Ion Creanga - Pupaza Din Tei

ridt

ItT\ CR.EA\G.\

PupAza clili

1,ci

T F

A

D

R

.'S2 =@

T F

A

D

R

ION CREANGA

Rrpdzadtntei

T F

Fragmente din,,AMINTIRI DIN GOPILARIE"

A

R

D

EDITURA ION CREANGA

BUCURE$TI,

1989

T F

A

D

R

9COAL/\

DIN HUMULE$TI

(\tau cirrcdatd gi-mi aduc minre rrmi $ ce omeni mai erau in $ce v p54ile no6re, Ire cind incepu-

$i

sm $ eu, drdgdlild-domne, a m.d

rddie bdielaq Ia esa ptrrinflor mei, in satul Humule$tii, din tirg drept peste apa Nemlu.lui; sat mue $ vesel, impd4ir in trei pd4i care se fin tot de um: Varra Satului, Delmii si $-apoi

Huulegtii gi pe wemea

nu erau nuai omeni fdrd clpdtii, ci aceea

D

aga un sat de sat vecfu rdzd-

intemeiat in toat5 puts€ cuvintului: e gospodari tot uul gi ur:I, o fldctri voinici gi fete mindre, ere ;tiau a invirri pi hora, dr gi suveie, de wia sarul de vehler in toare pdr!le; o bisericd frumoasd qi ni$te preoli 9i dascili, si popordni ca aceia, de fdceau tme cinste satului lor. gesc,

o*nk -w

qpereu

etor rrboidu

de re!!.

Im de sub del,

ce om vrednic gi cu

bud-

Ete mai qa! Prin indemul sdu, ce mai de pomi s-au pus in fntirim, @e era ingridit o zdplz de birne,

A

R

Bejoii.

T F

pdrintele

dome,

stresinit q sindrild si ce chilie duratd2 s-a lEcur Ia poarra bisericii pentru gmald. $-apoi sd fi vizut pe nrcbositul pdrinte cm mbla prin sat din €si in es5, impreuai o b5dila Vasile a lUoaiei, dascdd bisericii, u hokei zdravln, ftmos qi

voinic, 9i sfdtuia pe

umoi

st-qi deie

copiii la inv5!trtud. $i mde nu s-au adumt o muldme de btriegi si fete la gcoalS, inue cue eram $i eu, u Miet plizdrit3, rulinos gi fricos si de ubra mea. $i cea

dintii icoldrild a fost ins5si Smhrdndip popi.i, o zgitiea de opill , Durad o$dr!, ,dtr. I Prizlrir - sbb, dmr, n€inselrDi. ' zeide - zglobie, ne$tq&ad.

PUPAZA DIN TEI

agerd la minte qi aga de

silirrc,

de

intrtr@ mi pe toti bdiEii g din erte, da qi din nebuii. insd pdrin-

tele mai h roara ziua da pe la gcoald gi vedea ce se petrece... $i ne pome-

nim

intr-w din

zile cd p{rintele

vine la gmld gi ne aduce u sau uou gi lung, 9i dupi ce-a intebat pe

dascil

cre cm ne putdm, a

stat

puqin pe gindui, apoi a pus nue rcauului: Calul Bdlm gi l-a lSsat in lc@Itr.

ln altd zi ne trezim cd iu vine pirintele la gcoall o mog Fotea, coimrui satului, re ne aduce dar de ;coal?l noui u drdgul de biciutor de ruele, impletit frumos; 9i pdrintele ii pue nue sfinru.l Nicolai, dupe cu este 9i hrmul bisericii din HudeSd... Apoi pofteqte pe mo! buq

in cind cite daci

R

mi faci aga din cind uul, gi ceva mi grosul, si

s pete...

attnci, iari noi

de ris. PEcatul ei, Ia poftin de

iupinesd

siwl

ineleci

pe Bdlan,

zise pdrintele de tot

posomorit - sE facem painog5 sfin- el din rui. gi cu tcti tului Nicolai

stdruinp lui mol Fotea 9i a lui bidip Vasile, Sm{rdndila a minqt papm, qi pe urmi $eda o miinile la Gbi $i plingea e o mirasS, de sdre cdmeqa de pe dins. Noi, cind m viat asta,

T F

m rdros inlemili. Iar pirintele, ba zi, ba mine, aducind pinci $i

colaci din biserici a impdrgir la fie cae, de ne-a imbliuit, 9i rsba Eerge strund; bdielii schimbau tabla in toate zilele, $ simblra pr@itmie. Nu-i vorb5, cd noi tot ne frm Ielul, a$a, cireodatl; dci din bdFil in ere era ageat{ fiIa o cuce-aiuti" gi buchile? scrise de bddip Vroile 1m-

A

Fote, cd daci i-or mai pica ceva ffiele

Atmci opila pdrintelui, m em sprinprd3 9i plid de inruia, a bufrrit

D

Bdclila Vasile a zimbit

golrii m

rdms cu

mhii holbati uii la alfi. gi a pus p&intele pravilll gi a zis cd in toatd sinbdta sd w prccitescd2 biielii gi fetele, adicl sd ascu.lte dasc{lul pe

fise de tot ce a invdlar pesre sdptdgre$eli va face sd i le in*me cu cirbune pe ceva, iar la um umelor, de fetre greQeald si-i udii gcolrulu.i cite u sfim Nicolaj.

min{; 9i cite

W-*U lqE plenptie zPdt.d-9.+q S 6dr. ld&.

tru fieere,

m

ajms la trItaiis, de di, dmne, bine! in lipsa pirintelui gi a dasla

trdaji

crlului

la easlov,, p-apoi

intrm in fintirim, ginm m erau filele

ceaslolrrl deschis gi,

cm use, trdgeau

daii

la ele gi cind

mu$tele gi boncldmptrnm'" eas-

,o.ir.a, nerstinpl.d. -zbudhd. in eput, safr€a. @e ajut! ddod, pdu Fsd, " care em i8em.d o auq b chp & a,uior. I Bu.hl€ [rRle. I trdr,'r dere sdse de dM profmdd liFe *dor aleun

'Pocinos -5.tguFila a -

de

sc@15.

ert€ d. rugldd. 'Gadov 1' Ormplnm hcNd€m cu zrcmor. -

F b

T F

A

D

R

lovul, cite ree-dou.traci de sullere prdpidem deodatl era pe - Irctopdin zile, epul mu$elor! lnrr-ua ce-i vire pirintelui, ne eurd ceasloavele, qi cind le vede a$a singemte m qau, igi pune minile in cap de niw. $i m aIE pricina, incepe a De pofti pe fiecare la bdlm, si a ne mingjia u sfintul ierarh Nicolai pentru durerile cuvioaselor mugte gi ale

cuviogilor bondui, noastri au pdtimit.

ere din priciu

Nu ftece mult dupl asta gi intr-o lrm lui mai, aproape de Moqi, indemd pdcatul pe bidiF Vmile tinrult, cI mai bine nu i-oi zice, si puie pe uul, Nic-a lui Costache, si md prcireasct. Nicd, b6iet mai me qi imintat la invdldturi

zi, prin

pini la genmchiul brmptei,

R

D

ghiotua

;e o drmild3: una, doud, Eei, piDi la doudzrci si noui.

.M.ii! ! ! s-a trecut de Sagtr, zic eu, in gindul meu; incd nu m-a gdtir de ascultat gi cite au si mai fie!...r Si wde n-a inceput a mi se face negru

pomctr

nu ie5im cire doi deodari;

mlsqu

sA

$i-mi

in gu!d, cind vedem cI nu mai vine, se md scutesc de cdlIria lui Bdlm Si de blagoslovoia lui Nicolai, fdcdtorul de vindrdi. Dd adevimtul sfinr Nicolai se vede ci a crdpa

T F

Qtiut de Stir@ mea, ci nlmi iae ce intrd afurisitul de bdiet in Sc@15.

Atuci eu, cu voie, fErd voie, plrc spre uit, ies rdpede 9i nu md mai

incuc primprejuul gcoalei, ci o ieu la sin5toasa spre casd. $i cind mn uit inapoi, doi hojmaldis se gi lus

dupd m.ine; ;i ude nu incep a firgi de-mi scipdrau picioarele; $ t!@ pe ling5 casa noastrtr, $ nu intru aesA, ci cotigesc in stinga gi intru in ograda unui megiq al nostru; $i din ogradi in ocol, 9i din ocol in grddim ru pd-

chiil atuci prlgi$ de al doile, 9r bdielii dupd mine! $i, pind sd md ajungd, eu, de fricd, cine $tie cm, am izbutit de m-m ingropat in 15rntr, la rddicim unui pnpuqoi. $i Nic-a lui Crstache, dugmanul meu, gi ru Toader a Catincfi, pu$oi, care erau

alt hoimaliu, au rrecut pe lingd mine

*--r-. I hdd

de qcolar de afard, cdci era

A

era s{li-

dit2 cu mine din pricim Smirdndilei o tmti pdrerea mea de rir4 i-m tms intr-o zi o blemdi patru d nu-mi da pace sd prind mugte. . . $i Nici incepe sd mA asculte ; 9i mit asc:lt! el, 9i md asoltd, qi unde nu s-apuctr de lroemat la greleli e

popii, cdreia,

p6 rlinqintq mhilor gi a trem@ de midos... (Ei, ei! acu-i acu. Cr-i de fCot, mdi Nici l, imi zic eu, in mine $i mn uitm pe furi9 la usa minruirii qi tot scdpdrm din picioare, agtcptind cu neasrimper sI vie u lainica

- tbd

d

lungi

' Ldd. pi.rdc vari, ragahnd ' Hojndt - tuns.d, vlArsani

T F

A

D

R

PUPAZA DIN TEI

e me ciudit; $i s vede ci i-a orbit Dm*u de nu m-au putut gdbuir. $i de la o me nevGbind

miauind nici o fogniturd

de pdpu-

goi, nici o scurmdture de gfini, m lifDit odard fl Fma-n ep gi tim2 la

mqm' a6I; gi m inceput a-i spune o laa{mi ci nu m"d mi duc la $c@U mtrs s{ qtiu bine cd m-or

omdi. A dou zi imd la noi, s-a ingeles

a

vmit pirintele

o

tata, m-au

pe

lut

ei o binigorul gi m-au dus iar $ml{.

la

C! d{, e pd€t sd rtrmii

fdrd lre- de inv{dturd zicea plrintele dm ai trecut de- bucheludwla 9i -brcherigzdra3: egti acm la ceaslov 9i mine-poimine ai sd tai la psal-

tire,

cheia tutuor invildgtii cum yine wmea, Iute (d te faci qi popl aici, la biserie Sfintului Nimlai, cd eu pmtru voi mtr strdduierc. Am o singui fatd p-oi vedea eu pe cine mi-oi alege de 9i,

R

mi

D

grcre. Hei, hei! cind aud eu de popd

pi

de SDArIndiF popii, las muqtele in pace p-mi izu alte gindui, alte mEsui ; inc€p a mtr da qi la scris, la gcut edelnita in bisericd, la 9i 9i fnut *-"n"t, O*^' - &@r tdrc, hdtrs, fwi ' hddudd i hcbdts& - ja & tuturc nEdG vebdd dhht dc ldtc z Tiva

F

erm bd.iet. $i ie la dragoste, 9i Sm{rindiF inepe diD cind in cind a EA tun o ochiul, qi bidila Vasile mi pre sd ascult pe algi, Si altd flinit se macind am la moard. Nic-a lui ismul4, de parctr pdriDtele

El

Oostache,

ticios, nu

mg.

el rdgugit, balclzs $i rdumi av€ stlpirire asupE

Du nu-i cm

gindegte omul, ci-i

m vrs domul. lntr-m din zile, gi chiu ln ziu de sfintul Foe, scmte vomicul5 din sat pe meni la o cbce de dres druul. Se ziq

T F

cI ue si ffecd

vodd pe acolo sgre

mintrstiri. $i btdita Vasile, n-ue ce lucra! Hai noi, mii b{ie1i, sd dim - la 9idrm, str nu aiutor zicd vodl,

A

me ete

tuilor,

13

bebl

trec pe aici, d satul nostru leneg decit alte sate. $i ne lu5m noi de la gcel{ qi ne duco o to1ii. $i, €re sdpau o cind a

e

mi

camalele, ere c{nu o t5rtrbmlele', qre- o cdrulele, 6e e covltile8, in sfirgit lusau omenii o tragere de inim{. Ir vomicul Nic-a Petricdi, ru pmicul, vtrtemnul, si ciliva nespdlali de muili'o se punau pintre omoi de colo pini colo. t*

t hor h bd@U!€d@sd,dddot{ -.coEriffi Dod pdugid d!. F o Sgd 5 Nciz lluq d@o& ' Vo.dd - pdl4d. Tdrdb@lc eb, ' i Gv!!i q6, dd. , vlttu-dutd d. ttu. roM-v!d#, tuF tudod d D'ido

T F

A

D

R

PUPAZA DIN TEI

$i cind dmdatn D"mqi iae ;edm in prud' cigiva ommi claie peste grSmadl Putmic.

$ uul din ei

mugind

ommii,

Ce sl fie amlo? ziceau

alagind cae de cre din tcte pdrgle.

il prinsese la cetiuiau2 acum zdravdn $J pueau in cdtupi sd-l trimead la PiatrI... Iaca pentru ce smse w atunci vomiol oamenii la Pe bldita Vasile

oaste

m arcmul, il

claci. As cu amdgele se prindeau Ire vremu aceea fl5ciii la oaste... Afuisir6 priYeii$re mai fu !i asta! Fllciii ceilairi pe datd s-au {hot nevgati, iari noi copiii ne-m intors plingind pe la casele noastre.

Itai! sfufi

mEenici we au pdtimir dragoste lui Hrisros, nAa de-m fi $i noi e dinpii! Ei, ei! pe bddila Vasile l-m piu-

potm

dut, s-a dus unde i-a fost

du n-a mi g{sit u btrdip Vsile ominte, harnic

lasior rie i,rc in

R

D

toate pd4iie. Iar bidrla Vasile iii petrecea bfietui la Piar5, bocindu-l € pe

lr]m iu

u

mort! Las', mmE, ci lume asta nu-r

- cit se vede cu nmai

ochii

bidiqa Vasiie mingiind-o

-*

in

vrednic. Ostqn a fost si Sfinml Gheorghe,5i SfinLui Dimjrrie ii F pi.ris. 'Giluiau - leAau teapn! rcinerill .iinosul,ti.tlosul.

-

e

o fat5

$i cind invIlm fl la gcoall, s mine asstr $ cits

maro invdla

T F

acum la ceaslov, la psaltire $

Alem-

dria, mai bine drclt mine, 9i s bucura grozav cind vedea cd mI trag la carte,

Din part€ tatei. cue ades imi

zicea

in bdaie de

ioc:

Logofete, brinzd-tt cui,

Lapte acru-n cdldmdri, Chiu ;i oai prin buzundri!

cm era mai bire: rNic-a lui $tefm a Petrei'), om de

,puteam s, rdmin

treabh

si

Vorba

aceea:

gospodar

in

HumuieSri.

zicea

* si

oaste trdiegte omul bine, dacd esre

' In prund

$i ruginos

mare.

A

Afurisrt sd fie cineriul3 de vorni.- i ..ro au us el lnima unei mr::-i. itr sd-i ardi inima sfintui F , -. nir,. luiAi tuturor pdrra;ilor sr.l i:,.isrdiaau femeile din sat o

scris,

pdrintele lom umbla acu cu pletele in vint, sI gdseasci alt dascll

$i

Decit codas bt orag Mai bine-n satul tdu Jrunta5. .Vam insd em in stare si toucd-n furci !i si invd! mai departe. $i tot cihiia mama pe rara sA m.d mi deie undeva la pcoald, cdci auise ea

-'::

..

-\.:\\f\ii.il r''.\

-

I

,':-i\ .S

\\:

\\..N

rt tl\\ \\.. .\i\\

.

-"K

.\,dNN

T F

A

D

R

PLPlZA DIN

'EI

la bissicl in Pdimei d invlFt iqelept E fi 9i pe cel

spuind omul

t3nrm Ce

neinvlFt slugi-l va avea. $i afartr de acesta, babele qre trag pe fundul sitei in 41 de bobi, toli zodierii !i cdrturiresele pe @e le c{utse pentru m.ine 6i femeile bisqicese din sat ii b{gase mmei o mullime de bazamnii in ep,

m sI

de

we mi

ciudate: ba c{

Aui,

mu

glas de

m

D

taa, vtzind{ a$a de ahotnic! pmtru mine. Dac-a fi s{ iud rogi inrd;agi, dupd m scoti tu, n-u mi ave cine str ne uagi ciuborele. N-ai

auit

ctr

mul

cicd s-a

du

odatd bou

la Pais, mde a fi acolo, Qi a venit vac{ ? Oue Grigore a lui Petre Lucli de la noi din sat pe la ce Scoli a invI1ar, de gtie a spune adte bonges gi conictrria pe la nuli ? Nu vezi tu ce dacd nu-i glagore-n cap, nu-i 9i pae buni? Aga a fi, n-a fi as,a zise

-

-

tata.

sctrldat,

in la

sd

cirlmi 9i si-mi deie ajutor

il aiutd puterea. Ium, pe CheI, gi la sdniug. Tu, o gcoala ta, l-ai deprins o ngrav. Cind s-a frce roi rririlor, are sA

T F

inceapd a-i mircsi a catrinlt qi .o ast{ rlnduial{ n-m s{ m folos de la el niciodat5.

A

R

Dome,

zise

la trebi, dupi clt

sotea laatrmi din orice inimi impietritd, adum lmea de pe lme

femeie, Dome, - minte-limii Eulti mai trebuie, zice

Nwidecit pop4

pascd cei

alte miaun4ii; incit w, in sldbiciua ei pentru mim, ajmsese a aede ci m sd ies u al doile Curuel, podoaba aeFtinitdiii, ctre in pustiul coddlor gi veselea intreaga

sd-mi frc bdiarul popt,

pmduile dupl

ingc qi multe

fiptur! e viersul sdu.

no

m!.i! Nu-l vezi cI e o tigore de bdiet, obdit gi lmeg, de n-tre pireche. Diminep pintrJ soli, ili stupeqti sulletul. Cm il scoli, cere de mincue. Cit ii mic, prinde muEte o ceaslovul ti t@td ziuli€ bate

petrec intre omeni mi; ba cI-s plin de noru, ca brmse de pdr; ba cd

ai tu?

$i,dupdmmcinsteald

spue, multd vorbS s-a fdet intre mm lrntru mine, pini e a vmit in wra rcee, pe la august, tata $i

gi cinstita holem de la 48 pi a inceput

a secen prin Hmulegti in dreapta gi-n stinga, de se si vai in

auq ntmi

tcte p!4ile. $i

ch.iu er:, neastim-

p{rat cm om, ba iegem la pirlz cind trecq o mortul pe la poarta nqstrd !i-l bmcorodem o cimiti-

tua:

CWpigaie, gaie, e ai in tigaie? Papa puilor dw in valu socilor. Ferice de gangur, cd Sede intr-un

$i

se

roagd rugului

i

virf

de soc

se-rckni cwlui

:

T F

A

D

R

PUPAZA DIN

TE

Nici patru mire, nici patm tire; Ci patrubudiham da Ia grwpd, Sd-i dai

vun

dev@d

i

d,oiboi sd

IF

o

tqa;

de owigi, mere tunue, nuci poleite, to$@ve gi smchine din pomul mor-

cind mtr vedeau cu dinsele. $i ca sd de bele, m-au rimes la

mi spe

stio[ in dmbraw Agapiei, lingi podul Cdrngilei, ude oau 9i oile nGstre, sd ged acolo pina s-a mi pcoli bol.igtea. 1ro6 peste noapte a gi dat holera pste mine gi m-a

u sftiel

D

bm

intreg de aptr. Por zice ci in n@ptq acee la finrind mi-a fost msul gi n-m inchis ochii nici 'cit ai scdpdra din amlmr. Abia deslne ziud s-a induat Vasiie Bordeiuu, strugarul nmtru, de s-a dus

a in$di4at pe tata de a acrod.

T F

o piuitui ;r n-au infdgat ru ele peste tot, € f,c u copil; qi nu pot gti cit hogtirrer; fierbincioare pe

A

R

srinei, 9i pe nimicd pe eas

gi

cdruF 9i m-a luat

colo, doftorii stului: mog Vsile fmdurd Ei altul, nu-mi aduc minte, erdu Li noi aestr Ei prdjeu pe foc ial - n ceau mre nigte hoqtine cu .d*. $i dupd ce mi-au tras o frecAErd bwd o olet de leugtem, mi-aduc aminte ca aom, au intins

tului de re crucs tata qi m,

cite

e

$i pe drm neontenit cerem apd, iar tata md amim cu momele de la o fintind ia alta, pini a dat Dwezeu de m ajms la Humulegti. $i cind

il lxtrecem pini la bissici ti alni venm acasd o sinul incdrcat

mseu. Iard eu m, tiriim crm putem pini la fiotinl, in dosui

piciorul

venit

ba

fidmintat qi m-a zgircit circel, ii-mi ud@ su-fletul in mine de sere 9i ciobmii 9i baciul habu n-ave de asta, anrmi sd intorceau pe cee parte in dpetele mele qi horiiau

in Hmulegti, ele de doui cesui

fi trecur ia mijloc, pini ce m adormit mort $i de-abia a dou zi pe la toacd m-a rrezir sSndtos ca toli

a

sdntrtogii: Dmezeu str odihneascd pe mog fmdui gi pe rovardgul sIu! $i vorba cee: Lucrul rdu nu piere cu uru e dou.d, Pind-n sare m gi

coirndat mi tot satul, ba $i pe la sclldat m tras o raitd e prietenul mcu Cturrac a iui Goim, u lainic gi m piertie-vad ca gi mine. Dar tata nu mi-a zis nimic5, m-a ldsat in voia

ma p€ntru o bucat[ de wemc.

CAPRELE IRINUCAI

Tleste iami, mma iar s-a pus pe pcanul tarei sd ma deie uieva ia ^ scoalS. Dtr tata spune cd nu mai are bmi de dar pentru mine. . Lui dascilul Vasile a Vasilcdi pliteam numai cite un sorocovdti pe iuntr. Iu postoronca2 de dasciiul Sim.ion Fosa din lu1uieni, nmai

D

luni. Aui vorbd? Nu face bdietr:I ista atida hus59i, cu straie ru tot,

ci! m

dat eu pentru dinsul pind

acm! Cind a mai auzit s-a

-

fiirut foc Sirmue

mm

gi

asta,

:

omule

!

Dacd nu srii

Sorcovrt 3fann mond, veche de .rsinr. ,' Poso.ord - Fred dat! zsircidlo!. r Sffr€iieste taF pe ms ooftde vech de dnr unsresd, si. ' Husli au d.dat $i- b Doi.

?

Cind tragi sormovelii la musteali, de ce nu te olicdiesti5 atita? petre Todosiicdi. cri.roriul nosrru, asa-i ci !-a mincat noud sute de lei? Vasile Roibu din Bejeni mai pe-ariga

A

R

pentru cd vorbegre mai in tilcui decil allii Si sfirciietre3 toar-d ziua la tabac, cere cite trei hus5gia pe

T F

boabd de cute, cum ai str md intelegi

si altii citi! Ruqtei lui Valicn si Mariucdi lui Onofrei gisegti sd le dai qi sd le risdai ? gtiu eu, sd nu

crezi cd doame Smmda, dormire-ai somul cel de veci, sd domi! $i pentru b5iet n-ai de mde da? Mii omule, mii! Ai si re duci in fundul iadului gi n-ile si aibi cine te sc@te, dacd nu re-i sili sd-fi faci m bdiet pop5. De spovddanie fugi

q

dracul de timiie.

I:

birerict

mergi din Pagti in Paqti. Aqa cauli nr de suflet? lm taci, mdi femeie, cI bise- in inim omului 9i dacil rica-i voi --..Muu -.

jeleld, . dned.

PUPAZA

DIil

IT

TEI

mui, tor la bisricl m si

$ed

cind mi-au venit bdielii de la invdldrurd, imi fm smotqla ba o ban gi

-

aq mi face ti tu atita vorbi, e -friseul el fllamic. Bate-te roi bine o mim pesre guri pi zi e vamegul: Dome, miiostiv fii mie pdc6toasei, cue-mi tot imbdlo, rez^' gua pe bdrbat degeaba. In sfirpit, cit s-a beldbinit mama a tata din pricim mea, tot pe a 2i5q lsta

huzuerc de bine; acm zic qi

meia rimas; cici inu{ duminjcd, prin cimeleaga2, a venir rarAl l:l]mei, buicul meu David Creang.{ din Pipirig, la noi.9i, vdzind ceara isqrl inrre rata $i rum din pricim meg, a as;

ai

meu, la profesorul Nicolai Nanu de ia qcoa.la lui Baiog, ii-p vede voi ce-a sc@te el din btriet, s5 de ceilalqi bfiegi ai mei, Vasiie gi Ghrcrghe, am rdms tare mullimit cit au invtrlat acoio. De doudzeci ii mi bine de ani, de cind port vornicia in Pipirig, m dus-o cm mevoie nmai o rdbuguil Cr folos ci citesc orice cate bisericeascd, dac{ nu gtii a insemna m.{w citugi de cit, e greu. insi de

D

' Imudcz frelsg se ffind

1

tu

ieu€z, - slpdF g derue

de bine! Cind m venit eu cu tata 9r cu fta$ mei Petrea gi Alexmdru 9i Nici din Ardeal in Pipirig, acum

A

R

s5l duc la Brcqteni cu Dumitru

T F

l-au ndscut, cd bu suflet de om este, ce zice. $i mai ales pentru noi !5rmii mmteni este o rore facere

n-m

Las', mii gi Smdrdn- nu vd mi $tefme duci, inerijiti arita, ci azi e dminictr, mine lui 9i zi de tirg,

d- *rlr, de-om ajunge o sdndrate, m sd izu nefrotul o mine gi m

eu,

cd poli duce vomicia pe viaqi ldri si te simli. Ztru, Ime pomani 5i-a mi fiwt Alecu Bajog o gcoala cee a lui, cine vrea si inreleagi $i. Doamne, peste ce profesor inleiept gi iscusit a dat! A9a vorbegte de biind $ pdmegte cu bundtate pe fiecue, de !i-i mai me dragul si te duci la el. Ferice de pdringii are

gesezeci

de mi fteati, unde se a iui Baloi in ? Doar la Iasi sd fi fost

pomeneau scoli ca rMoldova

a;a ceva gi la Mdndstirea Neamlului, pe vremea lui mihopolitul lacob, care era oleacl de cimotieo cu noi de pe Ciubuc Clopotarul de ia Mdndstire Neamlului, bunicul mine-ta

Sm5rmdi, ai cirui nume sti scris gi astizi pe ciopotul bisericii din Pipirig. Crubuc Cloporarul tot din Ardeal gtia pulini carte ca pi mine; apoi a pribegir de-acolo ca gi noi, '-a Lras ru buetele5 incoace ca si mog Dediu din Vinrtori 9i alli mo-

;i

vorbesc cu Fdd,

idnre & po$ul p.ri€ld) e€r@ cen .

9i

'Bucat€

-,fto*

-

- ad**.o

lensd

& .vur cde

se

Fste tr&s-

cmi, din pricim

papistdliei

lF

,

roN crEANci

mai arit eB dc

Pe acest

in wemea zaverei q md-ta, cu the o ftate-tdu Iom de frie ud cete de ruci, ere se btrruse chiu atuci cu volirtirii, la Seo 9i apoi se indreptarl spre Pipirig dupi id-

mult, pe cir gtiu eu. $i cuprins'z, de s-au umpiur mulii: HIlduca, Piatra lui lepue, Bimiui, Cotndreiul $ Bmpele, pind dincoio peste Pitru Vodi. de rumele $i

taruiicuile3 lui. $i

5i

fuit; ir pe

se pomenegte

ci Ciubuc era om de omenie; fiecue oaspe ce trSgs la odaia- lui era primit cu dragd inimd gi ospdtat o indesrulare. $i se dusese veste in toare pirtile despre bundtatea si bogdlia sa. Pind 9i vodii cic-ar

fi

bucare,

cine

mi

ria

smulge plruJ din cap pi a

tal

mar de rtrspus; .Cu cei de virtutea, mA-

. Atuci vodi nu

R

zaa lui

(

Ciubuc, se chemd, Dealul

)uului

.*t" carolic!, lropagn& gdrsni d od dtjd de mod nosrru. Cupntu ahr, hs6i. 3Tadlcd-dei -o4*rt" dd de dr.. 'Td & vhie - pure.dci, vigoli.

de

catold privit!-

'

T F

lm

au strdpuns-o tucii !,r Eu insi m-m suir in virfui uui brad 9i m m vdzut ci apuci tucii spre Plotuul, m-m aairlit

A

s-a putut

D

de

o bci

rVai de mine 9i de mine, copila

tras

stipini de mirare, spuind: "la aisra-i om, zic 9i eul de-ar fi mul! ca dinsui in domnia meai pulini iipsi a duce lara ia nevoi!,r $i l-a bdtut vodd o mina pe umir, zicindu-i: rMoqule, sd qtii ci de azi inainte egti omul meu gi ia domie fi-i deschisd u9a origicindr. $i de atmci i-a mss lui Ciubuc numele de omd lui vodd, incit Si pini astdzi u deal in part€ despre l)lorunui, unde era mai mult age-

MEriue,

inidugir, ziciDd:

dne atita

el a fi ttri

siabi de minre !i

sortr-ra

grdbili ce-m fost, o uitsm aqsd IE prispd in aibiqd. $i mn-ta, cind a dat de copild ci nu-i, a inceput a-gi

odati in gazdi la Ciubuc gi intre-

bindul a

del, SmAmdA, m fugir

fErd sine6 pe pdiui unui el, m |i cind coio, m gdsir copila tefdrd, insd rtrstumtd o albiula de nigte porci cae grobdiau imprejuul ei, cit pe ce s-o rupd. Iu pe la capitul albiulei m gisir alergat acasd

citeva rubiele" puse de

la

tuci,

capul copiiei. Arunci

se

vede,

m lut

copila $i de bucuie nici nu gtiu cind m ajuns cu dinsa la m!-ra, in

Deslui Omului. $i dupd e mi-m venit putin in sine, m zis 9i eu in amdlAciune,€ mulli iminte de mine:

opii nu griu ce-i Bui minte mi au uiia

cei cue n-au ndezul.

in felul

-

acesta

uoitu" 6 FM sie ?

de nu se inswi

"r**,. s-g & se@, sd

-ffi Rlude-ed&

mqd & ru.

&

&._

,

$i

uul

IT

dintr-acegtia a fost qi Gubuc

6e, nev'ud femeie nicr copii, e i-a voit mi tirziu, de evlavia @ multd ce avea sau din alte impreiuiri, a inchimt toatd m@eul

invdlat, cinti gi citegte cit se pute

de bine.

avers sa Mindstirii Neampiui, 9i el s-a cilugirit mi cu toli haidnii' Iui, fdcind multe pomeniri cit a fct in via15. Ie astdzi petlece in linigte lingd ziduiie ministirii, Dmnezeu

De

spus eu? zise bunicui

Nu-i rdu, mdi $tefane, si

-

Erie si

R

nncifale3, e greu de purtat. $i decit n-a fi cusecade, mi bine sd nu fie.

Du

canea i;i aduce gi oarewe mingiiere. Eu sb nu fi gtiut a ceti, de mult a! fi innebunit, cite m arut pe capul meu. imd deschid Vielle sfinlilor si vdd atitea qi atitea, qi zic:

D

Dorue,

muitd ribdare ai dat aieqiior tdi. Ale n@stre sint flori la ueche, pe lingd ceie ce spue in cdrti. $-apoi sd fie cineva de tot bou, incd nu ate bine. Din ctrr1i culegi muitd

inlelepciune; gi la dreptui vorbind, ?

tr

-,w

*gp putori de vre. dre*e tute*€, dndeile Nldde - lejusd, neqrui. -

dminici

spre

sd-gi cumpere cele trebuitwe. Ir m1i de dimineli puse tarnilelea qi desagii pe cai ;i legindu-i fmuEel e cdptrstruli pe cel de al doile de coada celui dintii, pe cel de al treilea de ceda celui al doilea; pe cel de al pauulea de cmda celui al treilea, m ii leagd muntmii, a zis: Ei, mdi $tefme qi SmdrdnducS,

T F

A

biietuj tdu oieacd de cane, nu numi-

decit pentru popie, cum chitegte2 Smmda, cd qi popia ue multe

e aceste a o mm 9i o

gi altele

lui 9i luni spre ma4i, ctci la noi mina cind venq din Pipirig la tirg

odihneascd intru impdrtrla cereascd! Cdci gi noi e miae avm a ne duce acolo! Aqi-i cd voi habu n-aveti de toate aceste,

fi

aceste

vorbit buicul David tata mi toatd noapte

si-l iene qi sd-l

de nu v-aq oftind.

nu e9n nrlmi aga, o vacl de muis pentru frrcae. BEietul vdd ci are liere de minte, qi nwi dupi cit a

mi- rdmineli fl srndtate, ctr eu m-m dusu-m-m. Hai, nepoate, gata

egti?

Gam, bmicule, haidm, zisei

ndcniindu-mI cu nigte costile de porc afwte qr o niqte cirmli fripli, ce mi-i psse mm diminte. $i luindu-mi rdms bun de la pdrinli, m pucs @ bmicul spre Pipirig. $i em u pui de ga in dimineala acee, de crdpau leruele.

$i din sus de Vinltori, m trecem putea peste apa Nemlului, buicul in umd o caii de cipdstru qi zu iminte, mi-au lueet ciubotele ;i

m

cdzut in

]il.*"-rr

Oroa cit mi a.

r*.

1i-i Mietul!

T F

A

D

R

tF

PI P\ZA DIN TEI

Norc de buicul! $i scmbele' iste

bine, cdci ndboise'apa

in

toate

. ciubotele din

picioue, ci se fdcuse bocnir. Opinq-i bud, sdraca! l1i pede piciorul hodinit gi la gc huuegti o diN. $i pind a vorbit acestea,

em gi invdlit intr-o srictr

!6e4

de Casina, bdgat intr-o desagi

el,

Pipirig.

inci n-m

vl^t

ala femeie sd plingi

R

D

bae toli mo4ii din fntirim,

fie

rud5, fie striin, fdd deosebire. Bunicul insd era agezat Ia minrea lui, i5i cduta de trebi cum gtia el 9i lnsa pe buiq intr-ale sale, e w cap de femeie e se gdsea. Oi, doame, Davide, m nu te -mai astimperi: de ce-ai sos biietul din casd pe vremea asta? dz@ uzare, sosolme. ' SMbe Nlbise hu&sc, sc rellrsase, dpndse - inghqatj I &d t.r€ E piara { Ghroag dFs, bos. -

2

T F

ne-a fosr gi masul, imprzuni

A

cit pe ce sd se prdpideascd plingind. de toate cele: era miloasi din cale afar5. Carne de vitd nu minca in viald, tot din astd pricinS: si cind s duc@ strrbdtmrea la bisericd,

gi pentru mine, alni le-a ingruzil5 frmos gi a petrecut cite o pdreche de ald neagrd de pdr de cal prin cele no,ile". $i a t\eia zi dupd sta, dindu-ne schimbui qi cite doui pdrechi de obiele de summ'alb,

ne-m rncdlpt cu opincile binisor { sirutind mim buicdi. m luar-oprin Boboie;ti iu o bmicul 1i cu Dumitru. lratele mamei el mi mic, gi suind pe la fundul HalSucei, m a,uns dupi u tirziu in Fircasa, unde

ghi-

puces pe drm fi hai la $i cind m-a vdzut bunie in ce hal mi aflam, ghemuit in desag5, e m pui de bogdaproste,

pe

Nastasie,

scoflnd o piele de porc sdlbatic din cdt:ron 9i croind cite-o pdreche de opinci pennu Dumirru

p{rgile.

$i iute mi-a rcos

Ca sd te miri tu,

iis- buicr:I,

a vmstre el, scofndu-m.i ripede muat piDi la piele 9i inghetat hit

is -pcite,zis

o

pd-

dntele Alexievici de la Dorna, care avea o gugd la git cit o plosch de cele mili si giriia dintr-insa e dintr-un cimpoi, de n-am putut inchide ochii de riul sdu mai toatd noapte. Nu em vinovat bierul preot; gi dupd cm spuq si el, e roi reu de cei ce au gula in capr decit de ei ce o poartd pe dinafard... A doua zi m puces din Fdreqa

pe Ia Bore spre Pirdul Cirjei si Cotirgag, pind ce an ajus 9i la Brogteni. $i dupd ce ne-a aqezat

buicul in gazdi o

iui,

ia

toatd cheituiala

um Irinuca, apoi ne-a dus pe la

i*-, -

r*on

t' Noj4e cudlre saD tireturi de X.ti ad, 6S pnn naryiis- opincii, / Sumn po$av srcs de I'd alu, ptnd (ii Mm Acutd & aces sos6v).

T F

A

D

R

profesor li pe la biserici de ne-a inchimt grc la icome; gi pe urmi ne-a liist o sdndtate gi s-a intors aesi, rimilindu-ne dia cind in cind cele

{&

gi riioase e dormeau ptroe in tindi, aa toatd aver€ lrinucdi. Du

trebuitoare. $i stul Brostenii fiind impriptiat, mi € t@te satele de la mute, nu se ru9im lupul gi usul a se ardta ziu miaa-me prin el; o casi ici

qi asta-i o avere,

insi

zi ne-m dus la gcoald; $i vdzind profesorul cd putdm plete, a pomcit uuia dintre qcolari si ne tundd. Cind m auit noi um ca asta, m inceput a plinge o zece rindui de lacrimi ;i a ne ruga de toli dmezeii sd nu ne sluleascd. Dtr t-ai gdsit,

mute Ire mlul sting al

Bisniqei, aproape de pod. Irinuca era o fe-

cite a stilcid,

u fi

picior frint sau cu boii acqsta le era cigtig pe

desupra.

Tiurd€ '2Mogi -dd sdbadct, Uds. - sindln lqi d€ hrad.

T F

profesorul a stat lingi noi pind ce ne-a tus chilug. Apoi ne-a pus in

A

R

D

cind e omul sdnitos.

ce md privegte ? Mai bine sd ne

cdutdm de ale n@sre. Noi, cu a plecat bunicul, a dou

sub tihtrnia' asta, alta dincolo de Bisuili sub altd tihdraie, md rcg, unde i-a vmit omului indemind sd qi+ facn. $i Irinuca avea o caioabd veche de bime q feregtile cit palm, acolFritd 0 scindui, ingrtditi o rizlogi'? de brad gi ageatd chiar sub meie nici tinird, nici tomai bdtrind; ave bdrbat 9i o fati balcizi qi ldliie, de-li sa frici si innoptezi o dim in casi. Noroc numai cd de lui dimineala gi pini simbdtd san no mi vedqi. Se duea o tati-sdu ia mute la fEcut feratrea pi lucm tmte sipttrmim ca un bdrbat pmtru nimie toat5: doi omeni o doi boi, la werc de iarni, abia ipi puteau smate mdmdliga. Ba la multi se intimpla de vmeu simbdtd noaptea

Cocioaba de pe mh:l sting ai Bistritei, birbanrl, fata qi boii. din p6due, u 1ap gi doui capre slabe

rind

o

ceilalf scolari gi ne-a dat

de

inv5lat dupd puterea noastr{, intre

um alta gi
pe

dimfrd.

$i m dus-o noi a9a pind Ia Mezii PIresii3. $i mde nu ne trezim intr+ buni diminep, plini ciucu de riie cdpreasci de la caprele lrinucii. Ei,

eil ce-i de fdcut? Dascdh:l nu ne in gcol6. Irinue nu ne

mi prime pute

vindeca, pe

bmiol

n-avea pe

cineJ ingtiinla, merindele cau sfirqite, r5u de noi! Nu gtiu

cm

se

intimpld,

cd aproa-

ude nu dd o cdldurd ca acee, 9i se topeste omitul,

pe de Bw-Vestire iMediPlresn -

j@rai€

posrdd Parrdd.

T F

A

D

R

Si rug pirtrile, $i se umfle Bistrila din mal in mal, de cit pe ce s6 ieie esa hinuc{i. $i noi, 1re cdldurile cele,

Uitmm acm 9i riie, 9i tot

Stringe ripede mai ai, pini - nu vine baba, cehai cind sd fugim 1i o plura ceea la frate-meu Vasile, in Bore, zise Dmitru, cici plutele

qe ugem e legie tulbwe, fedem afarl la soae ru piela gu15 pini re ue cenu$a pe noi 9i apoi ne bdgm in Bistdp de ne scdldm. Ag ne

incepuse a

o babl sd facm e sd ne de riie. Vd puregi inch.ipui a w sd zicd a te scilda in Bistrild la Brcsteni, de doud ori pe zi, tocmai in postr:l cel mare. $i nici ru imghi, nici tu friguri, nici altd boald nu s-a irv5lase

avem, ne ducem degrabd la plutd,

qi plutagii, de ovint, $ pomesc. Cea fi zis Irinuca, in urm noastrd,

e n-a fi zis, nu gtiu; dar Etiu arita ci erm cu ghep-n spate de fricd pin-m ajuns la Borca, ude ne-a

lipit

mini;

mi

pue dracul laul ei, ere

,

D

de

unim o stincd din

era

nuroi inlinatd,. $i

ude nu

pomegte

sdltind tot

mi

stine la

sus de

u

%ler stat de om,

qi rrce prin gadul 9i prin tinda

Irinucii, pe la capre, 9i se duce drept in Bistrild, de clocotea apa. Asta era in simbdta lu Iazdr pe la amjazi. Ei, ei! ce-i de fdcut? Gardul gi esa fmeii ddrimate la pimint, o capri ruptd in bucdgi, nu-i lucru de gagi, ' t**"

- o"rt

sp.ijjdtr,

sara

sr @d.

T F

fost si rosul. Ir a dou zi, in duminie de Florii, des-diminead m

plrcat din Borca pe Plaiul Betrin, impreuni o doi pldiegi cdldri, spre Pipirig, Em o zi frumoasd in dumi-

A

R

cm

cugeau pirdiele grozav, ales uul alb cm ii laptele, ne gi

mbla.

inqfdcm noi te mieri ce roi

treci

de noi, dr nici de riie n-m scipat. Vorba ceea: se fne ca riia de om. intr+ zi fiind Irinue dustr in sat ;i aviod obicei a ledea uitate e fata vetlmmului, noi n-avem ce lucra? Ne suim pe munte, la deal de casa ei cite ru o bucati de rizlog in

de

spaim.d.

nie aceq qi pllieqii spueau cd n-au mi apu@t aia primdwrd de

weme de cind is

Eu

ei.

o Dmitru, insd, o ducm

intr-u

cinrec. suingind 9i viorele 5i toporagi de pe lingd plai gi magem

tot zbudind gi hirjonindu-ne,

de

parcd nu eram noi riio5ii din Brcqteni care fdcusem adta bucuie la casa Irinucii. $i mergind noi tot asa, qn pe la amiazd deodatd s-a schimbar vremq c@ fmoase intr-o vije-

lie cmpliti, si rdstoarne brazii la pimint, nu alticeva. Pesemne baba

Dchia nu-5i leptrdase toate cojoacele. incepe a bura, apoi o inrouce in lapovitd, pe umi o dn in frig si

T F

A

D

R

PLPiZA DI\ ILI

nimoue

cmude,

gi

intr-u

buc,

re rutuptr ele, de nu $dai incotrc sd nergi. $i tot ninsqre Si picll pini in piniat, de nu se vede om pe om, aldtue frind.

zise

Aga-i cd s-a deochet wemea

Itpus< de '

dind fm

gi

D

a r5suind glasul mui pirdu$ ce vme e gi noi din deal in vale,

prilvdlindu-se gi izbindu-se de cele stinci fdrl voinp sa... Nuroi atita ci el a tleat mai departe in drumul sIu, ir noi m stat pe lm qi m , ,

t..- o* ,*..

O,.'

.u",

.Ot*, -our,

si

brud.

aga

hrinca aaea de uqor pe git,

T F

deasupm ninsme, dedesubt udea-

ld; peo pune inghetai, pe lm te frigeai, e la wme qi lmul acela. Si tot chinuindu-ne aqa, era si ne pasci alt pd@ti cit pe ce sd ne tore pesdt bradul aprins, de nu Mga

A

R

pind la briu gi incepuse a imopta cind m aius intr_o . iDfiuddtud de mung, unde se au-

uui

la

pece em usd e ut! Dupi ce ne-m pus bine-rdu gw la cale, ne-m owigir imprejurul focului;

tr-acolo gi poate sd ie$im in sat udeva. $i ne cobuim noi gi ne tot cobe

ue-lcui

aptr.

gi nouA cite o harchinia. $i

luea

s-o ludm de-a chiora gi unde ne-a fi scis, acolo vm iegi. I-auiti glasul uui ruco;, zise - pldieg. tlaide$ celalalt s-apucdm in-

pe

fdri

Ce !r-i scis, in frute 1i-i pus; - gi voie chef bund, zise celalalt, scoqind o hrincdr ingheiatd din desagi, pirpilind+ pe jdmtic 9i dindu-ne

?

uul dintre pEiegi oftind. Md mierm o sd fi mincat lupul ium ata aga de in priptr. De p la Ingdrcitori m prip{dit drumul. De am

rim o mre greuure pe niqte poviroigui primejdimse; pi ne incuctrm printe ciritei2 de brad gi caii luneeu s.i se duceau dea r5sttrgoluJ, qi zu o Dumitru mergem zgribulifi 5i plingem in prmi de frig; gi pEiqii num imeau gigi mugcau buele de frig $i DI€z;9i ometul se pusese

mEndligi

Ei, mli biiegi, ia amu trageli zise u pl5ie9, scipdrind

aghioase,

de sami uul dintre pliiegi. peseme bldstdmul Irinucdi ne ajuse. ln sfirqit, se face qi ziuA, gi dupd e ne sptrldm fl omrr Si ne inchindm du$ obiceir:l oeptinesc, pomim apoi o pldiegii la del pe ude ne cobe risem, Ninsoare mai incetase gi dupi mului trudii m glsir dmul; fi hai, hai! hai, hai! cetri sild m ajus la

buicul David in Pipirig. gi

cind

ne-a vtrzut, bmie, de bucuie a $ tras un bocit. David al mo ue de gind sd

-

- rh., ;

'

de dmStjst p.5itr. - o*on Halcbnn felie, bu€t!, hlc!.

lorope".J

-,a

nc

luivca.d.

J

ne -optel.,

.,

il apuc5turile lui, m vdd eu. Iae e nntr-i pe dingii, sdmii blieli! Cm ia mi

bage de vie in mormint

It m

minqt riia prin stdini, mititeii!

p6te tot trupul din cestet piDi in tdlpi gi apoi nea culcat pe olnior ls cdldui. $i tot a9a ne-a m de cite doutr-Eei ci pe zi o nmpt€, pind c in vinere sacl ne-m trezit vindeegi taftd2. Du pintr aturci a vmit 9i veste de la Brogtoi dcpre

$i dupd e ne{ cdimt $

ne-a

plim

buica, dupl obiceiul ei, 9i dup{

@ ne-s dat de mincare tot ce avea 9i ne-a indopat bine, dedu in c5mrd, a sos m ulcic o dohot' de mestecdn, ne-a

mi bu

stricdciunq

e fllosm,

e

patru galbmi.

T F

A

R

D

' hhot -liddcldosdrmarddeleg€td€,$&on

$i

buicul,

fdri vorbd, a mr:l1mit pe Irinue

grabd s-a

I Taru

d@la c@t - F

CASA PARINTEASCA

1 -7u stiu altii cum sinr, dar zu cina mi gindsc la lool msL\ \ rerii mele. la casa pdrinrqsc,

T F

$i eu eram vesel e wemea cq bund gi stulubatic Ai copildros e vintul in tulburarea sa.

din HuuleEti, la stilpul hornului

ude

$i re, care era vestitd pentru ndzdrdviniile sale, imi zice cu zimbet uneori, cind incepea a se ivi

mm

o Sfud a moto€ii la epdt, de oipau milele jucindu-se o ei, la prichiciul vetrei cel humuit, lega

qre mi $nem cind incepusm merge copdcel, la cuptiorul pe rue md ascundem, cind ne jucm ooi biieqii de-a mijoarca2, 9i la alte

A

soaele dintre nouri dupi o ploaie

de

a

R

icui 9i jucirii pline de hazul ;i fmerl opildresc, parcd-mi salt6 gi acma inim de bucuie! $i, Dome, frmos

D

era pe atunci, clci Si prringi, pi fragii, gi suorile imi erau sdndtogi, Ei esa ni era indestulati, 9i copiii gi copilele megie$ilor erau de-a purure in petrecere ru noi. ti toate imi mergeu dupi plac, {Hr lerc de supdrare, de parc5 era toati

lwe

a

$tia, vezi bine, soaele o cine ue de-a face, cici erm feciorul mei, ere 5i ea o adevdrar cd ;tia a face multe si lrui minuilii ; alunga nowii cei negli de pe desupra satului nostru 5i abdte grindim in alte pe4i,infigind toporul in pdmint afar5, dinainte ugii; inchega apa nlmi o doud picioue de vaci3, de w incrucea lme de mirare; bite

mea!

' Morftei - ducui. I De-s djodca de-a ,scu$eree. -

indelungatd:
pdmintu.l sau pdretele sau

wm

lemn,

',

, 30

l,*"ru ftcea piftie.

oo" nud

e dod pidoa.e de vad

-

T F

A

D

R

i,\/\ Dl\ iii

tL

de la

w d p{lm

la

c4,

la

t$

miol su

picior, zicind: *Na, m!N $i indatl-mi

trca duera... Citrd wia in sbd

.

se zice ci fae sau cind $uia tdciuele, despre ere se zice c{ te

smteald cAutdtum mea, indatd pre-

glte, o

degetul imbdlat, pulind tini din colbul admt pe opsasul2 incil$rii; ori mi in grabl lua funingeni de la gura sobei, zicind:
Ecea. Aqa era

R

mm in vreme opileriei mele, plini de minunilii, pe cit mi-aduc minte; si-mi aduc bine

minte, cind

ii

alintm

D

cdci bralele ei m-au leginat, sugem lifa cea dule 9i md la sinu-i gingurind gi uitin-

du-mi in ochii ei cu drag! $i singe din singele ei, 1i cune din mea ei m imprumutat, gi a vorbi, de la dinsa m invdFt. Iu inlelepciun@ de la Dumezerl cind vine wemq lmm" - U*, indesr, Mra rd cizmei. 'qpsas ' Bench - seme pe ob.z motat. cu.der '&sher

r!re

sau p€ rrup

tot mi neastimpirat qi dorul mil era acm nem{rginit; cSci sprinlr qi ingdldtor este gindul omului, pe ale cdruia aripi re poatd dorul necontenit 9i nu te las, in pac, pind ce intri in momint. insd vai de omul cre se ia pe ginduri! Uite cw te rmge pe furi! apa la adinc, ti din veselia ce mi mare cazi deodatd in uicioasa in-

T F

A

nu mi se dioache copilagullr

ftce

apoi cire un benchi3 bo ghero in frunre, ca sri nu-$ pripidqrcd odomll.., $i altele multe incd

gr

zu cre$tem 1re nesimgite, Ei tot alte cap qi alte pldceri mi s degteptau in suflet, gi in la de inlelepciune, mi fdcem

gindui imi zbuau prin

vorbegte cineva de rdu, @ il mutra acolo, in vatra focului, Qil buchisa' o cleFtele, str se mi lntoleacd dugmr:I. $i mai mult decit atita: olsci ce nu-i vene mmei la

9i-mi

e-i

Du vreme trece a mfuele

tlciuele aprins, roe a vint qi weme rea,

aga sd

de a pricepe omul ce-i bine qi

riu.

tristare.

llai rui bine despre copillrie sd povestim, cdci ea singud este veseld

qi

nevinovatd.

$i drcpt

vorbind,

acesta-i adevdrul. Ce-i pasd copilului, cind mma pi tata se gindesc la nejwsuile vielii, la ce poate si le aducd ziua de mine,

ci-i frimintd alte gindui pline de ingrijire. Copilul incdleet pe

sau

bdgrl sdu gindegte cd se afld cdlre pe cal de cei mai stragnici, pe we

u

aledgd e voie buni, Si-l bate a biciul, gil strunegte e tot dimdinsul, 9i rdoegte la el din toati inim, de-1i ie auul; 9i de ede jc, crede

ci l-a trintit calul, 9i pe bi1 igi des-

carctr minia in toatd putere cuvintului...

Aga a$a

IF

eru

qed

ii lme

eu la virsta c@ fericitd, Qi cd au tost toli copiii, de cind

asa si p;,aintu.l, micar

in

putind, 6meea; ruechi3 in poloboc, slava domnu.lui! Nrrmi deu fi sdnEtogi sd minince gi s! *

slavd. Cind vene

colbul; 9i nu puteu scdpa bietele mile din miDile noastre, pind ce nu ne zgiriau qi ne stupeau

zice

e

Inct te uigi la ei,

D

bdrbate

?...

li dai paiele!-aqd-i FIa, ha! bine v-au mai f5ot, pughi-

mam

gi

bale spucate ce sinteti! Cd nici o lighioaie nu se poate aciua pe ling6 qsd de rdul vostru. Iaca, daci nu v-m sdcelat astdzi, face! otrocol prin cele mile ii dali la om € cinii

prin M!.

fua! d-apoi aveli la gtiinld ci vd pre intrrcef o dediochiul. Acuq ieu wrga din coardd gi vd croiesc de vd merg peticile.

joace

acu

cit is mititei, ci le-a

trc

Ior zbudiciune, cind or fi mi ui !i ior lua griiile iminre; nu te rme,

ci n-or scdpa de asa. $-apoi nu $rii cd mte o vorbd: Daci-i copil, s5 re joace; dacd-i el, sd nagtr; gi daci-i

T F

popd,

si cet€sci.

!ie, - o ti-i- a zice, cd nu qezi omule

zise

Iro

dingii in

toati ziulie, si-Ii scoarl peri

A

R

pe noi.

nevasti,

in

tata noapte de la pddue din Dmesnicu, inghept de frig 9i plin de promoroac5, noi il spdrim sdrindu-i in spate pe intucic. $i el, cit em de

ostenit, ne prin
ii tu, mii

lemne la tmch.ir sint; sliinint qi Einn in pod ste deavolna2; brinzd

Cind w nu mai pute de obositi qi se ltrsa cite uleacd ziu sE se hodinescl, noi biiegii tomi aMci croa

lasE-i

zic@ tata, dindu-ne hup. Ce le pasd:

sd

zicd cine ce-a zice.

rddicm

Ia

- cd se bucuri de venire mq, laE-i,

a5a

run albi,

minq-i-r pdmintul sd-i miDin@, Dm iart!-mi! De-u roi voi vua sI se roi jmce 9i pe-afarl, ci m-m sdtuat de ei ca de mae pidue1e.

Cite &dchii le vin in €p, t@te le fac. Cind incqre a tu la bimicd, Zahei al tdu cel eminte frrga qi el afutr gi incepe a tca io stative, de piriie pdrelii casei 9i duduie feregtile.

Id

stroptitul de Ion,

o talme

de

la oi, o cleptele !i e vitleiul, fae o hodorogealS 9i u ttriboi, de-ti ie

auzul; apoi igi pun cite o loald in spate qi cite u coif de birie in ep *-* : Desrcloa

-

O"-" F 6€ * de l€tu€k & Ic d€ ajlm, cu hdes!d@.

Pt

Pizl Dl\ TEt ciatn e$uiia 9i

ilf Dme

miluiegre, popa prinde 1regtor, de te s@t din €sd. $i asta in toate zilele de cite doul-tei ori, de-!i vine citodatd si-i cogegti in brtaie, de-ai sta sd te pc trivmti lor. ...P5.i dd, mii femeie, rot e$ri 9i

tu- biseri@asd, de s-a dus veste; inelte f-au ftcut gi bdielii bisericd aici pe loc, dupi cheful tir4 m5ca

ci-ti intrd biserie in ssi, de deIErte e-i... De-mu pueli-rC pe

6or privigheri de toatl noaprea gi parascovenii cire vd place, mdi bd.iegi,

daci vi-i voia si rd deie md-ta in tmte zilele nrrmi colaci de ei mgi miere de la Patruzrci de sfinli qi

a

o

miez de nucd. Ei, apoi! minte ai, omule? Md miem eu, de ce-s gi ei aqa de cumini, mititeii; cd tu le dai ms Si le tii hangul. Ia priveste-i m srau ei toli treji 9i se uittr gnti in ochii nogtri, parci au de gind sd ne agrdvescd. Im sd-i fi sculat la treabd, $-apoi sd-i vezi qm se codesc, se colivtr

D

putm

gi nu adomi de inrui, pini ce en nevoiti biata mamd sd ne faci

musai cite u grmb doutr prin ep, 9i sd ne deie cireva tapmgele la spi-

re. $i tata, sgturindu-se citeodatd .de adta hA.ldgie, zieea romei: Ei, taci, taci! ajug*g de-mu,

herghelie! $tiu cI dou nu-s babe, sd din picimre! ^chirotqsci Instr mm ne mi da atmci citcw pe desupm gi mi indesate, zicind: Na-vi de cheltuiald, ghiavoli ce sintegil Nici noaptea sd nu md pot hodini de incotele vostre? $i nmai aga se putea linigti biara mssd de riul nmtru, biatd sd fie de pdcate! $-apoi smotili cd se minruia numi o arita ? f-ai gdsir! A doua zi des-dimine1tr le incepem din epit. $i iu lua rom nimga din cerd"d pi iu ne jndpdia, dar noi parc{ bindisem de mta?... Vorba aceea:

T F

A

R

drimboierc gi se sclifosesc, zise m. llai! la culcat, bdiegi, cd trece noapte; voud ce vd pasd, cind aveli de miuere sub nu! $i dupl e ne culcm cu rolii, noi bdiefi, e bdiegii, ne luam la hhioand

I

Pielea rea si rdpdwasd

Oi

o bate, ori o lasd.

$i cite nu ne voea in ep, si cite nu fdcem

o

virf

qi

indesate, mi-aduc

minte, de parcS am mi se intimpld. Mai pasd de fne minte tute ele qi acu as,a, daci te slujeste epul, bade Ioane!

Ia CrSciun cind teia tata porcul, giJ pirlea, gi-l opdrer gi-l inldleaiute paie deJ iniduge, ca sd se poatd

o

rade

mi fmos,

eu

incdlem

pe

porc desupra paielor $i fdcm m chef de mii de lei, gtiind ci mie are sd-mi deie coada pordui s-o frig gi

T F

A

D

R

be,ie s-o umplu e griule, s{

umflu gi s-o zur{iesc dupi ce s-a we; g-apoi wi de uechile mmd pini e nu mi-o sptrrgea de cap. nu-mi uit avintul! Odate, h m Sfintul Vmile, ne prindem noi wo ciliva bdieli din st sd ne ducem o plugul, clci erm qi zu m.irigor am, din pdete. $i in ajmul sfintului Vasile toatd ziu m stat de $i

sd

qpul tatei sd-ni facd 9i mie m

bulai, ori de nu, batdr un harapnic. Dome, ce harapnic l-oi da eu,- zise tata de la o weme. N-ai ce minca la csa me? Vrei si te bu-

mdraldi prin omdt ? Acus te descall! Vdzind eu cd mi-m aprim paie-n €p cu asra, m grerpelit-o de aqse qmai cu beqie cea de porc, nu mva s6-mi ieie tata ciubotele gi sd r{min de rugine imintea towrdqilor. $i nu qtiu cm s-a inrimplat, cd nici

l&

De-abia s-au culcar gdinile

Noi, atmci, m gparlit-o la fuge. Iar el zvirr! cu o srurt5tutr in uro noastrd, cdci era m om hursuz fi picli5it popa Oqlobmu. gi din spaima ceq, m fugit noi roi jumitate de *t inapoi, fdrd sd avem cind ii

T F

zice popii:

Drele pe podele $i burepi pe pdregi; Cite pene pe cu@ti ,

A

Talmca mea em

R

D

acasd,

clopot.

du mI pu-

tem due s-o ieu? ln sftrgit, facm noi ce facm qi sclipuim de cole o c@si ruptd, de ici o circeie de tinjaE, mi u vdtmr o belciug, roi begica ca de porc a mea, gi pe dupd toaci, 9i pomim pe la ese. S-o luim noi de La popa Oglobmu, tocmi din epul satului din sus, cu gind sd umbldm tot satul... Cind colq poln tdia leme

trmchi gi cm a viat ci ne aqeztrm la fsemtd 9i re pregitim de ut, a la

qr

voi- af gi inceput? Ia stati olece, bldstimfllor, sd vI dau eu!

geascl cei

unul dintre tovtre9i n-avea

mitqi in-

inceput a ne trage dtwa desate gi a zice:

cu

Atiyia copii burduhoi,

obignuiesc a zice plugaii pe la

esele ce nu-i primesc.

-

MAi! al dmcului veneric

si

e

cea6rcin de pop{, zicem noi, dupi ne adudm toli la un lc, inghepli de frig 9i spdried! cit pe ce era sd ne

ologeascd boaita cea indrtrcitd, ve-

del-m

sfintului

ude

dus pe ndsilie

la biseriq

Dwitru de sub

cetate,

slujegte; cuat Ucigd-l crucea l-a coldcit sd vie s5-9i facd budihacea casd la noi in sat. Fereasci Dmnezo sd 6e preofii nosrri aga, c5 nu re-aj mai infrupta cu nimica de la biserici, in vecii vrcilorl gi pindJ mi menim noi pe popd, pind-l mi boscorodim, pin! um alta, mugegte bine. Ei, mu, ce-i de fdcut? Haj sI

-

intrim ici in ograda asa zise Zaharia lui Gitlm cd ne-trecem vrem@r stind in mijlocul drmului... Si intrdm noi la Vasile Arilei ;i ne a$ezim la fereasre dupd obicei. Du parci naibe wdjegte: cela nu

It ne-m

tine

cui v-a invltat!

Aruci noi,

D

1a fugi, b.die1i, dibai decit la popa Oglobmu...

-

Dar bu p@inog a mi

mi

fost

S-aista, zicm noi, oprindu-ne in rdscrucile drmului din mijlocul satului, aprcape de biserici. incd madoud de aiesrea, !i ne scot oamenii djn sat afard, ca pe nigte ldieqi. Md bine si mergem la culcare. $i dupd ce ne avonim noi qi pe la mul, o

iudmint gi ublSm tot impremd,

T F

ai ce...

Poate c-au lut srrigoaicele - de la vaci, mimucii, zicm mm eu, gezind incinchit 9i cu limba

A

R

grozav; obrazul

ce

calammdros fEcem! Cind pue mm laptele la pri$, eu, fie post, fie ci;legi, de pe a dou zi Ei incepem a linchi grcciorul de pe deasupra @lelori $ ror a$a iD toate zilele, pind e dam de chiqleg. $i cind cduta mma sd smintinascd @lele, smintineste, Smirmdi, daci

Unde nu se ie hapsim de nevasra lui

q, bualuitd du cu se chemd asta ? in

rlbi-

cu plugul in mul acela. D:apoi o smintinitul oalelor

Uni tu, md Chiriece zic eu lui- Goim sd d noi, mdi Zaharie, - gud ca buhaiul; ir prufnim din i5tialalli sd stise: hdi, hdi! $-odatd $ incepem. $i ce sd vezi ?

aprindd, zise

de a.lrul,

mblrea

i-i frig; celuia cd-i ingheali minile pe circeie; vdru-meu Ion Mogorogea, cu vdtrarul subsuoariJ se punea de pricind cd nu

Vasile Anilei o cciorva aprinsd dupd noi, cdci tocmai atuci ftdg€ focul sd deie colacii in cuptior. Vai, aprinde-v-ar focul, sd vd

uul

mai bine-i pare. $i iaca aga ne-a fosr

sund coasa, cd

uri, 9i nma-1i cripa inim-n de eicu!

despd4it

gifi de frig qi himisili de fome; $i hai fieere pe la esa cui ne are, ci

scoas-afari diminrea mmei, jos oale.

lingi

Dome, prindeJ-voi snigoiul - odati la oala e smintini zic€ maro, uirindu-se lmg la mine p-apoi las! Ndnasa din gindi ue si-i cela

ltie de ltire, de nu l-or put@ s@te din mim me tot nemul strigoilo $ al stigoaicelor din lme... Se q-

noaste el srigoiul care a min€t sminti@ de pe limbe... Urit mi-a

fost in viala me omul vicleu ;i

lingdu, drept sd-1i spu, dragrll mamei. $i sd qtii de la mine ci Dmnezeu n-ajutd celui cile mbli o futugag, fie lucru de purtar, fie de a mincdrii, fie ori de ce a fi. <Ei apoi! unde o plesnegte m@

gi

ude mpt,

ci d@ tot 1r aolo,

o in gindul meu, nu em as,a de prct pini

sd

zic

Daci auzem qor pe la

ducem tot

ma, plingind qi-n stinga.

9i

D

stupind in dreapta

a$a,

md spnlm bini-

gud si-mi ciutm de ne-

voie... $i m uirm ciuda, fuga iil la mog Chiorpec dupd cuele. $i el, cind md vedea intrind pe uqd, imi

T F

zice

cu chef:

He, he! bine-ai venit, nepu-

- $i iu md rdbuia fiicindu-md de cele! ris; 9i eu ia fugem acasd plingind

A

R

drmul md intr-o fugd a@sd Ia

Si

tale, ugernic ce elti!

mai de multe ori gEsem pe mog Chiorpa rdbuind ciubotele cu dohot de cel bu, cae fae pielea moale cm ii bmbacul. $i dacd vede omul gi vedea ctr nu se poate desce torcsi de mine o vorbe, md lua fru-

ciubot5rie. $i cind imi da

eu,

scoli su{letul din on ru obrdzniciile

la m qi-l tor srcdlm sd-mi deie cuele ca str-mi fac bici. $i cele

din

l-m invilat

tilnij cd lezi lipcd ude re duci

em

tod ucenicii

pacd

- m e ptrrere de bine; m zicea s5-l cinstesc, ziu aga, cind loi in-

D-apoi cu mog Chiorprc ciubotarul, megie,ul nostrq e niw avem! Ba adic5, drept vorbind, el avea ndw o mine, c{ci ua,dou5, md du-

bufaea risul pe

Uite, mqm;, Qhiorpmrl drao-

'lui,- ce mi-a faet!...

D(m,

nu ;ricep atita luau.

mugel de bdrbie o mina stingd $i cu cs dreaptd muia feleptiool in strachim ru dohot gi-mi trtrgea u pui de rdbuia.ld ca aceea Ire la bor de-i

*

stupind gi bldstdmindul. gi mam

ave u chin o mine din pricim sta...

Of! de-u vqi iarm, sd te mai - odatd la gcoali undeva dau zice - str-mi maro si sd cq dascdlului deie numi pielea Ei ciolanele de pe tine.

Ll\

/\ | | V

crRE$E

si md duc,

miua-mre, la mog

"iu" tatei cel mai sile, fmtele

venili imdim din alte tilgui: Focqmi, BacIu, Rom, Tir-

armeni

Va-

mre, s[ fu

nigte cirege; clci numi la dinsul 9i incd la weo doui lorui din sat era cite-m cireg v{ratec @re se cmea-

$la de Duminica-Mae. gi md chitw eu in mine, cm s-o dau e sI ru mi prindS. Intru mi intii in w omului gi md fac a cere pe lon, Nu-i

D

acasd Ion, zise mdtuqa s-a du o moiu-tdu Vasile, sub Cetate la o chiudl din Con-

Mliriem;

drmi, s-aduci nilte sumi. Cici trebuie sd vd spm

Hmulegti torc

gi fetele qi

ci

la

bfiqii, ;i

femeile qi bdrbadi ; si se fac multe gigud de smi', 9i l{i' 9i de noa(n,*)-*.*itiv Fttu Dd.r r*d. Cip' de su@ru Lddbe, Elb de p6av r U lid & F oi sue s.u a*.. -* z

gu Frumos qi de pe aiuea, prcm $ pe la iarmeoace ln toate pl4ile. Cu asta s hrlnesc mai mult huuleStenii, rdztrpi fdrl p{mintui, Si o negustoria din picioare: vite, ei, porci, oi, brinzl, linI, oloi, sm $ ffin: ds

A

R

sI ne ducm la scildat.

T F

ten4, ctre se vind Si plnurl' $i G sure; gi acolo, pe lE, la negutci

datA, varape aprepe de Mogi,

m! fui5ez din qsd

plpugoi; smme:

tui, gmtmhaea

s&dace?, iFri bemevicis, clme goaie, ldicae gi scorgui inllorite; qtergue de bumgic ales $i alte lu-

$

oui, ce le duceu lue in tirg de viffie sau ioia pe la mirdstirile de mici, clrora le vine m pcte mini tirgul.

-

Apoi

du

mai

rlmii slnltcse,

&F d &

doi d. s P&d - Fsav brur. lwi pid:1 @ld. 'Gau&rc-sllr@. -.N**-tu.*g ; s&&e 6e dtu$ sff., l]fftr - *!udd sdhii mqi e slllr4

db

PUPAZA DIN TEI

minqn Midoarn! vorba

de dinioarr.

It

cires iruinte, 9i era crudi 9i pind la briu de inaltd. $i nebm de mdtupa

riu c{ nu-i vdru Ion acasd, cd tare ag fi arut pltrcere si $i-mi pue

Miri@n

re scdldrm impreuni... Du in

gindul meu: "$rii c-m nimerit-o? Bine cd nu-s aesd; s,i de n-a vmi degrabd, mi bine u fi...r $i scm gr cupriError, sdrur mim mdtugei, luindu-mi ziu buni, e u biiet de treabd; ies din case ru chip ci mi duc la scdldat, mi qupurescr Ire ude pot gi, cind olo, mtr rrezesc in ciregul femeii gi incep a cdrtrbdni la cirege in sin, crude, c@pte, cm re gdseau. $i tm erm ingrijir si mi silem s! fac ce oi faa mi degrabd, iae mdtuga Mirioara c-o iordie in mind, la tulpim cireqului!.,. Du bine, ghiavole, aici qi-i scildatul ? zise ea, o rchii holbali la miue. ScobmrS-te is, tilharute, cA te-oi invdla eu! Da m si te cobori, cici jc en prdpddmie! Dacd vede € Qi vede ci

D

chitettel Apoi incepe a se abu@, pe cireq in su, zicind: Stdi, mIi porene, ci te cdptu-

- e, Mdrima, acug!

qegte

Arunci zu md dau iute pe o creangi spre poale si odatd fac : zup ! in nilte cinept cue se intinds de la

roi

- ,* r"O-"* * **-. 2M

chresie-ad, d adnse. I A se abua F sil. -.

dupd mine,

prin cinepd $

s,i

o

ea pe

fuga iepumea,

urm

pind la gardul din fudul grddinii, pe we neavind vreme sdl sar, o cotigem inapoi ir prin cinepd fugind tot iepuelte, !i ea dupd mine pine-n

dreptu.l

iu

oolului, pe ude-mi

era

greu de sdrir; pe de latui iu gard gi hirsitaa de mitusa nu md

T F

sldbe din fugi nici in ruptul capului! Cit pe e si puie mim pe mine! $i eu fuga Ei e fuga, 9i eu fuga 9i e fuga, pini e dim cinepa toati palmcdi la pdmint; cdci, sd nu spu mincimi, erau wrc zece-doudsprezrce prdjini de cinepd fmoasd qi deasd cm ii peria, de ere nu s-au a.les nimiq. $i dupd ce facem noi trebupoara asta, mituga nu sriu cm se incilcegre prin cinepS, ori r impiedici de ceva gi ede jos, Eu atmci iute me risucesc intr-m picior, fac ws dou.d sdrituri mi potriyite, mi azvirl peste gard

A

R

ni dau, zvirr! de vrc doui-rrei ori o bulgiri in mine, dar nu mi nu

reEte

de parctr nici nu l-m atins,5i-mi pierd urma, ducindu-mi aestr gi fiind foane cminte in ziua aces...

Dr mi

indesard, iaca

gi

mo9

Vasile, ru vomicul 9i pmiol, strigd pe tata la poiltr, ii spun pricim gi-l cheami str Iie de fagd cind s-a ispdgi cinqra 9i ciregele cici drept vor-

-

- lfuo I

Pde.l - "",n", olort

-

,gao

{., ,t l.ta

fb

T F

A

D

R

bind 9i mog Vmile en u clrptrno s-m pui de zgirie,brinzd ca 9i mi_

la ho!i, ude-i frumm de privit, si ?e la scildar, in Gerul Cuelui,

a mune

unde eE bdttrlia fltrciilor qi a fetelor, alli toattr sdprdmiu de pe la lucru! Mi rog ni se dusese buhul despre

mla \{drioam. \torba ceea. Au ttrnat 1i i-au adumr in"i dcgcaha mai cl5mplnesc eu din gud: cine ce are omului ? Stricdciuea se trebuia sd pldt€sci. Vorba cee: Nu pldte$te bG gatul, ci vinovatut! AQa tata, a dar $i gloabd pentru mine $ pae bund. $i dupd ce a venit el rugimt de la ispaqd,

doriti unii de

ffcue qi vinovanrl

mi-a tras

o

chelfdneati ca

pozm ce ficusem, de n-aveai sd scogi

gi mai ales acm, cind se ridiqse citew fete frmugele in sar la noi qi incepuse a m! smrmoli pi pe mine la inimi. Vorba ceea:

aceea,

zicind:

Na! satud-te de cirege! De - si $rii cd !-ai minet mu lefteria de la mine, spinzuatule! Ode stricdciui

um

m

multe

sd mai pltrtesc eu pe

ere mbld Irotr ce

'

R

o furtugag. ji-i buni pocd.inTa

dupi mwte? D-apoi rugine me ude o pui? Mai pasl de dn ochi o mdtuqa Mdriotra, o moq Vasile, cu vdru Ion, 9i chir ru bdielii gi fetele din sat; mai ales dminis la bisericf.

D

T F

Iome, dragi !-s fetele? -Mdi Dragi! tu lor? -Drgi ele mie!... -lnsi cei de f6cut?... S-a tree e

A

ta?

$i iae aga o ciregele; s-a implinit vorba mi, srrmm, iute gi degrabd: ctr Dumezeu n-aiutt celui

cap

obrzul in lume de rugine;

9i asta; obrz de scou15 9i las-o moartd-n pdpuloi, € multe altele e mi s-au intimplat in viat , nu ala intr-un m, doi ti deodard, ci in roi mulf ani, 9i pe rind ca la moard. $i dor mtr gi ferem eu, intr-o plrere, sd nu mi dau peste vrs pacoster da parcd miba m{ impingea, de le

fEcem atuci o chiuita. $i tomai-mi-te, indati dupi cu ciregele, vine alta la rind.

cea

PUPAZA DIN TEI

d trezegte

tma

neald din som voie, zicindu-mi:

intr-o dimi-

cu

Scoall, dugliqulel, inainte de sorelui; ia wei sl te pupe cucul amenesc Ai sI te spuce, ca sl nu-ti meilgI bine toat6 ziu ?... Cici aga ne mlge mm il o pupdzd qr$i fde mib de mulli mi intr-w tei f@te bdtrln qi scorbms, pe ccsta delului, la moq Andrei. fratele tatei cel roi mic. $i nmai

risdritul

D

o auzeai vara: pu-pu-pup! pu-pupup! des-diminali in tete zilele, de wia satul. $i cm me scol, indag rS gi trimete mma cu demlnwe in

larini, la nigte linguui ce-i avem tocmili pri$itori tmmai in Vale Sacl, aprcape de TopolilL $i pornind eu o demincuea, aud puplza cindnd:

-,l:Mu"

rro..u".

ntmi

ce

!i

Eu atunci, sd nu-mi eut de dm tot iminte? Md abat pe la tei, m gindul sd prind pupla, cdci avm

A

R

e

T F


vai-ne-

grozavd ciudd pe dinsa; nu nll@idecit pentru pupatr em zie mqmq, ci pmtru ci mI scula in tote zilele

cu noaptea-n ep din pricim

ei.

$i om ajmg in dreptul teiului, pu

deminuea los in cirue pe mudr@ dealului, mi sui incetigor in teiul

te adomea de mircsul... flmi, bag mim in scorbu{, ude gtiam, Si norocul meu!... gdbuiesc pupdz

ere

li zic plin de multini'e: Taci, lelip, ctr te-m cilprugit eu; ii mi pupa tu gi pe dmcul deam! $i cind apr@pe si sot pqdza afari, nu gtiu m se face cd mi sprii de s6ta ei ce rctatA de poe, pe oui

PUPAZA DIN TEI

cici nu mi vlmem pupizd pi&i atuci, gi-i dau iar drumul in scor_

bun. $i m stm eu pi md chitem in epul meu, ci qerpe o pene nu p@te st fie dupd cum auisem,

- se afle prin scorbui ommi, cd gerpi unde nu mi imbtubitez in sine-mi 9i iar bag mina sd sot pupdza... pe ce a fi... din

citsdatd gi dar ea,

sdrm,

se vede cd se mis_

tuise de frica mea prin cotloanele scorbuii, udeva, cdci n-am mai dat de dinsa nici.iri; puci intrase in plmint.

Mdi! mapldar lucru zic- eu inciudar, scotind

ep g

la prinrul cel me, numai iacitdmi-s pi eu de dupi un dimb, ru minerea sleitd, veneam Du venem, auzindu-i lSliind' aqa de cu chef...

T F

Atmci au gi tdblrit bilaurii pe mine, gi

cit pe ce sd md inghitd, de nu era o

caciula din

s5-mi lie de parte: Hauileo, mo! ogoili-v5z; ce ro-

D

jos 9i pomesc rdpede cu demincuea la linguri... $i oricit oi fi mers eu

de ta.e, vrme trecuse la mijloc

dou, cit m umblat horhiind3 cine qtie pe mde 9i cir am bojbdit pi mmogita prin tei sd prind pupdza, qi lingurilor, nici mai rimine cuviat, li se lugise urechile de foame, a$teptind. $-apoi vorba cea: figa_

ce aveti,

'Horund

zebrn

bi.iarull cu raLd-seu averi

iu

nu cu dinsul! Atunci linguuii, nemipuindu-qi mintea cu mine, s-au afternut pe mincare, t5cind molcum. $i scdpind eu cu obraz cuat, imi ieu traista cu blidele, pornesc spre sat, md abat iar pe la tei, md sui intr-insul, pu uechea la gua scorburii si aud ceva

zbitindu-se inldutru. Atuci ieu lespedea cu ingrijire, bag mina gi scot pupda vEguiti de atita zbucim; iar ouile, cind am vrut sd le ieu, erau t@te numai o chis5Lild Duptr asta vin acasd, leg pupdza dc .

-liur 6chra'd! -

n. o.*

- ubcbd repde hbb cr@e.. M rn{ ttu hiM!-sij oaqir -d b,bilr , m

locdnili'

A

R

de udeva, pind m-oi interce eu din !trind. Dupd aceea me dau iil

Tutud

gezind in coada sapei, cu ochii painsd vadd, nu le vine mincae dincotrova? Cind, pe

jenili de atita uitat,

chirmdii" roi tindrt intre dintii,

lespedq, ru gind c-a iegi ea pupdza

'z

nul ciod i-i fome cinti; boierul se 'primbld cu minile dinapoi. iar 1dra. nul nostru igi ade liuleaua qi mrcnegte intr-insuJ. Aqa qi lingrrruii nogtri: cintau aam indrdcit pe ogor,

q-aisra,

rullind-o, in gura scorbuii. Apoi md dau jos, caut o lespede potrivit5, md sui cu dinsa iar in tei, imi ieu ctrciula gi in locul ei pu

iupaa-"""pu,

l&

.i"ooa. tehd€ (id. 'Oso4ivd - ldg[u-d, asuDDtud v, t Tolocd! *rdr, efrd. -

T F

A

D

R

P!PiZ{ Dt\ Tfl

picior c-o ap, S-o indcec de mqme vro doud zile in pnd prin cele purini hirbuite; 9i w-doutr, la pupdzd, dc nu Sdau cei din esi ce tor eut prin pod aga des. Insd a doua zi dupi asta, iae Ei ndtuga Mdriuca lui mos Andrei vine la noi c-o falci rr reriu gi cu w-n pimint, 9i se ia la cion-

dinit cu mma din pricina

mtI, ere

duc de-a &eptul

lucra

mea:

De

T F

gi numa

venea sd Ecrdmeze cind spue aceste. $i acuma ldd eu cd avea

A

dreptate metuga, ctrci pupdza era ceasomiol utului, lnsi m, sdrmru, nu gtia de asta nici cu spatele. spui, mtd! Da,cd l-as - Ce ucide in bdtaie, cind ag a{la ci el a

R

prins pupdza s-o chinuiascd. De-mu bine cd mi-ai spus, las, pe mine, cA !-l ieu eu la deplnat. Nici te mi indoi despre asra,

D

cmatd Smlrandd zise mitusa ctrci de zbinjuitul- ista al du#-tale nimica nu sepi. Ce mi atita? Mi-au spus mie cine l-au v5zur cI Ion a luat-o; gitul imi

pu

la miiloc.

Eu, fiind ascws in cdmai, cum aud ude ca aceste, iure md sui in pod, uurllu pupdza de ude era, rai cu dinsa pe sub stregina casei !i md

!

d-i giinula ceea, - bdietevimre mdi ? De moqule! - $i citviure, cei pe dinsa ? - Cit aezi qi dumeata cd face. - la ad-o-ncece la moqul, s-o drdmdluiasc5l ! gi om i-o dau in mind, lavn

zicea mtrtuga cu jale ne - des-dimineald - de trezegte la lucru

me

vitelor,

meni de colo pirui colo. cu pupea in mind, cd doar 5i eu eram olqci de fecior de negustor. Un mos,neag nebun, c-o vilic5 de firnie, n-are ce

atida mi!?

Groav em de tulbuatd

lue,

cu

Mai auzit-ai dumeata, amma ca asta, sd fue Ion pupra,

nu-i

in tirgul

s-o vind, cici era tocmai intr-o zi de drg. $i alug in iamrw, incep a m.d pufia tantog pintre oa-

dracului se face a o cduta de ou, gi-i aruci frumu$el ata de la

dezleagd

picior, apoi mi-o amctr-n

sus,

zicind: Iaca pozni,

c-m

scdpat-o! pu_ - zbnl pe o dughemi pdza qi, dupd ce se mi odihnegte pufin, igi ie apoi

drumul in zbor spre Hmuleqri gi m,tr lasd me qi devreme cu lacrdmile pe obrz, uitindu-md dupd dinsa! Eu atuci ha!! de sl:lmul mogneagului, s5-mi pliteasctr pasarea...

Ce gindeqti dumeata, mo5u_ loci cu mfa omului ? Daci nu 1-a fosr de ompdrat, la ce i-ai dat drumul ? Cd nu scapi nici cu

- Te

le ?

-

*.*r*,t""*-"-

",o,n."*.i

T F

A

D

R

PUP&A

giue

IT

DTN

'H

mine, inleles-ai ? Nu_! de gagd. gi md bdgm in ochii mogneagului, gi fdcem u

paier

asta de

lum

Toate

ca la dtr, iu_

imprejwl nostru;

auir

rmc nu erg? Dar gtii cd egti ammic la viald, mli- bdiete? zise moqneagul

ce te bizui, de te indiriegti aga, nepoate ? Dec ! nu mva ai pofti s!-mi iei vilica pen_

tr-u cuc

-

$tefan

mosneagul,

Chiar mai dinioad l-am vdzut um_ blind prin rirg, cu cotul subsuoard. dupd cumpdrat summi, cum i.i ne_ gusroria, qi rrebuie sd fie pe_aici undeva, ori in vro dugheand la bdut addlmaqul. Apoi bine ci sriu a r ui esti, m5i fcd! Ian stdi oleacd, sd te ' Nu-d paie nu-! !ar! I S-m toF. ilj f.c $i dc pnr rc &n ierErc -Guc)

3

A

R

D

a Petrei? zise

T F

bucuros

din mina mea!

lui, om bm, d-apoi chitegti dum_ neata cd nu ne cunoagtem noi cu

dtr cind m

pilisem gi eu; ba sam lnc! ci am scdpat numai cu atita..Bine ar fi s-o pot scoate la capdt, micar aga, cu mama gi cu aEa

ba s-un topor ifi fac, dacd md crezi, de-i zice mm3, puiule, cind ii scdpa

gEsi beleaua cu dinsul penrru asta... He, he! sd fie sdndtos dumea,

toatele,

de dlnsul, drept sI vI spun. Vorba ceea: LasI-I, mdi! L-a9 ldsa eu, du vezi cd nu mtr lasi el acum! Tocmai

armenesc? pesemne te

minlnc! spinarea, cm vdd eu, mdi 1icd, gi ia acu$ re scarpin dac5 wei,

Dd pace biierrrlui, mosulc -- un humulestcan zise de ai norLrj feciorul lui grclar a l,errei, -cd-i gospodu de la noi din .ar. :i !i j

q

eu de tata, pe loc mi s-a muiet

gua. Apoi incet-incet m-am fuigat pinrre omeni, $i unde-am croit-o la fugE spre Hmulegti, uitlndu-mi impoi, sd vdd, nu mtr ajuge moqnegul, clci imi era acum a scdpare

de la o

wme, rizind. ln

fl

iammul?!

tlr{boi, de se strinsese lmea comedie

atI-tiu Si s6 vid, el re-s puptrzi de viuare sd spuci

duc eu la

.trimes

mdtuga Mdriucao, gindeam eu, bdtindu-mi-se inima ca intr-un iepure de fricd si de osteneali. Si cind ajung acasd, aflu cd tara 5i mama crau dusi la tirgr Ei frafii imi spun cu spaimd cd-i poznd cu mituga lui mos Andrei: a scular mai

tor sarul in picioarc din pricina

pupdzdi din tei, zice cd i-am fi luat-o

noi, gi pe mama a pus-o in mre supdrare cu asta. $di cI $i m5tusa Mdriuca e una din cele care scoate mahmuruja din om; nu-i o femeie de inleles, ca mdtu$a Anghilila lui

mos (Jhiriac, s-a mintuit vorba. $i cum imi rpuneau ei ingrijili. numai ce si auzim cintind in tei:

rraF

s!u"r. tuh-!'ul

- \oa'e dn t'<j

dn

s4n.e

T F

A

D

R

IF

PUPAZA DIN TEI

(Pu-pu-pup! pu-pu-pup! pu-puPup!t Sord-mea

mirue:

C:trim zice atmci e

Ctci dac-ai sta str faci voie rea de 'toate, ztru, ar trebui de la o wme s-apuci cimpiil Aga, cmtl &agd, zise mA- Mdriua, tu$a stringind cu nedmerire din mere, cind se pmea la

bddig!

Dme, m

-I-aui, sint uiia de nlpdsruiesc omul chiu pe sfinta dreptate! Mai apa, sorioard!... Dar in - meu: rGnd gindul a1i 9ti voi cite a pdtimit, sireae, din pricina mea pi

eu din pricina ei,

iali

plinge

masd. VIzut-ai duneata ? SE

Apoi incepem cu tolii a mine. ca alfi, dr eu gtiu cl mi-m

de

mit{!D

e

Zahei insd ne ldsase vorbind gi

de la mmd, luindu-mi

de alivenci 9i pldcinte cu poalele-n briu qi pirpdlind ni$te pui rinqi la frigare, q-apoi tdvdlindu-i prin ut, pe la prlnal cel mic chemi pe

R

mog Andrei la

D

o dngd inimd: Dome, cmnifci-hdi, cm re pot inwdibi omeni.i din nimiq

noi gi-i zice

t@t5, luindu-se dupd gurile cele rlle! Ia poftim, soro, mi bine, sd

minclm ceva din ce a dat Dmezcu, sd cinstim cite un pahar de vin in slnitatea gospodrilor noqtri gi: Cele rdle sd se spele Cele bme sd s-qdure : Vrajba dintre rci sd. piard gi reghiru din ogoard!

rims bu

de la cdlciie, fuga la scildat. gi cind sr odatS voiniegte de pe un mal nalt in gtioalnll, din gregald drepr cu fala-n jos, numi scintei mi s-au

A

vIn

Mdriue lui

T F

$i atlii

pus bine gua la cale, sd-mi fie pe toat5 ziua. $i indatl ce m-m scutat

se

mai dusese in tirg dupi mma sd-i spuie buruie despre pupdzd. $i a doua zi, ma4i, tmn in ziua de ldsatul slcului de postul Sln petrului, fdclnd mma un aptior zdra-

mAtuga

mi

pui altldati temei pe vorbele omenilor!

f{et

pe dimintea ocbi.lor, de duere ;

m aeat

gi

cd mi-a plesnit pintedupl ce am ieqit greu din api ti m-am pus

cele, nu altdcew. $i

cu

lme

pe ml liindu-md cu minile de inimd, bnielii s-au strins ciotcda

imprejurul meu gi m-au imomintat in nisip, gi m-au prohodit m gtiau ei, 9i de-abia mi-am venit in

simgire peste

m

ceas; g-apoi

m

inceput a md scdlda in ticnd pind pe la asfinlitul souelui, potrivind-o sd vin aesd odad o wcile 9i spuind mei cd, sc5pindu-le vicrul din I Sdod Gord

?

-

bdbdj - gtud.

l@ & sD{ .dft!

col pe

ale ncstre la miazl, eu singur le-am dus la ptrscut, $i de acs m-am inthziet pinl am. $i mama, cegtini buni, crezlndule toate llptoase, dupl rIbug, m i le spusesem eu cu mlgulelel, m-a l{udat de nednicia ce flrusem 9i mi-a dat 9i de

ninre. IrI

rft dgd*-d

t3

roN cRilxGA

lupegte, m{

frcm msit

nrrmi

sd le cred gi eu singur pe iumltate. Iaca aga se poate ingela omul de

multe ori, clnd nici n-a gindit, dac!

nu Stie I iudeca bine. lnsl iar mt intorc $i zic: Tot pdfitu-i priceput!

eu, mincind

hud..

T F

A

R

D

9i

in mine, miedndu-ml tot atunci de glibdcia mincimilor e potrivism, demi venea mai-mai

rldeam

LA SCALDAT

I' ntr-o zi, pe aproape de Srnr Ilie, I se ingrimddise, ca mai rordeaIum, o mulfime de rrebi pc capul mmei: niste suroni

toatd inima:

sd-i scoard din

stative; a.ldi si-i nivideascdr si sd ineapi a-i lese din nou; un teanc de summe croite, nalt pin-n grindE,

A

R

afteaptd cusutul; pieptinugii in lai1d, n-avea cine-i linea de coadi; roata $edea in mijlocul casei si canure3 tmsd nu era pentru bdr'turr! $-apoi vorba cee: Nu gedea cd-;i gede

D

norocul. fevi de fdcut la sucalda, @pil de tild in albie, pe lingd alli

rc

cinci-gase, care agreptau sd le faci de mincare. Treabd era acolo, nu incurcald, 9i incd se cerea degrabd,

cdci venea o fuga iarmrocul dc Folticeni, care acela este ce esre. s!pertur.t'jretrprinrfu tdt\pah ' $Dividelsc, '?Picprlnuii h lajrn nL.rr0ni taa de rras canu.a 3 Gnurt - lini Firul md sclr . Strcdt lcd pe .rrc s. d.apnd scutuitc -

T F

$i md scoald mama atunci tnai dimineald decit alte ddli, li-mi zice cu

dlagul mamei!

vezi cd -Nic6, tat5-tiu e dus la coasd, cici se scutui ov5sul cela pe jos; $ eu ase-

mene nu-mi vdd capul de trebi. Tu mai lasi drumuile 9i stii lingtr nimuca, de-i fd tevi Si leagdnd copilul I c-apoi gi eu fl-oi lua de la Folticeni o pdltrriu16 cu tesmat, g-o curilugd de cele cu chimerius, gtii cold,

ca pentru tine! -- Bine, mmdl dar in gindul meu numai eu ptiam, Toate ca roatele, dar la rusut gi sdrdduitT sumne, gi mai ales la roatd, md intreceam cu fetele cele

mari din rors; 9i din astl pricini, -

_

Usna-pmgtte Chimcriu .fiimi islrrddt impodobn cu -

grnane.

rdut5cioasa de Mdriuca

ere drept si vi

Siwolui,

spun nu-mi

*

ION CREANGA

era

sulcind de pus pintre straie, cine umbla? Povestea cintecu.lui:

fiicea adeseori in ciuda mea gi-mi bdtea din pumni, poreclin-

uriti,

du-md Ion Torcdliu, cum

ii

zicea

mui lgan din Vinitori. lnsd pentru asta tot imi era dragi gi torceam

$i

impreui

I.

d-md, doamne , val de tei

li

m-arurcd-ntre fmei !

seurre vorbi, unde erau trei,

cu dinsa, la umbra nucului lor, cite o movild de drugi de cmurd, de md sdruta maro, cind i le rdtam

lul, nu qtiu cum imi vene,

sara aesI. Aga ne ducean bdielii 9i fetele uii la allii cu lucru, ca sd ne luim de urit, ceea ce la lard se cheamb gdz6toare, gi se face mai mult noaptea, lucrind firure al sdu. Cum torceam eu, de-a mi mre dragul pe intrecute cu Mdriuca, qi om sfiriia fusul ro1ii, aqa-mi s{iriia inima-n

tocmi pe mine cdzuse pietul sd fiu mai mare intre frati. lnsd ce era si faci, cind te roagd mma? Dar in ziua aceea, in @e md rugase e, era un senin pe ceriu gi aqa de frumos gi de cald afar6, c5-ti venea sd te scalzi pe uset ca geinele. Vdzind eu o weme ca asta, m spalit-o la baltd cu gind rdu asupra mmei, cit

mine de dragostea

imi

este

minte cI

Miriucii! Martur

aduc

odat5, noaptea, la o clacl

i-m

scos

D

Mdriucfi u gffiec din sin care era s-o bage in boale pe biata copild, de n-aq

fi fost

eu acolo. D-apoi vara, in zilele de sdrbdtoare,

cu fetele pe cimpie, pe colnice qi mai ales prin luncile gi dumbrtrvile cele pline de mindrele, dupd cules rdchilictr de fdcut gdlbenele, sovirvt de umplut flori, dumbravnic2 1i *." 2

- O,*t,

Dumbr.vd.

-

@ dros pldcut intrebui4ad h pbnd pE ut drcStode

Dar cind

ce

auem

de leginat copicdci

T F

A

R

Dlmezeu! $i-mi

de dezghiocat pbpugoi,

eu eram al patrulea.

imi em de md si de nicljitd. Ade vir spu, cici Dumezeu e desupra! De la o weme w, aezind c{-s prin livadd udeva, iese a&rd Si incepe a striga, de da duhul dintr-insa:

qi lon, Iome! Iome! Iome! - Vezind ea ci nu dau- rispm pace! de nicdiri, lasd toate in pimint $i se ia dupd mine la balt5, unde $tia c{ md duc. $i cind colo, md vede tologit cu pielea goaltr pe ndsip, cit mi !i-i

gligmul3; apoi,

in

picioare, find

la urechi cite o lspegiori fierbinte de la soare, cu argint printr-insele,

d.$c

-,

ctisu

-

ute;g-u.

PUPAZA DIN TEI

li

aci sdrem

intr-u

picior, aci in

celalalt, aci plsm capul in &eapta qi la stinga, spuind cuvintele:

gi-oi spdla

cofele

bate dobele!

Dupd aeea zvirlem pietrele, pe riud, in gtioalna ude mI scildam: tm pentru Dmezeu gi ua pen-

tru dracul, fdcind pute dreaptd la mindoi; apoi mi zvirlem citeva de

incuim

n-o vedeam pe dlnsa, cdci eram in

pe dmcul in fundul gtioal-

nei, cu bulbuci la gud; g-apoi hu9tiuliuc! 9i eu in gtioalnd, de-a cufundul, sd prind pe dracul de u picior, cdci apa ni era obiceiul sd facem la scdldat, de pe cind AdmBabadamr. DupE asta, md roi cufudm de trei ori in rind, penrru tatdl, fiul 9i duhul s{int 9i inc-o dati pentru min. Apoi mtr trdgeam incetigor pe o c@sri, la marginca bellii, cit mi !i-i moronul, 9i mtr uitam pe furig cm se iec{ apa cu piciorugele cele mindre ale unor tcre ce ghileau'? pirod din susul mcu. Mai fmos lucru nici cd se mai poate,

zice, clci era treut de miud. insd eu, in sttrea in we mi aflm, fiind cuprins de fericire, uitasem cI mi tre.iesc pe lme! la sfirgit, mm, cit era ea de tue de ep, de la o ueme

T F

pierde rdbdaea 9i vine tiptil, in virful degetelor, pe la spatele mele, cind md riitam la fete,

A

R

D

qedl

Toate acesta le privea brata mamd, * minile subsuoartr, cum e

i"*

,* p€ cid A&m-&badam-de : GHler dkau. -

dnd tuhf,a

la

mijloc wo jumdtate de c€s cit a zdbovir mm acolq mai wo neipatru de cind fugisem de aesi gi-a fl trebuit s{ lncep5 a mi se pme sodele drept inim{, dupd rum se

Scoate al,a din urechi, Cd yi-oi da parale vechi;

gi

omul nAcliit, de dupd un dimb de

prod, aprepe de mine, Dar o trqbd. ln totului-tot, a fi ueot

AuraS pdrura;,

$i li-oi

tT

cm vi

spm,

imi ie toate hainele fmugel de pe mal, 9i m{ lasd cu pielea goald in baltd, zicindu-mi cu ndduh3:

li

veni tu acasd, coroperulea, dacd te-a rlzbi fouea, q-apoi atuci vom ayea altl vorb6. $i se tot duce. Ei, ei ! ce-i de fdcut, Iome ? ! Fetele de la ghilit, care vdzuse asta,

-

dau ghiont

wa

nw-9i

alteia qi chicoteau

pe smoteala mea, de

In

rlsua pmdr:I.

eu intram in pimint de ru5ine gi cit pe ce sd md inec, de ciud.d ce-mi em, $i din dragostea cea mare de roi diniord, imi venea aqm sd le srring de git, nu alticeva. Dar vorba ceea: PoIi opri vintul, apa gi r Cu nrdlh { Corop.trde-

o -

suplrse sd, vqabndd.

(& b rcsstod

guile omenilor? De acee le-m

t&

l{sat gi eu pe fete sd ridI, pind li s-a duce gua la uechi, qi pindind weme pe cind ged ele plecate 9i dau pina in ap{ la ghilit, fac pqti! din baltd, q-o ieu la slnltoasa. $i aga fugem de tare pe prud, de slreu pietrele, pe cre le stirnem cu picioarele, cit mine de sus. $i tuga, 9i tuga, flri sd ml mi uit in urmi, pind ce dau intre hudi! pe drmul care ducea la noi acasd. Dar nu merg pe drum, de ruqine si nu intilnesc vrun om; ci sar ln grddin{ la Costache $i merg

in gr5dim lui la fumt mere domeqri gi pere sintiliegti+, cici m-u fi mopit in b6taie. $-apoi numai sta 6i-ar fi mai trebuit am, cit erm de priop-

sit! in sfirpit, dupl ce m-au lisat cinii lui Trisnea in pace, om v-m

spus, am sdrit in rdspintmele mui drum; de acolo in gridinl la noi, qi atunci m.i s-a plrut cI mI aflu in

sinul

tupiluq prin pdpugoi' apoi intr-o hudild, din hudi16 in gr6dini la Trisnea, si iar prin pdpugoi; 9i cind aproape sd ies din gridind, mi simtesc cinii lui Tr{sne, 9i la mine sd ml rupi. Ce-i de f{cut? Auzisem eu din omeni cd dacl rei sl nu te

D

cit le place, fdre si te unelti din loc; clci ei bat, cit bat pi de la o vreme te pdrlsesc ai se duc. $i ade-

vdrat este, cdci aqa m sclpat 9i eu de cinii lui Trdmea, atuci cind am dat peste plet cu ei gi ei cu mine

Noroc din ceriu pinl-n pftnint ce nu m-a prins melimulr gi harminul2 de Trdsnea' ctre avea mre

T F

foame, incep a mimii ugilit pin

te gard: Mdmucii, iacitE-mi-s. $-odatl $ sar in ogndl, md inltlogez dinaintea mei a9a chiprn cum erm, ii apuc mina m sila, o slrut

1 H2r2h.i.trl-o.

-*t

-illirnl.

bile ftclt.

s,i zic, scincind:

Mamd, bate-me, ucidc-md. spinzuri-md, ff ce gtii ru minc; nu-

mi di-mi

cew de minwe, ci

foame ! Vorba

sindliesri

-. t ugilir

mr

de

cea: Golitate incun-

Mnr,* * +

zd.vh,

lui Dumezeu. $i merg eu

acum ferd plsue prin pdpupoi pini in dreptr:l ogrdzii gi mI uit pintrc gard gi vdd pe ma rum se dd in vint dupd trebi, cind in casd, cind afud; pi-mi era mai rrue mila dc dinsa, dar qi de pintecele meu ccl stocit5 de apd inci imi era miln Vorba ceea: Milt mi-i de tine, dar qi de mine mi se rupe inima de miln ce-mi este. $i nemiputind suttrr

A

R

mu$te cinii gi sE te lese in pace, cum ii vezi cd sar la tine, sd te tupilezi jos la plmint qi sd-i lagi sd te late

ION CREANCA

ciudi pe mine, de cind ml zlpsisel

n.r**.. - & sfild IUe. dLi

PUPAZA DIN

tEI

iur{, fu{ fme

dl dea dr@tut. Ea atunci, rum e ma o buni-

tate, se uird ga.lig la mine qi

IF

zice

Bine-1i gede, cogcogeme cobliai- si mbli lela2 pe drmuri in halul acesta, 9i sd md lagi tocmai la wemea asta fdri leac de aiutor! ? Hai de mininc!, dar sI srii cE mi te-ai lehdmetit de la inimi; dmr s6 te po4i de acum tile bine, sd roi fiu ces ce m fost pentru dne; dar

nicn,

Dmezeu dragul

sd

D

:

mei, $i sn-ji

deie

toate daruile sale cele bogate, daci te-i purta, cum vtrd c! te po4i de o

bucati de vrme incoace. Atunci eu pe loc am inceput a plinge 9i bucuia mea n-a fost proastd. $i mai nultd musrrare am sim;ir

in cugetul meu decit oricind. $i .obtizan 1

S! !a!li

-G**.-.

lel.

-

coseadrc vhjsan s umbli frd m$

de

T F

al;ii; 9i cind era de fdcut ceva treabd, o cm rdr€m de pe aqsd. $-apoi mai aveam li alte bunui: cind md lu cineva cu rdul, pulind treabd fdcea cu mine; cind mtr lua cu bini-

A

R

te iuilqscd, Io-

cu tGte garizgonit de la

de ioi pind mi de-apoi, pentru ci m fost eu, r5bddtor qi statomic la vorbd in felul meu. $i nu cd md laud, ctrci lauda-i fag: prin som, nu ceream de mincile ; dacd md sculm, nu mai a$teptm sd-mi deie

dinsa gi nu ies din cuvintul ei afard

sirutd 9i-mi zice cu blindeld

[Em fi

a5a

nu gtiu, ztru! $i, sentr vorbd, vdzind cd m-m pus rdu cu n:m, ii giuruiesc eu c{ ce am ftcut n-oi mi face. Apoi mblu tot cu binigorul pe lingd

udeva. $i intr-o zi o rdd cd md

bdtut

casl, ca pe un strd.in, tot n-at fi rlmas aqa de milit in fala ei, ca aruci cind m-a luat cu binigorul. $i sd nu aedeli ctr nu mi-m dnut cuvinrul

oftind:

nici cu fapta, nici o vorba, clci vorba dulce mult aduce; la trebi-s Mmicul cir se poate: derdicam gi mitum prin qsd ca o fatd mare, de n-avea mma griji, cind se ducea

m-r fi

.duile 9i de m-ar

$orul, nici atita;

epul

iar cind m6 lds

meu, filcem cite o drdguld de trebugoud ca aceea, de nici Sfinta de

Nastasia izbdvitqre de otravd nu era in stue a o desface cu tot meqtegugul ei. Povestea ceea: IJn nebun mnc-o piatrd in baltd gi zece

minli

n-o pot scoate. In sffrgit, ce mi atita vorbd pentru nimica toatd? Ia, am fost li eu, in

lmea

asta, un bol cu ochi, o bucati de hmd insuflelittr din Hmulegd, care nici frmos pine la doutreci de mi, nici cminte pinl la treizeci ti nici bogat pine la patruzeci nu m-m fdat. Dar gi sdrac a$a ca in mul acesta, ca in anul trecut Qi q de cind sinr, niciodatd n-m fost!

T F

A

D

R

T F

A

D

R