Te Phan Ie Laurens

TE PHAN IE LAURENS

Pro{og ~ Lord Julian Roscoe Neville Delbraith, al doilea fiu al ducelui de Ridgware, era un pierde-vara. Peste poate de destrabalat, dadea termenului noi intelesuri. inalt, cu parul negru $i periculos de chipe$, se mi$Ca in societate cu gratia lene$a a unei feline de rasa ale carei pofte erau mereu satisfacute, a$a cum, pe huna dreptate, se asigura ca se intampla. De gentlemeni era considerat o persoana importanta, genul de om pe care iti doreai sa il cuno$ti, in timp ce femeile ii apreciau eleganta inefabila, faptul ca era expert in ale dansului, $armul lui binevoitor $i taioasele lui vorbe de duh cu care i$i intepa uneori interlocutorii. Ve$mintele lui erau, desigur, invariabil de cea mai buna calitate, iar caii lui ii faceau pana $i pe cei mai bogati oameni sa se inverzeasca de invidie. Vinul, femeile $i jocurile de noroc, in ordine inversa, erau ocupatiile lui principale, ceea ce nu mira pe nimeni; familia Delbraith avea o lunga $i venerabila istorie a masculilor cu multi urma$i, dependenti de jocuri de noroc. Era in sangele lui. Acestea fiind spuse, Lucas ta, mama lui Lord Julian, recunoscuta drept Salvatoarea Familiei Delbraith, era apreciata pentru abilitatea de a-1 struni pe Marcus, tatal lui Julian, impiedicandu-1 sa risipeasca averea familiei. Lui Marcus i-ar fi placut sa i$i joace intregul venit, dar Lucasta pusese piciorul in prag $i se opusese impulsurilor lui. Cu fermitate. Mai mult, primul ei nascut, George, era eel dintfil Delbraith in nenumarate generatii care scapase de blestemul familiei. Unii erau de parere ca eforturile sisifice ale Lucastei cu Marcus $i cu George o lasasera fara energia necesara pentru a infaptui o transformare similara cu Julian, in timp ce altii considerau ca incapatanarea lui Julian nu putea fi infranata nici macar de mama lui, chiar daca aceasta ar fi avut cum sa se concentreze numai asupra lui. In ochii societatii, Julian era intruchiparea masculului arhetipal Delbraith.

-------- Strylianie Laurens-------Dar, pentru societate $i familie, aderarea entuziasta a lui Julian la blestemul familiei Delbraith nu avea nici o importanta. George era mo$~enitorul. Masiv, solid, tacut', rigid $i rezervat, spre deosebire de fratele lui mai mic, George parea sa nu aiba nici un viciu. In timp ce Julian se arata in repetate randuri frivol, ireverentios $i amuzant, 9eorge statea cu mainile la spate $i spunea cat de putin posibil. Intr-un cuvant, George era plictisitor, dar nici acest lucru nu ingrijora pe nimeni, pentru ca, pana la urma, asta 11 tinea pe George fn siguranta. Prin urmare, atunci cand, la moartea lui Marcus, George mo$tenise titlul, familia $i societatea zambisera binevoitor. Continuasera sa zambeasca $i cand George perfectase o casatorie in totalitate adecvata cu Caroline, fata contelui de Kirkcombe, o inteleapta tanara lady, bine privita in societate. Caroline, urmand exemplul soacrei ei, 11 considera pe George un model de perfectiune, eel putin datorita faptului ca se tinea la distanta de blestemul familiei. Ca 11 gasea mult mai 'putin admirabil in viata intima era un lucru pe care 11 tinea pentru ea; in fata celorlalti, 11 sustinea pe George la fiecare pas, $i societatea dad~a din cap aprobator. Deloe surprinzator prin urmare, Caroline nu 11 privea cu ochi buni pe cumnatul ei, pe atragatorul crai, scandalos de desfranatul Julian; atitudinea ei arata clar ca 11 considera 0 posibila influenta corupatoare, una pe care $i-o dorea la o distanta cat mai mare de sotul ei, de ea $i de copilul pe care ajunse sa'.-1 poarte rapid in pantece. Deloe lipsit de consideratie, Julian se conforma dorintelor nerostite ale cumnatei lui; e~, pana la urma era sotia fratelui sau. Vizitele lui la domeniul familiei, Ridgwar~, in St~ffordshire, anterior destul de frecvente atpnci cand i$i vizita mama, ca un fiu respectuos ce era, ramanand apoi sa se joace cu surorile lui mult mai mid, devenira tot mai razlete $i, intr-un final chiar rare. Servitorilor de la conac, care observau mult mai multe decat se putea banui, le parea rau pentru asta, dar opinia lor nu conta pentru nimeni. Apoi se nascuse copilul lui Caroline. Botezat Henry George Neville Delbraith, baiatul avea toate caracteristicile fizice ale unui adevarat Delbraith. Privind aceste semne cu ingrijorare, Caroline 6

- - - - - ~otu( sau nimic ------jura ca, orice s-ar intampla, fiul ei nu avea niciodata sa fie atins de blestemul familiei Delbraith. In dimineata botezului, Julian sosi la biserica, statu langa mama $i surorile lui, apoi sub privirea mahnita a lui Caroline, simtindu-se ca balaurul din poveste, ii pasa mamei lui cadoul complet inofensiv de botez pentru nepotul lui $i, de indata ce slujba se incheie, ii stranse mana fratelui sau, facu urari politicoase cumnatei lui $i ghemotocului pe care-I tinea strans - protector la piept $i se intoarse la Londra. Dupa aceea, Julian le vizita pe mama $i pe surorile lui doar atunci cand Caroline $i, preferabil, $i bebelu$ul Henry lipseaumacar pentru moment. Daca George se afla prin preajma, Julian intra $i la el, dar, avand caractere atat de diferite $i cu greutatea titlului atarnand pe umerii lui George, fratii nu avusesera niciodata prea multe in comun; o remarca, o observatie imparta$ita $i se desparteau, amiabil, dar distant. Intre timp, Julian i$i umplea timpul cu rutina lui obi$nuita de jocuri de noroc $i risipa; jocuri de carti, zaruri, curse de cai orice fel de curse. Era mereu dispus sa calculeze riscurile unei situatii $i sa parieze in consecinta. Aventurile amoroase, initial cu femei de moravuri U$Oare, dar apoi din ce in ce mai des cu matroane plictisite din propria clasa sociala, ii umpleau timpul ramas. Reputatia lui de expert in vinuri ramase ne$tirbita, dar nimeni nu i$i putea aminti sa 11 fi vazut vreodata cu adevarat beat. In definitiv, era universal recunoscut ca bautura $i pariurile pe sume mari nu erau o combinatie reu$ita, $i toti $tiau ca Julian i$i lua in serios sacrificiul pe altarul blestemului familiei. ~i anii treceau in acest fel. In tot acest timp, daca cineva $i-ar fi dorit sa afle care era situatia financiara a lui Lord Julian de la vreun membru al societatii, i s-ar fi raspuns ca Lord Julian era la un pas de ruina, de a se arunca in rau $i a se duce la fund. Pentru toti observatorii cu experienta era evident ca nimeni nu putea sa duca un asemenea stil de viata risipitor $i sa parieze atat de des $i de extravagant fara sa ramana la un moment dat fara bani. Cartoforii pierdeau intotdeauna, chiar daca nu imediat; toata lumea $tia asta. Caroline, ducesa de Ridgware, cu siguranta imparta$ea $i ea aceasta opinie. Mai mult, era convinsa ca inutilul ei cumnat 7

------- Stphanie Laurens ------seca averea familiei, dar, de fiecare data cand incerca sa discute problema cu sotul ei, George se uita urat ~;i ii spunea ca gre$e$te. Cand, manata de nevoia de a proteja mo$tenirea fiului ei, puse presiune asupra lui, George se arata neinduplecat $i o lini$ti cu raceala $i extrem de categoric spunandu-i ca Julian primea doar un modest stipendiu trimestrial ce ii revenea prin testamentul tatalui lor $i nimic mai mult - ca Julian nu ceruse niciodata bani din sumele ce se strangeau pe domeniu, nici macar lui personal. Caroline nu crezu asta, dar, pusa fata in fata cu neobi$nuita inver$unare a sotului ei, fu nevoita sa il creada pe cuvant $i sa se retraga. De fapt, doar doi oameni cuno$teau adevarul despre situatia financiara a lui Lord Julian - valetul lui, Rundle, $i Jordan Draper, fiul responsabilului cu afacerile familiei. La cererea lui Julian, Jordan i$i asumase sarcina administrarii finantelor acestuia, separandu-le astfel de posesiunile ducale ale fratelui sau. Doar cei doi $tiau ca Julian era unul dintre acei Delbraith care apareau o data la trei generatii. Era unul dintre acei Delbraith care d$tigau. Nu ca$tiga fiecare pariu, dar, pe o perioada mai lunga de timp, avea profit. De la varsta de cinci ani, cand descoperise intaia oara bucuriile rama$agurilor, nu mai ajunsese sa fie pierzator la final de saptamana; in unele saptamani, d$tiga doar cativa gologani, dar, per ansamblu, nu ie$ise niciodata in pierdere. Jordan Draper era fascinat de faptul ca nimeni nu se mira vreodata cum de o familie atat de veche precum familia Delbraith, blestemata cu o asemenea dependenta paguboasa, nu ajunsese niciodata la sapa de lemn. Prin asocierea lui cu Julian, Jordan aflase $i raspunsul. Bunic, tata, fiu - in decursul a trei generatii, ma.car unul din membrii familiei avea norocul invingatorului. Desigur, asta nu mai conta, intrucat, multumita Lucastei $i influentei ei asupra lui Marcus $i apoi asupra lui George, familia nu mai era aservita acestui blestem. Blestemul fusese invins ... Dar, administrand conturile $i investitiile lui Julian, Jordan se intreba adesea daca ispravile Lucastei fusesera intr-adevar un lucru bun. Prin urmare, existenta lui Julian $i stilul lui de viata extravagant se desfa$urau in cea mai mare parte lipsite de evenimente. ~tia foarte bine care este parerea lumii despre el; asta nu facea 8

_ _ _ 'T'otuC sau nimic - - decat sa ii intretina cinismul natural, facandu-1 sa zambeasca in inea lui. d . b" 1 a Asta pana in acea seara din 1811, can cmeva atu a U$ e$edintei lui din Duke Street. " " . " Era ~oiembrie, $i vremea devenise mohorata. P;it1~a lume r m asese in ora$, ceea ce explica de ce Julian stat~a" l~nga foe, ~u , icioarele ridicate pe un taburet $i cu o carte desc~1sa ~~tr~una dm ~naini. Auzind bataia, i$i ridica privirea; auzi apo1 pa$~ 1~1 Run~e ·raversand holul in drum spre U$a din fata, a$tepta, mtrebandu-se vag... " " " " . " - Stapane! zise Rundle ta$nind pe U$a fara sa c10c~easca, ceea e nu ii statea in obicei. A venit Higginbot~a~ de la Ridgware .. ul Privind pe langa Rundle la grajda:~l p:mc1pal .de la d~mem fratelui sau, observand aspectul rava$1t $1 expres1a grava a aces , uia, Julian i$i indrepta spatele. - Mama? Higginbotham clipi, apoi scutura din cap." _ Nu, stapane. Este fratele dumneavoastra. - George? . . Julian nu i$i putea imagina de ce 1-ar fi tnm1s George pe igginbotham in ora$ ca sa-1 cheme pe el, risipitorul frate maimic. -Ce vrea? Higginbotham arata de parca $i-ar fi inghitit limba, dar . ntr-un final scutura din cap. . • " . - Domnia sa nu dore$te nimic. ~i-a pus un ~lstol"la ta~pla $1 apasat pe tragaci. Este mort. Credem ca ar fi bme sa vemti. Julian conduse trasura nebune$te $i ajuns~ la ~dg~are in .'l ul diminetii. Dupa ce o lasa in curtea graJdulm, se mdreprniJ oc • 1 " l" ase peste ·t , spre casa $i intra pe U$a din latera . 0 negu:a s.e as " . nae; tacerea era sumbra. Pa$ii lui faceau ecou m tl~p ce m:mta Pret de un moment ramase tacut, d a1e1e holului din fata. ' il · · e pe rutat~ Higginbotham nu $tiuse sa i~ s~una . ce . l~~mses orge sa faca un gest atat de impuls1v $1 de irevers1b11. Un gest . ;t t de necaracteristic lui.

Atat de inexplicabil. 9

- - - - Stpfianie Laurens---Un sunet venit din josul coridorului il facu pe Julian sa se intoarca. Din umbre aparu un batran, imbracat intr-un costum negru extrem de ingrijit. - Va multumesc ca ati venit atat de repede, domnul meu. Cu buzele stranse, Julian incuviinta din cap. -Draper. Omul din fata lui era Draper senior, responsabilul pentru afaceri al fratelui sau, tatal lui Jordan. Birourile familiei Draper se aftau in Derby, mult mai aproape de conac decat Londra. Julian cerceta fata barbatului. -Ai vreo idee de ce George ... Tot nu imi vine sa ere! De ce $i-a luat viata? Sobru $i solemn, Draper incuviinta din cap. Arata palid, epuizat - mult mai in varsta decat il tinea minte Julian. - Din pacate, domnul meu, $tiu de ce. De aceea am fost atat de U$urat sa aftu ca servitorii v-au chemat din proprie initiativa. Este o afacere urata, $i vom fi nevoiti sa luam decizii rapid, pentru a proteja familia. -Sa protejam ... ? Julian se incrunta. Nu inteleg. -$tiu. Draper facu semne in josul coridorului. - Daca doriti sa ma urmati in birou, voi incerca sa va explic. Julian ezita. -$imama? - Este in stare de $OC, la fel $i ducesa, dar doctorul a venit aici ieri, $i ambele au fost sedate. Mi s-a spus ca se vor trezi peste cateva ore. -Surorile mele? $i Henry? Dumnezeule mare, saracul baiat este duce acum. - Intr-adevar, dar servitorii ii tin bine pe cei mai tineri sub control $i ma tern ... Draper se intrerupse $i i$i freca fruntea. Ma tern ca discutia noastra nu poate fi amanata, domnul meu. Intr-o asemenea situatie, timpul este esential. Draper era un barbat solid, de incredere, greu de $Ocat $l con$tiincios, unul dintre motivele pentru care Julian il alesese pe fiul lui ca responsabil pentru propriile afaceri. Devenind $i mai intrigat- mai alarmat -, Julian incuviinta din cap. 10

- - - - Totu{ sau nimic - - - - Foarte bine. Flutura sugestiv mana. Dupa tine. Urmandu-1 pe Draper pe coridor, il intreba: Cand s-~ int.~mplat? . - Ieri-dimineata, domnul meu. Servitorn au auz1t 1mpu$Catura la ora unspr~zece, daca nu ma in$el. Au fost nevoiti sa doboare U$a de la biblioteca, dar, desigur, nu au mai avut ce face. Julian avusese suficient timp, in lungile ore ale calatoriei, sa se andeasca la ce se intamplase. -Cati au mai aftat despre moartea lui George? - In 'acest moment, domnul meu, cred ca doar servitorii din asa $tiu, cei de la grajd $i familia. $i doctorul $i eu, desigur. - Deci am putea ascunde faptul ca este vorba despre o inucidere. Primul lui gand fu la surorile lui, la mama, la Henry $i chiar 1 cumnata; o sinucidere in familie, din orice motiv, aducea cu sine o umbra sociala de proportii. Draper ezita inainte sa zica: - Posibil. Nu parea deloc sigur. Julian il urma pe Draper in biroul conaului. Acesta ii indica un scaun din spatele biroului de scris. - Imi va fi mai simplu daca va arat situatia financiara. - Situatia financiara? Cufundandu-se in scaun, Julian se in:runta. D~ ce trebuie sa vad situatia financiara? Ridicand un registru voluminos de pe un raft, Draper se intoarse $iii intalni privirea. - lmi pare rau sa va informez, domnul meu, ca fratele «lmnneavoastra nu a fost, a$a cums-a banuit de catre toata lumea, 1nun la blestemul Delbraith. A

_

- Sa dea naiba! Julian i$i infipse ambele maini in par, holbandu-se la dovev. 1 dependentei lui George. In ultima jumatate d.e ora, Draper r pusese in fata registru dupa registru, faca~du.-1 c~ar un f~pt t inrte simplu. George reu$ise acolo uncle tot1 ce1lal~1 Delbra1t~ 11l11aintea lui dadusera gre$. Dusese domeniul la fal1ment, apo1 d11bl se datoriile ipotecand fiecare bun detinut cat de mult pol>il. Coborandu-$i mainile, Julian se lasa pe spate. - n regula. 11

. . _ - 'T'otu( sau nimic - - -

- - - - - Steyfianie Laurens---Mintea ii vuia, cifre §i sume ii jucau prin cap, evalua toate §ansele §i posibilitatile. Acum intelegea de ce Draper dorise sa fie §i el acolo. - Fa totalul! Tot. $i trimite dupa Jordan - spune-i sa-mi aduca registrele. - Da, domnul meu. Draper ezita, apoi recunoscu: Mi-am permis sa trimit dupa Jordan mai devreme - ar trebui sa ajungii cam peste o ora. Julian i§i ridicii privirea spre fata batranului. - Ciudat de indriiznet din partea ta. 0 spuse fara inver§unare, mai mult ca o intrebare. Draper ii infrunta privirea. - Imi cer scuze, domnul meu, dar va §tiu pe dumneavoastra §i pe fratele dumneavoastrii de cand erati copii. $tiam ca familia va avea nevoie de ajutorul dumneavoastra §i, a§a cum am spus, noi... - Nu avem timp pentru asta. Julian se strambii, apoi incuviinta scurt din cap. Foarte bine. I§i impinse scaunul in spate. Ma due sa imi viid surorile. Cheama-mii cand sose§te Jordan. Le gasi pe Millicent, Cassandra §i Edwina in micul salon de la etaj pe care il foloseau pentru ele. Fusesera informate ca George murise, dar nu Ii spusese altceva. insii, auzind impu§ciitura §i fiind martore la agitatia ce urmase, erau capabile §i singure sa puna lucrurile cap la cap. -S-a sinucis, a§a-i? Millicent, in varstii de paisprezece ani, §i care dadea semne ca avea sa devinii o a doua Lucasta, statea pe bancheta de la geam, cu genunchii la piept, §i abordase subiectul direct. Dupii ce schimba sarutari §i imbrati§ari mai lungi decat de obicei cu toate trei, Julian se a§eza pe perna afl.atii la picioarele lui Millicent §i ezita, intrebandu-se daca putea sale scuteasca de astfel de informatii, daca ar fi trebuit sii ... Cassie, de unsprezece ani, pufni. - Spune-ne odata - §tii ca o sa afl.am de la servitori daca nu ne spui tu.

12

uli n ofta §i se conforma, atintindu-§i privirea spre Edwina, r zece ani, ca sa se asigure ca nimic din ceea·ce spunea nu $OC prea mare pentru ea. r ... de ce? Millicent se incrunta. Este un lucru abso1ut zitor _ trebuie sa fi avut un motiv. t i venea partea complicat a. . . . - ·~ leg de la Draper ca George daduse in p~uma. JOC_ur~or c. Se pare ca 1-a ajuns §i peel blestemu~ §1, deca: sa n§te iul $i familia, George ... ei bine, a pus ca~at_luc:urilor. li n spera ca aveau sa inghita intreaga mmc1~na. '1' c . trei se incruntara, analizara informat1ile, dupa care pufni. r stilul lui George. Atat de intepat, ca ~-ar fi ~~tut sup~rta 'v ajutorul cuiva. Cassie i§i intoarse ochh cenu§ll spre Julian. tr it cu acest blestem toata viata, §i pe ti~: nu ~e.-~ afectat ta - §i nu ai facut rau nici domeniului, mo famil1e1. U$i sa schiteze un zambet firav: _ ln pacate, George nu a fost ca ~me. . • . u. Millie i§i dadu picioarele JOS de pe sca~n .$1 il prms~ 1, brat. Tu e§ti mult mai puternic. Dar cum ramane cu pata. 1 1 /\ nu iderii, vreau sa spun. _ . • N . ste nevoie sa iti fad griji. Doctorul a lasat un _b1let l~ une ca, in aceste circumstante, ar sugera sii sustmem ca a murit subit, de apoplexie. . trei se gandira un moment, apoi Edwina vorb1: I\ bine atunci presupun ca- nu putem d eca•t sa- facem rost de " "I •. 11 ine,de doliu corespunzatoare, ca sa il putem conduce pe ' pe ultimul drum a$a cum se cuvine. M lli - se stramba. bil . varat. o fi fost el un idiot, dar a fost idiotul nostru.no rificat pentru noi, a§a ca ar trebui sa il facem mandru jn ce prive§te inmormantarea l~i. . _ _ ltul ochiului, John intrezan o cabnoleta, condusa de ~aper, inaintand pe alee. _ . tr bui sa mergem sa vorbim cu mama, anunta C~ss1e. I'•,111 , nveselim daca discutam despre haine - sau ce~ put~~ nu .. mai gandeasca la felul in care a murit George. 11 pnvi pe l11lt Il l. Ai Vazut-0? -

....___ _ _

St~hanie

Laurens....___ __

- Nu. Nu inca. Se opri, apoi spuse: De ce nu mergeti voi trei sa vorbiti cu ea $i sa ii spuneti ca am venit $i ca ma voi duce la ea de indata ce pot? Se ridica impreuna cu fetele. Trebuie sa discut numaidecat cu Draper, ca sa putem rezolva problemele. Spuneti-i ca o sa urc la ea de indata ce terminam. Surorile lui incuviintara din cap $i il imbrati$ara din nou, apoi ie$ira toate din salon. Despartindu-se de fete pe coridor, Julian ofta de U$Urare pe furi$; discutia decursese mai bine dee.it se a$teptase.

- - - - Totu[ sau nimic - - - In timp ce facea asta, Draper $i Minchinbury schimbara p vtri ... $i se indreptara incet spre Julia~. Minchinbury fu eel · , U$Or $OCat, il privi intr-un final pe Julian. - . mnul meu ... ce planuiti sa faceti? J ulian ridica un deget $i a$tepta calm ca Jordan sa calculeze. 1111 i:-un final, Jordan rasufla. - untem aproape. La mustata. 11 privi pe Julian. S-ar putea · I Y l1$iti. . Nu fusese necesar ca Julian sa ii explice lm Jordan ce avea It· r:cnd sa faca: Jordan lucra pentru el de pr:a multa vremve $i ., pabil sa ghiceasca de ce era in stare, dar n era recunoscator i 11" rului barbat pentru sprijinul fara ezitari. . - Ai inclus administrarea casei {>i a domeniului, platile ob~{>11 11 t pentru mama, pentru fete, pentru ducesa {>i ai la.sat partile f1 l l r intacte? - P rtile fetelor au fost de mult cheltuite, raspunse Jordan, dar vo r ve~i la suma initiala pana cand fiecare dintre ele impline{>1 • Q i prezece ani. Am inclus {>i suma in .cre{>ten~ pe_ntru Henry 111 oii ce urmeaza, incepand cu cea de-a cmcea lm amversare. . - · ine lucrat. Julian se opri pentru a-{>i aduna gandurile, ~poi 1,. IJl dr pta privirea spre Draper $i Minchinbury. Iata, domnilor, , • 1• e · te planul meu de actiune. v v r, . detalie planul in intregime; daca dorea sa reu{>easca ~a 11 ?. familia Delbraith - familie, titlu $i domeniu -, avea nev01e ,j,. ·t de partea lui. La inceput, fora {>Ocati, apoi ~e-~ dreptul , , , lJh imantati cand intregile ramificatii ale propuneru lm le de~e: 11 1 lare, dar, intr-un final, asemenea lui Jordan, acceptara $1 ei , . 1 ) 1 1, xis ta alta solutie. · rge alesese calea u{>oara $i il lasase pe Julian sa salveze 1 ii r ·aga familie. A

I

I$i petrecu urmatoarele ore cu cei doi Draper, tata $i fiu, apoi li se alatura $i Minchinbury, avocatul familiei. Biroul era prea aglomerat cu toti patru acolo, dar nimeni nu sugera sa discute in alta incapere, una mai putin sigura $i mai putin ferita. Minchinbury confirma ca George il numise pe Julian executor unic al testamentului lui $i, de asemenea, cotutore pentru Henry eel in varsta de trei ani. in legatura cu ultimul aspect, Julian nu facu dee.it sa incuviinteze din cap $i lasa problema pentru mai tarziu; cate un singur scenariu diavolesc o data. - Nu avem cum sa evitam problema, trase Jordan concluzia intr-un final. Oricum am structura platile, chiar daca lichidam toate proprietatile instrainabile $i folosim intregul venit al domeniului pentru acele plati, datoriile depa$esc cu mult posibilitatile de plata ale ducelui.

in timp ce revedeau infioratoarele dfre, un plan se infiripa in mintea lui Julian. Era mai mult dee.it scandalos, dar la lucruri scandaloase se pricepea eel mai bine. De cealalta parte a biroului intalni privirea lui Jordan. -Trece aid $i fondurile mele - pe toate. Lichideaza-mi toate bunurile $i adauga-le aid. Redu capitalul datorat. Lasa-mi... Se gandi putin, apoi adauga: Zece mii in bancnote. Presupune un venit din partea mea de ... Ii lua mai mult sa calculeze, dar intr-un final spuse o suma. Draper $i Minchinbury parura speriati, dar Jordan facu doar o grimasa, nota cifrele $i reincepu sa teasa complicata panza de plati ipotecare $i imprumuturi.

· ls utia cu mama lui fu una difidla {>i fiindca Lucasta era I uc ta.sa se invinovateasca pentru ru{>inea lui George. /\J1 zata intr-un fotoliu indreptat spre geamul lat din sufra1'."' i )' femeie inca frumoasa cu parul negru intins i~caru:_~n? un , Ir 1) plin de durere, strangea o batista uda intr-una din mam1. Ar fi trebuit sa imi dau seama! Nu pot sa cred ca n-am .v1. 11 . emnele. 111 (

14

15

- - - - - Strylianie Laurens----Contrar parerii generale, Julian se intelegea bine cu mama lui· erau asemanatori in ceea ce privea vointa. Ajunsesera de mult~ v:em~ la.un fel de acord; Lucasta nu incerca sail preseze in vreo direct1e, 1ar el nu se arata recalcitrant. Privind peste gazonul valurit spre copacii padurii de pe domeniu, el ofta. - Mama, daca eu nu am vazut nimic, atunci nu a fost nimic de vazut. A fost ... foarte priceput sa ascunda totul. -Ne-a pacalit. Ne-a triidat. Dupa un moment, cu o voce mai $Optita, Lucasta ii intreba: De cata vreme? Julian ezita, dar $tia ca nu avea rost sa incerce sa 0 minta. Intorcandu-se spre ea, ii raspunse: - Dupa Draper, de cand a plecat la Eton, dar sumele initiale erau sufic~ent de mid cat sa nu va alarmeze pe tata $i pe tine. Doar dupa ce a preluat mo$tenirea a inceput sa joace sume cu adevarat mari. Neajutorata, Lucasta scutura din cap. -Nu ai auzit nici o barfa? -Nu. A

Ceea ce spunea destul de multe despre genul de localuri pe care le fr~c:rent~se George - Julian ar fi auzit despre orice spelunca accept~b1la social, dar asta insemna ca George se afundase in lun:ea mterlopa pentru a-$i satisface dependenta. Incet, Lucasta inspira, apoi expira $i i$i ridica barbia. -Ce e facut ramane facut. Vom proceda a$a cum a sugerat d~ctorul Melrose - George a murit de apoplexie. O sa ii ingropam cu toate formalitatile necesare. $i apoi - se uita la Julian aduna~ r~~~$itele. $i reconstruim. Facu o pauza $i-l privi cu ochn m111t1. DeCI. Ofta din greu. Avand in vedere faptul ca George a preferat sa-$i zboare creierii in loc sa infrunte situatia spune-mi, cat de rau este? ' ' Nu incerca sa ii ofere o versiune mai blanda - nu avea rost $tia cu cine avea de-a face. Mama lui fusese intotdeauna feroce i~ apararea familiei; detecta orice minciuna $i, precum un caine de lupta, ar fi scos adevarul de la el. A$a ca el trase un fotoliu langa. al ei, se a$eza $i ii spuse totul, iar cand $Ocul, deloc surprmzator, o lasa inmarmurita, fara cuvinte, el continua cu voce blanda: 16

- - - - rr'otu{ sau nimic - - - -Am vorbit cu cei doi Draper $i cu Minchinbury $i am stabilit un plan. E disperat, dar pentru noi sunt vremuri disperate. Au fost de acord ca e singurul mod de a merge mai departe - am discutat toate celelalte posibilitati, $i nici una nu ajunge la rezultatul celei propuse de mine. Ea ii privi in ochi. -Nu o sa-mi placa planul tau, a$a este? - Nu, dar este singurul pe care il avem. Ii spuse in detaliu tot ce stabilisera. Ea il asculta tacuta. Apoi se certara. La asta se a$teptase; se tinu tare $i, intr-un final, putin Cate putin, ea dadu inapoi. Doar ca, spre surpriza lui, intr-un singur aspect, $i la acesta ea nu renunta, nu dorea sa cedeze sub nici o forma. - Am pierdut deja un fiu - nu am sa te pierd $i pe tine. Nu! Ridica o mana. Imi dau seama ca, pentru succesul planului tau, este imposibil sa mai fim asociati public, dar - il fixa cu privirea - vei continua sa vizitezi aceasta casa, pe mine $i pe surorile tale. Sunt fiicele mele $i la fel de capabile sa pastreze secretul cum sunt $i eu. Nu te vei indeparta de noi - $i te asigur ca noi nu te vom lasa sa te indepartezi. Ochii i se umplura de lacrimi. Asta, dragul meu, nu poti sa ne-o ceri. Ca planul tau sa aiba succes, trebuie sa tii cont $i de asta. Nu se a$teptase la o asemenea reactie vehementa. Scrutandu-i chipul, $tiindu-i vointa de neinduplecat, se razgandi, apoi incuviinta din cap. - Foarte bine. Dar vizitele mele vor fi, in lipsa unui alt cuvant, tainice. -Secrete. Ea aproba din cap. $tii ca servitorii ar face orice pentru tine, deci asta nu va fi o problema. - Fetele ... El ranji. Te las pe tine sa le spui - vei $ti mai bine ca mine cum sa le explici, $i nu am timp pentru certurile $i explicatiile inevitabile. Eu $i Jordan trebuie sa plecam la Loridra cat de rapid posibil. Daca vrem sa acoperim gaurile lasate de George in fatada financiara a familiei, trebuie sa o facem acum. Ochii Lucastei ii cercetara fata, apoi femeia il intreba pe o voce joasa: -$i Caroline? Ii explic eu daca dore$ti. 17

------- St91h.anie Laurens------Cu buzele ingustate, el scutura din cap. -Nu, voi vorbi eu cu ea. Este cotutorele lui Henry. Vom gasi o cale sa colaboram, de dragul lui Henry, daca nu din alt motiv. Se ridica. Lucasta se ridica $i ea, il apuca de brat $i se intinse sail sarute pe obraz. - Du-te, dragul meu. $tiu ca trebuie sa pleci. Ea ii dadu drumul $i se intoarse cu spatele, dar nu inainte ca el sa ii poata vedea o lacrima rostogolindu-se pe obraz. Discutia cu cumnata lui puse capac unei zile ingrozitoare. Apropiindu-se de camerele lui Caroline, ii vazu pe Draper $i pe Minchinbury ie$ind din sufrageria acesteia. Inchisera U$a in urma lor $i inaintara pe hol. Cand se intalni cu cei doi, se oprira cu totii. Minchinbury fu eel care vorbi: -I-am explicat ducesei prevederile testamentului. $tie ca sunteti unic executor $i cotutorele fiului ei $i intelege ce drepturi va revin prin virtutea acestor calitati. Julian stranse din buze. -Deci cum a primit ve$tile? Michinbury se stramba. -Nu bine, dar trebuia sa i se spuna. Ma.car acum cunoa$te $i intelege situatia. -Am informat-o $i despre dificila situatie financiara in care ne-a la.sat ducele. Buzele lui Draper se tuguiara. I-am explicat ca, in ciuda a ceea ce credea ea, nu ati luat niciodata sume nemeritate de la domeniu $i ca situatia actuala a rezultat doar din pagubele fa.cute de duce. Desigur, nu am indraznit sa ii explicam planul nostru, de$i am lasat sa se inteleaga ca v-ati fa.cut unul $i ca, avand in vedere situatia, credem ca este singurul mijloc posibil prin care familia $i titlul de duce pot fi salvate de la dezastru financiar. Julian privi de la unul la celalalt. - Lasati-ma sa vad daca am priceput bine - i-ati dat de inteles ducesei ca, orice a$ propune eu, ea trebuie sa fie de acord, pentru a se salva pe ea $i pe fiul ei de la ruina? Ambii se gandira, apoi incuviintara din cap. 18

_ __ _ _ Totu( sau nimic -------N . - Minchinbury il privi rapid pe Draper -

cunO~$tem

' " I' r1 ~ parerea ducesei despre dumneavoastr~ $i am cons1der~t . , ' i • L d datoria noastra sa clarificam lucrunle p:nt~u dom:ua .t ' 1 incat cuvintele dumneavoastra sa nu mtalneasca 0 t · ·· de nedorit. J' p -r clatina $i el din cap. ." " . " M. ar atat am putut sa facem ca sa va aJutam cu planul. , l11li cu se inclina $i el. V .multumesc, domnilor. Va apreciez sprijinul. /\ 111 ii facura plecaciuni $i se retrasera. M 11 hinbury zise: . I ' mai aveti nevoie de ajutor, domnul meu, nu trebme

puneti. I . A' ~ d consimti $i continua de-a lungul coridoru ~u~gan " .ti l."c eria lui Caroline, nu se opri sa se ga~dea~ca, c1 batu la u. '· /\ uzi un inabu$it ,,Intra", apasa manerul $1 mtra. b le rate 1 line statea in picioare cu spatele la geam, cu in jurul corpului. Salutand din cap, Julian inchise U$a, $i spre ea. . . " d C ndoleantele mele. Mi-a$ dori ca s1tuat1a sa fie altfel, ar ' •l'l •Ui - sa vorbim. Oprindu-se la un i:netru de :a•. ii infru.nta ' ' I 1 lba$tri. Minchinbury $i Draper mi-au spus ca ti-au exphcat I il ,1'\ , . Este ceva ce nu intelegi? . . .. l I I P strase tonul uniform, lipsit de inflexium $1 politicos a 111 .. dul distant. " 1 " ' 11 . ~a eliberata de ma$ti, Caroline se ~olb.a la 1~ putea l'1·d1· ' motiile intrebarile, furia trecandu-1 prm och1. Intr-un 1111 11, i li s~ap; o singura intrebare, ragu$ita $i salbatica: ,t

l111t n

u:.

e:

e? ,I ulicn scutura din cap.

Nu -a putut abtine. . alta c r ... Ea se opri, apoi flutura din mana_$1 pnvi m . " u nu pot... Inspira adanc $i, ridicandu-$1 :a~ul, c~ntmu~ 1 11 . 11 priveasca: Mi-e in ca greu s.i... accept ~a," m tot1 ac~$tl 111 i ,11 vreme ce eu te-am considerat pe tine un ticalos, tocma1 el , . , , , .1 la. ,lt1H n se incrunta. Ai banuit macar? 1 , •

19

-------- Stryfianie Laurens~--~ -Nu pe el., Ea rase aspru. Niciodata pe el. Dar unele din bijuteriile mele,..~ sunt imitatii, nu reale. Chiar unele dintre cele care erau reale sunt acum imitatii. fl privi pe Julian. Am crezut ca a folosit bijuteriile ca sa ne plateasca datoriile, poate gandindu-se ca nu voi observa niciodata diferenta dintre pietre $i ca in mintea lui asta era mai bine decat sa ia de la domeniu ... Respiratia i se franse, $i i$i feri privirea. Oh, nu este nevoie sa imi spui - ~u pot sa cred ce proasta am fost. Nu avea timp pentru istericalele ei, fie ele $i de acest gen. - Caroline, pentru a evita dezastrul financiar, trebuie sa aqionez rapid. · Ea i1 privi amar. . ~Di~ ce spun Minchinbury $i Draper, nu am alta optiune decat sa te las sa fad cum dore$ti daca vreau sa continui sa Iocujesc in confort aid, cu Henry, $i daca vreau ca fiul meu sa aiba vreun viitor. Aceasta era partea negativa a interventiei celor doi batrani. - Din acest punct de vedere, au dreptate, dar nu ti-au spus ca, pentru ca planul meu sa reu$easca, trebuie sa joci $i tu un rol. $i, pentru asta, trebuie sa $tii care este planul. Caroline se gandi un moment indelungat, apoi se intoarse din ~ou cu fata la el, cu bratele inde$tate $i incuviinta din cap. - In regula. Spune-mi care este planul tau. Nuse a$eza $i nu i1 invita nici peel sa o faca. A$a ca el ramase in picioare $i ii spuse planul. Cand termina, ea se holba la el cu gura deschisa. Lasa un minut sa se scurga, apoi o intreba fara rezerve: - Bi bine? Iti vei juca rolul? Rolul pe care ttebuie sa i1 joci ca sa putem continua povestea asta? Ea dipi $i se holba din nou, - Eu ... nu inteleg. Firea lui i-o lua inainte. - Este o intrebare simpla. Vrei sa ..• - Nu, nu asta. Eu ... I$i cobori bratele $i inspira adanc. Se opri o_ secunda'. a~oi, cu privirea indreptata spre fata lui, zise: Propui sa te sacnfic1. De ce? Asta nu inteleg eu - in asta nu am incredere. Daca accept planul acesta al tau $i i1 sustin in mod activ,

20

~--- rTotu( sau nimic ~--pl sa pe mine - $i chiar pe fiul meu $i viitorul lui - intr-o d datorie insurmontabila fata de tine. I I . andi, apoi consimti. I . , adevarat. un sunet discordant, frant, $i se intoarse. line. Printr-un efort de vointa, i$i mentinu vocea calma: /\ , I<· r:· nd, chiar $i acum, sa iti la$i mandria sa iti dicteze actiu1111' '; ~1 , imi refuzi ajutorul? H1 •• uita din nou la el, ochii li se intalnira. I J11 \ ipat distant, ascutit ajunse la el - un su~et ~ericire, nu , 1, 1 I 11, rare. Privind pe geam, le vazu pe suronle lm $1 pe He~~y 1•• •' 11d din padure. Fusesera la plimbare $i se intorceau. Mlllu: 1 ,1r111i leganau un Henry incantat intre ele. Avea .doar t.re~ 111 • i litatea mortii ' tatalui sau nu il afectase inca. D01 lache1 $1 , 1I. 11 c ii urmau, vorbind incet in timp ce ii supravegheau pe ~ j 11. 1\

•

d:

)

ru. l\11 c no privi pe Caroline. Era mult mai inalt ca ea; ea nu putea

11r1

e wd~~

. 1 Qi ra tentant sa o apuce de brat $i sa o traga spre el, ii facu e apropie de geam. i sa $tii de ce fac as ta? Cand ea i se alatura, el arata spre sub ei. Uite de-asta! Nici unul dintre cei patru d: acol~ 1 ~ 1 1 1 1 .11 I 1 11 1 ' c , nici unul dintre cei $apte - nu a facut ceva sa mente 11 e ii a$teapta daca eu nu repar situatia. $i exista o sin-

tl . I)

rivi pe ea uitandu-se la fiul ei $i lasa ca imaginea sa

•• 11 111vinga.

un moment, ea i$i umezi buzele $i intreba $i mai incet: Nu. exista alta cale? HI z:ita, dupa care raspunse: ' 1 stemul Delbraith ne-a adus aid. Tot el trebuie sa ne

I ) 11

)( ) t .

r cu ce pret? h diferent de pret. $i, in definitiv, este decizia mea, nu a ta. I , 1 ntinua sa il priveasca, apoi trasaturile i se inasprira $i 11vlinta din cap. · l r gula. Voi face orice este nevoie .. . Voi sustine planul. '.I

1111

21

---- - - 'T'otu( sau nimic ------

------ Stryhanie Laurens---Un obstacol fusese trecut. El inspira, se aduna, la modul metaforic, $i se apropie de urmatorul, eel mai inalt $i mai greu. - Vorbind despre blestem, am o singura cerinta care nu poate fi negociata cu nici un chip. in schimbul acestui sacrificiu pe care il fac pentru familie - inclusiv pentru tine $i pentru Henry-, te vei asigura ca Henry sa $tie adevarul despre moartea tatalui lui, ca nu ii va fi niciodata ascuns. -Ce? Caroline se roti ca sa fie din nou cu fata la el. Nu poti vorbi serios! Este doar un copil... ' ' -Nu acum, evident. Vreau sa zic de indata ce este suficient de mare sa $tie - sa intrebe. Pentru ca va intreba. Nu vreau sa ascunzi acest blestem de el. Ii sustinu privirea. Nu vreau sa fac ceea ce am sa fac pentru .ca apoi tu sail incurajezi sa creada ca este imun la blestem $i sa dea cu piciorul la toate de indata ce ajunge la maturitate. Ea dadu sa spuna ceva. Julian i$i indrepta degetul spre nasul ei ;:ii vorbi primul: - Mai mult, cand vin in vizita, ca tutore, ma a;:;tept sa ii vad, sa vorbesc cu el. Poti fi de fata daca dore;:iti, dar voi sta de vorba cu el. Fata lui Caroline deveni neclintita. -Nu. Nu voi permite sa ... - Caroline. Raceala din vocea lui o opri. Ii infrunta privirea $i spuse fara retineri: Nici tu, nici mama nu ati vazut blestemul la George. Incearca sa ii ,,protejezi" pe Henry, '$i vei face aceea$i gre;:ieala pe care a facut-o mama cu George. Blestemul il va afecta oricum, dar o va ascunde. Iar tu nu vei observa. Eu o pot face, pentru ca $tiu c: sa caut - ;:ii te a__sigur ca in cazul lui Henry voi fi foarte atent. Ii cauta privirea. Intelege ca blestemul este real. Este o boala mo$tenita - daca Henry prime$te ajutor, ajutorul potrivit, poate fi tinuta sub control. Daca te prefaci ca nu este acolo, ii va manca de viu, a;:;a cum a facut-o $i cu George. - ~i tu? intreba Caroline cu dispret. Dependenta ta este atat de bine tinuta sub control. ' · El ramase tacut un moment, apoi zise: - La cum stau lucrurile, doar dependenta mea sta intre tine ;>i Henry $i azilul pentru saraci. Gande$te-te bine inainte sa ratezi o ;;ansa. ~i, la cum stau lucrurile, sunt singura persoana in viata

22

nta in acest blestem - care ;:;tie cu ce va avea de-a face masura ce cre$te, care ;:;tie trucurile de care ai nevoie n1:ru ~ine in frau pornirea. Se opri un moment, cu ochii n t i, apoi adauga mai incet: ~tiu ca iti este greu sa accepti. um stau lucrurile, sunt singura speranta de viitor a lui 1 1 n y, cl t { t financiar, cat ;:ii personal. n i:: rosteasca acele cuvinte, nu i;:ii daduse seama cat de .1 v r L rau - cata responsabilitate i;:ii asuma. Nu r :fi fiicut vreo diferenta; nu avea de ales. roline nu spuse nimic, ci doar i$i mu$Ca buza de jos i pi ru , f tata $i pierduta, el facu un pas in spate $i se intoarse ·1vr u~ c . u mana pe maner, se opri, apoi privi inapoi spre ea. - u ~i pune fiul in pericol, Caroline! Daca vrei sa il tii in •u n·~ , vei face intocmai ceea ce am spus. Re ntoarse cu fata spre geam $i nu raspunse. Juli<11 deschise u;:;a $i pleca.

r u

Jtun, Cc te de ora mai tarziu, dupa ce i$i luase ramas-bun de la i$ la micul lui nepot, Julian i$i conduse trasura pe aleea 1un , c] i biciui caii $i se indrepta spre Londra. L. pl 1 le ore ale diminetii, opri in afara grajdurilor de langa i din\ , lui. Predand haturile unui ajutor de grajdar somnoros, -~uli n p . ., i incet pe strada. n m \inile afundate in buzunarele de la palton, intr-un •J ' m1 c b zna, se plimba spre Duke Street ;:ii, intr-un final, 1( rn 1 f.l sa se gandeasca lace era pe punctul sa faca, la ceea foz r: sii cugete in timpul lungii calatorii - o activitate ce 1 1 c ] 11 mult cu ultimele ganduri ale unui muribund. Iltr nd in locuinta lui, urea treptele, vari cheia in u;:;a ;:ii

•in

f)

d •<; h I ·

.

up. L

intra, 6 trase dupa el. vi. 1\ ~ lui ca Lord Julian Delbraith pur $i simplu inceta.

23

Capito[u[1 ~ 1

1

I rnbrie 1823, doisprezece ani mai tarziu

/ 11 11

l1a

la Clifford se opn m umbrele lungi lasate de un pad $i il privi pe fratele ei mai tanar, Roderick, I• , ,, , ., nd gazonul perfect tuns al masivului conac ce stralu,, , 1 , 1 11 p rla in lumina lunii. I 11 11 ul ei, de ambele parti, tufi$urile stufoase $i copadi I i I 1 11 n onjurau casa intr-o imbrati$are verde. Briza era doar " ·'' 1. q d 1 un oftat frematator ce ii mi$ca firele de par care i se " ' 11 ' ' 1 • l s · ra din coc, alunecandu-i pe ceafa. I 11 11tL $i nemi$cata, privirea ei se fixa asupra lui Roderick, ii 111 111 . 11•1 , jungand la terasa joasa, urcand fara ezitare cele trei 1 • 1" ,. •, m rgand direct la U$a cu geamuri de sticla. Roderick , 1. 11 , I 1 • usa, intra in casa, apoi o inchise in urma sa. 11 1 II iba! 1 . 1·11d, se holba la U$a. Era mult mai rau decat i$i inchipuise. I, 1I 1du e intaia oara seama ca Roderick ie$ea pe ascuns din I I ll I I II l i saptamani in urma. I$i spusese ca aceste drumuri 11•" 1111 11 • neanuntate $i nementionate erau fire$ti pentru un I" 11111 · 111. n de douazed $i trei de ani, _ dar i$i petrecuse ace$ti 1d1 1111 dcu zed $i trei de ani protejandu-1 pe Roderick; era greu • 1 1,1 111 ' 1• .n ze aceste instincte exersate a tat de indelung. Atat de .11111 I, 11 .1 • t facuse un pact cu sine - avea sail urmareasca intr-o 11• I lj ti I' , 1 1\fi.Cient Cat Sa Se asigure Ca, orice ar fi faCUt, nU i$i punea 1• I I\ ,1 111 lJ ·ricol in vreun fel. I i 11 1 nu ar fi avut incredere in el; planul era menit sa-i asigure • I 11I I t, I(•, . Avea sa afle suficient cat sa-$i domoleasca propria .1mi.- 1 il1· 1 poi avea sa se intoarca acasa, $i Roderick nu avea 11.1 ill· · 11i i data. Cu zece minute in urma, il urmase pe scarile M 11

0

1\

- - - - - rfotu( sau nimic -

------- Stpfianie Laurens------intunecate ale casei de pe Claverton Street, Pimlico, in care locuiau impreuna cu matu$a lor; limbile ceasului cu cadru lung de pe palier ~ratau ca mai erau douazeci de minute pana la ora unsprezece. 11 urmase pe Roderick prin salonul de dimineata, apoi pe gazonul din lateralul casei $i pe U$a din gradina pana pe alee. Strangandu-$i bine po$eta $i noua pelerina scurta foartc la moda, se tinuse in umbra zidurilor $i, ea insa$i precum o umbra, il urmarise, nedumerita de faptul ca el ramasese pe aceste stradute, pana cand, spre marea ei surpriza, dupa un drum rapid de cinci minute de la U$a propriei griidini, else oprise in fata unei alte U$i incadrate de un mare perete de piatra. El deschisese acea poarta $i intrase. Ea ezitase doar un moment inainte sail urmeze. Nu $tiuse in a cui gradina se furi$a, nu la inceput, dar, dupa ce vazuse casa, dupa ce ii observase marimea $i cat de magnifica era $i, mai ales, culoarea care o dadea de gol... -Ce naiba cauta el la casa lui Neville Roscoe? Nu trebuia decat sa pui intrebarea ca sa afli raspunsul. Neville Roscoe era eel mai cunoscut - in sensul de infam $i notoriu rezident al cartierului. Era regele recunoscut al cartoforilor din Londra, detinatorul unui intreg imperiu de tripouri, spelunci $i cluburi, ai caror clienti, erau cei bogati, , cei instariti J, aristocratfr , , jocurile de noroc erau printre viciile preferate ale societatii, $i Roscoe era, din ce se povestea despre el, un expert in a oferi societatii exact genul de drog dupa care tanjea. Se $tia despre el ca era extraordinar de bogat $i extrem de puternic, atat in propriul domeniu, cat $i in sfere mai intunecate. Nu era insa considerat un criminal. In schimb, plutea in zona nebuloasa dintre societate $i lumea interlopa; se putea afia in compania ducilor intr-o zi $i a marilor interlopi in alta, ramanand insa deta$at de ambele lumi. Vorbind la modul general, Roscoe reprezenta o enigma, un om care traia dupa propriile legi. Locuia deja in uria$ul conac alb de pe Chichester Street, cu vedere spre intinderea plina de vegetatie a pietei Dolphin pana la Tamisa, ce se zarea in departare, cand Roderick cumparase case de pe Claverton Street, chiar dupa colt, cu un an in urma.

.

26

uzise tot ce se putea auzi despre eel mai faimos rezident 1 i la doar cateva zile dupa ce se mutasera acolo. cestea, nu il vazuse niciodata, dar avea ambitia sa om. igura daca vorbea despre Roderick sau despre Roscoe; derick $i-ar dori sa incerce jocurile de noroc nu era dar. .. Buzele i se stransera. p rmite sa aiba de-a face cu cei de teapa lui ~os~oe. . c t at ca Roderick nu i$i permitea sa joace; ch1ar $I la moe, cu siguranta $i-o permitea. Dar averea lui venea i, a$a cum fusese invatat toat.a viata, asta insemna lt decat cei care se nascusera in familii mai accepu nevoiti sa se agate cu strictete $i dincolo de orice r spectabilitatea lor. 1 1i -1 pe Roderick intrand in casa lui Roscoe, i$i amintise .i. 11 " I 1l , d sora lor mai in varsta, Rosalind. Ei trei ramasesera , 1 1 11 1 I mid; impreuna cu Miranda $i cu Roderick, Rosalin~ 1 uta de matu$ile lor. Lui Rosalind i se Vnusera acelea$1 11 , 111 11 despre buna-cuviinta, i se explicasera acelea$i reguli ,,, II• Ill • l t, dar, cand implinise $aisprezece ani, Rosalind se " .. al 1 . , ugise cu tiganii, intorcandu-se doi ani mai tarziu, bol1 1 . tragic, intocmai ca mama ei, care fug1se de I• I I 1 11 11 Una CU tatal lor, fiul UnUi proprietar de moara. 11, . I 1 • re data cand vreun membru al familiei se indeparta .1, , 11 , , , rigida a respectabilitatii, dezastrul $i moartea urmau 11 , , 11 I ,I 1I. Miranda nu i$i dorea ca Roderick sa moara de tanar, , I 1 I I I il r l putin in mod tragic; Sa Se intoarca acasa $i San lase in '" 111 , (J ·ii nu era o optiune acceptabila. . 1 , , 11 in nd in umbra, inconjura gazonul, indreptandu-se spre . U$a cu panouri de sticla. In minte ii aparura imai11 t1 ,iii · 1 rurilor pe care avea sale gaseasca inauntru - o reu1 d · ? D. ~t e carti sau ... o org1e. m ca e t111111 · p v ta pentru o partida 1 1 1 ,• , utea a$tepta la ambele. Femeile erau invariabil o parte 11 , , 11 1, , ~1 i oferite de Roscoe; cluburile erau renumite pentru 1111111 . 11 111 are de femei angajate.

1

"

1 ·' p . rooarte. p, 1 ,ii ud murise

27

- - - - rfotu( sau nimic - - - - - - - - - - - Steyfianie Laurens - - - - - -Cu putin noroc, o sa reu$esc sa intru, macar suficient de mult cat sa-1 vad. Era suficient de in varsta, parea destul de experimentatA. Ajungand pe terasa, i$i privi rochia lila pe care o purta pe sub pelerina. Nu era in nici intr-un caz o haina de seara, dar era suficient de eleganta cat sa ii indice clasa sociala. in orice caz, nu avea de gand sa se retraga. Nu intentiona sa ramana mai mult decat era nevoie ca sa il gaseasca pe Roderick $i sa il priveasca in ochi; avea sa il $Ocheze indeajuns, dupa care el avea sa o urmeze acasa. Traversand terasa, deschise U$a $i intra. Un coridor cufundat in umbre intunecate se intindea in fata ei. Inchizand cu atentie U$a, remarca ciudatenia acelei taceri cuprinzatoare, a intunericului, a camerelor intunecate. Nici macar din cealalta parte a gazonului, de unde se putea vedea toata partea din spate a cladirii, nu observase vreun geam luminat, vreun semn al unei petreceri, oricat de rafinata. Oprindu-se, i$i lasa simturile sa preia controlul. Terenul pe care se afla casa se inclina puternic spre strada, la.sand gradina din spate U$Or ina.Itata. Intrase, de fapt, la primul etaj, nu la parter, care dadea spre strada. Probabil petrecerea, adunarea, orice ar fi fost, avea loc in salonul pentru receptii de la parter. I$i ciuli urechile in cautarea vreunui sunet care sa ii arate in ce parte sa se indrepte, dar nu auzi nimic. Nedumerita, porni in lungul coridorului. Roderick se indreptase, probabil, in acea directie; dar, in afara cate unei camere aflate de o parte $i de alta a coridorului, totul era cufundat in tacere, U$ile erau inchise fara vreo lumina vizibila sub ele; nu mai avea unde sa mearga. Urma coridorul spre fata casei, devenind pas cu pas tot mai con$tienta de sentimentul omniprezent al calitatii $i al soliditatii. Casa nu era una veche. Roscoe comandase constructia ei, ceea ce probabil explica maiestria pe care ea o simtea mai mult decat sa o vada; exista o eleganta discreta in fiecare linie, completata de detalii $i de mobila luxoasa. Nu avea timp sa se opreasca $i sa priveasca totul cu atentie, dar tablourile de pe pereti, fiecare dintre ele perfect inramat, pareau originale, $i nu fa.cute de vreun artist de mana a doua. 28

11 I 1 •

)

Abs:a b daca- soliditatea casei explica lipsaAded zgomot.caa1a

I . din casa; covorul pe care pcl$ea era atat e gros, , ,uzi propriii pa$i. . . ..1 deschidea intr-un spatiu sem1circu1ar generos, Iu w se . · · ale Oprindu-se , , 1, I 111 l' tl rie ce inconjura zona scan1o: pn~op · • i _ c' .dorului, privi spre dreapta $1 apo1 spre. stang~. nca ',·,. ', '.':. : , j re se varsau in aceasta galerie, dar era i~ con~mua~e . l "m i a rinse spatiul era lummat oar e 111 1 1. ' I u xistau a P P '. b lt't" de deasupra I I 11 Y ale lunii ce intrau pnn 1ucarna o 1 a '•, , , re din artea opusa; prin acea fereastra I I' ' 11 11 i fereastra ma . p . . D 1 hin ~i stralucirea . I varfurile copac1lor dm p1ata 0 P .,. I t ol I I . I I . a lunii pe lucml raului. _ ul 1 1 " ' : \', : " '. n fata ei, in dreptul ferestrei mai mari, se afla capat I 1111 I ' are cobora cu eleganta la parter. ' • • • ' nalta capul se indrepta cu calm spre I 11 q 1 ' nd adanc, 1$1 1 , 1, . b " bate~ti Cei care .,. . . • t final zgomotu unor voc1 ar I U7.l, in r-un ' d . d A c in casa inca ~ aflau undeva la parter, ar ma1 a an , , , I I 11 , ij I I• ' ii 1

I

A

•

,1, 111 11 1 'I ea.

f pre geam 1 de copite pe pietrele de a ara o atrase s - : I" • I u .• . entleman imbracat la moda $1 I' I• 111 •1 n sus $1 m JOS, vazu ~n go 1 , baston cu cap de •I i luminat de un servitor. mu avea un d' ' i 1 I, ' ' , • • d t" spre U$a in I'. rbatul iti plati insotitorul, apoi se m rep a acului utin mai departe de geamul unde se afla ea. cuno~~u pe barbat, dar stilul acestuia $i felul in. ca:e. ~e l1 rau ca apartinea e$aloanelor superioare a:.e s~oetat:i. . ' i i i rie rasuna in casa. Aproape imediat pa$n masu:ati a~ ' ului traversara dalele holului di~ :at~· Se int~eb~~c: spre capul scarilor $i sa priveasca l~ JOS, d~r nsc e I I \' I . 'i I . ra prea mare; ramase unde se afla $1 asculta. 1111 I seara domnul meu. • h' • ' " sear~ Rundle. Vizitatorul intra, iar U$a se me ise m I ""• . ? M" ' ca am intarziat. Ceilalti. au aJuns · .. '" '"" ,,. a tern. - • 1 - alaturat inca adunarn. I>' domnul meu, dar stapanu nus a . . 't 11~., lent Zgomotele ajunsera pana la ea iln tu~~ ~e i.:1~a:', da"dea. maJ·ordomului paltonul, manu$i e, p ana $i I

.

t1

111 111

'

'

•

•

"" ii . In eamna can-am ratat mmtc. 11 it · -adevar, domnul meu. 1 •. 1 de obicei, in biblioteca?

29

. _____ _ _ Steyfianie Laurens------ Da, domnul meu. -Nute deranja, Rundle, $tiu drumul. - Va multumesc, domnul meu. Doua perechi de pa$i se indepartara pe hol, in directii opuse. Ea se grabi spre capul scarilor; era prea tarziu ca sa mai vada in ce directie plecase barbatul, dar o U$cl din capatul coridorului era inca deschisa. Probabil in cea directie mersese majordomul, ceea ce insemna ca pa$ii vizitatorului erau cei care se auzeau tot mai slab dintr-un alt colt al coridorului. Biblioteca $i ,,adunarea" se aft.au in acea directie. Inspirand, se indrepta spre balustrada scarilor... Con$tientizarea prezentei cuiva o facu sa simta frisoane pe $ira spinarii. lngheta. Nu auzise nimic, dar asta era doar inca o dovada ca era U$Or sa te deplasezi in tacere prin casa, fara sa depui vreun efort. $i toate simturile ei, inainte concentrate pe holul de sub ea, ii strigau cu intarziere ca o persoana considerabil mai corpolenta ca ease afl.a chiar in spatele ei. Ramase fara sufl.are, simti case sufoca; plamanii i se stran$era. Cu simturile innebunite, se forta sa se intoarca fncet ..• Privirea ei, calma, poposi pe o cravata de matase ivorie excelent legata. Roscoe privi ochii mari ai femeii, deja holbati, devenind $i mai mari, apoi ea i$i muta brusc privirea spre chipul lui. Elnu zambi. - Va pot ajuta, domni$oara ... ? Ea nu raspunse imediat, dar el nu facu gre$eala de a crede ca mintea ei era paralizata de $OC; calcule rapide se citeau in ochii ei mari, in timp ce ea se gandea la raspuns. Cu o osatura fina, gratioasa $i oricat de feminina ar fi fost ea, el era obi$nuit sa masoare oamenii dintr-o privire $i nu era nevoit sa se uite mai departe de forta rafinata a fetei ei, rasfranta $i in atitudinea mandrel $i in pasul suav pe care el il observase cand o vazuse pentru intaia oara traversand galeria, ca sa i$i
- - - - i:fotu( sau nimic -----' , nu fu surprins cand ea inspira, se indrepta pe ibil, ii.ind, in mod evident, mai inalta decat sta1 use cu aroganta: u este domni$oara Clifford. .. . pro ape ii facu sa clipeasca. indepart a de fata lui, alunecand peste umem $1 teriza pe registrul pe care acesta ii avea in mana. frumos arcuite se incruntara. voastra sunteti? 1 1111 1, 11 11 1l i era clar ca ii ~onsidera un fel de secretar lipsit de ''" t " ' 111 , , In ciuda intent iilor lui, buzele i se arcuira. 1 1 11 11 proprietarul acestui stabilimen t. . , , 1 1 ..., te paru sa o $Ocheze mai mult dec~t ~a~t~ ca 11 1 , .. 111 \J '.in spatele ei. Se holba la el, evident mm1ta $1 ne11 .. I 1 1 1 1.m efort sa ascunda asta. A

1

¥

imagina genul de barfe pe care le auzise ea; un i1 imboldi sa o incurce $i mai tare. Se inclina, fa1., .1lll u toata gratia exercitiului zilnic. lndreptandu-se, nat: bine ati venit in umila mea locuinta, domni$oara 11 . •1, I, I trebuie ~a ma intreb ce cautati aid. 11 1 / 1 l uinta? ra ra'gu$ita, tonul - un contralto jos. Privirea ii sar! t blouri atarnate pe peretii dintre coridoare - doua r ugh $i unul de Reynolds -, apoi trecu la tapiseria e peretele din spatele lui. un rege al cartoforilor, domnule, aveti un gust sant ca ea observase asta, dar el nu era atat de U$Or .11

I 1 . 11

•

var. Dar asta nu imi raspunde la intrebare. 111 111 le evalua cu frenezie o alta intrebare: Cum sa sc:ipe din · i fara sa lanseze macar o $Oapta de scandal? In timp parte a mintii ei se lupta cu aceasta problema, :est~ itate distras; nu avusese nici o imagine mentala a Im r nici in eel mai indraznet vis al ei nu $i-l imaginase a$a 11111 1•1 1, A a cum ii vedea in fata ei. I 11I 1

30 31

------- St'7fianie Laurens------

---- - - 'T'otu( sau nimic

Era inalt, semnificativmailnalt decat ea, dar umerii lui, pieptul, membrele musculoase erau intr-o proportie perfecta, creand un ansamblu atat de elegant, ca o lasa pur $i simplu fara suflare. $i hainele lui erau mult diferite de ceea ce i$i imagina ea ca ar purta un rege al cartoforilor; cu haina lui neagra superba, purtata peste o cama$a ivorie de olanda, cu acea cravata legata excelent, cu vesta discreta cu dungi albastre, gri $i negre, cu nasturi negri $i cu pantalonii negri simpli ar fi putut da oricui sfaturi despre cum sa se imbrace, $i tot ar fi ie$it in evidenta. In privinta felului in care se mi$ca $i a acelei taraganari din glas ... nu era sigura ce fel de barbat era el, dar o singura privire aruncata la acel chip sculptat, la acei ochi negri ce o priveau cu staruinta, la nasul lui patriarhal $i la maxilarul ascutit era de-ajuns sa o faca sa-$i
In cuvintele lui se ghicea un avertisment nerostit. Ea il ignora.

I "

- Exact. Nu puteti fi atat de izolat de lumea cuviincioasa incat sa nu va dati seama ca asocierea cu un om cu ... inclinatiile dumneavoastra 1-ar ruina pe fratele meu, daca o astfel de asociere ar deveni cunoscuta. Pe cutele
ra prima doamna care il vedea cape un co;u~ator al nti; poate acel ecou din trecut era c~ea c: :~ facea_p: 1$i 'doreasca sa ii demonstreze contranul. Sa n des~h1d: nedreptatea pe care o facea judecand~-1 gre$1t: ~a recunoasca asta $i sa ~$i ceara scuze, ch1ar atunc1, m

i1 t:l

l11 ,,1::··d normal nu era atat de sensibil; unei parti a. ~inJii ~ui I ... •,1t' ' ciudat ca ea, o doamna pe care nu o_ ma1 ii:talmse

i~t:-u~

intrase atat de rapid sub piele, atin?andu-1 de sensibil. Un punct care, spre surprmderea Im, mca Yn orice caz... .. . V' "Ugerez, domni$oara Clifford, sa vemt1 c~ ~me. ·... i1 .du un pas in spate $i ii fa_:u s:mn sa ~l .urmeze spre ' " ' 1. 1, '' l tl ce pornea din partea indepartata a galene1.

"' tl11'1.·, i

I''""'

i'l fi t 11.11 111 · 1,

33

------ Stryhanie Laurens---~--

------ 'r'otu{ sau nimic - - - -

Ea privi coridorul cu o suspiciune neascunsa. - De ce? Pot la fel de bine sa a$tept aici pan· il t . . . Roderick la mine. a nm1tet1 pe d

-Ah, dar nu am nici o intentie sa il fac d f . e ras pe rate1e umneavoastra mtr-un asemenea fel. Porni spre coridor. A

A

•

Din trei mi$cari, in care ramase fara suflare, ea il a1·unse din urma. - Unde mergem? -Spre locul de unde puteti observa ce face..... t· . firii m · - fi . ' "' ara ca musae1 sa e con$tlenti de prezenta dumneavoa t . -Nu! ' • s ra. Ease opri. _ Cum el continua sa mearga, se grabi sa il . r·d· • b" b. · a1unga, apoi i$i 1 Ka ar 1a $1 se corecta pe nerasuflate: -Adica, nu est~ nevoie ca eu sa vad ... -Oh, ba da, este. Afi$a o privire complet impasibila d zambea. , ar in interiorul lui Ajungand la o U$a din peretele cu panouri cu mana pe ma.ner, se opn· $1· se mtoarse spre ea. - Cred ca ave ti o idee foarte ciudata despre astc 1 d . · . ie e 1ucrun daca v· · a 1magmat1 ca tin o orgie in biblioteca. Ea clipi. -Da? A

A

A

,

- Credeti-ma, nu-i nici o orgie in bibliotec~ A "'· $a ca, 1n ce1 m · · . al rau caz, vet1 vedea opt barbati 1'ucand 1·ocu . d d . · ·d · n e noroc e$1 IllCl espre asta nu este vorba. Ii intalni privire ' h" L . a, cu o provocare fat· • • ,l$a m oc 1· -at1 urmarit pe fratele durn fl neavoastra aIC1 cu int t' d en,1a e a a a cu ce se ocupa - va veti t . . fugi . . m oarce $1 veti '. acum sau suntet1 suficient de curajoasa cat . f adevarul"? ,,sa m runtat1 A

A

A

A

El se amuza $i, in ciuda stradaniilor sale t d h ' aces 1ucru eveni evid t E en . a 1$1 mlJI oc ii $i apoi, cu buzele st din cap. ranse, mcuvnnta A

•

.. •

A

- Foarte bine. Arata ti-mi Deschizand U$a, el iI fac~ semn saintre.

A

• •

•

pul ina.Itat, trecu peste prag. El 0 urma in galeria de la il taj, care inconjura efectiv biblioteca aflata la parter. I 1 , mase in umbra peretilor plini de carti, privind in jos spre p · gentlemeni a$ezati in jurul mesei centrale. Cu registre ,d pregatite, tl a$teptau pe el sa inceapa $edinta, in acest 111111 , urtand discutiile obi$nuite la care apelau domnii din clasa 1. ,, 1 · tru a trece mai U$Or timpul. C: ria avea un covor gros, permitandu-le sa se mi$te fara sa ,, 1' 1 , atentia celor de sub ei. Ridicand un fotoliu mare, el ii puse I '' '/'. balustrada galeriei $i ii facu semn sa se a$eze. Ii ezita, a poi se apropie incet $i se a$eza. A$tepta ca ea sa i$i " ,111j ze pelerina $i sa i$i puna geanta in poala, apoi, stand in 'I' 1 le scaunului, se apleca spre ea $iii $Opti la ureche: - aca nu va ridicati, nu au cum sa va vada. Daca nu faceti v' ·un zgomot puternic, nu au cum sa va auda. Dumneavoastra '.i i puteti vedea $i veti putea auzi toate sunetele de la masa. uprimand fara scrupule intensa, nemaiintalnita $i infri' 11 ,., toarea senzatie pe care i-o provoca vocea lui adanca mur11 11trandu-i la ureche, facandu-i sa tresara micile fire de par ce , tarnau deasupra gatului, Miranda i$i indrepta atentia spre 1 nversatiile din jurul mesei $i i$i dadu seama ca el avea dreptate. : U.eria era plasata perfect din punct de vedere acustic - putea uda cu U$urinta tot ce se spunea, chiar daca barbatii vorbeau I tul de incet. Roscoe statea in continuare deasupra ei - aproape, prea 1proape; caldura lui, puterea, mirosul ... totul la apropierea lui facea simturile sa ia foe. Plamanii i se contractasera atat de ·1 , re, ca abia putea sa respire; cu un efort, reu$i sa dea aprobator din cap. Satisfacut, incepu sa se retraga, se opri, apoi se intoarse, pleandu-$i capul sa murmure, apoi $Optindu-i innebunitor: -Apropo, noi ne spunem Organizatia Filantropica. Ea clipi. Inainte sa inteleaga pe deplin cuvintele lui, el disparuse din noupe U$a. 111

Roscoe se alatura celorlalti membri ai Organizatiei Filantropice in jurul mesei bibliotecii, i$i ceru scuze pentru ca ii facuse

34 35

- - - - Stryfianie Laurens---sa a~tepte, apoi deschise $edinta $i se stradui sa ramana concentrat la motivele pentru care se adunasera acolo. Organizatia lor era una cu scop clar. Se ocupau de proiecte caritabile, fiecare dintre membri coordonand cate un singur proiect odata $i raportand grupului progresul la fiecare intalnire. In mod normal, se intalneau o data pe luna, dar in ultima vreme evaluasera $i se lansasera in mai multe proiecte noi - al lui Roderick, avand in vedere ca se alaturase recent grupului, $i inca doua ce inlocuiau proiecte finalizate -, a$a ca marisera frecventa acestor intalniri. Fiecare proiect era finantat dintr-un fond administrat de un avocat cusurgiu $i incapatanat. Fiecare dintre ei contribuia cat de mult dorea, dar contributia minima era de cinci mii de lire pe an pentru a pastra calitatea exclusiva de membru. Ro Gerrard, vicontele Gerrard, fusese primul membru adevarat. Ro ar fi devenit un excelent jucator de carti, dar nu fusese niciodata pasionat de asta. Totu$i, aceea$i minte incisiva care ar fi constituit un avantaj in evaluarea ;>anselor era ;>i mai buna in evaluarea riscurilor $i a posibilelor venituri din investitii mai umane. Intrand in arena activitatilor filantropice, Ro daduse peste Roscoe $i, dupa ce i$i revenise din surpriza - a$a cum era obi;>nuit Ro sa o faca -, pusese intrebari, oferise sugestii $i insistase pana cand Roscoe consimtise ca unirea fortelor lor era o idee buna. De la acel mic inceput, societatea se dezvoltase. - Tinerele femei de la academie par sa raspunda bine metodelor de instruire ale doamnei Canterbury. Sebastian Trantor, recrutat relativ recent, dupa ce se insurase cu cumnata lui Ro, continua cu evaluarea progresului unei $Coli infiint ate in Lincoln de organizatie, care invata cateva fete orfane aptitudinile necesare pentru a deveni insotitoare ale doamnelor din societate. Roderick continua cu cele mai noi informatii despre proiectul pe care il evalua el - o mica $COala condusa in numele lor de un intendent la Battersea. Era un proiect destul de simplu, un proiect despre care unul dintre ceilalti membri considerase ca avea sa il ajute pe Roderick sa se acomodeze cu procedura. 36

--- --Tatu( sau nimic - otalitate multumit de unul dintre furnizorii pe sa ii folosea~ca in continuare. Cred ca ar trebui principiul de a nu permite contractare~ firmelor le celor care conduc institutiile respective - asta 1 urele alternative existente. rd zise Max Gillard. Am stabilit demult aceasta al~at - sau mai degraba ne-a salvat banii - de i. 11, .. 1. 1 1, I 11 uviinta din cap. 11 11 I nunt p~ Hendricks, aprodul principal. . y. , 1 I11 1. , 11 I L u, zise Roscoe, i-a;> ;>opti U$Or la ureche ;>l pan~~ 1 ti 1 1' 1 , 1 1 y mi se pare ca il cheama? Este in consi:iul $Coln 1 1 nu considera necesara o asemenea regula - cu un scoe privi in jurul mesei - , faptul ca i se s~un~ notabila a breslei nu i-ar permite aceste1a sa 1 i intr-un proiect care nu respecta aceste regul~ , , 1 11 1 11 ~ 11 11 1 1 111 111 a sigur de-ajuns sail determine sa ii con_:ving~ ~~ , • 11d\ ,, 1 mbri. Nu are rost sa iti pierzi timpul incercand sa u 11 1 1 , 1 11 d p ate foarte bine sa faca el asta. '. , , . . . u de acord, interveni Hugh Bentley. Ii mtalm pnvir~a I o1 11,, 1. , ' I • u este doar vorba sa ii determinam sa faca lucrunle , , 1111, 1, .1 noi - ideea este sa ajunga sa creada ca a fost, de . y, . _ 1 1 1, 1 l •I , lor. t•, " 1. , I nji, incuviinta din cap ;>t nota m JUrnalul. sau. .. 11 , ,.,,, 11 •• • ontinua in jurul mes~i·. ~o~c~e ins~;>l ydeta:~m~ 1 , 11 1 , , 1,i1 1,· riului proiectcurent-om~t1atlv~de_amva~aba1et1~ Ii 11 , 11 ,1 1 .I d -1 din jurul docurilor sufic1ent cat sa po ata deve1:11 1 " ' ' 1 111 in i rele navale din apropiere; organizatia luc~a deJ~ 1 I'" 'I" l'i , rli ;>antierelor pentru a s~prav:~hea instrmrea ;>1 11 al ucenicilor in sluJbe platite. . . 1,1 .. " ''' 11 1111 .ulterior II ugh- Lord Hugh Bentley, eel de-al doilea ;>1 eel ma1 ducelui de Rawthorne - prelua cuvantul, Roscoe ·· ;>i se intreba ce credea musafirul sau neinvitat ;>i , ,. .. I ,,ti apte-Ro, Sebastian, Marvin 11t , I• , 1'.dw. rd Brem~orth, Hugh, Max ;>i Roscoe insu~i - era~ 1 1,, ·' 1111 r familii nobile. Singura exceptie era Rodenc~. D~;>l 1111 111 i1 11 • , 11 ob!l a membrilor nu era un criteriu in orgamzat1e, 11 111 t

l

37

~

__ _ _ 'T'otu{ sau nimic - - -

------ Sto/Fianie Laurens------simplul adevar era ca, exceptand cazurile foa:rte rare precum eel al lui Roderick, cea mai mare parte a banilor disponibili pentru afaceri caritabile se aflau in mainile aristocratiei. Gandindu-se la observatorul lor secret, Roscoe se intreba dacl se zvarcolea deja cuprins de remu$cari. Nu $tia ca Roderick nu spusese familiei sale ca se alaturase organizatiei, dar, avand in vedere cat de cople$itor de protectoare era sora lui - $i tinand cont de faptul ca Roderick avea douazeci $i trei de ani $i avea in grija o avere considerabila -, era de inteles de ce acesta i$i dorise sa facl ceva de unul singur. 0 declaratie de independenta. cum ar veni. in ciuda celor cincisprezece ani $i a unei vieti intregi de experienta ce il desparteau de Roderick, Roscoe putea totu$i sl aprecieze gestul acestuia. Gandindu-se din nou la intepata domni$oara Clifford, se intreba daca $i ea avea sa-1 aprecieze. Miranda asista la $edinta tacuta. Vocile barbatilor ajungeau la ea cu claritate, fiecare cuvant facand-o sa se cufunde mai adanc intr-o cople$itoare senzatie de ru$ine. Dar de unde sa fi $tiut? Chiar inainte ca Roscoe sa apara in biblioteca $i sa i$i ocupe locul in capul mesei, prinsese cateva aluzii la statutul sod~ al celorlalti barbati. Se cuno$teau unul pe celalalt suficient de bine cat sa i$i spuna pe nume $i nu folosind titlul, dar, in timp ce glumeau, se .numisera unul pe altul ,,lord" sau ,,viconte". Alertata, le privise mai cu atentie trasaturile, toate confirmandu-i banuiala ca barbatii apartineau aristocratiei, inclusiv, odata ce il vazuse intr-o lumina mai buna, Roscoe insu$i. Ar fi fost greu de crezut ca trasaturile lui sa nu fi fost mo$tenite de la strabuni celebri, dar in cazul lui acei stramo$i trecusera probabil de partea gre$ita a legii. in orice caz, acea fata ii atragea atentia farii efort. De$i auzise diferite rapoarte $i intelesese implicatiile acestora, privirea ei ramanea fixata nu asupra celui care vorbea, ci asupra lui Roscoe. Acesta nu se uita spre galerie nici miicar o data, dandu-i libertatea de a-~i satisface curiozitatea acum dezlantuita $i de a-1 studia. 38

ntr-o manierii evidenta; era prea batran pentru 1 111 0 duritate formata in timp, vizibila in. c~te:e 1 ' '\ , I1• • • Buzele lui fine formau adesea un rictus cmic, m ' ' ' I i1 1u u pleoape grele - inca ~u er~ s~~ura ~e cul?are ', i 11 I n ~i cu expresia lui adesea 1mpas1b1la, aratau ca era 1 \ 1l I cele lume$ti. . I ' tt i I ' \ ' In ' u sugestia ei de putere ascunsa $i perso~ahtate ntriga, corpul lui fascina. Fusese sufic1ent d~ alerie, dar faptul ca il putea compara .cu alt~ ii aprecieze $i mai mult inaltimea, grat1a data ,

•

HI

,

I

I 0

I"

I

I lj

I

I

im.aniera care ei ii transfigura simturile. Se lasa • b ' ascultandu-1 pe unul dintre ceilalt1 mem n, ~ ' t i·magine una care arata un barbat •m fl oarea " !. 1 , lui, un barbat complet in largul lm m corpu sau

rIt

· ..

I" ' ' I

,

-

, ..n 1

I

•

'

ntalnirea se sfar$i, ~i el se ridica ~i, im~reun~ i biblioteca - in continuare fara sa pnveasca It 1110' \I 1 ' - , r u~i ea sa iasa de sub vraja ~i sa inceapa sa se ,, ,1, " 1 11 n n u~ilaaltceva. . .. lt 11• .11d fa.cu, importanta lucrurilor pe care le auz1se u •

tt l

I

11 Ill

I\ 11 1 11 1 1 11

.1 1

1 1

I ti I I I

'

'

! d - ceea ce i$i imaginase, cele aflate :n timp

'I

ul

ca sugestia ca Roscoe il corupea era sa inteleaga ' b • ,' • ,

11. ,,1,, 1, I' ll -se o mare gre$eala. Imensa. Tre ma sa 1~1 ceara

lltt oil t i I• 11 1/o('.

I t~. 1 R coe era un bastard nobil, poate ca era ~ege e ndonezi, dar, dincolo de aparenta de om dur, distan.t fl.a un om ganditor $i atent la nevoile celorlalti. lti " ", 11 , , 11 ·rita aplauzele ei, nu criticile. I' ' ,,,. i111 ·r un gentleman, dar cu siguranta e.ra acc~ptat bri ai breslei $i, atata timp cat asoc1erea ~mtre r "manea discreta, indiferent din ce ungh1 ~r ~ i nu vedea nici un motiv intemeiat sa intervma. 'intample nici un rau lui Roderick ca ~rmare 8 cu Roscoe in rolul acestuia de pre$edmte al De fapt, Roderick avea sa invete I 11 1111 1 1·1

I " ''' ' ·'

39

....___ _ _ 'T'otu( sau nimic -

- - - - Stpfianie Laurens - cateva lucruri de la regele cartoforilor londone2 - 0 concluzie U$Or uimitoare. Existau, cu siguranta, $i situatii mai ciudate, ~r pe moment nu se putea gandi la vreuna. 0 parte din ea - partea mai la$a - i$i dorea s. plece din ga· ~er~e $i, ~n timp ce Roscoe. era ovc~pat s~-$i condu\ invitatii spre le$1r:, sa se strecoare }'rm gra~1~~ ~n spate. ~isa fuga rapid acasa ... Dar nu. Intrase m casa lm $1ilmsultase,1~1 ii permisese sa asiste la intalnire $i sa afle astfel ceea ce doreisa $tie despre noua aventura a lui Roderick. in loc sa ii fie teama pentru fratele ei, acum e\ mai degrabl mandra de el. $i aceasta-lini$tirea anxietatii ei $i apreciereaeescutii fata de faptele lui Roderick - era meritul lui Roscoe, a$a ci precum ~rice alt musafir politicos, ramase $i a$tepta ca el sa sEintoarcii $i sl o conducii. Cinci minute mai tarziu, U$a se deschise. Gazdai intimidantl se opri in U$ii, umpland cadrul acesteia, $i o privi. Inspirand hotarata, se ridicii $i se intoarse spre(. Inaltandu-~i capul, ii intalni privirea $i vorbi fara sa ezite: ' -Scuzele mele, domnule Roscoe. in mod evient aveam 0 perceptie gre~ita atat in ceea ce vii prive$te, cat:i in privinta fratelui meu. Trebuie sa vii multumesc pentru ca lllati permis sa aflu adevarul. ' Roscoe era surprins. In experienta lui, doamele cu opinii ferme - $i domni$oara Clifford ii lasa impresia c~r fi acel gen de lady - nu i$i schimbau cu U$Urinta punctul d1 vedere. Dar cercetandu-i expresia $i minunatii ei ochi caprui,!l nu detectA nimic in afara unei sinceritati absolute. Sora lui Roderick, se pare, era una dintre acele ire femei suficient de puternice incat sa admita cand gre$eau. Dand drumul manerului, el i$i pleca U$or capul. - Va accept scuzele. Se a$teptase la o jumati\e de orii de parlamentari, urmat a de o scuza rostita cu jumat~ de gura; ea ii in$elase a$teptarile, dar nu putea spune ca ii pare rau. Cei mai multi oameni care ma cunosc imi spun Roscoe. Nu era sigur de ce adaugase asta, dar parea pot.vit. Se dadu un pas in spate $iii facu semn sa i se alature.

40

nduc acasa.

1. dar se opri $iii intalni privirea.

v v , dar nu va fi necesar. A$a cum indraznesc sa i \ , ]ocuim chiar dupa colt. I . ine sa nu zambeasca. . . . . u~i, domni$oara Clifford, se pare ca. ma1. a:et1 $~ ~ita _ un gentleman nu i-ar perm1te mciodata r rga neinsotit a acasa, indiferent ca este noapte

' ' ')

' •I , , ' '

, die fat a, buzele, zambetul abia sugerat .. · Era m d subtll. Ea i$i ceruse scuze, $i el acceptase, dar

' • ' . I ii " ii i l '. impresia despre el. d bil 1 1.. 1111 1 1 11 1 t le lui in minte, cauta vreun mo accepta. I ti

' I I

:. l I

,. ,,,""

,

dar ce ar fi putut sa spuna? Ca nu era ch1ar

I I

' Pl' I " 1 l 11 ~ ll : I 1 I I I \' I' ·

I ' I t ; 'I., ,,.

• d 1 lalte doua tablouri, apoi la tapisene, vupa care, bilul pe cat de mult posibil, i se alatura. ptele; se intreba daca avea sa o :ond~c~ prm te sau pe strazi, dar nu avea de gand s~ u c?nn ciuda riscului de a fi vazuta cu el - $1, avand ' atat de tarziu, nu era un lucru tocmai grozav 41 v

v

•

--~- ifotuCsau n i m i c - -

------ St~fianie Laurens-------intr-un cartier atat de lini$tit - la acea ora a noptii, prefera totufl strazile deschise aleilor inguste. Majordomul lui ramasese in holul din fata. inalt, cu parul grizonant, impozant $i atat de bine instruit, ca nu arata nici c I mai mic semn de surpriza la aparitia unei doamne care, din cat $tia el, nu fusese lasata sa intre in casa, majordomul se inclin $i, la cererea lui Roscoe, se duse sa ii aduca haina. Ea se folosi d moment pentru a privi holul, delectandu-se cu panourile elegant $i cu cele trei peisaje mari ce impodobeau peretii. Majordomul se intoarse aducand o haina la moda. Roscoe s apleca sa o imbrace, apoi i$i trecu mainile prin maned, timp in care ea il privi. Plecandu-$i capul, o privi $i el pe ea, $i, in lum:in mai puternica facuta de lampa de pe masa centrala a salonului, e ii vazu in sfar$it ochii suficient de clar cat sale distinga culoarea. Un albastru ca de safir, intunecat. Era o nuanta care te vrajea, ca de bijuterie $i vibranta. in privinta parului, taiat la moda, cu bucle groase pe intreaga suprafata bine proportionata a capului, banuia ca era un castaniu-inchis cc parea negru in lumina mai slaba. Majordomul trecuse la U$a. La privirea lui Roscoe, o deschise. Cu o gratie innascuta, dupa cum putu baga ea de seama, Roscoe ii facu semn sa treaca. in timp ce cobora ingustele trepte din fata, el ii spuse majordomului: - 0 conduc pe domni$oara acasi. Ma voi intoarce intr-o jumatate de ora. -Desigur, domnule, o sa 11 anunt pe Rawlins. Oprindu-se pe caldaram, se intoarse cand Roscoe i se alatura. Politetea ii spunea ca nu ar trebui sa intrebe, dar o facu: -Rawlins? Roscoe o privi scurt, apoi facu un gest din mana, $i pornira la unison. - Una dintre garzile mele de corp. Am macar una prezenta tot timpul langa mine, $i oamenii devin agitati daca dispar fara sa ii anunt. -inteleg. Pa$ea langa el. El nu ii oferi bratul, $i ii era recunoscatoare pentru asta; sa il refuze ar fi fost stanjenitor, dar ar fi facut-o oricum. Sa ii accepte bratul ar fi fost un semn al unei apropieri

42

f ricire, strada era, a~a cum sperase, complet 1 I•11I1, , l • n tinse lasate de copacii din piata ajungeau pana 1 1 • , 1111 11I n partea opusa, dar luna stralucea nestavilita pe • 1 . , .1. .1 da, luminandu-ledrumul. , , 1111, · r ciati ingrijorarea garzilor dumneavoastra de 1, , • , v · ~l 1ntelege $i motivele pentru care 1-am urmat pe 1111. 1• , , i casa dumneavoastra . . It · I t poi murmura: t 1, 1 q.i . v. nteleg. , 1. 1 t • pana unde il puteau duce instinctele protecI", I11 bat $i, prob~bil1 pe o femeie. El a$tepta, $tiind ce it i1,

11 1 ~

111 . curios de ce ati crede ca Roderick, in varsta de I ·i de ani $i la fel de matur ca oricare gentleman pe ut, are in continuare nevoie de protectie. , , ,, ' " " .. , <; zu ca trasaturile ei fine se incruntasera. ,, 1 , 11 11 ste U$Or de explicat. 1111 , 1 ,. . , \ , 1 trazilor Chichester $i Claverton era in continuare , 1II· , 111 l'i i distanta. ~ I ,, l l ateva minute, eel putin. ' '"I''"" •HOrnent, ea expira. t • ,, 1 v1 ~i neaparat sa ~titi, am ramas orfani de mid. Noi oastra mai in varsta ~i Roderick - am fost crescuti 111 11 .1 "'· usi, surorile mai mari ale mamei. Avand in vedere ... 11t 111 1111 .t ru, trebuie sane purtam intotdeauna cat mai res't I I' ' e e de inteles, dar - fa.cu un gest din mana - baietii 1. 11••\ 11 ~a ca a cazut in sarcina mea $i a surorii mele sa i•.1 1, d Roderick. " 111

11

, , 1 .•

I.

'"I.

L

43

------- St']Jhanie Laurens------- Deci 1-ati protejat de cata vreme? De douazeci de ani? -$i mai mult. $i mi-a intrat in obicei. Trecura de colt, $i ea adauga: Eun obicei la care va trebui, evident, sa renunt. El ii ura noroc; obiceiurile protectoare de lunga d~rata erau greu de stavilit, cu atat mai greu de eliminat. Se indr~ptau spre casa despre care el $tia ca ii apartinea lui Roderick. In timp ce se apropiau de gura aleii, trecand pe langa gradini, ea incetini. - Prefer sa folosesc poarta de la gradina. Coti pe alee. Fara nici un comentariu, el o urma. Poarta de la gradina se afla la jumatatea proprietatii. Miranda se opri in fata ei, ridica ivarul, impinse masiva poarta de lemn, apoi se opri $i il privi pe Roscoe. - Va multumesc ca m-ati insotit. In lumin~ slaba, ea ii va'.zu bu~ele rasucindu-se cinic. - Chiar daca a fost, in ochii dumneavoastra, inutil? Ea il privi, apoi raspunse: -A fost un gest de gentleman. I$i pleca U$Or capul. Noapte buna. -Noapte buna, domni$oara Clifford. Intorcandu-se, ea trecu prin poarta - $i se impiedica de treapta joasa de piatra. Degete de otel o prinsera de cot. 0 senzatie - intimidanta $i intensa - ii trecu prin brat. El o ridica $i o echilibra. Indreptandu-se, ea inspira, straduindu-se sa se lini$teasca. lnima ii bubuia. Trecu o secunda, apoi se forta sa il priveasca, acum mult mai aproape, o stanca masculina superba afl.ata langa ea dintr-odata mult mai real $i infinit mai periculos. - Va multumesc. Din nou. Forta aceste cuvinte sa iasa, recunoscatoare ca vocea ii sunase credibil de uniform. El privi in jos spre ea, cu ochii intunecati scrutandu-i chipul, apoi, cu propria expresie impasibila, de necitit, ii dadu drumul la cot ... incet, de parca, deget cu deget, ar fi trebuit sa se forteze ca sa ii
44

-

ifotu( sau nimic:: - - - -

1! reu$i sa ia o gura de aer. Dadu $i ea din cap $i se intinse " " ''

arta. ~i multumesc ... Roscoe ... $i noapte Thuna! 1r\ hise U$a solida de lemn $i ramase holbandu-se in timp ce

I' 1 d

ul i se domolea. n timp ce valul de senzatii cu totul nou pentru ea se

1111 1·~ rta. I 11 pirand indelung, i$i inalta capul, se intoarse $i pa$i q11 . asa. scoe ramase un minut intreg incr-untandu-se la U$a inchiradinii, apoi se intoarse $i porni i':n josul aleii, luand-o pe If • 1 11' ' tura spre casa. . ' mni$oara Clifford - nici nu ii $tia prenumele, dar trebuia 1 in dosarul despre Roderick, daca se obosea sa caute - era... .1 f · ita de doamneleobi$nuite. Nu era sigur prin ce era diferita. Infundandu-$i mainile in l•i1i unare, se gandila acest lucru in vreme ce se indrepta la pas 1111 asa. Era adevarat, era mai batrana decat obi$nuitele domni$oare cietate; nu ~tia cati ani avea, dar era mai in varsta ca 1 1, 1 rick, cam cu cinci ani, aprecia el. Douazeci $i opt parea vars ta ivita $iii explicain parte puterea - genul de putere interioara re un barbat cuexperienta lui o recuno$tea imediat. Dar, in , 1 , puterii ei, paruse ... dezechilibrata, nesigura. 1 Nu foarte sigurape ea intr-un mod destul de ciudat. lipa cand, datorita treptei de la gradina, 0 atinsese ii f(" / 111 rninte. Trecuse m ulta vreme de cand nu mai simtise V ' 111 n a fior de trezire senzuala, daca o simtise vreoda1·,, 11 1nitor de intens.Faptul ca $i ea o simtise ... era de · v 1zuse adevarulinochii ei larg deschi$i, in buzel ' 111 ~i e in respiratiaei devenita dintr-odata mai Insa, orice ganade explorare ulterioara I'·'' cte de acel moment de atractie pura l11 l, sortit e$eculuiDaca nu ghicise grP 111 hisese poarta ii facand asta, il inch. ,l(·cuna in afara vieµi ei.

- - - - tTotu( sau nimic - - - - - -

------ Stpfianie Laurens - - - - - ,,Avand in vedere trecutul nostru, trebuie intotdeauna cat mai respectabil." In ciuda a$teptarilor ei, el nu intelegea de ce ea credea asl , dar, daca era in mod rigid devotata respectabilitatii atunci r ' ' siguranta ultimul barbat cu care ar fi fast interesata sa dezvolto relatie mai apropiata ar fi fast regele cartofarilor din Londra. Merse cateva minute, apoi, cu buzele rasucite cinic, privi I fata $i grabi pasul. Realitatea vietii lui il a$tepta. Miranda zabovi in racoarea gradinii pana cand simturll incitate ii revenira la starea lor normala de lini$te, daca ~u d somnolenta. Nu simtise niciodata o asemenea scanteie nu se simtise niciodata insufletita intr-un asemenea mod, ~u .dorea sa se gandeasca ce insemna asta. De la inceput, mstmctele o avertizasera ca Roscoe este periculos; era clar c nu se in$elase. Era mai mult ca sigura ca nu avea nevoie de astfel de distragere in viata - nici macar in apropierea vic\ll ei atat de respectabile. Intr-un final, clasand episodul drept o experienta de ner • petat, traversa terasa laterala $i intra in casa prin glasvandul salonului de dimineata. Acest salon era in mare parte domeniul ei personal; mergand spre biroul de scris, lasa geanta p masa, apoi i$i dadu jos pelerina de pe umeri $i o puse pe sp tele scaunului. Gandurile ii revenira la proiectul lui Roderick $i la munc Organizatiei Filantropice. Mergand spre U$a, o deschise; prln umbrele intunecate ale salonului de la parter, se indrepta spr scari $i incepu sale urce. 0 silueta intr-un ve$tmant palid pandea din umbrele d pe palier. Miranda aproape scheuna. Inghitindu-$i $Ocul - parea sa fit• o noapte a $Ocurilor de toate felurile -, cu mana la gat, se lupta. 11 i$i recapete suflul. - Matu$a, m-ai speriat. - Intr-adevar, domni$oara, $i tu ma sperii pe mine. Glady• se uita urat la ea, apoi facu semn cu bastonul. Unde ai fast, d? Sate intorci la o asemenea ora... De cate ori m-ai auzit spunand ... 46

1

.11,,ij 1,11 n 1 1 1., 1111

doar prin gradina. Roderick ie$ise, $i $tii ca nu

I cna nu se intoarce, a$a ca imi pierdeam timpul

um mai bine de jumatate de ora. Probabil sfam la.sat distrasa. ·ofarilor din Londra. fii mai atenta, fata mea. Gladys se intoarse 111 , 11 • .. .i cepu sa i$i urce corpul masiv inapoi in susul 11 I , " 1 11 11 uiti niciodata ca nu iti poti permite nici macar o 1 .1, 'I 'I!' un comportament nepotrivit. 11, ,. , , 11 ii 1., Miranda lasa mustrarile bine exersate ale matu$ii , , , ,, 1 11 te ea; auzise aceasta litanie de atatea ori, incat 1ntiparisera in suflet. I I"h . pri in varful scarilor, fartand-o pe Miranda sa se , 1 1,, 1 j . Intorcandu-$i capul, Gladys ii arunca o privire 1 , 1 1· 1 nsa in invariabila parte finala a discursului ei. 11 ,, '" ,. c far$e$ti ca mama $i ca sora ta, nu-i a$a? ,,, 1•• , ,, II lu-?i un oftat, Miranda raspunse COn$tiincioasa: I 111 11 1. tl u~a. Nu vreau. 1 I 1. lv11 1 · ni din nou, apoi se indrepta leganandu-se spre 1 1 111 11 -

lfl

I I

I

11,,,j," 1 este un gentleman bogat - societatea nici macar • 1 , 11 ,. ' a daca el vine acasa tarziu. Dar tu, fata fiind, un 11

1 " ' 1. , !'." ' , t ii , I i

$it $i reputatia ta va fi ruinata. Nu uita niciodataea este totul. , ,, '"Ii.l e ultima nota, Gladys trecu prin U$a deschisa a ,.. ..,, I 1·! ,. inchise in urma sa. A 111d d · tr-odata o senzatie claustrofaba, Miranda inspira, 1 un oftat, apoi continua in josul coridorului $i intra 1111 1 1 1' . de la capatul acestuia. 1111Iii .111 U$a, se opri, simtind aproape palpabil cum limi1 ,,, 11 ·vi lat ale doctrinei respectabilitatii a matu$ii ei se

''I''

n jurul ei. 0 izolau. I"111d ·cu intr-o capcana. 0 sufacau. 111

1 1l"' 'r1 11 . 11

47

- - ir'otu{ sau nimic - -

Steyhanie Laurens - - - c_at timp se concentrase sa 11 salveze pe Roder1"ck • t" ul mterac,t"mnn · · e1· cu Roscoe -:i a pli by .. , in 1m. £ .,. m arn spre casay senzatla e su ocare, de restrangere $i restrictii - de a fi , , sese bardul . . , , a$a cum spu. • ,,prms $1 strans de temeri $i ind01· l"" y e 1 - scazuse, se diminuase.

d P

y Strambandu-se, se indrepta spre masuta de toalety .• sa se pregateasca de culcare. Acea seara fusese doarao$1 mcdepu tempo y c • eva are . rara. ateva ore trecatoare intr-o lume diferity a, una care funct10na dupa reguli aparte. Daryacea~ta era viata ei reala, unde trebuia sa fie atenta sa ~~ faca u_n ys1~gur pas gre$it, unde, daca i$i dorea sa aiba o viata

y ynevo1ta, m toate momentele $i-n toate situatiile say ad, , ara cea mai . y d eviere . 1a d"ictatura respectabilitatii. , , ere f . y m ica YD~t?nta acelor cateva ore de libertate, intoa;cerea acest . a ya$teptarilor societatii parea mai grea ca intotdeaun:1 ca yot p1atra . ., · · · de moara atarnata la gat. 0 greutate d e care potnvit ma U$11 e1, ea nu avea sa scape niciodata. , Nu d;c~ i_$i dore~ sa aiba o viata mai lunga $i mai buna decat cea a ne1enc1telor e1 mama $i sora. . ?~pa ce se dezbraca de rochie $i i$i puse cama a de noa nd1ca $ pe o parte pte, · · a$ternuturile $i se strecura in pat · ·r ntorca"ndu-se pnvi spre g.e am - la noaptea luminata de luna. , ~ Uneon am indoieli. Vocea ii era atat de J. oasa ca:. ab1·a • . . 1$1 auz1 cuvintel A · d • ye. u munt, ar macar pentru cativa ani au fost feric1'te ' perna, inchise ochii $i · Dupa f dun y • momen t , •1$1· od"h I m· obrazul pe se cu un a mtr-un. ~omn specific lumii ei rigide - un somn in care d omnea respectab1htatea.

apasa~1

Capito(u(2 ~

48

mai ave a nevoie de prot ectia ei. - Ei bine, domni$oara! privi pe Gladys. Cu pince-nezul cocotat in varful lungului ,, as, matu$a ei tinea o scrisoare la o distanta de un brat in timp

11\ 1

citea. ( - Se pare ca domnul Wraxby se- i ande$te in continuare la e. Imi scrie ca va fi. in ora$ sapt amana viitoare $i ca i-ar face 1I

cere sa te viziteze. Coborand scrisoarea, Gladys i$i fixa patrunzatorii ochi caprui

,1cupra Mirandei. - Deci inca ai o $ansa. Domnul Wraxby este mai mult decat ' $i Corrine ne-am fi. putut dori pentru tine. Cor rine fusese sora mai in varsta a lui Gladys; ambele fete trane ·$i t eribil de pline de antipatie fata de ceea ce numira ,,iubirea nesabuita" a mai tinerei lor surori Georgiana, cele oua i$i asumasera oricum responsabilitatea pentru cei trei opii ai acesteia atunci cand Georgiana $i regretabilul ei sot, rederick Clifford, un fi.u de proprietar de mori bine educat, disparusera intr-un accident de navigatie, in urma cu douazeci ~i

.Miranda se intalni din nou cu matu$a ei a doua zi la m1'cul d eJUn. Cu parul gri ca otelul strans intr-un coc cu silueta m . y de multiplele straturi de draperii unduitoare de'a m corespondenta ei, Gladys doar pufni la salutul sa

~ascata

/\ zandu-se $i multumindu-i lui Hughes, majordomul lor, I'' 11! J carafa proaspata de cafea pe care o puse in fa ta ei, Miranda a o cea$ca, apoi lua o felie de paine prajita, a$teptand-o pe sa mentioneze intalnirea lor de pe scari de la miezul noptii, 'I 11 ' masura ce minutele treceau intr-o binecuvantata tacere, , 11i 1 ata ca, de data asta, corespon dentii lui Gladys reu$isera sa o I 11 preocupata. Recunoscatoare pentru aceasta pasuire, Miranda u nimic sa ii atraga at entia matu$ii ei. C de obicei, Roder ick mancase deja $i ie$ise sa calareasca. pleca, sorbi $i se gandi la lucrurile aflate in seara prece,I I ·a, indeosebi la afirmatia lui Roscoe ca fratele ei devenise 1111 · "nar barbat pe care te puteai bizui $i concluzia ca Roderick

Mir~ndei.p

::~v:

trei de ani. Corrine fusese $i mai ferma ca Gladys, insistand ca toti copiii Georgianei sa se inchine consistent $i in mod devotat altarului respectabilitatii pentru a minimaliza pata lasata de eel mai deplorabil stigmat posibil, Comertul. Fiicele lui Sir Augustus Cuthbert, baronet, fi.ice de nobil ma.runt, hotarate sa se agate de orice rama$ita de avantaj social adusa de aceasta pozitie, Corrine

49

------- St~fianie Laurens ----- - -

- - - - - ir'otu( sau nimic - - - - -

$i Gladys nu le permisesera protejatilor lor sa uite vreodata ca se aflau la un singur pas de ostracizare sociala. Cand locuisera cu totii la tara, la conacul Oakgrove din Cheshire - casa $i domeniul pe care Roderick le mo$tenise de la Frederick, cumparate cu dispretuita avere pe care Frederick o mo$tenise de la tatal sau, proprietarul de mori -, Miranda nu gasise aceste restrictii sociale impuse de matu$ile sale nici remarcabile, nici apasatoare. Locuind sub papucul acestor matu$i de la varsta de $ase ani, aceasta perspectiva asupra lumii fusese singura pe care o cunoscuse. Dar anii trecusera, $i, dupa moartea lui Corrine, cu doi ani in urma, Miranda fiind inca nemaritata $i cu petitori putini Gladys cazuse de acord ca ei - Roderick $i Miranda, cu Gl~dy~ ca supraveghetoare - ar trebui sa se mute pentru cativa ani la Londra, evaluand oportunitatile maritale de acolo, atat pentru Roderick, cat $i pentru Miranda. Roderick cumparase casa din Claverton Street $i, cu un an in urma, se mutasera in Pimlico, la marginile metropolei in eXJ:>ansiune, dar zona mai lini$tita fusese pe placul lui Gladys. Miranda se intreba daca ii spusese cineva matu$ii ei ca in acest cartier era $i casa unuia dintre cei mai notorii cartofori din Londra ... - Miranda! Fii atenta! Clipi, facand sa dispara imaginea acelei fete daltuite cu ochi intunecati $i cu o expresie sardonica. ' -!mi cer scuze, matu$a. Wraxby, ziceai? - Intr-adevar. Ochii lui Gladys erau ca ni$te bucatele dure de onix intunecat. Ai face bine sa te gande$ti ca, de cand 1-ai respins atat de nesabuit pe onorabilul damn Jeffers, nu ai mai avut 0 asemenea oferta. Daca vrei sa ai vreodata o gospodarie a ta, ai face bine sa te concentrezi pe sarcina de a te marita cu domnul Wraxby. Arata-i ca ai tot ceea ce cauta la o sotie $i sunt semne ca te va cere de nevasta. Desigur, matu$a. Miranda i$i cobori privirea spre farfurie. Indraznesc sa spun ca ai dreptate. ,,Jeffers." In ciuda trecerii timpului, numele acesta o facea in continuare sa se cutremure. 0 deprima. Amintirea ii deschidea

, ni inca nevindecate, dovezi ale unei indoieli de sine prelungi,

A

50

-

bunitoare. Lionel Jeffers fusese un gentleman din Cheshire, mai in ta decat petitorii ei obi$nuiti. dar asta facuse atentia lui fata I f ta de douazeci $i unu de ani sa para $i mai speciala. Fusese 1 jita, $i o scurta perioada traise cu speranta ca avea sa gaseasca Pi nul de fericire la care aspirasera mama $i sora ei pana cand o 11 t troana cumsecade ii spusese adevarul. Jeffers nu era interesat 1I · a, ci doar de averea ei. Sufi.dent de rau in sine, dar, atunci cand, distrusa $i dezaita, le spusese matu$ilor ei, acestea clipisera fara sa intea care era problema. $tiau ca acesta era interesul lui Jeffers, cum $tiusera $i despre existenta indelungata a amantei foarte umpe a acestuia. Amintirea restrictiilor $i a incriminarilor ce urmasera respinrii lui Jeffers inca o puteau face sa se infioare. Roscoe ar fi de aceea$i varsta ca Jeffer~-.-) dar ea nu mai avea

1111'\

1 uazeci de ani. Straduindu-se sa-$i ia gandul de la aceasta distragere - de la ~a $i corptil care in noaptea precedenta ii invadasera visele -, se r ~a sa gandeasca in prezent. - Saptamana viitoare ... ma voi asigura ca locuinta sa fie prev. ntabila $i il voi avertiza pe Cooke ca vom avea oaspeti $i ca rim sa aratam de c;e suntem in stare. - A$a sa fad, raspunse Gladys cu putere. 0 studie pe Miranda u ochi critici. Macar acum este mai racoare, rochiile tale au 1n ' neci lungi. Cand ne-a vizitat vara trecuta, Wraxby a parut 1. Lrprins ca rochiile tale lasau sa se vada prea multa piele. Sunt .i ura ca a fast unul dintre aspectele care 1-au facut sa ezite. /\ igura-te ca de data aceasta nu ii dai nici un motiv sa se in(l iasca de respectabilitatea ta. - Da, matu$a. Miranda se indeparta de masa $i se ridica. l'rebuie sa vorbesc cu doamna Flannery. Gladys ii dadu voie sa plece cu o fluturare a mainii. indreptandu-se spre salonul de dimineata pentru intalnirea r zilnica cu menajera, Miranda i$i forta creierul sa-i recreeze o magine a lui Wraxby - un vaduv de patruzeci $i ceva de ani care I cuia in Suffolk $i care o observase pe Bond Street $i o curtase 51

------- Steylianie Laurens ..______ de atunci. Studie aceasta imagine mentala a gentlemanului rid'1 · col de rezervat. .. Ivl cun~$tea pe Wraxby de aproape un an, pe Roscoe - de 0 singura seara. Dar Wraxby nu aparuse niciodata in visele ei. -Gelman a$teapta jos $i, a$a cum ati cerut, a adus-o pe Jennifer Edger cu el.

~$e~at ~e sca~nul confortabil din spatele masivei mese de sens Adi~ bir?ul sa~, Roscoe i$i ridica privirea de la registrul pe care 11 rasfo1a - bilantul financiar lunar de la clubul Pall Mall pe care Gelman il conducea pentru el - $i arcui o spranceana cinicd spre Jordan Draper. Cu

p~r~l

cast.aniu, ochii caprui, imbracat intr-un costum ~aro ~ro1t mtent10nat pentru a-1 face sa para inofensiv, Jordan mb~orca.ndu-se de la parter, inconjura biroul $i i$i ocupa locui o I$nmt la dreapta lui Roscoe. -$i c~m se inteleg? intreba Roscoe. Vreun semn de ostilitate? Sau ca Jenny vrea sa ii taie gatul lui Gelman ori viceversa? Jordan ranji. . - De fapt, nu. Discursul tau de luna trecuta pare sa fi avut succes. Roscoe pufni. -Osa vedem. Privi din nou spre coloanele de cifre. Dupa un moment recunoscu: ' A - Indiferent daca o sa-$i scoata unul altuia ochii, clubul mer e g cat se poate de bine, -Da.

J?~dan se apleca in fata, indicand o serie de subtotaluri i exphcand sumele anticipate pentru lunile ce urmau. $ Roscoe ~sc~lta $i invata; avea el eel mai bun cap din lume pentru pvanun, ~~r ii ramanea etern recunoscator lui Jordan pentru c~ cu am m urma, fusese de acord sa paraseasca firma de. la tara a tatalui sau $i sa vina in serviciul lui. In ult' .. ~01sp~ezece ani, in timp ce crescuse $i i$i dezvoltase mas~:; impenu de cluburi, tripouri $i spelunci, Jordan ramasese, tacut 52

- - - - 'T'otu( sau nimic - - - .I

ii • ret, langa el - asigurandu-se ca nu se pierdea nici macar

• n.gur banut. Chiar $i in acel moment, gandind in multiplii de mii de lire, ' I \ 1 S IlSe Slabe Ca Jordan Sa rataCeaSCa Un Singur $iling. Ju' ceea ce privea dezvoltarea imperiului lui de jocuri de noroc liiar $i mai dificila $i continua provocare de a administra e era in esenta o afacere masiva alcatuita dintr-o multitu1 11 de unitati mar~nte, devenisera o echipa aproape invincibila. I 11 1limeni nu' avea mai multa incredere ca in Jordan Draper. upa ce mai studiara registrele inca cinci minute, se lasa 1111 "pate. - Sa-i chemam sus. Privi spre lacheul care statea langa U$a 11 1 partata. Adu-i pe domnul Gelman $i pe dom~oara Edger, 11 111 kins. Lacheul - vizibil mai mare $i mai greoi decat majoritatea l. 1 heilor la moda - incuviinta din cap $i porni sa-$i indeplineas' . arcina. e intoarse peste cateva minute, insotind un barbat inalt, 1 ~ tos, care, prin haine $i atitudine, putea trece cu U$Urinta rl pt gentleman $i o femeie de inaltime mijlocie cu par negru 11 at $i cu o piele remarcabil de palida, imbracata elegant intr-o hie bleumarin. Cei doi se oprira la cativa metri de birou $i se inclinara. - Domnule, zisera ei la unison. Roscoe le studie fetele, ochii, $i apoi, revenindu-$i incet lin eleganta plecaciune, le facu semn spre scaunele din fata I iroului. - Luati loc, va rog. Impresia lui initiala era ca, a$a cum spusese $i Jordan, cei doi trecusera peste neintelegerile dintre ei, dar, avand in vedere auza acelor neintelegeri, i se paru prudent sa nu traga conluzii pripite. Jenny Edger era, fara indoiala, cea mai buna jucatoare de pichet 1>e care o angajase, in afara lui, desigur. in aceasta cauza, era angajata la clubul Pall Mall, clubul aflat el mai aproape de casele vechilor aristocrati, care preferau in ontinuare acest joc $i erau dispu$i sa parieze sume mari de bani pe fiecare punct. 1111

53

- - - - Ste_pfi.anie La'urens - - - . Jenny era o resursa pe care avea de gand sa o exploateze din plin, dar Gelman, care invatase subtilitatile administrarii unui lo~ precum clubul Pall Mall, spre completa satisfactie a lui $i a Im Jordan, capatase o antipatie instantanee $i fara motiv fata de Jenny, egala in virulenta doar cu antipatia la fel de subita pe' care o avusese ea fata de el. Parerea lui Roscoe era ca cei doi ar trebui pur $i simplu sa se culce unul cu celalalt $i sa rezolve problema - sau macar sa treaca la urmatoarea etapa a relatiei lor, orice ar fi insemnat asta - dar intre timp fiecare dintre ei oferea din cand in cand scanteia,care aprindea iasca celuilalt. In toate celelalte privinte ambii erau rationali $i pragmatici, insa pu$i la un loc creau in~~tabil drama $i focuri de artificii. Luna precedenta, dupa ce fusese avertizat in ~rivinta unui nou dezastru la club, Roscoe ii chemase pe cei doi $i 11 certase aspru. Insistand ca ei sa lucreze in continuare impreuna - facandu-i pe am~ii responsabili de profitul adus de club, a$a cum era, de fap.t, $1 cazul -, spera ca fiecare dintre ei sa devina con$tient de importanta celuilalt $i sa inteleaga ca slujbele lor depindeau de multumirea lui. Intalnirea decurse bine; la finalul ei spera ca cei doi sa fi inteles macar ca era necesar sa lucreze impreuna. Satisfacut pe moment, in timp ce Tomkins ii insotea pe Gelman $i pe Jenny, se intoarse spre Jordan. - Cine urmeaza? - Clubul Tower. Jordan inchise $i dadu la o parte registrele de la clubul Pall Mall, apoi deschise alte registre $i le puse in fata lor pe birou. -Cred ca trebuie sa ne uitam mai cu atentie la masa de faraon. Nu sunt sigur, dar mi se pare ca ceva nu' este tocmai in regula acolo. Era genul de lucru pe care numai Roscoe ar fi putut sa-1 deslu$easca; doar privind cifrele, i$i putea da seama daca variatia de profit se afia in limite rezonabile sau ... Dupa doua miJ?.ute, Roscoe mormai: -Ai dreptate. Clapham este manager - este aici? - Da. A$teapta. 54

------- r:r'otu( sau nimic ----- - - Bun. Sa-I chemam sa-1 intrebam pe cine a lasat sa se dezla masa lui de faraon luna aceasta.

11 ~uie

estul zilei urmara doar afaceri in nota obi$nuita. Dintre patru evaluari pe care le facu - doua chiburi, un tripou spelunca - , intalnirea cu cei de la Pall Mall ii dadu cele 11 i putine batai de cap. I$i trimise doi oameni cu Clapham 111 poi la clubul Tower pentru a rezolva problema dealerului 11 instit - pentru a-i explica acestuia uncle gre$ise $i pentru 1 l da afara. Tower avea propriii angajati care se ocupau de uritate, dar oamenii lui erau de un calibru diferit - genul . barbati care bagau frica in cei care tri$au fara sa recurga j a lenta. El insu$i ii invatase cheia intimidarii prin sugestie, o 1 · itudine pe care fusese fortat sa $i-o perfectioneze in primii Iui ni in bran$a. Tripoul din Soho, o achizitie recenta, avea probleme sa se in n tina la standardele lui de joc; inca de la prima sa incursiune 11 administrarea jocurilor de noroc instituise o politica de l 1 ranta zero fata de tri$at, fata de carti masluite $i zaruri cu )'. utati. in toate cluburile sale, casa juca cinstit - unul dintre tivele principale pentru care cartoforii de toate felurile se 11 hesuiau in localurile lui. Regula aceasta de neclintit, sustinuta o vointa de nezdruncinat $i de un pumn defier, era un lucru 11 esar, de$i la inceput fusese privita doar ca un tertip naiv ... I na cand rezultatele incepusera sa se vada. Zece ani mai tarziu, putinii concurenti care detineau localuri de jocuri de noroc in Londra invatasera ca, pentru a rivaliza u localurile lui, erau nevoiti sa ofere acelea$i garantii lipsite de mpromisuri... Ceea ce foarte putini puteau sa faca. Dupa ce se gandi cu atentie, ii alunga furios pe managerul ipoului, apoi ii chema pe unul dintre expertii lui in jocuri de 1 roe, un omulet deloc remarcabil care putea tri$a cu o precizie nu dadea niciodata gre$. Dupa ce ii trimise pe Bowen sa ·upravegheze tripoul in urmatoarea saptamana, i$i petrecu 0 umatate de ora cu Jordan stabilind limitele a caror depa$ire v a sa declan$eze imediat o alta evaluare, mai urgenta ca asta. Intre evaluarea financiara a lui Jordan $i cea practica a i Bowen, Roscoe era increzator ca, daca tripoul nu i$i rectifica

55

- - - - Stplianie Laurens-----~ rapid problemele, avea sa se afle in situatia de a face chiar el asta. Probleilla speluncii, cea de pe Strand, era $i mai ingrijoratoare da: mai u?or ~~ ~~zolvat. Doua dintre angajatele care plecaser~ prm spatele clad1ru fusesera atacate dimineata devreme Re · x d' U$ISer" sa t1pe, $1 pazmcu m spelunca vemsera in ajutorul lor. Rosco .d ii e se cons ul tase cu garz .e 1m e corp, Mudd $i Rawlins, apoi le ceruse ~a an~ajeze oamem sup.limentari pentru a supraveghea aleile ce mcon1urau localul, sufic1ent cat sa se asigure ca angajatele erau in siguranta in fiecare noapte. c Foarte devreme in cariera Iu·I, m,t eIesese ca iemeile erau dealeri {li bancheri mult mai buni; un procent mare dintre cei care conduce~u mesele lui erau femei. A$a cum repeta in fata managerulm speluncii, fericirea $i siguranta angajatelor reprezentau. fac~orul esential in generarea profitului; pentru a face asta $1 ma1 ~~ar m fata acestuia, a angajatilor {li a angajate· · lor in cauza, aran1a ca un numar dintre oamenii Iui mai m ~~ ma1 bme antrenat1, sa supravegheze o perioada recrutii. Pana la finalul dupa-amiezii, masa lui era goala. ' Jordan aduna registrele, saluta $i pleca. Roscoe ii .facu ~e~n $i lui Tomkins sa piece, apoi se lasa in scaun, i{li intinse p1c10arele $i se relaxa. Mintea ii rataci ... invocand imaginea unei fete mult mai pu t"m remarcabile decat. cea a lui Jenny Edger, dar infinit mai fas~inanta. Ochi caprm mari . sub sprancene maro delicat arcuite, un dm1tea prostii, o gura o idee prea mare d nas drept care nu a . . , ar cu buze carnoase ~i ~1me, piele palida, impecabila, de 0 culoare intre cea a piersicilor $1 cea a smantanii, par castaniu cu inflexiuni d miere $i aur ?i o barbie ferma, dar feminina, toate fixate intr-~ expresie un pie prea ~erioasa, mult prea ... nestavilit de so bra. Nu {ltia de ce simtea asta, dar instinctele Iui ii in{lelau arareori. De ce statea acolo gandindu-se la sora lui Roderick era u . n mister chiar ma1. mare. Alungand i~aginea, eliberandu-se de acea vraja obsesiva _ de a afla cat ma1 multe despre ceea ce nu intelegea -, se ridica {li deschise sertarul central al biroului lui. v

•

•

•

..

v

•

'

•

v

A

A

•

•

•

A

56

v

•

,

------ Totu( sau nimic -----nd ultimele scrisori de la familia lui, una de la mama, de la cumnata, ambele aduse in acea dimineata, reflecta , 'I' 1 poi deschise pachetul sosit de la Caroline. Dupa ce citi , 111 l ul mesaj al acesteia, deschise raportul ata{lat de la Eton. ,,d t ul fu ca incepu sa zambeasca. I acele hartii deoparte $i deschise scrisoarea mai subtire .1, I mama lui, una dintre scurtele ei comunicari in care ii 111111 c la curent cu viata surorilor lui {li a copiilor acestora. Jl11 1 informa ca fetele aveau sa vina la Ridgware peste o sap' 1111 na, urmand sa petreaca cateva zile pentru a pun~a punct Edwinei. Cea mai tanara dintre fete, Edwina era ultima marita. in ciuda sugestiei nerostite ca parerea lui ar fi de I ·1111 c ugur, asta daca {li-ar dori sale viziteze, nu i{li putu imagina 1 cinci femei inchise la Ridgware ar avea cu adevarat nevoie ,j , jutor din partea lui. Pusese la nunta lui Millicent $i la cea a Cassandrei, strecu1 . 11 lU-Se In biserica in Ultimul minUt, ramanand nevazut, 'I i ie{lind din nou inainte ca mirele $i mireasa sa apuce sa se rca de la altar. Daca lucrurile ar fi stat altfel, le-ar fi condus IJ "mbele fete pana la altar. Henry, doar un copil, fusese nevoit , 1 i ia locul. , i asta ii duruse. Mai mult decat se a{lteptase. Acum Edwina urma sa se marite, $i nu avea sa ii poata oferi 11 i ei bratul pana la altar. n vreme ce se holba la scrisoare, imaginandu-{li sora cea mica I' ~ ind spre altar - simtind visceral trecerea de neoprit a timpului, 1 nilor pe care nu avea cum sa ii recupereze, a oportunitatilor 1 · ate cu care nu avea sa se mai intalneasca -, mintea lui aluneca 11 n nou in directia in care ii permitea rar sa o ia {li zabovi asupra ... retelor lui. Asupra visurilor pe care le lasase, cu atat de mult timp in urma, o parte. Asupra vremurilor cand facea totul pe negandite, fara sa . I recieze cu adevarat dimensiunea sacrificiului sau. Nu paruse , t portant atunci. Acum ... Trecusera doisprezece ani, punctele lui de referinta se n himbasera.

57

Stphanie Laurens----d ~vea trei~eci $i opt de ani $i nici o speranta sa realizeze vreod ata acel ur;iIC tel, care, mai presus de orice altceva solid $i real ar. ~er:c~noscut pana recent, reprezenta de fapt d~rinta lui cea' maimtima. ' - F~sese atras eel mai mult de familie, asta era pivotul in jurul carma se centrase viata lui Dar famil· t la atatea se fr ' ··· Ia pen ru care renuntase .. agm en ta. Fetele erau maritate cu soti $i c , .. cu propnile familii. Mama lui imbatranea ~i H ' d ~p~I, continuare dep d t d 1 • Y enry, e$I m A en en e e , avea sa creasca $i sa devina barbat mu1t prea curand. Iar el.·· avea sa ramana fara nimeni

- t~a~a vreo familie de care sa aiba. grij~, fara cineva la care sa ,ma.

~ra _Prea con$tient in mod cinic ca rolul lui - rolul 1 . d UI a evarat m viata fu . ' - . s~se sa 11 protejeze pe altii. Acesta era el. $I atuncI cme avea el sa fie c:i ce avea sa- fie A d m ai· a1·b-ape cme · sa protejeze? Y can urma sa nu A

AO

~olul din minte ii disparu, $i vazu din nou chipul atat de fascmant din noaptea trecuta. A . Se _int_re~~-de ce mintea lui facuse aceasta legatura ... Apoi 1$I ~m1~t1 ca 11 spusese ca Roderick nu mai avea nevoie de p tect1a e1. ro. Stramba din buze; sfatul fusese bun $tia totul d ficiu $i despre renuntare. · espre sacnTrecu un moment apo1· 'd' - . _ A , se n ica $1 puse scrisoarea mamei lui ~~;as;.i Alun_g:nd cu hotarare dispozitia melancolica, se intinse s I ou $1 mcepu sa ii scrie cumnatei lui asigurand o rez~tatele lui Henry la Eton erau perfect acceptabile-intr-ad~vacra era e a$teptat. Mai mult de at.it 1-ar fi facut sa se IA .. , nepotu11UI· nu mvata A - ceea ce trebuia. ngnJoreze ca $i-o imagina pe Caroline ranjind in timp ce ii citea ~andurile. -Aceste. P!cioar~ de pore in piftie de vitel sunt excelente

~ladys ~ pr~vi Ape M~randa, a$ezata la capatul mesei. Ar trebui sd

$I cand vme domnul Wraxby la cina. Sunt sigura ca le Vaeasperv1~e rec1a.

Miranda incuviinta din cap.

58

------ 'T'otu( sau nimic ~--i vorbi cu doamna Flannery dimineata, sa ma asigur ca o i cumpere Cook. La moartea lui Corrine, preluase controlul ,,, • 1 dariei; ii dadea ceva de facut, ceva de realizat. Privindu-1 pe 111 [ . ick, a$ezat intr-un scaun mai mare la ca~ul)nesei, adauga: 1 I 1 ; ·im deocamdata cand - sau daca - va ven1domnul Wraxby 1, , dar i-a scris matu$ii Gladys anuntand-o ca va fi in ora$ H'I L, mana viitoare $i cane va vizita. H. derick ridica o spranceana. Nu facu nici un comentariu, dar · i clar in expresia lui: ,,Wraxby i-a scris lui Gladys?" ,I i cobori privirea spre farfurie. Roderick il considera pe Wr by o persoana rece $i nu il vedea drept un petitor potrivit 111 1 Tu ea, dar nu Roderick, cu panil lui castaniu-deschis, cu trasa1t1 1· l bine definite $i cu averea lui considerabila, era eel care in fata perspectiva unei batraneti insingurate. :randul la averea considerabila a lui Roderick ii reaminti ca 111 operise ce avea el de gand sa faca macar cu o parte a acesteia. I rt ufragerie, mai devreme, fusese cateva minute singura cu • I nainte ca Gladys sa li se alature, dar inca nu se decisese um sa abordeze subiectul. Daca incepea, cum avea sa explice ·. tul ca aflase despre initiativele lui secrete? A$a cum sustinuse I' coe, Roderick crescuse $i nu era un tanar lipsit de experienta . u un risipitor desfranat, ci un gentleman abil, tacut, pe care te 1 uteai baza. Se gandise la implicatiile actiunilor lui $i se hotarase l ~ faca lucruri bune, $i, alaturandu-se Organizatiei Filantropice, · a pe drumul potrivit. Gasise aceasta organizatie de unul singur $i obtinuse pe nt propriu sustinerea membrilor acesteia. Nu avea cum sa evite concluzia evidenta: in aceste privinte, oderick nu mai avea nevoie de ajutorul ei. Pana cand Hughes aduse tarta cu fructe, desertul favorit al lui Roderick, se hotarase ca venise timpul sa se retraga $i sa ii corde fratelui ei intimitatea la care avea dreptul. 1

1

- Picioare de pore, nota doamna Flannery pe lista ei. Acum, in privinta pranzului de azi, ma gandeam sa incepem cu o supa de legume U$Oara $i apoi poate ..• Miranda se a$eza la biroul ei de scris din salonul de dimineata ~i stabili cu doamna Flannery, a$ezata pe un scaun de langa ea, 59

- - - - 'T'otuf sauniinic ~

------ Stpfianie Laurens-----meniurile zilei. Rezolvasera deja diverse alte lucruri, inclusiv cumpararea de a$ternuturi noi $i mutarea zilei libere a slujnicei. -Acum, pentru cina, domnul Roderick i-a spus lui Hughes ca nu va fi acasa, a~a ca sunteti doar dumneavoastra $i doamna Cuthbert, domni~oara, $i ma gandeam ca am putea ... Miranda incuviinta din cap, dar abia auzi un cuvant din ceea ce urma. Roderick il anuntase pe Hughes, dar ea trecuse pe langa Roderick mai devreme, $i ei nu ii spusese un singur cuvant despre asta. - Deci, domni$oara, credeti ca va fi suficient? Revenind in prezent, o gasi pe doamna Flannery privind-o intrebator. - Da, sunt sigura ca va fi mai mult decat suficient. Se opri, apoi intreba: Mai este ceva ce trebuie sa discutam? - Nu, domni$oara. Cred ca asta este totul pentru aceasta dimineata. Doamna Flannery se ridica. - Va las sa lucrati, $i eu ma apuc de treaba mea. Gasi un zambet pentru menajera, dar acesta disparu cand doamna Flannery ie$i din camera. Roderick ii spusese intotdeauna... Ei bine, pana de curand. Pana devenise adult $i luase fraiele propriei vieti in mana. A$a cum trebuia sa faca. A$a cum ea sperase intotdeauna ca el avea sa faca. Dar acum el... Scutura iritata din cap $i i$i spuse ca va trebui pur $i simplu sa se obi$nuiasca sa nu ii mai poarte de grija lui Roderick de acum inainte. Se pastra ocupata in urmatoarele doua zile, umplandu-$i timpul cu toate acele mid sarcini dintr-o gospodarie pe care le lasa adesea nerezolvate. Se concentra asupra rolului ei de doamna de facto a casei ~in indeplini cat de bine era in stare ... Pana in acea dupa-amiaza cand se gasi plimbandu-se prin gradini, cu foarfeca in mana, scurtand numeroasele tufe de trandafir pe care le detineau. Gradinarul, sapand intr-o parte a gradinii, o privea cu nervozitate, de parca ar fi fost ingrijorat ca harnicia asta subita avea sa insemne o reducere a sarcinilor lui. 60

1

111

7.

,1

ndu-se spre o tufa ma11de tranJ).firi paliti, Miranda

a eade fapt? a sa se convinga ca avea ~ 1aun rol cafaptul case ocupa lui Roderick nu era doaroocupatit temporara, udna pe ·a sa fie nevoita sa o lase~ sea~a S
.1.

soare? . t e , 11nstientizarea acestui lucru otgltdui. pV.tea_ sa ~dminis rez , ,, ,, , .. de bine i$i dorea, nu avea%enicici
., 1 11· 11

upa cina, doua seri mai tar~ Mirandfl. lncepu sa urce sca111,., intentionand sa iarom~~ul~carell citla~i ~a stea cu ~lad~~ 11 ufragerie, cand auzi pa$11 lu1~derick pf .condorul d: ~~s d , ' · 1vazu aparand pe scari $i gr~indu-se 1aco~oare. Zam m • 11 , 1, . pri pe palier $i se retrase ca s~u lase sat -r~aca. d Jmbracat pentru seara, ferch~t~i tanfo~, ranji catre ea, ar ncetini. b - Am plecat. Facandu-i seml\~nmana, C()ntinua sa co oare. N1· vedem dimineata. · . •a ramase pe palier, holba11~·se in u:rfrt\a lui. Cand ~Jun~~ I. parter, else indrepta spre ho~ din fatfi· Miranda auzi ~o • h d' ·.JP · din fata se I H. Roderick $i pe H ug es ~tand a~
111 1

A

t· , telui ei.

,

_f · k? , Daca intreba ... Oare Hughes ~aunde pVecase Roderic · Nu ca ar intentiona sa intreb1, Nu mai era, in mod evident, h!aha ei. • . Vremea ei ca ingrijitor $i pro~oral lui ~
------- i:fotu( sau nimic ~---

------- Stcyfianie Laurens ------$oapta starni un U?or ecou pe sciiri. intorcandu-se, reincepu sa urce. A?a cum ramasese stabilit, Wraxby veni in vizita in urmatoarea dupa-amiaza. Le mai vizitase de trei ori in acel an, dar se retrasese la domeniul lui din Suffolk peste vara, pentru a-i supraveghea pe cei trei fii ai lui cat nu se afl.au la ?COala. -Acum sunt din nou la Rugby ?i, cum trebuia sa vin la Londra sa rna ocup de afaceri, am simtit ca nu ar trebui sa ratez ocazia de a ne reimprospata relatiile, domni?oara Clifford. Wraxby se inclina spre mana Mirandei. 0 salutase deja pe Gladys, ghemuita intr-un fotoliu ce fl.anca ?emineul din sufragerie, supraveghindu-le interactiunea ca o pasare de prada. Roderick nu era acasa; Miranda nu il vazuse in acea zi, dar se straduia sa nu mai incerce sa afl.e pe uncle umbla acesta. -Suntem incantate sa va primim din nou, domnule. Retragandu-?i mana, ii fa.cu semn lui Wraxby spre canapea, apoi se a?eza in partea opusa a acesteia. Veti ramane multa vreme in ora?? - 0 zi sau doua. Wraxby i?i aranja agitat cozile de la haina. Imbracamintea lui era intotdeauna precisa la modul rigid, nu la moda, nici ma.car u?or pretentioasa. Conversatia care urma - un set de afirmatii bombastice din ' ' partea lui Wraxby cu care Gladys era de acord in mod invariabil - o fa.cu pe Miranda sa se intrebe care ar fi rolul ei daca el ar face o oferta, ?i ea ar accepta, facandu-1 astfel sa inceteze a se mai chinui sa faca pe amuzantul. Oftand in interiorul ei, se forta sa ii acorde barbatului o ?ansa - sa i?i dea sie?i ?ansa sa descopere, prin el, daca putea sa gaseasca o viata a ei de trait. Era dificil cu Gladys acolo, incurajandu-1 sa ramana strict in parametrii sociali conservatori pe care Gladys ii considera potriviti pentru o conversatie de salon. Oarecum spre surpriza Mirandei - poate observandu-i tacerea ?i faptul ca intreaga conversatie se purta intre el ?i Gladys -, Wraxby insu?i prelua initiativa. - Poate, domni?oara Clifford, mi-ati face onoarea sa va plimbati impreuna cu mine prin piata din apropiere? Am venit de-a lungul

62

ului ?i am observat noile gradini pentru ceai de la capatul strazii. servit ceaiul acolo? -Nu inca. Se ridica. Dar a? fi fericita sa ma plimb cu dumavoastra, ?i poate le putem aprecia impreuna calitatea. -Excelent! Dupa ce o salutara pe Gladys, iar el o asigura ca urma sa aiba /', ija de Miranda, Wraxby i se alatura in holul di~ fa!a. A~tepta i~ 1. re pana cand slujnica ii aduse haina, boneta $1 manu?ile. Dupa 1 s imbraca, ease intoarse, a?teptandu-se ca el sa ii ofere bratul. chimb, el ii facu semn sa o ia ea in fata. rumul lor prin piata Dolphin via Chichester Street urma a?i ruta pe care o strabatuse cu aproape o saptamana in impreuna cu Roscoe. Wraxby pa?ea langa ea _facan~ ntarii inofensive despre lini?tea ?i calitatea cartlerulm, 11 ind scurt spre uria?ul conac alb care domina cealalta parte 1 , Chichester Street, iar ea i?i mu?ca buza pentru a-?i inabu?i ,11b ldul nea?teptat de a-i arata acea casa $i de a-i spune cine 1., ii -?te acolo. ~ l tu?i, raspunsul lui previzibil - centrat pe cum aflase ea ca menea om locuia acolo $i de ce simtise nevoia sa abordeze tul - nu era unul pe care ea dorea sa il dezvolte. M rgand inaintea lui pe sub copacii din pare, simtind u1;11brel~ , oroase cuprinzand-o, privi in josul lungii $i a $erpmtoare1 11 1.1 1111111 ri a zidului de piatra care incadra aceea$i strada de-a l1111 i·.i1 l raului. Fortandu-?i mintea sa se indeparteze de aminti~ea , l,·11111 cnta a acelei fete severe, intunecate ?i elegante, devemte , 111111 data mai accentuata prin proximitatea casei, vira rataci' " ·" " i minte spre numeroasele intrebari pe care le avea pentru W 1,1x liy . Else plimba langa ea, cu pasul incetini~ pentru ~ ~e po'' 1 1 \J, al ei, cu capul ridicat $i privirea fixata inamte. Se mta la el. J\ \ i pus ca ati venit de-a lungul raului. A fost o calatorie c

i\~i

111Ir111.

1 aprecia aspectele mai rafinate ale vietii? Avand in , ,, ,.,,. · blourile de pe pereti, Roscoe le aprecia, cu siguranta. I' •llrl 11 1h -1 pe Wraxby, vazu o urma de incruntare intunecan1111 I 11 :i, turile. A11i ales acel drum ca sa evit aglomeratia de pe celelalte. 1 " '' 11J i rapid, cu siguranta.

63

------- Sto/fianie Laurens ----- - -

------- 'T'otu( sau nimic -------

Nu lasa sa i se vada reactia; nimeni nu era perfect. -Ati spus cam putine despre casa dumneavoastra. Este placut situata? -Acceptabil. Dupa un moment, de parca ar fi con$tientizat ca nu fusese un raspuns satisfacator, adauga: Mi s-a spus ca este o proprietate atractiva. Cu siguranta Maude, prima mea sotie, a gasit-o confortabila. Confortabila. Ei, era mai bine decat opusul acestui cuvant. Alte intrebari despre imprejurimile casei $i despre cartier nu reu$ira sa scoata mai multe informatii de la om. Nu era neaparat faptul ca Wraxby se dovedea in mod intentionat necomunicativ, reflecta ea, ci era doar in mod natural reticent. ~i poate lipsit de spiritul observatiei. ~i poseda foarte putin fl.er conversational. Pe de alta parte, parea la fel de onest pe cat de ridicol $i de corect era. Putea intelege asta - avand in vedere ca trecuse foarte multa vreme de cand curtase intaia oara, era probabil de moda veche $i sfios in a trece prin toate etapele obi$nuite, dar asta o lasa fara vreo intelegere de ce interesul lui, caldut cum era, se fixase asupra ei. Gandindu-se la tot ce aflase pana atunci despre el... -Ati pomenit despre fiii dumneavoastra. Cati ani au? - Unsprezece, doisprezece $i treisprezece. -A$a tineri? Avusese impresia ca erau mai in varsta. inteleg. Abia acum incepea sa o faca. Se plimbara in lini$te, o U$oara briza intetindu-se pe masura ce se apropiau de rau. Ajunsera la gradinile pentru ceai de langa malul raului. Wraxby o conduse la o masa rotunda care oferea o priveli$te generoasa asupra raului ce se intindea precum o panglica gri. Odata ce Ii se aduse ceea ce comandasera $i chelnerita se retrase, el i$i drese vocea. - Domni$oara Clifford, permiteti-mi sa fiu direct. Sunt, a$a cum cred ca este evident, in cautarea unei noi sotii. Unul dintre motive este faptul ca ma consider nepotrivit pentru partea mai blanda a cre$terii fiilor mei. Odata pornit, continua sa ii explice opinia lui despre potentiala lor asociere. Ea sorbi din ceai $i il urmari atenta. il asculta

111 timp ce descria... pozitia vacanta $i motivele pentru care 1 1. idera ca ea ar fi o candidata potrivita. rintre calificarile ei se numarau varsta, aspectul placut, conn ~ional, deloc ie$it din comun, $i aparenta ei lipsa de interes I 1\ de ceea ce el numea partea mai nesabuita a vietii sociale. ei de avere fusese mentionata in sensul ca marimea sa, 1p.1 nt dezvaluita de Gladys, il asigura ca erau egali din punct 111 d vedere al conditiei sociale $i al celei financiare, fapt din care •' 1 11 1~ legea ca fondurile acestea ale ei aveau sa impiedice lumea " 11una despre el ca se insurase sub posibilitatile lui. Apartinea ,, i-l n $i strat social ca cei din familia Cuthbert; pentru el, la fel • 11iv itru matu$a ei, aparentele sociale erau esentiale. 11 privinta postului vacant, deveni clar ca putea fi in mod 1· 11 vlt $i exhaustiv descris ca al unei dadace-menajera mai im1'"' I nt . Acestea fiind spuse, avand in vedere pozitia lui $i a ei, • 11 11 1 lui nu lasau loc de echivoc. Viziunea lui despre uniunea 1 '1 11 n ra una pe care societatea ar fi considerat-o nedemna I " 11! 1 , lady ca ea. ·.,11 · marea ei U$Urare, dupa ce ii imparta$i gandurile, nu o 1 1 ntru o opinie sau o decizie. Intr-adevar, avu impresia ca l 11 • d ra aceasta perioada indelungata de intalniri sociale • 111 · 11 precautie necesara. A$a ca, in timp ce se plimbara, din re, inapoi spre casa, avu timp sa se gandeasca la tot • • 1 • ,. t pusese el... $i sa se intrebe daca indeplinirea acestui •, ,j •1 d cl ca-menajera importanta era tot ce i$i dorea sa faca st ul vietii ei.

64

1

1

I"·

11

1

deloc U$Or sa i$i amuteasca grijile de sora, dar, spre ·i, Roderick li se alatura ei $i lui Gladys la cina din I 1° 111 ( 1. ce se a$ezara cu totii, Gladys il fixa pe Roderick cu 11 1••h•l1• · 11 uncitoare. 11.111111\U Wraxby a fost in vizita in aceasta dupa-amiaza $i ,. 111 1111 l.1 J limbare cu sora ta. Cand s-au intors, 1-am invitat la 1111 "'I 11• · ara $i a acceptat. Ma a$tept sa fii prezent - nu vreau .1.. 11111111 Wraxby sa ramana cu impresia ca nu dai importanta hi •·, , •1 11111 lui fata de sora ta.

65

------ Sto/fianie Laurens------Pentru ca il privea, Miranda observa golul subit care cuprinse dintr-odata expresia de obicei relaxata a lui Roderick cand reactiona la aceasta cerere decisa, dar un moment mai tarziu trasaturile lui se relaxara, $i i$i pleca U$Or capul. - Da, desigur, voi fi aid. Privirile li se intalnira $i, cu ochii lui caprui zambind lini$titor, ridica o spranceana. Avea sa fie acolo sa o sustina; ea zambi pentru sine la fel de mult ca pentru el $i i$i intoarse atentia spre farfurie. Mai tarziu, dupa ce zabovise vorbind cu Hughes despre cina din seara ce urma, se indrepta spre sufragerie, cand Roderick veni fugind pe scari. Ranji spre ea. - Jes cateva ore. Se opri langa el in holul din fata. El ii dadu sa-i tina un registru pe care il tinuse in maini, apoi se intinse spre palton. in timp ce 1$i punea haina, ea studie registrul ... identic cu cele pe care le folosisera Roscoe $i ceilalti membri ai Organizatiei Filantropice. Cu haina pusa, Roderick se intinse spre document. Ea zambi $i i-1 inapoie. - Distraqie piacuta, zise ea $i vorbi serios. -A$a va fi! Se indrepta deja spre U$a. Fara sa priveasca in spate, facu din mana, apoi sari de pe veranda $i se indeparta rapid pe poteca din gradina. Lasandu-1 pe Hughes sa inchida U$a, Miranda merse in sufragerie, Nu zambea cand, in seara urmatoare, ceasurile din casa batura de ora $apte $i nu era nici urma de Roderick. -Unde este? Tot mai agitata, i$i arunca mainile in aer $i se ridica sa traga de clopotel. Evitase sa intrebe despre el, respectand noua ei regula in privinta lui, dar lucrurile deveneau serioase. - Domnul Wraxby o sa soseasca imediat. Nici Gladys nu era mai fericita de absenta lui Roderick, dar parea mai putin preocupata. Nute mai agita! Cu siguranta doar intarzie.

66

~----- Tatu( sau nimic -----U$a de la salon.se deschise. Miranda se intoarse cu fata spre 1lu hes. - A venit domnul Roderick? I ughes paru U$or stanjenit. - Nu, domni$oara. ncruntandu-se, ea se intoarse cu gandul la ziua cand se lasase da instinctelor ei $i intreba: - Cand 1-ai vazut tti, sau vreun alt servitor, ultima oara? evenind complet stanjenit, Hughes facu o grimasa - atat cat 1 , putea permite sa faca un majordom bine instruit. - Nu 1-am mai vazut de noaptea trecuta, domni$oara. Erati 1 lo cand a ie$it pe U$a. Miranda i$i simti genunchii dintr-odata slabiti; cu atentie, se 111 in dreapta $i se cufunda in canapea. - Vrei sa spui ca nu s-a mai intors de atunci? Chipul lui Hughes deveni lipsit de expresie; se holba la peretele 1 I n patele capului ei. - Da, domni$oara. Slujnicele spun ca nu a dormit acasa. Din I ~ tim, nus-a in tors noaptea trecuta. - Este prima oara cand aud ... O singura privire aruncata matu$ii ei confirma ca nici Gladys 11 11 ·ia mai multe ca ea. Miranda privi din nou spre Hughes. - e ce nu ne-a spus nimeni ca fratele meu a disparut? Obrajii lui Hughes se umplura de culoare. - Noi - adica, angajatii -, ei bine, am presupus ca stapanul are " ' " 1 motiv ... vreun interes, cum ar veni, care 1-a facut sa i$i pe1 11 ' noaptea in alta parte. Mirandei ii cazu falca. Un interes amoros? Se gandisera... u. Se auzi, auzi negarea din vocea ei, i$i aminti ca Roderick I\ , douazeci $i trei de ani... indreptandu-$i barbia, scutura din , 'I' • N -a asigurat ca o sa fie aid. lys pufni. rbatii! Sunt toti la fel, mai ales la varsta asta. Cu siguranta a b~a $i a uitat' complet de invitatul nostru. N'-ar face una ca asta! M nda ar fi spus mai multe, dar bataia de la U$a din fata o 11111 1•1' pse. 'J' buie sa fie domnul Wraxby.

67

- - - - - Steyh.anie Laurens ---- - -

- - - - 'T'otu( sau nimic ------

Gladys ii facu semn lui Hughes. - Du-te $i da-i drumul $i, cand SOSe$te domnul Roderick, spune-i ca il a$teptam sa ni se alature in orice stare s-ar afl.a. Gladys pufni. A$a ii trebuie. Cand Hughes pleca, i$i intoarse privirea de agat spre Miranda. $i tu, fetita, nu iti mai freca atata mainile, puneti un zambet pe fata $i gande$te-te sa il amuzi pe domnul Wraxby. Nu uita. Gladys se apleca mai in fata $i i$i cobori vocea. in situatia in care te afli, nu iti permiti sa refuzi singurul petitor demn de tine pe care 1-ai avut in ani de zile. Ramasa fara alternative, Miranda inspira $i se ridica la intrarea lui Wraxby. Fortandu-$i un zambet, ii intinse mana. -Bun venit, domnule. Sper ca va simtiti bine. Petrecura mai mult timp in sufragerie decat era obiceiul, dar Roderick nu aparu. Pentru Miranda, care se concentra la sunetele sosirii lui - sunete care nu se auzira -, conversatia intra pe o ureche $i ie$ea pe cealalta. Intr-un final, fu nevoita sa i$i ceara scuze pentru Roderick, spunand ca acesta fusese retinut, dar ca s-ar putea sa ajunga tot U$i la timp cat sa li se alature. Fara sa spun a efectiv as ta, reu$i sa lase impresia ca Roderick le trimisese un bilet sa i$i anunte intarzierea. Wraxby indina doar din cap, apoi ii oferi bratul lui Gladys spre sufragerie. Masa decurse fara .evenimente, dar conversatia din jurul mesei fu mai bombastica decat de obicei, chiar $i pentru Wraxby. Cum farfuria goala din capul mesei ii amintea constant de disparitia lui Roderick, Miranda fu nevoita sa depuna un efort serios pentru a mentine o atentie minima. Gladys incepu masa bravand, dar, pana la desert, incepuse $i ea sa cada prada aceleia$i taceri nelini$tite. Ora care urma intoarcerii lor in salon se dovedi cea mai stresanta indurata vreodata de Miranda. Nu i$i putea imagina ca Wraxby nu observase ca era ceva in neregula, dar, cand acesta se ridica intr-un final pentru a-$i lua ramas-bun $i ea il conduse pe hol, nu lasa sa se inteleaga ca faptul ca fusesera distrase 1-ar fi deranjat in vreun fel. Se pare ca Wraxby era complet neafectat de orice nu avea directa legatura cu el.

Orice tentatie de a i se destainui, poate cautandu-i sfatul, 111tui pe loc. Sa ii spuna adevarul lui Wraxby nu ar fi fost de mare 1 utor, $i sa il lase sa ghiceasca ar fi fost $i mai rau. Datorita nr; centrismului lui cople$itor, nu fusesera nevoite sa i$i bata 1 o ul cu asemenea complicatii. Aplecandu-se peste mana ei, Wraxby se indrepta, accepta p ll ria de la Hughes, apoi ii intalni privirea. - Trebuie sa ma intorc la Suffolk, dar voi reveni in ora$ JJ ·ste cateva saptamani. Sper ca veti fi in continuare in ora$ $i .1 .pusa sa ma primiti? Ea i$i forta un zambet. - Desigur, domnule. Veti fi mereu bine-venit. Nu avem in plan parasim capitala inca. - Excelent! Punandu-$i palaria, Wraxby indina diffcap. Va do' 1 o noapte buna, domni$oara Clifford. Ea continua sa zambeasca pana cand U$a se inchise in spatele lut, apoi zambetul ii disparu rapid de pe fata. Reveni in salon. - Trebuie sa anuntam politia. - Ce? $ocata, Gladys facu ochii mari. Apoi adauga: Nu! Oprindu-se, Miranda se holba la ea. - Cum adica nu? Roderick a disparut, ceva i s-a intamplat. 'I' buie sa anuntam autoritatile ... - Categoric nu! Cu falca stransa beligerant, Gladys i$i miji 11 l ii. Nu iti voi permite sa creezi un scandal. Sa anunti auto' I ~ile, i-auzi! $ice ne va aduce asta? Vorbe! Barfe! Scandal! $ice \ imaginezi ca vor face autoritatile, ei? Cum iti vor gasi fratele? Nrt. o vor face :.. . vor trimite politi$ti aid sane bata la cap, apoi V\ ) a$tepta doar Sa Se intoarca aCaSa, dar, intre timp, gurile I' fitorilor se vor pune la lucru. $i totul pentru nimic! Strant'. t du-$i $alul, Gladys se ridica $i infrunta privirea incredula a rvT randei. Asculta-ma bine, fetita. Gladys vorbea cu acea auto' te brutala de care se folosise in ultimii douazed $i ceva de 111 !. ~ ~i interzic sa spui vreo vorba despre asta autoritatilor. Nu ne 111> ajuta. Nimeni nu poate. Nu putem face decat sa il a$teptam 1"' fratele tau sa ajunga acasa. Trecand pe langa Miranda, 1: I ys se legana spre U$a. $i sane rugam sa aiba destula minte sa ,. ntoarca aid fara sa starneasca o agitatie nedorita.

68

69

- - - - Stryfianie Laurens----

- - - - - 'T'otu[ sau nimic - - - -

,,Agitatie nedorita." Miranda i~i privi matu~a ie~ind ~chio­ patat ciin camera. Se ridica $i se holba la pragul gol multa vreme dupa ce Gladys plecase. ,,Ntl ne pot ajuta. Nimeni nu poate." Din cate $tia Miranda, prima afirmatie era adevarata. A doua, simtea insa, nu era la fel de adevarata.

aflau la capatul fiecarui pasaj; majordomul deschise o U$a o tinu pentru ea, permitandu-i sa intre intr-o sectiune a bibliotecii pe care nu o mai vazuse, zona de sub partea mai larga aleriei. Era un decor somptuos; oprindu-se chiar langa U$a, simtind-o nchizandu-se tacut in spatele ei, sorbi frumusetea acesteia, conrtul hedonist. in centrul peretelui de la capatul camerei lungi, \In foe masiv ardea intr-un $emineu imens, aruncand limbi de lumina peste prichiciul ornamentat $i trimitand valuri de ca1lura in camera cavernoasa. Un covor mare in tonuri deschise operea podeaua cu dale de piatra $i patru fotolii mari de piele rnaro, bogata, erau orientate spre foe. Langa fiecare scaun se fl.au masute de stejar. Bufete simetrice flancau $emineul, la ndul lor incadrate de rafturi de carti care urcau pana la galerie, i tinzandu-se de acolo pentru a inconjura camera. Tablouri de calitate similara cu cele din restul casei atar1 cu deasupra placii $emineului $i deasupra bufetelor. Cateva I 111.pi a~ezate strategic raspandeau o lumina constanta asu1 · a scenei. in ciuda acestei distrageri vizuale, ochii i se fixara asupra rbatului care se riclica gratios ciin adancimile unui fotoliu r1Gat in partea indepartata a $emineului. La fel ca data trecuta, (•r imbracat impecabil, acum intr-o haina neagra superb croita, vesta cu dungi albastre $i negre $i pantaloni inchi~i la culoare. C.:u o carte in mana cu degete lungi $i mijindu-$i ochii spre fata c I, Neville Roscoe o stuciie un moment, apoi, cu o expresie 11descifrabila, ii facu semn sa ia loc pe un scaun. - Va urez din nou bine ati venit in umila mea locuinta, ' c I mni~oara Clifford. Sunt dornic sa aflu ce poate sa fie atat de 11r ent de ati revenit la mine. Batoasa, dar $i plina de amaraciune, ea se inclina. - Trebuie sa va multumesc pentru ca ati fost de acord sa va i t ·a.lniti cu mine, domnule. El o privi, o privire lunga $i incisiva din acei ochi intunecati i'l afir, apoi ii fa.cu un gest nerabdator sa inainteze. - Treceti peste formalitap, domni$oara Clifford. Ce naiba s-a 1 r mplat?

- Bl1na seara. Miranda i$i riclica privirea pentru a o intalni pe cea a majordomului lui Roscoe. - Ma numesc domni$oara Clifford, sunt sora domnului Roderi.ck Clifford. A$ dori sa vorbesc cu stapanul dumneavoastra int:r-o problema urgenta. In c:iuda orei, in ciuda a orice, majordomul deschise U$a larg $i fa.cu un pas in spate. - Desigur, domni$oara. Va rog sa intrati. Trecand peste prag, pa$i inauntru $i se opri in fata mesei centra1e. inalta, ornamentata lampa din sticla venetiana era aprinsa, dar nu lumina puternic. Inchizand U$a, majordomul se intoarse $i se inclina. - Daca ati dori sa a$teptati aid, domni$oara, il voi anunta pe stapan de sosirea dumneavoastra. -iti multumesc. ·InsJ?ira in plamanii deja tensionati, incercand sa nu se gandeasca la ceea ce facea. Interdictia lui Gladys o lasase fara alternative; avea nevoie de ajutor pentru a-1 gasi pe Roderick ~i era sigura ca, daca accepta, Roscoe putea sa ofere acel ajutor. I$i desfacu pelerina $i $i-o dadu jos, o impaturi pe din doua $i o a$ezci pe masa. Purta in continuare rochia de la cina - o rochie modesta, cu guler rotund $i maned lungi, dintr-un material maro foarte deschis. Majordomul - Rundle, a$a il chema - se retrasese pe acela$i corido:r folosit de ea ca sa ajunga la biblioteca. Intr-un minut, se intoarse. - Urmati-ma, va rog, domni$oara. il urma pe coridor, observand panourile bogate de stejar de pe pereti $i tablourile insufletite cu cai $i ogari a$ezate cu sens pe intreaga intindere a coridorului. U~i duble ornamentate 70

I

J

,

'

.

71

- - - - Stpfianie Laurens---De parca ar fi fost eliberata de cererea lui, din nou capabila sa respire, pa$i spre el, se a$eza in scaunul din fata lui $i spuse simplu: - Roderick a disparut. Ramas in continuare in pidoare, i$i cobori privirea spre ea, apoi lasa cartea din mana $i se a$eZa. Se a$tepta ca el sa raspunda nepasator. In schimb, cu ochii in continuare la ea, el intreba: -Cand 1-ati vazut ultima oara? - Ieri-seara. Am vorbit cu el cand ie$ea din casa - am crezut ca vine aid pentru una dintre intalnirile organizatiei. -A$a este. A fost aid. A plecat impreuna cu ceilalti, la finalul intalnirii. Ea se apleca. -A spus cumva unde se duce? Roscoe incerca sa-$i aminteasca. - Nus-a dus la etaj - a plecat pe strada. L-am auzit salutandu-1 pe Gerard, care a plecat in acela$i timp. Pe Gerard ii a$tepta o tra~ura, $i a pornit in directia opusa. 1$i intoarse atentia spre fata Mirandei Clifford; fusese sufident de curios cat sa ii caute numele in dosarul lui Roderick. -A plecat de aid putin dupa ora douasprezece. Sunteti sigura ca nu a intrat din nou in casa $i a plecat dupa aceea? -Nimeni nu 1-a vazut ... Se opri, apoi inspira $i continua: ~i am verificat inainte sa vin aid. Hainele pe care le purta nu sunt la el in camera, $i registrul... I$i ridica privirea spre fata lui. Registrul pe care 1-a adus aid - daca 1-a luat cu el cand a plecat, atund nu este la el in camera. Roscoe pastra o expresie impasibila. -Ave a registrul cand a plecat... ded se pare ca a fost rapit intre casa mea $i a lui. -0 fi dorit dneva sa ia registrul? Era ceva valoros in el? - II folosea ca sa noteze intrebarile pe care sale puna consiliului $Colii pe care o evalua pentru finantare. Roscoe se gandi la o legatura posibila, dar apoi scutura din cap. Nu. Pe langa asta, daca dneva $i-ar fi dorit registrul, 1-ar fi luat $i 1-ar fi la.sat pe Roderick pe strada. Se ridica $i se indrepta spre sonerie. Cum nu s-a intamplat a$a, se pare ca el a fost tinta. Rundle aparu ca raspuns la chemare.

72

- - - - 'T'otu( sau nimic - - - - Spune-le lui Mudd $i lui Rawlins ca am nevoie de ei imediat, - Da, domnule. Rundle se indeparta, vizibil grabit; daca Roscoe avea nevoie garzile lui de corp la o asemenea ora, atund cu siguranta se trecea ceva important. Roscoe se 'l ntoarse la scaunul lui, dar nu se a$eza, mintea lui in lizand deja primele mi$cari pentru a-1 regasi pe Roderick. Miran da Clifford i$i ridica privirea spre el. - Nu $tiu cum se fac astfel de lucruri, dar, dupa cum $titi, sun1 m bogati, a$a ca vom plati, desigur, pentru ajutorul dumneastra $i al oamenilor dumneavoastra. El se con centra din nou asupra chipului ei. Vazu cu daritate 11 lini$tea ce o consuma. - Nu ma insultati pe mine sau pe oamenii mei. II vom cauta 1 • Roderick, ii vom gasi $i 11 vom aduce inapoi pentru ca este 111 prieten $i un aliat - $i, credeti-ma, domni$oara Clifford, 1 nt bine cunoscut in ora$ul acesta pentru ca imi tin aliatii 111 iguranta. · Ea intepeni; 1$i ridica barbia. Ochii ei ii intalnira pe ai lui chiar nd dadu sa riposteze, dar se gandi mai bine la ce era pe punctul spuna $i inclina1batos din cap. - Va multumesc. 1 avu parte de o singura secunda in care sa savureze aceasta 11 11 c victorie - $i succesul lui in a o distrage, chiar daca doar pret Ir ateva secunde; pa$i grei pe coridor anuntara sosirea a doi ii 11 re cei mai apropiati $i de incredere oameni. atura la U$a $i, la ordinul lui, intrara. Ambii erau de ina.1\ medie, masivi, cu pumnii ca ni$te docane $i cu parul tuns \ urt. Amandoi aveau nasuri care fusesera rupte la un moment d 1" , dar, in duda semnelor trecutului lor dur, erau imbracati in 1 11 tume sobre $i pareau iuti la gandire $i inteligenti. i ambii aveau ascunse asupra persoanei lor mai multe cutite. Rawlins inchise U$a, apoi i se alatura lui Mudd la cativa metri 111 i in fata, cu fata la Roscoe - a$teptandu-$i ordinele. De unde 11 fl.au, nu o puteau vedea pe Miranda Clifford, dar, desigur, asta 111 mna $i ca ea nu ii putea vedea pe ei. Se ridica U$Or $i se duse a Roscoe, cu fata la Mudd $i la Rawlins. 1

•

73

------ rfotu( sau nimic ---- - -

------ Stpfianie £ aurens - 'b""11 c11pira • d ar ap01o i~ 1 nindrept ara privirea inapoi spre _ ' de p arca nu o vazusera pe domfata lui, pregatiti sa se compor te nil?oara Clifford. d · l fi b· zam it; Daca lucrurile n-ar fi fo st atat e senoase, e ar f\

O

w

A

'

filll

w

_

A

li J:nvatase bine. in situatia de fata· ·· d ~ . . £ _ -A~easta este domni$oara Cliffot ~ ocmai m: a m _ormat ca

·cc d fr dA . ,, 5~a mtors acasa dupa ce a pled omn ul Cl111or , ate1e anse1, n ... cat de aid noaptea trec.uta. Mudd se 1ncrunta. t d d <>1 • 1 afll vazu m epartan u-se pe ·-A p1ecat dupa mtcumre, strada. 11.K ' d a. sau al tceva?. b' 1vi1ran -Ai mai vazut pe cmeva? mtre a ul . 1 Mudd se uita la ea scuturand dill cap . m_mare. . _ a· . N . i!J1em prm preaJma, m cate - Nu, d omm~oara . u ma1 era 11 am vazut eu. b ·· d' - Dar este posibil sa fi fost ciflev~ as~uns su co~acn m . _ . R firJ1lat1e, cat o porunca pentru p1ata, z1se oscoe, nu atat o a oam enii lui. Intelesera. Rawlins !ncuviinta difl ca?. 'fi _ ? ' b . gelflsa ven cam . d d . ul . - Da, este posi i1. Vreti sa mer Roscoe se uita la ceas~l de pe poWA e e~supra ;;e~~e u~·· 1 -Este aproape ora dol;li"isprezece·. t~e a$l ~~1:1~n t ~op ,n. Trimiteti toti oamenii - vreau sa perta,i zoCnl~ dl?c es er treet, ' • 'ti casa 111or piata, mai ales Claverton Street. $tlr It h' d' · d . x d' t" de co , c 1ar mco1o e pn ma - Cea mare, 1.a doud istan ,a ' alee, raspunse Rawlins. b't ' · · Roscoe !ncuviinta din cap. .' ,'( ele douax ore. ,, vor i ,1 cu oncme -Aceea. Cautat1 in urmc1.toar b 1 t . . Ch ' ·1 'd . u a so u on cme. 1ar $1 a o . '.. va intaIniti - viz1ti1, graJ an ·-, c . . ~ fi x ut oneva ceva. asemenea ora, e prob ab11sa vc.z Plecara, !nchizan d U$a in urma tori. i a a d .b Roscoe se uita la femeia de langae $ 0 v zu mu$c n U-$l uza w

w

n

w

A

n

•

n

A

A

w

w

)( . x . de jos. • . urfll"'• et o vor gas1. - Daca se poate g~s1 ceva, once Ea ii intalni privirea. ~· '? - vl apoi. d . l . nl d n . - ~i apoi ii u:rmarlm, il gasim pe Ro enc c ~1 1 a ucem mapo1. 74

Vorbea cat se poate de serios $i 1i permise sa vada asta. Observa um ea devenea con$tienta de spusele lui. Vazu cum agitatia ei 11 mai devreme - teama $i anxietatea care o adusesera la U$a lui ai domoli. De la primul cuvant pe care ea il rostise, intelesese a era la fel de tensionata ca o coarda de pian; facuse tot ceea ce JI 1 tUSe Sa 1i U$Ureze tensiunea $i ii permisese Sa ramana Sa auda 1 inele in speranta ca avea sa se lini$teasca ~i mai mult. lini$tise, dar ea 1ncepuse deja sa se gandeasca la pasul 11rmator - trecand la urmatoarea etapa de ingrijorare. - Haideti! I~i aminti la timp sa nu se intinda spre mana ei, ci r ii fa.cu semn spre u~a . Va conduc acasa. El simti, mai mult 1I · t vazu, ca ea dorea sa protesteze, ~i adauga cu asprime: 1 ,: 1 Miranda Clifford, ar trebui sa $tii ca nu e cazul sa te certi 1 l mine. Miranda dipi auzindu-1 ca ii folose$te numele, dar, daca nu ,l · ·a ca el sa o apuce de brat dedan$and iar acele senzatii viol ·1 t , trebuia .sa actioneze; aproape ca o impinse spre u~a, ~i apoi I LI mai simplu sa cedeze $i sa mearga alaturi de el. ii ridica pelerina $i i-o 1ntinse, i$i imbraca propriul palton 11 ·imp ce ea i$i lega panglicile $i i$i punea capi$onul, apoi, ne11 1 i $teptand majordomul, deschise u~a $i o urma afara. Pornira la pas pe chldaram. Nu erau inca lampi stradale in 1 l cartier, dar luna raspandea suficienta lumina cat sa se poata •l ie. inge siluetele celor care se mi$cau pe sub copacii din piata. I' · sa fie ceva activitate. I$i indina capul in directia lor. - Sunt toti oamenii dumneavoastra? rivi scurt in acea directie, apoi din nou in fata. - Majoritatea sunt ai mei, dar altii apartin altora. In aceasta • 1 • insa, s-ar putea sa imi fie utili. Dupa un moment, adauga: ,.,1n. fieutili. 1$i dadu seama ca el nu o asigurase ca avea sa-i destainuie 1 n · ce afla. - Voi dori sa $tiu tot ce aflati despre Roderick. - Desigur. Promit sa va anunt. Aceasta promisiune fusese prea superficiala, dar ... - Va multumesc. •

1

75

~--- Stryfianie Laurens-------

------- Totu( sau nimic -------

Trebuia sa se gandeasca bine - sa se gandeasca cum sa se asigure ca el avea sa o anunte mai devreme decat mai tarziu. Mai tarziu, cand totul se va fi terminat, orice ar fi. Cotira pe Claverton Street, $i ea vazu alte siluete mi$cand in umbra. Un barbat discuta cu un vizitiu in josul strazii. De parca ar fi rostit cu voce tare intrebarea ce i se forma in minte, Roscoe rnurmura: - Majoritatea vizitiilor au o rutina, anumite zone in care lucreaza, mai ales atat de departe de centru. Chiar daca erau doar in trecere, tot este posibil sa fi vazut ceva. Se uita spre ea; ea ii simti privirea pe obraz. -Avem nevoie de un singur indiciu - restul vor urma de la sine. Ea incuviinta din cap f?i se intoarse pe alee. Roscoe se opri, o privi inaintand in umbra $i apoi o urma. 0 prinse din urma inainte ca ea sa ajunga la poarta gradinii. - Raspundeti-mi la o curioz~tate - de ce poarta de la gradina $i nu cea din fata? Ajungand la poarta, ea se opri $i apoi il privi. -Din cauza matu$ii mele. Nu a vrut sa ii spun cuiva despre disparitia lui Roderick - am vrut sa ma due la autoritati, dar mi-a interzis sa fac asta. El se incrunta. Inainte ca el sa se poata gandi la urmatoarea intrebare, ea continua: - Ii este mult prea teama de un scandal - ca oamenii ne vor arata cu deget ul $i ca ne vom scufunda social. Probabil are dreptate, dar nu pot lasa ast a sa ma sperie, nu in totalitate eel putin, nu in momentul de fata. Chiar in lumina slaba, se putea vedea maxilarul ei ferm. Nu cand poate fi in joc viata lui Roderick. il privi din nou, ia1· ochii Ii se intalnira, in dud.a umbrei. - Bineinteles ca este la fel de ingrijorata ca mine r?i probabil $tie ca am plecat sa caut ajutor de la cin eva, dar, daca int ru pe poarta de la gradina $i in casa pe U$a laterala, se poate amagi ca m-am plimbat doar prin gra.dina, a$a cum o fac uneori. El ar fi. 1ntrebat mai. multe, dar nu era momentul pot rivit. In schimb, ii oferi ceea ce $tia ca avea sa o ajute eel mai mult.

-Incercati sa dormiti. ~tiu ca nu va fi U$Or, dar aminti..i-va ca ii veti fi de mai mare folos lui Roderick maine daca unteti bine odihnita, nu cu nervii intin$i. Facu un pas in spate ~i se inclina. Va trimit de veste de indata ce am informa~ii reale. Ea ezita, apoi pleca $i ea capul $i deschise poarta. - Va multumesc. Eu $i Roderick va suntem indatorati. De data aceasta, cand ea pa$i pe poarta, privi in jos $i fu tenta sa nu se impiedice. ,,Pa.cat", se gandi o parte din el. El ramase unde era, $i, dupa ce ii arunca o ultima privire, ea nchise U$Or poarta. Dupa un moment, el se intoarse $i, a$a cum o facuse $i cu o ptamana in urma, porni spre casa pe alei. Nu era pe aceste olei nimic care sail faca sa se teama. De$i ii numea pe Mudd $i p Rawlins garzile lui de corp, era, adevarul fie spus, infinit mai p riculos decat oricare dintre ei. Trebuise sa fie a$a - invatase sa fie a$a - pentru a supravietui Neville Roscoe. Mergand, se gandi la Miranda Clifford. Se gandi cat de iudat era faptul ca era fascinat de ea, de enigma pe care ea o prezenta - neinfricata pe de o parte, nesigura pe de alta. Avand in vedere obsesia matu$ii ei pentru evitarea scanlurilor, de$i nu intelesese inca de ce aceasta matu$a credea vestea rapirii lui Roderick avea sa creeze un scandal capabil le scufunde social, banuia ca acum cuno$tea sursa nesiurantei Mirandei, lipsa ei de incredere in privinta modului d actiune. Ceea ce nu se a$teptase, nu prevazuse, era calitatea fortei ei, 1 erenta ei la propriile convingeri. Ea fugise de orice siguranta $i 'V nise la el pentru ca Roderick era in pericol. Pentru aceasta era nevoie de devotament, de hotarare $i de l c siune. Intelegea devot amentul pasional, il rascolea la un nivel ceral, a$a ca nu era in stare - nu ar fi fast in stare - sa se dezica a U$Or de el. Daca invatase -vreun lucru in ultimii doisprezece ani, acela ('ta sa nu incerce sa se pacaleasca. Dorea, poate chiar avea nevoie, invete mult mai multe despre Miranda Clifford.

76

77

----------. Steyfianie Laurens ------------.

- - - - ir'otu( sau nimic - - - - - -

Iar gasirea lui Roderick $i salvarea lui aveau sa fie, fara dubiu drumul eel mai rapid spre sufietul ei. '

/\ ropiindu-se, ii intalni privirea. I mnule Roscoe ... ar Roscoe, tineti minte? In iuda anilor: i s~ pii:t;ea in continuare mai simplu sa i se 1 1111 doar pe nume, lasand la o parte titlul. 1 U buzele stranse, ea i$i ridica barbia un moment. oscoe, atunci. Sper ca imi veti ierta ora matinala, dar ... 11 se incrunta cand el se intinse spre mana ei inmanu$ata, 1111 use opuse $i il privi aplecandu-se deasupra ei. Buna dimineata, domni$oara Clifford. J 1dreptandu-se, multumit in sinea lui de pata de culoare ce 1 11, 11 use in obrajii ei - nu $tia de ce il incanta faptul ca o intimi.11 - ; ii fa.cu semn sa ia loc pe una din cele doua canapele afiate 1111 , 1 n fata celeilalte in capatul indepartat al camerei. - Va rog, luati loc, $i am sa va spun ce am aflat pana acum.

Capito[u[J ~ fn_ dimineata urmatoare, strangand in mana o cea$ca de cafea adusa de Rundle, Roscoe se a$eza in spatele mesei sale de scris $i cer~e~a docun:entele pe care Jordan i le pusese pe suprafata l~strmta. Afacer:Ie zilei; Jordan se afla pe moment in propriul b1rou, d~r ave~ sa se intoarca in curand pentru a incepe. So:bmdu-$1 Aca:eaua, era pe punctul sa inceteze sa se gandeasca la cele mtamplate in noaptea precedenta $i sa se conce~treze asu~ra problemelor din fata lui, cand o bataie U$Oara in U$a__ fu urmata de fata lui Rundle, care privi in camera. I$i arcui sprancenele. -A venit domni$oara Clifford, domnule. Nu mai era nevoie sa spuna ca ceruse sail vada. Ar fi trebuit sa se a$tepte la asta. . Ezit~; avea de lucru... dar nu avea sa o alunge. Ofta in smea Im.

_-~~.u-~ aici. Biroul lui se afia la primul etaj, cu vedere asupra gradmn dm spate. A$teapta. Ridicandu-se, i$i bau cafeaua· avea sa aiba nevoie de o minte lucida. fntinse cea$ca goala. Ia ast~. Rundle se apropie $i lua cea$ca, apoi pleca. Doua minute mai tarziu, majordomul reveni $i ii tinu U$a deschisa Mirandei Clifford, de aceasta data imbracat~ intr-o roc?ie modesta oliv pal, cu parul castaniu strans intr-un coc luc1~s I~ sp~te. Ridicandu-se $i ie$ind din spatele biroului pentru a o mtam?ma, Roscoe se intreba daca ea $tia ca, Ia 0 femeie cu un Acorp $1 o fata ca ale ei, rochiile intentionat modeste $i parul strans sever aveau mai degraba tendinta sa infierbante decat · sa domoleasca imaginatia barbatilor, incf tau mai mult dee.at sa ast~mpere interesul $i initiativele masculine. In orice caz, faptul ca acesta era efectul pe care stilul ei il vea asupra lui nu era un subiect de mentionat ' .

8

]Ja ii arunca o privire U$or dezaprobatoare, apoi se indrepta una din canapele. - Aveam de gand sa imi cer scuze pentru ca v-am deranjat 11 . de devreme. Sunt perfect con$tienta ca este scandalos de ,l,· \TJ: me pentru o vizita. - Nu este atat de devreme pentru cineva din bran$a mea. 1 > urma $i se a$eza pe cealalta sofa. $i, a$a cum sunt sigur ca 111 • •~i replica daca a$ protesta, daca a$ fi dorit sa ma asigur ca nu 111 vizitati, a$ fi putut sa trimit un mesaj la dumneavoastra acasa, 'H eliind ce am gasit. - Deci ati afl.at ceva? V zand tresarirea de arudetate din ochii ei, auzind-o in vocea • ' 1 l nu se mai juca. - Unul dintre barbatii din pare 1-a vazut pe Roderick para,, •!d aceasta casa. Pe Chichester Street, mai spre capat, Roderick t acostat de doi barbati. A cazut la pamant $i a fost varat 111 l -o trasura. chii ei se marira. Cu o expresie impasibila, el continua: - In prezent, oamenii mei incearca sa dea de urma trasurii. r I , u gasit nimic inca, dar acum cauta ceva anume. q 11

79

- - - - Stpfianie Laurens-----Mica incruntatura care dadea de inteles ca ea incerca sa treaca peste o alta idee preconceputa in aceea ce il prive$te ii aparuse din nou in ochi. - Imi cer scuze ca sunt directa $i, de$i va sunt extrem de recunoscatoare pentru asta, nu pot sa nu remarc faptul ca depuneti un efort considerabil pentru fratele meu. Ati mentionat bran$a dumneavoastra - partenerii dumneavoastra nu vor vedea aceasta preocupare cape o slabiciune? -Nu, dimpotriva. V-am spus noaptea trecuta ca sunt cunoscut pentru ca imi protejez aliatii. Pentru cei cu care am de-a face, Roderick este un aliat al meu, $i, daca nu a$ actiona, daca nu a$ incerca macar sa ii aduc in fata justitiei pe cei care I-au luat, atunci puterea mea va fi vazuta ca ... nu la fel de mare precum cred in acest moment acei parteneri de afaceri. Ii sustinu privirea. Asta nu ar fi in interesul meu. Deci nu va ganditi ca gasirea lui Roderick mi-ar aduce vreun prejudiciu. Mai mult, acesta este vazut de regula ca fiind teritoriul meu, $i lumea interlopa $tie in general sa il evite. Oamenii mei, chiar mai mult decat mine, considera rapirea lui Roderick ca fiind sinonima cu o incursiune la noi acasa $i sunt dornici sa raspunda corespunzator. Nu vazu nici un motiv sa mentioneze ca martorul util din piata era un trepadu$ de-al lui Gallagher, o figura importanta a lumii interlope. Martorul, impreuna cu stapanul lui, i$i imaginase ca supravegherea de lunga durata nu fusese observata, dar intre timp se lamurise cum statuse treaba; Roscoe $tiuse de omul lui Gallagher de la inceput $i, neavand nimic deosebit de ascuns de Gallagher, care se specializase in vanzarea de informatii despre activitati criminale, alesese sa lase omul in pace. Se gandise inca de atunci la o astfel de eventualitate, precum cea a rapirii lui Roderick. -Am pus oameni sa va supravegheze casa de la primele ore ale diminetii, in caz ca ar aparea cineva cu un bilet de rascumparare, dar, in afara de corespondenta obi$nuita $i de ziare, nu a sosit nimic. Cum nici dumneavoastra nu ati mentionat ceva, presupun ca nu a sosit o astfel de cerere. Miranda clipi spre el. Rascumparare? -Nu. Poate ar fi trebuit sa ramana acasa, dar ... Se incrunta.

80

------ rTotu( sau nimic - - - - - Este probabil sa soseasca o astfel de cerere acum, la doua I de la rapirea lui Roderick? ta lui Roscoe nu trada nimic. - Nu. Sau, mai degraba, este tot mai putin probabil cu fiecare re trece. Daca era vorba despre rascumparare, m-a$ fi a$tep11 primiti cererea inca de ieri-dimineata. ' ' - Nici o cerere. Sau vreun mesaj de orice fel. a ii studie fata, intrebandu-se daca ar trebui sa abordeze lema despre' oamenii lui care supravegheau casa lui H l rick. .. Se hotari ca ar fi un lucru ipocrit. - Va multumesc pentru aceasta supraveghere. - Daca apare ceva, oamenii mei au ordine sa ma anunte $i 1 urmeze pe cei care vin. Se opri, apoi zise: Fiti sigura, dom11 ra Clifford, ca, daca mai aflu ceva, va anunt. T nul lui semnaliza ca discutia $i audienta lor se apropiau , I, nal, dar ea nu fa.cu vreun gest sa se ridice, a$a cum a$tepta el, od evident. upa cum se obi$nuise, el a$tepta privind-o. . inspira hotarata, de$i scurt, ii infrunta privirea cu indraz11 · $i apoi intreba: - Exista vreun motiv pentru care nu pot ramane sa a$tept 11 1 . ile aid? R·u$ise sa il surprinda suficient cat sa nu se mai poata con11 111 • Ea se grabi sa adauge: - Da, sunt con$tienta ca este $Ocant sa va cer asta, dar ... I$i I 1I I ambele maini, cu palmele in SUS. Daca ma due acasa $i ' '· ' t acolo, nu voi face decat sa ma plimb dintr-o parte in alta, 1.1 ( 1 a o iau razna imaginandu-mi... In timp ce, daca sunt aid, i1 t1n i macar voi $ti ca nu s-a gasit nimic, ca nu s-a aflat inca 11 111 i despre soarta lui Roderick. Mai precis, avea sa $tie ca el nu primise Ve$ti despre fratele •' ' ca nu actionase inainte sa o anunte. Nu ca s-ar fi indoit ' ' d· · . igurarile lui; avea sa o anunte, dar cand? Ea banui ca ras111 111 • ul era: atunci cand credea el de cuviinta sau cand ii era , '•11 . nabil. ~i, judeca ea, era in stare sa o anunte abia dupa ce I(, 1c'l rick ar fi fost vazut, iar el plecase deja sail salveze pe fratele • , I. ra sa ii spuna uncle anume. 81

------- Sto/lianie Laurens------Incepea s~ intel~ag~ t~t mai bine ce fel de om era de fapt Neville Ros_coe. _De$I pres1mtmle $i suspiciunile ei nu se potriviserA cu _1mag1~ea general acceptata despre notoriul rege al cartoforilor dm Londra, cuvintele $i actiunile lui ii confirmau in mo~ catego:ic. ca ~arerea ei in evolutie era mai apropiata de reahtate decat imagmea societatii. . ~ceasta fiind situatia, nu va~u nici un rost sa se contrazica in pnvm~a momentului cand el avea sa o anunte, preferand sa invoce anx1etatea careia i-ar fi cazut prada daca s-ar fi intors acasA in loc sa ramana acolo uncle era, tinandu-i companie. y Roscoe ii cerceta ochii, fata, se puse in locul ei $i accepU ca ea nu exagera. Ar fi preferat ca ea sa nu se afle acolo era o distragere puternica, dar, de$i avea mai multe problem~ n~zolvat ycu Julian, nu era nimic vital, nici o discutie in timpul care1a ea sa nu poata ramane pe canapea, la 0 distanta rezon~b~Ia d: biroul lui. Ar fi putut sugera ca ea sa me,a rga in b1bhoteca, dar banuia ca pentru ea asta ar fi fost sinonim cu a ramane acasa.

d:

- Mi-e teama ca veti suferi teribil de plictiseala. Exp~esia Aei se relaxa. Batu cu mana geanta destul de mare pe care o tmea m poala.

-Am adus cu mine un roman. 0 sa stau lini$tita $i o sa citesc. Nu am sa va retin de la afaceri - nici nu o sa $titi ca sunt aid. y El reu$i sa nu pufneasca incredul - dez~aluindu-$i astfel parerea. - Foarte bine. Se ridica. Va rog sa ma scuzati, trebuie sa ma intorc la munca. ' Ea i$i ridica privirea, atintind-o spre fata lui. - Va multumesc. Daca se intreba de ce cazuse de acord cu o asemenea idee i~disc_u~abil s:andaloasa, raspunsul se afla in · ochii ei mari $f caprm, m g~atltudinea verde $i aurie pe care o sorbea din ace$tia pe u:i vm r~finat. Cu o inclinare din cap, se intoarse $i se mdrepta spre b1roul lui. A$ezandu-se in spatele acestuia fu nev?it sya depuna un efort considerabil pentru a-$i indrepta gandurile catre p_r~blemele ce ii cereau atentia, dar, intr-un final, dupa ce, cu o pnv1re aruncat~ pe furi$, descoperi ca ea i$i tinea capul plecat spre cartea desch1sa din poala, reu$i sa o faca.

:a

1

82

------- Totu( sau nimic ------. ·c r

minute mai tarziu, Jordan batu la U$a $i intra. cum recunoscator, Roscoe se lasa acaparat de afaceri.

ia ore mai tarziu, U$a de la birou se deschise. Jordan se se in propriul birou pentru a incepe sa puna in practica ile pe care le luase; presupunand ca acesta se intorsese n. rebari, Roscoe i$i ridica privirea - pentru a-1 descoperi pe 111111 n aducand ... 0 tava cu ceaiuri. . I nd scurt din cap in directia lui, Rundle cara tava spre 11111 tfirul neinvitat al lui Roscoe. 0 vazu ridicandu-$i privirea, q 111 :c: mbind $i multumindu-i lui Rundle cand acesta a$eza tava I''' 11 ic suta joasa dintre canapele. /\ oi 'privi spre Roscoe cu o intrebare evidenta intiparita ,,, hip. I scutura din cap. - Nu, multumesc. Nu doresc ceai. Apoi un miros delicios , 11nse pana l~ el. Ezita, dupa care se indeparta de birou. Voi lua 111 1u i un biscuit. Intinzandu-se din nou pe canapeaua din partea opusa, lua 11 , biscuiti de pe tava $i - prefacandu-se ca nu observa pri~­ ' '' probatoare pe care Rundle, in retragere, i-o aruncase - m11 • despre cartea pe care o citea ea. Se dovedi a fi una di~tre I 11 midabilele carti ale domni$Oarei Austen, dar la fel de form1dal I domni$oara Clifford recunoscu ca citea $i biografii. upa ce descoperi ca amandoi citisera o serie de carti de 11 rie militara $i ca imparta$eau acelea$i pareri vizavi de cele 111 .. recente actiuni din India, se intoarse la lucru $i o lasa sa i$i . ' 1 1111tinue lectura. Nu pentru mult timp insa. Se auzi o bataie la U$a, $i Rawlins 11 Lra. Fara preambul, majordomul anunta: - Domni$oara Selwidge este aid. A avut probleme, se pare. Era con$tient ca Miranda se afla in cealalta parte a camerei, 11. nu ezita: - Adu-o aid. Se gandi sa ii ceara Mirandei sa piece, sau sa mute aceasta 11talnire in biblioteca, dar ... acesta era el de fapt. Rawlins deschise U$a $i conduse inauntru o femeie inalta, p 1.1~in trecuta de treizeci de ani, imbracata respectabil, conservator 1111 i1

1

83

- - - - St91fianie Laurens----

----Tatu( sau nimic ~ - - - -

chiar, dar careia experienta ii imprimase o anumita duritate pe fata $i in ochi. Chiar $i dupa atatia ani, fu nevoit sa se lupte cu imboldul instinctiv de a se ridica; Amelia Selwidge nu era o lady, $i ar fi fost surprinsa daca el ar fi facut-o. Ii facu semn sa ia loc pe unul dintre scaunele din fata biroului. - Rawlins imi spune ca ai avut ceva probleme. Ce s-a intamplat? Amelia lucrase pentru el suficient de multa vreme ca sa $tie ca nu era cazul sa bata campii. - Lord Treloar. Cel tanar. -Acela ar fi ... Cu ochii mijiti, se gandi la arborele genealogic relevant. Christopher? Amelia incuviinta din cap. - Cu siguranta crede ca se trage direct din Dumnezeu, nu altceva. Am mai vorbit cu el de doua ori, dar refuza .s a asculte sau, mai degraba, refuza sa creada ca fetele mele nu sunt dispuse la o tavaleala rapida in fan, nu cu unul ca el, oricum. Seara trecuta, le-a facut din nou avansuri la doua dintre ele. Cand prima dintre ele - Cindy- m-a anuntat, 1-am pus pe George al nostru sa-1 urmareasca pe Treloar, discret. Numai bine. Jumatate de ora mai tarziu, s-a dat la Jane - o tineti minte, micuta, dar un dealer de bacara al naibii de bun-, $i, cand 1-a refuzat a doua oara, Treloar a incercat sa o loveasca. Nu a reu$it pentru ca George sarise peel deja. L-am dat afara, dar se va intoarce, ca toate necazurile. -Crede-ma, nu o sa mai calce pe acolo. il privi pe Rawlins, apoi se uita din nou spre Amelia. Era beat? - Nici macar U$or ametit. Urmam regulile la sange - daca sunt pe jumatate beti, ii dam afara. Cei mai multi chiar pleaca, dar Treloar nici macar nu bause. Un ticalos, asta este. El incuviinta din cap. - Poti sa nu te mai gande$ti la Treloar. Spune-le lui Cindy $i lui Jane - $i da, le tin minte pe amandoua - ca ma indoiesc serios ca 0 sa-1 mai vada vreodata pe Treloar, dar, daca o fac, daca se apropie de ele in dub sau in afara lui, sa te anunte pe tine sau pe George imediat ce se intampla. Cerceta cutele de pe fa ta Ameliei Selwidge. $i asta este valabil $i in cazul tau. Vreau sa aflu numaidecat daca

11 t i apare o problema de genul asta. Dar altfel, din acest moment, I, rd Treloar are interzis la dub. Ranji. La toate duburile. - La toate? Un zambet se intinse incet pe fata Ameliei cand i$i dadu sea11 e insemna acea propozitie. - Ha! 0 sa ii cam stricati serile cand o sa-$i dea seama ca nu se 11 te alatura prietenilor sai la masa de joc. - Intr-adevar. Roscoe se intinse dupa un stilou. Cine $tie? Poate 11v ta astfel bunele maniere. upa ce ii multumi in mod complet inutil, Amelia, acum in 111 d evident U$urata, pleca; abia cand pa$i spre U$a o observa Miranda Clifford, dar musafira avea ochii atintiti asupra cartii u i$i ridica privirea. awlins se intoarse dupa ce o condusese pe Amelia. - Vreti sa ii fac domniei sale o vizita? eja scriind o scrisoare - ce semana mai mult cu un decret de ,. municare - catre Christopher, Lord Treloar, Roscoe scutura ii n cap. - Nu, vreau ca tu $i Mudd sa ramaneti langa mine. Disparitia ii rnnului Clifford este mai urgenta, $i aceasta scrisoare ... Se opri 11 tru a citi ceea ce scrisese, apoi, cu buzele arcuindu-se de o ,1 i factie intunecata, continua: Will, zic eu, este suficient ca sa 1 ·r. Ive problema cu Treloar. Semna $i parafa scrisoarea, apoi o 11 l i, scrise numele lui Treloar in fata $i i-o inmana lui Rawlins. lu dan va $ti unde este de gasit dumnealui. Trimite-1 pe unul 'I 11tre ceilalti sa duca asta, apoi explica-i situatia lui Jordan $i 11une-i sa anunte la duburi. Treloar are interdictie pe viata - sau 11 H consider eu de cuviinta sa anulez decizia. awlins ranji. - Da, domnule. uand scrisoarea, pleca, cu un pas evident inviorat. U$a se inchise in spatele lui Rawlins, $i camera se cufunda ,I 1t nou in lini$te. Roscoe se a$eza la loc $i cerceta capul plecat al M · ndei Clifford. A$tepta ... and ea privi, intr-un final, piezi$ spre el, el ii surprinse 111 virea. - Nu accept prostitutia sau solicitarea acesteia in localurile 111 "1 . Am un numar mare de angajate, dar ma asigur ca obtin

84

85

....___ _ _ Stpfianie Laurens ....___ __ un ca$tig excelent din profesia lor - aceea de dealer - $i din faptul ca se ocupa de aspectul social al respectivelor localuri. Ea ii sustinu privirea, apoi zise: -Nu m-am gandit niciodata la asta, dar, daca a$ fi facut-o,, banuiesc ca a$ fi comis aceea$i gre$eala ca restul societatii presupunand ca astfel de practici sunt o parte integranta a localurilor axate pe jocuri de noroc. -Ceea ce arata cam cat de multe $tie societatea. El ezita, apoi adauga: Localurile mele sunt special proiectate pentru a atrage cartoforii inraiti, veteranii - ei sunt cei care pierd cei mai multi bani -, $i adevarul este ca aproap,e toti cartoforii inraiti sunt in principiu insensibili la farmecele feminine cat timp pariaza. Buzele ei se arcuira. Privi in jos. - imi pot imagina ca este adevarat - in experienta mea, barbatii, toti barbatii, tind sa se concentreze pe un singur lucru odata. Instalandu-se pe canapea, i$i ridica romanul $i i$i fixa privirea pe pagina. El o studie un moment, apoi, aproband-o in sinea lui, se intoarse la scrisoarea la care lucra.

....__--- ir'otu( sau nimic ....__--dy careia ii fusese permis sa intre in casa, cu atat mai mult in ul lui, sanctuarul lui intim. Aceasta era, fu $i el nevoit sa recunoasca, o scuza suficienta iir1ntru actiunile lor. Nu era pe deplin sigur ce 11 facuse sa fie de 1 rd, dar era $i avea fara indoiala sa fie o tinta U$oara pentru 111• ine se arata devotat protejarii familiei. Miranda privi in jurul ei cu un interes viu, savurand tot ce v • ·a. Departe de a se plictisi, i$i petrecuse dimineata ... instru11 u-se. Nu a$teptase sa se ocupe cineva de ea, nici sa ii fie 11 · vit ceai toata dimineata dintr-un serviciu de Sevres, apoi · l insotita la un pranz aranjat atat de elegant. Nimic nu era • 1•t t' rastant, nimic nu era prea ornamentat sau prea greu. Sau II' • extravagant. Mancarea urmase un principiu similar; o supa U$oara, urmata latouri reci cu came $i pateuri cu fructe de mare, cu diferite .ituri de legume. Urmara branzeturile, impreuna cu un platou ucte. Vinul fu unul U$Or $i cu note fructate. nd intrase in salon $i se a$ezase pe scaunul pe care i-1 tinea e, privirea i se indreptase spre tabloul lat ce impodobea 1 1· 1 • le de pe peretele opus - un peisaj scotian cu un cerb. I I" r use vag cunoscut, a$a ca 11 intrebase despre el, apoi dez11 1ii t e discutia spre alte lucrari de arta pe care le vazuse i.d ii urile de pe pereti, busturile, figurinele $i bolurile sculptate 1il.1 ·i :te din loc in loc, precum $i tapiseriile fabuloase. •t timp ce mancau, el ii raspunse la intrebari; gustul lui pen11 11 r ta era un subiect cu care, se parea, se simteau amandoi 111 uranta. in orice caz, raspunsurile lui, aprecierea $i cuno$1I11 \, .J pe care acestea le dezvaluiau nu faceau decat sa ii confirme ' "" luzia din ce in ce mai clara. N' ville Roscoe, regele cartoforilor londonezi, nu era cine ' 11 ii. t mai putin ce - credea societatea ca era. l'r buie sa intreb. Lasandu-se pe spate fo scaunul lui, cu ' '' 'f'.f 'I ,le lungi mangaind lene$ piciorul paharului de cristal, o 11 •, 1 111 privirea lui albastra directa. Nu va va simti matu$a dum111 '. 1v Q, stra lipsa? N\ 1,. I-am spus la micul dejun ca merg in vizita la o persoana 1 11° · ·l rca ma va ajuta sa 11 gasesc pe Roderick. 1

Nu $tia de ce simtise nevoia sa se explice - $i sa ia apararea femeilor care lucrau pentru el-, dar simtise nu doar un impuls sa faca asta, ci aproape o obligatie. in timp ce o conducea pe Miranda Clifford la parter in mai micul salon de mese, acolo uncle Rundle 11 informase ca ii a$teapta pranzul, se lupta cu con$tientizarea faptului ca, din cine $tie ce motiv, opinia ei despre el $i oamenii lui conta. pentru el. Avand in vedere trecutul, acest lucru nu avea sens; nu ii mai pasa de mult timp ce parere avea societatea ccea politicoasa. Dar apoi, in timp ce o conducea in salon $li vazu fata de masa de olanda, farfuriile, tacamurile de argint $il paharele de cristal scoase, i$i dadu seama ca nu era singurul care incerca sa o impresioneze pe sora lui Roderick. Dupa ce ea se a$eza in dreapta lui, lua $i ell loc, se intreba daca reactia servitorilor lui, aceasta insistenta de a-i oferi atentia pe care ei considerau ca o merita - ceaiul de! dimineata pe tava, pranzul in salonul de mese -, nu venise fiimdca ea era singura

86

87

- - - - Stpfianie Laurens - - - -

- - - - 'T'otu{ sau nimic - - - - -

- Din cate am inteles, ar fi ingrozita sa afle ca sunteti aid, sub acest acoperi$. Miranda se cutremura gandindu-se la reactia lui Gladys. - Recunosc ca a$a ar fi, dar am douazeci $i noua de ani $i sunt o persoana in toata firea - $i, in acest moment, grija mea principala este sa il gasesc $i sa il salvez pe Roderick. Se gandi, apoi adauga: Gladys este, dupa toate probabilitatile, extrem de agitata chiar acum. Totu$i, obsesia ei cu evitarea scandalului este atat de mare, ca nu poate sa ridice un deget ca sa afle uncle este Roderick, ceea ce lasa ajutorul $i salvarea in seama mea. - Vorbind despre asta ... Roderick ii intalni privirea. Intrucat n-ati primit inca nici o cerere de recompensa, cred ca putem sa excludem rapirea pentru bani. Ceea ce ma face sa intreb daca, din cate $titi, Roderick nu are vreun du$man. Ea se gandi $i, dupa un moment, .scutura din cap. -Sincer, nu ma pot gandi la vreo persoana cu care sa fi avut vreo neintelegere semnificativa. Roscoe se stramba in sinea lui, deloc surprins de raspunsul ei. Fratele ei era tacut, cinstit, cumsecade $i generos, sociabil, dar nu stupid, genul de persoana care crea foarte putine valuri trecand pe marea vietii. Dar ... se gandi la ea. - ~tiu putin despre trecutul lui Roderick - ca s-a nascut in Cheshire, la conacul Oakgrave, pe care 1-a mo$tenit de la tatal lui $i pe care continua sa il detina. Dar trebuie sa aflu mai multe - ar putea exista ceva in trecutul vostru comun care sa aiba legatura cu disparitia., a$a ca faceti-mi un rezumat. Motivul lui era cat se poate de real, dar i$i dorea $i sa afle mai multe despre ea, $i avea sa o tina astfel ocupata cat a$teptau ca oamenii lui sa gaseasca vreun semn. -Ei bine, Roderick e eel mai tanar dintre noi trei - Rosalind, eu $i apoi el. Ne-am nascut toti trei la Oakgrave. Parintii no$tri. erau in viata, atunci, desigur, dar, cand Roderick era un bebelu$, iar eu aveam $ase ani $i Rosalind $apte, parintii no$tri au murit intr-un accident de navigatie. Se lasa pe spate in scaun, cu privirea indreptata spre farfurie, apoi i$i arcui rapid sprancenele. Adevarul fie spus, nici eu nu imi amintesc prea multe despre parintii no$tri. Matu$ile noastre - Corinne $i Gladys Cuthbert -,

irorile mai in varsta $i nemaritate ale mamei, au venit sa louiasca cu noi $i... El asculta $i, punand cate o intrebare din cand in cand, obtinu n istoric mult mai detaliat decat eel pe care il avea la dosarul lui. n istoric al lui Roderick, dar, in mod egal, chiar mai mult, un , 1C ric al ei. Avu nevoie de cateva intrebari incomode pentru a deslu$i h zele credintei matu$ii lor in vulnerabilitatea sociala a Mirandei lui Roderick - motivul pentru care trebuiau sa traiasca ,'lupa un cod rigid al respectabilitatii. ~tiuse ca banii lui Roderick, . prin urmare $i ai ei, proveneau de la mori, dar ei in$i$i nu I ll'' " sera implicati in comert, a$a cum nu o facusera nici parintii 111· . Banii - a$a cum intelegea foarte bine aristocratia - erau I .i; de uncle veneau ace$tia conta doar daca legatura era atat .1 • propiata, incat, a$a cum spusese cineva la un moment dat, I 'ut a fi inca mirosi ta. Acestea fiind spuse, in cadrul midi nobilimi, cercul in care se 111 'i a matu$a lor, era posibil ca regulile sa fie diferite; din cate $tia "' rerea miitu$ii ei putea fi viabila in acea sfera. r, a$a cum sperase, dezvaluirile Mirandei il dusera cu un pas departe. Pozitia ei in viata lui Roderick, aflandu-se in cea mai 111 11• parte intre fratele ei $i matu$i, explica obiceiul ei de a ca.lea I 11 o. pe care miitu$ile o desenasera in jurul ei fie ca i se potrivea, 111· • nu. Nu atat ceea ce povestea ea despre viata de copil a lui Jl, 111 rick, ci ceea ce nu spunea era cu adevarat relevant: indeosebi •I 111 moartea trista a surorii ei mai mari, ea se plecase, din nou 1,il , J n nou, in fata regulilor matu$ilor ei pentru a mentine pacea, 111 ·11 L u a-1 proteja pe Roderick. (' n d se ridicara de la pranz $i el admise ca nimic din tot ceea ce 1q 111 ! · ~ e ea nu ar fi putut sugera vreun du$man care sa-1 rapeasca I" ' H, derick, el nu rezolvase inca enigma reprezentata de ea. 1! p , tabilitatea tran$anta de care ease agata nu era ceva ce ii n atural, ci ii fusese impusa, in mod constant, de-a lungul 111 w Jungi perioade. N imbrati$ase niciodata doctrina, dar acceptase prevederile ••I 111 itru ca fusese eel mai bun mod de a-1 proteja pe Roderick. I 11111 ~;i, acum, cand respectabilitatea nu mai era un mod viabil .J ,. .1 l proteja pe Roderick, renuntase la acea cale, se indepartase

88

1•

89

- - - - - - Stljlhanie Laurens ---- - de ea $i, de$i mi$carea insemnase intrarea intr-o arena in care nu se simtea in largul ei, venise la el cautand ajutor. Urcand scarile alaturi de ea, se intreba uncle avea sa o duca pe ea noua ei carare, daca avea sa se intoarca la respectabilitate odata ce Roderick era in siguranta sau ... In orice caz, impulsul lui de a o ajuta sa-$i gaseasca $i sa-$i salveze fratele devenise $i mai greu de ignorat. Tarziu in acea dupa-amiaza, cand Miranda i$i lasase romanul din mana $i se ridicase fara stare pentru a privi pe geam gradina din spate mai bine de o jumatate de ora, punand la grea incercare capacitatea lui de-a se concentra, se auzi o bataie la U$a, apoi aceasta se deschise, $i Mudd i$i vari capul inauntru. Mudd 11 vazu, se uita spre Miranda, facu o plecaciune, apoi intra. Inchizand U$a, Mudd se intoarse spre el - dar fu nevoit sa-$i infranga impulsul de a se uita la ea. -Ei bine? Punand jos stiloul, Roscoe 11 salva pe ajutorul lui. - Ce ai afiat? -Am gasit trasura. Mudd paru U$Urat, acum ca $tia caruia dintre ei sa se adreseze: - Sau eel putin, $tim de uncle venea. Un vizitiu care lasa pe cineva pe Claverton Street a vazut-o trecand pe Ianga el - a$a ca a reu$it sa se uite bine la ea. A recunoscut-o - se jura ca apartine proprietarului de la Blue Jug, o taverna de langa docuri. El - vizitiul - spune ca proprietarul inchiriaza aceasta trasura. Se uita la ceasul in stil egiptean afiat intr-un colt al biroului lui - era trecut de ora cinci. - Cel mai bine ar fi sa ajungem la taverna cand nu este prea aglomerat. Privi spre Mudd. Spune-i lui Rawlins ca noi trei plecam la $apte jumatate. 0 sa luam una dintre trasuri. - Da, domnule. Mudd ranji, se intoarse, facu o plecaciune politicoasa spre Miranda, apoi ie$i, inchizand U$a in urma lui. Ridicandu-se, se indrepta spre locul in care Miranda statea incruntata.

90

- - - - - - iTotu( sau nimic - - - - - - Am sa merg sa-i pun intrebari proprietarului, sa vad ce te sa ne spuna. Capul ei ta$ni in sus; se holba la el. - Vin $i eu cu voi. Expresia lui deveni rigida. - Nu. Nu vii. Eu ... - Domnule Roscoe. Ea se indrepta de spate $i i$i ina.Ita barbia. - Eu ... - Doar Roscoe, mormai el. - !relevant! Ochii ei aruncara fulgere spre el. Nu voi sta 1'1 eaba ... - Domni~oarii Clifford. Avea o experienta indelungata in a-$i folosi vocea pentru a face 11 menii sa se supuna; i$i folosi fiecare gram de experienta $i de inta pentru a 0 face sa taca. u buzele devenite o linie dreapta, 11 privi furioasa. El ii ignora 1•l'ivirea. Se abtinu sa ii raspunda la fel. - V-am permis sa ramaneti in casa mea, in biroul meu $i sa 1 t ptati sa auziti ve$tile de indata ce imi sunt aduse. Asta, in , 7. ca nu ati observat, a fast un favor - ceva ce nu eram obligat va ofer, dar am ales sa o fac. Totu$i, nu imi puteti cere sa tree , • e ceea ce con$tiinta mea considera a fi inacceptabil $i sa va 1 1H· mit sa ma insotiti intr-o taverna din port. Chiar de ati fi de 11 d sa ramaneti in trasura, protejata de vizitiul meu, zona este I '' · dura $i periculoasa ca eu sa iau in calcul aceasta optiune. ; , 1 c fi.rm ca nu e un lac potrivit pentru o lady, cu atat mai putin 111 respectabila, ar fi prea putin spus. Pasivitatea lui se clatina. t '1• ule mare, femeie, pana $i eu iau doua garzi de corp cu mine. · se incrunta, in ochi citindu-i-se in continuare dorinta de ntrazice. - Nu ma faceti sa regret ca v-am permis sa ramaneti. uzele ei se stransera puternic din nou, retinand in spatele lor 1 ,, - cuvinte aspre ar fi vrut ea sa spuna. Considerand asta o victorie acceptabila pentru orice barbat 11 ~, lept, fa.cu un pas in spate $i arata spre U$a. - Haideti. Va conduc acasa. Chiar in timp ce ea se intorcea 'I' U$a, el simti ca ea i$i tinea rasufiarea. ~i, pentru numele

91

------ Steyfianie Laurens ---- - -

------Tatu( sau nimic ------

lui Dumnezeu, nu incercati sa imi spuneti ca nu este necesar sa vaconduc! . •·. Parasira casa intr-o tacere apasatoare, de data aceasta urmand ruta prin gradinile din spate $i pe alee. Iritata, dar acceptand ca urma sa nu mai aiba parte de concesii din partea gazdei ei, Miranda privi spre poarta cand el o inchise. -Nu este niciodata incuiata? Cand el scutura din cap, ea se incrunta $i porni pe alee. -Avand in vedere cate opere de arta aveti in casa, multe dintre ele foarte U$or de scos, nu sunteti ingrijorat in privinta hotilor? El se uita la ea pana cand ii intalni privirea. -Eu sunt Neville Roscoe. Ea clipi. - ~i este suficient? El ridica din umeri $i se intoarse. - Pana $i eel mai idiot dintre hoti va incerca sa afle cui apartine casa inainte sa fure din ea, mai ales o casa care arata ca a mea. Odata ce afla, se due in alta parte. -Hmm. Nu era, din punctul ei de vedere, intr-atat de infrico$ator; din tot ceea ce aflase in acea zi, omul negru Neville Roscoe era in cea mai mare parte o iluzie creata de un barbat cu o minte subtila $i cu o remarcabila intelegere a slabiciunilor umane. Dar nici ea nu era lipsita de judecata, tocmai de aceea nu se obosise sa continue discutia de mai devreme. Ii permise sa o conduca pana la poarta de la gradina casei lui Roderick, i$i lua ramas-bun politicos, primi cu raceala promisiunea lui ca avea sa-i spuna a doua zi tot ce avea sa afle in acea seara la docuri, apoi i$i pleca U$Or capul $i inchise poarta. A$tepta pana cand ii auzi pa$ii indepartandu-se pe alee, apoi pufni, se intoarse $i se indrepta spre casa. Trecu de terasa, deschise U$a $i intra in salonul de dimineata. Ajungand la biroul de scris, i$i lasa geanta pe birou, apoi i$i infipse mainile in $Olduri, se uita urat la peretele nevinovat $iii spuse ce nu ii zisese lui Roscoe: - Daca iti imaginezi ca o sa stau degeaba langa foe $i sa a$tept pana maine ca sa aflu ce s-a intamplat cu Roderick, tu, domnule, trebuie sa te gande$ti mai bine.

Trei ore mai tarziu, din intunericul unei birje trase in umbra mica a copacilor din coltul pietii Dolphin, Miranda privea • nn o trasura subtire neagra, de ora$, ie$ea de pe aleea care ducea 1·" porticul din lateralul casei lui Roscoe. Trasura ie?i in strada , s · indrepta spre ora$. Cu ajutorul varfului bastonului buni11lui ei, ridica trapa din acoperi$ul birjei. - Aceea este. Pastra o voce neobi$nuit de joasa, un ton ragu$it. - Urmare$te-o, dar nu te apropia intr-atat incat sa te observe. - Am inteles, domnule. u un zornait al harna$amentelor, vizitiul i$i puse atelajul in 111 are, pe urma trasurii negre. 1$i stranse mai bine in jurul ei pelerina pe care o gasise in , nierul lui Roderick - in jurul pantalonilor, cama$ii, cravatei, \It' . u~ei $i a jobenului pe care le imprumutase din acela?i loc vura frisonul, nu de frica, ci de incantare, care o strabatu. I I U facuse niciodata ceva atat de scandalos de riscant in cei ·I i c zed $i noua de ani ai ei. .. $i pana in acel moment se bucurase r1.. · care secunda. Era uimita de ceea ce, cu doar cateva grame de hotarare, putea ,, P ni min tea ei. Refuzase sa accepte sa fie lasata acasa; i$i fixase 1111 biectiv, $i se afla acolo, urmarindu-1 pe Roscoe spre intalnirea I11 · la taverna din port. Pc t ruzeci de minute mai tarziu, se agata in continuare de acel 1··1 rl iment moderat de triumf cand birja se opri in sfar$it. 'zitiul se apleca pentru ca vorbele lui sa ajunga la ea 1•1 11 trapa. - unt chiar in fata noastra, domnule. Nu pot sa ma apropii 111 , 1 mult fara sa atrag atentia vizitiului lor. Hr deja scruta intunericul. 0 ceata sulfuroasa se lasase I• 1·; inconjurand cladirile, adaugand umbre la darapanarea lor .' I ,1 "nd felinarele slabe, aflate la distante mari unul de cela1•.i 11 ~i mai lipsite de eficienta. Zona era la fel de insalubra pe cat I 111 11uase Roscoe, dar trasura lui se afla pe alee, aproape blocand-o, 11 1 11de, respectabila $i lini$titoare. Trasesera langa ei chiar la timp 111· 11 u a-i vedea pe Roscoe $i pe oamenii lui intrand in taverna, 1 1 • I dire joasa, chircita intre doua cladiri mai inalte, ambele cu ·" I"' t $Ubred.

92

p \lt

1

93

------ Steyfianie Laurens --- - -

- - - - - rTotu( sau nimic - - - - -

-A$teapta aid. Deschizand U$a de la birja, cobori pe dalele alunecoase $i de marimi diferite. Fu recunoscatoare ca i$i luase cizmele de calarie. Inchizand incet U$a, pastrandu-$i capul plecat, pa$i fara sa se grabeasca spre taverna, folosindu-se de baston de parca ar fi. avut nevoie de el. I$i stransese parul intr-un coc inalt $i il varase sub o palarie cu boruri joase, cu fata in continuare ascunsa de gluga pelerinei pe care o trasese peste palarie. Manu$ile de calarie din piele ii acopereau mainile. Apropiindu-se de taverna, se ruga sa fi fa.cut tot ce trebuia pentru a nu se da de gol cu deghizarea. Abia oprindu-se sa respire, deschise U$a tavernei $i intra. Atmosfera dinauntru era $i mai intunecata decat cea de afara, dar aid ceata provenea de la un foe cu aerisire proasta $i de la numetoasele pipe puturoase pufaite de clientii tavernei. Nu facu gre$eala de a se opri $i a se holba, ci se intoarse imediat $i ocupa singurul scaun al unei mid mese aflate la cativa metri de U$a. Era locul perfect, intr-o parte, nu foarte bine luminat $i aproape de ie$ire. Proptindu-$i bastonul de masa, se a$eza, i$i sprijini coatele pe suprafata zgariata, i$i impreuna degetele $i se apleca in fata pentru ca mainile inmanu$ate sa ii ascunda partea inferioara a fetei $i abia apoi 1$i permise sa studieze camera, din umbra glugii ei. Roscoe nu fu greu de gasit. Se sprijinea de lunga tejghea indreptata spre U$a, discutand cu barbatul cu chelie din spatele ei. M~dd $i Rawlins se a$ezasera la o masa mai departe in incapere, de unde puteau supraveghea U$a $i pe stapanul lor in acela$i timp, dar ambii il priveau in acel moment pe Roscoe; ea intrase sufi.cient de rapid, a$a ca nu o observasera. Se holba la spatele lui Roscoe; se holba $i mai mult la fata barmanului, la buzele acestuia, care, in timp ce curata un pahar1 raspundeau intrebarilor lui Roscoe. - La naiba! $Opti ea. Nu putea sa auda sau sa vada sufi.cient de bine cat sa ghiceasca ce spunea barbatul. 0 mi$care intr-o parte ii atrase atentia; o chelnerita trecea de la o masa la cealalta luand comanda, dar fata se oprise $i se uita

Roscoe. Asta ii convenea Mirandei; habar nu avea ce sa coande ca sa nu se
94

1

1 •

1

95

------ 'r'otu( sau nimic -------

- - - - Sto/fianie Laurens - - - -Am auzit pove$ti despre tine, chiar $i aid. Daca cei doi ar fi. vrut sa ramana un secret, ar fi. trebuit sa ma plateasca mai mult, nu-i a$a? - Intr-adevar, a$a ar fi. trebuit. - Ei bine, cum n-au facut-o $i cum tu te afli aid, intreband politicos, iti pot spune ca e vorba despre doi barosani, ce-$i zic Kempsey $i Dole, care lucreaza doar la comanda Ei mi-au luat trasura in noaptea aceea. ~i pe ea, $i pe vizitiu. -Ai vreo idee pentru cine lucreaza sau care este lovitura lor actuala? Batranul scutura din cap. -N-am idee pentru cine lucreaza - de obicei nu i$i fac veacul pe aid-, dar am presupus ca este vorba despre o talharie sau o rapire, avand in vedere ca au vrut trasura, insa fire$te ca nu i-am intrebat. Nu $tiu decat ca era in grajduri a doua zi dimineata, $i am auzit ca Millet - vizitiul meu - dormea, destul de multumit de ie$ire. Roscoe se gandi, apoi intreba: -Ce poti sa imi spui despre Kempsey $i Dole? Ai auzit ceva ce ar putea fi util? Batranul ridica din umeri. -Cum am zis, nu prea i$i fac veacul pe aid, dar am auzit ca lucreaza pentru oricine le da cat cer. Roscoe interpreta cele auzite. -Deci sunt in stare de orice? - Eu a$a am auzit. -in regula. Roscoe se indrepta. - Unde il pot gasi pe Millet? Dupa ce afl.a localizarea probabila a vizitiului, Roscoe se ridica, inclina din cap spre batran, apoi se intoarse $i se indrepta spre U$a. Apropiindu-se de ea, incetini, apoi se abatu discret din drum pentru a-1 apuca de cot pe ,,barbatul" cu gluga de la ultima masa, o ridica pe Miranda fara efort in picioare $i, apucand $i bastonul ce fusese sprijinit de masa, o impinse in fata lui afara pe U$a. le$i pe aleea ingusta, tinand-o in continuare de brat, o trase dupa el inca vreo cativa metri la intuneric, departe de U$a tavernei,

96

11 l l, cu maxilarul strans, o intoarse ~pre el, o tintui cu privirea lIii ei deja erau mari $i clocoteau de furie - $i marai:

, 1

- Ce mama naibii fad aici? - Afl.u ce s-a intamplat cu fratele meu! Nu ii raspunsese pe acela$i ton, dar cu siguranta nu se speriase , 1,' 1- mai degraba rabufni. Expresia ei avea accente de rebeliune. I uci bratul, luptandu-se sa se elibereze. - Da-mi drumul! u buzele stranse, ii elibera bratul, fara tragere de m1ma. 1I1 te a lui era mai multumita $i mai calma cand o tinea bine. '11 c se uita urat la el $i i$i freca putin cotul. I plicatia acestui gest ii domoli temperamentul $i il sub111 I ) • Nu ca ar fi. fost pe punctul sa i$i ceara scuze. Oftand in sinea lui, inchise ochii, i$i ciupi puntea nasului ca sa ' 11 ta concentra mai bine, apoi deschise ochii. um ati ajuns aid? M·randa ii auzi tonul resemnat; incercand sa domoleasca sen·' \ ople$itoare ce ii cuprinsese nervii, raspunse in sila: u acea birja. Arata din cap spre vehiculul oprit ceva mai 111 1 o] . A$teapta sa ma duca inapoi. I scoe se incrunta. Cum 1-ai convins sa a$tepte? Rareori sunt dispu$i sa o faca, 111 . 1 l s in aceasta zona. 1- m mai dat o guinee $ii-am promis inca una daca a$teapta. I' s oe se intoarse spre Mudd cand acesta se apropie. Mai da-i vizitiului doua guinee $i spune-i ca nu mai este 111 • 11 ·de el in seara aceasta. I 1 bucura de aceste cuvinte. In timp ce Mudd, aruncandu-i 11 11 • ra privire, se indrepta spre vizitiu, ea intreba: ' ati aflat? l\ 11n oe privi spre ea. Cand Rawlins, U$Or surprins sa o vada, Ii ., • .ii' ura, ii spuse: ' JI , tele dumitale a fost rapit de doi barbati numiti Kempsey v' 1 11 11 • Sunt mardeia$i profesioni$ti. Deocamdata nu $tiU cine i-a 11111 '. 1 . , dar am afl.at uncle locuie$te vizitiul trasurii. Ar putea sa yi 11 • c I

M tidd se intorsese la timp ca sa auda cele spuse, I

i mergem sa discutam cu vizitiul? 97

~--- Stryfianie Laurens Ea privi spre fata umbrita a lui Roscoe $i a$tepta. Roscoe ii studie trasaturile, chiar umbrite de gluga mult prea feminina pentru a fi vreodata confundata cu cea a unui barbat. Instinctiv, evalua riscurile, i$i calcula optiunile, dar in acest caz era evident ce aveau de facut; trebuiau sa dea de urma lui Roderick cat mai repede. - Da. Privi spre Mudd $i spre Rawlins. Calatoriti voi deasupra - spune-i lui Cummins ca trebuie sa ajungem pe Ryder Lane, in Clerkenwell. Apucand-o de brat mai bland ca inainte, se intoarse $i o conduse spre trasura lui. Mudd deschise U$a pentru a vorbi cu Cummins, vizitiul. Roscoe prinse U$a deschisa, 0 tinu cat timp ea i$i strangea pelerina $i bastonul, apoi o ajuta sa urce. Dandu-i drumul la mana, 0 urma in trasura $i, cu 0 stapanire de laudat, inchise incet U$a. Miranda ramase in umbrele vagaunii fetide ce era Ryder Lane $i il asculta pe Roscoe punandu-i intrebari vizitiului, Millet. Din pozitia ei - sprijinita de peretele din partea opusa, cu umerii lui Mudd blocand partial vederea spre ea dinspre U$a in care Millet, un amulet cu o fata bolnavicioasa $i cu un inceput de chelie, statea in fata celor trei barbati -, il privi pe Roscoe convingandu-1 pe nefericitul vizitiu de ce ar fi fost in interesul lui sa raspunda cu sinceritate la intrebari. Pana atunci nu vazuse nimic infrico$ator la Roscoe, dar pe acea mica alee, totul la el - pozitia corpului, vocea, fiecare mi$care proiecta o amenintare letala care o facea sa se cutremure. Avea acela$i efect $i asupra lui Millet. - Da, cona$ule. Framantandu-$i mainile, se inclina. fnteleg, zau cada. - Excelent. Deci Kempsey $i Dole - barbatii care au inchiriat trasura condusa de tine .. . De uncle i-ai luat? .,.. Ma a$teptau la Blue Jug in spate, la grajduri, cand am ajuns. M-au ajutat sa inham caii, apoi m-au pus sa ii due pana la Pimlico. - Uncle ai oprit? - Pe Chichester Street, la capat. Dincolo de piata, uncle se une$te cu cealalta strada - Claverton, adica.

98

"------ t:fotu( sau nimic - - - - Deci ai oprit acolo. $i apoi? Spune-mi ce s-a intamplat, tot ce 1 vazut $i ai auzit. - Aia doi - Kempsey $i Dole - nu ziceau prea multe. Dupa ce am · it, au coborat, mi-au zis sa a$tept acolo; am crezut la inceput -au dus sub copacii din piata, dar mai tarziu - cand au adus ajul, orice o fi fost, la trasura - au venit din cealalta parte a < zii, deci poate s-au ascuns in intrandul caselor de acolo. - Probabil. Ce bagaj au urcat in trasura? Millet parea agitat. - Adevarul, $efule, e ca nu pot fi sigur. - De ce nu? - Pai, era intuneric, in primul rand - nu erau felinare pe acolo. m vazut decat ca duceau ceva; parea un covor strans cu multe loa$e - fiecare il ducea de · un capat. Parea destul de greu, nu atat cat sa ii coco$eze. Millet se opri, de parca incerca sa minteasca. - Dole a lasat jos capatul lui, a deschis U$a de la trasura, 11 oi 1-a ridicat din nou $i s-a urcat cu el in trasura, iar Kempsey I ,1 urmat. - Deci putea sa fie un barbat infa$urat intr-o pelerina sau 111 -o patura? Millet incuviinta din cap ingrijorat. - Da, e posibil. - "Oarte bine. $i dupa aceea? Uncle i-ai dus? . - Asta a fost partea cea mai ciudata. Am presupus ca o sa-i due 1111 l ou in ora$, dar nu - Kempsey mi-a zis sa o iau spre nord. I .11 1 dus pana pe Paddington, uncle ii a$tepta o alta trasura. - Alta trasura? a, o trasura de calatorie, intelegeti? 0 supraveghea un I 1 .1 de pe aid - nu era vizitiu sau randa$. L-au trimis la plimbare, ''I ri. u mutat bagajul de la mine in cealalta trasura, dupa care 111 1u platit $i mi-au dat drumul. I coe se opri, apoi intreba: f\i vreo idee in ce parte au luat-o? N-am ramas suficient sa vad, dar trasura era indreptata 1q 11i ' rd-vest, cam a$a. In afara ora$ului. T pricepi la trasuri $i la cai - ce-mi poti spune despre cea1 iii , t asura? 1

99

------ Stpfianie Laurens ---- - -

------ 'T'otu( sau nimic ------

Millet se stramba. - Nu pot sa zic prea multe - nu era lumina -, dar a$ spune ca era o trasura de calatorie obi$nuita, nimic deosebit, nu era noua, cam la fel de veche ca aia de la Blue Jug. Nu era prea grozava, probabil tot inchiriata. Iar caii erau cai de munca, clar ca buna ziua. Trageau greu, a$ spune eu .. . Millet se opri, apoi continua: Mi-am amintit de ce eram a$a sigur ca o sa iasa din ora$ - aveau geamantane in spatele trasurii. Le-am vazut cand intorceau. Roscoe cerceta chipul impasibil al lui Millet. - Foarte bine. Ii sustinu privirea un moment, apoi inclina din cap. Noapte buna, Millet. Millet mai ca rasufla U$urat. Roscoe se intoarse; intinzandu-se spre bratul Mirandei, o trase mai aproape de el, indreptandu-se inapoi spre alee.

Privind spre geam, departe de ingrijorarea din ochii ei, i$i lasa 111 n tea sa reflecteze la toate lucrurile aflate pana in acel moment, 111.uizand posibilitatile ... Oftand exasperat, se lasa pe spate. 111· alalta parte a trasurii, intalni privirea ei. - Nu are sens. Ne scapa ceva. Il. se incrunta. - Ce vreti sa spuneti? - Vreau sa spun ca, daca cineva 1-ar vrea pe Roderick mart, .1111 n i mart inseamna mart, $i daca Kempsey $i Dole ar fi fast l'I t i ~i sa il omoare, atunci ar fi trebuit sa gasim cadavrul pe , " I l ramul din Chichester Street. Miranda inspira, apoi replica: ., i cum nu am gasit cadavrul... um nu am gasit inca un cadavru, atunci ... Roscoe se in' 111n t . Nu $tiu. Nu se potrive$te cu o rapire pentru rascum1111 , dar nici cu un simplu asasinat. Sa il scoata din Londra ... 1111 1rni dau seama ce i-a determinat sa faca asta. I intelese ce sugera el. eci faptul ca I-au mutat da de inteles ca este inca in viata, i fixa privirea pe fata lui. De ce ar muta un cadavru? e gandi, apoi incuviinta din cap. Af dreptate, nu ar face-a. Sau eel putin nu vad nici un motiv I"'"' 1'u care asasini platiti precum Kempsey $i Dole $i-ar pierde 111, 1111 a facand asta. Raul este chiar la capatul strazii. Deci ... in 1• • .1 moment nu avem nici un motiv sa credem ca Roderick 1111 11 1; i este in viata. Dupa un moment, el adauga: 0 intrebare • I ' . c - cine are de ca$tigat de pe urma mortii lui Roderick? 1 ' 11 d ea il privi, el ridica o spranceana. Ea se incrunta. Din cate $tiu eu - $i am douazeci $i noua de ani $i ma ocup ,i, , p pria avere conform termenilor testamentului parintilor 11111,il 1 - , daca Roderick moare, eu sunt singura care are ceva de • .1, 1 f•. t din as ta. HI mcuviinta sumbru din cap. I\ ~ credeam $i eu. Deci nici un indiciu din directia asta. l ! 11 minut se scurse rapid. I se parea ca mintea ei intelegea 111 I ~it toate implicatiile lucrurilor pe care le aflase ... II privi I' I ••'l oe. ;,: I empsey $i Dole? Putem afla mai multe despre ei?

-Aveti idee cine ar putea sail vrea pe Roderick mart? Stand fata in fata cu Miranda in trasura lui in timp ce traversau ora$ul inapoi spre Pimlico, Roscoe ii cerceta trasaturile in lumina slaba facuta de felinarele interioare ale trasurii. Trasese perdelele de la geamuri $i aprinsese felinarele ca sa o poata interoga mai bine. Aplecandu-se in fata, cu coatele pe coapse, o privi incercand sa
101

- - - - Steylianie Laurens-- - El privi in departare, apoi dadu aprobator din cap. -Acesta este pasul urmator. Ea a$tepta, dar el nu zise mai multe, $i cateva minute mai tarziu trasura incetini $i se intoarse. Sub roti scra$ni pietri$ fin; cateva secunde mai tarziu, trasura se opri. Roscoe deschise U$a $i cobori, apoi se intoarse sa o ajute pe Miranda - in hainele ei de barbat, dar ascunzand acest travesti scandalos cu pelerina - sa coboare chiar langa steagurile de la porticul casei lui. · Mudd $i Rawlins coborara de pe acoperi$ul trasurii. Se intoarse spre ei. - Mergeti $I spuneti-i lui Gallagher ca vreau o intalnire. Poate alege el unde, dar trebuie sa fie intr-un loc deschis. - Da, domnule. Facu semn din cap spre trasura. - Puteti sa mergeti cu trasura - asigurati-va doar ca o aduceti inapoi. Mudd $i Rawlins ranjira. Deschisera U$ile de la trasura, strigandu-i directia lui Cummins afl.at pe capra, rasera de raspunsul previzibil de morocanos al acestuia, apoi se urcara rapid. Tragand-o pe Miranda in umbrele de langa portic, Roscoe a$tepta ca vizitiul sa porneasca trasura, sa 0 intoarca $i sa treaca de ei revenind pe strada. -Cine este Gallagher? intr~ba ea. - 0 persoana pe care chiar nu ati vrea sa o cunoa$teti. Se uita la ea, apoi ii facu semn spre alee, de unde treptele de marmura duceau spre gradinile din spate. Haideti, domni$oara Clifford. Indiferent de imbracamintea dumneavoastra, am sa va conduc acasa.

Capito{u{ 4 ~ Miranda ajunse la casa lui Roscoe chiar mai devreme in dimineata urmatoare, dar zambetul lui Rundle ii dadu de inteles ' ' ca era a$teptata.

102

- - - - Totu( sau nimic - - - C venirea ei fusese anticipata. undle o conduse spre birou, ii anunta sosirea $i pleca, I 11 hizand U$a in urma lui. oscoe, a$ezat in spatele biroului, sorbea dintr-o cana in timp rivea peste diferite documente $i scrisori. I$i ridica privirea 1 11 ea se apropie. Privirea lui se opri asupra ei, de parcel nu ar mai fi vazut o 1 1 1 hie violet pana atunci, apoi clipi $i i$i indrepta ochii intune' 1\ pre chipul ei. - Amo intalnire programata cu Gallagher la ora unsprezece. - Unde? I i puse geanta pe mica masuta, insa ramase in picioare. l,11 ina piezi$a a soarelui dadea infl.exiuni ro$ietice parului lui 1ru, bogat . - La muzeu. in sala principala. P ptul ca la muzeu puteau avea loc intalniri cu personaje din I11111 interlopa era un lucru surprinzator pentru ea. Zambi. - Excelent! Deci pot sa fiu $i eu prezenta. - Da$i nu . . rivirea lui aluneca din nou spre silueta ei. - allagher nu trebuie sa afl.e despre existenta dumitale. I I ( I trebuie nici macar sa $tie despre rapirea lui Roderick. Nici r oana intreaga la minte nu ii ofera de buna voie astfel de 11 1 matii lui Gallagher. Nuse poate $ti lace vor fi folosite ele ·' rziu. ii intalni privirea. Deci puteti sa fiti prezenta, dar ... - Va trebui sa fiu din nou deghizata. - a. , lasa in spate pe scaun, fixand-o cu acea privire a lui care 111 111 c ura. ar nu in barbat. Veti avea nevoie de o boneta, de un val, de 111 1 U$i - lucruri care sa 'va acopere cat de mult posibil. Va vor 111 • ·i o slujnica $i un lacheu de-al meu - veti calatori pana la mu' 11 u ei intr-una dintre trasurile mele de ora$. Ochii lor se 11il 1 lnira din nou. Sa va intoarceti la zece $i jumatate. Atunci ,11 ,· m. :· unand acestea, i$i indrepta din nou atentia spre hartiile lui. 1> nu era unul dintre oamenii lui. Ramase pe loc, cu privirea f 1 " .1 1 asupra capului sau intunecat. 103

------- St~hanie Laurens ----- - -

- - - - - - 'T'otu( sau nimic ------

Intr-un final, el ofta, privi din nou spre ea, arcuindu-$i o spran:eana grea $i obosita. Ea zambi. - Va multumesc. Cu aceasta, se roti, i$i in$faca geanta, se intoarse spre U$cl $i ie$i singura din camera. Roscoe privi U$a inchizandu-se. Cand fu sigur ca Miranda plecase, scutura din cap. - Ce naiba fac? Nu primi nici un raspuns. Dupa o noua scuturare din cap, i$i indrepta iara$i atentia spre birou, spre lucrurile pe care i$i dorise sa le termine inainte ca ea sa ii distraga atentia.

Gallagher. Din spatele ecranului facut de valul ei, il privi ajun1 ~ nd la banca, apoi, ajutat de trepadu$ii lui, se a$eza pe ea. Cu un !'mn din mana, le dadu liber barbatilor; ace$tia se retrasera 111·ntru a sta langa pereti, unul de :fiecare parte, supraveghindu-1 1 · tapanul lor.. e~i marea sala nu era prea aglomerata, nu era nici complet 1\I ,fila. In afara ei $i a servitorilor ei, mai erau cateva cupluri $i 111 i grupuri ce se plimbau $i admirau lucrarile expuse, in timp 1 , . un flux constant de vizitatori traversa sala in drum spre cele11It incaperi. Jnainte sa apuce sa devina din nou nerabdatoare, sosi $i I l > • oe. Intrand triumfator in sala cu Mudd $i cu Rawlins in 111rit le lui, se opri, 'il vazu pe Gallagher, i$i intoarse capul $i vorbi , 11 i doi insotitori, apoi se indrepta fara sa se grabeasca spre I111 . Fara sa se uite direct la el sau sa 'il bage in seama in vreun Gallagher, Roscoe se a$eza pe banca, la un metru distanta, ndu-se in fata, odihnindu-$i antebratele pe coapse, $i se 1 tablou. In spatele valului, ea ofta, apoi trecu spre cealalta parte a 11dil ului, ridicandu-$i capul de parcel ar :fi studiat lucrarea. Noua I" •', ~ie ii permitea sa vada in mod clar fata lui Gallagher. hii lui mid se indreptara spre Roscoe. eci cu ce te pot ajuta in aceasta frumoasa dimineata? l. xpresia impasibila a lui Roscoe nu se schimba. unt sigur ca barbatul pe care 1-ai pus sa imi supravegheze , 11 .. 1 '" i-a raportat ca doi criminali, Kempsey $i Dole, au rapit o • 1111 c~tinta de-a mea de pe strada de langa mine, dupa ce tocmai 1"· ·· 1 din casa mea. A$a cum sunt convins ca iti imaginezi, 11 11111 1efericit ca ospitalitatea mea a fast patata de un aseme11• '.1 11 ident. ( , Uagher continua sa priveasca spre tablou. nste de inteles ... " . Vreau sa $tiu tot ce este de $tiut despre Kempsey $i Dole ~ I , , c·l mai important, vreau sa $tiu cine i-a angajat. .u de ce i-a angajat? /\r fi. frumos, dar, in acest caz, odata ce aflu cine, ar trebui sa ol1 •v 11. evident $i motivul.

Deghizata superb in hainele de doliu pe care le purtase $i la inmormantarea matu$ii ei Corrine, Miranda statea in sala principala a muzeului, cu privirea acoperita cu val :fixata pe un tablou mare ce infati$a cruci:ficarea, a$teptand ca intalnirea sa inceapa. Strangea in mana o batista cu franjuri de dantela neagra. Slujnica pe care i-o pusese la dispozitie Roscoe, la randul ei imbracata sobru, statea la un pas in spatele ei, ducandu-i $alul negru. Lacheul ei, un tanar foarte chipe$, statea fara sa aiba nimic de facut langa slujnica, :fiind insa atent. Roscoe ii spusese langa ce tablou sa stea; acum, ca era pozitionata uncle trebuia, devenea nerabdatoare, dar ceasul eel mare de pe peretele de deasupra intrarii arata ca mai erau cateva minute pana la ora unsprezece. Era pe punctul sa i$i indrepte din nou privirea spre tablou, cand U$ile de la intrare Se deschisera, tinute de doi barbati pentru un al treilea - un munte de om, care, cu doua bastoane, cate unul in :fiecare mana, i$i deplasa corpolentul trup, imbracat simplu intr-un costum maro, spre sala. Oprindu-se in interior, uria$ul privi in jurul lui; fata lui era o masa de gu$i carnoase $i de obraji pufo$i din mijlocul carora doi ochi ca ni$te margele cercetau lumea. Vazand banca aflata cu fata la tabloul pe care ea il studia, barbatul masiv mormai $i se puse in mi$care spre ea. 104

105

- - - - Steyfianie Laurens ---- - -

- - - - 'T otu( sau nimic - - - - -

- Hmm. Gallagher fa.cu o pauzii, apoi intrebii pe un ton diferit: Ce face nepotul rneu? - Bine. Ai avut dreptate - are un cap bun pentru cifre $i invata rapid. Dacii i$i vede de treabii $i nu o ia pe ciirari gre$ite, ma a$tept sii avanseze rapid. - E bine de $tiut. Tonul lui Gallagher deveni rnai aspru. - In ceea ce ii prive$te pe Kernpsey $i pe Dole, nu sunt din zonii. Se spune ca se trag din Birmingham, dar de cativa ani sunt de giisit la taverna Hood and Gable din Mile End, $i lucreazii doar la cornanda. Sursele rnele irni spun ca sunt priceputi. Nu i-arn folosit niciodatii personal, dar asta am auzit. -Ai idee cine i-a angajat? -$tiu doar ca nu a fost unul dintre ai no$tri. Fu randul lui Roscoe sii se uite piezi$ la Gallagher. - E$ti sigur? -Cum ai spus, am auzit despre intarnplare. Pare de-a dreptul nesabuitii, sii zicern. Era cat se poate de clar ca o sii intrebi ce s-a intarnplat, a$a ca am intrebat eu prirnul. Nici unul dintre suspectii obi$nuiti din zona nu $tie nirnic despre asta, dar Quirky baietii lui rnerg $i ei uneori la Hood and Gable - mi-a zis ca vreo doi dintre baietii lui i-au viizut pe Kernpsey $i pe Dole prirnind un pachet de la un barbat. Parea sa fi ajuns la o intelegere, de aceea i-au zis baietii despre asta lui Quirky. Desigur, Quirky a intrebat cine era eel care ii angajase, dar era un strain fara nirnic rernarcabil - par castaniu, de inaltirne rnedie, cornun in toate privintele, haine earn vechi, chiar ponosite. Se pare ca are o cicatrice taiatii pe unul dintre obraji, dar cu atatia barbati intor$i de la razboi, nu rnai este la fel de sirnplu ca pe vrernuri sa identifici o fata cu cicatrice. - Din pacate, nu. Dupa un moment, Roscoe zise: - Deci se pare ca Kernpsey $i Dole lucreaza pentru un barbat irnposibil de distins de altii $i fara vreo legaturii cu rnarii jucatori. - Da. $i singurul lucru care te-ar rnai putea ajuta este ca Kernpsey $i Dole folosesc adesea o triisurii de la grajdurile din spatele tavernei Hood and Gable. Se pare ca in rnornentul acesta au inchiriat acea triisura irnpreuna cu caii. Dole conduce

obicei. Nici trasura nu este una rernarcabila, dar caii... unul 1· te gri cu o coarnii palida $i celalalt, de un gri rnocirlos. Roscoe se indrep~ii. - Ma va ajuta. Kernspey $i Dole cum aratii? - Sunt rnasivi arnandoi, dar Kernpsey este adeviiratul batiiu$. le este un pie rnai inalt $i rnai iute. Kernpsey este $eful, eel care v rbe$te in nurnele lor. Dole asculta de el $i i$i tine gura. Kernpsey par castaniu scurt, U$or ca.runt. Dole are parul rnai lung, 1o · castaniu, $i o ureche deforrnata. Arnandoi se irnbraca destul 1I · curat $i vorbesc cu accent, din partea Birrningharnului eel 11 1 i probabil. Roscoe retinu descrierile schitate. ' ' - Un ultirn lucru. Tin pistoale la ei? - In general, nu. Arnandoi preferii cutitele, purnnii sau alte , 11 me albe. Gallagher se opri, apoi adaugii: Sunt genul acela 1I nfractori.

106

<1

. nsotitii de oarnenii lui inapoi la casa lui Roscoe, apoi condusa 11 alonul pentru masa unde luasera pranzul in ziua precedenta, nda se plimba dintr-o parte in cealalta intrebandu-se unde 11 .ii a era Roscoe $i, mai important, ce facea. Ramasese in sala 11 1. rr a muzeului cu insotitorii ei, studiind $i alte tablouri pe I 11 l lete, in timp ce Roscoe, urmat de mult mai incetul Gallagher, I' i . .sise cladirea; abia dupa aceea ie$ise $i ea din rnuzeu. , ntr-un final U$a se deschise, $i Roscoe intra. Cu fata la el, 1·. 1 i opri din preumblari. - Si acum ce facem? n hizand U$a, el ii intalni privirea. - Acum mancam. Facand sernn spre rnasa, ii dadu ocol pen' ' 11 -i tine scaunul. $i apoi va conduc acasa. J ~ se a$eza $i i$i stapani nerabdarea suficient cat el sa apuce $eze pe locul din stanga ei inainte sa intrebe: ar cum ramane cu urmarirea lui Kernpsey $i a lui Dole? :·I 1 11 oderick? .Am trirnis oameni sa caute trasura - sau, mai exact, acei cai. l,1 111 nse $ervetul, privindu-1 pe Rundle care tocmai sosea cu o 1 1v , u felii de came. Nu conteaza cine i-a platit, cei doi nu var fi ''' ' t l nesabuiti incat sa poposeasca la hanurile de po$tii. Nu vor 107

- - - Stpfianie Laurens ----- - -

------- 'T'otu[ sau nimic

schimba caii - vor inainta incet $i se vor opri de fiecare data cand animalele vor avea nevoie de odihna. Ea se folosi de minutele in care Rundle ii servi pentru a se gandi. Cand acesta se retrase, il privi pe Roscoe, cercetandu-i expresia care nu ii oferea vreo informatie. Dar, desigur, el avea un plan. . . - Odata ce ii gasiti pe Kempsey $1 pe Dole - $1 sa speram ca $1 pe Roderick-, ce urmeaza? Roscoe mesteca, inghiti $i i$i pastra privirea atintita asupra farfuriei lui. - Odata ce aflu incotro se indreapta, ma due dupa ei $i il aduc pe Roderick acasa. ,,Presupunand ca mai e in viata." Trecu o secunda. -Credeti ca mai este in viata? El ofta sinea lui, apoi o privi. -Cred ca este probabil. Nu imi pot imagina ce se intampla daca 1-ar fi ucis, trasura ar fi fost deja inapoiata, dar oamenii mei mi-au confirmat ca nu este cazul. A$a ca ... Mai lua o inghititura, apoi continua: Cea mai credibila posibilitate este ca il due undeva, cuiva, eel mai probabil persoanei care i-a angajat. O privi $i vazu concentrarea de pe fata ei in timp ce manca; se simti irational de multumit ca macar ea manca . ..:_Sa i~teleg ca nu a~eti in continuare nici o idee cine ar putea fi persoana din spatele acestei rapiri? Ea scutura din cap. - Nu am nici o idee. - Nici eu. in orice caz, ceea ce $tim acum ne face sa credem ca, daca ne mi$cam rapid $i ii urinarim pe Kempsey $i pe Dole, vom avea o $ansa rezonabila de a-1 salva pe Roderick. Ea sorbi din apa pe care i-o turnase Rundle in locul vinului ametitor. - Deci, odata ce aflam unde sunt, va veti trimite oamenii sa se ocupe de ei $i sa il aduca inapoi pe Roderick. 0 afirmatie care era, de fapt, o intrebare, - Nu. Ma voi duce eu insumi. Ea il privi, ii intalni privirea. -Veti , face asta? v

in

108

v

v

•

Cand el incuviinta din cap, ease incrunta. - Dar am vazut ca sunteti mereu ocupat ... - Domni$oara Clifford. I$i stranse buzele un moment. De ce 11 1! mai bat capul? intrebarea era retorica. Miranda, poate i 1-am 1 zentat pe Roderick lui Gallagher drept o cuno$tinta, dar il 1 q n ider pe fratele tau un prieten. A avut incredere in mine $i m-a at in ceea ce prive$te filantropia, $i voi face pentru el ceea ce e pentru orice prieten - ma voi duce personal sail aduc, nu a las salvarea in seama oamenilor mei, oricat de devotati $i , j, . Cr pabili ar fi. JJ . ii cerceta ochii, apoi inclina din cap. - Va multumesc. I 1i 'intoarse atentia spre farfuria ei. r u $i el ca ea, intrebandu-se ... - Va voi insoti, desigur ... 111 fta din nou in sinea lui. - Nu. Nu o veti face. oar nu avem iar discutia asta, nu? 1.1 cutura din cap. Nu veniti cu mine. I ii arun~a o privire cu ochi mijiti, o privire pe care el se facu , 11 11 bserva. Ve dati seama - tonul ei era omogen $i se dorea rezonabil , 1 t voi ~rma orice ar fi, de una singura daca este nevoie, $i, ,1,. )'.ltr, e riscul mult mai mare sa am probleme, sa dau de neca111 I fl a 0 Sa calatoreSC de Ulla Singura, decat daca Va insoteSC. I .. 1 · c ndu-$i jos cutitul $i furculita, el i$i arunca $ervetul intr-o p 11 11', <poise intoarse spre ea. Nu sunt motive pentru a continua sa va implicati... I · fapt, sunt cateva. Agitand o furculita pentru emfaza, ea , " " ' 111 t : Sunt sora lui Roderick - cea mai apropiata ruda a lui. 11 ,, .1 t· t grav ranit, lucrurile var merge mult mai U$Or daca sunt .,, , il 11 I' ntru a vorbi cu el. 1(1 11i transe buzele; acest ultim argument era, din pacate, era 11' ombatut. 1 11 ii M i mult, daca este ranit, va fi mult mai U$Or pentru el .t ,, .1 11nt $i eu acolo - daca a fost lovit la cap $i nu va recunoa$'' • 1 '11L rand furculita, privi spre farfurie, apoi a$eza tacamul. 109

------- Steyfianie Laurens----- - -

------- 'T'otu( sau nimic -------

$i, in plus, nu pot ramane aid in Londra $i sa a$tept. Am sa o iau razna din cauza ingrijorarii. ,,Pentru amandoi." Miranda pastra asta pentru ea. Impaturindu-$i $ervetul, il puse langa farfurie $i se intoarse cu fata la el. Con$tient ca orice incercare de a o contrazice ar fi fost inutila, el se incrunta. - Nu pot vedea cum .. , - Este simplu. El nu era singurul care putea face planuri, $i ea avusese destul timp sa se gandeasca de cand plecase de la muzeu. -Calatorim impreuna in mod deschis, cu mine in haine de doliu. Arata spre rochia ei neagra simpla. Voi fi o vaduva care calatore$te spre patul de moarte al vreunei rude, iar dumneata vei fi prietenul de familie care ma insote$te. Este un scenariu perfect acceptabil $i va va oferi $i o deghizare excelenta. Cand ii gasim pe Kempsey $i pe Dole, nu vor avea nid un motiv sa fie suspido$i in privinta dumitale. Este vital sa aveti un motiv plauzibil de a va aft.a acolo, altfel ii veti alerta prin simpla aparitie. $i, desigur, o lady poate avea oricand o zi proasta $i sa se simta prea bolnava pentru a ca.Ia.tori, a$a ca, daca trebuie sa tragem de timp pentru a-1 smulge pe Roderick din ghearele celor doi, nu vom avea nevoie sa inventam altceva ca scuza cane aft.am acolo. Se opri, apoi adauga: $tiu $i cum sa ingrijesc rani, mai ales din cele minore. Ridicandu-$i privirea, o intalni pe a lui $i afirma categoric: Planul meu va funqiona perfect. Roscoe se incrunta $i mai t are. - Pot la fel de bine sa ii iau pe Mudd $i pe Rawlins ... - Nu, nu puteti. Gallagher a spus ca Kempsey $i Dole sunt buni la ceea ce fac, ceea ce inseamna ca ii vor remarca imediat pe Mudd $i pe Rawlins, ii vor recunoa$te drept ceea ce sunt batau$ii cuiva. - Prefera sa li se spuna garzi de corp. - intr-adevar. Oameni care pazesc pe dneva destul de puternic cat sa aiba nevoie de protectie $i sa-i $i plateasca bine $i care foarte probabilvor recurge la violenta la cererea cuiva, incuviinta din cap, -Exact. Ea ii sustinu privirea.

- Daca mergeti cu Mudd$~ cu Rawlins sau de unul singur, veti U$Or de remarcat, oricum v-ati imbraca, iar Kempsey $i Dole t vor vedea $i i$i vor da seama ca reprezentati o amenintare. • ntrerupse, inspira, apoi, cu o privire distanta $i cu o expresie d t' V nita serioasa adauga: Cine $tie? Daca simt vreo amenintare, •1 sibil chiar sa il udda pe Roderick ca sa nu poata fi martor 1111p triva lor. Nu avea cum sa o contrazica. . a se concentra din nou asupra lui, cu o expresie mai dedsa, 111 incapatanata. - Trebuie sa ne infati$am ca doi oameni care nu reprezinta menintare, o deghizare care ne va permite sa ii gasim pe I• • 1 psey $i pe Dole, sa ne apropiem sufident cat sa il salvam derick $i apoi sa reu$im sa avem grija de el $i sa il protejam ste ranit. ofta pentru a treia oara in sinea lui. .. Miranda, nu o sa facem toate astea intr-o singura zi. Ce iti 1111.1einezi... I demola fiecare argument al lui. Oricum ar fi incercat sa ii .,plan':ll", ea il bloca $iii aducea argumente, $i, cu cat insista ult, cu atat planul ei parea sa fie singura optiune viabila.

llO

1•

,

chiar sa o provoace, dar ea i$i dadu seama, i$i miji ochii, se m: t $i, cu un dispret suprem, ignora incercarea. nl -un final, nu ii mai ramase decat sa invoce o autoritate I" ' r ' , daca ar fi avut de ales, ar fi preferat sa nu o aduca in ol 1111It\ i . J r matu$a dumitale? Ce-o sa spuna despre calatoria noas11 1 1upreuna? Cum ea nu raspunse imediat, el continua pe ,, ,.,, .( linie: $tie macar ca sunteti aid? Cava petreceti zilele cu 1111111 -, "ub acoperi$ul meu scandalos? It 1 i 1ntalni privirea, apoi zise cu raceala: Nn, matu$a mea nu $tie uncle sun t. Totu$i, daca ar fi sa aleaga, '" I'' ' ra sa nu $tie decat sa nu fiu aid. Po ate suna complicat, ol 11 < :hdys este acum la fel de ingrijorata pentru Roderick • 11 11 111q i eu. $tie ca, oriunde a$ fi, fac tot ce pot ca sail gasesc $i .. 1 ii .1dn acasa. Daca trebuie sa ii urmam pe Kempsey $i pe Dole I 1 I 11 ' I $a cum pare sa fie cazul, atund sigur ca 0 sa ii spun, dar 11I1 .

I

111

~ .~-- Tatu( sau nimic - -

- - - - Stphanie Laurens----doar ca ma due dupa Roderick cu un prieten care m-a ajutat • ii dau de urma ~i ca trebuie sa plec. Asta este tot, ~i atat am 11AM spun. ~i, chiar daca nu va fide acord, nu imi va interzice sa of $i nu imi va stain cale. El absorbi acea hotarare nestramutata din ochii ei, prlyt incapatanarea inflexibila ce i se vedea in barbie $i in felul I care-$i incle$tase buzele ... Devenise mai categorica, mai incrc~ toare, mult mai sigura pe ea decat in acea prima seara cand intra1 in casa lui. Era suficient de puternic cat sa o refuze ~i sa sustina acest r fuz $i sa ii striveasca astfel o asemenea incredere ce lua propor\111 Nu putea sa o faca, nu putea sa i~i permita sa o imping inapoi in acea CU$Ca a lipsei de experienta $i a nesigurani din care, se parea, ea tocmai evada, trasa de nevoia ei de a-1 salv pe Roderick. Cerul era martor ca el $tia totul despre puterea de transformare a unui instinct de protectie intrat in actiune; el nu m I era nici intr-un caz acela~i om care fusese cu doisprezece anl in urma, $i barbatul care era acum era mult mai mult decAt barbatul care fusese. Dar... El ii sustinuse privirea in tot acest timp, $i ea pe a lul, a$teptand. El mormai fara sa faca vreo promisiune, apoi marai: - Vom vedea. Inainte sa ne hotaram ce facem, trebuie sl dam de urma lui Kempsey $i a lui Dole $i a cailor lor nepereche. Se a$teptase oarecum ca ea sa zambeasca triumfator, dar ea doar i$i inclina capul ~i consimti, fara sa mai discute, ca el sa o insoteasca pana acasa. Avand in vedere ca era miezul zilei, Miranda se gasi a$ezatl langa Roscoe in una din trasurile lui de ora~, traversand scurta distanta pe Chichester Street, apoi pe Claverton Street, dupl care pe aleea de langa casa fratelui ei. Cand trasura se opri langl poarta, Roscoe deschise U$a, cobori $iii intinse mana. Ea simti acel frison deconcertant ca~d degetele lui le prin· sera pe ale ei, dar se a$teptase la asta $i se pregatise impotriva acestui efect; nu fu nici pe departe la fel de rau ca incidentul din

112

•1 1

1

1,

r1

·nta, cand el o prinsese de cot fara sa o anunte. Odata

nur nta pe alee, ea i~i elibera degetele de str~ngerea lui

reu$ise sa i?i ascunda reactia de nervoz1tate. 1 11 q 1l \: mesc. · ~ 1 1 11 ll f ta la el ?i nu mai adauga nimic, ci doar a?tepta. 1 l. Trecura secunde bune, apoi el ceda fara tragere 1

11.! 111 • 1

1 1 11 1unt

de indata ce aflu ceva.

1' I " .. 1, 1t , ea i?i pleca U$Or capul, il lasa sa ii deschida poarta, •t ,.i , "

•,• 1 ' 1,

1 , 11

lo

0

,

tentie prin aceasta. Cand ea se rasuci sa inchida u un pas in spate $i o saluta; ea zambi $i inchise pri ?i auzi U$a de la trasura inchizandu-se, apoi rotile

,\

111 •

' .1

ra.

1° I' ll

I 11 1 " 1 r n u-se, inainta incet prin gradina, gandindu-se la

ile pe care le aflase. Nu doar despre Roderick, ci R coe, dar chiar mai mult despre ea insa?i. Fap~~ 9 " , , 111 1 , ntru Roderick 'ii dictase actiunile nu era o surpnza 1 '' " 1 11 , . 1, O urprindea insa ceea ce facuse, cum se comportase ?i 1 1111 1 1, 11 nase. I , , , I I L se sa se certe cu Roscoe, sa insiste $i sa ceara rolul , .. ,. 1 , ivenea in salvarea lui Roderick. Nu fusese reticenta lt1 , ,ii l 11 qJ ne punctul de vedere despre cum ar trebui r~aliza:a , , , 1 . 1I . re. Pana la urma, era mandra de ceea ce real1zase m 11 11 1111111 111 t ua zile ?i se simtea cumva mai libera, cu mintea mai i sigura de sine, mai hotarata in sinea ei despre o e care nu o recuno?tea in totalitate. 1· ' · 11 11 a· re casa, incercasa identifice acel sentiment ce 'ii evada, " ... .i1. 1 t concentra mai cu atentie pe el. Ajunse pe terasa, o 1 11 ••, , , ) d schise u?a $i intra in salonul de dimineata. Gladys era anapeaua ce dadea spre geam. . 1 , 1 , · ! Tocmai la timp ! Un de ai fost? Gladys se apleca in fa ta, •• 111 1 11 d '-i chipul. Ai auzit ceva despre Roderick? I , ,, . 1 rl n vocea ei arata in mod clar ca ultima intrebare era cea cupa in mod deosebit pe Gladys. Miranda se folosi de care i$i a?eza geanta ?i ?alul $i in care i$i scoase agrafele neagra, indepartand-o impreuna cu valul pe care il at, ca sa se gandeasca la raspuns. Cu fata la Gladys, se

1 . 1.

11 1

1 ,\.

,, 1 1

1u

113

- - - - 'T'otu{ sau nimic ~---

- - - - Stryfianie Laurens---- Roderick a fost rapit in timp ce se indrepta spre casa in acea seara. Doi barbati 1-au bagat intr-o trasura $i au plecat cu el - nu am aft.at inca unde 1-au dus $i nu $tim nici de ce. Gladys pali. Pret de un lung moment, o fixa cu privirea pe Miranda, incercand sa asimileze ceea ce tocmai afiase. Intr-un final, cu buzele stranse puternic, miitu$a ei se lasa pe spate. - Care ,,noi"? Cu cine ai fost? ~i unde? - ,,Noi" inseamna eu $i acel prieten al lui Roderick care ma ajuta sail gasesc. Am fost la casa acestui prieten - nu e departe. Ii spusese lui Roscoe adevarul - Gladys era la fel de nefericita ca ea in privinta disparitiei lui Roderick, dar se simtea $i neajutorata $i, prin urmare, era panicata, ceea ce o facea pe matu$a ei sa fie prinsa intr-o dilema. Gladys i$i dorea ca Miranda sa il gaseasca pe Roderick, dorea ca el sa fie salvat $i adus acasa in siguranta, dar spectrul scandalului, ca intotdeauna, ocupa un loc important in mintea lui Gladys. Pentru ea insa$i, cand venea vorba despre salvarea lui Roderick, scandalul nu mai era la fel de important. Sa fie ruinata. Sa i$i salveze fratiorul. Prin comparatie cu eel de-al doilea lucru, primul nici macar nu mai conta. Poate de aceea nu se mai simtea atat de constransa de regulile dupa care traise atata vreme. Gladys se mi$ca agitata, apoi intinse o mana. - Haide, ajuta-ma sa ma ridic. Vreau sa tree in sufragerie. Luandu-i mana lui Gladys, Miranda o ajuta pe matu$a ei sa se ridice. Refuzand sprijinul Mirandei, Gladys se folosi de bastonul ei pentru a $Ontacai spre U$a. Statea aproape intotdeauna in salon, brodand sau citind - in caz ca venea cineva. Putini o faceau, dar Gladys punea mare pret pe aparente $i pe capacitatea de a lasa impresia potrivita. Ajungand la U$a, Gladys o deschise, apoi privi din nou spre Miranda. - Eu nu am sa intreb, $i tu nu o sa-mi spui, dar asculta-ma bine, domni$oara, trebuie sa fii atenta ca, orice ai face, sa nu treci peste anumite limite. Nu iti permiti sa 1ti ratezi $ansele cu Wraxby este probabil ultima $ansa de a mai pleca de sub acoperi$ul lui Roderick, a$a ca ai mare grija. Gentlemenii ca domnul Wraxby

11 1 11

ii · pareri foarte puternice despre ce inseamna un compor-

respunzator pentru o lady. ica sprancenele $i vorbi pe un ton pe care nu i$i amintea :fi folosit. 11 te ca a$a este, matu$a, dar, daca domnul Wraxby este ,, 11 .11· lipsit de sentimente normale, incat nu intelege ca a$ face ... 1, ,, · il salvez pe Roderick. .. AI tm i Wraxby nu este barbatul potrivit pentru mine." Auzi , , , 1• I 11 I ·1 in cap, dar trase aer in piept $i zise, in schimb: f\ I mci va trebui sa ne asiguram ca nu are sa auda niciodata ,t, .11 ,,,. varea lui Roderick, $i, avand 'in vedere ca este in sigu' '"\ '1 IL 1 in Suffolk, nu trebuie sane ingrijoram in privinta lui J11 ,, ,, i :noment. 11, ,, d. clara ca nu s-ar marita cu Wraxby daca aceasta era 111 1"' I n , lui, nu ar fi reu$it decat s-o faca pe Gladys sa se agite . 11 , ti lt' motive, $i ar fi urmat o lunga cearta de care nici una 11111 111 · •I nu avea nevoie. 1 11 I1 mid , ca de agat, ai lui Gladys o privira, apoi matu$a ei I'"'" 1. . 'i:ntoarse. 1 11I1 L nd pa$ii lui Gladys indepartandu-se, Miranda a$tepta, 1 11 11 \I 11 , a are Sa inceapa Sa Se gandeaSCa la matU$a ei, la I' "I I '' 11 l. 1 i , la una $i la alta - la multitudinea de constrangeri .t 11• d 1 · aiul ei in acea casa. in schimb, in vreme ce simtea , .. ,1,.. 1 1. 1n\· acelor sarcini, a$teptand sa o prinda in capcana $i .. 11 t ' ·'l'X Linapoi spre plasa ocupatiilor ei zilnice, acestea nu mai I Ill j ienta putere cat sa Q tina locului. I , 11d l-$i geanta $i $alul, ie$i pe hol $i urea scarile. In camera I t 1, 1111• fl clopotel $i trimise 0 slujnica sa ii gaseasca geanta 111 1 11.\t 1 i , apoi incepu sa i$i aranjeze garderoba, selectand It 11111 1, . p care sale ia in aventura salvarii fratelui ei, adunand avea nevoie pentru a calatori cu Roscoe odata ce 11 t 1 .ill unde se aft.au Kempsey $i Dole. I 1,11·.'" ' de cureaua gentH cand i$i dadu seama ca a$tepta sa 11 li11 1» 1 1 ve$ti de la Roscoe, eel mai tarziu in ziua urmatoare. 111, , •.i ,. , 1• ei in abilitatile lui devenise deplina - impreuna cu 1 11 .11 11 \· ' rt ca, atunci ca~d el avea sa afie acea informatie vitala, 1 t I 1 1I I • evar Sa ii spuna. L

1

, ..

A

'

11 4

115

------ Ste_pfi.anie Laurens------

- - - - 'T'otu( sau nimic - - - - -

Capito[u{5 ~ . - Nu pot sa cred ca fac asta, mormai Roscoe mai mult pent sme, nepasandu-i daca insotitoarea lui il auzea. -Nici eu nu pot. Din tonul ei era insa clar ca ea avea o parere diferita. A§ezata langa el pe capra bri§tii lui, alerta $i dreapta in pel rina ei neagra ce ii acoperea haina de doliu, cu fata acoperita d valul negru ata§at la boneta, din momentul in care el mana1 haturile §i ii scosese de sub porticul casei lui, fusese fascina de tot ceea ce ii inconjura, ochii din spatele valului cercetand c atentie strazile aglomerate. El nu ar fi fost surprins daca ea ar s-ar fi cufundat in pro• priile ganduri, doborata de grija §i teama pentru fratele ei. Nu st indoia ca nesiguranta §i ingrijorarea erau acolo, sub aspectul el vesel, dar putea aprecia filosofia de a pretui fiecare moment. Condusese spre nord §i spre vest, pe Oxford Road, luand urma vechii trasuri cu martoagele ei nepereche in care Kempsey §i Dole 11 bagasera pe Roderick. Cand ii trimisese bilet la ora opt in ·acea dimineata, in ciuda hotararii ei din ziua precedenta, nu fusese sigur ca ea avea sl i§i doreasca in continuare sa il insoteasca. Poate ca cineva mai intelept reu§ise sa o convinga de contrariu. Poate i§i revenise Ia simturile iubitoare de respectabilitate §i recunoscuse lipsa de intelepciune, potentialul de dezastru social. Ea nu ii raspunsese la bilet. Aparuse insa la U§a lui, cu pelerina $i val, cu o geanta de calatorie §i cu picibarele afundate pana la jumatate in cizme. Chiar dimpotriva, hotararea ei devenise §i mai de nezdruncinat; nici macar nu mai incercase sa discute problema cu ea. Acestea fiind spuse, de§i putea accepta ca ea nu regreta aventura lor, el nu era sigur ca nu avea sa regrete el insu$i indulgenta cu care acceptase ca ea sa ii fie complice. Trebuise sa se certe cu Mudd, cu Rawlins, cu Rundle §i chiar cu Jordan, cad nici unul dintre ei nu putea intelege de ce el acceptase ce ii ceruse ea. 116

pre ce era vorba; pur $i simplu nu putea sa exprime u sa ii explice cuiva. primit vestea matu$a dumitale? Ce i-ai spus despre xplicat ca dumneata -prietenul lui ~~der~c~ ~ i-ai g~sit noi eu <:i y cu tine ' trebuie sa il urmanm $1 sa il salvam. ·,. 1111 protestat? r 1 111 d privi spre el. .. . _ I ,11 zis despre pozitia echivoca a matu$11 mele $1 ~a eu a~ , $i noua de ani - iau decizii in numele ?1eu deJ~ de am 1l 1 facuse dar asta sustinea acum. De$1 eel ma1 adesea rd cu ~arerile lui Gl;dys, de data acea~ta - ridic~ di~ u i-am cerut permisiunea, $i ea nu a mcercat sa ma Actionase cu hotarare §i se simtea bine. Era placut sa .ing~ra $i sa actioneze dupa propria j~d~c~t~.•E~a placut , 1, 11 , in afara regulilor stricte ale matU§l~ e1 $1 s_a 1$1 ~~me~e 1,., , 1,, I instincte $i principii. Apleca~du-se m fata, pnVI ~rm , 11 •, 11ul din fa t a noastra pare eel ma1 mare pe care 1-am vazut I

It I H

11 1111

1 11 1

11 I

\..-

1

1 u1n. _ • .. l 1, ridge. Ne vom opri §i vom intreba daca ce1 pe care 11

111 11 1. 11

1

au trecut intr-adevar pe aid.

1 l ·v ore mai tarziu, se oprira sa ia pranzul la High Wycombe. 11, , .• 1 1 • aj uta sa coboare in curtea de la hanul Five Bells.

V multumesc. . •. Imp ~e el discuta cu grajdarii, i§.i aran!~ r.ochia~ apo1 el 11 ,. ,, 1 I , ~ul. Ea ezita doar o secunda mamte sa 1$1 puna degetele ca hainei lui; mai bine decat sa o apuce el de brat. im, pa§ind in dreptul lui pe treptele ing~.ste spre terasa a hanului §i pe hol, fu distrasa de IDU§Chll d.e ot~l de s~b 111111 1, lui, de un impuls de a i§i infige degetele $1 mai tare m 11 ' I l' • ivii mU§Chi, Sa ii Sim ta In mainile ei. t J c dura subtila i se raspandi in tot corpul; era bucuroasa ca r '\ " ' ra acoperita de val. . . ;i1• prira langa o tejghea in spatele holulm. Ros~oe o?~mu un , i1 , ,, rivat §i dadu ordine sa Ii se aduca masa, ap01 o pn~. gandu-$i valul in spate, .ea zambi obosita catre hangm. 111

e:

v

117

---- - - Totuf sau nimic - - - -

------- Steyfianie Laurens ---- - - Urmarim doi barbati pe care familia mea i-a angajat sa esco tE~ze un gen~leman, ~arul meu, pana in nord. Trebuia sa plecam ~m. Londra Im~reuna, _dar_ noi am fost retinuti, $i ei au pleca mamtea no~stra. Trebme sa fi trecut pe aid acum trei zile. Ma in• ~re~a~ daca dumneavoastra sau angajatii dumneavoastra ma I-at1 vazut cumva. La. Uxbridg~. descoperisera ca daca ea, in hainele de doliu, cer~a mf~rmatn, obtinea simpatie $i raspunsuri mai sincere, mal putm retmute $i, adesea, ajutor activ. H:mgiul scutura din cap. -Imi.pa~e _rau, doamna, nu imi amintesc ca un astfel de grup sl se fi opnt a1ci. Darosa intreb sa vad ce pot sa aflu. - Va multumesc. Cu un za~bet Arecunoscator, ea i$i cobori valul, apoi il Iasl P: Rosc_oe sa o msoteasca pe urmele hangiului, spre salon, ~azusera ~e ~cord. sa se poate unul cu celalalt a$a cum ar fi facut-o do1 pnetem, spunandu-$i pe numele de botez evitand c~mpli_c~tiile posibile care ar fi aparut daca el i-ar fi s~us domIll$Oara m ~oc de doamna. Pentru scopul lor, era eel mai bine ca despre ea sa se creada ca era vaduva. Odata ce masa le fusese servita $i servitorii se retrasera, lasandu-i singuri, Roscoe zise: _- D~ca nu p_u~em afla nim~c aid, cand terminam de mancat, ma v~1 duce sa mtreb la gra;dul de mai jos $i la taverna de la margmea ora$ului. -~tim ca au trecut prin Uxbridge $i ca au fost vazuti Ia fiecare ~ascr~c: de drumuri de acolo pana aid, ded trebuie ~a fi trecut $1 pe aIC1. ~rij~ ei_PeAntru Roderick ii diminuase pofta de mancare, dar se forta saAma?ance; nu avea sa ii fie de folos fratelui ei daca le$ina. A -Avand m vedere momentul cand au plecat de la Londra $i eel m care au trecut prin Uxbridge, m-a$ fi a$teptat sa se opreasca pentru o noapte undeva in zona aceasta. Nu erau urmariti. F?loseau cai inceti $i nu ii schimbasera, a$a ca nu vad vreun mottv s~ n~ fi in?op_:at _aid. Roscoe se opri pentru a mai lua 0 inghi!itura, a~o1 adauga: Nu avem nid o idee despre directia in care se mdreapta - trebuie sa retinem asta. ' Ea incuviinta din cap. 118

u vrem sa trecem prea in viteza $i sa ratam locul unde u cotit. Dupa un moment, continua: Inca nu imi dau ce 1-au scos din Londra. i eu. rcau un platou cu branza, cand o ta11ara slujnica intra, batuse timid la U$a. Cu· mainile stranse in fata ei, facu 0 1.1., 11 une $i zise fara sa respire: N l va suparati, doamna, Figgs - arata din cap spre hol - zice , 1 111 I 1' bati despre doi barbati $i un gentleman ce au trecut acum , 11. · , nopti? I' nda zambi incurajator. I a, a$a este. ~tii ceva despre ei? N $tiu daca sunt cei pe care ii cautati, dar sora mea lu, , , 1:1, la taverna de mai jos $i plecam de acasa impreuna diminea- . \ ' r\ n trecut ... Fata se schimonosi de concentrare. Trei dimineti. 11 .. 1 I rbati zdraveni au scos din taverna un tanar barbat care I' 111 r . fie gentleman $i I-au urcat intr-o trasura. Tam, sora-mea, 11il 11 zis ca venisera dimineata devreme $i ca ramasesera peste ,,,'''I , apoi au pornit din nou la drum - atund i-am vazut noi. ', 1mbetul Mirandei se umplu de recuno$tinta. I \i multumesc. , i eu. Roscoe ii intinse o moneda. Cand fata, ro$indu-se $i I 1. rid plecaduni o lua, el intreba: ~tii pe ce drum au pornit cand ' " pl at? Noi presupunem ca s-au indreptat direct spre Oxford, .111 t· te posibil sa fi facut un ocol. Nu, au mers drept inainte. Sunt sigura, pentru ca trasura a 11 1·1 11 • pe langa mine cand am ajuns aid. Aveau un cal cu o coama 1" ' " 11' , a$a $tiu ca erau ei. I ~ coe ii mai intinse o moneda, spre mirarea fetei. ultima intrebare - zid ca cei doi au scos un gentleman. 1 ' 11111 cdica I-au scos? 1 i bine - fata privi spre Miranda, apoi din nou spre -, unul il tinea de umeri $i celalalt de pidoare. Unul dintre 111· rele gentlemanului era bandajat, $i parea incon$tient. 1111 mi$ca deloc. Pcta privi din nou spre Miranda $i vazu $OCul pe care aceasl ·• 11 u il mai putu ascunde. Fata incepu sa i$i franga mainile. L

119

- ~~-- rfotu( sau nimic - - - -

- - - - Sto/fianie Laurens - - - - Imi pare rau, doamna. Am crezut ca ati $tiut. Miranda inspira. -Nu, nu. Flutura din mana intr-un gest lini$titor $i reu$i sa afi$eze u zambet slab. -iti multumesc ca ne-ai spus - exact asta voiam sa afiam. Roscoe se ridica $i o conduse pe fata spre U$a, pentru a distrage atentia de la agitatia Mirandei. - Intr-adevar, $tim ca gentlemanul era ranit, dar nu $tiam cu o duce. Ne-ai fast de mare ajutor. Tinand strans dovezile generozitatii lui, fata se inclina fugi. Inchizand U$a, Roscoe se intoarse spre Miranda $i o vaz indepartandu-$i farfuria. Ea ridica ochii $i il vazu. -Ar trebui sa plecam. 0 studie un moment, apoi incuviinta din cap. -Tine minte, este in viata.

,

1

1. N i intram in ora$ prin est. Sunt mai multe - trei, iri care due spre sud. ar veni atat de in nord ca sa o ia din nou spre sud? trebare. A$a ca propun sa gasim un ho~el dec:nt vestul ora$ului $i, cat timp tu vezi ce pot1 sa afh de iau pe drumul spre vest $i pe drumurile - sunt doua, rd $i vad daca pot sa le iau urma. vazu incruntarea de pe fata ei. zi e ea, ar fi. mai bine daca a$ veni cu tine. · cu ca se gande$te la asta, apoi se stramba. . n vedere genul de locuri in care opresc, este ma1 u mine sa cercetez de unul singur. i U$Or. Daca ea era langa el, jumatate din concentrare cu supravegherea ei. E un ca ai dreptate. Ofta. Foarte bine. Facu u~ s:_mn m intram in Oxford $i sa gasim un lac unde sa stam. v

A

n ora$ul universitar dupa-amiaza tarziu. Caldaram~­ ]ui erau pline de studenti, de locuitori $i de freama. . ra a$a cunoscut. m in mijlocul semestrului, ii zise el Miran~e1 cand :a ultimile. Trecusera decenii de cand nu ma1 fusese m indoia ca cineva 1-ar mai fi. recunoscut, dar ... Oak?ra~e in Cheshire, banuiesc ca tu $i vecinii tai trecet1 prm drum spre capitala. 1 , , bicei, da. 1, , ste posibil sa fi.i recunoscuta de cirn~va ~flat in trecere. 1 I qtzi supararea din vocea ei cand ea cons1mt1: 11

Se oprira dupa fiecare rascruce de drumuri $i intrebara, dat cei pe care ii urmareau se pare ca inaintasera constant sprt Oxford. Gasira taverna de la marginea ora$ului unde Kempsey fl Dole se oprisera sa manance la inceputul dupa-amiezii, cu trei zile in urma. Intorcandu-se la bri$ca, unde il a$tepta Miranda, Roscoe se urea, lua haturile, debloca franele $i puse caii in mi$care. - Kempsey $i Dole au intrat aid. Nimeni nu 1-a vazut pl barbatul din trasura, dar Dole a luat apa pentru el. Inarmat cu informatia ca Roderick era ranit $i foarte proba.. bil incon$tient, putea acum sa puna intrebari la fel de eficient ca ea; doar prezenta ei, complet in negru, pe capra de la bri$Ca era de-ajuns sale ca$tige simpatia $i ajutorul de care aveau nevoie in cursa dupa ,,varul" ei ranit. Cu turlele din Oxford inaltandu-se in fata lor, el zise: - Trebuie sa incepem sa gandim ca ei. Daca au ajuns la Oxford a tat de rapid ... Ease agita. - Probabil au trecut direct prin ora$, fara sa se opreasca. 120

A

I ) '·

. .

.

vom evita hotelurile importante. Ni se va potnvi ma1 ld11• ' 1111 ul dintre locurile mai putin frecventate. 1l , un hotel de familie lini$tit, ascuns undeva pe Woodstock 1 upa ce inchiriara doua camere $i un salon privat, ~oscoe i1, , .1 , autarea celor pe care ii urmare~u~ lasand-o p: Miranda 1 11 vegheze aducerea bagajelor lor $1 sa com~nde cma. .. 11 1 1, , 1hizarea ei $i povestea lor ca el era un pneten de familie nsotea pe ea, o vaduva, la o adunare de familie era bi~~ . nu' detecta nici suspiciune, nici dezaprobare la hang1ta ' 121 11 , i

- - - 'T'otu( sau nimic - - - -

Stpfianie Laurens '---- - sau la angajatii ei. I se aduse rapid apa calda in camera; dupa r se spa.la de praful de pe drum, cobori in salon. inainte sa aib& tim~ sa inceapa sa se ingrijoreze, 0 slujnica intra ~i 0 intreb ~~ca dorea ceai ~i biscuiti. Hotarandu-se ca i-ar priride bin 1 1$1 petrecu urmatoarea jumatate de ora incercand sa flu Se mal gandeasca la Roderick, mancand ni?te biscuiti exceleriti, smAn• tana groasa ?i o dulceata delicioasa de zmeura.' ~in pacate, momentul de distragere nu dura. In timp ce incepea sa se intunece, se plimba dintr-o parte !n cealalta in fata geamului, oprindu-se din cand in carid pentr\l a scruta intunericul de afara. Roderick era ranit sufident cat s& . . ' zaca..... mcon$tlent. Nu se a?teptase la asta· adevarul fie spus, n\l ~$i ~adus~ v~ie sa i?i imagineze modul i~ care KempseY $i Dole 11 facusera sa se supuna pe fratele ei. Roderick nu ef'1- in mod d_:osebit masiv, dar nici nu era mic sau slab $i fusese sariatos tun cand plecase de acasa ... Injurand in si~ea ei, ii interzise mintii ei sa se mai garideasca la astfel de lucruri. Intai sa il gaseasca, apoi sa il salveze, dupa care urma sa aiba ea grija de ingrijirea lui odata in tors acasa· U$a de la salon se deschise $i ease roti sa vada cine era. Roscoe intra. . - Slava cerului! Cercetandu-i rapid fata, a?tepta nerabdatoare ca el sa chida U$a. -Le-ai dat de urma? Oprindu-se langa masa din centrul camerei Roscoe vazu ner~bdare~ disp~rata din ochii ei, nevoia ei apr~ape febrila sl auda ceva mcuraJator. :... A f?st a$a cum am banuit. Au trecut prin ora$, apoi s-au oprit la un mIC han din Kidlington. Ea se incrunta. - Se indreapta spre nord. -_Ba~uiesc, zise el, ca se due - sau mai degraba, s-au dus la B1rmmgham. Daca mai tii minte, Gallagher mi-a 5pus ca de acolo sunt. - Da, tin minte. Deveni $i mai incruntata. De ce 14 duce pe Roderick acolo - la ei acasa, cum ar veni? 122

de acord ca pare, daca nu de-a dreptul ilogic, macar cu nu parte dintr-un plan evident sau previzibil. I ' 1I I ivi din nou, cu o expresie serioasa. dl t ceva despre ranile lui Roderick? I I 1 . , tu., dar anxietatea din ochii ei ii forta mana. 1 11 d 1-au carat in han, era incon?tient $i a?a a ramas $i 111+1 I , 11t os de acolo. Totu~;i, nu a fost incon?tient tot timpul s acolo - angajatii de la han i-au auzit pe Kempsey vorbind cu el, dar nu 1-au auzit raspunzand. Se gandi 1·•• \ ,1, . 1 mom~nt, apoi inspira $i continua: Cred ca i-au rupt I"' 1.. 11il n · ntionat. Este un mod eficient de a-1 face pe un barbat • ' '1. 111 ~ inofensiv fara a-i provoca rani ireversibile. Durerea ' · poate face Sa iti pierzi cunO$tinta CU U$Urinta. ~i, CU upt, nu trebuie sa i?i faca griji ca ar incerca sa evadeze. I' , ii ·. nise deja palida, a$a ca el nu mai adauga case indoia 1 , , ' , .t rana era singura; el insu$i ar fi. fost surprins daca 11o ,, 1, ' l -ar fi fost intai lovit in cap cu ceva tare. Cu durerea de 1.. 1.i, 1•1 .i lovitura la cap, inca o lovitura in cre$tet ar fi. fost sufi71 lase incon$tient de fiecare data cand era nevoie sa tl 11 1 nga straini - cum ar fi angajatii unui han -, carora .. 111. I " 1 putut sale ceara ajutorul. In privat, ii puneau un calu$, .1. '' "'' 1 i care lucrau la Kidlington nu il auzisera -pe ,,tanarul •!' 11!11 · 111 · bolnav" -vorbind. I I 11 lu ru de retl.nut, zise el, este ca singurul rnotiv pentru . "' F." 11 p y $i Dole i-ar fi. rupt piciorul lui Roderick este ca in" 11\l• ·••1·. z sail tina in viata. Nu au de gand sail ucida, eel putin 11111 111

I' ,1

11 (1. ,.

h lba, $Ocata, dar intelese sensul vorbelor lui. Disperarea

I "' .i .. 111 l putin, dar anxietatea ii ramase. I '11 . v ·au de gand sail ucida cand 1-au rapit,

dar cat timp au

il tina? ~i de ce? ri la care el nu avea cum sa raspunda. Fu salvat de 11111 \1\· ::i de fi.icele acesteia, care sosira pentru a aranja masa $i 1 I" 111111 , 1 1 servi o cina simpla, dar excelenta. I 11 j 1J pul mesei, partenera lui de urmarire rama~e captiva l''"I" " lmaginatii $i anxietatii generate de aceasta. Incerca de • •· ,, • .d sa se angajeze in conversaµe, dar nu reu$i sa sparga I• 1 1J11l 1n rijorarii ei. 123

,,, I' 111.I l1111 111J,

- - - - iTotu( sau nimic - - - -

- - - - Stpfianie Laurens - - - Faptul ca o vedea cople$ita de grija il afecta. il facea 11 fie agitat intr-un mod nelini$titor $i necunoscut lui. Pana cand, intr-un final, cu masa pe terminate, i$i impinse scaunul in spat $i se ridica. -Haide! Ia-ti pelerina. Ie$im la o plimbare. Ea fu surprinsa, dar ii urma planul, cu siguranta imaginan· du-$i ca el avea vreun scop ascuns. ~i a$a $i era. Cu mana ei U$oara ca o pana sprijinita pe bratul lui, se plim· hara prin ora$. Nu era mult de mers pana la sala pe care el o observase cand trecusera pe acolo mai devreme; cand 0 tras pentru a se alatura multimii de spectatori bine imbracati, printr care se aflau $i studenti $i oameni de societate, a$teptand sa i~l plateasca biletul, ea clipi spre el. - Un concert? -Nu avem ce face pentru Roderick in seara asta. M-am gandit ca am putea beneficia amandoi de acest amuzament. Ea citi afi$ul de langa U$cl, apoi il privi. -Handel? E!plati la micul ghi$eu, apoi o lua de brat $i o conduse in hol. - Imi place Handel. Ea pufni neincrezatoare. El zambi. Urmari concertul fascinat, privind-o doar din cand in cand pen~ru a-$i confirma ca $i ea era la fel de incantata. Corul excela cu o selectie din operele seculare ale maestrului $i cateva arii pentru contrast; calitatea midi orthestre ce ii acompania sugera ca era alcatuita din elevi ai universitatii de muzica. La finalul concertului, cand aplauzele rasunatoare se stin· sera $i ei se alaturara celorla:lti spectatori care ie$eau pe U$ii, ajungand intr-un final pe strada, descoperira ca noaptea se lasase de m~lt $i ca muzica fusese su:ficient de puternica $i de memorabila incat sa ii urmeze, umplandu-le mintile in timp ce se intorceau la han. De$i avea multe pe cap, el ramase in continuare atent in timp ce strabateau strazile intunecate. Oxfordul era un ora$ mal sigur ca Londra, dar se aflau in zonele slab luminate ale sale. Revenind incet cu picioarele pe pamant, parasita gradual de vraja muzicii, Miranda i$i dadu seama ca buzele ii erau tuguiate, 124

cuprinsa de un sentiment subtil de placere. Grija derick era in continuare prezenta, dar ramasese in um spusese $i Roscoe, nu aveau cum sa il ajute pe l in acea seara. 1 dorise sa ii distraga atentia. in ultimele doua ore · usese prizoniera muzicii - avusese parte de un refu'4' " .i . 11 11 de gandurile ei, de grijile ei obsesive. Poate ca lui ii I 4 11 ·, , 1•I ' re acest interludiu, dar impulsul de a o aduce la ace st • 11 • • , 1 111 t izvorase din egoism. tea spectatorilor venisera din centrul ora$ului; pe treet erau acum doar ei doi, inconjurati de o noapte 1~ 11 , .. , I ni$tita. 11• 1 1 1 opri la coltul unde trebuiau sa traverseze. Facu o 1 111 1, I' vi in fata, cu trasaturile schitate de lumina felinarului I 11111 ,. 1 ~ trecusera cu cativa metri in urma. I 1 ! 11di fata regelui cartoforilor londonezi, planurile ei lungi, ii , I 11· ·1 I niile puternice ale nasului $i ale buzelor, maxilarul ·untea lata $i ochii cu pleoape grele. pe care altii o vedeau aspra $i neinduplecata, dar una 111 "I' 11 • l reia ea aflase case ascundea o bunatate intrinseca. I 1 11 du-se prada impulsului, folosindu-se de mana pe care o 11111 , 111· bra~ul lui pentru echilibru, se intinse pentru un sarut I 11 11 11 1 ' ultumire simpla, fara implicatii - pe obrazul lui. Ii .11 11 momentul in care el intoarse capul inspre ea. 11,, ..!1· li se intalnira. '1 1 11 II , ra intr-O mangaiere U$Oara. 1\ 111 111 1 i inghetara. Un moment, o fractiune dintr-o bataie 0

1

I

.1. 1111111 . 1. 1 11

1ii ·

apele coborate, privirea ei se fixa asupra buzelor lui.

t 1 I•· I1• · . 1 I ni era indreptata spre fata ei. 1\ I" 1

•

l ctiona. ~i ea la fel.

', ii I 111 1. 1 li se atinsera din nou. 1

11,. , l.1· , asta se agatara unul de celalalt. Ali ,. ~: inmuiara; ale lui devenira ferme. ',.I

l· ·i·. tura dintre ei deveni reala.

I 1. 11, i rmata, dureroasa $i dulce, intr-un schimb atat de deh1.,, , ,ii , de irepetabil $i de neintentionat, de o fragilitate in , 1

I 11,d I 1np fascinata $i plina de atractie.

125

- - - - Stryfianie Laurens---Fara vreun plan, fara intentie, fara scop, presiunea reciproca a buzelor lor, atat de incitant de noua, ii cuprinse $i opri timpul ... Ia.sand senzatiile sa ia foe $i sa o strabata. Uita ce facea. Unde se afl.au, de ce erau acolo. Secunde, minute, oricat timp ar fi trecut, atingerea buzelor lul lipi!e de ale ei, cea mai delicata urma lasata pe simturile ei. In acele minute nimic nu mai conta. Nimic altceva nu o mai captivase in acest fel, nu mai fusese atat de delicios de entuziasmant. Capul lui Roscoe se intoarse incet. Zapacit. EL ~i totul doar din cauza atingerii buzelor ei. El dorea mai mult. Muc::chii lui devenira tensionati, instinc.,, tele bine antrenate ascutindu-se, ca sa actioneze, sa preia controlul $i sa conduca .. . Ce facea? ~intea lui reveni in functiune, dupa o palma mentala. I$i ridica dintr-odata capul, zdrobind mica lor imbrati$are delicata, evocatoare. ' Uimit, se uita cu atentie la fata ei umbrita, incercand sa deslu$easca sirena care il capturase cu atata U$urinta. Trebuia sa fie acolo ... undeva. Miranda Clifford clipi $i i$i fixa ochii lumino$i asupra lui. Chiar $i in lumina slaba, el putu sa vada jerbele de culoare din obrajii ei. Apoi ea facu un pas in spate. Punand distanta intre ei. Nici macar nu o stransese in brate, dar fu nevoit sa se lupte cu impulsul de a se intinde spre ea $i de a o trage spre el. s~ indeparta $i el, cu fata intoarsa spre strada. - Imi pare rau. Cuvintele ajunsera la el ca o $Oapta agonizanta. Ea i$i stranse pelerina mai puternic in jurul ei. Am vrut doar ... sa iti multumesc. Fara sail priveasca, i$i inclina cu rigiditate capul spre el. Nuse va mai intampla. ,,De cenu?" El 1$i mu$ca limba, alungand gandul nepotrivit. Avea dreptate - ea era o lady, iar el era regele cartoforilor din Londra. Nu putea sa fie ceva intre ei; era bine sa retina amandoi asta. Indiferent de impulsurile lor.

----Tatu( sau nimic - - - e putea el sa spuna? Altceva decat o minciuna sfruntata? ptand ca nu existau cuvinte superficiale pe care sa le ii pune pentru a o lini$ti, se apropie ca sa ii ofere bratul, 1 11 · lese in ultima clipa inutilitatea gestului $i-l transforma IH I I !lfl emn din mana. 11 ide, ar trebui sane intoarcem. I (1 and capul, ea consimti. In continuare fara sa 11 priveasca,. • , 111•1 ni, $i el i se alatura. 1•

Capito{u{6

.

126

~ mandoi, descoperi Roscoe, priceputi la disimulari. In orit el $i Miranda strabatura o buna bucata de drum spre 11 1 111 11 ham, con$tientizarea a ceea ce se petrecuse intre ei fusese " I 11 ii ma tangibila intre ei. \1 1.1 and la hotel in noaptea precedenta, se retrasesera 1 11 1 11 1 i in camerele lor fiira ca macar sa mormaie un ,,Noapte imineata, ea aparuse $i i se alaturase in salon pentru 11ol1 11' jun; oricat de atent se uitase el, nu reu$ise sa descopere 11 11 11 ,ur semn ca ea $i-ar aminti ce se intamplase. 1111 'l" ca reincepuse sa se poarte cu el cu acea politete rigida; 111 1 1, d, duse seama cat de mult se relaxasera unul in compania •• I11 I 11 . Acum insa erau din nou regele cartoforilor din Londra 1 Indy logodita cu respectabilitatea, neavand nimic in comun 111 11 1 1.I< de dorinta lor imp~rta$ita de a-1 salva pe fratele .ei " 1. ,.,.it u· a simpla, directa, fara alte implicatii cauzate de o atrac\11 • 111 n licata. ·:1· utreba daca aveau sa fie la fel de puternici pana cand 11 11.1111 1111 e Roderick $i 11 duceau inapoi la Londra. I 11 11 aptea precedenta, singur in camera lui, avusese timp sa " 1 11•• \i 1 l ascii - la sarut, lace dezvaluise acesta. 11 11 1 ' e atras de Miranda Clifford din prima Secunda cand 0 1 1 1111· n holul de sus al casei sale, de fata $i de silueta ei lumi' 111• 1I ' uz de lumina lunii. Dar era obi$nuit cu astfel de impulsuri 11

1

127

- - - ir'otu( sau nimic - - -

- - - - - Ste_pfianie Laurens---fizice $i, afland identitatea $i scopul ei in casa lui, renuntase I aceste ganduri fara sa mai revina la ele. Dar ea se intorsese $i ii ceruse ajutorul, genul de cerere p care el era structural incapabil sa o refuze: i$i $tia proprl slabiciune in astfel de situatii. Dar nu putea afirma ca nu er con$tient de interesul lui pentru ea, un interes potentat dle o fascinatie crescanda. Nu fusese niciodata un calugar; in cei treizeci $i opt de anl de viata, acumulase o experienta considerabila in relatiile C\& sexul frumos, de la prostituatele tineretfi lui la matroanele bla• zate din societate care cautau o alinare pentru plictiseala propriiilor casnicii, care, in ultimul deceniu, fusesera sursa lui principal& de partenere accidentale. De cand devenise Roscoe, nu avusest o amanta constanta - o situatie periculoasa, atat pentru. el, cat $i pentru respectiva lady-, dar nu i$i refuzase complet acest aspecte ale vietii. Experienta ii spusese, de la inceput, ca atractia lui pentru Miranda Clifford era imparta$ita de aceasta. Aceea$i experienta il avertizase ca ea nu numai ca nu prilve cu ochi buni aceasta atractie, dar o gasea nelini$titoare, era ceva ce ea $i-ar fi dorit sa poata ignora. in ciuda hainelor lui de lup, era nascut gentleman; fac:use tot ce ii statea in putinta ca sa o ajute, dar $i ca sa ignore c:eea ce simtea. Pana in seara trecuta. Nici unul dintre ei nu i$i dorise ca asta sa se intample, dar se intamplase. $i aceasta realitate statea intre ei, imensa, in timp ce ro1tile scartaiau $i ei inaintau pe drum. intr-un final, Birminghamul aparu la orizont, o aglomeratie pestrita de cladiri vechi $i noi. El cuno$tea ora$ul; era eel mai apropiat ora$ de Ridgware, dlefl de obicei calatorea la conac pe o ruta mai directa. .. Miranda privi in jurul ei, tot mai ingrozita pe masura. ce inaintau in Birmingham. Ora$ul se marise considerabil de cand il vizitase ea ultima oara; sa il gaseasca pe Roderick intr-un oraf atat de agitat avea sa fie mai greu decat banuise. Apropiindu-se de centrul ora$ului, il privi pe Roscoe. 128

11 1 I

ii

I

I

um? ra simplelor saluturi, abia schimbasera trei cuvinte

,

,i lt •

m ne cazam la unul dintre hotelurile mai mid, apoi am pun intrebari. v. 1 1 1r daca Kempsey $i Dole sunt de aid, nu vor fi. de gas1t la 11 1 au la hanuri. 1 It\ dar avem nevoie de o confirmare ca au ramas intr-ade'.~i ca nu au trecut direct prin ora$ in drum spre, sa zicem, t

11

I I•

1

I

I

1.

11

ntata sail intrebe de ce se gandise la Liverpool - portul ill11 I ,II' multe vase plecau spre America-, dar Se ho~arl vSavla:e , • .i, 11• r aacesteiposibilitatipentrumai tarziu. Trebmasarama1 111 11111 ntrata. lid basera despre ,,varul ei bolnav·$i insotitorii lui" la nume1 11 l 1 nuri mid $i taverne de pe drum. Intr-un final, la ~a:gine~ " I I • I ilui, aflasera ca trasura darapanata CU perechea el vcmdat~ ,11 .• ntrase in ora$. Posibilitatea - Roscoe nu dorea sa o va~a , 11 11 l mai mult - ca Roderick sa se afle undeva aproape de ei o It i I 11 1 gala masura entuziasmata, lini$tita $i tematoare, dar CU .. 11 11 1 m~a o fa.cu sa devina activa. v . juta sa nu se mai gandeasca la barbatul de la~g~ ea v$1 ~a ment complet nea$teptat, revelator, pe care 11 1mparta111 11• 1 1 Oxford Street. 1. pusese ca ar fi. trebuit sa regrete acel moment ~ferves:ent, 11" 111 t se putea forta sa fie ipocrita, nici macar i~ mmte~ ei, ~$~ , 1 11· hotari sail ignore, $tergandu-l din memona con$t1enta $1 111 I'. • 1idu-i orice influenta asupra comportam~ntului.ei, hotara~d 1 1, 1. ta era modul de a actiona intelept, rational $1 respectabil. 11 11 11u reu$i decat sa devina mai tensionata, de parca s-ar fi lupt 1! 111 ntinuu cu sine, cu adevaratele ei inclinatii... 1 ). ndu-$i seama ca mintea ei se abatuse din nou, ii comand~ 1 rime sa revina la problemele curente. $i i$i dadu seama ca 1 11 1 1 , I I)'. ivea incurcat. I pusese o intrebare. n.tro$i. lmi pare rau. Eram cu capul in nori. Ce ai spus? 1' 1 , 1

t

• I I

1

A

1

11

129

- - - - St~fianie Laurens---,,Cu capul in nori." Vazandu-i culoarea din obraji, Roscoe putu sa ghiceasca la ce se gandea ea. Privind in fa ta, stranse din maxilar, reprimandu-$i orice raspuns prostesc, amintindu-$i de linia pe care, cu intelepciune, ar fi trebuit sa o mentina amandoi $i, dupa un moment, reu$i sa ii raspunda pe un ton aproape rezonabil: - Voiam sa $tiu daca ar trebui sane ferim $i aid de vreun vecin din Cheshire care ar putea sa fie in trecere. Ea se stramba. -Ar trebui. Majoritatea calatoresc la Londra pe alte rute, dar vin $i prin Birmingham destui, a$a ca mai bine suntem cu bagare de seama. - Deci nu putem folosi hotelurile principale. Nici nu era foarte dornic sa le foloseasca; trecusera anii peste el, dar erau oameni in Birmingham care 1-ar fi putut recunoa$te in continuare drept omul care nu mai era de multa vreme. Familia lui nu avea nevoie sa fie anuntata ca fusese vazut in so' cietate dupa doisprezece ani. - Spre norocul nostru, ora$ul are mai multe hoteluri mid. Ajunsera la un hotel marunt cu o curte mica $i camere cu priveli$te spre nimic mai interesant decat strazi inguste $i alei. Oferindu-$i serviciile indeosebi celor aflati in calatorii de afaceri, hotelul avea totu$i $i cateva apartamente. Dupa ce fora condu$i in unul dintre ele, sufrageria $i cele doua dormitoare de fiecare parte a acesteia, cu vedere la aleea din spate, o lasa pe Miranda in apartament $i cobori pentru a finaliza aranjamentele. Dupa ce aranja ca bagajele sa fie ca.rate sus de un lacheu, ie$i din hotel $i porni sa afle tot ceea ce putea despre Kempsey, Dole $i despre locul uncle se ii dusesera pe Roderick. Se intoarse mai rapid decat se a$teptase. Dupa nici o ora de cautari prin taverne $i discutii inofensive despre trasuri cu perechi ciudate de cai, instinctele ascutite in anii petrecuti la Londra i se aprinsera. Se folosise de numele lui Kempsey o si~gura data, de descrierea lui de doua ori $i de numele lui Dole tot o singura data, in locuri diferite, dar primise destule priviri alarmate pentru a deveni atent; poate ca i$i dorea sa afle unde se aflau cei trei, dar nu 1$i 130

- - - - Totu( sau nimic - - - il o a sa atraga atentia, cu atat mai putin a lui Kempsey $i a 111 ole. Considerand aceste priviri ca o confirmare ca Gallagher auzise I, 11 ca Kempsey $i Dole se nascusera $i crescusera in Birmingham, 111 tase sa mai puna intrebari $i, de$i nu observase pe nimeni rindu-1, se intorsese la hotel facand un ocol. rcand sea.rile principale, se opri pe palierul primului etaj ,ii p ivind spre holul ingust, a$tepta. Cum nu aparu nimeni sa 111 l be despre domnul care tocmai intrase, continua spre al doilea , I 1 i spre apartament. schise U$a $i intra. Af:lata la masa dintre cele doua geamuri inalte, Miranda ridica ·rea de la pachetele pe care tocmai le desfacea. Oprindu-se din ,, e facea, ii cerceta fata: - e-ai aflat? .I n hizand U$a, el scutura din cap. - A trebuit sa incetez cu intrebarile. Atrageam prea mult 11111 ia. I c ndu-$i jos paltonul, ii puse pe un scaun. He se indrepta de spate. - aca nu putem intreba, cum o sa aflam ceva? - Avem alte optiuni. Traversa camera spre ea. Organizatia ill l111Jtropica finanteaza un proiect important aid. Prin acest pro,, ., i m cunoscut cateva persoane care vor fi fericite sane ajute $i , o11, · l robabil vor avea mai mult succes ca mine. Sunt localnici, a$a , .1 v r obtine mai U$Or informatii despre alti localnici. prindu-se langa masa, studie continutul pachetelor infain hartie maro. Bandaje, lotiuni, tifon, o mica foarfeca, un t de atele, mai multe pilule $i prafuri. uncle le-ai luat? Miranda nu n cunO$tea foarte bine, dar recunoscu semnil 11 q . acestui ton prea neutru, prea lipsit de inflexiuni. Totu$i, w .·I nd ce obiectii ar fi putut el avea, ii ignora. la spiterul aflat la cateva strazi distanta. Daca Roderick 111 · p iorul rupt $i are dureri - poate avea $i febra deja-, atunci I ' 1I 111 cesar sa ningrijim numaidecat dupa ce n salvam. Cu cat n .1j111 1m mai repede, cu atat mai bine, $i, cum nu avem nici o idee ol .11. 1 sim vreun doctor prin apropiere ... 131

- - - - Stpfianie Laurens - - - -

- - - - Totu( sau nimic - - - -

-Ai ie$it singura... Te-ai dus panel la spiter $i te-ai intors singura? Ea se incrunta. -Da. L-am intrebat pe baiatul de jos .. . - De cand a devenit un comportament acceptabil ca o lady respectabila sa strabata strazile unui ora$ de una singura? Ea intepeni. - Era mijlocul dupa-amiezii $i am mers o distanta scurta. - Nu con teazel cat de departe ai mers. Roscoe ii vazu ochii caprui aprinzandu-se. Carapacea cumpatarii rigide, in spatele careia se retrasese, se crapa $i cazu, $i Miranda intreba cu inflacarare: -Atunci ce conteaza? Cu maxilarul strans, 'ii sustinu privirea $i zise implacabil ceea ce pentru el era evident: -Ar fi trebuit sa ma a$tepti. Ochii ei se largira din cauza $Ocului prefacut. -Dumnezeule mare! Daca iti imaginezi ca am sa-ti cer permisiunea ca sa cumpar cateva bandaje pentru fratele meu ranit, gande$te-te mai bine. Sau ma crezi prea firava ca sa pot cara aceste pachete? Arata cu trufie spre obiectele de pe masa. Sau, nu, a$teapta. M-am prins. Ma crezi prea proasta sa $tiu ce sa cumpar! -Nici unul dintre aceste lucruri. Intensitatea furiei retinute·din vocea lui ar fi trebuit sa o faca sa dea inapoi; oricare dintre oamenii lui ar fi facut-o. in schimb, ea veni mai aproape, cu ochii sfredelindu-i pe ai lui. -Atunci ce? Intrebarea beligeranta, incapatanata, imperioasa rasuna in urechile lui. Cu ochii pironiti in ai ei, la fel de furios, inspira puternic, temperandu-se sumbru. - Domni$oarii Clifford. Ochii ei se largira din nou. - Ce s-a intamplat cu Miranda? Indrepta urt deget spre el. Una, doua mi te-ai adresat a$a cand asta ti-a fost pe plac. El simti ca maxilarul ii statea sa crape de incordare. - Miranda, atunci. Eu ...

- Pentru informatia ta - ea i$i ridica barbia $i mai sus -, nu un copil care trebuie pazit. Am douazeci $i noua de ani, am ' •111 us o gospodarie ani de zile $i sm:.1t perfect capabila sa stra11 1 ateva sute de metri in lumina zilei fara sa ma pierd, sau sa I 11 I cl OStata, Sau orice iti imaginezi tu Ca S-ar intampla! Era o lady de douazeci $i noua de ani ale carei postura $i voce 1·y u viziuni ale unei zeite, care, de$i se imbraca mai mult decat , 1111 rvator, reu$ea sa atraga privirile barbatilor oriunde s-ar fi 1I11 1, dar care traia pre a izolata de societate ca sa i$i dea seama de i1 1 ~ia viscerala pe care o provoca. i$i dea drumul la furie era intocmai ce trebuia sa faca; de i scapase asta, de ce gandul ca ea s-ar fi putut expune unui l'"''l ol cat el nu era langa ea reu$ise sail provoace in asemenea l1 ,1I , •. Cu ochii in continuare fixati in ai ei, inspira adanc. I$i simti 1.. 111 eramentul frematand ca un ogar pregatit pentru cursa. - Ar fi fost mai bine, zise el, pe un ton periculos, scazut, precis, 11.11 cl i fi a$teptat sa ma intorc ... Ii i$i arunccl mainile in aer. - Nu aveam nici o idee cand te vei intoarce! Mijindu-$i ochii, ea ii 111 ·rebel: Mai bine pentru cine? Ill izbucni. - Pentru mine, daca vrei sa $tii. l! deschise bratele larg. e ce? lnvoluntar, el pcl$i mai aproape de ea. u capul lasat pe spate, ea se tinea tare, cu o privire ca de d 11111. n t. . 't teau fa ta in fata, furie contra furie, vointa fata in fata cu o .!1.1 v inta defier- in timp ce else lupta cu impulsul de a o lua in I 11 .i \ • )>i de a-i raspunde la intrebare. I i rbinteala furiei lor, $i altceva, ii cuprindea pe amandoi ca 11 111 · ile unui incendiu. Nu era intelept. Efortul de care avu nevoie pentru a-$i inf 1.111 impulsurile, apoi pentru a face un mic pas inapoi, departe ol11 mea pe care se afl.asera amandoi, il lasa tremurand in •il 1w lui. <'lipind, ea paru sa i$i dea seama cat de mult se apropiase de

132

q 111 t

, 1• •

I"''

I

1. 133

- - - - - - Stryfianie Laurens - - - - - -

~---· 'T'otu( sau nimic - - - - - -

'

Respirand suficient ca el sa ii vada sanii ridicandu-se, fa.cu ~i ea un pas in spate. Lui ii fu mai u~or astfel sa se intoarca, sa i~i ia paltonul $i apoi sa se indrepte spre U$a langa care se afla geanta lui de calatorie. Aplecandu-se, ridica geanta $i, cu mana pe maner, privi inapoi. -Lace ora este cina? Ea il privi fara sa clipeasca. -Am aranjat pentru ora $apte, in salonul de jos. - Ne vedem acolo chiar inainte de $apte. Nici o intrebare. Deschise U$a $i ie$i. Miranda privi U$a inchizandu-se cu o precizie precauta. Se holba la lemnul mut un minut intreg, apoi, cu inima batandu-i in continuare, cu buzele strangandu-i-se, se intoarse sa i$i aranjeze proviziile. La ora noua a doua zi dimineata, imbracata in hainele ei de doliu, fara palarie $i val insa, statea in spatele lui Roscoe pe caldaramul din fata unei mari biserici. Un semn anunta ca marele edificiu era inchinat Sfantului Filip, incluzand $i Caminul pentru Baieti Sfantul Egbert. - Organizatia Filantropica sustine caminul? incepand sa urce scarile, Roscoe privi in lateral pentru a se asigura ca ea il urma. -A fost unul dintre primele noastre proiecte. Primul lui proiect, cu mult inainte ca organizatia sa ia fiinta. ~i nu doar ca il sustinem. Organizatia este finantatorul principal. Deschise una dintre U$ile masive de biserica $i o tinu $i pentru ea. Se opri langa U$a, facand un semn in josul naosului. Este un coridor ce da din transept. Ar fi preferat sa nu o ia cu el, riscand ca ea sa afle mai multe decat $i-ar fi dorit, dar gandul de a o lasa sa i$i petreaca ziua singura, sa aiba libertatea de a se plimba pe unde o taia capul, ii trecuse prin gand doar fugar; posibilitatea unei calamitati era prea mare. Deschizand U$a de la capatul transeptului, pa$i in curtea interioara spre care dadea fatada princiJDala a bisericii Sfantul Egbert. Cand sunetul clopotelului de $COala rasuna din fatada de piatra, baieti cu varste intre $ase $i paisprezece ani trecura 134

pe dalele de piatra, intrand in diferitele cladiri in care i$i 11' • 1 i clasele. and semn spre intrarea principala, o conduse pe Miranda. rintele Nightingale conduce institutia. Cu putin noroc, va i ne va primi. I 1 ndenta, doamna Swag, se grabea sa traverseze holul prin, 11•1ii i observandu-1, fa ta ei deveni un zambet larg. Se inclina, il 11 11111· ca parintele Nightingale va fi incantat sa ii primeasca $i 11111 .ciinta ca acesta putea fi gasitin biroullui. coe i$i lasa $armul ruginit sa ii coloreze zambetul. , iu drumul. Normal ca il $titi, sir. Doamna Swag radia. Ar fi bine sa imi ,., 1, I Qi eu de treaba. c'u plecaciuni de ambele parti, se grabi la treburile ei. 1 n$tient ca Miranda il privea, o apuca de brat ca pentru a o , 11' luce, in realitate pentru a-i distrage atentia. Functiona - reu$i i 1 ' nduca pe lungul coridor spre birou fara sa mai puna vreo 11111 ·b re. Dupa ce batu $i primi acordul sa intre, deschise U$a $iii ' I \ I Mirandei semn sa inainteze, urmand-o apoi. A uns in spatele unui birou antic ce gazduia un munte de · I 1 Ii l l, parintele Nightingale i$i ridica privirea. Ochii i se marira I 11 •. nd o observa pe Miranda; la.sand jos stiloul, se ridica, apoi 11 11.u pe Roscoe, $i un zambet radios ii aparu pe fata. /\h, fiule, bine ai venit. Bine ai venit! Privind-o din nou pe ~ 1 1 1nda, Nightingale straluci $i mai tare. ~i carui fapt datoram ,, , . 1 ·t placere? I >upa ce dadura mana, Roscoe facu prezentarile. u $i domni$oara Clifford il cautam pe fratele ei, domnul ll 11il .. rick Clifford. Este $i el membru al organizatiei $i a fost 1I p 1 de doi barbati in timp ce se intorcea acasa de la o intalnire ,, 11•• tra. C rule! N htingale i$i trecu privirea de la fata lui la cea a Mirandei, ,, 1oi 1 ] facu semn sa se a$eze pe scaunele din fa ta biroului. ar, va rog, luati loc $i spuneti-mi cum va putem fi de folos. I\ coe ii explica despre Kempsey $i Dole, cum el $i Miranda ii 111111 .t era pana la Birmingham, teritoriul lor, $i cum se dovedise I"· ·ti p ntru un strain sa afle unde se ascundeau. 135

------ Stpfianie Laurens------ ~tiu ca unii baieti de aici se trag din zone similare cu cele din care vin Kempsey {>i Dole. De$i in mod normal a$ ezita sa cer un asemenea lucru unor tineri, adevarul este ca s-ar putea intoarce $i discuta cu vechii lor prieteni $i cuno{>tinte $i sa afie ceea ce eu sau orice alt membru al autoritatii - nu a$ putea; mai precis, dacl Dole, Kempsey {>i gentlemanul bolnav $i ranit pe care ii au cu ei se afia in acest ora$ sau daca au plecat mai departe {)i, daca a{>a s-a intamplat, in ce directie. C~ spranceana ridicata, Nightingale incuviinta din cap. - Inteleg ce vrei sa spui {>i, de$i nu a$ putea, cu con{>tiinta curata, sa le ordon copiilor sa ne ajute - $i {>tiu ca asta imi ceri sl fac -, sunt de acord ca ar trebui sa formulam altfel problema ~i ~a ii intrebam daca sunt dispu{)i sa afie ce pot. Privi spre Miranda. Inteleg ca gasirea domnului Clifford este urgenta? Anxietatea ei era atat de transparenta, ca nici nu mai era nevoie sa raspunda. - Noi a{>a credem, parinte. . - Daca baietii sunt de acord sane ajute, zise Roscoe, cu permismnea dumneavoastra am sa vorbesc eu primul cu ei, sa le subliniez faptul ca i;u vreau sa fie prea insistenti cu intrebarile $i sl atraga atentia. Intalni privirea lui Nightingale. Nu ma indoiesc de abilitatile $i de entuziasmul lor, dar nu vrem eroi. -A{>a este. . Impletindu-$i degetele, Nightingale se retrase in gandurile lui. Roscoe se uita spre Miranda $i ii intalni privirea, la fel de meditativa ca a lui Nightingale, studiindu-1. - Cred, zise Nightingale, ca {>tiu baietii potriviti sa te ajute. Facandu-le semn sa ramana pe loc, se ridica. Am sa cer unuia dintre profesori sa ii aduca, $i le putem explica situatia $i sa le afiam parerea. ' Zece minute mai tarziu, dupa ce baietii fusesera chemati din clasele lor in sala comuna $i dupa ce le v~rbise Nightingale: apoi Roscoe, deveni evident ca doisprezece dintre ei erau incantati sa ii ajute pe principalul sponsor al orfelinatului - Miranda aflase destule ca sa i$i dea seama ca Roscoe insu$i, la.sand la o parte organizatia, era acel sponsor - intr-un mod atat de entuziasmant $i de aventuros. 136

------ Tatu( sau nimic ---- - I u lini$tita de discursul lui Roscoe, de puterea vointei lui $i ' trictiile pe care acesta le impuse baietilor, inclusiv sa nu Ill! I a in ,,Cercetare" Singuri, ci Sa ramana tot timpul in perechi. ' ,) l termina sale explice ce trebuiau sa $tie - subliniind ca dorea tat $i nimic mai mult -, Nightingale pa$i in fata $i le dadu .I1''' ul baietilor, adaugand: • i, tineti minte, vrem sa va intoarceti eel tarziu la ora trei, 1 l1 1.1 1' daca nu ati descoperit nimic. H scoe intari aceasta porunca printr-o privire. I\ i tii incuviintara din cap, ranjira, salutara $i ie$ira din 1111 1.1 re. Bun! Nightingale se intoarse spre Miranda $i spre Roscoe. 1 1• r fi. sa ii spuna slujnicei sane aduca ceai, $i apoi va pot pune la 1111 11 t cu ce am reu$it sa facem aici? I scoe dadu aprobator din cap. Multumesc. Cum ma afiu aici, daca aveti timp, a$ aprecia un 1

I

lj I

t.

Miranda accepta cu gratie oferta de ceai, $i se intoarsera toti 111 I u. ' iul sosi, adus de o slujnica energica. Aprovizionat cores111111 z. tor, Nightingale vorbi despre baietii pe care ii avea in grija, 1 q1 tand numarul lor, realizarile $i planurile consilitilui orfel 111 1lului pentru viitorul apropiat. Roscoe asculta atent, punand 1II11 md in cand intrebari precise $i iscoditoare. Miranda se lasa pe spate pe speteaza, sorbi ceai, privi $i 111 1111\ . Grija ei pentru Roderick era permanenta, $i o afecta '"·"I tare, dar curiozitatea starnita de Roscoe era indeajuns de 111 11 1• nica pentru a 0 distrage suficient cat sa a$tepte intoarce1• '. I l11 i ~ilor macar CU 0 aparenta rabdare. i 'hiar in timp ce ii asculta raportul lui Nightingale, Roscoe ' ' •' it reros de con{>tient de prezenta tovara$ei lui tacute, trasese 11111 1 mai departe de birou, in dreapta lu1. Banuia ca ea i$i 11 ,111· scaunul mai in spate intentionat, ca el sa nu o vada cat se , , 1111 ·ntra asupra lui Nightingale, a$a ca putea privi $i asculta fara ,, 1 , j njeze, fara ca el sa fie con$tient de asta $i, prin urmare, t 11.1' 1 aiba retineri. LI cvea tot~$i retineri $i era pregatit,_ la nevoie, sa tl opreas' ,1 11 · Nightingale din a dezvalui tot. 11 intalnise intaia oara 137

- - - - - - Stpfianie Laurens ---- - pe bunul parinte cand era doar un adolescent; un diavol impelitat din una dintre familiile aristocrate locale, el $i prietenii lui ' se opreau ocazional in Birmingham pentru a chefui... Nightingale, $i el mult mai tanar pe atunci, intervenise intr-o bataie intre ni$te interlopi periculo$i $i un grup de tineri locali. Intr-un final, Roscoe se simtise obligat sa opreasca propria lui contributie la bataie pentru a-1 ajuta pe - in acele zile - naivul ~i declasatul parinte. Acesta fusese inceputul unei colaborari neobi$nuite; prin intermediul lui Nightingale $i al sustinatorilor acestuia - chiar $i in anii lui ,,pre-Roscoe" era suficient de bogat cat sa se intrebe ce sa faca cu toate d$tigurile lui - cunoscuse pentru intaia oara idealurile filantropice . . De$i nu discutasera niciodata despre asta, $i Nightingale nu pusese niciodata la indoiala transformarea lui in Roscoe, Nightingale $tia cine era el cu adevarat, carei familii apartinea $1 care era numele lui adevarat. Roscoe nu vedea nici un motiv pentru care Miranda Clifford ar fi trebuit sa obtina aceasta informatie scandaloasa. ' ' Din fericire, Nightingale nu parea sa aiba vreo dificultate in a-$i aminti ca el era acum Roscoe. in timpul discutiei lor, Roscoe o privi pe Miranda. Aceasta pusese cea$ca de ceai inapoi pe tava. Ultimele comentarii ale lui $i ale lui Nightingale nu reu$ira sa ii atraga atentia; aproape putea sa vada anxietatea crescand in ea ca un val. I$i intoarse privirea spre Nightingale. - V-am ocupat o prea mare parte din dimineata, $i aveti sincerele noastre multumiri pentru acest fapt, dar ar trebui sa va lasam sa va vedeti de treaba. Se ridica $i privi spre Miranda. Cred cane-am putea plimba prin orfelinat pana se intorc baietii. -Intr-adevar, intr-adevar! Nightingale se ridica in acela~;i timp cu Miranda. Va rog sa va plimbati pe uncle doriti. Nu avem secrete aid, $i, sincer, vizita voastra nu va trece neobservata - $i baieµi, $i angajatii vor vedea sinceritatea interesului vostru, oricare ar fi motivul care v-a adus aid. ~i asta ajuta. Conducandu-i spre U$A, Nightingale continua: A$ fi onorat daca m-ati insoti la pranz la masa mare din cantina - nu le va strica baietilor sa fie obligati 138

- - - - - rfotu( sau nimic - - - - - specte manierele la masa, $i banuiesc ca indraznetii no$tri 1)1 ·n~i nu se vor intoarce pana dupa-amiaza. cceptara cu multumiri. Cand Nightingale mch1se U$a b1roulm 111 rma lor, Miranda se intoarse spre Roscoe. - Deci uncle ne putem plimba? · fa.cu semn in josul coridorului $i i se alatura. . . .. _ unt gradini, destul de placute, de cealalta parte a b1sencn. ·:11 folosite pentru a-i instrui pe baietii care arata interes pen11 11 radinarit. _ Daca 1-am inteles bine pe parintele Nightingale, programul , 11 ici este struc~urat pentru a le oferi baietilor o meserie, nu .! 11 , o educatie. - Acesta e~te scopul comitetului director. - Unul pe care tu $i organizatia il sustineti. . - Nici unul dintre noi nu vede vreun rost in a-i invata pe ace$tl J, 1 ·i literele $i matematica $i nimic altceva. Sunt putine slujbe pot fi obtinute cu aceste lucruri, $i majoritatea oricum nu 111 titudinil~ n ecesare pentru a le ocupa. Putinii care le au capata , 11 bicei pozitii de functionari, ajutoare de editori sau posturi 11 ) 1 re, dar majoritatea au nevoie de altceva. ~ l\junsera la o U$a, $i el o tinu deschisa pentru ea; mers~ra pe , , 11 ingusta ce trecea pe langa un mic gazon pun.ctat dm loc cu copaci mari, printre care se gaseau stratun de erbacee 11 , 1 · 1 , precum $i flori anuale ofilite. 111 entru baietii mai in varsta, zilele se impart mtre lect1ile de ,I 111 neata $i ocupatiile sau ucenicia de dupa-amiaza. Majoritate~ ,, 1 e~celeze cu acest regim - profesorii raporteaza ca .est:, ma1 1 1 i1 11 1 lu sa ii faca sa fie atenti la lectii dimineata daca $tlu ca vor la activitatile lor dupa-amiaza. 1 intand pe' carare, Miranda cerceta cat de aranjate erau 11 1 1 u.rile de flori $i gazonul. T ate proiectele organizatiei sunt similare? Se concentrea,1 a-i invata pe tineri lucruri de baza $i a-i ajuta s~ capete o 1 "" ' i rie? Tin minte ca proiectul lui Roderick era o $COala condusa .1, un in~endent $i ati mai mentionat $i academia doamnei 1 '. 11 1 rbury de la Londra. /\jungand in dreptul ei, else gandi, apoi raspunse: 1 ·

A

•

•

A

•

..

139

------ rr'otu( sau nimic ------

------- Steyhanie Laurens ---- - - Majoritatea proiectelor actuale au legatura cu instruirea tinerilor mai putin noroco$i, pentru a-i ajuta sa obtina o slujbA, dar nu asta a fost intentia mea expresa. Este mai mult un rezultat al vremurilor recente; astf~l de proiecte au fost evaluate de grup ca fiind cele mai utile - reprezinta modul eel mai productiv de a ne utiliza fondurile. - Din ce am auzit in acea seara, depuneti mult efort nu doar in evaluare, ci $i in urmarirea ulterioara a acestor proiecte. Ea il privi fix. Tuai infiintat organizatia? El ezita, apoi ridica din umeri. - Deja ma implicasem in cateva proiecte cand a aflat Ro Gerrard $i m-a cautat, cerandu-mi parerea. El este ... tenace cand i$i pune ceva in minte. Organizatia a fo st mai mult ideea lui decat a mea. -Dar tu e$ti membrul eel mai vechi, cum ar ·veni. Ii scruta chipul. La intalnire, ceilalti te-au tratat cu siguranta in acest fel. -S-ar descurca la fel de bine $i fara mine, dar ... am mai multe resurse decat ei in anumite sfere. Ea i$i pleca U$Or capul. Simtind stanjeneala lui provocata de faptul ca devenise tinta intrebarilor ei, nu mai insista pe acest subiect. Se plimbara in gradina pana cand clopotele ii chemara la cantina pentru masa cu parintele Nightingale $i cu subalternii sai. De$i separata de Roscoe la masa cea mare, Miranda conversa $i se distra - suficient cat sa tina la o parte anxietatea ei in privinta lui Roderick. Situatia fratelui ei ii lasa arareori loc de alte ganduri, dar, cum nu era, practic, nimic de facut, i$i inabu$i grijile $i discuta cu profesorul de muzica $i cu eel de desen. Dupa pran z, Roscoe fu abordat de profesorul de sport; dupa ce vorbi cu barbatul, privi spre ea. In compania asist entei orfelinatului, careia tocmai ii fusese prezentata, Miranda i se alatura. - Ma gandeam ca a$ putea vizita infirmeria. El incuviinta din cap $i ii zambi infirmierei. - In acest caz, eu voi fi pe terenul din est cu unii dintre baieti. ' Vin eu sate iau daca se intorc ceilalti. Se despartira, $i ea o insoti pe ~sistenta, o femeie marunta, debordand de energie $i mereu vesela, spre infirmeria bine 4

140

,1, 1 ta afl.ata la capatul uneia dintre aripi. Dupa ce ii fora prezen1, facilitatile, Miranda intreba: - Tratati multe rani? - Mult~ taieturi, zgarieturi, genunchi juliti $i chiar ochi invi111 \ · ~ i, dar, cu peste cincizeci de baieti fugind dintr-o parte in alta, 1111 mereu cateva oase rupte de pus la loc. - Ah, asta era curiozitatea mea. Se opri, apoi continua: A$a 1 111 a mentionat parintele Nightingale, il cautam pe fratele meu. 11 /\ 111 uzit c~ ar fi ranit la picior, eel mai probabil o fractura. - Oh, dureros. Asistenta se stramba. Va fi foarte dureros. Is-a

la loc osul, $titi cumva? •.. Miranda se lupta sa blocheze imaginea mentala a stam '" Lu le a piciorului lui Roderick, $i durerea care era, probabil, 111 lportabila. - Banuim ca nu a avut parte de asistenta medicala. Ma intreb il .1 mi-ati putea spune ce a$ putea face sa ii mai domolesc 11 11 rinta pana ajungem cu el la un doctor.

p1 1ri

I$i petrecu urmatoarea ora invatand cum sa trateze initial 1111 .cient cu un picior rupt. Mai tarziu, gandindu-se ca rana lui Roderick ii ocupase intreaentie Miranda urma instructiunile asistentei $i ajunse la t': ' l'·" r, apoi ie$i pe U$a ce ducea spre gazonul dinspre est: _ M rgand pe o carare ce marginea de fapt un teren de JOC, vazu 1111 ~rup de baieti impra$tiaµ, toti cu atentia concentrata ~s~111 1 barbatului aflat in mijlocul terenului, aplecat deasupra bate1, 111 f ~a uneia dintre portile de la capatul ter:nului ~e chiche~. . 'fl
,

,

1l11p. ea.

zand, Roscoe fugi spre cealalta poarta, atinse pamantul cu v :11 ul batei $i apoi se intoarse in capatul din care pornise. Nu o vazuse; cand se intoarse din nou spre eel care arunca, ea 11.1 '/ 'rsa gazonul spre umbrele adanci de sub stejarul batran. .In urmatoarea jumatate de ora, cu o curiozitate crescanda 11 L' ivi pe el $i pe baieti, modul cum interactiona cu ace$tia 141

------- Stp fianie Laurens ----- - -

------- Totu[ sau nimic - - - -

$i se intreba cum, uncle $i cand invatase regele cartoforilor din L.ondra sa joace chichet $i, mai ales, cum de capatase acea lejentate cu care se purta cu copiii. De la eel mai mic, de aproape $apte ani, pana la eel mai mare de pe teren, posibil de doisprezece ani, toti erau captivati de el; nu era greu de inteles de ce profesorul de sport, ramas intr-o parte a terenului, il invitase sa petreaca timp cu baietii. Amintindu-$i tot ceea ce vazuse la Londra, combinand informatia cu ceea ce vedea aid, era evident ca era un lider- unul nascut pentr~ a con~uc~, care $tia in mod instinctiv cum sa ii atraga pe altn la el, md1ferent de varsta, sa-i inspire $i sa-i comande, obtinandu-le cu U$Urinta loialitatea. De$i erau mult mai in varsta ca ei, toti oamenii lui se uitau la el a$a cum o faceau ace$ti baieti.

1$i viziteze mama cu cateva zile in urma. Conducea o tra.ura cu o pereche de cai nepereche $i ii oferise varului sau un Ii nut ca sa aiba grija de trasura $i de cai cat el i$i vizita mama. 1 tteva ore mai tarziu, aparuse Kempsey, $i Dole i$i platise varul re fusese sufi.dent de aproape sa ii auda pe Kempsey $i pe le certandu-se in privinta celei mai bune rute spre Lichfield, · e o casa de tara de acolo. - Varu-meu a zis ca vorbeau ca vor sa duca un gentle111 n acolo. Cocotat pe o banca, cu ochi lumino$i, orfanul de zece ani i$i l 1, nganea pidoarele, multumit ca adusese cele mai bune ve$ti. - Kempsey i-a zis lui Dole ca aceasta casa apartine varului u, dar ca este goala, pentru ca varul este la inchisoare, Kempsey 1mai zis ca este locul perfect pentru ei. Dupa asta, s-au urcat in t ura $i au plecat. Dupa alte cateva intrebari, stabilira ca momentul intalnirii rll se cu patru zile in urma. Roscoe ii lauda pe toti cei doisprezece baieti; cu permi' unea lui Nightingale, ii recompensa pe fiecare cu cate un $Hing , ii dadu baiatului al carui var fusese atat de util inca un . ling pentru acesta. Odata ce baietii plecara, Roscoe o privi pe Miranda $i vazu 11 lini$tea ce ii aparuse in ochi. Ii multumi lui Nightingale $i i$i la I ra bun-ramas. ar, in timp ce traversau biserica, ea se opri. - Daca nu te deranjeaza, a$ vrea sa petrec un moment - facu 1111 semn spre strane - aid. El incuviinta din cap, o urma intr-o strana $i se a$eza la un 111 •tru distanta de ea. Miranda i$i pleca iute capul $i se cufunda in rugadune. Roscoe privi spre altar - $i rosti el insu$i o rugadune in ta1 ··r . Varul care tinuse caii cateva ore nu mentionase nid o alta ' ' 1 11 i~care sau vreun sunet, din interiorul trasurii. e la Roderick. Asta nu era de bun augur pentru starea tanarului sau prieten.

Roscoe nu putea spune cu certitudine cand i$i daduse seama ca Miranda se aft.a acolo, privindu-1; con$tientizarea prezentei ei i se forma pur $i simplu in creier. Atingerea privirii ei ~ra U$Or de recunoscut chiar $i de la distanta. Trebui sa cerceteze de cateva ori zona cu atentie pentru a o gasi, dar odata ce o zari, ceva in el se calma. Oricum, nu era foarte lini$tit ca ii permisese sa vada $i sa afle atatea lucruri despre el, dar nu putea gasi puterea sa scurteze timpul petrecut cu baietii. Chiar atund aparu un tanar baiat din cladire pentru a-i chema in biroul lui Nightingale. Dupa ce returna bata $i i$i felidta adversarii, i$i lua din nou haina $i, imbracand-o, traversa gazonul spre locul unde statea ea. Aranjandu-$i manecile, ii intalni privirea. Baiet~i pe care i-am trimis in cercetare s-au in tors, $i se pare ca au ve$tl. v

-

Se adunara in camera comuna. Unii dintre baieti se concentrasera pe familia Kempsey, altii pe familia Dole. T~t ce aflasera de la familia Kempsey, oameni deloc vorbareti, era ca ,,Jack al lor locuie$te acum in Lo'na", case intorsese, dar ca parasise din nou Birminghamul. Totu$i, de la un var care locuia pe acelea$i strazi inghesuite ca familia Dole, doi baieti aflasera ca Herbert Dole se oprise 142

Cand ajunsera la hotel, Miranda incepu sa se plimbe dintr-o in alta.

11 •rte

143

- - - - Steyfianie Lauren s - - - Roscoe o privi. Rezerva pe care ea o mentinuse pe parcursul zilei, paravanul in spatele caruia reu~dse in mare parte sa i$i ascunda emotiile ... se facea tandari. Agitatia o cuprindea in valuri. Dupa cateva momente, se duse spre unul dintre scaune $i se a$eza. Else intreba ce ar putea sa ii spuna, ce ar putea sa faca pentru a-i distrage atentia. Ea ii arunca o privire. -Nu avem ce sa facem in seara asta, a$a e? Roscoe scutura din cap. - Lichfield este prea departe - pana ajungem acolo, se va fi lasat seara. Nu este un moment bun pentru a merge in recunoa$tere, a$a ca oricum ar trebui sa a$teptam pana maine. ~i sa gasim un loc unde sa stam, un loc unde sa fim siguri ca prezenta noastra nu le-ar fi comunicata lui Kempsey $i lui Dole s-ar putea dovedi imposibil de facut. Am putea sa fim nevoiti sa ne intoarcem la Birmingham ca sa ne petrecem noaptea. Ea se stramba. -Nu are rost. Cu privirea plecata, continua sa se plimbe. Energia neobosita, cutezatoare din plimbarea ei, frustrarea ce o cuprindea i se transmiteau lui foarte eficient. Intr-un final, nu mai putu suporta. Se ridica. Cand ea il privi, zise: - Propun sa cinam devreme astazi, ca sa ne putem retrage repede $i sa pornim cum se crapa de ziua. Ea incuviinta din cap. - Da, a$a ar fi eel mai bine. - Voi face eu aranjamentele. Indreptandu-se spre U$a, o deschise $i, cu o ultima privire spre ea, o lasa plimbandu-se prin incapere. Fu cuprins de un sentiment iritant, irational de e$ec fiindca nu era in stare sa ii calmeze agitatia; frustrarea ei, teama ei continua sa il roada in timpul mesei cu patru feluri $i il urmara in sus pe scari, in sufrageria apartamentului lor. Sperase ca ea avea sa se retraga in camera ei sa se culce, ca el sa se poata retrage in a lui, dar nu. Ea continua sa strabata cararea pe care era pe punctul sa o imprime in covor, dintr-o 144

------ 'T'otu( sau nimic -----te in cealalta in fata celor doua geamuri $i a mesei dinle. Inainte $i inapoi; inainte $i inapoi. prindu-se langa U$a apartamentului, el o privi in tacere. Ei ii scapa un mic sunet; cand se intoarse din nou, 1$i ridicase 111mnul $i il apasase puternic de buze. uficient. e indrepta hotarat spre ea $i ii bloca drumul. Pret de un 11 1 ment, crezu ca ea avea sa incerce sa treaca peste el, dar in 1d tima secunda se opri tremurand atat de aproape, incat intre , )y etul ei $i haina lui nu ramasera decat cativa centimetri. Ridicandu-$i capul, se incrunta spre el. - Ce? Roscoe privi in acei ochi caprui cuprin$i de anxietate prov ata de frici confuze, imaginare. Era tinuta prizoniera de acele I (• rice planau deasupra ei. Trebuia sa o elibereze. - Ce pot sa fac ca sa iti distrag atentia? Ea clipi, apoi ochii ei - intreaga ei expresie - se limpezira. - Asta. Ca un om care se ineaca agatandu-se de un pai, ridica un brat, , prinse de gatul lui, se inalta spre el, i$i lipi buzele de ale lui $i rl ruta. Elingheta. Apasarea buzelor ei scazu, $i Miranda deveni dintr-odata 11 ·igura. insa repnerea lui se risipi; instinctul prelua controlul. Cu o 111 na ii cuprinse fata. ii ridica buzele spre ale lui $i o saruta $i el. Tinand-o strans, ii raspunse la mangaiere, o spori. Avea dreptate; asta chiar avea sa ii distraga atentia. Era , n urul lucru posibil pe care il putea face, singura interaqiune . :icient de puternica sa strapunga orice ingrijorare $i temere 1 i $i, pentru oricate minute ar fi, sa ii indrepte gandurile ·J r altceva. pre ceva placut. A$a ca ii oferi ceea ce i$i dorea $i o saruta din nou; ca inainte, paru U$Or sa faca asta, atat de U$Or sa se cufunde in acest . himb, sa raspunda cererii ei $i sa 1$i satisfaca propria nevoie, i •(l 1

145

- - - cr'otu( sau nimic - - -

- - - - - - Steyfianie Laurens - - - - - acea foame mistuitoare care cre$tea in el, chemata, provocata de nevoia ei. Buzele ei erau un deliciu, carnoase $i generoase, moi $i captivante; sa le savureze, sa exploreze acele curbe delicioase ... era o recompensa pe care el o revendica acum cu bucurie. Cu capul invartindu-i-se, Miranda se agata de acest schimb fascinant, de promisiune, de atractie ... de el. Renunta la orice prefacatorie - de asta avea nevoie, asta poftea. Asta i$i dorea sa exploreze. Aceasta parte a vietii. Aceasta parte a ei. Doar cu el o mai simtise - o vazuse $i o simtise suficient cat sa fie sigura de existenta ei, cu atat mai mult sa o exploreze. Toate astea erau de-ajuns pentru a o intriga sa 1$i doreasca sa afl.e ce insemna de fapt sa fii cu un barbat. Cu acest sarut, el deschisese o U$c'i spre un peisaj nou, unul pentru care, in ceea ce o privea, doar el detinea cheia. Cu nici un alt barbat nu mai simtise acest frison revelator, aceasta incordare a simturilor, aceasta inevitabila ascuµre a con$tientizarii. Buzele lui se mi$cau pe ale ei cu o stapanire persuasiva. lntr-un fior suprimat - de incantare, de anticipatie -, ea i$i departa buzele; se cutremura pana in adancul sufl.etului cand limba lui ii explora buzele, apoi patrunse printre ele. Insistenta. El se infrupta. Nu era nici un alt cuvant potrivit pentru asta; o sorbire blanda, dar inexorabila, o explorare incarcata de o posedare subtila. Intr-un schimb care evoca dorinta, caldura $i o nevoie mult mai primitiva ce se intensifica. Pentru simturile ei, el era doar caldura intunecata, putere $i fermitate masculina; 11 saruta $i ea, ii raspunse la mangaieri, condusa de o dorinta nestapanita. $i el ii intoarse aceasta placere. Timp de momente de nenumarat, sarutul lor continua, condus intai de el, apoi de ea. Intr-un final de amandoi, de impreunarea calda a gurilor lor, de amestecarea infierbantata a respiratiilor lor, de lupt a evocatoare, provocatoare a limbilor lor. 146

Ea deveni COn$tienta ca mana lui alunecase in jurul t~liei ca 0 tragea mai aproape .. . 0 un val de caldura o cuprms~ 1 ii ntr-odata cand rotunjimile ei se intalnira cu caldura Im 11 1 sculina. Puterea lui evidenta o inconjura, o lini$tea $i o alina 11 r-un mod ciudat, oferindu-i insa $i o promisiune neros1 ( c . o promisiune primara pe care o parte la fel de primitiva din ' 1i accepta. . Prin mana cu care il apucase de partea de sus a bratului, ea , tu sa simta otelul din el, sa simta tensiunea in cre$tere'. P~ 1 1 .1 pana $i simturile ei ne$colite o interpretau dr~pt d~rmta ' I canda. 0 pasiune infranata. Se afunda in el, atrasa de caldura 1 1 • Strangand-o cu bratele, o trase $i mai aproape; varful dur al 1 , •1 tiei lui se lipi de moliciunea stomacului ei. ~i 0 parte pana atunci necunoscuta a ei rezona. dorea. . v . . i ea il dorea pe el. $i dorea sa afl.e mai multe, tot ceea ce ea, feme1a de douazec1 $1 de ani ' crezuse ca avea sa-i fie refuzat pentru totdeauna. • II Nu se mai simtise a$a cu nici un alt barb at; avea sa se ma1 rnta oare vreod~ta a$a: incurajata, $i increzatoare, $i arzand il1 dorinta? ~i oa;e mai conta faptul ca dorinta d~-a nu. se m~i ga~~i. I~ i·.1 jile ei pentru Roderick mai adauga o dimensmne disperarn ei \ 11 re$tere? .. . ~ Topindu-se in imbrati$area lui, i$i ridica ambel_: ~am1, 11 cu111 nse $i il tinu astfel prins cat timp il saruta - cat tlm~ pune~ t 11' re frantura din nou gasita ei dorinta in lansarea une1 ceren, . . . 11 11 ei comenzi... 0 invitatie evidenta. El o citi, o intelese. Miranda simti saltul din pulsul Im, s1mt1 1111 iunea care t;ansforma corpul lui in otel. 0 saruta $i el, cu put , 11• cu cererea lui proprie mult mai parfumata, mult mai ext ti ita. Acceptand invitatia ei, ii devora gura $i sesiza simturile ,, naltandu-se. . i ;poi brusc el se opri. u un oftat, intrerupse sarutul $i i$i inalta capul. u inima batand, cu simturile zguduite, ea se uita, uimita, la 1 1\ lui umbrita. O tinea in continua:e in brate,. lipita vd:_ el ~e 1., piept la genunchi. Cum spatele lm bloca lumma, trasatunle

,

1

147

- - - - Sto/fianie Laurens - - - -

- - - - 'T'otu( sau nimic - - - -

Ii erau indescifrabile, dar sunetul respiratiei lui era aspru, taios,

Nu dorea sa ·discute despre asta. Se intoarse spre U$a de la . 11n ra lui. - A$t eapt a. n vocea ei se descifrau nesiguranta $i o vaga incredulitate. Oftand in sinea lui, se intoarse $i ridica o spranceana. u spinarea dreapta ca un vatrai, ea ii intalni privirea. - imi refuzi invitatia pe care ai inteles-o in mod foarte clar? u buzele stranse, el ii sustinu privirea, lasa un moment de Ii 11 ) e sa treaca, apoi zise: - Nu te resping. Refuz sa fiu genul de ticalos care sa profite , 1,. ti ne, indiferent de oferta ta. fuza sa se lase $i mai mult prins de o femeie care se potri\11' I la fel de putin in lumea lui pe cat se potrivea el in a ei. Vazu , i 1 ma firava de frustrare in ochii ei. Maxilarul ei se incle$ta, iar , J 1 \ i ei fu aspra cand $Uiera urmatoarele cuvinte: - Nu a fost o oferta fara judecata. A fost o invitatie intentio11 •L - $tiU ce fac. - fntr-adevar? El ii studie fa ta. Atunci spu.ne-mi - ii prinse , , hli in capcana, acea privire verde-aurie a ei - de ce vrei sa te '1il i cu mine? Miranda nu i$i dorea nimic mai mult decat sa deschida 1·. 11 $i sa ii raspunda la intrebare cu 0 declaratie irefutabila, d, mintea ei refuza sa ii ofere una. De ce? Dar de ce credea ··I' e ce intreba? Ce se a$tepta sa raspunda ea? Mai exact, ce raspuns ar accepta el ca fiind eel potrivit, eel t? Sufi.dent cat sa ramana impreuna, mai degraba decat sa "' -sparta? ret de un minut, ea se gandi la raspuns. Degeaba; daca el ar I 1 utat o modalitate de-a o convinge cam cat de novice era in . 11 • sta privinta. nu ar fi gasit o cale mai buna. Tacerea incarcata se prelungi. .. u buzele $i mai stranse, el incuviinta din cap. - Chiar a$a. ··ra o tristete in ochii lui, in vocea lui, o tristete pe care ea nu ' ' , ' rnai vazuse, dar, inainte sa se poata concentra asupra ei, el se 111 t arse $i pa$i spre camera lui. - $i acum, daca ma vei scuza, intentionez sa dorm putin.

o oglinda fidela a respiratiei ei, a starii ei de ameteala, in sine un contrapunct al cadentei rapide a pulsului ei. -Nu. Cuvantul era slab; nu era sigura daca el vorbea pentru sine sau pentru ea. Apoi maxilarul lui se incorda, impreuna cu tonul. Nu putem continua. Ratiunea ei fusese deconectata, distrasa de dorinta, gandurile ei erau dezarticulate. -De cenu? Ochii lui intunecati ii fixara pe ai ei. Dupa un moment, ii explica: - Pentru ca nu vreau sa profit de tine, $i asta s-ar intampla daca am continua. Ea 11 dorea, $i el o dorea pe ea. Lipita strans de el, nu se putea indoi de dorinta lui $i era foarte sigura $i de dorinta ei. Voia s~ continue $i sa afie mai multe. -Nu vad de ce ... El i$i deschise bratele $i facu un pas in spate, ajutand-o sa i~i recapete echilibrul, apoi ii dadu drumul $i se intoarse. -Nu sunt un ticalos. Ea se incrunta. -Nici nu mi-am imaginat ca e$ti. - ~i ce fel de barbat porne$te sa i$i salveze un prieten $i ii seduce sora pe drum? -Asta nu are nimic de-a face cu Roderick. I$i ridica barbia. Are de-a face cu mine. Era cumva $i ea uimita sa i$i dea seama ca exista adevar in vorbele ei. Roscoe o privi, incerca sa interpreteze postura ei provocatoare. Absorbind sinceritatea din tonul ei, se gandi din nou la toate pret de o secunda, dar ... i$i pleca U$Or capul. -Asta imi face pozitia $i mai clara. Tu e$ti cine e$ti, iar eu sunt cine sun t. Nu are deci nici un rost sa ducem mai departe ce am inceput. Era la fel de sigur de asta pe cat era sigur de numele lui adevarat. Nu putea duce altundeva. Oriunde $i-ar fi dorit el sa duca. 148

149

------ St'!}'hanie Laurens------

- - - - ir'otu( sau nimic - - - - -

Ea i$i atinti privirea asupra umerilor lui, a liniei lor rigid De neclintit, ca o stanca, hotarat; el se decisese - nu avea nic I o idee de ce, dar nu parea pe punctul sa cedeze. Ru$inea $i furia explodara in ea; caldura ii urea in obrnjl, Se indepartase pentru prima oara de cararea respectabilitil\11 1 $i uncle o dusese asta? Frustrarea o invalui; nici macar asta nu reu$ise sa faca bine, de$i fusese sigura ca el o dorise, la fel de mul cat il dorise ea pe el. Oprindu-se cu mana pe maner, el o privi, ochii Ii se intalnir , apoi el ridica o spranceana cinica, o expresie a epuizarii. Ea lua foe. Agitandu-$i mainile in aer, dadu glas frustrArU intr-un tipat mut, se intoarse, ma.r$alui spre U$a ei, o deschis , trecu in viteza $i o tranti in urma ei. Sunetul ascutit disparu. Roscoe se holba la U$a un minut, apoi expira. Desc;hizand u~a lui, trecu pragul $i o inchise incet in urma. Facuse ce trebuia. De$i refuzul invitatiei ei evidente fusese o hotarare mult mai grea decat ar fi crezut, nu avusese de ales. De$i faptul dl o facuse il zdruncina mai mult decat ar fi crezut posibil, oprirea oricarui tip de evolutie a relatiei lor era in interesul lui... $i al ei deopotriva.

,

sta a fost treaba cu bagatul in pat devreme, < d . zise , du-$i un umar de cadrul geamului $i fixan cu pnvirea

Ill 1

1 11, 11

" " ll< JJ;l~ii.

Capito[u[7 ~ 11, 1, 1 faptul ca el nu adormi ii salva.

A

va ore mai tarziu, in continuare complet lmbracat, ~~scoe sese, fara scl-$i poata gasi lini$tea, in fata geam~m mtu: 11 ,, ,d in camera lui, cand pa$ii de pe dalele de afara, urmat1 .1, 11 njuratura grosolana, il facura se priveasca spre aleea ce 1,, , , ., prin spatele hotelului. .. 1 11 i barbati masivi inaintau de-a lungul aleu m~ust:, opr~n­ .i 11 pentru a incerca fiecare geam. Suprimandu-$1 msu~1 o 11q 111 tura, Roscoe traversa rapid camera spre U$a. ln~ran~ 111 1 Mlalta camera, nu mai batu la U$a Mirandei, ci o desch1se $1 I'' nauntru. . ll dormea· intinsa pe spate pe pat, cu parul despletit m valun I'" 11 ma. A$t~rnuturile erau rava$ite, de parca $i ea ar fi fost la 1i1t idul ei agitata. Apropiindu-se incet de pat, Ii puse o mana pe buze mamte sa , , uture de umeri. chii ei se deschisera larg, dar apoi il vazu $i clipi. . andu-i drumul la umar, el ii duse un deget la buze, apo11$1 lua 111 na de pe gura ei. ... _ Rudele lui Kempsey sau ale lui Dole, sau ambele famili1, a~ v•·nit sane faca 0 vizita. Vocea lui era doar un murmur. Sunt afara, inca, dar o vor I I\ . alee ''J'~i incearca sa intre in hotel. Nu au reu$it 1 d •• 11 1 e. Trebuie sate ridici, sate imbraci $i sap ec~m e ~1c~. _ Ea observase expresia lui sumbra; ochii e1 se largira ~an~ t1 r~elese in sfar$it ce spusese el... Apoi, dintr:odat~, expres1a e1 !I • lini$ti. Ridicandu-se, privi in jurul camere1, apo1 la el; purta ( > cama$.i de noapte din flanela ce acoperea tot~, d_ar, a$a_ cu~ 1 bservase el anterior, pudoarea ei nu reu$ea decat sa o faca ma1 tragatoare, eel putin pentru el. ,• f

••

111 I

,

A

150

•

:1

A

A

Nu intelegea puterea atractiei dintre ei, dar intelegea cu fiecare fibra ca nu putea permite sa ii duca spre ape mai adanci. Ar fi trebuit ca ea sa ii multumeasca, de$i else indoia ca Miranda facea asta. Cel putin nu inca. Dar in timp avea sa o faca. DupA ce urmau sa il salveze pe Roderick $i sa il duca inapoi la Londra, avea sa vada $i ea ce gest nesabuit ar fi fost .ca o lady respectabila sa aiba o relatie cu regele cartoforilor din Londra. La geam nu existau perdele. Traversa camera spre acesta $i se uita la luna aflata sus, pe cerul de deasupra ora$ului. Ar fi trebuit sa doarma, dar se indoia ca avea sa reu$easca. Nu cu un asemenea amestec puternic de frustrare, nevoie acaparatoare $i dezamagire trecand prin el. Nu intelegea de ce reactia lui era una atat de puternica, atat de complexa, atat de obsesiva, atat de putin controlabila, dar a$a era.

_

_

A

•

•

-

A

•

_

A

151

-

Stryfianie Laurens

- Trebuie sa impachetam $i sa facem paturile. Aruncand cear$afurile la o parte, ea cobori din pat pe cealaltA parte $i se grabi sa i$i ia bagajul. El injura U$Or. -Nu avem timp ... -Nu avem timp pentru altceva! Privirea pe care i-o arunca ea il arse. Azvarlind geanta deschisa pe taburetul din fata mesei, ea vari iute piepteni, perii $i tot ce se mai afla pe masa de t~~:u. Apoi i$i ridica privirea $i~ il vazu stan~ ac~lo . .Gra~e$te~te! Ii facu semn sa se indeparteze. Impacheteaza - $1 as1gura-te ca nu a mal ramas nimic sa ne dea de gol. Planul ei i se cristaliza de indata in minte. Sa impacheteze, sl faca paturile - sa faca sa para ca ar fi plecat deja. Nu e:a un plan rau, dar ... 0 privi. Se dusese la $ifonier $i i$i scotea roch1a de pe un um era$ ... Cu siguranta nu aveau timp sa se certe. Se intoarse pe calcaie $i fugi afara din camera. Trei minute mai tarziu, el se intoarse, cu geanta in mana. Ea i$i trasese rochia peste cama$a de noapte; pelerina ei er a$ezata peste geanta pregatita. Tragand cuverturile din nou pest pat, ea le aranja in jurul pernelor deja scuturate. - Unde sunt, $tii cumva? - Nu puteau sa intre prin spate - probabil hotelul. -Exista $i o U$a laterala, nu-i a$a? - Da. Nu avem mult timp. Indreptandu-se, ea arunca o privire spre pat. - Trebuie sane descurcam cu cat avem. Roscoe era de acord. Ea ridica pelerina, o arunca peste umar $i i$i lua geanta. ~ . -Atata timp cat nu ating patul sa ii simta caldura, nu 1$1 v daseama. -H~~!

.

Luand ambele bagaje, o conduse spre sufragerie. Simtind aproape de el, deschise U$Or U$a dinspre coridor. Asculta. Nici un sunet nu tulbura lini$tea somnolenta. . Pa$i pe culoar, a1>tepta ca ea sa iasa $i sa stea in spatele 1 apoi inchise incet u\)a. Ii facu semn spre scari. Cu putin nor 152

------ rr'otu( sau nimic -----au sa coboare la parter $i sa se ascunda in una din camerele eptie. J\junsera la capul scarilor, - e camera? ~ pta aspra razbi pana la ei. V zitatorii lor erau deja in hol. I 19i Miranda se indepartara de scari. L etajul doi, numarul noua, raspunse cineva. H coe cerceta in intuneric, cautand sea.rile din spate; obser11 1 11 ~ batanta din coltul indepartat al holului $i o impinse lr1 I < directie, apOi, luand-0 de mana, 0 traSe dupa el Cat de 1 11 • cl ndrazni. J opiindu-se de U$a, auzira pa$ii zgomoto$i urcand pe scarile

11

r1 ,

,11 r

I cte.

1111

vira din nou spre scarile principale. Incercand sa i$i conz simturile, auzira pa$i venind $i din acea directie. I 1 u prin$i in capcana. nda il trase de maneca. El o privi. Cu buzele stranse, ea mn din cap de-a lungul holului, apoi il stranse mai tare de i 11 trase inapoi. urma, de$i nu intelegea ce avea ea de gand. , opri pe holul din partea opusa capului scarilor princi11 d• . trase de un maner din perete. Fara zgomot, un panou se 1· " I 1 ' • Un dulap? Ea privi in spatele panoului, apoi la el, i$i t capul 1>i se strecura inauntru. I 1 lui o strangea in continuare pe a ei. 0 urma alarmat, ' 11 11 intr-un spatiu ingust marginit de rafturi in spate $i pe I I • 1 1 Ii 1 care raft plin cu a$ternuturi impaturite. 'q 1. 1\ ul din fata rafturilor fusese conceput pentru o singura 1• 1 11 , 111 , dar nu aveau alta optiune. Roscoe puse bagajele la I'" 1 11 1 1 lor, apoi se lipi de ea $i inchise u~a- chiar cand deslu~ira •t1 1 1111 1il 111nabu~it al pa$ilor ce traversau palierulde sub ei, urcand I"" 1ill mele trepte pana la etaj. I I 11 rtait se auzi din coltul holului - deschiderea u~ii din 111 ' ' " dt· la scari. 11 .,. 1 1 la dulap se inchise aproape in tacere. I~i spuse ca su1 1111 I' use prea tare din cauza spatiului mic, dar ca cei cinci , re ii cautau nu-1 auzisera $i ca nu s-ar gandi sa caute I 'r

1

11

153

------ Stryfianie Laurens-----intr-u? dulap ... Era un lac ingrozitor in care sa fii gasit. Ave e~ ~ut1~ele, dar. i:u putea ajunge la ele. Umerii lui abia incapc mCI macar nu 1$1 putea ridica bratele. Nu avusese de ales, a~a le strecurase in jurul Mirandei - era aproape infa$urat in jurul cu bratele atingand marginile rafturilor, cu spatele la U$a. Ea ii prinsese maneca deasupra cotului, il stransese mai tare, degetele infi.gandu-se in partea de sus a bratului sau. Intunerlc era a$a deplin, ca erau efectivi orbiti, dar se puteau auzi unul celalalt respirand, erau atat de aproape, ca puteau simti ridicart piepturilor, adierea calda a respiratiilor pe piele. I$i p~teau sim ~orp~l unul celuilalt, mu$chii, oasele, conturul $i rotunjimile ce 1 lmpnmau una in cealalta in intuneric. Aroma irezistibila a unei femei calde, abia trezite din somn H atata simturile. ' ' ' Ea nu avusese timp sa i$i aranjeze parul; un val viu abunden ' u curgea peste umeri, o masa densa aflata atat de aproape, ca firt razlete 11 gadilau. ~i mirosul. Daca lumina soarelui ar fi avut un miros, acela ar fi. fast. El i$i odihni barbia de pielea moale $i se stradui sa ignore presiunea sanilor ei plini pe pieptul lui, apasarea coapselor I ~velt: ale lui, rotunjimea incitanta a $Oldurilor ei aproapt lmbrat1$andu-le pe ale lui. Se lupta sa se concentreze pe pericolul ce pandea in afara dulapului. Initial, ea se sprijinise batoasa de el, dar, pe masura ce minu· tele treceau, mu$chii ei se relaxasera treptat. Miranda se concentra pe respiratie, incerca sa i$i domoleasdl a.met:ala. $i inima care batea puternic. Sa fie atat de aproape, tmuta atat de strans, era atat un $OC senzual, cat $i o provocare i~icita. Nici una dintre cele doua nu era U$Or de ignorat, dar, in cmda tuturor lucrurilor, in ciuda caldurii mu$chilor lui, in ciuda reactiei corpului sau la al ei, atat de evidenta avand in vedere cat de aproape Stateau, ea era COn$tienta ca atentia lui se fixase ' dincolo de dulap, ca asculta cu atentie. ~i ea trebuia sa fac~ la fel. Treb~ia sa fie pregatita sa reaction:ze daca erau gasiti. In pofida raspunsului corpului ei la aprop1erea lu.i, in ci~d~ sensibilitatii ei dureroase la fiecare aspect al aceste1 aprop1en, erau in primul $i-n primul rand parteneri

..

?:

154

-

rTotu( sau nimic ------

Jui Roderick, $i scaparea de urmaritori era scopul lor I . rzator. 1, 1, , nd $i mai adanc, i$i indeparta mintea de la obi$nuitele , . , , · nzuale, i$i forta simturile sa ajunga dincolo. de U$ile I r. c rbati masivi trecusera de ascunzatoarea lor, venind rile din spate $i indreptandu-se spre apartamentul bil alaturandu-se celor care se furi$asera pe scarile minute intregi; nu se auzira decat sunete slabe, ~·" ""'I t din directia apartamentului lor. Apoi desh~$ira din ""11 1111 ii, strangandu-se undeva in capul scarilor. I , n iba, uncle or fi? ,,, 1 le fura $Optite ragu$it, dar in lini$tea noptii, se auzira in 1'11 1'I' 1 destula claritate. 1'1• buie sa fi fugit. Nu erau haine, n-au lasat nimic in urma. 11 c te au ghicit ca venim dupa ei, ha? • .1 uzi un mormait de nemultumire. 1 I 11 moment trecu, apoi: icare ar fi motivul, nu mai sunt aid - nu are sens sa mai 1111 1. 11 m. Sa mergem! I ',1r,;ii incepura sa coboare pe scari. . . •. . 1; Jack $i Herb? intreba cineva. N ducem maine dupa munca pe la e1 $1 n avert1zam ca un .1,,1111 1 $i o doamna intrebau de ei, dar, oricum, oricine ar fi, nu , , i'1 1·zinta o mare amenintare - nimic sa nu se poata ei descurca. l > reapta scartfil, apoi sunetele retragerii se estompara treptat. IJn minut mai tarziu, ea il stranse pe Roscoe de brat - o int,, •I, · e nerostita. \ t barbia in parul ei, el scutura din cap, dar nu se mi$cii. A$teapta, $Uiera el. Nu putem fi inca siguri ca am scapat. v

v

ciuda torturii senzuale la care era supus, el nu i$i asuma rise, a$teptand vreme de vreo douazeci de minute inainte 1111 l ·schida U$Or U$a de la dulap. In hotel domnea o lini$te mor11 1. ntala; dupa intunericul din dulap, putea sa vada foarte bine. I $ind din refugiul lor, cerceta holul din jurul scarilor principale, ,11 , i inspira adanc $i se dadu la o parte permitandu-i $i Mirandei t

v1n1\n

155

-------- Stpflanie Laurens----

- - - r:r'otu( sau nimic ------

sa iasa. Dupa aceea se apleca din nou $i lua bagajele, apoi inchl U$orU$a.

Se intoarsera in apartamentul lor. Odata intrati $i cu U$a inchisa in urma lor, el a$eza bagajele podea. Indreptandu-se, o privi pe Miranda. Ea se oprise in mijlocul camerei $i se intorsese pe jumAt pentru a se uita la el. Lumina lunii intra prin geamurile fA perdele, conturandu-i profilul, dar lasandu-i trasaturile cufund te in semiintuneric. Era o distanta mult mai mare intre ei acum, dar... 0 dorea inapoi - inapoi in bratele lui, cu corpul lipit de al s~u. Pastrandu-$i pozitia, i$i pleca U$Or capul spre ea. -Ai gandit rapid. Vocea ii era mai profunda ca de obicei, in continuare afectat , Ea ridica un umar. - Am avut noroc c~ am incaput amandoi. Tonul ei ragu$it arata ca nu doar el fusese afectat de diabolic lor inghesuiala, nici singurul care cazuse prada senzatiilor tulburatoare. Refuzand imboldul de a se apropia $i mai mult, o privi ezitand, balansandu-se, leganandu-se; apoi ea inspira, se indrepta $i, cu capul ridicat, se intoarse incet $i pa$i spre el. Se opri in fata lui, cu ochii pironiti in ai lui. Roscoe ii sustinu privirea. -Ar trebui sa ne odihnim cat mai putem. Asta ar trebui sa faca. Acesta era, cu siguranta, lucrul intelept de facut, dar Miranda nu se simtea inteleapta. Ii privi fata, ii studie puterea imprimatl in trasaturi, liniile
156

ura lui masculinitatea lui plina de mu$chi o invaluiau. i privi mana, apoi inspira $i i$i ridica privirea spre fata 1,, 1 1 I 1ii ei se contopira cu ai lui. . M i devreme, m-ai intrebat de ce vreau sa ma culc c~ tm:. I I I I 11 l $teptam la intrebare $i nu $tiam raspunsul - efect1v nu il 1 1111 , J\cum ii $tiu. _ 1 1 l tudie ochii, dar el nu zise nimic, doar a$tepta, o provocare 111 1 , ,. t , dar totu$i evidenta. Urmatoarea gura de aer pe care o 111 1, 11 · u mai scurta. _ y au sa ma culc cu tine ... pentru ca te doresc. Pentru ca te , , , ,, 1, - vreau barbatul care e$ti, vreau sa imi fii iubit. . . 1 1 1 n mana tinuta pe pieptul lui simti impactul, _react1a Im 111 1, 11 t . Dar el a$tepta in continuare, lipsit de exp~es1e, a$a ~um 1 ea. Ea nu avea insa de gand sa dea inapo1, acum ca se I 11 " 1 , acum ca mersese atat de departe. . _ _ Nu am mai dorit nici un barbat inainte, a$a ca va trebm ~a ma ca sunt prea directa, dar ma inteleg, imi inteleg mot1v:Ie. vreau $i $tiu de ce 0 vreau - $i te rog sa nu incerc1 s~ ui ca nu $tiU. Nu se poate pune problema ca tu sa pro?µ _ mai degraba, eu sunt cea care profita de tine. De tme ltuatie - de $ansa, de oportunitate. . 111 u spuse nimic, nu se mi$ca, dar och~i ei se ob~$nmsera cu 11 , 1, 111 ricul $i ea putu vedea, $i simti, ca rez1stenta Im ceda. . . ( ntinua sa il priveasca. 1~i cer 0 singura noapte - doar o noapte, cat n~ a~am a1c1, ,1,. 11 .1 t de lumea noastra obi$nuita, departe de tot1 ce1 care~ ne , 1111 1 • Lasandu-$i palma sa alunece in jos, se intinse spre mana asi $i indraznet, intentionat i$i impreuna degetele cu ale ca iti cer din nou. Te invit din nou. 1) etel~ lui le prinsera pe ale ei, apoi devenira mai blande, dar .1.. d t aceasta el o tinea pe ea de mana. . 1• 11 ul lui 0 lua razna; ea facu un pas in spate, spre camera e1. Vino cu mine. Ii sustinu privirea. Fii cu mine. M · facu un pas $i ii trase dupa ea. 1 1

i pa$i, trei.

I I 1111

. . . . .. coe era pierdut in ochii ei lumin0$1, ~ap~1v prom1smn11 $ti a sirenei, capturat fara salvare. ~tla ca era un lucru

157

- - - - Steyfianie Laurens - - - - - -

- - - - ir'otu( sau nimic - - - - - -

nesabuit, ca provoca soarta, ca la un moment dat atat el, cat ~i ea aveau sa regrete, dar nu putea rupe vraja, nu putea zdrobi momentul... nu putea sa se desprinda $i sa o refuze. . ~i pe sine. Poate ca ea i$i $tia motivele; el nu voia sa se gandeasca la ale lui. Buzele ei se curbara, asemenea buzelor unei zeite, c~ raspuns la capitularea lui evidenta; apoi se intoarse $i o lasa sail tra,ga de-a lungul sufrageriei, spre U$a deschisa a camerei ei. in prag, ea se 'opri. Privind peste umar, Ii intalni privirea. Trasaturile ei, parul ei, argintiu in lumina lunii, faceau din ea o creatura a misterului $i a umbrelor. - Invata-ma, $Opti ea. Arata-mi! Apoi il trase spre ea. in spatiul din fata patului. Acolo, ea se opri $i se intoarse. in bratele lui, brate care a$teptau sa o cuprinda - daca ar fi $tiut ea cat de mult -, sa o revendice. Nu era un sfant; cuvintele ei, actiunile ei il facusera tare ca otelul, deja suferind, simtind nevoia de U$urare. ~tiind ca era pe punctul sa alunge orice indoiala - toate intrebarile, ezitarile $i rezervele -, se forta sa se concentreze asupra ochilor ei, sa se abtina de la tentatia buzelor ei suficient ' ' cat sa intrebe: - E$ti sigura? 0 intrebare simpla, grava $i joasa. Cu o expresie deschisa $i cu privirea sincera, ea raspunse: -Am douazeci $i noua de ani. Oi fi eu virgina, dar nu sunt o tanara inocenta ignoranta. Barbia ei ii demonstra hotararea. Sunt sigura. Ea ii studie ochii de parca ar fi cantarit in ce masura el ii acceptase explicatia, apoi se intinse $i ii mangaie o bucla cu degetele. inabu$indu-$i reactia la acea atingere simpla, dar atat de devastatoare, else simti in continuare obligat - se simti chiar mai mult decat obligat - sa intrebe: - E$ti sigura ca asta ... dorintele tale, ceea ce vrei... nu sunt doar o reactie la pericol, la U$urarea de-a fi scapat de acei barbati? ~tia ca putea sa fie asta, ca macar in parte chiar a$a era, cA dupa orice pericol urma un impuls de a sarbatori viata.

Miranda se concentra asupra ochilor lui, auzind pentru pri"' oara cu adevarat intrebarea nerostita -, aceea$i pe care el i-o 1•II se de multe ori. Raspunsese o data, dar el era in continuare igur ... Ceva in ease inmuie, dandu-i rabdarea sa spuna: - Ti-am cerut-o prima oara inainte sa vina ei. Da, faptul ca am 1 1 pat de pericol mi-a clarificat sentimentele, dar evadarea nu 1.. creat, ci doar le-a facut mai vizibile. ~i mai puternice. asandu-se prada acelor sentimente, permitand impulsurilor 111 iate sa o ghideze, ea i$i ridica bratele, multumita ca era sufi' t'l1t de inalta Sa le infa$Oare in jurul gatului }ui, apoi i$i inclina , 1pul $i studie fata lui umbrita, dorindu-$i sa poata ajunge la ochii 111 ntunecati. ' - Daca vrei sa te implor, am sa o fac. Mainile lui urcara $i se strecurara sub pelerina ei; la cuvintele ,. , degetele lui o prinsera de talie. - Nu. Nu face asta! Roscoe ezita doar o secunda, apoi o trase 1p el $i i$i pleca U$Or capul. Nu este nevoie. Asta 1-ar fi impins peste marginea prapastiei pe care, spre 11 1r•prinderea lui, se trezi plimbandu-se. u cutremurat de faptul ca o dorea atat de mult, suficient cat nunte la precautii. A$a ca ii cauta buzele, le acoperi cu ale lui $i o saruta, apoi 11 l.t ·a pe ea sail sarute. 0 lasa sail traga inapoi in schimbul lor 111 it rior, o lasa sail conduca inapoi in acea arena initiala a place' nimple. Apoi el prelua fraiele, controlul $i facu ce Ii ceruse ea. invata. i arata. Tixact cat de multa placere putea sa vina dintr-un sarut. ata incantare $i cate delicii, dintr-o singura mangaiere. Era dispus sa ii arate mult mai multe, sa plonjeze in marea pl. -rii carnale cu ea, dar ea era o incepatoare, a$a ca o infrana $i 111· · tinu $i pe sine, facand totul pas cu pas. i revendica gura, treptat, desavar$it; prinzandu-i simturile in , .1p ana complet, le tinu in mainile lui, la comanda lui, $i apoi, pas , 11 pas, ii revendica trupul. Fiecare moliciune, damburile pline ale sanilor, curbura gratioa1.i • gatului, adancitura subtila a taliei ei deasupra rotunjimii

158

159

- - - - Stphanie Laurens-----ferme a $Oldurilor. Ea se cutremura sub mainile lui chiar inainte ca el ~~ i~ desfaca $nururile de la pelerina $i sa o lase sa cada de pe umern ei. Ii desfacu dantela, $i ea ii indemna fara cuvinte sa continue. Poate era virgina, dar nu era nimic ezitant in angajamentul ei; era deschisa in aprecierea ei, in dorinta ei. In mirarea ei. ' Cea din urma ii tinea ca intr-o CU$Ca de cristal, una pe care i$i promise sa nu o sfarme niciodata. ,,Oh-urile" ei moi de deliciu surprins $i mai moile ei ,,ah-uri" de placere creau un cantec de sirena care ii tinu vrajit, captivat, fara pie de efort. Nu era prima virgina cu care se culca, dar era cea mai implicata, ceaAmai indrazneata $i, in felul ei special, cea mai solicitanta. In mod complet nea§teptat, ii fa.cu sa zambeasca, de§i in sinea lui. In mod complet nea$teptat, ii captura. Din momentul in care ii trasese dupa ea in camera, Miranda lasase in mod con$tient toate retinerile la o parte, i$i daduse permisiunea sa i§i urmeze pur $i simplu instinctele, cu toata inima, in mod deschis, fara prefacatorie. ~ara vreo masca de sensibilitati de domni$oara. I$i dorea sa invete, $i el era dispus sa o invete, $i in mintea ei asta ii dadea dreptul sa insiste. Sa insiste ca, odata ce o dezbracase pana la furoul scurt pe care il purtase sub cama$a ei de noapte, el sa faca la fel. Cand el incerca sa o prinda de maini $i sa o impiedice sa ii desfaca nasturii de la cama$a, ea reu$i sa exclame: -Trebuie sa aflu ... Apropiindu-se §i mai mult, folosindu-se de corpul ei intr-o mangaiere ta de pisica, ii facu sa cedeze dintr-o singura mi$care $i apoi sa ii distraga suficient cat sa i$i vada scopul indeplinit. Mica victorie o incuraja. Ii dadu aripi. Rezultatul fu o harjoneala senzuala care ii fa.cu pe amandoi sa aterizeze intr-o incalceala de membre $i intr-un acces de ras inabu$it, 160

------ 'T'otu( sau nimic -----ntinsa pe spate, ea i$i trase rasufl.area, apoi i$i inalta capul $i 1 1 vi in josul corpului ei, dincolo de sanii abia ascun$i de furou, in 11l 1ii lui intunecati ca de safir. - A$a trebuie sa fie? Nu mi-am dat seama ... chii lui, zambind parca, ii intalnira pe ai ei. - Nu exista un singur fel. Este diferit cu oameni diferiti, in l natii diferite ... Parea $i el U$Or surprins. Apoi se ridica in pat $i i$i propti cotul Ianga ea. Ii cuprinse fata mana, o privi in ochi, apoi se apleca $i o saruta. . i valsa cu ea, o roti inapoi spre placerea inflacarata. n fl.acarile care cre$teau intre ei, care le incingeau pielea $i ii au sa arda. Ii faceau sa musteasca de dorinta. Ea nu era excesiv de sfioasa; era inalta, fusese considerata 1'. 1 aie ani de zile, dar corpul ei era acum plin, feminin, aproape rd•undent in rotunjimile lui. ~i avea douazeci $i noua de ani. .· ra hotarata. Simti un vag fior de incertitudine cand el ii se furoul intr-un final, dar, atunci cand inspira $iii privi, acest Il l/ de ingrijorare disparu, alungat de expresia de pe fata lui. u muchii dure, cu fiecare unghi al fetei lui bine $lefuit, tra1 urile lui erau concentrate, dar ochii lui ardeau. Focul albastru ( negru ii mangaia rotunjimile, $i dorinta cre$tea aproape I .11 1 ibil intre ei. Apoi el ii atinse pielea, $i ease infiora $i inchir • chii. . optindu-i vorbe lini$titoare, cu gravitate $i seriozitate, el I. u sa-i fie mai U$or aratandu-i, cu rabdare $i cu grija, tot ce •I -a ea sa vada, sa experimenteze, sa exploreze. Ii arata, in mod dr ·chis, folosind la fel de putina prefacatorie ca ea, cat de mult 1I · scina corpul ei. Cat de mult ii obseda $i il satisfacea. Apoi o I. ic sa i$i astampere curiozitatea, sa i$i umple simturile cu el, cu 111 rosul pieptului lui, cu rotunjimea tare a umerilor lui, cu crestele 11 1 rdate ale abdomenului lui. La insistentele ei, el i$i dadu intr-un final jos pantalonii, o lasa . xploreze lancea groasa a erectiei lui. Ii dadu voie sa observe, • 11 o mirare pura, venele grease, capul larg. 161

- - - - - - Stryfianie L aurens ---- - Cu pieptul dureros, o prinse intr-un final de maini, le trase deasupra capului ei $i le ancora acolo, apoi se apleca $i o saruta $i, fara efort, cu iscusinta, recapata controlul. ~i se dedica placerii ei, indeplinirii dorintelor $i nevoilor ei... ,,Grijuliu." Cuvantul rasuna in mintea ei in timp ce corpul lui se tensiona cu un control pe care ea aproape ca il putea simti, apoi el cuprinse cu mainile cea mai catifelata piele, explora, invata, urmari pana cand ea deveni incinsa $i doritoare, apoi degetele lui verificara $i o pregatira. Ii provocara uncle de placere. Pana cand ea ajunse atat de infierbantata, incat se arcui $i, cu un sunet disperat, i$i afunda degetele in bratele lui. El injura, U$Or $i incet, $i trecu deasupra ei. Cu coapsele, o forta sa le deschida pe ale ei $i se pozitiona. 0 acoperi. Corpul lui gol pe al ei reprezenta un $OC senzual $i un deliciu carnal. Greutatea lui, duritatea atat de masculina... Piele pe piele incinsa, par aspru frecand zone sensibile rar atinse. Cu respiratia gafaita, se rasuci, implora, dar el nu ii dadea voie sa se grabeasca, nu ii permitea sa o ia inainte, ci o tinea sub el, o tinea cu el, o forta sa vada, sa simta... sa $tie. Intimitatea finala, atunci cand se intampla, cand, cald $i urned, corpul lui 11 imbrati$a pe al ei, apoi el intra incet, adanc in ea, inaintand in profunzimea ei, trecand cu o impunsatura de bariera ce o facea virgina, fu atat de puternica, incat o facu sa tipe, sa se agate de el. Aproape sa izbucneasca in plans. Senzatia lui in ea, tare $i greu, atat de straniu, de masculin, in centrul ei, era mult mai mult decat i$i imaginase. Mult mai intens, mai intim. Cataclismic de real. lcnind, gafaind cu disperare, gandurile ei zburara, simturile i-o luara razna; 11 tinu strans, se mi$ca impreuna cu el $i intelese rapid mi$carea, 1$i gasi ritmul. Lipicios $i cald, el o umplea, $i ea il imboldea, primind $i savurand fiecare avant puternic, fiecare senzatie scaparatoare. 162

- - - - - 'T'otu{ sau nimic - - - - - Cand el i$i cobori capul $i impinse, ea i$i ridica fata $i 11 saruta, 1l l sa sa ii revendice gura in timp ce se invarteau impreuna, Intr-o explozie de nevoie, de pasiune lacoma, rascolitoare. Intr-un $emineu in care ardea dorinta, rapace $i flamanda, 1111plandu-i. Conducandu-i. Intr-o cascada de senzatii inflamate care ii ridicau tot mai .u , pana cand ea se cutremura pe un pisc pe placere stralucire, de extaz atat de ascutit, ca ii strapunse sufletul. Chiar in timp ce cadea inapoi pe pamant, ea 11 stranse mai re, cu disperare. Cu un marait indelung, incapabil sa se abtina, cu atat mai u~in sa gaseasca puterea sa se retraga, a$a cum planuise, Roscoe 1 1 nja adanc, apoi, cutremurandu-se cand eliberarea il cuprinse, 1 J bit de extaz, tinut strans de imbrati$area somptuoasa a rpului ei, o urma peste piscul inalt $i in golul cunoscut. Plutira vreme de nenumarate batai de inima, el $i ea, zdrunnati $i inerti, infa$urati unul in jurul celuilalt, agatandu-se. Familiar ... dar, chiar in vreme ce se cufunda sub valurile de aur 111 urmarilor, chiar cand ii indeparta parul de pe fata, cand ii dadu 11n ultim, bland sarut pe buzele ei umflate de atatea saruturi, acea 11 rte a mintii lui care inca functiona, intr-un mod vag, inregistra cest lucru, cu ea, fusese ceva aparte. Altceva. Ceva ce nu mai simtise inainte.

Capito[u[8 ~ Parasira hotelul dupa un mic dejun rapid $i ie$ira din Birmin)'.h m, nu pe drumul ce ducea direct spre Lichfield, ci pe o ruta o olitoare, spre est. Hotarasera ca, pierzand doar o jumatate de I) $i cativa kilometri in .Plus, era preferabil sa evite 0 intalnire 11 ·amplatoare cu rudele lui Kempsey sau ale lui Dole. Din spatele valului care o ascundea, Miranda se uita cu atentie I, rice posibil urmaritor sau orice potential pericol $i i$i petrecea 11 inutele gandindu-se la evenimentele noptii precedente. 163

------- Stphanie Laurens----

in detaliu. Pe indelete. Tot ce i$i putea aminti - ceea ce, sprc surpriza ei, era destul de mult, suficient cat sa o faca excesiv de recunoscatoare pentru valul pe care il purta. Dincolo de ro$eata din obraji, ascundea zambetul ei visator, mult prea sugestiv, care ii facea buzele sa se arcuiasca de fiecare data cand lasa garda jos. Adevarul era ca se simtea plina de energie, inviorata, in culmea fericirii. inainte sa il intalneasca pe Roscoe, inainte sa se lanseze in aceasta aventura nea$teptata, se resemnase ca avea sa moara fara sa fi aflat... macar jumatate din cat invatase in noaptea precedenta. Fusese mereu curioasa intr-o maniera mai degraba acade· mica in legatura cu ce anume atragea femeile a$a de tare sprc barbati. Mai ales spre barbati ca el. Acum simtise acea atractie, ii cazuse prada $i ii cedase J:ntr-un final; nu intelegea inca in totalitate ce anume era, dar intelegea puterea acestei atractii. Cand se trezise de dimineata, el plecase deja din camera, dar a$temuturile de langa ea ii pastrasera caldura; dormise langa ea toata noaptea. I$i amintea vag senzatia data de imbrati$area lui, pieptul lui lipit de spatele ei, momentul cand cazuse intr-un somn binecuvantat. Se ridicase din pat, se spalase, se imbracase $i facuse bagajul intr-o dispozitie de zile mari. Cand ie$i din camera ei, el tocmal ie$ea din a lui. Aranjandu-$i haina, el ridicase o sprancean;\ spre ea; ea ii zambise radios ca raspuns, $i asta fusese suficient pentru amandoi. De atunci, nici o stanjeneala nu se ivise intre ei in timp ce gandurile le reveneau la problema din ce in ce mai urgent<\ a gasirii lui Roderick. La micul dejun studiasera o harta $i i~I evaluasera optiunile. le$isera din Birmingham la scurta vreme dupa ora opt . Acum, la mai putin de doua ore mai tarziu, ea consulta harta pe care o tinea in poala, apoi arata spre acoperi$urile ce se zareau undeva nu prea departe. -Acela este Lichfield. Din pacate, existau mai rnulte casu~e impra$tiate prin sat, unele pe campuri, altele ascunse in valcele sau mascate de copaci. Avand in vedere ca nu era intelept sa intrebe in mod deschis despre Kempsey $i Dole, erau nevoiti sa verifice pe furi$ fiecare 164

------- Totu( sau nimic ------in parte. Unele erau locuite de familii, $i fora rapid scoase I 11 lcul; la altele fura nevoiti sa priveasca pana vazura cine 1 1na inauntru $i, daca nu era nimeni acolo, se apropiara $i 1, •I~1 la U$a, apoi se uitara sa vada daca nu il vedeau cumva pe I 1,d ick inauntru. I • trecut de jumatatea dupa-amiezii, dupa ce trasesera bri$ca I 111 1 , o caruta $i se furi$asera pe un deal, la adapostul unui crang I 11 t I) ' cand l$i gasira intr-un final tin ta. , Trebuie sa fie Doyle. I coe se uita spre barbatul cu par negru, lung $i piele bolioasa, vizibila chiar de la o asemenea distanta, care ie$ise pe in spate a casutei lipite de panta crangului. Subtire $i cu un 1 I t de om flamand, mi$candu-se incet, barbatul aduna lemne , I 11 L -o gramada de langa peretele casei. C nd omul se retrase inapoi inauntru, Miranda, ghemuita I 111' Roscoe, in siguranta mascata de tufi$urile dese de sub '11 1 i, inspira. - Are o ureche diforma - nu a$a a zis Gallagher? - A$a este. Roscoe o privi. Asta lamure$te treaba. I-am gasit. c li intalni privirea. - . i acum ce facem? I 1., se uita din nou spre casuta. - Intai incercam sa aflam daca este $i Kempsey cu el. ce minute mai tarziu, un barbat masiv cu par castaniu rar ,' u o fata ro$covana se opri de cealalta parte a micului geam .1 11 pate. In regula. Roscoe se intoarse spre Miranda. Sunt amandoi 111 1untru. Cel mai probabil, este $i Roderick acolo, dar sta intins, .11 hiar daca nu este legat, nu ne putem a$tepta la ajutor din 111 t a lui. u buzele stranse $i un ochi la casuta Miranda incuviinta ,I II ap. - Ar putea la fel de bine sa fie incon$tient. - Ma pot ocupa de cate unul singur o data. Cand ea ridica 111 virea spre el, scutura din cap. Nu ma intreba cum. Dar pentru ' .i ta sa functioneze - sa ma pot eu ocupa de unul fara sa il 1I1 · tez pe celalalt $i fara sale dau ocazia sail foloseasca pe Roderick ,1, •pt ostatic -, avem nevoie sa ii despartim. Privi din nou spre

.

1

1

'

165

Steyfianie .[:aurens ------cas~t~· T:ebuie s~ il aduc pe llnul din ei suficient de departei M casa cat sa nu fie m stare sail avertizeze pe celalalt. Se uitara . amandoi in directi , a Cc>,.,Gei. -Am eu o idee mai buna, zise )\if iranda. Reactia lui instinctiva era sa refuze, dar, dupa ideea ci Nnlv• toare de la .hotel din noapte
- - - - - tTotu( sau nimic ~--Oftand din greu, se intoarse $i privi in jurul ei de parca ar fi tat ceva, apoi, intorcandu-se din nou cu fata la casuta, i$i ridica 111.tele cu o mana $i inainta spre aceasta. incet. Vazusera un conac mare cam la un kilometru $i jumatate in j1 1 1 drumului, dar era ascuns de casuta de un deal $i de o zona 1111padurita. Povestea ei era ca statea la conac, ie$ise la plimbare ·' ; ufundata in ganduri sumbre, se pierduse. Lucru explicabil in ' ".ul unei proaspete vaduve. t rigase suficient de tare incat cineva dinauntru sa o fi auzit, ,1,, , daca nu aparea nimeni, avea sa se apropie mai mult $i sa 111 rce din nou ... $a casutei se deschise. Oprindu-se, ridica privirea, simuland , 1 lrncurie. - Oh - ce bine! rosti, plina de speranta. Ii facu semn cu mana, ca sa ii atraga atentia. - M-am ratacit. Ma puteti ajuta? I empsey o studie un moment, apoi vorbi peste umar, a$tepta 1111 spuns, iar pe fata ii aparu incet un zambet. [! era prea departe ca sa studieze acest zambet, dar era sigura ' 1 11u se regasea decat pe chipul lui Kempsey, nu $i in ochii lui. Era . 111betul unei corcituri turbate care i$i masura din ochi prada. I empsey vorbi din nou, apoi porni pe alee spre ea. H i$i pastra pozitia, zambi stupid $i nici macar nu clipi Roscoe fugi de la marginea campului spre locul unde nu 111il · fi vazut din casuta $i disparu in spatele acesteia; se ascun" ' ' ,1 oi in tufi$uri, a$a ca putea 's a ii vada pe barbatul care se 1111I pta spre ea, dar nimeni din casuta nu il putea vedea pe el. I tre timp, Kempsey vazand-o doar ca pe o potentiala vic1 111 $i neavand nici un indiciu ca ea era, de fapt, momeala, se q •1 pie greoi. it rima etapa a fost realizata." Deja Roscoe ar fi trebuit sa fi I 111 1 t in casuta, ceea ce insemna ca a doua etapa a planului era fie 111 1 l fa$urare, fie la randul ei deja indeplinita. masura ce Kempsey se apropia, iar din casuta nu razbea 111. n zgomot, Miranda trase concluzia ca etapa a doua fusese linita. ,,Acum etapa a treia." 167

- - - - Steyfianie Laurens---l~d pastra zambetul - zambetul unei lady blande, inocentt·, care presupunea ca bruta care se indrepta spre ea avea, desigur, sa 0 ajute. Kempsey se opri in fata ei. Ochii de $Obolan o masurara pe ca $i geanta ei grea, apoi el inclina capul cu parul lui tuns scurt. - Don'$oara. Care-i problema? Ea zambi autocritic. -Ei bine, vedeti, stau la conac, $i am ie$it la o plimbare, dar ... I$i pleca U$or capul $i i$i ridica mana inmanu$ata ca pentru a-~I $terge o lacrima din ochi. Eu... m-am luat cu gandurile me!(• $i acum ... Ridicandu-$i capul, cu o expresie mirata, flutura din mana $i privi in jurul ei. Nu mai $tiu unde sunt. Inainte ca barbatul sa poata raspunde, ea inspira U$or, batu din palme $i i$i duse mana la piept, scoase un sunet de inec, apol inspira din nou. Kempsey se apropie ca pentru a o prinde in caz ca le$ina. -Oh, maiculita. Indreptandu-se, ea ii facu semn ca nu era nevoie. - Va multumesc, dar cred ca voi fi in regula. Adica ... Privi spre casuta. Poate daca ati putea sa-mi oferiti un pahar de apa ... I$i aminti ca Gallagher ii avertizase ca Kempsey era istet, dar el vedea ce dorea sa vada - pe cineva mult mai slab ca el, un porumbel intrat in oala. - Da, desigur. Zambetul reveni pe fata lui Kempsey, mai mieros, mai larg, mai de lup. - Va conduc inauntru, unde puteti sa beti un pahar de apa $i sa va odihniti putin. Pa$i mai aproape, langa ea, $i Miranda fu nevoita sa i$i reprime impulsul de a se indeparta. Cu siguranta nu il placea pe acest barbat - nu ii placea sa se afle in preajma lui. El $i prietenul lui il ranisera pe Roderick; daca ar fi avut o arma, ar fi folosit-o impotriva lui. In schimb, zambi cu naturalete, pregatindu-se in sinea ei, $i il lasa sa o apuce de brat, cu pretextul de a o ajuta pe cararea inclinata. Imitand crizele de astm ocazionale ale lui Gladys, se folosi de aceasta presupusa slabiciune ca sa amane orice intrebari.

168

- - - - t:fotu( sau nimic ------··1npsey o apucase de bratul drept; ea 1$i tinea geanta stransa 1, "· in mana stanga. Nu era tocmai o arma, dar era facuta din I ' I IZ tare, $i se gandise sa 0 umple cu pietre. Acum, ca il vazuse 11• I mpsey de aproape, precautia aceasta parea ridicola - ar fi , 11 nevoie de mult mai mult decat de cateva pietre ca sa ii crape ' q lul - , dar faptul ca tinea geanta in mana 0 lini$tea, oricat de 1111 , rie ar fi fost aceasta protectie. i\propiindu-se de casuta, ea i$i incorda auzul, dar nu deslu$i 11l11 ii . Aceasta era partea planului in care ea trebuia sa improvi, ., " Trebuia sa presupuna ca Roscoe o a$tepta inauntru $L .. Hmm-mm! unetul dezarticulat fu urmat de un scaun care ateriza in I 1\ asei. In tinctiv, Kempsey ii dadu drumul $i facu un pas in spate, 111t ochii lui ta$nira spre ea, buza lui se stramba malefic $i se 11 Jl 1 ti asupra ei. Miranda il lovi cu geanta grea, $i el se dadu inapoi, apoi ea se 11 ii $i incepu sa fuga spre casuta de parca toti cainii iadului ar fi 1,, I pe urma ei. · a se deschise. rivi in spate, il vazu pe Kempsey, care o urmarea in forta, l111lb ndu-se la U$ii. J, i intoarse privirea spre casuta $i il vazu pe Roscoe ie$ind, cu 1111 pistol in mana. J mpsey se opri, apoi se intoarse $i o lua la fuga. 1 pid. prindu-se, gafaind, langa Roscoe, Miranda se intoarse sa il 111 Iv asca pe Kempsey indepartandu-se pe alee spre drum. - Scapa. Roscoe i$i dorea sa il urmareasca, dar nu o putea lasa sini·.11 c cu Dole, chiar daca omul era legat $i cu un calu$ la gura, $i 11• 11 n in mod clar incon$tient, I

- ~tiu.

'cutura din cap, apoi puse pistolul din nou in buzunar. - Dar unde s-ar putea duce? Ii facu semn sa intre in casuta. I'1 ·buie sa ne ocupam de Roderick. 169

------- Stpfianie Laurens-------

------ 'T'otu( sau nimic - - - -

Miranda trecu pragul, se opri, lasandu-$i privirea sa se aco modeze cu intunericul, apoi traversa in graba unica incaptt spre un pat de lemne din capatul indepartat. -Oh, Dumnezeule! Roderick! Cazand in genunchi langa im provizatie, prinse cu blandete fata palida a fratelui ei. Roderick? Roscoe il privise suficient cat sa $tie ca nici macar vocea surorU lui nu avea sa il trezeasca, a$a ca se apleca $i il apuca pe acum p deplin incon$tientul Dole.

Antoarse $i fugi spre U$a ' ' borand scandura de 1~ U$a: eal ~le 1 e Roderick, apoi tl c te. Deschizand-o, o t mu cat e 1 scoase p

I ,,

Ad

p~~~ l~i,1: ;~~

-o inainte. · , et decat ea Roderick in spate, avea sa fie mu1t mad1 inc , . , A capatanare e catar. 1111zele ei se stransera cu 0 1 ~ .. ; tandu-te cu mine! Nu fi ridicol. $i nu iti mai ns1p11o~te1e cer h. , d a elinJ·ura in sinea Im. . I 11 1zan gur , . d t CA teva ramuri de copac1 . d · ta ii dadu e1 repta e. a d es1gur, so~r Im. Rodenc. k · Ea le dadu la o parte rapid, ar, ,, 1:.,,ifnsera in hama I

'

-Atentie, o avertiza el pe Miranda, tragandu-1 din calea ei p barbat, $i scaunul rupt de care era legat. Cred ca $i clavicula ii estt fracturata. Cum ea nu izbucni in plans, ci dadu la o parte patur pentru a evalua ranile fratelui ei, continua: Dupa cum aratA vanataile lui, se pare ca s-a luptat cand I-au luat prin surprindcr pe Chichester Street. Toate ranile par sa fie de atunci. $i clavicul I $i piciorul lui trebuiesc fixate cat de repede posibil. Deja se gandea uncle ar putea gasi un medic cu experienta. Ea se indeparta de pat $i se ridica.

Ea nu paru sa observe grosolania, ci se duse rapid la geam - ;ii vazu ceea ce vazuse $i el. Barbatii care venisera dupa ei Ia hotel tocmai sosisera. Kempsey se intalnise cu ei, $i acum faceau schimb de informatii. Ea se intoarse, il privi, apoi se uita spre Roderick. -Ce facem? Roscoe se grabea deja spre pat. -Nu avem timp sail Iegam. Ie$im pe U$a din spate $i o luam prin crang spre . trasura. Ajungand Ia pat, ridica patura de pe Roderick. Apucandu-1 pe prietenul lui de bratul nevatamat, ii ridica, il indoi de mijloc {li il puse peste umar. Cu atat mai bine ca este incon$tient. Intorcandu-se, vazu ca agila lui partenerc\ inchisese U$a din fata a casutei $i o bloca. Buna idee.

e~~~;o~i

ar fi to.st urea cu dificultate panta, trecand apaloi u o expres1e su • - de la bri~ca de pe de . f - t- de oi pe care o urmasera .., I " . . area acu a . urechi Urmaritorii lor ie$isera v cisuta furioase le a1unsera la A ·, d sa i$i dea seama in ce • I Jr 1 $i priveau in jurul 1or, mcercan 11 • ,,.

·~ie o luasera.

I n. I II . I

d A g el se opri pentru a-$i a$eza continuare ascuns .e cran. 'k 0 . . e Miranda $i porni ine pe umar corpul lm Rodenc . pnvi p

o u. A d o 1uam - pe deal. De acolo, va trebui sa sa ne vada.. can

,,,.,

la drumul deschis intins in fata lor, ~~oi in.~p~!

ca~~;. devenita vizibila cand ie$ira din crang, $1 mcuvim,a

, I 111 - a p .- cum antic1pasera, . . - caAnd parasira zona ascunsa, _ A se . · te din directia care se stransesera m spa' 11 .). ~a s nga , barbatilor ,

~pat

. til c:asutei. , - - Iote~i! striga cineva in mod comp1et mu .

1 . , ..

1 111

, . t fiare salbatice. Roscoe u rmarirea incepu. _ . a rbatii pornira dupa e1, urland ca n~e~ite sa ii inspaimante, sa nu asculte aceste sun;te, al a Nu i$i putea permite s tradui sa fie atent pe u~. e C: c · ma lui inainta cat de impiedice. Cu Miranda c iar m ur '

.-ca

'.1 ii dfi_ndraznea.M1'randei sa o ia inainte. Trebuia sa o vada pe ea acu semn , 11

170

l

• I " '. . u

- Ma due inapoi $i imi aduc proviziile. II putem pansa suficient de bine cat sa il putem muta. Se intoarse spre U$a din spate.

El deschise gura sa ii spuna sa-1 a$tepte sa 0 insoteasca - cin $tie la ce idei avea Kempsey? - , cand un zgomot indepartat din fata casutei il facu sa priveasca pe geamul din fata spre alee. Injura. Cu inflacarare.

b ta Cand ea ajunse ta direct spre panta a rup · cu coltul ochiului $i ii facu semn cu capul.

i inchise U$a in spatele ei.

i gu ranta. 171

- - - - ir'otu{ sau nimic - - - -

- - - - - - Steyfianie Laurens - - - - - De indata ce bri$ca aparu in fata lor, el ii striga: - Fugi in fata, urea $i dezleaga haturile. Lasa frana tras;\ fl haturile in mana. 0 privi in ochi cand ajunse in dreptul lui. 11111&1 Imprima cuvantului cat de multa hotarare era capabil. Buzele ei se stransera - el se gandi ca avea sa ii contra:t.ic dar apoi incuviinta din cap, i$i ridica fustele $i fugi inainte. El inainta cat de rapid putea, dar Roderick nu era tonn U$Or. Pana cand ajunse la cararea pentru trasuri, unde trl"h sa incetineasca pentru a cobori de pe dambul ridicat pe earn batatorita, urmaritorii coborau deja dealul in urma lui. Aterizand pe ca.rare, cu maxilarul strans, el continua fu spre bri$ca. Ajungand in cele din urma, ii dadu jos pe Roderick $i ii f pinse pe scaun, sprijinindu-i corpul inert de Miranda. LuAn haturile $i lasand-o sa se ocupe de Roderick, i$i scoase pistolul, intoarse, tinti la repezeala $i trimise un proiectil in pamant chi la picioarele urmaritorilor. Impu$catura $i pamantul care zbura in fata lor ii fa.cu sa se d in spate, sa se impiedice $i sa cada unii peste ceilalti. Apoi i$i dadura seama ca el avea un singur pistol, se ridicarl\ ' pornira din nou spre ei. Dar el sarise deja pe scaunul vizitiului, fixandu-1 pe Roder! intre corpul Mirandei $i al lui. Aruncand pistolul pe podea, d:td drumul la frana. -Tine-te bine! ' Caii lui nu erau cunoscuti pentru docilitatea lor $i nu fuses<'r alergati de zile bune. Avand in vedere ca se speriasera deja d impu$catura, pornira in galop. Bri$ca se legana $i se zgudui, lovi gropi $i sari, dar eel car o construise era eel mai bun me\')ter din toata Anglia; rezist terenului dur, ~d, cu caii deja aproape de viteza lor maxim 1 inaintara in goana de-a lungul cararii, lasandu-i pe Kempsey, Doi $i rudele lor urland in urma. · Doar cand ajunsera la un drum mai mare, $i Roscoe strunl cu abilitate caii - animalele diavolului - pe suprafata mai lini1 1 Miranda reu$i sa inghita $i sa-i permita inimii sa coboare la lac din gat, unde statuse intepenita pana in acel moment. 172

11 .il 11 ma

ii reveni la loc $i reincepu sa bata ca de obicei, $i menghina care ii strangea plamanii $i putu sa , 111 r$it. Privi peste Roderick - pe care il tinea strans 1 mbele maini - spre Roscoe. $i nu $tiu ce sa spuna. multumire nu ar fi fost de ajuns pentru a descrie a. hipul. Avea o expresie ce parea cu totul netulbura11111 111 ul • au mai putin impasibila, aporape de nedescifrat.. . 11. , 11'C i-ar fi simtit privirea, ochii lui ii intalnira pe a1 e1 1 1 \ , 1, L va secunde. t .1 1 1 i c f ara? It 1 , 'l\ t? 11 , 11 11 fost ranit. Privi cercetator spre Roderick, in conti" " 111 q ii " t $i incon$tient. Trebuie sail ducem la un doctor. I 1 1, I r unde? 1·11 in jurul ei, incercand sa i$i dea seama uncle se aft.au; lt1 ' " 11 1 1 bunia evadarii lor, nu fusese atenta la directia in care $a ca nu avea nici o idee. 1 din jur era verde, cu dealuri unduitoare $i cu nici un unui ora$. Se indreptau, se gandi ea, spre nord, ceea ce mergeau spre Birmingham $i, daca i$i amintea bine, lttl l I ' • fara Ora$e, doar CU cateVa Sate micute. uncle ne aft.am? upa o pauza scurta, Roscoe cqntinua: Kempsey $i '.incerca sa ne ur:mareasca - trebuie sa presupunem ,,,.1 , e tot ce le stain puteri ca sane vaneze pe noi $i pe 11 .. ,i, .1 ! l _Trebuie sa gasim un loc in care Roderick sa aiba parte 1. 1 , ,, 1,11 ntul de care are nevoie $i in acela$i timp sa fie ferit de , o1

1

•d

1

1111 1"'

IX

/}

lilatac. ~ $tea un asemenea sanctuar. 1$i imaginase ca luarea 1, de a-i duce pe ea $i pe Roderick acolo ~avea ~a fie u~a ta, un pas dificil de facut, de acceptat ... In sch1mb, ch1a~ a con$tientizeze ceea ce facea, intorsese bri$ca pe ale1

1 , 111

,1,, 1

oscute. '.· i iu unde putem merge. _ M I nda ii trase pe Roderick, astfel incat sa aiba 0 pozitie cat

l1l11• ' 1

173

~--- 'T'otu( sau nimic - - - -

------ Steyfianie Laurens-----El nu raspunse pana cand ea, multumita de eforturi, U p intrebator. - Intr-un loc sigur. ~i asta, i$i dadu el seama, era factorul hotarator. Avea nevo dincolo de orice dubiu, argument sau motiv - de unde loc u $tia ca ea era in siguranta. Continua sa se uite la cai. -Te due la casa unei rude. Nu este departe. ,,Te due la casa unei rude." Miranda i$i aminti aceste cuvinte, U$Or uimita cand el gh bri$Ca de-a lungul aleii largi $i drculare din fata unui co masiv. Intrasera pe domeniu pe drurnul din spate; arnin du-$i banuiala ca el era altoiul vreunei familii nobile, presupu1 initial ca ruda lui era, poate, administratorul uneia dintre fer Cu cat se apropiasera rnai mult de conac, cu atat ea i$i revizu opinia, gandindu-se la administratorul fermei domeniului, ap cand se apropiasera de dependintele conacului, la vreun vizl sau la grajdar. Dar el continuase sa se indrepte spre conac, ca ea corecta statutul rudei lui la eel de majordom sau rnenaj conacului, insa el o incurca $i mai tare virand spre una din laturile magnificei cladiri cu trei etaje $i continuand ... nu sp casa de la poarta, ultima ei posibilitate, d spre curtea pietrul din fata treptelor impozante din fata. Cand el i$i opri caii in fata respectivelor trepte, ea se intoar pentru a se holba la el, fara sa inteleaga. Roscoe ii simti privirea, dar nu se uita la ea. Doi randa$i fuge deja spre ei -primitori-, cu ranjete pe fata. Coborand din bri$ca, 11 sustinu pe Roderick cu o rnanA o ridica pe cealalt a - inainte ca randa$ii sa i$i poata rosti sal tul obi$IlUit. -Jenks, du-te $i spune-i lui Cater ca avern un ranit . Spune-i 1 trimita imediat dupa doctorul En twhistle, $i o sa avem nevoie d cativa lachei ca sa 11 cararn pe domnul Clifford inaunt ru. - Da, stapane. J enks saluta rapid $i fugi pe trept e spre U$a principala. - Aid. Roscoe dadu fraiele randa$ului rnai t anar. Tine-le bine. Apoi i$i indrepta atentia spre ocupantii trasurii - Roderick inca incon$tient $i Miranda peste poate de uimit a. Incredula. 174

i privirea. iguranta aid . Amandoi veti fi. incrunta. c el sa o poata face sa inteleaga, un puhoi de oameni din casa. Nu doar Cater $i lacheii, a$a cum sperase ,. 1I ~i ace$tia se aft.au in avangarda; in urma lor, o aglo, , 11 , I uste traversa t erasa pentru a cobori pe trepte. l td tt ! E$ti acasa! unat! lit I $teptam! lmp ramai? 1 111 unt prietenii t ai? 1 1 grav este ranit domnul? . . _ , lui, cele trei surori, cumnata $1 nepotul Im - rarnas m 1 pt la final - n inconjurara toate, tragandu-1 de cap -1 pupa pe obraz, inainte sa ii zambeasca incantate $i sa se uite cu ingrijorare catre Roderick. I I minti, prea t arziu, ca mama lui ii scrisese ca toate SUI , i1 , I ti se stransesera la Ridgware pentru a planui nunta 1 I· .111 • rivindu-1 pe Henry, care ii oferise galant mana Miran1I 0 ajute sa coboare, intalni privirea surazatoare a net 1il l t 1 i $i aproape marai. D~r. ... ' - . . I' 1 , , U$ise sa satisfaca cunoz1tatea mdreptat1ta a rudel~r Im 1 minin $i sa faca minimele prezentari necesare, se lasase 11, 11

1.,

1,

I

,

'

I

rarea. . cul era ca st area lui Roderick excludea din start once ~ 11 I ci lizare. Doi lachei n ridicara cu toata atentia din bri$Ca, .. 1 I ransportara in casa. Cater $i menajera, doamna Vine:'. 1 11 1 1ii era deja problema; sub indrumarea lui Cater,. lac~eu ~ pe Roderick pe scarile largi, intr-o camera dm anpa 1. I • " ' 1

i. •J

. ra distrasa de faptul ca ajunsese in mijlocul acestei familii, , 1 1 1 11

i despre care ea nici nu banuise ca exista, Mirand~ reu$i.se

il t:te pe toata lumea cu aplomb $i sa schimbe pohtetunle ·e. Mama lui, surorile $i cumnata se aratara intelegaand ea i$i ceru scuze $i il urma pe scari pe fratele ei, in uare incon$tient.

------ Stplianie Laurens ----- - Infr-o maniera destula de la$a, Roscoe se folosi de Roderick scuza sa o urmeze, lasandu-$i. familia grupata in hol, privindu l pe el $i pe Miranda urcand scarile, cu expresii intrigate, d totodata 'lncantate. Nu era sigur ce provocase o asemenea incantare - aparitia lul n ea$teptata, anticiparea distractiei $i a detaliilor despre cealalt viata a lui, promise de prezenta lui Roderick $i a Mirandei, sa altceva ... Dand la o parte suspiciunea ca raspunsul era, de fap 1 un cumul al acestor motive, o urma pe Miranda, care la randul ei Ii urma pe lachei $i pe Roderick, spre dormitorul pe care dou slujnice $i doamna Viner il pregatisera deja. ·- Bietul fl.acau. Din partea cealalta a patului cu baldachin, doamna Viner ajuta pe Miranda sa le indice lacheilor exact cum sa i$i lase Joi povara, apoi, cand ace$tia se retrasera, doamna Viner o ajuta sc\ II instaleze pe Roderick mai confortabil. - Doctorul Entwhistle a.junge cat ai clipi - n u locuie$te depart , Cat a$teptam, imi pot aduce foarfeca daca doriti $i ii putem elibera pe fratele dumneavoastra din acele haine, ca sa ii fie m I confortabil. Miranda in talni ochii caprui ai menajerei. - Iti multumesc. Ar ajuta, presupun. Femeia cu aer maternal radie. - Nu va faceti griji, domni$Oara. Imi aduc foarfeca $i ma intorc acu$ica. Daca mai aveti nevoie de altceva - arata spre clopotelul c atarna langa camin -·, sunati doar, $i cineva va urea imediat. Dand afara celelalte slujnice, menajera ie$i $i ea. Lachell plecasera deja, lasand-o singura cu Roscoe $i cu un Roderick in contin uare incon$tient. Ca sa fie sincera, Miranda n u ar fi putut spune care dintre ei era motivul de distragere mai mare. Roscoe se oprise la piciorul patului. - In caz ca nu ai retinut, pe menajera o cheama doamn Viner. Apoi inconjura patul spre ea. Miranda se intoarse spre el. Oprindu-se in fata ei, ii cerceta ochii, apoi abandona masca de impasibilitate, $i buzele i se strambara cu mahnire. ~ - Imi cer scuze. Uitasem ca surorile $i nepotul meu vor fi aid. In m od normal, este o casa ... mult mai lini$tita. 176

- - - - - - 'T'otu( sau nimic - - - rivi spre pat, apoi in jurul camerei, se gandi la tot ce $i intelese Ce do rise el Sa spuna Cand afirmase Ca aveau 1 11 1 n siguranta. /\ a nu conteaza. )Liu ca este un $OC, ca sunt multe informatii, dar... A$tepta , , , 1 o se uite la el, apoi ii surprinse privirea. Vei avea incre, i, 11 · 11 mine? ) 11 tdeauna." Cuvantul ii veni in minte brusc, $i i$i dadu .. , 1111 a acela era adevarul. Avusese incredere in el de la prima 111 1 1l1 .1ir ; in ultimele zile, avusese incredere in el in mod implicit 11 1 111 'llttmarate ocazii. 1 rl venise iubit fara sa se gandeasca prea mult la asta. 11 x'lndu-1 cu privirea, incuviinta din cap. I . Desigur. n ne. Buzele lui se strambara din nou, de data aceasta a I I 11 JUare. Am Sa fac tot Ce pot Ca Sa nu te deranjeze prea tare , 11 . 11 · zitatea lor. 1 u inclinare a capului, dadu sa se intoarca. M randa se intinse $i ii prinse de maneca. Cand el privi in 'I'·'' , i sustinu privirea. Cine e$ti? HI privi cateva momente, apoi zise: unt Roscoe. Tu, mai mult ca altii, $tii cine $ice sunt. r 'um ea nu comenta n imic $i nici nu puse alte intrebari, el ii 11 . I 1 mana de pe maneca, ii stranse U$Or degetele, apoi le dadu .111 111)\Jl $i facu un pas in spate. Ea illasa. I '1· punctul de a se intoarce, Roscoe ezita, apoi ochii li se 11 11 .11nira din nou, iar el zise incet: 11 tineretea mea am fost Lord Julian Delbraith. M ·r nda n~ avea ~id o idee ce vedea el in ochii ei; nu avea nici 1• ld1· e simtea. 11 uviinta'.nd U$Or din cap, else intoarse $i se indrepta spre U$a .1.. 11 ldsa; fara sa mai priveasca in spate, ie$i $i trase U$a dupa el. Miranda ramase cu privirea atintita la U$a, tulburata, dar fara ".·.1, in toate revelatiile ultimei jumatati de ora, toate incom1.i ,., ,., ispititoare, dar in continuare nebuloase, doar una rama111 ', I Lln fapt de necontestat. 1

I 11

1

•• •

1

177

---- - - 'T'otu( sau nimic - - - - - -

-------- Stpfianie .Laurens ---- - Regele cartoforilor din Londra, barbatul care ii devenise iubit, era descendentul legitim al unei case ducale. 0 bataie la U§a anunta sosirea doamnei Viner. Menajcr adusese cu ea doua foarfece de croitorie §i cama$a de noaptc unui barbat. -Am gasit aceasta cama§a, de§i cred ca ar trebui sa a§teptam pana ii ~andajeaza doctorul, dar vom reu$i cumva. Doamna Viner zambi. Incepem deci? Scuturandu-se de §Ocul continuu ?i posibil in cre§tere, Miranda incuviinta din cap. - Da, desigur. lngrijirea lui Roderick era un lucru la care se pricepea.

Capito{u{9 ~ Doctorul Entwhistle se dovedi cumsecade $i priceput. Ml · randa se simti extrem de U$Urata cand, dupa ce acesta fixasc $i bandajase umarul lui Roderick, apoi piciorul, o asigurase ca, beneficiind de atentia cuvenita, pacientul avea sa i$i revinA complet. -A avut noroc - ambele sunt fracturi simple. In orice caz, vor trece cateva luni pana cand oasele se vor vindeca complet. Miranda dadu la o parte o $Uvita de par de pe fruntea fratelui ei. -~i febra? - Este un simptom, nu o cauza de ingrijorare in sine. Acum, ca oasele ii sunt indreptate §i vindecarea poate sa inceapa, febra ar trebui sa cedeze. Entwhistle zambi lini§titor. -Ar putea sa dureze cateva zile, dar ma a§tept lai mbunatatiri pana maine. Vin din nou sa ii vad evolutia maine dupa-amia~a, dar tineti minte ca i-am dat un somnifer, somnul fiind eel mai bun balsam pentru oase rupte. Ma indoiesc ca se va trezi inainte §i,_ chiar daca o face, va fi slabit, a§a ca va trebui sa descurajatl mi§carea inutila sau orice tip de agitatie in urmatoarele zile,

178

11 uviinta din cap, apoi puse intrebarea cea mai pertinenta: 1 va putea sa calatoreasca? Locuim la Londra. 11Imzele tuguiate, Entwhistle se gandi la starea lui Roderick, 1

1

•1111

( l , va pot da un raspuns categoric dupa ce il vad maine, dar 111!1 i sc ca va fi suficient de puternic sa faca acest drum in 111 .i p ll~in de zece zile. A$ recomanda sa faceti tot posibilul 1 • 11 t • a calce pe acest picior pana atunci. Chiar §i dupa aceea, ' ,, t 11·bui sa nu umble prea mult $i sa i$i tina umarul $i bratul I, I' 11 11 Jte cateva saptamani. V multumesc. Vom face tot ce recomandati. t Ii 111, ndu-1 pe doctor spre U§a, il conduse direct in mainile lui fl 1 • 1 1r; aces ta se pare ca a§teptase pe hol sail duca jos. I 11 l rcandu-se la pat, privi spre Roderick. Acesta parea teribil ,f, 111lid, cu parul lui castaniu lins, §i observa ca gura ii era 111. "ii ~ ta de linii care nu fusesera acolo cu o saptamana in urma. 1111 zandu-1 dormind simti o U§urare atat de intensa, incat t,,, I 1" ochii ?i lasa pur ?i simplu acest val sa o strabata. ' " nd emotiile i se domolira, deschise ochii. Privind in jurul erva langa perete un scaun cu spatar drept, se indrepta ·•1•11· 1, il ridica ?i il duse langa pat, apoi se a§eza, lua una .11111 I mainile inerte ale lui Roderick in ale ei §i se pregati de 0 1,lluptare lunga. It memora celelalte ocazii cand veghease langa patul lui Rode• I• l\ 1 ftnd U§a se deschise, §i Roscoe intra. 1 vreme ce inchidea U§a, ochii lui ii intalnira pe ai ei. Iti multumesc din nou pentru ajutor. I l scutura din cap. Nu 1-am intrebat pe Entwhistle. Ce-a spus? I timp ce ii punea la curent, el se indrepta spre capul pat 11 lt tl, l$i vari mainile in buzunare, se sprijini cu umarul de stalpul Ii.ii lechinului §iii studie pe fratele ei. - Deci se pare ca vom abuza de ospitalitatea ... cumnatei tale in 111111 toarele zece zile, spuse ea privindu-1. Miranda ascunsese o intrebare subtila in afirmatie; nu era 11 nna de relatie, dar ii fusese prezentata Lucastei, ducesa de Ridgw.1r , care era, in mod evident, mama lui Roscoe, ?i de asemenea I11 aroline, care era ducesa actuala. Tanarul longilin care semana '" 1

179

------ Stpfianie Laurens ~----

~---- 'Totu( sau nimic ~----

izbitor cu Caroline, dar $i cu Lucasta $i cu Roscoe, fusese prezentat drept duce, a$a ca ... se gandi ca o nimerise. Caroline, probabil vaduva, era in prezent doamna acestei familii ducale. Aparent fa.rel sa ii observe nesiguranta, Roscoe nu fa.cu decat sa incuviinteze din cap. - Vom folosi acest timp pentru a afla ce putem despre angajatorul lui Kempsey $i al lui Dole. Ar fi eel mai bine sa obtinem informatii inainte ca Roderick sa se intoarca in ora$. Se intreba cum ... Dar avea alte lucruri la care sa se gandeasca. -Suntem indatorati... -Nu nu sunteti. Ii intalni privirea. Cel putin, nu financiar. ' ' ' - Dar doctorul ... - Este doctorul domeniului. Este in slujba noastra. Ea ii studie fata, apoi zise: -Nu o sa ne la$i pe mine sau pe Roderick sa platim pentru asta, a$a-i? - Nu. Dupa un moment, buzele lui se arcuira. Sunt, panel la urma, regele cartoforilor din Londra, $i, ca atare, unul dintre cei mai bogati oameni din tara. ~i, a$a cum cred ca am mai mentionat, il consider pe Roderick un aliat $i un prieten, iar eu am grija de prietenii $i de aliatii mei. Se opri, apoi adauga: Ai putea sa prive$ti toate astea ca pe o masura pe care o iau pentru a-mi pastra reputatia ne$tirbita. Ea pufni, dar se gandi sa lase cearta pe mai tarziu sau chiar sa lase aceasta discutie in seama lui Roderick. Privindu-1 pe Roscoe, sprijinit de stalpul patului cu gratia lui obi$nuita, i$i aminti presupunerea ei anterioara - ca indiciile despre descendenta lui aristocrata existasera, dar nu le interpretase cum trebuia. Observandu-1 aid, in acest decor, nu putu decat sa se intrebe cum de facuse una ca asta; nu era nimic neclar la el. Era un model de aristocratie. Dar era in continuare nedumerita, cum, $i de ce, $i... Atat de multe lucruri. ~i cum el nu parea dornic sa ofere explicatii, Miranda se vedea nevoita sa intrebe. -Ceilalti din Organizatia Filantropica... Fa.cu un semn spre el, apoi in jurul ei. Ei $tiu? El o studie un moment, apoi raspunse:

- Nu $tiu, dar poate ca cei mai in varsta banuiesc. Indepart, ndu-se de stalpul patului, i$i scoase mainile din buzunar $i

180

i rearanja haina. Sunt toti mai tineri ca mine macar cu cativa ni, deci nici unul dintre ei nu a fost in cercul meu de prieteni ainte. Ii intalni privirea. Lord Julian Delbraith a disparut cu l isprezece ani in urma. Inainte ca ea sa poata asimila informatia, cu atat mai putin sa spunda ceva, se auzi o bataie U$Oara la U$cl. Roscoe - Julian, oricine ar fi fost el acolo - se intoarse $i se ndrepta spre U$cl, o deschise $i privi pe hol; Miranda auzi voci · -minine. Vocea lui era prea joasa ca ea sa poata intelege ce punea, dar o doamna raspunse. El tacu; ea ii putu simti resemnarea chiar $i de la distanta, apoi el fa.cu un pas in spate $i tinu U$a larg deschisa. Vaduva intra intempestiv in camera, urmata de ducesa. Mai devreme, in curtea din fata, Miranda i$i facuse o impreie superficiala. Acum observa ca ducesa-mama, de$i nu mai era , nara, deborda in continuare energie fizica $i mentala; era imbracata la moda, trasaturile ii erau delicate, iar parul ei cenu$iu ra frumos aranjat. Taria de caracter $i o vointa de neoprit ii erau mprimate in liniile fetei $i ii erau subliniate de postura; Miranda imti ca albastrul intunecat al ochilor ei nu era singura trasatura e c~re vaduva i-o transmisese fiului ei. Prin comparatie, ducesa ra mai tanara $i, in mod evident, mai lipsita de forta; blonda, indiscutabil eleganta chiar $i in rochia simpla pe care o purta; ~a ei, care parea mai imbatranita decat ar fi trebuit sa fie, trada rece semne ale unei hotarari interioare. Ridicandu-se, Miranda incepu o plecaciune, dar ducesa-mama ' fa.cu semn din mana sa se opreasca. - Nu este nevoie, draga, nu cat suntem doar noi. Privi spre oderick. Cum se simte fratele tau? Ce-a zis Entwhistle? Con$tienta de faptul ca doamnele aveau dreptul sa $tie - le ofe-au ei $i lui Roderick adapost, panel la urma -, Miranda le explica ituatia. ~i vaduva, $i ducesa pusera intrebari pertinente; coentariile ce urmara sugerau ca ambele aveau cuno$tinte sumare 11 ingrijirea tinerilor gentlemeni. Din coltul ochiului, ii vazu pe oscoe zabovind undeva in preajma U$ii deschise, de parcel s-ar !

181

- - - - Stpfianie Laurens------

------- 'T'otu( sau nimic -------

fi gandit sa o ia la fuga, dar el inchise U$a $i ramase locului, la distanta de grupul din jurul patului. Intr-un final, terminand de povestit, Miranda inspira $i i~I indrepta atentia spre cele doua doamne. - Nu va pot multumi indeajuns pentru ca ne-ati permis st\ ramanem, cu atat mai mult pentru ca ne-ati ajutat ... -Cerule mare, draga! Normal ca v-am ajutat. Ducesa-mamA zambi cu o caldura neprefacuta. Suntem feridte ca avem ocazia saofacem. Ducesa zambi la randul ei lini$titor. -Te rog sa ne crezi, domni$oara Clifford, ca suntem incan· tate ca trebuie sa ramaneti. Ducesa privi spre Roscoe. Ne bucuram ca Julian a avut intelepdunea sa va aduca aid. "De ce?" Miranda nu lasa nedumerirea sa i se vada pe fata dar in sinea ei era foarte uimita. Atat ducesa, cat $i vaduva ii pa~eau sincere, deschise $i multumite de vizita nea$teptata a ei $i a lui Roderick. Se mai auzi o bataie la U$a. -Ah, trebuie sa fie doica. Ducesa-mama facu un semn spre Roscoe. Las-o sa intre. Roscoe se supuse. Ducesa explica: - Doica are foarte mare experienta in supravegherea paden· tilor no$tri - il va veghea pe fratele tau $i il va ingriji excelent. Intre timp, cu tot ce s-a intamplat, nu am avut ocazia sane schimbam pentru dna, dar, cum suntem doar noi - en famille -, ne-am hotarat sa nu ne formalizam in aceasta seara. - intr-adevar. Ducesa-mama veni langa Miranda $i ii puse cu blandete degetele pe mana. - ~i, cum Entwhistle 1-a adormit pe fratele tau $i nu se va trezi pana maine, tu, draga mea, poti sa 0 la$i pe doica sa se descurce aid $i ni te poti alatura la dna. Miranda i$i dadea seama cand era dirijata sa faca ceva. Privi in ochii intunecati $i surprinzatori de alerti ai vaduvei $i simti ca rareori o refuza dneva pe batrana doamna. Asemenea fiului ei, se a$tepta sa i se faca pe plac.

Miranda privi spre cealalta parte a camerei, la Roscoe. Cu maiprinse la spate, .acesta se uita in jos; daca un asemenea om 1 1 .tea arata vreodata sfios, de parca ar fi dorit sa intre in podea, 1 , parea acum. Curiozitatea ei crescu, surprinzator de intensa. $i nu erau $anse prea mari ca Roderick sa se trezeasca. Privi spre vaduva, apoi spre ducesa, dupa care inclina din cap. - Va multumesc. Mi-ar face placere sa va insotesc la dna. 0 privi pe doica; intrase $i a$tepta in tacere. Era o femeie de v rsta mijlocie, imbracata cu un $Ort apretat peste o rochie gri, cu !Jc r cenu$iu, maini puternice $i o fata patratoasa, avea un aspect in i degraba infrico$ator. - Lasati-ma sa ii explic doicii starea fratelui meu, $i apoi Julian? Roscoe? - fiul dumneavoastra ar putea sa ma conduca. , -Excelent! Batand-o aprobator pe brat, vaduva se intoarse spre U$a. - Haide, Caroline, cred ca am auzit gongul. Ceilalti se vor inba uncle am disparut. Cele doua lady plecara, insarcinandu-1 pe Roscoe sa o aduca pe d mni$oara Cllfford. Cum ea ii explica deja doidi cele necesare, u auzi raspunsul lui. Femeia se dovedi la fel de experimentata $i de ferma cum prezentase ducesa; ii puse numeroase intrebari despre rani nainte sa se declare sufident de informata cat sa se ocupe de R derick. - Nu cred ca se va mi$ca, nu dupa unul dintre somniferele cl ctorului, dar, daca da vreun semn ca se treze$te, trimit dupa umneavoastra imediat. intelegand ca, de$i doica ii aproba grija pentru Roderick, t tu$i nu considera necesara prezenta Mirandei pentru recupe.rea fratelui sau, accepta sa ia lucrurile ca atare. -iti multumesc. intorcandu-se de la pat, se indrepta spre locul uncle o a$tepta Roscoe. Acesta ii intalni privirea, dar nu facu nid un comentariu. eschizand U$a, o invita sa treaca, apoi o urma pe coridor. Ea a$tepta pana cand el inchise U$a. Alaturandu-i-se, el ii · cu semn sa inainteze, $i ea il urma pe coridor. Dupa un moment, murmura:

182

11 1

183

------ Stphanie Laurens------

- - - - 'r'otu{ sau nimic ------

-A$ fi fast perfect multumita cu o tava de mancare in camera. Ai fi putut sa ma salvezi, dar nu ai facut-o. Dupa o clipa de tacere, el raspunse, cu o voce joasa: -A$ fi putut sa o fac, dar au dreptate - ai nevoie de o masa cum trebuie. Nu am mai mancat nimic de la micul dejun, $i acela a fast devreme. Prin umbrele din hol, ochii Ii se intalnira. Nu ai sa ii fii de ajutor lui Roderick daca le$ini sau te ofile$ti. Ea pufni $i privi in fata. La interior, casa nu era la fel de cople$itoare cum se a$teptase; de$i mobila $i interioarele erau frumoase, luxoase $i elegante, ambianta generala era a unei case falosite, a unui camin, nu a unui muzeu. - Mai mult, continua Roscoe, ai nevoie de timp ca sale cuno$ti suficient cat sa te simti confartabil in preajma lor in urmatoarele saptamani. Ii facu semn cu mana spre capul scarilor. $i ele au nevoie de timp sa te cunoasca. $tiu ca vor face tot ce le sta in putinta ca sate ajute in urmatoarele zile. Pornira in jos pe scari. - Surorile tale ... locuiesc $i ele aici? - Doar Edwina, cea mai tanara. Millicent, cea mai mare, $i Cassie, cea mijlocie, sunt ambele maritate $i nu stau aici. Am inteles ca sunt in vizita pentru a planifica nunta Edwinei. Este logodita cu unul dintre baietii Frobisher. Miranda nu se invartea in cercurile inalte ale societatii, dar auzise numele. - Unul dintre exploratori? El incuviinta din cap. ColturVe buzelor i se curbara in sus cand ajunsera in holul din fata. - Cred ca i se va potrivi perfect Edwinei. Frobisher nu $tie inca, dar pun pariu ca Edwina o sa vrea sa 11 insoteasca in urmatoarea expeditie. Roscoe nu o conduse in salonul de mese principal, care - era sigura - avea dimensiuni impresionante, ci spre un alt salon de dimensiuni rezonabile, o camera mai intima cu o masa de doar douasprezece locuri. In acel moment, erau puse opt tacamuri. Familia se adunase in fata geamurilor lungi din capatul camerei; se intoarsera cu totii cand ea intra, condusa de Roscoe. Ducesa zambi $i se apropie,

-$tiu ca i-ai intalnit in trecere mai devreme, dar permite-mi a ti-i prezint mai bine pe ceilalti membri ai familiei. Continua prezentandu-le pe Millicent $i pe Cassandra assie, te rog -, ambele tinere doamne elegante, $i pe Edwina, o ncantatoare tanara de douazeci $i doua de primaveri care era in mod clar incantata de apropiata ei nunta, dar, precum surorile i, era totodata nerabdatoare sa afle mai multe despre Miranda i despre Roderick. Fiecare sora mai adauga ceva despre sine - cu ine se casatorise $i uncle locuia, cati copii avea fiecare $i ca i$i rimisesera sotii in Scotia la vanatoare, impreuna cu Frobisher, ] godnicul Edwinei, pentru ca ele sa se poata intalni sa planifice unta fara motive de distragere. Scotand-o pe Miranda dintre surori, ducesa continua: -Soacra mea nu mai are nevoie de prezentari. Ducesa se intoarse spre tanarul care a$tepta lini$tit langa ea. Ila zambi, $i iubirea de mama ii lumina fata. - Mai ramane sa ti-1 prezint pe fiul meu, Henry, duce de 'dgware. ' Zambind, Miranda facu o mica reverenta $i ramase fermecata zambetul pe care Henry i-1 oferi cand ii lua mana $i se inclina uviincios. Considera ca era la jumatatea adolescentei, cu memre lungi $i cu o gratie inca in evolutie, dar se inclina intr-o rnaniera laudabila. - 0 placere, domni§oara Clifford. A§tept cu bucurie sa va cunosc dumneavoastra §i pe fratele dumneavoastra, in urmatoarele zile. Sper ca nu este grav ranit. - Nimic dramatic, m-a lini§tit doctorul. Doar ni§te oase rupte. Se intoarse cand Henry, imitand eleganta unchiului sau, ii facu mn spre un scaun; mai rapid decat Roscoe, il tinu pentru ea. Henry zambi, ajutand-o sa se instaleze pe scaun. -Musafirul este in grija mea. Ea chicoti; il placea pe Henry. 0 a§ezase in stanga locului din .pul mesei. Dupa ce o ajuta §i pe bunica lui, ducesa-mama, sa se ~ eze pe scaunul aflat vizavi de Miranda, Henry ocupa locul din pul mesei, privi in lungul acesteia, apoi spre majordomul care itatea in spatele lui. - In regula, Cater. Sa-i dam drumul.

184

185

- - - - - - St91fianie Laurens ---- - -

- - - - - - ir'otu( sau nimic - - - - - -

Iviiranda se surprinse din nou suprimandu-$i un zambet; tinereasca a lui Henry era molipsitoare. De$i aveau de s1abilit chestiuni legate de rapirea lui Roderick, de persoana aflati in spatele ei ~i de motivul pentru care ordonase asta, in acel moment fu invaluita de U$urare amestecata cu curiozitate, $i cu un sentiment de siguranta calma, se simti indreptatita sa se relaxeze $i sa afle tot ceea ce putea despre barbatul a$ezat lang~ ea - Neville Roscoe-, Lord Julian Delbraith. Sura lui cea mai mare, Millicent, statea in dreptul lui, cu Cassie lang~. ea. Ducesa era a$ezata la celalalt capat al mesei, iar Edwina state:i in dreapta ei, in partea opusa lui Cassie $i de cealalta parte a lui Joscoe. G .nd primul fel - o supa delicioasa de pui ~i castraveti - fu a$ezat in fat.a lor, Millicent intreba unde anume in Londra locuiau Miranda $i Roderick. Discutia ce urma nu fu atat un interogatoriu, cat mai degraba un schimb de informatii. Pentru fiecare lucru aflat de la ea, oferha ceva in schimb, o bucatica ce ii permise sa afle mai multe despre misterul acestei familii. Despre omul enigmatic care era a~ezat, nu neaparat tacut, dar lini$tit, langa ea. Laun moment dat, ii surprinse privind-o resemnat pe mama lui, insa vaduva doar zambi drept raspuns. In timpul discutiei, cea mai mare provocare fu sa tina minte sa se refere la el ca fratele lor, fiul, cumnatul sau unchiul $i sa nu ii ~puna Roscoe. Familia $i servitorii nu ii spuneau niciodata Roscoe, ci Julian, Lord Julian sau Domnia Voastra, $i ea nu avea habar cat de mult $tiau ele despre viata lui la Londra. 0 alta ciudatenie pe care o remarca fu interesul deschis, destul de insistent ~i neprefacut al familiei fat.a de ea, de Roderick, de familia lor $i de viata lor in Londra; era ca $i cum ar fi locuit izolati $i nu ar mai fi avut un vizitator din afara de ani de zile, dar acest lucru nu era adevarat. Auzise sufi.ciente referiri la evenimente din societ'ate, suficiente nume mentionate, nume pe care ea le recun()scuse, ceea ce ii dadu de inteles ca toate aceste lady, $i cele mai in. varsta, $i cele mai tinere, erau active social. De ce, atunci, acest interes avid fat.a de ea ~i de Roderick? Per1tru ca faceau parte din cealalta viata a lui Roscoe?

Pana la finalul mesei, ajunse la fel de fascinata de ceilalV coseni pe cat de fati~ de fascinati erau ei de ea. Iar barbatul extrem tacut de Ianga ea era punctul central al interesului tuturor. Cand toti se ridicara, Henry se intoarse spre el. - Vino sa jucam o partida de biliard. Roscoe arunca o privire intrebatoare spre ea. Pentru prima oara, ei i se paru ca ii poate citi cape o carte 1I chisa. Zambi $i ii facu semn sa piece. - Eu ma intorc la Roderick. El ezita, apoi i$i pleca U$Or capul $i ii urma pe Henry. Miranda se intoarse sa-i multumeasca ducesei, dar femeia ni in spatele ei $i o apuca de brat. - Te rog sa imi spui Caroline. Ducesa zambi. ~i nu, nu poti sate r cori inapoi sus inainte sa serve$ti ceaiul. Nu se face. Haide in n· ragerie, $i pun servitorii sa ne aduca o tava. Acceptand, o insoti pe Caroline in afara salonului. - iti vei gasi lucrurile in camera de langa cea a fratelui tau, zise r' 1 oline. Am presupus ca vei vrea sa fii aproape de el. - Iti multumesc. Mirandei nu ii fu greu sa rosteasca din inima 1 · te cuvinte. Ati fost cu totii atat de cumsecade. - Eh! Ducesa-mama se afla chiar in spatele lor. Poate ca suntern •I,• olos, dar te rag sa nu iti imaginezi ca ne datorezi ceva, draga 11 11· . Adevarul este ca tu $i fratele tau ne-ati oferit oportunitatea 111 re o a$teptam de ani de zile. Ajungand la U$a sufrageriei, Miranda privi spre vaduva, arat 11du-$i pentru intaia oara nedumerirea. Aceasta o batu pe brat radioasa. - Ne-ai dat $ansa de a-1 ajuta pe Julian. Chiar daca la modul li11lirect , ajutorul
non~alanta

186

1

187

- - - - Stplianie Laurens---- Da, a;:;a este. Miranda accepta invitatia gestuala a vaduvei de a se a;:;eza pe canapea langa ea. Sunt cateva minute de mers pe jos, dupa colt. - Inteleg. Ai fost in casa fi.ului meu? - De doua ori, dar numai in camerele de primire, desigur. -Excelent. Zambetul vaduvei deveni incantare pura. Surorile lui Roscoe se adunara rapid pe canapeaua opusa, in timp ce ducesa se a;:;eza cu eleganta pe un fotoliu din apropiere. Ducesa-mama privi spre ele, apoi spre Miranda. -Ti-am fi toate indatorate daca ne-ai descrie casa lui - nu am vazut-o niciodata. Ea le privi fetele - toate dornice, dar cu o nevoie adanca de a ;;ti. Nu intelegea ce se intampla, dar era ceva pe chipurile lor, in nevoia lor, ceva ce ea recuno;:;tea. Ceva ce ar fi simtit ;:;i ea daca ar fi fost separata de Roderick a;:;a cum ele, se parea, fusesera separate de ... fiul, fratele ;:;i cumnatul lor. Toate il iubeau. Absolut ;:;i fara rezerve. A;:;a ca tanjeau sa ;;tie, ;:;i acea dorinta nu avea nimic de a face cu simpla curiozitate. Lasandu-se pe spate, Miranda inspira, apoi incuviinta din cap. - Foarte bine. ~i incepu sa le spuna cat de mult reu;:;i din ceea ce i;:;i doreau ;:;i aveau ele nevoie sa afie. Ele se tinura de intelegerea lor nerostita; de indata ce ea i$i termina ceaiul, doamnele li permisera sa se intoarca la Roderick. Acesta nu se mi;:;case. Sta.tea intins pe pat, respirand incet, adancit in somn. - Fe bra ii scade. Doica se ridica de pe fotoliu. Miranda ofta. -Este o u;:;urare. M-am intrebat daca starea lui nu are sa se inrautateasca. -Nu va temeti. Este a;:;a cum a zis doctorul - fratele dumneavoastra este un tanar viguros. Poate a pierdut din greutate in timpul calvarului, dar debordeaza de putere, voinicie ;:;i robustete. Va trece peste asta ;:;i va fi ca nou. Miranda privi spre femeia mai in varsta ;:;i zambi. 188

- - - - i:r'otu( sau nimic - - - -

- Iti multumesc.

- Este d~ar adevarul, domni$oara. Acum, daca. ati sta cu el utin, m-a~ duce sa cinez ~i eu. - Da, chiar te rog. Se intoarse spre scaunul de langa pat, Doica inclina scurt din cap. - Revin intr-o jumatate de ora. U~a se inchise, ;:;i camera se cufunda in tacere. Cu mana inerta , lui Roderick stransa in a ei, Miranda se gandi la cele discutate n sufragerie, la cina, retraind cele afiate, catalogand tot ceea ce uzise, tot ce afiase. Tot ce le oferise in schimb. Fusese atenta la ce destainuia. Nu i~i dorise sa le spuna ceva Roscoe ar fi considerat intim; era greu sa stabileasca o limita ntrucat nu $tia nimic despre motivele lui, nu $tia destule nici a.car cat sa ghiceasca de ce Lord Julian Delbraith, descendent · familiei ducale Ridgware, devenise Neville Roscoe, regele cart forilor din Londra. Ca vestala a responsabilitatii, ea intelegea pericolul pe care ansformarea lui il reprezenta pentru familia proeminenta cial, dar asta o interesa mult mai putin decat ceea ce daduse duva de inteles. ,,Reprezinta prima ocazie pe care o avem pentru a echilibra alanta." Ro~coe le era de folos ~i ei, ~i lui Roderick; le venise in ajutor rl · indata ce aflase ca aveau nevoie de el; ii ajutase fara rezerve .i refuza chiar ;:;i numai sa se gandeasca la o recompensa. Infiintase ;:;i conducea Organizatia Filantropica, o societate l votata ajutorarii celor mai putin noroco$i - discret, fara lauda d sine sau dorinta de afirmare. Dar, se parea ~a, inainte de toate astea, i$i ajutase familia Qi asta tot cu o evitare completa ~i absoluta a oricarei forme de compensa personala. Ajutorul lui catre ceilalti era oferit cu un altruism desavar~it, d ndu-le celor carora le oferea sprijin putine oportunitati - dupa um spusese vaduva - sa echilibreze balanta. Neville Roscoe - Lord Julian Delbraith-, oricine ar fi fost, era mom care te intriga.

* 189

- - - - St~lianie Laurens - - - Trecand pe langa pendula inalta din hol, in drum spre camera lui Roderick, Roscoe vazu ca era aproape miezul noptii. Prca agitat ca sa se poata lini?ti, cu atat mai putin sa doarma, statea in camera lui cand un lacheu somnoros trimis de doica il chema. Se gandise, se intrebase temator de ce, dupa atatia anl de precautii rigide, le permisese cu atata U$urinta Mirandei $i lul Roderick sa afle secretul acesta capabil sa ii distruga familia, pc care incercase sa o protejeze in ultimii doisprezece ani - in fapt, intreaga lui viata de adult. Lucrul intr-adevar uimitor era insa cA ar fi facut-o din nou fara o farama de regret sau de teama pentru un rezultat nefericit. in definitiv, i?i petrecuse o viata intreaga judecand $ansele ~I ?tia fara dubii ca nu ii judecase gre?it pe Miranda $i pe Roderick. Ajungand in camera lui Roderick, deschise U$a. Doica se ridicA ?i ii facu semn sa intre. Lasand U$a deschisa, el se apropie de pat, privirea lui urmand-o pe doica nu spre Roderick, in continuarc intins pe spate, in aparenta dormind tun, ci spre silueta ghemuiU langapat. Miranda. A$ezata pe un scaun cu spatar drept tras aproape de pat, i$1 culcase capul pe mainile intinse, CU 0 mana tinand-o U$Or pe a lui Roderick. I$i.desprinsese parul. ~uvitele castanii ii curgeau ca un val viu peste umeri, acoperindu-i fata. -Doarme neintoarsa de mai bine de o ora. Doica il privi taios. Epuizata, ma gandesc. Nu fusese doica lui; avea doisprezece ani cand ea sosise la Ridgware ca doica pentru Millicent, apoi pentru celelalte douA fete. Dar, oricum, Doica - nu i se spusese niciodata altcumva il ?tia suficient de bine. Din dezaprobarea ei i?i dadu seama ca ea se a?teptase ca el sa vina ?i sa se ocupe de Miranda fara ca ea sA il cheme. - Daca ramane in pozitia asta pana dimineata, o sa ii para rau. . Doica facu semn cu capul spre dreapta lui. Camera ei este alaturi. Patul este pregatit ?i o a?teapta. Sugestia ei - ordinul - era clara. Roscoe inconjura patul. Dand cu blandete pe spate parul Mirandei, vazu ca, intr-adevar, era deja in lumea viselor. Desfacandu-i degetele din ale lui Roderick, se apleca $i o ridica in brate. 190

- - - - 'T'otu( sau nimic - - - ' l un brat sub genunchii ei, cu celalalt in jurul spatelui, o ridica ,! t de U$or, ca ea nici macar nu se mi?ca. Se intoarse spre U$a. Doica era deja acolo. Tinu U$a deschisa, 1 t · pta ca el sa se apropie cu povara din brate, apoi se strecura 1I lungul coridorului, $i deschise U$a spre urmatorul dormitor. Cu Miranda in brate, Roscoe pa$i spre pat; a$a cum spusese •Ir a, acesta era deja facut, cuvertura era U$Or data la o parte. I opiindu-se de o parte a patului, o puse cu blandete jos. Auzi U$a inchizandu-se. Ridicand privirea, vazu ca doica pie' 11 , revenind, probabil, la Roderick, lasandu-1 sa se ocupe de 11 ' lui. De unul singur. cuturand din cap - nu intelegea cum faptul ca ei erau iubiti, 11 bi~i de o singura noapte, era cumva atat de evident-, incepu sa oata cizmele. Epuizarea ei nu era o surpriza; noaptea pre' 1 i nta fusese una lunga, cu vizita primita de la rudele lui 1· mpsey $i ale lui Dole, urmata de interludiul lor sexual firesc, 1I totodata nea$teptat de epuizant, urmat de plecarea din zorii · l i in cautarea casutei in care era tinut Roderick, finalizata 1t1 alvarea dificila, evadarea de urmaritorii furio$i $i cursa nel1n easca prin tinut. Spre Ridgware. osirea acolo fusese inca un $OC pentru ea, dar facuse fata cu 1111 alm pentru care el ii era cu adevarat recunoscator. Acceptase , 1 ce ii spusese el, ce ii dezvaluise $i ceea ce nu, mersese inainte '11 aceste informatii $i se descurcase. Dandu-i cizmele la o parte, ezita, apoi ii scoase ciorapii. Av a picioare delicate, frumos arcuite; mainile lui intarziara pe , 11 pul ei, mangaindu-i talpile in vreme ce 'ii scotea ciorapii de 111 tase. Punandu-i intr-o parte, se pregati sa ii scoata $i rochia 'I t• dimineata bine stransa, eel mai lipsit de confort ve$tmant pe , 1 il vazuse vreodata. Lasandu-se prada imboldului care 111 avea sa ii permita sa se intoarca $i sa piece, o rasuci pe burta $i 111 pu Sa ii desfaca $ireturile. Le desfacuse, $i apoi $i nasturii de la corset, $i ii tragea mane, 1 in josul bratelor, cand ea se mi$Ca. El ingheta, intrebandu-se ,I a ar trebui sa ii puna un deget la buze pentru cazul in care .11 fi dat sa tipe, dar apoi pleoapele ei se deschisera; ea il vazu, 11 ru sa il recunoasca de indata, apoi clipi $i privi in jurul ei.

.

.

- Oh. 191

- - - - Stpfianie Laurens - - - Se stradui sa se ridice in coate, dar, cu mainile pe bratele ei, el o tinu pe spate. Ea se incrunta. - Roderick. Eu trebuie sa ... - Doarme tun. A$ spune ca doarme ca mort, dar ai trage o concluzie gref?ita. Razele lunii patrundeau prin geamurile aflate de ambele parti ale patului; in lumina slaba, el ii cerceta fata, vazu epuizarea ei. Fratele tau face ceea ce trebuie: se odihnef?te. $i tu al nevoie de acelaf?i lucru. Ea ii arunca o privire indaratnica, deja familiara. Roscoe raspunse apeland la argumentul pe care ar fi trebuit sa il foloseasca de la inceput - eel mai probabil sa o convinga. - Nu o sa-1 poti ajuta pe Roderick maine, cand se trezef?te f?i are nevoie de tine, daca te clatini pe picioare. Buzele ei se departara, probabil pentru a protesta, dar cuvintele lui o facura sa se opreasca. Incruntatura ei se adanci. Pentru a intari aceasta mica victorie, Roscoe insista: - Doica a zis ca va veni sa te anunte daca Roderick se trezef?te. Are experienta f?i este de incredere, af?a ca nu ai nici un motiv sA nu te odihnef?ti. La.sand orice altceva la o parte, va trebui sa o inlocuief?ti dimineata, sa se poata odihni f?i ea. -Hmm. Incruntatura Mirandei incepu sa dispara. Roscoe reincepu sA traga de manecile rochiei, f?i ea expira Uf?or, se relaxa f?i il lasa sa o dezbrace pana la brau. Intinsa pe perne, prinse cu ambele maini materialul strans in jurul mijlocului f?i impinse, se rasuci $i il ajuta sa ii dea jos vef?mantul. Dar privirea ei se mutase pe fata lui; in vreme ce ii scotea rochia, pe care o arunca apoi pe scaunul din apropiere, Roscoe o simti studiindu-i trasaturile in intuneric. - Cat este ceasul? De parca ar fi fost auzita de vreo autoritate cosmica, ceasurile din casa incepura sa bata; cand bataile indepartate incetara, ea il privi cu ochii largi. - Miezul noptii? El incuviinta din cap. Ar fi trebuit sa plece. Ea era in pat, instalata destul de confortabil. Ar fi trebuit sa se intoarca $i sA iasa din camera. Privirea ei coborase spre hainele lui. 192

- . . . - Tatu( sau nimic - - - - Nu te-ai schimbat. Ridicandu-$i privirea, ochii ei ii gasira pe 1 lui. I$i inclina capul; curiozitatea, un interes evident, ii colora 1 bipul. De ce ef?ti inca treaz? ,,Pentru ca dupa noaptea trecuta, dupa evenimentele agitate 1I zilei, o parte nesupusa din mine m-a facut sa nu vreau sa dorm , 1 gur in pat, departe de tine." Afundandu-$i mainile in buzunare, el ridica din umeri. - Eram ... agitat. Dupa ziua pe care am avut-o, era de af?teptat. Dadu sa se indrepte spre uf?a. - Nu pleca! Cand if?i intoarse privirea, ea intinse mana. Te rog. l{c mai cu mine. $ovaind, ramase tintuit locului. Ea se ridica intr-un cot, cu o mana intinsa in continuare re el. - $i eu simt acelaf?i lucru, dar nu f?tiam daca ... Dar acum ef?ti aid, u sunt treaza, $i ... Cu ochii in ai lui, insista: De ce nu ramai? De ce nu, intr-adevar? Statea acolo imbracata doar in cama\t ~a ei transparenta, cu luna coborand pe rotunjimile ei gene' .se, f?i tocmai ii adresase o intrebare. 0 intrebare la care el nu 1 a un raspuns corespunzator, pentru ca in acel moment, mai 111ult decat orice, dorea sa if?i petreaca noaptea, restul noptii, 11npreuna cu ea. , - Ef?ti sigura? Ea se lasa din nou pe perne f?i ii arunca, prefacuta, o privire 111 runtata. - De cate ori trebuie sa iti amintesc ca am douazeci f?i no~a ti . ni f?i ca actiunile impulsi~e nu imi stau in fire. Nu fac lucruri II abuite. El ridica o spranceana. - $i acest lucru - facu semn spre ei - nu este impulsiv? Nu este II abuit? Ea ii sustinu privirea un moment, apoi scutura din cap. - Nu. Acesta, te asigur, este un lucru pe deplin voit. Toata rezistenta lui disparu. Anihilata, distrusa de privirea ,, , de propriul lui raspuns. Facuse paf?ii decisivi spre pat inainte sa ia 0 decizie COnf?tien1 - transformand astfel contraargumentele ulterioare intr-o 1 rdere de vreme. 193

~--- St~fianie Laurens ~---

~--- 'T'otu{ sau nimic ~---

I~i dadu jos haina. Ea se ridica pentru a ingenunchea in fata lui. Ii descheie vesta $i i-o scoase, apoi degetele ei iuti trecura spre lavaliera. Ii scosese acul cu diamant de la cravata, in vreme ce el incepu sa ii desfaca desuurile complicate; apoi ea i$i concentra atentia asupra nasturilor de la cama$a lui. Arunca lavaliera la o parte ·$iii desfacu larg cama$a; se prinse cu mainile de material, se ridica in genunchi, ii gasi buzele $i ii saruta. Era ademenit sa o sarute $i el, sa accepte recompensa pe care ea o oferea 1}i sa exploreze adancurile dulci ale gurii ei, sa savureze rotunjimile generoase ale buzelor ei tentante. Ea ii cobori iute cama$a peste umeri. Desfacandu-$i rapid man~etele, el o lasa sa i-o scoata, apoi, in timp ce amandoi erau cufundati in acest sarut din ce in ce mai pasional, se intoarse, se a$eza pe marginea patului $i se intinse bajbaind spre cizme. Rasucindu-se odata cu el, inaltata in genunchi, Miranda ii cuprinse obrajii $i il saruta cu o pasiune nemascata; mainile ei coborara, urmarindu-i linia gatului, apoi o luara mai jos, explorandu-i nerabdatoare pieptul in atingeri febrile. 0 parte din el era fas cinata de pasiunea ei, de$i, la fel ca in timpul noptH trecute, se indoia ca vreunul din ei avea cu adevarat un plan, un scenariu, idei prestabilite. Ceea ce aveau in mod clar amandoi erau pofte, dorinte $i pasiuni in cre$tere, $i, de$i era obi$nuit sa stabileasca el ritmul, in ciuda lipsei ei de experienta, ea -poate pentru ca, a$a cum ii tot amintea, avea douazeci $i noua de ani - nu vedea nici un motiv sa nu i$i exprime clar nevoile. Dorinta ei evidenta de a vedea, de a testa, de a explora. De a invata $i de a $ti. Miranda era din nou vrajita. Nu $tia ce anume o atragea la el, la gura lui, la buzele $i limba lui, la mainile $i corpul lui, dar acea atractie, acea nevoie, era una viscerala $i mai puternica decat orice obsesie. Dupa noaptea precedenta, se simtea $i mai indrazneata. Fusese deja acolo $i $tia destinatia, era increzatoare in rezultatul final $i deci libera sa exploreze in feluri diferite, celelalte carari spre telul suprem.

A$a ca, dupa ce auzi a doua lui cizma lovind podeaua, nu vazu nici un motiv sa nu ii impinga umerii $i sa nu i$i foloseasca proria greutate ca sa il faca sa se intinda pe spate, cu picioarele fl.ate in continuare pe podea. De indata ce el se supuse, ea i$i trecu un picior peste el. Cama$uta i se ridica pana la coapse, cand ea se propti in calcfile, ncalecandu-1, $i privi spre pieptul lui. Spre premiul ei. Zambi $i se lasa prada ispitei de a mangaia, de a dezmierda, . a gusta. El inspira adanc cand ea i$i trecu limba peste unul din farcurile lui; in interiorul coapselor, stranse in jurul lui, putu sa ·imta tensiunea - atat de evocatoare $i de provocatoare - crescand din ce in ce mai mult. Mainile lui, oprite pe mijlocul ei, o stransera, dar nu incerca sa opreasca, sa-i impiedice jocul, explorarea. Caldura crescu la atingerea ei; ea o putea simti radiind din 1 ielea lui. Se simtea puternica, o zeita comandand o astfel de 1inta, invocandu-i pasiunea, atatandu-i dorinta. Se lasa prada acestei sarcini cu o incantare crescanda $i cu un ntuziasm reinnoit. El slabi stransoarea; palmele lui ii urmara formele, coborara ,I ste unduirile $Oldurilor, pentru a se strecura sub cama$uta $i a rnangaia proeminentele fundului ei dezgolit ... Caldura trecu intre ei ca un curent. Valul de dorinta, de pa1.iune in cre$tere, i se raspandi sub piele, lasand-o fara suflare. I\. tiunea o parasise de mult. I$i pleca U$Or capul $i il saruta - ii captura gura a$a cum el · , cuse cu a ei, apoi il invita sa ii urmeze exemplul. El nu ezita, $i mea ii fa.cu sa-$1 incovoaie degetele de la picioare. Mainile lui urcara, abile, in susul corpului ei, luand cama$a fina u ele. Intrerupse sarutul $i, gafaind, cu simturile dezlantuite, ea J ' ridica, i$i ina.lta mainile $i il lasa sa 0 dezbrace. Intentionase sa se apiece $i sa ii mangaie pieptul cu sanii ei, cl r mainile lui se interpusera intre ei, $i palmele lui se desfatara cu pielea ei moale. Cu ochii inchi$i, ea i$i lasa capul pe spate $i cutremura. El o tinu acolo, intorcandu-i placerea momente lungi, pentru J care mangaiere pe care ea i-o daduse. Pana cand pasiunea ,·1 veni o flacara ce ameninta sa ii devoreze pe amandoi.

194

195

------ Steyfianie Laurens ----- - -

------ T'otu( sau nimic ------

0 forta elementara care revendica ~i se impunea. El inspira, pieptul i se umfla ~i apoi se lasa din nou. - Desfa-mi pantalonii. Ea se supuse fara sa gandeasca. Dandu-se in spate pana cand genunchii ei imbrati~au coapsele lui, se apuca sa ii deschida nasturii de la pantaloni. Eliberandu-i erectia, groasa ~i grea, marita la maximum. ,,Cerule!" I~i stranse mainile in jurul membrului rigid, mangaie $i il auzi icnind. Inainte sa poata repeta mangaierea, el o prinse de incheietura, ezita o secunda, apoi se elibera cu blandete din cercul strans al degetelor ei. Tinand-o de ambele incheieturi, o trase in fata. Ea se apropie dornica, lasandu-1 sa o indrume ... 0 penetra, apoi ii dadu drumul la incheieturi, o prinse de coapse $i o ghida jos, mai jos ... pana cand o patrunse in intregime, pana cand, cu 0 cutremurare primordiala, ea il inghiti in alcovul infierbantat $i alunecos al corpului ei $i il putu simti puternic $i tare in ea. Apoi coapsele lui impinsera sub ea. Tinand-o de $olduri, o ridica, ii arata. Nu fu nevoit sa ii arate decat o singura data. Ea prelua noul dans cu o incantare pura, cu o pasiune pe care abia o putea stapani. Cu mainile pe pieptul lui, il calari, experimenta, testa $i incerca ... Punctul culminant, atunci cand veni, cand ta$ni in ea ca un gheizer de senzatii erupand din locul unde erau uniti, fu atat de $OCant de intens, ca ea pierdu contactul cu lumea inconjuratoare. Mai recunoscu doar acea tensiune binecuvantata, eliberarea cataclismica, puterea pura a lui intre coapsele ei cand se farama intr-o splendoare stralucitoare. El nu mai vazuse niciodata a$a ceva, nu ii fusese niciodata oferit un asemenea spectacol al pasiunii $i al dorintei feminine. Era complet captivat, pierdut. $i nu ii pasa. Scra$nind din dinti, se agata de ratiune $i refuza sa se lase cuprins de valul eliberarii ei, refuza sa lase contractiile puternice din jurul membrului lui sa il traga dupa ele, nu Inca, nu de aceasta data.

Cand, extenuata, ea dadu sa se retraga, else mi$ca, se rasuci $i, ridicandu-se deasupra ei, se impinse din nou intre coapsele ei. A$tepta cateva minute, mi$candu-se domol, indelung, pana and ea i$i reveni. Pana cand ea deschise ochii inecati de pasiune ~ i il privi. Apoi ea zambi ca o pisica bine hranita, intinse o mana pre gatul lui, ii trase capul spre ea $i il saruta. $i il imboldi sa continue. El nu avu nevoie de alta invitatie. Ii rava$i gura $i se delecta u corpul ei. 0 umplu pe ea - $i pe el - de o placere zguduitoare. Nu avea retineri, nu vedea nici un motiv de reticenta sau de etinere cu ea. A$a cum daduse ea, oferi $i el. A$a cum luase ea, $i el captura $i revendica. Cu pulsul accelerat, cu respiratii intretaiate, se agatara $i nira spre culmea pasiunii. Cu simturile innebunite, cu dorinta crescanda, se apropiara d acel moment glorios de comuniune. II gasira, il prinsera, se atara de el. $i tinura strans de el cat lumea se farama din nou. Cat realitatea disparu, $i senzatia ramase in urma lor ... $i .burara. Pana cand extazul ii farama in bucati, ii distruse, apoi ii risipi 1n genune. $i cazura. In imensitatea pustiului pasiunii, in glorioasa mare a uniu1di trupe$ti.

196

1

Capito{u{ 10 ~ Yu dimineata urmatoare, Miranda se trezi intr-un pat rava~it, coul pasiunii pulsandu-i in continuare prin vene. Zambi spontan, dar zambetul disparu incet cand amintirile 11·venira odata cu lumina zilei. Dand la o parte a$ternuturile, r • 1nfa.$ura intr-un halat $i suna sa ii fie adusa apa calda. Cand 197

------ Stpfianie Laurens------

- - - - - - Totu( sau nimic ------

aceasta sosi, se grabi sa i$i faca toaleta de dimineata, se imbraca, i$i prinse parul $i se duse sa vada ce facea Roderick. -Nu s-a mi$cat, raspunse doica la intrebarea ei. Nici nu ar trebui sa ne a$teptam sa o faca pana dupa-amiaza, dar aproape ca nu mai are febra. Lasandu-$i mana pe fruntea lui Roderick, apoi coborand-o spre gatul lui, ea confirma observatia. - Este o mare U$urare. Indreptandu-se, il studie pe fratele ei. Ar trebui sa ii schimbam oare cama$a de noapte? - Doar dupa ce il vede doctorul. Dupa aceea, vom vedea cum se simte. - Da, desigur. Roderick avea sa se trezeasca $i aveau sa poata vorbi. .. urma sa se simta $i ea mult mai bine. Privi in jur; scaunul pe care il folosise fusese mutat la loc langa perete. Facuse un pas spre el, cand se auzi o bataie la U$a; aceasta se deschise $i o tanara lady, blonda $i cu ochii alba$tri, cu o fata duke $i zambitoare aparu in prag. - Buna dimineata, domni$oara Sarah. Doica privi spre Miranda. -Aceasta este domni$oara Sarah, veri$oara ducesei. Sarah se intoarse pentru a-i zambi Mirandei. - Buna. Facu o plecaciune. Eu sunt Sarah Morwell - a$a cum zice doica, sunt veri$oara lui Caroline. Nu ne-am intalnit ieri cand ati sosit - imi vizitam ni$te prieteni la Derby. , Miranda zambi $i i~i inclina capul. Inchizand U$a, Sarah se apropie de pat. - Caroline mi-a spus ca fratele tau a fost ranit $i, cum am mancat deja, m-am oferit sa il supraveghez eu cat va duceti sa mancati $i voi. -Oh! Miranda privi spre pat. Eu ma gandeam sa comand sa mi se aduca o tava aid. - Ducesa-mama s-a gandit ca e posibil sa sugerezi asta. Sarah ii intalni privirea. Mi-a spus sa iti transmit ca ea considera ca ar fi bine sate alaturi ei $i celorlalti in salonul pentru dejun. Miranda intelese porunca. Privi inapoi spre pat, spre expresia incremenita a lui Roderick.

- Nici macar nu se mi$ca, cu atat mai putin sa se trezeasca, zise doica. ~i, de$i nu ai crede asta cand o vezi, domni$oara Sarah are · r ~i mai mid $i este sufi.cient de rationala, la nevoie. Va avea rija de el $i - doica o privi poruncitor pe tanara femeie - ne va nunta de indata ce face vreo mi$care. Sarah zambi. - Intr-adevar, doica, $i multumesc pentru recomandari. Doica pufni $i ii facu semn Mirandei spre U$a. - Haideti, acum. Nu vreau ca ducesa-mama sane a$tepte. Fara vreun motiv serios de a evita invitatia, Miranda consimti 1, l o urma pe doica spre un salon insorit din partea de sud a uria$ei e. Dar, in timp ce vaduva paru evident multumita sa o va~a pe Miranda intrand in camera $iii facu semn sa se a$eze pe un scaun flat vizavi de ea, langa ducesa, $i de$i era evident din primele mentarii ale vaduvei ca ea fusese cea care o trimisese pe Sarah 1 ntru a o inlocui pe Miranda, aceasta i$i dadu rapid seama ca I scoe fusese eel care sugerase ideea ca ea avea nevoie de un mic 1 jun copios. El insa nu era prezent. Interpretand corect privirea Mirandei, ducesa-mama explica: - Julian $i Henry au mancat devreme $i au ie$it sa calareasca. ,fulian este cotutorele lui Henry, a$a ca suntem cu totii multu11 J i ~i cand sunt amandoi aid, $i Henry are $ansa sa petreaca timp f l l 1. Cele trei surori ale lui Roscoe intrara in acel moment $i, in 11Jtjlocul unui cor de saluturi, luara loc la masa. Majordomul $i l.1 heul adusera noi provizii de paine prajita $i carafe cu ceai, apoi •I mnele incepura sa manance $i sa dis cute. Miranda se a$teptase la un nou tir de intrebari despre I{ coe-Julian, dar, in schimb, intrebarile doamnelor se centrara 11 · ea $i pe Roderick, pe familia $i gospodaria lor. Ea raspunse I 1 aceste intrebari a$a cum o instruisera matu$ile ei, evitand .1 mentioneze ca averea familiei provenea din negot; fusese tata de la varsta de $ase ani sa nu pomeneasca despre bu11 ul ei Charles $i despre morile lui. Cu toate acestea, pe masura • · minutele treceau in placuta lor conversatia, realitatea ca ea 11·poata bunicului ei - statea la micul dejun in casa unui duce,

198

L

199

------ Stryfianie Laurens-----tratata ca un oaspete de onoare, deveni din ce in ce mai greu de acceptat, de potrivit cu viziunea ei despre lumea buna. Dar interesul doamnelor fata de ea $i de Roderick era autentic, $i, cand Miranda incerca din nou sa le multumeasca pentru sprijin, atat ducesa, cat $i vaduva o asigurara din nou ca placerea era in intregime de partea lor. Amuzata, Miranda scutura din cap. -Trebuie sa recunosc ca sunt in incurcatura. Eu $i Roderick am aparut de nicaieri, $i, orice s-ar spune, prezenta noastra este un adevarat deranj in casa dumneavoastra. Ducesa-mama o privi un moment, apoi zambi gratios. - Da, este un fel de deranj, dar este unul marunt prin compa· ratie cu ceea ce · d$tigam. Imi dau seama ca iti este greu sa intelegi cat de recunoscatoare va suntem tie $i fratelui tau pentru ca, prin mijlocirea voastra, Julian a sosit acasa in acest moment, cand suntem toate aid sa ne bucuram de compania lui, o placere de care avem parte mult prea rar. Dar, a$a cum am amintit $i ieri, prin $ansa de a te ajuta, ne-ai dat $i ocazia de a echilibra, ma.car pentru o vreme, balanta cu fiul meu adesea indaratnic $i dificil. Cu ochii ei varstnici plini de o sinceritate de netagaduit, vaduva continua: ~i cum nu este nici un dubiu ca in acest sezon sunt atat de putine lucruri care sa ne amuze, compania ta $i a fratelui tau este o binecuvantare. -A$a este, o sustinura Millicent, Cassie $i Edwina. -A$a ca, draga mea Miranda, conchise vaduva, va trebui, ma tern, sa accepti pur $i simplu ca ceea ce tu percepi a fi un deranj este o bucurie pentru noi. Acum era imposibil sa mai insiste cu multumirile. Cu toate astea, sentimentul ca peisajul social nu era tocmai a$a cum se a$teptase - $i ca nu intelegea cu adevarat cum ea $i Roderick se potriveau in el - persista. lntr-un final, Miranda hotari ~a infrunte orice stanjeneala sociala in momentul aparitiei ei. In mod clar, orice presupunere ce pornea de la felul echivoc in care ea interpreta lucrurile ar fi fost la fel de nesigura. Edwina se oferi sa o conduca inapoi in camera lui Roderick. Sora mai tanara a lui Roscoe era cea mai duke dintre cele trei, dar, la fel ca surorile ei $i ca fratele ei, era iute in gandire $i indrazneata; zambind ca reactie la vorbaria Edwinei despre

200

- - - - - Totu[ sau nimic -----unta ei $i la gandurile ei despre luna de miere, Miranda 1$i aminti valuarea mai degraba acida a lui Roscoe $i se vazu nevoita sa se n trebe daca domnul Frobisher, aventurierul, intelesese pe deplin racterul viitoarei sale sotii. Ajungand in camera lui Roderick, Miranda deschise U$a $i ntra prima. De cealalta parte a camerei, ochii caprui-deschis ai lui Roderick, metit $i confuz, ii intalnira pe ai ei. Tocmai sorbise dintr-un I har de apa pe care il tinea Sarah. -Surioara? - Slava cerului! Miranda fugi spre pat $i se apleca sa il imbra\1$eze bland - foarte bland. Eram jos la micul dejun. Te-ai trezit d multa vreme? -Nu. 0 batu pe brat stanjenit. Abia am deschis ochii. - Voiam sa sun, zise Sarah, dar mi-a cerut apa. Indreptandu-se, Miranda ii zambi fetei. - Da, desigur. il privi radioasa pe Roderick. Sunt bucuroasa sa vad treaz. El se stramba, incerca sa i$i mi$te bratul stang, strans legat u un bandaj, $i se cutremura. -A$a o fi, dar nu sunt sigur ca vreau sa fiu treaz. Privi in josul patului, $i expresia ii deveni serioasa. - Acum imi amintesc. Mi-au rupt $i piciorul. - Doctorul a zis ca $i clavicula, $i piciorul se vor vindeca $i v r fi ca noi. Tragand scaunul langa pat, Miranda se a$eza. Va tremai tarziu pe aid ca sate examineze $i sa confirme asta. Roderick privi in jur. - Vorbind despre asta ... Unde sunt? Edwina se dusese spre geam. - Julian $i Henry se apropie de grajduri. lntorcandu-se, ii , mbi lui Roderick. ~tiu ca Julian va dori sa afle ca te-ai trezit. I' ivi spre Miranda. Sa ma due sa ii spun? Zambind in continuare, Miranda incuviinta din cap. - Da, chiar te rog. Roderick se incrunta. - Cine este Julian? Cand Edwina ie$i pe U$a, Roderick se uita re Miranda. Nu cunosc nici un Julian. Cercetandu-i fata, o 1itreba: Sau ... cunosc?

201

------ Stpfianie Laurens------

------ 'T'otu( sau nimic ------

Ea 11 lua de mana. - Este ceva mai complicat. Ahia reu$ise sa li explice lui Roderick ca Julian - eel care era cunoscut cu acest nume in casa - era barbatul pe care il cuno$teau la Londra cu numele de Roscoe, ca acesta $i sosi. Intrand grabit in camera, Roscoe se uita intai la ea, apoi la Roderick. Observand privirea somnoroasa, dar profunda a lui Roderick, zambi. - Ma bucur sate vad treaz $i cu min tea intreaga. Roderick ridica o spranceana. -Treaz sunt. De restul nu sunt a$a sigur. Venind langa Miranda, Roscoe puse o mana pe speteaza scaunului $i ii sustinu privirea lui Roderick. - Nu $tiu cat ti-a spus sora ta, dar asta s-a intamplat. Rapid $i concis li descrise cele petrecute, ce afl.asera despre cand, cum $i cine il rapise $i uncle il dusesera. Relata povestea sub forma unor incidente consecutive, facandu-1 pe Roderick sa incuviinteze din cap pe masura ce amintirile ii reveneau. De cealalta parte a patului, Sarah statea tacuta in fotoliu, cu privirea la Roderick. De doua ori, se ridica $i ii oferi apa; in ambele ocazii, el 1$i intoarse capul $i sorbi recunoscator. Miranda accepta ca evaluarea pe care doica i-o facuse lui Sarah era una corecta: nu era aiurita blonda $i cu ochi alba$tri care parea la prima vedere. Ajungand in prezent, la momentul cand se vazusera nevoiti sa se refugieze la Ridgware, o casa in care erau in siguranta, Roscoe intreba intr-un final: -Ai vreo idee, ai prins vreun indiciu despre persoana care i-a angajat pe Kernpsey $i pe Dole? Roderick incuviinta din cap. -I-au mentionat numele de cateva ori cand au crezut ca sunt incon$tient. Kirkwell. Doar atat am auzit, dar nu pot sa fiu sigur. S-ar putea sa fi fost John - John Kirkwell. Se opri, privirea lui zabovind pe a$ternuturi, fara sa le vada, apoi adauga, vorbind de parca ar fi smuls informatiile unei memorii inceto$ate: Ei - Kempsey $i Dole -- au zis ca 1-au anuntat pe Kirwell ca ma au $i ca ma tin in viata pana primesc restul banilor ... Dupa cateva momente in care se holbase in gal, Roderick inghiti in sec $i 11 privi pe Roscoe.

- Plata de la Kirkwell ... Ii platise sa ma ucida. Cu o expresie impasibila, Roscoe incuviinta din cap. -Am presupus asta. Dupa o secunda de pauza, se uita la Miranda $i apoi din nou la Roderick. il $tii pe acest Kirwell? incruntandu-se, Roderick scutura din cap. 0 privi pe Miranda. -Tu? -Nu. Ea i$i ridica privirea $i intalni ochii alba$tri intunecati i lui Roscoe. Nu am mai auzit numele pana acum. incruntandu-se mai tare, Roderick se lasa pe perne. Roscoe schimba o privire cu ea, apoi ii spuse fratelui ei: - Nu te forta prea tare. Este posibil sa nu fi avut vreo legatura cu Kirwell. Se indrepta. Odihne$te-te doar, $i eu voi vedea ce ot sa afl.u. Numele ne ofera un punct de plecare. Buzele lui Roderick se contorsionara intr-un zambet obosit. -iti multumesc. Roscoe saluta. 0 privi pe Miranda $i inclina din cap. - Revin mai tarziu. Ea il privi plecand. intorcandu-se, vazu ca pleoapele lui Rode. ick se lasasera din nou. Sarah se ridica, il privi pe Roderick, apoi ridica o spranceana .pre Miranda. Ea scutura din cap - nu era nevoie sa o cheme pe doica. Sarah 1 cufunda din nou in fotoliu. Luand iarii$i mana lui Roderick in a ei, Miranda se instala ca sa 11vegheze, multumita de compania lui Sarah.

202

Statura cu Roderick toata dimineata, fara sa fie deranjate. A esta cazuse intr-un somn mai adanc, mai natural; ascultandu-1 1 Ltm respira, vazand culoarea reinstalandu-i-se treptat in obraji, Miranda simti U$Urarea transformandu-se in incredere. Fratele ei era in siguranta, $i avea sa fie bine. I$i petrecu cal va minute inaltand o rugaciune de multumire $i in rest nu facu ,I at sa-1 urmareasca dormind. , Anuntata de rasunetul slab al gongului de pranz, doica sosi, 1 prospatata $i pregatita sa preia veghea $i instruita de ducesa $i ii vaduva sa se asigure ca Miranda $i Sarah aveau sa coboare in 1lonul pentru servit masa. 203

------ Stpfianie Laurens Nici una nu incerca sa se impotriveasca. Doica o asigura pe Miranda: -Sun daca se treze$te $i intreaba de dumneavoastra, dar altfel 0 Sa ii las Sa doarma, eel putin pana SOSe$te doctorul. Pranzul fu servit in salonul in care luasera cina in seara precedenta. Doamnele se adunasera intr-o parte a mesei; nici Roscoe, nici Henry nu erau prezenti. -Au ie$ti sa calareasca pe domeniu, sa viziteze fermele arenda$ilor. Caroline zambi afectuos $i schimba o privire cu ducesa-mama - Lucasta, a$a cum insistase sa ii spuna Miranda. - Cu ani in urma, nu mi-a$ fi imaginat ca i-a$ putea fi a$a recunoscatoare lui Julian ca ii invata pe Henry treburile legate de administrarea unui domeniu. Caroline o privi pe Miranda. Poate suna ciudat, dar cu ani in urma nici una dintre noi nu i$i imagina ca Julian ar fi in stare sa administreze ceva. Miranda clipi. - Din ceea ce am vazut in ultimele saptamani, mi se pare ... nu doar dificil, ci imposibil de crezut. Cand celelalte o privira intrebator, ea explica: Are un simt foarte bun al afacerilor $i lucreaza cu atatia oameni $i la atatea proiecte diferite foarte variate. Celelalte se oprira din mancat; era evident ca le-ar fi placut sa auda mai multe, dar asta era limita lucrurilor pe care Miranda se simtea confortabil sale dezvaluie. Ridica un umar. -Nu ca a$ $ti prea multe despre afacerile lui, dar asta am putut sa observ. Urma un moment in care mancara in tacere, apoi Lucasta intreba: - Din ce tinut va trageti tu $i fratele tau? - Casa noastra este Oakgrave Manor, langa satul cu acela$i nume. Este in Cheshire, langa comitatul Peak. -Oakgrave. Lucasta se incrunta. - Cred ca imi amintesc ... Nu este departe, la nord de aid. - Este putin la sud de Macclesfield. -Ah, da. Expresia Lucastei se insenina. 0 zona foarte draguta. 204

- - - - - - 'T'otu( sau nimic - - - Urmara multe intrebari, legate de casa ei $i a lui Roderick marimea domeniului, cate camere, cate grajduri $i gradini. intrebarile nu erau impertinente sau indiscrete; erau genul de n trebari pe care doamnele le puneau de obicei pentru a-$i face o idee mai buna despre situatia sociala a cuiva. De$i Miranda putu raspunda, $i raspunse onest, simtea din ce in ce mai mult ca, aca nu dezviiluia realitatea situatiei lor, le in$ela in mod voit. Fusesera atat de saritoare, incat nu putea sale ofere in schimb minciuni, fie ele prin omisiune ... Oricat de clar auzea vocea roiitu$ilor ei in cap, avertizand-o despre consecintele grave ale d zviiluirii sursei averii ei $i a lui Roderick, pur $i simplu nu putea 1 rmite ca acest gen de in$elaciune sa continue. Roscoe, era sigura, $tia despre trecutul ei $i al lui Roderick, dar 1 trecuse, in mod clar, dincolo de linia respectabilitatii $i se aft.a p rmanent de cealalta parte. · Familia lui insa avea sange albastru. in ciuda a orice, ei rel rezentau aristocratia, nobilimea, $i nici ea, nici Roderick nu . partineau clasei lor sociale. Punandu-$i $ervetul intr-o parte; privi in jurul mesei. Cele1 ilte fusesera distrase de discutia despre bonete pentru nunta, .ler Lucasta o observa- poate ii simti hotararea - $i le facu semn · i elor ei sa taca, apoi ridica o spranceana spre ea. -Da, draga? Miranda inspira. - Este ceva ce ar trebui sa vii spun despre mine $i Roderick. I) $i mama a fost fiica lui Sir Augustus Cuthbert, tatal nostru a t st fiul unui proprietar de mori. De acolo vine averea familiei, .1 1• ca ... Se opri. Privind spre farfuria ei, alinie cutitul $i furculita ' zise mai incet: Voi intelege daca pe viitor veti dori ca eu $i It derick sa mancam in camera. Fu lini$te aproape un minut; nu i$i dorea sa i$i ridice privirea, vada schimbarea de pe fetele celorlalte, expresiile lor cand 111 \: lesera ... - Ei bine, poate tu ai intelege, dar eu una, eel putin, nu a~ 111\, lege. $i indrepta privirea spre Lucasta; ea vorbise. Lucasta i$i ridica sprancenele $i continua:

.

.

205

------ Stryfianie Laurens------

- - - -. 'r'otu( sau nimic - - - -

-Nu pot explica, pentru ca nu este in intregime povestea mea de spus, dar crede-ma cand iti zic, draga mea, ca nu vei gasi nici macar o singura persoana in aceasta familie sau in vreun fel legata de aceasta familie care sa te dispretuiasca doar din cauza banilor veniti din comert - $i cu doua generatii in urma. De parca ar fi gasit aceasta sugestie ca fiind absurda, Lucasta pufni $i scutura din cap. Adevarul fie spus, nu imi pot imagina cum de concetatenii no$tri se pot purta atat de ilogic uneori. intalni ochii Mirandei, $i privirea ei deveni mai taibasa. Nu am fi ramas, pana acum, stapanii acestor tinuturi, principalii latifundiari, daca nu am fi avut o apreciere corecta a beneficiilor aduse de bani. Millicent vorbi $i ea: -Doar nu te ocupi tu fnsii.ti de comert, nu-i a$a? Edwina ridica din umeri. - Mi se pare mai probabil ca societatea sa strambe din nas in legatura cu familia Frobisher. 0 fi veche familia lor, dar o mare parte din averea actuala vine din expeditii $i din afacerile asociate cu ele - ceea ce este, intr-adevar, comert, de$i ceva mai romantic decat morile. - Exact! Caroline incuviinta din cap spre Edwina, din cealalta parte a mesei. Sunt convinsa ca vor fi destui care vor stramba din nas in legatura cu asta, dar solutia este sa mergi mai departe cu capul sus. Caroline o privi pe Miranda. -A$a cum a zis $i Lucasta, aceasta familie a la.sat cu multA vreme in urma orice prejudecati legate de averea capatata in mod cinstit. Expresia ei se imblanzi in vreme ce o privea pe Miranda. Cred ca vorbesc in numele tuturor cand zic ca, de$i apreciez rezervele din spatele dezvaluirii tale, credinta ta ca asta va schimba in vreun fel modul in care va privim pe tine $i pe fratele tau este departe de adevar. Miranda se simti dezorientata. - De fapt, interveni din nou Lucasta, gandindu-ne mai bine, nu imi vine in minte nici o familie din inalta societate care nu a apelat, la un moment dat, in vreun fel, la casatoriile cu oameni imbogatiti prin comert, eel mai adesea la o distanta de doar o generatie - a$a cum, se pare, a facut-o mama ta. 0 privi pe Miranda $i i$i pleca U$Or capul. Recunosc ca a$ prefera ca banii celor

cu care ne casatorim sa se traga dintr-o lunga linie aristocrata, dar, in definitiv, daca ne uitam de-a lungul secolelor, atunci cand a fost nevoie, nu aceasta linie a fost factorul decisiv, ci banii. $i, pana la urma, majoritatea ne tragem din cei care 1-au urmat pe William Bastardul pe aceste tarmuri. - $i nu i se spunea a$a degeaba, adauga Cassie. -$i, de$i asta a fost in trecut, zise $i Millicent, in zilele astea mai mult ca oricand, cand societatea accepta din ce in ce mai mult asatoria din dragoste $i, cum $tim cu toatele ca dragostea nu se ande$te la clasa sociala, atunci tu $i Roderick nu sunteti atat e diferiti de noi - ne-am nascut toti bogati. De$i noi avem poate linie aristocrata mai veche de ambele parti, a ta, prin mama ta, te una destul de veche, suficient de sus-pusa ca tu sa fii binevenita in cercurile noastre. - intr-adevar, incuviinta Lucasta. inalta societate este in continuare inalta societate, dar distantele se apropie cu timpul .i cu circumstantele in schimbare. 0 privi direct pe Mirand. e pilda, este nevoie de multi bani pentru a administra un domeiu ca Ridgware. Din felul in care o privira toate - de parca ar fi imboldit-o sa .1 ~eleaga-, ea i$i dadu seama ca afirmatia Lucastei avea un mesaj uns in ea, dar dezvaluit de cuvintele destul de directe. Lucasta suna $i ceru ceai. Acesta sosi cu o promptitudine I. udabila. Dupa ce dadu mai departe carafa, in timp ce. celelalte 111 epusera sa i$i soarba ceaiul $i sa discute detaliile nuntii, Miranda se ridica, $i medita la tot ce aflase. In ciuda invatamintelor tran$ante ale matu$ilor ei, accepta interlocutoarele ei erau cu adevarat lipsite de dispret fata ,I ea $i de Roderick pentru ca averea lor provenise din comert; l'l' (. .u prea cinstite, prea deschise $i directe ca sate poti indoi de '·I . A$a ca matu$ile ei gre$isera. Gre$eau. Sau poate mai demult ar I 1 nvut dreptate, dar societatea se schimbase, $i ele nu aflasera. n orice caz... Inspira adanc, apoi expira incet. Se simtea 1I · parca tocmai scapase de piatra de moara care ii atarnase de f'. . Cel putin in compania acestor doamne. Nu $tia daca atitu11 n a relaxata a e$aloanelor superioare ale societatii se aplica $i ilimii mid, din randul careia se trageau matu$ile ei $i Wraxby,

206

207

------ 'T'otu( sau nimic ------

------ Stryfianie Laurens-----dar urma cu siguranta sa priveasca asta cu atentie, de data aceasta cu propriii ochi. Caci intreaga ei viata acceptase parerea matu~;ilor ei despre natura precara a statului social al ei $i al lui Roderick ca fiind un fapt incontestabil $i de neschimbat. Dar gre$isera. ~tia ca lucrurile se schimbasera pentru ea, dar nu $tia in ce fel, ce U$i la care inainte nu se gandise i se deschisesera ... Avea sa fie nevoita sa bajbaie, sa a$tepte, sa vada $i sa reanalizeze. ~i totu$i, ce dorise Lucasta sa spuna? Era evident faptul ca un domeniu mare ca Ridgware avea nevoie de o mica avere pentru administrare. Dar ea facea referire la sursa fondurilor, nu-i a$a? Mintea ei lucra frenetic, atrasa de acele intrebari la care nu primise inca un raspuns. Nu afl.ase inca de ce Lord Julian Delbraith devenise Neville Roscoe. Un lucru despre care $tia ca ramasese nescjimbat era viziunea societatii despre fondurile capatate dintr-un imperiu al jocurilor de noroc precum eel condus de Roscoe. Era in regula daca un gentleman d$tiga o avere la carti, dar ca un gentleman sa detina stabilimentele unde alti gentlemeni i$i pierdeau averile ... nu, nu era acceptabil. Banii din comert obtinuti in urma cu o generatie ar fi putut fi acceptati, dar banii stran$i cu abilitate, de~i legal, de la cartoforii societatii ar fi fost, era sigura, mereu privi~i cu indoiala. -Miranda? Caroline se apleca pentru a o privi in ochi. -Am inteles ca fratele tau este interesat de proiectele caritabile. Ajut $i eu la un asemenea proiect, o $COala locala, $i, cat Julian este aici, intentionez sa ii due sa o viziteze. Ma intreb daca imparta$e$ti interesul fratelui tau $i ai dori sa ne insote$ti ... Daca ave au dreptate ... nu o mai impiedica nimic sa ia parte la astfel de actiuni; inainte i$i imaginase ca ,,fundalul" ei ar fi descalifi_;at-o pentru astfel de proiecte. Acum ... incuviinta din cap. -Iti multumesc. Mi-ar face placere. Ezita, apoi adauga: Nu m-am implicat inca in proiecte caritabile, dar este o zona pe care mi-a$ dori sa o explorez. A$a cum promisese, doctorul Entwhistle se intoarse pentru a-1 examina pe Roderick in acea dupa-amiaza. Roscoe $i Henry

208

.ntrara calare in curtea grajdului chiar cand doctorul se urea din ou in bri$Ca lui. Schimbara salutari, dar Roscoe nu ii mai retinu L Entwhistle, $tiind ca ii a$teptau alti pacienti. Din expresia viala a lui Entwhistle, deduse ca starea lui Roderick nu era rea. Dupa ce le inmana randa$ilor calul mare pe care ii calarea de bicei la Ridgware, Roscoe traversa curtea $i intra in casa. Henry •ra langa el, vorbind in continuare despre recolte. Despartindu-se de Henry in salonul din fata, Roscoe se opri ' stea de vorba cu Cater, apoi urea rapid scarile principale $i .trabatu coridorul spre camera in care se afl.a Roderick. Batu la U$a, a$tepta mai putin de o secunda, apoi o deschise Jl intra. Miranda era a$ezata pe scaunul ei obi$nuit, dar ii impinsese dtn nou langa pat. Stand dreapta, zambea la ceva ce ii spunea I derick, afl.at in continuare in pat, dar ridicat pe perne. Intorc ndu-$i privirea spre el, Miranda zambi mai larg. - Doctorul tocmai a plecat. Este sigur ca Roderick i$i va 1 veni complet. Roscoe incuviinta din cap. inchizand U$a, se apropie de ei. Culoarea din obrajii lui Roderick era aproape normala, de$i liniile (1n jurul gurii aratau ca inca avea dureri. Roscoe facu semn spre I derick. - Deci care este pronosticul detaliat? Cei doi, frate $i sora, ii spusera. - Daca am grija $i raman mai mult intins in urmatoarea ptamana, Entwhistle crede ca voi putea sa $Chiopatez in carje c lupa aceea $i, odata ce pot face asta, zice ca ar trebui sa pot uporta calatoria pana la Londra. Roderick parea nemultumit, dar resemnat. - Nu pot spune ca a$tept cu nerabdare saptamana ce urmeaza. - Cu toate acestea - Miranda ii batu pe Roderick pe mana -, v i face a$a cum a ordonat doctorul, pentru ca este eel mai rapid 1I um spre, a$a cum ai zis chiar tu, sanatatea ta insolenta. Roderick pufni, dar nu o contrazise. Roscoe vazu cat era de c' sit; fara indoiala ca examinarea ranilor lui ii epuizase. In spatele lui, U$a se deschise. Roscoe privi $i o vazu pe Sarah 11 'rand. Ea se uita intai la Roderick $i zambi, apoi $i spre el. - Ai trimis dupa mine?

l

209

- - - - Steyfianie Laurens - - - - - El incuviinta din cap. - Ma intrebam daca nu ai dori sa stai cu domnul Clifford. A$ vrea sa discut cateva lucruri cu domnif?oara Clifford, f?i ar putea benefida f?i ea de o gura de aer proaspat- o privi pe Miranda-, $i impuf?cam astfel doi iepuri dintr-un foe. Miranda ii intalni ochii albaf?tri intunecati. Presupunand ca invitatia lui era menita sa ii permita sa stea de vorba fara ca Roderick sa fie prezent, ea incuviinta. -Multumesc. ~i eu cred ca o plimbare mi-ar face bine. 0 plimbare cu el cu siguranta; nu 11 vazuse toata ziua. Spre surprinderea ei, ii simtise lipsa, probabil fiindca i$i petrecuse ultimele zile in compania lui. Roderick zambi $i intinse mana zdravana spre Roscoe. -Nu iti pot multumi indeajuns pentru ca m-ai scos din ghearele lui Kempsey f?i ale lui Dole. Cand ma gandesc ce s-ar fi putut intampla daca n-ai fi ... Roscoe prinse mana lui Roderick. -Ar trebui sa li multumef?ti surorii tale. 0 privi ridicandu-se. Ea m-a alertat in legatura cu disparitia ta, f?i, fara ajutorul ei, ar fi fost imposibil sate scot din mainile celor doi. Nu a$ fi reuf?it de unul singur. Miranda fu fericita sa constate ca expresia de pe chipul lui nu era nid de data asta un mister pentru ea. Roderick zambi tot mai larg, iar ea ii urma exemplul. - Miranda a fost mereu o stanca - m-a scos din mai multe incurcaturi decat pot numara. Ea pufni $i 11 batu Uf?Urel pe piciorul sanatos. - Odihnef?te-te, iar te ostenef?ti. - Da, doamna mea. Roderick i$i intoarse capul pentru a-i zambi lui Sarah, care se af?ezase linif?tita in fotoliu, dar, pana cand Miranda ajunse la Uf?a, pleoapele lui se lasasera din nou. Alaturandu+se lui Roscoe pe coridor, Miranda af?tepta ca el sa inchida Uf?a, apoi se indreptara spre hol. Scarile erau aproape, dar el ii facu semn sa mearga mai departe. - Putem sa o luam pe aid, 210

- - - - ir'otu( sau nimic - - - Peretii erau plini de tablouri ale ... Miranda presupuse ca rau stramof?ii lui. Cand incetini, studiind in mod vizibil portretele, el murmura: - Familia Delbraith locuief?te la Ridgware de secole. -Vad asta. Trecura pe langa numerof?i conti, identificati prin mid plaute sub fiecare tablou, apoi in secolul al XVII-lease schimbasera n dud. Apropiindu-se de finalul liniei de portrete ducale, ea ncetini din nou. Deasupra f?i sub portretul fiecarui duce se aflau ortretele membrilor familiei acestora. Ajunse la portretul lui Marcus, al f?aptelea duce de Ridgware. Portretul mic aflat chiar ub el era al Lucastei. Urmatorul $i ultimul portret al unui duce ra eel al lui George, eel de-al optulea duce. Ramase locului. Roscoe se opri langa ea. Dupa un moment, 1zise: - Tatal lui Henry. A murit in mod neaf?teptat. Tatal lui Henry, fratele mai in varsta al lui Julian; se mira de ]lpsa de emotie a acestuia, fie ea pozitiva sau negativa. - Nu exista un portret al lui Henry? - Se fac in mod traditional la varsta de douazed $i dnd de ani. Ilzita, apoi adauga: Henry avea trei ani cand a mof?tenit titlul. Are cindsprezece acum, ded mai are ceva ani pana va fi nevoit sa eaca prin aceasta tortura. - Tie ti s-a parut o tortura sa ramai nemif?cat atata vreme? Portretul de langa eel al Lucastei era al unui tanar gentleman t l gant. Ochii intunecati, albaf?tri ca de safir, priveau din tablou; hiar f?i la douazed $i dnd de ani, posedase aceste calitati fizice re 11 caracterizau $i acum, dupa atatia ani. Dar barbatul din 1 "blou parea mai senin, avea un zambet ireverentios, cu o stralu ire nepasatoare in ochi. - Sa stau nemif?cat nu a fost nidodata punctul meu forte. Ea putea sa vada asta; din silueta pictata radia o energie 1 ia infranata. Acea energie nesabuita crescuse in intensitate • d ta cu anii $i se transformase in ceva mai puternic. Din mai 1nulte puncte de vedere, barbatul aflat langa ea era mai mult rl cat versiunea lui mai tanara. Pe fata lui avusesera loc schimbari . 1btile, dar permanente - in felul in care if?i purta parul, in must ilatura grea a pieptului, a umerilor $i a coapselor. In privinta

211

------ 'T'otu( sau nimic ~---

------ Stryfianie Laurens---- - gratiei pasive, aproape efeminate, a barbatului din tablou, se putea spune ca gratia ramasese, dar pasivitatea disparuse de multa vreme. Aflata in fata barbatului care devenise, nu era sigura dadl cineva ar fi putut face legatura cu tanarul care fusese. Placa de sub tablou ii atrase atentia $i raspunse la una dintre multele intrebari pe care le avea. Lord Julian Roscoe Neville Delbraith. De acolo ii venise noul nume, Neville Roscoe, $i de aceea prefera el sa i se spuna Roscoe, adica pe al doilea prenume al lui, mai degraba decat Neville, care, din cate i$i amintea dintr-un portret anterior, era numele de familie al unei foste ducese. Studiind portretul, fata care devenise mai austera, mai masculina odata cu trecerea anilor, ea i$i dorea sa 11 intrebe de ce. De ce 11 lasase in urma pe acest tanar $i viata lui de placere hedonista ceva ce artistul reu$ise sa transpuna 'in fundalul luxos $i senzual. De ce intorsese spatele acestui stil de viata - culmea aspiratiilor unui tanar bogat - pentru a deveni regele cartoforilor londonezi. I$i dorea Sa $tie, dar nu putea sa nintrebe. Nu putea Sa fie atat de indiscreta. Daca el dorea sa ii spuna, avea sa o faca, dar daca el considera ca asta nu era cevq. ce ea trebuia sa $lie, urma sa fie nevoita sa accepte ca nu avea sa afle niciodata. Roscoe a$tepta langa ea cu acea rabdare de care doar el putea da dovada. ,,Nute mai uita la el, este mort. Uita-te la mine mai bine - sunt aid, el nu este. Nu mai este." Aceste cuvinte ii erau pe varful limbii, dar le 1nghiti. Intr-un final, ea il privi. - Nu am $tiut cum sa iti spun - Lord Julian sau Roscoe? El nu avu nevoie de timp de gandire ca sa raspunda: -Scapa de ,,lord", dar aid, din partea ta, ambele sunt bune. Un moment, ea ii sustinu privirea, apoi se uita din nou spre portret. Dupa un moment, se intoarse spre el. Dintr-odata, fara sa incerce sa 1$i ascunda nerabdarea - faptul ca ii displacea ca ea ii studia pe fostul el - , Roscoe ii facu semn sa continue de-a lungul galeriei. Fa.ra un alt cuvant, ea il urma. Pa$ira unul langa celalalt pe scarile de la capatul galeriei, dupa care el o conduse pe coridoare spre salonul dinspre gradina $i apoi pe peluza sudica. Ea era suficient de inalta, avea picioare suficient de lungi, a?a ca nu fu nevoit sa incetineasca intentionat. 212

In vreme ce se plimbau, pacea locului ajunse la el, il cuprinse

$i

nlini$ti. Avea de fiecare data acest efect. Nici dupa atatia ani, nu intelegea cum de ajunsese George sa ri$te totul. Sa piarda totul. Gradinile erau intinse; de$i avea o destinatie in minte, nu vazu nici un motiv sa se grabeasca. Chiar daca nu o atingea, apropierea ei il lini$tea cumva; cum nu era nimeni in jurul lor sa le distraga tentia apropierea ei era confortabila, o evolutie noua, diferita, ' J ' dar de dorit. Merse fara sa vorbeasca, $i ea ii urma exemplul. 0 multumire nea$teptata ii cuprinse pe amandoi. Miranda era fascinata de noile unghiuri din care putea sa vada asa, dar $i mai mult de gradini. Peluzele bine ingrijite, aleile proaspat pietruite, straturile de flori $i gardurile mai apropiate de casa, arbu$tii de dincolo de copacii inalti, cu carari inguste e dispareau printre ei. Oriunde ar fi privit, o ordine inver?ita d.omina peisajul. ,,Este nevoie de multi bani pentru a administra un domeniu ca Ridgware." Nu era greu de vazut ca era nevoie de o mica avere pentru a intretine casa $i asemenea gradini in conditii xcelente, cu atat mai mult restul domeniului. Tot ce vazuse n timpul drumului lor spre casa fusese intretinut la acelea$i standarde inalte. Ridgware era o proprietate frumoasa $i pretuita. Lasand la o parte banii, daruirea cu care era ingrijit facea din est loc un cainin, nu doar o casa, nu doar un domeniu, ci o c munitate. Un gradinar strangand frunzele, o slujnica indrep1c ndu-se spre padure cu un CO$ulet, totul dadea de inteles ca ceea vedea nu era un simplu conac, ci mai mult de atat. $i, banuia ea, de$i era scump, i$i merita, $i avea in continuare c o faca, fiecare banut. Cu siguranta pentru Roscoe $i familia lui. amilia, statornicia, continuitatea; pentru familiile vechi, aceste lucruri insemnau mult. Oare asta - banii de care era nevoie pentru a administra ltidgware - se afla in spatele transformarii barbatului care 1 $ea langa ea? - Pe aid! Cu un semn din mana, el o conduse pe sub o arcada $i in josul 1 doua trepte de piatra - intr-o gradina de trandafiri inconjurata 11 ziduri. 213

- - - - St~fianie Lauren s - - - -

------- iTotu( sau nimic - - - -

-Dumnezeule! De$i sezonul lor era pe terminate, trandafirii ce inflorisera tarziu se aft.au in continuare pe zed de tufe uria$e, multe dintre ele mai inalte ca ea. Este splendid. · -Acum este o nimica toata. Ar trebui sa vezi gradina in toiul verii, cand totul este inflorit. Roscoe o urma pe cararea centrala. Atunci abia poti sa mai respiri. Prinzand un boboc roz, ea ii inspira adanc aroma. - Mmm. Cat de minunat! El o privi $i fu de acord cu ea. Dand intr-un final drumul bobocului, il fixa pe Roscoe cu privirea. - Despre ce voiai sa imi vorbe$ti? El avu nevoie de un moment pentru a-$i aminti aceasta scuza. Ii facu semn sa inainteze pe cararea marginita de trandafiri $i i se alatura. - Prin Henry, am inregistrat o plangere impotriva lui Kempsey $i a lui Dole la magistratul local - t rebuia facuta, o formalitate ce s-ar putea dovedi n ecesara mai t arziu. Am trimis $i oameni care sa le ia urma celor doi. S-ar putea sa se fi ascuns in Birmingham, cu familiile lor. La fel de bine, cei doi puteau sa fie in urmarirea lor, ca doi ogari pe urmele lui Roderick, dar nu vedea vreun motiv sa discute acum despre acea posibilitate. Miranda se incrunta. - Dar cu siguranta, acum ca 1-au pierdut pe Roderick, Kempsey $i Dole se vor retrage. Acest barbat, Kirkwell, se aft.a in spatele atacului - el e eel care, in mod misterios, il vrea pe Roderick mort. -Am anuntat la Londra. Oamenii vor incerca sa afle cine este acest Kirwell, dar este foarte posibil sa nu fi folosit numele lui real. 0 privi. inteleg ca nu ti-ai amintit de nimen i cu acest nume - o cuno$tinta de-a lui Roderick, vreun petitor de-al tau de mai de demult? -Nu. M-am framant at , dar nu imi suna deloc familiar. in nici un context. - Ceea ce cre$te posibilitatea ca Kirwell sa nu fie un nume real. Oamenii sunt rareori uci$i de straini, mai ales printr-un plan atat de complicat. - Deci cum afl.am cine este ticalosul?

- Numele o fi fals, dar personajul este real. Am trimis oameni sa cerceteze zonele in care a fost vazut - taverna unde i-a intalnit pe Kempsey $i pe Dole $i strazile inconjuratoare. Cineva trebuie sail fi v~zut. Cineva ar trebuie sa ni-1 indice. 0 privi lung. 11 vomgasi. ,,Preferabil inainte ca Roderick sa se intoarca la Londra." -Iti multumesc. Miranda ridica privirea $i ii intalni ochii. Pentru tot. Ajutorul tau in salvarea lui Roderick, faptul ca ma ajuti in gasirea lui Kirwell. Nici eu, nici Roderick nu am fi reu$it fara tine. Ochii lui ii sustinura pe ai ei, apoi el i$i pleca U$Or capul $i se rasuci. -A trecut ceva timp de cand am fost implicat in mod activ n astfel de afaceri. Ochii li se intalnira din nou intr-o privire fugara. M-am distrat. Nu era sigura ca ,,distractie" era cuvantul potrivit, nu pentru a, dar se simtise, cu siguranta, vie. Lasand la o parte emotiile urmarir~i $i chiar fiorul $i mai mare al evadarii, simpla lui prezenta ... I$i forta mintea spre intrebarea care trebuia pusa. - Vei mai ramane mult la Ridgware? Ma gandesc ca afacerile ale te trag inapoi la Londra. Ea $i Roderick - nu se puteau a$tepta sa ramana cu ei, ca un £ 1 de tutore, prieten, sprijin. -Nu am planuri imediate de a ma intoarce in capitala. Pa$ira alaturi; ea ii privi chipul, dar, ca mai mereu, expresia lui nu ii spunea nimic. - Nu i-am vizitat de ceva timp, $i se intampla rar ca toate ·t rei surorile mele sa fie aici in acela$i timp, $i Henry pe langa le. 0 scurta absenta din ora$ nu imi va afecta afacerile. Oa:men~i care lucreaza pentru mine vor reu$i sa se descurce o vreme ·1i singuri. -inteleg. Tresarirea inimii ei era ilogica. Bucuria efervescenta incar' ta de U$Urare care 0 strabatu doar pentru ca el avea Sa ramana I .nga ea era, probabil, nepotrivita, dar era cu siguranta reala. - Speram sa o pot anunta pe matu.$a mea. Acum, ca am ve$ti .i ure $i favorabile despre Roderick, ar fi bine sa $tie ca el este I afar sau ca va fi in curand.

21 4

215

------ Steyfianie Laurens ---- - -Scrie-i un bilet, $i o sa i-1 trimitem. Roscoe se uita la rochia ei de doliu, lasa privirea sa ii alunece de la decolteul prea decent spre fustele grele. -Cum tu $i Roderick veti mai ramane aid cateva saptamani, ai putea sa ii ceri sa iti mai trimita haine - voi pune cativa oameni sa aduca ni$te cufere $i sa i le trimita. Ea se inclina. -Multumesc. Nu m'ai avea altceva sa ii spuna, dar nu dorea ca aceasta dis cutie sa ia sfar$it. 0 place re simpla, sa se plimbe prin gradina de trandafiri cu ea. - Pe langa faptul ca imi petrec timpul cu Henry $i cu ceilalti, ma voi folosi de aceasta vizita $i pentru a aft.a ce se mai intampla cu Ridgware. Privi spre ea $i o surprinse uitandu-se la el. Nu e doar un domeniu mare, ci un ansamblu alcatuit din multe elemente legate intre ele, mai multe afaceri mai mid. Lasand deoparte prudenta cu care vorbea de obicei, i$i permise sa turuie verzi $i uscate - o distra $i ii distrase atentia de la motivul principal pentru care ramanea langa ea. Amenintarea la adresa lui Roderick era departe de a se fi incheiat. K~mpsey $i Dole ramaneau un pericol real, in timp ce misteriosul John Kirkwell ii urmarea din umbra. Orice barbat care i$i daduse interesul sa angajeze oameni de teapa celor doi nu avea sa renunte pur $i simplu. Pana cand cei trei, Kempsey, Dole $i Kirwell, erau gasiti $i indepartati, Roscoe nu intentiona sa se desparta de Miranda $i de fratele ei. $i sa ramana langa ea, atat de aproape, nu era un lucru . greu. Chiar deloc. E~ era elementul care il tinea cu cea mai mare putere la Ridgware. Noaptea se lasa $i, cu Roderick refacut suficient cat sale ceara tuturor ingrijitoarelor lui voluntare sa iasa din camera, Miranda se trezi plimbandu-se fara lini$te prin fata ferestrei fara draperii a camerei ei. Membrii familiei se retrasesera; toti ceilalti i$i cautau cu siguranta paturile, dar ea se simtea prea agitata pentru a sta, cu atat mai putin sa doarma. 216

------ r:fotu( sau nimic Impreuna cu Roscoe mai explorase $i alte gradini, intorcandu-se in casa chiar cand suna gongul. In afara acestei rochii negre, mai avea doar una cu ea, tot neagra $i austera, dar macar era mai potrivita pentru cina; retragandu-se in camera i, se schimbase, apoi i$i periase $i stransese parul, renuntand 1 cocul obi$nuit $i impletindu-$i in schimb cositele grele in jurul capului. Multumita de rezultat, simtindu-se acceptabil de in ton u moda, coborase in salon $i se alaturase familiei de parca ar fi · ost o veche cuno$tinta, nu cineva pe care o intalnisera doar u o seara in urma. Cina decurse in mod placut; dupa aceasta, data ce ritualul tavii cu ceai fu respectat, ea $i Sarah urcara 1 etaj pentru a o inlocui pe doica. Se a$ezara de fiecare parte a lui Roderick $i il distrara, dar apoi el le ceru sa iasa, a$a ca Miranda l ua sfe$nicul in camera ei $i inchise U$a. Se opri in fata geamului, privi afara $i, in lumina slaba, dar nstanta a lunii, vazu zidurile gradinii de trandafiri de dincolo l paji$te. Zece minute mai tarziu, cu pelerina pe umeri, pa$ea pe rarea centrala, pavata, a gradinii de trandafiri. Ziua fusese una frumoasa; zidurile inconjuratoare prinsesera caldura zilei mpreuna cu mirosul puternic al bobocilor rama$i pe lujerele lnngi, aplecate. in ultima saptamana, traise intr-o continua stare de agitatie .t nelini$te. Act.im era in siguranta, $i Roderick era $i el, iar ltidgware o invaluise in lini$te. Nu era deloc surprinzator ca avea 11 voie de putin timp sa se acomodeze . - Dar, murmura ea, inaintand incet pe carare, acesta nu este . ngurul lucru care s-a schimbat. Ea se schimbase. Pornind sa il salveze pe Roderick, cerandu-i .ijutorul lui Roscoe, ie$ise din limitele clar delimitate ale lumii ei 1 pectabile. 0 facuse con$tient, $i, daca situatia s-ar fi repetat, 1 fi facut-o din noi. Nu regreta decizia - chiar dimpotriva -, dar, 11urtandu-se a$a cum o facuse, ceva fundamental se schimbase in ., , o schimbare pe care nu o a$teptase $i pe care nu o prevazuse. ~i apoi aprofundase acea schimbare $i il facuse pe Roscoe 111bitul ei. 217

------- Stryfianie Lauren s - - - -

------ rr'otu( sau nimic ------

Nu regreta nici asta, dar acum acest gest contribuia la nesiguranta ei, la starea ei de agitatie. Era o incepatoare in astfel de lucruri; nu avea nici o idee ce-ar fi putut urma. Era genul de femeie careia ii placea sa §ltie in ce ape se sea.Ida. Nesiguranta nu i se potrivea; ii agita simturile §li ii intindea nervii la maximum ... Mai facu trei pa§li §ii i§li dadu seama ca nu nesiguranta interna era cea care ii agita simturile §ii care ii afecta nervii. Oprindu-se, se intoarse §li privi in susul cararii. Roscoe statea in dreptul arcadei, cu un umar. sprijinit neglijent de piatra. Cu mainile in buzunare, o privea. Chiar de la distanta, aceasta privire o atinse, o mangaie. 0 trezi. Ridicandu-§li capul, ii intalni privirea §ii a§ltepta. Razele lunii ii luminara fata; ea ii vazu buzele arcuindu-se, crispate, aproape resemnate, apoi el se indeparta de piatra, pa§li pe alee §li se apropie de ea ca un animal de prada. -Nu ar trebui sa fii singura aid. Oprindu-se in fata ei, Roscoe privi in ochii ei largi §li ii vazu zambindu-i drept raspuns. - Dar, in mod clar, nu sunt singura. Ii studie fata, apoi i§ii inclina capul intr-o invitatie, intorcandu-se §li reluandu-§li plimbarea. Cand el accepta §li i se alat~ra, ea zise: - Nu puteam sa adorm. Nici el nu reu§lise. Cu siguranta nu dupa ce o vazuse traversand paji§ltea. - Este o noapte splendida. Aceste comentariu stabili tonul pentru restul conversatiei. Nici unul din ei nu avea alt plan in afara de a-§li petrece impreuna timpul §ii, poate, de a-§li auzi vocile. Cu siguranta acest schimb bana)., inocent nu ascundea nici secrete, nici o intentie ulterioara. Se parea ca nu ii interesa decat sa fie unul in compania celuilalt. Asta il amuza; nu fusese niciodata genul care sa faca conversatie de dragul politetii §li, banuia el, nici ea nu era eel mai bun reprezentant al lene§lei arte, dar iata-i acum facand exact asta, in cazul lui cu multumire.

Dorea sa fie cu ea. Sa afl.e mai multe despre ea. II entuziasma, §li il provoca, §li il implica la un nivel diferit decat o facuse oricine altcineva, o legatura mai ampla, mai bogata, mai intensa. l§li spusese ca era doar 0 problema de natura umana ca incerca sa 0 'i nteleaga, §ii rase de acest gand in sinea lui. Interesul lui era mult mai profund decat simpla curiozitate. Dorea sa exploreze, sa savureze, sa posede, dar, in mod paradoxal, nu doar efectul fizic pe care ea il provoca il facea sa se concentreze asupra ei cu o totala lipsa de efort. Ajunsese un fin cunoscator al naturii umane, §li, din acest punct de vedere, ea era unica, eel putin pentru el. Nu era genul de persoana care sa stea ascultatoare, a§la cum erau majoritatea femeilor, dar nu era nici un lider. Ea mergea pe propriul drum, :;i, in mod neobi§lnuit, aceasta parea sa fie o parte a ei pe care ea o descoperea abia acum. El invata rapid cand venea vorba despre oameni, un talent pe care il avusese 'intotdeauna, un talent pe care Roscoe, regele cartoforilor londonezi, il exersa zilnic. Daca initial ea reprezentase o enigma, el incepea, in sfar§lit, sa ii descopere complexitatile. Cea mai mare parte a vietii ei, ea i§li ascunsese propria natura, o suprimase, lasand-o in plan secundar, pentru a-1 proteja pe Roderick. Acesta era un lucru pe care el il intelegea mai bine ,,a pe oricare altul. Ironic era insa faptul ca devotamentul ei de a-1 :proteja pe Roderick o condusese spre locul in care se afl.au acum. :Spre con§ltientizarea faptului ca, avand in vedere ca Roderick se :inaturizase §ii nu mai avea nevoie de protectia ei, ea trebuia sa 'i§li rreevalueze §li sa redefineasca ceea ce avea sa fie busola ei de acum 1tncolo, principiul care avea sa o ghideze pe viitor. Nu o gasise inca, §ii el nu avea habar cum urma ea sa evolueze, ~ar se simtea fascinant, captivat §ii ciudat de emotionant pri~nd-o renuntand la trecut §li cautand o noua cale. Cum el nu ii putea prevedea directia, nu putea sa fie sigur decat ~e ea in acel moment. De el §ii de ea in lumina lunii. Se plimbara, vorbira §ii, cu o simplitate de o putere cople§li·1 are, se bucurara de aceasta comuniune lipsita de structura. Intr-un final, ea ofta. - Cred ca sunt pregatita sa ma in tore. Cu un gest simplu, el o conduse inapoi in casa §ii spre hol.

218

219

------ Stryfianie Laurens------

----- - - 'r'otu( sau nimic -----~

Unul langa altul, urcara scarile. Era con§tient intr-un mod foarte acut ca, de cand 1i parasl11 patul, in acea dimineata, nu se atinsera. Nici o atingere tn•< .t toare a degetelor, nici o mana pusa pe maneca, nici macar I apucandu-i cotul. Evitasera orice contact, chiar §i accident al, incidental; pentru amandoi, banuia el, fusese o necesitate defc•11 siva cat timp se ocupasera de treburile zilei. Dar acum noaptea sa lasase peste ei, §i, cu fiecare pas pc 111 • ra lunga, tensiunea pe care o imparta§eau atingea cote ridicalf'. Un viciu necunoscut i§i facuse cuib in pieptul lui; cu nici o itlt femeie nu se mai simtise el atat de ratacit. Legatura lor fusese menita a fi doar o aventura scurl:\; 1Ht fusese clar de la inceput, subliniat de cuvintele ,,doar o no.1pl 11 Calatoria singura cu el ii oferise aceasta oportunitate, una d1• c ea alesese sa profite, una pe care el fusese dispus sa i-o acordct. Dar, dupa acea prima noapte, else simtise ca o nava fari\ c t\l m Nu avusese habar daca ea dorea sa extinda noaptea lor de I1.1nl11 intr-o relatie, avand in vedere ca soarta 1i adusese intr-o ~11111 in care aceasta posibilitate exista. A§a ca in noaptea prPc 1•cl el fusese retinut - se fortase sa citeasca un roman in c.111111r loc sa o caute -, in speranta ca astfel avea sa o faca sa ia o d1•1 I I sa §i-o exprime clar. Sa-;;i spuna pozitia. Pentru ca els, ~11 ht, In schimb, soarta, ajutata de doica, conspirase sa ii p1111 el in acea camera, cu ea rava;;ita de somn, in patul el... ' I ademenise din nou, dar fusese aceasta o decizie asuma 1.1 11 11 un simplu impuls de moment? El nu ;;tia, nu i;;i putca d.1 n Ceea ce il lasa in contin uare nesigur in mom<·11111l II ajunsera un ul langa celalalt in capul scarilor. Nc·~ilv.111 i;;i dorea ea. Nesigur de ce anume era posibil, de cal .iv1•" mita ea. $tia ca o dorea. Dorea sa i;;i petreaca aceastc 111111pl in brate ;;i cat de m ulte altele avea sa consimta ea. Se opri.' Cand Miranda §i se intoarse spre el, cu 11p1 ridicandu-se u;;or, el zise: - Camera mea este in cealalta aripa. Ochii ei, stralucitori in lumina lunii ce intra pr In 111 deasupra lor, se largira. -Oh.

Ochii aceia 1i cerce t ara- pe a1· 1ui, incercand sa vada sa · t \ . sea... ,

u: inspira atat de incordat, ca aproape se cutremura unea care ii cuprinsese tot corpul. nvita-ma in patul tau.

,, i1

I

:;'," ,,

'

simtind ,

nu dipi, ci ii studie fata, expresia. Momentul se int· v t d · 1mse, a a : stic a, apoi ea fa.cu un pas spre el, i;;i duse 0 mana )L :~ul Im, se ridica $iii atinse buzele intr-un sarut dureros

~i degetele celeilalte maini impreunandu-se cu al 1 . ·t e u1, rase •m spate.

'l 1

11 11

'''inu pr·iv1rea · un moment, se intoarse $i il conduse in

·r

~

ti II I I

I' I ~ ' 11 .1 l 1auntru, tinand-o de mana cat h" . · , me ise u;;a, apoi se 11 1 I" " i u Gp . t~ e de ea. 0 trase spre el, $i ea veni. Acoperindu-i '' I ' I 11I ' i 1 1 mil~, ease intinse cand el i§i pleca incet capul. A

11., , 11·

li

,

atm

, d • sera, se mcor ara. In cateva secunde, gurile Ii

impletira, §i degetele se despartira pentru a atinge 1 . Se trasera mai aproape. $i mai aproape. Se lipira

le.

intamplase in ocaziile precedente cand el inc, l~ acest spatm senzual cu ea, planurile $i lt\ll l o I / p r. $1 fiecare sarut, fiecare atingere, fiecare manh tatea lor nemijlocita. ' " " 1111111 ii n tad·mco10 d e urmatoarea revelatie. . ' 111

A

I

I

1

" ' '" 1'' ' •1 i 1I, moment de pasiune exploratoare, d~ cunoac::tere ' 1,il il . '!'

111111

t

o

II

I ''

1111

iferita. Acea conduzie ii deveni clara cu fie'P ins a, cu fiecare trecere a degetelor ei pe t

, , 111 i\ ,

se

h ainele, ale lui, ale ei, fara graba, fara prede netagaduit. $it, nenumarate batai de inima mai tarziu in pat intr-o contopire de foe $i nevoie. ' ate de ratiune cand pasiunea clocoti $i lava prin venele lor.

220 221

- - - - Sto/hanie Laurens----

- - - - rTotu( sau nimic ~----

Sub el, Miranda gemu ;;i il tinu strans, cu pleoapele lasandu-ise pe masura ce senzatia trecu peste ;;i prin ea. Ridicand-o, ducand-o mai sus, ;;i mai sus. Uimind-o din nou. Lasand-o ;;ocata. Crezuse ca avea sa ;;tie, dar o surprinsese din nou. Se surprinsese ea insa;;i din nou. Comuniunea, lipsa de paravane sau de valuri, intimitatea nediluata care ii taie respiratia. Sentimentele ce erupsesera in ea, arzand de intensitate, devenisera chiar mai puternice. Mai potente, mai intens~. Mai cople;;itoare. Nu intelegea, dar ;;tia ca era real. intelese in acel moment ca - gafaind disperata, cu corpul ei cuprins de al lui, preaplina de el, cu mintea ;;i simturile inundate de el, intinzandu-se $i prinzandu-i fata in palme, inaltandu-;;i capul ;;i lipindu-;;i buzele de ale lui - ceea ce faceau era nepretuit. El accepta oferta ei, ii prada gura, se avanta cu ea in foe ;;i-n glorie, apoi impinse mai adanc, ;;i ea se zdrobi, se farama cu un tipat pe care el i-1 sorbi de pe buze. ~oldurile lui se mi;;cau in timp ce o trimiteau sus, mai departe ;;i dincolo de cuvinte. Apoi el mormai ;;i deveni rigid in bratele ei, ;;i ea simti caldura lui adanc in ea. Extazul se raspandi prin ea intr-un val de straludre. El se lasa moale in bratele ei, greu ;;i indns, piele umeda pe piele umeda, la fel de zguduit de pasiune ca ea. 0 senzatie binecuvantata trecu peste ei intr-un val de satietate imposibil de adanca, imposibil de negat.

- Nu le puteti spune pur ;;i simplu sotilor vo;;tri sa nu vina asa. -Desigur ca nu! Millicent se incrunta in gluma spre el. Nu pro1unem nimic de acest gen. - Bineinteles ca nu, zise ;;i Cassie. Vor parasi Scotia ;;i se vor drepta spre casa cu binecuvantarea noastra - le vom trimite pur ;i simplu de veste ca ne-am hotarat sa mai petrecem cateva zile I Ridgware. Chiar fara sa se uite, ;;tiuse ca Miranda se afia acolo; cand ea apropie de masa, Roscoe se ridica ;;i trase un scaun intre el ii Henry. A;;ezandu-se, ea murmura o multumire. Ochii lui ii intalnira ugar pe ai ei, apoi i;;i intoarse din nou privirea spre surorile lui. A$ezandu-se din nou, zise: - Va avertizez ca nu voi mai fi aid sa va tin companie. Eu ;;i I Ienry avem multe de facut, ;;i angajatii mei de la Londra vor sosi rn curand, apoi voi fi complet prins de treburi. Anuntul nu scazu in mod vizibil entuziasmul lui Millicent ;;i ru.lui Cassie. - Noi intelegem, il asigura Millicent. Dar vei fi prezent la dna, n~ a ca te vom vedea atund ;;i uneori dimineata - ;;i posibil chiar 1tpranz. Roscoe le privi pe cele doua, apoi ofta prelung ;;i lua cutitul ;;i 1.rculita. - Nu-mi place gandul ca va perturbati treburile obi;;nuite i:i casnidile - doar ca sa petreceti cateva ore in compania mea. - Da, draga Julian, raspunse Miranda, dar este alegerea noas1. , ;;i noi in mod clar punem mai multa valoare pe timpul petrecut c l tine decat o fad tu. El doar pufni. Ce-ar fi putut sale spuna? Miranda observa ca Lucasta, Caroline ;;i Edwina, aft.ate ;;i ele n jurul mesei, ascultasera aceste replid cu zambete pline de ,1fectiune. Se uita la Henry ;;i vazu ca ;;i el ranjea. - Pe langa asta, zise Cassie, zambind cand intalni privirea Mirandei, din cealalta parte a mesei, cateva zile in plus ne vor p rmite sa o cunoa;;tem pe Miranda mai bine. Roscoe privi taios spre surorile lui, dar acestea comentau cu Miranda despre cat de insorita era dimineata. Nu le putea tine

Capito{u{ 11 ~ Miranda intra in salonul pentru dejun in dimineata urmatoare, chiar in toiul unei discutii de familie. Roscoe - Julian - scutura din cap in directia lui Millicent ;;i a lui Cassie, a;;ezate in partea opusa a mesei.

222

I

223

------ Stpfianie Laurens------

- - - - - rfotu( sau nimic ------

la distanta de ea mai mult decat le putea ordona sa se intoarca la casele lor. Coborandu-$i privirea spre farfuria lui, ascunzandu-$i nesiguranta in spatele deta$arii obi$nuite, continua sa manance.

-Multumesc. Roscoe ii saluta, apoi o urma pe Miranda afara din camera. lnchizand U$a, privirile li se intalnira. - Curtea cu fantana ar fi un loc bun pentru o plimbare, daca rei intr-adevar sa o vezi. -A$ vrea. Pa$ind pe coridor, ea ii scruta chipul. Dar credeam o sa fii ocupat cu Henry. - Prea ocupat pentru surorile mele. Dar tu - ochii li se intaluira - e$ti intr-o categorie aparte. ,,Care categorie?" intrebarea o ardea pe limba, dar o inabu$i. /\cum, ca erau iubiti - aveau, se parea, o aventura -, oare el avea gand sa petreaca timp cu ea in afara dormitorului in aceasta alitate? Cum nu mai fusese implicata in vreo aventura, nu avea id o idee. in orice caz, era perfect multumita sa i$i petreaca upa-amiaza plimbaridu-se cu el. Parasira casa pe U$ile de la terasa din spate $i se plimbara in Jumina slaba a soarelui $i-n caldura U$Oara reflectata de zidurile sei. Terasa se intindea de-a lungul aripii de vest $i dincolo d coltul acesteia. Acolo, trepte inguste duceau spre o curte u gradini in stil italian, in mijlocul careia se afla o fantana de 1narmura alba cu un Cupidon ce turna apa intr-un bazin larg. Oprindu-se in capatul treptelor, Miranda cerceta intreaga urte, marginita la stanga $i la dreapta de doua randuri duble d · chiparo$i care ghidau ochiul spre peisajul rural de dincolo de patul indepartat al curtii. Spatiul dintre chiparo$i gazduia alei cu )11 tri$ alb $i straturi aranjate geometric cu ajutorul unor arbu$ti 11 runti. in alte parti, apropierea iernii incepuse sa faca frunzele 1 cada din copaci, dar aceasta gradina ramasese cufundata in 11uante de verde accentuate de albul pietri$ului $i de marmura ( ntanii; i$i putea imagina intreaga zona acoperita de zapada, nd albul avea sa domine, in dauna verdelui. - Sarah avea dreptate. incepu sa coboare treptele. Este locul rfect pentru o plimbare. Roscoe cobori alaturi de ea. -A fost creata de al patrulea duce pentru sotia lui, ca ea sa Jl ata avea un loc de plimbare pe tot parcursul anului. Se pare ca 1•, insistase sa i$i faca plimbarea zilnica indiferent de anotimp.

Pana la inceputul dupa-amiezii, Miranda fu nevoita sa accepte ca recuperarea lui Roderick nu necesita prezenta ei continua in camera lui. Doica era mai capabila ca ea sa ii ofere constant apa de orz $i sa ii aduca mesele - $i sa se asigure ca el manca - $i, in privinta amuzamentului, Sarah era mult mai bine pregatita. intrucat Sarah parea dornica sa 'i$i petreaca ore intregi langa patul lui Roderick citindu-i sau discutand, $i cum tanarul ramanea mai vesel $i mai activ in compania ei, Miranda descoperi ca era, in cea mai mare parte, inutila. Acceptand intr-un final asta, se ridica de pe scaunul de langa pat. Roderick $i Sarah i$i intrerupsera conversatia $i o privira. Eazambi. - Ma due sa ma plimb prin gradini. Ambii ii zambira ca raspuns. -Daca nu ai vazut-o inca, zise Sarah, exista o curte draguta cu fantana la capatul aripii de vest. -iti multumesc, am sa o caut. Miranda se intoarse spre U$a. Se auzi o bataie U$Oara, apoi U$a se deschise, $i Roscoe intra. Se uita la ea, apoi la Roderick. -Cum te mai simti? De$i in continuare palid $i cu suferinta intiparita pe chip, Roderick ranji. - Doica insista sa ma ingra$e, iar Sarah $i Miranda muncesc din greu sa ma distreze. - Se pare ca te afli pe maini excelente. Roscoe i$i intoarse privirea spre Miranda. Am venit sa te intreb daca nu ti-ai dori sa facem o plimbare. - Din intamplare, tocmai asta aveam de gand. Sarah mi-a sugerat curtea cu fantana. El incuviinta din cap, apoi il privi pe Roderick. -Nu ma a$tept sa aflu ceva de la Londra sau de la Birmingham azi, dar te anunt in caz de ceva. 224

225

-------- Stpfianie Laurens--------

------ - - rfotu( sau nimic ------ - -

-Cred ca aveti la fel de multa zapada aici cat avem $i noi la Oakgrove. -A$a a$ crede. Un zambet ii aparu pe buze. - Cand eram mai tanar, obi$nuiam sa ma dau des cu sania. Arata spre terenul de dincolo de curte, care cobora, indepartandu-se de casa. Acela era locul perfect - eel mai bun din imprejurimi. Era modul nostru preferat de a ne petrece timpul iarna. 0 privi. Cand erati copii, va dadeati $i voi cu sania? Privind in fata, ea scutura din cap. -Nu, de$i te asigur ca ne-ar fi placut. -~i atunci de ce nu? Ea ezita, apoi privi spre peisajul din fata, inainte sa raspunda: - Matu$ile mele considerau asta o activitate nedemna de noi. El lasa sa treaca un moment, apoi se intinse spre ea, o prinse de mana, i$i impreunara degetele pret de o secunda, apoi, venind mai aproape, o cuprinse cu un brat. - Poveste$te-mi despre matu$ile tale. Cea mai in varsta a murit, $i cea mai tanara locuie$te in continuare cu tine $i cu Roderick, a$a este? -Da. Se trezi interogata, dar la modul bland, despre viata anterioara a ei $i a lui Roderick. La inceput, se intreba daca el nu se interesa doar pentru a umple tacerea sau pentru a afla mai multe despre caracterul lui Roderick, avand in vedere ca acesta era acum un membru al Organizatiei Filantropice, dar, treptat, accepta ca el era interesat mai mult de ea. Nu i$i imaginase ca un barbat care se implica intr-o aventura ar fi interesat de copilaria partenerei, dar, pe masura ce se plimbau $i discutau - lipsiti de consecventa, dar ghidati de dorinta de a afla mai multe - avand in vedere ca el nu i$i ascunse interesul sincer, deveni din ce in ce mai clar ca adevarat~ preocupare era chiar ea. Hotarandu-se ca nu doar el putea juca acest joc, ea lua intrebarile $i le intoarse spre el. Dupa mai bine de o ora in care facura schimb de informatii, in vreme ce se indreptau spre casa, Miranda putea simti in continuare ca nu aflase aproape nimic despre el.

Copilaria lui insa parea sa fie plina de aventurile hedoniste atat de tipice tinerilor nobili instariti. Se apropiau de casa, cand pa$ii ce se auzeau inaintand pe pietri$ le atrasera atentia spre o carare ce trecea de-a lungul curtii, in linie cu fantana, dandu-i ocol inainte sa continue, legand peluzele dintr-o parte a curtii de zona impadurita din cealalta. Surorile lui, toate trei, aparura in curte. Vazandu-i pe Roscoe $i pe ea, zambira $i facura cu mana. Roscoe ridica incet o mana ca raspuns. Miranda facu $i ea la fel. Se a$tepta ca el sa se opreasca, dar el continua, cu pas constant. Se uita la el, apoi se intoarse dupa surorile lui. Cele trei discutau despre ceva; continuara de-a lungul acelei carari fara sa rate vreun semn ca $i-ar fi dorit sa li se alature. Se concentra din nou asupra lui. - Credeam ca au sa se supere. El o privi fugar, apoi i$i indrepta privirea in directia de mers, cu un zambet subtil pe buze. - Presupun ca $i-au dat seama ca 1ncercarea de a-mi distrage tentia in acest moment nu ar fi in interesul lor.

226

In dupa-amiaza urmatoare, Roscoe era a$ezat intr-un scaun de gradina, sub ramurile aproape goale ale unuia dintre cei mai vechi stejari ce se afiau la marginea paji$tii sudice, luand eaiul de dupa-amiaza cu doamnele din familia lui, cu Henry $i u Miranda. Printr-un consens general, Roderick 1,>i Sarah ramasesera nauntru. Roderick se mutase din pat in fotoliul alaturat, dar, c.v and in vedere ca Entwhistle 11 avertizase ca incercarea prea "apida de a umbla ii putea prelungi convalescenta, toata lumea · usese de acord, chiar $i Roderick, ca o deplasare mai lunga ar fi fost o nesabuinta. A$a ca grupul de sub copaci ramase unul predominant feminin, doar Henry $i el reprezentand sexul opus. A$ezandu-$i cea$ca pe o farfurioara, Miranda, afiata pe scauul de langa al lui, alese un mic sendvi$ cu castraveti de pe o tava ntinsa de Caroline. Cum nu intelesese niciodata de ce doamnele onsiderau ca aceste sendvi$uri subtiri ca frunza erau preferabile

227

- - - - Stpfianie Laurens - - - celor substantiale, Roscoe scutura din cap cand Caroline ii oferi $i lui platoul. Henry, a$ezat in cealalta parte, lua trei sendvi$uri $i le presa la un loc inainte sa mu$te, ranjind ca reactie la expresia resemnat<\ a mameilui. Dupa ce i$i consuma cu gratie sendvi$ul, Miranda le privi pe celelalte doamne. - Caroline, $tiu ca tu e$ti implicata in sustinerea unei $Coli locale, iar Cassie face parte din consiliul unui orfelinat. Toate aveti astfel de preocupari? Toate capetele din jurul mesei incuviintara. - Ma.car a tat sa facem, zise Lucasta, $i cum, datorita lui Julian, suntem in pozitia sa ajutam, o facem, dar, vorbind in numele meu, odata ce m-am implicat, am gasit ca munca aceasta caritabila iti da satisfactii foarte mari. Buzele Lucastei se tuguiara. Multi din randul aristocratiei nu ar fi surprin$i sa auda ca imi face placere sa organizez vietile veteranilor. Imi da un sentiment de implinire, serios vorbind. - Da, asta este, o aproba Millicent. Poate ca noblesse oblige ne-a fortat sa ne apucam de astfel de lucruri, dar, vorbind $i eu din punctul meu de vedere, acel sentiment ca fad ceva meritoriu este eel care te atrage $i te tine ocupata. Roscoe se lasa pe spate $i asculta intrebarile Mirandei, $i ceilalti, inclusiv Henry, i$i descrisera experientele $i beneficiile pe care le vedeau in implicarea intr-o varietate larga de proiecte caritabile. El $tia deja parerile familiei lui in aceasta privinta, de$i avusese nevoie de ani buni inainte sa i$i dea seama ce anume ii impulsiona, pe fiecare dintre ei, sa se implice in activitati caritabile intr-un grad semnificativ mai mare decat ceea ce era a$teptat de la cei cu situatia lor. Majoritatea aristocratilor care se implicau in astfel de proiecte o faceau de la distanta, de obicei oferind bani $i amprenta mai degraba vaga a sustinerii lor $i nimic mai mult. Mama lui, surorile, cumnata $i nepotul dadeau cu totii bani, i$i imprumutau numele $i tot sprijinul intangibil, dar, pe langa asta, fiecare se implicase activ in macar un act caritabil, intr-un grad chiar mai mare decat eel in care se implica el prin intermediul Organizatiei Filantropice.

228

- - - - 'T'otu( sau nimic - - - Facusera asta -pornisera pe acest drum - ca o modalitate de a-1 splati. Cum nu le permisese sa ii multumeasca in alte moduri, bservasera interesul lui pentru astfel de proiecte $i se hotarara sa i$i foloseasca timpul $i energia pentru a face mai multe $i scara mai larga, discret, fara fanfara, dar totul in numele lui. Nu ca i-ar fi spus vreodata ca o facusera in semn de multumire, dar, cum ii povesteau invariabil despre succesul lor atunci cand ii vedeau sau ii scriau, intr-un final el i$i daduse seama. 0 intrebase · e Lucasta in mod indirect; ea se aratase mirata ca el avusese nevoie de atat timp ca sa priceapa ce se intampla. Dar, de-a lungul anilor, el ajunsese sa vada ca, indiferent de motivul lor initial, pentru fiecare dintre ei activitatile lor caritabile devenisera un tel, ceva care, a$a cum spusese Lucasta, le ferea implinirea de care altfel nu s-ar fi putut bucura. A$a ca, auzindu-i vorbindu-i Mirandei despre activitatile lor aritabile, ascultand intrebarile acesteia, el putu sa vada ce anume o atragea $i pe ea la aceste lucruri. Din ceea ce aflase despre familia lui Roderick, $tia ca ea detinea fonduri considerabile. Cum nu se maritase $i avea douazeci $i noua de ani, probabil ca banii care ii reveneau intrasera deja in posesia ei. Protejarea $i ingrijirea lui Roderick fusesera principala motivatie din via ta ei pana in acest moment, dar nu mai era cazul. $i, banuia el, chiar mai mult decat femeile din familia lui, era genul de persoana care avea nevoie de un scop. Un motiv in viata, un tel pentru care sa se straduiasca. Se a$eza, sorbi $i asculta, redirectionand cu abilitate intrebarile care ii erau adresate spre unul dintre ceilalti, mentinand atentia Mirandei centrata asupra lor; nu i$i dorea sa discute mai inti~ cu ea, nu in compania lor. Era, de fapt, nelini$tit de cat de rapid simtisera mama, surorile lui $i chiar $i Caroline interesul lui fata de Miranda. Ca $i cum ar fi vazut mai clar decat o facea el ins~$i, de parca ar fi avut o capacitate mai mare ca a lui de intelegere a fascinatiei fata de ea. Ceea ce era eel putin tulburator. Mai ales avand in vedere limitele in care putea sa evolueze respectiva fascinatie. ~tia foarte bine - la fel de bine ca, banuia el, ea - ca intre ei nu putea fi niciodata vorba despre ceva mai mult decat o simpla aventura.

229

.____ _ _ Stryfian'ie Laurens ---- - Chiar daca familia lui nu afiase despre devotamentul ei fata de respectabilitate, toti §tiau in mintea lor, daca nu §i in inima, ca el nu se putea casatori niciodata. Nu acum. Nu de cand luase hotararea sa devina Roscoe. Nici o doamna eligibila, sau macar pe jumatate respectabila, nu s-ar fi injosit sa se marite cu el - §i, considera el, nici nu ar fi trebuit sa o faca. Lasand orice altceva la o parte, nu i-ar fi cerut asta niciodata unei doamne bine-crescute, nu ar fi facut niciodata o asemenea oferta, care, indiferent de pozitia doamnei, indiferen t de identitatea lui reala, nu putea aduce decat blamare sociala. Devenind Roscoe, se indepartase de posibilitatea de a se insura cu o lady din propria clasa, de a avea o familie a lui. $tiuse inca din prima clipa ce sacrifica §i nu regretase niciodata decizia luata. Poate ca nu avea sa intemeieze propria familie, dar Millicent, Cassie $i Edwina puteau; Henry putea §i el. Iar Caroline $i Lucasta puteau sa duca vietile pe care le meritau, cu copiii $i nepotfi.in jurullor. A$a ca ramase in umbra, in cea mai mare parte tacut, $i asculta desfa$urarea discutiei, una care ii oferi un sentiment de multumire. Una care, in multe feluri, era rezultatul propriilor reu$ite. Ascultand entuziasmul real din vocea Edwinei in timp ce descria planurile ei de a duce proiectele filantropice in pustiurile neexplorate impreuna cu Frobisher - avea omul vreo idee cu :ine se insura? -, se simti pe deplin multumit. Inchizand ochii, lasa intensitatea concentrata a Mirandei, care se interesa cum lua de obicei fiinta un proiect caritabil, sa treaca peste $i prin el $i simti placerea capatand forma undeva in interiorul lui. Chiar $i acum, cand el i$i tinea ochii inchi§i, ea ii rascolea fara efort, nu doar simturile, ci $i mintea $i ceva chiar mai profund. Relaxat pe scaun, la umbra, el ocoli ingrijorat acel ceva mai profund; banuia ca $tia despre ce este vorba, dar nu dorea sa investigheze mai indeaproape, cu atat mai putin sa ii dea $i-un nume. Din punctullui de vedere, ea era o muziciana talentata, cantand cu maiestrie la coardele lui. La emotiile lui '

.

230

------ Tatu( sau nimic -----Acea concluzie ii rezona in creier, in seara urmatoarei zile, cand se plimba cu Miranda prin gradina cu trandafiri. I$i petrecuse ziua calarind pe domeniu cu Henry, in timp ce ea ramasese cu surorile lui; discutasera deja despre celemai importante momente de peste zi in vreme ce se plimbau, in noaptea blanda, spre gradina cufundata in intuneric. Faptul ca un asemenea dialog simplu, normal, intre el $i o lady putea avea loc, putea sa existe, ii insoti ca o placere indelungata, un aspect nou al interactiunii lor nea$teptate in timp ce se plimbau, unul langa celalalt, pe cararea centrala, iar el i$i forta mintea $i simturile sa savureze tacerea ce se a$ternuse dintr-odata peste ei. Nu tacerea stanjenitoare, Ii psita de interes, ci tacerea unei tovara$ii ce se adancise pana in punctul in care cuvintele, interactiunea lor constanta nu mai erau necesare. Se simtea bine in preajma ei, $i ea in a lui. Se simtea bine in pacea $i-n lini$tea gradinii. Doar pa$ii lor $i sunetul U$Or facut de fustele ei intrerupeau incremenirea. Plimbandu-se pe langa ea, simtindu-$i emoµile - acele coarde pe care ea le ciupea cu atata U$urinta - tresarind, else forta sa nu uite ca legatura lor nu putea fi durabila, ca nici macar el, puternicul rege al cartoforilor din Londra, nu avea cum, nu putea sa mentina pentru totdeauna aceasta legatura pretioasa. Oricat $i-ar fi dorit. Refuza sa se gandeasca la cat de mult i$i dorea. Nu avea rost; legatura lor avea sa inceteze odata cu intoarcerea la Londra. Timpul petrecut de ei la Ridgware era un moment nea$teptat, pe care nu ii cautasera, intr-o lume in afara celei in care traiau. Aici puteau trai lucruri de care nu puteau avea parte in lumea lor normala. Se uita la fata ei umbrita, la felul cum lumina lunii ii mangaia parul. In ciuda' con$tientizarii dulci-amarui ca intre ei era poate doar ceva trecator, nu era dispus - chiar presimtind pericolul - sa se retraga din aceasta legatura, din acest interludiu neprevazut. De parca i-ar fi simtit privirea, ea se uita spre el. Buzele i se arcuira U$Or. Privind apoi in fata, ea zise: - Trebuie sa recunosc ca ma simt de parca a$ fi dat peste un secret, peste o carare pe care am cautat-o fara sa imi dau seama ca o faceam. I$i indrepta din nou ochii spre el. Mama ta, surorile 231

- - - - Steylianie Laurens -- - -

- - - - cfotu( sau nimic - - - -

tale, cumnata, toate sunt doamne admirabile. Sunt suficient de bogate incat sa duca o viata confortabila fara ca macar sa ridice un deget pentru altii, dar t otu$i o fac. Au o parere diferita despre ele, despre rolul lor, despre ce ar trebui sa fie vietile lor - accepta un grad important de responsabilitate pentru vietile celor din jurul lor. Asta le face parte dintr-un intreg mai mare, nu sunt doar observatori distanti. Inspira. ~i, sa fii un observator distant, sa fii in cea mai mare parte izolata de lumea larga.. . este o existenta singuratica $i lipsita de bucurii. ~tiu pentru ca a$a am trait eu cea mai mare parte a vietii mele, tinuta la distanta, t inuta la o parte de ceea ce eu consideram ca sunt... restrictii. Limitatii. Dar nu mai sunt sigura ca ele - limitarile pe care le percepeam eu suntreale. - Daca prin asta te referi la faptul ca sursa averii familiei tale te face neeligibila in anumite sfere, atunci, ca o persoana care a trait de ambele parti ale societatii, te pot asigura ca o astfel de perceptie este, intr-adevar, departe de realitate. Hotarandu-se ca ea merita o explicatie $i mai clara, el continua: Daca ai fi fost fata unui morar, crescuta departe de societate, lucrurile ar fi stat altfel, dar nu e$ti. Poate ca linia stramo$ilor tai nu este la fel de pura ca a surorilor mele, dar familia mamei tale a fost nobila vreme de generatii, $i tu ai fost crescuta in sanul societatii. Dupa criteriile oricui, tu $i Roderick nu purtati nici un fel de stigmat. Ajungand la luciul apei aflate la celalalt capat al cararii cu trandafiri, se oprira. Ea il privi; umbrele mi$catoare ii ascunsera expresia in vreme ce ea ii scruta fata, apoi i$i inclina capul. - Multumesc. Coborandu-$i privirea spre apa, dupa un moment ea continua: Nu pot sa iti spun cat de mult apreciez lectiile pe care le-am invatat de la membrii familiei tale, dupa ce am avut $ansa de a discuta cu ei. Este aproape de parca, facand ceea ce $tiam ca este corect $i insistand sate insotesc pentru a-1 salva pe Roderick, in ciuda riscului social, soarta mi-a oferit asta - timpul petrecut aid la Ridgware cu familia ta - drept recompensa. Mi-au deschis U$i despre a caror existenta nu $tiam $i mi-au aratat un mod de a face fata unei probleme pe care abia o con$tientizam. Privi spre el, $i ochii Ii se intalnira. lti multumesc din nou ca m-ai adus aid, ca ne-ai adus aid. lnteleg increderea pe care ne-ai acordat-o permitandu-ne sa vedem acest aspect al vietii tale. Poti sa stai

lini$tit ca nici Roderick, nici eu nu iti vom da vreun motiv sa regreti asta. El ii sustinu privirea $i i$i inclina capul, acceptand declaratia ei, nu ca ar fi avut nevoie sa o auda; avea incredere instinctiv in ea. Acum o cuno$tea suficient de bine cat sa fie absolut sigur ca secretul lui $i al familiei lui avea sa fie in siguranta cu ea ~i cu Roderick. Coborandu- ~i privirea spre apa de la picioarele lor, el zise: -Cand eram copii, numeam asta fantana dorintelor. Vene~m aid noaptea, ne uitam in adancimile ei, ne gandeam la ce visam eel mai mult in viata $i ne puneam o dorinta. Fara sa vrea, dorinta lui actuala ii veni in minte; nu era ceea ce ar fi crezut. Realitatea il zgudui; se grabi sa o ingroape, sa inabu$e nevoia inainte sa i se raspandeasca spre mintea con$tienta ~i sail faca prizonier. Altfel 1-ar fi a~teptat nebunia. Inspirand adanc, clipind spre gradina de trandafiri $i spre femeia de langa el, era recunoscator pentru umbrele ce ii ascundeau fata. - Deci... tu ce dorinta ti-ai pune? ~i ea se uita in adancul fantanii; pret de un moment, nu raspunse, apoi i$i inalta capul $i ii intalni privirea. - Toata lumea $tie ca nu ii poti spune cuiva ce iti dore~ti, daca vrei ca dorinta sa se indeplineasca. In jurul lor, noaptea ii infa$ura ca o patura grea; poate lipsa luminii facu sa para mai real ceea ce se aprinse intre ei. Mai tangibil. Constrangator de dezirabil. -Sane intoarcem in casa. ,,Spre camera ta, spre patul tau." Nu spuse aceste cuvinte, dar le ramasera suspendate intre ei. Prin umbre, ea ii sustinu privirea, apoi se intinse, il apuca de roana, i$i impreuna degetele cu ale lui $i, intorcandu-se spre casa, zambi la fel de misterios ca noaptea. - Da, sa mergem.

232

In dimineata urmatoare, Miranda i$i spuse ca era multumita de relatia lor a~a cum era. Gandul ei de la miezul noptii - dorinta 233

- - - - Steyfianie Laurens----

- - - -
care ii intunecase mintea - era doar un gand lunatic. Nimic de luat in serios. Fusese de vina atmosfera, intimitatea momentului. Apropierea intensa. · In jurul ei, salonul pentru dejun forfotea de discutii, intrucat Millicent ~i Cassie se pregateau, intr-un final, de plecare. Caldura ce exista intre membrii familiei lui Roscoe - a lui Julian - era atat de putemica, ca ea simti ca trebuia sa fie vreun motiv, vreun eveniment care dusese la formarea unui intreg atat de unit, de devotat. in ciuda - sau poate din cauza? - transformarii misterioase a lui Julian in Roscoe. · Privindu-1 interactionand cu surorile lui in timp ce, dupa ce mancasera, toti s~ ridicara ~i le insotira pe Millicent ~i pe Cassie in holul din fata pentru ultimele imbrati~ari ~i saluturi, se gandi din nou la aceasta transformare. Ramanand putin in spate cu Sarah, ambele zambind, emotionate de amalgamul de sentimente din incapere cand Millicent ~i Cassie imbrati~ara ~i sarutara pe toata lumea, ea privi ~i vazu. El ii spusese ca era Roscoe, ~i pentru ea chiar era. Nu se putea gandi la el cu alt nume; cu siguranta nu era hedonistul lene~ din portretul ce ii infati~a pe Lord Julian Delbraith. $i, de~i societatea ar fi fost $OCata $i ar fi deplans schimbarea, vazandu-1 acum, cunoscandu-1 acum, ea se intreba daca, dincolo de motivele care dusesera la asta, transformarea nu fusese ceea ce ii facuse eel care era acum. Daca nu fusese focul care ii forjase in personajul complex, fascinant, captivant. De~i, gandindu-se la Lucasta, poate ca forta interioara se aflase mereu acolo, latenta, ascunsa in spatele sofisticarii fantelui, a$teptand sa fie temperata de forja experientei. in orice caz, barbatul care era el acum, in ochii ei, era infinit mai atragator ca barbatul care fusese candva. Era de inteles, prin urmare, ca dorinta ei din noaptea precedenta fusese sa ii tina in viata ei. Sa gaseasca un mod de a le prelungi legatura, de a transforma ceea ce era ilicit in licit. Un vis. Gandind mai realist, se intreba cat de mult avea relatia lor aventura lor, legatura lor - sa dureze. Cateva saptamani sau poate maimult? Ani de zile?

Ii trebuiau, se gandi ea, ani de zile ca sa afle totul despre el, ca sa exploreze $i sa inteleaga toate fetele lui. Nu $tia cat timp avea cu el, dar era hotarata sa profite de fiecare minut. Millicent 1$i intoarse privirea, o vazu $i se grabi spre ea. - Miranda. Millicent o lua de maini $i, zambind calduros, se intinse $i o saruta pe obraji. Draga mea, cand mai treci prin Northamptonshire, neaparat sa te opre$ti pe la mine. -$i - Cassie o dadu pe Millicent la o parte, luandu-i locul ca sa-i stranga mana $i sa o sarute pe Miranda pe obraji - la fel este valabil $i pentru Hampshire. Orice ne-ar rezerva viitorul, nu vreau sa ne indepartam. - Vom avea mereu despre ce sa discutam, o asigura Millicent. Vom fi multumite sa iti aratam eforturile pe care le depunem pe plan local. Fie tu cu Roderick, sau doar tu, daca vrei sa petreci cateva saptamani departe de Londra, scrie-ne d?ar. . _ . . - $i noi iti vom scrie, sublinie Cassie zambmd. Pot1 sa fo s1gura de asta - avem adresa ta. . . .. . - Fetelor! striga Lucasta. Va a$teapta trasunle, $1 can efect1v pumega- ~i $titi ca vizitiilor nu le place asta. . - Da, mama! raspunsera Millicent $i Cassie la umson. Cu rasete $i zambete $i o noua portie de emotii puternice, cele doua ie$ira pe uria$ele U$i duble. Miranda ramase impreuna cu ceilalti in capul scarilor din fata $i flutura din mana catre cele doua trasuri. . Lucasta $i Caroline oftara identic; ambele se intoarser~ apo1 u zambete similare pe fata. Intrand din nou in casa, Miranda se dadu la o parte pentru a le permite celor doua sa treaca, dar Caroline se intinse $i o prinse cu o mana de talie $i, zambind in ontinuare, o trase langa ele. Miranda se alatura ducesei $i vaduvei, cu Edwina $i Sarah in patele lor. Roscoe $i Henry ramasera pe scari; ii auzi discutand daca sa mearga pana la grajduri sau sa verifice ogarii. Langa ea, Caroline vorbi ganditor: - Va fi mai lini$te fara ele aici. -Adevarat. Zambind afectuos, Lucasta o privi pe Edwina. - Dar poate ca acum cei mai putin indrazneti vor putea $i ei sa i$i dea cu parerea despre propria nunta.

234

235

------- Stpfianie Laurens -------

- - - - - 'T'otu( sau nimic -------

Edwina chicoti. - $tii ca in final o sa fac tot a$a cum doresc. - Da, draga. Lucasta le conduse spre salonul de dimineata. $tiu, dar la un moment dat va trebui sale imparta$e$ti acest sec;et $i surorilor tale mai mari.

Ochii lui se indreptara spre ea, $i clipi, ingrijorat. Miranda zambi $i facu semn cu capul spre cartea ferfenitita. -Este prea greu? Baiatul o privi serios, apoi $Opti: - Nu atat greu, cat ... este doar cuvantul de aici, domni$oara. Arata spre un cuvant. Se uita $i ea. - U$or. Cuvantul este U$Or. Baiatul se incrunta distras. - Ma gandeam ca U$Or are un h in el. -Nu are, doar un $ simplu. Miranda se indrepta $i vazu ca o fetita afiata la doua scaune distanta ii facea cu mana. -Domni$oara, ma puteti ajuta $i pe mine? Miranda inconjura incet clasa ajutand cu un cuvant, apoi cu altul, zambind, uneori la comentariile copiilor, dar eel mai adesea zambind pentru sine. De$i era atent la rapoartele domnului McAllister $i ale domni$oarei Trimble, o parte din Roscoe o urmarea pe Miranda, observand interactiunea ei cu copiii, reactiile lor la ea $i ale ei la copii. Cand era vorba despre traversarea granitei sociale, ea era, se parea, priceputa in mod natural. Poate pentru ca nu capatase niciodata aroganta cople$itoare a nobilimii, a aristocratiei, a uneia dintre cele zece mii de familii din inalta societate. Chiar a$a implicati cum erau, membrii familiei lui, $i chiar el, trebuiau sa se straduiasca pentru a face oamenii sa se simta in largul lor cu ei, dar ea reu$ea asta fara efort. Se intreba daca ea $tia cat de util era un astfel de talent. Daca avea nevoie de vreo dovada a autenticitatii devotamentului ei de a invata mai multe despre proiectele caritabile, rabdarea i cu copiii era ceva de netagaduit. Se hotarase ca drumul care i se potrivea ei era sa invete cat de mult putea ... inainte sa inceapa sa administreze propriul ei proiect? in privinta asta o putea ajuta - ceva ce avea sa ii ofere o scuza sa continue sail vada dupa intoarcerea lor la Londra. 0 legatura care ar fi putut dura cu U$urinta cativa ani. Nu i$i amintea deloc cum devenise filantropia o parte intrinseca a vietii lui, dar se cuno$tea suficient de bine ca sa admita

D~ua ~re mai tarziu, Miranda, Roscoe $i Henry o urmara pe Carolme m $COala afiata la marginea satucului Mill Green. . O~rindu-se. in micul hol, Caroline privi prin geamul U$ilor mtenoare, ap01 $Opti: - Inainte era o veche sala de adunare. Privi spre Miranda. Noicomitetul - am preluat-o $i am renovat-o $ii-am gasit pe domnul McAllister $i pe domni$oara Trimble sa predea aici. Ambii locuiesc in apropiere. Domni$oara Trimble a predat la $COala de fete din Bath, $i domnul McAllister a fast profesor particular fiilor lui Lor:_d Tewkesbury pana cand ace$tia au crescut. Indreptandu-se, Caroline deschise U$a $i le conduse inauntru. Miranda o urma, cu Roscoe $i Henry dupa ele. Domnul McAllister $i domni$oara Trimble fora incanfati sa ii primeasca. Clasele lor, alcatuite in functie de varsta $i separate de un paravan afiat in mijlocul incaperii, erau suficient de disci~linate ca profesorii sa i$i poata dedica atentia principalului lor bmefacator, raspunzand cu drag intrebarilor lui Caroline d:spre pr~g:esul elevilor $i despre programa stabilita $i raportand noutatile despre dotarile $i facilitatile cladirii, discutand ce aveau in acel moment $ice ar trebui in mod ideal inclus in bugetul anului urmator. Miranda asculta, dar $i privi. Era impresionata de numarul mare. de c~pii ~rez~nti - cincisprezece intr-o clasa, toti oc~pati cu antmetICa, $1 do1sprezece in clasa de elevi mai mici cu fruntile aplecate deasupra unor abecedare uzate. Domni$o~ra Trimble l~ citea acestora din urma, dar ii indemna sa continue singuri cat d1scuta ea cu vizitatorii. Un baiat blond, cam de $apte ani, statea la capatul unei band. Miranda observa case holba la pagina, cu degetul pe ea, dar ca nu se mi$ca. Fata ii era incruntata. Lasandu-i pe ceilalti, se duse in spatele baiatului, apoi se apleca, ajungand cu fata in dreptul fetei lui. 236

237

- - - - Stpfianie Laurens----

- - - - - - 'r'otu( sau nimic - - - -

ca suplinea o anumita nevoie pe care o avea intotdeauna, o alta fata a aceluia$i impuls care il facuse sa devina Roscoe. Odata ce descoperise ce drog era ajutarea altora, devenise dependent, dar era o dependenta impotriva careia nimeni nu ar fi avut vreun motiv sa protesteze. Privind-o pe Miranda ridicandu-se de langa o alta fetita banui ' ca ei doi imparta$eau aceea$i nevoie. Nu fu deloc surprins de cat de rapid atunsese sa i$i concentreze ea atentia asupra muncii caritabile. In cazul lui, familia avea in continuare nevoie de el dar Miranda nu mai avea de ce sa ii poarte de grija lui Roderick;' avea nevoie de altceva pentru a umple acest gol, gaura din viata ei. Acea nevoie era ceva ce el intelegea nu doar in mintea lui, ci $i in inima, cu sufietul. Cand ea se indeparta de band $i reveni in spatele camerei, el i se alatura. Miranda vazu atentia copiilor trecand de la abecedare la Roscoe; pana sa se apropie, fusese mascat de paravan. Acum, $i baietii, $i fetele se holbau la el. Cu gura deschisa. 11 devorau din priviri cu o intensitate de care doar cei mid sunt in stare. Amuzata, ea ii privi, $i in acel moment ii vazu a$a cum ii vedeau ei. Ca un zeu, inalt, puternic, cu proportii superbe, cu o gratie de pradator in fiecare mi$care, cu trasaturile unui print razboinic cu o siguranta aroganta purtata ca o pelerina de care nu s-ar fi' dispensat nidodata. intruchipa toate aspiratiile lor - baietii ~i-ar fi dorit sail imite , , , y fetele sa ii aiba. Nu era un lucru rau. Nu strica sa ai aspiratii inalte. Ajungand la ea, se opri. -Ai vazut tot ce te interesa? Tot $i un pie mai mult. Zambi. -Da. El ii oferi bratul, $i ea il lua $i ii lasa sa o conduca spre locul in care Caroline a$tepta impreuna cu domnul McAllister $i domni$oara Trimble. Luandu-$i ramas-bun de la profesori, ambii incantati $i incurajati de vizita lor, ie$ira in lumina palida a soarelui. Miranda ii permise lui Roscoe sa o ajute sa urce in bri$ca. Henry o ajuta pe Caroline sa urce pe locul de langa ea,

.

.

238

Apucand haturile, Caroline intreba: - Ei bine, ce parere ai? A$tepta ca ducesa sa intoarca $i sa lase calul sa inainteze pe alee. Roscoe $i Henry, calare pe cai puternici de vanatoare, le urmau. - Cred, zise Miranda, ca ai toate motivele sa fii mandra de realizarile tale. Sa inteleg ca $i Henry s-a implicat in acest proiect? -Am insistat ca el sa invete indeajuns incat, atunci cand devine major, sa poata face $i el parte din comitet. Caroline lua o curba, apoi zise: Vreau ca $COala sa se dezvolte $i sa continue sa functioneze $i dupa ce voi fi eu prea batrana sa o mai supraveghez. Vreau ca Henry sa fie acolo $i sa preia controlul, $i, spre cinstea lui, pare chiar dispus sa imi faca pe plac. Barbatii din spatele lor nu le puteau auzi peste zgomotul facut de rotile bri$tii. - Din cate ain vazut, Henry a avut un mentor excelent din acest punct de vedere. - intr-adevar. Caroline i$i inclina capul, oferindu-i Mirandei un zambet misterios pe care aceasta nu ii putu descifra. -Acum doisprezece ani, cand a murit sotul meu, nu a$ fi visat niciodata ca am sa spun asta, dar Julian a fost o stanca. Efectiv o stanca. Este la fel de nemi$cat ca granitul, $i, de$i sunt momente cand nici una dintre noi nu apredaza asta, el a fost eel care ne-a tinut impreuna $i ne-a facut sa trecem peste ... ceea ce a trebuit sa induram. Miranda nu spuse nimic, dar spera sa afle mai multe despre ce trebuisera ei sa indure, despre ce Julian - acum Roscoe - facuse pentru a-i tine impreuna prin ceea ce ea deduse ca fusesera vremuri dificile. Caroline o privi, apoi buzele i se arcuira $i privi in fata. -A existat o vreme cand 1-am dispretuit pe Julian din cap pana in varful picioarelor. De fapt, eu gre$eam, dar a fost nevoie de un dezastru ca sa pot vedea adevarul. Ca sa mi se arate cu claritate drept ceea ce este. Rotile continuara sa zdrangane, un sunet repetitiv, lini$titor. Ca;oline nu mai zise nimic, dar nu era nevoie sa o faca; Miranda putea sa vada paralele destul de bine. Prin acel dezastru Julian 239

- - - - Steyfianie Laurens---i se aratase lui Caroline drept cavalerul care era. Acum, prin rapirea lui Roderick, $i ei li fusese data ocazia sa vada dincolo de scutul pe care Roscoe - cum o facuse $i fastul Julian -11 falosea pentru a se ascunde. Era un cavaler pana in adancul sufletului, dar, asemenea celorlalti ca el, nu vedea vreun motiv sa se laude cu ceea ce multi ar fi numit bunatatea lui. Nu era un filantrop la scara larga pentru a aduna laude sau recunoa$tere sociala. Era astfel pentru ca a$a era felul lui- atat pe vremea cand era mascat de eleganta hedonistului lene$ care fusese Lord Julian Delbraith, cat $i acum, cand traia drept personajul mai periculos Neville Roscoe, regele cartofarilor din Londra. Cand Caroline intoarse bri$ca printre masivii stalpi ce strajuiau intrarea pe aleea de la Ridgware, Miranda simti nevoia sa multumeasca zeilor, sortii, oricarei instante care aranjase ca drumul ei sa se incruci$eze cu al unui barbat atat de fascinant.

Capito{u{ 12 ~ Dupa pranz, Roscoe $i Henry se retrasera din salonul de luat masa pentru a se ocupa de probleme legate de mo$ie. Dupa ce ii vizita pe Roderick, $i atat acesta, cat $i doica o asigurara ca totul era sub control, iar prezenta ei nu era necesara, Miranda o lasa pe Sarah sa ii citeasca lui Roderick ultimele $tiri $i Ii se alatura Lucastei $i lui Caroline in salonul de zi al familiei. Edwina se retrasese altundeva pentru a scrie ni$te scrisori. 0 incapere confartabila aflata la parter, salonul de zi dadea spre paji$ti $i cranguri intinse pana la culmile dealurilor din departare. Celelalte doua doamne se instalasera cu broderia in brate. A$ezandu-se la celalalt capat al canapelei pe care statea Lucasta, Miranda se oferi sa descalceasca ghemul de fire de matase pe care Lucasta se chinuia sale separe. · -Multumesc, draga. Lucasta se grabi sa ii intinda ghemul incalcit. Din pacate, vederea mea nu mai e cum a fast. Miranda li zambi $i se apuca de treaba. 240

- - - - 'T'otu( sau nimic - - - Cu capetele aplecate asupra lucrului de mana, se cufundara tr-o tacere agreabila. Miranda era profund con$tienta de atmo1f ra prietenoasa $i lini$titoare; nu mai avusese parte de a$a ceva I cna atunci. Matu$ile ei fusesera intotdeauna prea crispate, prea r zervate, prea alerte, urmarind cu ochi de vultur producerea :ricarei gafe sociale, oricat de minuscule. Aici totul era calm, senin, $i nimeni nu era exagerat de critic. I · esupunea ca diferenta tinea de faptul ca acesta era un camin devarat, locuit de o familie reala, spre deosebire de ,,caminul" in care traisera ea $i Roderick, o familie farmata prin farta ircumstantelor, cu mai putina afectiune decat ar fi fast loc. Acea atmosfera generala de acceptare li dadu curaj sa exprime o ingrijorare ce crescuse treptat. intinzandu-i inapoi Lucastei ·1rele de matase descalcite, Miranda se lasa pe spatar $i le studie celelalte doua femei, care erau in continuare concentrare ' upra lucrului din mainile lor: - Noi, eu $i Roderick, suntem aici de cinci zile. Cand ambele ] amne ridicara privirea, Miranda i$i atinti ochii asupra lui Caroline. Va trebui sa ramanem inca cinci. Ati fast cu totii faarte mabili - m-ati inclus in cercul vostru, ca $i cum a$ face parte hn familie, ia; Sarah m-a ajutat faarte mult cu Roderick. Nu am uvinte sa imi exprim recuno$tinta, dar ma tern ca incepem sa d . venim o povara pentru casa voastra $i pentru timpul vostru - $i ,per ca imi veti spune daca va fi cazul. Nu a$ vrea sa va rasplatesc numeroasele fapte de bunatate cu obtuzitate fata de nevoile ii astre reale. Caroline o studie pentru o clipa, apoi zambi bland. -A$ putea sa intru in pielea de ducesa aroganta $i sa iti aminL sc ca te afli intr-o casa ducala $i, prin urmare, gospodaria descurca fara probleme sa faca fata aparitiei a doi oaspeti 1 · a$teptati, ceea ce ar fi perfect adevarat. Daca tot vorbim despre . devar insa, ei bine, pentru a ne referi intai la Sarah, sunt faarte cantata sa o vad atat de implicata in a ajuta - mai mult, in a se mne bucuroasa la dispozitia altcuiva pentru a-1 amuza, in loc se poarte, ca inainte, ca $i cum toata lumea s-ar invarti in urul ei. Nu-ti pot spune ce bine ii face prezenta fratelui tau aici, nit cum e $i avand nevoie de ingrijiri, deci sa nu mai discutam pe acest subiect. Cat despre efarturile pe care le facem pentru 241

- - - - - Sto/fianie Laurens-----

- - - - - 'T'otu( sau nimic - - - - -

a te intretine, draga Miranda, chiar la.sand la o parte faptul ca e$ti eel mai U$Or de intretinut oaspete din cati am avut vreodata, trebuie sa accepti ca noi - cu o fluturare de mana Caroline o incluse $i pe Lucasta - vom face tot ce ne sta in putere pentru a-i oferi o $edere placuta la Ridgware oaspetelui a carui prezenta ne asigura $i compania lui Julian. Lucasta o aproba din cap. - Pur $i simplu nu ii vedem decat foarte rar altfel, a$a ca fire$te ca suntem mai mult decat recunoscatoare oricarei persoane sau eveniment care ii determina sa ne tina companie. Faptul ca a sosit cu tine $i cu Roderick a fost un dar pentru noi toti. Dar tu nu doar ca 1-ai adus aid fara a fi nevoie sa se produca vreun dezastru pe mo$ie care sa ii solicite intreaga atentie, ci tu, draga mea, 1-ai facut $i sa ramana. Sa ramana aici fiindca vrea sa fie aid, ceea ce pentru noi, $i in special pentru Henry $i Edwina, e o mare bucurie. Ridicand ochii, Lucasta ii intalni privirea. Deci, draga mea Miranda, te putem asigura cu sinceritate ca pentru noi prezenta ta $i a fratelui tau, chiar $i pentru alte zece zile, nu e deloc o povara. Miranda studie ochii Lucastei, identici cu ai fiului ei, de un albastru atat de inchis, incat nu erau niciodata U$Or de citit. -$tiu ca el - Julian - are activitati numeroase $i constante ce ii solicita timpul la Londra. Credeam ca a ramas aid din cauza treburilor legate de mo$ie sau pentru Henry. Caroline clatina din cap. - Profita de faptul ca a ramas aid ca sa colinde mo$ia cu Henry, dar asta fiindca e un gentleman prea bine educat ca sa-ti monopolizeze toata ziua. Lucasta pufni in ras. - Nu atat gentleman, cat un strateg viclean. Daca $i-ar petrece fiecare clipa langa tine, 1-ai gasi obositor, iritant. E prea intelept pentru a$a ceva. Miranda fu surprinsa in sinea ei. Lucasta $i Caroline se concentrara din nou asupra broderiilor lor, $i o tacere placuta se lasa peste incapere. Miranda nu putu sa nu se intrebe daca $tiau ca ea $i Roscoe erau amanti... Poate ca da. Relaxandu-se pe colti$orul ei de canapea, i$i lasa gandurile sa se invarta in jurul perspectivei gazdelor ei $i al parerii lor despre motivele care ii determinau

pe Julian - Roscoe - sa ramana la Ridgware. La afirmatia Lucastei a $i-ar fi petrecut fiecare clipa din zi langa ea daca un astfel de comportament ar fi fost acceptabil. Acceptabil pentru .ea. . Ii venea greu sa creada ca dorinta de a fi cu ea $1 compama ei constituiau un argument suficient de puternic pentru a-1 tine acolo, tocmai peel, dintre toti oamenii, departe de preocuparile lui de la Londra. Pe de alta parte, legatura lor amoroasa $i fascinatia i fata de acea legatura $i fata de el erau, cu siguranta, suficiente pentru a-i capta ei interesul. . _ . . Crezuse ca respectiva fascinatie era o consecmta a hpse1 i de experienta in acel domeniu $i ca el, prin urmare, avand o xperienta semnificativa, nu simtea nimic comparabil, nu era la fel de vrajit. Daca Lucasta $i Caroline aveau dreptate, atunci ea se in$ela. Dar... ce insemna acest lucru? Ce ar fi putut sa insemne? Ce ar fi putut el sa decida ca insemna? $i-ar fi dorit sa $tie mai multe despre barbati, in special despre cum priveau ace$tia legaturile amoroase. Dar in situatia data nu vea habar ce ar fi putut gandi sau face el, absolut deloc. Ceea ce nu-i lasa decat o singura optiune de a actiona.

242

Cateva ore mai tarziu in aceea$i dupa-amiaza, Roscoe batu la U$a lui Roderick $i auzi vocea Mirandei, U$Or tensionata, poftindu-1 sa intre. Deschizand U$a. i$i plimba privirea prin incapere. nabu$indu-$i o injuratura, intra cu pa$i mari in incapere $i, ndepartand-o pe Sarah, i$i incolaci bratul in jurul taliei lui Rodeick $iii ridica greutatea de pe Miranda, care se clatina incercand a-$i sustina din cealalta parte fratele nesigur pe picioa!e. -Multumesc gafai Roderick. Entwhistle a sugerat sa incerc sa fac plimbari scdrte - nu mi-a spus ca s-ar putea sa am probleme u echilibrul. -Ai sa ti-1 recapeti in scurt timp, dar la inceput o sa fie mai dificil. Peste cre$tetul lui Roderick, Roscoe ii arunca o privire scurta Mirandei. Aceasta, cu bratul sanatos al lui Roderick petrecut peste umerii ei $i inca straduindu-se sa-$i recapete rasuflarea, inclina din cap. -Multumesc.

243

------ Steyfianie Laurens------

- - - - - - 'T'otu( sau nimic - - - - - -

El ii arunca o privire severa. - Poti sa-mi multume$ti lasandu-ma sa-1 prind eu din partea aia. Pentru o fractiune de secunda, ea facu ochii mari, apoi se strecura de sub bratul lui Roderick. Sustinandu-1 pe acesta, Roscoe se muta pentru a-i lua Mirandei locul. Piciorul drept al lui Roderick fusese rupt, dar clavicula i se fisurase pe partea stanga - prin urmare, bratul stang ii era imobilizat intr-o e$arfa trecuta peste piept. Purta un halat de casa gros; piciorul ranit ii era incaltat intr-un papuc confectionat grosolan din fa$ii de piele $i bandaje. Roscoe era cu cativa centimetri mai inalt decat Roderick. Dupa ce petrecu bratul lui Roderick in jurul lui $i il ajuta sa i$i recapete echilibrul, Roscoe arata din cap spre U$a. - Coridorul este un loc bun pentru a exersa - galeria, avand balustrada, va fi $i mai buna. Roderick incuviinta din cap, $i pornira incet inainte. Roscoe o vazu pe Sarah a$teptand in incapere. - Caut-o pe doamna Viner $i cere-i carjele pe care le-a folosit George cand $i-a rupt piciorul. Sigur le-a pus bine pe undeva. Sarah incuviinta din cap $i se strecura pe langa ei. -Le aduc eu. Cum auzise de la Caroline intreaga poveste care explica prezenta lui Sarah la Ridgware, in loc sa fie la Londra cu parintii ei, Roscoe era placut impresionat de disponibilitatea continua a tinerei de a ajuta. Calauzind pa$ii nesiguri ai lui Roderick, Roscoe il ajuta sa iasa pe U$a. Odata ce ajunsera pe coridorul lung $i incepura sa inainteze, Roderick deveni treptat tot mai increzator. - Trebuie sa tii minte ca vei fi nevoit sa te $i intorci. in clipa in care simti ca iti slabesc puterile, intoarce-te. Roderick incuviinta din cap. - Pot sa ajung pana la galerie. Dupa aceea, vom vedea. Urmat indeaproape de Miranda, Roscoe il ajuta pe Roderick sa ajunga la galerie, apoi il lasa sa se prinda de balustrada de lemn ce inconjura treptele. Roderick inainta lent pe langa ea, pas cu pas. Prinzand-o pe Miranda de mana $i tragand-o dupa el, Roscoe se dadu inapoi pana la cea mai apropiata fereastra.

Oprindu-se Ianga el, cu privirea atintita asupra lui Roderick, Miranda expira adanc $i se lasa sa cada pe canapeaua de langa reastra. Cu ochii la fratele ei, il simti pe Roscoe coborand privirea spre ea. - Habar nu aveam ca e atat de greu. Pana atunci nu $tiuse cu adevarat sa aprecieze efortul pe care l facuse Roscoe pentru a cara greutatea lui Roderick de la casuta 'ii pentru a-1 urea in cabrioleta; acum $tia. Roscoe pufni in ras. -Nu mai e fratiorul tau eel mic. -A$ae. ~i din atatea puncte de vedere. Dupa ce il studie pe Roderick pret de o clipa, Roscoe se foi, apoi a$eza Ianga ea. - Urmare$te-i buzele. Cand incepe sale stranga prea tare, va fi . impul sa porneasca inapoi. -Multumesc. Se pare ca spun asta foarte des in ultima vreme. El se intinse dupa mana ei, impletindu-$i degetele cu ale ei. - 0 situatie de care eu nu ma plang. Miranda reu$i sa nu ro$easca deloc cand fu cople$ita de o .1mintire mult prea vie despre cum ii multumise - din sufiet - in rele tarzii ale noptii'precedente. Venise in patul ei in fiecare noapte $i, in fiecare noapte, ea 1 primise cu bratele deschise $i cu un fior strabatandu-i $ira 1 inarii. ~i in fiecare noapte el ii indeplinise a$teptarile, $i chiar I depa$iSe. Se aratase sarguincios in atentii; 0 invatase atat de 1nulte in acele ore intunecate, o facuse sa descopere atat de multe d spre ea insa$i $i ii permisese sa i$i exploreze atat propriile r' spunsuri $i reactii, cat $i pe ale lui. Era un amant generos, atent, adesea inspaimantator de per. picace $i uneori aproape adorator, insa, dincolo de sofisticarea lui rafinata, se ascundea o dorinta atat de puternica, atat de bru1 ••• De fiecare data cand se ridica la suprafata, a$a cum se intam1la inevitabil $i invariabil, fiecare atingere a lui o facea sa se utremure de incantare pura, sa se infioare de dorinta arzatoare ~ i sa se desfete cu neru$inare in pasiunea lor. Prin urmare, ramase a$ezata $i il privi pe Roderick facand primii pa$i dificili spre vindecare; cu mana stransa in a lui Roscoe,

244

245

- - - - St:Jlfianie Laurens - - - ii simti degetul mare plimbandu-i-se alene pe dosul mainii ei, simti caldura invadand-o de la acel simplu contact. I;>i simtl pielea insufletindu-se, trezita la viata de apropierea dintre ei, de anticiparea placerii evocate de faptul ca-1 avea langa ea. II urmari pe Roderick oprindu-se, intorcandu-se, apoi refacand incet traseul prin galerie. Auzind un zanganit pe scari, arunca o privire spre capul acestora ;>i o vazu pe Sarah sosind triumfatoare cu 0 pereche de carje de lemn. Roderick se opri ;>i zambi. Radioasa, Sarah ii duse carjele. Roscoe lasa sa-i scape un oftat u;>or, elibera mana Mirandei ~i se ridica, apoi se apropie pentru a-i arata lui Roderick cum sli foloseasca corect instrumentele de sprijin. Cu doar cateva instructiuni, Roderick reu;>i sa stapaneascli bine carjele ;>i sa ajunga inapoi in camera lui fara incidente. Miranda se opri langa U$a, il privi pe Roscoe a;>teptand pregatit sail prinda pe Roderick daca ar fi cazut, dar, cum Sarah indepartli cu indemanare carjele din calea lui Roderick cand acesta le dadu drumul, reu;>i sa se a;>eze in fotoliu fara dificultati. Instalandu-se confortabil, ii adresa un zambet care o lini;>ti cum nu ar fi putut sa o faca niciodata prin vorbe. Zambindu-i la randul ei, Miranda se retrase din pragul u;>ii ;>i, dupa un ultim cuvant ;>i un salut din cap, Roscoe ie;>i cu pa;>i mari. Cand trecu pragul u;>ii ;>i o inchise in urma lui, privirea lui se atinti asupra ochilor ei. Ii citi expresia, apoi buzele i se curbara intr-un zambet. -Nu e nevoie sa o spui. In schimb, Miranda se apropie, se intinse ;>i i$i trecu u;>or buzele peste ale lui, murmurand peste gura lui: -Atunci am s-o spun fara cuvinte. $i il saruta. U;>or - a;>a intentionase, dar mainile lui se stransera pe talia ei, ;>i o trase spre el, i;>i inclina capul ;>i ii sorbi multumirea de pe buze. I;>i lua recompensa, facand-o sa i;>i piarda complet capul. Sa tanjeasca. In cele din urma, Roscoe inalta capul ;>i intrerupse sarutul. Calculul pe care incepuse sa-1 faca in gand se reflecta ;>i in ochii lui

246

------ 'T'otu[ sau nimic -----chi$i ca safirul, dar apoi el rase incet, cu o expresie melancolica d regret. - Gongul pentru cina va suna prea curand. Miranda ofta $i se dadu in spate, ezitand; mainile lui alunera de pe talia ei. - in acest caz, va trebui sa a$tepti pentru a-ti savura rasplata. 11u uluita in sinea ei sa constate cat de fireasca i se parea senzualitatea din tonul vocii $i expresia chipului ei. Intorcandu-se, il ustinu privirea pana in ultima clipa. Pe mai tarziu! Roscoe o privi indepartandu-se, cu $Oldurile leganandu-se ducator... apoi zambi apreciativ, anticipand placerea, ;>i, intorndu-se , se forta ' sa porneasca in directia opusa.

.

A doua zi dimineata, Miranda profita de ocazie ca ducesa era rinsa cu doamna Viner, iar pe Lucasta ;>i Edwina erau cufundate .ntr-o discutie despre care membri ai familiei sa fie invitati la nunta ;>i ie$i sa se plimbe in gradini pentru a se concentra asupra ceva la care rareori se gandea - ea insa;>i ;>i propria ei viata. e era important, ce avea sa ramana important ;>i in viitor, cum vea sa fie viitorul ei. Viata ei se schimba, pe mai multe planuri. $i pe multe dintre ceste planuri se afla la o rascruce de drumuri din care se eschideau mai multe cai, mai multe carari pe care ar fi putut p $i. Iar momentul deciziilor se apropia. Dar cum putea sa faca c legerea corecta fara sa cunoasca datele relevante? Plimbandu-se pe cararea ce inconjura paji$tea sudica, printre normanele de frunze uscate pe care gradinarii le stransesera cu rebla de o parte ;>i de cealalta a aleii de pietri;>, incerca sa i$i puna rdine in ganduri. Avea atatea intrebari la care inca nu aflase r spunsul, $i fi.ecare zi ce trecea $i fiecare noapte nu faceau decat sa adauge la aceasta lista. Noaptea trecuta, de exemplu, cand Roscoe i se alaturase in amera, ea insistase ca scopul intalnirii lor, sensul ei, sa fie dictat de dorinta ei de a-i multumi. Staruise in rugamintea ei, iar el, indulgent, se conformas~ - ii permisese sa exploreze, sa caute , i sa afle ce anume ii facea cea mai mare placere, apoi sa ii fere cu neru$inare toate acele lucruri, sa ii satisfaca toate dorintele $i sa intoarca asupra lui propria lui dorinta carnala,

247

- - - - St~fianie L auren s - - - -

- - - - 'T'otu( sau nimic - - - - - -

revarsand placere $i incantare peste el, $i totu$i... $i totu$i... in momentul final, zguduitor, la mult timp dupa ce preluase el fraiele $i controlul, ea ramasese cu absoluta convingere ca placerea lui cea mai mare izvora nu din ceva ce ar fi putut ea sa-i ofere, ci din abandonul ei, din faptul ca il lasa sa 0 desfete. Se imbata cu pasiunea ei, savura senzatia de a o avea sub el. De a o avea cu el in cursa lor impreuna prin foe $i in ascensiunea peste culme. _Cand, extenuati, stor$i de energie, se prabu$eau, cuprin$i de un extaz delirant, unul in bratele celuilalt. Bucurie, placere $i incantare - $i eel mai de pret dar pe care i-1 putea oferi, se parea, era sa-i arate cat de mult imparta$ea $i ea aceste lucruri. Miranda o facuse, iar intimitatea, apropierea din acel moment cand el o cuprinsese in brate, sprijinindu-i capul pe pieptul lui, $i ii ridicase mana, depusese un sarut pe palma ei, apoi ii a$ezase mana, cu palma in jos, peste inima lui, fusese cutremuratoare. Acuta, intensa, atingand profunzimile sufl.etului. Ceea ce traisera impreuna ... credea, simtea ca era ceva special. Nu avusese nici un alt amant, nici o alta aventura care sa-i serveasca drept termen de comparatie, a$a ca faptul ca pentru ea era special nu insemna ca $i pentru el avea sa fie special; $i totu$i. .. poate era ceva in parerea Lucastei $i a lui Caroline. Poate ca dorinta de a fi cu ea era eel putin unul dintre motivele care il retineau la Ridgware. Dar ce ar fi insemnat acest lucru raportat la ceea ce avea sa urmeze? Dupa? Iniµal, il acceptase ca amant doar ca sa-i serveasca la indeplinirea unui tel, ca modalitate de a invata ceva, de a trai ceva ce simtea nevoia sa experimenteze eel putin o data in viata. Acest ,,o data" se extinsese in mod firesc in mult mai multe dati; legatura lor amoroasa, aventura lor, prinsese viata fara nici un efort din partea vreunuia dintre ei, mai mult ca o extrapolare naturala a unei legaturi care li se potrivise amandurora. Cat timp avea sa li s·e potriveasca? Cat de departe putea sa ajunga? Se opri, tulburata, speriata de intensitatea reactiei ei fata de perspectivele pe care le evocau aceste intrebari - o viziune a unui

moment in care legatura lor nu avea sa mai existe, iar el nu avea sa mai faca parte din viata ei. Cercetandu-$i sufl.etul, i$i dadu seama $i admise ca nu voia ca legatura lor sa se sfar$easca. Ca ar fi preferat sa continue $i sa vada ce puteau face cu ea. Ca mersese deja prea departe, se ata$ase prea tare de el, de ideea de a fi impreuna, pentru a nu fi afectata de gandul ca legatura lor avea sa se sfar$easca. Cu brutalitate. ~i totu$i, dupa ce se intorceau la Londra, la vietile lor de acolo, cum ar fi putut supravietui o astfel de legatura? Daca, in calitate de Lord Julian Delbraith, era, daca nu cu totul dincolo de, atunci cu siguranta la limitele cercului la care ar fi avut acces Miranda Clifford, cand el era Neville Roscoe, ea era fara nici o urma de !ndoiala inaccesibila pentru el. Singura modalitate prin care relatia lor ar fi putut sa continue ar fi fost in maniera ilicita, ca secret pazit cu mare atentie. Totu$i, poate ca aceea avea sa fie solutia. Poate ca avea sa li se potriveasca amandurora. Poate ca avea sale permita sa continue ... -Miranda! Clipi surprinsa, revenind in prezent, $i il vazu pe Henry traversand paji$tea cu pa$i mari. -Te plimbi singura? Se opri in fata ei, un zambet infl.orindu-i pe chip. Sunt sigur ca scrie pe undeva ca nu putem permite a$a ceva. Eazambi. - Mama ta, bunica $i matu$a erau ocupate, a$a ca am ie$it singura. Porni din nou agale. Unde este unchiul tau? Henry i$i potrivi pasul cu al ei. - Tocmai ne-am ·intors de la o plimbare calare, dar avocatii familiei ne a$teptau, a$a ca a plecat sa se ocupe de ei. Am cazut cu totii de acord ca inca nu sunt in stare sa ma lupt cu problemele legale, a$a ca mi s-a permis sa plec. Arunca o privire in fata, apoi spre ea. Voiai sa explorezi o zona anume? Aveam impresia ca te-ai ratacit - sau poate nu $tiai incotro sa mergi? 0 observatie corecta, dar ... Miranda clatina din cap. - Eram doar pierduta in ganduri. -Oh. Ezita, apoi intreba mai sfios: Preferi sa continui singura?

248

249

- - - - - Stryfianie Laurens --- - - Nu. Nu avea rost sa reflecteze la intrebari fara raspuns. Ii zambi incurajator. De fapt, mi-ar face placere compania ta. - Bun deci. Relaxandu-se, se uita in jurul lui. Gradina de trandafiri e acolo - ai vazut-o vreodata? De mai multe ori, in special la lumina lunii. -Da, dar ... Gradina de trandafiri indudea acum o prezenta fantomatica, una care nu ar fi facut decat sa ii distraga atentia. Ma gandeam sa ma plimb prin desi$ul de arbu$ti, pe acolo nu am fost inca. -A$a sa fie. Cu o eleganta copiata fara indoiala de la unchiul lui, ii facu semn. Putem merge pe aid. Miranda i$i continua plimbarea, iar el i se alatura. -Spune-mi, cum se descurca unchiul tau cu tine? ~tiu ca e tutorele tau. Te intalne$ti cu el frecvent? Henry datina din cap. - Da $i nu. Daca totul merge bine, il vad doar vara $i de Craciun aid, cand vine in vizita la Ridgware. Pana recent am fost la $COala, desigur, deci nu eram aid in timpul celorlalte vizite ocazionale ale lui. -Daca totul merge bine ... Dar daca ai o problema? Ii dai de veste $i vine el la tine sau mergi tu la el? il cuno$tea pe Roscoe suficient de bine pentru a $ti ca acestea erau singurele variante. -Ambele. Uneori venea $i statea Ianga $COala $i trimitea dupa mine - directorul detesta acest lucru, dar, data fiind familia noastra, nu se putea opune. Iar altadata, cand nu putea pleca din Londra, trimitea dupa mine, $i mergeam eu in casa lui de acolo. - De pe Chichester Street? - Da. Henry ii arunca o privire. 0 $tii? - Locuim in apropiere. - Oh. Deci $tii... - Eu $i Roderick il cunoa$tem pe unchiul tau drept Roscoe. Henry incuviinta din cap. - Ma tot impiedic de numele lui cand sunt acolo ... Dar, oh! Asculta, trebuie sa ai grija sa nu pomene$ti niciodata in fata mamei sau bunicii sau - Doamne fere$te! - in fata matu$ilor despre faptul ca merg acolo. 250

- - - - - 'T'otu( sau nimic --- - Cand ea se intoarse cu o expresie intrebatoare spre el, Henry e stramba. - Lor nu le permite sa il viziteze acolo $i cred - de fapt, sunt bsolut sigur - ca nu le-a dat niciodata de inteles ca mie mi-ar permite. Miranda pricepu. -Considera ca buzele imi sunt pecetluite. -Bun. Nu a$ vrea sa fie nevoit sale infrunte pe toate deodata, oate tanjind sa vina sa il viziteze. Henry se infiora vizibil. il vor ople$i cu rugaminti teatrale, apoi se vor enerva cand el nu vaceda. Ea ii arunca o privire. -E$ti sigur ca nu va ceda? - Categoric. Convingerea din tonul lui Henry era absoluta. Daca decide ca ceva e necesar pentru binele tau, doar o apocalipsa il mai poate face sa se razgandeasca. Adevarul din gura copiilor... un copil cu experienta, in cazul de fa ta. Nuse indoia ca Henry avea dreptate, eel puµn in general, dar a reu$ise totu$i sa il faca pe Roscoe eel putin sa se induplece, de mai multe ori; gandul o facu sa se simta mandra de ea. - Deci ce te a$teapta mai departe? Sa inteleg ca ai terminat $COala? -Da. Voi merge la Oxford anul viitor - toti barbatii din familie merg acolo. . Miranda il asculta doar pe jumatate, aruncand din cand in cand cate o intrebare cand Henry termina de vorbit. Henry li amintea de Roderick la aceea$i varsta; in pofida diferentelor de dasa, asemanarile erau pronuntate. Dar, pana sa i$i termine plimbarea prin crang $i sa porneasca inapoi spre casa, cuvintele lui Henry ii amintira de o intrebare extrem de relevanta ce fusese 1ngropata sub avalan$a revelatiilor recente. De ce se transformase Lord Julian Delbraith in Neville Roscoe? De ce renuntase la o identitate $i i$i crease o alta? 0 alta foarte puternica? Reintrand in casa cu Henry, se simti tot mai sigura ca motivul principal al transformarii lui Julian in Roscoe era ceva legat de dorinta de a-$i proteja familia. Cum anume, asta nu i$i putea imagina, insa, daca voia ca legatura lor sa aiba vreun viitor, acesta 251

------ Stphanie Laurens-----era unul dintre secretele lui pe care probabil avea sa fie nevoita sa ·1e deslu$easca. -Julian, dragul meu - Lucasta ii surprinse privirea cand se ridicara de la masa de pranz -, fii bun $i ofera-mi cateva minute din timpul tau, te rag. . ~?a, desigu_:. T~agan.d in spate scaunul Mirandei, o privi ndICandu-se, zambmdu-1, apoi alaturandu-li-se Edwinei $i lui C~roli~e cand acestea pornira spre u;>a, cufundate deja intr-o d1scut1e despre buchete de mireasa. Se intoarse cand Lucasta veni langa el. Uncle? E~ i;>i impleti bratul cu al lui ;>i ii batu U;>Or pe mana. .-I~ ~radini, cred. E destul de placut afara, ;>i nu incape indo1ala ca vremea se va schimba in curand. Ar trebui sa profitam de cerul senin cat inca mai putem. El nu raspunse nimic, ci doar se multumi sa o conduca de-a lungul coridoarelor pana ajunsera pe terasa. Cand coborara treptele ce duceau la cararea din jurul paji;>tii, vocile celor trei doamne din salonul de dimineata le ajunse la urechi, dar sunetul agreabil, elegant se estompa pe masura ce se indepartara de casa. A;>tepta ca Lucasta sa deschida subiectul pe care voia sa il discute; ea n~ o facu decat cand ajunsera suficient de departe pentru a nu nsca absolut deloc sa fie auziti sau vazuti intamplator. I$i dorise sa ramana intre patru ochi - prin urmare, subiectul era cu adevarat sensibil, dar habar nu avea ce ar fi putut fi; in momentul de fata, intre ei doi existau prea putine subiecte care sa necesite 0 asemenea discretie. ~ucasta a;>tep~a pana ajunsera la capatul indepartat al p.aji;>tii mamte de a spune: - Nimeni nu ;>tie mai bine decat mine de ce ai devenit Roscoe. De ce 1-ai lasat pe Julian sa dispara intr-un purgatoriu faranume. Reu;>i sa nu se crispeze; era o direqie la care nu se a$teptase. Cu un aer neutru, inclina din cap. -A$ae. Ea ii arunca o privire, incercand sa-i descifreze expresia - un lucru la care nici macar ea nu se descurca foarte bine. A

252

- - - - 'T'otu( sau nimic ---- - -Acestea fiind spuse, m-am intrebat daca, data fiind starea actuala a ducatului, data fiind prosperitatea noastra financiara colectiva, daca nu cumva te-ai gandit sa renunti $i sa redevii Julian. - Pot spune cu sinceritate ca acest gand nu mi-a trecut prin minte. - Da, ei bine - m-am intrebat intr-adevar daca ti-ai dat seama ca aceasta optiune e acum posibila, eel putin dupa parerea mea. Tu $tii mai bine, desigur, dar, din cate inteleg eu, faptul ca tu ~i-ai petrecut ultimii doisprezece ani in pielea lui Roscoe ne-a permis sa ajungem intr-o forma excelenta din punct de vedere fmanciar, $i, cu adevarat, bunastarea ta financiara nu mai depinde de activitatile acestui alter ego al tau. Privirea ei ramase atintita asupra lui. Am evaluat corect situatia sau ma in$el? - Nu, ai dreptate. Dupa o clipa, recunoscu: Daca Roscoe $i-ar inceta activitatile maine, nici unul dintre voi nu ar fi afectat material. El insa ar fi fast afectat, chiar daca nu financiar. De cativa ani deja, toate profiturile din afacerile lui cu pariuri fusesera fie reinvestite in afaceri, fie distribuite persoanelor care le administrau, fie donate pentru fapte caritabile. I$i continuara incet plimbarea. Simti din nou privirea mamei lui studiindu-i chipul. - Motivul pentru care m-am intrebat daca te-ai gandit la o astfel de rasturnare a situatiei, cum ar veni, e fiindcii... ei bine, ai ratat ocazia de a o conduce pe Millicent la altar, apoi $i pe Cassie, iar Edwina e ultima. ~tiu ca ar insemna mult pentru tine, $i pentru ea, de fapt pentru noi toti, daca ai putea s-o conduci la altar fiind tu insuti. Valul uria$ de emotii pe care i-1 declan$a acest gand mai ca ii cople$i inima, dar... era un cunoscator prea fin al metodelor folosite de mama lui pentru a lasa aceasta reactie sa il orbeasca. in schimb, privi dincolo de ea, cautand adevaratul motiv pentru care tocmai Lucasta, dintre toate femeile, alesese sa il injunghie cu o spada atat de eficienta. Doar daca $i-ar fi imaginat ceva $i mai puternic ... Cand el nu raspunse imediat, ea privi lene$ in jurul ei, $i, continuandu-;>i incet plimbarea, adauga:

253

------ Steyhanie Laurens-----

- - - - - Totu{ sau nimic - - - - -

- Daca s-ar intampla ca Roscoe sa dispara intr-o buna zi - sa vanda afacerile $i sa plece, pur $i simplu, sa se imbarce spre merica, eventual -, iar cateva saptamani mai tarziu sa reapara ord Julian Delbraith, intors de oriunde 1-ar fi dus imaginatia ii cu doisprezece ani in urma, caindu-se, desigur, dar la fel de ~rmecator ca intotdeauna... Intelegi cam care ar fi deznoda1antul? il batu pe brat. ~i, desigur, indiferent uncle ai fi fost $i cu ::! te-ai fi ocupat, ai ca$tigat o avere spectaculoasa; prin urmare, ragul meu, ai fi, printre altele, chiar mai mult decat eligibil. Deci despre asta era vorba. ~tia oare? Oricat de perspicace ar fi fost mama lui in priinta tuturor in afara de George, nu putea sa nu se intrebe daca ghicise cea mai profunda, cea mai personala $i cea mai scumpa orinta a lui - cea pe care o lasase deoparte, pe care o sacrificase i buna $tiinta de dragul familiei lui. Dorinta care, atunci cand :atuse in fata vechii fantani a dorintelor, ta$nise complet >rmata, ne$tirbita de trecerea anilor, revenind in mintea lui. - Nu m-am gandit la o revenire - i$i auzi tonul sacadat $i u incerca sa il indulceasca -, ded, daca ma intrebi daca am m nu de gand sa o fac, nu-ti pot raspunde. Ii intalni ochii, :at de asemanatori cu ai lui. Nu e o problema simpla - sunt multe tcruri pe care ar trebui sa le iau in considerare, cu numeroase >pecte $i de o parte, $i de cealalta a balantei. Ea ii studie chipul, apoi incuviinta din cap $i privi inainte. - Da, cred ca a$a e. ~i presupun ca nu pot nid macar sa ghicesc !a mai mare parte dintre aceste aspecte. insa, chiar daca nu o .d decat de dragul meu, te rog, analizeaza aceasta posibilitate. Dupa o dipa, el indina din cap. -Am s-o analizez. Acum, ca ii plantase samanta ideii, bineinteles ca avea s-o ializeze. Acum, ca ii prezentase o optiune care sa-i permita tiar daca $ansele erau mid - sa i$i indeplineasca visul pe care .ci macar nu i$i permisese sa il viseze. in stilul ei tipic, Lucasta il batu pe brat $i nu mai scoase un tvant, lasandu-1 sa se lupte cu un noian de intrebari la care, pana ? curand, nu crezuse ca avea sa fie nevoit vreodata sa raspunda.

Nu avea de gand sa refl.ecteze prea mult la ceea ce ii rezerva viitorul. Cand il auzi pe Roscoe deschizand U$a in noaptea aceea, Miranda, a$teptandu-l langa fereastra neacoperita, i$i aminti singura de decizia de a profita cat de mult de fiecare minut. Dupa ce se intorceau la Londra, situatia avea sa fie alta, dar deocamdatL. U$a se inchise, iar ea, intorcandu-se, il privi venind prin lumina lunii $i printre umbre spre ea. La ea. Oprindu-se in fata ei, o trase in bratele lui, iar ea se supuse, ridicandu-$i propriile brate pentru a $i le petrece peste umerii lui, unindu-$i palmele pe ceafa lui cand el i$i apleca fruntea $i o saruta. U$or. Ridicand capul, o privi. Miranda nu reu$i sa ii desdfreze expresia, nu ii vedea ochii suficient de bine pentru a-i ghid dispozitia, dar i se paru serios. -Ai aft.at ceva despre Kirkwell? intrebarea paru sa il surprinda. Desprinzandu-$i gandurile de subiectul in jurul caruia se invarteau dupa discutia cu mama lui, Roscoe avu nevoie de cateva secunde pentru a-$i recapata concentrarea. -Nu. Dupa o dipa, adauga: Nu despre Kirkwell. Rapirea lui Roderick era un subiect mult mai sigur. Miranda facu ochi mari. -Despre Kempsey $i Dole? El incuviinta din cap. -Ti-am spus ca am oameni care fac veri:ficari in Birmingham. Dat fiind nivelul de alerta al familiilor Kempsey $i Dole, oamenii mei au fost nevoiti sa se arate extrem de prudenti, dar pana acum nimeni nu i-a vazut nid pe Kempsey, nid pe Dole in ora$. ~i nu se mai aft.a nici la casuta - e parasita. Ea ii studie chipul. - inteleg ca ar trebui sa presupunem ca s-au in tors la Londra. -Au fost observati pe langa diverse hanuri, de pe diverse drumuri - genul de locuri in care te-ai a$tepta sa ii vezi daca 1-ar auta pe Roderick. Pe el $i pe ea in acela$i timp. Dar nu e cazul sa iti fad griji. Dandu-se in spate, se dezbraca de jacheta, apoi se apropie de un scaun pentru a o arunca pe el. Aid suntem in iguranta. Exista ochi $i urechi peste tot in jurul mo$iei - daca,

;i

i4

255

- - - - St~lianie Laurens------

------ 'T'otu( sau nimic - - -

sau P?ate ca?d, Kempsey $i Dole vor incepe sa adulmece pe aid, eu vo1 afla, $1 vom fi pregatiti. $i nu, nu intreba cum anume - inca nu am decis. ~iranda ii urma spre mijlocul incaperii. - In legatura cu Kirkwell - cand te a$tepti sa afli ceva de la Londra? -Peste o zi sau doua. Mudd $i Rawlins sunt cei care coordoneaza cautarile acolo - vor veni sa dea raportul imediat ce vor :ifla ceva sigur. Cu $nururile de la man$ete desfacute, i$i descheie vesta, 0 :lezbraca $i o arunca peste jacheta. Se intinse din nou dupa Miranda, iar ea veni, punandu-~i Jaln:ieI~ pe pieptul lui $i lasandu-le sa urce peste p~nta piep:ulm Im pentru a se curba apoi pe umerii lui. El i$i pleca fruntea, ar ea. se intinse in sus, prinzandu-i ceafa in palme intr-o man~aiere pe care el o asocia acum cu ea; ii oferi gura, iar el i-o lua. :u ?uzele imbinandu-se, cu limbile mangaindu-se, apoi im)letmdu-se, pornira intr-o armonie instinctiva pe drumul lor le-acum familiar spre imbrati$area plina de pasiune. Mainile lui ii conturara corpul, curbele bogate ale sanilor, ngustimea taliei, zveltetea $Oldurilor ei, imprimandu-i din 10u trupul pe al lui $i propriul lui trup pe al ei, intetindu-lc lacarile. Degetele lui ii gasira panglicile rochiei; ale ei ;coaser<'t tcul de la lavaliera lui, reancorand indemanatice diamantul in >liuri, apoi desfacandu-le. Buzele lor nu se desprinsera, ci se gustara, apoi, flamand, cl :e apasa mai profund $i o devora, savurandu-i nerabdarea tot nai intensa, dorinta tot mai aprinsa, ritmul excitatiei ei tot mai ierbinti, ceva ce ea lasa cu neru$inare - cu inocenti - sa se vadii n toata splendoarea. ' Ca intotdeauna, il lua prizonier; cu ardoarea ei sincera ~i ati$a, cu entuziasmul cu care accepta toate acestea - pe el, pc :i doi impreuna - ii prinse in lat $i nu-1 mai lasa sa scape, facand ~ mint~a $i simturile deopotriva sa-i fie concentrate asupra implulm act de a o poseda. De a o iubi. De data aceasta, se impotrivi valului, cantecului ei de sirenA. ntrebarea din mintea lui, ce palpaia insistent inca din clipa in are o atinsese, era ,,Ce inseamna asta?" Oare era ceea ce credca

el ca ar putea fi? Avea cum sa devina ceea ce spera ca ar fi putut sa devina? $i, eel mai important, erau ea $i legatura lor calea catre visul lui? Acel vis. Sau era doar o legatura amoroasa mai intensa - o aventtira intre doi oameni intre care se crease, cumva, o relatie mai intima, pe un plan oarecum diferit de eel obi$nuit? Diferit, dar nu special. 0 saruta $i se intreba, apoi inspira adanc $i se cufunda in gura ei, revendicand $i explorand, iar ea ii raspunse la S<'irut cu o nerabdare crescanda, pana cand intre ei flacarile se aprinsera $i se ina.Itara. Fierbinteala le inunda pielea, subtil cople$itoare. Din urma ei veni dorinta, lacoma $i disperata. Atat de multe intrebari, iar raspunsurile ... o parte dintre raspunsuri se gaseau cu siguranta acolo, intre ei. In ceea ce se na$tea intre ei. Stateau lipiti unul de celalalt, strangandu-se tot mai aproape, cu gurile imparta$indu-se flamande in intuneric, cu mainile cautand locurile cele mai sensibile pe care sale mangaie, pentru a provoca placerea. Atingeri excitante, intr-adevar, dar $i posesive in acela$i timp, $i nu doar in atingerea lui se simtea acea amprenta graitoare. Dar de data aceasta avea nevoie de mai mult, mai mult decat simplu abandon, mai mult decat posesiune. Avea nevoie de revelatie. Insa nu $tia cum sa o obtina. Sta.tea in valtoarea nevoilor lor, simtind forta vartejului tragandu-1, $i se lupta sa gaseasca drumul spre intelegere printre toate ispitele ametitoare ce il atatau. Prima data cand facusera dragoste, in camera de hotel, cand de-abia scapasera de pericol, dorinta ei de a gusta din pasiune dorinta pe care o con$tientizase dinainte, dar care se acutizase pana devenise nevoie sub efectul amenintarii $i al fugii lor - se combinase cu propria lui reaqie in fata acelui pericol $i ii trasese pe amandoi in flacari. A doua oara, aici, in patul acesta, ea se intinsese spre el, ii dorise, iar el tanjise doar sa fie cu ea, sa 0 lini$teasca, sa 0 aline

56

257

..__--- St~fianie Laurens ..__---

:i sa se bucure impreuna de triumful de a-1 fi salvat pe Roderick $i L-1 fi adus intr-un loc sigur. A treia oara ... simtise nevoia ca ea sa i$i afirme dorinta, iar ea o :acuse. De atunci, tentatia de a se abandona pasiunii lor comune, le a-$i indeplini dorintele complementare, de a-$i alimenta ·eciproc foamea devenise un progres lipsit de complicatii. Dar in seara aceea ... in seara aceea el se lupta sa i$i controleze :oate simturile, sa le smulga din actul atotconsumator; tinu :u dintii de ratiune $i se cufunda in intalnirea lor fizica dorindu;i sa vada, sa descopere $i sa afl.e... mai mult. Sa vada ce se ~asea dincolo de pasiunea lor. Sa afl.e ce ii conferea o asemenea ntensitate nemaiintalnita, ce facea atat de irezistibil de puternica lorinta lor reciproca. Ii trase in jos rochia de pe umeri, dezgolindu-le curbele deli:ate - nu se putu abtine sa nu aplece capul $i sa guste. Ea se nfiora $iii deschise cama$a, intinzandu-$i palmele pe pieptul lui ;i, devorata de atingere, explora $i revendica lacoma. El ii trase rochia jos; cu mainile ocupate, ii prinse fundele :ama$utei in dinti, le dezlega, apoi cobori cu buzele pe urmele natasii fine ce ii aluneca de pe corp. 0 auzi gemand. Sunetul evocator exprima doar incurajare $i :ncantare. Degetele ei se incle$tara in parul lui, tragandu-1 mai :tproape cand el i$i plimba buzele peste curbele fe:rme ale sanilor ~i, le urma conturul, apoi se opri cu gura asupra unuia dintre ;farcurile intarite, il linse, lingandu-1 incet, apoi trase mugurul tare in gura $i supse. Ea i$i dadu capul pe spate $i se agata de el, gemand din nou. El se cufunda cu totul in acel moment, se dedica misiunii de i-i smulge un suspin de abandon - duke $i jos - din gat. Era atat :le vibrant de vie, supla $i fl.exibila sub mainile lui, indemnandu-1 fati$ sa continue, partenera deplina in jocul lor. Voia sa o .dezgoleasca in intregime, nu doar corpul, ci $i inima - daca ar fi putut, chiar $i sufl.etul. Voia sa vada ce anume o tmpingea cu atata pasiune in bratele lui. Voia sa priveasca mai adanc $i in adancul lui, pentru a raspunde la intrebarea ce-i staruia in minte. in schimb, sub mainile lui, rochia $i cama$uta ei alunecara pe podea. Mainile ei ii impinsera cama$a de pe umeri; ceda in fata

258

- - - - - - Totu( sau nimic - - - smuciturilor ei insistente $i ii dadu drumul doar atat cat sa-$i coata bratele din maned. intre timp, ea se intinse spre $1itul pantalonilor lui, ii descheie nasturii, i$i strecura mana inauntru $i il gasi. Mangaie $i adora acea parte din el dureros de rigida. Scra$nind din dinti, inspira $Uierat, dar era prea tarziu. in pofida intentiilor lui, in pofida hotararii lui, simturile ~i scapara de sub control, iar ratiunea il parasi, inecata sub un val de senzatii explicite, pure, in timp ce intre ei fl.acarile pasiunii ii prinsera $i transformara in cenu$a orice gand. Ea se elibera din rochia ce ii zacea la picioare, lasand in urma $i antofii; fara a refl.ecta, fara nici un gand con$tient, se descalta ~i el, i$i scoase pantalonii, iar trupurile lor se intalnira. Amandoi simtira $OCU1, acel moment scanteietor de contact ce 1 incremeni simturile, de intalnire intre pielea lor goala, cu nervii c tat de starniti $i atat de aproape de suprafata, incat vibrau. Miranda inspira sacadat; cu mintea ratacita, cu simturile i:mbatate, inca se minuna - nu avea cum sa nu se minuneze. Totul ra inca atat de nou, atat de pe deplin fascinant - acest moment and el, cand legatura lor devenea totul pentru ea. I$i incolaci bratele in jurul lui, gura ei i se abandona lui, se . pasa goala peste el, $i se lasara cuprin$i amandoi de fl.acari. Nu 1$i definise niciodata barbatul visurilor ei, dar iata-1 ca · ra cu ea acum, in carne $i oase - in mu$chii masivi ai pieptului lui $i parul intunecat $i cret ce se apasa pe sanii ei, zgariindu-i trarfurile sensibile, provocandu-i fiori de fierbinteala $i senzatii. Mu$chii puternici ai coapselor lui, $Oldurile $i talia ingusta, r bdomenul tare, toate o inconjurau $i se apasau pe ea, masculine pe feminitatea ei, tari pe moliciunea ei, unghiulare pe curbele ei. Mai presus de orice, el era putere $i forta, frumusete intunecata ~i masculinitate virila. Era tot ce nu cunoscuse vreodata suficient de bine pentru a visa. $i era al ei in seara aceea. Al ei sa il intampine in lumina lunii. Al ei sa il traga spre patul ei, sa il cuprinda in bratele ei $i sa il primeasca in corpul ei. $i brusc - brusc -, timpul disparu.

259

------- Stpfianie Laurens ------El o ridica, sprijinindu-i greutatea pe el; instinctiv, ea i$i incolaci picioarele in jurul taliei lui. Ii simti erectia impungand-o in moliciunea ei umeda; inspirand greoi, se lasa U$or in jos, iar el se impinse in sus. Incet, aluneca in ea; incet, ea il cuprinse in fierbinteala ei. il primi in ea. ' Cand ajunse complet cufundat in ea, nu putu decat sa se agate tremurand de el, aproape cople$ita de senzatia de a-1 avea acolo, astfel cumva cu mult mai clara pentru simturile ei. Apoi el o prinse de $Olduri $i o ridica, tragand-o in sus pana aproape pierdu placerea de a-1 simti in el, dar apoi el schimba directia $i o cobori spre el, impingandu-se in sus, iar ea fu inundata de o senzatie superba. Dandu-$i capul pe spate cu un icnet ce era pe jumatate hohot de plans, ii zari ochii pe sub pleoapele ei intredeschise, arzatori $i siguri in spatele paravanului genelor lui. Nu il privi decat pentru o clipa, nu avu nevoie de mai mult pentru a vedea, pentru a simti ca furia focului din el era la fel de intensa ca a celui din ea ... Apoi ii oferi gura, iar el i$i inclina capul $i i-o lua. ~i o ridica din nou. ~i din nou, penetrand-o intr-un ritm lent, apoi tot mai rapid; penetrandu-i $i gura intr-un ritm similar, o purta ca intr-un vals in focul superb, o tinu acolo, invartindu-se to.t mai repede, mistuiti cu tot mai multa disperare de flacari, pana cand extazul ii franse tensiunea, iar realitatea disparu, $i ea se risipi in farame. Senzatia se revarsa tumultuos in ea, strabatandu-i fiecare nerv, beatitudinea alunecandu-i ca un torent greu $i auriu prin fiecare vena. Desprinzandu-$i buzele de ale lui, lua o gura uria$a de aer; in pragul incon$tientei, il simti inca tare, rigid $i greu in ea. il simti ducand-o pe sus cei cativa pa$i pana la pat. Sustinand-o cu un brat, dadu la o parte paturile, apoi ingenunche pe pat $i o lasa din brate. Se 1ntinse deasupra, fara a intrerupe legatura dintre ei. Facand loc $Oldurilor intre coapsele ei $i tinandu-i CU 0 mana picioarele incolacite in jurul taliei ei, o penetra mai adanc $i in forta, cufundandu-se cu totul in ea. Apoi o purta cu el pe culmile extazului.

260

------- rTotu( sau nimic ---- - in miezul atotconsumator al flacarilor pasiunii. in doar cateva secunde, se retrezi ;=;i ea, insotindu-1 pe drum. Eeisajul dorintei, al pasiunii $i al nevoilor ramase in urma in imagini de o clipa, devenind realitate in respiratia lor gafaita, in strangerea lacoma a degetelor lor. Cu inimile bubuind, alergara spre buza prapastiei - $i cateva ecunde mai tarziu, se inaltara, cu trupurile inlantuite, cu inimile impletite, intr-un univers de extaz scanteietor. In placerea zguduitoare a desavar$irii. Apoi se prabu$ira. Un val de satisfactie ii prinse, ridicandu-i la suprafata, purtandu-i pe coama sa aurita. in cele din urma, se retrase $i ii lasa in urma, cu inimile de-abia incepand sa se potoleasca, cu pulsurile inca batand nebune$te, abandonati unul in bratele celuilalt, pe acel tarm fericit ;=;i plin de pace. Habar nu avea cat timp se scurse pana i$i veni din nou in simtiri. Cand fu din nou capabil sa gandeasca, cand reu$i sa separe din nou impulsurile de simturile lui, intr-o forma coerenta, zabovi in continuare in imbrati$area ei, agatandu-se de acel moment pentru inca o clipa in plus ... Ceea ce, presupunea, ii raspundea la intrebare. I$i dorea sa simta acest lucru din nou? Da. L-ar fi pastrat in viata lui daca ar fi putut? Da. Pentru cat timp, daca ar fi avut de ales? ,,Pentru totdeauna." Cuvantul ii rezona in minte, puternic $i sigur. Categoric. Desprinzand U$Or corpurile lor umede ;=;i alunecoase, ridicandu-se de pe ea, intinse mana $i lua paturile pe care le arunca peste ei amandoi, apoi se intinse langa ea $i o trase in bratele lui. Ea scoase un sunet U$Or, de satisfactie deplina, care il patrunse pana .in maduva oaselor, lini$tindu-l. Inchizand bratele in jurul ei $i lasandu-se sa se cufunde in marea ce il a$tepta, recunoscu revelatia pe care o atinsese. Atata aflase. Atata ;=;tia. Ce avea sa faca mai departe cu ceea ce $tia era o cu totul alta problema,

261

-------- Stryfianie Laurens ~---

~--- 'T'otu{ sau nimic ~---

Capito[u[ 13 ~

• mergem, altfel bruta aceea salbatica de langa tine va deveni $i mai prost dispusa. Se intoarse $i 11 gasi pe Roscoe a$teptand sa o ridice in $a. Ea fol sise intotdeauna o scara care sa o a jute la incalecat, nu mai fusese niciodata ridicata de un barbat. 0 alta experienta noua de care " " bucura gratie lui; se apropie de el, ii simti mainile prinzandu-i talia, apoi o ridica $i o a$eza bland in $aua iepei. inabu$indu-$i senzatia de ameteala, reu$i sa ingaine un ;;Multumesc" cu rasuflarea taiata, apoi i$i fa.cu de lucru bagandu-$i izmele in scarite, rearanjandu-$i fusta, dupa care, cand simturile e lini$tira, lua haturile. Roscoe deja sarise in spatele calului negru agitat. Privirea lui •1 opri asupra ei, studiindu-i postura in $a $i felul in care tinea mainile pe haturi, apoi, aparent satisfacut, arata din cap spre rcada grajdului $i porni in fata. Plimbarea calare se dovedi a fi o ora de placeri simple, de 1bertate descatu$ata, galopand pe alei $i pe drumuri, peste dealuri i vai, fara nici un alt scop in afara de a se simti bine. Se oprira de teva ori pentru a admira peisajele din jurul lor $i pentru a face himb de zambete $i comentarii. in cursul unei astfel de pauze pe culmea unui mic deal, Henry, . fl.at langa Roscoe, arata spre o ferma cuibarita in valea de sub ei. - Croft m-a intrebat daca 1$i poate extinde campurile arabile 1) ntru a include $i lumini$ul salbatic de acolo. Roscoe se uita in directia respectiva. - Nu exista alte ferme in valea aceea, a$a ca - ii arunca o privire lui Henry - de ce nu? Henry dadu din cap. -A$a m-am gandit $i eu. Croft e tanar, iar sotia lui tocmai a .1 lus pe lume primul lor copil. ~i a fost un arenda$ excelent pana .1 um - a preluat casa de la unchiul lui chiar inainte ca batranul 1.moara. - Intotdeauna e o idee buna sa incurajezi arenda$ii harnici. I\ scoe lua haturile calului. De ce nu te ocupi tu de asta - ia de1 zia, supravegheaza indeplinirea ei, redacteaza modificarea cont ctului de arenda $i a$a mai departe? - Pot?

A doua zi dimineata, Miranda ie~;i din camera lui Roderick $i 11 gasi pe Roscoe a$teptand pe coridor. Cand ea inchise U$a, el se desprinse de perete. - Ma intrebam ... $tii sa calare$ti? Eu, Edwina $i Henry ie$im pentru o ora sau doua. Cu privirea atintita pe chipul ei, inclina din cap. Ti-ar placea sane insote$ti? Ea ii zambi radioasa. - Mi-ar placea foarte mult - $i, intamplator, camerista mea $i-a amintit sa !mi impacheteze $i costumul de calarie. Cu o zi inainte sosise un cufar cu hainele ei $i un altul cu cele ale lui Roderick. Roscoe se dadu deoparte, apoi o urma cand ea porni spre U$a camerei alaturate. -Te ajut. ii dezlega $nururile, apoi o urmari imbracand bluza dantelata care se purta pe sub jacheta de catifea maro. Fusta era dintr-o stofa mai practica, dar culoarea bogata ii venea bine. Indreptandu-se in cele din urma dupa ce scormonise prin cufar in cautarea manu$ilor de calarie, Miranda se intoarse sa vina spre el langa U$a cand ii vazu privirea atintita asupra $Oldurilor ei. A$tepta pana cand el ridica ochii, incet, spre fata ei, apoi arcui o spranceana. El ii sustinu privirea pentru o clipa, apoi se dadu in spate, tinandu-i U$a deschisa. Cand trecu pe langa el, Roscoe ii murmura: - Pe mai tarziu. Ea zambi $i porni inainte pe coridor. Edwina $i Henry Ii a$teptau, deja calare, in curtea grajdurilor. Un cal negru puternic pe care 11 vazuse la Roscoe pufnea $i dadea din copite, iar o iapa castanie frumoasa se plimba sfioasa pe langa el. Miranda se apropie increzatoare de iapa, o mangaie pe bot $i zambi cand grajdarul ii intinse haturile. -Cum o cheama? -Samburel, doamna. Fiindca ii plac teribil de mult. -Multumesc. Intalnind ochii intunecati ai calului Miranda ll mangaie 'pe botul lung Inca o data. Ei bin'.e, Sambur~l, ar fi binc 262

263

.____ _ _ Stryfianie Laurens------ Dad eu spun ca poti, atunci poti - am sa discut cu batranul Draper. Acum ca ai terminat $COala ar trebui sa incepi sa iei in mana fraiele domeniului. Din punct de vedere legal inca mai trebuie sa actionezi sub pavaza mea, dar asta nu inseamna ca nu poti sa incepi sa iti ascuti coltii. Henry paru de-a dreptul incantat. Pornind din nou la trap marurit, Miranda, care venea la pas cu Edwina putin in spatele celor doi barbati, avu timp sa ref:l.ecteze la responsabilitatea pe care o ducea Roscoe pe umeri in legaturA cu domeniul nepotului lui. Toti cei care traiau aid, toti cei care depindeau de acele pamanturi, depindeau de el - $i se bazau pe el sa ia deciziile corecte, potrivite $i drepte. Cat timp se impusese ca rege al cartoforilor din Londra, purtase totodata $i acea povara $i, din tot ceea ce vazuse ea, din cate observase, fusese eficient $i avusese succes. In lini$te, fare\ tam-tam, la fel cum facea cand era in pielea lui Roscoe, la fel cum actiona prin intermediul Societatii Filantropice. Era ceea ce il definea - stilul acela tacut $i discret de a oferi. lncurajat de sugestia lui Roscoe, pentru tot restul plimbarii Henry calari langa el $i aduse in discutie alte cateva probleme legate de mo$ie pe care in mod evident le cantarise indelung. Roscoe fu surprins doar de faptul ca nu i$i daduse seama cat de absorbit de treburile mo$iei era deja Henry. Constatarea fu, de fapt, o U$Urare; din intrebarile pe care le punea, era evident cA Henry era nerabdator sa se implice $i, chiar $i la un nivel incipient, sa inceapa sa administreze ceea ce mo$tenise din na$tere. George, ref:l.ecta Roscoe, nu fusese niciodata atat de preocupat. Chiar daca o parte din el simtea o satisfactie plina de mandrie in privinta interesului lui Henry, o alta parte realiza ca, in ceea ce privea Ridgware, atitudinea lui Henry anunta inceputul sfar$itului pentru el insu$i. In urmatorii zece ani, avea sa predea intr-o masura tot mai mare fraiele mo$iei in mainile lui Henry, panA cand, la varsta de douazeci $i cinci de ani, Henry avea sa i$i asume pe deplin responsabilitatea. Chiar daca Roscoe ar fi ramas in umbra, nu ar mai fi fost el eel care sa ia deciziile; responsabilitatea nu ar mai fi. cazut pe umerii lui. Dar el nu mai era hedonistul lord Julian Delbraith; barbatul care devenise acum avea sa aiba nevoie de ceva care sa ia locul 264

- - - - Tatu( sau nimic - - mo$iei Ridgware. O alta responsabilitate cu care sa i$i umple viata personala. . . . ~ Cand intrara la trap marunt in curtea graJdulm, se mta la Miranda - la lumina din ochii ei, la culoarea din obrajii, la $Uvitele de par pe care vantul i le smulsese din agrafe. ~i simti, din nou, ca viata lui se schimba, se transforma. Grajdarii venira in fuga sa ia caii. Cribbs, eel mai batran dintre i prinse haturile calului negru. ' -Au venlt oamenii domniei voastre din Lunnon, milord. . Ne-au cerut sa va anuntam. -Multumesc. Sari din $a $i se apropie de iapa castame, care $tepta; intinzandu-se, o cobori pe Miranda. Tinandu-$i mainil: e talia ei, 0 privi in ochii mari. Daca avem noroc, s-ar putea sa duca ve$ti despre Kirkwell. . . In holul de la intrare, Miranda se opri $i i$i cobori pnvuea pre fustele ei. -Trebuie sa ma schimb. Roscoe incuviinta din cap. -Vom fi in bibli~teca - vino $i tu dupa ce te schimbi. Urcand in graba treptele, Miranda se intreba dad sa ii s~~na i lui Roderick, dar acesta nu incercase inca sa coboare ~ca:1le~ r Entwhistle ii sugerase sa mai amane acest efort eel putm mca zi. Intra grabita in camera ei. - Putem sa-i spunem mai tarziu. Inchizand U$a, se chinui sa se dezbrace repede. Cinci minute mai t arziu, purtand o rochie de lana fi.na de uloarea chihlimbarului cu o panglica brodata pe decolteu $i tiv, $i parul pieptanat din nou cu grija, intra.i~ ~ibliot~ca. . . Cei pat ru barbati prezenti, nu adunat1 m J~rul b1~o~m~ ~1 a$~11 ~i pe canapele identice din fata $emineulm, se ndicara m p1i are. Cand se apropie, Miranda ii recunoscu pe J_ord~n D~a~er, Mudd $i Rawlins; inclina capul, iar cei trei se inclmara politicos fata ei. R~scoe ii facu semn sa se a$eze pe canapea langa el. - Am discutat despre alte probleme, dar acum ca e$ti $i tu aid ... , : a$eza, iar barbatii i$i reocupara locurile. Roscoe ~i p.rivi pe Mudd pe Rawlins. Ce ati af:l.at despre Kempsey, Dole $1 Kirkwell? Rawlins afi.$a un aer de dezgust sumbru. 265

---- - - Steylianie L aurens ---- - -

- - - - rr'otu( sau nimic - - - - - -

- Kirkwell se dovede$te a fi un om misterios. Am intrebat din nou pe toata lumea de la Hood $i Gable - taverna unde i-a angajat pe Kempsey $i pe Dole. Ne-am gandit ca poate il surprindem in cursul unei vizite sau a$teptand ve$ti, dar nu. $i nimeni de acolo, nid din imprejurimi, nu a $tiut sa ne spuna nimic altceva despre el. -Sigur e ca, interveni Mudd, in afara de momentul cand s-a dus acolo sa-i angajeze pe Kempsey $i pe Dole, nimeni din zona nu 1-a vazut, nid nu a auzit de el, nid macar nu i-a auzit numele nu e nid localnic, nid nu calatore$te cu regularitate in zona. Buzele lui Roscoe se subtiara. - Banuiesc din ce in ce mai mult ca Kirkwell probabil nu este numele lui adevarat. Ceilalti barbati incuviintara din cap. Mudd se foi. -Cat despre Kempsey $i Dole, ace$tia nu au reaparut la Londra, a$a ca am trecut prin Birmingham pe drum incoace sa culegem ultimele informatii, dar nu au fost vazuti nid acolo de cand au plecat cu domnul Clifford. 0 parte dintre rudele lor s-au intors, intr-adevar, puse pe fapte mari - asta s-a intamplat dupa ce 1-ai salvat pe domnul Clifford. S-a lasat cu o multime de bombaneli $i maraituri, dar se pare ca i-au lasat pe Kempsey $i Dole sa rezolve singuri treaba. - Prin urmare, daca nu cumva i$i cheama ajutoare, Kempsey $i Dole vor fi singuri? intreba Roscoe. - Se pare ca, in general, actioneaza singuri, spuse Rawlins. Restul familiei ii ascunde sau ii avertizeaza, dar in rest nu se implica in urzelile lor - eel putin, nu in tipul asta de urzeli. - Bun. Dupa un moment de refl.ectie, Roscoe i$i concentra din nou atentia asupra lui Mudd $i Rawlins. Mai e ceva ce ar trebui sa aflu? Rawlins raporta: - Domnul Selwidge a trimis vorba ca nu I-au vazut pe lordul Treloar, prin urmare t oti cei de acolo sunt U$urati, $i nu a mai aparut nimic nou de cand ai plecat din ora$. - in ceea ce-1 prive$te pe lordul Treloar, spuse Jordan, am verificat $i la celelalte cluburi. A incercat sa intre, sa se strecoare cu un grup de amid, la doua alte cluburi din Mayfair, dar dupa

a fost scos afara - doar el, nu $i prietenii lui - nu a mai manjit nici una dintre U$ile tale. -Sa speram ca $i-a invatat lectia. Roscoe ii privi pe Mudd $i Rawlins. Cat stam aid, puteti sa-1 ajutat i pe domnul Clifford daca s va intampla sa aiba nevoie de ajutor pentru a se deplasa, dar .n rest vreau sa fiti foarte atenti $i sa stati de paza. Cunoa$teti amenii de aid, cunoa$teti locurile. $titi care sunt punctele labe. Mudd $i Rawlins dadura din cap, destul de entuziast dupa parerea Mirandei. Roscoe ii concedie cu o fluturare din mana. - Plimbati-va pe aid, luati-1 la intrebari pe Cater $i personalul, familiari:iati-va din nou cu intreaga casa $i curte, $i cu pozitia amerei lui Clifford. Ne auzim mai tarziu. Mudd $i Rawlins se ridicara in pidoare. Avand in vedere ca Kempsey $i Dole eel mai probabil scotoeau provinda in cautarea lui Roderick, Miranda fu U$urata sa fle ca Mudd $i Rawlins, amandoi masivi $i capabili, aveau sa se afle prin preajma. Se ridica $i ea. - Va conduc la camera fratelui meu. intalni privirea lui Roscoe cand el $i Jordan se ridicara politico$i. Am sa-i spun lui Roderick ultimele ve$ti $i ca le poate cere ajutorul lui Mudd $i Rawlins mai ales daca va dori sa coboare maine. Roscoe dadu din cap. - A$a sa fad. Cand se intoarse, Miranda il surprinse schimband o privire curta cu Mudd $i Rawlins - una greu de definit -, dar cei doi barbati o urmara ascultatori afara din incapere.

266

- Chiar crezi ca Kempsey $i Dole vor da de urma lui Roderick $idea mea $i a ta - aid? Terminand de dezlegat $nururile rochiei de seara a Mirandei, Roscoe se intoarse intr-o parte: - Nu am nid o idee clara privitoare la ce ar putea face. Scotandu-$i acul de la lavaliera, il puse pe masuta de toaleta. Dar cum nu s-au intors sa bantuie prin Londra, fie sunt pe undeva prin zona incercand sa dea de urma lui Roderick, fie s-au facut nevazuti pentru a evita mania lui Kirkwell. Care dintre optiuni 267

------ Stpfianie Laurens - - - - - -

- - - - - 'T'otu( sau nimic - - - - -

au ales-o depinde de Kirkwell $i de detaliile intelegerii pe care au incheiat-o cu el. ' Data fiind reputatia lui Kempsey $i a lui Dole, $tia pe care dintre optiuni ar fi pus el rama$ag, acesta fiind $i motivul pentru care Mudd $i Rawlins se invarteau in acel moment prin crangurile din jurul casei. -Hmm. Miranda se scutura de rochie $i se intinse dupa un umera$. Dupa o saptamana de calm, rapirea incepe sa mi se para un vis indepartat - pale$te tot mai mult, ca un co$mar. Cum se dezbracase deja de jacheta $i de vesta, Roscoe cobori privirea pentru a se descheia la man$ete. Cina se incheiase de m~t, i~r casa se cufundase in lini$tea confortabila a unei nopti ob1$nmte; era o casa prea mare pentru a fi vreodata complet incremenita in tacere, iar bufnite $i vulpi vanau prin paduri, scotand tipete sau urlete din cand in cand, insa chiar daca in ultima vreme ~u-$i petrecuse acolo decat vreo cateva nopti pe an, casa se sch1mbase prea putin de cand fusese caminul lui rec~no$tea fiecare scartait, fiecare sunet. Il lini$tea sa se afl.e acolo $i, in mod bizar, intr-un fel pe care nu il intelegea, il lini$tea $i mai mult sa se afl.e acolo cu ea, dezbracandu-se $i pregatindu-se de culcare. Nu mai imparta$ise niciodata, cu nici o alta amanta, un asemenea grad de intimitate casnica. In situatia data, gasea in acele momente o placere subtila. Interludiul nu era unul lipsit de pasiune, ci mai degraba pasiunea era suspendata provizoriu, 0 promisiune inerenta situatiei, $i totu$i tinuta in frau, inabu$ita ... insa doar temporar. Doar pana cadeau de acord sa ii dea frau liber. Buzele ei se curbara intr-un zambet de anticipare. Era unul dintre aspectele care facea acel moment atat de ciudat de delectabil - con$tiinta sigura $i convinsa a ceea ce avea sa urmeze. - Edwina mi-a spus ca de obicei nu stai aici decat cateva zile pe an. Nu ti-e greu sa administrezi mo$ia - toate deciziile pe care trebuie sale iei in numele lui Henry- de la Londra? El ii arunca o privire - $i gura i se usca brusc. Mintea i se goli de orice gand. Limba ii incremeni, refuzand sa se mai mi$te, cand o vazu tragandu-$i cama$a de corp peste cap, apoi la.sand matasea delicata $i scanteietoare sa ii alunece dintre degete peste scaunelul de toaleta, strecurandu-se, gratioasa $i goala in lumina

lunii, in pat. Ridica plapuma $i se furi$a sub ea. De-abia dupa ce ea se cuibari $iii arunca o privire umbrita, intrebatoare, reu$i $i el sa inspire $i sa gandeasca din nou. Ce anume il intrebase? Scotandu-$i cama$a, o arunca pe un scaun. -Aid am crescut - in copilarie mi-am petrecut mult timp hoinarind pe mo$ie. Descaltandu-se de pantofi fara a se mai apleca, se descheie la pantaloni. Eu nu am fost educat sa devin duce, a$a cum a fost George, dar, din unele puncte de vedere, cuno$tintele mele despre ferme erau mai practice $i mai profunde decat ale lui. Coborand privirea, se dezbraca de pantaloni $i de ciorapi. Iar dupa moartea lui George, am avut marele noroc de a primi un ajutor excelent - tatal lui Jordan era $i inca este omul de afaceri care se ocupa de mo$ie. A fost $i continua sa fie un dar divin. Gol in cele din urma, se indrepta spre pat. Ea ii privi apropiindu-se, urmarindu-1 din ochi. Buzele i .,e curbara cand intreba, pe un ton tot mai lipsit de preocupare: - De asta 1-ai angajat pe Jordan - in semn de recuno$tinta fata de serviciile pretioase ale tatalui sau? -Nu. L-am angajat pe Jordan fiindca e chiar mai bun decat tatal lui. Ridica plapuma $i se opri sa o priveasca, studiindu-i fata, umerii $i bratele goale, comoara revarsata a parului. Miranda ridica privirea spre el, spre goliciunea lui superba in intuneric, i$i lasa ochii sa ii devoreze in graba, apoi zambetul sa vorbeasca in locul ei $i ridica bratele, intr-un gest indraznet de chemare. El urea in pat, se strecura lin in bratele ei $i ii acoperi buzele cu ale lui. ~i, intr-o armonie deplina, i$i descatu$ara pasiunea, dezlantuind-o, lasand-o sa ii rava$easca. Sa ii faca salbatici. ~ se desfatara in stralucirea ei. Se intalnira fara scuturi sau paravane, intr-o comunicare deschisa la care ajunsesera instinctiv inca din prima lor noapte impreuna $i pe care acum o cautau obsesiv, oferind $i luand fara rezerve. I$i gasira placerea acolo, in geamatul ei inabu$it cand mana lui ii cuprinse sanul, framantandu-1 cu degetele puternice in vreme ce degetul mare i se plimba pe sfarc. Acolo in rasufl.area lui sacadata cand mainile ei se intinsera pe pieptul lui, apoi coborara

268

269

- - - - - St91hanie Laurens----mangaietor pe trunchi. Placerea reciproca rasuna m sunetul infiorat al rasuflarii ei, un sunet plin de nerabdare $i incantare, cand el se lasa sa alunece in ea, intregindu-i. Calatorira impreuna spre desavar$ire, prin flacari $i slava, pana in punctul in care extazul ii facu farame $i senzatiile le cople$ira trupul $i mintea, in vreme ce sufletele lor, eliberate, se inaltara la unison. Mai tarziu, mult mai tarziu, plutind in ceata visarii de dupa, Miranda recunoscu cat de fericita $i de implinita se simtea in acel moment. Cat de mult bucuria $i intimitatea de a fi in bratele lui, de a fi facut dragoste cu el $i a savura apoi acea fericire luminoasa o umplea pana la a exclude orice altceva. Acolo, in acel moment, nimic altceva nu mai conta. In acele minute fierbinti, cu pielea lipita de pielea lui umeda, prin gemetele, strigatele inabu$ite $i suspinele lor, prin disperarea, prin alaturarea lor fara limite $i fara rezerve, ea ii cunoscu pe el $i el o cunoscu pe ea in moduri mult mai profunde $i mai cuprinzatoare decat simplul sens biblic. Poate ca inca nu $tia cum ajunsese sci fie el de acum, cum $i de ce se transformase Julian in Roscoe - dar Roscoe era eel in ale carui brate se afla, a carui inima bubuia ferm sub urechea ei, $i avea incredere in el fara rezerve. Avea incredere ca, daca ar fi trebuit ca ea sa $tie ceva, el i-ar fi spus. Poate ca totul era temporar povestea lor pentru doar cateva saptamani, poate doar alte cateva zile -, dar oricat de mult le-ar fi ramas, urma sa o accepte din tot sufletul, urma sa ii accepte $i pe el. ~i sa tina ascunsa in inima realitatea ei.

~---Tatu( sau nimic ~--$lefuiasca manierele $i sa raspunda politicos in fata unei ducee-mama, a unei ducese, a unui duce $i a unei fiice de duce. Erau deja la jumatatea cinei cand Roderick realiza cu adevarat a nimeni nu se a$tepta de la el sa respecte ceremonialul; apoi se :relaxa, iar conversatia decurse mai firesc. La sfar$itul mesei Roscoe sugera ca, in loc sa Ii se alature doamnelor in salon, cei trei barbati sa se retraga in sala de biliard. n timp ce Henry sustinu entuziast propunerea, iar Roderick paru recunoscator, nici Miranda, nici Sarah nu se ar~tara prea 1ncantate la gandul de a-1 scapa din priviri pe Roderick pentru mult timp. in cele din urma, cele trei doamne mai tinere ii urmara pe gentlemeni pe coridorul lung pana in sala de biliard aflata la capatul aripii vestice. . Roscoe arunca o pnvire spre ferestrele dezgohte m fata 1ntunericului, apoi se uita la Roderick. Bratu! stang inca ii mai era sustinut intr-o e$arfa, dar era dreptaci; de$i coborase incet scarile, sus~inut de Rawlins, Roderick reu$ise in rest sa se descurce destul de bine cu singura carja pe care o putea manui corespunzator. Roscoe arcui sprancenele. -Te simti in stare de o partida? Roderick reflecta, apoi ridica U$Or din umeri. - Nu sunt sigur - sa incercam $i sa vedem. La inceput, Miranda se a$eza pe o bancheta flancata de Sarah $i de Edwina; toate trei urmarira jocul, discutand in :cela$i t~my diversele forme de invitatii poleite cu aur. Dar dupa o partida, cand deveni evident ca, daca se sprijinea de masa, Roderick se putea descurca onorabil, Henry le sugera sa joace $i ele, incepand o partida in trei echipe. Cele trei doamne se privira, apoi se ridicara deodata, acceptand provocarea. Edwina fa.cu echipa cu Henry, iar Sarah cu Roderick, lasand-o pe Miranda sa ii fie partenera lui Roscoe. Partida care urma fu animata mai mult de rasete, de glume $i de intepaturi prietene$ti decat de vreo i~tentie serioasa ~e a c&$tiga. Astfel se scurse o ora incantatoare $1 adesea amuzanta, ce culmina cu descoperirea ca nimeni nu i$i amintise sa tina corect scorul. in vreme ce fiecare i$i anunta victoria, ceasurile din casa incepura sa bata. A

A

Capito[u[ 14 ~ In seara urmatoare, Roderick cobori in sfar$it pentru a lua cina cu familia. Lucasta $i Caroline se ocupara mult de el, iar Edwina $i Henry se aratara curio$i, lasandu-i pe Sarah, Roscoe ~>i Miranda sa ii priveasca indulgent pe Roderick cum se straduie$te sa i$i 270

271

------- Stphanie Laurens-------

------- Tatu( sau nimic ----- - -

- Ora unsprezece. Miranda se uita la Roderick; la fel $i Sarah. Sunt sigura ca Entwhistle ar spune ca ar fi trebuit sa te retragi demult. Roderick ranji. '· , · ·· - Nu ma indoiesc ca a$a ar spune, dar nu-ti face griji. I$i luc'\ din nou carja. Mudd $i Rawlins ma vor ajuta sa urc. Fa.cu o pauza, apoi continua: Probabil ar fi mai bine daca mai intai ati urea voi, doamnelor. · ' Roscoe se apropie de cordonul clopotelului $i surprinse privirea Mirandei cand trase de el. -Chiar a$a - voi trei urcati. Eu $i Henry il vom supraveghea. Dandu-$i seama ca, daca urcatul scarilor avea sa se dovedeascA dureros pentru Roderick, acesta probabil nu $i-ar fi dorit ca Sarah sa i1 vada $i ca, daca ea nu se retragea, nici Sarah nu avea sa o faca, Miranda inclina din cap. - Prea bine. Ii arunca o scurta privire lui Sarah; Edwina por· nise deja spre U$a. Sa-i lasam sa se ocupe de asta. Aruncand din nou o privire spre barbati, ridica o mana in semn de salut. Noapte buna. Toata lumea i$i ura noapte buna in cor, iar doamnele se retrasera. Urcand sea.rile cu Edwina $i Sarah, Miranda se intreb
in crangurile de la marginea gradinilor din partea de vest a onacului, apoi ii dadusera raportul, iar el pusese la cale un plan. - Bun, deci. Multumit de pistolul pe care 11 pregatise, i-1 intinse lui Henry. Tu ai o singura misiune - sa le asiguri protectia lui Edwina, mamei tale $i bunicii tale. Ma indoiesc ca vei fi nevoit sa folose$ti asta - arunca o privire spre pistolul pe care 11 studia Henry-, dar tine-I la indemana pentru orice eventualitate. Cel mai important e sa ai grija ca matu$a, mama $i bunica ta sa nu iasa din aripa de cladire destinata familiei. Daca se va intampla umva ca Dole $i Kempsey sa ajunga in casa, sa evitam sa dea peste vreuna dintre femei $i sa se gandeasca sa o ia drept ostatica. Henry dadu din cap cu o hotarare sumbra. - Dupa ce se retrag la culcare, am sa stau pe coridor chiar langa camerele lor. - Bun. Roscoe ii privi pe Mudd $i Rawlins; ace$tia incarcau cu mana experta pistoalele pe care li le daduse el mai devreme. Voi va $titi pozitiile. Mudd aproba din cap. - Ii lasam sa treaca de noi, apoi ii incercuim din spate. Cater i-a pus pe lachei sa fie in alerta, pentru a forma un cordon pe p rtile laterale ale casei odata ce aud g~ilagie, iar grajdarii $i , jutoarele lor vor face acela$i lucru, venind din spatele nostru dupa ce intram. Roscoe zambi concentrat. - Dupa ce Kempsey $i Dole ies din padure, intr-un fel sau altul, sa punem mana pe ei. Roderick bagel in buzunar pistolul pe care i-1 daduse Roscoe, poi i$i lua carja. -Ar fi bine sa urc $i sa-i las sa ma vada la fereastra. Roscoe se departa de masa. - S-ar putea sa fii nevoit sa ie$i pe balcon, ca sa fim siguri. Deschise U$a, a$tepta ca toata lumea sa iasa, apoi ii urma. enry ii arunca o privire. - Tu nu iti iei un pistol? Buzele lui Roscoe se curbara intr-un zambet de pradator. - La fel ca Dole $i Kempsey, prefer cutitele.

Incarcand cu dexteritate un pistol pe masa din sala de arme, Roscoe indrepta o privire intrebatoare spre Mudd $i Rawlins. -Sunteti siguri ca nu v-au vazut? Rawlins clatina din cap. - Nu, s:int acolo in scobitura, pandind. Arata din cap spre Roderick. I$i vedeau tinta in marime naturala, mi$cclndu-se in jurul mesei de biliard. Se pare ca au mu$cat momeala. Mudd $i Rawlins dadusera de urma lui Kempsey $i Dole in ~ori acelei zile, cand cei doi se furi$asera pe domeniul Ridgware. In pofida masivitatii lor, garzile de corp ale lui Roscoe erau experti in urmarire, obi$nuiti sa se strecoare prin umbre pe strazile $i pe aleile capitalei, dar simtindu-se la fel de confortabil $i in paduri sau pe campii deschise. Ii observasera pe Kempsey $i Dole 272

273

~--- Stryfianie Laurens~---

~--- rr'otu( sau nimic ~---

Mudd bombani ceva. Rawlins pufni in ras. Netulburat, Roscoe ii facu semn cu mana lui Henry sa mearga mai departe $iii urma.

Partea dreapta camerei dadea spre un balcon, iar u;>ile franceze erau deschise; pe acolo intrasera Kempsey ;>i Dole. Dar nu era aproape deloc lumina. Prin ferestrele largi ar fi trebuit sa se reverse lumina lunii, dar cerul noptii se innorase. Toate siluetele din acea scena de co;>mar nu erau decat ni$te umbre mai groase 'in semiintuneric. Iar Sarah daduse buzna drept in mijlocul infruntarii. Kempsey o prinsese pe Sarah, iar acum o folosea pe post de scut. Chiar in clipa in care $Ocul a tot ceea ce vazuse se facu simtit in mintea Mirandei, Kempsey puse cutitul la gatul lui Sarah, care era inspaimantata, $i marai spre Roscoe: . -Stai jos! Altfel o tai. Roscoe injura ;>i se dadu U$Or inapoi. Kempsey se intoarse, tragand-o cu u;>urinta pe Sarah dupa el. Se uita spre pat. - Lasa jos pistolul. Kempsey era cu spatele catre U$a. Miranda ridica vatraiul $i dadu buzna inauntru. Kempsey o simti venind, se rasuci fulgerator ;>i o arunca pe Sarah spre ea. Miranda icni $i smuci vatraiul mai sus, departe de Sarah. Femeia mai tanara se izbi de ea $i se prabu$ira amandoua intr-o invalma$eala de cama$i de noapte, halat, $al $i membre incalcite '.in aer. Injuraturi, atat scurte, cat $i guturale, ii ajunsera la urechi, apoi Kempsey se apropie amenintator. 0 mana uria$a ca o bucata de jambon se intinse dupa bratul ei... Roscoe se izbi cu forta in Kempsey, facandu-1 sa se clatine in spate $i indepart~ndu-1 de Miranda $i de Sarah. Recapatandu-$i echilibrul, se infipse intre Kempsey $i femei, apoi zambi. Kempsey mugi $i se arunca spre el - ;>i in sfar$it, lupta incepu. Roscoe observa cu coada ochiului ca Miranda se mi$case, ca ea $i Sarah se inghesuisera in coltul in care statuse el ascuns. Bun. Acum putea sa i;>i indrepte intreaga atentie asupra problemei din fata lui. l;>i propuse sa ii bata pe Kempsey, dar sa ii lase in viata. Kempsey, pe de alta parte, voia sa-1 vada mort. Cutitele lor fentara $i se ciocnira, taind aerul sau impungandu'-1. in plina lumina, ar fi fost un joc mortal; in intunericul nea$teptat, chiar $i cu ochii pe deplin adaptati, intalnirea lor era o nebunie letala.

Miranda fu trezita brusc de un zdranganit rasunator. Sarise din pat inainte sa-$i dea seama ca era singura in el; Roscoe nu se vedea nicaieri. Prin casa rasunau zgomotele unei altercatii - ·venind dinspre camera vecina, in care se afla Roderick. Tragandu-$i cama$a de noapte peste cap, i$i lua in graba halatul, ii imbraca $i i;>i lega cordonul, apoi puse mana pe vatraiul de langa ;>emineu ;>i se repezi spre U$a. Deschizand-o larg, ie;>i in fuga pe coridor. U$a camerei lui Roderick era deschisa. Dadu buzna inauntru, cu vatraiul ridicat in aer - $i dadu nas in nas cu Sarah, care era alba la fata. -Oh! Sarah inghip un nod, apoi arata cu mana spre pat. Nu e aid! Coborand vatraiul, Miranda se uita fix la pat - neatins, ne$ifonat. La urechi le ajunse o bufnitura surda $i o injuratura grosolana; schimba o privire cu Sarah. - in urmatoarea camera de pe coridor. Miranda se rasuci pe calcaie, dar Sarah se mi;>ca mai repede $i ta;>ni prima pe U$a. Blestemand in surdina, o urma pe femeia mai tanara. Sarah i$i aruncase un $al tricotat peste cama$a de noapte, care falfai ca un steag alb cand porni in fuga pe coridor spre galagia tot mai rasunatoare; deschise larg U$a ;>i se napusti in incapere. -Aaah! Tipatul scurt o opri brusc pe Miranda cand ajunse in prag. Ramanand in umbra, arunca o privire in incapere. ~i vazu o scena desprinsa din iad. Surprinse totul dintr-o singura privire. in fata $i la stanga, Roscoe se lupta cu Kempsey, ambii barbati fluturand cupte inspaimantatoare. Roderick nu se afla in pat, ci era a$ezat pe partea stanga a acestuia, peste plapuma, tinandu-1 la distanta pe Dole, care se apropiase amenintator, cu un pistol in mana $i 0 carja infipta intr-o pozitie ciudata sub celalalt brat.

274

275

- - - - Sto/fianie Laurens - - - -

- - - - rr'otu( sau nimic - - - -

Kempsey nu era slab. Dar el era mai bun, urmarind un anumit rezultat, $i era dispus sa a$tepte, sa indure chiar cate o intepatura sau taietura pentru a-I atinge. Cu inima in gat, Miranda ii privi luptandu-se, dar apoi Dole se mi$ca. Se dadu U$Or inapoi, incercand nu sa se apropie de Roderick, ci sa ocoleasca patul pentru a ajunge la locul luptei cu cutite. - Ramai unde e$ti! ii porunci Roderick ragu$it. Dole, cu privirea atintita asupra lui Roderick, continua sa se furi$eze pe langa pat. Pistolul lui Roderick bubui. Ducandu-$i o mana la brat, Dole injura, apoi se concentra pe Roderick, marai, $i se avanta spre el. -Nu! Sarah sari in picioare Ianga Roderick. Cu un aer sumbru, Roderick trecu pistolul in mana stanga, mai putin folositoare, iar cu dreapta ridica in aer carja, fluturand-o spre Dole $i facandu-1 sa ezite. Sprijinindu-se cu o mana de podea pentru a se ridica, Miranda gasi cealalta carja. -Uite! 0 ridica. Sarah o prinse, apoi, tinand ferm carja cu ambele maini, sari pe pat langa Roderick $i incepu sa il loveasca cu sete pe Dole in cap. Miranda o lasa sa se ocupe de Dole. Ridicandu-se in picioare $i tinand strans vatraiul, ramase ascunsa in umbra adanca de langa perete. Urmarindu-i pe Roscoe $i pe Kempsey, se invarti in jurul lor, a$teptand o ocazie. Roscoe parea hotarat sa il atraga pe Kempsey mai aproape, dar barbatul masiv se lupta ferindu-se de cutitul impresionant pe care Roscoe il tinea in mana dreapta. Apoi Kempsey ataca pe nea$teptate, incercand sa il rastoarne pe Roscoe prin simpla lui greutate. Miranda interveni atunci, leganand vatraiul din lateral - exact in clipa in care Kempsey, respins de Roscoe, sari inapoi. Vatraiul se lovi de craniul lui Kempsey, insa doar oblic. Barbatul masiv dadu sa se intoarca spre ea.

Apropiindu-se, Roscoe arunca deoparte cutitul, prinse mana n care Kempsey il tinea pe al lui $i i$i infipse pumnul in falca estuia. Kempsey clipi $i clatina ametit din cap. Roscoe il lovi din nou. $i, in sfar$it, Kempsey i$i da~u ochii p ste cap, se inmuie $i cazu la pamant. Satisfacut, Roscoe ii .runca o privire Mirandei, dar aceasta statea in picioare, cu ambele maini inca incle$tate pe vatraiul coborat, holbandu-se la I empsey - ca $i cum 1-ar fi sfidat sa incerce sa se ridice din nou. Doua siluete solide navalira pe U$a balconului. Ezitara doar clipa, analizand scena, apoi se aruncara asupra lui Dole, care nca incerca sa treaca de carjele ce illoveau; in dear cateva secunde, ei doi il imobilizara. Roscoe i$i indrepta privirea spre pat, o vazu pe Sarah, care inca .tatea in picioare pe el, coborand arma improvizata. Clatinand in cap, se apleca $i desfacu rapid cureaua lui Kempsey, apoi il sturna pe burta $i se folosi de curea pentru a-i lega mainile. Arunca o privire spre locul in care Rawlins, sub supravegherea lui Mudd, facea acelea$i onoruri pentru Dole. -Ce naiba v-a luat a$a mult? Mudd fu eel care raspunse, dupa o clipa de ezitare: -$t.ii impletitura aia pe care ar fi trebuit sa urcam? -Ce-i cu ea? -S-a rupt. P~obabil a fost slabita de a$tia doi cand s-au catarat pe ea. Ne-a cazut in cap in clipa in care am incercat. Am fost n voiti sa facem rost de funii $i de carlige. Roscoe se indrepta de spate. - Chiar $i cele mai atent pregatite planuri... Dar eel putin i!.am ' rins pe amandoi, $i, cred, nu a fost nimeni ranit? Sarah se prabu$ise langa Roderick, sprijinjndu-$i capul pe nunchii ridicati. Roderick i$i petrecuse bratele in jurul ei. intreba incet daca era bine. Ea nu ridica privirea, dar dadu
276

277

- - - - Stpfianie Laurens---- La fel ca Sarah. Nimic in afara de cateva vanatai de la cazaturc'\. Chiar ;;i prin semilntuneric, Roscoe o vazu incruntandu-sc. Ar trebui sa curatam zgarieturile alea. Roscoe cobori privirea spre silueta intinsa pe podea intre ei ~I i;>i simti trasaturile inasprindu-i-se: - Mai tarziu. Mai tarziu, dupa ce reu;;ea sa i;;i stapaneasca - cat de putin agitatia furioasa sau orice ar fi fost emotia pe care i-o starnise vederea lui Kempsey atacand-o pe Miranda. - Hai sa-i cazam pe a;;tia doi cum se cuvine. Apropiindu-se de u;;a, o deschise ;;i arunca o privire afara. Cater? -Sunt aici, domnul meu. Informat in privinta planului, majordomul ramasese la datorie. - Excelenta Sa a avut vreo problema? - Nicidec~m, domnul meu. Apartamentele ducesei-mama ~I cele ale ducesei sunt prea departe de galagie. Nu au fost deranjate. Lady Edwina a ie;;it intr-adevar, dar Excelenta Sa a convins-o ca tineti lucrurile sub control ;;i nu v-ati dori sa intervina. Ulterior s-a retras. - Foarte bine. Te rog sa o informezi pe Excelenta Sa ca tulburarea s-a incheiat ;;i poate acum sa se retraga la culcare. - Da, milord. Doriti ca ticalo;;ii sa fie incuiati in beciuri? -Nu. Roscoe se intoarse ;;i il vazu pe Rawlins impingandu-1 pe Dole spre u;;a. Mudd se apleca ;;i il ridica pe Kempsey, inca incon;;tient, pe un umar. Magazia de langa grajd a fost pregatita pentru a-i primi - i;;i pot racori capetele acolo. - Prea bine, milord. Am sa transmit Excelentei Sale mesajul domniei voastre. Cater se inclina ;;i se retrase. Roscoe tinu u;;a deschisa ca Rawlins ;;i Dole sa poata trece, urmati de Mudd ca.rand trupul incon;;tient al lui Kempsey. Arunca apoi ~ privire spre Roderick ;;i Sarah. Ambii erau in picioare, de~i nu era clar care dintre ei il sustinea pe celalalt. Miranda ii urmarea ;;i ea. Ezita, dar nu se apropie sa i;>i ajute fratele. Intinzandu-se, Roscoe o prinse de mana, o trase spre el, apoi o conduse afara din incapere.

278

------ rr'otu( sau nimic - - - Ea ofta. Cu vatraiul atarnandu-i pe langa corp, cu cealalta mana intr-a lui, strabatura coridorul, trecand de u;;a deschisa a 1 merei lui Roderick ;;i ajungand la odaia ei. in spatele lor ii auzira pe Sarah ;;i pe Roderick intrand in ' mera lui. U;;a nu se inchise, dar Roscoe era cu gandul la alte lu ruri, nu la a-1 ajuta pe Roderick sa se urce in pat. Sarah putea e descurce ;;i singura. Tensiunea din el se potolise putin, dar era inca prezenta, It -rband sub suprafata. Nu avea sa paleasca pur ;;i simplu, nu 11 a curand, nu cata vreme avea sa i;>i mai aminteasca moment nl in care, cu vatraiul ridicat in aer, Miranda navalise in n aperea intunecata. Imaginea i se intiparise in minte ;;i era 11 ne;;ters, la fel ca junghiul imposibil de taios al fricii salbatice 1 care il provocase. Strangand din buze, deschise larg u;;a camerei ~i o urma, nchise u;;a in urma lui, apoi, cum o tinea de mana, o trase inapoi, ucind-o pe calcaie pana se opri cu un ,,of" ;;optit cu spatele lipit rl u;;a ;;i fata la el. 0 tintui acolo. Prizoniera. Vatraiul cazu zanganind pe podea. Ridicand mainile spre pieptul lui, Miranda clipi, cu ochii mari, r cu expresia dominata de o siguranta calma ;>i de o convinre limpede. El ii prinse ;;i ii sustinu privirea, ;;i pret de o clipa prelunga lasa nsiunea sa vibreze intre ei, apoi spuse incet: - Sa nu te mai napuste;;ti niciodata a;;a intr-o lupta. Tonul ii era categoric, fara echivoc, un ordin - o avertizare n care rasuna o porunca. Sprancenele ei se arcuira u;;or. Nu i;>i desprinse privirea dintr-a lui: - Daca nu mai intri in astfel de lupte, promit ca n-am s-o mai fac. El ingusta ochii, dar hotararea ei ramase neclintita; ba chiar apata o expresie ;;i mai ferma, - Femeie nesabuita. Privirea ii cobori, atintindu-se pe buzele ei. - Barbat enervant. Se scurse o clipa cat o bataie de inima, 1 d nsa

279

------ Stpfianie Laurens ---- - Capul lui cobori, ea se intinse in sus, iar buzele Ii se unir intr-un sarut atat de feroce, atat de lacom, atat de imperativ $i d flamand incat Ii se taie rasuflarea. Pasiunea se aprinse. Nu in flacari, ci in valvatai. Mainile lui alunecara innebunite pe trupul ei, urmarind, conturand, mangaind. Gasi cordonul halatului $i ii trase smucit. Ease scutura de ve~ · mant $i.se lipi de el. Degetele lui trecura peste nasturii cama$ii de noapte, incurcandu-se cand, manat de disperare, ,ii desfacu. Auzi cev sfa$iindu-se. Ei nu paru sa ii pese. Se elibera de cama$a de noapte, i$i incolacl bratele goale in jurul gatului lui $i ii saruta ca $i cum ar fi vrut sit ii devoreze. Apoi se napusti asupra hainelor lui cu ardoarea frenetica a unui dervi$. Scapand de haine, strabatura ca un vartej camera pana la pat. Gol in sfar$it, o culca pe saltea. Se cufundara impreuna, cu trupurile modelandu-se, imbinandu-se. Ea i$i incolaci bratele in jurul lui, arcuindu-se pentru a-$i lipi sanii de pieptul lui,' cu picioarele impletindu-se cu neru$inare cu ale lui. El ii asedie gura, aruncandu-i din nou pe amandoi in sarutul salbatic, $i dadu frau liber pasiunii $i dorintei. Degetele ei se rasfirara $i ii mangaiara, $i ii purtara mai departe. El o trase mai aproape $i, dintr-o singura zvacnire, o patrunse, $i impreuna, cu limbile cautandu-se flamande $i degetele impletite, se abandonara orbe$te pasiunii nestapanite. ~i se lasara mistuiti de flacari. Cu trupurile unindu-se cu disperare intr-un ritm tot mai alert, lasara pasiunea sa ii cuprinda, sa ii topeasca $i sa ii mane inaintc. Celebrand victoria. Exorcizand teama. Savurand triumful lor nebunesc. Sfar$itul, atunci cand veni - cand se inalta $i se prabu$i peste ei - fu nimicitor, zguduindu-1 pana in fundul sufletului. 280

------ r:fotu( sau nimic ---- - -

rI 1

$Oca sa vada, sa inteleaga $i sa realizeze cat de tare se

I ta ea de el. Cat de incontrolabil, disperat $i neinduplecat

,. gata el de ea. - Incercarea de a omori pe cineva in casa unui duce e un drum ur catre spanzuratoare. A$ezand un scaun cu speteaza spre Kempsey $i Dole, care teau ghemuiti pe scaunele de muls in magazia de langa grajd, cu 111 iinile legate la spate, Roscoe incaleca scaunul $i, incruci$andu-$i I 11 ~ele peste spatar, 1$i privi prizonierii cu nimic mai mult decat ga curiozitate. Mudd statea in picioare in spatele lui Kempsey, iar Rawlins in 1po.tele lui Dole. In spatele lui Roscoe, Roderick se sprijinea intr-o . , ja, evitand sa-$i lase greutatea pe piciorul rupt, cu bratul Inca in I1 nduliera din c'a uza claviculei rupte, $i ii studia cu o indiferenta zibila pe barbatii care ii ranisera. ·lancandu-1 pe Roderick, cu un aer mult mai putin indiferent, teau Miranda, cu bratele incruci$ate $i expresia severa, $i h, cu o mana varata pe sub cotul lui Roderick. Roscoe era multumit de aceasta a$ezare in scena. Kempsey $i 11 l ii intelesera $i ei rostul. Kempsey in special ii studie pe cei trei 1 I n spatele lui Roscoe cu o expresie de intelegere circumspecta, 111 inte de a-$i muta ochii spre acesta. Kempsey nu spuse nimic, doar a$tepta. Dole ramase cu ochii in I' mant, cu privirea atintita in podeaua acoperita cu paie. Zambind in sinea lui, Roscoe inclina capul spre Kempsey. - 0 infractiune demna de spanzuratoare, dar pe care, gratit:! I" ~ · ~iei mele, pot sa o transform in deportare, in cazul in care imi 11tmeti tot ce vreau sa $tiu. Kempsey $i Dole schimbara o privire, apoi Kempsey se con' ,. :i.tra din nou asupra lui. - Ce vrei sa $tii? - Totul, pana la ultimul detaliu, tot ce puteti sa-mi spuneti cl (' pre Kirkwell. ei doi schimbara din nou o privire, apoi Kempsey spuse: - Daca iti spunem tot ce $tim, garantezi ca vom fi deportati, 11 t1 spanzurati? · oscoe incuviinta din cap. 281

- De uncle $tim ca 0 sa te t:·. nie L aurens - - - - 11 - -_Nu $titi. Insa nu am nici u In cmda talentelor voastre, nl de cuvant? vreau pe barbatul care v-a a:ngun motiv_ seri~s de a proceda altfel. pe moment. 1u suntet1 decat ni$te unelte. Eu fl KempsA ey $i Dole parura s?jat, iar voi nu ma interesati decl\t Kempsey ll privi. -In regula, dar nu $tim lbua poarte o conversatie muta, apol Roscoe _Pu.tea pune pariu. d - Descnet1-l pe KirkwelL tlte. Descrierea pe care i-o o£ .i $tiau mai multe decat credeau .. d D 1 eri . tarn e o e, era in mod e~ descrises: $i Gallahager. . Kempsey, completata prin comen. - Dupa ce m-ati rapit pe n1dent a aceluia$i barbat pe care ii nck. Uncle? -La taverna Hood and Caine, i-ati trimis vorba, spuse Roderaspunse Kempsey. Eun ...._. -1 ~Kl sa 1 _contact~~' dar ne-a C.er' e - :ot acolo uncle ne-a $i angajat, urmatoare sa-1 spu nem ca aios v1clean - nu aveam cum altfel spus ca ne va plati ~i restul_ ht sa ne intalnim cu el acolo in ziua Roscoe lasa o clipa sa s~ . facut treaba. O confirmare apoi a ' - Kirkwell v-a platit ~ _snilor. Clifford - aveti idee, ati a irga, apoi intreba n,etulburat: pentru :~re il voia pe do~! rapiti $i sa-1 ucideti pe domnul Ambn barbati clatinar~ cf.S vreun indiciu legat de motivul . - ~u a~ in~rehat, spus ~ flifford mort? $1 m a1 e $1 penculo s. . cap. . - Core:t. Kirkw ell v-a ~.mpsey. Nu face bine pentru afacere Clifford dm Londra inain'=e _--N~ - a fo st i deea n c:::,a:tt anume sa il scoateti pe domnul arat a dm cap spr e Rodei::- · a-1 omori? ~01a . sa- il omo ran:i $i sa -lC. · a ca sa- ne sa1vam pielea. Kempsey uncle sa fie c~ s igu.ranta ~~:~rkwell n e-a spus uncle locuie$te. -A ment10nat explic::::it'am cadavrul undeva in apropiere, Roscoe. Ambii barba t i i:ncu~rii~t1 voia sa fie gasit mort? intreba - Facea parte din inst::rr~ Roscoe re~inu a cea in~o di_n cap. · 1~1, ~pus~ Dole. 282 1t1e m mmte.

--- - - Totu( sau nimic --- - -

A

- Atunci de ce nu ati urmat instructiunile lui Kirkwell $i sa-1 ti pe domnul Clifford mort pe Chichester Street? - Fiindca eram destul de siguri ca Kirkwell nu avea restul l1 nilor, spuse Kempsey. Sau chiar daca ii avea, intentiona sa n alee oricum intelegerea $i sa nu ne mai plateasca, ci doar dispara.' Din cate $tiam noi, poate chiar ne urmarea din parcul 1 intunecat, sau ar fi putut supraveghea taverna ca sa vada d a ne faceam aparitia a doua zi, dupa cum hotarasem. Daca ') ream, foarte probabil treaba fusese facuta - putea sa plece 1 r $i simplu $i sa nu ne mai plateasca, iar noi nu am fi $tiut 1nde sa il gasim. Doar nu era de prin zona - cineva cunoscut de menii de acolo. Cei doi $tiau intr-adevar mai multe decat crezusera. - Ce anume, intreba Roscoe, te-a facut sa crezi ca Kirkwell nu w a ballii? Kempsey se incrunta. - A$a am avut eu impresia. Jacheta ii era veche $i uzata, nosita la maned, dar se purta ca $i cum n-ar fi observat - ca $i um tocmai ar fi luat-o de pe Bond Street, daca intelegi ce vreau spun . -Era un gentilom. Dole ii arunca o privire lui Roscoe. Nu un I' ntilom a$a ca tine, dar totu$i un gentilom. Ochii intunecati ai I i Dole alunecara spre Roderick. Mai degraba a$a ca el, acu~ ca 111 gandesc mai bine. Kempsey, $i el cu ochii atintiti asupra lui Roderick, dadu in cap. - Da - impresia noastra a fost ca Kirkwell era un gentilom de ra pe care il parasise norocul. A$a parea. - In regula. Roscoe ii facu sa se concentreze din nou asupra lui. Chiar daca erau ni$te cutitari, erau cutitari care supravietuira panel la o varsta rezonabila; le respecta instinctele. Remarc sera destul de repede diferenta de statut dintre el $i Roderick. -Cum in tentionati sa va asigurati ca primiti $i restul banilor? Kempsey se foi. - Ne-am gandit ca daca Kirkwell il voia pe Clifford mort, atunci ca n u ne platea diferenta, puteam sa cerem 0 rascumparare ntru a-1 reda pe Clifford familiei lui, $i astfel am fi obtinut restul

I,

283

------ Stpfianie Laurens------

- - - - - - 'T'otu[ sau nimic ---- - -

de bani. A$a ca I-am rapit - Kempsey arata din cap spre Roderick $i I-am scos din Londra, apoi i-am dat de $tire lui Kirkwell prin intermediul unchiului meu. El trebuia sa mearga la Hood and Gable a doua zi, sa dea ochii cu Kirkwell $i sa-i spuna ca I-am prins pe Clifford $i o sa-1 omoram $i o sa-i lasam cadavrul in Pimlico dupa ce ne platea restul de bani. Roscoe dadu din cap. - Un plan rezonabil. ~i ce s-a intamplat? -Pai nu $tim, nu? Daca Kirkwell platea $i restul, unchiul meu urma sa-i dea de $tire fratelui m eu in Birmingham, iar el sa vina la casuta sa ne spuna, dar dupa ce ne-ai gasit $i 1-ai luat pe Clifford, am fost tot pe drumuri cautand, a$a ca nu am aflat nimic. - Chiar $i a$a, spuse Dole, daca Kirkwell ar fi platit imediat, ca un om cinstit, am fi aflat in ziua de dinainte sa ajungi tu la casuta $i am fi fost deja pe drumul inapoi spre Londra, ducand cadavrul, inainte sane gase$ti. Kempsey, cu fruntea plecata, dadu din cap. - Da - daca ar fi sa pun rama$ag, a$ zice ca Kirkwell nu a platit. - Unchiul tau avea de gand sa-i spuna lui Kirkwell uncle v-ati dus cu prada lui? - Nu - nu suntem neghiobi. Nici macar nu avea de gand sa-i spuna ca plecasem din Londra - aia a fost doar o masura de precautie din partea noastra $i am pregatit astfel terenul ca sa obtinem mai U$Or o recompensa in schimbul lui Clifford. Actionasera convin$i ca Kirkwell nu avea banii. Roscoe reflecta, apoi intreba: - Uncle il pot gasi pe unchiul tau? Kempsey deveni circumspect. Roscoe ofta: -Nu ma iritereseaza unchiul tau, ci doar ce poate sa-mi spuna. Daca Kirkwell a primit sau nu mesajul vostru $i, daca da, ce a raspuns. Poate un chiul tau a reu$it sa-1 urmareasca inapoi pana la locuinta lui - cine $tie? Kempsey cobori privirea ~i nu spuse nimic. Dupa o clipa, Roscoe spuse incet: - Intelegerea noastra era pentru tot ce vreau sa $tiU. Kempsey stranse din buze, dar, dupa o clipa, bombani: - Goodman Yard, nu departe de Turn. - Numele lui?

Kempsey i-1 spuse. Nu prea mai aveau ce altceva sa afle de la cei doi. Roscoe se ridica in picioare. - Politi$tii vor veni azi mai tarziu sa va ridice. Daca ne mai faceti probleme, noua sau lor, intelegerea noastra se va anula, iar pe voi va va a$tepta spanzuratoarea. Dupa care intoarse $i, facandu-le semn lui Roderick, Sarah $i Miranda sa porneasca inaintea lor, ie$i. Zece minute mai tarziu se aflau cu totii in biblioteca; Henry tatea la masa cea mare scriind o scrisoare catre magistratul local, lordul Bramwell. In picioare in fata $emineului, Roscoe li se c dresa lui Mudd $i Rawlins: - Voi doi porniti spre Londra imediat. Aflati ce s-a intamplat u unchiul lui Kempsey - vedeti ce $tie. Mudd $i Rawlins dadura din cap. Rawlins intreba: - Va intoarceti $i voi? -Noi vom porni maine. Jordan e in vizita la familia lui azi, larva porni $i el spre ora$ din Derby, tot maine. - Ii vom spune lui Rundle. Mudd saluta $i pleca, insotit de Rawlins. Roderick surprinse rivirea lui Roscoe. - Inapoi in ora$? Roscoe incuviinta: - Entwhistle a spus ca ar trebui sa fii in stare sa calatore$ti. ndreptandu-se spre canapeaua pe care era a$ezata Miranda, .1nata in fata cele pe care stateau Sarah $i Roderick, se a$eza $i 1.:i atinti privirea asupra lui prietenului sau. Gande$te-te la asta. Kirkwell ii angajeaza pe Kempsey $i Dole sa te omoare $i sa iti I a cadavrul undeva uncle sa fie sigur gasit. Te vrea mort $i vrea u fii declarat mort imediat, dar nu le plate$te decat jumatate din i-au cerut. Tot ceea ce $tiu $i ei $i noi sugereaza ca Kirkwell 11 t avea suficienti bani pentru a plati $i cea de-a doua jumatate .1 norariului - cred ca banuiala lui Kempsey $i Dole in aceasta 1•1 ivinta e corecta. Prin urmare, Kirkwell se afla aproape sigur la I ,1 · dra $i sta prost cu banii. Deci care e eel mai probabil motiv pl'J1.tru care a pus sa fii omorat? Roderick se incrunta.

284

285

------ Stryfianie Laurens------

------ Totu{ sau nimic ------

- Banii, ii sugera Roscoe. Mobilul eel mai probabil sunt banii. Teorie care e sustinuta $i de precizarea lui ca voia ca trupul tau sa fie gasit. Singurul mod in care ar putea profita cineva de pe urma mortii tale ar fi daca domeniul tau ar trece in mainile mo$tenitorilor tai, iar asta nu se va intampla rezonabil de repede decat daca ti se gase$te cadavrul $i e$ti declarat oficial mort. -Dar... Roderick arunca o privire spre Miranda. -Dar eu sunt mo$tenitoarea lui. Miranda il privi pe Roscoe. Am mai discutat despre asta. - ~tiu, spuse el. Dar in mod evident ne lipse$te o informatie relevanta. Chiar $i a$a, am aflat tot ce se putea de aici. Raspunsurile la intrebarile cine e cu adevarat Kirkwell $i de ce crede ca va profita de pe urma mortii lui Roderick se afla la Londra. Miranda ii sustinu privirea, apoi incuviinta din cap. -Ai dreptate. il privi pe Roderick. Deci maine pornim la drum. Pentru a-1 vana pe Kirkwell $i a se asigura ca fratele ei nu tocmai mic ramanea in siguranta.

-Acum ca Roderick s-a refacut suficient, ar trebui sane intoarm. La capatul treptelor pornira la plimbare, inaintand agale pe nleea pietruita ce incercuia paji$tea larga. Trebuie sa-ti multumesc din nou pentru ospitalitate. Faptul ca am putut sa ne refugiem ici a fost un dar divin. Fara sprijinul tau $i al lui Caroline, $i al lor din casa, Roderick nu s-ar fi recuperat atat de rapid. - Cat despre asta, draga mea, a fost cu adevarat o placere pentru noi. Lucasta ii zambi. Dar daca dore$ti sa ma rasplate$ti, poti sa faci indeplinindu-mi o dorinta. Tu $i matu$a ta - $i Roderick, l sigur - sunteti stabilite permanent in ora$? - in momentul de fata, da. Intentia noastra este sa ramanem p na se casatore$te Roderick. Dupa ce se a$aza la casa lui, eu $i rn atu$a ... ei bine, am presupus dintotdeauna ca ne vom mu ta napoi la Oakgrove. - Iar fratele tau a cunoscut vreo tanara lady in capitala? - Nu. Nu inca. Poate ca Sarah era mai mult decat o prietena in ochii lui J derick, dar Miranda nu $tia cum avea sa evolueze relatia infi' pata intre ei. - ~i cum ramane cu tine? Lucasta ii arunca o privire curioasa. $tiu ca o sa-mi spui ca ai douazeci $i noua de ani $i incepi sa te I clID ,,inveche$ti", dar vad destul de clar Ca, pentru Un anumit tip 1'1 gentleman mai matur, ai fi o sotie excelenta. Miranda fu tentata sa se eschiveze, dar... - Am avut cativa pretendenti - de fapt, am un potential pre11·ndent $i in prezent -, dar inca ne gandim amandoi daca are rost , imi ceara mana oficial. Se gandea la Wraxby, dar, cand rosti cuvintele, i$i dadu seama 1 , vorbele ar 6. fost mai potrivite in cazul... fiului Lucastei. - Chiar a$a? Dupa o clipa, Lucasta adauga, parand sincer 11 0dumerita: Ce ciudat. M-a$ fi a$teptat ca, data fiind situatia ta•v nd, daca am inteles eu corect, o avere confortabila $i nici o .1I! restrictie care sate impiedice - tu, eel putin, sate la$i condusa .11' pasiune $i respect... dar iarta-ma. Lucasta puse U$Or 0 mana pe I 11·. ~ul ei. Ma dovedesc insuportabil de bagacioasa, o prerogativa 111· are doamnele de varsta mea $i-o exercita frecvent.

Capito[u[ 15 ~ Cateva ore mai tarziu, dupa ce se consulta cu doica in privin~a diverselor mijloace pe care ar fi putut sa le foloseasca pentru a U$Ura calatoria lui Roderick la Londra, Miranda ie$i pe terasa $i inspira adanc aerul tare de provincie. -iti faci rezerve pentru cand te vei intoarce la Londra? Se intoarse $i o vazu pe Lucasta trecand pragul U$ii din spatelc ei $i ii zambi: - Da. Aerul de la tara miroase mult mai frumos. Mai duke ~I mai parfumat. -A$a e. Gasesc ca aerul din Londra e oarecum amar. Venind langa Miranda, Lucasta cobori leganat treptele. Plimba-te cu mine. Avem o jumatate de ora pana sa sune gongul pentru pram; $i inteleg ca iti vom pierde compania maine-dimineata. 286

287

- - - - - Steyfianie Laurens----Netulburata, Miranda ii zambi. Putea accepta o atitudine bagacioasa; in schimb poruncile dictatoriale precum cele de care facea uz matu$a ei erau o cu totul alta poveste. -Asta, draga mea, e o conversatie pe care am purtat-o cu fiecare dintre fiicele mele - sper ca nu ma vei considera deplasata daca iti ofer acela$i sfat. Fara a mai a$tepta permisiunea ei, Lucasta continua: Pentru a-$i asigura fericirea in viata, e absolut necesar pentru o lady sa se cunoasca bine, sa $tie clar ce dore$te - ce o va face sa se simta implinita -, apoi sa mearga inainte $i sa smulga de la viata tot ceea ce i$i dore$te $i ii trebuie. Lucasta flutura din mana cu un gest de respingere. Orice idee cum ca viata iti va oferi aceste lucruri fara sate implici active profund gre$ita. Trebuie sa decizi ce vrei $i sa iei masuri pentru a obtine acel lucru - nimeni nu gase$te adevarata fericire altfel decat actionand. inaintara inca cativa pa$i, apoi Miranda murmura: -Asta e foarte profund. - lntr-adevar. ~i e $i incontestabil. Lucasta i$i desprinse mana de pe maneca Mirandei. intamplarea face sa fi purtat recent o discutie cu Julian, pe un subiect asemanator. Evident, tu il cuno$ti sub cealalta fa ta a lui, dar 1-ai v~zut $i aid, uncle e fiul meu, unchiul lui Henry, fratele Edwinei, cumnatul lui Caroline. Nu-mi permit sa-ti povestesc eu de ce a trecut prin aceasta transformare, dar dupa cum i-am aratat $i lui, data fiind situatia actuala, s-ar putea sa fie posibil sa inverseze ceea ce a fa.cut acum cativa ani $i sa redevina lordul Julian Delbraith. Miranda se incrunta. - E posibil a$a ceva? Lucasta confirma din cap, cu o expresie ferma a buzelor: -A$a cred. ~i daca ar putea fi convins in acest sens, ar conta atat de mult pentru viitorul lui - pentru restul vietii lui. De ce ii spunea Lucasta acele lucruri? Ducesa-mama nu era o femeie care sa palavrageasca doar de amorul artei. Raspunsul parea evident; daca Roscoe reintra in pielea lordului Julian Delbraith... Miranda ii ~runca o privire ducesei-mama. incerca oare mama lui sa le aranjeze casatoria? Sau Lucas ta avea in minte un alt scop - eventual sperand ca ea avea sail incurajeze sa refl.ecteze asupra acestei optiuni? - Mama.

288

--- - - rr'otuf sau nimic - - - - Se intoarsera amandoua $i il vazura exact pe eel despre care v rbeau traversand paji$tea spre ele. Miranda ii arunca o privire ur ta ducesei-mama $i vazu un zambet de o inocenta deplina nflorind pe chipul Lucastei. - Dragul meu, ce incantare. Tocmai discutam despre intoar·rea ta in capitala - vei lua trasura de calatorie pentru bietul I derick, nu-i a$a? - Da. Privirea lui Roscoe - a lui Julian - se muta de pe chipul 111amei sale pe eel al Mirandei, apoi se intoarse din nou la mama lui. Tocmai veneam sa intreb daca nu cumva asta va va incurca •"v ntualele voastre planuri. Am s-o trimit inapoi imediat, dar i-ar e bine lui Roderick sa-$i tina piciorul ridicat. - Bineinteles, dragul meu. Mama lui il batu U$Or pe brat. ~i nu, ,unt hotarata sa raman aid in viitorul apropiat - eel putin pana la Craciun - , deci poti sa-i dai voie vizitiului sa ia o scurta pauza in c pitala inainte de a-1 trimite inapoi. - Multumesc. Din c~sa rasuna dangatul grav al gongului ce anunta pranzul. R scoe ii oferi bratul mamei sale. - Multumesc, dragul meu. Lucasta i-1 lua $i, cu Miranda venind incet pe langa Roscoe, se •ntoarsera in casa. La masa de pranz Miranda deslu$i cu o claritate dureroasa un n ajuns al plecarii lor: Roderick $i Sarah nu voiau sa se desparta. at fiind curajul cu care sarise Sarah in apararea lui Roderick ,: faptul ca Roderick ii acceptase ulterior ajutorul, Miranda se I trebase Cat de departe ajunsesera lucrurile intre Cei doi, Cat de vrofunda era afectiunea care inflorise intre ei. Acum amandoi erau vizibil posomorati la gandul de a nu-1 1nai avea pe celalalt aproape, de a nu se mai putea bucura unul de mpania celuilalt. Nu ca s-ar fi impotrivit sau ar fi stat imbufnati, n faca sau sa spuna ceva fati$, insa era cat se poate de evident ntru toti cei din jurul mesei ca amandoi erau abatuti. Sarah i$i pierduse pofta de mancare. Roderick ~ra palid la '< ta. Amandoi se straduiau sa raspunda politicos $i fara retineri ~entariilor ce le erau adresate, dar cand vorbeau unul cu celalalt . propierea dintre ei scanteia, iar expresia din ochii lor ... impresia

289

------ Stph.anie Laurens---- - distincta pe care ~i-o forma Miranda era ca amandoi hotaraserA sa fie curajo~i. Poate irational - cad orice legatura concreta intre Roderick ~I Sarah ar fi marcat sfa.r$itul rolului ei in viata lui Roderick - se trezl totu$i cautand solutii pentrn a le permite sa-$i duca mai departe povestea de dragoste. Ea nu era o persoana romantica - ba chiar se saturase de pove~tl rornantice de cand cu teribila ei logodna din urma cu multi ani - , dar daca exista o $ansa, i~i dorea acea fericire pentru Roderick. Langa Miranda, Roscoe urmarea interludiul din cealalta parte a mesei, unde Roderick $i Sarah erau a$ezati unul langa celalalt. Lucasta, Caroline, Edwina $i Henry 1ntrelineau conversatia, atr<'lgandu-i 1n discutie pe el $i pe Miranda cu diverse comentaril relaxate l?i palavrageala voioasa, dar la celalalt capat al mescl atmosfera era dominata de o alta emotie. 0 emotie cu care dt> data aceasta, putea sa empatizeze. ~i el 's-ar fi simtit abatut dad\ l~ar fi a$teptat separarea de Miranda. Care avea sa se produca in curand. lnsa perspectivele lui Roderick $i Sarah erau dare; daca doreau sa duca relapa lor la ceva mai profund decat o prietenie, puteau s
290

.- - - rTotu( sau nimic ---- - c magic $i a profita de un moment de lini$te pentru a refl.ecta. l ntru a cantari tot ceea ce afl.ase de cand sosise la Ridgware. inaintand agale pe aleea din mijloc, cu ochii in pamant, renunta -$i mai tina in frau gandurile $i le lasa sa ajunga oriunde voiau; uvintele cat se poate de studiate ale Lucastei ii starnisera mai multe ganduri ce ii goneau acum prin minte. Observatia due sei-mama ca singura cale spre fericire consta in a defini ceea c conta eel mai mult i se paruse atat de relevanta incat ideea sunase ca un clopot uria$ in sufl.etul ei. Nu depindea decat de ea sa faca ce vo,ia cu viata ei. Avea de 1 s, avea optiuni $i, acum ca doamnele ii lamurisera statutul t social, se parea ca avea semnificativ mai multe posibilitati decat r fi crezut. Un lucru era sigur - rolul ei de tutore al lui Roderick se inheiase. Indiferent daca o alegea pe Sarah sau o alta tanara drept " ~ie, era deja pe picioarele lui, luand singur deciziile hotaratoare p-ntru viata lui. Trecuse peste ea in aceasta privinta; iar ea inte1 ea acum $i putea recunoa$te ca, din cauza rolului ei familiar $i, -ntru ea, predominant de tu tore al lui, amanase sa ia astfel de d cizii in ceea ce o privea pe ea insa$i. Cochetase cu acele ganduri, cl r nu aco~dase niciodata propriei vieti $i propriului viitor eea$i atentie pe care o acordase vietii lui Roderick. Avea douazeci $i noua de ani $i era suficient de bogata pentru t ctiona dupa pofta inimii, fara obligatii fata de cineva care sa o vendice. Registrul vietii ei era gol in acel moment; dupa spusele I .ucastei, ei ii revenea sarcina de a-1 completa, de a defini cum .ivea sa fie viata ei. Ajunse la fantana dorintelor $i se opri, cu privirea atintita upra suprafetei incremenite. Cum i$i dorea sa fie viata ei? Fu nevoita sa scotoceasca departe in trecut, printre multi ani, ntru a-$i aminti visurile ei, sperantele ei neatinse. Daca $i-ar · 1 permis sa aleaga cu libertate deplina, fara prejudecati care o limiteze, atunci, in ciuda tuturor semnelor de intrebare, a stacolelor $i a ezitarilor, cea mai scumpa aspiratie a ei ramanea ea de a se casatori $i a-$i intemeia o familie. Dar casatoria $i milia erau scopuri finale; pentru a le atinge, trebuia mai intai sa i:c easca un pretendent acceptabil $i - daca dadea complet frau I her viselor ei - iubirea. 291

- - - - St91hanie Laurens----

- - - - 'r'otu( sau nimic --- - -

Ramase la marginea fantanii, privind fix apa, auzind in minte toate argumentele obi$nuite, multe dintre ele cu vocea matu$ii ei, cum ca ea, cu trecutul ei, pur $i simplu nu putea spera la astfel de lucruri, ca iubirea era o complicatie stupida $i inutila, rezervata doar celor nesocotiti, incapabili, slabi de inger ... Auzi inca o data toate vechile mustrari, apoi inchise ferm U$a in urma lor $i asculta in loc remarca Lucastei. Sta.tea in puterea ei sa decida, sa aleaga detaliile $i sa le duca la indeplinire, sa i$i croiasca viata pe care $i-o dorea, sa lupte pentru ea daca era nevoie. Sa aleaga un sot, sa aleaga sa iubeasca ... Inspirand scurt, i$i lasa imaginatia sa zburde libera, sa picteze viitorul cum voia ... dupa cum i$i dote a inima ei. In cele din urma clipi $i se concentra din nou asupra apei de la picioarele ~i. Fantana dorintelor a lui Roscoe. Inca nu era noapte, $i totu$i... Inchise ochii, vazu din nou in minte viitorul pe care $i-l dorea inima ei nesabuita, $i i$i dori ... -Miranda? Deschizand ochii, se intoarse $i o vazu pe Caroline venind spre ea. Ducesa zambi. - Speram sa am ocazia sa discut cu tine inainte sa pleci. - La fel $i eu. Puterea obi$nuintei, constata Miranda, era greu de invins, $i banuia ca $tia care era subiectul pe care voia sa il abordeze Caroline. Voiam sa te intreb ce crezi despre Sarah $i Roderick, daca, dupa parerea ta, ar fi intelept sa incurajam continuarea prieteniei lor. Venind Ianga ea la fantana, Caroline afi$a un aer nedumerit. Miranda inspira adanc $i ridica privirea. - Pe scurt, pe baza a ceea ce $tii despre familia lui Sarah, crezi ca daca Roderick ar veni in viitor sa-i ceara mana, oferta lui ar fi bine primita? - Iti spun cu deplina sinceritate, raspunse Caroline, ca $tiu sigur ca familia ar privi cu ochi buni aceasta legatura - $i da, la fel ca tine, vad ca potentialul exista deja. Par sa se potriveasca uluitor de bine. Strangandu-$i mai bine $alul in jurul ei, Caroline continua: Ar trebui sa iti explic ceva - in legatura cu Sarah. Arunca o privire in jurul ei, apoi flutura din mana. Sa ne plimbam. 0 carare mai ingusta incercuia gradina inchisa intre ziduri; pornira pe acea carare, la.sand fantana dorintelor in urma lor.

- Motivul pentru care Sarah se afla aici $i sta cu mine la tara, departe de Londra $i de toate distractiile aferente, e fiindca in ultimii doi ani - Inca de cand a debutat in societate - s-a comportat ... ei bine, nebune$te. Purtarea ei a fost adesea pe muhie de cutit, la un pas de dezastru, in asemenea masura incat fectiv ii scotea peri albi bietei sale mame. Cel de-al doilea sezon l lui Sarah, de acum cateva luni, i-a lasat pe parintii ei zguduiti purtarea ei a fast frivola, nestatornica, aproape U$uratica. Nu ca s-ar fi produs vreun dezastru real - $i, da, ma refer la un dezastru ocial, un comportament inacceptabil pentru o tanara dom11i$oara din inalta societate, dar dincolo de toate astea nu este C\bsolut nimic in neregula cu sufletul lui Sarah. Cred ca tocmai ie asta le-a venit atat de greu tuturor sa faca fata purtarii ei ra ca $i cum ea ar fi crezut ca asta era atitudinea de care trebuia dea dovada, in loc sa fie copila duke de dinainte de debutul ei in oocietate. A fast ca $i cum ar fi ie$it in societate fara a avea nici un per de stabilitate $i s-a lasat dusa de val, atrasa irezistibil in cele mai nesocotite cercuri. Caroline ofta: -A fast faarte greu pentru mama ei, dar, chiar $i a$a, de cand ajuns aid, e mwt mai lini$tita, de$i inca mai aveam rezerve privind directia ei. Insa din clipa in care a sosit Roderick, s-a trans.· rmat. Sau, mai exact, a redevenit copila duke $i buna la suflet care o cuno$team. Caroline inspira adanc. E ca $i cum Roderick -ar oferi un reper. Ca $i cum el ar fi punctul ei de stabilitate $i eel , re o incurajeaza sa fie ea insa$i, $i astfel renunta la masca falsa. Miranda incuviinta din cap. - Nu eram sigura in privinta ei, la inceput, dar ceea ce am . zut a fost mai mult decat sufi.cient pentru a ma convinge ca i •1-ar potrivi, $i nu am nici urma de dubiu ca el dore$te sa continue easta prietenie. Nu-ti pot oferi certitudini despre cat de prounde sunt sentimentele lui fata de ea, dar pot spune ca nu 1-am Ve zut niciodata sa se arate atat de interesat de nici o alta tanara rl mni$oara. Caroline dadu $i ea din cap. - Suntem de acord, deci - legatura ar trebui incurajata. Am sa Ir· criu parintilor ei $i surorilor ei mai mari. Caroline ii arunca o I ivire Mirandei. Va trebui sa vedem ce putem aranja.

292

293

------- Strylianie Laurens-------

------- tr'otu( sau nimic----

- Ma gandeam ca, dupa ce ne intoarcem la Londra, Roderick se va plictisi in scurt timp. Nu prea va putea sa stea pe pidoare timp de inca vreo cateva saptamani. M-am intrebat daca nu cumva, daca Sarah s-ar intoarce la Londra, n-ar putea veni sa-$i petreaca zilele cu el pe Claverton Street, cam a$a cum facea $i aid. -Am sa sugerez asta parintilor ei. In aceasta perioada a anului, cum Londra e atat de lini$tita, nu vad nimic impotriva planului. Miranda cobori privirea. - ~tiu ca m-ai lini$tit in aceasta privinta $i in trecut, dar totu$i trebuie sa intreb - $i trebuie sa $tiu raspunsul inainte ca lucrurile sa mearga mai departe. Ridicand fruntea, intalni privirea lui Caroline. E$ti sigura ca familia lui Sarah va considera gradul de noblete al lui Roderick sufident de bun? Caroline ii oferi un zambet scurt $i convins. -Te pot asigura fara urma de indoiala ca familia va fi mai degraba ingrijorata ca nu cumva lucrurile sa nu stea exact invers - ca nu cumva familia lui Roderick sa considere ca indiscretiile pe care Sarah le-a evitat la limita in ultima vreme ar putea fi un semn al unei lipse ascunse de responsabilitate prea grava pentru a putea fi trecuta cu vederea. Miranda ii zambi. - Cum familia lui Roderick e reprezentata, in acest context, in primul rand de mine, ii poti asigura ca nu e cazul. Multumite de intelegerea redproca, i$i continuara plimbarea, apoi Caroline cobori privirea. - Nu am venit sa discut despre Roderick $i Sarah, · d despre altceva - altdneva. -Oh? Aruncand o privire in lateral, Caroline ii surprinse ochii: -Julian nu ti-a spus de ce a devenit Roscoe, nu-i a$a? Infiorata de curiozitate $i de ceva mai mult, Miranda clatina din cap. - Nici nu o va face. Caroline i$i atinti din nou privirea asupra cararii din fata lor. Fiindca ne afecteaza pe atat de multi dintre noi - Lucasta, surorile lui, eu, Henry, de fapt, toti cei care locuim aid -, el considera ca nu are dreptul sa imparta$easca povestea asta, ca nu e secretul lui. Caroline ridica privirea spre casa, vizibila peste gardul gradinii. Ceea ce nu intelege e ca acum noi

toti $i toata lumea de aid are o datorie uria$a fata de el $i ne-ar placea foarte mult sa i-o platim daca ar sta in puterea noastra. · u avem cum, nu in mod direct, dar poate ... Caroline inspira, poi, evitand in continuare sa se uite la Miranda, i$i continua • gale plimbarea. Am deds ca trebuie sa-ti spun fiindca $tiu ca el nu o va face, $i cred ca ai nevoie sa $tii. Miranda ezita, apoi spuse incet: -A$ vrea sa $tiu. Caroline incuviinta. -Totul a inceput cand erau copii - George, raposatul meu ri t. $i Julian, fratele lui cu trei ani mai mic - $i s-a sfar$it acum d isprezece ani. Miranda asculta in timp ce Caroline ii descrise blestemul ' c miliei Delbraith $i ii explica diferenta dintre cum reactionase T - orge $i cum raspunsese Julian in fata aceleia$i provocari. t explica felul in care, ascunzandu-se de toti membrii familiei, tul ei, raposatul duce, tarase domeniul in faliment, i$i condam11 se familia la sarade, apoi alesese solutia la$a, lasandu-1 pe tele lui mai mic sa intervina, sa culeaga rama$itele $i sa in(h: -pte situatia. - Pe scurt, Julian $i-a sacrificat viata - viata confortabila p · care ar fi dus-o altfel in calitate de aristocrat bogat, unul de 1,bftr$ie nobila $i foar.te veche - ca noi toti sa ne putem trai vietile .1 ·1< cum ne a$teptasem. Caroline facu o pauza, apoi, coborand . mai mult vocea, continua: Nu mi-am inchipuit vreodata ca un I' rbat, cu atat mai putin un barbat a$a cum il credeam pe atunci 1 1, ar putea da dovada de un asemenea ... altruism ne$tirbit. Dar ,.1 facut-o. Ne-a salvat pe toti. Caroline ii arunca o privire. - ~tiu ca Lucasta nutre$te speranta ca ar putea, acum ca batalia ,. ( $tigata, sa inverseze procesul $i sa reapara ca Julian, ca fiul ei, r. hiar daca imi doresc $i eu asta pentru ea, pentru surorile lui, I'{' 1tru Henry $i pentru Julian insu$i, nu am sa mai fac nidodata f'.' ~eala de a crede ca $tiu ce gande$te. Indiferent ce decizie va 1111'\ in aceasta privinta, $tiu ca va fi cea corecta - pur $i simplu, 111,\ e el. Nu am sa indraznesc sail imping nici intr-o parte, nici II · alalta.

294

295

- - - - Stpfianie Laurens---I~i continuara plimbarea. Gandurile Mirandei erau involbu-

rate, recapituland, rememorand; ghicise faptul ca in spatele trans· formarii lui Julian se aflase o rasturnare majora de situatie in care erau implicati bani, dar nu i~i imaginase o grozavie ca aceea pe care i-o descrisese Caroline - tradarile repetate, neajutorarea celor afectati. Dar i~i putea imagina, ~i intelege pe deplin, iinpulsul nestapanit care 11 manase pe barbatul care devenise Roscoe sa i~I salveze familia ... Nu ii venea deloc greu sa inteleaga de ce facus ceea ce facuse. in cele din urma ajunse sa reflecteze la ultimele cuvinte ale lul Caroline. Nu se aflau departe de intrarea in gradina de trandafirl cand, nedu_m erita, intreba: - Daca nu vrei sa 11 impingi nici intr-o parte, nici in cealalta ... - De ce iti spun secretul familiei? Buzele lui Caroline se ridicara intr-un zambet stramb. Fiindca nu sunt oarba ~i, dupll cum spuneam, vreau sa-1 rasplatesc ~i voi profita de orice cale care mi se ofera. Oprindu-se, se intoarse spre Miranda, care se opri ~i ea. Mai mult decat oricine, Julian merita sa fie fericit. Dael exista cat de putina dreptate in lume, atunci el, dintre noi toti, ar trebui sa aiba parte de lini~te ~i fericire, de multumire ~i bucurie. Caroline sustinu privirea Mirandei. Daca va veni vreodata clipa, sau o ocazie, sau o situatie in care ai tine poate in mainile tale puterea de a-i oferi oricat de putina fericire, atunci, daca o vel face, eu ~i intreaga lui familie ~i toti cei de aici iti vom ramane pentru totdeauna indatorati. Privind-o pe Caroline in ochi, Miranda nu se putu preface cl nu intelegea, dar... - Intre noi ... e complicat. - E un barbat complicat. Se scurse un minut intreg, apoi Miranda inspira incordata. - Daca va aparea vreo ocazie, am sa ... incerc. Dar nu· ~tiu ce il trece prin cap. -Nici eu - nici altcineva. Dar asta e tot ce iti pot cer~ - sl incerci. Caroline puse o mana pe bratul Mirandei ~i i-1 stranse u~or. Multumesc. Eliberand-o, se intoarse spre arcada. Haide ar trebui sa ne intoarcem in casa, altfel Lucasta se va intreba unde suntem.

296

- - - - !fotu( sau nimic - - Strabatand vioaie cararea alaturi de Caroline, Miranda i~i use ca pornise spre gradina de trandafiri pentru a cantari atent 1 Luatia. Chiar daca i~i stabilise directia in anumite privinte, 11 sea gradina ~i parasea domeniul Ridgware cu mintea impota de probleme ~i mai complexe. Chiar daca era scandalos de fascinanta, povestea modului 11 are lordul Julian Delbraith devenise Neville Roscoe, regele , 11· toforilor din Londra, nu o ~ocase efectiv. Reu~ise doar sa 'llblinieze ceea ce aflase deja la atatea nivele, in atatea feluri, incat ,I · coperirea trecutului sau nu venea acum deceit sa intregeasca I 'l' zentul lui intr-o maniera coerenta ~i logica. . Stand la fereastra camerei sale ~i studiind umbrele ce jucau 11 te paduri ~i paji~ti sub norii grei ce alunecau peste luna tot 111 i palida, 11 vazu acum limpede a~a cum era in realitate ~i nu fu I 'I' · a surprinsa. Era complex, intr-adevar, dar ~i, din unele puncte de vedere, 1 -vizibil. Dezvaluirile lui Caroline scosesera in evidenta asemanarile 11.ntre forta motrice care ii impinsese pe amandoi pana in acel 11 1 ment, ~i poate ca astfel se explica atractia dintre ei, eel putin lrLun anumit nivel. Amandoi i~i traisera viata punand pe primul .pl .n familiile lor, cei pe care ii considerasera ca fiind in grija lor uh protectia lor ~i, fiecare cu propriul deznodamant, reu~ise . i~i indeplineasca telurile. Insa in cazul amandoura nevoia I miliilor lor incepea ~a paleasca. Sa se estompeze. Rolurile lor se • himbau. Pentru amandoi. Era ceva ce nu ~tiuse ~i nu ar fi. putut niciodata sa vada , u sa descopere in Londra. Era o intelegere ce se datora ~e1I 'rii lor la Ridgware, ~i era recunoscatoare pentru asta. Certitut 1 nea ca ~i el incerca sa i~i croiasca drum printr-un labirint similar p ntru a ajunge la un viitor satisfacator avea darul de a o alina. I) -a o lini~ti. . Fusesera parteneri la salvarea lui Roderick. Poate ar fi putut h parteneri ~i in a-~i defini fiecare viitorul. .. urmau sa fie nevoiti r·c o faca pentru a ghici daca aceste perspective de viitor aveau sa 1l includa pe amandoi. Sa coincida.

297

- - - - Stryfianie Laurens----

- - - - 'T'otu( sau nimic - - - -

Putea el sa redevina lordul Julian $i astfel sa fie eligibil ca sot, ceea ce Roscoe nu ar fi putut fi niciodata? ~i mai important, daca ar fi putut, ar fi vrut sa se insoare cu ea? Erau, recunoscu ea, intorcand spatele ferestrei, doua intrebari separate, chiar dace\ decurgeau una din cealalta. El nu batu la U$a, ci pur $i simplu o deschise; Miranda i$i dadu seama ca ii auzise $i recunoscuse pa$ii pe coridor cu o secundc\ mai devreme. 11 privi intrand, inchizand U$a, studiind-o pentru o clipa, apoi apropiindu-se de ea. Roscoe era manat de un singur gand: sa profite cat de mult de noaptea aceea. A doua zi urmau sa porneasca la drum spre Londra $i spre vietile lor obi$nuite, iar acest interludiu - un moment neprevazut intr-un loc protejat - avea sa se incheie. 0 devora din ochi pe masura ce se apropie, i$i lasa privirea sa ii urmareascc\ liniile zvelte ale siluetei, curbele bogate ale sanilor $i $Oldurilor, liniile elegante ale coapselor invaluite ispititor in matasea de chihlimbar a rochiei. Oprindu-se in fata ei, nu o lasa sa vorbeasca, ci ridica mainile $i ii prinse fata in palme. Ridicand-o spre a lui, ii intalni privirea pentru o clipa, apoi i$i pleca fruntea $i o saruta. Lung, lent, indescriptibil de duke, sarutul se prelungi, se desfa$ura fara intentie sau vointa; ea i$i abandona gura in voia lui, a$ezandu-$i 0 mana peste dosul palmei lui, deschizandu-$i $i mai mult buzele, cu limba mangaind $i invitandu-1 mai ad.inc. Roscoe gusta in ea elixirul vietii; nu se putea satura de bogatia pe care o oferea, dar, dandu-$i seama exact cat de graitoare era acea fascinatie a lui fata de un simplu sarut, se forta sa se retraga, sa incerce macar sa para cunoscator, amantul sofisticat care s-ar fi dovedit cu oricare alta femeie. Insa cu ea era un alt barbat . I$i dadu seama de acest lucru chiar in clipa in care buzele Ii se desprinsera, cand inalta capul $i, ca un om flam.ind de stimulare tactila, i$i lasa degetele sa ii alunece prin valurile bogate ale parului ei, prins in seara aceea intr-un coc lejer. Mainile ei se odihneau acum pe umerii lui; alunecara U$Or spre lavaliera $i scoasera acul, apoi, trecandu-$i palmele pe pieptul lui, le lasa sa alunece in jos $i in lateral, deschizandu-i larg jacheta.

El i$i retrase mainile din parul ei doar cat sa se dezbrace de ina $i sa o arunce spre un scaun, apoi se concentra din nou pe d scalcirea minunatelor bucle matasoase. Cu degetele ocupate sa-i descheie nasturii vestei, ea ii studie ~a printre umbre. Dar nu voia sa o $tie reflect.ind at.it de intens u concentrandu-se prea mult asupra lui. - Te-am vazut azi dupa-amiaza plimbandu-te alaturi de C. roline. - Hmm. Ii deschise vesta. I$i intinse degetele peste panza fina ii acoperea pieptul $i stranse U$Or. Am discutat despre cum sa r njam ca Sarah sail viziteze pe Roderick la Londra. - 0 idee inteleapta. Parul ei se desprinse din coc $i se revarsa n tr-o splendoare luxurianta peste umerii $i spatele ei. Retraganlu-$i degetele dintre $Uvitele dese, se dezbraca de vesta, i$i desheie rapid man$etele, apoi intinse mainile in spatele ei $i se opri I $nururile rochiei. 0 trase mai aproape. E mai bine dee.it sa-i I am sa stea abatuti $i sa ajunga la disperare inainte sa incerce sa r njeze singuri o forma de intalnire. Ocupata sa ii dezlege nodul complicat al lavalierei, Miranda ldica privirea pe sub gene $i ii surprinse ochii. Ezita, apoi, cobond pleoapele, murmura: - E ultima noastra noapte aid. Roscoe nu voia sa discute despre acest lucru. Despre ei. - Da. Ridicand o mana, ii prinse bland ceafa in palma. l\propiindu-i buzele de ale lui, i$i pleca fruntea. A$a ca hai sa luam c'lin ea tot ce putem. 0 saruta $i de data aceasta nu se opri. Nu voia sa vorbeasca •1 spre sfar$itul amenintator al legaturii lor, nu voia sa rosteasca v rbele $i sa le transforme in realitate. Acest lucru era rezervat 11 ntru poimaine; in noaptea aceea, $i cu putin noroc $i in noaptea 11 .matoare, avea sa o poata tine inca in brate. Tragand-o mai ferm spre el odata ce se prinse pe deplin in , rut, i$i desprinse U$Or degetele de pe ceafa ei $i le lasa sa se 1ilimbe in jos pe gatul ei. 0 simti infi.orandu-se. I$i lasa varfurile degetelor sa ii alunece peste clavicula, desen cmd-o cu delicatete pana la proeminenta umarului, $i se im1' ta cu reactia ei. in seara aceea era hotarat sa zaboveasca $i sa . vureze. Absolut fiecare moment, fiecare geamat, fi.ecare clipa

298

299

------- Stq>hanie Laurens -------

------ rr'otu( sau nimic ----- - -

infiorata de tensiune plina de nerabdare, absolut fiecare secundA de satisfactie din placerea ce avea sa urmeze. Fiecare bataie scanteietoare de inima hranita din pasiune, dorinta, tensiune crescanda $i descarcare. $nururile rochiei se desfacura; fara a intrerupe sarutul, cu degetele mangaind, conturand, zabovind pe curbele gratioase ale bratelor $i umerilor ei, pe rotunjimile ispititoare ale sanilor, cu palmele dezmierdand, ii cobori rochia pana la $Olduri, apoi lasa matasea grea sa alunece singura pe podea. Prin matasea diafana a cama!ilutei, inchise o mana peste sanul ei, desfatandu-se cu fermitatea plina, cu potrivirea perfecta, cu greutatea evocatoare. Fara intentie con$tienta, degetele lui ii gasira sfarcul $i ii stransera, ii tachinara ... ea gemu sub sarut, apoi se apropie mai tare pe el. Facu asta cu indrazneala, rasfirandu-$i degetele peste pieptul lui, apoi alunecand in jos $i lateral, strecurandu-se pe sub carna$a pe care o scoase de sub betelia pantalonilor pentru a i-o impinge in laturi, peste spatele sculptural. Revendicandu-1. El i$i inabu$i un tremur in fata posesivitatii fati$e, demne de o amanta, din atingerea ei. Era ceva ce i$i dorea, ceva ce ii incanta ceva dupa care tanjea. Gurile lor devenira mai incinse, mai lacome, dorinta crescand tot mai mult. $i nu aveau nevoie sa o amuteasca, sa o restranga in nici un fel. Noaptea aceea ii era in intregime dedicata ei, $i deci lui. Cu ea, spre deosebire de toate celelalte femei de dinainte, gasea · incantare in placerea ei. $i noaptea aceea - toata noaptea - era a lor. Se rni$cau in arrnonie perfecta, in acord instinctiv. Hainele cazura, dezbracate $i aruncate; mainile atinsera, mangaiara, dezmierdara $i posedara. Revendicand din nou cu o incredere ne$tirbita prin spontaneitate, prin dorinta fati!?a. Daca el era expert in acest domeniu, ea invatase rapid. Invatase sa reactioneze la el, la mangaierile lui, sa aprecieze cele o mie de placeri marunte ce cre$teau $i se acumulau in timp ce valsau impreuna pe drumul spre paradis. Miranda ii urrna fara sa ezite. Fara ganduri sau rezerve. Nuse pripira, nu se grabira; chiar $i cand ramasera amandoi goi, inveli~i

oar in umbra fara substanta, dar in rest mistuindu-$i reciproc simturile, se oprira sa guste clipa $i sa o absoarba. Sa atinga, sa mangaie $i sa se minuneze. Sa se bucure de incantarea celuilalt $i a gaseasca placere in explorarea senzuala a celuilalt. Desprinzandu-se din sarut cu un geamat infiorat, Miranda $i lasa capul pe spate, cu ochii inchi$i pentru a absorbi $i retine mai bine senzatia mainilor lui puternice desenandu-i conturul 1.tmerilor, trecandu-i peste sani, coborand peste scobitura taliei, peste abdomen, apoi intinzandu-se in lateral pentru a-i urmari osesiv curba generoasa a $Oldurilor, inainte de a-i aluneca in jos este coapsele goale. Buzele lui le regasira pe ale ei in timp ce degetele lui pacatoase i$i schimbara directia $i urcara incet, cu delicatete, $i totu$i hotarat, pe interiorul coapselor ei. Una dintre maini i$i continua urcu$ul mangaietor pana se opri pe $Oldul ei, in vreme ce legetele celeilalte zabovira, dezmierdand U$Or carliontfi dintre oapsele ei. Apoi mana de pe $Oldul ei se stranse, fixand-o. Indepartandu-i land coapsele, i$i strecura degetele dincolo de perdeaua de arlionti $i dezrnierda. Explorand, testand $i conturand incet. Invatand din nou. Imprimandu-$i pe ea $i pe carnea ei intima atat e sensibila atingerea reinvatata. Gura lui sorbi din tr-a ei in timp ce degetele i se jucau pe simturi i pe nervi, intetindu-i dorinta. Ea se hrani din el $i ii hrani la "ndul ei cu fierbinteala crescanda a pasiunilor lor, cu dorintele ot mai pronuntate, tot mai puternice, cu nevoia ce inmugurea in i. El accepta tot ceea ce avea ea de oferit $i ii raspunse in egala masura, dar... ea voia rnai mult. Retragandu-$i 0 rnana de pe mU$Chii incordati, oteliti, ai spa" lui lui, i$i trecu palm.a peste trunchiul lui dintr-o parte, strecura nana intre corpurile lor $i gasi coloana tare a erectiei lui, i$i .ncolaci degetele in jurul lungimii fierbinti $i rigide $i mangaie u indrazneala. Concentrarea lui se risipi. Miranda i$i lasa degetele sa urce, apoi trirnise intr-o alunecare U$Oara peste capul um.flat. Pieptul lui se idica inspirand, dar nu o opri. in schirnb, i!?i relua dezmierdarile ,ntre coapsele ei, concentrandu-se din nou pe sarutul lor, pe uniunea tot mai intima a gurilor lor, asaltul explorator al limbii

.

301

300

,l

------ St:JJhanie Laurens -----lui refiectand presiunea tot mai indrazneata a degetelor lui... $i o lasa sa se joace. Sa savureze bucuria de a-i oferi placere. Ea se cufunda cu totul in joc, unul care deveni in scurt timp un schimb senzual, in care ii rasplatea pentru explorarile tot mai intime cu propriile ei mangaieri provocatoare ... de$i $tia ca nu putea sa dureze, nu mult, nu cata vreme simtea pulsatia tot mat intensa a pasiunii vibrand din ce in ce mai nestapanita in venele lor, se agata de acel schimb, oferind $i primind. Parfumul excitarii lor, al lui $i al ei, se incolacea in jurul lor. Pielea lor se incinse, se umezi; rasufiarea deveni chinuita. Nu mai putea indura; desprinzandu-se din sarut, cu nervii in fiacari, cu ochii inchi$i, Miranda gemu: -Acum. Se linse pe buze, apoi murmura, pe un ton senzual $i grav. Cum? El chicoti, un sunet ca un scra$net pietros, apoi se apleca, o ridica in brate $i o duse la pat. Dand la o parte cuverturile, o intinse pe cear$af, se indrepta, apoi, ca un zeu gol in intuneric, o studie. Privirea lui aluneca lent de la fata pana la picioare, apoi se intoarse, $iii vazu dintii licarind pentru o clipa in penumbra. Ingenunche pe pat, ii prinse pulpele in cate 0 mana, ii indeparta picioarele, cobori intre ele $i puse gura in locul pe unde trecusera degetele lui. Ea se cabra $i nu reu$i decat in ultimul moment sa i$i inabu$e un tipat cand corpul ii fu zguduit violent de valul de senzatii provocat de atingerea buzelor lui $i de dezmierdarea aspra a limbii lui. Ii rapi simturile. 0 rapi cu totul din lumea aceea $i o duse intr-alta in care senzatiile faceau legea. in care focurile pasiunii ardeau, iar dorinta era un bid fierbinte ce o mana inainte. Spre un cataclism de placeri delicioase ce crescura $i se acumulara, se inaltara $i se intensificara, apoi explodara. Vazu stele in fata ochilor, atinse soarele lor senzual, dar chiar in clipa in care aproape ajunse pe culmea valului $i ghici abisul ce ~ o a$tepta, ii simti mi$ciindu-se $i se forta sa deschida ochii. I1 privi ridicandu-se, infigandu-$i $Oldurile intre coapsele ei, spri-jinindu-$i corpul peste al ei, ramanand pentru o clipa 302

- - ir'otu( sau nimic - uspendat deasupra ei, apoi impingandu-se adanc $i ferro. nchizand ochii $i gemand U$Or. Ease inchise in jurul lui, strangandu-1 tare, $i il tinu prizonier. Ridica bratele, le intinse in sus $i il imbrati$a. , · El inspira adanc $i se retrase, apoi intra din nou, lent. Pastra un ritm incet, dureros de incordat, cu ochii inchi$i, cu atentia $i oncentrarea intiparite pe chip cand se mi$ca, studiat $i controlat, in ea. Oferindu-i placere $i ei, $i lui. Cu pleoapele cazandu-i grele $i buzele intredeschise curbanu-se U$or, Miranda se abandona placerii, lasandu-1 sa conduca, venind in intampinarea fiecarei invazii, primindu-1 in ea, ridicandu-se spre el pe drumul lor impreuna. ~i mai departe. Roscoe era hotarat sa prelungeasca acele momente, placerea panel la absolut $i dincolo d~ el. Sa stoarca pana la ultima picatura e placere $i pasiune din ea $i din ea. . Sa savureze experienta cum nu o mai facuse niciodata, cu nici alta femeie. Doar cu ea. De ce, nu $tia; i$i lasa capul sa cada $i, respirand gafait din auza efortului de a se retine, de a se agata $i de a prelungi acele roomente, abandonandu-se complet actului de adoratie senzuala, nu $tia decat ca era o realitate incontestabila, iremediabila ~i imuabila. intreaga ei fiinta era doar came zvelta $i ferma $i piele ncinsa, supla $i maleabila; umezeala fierbinte a tecii ei era o minunatie senzuala, strangerea subtila a mu$chilor ei din inte. ior o imbrati$are intima pe care o simtea pana in adancurile sufietului. Faptul ca venea in intampinarea lui cu sinceritate $i bucurie ~i se cufunda la fel de mult ca el in acel act ce le rapea simturile ra o realitate imprimata pe pielea lui, pe mu$chii lui, adanc in asele lui - pe deplin de netagaduit. Nu era vorba de cedare, ci oar de o intalnire, o uniune a doi oameni egali. intr-un schimb de placere atat de profund incat ii marca 'ufietul. Ea intra in acest schimb cu o sinceritate fara rezerve; nu putea sa nu ii raspunda la fel, astfel ca nu exista nici un scut, 303

~--- Stt]Jfianie Laurens~---

~--- rr'otu( sau nimic ~

nici un paravan, nici macar un voal in spatele caruia sa i$i poata ascunde sentimentele. Sau care sa ii permita sa se ascunda de ele. Erau sentimente atat de puternice incat refuza sa le numeasca, cu atat mai putin sale recunoasca $i sale
interior... pana nu mai ramase nimic in afara de extaz stralucitor $i emotia de dincolo de el. Emotia care o prinse, o imbrati$a $i o invalui, emotia care nu ra a ei, nici a lui, ci a lor impreuna ... Zdruncinat $i cutremurat, el i se alatura in glorie, $i se gatara ... se tinura strans. invaluiti in acea bucurie puternica, intensa, inlantuiti, sim·~ind impreuna, se prabu$ira in spirala inapoi pe pamant, in $ternuturile rascolite, unul in bratele celuilalt, inconjurati de stralucirea de dupa ce ii cuprinse pe amandoi. Mai tarziu, mult mai tarziu, cand se ridica de pe Miranda i se a$eza alaturi de ea, sub plapuma, cu ea dormind, profund atisfacuta, cu capul sprijinit pe umarul lui, Roscoe se lasa pe pate $i inchise ochii. $i incerca, de$i cu mai putin succes, sa i$i inchida $i mintea n fata torentului nesfar$it de speculatii fara rost starnite $i aduse 1 viata de sugestia bine intentionata a mamei sale. Nu avea nevoie sa reflecteze din nou asupra acestei optiuni; ntorsese deja problema pe toate partile $i o analizase in profunzime $i descoperise scaparea din perspectiva mamei sale. $i chiar daca ar :fi. putut sa reintre in pielea lui Julian, nu i-ar :fi. servit la nimic - nu i-ar :fi. asigllrat ceea ce i$i dorea. Ceea ce $tia acum ca i$i dorea eel mai mult - acel unic element rucial pentru viitorul pe care $i 1-ar :fi. ales daca ar :fi. putut. Insa nu statea in puterea lui sa faca nimic care sa ii aduca premiul pe re ultimele zile i-1 dezvaluisera ca :fi.ind sfantul lui Graal. Nu statea in puterea lu:i sa faca nimic care sa dea timpul napoi $i sa $tearga ultimii doisprezece ani. Anii pe care $i-i petreuse in pielea lui Roscoe, devenind treptat, cu pa$i siguri, strict f ratie inteligentei lui $i talentelor lui innascute, regele cartoforilor lin Londra. 0 facuse pentru a-$i salva familia, insa acest lucru nu facea din ·1 un personaj mai respectabil. Nu il reinventa $l nu ii permitea b rbatului care fusese Roscoe timp de doisprezece ani sa se nverteasca intr-un sot potrivit pentru orice lady, cu atat mai ' utin in genul de sot pe care 1-ar :fi. acceptat o lady cu o convingere profunda ca viitorul ei depindea strict de imbrati$area unei . spectabilitati rigide.

304

305

• J[.,_ -

-----=-~-

--

-

-

-

-

-

--- -

--

-

------- Sto/fianie Laurens-------

------- Tatu( sau nimic ----- - -

intelegea - mai bine ca oricine - ca respectabilitatea era ceva maleabil, un concept guvernat de perspectiva. Nu avea nevoie sa intrebe ca sa $tie ca, din punctul de vedere al Mirandei, a deveni amanta lui $i a tolera o scurta aventura amoroasa cat timp era departe de casa, departe de societate, departe de toti cei care o cuno$teau, era cu totul altceva decat a se insoti fati$ cu el inLondra. Cu atat mai putin a se casatori cu el. Mai mult, un aspect pe care ii pretuia in tot ceea ce se petrecuse intre ei era atitudinea ei directa, deschisa, sinceritatea ei fara rezerve. ~i daca o parte minuscula din el visa ca aveau sa gaseasca o solutie pentru a-$i continua aventura amoroasa fara a pierde acea legatura transparenta, deschisa $i atat de minunat de revigoranta, majoritatea cinica $i sofisticata a mintii lui $tia ca nu exista speranta. ~tia ca daca insista sa se agate de ceea ce exista intre ei, avea sa deterioreze relatia, sa 0 pateze pentru totdeauna. Noaptea aceea fusese ultima lor intalnire la Ridgware. Daca aveau norocul sa gaseasca hanul potrivit, noaptea care urma s-ar fi putut dovedi ultima parte a aventurii lor amoroase. Aveau sa ajunga la Londra in dupa-amiaza urmatoare, iar el urma sa se intoarca in casa lui de pe Chichester Street, iar ea sa revina pe Claverton Street $i... era cat se poate de posibil sa nu o mai vada vreodata. Gandul ii cople$i cu un sentiment greu de pierdere, dar era prea realist pentru a se preface; pentru ei, pentru aceasta poveste, pentru ceea ce inflorise intre ei, sfar$itul era imposibil de negat.

iar vantul U$Or nu patrundea prin grosimea hainelor, prin urmare era o zi destul de buna pentru a calatori. Plecasera din Ridgware imediat dupa micul dejun; Lucasta, Caroline, Henry $i Sarah ie$isera pe terasa pentru a-i petrece. Cu piciorul tinut ridicat in trasura confortabila, deja epuizat de pregatirile de plecare, Roderick se prabu$ise fara vlaga pe bancheta $i o fixase cu o privire indescifrabila: -Ar trebui sa mergi cu Roscoe. Eu nu voi fi o companie placuta. Miranda ii studiase scurt, apoi consimtise. Roscoe o ajutase sa urce in cabrioleta fara intrebari. Dupa ce pornisera la drum, trabatand domeniul spre intrarea din spate, lasand cabrioleta ·a mearga la viteza constanta in fata trasurii mai lente, Roscoe pusese: - Kempsey $i Dole au actionat singuri, dar avand in vedere a suntem atat de aproape de Birmingham $i de familiile lor, i va trebui sa trecem prin Lichfield, ar fi intelept sa fii vigil nta $i sa observi eventualele semne cum ca am fost recunos~ uti sau urmariti. Ea incuviintase din cap $i facuse ceea ce i se ceruse, dar nu ntalnira nici raufacatori, nici de altfel de pericole. Dupa ce treura cu bine prin Lichfield, ocolisera Birmingham pe departe ,i o luasera pe drumul prin Coventry, apoi cotisera spre sud pe drumul de Banbury catre Oxford. De$i traseul prin Banbury era cu ~iva kilometri mai lung, hotarasera ca era o optiune mai putin i canta decat ruta prin Leamington Spa, un refugiu preferat de mii dintre vecinii de la tara ai lui Roderick $i ai Mirandei $i de 1nica nobilime locala de langa Ridgware. Daca nu ar fi trebuit sa tina seama de Roderick, poate ca ar fi ers $i mai mult spre est inainte de a coti spre sud, in directia pitalei, dar avand in vedere cat de dificila avea sa fie pentru el l care ora de calatorie, alesesera sa se intoarca prin Oxford. Dupa · 1m remarcase chiar Roscoe: - Cel putin $tim ca drumul de la Oxford la Londra e intr-o stare 1 zonabil de buna. Lasasera Coventry in urma lor $i inaintau pe o fa$ie de drum Ii ne nivelata, rotile trasurii huruind din spate. Acum ca risr 1l de pericol trecuse de mult, iar Roscoe era concentrat sa-$i

Capito[u[ 16 ~ Tarziu a doua zi dimineata, Miranda era a$ezata pe capra cabrioletei lui Roscoe, hotarata sa profite cat de mult de fiecare moment pe care ii mai putea petrece cu el. Cerul era innorat, iar in aer se simtea asprimea intepatoare a unei toamne ce invinsese in sfar$it vara. Din fericire, nu ploua, 306

307

------ Steyfianie Laurens-----

------ Totu( sau nimic ---- - -

stapaneasca atelajul, impiedicand cei doi cai negri ~i puternici s se indeparteze prea mult de trasura, Miranda profita de ocazi pentru a se relaxa, atintindu-~i privirea asupra drumului din fa\A ei, ~i pentru a ref:lecta care era exact pozi}ia lor. Raportul dintr ei, in acel moment, in ziua urmatoare, ~i mai departe. El nu spusese nimic, dar perspectiva la care facuse aluzl mama lui nu era una pe care se sim}ea indrepta~ita sa o aduc ea in discutie. Gratie Lucastei ~i lui Caroline, acum ii deslu~e trecutul suficient de bine pentru a-i intelege prezentul, dar nicl mama lui, nici cumnata lui nu pareau sa il cunoasca pe barbatul care era acum - sa vada cine $i ce era Roscoe, ca personaj distinct de Julian. in mintea ei era !impede ca lumina zilei - Roscoe era barbatul care o fascinase de la bun inceput, barbatul de care ajunses sa se simta atat de atrasa, barbatul pe care $i-l luaseca amant. Cel care statea langa ea nu era Julian, ci Roscoe, iar acea difereni devenea din ce in ce mai vizibila cu fiecare kilometru ce ii apropl de Londra. Lucasta $i Caroline il vedeau in contnuare pe Julian, dar bar· batul cu care avea ea de-a face era Roscoe. $i oricfit ar fi analizat tot ceea ce spusese $i facuse el - tot ce simtise prin interludiil pasionale pe care le petrecusera impreuna in ultirncle unsprezecc nopti, prin apropierea pe care aproape ca o putcn nimti crescand intre ei -,tot nu avea habar ce era in mintea lui, n· hotarare luas privind viitorul legaturii lor. A aventurii lor am ore1,1se. Ea o initiase $i o continuase la inceput C'X< h111iv fiindca i~I dorise sa cunoasca; o inspaimantase gandul (It' .1 fi nevoita sc\ i$i petreaca toata viata ca fata batrana fara a I 1 11fiat vreodatc\ ce se petrecea intre un barbat $i o femeie in n< '"' privin}a, iar el fusese singurul barbat pe care il intalnise vrcoc l.1I.l 11\aturi de can• sim}ise ca ar fi putut invata acele lec}ii. Se
'I - tentant, pe care il simtea acum aproape la indemana lor... daca. 1I reau sa ajunga la el.

308

$i acolo era problema. Trebuia ca amandoi sa i$i doreasca sa 11 1 arga mai departe; decizia nu ii apar}inea doar ei, $i nici nu n o decizie pe care sa o poata lua in locul lui, nici macar sa il 111 urajeze in direc}ia asta. Trebuia ca el sa i~i doreasca acest 111 ru - sa o doreasca pe ea, sa i~i doreasca sa continue legatura lnr - din proprie ini}iativa. Yn tropotul copitelor cailor negri pe pamant $i in huruitul 1 1~ilor cabrioletei, Miranda i$i petrecu minute nenumarate 1 ·fie ctand la acest lucru $i evaluandu-$i optiunile, doar pentru a 1 nduziona cu regret ca, in absenta oricarui semn din partea lui r fi dorit sa transforme rela}ia lor intr-un aranjament ceva lll r i permanent, nu putea decat sa accepte pasiv situatia, sa lase Ir· [· tura lor sa evolueze firesc - in direc}ia pe care ar fi permis-o 111- $i sa vada ce avea sa se intample, sa vada uncle avea sa ii duca .1 umul lor. Avea sa consimta $i sa incurajeze, dar nu putea sail 1 o.pinga de la spate. Revela}ia ca nu prea putea face nimic pentru ,. inf:luenta decizia, de$i decizia respectiva avea sa o afecteze nnificativ, nu era U$Or de acceptat. - iti dau un banut daca imi spui lace te gande$ti. Miranda i~i dadu seama case incruntase. $tergandu-$i expresia , I t ochi $i de pe chip, se uita la el; el o privi un moment, dar caii olicitara din nou atentia. Pentru o clipa i~i lasa privirea sa :,. boveasca pe profilul lui, apoi se uita inainte. - Ti-ai irosi banii. Nu faceam decat ... sa bat campii in gand. Dupa o clipa, Roscoe arata cu un semn din cap spre un loc in , 1 un manunchi de acoperi$uri se apropia constant. - Acolo e Southam. Propun sane oprim sa luam pranzul acolo. A unca o privire scurta spre ea. Fara indoiala lui Roderick i-ar I ·11de bine pauza, iar pana la Banbury mai avem ceva de mers. Miranda fu de acord: - 0 scurta oprire ar fi o idee buna. Gasira un han pe malul unui rau mic. Un salon particular .1. dea spre o panta ierboasa ce ducea la apa valurita; lumina slaba " arelui licarea pe suprafata ei, inseninand incaperea $i creand 1luzia unei zile mai varatice. 309

- - - - - - Tatu( sau nimic ~----

- - - - Stryfianie Laurens----Dupa ce rezerva salonul, Roscoe o lasa pe Miranda, invr•• mantata din nou in hainele $i voalul ei de vaduva, sa aleaga f<'iml potrivite pentru masa lor, apoi se intoarse la trasura pentru " I ajuta pe Roderick sa coboare. Acceptand ajutorul lui, Roderick cobori piciorul ranit pt• riol, apoi porni $Ontac-$ontac, sprijinit intr-o singura carja. I$i \hi mai bine echilibrul $i, estima Roscoe, nu mai avea durerl "' de mari. -Arn reu$it sa atipesc. Roderick trecu $Chiopatand prag11l 11tl salonului, pe care Roscoe i-o tinu deschisa. Asta m-a ajutat. N1111 mai simt atat de sleit. -Excelent. Miranda ii trase un scaun la masa. Sper ca al 1111 de mancare - mancarea de aid pare destul de buna. Ceea ce se dovedi a fi adevarat. Petrecura la masa o , 11 jumatate agreabila, discutand diverse. Profitand de ocazie, H• 111 indrepta conversatia spre viata pe care o dusesera cei doi I 1 \I Oakgrove. De acolo, nu mai fu decat un pas mic pana sa afli11 placea $i ce nu le placea la via ta, sa afle ca nici unul dintre f 1 \I vazuse vreodata marea $i nici nu urcasera vreodata pe ut'1 v agrement, barca sau corabie. Cand, dupace stranse vasele de la felul principal, sotia h:a 11 I intreba daca doreau un platou de branzeturi $i fructe, iar Mlt arunca o privire spre el, Roscoe incuviinta din cap: -Avem timp suficient - nu-i nevoie sane grabim. Miranda zambi $i 1$i relua descrierea despre gradinile dh grove, spunandu-i care erau copacii, plantele $i florile favoi I Nu $tia de uncle izvorase aceasta nevoie de a folosi oric t pentru a afla tot ce putea despre ea, dar simtea, odata timentul apasator ca timpul era pe sfar$ite, ca mult prea astfel de momente de conversatii relaxate aveau sa in trecut. Cand plecarii de la han, Roderick i$i inabu~i un cas facu semn Mirandei sa urce in cabrioleta: -Eu am sa trag un pui de somn, a?a ca poti sa cal cu Roscoe. Ea consimti ?i plecarii din nou la drum, relaxati ~i in 1Cl Cum 11 informase pe vizitiu care era hotelul din Oxfor' hotarase sa se cazeze peste noapte, Roscoe nu mai er 310

~ina

in frau caii negrii, dar chiar ?i a?a nu ii lasa sa alerge 1111°\1 • Refuza sa ii lase sa mearga mai repede ?i sa reduca dill 11 pe care 11 mai putea petrece cu ea. '1 une-mi, zise el, ie$i vreodata in ora? sa calare?ti? cnda ofta: . Cand eram la tara, calaream aproape in fiecare zi, da:r 111 • " 11, ... ei bine, matu$a Gladys nu a fost niciodata amatoare· I •• • 111 1lt potentiale dezastre, in opinia ei. I 11n i ce fel de cai preferi? Vanezi? ua sa o asalteze cu intrebari, extrapoland cu U?urintii I ' '111 1 cealalta, iar ea strecura la randul ei cateva intrebari. "' 1 " Iii rnentul case bucurau de ultimul moment de fericire, ,, • I 11 L rludiu magic ?i nea$teptat din Ridgware se incheiase 1 I• ·I I, 1 t ce ?i-ar fi dorit el, legatura lor personala era astfel pe 1 111· 1 l I · sfar?i, plutea in aer. f ~a lor se inaltara turnurile din Oxford, gandul de 111 ' " 1 \ 1( 1 )i simplu caii mai departe - de a merge altundeva I 1 ' 11 urma lor vietile amandoura - ii incolti in minte. 111 1 " , I p ' alunga ideea 'nebuneasca. ' I I · 1 ' 1 11 ra, iar ea era cine era; simplul fapt de a schimba tzica nu ar fi putut sa schimbe ?i acest lucru. cazeze la eel mai bun hotel din Oxford. Nu era 11 I1' 111 • · 1 l hoteluri mari pe care le-ar fi ales oricine dio It 1 11 ° ol 1 I 111 •1 ci unul mai mic ?i, astfel, mai exclusivist, uo I • •• Ir i tim aflat in grija unei familii care avea multiple I I I , It I ca binele $i lui $i al familiei lui. 1u I 1 111 • r:uranta aid. "nu?ile de vizitiu pe o masuta joasa din salonu1 I' 11 t 1111 .. 11\ bine mobilat, de un lux discret, Roscoe il studie 1, •I· 1. A.,. z t pe canapea, barbatul mai tanar i?i mas~ upra piciorului rupt. '''" "" 1 111 v' a, Roderick ridica ochii ?i se stramba: I • 11 It' " Ii ·nit. Nimic grav. 1111• 1. ,i • ti 11 dormitorul pe care ?i-1 alesese. rav? 1 11 " 1I 1 · 11 I r u re imi frictionez piciorul, raspunse Rode' I 1 ' 1tl ,1 \ ·' ci griji. •1

I

I

311

- - - - - - Stpfianie Laurens - - - - - Roscoe o privi ezitand in pragul ingrijorarii, dar apoi inspirii adanc $i dadu din cap: -in regula. Zambi in sinea lui; Miranda se straduia sa nu se mai implicc atat de mult. - Eu am camera de langa a ta, dar nu ma a$tept sa avem vreun vizitator nocturn aid. - Personalul pare foarte atent, nu ca la hotelul acela din Birmingham. -A$a e. Roscoe se uita la Roderick. Propun sa dnam devreme $i sa cerem sa fim serviti aid, apoi ar trebui sa ne odihnim cat de mult posibil. Daca pornim la o ora rezonabila mfilne, veti ajunge pe Claverton Street pana la mijlocul dupa-amiezii. Roderick incuviinta: - E un plan bun. Miranda nu parea la fel de nerabdatoare, dar se apropie de cordonul clopotelui $i trase, apoi ii intalni privirea: - Vrei sa comanzi tu, sau sa o fac eu? - Poti s-o fad tu - eu ma due sa verific daca mi-au fast urcate bagajele. Restul serii se scurse placut. Roderick fu cuprins de oboseala la scurt timp dupa dna. Istovit, le ura noapte buna $i, asigurandu-i pe amandoi ca nu avea nevoie de ajutor, intra $Chiopatand in camera lui $i inchise U$a. Cu o expresie ingrijorata, Miranda i$i desprinse privirea de pe U$a inchisa $i ridica din sprancene spre Roscoe. Ezitand o clipa, Roscoe sugera: - Cel mai probabil durerea surda, dar constanta, e cea care il chinuie, nu vreo alta problema. Ea stranse din buze, dar nu spuse nimic. Roscoe i$i arunca ochii peste ziarul local; Miranda lua o revista pentru doamne $i 0 rasfoi lene$. 0 camerista sosi cu o tava de ceai. Se a$ezara $i baura, nid unul dintre ei, aparent, tentat sa converseze. In ceea ce-1 privea, Roscoe era multumit sa se afle pur $i simplu in compania ei, putand sa o priveasca oricand dorea, $i nu vedea nid un motiv pentru a se grabi sa initieze ceea ce avea sa fie ultima lor noapte in acela$i pat. Putea sa doarma in orice noapte; in seara aceea voia 312

~----- 'T'otu( sau nimic ---- - relungeasca fiecare pas, fiecare moment, pana la potentialul 111 nxim, sa profite de orice clipa. Sa nu lase nimic deoparte. n cele din urma, Miranda i$i sprijini puse cea$ca pe far furioara, 'J i le a$eza pe amandoua pe masuta joasa din fata canapelei. I 11dreptandu-$i spatele $i ridicand capul, i$i arunca ochii spre , I i ii intalni privirea. Roscoe i$i a$ezase deja cea$ca $i farfurioara pe tava $i, de ceva 1 mp, statea doar sa o priveasca. Miranda se ridica in pidoare. I n u spuse nimic, intinzandu-i pur $i simplu o mana. El ii dti expresia din ochi, apoi se intinse $i ii prinse U$Or . I · etele, lasand-o sail conduca in camera ei. nchizand U$a, ii surprinse privirea cand se intoarse spre el. I' icand mana pe care o tinea, cu degetele impletite, depuse un ut prelung, lent, pe incheieturile degetelor. Aruncandu-i un zambet neintentionat seducator, Miranda se 1 bari in bratele lui. Buzele Ii se i~talnira, iar dorinta ta$ni ca 11 11torent. Atat de simplu, atat de U$Or. Atat de sensibila la chema' c lor. Era atat de U$Or, atat de firesc sa intre in flacari cu ea. Sa lase oarea sa se inteteasca, sa lase pasiunea sa se reverse peste 1 lea lor $i sa se imbibe in ea, sa lase dorinta sa aprinda scanteia 1 1 ure sa dea foe nevoii lor. Pentru el, in noaptea aceea, scopul era clar. Noaptea aceea era 1I tinata cladirii de amintiri $i intiparirii fiecarei secunde din 1 ' c ctia ei, $i a lui, in mintea lui. Amintiri. Despre susurul discret al matasurilor alunecand pe dea. Despre pielea matasoasa licarind sidefata in lumina slaba , 1 ,1 lunii. Despre contrastul dintre membrele lui mai intunecate, sarate cu par, impletindu-se cu paloarea ei zvelta $i fina. Trupurile lor se intalnira in fierbinteala $i pasiune, dar, din 11 u, nid unul nu se pripi. Ambii prelungira fiecare moment, nu ,I r savurand, d $i examinand $i intiparindu-$i in minte fiecare ,. c nteiere de incantare, fiecare secunda de placere, fiecare geamat, t 1 care oftat, fiecare strangere pasionala. Acumularea constanta a tensiunii inevitabile, promisiunea scanda a descarcarii ei. Roscoe culese fiecare moment, inchizandu-1 pe fiecare intr-un l •mplu in rnintea lui - fiecare atingere a buzelor ei, intredeschise 313

- - - - Steyfianie Laurens---$i umflate de la saruturile lor, fiecare mangaiere seducatoare, fiecare stransoare a mainilor, lenta $i tOtu$i nerabdatoare, fiecarc gafait disperat, fiecare rasuflare aspra $i chinuita. Fiecare respiratie, fiecare atingere, fiecare nuanta a iubirii lor fizice. Le stranse pe toate in el, $i banuia ca $i ea facea la fel. Era, in fond, sfar$itul. Ajunsesera la limita a ceea ce putea exista intre ei. Erau ultimele lor ore, ultima data cand aveau sa savureze momentul zguduitor in care se strecura in corpul ei, intimitatea ce le rapea ratiunea cand, impreunati, se mi$cau impreuna, cu simturile $i mintile concentrate pana la ultima picatura pe a oferl $i a primi, pe bucuria lor transcendenta. Cu ochii inchi$i, cu simturile $i mintile imbatate, Miranda sc agata de val $i se las a purtata pe coama lui, cautand $i recunoscand, reiterand $i reafirmand ca aceasta - aceasta glorie - era ceea cc puteau avea. Acum $i pentru totdeauna. Aceasta nu era o legatura trecatoare. Aceasta putere $i stralucire nu era ceva ce avea pur $i simplu sa paleasca $i sa dispara daca nu o omorau ei. Daca o alimentau $i o tineau in viata. Dincolo de solicitarile covar$itoare, aproape cople$itoare ale pasiunilor lor, ea totu$i cauta $i incerca sa vada, sa priveasd\ mai departe de intimitate pentru a descoperi acele lucruri din cl ce zaceau ascunse, ceea ce gandea, ceea ce simtea, ce emotie ii impingea inainte. Facu apel la ultimele rama$ite de con$tiinta $i cerceta dincolo de torentul de incantare $i de placerea scanteietoare, $i tOtU$i, singurul lucru pe care il vazu, singurul pe care reu$i sail discearnA, fu cufundarea lui absoluta $i neclintita in acel moment, daruirca lui fata de fiecare pulsatie de placere. Ajunsesera pe un alt plan. Reu$isera impreuna sa spargi\ bariera unui nivel superior de comuniune fizica $i mentala, un in care atingerea $i intentia, vointa $i dorinta, pasiunea $i nevoia se contopeau intr-o singura entitate. intr-un val mareic crescand, imbatator, tot mai intens. Manata de o nevoie a carei forta nu o intelegea, disperatl\ sa afle - aid, acum - ce ar fi putut sa fie, i$i lua inima in din~I, inspira superficial, gafait , $i cauta mai adanc, nu cu simturile, cl cu sufletul. 314

- - - - 'T'otu( sau nimic - - Iar el fa.cu la fel. I$i pleca fruntea $i buzele Ii se intalnira, in iuda faptului ca respiratia le era intretaiata, li se contopira $i · masera astfel. $i impreuna gonira, in sus, tot mai sus, trupurile lor simple cipiente ale sufletelor cuprinse de o disperare fericita. Nu se putea retine in fata ei, nu aid, nu in acea experienta. Nu de data aceasta. Mentinuse intotdeauna un zid intre actiunile $i sentimenle lui, 'un paravan pe care nici o alta femeie nu•il sfa$iase~ ~~ t ate amantele lui de pana atunci, nu ii venise deloc greu sa 1$1 p streze distanta emotionala fiindca emotiile lui nu fusesera iiciodata cu adevarat implicate, nu a$a cum erau cu ea. Chiar $i a$a, incercase instinctiv sa mentina acel zid, acel ultim stion de siguranta emotionala, dar cu ea, noapte dupa noapte, :-r;i dupa zi, acel zid se erodase constant. Acum, in noaptea ace ea, nu avea nici un motiv sa se straduiasca , . pastreze acea separare, acel paravan, scutul lui, siguranta lui terioara. Noaptea aceea era momentul dmcolo de care nu se i afla nimic altceva; pentru ei, noaptea aceea era totul, sfar-

.J ul lor. ' Corpul ei se contracta langa al lui, sub el, in jurul lui, ~ratel~ 11 ordandu-i-se, mainile strangandu-1, scobitura $oldurilor e1 11 brati$andu-l, coapsele ei incle$tate pe coastele lui, stransoarea r V ca~oare a tecii ei intetindu-se in timp ce se leganau impreuna, )'. nind spre culmea extazului. . . . Era alaturi de el, gura ei o comoara de pasiune, gustul e1 un ehxir c r i sufoca creierul, chemandu-1 $i ispitindu-1 cu promisiunea unei 1 ipreunari suficient de puternice pentru a-i sprijini sufletul. e abandona. Renunta la orice rezerva $i dadu frau liber ·ntimentelor turbulente, incomode, care crescusera inca de cand , 1 Ve zuse pentru prima data, le lasa sa iasa la suprafata $i sa creasca 111 ntensitate $i sa o caute, sa caute bogatia pe care o oferea. orea, !impede $i simplu, $i i$i lasa nevoia sa se vada, lasa 11 regul ei vartej sa se manifeste !}i sa il patrunda, sa se reverse q1• ea !}i sa ii lege - o lasa sa se amestece cu pasiunea ei mult mai t { $ declarata pentru a crea ... ceva mai mult. eva salbatic $i neimblanzit, bogat $i glorios. 315

-

- - - - Stq'fianie Laurens---Se dedica in intregime acelui lucru, o ghici, simti $i descoperl $i pe ea facand la fel. Ceea ce urma depa$i limitele experientei lui, ale capacitatii lul de a intelege, de-abia incadrandu-se in ceea ce putea indura. Atinsera orgasmul intr-un cataclism de senzatii, momentul suprem fiind intensificat, nuantat $i intarit de emotiile aprinse ale lui, ale ei, ale lor - transformand climaxul lor de o urgent! disperata intr-un incendiu spectaculos ce ii mistui, ii nimici, ii zdruncina $i ii risipi. Ii arunca in haos, lasandu-i sa pluteascl, pentru o secunda trecatoare, ca ni$te coji goale in vid, golite de continut $i tanjind. Apoi splendoarea ii cuprinse - mai luminoasa·, mai stralucitoare, mai puternica $i mai intensa - $i le umplu inimile. Ii reinventa. Facandu-i mai fini, mai buni, mai completi, fauriti in focul pasiunii. Se cufundara impreuna in marea lini$titoare, plutind pe valurile aurii ale senzatiilor de dupa. Agatandu-se unul de celalalt, incercand sa i$i recapete rasufl.area, schimband saruturi blande $i atingeri pline de surpriza. Existand pur $i simplu. Roscoe se agata de acel moment fragil, delicat, care ar fi vrut sl nu se mai sfar$easca. in acel moment de claritate, de revelatie limpede ca lumina zilei, vazu - aproape ca putu atinge - emotia ce il lega de ea. Atat de puternica, atat de reala. Atat de nea$teptata. Nuse a$teptase niciodata sa o descopere, nu in el. Nu intelesese ca a o da la iveala nu tinea de el, nu era o decizie in puterea lui, ci ca acea putere de a evoca cea mai intensa dintre emotii sala$luia de fapt in altcineva - in ea. Nu-$i daduse seama pana atunci, dar acum $tia. Prabu$it pe spate, cu ea intinsa langa el, cu capul pe umarul lui, picioarele incolacite cu ale lui $i bratul lui tinand-o strans, inchise ochii. Acum, in sfar$it, intelegea, iar maine aveau sa se desparta. Miranda se trezi a doua zi dimineata $i constata ca era singura in pat. A$ternuturile de langa ea se racisera· deja. Dincolo 316

'T'otu( sau nimic - - - - -

ii fereastra, cerul era ca de plumb $i cadea deja o ploaie marun-

inceata. I$i concentra atentia pe ceasul de pe polita. -La naiba! Aruncand deoparte plapuma, se ridica, se spala $i imbraca

1 ,

f\,pid. . !nve$mantata din nou in hainele ei de vaduva, 1$1 strans: :n , ba cele cateva lucruri pe care le despachetase cu o seara m '. ;rma, apoi i$i duse valiza, pelerina $i boneta cu voalul in salonul 1I zi invecinat. . Acolo il gasi pe Roderick, infruptandu-se dintr-o. farfurie pe t re se afl.a un mic dejun bogat. Flutura o furculita prm aer: _ Buna dimineata. Ma intrebam daca va trebui sa vin sa te

I

v

,

•

,

'

zesc. El dormise bu$tean, adanc $i fara vise. - Probabil am fost mai obosita decat credeam. Mai profund satisfacuta. . . Masa fusese a$ezata pentru tre1 persoane. Tragan~ scaun~ 111 fata ultimului set de tacamuri lasat neatins, stud1e cealalta rfurie, deja folosita: -Unde e Roscoe? -A ie$it sa se ocupe de cai. Va trebui doar sa s~nam ca~d 1 ntem gata de plecare, iar lacheii var urea du?a bag~Je. VRo.deric~ t a. ~i il vor anunta pe Roscoe, iar el va vem sus sa ma aJute sa 11 v

,

bor. Miranda se stramba, compatimitoare. - Vom amenaja una dintre camerele de la parter de pe Claver11 Street ca sa nu fii nevoit sate chinui cu scarile. El clatina din cap. , . - Nu- trebuie sa incerc in continuare. Treptele nu 1m1 provoaca 11 ri dureri, insa sunt dificile, iar piciorul ma doare din ce in ce 11t i putin cu fiecare zi. Ea ezita, dar nu il contrazise. Dupa ce i$i termina micul dejun, ie$~ra ~n apartament. Miranda cobori prima, lasandu-1 pe Roderick sa se descurce ~~ 1 rile ajutat de Roscoe. Acoperita din ~ou c~ v~alul, ur~ari 11 lacheu a$ezandu-i cufarul in lada trasuru, apo1 aparu Roderick, 1 hiopatand din nou singur, cu Roscoe alaturi.

1

v

317

~--- St91fianie Laurens~--Roscoe se uita scurt spre ea, ii intalni privirea; oarecum sur• prinzator pentru ea, nu zambi $i, din nou, nu reu$i sa deslu$easc nimic in expresia lui. Arata din cap spre trasura: - Poate ar fi mai bine daca ai urea tu prima. In caz ca Roderick va avea nevoie de ajutor. . Miranda auzi $i restul afirmatiei. Dupa o clipa de ezitare in gand, dadu din cap $i se intoarse spre portiera trasurii. Lungind pasul, Roscoe se intinse dupa maner, deschise por:tiera, a$tepta c lacheul sa coboare treptele, apoi Ii oferi mana. Ea ii stranse degetele, 11 simti strangandu-le pe ale ei, detectl legatura dintre ei inca vie, inca puternica. Intarita cu adevarat, mai lini$tita, urea treptele $i se a$eza in coltul indepartat. Roscoe se dadu inapoi. Un minut mai tarziu, cu ajutorul lul, Roderick urea cu greu in trasura. Ajutat de Miranda, reu$i sa s descurce cu carja, cu umarul prins in banduliera $i cu piciorul zdrobit, intorcandu-se in cele din urma pentru a se a$eza cu grij pe bancheta din fata ei. Roderick expira zgomotos, apoi Ii oferi un zambet slab: -Gata. Ea ii zambi incurajator. Din coltul ochiului 11 vazu pe Roscoe inchizand por:tiera trasurii. Apoi se indeparta cu pa$i mari; o clipA mai tarziu 11 auzi
~--- 'T'otu( sau nimic ~----Acum ... pentru inceput, accepta in mod absolut $i fara echivoc olul ei de protector al lui Roderick se incheiase. Era acum un I1 rbat in toata firea $i nu mai avea nevoie de ea; mai mult, orice 1I l interventie din partea ei ar fi fost o incalcare a dreptului lui lua singur decizii, de a-$i trai propria viata . tiuse dintotdeauna ca avea sa vina $i aceasta zi, momentul in , n avea sa lase cu totul deoparte acel rol $i sa se dedice pe deplin I ierii propriului ei viitor. Pana sa plece din Londra, indrep1 ndu-se spre nord, premisa ei fusese ca viitorul ei nu putea urma , Jp at una din doua cai. Putea ramane necasatorita $i sa moara fata I 1 crana sau se putea ca.satori cu un barbat respectabil pe masura 11 de exemplu Wraxby. Un barbat care o considera potrivita $i i cienta pentru a indeplini rolul de sotie - rol pe care el, nu ea, I , r fi definit. Gratie acestei calatorii, i se deschisesera ochii. Existau $i.alte 1. - u~ele mai interesante $i potential mai satisfacatoare - p~ 1 1 le putea urma. Erau acolo, perfect reale $i acceptabile; nu avea iJ 'Ceva de facut decat sa se hotarasca $i sa porneasca pe drumul 11 , oricare ar fi fost el. Se putea cufunda in actiuni caritabile la un nivel de implicare 11 ult mai profund decat estimase anterior ca ar fi fost posibil; tau mai multe posibilitati in acest sens. Putea fi o aventuriera, I ntea ca.la.tori, putea studia istorii $i civilizatii, daca a$a ii dadea )') s inima. Putea fi atat de multe. Daca alegea ... Dar ce i$i dorea eel mai mult? nvatase la Ridgware o lectie nerostita - ca trebuia sa aleaga a celei mai puternice pasiuni a ei. Vazuse cum pasiunea Jl ·1tru $COala locala - pentru copiii din zona - o transformase I' Caroline, vazuse pasiunea pentru familia ei inca arzand intens 1J Lucasta. Chiar $i Edwina i$i urma pasiunea, de$i de langa 'ul ei. Daca accepta pasiunea drept piatra de temelie, atunci care .1 tre cai era a ei? Care o atragea eel mai puternic? In timp ce trasura inghitea distantele in uruit de roti, ea 11 1 erca sa i$i limpezeasca acel aspect esential, doar pentru a , ncluziona ca nu o putea face pana nu i$i definea posibilitafile 1 r ar fi putut exista intre ea $i Roscoe. , 1

319

------ Steyfianie Laurens------

- - - - - 'T'otu( sau nimic ------

Noaptea trecuta ii oferise raspunsuri, detaliate $i absolute, la toate intrebarile nascute pana in acel moment, cu exceptia uneia. Legatura dintre ei era puternica, nu doar fizica, $i suficient de fascinanta $i de intensa pentru a-i prinde pe amandoi in vraja ei, dar inca nu $tia care era emotia din care se alimenta. Ii simtise forta, o detectase in el, $i acceptase ca era acela$i lucru pentru amandoi, dar el era primul $i singurul ei amant; era prea lipsita de experienta pentru a fi convinsa ca putea da un nume acelei forte. Chiar $i a$a, lasand acel aspect deoparte, intrebarea mai urgenta pe care o adusese noaptea era: Ce se intampla mai departe? Ce ii a$tepta dupa intoarcerea la Londra? Ce posibilitati Ii se ofereau acolo? Ea era dornica sa continue legatura, sa vada cum $i ce anume ar fi putut sa faca din ea. Nu $tia care erau optiunile lor posibile, dar el, da. Dupa noaptea trecuta nu se mai indoia ca $i el era la fel de profund vrajit ca ea de ceea ce se aprinsese $i exista acum intre ei. Din pacate, dupa noaptea trecuta nu mai apucasera sa discute intre patru ochi; chiar $i la pranz, luat la un han mic, Roderick fusese prezent, iar Roscoe fusese ... nu neaparat distant, ci mai mult rezervat. Atent sa mentina orice ar fi simtit , , ascuns in spatele unui zid impenetrabil. intr-adevar, acum ca se gandea mai bine, masca lui impasibila, care se topise cata vreme se aflasera la Ridgware, redevenise constant tot mai aspra $i mai impenetrabila pe masura ce se apropiasera de Londra. Probabil acea masca facea parte din armura lui ca Roscoe; ar fi fost interesant sa descopere daca, atunci cand ramanea doar cu ea, avea sa se inmoaie din nou, daca avea s-o lase din nou sa vada dincolo de ea. Cu un zambet U$Or pe buze, tocmai i$i imagina testarea acelei teorii cand trasura incetini, apoi, leganandu-se greoaie, coti in curtea unui han. Rasunara strigate $i ordine, inabu$ite de geamurile $i de portierele inchise ale trasurii. Pe bancheta din fata ei, Roderick, cu bratele incruci$ate $i capul plecat, dormea in continuare. Judecand dupa cum era manevrata trasura, presupuse ca se schimbau caii. Aplecandu-se in fata, arunca o privire pe geam. in afara

de un grajd $i cativa randa$i ie$ind in fuga din el, nu prea se vedea mmic altceva, apoi din fata trasurii aparu Roscoe, apropiindu-se cu pa$i mari. 0 vazu la fereastra, ii arunca o privire lui Roderick prin celalalt ochi de sticla, apoi ii facu semn sa i$i coboare geamul. Ea i$i facu de lucru cu zavorul $i cobori incet pan:oul. Roderick, remarcara amandoi, nu se clinti. Roscoe dadu scurt din cap: -Suntem in Uxbridge - ultima schimbare inainte de a ajunge in ora$. Arunca o privire spre cai, apoi se uita la ea. Am dat ordine sa fiti du$i direct pe Claverton Street. Vizitiul va va lasa acolo, apoi va porni spre grajdurile mele. Expresia ii era complet impasibila, ochii intunecati, indescifrabili. Se mutara pentru o clipa asupra lui Roderick, care inca dormea, apoi se intoarsera la ea. Spune-i fratelui tau ca am sa-i dau de veste cand voi afla mai multe despre Kirkwell, dar deocamdata va fi in siguranta daca ramane acasa. - Multumesc. Se simtea dezorientata. Se desparteau aid? Inspira adanc. Trebuie sa-ti multumesc pentru tot ajutorul. Fara el. .. - Nu-i nevoie. Privirea lui ii cerceta chipul. inainte ca Miranda sa apuce sa se gandeasca la o replica, Roscoe dadu scurt din cap $i se retrase. Trasura se legana cand axul fu prins din nou in harna$ament, iar randa$ii o impinsera inapoi din zona de schimbare a cailor. Miranda se prinse de marginea ferestrei pentru a nu-$i pierde echilibrul; cand privi din nou afara, Roscoe se indeparta. Roderick se foi, iar ea se intoarse spre el. Fratele ei clipi somnoros, apoi casca: -Unde suntem? -Tocmai plecam din Uxbridge. Vom ajunge la Londra in scurt timp. Roderick inchise din nou ochii. -Bun. Miranda arunca o privire afara, dar nu il vazu nici pe Roscoe, nici cabrioleta lui. Incruntandu-se, se chinui sa ridice la loc geamul. Nu se a$teptase sa se desparta atat de brusc, dar oricum Roderick era prezent, $i fara indoiala avea sa il revada pe Roscoe dupa ce ajungeau inapoi acasa.

320

321

- - - - - Stpfianie Laurens-----

- - - - - r:fotu( sau nimic --- - -

Se lasa pe spate cand trasura coti, ie$i din curte $i mari viteza. Din umbrele verandei hanului, Roscoe privi trasura indepartandu-se. I$i petrecuse cea mai mare parte a timpului de cand plecasera din Oxford incercand sa decida care ar fi fast cuvintelc potrivite pe care sale spuna. A decide era una; a le spune, cu totul altceva. I$i dorise o separare precisa, rapida, simpla $i limpede, o recunoa~tere a realitatii lor inevitabile. in schimb, nu reu$ise nicl macar sa ii ureze un simplu ,,Adio". Doar gandul de a rosti ace! cuvant facuse sa i se puna un nod in gat. Faptul ca i$i petrecuse noaptea trecuta cu ea fusese o gre~ealii. Daca ar fi ?tiut... s-ar fi multumit cu amintirile pe care le stranses<' deja, preferand sa nu afle, a$a cum se intamplase, de ce anumc s-ar fi putut bucura daca nu ar fi devenit Roscoe. Ce anume i~I dorea eel mai sincer, aproape cu disperare, de la viata, ce i?i dorea in viata lui pentru tot restul zilelor lui. Nu era nevoie. Cuvintele lui fusesera destul de sincere. Nu fusese nevoie sll prelungeasca acea conversatie. Cu siguranta nu era nevoie de nid o multumire. ~i nu era nevoie nici sa mai spuna altceva fiindd\ nimic din ceea ce ar fi putut spune sau face el sau ea nu ar ft schimbat situatia. Pentru prima data in viata, se trezise scarbit de alegerile p care le facuse, regretand cu adevarat deciziile luate cu mult timp in urma care acum il obligau sa renunte la ea, sa accepte ca timpul lor impreuna se sfar?ise. Sa o lase sa piece din viata lui... Tragandu-$i manu?ile de calarie, se incrunta. Nu putea sa plcc din viata ei, nu inca; mai trebuia sa-1 prinda pe eel care incercas sa il ucida pe Roderick. Kirkwell mai era pe undeva in libertatc, Pana cand Kirkwell nu inceta sa mai reprezinte un pericol pentru Roderick sau sora lui, avea sa continue sa ii pazeasca ~I sa a?tepte. Daduse deja ordine ca locuinta lor de pe Claverton Street sa fie pusa sub supraveghere permanenta. Data fiind aparent lipsa de fonduri a lui Kirkwell, era posibil ca acesta sa incerce cl insu?i sa il omoare pe Roderick. Daca o facea, nelegiuitul avca sa cada in plasa lui Roscoe. Oricum ar fi fast, direct sau indirect,

rma sa il gaseasca pe Kirkwell, dar pana atunci avea sa stea d parte de Miranda. Cobori in curte $i, cu un gest scurt din cap, lua fraiele de la nda?ul care ii pregatise cabrioleta de drum, se a$eza pe capra, ,mud haturile ?i puse in mi?care cei doi cai cenu?ii proaspat hamati, ie$ind intr-un ritm lejer pe drum. Pentru binele lui, precum ?i pentru al ei, reducerea la mini., um a oricarui contact intre ei era fara indoiala cea mai inte1'apta optiune. '

322

Capito[u[ 17 ~ - Parca tot nu-mi vine sa cred. Gladys mu?ca din felia de line prajita unsa din bel~ug cu marmelada ?i se uita peste masa 1I · mic dejun la Miranda, apoi la Roderick, a?ezat la capatul mesei. t' a ducelui de Ridgware, iar familia v-a tratat pe voi doi ca ?i 1 im ati fi fast oaspeti. - Hmm. Miranda nu ridica privirea de pe listele ei. Roderick ramase ' ll :undat in lectura ziarului. Ajunsesera pe Claverton Street la ora patru dupa-amiaza, cu 11 :t.i inainte, ?i fiecare minut din restul serii se scursese raspun:, rt d la nenumaratele intrebari ale lui Gladys ?i povestind tot ceea 11· e intamplase la Ridgware, astfel ca Miranda nu avusese timp . 1 preia fraiele gospodariei ?i sa se ocupe de diversele probleme ce 11 ( • sitau rezolvare. n cursul celor doua saptamani ?i ceva, cat lipsise ea, Gladys nu 111· cupase decat de problemele prea urgente pentru a fi amanate, 111, ca avea acum de descalcit situatia financiara, simbriile r,I nlte detalii pentru doua saptamani, precum $i obi~nuitele .i., izii cotidiene necesare pentru functionarea gospodariei. Era I111t rata sa recupereze cat de mult putea din toate acestea in ziua 11 · pectiva, pentru a fi libera sa-?i indrepte apoi gandurile spre ,11 I' ctele personale, care, oarecum surprinzator, o tinusera treaza iii q bantuisera pana la orele tarzii ale noptii. 1

323

------ Stpfianie Laurens ---- - ~;i simplu, mi se pare ciudat, comenta Gladys. M-a~ fi ca ni$te mari doamne precum ducesa-mama ~i nora ei s.\ adopte o atitudine mult mai rezervata $i superioara. In mintea Mirandei aparura imagini cu Lucasta $i Caroline. Ii arunca o privire lui Roderick, ingropat cu hotarare in ziar, apol se intoarse la listele ei. - In pofida pozitiei lor sociale, sunt $i ele oameni. Au, in cea mal mare parte, acelea$i preocupari ca doamnele de pretutindeni. Gladys se incrunta, apoi pufni, dupa care, din fericire, tacu. in ciuda faptul ca acceptase tot ce ii spusesera ei ca fiind adevarat, Gladys continua sa se minuneze $i sa fie uluita de $ederea lor la Ridgware, in raporturi atat de intime cu familia ducala. Miranda ii explicase ca acel prieten al lui Roderick care o ajutase sail gaseasca $i sail salveze din mainile rapitorilor fusesc o cuno$tinta apropiata a familiei Delbraith, aspect care il ridicasc instantaneu pe prietenul respectiv la un rang cu totul irepro$abil in ochii lui Gladys. Cand Gladys intrebase ezitand, tremuratoare - evident fara a dori cu adevarat sa auda raspunsul, dar incapabilA sa se abtina de la a intreba - daca evitase orice scandal cata vreme calatorise cu un gentleman care nu facea parte din familie, Miranda aratase spre hainele de doliu pe care le purtase $i i$i fluturase boneta $i voalul. Nimeni, o asigura ea pe matu$a ei, nu $tiuse cine era, $i, data fiind povestea lor cum un gentleman o escortase pe ea, o vaduva, pe un domeniu de la tara, nu se starnise nici umbri1 de scandal $i nici nu exista vreun rise sa se starneasca. Cu ochii atintiti asupra listei, Miranda intelese ca acesta era un alt lucru pe care il invatase in cursul calatoriei; atata timp cat actiunile ei nu ajungeau la urechile societatii, scandalul nu avea sa fie niciodata 0 problema. Punand jos creionul, i$i lua cea$ca de ceai $i sorbi din ea, studiind lista de sarcini pe care pur $i simplu trebuia sa le indeplineasca. Voia sa se opreasca $i sa se gandeasca la Roscoe, la ce ar fi putut fi intre ei, dar mai intai trebuia sa se vada cu doamna Flannery, apoi sa discute cu Hughes. Roderick arunca ziarul pe masa. Miranda se uita spre el $i il vazu facand 0 grimasa cand l$i mi$Ca piciorul. Simtindu-i privirea, Roderick ridica ochii $i ii int alni pc ai ei. Buzele ii tresarira.

- Pur

a~teptat

324

------ ir'otu( sau nimic ------ Piciorul meu e inca prea slabit pentru a ma incumeta chiar $i plimbare prin gradina. in voce ii rasuna o mahnire dezamagita. 1,u carja sprijinita de scaunul lui $i se folosi de ea pentru a se 1 ica. Ma due sa stau in salon. - Da. Desigur. Miranda il privi ie$ind din incapere. Insistase . urce $i sa coboare singur scarile, dar efortul il costase. Dupa ce Ii derick se facu nevazut, murmura: Hughes? Majordomul a$tepta langa bufet. - Da, domni$oara? - Dupa ce domnul Roderick se va fi instalat in salon, ai putea verifici daca vrea sa i se aduca ceva. - Desigur, domni$oara. . _ . . . Iar ea avea sa-$i faca timp sa ii scrie o ep1stola lm Carolme $1 n a una la adresa pe care i-o daduse Caroline. Chiar daca Roderick 11 mai era preocuparea ei principala, a-1 binedispune cata vreme .,. in convalescenta ramanea totu$i una dintre sarcinile de pe I sta ei. Liber in sfar$it, dupa atat de multe zile, de prezenta zapaitoare a domni$oarei Miranda Clifford, Roscoe i$i rezerva ~dimi­ ~ ata pentru a se pune la punct cu diversele lui afaceri. Intr-o talnire de cateva ore cu Jordan rezolva toate problemele finanre urgente, apoi se instala la biroul din camera lui de lucru p ntru a studia rapoartele saptamanale acumulate pentru cele truzeci $i trei de case de pariuri $i cluburi de jocuri pe care le 1 1l ~inea in intreaga capitala. Rundle arunca o privire inauntru. - Veti lua pranzul in salonul de mese, domnule? Las;t pe spate in scaunul lui inalt, Roscoe ridica privirea, apoi 1 tina din cap. - Nu revenim la normal. Adu-mi o farfurie aid. Cob~rand din nou privirea pe raportul pe care il citea, il simti p. Rundle ezitand - probabil intrebandu-se daca sa insiste , nainte de a se inclina cu intelepciune $i a se retrage. I$i amintea foarte clar pranzurile pe care le luase cu Miranda 1 parter, dar, inainte de acele ocazii, mancase int~t~eauna la birou, continuand intre timp sa lucreze. Cum ea nu ma1 facea parte 1.n viata lui ar fi fost intelept sa revina la vechea lui rutina. , ' ' 325

-------- Stpfianie Laurens -------Prezenta ei fusese ... un tremur trecator pe oglinda apei vietil lui. ~i, Dumnezeu ii era martor, acele ape erau adanci. Amuzat de acea ratacire poetica, se concentra din nou asupra raportului; astfel de rapoarte saptamanale erau metoda lul dovedit eficienta de a ramane la curent cu tot ce se petrecea in imperiul lui extins. Existase o vreme cand, flancat de Mudd $i de Rawlins, vizitase personal fiecare club $i casa, in fiecare saptamana, intr-o perioadA in care amenintarea implicarii lui personale fusese singura solutie eficienta de a tine in frau viciile $i inclinatiile nelegiuite innascute ale celor implicati pe atunci in administrarea afacerilor lui. Dar, de-a lungul anilor, invatase sa traseze limite $i sa impunA respectarea lor; limita pe care o alesese era ca toate activitatile intreprinse sub acoperi$ul lui, $i de catre cei care lucrau pentru el, sa se incadreze in legalitate. Avocatii ar fi fost, $i adesea erau, impresionati de cat de acute erau sensibilitatile acelei lumi interlope cand era vorba despre ceea ce era legal $i ce nu. Cei crescuti in mahalale sau in umbrele unor cartiere mai putin respectabile apreciau cu finete nuantele legii. Dar, chiar dincolo de implicatiile morale $i legale ale atitudinii lui, simplul fapt de a avea o limita $i de a o impune fusese in sine unul de o importanta critica. Ii crease o platforma de pe care sa actioneze, una care il separa de cei asemenea lui. Una care ii permisese sa se ridice, metaforic, deasupra lor. ~i, din multe puncte de vedere, acest lucru se dovedise in avantajul lui. Cel de-al doilea lucru pe care il invatase, sau mai degrabA asupra caruia i$i extinsese talentele innascute, era capacitatea de a judeca oamenii. Fiind el inSU$i un parior inveterat $i de mare succes, avusese dintotdeauna fl.er in a ghici cine era sincer $i deschis $i cine nu. Cine era perfid $i cine era cinstit. I$i concentrase aceasta abilitate asupra angajatilor lui, recompensandu-i pe cei in care putea avea incredere, descotorosindu-se de ceilalti. Cu o paleta de afaceri atat de larga ca a lui, supravegherea era o sarcina continua $i fara sfar;;it, insa una in care un succes il atragea pe urmatorul; in ultima vreme, rareori mai era necesar sa intervina.personal in functionarea cotidiana a vreuneia dintre afacerile lui.

326

-------- i:r'otu( sau nimic - - - Cel putin, nu in ceea ce-i privea pe angajati. Terminase farfuria cu carne rece, paine $i branza, golise cana de bere pe care i-o adusese Rundle $i pusese deoparte ultimul dintre rapoartele de la casele lui de pariuri $i tocmai se intindea dupa primul raport de la cluburile mai sofisticate, cand Rundle batu la U$a, apoi intra. Vazand farfuria $i cana goale, veni sale ia. - Doamna Keller $i domnul Masters va a$teapta jos, domnule. Daca aveti un moment, ar dori sa va consulte in privinta unuia dintre clientii lor regulati. Keller $i Masters gestionau impreuna unul dintre cluburile lui mai lini$tite, mai exclusiviste $i mai vechi, unul care se adresa entlemenilor mai varstnici $i mai conservatori din inalta nobilime. Roscoe incuviinta din cap. -Condu-i sus! Arunca o privire spre raportul din mana lui; era de la un alt lub de-al lui. Punandu-1 deoparte, rasfoi teancul pana gasi eel mai recent raport redactat de Keller $i de Masters. il parcuse rapid, dar nu gasi mentionata nici o dificultate iminenta; a$ezandu-l in varful teancului, se lasa pe spate in scaun $i a$tepta. Cand doamna Keller, o blonda sculpturala, $i Masters, fratele i, intrara, le facu semn sa ia loc pe scaunele din fata biroului. - Care e problema noastra? Masters se crispa cand se a$eza, ramanand in rest relaxat $i in 1 rgul lui. Stand cu spatele foarte drept, Joyce Keller zambi vag. - Lord Cathcart. Roscoe avu nevoie de o clipa pentru a-1 identifica pe nobilul varstnic. Cu privirea atintita asupra interlocutorilor sai, incuviinta din cap. - Un batran ticalos depravat care crede ca el $i cei de teapa lui unt genul in fata carora tot restul lumii ar trebui sa se incline - $i evine cu U$Urinta violent in fata oricarei aparente ofense. Joyce $i Masters erau progeniturile ilegitime ale exact unui stfel de barbat, in cazul lor un conte. La fel majoritatea, cei doi redeau ca trecutul lui Roscoe era similar cu al lor, premisa pe are el nu incercase niciodata sa o contrazica; explica in mod onvenabil foarte multe despre el.

327

- - - - Stryfianie Laurens---Roscoe i$i plimba privirea de la Joyce la Masters. Lucrau pentru el de mai bine de cinci ani; cuno$teau afacerea $i cuno~ ­ teau $i metodele lui. - Deci ce s-a intamplat? Joyce ofta. - Lisette ... tanara flamanda pe care ne-ai trimis-o. S-a dovedit a fi, intr-adevar, o excelenta jucatoare de pichet, a$a cum ne-ai spus. - $i tot dupa cum ai sugerat tu, interveni Masters, majoritatea clientilor no~tri batrani ~i matahalo$i joaca incantati impotriva ei, chiar daca pierd. Pufni intr-un ras scurt. De fapt, e atat de buna, incat restul par fericiti sa piarda in fata ei ~i, la drept vorbind, le da clasa in stil al naibii de mare in jocul asta. -Adevarat. A fost un mare succes cu toata lumea, pana sa auda Cathcart despre ea. Joyce fa.cu o grimasa. - Lasa-ma sa ghicesc, spuse Roscoe. Cathcart se crede maestru absolut la pichet, iar Lisette 1-a batut. Masters dadu aprobator din cap. - De i-au zburat fulgii. Ceea ce ar fi fost oricum rau, dar idiotul a insistat ~i sa parieze cate o mie pe punct. Lisette a cerut permisiunea, desigur, iar eu, ca un neghiob, nu m-am gandit - adica, ba da, insa doar la cat de mult urma sa scoatem de la Cathcart. Iar ea intr-adevar 1-a jumulit. - $i mai departe? -Cathcart a platit, dar tremura de furie, spuse Masters. - Nu doar atat, completa Joyce. Era negru de furie fiindca 1-a demascat ca fiind doar un fanfaron. ' -Ar trebui sa adaug ca evenimentele s-au petrecut intr-o seara de joi - cea mai aglomerata. Chipul lui Masters se inaspri. Cathcart a ales intentionat seara aia - voia sa aiba un public cat mai numeros pentru partida lui, sa le arate celorlalti ca putea sa o invinga pe femeiu~ca straina care ii batuse cu atata u~urinta pe toti ceilalti. - In schimb ... Joyce ridica palmele intr-un gest neajutorat. $i, desigur, fiind vorba despre unul dintre cluburile tale, Cathcart nu indrazne~te sa pretinda ca a tri~at. 328

....___-Tatu( sau nimic ....___- Nu atata vreme cat nici unul dintre ceilalti nici macar nu a augerat asta, spuse Masters, ~i, desigur, toata lumea cunoa~te gulile tale. Joyce ofta. -Ne-ai avertizat ca uneori e mai bine sa nu ca~tigam, $i poate asta ar fi fost o astfel de situatie, dar s-a intamplat $i nu putem a timpul inapoi. $i, din pacate, Cathcart nu este genul care sa nunte. intalni privirea lui Roscoe. Cathcart a a$teptat-o pe Lisette cand a plecat de la club. A ridicat bastonul, $i ar fi batut-o, r il trimisesem pe Hugo, unul dintre oamenii no$tri, sa o inteasca. A prins bastonul lui Cathcart inainte sa o atinga. Lui Roscoe nu clinti nici un mu~chi. -Dar Cathcart a incercat efectiv sa o loveasca? Joyce incuviinta din cap. - $i nu s-a term.inat cu atat. A revenit a doua zi $i i-a oferit Jui Lisette o suma foarte mare pentru a o convinge sa joace din 1 .OU impotriva lui, pentru cinci mii pe punct, ~i Sa ii permita d$tige. Cu privirea atintita asupra lui Joyce, Roscoe lasa o clipa sa se urga, apoi murmura: - Te rog spune-mi ca nu a acceptat. Joyce zambi tensional. -Nu. Roscoe i$i lasa buzele sa se relaxeze - Excelent. Atunci de ce ati venit? - Deoarece Cathcart a fa~ut apoi mare galagie ca a pierdut in voarea casei, dar casa nu i-a oferit ~ansa de a-$i reca$tiga sumele Eierdute. Joyce ii sustinu pr ivirea. A$a ca am venit dupa sfaturi. - $i dupa ajutor, adauga Masters, daca te simti tentat sa ne , juti cu ceva~ Roscoe se lasa pe spate in scaun, iar privirea ii deveni abnta cat timp i$i analiza optiunile; pentru a se ocupa de Cathcart vea nevoie de o alta abordare decat cea adoptata cu indivizi nfierbantati precum Lord Treloar. in cele din urma, se concentra din nou asupra lui Joyce, apoi ii arunca o privire lui Masters. - Lisette i-a ranit orgoliul lui Cathcart, evident un punct vulnerabil, a$a ca vom intoarce propriul orgoliu impotriva 329

------ Steyfianie Laurens-----lui pentru a-1 face sa taca. Pentru a-1 face sa-;;i accepte barba· te;;te pierderile. indreptandu-~;i spatele, se intinse dupa o coala de hartie, apoi dupa toe. -Am sa ma ofer sa raspund provocarii lui Lord Cathcart ;;i sa li permit sa i;;i reca;;tige sumele pierdute. Jucand impotriva mea. in fond, eu sunt ,,casa" la care se refera. Scrise in timp ce vorbea. Am sa-i permit sa stabileasca rama;;agul oriunde intrc cinci ;;i zece mii pe punct, dupa cum dore;;te. Ca in cazul oricarei provocari, daca o accepta, aceasta va fi inscrisa in registrul de pariuri. Jocul se va desfa;;ura la club, ;;i ii voi da voie sa aduca doi observatori ale;;i de el, pentru a se asigura ca totul este corect. Oferta va ramane valabila timp de ... o luna, sa zicem? Se opri sa citeasca ceea ce scrisese, apoi, zambind u;;or, semna misiva ;;i ii adauga o nota. Iar in caz ca aceasta scrisoare de oferta sc ratace;;te, voi lasa o copie legalizata la voi la club ;;i voi pastra una ;;i in arhivele mele. Masters rase. Joyce ranji. Ambii ;;tiau ca Lord Cathcart nu ar fi indraznit niciodata sa accepte contraprovocarea. Nici un parior intreg la cap nu ;;i-ar fi incercat fortele impotriva lui Roscoe ;;i sa se a;;tepte sa ca;;tige. Roscoe aplica o sugativa peste misiva, apoi i-o intinse lui Masters. -Duceti-i-o lui Jordan cand plecati - el va face copiile ;;i se va ocupa ca originalul sa ii fie trimis lui Cathcart. Ridica un deget pentru a-i tine pe ambii vizitatori in scaune. insa, daca tot sunteti aici amandoi - lua eel mai recent raport de la club -, cine naiba tot pierde atat la masa voastra de jocuri de noroc? 0 jumatate de ora mai tarziu, cei doi frati plecara, iar el se apuca sa studieze rapoartele de la celelalte cluburi, marcand toate punctele pe care voia sa le aduca in discutie, cum ar fi incasarile nea;;teptat de mari de la masa de jocuri de noroc din Keller Club. Stabilise cu mult timp in urma ca era important sa ;;tie cine era in pragul ruinei, inainte de a se cufunda prea mult in datorii. Uneori un cuvant discret la urechea cui trebuia asigura bunastarea tuturor. 330

------ tTotu( sau nimic - - Tocmai terminase de trecut in revista cluburile, cand Jordan 11 ra cu un vraf de documente ;;i ii aminti lui Roscoe ca era 11,,t ptat la o intalnire a consiliuluiArgyle Investments, o fundatie itabila in care avea un rol important. Nu se intoarse decat spre sfar;;itul dupa-amiezii. Lasandu-;;i d tonul la Rundle, intra in biblioteca. Se apropie de vitrina cu 1 I• uturi, i;;i turna un pahar de brandy, apoi se cufunda in foto1ul lui favorit. Ridicand paharul, sorbi din el, apoi il tinu in lu11 ina pentru a studia bautura lucioasa de culoarea ambrei ;;i, in 1 l din urma, i;;i permise sa se concentreze asupra intrebarii , re il bantuise toata ziua. intrebarea pe care o starnise sugestia in meilui. Respinsese ideea pe motiv ca nu era realizabila ;;i nu i-ar fi adus ace i;;i dorea eel mai mult, insa gandul nu se lasase alungat, un ducator ,,De ce nu?" susurandu-i adanc in minte. Daca ar fi avut nevoie sa i;;i enumere motivele, activitatile lin ziua aceea - dintr-o singura zi - cuprinsesera destule dintre l pentru a face raspunsul limpede precum cristalul. Nu putea , deveni Lord Julian Delbraith fiindca, pentru a face a;;a ceva, ar l trebuit sa inceteze sa mai fie Neville Roscoe. ~i multi oameni, mult prea multi oameni, depindeau de Roscoe, ndiferent daca o ;;tiau sau nu. Nu doar angajatii lui, de;;i ace;;tia · u acum numero;;i ;;i constituiau doar ei un motiv suficient. N'u existau alte personaje de seama in lumea pariurilor care sa tdopte metodele lui, pentru ei ciudate ;;i irationale, cum ar fi ptul ca i;;i proteja angajatii de orice intimidare din exterior, ca . ngajase atat de multe femei, in special in pozitiile .cu respons~­ ilitate mai mare, ;;i ca i;;i platea oamenii corect ;;1 cu regulanL te, plus ca insista ca nici o faradelege sa nu fie comisa sub ~~ul~. . Daca Neville Roscoe ar fi disparut, multi ar fi oftat u;;urat1 .i ar fi revenit imediat la legile junglei. Cata vreme exista el, 1 .tabilimentele lui impuneau un standard pe care ;;i celelalte se fusesera obligate sa il aplice ;;i sa il mentina. Daca ie;;ea in joc ... Nu era deloc o lipsa de modes tie sa recunoasca ceea ce ra evident. ~i, chiar daca averea familiei era acum in siguranta, iar verea lui personala era imensa, fondurile pe care in prezent 331

- - - - - Stryfianie Laurens - - - - le directiona spre institutii de caritate precum Organiza\I Filantropica, Argyle Investments $i alte organisme de finantar depa$eaucumultveniturilepecarearfipututsaleobtinadinbogatl lui particulara. Hotarase cu mult timp in urma ca, din moment ce atat d multi membri ai inaltei nobilimi erau dependenti de jocuri p mize mari, era cat se poate de justificat din partea lui sa le fac acest serviciu, sa le ia banii $i sa ii redirectioneze spre cei car aveau cea mai mare nevoie. Acceptase probabilitatea ca aceast atitudine sa se fi nascut din propriile remu$cari legate de faptul c exploatase dependenta altor pariori in timp ce i$i salvase proprl faniilie; hotarase ca el $i con$tiinta lui puteau trai cu acest gand. Ducand la buze paharul de cristal, sorbi coniacul vechi $i tar $i lasa acea concluzie sa se reverse peste el $i sa ii inunde. Cu o grimasa, cobori paharul $i se lasa pe spate in scaun. -Imi pare rau, mama, dar Lord Julian Roscoe Neville Delbraith nu se mai intoarce. Din punct de vedere practic, Lord Julian e mort. - Buna seara, Rundle. Aflata pe treapta de la intrare a cast•I lui Roscoe, Miranda ridica 'intrebatoare o spranceana. E acas stapanul tau? - Este, domni$oara. Rundle se dadu inapoi, 'inclinandu-se $i poftind-o sa intre. Pa$ind in hol, Miranda se opri langa masa centrala $i i~I scoase manu$ile, apoi il lasa pe Rundle sa-i ia pelerina. Pe dedc subt, purta o rochie de matase chihlimbarie cu un $al de matas topaz drapat peste umeri. - E in biblioteca? - Da, domni$oara. Daca doriti sa ma urmati? Inclinand din cap gratios, ii urma pe Rundle pe coridor, venind agale in urma lui ca $i cum a vizita un gentleman acasa la cl dupa ora zece noaptea era ceva cu totul obi$nuit. Avea nevoie s discute cu Roscoe, sa afle ce simtea el $i ce era posibil $i, spera ea, sa continue aventura lor amoroasa. Cum el nu putea sa vina p Claverton Street, venise ea la el. Noaptea trecuta se lasase prea repede, seara fusese prea plinA de intrebarile lui Gladys $i de agitatia reinstalarii acasa. Fusese

332

- - - - - 'T'otu( sau nimic - - ita dupa cele doua zile pe drum, 'insa nu dormise bine, frantata $i agitata intr-un mod care o tulburase. Se trezise de i multe ori, cu simturile cautandu-i caldura, pentru a gasi doar rnuturi red $i spatiu gol. e$i era sigura ca o aventura amoroasa care durase mai putin ol 1· doua saptamani nu putea nicidecum sa provoace depen,1., · a, ii lipsea oricum, aparent la un niyel mai profund decat tea ei con$tienta. undle ajunse la capatul coridorului lung ~i deschise u~a 1, I iotecii. - A sosit domni$oara Clifford sii vii vada, domnule, anunta el, q iii tinu U$a deschisa. Trecand pragul incaperii, Miranda i$i dadu seama ca Rundle '" trebuit sa intrebe daca stapanul ei era dispus sii o primeascii nte de a-i permite sii intre in biblioteca. De$i se intreba de , , undle nu o facuse, profita totu$i de ocazie pentru a analiza ,, , , ~ia surprinsa a lui Roscoe la sosirea ei; inaintand in inca111· 'ii zambi. Era a$ezat in fotoliul in care statuse cu atatea nopti in urmii, , , d ea venise sa ii ceara ajutorul pentru a-1 gasi pe Roderick. 1.. , f 1 ca in noaptea aceea, ii intrerupsese din lectura unei I ' \i; ziicea deschisa in mainile lui, Uitatii cand ridicase privirea n111 ea. ,II cul se aprinse fulgerator in profunzimea intunecata a I" l 1ilor lui; Miranda simti flacara mangaind-o cand privirea lui 1I1 m ca peste ea, apoi se intoarse spre chipul ei, spre ochii ei. Fara ,, · uita in jos, inchise cartea $i se ridica. - Domni$oara Clifford. Privirea lui trecu dincolo de ea, ajungand 111 I undle, iar expresia ii redeveni impasibila. Asta e tot, Rundle. - Prea bine, domnule. n scartait U$Or ii spuse ca Rundle se retrasese $i inchi,,,.. U$a. rivirea lui Roscoe se muta pe chipul ei, apoi se opri asupra 111 hil r ei. Ezita, apoi intreba: - Ce e? - Voiam sa te intreb daca ai aflat ceva despre Kirkwell. Con1I 11 sa se apropie de el. Cu zambetul tot mai larg, se opri doar

, 11 o 111

I

333

- - 'T'otu( sau nimic - -

- - - - Steyfianie Laurens-----cand corsetul rochiei ei se lipi U$or de partea din fata a jachct lui. ~i voiam sa fac asta. Punand o mana pe pieptul lui, se intinse $i i$i apasa buzcl peste ale lui. El se abtinu pentru o secunda - o clipa, ghici ea, nu de ezitarci, ci de refiectie -, apoi buzele lui se mi$cara $i prelua controlul asupra sarutului, inchizandu-$i bratele in jurul ei $i purtandu I pe amandoi in valsul fiacarilor familiare, tinandu-i acolo $i las~n du-se mistuiti. Pret de minute nenumarate, momente mult prelungite d placere simpla, de caldura $i de incantare imparta$ita. Roscoo lasa dezmierdarea sa se desfa$oare, dar apoi reinstaura controlul, atat asupra ei, cat $i asupra lui. Cand Roscoe inalta capul, Miranda ramase prinsa strans tn bratele lui, cu ochii mari, simturile rascolite profund, pe deplin con$tienta de vibratia atractiei senzuale $i sexuale care se instl · panise peste amandoi, tinandu-i prizonieri. Legandu-i. 0 privi in ochi, apoi, ridicand o mana, ii impinse U$Or in spat o $uvita rebela cazuta pe obraz. - De ce ai venit? - Sate intreb despre Kirkwell, $i. .. Cu un de get, desena conturul buzei lui de jos. Din cauza asta. El ii prinse varful degetului intre dinti, mU$Ca U$Or, apoi i 1 elibera. -Cat despre Kirkwell - vocea ii era un huruit aspru -, am prea putine de spus. Mudd $i Rawlins au vorbit cu unchiul lul Kempsey. Respectivul s-a dus la Hood and Gable sa-1 intalneasdl pe Kirkwell, conform intelegerii, dar Kirkwell nu $i-a fa.cut deloc aparitia. Mudd $i Rawlins s-au intors la taverna $i au mai intrebat lumea in caz ca 1-ar fi vazut cineva prin preajma sau ar mai fi $tiut ceva despre el, dar nu. Ea ii studie fata. - Deci nu avem cum sa dam de urma lui? -Nu in mod direct. Dar, daca tii minte, toate descrierile despre el mentioneaza o cicatrice pe care t oata lumea o consider<\ a fi o taietura de sabie. In prezent e o cicatrice suficient de comunA ca oamenii sa o recunoasca; prin urmare, daca Kirkwell e numelc

11l1 c rat al acestui barbat, s-ar putea sa reu$esc sa fac unele 11 1 " tigatii prin intermediul armatei. 11 facu ochi mari. - Po ti face asta? - a spunem doar ca am mai multe cuno$tinte care imi 111 111· datoare. - atvadura? - el putin cateva zile. Dar, atata timp cat Roderick ramane in 1,1 , va fi destul de in siguranta, $i, dat fiind piciorul lui rupt ... ... Pentru moment, nu poate ie$i, deci e in siguranta. Miranda ii studie chipul $i a$tepta. Dupa o clipa prelunga, I 111 1, le lui se curbara; privirea ii cazu pe gura ei. - Cat despre as ta... Rep roduse dezmierdarea ei de mai de111 ·me, trecandu-$i degetul mare peste curba buzei ei de jos, 11 v candu-i un fior lent de anticipare delicioasa ce ii strab~tu 1 .' , . pinarii. il simti $i el; zambi, $i simti tensiunea acumulan1111 · in el. Inspira sacadat. Ce-i cu asta? Miranda a$tepta pana cand el ridica ochii $iii intalni pe ai ~i. - Vreau sa $tiu ce e posibil. Ce iti dore$ti, ce ar putea ex1sta 11d noi daca ne-am dori-o amandoi. In sinea ei fu uluita de ea insa$i, de faptul ca avusese curajul 11 1 vtna aid, sa vorbeasca a$a cum vorbea $i sa incerce sa obti~a 1 , , 1 ce i$i dorea, insa, daca invatase ceva de la doamnele din 1,11uilia lui, era ca putea $i ea sa lupte pentru visurile ei, ca, in , ud experientelor mamei ei $i ale surorilor ei, un astfel de act nu 1vro. sa se sfar$easca obligatoriu cu o tragedie.

- Ah. rivirea lui o sustinu pe a ei, dar Miranda nu reu$i sa i-o 1l11 1lu$easca. . . emotie nedefinita tresari in spatele och1lor alba$tn ca ''·' 1rul, da; nu reu$i sa o identifice. .. - Nu $tiu care sunt optiunile noastre, dar presupun ca tu $t11. Roscoe ezita. Cu bratele incolacite inca in jurul ei, ii studie , , l iii ; nu paru sa se descurce mai bine decat ea in a-i deslu$i 1 ·, ~· ~ 1 ndurile. - !nteleg ca vrei sa continuam aventura noastra amoroasa. f\ ci, in ora$. - Da. Ii sustinu privirea. Putem? 335

334

------ Stpfianie Laurens-----,,Nu." Roscoe $tia ca acela era raspunsul corect, dar nu reufl sa-$i desprinda cuvantul de pe buze. Motivul pentru care nu I permisese nici unei alte doamne sa-i fie amanta se aplica $i mill mult in cazul ei. Trase aer in plamanii dintr-odata comprimati -Miranda ... Ea il facu sa taca punandu-$i un deget peste buzele lui. - Poate ca momentul e potrivit, dar - privirea ei aluneca pe11t fotolii $i peste $emineu inainte de a se intoarce la chipul lui - locul cu siguranta nu e. El dadu sa continue cu indarjire. -Mir... - Putem discuta detaliile mai tarziu. Prinzandu-1 de revere, 1 ridica in varful picioarelor. Deocamdata, saruta-ma doar. I$i apasa buzele peste ale lui, apoi le intredeschise - ispititoar I poruncitoare $i pe deplin irezistibila. Inainte ca min tea lui sa apuc sa ia vreo decizie, bratele i se stransera in jurul ei, i$i pleca u~or capul $i facu exact ceea ce i$i dorise ea, sarutand-o. Cu lacomic. Era flamand de ea, iar ea ii oferea hrana. El lua, iar ea ii d~du fara retineri. Mainile ei alunecara in parul lui $i il tinura prizonl r in ~arut, ast~el incat sa ii poata oferi inapoi placere. Inzecita. Insutita. Fara efort, se invartira in dansul dorintei. Roscoe $tia ca trebuia sa-i spuna ca er~ imposibil, ca aventur lor nu putea sa continue, nu in Londra, nu in siguranta. D pornise de la premisa ca ea avea sa pastreze distanta, $tiind ca al I in Londra el era Roscoe, un barbat nici pe departe eligibil pentr ea, unul cu care nici macar nu putea sa flirteze ... Dar nu o facua , Venind la el in seara aceea, intrand atat de sigura pe ea In biblioteca lui $i exprimandu-$i atat de !impede $i fara echivo dorinta de a continua legatura lor, il facuse sa-$i piarda echilibrul, Complet $i pe deplin. Redeschisese o dezbatere pe care o crezu1 ~eja rezolvata; il facuse · sa cantareasca din nou posibilitatilt' .. , Insa, chiar in timp ce se cufunda in minunatia gurii ei, ii simil trupul lipindu-se de al lui, o simti supla $i vibranta in brat I lui, $tiu in adancul sufletului ca nimic nu se schimbase. Ea pur fl simplu nu cuno$tea suficiente detalii pentru a intelege lucrurll la fel de clar ca el. A

336

------ 'T'otu{ sau nimic ---- - Avea sa fie nevoit sa ii explice, dar, chiar in clipa in care gasi 1 in telepciunea $i vointa necesare pentru a se desprinde din ut $i a vorbi, ea se lipi provocator de el, i$i retrase buzele de sub 1I • lui $i toarse, pe un ton fierbinte $i grav: - Du-ma in patul tau! uvintele ii zdruncinara hotararea, ii alungara toate gandurile 111 • are reu$ise sale invoce - toate gandurile in afara de imaginea ,, ntinsa, satisfacuta $i vlaguita pe a$ternuturile lui de matase. ·ierbin teala crescu in el $i il cople$i, dorinta - o muchie ~toare a fl.acarilor. Nu ii raspunse, nu reu$i sa i$i faca corzile vocale sa functioneze, 11 \t se putea increde in vocea lui. In schimb, se dadu inapoi; cu 111 virea inlantuita cu a ei, o prinse de mana, apoi se intoarsera 11 n reuna spre U$a. Nu-$i mai aminti decat prea putin din dru11 1ul in sus pe scari; ea se opri in galerie, $i el porni inaintea ei. I t mana infa.$urata in jurul degetelor ei, o conduse pe coridorul 1 • ducea la U$ile duble ale dormitorului. Deschizand una dintre ele, o trase inauntru, o rasuci in bratele It i $i inchise U$a cu piciorul. I$i pleca U$Or capul $i o saruta, 11 .pingand-o cu spatele spre pat. ,,Ultima noapte. Ultima data. Nuse mai intampla." Mintea lui nu mai era capabila sa articuleze cuvinte, insa fu I' truns de sensul lor, $i acea intelegere i se strecura in atingere, 1 nferind o muchie taioasa dorintei lui. 0 dorinta careia ea ii 1,1 punse la fel din toate punctele de vedere. Oprindu-se la piciorul I 'ctului, intrerupand sarutul, Roscoe ii impinse bland capul cu ll rbia, i$i lipi buzele de linia lunga $i arcuita a gatului ei $i o simti 1116.orandu-se. Era deosebit de sensibila acolo; desena cu buzele ruturi fierbinti de-a lungul tendoanelor fine, coborand pana la 1. obitura din punctul in care gatul se intalnea cu umarul, in vreme , · mainile ii desfacura parul, facand sa ploua cu ace pe podea, pana , nd coama matasoasa se revarsa, apoi i$i lasa mainile hoinare I corpul ei, pe curbele ei ferme, conturand, asimiland, posedand •I In nou. Revendicand comoara ei. Cu o mana stransa pe ceafa lui $i cu cealalta incle$tata pe un 11tnar, Miranda se agata de el. Cu genele coborate $i cu buzele 1 tredeschise, i$i dadu capul pe spate, pentru a-i permite sa ajun1'. mai U$Or la pielea fina expusa de decolteul rochiei. El desena 111

337

- - 'T'otu( sau nimic - -

- - - - - Stryfianie Laurens----cu buzele conturul ispititor al partii de sus a sanilor ei, apol se indrepta $i ii prinse buzele cu ale lui, in vreme ce degetele ti cautara $i ii gasira $ireturile rochiei $i le dezlegara rapicl. Ea nu parea tentata sa se grabeasca, lasandu-1 sa ii coboare inert ve$mantul de pe corp, savurand rotunjimile tari ale sanilor cand ii elibera din stransoarea corsetului, ii lua in palme $i, cu buzcl \ inca lipite de ale ei, sorbi placerea ei, cantarindu-i, mangaindu-1, apoi framantandu-i. Pelicula subtire a cama$utei, ultima barier inconsistenta intre palmele lui $i pielea ei, adauga un alt strat d incantare tactila, mi$candu-se $i alunecand, tachinandu-1. Impinse pliurile rochiei mai jos, dincolo de scobitura sculp tata a taliei, peste intinderea evocatoare a $Oldurilor. Din capatul coapselor ei rochia cazu cu un oftat U$or, pe podea. Desprinzandu-se din sarut, Miranda pa$i peste valurile ro· chiei, eliberandu-se, dadu matasea la o parte cu piciorul, apol, purtand doar cama~mta transparenta, ciorapii de matase print! cu jartiere $i pantofii de seara cu toe, se apropie indrazneata; cu privirea inlantuita cu a lui, ridica mainile spre lavaliera lui. ,,E randul ei." Nu spuse nimic, dar el intelese $i o lasa sa fac intocmai ce dorea. Nu aveau nici un motiv sa nu prelungeasc fiecare moment cat de mult, sa nu se bucure fiecare, pe rand, unul de celalalt, sa amane cursa disperata $i inevitabila cat de mull puteau. Nici un motiv pentru a nu zabovi cat de mult doreau d data asta, ultima lor noapte impreuna. Prin urmare, facu un efort sa pastreze mangaierile lente, H prelungeasca fiecare moment pana la absolut. Miranda observ acest lucru $i ii arunca o privire intrebatoare, dar nu fu surprin1 cand ea i$i potrivi ritmul senzual al inimii cu al lui $i, impreun , inaintara in eel mai lent $i mai minunat clans. Nuse a$teptase sa fie atat de fascinant. Atat de cople$itor. Intalnirile lor anterioare ii deschisesera ochii, a$a ca acum putea vedea $i absorbi minunea. ~i sa se lase prizonier acelcl bucurii simple. Realitatii profund zguduitoare a ceea ce exist intre ei. Pentru ea nu exista nici o rezerva. Pe masura ce, nasture cu nasture, haina cu haina, il dezbraca, lasa ca tot ceea ce simtt• sa ii coloreze expresia, sa se reverse prin atingerea ei; lasa clar la vedere tot ceea ce simtea pentru ~l. 338

Roscoe nu putu sa faca altceva decat sa ii raspunda in egala ura. Renuntand la orice paravan, la orice scut, se lasa purtat I re ea, intalnindu-se in iubire $i-n pasiune orbitoare. Gol in genunchi in fata ei, ii scoase cu grija jartierele $i pan11 li, ii cobori ciorapii, apoi se ridica $i ii trase lent cama$uta, 1, ntru a o dezgoli cu totul, o zeita de curbe sidefii $i umbre 1 • ·ducatoare. --._____Chiar in clipa in care lasii miitasea finii sii ii alunece dintre , 1 • ete pe podea, ea facu pasul crucial $i-$i lipi trupul de al lui, I' lea ei de pielea lui goalii. Momentul mistuitor ii zgudui pe amandoi. Lasand deoparte orice urmii de sofisticare $i calauzit doar de 1wtinct, Roscoe inclinii capul cand ease intinse spre el, iar buzele I " intalnirii $i se inlantuirii, $i foc•.tl pasiunii se aprinse. Parjolul ,. nteti treptat, strat peste strat de fierbintealii extrema, de fliiciiri 11 mande. Se luptara amandoi sa ii impuna o cadenta stapanita, , 11nstantii, un ritm suficient de lent pentru a le permite sii guste 1 -,a. savureze din plin fi.ecare moment. Sa se infioare, fiecare ,1ntre ei, de atingerea intimii a celuilalt, de fi.ecare mangaiere ,.., catoare pe care i-o oferea el, la care ea ii riispundea in egala 111 urii. Degetele se intinserii, se jucarii, concentrate. Gurile Ii 11· ontopira, apoi se separarii, buzele alunecarii, dintii mu$carii 11i .1 unt, limbile invaluirii $i linsera lasciv. El ii adorii sanii, apoi trecu mai departe. Ea ii dezmierda coloana durii a erectiei, apoi i$i intinse mai11 ti $i ii alintii pieptul, spatele, coastele, coapsele. Fiecare parte ,I ·1 I la care reu$i sii ajungii. 'fensiunea aprinsii vibra in ei, puternica $i atat de realii, insa ei 111· atarii de acele momente bogate, de slava argintie, $i sorbira "'I. rator din ele, din realitatea lor. ar, in cele din urma, nevoia ii imboldi prea disperat pentru 11I/ mai ignora. Roscoe o ridica in aer, iar ea i$i incolaci picioarele 1111 i in jurul $Oldurilor lui $i se lasii sa alunece in jos in acela$i 1111 nent in care else impinse incet in sus, patrunzand-o. Un oftat 111 1 rat, cutremurat se desprinse de pe buzele ei, apoi i$i petrecu I 11 · ~ le in jurul gatului lui $i ii trase buzele peste ale ei.

tJtc.

0

339

- - - - - Steyfianie Laurens .____ ___

- - - - 'T'otu( sau nimic ----- - -

Sarutul fu o explozie de foe §i pasiune latenta arzatoar<', fierband topita sub controlul lor acum disperat. Ease dadu inapol, i§i la~a capul pe spate §i §opti ragu§it; -In pat. Tinand-o in brate, el ingenunche pe a§ternuturile de matast•, o lasa pe spate pana ajunse intinsa pe matasea bleumarin, apol ourma. 0 lasa sa ii traga in jos pana ajunse complet peste ea. O lasa s ii imbrati§eze §i sa ii tina, dandu-§i frau liber §i permitand ca tot cee~ ce simtea pentru ea sa preia controlul §i sa ii conduca. Intr-un dans mai presus de toate dansurile, in fierbintealA focului lor salbatic. ' Iar ea ii insoti, gemand §i agatandu-se, intalnindu-1 §i gonincl cu el, §i, cu trupurile cufundandu-se, se lasara biciuiti de pasiun" spre culmea suprema. Unde ii a§tepta extazul, mai luminos, mai stralucitor c oricand. Unde inimile Ii se ciocnira, se facura farame §i se formar4 din nou, se transformara §i devenira doar una in clipa prabu§irll prin splendoare. Fericirea ii prinse, ii fa.cu sa pluteasca. Un sentiment de pac atat de patrunzator, incat ii cople§i cu totul, inundandu-i, aco . perindu-i, tragandu-i in jos.

l\idicand un brat, i§i duse manala ceafa §i se concentra sa caute cu. ntele - cuvintele potrivite - pe care §tia ca trebuia sale spuna. in cele din urma, se mi§ca §i ea. Roscoe arunca o privire spre (hipul ei §i o vazu fluturand din gene. Decise ca nu avea sa reu' s ca~vreodata sa fie mai pregatit decat in acel moment pentru 'I cutia pe care nu voia s-o poarte. Cand pleoapele ei se ridicara, el a§tepta sa ii surprinda priv rea umbrita. - Nu putem continua sane vedem. Nu a§a - de fapt, nu putem 11 loc. Ea clipi, apoi, pe sub plapumile pe care el le trasese peste d, se rasuci pe burta; sprijinita in coate, intoarse capul spre el. ·: J:ncrunta incet. - De ce? Vocea ii era ragu§ita, inca grava. Eu ... 0 §uvita ii cazu 11 s te fa ta; ridica o mana pentru a o impinge la loc, a poi incremeni. hiar §i in lumina scazuta, Roscoe o vazu ro§ind. Oh! Cobori brusc capul, iar parul, desfacut, aproape ii ascunse I hipul. - Nu. Nu e vorba de asta. A§tepta, dar, cum ea nu ina.Ita ochii, 11tinse mana §iii prinse barbia in varful palmei, ridicandu-i fata, .1poi ii dadu bland la 0 parte paravanul de matase al parului. I) -abia cand ii putu vedea fata limpede ii intalni in sfar§it 11 ivirea. E§ti prima - singura - femeie pe care am adus-o vreodata 11 l dormitorul asta, in patul asta. Ea inclina U§Or capul intr-o parte, scrutaridu-i ochii. - Atunci ... de ce? Daca nu e de vina faptul ca te-ai saturat de 111ine - ridica din umeri, flutura o mana-, atunci de ce sa punem c ,pat unui lucru care ne face placere amandurora? - Fiindca eu nu sunt genul de barbat cu care sa poti fi vazuta, cu atat mai putin pe care sa ii recuno§ti drept amant-, iar in cele 1 I o urma cineva ne va vedea, va vorbi. E prea periculos. Miranda i§i dadu §i mai mult capul pe spate, cu ochii tintuindu-i 111 ai lui. - Nu cumva mie imi revine aceasta decizie? El ii sustinu privirea pentru o clipa, apoi chipul i se inaspri. /\ uncand deoparte plapumile, se intinse dupa pantaloni, se ridica i i imbraca, apoi porni spre sticla §i paharele a§ezate pe o tava I' · o masuta.

in ciuda a toate astea, noaptea aceea tot trebuia sa fie sfar §itul lor. Nenumarate minute mai tarziu, Roscoe se mi§ca, desprin . zandu-§i cu regret mintea din imbrati§area lini§titoare §i ador . mitoare a satisfactiei depline. Zacea epuizat, lungitpe burta. Ea erA intinsa langa el, cu ochii inchi§i §i cu chipul lipsit de expresi<•, la fel de satisfacuta §i de vlaguita cum o vazuse in imagina\ li' lui mai devreme. Parul ii era revarsat intr-un val castaniu ondulat de matase scanteietoare peste pernele lui. Ridicandu-se incet pe coate, i§i acorda cateva momente - mat multe - pentru a absorbi acea priveli§te, pentru a o lasa sa i SI' strecoare in minte, sa i se intipareasca in amintire. Apoi, mi§can du-se incet, se intoarse §i se ridica in capul oaselor, cu spatt'lr sprijinit de pernele ingramadite pe tablia sculptata a patulu l. 340

341

- - - - Stryfianie Laurens---Miranda il privi turnandu-$i un pahar din ceva ce presupus a fi brandy. Gata sa puna la loc dopul, Roscoe ii arunca o privir scurta. Ea clatina din cap. Punand inapoi sticla, lua paharul, sorbl din el, apoi porni din nou spre pat. Se opri langa el, mai lua o gura $i, cu o incruntare reflectata in ochi, chiar daca nu $i pe chip, cobori privirea spre ea. Dupa o clipa, spuse, pe un ton intunecat $i grav: - Eu sunt Neville Roscoe, regele cartoforilor din Londra, $i cu acest statut sunt complet $i iremediabil neeligibil pentru a ml intalni cu orice doamna, altfel decat in mod ilicit. Chiar la.sand la o parte riscul de $antaj sau de rapire, o relatie ilicita nu ar fi potrivita pentru tine. Chiar daca sunt putred de bogat, singurul lucru pe care nu il pot cumpara e respectabilitatea, genul de reputatie indispensabila pentru barbatul din viata ta. $i, oricat de mult mi-a$ dori, nu pot schimba asta. Oricate fapte de caritate a$ face, statutul meu nu se va modifica niciodata. Privirea lui intunecata se fixa asupra chipului ei, sorbi din nou, apoi continua, pe un ton mai calm: Spune-mi, a mentionat cumva mama mea ideea cum ca a$ putea redeveni Julian? Miranda reflecta atent inainte de a raspunde: -Caroline mi-a expus motivele care te-au determinat sa devii Roscoe. Lucasta a mentionat ca ea considera ca acum, cand situatia din trecut s-a rezolvat complet, s-ar putea sa vrei s4 inversezi acea transformare. Buzele lui se schimonosira; ridica paharul pentru a-$i ascunde expresia, dar privirea lui nu se desprinse nici o clipa de pe chipul ei. Se scurse o clipa inainte de a spune, pe acela$i ton calm: -Am cantarit posibilitatea asta. Datorita tie, m-am gandit la asta. Cum el nu continua, simtindu-$i inima $i carnea devenindu-i tot mai rece cu fiecare clipa, Miranda il indemna pe un ton sec: -Dar... Roscoe ii sustinu privirea pret de cateva batai de inima, apoi se rasuci pe calcaie, lua un scaun cu spatar drept de langa perete, il puse cu fata spre pat $i se a$eza. Aplecandu-se in fata, cu antebratele pe coapse, tinand paharul in cau$ul palmelor, cu chipul ajuns acum la acela$i nivel cu al ei, ii intalni privirea. -Nu pot. 342

---- - - 'T'otu( sau nimic ~---Mirandei i se parea ciudat sa discute un subiect cu o asenea incarcatura emotionala intr-o maniera atat de calma $i de , j ' $at a, dar ... inspira adanc $i apela la acela$i ton calm $i uniform 111 are il folosise $i el; trebuia neaparat sa inteleaga, - Nu poti? Sau nu vrei? El reflecta, sorbi, apoi facu o grimasa. ..=Ambele. Nu pot, fiindca prea multi oameni din inalta societate · u numai m-ar recunoa$te drept Roscoe, ceea ce efectiv ar ,I ruge tot ce am reu$it sa obtin pentru familia mea in ultimii , 11 i prezece ani. $i nu vreau - nu a$ vrea -, chiar daca lucrurile 11 11 ar sta a$a, fiindca ... Lasa o clipa sa se scurga, apoi ii intalni 111 virea. In calitate de rege al cartoforilor din Londra, am peste , , mie de oameni in serviciul meu. Marea lor majoritate au 11inilii. Date fiind talentele lor, cei mai multi ar intampina 1I cultati sa-$i gaseasca alte locuri de munca profitabile. Fa.cu o 11tuza, apoi cobori privirea spre bautura ramasa in paharul lui. M- m transformat in Roscoe pentru a proteja $ase oameni - · 111 ma mea, surorile mele, Henry $i Caroline. intr-adevar, ei erau I 1milia mea, $i nu aveau pe nimeni altcineva sa ii ajute, dar ... I,. indrepta iara$i atentia asupra chipului ei. Familia lui Roscoe 1 11prinde mii de persoane, iar daca el ar disparea - pur $i simplu 11 tt r mai fi aid - sau chiar daca doar $i-ar vinde altcuiva toate "r erile, nici unul dintre ace$ti oameni nu ar fi in siguranta, nu I 1 • 1de in siguranta cum sunt atata timp cat exist eu, ca Roscoe. f\ ·i mai bine de o mie de oameni reprezinta responsabilitatea I' · are am acceptat-o ca mijloc de a-mi proteja familia. Nu pot 11 u vreau - sale intorc pur $i simplu spatele, acum ca familia I > lbraith e in siguranta $i ar fi convenabil pentru mine sa rein11 . in randurile nobilimii. ,,Convenabil." Se referea la ... - Nu am sa ma leapad de ei - privirea lui se inlantui cu a ei hiar daca asta ne-ar permite sa ne continuam legatura. Dar, , 1 de-ma, meriti mai mult decat o aventura' cu un ticalos de 11obil, $i asta e tot ce va fi vreodata Lord Julian Delbraith. ,,Dar poate ceva mai mult decat o aventura ..." 0 raceala de 1•.l1 ata ii cuprinse inima ca intr-o menghina. Pentru a nu lasa 111 mnatatea cuvintelor lui sa-i patrunda in con$tiinta, pentru 111

343

- - 'T'otuf sau nimic - - - - - - - Steyfianie Laurens -----a ce trebuia sa fac, tot ca Lord Julian Delbraith nu puteam a nu lasa i~pactul lor sa o zdrobeasca, se forta sa se concentrci asupra unmvas_pec: pe care inca nu reu$ise sail priceapa. - Poate ca t1-a$ mtelege mai bine decizia daca a$ $ti de ce a fo1t nece~a: ~a d:vii ~oscoe de la bun inceput - de ce a fost asta 0 c01:d1t1e meVItab1la pentru a-ti salva familia. ' Incruntarea reaparu in ochii lui. A-Crede~m ca raspunsul e evident pentru cineva ata$at cu atatc: ferm1tate de respectabilitate. - lnteleg to~ ce tine respectabilitate in mica nobilime, riia• pu~se ea ca~stlC, dar anstocratia are reguli oarecum diferite, m I flm?e,. dupa cum a~. aflat :~cent. Ai hotarat sa te folose$ti d panu~1 p_entru a plat1 datonile familiei tale. Zed de nobili joac panunA sume sc~ndalos de mari, a$a cum a facut-o $i fratele t:iu cand s-.a. mgl~dat m acele_?atorii, a~a ca de ce-ai fost nevoit sa i\I ascunz1 ldent1tatea tocma1 tu, care 1ucai cu un scop nobil? -:--Ah! Buzele i se schimonosira intr-un zambet cinic. inalt so_c1:tate ~ fost intotdeauna cu doua fete $i e frecvent fati$ ipo c~1ta. ~?tivul e... cu mai multe fete, a$a cum sunt atat d~ mull ~1tua~11 m ~are sunt implicate moravurile din inalta societatu, I~ pr~~~l rand, suma de care era nevoie pentru a multumi crn· d~t~rn $1 av re_:imple Avistieria familiei era imensa - n'.u aveam mo ~ $ansa sa o s~rang doar din cateva ca$tiguri spectaculoa11 ocaz10nale. lar daca a$ fi reu$it sa strang o suma atat de uria~A de la _m:sele ?~ pariuri, ar fi fost imediat un semnal universal ;alabil ca fa~il1a Delbraith ajurisese la sapa de lemn, ceea ce ar ft i~semnat ~um__a exact pentru cele $ase persoane pe care voiam sale proteJ~~· In plus, societatea ar fi fost scandalizata ca, pentru a salva fa~~~1a _De~braith, goleam sume considerabile din vistierl :Utor Afa~ili1 _dm malta societate, chiar daca o faceam legal. ~I, l~ s:ar~1t, oncum nu a$ fi putut sa fac asta, fiindca ar fi trebul sa ca$tlg s~me foar_te mari frecvent, iar dupa o saptamana to\l gentlemenn cu ham din Londra ar fi inceput sa mav eVI"te. N u af · fi ma~ p~tut sa-m1 gasesc adversari la pariuri, iar salile $i cluburil de JOCun de noroc nu mi-ar mai fi permis sa intru dupa ce $i-ar fi dat seama ca intentia mea era de a le sparge banca - $i ca aveam · · exact talentele · 1Ant"'1n· . • necesare pentru a face .astaA • 11 cu 1 pnVIrea, cu o expres1~ ma1 mult decat cinica. Prin urmare, de$i in calitate d Lord Juhan Delbraith aveam abilitatile necesare pentru a fac

?e

1:

v

344

•

v

fac. - Dar cum se face ca transformarea ta in Roscoe ti-a permis sa i ceea ce nu puteai face ca Lord Julian? Miranda se agata de curiozitatea ei, folosindu-se de ea ca de un ut pentru a-$i tine in frau gandurile $i reactiile. Printre umbre, coe nu facu decat sa se uite la ea, fara a spune nimic. Ea ii T linu privirea $i nu dadu inapoi. Dupa o clipa, ea rosti pe un I n calm:

- Tocmai mi-ai zis ca legatura dintre noi s-a sfar$it - ca nu te i mai vedea $i nu voi mai petrece timp cu tine niciodata. A$a ca r -mi pe plac de data asta f?i spune-mi. ,.Ai incredere in mine, chiar daca acum ne luam adio." El ramase tacut pentru inca o clipa, apoi ridica paharul f?i il goli 1 pid, dupa care incepu sa il rasuceasca in maini. - Trebuia sale las timp tuturor pariorilor inveterati f?i proprie1. rilor de sali de jocuri din Londra sail uite pe Lord Julian, dar milia avea nevoie de bani, de sume mari, cat mai rapid. M-am lu pe continent. Am calatorit in fiecare oraf? in care barbati tineri bogati if?i jucau nesocotiti banii. Ca$tigam. Deoarece d$tigam, I 1' buia sa ma deplasez constant - nu stateam mai mult de o ' ptamana in acela$i loc. Adesea doar doua nopti daca se intampla df?tig o suma spectaculos de mare. Pentru o clipa, ii intalni I ivirea. Imi dadusem seama, aproape din frageda copilarie, cu si1~uranta pana sa merg la $coala, ca pentru cineva cu talente ca 111 mele nu e niciodata profitabil sa caf?tige prea mult sau prea Ir· event. Pana sa ies sa joc in oraf?, invatasem sa pierd, f?i pierdeam, ntentionat, pentru a-mi ascunde caf?tigurile. De multe ori plecam 11lntr-un club cu zece mii de lire mai bogat f?i toti cei care jucasera 1\ mine ramaneau cu impresia ca am df?tigat o data sau de doua 11 i, $i atunci sume modeste. Facu o grimasa. Eram foarte bun la ·a ce faceam. Ofta $i cobori privirea spre pahar. Dar nu de asta 1v a nevoie familia mea, af?a cape continent df?tigam cat puteam rt " mult, apoi plecam din ora$ $i nu ma mai intorceam niciodata. I 1 preuna cu mica echipa pe care am strans-o treptat in jurul 11 1 u, am trait af?a timp de doi ani. Apoi ne-am intors in Anglia. M schimbasem suficient cat sa nu mai pot fi recunoscut de 11 i unul dintre proprietarii sau angajatii cluburilor de pariuri $i, 345

------ Sto/nanie Laurens-----la inceput, m:am tinut departe de barlogurile pe care le frecvent ~ri~to~ratia. Invatasem multe pe parcursul calatoriilor mele ~I 1m1 dadusem seama ca cea mai sigura, dar $i cea mai discrct maniera de a ca$tiga o multime de bani din pariuri era de a ft proprietarul clubului, a$a ca am cumparat unul. Pall Mall. Expresl lui se inaspri. Dupa aceea nu m-am mai uitat niciodata inapoi. Ease incrunta. - Caroline spunea ca jocurile de noroc sunt blestemul famili I tale, insa pe tine nu te-am vazut niciodata jucand. El ridica din umeri. - Gestionez patruzeci $i trei de afaceri, toate bazate p jocuri de noroc. Nu simt nevoia sa ma a$ez la o masa de carti. Facu o pauza, apoi adauga: Nu jocurile de noroc propriu-zise s~nt eel de care suntem dependenti, ci fiorul de placere produs de succes. 0 piesa din enigma lui i$i gasi locul. - De asta insi$ti ca Henry sa incerce diverse lucruri inedit pe domeniu - de asta insi$ti sa se implice activ in a administr aproape totul. El ii arunca o privire, parand surprins ca intelesese, apol incuviinta din cap. - Exista in viata $i alte provocari, in afara de cele care se gasesc la mesele de joc $i care ne ppt oferi aceea$i satisfactie. Trebui doar sa le gasim. Iar el i$i gasise acea provocare devenind Roscoe. Refuzul Jul de a redeveni Lord Julian era, intr-adevar, de inteles acum. Mult mai de inteles decat inainte. El era Roscoe, $i pentru foarte, foarte multe motive a$a trebuia sa ramana. Luna incepea sa paleasca. Prin intunericul tot mai adanc, Miranda ii intalni privirea. - Multumesc ca mi-ai spus. Acum trebuia sa plece $i sa ajung in camera ei fara a-$i da voie sa se gandeasca la faptul ca er ultima data cand ii vedea. Se intoarse cu spatele $i dadu la 0 part plapuma. E timpul sa plec. . Se imbracara in tacere, apoi el ii aduse pelerina, $i ie$ira din casa, traversand gradina din spate $i pa$ind pe aleea de dincolo de ea. Noaptea era rece; luna apusese, lasand aleea cufundata fn intuneric. Mergeau unul langa celalalt fara a seatinge, fara a vorbl, lasand-o pe ea sa se concentreze asupra efortului de a nu se gandl, 346

-------- 'T'otu( sau nimic - - - - -

l a nu-i permite mintii sa refl.ecteze la ceea ce se intamplase, la ea ce se intampla $i ce insemna - nu Inca. Din clipa in care el ii spusese ca aventura lor amoroasa sfar$ise, Miranda se simtise obligata sa i$i tina emotiile ,J sentimentele in frau, sa afi$eze o masca rece $i calma - sa se 1 arte a$a cum presupunea ca s-ar fi purtat o doamna sofisi ata din inalta nobilime intr-o astfel de situatie. Dar, in ~lea ei, dincolo de acea masca, ceva incepuse sa se sfarame, sa 1 rupa, insa nu putea analiza ce anume - sau cat era de grav. Nu Inca. Nu avura de mers prea mult pana la poarta gradinii casei cl · pe Claverton Street. Roscoe se intinse dupa zavor, dar nu il ! se imediat. Se uita la ea. Inaltand capul, cu umerii semeti $i .patele drept, Miranda se forta sa ii sustina privirea fara a lasa se intrevada nimic din tumultul interior. Aventurile amoroase, rin insa$i natura lor, aveau viata scurta. Se terminau. Trebuia sa 1 , cepte ca $i aventura lor tocmai se terminase. Intunericul era prea dens pentru a-i vedea fata lui Roscoe, ntru a-i deslu$i expresia. Ochii ii erau fantani de intunecime mpenetrabila. - Daca mai afl.u ceva despre Kirkwell, am sa va dau de veste. I zita, apoi adauga oarecum sfios: Daca se va intampla vreodata ai nevoie de genul de ajutor pe care pot sail ofer, sper ca nu vei 1 :& ita sa mi-1 ceri. Miranda de-abia reu$i sa piece capul in semn de aprobare. I scoe ezita inca o clipa, apoi trase zavorul cu un declic $i deschise I. rgpoarta. -Adio, Miranda! Fu randul ei sa ezite, prada unui impuls salbatic $i disperat de a 1 nun ta la prudenta, de a se arunca in bratele lui $i a-i cere ... Inspira incordat $i, tinandu-$i capul sus, intra pe poarta. -Noapte buna, Roscoe. Intinzand mana, inchise poarta in urma ei. ~i a$tepta. A$tepta, r u toate gandurile suprimate fara mila, suspendate, pana cand, teva secunde mai tarziu, ii auzi pa$ii indepartandu-se incet de fl arta $i pornind pe alee. Dupa ce sunetul. disparu, Miranda i$i dadu capul pe spate, 111chise ochii $i se forta sa inspire prelung, adanc. ~i dadu frau 347

~--- St91hanie Laurens~---

~---- rfotu{ sau nimic ------

liber gandurilor. l?i lasa emotiile $i sentimentele sa erupa ?i N goneasca nebune?te in ea, ciocnindu-se, deformandu-se, zgA riind-o, razuind-o. Torentul era atat de tumultuos, incat nu reu$i sa gaseascl nimic ferm, nimic sigur, doar deruta. Doar o durere confuza, atol cuprinzatoare, o suferinta amorfa, amortitoare. Pentru care nu era nimeni vinovat. Ea initiase avea aventur $i nu intentionase niciodata sa dureze mai mult de o noapl , apoi cateva, apoi dincolo de oportunitatea convenabila oferita d $ederea lor la Ridgware. Intr-adevar, sugestia Lucastei ca Roscoe ar fi putut redevenl Lord Julian starnise posibilitati in mintea ei, dar el nu pute merge pe acea cale, $i, dupa tot ce aflase despre viata Jul ca Roscoe ... Prin urmare ea Ii ceruse o ultima noapte, iar el i-o oferise, ~I se bucurasera unul de celalalt pentru ultima data, dar, in mocl evident, Roscoe avusese dreptate sa traseze o limita $i sa spun : ,,Gata". Nu era nimic in atitudinea lui care sa poata fi combatut cu argumente. Chiar daca ea il cuno?tea drept un barbat onorabil ~I demn de respect - iar faptul ca refuza sale intoarca spatele celor care acum depindeau de el nu facea decat sa scoata in eviden\ acest lucru -, societatea nu 1-ar fi vazut in aceea$i lumina; ~I, in ultima instanta, societatea ?i a?teptarile ei inca ii mai do minau viata. Frigul ii patrunse prin pelerina $i o facu sa se infioare. Stran gand materialul mai bine in jurul ei, cobori privirea in pamant ~I porni spre casa. De ce era atat de distrusa emotional? Nu vedea nici un motlv care sa o indreptateasca sa se simta astfel. incruntandu-se, urea treptele pana la terasa $i intra in casll prin U$a salonului de dimineata. Nu ?tia ce sa creada. Mai grav, nu ?tia ce simtea. Sau de cc. Era oare posibil ca ceea ce simtea pentru el sa fi fost iubirc? Acesta sa fi fost motivul pentru care durea atat de tare - foartc, foarte tare? Oricum ar fi fost, ceea ce crescuse intre ea $i el - acea legaturA, acea apropiere, acea splendoare de o pasiune violenta - se sfar?isc. Se terminase. Gata.

Capito{u{ 18

348

~ oua zile mai tarziu, Miranda statea singura in salonul de neat a reparand tivul uneia dintre rochiile ei $i fortani1 ' , l . ,111 i neinduplecata mintea sa se concentreze asupra ace e1 sar, 111 imple. · .. . ?:iua precedenta disparuse intr-un nor greu de dubu, neaJU' "' re uluita ?i flecareli complet inutile ?i fara sens; in dimineata ,. se trezise ferm hotarata sa lase in urma ei aventura cu 11 H, 1 oe ?i sa mearga mai departe. Sa-?i vada de viat~ ~~ ?i sa de.ci?a , ,, ,1 dorea eel mai m ult de la viitor $i sa ia dec1z11le potnvite 1111 11 -ru a-?i asigura exact acel lucru. Gratie ti~pu~ui p:trecut ~a 11 1 ware, ?tia acum ce era posibil $i ce trebma sa faca; trebma 1111,1 sa actioneze. ospodaria insa nu incetase sa existe. De$i era evident ca,. in 1 rul apropiat, Roderick urma sa se casatoreasca, iar ulter~o= avea sa treaca in mainile sotiei lui, in prezent acea sarcma venea ei; inca se mai straduia sa recupereze nenumaratele , 1 ,1, d-cizii pe care absenta ei le lasase nerezolvate. plus, Roderick ga~ea co~val~sc:nta exa~t ~t~t de dificil ~e , 111 rtat pe cat se a?teptase $1 ea. Il lasas~ t~lamt m~r-u~ foto . .m 1 .alonul de zi, acompaniat de ziarul zile1 respective $1 supra111 11,1gheat de Gladys; de$i nu se plan~es~ de nim~c; inc~rdarea " 11 i $i expresia intunecata din och1 lm fusesera sufiCient de :,1. 1 toare. Spera din tot sufletul ca apelul pe care il t~imi~e~e 1. 11 iliei lui Sarah avea sa primeasca un raspuns favorab1l, $1 cat urand; nu ?tia ce altceva ar fi putut sa faca pentru a U$Ura ·rinta indelungata a fratelui ei. foc~ai cand facuse nod la ata ?i se intindea dupa foarfeca, , 1 nelul de la u~a de la intrare rasuna intr-o cadenta rigid de ' "{ h . " ta, una pe care o recunoscu. Pa$ii lui Hug es por~n~.a spre 1 111 de la intrare· grabindu-se sa i?i ascunda lucrul de mana, puse ' , ,. ~ul deoparte, se ridica ?i i?i netezi fustele. .Aruncand o privire in oglinda de pe peretele de lang~ ~$a •.1$: I1. ,, mai multe $Uvite rebele de par inapoi in coc, apo1 msp1~a , , 1 nc, i?i intipari pe chip un zambet corespunzator de bun vemt 1

,1 ,

v

.

A

v

v

A

•

349

~--- Stryfianie Laurens~--$i porni spre U$ii, sa afl.e care erau variantele pe care le putea aduc• domnul Wraxby in ceea ce privea viitorul ei. Intra in salon $i il vazu pe Wraxby inclinandu-se deasupr mainii lui Gladys. Se intoarse $i ii zambi, cu o expresie rece. - Domnule. Ii intinse mana, urmarindu-1 cu un ochi critic d\nd se apleca peste ea. Era intr-adevar genul de persoana foarte rigid , Retragandu-$i degetele, ii fa.cu semn sa se a$eze pe canapt• , Fusese plecat la tara, i$i aminti. Tocmai te-ai intors in capitalA? - M-am in tors acum doua zile. Wraxby a$tepta ca ea sa se a$CZ 1 apoi i$i ridica poalele redingotei inainte de a lua loc la celAl01l capat al canapelei, cu spatele drept $i teapan. Afacerile imi ocup timpul, dar, cum am cateva ore libere, m-am gandit sa vin sa v.\ cum o duceti cu totii. Se uita la piciorul lui Roderick. Cum ai ajun1 in aceasta stare, Clifford? Roderick zambi incordat. - Un accident nenorocit. Am cazut pe scari. ,,Beat fiind?" Miranda aproape auzi gandul lui Wraxby. 0 scurta privire ii arata ca Gladys ghicise aceea$i reaql nerostita. Matu$a ei se grabi sa adauge: -I-am spus in nenumarate randuri ca un gentleman nu r trebui sa urce $i sa coboare in fuga, ca $i cum ar fi inca baie~an • dru. Dar ... Gladys intinse mainile intr-un gest de neputinta. Wraxby tn clina grav din cap. - Voio$ie $i energie in exces. Ma confrunt cu aceea$i problem cu fiii mei. Miranda ii arunca lui Roderick o privire de avertizare. Fiii lul Wraxby erau copii; prin aceasta comparatie, il redusese pe Rod rick la acela$i statut. intorcandu-se spre Wraxby, il intreba: -Cum a fost vremea in Suffolk, domnule? in urmatoarele cateva minute, ea, Wraxby $i Gladys se prin ~era intr-o conversatie afectata pe marginea caldurii neobi$nuit , In afara de unul sau doua comentarii taioase, Roderick contribul prea putin, dar Miranda remarca cutele tot mai pronuntate din jurul gurii lui $i tensiunea crescanda. Prin urmare, cand Wraxby o intreba daca dorea sail insoteasca la o plimbare in jurul scuarulul, era cat se poate de pregatita sa zambeasca, sa accepte $i sA ti scoata din casa. 350

-

r:r'otu( sau nimic - - -

ermitandu-i sft o ajute sii-$i ia pelerina, reflecta ca, mai presus rice aitceva, t rebuia sa evalueze oferta lui inca in a$teptare $i sa •ti da daca ar fi fost posibil ca pozitia de sotie a lui sa corespunda ou aparutele ei a$teptari de la viata. um, ca nesiguranta $i confuzia legate de Roscoe ramasein urma ei, avea sa mearga mai departe $i sa evalueze $ansele re ioarta binevoia sa i le scoata in cale. esigur, pentru a aju~ge la scuar fura nevoiti sa treaca . 11 cient de aproape incat sa vada casa alba 1}i mare de pe 1 'I, hester Street. Miranda se stradui sa i$i fereasca privirea i$i 1mpiedice gandurile sa se zaboveasca asupra oricaruia I n ·re ocupantii ei. . . - Domni$oara Clifford, ma intreb daca ai mai cantarit sub1ec11 ii onversatiei noastre anterioare? Cuvinte prin care Wraxby se referea la oferta lui inca ramasa in , ,, • oferta pe care nu intentiona sa o faca decat dupa ce i$i dadea 1 , , onsimtamantul. Plimbandu-se langa el, cu mana pe maneca 111 Miranda inclina din cap. - A$a e, domnule, 1-am cantarit, dar, dupa cum sunt sigura , , vei intelege, accidentul lui Roderick mi-a distras oarecum ii ·ntia.

- Desigur. - insa, continua ea, ma bucur ca am aceasta ocazie de a limpezi (' 1 ai mult situatia dintre noi. Daca am inteles corect ... · repeta lui Wraxby elementele propunerii lui, incurajandu-1 11 ,1 I detalieze. El ii confirma ca nevoia lui de a-$i lua o sotie por1w, de la aspecte practice mai degraba decat de la o dorinta reala 1I 1 partea lui de a avea o partenera, cu atat mai putin o amanta. 1 n cele din urma, Miranda il intreba sec: - Domnule, simt ca trebuie sa intreb care sunt motivele pentru , .1r consideri cane-am putea potrivi. Ajunsesera la rau $i se plimbau pe drumeagul de pe mal. W by se incrunta spre cararea din fata lor, apoi deschis~ g~ra $i '" 1umera din nou toate evaluarile rationale ale caracterulm e1, ace1. r1 i pe care le prezentase $i anterior, aparent fara a-$i da seama , . 1 Mira'uda ii oferise o ultima $ansa de a vorbi despre sentimente 111 i alese. 351

- - - - - - 'T'otu{ sau nimic ---- - -

------- Stq4ianie Laurens -------Evident, sentimentele mai alese nu faceau parte din rep<•r toriul lui Wraxby, eel putin nu in ceea ce o privea pe ea. De~>i aceNl lucru facea ca propunerea lui sa fie oarecum deprimanta, eel putln fusese sincer. Miranda ii accepta raspunsul incuviintand din cap. -Am o ultima intrebare, domnule. Ce parere ai despre filan tropie - ma refer la proiectele de caritate de mare amploare, cum ar fi sponsorizarea unor $Coli, orfelinate $i alte asemenea? Wraxby nu raspunse imediat. Cotisera din nou pe Claverton Street $i se indreptau incet inapoi spre casa, cand el spus intr-un final: · ' -Am auzit despre astfel de proiecte, desigur. Inteleg ca exist mai multe fundatii implicate activ in astfel de actiuni. Insa eu, per sonal, nu vad nici un motiv sa cheltuiesc efort $i bani pe problem pe care le consider a tine mai mult de domeniul autoritatilor. Dar imbunatatirile la astfel de institutii sunt cu adevarat 'necesarri, fara indoiala vor fi asigurate. Eu prefer sa imi pastrez faptel caritabile pentru cei care imi sunt apropiati. Ii arunca o privirt1, cu o U$oara incruntare pe fata. Sper sincer ca nu te-a prins ml crobul acestei prostii recent ajunsa la moda, draga mea dam ni$oara Clifford. Pe de alta parte, sunt sigur ca matu$a ta t<.• calauzit mai atent. Miranda reu$i sa ii ofere un zambet firav. - Intr-adevar, domnule. Mi-am dorit parerea dumitale, $i tn• buie sa iti multumesc pentru sinceritate. Ajunsesera la poarta din fata a casei lui Roderick. Wraxby H opri. Retragandu-$i mana de pe maneca lui, Miranda se intoar11 spre el. Wraxby ii studie expresia. -Simt ca trebuie sa te l:ntreb, domni$oara Clifford, daca ajuns la vreo concluzie privind disponibilitatea ta de a accepta oferta din partea mea. -Iti sunt recunoscatoare pentru rabdare, domnule. Fan& o pauza, apoi inalta capul. De$i sunt aproape sigura de decizl mea, a$ mai dori cateva zile pentru a reflecta mai adanc. Ii in taint privirea. Cred ca voi putea sa iti ofer un raspuns in scurt timp. Wraxbyinclina capul; judecand du pa expresia de autosatisfac\I de pe chipul lui, Miranda banui ca se a$tepta ca decizia sa fie tn favoarea lui. · 352

- In acest caz, cu voia ta, am sa revin peste doua zile. Am afaceri ,1, are trebuie sa ma ocup pana atunci, dar voi fi liber pentru 1 ',ite dupa-amiaza. Am sa revin atunci. Zambind politicos, Miranda ii intinse mana, apoi 11 privi in,I, tandu-se spre locul in care un baiat ii tinea calul. Dupa ce ii 1 11 l n~e baiatului o moneda, Wraxby incaleca. Ridica o mana in 1 rn n <\e salut, apoi se indeparta pe strada. Mira~da 11 urmari plecand, cu ochii atintiti asupra spatelui , . 1 rigid, inflexibil. incerca sa $i-l imagineze drept sotul ei, insa 1111 teU$i. Dar trebuia sa cantareasca fiecare optiune. lntorcandu-se, intra pe poarta, o inchise in urma ei, apoi porni 111 t pe carare. Oare o viata de dadaca, una cu titlu pompos, din , 11' ar fi lipsit $ansa de a-$i imbogati viata prin acte caritabile sau p1 · alte fapte similare, ar fi fost suficienta pentru a o satisface? Raspunsul parea evident, insa, dat fiind faptul ca trebuia sa 1, roiasca o viata noua pentru ea insa$i, avea sa procedeze cu '' )\ lepciune $i sa lase o noapte sa treaca peste gandurile ei inainte ,1,. c -1 respinge pe Wraxby. - Nu au fost nici un fel de probleme in Fleet sau Strand. Covent rden a avut parte de certurile obi$nuite, dar nimic care sa-i ,I •1 $easca pe Kane sau pe Higgens. A$ezat in spatele biroului din camera de lucru, Roscoe facu '"'· .n cu capul spre Rawlins, incurajandu-1 sa continue. Impreuna ' 11 Mudd, Rawlins se intorsese recent dupa ce il insotise pe Jordan 111 ura lui saptamanala de verificare a fondurilor la cateva dintre 'lt1buri. in timp ce Jordan numarase banii, Rawlins $i Mudd 1 I . utasera cu personalul. De$i conversatiile lor erau tratate drept 11 •· , reli, cei doi surprindeau adesea semne timpurii ale unor I'' bleme din incintele cluburilor. - Ne-am oprit la Holborn. Instinctele imi zbarnaiau, ca sa zic ,, t, dar nu am aflat nimic exact. Rawlins arunca o scurta pri" 1 spre U$a. Poate ar fi bine sa 11 intrebam pe Mudd cand se 111 arce. Mudd fusese chemat de Rundle pentru a primi un raport •1, ·pre unul dintre observatorii planta ti in apropiere. Cum mai 111\llte grupuri de paza fusesera postate in Cartier dupa rapirea 111 Roderick, pana nu se intorcea Mudd, Roscoe nu avea de uncle

1•

353

------- Steylianie Laurens -------

- - - - - rr'otu( sau nimic - - - - -

sa ~tie la ce zona sau la a cui siguranta se referea raportul. TinAn• du-~i in frau nerabdarea, Roscoe intreba: -Ati trecut pe la Bermondsey? - De data asta nu - Jordan spunea ca e pe lista pentru sapt mana viitoare. E clubul unde ai pus un tip nou sa-ti adminl1• treze afacerea? - Da, Titchester. Roscoe reflecta, apoi continua: Hai s I trimitem pe unul dintre ceilalti oameni ai no~tri pe acolo, cinev pe care Titchester sa nu il recunoasca. Doar ca sa fim siguri I totul continua fara probleme. -Am sa-1 trimit pe Stackpole. El nu a mai trecut prin cluburl de ceva vreme. Roscoe incuviinta din cap ~i mazgali o notita. U~a se deschise, ~i intra Mudd. Pentru un barbat foart masiv, Mudd se mi~ca silentios, furi~andu-se neauzit pe picioa rele foarte mari. Roscoe se lasa pe spate ~i arcui o spranceana. Mudd se opri langa scaunul pe care il ocupase mai devreme. - Raportul a fast de la Coogan, din grupul care supravegheaal casa Clifford. Se pare ca un individ inalt, pe la patruzeci de ani, parul pe jumatate ca.runt, bine imbracat, calare pe un cal cafenlu1 a sosit cu ceva timp in urma, a intrat, dar zece minute mai tarzlu ie~it pe jos cu domni~oara Clifford. S-au plimbat prin scu r, De acolo Coogan i-a la.sat in grija lui Wilkins, iar Wilkins I urmarit pana la rau, apoi inapoi pana pe Claverton Street. Dup cum spune Wilkins, domni$oara Clifford $i individul au discut in tot acest timp, dar nu cu un aer vesel - mai degraba par a vorbi despre ceva serios. Singurul zambet pe care 1-a observ l fast la sfar$it, cand domni$oara Clifford ~i-a luat ramas-bun, I poarta din fata, apoi, parand sa reflecteze intens, a intrat in Roscoe dadu aprobator din cap $i ii facu semn lui Mudd sll I a$eze din nou. - Prea bine. Sa revenim la Holborn. Se uita spre Mudd. Rawlln spune ca e ceva in neregula- ai observat ceva anume? Mudd clipi spre el, apoi se uita la Rawlins. Cei doi schimh o privire, apoi ambii i$i indreptara din nou ochii spre Rose , Rawlins se apleca in fata.

- Nu vrei sa afiam cine e tipul asta care a vizitat casa de pe I verton Street? Roscoe intalni privirea lui Rawlins, apoi se uita la Mudd. - Coogan sau Wilkins au vazut ceva care sa sugereze ca dom1 , oara Clifford ar fi in pericol, de orice fel, sau ca ii este frica de , st gentleman? Mudd ezita, apoi clatina din cap. - Nu. Wilkins spune ca nu au fa.cut decat sa se plimbe $i sa 11 ute. - Ei bine, atunci, nu avem motiv sa intervenim, a$a-i? Tacerea care urma ii arata lui Roscoe mai clar decat orice , t vinte ca nici unul dintre cei prezenti nu era de acord. 1fixa pe Mudd cu o privire t aioasa. - Holborn? Mudd se foi, se incrunta: - Nu tocmai in neregula, dar ...

ca• ,

354

upa plecarea lui Mudd $i a lui Rawlins, Roscoe dezbatu in a lui pret de un minut intreg, apoi ofta, se intinse dupa o noua de hartie $i i$i lua penita. Cinci minute mai tarziu, dupa Rundle. Cand majordomul aparu, ii intinse scrisoarea turita. - Pune sa-i fie trimisa domnului Clifford imediat. Spune-i I 11 heului sa a$tept e un raspuns. undle se inclina. - Da, domnule. O ora mai tarziu, Roscoe se indrepta spre biroul lui Jordan. 1 1 le obicei, U$a era deschisa. Sprijinindu-$i un umar de cadrul 11 i , il studie pe Jordan, nicidecum la fel de tanar precum fusese , , Lord Julian Delbraith ii batuse pentru prima data pe umar, du-i sa devina omul lui de afaceri, cu mai bine de treispre, lj ani in urma, ins a in ca mai t inea trei creioane infipte dupa 1111•chi, l$i dezbracase jacheta $i lucra doar in Caffia$ii, iar degetele 11111 u murdare dupa ce prin maini ii trecusera zed de monede de il 1111 zed de $ilingi. ' artaitul penitei pe hartie $i clinchetul monedelor era o 11 11I Z ca familiara in inciipere. Gratie asocierii cu Roscoe, Jordan

355

------- Stpfianie Laurens------devenise un om foarte bogat, dar adora in continuare sa numfl re bani. Ascunzandu-$i un zambet, Roscoe se desprinse de cadr11I U$ii $i intra in camera. In afara· de toate aspectele ce tineau do administrarea banilor, Jordan mai avea un talent la care exccl11, Dandu-$i seama in sfar$it ca nu mai era singur, Jordan ridic privirea $i ranji. -Ar trebui sa fii multumit de vremea buna - oamenii au ram 1 in ora$ pentru mai mult timp, iar noi ne bucuram de consecin~<'. -Excelent! Roscoe se opri, batand U$or cu degetele in birou, Am o alta treaba pentru tine. Dupa cum te cunosc, n-o s
356

· trezi furigndu-se pe aleea de la.nga gradina familiei Clifford, 11roape de Claverton Street. Yi trimisese pe oamenii pe care ii pusese de paza inapoi la el I c Sa, pentrU a lua 0 pauza; nU avea nici Un roSt Sa Stea $i ei Sa 111'mareasca, $i era chiar mai bine daca nu erau de fata pentru 1 v dea cum avea sa reactioneze Miranda Clifford. Habar nu avea • ti m avea sa primeasca ea ve$tile pe care le descoperise despre 1~Pntlemanul care o vizita. prijinit de zidul aleii, se uita in strada la locul uncle se afl.a o , 1r ta simpla, cu un cal somnoros intre oi$ti $i fraiele tinute de 111 ul dintre $trengarii din zona intotdeauna gata sa ca$tige unul 1u doi banuti. Wraxby $i Miranda se intorsesera cu mai bine de •I uazeci de minute in urma; daca Wraxby $i matu$a Mirandei 11· pectau cu strictete regulile din societate, atunci Wraxby ar fi 11 buit sa plece in scurt timp. Per ansamblu, nu era tocmai incantat. sa se afle acolo, dar I" ndul de a nu fi acolo - de a nu se asigura ca Miranda $tia adeul inainte de a lua vreo decizie irevocabila - era de neconce11n . Chiar daca Wraxby nu reprezenta un pericol fizic, eel putin 11 \\ in mod direct, $i eel putin nu inca, nu inainte ca ea sa ii devina 11 ~ie , existau mai multe tipuri de pericole ce puteau ameninta o 111 ly vulnerabila $i nu chiar atat de tanara. oarele coborase mult pe cer, razele de lumina slaba intinzan1I11- e aproape orizontal, cand auzi voci, apoi poarta din fata se •l1s hise. Indreptandu-se, traversa aleea, lipindu-se cu spatele de :, 1lul gradinii familiei Clifford. Briza rece aduse pana la el vocile celor doua persoane ' .1 ie$isera pe poarta $i se oprisera pe trotuar - Miranda $i ,.,, .ndemanul care o vizitase. Asculta $i fu sufi.cient de sincer pentru ,, 1' cunoa$te ca se simti U$urat cand detecta lipsa oricaror tonuri 1.111dre din conversatia strict conventionala. Chiar daca Wraxby ii , ,. use mana, ea inca nu il acceptase. A$ tepta pana auzi zornaitul harna$amentului $i tropotul , ,1pitelor, apoi se uita dupa colt. Intorcandu-se spre poarta, Miranda il vazu. In spatele ei, W by se indeparta pe strada. Miranda se opri, se incrunta, apoi I " 1 ni vioaie spre poarta din fata, trecu prin ea $i o inchise. Roscoe .i11 ?:i zavorul intrand la locul lui. 1

A

357

- - - - Stpfianie Laurens---~i

acum ce sa faca? Retragandu-se din nou pe alee, se intreba daca sa a$tepte pi\u cand Wraxby disparea din vedere, apoi sa se indrepte spre poart din fata $i sa se apropie de casa ca orice vizitator normal... . Poarta laterala, afl.ata ceva mai departe pe alee, cea pe car Miranda o folosea pentru a veni $i a pleca neobservata, se deschi:-1r, Miranda ie$i pe poarta, 11 privi $i a$tepta. Desprinzandu-se de zid, Roscoe porni pe alee. -Ai afiat ceva despre Kirkwell? El se opri in fata ei. -Nu. Ea se incrunta $i mai tare. -Atunci ce cauti aici? grija de tine. Incruntarea ei trada faptul ca se simtea ~I ma1 confuza. Roscoe arunca o privire in jurul lui, apoi ii facu semn sa intre inapoi in gradina. Nu are rost sa ne asumam riscuri. Ease uita in jur, apoi se retrase peste treapta de piatra, intrand in umbra copacilor de dincolo de ea. Roscoe o urma, inchizand poarta dupa el. Miranda ii studie chipul. - Credeam ca oamenii tai ne supravegheaza in caz ca aparn Kirkwell sau cineva platit de el. Nu ai nici un motiv sa ai grija d mine, dupa cum spui. Roscoe simti cum i se incordeaza maxilarul. - Ba am, din moment ce se pare ca tu nu reu$e$ti sa deosebe~tl un exploatator cu inima de gheata de un gentleman eligibil. Miranda se crispa $i i$i inalta capul. - Daca binevoie$ti sa iti aminte$ti, aventura noastra s-a inch<.' iat - nu ai nici un motiv, nici o justificare sa faci pe paznicul mcu. -Daca ~inevoie$ti sa !ti aminte$ti, asocierea mea cu fratele Uu continua. II consider un prieten, $i, prin urmare, binele familit•I lui e o preocupare eel putin minora pentru mine. Daca observ un pericol amenintand un membru al familiei lui, in calitate d
-:-Am

358

- - - - Totu( sau nimic - - - miji ochii; cu buzele stranse, ii sustinu privirea pret ii ·· ateva omente, apoi, pe un ton foarte uniform, spuse: - Presupun ca te referi la Wraxby. El dadu aprobator din cap . Fara a-$i desprinde ochii din ai lui, Miranda inspira prelung, .. p i intreba: - Ce ai afl.at? - Viciile lui Wraxby nu tin de faptele lui, ci de ceea ce omite 1 faca. E devotat celor trei fii ai lui, dar in ochii lui ace$tia nu 1•0 • gre$i niciodata, iar vecinii lui nu se sfiesc sa declare ca cei trei I• deti efectiv $i-au impins mama in groapa inainte de vreme. 1 1 incipalul motiv pentru care Wraxby dore$te sa se recasatoreasca 1· pentru a gasi pe cineva care sa ii creasca fiii - descri$i de cei ' ire i-au cunoscut drept diavoli, maniaci $i diabolici. Wraxby este 1 rodata ambitios, atat financiar, cat $i social, $i de un conserv ·orism rigid. Considera ca sotia lui ar trebui sa se
~
~--- Stpfianie Laurens~---

ca venea fara urma de afectiune, pur $i simplu $i in mod cert 1111 era pentru ea. Daca nu ar fi fost iritarea ce cre$tea in ea, poate s-ar fi sim\11 recunoscatoare pentru rezumatul succint pe care i-1 oferi11 Roscoe referitor la situatia lui Wraxby. in schimb, iritarii i N adauga enervarea; simplul fapt de a fi la jumatate de metru cl el era, suficient pentru ca simturile ei sa i$i aminteasca in culorl vii senzatia de a fi invaluita in bratele lui, de a se sprijini de caldur solida a corpului lui $i de a-i simti bratele inchizandu-se in jurul ei, pentru a tanji sa simta acele lucruri din nou, doar pentru a-$i aminti ca, datorita deciziei lui de a pune capat aventurii lor amoroase, acest lucru nu avea sa se mai intample vreodata. inaltand capul, declara cu un aer nepasator: -Nu aveam nevoie sa imi elucidezi neajunsurile lui Wraxby le vazusem deja. Nu sunt nicidecum o prostuta. Nu, ea en• femeia care, dupa ce il respingea pe Wraxby, avea sa fie nevoit i\ sa indure repro$urile lui Gladys incercand in acela$i timp sa fac fata propriei dezamagiri $i sentimentelor ei inca neclare fata dct sfar$itul relatiei ei cu ... exact barbatul care se simtise indrepta\lt sa ii tina morala in privinta lui Wraxby. Ridicand $i mai mull barbia, aproape se rasti la el: Pe viitor, ti-a$ fi recunoscatoare dacA te-ai abtine sa mai manife$ti vreun interes in ceea ce prive$te via\ mea - sunt perfect capabila sa le faca fata singura potentialilor mei pretendenti. Ceva fulgera in safirul intunecat al ochilor lui. -Chiar a$a? in acest caz, poate ti-ar prinde bine sa $tii ca, d regula, gentlemenilor nu le place sa li se dea sperante false . Dan'l intentionezi sail refuzi pe Wraxby, atunci fa-o - nu ie$i singur la plimbare cu el, nu calatori in $areta lui $i nu continua sa· I zamhe$ti. I$i stranse cu inver$unare buzele. Cu falcile incle$tatc, aproape marai: Nu o sa-i placa. ,,Mie nu o sa-mi placa." Miranda clipi. Chiar daca Roscoe spusese altceva, adevaratul sens rasunase cu o claritate tunatoare. Confuzia ei se adanci. El ii studie ochii, chipul. Trasaturile ii erau incremenite, chiar mai indescifrabile decat de obicei. - in fine! Ii arunca acele cuvinte scra$nit, se intoarse $i des· chise poarta cu un gest smucit. Pe punctul de a ie$i, se opri; privirea 360

re i-o a11~nca era doar intuneric fierbinte. Descotorose$te-te , 11 Wraxby - u e pentru tine, Ir ainte ca Miranda sa apuc~ sa raspunda, ie$i pe alee $i in' I 1 , poarta cu destula forta. . n inspira adanc - apoi se incrunta spre poarta. Scotand la 1 11 lul ei un marait frustrat, se rasuci pe calcaie $i porni spre casa. 111r ce naiba i$i inchipuia ca facea, extrapoland prietenia lui cu I , 1rl rick, folosindu-se de ea drept pretext pentru a-$i permite sa 1 udece comportamentul? Sau cum alegea sa i$i traiasca viata? 1'1·1 tru a-i spune ce trebuia sa faca? Naiba sa-1 ia! Cum fndraznea? • t despre prostia ca barbatul care incercase sa il omoare I" Roderick ar fi urmarit sa puna mana pe averea lui Roderick , .1 torindu-se cu ea ... - Tampenii! Presupusul uciga$ ar trebui sa se arate la fata pen11 u realiza a$a ceva. De parca eu n-a$ observa! ombanind ociiri alimentate de un amestec turbuient de emo\ , traversa cu pa$i mari terasa, apoi salonul de dimineata. Urcase 11 1, c pe jumatate scarile, cand emotiile ei involburate ii sugerara 111 1 cenariu alternativ. Oprindu-se pe palier, refiecta. - El a fost eel care a pus capat legaturii noastre. "ra adevarat, dar, tinand cont de felul lui de a fi, dat fiind 1 1ptul ca fusesera atat de apropiati, poate ca atitudinea lui era pur · implu o expresie a unei dorinte inca vii de a o proteja. e scursera cateva minute in care ramase pe palier, intrebanol tt-se ... Dintr-odata, clatina din cap, se scutura in gand de toate 111nintirile ce o bantuiau, de sperantele care acum nu aveau sa se 111 i implineasca niciodata, inspirii adanc, pentru a se intari, $i 11 ni din nou in sus pe scari.

,, 1

.

imineata urmatoare aduse ve$ti bune $i U$urare in perna lui Sa~ah, care sosi insotita de cea mai mare dintre surorile ,, , Lady Mickleham, o matroana inalta, destul de masiva, de o I 1'umusete apreciata de societate $i considerabil mai in varsta 1I at Sarah. , Gladys, previzibil, se fastaci, dar, dupa ce se afiase in com11 nia ducesei-mama $i a nurorii ei, Miranda o intampina pe 11 bila doamna cu 0 atitudine increzatoare, ii zambi lui Sarah <

361

r

- - - - - Stryfianie Laurens------


domni~oara Clifford - Lady Mickl:ha~ ~inu priv\ ea -, dar, din cate am vazut ~eja, ~ugestla lm

T rta-mi franchetea, ~i

o imbrati$a calduros, apoi le conduse pe cele doua in s.1l11n1 uncle Roderick se ridicase din fotoliu $i statea in picioare, pl'l1l a putea sa se incline cat mai ceremonios in fata lor. Se a$ezara, iar Lady Mickleham accepta sa bea un ceai. in t hn ce tuma $i imparti ce~tile $i platoul cu fursecuri fine pe car~ adusese bucatareasa, Miranda fu incantata sa ii vada pe Sarnh pe Roderick cu fruntile deja impreunate, povestindu-~i dl'NJ> zilele pe care le petrecusera despartiti. Sarah i$i trasese un scaun cu spatar drept $i il put>ese Ian fotoliul in care era obligat sa stea Roderick, cu piciorul bandAJ sprijinit pe un scaunel $i cu carja lipita de spatarul fotoliulul Gladys ramase in celalalt fotoliu, in vreme ce Miranda ~i nohll doamna se a$ezara pe canapeaua din fata lor. Aranjamentul I permitea celor trei sa discute liber, in timp ce Sarah ~i Rodcrlt k vorbeau cu glas scazut despre alte lucruri. Observand zambetul lui Roderick $i expresia de vioicium• •I concentrare ce ii lumina acum chipul, Miranda se intoarse sp Lady Mickleham. - Pot sa sper ca ne-o puteti lasa pe Sarah pest e zi? Ne va fa mare placere sa o trimitem acasa cu trasura la orice ora veti dorl, Lady Mickleham privise $i ea tanarul cuplu cu o expresic aducea a aprobare deplina. Ii studie, incuviinta din cap, apoi • uita la Miranda. -Trebuie sa-ti multumesc pentru invitatie. Caroline mi-a scrl• $i mi-a povestit situatia in urma careia a ajuns fratele dumital ranit la Ridgware. Eu ~i restul familiei am fost fericiti sa aflam c Sarah s-a dovedit atat de folositoare. Cum e evident ca dore~t sa ramana, $i vazand ca sunteti de acord, nu vad nici un mot Iv pentru care nu ar trebui sa o faca. Credeti ca o puteti trimite aca11A pana la ora cinci? Aranjamentele fura fa.cute. Cincisprezece minute mai tarzlu, odata ceaiul $i fursecurile consumate, Lady Mickleham se ridica ~I i~i lua ramas-bun de la Roderick $i de la Gladys, inca emotionati\, apoi Miranda o conduse pe nobila doamna afara. Pe aleea ce ducea la poarta din fata. Lady Mickleham se oprl ~i se rasuci pe calcaie spre Miranda. Oprindu-se ~i ea, Miranda a~tepta, cu o expresie incurajatoare. 362

11

It

. ca· e 1ine

p~sibil -s-

sa se nasca o reala afectmne mtre .Sarah1 11• ele dumitale pare a fi bine fondata. Prin ur~are, s~m: ca ; , [ uie sa te intreb daca dumneata ~i matu$a cons1derat1 c.a ar 1 1 t aparea dificultati in cazul in care o astfel de afectmne 11 1 11 p 1• gresa. . Miranda $i-ar fi dorit ca Gladys sa fie de fata pen_t:u a _auz1 1111 barea nobilei doamne, pentru a intelege ca f~~1lia ans~~, ,i( a lui Sarah era cea care considera ca era pos1b1l .ca f~m~1a 1 1 I L rd sa aiba rezerve in privinta unei PC?tentiale particle. lnsa. ··

I

11 )

lJi din sprancene. . . - d ·k - Daca tot vorbim deschis, daca va devem eVIdent ca Ro enc 1I rah doresc sa se casatoreasca, eu $i matu$a mea am fi bucuroa' 1 • . primim pe Sarah ca mireasa pentru Roderick. 0 I. dy Mickleham ezita. . __ . _. _ Din cate am inteles el.l, Caroline a exphcat ... aa ... d1ficultat1le li 1p te de Sarah din sezonul trecut. '- A$a e, dar, in aceasta privinta. de cand am cu~oscut-o P: •., 1 h, nu am vazut nici un semn de friv?litat: sa~ de m~onsta~ta 1, aracter. Miranda facu o pauza, apo1 continua: ~a $1 Roden.ck 1 I 11' a fi dezvoltat 0 legatura afectuoasa de la bun inceput. E~ 1-a : .. · cu totul devotata in a-1 ingriji $i a-1 sustine. De !apt, cand I' derick a fost atacat - chiar daca totul facea parte dmtr-o cap1 ' in plani:ficata, dar nici eu, nici S_arah nu $tiam acest.lu~ru -, ea a ii't in apararea lui fara sa ezite. Intalni privirea nobile1 doamne. ::l u fi.indca am fost de fata. · Lady Mickleham incuviinta din cap. . . _ Din punctul de vedere al familiei noastre, react1a lm S~ra~ ~ de fratele dumitale ~i interesul ei perma~ent, .a~ constltmt .ii t un dar ceresc, cat $i o U$urare. Faptul ca $1el11 rasp_und: cu c la$i interes e ~i mai lini$titor. Cand Caroline ne-a scns _pnma 1 .i. ta despre asta, am fost sceptica, dar, dupa tot ce am v~zut ~a ;:. rah de cand s-a intors in ora$ $i - arata din cap spr~ cas~ ~ d~n , te am vazut acum, pare intr-adevar ca sora mea $1-a gas1t m .. , r$it coloana vertebrala. Miranda zambi $i, insotita de nobila doamna, porni spre 11 l

I I

1

arta. 363

~

- - - - Sto/lfianie Laurens - - . - - Asta, dupa parerea mea, continua Lady Mickleham (' 1 ce i··a lipsit dintotdeauna. Coloana vertebrala $i un sc~p 1 I 1 ce~a spre care sa nazuiasca, ceva pentru care sa i$i poat a 111111 vo.mta la t:eaba. Nobila doamna arunca o privire zambitoan• NJI Miranda. In ge~eral,_ su~t considerata o doamna care vorh11tt pe $leau, domm$oara Clifford, dar, din experienta mea, pent a se descurca in viata, orice doamna are nevoie sa i$i form('i', coloana vertebrala $i sa se foloseasca de ea. Deschizand poarta, Miranda indina capul in semn de rn firrnare $i o urma pe nobila doamna. Dupa ce o conduse pe Lady Mickleham la trasura $i promlNr Sarah a~ea .sa fi: dusa in casa doamnei din Berkeley Square p.\n ~a ora cm~1, :v11randa facu se?1n trasurii sa porneasca, apol • :nto~rse $1 remtra pe poarta. Inchizand-o, porni agale spre cn 11 1 m mmte zbarnaindu-i cuvintele nobilei doamne. ,,Pentru a se d~scurca in vlata, orice doamna are nevoie si\ lfl formeze o coloana vertebrala $i sa se foloseasca de ea." r:upa cum vedea Miranda lucrurile in acel moment, era un sfat mtelept.

~:"'raxb~ spusese ca urma sa vina in dupa-amiaza aceea, t ea n pr?m1~~~~· m.ai mult sau mai putin, sa ii dea un raspuns. Situ eel putm sa 11 mdICe daca era sau nu dispusa sa ii accepte ofC'rl cand 0 facea. Clatinand din cap la o asemenea cale ocolita, se a$eza in H lonul .d~ dimineata pentru a mai carpi cate ceva, repetand tn acela$1 t1mp cele mai bune cuvinte prin care sa i$i exprime refu zul. Fusese surprins cand el sosise cu o zi in urma pentru a scoate la plimbare in pare intr-o $areta pe care o inchiriase anurn pentru acea ie$ire. Din cate deslu$ise ea despre el, la care se ad~u ?.~ser_a !nfo:mayiile lui Roscoe, atentia nea$teptata a lui Wraxby n_ mtans~ banu1al~ ca, in ciuda prudentei $i a sfielii pe care pan• sa o mamfeste fata de o eventuala cerere in casatorie, Wraxby er , de fapt, ~estul de dornic ca ea sa accepte sa devina sotia lui. Dat fond faptul ca ii facuse curte atatea saptamani in stilul Jul bizar, ~rag~nd de timp, atentia lui brusca era, eel putin pentru ea, o snnpla confinnare a motivelor ei de a-I refuza; intreaga Jul 364

__________________________.

'r'otu( sau nimic

11 11 dare ea un element de duplicitate, iar ea nu avea timp 1·1· 11 ru a$ eva. 'r cmai Sfii, intindea dupa ultimul obiect de carpit, una dintre I 111 $ile lui Roderick cu 0 cusatura desfacuta, cand ciocanelul de I 1It ~ . de la intrare rapai imperios. Nu bocanitul rigid, deja familiar, al lui Wraxby - dar poate ca 11• 11m era emotionat. Oftand in sinea ei, puse deoparte CO$ul ,,, . usut, se ridica, i$i aranja rochia $i i$i netezi parul, apoi ie$i sa II I risteze atat pe Wraxby, cat $i pe Gladys. Jlughes deschisese deja U$a de la intrare $i il condusese pe v .~ tor in salon. Se intalni cu majordomul cand acesta se intor' '" pre partea din spate a casei. Hughes zambi. - Ah, aid erati, domni$oara. Eun gentleman care cere sa va 111 1rlc pe dumneavoastra $i pe domnul Roderick. Se afla in salon cu .1, 1rnnul Roderick in momentul de fa ta. - Multumesc, Hughes. Wraxby, desigur, voia sa obtina permisiunea lui Roderick inte de a-i cere oficial mana. Impunandu-$i o expresie calma $i t du-$i inima in dinti, porni spre salon, deschise U$a $i intra. e opri cu mana pe clanta. Gentlemanul care tocmai se incli11 este mana lui Gladys nu era Wraxby. ndreptandu-$i spatele, acesta se intoarse spre ea. Zambetul .1 · pe fata lui se adanci cand ii intalni privirea. Miranda clipi, se :.J'. ii. la el, apoi clipi din nou. - Lucius? Zambetul lui se transforma intr-un ranjet, unul pe care ea $i-l .1111intea foarte bine. Eliberandu-i manalui Gladys, cu un salut din fl $i cu un ras U$Or, porni spre ea. - M-am intrebat daca o sa-ti mai aduci aminte de mine, ' v• i.$oara. Uluita, Miranda ii zambi la randul ei $iii intinse ambele mfilni. - Desigur. Prinzandu-i fiecare mana intr-ale lui, acesta i le stranse bland, .q i ridica una, trecandu-$i pentru o clipa buzele peste inche,. urile degetelor ei, cu un aer relaxat, non$alant. Distrasa, confuza, ea i$i lasa privirea sa hoinareasca pe chipul l11i, pe trasaturile familiare, pe parul intunecat tuns scurt, apoi uita dincolo de el, la Roderick, care statea in fotoliu $i ranjea I

365

( - - - - i:fotu(sau nimic ----- - -

------- St<J'hanie Laurens ------incantat, cu Sarah ramasa in picioare Ianga el $i zambind dulc e1 , Inspirand adanc, i9i muta din nou privirea spre Lucius. -Dar... noi am auzit ca e9ti mort . Ca ai murit la Waterloo acum multi ani. Buzele lui se strambara intr-o grimasa melancolica. ~~.ti~. Eliberand-o, intinse mana pe langa ea $i inchise u~"• apo1 11 facu semn spre canapea. Vino $i stai jos, $i am sa va spun tuturor povestea mea trista. . Inca uluita, Miranda se a9eza la capatul de canapea mai apro p1at de Roderick, rasucindu-se pentru a-1 vedea pe Lucius dncl . acesta lua loc la celalalt capat. ~ - Evident, spuse el, zvonurile despre moartea mea erau fal 110, !n timpul bataliei, escadronul meu s-a aflat in mijlocul actiunll, lar eu am incasat o lovitura infernala in cap. Dupa aceea nu-ml mai amintesc nimic din batalie. Nu mi-am revenit in sim\l rl decat cateva zile mai tarziu. M-am trezit in grija unui batran ft• r mier $i a sotiei lui, la mare distanta de campul de lupta. Unul dintre picioare imi era rupt, la fel $i unul dintre brate, $i aveam 0 febra violenta. Au trecut cateva saptamani pana ~-am refacut suficien~ chiar $i pentru a putea sa gandesc limpede. Apoi, carnl am reu91t, am descoperit ca nu imi mai aminteam cine eram. :-?h, ~opt~ Sarah'. Am auzit despre asta - despre soldati car nu 1$1 ma1 ammtesc cme sunt. C? o expresie sobra, Lucius incuviinta din cap. - Intr-adevar. Mi-am dat seama dupa zdrentele uniformei cl\ eram englez, dar nu mai aveam nici o insigna, ia~ armata se retn\ sese deja de mult. Nu $tiam ce sa fac. Habar nu aveam nici macar din ce parte a Angliei ma trageam $i, din cauza ranilor, au trecut cat~va l~ni pana am fost in stare sa ma deplasez singur, cu atM ma1 putm sa calatoresc. Dupa ce m-am refacut suficient cat sa mi\ gandesc sa ma intorc in Anglia pentru a afla cine eram, venist! iarn~. Ia~n~ aceea a fost aspra in zonele aflate la sud de campul dt! lupta. Ma s1mteam dator fata de cei doi batrani care ma primiseri\ la ei $i ma ingrijisera atatea luni, a9a ca am ramas $i i-am ajutat sa treaca iarna, apoi sa i9i cultive campurile in primavara urm<\ toare, apoi a venit vremea recoltei... Intalni privirea Mirandei, apoi a lui Roderick. Ori de cate ori ma gandeam sa plec $i s<'l pornesc inapoi spre Anglia, ei bine, cum habar nu aveam de uncle

\, d escopar cme · eram, hb · · d aca aveam ep sa a ar nu aveam mc1 1 11 J famili~sau ... Pe masura ce se scurgeau anii, mi se parea tot 111 1 inutil. \ - A9a ca ai ramas in Franta? intreba Miranda. I .ucius incuviinta din cap. Ajutam la ferma, $i era o $COala in apropiere - faceam lectii ,,, ,11 pentru a-mi ca9tiga existenta. Indraznesc sa spun ca $i acum ·•\I 1 i fi muncit la ferma $i a9 fi invatat copiii sa distinga literele ,1,,1. nu s-ar fi intamplat sa fiu lovit din nou in cap - nu la fel de 1.111 a prima data, dar suficient cat sa-mi zguduie creierul $i sa ma r. 11. a-mi recapat memoria. - $i ti-ai amintit cine e9ti? R derick parea fascinat. Lucius facu un gest larg. - A fast ca $i cum mi-ar fi lipsit o anumita conexiune, care , 1 ·, parut brusc, $i mi-am adus aminte totul. Ei bine, inca nu'" mintesc o buna parte din batalia propriu-zisa, dar imi aduc 11111 nte tot ce s-a intamplat pana in dimineata respectiva. Ii arun' ,1 privire lui Gladys $i zambi. Cel mai important, desigur, este r ,, 1, ul ca imi amintesc cum ma cheama. Se uita la Miranda. Mi-am 11111 ntit de familie $i am 9tiut ca trebuie sa vin acasa. I9i intinse l ,11 mainile. A9a ca iata-ma! - Ai trecut deja prin Macclesfield? intreba ea. - Nu, nu am ajuns la Londra decat acum doua zile. Sunteti 111 n1ele rude de care am reu9it sa dau. Lucius i9i muta privirea .i, . 1 ea la Roderick. Am luat legatura cu avocatul batranului in 1 ; , -y's Inn. ~tiam ca la el voi gasi cele mai proaspete ve9ti $i sfaturi "" :pre cum sa dau de familie. Elm-a avertizat ca, avand in vedere , .1 · ata lumea ma credea de mult mort, s-ar putea ca aparitia 111 1· din senin sa fie un $OC prea mare $i mi-a zis ca ar trebui sale 111 iiu mai intai, iar eu am fast de acord. A$a ca el se ocupa acum d·· sta - ii avertizeaza -, apoi, dupa ce prime9te un raspuns, am 11. ornesc spre nord. Dar avocatul $tia ca voi doi sunteti aid in , 11 t~ , $i - Lucius ii arunca o scurta privire Mirandei -, cum eram il •"'tul de sigur ca eel putin tu aveai sa-ti aminte9ti cine te tragea di· odite, m-am gandit sa imi incerc norocul $i am venit direct l.1 voi. Zambetul i se adanci. Trebuie sa recunosc, ma bucur ca 111 · \rn intors. .. 1 n

v

366

367

..____ _ _ Ste_phanie Laurens..____ __ ~- - - - - T otu( sau nimic ~ - ----E o poveste stra$nica, spuse Gladys. Sa $tii de la mine cAIt avut un inger pazitor care te-a vegheat pe campul de luptc'i. I>• acum, ca te-ai intors teafar $i nevatamat dupa atatia ani, trchul sa sarbatorim - insist sa ramfil sa iei cina cu noi. -Chiar a$a! Cu un zambet radios, Miranda se ridica hat Am sa-i spun bucataresei. Ramai, nu-i a$a? Lucius ii raspunse tot cu un zambet. - Multumesc. A$ fi incantat. Miranda suna dupa Hughes $i vorbi cu el, apoi se intoarno I locul ei $i la conversatia insufietita. Instalandu-se pe canap · 1 il asculta pe Lucius descriind ferma la care traise, apoi Roderick II spuse despre schimbarile din familie. De$i se numeau intre ei vrrl, legatura era indepartata; Lucius era fiul unuia dintre fiii fratt'lul bunicului lor, deci un fel de var, dar de grad foarte indepc'irt t, insa in copilarie se intalnisera suficient de des, astfel ca ea, I putin, era sigura de identitatea lui; fata lui i$i pastrase acel'itfl forma, de$i varsta ii ascutise unghiurile, iar ochii, culoarea, form $i stralucirea lor pozna$a ramasesera exact cum $i le amintea. Apoi Roderick vorbi despre mortii din generatia mai varstnlc 1 iar expresia lui Lucius deveni sumbra. De-abia atunci remarl Miranda cicatricea ce ii slutea obrazul stang; cand zambea, aceaHt disparea in liniile fetei. Ca $i cum i-ar fi simtit privirea, Lucius se intoarse $i ranji. - Mai tii minte cand ne-am dus tQti la casa aia care avea un iaz uria$? Miranda afi$ii o expresie amuzata. - Iar tu m-ai impins in apa. El dadu aprobator din cap, dar Miranda vazu tristetea aparu brusc in ochii lui cand i$i aminti ca o impinsese $i p sora ei, Rosalind. Rosalind care nu mai era printre ei. Privirea lul o intalni pe a ei, $i i$i inclina capul U$Or, apoi schimba abil cursul conversatiei spre o intamplare caraghioasa de cand era Rod rick bebelu$. Ciocanelul de la U$a de la intrare cazu cu un rapait de o pre cizie rigida. Miranda il auzi peste conversatie $i aproape injurA. Uitase de Wraxby. - Ma scuzati. 368

S ridica $1i se duse sa il primeasca. Hughes deschise U$a saloil i 'inainte sa ajunga la ea. - Domnul Wraxby, domni$oara. . • _ Wraxby trecu pe langa Hughes, cu privirea scormomnd meal'''' . Miranda ofta 'in sinea ei. - Multumesc, Hughes. Domnule. I inti~se mana lui Wraxby. Cu o privire rapida, evalu~toare, 11 (1ncata prin incapere, Wraxby se inclina peste deget~le e1. - Supusul tau, domni$oara Clifford. Sper ca nu sunt mo.p~rtun .. a 'ii zambi politicos; Wraxby o anuntase ca avea sa vma, deCI .11 a era a$teptat. - o vizit a nea$tept ata din partea unei rude pe care o credeam ,Ii mult pierduta. Un impuls diavolesc o indemna sa adaug:: ,11 e 0 poveste fantastica, domnule - trebuie sa vii sa o ascult1. 1 11 Hughes, care a$tepta langa U$ii, ii spuse: Eventual putem lua 11 iulacum. - Desigur, domni$oara. Hughes se inclina $i pleca. ntorcandu-·se, Miranda il conduse pe Wraxby la adun~re_a 1 ,1 fata $emineului. Lucius se ridica iute cand se ap~o?1a~a. 1 Iii r i~ timp ce facea prezent arile, Miranda de.tecta s~sp1~mnil~ 111 Wraxby, dezaprobarea lui imediata, ba ch1ar ant1pat1a fata 111

b'l - w b $i stransera mainile, Lucius cu o atitudine agrea 1 a, rax Y , 1·1 politete intepata. ... .. . _ - Waterloo a fost acum opt ani. Wraxby ffilJl ochn. E o penoada lunga sa nu iti aminte$ti nimic. 11, Zambind amabil, Lucius inclina din cap. • . . - intr-adevar. Te asigur ca a fost teribil de dificil sa nu lm1 $t1U ,, i macar numele mic. . • . Dupa schimbul de politeturi, i$i reocupara lo_curile. Wraxby 1$1 1,. e un scaun $i il plasa langa Miranda. Se a$ez~, apro~pe aplecat ii " supra ei, $i incepu un interogatoriu prea putm subtil: . - Din ce brigada ai fa.cut parte, domnul:? Lucius zambi relaxat $i ii raspunse - $1 la aceasta, $1 la toate , '1 lalte intrebari. . _ _ Nervii Mirandei incepura sa fiarba inabu$it, ap?1 dad~ra 11 1 clocot, J udecand dupa comentariile taioase ale Im Roderick

.11, Lucius.

369

------- St:JJhanie Laurens-------

------- 'T'otu( sau nimic ----- - -

in ~pararea lui Lucius, era e_vident ca proasta lui dispozitie cm fl ~a1 pro_nuntata decat a ei. Ii arunca fratelui ei o privire de avli tlzare $1 fu recunoscatoare cand Hughes aparu cu tava de criel 1 reu$ind sa distraga atentia tuturor cu ce$tile $i fursecurile. . Mirand~ bau rapid ceaiul, a$tepta doar pana cand Wra.xby II\• )OS cea$Ca $1 farfurioara, apoi i$i puse 0 mana pe maneca lui. - Dore$ti sa facem o plimbare prin gradina, domnule? :-Vr~by clipi. Mir~nda avu impresia ca de-abia atuncl lfl ammti de ce venise. Insa, din clipa in care o facu, intreaga lul atentie se indrepta asupra ei; inclinand capul, se ridica $i ii salut din cap pe cei prezenti: - Daca binevoiti sa ne scuzati? Ar fi trebuit sa fie replica ei, dar Miranda i$i impuse un zl\n1 ~et, il adresa spre toti cei prezenti $i, luandu-1 pe Wra.xby de II conduse afara din casa pe U$a din fata $i apoi in gradina. De indata ce ajunsera suficient de departe de casa pentru avea _as.igu~ata intimitatea, Miranda i$i retrase mana de pe mfirut ca Im $1 se mtoarse spre el. Wra.xby se opri $i a$tepta, privind 0 , - Domnule ~ra.xby, am refl.ectat intens $i indelung la n•ci ce-~~ discu_tat. I$i indrepta spatele $i i$i impreuna mainile in I apasandu-$1 p~mele. Am cantarit $i argumentele favorabile $1 p cele ~ef~v~:a?ile, domnule, $i am ajuns la concluzia ca nu po cons1mt1 sa Jtl accept propunerea. Wra.xby clipi din nou. Arata mai uluit $i mai incremenit dcr il vazuse vreodata. - Dar... ai douazeci $i noua de ani $i e$ti necasatorita. -A$a e. Dar sunt singura stapana pe viata mea $i pot urm orice cale doresc. ' Stranse din buze $i ii sustinu calma privirea. 0 expresie de incredulitate aparu pentru o clipa in ochii lui d fu rapid inlocuita de mahnire, apoi de o emotie ceva mai ura;A. - Inteleg acum. Se rasuci pe calcaie pentr~ a se uita din nou I casa. Apare brusc varul tau eel chipe$ $i iti imaginezi ca ... -Domnule Wra.xby! Spre propria ei surpriza, vocea ei $fichhrl aerul ca un bici $i reu$i foarte eficient sa il intrerupa. Sim\ln du-se tot mai agresiva, ii surprinse privirea. Varul meu s-a in tor la propriu din morti acum doua ore. In ceea ce prive$te propu nerea sau oferta dumitale, oricum ai dori sa ii spui, luasem dc•j

br"'•

ra,

370

,, h tarare, in mare masura, acum cateva zile. Am avut bunavo111 \ c de a refl.ecta mai indelung la sugestia dumitale, dar nu 11il gasit nimic, nici un motiv, pentru a-mi schimba hotararea. 1 1 1 curt, domnule, caracteristicile pozitiei pe care mi-o oferi 111 J:ndepiinesc cerintele mele. Oricum a$ privi lucrurile, pur \' implu nu ne-am potrivi, iar asta nu are nimic de-a face cu 11 1paritia varului meu. . Wra.xby palise; buzele ii erau incle$tate laolalta. Dupa o chpa, 111 1 uviinta din cap intepat. - Imi cer scuze, domni$oara Clifford. Ai dreptate, nu are nici o l··i•, tura cu varul tau. Daca ceea ce am discutat nu te multume$te, .1111 ci nu a$ dori sa insist cu cererea mea. saluta scurt o mi$care din cap. Miranda se a$tepta sa se retraga $i sa se indeparteze, dar, de$i 111 1 tit sa o faca, Wra.xby ezita, cu privirea atintita asupra chipu111 ·• Stranse din nou din buze, apoi spuse: - in pofida deciziei tale, ma simt obligat sa_ trag un semnal de .l , 11 rna inainte sa plec. Arata din cap spre casa. In legatura cu varul 1 111. Waterloo afostacum optani, $i totu$i, inciudafaptului ca$i-a 1111 ntit in mod miraculos cine e, varul tau, din cate am inteles, nu , , utat sa se intoarca acasa, la familia lui apropiata, ci a preferat 11 d vina sa va vada pe tine ;:ii pe fratele tau. Ai grija, domni$oara 1 I I rd. Am avut de-a face cu destule personaje dubioase pentru , 11 •cunoa;:;te unul cand il vad, dar, din respect pentru loialitatea t 1 I ~ de varul tau, nu am sa mai adaug nimic. ,• punand acestea, Wraxby ii oferi o plecaciune scurta, rigid de , "" ' c· , se indrepta, se rasuci pe calcaie ;:ii porni cu pa;:;i mari pe .d1 ·1· , e ducea la poarta din fata. Miranda ramase uncle era $i il privi plecand. Privi poarta 111• I 1 z ~ ndu-se in urma lui. ;: e gandi la ceea ce spusese. A m, ca nu se mai afl.a in prezenta fermecatoare a lui I 11 1 l - ;:ii da, fusese dintotdeauna fermecator -, putea sa vada '" ,, l 1 • lui ;:ii detaliile pove$tii lui dintr-o perspectiva mai ampla, , 11 111 i multa deta;:;are. te ca Wraxby avea multe defecte, dar nu era prost. I 11 barbatul din salon, care conversa atat de relaxat cu 11 •• i1 11..ick $i cu Gladys, reluand pove;:;ti din trecutul lor comun, 1

371

------ Steyfianie Laurens---era cu siguranta Lucius Clifford. Le oferise o explicatie pt•nt reaparitia lui brusca - o poveste uluitoare $i miraculoasa pc11• ins~ posibila. Chiar plauzibila, a$a cum o spusese el. Intorcandu-se, porni incet inapoi spre casa. In copilarir 1 $i Lucius ny. fusesera deosebit de apropiati. De fapt, cand "' copile, ea $i Rosalind il privisera in general cu prudenta; op denta justi:ficata - fusese adesea pus pe rele. Dar multi baieti r la fel $i se schimbau dupa ce cre$teau, se maturizau. Poate ca erau $i alte lucruri in povestea lui Lucius pe car nu Ii le imparta$ise, eventual ceva mai putin respectabil, d atata timp cat nu ii dadea motive sa il banuiasca de compor mente nu tocmai admirabile, ramanea varul ei, chiar da indepartat, $i se intorsese din morti, ceea ce era, cu sigurantl 1 motiv de a sarbatori. Readucandu-$i zambetul pe buze, urea scarile de la intrarll fl intra vioaie inapoi in casa.

Capito(u( 19 ~ In urmatoarele trei zile, Miranda se intreba in repetate rand1111 daca nu cumva, cand se intorsese in salon dupa plecarea Jul Wraxby, Lucius ghicise cumva atitudinea ei echivoca fata de el. In ziua urmatoare, sosise imediat dupa pranz cu tr~i buchc-t mici de flori - unul pentru ea, unul pentru Gladys $i unul p n tru Sarah, care i$i petrecuse din nou ziua pe Claverton Stn• l, Cu flerul lui fermecator caracteristic, Lucius prezentase buchet I drept semn de recuno$tinta pentru ospitalitatea lor din se r precedenta. I$i petrecuse o jumatate de ora discutand, glumlnd $i razand cu Roderick $i cu Sarah, in Vreme ce Miranda $i Glady1 ramasera in cea mai mare parte tacute, dar apreciative, apoi • retrasese foarte corect. Miranda il condusese pana in strada, pana la calul care II a$tepta, un murg aratos. Dupa ce il salutase pe Lucius $i il prl vise indepartandu-se, remarcase un barbat cu un aer ciudat d concentrat, stand sprijinit de gardul unei case de pe cealalt

372

----- - - rr'otu( sau nimic ----- - strazii. O urmarise in tot acest timp. Pufnind in sinea ei, da se intorsese $i reintrase pe poarta din fata. 4 ua urmatoare - ieri - fusese intunecata $i ploioasa. Lucius ,, l , la mijlocul diminetH cu un joc de table indesat sub brat. 1 , 11 It' ick mentionase ca era unul dintre jocurile lui preferate; I 11, H il prov~case, iar cei doi i$i petrecusera restul diminetii $i • , 1 11 i mare parte a dupa-amiezii cufundati intr-o infruntare 1111 la, sub privirile afectuoase ale Mirandei $i ale lu~ Sar~. 111 loc sa se tarasca greoi ca in alte zile posomorate, ttmpul 11. •i u rapid $i placut. Dar, cand il condusese pe Lucius la strada, 11 11 1 rcase un maturator de strada acoperit cu o capa uda leoarca, , 111 nindu-se de matura intr-un loc in care nici un alt maturator 1111 l. obosise vreodata sa i$i facade lucru. 1, rii acelei zile adusesera vreme senina, insa de un frumos 11 l 1 J un aer tare de toamna aproape complet lipsit de vant, lumi11 l · 1' un soare prea slab pentru a incalzi pamantul deja rece, dar 11 d1 i nt de stralucitor pentru a-i face pe toti dornici sa pro:fite de e putea fara indoiala sa fie ultimul interval de vreme buna 111 1 nte ca iarna sa i$i inaspreasca stransoarea. _ . rah sosise dupa micul dejun, dupa cum incepea sa devina un i pentru ea. De-abia schimbasera salu~ur~le $i t~cma~ se su,,., e ideea de a pro:fita de ziua frumoasa $1 a-1 perm1te Im Rode: 11 a ia putin aer curat, cand Lucius sosi cu o tras~ra, ~eclarand , 1 ntentiona sa ii convinga pe Miranda, pe Roderick $1 pe Sarah 1.i aliture pentru o excursie la Richmond. /\. ceptasera entuzia$ti. Cu ajutorul lui Lucius: Roder~ck reu,, 1 a urce in trasura deschisa $i pornisera, cu Miranda $1 Sarah, ;,,( folite in mantalele imblanite $i cu fulare, a$ezate cu fata 111. iinte, $i cei doi barbati imbracati in paltoane stand cu spatele la y. tiu, plus carja lui Roderick pe podea intre ei. Calatoria fuse~e pl c1, uta, aerul proaspat $i curat, intreaga lume. spalat~ d~ ploa1a , 1 11 ziua precedenta. Ajunsesera in pare in t~m~ ut~ ~t pet~e­ ' i1 "· ra o ora pa$ind agale pe alei $i pe sub ste1aru una$1, oprm' 11 1- e din cand in cand pentru a privi caprioarele cafenii $i a-i lasa '" z lui Roderick sa se odihneasca. Sarah pornise la plimbare , 1 Roderick, lasand-o pe Miranda sa mearga la bratul lui Lucius. H :fusese curioasa cum avea sa se poarte, dar, de$i fusese fer111 ator $i spiritual, nu se dovedise niciodata deplasat. Pe de alta 11 111

11 , 1

373

~ 'T'otu( sau nimic - - - - - -

- - - - - - Stpfianie Laurens - - - - - parte, el cuno$tea povestea lui Rosalind $i era suficient de int ligent sa fi ghicit care era atitudinea ei probabila fata de resp tabilitate; nimic din ceea ce spusese sau facuse nu o tulburasl' In vreun fel. Se aratase chiar foarte rabdat or $i intelegator in privln\ ritmului lent pe care il impusesera Roderick $i Sarah. Per total, Roderick se descurcase rezonabil, marturisinclu I in cele din urma ca piciorul ii era mai bine $i mai puternic dup acel exercitiu. Erau un grup extrem de multumit cand se n•I r sesera la Star and Garter pentru un pranz tarziu, apoi, dupa o ••ll plimbare scurta, pornisera spre casa. Pa$ind pe alee in urma lui Roderick $i a lui Sarah, cu m. n sprijinita pe maneca lui Lucius, Miranda reevalua ingrijornr confuza ce inca plutea in jurul lui. Privind retrospectiv, n mai era sigura daca o simtise sau nu $i inainte de ultima ei di• cutie cu Wraxby. Safi fost oare ... nu tocmai neincrederea, ci lip• ei de incredere absoluta in Lucius un efect intarziat al trecutu lui ei, o prudenta impusa de propria evaluare sau era pur, $i sim plu o buruiana crescuta din samanta pe care o plantase Wraxhy, pretendentul pe care il refuzase? Nu putea fi sigura, dar, urcand treptele langa Lucius, sim\I < inca il privea ca $i cum s-ar fi a$teptat sa vada la el ceva ce im nu observase, ca $i cum nu reu$ise inca sa se hotarasca in prl vinta lui. . Chiar $i a$a, facea par te din familie; chiar daca inca mai sim\r o incertitudine vaga, nu $i-l imagin a reprezentand o amenin\ar pentru ea $i ai ei. Gladys ii a$tepta, dornica sa afle cum i$i petrecusera ziua fl pregatita sa ii aprobe. De$i Lucius facea parte din familia Cliffortl $i, prin urmare, n u se ridica la inaltimea standardului sod I impus de Gladys, barbatului nu-i luase ~ult timp sa i$i foloseasc eficient farmecul innascut; acest lucru nu se schimbase niclo data. Miranda nu fu catu$i de putin surprinsa sa o auda pe Glady• insistand ca, dupa eforturile excelente pe care le facuse pentru a-i amuza pe toti, dar in special pe Roderick, trebuia sa ramiln la cina. Cand Lucius ii arunca o privire Mirandei, aceasta zambi fl repeta aceea$i rugaminte, iar el accept a cu o gratie fireasca. 374

i · bilisera deja ca Sarah avea sa ramana pe Claverton Street ,na, prin urmare erau cinci in jurul mesei, $i atmosfera se

I,

,1,, ·di confortabila $i relaxata. Cum Lucius petrecuse atata timp

mpania lor, gasira U$Or subiecte de conversatie, iar faptul , 1 1 ea parte din familie cobori $i mai mult barierele sociale. Mai tarziu, dupa ce se servise ceaiul $i venise vremea ca 1( ,1 rick sa o conduca pe Sarah acasa, Lucius se ridica $i el $i i$i 11 111.1 r mas-bun. Se apleca peste mana lui Gladys $iii murmura 11· v ce o facu sa se sufoce de ras. Gladys il batu U$or pe brat $i 11 I u semn sa plece. A$teptand sail conduca, Miranda urmari I' 11 1 ·omima; astfel de gesturi marunte fusesera intotdeauna

111

l pentru Lucius. 1 i se alatura $i, cu mana pe bratul lui, Miranda porni cu el in 1111 na lui Roderick $i a lui Sarah, coborand treptele, strabatand , , rea printre umbre $i ie$ind in strada, unde a$teptau cele doua 11 , uri - cea a lui Roderick $i cea a lui Lucius. Roderick se descurca ,I , e in ce mai bine singur, de$i inca stangaci, dar toata lumea fu I' ·c noscatoare cand Lucius veni sa ii dea 0 mana de ajutor ca sa

l.1

c in trasura. upa ce el urea, Miranda $i Sarah se imbrati$ara, apoi Sar~h ii :, mbi dulce lui Lucius, care, cu un zambet similar $i o plecacmne .,.,1 , nta, o ajuta sa urce. Dupa ce inchise portiera trasurii, Luciu~ 1 , .1 ase langa Miranda cat timp aceasta le facu din mana celor dot,

111

1p i se intoarse spre ea. Ea ii zambi $i ii intinse mainile.

- Multumesc pentru ziua asta. - Plac~rea a fost cu totul de partea mea, frumoasa veri$oara. 1 u ius i$i trecu U$Or buzele peste incheieturile degetelor ei de 1 l.1 mana, ii stranse bland degetele, apoi i le elibera. Porni spre t • ura lui, dar se opri. Inca nu am primit nici o veste de la avoca1 familiei, a$a ca s-ar putea sa mai am o zi sau doua de pet cut in ora$. V-a$ deranja prea tare daca a$ veni in vizita $i maine ,lupa-amiaza? - Nu, bineinteles ca nu. Ai fost un adevarat dar ceresc in ncercarea noastra de a-1 binedispune pe Roderick. Daca $i tie iti ce placere compania noastra, te rog sane vizitezi. 375

.

~ - - - - 'T'otu( sau nimic - - -

------ Stryfianie Laurens-----El zambi, o saluta $i urea in trasura, care avea acum capot trasa. Nu ii vazu decat profilul cand vorbi cu vizitiul, apoi tras111 se puse greoi in mi$care $i porni huruind. Ramase pe trotuar, urmarind vehiculul indepartandu-s1• I' drum; cand ajunse suficient de departe incat Lucius sa nu m,\i II tentat sa priveasca in urma, se uita in jurul ei. Tragandu-$i 111 I strans $alul pe langa corp, scruta umbrele in cautarea obscrv torilor lui Roscoe, dar nu era nimeni acolo, eel putin din rAI vedea ea - $i pana atunci oamenii lui statusera la vedere. Dupa ce scruta strada in sus $i in jos, pufni $i se int01m1 spre casa. - In sfar$it, bombani ea, $i-a chemat acasa copoii. Intra pe poarta, se intoarse $i o inchise, apoi porni din nnu spre casa - $i se lovi de un zid. Un zid solid, cald, musculos. Inima ii tresari violent, dar nu ii veni sa tipe. El nu semi~< 1 $i, pret de o clipa infinita, nu se mi$ca nici ea. Nuse deplas,, suficient de rapid pentru a se impletici sau clatina, ceea ce insenm ca el nu ar fi avut nici o scuza pentru a-$i pune mainile pe ea, inn ea simti incordarea instinctiva a bratelor lui, flexia mainilor G\ fl cum ar fi vrut sa o prinda, a bratelor sa se inchida in jurul ei, d" el $i le tinu pe langa corp. Din pacate, nu putea sa ramana pur $i simplu neclintita, liplt pe el exact atat cat sa ii simta caldura strecurandu-se insidin• in ea, sa ii miroasa parfumul subtil de sapun de pin, piell• fl virilitate ce ii napadi simturile flamande. Tragand aer in piept, incerca sa se lini$teasca $i se dadu u~o inapoi, intrerupand contactul. Ridicand capul, ii gasi ochii, 1l sustinu privirea. Expresia lui era aceea$i masca impasibil~ f I implacabila dintotdeauna, insa, dincolo de ea, Miranda sim\I o exasperare tinuta strans in frau. Incet, cu aroganta, fara a fl desprinde privirea dintr-a lui, arcui ambele sprancene. -Ce s-a intamplat cu Wraxby? Miranda ridica milimetric o spranceana. Reflecta, apoi sprnlt': - Daca tii neaparat sa $tii, 1-am in$tiintat ca nu sunt inter" sata. Acum cateva zile. Strangand din buze, paru sa se straduiasca sa i$i reprim cuvintele, dar incercarea lui de a ramane deta$at dadu gre$. 376

e$i nu pot decat sa aplaud succesul tau in a lua decizia in privinta lui Wraxby, cine dracu' e inlocuitorul lui? Miranda se incrunta: e inlocuitor? Nu are nici un inlocuitor. Buzele lui se subtiara; maxilarul i se incle$ta. Ochii ii erau .1.. 11 amenintare intunecata in noapte. - Ah. Intel~se. Daca te referi la gentlemanul care tocmai a 1'1 1· t, e v~rba despre Lucius Clifford, un var indepartat inters ' '" c· t din morti. Nu e un inlocuitor pentru Wraxby. I \l o privi, U$Or derutat. 1a$a se crede. Nu era adevarat, dar nu avea de gand sa dezbata subiectul,

,,, 11 ivita 1

u el. - Gandurile noastre nu se indreapta in aceasta directie. Ul ii studie ochii, chipul. Stateau pe alee, nu sub copacii 111 il ~i, astfel ca lumina lunii era suficienta pentru a-$i deslu$i 1111 altuia expresia. Miranda avu impresia distincta ca era tentat ontrazica, dar apoi inclina din cap scurt. - E bine de $tiut. ,. e ce?" Derutata, luata pe nepregatite $i simtind din ce in ce '", mult ca nu era genul de conversatie pe care ar fi trebuit sa o I''' rte cu un fost amant - care hotarase sa puna punct aventurii 1, ,,. - , il ocoli $i porni din nou pe alee. Insa il simti rasucindu-se pe 1 ,,1 ie $i urmand-o indeaproape, pa$ind apasat. - Cum adica ,,inters recent din morti"? Ar fi putut sa se agate de demnitatea ei $i sa ii spuna ca nu era 11 • ba lui, dar instinctul o avertiza ca el avea sa refuze sa plece , ,, inte de a aft.a ceea ce voia sa $tie. ~i, in fond, pazea casa $i pe lie, erick. incetini pasul; aleea nu era foarte lunga. - Lucius a fost declarat mart la Waterloo - intreaga familie 1-a , c, 11 iderat mart de atunci. Dar, evident, nu a murit, ci a fost doar I'. ' v ranit, suferind inclusiv o lovitura puternica la cap, care 1-a 1,, ut sa-$i piarda memoria. Nu $tia cine era, nu $tia nimic despre ••I;, $a ca a ramas pe continent pana cand o lovitura mai recenta I .t facut sa-$i recapete memoria $i sa revina in Anglia. Ajungand la treptele verandei, se opri $i se intoarse spre el.

1111

377

- - - - Stphanie Laurens---Roscoe ramase locului la jumatate de metru distanta, incrun tandu-se spre ea. Miranda il simti din nou dezbatand in giitul1 insa el continua: - E$ti sigura ca e cu adevarat varul tau? Ea incuviinta din cap o singura data, cu hotarare. -Foarte sigura. Ne-am intalnit destul de des in copilarie $i, d<1tl fata lui s-a schimbat de-a lungul anilor, I-am recunoscut inaint sa imi spuna cine e. ~i cunoa?te toate pove?tile despre famili(• tl lucrurile pe care le-am facut - eu, el ?i Rosalind, ?i uneori ?i al\I veri de-ai no?tri - cand eram mid. l?i aminte?te lucruri desp Roderick de pe vremea cand era bebelu$. Nimeni altcineva nu putea avea amintirile astea. Cu siguranta e el. Se trezi din nou dorindu-?i sa ii poata citi gandurile, sa $tic I ce se gandea in timp ce o fixa cu privirea, dar expresia lui era chi" mai seaca ?i mai neutra decat de obicei, iar intunericul era pr11 profund pentru a putea spera sa ii citeascarmesajul din privirc. in cele din urma, el intreba, pe un ton aproape deta?at, ca ti cum intrebarea nu ar fi fost decat o simpla formalitate: -Nuse intampla sa aiba o cicatrice pe fata, nu-i a$a? Fu randul ei sa ezite, rememorand descrierea care le fust•N oferita pentru Kirkwell ?i dandu-?i seama ca i se potrivea des I ul de bine lui Lucius. Se gandi sa se eschiveze, dar nu ar fi k·~ll nimic bun din incercarea de a ascunde adevarul, ?i nu ar fi sun.il convingator. - intamplarea face sa aiba una, dar nu este foarte vizibila, ~I, dupa cum ai spus chiar tu, multi barbati - probabil majoritalr celor care s-au aflat pe campul de lupta la Waterloo - au cicatrl< I. E prea putin relevant. Roscoe fa.cu o grimasa. - Poate... Sau poate nu. Privirea lui devenise distanta, d"r i?i indrepta din nou ochii spre fata ei. Oricum ar fi, nu merg<•\I nicaieri cu el - nici tu, nici Roderick - pana nu apuc sa ii verih buna-credinta. Miranda ramase cu gura cascata, uitandu-se la el. -Nu. Fu $OCata de cat de slab rosti cuvantul. El aproba din cap ~I dadu sa se intoarca. -Bun. 378

- - - Totu( sau nimic - - Miranda se scutura de stupoarea uluita. - Nu! Adica, ,,nu, refuz sa imi porunce$ti ce sa fac", nu ,,nu, nu 111 1 merg nicaieri cu Lucius". ... .. . se opri, incremeni; intorcandu-se spre ea, mlJl ochn, tm111 I d-o cu privirea. Dupa 0 clipa, marai: - Nu e$ti a$a nesocotita. _ a?ternu lini?tea intre ei, dar nicidecum una g~ala. _ A . . _ Jncet, Miranda inspira. Timp de ani buni, reu~1~e sa 1$~ ti~~ ii· · ·ul de bine in frau izbucnirile de manie. Oncat de dific1la 1\ , fi dovedit Gladys, sau chiar raposata ei matu?a C~rrine, 1 , , 1i' fusese chiar mai cicalitoare, Miranda nu i$i ie?ise dm fi~e. 111 liferent de obstacolele presarate de soarta in cale, reu$1se q 1r ape intotdeauna sa i?i stapaneascaA iri:area, Asa ~ tinaA , n ·rol... Dar el parea sa aiba un talent mnascut m a i-o starm'. 11 impunge ?i a o inghionti pana cand furia se ridica in ea $1 111 0

m

su?

I

ple$ea. A• "b A • A vb c::ita• Miji ochii spre el. Cand vorbi, in voce n VI ra mama m~ ~Y • - Cum fndrazne"ti sa iti permiti - cine iti da dreptul sa-t1 per:r • • Rd . k? 111 ~i - sa imi spui ce putem $ice nu putem face $1. ~ enc ~ I\•. i dovedit un prieten bun pentru Roderick $1 m-a1 aJ~:at sa ii .alvez, lucru pentru care iti datoram amandoi multumir~e de , re, dar acolo se termina influenta ta. Chiar daca $i eu, $1 su°:: ura ca $i Roderick, apreciem tot ceea ce faceti. ~ ~i oamem~ n incercarea de a-1 identifica pe Kirkwell, nu a1 mo un teme1 tru a te amesteca in vie tile noastre, pentru a pretii:ide ~eo , 1 1 • • tura mai personala care sa iti permita sa controlez1 cu cme 1 .i Ir em sane petrecem timpul. Privirea pe care i-o arunca el fu una de iritare deplina, cu doar , , nmbra de batjocura cinica de mascul. - Vad ca acest var al vostru te-a fermecat de ai ajuns sa ii 111 ~ nanci din palma. _ _ Poftim? Furia ei erupse - $i brusc intelese adevarata esenta , titudinii lui. Ochii ei nu se puteau ingusta $i mai mult; 1 .q opiindu-se, infipse un deget in jacheta lui, impungandu-~ ~n , ptul aflat sub materialul fin. Tu ~in~ur ~i ~es s~ te retrag~ i.n 1 , zitia de simplu prieten - o cuno?tinta, mm1c ~a1 n_iult~ Po~1t1e 1 , . re nu iti confera absolut nici un drept sa da1 ordme ~n viata 1 w a $i absolut nici un drept sa insinuezi astfel de lucrun despre 1 I

:u

379

---~ St'!}Jhanie .Laurens------ba:batii ~e-ca:e aleg sa ii i:rimesc in ea. Te-ai retras - $i totu$i, i1tlA ma n.evo1ta .sa ~e..a_lung! II pri~ manioasa in ochii lui ii:tuncr"'\11 av~~ lmpres1a ca 111e$eau abun pe urechi- chiar scantei. Ii sus\ lnu pnvirea neinduplecata, lovindu-1 cu degetul in piept. Incett•iu• sa mai fii hapsan. Coborase vocea - nu erau decat ei doi - d p~ecizia dicti:i ei amplifica forta fiecarui cuvant. Ai avut 0 $a~11 A fl a1 refuzat-o. Inteleg de ce ai facut-o, dar ai avut de ales. Metaforl vorbind, tu ne-ai a$ternut patul, iar acum amandoi trebuie sa do mim i~ el. Se.da~u in spat~ milimetric. Cu privirea inca inlan~ultl cu a 1~1, conti~ua: Cel putm Wraxby $i, dupa parerea ta, $i Luciu sunt mteresat1 de o relatie cu mine. Chiar daca eu nu imi dores relatie cu ei, eel putin ei sunt interesati! Cu acestea, se rasuci pe calcaie, ur~a tropaind treptele $i intr furtunos in casa. Se intalni cu Gladys pe coridorul din varful scarilor. Matu$a ei se incrunta spre ea. - Mi s-a parut ca te-am auzit certandu-te. Cu cine anume? Miranda nu incetini $i nici macar nu ii arunca 0 privlr matu$ii ei. - Cu cineva de la care m-a$ fi a$teptat la mai mult. Roscoe pa$i in holul de la intrare al casei lui cuprins de o furl c~~ nu i$i amintea sa mai fi simtit vreodata. I$i scoase paltonul $1 1-1 arunca lui Rundle cand majordomul aparu in graba din spatele casei. -Spune-i lui Jordan ca vreau sa discut cu el in clipa ast , In c~mera mea de lucru. ~i trimite-i $i pe Mudd $i pe Rawlins su1 lamme. A

~ Fara .a mai _a$tep~~ sa auda raspunsul lui Rundle, urea treptel cate tre1 odata, apo1 mtra cu pa$i mari in biroul lui aflat la cap tul aripii. ' Draperiile erau deschise, lasand lumina lunii sa se reverse fn incaper:_e. Aprinse o lampa, apoi incepu sa se invarta agitat - cev ce nu ~acea ~proa~e niciodata -, plimbandu-se cu pa$i mari prin fata biroulm, ca $1 cum ar fi putut astfel sa scape de reactia tu· multoasa pe care i-o starnisera cuvintele ei. ' Alegerea lui? -Ei, da!

............_____________ 380

- - - - 'T'otu( sau nimic - - - are ea chiar credea ca nu era interesat? njura in barbel - in cuvinte $i chiar limbi pe care ea nu le-ar fi 111\ les, tot astfel cum, aparent, nu 11 intelesese nici peel. Nu conta. Nu il interesa. Ceea ce credea ea despre el nu era 1111 ortant. La naiba, daca era capabil sa intoarca spatele intregii socie1 \ ?i sa 11 doara in cot de ce credea lumea, nu avea sa-i vina deloc 1:1 u sa ignore parerile domni$oarei Miranda Clifford. esigur' ea nu avea sa-i multumeasca. Tocmai ii demonstrase 111 t lucru, iar el nu ar fi trebuit sa fie surprins. Deranjat. Era cu atat mai nemultumit de aceasta reactie a lui. Dar nu ii pasa - nu avea sa ii pese - ce credea ea. Ce simtea ,, 1, El ii proteja pe cei care ii erau apropiati, a$a cum o facuse dint ·deauna. A$a fusese croit $i nu putea fi altfel, nici pentru ea, 11 i i pentru mama lui. El era Roscoe, $i a$a era el. Apa.ruse pe orbita lui - ba, mai 111 ut, devenise amanta lui, 11 luase ca amant in adevaratul sens al 1 uvantului -, iar aceasta era consecinta inevitabila. - Va trebui pur $i simplu sa accepte asta. Reverberatiile maraitului lui de-abia se stinsesera cand o bataie i asa in U$i anunta sosirea lui Rawlins $i a lui Mudd - Ai cerut sane vezi? - Mergeti $i ohtineti o intalnire cu Gallagher. In seara asta. ( '. 1t de repede posibil. Ambii barbati se holbara la el pentru o clipa, apoi incuviin\ ·L din cap $i plecara. Jordan sosi exact cand cei doi ie$eau. ii arunca o privire, apoi 11. hise U$a. - Ce s-a intamplat? Roscoe se opri, inspira $i se concentra: - Vreau sa afli tot ce poti despre un anume Lucius Clifford. I! ruda indepartata cu Roderick- se numesc unul pe celalalt veri. Presupun ca individul e de aceea$i varsta cu domni$oara Clifford. i\u copilarit impreuna. Jordan scosese un carnetel din buzunar $i mazgalea in el. -Ce altceva mai $tii? -Lucius Clifford a facut parte din armata... Nu, stai, ea nu a 1nentionat nimic despre armata, dar s-a aflat pe campul de lupta

.

.

.

381

- - - - Steyfi.anie Laurens----

- - - - rTotu[ sau nimic - - - -

la Waterloo, deci eel mai probabil in vreo divizie a armatei. Eu f spune ca in infanterie, nu cavalerie - nu arata a ofiter de cavalerl , Dupa Waterloo, familia _lui a fost anuntata ca a murit in lupta, d tocmai a reaparut miraculos la Londra cu o poveste cum ca $1 fi pierdut memoria din cauza unei rani suferite in lupta $i ca do r recent $i-ar fi amintit cine e. - Cand a ajuns in Anglia? - Nu sunt sigur - se subintelege ca recent. Conform observ torilor no$tri, prima lui vizita la familia Clifford a avut loc acm patru zile. El sustine ca de la Waterloo $i pana acum s-ar fi afl pe continent. Jordan studie ceea ce notase. - Pe ce baza cred fratii Clifford ca individul e intr-adevar v~rul lor de mult pierdut? - Il recunosc, sau eel putin domni$oara Clifford il rccu noa$te, iar ea este foarte sigura. Mai mult, cunoa$te pove$ti din copilaria ei, pe care, din cate m-a asigurat ea, nu le-ar putea ftl nimeni altcineva. Jordan se opri din scris $i ridica privirea. -Dar... Roscoe scra$ni din dinti. -Dar instinctele mele tipa ca e o coinddenta prea mare pen tru a fi luata de buna. Poate Clifford e pe deplin cinstit, dar. ,, ~i, in plus, are o cicatrice pe fata. Mana lui Jordan incremeni; cu creionul suspendat deasupr carnetelului, se zgai la el. - Cicatrice pe fa ta. Var indepartat. intors din morti. Extic acum? Cu o expresie sumbra, Roscoe incuviinta din cap. -Exact. Dupa o bataie in U$a, intra Mudd. -Am vorbit cu omul lui Gallagher din piata. Spune ca Gallagh e acasa, dar, daca vrei sa va intalniti altundeva, nu se va put in noaptea asta. Pe de alta parte, daca e$ti dispus sa mergi ac • la Gallagher, omul lui e destul de sigur ca batranul pacalici tc v primi imediat. Roscoe marai. I$i facuse un obicei din a nu se intalnl Gallagher sau cu oricare dintre numeroasele personaje din lum

11 t rlopa cu care avea.nevoie sa se consulte ocazional pe domeniile 111 personale. Era o declaratie subtila, dar graitoare ca nu facea 11 te din lumea lor $i nu avea sa faca niciodata. in cazul de fata 111 . , avea nevoie de informatii urgent - de ce era urgent, nu $tia, 111 urgenta situatiei bubuia in el-, iar dintre totii tarii acelei 11111 i intunecate, Gallagher intelegea deja fara urma de indoiala •'I< t care era pozitia lui. ncuviinta din cap. - In regula. Era timpul sa faca o exceptie - ceea ce, din pacate, totodata sa ii arate lui Gallagher cat de mult i$i dorea acele I 11 rmatii; dar, din nou, nu ii pasa cu adevarat. 'Gallagher nu ,, nsese in pozitia inalta pe care o ocupa in prezent fortand11 -~i norocul intr-o maniera nesocotita. Vom merge sail vedem 111 allagher. Pregate$te trasura, anunta-1 pe Rawlins, $i poti sa-1 1. i pe omul hii Gallagher. I$i dezgoli dinti. Ne poate fi calauza. Mudd scoase un chicot sumbru $i pleca. rdan i$i recitise notitele. Ridica privirea cand Roscoe porni ~i mari spre U$a. - Mai poti sa imi spui ceva? - Nu din cate imi amintesc acum. rdan se incrunta. - De ce Gallagher $i de ce atata graba? - Fiindca vreau ca Gallagher, sau mai exact oamenii lui, sa 11 1. ure tot ora$ul in cautarea lui Lucius Clifford, precum $i a lui I· 1l well - $i, cu cat mai repede, cu atat mai bine. - Ah, inteleg, spuse Jordan, cu o expresie care ii sustinea , 11 vlntele. Flutura carnetelul. Ma apuc de treaba $i te anunt , ,· , fiu. alutandu-1 scurt din cap, Roscoe ie$i din incapere $i porni cu mari spre trepte.

382

iscutia lui cu Gallagher se desfa$ura, in linii mari, a$a cum 11 teptase, cu diferenta ca, dupa ce ii studiase chipul, Gallagher 11• ti rase sa fie chiar mai circumspect decat anticipase el. ' nd, dupa ce i$i prezentase solicitarea pe un ton tare, precis, 1111 1treba pe Gallagher ce voiain schimb; acesta se zgailaelpret de , .11 va secunde lungi, apoi i$i drese vocea $i 1$i mangaie barbia.

11 · ·

383

------ Steyfianie Laurens------- Ei bine, eventual, cum ii ai pe nepotul meu sub proteqia I 1 cum ar veni - am putea lasa pe mai tarziu termenii exacti , 11A spunem doar ca ai sa-mi fii dator cu 0 favoare, candva in viitor. Roscoe refl.ecta, apoi preciza: -Am sa accept sa iti fiu dator cu o singura favoare cata vn•m e una pe care pot sa ti-o ofer fara a incalca legile aplicabilt• I momentul respectiv. Gallagher se strtmba, dar ochii ii radeau. ~Prudent cer;;etor mai e;;ti, dar fie. Deci e vorba sa-mi pu baietii sa afl.e totul despre acest Lucius Clifford, precum ;;i dcsp Kirkwell. Roscoe incuviinta din cap. - in special sa caute eventuale legaturi - de orice fel, indifcrr11t cat de slabe sau aparent nevinovate - intre Kirkwell ;;i Clifforcl, Daca drumurile li s-au intalnit in ultimul an, vreau sa ;;tiu. Gallagher dadu aprobator din cap. - Daca s-au intalnit in Londra, baietii mei au sa afl.e. - Excelent! Roscoe se ridica. Ah, problema e urgenta, a$n c da-mi de veste in clipa in care afl.i ceva, indiferent cat de neinsC'llt nat ar putea sa para. -Da, a;;a am sa fac. Gallagher ii intalni privirea ;;i ranji larac. Sper ca domnita merita toata bataia de cap. Roscoe intalni privirea lui Gallagher, dar nu spuse nimic. Ranjetul lui Gallagher pa.Ii rapid. La o fractiune de secunda dupa ce ranjetul disparu cu tol 111, Roscoe inclina incet capul, apoi se intoarse ;;i, fl.ancat de Mudd ;;i de Rawlins, ie;;i din camera de lucru a lui Gallagher, afl.ati\ In inima imperiului lui Gallagher, adanc in maruntaiele mahalall'i. l

Miranda statea intinsa in patul ei, cu plapuma trasa pani\ I barbie, ;;i privea jocul de umbre ;;i lumini al lunii de pe tavan. Mania i se potolise in sfar;;it suficient cat sa i;;i aminteasd\ cl ce i;;i impusese, cu mult timp in urma, sa o tina cu totul in frau fiindca niciodata nu ie;;ea nimic bun cand o lasa sa-;;i faca de cap. ,,Cel putin ei sunt interesati!" Cuvintele ii rasunara in minte, repetandu-se cu regularitat" unui clopot de biserica, facand-o sa se foiasca agitata de fiecar 384

- - - 'T'otu( sau nimic -----at de ... deprimant de revelator. Ca ;;i cum ;;i-ar fi sfa;;iat ntele emotionale ;;i ar fi dansat goala in fata lui. I 11 poate ca el nu avea sa observe sau nu urma sa-;;i amin, , 1 • , avand in vedere ca fusese furios la randu-i, sau poate 111 11 i, simplu nu avea sa ghiceasca ce anume o determinase , , 111 q insese irezistibil - sa arunce acele cuvinte. ·11 ra ca nu urma sa o faca... dar banuia ca spera in zadar. fl a ar fi putut sa se cufunde mai jos, mai adanc in pat, ar fi 11, 111 - . Pret de minute nenumarate, gandurile i se invartira in , , , , 11 i, fixate pe acele cuvinte mult prea revelatoare. 11 r, in cele din urma, ajunse sa se concentreze asupra lui. t\ •11q 1 c a ceea ce ii adusese in gradina lor ;;i ii determinase sa ii 111 111 • • le incercare nervii. Asupra a ceea ce.ii facuse sa i;;i imagineze " l, ·f·. tura inexistenta intre ea ;;i Lucius. l\ r n i dispretuitor. Interventia lui fusese o gafa la fel de mare 1 1 .1' unci cand ea se furi;;ase in casa lui in acea prima noapte, 11. 11 .1 ta sa ii salveze pe Roderick de la ,,orgia" care se dove' '' '' " 1 fi. o intalnire a Organizatiei Filantropice. Asemanarile erau ,J 1111 de evidente ... ' , ndurile ei se poticnira, i;;i schimbara directia ;;i abordara 111 11 u unghi, o noua perspectiva. Privi ambele incidente din ,,, ,,J pi.met de vedere inedit, le compara. Erau, intr-adevar, foarte ~•11'11,1 natoare - acel moment cand ea se dusese la casa de pe 1 J, 1 h ster Street pentru a-1 salva pe Roderick de el ;;i momentul , 11111 1venise pe Claverton Street pentru a o salva de Lucius. I\ 1 fusese manata de nevoia cople;;itoare de a-1 proteja pe 11, ,, 11· ick- un om pe care ii iubea. Acea nevoie, sau mai exact forta .1111 .p tele ei, fusese sufi.cient de intensa pentru a-i intunecajude1 11 .1 t ' t de mult incat se strecurase in casa lui Roscoe. I J i ce ii impinsese pe el pana in punctul in care incercase, zuit, sa preia controlul asupra vietii ei? 0 atitudine toare, desigur, dar care era forta din spatele ei? ll, 1 tentant sa traga concluzia evidenta, coreland cele doua ~ 1111 . 1\ ii, dar el era un barbat complex, iar o astfel de concluzie arfi 1•111111 :fi la fel de nechibzuita. M lnutele se scursera incet; orele noptii, ;;i ele. in cele din urma, , 1•11 se intoarse pe o parte ;;i inchise ochii. I ti . ,

• ,11 11

385

------- Stpfianie Laurens ------Cum $i ea facuse aceea$i gre$eala, iar el o ierta,se cu .itA mari~imie, i?i spuse ca avea sa fie nevoita sa il ierte ?i ea la rA dul e1, dar nu putea nega ca gandul de a ?ti un barbat ca el 11 111 puternicul rege al cartoforilor din Londra, tinand la bi~1•I suficient pentru a-?i pierde perspectiva ... Cu buzele curbandu-i-se U$or, aluneca in somn.

Capito[u[ 20 ~ La o ora nepoliticos de mica a diminetii urmatoare, numdci I Ros~oe ii asigur~ acestuia primirea in casa de pe Wigmore St r

a Im Rafe Carstairs. Un minut mai tarziu, fu condus in camera lucru a lui Rafe. _ ACand_U$a se inchise in urma lui, Roscoe nu fu cu totul surprh s~ ~I ~ad:1 nu. doar pe Rafe, ci $i pe sotia lui Rafe, Loretta, a?tept An sa il mtampme. - Domnule Roscoe, e o placere sa te cunosc. Apropiindu cu un zambet, Loretta ii intinse mana. Cand Roscoe se indln deasupra ei, continua: Imi doream de multa vreme sa i~i 111 tumesc personal pentru ajutorul oferit impotriva acelui tic,\lc 1 Manning, $i fiindca te-ai dovedit un sustinator atat de necllutl al matu?ii mele Esme $i a celorlalti membri ai consiliului de adnd nistratie de la Argyle Investments. - In ceea ce prive?te acest ultim aspect, raspunse el, a foitt experienta educativa, una de pe urma careia am avut mult ca$tigat. Matu?a ta e o femeie remarcabila. Zambetul Lorettei se mari. - Intotdeauna m-am intrebat cum sunt $edintele consiliul11t, El incerca sa ii raspunda tot cu un zambet. - Sa zicem ca nu sunt niciodata plictisitoare. . Ra~e i se alatura Lorettei $i ii intinse mana; in timp ce Roiu 1 i-o stranse, Rafe ii scruta chipul. -Dar ce te aduce pe la noi atat de devreme? E ceva cu car11 putem ajuta? Roscoe intalni ochii alba?tri ai lui Rafe. 386

~--- ir'otu( sau nimic ------T tamplator, da.

fe intinse mainile, suntem datori- nu trebuie decat sa ceri. 1 ~i verifica istoricul din armata al unui barbat? I fe clipi. I , eel mai probabil. Inclina capul. Al cui? rte pe scurt, Roscoe prezenta in linii mari povestea lui I 11. Ll Clifford. Rafe ridica din umeri. A:r trebui sa fie simplu. Mai exista un barbat care s-ar putea sa aiba legatura cu el 1•• 111 1 Kirkwell. Habar nu am daca a fost in armata, dar este posibil ti I• '. nte 0 legatura intre ei doi $i S-ar putea Sa fie de acolo. Am sa-1 verific $i pe Kirkwell. Rafe studie chipul lui Roscoe, 1 1 I I) leg ca e urgent. I' coe ezita, apoi recunoscu: Nu sunt sigur, dar pornesc de la premisa ca se petrece o t 1. I ie grava $i ca problema e, prin urmare, urgenta. I Itimele urme de relaxare din atitudinea lui Rafe disparura. 1111 11viinta din cap hotarat. ncep in dimineata asta. Nu pot sa-ti spun cat va dura, dar 1· 1 1v a grija sa se rezolve cat de curand posibil. Uncle sa-ti dau ,1, v · te? Chichester Street, la numarul unsprezece. Roscoe se inclina 111 I 1\ Lorettei, apoi ii saluta pe Rafe. Multumesc. I 11' mitandu-i sustinerea lor, ambii il condusera la U$a. coe porni pe Wigmore Street spre locul uncle i?i lasase 11 11. 1ra. Nevoia de a aft.a mai multe despre Lucius Clifford, de a-1 11.1 10. vileag pe individ- de$i nu i?i putea explica de uncle aparuse 11111vlngerea ca era ceva ce trebuia dat in vileag - inca il macina, "1•.11·utate obsedanta. Luase toate masurile care ii trecusera prin 11ii1 ii , apelase la fiecare favoare utila, aruncase in actiune toti ' ' , ,,, 111 nii pe care ii avea la dispozitie. Ar mai fi putut face ceva? <' deacanu. fi putut - sau ar fi trebuit - sa mearga la Miranda $i sa ii 1•·1·r·f avertizarea? l u o grimasa. Daca facea a$a ceva, daca incerca... gratie '''II 11 hnii lui ,,hapsane", dupa cum o descrisese ea corect, scoasa 111 • vtdenta $i de reactia lui anterioara fata de Wraxby, ar fi avut I

I i

I

0

1

387

------ Stryfianie Laurens------

/...- - - - 'T'otu( sau nimic ---- - -

noroc daca 1-ar fi ascultat, dar, indiferent ce i-ar fi spus, fara dov nu 1-ar fi crezut. $i deocamdata nu putea sa-i ofere nimic drept dovada co 111 r ca dragul ei var Lucius Clifford nu era exact ceea ce pret hul a fi. Loialitatea ei fata de familie ar fi fost mai puternica dt:1 avertizarile unei ,,cuno$tinte secrete" sau oricare ar fi fost poi l\ pe care o ocupa acum in ochii ei. , Ins~ i~stinctele lui, instincte care ii salvasera viata in reptil randun $1 care rareori, daca nu cumva niciodata, se dovedt 11 gre$ite, tipau ca Lucius Clifford reprezenta un pericol fo 4 real pentru Miranda $i pentru binele ei. Din pacate, date hi ~en~imentele. lui fata de ea, nici macar el nu putea fi sip,ur mstmctele Im nu reactionau pur $i simplu la faptul ca Cliflo pusese ochii pe ea - pe ea, cea pe care, in ciuda a tot ceea c • "I' sese, decisese $i hotarase el in sens contrar, instinctele o co11111<1 rau tot a lui. Nici macar el nu $tia daca instinctele lui detectau cev., adevarat malefic la Clifford. Oprindu-se langa trasura, ridica privirea spre vizitiu. - Inapoi pe Chichester Street. - Da, domnule. Urcand in trasura, se lasa sa cada pe bancheta. Date fiind tm• ve:ificarile pe care-le initiase, avea sa afie in scurt timp daca Luc hi Clifford era o victima n evinovata a razboiului $i un gentlem ~e~fe~t- r~spectabil, cu care Miranda ar fi putut sa 1$i petrt.tit hm$tita timpul sau chiar sa se casatoreasca daca dorea. Sau daca Clifford erau un nelegiuit. Daca cea de-a doua ipoteza avea sa se dovedeasca adevarnt $tia care urma sa fie reactia lui. Se $tia ca dulaii hapsani ca erau feroce.

I

- Draga mea Miranda, pot sa te ispitesc cu o invitatie de a n plimba in pare? Lucius ii adresa Mirandei un zambet r~laxat. fl p.robe cu~ c~brioleta $i doi murgi pe care ma gandesc sa ii cump $1 vreau sa vad cum se descu:rca 1n astfel de medii. Dupa dezacordul dintre ea $i Roscoe din seara precedent 1 Miranda 11 urmarise pe furi$ pe Lucius 1nca de cand sosise la or trei fix, pentru a o fermeca pe Gladys $i a povesti cu Roderick, 388

h $i cu ea in salon. Chiar daca respinsese din start afir"' , l lui Roscoe ca Lucius avea un interes matrimonial fata de , 111 vremea respectiva nu anticipase o asemenea intentie din 1 11I1· lui; era posibil ca Roscoe sa fi vazut ceva ce ei ii ~capase. I I cum iata ca Lucius 0 invita la 0 plimbare in doi. Ii zambi cu ,, • • \ i gratie fireasca. Multumesc. Ploaia s-a oprit $i pare hotarata sa stea departe , , 111 mbare ar fi placuta. ' , e minute mai tarziu, inaintau spre nord pe drumul ce ducea .1111 1 lo de zidurile Buckingham House, spre fa$iile de verdeata .1111 I Iyde Park, de dincolo de aceasta. Cu boneta legata sub barbie 1.. 11 L u a nu-i fi smulsa de briza vioaie, pastra tacerea pana cand I 111 u conduse atelajul nefamiliar prin traficul intotdeauna 1r l11 rat din intersectiile in care Piccadilly se intalnea cu Park I 111 •, Intrara in pare pe poarta din colt; odata ce cabrioleta prinse 1111 1 I m agreabil pe drumul mai putin aglomerat, afi$and o masca 1 • 111 ta, privi in jurul ei cu fals interes ~i a$tepta sa vada ce a:vea ., 1 l.uca acea plimbare. Am vorbit cu avocatul familiei mele azi-dimineata. Se pare ca 11111 li e foarte dornica sa ma vada, a$a ca presupun ca voi porni ·• 111 1 ord peste cateva zile. M randa studie chipul lui Lucius. Probabil e$ti $i tu la fel de nerabdator sa ii vezi. I' "recura· cateva minute discutand despre reactiile probabile ,1,. Lver$ilor membri ai familiei, apoi Lucius deveni serios. Dupa , , 1 I I , cu privirea atintita asupra cailor, spuse: · Vreau sa merg acasa, insa asta nu va face decat sa scoata in , 11 1I nta faptul ca am pierdut opt ani din viata din cauza neno''" IL i mele de rani. Ofta $iii arunca o scurta privire. Nu m-am d, 1 cu nimic in tot acest timp. Nu sunt cu nimic mai avansat decat , 111 d m plecat din Macclesfield, cu mai bine de opt an} in urma. 1\ 111 ciunea din vocea lui parea pe deplin sincera. Inainte ca ~ 111 onda sa apuce sa formuleze un raspuns potrivit, el continua: 1\ 111 · reizeci $i unu de ani. Sperasem ca pana acum sa fiu casa1111 L - toate surorile mele sunt casatorite $i au familii. A$a fac , ,,, 11 nii din familii ca ale noastre, dar - ridica din umeri - nu am .1V 1ll, cazia. Nu inca. Ni i ea nu o avusese. Nu inca. •1 '

l

389

------ Tatu( sau nimic ------

------ Stryfianie Laurens-----Observatia nerostitii pluti intre ei. Miranda se indoia slnr ca lui Lucius ii sciipase asemiinarea, dar poate nu intentio111•• sii mentioneze acel subiect $i se jena ca o facuse. Oricum iu fost, Lucius schimbii imediat subiectul, ariitandu-i un card dt• r de pe Serpentine. Dupii aceea povestirii relaxati despre lucrurile pe care It• deau $i despre subiectele pe care le evocau acestea, zambincl impiirta$ind ocazional cate un hohot de ras, in timp ce Lucius co duse cabrioleta pe drumurile pietruite $i testii murgii la div r viteze de mers. Miranda a$teptii $i privi, dar el nu spuse ~I fiicu nimic pentru a indrepta din nou discutia spre subit•< t intemeierii unei familii - $i deci spre casiitorie. Nu panii nu se intoarserii in Pimlico. Apropiindu-se de Clav ton Street, Lucius deveni ganditor. in cele din urma, o privi. Miranda ii intalni privirea, dar nu reu$i sa deslu$eascii nimlc I afara de o scanteiere vaga de speculatie in ochii lui caprui. -Ma intre ... Buzele i se rasucira cu viclenie, $i se intoanH• t fata. Te cunosc suficient de bine ca sa fiu sigur ca imi vei spun sii ma due dracului, dacii vei dori, a$a cii ... dupii cum spurn•am 1 mi-ar pliicea sii mii ciisiitoresc $i sii imi intemeiez propria famlll 1 Dupa ce ai fost la riizboi, 1ti dai seama cu adeviirat cat de scurt e viata de fapt - nu vreau sa a$tept, dar nici nu mi-am giisit ht o doamnii pe miisura, $i, sincer, ma indoiesc ca sunt potrivit 11 I fac cuiva o curte asiduii, cu atat mai putin sa intemeiez o famlll din dragoste. De asemenea, $tiu ca tu ai douazeci $i noua de nl $i, in mod evident, nici tu nu ai avut noroc in a giisi gentlemanul potrivit ori a-1 lasa sate gaseasca. Se uita din nou la ea $iii sustln privirea pentru inca o clipa inainte de a se concentra din no asupra cailor. Avem o poveste comunii, noi doi. Eu tin la tin $i, de$i spusele mele ma vor face sii par fanfaron, tind' sa cred sentimentul e reciproc. $tiu cii $i tu vrei acela$i lucru ca mine casa a ta $i o familie. Nuse uita din nou spre ea, ci inspira adanc fl, expirand, se griibi sii adauge: A$a ca mii intrebam daca nu cumv noi doi ar trebui sa ... exploriim ideea, sii zicem, de a ne incer norocul impreunii. inainte ca Miranda sa apuce sa se gandea11 I la un raspuns - la ce voia sii spuna, cu atat mai putin la cum 111 o spuna -, Lucius continua: Nu hotiiri nimic acum - aproap am ajuns inapoi acasa. Doar gande$te-te la asta, lasa sii treac 390

' ' 11 I

pte $i putem discuta maine. Am cateva probleme nea$tep-

d • de rezolvat in ora$ inainte de a porni spre nord. Avem timp sii

.em daca drumurile noastre in vii tor ar putea coincide. I,ucius ii zambi, oferindu-i zambetul lui obi$nUit, relaxat $i fer1111 i , tor. Ea ii intalni privirea $i se trezi incuviintand din cap. Bine. C nd opri in fata casei, Miranda il invitii sii ramana la ceai, dar 1 11 l tina din cap. f rebuie sa due caii inapoi - nu sunt convins ca sunt potri1\ p ntru mine. uratii ca nu avea sii fie nevoita sa se chinuiasca sa continue 1 1111 rsatia imediat, Miranda il saluta, apoi, cu capul plecat $i cu 11 d 11 ·ea involburatii, porni incet pe alee $i intra in casa. Oprindu-se pe hol, auzi bubuitul vocii lui Roderick $i tonurile "', elicate $i vesele ale lui Sarah. Atarnandu-$i pelerina in cuier, 111 11' i spre scari. Avea nevoie de timp sa reflecteze, sii cantareasca, nalizeze $i sii priveasca lucrurile limpede - sii se asigure ca , , I lucrurile a$a cum erau cu adevarat. palier dadu peste Gladys, care tocmai cobora; matu$a ei nu niciodatii pe Roderick $i pe Sarah singuri pentru mult timp, and o viizu, chipul lui Gladys se lumina $i se opri. ·i bine, cum a fost plimbarea? De$i mis-a parut o neghiobie 1I111 partea ta sii il respingi pe Wraxby, daca il ai pe domnul Clifford 11111 l"nd dupa tine .. . De$i nu e la fel de respectabil pe cat mi-a$ 1111 I dori, e foarte atragator $i are totu$i legaturi. - Te rog, matu$a, nu incepe sii speculezi pe marginea acestui 1d1i ct. 'l'r cand pe langa Gladys, Miranda continua sii urce spre urmii11, , 1 1etaj. in spatele ei, Gladys i$i drese vocea $i ridicii tonul: - Sa $tii ca nu mai intinere$ti, fata mea. Nu sunt multi barbatii , ,,, · i-ar dori o fatii batrana drept sotie, cand au la dispozitie fete 111 111 • mai tinere care, in plus, $tiu sii nu iasii din cuvantul lor. Miranda nu-i raspunse. Ajungand in capatul scarilor, porni .1 11 1 t spre camera ei. inchizand U$a, simti o oarecare U$urare sa "'' funde in acea lini$te - $i mai ales sii se bucure de intimitate. 11 1 zlegandu-$i boneta, o puse deoparte, apoi se apropie de fe11 •1 1 tra. Camera ei dadea spre fa$ia de paji$te din fata salonului

. 11 1

391

----- - - St~fianie Laurens ---- - de dimineata, aceea$i fa$ie pe care o traversa de fiecare data
- - - - - - t:fotu( sau nimic ---- - cunoasca bine". Sa $tie ce-$i dore?te, ce ar fi facut-o sa se

1 .1 111

lc implinita, apoi sa smulga de la viata ceea ce avea nevoie.

1Lul Lucastei se regasise $i in cuvintele lui Lady Mickleham, dar a-mama ii spusese foarte clar $i ca definirea telului corect, a .d, tivului potrivit - acele elemente din viata pe care o doamna 111 1 rea eel mai mult - era la fel de importanta precum hotararea .1. , 1 1realiza. I r ea nu i$i dorea cu orice pret sa i$i traiasca restul zilelor d111.ura. Nu ar fi facut-o fericita, nici macar nu i-ar fi adus vreo 1111 111 nire cat de vaga. Ar fi fost o existenta, nu o viata. I i$i dorea ... un sot $i o familie a ei. Inca din frageda copilarie fusese scopul ei, obiectivul suprem ce nu se schiml1 , ; • niciodata. Voia un camin, nu o casa. Voia o familie, nu doar " l'.o podarie. I J pira adanc $i se concentra din nou asupra celor trei barbati 11 1' parusera recent in viata ei. Roscoe nu avea sa redevina 11d n, singurul act prin care ar fi putut sa se transforme intr-un "' '\ ligibil pentru ea. Mai mult, el ii spusese clar ca nu trebuia ., 1 • mai gandeasca niciodata la el, cu atat mai putin sa il viseze. 1·,, Wraxby il refuzase, $i nu era absolut deloc tentata sa i?i 111 11 1, 1 indoiala acea decizie, pe care o considera corecta. I J i nu-i mai ramanea decat Lucius, $i revelatia deprimanta , 1, h a i$i dorea un sot $i o familie, un camin in loc de o casa, , , 1111 i acceptarea lui Lucius - presupunand ca ii cerea mana - ar fi 111111 , I oate, ultima ei $ansa de a-$i asigura o viata care sa semene 11 d putin cu cea pe care o visa. I)" r Lucius nu ii oferea iubire, doar afectiune. I' . te ca ceea ce ar fi crescut la un moment dat intre ea $i Roscoe, 111• 111 nd de la ceea ce se nascuse intre ei pe parcursul scurtei lor •11 1· 11 Llri, ar fi fost iubire sau ar fi ajuns sa se transforme in iubire, 1I 11 1 um nu mai avea cum sa afie vreodata. ( I ' a ce insemna ca trebuia sa decida daca afectiunea i-ar fi , (,. ,1 tms. Daca afectiunea $i nimic mai mult putea da na?tere .,, ··I propieri, acelei forte, acelei relatH cu potentialul ei sot , 11 11 1 ntelegea acum, se afia in miezul nevoilor ei. Casatoria, I 111 1 Ii , caminul - nici una dintre acestea nu ar fi fost ceea ce i$i .i

. 111 ( , ,

1

1111 11 •

393

- - - - - St~fianie Laurens --- - Ramase a$ezata pe bancheta de la fereastra $i lasa acea rc•v latie sa 0 patrunda. ,·:··:1:,.,. ...,,.._<;-,,...\.'. '""' •' ·--·" · Cat despre ce anume insemna pentru ea noua ei inteh•y,e1 privind propriile ei nevoi... Cand suna gongul, anuntand-o s.\ 1 schimbe pentru cina, inca nu avea nici o idee clara. In loc sa stea sa citeasca 0 carte langa $emineul din bibliolC'I a, a$a cum facea de obicei seara, Roscoe se invartea prin incapCJ 1 agitat $i nerabdator. Ii arunca o privire lui Mudd, care adU1u1 rapoarte de la diverse cluburi - rapoarte pe care in acel momf!n nu voia sale citeasca; le aruncase pe o masuta laterala. -Tot nu ai ve$ti de la Gallagher? -Nu, domnule. Mudd nu mai adauga nimic. La inceputul zilei, Mudd ti anuntase ca Lucius Clifford venise in vizita $i o dusese pe dom ni$Oara Clifford la 0 plimbare cu trasura. Roscoe efectiv maraillCI o reactie de care nu era incantat, de$i, in aceea$i situatie, .-.r facut-o din nou. El nu i$i ie$ea niciodata din fire - sau eel putin nu se trad.t t fata nimanui. Insa de la discutia lui cu Miranda din seara pt cedenta, i$i tinea tot mai greu in frau atat nervii, cat $i nerabdm11 , Continua sa se invarta, a$teptand $i urand fiecare minut 11 inactivitate. in viata lui nu se simtise atat de sufocat, a tat de doml sa actioneze, dar in acela$i timp pus intr-o asemenea dificult.11 de a o face. Instinctele lui continuau sa insiste ca Miran da er.t t pericol $i ca sursa acelui pericol era varul ei de mult pierdut,
- - - - - 'T'otu( sau nimic --- - getele lui Roscoe i se incle$tara in pumn, dar i$i stapani H t entuziasmul; trebuia sa faca pe avocatul diavolului in 1. •' Lura cu tot ce descopereau el $i oamenii lui, fiindca Miranda 11" t u siguranta sa o faca. Clifford ar putea explica asta pretin111 l a, din cauza ca $i-a pierdut memoria, nu a $tiut cu cine , 1 . l gatura - sau ca, dintr-un motiv sau altul, nu a avut timp. · ., 1 ~mi din dinti. Nu era suficient. Se uita la Jordan. Cum ramane cu familia in sine? Exista in Londra vreun meml1111 l familiei pe care Clifford ar fi fost normal sa-1 contacteze? Nu. intregul clan - sau eel putin partea de care tine el - tra1. •.11·· l nga Manchester. I l e incrunta. C re e, mai exact, relatia de rudenie dintre Lucius Clifford $i 11. ., I ick $i Miranda? ta - Jordan i$i consulta carnetelul - este punctul in care lt1o 1 urile devin interesante. Relatia e prin intermediul bunicului I' 11 11 n al lui Roderick, Malcolm Clifford. Lucius Clifford e eel .1•• ..I doilea fiu, $i singurul care a supravietuit, al lui Morecombe 1 I f rd, raposat, care a fost la randul lui fiul fratelui mai mare al 111 Malcolm, Melrose Clifford, raposat $i el. Ii scoe 11 studie pe Jordan. in prezentarea ta deduc ca faptul ca aCe$ti gentlemeni sunt 1 11 11 1 c tie relevant. De ce? ,I rdan ii oferi un ranjet scurt. Diindca, din cate imi dau eu seama - $i; cum imi era in drum, 1111 1 ·cut $i pe la Montague, iar el confirma -, daca Roderick • 1111 rd ar muri, chiar. daca in testamentul lui s-ar stipula ca ''""I " ii ramane surorii lui, Lucius Clifford, urmatorul mo$tenitor ,,,, x barbatesc ar putea revendica, cu $anse mari de succes, o 1•11 I din avere. Nu ar obtine-o pe toata, dar Montague crede ca, 111 1 umstantele actuale, Lucius ar putea solicita jumatate din ,,,, 1, , n functie de judecatorul suprem, ar putea primi chiar mai 1111.ll de atat. Esential e faptul ca averea lui Roderick e derivata 1 " ' 111 .iv din averea bunicului sau. Nici Roderick, nici tatal lui 1111 r\l adaugat nimic capitalului, ci doar au trait din venit. Deci, h 1 I lmctie de prevederile din testamentul bunicului lui Rode11. ll 1 nu al lui insu$i, Lucius, ca mo$tenitor al bunicului $i apoi ,,1 1.11 i'ilui lui, ar putea revendica o parte din averea batranului, 1111 11

395

------ Stryfianie Laurens------

- - - 'T'otu( sau nimic ---- - -

care in prezent e averea lui Roderick. Daca Roderick ar avea un frate sau un fiu, ar fi mai greu sa faca o astfel de revendicare, d1u cand ffiO$tenitoarea declarata e 0 femeie necasatorita, tribunald1 sunt adesea de parere ca o astfel de avere ar fi mai bine sa ajunKA in ceea ce ei considera maini mai sigure. Roscoe pufni dispretuitor. - De acord, spuse Jordan, dar in climatul legal actual e llll scenariu foarte real. Roscoe refl.ecta, apoi clatina din cap. - Nu se va ajunge niciodata la tribunal. Nu asta intentioneai Lucius Clifford sa faca - els-a gandit la o solutie mai simpla. Dari se casatore$te cu Miranda, iar apoi il omoara pe Roderick, va sf~rf I prin a controla intreaga avere. I$i stapani impulsul obsedant de a da fuga pe Claverton Street $i a vorbi cu Miranda, de a o avertiza din nou ... 1$i inclc~I A maxilarul. -Astea sunt doar suspiciuni. Am nevoie de mai mult. I$i a~lntl privirea asupra lui Jordan. Am nevoie de ceva incontestabil car sa faca legatura intre Lucius Clifford $i Kirkwell. Ceva penln.a care sa nu gaseasca U$Or o explicatie $i care sa sugereze < I putin ca Kirkwell colaboreaza cu Lucius Clifford pentru a-1 ucld pe Roderick. Daca ar fi avut a$a ceva, Miranda 1-ar fi crezut. S-ar fi ar<'\I mult mai dispusa sa puna la indoiala buna-credinta a lui Luch11 Clifford daca ar fi banuit ca el era sursa amenintarii la adn•11 fratelui ei. Jordan se foi. -Avocatul familiei Clifford nu a recunoscut numele 1111 Kirkwell. Roscoe il privi pe Mudd, care ascultase tacut discutia. -Tot nu avem ve$ti de la Gallagher? Exact cand rosti aceste cuvinte, sosi Rawlins. Roscoe rep<•t l intrebarea. - Nimic in afara de ce ne-a spus mai devreme - ca Kirkwcill nu doar a spalat putina, ci pur $i simplu a disparut. - Daca a$ fi fost in locul lui Lucius Clifford $i m-a$ fi razgandl in privinta uciderii domnului Roderick, eel putin pentru momcnl, $i eu l-a$ fi ,,facut disparut" pe Kirkwell, comenta Mudd.

Cu un aer sumbru, Rawlins incuviinta din cap. Roscoe se stradui sa nu scra$neasca din dinti. Instinctele lui 11 • stau in continuare ca timpul lui era pe sfar$ite. Ca timpul randei era pe sfar$ite. Dar, daca se ducea la ea cu ceea ce $tia " m ... exista, estima el, un rise de cincizeci la suta ca ea sa-i 111 I area spatele $i mai hotarat decat pana atunci. Poate chiar ar 11 fuzat sail mai vada vreodata, ceea ce nu ar fi fost in avantajul 11 i unuia dintre ei. arstairs nu ii daduse inca nici un raspuns, iar Gallagher inca 111 i cauta pe acele cai care doar lui ii erau accesibile. Inspirand .iii nc, calm, i$i impuse sa fie rabdator. La jocul de carti. a $ti cand sa te arati rabdator era un avan1 1 imens, unul de care in general se bucura in fata adversarilor 111 , lntr-adevar, rabdarea era o virtute pe care se bazase o mare 1.,1 e din viata lui, $i in copilarie, $i ca adult. ~i simtea pana 111 maduva oaselor ca cea mai inteleapta cale era sa a$tepte - sa 1 1 pte acea informatie vitala, critica, cruciala, ~are avea sa apiece .! 1· mitiv balanta Mirandei in favoarea lui. Indepartand-o de 1,11 ius Clifford. Prin urmare, urma sa a$tepte. i sa spere $i sa se roage ca luase decizia corecta. i arunca o privire lui Jordan $i incuviinta din cap. - Bine lucrat. Am avansat mult. Nu ar strica sa te odih111' ( ·i putin. rdan ii adresa un salut scurt $i porni spre U$a. R scoe se intoarse spre Rawlins $i spre Mudd, care a$teptau , 1111 ndoi rabdatori ordinele pe care le avea de dat. - Aveti grija ca supravegher~a casei de pe Claverton Street 11, ntinue neintrerupt, cu eel putin doi oameni o data. Daca I 11 ius Clifford vine in vizita, vreau sa fiu anuntat imediat, dar 1 1·~i grija ca oamenii sa $tie sa lase neaparat pe cineva la postul .1, · bservatie. Daca se intampla ceva acolo, orice, iar el este im1'I 1 , voi dori sa am martori. Mudd $i Rawlins mormaira, salutara din cap $i plecara. I., sandu-1 pe Roscoe sa se invarta agitat in fata $emineului, I 11. nd in maini un pahar de coniac $i rememorand atingerea fina , 111 tasii pe pieptul lui gol $i sunetele pasiunii in noapte.

A

396

I

* 397

- - 'T'otu( sau nimic - -

- - - - - Steyfianie Laurens - - - - - Regret, domnule Clifford, dar, in situatia de fa ta, nu pot s mai imprumut bani. Abrahams, unul dintre cei mai bogati camatari din Mile lln i9i incruci9a mainile pe biroul brazdat de urme $i il privi calm Lucius Clifford, a9ezat in scaunul $Ubred din fata biroului. Lucius se zgai la el, nevenindu-i sa creada ce auzea. -Dar... ti-am spus. Sunt pe punctul de a ma logodi cu o lady m mult decat suficient de bogata pentru a-mi plati datoriile, to Pest: cateva saptamani, o sa-mi pot lichida imprumuturile. - Intr-adevar. Abrahams nu parea impresionat. Ma tern am mai auzit astfel de declaratii, domnule Clifford. 0, nu det tine, dar de la mult prea multi dintre cei de seama ta, $i nu m sunt mi9cat de astfel de discursuri. Abrahams intalni privirc I Lucius. 0 dovada ar fi mult mai convingatoare. Arata-mi anunt acestei lo~odne atat de fericite in ziare, iar eu am sa ma m gandesc. Indraznesc sa spun ca, avand o asemenea dovadl\ fata ochilor, voi putea sa-ti ofer mai departe bani pe credit. P atunci insa - barbatul scund $i indesat ridica mainile cu palm in sus - , nu pot sa-ti onorez cererea. Lucius ramase a9ezat $i se holba la Abrahams, incepand inteleaga implicatiile cuvintelor lui. Nu avea nici un rost incerce sail induplece $i, $tia sigur, cu atat mai putin sa apelcz un alt camatar. Se cuno9teau toti intre ei, iar un astfel de )-t nu ar fi facut decat sail convinga pe Abrahams, la care avea celc m mari datorii, ca era 1ntr-adevar incapabil sa $i le plateasca ... cet ce ar fi putut sa se dovedeasca primejdios. Chiar daca Abrahiu personal nu reprezenta o amenintare fizica, avea batau9i c a9teptau chiar in dosul draperiilor din spatele biroului $i al~i d care stateau afara. Insa era atat de aproape de a pune mana pe averea batranul Malcolm, sau eel putin pe partea Mirandei, care ar fi fost mai mul decat suficienta pentru a-i asigura supravietuirea pana reu9ca se ocupe de eel de-al doilea pas $i sa o revendice pe toata. Yn1 in acel moment nu avea nici o $ansa de a mai stoarce bani dt• Abrahams. Inghitindu-9i supararea, incuviinta scurt din cap: -Am sa ma intorc cu dovada in eel mult cateva zile. Nu credea ca bravada lui era exagerata. $tia ca i9i juc perfect cartile cu Miranda; Sarah $i Roderick 1i dadusera indirt1 398

iente indicii despre Wraxby, pretendentul recent respins, ru a-i permite sa-9i faca 0 idee clara despre cum sa 0 abordeze, I r losise bine informatiile. Abrahams se multur~i sa incline din cap, gest care lasa sa se 111\ ·l aga un ,,vom vedea" graitor, dar nu rosti nici un cuvant. In bu9indu-9i injuraturile, Lucius se ridica $i ie9i din birou. I $ind pe strada intunecata, porni la drum. rma sa se intoarca $i sa aduca dovada, iar apoi avea sa u 11n asca suficienti bani pentru a se mentine pe linia de plutire, 1 .I 11 naiba sa faca pana atunci? In noaptea aceea inca mai avea peri9 deasupra capului, dar dupa aceea? Dupa cheltuielile ente - haine mai bune, inchirierea cabrioletei $i a celor i, asta fara a mai vorbi despre costul uria9 al trasurii $i al 11 l ului care ii dusese la Richmond -, nu mai avea bani nici 11 , inchirieze un magar, cu atat mai putin un echipaj cu care sa 1,il I' c ta face aparitia pe Claverton Street. trebui S-0 fac sa consimta cat de curand posibil. Mijind i9i cantari optiunile. Imediat ce accepta, pot pune un anunt 111 , $i voi avea bani in buzunar in dimineata urmatoare. Daca ar, dupa ce accepta, pot sa ma fac nevazut cateva zile - pot lll \1 1·n t 0 poveste cum ca am fost bolnav pentru a ma acoperi. I parea rau pentru mine, deci n-o sa-mi prinda rau. 1t-i mai ramanea decat nelamurirea cum sa o faca pe Miranda •• 1 11 c pte cererea in casatorie pe care nu i-o facuse inca. Dupa un 11 11 111 ) nt de reflectie, pufni in ras. I · imul pas, eel putin, e evident.

·11 1

1

I ' 1' 11

v

1

Capito{u{ 21 ~ 11 n e in ce mai agitat, din ce in ce mai incordat, Roscoe se

1111 " 1,

se ocupe de afaceri; avea prea multi oameni pe statul pentru a inceta pur $i simplu sa mai fie atent. Tocmai se in camera de lucru pentru a verifica diversele conturi n, cand Mudd batu la u9a $i intra. Dupa o singura privire, lita de conturi. 399

------- Steyhanie Laurens -------

- - - - - - Tatu( sau nimic ---- - -

- Ce am aflat? Mudd ranji feroce. -?ocmai am primit un raport de la omul lui Gallagher. Sl• p re ca un anume domn Lucius Clifford are datorii mari fap ii d?~n~l Abrahams din Mile End. Domnul Clifford i-a facut 0 vi ~1ta Im Abra~ams aseara, incercand sa obtina 0 suplimentarr1 l~prumutulm. Cand Abrahams I-a refuzat, Clifford i-a spus c.1 I, Clifford, ~r~ p~ punctul de a se logodi cu o lady suficient de bog t pentru a-1 hch1da toate datoriile deja considerabile. - ~i? il interpela Roscoe. -Abra~ams_ a r~fuzat in continuare, dar a acceptat sa se 111 I gandeasc_a d~ca pnmea un anunt oficial al Iogodnei. Abraham• a spus ca ~hfford nu a fast tocmai incantat - ei bine, nici 111 1 a~ea c~m sa _fie, nu? -, dar, dupa spusele lui Abrahams, Cliffonl ~are: l~crezator ca avea sa se intoarca faarte curand cu anun\ul mmana. A

-Chiar a$a? Roscoe se uita la Jordan. Partea de averc

~o~ni$oarei Clifford e suficient de mare pentru ca ea sa

conM

t1tme, fara sa $tie, salvarea lui Lucius Clifford? Jordan se stramba. _ -N~ a~ ~utut sa obtin astfel de detalii de la avocatul Ior - c un barb~t.1ud1c10s -, dar judecand dupa fandurile care $tim ca sunt In a~mm1strarea l~i R~d~rick Clifford, a$ spune ca e faarte probabll $1, ~u~ a:e .douazec1 $1 noua de ani, averea ei e aproape sigur tn mam1le e1 $1 poate dispune de ea cum dore$te. Roscoe se incrunta. -Ce se intampla cu banii daca ease casatore$te? Jordan clatina din cap. - E greu de spus cu certitudine - depinde cum a fast scrl• testam~ntul tatalui ei, dar, eel mai probabil, toata averea pe care mo$:emt-o va trece in mfilnile sotwui ei dupa casatorie. Singurul caz ~n ~a:e nu s-ar intampla asta ar fi daca ar exista 0 clauzA ~pec:~c~ m :estamentul tatalui ei, stipuland ca banii vor raman mma1mlee1. A

- Deci averea ei va trece eel mai probabil pe numele sotului ei? Jordan incuviinta din cap. ' - Eu a$a consider. 400

Roscoe se lasa sa cada pe spate in scaun. Uitandu-se fara sa Ii vada la hartiile impra$tiate pe biroul lui, recapitula toate

rmatiile pe care le aflase pana in acel moment, jongland cu ele, punand-o pe fiecare la locul ei pentru a crea un tablou 111 itar; se farta sa priveasca rezultatul incomplet cu un ochi rece, • 11 deta$are, a$a cum ar fi facut Miranda. Detinea dovada ca Lucius Clifford avea nevoie stringenta ii i· bani, suficienta pentru a-i demonstra clar ca averea ei era 111 1ul dintre factorii majori care il determinasera pe Lucius sa o • • 1 le$easca pe Miranda cu atentii $i sa se pregateasca sa ii ceara 111 na. Dar era oare o dovada ca Lucius voia sa o ia de sotie doar 111ntru banii ei? Cu o expresie indarjita pe chip, clatina din cap. - Tot nu e suficient. Erau multe intrebari despre Lucius Clifford care inca nu aveau 1.1 puns, de exemplu intoarcerea lui tainica din morti - in astfel de , I' umstante, ce om nu $i-ar fi infarmat rudele cele mai apropiate ' nu era mort, ci in viata? ~i cicatricea de pe fata lui... era oare 11 ibil sa fie el Kirkwell sau i$i facea sperante de$arte? fnsa daca 1; au dovezi concrete ca Clifford era Kirkwell, Miranda ar fi fast 111 ma care sa il dea pe Clifford pe mana autoritatilor, chiar daca , , 0, un var indepartat de-al ei. Deocamdata, Roscoe nu avea astfel de dovezi. Expira; i$i simtea plamanii contractati. Nuse simtise niciodata ,ii 1,t de sfa$iat. Pe de o parte, instinctele lui il indemnau aproape v lent sa actioneze, $i sa o faca acum, sa o protejeze, sa faca orice ,, · 1 fast necesar pentru a o $ti in siguranta - chiar $i sa o rapeasca o tina prizoniera. Pe de alta parte, experienta il avertiza ca, actiona prematur, nu avea sa obtina rezultatele pe care le rea $i, mai mult, $i-ar asuma un rise real de a o indepar.ta. e mai confruntase $i in trecut cu situatii pline de riscuri, dar 11 iodata nu se simtise atat de frustrat. ,,Miza nu a fast niciodata atat de mare." Cuvintele ii rasunara in minte. Fu tentat sa le alunge, sa 1, . n.ege $i sale ingroape, dar erau adevarate, un adevar pe care 11 u voise sa il recunoasca. Fusese mai mult decat stupid din par' 1 • lui sa-$i imagineze ca ar fi putut sa-i intoarca vreodata spa1t-l , sa $i-o scoata din minte ca $i cum nu ar fi fast decat o I I I na trecatoare. Ii 1 11

401

- - - - Stpfianie Laurens - - - Se instalase in inima lui - uneori avea impresia ca ea era h1l111 lui, avand in vedere cum raspundea acel organ fata de ea, in sp<'< I I fata de gandul ca era in pericol. Protejarea ei nu era o datorie, er it 11 dorinta nestapanita, una care nu avea sa-1 paraseasca niciodalil . A-i asigura securitatea nu era, pentru el, o optiune, l I 11 necesitate. ~i, chiar daca partea mai nesocotita $i mai rch11I din mintea lui era tentata de ideea de a o rapi $i a o tine acol11 1 accepta cu regret ca, de$i statea in puterea lui sa o faca, nu putci sa intervina pur $i simplu $i sa preia controlul asupra vietii cil, Ea nu ar fi tolerat a$a ceva, iar in aceasta privinta trebuia sa jo.u dupa regulile ei. Arunca o scurta privire peste birou inspre Jordan, apoi se ull la Mudd. - Daca ceea ce credem noi e corect, atunci Clifford are acum 1111 termen-limita amenintator - sta prost cu banii $i nu mai po.tt o face rost de altii pana nu obtine acceptul domni$oarei Clifford d a se logodi cu el. Ceea ce inseamna $i ca avem tot mai putin timp sa-1 dam in vileag, sau eel putin sa strangem dovezi suficicnl pentru a-i demonstra adevarata fata, inainte ca situatia sa 1111 complice $i mai mult. Jordan se foi. - Daca 1-am putea prinde pe Clifford facand altceva - chiar fl ceva fara legatura cu domni$oara Clifford sau cu fratele ei - cart1 sa fie in sine o fapta ticaloasa, ar fi suficient? -Da. Lace te gande$ti? Jordan facu o grimasa. -Nu $tiu, dar toata povestea asta cu intorsul din morti... Chiar daca e posibila, de ce s-a intors tocmai acum? Roscoe reftecta, apoi spuse: -Am nevoie de o dovada incontestabila ca exista o legatur intre Lucius Clifford $i Kirkwell, sau ca Lucius Clifford s-a implical in ceva ilegal ori dezagreabil. - Sau, mormai Mudd, ca Lucius Clifford sa faca acum vrco nemernicie, ca sa-1 putem prinde in flagrant. - Este drept, recunoscu Roscoe, dar a$ prefera sa evitam orice situatie care ar putea s-o puna in pericol pe domni$oara Clifford, sau pe Sarah, sau pe oricine altcineva din casa fami liei Clifford. 402

- - - - 'T'otu( sau nimic - - - - Atunci ce facem? intreba Mudd. h. scoe ezita, apoi spuse: - upravegheaza cineva casa Clifford? . - Da - eel putin doi oameni in orice moment, a$a cum a1 cerut, 1 1 unse Mudd. 1 scoe ofta. - n acest caz - lua in mana documentul din varful tean' 1ilni aftat pe sugativa -, a$teptam. bdare, rabdare. Norocul, dupa cum $tia prea bine, ii favoriza pe cei curaj~$~, dar 11 1 voriza $i mai mult pe cei care a$teptau momentul potnvit. Miranda contempla peticele de pamant goale ramase dupa , ,. radinarul curatase ftorile anuale de vara, ve$tejite deja, din d , ·urile de la marginea paji$tii laterale, cand auzi clinchetul r ului de la poarta din fata. Nu era decat mijlocul diminetii, cam prea devreme pentru 1, /, t tori. Nedumerita, strabatu paji$tea pana intr-un loc de 1111 l- se putea uita pe aleea din fata $i il vazu pe Lucius apropiin~ ,1 1, i cu pa$i mari de treptele de la intrare, cu un buchet de flon I.I 1 ii in mana. - 0 la naiba! Fu tentata de ideea de a se retrage din nou in ,,,,, r~ dar nu ar fi reu$it decat sa amane inevitabilul. Daca Lucius 11 ,1du;ese ftori - presupunand, desigur, ca ei ii erau destinate 1•111 mai bine sa discute cu el, s~ lamureasca situatia, acum. 1,, ntimitate, intre patru ochi. lntiparindu-$i un zambet pe chip, 1 d vocea. Lucius! Ll arunca o privire in directia ei. Expresia _ii. era ~x~re~ de 11, , 11 asa; daca ar fi fost mai aproape, ar fi putut sa-1 vada cicatncea ,11 nnsa in mod normal de zambetul lui. rin minte ii trecu pentru o clipa intrebarea lui Roscoe daca 1,1i us avea o cicatrice $i implicatiile din spatele ei, dar inabu$i 111 1intirea, o ingropa $i continua sa zambeasca. . . . n clipa in care o vazuse pe Miranda, expres1a lm Lucius s: 11 11 formase intr-una de incantare. le$ind de pe alee, traversa 1 I'·' ~ tea $i se apropie de ea. - Miranda! Ajungand la ea, se inclina $i ii oferi buchetul cu un i'."' · bombastic. Pentru tine, draga mea. 1(1 1\

------- Ste_phanie Laurens-------Multumesc. Miranda lua buchetul in ambele maini, ridica florile spw 11 $i le mirosi. -Ce dragut din partea ta. Dar nu $tiu sa fi facut nimic p1•111t 11 a merita un dar atat de frumos. Era un buchet de trancl14R I amestecati cu crini $i diverse alte flori. Trebuie sa fi fost difi1 II gase$ti astfel de flori in sezonul asta. - Mi-a facut mare placere sa le caut, doar pentru a vt1cl incantarea de pe chipul tau. Lucius ii zambi, vizibil satisfacut. Miranda ii studie ochii, expresia - nu tocmai inamoral, d dispus sa fie. Sau, dupa cum se exprimase el in dupa-amlit zilei anterioare, dispus sa exploreZe ideea de a-$i incerca noroc ul impreuna. 0 luase prin surprindere ieri, dar azi $tia !impede ce voia. -Ceilalti sunt in salon, dar m-a$ bucura sa putem dis< 11l intre patru ochi despre perspectiva pe care ai sugerat-o ierl chi pa-amiaza. intorcandu-se, arata spre terasa $i spre U$a salonul I de dimineata. Era mai bine sa puna capat oricaror specul1t'U din partea lui chiar acum, $i de preferat fara sa-i aiba pe GJacly1 Roderick $i Sarah drept spectatori. Putem vorbi in salo11 de dimineata. -Desigur. Lucius se grabi sa i$i potriveasca pasul cu al ei. Miranda ii arunca o privire. Arata o idee tras la fata,
404

------- 'T'otu( sau nimic Roscoe ridica privirea, con$tient ca in ochi ii stralucea nta. - Da? ... Un anume domn Carstairs dore$te sa va vada, domnule. .. lava cerului! Roscoe i$i impinse in spate scaunul. Condu-1 11 1111 erog! rdan incepu sa stranga hartiile. - Am sa-i spun proprietarului ca o sa-1 anuntam saptamana 11 11 re. u privirea atintita asupra U$ii, Roscoe incuviinta din cap. - A$a sa faci. Proprietatea pare potrivita, dar, avand in ve~er~ , .11 trebui sa investim in renovarea ei, pretul e prea mare -msa r 11 11.uiala poate a$tepta. . . . ~ J undle deschise U$a, $1 Rafe Carstairs mtra agale. . I scoe se ridica; in ciuda pasului lini$tit, Rafe avea o expre~1~ 11 1111 1bra. Roscoe ii intinse o mana, o stranse pea lui Rafe, apo111 emn sa ia loc in scaunul din fata biroului. rdan i$i trasese scaunul in lateralul biroului; statea in re langa el, a$teptand, nesigur. Roscoe ii fa.cu semn sa se la loc. . . . . -ar putea sa fie nevoie sa auzi $i tu asta. ~ a$ezara cu totii. Roscoe observa tensiunea $~ ag1~at~a dm 11 I 1dinea lui Rafe - o varianta minora a ceea ce vibra ms1stent 1111

Ip

d.

e ai aflat? a se petrece ceva foarte ciudat cu Lucius C~ifford: Rafe 11 11 I "ni privirea. A fost trecut pe lista celor mort1 pe campul .i •. I pta la Waterloo. Jurnalul lui $i un ceas de buzunar cu 111 ( iptie au fost gasite asupra unui cadavru, a$a ca s-~.p~esupus , 1 (' u ale lui. Ambele obiecte au fost returnate fam1he1, care a , , 111 1rmat ca respectivele obiecte ii apartinusera intr-adevar lui I 11, u Clifford. I' coe i$i arcui sprancenele. ar, desigur, familia nu a vazut niciodata cadavrul. . Nu. ~i, intamplator, n imeni altcineva dintre c~1 care il , 1111 ~ teau pe Clifford, dar, in zilel.e ce ~au ur~a~ ao~l~1 CO$mar, 1111 nimic ie$it din comun. Dm pacate msa, mc1 cadavrul 111 , hn Kirkwell nu a fost vazut de nimeni dintre cei care A

405

- - - - - - Ste_phanie Laurens-----il cuno$teau. Clifford $i Kirkwell au facut parte din acela$1 plu ton de infanterie. Au luptat cot la cot. Plutonul lor a fost copl fl de u~ foe d~ artile.rie masiv relativ devreme, $i au fost nenum.\r U morti. Mai multi soldati au dezertat. Rafe ridica din um 11 rl Se mai int~~pla, mai ales in astfel de circumstante, cand ofi\rt U sun~ morti $i se starnesc panica $i haosul. Kirkwell a fost trrc u pe hsta dezertorilor. Ceilalti au fost capturati toti in urm;'lto ' rele cateva zile, dar Kirkwell niciodata. B~ta~d dara~ana cu degetele pe birou, Roscoe potrivi la lor lor $i ultimele piese din puzzle. -.Nu Cliffo.rd a fost eel care a murit, ci Kirkwell. Clifford ~I pus Jurnalul $i ceasul pe cadavrul lui Kirkwell, apoi a dezerta 1. · Rafe confirma din cap, lent $i hotarat. -A$a se pare, $i, daca e$ti sigur ca Clifford e viu ... ~ ~ ~ost ide~tificat de membri ai familiei lui care il cunosc clht copilane suficient de bine pentru a-1 recunoa$te, $i $tie lo.ti pove$tile de familie pe care le-ar $ti in mod normal doar el. Rafe inclina capul. -Atunci Clifford e, intr-adevar, un dezertor. Buzele lui Hit se curbara, dar nu intr-un zambet. Armata va dori sa puna m. " peel. Roscoe incuviinta din cap. -Am sa tin cont de asta. Se ridica $i ocoli biroul, intinz;'\n I mana pentru a o strange pe a lui Rafe, cand $i acesta se ridic\ cl pe scaun. Multumesc. Buzele lui Rafe se strambara intr-o grimasa. - ~aca asta se soldeaza cu tragerea la raspundere in fata k•Mll a unm dezertor, atunci, crede-ma, placerea a fost in intregim(• cl parteamea. Roscoe ii arunca o privire lui Jordan. - Domnul Draper te va conduce. Daca binevoie$ti sa ma scm~I eu trebuie sa merg imediat sa vad pe cineva. ' - Desigur. Rafe, veteran al bataliei de la Waterloo $i totodat erou -~u multipl~ decoratii al campaniilor din India, il salut;'I fl por~1 ~n urma lm Jord~n spre U$a. Ajungand in prag, Rafe arunc o pnvire peste umar. In paranteza fie spus, in functie de cuan evolueaza lucrurile, poate te intereseaza sa $tii ca atat Allardyc 11, A

406

------ 'T'otu[ sau nimic ---- - , 11 ;i Wolverstone sunt in prezent in ora$. Iau cina cu ei diseara-

la Wolverstone. oscoe avu nevoie de o clipa pentru a intelege implicatiile 111 ntelor lui, apoi intalni privirea lui Rafe $i incuviinta din nou ii II ap. - Multumesc, s-ar putea dovedi folositor. Rafe $i Jordan plecara. Apropiindu-se de cordonul clopotel1d1tl, Roscoe trase de el de doua ori, apoi se intoarse $i porni cu 1•·•\· mari spre U$a. oua minute mai tarziu, cu Mudd $i Rawlins la un metru 111 lltma lui, traversa cu pa$i mari gradina din spatele casei lui, 111 I ptandu-se spre poarta din spate, care ii oferea cea mai scurta 1d 1 i directa ruta pana la Miranda. 'f'ipatul instinctelor lui atinsese o stridenta febrila - oare un .1. •, rtor precum Clifford s-ar fi dat inapoi de la ceva? -, dar eel 111 1 1 putea sa actioneze, in sfar$it. I a la trei pa$i de poarta, cand zavorul se ridica, $i poarta se .1. chise larg. Un barbat purtand o $apca $i pelerina de maturator ,1, Tada intra pe poarta $i mai ca se dadu inapoi cand ii vazu pe ei barbati venind spre el. scoe incetini; Mudd $i Rawlins facura la fel. H rbatul ii recunoscu; indreptandu-$i spatele, ridica o mana in 111 1111 n de salut militaresc. - Tocmai veneam sa raportez. Domnul Lucius Clifford a ,,, ' . pe jos la casa domnului Roderick Clifford, acum cateva 111 1lute. I\ scoe injura $i dadu buzna pe poarta. Miranda fu nevoita sa se ocupe de flori mai intai. Avand in v•·1I re ca Lucius facuse asemenea eforturi pentru a le obtine, nu 1•1ii • sa lase pur $i simplu buchetul sa se ofileasca pe un bufet. 1'1 11. urmare, trase de cordonul clopotelului, apoi a$tepta pana , .111 Milly, camerista de salon, sosi $i lua buchetul pentru a aranja fl111 }ntr-o vaza. Miranda umplu minutele care urmara cu amabilitatile de 1 lv.1' · e, U$urata cand Lucius, a$ezat comod $i cu eleganta in cela1.d 1 pat al canapelei, i$i indeplini $i el rolul $i sustinu fleca,,., iJ . In cele din urma, Milly se intoarse cu vaza. Miranda ii ceru 11(l7

.___- 'T'otu{ sau nimic .___-

- - - - - Stryfianie Laurens----sa o a$eze pe masa aflata sub o oglinda. Odata vaza aranjata, Mlll1 facu o reverenta $i se retrase, inchizand U$a in urma ei. in sfar$it. Inspirand adanc, Miranda se intoarse spre Luciu•. Afi$and eel mai fermecator zambet al lui $i aplecandu-sr I fata, Lucius ii prinse una dintre maini intr-ale lui: - Draga mea Miranda, sper ca $tii ca pentru mine e$ti mid frumoasa decat orice floare din regat $i valorezi mult mai mul decat o poate spune un biet buchet. Ea clipi, apoi i$i drese vocea: -Da, ei bine. Incerca sa i$i elibereze cu delicatete degett1l 1 dar Lucius, inclinandu-$i capul intrebator, i le prinse mai strAn 1 Incle$tandu-$i falca, i$i lasa degetele prinse $i continua curajon• I Despre asta voiam sa discut cu tine. Buzele lui se curbara, dar ochii ... ochii lui o priveau acum cu raceala de pradator. Cu expresia calculata a unui pradator. Miranda nu mai vazuse niciodata acea expresie atat de dA 1 insa o remarcase, o ghicise in el, cu multi ani in urma. Dt• uitase? Fiindca nu o mai vazuse de atunci. Inspirand hotarati\, privirea atintita in ochii lui, ridica barbia. -iti multumesc pentru aprecierea pe care mi-ai .aratnl alegand sa imi propui ceea ce ai sugerat ieri, cand ne intorc< A1n din pare. -De a face o casatorie reciproc avantajoasa? spuse el. Acmn, ca m-am gandit mai bine, sunt atatea beneficii pentru amanclul, incat sunt surprins ca a durat atata timp pana sa ne vina idr asta. Amandoi ne tragem din aceea$i regiune $i indraznesc 11 spun ca avem aspiratii similare, $i... - Chiar de-ar fi a$a - nu avea de gand sail asculte spunandu I credea el ca voia ea-, am fa.cut c::eea ce mi-ai cerut $i am reflect cum se cuvine asupra problemei, dar, fara indoiala datorlt varstei mele inaintate, constat ca adevaratele mele interese nu 11 mai regasesc intr-o ca.snide. Pe scurt, nu mai sunt interesat sa imi aleg un sot, nici pe tine, nici pe nimeni altul. Poate era interesata sa i$i gaseasca un amant, un amant cart sa o iubeasca, dar aceea era deja o alta problema, una pe care in A nu o rezolvase. Lucius nu i$i slabi stransoarea. Privirea lui ii studie fata, ochll, apoi spuse incet: 1

408

- Chiar vrei sa cred ca nu iti mai dore$ti sa ai un sot $i 11 milie? Miranda inspira incordata $i i$i indrepta spatele. • - Lucius, nu are nici un rost sa insi$ti. Nu am de gand sa ma , 1 , toresc cu tin e. . ret de 0 clipa, expresia lui ramase indescifrabila, apoi ch1pul ' chimonosi $i marai: - Ba da, ai s-o fad. Zdrobindu-i degetele, o smuci spre el. . icni $i se trase instinctiv inapoi; furia h~d.oas~. c~ se aprm1, in ochii lui 0 ului. O ingrozi. Se impotnvi mam1lor_ ca.re ~ au spre el; cand el i$i inteti eforturile, incerca sa se mtmda 11 1 , I mai departe de el. 1 ii elibera mana. Miranda cazu pe spate pe capatul canapelei. ucius se arunca asupra ei. Miranda t ipa, dar sunetul fu intrerupt cand Lu~ius ~e aru~di 1 L ea iar greutatea lui ii taie rasuflarea. Se zbatu, mcercand 111 d arunce de pe ea, dar corpul lui il tintuia pe al e1. Lu?tan ~-se tic, se stradui sa i$i elibereze bratele pentru a-1 lovi. El o tmu , 1dc ta, caznindu-se sa ii controleze mainile $i bratele. - Ce fad? gafai ea. - Te conving sate casatore$ti cu mine, marai el. - N-am s-o fac, nu dupa asta. - Ba ai s-o fad - mai ales dupa asta! Miranda intelese ce intentiona; mintea 1i paraliza pentru ii l a. ,I .ucius cobori mana $i ii prinse fustele. Miranda inspira adanc $i dadu din picioar~, se c~bra. . . Nimic nu fu de folos. Respirau amando1 greo1; ~uz1 ~amc~ •' t .l tand in ritmul neregulat al rasuflarii ei. Nu vemse mn:em; 1 uzise nimeni tipatul ei slab de mai devreme. Dar, cu cat se 1111 1 111 u mai mult, c~ atat slabeau puterile ei, $i nu exista decat un 1d1l)'.ur deznodamant posibil. . 'f buia sa gandeasca. Trebuia sa gaseasca o solut1e. C ta vreme greutatea lui o zdrobea, nu putea trage destul aer 111 1i pt pentru a tipa suficient de tare. y

I

o

y

A

I

409

------- Stphanie Laurens ---- - Lucius ii tragea fustele. Disperata, rasuci capul, cautll111I inspiratie - $i vazu din coltul ochiului statueta de alama pe nut Gladys o a$ezase pe masuta de langa canapea. Rasuflarea lui Lucius se transformase intr-un gafait greol, aspru - din ce in ce mai excitat. Miranda simti o briza de aer rece pe coapsa ei, deasup r• jartierei. Scra$nind din dinti, se arcui in sus, ridicand jumatate clln greutatea lui Lucius, precum $i propria ei greutate, i$i infipN antebratul de-a curmezi$ul gatului lui, tinandu-1 la distan\A suficient cat sa intinda celalalt brat in sus, in spatele capului. l'I paind orbe$te, degetele ei gasira statueta; prinzand-o, o balanH in aer, coborand-o din lateral spre capul lui Lucius. El o vazu venind, se trase in spate $i prinse statueta intr o mana. Ea nu se lupta sa i-o smulga; cu pieptul eliberat de suh greutatea lui, trase adanc aer in plamani $i tipa: -Ajutor! Ajutati-ma! Lucius injura $i o plesni cu cealalta mana peste gura. Miranda i$i rasuci capul intr-o parte, apoi il intoarse rapid, mu$candu-i mana cu forta. El blestema $i i$i smuci mana. Miranda trase aer in piept pen· tru a tipa din nou, dar Lucius lua o perna $i i-o apasa peste fata. Cufundand-o mai adanc in canapea, ii smulse statueta dintr degete. Miranda nu vedea nimic; nu putea respira. Simti din nou greutatea lui Lucius, strivindu-i plamanii ... Ceva se tranti. 0 fraqiune de secunda mai tarziu, greutate lui Lucius disparu de pe ea, rostogolindu-se deoparte. La urechile ei ajunsera bufnituri $i mormaituri. Cineva ridica perna de pe ea; clipind, dadu ochii cu Sarah, care-o privea cu o expresie $Ocat a. Intoarse capul. Roderick $i Lucius se clatinau pe picioare, luptandu-se in mijlocul camerei. Cu pieptul ridicandu-i-se greoi, se chinui sa se propteasd\ intr-un cot . Gladys statea in fata U$ii inchise, privind intreaga scena cu ochii cat cepele. Miranda a$tepta ca matu$a ei sa incerce sa pretinda ca ceea ce era evident nu se intamplase - era atat 410

~--- 'T'otu( sau nimic ~---

1 scan dalos, 1n cond _ , dar, in schimb , ochii batrani ai• lui l' • Gladys •

1 "

A

fixara asupra lui Lucius, $i aproape ca ta$nira flacari dm ei. -Nenorocitule! , ., , Matu$a ei porni $Chiopatand spre el, ridica bastonul $111 cobori 1 upra lui Lucius. . _ . . , , . El vazu lovitura pregatindu-se sa cada $1, mugmd, il 1mpmse pe I\ derick in fata drept scut. . . . Lovitura ei slaba fu deviata de umarul Im Roderick, dar sch~m1mrea brusca a centrului de greutate ~~ d~zechil~bra pe Roderick, inca nesigur pe picioare din cauza rann, rasturnandu-1. _ . £ l' d Cazu la pamant. Gladys se dadu inapoi clatinandu-se $i se prabu$1 m oto m 1 e nga canapea. . , . . . Inspirand adanc, cu buze~e ~tra~s~, ~iranda 1$1 trecu pic10a1' le peste marginea canapele1 $1 se ridica. . . Cu un tipat, Sarah ocoli in fuga canapeaua, cu mtent1a sa se eze intre Roderick $i Lucius. Dar Lucius se retrasese deja cativa pa$i. Blestemand, scoase un pi tol din buzunar. . _ l · Miranda se holba la pistolul mic, dar amemntator. ~ana ~1 Lucius tremura U$Or, dar, presupuse ea, mai mult de ~u:1e deca~ 1 teama. Nu se indoia ca $tia sa foloseasca pistolul. Il mdrepta pre Roderick. h Incremenisera cu totii la vederea pistolului. Sara 1$1 revem prima; inspira adanc pentru a tipa. Lucius ii arunca o privire. A

A

A

•

•

- Tad! d 1 · Tinea pistolul atintit asupra lui Roderick, aflat pe po ea a p1arele Mirandei. Sarah intalni privirea lui Lucius, apoi inchise buzele, ,1n.cle$tandu-le. Lucius incuviinta din cap. -A$a. Privirea ii zbura fulgerator spre Miranda. Nu c. '1. 111 11 fapte eroice. . I Arunca o privire peste umar, spre U$a. ~ici unul n· i:c·1v 1 ri nu venise sa cerceteze; probabil erau tot1 in buc t 111 •• ll' C'f'.·1 . , d drama I indu-se sa serveasca pranzu1, ignoran . . -· in dc· 1: f.~~1111.11c · Lucius porni cu spatele spre U$a.

m'.

-

A

111

~-- 'T'otu( sau nimic - - - -

------ St:Phanie Laurens------Daca toata lumea ramane calma, vom ie$i toti cu pit•lci intreaga din povestea asta. Miranda ii urmari mi$carile, la fel $i Roderick, Sarah pl Gladys. Fara a-$i muta tinta, nici macar o secunda, de pe Roderi< k1 Lucius ridica scaunul cu spatar drept aflat langa peretele di• 1 U$a $i ii infipse cu spatarul sub clanta. -Casa nu fim deranjati. ' Verifica U$a; convins ca nu avea sa se deschida U$Or, se tn toarse in mijlocul camerei. Roderick,_cu fa ta alba $i incordata, se ridica in capul oaselor cu greutate. Indoindu-$i genunchii, I$i sprijini bratele pe ei $i 11 holba la Lucius: -De ce? Lucius ridica din sprancene. - $i eu care credeam ca e evident. Am nevoie de bani, vmu1 banii VO$tri, iar tu ai sa mi-i dai. Roderick pufni. -Ti-ai pierdut mintile. -Ba nu. Lucius ezita, inclinand capul, ca $i cum ar fi reflect.it cat de mult sa dezvaluie din planul lui. Miranda banuia ca avusese un plan, dar acum era dat pest cap $i era nevoit sa se reorganizeze, sa gaseasca alte cai. -Am auzit, spuse Lucius, cu privirea atintita asupra 1111 Roderick, pe un ton jos $i calm, ca ai de gand sa donezi cea mat mare parte a averii tale - averea pe care ai mo$tenit-o de la b:i tranul Malcolm - in scopuri caritabile. Miranda ii arunca o privire lui Roderick. Acesta statea cu ochll atintiti asupra lui Lucius; nu ii vedea decat profilul, dar simtl ca era la fel de surprins ca ea. Cum aflase Lucius a$a ceva? Nici macar Gladys nu $tia de implicarea lui Roderick in Organizatia Filantropica. Miranda $tia doar fiindca ii urmarise in casa lul Roscoe, cu atatea nopti in urma. Roderick nu raspunse comentariului lui Lucius, confirmandu-1 astfel. Lucius zambi. -Am decis ca, dat fiind faptul ca filantropia ar trebui sa inceapA de acasa, ar fi bine, in schimb, sa !mi dai mie acei bani, 412

Roderick nu spuse nici de data asta nimic. Miranda se simti ndra de el. Se intreba daca invatase acea tactica de la Roscoe. - Deci ceea ce vei face, spuse Lucius, adresandu-i-se in conti11nare lui Roderick, va fi. sa imi scrii un bilet la ordin. 0 polita in uma de ... sa zicem patruzeci de mii de lire? Roderick rase. - Nu !ti sunt dator cu nimic. De ce sa iti platesc o datorie 1 ntractata sub amenintare? Zambetul malefic al lui Lucius se accentua. - Fiindca se va lasa cu scandal daca nu o vei face. Ii arunca o p:rivire lui Gladys, apoi lui Sarah $i in cele din urma Mirandei, 1· inte de a-$i indrepta din nou ochii spre Roderick. Pistolul nu e clinti nici o clipa; Lucius ii tinu ferm indreptat spre pieptul lui Roderick. Vezi tu, continua Lucius, nu voi veni eu personal . -ti cer sa achiti polita. Nu - in clipa in care plec de aici, voi vinde l/iletul. Poate nu in schimbul intregii sume, dar sunt sigur ca voi 1 u$i sa obtin eel putin douazeci de mii de lire folosindu-ma de putatia ta. Trasaturile lui Roderick se inasprisera. Sarah puse o mana pe umarul acestuia. - Dar noi - cu cealalta mana arata spre Gladys $i spre Miranrla - $tim adevarul. II vom spune. -Chiar a$a? Lucius arcui o spranceana. Trei femei care au toate legatura cu dragul de Roderick - genul de legatura care v-ar ii termina sa mintiti pentru a-i salva reputatia. Cine va inchiuiti ca o sa va creada? Lucius le lasa sa reflecteze, apoi ranji. Nu,' asta va fonctiona. E simplu $i clar. Ii arunca o privire taioasa Mirandei. Ar fi. trebuit sa incerc asta de la bun inceput, in loc ,, -mi pierd timpul cu tine. Intentionase ca replica lui sa o raneasca, dar ea ignora complet comentariul rautacios. Dar apoi Lucius mi$ca pistolul, atintindu-1 .. upra ei. Se uita la Roderick $i marai. -Ai o masuta de scris acolo. Ridica-te $i scrie nenorocitul ala de bilet. Miranda se uita in jurul ei, cautand o arma, ceva care sa le .. igure un deznodamant mai favorabil. Dar Lucius era prea depart pentru a putea fi. ajuns U$Or de oricare dintre ei; chiar daca se ..runca din calea pistolului in acel moment, chiar daca Roderick 111 ,

413

- - - - 'T'otu( sau nimic - - - -

------ Stqifianie Laurens-----ar fi fost intreg $i in puteri, tot nu ar fi apucat sa ajunga la Lud111 inainte ca acesta sa intoarca pistolul spre el - sau sa-1 reindrcpt spre ea - $i sa traga. Nu aveau cum sa scape decat daca Roderick scria biletul. Odata scris, odata ce Lucius pleca luandu-1 cu el, nu aveau si\ l mai poata impiedica sa puna mana pe mica avere ceruta. Roderick, cu privirea atintita asupra lui Lucius, paru sa ajuntt la aceea$i concluzie. I$i feri ochii, apoi, cu buzele stranse, ridlt privirea spre Sarah, care inca statea protectoare langa el. -Ajuta-ma sa ma ridic. Sarah ii arunca o privire lui Roderick, apoi lui Lucius, dup care se apleca $i i$i impleti mainile sub bratul sanatos al lui Rodci rick; ajutandu-1 sa se puna pe picioare. Cum Lucius era atent la Roderick $i la Sarah, Miranda N intreba daca i se oferea o ocazie, o $ansa; se incorda. Privirea lui Lucius se muta fulgerator asupra ei, iar ea apro" pe incremeni. Apoi privirea lui Lucius aluneca dincolo de ea. Se incrunta. 0 clipa mai tarziu, chipul ii fu napadit de confuzie $i
- Stai! Altfel trag. Roscoe ridica o mana lene$a, un gest de spadasin semnaland ii ndonul, $i facu un ultim pas - in lateral, plasandu-$i corpul 11nre Miranda $i pistolul lui Lucius-, apoi se opri. Miranda inspira $Uierat $i stranse mainile pumn pe langa corp, 111 ipotrivindu-se impulsului de a-1 impinge la. o p:~te. ~e face~? fl fi. putut sfar$i impu$cat. 0, Doamne! Imma 11 urea m gat, 11 cand-o. Ce ii venise? . • Cu fata spre Lucius, Roscoe spuse calm: - Nu putem accepta a$a ceva. Din cate $tiu eu, s~ c?ns1d_era i
I

- E$tinebun? . . . I oscoe facu o pauza, apoi, pe un ton rece, devemt $1 mai 111 ~ rhetat gratie preciziei inspaimantatoare a dictiei lui, spuse: - Nu. Dar' orice tar al lumii interlope din Londra iti va spune ca 1 1 $ti. A indrepta un pistol asupra mea e considerat de regula ... 1 1111 st prost inspirat. ucius incerca sa pufneasca dispretuitor. - Eu nu vad nimic neinspirat la el. - A, nu? Roscoe lasa momentul sa se prelungeasca, apoi q1 e: Asta fiindca nu te-ai gandit la ce alternative ai avea pe 111 m . Poate vei reu$i sa bagi un glont in mine, dar mai departe , ,. v i face? Cum iti inchipui ca ai sa ie$i din casa asta viu? Este 111 njurata de oa~enii mei din toate partile. ~un:~ o .Pr_ivi~e q1 1' ferestre, apoi se indrepta din nou spre Lucms $1 mclma dm , .ip pre terasa. Uita-te! ucius se uita. R scoe se napusti asupra lui. · rind in fata, il prinse pe Lucius de brat $i ii impinse 'in sus 111 t in care tinea pistolul, izbindu-se in acela$i t imp cu tot orpul ,Ii I .ucius. Pidtolul se descarca, scotand un bubuit as urzi or. Glo11~ \, ii - infipse in tavan; bucati de tencuiala cazur p p d o.. l\ SCOe Se dadu inapoi, ridica pumnul $i Jl tr.., J l i l\ : Or\ • I~ l.1\ lui Lucius.

4L

------ St~hanie Laurens-----

------T'otu( sau nimic --- - -

Se auzi uri os sfaramandu-se, iar Lucius cazu ca un bu$tcan retezat. - Slava Domnului! Apropiindu-se, scrutand chipul lui Roscoe, Miranda ii prinH de brat. Apoi cobori privirea spre Lucius $i confirma ca l'r incon$tient. Roscoe i$i desprinse privirea de pe chipul Mirandei, apoi im pinse cu piciorul pistolul in directia lui Roderick; tinand conl de ceea ce apucase sa deduca, nu avea incredere sa ia el arm , Lucius Clifford pusese mainile pe Miranda, $i, de$i parea neati1111 fizic, impulsul de a folosi pistolul pentru a-1 omori pe individ t•r foarte puternic. Sarah, stand langa Roderick $i tinandu-1 de brat. se apleca, lu pistolul $i i-1 dadu lui Roderick. in fotoliul din apropiere, matu~a Mirandei incepu sa respln1 ~uierat, chinuindu-se sa traga aer in piept. Sarah ii murmur ceva lui Roderick, apoi ii batu U$or pe brat ~i se duse sa o ajul pe matu$a. Scuturandu-$i mana $i masandu-$i incheieturile invinc\lt ale degetelor, Roscoe ramase in picioare deasupra lui Luch11 Clifford. Avand in vedere cata furie se aflase in spatele loviturll lui, se indoia ca individul urma sa se trezeasca prea curand, d avea nevoie de acel moment de ragaz pentru a-~i tine in frau ao1 furie uciga$ii. Arunca o privire spre terasa - exact in clipa in care cin v incepu sa bata violent la U$a principala a camerei. Stand langa Roscoe, Miranda ii privea fix, cand fu lovita bru11 de un fior de intelegere, alungand orice urma de indoiala, lasi\n totul - absolut totul - surprinzator de !impede. Urmarindu-i prl virea, ii vazu pe Mudd $i pe Rawlins gonind peste paji$te dinsp poarta laterala; probabil se afl.asera pe alee $i auzisera pistolul descarcandu-se ... Roscoe jucase la cacealma cand afirmase ca er \& destul de aproape ca Lucius sa ii vada. Se uita la Roscoe. - Sa le deschid? Bi incuviinta din cap. -Te rog. Retragandu-$i mana de pe bratul lui, porni spre U$a franccz .

Bagand pistolul in buzunar, Roderick traversase deja $Chiopatand incaperea, apropiindu-se de U$a pentru a domoli agitatia nevitabila a servitorilor. Dupa ce le deschise lui Rawlins $i lui Mudd, lasandu-i sa discute cu Roscoe, Miranda se duse sa ii jute pe Roderick, dar, dupa ce vazu ca acesta se descurca ii lini$teasca pe Hughes, doamna Flannery $i restul personalului, care, alertati de focul de arma, se adunasera pe coridor, se ndrepta spre Sarah pentru a o ajuta cu Gladys. in timp ce le dadea instructiuni lui Mudd $i lui Rawlins despre um sa-1 lege pe Lucius Clifford, Roscoe o urmari pe Miranda din hi; a-$i smulge privirea de la ea presupunea un efort prea mare renuntase sa mai 1ncerce. Matu$a ei cazuse prada unei veritabile crize de isterie. in tinip Sarah $i Miranda se ocupau de ea, Roderick, dupa ce trimisese ,r.vitorii, la cererea Mirandei, sa aduca apa, saruri aromate rice altceva ar fi putut sa o ajute pe femeia isterica, se apropie ,, ntac-$ontac de Roscoe. Sprijinindu-se in bastonul matu$ii lui, pe care ii luase in t panire, Roderick cobori privirea spre Lucius Clifford, apoi I, tina din cap. Acoperit de tipetele gafaite ale matu$ii lui, spuse: - Daca avea nevoie de bani, i-a$ fi imprumutat - trebuia doar t eara. Roscoe i$i dadu seama ca Roderick inca nu $tia adevarul despre I u ius Clifford. - Am venit sa va spun, tie $i Mirandei, ce am descoperit despre I\ kwell. Alertat de tonul lui, Roderick ii studie chipul, apoi se uita 'I n nou la Lucius Clifford, cu o expresie de dezgust $i mai 111 nuntata. - Lucius a fost Kirkwell? - A fa.cut schimb de identitate cu Kirkwell pe campul de lupta. Roderick reflecta un moment pentru a pune lucrurile cap

416

l.1

p.

- Deci... Trase o gura uria$ii de aer in piept. Lucius est m 1 ol 11v, rtor? scoe incuviinta din cap sumbru. - eea ce pune intr-o cu totul alta lumina lucruril · 111 11 p• ·• l.d 111 a ce prive$te soarta care ii a$teapta. II

- - - - - - Stpfianie Laurens - - - - - Cineva adusese cu un pahar de apa $i cateva saruri miroHI toare, precum $i mai multe pene arse, iar istericalele matu$ii H calmau treptat. Roscoe i$i desprinse intr-un final privirea de I Miranda; mi$carile ei nu pareau afectate de vreo rigiditate vizihl la, era alerta $i concentrata. 0 greutate i se ridica de pe picpt , Se uita la Roderick. - Ce le-ai spus servitorilor? Lasandu-1 pe Lucius Clifford cu propria lavaliera indesata tn gura pe post de ciilU$ $i cu mainile legate fedele$ la spate, Mudd $i Rawlins se dadura in spate, retragandu-se langa peretele din apropiere $i straduindu-se sa devina invizibili. Avand in vedl•rct ca erau barbati masivi, reu$eau faarte bine acest lucru; exers.\ sera suficient. Roderick inca se mai holba la Lucius Clifford. -Le-am spus ca pistolul s-a declan$at accidental - ceea cl', din anumite puncte de vedere, e adevarat. Cu varful unei cizm<-, impunse umarul lui Lucius Clifford. Dar asta ... Chipul ii capaU o expresie ferma. Evident, va trebui sa chemam politia ... -Nu. Ridicand capul, Roderick clipi surprins spre el. -Nu? Nu ii venea sa creada. Dar... Roderick ii arunca o privirc Mirandei, apoi, ro$ind de furie, cobori vocea: A atacat-o pr Miranda. - Da. ~tiu. Roscoe se uita din nou la dovezile atacului - fustelt• $ifanate, numeroasele $U"!te de par ce i se desprinsesera din coc, care st atea $i el stramb. 1$i inabu$i din nou impulsul criminal pe care i-1 starni acea imagine. Tocmai de asta trebuie sa luam masuri pentru a ne asigura ca Lucius Clifford nu va face $i mal mult rau, nici ei, nici restului familiei tale. Ca el $i urzelile lui nu var mai reprezenta o amenintare pentru voi. Roderick se incrunta. - Nu inteleg - cum mai poate reprezenta o amenintare? Cum ar putea sane mai faca rau? ·-Din cauza scandalului. Restul zgomotelor din incapere 1ncetasera. Roscoe se uit<\ in celiilalt capat $i vazu ca matu$a i$i revenise. Inca mai respira superficial, dar, impreuna cu Miranda $i cu Sarah, asculta acum conversat ia dintre el $i Roderick. 418

- - rTotu( sau nimic - - - - - ~i se uita derutatii la el, un om pe care nu 11 intalnise i iciodata. El inclina din cap spre ea. - Doamna. ii arunca o privire Mirandei, apoi lui Roderick, lupii care se concentrii din nou asupra matu$ii lor. Daca imi dati v ie sii explic, poate reu$im sa decidem care ar fi cea rnai buna Lbordare in aceasta situatie. Batrana flutura slabita din mana. - Daca ne poti ajuta sa scapam de asta farii scandal, c~, ·;: r te r g, domnule. . Roscoe cobori privirea spre barbatul de la picioarele lui, care ncepuse in sfar$it sa se mi$te. - Din cate am reu$it eu sii pun cap la cap, Lucius Clifford a cut parte dintr-un pluton de infanterie care a suferit pierderi I ri pe carnpul de lupta de la Waterloo. Multi au fast Uci$i. tiva au dezertat. Lucius a dezertat $i el, dar, inainte sa o faca, · ii -~ lasat jurnalul $i ceasul la un carnarad cazut in luptii $i a luat 1 umele acelui om - John Kirkwell. Prin urrnare, Kirkwell a fast 1 declarat dezertor, iar Lucius Clifford a fast considerat mart. l,a un moment dat, $i nu credem ca s-a intamplat recent, Lucius s-a 1 tors in Anglia. Roscoe ii arunca o privire lui Roderick. Din mo1lve evidente, nu a luat legatura cu familia lui, fiindcii toti n cre1 au mart. Daca i$i asuma din nou identitatea reala in fata 11 menilor care il cuno$teau, risca sii fie identificat drept dezertor, .t t oatii lumea $tie care e tratamentul rezervat de armatii dezerrilor. Ori de cate ori dorea, se folosea de numele lui Kirkwell, 1 r in rest ii evita pur $i simplu pe toti cei care il cunoscuserii 11 inte. insa e de presupus ca Lucius a aftat de moartea tatalui 1 u, acum doi ani. Ceva rnai tarziu, $i-a dat seama ca, daca mo$te1 iirea se transmitea strict pe linie barbateascii, atunci, daca tu 11 ureai, el, cea mai apropiata rudii de sange de sex barbatesc, 11" a $anse sa mo$teneasca eel putin o parte din bogatia ta. Chiar pr supunand ca prin t estament ii lasai Mirandei cea mai mar rtrte din avere, orice avocat viclean 1-ar fi putut infarma ca av . o 1 . nsa rezonabila sa puna mana pe eel pu~in o parte din dorrw:n inl 1. u, proprietatile tale, pe motiv ca aver a ta s ra d ]L hm 1' ' 11 I t u, $i, prin urmare, in cazul in care tu ur i f un i1wr,:1o'11l r de sex masculin, fratele bunicului t
- - - - Stpfianie Laurens---ar fi putut solicita o parte din ceea ce fusese initial proprietal1'.1 bunicului tau. Am fost informat ca un astfel de caz ar fi fost dificil, iar rezultatul ar fi depins de exprimarea folosita in diversl'l1• testamente $i, chiar mai mult, de prejudecatile judecatorulul, mai degraba decat de meritele argumentelor legale - $i s-ar fa gasit argumente puternice de ambele parti, fie pentru a-i acorcl.1 lui Lucius o parte din averea ta, fie pentru a i-o refuza. Oricum, din punctul de vedere al lui Lucius, care era sarac lipit pamantulul, era un rise pe care merita sa $i-l asume. Dar, desigui, inainte s.\ poata contesta legal testamentul tau, trebuia ca tu sa mori. Roderick, cu privirea atintita din nou asupra lui Lucius, cl;\ tina din cap. - Pentru simpla $ansa de a reu$i sa revendice o parte din aven-.1 mea, s-a hotarat sa ma ucida. Scoase un sunet de dezgust. De ast.1 i-a angajat pe Kempsey $i pe Dole $ii-a platit sa ma omoare. Roscoe incuviinta din cap. -Dar, cand lucrurile au luat o alta intorsatura dec!\t planuise ... - Cand ai intervenit tu $i m-ai salvat... - Cand eu $i Miranda am intervenit $i te-am salvat, Lucius s-.1 retras $i s-a reorganizat. $i-a regandit planul. -A spus ceva mai devreme, adauga Miranda, cum ca ar fi auzit ca Roderick intentiona sa doneze cea mai mare parte din averca lui in scopuri caritabile. . -Poftim? Matu$a Mirandei 1$i plimba privirea intre ea ~I Roderick. Credeam ca este dus cu pluta, dar ce-i asta? Vrei sa-\1 donezi fondurile? -Nu atat de mult. Roderick flutura din mana, ignorand comen . tariul ei. Dar, evident, Lucius credea ca e vorba despre mai mult. -Ah. Roscoe incuviinta din cap. Acum inteleg. Credea ca e$li pe punctul de a dona o mare parte din bogatia ta, a$a ca s-a sim~it obligat sa actioneze - mai int ai cu Kempsey $i cu Dole, apoi, cand acea schema a dat gre$, sa te atace din n ou, dar dintr-un alt unghi. - Prin mine. Miranda il privi cu raceala pe Lucius, care era aproape sigur con $tient acum $i asculta. $i pentru asta n-am sa-1 iert niciodat a. 420

- - - - ir'otu[ sau nimic - - - - Pentru a decide care e cea mai buna solutie in privinta vaului vostru, continua Roscoe netulburat, ar fi bine sa ii reca1 ttulam nelegiuirile. Astazi a atacat-o pe Miranda, dar Roderick ,l voi restul i-ati zadarnicit planul. Ulterior, a ince~cat sa stoarca 1c ni de la Roderick sub amenintarea pistolului... - Dar tu i-ai zadarnicit acel plan, spuse Roderick. - Da. $i, inainte de asta, a incercat sa te ucida platindu-i pe I empsey $i pe Dole sa iti faca de petrecanie, dar eu $i Miranda - m zadarnicit acel plan. Coborand privirea spre Lucius, Roscoe marca: Prin toate aceste incercari, in afara de ranile lui Roderick ·,t de nervii Mirandei, actiunile lui nu au provocat stricaciuni ~. ale. Nici una de durata. Insa acum ajungem la cea mai grava $i 1 ai odioasa nelegiuire. Dezertarea in fata inamicului. Autoritatile nsidera asta una dintre cele mai mari nelegiuiri, $i pe buna dreptate. In cazul lui insa, $i-a agravat ticalo$ia la.sand un alt ' • rbat, $i familia acelui barbat, sa sufere ru$inea dezertarii lui. e$i a fa.cut schimbul de identitate strict pentru a scapa, facand ta a salvat familia Clifford de scandalul de a avea un dezertor sanul ei. -0, Dumnezeule! Gladys ridica o mana la piept. - Fara palpitatii, o avertiza Miranda. Nu avem timp pentru t~ a ceva. Gladys clipi, apoi se uita la Roscoe ca $i cum s-ar fi a$teptat sa . salveze de o nenorocire iminenta. De parca ar fi acceptat provocarea, el raspunse: - In momentul de fata. Lucius Clifford e in mainile noastre, $i utem face cu el orice gasim de cuviinta. Trebuie sa ne gandim se va intampla daca il dam pe mana politi$tilor $i sa rap rt. m .\ ta lace se va petrece daca il dam, in schimb, pe m an a . rnJ. I ·!. - Putem face asta? intreba Roderick. Sail dam dir t p<· >1.1, l 1 t .rmatei? Roscoe incuviinta din cap. - Pot sa ma ocup eu de asta, da. Miranda inspira adanc $i i$i forta r11hrt1·.1 11. 11 •· I"'"·"\ l.1 1111111 . -Daca i1 dam pe mana poh~i ~ tilor, v.1 111·1111 ' ·' dq111111·111 1langere impotriva lui, nu-i a~. '? Se uita la Roscoe, 11' I

-------- Steyfianie Laurens--------

- - - 'T'otu( sau nimic -

-Da. ~i, pentru a se instrumenta cazul, tu $i Roderick vr\I A nevoiti sa apareti la un tribunal public, sa relatati incercarea 1111 de mai devreme de a-1 ucide pe Roderick $i sa dati toate detallll despre deznodamantul acelei incercari, cu marturia lui Kemp11ry1 a lui Dole l?i ale tuturor celor implicati, iar in final, fiindca un a111 I I de caz va atrage inevitabil atentia intregii aristocratii, asta ffo\ mai vorbi despre ziare, se va afla $i faptul ca Clifford a dezerll\1 1 precum $i ca s-a folosit de identitatea lui Kirkwell, ceea ce va cau:t. un scandal de proportii absolut uluitoare. Va fi genul de pro< I despre care lumea i$i va aminti $i va discuta ani la randul. -Nu! in vocea lui Gladys rasuna un refuz neclintit. Nu vol accepta a$a ceva. Afi$and o expresie hotarata $i razboinica, ,. uita la Miranda, apoi la Roderick. Interpretati-o cum dori\I $i, Dumnezeu mi-e martor, eu nu fac parte din familia Clifford , dar chiar $i eu o spun: nu faceti asta. Nuse poate sa vreti sa pal.1\I numele familiei voastre. Cobori privirea spre Lucius Cliffo11l, imobilizat la podea. Nu se poate sa vreti sa-i permiteti acesl 111 ticalos sa tarasca intreaga familie in mocirla dupa el. · - De acord. Roscoe inclina din cap spre Gladys. Dupa parcrc•4 mea, nu are nici un rost sa mergem pe calea asta. intr-adevi\1 Clifford va fi gasit vinovat $i va fi spanzurat, dar, pana sa se ajun>t acolo, va fi judecat intr-un proces public care va cauza stricaciunl ireparabile $i daune irecuperabile familiei Clifford, intregii familll. Dupa cum $tim cu totii, societatea nu va face diferenta. Ve\i h manjiti cu totii cu aceea$i smoala. Miranda $i Roderick schimbara o privire lunga; pentru prim1t data, Miranda simti propria ei atitudine extrem de protectoarr fata de fratele ei reflectata inspre ea. Insa nu erau doar ei dol implicati. Personajele implicate nici macar nu erau toate din familia Clifford. Era vorba $i despre Sarah, despre ducesa-mam;\ $i despre nora ei, despre Henry $i, mai presus de toate, desprr Roscoe insu$i; el nu pomenise nici despre propria lui persoani\, nici despre familia lui, dar, in cazul unei judecati la tribunal, ar fi fost citat $i el, ar fi fost nevoit sa infrunte galeriile $i s,\ i$i ri$te astfel identitatea pazita cu grija $i, prin urmare, nu mele $i reputatia familiei sale. Ceea ce ar fi starnit un scandal mai presus de toatt• scandalurile. 1

422

In spirand adanc, Miranda se uita la Roscoe. - Ce se va intampla daca il dam pe mana armatei? La picioarele lor, Lucius Clifford se zvarcoli, fortand in zadar aturile. Cu privirea atintita asupra prizonierul~i lor, Roscoe raspunse: - Cunosc mai multi oameni sus-pu$i. Inteleg ca armata se va I•ucura foarte tare sa puna mana pe unul dintre ultimii dezertori 1 (lre au sea.pat pana acum de justitie. Cred ca, in schimbul accept ului familiei de a-1 preda, armata va fi perfect capabila sa se 11 upe de el prin intermediul propriilor tribunale $i prin m.ijloace pecifice - lucruri care se pot face, toate, depar:e de och1ul ~~1 licului. Fa.cu 0 pauza, apoi adauga: Armata va mforma fami11a I i Kirkwell ca a fost in mod eronat considerat dezertor, ca de I pt a murit slujindu-$i tara, iar familia Kirkwell va ~~~pa~ )\ bita cum se cuvine pentru a indrepta raul facut amm:ir.n. lm 1 rkwell $i reputatiei familiei lui. Deci acest aspect al nel~gmirilor In· Lucius Clifford va fi indreptat atat cat se poate. Cat despre 1 1cius Clifford, odata ce ajunge pe mainile armatei, ma indoiesc ncer ca vom mai auzi vreodata de el. Pret de cateva momente, Roscoe, Roderick $i Miranda ramasera u pri~irile atintite asupra lui Lucius Clifford, care zacea, legat, 1 utit $i neajutorat, la picioarele lor. Apoi Miranda inspira adanc $i aproba din cap. -nvom da pe mana armatei. Vorbise ca un judecator care pronunta o sentinta. Nimeni nu se impotrivi. Roderick se cutremura, apoi intreba: -Cum? Roscoe se ocupa de problema. Dadu ordine ca Lucius sa 11 dus in casa lui ~i inchis in beciul de acolo pana can~ anu~ta , mata iar aceasta trimitea pe cineva dupa el. Mudd $1 Rawlms l idic;ra pe Lucius; disperat, acesta incerca sa dea ~i~ picioare, •1 • ca ii legara ~i gleznele, apoi il scoasera impreuna dii:: salonul ,\ dimineata, traversara cu el terasa $i pornira peste pap~te sprl' 1 arta laterala. insotita de Roscoe, Miranda ie~i pe terasa. Rod rid< Vf'I ii 11 11111 1 1 hiopatand dupa ei. Urmareau mica procesiune - c i doi • • il p care Roscoe ii insarcinase sa supraveghez c ~1.1 t 111 1•·r11 • 1 ·'

?

I'' I

-------- Steyhanie Laurens ------ - chemati pentru a-i ajuta pe Mudd ;;i pe Rawlins-, cand uni< 11 t de surpriza de deasupra lor, urmat de un bocet ;;i de o cx1 I matie, le atrase privirile spre o fereastra din podul aflat 1111111 deasupralor. · Trei cameriste - Milly, fata in casa, Ginger ;;i fata de la buc.ll rie - erau aplecate la fereastra, aratand cu degetul ;;i exclam. 1111 Milly ;;i fata de la bucatarie erau cele care exclamau, in vrenw ' Ginger parea uluita. Roderick pa;;i pe marginea terasei ;;i se intoarse sa privc.111 in SUS. -Hei, voi trei, ce e? Zece minute mai tarziu, dupa n enumarate eforturi de a I · lini;;ti, descoperira cum aflase Lucius despre planurile lui Rodo rick de ,,a-;;i dona t oata averea". In ultimele cateva luni, Lud 111 incepuse sa iasa la plimbare cu Ginger. Cel putin de atund lfl urzise planurile. Miranda clatina din cap, dar o batu U$Or pe Ginger pe umi\r. - Sava fie invatatura de minte la toate. Sa nu aveti incredcw In gentlemeni care par prea buni pentru a fi adevarati. Sunt apro.1p in mod sigur ni;;te nelegiuiti. Dar de uncle ati aft.at desprc pl nurile domnului Roderick? Cameristele afi;;ara un aer ru$inat, dar Milly recunoscu: - Toata lumea aude cate ceva, domni;;oara. Picaturi ;;i firiml turi, niciodata prea mult - $i mai sunt ;;i lucrurile pe care don11111I Roderick i le cere lui Hughes sau despre care 11 in treaba, articol r l din ziarele pe care ii place domnului Roderick sa le citeas1 , Treburile filantropice. Cand am pus totul cap la cap, ei him•, 111 s-a parut limpede ca lumina zilei. Milly se uita la Roderick. Ne lot a;;teptam sa aflam ·din clipa in clipa ca veti inchide casa. - Da, ei bine ... Pa.rand vag uluit, Roderick expira zgomolo•, Presupun ca ar trebui sa Ii asiguram pe toti ca nu voi face niml atat de prostesc cum ar fi sa !mi donez intreaga avere. E vorh doar sa-mi folosesc o mica parte din ea pentru ;;coli ;;i all asemenea. Nimic care sa va starneasca nelinii;;tea. Cu sigura11\ nu intentionez sa in chid casa asta. - Oh. Milly se insenina la fata. Servitorii vor fi incant \I sa auda asta, domnule.

424

- - - - r:r'otu( sau nimic - - - u acceptul lui Roderick, cele trei cameriste fora trimise sa ,, pandeasca vestea cea buna. Roderick schimba o privire atat cu Miranda, cat ;;i cu Sarah. Din fotoliu, Gladys miji ochii spre el. - Aminte;;te-mi sa o intreb pe Milly data viitoare cand vreau , $tiu cu ce te ocupi. Gladys ridica barbia. Se pare ca servitorii 1 u mai multe decat mine. . Roderick se uita la Gladys; Miranda se intreba ce avea sa I puna. Apoi el zambi. . - Chiar nu e deloc important, matu;;a. Este doar un mteres il meu. Gladys pufni. Privirea ei se muta asupra lui Roscoe. - Ma tern, domnule, ca nu te cunosc, ;;i nimeni nu s-a gandit sa ,, faca prezentarile. Roscoe zambi, afi;;and ceea ce Miranda i;;i imagina ca ar fi fost 111 zambet demn de Lord Julian: relaxat, firesc, de un farmec cu ,,cl varat gratios. Lua mana lui Gladys ;;i se inclina deasupra ei. - Sunt Neville Roscoe, doamna. Locuiesc in apropiere. Gladys dadu aprobator din cap. . - Ah, da, e;;ti regele cartoforilor. Locuie;;ti in casa cea mare $1 1il b de pe Chichester Street. Cand Miranda ;;i Roderick clipira r 11 prin;;i, Gladys pufni. Sa ;;titi ca vorbesc uneori cu doamna 1 I nnery. . . . Miranda nu putu sa nu se intrebe ce altc~va ma1 auz1se 11 1. tu;;a ei. Gladys insa inclina din cap spre Roscoe cu o expresie de aprol1. 1r gratioasa. - Ori;;icum, trebuie sa iti multumesc, domnule Roscoe, pentru I IJ • ajutorul dat azi. $i, cum s-a facut deja ora pranzului ;;i, dup~ 11 1. tea eforturi ;;i drama, indraznesc sa spun ca·suntem cu totn 1 lmiti, a;; aprecia foarte mult daca ni te-ai alatura la mas~. Roscoe Ii arunca o privire Mirandei ;;i-i ii vazu surprmderea. ::1· uita din nou la Gladys, apoi incuviinta din cap. - Multumesc doamna. Ac. fi incantat. ' ' .,, 1 Nu ar fi trebuit sa accepte; nu putea nicidecum sa spere a un v t r cu Miranda, iar acum, ca eel care incercase sa il omoare I" ' Roderick fusese prins, nu mai avea nici un motiv pe~tru 11 ontinua orice fel de asociere, dar i;;i dorea, pentru ult1ma

425

------- Stq'hanie Laurens---data, pentru doar cateva ore, sa se scalde in caldura prezen\ I Mirandei, in placerea companiei ei, in bucuria zambetelor ei.

Capito(u( 22 ~ Roscoe trimise vorba la Wolverstone House. La ora $ase fu1, ducele de Wolverstone, impreuna cu oaspetii lui din seara ac<•ct 1 Christian Allardyce, marchiz de Dearne, $i Rafe Carstairs, soHI pe Chichester Street. Rundle Ii conduse in biblioteca, undt• H a$teptau Roscoe $i Roderick. Roscoe facu prezentarile. Odata ce se a$ezara cu totii $i II • servira pahare cu eel mai bun coniac, le explica tot ceea ce ~t IAU acum el $i Roderick despre Lucius Clifford $i despre serviciul hal militar. Nu pomeni deloc despre tentativa de a-1 ucide pe Roder It k, nici despre interesul ulterior al lui Lucius fata de Miranda. La finalul prezentarii, Wolverstone il fixa cu o privire UfO intrebatoare. - $i cum anume, am sa te rog sa-mi spui, s-a intamplat • descoperi secretul lui Clifford? Roscoe se a$teptase la acea intrebare. -Eu $i Roderick incercam sa dam de urma lui Kirkwell intr cu totul alta problema $i astfel am aft.at adevarata lui identitattt, Wolverstone i$i muta privirea intunecata asupra lui Roderick , -Tu e$ti ruda cu individul. Ai venit sa cer$e$ti indurare pt'll tru el? Roderick clatina din cap. - Nicidecum - ba chiar dimpotriva. -Oh? Wolverstone sorbi din pahar. Cum a$a? Roscoe 11 privi aprobator pe Roderick in vreme ce acestn • straduia sa i$i puna gandurile in ordine, ceea ce era intotdeaun idee buna cand int erlocutorul era Wolverstone. -Am venit sa reprezint interesele familiei mele. De$i rela\1 nu e apropiata, noi - eu $i sora mea - il cunoa$tem de-o vlit\ pe Lucius $i pe membrii familiei lui, verii no$tri. Lucius a fo• mort pentru noi toti, de la Waterloo incoace. Nu mai avt1m 426

-

'T'otu( sau nimic - - - - -

tive sa ii plangem acum. In prezent, nimeni din fa1:1ili~ i~ ra de mine $i de sora mea nu $tie ca Lucius a ramas m v1at~ u ca a fost un dezertor. Mama lui mai traie$te, iar el are tre1 11 rori, toate casatorite $i cu copii. Zona in care traiesc, pe langa rvr .cclesfield e una rurala $i foarte parohiala. Orice zvon despre nfarnia lui Lucius ar atrage o suferinta certa pentru familia ll1L- de$i este complet nevinovata pentru nelegiuirea lui. Ro~e1 k facu 0 pauza, apoi se uita pentru o clipa la Allardyce $1 la ll fe inainte de a se concentra din nou asupra lui Wolverstone. I J rnnilor, daca exista o solutie de a ne ocupa de Lucius a$a cum • uvine, aparand in acela$i timp familia lui ne$tiutoare de rele'. 1 unci, daca e catu$i de putin posibil, v-a$ ruga sa va indreptat1 11 111 acea directie. - Ah. Buz~le lui Wolverstone se curbara aprobator. In acest z... Ii arunca o privire lui Allardyce, care incuviinta din cap, 1 p 1 i ridica o spranceana spre Rafe, care confirma $i mai hotarat. 1 , mbind vag, Wolverstone reveni la Roderick. Cred ca put:1:'1 I rnasuri ca Lucius Clifford sa fie judecat a$a cum menta, 111 particular. Wolverstone se intoarse spre Rafe. il cuno$ti pe ,1 tualul $ef al armatei, nu-i a$a? Rafe dadu aprobator din cap. - E un prieten vechi. Voi face un ocol pe la cazarma in drum pre casa voastra. Rafe se uita la Roscoe. D~ca i~i poti ~mp~u11 u.ta cativa dintre oamenii tai, am sa-1 laU $1 pe pnzomer 1 u mine ~ ar fi bine sa il predam la cazarma cat de curand posibil · dernaram procesul. - A$a e. Expresia lui Wolverstone deveni cinica. $i, ca sa ne .1 .i uram ca nu apar impulsuri bru$te de a da de ves~e pest_e )'. nita despre capturarea unui dezertor rama~ in ~r~~· mot1: tte de dorinta de a obtine o scanteie de glone pohtica, am sa 1 ut cu miu'istrul maine, doar pentru a-i comunica interesul 1 111 u $i a-i sublinia cat e de important sa pastram intreaga poveste 1, • retabila departe de privirile publicului. Christian Allardyce pufni in ras. - Aminte$te-i ca razboiul s-a incheiat de mult, iar oamenilor 11 \\ le place sa li se aduca aminte despre el, in nici un fel. - Buna idee.

111

11 c

A

4 7

------- Stpfianie Laurens----

- - - - tTotu( sau nimic - - - -

':Volverstone i$i goli paharul, $i la fel facura $i ceilalti barbo,I, ap01 se ridicara. -Am sa-ti ofer chiar mai mult decat doar oamenii mei, am sa-ti imprumut $i o trasura. Roscoe intalni privirea lui Rafo, Cred ca ar fi mai intelept sa ii luati pe Clifford din grija mca n-a$ vrea sa i se intample vreun accident inainte sa ajunga in curtii martiale. ' ' Rafe mormai: - Nu se $tie niciodata - nu este exclus nici a$a. Nici mie nu prea imi plac dezertorii, cat despre cei de la cazarma ... Ei binct,

- Da, slava Domnului. Roderick cobori privirea spre piciorul nit. Inca ma refac dupa ultima aventura, dar eel putin nu mai unt nevoit sa $Chiopatez cu o carja. -Sa nu uitam sa o trimitem inapoi la Ridgware. Miranda ii . runca o privire lui Sarah. Prima persoana care va merge in vizita olo ar trebui sa o duca. Sarah zambi, incuviinta din cap, apoi se uita la Roderick. Gladys solicita atentia Mirandei, apoi Hughes veni sa anunte e cina era servita. Se ridicara cu totii $i intrara in salon. Cina se dovedi o adunare relax'ata, chiar vesela. in timp ce Roderick $i Sarah, cu vioiciunea tineretii, lasasera deja trecutul n urma $i de-abia a$teptau sa i$i contureze viitorul, Miranda 1 i spuse ca pentru ea $i Gladys principala emotie era mai der,raba U$Urarea euforica, de$i in cazul ei euforia provenea din mai rnulte surse. Amenintarea la adresa lui Roderick $i a ei fusese rezultatul ,1 tiunilor lui Lucius - iar Lucius nu mai era. 'Ceea ce ii lasa anumite aspecte de infruntat $i subiecte de d cis, dar, de$i acum i$i vedea !impede directia, masa la care luau Ina nu era locul potrivit pentru a reflecta asupra urmatorului d pas. in schimb, se concentra asupra a ceea ce era in fata ei )I. derick $i Sarah $i relatia lor de prietenie care evoluase rapid 1pre mult mai mult. Cu un zambet vag pe buze, i1 privi pe fratele ei discutand d spre proiectul lui pentru Organizatia Filantropica, o activitate 11 1 care voia sa se implice activ acum case putea mi$Ca din nou in v ie. Dupa timpul petrecut la Ridgware, Sarah intelegea concep1ul $i se grabi sa ii ofere sustinerea ei, spunandu-$i parerea despre I'" ~ii pe care Roderick considera ca ar trebui sa ii faca $i despre 1 1 1 mai bune cai pentru a-i realiza. Gladys asculta, neintelegand 1l deplin ce voia Roderick sa faca, dar dispusa sa asculte, sa invcrc·, t ccepte. Nu incapea indoiala in mintea Mirandei ca Roderi l nv1·.1 :1. 1 I (' rain curand lui Sarah sa se casatoreasca cu el ~i (, Snr.1h 111111.I . accepte. Nimeni dintre cei care ii vedeau impr1·1111.'\ 1111 .11 Ii 11 ntut sa nu observe legatura luminoasa dint n· 1•i 1 11• rq 1e" 11111• •1 I 111• c ce stralucea pe chipurile lor $i ] jn . Ii'. c•• 1 1 ic 'I1 l,

fa'"

Wffiff~a

·

Intorcandu-se spre Wolverstone, Roscoe ii intinse mana. -Multumesc. I$i stransera toti mainile. Wolverstone se intoarse spre U$a. -Trebuie sa spun ca, prin faptul ca ne-ai ajutat sa aducern tn fata curtii martiale un dezertor care a lasat intentionat un alt barbat sa poarte stigmatul, eu $i ai mei suntem cei ~are ar trebul sa iti multumim. Cu o inclinare gratioasa din cap, Wolverstone ii conduse p restul barbatilor afara din biblioteca, - Deci e totul aranjat? Totul rezolvat? A$ezata pe canapeaua din salon, cu Sarah langa ea $i cu Gladys la locul ei obi$nuit, in fotoliu, Miranda ii privi pe Roderirk stand in fata $emineului; tocmai terminase de relatat detaliilo intalnirii din casa lui Roscoe. Roderick i$i deschise larg bratele. -A fast uluitor de simplu. Toti se cunosc intre ei, dar a fm1t mai mult de atat. Gandesc la fel. E ca $i cum ar recunoa$te ca sunt similari, ceea ce inseamna $i ca au incredere unul in altul; prh1 urmare, nu am avut altceva de facut decat sa descriem problem cu Lucius, apoi ei au inteles ce voiam $i au confirmat ca solu\I sugerata de noi este cea mai buna. - Deci s-a rezolvat. ~i-1 alunga cu hotarare pe Lucius din gand; pentru ea $i familia lor, el murise la Waterloo, din cauza a Wl' ce facuse cu mana lui. Dupa o clipa, ii zambi lui Roderick. Gata cu aventurile in ceea ce te prive$te!

428

1

I "'

------ Stphanie Laurens-----Iubire. Era acolo, in fata ei, demonstrata, insufletind o mic d lucruri marunte. ' Acum, ca i se deschisesera ochii, o vedea !impede. Desertul fu servit $i consumat rapid; ceilalti aveau chef sa m"I zaboveasca. Impingandu-$i U$Or scaunul in spate, Miranda se ridica. Ca 111 1 ~oderick $i Sarah i$i intrerupsera discutia animata $i 0 privirc\, I facu semn cu mana sa ramana a$ezati. - Va rog sa ma scuzati, eu am ni$te ... treburi neterminatc d care trebuie sa ma ocup. Sar~h.ii zambi dulce, dar Roderick o studie pentru o clipa, apol aproba dm cap. . -Da, desigur. Ezita, apoi adauga: Daca pot sa fac ceva pent ru tme ... Miranda i$i lasa zambetul sa se adanceasca. - Daca va fi cazul, am sa te anunt. . · ~etr~gandu-se din salon, porni 'spre scari. Ajunse in earner e1, n~ch1se U$~, a~~i se apropie de bancheta de sub fereastra $i 1111 a$e~a. C~bon pnvirea spre paji$tea laterala, argintata in lumiua ~ne~ l~m ap:oape pline, spre copacii ale caror ramuri gola$e 0 1mp1ed1cau sa vada poarta laterala. . Ri~~cand privirea, se uita in stanga, spre locul in care, print rt1 d1ver$11 copaci interpu$i, se vedeau cateva licariri de alb. El era acolo, iar ea era aid. Care era cea mai buna solutie pentru a anula acea distanta? ' Statu $i reflecta, lasandu-$i mintea sa recapituleze Ultim(•),, cateva saptamani, sa rememoreze zilele de cand ii vazuse prl ma data.

~e ~a~di la :ot :e aflase - despre el $i chiar mai mult despr"

ea msa!1. Se gan~1 la. ceea ce crescuse intre ei, la ceea ce $t i.t acum ca era. Se gand1 la ceea ce-$i dorea eel mai mult cu adt• varat, de la viata. Se gandi la coloana ei vertebrala $l la cum s-o foloseasca. Concluzia ei era acolo, solida $i sigura in centrul sufl<• . tului ei; $tia sigur ce voia. Singura intrebare ramasa era cat dt• mult era dispusa sa ri$te $i eventual sa sacrifice pentru a obtim• acel lucru. 430

- - - - 'T'otu( sau nimic -------I$i studie telul, i$i evalua optiunile, apoi se ridica $i se apropie de cordonul clopotelului. Lady Mickleham avea dreptate. Pentru o lady, viata insemna de fapt sa i$i foloseasca a$a cum se cuvine coloana vertebrala. Roscoe era a$ezat in fata focului, in biblioteca. Avea in brate o arte deschisa - aceea$i carte din a carei lectura fusese intrerupt u mai bine de o luna in urma, cand Miranda venise sa ii ceara . jutorul pentru a-1 gasi pe Roderick. Un pahar de brandy era $ezat pe masa langa cotul lui, dar atat pagina tiparita, cat $i bautura ramasera ignorate, Roscoe stand cu privirea atintita .. supra flacarilor aurii ale focului. $i amintindu-$i caldura unor flacari diferite, flacarile ce ta$eau din ochii Mirandei, care se aprindeau $i se revarsau peste 1 de fiecare data cand erau aproape, cand se atingeau, cand se ubeau. Flacarile care ii incalzisera cu adevarat. Care, pentru scurta vreme, ii oferisera o viata implinita, tl ntregisera. Dar se terminase, scurta lor aventura amoroasa se sfar$ise. i, pentru un barbat atat de puternic ca el, era cu adevarat dureros s fie nevoit sa admita ca nu putea face nimic pentru a schimba . cest lucru, oricat de mult $i-ar fi dorit . Era cine era - Neville Roscoe - $i nu putea da timpul inapoi. Nu putea $terge paginile din ultimii doisprezece ani ai vietii lui $i nici nu voia sa o faca. Dar, din aceasta cauza, nu mai exista nici o speranta pentru ei, nici o cale ... $i ea era cine era, iar acest lucru insemna ca nu exista nici un viitor pentru ei. I$i forta privirea sa se indrepte asupra cartii, incerca sa se oncentreze la cuvinte. Nu reu$i. incerca din nou; trebuia sa $i-o scoata din minte $i sa-$i vada mai departe de viata lui, de viata lui de dinainte, care, pana atunci, se paruse plina de munca $i de realizari, dar care acum i se parea umva ca o carcasa goala. Faptul ca lasase un om sa supravegheze casa de pe Claverton Street nu era tocmai un semn de renuntare, dar in urmatoarele teva saptamani probabil urma sa renunte, dupa ce paznicii inpeau sa se plictiseasca $i sa se planga.

4:31

------ Steyfianie Laurens-----Auzi sunetul clopotelului de la intrare, un zgomot vag, aten114t de distanta $i de peretii gro$i ai bibliotecii. Rundle avea s<'I ,.. ocupe de oricine ar fi fast la U$a, insa a$tepta rabdator pret d11 cateva minute inainte de a cobori din nou privirea spre carte. Incerca sa citeasca, dar continua sa auda sunete plutind pl\11A la el din holul de la intrare. Nu era galagie, dar ceva se petrecr•4, Se intreba daca Rafe intampinase vreo dificultate $i il adusesc p Lucius Clifford inapoi, pentru a fi tinut in siguranta, dar o privlr spre ceas ii confirma ca era trecut de ora zece - prea tarziu pent ru a$a ceva, cu certitudine. In plus, Rundle 1-ar fi anuntat deja sau 1-ar fi condus p• eventualul vizitator la el, dar nu aparuse nimeni. Treptat, sunetele distante amutira, apoi se reinstaura lini$fc'4, Se uita din nou la carte, apoi, cu o expresie hotarata, o inchlN11 $i o puse deoparte, langa bautura aproape neatinsa. Agita\ lii, curiozitatea $i un sentiment de confuzie imbinata cu nelini~t 11 se amestecara in el, determinandu-1 sa se ridice. Auzi pa$i. Indreptandu-se, se intoarse cu fata spre U$a, dull urechile $i auzi pa$ii tot mai !impede, caci cineva, oricine o fi fo111 1 inainta pe coridorul lung spre U$ile bibliotecii. Un pas U$Or $i leganat. Un pas de femeie. Unul pe care il recunoscu. Incremeni. I$i dadu seama intr-un final ca pasul mai greu al lui Rundle n11 se auzea pe nicaieri. Apoi pa$ii ajunsera la U$a, aceasta se deschi11 , $i Miranda intra in biblioteca. Miranda 11 zari, zambi, se intoarse $i inchise U$a. Paruse uluit - mai uluit decat 11 vazuse vreodata -, insi\, cand se intoarse spre el, regasi. expresia lui impasibila, mas<4 impenetrabila pe care o folosea pentru a infrunta lumea. Dar <'4 nu lasa acest lucru sa ii $tirbeasca zambetul cand traversa in A perea pana la el. -Ce cauti aici? Intrebarea maraita, U$Or aspra sugera ca nu se bucura s<'I () vada. Dar ea nu avea de gand sa lase nici a$a ceva sa o intoarc din drum; $tia ce $tia. Oprindu-se in fata lui, inalta capul $1 ti sustinu privirea.

~--- 'T'otu( sau nimic ---- - _ Sunt aici, fiindca... Ei bine, presupun ca se poate spune ca 11 instalez. Aici, in casa ta. Pentru o clipa, el nu reactiona, apoi clipi. Lent. - Poftim? Miranda flutura o mana peste umar, spre restul casei. _ Rundle $i restul servitorilor imi due bagajele la etaj. Am deci~ le punem in camera de langa camera ta. Mi se pare eel ma1 trivit loc. Roscoe inspira adanc; cand ii intalni privire~ di~.nou, ~a_s~a mpasibila ii disparuse. Disparuse complet. Ch1pul 11 era rava$1t tl emotie bruta. - Mi~anda ... nu. Nu poti face as ta. Ea i$i arcui sprancenele. - Nupot? .. __ _Nu gande$ti limpeJe. Ochii lui ii sc:ut.a~a pe ~1 e1, vazur:_a h tararea $i fermitatea pe care ea nu incerca mocum sale ascunda. i t recu 0 mana prin par $i se intoarse cu fata spre foe. Nute pot le a sa faci asta. . . Ease apropie din spate, i$i petrecu bratele in jurul pieptulm lul . . . , 1$i lipi o tampla de gulerul lui. - Ba poti. Imi doresc o familie, asta .n:1-am .dont ~m~ot~ auna $i vreau sa-mi intemeiez acea fam1he cu tme. ~tm ca $1 1u iti d~re$ti 0 familie a ta la fel de mult ca mine - te-am va:u.t 1n ; anul familiei tale $i cu familia pe care ti-ai format-a a1~1, rlcr nu e acela$i lucru, a$a-i? Im~ doresc o familie ~i ~n cam1~ 11 meu, $i tu vrei acela$i lucru. I$i stranse bratele m J1trul lm, , _ mbrati$andu-I. Nu trebuie decat sa spui da. . . . , Pret de un moment, el ramase in bratele e1, ndicand o mana ste ; ei, apoi ofta $i i$i lasa capul sa ii cada in fata. ~up~ o clipa, desprinse bland mainile $i, tinandu-i una intr-ale Im, se mtoarse l fata spre ea. Ii intalni privirea. . . . . - Nu pot inceta sa mai fiu Roscoe. - Da, $tiU, $i nici nu-ti cer sa o facL Venmd ~~1 apr~ap~, ,i ridica mana libera $i o puse pe pieptul lui, sus.tmandu-1 ~n­ v rea. Te iubesc pentru cine e$ti, nu pentru cine a1 fast sau cme . putea fi. . . d' El incremeni. Ochii lui ii studiara pe a1 e1 aproape cu 1Spe' re . Dupa o fractiune de secunda de t acere, intreba:

432 433

- - - ir'otu( sau nimic ~---

....___ _ _ Stplianie Laurens------ Ma iube$ti? Miranda se chinui sa nu-$i lase zambetul sa tremun•, 1 lupta sa i$i tina in frau lacrimile ce ii ta$nira din ochi in fa\ vulnerabilitatii absolute ce rasuna in acele cuvinte simpl Reu$i sa incuviinteze din cap cu hotarare, cu un aer apro pe razboinic. - Da. De asta sunt aid - te iubesc $i $tiU ca nimic din cer " de pe pamant nu e suficient de puternic pentru a schimba aHl , il privi in ochi, simtindu-se mai increzatoare decat se a$teptn• , $i continua: $i $tiu ca $i tu ma iube$ti, ca simti la fel fate'\ cl mine la toate nivelurile, in toate privintele. Ai incercat sa remm\I la mine, sa ma tii departe, dar nu ai reu$it. A$a puternic cum e$ti, a$a disciplinat cum e$ti, tot nu ai reu$it. Azi dupa-amin• te-ai pus intre mine $i pistol, ceea ce, in materie de demonstrn\11 dramatice, a fost destul de emfatic, dar graitor in ceea ce priv<·~I sentimentele tale - $i in m-a ajutat sa mi le limpezesc pe ale ml'! , Dupa ziua de azi, a sta departe unul de celalalt nu o sa mai f niciodata posibil, nu o sane mai satisfaca niciodata pe nici u1111I dintre noi, a$a ca am venit sa gasesc o cale de a fi impreuna · o cale care sa-mi permita sa iti fiu amanta $i tovara$ atata timp r l va dura iubirea noast ra, ceea ce eu estimez ca va fi o ve$nicie. Expresia lui trada un amestec pestrit de emotii - neincredt•r 1 confuzie, uluire $i speranta crescanda. -Dar cum ramane cu respectabilitatea? Daca locuie$ti cu min 1 ti-o vei pierde garantat. Cu ochii atintiti in ai lui, Miranda ezita, apoi spuse: -A$ putea sa-ti spun pur $i simplu ca nu imi mai pasa d respectabilitate, $i ar fi adevarat, dar probabil ca nu ai accept U$Or a$a ceva, a$a ca am sa-ti explic. Toata viata am fost invatal ca respectabilitatea reprezinta virtutea absoluta, ca nimic nu e mai important decat a fi curtata $i adorata. Nu sunt sigura dac am crezut vreodata cu adevarat, in adancul sufl.etului, in act•Hl precept, dar am respectat intotdeauna cu rigiditate acel cod, care insa nu mi-a adus niciodata fericire. Apoi, gratie aventurilor noastre din ultimele saptamani, am vazut $i am invatat, $i ml s-a demonstrat fara echivoc ca respectabilitatea sociala e, in crl mai bun caz, o virtute minora. Pale$te in fata unor virtuti mnl importante precum iubirea, onoarea $i devotamentul. Precum 434

ialitatea, integritatea $i respectul ca.$tigat prin propriil~ ,1 ~iuni. Precum g:ija sincera fata de altii $i ~rotej_area celor ~~1 l bi decat tine. In comparatie cu aceste virtut1, respect:b1h~ l tea e insignifianta, o proiectie efemera de care ~e agata ce~ rora le lipse$te o forta mai mare. A$a ca nu, nu ma1 pun acela$1 ~ pe respectabilitate ca in trecut. Pentru mine, acum,. este 11 n mare parte irelevanta. Ceea ce conteaza acum pentru mm~ c:· tu. F" punctul de reper al lumii mele - e iub irea . ..,1 nn dca- pe tme iubesc. Venise acolo pregatita $i hotarata sa ri$te totul; era singurul 1 1 ru pe care il invatase de la Wraxby. De la Wraxby $i de la 1 I itt asta. Daca voia sa revendice iubire, nu putea sa stea deoparte a a$tepte sa ii fie oferita. Trebuia sa fie dispusa _sa ri~te ~otul , ntru a 0 obtine - sa i$i ri$te inima, sa i-o ofere lm daca v01a ca 1 1 sa i-o ofe;e pe a lui in schimb. Roscoe inspira adanc $i se cutremura. , . - Eu ... nu $tiu ce sa spun. M-ai naucit. - Mi-a$ cere scuze, insa, odata ce mi-am dat seama exact_ ce.~m1 11 resc, am $tiut ca nu ar mai fi avut nici un rost sa a$tept sa v11 t~ -mi ceri mana. De fapt, nu ar fi avut rost nici macar sa a$tept sa 1p ri la U$a. Arcui o spranceana. Nu ai fi facut-o, a$a-i? ' El ii sustinu privirea $i in cele din urma spuse: - Eram hotarat sa nu o fac. Buzele ei se curbara in fata marturisirii nerostite ca poate nu , 11• fi. reu$it sa i$i respecte limita impusa cu atata determinare .. _ - Pe de-o parte, mi-ar fi placut s~ te vad cedand: d~r ... I~spir~ 1dfmc, apoi ii spuse indrazneata: Inteleg ca simt1 ca nu-t1 pot1 p ·rmite sa-mi ceri mana, dar... _ · l i$i puse un deget peste buzele ei, facand-o sa amuteasca. • · p1eca- u.,.c:or capul nusti.nu privirea pret de d.oua- secun d e, apo1· 1$1 /,• ~i sprijini fruntea de a ei. . . . - Nu pot. Vocea ii era chirtuita $i joasa, apo1 d~vem ma~ p~1" nica. NU: am s-o fac. Ar insemna sa-ti cer sa fac1 un sacnficm p• , mare, iar asta e ceva ce nu pot, nu vreau sa fac. Ridicand , ipul, 0 privi in ochi cu o expresie su~br~ $i ~v~ra. Nu P~~ - ~i cer sa la$i deopart vi d lady $1 sa accept1 ceea ce it1

1

1•1

'

feri eu.

4 5

. . _ _ - rfotu( sau nimic - - -

------ St:fhanie Laurens-------Ea zambi din nou $i ridica o mana pentru a-i prinde in p.11 ma obrazul. -Nu, $tiu. ~tiu ca nu poti sa-mi ceri asta. Ca n-ai sa mi-o ccrl. Tocmai de asta sunt eu aid, sa ti-o cer eu. El clipi. Inainte sa apuce sa vorbeasca, ea continua: -Te-ai gandit vreodata ca tu fad constant sacrifidi pentru altii, ca tu e$ti intotdeauna eel care ofera $i nu le acorzi nidodat celorlalti o $ansa de a-ti intoarce favoarea? Crede-ma, familia tu, $i fara indoiala $i altii, simt acest dezechilibru foarte puternic, dar tu e$ti foarte, foarte bun in a pastra balanta inclinata in direqlA pe care o consideri tu corecta - cea in care tu tot oferi $i to\I ceilalti accepta. Facu o pauza, inclina capul, pastrandu-$i privircl\ inlantuita cu a lui. in mine insa ti-ai gasit na$ul. Fiindca, pentru mine, provocarea pe care trebuie sa o accept pentru a obtine cet'I\ ce-mi doresc eel mai mult in viata e sa te conving sa iti schimhl atitudinea - sa te conving, doar de data asta, sa imi dai voie sa fn1 eu cea care ofera, sa-mi dai voie sa fiu eu cea care face sacrificiul, iar ca tu sail accepti, sa fii eel caruia ii este dedicat acest sacrificiu. Se opri, cu privirea atintita asupra lui, apoi ridica barbia. A$a di intrebarea mea pentru tine, Neville Roscoe, pentru barbatul carr folose$te acest nume, e daca e$ti sufident de puternic, daca i\I dore$ti sufident de mult sa fiu sotia ta, incat sa accepti cererc.1 mea in casatorie ... El tacu pret de un minut intreg, apoi spuse: -Ce-ar fi sa fad intai cererea in casatorie, apoi vom afl.a? Mainile lui se ridicasera $i alunecasera pe talia ei; acum o tinen cu blandete langa el. - Cererea mea, propunerea mea, oferta mea pentru tine, domnul meu, e simpla: casatore$te-te cu mine. Casatore$te-tc cu mine, iube$te-ma, tine-ma in brate $i nu renunta nidodata la mine. Lasa-ma sa umplu locul de langa tine, sa ma ocup de casa asta $i s-o transform intr-un camin $i, daca Dumnezeu va dori, sc\ creez o familie cu tine. El o privi in ochi $i nu putu sa nu vada teribila dorinta ard· toare $i bucuria pe care totu$i $i-o tinea in frau. - Viata ca sotie a mea nu va fi genul de viata la care s-ar a$tepta o lady. 436

-Nu, dar va fi viata pe care mi-o doresc - ca amanta a ta, ca . , tovara$, ca sotie a ta $i ca mama a copiilor tai. Pret de cateva secunde, timpul incremeni. Apo1 el trase m piept ~ gura uria$a de aer $i i$i pleca ~~or c~pul~ p~n~ .ca~~ tampla i se odihni alaturi de a ei. Vocea 11 era JOasa $1 ragu$1ta and spuse: . - Te iubesc - mai presus de cuvinte, mai presus de adorat1e. $i da, am sa ma casatoresc cu tine. Pa~i sa i~t:le~i ce provoare va fi asta, $i sunt mai mult decat dispus sa 1m1 asum acest rise cu tine, avand in vedere ca tu e$ti atat de sigura $i de hotarat~ sa incerd. Mai presus de orice in viata, vreau sa fii sotia mea. E$tl femeie remarcabila, $i nu te merit. I$i mi$ca putin capul $i i$i trecu U$Or buzele peste ale ei. ,,Capitulare." Ea zambi. Simtind cum incantarea, bucuria $i exuberanta pura resc in ea, cople;ita de ele, i$i incolad bratele in jurul gatului lui. $i trecu U$Or buzele peste ale lui $i spuse: -Sunt o lady remarcabila $i in mod cert ma meriti. Apoi il saruta. Bratele lui se stransera in jurul ei, $i o trase spre 1 o trase cu totul in imbrati$area lui. ' Ametiti. cu pasiune, bucurie, dragoste netarmurita $i d~vota·nent infinit intrecandu-se sa-$i gaseasca o cale de expnmare, $i promisera credinta intr-un schimb patruns de atat de multa motie incat le taie amandurora rasufiarea. ' ' Cuvintele nu erau necesare. Cand, intr-un final, se dadura inapoi sufident cat sa poata respira din nou, sufident cat sa auda, sa observe $i sa ~nalizeze, asa era cufundata din nou in tacere $i nu se aveau decat unul pe elalalt sa l$i faca pe plac. Tinandu-se de mana, ie$ira din biblioteca, se intoarsera m hol~l de la intrare $i urcara scarile. El 0 conduse in camera lui, o trase inauntru. 0 trase in brav

'

~ele lui.

. . Mai fusese 0 data in camera lm, dar atunc1 nu avusese eel sentiment ca tocmai ajunsese acasa, la capatul calatoriei ei. Ca acolo ii era locul. 437

- - - - - - Stpfianie Laurens .__.:----

_ _ _ . 'T'otu( sau nimic - - - - - -

Intalnindu-se in bucurie $i in iubire, in pasiune $i-n dorin\A recunoscuta fati$, ea $tiu pana in strafundurile sufietuiui ca av11 sese dreptate. I$i dadu capul pe spate, petrecandu-$i degetele prin matast•1-1 intunecata a parului lui $i depunand in acela$i timp un sarul fierbinte pe locul uncle bubuia pulsul lui. - 0 sa facem sa fie bine. 0 promisiune $Optita. Vor fi $i obs ta cole, $tiu, dar impreuna le vom depa$i. Mainile lui se inchisera peste sanii ei, dezmierdandu-i bland. - Impreuna putem invinge orice ne scoate soarta in cale inalta capul, ii intalni privirea -, insa doar atata timp cat me\ iube$ti cum te iubesc $i eu. De sub pleoapele grele, ea ii sustinu privirea. - Mereu $i pentru totdeauna. ii trase capul in jos, ridica buzele $i il saruta - $i dadu frau liber iubirii lor. 0 lasara sa ii conduca precum un far, stralucitor $i loial, prin momentele incinse, prin focul pasional. Lasara fiacarile dorintei sa ii cuprinda din nou, lasara extazul sa ii patrunda pentru ca binecuvantarea iubirii sa se poata revarsa in ei $i sa ii remodeleze, facandu-i un irevocabil unu. Cand, in cele din urma, ease intinse in bratele lui, satisfacuta $i extenuata de fericire in patul lui, cand el i$i puse capul pe perna $iii simti obrazul la pieptul lui, cu parul ei intins in toata splendoarea lui matasoasa, aproape ca nu-i veni sa creada ca avea cu adevarat a$a ceva. Ca, in ciuda a tot ce se intamplase, i se oferea $ansa de a avea o sotie, un camin, o familie a lui. Ca avea sa se a$eze la masa unui joc pe care il crezuse pentru totdeauna interzis. Dorinta $i speranta crescura in pieptul lui, dilatandu-se atat de mult, incat inchise ochii, cuprins de un val de slabiciune brusca, de o bucurie nea$teptata, nemaivazuta, ce ii zdruncina sufietul. Ea ii oferea viata ei, pentru a o crea pe a lui. Facand acest lucru, il aducea, la figurat $i din fiecare punct de vedere important, in genunchi. Avea sa o adore pana in ultima zi a vietii lui. Ridicand o mana, ii mangaie parul.

- Multumesc. Ii simti buzele curbandu-se pe pielea lui. . . _ Sunt cat se poate de hotarata ca, pentru tot restul vietilor noastre, placerea sa fie de partea mea.

438

1 1' 1

<Epi{og ~ Septembrie 1824

- Doar o clipa. Miranda se ridica incet de pe scaunul ei din laterala biroului lui Roscoe, facandu-le semn cu mana atat lui Roscoe, cat ~i lui Jordan sa ramana a$ezati. Am un raport de la scoala care ar trebui sa clarifice aceste costuri. A$teptati pana laduc. Roscoe se forta sa ramana pe scaun in timp ce, apasandu-$i distrata 0 mana in dreptul $alelor, sotia lui, insarcinata $i aproape de termen, ie$i cat de repede putea pe U$a pe care o deschisesera ntre camera lui de lucru $i camera de dincolo de aceasta. Acea ncapere devenise biroul ei. in decursul ultimelor opt luni, ii furase treptat din maini fraiele diverselor $COli $i orfelinate pe are le finanta el; acum ea era cea care le administra $i supravehea mult mai atent ceea ce se petrecea acolo decat ar fi putut el spera vreodata sa o faca. Dupa ce persoanele implicate depii$eau $OCul ca o doamna ca a era intr-adevar sotia lui - aparent acest lucru constituia un l:i OC chiar mai mare decat persoana lui -, ajungeau inevitabil na i se destainuie, dezvaluindu-i tot felul de lucruri in timp ce aspundeau la intrebari ce ii faceau sa renunte la rezerve, lasandu-i in acela$i timp cu un sentiment de implicare $i de apr d r . Era talentata; nu era sigur daca fusese con$tienta, d a.u·~;t talent, nu pana nu se aruncase atat de navalnic In via ra Jui , 0 auzi rasfoind hartii in camera alat urata. F•. u nn :; lii111l1 de• priviri cu Jordan; ambii zambira $i a;> pt: r r, hd. ·111:r i. I 11«1·1.ll.111 patalincaperii, a$ezatifata'in tarf\ )J(' 11 11. p1·lc· 1 Muclcl ~d lt1wli1111 D amuzau jucand dirti. Per total, reflecta el, totnl e .1 h i11C'111 1111111'.1 111 .

------ Stphanie Laurens------Era un sentiment foarte placut, Nu-i venea in minte nimk 111 ar fi vrut sa schimbe. . Formali.~atil.e casatoriei lor fusesera oarecum dificile. Avoc. 1111 luA 1, avocatn Im Roderick $i Jordan petrecusera zile intregi pu nand la punct o solutie care sa se potriveasca pentru eel care <'t 4 el in realita~e, c~ne a~ea s~ fie Miranda dupa casatoria cu cl fl c~m aveau s~ fie mreg1strat1 legal copiii lor; in final, fusese obligiit sa accepte ca Lord Julian Roscoe Neville Delbraith avea sa fui nevoit sa reapara eel putin atat cat sa se prezinte la altar. . Pri~ ~r~are, Miranda era cum oficial Lady Delbraith; tol 1 a1 case1 $1 dmtre colaboratorii lui o numeau ,,doamna mea" 8,111 ,,doamna ta", evitand astfel cu eleganta problema adevaratrl ei identitati.

Nunt~ in sin_e ar fi :ost o uria$cl bataie de cap, dar aranjam<>n tele nu cazusera totu$1 in seama lui. Sfar$isera prin a se casatorl in cadru~ u.nei ceremonii private, in capela de la Ridgware, 1 11 mam~ Im $1 .cu Caroline plangand nestapanit - chiar $i cele trc•I suron ale Im avusesera ochii in lacrimi. Dar macar sotia lui flll plansese; ea fusese radioasa. Dar eel mai surprinzator pentru c•I fusese numarul de privitori care venisera panel la casa lui in ziu" respectiva. Capela fusese plina ochi cu oamenii de pe domeniu, cu pers?ane care aveau afaceri asociate domeniului $i cu 0 bun.\ parte dmtre angajatii lui din Londra. Except~ndu.-i cei cu care interactiona zilnic, nu se a$teptast• ca restul sa fie mteresati $i nici nu ii invitase, dar cineva 0 facusi• , lar ei venisera. Micul dejun nuptial organizat in marea sala de• bal s_e dovedise un eveniment de proportii pantagruelice, la cart• to~ta lumea voise sa ia parte - chiar $i Gladys, ceea ce ii uimisl' ch1ar $i pe el. Acum, ca razboaiele se terminasera, societatea se transform., intr-adevar, incetul cu incetul. Se casatorisera chiar inainte de Craciun $i, de Craciunul car: s: ap.ropia, aveau sa primeasca un motiv in plus pentru a sarbaton. Miranda se intoarse in incapere cu pas leganat, incruntan . du-se s~re coala hartie pe care o tinea in mana. Parul ei, des $1 bogat, mcepuse sa se desprinda din coc, $UVitele fiindu-i smuls<'

d:

442

- - - - 'T'otu( sau nimic - - - din pieptanatura de creioanele pe care incepuse sale poarte dupa ireche, un obicei copiat de la Jordan . -Asta e. Miranda ii intinse hartia lui Jordan. Cred ca vei onstata ca acele cheltuieli se datoreaza noului.sistem de canalizare ntrodus de comitat. - Ah, da. Jordan se incrunta. Va trebui sa ajustam calculele. A$ezandu-se la loc pe scaun, Miranda simti un membru minuscul indoindu-se, apoi intinzandu-se; puse mana pe burta uria$a, a$tepta $i, intr-adevar, bebelu$ul i$i apasa ferm picioru$ul n palma ei. Ranji, ii arunca o privire lui Roscoe $i ii vazu zambindu-i la randu-i. Erau amandoi nerabdatori sa i$i cunoasca rimul copil, care avea sa vina pe lume in doar cateva saptamani. Iar atunci aveau sa fie o familie. Miranda clipi rapid. Roscoe, din fericire, observa $i ii adresa lui Jordan o intrebare iespre alte costuri la care se gandeau sa se inhame in cadrul celui mai recent proiect al lor. Sotul ei ii daduse mana libera in astfel de intreprinderi $i ii permfoese totodata sa afl.e despre afacerile Iui cu pariuri, despre cluburile lui, despre salile $i vizuinile lui. na nu vizita decat duburile, $i chiar $i acelea doar insotita de el i de garzile lui de corp, dar observase rapid oportunitatea de a mbunatati traiul numeroaselor femei care lucrau in acele cas . and sug~rase un soi de fuzionare a intereselor - cluburile $i cat· v proiecte filantropice noi -, Roscoe clipise surprins, dar r fl <·c t se, apoi fusese de acord. Viata ei chiar nu ar fi putut fi mai plina de sens. Mai on 1pl1·1.'1 . in unele momente, era atat de fericita, !neat ii v n . 1;. pl.111 If. Era caraghios, dar a$a stateau lucrurile. Recapatandu-$i calmul, aranja greutatea mar a 'lu·lwl111,111l11I mai confortabil, apoi se apleca in fata $i reintra J'll di~11 11 \I· · Rundle aparu cu tava de ceai, a$a cum f, ,., i 1wv1 t. ii ti I I 1 • 11 ,, e care el o considera potrivita. - Uncle dore$ti sa pun asta, doamna m.<' '? incruntandu-se la o alta chitanta. f, r. .1 1 ld l1 '' 1111 11 111 •1, 1 1 pre un punct vag din incapere. -· Multumesc, Rundle, doar las o jon . 1111!11 M11d.t . l't• I 1.. 111 natorni? - Da, doamna mea. 1

111

------- Steyfianie Laurens-------

_ _ _ ifotu( sau nimic - - -

Roscoe 'i$i mu$di buza $i evita privirea lui Jordan. Atat Mud1I, cat $i Rawlins devenisera sclavii devotati ai Mirandei; nu trehul decat sa le ceara, $i sareau sa indeplineasca $i cele mai nea~tr1p tate sarcini, cum ar fi sa imparta ce$ti delicate de ceai. Dar eel tlol aveau grija de sotia lui de parca ar fi fost de portelan, atitudint• p care ea o tolera la ei, dar care o facea sa se incrunte daca venea din partea lui. Pentru acest lucru, Roscoe era infinit de recunoscAtor, Atat Mudd, cat $i Rawlins erau tati cu experienta $i incepust1r sa-i dea sfaturi despre cum sa se descurce, dintre care unele, fu nevoit sa recunoasca, se dovedisera utile. El i-ar fi oferit, poat 1 un masaj la spate, dar nu s-ar fi gandit niciodata sa-i faca ~I I picioare, gest pe care ea i1 apreciase intr-adevar foarte mult. Jordan o placea $i el pe Miranda; ii marturisise ca ave.\\ o inclinatie practica - ceea ce, dupa parerea lui Jordan, le lips11 amandurora. Jordan o considera un membru de valoare al echipctl lor $i incepuse sa o trateze cape o sora mai mare, un tip de legatur care ii facea $i ei placere - ii permitea sa puna intrebari despr viata personala a lui Jordan $i sa vina cu sugestii. Acea interactiune ii oferise nenumarate ore de amuzament. Mudd $i Rawlins sosira cu ce$tile de ceai, $i facura cu to\11 opauza. Roscoe arunca o privire spre chipurile din jurul lui, se gandi I cei care nu erau prezenti - la familia cu care interactiona mult m"I mult acum, zi de zi. Nunta Edwinei se desfa$urase fara probleme, iar Sarah fl Roderick se logodisera in aprilie $i aveau sa se casatoreasca anul viitor. Henry era la Oxford, implicandu-se in toate poznele fire~! I, dar cu un grad surprinzator de moderatie. ~i mai uluitor er faptul ca $i Caroline se descurca bine; una dintre sugestiiltt Mirandei, ca, de fiecare data cand Henry era tentat de jocuriltt de noroc, sa treadi prin Londra $i sa i?i petreaca vreo cateva zilt' pe Chichester Street, jucand impotriva lui Roscoe, U$Urase mull grijile lui Caroline. Cum Henry pierdea invariabil, $i pierdea mas iv, exercitiul tindea sa ii inabu$e eventualele vise ca ar fi putut sA joace vreodata pe bani ;;i sa ca$tige. Edwina se afl.a inca peste ocean cu Frobisher, dar Millicent ~I Cassandra se obi;;nuisera sa .vina in vizita pe Chichester Street. La insistentele sotilor lor $i ale lui, faceau acest lucru pe ascuns,

.nsa existasera cateva dineuri improvizate la care participasera

444

i sotii lor. . d ' u~eori, distinctia dintre Roscoe ?i Lord ~ul~a~ se .esto~pa, . ar ·l nu uita niciodata cine era cu adevarat - $1 n~Cl _:'ot1: lu~ i:u ~lta~ Iar aceasta ramanea cea mai mare bucune m c.asmc1.a or . c ptul ca ea il cuno?tea, il vedea a$a cum era in rea11tate, 1ar el la ndul lui o cuno$tea pe ea. . ul Ea era doamna care ii stapanea inima, care nsc~s.e to~ P ntru a i-o cuceri ?i care ~stfe~ ii oferise tot ceea ce 1$1 donse vreodata, fara a fi insa convms ca ar putea avea. Avea o sotie, o casa ?i o familie. . Tot ce era mai bun in viata ii apartmea.

I I'•