dacoromanica.ro

245

tn articolul Arta lui Creangdl, Al. Piru considerA CA multi cornentatori ai operei lui Creangti au reluat doar lucrurile comune care s-au tot spus despre acest scriitor de mare subtilitate si finete, au ajuns la interpretAri simpliste ca cele referitoare la descriptivismul i peisagismul din creatia lui. Al. Piru demonstreazA ca accentul trebuie pus nu pe descrieri, ci pe densitatea epicA. El relevA Iimplicatiile sociale ale operei lui Creanga si sustine ideea particularizarii personaMAO scriitorului fatA de Slavici i Caragiale2, face interesante observatii pe marginea basmului I van Turbinca §i a povestirii Mog .Nichifor Colcariul (insistind, privitor la aceasta, in special asupra artei sugcstiei si a echivocului). Un studiu amplu, cu un profit aparte, este Invdttitorul Ion Creangd de Bianca Bratu, apArut la Bucuresti, Editura de Stat didacticA si pedagogick 1958. AceastA cercetare, bazatA pe opera scriitorului, pe mArturiile contemporanilor si mai ales pe documentel de arhiva, Ii propune, cum se aratA In scurtul cuvint introductiv, sA dea o imagine completa a institutorului Creanga. In prima sectiune a earth, autoarea

reface, pe baza unei largi informatii, drumul prin scoli al lui Ion Creangk iar Sn celelalte dou6 sectiuni4 relevA activitatea scriitorului ca institutor, metodist i autor de manuale didactice. Serban Cioculescu, combAtind unele opinii potrivit carora opera lui CreangA ar avea un specific strict regional moldovenesc, dovedeste in mod convingAtor ca prin caracterul ei realist si prin continutul ei uman opera e pe intelesul romAnilor de pretutindeni si de toate vir-

stele", at rezonanta ei n-a lost niciodatA exclusiv provincialri. Ta mai multe rinduri, Saban Cioculescu a stAruit asupra valorilor stilistice ale scrierilor lui Creanga, remarcind grija scriitorului pentru exactitatea expresiei, superioritatea artistica a textului: Vastitatea experientei sale artistice, sAvirsitA fArA alt dasal decit propriul sau sims, rAmine una din marile probleme ale criticii noastre

literare si ale stilisticii"4.

Cu studiul Baza folcloricd a povestirii lui Creangd Ddnildl.Prepeleac", in Studii de istorie a teoriei literare romdnegti, 1962, [p. 253 I

Viafa rondneascd, 1X, 8, atigvel 1956, p. 181-188. Prefafd, ed. Ion Creangd, Arnintirt, poreeti, porestiri, E.S.P.L.A., Bibl.

pt. tali, 1960, p. I XIV; Tipuri sociale In opera lui Creangd, Gazela literard.

XI, 51, 17 decembrie 1964. I Ion Creangd, Gazeta Uterard, VII, 2, 7 tanuarte 1960. 4 Artistul, Gazeta Uterard, XI, 51, 17 decernbrie 1964; Y5 de ani de la nwartea Ire{ Creangd, Setnteia ttneretvltji, nr. 4.845, 13.XII.1964. R46

www.dacoromanica.ro

293, AI. Dima aduce o importanta contributie pe linia stabilirii si aprofundarii raporturilor dintre folclor gi opera lui Creangl. Aprecieri cu privire la caracterul realist al creatiei marelui povestitor si deosebitei ei expresivitAti artistice shit cuprinse si In articolele: Specificul artei lui Creangd1 i Povegtile lui Creangd2.

Cartea Zoii Dumitrescu-Busulenga, Ion Creangd, E.P.L., 1963, aduce puncte de vedere noi, interesante, defineste, prin judecati de valoare substantiale, personalitatea creatoare, inimitabilk a lui Creangl. DupI capitolul initial, Critica criticii, In care shit examinate aprecierile si op iniile formulate de-a lungul anilor despre arta scriitorului, autoarea trece la cercetarea fondului operei lui Creanga si specificului

ei artistic.

Analiza ideologico-estetica a operei se face In capitole de sintea ca: Etos f i umanism popular, realism foleloric, Izvoarele risului tn opera lui Creangd, Citeva observalii pe marginea stilului lui Creangd, ca si in cele consecrate povestilor, amintirilor, povestirilor. In capitolul Etos gi umanism popular, realism folcloric se stabilesc sursele si principalele motive de inspiratie ale operei lui Creanga , raportul dintre scriitor si masele populare de la care a Imprumutat conceptia de viatä, scopul urmarit fiind acela de a sublinia originalitatea creatiei lui Creanga, nota ei specific4. Punctul de plecare esential al cercetAtoarei II constituie stabilirea unui raport at mai exact Satre contributda personall si cea folcloria in opera lui Creanga" (p. 6), definirea personalitätli lui artistice, dat fiind 0: Creanga nu este un simplu povestitor popular, ci un creator de arta originala" (p. 227). Teoretic, autoarea sustine cA, pentru a intelege procesul de creatie

al artistilor din popor, trebuie studiata mai ales jumätatea dintli a vietii, hotdritoare in ceea ce priveste formatia spirituall, perioada In care a p6truns In ei, färä a mai putea fi extirpatä sau transformata (decit In foarte mica masura) viziunea despre lume, conceptia despre viatä", c5. in operele acestor creatori e cuprins mai mult decit poate sä ofere o singura viatA, e concentratã toatä Intelepciunea milenara a comunitätii, a clasei sociale pe care o reprezinta." (p. 27). De pe acest punct de vedere, autoarea face consideratii privind mostenirea pe linie paterna si reconstituie mediul humulestean, care i-au imprimat

scriitorului, Inca din tinerete, optimismul viguros", conceptia laicä, 1 Romdnia liberd, nr. 0.270, 12. XII.1964. ' Luceafdrut, nr. 26, 19. XII.1964.

21*

247

www.dacoromanica.ro

nesuperstitioasa despre lume", Increderea In triumful binelui si al dreptatii, elogiul spiritului activ si celelalte precepte morale, toate acestea exprimind natura conceptiilor poporului, esentiale In structurarea universului sufletesc al scriitorului. Prin aceste träsaturi, Imbinate cu geniul creator al povestitorului, se explica marea lui originalitate In modul specific de construire a imaginii artistice, in realismul operei In toata diversitatea aspectelor. Viziunea despre lume si temperamentul artistic coroborate dau nastere originalitatii realisrnului lui Creanga" (p. 43). In cadrul aprecierilor critice rezervate basmelor, se subliniaza Impletirea originala, a fantasticului cu elerner tele de observatie realista; universul povestilor lui Creanga, prin felul de a fi al eroilor, prin manifestarile si vorbirea lor, este un univers tardnesc cu radacini In realitatea satului moldovenesc de munte. Potentarea fabulosului se face In acord cu umorul popular, acesta fiind generat de bunul simt, c are judecd cele sfinte pe baza experientei umane (scriitorul strecoara, In cursul unor Intimplari exceptionale, amdnunte hazlii care spulbera atmosfera solemna.). Ca si In basmele folclorice, tema centrala a poves-

t ilor este lupta dintre bine si rau; la loc de cinste se afla munca, prin care omul dobIndeste experienta de viatà si pricepere, ascutime de minte, puterea de a respinge lacomia si fatdrnicia. Increderea In triumful adevarului si al dreptAii da baswelor sale un puternic caracter op timist.

In cadrul acestor analize shit formulate consideratii cu privire la caracterul satiric" al artei scriitorului, la exagerarea ccnstknta, personajele capatind dimensiuni uriase (prin Ingrosarea caricaturala a trásaturilor fizice sau morale iau nastere gliganii" si coblizanii", Gerila, FlamInzila, Ochila etc.), se releva. Inrudirea lui Creanga cu alti creatori de factura asemanatoare din literature universala. In capitolul privind Amintirile, primul roman al copilariei lardnesti In literatura noastra." si in acelasi timp o imagine a satului ca reali tate sociala si moralii la mijlocul veacului trecut, comentatoarea se o cupa mai putin de elementul biografic si wai mull de documentul psihologic cuprins In aceasta opera, aratind ca.: Interesant e documentul psihologic, foarte strIns Impletit cu cel oferit de materialul de viata oglinditti. Acesta completeaza de fapt datele personalitatii scriitorului, explica formatia si Inclinatiile sale, legaturile cu familia, s a tul si locurile de bastina, (IA loc la interpretarea modalithOlor fundarnentale ale temperamentului saw" (p. 135). Se dezbate cu competenta ce este material de viala propriu-zisä, e tnografic, documentar, adica istoricitate si ce este creatie originald' 248

www.dacoromanica.ro

caractere individualizate, intentie generalizatoare In imaginea artistica, adica literature (p. 120).

Se arata pe larg a aceste doua modalitäti de expresie: se intilnese Intregindu-se Inauntrul operei, determinate de cele doua atitudini afective dominante ale creatorului, duiosia colorata nostalgic si risul homeric, izvorit dintr-un simt colosal al grotescului. Me lancolia usoara il poarta inspre evocarea lirica, inspre efuziunea sentimentala, care introduce pe scena operei figurile cele mai dragi, ale parintilor si bunicilor, ale dascalilor si prietenilor, ma deformari, cu dimensiuni firesti. Intr-o astfel de dispozitie sufleteasca scrie el despre casa parinteasca, despre intelepciunea bunicului, despre truda, necazurile si oboselile oamenilor, despre nesuferita corvoada a armatei si multe altele, exprimindu-si uneori cu umor, alteori cu ironie arnara parerile critice despre lumea satului sau. Dar acel simt al grotesculu i 11 poarta inlata spre caricaturizare, spre exagerarea laturilor negative fizice sau morale ale oamenilor. Unul e fIrniit, altul e gusat, acesta e un urias lacom si cretin, aceea e o scorpie rea si veninoasa, cu ochi i holbati si cu jordia in mina la radacina copacului, cestalalt un popa cu poalele-n brlu care joaca si bea, In sfirsit, un spiridus al discordie i si al aventurii hazlii, un Picaro al facetiei, care innoacla personajele si IntImplarile. De la acesta, Nica a lui *tefan a Petrei, eroul, si p Ina la grupul catihetilor Indobitociti de metodele sinistre de invatamint ale vremii, se desfasoara o Intreaga panorama grotesca, prin care Creanga transforma Humulestii In univers literar. Geniul satiric a introdus Humulestii In cuptorul sau si a scos romanul Amintirilor. Astfel se creeaza cloud fatete ale operei, cea care alcatuieste ceea ce am numi povestirea de cadru si care confera caracterul documentar Amintirilor, §i cealaltd, topitä la temperatura de fuziune a geniului satiric, la care oamenii nu mai slut reprezentati cu dimensiuni firesti, ci traiesc Intr-un univers de fictiune rabelaisiane (p. 121). Povestirile slut supuse si ele unei cercetari atente (mai putin, fata de valoarea ei, Mof .Nichifor Colcariul), Intrucit cele mai intinse sl mai valoroase artistic dintre ele 11 Infatiseaza pe scriitor creind tipuri umane dupa modele pe care le-a cunoscut direct sau din auzite; cele mai marunte ca Intindere si valoare II prezinta pe Creanga Intr-o ipostaza minora a sa ca artist, dar care nu poate fi ignorata, deoarece intra In alcatuirea intima, launtrica a personalitatii lui" (p. 103). Exegeza operei Ii prilejuieste autoarei remarcabile observatii

cu privire la aspectele felurite ale comicului, realizate de scriitor prin procedee diverse si subtile, si In care Zoe Dumitrescu-Busulenga vede modul fundamental de existenta al artei povestitorului. 249

www.dacoromanica.ro

0 altA parte a monografiei se ocupA de valoarea stilistia a aerierilor lui Creangli, greu de definit, crede autoarea, din pricina ameste-

cului de specific national, de izvoare populare si de puternic5 originalitate. Volume le: Gh. Ungureanu, Din viala lui Ion Creangd, Documente, Buc., 1940 si Ion Creangd, Documente, Buc., E.P.L., 1964, slut rodul unor indelungi cercetAri de arhivA care au scos la luminA un bogat material inedit privind viata si opera scriitorului. In studiul introductiv al ultimului volum, shit cercetate problemele legate de istoricul satelor Humulesti i Pipirig, se fac importante precizAri In legAturA cu rAzesia" lui CreangA, cu data nasterii

(Gh. Ungureanu se opreste asupra datei de 10 iunie 1839", consemnatrt Intr-o mitricA de nAscuti (care s-a pAstrat (la Protoieria tinu-

tului Neamt). Acest volum ricuprinde in portante:documente despre Intemeierea rarului Humulesti, lupta tAranilor din Humulesti i Pipirig, intre care si Inaintasii I lui Creangq dupA tatA i mamA, Impotriva exploatArii feudale. Documente noi Intregesc datele privind istoricul scolii din timpul lui CreangA, profesorii i colegii pe care i-a avut, pe CreangA

scolar la catihetul din FAlticeni si la Seminar, calificativele obtinute la examene etc., se completeazA stirile referitoare la activitatea sa didacticA. Lucrarea lui Ovidiu Birlea Poveistile lui Creangd, apArutA la Editura pentru literaturA, 1967, de o deosebitA valoare informativA i metodolegion, examineaa amanuntit esenta folcloricA a operei lui Creangt, Isi propune sA arate ... In ce mAsurA Poveftile lui CreangA se integreazA

In contextul povestilor romanesti si care ar fi notele distinctive" (P. 5). Cercetarea fondului folcloric se face pe baza unei temeinice analize comparative hike povestile lui CreangA çivaniantele lor folclorice, publicate sau nepublicate. Studiul delimiteazA fondul folcloric mostenit al operei lui Creang4 de contributia personalA, releva modal cum a reusit scriitoml o sintezA superioarA a procedeelor artistice populare (se urmAreste comparativ, pe realitatea materialului folcloric, intrebuintarea unui procedeu specific folclorului sau a elementelor de oralitate, in versiunea popularA si In povestea lui Creangt), detasarea lui de povestitorii populari. Despre limba lui CreangA s-a scris putin i, In general, fArA valoare. Problema cea mai importantA si mai frecvent pusA o constituie caracterul asa-zis dialectal al limbii lui. Astfel 250

www.dacoromanica.ro

G. Weigand, in prefata la Ion Creangd's Harap-Alb", Leipzig, 1910 (textul romanesc, impreuna cu traducerea germana si note explicative) afirma, lucru oarecurn just, ca nu numai ordsenii, dar nici toti taranii nu inteIeg bins sau aproape de loc opera povestitorului nostru. In sprijmul parerii sale, Weigand citeaza pe cunoscutul ziarist §i om politic ardelean Vasile Goldis, care, Intr-o scrisoare adresatä lui, spunea urmatoarele: Numai o mica parte 11 inteleg [pc Creanga]. Multimea cuvintelor nmzitate la noi si chiar felul lui de a se exprima, cam curios pentru noi, 11 instraineazá de marele nostru public". Este greu

....

i

de precizat cu toata siguranta sensul partii finale a acestui citat. N7credem totusi a Goldis se gindea la tarani, ci tot la intelectuali. In orice caz, mai degraba putem accepta afirmatia, desigur putin exagerata, a lui Mihail Sadoveanu, care, pe baza contactului direct si destul de frecvent cu taranii ardeleni, declara undeva ca ei n-au nevoie de glosar la scrierile lui Creanga. Fapt este ca, cti exceptia sudului Transilvaniei, graiurile din toate tinuturile de peste munti se apropie, in grade diferite si totusi ridicate, de subdialectul moldovenesc. Din pacate si unii specialisti, toti moldoveni, impinsi de afectiunea lor, rau plasata in studii stiintifice, pentru graiul provinciei

lor natale, au pledat, cel putin indirect, pentru caracterul dialectal al limbii lui Creanga. Este vorba, mai trail, de Gr. Gr. Scorpan, care s-a ocupat de aceasta chestiune in citeva articole (1. Eclifiile lid Creangd, in Revista criticd, 1mi, III, 1929, p. 189-203 si IV, 1930,p. 236-239; 2. Limba lui Creangd. Textul Convorbirilor literare" qi al ediOei de /a Iasi, tn Baletinul Institutului de Filologie ronidnd Alexandra Philippide", I, 1934, p. 103-110; 3. Limba lui Creangd . Rdspuns d-lui Al. Graur, idem, II, 1935, p. 213-220; 4. Ion Creangd. I. Fonetisrnul dialectal, in Revista criticd, XI, 1937, p. 105-120). Dona sint ideile principale sustinute de acest autor, si anume: a) and exista inconsecvente in ce priveste aspectul unui cuvint sau al unei forme grarnaticale, ceea ce se intimpla des si ia textele publicate in Convorbiri literare, pe care Scorpan le prefer& celor din editia de 1 a

Iasi, O. se unifice prin generalizarea aspectului moldovenesc, claca acesta apare, fie si nurnai o data, in manuscrisele lui Creanga, sau in Convorbiri; b) inconsecventele, care exista chiar in textele ramase de la Creanga, se datoresc, spune Scorpan, faptului ca povestitorul nostru era, ca sa zicern asa, dublat de un scriitor: povestitorul folosea formele dialectale, caci vorbea", in sens strict, se adresa, adici, unor ascultatori, intocmai ca atunci cind sta de vorba in diverse imprejurani cu prieteni sau cu cunDscutd, iar scriitorul, ca orice om instruit, se lasa influentat de limba literard si recurgea, deci, la forme literare. 251

www.dacoromanica.ro

Asa s-ar explica de ce nu apare Ia Creangä nici un fonetism moldovenesc, de ce o datA scrie acesta, va fi etc., altA datA aista, a fi etc. Scorpan se Incumeta chiar sg. stabileascA anumite reguli dupA. care s-ar fi condus CreangA (sau care ar rezulta din modul lui de a redacta),

cind sA fie povestitor" si cInd scriitor". Ideea de sub b) pare interesantd, dar dezvoltarea ei si, mai ales, aplicarea practicA In sensul dorit de Scorpan nu conving. In ce priveste punctul a), autorul a fost combAtut, cu succes, de Al. Graur, Limba lui Creangd, In Cuvintul liber, 16 febr. 1935, care aratA cA textul unui scriitor nu poate fi modi-

ficat, cum s-a procedat, gresit, la inceputurile filologiei, ci trebuie reprodus asa cum apare el fie In manuscrisul autograf, dud acesta existA, fie tipArit. DacA avem mai multe editii, alegem pe cea mai demnA de Incredere. Inconsecventele lui CreangA le explicA Graur astfel: Nimeni nu scrie cum vorbeste". Pe povestitorul nostru 1-a influentat limba literarA., cum nu se putea altfel. De aceea el a dat operei sale o formA literarA general romAneascA. A pAstrat din dialect

eft a crezut necesar pentru culoarea localA si farmecul regional. Nici

vocabularul si nici aspectul exterior al cuvintelor nu slut absolut dialectale. DacA am proceda cum propune Scorpan, adaugA Graur, ar trebui sa spunem edit.iilor respective Creang6 prelucrat de Pascu" (v. ceva mai departe) si CreangA prelucrat de Paul Papadopol" (care a muntenizat" limba scriitorului). In ce priveste preferinta lui Graur pentru editia de la Iasi, credem cA se InsalA... Argumentul a primele 160 de pagini au fost corectate de Creanga pierde din forta lui, teoretic mare, din cauzA cA scriitorul era bolnav, de mai multä vreme si nu departe de sfirsitul vietii sale. Si mai slab ni se pare argumentul cA cei care s-au ocupat In continuare de editie erau moldoveni si cunosteau, deci, foarte bine vorbirea moldoveneascA. Aprecierea CreangA prelucrat de Pascu", perfect corespunzAtoare realitAtii, se IntemeiazA pe editia Poveftilor IngrijitA de G. Pascu si publicatA In 1933 la Bucuresti. Despre modul cum a procedat editorul la stabilirea textului autentic" ne informeazA el Insusi Intr-o notA din Revistderitia, VII, 1933, P. 96-97, rdin care reproducem urmAtorul pasaj: Asa de exemplu In nenumarate locuri CreangA zice infatofa ci porona. Deci infalifa ci porunch din cfteva locuri sint ale zAtarilor. Eu am fntrebuintat constant tnillofa ci poronch. Tot ace dee, iee, stee

(nu dea, ia, stea), intdiu, eh-1)06u (nu Inniu, chpatiu), plinii (nu pint1), prietin (nu prieten), trimes (nu_trimis) etc." Cf. si editiile Intocmite de acelasi filolog: Pocefti §i Amintiri, ambele apArute In 1939 la Bucuresti si apreciate de editorul Insusi drept prima editie adeed..

rata a operei lui CreangA". 252

www.dacoromanica.ro

Discutla de pin& aici arata, Intre altele lucru extrem de important pentru Intelegerea caracterului limbii folosite de marele nostru povestitor Ca, indiferent de atitudinea privitoare la respectarea, strict& sau nu, a particularitatilor ei specifice, toti autorii articolelor mentionate o prezintã ca pe o variant& dialectal/ sau regional& a limbii noastre nationale. Ar urma atunci c& unul dintre cei trei mari clasici ai literaturii rominesti este un scriitor regional. Poate sustine cineva o asemenea i dee? Contra caracterului dialectal al scrisului lui Creanga am protestat" intr-un scurt articol aparut in Viczia romdneascd, XXIX, 1937, nr. 11 (noiembrie), p. 71-75, intitulat Limba lui Creangd. Ardtam acolo ca, dat fiind continutul operei sale, alcatuita din povesti, povestiri (acestea tot un fel de povesti) i amintiri din copilárie, continut eminamente popular, In sensul cd el nu difera prin nimic de la o regiune la alta a Orli, exprimarea lui nu putea fi decit tot populara, adicg aspectul vorbit de masele taranesti, acum un secol si mai bine, al limbii noastre nationale, cu deosebiri dacà vreti numeroase, dar neesentiale, de la o provincie la alta. In articolul citat insistam, tot din fuga, asupra aspectului artistic al operei lui Creanga, la baza caruia sta, In primul rind, expresivitatea: cuvinte In care simbolismul fonetic (In acceptia larga a termenului) se impune fArd nici o dificultate cititorului, onomatopee, interjectii, zicale, proverbe, izolari, i acestea, toate, fàrà exceptie, caracteristice vorbirii populare de pretutindeni. Dindu-si seama, oarecum instinctiv, de aceastä particularitate a limbii lui Creanga, dar pornind de la o idee profund gresita (am spune samanätorista") despre neologisme, Emilian Constantinescu, .Neologismele lac Creangd, in Convorbiri literare, LXXI I, 1939, p. 1879

1894, Ii da osteneala, zadarnica, sa gaseasca... scuze pentru bietul nostru povestitor ca a intrebuintat, chiar in opera sa strict literark un numar de cuvinte recente, apart.inind limbii culte, i unde nu poate

sa-l... absolve, vorbeste cu durere" de pete" in scrisul lui l chiar atunci cind, printr-o intimplare curioasg, intelege intentia ironic& a lui Creanga (Galbcni, stupi, oi, cai, boi i alte bagateluri de-alde aceste..."), exigentul judecator adaugti, desigur cu cea mai profunda parere de rtiu: Folosirea neologiEn ului rtanIne insa, in sine, suparätoare i vinovata" Alte articole consacrate limbii lui Creanga trateaza chestiuni mai mult ori mai putin speciale. Astfel N. Corlateanu, Lexicul de origine slava- In povestea lui Creangil Ivan Turbincit", In Omagiu:lui Iorgi Jordan, Bucuresti, 1958, p. 203-211, dupa ce mentioneaza, mai intli, termeni rusesti, care apar nu numai In vorbirea lui Ivan, ci, uneori, 253

www.dacoromanica.ro

si in relatarea directl a autorului, se ocupà de cuvintele slave, in gene-

ral, la Creangd, pentru a ajunge la concluzia a ele se explicA prin prezenta, atre sfirsitul secolului al XVIII-lea si ceva mai tirziu, la mAnAstirile Neamt si Secu, a unui mare numAr de cAlugari veniti din Bucovina, dupA anexarea acestei provincii de cdtre austrieci. Cred ca, Inainte de a ne gindi la o astfel de explicatie, care merit& a fi reti-

nuta (rAmine ins6 de studiat nature cuvintelor in discutie), nu trebuie sä uitam ca vorbirea popularl are, cel putin proportional, o cantitate mai mare de cuvinte slave decit cea cultA. Ace lasi autor a publicat in Limba romdnd, VIII, nr.3, 1959, p.59-63, articolul Problema studierii substantivelor din Povegtile" Jui I. Creangd, unde, pe baza unei statistici minuVioase, extinsa InsA, contra enuntului din titlu, si asupra verbelor, trage concluzia, as zice inevitabilA, cA substantivele (si verbele) shit mai numeroase cleat alte clase de cuvinte. i aceasta, explicA autorul, pentru ca poves-

titorul se intereseaza, in primul rind, de personaje si de actiunile lor, lasindu-le pe un plan secundar calitAtile fizice sau psihice. Nu cumva ins& cauza principala, dacA nu unicA, a acestei situatii se datoreste faptului ca limba are un numAr mult mai mare de substantive si de verbe decit de adjective? N. CorlAteanu anunta, intr-un articol rezumat de Gh.. Bulgár in Limba romdnd, VIII, nr. 1, 1959, p. 97-98, ca elaboreazd, impreunl cu un colectiv, Dicgonarul limbii lui Creangd. Din pAcate nu stim nimic mai mult si mai precis despre aceasta lucrare, care, prin ea insAsi, ar reprezenta un adevArat eveniment in domeniul lingvisticii rominesti.

Ar mai fi de amintit diversele articole, de popularizare, dar cu tinutA stiintifica, ale lui Barbu LAzAreanu, aparute, mai tali, in publicapi periodice si apoi in volumul Close f i comentarii de istoriografie literard, Bucuresti, 1958, p. 147-167. Cf. si brosura Ion Creangd, Bucuresti, 1947, de acelasi autor, unde se vorbeste passim §i de voca-

bularul lui Creanga, in special cel de origine ruseascA si slavl in

general. 0 alta contributie, vrednica de amintit, este a lui Gh. Tolaneanu, Consideralii cu privire ki stilul artistic al lui Ion Creangd, apArutA in volumul M. Eminescu, I. Creangd. Studii, Timiseara, 1965,

p. 205-261, specializat mai de mult in stilistica literarl bazatA pe fapte lingvistice. Acest autor urmareste in studiul citat ceea ce el numeste, pe Mull dreptate, expresivitatea limbii lui Creanga.

In linii mari, gruparea materialului menit sa-i ilustreze teza nu difera

de cea existenta in introducerea la aceasta editie. In schimb, faptele skit mult mai numeroase, iar interpretarea lor, in general 254

www.dacoromanica.ro

dezvoltata si adesea subtila. Este un exemplu de Imbinare reusita a celor doua stilistici (care, In esenta, shit una singura), una asa-zisti literal% cealalta lingvistica.

Al doilea studiu, aparut in volumul mentionat (p. 265-279) intitulat Expresia artistica a limbii populare In opera lui Ion Creangd, de Stefan Munteanu, prezinta un interes mai redus, Intructt autorul ti lirniteaza cercetarea, cum arata i titlul, la aspectele populare ale limbii povestitoruIui, considerate din punctul de vedere al expresivitatii. De o mare pretuire s-a bucurat Creanga si din partea scriitorilor: M. Eminescu, Emil Girleanu, I.A. Bassarabescu, Jean Bart, LI. Miro-

nescu, Mihail Sadoveanu, Ion Agarbiceanu, Tudor Arghezi si altii fl consider% pe Creangti cel mai de seama povestitor din literatura roman% scriitor cu o mare si puternica originalitate. St. 0. Iosif si Ilarie Chendi 1-au editat si prefatat. Cel mai statornic si mai farti rezerve admirator al sau ramine frisd Mihail Sadoveanu, care vede fn Crean& (la tel ca si In Neculce) pe párintele sau literar. Cu prilejul Implinirii a 75 de ani de la moartea scriitorului s-au publicat numeroase evocari, articole i studii referitoare la opera sa, semnate de cunoscuti scriitori, critici si istorici literari, oameni de arta i cercetatori: N. Barbu, Creanga ci Junimea", lagul literar, XV, 11, noiembrie 1964, p. 35-43; Zoe Dumitrescu-Busulenga, Specific i universalitate, Scinteia, nr. 6.473, 117 decembrie 1964; G. Calinescu, Ion Creangd, Contemporanul, 51, 18 decembrie ,1964; Constantin Ciopraga, Unioersalitatea operei lui Creangd, Luceafdrul, 26, 19 decembrie 1964 ; Idern, Expresivitatea lui Creangd, Viaça ronsdneasca, XVII, 12, 1964, p. 78-79; Victor Craciun, Creangd gi caracterul dramatic al operei sale, Gazeta literard, XI, 51, 17 decembrie 1964; Iorgu Iordan, Creangd scriitor nagonal, idem; Nicolae Manolescu, Recitind povegtile, idem; Durnitru Micu, Lirismul Amintirilor", idem; George Munteanu, Naratorul Fr sinteza sa artistica, idem ; Ovidiu Papadima, Arta de a fi simplu, idem; Creangd ci demnitatea omului simplu, Luceafdrul, 26, 19 decembrie 1964; Panaitescu Perpessicius,

Doi buni prieteni, Scfnteia, nr. 6.475, 19 decembrie 1964; Elena Piru, Creangd peste hotare, Gazeta literard, XI, 51, 17 decembrie 1964; Eugen Simion, Originalitatea:lui Creangd, idem;] Ovidiu BIrlea, Creangd f i folclorul, Steaua, XV, 1,r ianuarie 1965, p. 34-42; Serban Cioculescu, In marginea lui Mog Nichifor Corcariul", idern, p. 25-29; Adrian Marino, Creanga gi autobiografia, idem, p. 21-25; Mircea Tomus, allisterul" lui Creangd, idem, p. 3-9 etc. 255

www.dacoromanica.ro

De opera lui Creanga s-au apropiat, studiind-o, nu numai istorici

literari si filologi de prestigiu, ci si traducatori de talent ca Jules Brun, Yves Auger, Anna Colo mbo, Corrado Albertini, Lucy Byng,

A.L. Lloyd, Konstancya Maizlowna, scrierile lui fiind editate la Paris, Moscova, Berlin, Leipzig, Viena, Toronto, Budapesta, Varsovia, Praga, New York, Londra, Lisabona, Florenta, Torino, BuenosAires etc. Opera lui a fost tradusa in majoritatea limbilor moderne de larga circulatie si in tiraje tot mai mari, bucurindu-se de un meritat interes impus de rernarcabila ei originalitate.

www.dacoromanica.ro

POVESTI

(13. 3)

PREFATA LA POVESTILE MELE

Cu cfteva luni Inainte de moarte, Creanga si-a revazut o parte a scrierilor sale, iar V.G. Mortun a supravegheat tiparirea a zece coli din Pove,sti, carora le era destinata aceasta prefata. Textul autograf al prefetei s-a publicat prima data, sub forma de facsimil, In editia de la Iasi, vol. I, 1890, f. 1, de unde 11 reproducem. P. 3, r. 3: Initial, In locul textului de cind efti, autorul scrisese trdind in (sters) docoi (ràinas nesters).

(1). 5)

SOACRA CU TREI NURORI

Publicata In Convorbiri literare, IX, 7, 1 octombre 1875, p. 283

287, cu subtitlul Poveste". Retiparita, cu mici schimbari, In Gura satului, XV, 50, 16/28 decemvre 1875 ; 51, 23 decemvre 1875/4 ianuariu 1876, acelasi subtitlu, In Curierul de Iafi, XI, 1878, nr.

72 din 28 iunie si nr. 73 din 2 iulie, cu acelasi subtitlu, iar apoi In :editia de la Iasi, vol. I, 1890, p. 3-16, acelasi subtitlu, cu unele schimbari si adaosuri dupa Insemnärile lui Creanga. Noi am reprodus textul din Convorbiri literare (tinfnd seama de IndrepWile Mute de Creanga In scrisoarea din 16 decembrie 18811 adresata lui Maiorescu, precum si de cele din editia de la Iasi). CL Convorbiri literare ; NGura satului; CI Curierul de Infi; editia Iasi; V lectiuni stabilite prin conjectura. I P. 5, r. 28: umbla valvirtej umbla staruitor si repede dintr-un loc In altul" ; cf. expresia a proximativ sinonima a se da in vine. 1Vezi, edItia -de MA, vol. II, p. 199. 257

www.dacoromanica.ro

P. 6, r. 1-2: igi lud cdmega de soacrd primi, drept dar, din partea nora-sii, o amaa" (potrivit obiceiului de pe vremuri). r. 8: sita noud nu mai twat loc In cuiu nu mai existau motive sa-si menajeze nora" (site, cit e noua, sta mai mult in cui, este, adica, folosita relativ putin sau chiar deloc, pentru a cea veche poate servi Inca la nevoile casei). r. 22: mi- a trecut ciolan prin ciolan am :obosit tare; ma dor oasele din cauza oboselii". r. 23: eu dorm iepuregte dorm cu ochii deschisi" (iepurele nu inchide sau pare a nu Inchide ochii, chid doarme). r. 32-33: nu vreu sd-mi pierd conandul nu vreau st ajung In pragul mortii WA banii necesari pentru inmormintare" (asa cum cereau obiceiurile batrinesti). r. 40-41: ,5'i daod Enachi se punea pe gene-i 0 daa i se Inchideau ochii de somn" (cf. a-i veni cuiva Ene pe la gene

a

i se face somn"; aparitia numelui de persoana Ene in aceasta

locutiune se explica prin faptul a rimeaza cu gene). P. 7, r. 5: se culcase odatd cu gdinile se culcase foarte devreme" (gainile se culca imediat ce apune soarele, inditerent de anotimp). r. 6: incepu a trinti g-a plesni prin casd incepu a face galagie, scandal, a-si exprima, prin vorbe si gesturi, nemultumirea". r. 9-10: s-a dat la brazdd a cedat, s-a supus pretentiilor soacra-sii" (punctul de plecare al acestei expresii trebuie cautat In limbajul plugarilor: s-a spus asa, la Inceput de tot, despre

boii sau caii aravasi, care, trägind plugul, nu tineau linia dreepta, indicata de brazda imediat precedenta). r. 13 14 : pune la cale gi pe feciorul cel mijlociu aranjeaza (adia Insoard) si pe al doilea fecior"; cf. ali pune gura la cale.

r.

17 :

foc de harnicd

foarte hernia".

r. 20: le dd de lucru cu rndsurd le fixeaza precis ce au de Mut" (cu rnösurd are aici sensul propriu, adia masurat,

cIntarit", nu pe cel figurat, de moderat"). 258

www.dacoromanica.ro

r. 25-26: lucrul iefea girld din minile lor lucrau repede si bine,

cu spor" (rezultatul muncii curgea" fill% Intrerupere, ea

apa &lei). r. 29-30: o troird nedespargtil de nurori trei nurori toate la fel (de unite si de supuse)"; in loc de treinte, formatie literarl,

CreangA a recurs la termenul popular din limbajul bisericesc (sArbatoarea de luni, dup. Duminica Mare = Pogo-

rirea Duhului Sfint, la 50 de zile dupa Pesti, se cheama Sflnta Troild sau numai Troild, cuvInt de origine slava, ca

marea majoritate a numelor de sarbatori). Folosirea lui troipl are In cazul de fata scopuri ironice.

feciorul (al treilea, cel mai mic) aduce In case maica-sii o fatA cu care avea deja legaturi amoroase (pe cuptor, adica aln pat*;

r. 32-33: feciorul mamei ii gi aduce o nord pe cuptor

iarna, cind e gerul mare, taranii dorm sau dormeau pe cuptor, pe partea de deasupra a sobei, care are adesea o suprafata mare). SA se compare ironia povestitorului (fedora/ mamei, desigur cel drag, fiindcA era cel mai tinar)". fsi r. 33-34: .Baba se scarmand de cap, dd la deal, cid la vale smulge parul din cap de ciuda si Incearca In toate felurile sa Impiedice cAsatoria". nevrInd (sau sovaind) sA se apuce r. 40: codindu-se la treabd de treaba". P. 8, r. 5-6 : n-ai mincat niciodatd moarea ei n-ai avut de-a face niciodatä cu ea; nu stii ce-i In stare sa feel, dacà se supArA". r. 10: (a nanca) rdbddri prdjite a nu mince nimic; a rabda de foarne"; epitetul prdjite are rostul sA mAreasca ironia

expresiei (nu rAbdari pur si simplu, ci prajite, ca-s mai gustoase).

r. 24: vrei ad ne-aprindem paie In cap? vrei s-o pAtim?; vrei sa dam de bocluc (sau de belea)"? Pe vremuri, plinguile contra abuzurilor si nedreptAtilor se fAceau trecind cu o rogojina apring pe cap prin fata casei celui ce avea calitatea sa ia mAsurile de rigoare (domnul tarii In interior si sultanul sau marele vizir, chid plingerea avea de obiect un abuz din partea domnului). Dupa ce obiceiul a disparut, locutiunea a fost interpretata in sensul ca greseala" a comis-o cel care Isi aprindea rogojina ( = paiele) In cap, nu acela

Impotriva cAruia se fAcea plingerea In felul arAtat aici. 259

www.dacoromanica.ro

r. 26: Las',dacd 9-a dure capull Fiti lini§tite, a nu se Intim-

pla nimic rau" (nici macar capul n-are sa va dour: durerea de cap este considerata ca cea mai ward. suferinta; cf. nici capul nu-1 doare n-are nici o grija").

P. 9, r. 26

: incep a tremura de fricd, cum e varga tremura foarte tare de frica" (ca o nuia subtire §i cind o mi§ca vintul sau o mi§cam noi).

tncep a

sa-i plateasca a§a cum merit& (potrivit purtdrii ei neobrazate)". r. 19-20: s-o iei de cinepadracului s-o iei de par". r. 25: sä vã faceli moarte-n popufoi sa va (pre)f muff ca nu §titi nimic" (adica sä taceti din gurd, ca rnortul"; cf. continuarea: sit nu spuneti nici laie, nisi balaie). P. 11, r. 15-16: are de gind ni ne lese sdnatate are de gind 0, se desparta pentru totdeauna de noi" (sa-§i ia rams bun, sa ne ureze sanatate"). r. 21-22: ielele i-au luat gura i picioarele nu mai poate nici vorbi, nici merge" (ielele, fiinte supranaturale, care vor rau1 oamenilor, i-au paralizat gura §i picioarele). r. 37: /cud cu limbi de mxtrte t§i exprirna ultima dorinta Inainte de a muri". P. 10, r. 10-11: sd-i facd pe obraz

Variante 5

4 virtute CL, N, CI: virtute I; 5 raze§ie CL, CI, I: raze§ia N; 6 vie CL,CI,I: via N;7 acestea CL, CI, I: aceste N; 10 razleti V,I: scrisraskliCL,N,CI; 11 dura CL,CI,I: cumpara N; 15 nimic CL, CI: nemic N, I; imparteala CL, N, I: impartala CI; 16 A§a CL, CI, I: Aè N; vi-i r.dea inima babei de bucurie I: §i-i ridea inima de bucurie CL, N, CI; 19 privighea CL, N: privighia CI: priveghea I; le-oiu CL , N, I: le-oi CI; 20 lasa CL,N: lasa CI, I; nici CL, CI, I: neci N; 21 mei CL, N, C/: miei I; tarna V, N: terna CL, CI: terina I; 22 a§a CL, CI, I: ave N; barbatu-meu CL, CI, I: barbatul-meu N; 23 Dumnezeu sa mi-1 ierte CL, CI: Dom nezeu sa mi-1 ierte N: Dumnezeu

sa-1 ierte I; 24 risipit CL, N, CI: rasipit I; 26 carau§ie CL, CI, I: carau§i4 N; 29 §ese CL, N, I: vase CI; abie-abie putu CL, CI: abiea )i6 potu N: abia-abia putu I; nimeri CL, N, CI: nemeri I. 26C

www.dacoromanica.ro

6

6 ditrA CL, N, CI: cdtre I; 12 pasat CL, N, CI: p6sat I; 16 barbatu-tAu

CL,N,CI: barbatu-tAu I; 19 ie CL,CI: ia N, I; 20 dimineatA CL,CI: demineatd N, I; 24 purure CL, N: pururea CI, I; 28 §-o CL, N, CI: §i-o I; 29 sunt CL, N, CI: slut I; 30 pute CL, CI: pote N: putea I; SS pierd CL, CI , I: perd N; 85 opait CL, N, CI: opaiet I; 36 privigheze CL, CI: privegheze N, I; 89 Imbala CL, N, CI: Imb Ala 1; malaiul CL, N: malai CI: m5laiu1 I; spala CL, N, CI: spalgi /. 7

1 neadormita soacra CL, N, I: neadormita soacra CI; 2 Asa CL, CI, I: Aè N; sgi CL: se N, CI, I; 3 noptii CL, N, CI: noptei I; 5 odatA cu gàinhle CL, CI: cu gäinile N: odatA cu gAinele /; 6 §-a CL, CI: §i-a N, I; 7 de-abie CL, N, CI: de-abea I; de vole, de nevoie CL, CI, I: de nevoie N; 8 trebui CL, N, I: trebuie CI; 9 arAte CL, N , CI: arete1; 10 multumitA CL, N , CI: multAmitA /; 12 necazuri CL, N , CI:

näcazuri 1; 14 ie CL, CI, I: ia N; 15 dint/i V: scris dentAi CL, N: clintiliu CI: dentAiu I; 18 cdrAusie CL, CI, I: arausiä N; 21 dindu-le CL, CI, I: dindu-li N ; 23 celeilalte CL, N, CI: celeialalte I; 24 atoatev5zAtor CL, N, CI: atoatevAzAtoriu I; asa CL, CI, I: a N; 25 rninile CL: minele N, CI, I; 29 o troita I: o treime CL, N, CI; 81 nu-i totdeauna CL, CI, I: nu e totdeuna IV; ce-i CL, Cl, 1:

ce e N; 32 nimereste CL, N, CI: nemereste I; dimineatA CL, N, CI. demineatd I; 83 cuptor CL, N,Cl: cuptoriu /; 36 barbatii CL, N, CI:

bArbatii I; in treaba CL, CI, I: la treaba N; 37 le CL, CI, I: ii N; 88 sara CL, CI, I: seara IV. 8

1 o vAd CL, N, I: ornite o CI; tel CL, N, CI: feliu I; 5 s-apo CL, CI: §i apoi N: si-apoi I; cine-i CL, CI, I: eine e N; 6 niciodatA CL, CI, I: neciodatA /V; 8 ce mincAm noi, fetelor hAi /: ce minc5m noi CL, N, CI; 10 r5bddri prAjite, dragA cumndticA I: rAbdAri prajite

CL, N, I; 11 ie CL, CI: ia N, I; coltar CL, N, CI: coltariu I; 12 rn5ninc5 CL, N, CI: minincA I; 12 meu CL, N, CI: mieu I; 15 nu-i CL, CI, I: nu e N; ma nu sunt CL, N, CI: ota nu-s /; 16 sunt CL,N,CI: sint I; sunt a mArnucAi CL,CI: sunt a mAmucii N: sint ale mamucAi. I; 18 cred c5 tot ce-i I: cred cA ce-i CL, CI: cred cA ce e N; xnämucái CL, CI , I: rnamucii N; e s-al nostru CL, CI: e si al nostru

/V, 1; 19 ce-i CL, CI, I: ce e N; §-al CL, CI: si al N: si-al I; 20 mmcdrii CL, N, CI: mincarei I; 21 cole CL, N, CI: colea I; s-acus

CL, CI: §i acu§ N: §i-acu§i I; 24 zvirlA V, I: scris svirlA CL, CI: svirle N; 26 dure CL,CI: dore N: durea I; 31 nu-i CL,CI, I: nu e N; 261

22

www.dacoromanica.ro

83 omul CL,CI: de omul N: omu I; 85 nici CL, CI, I: neci N; s-un cuptor CL, CI: si-un cuptoriu N, I; 86 plrplliti In frigare si prdjiti In unt I: pIrpoliti In unt CL,N,CI; 87 o strAchinoaie de brinzd cu smintind si marndligula /: o strAchinoaie de smintInd si mdmdligd CL,

N, CI. 9

2 rdpAd CL, CI: reped N: raped I; cramd CL, CI, I: criciml N; 8 plAcintele CL, N, I: plkintile CI; aceste CL, N, CI: acestea I; 4 s-au CL, CI: 0-au N, I; le-au CL, CI: li-a N: le-a I; 6-15 Soacrd, soacra, poamd acrd, / De te-ai coace cit te-ai coace, / Duke tot nu te-i mai face CL: SoacrA, soacrA, poamd acrd, / De te-ai coace eft te-ai

coace, / Poamd dulce nu te-i face N: Soacrd, soacrd, poama acra, / De te-ai coace eft te-ai coace, / Dulce tot nu te-i mai face; / De te-ai

coace-un an / Si-o yard / Tot esti acra si amard I / Iesi afara / Ca o pard / Intri-n ma / Ca o coasd / Sezi In unghiu / Ca un junghiu. CI, I. In CI toate versurile sint identice cu cele din I, afard de unul singur: Intri-n cud. In scrisoarea cdtre Maiorescu, amintitd mai sus, Creangd cere sd se adauge Erica doud versuri:

De te-ai coace toata toamna Esti mai acrd decit coarna indicind ca definitivd, urmiltoarea forme; si aranjare a versurilor: SoacrA, soacrd, poamA acrd,

De te-ai coace cit te-ai coace, Dulce tot nu te-i mai face ; De te-ai coace toatd toamna Esti mai acrA decit coarna; De te-ai coace-un an s-o yard, Tot esti acrd si amard ; Iesi afard ca o pat% ; Intri-n casd ca o coasd; Sezi In unghiu ca un junghiu.

16 s-au CL, CI: si-au N, I (de trei ori); 19 sparietd CL, N, CI: spdriatd /; 20 Intrd V: intrd CL, N, CI, I; jAleau CL,N, CI: jeleau 1; 28 ticAlosie CL, CI, I: ticAlosid N; 24 ce-i CL, CI, I: ce e N; 25 si cele mari Incep a tremura de fried, cum e varga, si lasd capul In jos

de rusine CL, N, CI: i cele mari Incep a tremura ca varga, de fried, *i lag capul de rusine I; 29 le-am CL, CI, I: li-am N (de cloud ori);

80 si de aceea CL, N, CI: de aceea I; Iaca CL, N, CI: la I; S-apoi 262

www.dacoromanica.ro

CL, CI: i-apoi N, I; 85 mAnInce CL, N, CI: minince I; 38 ga CL, CI, I: a.,e N. 10

1 ca va voiu dobzala eu de acum inainte CL, N, CI: ca voiu dobzala eu de acu Inainte I; 5 crania CL, CI, I: cricima N; risipa CL, N, CI: rasipa /; 7 asa CL, CI, I: all N; crdpa CL, N , CI: crepa I; 9 letame-

tisisera CL, CI: saturasera N: lehametesisera I; 14 vie CL, CI, I: via N;17 v-oiu CL, N, CI: v-oi /; 19 la, sa. dam CL, N, CI: la, ddm I; iei CL, CI, I: iai N; 20 trasnesti I: trintesti CL, N, CI; 21 cit ii puté CL: cit vei pote N: cit Si putea CI, I; 22 s-apoi CL, CI: §i-apoi N, I; 23 vedea CL, CI, I: vette N; 26 balaie CL, N, CI: Mate I; Oiu CL, N, I: Oi CI; 28 Intrara V: intrara CL, N, CI, I; 29 s-o CL, CI: *i-o IV, I; izbira V, I: scris isbird CL, N, CI; 81 casai CL: casei /V, CI, I;

32 s-o CL, CI: si-o N, I; 34 presura CL, CI, I: presara N; piperi CL, N, CI: piperiu I; asa CL, CI, I: a§è N; 39 aceasta CL, N, CI: aceea I. 11

2 oaia CL, CI, I: ouale ./V; 3 nazdravdnii V, I: scris nasdravanii CL, N, CI; !nett numai aceste erau de ajuns, ba si de intrecut, s-o vire I: Incit numai aceste erau de ajuns, s-o vire CL, N, CI; 7 aceste

CL, N, CI: acestea I; 9 Intimpinare V: intimpinare CL, N, CI, I; 10 barbatilor CL, N, CI: barbatilor I; 11 dizmerda V: scris dismerda CL, CI: dezmierda I; magulitor CL, CI, I: magulitoriu N; 17 barbatii CL, N , CI: barbatii I; 19 sunt CL, N , CI: sint I; 20 suhat CL, CI, I: cimp N; 24 putea CL, CI, I: pote N; 25 perduse CL, N, CI: pierduse I; 30 de-abie CL, N: de-abia CI: de abia /; 83 Atunci nora cea tInara zise, prefacindu-se ca plinge i ea I: Atunci nora cea tinara zise CL,

N, CI; 85 Intelegeti I: Intelegi CL, N, CI; vrea CL, CI, I: vrè N; 83 si CL, CI, I: In N; 39 iarA noi, ca mezini ce suntem, sä ramtnem aici, In casa batrineasca I: iara noi sa raminem aici, In case bdtri-

neasca, ca mezini ce suntem CL, N, CI. 12

2 ceila1i CL, N, CI: ceialalti I; 7 meleagurile CL, CI, I: pArtile N.

22*

263

www.dacoromanica.ro

CAPRA CU TREI IEZI

(pM)

Publicatá in Convorbiri literare, IX, 9, 1 decemvrie 1875, p. 339 344, la rubrica Literatura populara", cu subtitlul Poveste". Retiparad in Curierul de Iasi, XI, nr. 70-71, din 23-25 iunie 1878, cu ace-

Iasi subtitlu. Editia de la Iasi, vol. I, 1890, p. 19-34, cu acelasi subtitlu, prezinta unele modificari acute de Creanga. Aceasta poveste se pästreaza in manuscris la Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania (ms. rom., nr. 4.074, f. 15 r.-18 v.) : patru foimari scrise pe aminloua fetele si cu numeroase corecturi f acute de Creanga, parte cu cerneala neagra, parte cu creionul, parte cu cerneald albastra. Manuscrisul, care reprezinta o redactare anterioara anului 1875, cu pasaje eliminate la publicarea in Convorbiri literare, merge pina la: Si din vorba-n vorba, din una in alta, ajung pin-acasa la cumatra I...

Ia poftim, cumetre, zise ea" inclusiv. Reproducem textul din Convorbiri literare, tinind seama de modificarile din editia de la Ia..i. editia Ia0; Convorbiri literare; CI Curierul de Iasi; I CL variante feta de Ms; V manuscris autograf ; Ms1, Ms2 Ms

lectiuni stabilite prin conjectura.

nu se temeau nici de bataie, asa de obraznici erau" (la fel cu clinii cei Ili,

P. 13, r. 4: dau prin bac de obraznici ce erau

care cauta O. muste pe oameni chiar cind acestia se apara de ei cu batul). r. 29: Noi suntem odatd bdieli noi sintem bdiet.i cum tre-

buie, in toata firea, putem face fata oricarei situatii". Pentru Intelegerea modului cum a putut lua nastere o asemenea expresie cred util sa reproduc explicatia data in Stilistica limbii romdne, p. 138: Odatd om se spune, foarte des, si in vorbirea familiara, nu numai in cea populark despre un exemplar uman desavirsit, care a fost din capul locului ( = dintr-o data, de la nastere, din clipa cind a aparut pe lume) reusit si definitiv: autorul lui n-a mai avut nevoie sa revie, spre a-1 corija si perfectiona. S-a zis, la hiceput, cu siguranta, despre obiectele lucrate de om, in primul rind despre cele 4turnate*, la care operatia tur-

narii dura, Intr-adevar, foarte putin (se facea o data = dintr-o data) si, mai ales, putea reusi, in chip desavtrsit, din primul moment (din prima lovitura = din prima data)". 264

www.dacoromanica.ro

de foarte multa vreme" (de cind lupii erau albi, nu suri ca astazi). r. 11-12: (Mdtuga) s-a fdcut oale fi ulcioare i-au putrezit oasele in mormint §i s-au amestecat cu pAmintul (sau cu lutul, din care se fac oalele *i ulcioarele)". r. 14-15: de cind a ajuns coada sd fie cap de cind cel mic

P. 15, r. 11: (naitufa-i moartd) de chid lupii albi

(sau de jos) a ajuns a conducA, sA porunceasca" (sa devina capul" unui grup de oameni). r. 19-20: Dar frica-i din raiu, sdrmana l Dar frica e un lucru foarte bun, sarmana" (cáci te scapa de primejdie; cf. locutiunea cvasi-sinonimA bdtaia-i ruptd din rai).

r. 27: nici una, nici cloud foarte repede, imediat" (nici cit ai spune una-dou6). r. 36-37: dar nici acasd, n-am de coasd dar nici acasa n-am treabA, n-am ce sa fac". De remarcat rima aproape perfecta acasd-coasli (a§a se explia de ce apare tocmai

coasd §i nu alt cuvint care sA se refere tot la o ocupatie obi§nuita din viata taranilor).

P. 16, r. 8-9: de-i merg petecele

de-i cad mitele de pe

el"

(ca peticile de pe o haina cirpitA, cind o scuturam) (din cauza iutelii §i violentei cu care lupul minca iedul). r. 9-10: food paserea pe limba ei piere omul 1§i pricinuiqte, de obicei, el insu§i rAul"; cf. locutiunea sinonima capul face, capul trage. r. 37: Bucuria caprei nu era proastd capra se bucura tare" (bucuria ei nu era bucurie obi§nuitA, de rind, oarecare). Marc P. 17, r. 18-19: Mare foc f i po top au cdzut pe capul nostru l nenorocire ne-a lovitl"Foc f ipo top este o repetitiesemantica, menitA sl sporeascA expresivitatea formulei §i care prezinta §i avantajul cA, datorita aparitiei aceleia§ivocale In ambele

substantive, da na*tere unei asonante.

P. 18, r. 3 4: i-a umplut de spdrieli I

a Aril spaima in ei

(mtncindu-i)".

r. 7-8: fi pe voi sd vet puie la pastramd?

§i pe voi O. va

omoare (sau s5. va mAnince?)" (adicA sA vA facA pastrama).

r. 9-10: ri-mi facea cu milseaua se uita la mine cu ginduri urite, ru§inoase" (privirea cu ginduri urite este adesea insotitA de o mi§care a maxilarului inferior). 265

www.dacoromanica.ro

r. 11: u-am sarit peste garduri niciodatd de cind sunt am fost (femeie) cinstita, nu m-am tinut de aventuri amoroase; cf. expresia sinonimA a sari pirleazul.

r. 12-13: Cu mine li-ai pus boii in plug ?

Vrei sa ai

de-a face cu mine? Vrei sit-ti Incerci puterile cu mine?" r. 13-14: ai scl-i scoli (boii) fara coarne am sa-ti yin de

hac, ai s-o patesti".

r. 18-19: Cd pand /a Dumnezeu, sfinlii ili ieu sufletul" Sa n-astepti dreptatea de la Dumnezeu, sd ti-o faci singur". r. 21-22: sd nu curnva sa te rasufli cuiva sä nu cumva sä scapi vorba catre cineva despre planul meu". r. 31: La cada cu dubala, cumatre lup ti s-apropie

sfIrsitul" (pielea ta va ajunge pe mina tabacarului), care o va pune In cada cu lichidul preparat anume in vederea tabAcirii pielei). P. 19, r. 5-6: da cu crucea peste lup gäseste pe lup (pe care-1 cauta)". r. 20: datoria ne face sa le cautam de suflet stntem datori sA avem grija de sufletul lor" (sa le dam, adica, de pomana, cum cere obiceiul). r. 27: ci-i curn vrè Cel-de-sus ci-i cum vrea Dumnezeu". r. 1-2: Oiu face ;i eu ca prostul... oi vorbi si eu ca omul care nu stie (cum s-au petrecut lucrurile)"; se spune de obicei... ca prostul cela (ca i cum vorbitorul s-ar gindi la un prost anumit, si putem fi siguri ca la baza acestei cornparatii stA o IntImplare real& cu un personaj care, necunoscind situatia datti, spune prostii", Isi da cu parerea gresind). r. 17-18: cade fara sine in groapa cu jaratic

cade fail sl-si dea seama, fara sa stie cum, In groapa cu jaratic".

r. 21-22: Cu capra li-ai pus in ctrd ? Capra 1i-a venit de had

Ai vrut A ai de-a face cu capra? Ea Iti plateste dupl cum meriti I" r. 31-32: De-abiè i-a mai trece baietului istuia de spariet, cd mult par imi trebuia de la tine ca sag afum I De-abia Isi va mai veni In fire bliatul din spaima grozava pe care a 266

www.dacoromanica.ro

tras-o, afumindu-I cu pArul tau". Exista credinta supersti-

tioasa ca lti trece frica de un animal, daca te afumi cu parul lui. r. 36: nu-li mai face attta osindd cu mine!

nu ma Idsa

sa mor, ca A nu fii osindita. ( ----- pedepsita) pe lumea cealalta

pentru aceasta fapta a ta". P. 21, r. 7-9: ,,S'i s-au adunat cu toatele la priveghiu f i unde nu s-au afternut pe mtncate f i pe Mute, veselindu-se Impreund...

au facut priveghi la capatliul lupului mort, potrivit obiceiului, dar un priveghi vesel, fiindca au scapat de un duman primejdios".

Variante 13

8 Era odata o capra CL, CI, I: Acu cica era odat-o capra Ms; 4 Dau prin bat de obraznici CL, CI, I: dau prin bat de Ili Ms; 5 era harnic *i cuminte CL, CI, I: era harnic, ascultator *i cuminte Ms;

sunt CL, CI, Ms: sint I; 6 samana CL, CI, Ms: samfna I;

9 de-a mincarii CL, CI: de-ale mincarei I: de-a mlncarei Ms; 10 sa deschideti CL, CI, I: sa deschideti cuiva Ms; 11 pana CL, CI, I: pina Ms; meu CL, CI, Ms: mieu 1; Chid voiu CL, CI, I: Cind oiu Ms; 12 de *tire CL, CI, I: de veste Ms; 13 *i am CL, CI, I: s-am Ms; 15 Up mamei CL, CI, I: Mamei uqa Ms; 17 Frunze-n buze I: Frunza-n buze CL, CI: brinza-n buze Ms; 20 In spinare CL, CI, I: Pe spinare Ms; 26 Da V, Ms: Dar CL, CI, I; 27 nadejde In voi CL, CI, I: nadejde pe voi Ms; 28 apucara cu gura inainte cei mai mari CL, CI,I: zisera cei mai mari Ms; 29 suntem CL, CI, Ms: sintem I. 14

3 zise cel mic, cu lacrimi CL, CI, I: zisera iezii cu lacrami Ms; 4 sa te intoarne CL, CI, I: sa te intorni Ms; 5 ne-aduci CL, I: ne aduci CI: ni aduci Ms; demincare CL, CI: de mincare I, Ms; 6 iese CL, CI, I: iesa Ms; Iar CL, CI, I: Iara Ms; 7 vorba veche CL, CI, I: vorba ceea Ms; 8 fere*tile CL, I, Ms: fere*tele CI; 9 §-apoi CL, CI, Ms: §i-apoi I; 10 pindea vreme cu prilej CL, I, Ms: pindea vreme au prilej CI; 11 casei CL, CI, I: mai Ms; 13 acu mi-e timpul CL, CI, I: acu ii timpul Ms; 14 De i-ar Impinge pacatul CL, CI , I, Ms: redactare anterioard De i-ar pune pAcatul M81;

15 *tin cá i-a* ctrno*i, gi i-a.§ jumuli CL, CI, I: i-au jumuli gi i-a* 267

www.dacoromanica.ro

cirnosi, ca pe dfnsii; s-apoi inghite-Agachil... Ca te ieu turcii

Ms; 20 Frunze-n buze CL, CI, I: Brinza-n buze Ms; 23 In spinare

CL, CI, I: pe spinare Ms; 29 zise cel mai mare CL, CI: zice cel mai mare /: zise iedul cel mare Ms; 30 ca vine mama CL, CI, I: ca vine mama Ms: redactare anterioard ca vine mamuca Ms1 (modificind cuointul, a yers finalele, a transformat pe u n a probabil, a uitat sS radture semnul diacritic :pentru a, aga cd a rdmas forma mama"); cu demfncare CL, CI: cu de mincare I, Ms; 31 Saracutul de mine CL, CI, I: Saracutul de mine, si de !mine Ms; 32 pozna CL, CI, I: scris pos na Ms; 84 mai subtire si mai ifrumos f i,

CL, CI, I: mai frumos si mai suptire Ms; 35 Lupul auzind aceste, se duse la un ferar i puse sa-i ascute limba i dinii, pentru a-§i subtia glasul, §-apoi, Intorcindu-se, Incepu iar CL, CI: auzind acestal, lupul se duse la un fierariu si puse sa-i ascuta limba i dinii, pentru a-§i subtia glasul, §i-apoi, Intorcindu-se, Incepu iar I: Lupul auzind aceste, pe loc Itsi preface glasul si iar fncepe Ms. 15

2 D-apoi cine-i daca nu-i ea CL, CI, I, Ms: redactare anterioard D-apoi cine-i daca nu-i marnuca Ms1; 4 sa-i deschid CL, CI, I: :sa deschid Ms; 6 mai de-apoi a veni cineva s-a Ezice CL, CI, Ms: mai de apoi a veni cineva §i-a zice /; 10 s-atunci CL, CI, Ms: si-atunci

I; 12 ulcioare CL, CI, Ms: urcioare I; 13 nu spun CL, CI, I, Ms: redactare anterioard nu zic Ms1; zise CL, :CI, Ms: zice I; 14 e CL,

CI, I: fi Ms; de cfnd a ajuns coada sä fie cap CL, CI, I: de

cfnd a ajuns coada cap si oul mai cu minte decft gaina Ms; 15 Daca te-ai potrivi tu acestora, fi tinè CL, CI: Daca te-ai potrivi tu acestora, fi tinea I: Daca te-i potrivi tu aistora fi tine Ms; 17 Ara V, Ms: via CL, CI, I; 18 funigine CL: funingine CI, I: funigene Ms; 18-19 tace ca pestele CL, CI, I: tace cum fi pestele ;Ms;

19 tremura ca varga CL, CI, I: tremura cum fi varga Ms; 20 raiu CL, I, Ms: rai C/; Asemene CL, I: Asemine CI: Asijderea Ms; 21 se-nghemuieste acolo CL, Ms: omite acolo CI: se Inghemuieste acolo /;

22 si-i CL, I, Ms: si CI; 23 da-i sanatoasa CL, CI, I: da ti sanatoasa Ms; !ma cel mare se (là CL, CI, I: Insa cel mare, voinicos dar cam fricos, tremura de minios ...Se da Ms; 25 Chid iaca CL, CI , Ms: Chid ia I; S-apoi CL, CI, Ms: i-apoi I; 26 ved6 CL, CI, Ms: vedea I; fi scaparau CL, CI, I: fi scapara Ms: redactare:anterioardlisctnteia Ms1; 27-28 hatl pe ied de gft CL, CI, I: hat! iedul de gft Ms; 28 fi rateaza capul pe loc §i-1 manInca asa de iute CL, CI: fi reteaza capul i

Greseall de tipar pentru forma aceste" sau, mai putin probabil, aceasta".

268

www.dacoromanica.ro

pe loc si-1 mininca ap de iute /: ii rAteazti carul, pe loc ii dA matele al era, si-1 maninc-asa de iute Ms;29 80 cä nici pe-o mdsea n-are ce pune CL, I: cd nici pe o masea n-are ce pune CI: cd nici pe-o mAsè n-are ce pune... I cd se slujeste singur:Ms; 31 a se invirti CL, CI, I: a se -nvirti

Ms; 82 parerea m-a amagit CL, CI, I: parerea md-nsald Ms; 33 Intrat

V, I, Ms: intrat CL, CI; 84 Se iteste el pe colo CL, CI, I: Se iteste pe colo Ms; 85 nicairi CL, I , Ms: nicitieri CI; 36-88 Ma I... cd mare minune-i si asta I... dar nici acasd, n-am de coasd... ia sd mai odihnesc

oleacd aste batrinete CL, CI, I: MA, ca mare minune-i si asta I... Dar nici acasd n-am de coasd. Ia sa mai odihnesc oleacd este bdtrinete Ms: redactare anterioard MA, cd mare ti-i pdcatul. Ia sd-mi odih-

nesc o timed' bdtrinetele Ms1; 39 se indoaie de sele cam cu greu,

si se pune CL, CI, I: se indoaie de sele si se pune Ms; 17 s-au CL, CI: s-a I, Ms. 1d

1 ori chersinul a crapat, ori cumdtrul a strAnutat CL, CI, I: ori chersinul a scirtiit, ori cumdtrul s-a pirtiit; cd s-aude: tirt I (cu adiiugirea deasupra rindului, pe care nu-1 gterge, a cuvintelor

a crdpat ori cumdtrul a strAnutat) Ms; 24 Atunci iedul de sub chersin sd nu tad.? 11 pdstea pdcatul si-I minca spinarea, sdrAcutul I SA-ti fie de bine, nana§ule CL, CI: Atunci iedul de sub chersin sd. nu tacd? 11 pAstea pdcatul si-1 minca spinarea, sáracutul 1 Sd-ti fie de bine, ninasule I: Atunci iedutul de sub chersin sä nu tacd? In baftd-ti nanasule:Ms: redactare anterioard In baftd-ti fearbd, mosule Ms1;

5 ghidusi CL, CI, I: ghidus Ms; 6 vind-ncoace CL, CI, I: vinincoace Ms; nandselul CL, CI: nindselul I, Ms: redactare anterioard

mosul Ms1; 7 ridicd CL, CI, I: rddica Ms; binisor CL, CI, I: binesor Ms; 9 petecele CL, CI, Ms: petecile I; CA toatd paserea CL, CI: omite CA /, Ms; 11 eft se mai CL, CI, I: ce se mai Ms; 12 doar CL, CI, Ms: dor I; nimic CL, CI, Ms: nemic I; 15 nimic CL, CI, Ms: nemic I; isi pune CL, CI, I: tsi mai

pune Ms; 15-16 asazd cele doud capete cu dintii rinjiti CL, CI, I: ie matele iezilor celor morti de le insird prin cuie; apoi asazd cele cloud capete cu dintii rinjiti ,Ms; 16-17 cd rideau CL, CI: cd rid I, Ms; 18 s-apoi CL, CI, Ms: si-apoi I; iese CL, CI, I:

iesa Ms; 20-21 Apoi incepe a se scarmana de cap si a plinge cu amar CL, CI, I, Ms: redactare anterioard apoi scArmAnindu-se

de cap a inceput a plinge cu amar Ms1; 23-25 Dragutii mei fratiori 1 De nu s-ar fi induplecat, lupul nu i-ar fi mincat. Si biata mama nu stie de asta mare urgie ce-a venit pe capul ei CL, CI: omite 269

www.dacoromanica.ro

ei /: DrAgutii mei frAtiori I DacA m-ati fi ascultat, lupul nu v-ar fi mincat. *i biata mamA nimic nu stie de-aceast& mare urgie ce-au venit pe capul ei. Intdreste-o, Doamne sfinte, ca sA nu-si iasa din minte Ms (adaos pe marginea paginii, scris cis cerneald violetd, iar In interiorul paginii, cu creionul:

Vai de mine ce pAcat Daca m-ati fi ascultat Lupul nu v-ar fi mincat In locul altor versuri scrise cu cerneald, dar Fterse: Tare-ati fost ne-ascultAtori I

DacA m-ascultati pe mine, Nu pateati nici o rusine I... Pentru ne-ascultAtori se noteazd o altd variantd nepasatori la care de asemeni s-a renunfat. De altfel fi ultimele cloud versuri din adaosul scris cu creionul sint f terse; primul a rdmas negters foarte probabil din neatentie. Rdmin astfel valabile, de fapt, numai versurile le spunem afa, fiindcd ant tntr-adevdr versuri,cum probeazd ritmul fi rimascrise pe marginea paginii); 26 i boceste el si boceste pAnA 41 apuca lesin CL, CI, I: *i boceste el si boceste pin-11 apuca lesin Ms: redactare an'erioard *i boceste el, cum và spun, eft boceste, pin-11 apuc& lesin

de supArare Ms1; 27 le faca CL, CI, I: li facA Ms; 28 le-a CL,

CI, I: li-a Ms; 29 Clad glea el asa, iaca CL,

CI: chid

jelea el asa, iaca I: clnd jelia el, cum vA spun, iaca Ms; 80 de-a mincArii CL, CI: de-ale mincArei /: de-a mincArei

Ms; 33 Dragii mAmucutei, dragi I Cum asteaptä ei CL, CI, I: Dragii mgmucutei, dragi 1 CA tare-s cuminti 1 Cum asteapt& ei Ms; 89 un tremur o cuprinde In tot trupul CL, CI, I, Ms: redactare anterioard un tremur se imprästie In tot trupul Ms1; 40 nu era a bine CL, CI,

Ms: nu era bine I. 17

1 pan' CL: pana CI, I: pinA Ms; 5 Frunze-n buze CL, CI, I: Frunzl-n buze Ms; 9 In spinare CL, CI, I: Pe spinare Ms; 14 iedul

mezin CL, CI, I: iedul cel mezin Ms; care acum era CL, CI, Ms: care era I: redactare anterioard care era acum Ms1; dintAi V, Ms: dental CL: de intaiu C/: dentAiu I; 16 lacrimi CL, CI, I: lacrAmi Ms; 18 uite ce am pAtit noi CL, CI, I: nu stii ce-am Mit noi Ms; 19 au azut CL, CI, Ms: a cAzut I; 20-21 Capra atunci, holbind ochii lung prin cask o cuprinde spaim& CL, CI, I: Capra InsA, 270

www.dacoromanica.ro

holbind ochii la el, a rAmas cu gura inclestatd si uitindu-se ea lung prin casA, o cuprinde spaimd Ms: redactare anterioard Capra Insd, holbind ochii la:el, a rdmas cu gura inclestatA siuitindu-se ea lung prin casd o cuprinde o spaimA Ms1; 21-23 Dar mai pe urmA, imbArbdtin-

du-se, si-a mai venit putin in fire s-a intrebat CL, CI: Dar mai pe urmA, imbArbAtindu-se, si-a mai venit putin in fire si-a intrebat I: Dar mai pe urmA, viindu-si putin in fire, a intrebat Ms; 24 ce-a fost aici, copile CL,;CI, I, Ms: redactare anterioard ce-a fost aici, dragul mamei

.11/8i; 26 n-a trecut tocmai mult CL, CI, I: n-a trecut mult Ms; gi iaca cineva s-aude bAttnd CL, CI, Ms: gis-aude cineva bAtind .1; 27 spunind CL, CI, I: spuind Ms; 81 meu CL, CI,Ms: mieu I; ndting si neastimpArat CL, CI, I, Ms: redactare anterioard nAting si neascultdtor Ms1; 33 -atunci CL, CI, Ms: i-atunci I; 84 Iratemeu CL, CI, Ms: frate-mieu I; 86 nepdsare CL, I, Ms: nepasare CI; 87 -atunci CL,CI, Ms: i-atunci I; 38 89 Ndnasul ,nostru si prietenul d-tale, cumdtrul lup, se si aratä in prag CL,CI,1: :Cumätru lup se si aratd in prag Ms (deasupra cuvintelor Cumdtrul lup se adaugd cu creionul Fi nu se f terge ndnasul d-tale). 18

1 Cumdtrul meu CL, CI: Cumdtrul mieu I: cumdtru Ms; s-a jurat pe pdrul au CL, CI, I, Ms: redactare anterioard pe flocii sAi Ms1; 2

spdriè CL, CI, Ms: spAria /; 8 Apoi (Id, mama! Cum vezi, i-a umplut de sparieti I Ei las', cd 1-oiu invAta au CL, CI, I: Apoi dd., mama! Cum vezi, i-a umplut de sparieti ; iaca matele prin cuie, apoi capete-n ferest[i], uite-acum si la pareti Pe pareti? Ei, las' 1 Ca 1-oiu invata zugravia eu Ms: redacII tare anterioard Apoi, iaca, mama! Cum vezi, i-a umplut de sparieti; iaca matele prin cuie, iaca capete-n ferest[i], uite-apoi si la 1

pdreti I I I Pe pAreti? Ei, las' I CA 1-oiu Invdta eu zugrAvia Mel; 7 Os-

tramd CL, I, Ms: pastramA CI; 8 TicAlosul si mangositul CL, CI, I: TicAlosul Ms; 9-10 si-mi fAcea cu mdseaua CL, CI, I , Ms: redactare anterioard gi-mi facea cu coada ochiului Ms1; 10 de-acelear.CL, C/, /: de-acele Ms; de care CL, CI , Ms: de cari I ;11 n-am grit peste garduri

niciodatA de cind sunt CL,CI: n-am sarit peste garduri niciodatä de cind slut I: gi n-am sarit niciodatd in livada nimAnui de cind is eu

Ms: redactare anterioard gi n-am OM niciodatA in tarina nimdrui de chid ts eu Ms1: redactare an terioard gi n-am shit niciodatti in grAdina

nimdrui de and is eu Ms2; 12-22 Ei, taci, cumdtreZcA te-oiu dobzAla eu I Cu mine ti-ai pus boii in plug? Apoi, tine minte, cii ai sl-i scoti 271

www.dacoromanica.ro

fail coarne I

Of, rnamuca, of ! Mai bins taci si 1as1-1 in plata lui Darn-

nezeu I a §tii cA este o vorba: Nici ps dracul sa-1 vazi, da' nici cruce sa-ti faci I" Ba nu, dragul mamei I Ca pan5. la Dumnezeu, sfintii Iti ieu sufletul." *-apoi tine tu minte, cop ile, ce-ti spun eu: cA de i-a mai da lui nasul sä mai miroase pe-aici, apoi las' I... Numai tu, sl nu cumva sa te rasufli cuiva, ca sa prindA el de veste CL, CI: En acelasi text, I schimbd pe *-apoi In *i-apoi: Las' cA i-oiu face eu I Of, mamuca,

of I Mai bine taci si inghite (adiugat deasupra cu creionul S i nu s-a f ters Lasà-1 In plata lui Durnnszeu) ; stii cA este-o vorbd: Nici pe dracu

Ba nu I Tine tu rninte, copile, sA-1 vezi, da' nici cruce sa-ti faci I" ce-ti spun eu: ca de i-a mai da lui nasul sa mai rniroas1 pe-aici, apoi las' I... Numai tu, nu cumva sA te rAsufli cuiva, ca sA prinda el de veste. Nu, mamuca, nu ; c5. doar nu rn-a facut el... Mai nu? SA te fereascA D-zeu sA ai un tatä ca dinsul I Ahll cum nu-i acurn aici, cA 1-as rupe cu dintii I Dar las' pe mine I... Ca te-oiu paste eu, cumatre, de t-or da iezii pe nas I Ms: redactare anterioard acelasi text; :se schimbd numai 1-as minca cu dintii in 1-as rupe cu din tii Ms1; 24 Cumltru-sau CL, CI, I: cumItrului 1113; 23 Aha I ia, acu i-am gAsit leacul CL, CI , I: Ia, acu i-am gasit leacul Ms; 27 i-oiu face eu CL, CI, I, Ms: redactare anterioard i-oiu face-o eu list; si-a rnusca CL, CI , I : §-a musca Ms; 29 Acolo-i nIdejdea CL,CI, Ms: tocmai acolo-i nAdejdea /.; 31 dubala CL, I, Ms: dubalA C/; cA nu-i de chip CL, I, Ms: mite ca CI; 32 sa-ncepe fapta CL, CI, I: se-ncepe fapta Ms: redactare anterioard se-ncepe treaba Ms1; 33 ti-a CL,CI,II: t-a Ms; 34 i asa ziclnd, pune poalele-n brill CL, CI, I: Pune ea poalele-n briu Ms; Isi sufleca CL,CI,I: I§ sunk& Ms; minicele CL,CI, Ms: mlnecele I; 36-37 face plachie, face alivenci, face pasca cu smintinA si cit oua si fel de fel de bucate C,L: face plachie, face alivenci, face papa cu srnintinA si fel de fel de bucate

CI: face plachie, face alivenci, face pasca cu smintIna si cu oul si fel de feliu de bucate I: face plAchie, face plAcinte, face papa cu smlntina si cu ma, si fel de fel de bucate Ms: redactare anterioard face pla-

chie, face plAcinte, face papa cu ma si fel de fel de bucate Ms1; 87 umple CL, CI, I: unple Ms; 38 jaratic CL,CI: jaratec I: gratic Ms; 39 asazA o leasà de nuiele CL, CI, I: asazA peste gura groapei o leasA de nuiele Ms: redactare anterioard: aped peste gura groapei o rogojinA de nuiele Ms1; 40 numai Intinata si niste frunzari peste dinsa CL,

CI, I: numai Intinata ceva si niste frunzari deasupra ei Ms; 41 %arra V: tern& CL, CI, I, Ms; asterne o rogojira CL, CI, I , Ms: redactare anterioard asterne o scoarta Msp 272

www.dacoromanica.ro

19

2 sa. fearba CL, CI, Ms: sä fiarba I; se duce CL, CI, I: sa. duce Ms; 8 pe curnatru-sau CL, CI,I: pe cumatru Ms; la praznic CL, CI, I, Ms: reclactare anterioard la :masa Ms1; 4 pang ce CL, CI, I: pinä ce Ms; 4-5 prapastie grozava CL, CI, I, Ms: redactare anterioard prapastie adlnca Ms1; 5 §i pe-o tiharaie CL, CI, I, Ms: redactare anterioard si-ntr-o tiharaie Intunecoasä qi adlnea. Ms1: redactareanterioard si intr-o tiharaie amarnica Ms- 5-6 da cucruceapeste lup CL, CI, I, Ms: redactare anterioard da cu crucea peste cumatru Ms1; 7 Bund vremea V: Buna vremea CL, CI, I, Ms; cumatro CL, CI, I:

cumatra Ms; 10-11 apoi da, nu §tii d-ta cä nevoia te duce pe unde nu ri-i voia? CL, CI, I: omite Ms; 13 fel CL, CI: feliu IP MS; cumatrita draga CL, CI, I, Ms: redactare anterioard draga cumatra Ms- 14 Ia, a gasit iezii singurei CL, CI, I: Ia, a gasit iezii singuri Ms: redactare anterioard Ia, mi-a ucis iezii Ms1; 15, li-am CL, CI, Ms: le-am I; 18 ori a nu mai spun, ca totuna CL, CI, I: ori sä nu spun, ca tot de una Ms; 19 mi-e CL,CI: mi-i I, Ms,Ei, militeii, s-au dus CL, CI, I: ei s-au dus Ms; 20 sti le cautdm CL,, CI, I: sA li clutam Ms: redactare anterioardca a li cautam Ms1; 21 praznic CL, CI, I, Ms: scris prasnic Ms; 21-22 §i am gasit CL, CI ,, I: s-am gasit Ms; 23 ming5i CL, CI, I: mingli Ms; 25 clnd m-ai

fi chemat CL, CI, I: CM m-ai chemat Ms; 26 cumatre CL, CI, I: cumetre Ms; d-apoi, da. CL, CI, I, Ms: redactare anterioard d-apoi da, cumatre Ms1; 27 ci-i cum vra CL, CI: ci-i cum vrea /: §i-i cum vrè Ms; 29 prefAcIndu-se a plinge CL, CI, I: prefacindu-se §i el ea plinge Ms; 80 zise CL, CI: zice I: zisa Ms; 81 ri-e CL, CI, I: ri-i Ms; tocmai de-aceea n-ai CL, CI: tocmai de aceea n-ai I: de aceea n-ai

Ms; 88 Apoi chi, cumatra, dud ar §ti omul ce-ar pari, dinainte s-arpazi. Nu-ri face §i d-ta atita inima rea, a odata avem sa mergem cu torii acolo CL, CI, I: Apoi da, cumatra, nu-ri mai strica §i d-ta capul atita, c-odata avem a mergem cu torii acolo Ms: redactare anterioard Apoi da, curnatra, nu-ri mai supara§i d-ta capul atita, c-odata avem sa mergem cu torii acolo Ms1; 87 glgilici CL,CI, I: gugulici Ms; 89 de-

cei CL, I, Ms: di cei CI;40Apoi, dad. CL,CI,I: D-apoi, claca Ms; ce ri-ar ii CL, CI: ce mi-ar fi /: ce 1-ar 1i Ms. 20

8 mi-aduc aminte ca acu, ca 1-am CL, CI, Ms: mi-aduc aminte ca

1-am I; 4 zmeuri* CL, CI, I: scris smeuri§ Ms; 5 dac-ai vrea_ CL, CI, I: dac-ai vra Ms; Dupd sa-1 tnvere cojocaria se adaugdtn Ms Poate, cumatre; Ina nu zic cu tot dinadinsul: poate sa 273

www.dacoromanica.ro

fie asa si poate A nu fie asa; s-apoi Ii stiuta a totdeauna cel

cu paguba, ti si cu pleat. $i, Doamne I ,tare n-as mai vrb sä fac pacate cu gura I Da, cumatra; asa este. D-apoi cred cä numai d-ta stii cum ti-i de amarä limba-n gura. Ei, cumetre, cumetre I Nu stii Inca durerea de mama I Mare foc si mare pal% te mai

Ba o stiu I... cumatr-o stiu I... Ca multe oi am mai vazut plIngInd si Imbatrini[n]d fall vreme, din pricina este. L.. Ca nu stiu cum Is unii dint[r]-ai nostrii, de n-au ()lima de trice lui D-zeu IntrInsii!... Dar cui sa bänuiesti, curnatra, (taxa vrè D-zeu ale cu noi? Rabdare ni trebuie, cumatra, rabdare, pacatele noastre I Ca eine rabda pand-n sfirsit, acela se mintuieste I Apoi da, cumatre; ferice de -eel ce poate sa rabde ! Ca D-zeu stiu ca ni rabdä multe; 6 din una-n arde I

alta CL, CI, I: din una In alta Ms; pän-acasa CL, CI, I: pin-acasa

Ms; 8 cumatre CL, CI, I: cumetre Ms; 9 cole CL, CI: colea I; 11 sarmalele V: sarmalele CL,CI, I; 13 lupul nostru Incepe I: lupul

Incepe CL, CI; 18 jaratic CL, CI: jaratec 1; 26 mei CL, CI: miei I; 28 cole CL, CI: colea I; 29 ard de tot, mor CL,CI: ard, mor I ; 31 De-abie CL, CI: De abia I; 35 Ma ustura inima-n mine, cumatra I: omite cumatra CL, CI; 40 aceasta CL, CI: asta I. 21

8 priveghiu I: priveghiere CL: privighere CI; 10 si-ndata. CL, CI: §i Indata I; 11 s-am CL, CI: si-am I; 14 si v-am spus, oameni buni, c mare si gogonata minciuna I: omite oameni buni CL, CI.

(p.22)

PUNGTJTA CU DOI BANI

Publicata In Conoorbiri literare, IX, 10, 1 ianuarie 1876, p. 402

404, la rubrica Literature populard" si apoi In editia de la Iasi, vol. I, 1890, p. 63-70, cu subtitlul Poveste" si cu multe adaosuri dupa Insemnarile lui Creanga. Reproducem textul din Convorbiri literare, tinind searna de corecturile si adaugirile prezente In editia de la Iasi. Conoorbiri literare; I editia Iasi; V lectiuni stabilite CL prin conjectura. P. 22, r. 7: ca In argul lui Cremene ca Intr-un loc unde face fiecare ce vrea" ; cf. fara lui Cremene (-oodel), cum se spunea

adesea de Romania veche, unde abuzul celor puternici era lege. 274

www.dacoromanica.ro

r. 30 : fdrd pozare WA sA-i pese" (fail sA se &dean& la ce face, dacA are dreptul sA ia un lucru care nu e al lui). P. 23, r. 18-19: Ei, las' cd ti-oiu da eu lie de cheltuiald Ei, lasd, cä ti-oi arAta eu tie" (voi lua masuri ca sA te pedepsesc) ;

de cheltuiald, adicA bani", figurat si ironic, bdtaie". P. 26, r. 8: pdrea cd-i un irod de cei frumogi parcA era un personaj din piesa popularA numitA Irozii, care se juca pe vremuri din casA In casA cu prilejul sArbAtorilor de iarnA.

Variante 22

2 odatA o CL: odat-o I; 6 perdu CL: pierdu I; 7 mAninci CL:mininci I; 8 macar CL: mAcar I; 9 zgircitA V, I: scris sgircitA CL; 11 cA. eu asa CL: eu asa I; 18 pofticios si hapsin /: hapsin si pofticios CL; 14 prinde iute gi degrabA cucogul I: prinde cucosul CL; 15 bataie CL: bIttaie I; 18 scApA V, I: scapA CL (gregeald de tipar pentru scapA, cum dovedegtz fugi din propozilia urmdtoare); 19 pe drumuri, bezmetea

I: pe drumuri CL; 20 numai iatA &este /: iaca gAseste CL; 21-22 o si ia In clont si se IntoarnA cu dinsa Inapoi, spre casa mosneagului I: o ia In clont, se IntoarnA Inapoi si porneste spre casa mosneagului CL; 22-28 se Intllneste CL: Intllneste I; 23 c-o trAsurd CL: o trAsurA I; boier CL:boieriu I; 24 Boierul CL: Boieriul I ; se uitA cu bAgare de seamA la cucos I: se uitA la cucos CL; 25 In clontu-i

/: In clontul CL; 28 Vezeteul se dA iute jos din capra trAsurei, si c-un feliu de mestesug, prinde cucosul, i lulndu-i punguta diii clont, o dA boieriului /: Vezeteul se dA iute jos din capra, ia punguta din clontul cucosului s-o dA boierului CL; 80 Boieriul o ia, f5rä pasare ./: Boierul o ia CL. 23

1 buzunar CL: buzunariu /; 8 spuind nelncetat /: spuind tot Intr-una CL; 6 Boierul CL: Boieriul I; 9 Vezeteul se dA iarAsi jos din caprA,. prinde cucocul si-1 azvirle (scris asvlrle) CL: Vezeteul se dA iarAci

jos din capra trAsurii, prinde iarAsi cucosul si-1 azylrle /; 10-11 aceastA mare primejdie CL: aceastA primejdie I; 12 pAnA ce-nghite toatA apa CL: pfnA ce fnghite el toatA apa I; 17 Boierul

CL: Boieriul I; mirat:CL: mierat I; 18-19 ti-oiu da eu tie de cheltuialA, mAi crestatule si pintenatule I: t-oiu da eu de cheltuialk mlii crestatule CL; 21 azvIrle V: scris asylrle CL: azvirlA I; 275

www.dacoromanica.ro

cuptor CL: cuptoriu /; jAratic CL: járatec I; 22 sä punA CL: sA puie I; cuptorului CL: cuptiorului I; 22-23 Baba, cinoasA la inimA, de

cuvint I: Baba, de cuvInt CL; 26 jaratic CL: järatec I; pinA CL: pinA I; 27 cuptoriul CL: cuptioriul I; s-o CL: si-o I; apdraie I: aparie CL; de s-au CL: de s-a I; 28 [arca I: baba CL; 29 cup tiorului CL: cuptioriului I; iesA CL: iese I; 30 fuga la fereasta boierului CL:si fuga la

lereastra boieriului I; 81 dihania asta CL: dihania cea I; 85 zise boieriul cuprins de mierare /: zise boierul CL; 36 meu CL: mieu I; zvirle V: scris svirle CL: azvirle I; §-a CL: si-a I; 39 vrun buhaiu infuriat i-a veni /: vrun buhaiu i-a veni CL; 38 *i-om sc5pa de suparare /: *-om scApa de dinsul CL. 24

1 zvirle V, I: scris svirle CL; 8-4 1n3hitit el toatA cireada /: inghitit toatà cireada CL; 4*-a CL: ui-a I; 5 aripele CL: aripile I; 6 de intunea

de tot casa /: de intuneca casa CL; boierului CL: boieriului /; 10 B3ierul CL: boieriul /; chid mai vede si astA dändanaie, crApa /: .cind mai vede *i asta, crapa CL; 11 doar va scapa /: ca sA scape CL; 12 Mai stA boierul cit stA CL: Mai st A. boieriul cit mai stA I; pAna-i CL: pinA-i/;12-13 vine iarMi in cap /: vine in cap CL; 15 *i-oiu /: s-om CL; 17-19 umflA cucmul de-o aripA *i-1 zvirle In haznaua cu banii ; -cdci boieriul acela, de mult bAngrit ce avea, nu-i mai *tia numArul /: ia cucosul *i-1 zvirle (saris svirle) in haznaua cu banii CL; 20 Inghite -cu lAcomie toti banii /: lnghite banii CL; 21 ies1 CL: iese I; si de-acolo, el *tie cum *i pe unde, se duce /: *i de-acolo, se duce

CL; 22 fereasta CL: fereastra /; boierului CL: boieriului /; 25 Acum, dupA toate cele tntlmplate I: omite CL; 26-27 o ia de jos .cu bucurie, se duce I: o ia de jos, se duce CL; boier CL: boieriu I; -28 paserile CL: päserile /; 29 vAzind voinicia cucoplui I: omite CL; dupä dinsul I: dupa cuco* CL; 30 boierul CL: boieriul I; 31 Taserile CL: pAserile I; 33 n-a fost aici /: n-a fost CL; 34 paserile CL:

p Aserile I; 35 pAnd CI,: pinA I; 86 Cucurigulll cucuriguIll I: CucuriguIll CL; 88 ies1 afarA CL: iese din casA I; 39 chid isi arunca ,ochii spre poartA /: chid se uitA peste poartA CL. 25

.2 purice CL: purece I; *-apoi CL: si-apoi I; 8 paseri CL: pAseri I; -8-4 mai frumoase, mai cucuiete *i mai boghete I; mai frumoase i mai boghete CL; 5-6 vAzlnd pe cucosul sAu asa de mare *i de greoiu *i Incunjurat de-atit amar de galite, i-a deschis /: vAzind Tie cuco* ma de mare *i de greoiu, i-a deschis CL; 10 scuturi puternic 276

www.dacoromanica.ro

277: Ohl

r

1,

XAI''

-"r

t

46'\

. .-

0:1

:7.,

I

Ak.

i4

;A;

;41%:;...**

4

I.

r

;

..SSiSS leaVokida;

Biserica Ba'rboi.

www.dacoromanica.ro

Biserica Golia.

www.dacoromanica.ro

din aripi I: intinde aripele CL; 11 ograda si livada me§neagului I: ograda mo§neagului CL; 11-12 pe ling& paseri I: de paseri CL;18 care

strAlucea CL: cari strAluceau I; lua CL: luau I; 15 sArutind mereu cuco§ul I: grutind cuco§ul CL; dezmerdindu-1 V: scris desmerdindu-1 CL: dezmierdindu-I I; 16 vinea CL: venea I; 17 aceste CL: aestea I;

17-18 sclipeau rAutAcioasei ochii I: sclipea ochii CL; 19 zise ea, ru§inat5. I: zise ea CL; 23-24 am bAtut eu cucquI, §tii tu din a cui pricira I: am bAtut eu cuco§ul CL; 24 §i iaca CL: si iat6 I; 26 bataie CL: btitaie I; 27 minile CL: mInele I; 29 §-o CL: si-o I; 81 ies5 CL: iese I; 33 dupA vrun ceas de qedere, sare de pe cuibariu I: dupA vrun ceas sare de pe cuibariu CL; 84 s5. vad5. CL: s5. afle I; 36 Baba, clad vede ./: Chid vede baba CL; §-a CL: si-a I; 87 §-o CL: si-o I; pAn-o CL: pin-o I; 88-39 bataie CL: bataie I; baba cea zgircitA §i nebula a ramas de tot saraca I: baba cea nebun 5. a rAmas sAracA CL. 26

1-2 vinovatA cu nemica, särmana I: vinovatd cu nimica CL; 4-5 pe bab5., de mill, a pus-o I: pe babl a pus-o CL; 5 iará CL: iar I.

DANILI PREPELEAC

(p. 27)

PublicatA in Convorbiri literate, IX, 12, 1 martie 1876, p. 453 460, la rubrica Literatura popularr, cu subtitlul Poveste", retiplrita in Curierul de Iagi, IX, 66-67, 13-16 iunie 1876, §i apoi in editia de la Ia§i, vol. I, 1890, p. 37-60, cu acela§i subtitlu §i cu modificAri §i adaosuri dupà Insemarile lui Creanga. Reproducem textul din Convorbiri literare, tinind seamk de indrep-

Wile prezente in editia de la Ia§i. Convorbiri literare; CI Curierul de Iagi; I editia Ia§i; lectiuni stabilite prin conjecturA. P. 27, r. 5-6: unde punea el mina punea fi .Dumnezeu mila tot ce fAcea el reu§ea, fiinda II ajuta Dumnezeu". r. 11: pestrild la male rea, MI% milA". CL

V

la

r. 11-12: Tot un bou g-o belea" Fiecare bou cu beleaua (-- defectul) lui" (aici figurat despre oameni: fiecare om are felul lui de a fi, care nu seamAn5 cu al altora). 277

23

Ion CreangA

Opere vol. I

www.dacoromanica.ro

r. 12-13: sarac sd fie de pdcate Dumnezeu st-i ierte plcatele" (Ca sa ramlnli fArä nici un pAcat). Se spune asa de obicei despre oamenii care nu mai trAiesc. r. 23-24: fdcea zile fripte bdrbatului SI certa mereu (din cauza lui frate-sAu)". legatura de singe dintre oameni r. 27: singele apd nu se face

e o realitate" (nu se poate trece peste ea). r. 29-30: inghilea noduri Ili venea sa plingA, dar se stapinea"; cf. si a inghili in sec.

P. 28, r. 8-9: Dd-li, pop& pintenii gi bate iapa cu cdlcdiele" DacA dai altuia ceea ce-ti trebuie tie, nu-ti mai poti satisface nevoile proprii".

r. 19-20: ii minca dna din traistd

nning, lasa-mA sa

te las". r. 25-26: Nici nu-i pasd de Ncistasd; de Nichita, nici atita"

nu-i past de nimeni (si de nimic)". Aparitia acestor doua nume se explicA prin faptul a ele rimeazA cu pas& respectiv cu atita. Nu-i vorba, deci, de niste indivizi reali, care vor fi jucat un rol in imprejur5ri1e aflate la baza acestui

dicton, ci de niste reprezentanti ai speciei umane conside-

rate In totalitatea ei. r. 31: la vale cu propele gi la deal cu opintele la vale carul trebuia impiedicat O. mearga prea repede (altfel ar fi putut

suferi un accident), iar la deal trebuia impins din greu (fiindca nu-1 trageau caii sau boii)". P. 29, r. 1: Hai sd facem treampa Hai sa ne intelegem, sl facem o negustorie, o afacere". r. 14: Taci, cd-i cu buche; 1-am potcovit bine" Taci, ca-i bine (cu cap) aranjata treaba; 1-am päcalit". Buche este numele celei de-a doua litere ( = b) din alfabetul chirilic si a ajuns sa Insemneze-, mai Intli In limbajul didactic, stiintä de carte; invdtAturA, pricepere". Cf. sinonimur (tot figurat) glagore, numele literei a patra ( = g) din acelasi alf abet. P. 30, r. 2: cd bine 1-am boit cA bine 1-am pacalit, 1-am Inselat". r. 14-15: 1-am cumpdrat de sdnzinld 1-am cumparat de prasill" (ca e soi bun, de rasa); v. si r. 16-17: sdming bund. 278

www.dacoromanica.ro

r. 19-20: are sd fact un otrocol pin ele... glnsacul are sa-si faca de cap cu ele (gIstele), fugarindu-le in toate partile". r. 21: dur la deal, dur la vale unul spune o vorba, celálalt alta" (discutia continua, se prelungeste o bucatä de vreme) Dur este un cuvint onomatopeic, care imita, foarte aproximativ, fireste, un anumit aspect sonor al vorbirii oamenilor.

r. 22: Prepeleac mdritd capra

Prepeleac scapl de caprà"

(o schimba pe &sac). A mdrita, cu sensul de aici, se Intre-

buinteaza adesea si despre obiecte de genul masculin: In asemenea situatii, efectul stilistic e foarte puternic, datorità contradictiei dintre sexul barbatesc al obiectului i funcliunea feminina, daca-i putem spune asa, a verbului marita. Cf. mai departe, r. 27-28: Las', cd te insor eu gi pe tine act's:, mdi buclucagule I (e vorba de &sac). r. 26-27: Nal c-am scdpat de dracul f i am dat pste tatd-sdu

am scapat de un lucru neplacut si am dat peste altul mai neplacut. r. 33: Na-li-o frintd, ca çi-am dres-e l se spune ori de cite ori o treaba iese prost. P. 31, r. 4-5: m-am pornit cu graba gi m-am Enalnit cu zdbava am IntIrziat mai mult decit credeam si, mai ales, dectt doream (In momentul plecarii, chid eram foarte grabit)".

Cf. si aici rima" la cuvintele cele mai importante ale zicalei (grabd-zabavii). r. 21-22: Cind e minte, nu-i ce vinde; cind e brinzd, nu-i Mr-

situatia reala nu corespunde totdeauna intentiilor omului". Prima parte a acestei fraze are sensul ei propriu, foarte clar, care n-are nevoie de nici o lämurire; valoarea ei stilistica provine din constructia ritmica si din asonanta minte-vinde. Partea a II-a exprima acelasi binld

lucru, cu ajutorul unei metafore prelungite: cind iti merge bine, nu stii sa chivernisesti (ai brinzti multä, dar Iti lipseste putina In care s-o pui la pastrare). *i aceasta. parte a frazei e construita simetric, ca si cum ar fi versificata.

P . 32, r. 10: Prepeleac a rdmas Wind En buze Prepeleac a ramas pagubas de topor". A bate In (sau din) bttze insemneaza, la origine, fie a vorbi" (a spune ceva in legaturii cu pierderea suferitä), f ie a misca nervos buzele" (din cauza sup ararii). 279

23*

www.dacoromanica.ro

r. 12: Se cede cä mi-a luat cineva din urmd! Se vede cfi mi-a menit cineva a rdu, rn-a blestemat (luindu-se dup4 mine, fard Ca eu sa bag de searnA)". Locutiunea pare a-si avea izvorul Intr-o credintä strAveche: pentru ca o construetie oarecare sä dureze, trebuie sä i se pund la temelie, In mod simbolic, o bucatä de sfoarA lung& clt Inältimea unei anumite persoane, pe care constructorul casei a masurat-o fàrä ca ea sà observe si care, scurt timp dupl aceea, moare, ca efect al actiunii descrise. Intr-o vreme foarte indeptir-

tatl se sacrifica direct §i concret persoana. Cf. legenda Mepterului Manole, care, cum se stie, are paralele la numeroase popoare.

r. 14-15: 0 a la papuc

o ia la picior".

mai imprumutd-rni si r. 18: mai fa-mi un bine pi cu iapa iapa, mai ajut5.-mà si cu iapa". r. 25-26: du-te unde-a dus surdul roata i mutul iapa du-te undeva departe, Intr-un loc necunoscut" (Ca s'd nu te mai väd si sa nu mai aud nimic de tine; cf. continuarea ca sá nu mai aud de nurnele tau 1 ). Surdul si mutul due lucrurile lor sau pe ale altora unde se Intimplä, In orice caz foarte departe: primul poate cere informatii de la un cunoscator, dar nu le obtine, fiindcä nu aude, iar mutul n-are cum sA Intrebe despre locul unde urrneaza sá ajungl. r. 27 28 : sd-pi ieie iertdciune de la boi i ziva bund de la car

sä salute pentru ultima oarà boii (care au mint) si carul (pe care Däni16 1-a schimbat cu o caprä). A-gi lua iertdciune de la cineva se spune cind un membru al farniliei, un prieten sau un cunoscut de aproape se gase§te pe pa tul

de moarte: Inainte de a muri, el trebuie sd ierte pe cei rámasi In viata pentru rául sau greselile savirsite fata de dinsul.

§i §terge-ol"; si pleaca repede 1; cf. r. 29: gi tunde-o 1 rade-o cu acelasi sens, care provine din a rade ( --= a spala) putina; clnd rade, Intrebuintat singur, a fost Inteles Ca sinonim al lui bärbieri, n-a fost greu s6 fie Inlocuit prin tunde.

P. 33, r. 9-10: cornoraçilor 1 dracilorl" (in superstitiile populare dracii shit imaginati cu coarne, de unde una dintre numeroasele lor numiri eufemistice Cornea). 2SC

www.dacoromanica.ro

r. 25-26: nu te pune In poara... cu imparatul iadului nu cauta cearta, nu intra in conflict cu Scaraoschi". r. 29-30: ar fi putut doblndi o multime de suflete ar fi putut ispiti (cu ajutorul banilor) pe numerosi oameni sd savirseasca pacate si, deci, sa le primeasca sufletele, dupa moarte, in iad, unde este el (Scaraoschi) stapin".

P. 34, r. 1: la, acu-i acu l

acum e momentul cel mai greu,

momentul decisiv". r. 2: tot bogatul minteos gi tinarul frumos

omul bogat are minte (care-i vine de la bogatie!), iar cel Ural' e frumos (datorita tineretii)".

Y. 34-35: Danila se linea cu mina de inima, rizind... Danila se tinea cu mina de pintece, rizind..." (in vorbirea populara inima Insemneaza stomac" In expresii ca aceasta .sau ca ma doare la inima). v. 39: gi sa te duci, duluf al §i sa fugi iute, MA sA te mai oprestil" Duluta face impresia unui nume propriu (de persoan5), de fapt este un cuvInt imitativ, menit s5. exprime, mai ales cu ajutorul vocalei u, repetatA, care apare §i In verbul a se duce (de altfel, dulug se intrebuinteazd mai itotdeauna cu acest verb la imperativ, ca in formula noastra.),

zgomotul sau, poate, mai degraba, miscarea mersului iute si brusc. Cf. Stilistica limbii romdne citata, p. 161-162, 192.

P. 35, r. 8: dar cred ca 1i-a da pe nas dar cred cd te vei satura (de intrecere cu mine)". Sa se compare ti dai (sa manince) gi pe gura f i pe nas, f i tot nu se mai satura. Va f i intervenit, poate, si imaginea omului lacom, care via deodata in gura o cantitate de alimente asa de mare, !nett o (mica) parte, neputind fi inghitita, iese pe nas. Cf. a-i, iegi cuiva pe nas, perfect sinonim (la figurat) cu a-i da cuiva pe nas.

r. 31: nu-li mai face obrazl

n-o mai face pe politicosul I"

P. 36, r. 33-34: f i-i mai trage gi-n numele tatalui unal

si-i mai

trage si-n frunte una". La rugaciunea Taal nostru, cea dintli mi§care a semnului crucii se face ducind primele trei

degete, lipite prin virfurile lor unele de altele, ale mlinii drepte, la frunte si spunind in numele tatalui". 281

www.dacoromanica.ro

P. 37, r. 6-7: agd-i c-ai sfeclit-o asa-i c-ai patit-o?" ( = te-ai lnrosit ca sfecla din cauza emotiei proyocate de situatia grea In care te gAsesti). r. 8: Nevoia tnvald pe caraug" Imprejurärile potrivnice indic& adesea ele Ins* mijlocul de a le birui". r. 24: ziva se cdlatori ziva se ail*" ( = veni noaptaa). Despre perioade de timp, In special despre anotimpuri, se spune des In vorbirea popular& el se c&làtoresc", atunci clad se apropie de sfIrsit. Astfel vara se terminà, dupl credinta täranilor nostri, bazatà pe experientä multisecu..

lark la 27 iulie, stil vechi (9 august, stil nou), In ziva Sf. Pintilie (= Pantelimon), caruia de aceea i se spune prin Moldova de jos (probabil si In alte Orli ale Orli) Pintilie dilator. r. 30: sd te gtergi pe bot despre dinsul sa-ti iei nädejdea de la el, a renunti la el (Ili/Idea nu se poate altfel)". Imaginea Ii are, credem, punctul de plecare In gestul omului care, la efIrsitul mesei, se'sterge la gurg, semn c a terminat

mincarea, cä, adica, a renuntat (de voie sau de nevoie) la ea. P. 39, r. 12-13: li oenise acum gi lui Dcinilá apa la moard

i se

ImbunátAtise situatia, se gAsea la largul lui". Imaginea este foarte clar&: o moos& de apl, cum:se spune popular, pusrt, adica, In miscare de forta apei curgAtoare, nu poate func-

tiena I Ar. apä. Clndpe acelasi pIrau existau mai multe mori sau chid, din cauza secetei, plrául seca ori avea foarte putinä apA, morile sau unele dintre ele nu puteau merge, fiindc& nu le venea apa necesar6 ti, bineInteles, dac& seceta sau all& cauzl care Impiedica curgerea apei disp&rea, proprietarului Ii venea apa la moarA).

r. 21-22: s-a dus pe urlag. dup ceiLali a plecat repede urlind (de durere)". Aparitia lui (dupd) ceUali se datoreste

necesitAtii, puternic simtità In vorbirea popularl, de a rima sau de a avea cel putin asonant& Intre elementele constitutive: au fost mai multi oameni care au trebuit s& fugA, Impotriva yointei lor, nu top Impreunä, ci unul cite until. 282

www.dacoromanica.ro

Variante 27

8 amundoi CL, CI: arnindoi I; 6 sarac CL, CI: sdrac I; 8 s-apoi CL, CI: 0-apoi I; 9 sarac CL, CI: sarac I; 11 zgircitä V, I: scris sgircitA CL, CI; 12 §-o CL, CI: §i-o I; sarac CL, CI: sarac I; 13 col?)

CL, CI: colea I; 13 reposi CL, CI: raposi I; 15 amundoi CL, CI: amindoi I; grosi CL, CI: grasi I; 16 sunt CL, CI: slut I; 18 rapoiu CL, CI: repoiu I; 19 gospodar CL, CI: gospodariu I; 21 asemene CL, CI: asemenea I; 26 barbate CL, CI: bArbate I; 27 mai nevastA /: nevastA CL, CI; 30 Toate ca toate CL, CI: Toate ca toatele I. 28

1 cu DAnill, cumnatu-sAu I: cu cumnatu-slu CL, CI; 4 istuilalt CL,

CI: istuialalt I; 6 s-un car CL, CI: §i-un car /; meu CL, CI: mieu 1; 8 *-apoi CL, CI: *i-apoi I; 12 sunt CL, CI: slat I; 13 ie-i CL, CI: ia-i I; 14 ieftini CL, CI: iefteni I; 15 gospodar CL, CI: gospodariu I; 17 RI CL, CI: ia I; 17-18 de-o funie CL,CI: de funie I; 19 minca CL, CI: mincau I; 20 toate trebile cite le fAcea, le fAcea pe dos I: toate trebile le fAcea pe dos CL, CI; 21 pe sfirsite CL, I: pe sfirsit CI; 22 improtiva CL, CI: impotriva I; 27-28 Mergind el cu Duman si T51Asman ai ski, tot inainte spre iarmaroc I: Mergind el tot inainte spre iarmaroc cu Duman si TA1Asman ai sAi CL, CI;

28 tocmai pe cind suia un deal lung I: pe and se suia pe un deal lung CL, CI; 29 alt om I: un alt om CL, CI; 30 si-1 cumparase chiar

atunci I: 04 cumpArase CL, CI; pe care 11 CL, CI: pe care-I I; eu minele singur I: cu minile CL, CI; 81 si la deal CL, CI: §1 deal

I; 82 care CL, CI: cari I; 83 fraged CL, CI: fraget I; 35 a§ CL,

CI: asi I; vre CL, CI: vrea I; Dar ce I: Da ce CL, CI. 29

2 vreu CL, I: vreau CI; sg le CL, CI: O. li I; grija in CL, CI: grija-n /;3 menince CL, CI: minfnce I; 5 ri-e CL, CI: ri-i I; 6 nu suguiesc, zise DAnilA I: nu suguiesc CL, CI; 10 ie CL, CI: ia I; 11-12 Istalalt, adecA Milne, zice I: Istalalt zice CL, CI; 14 rezgindi V: scris rasgindi CL, CI, I; sA intoarcA CL, CI: sa-ntoarce I; 15 ie CL, CI: ia I; 17-18 Cind te-oiu incirca zdravin (scris sdraTin) cu saci de la moarl, ori cu fin din tarifa atunci I: Chid te-oiu Incirca cu saci de la moarA atunci CL, CI; 22 chid si-1 suie I: and si suie CL, CI; 22-23 Hirri I incolo, scirri I incolo CL, CI: Hirri I incolo; scirril incolo ; Orli! incolo I; 26 se pune pe prorap I:se 283

www.dacoromanica.ro

pune protap CL, CI; 28 de n-oiu fi eu acela I: de n-oiu fi acela CL,

CI; 80 trecea iute spre tIrg I: trecea spre thg CL, CI; 88 i6 CL, CI: ia /; 40-41 se duce in treaba lui spre casà, lAsind pe DAnilA gull

cascA tot pe loc I: se duce hi treaba lui CL, CI. 30

1-2 pe ist cu capra stiu Inca ltea c5 bine 1-am boit I: pe acesta stiu c5. 1-am boit CL, CI; 3 i6 CL, CI: ia /; 6 De-as CL, CI: De-asi I; 7 ca sti scap CL, CI: s5. scap /; 10 Bun intflnisul I: Bine ne-am litilnit CL, CI; 14 nimerit-o CL, CI: nemerit-o I; 19 gistilor CL:

gistelor CI, I; 23 tot Inainte spre tirg I: tot Inainte CL, CI; 27 acesta CL, CI: aista I; te insor CL, CI: te-nsor /; 28 acus CL, CI: acu§i I; mAi buclucasule I: omite CL, CI; 29 negustor CL, CI:

negustoriu I; 30 si cu baierile CL, CI: cu baierile I; 81 IA CL, CI: la I; 32 s-apoi CL, CI: 0-apoi I; 33-34 Dintr-o pAreche de boi de-a mai mare dragul sti te uiti la ei am !lines I: Dintr-o pAreche

de boi am !lines CL, CI; 36 1ntAiasi datA I: Intai CL, CI;

88 s-apoi CL, CI: §i-apoi I; 39 i6 CL, CI: ia 1. 31

7 mei CL, CI: miei I; 9 dinsii CL, CI: din§ti I; 14 *-apoi CL, CI: i-apoi I; 15 s-apoi CL, CI: §i-apoi I; 15-16 pustiu V: pustiiu

CL, CI, I; bAdit.d dragA I: omite CL, CI; 20 am prins eu minte CL, I: am prins eu la minte CI; 23-24 i te mai rog de toti dumnezeii I: *i te mai rog CL, CI; 24 macar CL, CI: macar /; 26 s-apoi CL, CI: §i-apoi 1; 29 umplut CL, CI: Implut I; 30-31 ti-a fi cea de pe urmA I: ti-a fi de pe urinA CL, CI; 32 Ia acum carul I: 16 carul CL, CI; 32-33 cu boii frAtine-sau I: cu boii CL, CI; 85 ca aI cadA CL, CI: sA cadA I; 36 de ale lui I: de-a lui CL: de-ale lui CI; 37 chid pirrrl cade copacul peste car de-1 sfarmti /: chid iaca, copacul cade peste car de-1 sfarmA CL, CI; 39 fr5tine-meu CL, CI:

fratine-mieu I; Ei, eil CL, I: E, ei! CI. 32

1 pute CL, CI: putea I; frate-meu CL, CI: frate-mieu I; 2 sd fug apoi cu ea I: sA fug cu ea CL, CI; 7 Intr-insele CL, CI: Intr-nsele I; 8 lisitile CL, I: li§itele CI; 9 zburat V, I: scris sburat CL,

CI; cufundat CL, I: scufundat CI; 14 i6 CL, CI: ia I; 18 tia

bine CL, I: bine CI; 18-19 ca sti min boii CL, CI: sA min boii I;

19 de Ware CL, I: de calare CI; 20 s-un CL, CI: si-un I; de

nu te mai poti de feliu I: mite de feliu CL, CI; tin6 CL, CI: tinea 284

www.dacoromanica.ro

I; 24 copii[i] V: copii CL, CI, I; 26 de numele {Au CL, I: numele

tdu CI; 28-29 iese pe usd I: iese afarà CL, CI; 80 iè CL, CI: ia I: 84-85 pe pajistea asta, de are sd se clued I: pe pajistea asta, srt se ducd CL, CI; 36 1ntdi CL, CI: 1ntdiu I; §-o CL, CI: §i-o I; 89 cela CL, CI: ista I. 83

5 ndzbutii V: scris ndsbutii CL, CI: ndzbitii I; 6 sunt CL, CI: slut I; 7 sunt CL, CI: s1nt I; 8 meu CL, CI: mieu I. 8-9 Win (grefealti de tipar pe care am corectat-o in V-oiu; cf. edilia de la Iafi) 1nvdta eu pe voi sa puneti CL, CI: V-oiu trivata eu sd punei I; 9-10 din lume, cornoratilor I: din lume CL, CI; 14 cdpitenia dracilor It

talpa iadului CL, CI; 15 sd trimeatd CL, CI: sd trimild I; burduf CL, CI: burduv I; 16 pusnicului DAnild I: pusnicului Prepeleac CL, CI: 18 trimis CL, CI: trimes I; 20 Prepeleac I: DAnild CL, CI; 21 s-apoi CL, CI:§i-apoi I; 22 Ave li noroc, spurcatilor I: omite spur-

catilor CL, CI; sunt CL, CI: sint I; 26 ci mai bine ie-ti I: ci ie-ti CL, CI; de nevoi I: de treabd CL, CI; 28 perderea CL: pierderea CI, I; 83 iè CL, CI: ia I; 87 sd ducd banii acasd I: omite acasgr CL, CI; 89 stdpinu-meu CL, CI: Ma-piny-mien I: 40 thin CL, CI: Intaiu I; s-apoi CL, CI: §i-apoi I. 84

4 fel CL, CI: feliu I; 5 Iaca CI, CI: Ida I; 6 arnundoi CL, CI: amlndoi I; a lua CL, CI: va Yua I; 7 ai aceluia I: a aceluia CL, CI; 14 Asd-i CL, CI: Asa-i I; 15 azvirle V, I: scris asvirle CL, CI; 20 cu mine ti-ai gdsit ed poti tu I: cu mine ti-ai gdsit tu CL, CI; 28 meu CL, CI: mieu I; 28-80 *i-cdatà i striga I: §-oda-tit strigd CL, CI; 2.3 a ajuns I: au ajurs CL, CI; 37-38 mai ai, drept sd-tispun I: mai ai CL, CI; 89 i-am pierdut urma I: 1-am scapat CL, CI: 40 VatAne-sdu, sireicanul I: tatdne-sdu CL, CI. 35

2 din CL, I: la CI; 8 de ti-e greu CL, CI: de-ti e greu /;8-4 tot am auzit I: eu am auzit CL, CI: 7 putè CL, CI: putea I; 9 aceste CL, CI: acestea I; 10 pdelurii CL, CI: padurei I; 12 umblind citeodata, ca pusnic ce se gAsea I: umblind citeodatd CL, CI; 13 zmeurd

CL, CI: zmieuril I; 15 locasul CL, CI: 1dcasu1 I; rneu CL, CI: mieu I; Intra V: Inträ CL, CI, I; 17 maselele CL, I: masalele 285

www.dacoromanica.ro

CI; 13 de o mie CL, CI: d3-o mie /: 19 IntrA V, I: luta, CL, CI; 21. tunhe§ului CL, CI: unchiaplui /; 22 §-apoi CL, CI: §i-apoi I; 22-23 sare rntnios din birlog, hat /: sare minios, hat CL, CI; 23 §1-1 ertnge cu attta putere I: §i-lstrtnge CL, CI; 24 deie CL, CI: dea I; 24-25 ochii i-au ielit afara din cap eft cepele I: ochii i-au ie§it afara ct cepele CL, CI; 26 §-o CL, CI: §i-o I; 26-27 care privea de departe valtnA§agul acesta I: care In timpul acesta privea de departe CL, CI; 23 cà face el ce face /: el face ce face CL, CI; 80 pe drac szapat, ban teafAr... se face I: pe drac c-a scapat se face CL, CI : 32 un m33 CL, CI: un bunic I; 38 lntai CL, CI: tntAiu I; s5. aud /: sa vac' CL, CI; 41 s-apucA zdravan I: omite zdravan CL, CI; cu rninele CL, CI: cu mlinile I. 86

1 cerului CL, CI: ceriului I; 5 burduful CL, CI: burduvul 1;11 §-a CL, CI §i-a I; 13 Ma-i CL, CI: A.§a-i I; 14 meu CL, CI: mieu I;

13 Mi CL, I: MI CI; 17 §-au CL, CI: §i-au I; 18 vrE: CL, 7. vrea 1; 19 fel CL, CI: feliu I; 21 vrei CL, I: vroi CI; 22 mor CL, CI: m9riu I; 23 §tergar CL, CI: §tergariu I; 24 iè CL, CI: ia I; 26 pe CL, I: in CI; 27-28 la timpla dracului cea dreapta, una I: omite una CL, CI; 35 lagrozitor CL, CI: ingrozitoriu I; 86 zvircolindu-se V, I: scris svircolindu-se CL, CI; 88 vrAjitorul CL, CI: vrAjitoriul I; 39 burcluful CL, CI: burduvul I; 40 ce-i de fAcut I: ce s6 facA CL, CI. 87

1 strapic de mare I: mare CL, CI; 3 azvirli V, I: scris asvirli CL, CI; 4 buzduganul V, I: scris busduganul CL, CI; ai aceluia I: aceluia CL, CI; 6 zice CL, CI: zise I; a1A-i CL, CI: a§a-i I; 8 Dar vorba ceea: Nevoia invatA pe calque /: Dar nevoia Invat5. pe carau§ CL, CI; 9 la CL, CI: Ian I; zvirle-I V, I: scris svlrle-1 CL, CI; intai CL, CI: Int5iu I; 10 its CL, CI: ia I; 11 avirle V, I: scris svirle CL, CI; se suie a§a de tare I: se suie buzduganul a§a de tare CL, CI; 12-13 caziacl jos, cu mare stra§nicie s-a cufundat I: cAzind jos s-a cufundat CL, CI; 13 zguduit V, I: scris sguduit CL, CI; 14 lumii CL, CI: lumei /; 15 azvirle-1 V: scris asvirle-I CL, CI: zvirle-I /; 16

zvirli V, I: scris svIrii CL, CI; nu te Ingriji /: nu te teme CL, CI; 16-17 scoate-1 mai intaiu la fata pArnintului /: scoate-1 la fata pa. mintului CL, CI; 19-20 n-am timp de alteptat /: n-am timp CL, CI; 23 zvirli V, I: scris svlrli CL, CI; 29 zvIrl V, I: scris svirl

CL, CI; dinainte CL, CI: Inainte I: 84 mei CL, CI: miei I; 286

www.dacoromanica.ro

85 fer CL, CI: fier I; ca sa-ei potcoveasca caii CL, CI: pentru potcovit call I; 86 Ui'-te CL, CI: Uita-te I; 27 buzduganul 'V, I: scris busdugamul CL, CI; g-odata. CL, CI: §i-odath I; 88-89 11 avern läsat mootenire I: 11 avem mo§tenire CL, CI; 40 e-odata-i CL, CI: §i-odata-i

I; smunceete CL, CI: zmunceete I. 38

4 pe toata dracimea CL, CI: Nag dracirrea I; 6 Acura, In clipa, sa se aleagä unul dintre voi I: Acura sa se aleaga unta din voi CL, CI; 12 §i daca-i fi me§ter ei-i izbuti I: §i daca-i izbuti (scris isbuti) CL, CI; 14 cer CL, CI: ceriu I; una-n CL, CI: una in I; 15 Intr-o clipa. ei ajunge I: Intr-o clipa ajunge CL, CI; 17 tullurat CL, CI: turbu-

rat I; acu§ CL, CI: acu0 I; 18 mortii CL, CI: mortei I; 19 care dintre noi amlndoi a fi I: care dintre noi a fi CL, CI; 21 -cdata. CL, CI: i-odatä I; 24 tot el sa rasplateasca I: sa rasplateasca lot el CI, CI; 25 a caprei CL, CI: ale caprei I; 27 1-au CL, CI: 1-a I; 28-29 un pusnic adevarat I: un pusnic CL, CI; 81 -apoi CL, CI: *i-apci I; 84 Nu ma sperii tu cu de-alde-aceste I: Nu ma sparii tu de-aldcaceste CL, CI (cu lipsepte din grefcala, cz m aratti construclia sintacticd); 87-88 nu mai &mai at1ta din gura §i blastama ei tu acum, sa te Tad eft esti de meeter I: nu mai donclani din gura ei blastama §i tu acum CL, CI; 89 burdufu CL, CI: burduvul I; cu banii in spate I: omite cu banii CL, CI. 89

1 burduf CL, CI: burduv I; 2-8 zboarà iute ca gindul, taman la casa I: zboara (scris sboara) ca glndul la casa CL, CI; 4 zburind V,

I: scris sburind CL, CI; 5 au rupt-o de fuga, InspaimIntati I: au rupt-o de fuga CL, CI; 8 ia CL, CI: ian I; 9 blastemurile CL, CI: blastamurile I; peptenii CL, CI: pieptenii I; 10 peplanat CL, CI: pieptanat I; 11 a curge toti, care dincotro I: a curge toti CL, CI; 11-12 blastemurile CL, CI: b1astarnuri1e I; 19 s-au CL, CI: §li-au I; 20 ei scapInd cu mare greu I: §i cu mare greu scapInd CL, CI; 21 hirsdit §i stilcit I: stilcit CL, CI; 22 ceilalli CL, CI: ceiala/ti ./; 28 nimene CL, I: nimine CI.

287

www.dacoromanica.ro

(p. 40)

POVESTEA PORCULUI

Pub heath in Convorbiri literare, X, 3, 1 iunie 1876, p. 105-115,

la rubrica Literatura popularr, ratiparith, cu mici schimbäri, in Curierul de Iagi, IX, nr. 66, 67, 68, din 14, 16, 18 iunie 1876 si apoi

In editia de la Iasi, vol. I, 1890, p. 73-102, cu subtitlul Poveste, unde apar unele modifichri si adaosuri pe baza insemrarilor lui Creangh. Reproducem textul din Convorbiri literare , tinind seamh de modifi-

chrile prezente in editia de la Iasi. Curierul de Iagi; I CL Convorbiri literare; CI V lectiuni stabilite prin conjecturh.

editia Iasi ;

nu aveau o situatie materiald bunr. r. 20-21: nu cred di mai este nrun Doarrine-ajutd l nu

P. 40, r. 9-10: Nici vreo scofald mare nu era de dinfii

cred eh se mai indurh Dumnezeu (de casa Mr1 copii)". P. 41, r. 15: (plin gi) de alte podoabe cum era (plin si) de alte murdhrii (nu numai de noroi) cum era". Podoabd este Intro-

buintat aici ironic, la fel cu odor, r. 22. r. 24: hi saincind fie, ruptd bucdficd1 Seamanä cu tine ca doll& pichturi de apr (parch ar fi o bucath rupth din tine) . P. 42, r. 13-14: af lua eimpii a§ innebuni" (as apuca-o nhucit peste amp) ; cf. a bate cimpii a spune prostii, nerozii".

r. 23-24: mi s-a suit pdrul In virful capului m-ain ingrozit". Cf. locutiunea perfect sinonimh a i se face cuiva pdrul máciudi (de fried). P. 43, r. 3-4: boala imparalilor e ca slindtatea noastrd imphratii se cred bolnavi färh. sh fie, pentru ch slat deprinsi sh le meargh toate in plin". r. 20: Ucigd-l-crucea dracul". P. 44, r. 18: mai de viid decit dinsul de neam mai bun decit dinsul". r. 20: nu umbla cu gdrgdunii in cap nu vorbi (si nu te purta) ca un nebun".

P. 46, r. 14-15: da' ce foc mi-ai adus la card? (ce pacoste) mi-ai adus in cash'?" 288

www.dacoromanica.ro

ce nenorocire

P. 49, r. 12-13: te face mii i Prime

te sfisie in bucAti (foarte

mici)".

P. 53, r. 13: ThIpoiul, alt nume al vrAjitoarei, format de la sinonimul Talpa ( iadului) cu ajutorul sufixului augmentativ gi peiorativ -oi(u), la fel cu biiboi(u) de la babel. r. 21-22: poltoala de babel' = hoafa de babd, cu sensul peiorativ

intarit prin prefixul po-, ca In ponegru foarte negru" (de unde a ponegri), pomp foarte rosu, rosu aprins" etc.

Variante 40

i un CL, CI: si-un /; 3 amundoi CL, CI: amindoi I; 5 nu aveau CL, CI: n-aveau I; 7-8 sedeau singurei ca cucul CL, CI: sedeau singuri-singurei, cue I; 9 vreo CL, CI: vro I; 13 nu li CL, CI: nu le I; 17 suritem CL, CI: sintem I; 20 la casa Ma de copii CL, CI: la casa ftrA cop ii I; 24 pAnA CL, CI: pinA I; 24-25 la unp, la 2

alta CL, CI: la una-alta /: 27 dimineg5 CL, CI: demineald I; 28 vede CL, CI: vedea J; 29 intAi si-ntdi CL: IntAi si-ntAiu CI: intAiu si-ntAiu I; da CL, CI: dar I. 41

1 pute CL, CI: putea I; 4 des-dimineata CL, CI: des-de-demineatA

I; 4-5 Ii ie CL, CI: Isi ia I; 6 pAnA CL, CI: Ora I; 7 numai iaca CL, CI: numai ce iatA I; 8 care CL, CI: cari I; 8-9 tologiti in glod /: tolo-glod CL, CI (grefcald de tipar); 10-11 o rupe de fugd I: o ie la fugA CL, CI; 12 ogirjit, mai rApanos §i mai r5pciugos /: ogirjit si mai rApAnos CL, CI; 15 asa plin de glod si de alte podoabe cum

era /: asa plin cum era CL, CI; 18 minggiere CL,CI: mingiiere I; 19-20 i-a dat in gind ieri noapte de una ca asta /: i-a dat in glnd de una CL, CI; 22-23 ce odor ti-am adus eu 1 Numai sa-ti trAiascA ! I:

ce ti-am adus eu CL, CI; 23 sprincenat CL, CI: sprincenat I; 23-24 frumusel de nu se mai poate . Iti samAnA tie, ruptà bucAtica /: fru-

musel de nu se mai poate CL, Cl; 26 grijesc /: grijeste CL, CI; 29 acesta-i CL, CI: aista-i I; 29-30 f5ptura lui Dumnezeu, ca gi noi... Ba poate... si mai nevinovat, sArmanul /: fAptura lui Dumnezeu, ca i noi CL, CI; 84 opait CL, CI: opaiet I; incheiturile CL: incheieturile CI, I; 35 dioache CL, CI: deoache I; 86 peapitind CL, CI: piaptAnA I; 40 ce sA mai facá CL, CI: ce sS. facA I; 40-41 a are un bdiet asa de chipos, de hazliu, de gras i invAlit /: a are

un btiiet asa de hazliu si gros CL, Cl. 239

www.dacoromanica.ro

42

8 nu putea CL, CI: nu poate I; 5 Intr-una CL, CI: Intru una /; 9-10 Di' mtnca-l-ar CL, I: omite Di CI; 10 mlnince CL, CI: mIntnce I; 11 aye CL, CI: avea I; 13 m-ag CL: rn-agi CI, II a lua CL, CI: agi lua I; 23 numa CL, CI: numai I; 24 Ong

CL, CI: ping I; 26 Da' CL, CI: Dar I; 28-29 a oricine

s-a afla /: a eine s-a afla CL, CI; 29 pang CL, CI: OM I; 81 petre CL, CI: pietre I; fel de fel CL, CI: feliu de feliu I; 32 felul CL, CI: feliul I; 33 gi n-a izbuti /: gi n-a puté CL, CI; 37 Ong CL, CI: pfnl I; 41 de li CL, CI: de le I. 43

1 ce zici I: mite CL, CI; sunt aceste CL, CI: stnt acestea I; 6-7 al nestru /: a nostru CL, CI; 7-8 nu-1 duce capul, ea pe altii... la atItea /: nu-1 duce capul la atItea CL, CI; 10 aye CL: avea CI, I; 11 sg ieie CL, CI: A ia I; 14-15 In culcug, tntr-un cotton sub vatrg /: In culcug, sub yeti% CL, CI; 15-16 gi uitfndu-se tintg /: se uitg tinta CL, CI; 17-18 cum sfltuiau btrtnii, ei In de ei, despre acestea, numai iaca /: cum sfItuiaa bätrfnii, numai iaca CL, Cl/ 20 mogneagul Insg /: iar mogneagul CL, CI; 20-21 spgriet CL, CI: spgriat I; 24 el eu stilt /: el sunt eu CL, CI; 29 n-aibi grijti CL, CI: n-ai grip. I; 31-32 si-i zise CL, CI: si-i zice I; 88 viata I: capul CL, CI; 31 pe noi sl ne lai, tocmai acum, straini It pe noi sk no lai strgini, tocmai acum CL: pe noi ne Iai, strgini tocrnai acum CI; 33-37 Nii te tnriji, mImucl, de feliu; a trgind gi nemurind ai sg vezi /: Nu te Ingriji, mImucg, ca-i vede CL, CI; 37 sunt CL, CI: slut I; 33 peaptAng CL, CI: piaptIna I; 89 iè CL ,

CI: ia I; 41 peptul CL, CI: pieptul I. 44

1 strgjer CL, CI: strgjeriu I; 8 Da' CL, CI: Dar I; 4 meu CL, CI: mieu I; 6 Strgjerul CL, CI: Strgjeriul I; 7 ie CL, CI: ia I; 10-11 laminate gi preaputernice Imparate CL, I: luminate ImiArate CI; 11 Feciorul-mieu, auzind ca aveli fatg de mIritat, m-a trimis /: Fecioru-meu m-a trimis CL, CI; 12 ca sä aduc CL, CI: sI adue I; 15 sl-1 facl, facg-1, mognege /: i1-1 tack, mrgule CL, CI; 16 ale lui /: a lui CL, CI; 22 fang CL, CI: 'Ail I; 21 feciora-3Ia CL, I: feciorului sell CI; 25 zburia V, I: seris sburia CL, CI; prin bordeiu /: prin cast CL, CI; 27 SI CL, CI: Se I; 23 nu mai am parte CL, I: omile 290

www.dacoromanica.ro

mai CI; 80 nimica CL, CI: nemica I; Pang acum CL, CI: Ping acun a

I; 82 fArg de dinsul CL, CI: fArgi dinsul I; o apuca CL, CI: o apuca I; 85 ie CL, CI: ia I; 88 mai clà un ropot .I: mai clA ropct CL, CI; 89 ie CL, CI: ia I; cole CL, CI: colea I; 41 abiè CI,

CI: abia I.

45

1 si strgjerii, cum ii vgd, incep I: strgjerii incep CL, CI; 8 DO ce-i acesta CL, CI: Da' ce-i aceasta I; zise unul din ei I: omi e CL, CI; 7 strgjer CL, CI: strgjeriu I; ti-ai CL, I: t-ai CI; 9 ce-i scris CL, CI: ceea ce-i scris J; 11 pricina CL, CI: pricing I; 12 ziserg strgjerii I: omite CL, CI; 18 d-voastre CL: d-voastig CI, I; 15 c-am venit noi, rgspunse mosneagul I: c-am venit nci

CL, CI; 16 se uitg lung unul la altul I: se uitg vuul la altul CL, CI; 16-17 si string si ei din mere CL: string si ei din umere CI: si string din umere I; 20 luta V: intrg CL, CI, 1; se CL, I: sg CI; pAng CL, CI: ping /; 20-21 sta la usg, smerii I:

stg la usg CL,CI; 21 calcg Inainte pe covoare CL, I: calcg pe covet te

CI; iarg CL, I: iar CI; 24 tullurg CL, CI: lull tig I; 28 cu

porci CL, I: cu porcii CI; 82 flgcgul I: fleaul CL, CI; 88 trgm's

CL: trimes CI: trimis /; 88 ie-ti CL, CI: ia-IiI; 88 Ong CL, CI: ping I; dimineatg CL, CI: deminealg I. 46

8 lumingrii-voastre CL, CI: lumingrei-voastre

/; 8-4 trimikji

CL, CI: trimeteti I; 5 se CL, I: sg CI; iB CL, CI: i a .1; 7 pgrg CL, CI: ping I; 7-8 ca sg vadg CL, CI: sg vadg /; 8-9 nrultg vorbg, mult ris si mare nedumerire se mai Meuse /: multg vorhg si mare rSs si nedumerire se mai Meuse CL, CI; 10 despre o astfel de batjocurg nemaipomenitg I: despre o batjocurg nemaipomenita ca aceasta CL, CI; 17 capul tgu cel sec I: capul igu CL, CI; I.S sg-ti aduc cop ii CL, CI: sg-ti aduc, sanchi, copii de suflet I; 19 Intrat V,

I: intrat CL, CI; 20 meu CL, CI: mieu I; 21 pgng CL, CI: ping

I; dimineatg CL, CI demineag I; 25 s-au mai ciordgnit CL, I: omite mai CI; 28-26 cit erau ei de ingrijiti /: eft erau ei ingrijiti CL, C1; 27 binisor CL, CI: bincsor I; bArcighan CL, CI:

birdghan I; 80 bordeiu CL, 1: bordei CI; pgng CL, CI: Ora I; 82-83 strglucitor CL, CI: strglucitoriu I; 88 zvoang V, I: scris svoang CL, CI. 291

www.dacoromanica.ro

47

1 a gtsit I: au glsit CL, CI; 4 si nici macar aceea /: si nici aceea CL, CI; 8-9 stringind ea din umere, a zis In inima sa /: stringind din umare, a zis CL, CI; 13 palea CL, CI: pielea I; 16 dintti CL, CI:

dintaiu I; 17-18 La vro stptiimint, cloud, tIntra Impträteast, cuprinst de dor, s-a dus /: La vro stptAmint, -Mara ImpArtteast s-a dus CL, CI; 18 nu-i da I: nu-i dt CL, CI; 19 blrbat CL, I: barbat CI; 2iptcatul CL, I: pa-Atu1 CI; 28 au flcut CL, CI: a f tout

I; 30 amundout CL: amindout CI, I; 32 de alt fel CL, CI: de alt feliu I; 33 ce fel CL, CI: ce feliu I; 31 barbatul CL, CI: btrbatul I; 36 pelea CL, CI: pielea I; 37 si s-o dai In foc CL, CI: §i In foc s-o dai I. 48

1 Imptráteasa cea Until sara acast CL, CI: omits sara I; 2 poruncit CL, I: poroncit CI; 3 pelea CL, CI: pielea I; 5-6 perii de pe dinsa

au inceput a pirii si pielea a sfirli, preflandu-se In cioric ars si apoi In scrum /: perii de pe Musa au inceput a p Irli, pelea a sfirli CL, CI; 7-8 barbatul CL, CI: bärbatul I; 8 inspaimIntat I: splimintat CL, CI; 14-15 s-a vtzut incinst peste mijloc cu un cerc zdravtn de fer CL, CI: s-a vtzut Incinst cu un cerc zdravän de fier,

peste mijloc I; 15 Iart barbatu-stu CI.: Int btrbatu1 stu CI: Iar bArbatu-stu I; 16 Cind voiu pune eu mina CL, I: Cind voi pune mina CI; 21. dna vei avea 1,cindva nevoie /: dact vei aye vreodata nevoie CL, CI; 25 napraznic V: scris naprasnic CL, CI: naprasnic I; 25-26 a ridicat CL, CI: a ridicat I; 31 de mai nainte CL, CI: de mai inainte I; 33-33 de sugabata defaimare a oamenilor /: de daftimarea oamanilor CL, CI; 41 barbatul CL, CI: bar-

batul I. 49

1 astfel CL, CI: astfeliu I; 8 pustiuri CL, CI: pustiiuri I; Onä ce a ajuns CL, CI: pint ce-a ajuns I; 4 stibatic CL, CI: stlbatec I; 9 Eu sunt CL, CI: Eu slut I; 15 intra V, I: intrt CL, CI; 17 rtzbate V, I : scr is rtsbate CL, CI; 18 prin aceste locuri, femeie, hti I: prin aceste locuri CL, C/; 25 sunt CL, CI: slut I; Mercuri CL, CI: Miercuri I; 30 Mercuri CL, CI: Miercuri I; 81 Imparatia ei CL, CI: imparttia sa I; 34 Mercuri CL, CI: Miercuri I; 36 un corn de prescurt /: un colt de prescure CL, CI; 38-40 si i-a zis cu binesorul: Pastreaz-o, ct ti-a prinde bine la nevoie" /: si i-a zis O. o plstreze, di i-a prinde bine la nevoie CL, CI. 292

www.dacoromanica.ro

50

2 sAlbatice CL, CI: sAlbatece I; pAnA CL, CI: pinA I; 4 Mercuri CL,CI: Miercuri I; 6-7 a Indrepta t-o si ea, cu multd bunatate si bUnde, la sorA-sa I: a Indreptat-o §i ea la sorA-sa CL,CI; 8 DuminicA CL, CI: DuminecA I; *i de aici CL, CI: i de acolea I; 10 panA CL, CI: p InA I; 11 pe al treile CL, CI: pe al treilea I; 12 panS CL,CI: p fnA

/; DuminicA CL, CI: Dumineca I; 13 Duminica CL, CI: Duminea /; aceeasi CL, I: aceea§ CI; 15 struncinatA CL, I: sdruncinatA CI;

16 DuminicA CL, CI: Duminea I; o datA, clt a putut CL, CI:

o datd, din rAsputeri I; 18 zburAtoare V, I: scris sburAtoare CL, CI; 20 21 ca dintr-o singurA gurA I: ca cu o singurA gurA CL, CI; 21 s-au CL, CI: s-a I; 23 DuminicS CL, CI: DuminecA I; 24 si i-a zis CL, I: §i a zis CI; 25 a lui CL, CI: al lui I; 30 ciocfrlan V: scris ciocArlan CL, CI, I; 31 se CL, I: sA CI; 31-32 InfAti-

seazA CL, CI: Infatisaza I; 32 Duminici CL, CI: Dumineci I; 38 iè CL, CI: ia I; 89 du-o numaidecft acolo I: du-o acolo CL, CI, 51

2 pAnA CL, CI: pInA I; 3 DuminicA CL, CI: Duminec5, I; 4 prescurA

CL, I: prescure CI; 5 pAnA CL, CI: pInA I; 7 petre CL, CI: pietre I; 9 §ovIlcAind CL, CI: §ovilctind I; 11 clad biata drumeatti

/: chid drumeata CL, CI; 12 atunci Indatl ciocIrlanul I: atunci ciocfrlanul CL, CI; 12-13 aripioarele CL, CI: scris aripeoarele I; 14 zdruncen V: scris sdruncen CL, CI: zdruncin I; 17 cu ochi fArmAcAtori /: cu ochi farmdcAtori CL, CI; 25 aripele CL, CI: aripile I; 26 mai putea CL, CI: mai putè I; un raiu CL, I: un rai CI; 29 Aici CL, CI: Acolea I; 30 pe care II CL, CI: pe care-1 I; 32 fugeau I: fugea CL, CI. 52

1-2 ce sS fa* rind pe rInd I: ce sA fad' CL, CI; 3 Mercuri CL, CI: Miercuri /; 4 DuminicA CL, CI: DuminecA I; 6-7 zburfnd nefncetat de fricA I: zburfnd, de frica CL, CI; 7 IarA I: DarA CL, CI; 8 lAcrimind CL, I: lAcrAmInd CI; 9 zbor CL, I: scris sbor, CI; 10 IntAi CL, CI: Intdiu I; 12 sA ieie CL, CI: sA ia I; 16 viespea care InAlbise I: vespea care a InAlbit CL, CI; 24 Nu ti-e

CL, CI: Nu-ti

e

I; 24-25 clt mi-i cere pe dInsa, femeie, hAi

/: cft mi-i cere pe dinsa CL, CI; 28 pAnA CL, CI: pfnA .1.; 33 pAnS 293

24

www.dacoromanica.ro

CL, CI: pinI I; dimineatA CL, CI: demineatA I; 85 trimis CL, C/:-

trimes I; 89 Oa CL, CI: !And I; 89-40 am a yin atunci tot eu s4 te iau I: am sA via tot eu BA te ieu CL, CI. 53

1 umbla atinel CL, CI: lmbla citinel I; 4 umbla CL, CI: imbla I; 6 Ingenuncheat CL, CI: Ingenunchiat I; 9 meu CL, CI: mieu I; 11 s-a chinuit asa I: omite asa CL, CI; pAnA CL, CI: pin& I; 12 ceea CL: cea CI: ceia I; 18 posomoritA I: posomorit CL, CI; 14 i-a zis cu ciudA a iasA I: i-a zis ca sti ias5. CL, CI; 22-23 pune mina si

pe vIrtelnitA I: pune mina pe vIrtelnig CL, CI; 28 acelasi CL, I: acela§ CI; 24 a doua zi des-dimineala CL, CI: a doua zi dez-de-dimi-

neap /; 28 s-a I: s-a CL, CI (grefeald de tipar); 82 tresArit CL, I: trAsArit CI; 83-84 a plecat ochii In jos I: a plecat capul In jos CL, CI; 36 zbuciumata V, I: scris sbuciumata CL, CI; lui I: sa CL, CI; 40 mare minunAlie I: mare minune CL, al . 54

4 ceea CL, CI: ceia I; 7 trimite CL, CI: trimete I; 9 umblA CL, CI: ImblA I; mänIncl CL, CI: mlnInca I; 10-11 cum vine strAina, hoanghina pune mina si pe tablaua cea de aur si pe closca de aur cu puii de aur /: cum vine strAina, pune mlna si pe closca cu puii de aur CL, CI; 15 be CL, CI: bea I; 15-16 I-a si aruncat pe furig. undeva I: 1-a aruncat pe furis CL, CI; 18 bizuindu-se ea si acum In puterea I: bizuindu-se ea In puterea CL, CI; 19 aceeasi CL, CI: aceia§i

I; 21 zbuciumata V, I: scris sbuciumata CL, CI; iará§i CL, I: iarৠCI; 27 meu CL, CI: mieu I; 83 citus CL, CI: cltusi I; facerii CL, CI: facerei I; 36 noptii CL, CI: noptei I; 87 ridicA CL, CI: rAdicA I; 89 de la ImpArAteasa lui I: omits lui CL, CI; 40-41 un sac plin cu nuci I: un sac cu nuci CL, CI; 41 nucele CL, CI: nucile I. 55

7 crescatorul CL, CI: crescAtoriul I; 8 prefAcuse CL, I: prefacusA CI; 8-9 purcelul cel ogirjit, rApciugos si rapAnos I: purcelul cel ogirjit si rApAnos CL, CI; 10 de-a ei CL, CI: de ale ei I; 11 care fugiserl /: care fugise CL, CI; 15 pAnA CL, CI: pinA I; 19 ca aceasta CL, CI: ca asta I; 23 pe care CL, CI: pe cari I; 26 daa nu cumva s-a fi sfIrsit /: dacA nu s-a sfirsit CL, CI. 294

www.dacoromanica.ro

(p. 56)

POVESTEA LUI STAN PATITUL

Publicata in Convorbiri literare, XI, 1, 1 aprilie 1877, p. 21-34, retipAritä, cu mici schimb5.ri, in Curierul de lafi, XI, nr. 40-43, din 9, 12, 14, 16 aprilie 1878 pi apoi in editia de la Ia4i, vol. I, 1890,

p. 139-179, unde a apgrut cu multe modificari pi adaosuri. Reproducem textul din Coavorbiri literare, tinind searra de corec-

turile prezente in editia de la Ia*i. Convorbiri literare; CI Curierul de Ia.yi ; I lectiuni stabilite prin conjectur5..

CL V

editia Iapi;

P. 56, r. 25: de-abia acum se prinsese pi el cu minele de ()curd

de-

abia acurn avea *i el casa lui, cu vatra §i cu tot ce tine de ea". r. 29: doar-doar a incaleca pe nevoie va izbuti incet-incet s5. scape de rarkie" (attic& sá stkolneascti nevoia ca pe cal

aláretul). P. 58, r. 7: 1-au dat In burduhul dracului

1-au 15..sat (dracului I) in pace"; cf. expresia sinonirnii a leisat pe cineoa In plata Domnului.

r. 30-31: mind all face mendrele cheful" (cu ginduri rele).

vrind s5.-§i fac5. pofta,

P. 59, r. 5-6: S-a pus el... luntre gi punte

a flout tot ce-a putut, a recurs la toate mijloacele". S. se compare asonanta (luntre-punte) din aceastä expresie, care trebuie sä fi apArut mai intii in vorbireapescarilorsau a locuitorilor din preajma

unui riu mare sau a m5.rii, uncle foloseau §i luntrea §i puntea (---- podul peste o al:4 curgataare). r. 27: Da"- yi solia l D5i raportul (despre misiunea pe care ai aN ut-o)" .

P. 60, r. 9-10: Ei, las', cd-ti gasesc eu aczq leacul

Mteapt5,

a gäsesc eu pedeapsa care ti se cuvine pentru ca nu te-ai

purtat cum trebuie (ca medicamentul cel mai potrivit pentru o boald)". r. 18: ie-ji talpeqiia 1 pleaca (repede) imediat 1" r. 24-25: Imbräcat cu straie nemjegtitmbracat ca orApenii". 24*

295

www.dacoromanica.ro

r. 33: mdi licei mai baiete" (formula de adresare folosit§ de adulti chid vorbesc cu baietii mici). Prescurtare, pe cit se pare, a diminutivului bdielicd.

r. 34: spaima cinilor, ironie la adresa baiatului, care se speriase el de clini. r. 37: sei intru la steipin

sä intru slug& (In serviciu) la

cineva". P. 61, r. 29-30: am vdzut eu gi hoituri mari gi nici de-o lume

am

v&zut eu si oameni voinici care nu-s buni de nimic".

P. 62, r. 1: Dar gtii cd m-ai plesnit in peildrie...? Dar stii cd ai nimerit-o bine cu raspunsul t6u la gluma mea...?" Cf. a turti fesul cuiva a-1 lovi (cu vorba) in partea lui slabr. vreun lucru din cale r. 35: vrun lucru mare panel pe-acolo afar& de mare". r. 37 38 Meisurd-i vorba cu imbldciul

Masoara-i cuvintele

(spuse) cu parul de scuturat ( = treierat) grtul" (fig. Incearcä, daca poti, sa intelegi ce vrea s& spunr). r. 38: Balan sii-ii aleagd din gurd ce spui Dracul sa. te priceapr. P. 63, r. 3-4: mdi, ciotul dracului mäi, mititelul dracului". r. 4: dezleagd odatd calul de la gard vorbeste odata l&murit" (adica dä drumul cuvintelor, dezleagl-ti gura cum trebuie"). r. 12: mai gtii pdcatul? = mai f ti i, pacatele mek ? Este o exclamatie interogativa, cu nuanta ironicA, Intrebuintat& atunci and vorbitorul pare a recunoaste calitätile interlocutorului, dar are Indoieli, se teme sd nu greseasa, adica O. nu savIr-

seascl un 'Amt. Varianta folositã de Creangl ar trebui scrisA mai gtii? pdcatul l , cdci asa a fost la Inceput legatura

sintactica si stilisticA dintre cele doll& pärti alcatuitoare ale constructiei. Cu vremea, din cauza foarte marii free-

vente In vorbirea de toate zilele, s-a ajuns la stergerea pauzei si la slabirea intonatiei initiale, Welt, la prima vedere, pdcatul poate face impresia a este complementul direct (dac& nu chiar subiectul !) lui gtii. Explicatia propus6 Oseste o confirmare In exclamatia sinonimä deja citata: mai stii, pdcatele mel e ?, unde pdcatele mele aratá clar modul cum au luat nastere, sintactic vorbind, ambele constructii. 296

www.dacoromanica.ro

r. 17-18: dac-ar fi tome cu lapte cite le spui dac5. ar fi toate bune si frumoase cum le spui tu" (cum e laptele sau, mai degraba, cum shit mincarile gatite cu lapte In loc de apa); cf. vol. I, p. 186: crezindu-le toate leiptoase, dupd rdbu,s. r. 21-22 : sd-mi ies din rdbuf afard sa ma abat de la felul meu obisnuit (ordonat, ca Insemnarile Mute pe raboj) de a ma purta". maninca-le repede" (caii, de altfel T. 27: dd-li colt) si oamenii, cind alearga, stirnesc praful de pe drum). P. 64, r. 1-2: Sd nu spun minciuni S-ar crede ca exagerez,

dar nu exagerez, spun adevarul". r. 17: Da'ia lasa-md la pirdalnicul dar ia lasa-ma dracului (cu vorbele astea), nu mai vorbi asa.". r. 24: vorbegg fi tu, ia afa, fn dodii vorbesti fara sa te &des-Li, fara sà stii ce spui". Cf., editia de feta., vol. I, p. 65, r. 3-4: .Parcii vorbefti de pe ceea lume Parca spui lucruri de pe lumea cealalta". r. 27: Cind se-nsoard, nu-i de moard" (Tocmai) la insuratoare n-are ce macina". Sa se compare ritmul i rima acestei zicale.

P. 63, r. 12: ii ia el inima-n ding ,,li face curaj, se imbarbateaza". Sediul curajului este, dupa credinta populara, inima (cf. mimes curajos, avintat").

P. 66, r. 30-31: claca dracului era !dracii lucrau ca oamenii la claca, ajutindu-se unii pe altii". (De fapt, Creanga vrea sa spuna ca. era o claca a dracului, adica strasnica.) sa ne apere DumP. 67, r. 22 23: cruce de aur cu noi in cac.d nezeu 1" (dracul fuge de cruce; cf. mai departe, r.28: Ucigd-l-

crucea, unul dintre foarte numeroasele nume eufemistice si metaforice ale dracului). r. 40: a pus-o de mdmdiigd a ajuns intr-o situatie grea (care 1-a ingrozit), a sfeclit-o".

tiu cä mi-ar da lumea de pe lume sa stiu ca mi-ar da Intreaga lume" (literal o lume dupa",

P. 68, r. 24-25: sd

adica adaugata la alt.& lume). r. 31-32: Bun staroste mi-am Visit!

Bun petitor (mijlo-

citor la casatorie) rni-am gasit 1" 297

www.dacoromanica.ro

P. 69, r. 4: Da'gtii c-ai chitit-o bine, mai Chiricd?

Dar stii CA

ai potrivit-o bine, a ai chibzuit bine, mai Chirica?"

r. 17-18: i se aprind lui Ipate al nostru cdlaieleIpate se indragosteste" (nu-si gaseste astimparul, se framinta, nu poate sta locului). r. 29-30: (Para ;i-ar veni a crede) cd-i de cele cu crucea-n sin ...cti-i mereu cu gindul la Dumnezeu" (ca-i us& de biserica, cum se mai spune cu o metafora tot religioasti).

r. 31-32: a indlbit odaa, numai intr-o singurd noapte, pe mogu-meu in fintind i-a scos peri albi, 1-a facut sti-i inalbeasca parul Intr-o singura noapte..."; mop-meu in fintind este bunicul lui Chirica, adica un drac mai in vim%

deci mai... intelept si totusi s-a Mat biruit de o femeie (adaosul En fintind are rostul sti precizeze ca-i vorba de un drac).

P. 70, r. 30: tot om alege, om alege, pdn-om culege vom fi pretentiosi din cale afard, pin& cind, la urma, ne vom multumi cu ce s-o nimeri" (cu o femeie mai putin buna cleat cele la care am renuntat).

P. 71, r. 2: Cind ii omul in doi peri Cind omul si-a iesit din firea lui obisnuitä, chid se framinta, fiinda nu stie ce vrea sau cum a procedeze". r. 4: Arde focu-n paie ude" arde focul incet, din cauza ca paiele shit ude" (tot asa se consuma !Meet omul preocupat

puternic de o problema, pe care n-o poate rezolva). r. 12: cit le poate calul ce slat in stare sä fad." (s-a pornit de la calaret, a carui valoare depinde in mare masurä de calul folosit la intrecere). 37: o dau cu minici largi o dau din toga inima, UM sovaire". Metafora pare a avea la Jana minicile climasii (sau ale unei haine), care, cind slat largi, permit celui ce o imbraca sa-si vire si sa-si scoatti mlinile din ele MA nici o dificultate. P. 72, r. 5: ( Bund, sapine,) nu-i cuoint n-am ce zice, n-am (nici un) motiv sa spun cil nu-i buna". r. 13-14: (Cite ftii tu, numai dracul cred cd) poate sd-;i deie poate sa ajunga (cu mintea) pita la radlicina de fund gindurilor tale". 298

www.dacoromanica.ro

P. 73, r. 2: juruiefte-i ceriul i parnintul

fagaduieste-i, cu jurA-

mint, orice (ar vrea ea)". r. 6: SO...ra I mai Ghtrica... Saracan de mine mai Chirica..." (saracan de mine! = sAraca-mi de mine!). Aceasta exclamatie exprima, In cazul de fata, uimirea celui care vede sau aude lucruri de necrezut. Apare foarte des In

vorbirea populara oi familiarA, cu tot felul de valori; v. Stilistica limbii romdne, p. 35 i urm. r. 6-7: pared despre asta mi-af pune capul la mijloc parc5., In ce-o priveste pe asta, a garanta cu capul (ca-i cum se cade)". P. 74, r. 15: Acesta nu-i vrun lucru pdn'pe-acolo nu-i o treaba prea grea" (pOn'pe-acolo e o expresie eliptica pentru pdn' pe-acolo de greu, adica Intr-atft de greu cit poate sd para."); pidn'pe-acolo are sens spatial, arata distanta, deci dimensiunea In lungime, a spune, a efortului necesar pentru savlrsirea unei actiuni).

P. 75, r. 5: nici tu drumef, nici tu copil, nici tu nimica I Pentru explicarea lui tu din aceasta constructie, v. Stilistica litnbii romdne, p. 125-126. Este vorba de pron. pers. II sg., cu valoare de pers. I sg. r. 21: poate s-o tdmOduim

poate s-o dregem" (In sens figu-

rat).

r. 26-27: si-i trdi pe linga noi ca banul cel bun §i vei trai In casa noastrA cum trAieste (In punga) banul cel bun"; cf . comparatia sinonima cu banul En punga sdracului: banul bun, adica valoros, este pastrat cu grija (nu-i pus In circulatie prea des ca cel mai putin bun), tot aoa banul, indiferent

de valoarea lui, In punga saracului, care fl pazeote bine, fiindca. nu are multi.

P. 76, r. 3: ca chiar azi i se implineFte

caci chiar astazi

i se fncheie termenul pentru care s-a tocmit argat la noi".

P. 77, r. 28-29: nu-mi tot spunefi cai verzi pe pärefi

nu-rni

tot spuneti lucruri scornite de voi, care nu s-au Intimplat niciodata". De remarcat asonanta verzi-pareli. r. 29: ca eu sunt Stan pdfitul ca eu shit Stan care a patit multe"; de aici numele de Ipate, dat lui, cum se spune la 299

www.dacoromanica.ro

un moment dat in cursul povestirii, din cauza ca a suferit ( = a patimit) de o boala grea. S-a stabilit o legatura etimologica Intre a peiti (eu pat, el pate) ci Ipate.

Variante 56

2 flacau V, CI, I: flecau CL; 3 acela CL, CI: aceala I; 6 Si, ca bliet strain ce se gasea, nimernicind ell: ci, din capul locului nimernicind

el CL, CI; 7 Ora CL, CI: pia. I (de cloud ori); 8 s-a oplosit de la o vreme intr-un sat I: s-a oplosit intr-un sat CL, CI; 10 pána CL, CI: pina I; virsta CL, I: vrista CI; 16 flacaul V, CI, I: flecaul CL; 19 nu-1 prindea CL, I: nu-1 prinde CI; 26 a tras pana CL, CI: au tras, pin& I; 29 s-apoi CL, CI: §i-apoi I. 57

4 se mai Intimpla I: se mai intimplase CL, CI; 12 flacaului V, I: flecaului CL, CI; 13 aducea aminte uneori de cite I: aducea aminte de cite CL, CI; 14-27 se lua pe ginduri si amine, din zi In zi si de joi pana mai de-apoi, aceasta poznasa trebusoara si gingasa In multe privinti, dupa cum o numea el, gindindu-se mereu la multe de toate... Unia zic aca, ca femeia-i sac fara hind. Ce-a mai fi si asta? Altii, ca a te fereasca Dumnezeu de femeia lenesa, mirsava si rasipitoare; altii, alte nastrusnicii, !nett nu stii ce sa crezi si ce sa nu crezi 1? Numa nu-i vorbd, ca am vazut cu §i destui barbati

mult mai ticaiti si mai chitcaiti, decit cea mai biciznica femeie. *i ace, trezindu-se el In multe rinduri vorbind singur, ca nebunii, sta in cumpene: O. se insoare... sä nu se insoare?!... /: se lua pe ginduri, lasInd aceasta treaba dintr-o zi pana-n alta CL, CI ; 30 fldcaul V, I: flecaul CL, CI; 82 pana CL, CI: pina I; 34 numai CL, CI: numa I; 36 s-a CL, CI: s-au I; flacaul V, I: flecaul CL, CI; 37 Oa CL, CI:

pina I. 58

1 felul CL, CI: feliul I; 3 te miri CL, C/: te mieri I; 4-5 Illcaul V, I: flecául CL, CI; 6 si prietenii si babele CL, CI: si babele

si prietenii I; 7 burdultul CL, CI: burduful I; 9 s-au CL: §i-au CI, I; 10 fläcaul V, I: flecaul CL, CI; 11 ce-a CL, CI: ce-au I; 12 pune mincarea CL, 1: pune mincare CI; 14 se amija CL, CI: se amijea I; 16 pan-or CL, CI: pin-or I; 17 manince CL, CI: minince

I; 19 ce s-o mai duc aces& CL, CI: ce s-o mai duc pe-acas I 3CC

www.dacoromanica.ro

I; 21 s-a CL, CI: §i-a I; bodaproste CL, CI: bogdaproste I; 24 a pornit CL, CI: au pornit I; 28 perzi CL, CI: pierzi 80 capitenia CL, CI: capetenia I; voind CL, CI: vroind I; 32 a vede CL: a vedea CI, I; 36 au apucat CL, CI: apuca. I; 36-37 sa vada de n-a puté trebalui ceva si pe-acolo CL: sa vada de n-a putea trebalui ceva i pe acolo CI: sa van de n-a putea ceva trebalui §i pe-acolo I; 88 vrun CL, CI: vreun I; fmprotiva CL, CI: frnpotriva I; 89 vrun CL, CI: vreun I.

59

1 vrun CL, CI: vreun I; pane' CL, CI: Ora I; 2 de care CL, CI: de cart ./; 4 ceilalti CL, CI: ceialaiti I; 8 umbla CL, CI: Imbla I; 11-12 de unde lncarcase Stan lemnele CL, CI: de unde Stan lncarcase lemnele I; 18 flacaul V, I: flecaul CL, CI; 15 Vazind el dracul /: VazInd dracul CL, CI; izbutit CL, I: scris isbutit CI; nimica CL, CI: nemica I; 18 s-apoi CL, CI: §i-apoi I; 19 hamisit CL, CI: hamesit I; umblet CL, CI: fmblet I; 20 bezmetic CL, CI: bezmetec /; 21 numai iaca ce CL, CI: numai iata ca I; 22 haleste

CL, CI: haleste I; 23 nimica CL, CI: nemica I; ie CL, CI: la I; 28 nimica CL, CI: nemica I; 28-29 raspunse dracul, rusinat gi tremurind ca varga de frica I: raspunse dracul, tremurind de frica CL, CI; 82 s-acela CL, CI: §i-acela I; 86 nimica CL, CI: nemica I; 38-40 dar ce-a zis omul acela chid a pus mamaliga acolo, pe tesitura, ai tu la tiinta? I: dar tii tu ce-a zis omul acela clad a pus mamalliga acolo, pe tesitura? CL, CI; 41 nimica CL, CI: nemica I. 60

8-4 a zis cä cine-a minca botul CL, CI: a zis: Cine-a minca botul /; 4 bodaproste CL, CI: bogdaproste I; 6 nimica CL, CI: nemica I; 7 Ora CL, CI: pina I; 10 acu§ CL, CI: acusi I; 13 Simbrie CL,

Simbrie I; 18 ie4i CL, CI: ia-ti I; 25 umbla CL, CI: imbla I; zgribulind CL, I: scris sgribulind CI; 26 ca sa mestece CL, CI: sA

mestece I; 27 iaca CL, CI: WI I; 29 portii CL, CI: portei

I; 80 de teama I: de frica CL, CI; 82 neal Zurzan CL, I: omite nea CI; 32-33 dati-va-n laturi, cotarle I: dati-va-n laturi CL, CI; 85 aunt CL, CI: sint I; 37 Intru 17, I: intru CL, CI; 88 Intri V, I: intri CL, CI; giti1e CL, CI: gistele I; 7 vro CL, CI: vreo I. 61

2 dar nuxnai dracul o stie /: dar dracul o stie CL, CI; 6 umbllud 301

www.dacoromanica.ro

çe aici CL, CI: imblind pe-aici I; 7 ciofligar CL, CI: ciofligariu I; t3 altfel CL, CI: altfeliu I; 14 umbla CL, CI: fmbla I; 17 A CL,

CI: Asi I; 21 Chiria V: Chirica CL, CI, I; 23 ChiricA chiopul V: Chirica schiopul CL, CI: Chirica schiopu I; Chirica V: Chirica

..CL, CI, I; 26 si-a I: ti-ai CL, CI (grefecad de tipar); 26 Chiricl V: Chirica CL, CI, I; 27 fel CL, CI: feliu 1; 29 acesta sunt CL, CI:

aista stilt I; 87 (II V: da CL, CI, I. 62

4-5 dacl mi-i glci I: mi-i gici CL, CI; 8 limpezeall CL, I: limpezalà CI; 11 Chiricl V: Chirica CL, CI, I; 12 mi-i da i mie o hrincl din-

tr-insa? I: omite o hrina CL, CI; 14 int4i CL, CI: intaiu /; 15 Chirica V: Chirica CL, CI, I; 24 a urnbla din stapin In stàpfn CL, CI: a Imb la cu crosna In spate, din stApin In sill:Jill I; 80 vré CL, CI: vrea I; 81 fel CL, CI: feliu I; 85 vrun CL, CI: vreun /; pänl CL, CI: IAA I; 8-apoi CL, CI: *i-apoi I; t-oiu CL: ti-oiu CL, I. 63

2 intli CL, CI: intdiu I; 3 Apoi aceasta-ti spun si eu CL, CI: Apoi, ia, asta-ti spun si eu I; 4 dezleagl V: scris desleagA CL, CI, 1; 6 meu CL, CI; rnieu I; 8 te miri CL, CI: te mieri I; nimica CL, CI: nemica I; 10 Chiricl CL, CI: Chirica /; 27 a-1i colb CL, CI: d6.-le colb /; s-apoi te apucA CL, CI: si-apoi te-apucä I; 81 Chiria CL,

CI: Chirica I; 84 Chirica V: Chirica CL, CI, I; 38 razbate V, I: scris rdsbate CL, CI; 40 sisliac V, I: sisilac CL, CI (gregeald de t ipar). 64

1 Chiria CL, CP Chirica I; 8 Chiria CL, CI: Chirica I; 4 el CL, CI: Ipate /; Chiria CL, CI: Chirica I; 6 Chirica CL, CI: Chirica I; 16 de-ameazi CL, CI: de-ameaa-zi I; 16 sunt CL, CI: & int I; 18 spariè CL, CI: spdria I ; 19 Eu gindesc CL, CI: Eu cred I; 26 sämkaturi CL, CI: semAnaturi I; 85-36 nista lanuri frumoase de grlu, care dl In copt I: omite care dA in copt CL, CI; 38 §i-i spune CL, CI: si spune-i I; 89-40 sAmánat CL, CI: semAnat I; 41 este-

nicioasä treaba I: omite ostenicioasg. CL, Cl. 65

1. pun CL, CI: putea I; 8 Chiria V, I: Chirica CL, CI; 4 puté CL, CI: putea I; 6 trebuiesc CL, CI: trebuie I; -apoi CL, CI: 302

www.dacoromanica.ro

i-apoi I; 7 acela CL, CI: aceala I; 8 sunt CL, CI: sint I; 9 boier CL, CI: boieriu I; 14 beierului CL, CI: boieriului I; 18-19 Cat} griul e copt, nu mai poate suferi Intlrziere I: omite CL, CI; 27

-apoi CL, CI: *1-apoi I; 80 pute CL, CI: putea I; c-un CI,

CI: cu un I; 81 meu CL, CI: mieu I; 86 Boieru1 CL, CI: Boieria?

I; 38 dimineata CL, CI: demineata I; 88-89 te apuca CL, CI: te-apuca I; 89 yea CL, CI: vedea I. 66

2 Chirica CL, CI: Chirica I; 4 boierul CL, CI: boieriul I; 5-6. rn-am prins hat si bine sn-i dau griul In girezi I: mite hat si bine

CL, CI; 10 beierul CL, CI: beieriul I; 11 sunt CL, CI: shit I; 14 Chirica CL, CI: Chirica I; 16 dimineata CL, CI: demineata I;18 amundoi CL, CI: amindoi I; 18-19 *i cum ajung acolo, cam p t Inseratelea, Ipate zice I: omite cam pe Inseratelea CL, CI; 2$ dimineap CL, CI: demineata I; amundoi CL: amindei CI, I; 25 se mai CL, I: omite CI; 28 si-o pune I: i-o puse CL, CI; 29 snopi CL, CI: znopi I; 85 Chirica CL, CI: Chirica I; 85-36 nicairi CL, CI: nicaieri I; 87 Chirica CL, CI: Chirica I; 88-89 numai ce WA cal vazu dormind CL, CI: numai iatä 11 vede dormind I; 41 noaptea-n, cap CL, CI: noaptea In cap I. 67

2 boier CL, CI:beieriu I; 8 Boierul CL, CI: Beieriul I; se azvlrle V: scris se asvirle CL, CI, I; 5 ce nu se mai CL, CI:

ceea ce nu se mai I; 10 Chirica CL, CI: Chirica I; 12 bo-

ierul CL, CI: boieriul I; 15-16 are sa ieie cele doua girezi mici si-1 caliceste I: are A ieie pe cele doua girezi si-1 caliceste CL, CI; 17-18 binisorul CL, CI: binesorul I; 26 sarn5m CL, Cl: gamin I; 27 de alaltaieri CL: de alaltaieri CI: de-alaltaieri I; n umblat CL, CI: Imblat I; 84 Chirica CL, CI: Chirica I; 85 Chiricl CL, CI: Chirica I; 89 China CL, CI: Chirica I; boierul CL, CI: beieriul /; cltu-i CL, I: eft e CI; 40 boier CL, CI: boieriu I. 68

1 chimeriu CL, I: chimeri CI; 7 mai nainte CL, I: mai Inainte

CI; 12 m-as CL, CI: m-a§i. I; af da CL, CI: asi da I;

st9.

face CL, CI: asi face I; 21 eu sed calare CL, I: eu sad Ware I; 22 maruntaiele CL, CI: maruntaiele I; 24 p-Intuneric CL, CI: pe-ntuneric I; n-a§ CL, CI: n-a§i I; 86 boierul CL, CI: We303

www.dacoromanica.ro

riul I; 40 duminica CL, CI: dumineca I; -oi sta CI.

41

oiu sta CL, I:

69

1 ti-a CL, I: thar CI; 2 oiu ochi-o CL, I: oi ochi-o CI; 3 ti-oiu spune CL, I: ti-oi spune CI; 9 duminia CL, CI: duminecA I; 10 cum ti CL, I: cum e CI; 16 calca V: cald. CL, CI, I; flacdilor CL, I: flecäilor CI; 18 Chiricä V: Chirica CL, CI, I; 22-23 pesemne päcatele mele mi te-au scos CL, CI: omite mule I; 25 fArmhat CL, I: farmacat CI; 31-82 mosu-meu CL, CI: mosu-mieu I; 35 putè CL: putea CI, I. 70

1. ti-oiu CL, I: ti-oi CI; 5 surubuiesti CL, I: surubesti CI; 13 duminica CL, CI: dumineca I; 14 Duminica CL, CI: Dumineca I; 17 Intrind V, I: intrind CL, CI; 22 asa-i CL: asa-i CI, I; 85-36 Dupd era cum e mai rdu tn CI se adaugd toatA ziva prindea buburuzi

t,i, punindu-i pe dosul minei, zicea: Buburuz, buburuz,

Incotro vei zbura (scris sbura) Intr-acolo m-oiu Insura. 71

1 pirpAra CL, I: pirpora CI; 17 las'a V, CI, I: Iasa CL; 21-22 dac6 n-a mai fi si asta CL, CI: dacd n-a mai fi asta I; 23 mi-ai I: mi-am CL, CI; 27 016 CL: tinea CI, I; 29 picilit CL, I: pAcalit CI; 37 minici CL, CI: minecii I. 72

4 mi-am I: mi-ai CL, CI; 12 putè CL: putea CI, I; 22 aye CL: avea

CI, I; 24 ti-oiu CL, I: ti-oi CI; 26 putè CL: putea CI, I; 27 meu CL, CI: mieu I; 39-40 talpoiu CL, I: tAlpoi CI. 73

7 mi-as CL: mi-asi CI, I; 16 departe CL, I: diparte CI; 21 as face CL: asi face CI, I; 22 barbat CL, CI: barbat I; 25 vreo CL, CI: vro I; 26 tosc5. CL, I: tosc5.CI; 27 acest CL, I: aist CI; 40 putb CL, CI: putea I. 304

www.dacoromanica.ro

74

7 barbatu-sAu CL, CI: b5rbatu-sau I; 26 Intrà V, I: inträ CL, CI; 27-28 barbatu-säu, CL, CI: bdrbatu-sAu I; 29-30 amundouä CL: amIndoul CI, I; 36-37 s-o dau dracului de pomanä CL, I: omite

de CI; 40 frai CL, CI: Intaiu I. 75

1 fi vede CL: li vedea CI, .1; 5 ameta15. CL, CI: ametealS I; nimica CL, CI: nemica I; 8 iscode§te ea pe ici, pe co/ea CL, I: iscode§te-

ea hfrca pe ici, pe colea CI; putè CL: putea CI, I; 9 Intrase V, I: intrase CL, CI; 13 fmpetrità CL, CI: Impietrità /; 15 meu CL, CI: mieu I; 27 Barbatu-meu CL, CI: BArbatu-mieu /; 28 avb CL: avea CI, I; 34 zbuciumlndu-se V: scris sbuciumindu-se CL, CI, I; 12 minggie CL, CI: minglie I; 86 trimite CL, CI: trimete I; 87 barbatu-sAu CL, CI: bArbatu-s5u I; 41 fntai CL, CI: intaiu /; barbatu-meu CL, CI: bArbatu-mieu. 76

1 sunt CL, CI: slut I; 7 bArbatu-sAu CL, I: barbatu-sau CI; 10-11 cuptior CL, CI: cupteoriu /; 13 cum fl vede CL, CI: cum fi vedeI; 21 Intra V, I: inträ CL, CI; Chirica CL, I: Chirica CI; 29 §-oCL, CI: §i-o /; 38 aläturea CL, I: alature CI. 77

2 de-acum CL: de-acuma CI, I; 6 putregai CL: putregaiu CI, I; 8 sacul cel de dupá CL, CI: sacul cel de pe I; 11 b6rbate CL, I.barbate CI; 15 perderea CL, CI: pierderea I; 23 izMvit V, I: scris isbavit CL, CI; 24 cu nevasta §i cu copii[i] sal V, I: cu nevasta §i copii siii CL, CI; 29 cai verzi pe pareti I: cai verzi de pe päretit CL, CI; sunt CL, CI: slut I.

(p. 78)

POVESTEA LUI HARAP-ALB

Pub Heath' In Convorbiri literare, XI, 5, 1 august 1877, p. 172-196. §i retipArità, cu mici schimbAri, fn Timpul, II, 1877: 181, 10 august; 182, 11 august ; 183, 12 august; 184, 13 august; 185, 14 august; 186, 17 august; 187, 18 august; 189, 20 august; 190, 21 august; 191, 23 august ; 192, 24 august; 193, 25 august,fn Curierul de Iali, 305.

www.dacoromanica.ro

XI, nr. 48-56, din 30 aprilie si 3-19 mai 1878, in Cdlindarul bunului econom pe anal 1879, lntocmit de D. Comsa si Eugen Brote, Sibiu,

XIII, p. 1-43, apoi n ed4ia de la Iasi, vol.!, 1890,p. 183-279, undo prezinta unele modificAri. 0 parte din textul acestei povesti se pastreaza In manuscris (ms. rom., nr. 1.459, f. 1 r.-8 r.prime-

le 7 foi sint scrise pe ambele pagini, iar a opta numai pe recto , Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania) si anurne: de Ia cuvinteli Dar nu se poate apropia nimene de cerb" pin/ la .Harap-Alb, väzIndu-le asa, i se face mil/ de dinsele". Reproducem textul din Convorbiri literare, tinind seam/ de lndreptarile Mute de Creangd In scrisoarea catre Maiorescu din 16 decembrie 18811, precum §i de cele din editia Iasi. Convorbiri literare; T CL Timpul; CI Curierul de Iczpi; Cdlindarul bunului econom; I editia Ia§i; L modificari R facute In corespondent/ ; Ms manuscris autograf; Ms, Ms, variante feta de Ms; V lectiuni stabilite prin conjecturti.

P. 79, r. 7: straie de primineald

haine de schimb". r. 38: care rn-a Writ in tog sp.rieii de care rn-am speriat grozav".

r. 38-39: 4i cu mare ce scdpind din labele lui si scApind cu mare greutate din labele lui". P. 80, r. 8-9: ne-am incurcat in slcibdciune am dat dovadl de slabiciune, de neputinta". r. 13: de nu fi s-or tdib pi fie ccirdrile clacä nu te vei Intoarce §i tu 1napoi" (nu vei putea merge unde trebuie, ca si cum s-ar fi Intrerupt drumurile). r. 16: rupinea ta n-a fi proastd rusinea ta va fi mare" (prost are aici sensul de simplu, obisnuit"). r. 17-18: Fiecare pentru sine, croitor de pine" fiecare om fi /ntocmeste singar luorurile care 11 privesc direct, personal"; cf. capul face, capul trage sau cum Ui vei qterne, asa vei dormi, care sint aproximativ sinonime. De remarcat asonanta sine-pine. VeZI, In edilla de fatA, vol. Il, p. 199. 306

www.dacoromanica.ro

r. 31: Apard-md de giiini, cä de dui nu ma tern", zicala dug,. care n-are nevoie de explicatie, dar am socotit potrivit

s-o Inregistram pentru continutul ei ironic extrem da subtil. E, de fapt, un fel de cimilitura ( = ghicitoare) a rImei, care, tntr-adevar, are nevoie de aparare contra gäinilor, fiindca acestea o manInca, pe chid ctinii ti dau pace.

P. 81, r. 2: &I umblayi... frunza friisinelului sä bateti drumurile, sä umblati fara rost i färä treaba..." r. 4: asta nu miroasa a nas de OM -- asta dovedeste nesimtire,. lipsa de ambitie".

r. 4-5: frate-meu se poate culca pe o urechie din partecr Irate-men fi poate lua nadejdea de la voi"; voastrd sa se remarce ironia exprimata In aceastá forma aparent. nevinovata. r. 26: Una-i una i douii-s mai multe lucrurile slut foartedare, eu vorbesc lamurit (deci, intelegeI)". r. 27-28: nu-mi vad lumea inaintea ochilor, aici lume Insemneaza lumina" (la fel ca In expresia aji lua lumea in cap). r. 32: Ce vorbefti in dodii, miltufa ? Ce vorbesti Int nestire (fara rost, fara sir), matusa?" &fan; de una ca aceasta ? Poate ti se parer. 34: Poate ciudat (sau te miri de) una ca aceasta?" P. 83, r. 15-16: nu cumva sä te intilnecti cu scirba in drum ni . cumva sa renunti la hotarlrea luata." (cum ai renunta la ceva neplacut, care-ti produce scIrbA). r. 32: acela incd-i unul... qi acela-i Intr-o ureche, nu stia ce glndeste i ce spune" (e un nebun sau un prost, ca sit tine). P. 84, r. 19-20: vai de steaua ta are sd fie vai de viola (sau desoarta) ta are sa fiel" Sa se compare credinta populard ca fiecare om are steaua lui, adica destinul lui; de aceea, chid cade" o stea, se spune ca trebuie sä fi murit cineva, si

anume omul a carui ste a a cazut". Bund sali fie inima, cum si-i cautatura Sa-ti fie inima tot asa cum ti-i privirea" (formula de salut. adresata unui necunoscut care nu inspira Incredere).

P. 87, r. 8:

307

www.dacoromanica.ro

r. 22-23: sameni a 4296 slits la rdrunchi stare, avut".

pari a fi om cu

r. 37-38: Nici tu sat, nici tu tirg, nici tu nimica, v. Stan Plilitul, note, p. 299. P. 88, r. 1: Dacd s-a aruncat in partea mine-sa, ce-i oinovat el? Dana seamána cu rnama-sa (caci n-are mustati), ce vina are el?"

r. 22: nici in clin, nici in minedi

sub nici o forma., in nici un fel"; pentru explicatia acestei expresii, v. Stilistica limbii romdne, p. 305, 378. r. 27: cind este la adectilea dad. este sa vorbirn cum trebuie, serios". r. 39: iti duc oergile ma tern sa nu ti se intimple vreun necaz mare, sa n-o patesti"; vergile, adica nuielele cu care erau batuti oamenii de stdpfnii" lor?

P. 89, r. 33-36: chima rdului pe malul pirdului 1 Dupa Diegonarul Academiei, chima raului (sau necazului) ar fi o expresie eufernistica pentru dracul". Din context nu rezulta de loc acest sens, mai degraba unul opus, daca tinem seam& de exclarnatia precedenta: Ei, da' ce reicoare-i aici l P. 90, r. 4: boboc in felul sdu, naiv din fire, necunoscator de oameni" .

r. 11-12: Ei, cd bine mi te-am diptugit 1 Ei, ca bine te-am mai prins In capcana, ca bine te-am mai pacalit 1" r. 20: de te-oiu prinde cu oca mica de ma vei minti, de ma vei ingela". Aluzie la negustorii necinstiti care aveau doua masuri (una mare", adica dreapta, verificata,

cealalta mica") pentru vindut vinul gi alte bauturi alcoolice.

P. 91, r. 30: stili ardte arama sa-gi dea pe fata adevarata lui fire". Cf. ali da arama pe faid, cu and* inteles figurat. Punctul de plecare fl constituie obiectele gi monezile de arama suflate, adica acoperite, cu un strat subtire de aur sau de argint, care cu vremea se gtergea gi lasa A. se vada arama (continutul real, adevarat al obiectului in discutde). P. 92, r. 5: cind prinde mdmeiliga coajd cind un om nelnsemnat s-a ridicat (sau i se pare ca s-a ridicat) putintel In ierarhia sociala". 308

www.dacoromanica.ro

.7.44t 4

5'1; 44- 446

"

45-

.44 a

A

?*

:

u

11.0

f r4:3 -44i;

;

ok;

b5,F

J A,

=

c.1,

"e"'

141-..

IN'.°. :.7 .4 A.

Casa in care a locuit Creanga la Golia.

":°'

r'07! to Er

5

.

www.dacoromanica.ro

4

4

4.d

14i

4

-

6

Tow- r

* ,

-.

424A.

-

--t,

46,

;Veit, 4:

V

6'

imm Tumid Goliei.

www.dacoromanica.ro

.34

r 20: dacit ar fi fost in banii lor - daca ar fi fost dupa mintc.a lor, daca ar fi avut libc,rtatea sa ia hotariri". r. 21 : Ucigcl-l-crucea, unul dintre numele eufemistice ale dracului. Eufemismul consta aici In faptul cä numele

P.

acestei fiinte primejdioase este inlocuit printr-o formula care, In fond, este foarte putin magulitoare pentru drac, dar prezinta avantajul, dupa credinta celui ce o Intrebuinteaza, ca cel vizat n-o 1ntelege. Crucea (ca i tamlia etc.) sperie pe drac, fiindca reprezinta lucruri sfinte". am ajuns rail de tot 3, r. 26: am ajuns sluget la dirboaga (sa slujesc pe un oin de nimic)". Dirloaga mirtoagä, gloabd, cal slab si batrIn." r. 30: fii odatd barbat fii bärbat adevarat, curajos, fàrà teama". Harapr. 33: Harap-Alb, mai prinzind oleadi la inio

Alb, mai capatind putin curaj". r. 40-41: Qom putb veni de hac o i Spinului celuia vom putea sa-i stricam socotclile Spinului, dejucam planurile, sa-1 biruim".

P. 94, r. 17: dar i-or da ele odata pe nas... are sa-si ia el plata odata pentru faptele lui". P. 95, r. 5-6: pe urs l-am pus eu la calepe urs 1-am oaranjat 1-am facut inofensiv". r. 13-14: iaca ursul se trezefte, i dupd dinsul, Gavrile!

ursul se trezeste si se ia dupa dinsul (Harap-Alb)". Creanga lnlocuieste propozitia qi se ia (sau pornefte) dupd dinsul prin constructia eliptica, cu valoare de imperativ, i dupd dinsul, Gaorile ! , ca si cum ursul ar fi fost 1ndemnat de altcineva sa porneasca dupa Harap-Alb. Acest procedeu stilistic mareste enorm forta expresiva a comunicarii, prin faptul ca o prezinta sub forma dialogu-

lui, chiar dna partenerul este fictiv. Vorbirea populara el cea familiara 11 folosesc foarte des, bineinteles MIA in-

tentii stilistice propriu-zise, ca i Creanga, de altfel. Gavrild este numele popular al ursului (ahlturi de Martin, mai putin autentic, dupa. mine), produs al antropomorfismului. SA se compare si alte asemenea nume date ani-

malelor In fabule. 309 25

Ion Creang

Opere vol. I

www.dacoromanica.ro

r. 14: dacci vede reaua dacd vede primejdia". r. 24-25: le-a fost de-a mirarea s-au mirat tare". r. 28: nu i-ag trece pe dinainte l-as respecta ( =-- n-a4 indräzni sa tree prin fata lui, cdci ar fi o necuviintd)".

Intors de la aldptat", adicd n-a fost aldptat tot timpul eft trebuia. Existd sau a existat, probabil, credinta cd copiii care au supt laptele mamei lor numaio parte din timpul cerut de experieng shit Intr-un anumit sens anormali.

P. 96, r. 13: intors de la lila

r. 37: fa pe dracul tn patru

fa' tot ce poti si ce nu

poti", literal taie (sau rupe) pe dracul In patru bucati". P. 97, r. 1-2: c-apoi clam si-i leacul l c-apoi s-a ispravit cu tine" (leac pentru a te vindeca de ceea ce-ti voi face eu nu existá sau existd numai atita", adicd foarte putin, si de aceea nu poate ajuta la vindecare). r. 4-5: di doar nu era din butuci cd doar nu era prost". r. 19: de demult i-ag fi facut pe obraz (de) demult l-as fi pedepsit cum meritd dupd obrazul lui, de om ticAlos)". r. 19-20: dar lasa-1 sa-gi mai joace caluldar lasd-1 sd-si facd mendrele, sd-si facd de cap" ; expresia a luat nastere In legdturd cu intrecerile la alergdrile de cai: cáldretul isi

P. 93,

antreneazd putin cal& acolo pe loc, si-1 joacr. r. 23-24: de parca-i luase pinza de pe obraz de pared era mort" (fate. mortului se acoperd imediat dupd deces cu o pinzA).

r. 24: Spinul vrea sa-tni rdpuie capul

SpInul vrea

sä ma piarda, sd ma distrugd". r. 29: pared nu te-ag fi crezut aga slab de inger

pared nu

te-as fi crezut asa de fricos". P.

99,

r. 9: sec' judeci lucrurile de-a fir-a-par sd judeci lucrurile cu de-amdnuntul, foarte atent". r. 16: la, acum mai vii de-acasa... Acum Imi place cum vorbesti, dai dovadd de InteIepciune si curer. Cine vine de acasa, de la casa lui, si nu de pe drumuri, de la cIrciumd

etc., inspird mai multä Incredere In ce priveste posibilitatea de a vorbi serios, de a te Intelege cu el. r. 19-20: ce mai la deal, la vale ? ce sd mai discutdm, ce 311

www.dacoromanica.ro

el mai lungim vorba?" ( = de ce a mai urcam dealul si apoi sa coborlm la vale, de ce sd facem o muncà de prisos?).

r. 21-22: macar sd te pui in ruptul capului

chiar daca

ti-ai pune In primejdie capul" (= chiar clack efortul cerut

pentru a realiza ceva ar fi asa de mare, !licit ti-ar rupe capul, sau gitul, si capul ar ramfne fall suport). Avem impresia ca. aceasta constructie este produsul contaminatiei Intro a-si pune capul a-si risca viata sau a garanta

cu capul pentru ceva" si nici in ruptul capului

nici

cu priinejdia capului (nu cedez, nu accept etc.)". Nu credem ca exista realmente locutiunea a se pune in ruptul capului.

r. 40: o lua in porneald

pornea prin pddure, se ducea dui:4

treburile lui". P. 100, r. 30-31 : a mina porcii la jir a sfordi (In somn)" (sforditul este comparat, In gluma, cu grohditul porcilor, chid shit dusi In padure sa mai-duce jir, fructul cdzut pe pamtnt al fagilor). r. 35: se aruncd fdrd sine in groapd se aruncti In groapà fara sd-si dea bine seama de ceea ce face (ca un om care-si pierde, pentru moment, cunostinta)".

P. 101, r. 26: cd i-or rtimina ele de cap odatd ca Isi va lua el pedeapsa odata". S-a pornit de la blestemul sli-i fie de cap (cui a fdcut asta) I 0 de la altele similare, In care

substantivul cap este, de f apt, un sinonim metaforic cu nuanta afectiva al substantivului viajd, iar constructia

intreaga are sensul sa moara l" P. 102, r. 28-29: Numai euii vin de hac numai eu pot sd-1 strunese, sa-1 Imp iedic de a lucra dupa capul lui".

r. 29-30: Alt stdpin in locul meu nu mai face brinzd cu Harap-Alb

alt stApin af ail de mine nu-i In stare sa faca

ceva bun, ceva de isprava cu Harap-Alb". r. 33-34: 1 I I ie unuia Via cd nu-mi sufld nimene in borf

lap

de mine nu se poate obraznici nimeni, nu-si poate permite

sa fie obraznic". E vorba de borsul pus la foc sa fiarbti pe o vatra comuna, unde mai slut oale cu bors de-ale altora, sau, poate, e vorba de borsul, adica ciorba prea 311

25*

www.dacoromanica.ro

fierbinte, in care trebuie sä sufle un rnembru adult al familiei pentru ca cop iii sd nu-si opdreascd gura; In aceastã

ultima ipotezd, care ni se pare mai verosimild, a sufla cuiva in borf insemneazd a trata pe cineva ca pe un copil, ca pe un neputincios".

P. 103, r. 20-21: neputindu-le strica hatirulneputind sä le strice bucuria, sd le fie neplacut".

P. 104, r. 12-13: ifistupeau in sin I0 fdceau curaj scuipind In sin" (cu speranta cd alungd duhurile rele). r. 21-22: se vede cdpactefi bobocise vede cà sinteti copii sau in mintea copiilor" (de aceea nu pricepeti despre ce este vorba ; bobocii sint pAziti, cum se stie, de copii,

eventual si de oameni adulti sau bdtrini care nu slut In stare O. facd altà treabd). r. 36-37: Se vede cd mi s-a apropiet funia la par se vede cd mi s-a apropiat sfirsitul". Punctul de plecare al acestei locutiuni este funia cu care se leagd la un capdt caii, la celdlalt parul din mijlocul ariei de treierat: caii aleargd peste snopii intini pe arie, in timp ce funia se tot scurteazà, din cauzd cd se rdsuceste pe par, in asa masurd, incit trebuie dezlegatà de pe capul cailor, pentru %;d acestia,

ajungind la par, nu mai pot continua cursa. r. 39-40: nu stiu, zdu, la cit mi-a sta capul nu stiu, zdu,

dacd mai pot scdpa cu viatd".

P. 105, r. 12-13: Dac-ar sta cineva sä1i facet swat' de toate cele Dacd ne-am lua (singuri) viata pentru orice lucru" a Se sinucide"). P. 106, r. 6-7: cd de mult Ili faceam felul cd de mult terminarn cu tine, omorindu-te". r. 8 9: Paloqul ista are sd- fi tie de fare palosul acestl are sd. s tie ce s-a intirnplat cu tine, el va putea da de stire altora, va informa pe altii despre soarta ta". r. 11 12: (tot) m-a tras Harap-Alb pe Ward (tot) m-a (a-Fi face seamd

inselat Harap-Alb". ,,Cfarei este forma moldoveneascd a lui sfoard, confundat cu, sau, poate, numai apropiat de Ward fum", pdstrat in locutiunea a da Ward in lard a da de veste" (aprinzind, cum se obisnuia pe vremuri, pe virful unui deal sau al unei movile o gramadd de fin sau de coceni). 312

www.dacoromanica.ro

Poate a a trage pe sfoard a avut, la inceput, forma pe care

o intilnim la Creangd, cd, adicd, s-a pornit de la diva fum", ca mijloc de orientare intrebuintat cu scopul de a deruta pe cineva.

P. 107, r. 8 9: (albinele) se adund ciotcd in paldrie P. 10

,

se string

inghesuindu-se unele peste altele si formind un fel de ghem" (tare ca o ciotcd sau un ciot de copac). r. 5-6: ( Wald suflarca i faptura...) ii lineau hangul ...11 acompaniau, fdceau ca dinsul" (adicd tremurau de frig). A fine hangul e o locutiune din limbajul mUziCii

bisericesti: se spune despre cintdretul care acompaniazd, fdril cuvinte i pe alt ton, pe cintaretul principal, propri uzis. r. 16: nu minca haram fi spune drept nu vorbi ce nu trebuie (sau nu face pe grozavul) i spune drept". S-ar putea, mai degraba, sä avem a face cu sensul etimonului turc haram lucru oprit"; a minca haram a minca ce nu trebuie" (aluzie la lucruri murdare, urite). P. 109, r. 10-11: impodobit cu darul suptului inzestrat cu darul bdutului". Cf. expresia sinonimd darul be fiei folositd la adresa unui betiv. r. 19: fi-ai fdcut mendrele ti-ai fäcut gustul, cheful, ti-ai fdcut de cap". P. 110, r . 17-18: Din gardul Oaneei 1i-a da-o irnpdratul impdratul nu ti-o va da". Din gardul Oancei are valoarea unei negatii (prin alte regiuni se spune din gardul Rdzoaiei): aceastä locutiune pare a avea la bazd o intimplare reald, i anume faptul cd in timpul unei ierni grele vecinii foarte sdraci ai lui Oancea, respectiv ai vaduvei lui Razu, se aprovizionau cu lemne de foc din gardul acestor bogAtasi, pind and n-a mai rdmas nimic din el.

P. 112, r . 2-3: fi le papa pe rudd, pe seinzinfd le minca pe toate, fdrä alegere". Pe rudd, pe sdmintd insemneazd cuvint cu cuvint Intreaga familie, intreg neamul unei fiinte oarecare": sdmin Id are aici sensul fiziologic, referitor la

om si la animale in general, si anume izvor al vietii, al procreatiei"; de fapt, este un fel de sinonim al lui rudd

neam", cf., despre un animal de muncd, de sdminfd 313

www.dacoromanica.ro

de rasd build", asa cd in pe rudd, pe earninp ! avem o repetare semanticd dupd terminologia folositd de mine in Stilistica cit., p. 256. bund

P. 113, r. 13-14: omul tapului celui ror (rap, fiindcd avea barbd).

omul Impäratului rosu"

r. 18-19: Numai de nu i-ar muri multi inainte ! Numai de-ar muri cit mai repede" ( = a moard putini, foarte putini inaintea lui). Cf. continuarea imediatd a... urdrii: sd trdiascd trei zile cu cea de-alaltdieri l r. 20 21 : buccilicd ruptd tatd-sdu En picioare seamdnd perfect cu tata-sau" (asa cum seamdnd o bucatd din corpul unei fiinte cu fiinta intreaga ; aici bucaticd ruptd are sens figurat, caci se referd la caracterul, la sufletul fetei impdratului ; in picioare serveste la marirea expresivitatii intregii constructii, intrucit arata ed fata seamand in Intregime cu tatti-sdu). r. 25-26: ri-a pus... boii in cird cu dracul si-a pus boii, Impreund cu ai dracului, In turma acestuia", dar are sd-i scoatd fdra coarne Ii va scoate (din Gird) betegiti, incapabili sd mai impunga" (adicd sh mai poatà fi folositi cum se cuvine la treaba lor). Cf. si p. 266: cu mine ti-ca

pus boii in plug ?; cu capra ti-ai pus in cird? r. 40: lac ma chearna nu mai spun nici o vorbd". Joc de cuvinte intre verbul a tdcea §i n. pers. Tacu (hipocoristic de la Dumitru; cf. Tache < Dumitrache. P. 114, r. r.

am gdsit ce trebuie ca sä vd 3: v-am gdsit eu ac de cojoc pedepsesc pentru obräznicia voastrd" (la cojoc gros trebuie ac gros). 16-17:

data I

Las', cd v-a mai pdli el berechetul acesta de alta

Lasd, dacd yeti mai avea si altd data acest

noroc, aceasta pleased".

r.

26-27: Destul acum, cd ne-ai fdcut capul cdlindar

Des-

tul acum, eh' ne-ai nducit de cap" (ne-ai umplut capul cu tot felul de lucruri, !licit seamand cu un calendar, in care se gäsesc de toate). r. 37-38: nu mei face ti. din cal magar nu vä bateti joc de mine, nu ma jigniti". 314

www.dacoromanica.ro

r. 38: cci vel yeti gdsi mantaua cit mine I cà aveti s-o patiti cu mine, am sa raspund cum se cuvine la obráznicia voastral" r. 40: nu-i trebuie nici ligan de laic impotriva mea nu-mi

poate tine piept nici cu ajutorul unui tigan de laie" . Tiganii laieti, care duceau viata de nomazi, erau considerati mai primejdiosi, tocmai din cauza conditiilor lor de trai. P. 115, r. 2: cind te mina, faci singe-n baliga ctnd te infurii, nu esti in stare sa faci altceva decit singe in baliga (adicà nimic)", deci nu prezinti nici o primejdie, fiindca n-ai forta necesara ca sa-ti birui adversarul, asa ca Iti strici, de fapt, tot tie: minia provoaca ruperea unui vas, al carui singe se eliminá o data cu propriile-ti fecale. r. 12: Ai dreptate... numai tu nu te cauli ai dreptate..., dar nu esti apreciat, nu ti se recunoaste dreptatea". Te

caug, este reflexiv pasiv, adicti esti cautat de altii". In vorbirea familiara si populara se spune unei persoane care se pretinde (1 ara sa fie realmente) inteligento.: egti

degtept, dar nu te caufi. r. 17: mincai papara panel acum o pateai, iti luai plata pinà acum": paparei mIncare facuta din felii de pline prajitä, acoperite cu brinza si oparite cu apà fiarta", este Intrebuintat aici ironic, cu sensul de bataie, ocara.". S-a ajuns la acest sens pornindu-se de la a minca bdtaie, ocard etc. Papard este, deci, sinonimul ironic al acestor ultime substantive.

r. 26-27: sei-i faci chica topor, spinarea dobd f i pintecele cobza sa.-1 tragi de par (apucindu-1 bine, chid e lung, cum purtau taranii mai ales la munte, asa cum ai apuca un topor, cu toata puterea adica), sa-1 bati fn spinare (cum

ai bate toba, deci tare) si sa-i atingi pintecele cu palmele (tot batindu-1) ca pe o cobz4". r. 33: v-am facut gi eu pe obraz am raspuns si eu cum meritä obraznicia voastra" (pe obraz = du/A obrazul vostru). r. 39 41 : Oare nu cumva v-ali face gi voi, nigte feciori de ghindd, fatati in tindd, cd sunteli obraze supfiri ? Nu cumva (vreti s-)o faceti pe boierii, voi niste prapaditi acolo?" Feciori de ghindd pare a Insemna fie porci" (porcii se liranesc 315

www.dacoromanica.ro

cu ghindd.), fie copii de pripas" (nd3cuti nu se stie de eine); fdtafi in tindd pare a vorbi in favoarea primei ipoteze (ftitat

ndscut", se spune, obisnuit, despre animale,

iar tinda, adicd vestibulul" sau antretul" unei case de

%Aran sárac cu o singurd camera, serveste, intr-adevdr, cind vremea e rea, ca addpost pentru animale). P. 117, r. 28: singele .Domnului vinul" (expresie din limbajul bisericesc: impartäsania se face cu prescurd = One,

simbolul corpului, si cu vin, simbolul singelui lui Isus Hristos).

r. 40: Dd-i cu cinstea, sii peard rusinea

bea cit de

mult, fall sá te rusinezi". Cinste e intrebuintat aici cu sensul din locutiunea a face cinste ( --- a cinsti), a pofti pe cineva sa bea" (eventual sä si manince), dar in mintea

.

interlocutorului apare si sensul de onoare", din cauzd ca-i pus aldturi si in contrast cu twine. n-au petrecut 118, r. 6: nu v-au mas f o arecii in pintece noaptea In pintecele vostru soarecii (ca sa vd mAnince tot

ce mai aveati acolo)". De obicei se spune pared mi-au mas

in pintece, chid vorbitorului ii e tare foame. r. 18: ii lasa gura apdIi era grozav de sete (si de foame)", adica dorea asa de mult sä bea (si sd mAnince), Incit, f oarec ii

gindindu-se mereu la asta, i se producea salivatie In gurd. r. 22: i numai inghifea noduri (nevrind sau neputind vorbi) inghitea In sec, Inghitea oarecum vorbele" (adica aerul care se acumula In gull si care ar fi fost eliminat, dacd cel in cauzd ar fi vorbit). r. 24 25: Va vor iefi ele toate aceste pe nas veti pidti toate obrázniciile voastre, vgi yeti primi pedeapsa pentru ele". vin vechi, pastrat bine In butoi" r. 28: Qin de cel hrdnit (ca si cum ar fi pus la Itrand", la fel cu animalele care

urmeazd a fi Mate). P. 119, r. 3-4: fiind rupli En cof de foame qi de seteavInd senzatla cä li s-a rupt cosul pieptului, asa de tare le era toame s; sete". P. 120, r. 23: scapiird f i- i dd foc cu o bucdficd de iascd aprinsii atinge cu putere amnarul de cremene (ca sa produca scintei pentru a aprinde iasca) si cld foc aripei de furnicd," (semn ca are nevoie de ajutorul reginei furnicilor). 316

www.dacoromanica.ro

r. 35-36: s-a sculat cu nepus in masa' s-a sculat imediat, repede" (ca unul care, fiind grAbit, nu asteaptA sA i se punA mincarea pe mask ci indninca din picioare). P. 121, r. 24: ce-i pall, cu nime nu-i implirg ce vei pAti, vei

pAti tu singur" (fiindcA vei fi ucis, drept pedeapsk si

moartea nu poate fi ImpartitA cu altul, priveste exclusiv pe cel care o suferA). SA se compare si asonanta pcili impdrli, menitd sA mAreascA expresivitatea formulei. r. 33-34: v-afi dus pc copceati murit". Coped spArturA in gheata unei ape curgatoare sau a unui lac; loc adinc intr-o apr, asadar a se duce pe coped InsemneazA a se ineca, a pieri". Locutiunea se intrebuinteazd, de obicei, cu acest substantiv la singular. r. 39-40: sdgeata de noapte fi. dracul cel de ameailizi, epitete menite sA arate cA-i vorba de draci bAtrIni, cu experientA in meseria lor de a face rAu oamenilor. Poate c5. fiecare dintre aceste douA epitete, de fapt un fel de titulaturi, se referA la un anumit drac, bineInteles diferit, prin call-

tAtile lui, de dracii obisnuiti. r. 40 41: Dar nu f -a juca el mendreleDar nu-si va face el cheful, nu-si va face de cap, nu va face tot ce va voi"; cf. locutiunea sinonimA a-si face mendrele, IntilnitA deja. P. 122, r. 10: ne-a tras butucul ne-a pdcAlit, ne-a inselat". Cf. sinonimul a trage clapa, care pare ceva mai clar din punctul de vedere al modului cum va fi luat nastere, dacA ne oprim la sensul capac" al lui clapd: a trage clapa a trage

capacul (de pe un vas oarecare)" Insemneazd a-1 lAsa neacoperit si, deci, expus unei pagube In ce priveste continutul". In a trage butucul avem a face, credem, cu o remi-

niscenta din vremea cind prizonierii si cei condamnati la temnitd grea erau pusi la butuc, adicA li se trAgea butucul" (li se prindeau miinile si picioarele sau numai picioarele cu un instrument confectionat anume din lemn pentru a-i Impiedica sA NO; mai tirziu s-au folosit in acest scop lanturile). r. 18: a purta lumea pe degete a se juca (Irkris) cu lumea, a-si bate joc de lume" (a purta oamenii pe degete ca pe niste simple jucArii sau obiecte usoare, fArA importan(A). 317

www.dacoromanica.ro

sd-i dau o sceirmandturd bund s-o scutur bine" (ca pe 1In5., cln3 se scar mAna').

r. 34-3

bat, s-o

§tiu P. 123, r. 5-6: ,$tiu di am tras o durdurd bund ctiutindu-te a am tras o spaimk bunk, rn-au trecut fiorii de team5. ca te scap".

mi-a albit pkrul din cauza voastrk, din cauza necazurilor pe care mi le-ati pricinuit". r. 38: luali-ed catrafusele 1uati-v4 boarfele, cärati-vä de-aici". IF'. 125, r. 21: cind era soarele in cruce chid soarele era la zenit".

r. 35 36: tni-ag scos peri albi

r. 35-36: calul n-o mai intreabd de ce-i e cojocul

calul

nu stä mult de vorbk cu ea, termink repede cu ea". Punctul 41e plecare ni se pare a fi situatia ornului gräbit sä oblink

ceva WA a mai alege (la Inceput de tot, foarte probabil, sä cumpere un cojoc, Lira sk mai 1ntrebe din cel fel de blank, efäcut calci 11 prinsese iarna pe nea§teptate §i n-avea

cojoc). In Diclionarul Academiei, s.v. . cojoc, se explick In mai multe chipuri, destul de diferite Intre ele, aceasti locutiune. r. 36-37: fi-i ia apa Fi smicelele cu hapca §i-i ia apa §i smicelele cu forte". P. 126, r. 27-28: plind de and-ncoace plink de farmec, fermec5.toare".

Variante 78

2 care CL, T, .R, I: cari CI; 3 feciori CL,T, R, I: ficiori CI; 4 1ntr-o altgi tará mai departatà. i ImpAratul CL, CI, .R, omite T; 7 avuse

CL, CI, R, I: avea T; 8 amundoi CL, CI: amlndoi T, R, I; adick CL, T, CI: adeck R, I; 20 Milk CL, CI, R, I: pfnk T; 24 azind la zatare CL, T, CI, R: cgizind In zkcare I; 25 trAmità CL, T, CI: trimit& R, I; 28 §i le zice CL, T, CI , R, I (ar trebui, poate, si le zise,

dat fiMd cd in propoziga precedentei cumin cherra, degi nu se poate spune cá n-ar fi respectatd concordanla timpurilor: prezentul istoric este echi-

valentul desdvirgit al perfectulai simplu); 29 frate-meu CL, T, CI, R:

frate-rnieu I. 79

1-2 are voie din partea mea sk se duck CL, T, R, I: omite CI; 4 iè CL, CI, R, I: ia T; Indrazneall CL, I: scris 1ndräsnea1k T, CI, R; 318

www.dacoromanica.ro

6 mint CL, T , CI , R: Mut I; de-aceea CL, R: d-aceea T: de aceea

.1; 7-8 straie de primineala (primeneala R), arme si cal de calarie CL, CI, R, I: omite T; 9 pute CL, CI, R: putea T, I; 10 rdzbate 7', CI, I: scris rasbate R; liana CL, CI, 11, I: pná T; 11 vrea CL,T, R, I: vreia CI; 12 ie-ti CL, CI, I: ia4i T, R; place CL, CI, R: placea

a.

7', I; 14 meu CL, T , CI , R: mieu I; 15 ie CL, CI, I: ia T, R; 17 catre CL, CI, R: catra T, I; 19 molcum CL, T , CI, I: mulcom R; 21 fecioru-sau CL, CI, .R, I: feciorului sari T; 22 fiu-sau V, I: fiiu-seu CL,

CI, .R: fiul sau T; 23 iaca CL, CI, II, I: iacd 7'; IntImpina V, T; intimpina CL, CI, R, I: 24 mornaind CL, CI, R, I: mormfind T; 25 izbeasca CL,T, I: scris isbeasca CI, R; 27 neIndreznind CL, R, I: scris neindrasnind T, CI; 1ntoarna CL, CI, R, I: 1ntoarse T; 28 Pena CL, CI, R, I: PInti T; 80 pielea CL, CI, R, I: pelea T; 81 fecioru-sau CL, CI, R, I: feciorul sau T; iaca 11 §i vede viind CL, CI, R, I: iaca ca vine T; rapede CL, 71, CI, I: repede R; 32 dupe' cum CL, T, CI, R:

omite I; 84 Aista CL, T, CI, I: Asta R; 36 nimica CL, T, CI, R: nemica I. 80

1 lmparatie CL, CI, R, I: lmparatia T; 7 sunt CL, T , CI, R: slut I; vrea CL, T, CI, R: asi vrea I; 8 Asa-i CL, 7', CI, I: A§a R; 9 slabaciune CL, CI, R, I: slabiciune T; 12 meu CL, T, CI, .R: mieu I; 18 Me CL, CI, R: taia 7', I; 18 izbuti V: scris isbuti CL, T, CI, R, I; 22 catra CL, CI, .R, I: catre T; ie CL, CI, I: ia 7', R; ziva CL, CI, R, I: ziuà T; 23 porne§te CL, CI, R, I: o porne§te 7'; Ora CL, CI, R, I: 'Ana T; 24 nurnai iaca CL, CI, R, I: iaca T; 27 lasa CL, CI, R, I: lása T; 80 asa-i CL, CI, I: a§a-i T, R; 84 fratine-meu CL, T, CI: a§

fratine-mieu I; 85 zdrumice V: scris sdrumice CL, CI, R, I: sdruncine T; mier CL, CI, I: mir T, R; 36 slava CL, T, CI, I: slava R; 89 meu CL, T , CI , R: mieu I ; 11 nimica CL, T , CI , R: nemica I . 81

2 fresinelului CL, T, CI, R: frasInelului I; 8 sunteti CL, T, CI, .R; sinteti I; 4 frate-meu CL, T, CI, R: frate-mieu I; 5 se poate CL, T,

R, I: sä poate CI; 9 razboiu V, I: scris rasboiu CL, T, CI, R; 10 ro§ CL, CI, I: rosu 7', R; 15 iaca CL, CI, .R, I: iaca T; 18 alunga mIlinirea din inimal ta CL, 7', CI, R: a1ung5. mlhnirea ta I; 21 lasa-ma-ncolo CL, T, R, I: lasa-ma Incolo CI; 22

meu CL, T, CI, R: mieu I; 23 vede-te-a§ CL, CI, .R: vedea-te-a§ T: vede-te-a§i I; 28 necaz CL, T, CI, R: nacaz I; 87 stremturoasa CL, CI, .R, I: sdrenturoasa T; 40 slabiciunea CL, T, CI, R: slabSciunea I. 319

www.dacoromanica.ro

82

1 asa-i CL, CI, R, I: asa e T; 2 mei CL, T, CI, R: miei /; 11 Fiul CL, T, CI, R: Fiiul /; f Armdcat CL, CI, R, I: fermecat T; 21 stAi CL, CI, R, I: stai T; 24 25 a fost CL, CI, I: ti-a fost T: o fost R; 26-27 Tatu-tAu CL, T, CI, .R: rata-tau I; 27 vra CL, CI, R: vrea T, I; 29 sunt CL, T, CI, R: sint 1; 30 iara CL, R, I: iar T,CI; poti alege CL, CI, R, I: alegi T; 31 tava CL, CI, R, I: Lava T; jaratic CL, CI, R: järatic T, I; 32 jaratic CL, CI, R: jaratic I; §i care dintre cai a veni la jaratic CL, CI, R, I: omite T; 36 se CL, CI, R, I: sA T; 38 ridicindu-se CL,T, CI, R: ridicindu-se I; 88-39 in vAzduh, apoi inaltindu-se tot mai sus CL, T, CI, I. tot mai

sus R. 83

2 izbuti V: scris isbuti CL, T, CI, R, I; 5 mei CL, T, CI, R: miei I; 6 pute CL, CI, R: putea T, I; izbuti V, I: scris isbuti CL, T, CI, R; 7 m-oiu CL,CI, R, I: m-oiT; 8 m-oiu CL,CI, R, I: m-oi T; 17 atunci CL, CI, R, I: omite T; 19 dA CL, CI, R, I: de T; 20 a daCL,CI, R, I: o da T; hainele CL,CI, R,I.hainile T; 21 cu care CL,T,CI, R:cu cari I; 23 auzind CL, T, CI, R: auzind I; 28 se-ngaduie CL, CI, R, I: sa-ngaduie T; 29 meu CL, T, CI, R. mieu I; 35 n-a CL, CI, R, I. n-o T; 36 gnu CL, CI, R, I: vrPau T; 39 de-a CL, CI, R, I: de T. 84

2 1-oiu CL, CI, R, I: 1-oi T; 3 meu CL, T, CI, R: mieu I; 4 se CL,

CI, R, I: sä T; 5 biciu CL, CI, R, I: bici T; 6 sfarogite I: sforogite CL, T, CI, R; 3 grijeste CL, CI, R, I: ingrijeste T;10 tava CL, CI, R, I: tavd T; jaratic CL, CI, R: Aratic T, I; se CL, CI, R, I: sä T; 11 iaca CL, CI, R: iacA T: iatA I; 14

tavh CL, CI, R, I: tavd T; 14-15 jaratic CL, CI, R: jAratic T, I; 18 jaratic CL, CI, R: jdratic T, I; 19 pacatul CL, T,R,I: pacatul CI; 22 iaca CL, CI, R, I: iacA T; repede CL, CI, R: rApede T, I; 23 jaratic CL, CI, R: jAratic T, I; §i atunci CL, CI, R, I: omitc T; 25 pand CL, CI, R, I: pin5. T; 26 jaratic CL,CI, R: jdratic T, I; iaca CL, CI, R, I: iacä T; 27 jaratic CL, CI, R: jdratic T, I; 33 cumpene CL, CI, R, I: cumpAnä T; sA-1 ieie, s. nu-1 ieie CL, CI, R, I: sA-1 ia, sA nu-1 ia T; 39 zabala CL,T,C1, R: zabala I; incalea CL, CI, R,I: Incaleca r; 40 zboarà V, I: scrissboarl CL,T,C1, R; pana CL,CI, R, I: pinA T; nouri CL, CI, R, I: nori T; 41 zboarA V , I: scrissboarA CL,

T, CI, R. 320

www.dacoromanica.ro

85

1 pAnd CL,CI, R, I: pind T; se CL,CI,R,I:sä T; 8 pAnd CL, CI, R, I: pind T; 6 nouri CL,CI, R, I: nori T; 7 meu CL,T,CI,R: mieu I; 9 ametalA CL, CI, R, I: ameteald T; pe ce CL, CI, R, I: p-aci T;

17 sunt CL, T, CI, R: sint I; 18 poronci CL, CI, R, I:

porunci T; 20 mi-i CL, CI, R, I: md-i T; mi-i CL, CI, R, I: m-ai T; 21 mi-i CL, CI, R, I: m-ai T (de cloud' ori); meu CL, T, CI, R: mieu I; 27 meu CL, T, CI, R: mieu I; 28 zboard

V, I: scris sboard CL, T , CI, R; au CL, CI, R, I: a T ; 31 aista CL, CI , I: Asta T, R; 82 cid CL, CI , R, I: de T; 33 ieie CL, CI, R, I: ia T; 84

cAlare CL, T, R, I: calare CI; 35 oiu pute CL, R: oi putea CI: oiu pu tea T,I; 37 ie CL,CI,R,I:iaT; 38 desagi CL,T,CI, I: dasagi R; 40 cdtrA V , CI, R, I: cAtre CL,T (provine, cusiguranfd, de la zelari, de ac 'ea l-am inlocuit prin cdtrd, forma care apare absolut regulat pre-

tutindeni); sarA CL, CI, R, I: seard T; 41 din pasul CL, T, CI, I: in p asul R; 41, p. 86, r. 1 *i merge el, si merge,pAnd ce innopteazd bine

CL, T, CI, I: omite R. 86

1 p And CL, CI, R, I: pind T; 2 iesd CL, CI, I: iese T, R; 2-8 morraind CL, CI, R, I: mormAind T; 4 ridicind CL, T, CI, R: rAdicind I; 5 iaca CL, T, CI, R: iatA /; 6 sunt CL, T, CI, .R: stilt I; 7 descalecd CL, CI, R, I: descAlecA T; 9 meu CL, T, CI, R: mieu I; 10 iard CL, CI, R, I: iar T; 14 ros CL, CI, I: rosu T, R; 15 pute

CL, R: putea T, CI, I; 16 sunt CL, T, CI, .R: sint I; 19 pelea

CL, T, CI, R: pielea I; 21 dezmierdind V: scris des-

mierdind CL, T, CI, R, I; 22 amundoi CL, CI: amindoi T, R, I; 23 mei CL, T, CI, R: miei I; 24 vede CL, R: vedea T, CI, I; 25 si calul CL, T, CI, R: omite §i I; 28-29 ca cuvintul din poveste CL, T, CI, R, I (defi trebuie cd, cu Paloarea lui cAci, cum cere contextul, am lasat pret utindeni pe ca, mai ales cd, lucru cu totul de neinfeles, Creangd insui scrie totdeauna ca in aceasid binecunoscutd formula din basmele

noastre); 30 pAnd CL, CI, R, I: pind T; 81 intrA V: intrA CL, T, CI, R, I ; 32 iaca CL, CI, R: iata I; iesA CL, CI, R, I: iese T. 87

4

Spinul iar ii iesd

inainte

CL, R, I:

Spinul

iar ti ieEe

inainte T: Spinul Ii iesA iar inainte CI; 7 Build calea 17: Bune calea CL (grefeald de tipar): Bun& cale T: Duna calea CI, B, I; 8 cAutAtura CL, T , CI, R: cdtAtura I; 11 zice CL, T, CI, R: zise T; 15 n-a vre CL, R: n-a§ vrea T, CI: n-asi vrea I;17 nimica 321

www.dacoromanica.ro

CL, T, CI, R: nemica I; 20 n-a§§ti CL, T, CI, .R: n-asi sti I; 22 a aye CL, CI, R: a avea T, I; 23 nimica CL, T, CI, R: nemica I; 25 aiestea CL: astea T: aceste CI : iestea R: acestea I; sunt CL, T , CI , R: slut 1; 30 pute CL, R: putea T, CI, I; 31 rdpede CL, CI, R, I: repede T; 36 Intrat V, I: intrat CL, T, CI, R; 38 nimica CL, T, CI, R: nemica I; 39 perit CL, T, CI, R: pierit I; 41 macar CL, CI, R. mAcar T, I; doile CL, CI, R, I: doilea T. 88

3 Rdu-i CL, CI, R, I: Rau e T; mai rdu f Ar' de rdu CL, CI, R: mai rdu fard de rdu T: mai rAu fdrA rdu I; 5 iaca CL, T, CI, R: iatd I; Imbrdcat CL, T, R, I: imbracat CI; 11 ista CL, T, CI, I: Asta R; In InfundAtura CL, CI, R, I: fn fundAtura T; 12 bezmeteci CL, R: dezmeteci 7'; bezmetici CI, I; 13 cldundzi CL, CI, R, I: deundzi T; 15 dacd CL,

CI, R, I: daca T; 10 ie-ti CL, CI, R, I: ia-ti T; m-as CL, T, CI, R: m-mi I; 19 ti-oiu CL, CI, R, I: ti-oi T; 19-20 dud am CL, T, CI, R: chid a I (probabil grefeald de tipar); 20 ros CL, CI, R, I: rosu T ; 21 putb CL, CI, R: putea T, I; 23 te-aq CL, 7', CI, R: te-asi I; 26 sunt CL, T, CI, R: shit I; 27 adecAlea CL, T, CI, R: adicAlea I; te-as

CL, T, CI, R: te-a§i I; 28 putè CL, CI, R: putea T, I; Intfmpini V, T: Intimpini CL, CI, R, I; 30 sunt CL, T, CI, R: sint I; 31 multdmeste CL, CI, R, I: multumeste T; 34 sunt CL, T, CI, R: slat I; 85 nvu CL, T, CI, R: mieu I; aye CL, CI, R: avea T,

I; $3 ista CL, CI, R, I: Asta T; 39 vergile CL, T, CI, R: vdrgile R; 40 dd CL, CI, R, I: de T; zise CL, T, CI, I: zice R; 41

sunt CL, T, CI, R: sint I.

89

1. si CL, CI, R, I: ornite T; 2 pAnd CL, CI, R, I: pind T; 3 treile CL,

CI, R, I: treilea T; mai-mi CL, T, R: mai fmi CI, I; 4 aiasta-i I: aista-i CL, R: asta-i T, CI; 5 ieu CL, T, CI, I: iau R; 12 oterindu-se CL, T, CI, R: ot-rindu-se I; 21 umple-o CL, CI, R, I: umplea-o T; 22 sunt CL, T, CI, R: sint I; 25 pAnd CL, CI, R, I: pind T; iaca CL, T,CI, R: iatd I; 26 ghizdele CL, T, CI, R: ghizdelele I; 27 laturi CL, CI, R: lAturi T, I; 28 ci numai CL, T, CI, R: numai I; 29 pank CL, CI, R, I: pind T; 30 acum CL, T, CI, R: acuma I; 32 fritdi CL, CI, B: Vita T: fritAiu I; 35 rdului CL, CI, R, I. riului 7'; pirdului I: pdrdului CL, CI, R: pAriului T; 37 a mai Mut I: omite mai CL, T, CI, It; 3$ ieste CL, T, CI, I: iestea R; 39 sede CL, CI, R, I: §ade T; iese CL, CI, R: iesA I; 41 zbor V, I: scris sbor CL, T, CI, R. 322

www.dacoromanica.ro

90

2 Indianfna CL, CI, R, I: fndemfnd T; 4 felul CL, T, CI, R: feliul I; 5 sd-1 CL, T, CI, I: sd-i R; 16 dA CL, CI, R, I: de T; 20 oca CL, R, I: ocaua T; 21 as pute CL, CI, R: asi putea T, I; 22 mi-i CL, CI,

R, I: mi-e T; 26 ti-as CL, T, CI, R: fi-agi I; 28 iard CL, CI, R, I: iar T; 29 pAnd CL, CI, R, I: pfrat T; ti CL, CI, R, I: Ai T (de daucl ori); Invie CL, CI, B: invia T, I; 30 nu care cumva CL, T, CI, R:

nu cumva I; 81 cAtrd CL, CI, R, I: cdtre T; 33 lard CL, CI, R, I: iar T; 88 vre CL, CI, R: vrea T, I; 40 ib CL, CI, 1 z ia T, .R. 91

4 aista CL, T, CI, I: dsta R; 5 Incalecd CL, T, CI, R: IncAlecA I; 13 carte CL, T, CI, R: earbaa I; 14 are CL, T, CI, I: sare

R; 18 minciunile CL, T, R: minciunele C/, I; 21 grajd CL, T, R: grajdiu CI, I; nedezlipit V: scris nedeslipit CL, T, CI, R, I; 22 meu CL, T, CI, R: mieu I; ca de ochii din cap CL,

T, CI, R: ca de doi ochi din cap I; 25 Bagata-i CL, T, CI: BAgata-i R, I; 80 Spinul CL, CI, R, I: stApinul T; ardte CL, CI, R, I: arate T; sd facA pe CL, CI, R, I: sA arate lui T; 31 ieie CL, CI, R, I: ia T; 87 sunt CL, T, CI, R: slut I. 92

1 sfA§iet CL, T, CI, I: sfasiat R; 2 sunt CL, T, CI, R: slat I; care CL, T, CI, R: cari I; 7 mier CL, T, CI , I: mir R; 12 tot In vie CL, T, CI, R: tot invie I (grefeald de tipar); 14 In de ele CL, CI, R, I: Intre ele T; 15 fel CL, T, CI, R: feliu I; samAnd CL, CI, R, 1: seamAnd T;

17 samAnA CL, CI, R, I: seernAnd T; 19 urise CL, T, CI, R:

urlsA I; 26 niste CL, T, CI, 1: neste R; $3 m-as CL, T, CI, R: m-a§i I; 36 aceste CL, T, R, I: acestea CI; 59 padurariu CL, CI, R, I: padurar T. 93

8 peardd CL, T, CI, R: piardd I; peatrd seacA CL, R, I: piatrd sacd T,

CI; 8 acestea CL, CI, R, I: aceste T; 9 pute CL, T, CI, R: putea I; face aceastd slujbd CL, T, CI, R: face slujbd I (gregeald de tipar); de ti-i CL, CI, R, I: de-ti e T; 11 rAmasag CL, T, CI, R: rdindsag I; 14 Spfnul CL, CI, R, I: omite T; 18 rdpede CL, T, CI, I: repede R; 19-20 soarecului CL, CI, I: §oarecelui T, R; 21 iese CL, T, CI, B: iesd I; grajd CL,T, R: grajdiu CI, I; 23 meu CL, T, CI, R: mieu I; 323

www.dacoromanica.ro

23 necaz CL, T, CI, R: nacaz I; 24 Intrat V, I: intrat CL, T, CI, R; tättne-meu CL, CI, R: tatani-mieu T: tatine-mieu I; 25 sama CL, CI, R, I: seama T; 27 mi-i CL, Cl , R, I: mi-e T; 29 peatra CL, CI, R: piatra T, I; 80 barbat CL, CI, R, I: barbat T; 31 te-oiu CL, CI, R, 1: te-oi T; 34 unde vre CL: unde vrea T, I: unde a vre CI, R; 35 iese CE; T, CI, R: iesä I; pang CL, CI, R, 1: pinti T; 36 nimene CL, CI, R, I: nimenea T; 38 zbor V , 1: scris sbor CL, T, CI, R; 40 mesteru-i CL, CI, R, I: mester-i T; pute CL, CI: putea T, R, I; de hac CL, T,

R, 1: de har C/. 94

1 zboara V, I: scris sboara CL, T, CI, R; 'Ana CL, CI, II, 1: pina T;

4 fncet-Incet CL, T, CI, I: incet R; 6 niste CL, T, CI, I: neste R; 7 matasa CL, R, I: matasea T: matasa CI; 9 intImpinil V: Intimpina

CL, T, CI, R, I; 9-10 cersitoarea CL, CI, R, I: cersetoarea T; 12 asa-i CL, CI, R,1:asa e T; 13 dar CL, CI, R,1: da T; 14 sunt CL, T, CI, R: slut /; Duminica CL, T, CI: Dumineca R, I; 16

tramis CL, T, CI, I: trimis R; 19 sfintei CL, CI, R, I: sintei T; 19 20 Duminici CL, CI, R, I: pumineci T; 23 Duminica CL, CI: Dumineca T, R, 1; 24 iese CL, T, CI, R: iesa I; Durninica CL, CI: Dumineca T, R, I; 26 ferbe CL, T, CI, R: fierbe I; 27 ie CL,T,CI,R: ial; 29 'Ana CL,CI, R, I: plod T; 30 Duminica CL, CI: Dumineca T, R, I; prejrna CL, T, CI, I: preajma R; 81 iaca CL, T, CI, R: iata I; ceriu CL, CI, R, I: cer T; 33 mornaind CL, CI, R, I: mormaind T; 34 a-si CL, CI, R, I: isi T; 85 mornai CL, CI, R, 1: mormai T; 86 rastimp CL, T, CI, R: rastimp I; mornaieste CL, CI, R, I: mormoieste T; pana CL, CI, R, I: pin& T; 37 cuprins CL, CI, R, I: coprins T; ametald CL, CI, R, 1: ameteala T; 39 Duminica CL, CI: Dumineca T, R, I. 95

1 pielea cea de urs I, T, CI, R: piele cea (IP urs CL (grefeald de tipar);

2 fi CL, CI, R, I: oi T; 4 rapede CL, CI, I: repede T, R; fnlauntru CL, CI, R, I: fnauntru T; 6-7 de-i vede si-i vede CL,CI,R: de-i vedea si-i vedea T,I;7 zvirle-i V: scris svIrle-i CL,T,CI, R, I; pelea CL, T, CI, R: pielea I; 9 Duminica CL, CI: Dumineca T, 1; 11 ce CL, T, CI, I: ci II; 12 ridica CL, T, CI, R: rfdica I; 14 Harap-Alb CL, CI, R, I: Harapul-Alb T; pelea CL, T, CI, R: pieleal.; 16 Duminica CL, CI: Dumineca T, R, I; 17-18 Dumineci CL, T, R, I: Duminici CI; 19 ie CL, CI, R: ia T, I; 25 ingimfat CL, T, CI, R: Inginfat /; 27 as

aye CL, CI, R: as avea T: asi avea I; 28 i-as CL, T, CI, R: i-a§i I; 324

www.dacoromanica.ro

33 ni§teCL, T , CI, I: ne*te R; petre CL, T, CI , R: pietre I; 34 petre CL, T, CI, R: pietre I; 36 felurite petre CL, T, CI, R: feliurite pietre

I; 38 petre CL, T, CI, R: pietre I. 96

2 petre CL, T, CI, R: pietre I; 4 Intai CL, CI, R: intii T: intaiu /; 5 apropie CL, T, CI, R, Ms: apropia I; nimene CL, T, CI, R, Ms nime I; 7 1-a CL, CI, R, I, Ms: 1-ar T; 13 tita CL, CI, R, I, Ms: tita T; de-ia§a CL, CI, R, I, Ms: omite de-i R; 15 al CL, T, CI, I, Ms: ai R; 16 macar CL, CI, Ms: macar T, R, I ; 17 prin CL, T ,CI, R, Ms: in I; 18 putè CL, CI, R, Ms: putea T, I ; care dintre ei CL, T, CI,

R, I: care din ei Ms; 18-19 Indrazneala CL, T, CI, I, Ms:

scris

in1rasnea1A R; 20 peatra CL, T, CI, R, Ms: piatrà I; 21 septe CL, CI, R, I, Ms: §eapte T; 22 aceluia CL, CI, R, I: acelui T, Ms; 23 Aduce CL, T , CI, R, I, Ms: redactare anterioard Mi-o aduce Ms1;

peatra CL, T, CI, R, Ms: piatra I; 24 sunt CL, T, CI, R, Ms:

sint I; capata CL, T, R, I, Ms: capata CI; *i afla CL, T, CI, R, I, Ms: redactare anterioard *i trebuie sa stii Ms1; 25 petre CL, T, CI, R, Ms: pietre I; nu se gasesc CL, T, CI, R, I, Ms.. redactare anterioarit pentru ca nu se gasesc Ms1; 26 decit aceste CL, T, CI, R, I ,

Ms: redactare anterioard decit ele Ms. 27 s-a dus vestea despre ele in toata lumea CL, T, CI, R, Ms: omite despre ele I; 83 pielea CL, T, CI, R, I: pelea Ms; 34 asa impodobit cum este CL, CI, R, I, Ms: asa cum este impodobit T; 35 -odata CL, CI, R, I, Ms: *1 odata T; i-i CL, CI, R, I, Ms: §i ii T; 36 macar CL, CI, Ms: macar T, R, I; 37 sau orice-i face CL, CI, R, I, Ms: omite T; 37-38 dar numaidecit sa-mi aduci CL, T , CI , R, I, Ms: redactare anteriowd §i sä nu vii acasa Vara Ms1; 38 pielea CL, T, R, I: pelea CI, Ms; 38-39 asa batute cu pietre scumpe CL, CI, R, I, Ms: omite T; 39 pietre CL, T, R, I: petre CI, Ms; 39-40 cum se gasesc. *i doar te-a impinge pácatul sa clintesti CL, T, CI, R, I, Ms: redactare anterioard cum estel *1 nu cumva sa clintesti Ms1: redactare anterioard cum este. Dar nu cumva sa clintesti Mss; 40 peatra CL, T, CI, R, Ms: piatra I. 97

'2 ti-i CL, CI, R, I, Ms: ti-e T; 3 pierdut CL, 7', CI, R, I: perdut Ms; 5 i,.se CL, T, CI, R, Ms: lea. I; 6 grajd CL, T, CI, R, Ms: grajdiu I; 7 li zice I: zice CL, T , CI, R, Ms; 8 meu CL, T, CI, R, Ms: mieu I: calut CL, 7', CI, R, I: calut Ms; belea CL, T, CI, R, I, Ms: redactare 325

:6

www.dacoromanica.ro

anterioard nevoie Ms1; 9 scapa CL, T, R, I, Ms: scapa CI; 12 nimica CL, T, CI, R, Ms: nemica I; 13 belelele CL, T, R, I, Ms: beleliie CI; poroncd CL, CI, R, I, Ms: porunca T; 14 peatra CL, T, CI, R,..

Ms: piatra I; morii CL,T, CI, R, I: morei Ms; sh duci pielea CL,

T, CI, R; I: sd aduci pelea Ms; la imphrätie CL, T, CI, R, I: la domnie Ms; 15 meu CL, T, CI, R, Ms: mieu /; 17 tocmala-i CL, CI, R, I, Ms: tocmeala-i T; 18 nazdravanii CL, T, R, I, Ms: scris näsdravanii CI; 21 sunt CL, T, CI, R, Ms: sint I; 28 ceea CL, CI, R, I, Ms: aceea T; 26 ne-a CL, CI, R, I, Ms: ne-o T;

27 Ce-i e CL, CI, R, I, Ms: Ce-i T; 29 S-ar CL, CI, R, I, Ms: S-or T; 81 pana CL, CI, R, I, Ms: pind T; iese CL, CI, R, Ms: iesh I; ieie CL CI, R, I, Ms: ia T; 32 incordindu-se I, T, CI, R, Ms: intorcindu-s CL; 33 iara-si arata CL, T, CI, R, Ms: iara si-arath I; 84 zdrayin CL T, R, I, Ms: scris sdravan CI; zbor V, I: scris sbor CL, CI, R, Ms; 35 ceriului CL, CI, R, I, Ms: cerului T; 37 deasupra CL, CI, R, I,

Ms: dasupra T.

98

1 Spre noianul márilor CL, T, CI, R, I, Ms: redactare anterioarei Pester apa mArilor Ms1; 4 ostrovul florilor CL, T, CI, R, I, Ms: redactare ante-

rioarei ostrovul pestilor Ms1; 5 aceste CL, T, CI, R, Ms: acestea I; zboara V, I: scris sboara CL, T, CI, R, Ms; 6 ceriului CL, CI, R, I, Ms: cerului T; 8 ie CL, CI, R, Ms: o ia I; 9 De la nouri catra CL, CI,. R, I, Ms: De la nori catre T: redactare anterioarei Pintre nouri car& Ms1; 10 Printre CL, CI, R, I, Ms: Pintre T; luceferi CL, CI, I, Ms: luceaferi T, R; 16 Dumineca CL,T, R, I, Ms: Duminica CL; 17 Dumi_

nech CL, T, R, I, Ms: Duminica CI; 19 intimpinat V: intimpinat CL, T, CI, R, I, Ms; blindeth I, T, CI, R: blandeta CL (gresealez.

de tipar): blind* Ms; 20 asd-i CL, CI, I, Ms: asa-i T, R; 23 galban CL, CI, I, Ms: galben 7': galbin R; 25 de-as CL, T, CI, R, Ms: de-asi I; 25-26 sa scap odata de zbucium CL, T, R: sh scap odata de sbucium CI: sa scap odata de zbucium I, Ms: redactare anterioarei sa schp odata de dinsul Ms1: redactare anterioarei sa seal) odata de Spin Ms2; 29 Duminica CL, CI: Duminecd T, R, I, Ms; te-as CL,

T, CI, I, Ms: te-asi I; asa slab CL, CI, R, I Ms: asa de slab T; 32 t-oiu CL, CI, R, I, Ms: t-oi T; ajutor CL, CI, R, I: ajutoriu Ms; Mare-i CL, CI, R, I, Ms:Mare e T; 34 meu CL, T, CI, R, Ms: mieu I; 35 Pan-acum CL,CI,R, Ms: Pin-acum T: redactareanterioarei Pan-a ici Msi; 36 pana CL, CI, R, I, Ms: pina T; 37 necazuri CL, T, CI, R, Ms:

nacazuri I. 326

www.dacoromanica.ro

99

4 meu CL, T, CI, R, Ms: mieu I; Duminicd CL, CI, Ms: Duminecd T, R, I; 6-7 n-ai cui bdnui CL, T, CI, R, I, Ms: redactare anterioard n-ai ce face Ms1; 8 vrè CL, T, R, Ms: vrea CI, I; 10 necdjiti CL, T, CI, R, Ms: ndcdjiti I; 11 necazul CL, T, CI, R, Ms: ndcazul I; Onä CL, CI, R, I, Ms: pind T; 12 cdci cu rabdarea CL, T, CI, R, I, Ms: redactare anterioarei caci n-ai Incotro... cu rAbdarea Ms,: pielea CL, T, R, J. pelea CI, Ms; 13 multdmeste CL, T, CI, R, I: multemeste Ms; 16 acum mai vii CL, T, CI, R, I, Ms: redactare anterioarii acum ai mai venit Ms1; meu CL, 7', CI, R, Ms: mieu I; 17 vrè CL, T, CI, R,

Ms: vrea I; 21 macar CL, T, CI, Ms: macar R, I; 23-24 pallid la una-alta CL, CI, R, I: pind la una-alta T: pdnd la una la alta Ms; 28 Duminecd CL, T, R, I, Ms: Duminicd CI; obrdzarul CL, T, CI, R, Ms: obrázariul I; 29 Statu-Palmd-Barba-Cot CL, T, R, I, Ms: Statu-palmd-barba-cot CI; 31 trebuintd CL, 7', CI, R, I, Ms: redactare anterioard nevoie Ms1; 32 ajutorul CL, T, CI, R, I: ajutoriul Ms; 34 iè CL, CI, R, I, Ms: ia T; Duminecd CL, T, R, I, Ms: Duminicd CI; 36 cum ajung In pAdure CL, T, CI, R, I, Ms: reductare anterioarii ajungind acolo Ms1; 37 izvor CL, I, Ms: scris isvor T, CI, R; 38 ameazd

CL, T, CI, R, Ms: amiazd I; 39 pand ce asfintea soarele CL, CI, R, I, Ms: pind ce asfintea soarele T: redactare anterioarei dupd asfintitul soarelui Ms1; 40-41 nu mai da CL, T, CI, R, I, Ms: redactare anterioarci nu se mai abritea Msj: redactare anterioarii nu se mai ardta Msa; 41 izvor CL, T, I, Ms: scris isvor CI, R; pAnd CL, CI, R, I, Ms: pind

T; ameaza CL, T, CI, R, Ms: amiazd I. 100

4-2 Durninecd CL, 7', R, I, Ms: Duminica I; 3 obrdzarul CL, 7', CI, R, Ms: obrazariul I (gregealei de tipar); se CL, T, CI, I, Ms: sd

R; 4 jail CL, CI, R, I, Ms: iar T; de-ameazd CL, T, CI, R, Ms: de-amiazd I; 5 a CL, CI, R, I, Ms: o 7'; izvor CL, I, Ms: scris isvor

7', CI, R; beie CL, CI, R, I, Ms: bea T; 5 s-a CL, CI, R, I, Ms: § o 7'; s-a adormi CL, CI, R: §-o adormi T: §-a dormi I. §-o dormi Ms;

8 zbori V, I, Ms: scris sbori CL, T, CI, R; 9 rdpede CL, T, CI, R, I: repede Ms (forma din Ms ar putea fi o simplti neatenlie a povestitorului: a uitat sd pund semnul pentru A pe e din prima silabei); 10 pAnd CL, CI,

R, I, Ms: pInd 7'; 11-13 are sa te strige pdnd atunci mereu pe nume, ca sa te vadd, dar tu nu cuinva sA te Indupleci de rugamintea lui si sd te itesti la dinsul CL, CI, R, I, Ms: are sa te vadd, dar tu nu cumva sri te itesti la dinsul T; 16 pielea CL, T, CI, R, I: pelea Ms; 19 Dumi327

26*

www.dacoromanica.ro

flied CL, C/: Duminecd T, .R, I, Ms; ie CL, CI, R, Ms: ia T, Ms; singurd CL, T, CI, B, I, Ms: redactare anterioard singurica Ms1; 21 ameazd CL,T, CI, R, Ms: amiazd /; iaca CL, T, CI, R, Ms: iatd I; 23 izvor CL, T, R, I, Ms: scris isvor CI; a be CL, CI, R, Ms: a bea T, I; 24 be CL, CI, R, Ms: bea T, I; 25 be CL, CI, R, Ms: bea T, I; pand CL, CI, R, I: pind T; 26 tdrnd V., I: ternd CL, CI, R, Ms: terind T; 34 zboard. 17, I, Ms: scris sboard CL, T, CI, R; 36 Duminecd. CL, T, R, I, Ms: Duminicd CI; ndboind CL, T, CI, R, I, Ms: redactare anterioard ndbusind Ms1; 39 pe ce CL, T, CI, I, Ms: pe ci R; 40 zvircolindu-se 'V, Ms: scris svircolindu-se CL, T, CI, R, I. 101

1 ti-am CL, T, CI, R, I: t-am Ms; 3 ti-o CL, T, CI, R, I: I-0 31s; 4 mor CL, T, CI, R, I: moriu Ms; meu CL, T, CI, R, Ms: mieu I: 9 rdspunde CL, CI, R, I, Ms: rdspunse T; aratd CL, CI, R, I, Ms: ardtd T; 10 iese CL, T, CI, R, Ms: iesdi I; 11 pielea CL, T, R, I: pelea C/, Ms; 12 peatra CL, T, CI, R, Ms: piatra I; ie CL, CI, R, Ms: ia T, I; 13-14 Duminecd CL, T, R, I, Ms: Duminicd CI; 15 Duminecd CL,T, R, I, Ms: Duminicti CI ; asä-i CL, CI, R, I,Ms: asa e T; 18 izbutit V, Ms: scris isbutit CL, T, CI, R, I: redactare anterioath' häladuit Ms1; 20 vede CL, CI, R, Ms: vedea T, I; 21 cd tare mi-i negru CL, T, CI, R, I, Ms: redactare ant-rioard ca tare rn-arn

säturat de mi-i negru Ms1; 23 si-a CL, T, CI, R, I: s-a Ms; 25 Duminecd. CL, T, R, I, Ms: Duminicgt CI; 26 rdmine CL, T, CI, R, Ms: rdminea I ; 27 rnultdmind CL, T , CI , R, I: multemind Ms; 26

cum a venit CL,T, R, I, Ms: cum au venit CI; $2 peatra CL, T, CI, R, Ms: piatra I; 35 care CL, T, CI, I, Ms: cari R; deie CL, CI, R, 1, Ms: dea T; a CL, CI, R, I, Ms: o T; 36 deie CL, CI, R, I, Ms: dea T; i jumitate de impdrdtie CL, T, R, I, Ms: omite de CI; 37-3)3 asemene CL, CI, R, I, Ms: asemenea T. 102

2 iaca CL, T, CI, R, Ms: iath I; scinteitoare CL, T, CI, R, Ms: scinteietoare I; 3 Ii CL, T, CI, I, Ills:le R; 7 pielea CL, T, CI, R, I: pelea Ms; 8 pe CL, T, CI, R, I: pre Ms; le-au CL, CI, R, I, Ms: 1a-a T; 9-10 incremeniti CL, T, CI, R, I, Ms: increminiti I; 20 pofta-n cuiu CL, T, R, I, Ms: pofta in cuiu CI; 21 n-as face-o CL, T, CI, R, Ms: n-asi face-o I; 22 doar nu-i trate CL, T, CI, R, I, Ills: redactare anterioard cd doar stiu cd nu-i frate Ms1; 25 1-as CL, T, CI, R, Ms: 1-asi I; 26-27 d-voastra. CL, CI, R, I, Ms: dv. 7'; ce poam-a dracului CL, T , CI , R, I, Ms: redactare anterioard citu-i de-al dracului Ms1; 328

www.dacoromanica.ro

27 aista CL, CI, I, Ms: acesta T: asta R; Rand CL, CI, R, I, Ms. Mud. T; 28 mi-am stupit sufletulcu dinsul CL, T, CI, R,I, Ms: redactare anterioard mi-am stupit sufletul cu mine Ms1; 30 meu CL, T, CI,

11, Ms: mi u /; 32 intri V, /, Ms: intri CL,T, CI, R; 33 pietre CL, T, R, petre CI, Ms; 34 nimene CL, R, I, Ms: nimenea T: omits nimene CI; 35 marazuri CL, T, CI, I, Ms: marazuri R; t-o CL, CI, R, I, Ms: ti-o T; 36 Daca CL, T, CI, R, 1: Daca Ms; t-a CL, CI, R, I, Ms: t-o T; 33 ved6 CL, CI, R, Ms: vedea T, I; ie CL, CI, 11, Ms: ia T, I; 39 sedb CL, CI, R, Ms: edea T, I; 40 sunt CL, T, CI, R,

Ms: slut I.

103

2 Da' CL, CI, R, I, Ms: De T; 8 le CL, T, CI, R, I: li Ms; 8-9 esto

Spinul CL, T, CI, R, Ms: e Spinul I.; 9-10 tatului CL, CI, I: tatdlui T, R, Ms; 11. primbla V, R, Ms: plimba T: primbld CL, CI, I (grefeald de tipar sau de altd naturd, cum dovedeFte corespondenta timpurilor, ca sd nu mai vorbim de Ms', unde apare clar primbla) ; 16 cap i-

tanii I, T, CI, R: capitanii CL, Ms; 19 deie CL, CI, R, I, Ms: dea T; 20 slujeascd CL, T, CI, R, I, Ms: slujascd Ms; neputindu-le CL, T, CI, R, I: neputindu-li Ms; 21-22 cheama pe Harap-Alb de fata cu dinsele oi-i invoi aceasta CL, T, CI, R, I: chema pe Harap-Alb oVi Invoi aceasta -Ms; 22 tocmald CL, CI, R, I, Ms: tocmeala T; 23 steie

CL, CI, R, I, Ms: stea T; 24 macar CL, CI, Ms: macar T, R, I; ridice CL, T, CI, R: ridice /: rädice Ms; ceialatti CL, CI, R, I, Ms: ceilalti T; 25 1-oiu CL, T, R, I, Ms: 1-oi CI; yea CL, R, Ms: vedea T, CI, I; 28 taiusul CL, CI, I, Ms: taisul T, R; 31 cu umilina CL, T, CI, R, I, Ms: redactare anterioard cu umilinta lasInd ochii in jos Ms1; 32 sunt CL, T, CI, R, Ms: slut /; luminarii-voastre CL, T, CI, R, I: luminirei-voastre Ms; 33 multamit CL, T, CI, R, I: multemit Ms; 35 oaspetii CL, T, CI, R, 1, Ms: redactare anterioard lumea Ms1; 37 iaca CL, T, CI, R, Ms: iatd I; 38 fereasträ CL, T, CI, R, I: fereastä Ms; 40 Ros CL, T, CI, I, Ms: Rosu R. 104

1-2 pe toe lb s-a stricat cheful CL, T , CI, R, Ms: §i pe loc Ii s-au stricat cheful I; 3 Ros CL, T, CI, I, Ms: Rosu R; 7 celorlaltiCL, T, CI, R, I: celoralalti Ms;8 pasere CL, CI, R, I, Ms: pasdre T; fereastrà CL, T, CI, R, I: fereasta Ms; 9 lese CL, CI, R, I, Ms:lase T; paserea CL, CI, R, I, Ms: pasdrea 7'; 11 trimis CL, T, CI, R, I: trdmis Ms; pentru a CL, T, CI, R, I, Ms: redactare anterioard ca sà Ms1; 12 stupeau CL, T, CI, R, I: stupiau Ms; 14 trimis-o CL, T, CI, R, I: 329

www.dacoromanica.ro

trAmis-o Ms; spuneau CL, T, CI, R, I: spuniau Ms; Intr-un fel CL, T, CI, R, I: Intru un fel Ms; 15 sama CL, CI, R, I, Ms: seama T; 16 Ro§ CL, T, CI, I, Ms: Ro§u R; 18 pe CL, T, CI, R, I: pre Ms; 19 clatina I: clatina CL, T, CI: in Ms este scris clatina-a insemneazd la Creangii a neaccentuat, deci elating = clatina, fdrei semnul diacritic pentru a avea a, f i nu a in prima silabii; povestitorul a crut sit foloseascd intli prezentul, deci elating, cum probeazil faptul ca- or

doilea verb, zise, a aout initial, in Ms, forma zice: clatina R; zise CL, CI, R, I, Ms: redactare anterioard zice Ms1; 20 ai a face CL, T, CI , R, I, Ms: redactare anterioard ai de a face Ms1; tot cu oameni care CL, T, CI, R: tot cu oameni cari I: cu oameni cari Ms; 23 rapede CL, CI, I: repede T, R, Ms; 25 sluga vicleana ce-mi e§ti CL, T, CI, R, I,. Ms: redactare anterioaril ticalosule Ms1; Ro§ CL, T, CI, I, Ms: Ro*u

R; 28 nu cumva sa faci CL, T, CI, R, I, Ms: redactare anterioard sa nu faci Ms1; 31 grajd CL, T, CI, R, Ms: grajdiu I; cal CL, CI, R,

I, Ms: eilut T; 83 meu CL, T, CI, R, Ms: mieu I; 85 Ro§ CL, T, CI, I, Ms: Ro§u R; 36 ti-ai CL,T, CI, R, I: t-ai Ms; 87 apropiet CL, CI, R, I, Ms: apropiat T; 89 pan& CL, CI, R, I, Ms: ping' T; 41 Ro§ CL, T, CI, I, Ms: Ro§u R. 105

2 scapa CL, CI, I: scdpa T, R, Ms; 7 tie CL, T, R, I, Ms: ttrii CI; 10 neehezInd CL, T, CI, R, I: nechezind Ms; 11 olicai CL, CI, R, I, Ms: olecai T; a fi el CL, T, CI, R, I, Ms: redactarea anterioaral s-a face el Ms1; 11-12 vreodata CL, T, CI, R, I: vrodata Ms; 12 Dae-r CL, CI, R, I, Ms: Daca ar T; sama CL, CI, R, I, Ms: seama T ; 15 nerabdator CL, T, CI, R, I: nerabdatoriu Ms; s-or CL, CI, R, I, Ms: s-ar T; 16 dator CL, T, CI, R, I: datoriu Ms; 17 puté CL, R, Ms: putea T, CI, I; vietii CL, T, CI, Il, I: vietei Ms; 19 scapi CL, T, CI, R, I: scapi Ms; 21 macar CL, CI, R, Ms: mdcar T, I; 28 te-oiu CL, T, R, I, Ms: te-oi CI; 24 Ro§ CL, T, CI, I, Ms: Ro§u R; 25. tatu-tau CL, CI, .R, I: tat-tau T: tata-tau Ms; 28 ca sa-i CL,T, CI, R, I: ca sa-i Ms (sciipare); 29 nechezlnd CL, T, CI, R, I: nechezind Ms; 80 zboara 1 7 , I, Ms: scris sboara CL, T, CI , R; 31 ceriului CL, CI, R, I: cerului T; 83 o iè CL, CI, R, Ms: o ia T, I; 84 nouri catra CL, CI, R, I, Ms: nori catre T; 88 merg spre tmparatie CL, T, CI, R, I, Ms: redactare anterioard tot Inainte la Imparatie Ms1. 106

7 felul CL, T, CI, R, Ms: feliul I; te-oiu CL, T, R, I, Ms: te-oi CI; 8 ista CL, T, CI, I, Ms: Asta R; 11 felul meu CL, T, CI, R, Ms: 330

www.dacoromanica.ro

leliul mieu I; 12 sfarA CL, CI, R, I: sfoarA T: §foara Ms; 18 rAzboiu CL, I , Ms: rdzboi CI: scris rAsboi T, R; 15-16 rAmaserA Increme-

nii CL, T, CI, R, I, Ms: redactare anterioard rAmaser6 cu gura cilscatI Ms1; 18 puté CL, T, R, Ms: putea CI, I; 20 sal treacA un pod CL, CI, R, I, Ms: redactare anterioard sä treacA Harap-Alb

Ain pod Ms1; iaca CL, CI, R, Ms: fat/ I; 21 trecea si ea CL, CI, R, I, Ms: redactare anterioard treceau i ele Ms; 24 m-oiu CL, R, I, Ms: m-oi CI; 28 cela CL, CI, R, I: celalt T; ie CL, CI, R, Ms: ia T, I; 29 iaca CL, T, CI, R, Ms: iatd I; 30 InfAtosazA o furCL, T, CI, R, I, Ms: redactare anterioard frifAtosazA fnainte o furnicA Ms1; zburAtoare V, I, Ms: scris sburAtoare CL, T, CI, .1i; 81 tiiCá

ti-a CL, T, CI, R, I: t-a Ms; 34 fi aye vreodatä CL, CI, R, Ms: vei avea vrodatà T: fi avea vreodat5. CI, I; 35 meu CL, T, CI, .R, Ms: mieu I; 36 In ajutor CL, T, CI, R, I: Intru ajutoriu Ms; 37-38 mul-tameste CL, T, CI, R, I: multemeste Ms; 38 ajutorul CL, T, CI, R, Ms: ajutoriul I; 40 iaca CL, T, CI, R, Ms: iatA I. 107

1 nimica CL,T, CI, R, Ms: nemica I; 2 se Invirtea CL, T, CI, R, I: se invirteau Ms; 3 zbor V, I, Ms: scris sbor CL, T, CI, R; pe deasupra capului CL, T, CI, R, Ms: omite pe I; umblau CL, T, CI, R, Ms: umbla R; bezmetice CL, R, I, Ms: dezmetice T: seris besmetice CI; 4 Ora CL, CI, R, I: pinA T; 8 ciotcA CL, T, CI, R: cioata I; 11

0mA CL, CI, R, I: pfnA T; 12 cu ce poate CL, T, R, I: cu ce putea CI; 18 nista CL, T, CI, I: neste R; 19 rAzbatà V, I: scris rilsbatA CL, T, CI, R; 23 iaca CL, T, CI, R: lath I; `.:6 fAcut CL,

CI, R, I: dat T; vreu CL, CI, R, I: vreau T; 27 fi CL, T, CI, I: ãí R; aye CL, R: avea T, CI, I; 28 vreodatä CL, T, CI, vrodatA I; 31 ajutorul CL, T, CI, R: ajutoriul I; 34 iaca CL, T, CI, R:iatä I; 34-35 pirpalea CL, T, CI, R: pirpflea I;

85 stfnjini CL, CI, R: stfnjeni T, I; 37 aceasta CL, CI, R, I: acestea T; acela CL, CI, R, I: acesta T; 38 spAriet CL, CI, R, I: spAriat T; nista CL, 7', CI, I: neste R; 39 groase CL, T, R, I: groaskSI. 108

1 ori pe ce CL, CI, R, I: apoi pe ce T; 4 dac-ar CL, CI, R,

daca ar

T; 7 vaicamu CL, CI, R, I: vAicdreau T; petrele CL, T, CI, R:

pietrale I: 10-11 blAstemindu-si CL, T, CI, R:IblAstAmIndu-si I; 11 s-au CL, CI, R, I: s-a T; 17 As5.-i CL, T, CI, I: Asa-i R; 21 331

www.dacoromanica.ro

nirnica CL, T, CI, R: nemica I; 25 lb CL, CI, R: ia T, I; 40 ie CL,

T, CI, R: ia I. 109

1 iaca CL, T, CI, R: iat5. I; 7 de nu pot CL, T, R, I: de nu poate CI; izvoarele CL, T, CI, I: scris isvoarele R; 9 acesta-i CL, T, R, I: aceasta-i CI; 10 ratelor CL, T, CI, I: ratelor R; 14 niste CL, T, CI, I: neste R; 18 blástemul CL, T, CI, R: blAstämul I; 20 ii face CL, CI,

R, I: ai s faci T; 21 ie CL, CI, R: ia I; 22 iaca CL, CI, R: iacä T: iatrt I; 26 nimica CL, T, CI, R: nemica I; 27 dar fie noapte CL, CI, R, I: omits dar T; 28 märuntaiele CL, T, CI, R: mAruntAiele I; 29 lacaCL, CI, R: Iacä T: lat5. I; incepu el a racni CL, CI, R, I: incepu

a racni el T; 31 meu CL, T, CI, R: mieu I; 37 n-as CL, T, CI R: n-a§i I; vadA CL, CI, B, I: vazA T; nirnene CL, T, CI, I: nimeni R; soma' CL, CI, R, I: seamg T. 110

2-3 jãlit CL, CI, R, I: jelit T; 11 cealaltà CL,T,CI,R:cecalalta I; 13 diochiu CL, T, CI, R: deochiu I; 21 ie CL, CI, B: ia T, I; 23 iaca CL, T, CI, R: iatä I; btzdiganie V: bizdàganie CL, T, CI, R, I; 25 inchia CL, CI, R: incheia T, I; 29 in CL, CI, R, I: din

T; 33 ti CL, CI, R, I: i T. 111

8

asemene CL, T, CI, R: asemenea I; 7 sagetatorului CL, T, CI, R:

sigetátoriului I; 8-9 zburnoarelor V, I: scris sburátoarelor CL, T, CI, R; 9 altfel CL,T , CI , R: altfeliu I; 14 Ros CL, T , CI , I: Rosu R;

15 vre CL, CI, R: vrea T, I; 16 ie-i CL, CI, R, I : i-ai 7'; 17 n-a fi CL,T, CI, R: n-ar fi I; i CL, CI, R: omite T: si I; 20 mi-i CL,CI, R, I: mi-ai T; 21s-a CL, CI, R, I: s-o T; 25 ie CL, CI, R: ia T, I; 26 tussese CL, CI, .R, I: tussease T; 30 zbateau V, I: scris shil-

teau CL, T, CI, R: 31 serpele CL, CI, R, I: §arpele T; 32-33 si numai inghetai ce da dintr-insul CL, CI, II, I: omite 7'; 38 cite-n

CL, CI, R, I: cite In T. 112

1 adimenea CL, T, R: adiminea CI: ademenea I; 1-2 zburdtoarele

V, I: scris sburatoarele. CL, T, CI, R; 3 nimene CL, CI, R, I : nimenea T; pAseri CL, CI, R, I: pasAri 7'; 8 Ro§ CL, 7', CI, I: Rosu R; 13 Ros CL, T, CI, I: Rosu R; 14 Ora CL, CI, R, I: pinii T; 16-17 putini suie, multi coboaril, unul macina la moar5 L, CI: unul macink la moard, putini suie, multi coboara CL, T, R, I; 19 332

www.dacoromanica.ro

vrè CL, CI, R: vrea T, I; 21 izbuti V: scris isbuti CL, 7', CI, R, I; 22 ieie CL, CI, R, I: ia T; Ros CL, T, CI, I: Rosu R; 24 sunt CL, T, CI, R: sint I; 29 intra V, I: intra CL, T, CI, R; 30 ceilalti CL, CI, It, I: ceialti T; 31 tiriiau CL, T, CI, R:tirieau I; 33 Hogegarul CL, CI, R: Hogeagarul T: Hogegariul /; 33-34 se si infatipza CL, T, CI, R: se infatiseaza I; 84 Ros CL, T, CI, I: Rosu R; 36 niste CL, T, CI, I: neste R; 38 ar fi I, T: a fi CL, CI, R;

40 pana CL, CI, R, I: pina T; miine CL, T, CI, R: miini I. 113

2 porunca CL, T, CI, R: poronca I; 3 vesnicie CL, T, CI, I: vecinicie R; 6 rapede CL, CI, I: repede T, R; 10-11 cheama [pe] tovarasii sat V: cheama tovarasii sai CL, T, CI, R: chema tovarasii sai I (grefealii, cum aratd zice din propozifia urmiitoare); 13 intrati V , I :

intrati CL, T, CI, R; 14 ros CL, T, CI, I: rosu R; 15 Doar unu-i CL, T, CI, R: Doar nu-i /; Ros CL, T, CI, I: Rosu R; aceste CL, CI, R, I: acestea T; 17 primitor CL, T, CI, R: priitor I; 19 de-alaltaieri CL, CI, R, I: de alaltaieri T; 23 s-au CL, CI, R: si-au T, R;

Ie-oiu CL, T, R, I: Ie-oi CI; 26 Ros CL, T, CI, I: Rosu R; 32 cu facliile CL, T, CI, R: omite cu /; 38 ferbinte CL, CI, R: ficrbinte T, I; 39 infra V, I: intra CL, T, CI, R. 114

2 rapegiune CL, T, CI, I: rapejune R; 3-4 dormiti, dormire-ati CL, T, CI, I: durmiti, durmire-ati R; 5 Oita CL, CI, R, I: pfn5. T; 9 s-au CL, T, CI, I: s-a R; 11 Ros CL, T, CI, I: Rosu R; 12 genunchele CL, CI, R, I: genuchele T; 16 niste CL, T, CI, I: neste R; 22 nimica CL, T, CI, R: nemica I; meu CL, T, CI, R: mieu I; 26 calindar CL, CI, R, I: calindar T; Cine-a CL, CI, R, I: Cine o

T; 30 I-auzi-l-ai CL, T, CI, R: Ie auzi-l-ai 1; 32 nimica CL, T, CI, R: nemica I; 88 magar CL, T, CI, B. magar I. 115

2 singe-n CL, CI, R, I: singe in T; 9 intrati V, I: intrati CL, T, CI, R; 11 Cine-a face de alta data CL, T, CI, R: Cine-o face de alta data

T: Cine-a face alta data I; 14 Macar CL, T, CI, I: Macar R; 16 niste CL, T, CI, I: neste R; 17 papara CL, T, CI, I: papara R; pana CL, CI, R, I: pina T; 28 boducasul CL, T, CI, R: buclucasul I.; 29 se CL, CI, .R, I: sa T; 30 pe CL, CI, R, I: de T; 82 camasa CL, CI, R, I: camesa T; 84 mi-a CL, CI, R, I: mi-o 333

www.dacoromanica.ro

T; 85 strici CL, T, CI, R: strici I; 37 iti CL, CI, .R, I: ati T; 89 alta CL, T, CI, .R: alta 1; 40 ni§te CL, T, CI, I: ne§te R; sunteti CL, T, CI, R: sinteti I. 116

6 zise CL, CI, .R, I: zice T; 8 prieteni CL, T, CI, R: prietini I; 11 iaca CL, T, CI, .R: iata I; 15 sara CL, CI, .R, I: seal% T; 18 nimica CL, T, CI, R: nemica I; 21 nu stim CL, T, CI, .R: nu stiu I; imparat CL, T, R, I: imparat CI; 82 cazane CL, T, CI, I: cazane R; 33 cazmalele CL, CI, R: cazmalele T, I; 87 mustetele

CL, CI, R, I: mustatile T; 38 sunt CL, T, CI, R: sint .1; 39 de le dirdfiau dintii in gura CL, T, CI, .R: omite dintii I (grefeald de tipar). 117

2 Ros CL, T, CI, I: Ro§u .R; 16 zise Setila CL, CI, R, I: omite T;

17 ni CL, CI, R: ne T, I; sfirlie CL, T, .R, I: sfirie CI; 20 doar CL, CI, R, I: dar T; 21 hi CL, CI, R, I: Ii T; 27 de-abia CL, CI, R, I: d-abia T; 35 mincarea-i CL, CI, R, I: mincarea e T; 36 a§ ruga CL, T, CI, 11: asi ruga I; 38 indesascii CL, CI, R, I: indeseasca T; 40 peara CL, T, CI, R: piara I. 118

2 intre V, I: intre CL, T, CI, .R; 6-7 Acus s-or aduce §i bucatele CL, T, CI, R: Acus s-or aduce bucatele 1; 7 ave CL, CI, .R: avea T, I;

10 puta CL, .R: putea T, CI, I; 11 nu4i CL, CI, .R, I: n-oti T; 15

minile CL, T, CI, R: minele I; 18 zise CL, T, R, I: zice CI; 19 ne-a CL, CI, It, I: ne-o T; 21 dezgust V: scris desgust CL, T, CI, R, I; 24 cum i-ti da CL, CI, R, I: cum-i oti da T; 26 iaca CL, CI, R, I: iaca. T; 31 macar CL, CI, R, I: macar T; 33 intai CL, CI, R.. intii T: intdiu I; putt' CL, CI, R: putea T, I; 40 da CL,

CI, It, 1: de T. 119

7 forfkat CL, T, R, I: forfecat CI; 11 de CL, CI, R, I: omite T; macar CL, CI,I: macar T, .R; 14 zvirli V: scris svirli CL, CI, R, I: asvirli T; 15 care CL, T, CI, R: cari I; 17 zvirlea V: scris svirlea

CL, T, CI, ,R, I; 20 minile CL, T, CI;R: minele I; 21 necaz CL, T, CI: scris necas .R: nkaz I; 23 meu CL, T, CI, R: mien I; 40 panä CL, CI, R, I: pina T; mini CL, CI, R, I: mine T. 334

www.dacoromanica.ro

120

2 pintre CL, CI, R, I: printre T; 3 putd CL, CI, R: putea T, I; 4 ved6 CL, T, CI, R: vedea T, I; 13 Ros CL, T, CI, I: Rosu R; 14 macar CL, CI: mdcar T, R, I; 15 Intunerec CL, CI, R: Intuneric T, I; 16 iutald CL, CI, R, I: iuteald T; 19 ros CL, T, CI, I: rosu R; 20 acum CL, CI, R, I: cum T; 24 iaca CL, T, CI, R: iacd I; 27 zbor CL, T, CI, I: scris sbor R; 35 altdceva CL, CI, R, I: altceva T; 86 In CL, CI, R, I: la T; 87 pdnd CL, CI, R, I: pind T; ameazd CL, T, CI, R: amiazd I; 89 de-amdruntul CL, CI, I: de-amänuntul T, R; 40 nimica CL, T, CI, R: nemica I. 121

1 Intrase V, /: intrase CL,T, CI, R; 1-2 ce s-au mai filcut CL, T, R, I: omite mai CI; 4 nimica CL,T, CI, R: nemica I; 5 Insald CL,CI,

R, I: fusel& T; 7 pand CL, CI, R, I: pInd T; und-altà CL, CI, I: una-alta T, R; care-mi CL, T, CI, R: cari-mi I; 10 Indeplinise CL, T, CI, R: Implinise I; 11 poronca CL, CI, R, I: porunca T; 19 pintre CL, CI, R, I: printre T; pänd CL, CI, R, I: pind T; 20 iaca CL, T,

CI, R: iatd I; 21 desard CL, CI, R, I: deseard T; 23 s-a CL, CI R, I: s-o T; 24 cu nime CL, T, CI, I: cu mine R; 28 meu CL, T, CI, R: mieu I; 80 zise CL, CI, R, I: zice T; 31 Ieie-vd macar CL, CI, R, I: Ia-vd mdcar T; pielea CL, CI, R, I: pelea CI; 84 smichiria CL, CI, R, I: §mecheria T; 35 duce CL, CI, R, I: duse T;

37 zise CL, CI, R, I: zice T; 40 ameazazi CL, T, CI, R: amiazdzi I. 122

1 sara CL, CI, R, I: seara T; 3 pana CL,CI, R, I: pind T; 4 poronca CL, CI, I: poruncd T, R; 5 noptii CL, T, CI, R: noptei I; 6 pdsericli CL, CI, R, I: pasarica T; zboard Y, I: scris sboard CL, T, CI, R;

6-7 printre CL, T, CI, R: pintre I; strAji CL, CI, R, I: streji T; 11 zetie V: scris sgltie CL, T, CI, R, I; päsericd CL, CI, R: phsdricd T, I; 11-12 zburat V, I: scris sburat CL, T, CI, R; 13 sama CL, CI, R, I: seama T; vrei CL, T, CI, R: vrai I; 14 De-acum CL, CI, R, I:

D-acum T; 16 ti-oiu CL, T, R, I: li-oi CI; 24-25 bojbdi CL, CI, I: bojboi T, R: 25 buruienele CL, T , R, I: buruienile CI; 28 colo CL, T, CI, I: omite R; 29 zise CL, CI, R, I: zice T; 33 iacdtd-oi CL, T, CI, R: iacatd-oiu I; 86 pana CL, CI, R, I: pind T. 335

www.dacoromanica.ro

123

1 viata CL, T, CI, R: viatA I (gresealei de tipar); 5 zise CL, CI, R, I: zice T; 9 cealaltA CL, T, CI, R: ceealaltA I; 11 intre V, I: intre CL, T, CI, R; 14 un CL, CI, R, I: onzite T; 15 samA CL, CI, R, I: seamd T; 19 multAmind CL, CI, R, I: multumind T; 20 niste CL, T CI, I: neste R; 22 ieie CL, CI, R, I: ia T; sama CL, CI, R, I: seamA T; 25 infAtisazA CL,T, R, I: InfAtiseaza CI; 38 frumusetA CL, CI, B,

I: frumusete T; 34 care-i CL, CI, R, I: care e T; 85 ie-t-o CL, CI

R, I: ia-t-o T; meu CL, T, CI, R: mieu I; gici-o CL, CI, R, I: ghici-o T. 124

1 peaptAnA CL, T, CI, R: piaptAnA I; 2 fel CL, T, CI, R: feliu I;

poroncA CL, CI, R, I: poruncA T; 5 deie CL, CI, R, I: dPa T; gre§eascA CL, T, CI, R: gresascA I; 6 dicA CL, CI, R, I : adicA T; 7

tulburat CL, CI, R, I: turburat T; 12 sunt CL, T, CI, R: stint I; 14-15 de-amäruntul CL, CI, R, I: de-amAnuntul T; 15 deie CL, CI, R, I: dea T; 17 intrA V, I: intrA CL, T, CI, R; 19 intra V, I: intra

CL, T, CI, R; stAi CL, T, CI, I: stai R; §i care-i ved6-o CL, CI, R: care-i vedea-o T, I; 22 intrA V, I: intrà CL, T, CI, R; 26 zboarà CL, T, CI, I: scris sboard R; 33 poroncit CL, CI, R, I: poruncit T; 85 zise CL, T, CI, R: zice I; 87 macar CL, T, CI, I: macar T, R; 39 multAmeste CL, T, R, I: multumeste Cl. 125

4 nerAbdAtorule CL, T, CI, R: nerabdAtoriule I; 4-5 zise fata impd-

ratului CL, CI, R, I: omite T; 13 IarA CL, CI, .R, I: IacA T; ave CL, CI, R: avea T, I; 14 IntAi CL, CI, R: intli T: intAiu I; poroncite CL, CI, B, I: poruncite T; pornesc CL, CI, R, I: por-

neste T; 23 iè CL, CI, R: ia T, I; 26 le CL, CI, R: ia T, I; 27 pasericA CL, R: pAsaricA T, CI, I; 29 iè CL, CI, R: ia T, I; 32 stApinu-meu CL, T, CI, R: stApinu-mieu I; 83 iara CL, T, R, I: iar CI; li-i CL, CI, R, I: le-i T; stApInu-meu CL, T, CI, R: stApinu-

mieu I; rApede CL, CI, I: repede T, R; iè CL, CI, R: ia T, I; apa CL, T, CI, I: apa R; 39 i s-a umplut CL, T, R, I: i s-au urnplut CI. 336

www.dacoromanica.ro

126

5 tatine-sau CL, CI, I: tatina-sau T: tdtAne-sau R; 9 ie CL, CI, ft: ia T, I; 19 ni-i CL, CI, R, I: ne-oi T; 20 multameste CL, CI, R, I: multume§te T; 21 ceriu au CL, CI, R, I: cer a T; 23 arzatoriu CL, R, I: arzator T: arzdtoru CI; 24 farmacatoriu CL, R, I: fermecator T: farmdcator CI; 29 pielea CL, CI, R, I: pelea T; 31 Ros CL, T, CI, I: Rosu R; 33 dezmerdat V: scris desmerdat CL, T, CI, R: scris desmierdat intdi CL, CI, R, I: intli T; 88 Nu-i CL, CI, R, I: Nu e T. 127

11 de-alde CL, CI, R, I: d-alde T; 15 iaca CL, T, CI, R: iata I; 18 Ro§ CL, T, CI, I: Row R; 20 poronca CL, CI, I: poruncd T, R; ii CL, CI, R, I:le T; 21 Intimpinare V: intimpinare CL, T, CI, R, I; 22 rdzbunare CL, CI, I: scris rasbunare T, B; 24 ajung si ei CL, T, CI, R: omite §i I; 25 iaca CL, CI, R: iaca T: lath I; ii CL, CI, R, I: le T; 26 fetele CL, CI, R, I: cu fetele T; 28 Ro§ CL, T, CI, I: Rosu R; rdpede CL, CI, I: repede T, R; sa o ie CL, CI, R: §i o ia T: sd o ia I; 31 Lipseste CL, CI, R, I: Lipse§ti T; 36 rapede CL, CI, R, I: repede T: 34 Atunci irnparatul CL, T, CI, R: Atunci §i impara-

tul I; 37 zboara CL, T, CI, I: scris sboara R. 128

1 rapede CL, CI, R, I: repede T; 3 Pan-aici CL, CI, R, I: Pin-aici T; 4 zboara V, I: scris sboard CL, T, CI, R; ceriului CL, CI , R, I: ceru-

lui T; 5 pana CL, CI, R, I: pina T; 7 Ro§ CL, T, CI, I: Ro§u R; 8 rapede CL, CI, I: repede T, R; Incunjura CL, CI, R, I: Inconjura T; 10 stele CL, CI, .11, I: stea T; pielea CL, CI, R, I: pelea T; 13

da' CL, CI, R, I: dar T; 15 Ro§ CL, T, CI, I: Ro§u R; 17 Ingenunchind CL, CI, R, I: ingenuchind T; 19 imparatia CL, CI, R, I: Imparatie T; 23 ceriu CL, CI, B, I: cer T; 25 furnicilor CL,

T, CI, R: furnicelor I; 26 Craiasa albinelor si CL, T, CI, I: ornite R; 27 i mai fost-au poftiti Inca CL, CI, R, I: omite T; si-mpdrati CL, T., R: §i Imparatd CI, I; 28 samd CL, CI, R, I: seama T; 29 buzunariu CL, CI, B, I: buzunar T; 32 be CL, CI, R: bea T, I; 32-83 Iar pe la noi, eine are bani bea §i maninca CL, CI,

R, I: omite T. 337

www.dacoromanica.ro

(p. 129)

FATA BABEI SI FATA MOSNEAGULUI

Publicatd in Convorbiri literare, XI, 6, 1 septembre 1877, p . 212 216, apoi in editia de la Iasi, vol. I, 1890, p. 283-294, cu modificari neinsemnate. Reproducem textul din Convorbiri literare. CL Convorbiri literare; I prin conjectura.

editia Iasi; V

lectiuni stabilite

P. 129, r. 5 se alinta cum s-alintii cioara-n la; se alinta, dar nu-i sedea bine, n-o prindea" (fiincica era urita). Cioara in lat nu se alinta, ci se zbate sa scape, si, evident, nu-i std. nici ei bine, zbatindu-se in latul care o stringe tare. Comparatia este plind de ironie la adresa fetei antipatice a babei. P. 130, r. 1: o apucau de obraz o ocarau, sareau cu gura pe ea"; obraz are aici sensul figurat din diverse locutiuni ca obraz subgre, a sciipa cu obraz NO curat etc.; a apuca de obraz insemneaza, deci, a jigni, a lovi sau a atinge pe cineva

In amorul lui propriu, in cinstea lui" etc. asculta de tot ce-i spunea ea, Si facea pe plac". Cf. locutiunea, perfect sinonima, a alum cuiva in coarne. Sensul propriu, care a fost, fail indoiald, cel originar, are ca punct de plecare placerea viteilor de a fi scarpinati clad incep sa le iasd coarnele:

r. 14: se uita in coarnele ei

a ceiuta insemneaza a pune mina, a atinge minglind locul unde urmeazd sd apara coarnele", exact ca in locutiunea

a cduta in cap cuiva a-i cduta cu mina paduchii", operatie care place mai ales copiilor tocmai pentru ca produce o gidilare a pielei capului. Si cum a cduta are si intelesul a privi, a se uita", de la a cduta cuiva In coarne

s-a ajuns usor la a se uita in coarne. r. 16-17: apucase a &Litt gliinct la casa lui, f i cucoful nu mai avea nici o trecere apucase baba sa porunceascd in casa lui, si pe mosneag nu-1 mai lua nimeni in seamd". r. 17-18: ia sii-1 fi pus pcicatul sit' se intreadi cu didiochiul ia sa fi indraznit a-si permite mai mult dectt trebn'a". 338

www.dacoromanica.ro

Dedeochiul este primejdios pentru cel care-1 provoaca (datoritgi calitgitilor lui exceptionale, oamenii se mira mai mult declt se cuvine si urmarea este Imbolnavirea JO, chiar and se mentine in limite normale, cu atit mai virtos chid depaseste aceste limite. Locutiunea are aici nuantgi ironica, intrudt nu poate fi vorba de admiratie exagerata pentru ceva sau cineva, ci dimpotriva. r. 18-19: baba qi cu fiicd-sa umplea de bogdaprosti baba si fiica-sa 11 odirau, 11 bateau la cap, spunindu-i tot felul de vorbe urite". Si aici avem ironie: Bo (g)daproste este formula de multumire pentru o pomana oarecare, pentru.

un bine etc., iar in cazul de feta a ajuns sa aiba sensul de cuvinte, vorbe repetate, numeroase" (bineinteIes cu continut urlt la adresa partenerului). P. 131, r. 25-26: tia cd de fdcut treabd. nu mai cade coada nimdrui stia cA a face treabA nu-i un lucru de rusine sau de urnilinta".Coada" simbolizeaza aici fudulia, Infumurarea : s-a pornit de la diverse animale, care, in anumite imprejurdri, tin coada In sus (semn de mlnie sau de superiori-

tate fat& de alt animal). P. 134, r. 10-11: gi-a pus minile-n cap de ceea ce-a gäsit acasd s-a ingrozit de ceea ce a gasit acasa" (si-a pus mlinile In cap ca sa-si smulga parul de necaz mare). r. 37: scobegte-te, fata babei, in dinli ! pune-ti pofta In

cui, lasä-te pdgubasa de toate". Scobitul In dintd reprezintA concret renuntarea, de nevoie, la un lucru tare dorit.

La tea, chid un flacau sau o feta nu s-au putut casatori

cu cine au vrut, sint... consolati, In gluma, de catre prieteni si cunoscuti, prin oferirea unei... scobitori (de obicei un pai ceva mai grosut de la matura), gest netnsotit de cuvinte. P. 135, r. 11-13: gdinile nu mai cintau cucogegte la casa mogneagului,

sd mai facd a rdu; c-apoi atunci nici zile multe nu mai aveau aluzie la intrarea In normal a vietii mosneagului si a fetei liii prin referirea la credinta populara, bazata pe experienta, ca o gaina care cinta ca cocosul este bolnava i, deci, trebuie sa moara. r. 14-16: mogneagul a rdmas pleguv i spetit de mult ce-1 netezise baba pe cap i de cercat in spatele lui cu cociorva, 339

www.dacoromanica.ro

dacd-i copt malaiul prezentare glumeata a tratamentului aplicat mo*neagului, supus *i ascultator, de catre baba, care-1 batea in cap cu pumnul (il netezea pe cap, adicd Ii netezea parul, II friza l) *i in spinare cu vatraiul (Ca sa vada dacd s-a copt mdlaiul: cu vatraiul se scoate din cuptor plinea sau turta numita in Moldova millai)

Variante 129

2-3 Era odata un mo*neag*-o baba ; i mopeagul avea o fatd. *i baba iar o fata I: Cicd era odata un vdddoiu batrin, care avea o fatâ ;el s-a insurat a doua oara ti-a luat o baba vaduva, care *i ea avea o fata

CL; 19 peaträ CL: piatra I; 29 In zadar CL: In zddar I. 130

2-3 duminica CL: dumineca I; 13 vre CL: vrea I; 18 didiochiul CL: dedeochiul /; 22 iaca CL: iata I; 23 rea CL: ra I; 27 sunt CL: shit I; or*iunde CL: ori*iunde I; 31 pute CL: putea I; 36 Orinteasca CL: parintasca I. 131

7 iaca CL: iata I; 21-22 dd de-un cuptior nelipit *i mai-mai O. se risipeasca CL: dd de un cuptioriu nelipit *i mai sa se risipeasca /; 23 Cuptiorul CL: Cuptioriul I; 26 Cala /: aka CL; cuptiorul CL:

cuptioriul I; 30 *i zi i noapte CL: zi §i noapte I; 33 intimping V, I: intimpind CL; 40 saraca CL: saraca I. 132

1 minile CL: minele I; 8 sunt CL: sint I; Duminica CL: Dumineca I; 9 minile CL: minele I; 12 care CL: cari I; 17 suflica CL: suflecd

I; Intdi §i-ntäi CL: Intaiu *i-ntaiu I; 19 Veniti la mama sa va He CL: veniti, mama sä va leie I; 21 balauri CL: balauri I; 26 Duminica CL: Dumineca I; copiii I: copii ,CL; 29 *i sä1i aleaga CL: sa-si aleaga I; vre CL: vrea I; 35 Duminica CL: Duminecd. I;

37 Ii ie CL: Ii ia I; 39 cuptiorul CL: cup tioriul I. 133

1 iè CL: ia /; 7 a luat paharele cu sine 1: a luat un paharel cu sine 340

www.dacoromanica.ro

CL; 26 pradata CL: pradata I; 32 cuptiorul CL: cuptioriul I; 33 risipeascA CL: rlsipeasca I; 89 pute CL: putea /. 134

3 Duminica CL: Duminec4 I; 5 copiii CL: copii I; sfintei I: sf. CL; Duminici CL: Dumineci I; 10 sfinta I: sf. CL; Duminica CL: Dumineca I; 10-11 mInile-n cap CL: minele-n cap /; 11 sfinta /: sf. CL; Dunainica CL: Dumineca I; 20 sfInta I: sf. CL; Duminica CL: Duminec5. I; 23 sfinta I: sf. CL; Duminica CL: Dumineca I; 25 cuptior CL: cuptioriu I.

(p. 136)

IVAN TURBINCA

Publicatä In Conoorbiri literare, XII, 1, 1 aprilie 1878, p. 22-31,

cu subtitlul Poveste", retiparitä apoi In Timpul, III, nr. 75-78, din 4-7 aprilie 1878, cu explicafia Poveste de Ion Creanga", In Gura satului, XVIII, 1878: 7, 8, 4 *i 18 apriliu; 9, 2 mai; 10, 16 mai; 12, 13 iuniu; 14, 4 iulie; 16, 1 august; 17, 15 august; 18, 5 septemvre, cu aceeasi explicafie, In Curierul de Ia.si, XI, nr. 38-39, din 5-7 aprilie 1878, cu subtitlul Poveste", In Cdlindarul bunului econom, pe anul visect 1880, Intocmit de D. Comp *i Eugen Brote, Sibiu, 1V, p. 81-93, cu acela§i subtitlu, In Almanahliterarsiilustrat,Bucure0i, anul I, 1886,p . 92-111, cu subtitlul Poveste" §i, In slirsit, In edifia de la Ia§i, vol. I,

1890, p. 297-325,MA subtitlu, unde a aparut cu unele modificAri. Manuscrisul autograf, necomplet, nr. 4.074, aflat In fondul Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania, confine 5 foi din aceastä poveste, scrise pe amindouä fefele, §i anume: f. 43r.-44v., de la Inceput Oa la: §i Incepe a cauta prin casa In toate parfile, dar nu gase§te pe nimene" inclusiv, f. 45r.-47 v., de la: Mi se pare mieca§i boieriul, clt era de boieriu"ptnä la: Si sa nu va supärafi, dar tare-i neastIrnparata §i avang, drept O. va spun" inclusiv. Reproducem textul din Conporbiri literare, finind seama de corec-

turile din edifia de la Ia§i. 341

27

boa Creanga

Opere vol.

1

www.dacoromanica.ro

Convorbiri literare; T Timpul; NGura satulul; CI CuCL rierul de Iagi; R Cdlindarul bunului econom; G Almanah literar f i ilustrat; I editia Ia0; Ms manuscris autograf ; Mk vaHaute fall de Ms; V lectiuni stabilite prin conjecturd.

omul ajunge, dupd moarte, In rai, daed se aratd in viatd darnic (ajutind pe cei in

P. 137, r. 8: Dar din dar se face raiul

nevoie)". Constructia sintacticA dar din dar trebuie interpretatA in sensul cd darul pe care fl facem trebuie sd. fie,

la rindul lui, tot un dar, prima de noi, de la altcineva, in principiu, conform credintei religioase, de la Dumnezeu ;

dovadd explicatia pe care o dä Ivan: Dumnezeu mi-a dat, eu dau, f i Dumnezeu iar mi-a da, cd are de unde . In momentul de fatA, dar din dar este interpretat, probabil,

tot asa de cdtre numerosi vorbitori (printre care md numar si eu), dar cred ca altii fa analizeazd in dar peste dar", adicd dar continuu, repetat, intrucit unul singur nu justified primirea in rai a celui care il face. P. 139, r. 10: are Chira socoteald este ceva orinduit de mai inainte, cu intentie". La baza acestei zicale va fi stind o Intimplare reald cu o femeie numita Chira. r. 39-40 : de pared aveau orbul gdinilor de pared nu vedeau pe unde merg si ce fac". Orbul gdinilor este, dupà dictionarele limbii noastre, o afectiune a vederii la gdini si la oameni, in general, seara si noaptea. In vorbirea familiar& din Moldova (probabil si din alte parti ale Orli), aceastA expresie are sensul figurat de fudulie, infumurare": cind cineva se face di nu observd pe un cunoscut sau se uitd de sus la semenii lui, se spune cd are orbul gdinilor. Cf. S'tilistica, p. 316. P. 10, r. 21-22: pdn-acum le-a fost f i lor veleatul pina acum

le-a fost dat sd traiascd". r. 22: Cu Ivan gi-au gdsit popa

Cu Ivan au gäsit

unul mai tare decit ei". Datoritä lipsei aproape totale de instructiune, tdranii de pe vremuri vedeau in preotul din satul lor pe omul atoatecunoscAtor si, deci, superior tuturor celorlalti. i aceasta, numai pentru cd stia a citeased

si sd scrie. P. 141, r. 7 8: (fuge gi Scaraoschi dupd ceilalii) ca tdunul cu paiul...

foarte repede". Comparatia se bazeazd pe obiceiul

342

www.dacoromanica.ro

copiilor de a prinde tauni si a le da apoi drumul, dupa ce le-au vlrit In partea posterioara a corpului un pai, care le provoaca durere, faclndu-i astfel sa zboare si mai iute

decit In conditii normale. r. 20: aildtorie sprincenatd I urare ironica, adesea batjocoritoare, la adresa unuia de care vrei sa scapi, care nu-ti

place, te-a suparat etc. desteapta". P. 113, r. 10: ajunsd de cap P. 145, r. 21-22: (Acurn cred) cd nu ti-i mai face bleistdm cu mine ...cd nu te vei mai purta rau cu mine, ca sa cadä blestemul asupra ta".

P. 147, r. 1: i se intunecd lumea Inaintea ochilor se face lntuneric In fata ei, !nett aproape nu mai vede nimic". Aici lame Insemneaza lumina", ca In a-si lua lumea in cap. Este sensul lat, lumen, din care provine. r. 13: Am sd te lin la pastrami am sa te fac pastrama" (adica am sa te tin In turbinca Ora clnd ti se va usca carnea ca pastrama). r. 22 23 : (Ivan) incepe a face fete fele Incepe sa se teama, sä aiba emotie" (de aceea i se schimba culoarea fetei: mai Intli rosie, de rusine, apoi galbena, de frica). r. 29-20: li-ai trait traiul f i li-ai mincat malaiul ai

ajuns la capatul vietii, ai trait destul". Ti-ai mince

milaiul se explica mai mult din necesitati ritmice (cfrima traiul malaiul), caci ca continut nu difera prea mult de prima parte a zicalei. r. 35: ci s-a dus vestea ca de popli tuns locutiune aparuta, foarte probabil, de mult si avInd ca punct de plecare faptul ca preotii purtau pe vremuri, In mod obligatoriu, parul lung, Impletit In coade, ca femeile.

P. 148, r. 8 pentru odd eu bine cd mi s-a strins funia la par v. , mai sus, Harap-Alb, note,p. 312 (cu verbul a apropia). r. 18-19: hdis , haram, cea, haram asa slut Indemnati boii (si caii), clnd trag carul, plugul etc. Haram este o interjectie, de origine turceasca, si Insemneaza blestemat (sa fii)1"; In formula aceasta are valoare substantivall si sensul vita pacatoasa, incapabila sa-si faca treaba", 343

27''

www.dacoromanica.ro

De fapt, i ca substantiv a avut aceeasi acceptie, la inceput,

pe care o are interjectia, adicA un fel de blestem sau de ocarä grea la adresa vitelor. Cf. dalac, talan s.a., nume de boli, care sint intrebuintate, in momente de necaz, la adresa (mai ales sau exclusiv?) a cailor: De! dalaculel (sau talanule 1) este echivalentul blestemului dare-ar dalacul (sau talanul) in tine! Pentru anumite sensuri ale lui harwn, v. cele spuse de A. Graur, in Bulletin linguisti. que, IV (1936), p. 87 si urm.

r.

am umblat ia aqa, teleleu Tanasd am bAtut drumurile fArA rost, ca un pierde-varA". 19 20 :

21: $i tocmai acum, la dicd §i tocmai cind am ajuns la capAtul vietii, cind mi se hotArAste soarta". r. 24-25: Fald goal4, traistii ihsoard fudulie neintemeiatA,

r.

mindrie de om sArac, lAudArosenie". P. 149,

r. 10: sd le dau rdvas de drum

sà-i trimit pe lumea

cealaltA" (propriu sA le dau scrisoarea necesarA pentru a face calgtoria"). r. 21: A...ra...ca' de mine i de mine! SAraca-mi de mine si de mine!" Pentru modul cum siiraca-mi a devenit dracan, vezi Stilistica... cit., p. 36-38. Descompunerea" In d...ra...ca' se datoreste stArii afective puternice (mirarea, uimirea etc. amestecatA cu supArarea), care cere o rostire prelungitA i rAspicatA.

r.

34: Nal a li-am fdcut conelul Nal cA am terminat cu tine, si-am pus capAt zilelor"; conet este cuvint de origine rusA, cu sensul sfirsit". r. 34-35: De-acum du-te pe apa simbetei de-aeum du-

te pe lumea cealaltA". r. 40-41: Dadi dai nas lui Ivan, el se suie pe divan"

DacA

nu reactionezi cum trebuie contra obrAzniciilor mici P. 150,

ale cuiva, el face altele din ce in ce mai mari". r. 12: Inca te faci niznai? Inca te faci cA. nu stii l"; niznai provine din rus. ne znaju nu stiu". Intrebuintarea acestei locutiuni, ca si a celei de mai sus, Ii-am facut coneful, nu poate fi intimplAtoare, dat fiind cA Ivan Turbinca era rus.

344

www.dacoromanica.ro

Variante 136

1-2 Ivan Turbinca. Poveste CL, CI, G: Ivan Turbinca. Poveste de Ion Creangd T: Ivan Turbinca. Poveste de Ioan Creangd N: Ivan Turbincd. Poveste R: Ivan Turbinca /: Povestea lui Ivan Turbinca Ms; 3 Era odatd un rus, pe care 11 chema Ivan CL, T, CI, R, G, I: Era odatd un rus pre care 11 chema Ivan N: Amu, cia era odatä un rus

pe care 11 chilma Ivan Ms; 5 soroace CL, T, N, CI, R, G, I, Ms: redactare anterioard termene Ms1; acuma CL, T, N, CI, R, G, Ms:

acum I; 6 si-a CL, T, N, R,G, I: q-a CI, Ms; 7-8 unde-a vrea CL, N, R,G, I: unde o vrea T: unde a vrea CI: unde-a vrè Ms; 8 carboave CL, T, N, CI, R, G, I: cArboave Ms; 9 Ivan CL, T, CI,

R, G, I, Ms: Joan N; multdmi CL, T, CI, .R, I: multumi N, G: multemi Ms; 10 tovardsii lui de oaste CL, T, N, CI, R, G, I, Ms: redactare anterioard fratii lui de arme Ms1; 10-11 cu care mai trase

CL, T, N, CI, R, G: cu cari mai trase I, Ms: redactare anterioard cu cari mai Muse Ms1; rachiu CL, T, CI, R, G, I, Ms: vinars N;

13 margine CL, T, N, R, G, I, Ms: margind CI; 15-16 pe-o cdrare latura1nicd. CL, N, R, G, I, Ms: pe o cdrare läturelnicd T, CI: redactare anterioard pe un drum láturalnic Ms1; 16 Petre CL, T, CI, R, G, I, Ms: Petru N; 17 Petre CL, T, CI, R, G, I,

Ms: Petru N;peCL, T, CI, R, G, I, Ms: pre N; 20 Petre CL, T, CI, R, G, I, Ms: Petru N; spdriet CL, CI, R, G, I, Ms: speriat T: spdriat N; 21 hai CL, T, CI, R, G, I, Ms: aid' N; 22 ostasu1 cela CL, CI, R, G, I, Ms: ostasu1 ce vine T, N; hartag CL, T, N, CI, R, G, I: lairtag Ms; ne CL, T, N, CI, R, G, I: ni Ms: 23 c-am CL, T, N, R, G, I, Ms: &I am CI; 25 grijd CL, T, CI, R, I, Ms: grije N, G; 26 e un om bun CL, T, N, CI, R, G, I: e om bun Ms; 27 Vezi-1 CL, CI, R, G, I: Vezi-1-di T, N, Ms; carboave CL, T, N, CI, R, G, I: carboave Ms;

28 hai CL, T, CI, R, G, I, Ms: aid' N;cersitor CL, N, CI, R, I: cersetor T, G: cersitoriu Ms; 29 ist CL, CI, R, G, I, Ms: dsta T: iesta N; celalalt CL, N, CI, R, I, Ms: celdlalt T, G; 80 sä ne deie amundoud carboavele I, N, CI: sä ne amundoud carboavele CL (gre-

paid de tipar): sa ne dea amindoud carboavele R, T, G: sa ni deie amlndoud cdrboavele Ms; 31 Adu-ti CL, T, N, CI, R, G, I: Ada-ti

Ms; ti-am CL, T, N, CI, R, G, I: t-am Ms. 137

1 ceriurilor CL, N, CI, R, I, Ms: cerurilor T, G; 2 slintul Petre se 345

www.dacoromanica.ro

CL, T, CI, R, G, I, Ms: sintul Petru sA N; 3 iard CL, T, CI, R,

G, I, Ms: iar N; celalalt CL, N, CI, R, Ms: celdlalt T, G, I; 7 sfintul Petre CL, T, R, I, Ms: sintul Petru N: sfintul Petrea CI; 9 se tot duce Inainte CL, T, CI, R, G, I, Ms: se duce tot Inainte N; 11 sfIntul Petre CL, T, .R, I, Ms: sintul Petru N: sfintul Petrea CI;

mirare CL, T, N, CI, R, G, I: mierare Ms; 14 grijA CL, T, N, CI, G, I, Ms: grije R; 16 sfintul Petre CL, T, CI, R, G, I, Ms: sinful Petru N; 17 cole CL, CI, G, I, Ms: colea T, N: colo R; pe CL, T, CI, R,G, I, Ms: pre N; 19 Bund calea CL, CI, R,G, I: Bund cale T,N: Buna calea Ms; 20 te-ncurci CL, T, N, R, G, I, Ms: te Incurci CI; 21 MultAmesc CL, T, N, CI, R, I, Ms: Multumesc G; d-voastrd CL, T, N, CI, R,G, I: dumnevoastrA Ms; 22 asa CL,T, CI, R,G, I, Ms: a0 N; 23 D-apoi CL, T, N, CI , G, I, Ms: C-apoi R; 24 rdspunse CL, T, N, CI, R, G, I, Ms: redactare anterioard zise Ms1;

25 zborsit V, T, II: scris sborsit CL, N, CI, G, I, Ms; 26 ca stii toate CL, T, N, CI, R, G, I: cà stii toate cele Ms; 27 sunt CL, T, N,

CI, R, G, Ms: sint I; cersitorul CL, CI, Ms: cersetorul T, N, G: cersitoriul R, I; pe CL, T, CI, R, G, I, Ms: pre N; 28 cine dd seracilor CL, N, CI, R, G: cine dd sdracilor T, I, Ms: redactare anterioard cine dd la saraci Ms1; pe CL, T, CI, R, G, I, Ms: pre N; 31 Petre CL, T, CI, R, G, I, Ms: Petru N; Cit esti tu de milostiv CL, R, G, I, Ms: CR esti milostiv T: Cit esti tu milostiv N: Cit esti de milostiv CI; 32 sunt CL, T, N, CI, R,G, Ms: slut I; orice-i cere

CL, T, N, CI, R, G, I: ori ce-i cere Ms; 34 dezmetit CL, T, CI, R, G, I, Ms: scris desmetit N; 37 blagosloveste-mi CL, T, CI, R,G,

I, Ms: binecuvinteazd-mi N; ca CL, T, N, CI, G, I, Ms: cd R; 37-38 ca, ori pe cine-oiu vrea V: cd, ori pe cine-oiu vrea CL,T, CI, R, G, I: ea', ori pe cine-oiu vrè N: ca, ori pe cine-oiu vre Ms; 39 fara Invoirea mea CL, T, N, CI, R, G, I, Ms: redactare anterioard fdra voia mea Ms1; 40 blagoslovi CL, T, CI, R, G, I, Ms: binecuvintd N. 138

2 vii CL, T, CI, R, G, I, Ms: vini N; cdci CL, N, CI, R, G, I, Ms: cd T; ti-a CL, T, N, CI, R, G, I: t-o Ms; 5 deodatd CL, N, CI, R, G, I, Ms: dodatd T; 7 aceste CL, T, N, CI, R, I, Ms: aceasta G; peste CL, T, CI, R, G, I, Ms: preste N; de-a CL, CI, R, G, I, Ms: d-a T, N; 8 care CL, T, N, CI, R, G, Ms: cari I; de-abiaCL, T, CI, R, G, I, Ms: d-abie N; zareau CL, T, N, R, G, I, Ms: zdrea CI; 9 i merge Joan, si merge, si merge CL, T, N, CI, 346

www.dacoromanica.ro

G, I, Ms: i merge Ivan, 0 merge R; 20 Oda' cind, pe lnserate CL, 7', CI, R, G, I, Ms: si cind, pe Inserate N; ajunge CL, T, N, R,G, I, Ms: ajunse CI; cele CL, CI, R, G, I, Ms: celea T; 11 IntrA V, I, Ms: intrA CL, T, N, CI, R, G; Infälipazd CL, T, N, CI, R, G, I, Ms: infato§aa Ms; 11-12 boierului CL, T, N, CI, R, G: bole-

riului I, Ms; 12 Boierul CL, T, N, CI, R, G: Boieriul I, Ms; 12-13 zgircit CL, 7', CI, R, G, I, Ms: scris sgircit N; 13-14 n-are ce sA facA CL, T, N, CI, R, G, I: n-are ce se face Ms; 14 poron-

ce§te CL, T, N, CI, R, I, Ms: porunce§te G; 15 deie CL, N, CI, R, G, I, Ms: deaT; 16 nelocuite CL, 7', N, CI, R, G, I: nelAcuite Ms; musafirii CL, 7', N, CI, R, G, I: musaferii Ms; care CL, T,

N, CI, R, G: cari 1, Ms; 17 ap CL, T, CI, R, G, I, Ms: a0 N1 poronca CL, N, CI, R, G, I, Ms: porunca T; 18 ia CL, T, N, CI, R, G, I: ib Ms; pe CL, T, CI, R, G, I, Ms: pre N; 19 hotdrit CL, T, CI, R, G, I, Ms: otArIt N; 20 odihna CL, 7', CI, R, G, I, Ms: odina N; boierul CL, T, N, CI, R, G: boieriul /, Ms;

22 Acum CL, T, N, a, R, G, I: Amu Ms; pe CL, T, CI, R,

G, I, Ms: pre N; 23 pe CL, T, CI, R, G, I, Ms: pre N (de doud ori); 24 vA CL, T, CI, R, G, I, Ms: vi N; boierul CL, T, N, CI, R, G: boieriul I, Ms; 24-25 pAreche CL, T, N, CI, R, I, Ms: pereche G; 25 de-o parte CL, CI, R, G, I: de o parte T, N: deoparte

Ms; zice CL, T, N, CI, R, I, Ms: zicea G; 26 porunci CL, T, N, CI, R, G, I: poronci Ms; pe CL, T, CI, R, G, I, Ms: pre N; 27 n-ave CL, R: n-avea T, CI, G, I, Ms: nu avea N; Intrat V, I, Ms: intrat CL, T, N, CI, R, G; 28 boierului CL, T, N, R, G, I: boieriului Ms; si-a CL, T, N, CI, R, G, I: s-a Ms; 28-29 In rinduialA CL, N, CI, R, G, I, Ms: la rInduiala T; 29 i apoi CL,

7', N, CI, R, G, I: s-apoi Ms; 30 w CL, T, CI, R, G, I, Ms:

ase N; Imbracat CL, T, N, CI, R, I: Imbracat G, Ms: 31 carboave CL, T, N, CI, R, G, I: carboave Ms; 32 cdpatdiu CL, N, CI, R,

G, I, Ms: cApAtiiu T; de-abia CL, T, R, G, I, Ms: de-abie N: de abia CI; 33 Dar poate, bietul CL, CI, R, G, I; dar poate, bietul

om T, N, Ms; 34 odihneascd CL, T, CI, R, G, I, Ms: odineasa N; a stins CL, T, N, CI, R, G: a stills I, Ms; 35 perna CL, T, CI, G, I, Ms: perina N, R; 87 rApede CL, CI, I: repede T, N, R,G, Ms;

88 pe CL, T, CI, R, G, I, Ms: pre N; nimene CL, T, N, R, G, I, Ms: nimine CI: redactarea anterioard nimica Ms1; 39 nu-i CL, T, CI,

R, G, I: nu e N; 40 perna CL, T, CI, G, I: perina N, R. 139

1 ieste CL, CI, R, G, I: astea T, N; 2 Ong CL, N, CI, R, G, I: 34Z

www.dacoromanica.ro

pina T; 4 care de care CL, T, CI, R, G: cari de cari N, I; 5 covitau CL, CI, .R, G, I: guitau T, N; 5-6 oracaiau CL, T, CI, .R, G, I: ocacaiau N; 6 mornaiau CL, CI, .R, G, I: mormaiau T: mormariau N;7 fel de fe1CL, T, CI, R, G, I: feliu de feliu N; schimono-

site CL, T, N, R, G, I: schimonisite CI; 13 diavolii CL, N, CI, R, G, I: ghiavolii 7'; odata incep CL, T, N, CI, G, I: omite Incep II; 15 Infra V, I: intra CL, 7', N, CI, .R, G; 17 trintindu-le CL, T, CI, .R, G, I: trintindu-li N; 18 cole CL: colea T, N, CI, R, G, I; 20 nimene CL, T, CI, R, G, I: nimeni N; un somn de cele popesti CL, CI, R, G, I: un somn de cele popesti, de care trage popa in noptile acele and este nevoie a se pune in pork cu dracii, din pricina citirei moliftelor sfintului Vasile cel Mare T: un somn de cele popesti, de cari trage popa in noptile acele clad este nevoie a se pune In pora cu dracii, din cauza citirei molitvelor sintului Vasiliu cel Mare N; 21 aproape de cintatori CL, N, CI, R, I: pe aproape de cIntatori T, G; capitania CL, CI, G, I: capetenia

T, N, R; 22 zabovesc CL, T, CI, R, G: intirzia N: zabavesc I; 25 odaie CL, T, CI, R, G, I: odaia N; cit ce poate CL, T, CI, R, G, I: omite ce N; 28 !Med V, I: intra CL, T, N, CI, R, G; 29 ceilalti CL, T, CI, .R, G, I: ceialalti N; dimoni CL, CI, .R, I: demoni T, N, G; caci CL, T, CI, R, G, I: ca N; 30 ca va CL, T,

CI, R, G, I: sä va N; 37 pohontule CL, N, CI, R, G, I: pa-

hontule T; 38 noaptea-n CL, T,CI, R, G, I: noaptea In N; asa CL, T, CI, R, G, I: a§e N; 38-39 boierului CL, T, N, CI, R, G: boieriului /; 39 care CL, T, CI, R, G: cari N, I; peste CL, T, CI, R, G, I: preste N. 140

3 Boierul CL, T, N, CI, R, G: Boieriul I; zgomotul V: scris sgo-

motul CL, T, N, CI, R, G, I; ista CL, CI, R, G, .1: asta

(scris

asta) T: iesta N; 4 Dupd prin ogradd adaugd T, N Ce sa fie cucoane,

raspunde o sluga; 5 odihni CL, T, CI, R, G, I: odini N; 6 pricina

CL, CI, R,G, I: raid T, N; 7 niste CL, T, CI, It, G, I: ne*te N; vrè CL, CI, G: vrea T, N, R, I; 9 numai iaca CL, N, CI, R, G: numai iaca T: numaiiatA I; ce se CL, T, N, R, G: ca se CI: ce sä .1;

20 boierului CL, T, N, CI, R, G: boieriului I; 11 care CL, T, CI, R, G: cari N, I; zbateau V: scris sbateau CL, CI, R, G, I: bateau T, N; 12 gospodin CL, T, CI, R, G, I: gospodine N; 14 poclon CL, T, N, CI, R, I: plocon G; des-dimineata CL, CI, G: dis-dedimineata T: des-de-dimineataN, .R, I; Poronce§te CL, N, CI, R, I: Porunceste 7', G; 15 niste CL, 7', CI, R, G, I: neste N; 16 peste 348

www.dacoromanica.ro

CL, T, CI, R,G, I: presto N; 17 Doierul CL, T, N, CI, R, G: Boieriul I; aceasta CL, T, CI, R,G, I: acestea N; 18 spaimd CL, T, CI, R, G, I: spaima /V; 19 pAnd atunci CL, N, CI, R, G: WA atunci T: pän-atunci I; 20 izgoni "V: scris isgoni CL, T, N, CI, R, G, I;

21 nici CL, T, CI, R, G, I: neci N; 22 le-a CL, T, CI, R, G, I: li-a N; 23 boierul CL, T, N, CI, R, G:boieriul I; multdmire CL, T,

CI, R, G, I: multumire N; 25 oiu CL, T, CI, R, G, I: voiu N; 26 iaca CL, T, N, CI, R, I: iacd G; 30 vremea CL, T, CI, R, G, I: timpul N; 32-33 dezleagd V: scris desleagg CL, T, N, CI, R, G, I; 34 si, luind CL, T, CI, R, G, I: omite§iN;86 tocmald CL, 7', N, CI, R, I: tocmeald G; vie CL, T, CI, R, G, I: vind N; 38 ave CL,

N, CI, R: avea T, G, I; 40 ce CL, T, CI, R, G, I: cari N. 141

1 Dar, mai la urma urmelor CL,T,N,CI,R,G: Dar, la urma urmelor

I; 2 pe CL, T, CI, R, G, I: pre N; 8 fuge CL, N, CI, R: fuge T: fugea G, I; 8 ceilalti CL, T, CI, R, G, I: ceialalti N; 9 Dumnezeu CL, T, CI, R, G, I: Dumnezicu N; boierul CL, T, N, CI, R, G: boieriul I; 10 pe CL, T, CI, B, G, I: pre N; 11 rdmii CL, T, CI, R, G, I: rdmini N; 16 ie CL, CI: ia T, N, R, G, I; 20 sprincenatti CL, T, N, CI, R, G: sprincenatd. I; boierul CL, T, N, CI, R, G: boieriul I; 22 boierul CL, T, N, CI, R, G: boieriul I, Ms; boier CL, T, N, CI, R, G: boieriu I, Ms; 23 frica turbincdi CL, T, N, CI, R, I, Ms: frica de turbincd G; 25 nici CL, T, CI, R, G, I: neci N; cduta CL, N, CI, R, G, I, Ms: &Ala I; 27 pe CL,

T, CI, R, G, I, Ms: pre N; intreba CL, T, N, CI, R, G, Ms: intrebd. I; 28 asa CL, T, CI, R, G, I, Ms: a*e N; 29 sfintul Nicolai CL, T, CI, R, G, Ms: sintul Nicolau N: sfintul Neculai I; 30 scotind o iconitá din sin 17, T, N, Ms: scotind iconitä din sin CL, R, I: scotind iconita din sin CI, G; 83 nici CL, T, CI, R, G, I, Ms: neci N (de cloud ori); odatd incepe CL, T, N, CI, R, G, I: odatti incepu Ms; 84 cit. putea CL, T, CI, R, G, I: cit ce putea N, Ms; sfintul Petre CL, T, CI, R, G, Ms: sintul Petra N: sfintul Petrea I; 86 Cine-i CL, T, CI, R, G, I, Ms: Cine e N. 142

1 Nu-i CL, T, CI, R, G, I, Ms: Nu e N; 3 Nu-i CL, T, CI, R, G,

I, Ms: Nu e N; 4 sunt CL, T, N, CI, R, G, Ms: sint I; 6 sunt CL, T, N, CI, R, G, Ms: sint I; 14 iaca CL,T,N, CI, II, I, Ms: WA G; 20 sunt CL, T, N, CI, R, G, Ms: sint I; 22 sunt CL, T, N, CI, R, G, Ms: sint I; 24-25 Deschideli iute CL, 7', N, 349

www.dacoromanica.ro

CI, R, G, I, Ms: redactare onterioard Dati-mi drumul Ms,: 25 rninile CL,T, N, CI, R, G, I: mlnele Ms; 26 vreun CL, T, N, CI, R, G, I: vrun Ms; mustereu CL, T, N, CI, R, I, Ms: musteriu G; 27 de-a lor CL, T, CI, .R, I, Ms: de al lor N: de-ai lor G; 27-28 numai iaca ce se trezesc pe neasteptate CL, T, CI, R, Ms: numai iaca ce se trezesc dracii pe neasteptate N: numai iacd ce se trezesc pe neasteptate G: numai iata ce se trezeste pe neasteptate I; 28 Ivan Turbinca CL, N, CI, G, I, Ms: Ivan Turbinca

T, R; 80 Asa-i CZ, T, CI, I, Ms: Asa e N: Asa-i R, G; 32 poronceste CL, N, CI, R, G, I, Ms: porunceste T; 85 ca nu-i chip CL, T, R, I, Ms: ca nu e chip N: ca nu-i de chip CI, G; 86 Impotriva

CL, T, CI, R, G, I, Ms: In contra N; 37 rachiu CL, T, CI, R, G, I, Ms: vinars N; tutun CL, T, N, CI, R, G, I: tiutiun Ms; 87-88 ce-i poftea lui Ivan sufletul CL, N, CI, R, G, I, Ms: ce-i pof tea sufletul T; 39 prisnelul CL, N, CI, R, I, Ms: scris prasnelul

2'; Intrau V, I, Ms: intrau CL, T, N, CI, R, G. 143

'8 iznoavele V: scris isnoavele CL, T, N, CI, R, G, I, Ms; Acum CL, T, N, CI, R, G, I: Amu Ms; 8 nici CL, T, CI, R, G, I, Ms:

mei N; 10 zise CL, T, N, R, G, I, Ms: zice CI; 13 asa CL, T, CI, R, G, I, Ms: catt N; 14 pele CL, T, N, CI, R, G: piele I, Ms; jucarie CL, CI, R, G, I: jucarica T, N, Ms; 17 darabana CL, T, N, R, G, I: barabana CI: darabana Ms; fur:sIndu-se CL, T, N, R, G, Ms: furisindu-se CI, I; 18 razboiu V: scris ras-

boiu CL, T, N, CI, R, G, I, Ms; 19 brr... brr... CL, T, N, R, G, I: prr... brr... CI: Br I 1 br I 1 Ms; 22 tusti CL, T, N, CI, I

I

R, G, I: tustiu Ms; 23 puind CL, T, CI, R, G, I, Ms: punInd N; 24 scapat CL, T, N, CI, R, G, I: scapat Ms; 25 clt poate CL, T, N, CI, R, G, I: cit ce poate Ms; 28 Dupcl sa. va stie de stire adaugd Ms Dracii Insa, nu raspundeau nirnic dinlauntru; 29 sunt CL, T, N, CI, R, G, Ms: sint I; 31 tabacioc CL, T, CI, R, G, I, Ms: tabacioc (duhanu) N; 32 votchi CL, T, CI, R, G, I, Ms; votchi (vinars, rachiu) N; 32-83 A slujeasca pe Dumnezeu CL, T , CI, R,G: sa slujeasca pre Dumnezeu N: sa slujasca pe Dumnezeu I: sa:slujasca pe D-zeu Ms; 85-86 Intru una CL, T, N, al, R, I, Ms: Intr-una G; 37 iaca CL,T, N, CI, R, Ms: iaca G: iatti I; 38 vrea CL, T, CI, R,

G, I: vrti N, Ms; Intre V, I, Ms: intre CL, T, N, CI, R, G; 89 poronci CL, CI, I, Ms: porunci T, N, R, G; 40 spaga In pept 350

www.dacoromanica.ro

CL, CI, R: §panga In pept T, N, G: §paga In piept I, Ms: redactare anterioard mina In pept Ms1; 41 Unde vrei CL, T, N, CI, R, G, I: Unde vrè Ms. 144

1-2 poronci CL, CI , R,G, I, Ms: porunci T; 3 Nu-i CL, T , CI, R, C,

I, Ms: Nu e N; las' CL, T, CI, .R, G, I, Ms: lasä N; 10 §i acu§ icne§te, acu§ suspinA CL, T, N, CI, R, G, Ms: §i acu§i icne§te, acu§i suspind I: redactare anterioard §i numai incepe a icni Ms1; 12 nepasare CL, N, R, G, Ms: nepAsare T, CI, I; §-o CL, T, CI, R, G, I, Ms: §i-o N; 13 Sfintul Petre CL, T, CI, R, G, Ms: SIntul

Petru N: Sfintul Petrea I; deschide CL, N, CI, R, G, I, Ms: de§chide T; 15 doar CL, T, N, CI, R,G, I: dar Ms; 16 crancalicuri CL, T, N, CI, R, I, Ms: craialicuri G; 17 sfinte Petre CL, T, CI, R, G, Ms: sinte Petre N: sfinte Petrea I; 19 Ia, vreu CL, T, N, CI, I, Ms: Ia, vreau R: Eu vreu G; 20 nu ti-e oprith CL, T, N, CI, R,G: nu ti-i oprit6 I: nu-ti e oprità Ms; 20-21 De-a puterea fi CL, T, N, CI, R, G: De-a putere-a fi I: De-a puterea hi Ms; 22 se duce de-a dreptul CL, T, N, CI, .R, G, I: se duse de se InfAti§a Ms; 24 ba CL, T, N, CI, R, G, I, Ms: nu N; 25 slujesc CL, T, CI, R, G, I, Ms: servesc N; 25-26 Si acum -vine CL,CI, R,G, I: Si acum a

venit T, N, Ms; 26 poronciti CL, CI, R, G, I, Ms: porunciti T, N; 27 poroncesc CL, CI, .R, G, I, Ms: poruncesc T, N; 29 a§a CL, T, CI, R, G, I, Ms: a§è N; 81 uitIndu-se cam lung CL,T, N, CI, R, G, I , Ms: redactare anterioard uitindu-se gali§ Ms1; 32 poroncit

CL, CI, R, G, I, Ms: poruncit N, R; 35 poroncit CL, CI, R, G, I, Ms: poruncit N, R; mgninci CL, N, CI, R, G, I, Ms: mIninci T; 36 de cea CL, T, N, CI, R, G, Ms: de acea I; 87 Inteles-ai CL,T, CI, R, G,I ,Ms: Intelesu-ai N. 145

1-2 iar porne§te la Dumnezeu CL, T, N, CI, R, G, I, Ms: redactare anterioard iar porne§te ea la D-zeu Ms1; poronci CL, CI, R, I,

Ms: porunci T, N, G; 3 deie CL, CI, R, G, I, Ms: dea T, N; peste CL, T, CI, .R, G, I, Ms: preste N; §-o CL, T, CI, R, G, I, Ms: §i o N; 7 zise ea of tind CL, T, N, CI, R, Ms: zise of tInd I; 8 merge ea, nu merge CL, CI, R, G, I: mergea ea, ce merge T: merge ea, ce merge N: mergea ea, nu mergea Ms; 11 aici CL, T, N,

CI, R, G, I: aice Ms; 12 stinga-mprejur CL, T, N, CI, G, I, Ms: stinga Imprejur R; 18 Mortii CL, T, N, CI, R,G, I: Mortei Ms; 351

www.dacoromanica.ro

14 clad asta mi-e slujba CL, T, N, CI, R, G, I: clad asta mi-i slujba Ms; 15 te-i fi dus CL, R, G, I: te-i fi mai dus T, N, CI, Ms; 18-19 I-s roase lui Ivan urechile de dinsa CL, T, N, CI, R, G, Ms: Lui Ivan i-s roase urechile de Masa I; 19-20 ce-ai slabit asa,

Vidmi CL, CI, R, G, I, Ms: ce ai slabit, Vidmi T, N; 22 blistim CL, CI, R, G, I, Ms: blistem T, N; intru V, I, Ms: intru CL, T,

N, CI, R, G; 25 piere CL, T, CI, R, G, I, Ms: pere N; 26 pui CL, T, CI, R, G, I, Ms: puni N; 28 A§a ti-e treaba CL, T, CI R, G, I: AO ti-e treaba N: A§a-ti e treaba Ms; 81 pastrami CL, T, N, CI, R, G, I: p6strami Ms; 83 acestea CL, T, N, CI, R, G, I: aceste Ms; 84 cheful lui CL, T, N, CI, R, G, I: chefului Ms; pe-a Mortii CL, CI, R, G, I: pe-al Mortii T, N: pe-a Mortei Ms; 85 Meuse CL, T, N, R, G, I, Ms: f Acusá CI; 86 sfinte Petre CL, T,CI,R,G, Ms: slate Petre N: sfinte Petrea 88 SfIntul Petre CL,T, CI, R, G, Ms: Sintul Petru N: Sf Intul Petrea I; 39 Infitiseaz6 CL,T, N, CI, R,G, I: Inflitosazi Ms; 40 poronciti CL, CI, .R, G, I, Ms: porunciti T, N; 41 tare-i neastimpArati CL, CI, R, G, I, Ms: tare e neastirnp5xati T, N: redactare anterioard tare-i nerabditoare Ms1. 146

1 vi CL, T, CI, R, G, I, Ms: vi N; 8 poroncesc CL, CI, R, G, I, Ms: poruncesc T; 4-5 oameni tineri CL, T, CI, R, G, I, Ms:

mite oameni N; 7 Ora CL, N, CI, R, G, I, Ms: pini T; poroncit CL, CI, R, I: poruncit T, N, 0; 11 poroncit CL, CI, R, I: poruncit T, N, G; 12 trei ani de zile de-a rindul CL, CI, R, G, I: trei ani de-a rindul T, N; 14 sama CL, CI, .R, G, I: seama T; 15 c6-i CL, T, CI, R, G, I, ci-e N; 16 Auzit-ai CL, T, CI, R, G, I: Auzitu-ai N; pini CL, N, CI, R, G, I: pini T; 17 sfintenie CL,

T, CI, R, G, I: sintenie N; 21 la copaci CL, T, N, CI, R, G: omite la I; forfica CL, CI, 0, I: forfeca T, N, R; 22 grumazii CL, N, CI, R, I: grumajii T, G; 25 pute CL: putea T, N, CI, R, G, I; 26 ass. CL, T, CI, R, G, I: a§e N; 27 sese CL, N, CI, R, G, I: §ase T; 29 poronci CL, CI, G, I: porunci T, N, R; i-a CL, CI, R, G, I: i-o T, N; Nu-i CL, N, CI, R, G, I: Nu e T; 81 s-o CL, T , CI, R,G, I: s. o N; 84 c-au CL, CI, R,G, I: c-a T: ci a N; 86 pArèCL, N, .R: 'Area T, CI, G, 1;87 yid CL, CI, R, G, I: vlz T, N; 88 macar CL, N, CI, I: maw T, R, G; 89 sfintul

CL, T, CI, R,G, I: slntul N. 352

www.dacoromanica.ro

147

5 dac-as aye CL, R: dac-as avea T, CI, G: dacà as aye N: dac-asi avea /; 6 ti-as CL, T, N, CI, B, G: ti-a§i I; te-a4 CL, T, N, CI, 11, G: te-asi I; 7 cu ciudg CL, T, N, CI, R, G: de ciuda I; pricina CL, T, CI, R, G,I: cauza N; 8 pAnd CL, N, CI, R, G, I: pin& T; 9 cle-acum, nici CL, T, CI, R, G, I: de acum, neci N; 11 sunteti

CL, T, N, CI, R, G: sinteti I; percche CL, T, N, CI, R, I: pereche G; 12 Imi CL, T, CI, R, G, 1: 'Mi N; 14 au sa-ti CL, CI, R, G, I: au sg vA T: au sg vi N; Hg, ha CL, T, CI, G, I: He hel N: Ha, ha R; 15 Susping CL, N, CI, R, G, I: Suspina T; 16 nici CL, T, CI, R, G, I: neci N; asa CL, T, CI, R,G, I: a§e N; 17 a fi CL, N, CI, R, G, I: o fi T; 18 vadg CL, T, N, CI, R, I: vaza G; nazbutii V, I, T: scris ngsbutii CL, N, CI, R, G; 20 direguiesti CL, T, N, CI, R, G: gindesti I; 27 dezleagd V: scris desleaga CL, T, N, CI, R, G, I; 80 malaiul CL, N, CI, G, I: malaiul T, R; 31 nu-i CL,T, CI, R,G, I: nu e N; 82 blagoslovit CL, T, CI, R, G, I: binecuvintat N; 84 boierul CL, T, N, CI, R, G: boieriul T; 86 pana CL, N, CI, R, G, I: pink T; 87 Ora CL, N, CI, R, G, I: ping T; 88 meu CL, T, N, CI, R, G: mieu I; 40 nu-i CL, T, CI, R, G, I: nu e N; 41 asa CL, T, CI, R, G, I: asè N. 148

1 s-au CL, T, CI, R,G, I: s-a N; 8 lacrimi CL, T, CI, R,G, 1: lacrime N; 4 macar CL, N, CI, R, I: macar T, G, 7 Dupii Intr-insa se adaugá in T, N cgci stiu, Doamne, s-oleaca (si oleaca N) de teslarie

din pgcate; 12 ieie CL, T, CI, R, G, I: ia N; 13 ramlind CL, T, CI, R, G, I: rgminind N; 17 lumea CL, N, CI, It, G, I: lume T; 18 zbucium V: scris sbucium CL, T, N, CI, R,G, I; 20 Tanasa CL,

CI, R, I: Tanase T,N, G; 21 dica CL, T, CI, R, I: adicg N, G; nici CL, T, CI, R, G, I: neci N; 25 asa CL, T, CI, R, G, I: as6 N; 26 nici CL, T, CI, R, G, I: neci N; 27 nu-i CL, T, CI, R, G, I: nu e N (de (rei ori); 28 nimica CL, T, CI, R, G: nemica N , I ; nu-iCL,T,C1, R,G, I: nu e N;i9 r.u-i CL,T,CI,R,G,1: nu e N; dus G; 30 smichirie 28-29 te...ai dus CL, T, N, CI, R, I: te-ai CL, CI, R, I: smecherie T, N, G; pana CL, N , CI, R,G, I: pin& T ; 81 asa CL, T, CI, R, G, I: asè N; 82 razgmatg CL, R, G, I: rtizemaig

T, N, CI; 83-84 ce-a fi, a fi CL, N, CI, G, I: ce-o fi, o fi T: 353

www.dacoromanica.ro

ne-a fi R; 31 mi-e acinn CL, CI, R, G, I: mi-e mie acuin T, N;

86 ra.ps1.3 CL, CI, I: repede T, N, R, G; carboave CL, T, N, CI,

B, G: c5rboave I; 37-33 do..15 15tunolie groase I: dou5 látunoi groase CL, T,N, CI, R: omite a; IN balamale I, T, R: balAmale CL, N, cr, G; 33 zdravän V: scris sdravän CL, T, N, CI, R, G, I; arunc5 CL, T, CI, R, G, I: apucA N; 40 sea CL, N, R: §edea T, G, I: §iciè CI.

149

1 Iasa CL, T, N, CI, R, I: IacA G; 2 atIta-i CL, CI, R, G, I: atitu-i T: atita e N; 5 h.-a CL, N, CI, 11, I: iaca T, 0; 8 hai

CL, T, CI, R,G, I: aid' N; rApede CL,CI, I: repede T, N, R, G; 9 perdut CL, T, N, CI, R, G: pierdut I; 10 le CL, T, CI, R, G, I: li N; 1t asa CL, T,CI, R,G, I: astr N; 14 sada CL, T, N, CI,R,

I: w.fi G; 15 rila' CL, CI., R, G, I; 1'411 T, N; 17 una-i CL, T, CI,

R, G, I: una e N; alta-i CL, T, CI, R, G, I: alta e N; 19 fata-n CL, T, CI, R, G, I: up In N; 21 A... ra... ca' de mine si de mine CL, CI,R: A.... ra... can de mine si de mine T: A i... ra... can de

mine N: A.racan de mine si de mine G: 1... ra... ca de :mine si de mine I; nici CL, T, CI, R, G, I: neci N; 2t bl5.stAmAtii CL, CI, R, G, I: blestematii T, N; 23 d--acolo CL, T, CI, R, G, I: d-acolo N; 27 fata-n CL, CI, R, G, I: fata In T, N; 28 minile CL, N, CI,

R, G: minele T, I; pept CL, T, N, CI, R, G: piept I; 29 asa

CL, T, CI, R,G, I: ase N; 3) p,rde CL, T, N, CI, R: pierde G, I; 81 incuie lacata I: Incuie cu lacata CL, CI, G: lncuie cu lacAl T: Incuie cu laatu N: In^uie cu lacata R; 38 zise apostolul Petru rizind CL, N, CI, R, G: zise apostolul Petre rizind T: zise apostolul Petru I; 3) sfintiei-tale CL, T, CI, R, G, I: sintiei-tale N. 150

1 para CL, N, cr, R, G, I: pill T; 1-2 Inirgzneala CL, T, CI, R, G, I: scris hlrAsneala N; 3 ni-Ur5vInii1e CL, T, CI, R, G, I: scris ndsdrAvAniile N; asa CL, T, CI, R, G, I: ael N; 4 sacriul CL, CI, R, I: sicriul T, N,G; 5 ratbuae V: scris rIsbune CL, T, N , CI, R, G, I; 6 asa CL, T, CI, R, G, I: a.§O N; nici CL, T, CI, R, G, I: neci N; deie CL, N, CI, R,G, I: dea T; 7 iaca CL, IV, CI, R: iacA. T: iat5 I; Sfatil-n f atd CL, CI, R, G, I: tap In fatA T,N; 9 asa ne-a

CL, T, CI, R, G, I: asè ni-a N; 11 macar CL, N, CI, R: macar T, G, I; 12 niznai CL, T, CI, R, G, I: neznai N; 16 intra V, I:

intra CL, T, N, CI, R, G; 13 iii CL, CI, R, G, I: iau T, N;

20-21 dar eu am sä ma fac ca te-am uitat si am sl te las sd trdiesti CL, T, N, CI, R, G: dar eu am sri te las sil trAiesti I; 22 asa CL, T, CI, R, G, I: asè N; 21 1-au CL, N, CI, R, G, I: 1-a 354

www.dacoromanica.ro

I; izbeliste V: scris isbeliste CL, T, N, CI, R,G, I; 26 cuptior CL,

CI, R, I: cuptor T, G: coptor N; 27 asa CL, T, CI, I?, G, I: 2.0 N; 28 mi-oiu CL, N, CI, R, G, I: mi-oi T; 29 nici CL, T, CI, R, G, I: neci N; 30 vrè CL, N, CI: vrea T, R, G, I; 36 Dri CL, CI, R, G, I: De T, N; Moartea-i CL, CI, R, G, I: Moartea e T,N; 38 asa CL, T, CI, R, G, I: ae0 N; 39-40 si poate cd si acum a mai fi traind, dacä n-a fi murit I, N, R: poate cà si a mai fi trdind, dacä n-o fi murit CL, CI, G: §ipoatecd si acum o mai fi tráind, dacá n-o mai fi murit T.

AMINT IRI DIN COPILARIE (p. 1-3) PARTEA I. S-a publicat prima data in Convorbiri literare, XIV, 10, 1 ianuarie 1881, p. 365-376, cu: Dedicatie d-soarei L.M." (Livia Maiorescu, fiica lui Titu Maiorescu). Dupà aparitia revistei. Creangà a primit urmAtoarea telegrama (cu data de ,.7/2, 1881"):

Ion Creangii, institutor, Iasi. Mare succes de placere si veselie la cetirea Amintirilor §i ]a mai multe. Gane. Maiorescu"'. In toamna anului 1880 Creanga se aflà la Bucuresti si participti la lucrdrile Consiliului general al instructiunii", ca reprezentant al invatámintului primar". Cu acest prilej revede pe Eminescu §i Slavici cdrora le citeste prima parte a Amintirilor2,scrisal la Iasi, dar datatd: Bucuresti, 1880, septembre". II viziteazà, in cloud rinduri, si pe Maiorescu si, probabil, i-a ard-tat si lui Amintiriic (I). Se pare ca le mai citise, la Iasi, lui Melic Culianu si Th. D. Sperantia3. Tipärirea acestei Orli a Amintirilor s-a fAcut sub supravegherea

lui Miron Pompiliu. Deoarece textul a aparut cu multe greseli, Creanga trimite lui Titu Maiorescu numArul respectiv din Convorbiri (1 ianuarie 1881), cu indreptarea greselilor si cu urmdtoarea observatie facutä pe prima pagind a revistei: De-a fi s'd se reproducil In

Timpul, rog sa se puie aceastä corecturd si sA mi se trimità si mkt numerele in care va iesi". Miron Pompiliu tipdrise: fete mindre, care pe lingit hoz% stiau a invirti si suveica" iar CreangO indreaptà: fete mindre care stiau Vezi, editla de MP, vol. II, p. 293. Ioan Slavici, Amintiri, Buc., Cultura nationalä, 1924, p. 138-142. Th. D. Sperantia, Amintiri despre Ion Creargd, Ia8i, Viata romancasc9, 1927, p. 22. 355

www.dacoromanica.ro

a invirti si hora, dar i suveica" si adauga, Intr-o notl, in josul paginei: Asa a gasit cu cale domnul de la Beschechemetl s&-misuceasc&[...] 2.

Tot asa pe: Petru-Voda", Creangl 11 indreaptä in Patru-vodr si adaug& in josul paginei: Asa zic oamenii, nu [...j"3. Dup& ce face cu mare minutiozitate indreptarile, la sfLrit, Creang& scrie urmatoarele: Inchipuiti-v& acum cite mi-a Mut Beschecherecul. Apoi mai are cineva tragere de inima s& zgirie räu-bine altädat&? Si nu mi-ar fi ciudä cind mi-ar fi facut [...Ji. Eu cred a numaidectt

trebuie pusl o dare pe burlIcarit2... I. Creangl". Insemnarea, cu toat& nota glumeata, este expresia unei inane exigente artistice i las& sä se vada cit de mult tinea Creangl la reproducerea fidelä a celor incredintate tiparului.

S-a retiparit In Timpul, VI, nr. 7-10, din 11-15 ianuarie 1881,

cu aceeasi dedicatie i datare i cu indreptärile Mute de povestitor, dar i cu unele gre§eli §i modificari, care se datoresc, cu siguranta, zetarilor bucuresteni: din in loc de duc, ruble In loc de rubele, fixd de minte in loc de çiere de minte, Irinuchii In loc de Irinuai; se omite

1k pe la Inldratori am prdpeidit drumul (aril, probabil, la cules). Aceast& situatie a determinat pe povestitor s. intervink in exemplarul slu din Convorbiri, cu noi corecturi, pe care le-a publicat Gh. T. Kirileanu in articolul Notipl asupra manuscriptelor lui Ioan Creangd, In ,$ezatoarea, V, 12, decembre 1899, p. 213-2144. Indreptlrile fácute aici la prima parte a Amintirilor shit altele decit cele de pe

exemplarul din colectia lui Titu Maiorescu. Editia Iasi, vol. II, 1892, p. 1-33, public& textul tinind seam& de primele corecturi ale lui Creang4. i aici dedicatia: Domnisoarei L.M."

Editia noastrd reproduce, ca text de baa, pe cel din Convorbiri literare, cu luarea in consideratie a corecturilor i ad&ugirilor Mute succesiv de scriitor. Pentru prima serie de modifiari manuscrise am folosit exemplarul original din Convorbiri, care acum se all& in plstrarea tov. Marinescu Gheorghe, grafician la Editura Tineretului, prin a cárui bunlvointä 1-am consultat. In editia lui Oh.. T. Kirileanu, Ion Creangd, Opere, 1939, p .178

179, 188-189, 196-197, se reproduc, In facsimile, trei din aceste pagini c.i inireptari autografe. 1Aluzle la obtrsia ardeleneasci a lui Miron Pomp Wu.

ContInuarea a lost t5.1atl odatl cu marglnea foil, la legatul volurnului. Continuarea a fost Meta la legatul volumului . CuvInte Mate la legatul volumulul. Vezi, editla de fata, vol. II, p. 325-326. Veal, edItia de fati, vol. II, p. 292. 356

www.dacoromanica.ro

Nu am reusit sa gasim celalalt numar din Convorbiri pe care

scriitorul a Mut modificarile publicate de Gh. T. Kirileanu in ..,Sezeitoarea, 1899, si nici fotocopii sau facsimile de pe el. Aceste ultime

Indreptari la Amintiri (I), putine la numar, f acute de scriitor, le-am reprodus din revista .5'ezatoarea. modificari manuscrise pe exemplaCL Convorbiri literare; 0 T impul; I editia Iasi; P modificari manuscrise rul din CL; T publicate In .Fezeitoarea; V lectiuni stabilite prin conjectura.

P. 153, r.

foarte vrednice, cum se cuvine, cum trebuie (sa. fie)". Avem a face cu o elipsa: ca aceia pe care li .,stiu eu (sau cum ii doresc eu). P. 154, r. 34: plingea ca o mireasd. Gindul ca se desparte de parinti si de frati o face pe mireas5. sa plinga (nu numai in momentul despartirii); plinsul a devenit cu vremea oarecum for17 : ca aceia

mal, asa ca a plInge ca o mireasd se putea Intrebuinta §i cu o usoara nuanta ironica. r. 38: mergea strund mergea foarte bine" (adica intins, drept, ca o struna Incordata de vioara). P. 155, r. 17: cei mai bine nu i-oiu zice cl nu merita sa-i spun altfel (cleat tintul)". r. 19-20 : panel kt genunchiul broaftei foarte putin, de loc" (distanta de la pamint p in5. la genunchiul" broas-

tei este foarte mica).

r. 34-35: (i)mi creipa mdseaua-n

gurei

eram asa de

ingrozit(la ideea ca voi primi multe lovituri de bici, din cauza greielilor), Incit aveam senzatia ca-mi crapa maseaua de durere", (Ca si cum ar fi fost cariata sau

gingia ar fi lost inflamata). r. 37: fdcdtorul de vlattli, modificare, cu intentii ironice, a formulei fdcdtorul de minuni. r. 41: o ieu la sdneltoasa o iau la fuga" (dupa zicala fuga-i ru)cinoasei, dar e saniiteasd).

P. 156, r. 31: de parcd eram bdiet, exprimare glumeata a schimbarn de atitudins din partea autorului (se purta acum chiar ca un baiat, ca un Mat adevarat, vrednic). r. 33: a mei fura cu ochiul a se uita pe furis la mine". r. 34-35: f i altei Nina se meicina acum la moard se schimbase in bine, in favoarea povestitorului, situatia" (ca la 357 28

www.dacoromanica.ro

o moard reparatä sau ferecatil din nou, care macina Mina de calitate superioard). P. 157, r. 9-10: cifiva oameni claie peste grdmadd trintiti unul

peste altul" (ca o claie peste o gramadd de fin). r. 21-22:sit-icor/if inima Sfintul Foca. Numele, de origine greceascd

Phokas

al acestui stint este pus, prin

etimalogie populard, in legáturd cu foc; de aici, credinta superstitioasä de pe vremuri ca nu-i bine sd lucrezi in aceastd zi, fiindcd-i rat' de foc", te amenintd primejdia

sa-ti ardd casa, recolta etc. r. 39: darul suptului = darul befiei, ambele expresii ironice, prima superioard ca plasticitate; cf. a suge pentru a bea §i sugdtor (sau sugaci) pt. bdutor.

P. 158, r. 1-2: bistiam la strand

tineam hangul sau isonul"

(cintam Mx% cuvinte).

r. 15-16: sil ne f add pefitorii, urare fricutd. de pdrintii cu fete mari, care asteaptd sa le vindpetitori (sd se mdrite). r. 33-34: Dumnezeu s-o ierte, formula stereotipI, folosità cind se vorbeste de cineva care a murit (spune asa, mai kali cdtre sfirsitul slujbei de Inmormintare, preotul care oficiazd si dui:4 el participantii la serviciul religios). r. 39: tot is mai aproape dinfii decit parinfii. Fiecare om are m ai multa grijd de sine insusi decit de altii, oricine

ar fi acestia; de remarcat rima (caracteristicd pentru numeroase zicale populare) dinfii parinfii. P. 159, r. 6-7: Logofete, brinza-n cuiu, lapte acru-n caldmari, chiu exprimii ironic si putintel dispreci vai prin:buzunaril" tuitor starea economic& proastà a micilor functionari de pe vremuri (logofatul era un contopist, cum s-a spus mai tirziu e vorba de logofátul de rangul al III-lea, cel mai de jos, un tel de secretar inferior, un scrib). r. 12: sit' toarca-n fared sä munceascd din greu". r. 15: Parimei pt. Parimii (plur. al lui parimie proverb")

carte cu extrase din Parimiile lui Solomon sau din epistolele apostolilor din care se citeste la slujba religioasA de seard.". r. 22: ca broasca de par, autoironie, cu efect retrospectiv

(se stie cd broasca n-are par). 358

www.dacoromanica.ro

dacä nu-i minte In cap";

r. 37: dacil nu-i glagore-n cap

glagore este numele cu form& popular& al celei de-a patra

litere din alfabetul chirilic: semnele grafice luate drept simbol al stiintei de carte, al Invattiturii, al mintii bogate si cu judecatd. Cf. si Mini lei Prepeleac, note si p. 29

(Taci, cii-i cu buche) .

P. 160, r. 3: ili stupepi sufletul, fiinda trebuie s& strigi mereu scoaltt-te I".

r.

9:

a-i mirosi a catrinyi

a-i plAcea fetele, a umbla

dui:4 fete". r. 14: cinstita holerti, ironie, similara, ca izvor psihologic, cu darul suptului de mai sus. P . 161, r. 34: s-a Put foc s-a aprins, s-a Infierbintat Inrosindu-se ca focul de mtnie". r. 36-37: Cind tragi sorocooegi la mustealii cind cheltuiesti banii pentru bautur&"; despre mustátile unuia care are obiceiul de a bea se spune a trag a calci (e vorba de oala sau ulcica din care se bea vinul). P. 164, r. 2-3: m-am azarlit fcirci sine... m-am aruncat Intr-o clipl..." (asa de repede, !mit nu mi-am dat seama) sau, poate, mai degraba, Mr& constiinta primejdiei, Mr& sd rationez"; cf. r. 9 10 : dupd ce mi-am venit putin in sine. V.si Harap-Alb , note, p . 311 (se aruncd Pei sine in groapel).

P. 165, r. 29: ca un puiu de bogdaproste

ca un pui de pomana"

(adic 5. mic si slab). P. 167, r. 1-2 : fi aceasta le era ci fag pe deasuora, adicá pagub5., addu .

gatà la paguba care Insemna, de fapt, plata mizerabila a muncii lor grele. P. 15: ne-a tuns chilug ne-a tuns asa de m6runt, inclt capul nostru semana cu maciulia (lustruitl din cauza folosirii Indelungate) a unui pisalog, cu care se sfarmá bulggrii de sare". r. 25: o ceildurci ca aceea o caldurA mare", r. 342 nici tu junghiu, nici tu friguri, adicg. nici eu,

nici Dumitru nu ne-am Imboldavit (n-am vica)". r. 38: ca fata vciteimanului, comparatie care nu se poate explica

istoric, In sensul a nu-i posibil& identificarea Impreju35

28"

www.dacoromanica.ro

rdrilor In care a luat nastere, la fel ca, de pildl, vrei, nut vrei, bea Grigore aghiazmd, dar e foarte clara ca tnteles, caci arata ca Irinuca statea cu ceasurile, ca omul far6 treabd, chid se ducea la o vecind.

P. 168, r. 12: te mieri ce mai aveam

foarte putin, nirnica toatd"

(terminasera merindele).

tremurant r. 15: eram cu gheala-n spate (de fried) (de fried)" (ea si cum ne-ar fi fost frig). Neculce spune despre un personaj fricos (din cronica sa) cd avea cántefd de gheal r. 25: fdcusem atita bucurie la casa Ininucäi, exprimare ironica. r. 29-30 : Pesemne baba Dochia nuli lepoidase toate cojoacele

nu se terminase iarna". Baba Dochia = Sf. Evdochia, 1 martie, Inceputul popular "al primaverii; cojoacele, expresie figuratd pentru zdpada, ninsoare", lepadarea sau scuturarea lor Insemneazii a ninge": fulgii de zdpadd seamänd cu firele de lind care cad de pe o bland veche de oaie, cind este scuturatd. P. 169, r. 12-13: am pus-o de milmilliga (fcird apd) am ajuns intr-o situatie grea" (pentru a iesi din ea, se cere timp, asa cum se cere timp pentru a face o mamaliga); adaosul ftird apd tntdreste ideea de dificultate pind la transformarea ei in imposibilitate (cdci färd apdi nu se poate face márnaliga); In vorbirea familia/1 i populard se spune i fdra faint I, cu acelasi efect de a exagera, pia la maximum, Impreju-

raffle grele In care se gäseste cineva. Poate ca mai Intli se va fi spus a o pune de mdmciliga fara apd (sau fdrd fdinti)

si dupd aceea s-a renuntat la partea finall, consideratil de prisos. r. 14: trageji la aghioase

dormiti sforaind"; sforditul

este comparat, In glumd, cu cintecul de slava la adresa Sfintei Treimi, care Incepe cu dint" (repetat de credinciosii participanti la slujba); aghios e cuvint grecesc si Insemneazd dint" (amintire din vremea and serviciul religios se Wee. si In greceste).

P. 170, r. 5: vindecali taftd vindecati fdrd nici o urmä de rand" (cu pielea netedd ca mdtasea, ca taftaua). 360

www.dacoromanica.ro

Variante 153

.6 ridica CL, T: radica I; 7 mei CL, T: miei I; Humulegtii CL, T: Humulesti /; 9 care CL, T: cari I; tot de una CL, T: tot de-a una 1; 9-11 Delenii si Bejenii. -apoi Humuiestii CL, I: Delenii si Be-

jenii, s-apoi Humuiestii T; 18 intemeiet CL, T: intemeiat I; 14 fikedi V,T,I: Mai CL; 15 care stiau a Invirti si hora, dar si suveica 49, T: care pe MO hork stiau a invirti si suveica CL: cari stiau a invirti si hora, dar §i suveica I; 17 dascali CL, T: dascali I; si poporeni 0, T: omite CL: si poporani I; 18 cinste satului lor 0, T, I: mite lor CL; 21-22 zaplaz CL, T: záplaz /; 22 stresinit CL, I: 4tresinit T; 24-25 din cask in cask CL, I: din cask-n cask T; 26 dascalul bisericei CL, T: dascMul bisericii I; zdravAn V, I: eerie sdravAn

CL, T; 27 sk-si deie CL: sk deie T: sk-si dea I. 154

3 i cea 0, T, I: omite i CL; dintAi CL: dentki T: dintkiu I; insksi I, T: Insusi CL; 4 zgitie V: eerie sgitie CL, T, I; 6 !risk parin. tele 0, T, I: omite Insk CL; 7-8 i ne pomenim intru una din zile

'0, T, I: Intim una din zile ne pomenim CL; 15 Nicolai CL, Tr Nicolaiu I; 16 bisericei CL, T: bisericii /; 19-20 Mita Vasile CL, T: BAditk Vasile I; 23 dascalul CL: dascAlul T, I; 24 gresele CL, T: grepli 1;26 gresalA CL, I: gresea15 T; *colamului CL, T: scolariului/; 26-27 Nicolai CL, T: Nicolaiu /; 29 Balan CL, T: Man I; 81 Nicolai CL, T: Nicolaiu I; 32 bAdita CL, T: WO I; 89 simblta CL, T: simbatA I; 40 felul CL, T: feliul I. 155

2 trataji CL, T: trAtaji I; 8-4 intram V, I: intram CL, T; 8 Intru una CL, T: Intr-una I; 10 minile CL, T: minele I; necaz CL, Tr nAcaz I; 11 Balan CL, T: Bklan I; 12 Nicolai CL, T: Nicolaiu I; 18 care CL: cari T, I; 15 si-ntr-o zi CL, T: si intr-o zi /; 17 tintul 0, T, I: tontul CL; 19 Oa CL, T: pink I; 21 popei CL: popii T, I; 25 gresele CL, T: gregeli I; 26 p6n5. CL, T: pink /; 27 meu CL, T: mieu I; 86 Balan CL, T: Man I; 86-87 Nicolai CL, T: Nicolaiu I (de cloud ori); 37 fAcktorul CL, T: fAcktoriul I; 38 iaca

CL, T: iatk I; Intl% V, I: intrk CL, T; 41 ieu CL, T: iau I. 361

www.dacoromanica.ro

156

8 nu Intru V, I: nu intru CL, T; acasA 0, T, I: in casA CL; 4 intro

V, I: intru CL, T; 6 care CL, I: cari T; 7 pAra CL, T: ping I,8 izbutit V, I: saris isbutit CL, T; 10 meu CL, T: mieu I; Catincái CL, I: Catincii T; 11-12 si se vede 0, T: omite i CL, Ir i de la o vreme I, T: omite *i CL; 13-14 pApusoi CL, T: pdpupiu /; 21-22 a i trecut de bucheludeazlasi bucheritazdra: esti 13

acum la caaslov CL, T:ai trecut la bucheludeazla si bucheritazdra; esti acum la ceaslov I; 24-25 sd te faci CL, T: a te faci /; 25 Nico-

lai CL, T: Nicolaiu I; 27 yen CL: vedea T, I; 28-29 popei CL: popii T, I; 29 ieu CL, T: iau I; 80 cadelnita CL, I: cddelnita T; 32 ma iè CL, T: md ia I; 84 mdcina CL, T: macina I; 87 yr& CL: vrea T, I; 38 Intru una CL: Intr-una T, I; 41 mandstiri CL, T: mandstire I. 157

4 care CL, T: cari I (de cloud ori); cazmalele V, I scris casinalek.

CL, T; 5 care CL, T: cari I; 6-7Nic-a Petricdi CL, I: Nic-a Petrichii T; 8 pintre CL, I: printre T; pAnd CL, T: pind I; 14 zdravdn V, I: scris sdravdn CL, T; 14-15 trimitd CL, T: trimeatd I; 15 PeatrA CL, T: Piatra I; 16 oamenii la clad. CL, T.oamenii de clacd I; 20 cinerul CL, T: cineriul I; 21 cum au ars CL,

I: cum a ars T; sa-i ardd inima CL, I: sd-i arclA luiinima T; 22 tuturor CL, I: tutulor T; 25 PeatrA CL, T: Piaträ /; 29 care CL, T: cari I; 82 perdut CL, T: pierdut I; 87 pe dinafard CL, I: pe de-afard T; 88 de batrin ce era P: omite ce era CL, T, I. 158

1 Duminicile CL, T: Duminecile I; 2 $i, cfnd veneau I, T: omite i CL; 4 popei CL, T: popii I; 7-8 si-i deschideam calea CL, T: §i deschideam calea /; 8 catra CL, I: cdtre T; 10 Ai--

tia-s CL, I: Aistea-s T; popei CL: popii T, I; fiule V, T, I:

fiiule CL; 12 fert CL, T: fiert I; turte cu julfd 0,T, I: omite CL; 17 s-apoi CL, I: §i-apoi T; 18 atine-te CL, I: atin-te T; 20 doar CL, I: doard T; bisericei CL, T: bisericii I; 27 praznicul CL, I: s^ris prasnicul T; 28 incheietd CL: incheiatd T, I; 81 bisericei CL, T: bisericii I; 82 multdmiti CL, I: multumiti T. 159

11 Mai bine-n CL, T: Mai bine in I; 14 deie CL, T: dea I; 15 Parimei CL, T: parimeiu .1; 17 aceasta I, T: aceastá CL (grefeald de 362

www.dacoromanica.ro

tipar); care CL: cari T, I; 18 In CL, I: din T; clre CL, T: cari I; 19-20 ii bagase CL, I: li bagasera T; 22-23 am un glas CL, I: am glas T; 26 Impetrita CL: Impietrita T, I; 28 viersul sail _/: versul sau CL, T: 32 ave CL: avea T, I; 33 Paris CL, T: Pariz I; 38 vreu CL, T: vreau I. 160

3 pana-1 CL, T: pIna-1 I; 4 demincare CL, T: de mincare I; 6 deie

CL, T: dea I; 7 gheata CL, T: ghiala I; 8-9 s-a face CL, I:

s-o face T; 12 pana CL, T: pink I; 16 ieseam CL, T: ie§am I; 19 Chitigaie 0, T, I: Chi ligal CL (probabil gregeald de tipar); 20 due In valea 0, I: duci In valea CL: din In valea T (gregeald de d ipar); 26 pana CL, T: pita I; 80 trimis CL, T: trimes I; 31 Gardgitei V, I: Gara-Gitei CL, 7'; 32 pana CL, T: pin& I; 34 zgircit V: scris sgircit CL, T, I; 87 Om& CL, T: pina I. 161

2 amfnar V: amanar CL, T, I; 7 pank CL, T: Oa I; 15 pana CL, T: pina I; 19 Pana-n seara CL, T: Pina-n sara I; 21 meu CL, T: mieu I; 22 nimica CL, T: nemic I; 24 iar s-a pus CL, T: omite liar I; 24-25 sa ma deie CL, T: ca sa ma dea I; 27 Lui dascalul Vasile a Vasilcai [fij plateam V (am addugat fi absent En CL, 7', I, fiindcd este cerut de construclia sintacticd; lipsa lui poate fi explicatd prin faptul cd, En vorbire, li este absorbit de finala cuantului precedent Vasilcai, care se termind En i); 33 pan& CL, T: pfna I; 87 Todosiicai CL, T: Tudosiicai I; 38 crismarul CL, T: crimariul

I; asa-i CL, T: asa-i I. 162

15 duminica CL, T: durnineca I; 16 tatul CL, T: tatM I; bunicumeu CL, T: bunicul mieu I; 20 duminica CL, T: dumineca I; 21 ieu

CL, T: iau I; 23 meu CL, T: mieu I; 24 vedk CL, T: vedea I; 25 mei CL, T: miei I; 29 citus CL, T: c1tu§i I; 30-31 de la Invatatura 0, T, I: de la scoala CL; 38 care CL, T: cari I; 41 si cu fratii mei, Petrea si Vasile si Nick, din Ardeal CL, T: §i cu fratii iniei Petrea §i Alexandru si Nick din Ardeal I. 163

1 asezeci CL, T: §esezeci I; 3-4 pe vremea lui mitropolitu Iacob 0: pe vremea mitropolitului Iacob CL:"pe vremea lui mitropolitul Iacob T, I; 4 oleaca de cimotie CL, T: oleaca cimotie I; 9 pri363

www.dacoromanica.ro

begit I: prebegit CL, T; 11 papistagiei CL: papistägiei T: pApistágiei I; 13 Peatra CL, T: Piatra I; Bárnariul 0, T, I: Bornariul CL; 14 pana CL, T: Ora I; Pdtru-vodA 0, T, I: Petru-Vodti CL; 15, Si se pomenegte CL, T: I se pomenegte I (grefeald de tipar); 18 Rana

CL, T: Plnä I; 21 virtute CL, I: vIrtute 7'; 26 meu CL, T: mieu I; 28 omu CL, I: Omul I; 29 p4n1 CL, T: ping I; 82 Smärandä CL, T: Smaranda I; 85 Secu CL, T: Secul I; 86 Ioana I: lnriuca CL, 7'; 88 smulge CL, T: zmulge I; 40 au V, T, I: a CL. 164

2 azvIrlit V, I: scris asvIrlit CL, T; 5-6 eft pe ce CL, I: cit pe ci T; 7 rubele CL: ruble T (gregeald de tipar): rubiele I, P; 12 necazul CL, T: nAcazul I; felul CL, T: feliul I; 26 nAcAfale 0, T, I: näcazdle CL (probabil grefeald de tipar); 28 cartea Iti educe CL, I: cartea-ti educe T; 29 a ceti CL, T: a citi I; 80 meu CL, T: mieu I;

Vietile sfintilor CL, I: Vietele sfintilor 7'; 82 sunt CL, T: shit I; 40 duminica CL, T: dumineca I. 165

3 des-dimineatä CL, T: dez-dimineatA I; tarnitile 0,T, I: tornitile CL (grefeald de tipar); 8-4 pe cai gi, legIndu-i 0, I: omite 9iCL, 7'; 4 apästrul I: cap6stru CL, T; 4-5 pe cel de al doilea CL: pe cel d-al doilea T: pe cel al doilea I; 5 Int Aiu CL: dint6i T.

Int liu I; de-al CL: d-al T: de al I; treile CL: treilea T, I;

6 al CL, I: d-al T; doile CL: doilea T, I; patrule CL: patrulea 'I', I; 7 al treile CL: d-al treile T: al treilea I; 11 neckjindu-mA CL T: nkájIndu-m5. I; 18 cApástru CL, T: capastrult; 19 Ozang, CL, T: Ozana I; 20 ieste CL, .1: aste T; 21 repede CL, T: rdpede I; Oa CL, 7': p/nd I; 22 pele CL, T: piele I; 25 0714 CL, T: ping I; 26 aceste CL, T: acestea I; 27 In desagk ./: In desagi CL, T; 29 bogdaproste 0, T: bodaproste CL, I; 29-80 eft pe ce CL, I: clt pe ci T; 84 stain CL, T: strein I; 41 pele CL, T: piele I; sälbatic CL, T.. sálbatec I. 166

6 bunicri CL, I: bunichii I; 10-11 cu plrintele Dumitru de la Pirgul

Cirjei CL, T, I: cu pgrintele Alecsic-so (sic) de la Dorna P; 12 girlia CL, T: giria I; 15 de cei 0, T, I: omite de CL; 18 pán4 CL, T: pin5 I; 19 Si dupà 0, T: omite *i CL, I; 21 profesor CL, 364

www.dacoromanica.ro

T: profesori I; de ne-a Inchinat pe la icoane CL, T: de rn-au InchMat pe la icoane I (grefealil de tipar); 24 i satul Brostenii 0, T: omit e-

$i CL, I; 26 ziva-meaza-mare CL: ziva-n ameaza mare T: ziva mare prin el I; 80 razlogi V, I: scris raslogi CL, T; 82-33 nici, Mara, nici tocmai batrtna CL, I: omite tocmai T; 85 pand CL, T: Ora I; 36 seara CL, T: seara I. 167

1 aceasta CL, T: acesta I; 15 pana CL, T: pInA I; 18 si am dus-o

0, T, I: omits i CL; Ora pe la CL, T: pIna la I; 20 Irinhcai

CL, I: Irinuchii T; 22 bunicu CL: bunicul T, I; n-ave CL: n-avea T, I; 26 plraiele CL, T: plraile I; 26-27 ,cit pe ce CL, I: cit pe ci T; Irinuci CL, I: Irinuchii T; cele CL, I: acele T; 29 pelea CL, T: pielea I; pand CL, T: pIna I; 83 postul cel mare 0, T, I: mite

cel CL; 34 nici alta CL, T: nici o altd I; 87 dusa In sat CL, I: icM-n sat T: 88 sed6 CL: edea T, I; 89 c-o CL, T: cu o I; 40 razlog V: scris reslog CL, T, I; plraiele CL, T: plraile I; 41 clan Si

CL, T: cum e I. 168

4 Irinucai CL, I: Irinuchii T; Bistrita CL, T: Bistrita I;

6

amiazi CL, T: arniaze I; femeii CL, T: femeiei I; 9 repede CL, It repede T; liana CL, T: Ora I; 10 frate-meu CL, T: frate-mieul;

11 Incepuse CL, I: incepusera T; 15 pan-am CL, T: pin-am I;

17 des-diminealk CL, T: dez-dimineata I; 24 zburdInd V, I: scris sburdlnd CL, T; 25 care CL: cari T, I; 26 Irinucai CL, I: Irinuchit T; 88 liana In CL: pana-n T: 'Ana In I; 83-34 nu se' vedea om pe om aláture fiind CL, I: nu se vedea om alaturea fiind T; 35 Asa-i CL: Asa-i T, I; diochet CL: diochiat T, I; 87 de In pripa CL, I: de-mpripa T; 40 De pe la Intarcatori am prapadit drumul CL, I: omite T (probabil sdrit la cules); 40 cuco§ CL, I: coco§ T. 169

3 printre CL, T: pintre I; 4 zgribuliti V, I:scris sgribuliti CL, T; 4-5 si plingeam In pumni de frig; si plaiesii numa icneau Mit muscau buzele de necaz CL: §i plingeam In pumni de frig; si plaiesii numai icneau si-§i muscau buzele de necaz T: §i plIngeam In pumni,

de plaiesii numai icneau si-si muscau buzele de frig ci necaz I; 7 liana CL, T: pina I; 10 izbindu-se V, I: scris isbindu-se CL, T; 18 plrpalind-o CL, T: pirpflind-o I; jaratic CL: jeratic T: jaratec I; 25 cit pe ce CL, I: cit pe ci T; 27 blästamul CL, T: bIestemul I; 365

www.dacoromanica.ro

Irinucai CL, I: Irinuchii T; 28-29 si, dupd ce ne spällm cu omdt si ne Inchindm dupd obiceiul crestinesc, apoi pornim 0, T: §i noi pornim apoi CL: §i, dupd ce ne spaldm cu omdt si ne Inchi. iglu durd obiceiul crestinesc, pornim apoi I; 35 meu CL, T: mieu I; 36 Inca CL, T: Inca I; 38 sträini CL, T: streini I; 39 Si dupd 0, T, I: dupd CL; 40 demincare CL, T: de mincare I; 40-41 tot ce avea mai bun 0, T, I: omite tot CL. 170

1 camara CL, T: camara I; 2 pánd In CL: pand-n T: pind In I; 4 pänd CL, T: pInd I; 4-5 Vinerea Sand CL, T: Vinerea Seacd I;. 5 pánd CL,T: pind I; 7 multdmit CL, T: multumit I; 12 Si mam(1 0, I: omite *i CL: i mamii T; 13 Si pdrintele 0, T, I: omite i CL; 14-15 oud rosii I: oua rosi CL, T; i bucurie 0, T, I: omite *i CL; 16 meu CL, T: mieu I; 20 cfnii CL, I: clinii T. (p. 171) PARTEA A II-A. S-a publicat mai Intii In Convorbiri literare, XV, 1, 1 aprilie 1881, p. 1-1'k, cu: Dedicatie domnisoarei L.M.", apoi In Timpul, VI, nr. 94-100, din 1-9 mai 1881, cu aceeasi dedicatie, si dupd aceea in editia de la Iasi, vol. II, 1892, p. 33-71. Manuscrisul 4.074, din fondul Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania, contine doudzeci si patru de pagini cu fragmente, neconti. nui, din aceasta parte a Amintirilor, §i anume: f. 19r.--20r., de la inceput pind la: si altele multe Inc& fAcea" inclusiv; f. 21r.-35r., de la: Uite cum te trage pe furis apa la adinc" pind la: MA rog,

mi se dusese buhul despre pozna ce" inclusiv; f. 36r., de la: ce mi s-au IntImplat In viata" pind la: numai ce si aud puplza cinOld" inclusiv; f. 37r. 38r., de la: se mistuise de frica mea prin cotloanele scorburei" pInd la: si una cloud la pup526 de" inclusiv;

39r., de la: Lunea, Intr-o zi de tirg" pInd la: Nu-ti paie lucru de saga" inclusiv; f.40r.-42r., de la: Toate ca toatele, dar and am auzit eu de tata"pind la: vrajba dintre noi sä piard, si neghina din f.

ogoard. Cdci" inclusiv. Foaia 36v. are numai citeva rinduri, si acelea

sterse, pe jumatatea ei de sus, iar pe cealaltä jumdtate un- numAr de cuvinte scrise de and mind si WI nici o legdturd cu :continutul povestirii. Foaia manuscrisa cu textul de la: Ma era mama" pind la se ia pe ginduri" inslusiv (f. 2 In numerotarea originala) lipseste din manuscrisul 4.074, dar ea s-a publicat In revista .,S'azatoarea, vol. VI, 1901 (un reusit facsimil al paginei autografe). 366

www.dacoromanica.ro

Editia noastra reproduce textul din Convorbiri, tinind seama de modificarile ulterioare f acute de scriitor §i publicate de Kirileanu in articolul Notild asupra manuscriptelor lui loan Creangd, In Sezeitoarea, V, 12, decembre 1899, p. 213-214 (v. §i editia de fag, vol. II, p. 292). CL

Convorbiri literare; T

Timpul; I

editia Ia§i; Ms

Ms, variante fata de Ms; P modif imanuscris autograf ; Ms, earl manuscrise publicate In Sezeitoarea; V lectiuni stabilite prin conjectura.

P. 171, r. 6: a merge copeicel a merge In picioare, drept" (nu de-a bu§ilea, ca copiii care nu §tiu Inca sa mearga). r. 28-29: de se incrucea lumea deli facea cruce" (ca In fata unui lucru extraordinar). P. 173, r. 10: ridicam casa in slava faceam galagie §i nebunii" (Incit casa parea ca se Malta de la pamInt In sus, spre cer).

r. 18: de le mergea colbul de ie§ea praful din ele" (fiindca le aruncam de colo pina col° sau le bateam); cf. locutiunea sinonima de pii merg petecele (aceea§i pagina, r. 28). r. 24-25 : dacd nu v-am seicelat astdzi daca nu v-am batut astazi" (bataia, la spate, este comparata cu tesälatul cailor). r. 30: dindu-ne hula balansindu-ne (ca cu scrinciobul)".

P. 174, r. 16-17

: macar cei-li tntrei biserica in casei de§i biserica e foarte aproape (de casa noastra)". r. 32-33: sel ne Pa musai cite-un furub, cloud' prin cap sa ne suceasca parul din cap de la raddcina cu degetul mare §i cel aratator lipite cu virfurile unul de altul".

P. 175, r. 2: biatei sei fie de peicate

iertata ( = grad.) sa fie

de pacate". r. 4-5: ludneinafa din coardei lua nuiaua din grinda interioara a tavanului camerei". .Neinctfa, nume eufemistic, cu

intentii ironice, al nuielei sau al batului de batut copiii neastimparati; cf. Sf. .Nicolai biciul" folosit la §coala In Imprejurari similare. r. 15: un chef de mii de lei chef ( = bucurie, placere) mare" (al cami cost se ridica la mii de lei). r. 37: pe dupd toacd dupa ce se batea toaca la biserica" (spre a anunta slujba), adica pe la ora 4 dup5.-amiaza. 367

www.dacoromanica.ro

P. 176, r. 1-2: a ne trage citeva nagteri indesate

a ne injura

indesat" ( = apasat, cu minie), folosind cuvintul nagtere ( = nagterea lui Isus). P. 177, r. 31: unde-o plesnegte mama gi unde crapd, variantA ocazionalg a locutiunii curente unde dai gi unde crapd (adicl uncle dai cu ceva, unde lovegti"), care aratA nepotrivirea dintre intentie (sau cauzA) gi rezultat (sau efect) ; aici, ironic (autoironie), aci mama povestitorului face aluzie la el, deci lovitura" pe care o dA. ea nimeregte tinta, face sA crape" unde trebuie. sA P. 178, r. 21-22: sa-mi deie numai pielea gi ciolanele de pe tine te pedepseascA (pentru obrAznicii) aga de tare, incit sa slAbegti pinA vei rAmine numai piele gi oase". r. 27: Duminica Mare (sau Rusaliile) Pogorlrea Duhului Sf int" (la 50 de zile de la Pagti); Mogii, un fel de sarbAtoare a mortilor, adicA a mogilor si strAmogilor (se dau de

pomanA diverse lucruri, gi nu numai de mincare), cad In ajunul Duminicii Mari. P. 179, r. 1-2: negustoria din picioare negustorie ambulantà" (fArà prAvAlie sau tejghea); In limbajul orAgenesc se spunea, pinA. nu de mult, cu acelagi sens, negustorie pe picior

(se pare, ironic). r. 29: cd te cdpmfegte ea, Mdrioara, acug 1 cA te bate (bine) ea, Marioara, acus I"; cf. locutiunile sinonime, la baza carora stau verbe luate tot din limbajul tehnic popular al confectionArii obiectelor de imbrAcAminte; a croi (pe cineva) §i a mdsura (pe cineva; mai des a-i /ua mdsurd ,

cu... bAtul, In loc de metru sau cot, ca la croitorie). A cdptugi insenmeazA, figurat, gi a pune mina, a prinde (pe

cineva)" (cf. p. 181, episodul cu puptiza).

r. 39: ruptul capului servegte la Intarirea negatiei gi are sensul de loc, cu nici un prer (nici chiar cu pretul ruperii capului).

un om foarte de zgirie-brInzd zgircit" (care face economie gi la mincat brinza, pe care numai o zglrie", numai o atinge foarte ugor cu mAmAliga, pentru a nu_lua prea multA dintr-odatA); puiu ajutA la

P. 180, r. 13-14: un puiu

368

www.dacoromanica.ro

intarirea ideii pe care o exprima substantivul compus zgirie-brinzd, pornindu-se de la ideea ca copiii Intrec adesea pe parinti in ce priveste calitätile si defectele: cf. pui de lde §i pui de ger; capra sare masa, iada rare casa §.a.

r. 15: Au:tunat f i i-au adunat" s-au potrivit bine ca fire, ca apucaturi etc." Nu vad cum s-ar explica aceastti formula, cu atit mai expresiva, cu cit cele doua verbe rimeaza.

r. 16: cleimpanesc eu din gurd vorbesc fleacuri, prostii, lueruri fardrost" (ca si cum vorbitorul n-ar spune nimic, adica

n-ar emite sunete articulate, care alcatuiesc cuvinte, ci ar misca pur si simplu maxilarul inferior, care se atinge. de cel superior si produce astfel un zgomot asemanator cu al berzelor, de pilda, chid deschid si inchid succesiv ciocul).

r. 22-23: li-ai mincat liftiria de la mine ti-ai pierdut trecerea pe care o aveai la mine, ai pierdut dragostea pe careo aveam pentru tine". Liftirie (sau lefterie), cuvint de

origine greceasca, insemneaza libertate", deci sensul propriu al locutiunii a-ri minca lefteria a fost a-si pierde libertatea" (de a face orice si de care se bucura mai Ina-

inte, gratie dragostei, simpatiei, Increderii din partea celui In drept s-o acorde). r. 35: mi se dusese buhul mi se dusese vestea" (in sensrau).

P. 181, r. 3-4: obraz de scoarld lipsa de sensibilitate morala, nepasare fata de opinia publica". Cf. sinonimul gros de obraz cu obrazul gros (insensibil)".

r. 4:

las-o moartd-n papu,soi uitä (sau fa-te a uita). ce s-a intimplat (neplacut pentru tine)". La originea acestei locutiuni va fi stind o intimplare mall cu un animal

mort intr-un lan de porumb (sau In apropierea lui) si a carui moarte trebuia tainuita dintr-un motiv sau altul. Cf. si a o face pe mortu-n porumb a se face ca nu stie nimic

despre o chestiune oarecare, a tacea, a nu participa la odiscutie etc." r. 6: pe rind, ca la moard n-are nevoie de o explicatie pentru a fi Inteleasa, si daca totusi o Inregistram, este ca sä era369

www.dacoromanica.ro

tam a pe vremuri numai la moara se respecta In mod strict ordinea In care cei interesati urmau sl-§i macine griul sau porumbul. (In alte Imprejurari, oamenilor simpli

§i mode§ti le-o luau inainte cei tari §i marl sau care se credeau astfel.) r. 9: cu chiuita In numAr mare", cu sens, probabil, ironic, la origine, cAci omul chiuie cInd e bine dispus §i face, cu intentie, lucruri bune sau, cel putin, nedlunA.toare. r. 14: cucul arminesc pupdza". Pe cit se pare, aceastA pasdre, destul de asemAnAtoare cu cucul, 4i depune excrementele In propriul ei cuib, ceea ce explicA, pe baza unei

credinte la baza cAreia se aflA resentimente de ordin religios, aparitia epitetului armenesc. Cf. r. 33-34: in teiu care te adormea de mirosul... floarei §i p. 184, r. 26-27 el te-a Crimes cu pupal de vinzare, sd spurci iarmarocul? Legarea acestei denumiri de verbul a pupa (sd te pupe cucul arminesc) are, ca punct de plecare formal, omonimia temei lui cu strigatul pupezei.

P. 182, r. 5: pe ce-a fi... ( =- pe ce-o fi) cu orice rise". r. 24-25: pe la prinzul cel mare pe la 10-104 dimineata" (in timpul verii). Este ora primei mese principale a tAranilor aflati la munca cimpului, care incepe odatd cu zorii zilei, §i se opune prinzului celui mic (v. rnai departe p. 185, r. 21), de la ora 7-7 %. Explicatiile date in dictionare nu corespund realittitii, cum rezultà clar din spusele lui Creangl 111=0, care coincid cu ale

mele, intemeiate pe experienta personall din vremea copilAriei.

r. 33-34: scdpind eu cu obraz curat

iqind cu bine din

situatia grea In care mA gAseam". P. 183, r. 3-4: c-o falcd-n ceriu gi cu una-n plimintplin(5.) de minie, pe care §i-o manifesta vorbind tare, cu gura foarte deschisA". Hiperboll, bazatä, probabil, pe imaginea trezitA de o fiinta supranaturala, cu maxilarele enorme §i, deci, apte de a se distanta mult unul de altul. Va fi luat na§tere In lumea basmelor, unde apar zmei, balauri §i alti mon§tri de dimensiuni gigantice. 370

www.dacoromanica.ro

nu §tia absolut nimic, habar n-avea". Cred ca la Inceput s-a zis nici cu fala, nici cu spatele (nici de lucrurile petrecute In fata sau dinaintea lui, nici de cele din urma sau din spatele lui"), iar apoi s-a renuntat la prima parte, si a rams numai a doua, care,

r. 12: nu f tia nici cu spatele

izolatä, poate 'Area, Ma a fi totusi, putintel ironica, intrucit cu spatele nu se poate sti, adica vedea. r. 15: li-1 ieu la depcinat I II pedepsesc eu cum se cuvine" (se deapana, adica se desfasoara firul de lina sau de bum-

bac de pe scul sau de pe fuse). Cf. mai sus a captuli, a. croi §.a., toti termeni tehnici apartinind limbajului meseriilor. r. 19: gitul Emi pun la mijloc garantez cu viata ca asa stau lucrurile". Cf. si ali pune capul la mijloc, idem. r. 28: giiinupa, In ironie si cu intentia care se realizeaza pina la urma (caci rnosneagul are de gind sa-i dea drumul

pupezei si de aceea o ia In mina ca s-o caute de ma!).

ma paraseste asa cum ma gageam, in situatia data". Nu pot arata cum s-a ajuns la imbinarea sintactica mare pi devreme, care pare a repre-

r. 38: mil lasei mare pi devreme

zenta o repetitie semantica, In sensul ca si mare §i devreme Insemneaza aproximativ acelasi lucru (mare trezeste

ideea de anterioritate, ca virsta, la fel cu depreme), deci

o intarire a notiunii devreme, de timpuriu", adica degraba, foarte repede". P. 184, r. 5-7: se strinsese lumea ca la combdie imprejurul nostru; cid, iarmaroc nu era?! La bllciurile de pe vremuri erau tot felul de distractii, printre ele si asa-zisele comedii, repre-

zentatii ieftine date de saltimbanci, boscari etc., care atrageau un public numeros. r. 11-12: Pesemne te miinincii spinarea ti s-a Mut de bltaie, vrei sa te bat", de unde continuarea, r. 12: ia acup te scarpin (Iti scarpin spinarea, ca sä treaca mincarimea",.

adica. te bat"). r. 13: ba p-un topor Eli fac te-apuc de par, ti-1 facsmoc si ti-1 rasucesc". P. 185, r. 4: scoate mahmurul din om stria dispozitia omului,. ii scoato sufletul, Il scoate din sarite". 371

www.dacoromanica.ro

r. 27-28: Cele rale sei se spele, cele bune sd s-adune" lucrurile (IntimplArile) rele sA se uite, cele bune sA se Inmulteascr, urare strIveche, pe care si-o adresau tAranii In Imprejurari de felul celor petrecute si descrise de Crean&

SA se remarce aspectul prozodic al acestei constructii sintactice, ca In atttea alte zicale populare, pe care 11 constat5m si la continuarea ei cvasi-sinonimica (vrajba dintre noi sd piard, gi neghina din ogoard).

r. 37: mi-am pus bine gura la cale am mincat f3arte bine" (propriu mi-am pus gura pe drumul cel bun"). r. 38-39: luindu-mi rdmas bun de la cdlcdie, exprimare glumeatA cu sensul lutrid-o din loc, pornind de uncle ma gaseam" (despArtindu-m5. de cAlciie, ca si Cain n-ar mai

fi fost ale mele, asa de repede am plecat). 'P. 186, r. 12-13: crezindu-le toate ldptoas,, dupd Kam" dInd crezare deplina spuselor mele (favorabile pentru mine) ca basemnarile de pe rdboj". P. 188, r. 4: gi Ion, pace 1 §i Ion, nic5ieri 1" (adica nu rAspundea, deci tacea, ceea ce InsemneazA liniste, pace"). r. 36 37: ar fi trebuit sit' tnceapd a mi se pune soarele drept inimd ar fi trebuit s5. InceapA a-mi fi foame" (inimd are

aici sensul popular de stomac", iar invocarea soarelui, rostul de a indica timpul cind i se face omului foame, ca acele ceasornicului, care indicA o anumitA orA). Cf. si p. 195, r. 24-25: de pus drept inimd, cind ii-e foame. P. 189, r. 15-16: ea ridd, pdnd li s-a duce gura la ureche sä rida mult si cu gura asa de deschisA, limit colturile ei A dea

impresia c5. ajung pita la urechi". clt imi mergea de bine "(ironie, data fiind situatia). P. 190, r. 14-15: Goldtatea incunjurd, iard foamea dd de-a dreptul, r. 39: ctt eram de pricopsit

zicalA populara, care arata deosebirea dintre jena omului

dezbrAcat (la propriu sau la figurat) si lipsa de jenA a celui flAmInd.

r. 21: mi te-ai lehametit de la inimd nu te mai iubesc (ca Inainte), ai pierdut dragostea pe care o aveam pentru tine". 372

www.dacoromanica.ro

r.

cueintul ei afara nici cu fapta respect Intocmai, prin purtarea i vorba mea, ceea ce-mi spune"; aminteste de limbajul biseri26

27: nu

ies din

nici cu vorba cesc.

r. 35-36:bucuria mea n-a fost proasta n-a fost o bucurie obisnuita, de rind (ci una mare,profundit.)"; prost are aici

sensul vechi de simplu". r. 41: de joi peinit mai de-apoi cf. rima.

foarte putinA vreme";

Variante 171

1 sunt CL, T, Ills: sint I; 2 na5terii CL, T, I: nasterei Ms; Orinteased CL: parinteascA T, I: parintascA Ms; 3 stall CL, Ms: sfoara

T: sfoara. I; 6 cuptiorul CL, I, Ms: cuptorul T; 8 pline CL, I, Ms: plini T; 9 acum CL, T, Ms: acuma I; 11 ni era CL, Ms: ne era T, I; 13-14 fitrA leac de suparare CL, T, I, Ms: redactare anterioard für leac de suparare, cum nu se poate descrie nici

povesti Ms1; 16 turburarea CL, T, I: tulburarea Ms ; 17 nazdravaniile V, I: scris nasdravaniile CL, T, Ms: redactare anterioard minunatiiie Ms1; 22 meu CL, T, Ms: mieu I; 25 minunatii CL, T, I, Ms: redactare anterioard nasdravanii Ms1; nourii CL, I, Ms: norii

T; 27 infigind CL, T, Ms: infingind I; afarA CL, T, I: afara Ms; 24 usei CL, T, Ms: u5ii I; 29 mirare CL, T, I: mierare Ms. 172

8 mamii CL, I, Ms: mamei T; socoteala CL, T, Ms: socoteala I (gresealti de tipar); 20 inealtarii CL, T, I: Incinirei Ms; 11 funingenit CL, Ms: funingene T: funingina I; 12 dioache CL, I, Ms: deoache T (de dona ori); 13-14 benchiu boghet In frunte I, Ms: ornite boghet CL, T; 17 pe cit mi-aduc aminte CL, T, Ms: pe eft imi aduc aminte I; 20 In oehi-i CL, T, Ms: in ochii ei I; 25 zburau V, I: scris sburau CL, T, Ms; i CL, T, Ms: el I (greseala de tipar); 28 meu CL, T, Ms: mien I; inselator CL, T: insalator /, Ms; 80 pina CL, T: pina I, Ms; intri V, I, Ms: intri CL, T; 34 povestim CL, T, I, Ms: redactare anterioard vorbim Ills1; 38 vietii CL, T, I: vietei Ms; s6. le CL, T, I: sii li Ms; 39 mine CL, Ms: miine T, I; 40 Copilul, inalecat pe batul sau CL, T, I, Ms: redactare anterioard Copilul ti Incaleca Mini situ Ms,. 373 29

Ion Creangl

www.dacoromanica.ro

Open vol. I

173

1 biciul CL, 1, Ms: biciu T; 2 de-ti iè CL, Ms: de-ti ia T, I; 3 crede CL, T, I, Ms: redactare anterioard Iie 1.91; 4 pe bat CL, T, 1, Ms: redactare anterioara pc dinsul Ills1; 5 virst a CL,T vristaMs; 6 CL, T,Ms: i I; 7 macar CL, Ms: macar T, I; 9 odineascii CL, T: odihneascd I: hodineascd Ms; 10 ridicam CL,.T:rfdicam /:radicam Ms; 12 spdriam CL, T, Ms: speriam 1; 13 Intunerec CL,T, Ms: Intuneric I; 13-14 i el, cit era de ostenit, ne prindea cite p e unul, ca la babaoarba", ne ridica CL, T, Ms (scris rddica in Ms): *i el, cite pe unul, ca la baba-oarba", ne rIdica I; 15 ne sdruta mereu pe fiecare CL, T, I, Ms redactare anterioard ne sdruta pe fiecare mereu Ms1; 17 cotrut6 CL, Ms: cotrute T, I; 19 minile CL, T, Ms: miinile I; 20 pdnd CL, T, I. pinA Ms; zgiriau V, I: scris sgiriau CL, T: scris sgiriiau Ms; noi CL, 1, Ms: oi T (greseala de;tipar); 21 si le CL, T, 1: 0 li Ms; 22 Asd-i CL, Ms: asa-i T, I; 22 23 pughibale CL, T, Ms: poghibale I; 23 sunteti CL, T, Ms: sinteti I; 24 dacil CL,

I, Ms: daca T; 26 cfnii CL, T, Ms: ciinii I; 27 ieu CL, Ms: iau T, I; 28 petecele CL, T, Ms: petecile I; 30 Cc le CL, T, 1: Ce li Ms; 31 trunchiu-CL, T, I: trunchi Ms;sunt CL, T, Ms: shit I; faina in CL, I, Ms: filint-n T; 32 asemene CL: asemeni T: asemenea

/: asemine Ms; 33 poloboc CL, I, Ms: boloboc T; 33 slayS CL, T, I: slava Ms; 35 zburdaciunea V: scris sburdiiciunea CL, T, I, Ms; 38 citeascii CL, T, I: ceteascd Ms. 174

1 sd se mai joace si pe-afaril CL, T, I, Ms: redartare antrrioard sil se mai ducil si pe-afara' Ms1; 5 pirie CL, I: piriie T, Ms; 6 Tar slropsitul CL, T, I, Ms: redactare anterioard Iar nebunul Ms,: redactare anterioard Iar zilrghitul Ms2; 7 vatrarul CL, T: Witt ariul 1: valrariul Ms; 7 S deli i6 CL, Ms: de-ti ia T, I; 8 toald In CL, I, Ms: toalil-n T; 9 aliluiia CL, ills: aliluia T: aleluia I; 11 asi a In CL, I, Ms: aeta-n T; 12 sa-i cosesti CL, T, I,-Ms: redactaie anterioard slid rup i Ills1; 14 'Poi dA CL, 1, Ms: 'Poi de T; mAi femeic CL, T, I, Ills: redactare anterioard mSi nevastd Ms1; 15 incaltea CL, 1, Ms: Incailea T; ti-au CL, T, I: t-au Ms; 16 macar CL, Ms: mIcar T, I; tiara V, /l/s: inrä CL, T, I; biserica in CL, I, Ms: biserica-n T; 17 de departe ce-i CL, T, I, Ms: redactare anterioard de aproape ce-i Ms1; 19 sal vS deie CL, Ms: sd NTS dea T, I; 22 Ma mieram eu

CL, 1, Ms: mil miram eu T: redactare anterioard MS mieram eli, zicea mama Ms1; 25 tintd fn CL, I, Ms: tintil-n T; ochii nostri 374

www.dacoromanica.ro

CL, I: ochii nostril T, Ms; 26 Ian CL, 1: Ia T: En Ms; §-apoi CL, I, Ms: §i-apoi T; 32 pana CL, T: pina I, Ms; 33 sa ne deic CL, T, Ms: sa ne dea I; 37 ca CL, T, I: ca Ms (probabil o scdpare);

40 sunteti CL, T, Ms: sinteti /; 41 odihni CL, I: hodini T, Ms; incotele CL, T, Ms: incotele I. 175

3 cu-alita CL, T, Ms: cu atit I; Ti-ai CL, T, I: 1-au Ms; 3 4 desdirnineata CL, T, Ms: dez-dimineata I; 6 Vorba ceea CL, T, I, Ms: redactarc anterioaret Vorba cintecului Ms,.; 8-9 si indesate CL,

I, Ms: §i-ndesaLc 7'; 13-14 ca sa se poata rade mai frurnos CL, 7', I, Ms: redactare anterioard sil se dual jigul mai usor la ras /1151; 16 sa-mi deie CL, Ms: sa-mi dea T, I: redactare anterioard sa-mi dcie la Craciun Ms1; 16 s-o umflu CL, T, I, Ms: redactare anterioata

§i s-o umflu Ms1; 18 pana CL, T: pina /, Ms; 24 tatei CL, I, Ms: tatii 7'; 25 bat& CL, T, Ms: batir I; harapnic CL, T, I: haramnic /1/s; 26 harapnic CL, T, I: haramnic Ms; 1-oiu CL, 7', I: ti-oiu Ms; da cu CL, T, I, Ms: redactare anterioara da eu acus Ms1; 27-28 N-ai cc minca la casa mea? Vrei sa te buseasca cci nandralai prin mat? Acus Le descalt CL, T: N-ai cc minca la casa Inca? rai sa le buseasca cei nandralai prin mat? Acus to descalt I: N-ai cc minca la casa (probabil o scdpare) mea? Vrei sa te busasca cci nandralai prin omaL? Acus to dcscall. Ms: redactare anterioard -ai cc minca la casa mea de umbli cu calicitul? InLr-o zi ai sa ma scoli din rabdaru

Vrei sa te &scalp Ills1; 31 sa-mi ieic CL, Ms: sa-mi ia T, I; 31 ieu CL, Ms: iau 7', I; 35 de cole CL, I, Ms: de colca 7'; 36 tinjala CL, Ms: tinjeala T, I; 41 asezam CL, T, I: asazain /1/s; fereasta CL, T, Ms: Screasira I. 176

1 a inceput CL, I, Ms: a-nceput T; 3 gainile CL, 7', I: gaincic Ms; att

inceput CL, I, Ills: omitc §i T; 4 Ia stati CL, T, I: En stall Ms; blastematilor CL,T: blastainatilor /, Ms; 5 pirlit-o CL, I, Ms: tulit-o T; zvirr V, I: scrissvirr CL, T, Ms; 6 scurtatura in CL, I,

Ms: scurtatura-n T; 7 ceea CL, T, Ms: ceia I; 9 popei CL, I, Ms: popii T; 10 cucosi CL, I, Ms: cocosi T; 14 sparieti CL, Ms: speriati T, I; Cit pe ce CL, I, Ms: Cit pe ci T; 18-19 preotiinostri CL, I: preotii nostril T: preutii nostril Ms: redactare anterioard preutii de la biserica noastra Ms,; 20 pana-1 CL, 7': pina-1 /, Ms; 21 pana-1 CL, T: p ina-1 /, Ms; pana CL, T: p Ina /, Ms; alta CL, 375

29*

www.dacoromanica.ro

T, I: alta Ms; 23 intram V, I, Ms: intram CL, T; 26 intram V, I, Ms: intram CL, T; asezam CL, T, 1: asazam Ms; fereastra CL, I: fereasta T, Ms; 28 ca-i c frig CL, 7', I: c i-i frig /1/s; mInile CL, Ms: minele T: mlinile I; 29 varu-meu CL, T, Ms: varu-thieu I; vatrarul CL,T, Ms: vatrariul I; 31 necaz CL, T, I: nacaz Ms; 35 se ie CL, Ms: se ia T, I; 38 si deie CL, I, Ms: sa dea T; cuptior CL, Ms: cuptor T, I. 177

1 mai dihai CL,T, I: mai diha Ms; 4 de aieslea CL, T, I: dc-lesLca Ills; 8 hamisiti CL, T: hamesiti 1: himisiti Ms; 12 smintinitul CL, 7', Ms: smintanitul I; 15 pana CL, T: p Ina I, Ms; 16 smintineasca V, Ms: smInteasca CL,T: sminlaneasca I; 17 smintincste CL, 7', Ms: smintaneste I; 19 Inchincit CL, Ms: Incinchit 7', 1; scoas-afara CL, I, Ms: scoasa earl 7'; 20 mamei CL, I, Ms: man.ii 7'; 22 smintina CL, T: smIntana I: smintina Ms; 23 grinda CL, 7', I, Ms: rcdactare anterioara coarda Ms1; 24 putè CL, T: putea I, Ms; 26 smintma CL,T, Ms: smintana I; 28 mamei CL, I, Ills: ma mii T; 29 furtusag CL, I, Ills: furtisag T; 30 mincarii CL, T, J. mimarei /1h; fie oni

de ce-a fi CL, T, Ms: fie orice de ce-a fi 1; 32 mcu GL, T, Ills: mieu I; nu eram asa CL, T, I, Ms: rcdactare anterioarii nu cram eu asa Ms1: 33 pang CL, 7': pima I, Ills; 85 necaz CL, 7', I: nacaz Ms; adica CL, T: adecd I, Ills; necaz CL, 7', I: nacaz Ms; 87 deie CL, 7', Ms: dea I; 39 pelea CL, T, I, Ms: pielea I; 39-40 cum li CL, I, Ms: cum-i 7'; 40 daca vedea ornul CL, T, I, Ms: redactare anterioarei §i daca omul vedea M 178

12 obrazniciile CL, T, I: scris obrasniciile Ms; 13 binisor CL, 7', I: binesor Ms; 15 Intrind V, Ms: inLrind CL, 2', I; 18 blastemindu-1 CL: blestemIndu-1 T: b1asta'mindu-1 1, Ms; 19 avea un chin CL, 7', Ms: avea chin I; 21 dascalului CL, T: dascalului I, Ms; deie CL, T, Ms: dea I; 22 pielea CL, T, I: pelea /11s; 24 ziva

miaza-mare CL, T, I: ziva mieaza-mare Ms; 26-27 varatic CL, I; Ms: varatic T; 27 care se cocea-palea de Duminica Mare CL, I, Ms: care se cocea pe la Duminica Mare T; 28 cum s-o dau, ca sa nu ma prinda CL, 7', I, Ms: redactare anterioarci cum s-o dau, i s-o nimeresc, ca sa nu ma prinda Ms1; Intru V, I, Ms: Intru CL, 7'; 85 91 femeile i barbatii CL, T: omite I: §i femeile i barbatii Ms. 376

www.dacoromanica.ro

179

1 razasi CL, T, I: razesi Ms; 3 popusoi CL: papusoi T, Mb: popusoiu I; 7 manZistiiile GL, T: minastirile I, Ms; maice GL, I, ills: maici T; 10 si-mi pare rau CL, T, I, Als: rcdactare anterioard §i-mi pa-e tare rau Ms1; 12 meu CL, T, Ms: mieu I; nemerit-o CL,

I', Ills: nimerit-o I; 14 matusei CL, I, Ills: inätuii T; 17 femeiei GL, I: femeii T,Ms; 20 iaca CL, I, Ilis: jacS T; 22f.3 zise ea, cu ochii holbati la mine CL, T, I, Ms: redactare anterioard zise ea, stind cu o .nii pironi0 la mine Ms,: redactare anterioard zise ea, cu ochii tintä la mine Als2; 25 prdpadenie CL, T, I: prapadenie Ms;

zvirr V: scris svirr GL, T, I: svr Ms; 32 pana CL, T: pina I, Ms; nalta CL, I, Ms: fnalta 7'; 34 panil CL, T: pind I, Ms; grii20

dinci CL, Ills: gradinii .T, I; 36 fugind tot iepureste CL, Als:

oncite

tot 7': fugind tot iepureste 1; 37 paa-n CL, T: pina-n I, Ms; 38 matusa CL, I, Ms: matuse T; 40 pana CL, T: pia. I, Ms. 180

2 cum ii CL, I, Ms: cum-i T; 2-3 nu s-au ales nimica. i dupg ce CL, 7', Ms: nu s-au alesi i nimica di.pS ce I (cvidcntd grucala de tipar); 4-5 ori se impedecil CL: ori sS impedica T: ori se impiedeca I: sor se nnpedeca Ms (scapare); 7 azvirl V, I: scris asvirl CL, 7', Ms; 8 pierd CL, 7', I: peid Ms; 11 Ii spun CL, I, Ms: 'i spun T; 13-14 si mos Vasile era un carplinos s-un puiu de CL, 7, I, Ms: redactare anterioard §i mos Vasile era un hapsin i un puiu Ms1; 14 zgirie CL, I: scris sgirie T, Ms; 16 clamprinesc CL, 7', Ms: clempanesc I; 22 salurd-te de cirese CL, T, I, Ms: redactare anterioard satura-te de cirese, spinzuratule -111.91; ti-ai CL, T, I: t-ai Ms; 23 liftiria CL, 7', Ms: lefteria I; 24 pe urma CL, I, Ms: dupe urma T; 27 furtusag CL, I, Ms: furtisag T; 32 Gicrul Cucului CL, I, Als: Ceirul Cucului T (grefeald de tipar); 33 flddlilor V, T,.Ms: flecSilor CL, I; 35 pozna V, I: scris posna CL, T, Ms; 37 ridicase CL, T: rldicase I; 40 Ioane V: scris Ivane CL, 7', I. 181

4 papusoi CL, T: popusoiu ./.; 7-8 ect nu mai dau peste vro pacoste, dar parcS naiba CL, T, I, Ms: redactare anterioard s6 nu mi se mai

intimple nimica, dar atunci parcä naiba Ms1; 10 cea CL, I, Ms: ceea 7'; ciresele CL, T, Ms: ciresile I; 14 arminesc CL, T,M:

armenesc I; 19 auzeai CL,T, Ms: auziai I; 21-22 cu demlncare CL, T, I: cu de mincare Ms; 22 in tarina CL, I, Ms: la taring T; 23 Sac& CL, T, Ms: Seaca I; 24 cu demincarea CL,I: cu demlnearea 7' (gre177

www.dacoromanica.ro

sectla de tipar): cu de mincarea Ms; 81 noaptea-n CL, I: noaptca in 7'; 33 mg suiu CL, I: ma sui T; de mirosul CL, I: in mirosul

T; 35 in,u GL, T: mieu /; multginire CL, I: multumire T; 36

37 ii mai pupa tu i pe dracul CL: ii pupa tu i pe dracul T: i mai pupa si tu pe dracul I; 38 spariu V, I; spariiu CL, T; 39 puptiLa

CL, T: puptiza I; pang CL, T: ping /; 40 §i cum stam eu CL, T:

mite eu I.

182

1 meu CL, T: mieu /; 6 scorburei CL, T, Ms: scorburii /; 7 nicairi CL, T, I: nicairi Ms (probabil o scdpare); intrase V, I, Ms: intrasc CL, 7'; 8 anapgda CL, I, Ms: anapoda T; inciudat CL, 7', I, Ms: redactare anterioard necajit Ms1; 9 scorburei CL, Ms: scoiburii 7', I; 9-10 mg suiu cu dinsa iar in teiu, imi ieu caciula CL, Ms: mg suiu cu dinsa iar in teiu, imi iau caciula T, I: redactare anterioara ma suiu cu dinsa iar in teiu, pun urechea la cuib, sa vgd n-oiu mai auzi ceva, j neauzind nirnica, imi ieu caciula Ms1; 12 pana CL,

T: ping /, Ms; 14 cu demincarca CL, T, I: cu de mincare Ms; 16 eine stie pe unde CL, 7', I: eine tii pe undo Ms; bojbiiit CL, 7',

Ills: hojbait I; 17-18 nici mai ramine cuvint CL, T, I, Ills:

redactare anterioard nu-i cuvint /1/s1; 19 Tiganului CL, T: Tiganul I, Ms; cind i-e foame CL, 7', I: cind I foame Ms: redactare anterioara cind 1i foame /1/.91; 20 boierul CL, T, I: boieriul Ms; minile CL,

7', Ms: niiinile I; 21 luIcaua CL, 7', I: liuleaua Ms; 22 nostri CL, T, I: nostril /1/s; 24 nu ii CL, Ms: nu le T, I; 25 numai iacatd-ing-s i eu CL, 7', Ms: otnite numai I; de dupd CL, I, Ills: dupg 7'; 26 auzindu-i CL, T, I: auzindu-i Ms; 28 inghitil CL, I, Ms: ingIlitg 7'; 30 cc tolocgniti bdiatul CL, T, I, Ms: redactare anterioara dati pace bgiatului Ms1; 31 cu tatul sgu CL: cu talal sgu T, I: cu tatg-sdu Ms; 32 nemaipuindu-si mintea CL, T, I, Ms: redactare anterioarii nu s-au mai pus mintea Ms1; 34 ieu CL, I, Ms: iau 7'; 36 scorburei CL, Ms: scorburii T, I; zbatindu-se CL, I: scris sbalindu-se T, Ms; 36 37 inguntru CL, T, I: inliiuntru Ms; 37 ieu CL, Ms: iau T, I; 38 zbucium V, I: scris sbucium CL,

7', Ms; 39 ieu CL, T, Ms: iau I. 183

2 asa des CL, T: asa de des I; 4 ceriu CL, I: cer 7'; 6 dumneta CL: dumneata 7', I; 8 des-dimineata CL, T: dez-dimineatil I; 10 aceste

CL, I: acestea T; 11 ceasornicul CL, T: ciasornicul I; 13 Da'c6 CL, T: Duca I; 1-as CL, I: 1-a§i T; 14 as afla CL, I: asi afla 378

www.dacoromanica.ro

T; 17 zbintuitul V, I: scris sbintuitul CL, T; 22 stresina CL, I: I, Ms: redactare anterioard dirz .11Isl; streasina T; 25 tantos CL, pdnd CL, T: pind I, Ms; 25-26 cu pupdza-n mind CL, 7', Ms: cu pupdza in mind 1; 28 ceea CL, T, Ms: ceia I; 31 dumneta CL, Ms:

dumneata T, I; 34 dezleagd V, I: scris desleagh CL, T, Ms; 35 poznd V, I: scris posnd CL, T, Ms; 36 zbrr V, I: scris sbrr CL, T: scris sbr Ms; 37 iè CL, T, Ms: ia I; zbor V, I: scris sbor CL, T, Ms; 38 lacrimile CL,T, I: lacrilmile Ms. 184

1 dumneta CL, 7', Ms: dumneata 1;10-11 sa-mi iei CL, T: sa-mi iai I; 12 cum vdd eu, mdi tied P: omite mdi tied CL, T, I; acus CL, I: acusi T; 14 cind Ii CL, I: cind-i 7'; 20 dumneta CL, I: dumneata T; 21 dinioarea CL: dinioara T: dinioard/ ; 26 trimes CL, T:

trimis I; 27 pupazi CL, T: pupdza I; 29 muiet CL, T: muiat I; 32 35 Mei Imi era acum a scdpare de dinsul, drept sd vä spun. Vorba ceea: Lasa-I, mai (Lasa-I, mai Ms scapare). L-as ldsa eu, dar vezi a nu ma lasd el acurn!" Tocmai asa pdtisem i eu; ba cram Inca bucuros cd am scapat numai cu-atita CL, Ills: imi era acum a scdpa numai cu-atita T: Gad frni era acuma a scdpare de dinsul, drept sd vd spun. Vorba cea (greseald de tipar): Lasa-1, mai 1 L-as llsa eu, dar vezi ca nu ma lasa el acum". Tocmai asa patisem si eu; ba eram Inca bucuros cd am scapat numai cu atita

I; 36 Bine-ar CL, I: Bine ar T: Bene-ar Ms; 38 ca-ntr-un CL, T, I: Ca Intr-un Ms; 40 pozna V, I: scris posnd CL, T, Ms. 185

1 pupazili CL, I, Ms: pupazei T; 5 Anghilita CL, T, Ms: Anghelita

I; 9 mierare CL, I, Ms: mirare T; 12 meu CL, T, Ms: mieu I; 13-14 si eu din pricina ei P: omits CL, T, I; 15 si se ca' mai i se ca' mai duse T: redactare anterioard i se cam mai dusese Ms,: 17 liisatul sdcului CL, Ms: llisatul secului T, I; 18-19 zdravAn V, I: scris sdravdn CL, T, Ms; 19 alivenci CL, T, I: alivinci Ms; 19-20 proptilind CL, T, I: pirprilind Ms; 20 si apoi CL, T, Ms: -apoi I; 24-25 dui-A gurile cele rale CL, I: Dupil cele role T: dupa gurile cele rele Ms; 27 noslri CL, 7', I: nostril Ms; rifle CL, I: rele T, Ms; 29 ogoare CL, T: ogoard dusese CL, I, lIfs.

I, Ms; 34 dumneta CL, I: dumneata T. 186

4 minile CL, T: miinile I; 5 meu CL, T: mieu I; cu nrisip CL, T: in nilsip I; 7 ceas CL, T: cias I; 8 pand CL,T: pind I; 9 mamei 379

www.dacoromanica.ro

CL, I: mamii T; 10 vncarul CL,T:vIcariul I; 11 Inttr7iet CL: Inttr-

ziat T, I; prtná CL, T: ping 1; 13 rAbus CL, I: rdbos T; 14-15 derrancare CL, T: de mlncare I; 17 ghibncia CL, I: dibncia T; 22 Sint-Ilie CL, I: Stint Die T; 24 sumani CL, T:sumnne 1;sA-i CL, T: s le I; altii sn-i CL, T: allele sn le I; 25 a-i CL, T: a le I; 26 pnnn-n CL, T: pInn-n I; 30 titn CL, T: ià /; 31 cinci-sase

CL, T: cinci-sese /; care CL, I: cari T; sä le CL, .1: si Ii T; 37 ovnsul CL, I: ovazul T; asemene CL, T: asemenea I. 187

1 *-o CL, T: si-o I; 8 meu CL, T: mieu /; 15 cheamn CL, T: chiamn I; *Aztitoare CL, T: ezAtonre I; 21 dezghiocat V, I: seris desghiocat CL, T; 25-26 prin luncile si dumbrilvile vele pline de mIndrete CL, T: prin luncile si dumbrnvile cu mindrete I; 26 27 rIchiticn de Mcut galbenele CL, I: omite de filcut T; 28 pinfre CL, I: printre T; 30 FA-mn. CL, T: Fa-ron. I (grefealit de tipar); tei CL, T: teiu I; 32 patrule CL: patrulea T, 1; 39 am sparlit-o CL,

T: am spArlit-o I; 40 necnjitd CL, T: rinciljita I. 188

3 Ioane (de patru ori) CL, T: Tome (de trei ori) I; 6 pelea CL, T:

pielea I; 8 ferbinte CL, T: fierbinte I; 10 celnlalt CL, I: celalt T; 12 päcuras CL, T: pacaras I; 17 zvIrleam *V, I: scris svlrleam CL, T; petrele CL, T: pietrele I; 19 amundoi CL: arnIndoi T, 1; zvirleam 17, I: scris svtrleam CL, T; 25 si Duhul Stint CL, T:

I; 29 meu CL, T: mieu I; 31 aceste CL, T: acestea I; mInile CL, T: mIinile /; 32 necnjt CL,T: nilcnjit I; de dupà CI,

omite i

T: §i dupn I; dimb din prund CL, T: dimb de prund /; 35 ceas CL, T:

cias I; 38 starea CL, T: stare I. 189

8 iè CL, T: ia /; 6 rtizbi CL, I: scris rAsbi T; 7 aye CL: avea T, I; 11 Intram V, I: intram CL, T; 13 dinioarea CL, T: dinioarA I; 16 pánn CL, T: pInn I; 18 ieu CL, T: iau I; 19 petrele CL, T: pietrele /; 21 Ora CL, T: ptnn /; 23 Infilnesc CL, T: millneascã

I; 24 huditn CL, T: hudita /; 26 cinii CL, T: clinii 7;

28 cmli CL, T: ciinii I; 29 cum ti CL, I: cum'i T; tppilezi CL, T: tupilez I; 33 cinii CL, T: clinii I; 34-35 pán5.-n CL, T: pinn-n

I; 36 care avea CL, T: cad avea /; 40 cinii CL, T: cIinii I. 190

8 Ora CL, T: pinn I; pintre CL, T: printre /; 5 mile CL, (T: 380

www.dacoromanica.ro

mild I; 6 pintecele meu CL, T: ptntecile mieu I; 10-11 tufaapuc T; 21 doar tosez CL, T: 1nfäti§ez I; 11 li apuc CL,I:

CL, T: dar I; 26 Ii giuruiesc CL, I: 'i giuruiesc T; 26 binegorul CL, T: binigorul I; 30 Si-ntr-o zi CL, T:

i

lntr-o zi I; 81 blindetA

CL, T: blinlete I; 33 deie CL, T: dea I; 87 meu CL, T: mien I; 87-88 Si de m-ar fi bAtut mama cu toate gardurile CL, T: omite I; 88 izzonit V, I: scris isgonit CL,T; 40 binegorul CL: binigoruI T, I; 41 pAnA CL, T: pinA I. 191

2 felul meu CL,T: feliul mieu I; 8 demincare CL, T: de mincare l; 4 sA-mi deie CL, T: sA-mi dea I; 8 meu CL, T: mieu I; 9 izbavitoarea V: scris isbAvitoarea CL, T, I; 10 a o desface CL, I: a o face T; 11 arunc-o peatrA In baltA CL: aruncA o piatrA-n baltA T, I; 16 pAnA CL, T: pinA I; cu minte CL, T: cuminte I; pAnA CL, T: lp MA I; 19 sunt CL, T: slut I. (p. 192) PARTEA A III-A1S-a publicat mai 1ntti In Convorbiri literare, XV, 12, 1 martie 1882, p. 445-461, tot cu: Dedicatie domni

goarei L.M.", apoi In editia de la Iagi, vol. II, 1892, p. 71-115. In toamna anului 1881 Creang6 se ail& din nou la Bucuregti gi participl la lucrArile Consiliului general al instructiunii", care au pus In discutie Proiectul de programa pentru studiile din licee i girn-

nazi'. Scrlitorul a lost prezent numai la citeva gedinte.Este posibil ca In aceastA perioadA sA fi definitivat partea a III-a din Amintiri, datatA: Bucuregti, 1881, septembre". Reproducem textul din Convorbiri, linInd seaml de corecturile

!Acute de povestitor dui:a tipArire gi care au lost publicate de Gh. T. Kirileanu In 1Votip4 asupra manuscriptelor lui loan Creangd, ,,S'ezdtoarea, V, 12, decembre 1899, p. 213-214 (v. gi editia de fatA,

vol. II, p. 292). CL Convorbiri literare; I editia Iasi; P modificAri manucrise publicate in 4'ezdtoarea; V lectiuni stabilite prin conjecturA. P. 192, r. 26-27 hdlaful cdprioarelor cu sprincene scdpate din mondstire poteca (tAinuitii) a cAlugAritelor care umbni dupA aventuri".

P. 195, r. 22 un um mare

un bot mare de mAmAligA (en

brinzA In el)". r. 39-40: dar sd nu-1 atingd cineva cu cit e negru sub unghie

dar sA nu-I atingl cu nimic". 381

30

I. Creangll vol. I

www.dacoromanica.ro

P. 196, r. 2: nu prea f lie multe

nu Inte lege bine lucrurile"

(si de aceea se suparti usor etc.) ; cf. sae una $ i bund o tine

pe-a lni" (are o idee care-I urmareste mereu). r. 26-27: sd vd scot eu gdrgdunii din cap sii v& scot din

cap ideile fixe, gresite" (In cazul de fatg, cu... bätaie). P. 197, r. 20: un puiu de bate o bätaie bung"; cf. un puiu de zgirfiebrinzd de la p. 180, r. 13-14. bgtea drumurile (färg sä facg P. 200, r. 8: umbla trela-lela nimic)"; aminteste bine de locutiunea sinonim g. a umbla teleleu Tanase, Inregistratà deja. P. 202, r. 40: cum cer calicii la pod neinteles". E vorba de cerse-

torii de pe vremuri, care stäteau, de preferintg, la unul dintre capetele podurilor, pe unde trecea, In zilele de t/rg, lume multg, de la care puteau cere si obtine pomang. P. 204, r. 5-6: nu egti nici de zama ouillor nu esti bun denimic" (nu faci nici cit zeama ouglor). r. 9: 11 ascult, cleiu 11 ascult, si el nu stie nimic" (ca si cum ar sta cu picioarele Intr-o materie cleioasg, care-I lmpiedicg sg se miste, sau, mai degrabg, cu limba Incle-

iatä, incapabilg de a articula). Cf. beat clei turtg" (si aceasta din uring tot metaforicg).

beat

r. 24-25: Condacul umple sacul, gi troparul hambarul, zicall

popularti ironicg la adresa preotilor, care cistigg bine, citind sau clatind, pentru enoriasii lor, din diversele carp biseriresti (condacul si troparul stilt cintece religioase). r. 41: Dumnezeu sd-I iepure!, ironic, pentru Dumnezeu sd-1 ierte (joe de cuvinte, la baza cgruia stg asemänarea fone-

tick 4estul de mare dintre ierte §i iepure).

P. 205, r. 2: ne f i trage cite-un ibrigin pe la nas ne musträ fin, prin aluzii, pentru reaua noasträ purtare"; ibrigin (munt. si literar, ibrigirn) sau brodat".

fir de mgtase pentru cusut

r. 25: s-a pus in cird cu nebunii s-a Inhititat cu nebunii, li s-a potrivit lor, s-a luat dupg ei". Cf. vol. I, p. 20: Cu capra fi-ai pus in cird ? (Are alt sens, din cauza situatiei obiective.) r. 25-26: incepe 3-0 intoarcd la f urub Incepe sg schimbe vorba, sti-si schimbe atitudinea". 382

www.dacoromanica.ro

r. 28-29: amstani-i plagul

aceasta e munca noastri, da-

toria noastrA".

P. 206, r. 2: dd pahirul de durd baa repede paharul". r. 16-17: un Id-md, mamd" un las&-mA, s& te las, un papl-lapte" (om moale, lipsit de personalitate; la origine, despre cineva care nu era In stare s& se spele singur pe cap *i de aceea o raga pe marnl-sa sl-1 spele). P. 208, r. 5: furluase cite ceva furase cite ceva" (contaminatie voita, aparent eufemistic5., dar cu intentii ironice, Intro a fura §i a lua). P. 209, r. 14: lui i-am facut pocinog tntdiu cu el am Inceput (punarea po*telor)". A face cuiva pocinogul Insemneaza, de obbei, In v3C3iraa papali 6 a-i face un na.Az mire

a termina cu el". La Creang& cuvIntul pocinog ii pas treaza sen;ul vechi, originar, de tn3eput".

a fost navoit sl r. 21: a fost nevoit sd-Fi ieie talpdfica plece (repede)". r. 26-27: Mti Inchin cu sdndtate de la goldtao, despoiegi din urmi, formal& gluanat& (in cazul da fatA, satiric&) de Incepere a unei scrisori. Goldtate saracie", despoiefii cei Uri haine", deci tot saraci (gol §i despoiat slat sino _ nime). Aparitia lui goldtate se explia *i prin faptul cà rimeaza cu sdndtate, §i vorbirea popular& este, cum *tim bogat& In constructii ritmate i rimate. P. 210, r. 11-12: prietin unghie ci came prieten foarte bun" (nadespartit", ca unghia de carnea degetului). r. 20: Crdciunul sdtulul...", lipse*te, fiindc& nu-i necesard, continuarea Paftele fudulul; formula exprim& deosebirea dintre CrAciun, end oamenii mAninc& mai bine *i

mai mult cleat In timpul anului, *i Paste, clad atentia este tadreptat& asupra tmbra.camintei. In alte graiuri populare, aceastA locutiune apare cu adjectivele nearti culate: Crdciunul sdtul, Pa ftele fudul.

P. 211, r. 1: o luam hdbauca prin cele sate umblam la intimplare (far& un plan de mai Inainte stabilit) prin sate".

aci

altfel te fac de rgine batindu-te sau batjocorindu-te" (cuvint cu cmcare ar trebui sit te Indemne a-ti vint schimbi cinstea recunoa*te grepala cu ru*inea, pe care 0 vei simti,

r. 31-32: cdci altfel dai cins tea pe !wine

383

www.dacoromanica.ro

cind, refuzind sA fii cinstit, vei suporta bAtaia sau batjocura"). Cf. si p. 220, r. 12-13, unde reapare aceastii formula, cu o prelungire oarecum sinonimicA: fi pacea pe gticeavd clack nu faci cum cer eu (si sli &Aim astfel In pace), ne Tom certa (locul pAcii Il va lua gIlceaTa)". r. 37: umblind toatd ziva in pogheazuri umblInd tot timpul Incoace si Incolo, Wind necontenit drumurile". In limba Teche, podghiaz Insemna incursiune Muth cu scopul de a jefui". r. 40: Dar f tii cd efti ajuns de cap ? 1 dar stii a esti destept? l" (ironic). P. 212, r. 14: ne punem la mijloc intervenim". r. 40 : ,5'-apoi cicd popa-i cu patru ochi! ... Tede mai bine declt noi si de aceea stie O. ne jupeascr.

numai... del...

P. 213, r. 14: Numai... da 1 .., darul se cinstef te I

slujba preotului ( = dar de la Dumnezeu) trebuie plAtith bine 1"

ai grija sA nu te

r. 15-16: Catd de nu te läsa pe tinjald

lenevecti". r. 87: f tergeg-cci pe bot despre purcei luati-va grija In privinta purceilor, sA nu credeli a am sA TA dau sa m In-

cati din ei". P. 214, r. 1: mai mincali f i rdbddri prajite

mai rAbdati (de

foame, dacA n-aveli ce mInca)". r. 6-7: cum nu-i e clnelui a linge sare cum n-are pofta cineva sA facA un lucru care nu-i place". Se stie cA bulOrli de sare, care stau Incurtea gospodariei sau In poiata, pe unde se Intimpla, Ca sa.-i ling& vitele, nu-i atrag de loc

pe clini. r. 14: Lasd-md, sd te las" lasA-mA tu In pace (linictit), ca sA te las si eu pe tine", deci a fi MA griA, indiferent, a nu-i pasa de nimic". r. 27: cred cd nu md cei da prin fperld cred CA nu ma vei Orr ; pperla este cenusa apring de deasupra jeraticului; In sens propriu, a da pin fperld InsemneazA a trece prin cenuca InfierbIntatA si prin jeraticuI Insusi un lucru de mIncare, ca sä se coacA sau O. se frigr. r. 31: Imi ieu inima in ding Imi iau curaj".

04 www.dacoromanica.ro

clzuse Ilung, intins la r. 39: cazuse alivanta la pdmtnt pAmint"(fArdputere, moale, ca o placinta = alivancl?) . P. 215, r. 6: be-l-ar aunii 844 bele! sl-i sugA Munii strigele" (poate mort, cum pare a rezulta din continuarea blestemului: cind i-a fi somnul mai dulce!). P. 216, r. 21-22: cind la dial, nu-i nimicei clad te-astepti la un rezultat (bun, dupd o mimed sau o asteptare Indelungatd), nu te-alegi cu nimic". ce-i r. 32-33: Ce-1 mai cisluili atita pe bietul catihet? mai socotiti banii pe care ni i-a luat bietul catihet?" P. 217, r. 4-5: duce-v-ali tnvirtindu-vd ca ciocirlial s d. vd duceti repede (indiferent unde, din partea mea), asa cum zboard, Maud rotituri In vAzduh, ciocirlia".

Variante 192

2 meu CL: mieu I; 6 stint CL: slat I; 13 monastirile CL: mindstirile /; 14 vistirie CL: vistierie I; 23 monAstirile CL: mindstirile I; 26 mondstire CL: mindstire I; 29 crivdt CL: erivet I. 19$

8-4 slAnina CL: sldnind I: 6 piudle de Mcut sumani CL: piuela de Meta sumane I; 8 Cetatea Neamtului CL: Cetate a Neamtului I; 9 pustiu CL: pustiiu I; 11 vindereii CL: vindireii I; 18 mondstiri

CL: mirastiri I; 20 Mondstirea CL: MinIstirea I; 23 Peatra CLi Peatra 1; 27 Varaticu CL: Varatic /; 27-28 SintA Maria mare CL, Stntä Maria mare I; 30 politicesti CL: politecesti I; 32 zdrobite Y, I: scris sdrobite CL; 83 mondstiri CL: mindstiri I; 87 monAstirile

CL: minastirile I; 38 mondstiri CL: mtnAstiri I; 40 caci si CL: omits §i I; 41 Tirgul CL: Tfrgu I. 194

8 peri CL: pieri I; 7 sd ardt CL: sl artt I (grefeala de tipar); 10 Tirgul CL: Tirgu I; 15 vazindu-ne pe mai toti de-a rindul I: omite toti CL (omis ,desigur, la cules); 21 copii CL: copiii I; izvoardle V: scris isvoardle CL: scris isvoarele I; 35 zmeurd V: scris smeurd CL, I; 35-36 fel de fel CL: feliu de feliu I; 37 MAndstirii CL: Minds-

tirei I; 38 stdritie CL: stArAtie I; 41 sunt CL: shit I. 385

www.dacoromanica.ro

195

8 monAstire CL: mlnástire /; 12 MonAstirea CL: Mthstirea I; 21 fi cade CL: II cade I (grefeald de tipar); 22-28 pe care-i I: pe care-I CL; 24 si de pus I: si pus CL; 28 pozna. V, I: scris posná CL; 86 87 mintii CL: mintei I; 88 MonAstirea CL: Miastirea I; 40 azvlrle V: scris asyfrle CL, I; 41 tAtIne-sAu CL: atine-seu I. 196

4 ieromonahi CL: ieromonachi I; 5 copii[i] V: copii CL, I; 8-9 CL: CetAtei I; 9 Intra V, I: Intl% CL; 15 izvorftorul V: Get scris isvoritorul CL, I; 16 jidan V, I: judan CL; 16-17 care tot moare si iar Invie, i invie i iar moare CL: care tot moare i iar Invie si

iar moare I; 20 pAnä CL: pfnä I; 28 zvfrr V: serfs svfrr CL, I; 29 zdravgn V, I: scris sdravan CL; 80 afurisasa CL: afuriseascA I. 197

2 MonAstirea CL: Monastirea I; 4 Tfrgul CL: Tirgu I; 16 VArumeu CL: Väru-mieu I; 21 cihAiam CL: chihäiam 1; 27 s-apoi larà-ie In conta sfintiei-sale CL, 11; 88 ciubotarul CL: ciubotariul I. 198

6 cfte-oleaca CL: cite-oleaca I; 18 Ora CL: pfnA 1; 14-15 en

al-

cAie cu tot, c5. doar acum o dAdusem j cu pe ciubote CL: mite I; 21 medean CL: median I; 25 cum nu mi-e mie acum CL: cum nu-mi

e mie I; 29 pAn-acasA CL: p1n-acas6 I; 85 rayPra CL: raycn ii I; 86 aceea CL: aceia /. 1 Aluzie la preolul Neculai Coat a, care a fest calact la strata din F5lticcni. S-a nitscut In anul 1828, In Wu] BodeStii-Precistei, linutul Ncarnt. /n anti] 184 8 t ernlint. Seminarul de la Socola, iar In 1849 se ctsitoreste si este birotonit nrcot.

Conduce !Koala catibetict din FAIticcni din anvil 1851 Opt In ivra irvie 1856 clnd este numit protopop al tinutului Sucevei. Dmisionind, In locul aSu a foist numit catibet preotul Vasile Grigoresco, pe care 11 avea ca sapient". In 1864, N. Conta era protopop la Neamt. La scoala catibetica, Creangt, pe Mgt Neculai Conta, a mai avut ca profesor pe V. Grigorescu, proaspit absorvent al Scminarului din Iasi, care fusese !Irma ,,guplent" In septembrie 1854.

Conform Progrornei dvpd core OU a raradogi irIOfdIurile r.e la ;coracle tiff-rice/di Ithulate, 185111865, Ion Crcangt, care la 27 noicmbrie 1854 Imre Intern; I n claga I cu N. Cont a nu a flcut dr( It cat thin]] ; parr at k a icy; LIS, ,,guu ai a" cetirea si aritmetica le-a Invitat cu auplcantul Grigorescu.

Din cataloagele trimise de N. Conta la Seminarul din Iasi, reiese c.i. Ion. Creangi a urmat rcgulat la serial& de la data Inscrierii pint In mai 1854; absenteazt In lunile mai si iunie.'In urma examenului care s-a tinut la 29 iunie 1855, Creangi este trecut de N. Conta printre cliricii pregititi 8i cu talente" si reco386

www.dacoromanica.ro

199

8-9pricopseasca CL: pricopsiasca I; 12-18 Ison, oligon, petasti,/ Don't cbenditne, homili P: omits CL, I; 14 pana CL: p ina I ; magarii

CL: magarii I; 17 pana CL: plat I; 21 conjunctive CI.; conjuctive I; 25 aceea CL: aceia I; duct-se pe pustiu V: duca-se pe pustiiu CL: daca-sa pe pustiu I; dondaneau CL: dondaniau /; 26 pana-i CL: pina-i I; 27 Ora CL: Ora I; 29 bezmetici V: scris besmetici CL, I; 83 nu mi s-a P: omits mi CL, I; veclè CL: vedea I; 85-36 Mean V, I: Heat' CL; 88 sprincenele CL: sprincenele I. 200

$ preuteasca CL: preutasca I; 4-5 conjunctive CL: conjuctive I; 5 pearl CL: piara. I; 8 iernii CL: iernei I; 9 jidovesti V, I: judovesti CL; 12 jidovilor CL: jidovilor I; 18 umbreasca CL: umbriasca I; 20 pearda CL: piarda /.; 22 pana-ntr-atita CL: pina-ntr-atita /.; 27 nemingliata CL: nemingaiata I; 80 luminare V: luminare; CL, I;

81 intrat V, I: intrat CL; 88 mine CL: mini I. 201

1 nu s-a CL: nu s-ar I; 2 meu CL: mieu I; 3 asta CL: astgi I; 4 gramatica CL: gramatica I; 6 ieu CL: iau I; 24 pozderie V: scris posderie CL, I; 25 dezvoltate V: aerie desvoltale CL, I; 27 pAna CL: pinS I; 29 sunt CL: skit I; 82 artea CL: arta I; 40 Indata, altt CL: indata. la Oa I; nazbitie V: aerie nasbitie CL: scris nasbutie I. 202

9 limbii CL: limbei I; 17 iznoave CL: scris isnoave I; 18 felul CL:

feliul I; 21 Oa CL: pina I; 24 intimplarii CL: intimplarei I; 25 stint CL: sint I: 84 bilblit CL: bilbait /; 85 pang CL: pina I. mandat pentru Seminar (cf. Gh. Ungureanu, Stvdiu introductiv, vol. Ion Creangd,

Documents, E.P.L., 1964, p. XXXVXL). Cu privire la Indelungata disputa a multor biografi ai scriitorului, pentru a stabill claca Creanga. a Invatat cu Conta sau cu Grigorescu, cf.: Mihai Lupescu, Pr. Vasile Grigorescu, catihetul din Folliceni al tut Ion Creangd, rev. Ion Creangd,

Bfrlad, VII, 11-12, noiembrie-decembrie 1914, p. 291-292; J. Boutière, La vie et l'oeuure de Ion Creanga, Paris, 1930, p. 7, 9; Artur Gorovel, Cu privire la Ion Creangd, In Convorbiri literare, Buc., anul al 64-lea, noiernbrie-dcumbrie 1931,

p. 849-876; Catihetut lui Ion Cisangd, In Adevdrul literar si artistic, X, seria a II-a, nr. 594, 24 aprilie 1932, p. 1; N. Timiras, ban Creavgd dvpddocumente vechi, insemndri ci mdrturii inedite..., Buc., 1933, p. 63, 66. 387

www.dacoromanica.ro

203

2 schimonosind CL: schimonosind I; 12 necajit CL: nacäjit /;15 tnteleg CL: intaleg I; artea CL: arta I; 22 gitii CL: gistei I; 28 bizdigánii V: scris lalzdaganii CL, I; 29 artea CL: arta I; 32 romanesti CL: romaaeste I; 38 in ciuda CL: in ciuda I; 40 pani-nde-

sara CL: pIna-ndesara I. 204

1 zgardita V: scris sgardita CL, I; 10 razbit V: scris rasbit CL, I; 12 Duca-se CL: Duca-sa I; 19 fiorile CL: fiorii I; 39 ce-i ziceau si Ciucaldu P: omite CL, I; 41 binecuvinteaza V, I: binecuvinteaza CL. 205

7 pan-a CL: pin-a I; 8 las', las' CL: lasa, lasa I; 19 zvirle V: serfs svirle CL, I; 35 va-ti CL: va-ti I; 39 Binecuvinteaza V, I: Binecuvinteaza. CL. 206

16 vadaolu CL: vaduoiu I; 18 ne-a CL: ni-a I; 23 samtnta CLI saminta I; 24 pana CL: pind I. 207

7 atiindu-i CL: atiindu-i I; 10 clte c-o sarutare 1: cite-o c-o sárutare CL; 11 ista CL: Ista I; 15-16 Intrind V, I: intrind CL; 22 pang.

CL: pina I; 31 dezmIniè ',CL: desminia I; 33 la curaj CL: la inima I; 35 Intartam CL: itntIrtam I; 36 ferbeam CL: ferbiam

I; 40 noptii CL: noptei I. 208

5 meu CL: mieu I; 16 varu-meu CL: varu-mieu I; 29 cheltuiall CL: cheltuiala I; ieu CL: iau I; 32 oci CL: oca I; 40 sunt CL:

shit I. 209

7-8 ceilalti CL: ceialalti I; 14 intaiu CL: intfiu I; 33 gazda V. I: scris gasda CL. 210

3 väru-meu CL: varu-mieu /; 5 Varu-meu CL: Varu-mieu I; 7 picioarele CL: piciorele I; 11 meu CL: mieu I; prietin CL: prieten I; 14 pieie buna, talpa de fund CL: piele buna, de fund I; 15 scfrt CL: scirti I; 16 rau i s-a stricat CL: omite i I; 25 multamita CL: multumita I; 41 pana CL: pina I. 388

www.dacoromanica.ro

211

4 fldcdi CL: f1eci I (.'zriantti caraloristica pentru uncle graiuri moldopenesti de nord; forml fla- apare gi ea pe aceecui pagina); 10 socoteald CL: socoteala I (greqealei de tipar); bun'a ziva V: buna ziva CL, I; 11 Váru-meu CL: Ardrii-mieu I; 20 cArutd CL: cdruta I (gmeald de tipar); 2$ grijuliv CL: grijuliv I; 23-24 la uscat pe vatrd, deoparte, curn fIcea totdeauna P: ornite deoparte CL, I; 25 vdru-meu CL: vrtru-mieu I; 32 scroambele P: ciubotele CL, I; 37 pogheazuri CL: podgheazuri I. 212

2 meu CL: mien I; dirninetele CL: diminitile I; 7 viiru-meu CL: vdru-mieu I; 10 putt!) CL: putea I; 24 Asd-i CL: Asa-i; 31 zdruncen

V: scris sdruncen CL, I; 35 asta CL: astá I. 213

6 urrnd CL: urrna I; 22 p6nd mai incolo CL: pinà in colo I; 28 zgircit

V: saris sgircit CL, I. 214

12 minicile CL: minicele I; 13 zdravan V, I: scris sdravdn CL: 21 /And CL: pin I (de cloud ori); 22 meu CL: mieu I; 34 calcdiul varu-meu CL: cilcdiul vdru-mieu I; Ora CL: pin& I; 35 rázbeste V: scris rdsbeste CL, I; 36 zvirrr V: scris svirrr CL, I; 88 stie CL: §tii 1; 40 zvircolindu-se V, I: scris svircolindu-se CL; blästamindu-ne

CL: blestdmindu-ne I. 215

3 in case asta CL: In casd I; 7-8 ticálosul CL: ticdlosu I; 16 iabind V: scris isbind CL, I; 17 trezindu-se CL: trezindu-se I; 18 fag In feta CL: fatd-n fag I; 25 Casä CL: Casa I; 31 Folticeni CL: Fälticeni I; 37 gifuind V: scris gdfuind CL, I. 216

2 aliluia CL: aleluia I; 10 pand CL: pinä I; ezuse CL: §dzuse I; 16 aveam CL: avem I; 19 dascAli CL: dascali I; 21 Na-ti-o bung, ti-am frint-o P: ornite cd ti-am frInt-o CL, I; 34 Sutra V, I:

a

intra CL. 217

4 pustiu V, I: pustiiu CL: 41 rdzletit V, I: scris rdsletit CL; 7 vrb CL: vrea I. 389

www.dacoromanica.ro

(p. 218) PARTEA A IV-A. Aceasti parte a Amintirilors-a tipdrit

pentru prima data in editia de la Iasi, 1892, vol. II, p. 115-129. Dintr-o notä a lui Artur Gorovei, publicatä In iSezdtoarea, V, 12, decembre 1899, p. 191-195, rezultä ca a fost citita, intlia oard, Intr-un cerc literar care se intrunea la N. Beldiceanu: Peste citiva ani, In 1888, mai multi tineri am alcatuit, in Iasi, un mic cerc literar. Intrunirile noastre le fAceam la N. Beldiceanu. In cercul nostru s-a dat ideea sfi Induplecam pe Creangd sd vie intre noi. Uitat de amicii lui in bojdeuca din strada Ticaului, Creangd a prima cu multärnire propunerea, i pentru noi a lost o adevarata sarbatoare and 1-am vazut In mijlocul nostru, asezat pe canapeaua prea igritie pentru un corp asa de respectabil. Rusinos, precum era, si-a scos cu greu din buzunar toile unsuroase de pe cari ni-a citit, precum stia Creanga sd citeasca, Amintirea a patra. N-am sd uit niciodatd entuziasmul ce a domnit In noaptea aceca lntre noi, I multumirea ce ne stapinea cind vedeam ca. Creangd se simte Intre ai lui". Fragmente din aceasta parte si din partea a III-a au fost scrise de Creanga In Albumul lui Eduard Gruber, profesor de liceu la Iasi si unul dintre membrii comitetului Insarcinat cu publicarea operei povestitorului, dupd cum ne informeaza Grig. I. Alexandrescu, bio-

graful lui I. Creangd, in editia de la Iasi, 1890, vol. I, p. 6, 8. In Intregime, acest fragment din Amintiri s-a publicat in editia de la Iasi, cu unele schimbari fatii de textul din Albumul Gruber. Gh. T. Kirileanu afirmd cd a vázut Albumul si chiar noteazd deose-

birile fatä de editia Iasi: Am vdzut acest Album In 10 octomvrie 1899, la dr. med. A. Mendel din Iasi. I. Creangd a scris trei bucáti din Amintirea a III-a si a IV-a, una dupd alta, fiecare fiind urmatii de iscalitura sa: Ion Creangd si data 1888, iunie in 29, Iasi"1. Deoarece Albumul Gruber probabil s-a pierdut, caci nu se gäseste In vreun fond public, n-am putut face confruntarea celor cloud Ion Creangd, Opere, Buc., 1939, p. 336; v. si Gh. T. Kirileanu, MUM asupra manuseriptelor lui /oan Creangd, In Sezdioarea, V, 12, decembre 1899, p. 210. Intr-o scrisoare clue Artur Gorovei din 13 oct. 1899, Iasi, comunicati de Maria Luiza Ungureanu (Scrisori inedite despre Creangd din arhiva folcloristului A. Gorovei, In Limbd i Literaturd, vol. IX, Buc., 1965, p. 401-405), Gb. T. Kirileanu face

o descriere a Albumului Gruber care Incepea: cu o poezie sau cu mai multe de ale lui, apoi trei bucati scrise de Creang5. ei Maine la sfireitul fiecirela, toate avInd data .1888, lunie 29 s. Toate aceste bucati au fost intercalate in biografia lui Creangl, ficuti de Gr. Alezandrescu, afari de vreo douSzeci hull de la sfIrsit, care mi se pare cl-s cu desavIrsire inedite. Mal erau In acest Album Deeaii de A. Stavri, Gh. din Moldova, Beldiceanu, A. Gorovei". 390

www.dacoromanica.ro

variante i, In consecinta, ne-am limitat la reproducerea textului din editia de la Iasi, cu unele modificari: P. 218, r. 14 claci (in loc de cllci); r. 27 Caci (in loc de Cici)i P. 219, r. 35 cinta (in loc de data). P.220, r. 33 caci (in loc de cid). P. 222, r. 21 aci (in loc de cid). P. 224, r. 9 Caci (in loc de

MO; r.21 caci (in loc de cici); r. 26 flacloan (in loc de flacoan); r. 33 chiolhanosul (in loc de chiolhasonul). P.225, r. 12 Auzind (in loc de Auzind).

Deosebirile de text dintre Albumul Gruber (Alb. Gr.) §i editia de la Iasi (I) le notam dupa Gh. T. Kirileanu, ed. cit., p. 336. P. 220, r. 19-20: plingind cu zece rinduri de lacrimi plingind tare (cu lacrimi asa de multe, !licit se prelingeau pe obraz in adevarate siroaie)", hiperbola care si-a pierdut semnificatia initiala si a devenit o formula cu valoare superlativa. r. 24: se/ te dezmierd (cu culeferul), eufemism ironic pentru sa te bat (cu facaletul)" ; cf. a croi §i a cdptufi, discutate mai sus. r. 28: sd-fi ieie nlidejdea sil nu mai spere, sa renunte la ceea ce doreste". P. 221, r. 7-8: un popaprost un biet preot" ( = un simplu popa, fSrà vreun grad in ierarhia ecleziastica; cf. soldat prosr

soldat de rind", in nomenclatura militara de altadata). r. 13-14: 4'-apoi atunci..., pune-fi, cuvioase Ilarie, plosca

cu rachiu la gold Povestitorul vorbeste, ca in atitea alte rinduri, cu sine insusi, vazindu-se, in imaginatie, calugfir cu numele Ilarie (acest nume, specific monahicesc

incepe cu I, ca si Ion; obiceiul statornicit, desigur, prin. canoane, cere ca numele care se da novicelui intru calugarie sa aibit aceeasi initiall ca numele lui de mirean).

P. 222, r. 31-32: umblind... ia, afa, De frunza freisinelului " umblind... fara rost, Wind drumurile in zadar (ca omut care n-are ce face)". P. 223, r. 28: unde ni-a fost ci masul In noaptea aceea uncle am petrecut noaptea (aceea)".

P. 224, r. 7-8: parcel pa iefit un sfint din guriil

ai spus

un lucru foarte intelept (ca un sfint)". r. 22-23: ne tot ffichiuiau,En treacdt tot rideau de noi, int mers" (din cauza cailor neputinciosi ai lui mos Luca). 391

www.dacoromanica.ro

r. 32: cite parastase

f i panaghii, toate i le-a rddicat

I-a injurat de parastas si de panaghie" (lucruri sfinte"); locutiunea porneste de la obiceiul de a face slujbe religioase si pomeni numite astral, la anumite termene dupA moartea cuiva. r. 34-35: s-ar stringe lioarba acasd ar tAcea din gurA" ( = n-ar da drurnul gurii, sA vorbeascrt ce nu trebuie). r. 35-36: n-ar mai dirddi degeaba asupra cdisorilor mei I n-ar mai vorbi (WA rost, f1rà fnteles) pe socoteala cailor mei I"

r. 38: Patruzecile mine-sa de golan I, injurAtura, asemanatoare cii cele deja mentionate; patruzecile (articulat, din cauza genitivului urmAtor) se referA, probabil, la sArbAtoarea 40 de sfinti sau mucenici" (9 martie). Pentru partea finall (cu articolul -le, feminin plural), cf. Trisfetitele < Trisfetitelii (Cei) trei ierarhi" (30 ianuarie), hraraul celebrei biserici de la Iasi.

P. 225, r. 1: ne

ieu

oamenii tot paste picior

rid de noi".

de vl Teti murdAri pe

r. 11: cle v-a trece spurcatull Toil" (din cauza loviturilor cu jordia).

Variante 219

'7 Dragu-mi era /: Drag Irni era Alb. Gr.; 11 12 cu cari, in zile geroase de iarnA V: cu carii, in ziIe geroase de iarnA /: cu carii, iaraa in zile geroase Alb. Gr.; 38-40 SA dea D-zeu tot anul sA fie sarbAtori numai o zi de lucru, si atunci sA fie praznic si nunta /: Dare-ar Dumnezeu tot anul sl fie sArbAtori si numai o zi de lucru, si chiar atunci sä fie praznic si nuntA In sat Alb. Gr. 221

84 aceste /: aceasta Alb. Gr. 222

7-8 dA biciu cailor /: ai dä biciu cailor Alb. Gr.; 11 in grAdina /:

In grAdina lui Alb. Gr.; 15 16 cu bucuria zugrAvitA pe fete adaugd I. 223

17 §opotind V, Alb. Gr.: aoptind I; 19-20 sA le inece Iii DunArea ml-

reatA adaugd I; 21 Zaharie V, Alb. Gr.: Zaharia I; 26 aproape' stins /: stins Alb. Gr. 392

www.dacoromanica.ro

TABLA ILUSTRATIILOR

Ion Creang& (Portret de Corneliu Baba) Actul de nastere al scriitorului (1839, iunie 10") (Ion Creangd, .Documente, Buc., 1964, f. 2) Casa parinteasa din Ilumulesti, astazi Casa memo-

rial& Ion Creange Bojdeuca din Tian ;

Ion CreangA, diacon (Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania) Prefala la povegtile mele, facsimil (Scrierile lui Ioan Creangd, vol. I, Iasi, 1890, f. 1) Soacra cu trei nurori (Poveste), facsimil (Convorbiri literare, IX, 7, 1 octombre 1875, p. 283) Capra cu trei iezi, facsimil, ms. 4.074, f. 17 v. (Bibl.

Acad. Republicii Socialiste Romania) Povestea lui Harap-Alb, facsimil, ins. 1.459, f. 5r (Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania) Ion Creangli. Dupit o fotografie din 1877 (Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania) Ivan Turbinca, facsimil, ins. 4.074, 1.43 r. (Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania) Amintiri din copildrie, facsimil, ms. 4.074, f. 19 r. (Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania) ... Valea Ozanei Ruinele Cettitii Neamtului **** Amintiri din copildrie (Partea I). Modificari fAcute de Creanga la textul publicat fn Convorbiri literare

(Ion Creangd, Opere, Buc., 1939,

p. 177-178)

Vechea scoal& domneasc& din Tfrgul-Nearnt, unde a fnvatat scriitorul fn 1853 (Ion Creangd, Documente, Buc., 1964, p. 64-65)

IVV XXXII

XXXIII XXXII XXXIII

LXIVLXV

LX1VLXV 20-21 20-21

52-53 52-53

84-85 84-85 116-117 116-117 116-117

148-149 148-149 393

www.dacoromanica.ro

Vedere din Falticenii-Vechi (Ion Creangd, Documente, Buc., 1964, p. 64-65) Amintiri din copildrie, facsimil, ms. 4.074, f. 25 r. (Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania) Recollections [Amintiri]. London, 1930 (Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania) Ricordi d'infanzia [Amintiri din copilarie]. Firenze, 1931 (Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania)

180 181 180-181

212-213 212-213

Souvenirs d'enfance [Amintiri din copilarie]. Paris, 1947 (Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania)

Seminarul Veniamin Costache" (N.A. Bogdan,

Orasul Iasi, ed. a II-a, Ia§i, 1914, p. 255) Academia Milaileana (N.A. Bogdan, Orasul Iasi, ed. a II-a, Ia§i, 1914, p. 253) Biserica Barboi (N.A. Bogdan, Orasul Iasi, ed. a II-a, Ia§i, 1914, p. 218) Biserica Golia Casa in care a locuit Creanga la Golia (Ion Creangii, Documente, Buc., 1964, p. 160-161)

Turnul Goliei

244-245 244-245

244-245 276-277 276-277 308

309

308-309

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL

VII

Introducere Rota despre edifie

L XVII PONTE$TI

Prefata la povestile mele Soacra cu trei nurori

Capra cu trei iezi Punguta cu doi bani Dänilá Prepeleac Povestea porcului

Povestea lui Stan Patitul Povestea lui Harap-Alb Fa ta babei qi fata ino§neagului Ivan T urbinca

(257)1 (257) (264) (274) 27 (277) 40 (288) 56 (296) 78 (305) 129 (338) 136 (341)

3

5 13 22

Amintiri din copil5rie I

IV Note ci variance

153 (356) 171 (366) 192 (331) 218 (390) 227

Tabla ilustrafiilor

393

II

III

1 Numerele cuprinze In paranteze indica, pentru fiecare titiu In parte, locul notelor din aparatul critic.

www.dacoromanica.ro

Redactor : GHEORGHE ZARAFU Tehnoredactor : MINA CANTEMIR

Apdrut 1970. Hfrtie ttpar mutat A de 63 Ont.

Format 540 X 840116. Colt editortate 27,40. Coil de tipar 29,5. Manse tipo 13. A. 2252111968. CZ. pentru bibliotecile mart st mici 859-0.

&

Tiparul executat sub comanda nr. 80554 la Combinatul Poligrafic Casa Scinteli" Plata Scinteii nr. 1, Bucuresti Republica Socialistii România.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro